Fitoterapia Gemoterapia si Aromaterapia Apiterapia Fitoterapia "Natura este cel mai bun medic;vindeca trei sferturi din bolnavi

si,in plus,nu-si barfeste confratii" (Galen). La inceputul evolutiei sale,in cursul a 5-7 milioane de ani,omul se mai imbolnavea din cand in cand.Si,intocmai ca animalele,el si-a asit nu numai plante bune de mancat,dar si pe cele care sa-i aline suferintele. !ele mai vec"i marturii scrise despre utili#area plantelor medicinale se afla in tablitele farmacolo ice din orasul sumerian Nippur($%&& i. 'r.) sunt mentionate si doua plante de leac(maselarita si macul.)apirusul e iptean *bers(%55& i. 'r.) cu o lun ime de peste %+ m cuprinde in total ++7 d ete,te care se refera la retete curative, formule si incantatiile ma ice indispensabile in acea vreme. -ata cateva retete(pentru constipatie-ricin,iar pentru "melancolie"-maselarita.Sunt descrise $&& de plante folosite in tamaduirea bolilor. .lterior au fost decoperite pana a#i + papirusuri care contin apro,imativ /&& de retete medicale.Se cunostea ca medicii e ipteni de acum 05&& d eani foloseau in tratarea diverselor boli pilule,cataplasme,in"alatii,un uente,solutii uleioase si alcoolice.1e asemenea se intrebuinta in tratamente anasonul,c"imionul,sofranul,ceapa si usturoiul. 2oate aceste cunostiinte au fost preluate de medicina reaca.1e la 'ipocrat(34&-075i.'r.) mare medic al antic"itatii ne-a ramas lucrarea "!orpus 'ippocraticum") in care sunt descrise $04 de plante medicinale.'ipocrat a pus ba#ele medicinei rationale,eliminand orice practica le ata de ma ie,credinte de tot felul. "5 dobandi vindecarea este mai presus de toate in stiinta medicala;daca mai multe cai duc spre aceasta tinta,trebuie sa o ale eam pe cea mai putin vatamatoare". 6edicina "ipocratica,ba#ata pe ec"ilibrul dintre elementele corpului; se conducea dupa suita "cuvantul,planta si cutitul".-nseamna ca mai intai se aplelea#a la o conduita de viata si un re im alimentar,prin sfaturile date de medic,daca apare si persista boala este tratata cu remedii ve etale, iar daca si aceasta conduce la esec intervine actul c"irur ical. 6edicul rec 1iscoride in sec - e.n. incepe studiul medicamentelor de ori ine ve etala si animala,descriindu-le in cartea "6ateria medica777777.. 6edicul reco-roman Galen a formulat primele re uli in prepararea remediilor pe ba#a de plante (e,tracte,siropuri,pome#i)cu a8utorul apei,otetului,alcoolului. 1upa spusele lui 'erodot,stramosii nostri cunosteau multe plante de leac,pe car e au continuat sa le foloseasa de-a lun ul timpului asa cum reiese din unele documente de mare insmenatate( )saltirea sc"eiana(%5%5)descrie scortisoara,isopul si o uma de mestecat numita "itacta" )ravila lui 6atei 9asarab-%44$(arata ca vraciul are voie sa studie#e ierburile si sa descopere leacuri impotriva otravurilor Le,iconul slavo-roman (%4/3)-sunt pre#entate i#ma si mustarul 'risovul domnitorului Gri ore G"ica-%7$5.-n primul document se stipulea#a printre altele si rolul farmacistului ca "stiutor si cunoscator al botanicestelor ierburi" -n alte carti se mentionea#a fiertura de stre oiae cu care se spala oile de raie,metoda folosita si asta#i de ciobani. )e masura e,tinderii cercetarilor,au aparut lucrari noi care demonstrea#a eficienta plantelor medicinale in terapeutica..nele plante,recunoscute si a#i ca medicamente de presti iu,oamenii,ca urmare a e,perientei si utili#arii lor milenare ,le-au dat denumiri care indica

fie actiunea lor terapeutica,fie boala tratata. 5sa sunt( maselarita(':osc:amus ni er)ale carei smeinte se pun in cariile dentare dureroase;plamanarica()ulmonaria officinalis) folosita in bolile de piept;iarba de ne i(!"elidonium ma8us) al carui late, "cauteri#a#a" ne ii;inc"e ata(5lc"emilla laberina) care coa ulea#a san ele. 1aca stramosii nostri utili#au plante medicinale pe ba#a traditiei,asta#i folosirea lor este fundamentata stiintific prin cercetari c"imice,biolo ice si clinice,fiind puse a dispo#itia celor suferin#i sub forme farmaceutice "Secretul" plantelor medicinale -n decusul anilor care s-au scurs,medicii si farmacistii au demonstrat ca insusirile vindecatoare ale plantelor medicinale se datorea#a unor substante c"imice numite principii active.5ceste substante c"imice au fost studiate in laboratoare si clinici,stabilindu-se proprietatile lor terapeutice.5stfel,s-a dovedit ca unele plante contin si substante cu actiune antibiotica,de e,emplu,coada soricelului,musetelul,ceapa,usturoiul,ienuparul,sunatoarea,patla ina si alte plante.1intre aceste plante,usturoiul si ceapap sunt considerate ca fiind cele mai bo ate in fitoncide. Studiile efectuate fara intrerupere din anul %+%7,cand a fost obtinut in stare pura primul principiu activ ve etal,adica morfina din opiu si pana in pre#ent,s-au finali#at cu i#olarea a o multitudine de asemenea substante. )aralel cu i#olarea principiilor active din plante,oamenii de stiinta au reusit sa stabileasca si structura lor c"imica si sa demonstre#e cat este de diferita si cum varia#a in functie de activitatea terapeutica a ei.1e asemenea,s-au preci#at proprietatile fi#ice si c"imice ale acestor principii active,proprietati de care industria tine seama atunci cand prepara medicamente pornind de la plante medicinale. -ntroduse in or anism sau aplicate pe suprafata corpului,aceste principii actionea#a asupra celulelor,testurilor,or anelor,aparatelor si sistemului or anismului inducand efecte in conformitate cu proprietatile lor. *;(frun#ele de menta contin uleiuri volatile,polifenoli,taninuri si flavonide.2aninurile e,plica efectul antidiareic.<lavoni#ii stimulea#a producerea d ebila,au un efect antiseptic si favori#ea#a evacuarea bilei.5ceste substante motivea#a utili#area menatei in afectiunile biliare. -n functie de natura lor c"imica, rupele de principii active cu o reparti#are mai lar a in lumea plantelor medicinale sunt( principii active de natura fenolica principii active de natura lucidica alcaloi#ii principii amare vitaminele uleiuri volatile(eterice) Principii active de natura fenoilca 1in punct de vedere c"imic fenoilii sunt definiti ca derivati "idro,ilati ai "idrocarburilor aromatice. <enolii au o lar a raspandire in tesuturile ve etale sub forma de monofenoli,difenoli,trifenoli si polifenoli,atat in stare libera cat si combinata. *,emple de fenoli( -monofenoli - timolul si i#omerul sau carvacrolul din uleiul volatil de cimbru si cimbrisor

- anetolul din uleiul de fenicul -difenoli-"idroc"inolul(se aseste numai combinat)sub forma luco#idica sia nume arbuto#ida din frun#ele diverselor specii de =accinium si de 5rbutus stap":los. -aci#ii fenoli(acid salicilic,protocate"ic si alic,acid cafeic si cinarina. -alcooli fenoli(alcoolul salicilic care este in planta sub forma luco#idata(salico#ida) 1esi flvanoidele,antociano#idele si taninurile se pot incadra in aceasta clasa de principii active de natura politenolica,tinand seama de anumite particularitati ale structurii lor,sunt pre#entate ca rupe independente. <lavonidele si antociano#idele sunt pi menit raspun#atori de culoarea albena, alben portocalie a petalelor(flavonidele) si de culoarea lor rosie,albastra si violeta(antociano#idele). <lavonidele au proprietati diuretice,iar pre#enta vitaminei )(ruto#ida) ii ofera proprietati in afectiunile capilarelor si ale venelor. 5ntociano#idele,pe lan a proprietatile date de pre#e>nta vitaminei ),au rol in ameliorarea adaptarii vederii la intuneric. !arotenoidele-o alta rupa de pi menti ve etali raspun#atori de culoarea albena si rosupotocalie a frun#elor si a unor fructe.*,emplu 9-carotena,in cantitate mare in radacinile de morcov,care in or anism se transforma in vitamina 5. 2aninurile(substante tanante) sunt substante de natura polifenolica si care sunt combinate in ma8oritatea ca#urilor cu fractiuni lucidice.Sunt cele mai raspandite principii active in#estrate cu actiune astrin enta,antidiareica si antiseptica. Principii active de natura glucidica 1in aceasta rupa pre#inta importanta urmatoarele sub rupe( o#ele cu repre#entantul principal, luco#a "olo#idele sau poli"olo#ide,cu reutate ,moleculara mare re#ultata din condensarea mai multor molecule de "e,o#e(e,(amidonul si celulo#a).5cestui sub rup de pricipii active ii apartin(pectinele,mucila iile si umele,"etero#idele sau luco#ide. )ectinele-constituenti normali ai peretelui celular si sunt importante din punct de vedere terapeutic prin actiunea lor coa ulanta si "emostatica. 6ucila iile si umele,importante in medicina atat pentru proprietatile lor emoliente,cat si pentru eficacitatea lor in tratamentul constipatiei. 'etero#idele sunt re#ultate din combinarea unei fractiuni lucidice cu o fractiune ne lucidica,numita a licon sau enina cu proprietti farmacolo ice. 1in punct de vedere terapeutic dintre "etero#ide interesea#a in mod specail( luco#idele cardiotonice; luco#idele antracenice(in functie de do#a-cu actiune la,ativa si pur ativa);sapono#idele sau saponine cu proprietati e,pectorante si depurative;tio lico#ide al caror a licon contine in molecula lui sulf si constiuie esentele de mustar,cu proprietati revulsive; 3. Alcaloizii 5lcaloi#ii au le aturi c"imice care contin a#ot,iar efectul farmacolo ic se datorea#a rupei animice pre#enta in mod constant.)rintre alcaloi#i se numara multe substante otravitoare periculoase,cum ar fi(atropina continuta de matra una(5tropa belladona),care este mortala,dar in do#e mici poate fi utili#ata in scopuri medicinale. 4. Principiile amare Nu formea#a o rupa anume de substante,ele avand in comun doar ustul amarui,cu toate ca sunt foarte diferite.*fectul terapeutic consta in stimularea secretiilor astrice si biliare,marind pofta de mancare si stimuland di estia.)lante medicinale amare(pelinul alb(5rtemisia

absint"ium),lemnul-domnului(5rtemisia abrotamem). 5. Vitaminele =itaminele sunt substante indispensabile pentru metabolismul uman,dar care nu pot fi utili#ate de ore anism si astfel aportul lor trebuie facut odata cu "rana.Numeroase plante medicinale isi datorea#a utili#area lor in terapeutica e,istentei in compo#itia c"imica a vitaminelor si in special a provitaminei 5,comple,ul 9 si vitaminelor G,*,?,) si ))(e,. <ructus !:nosbat:,<ructus 'ipop"ae). 6. ineralele .nele plante medicinale contin si foarte multe minerale(substante anor anice)care au rol in constructia tesuturilor de sustinere,in sinte#a en#imelor si in functionarea sistemului nervos.*,emplu()etroselinum crispum(patrun8elul) si .rtica dioica(ur#ica) contin mari cantitati de potasiu. !. "leiurile volatile#eterice$sau esentiale 1in punct de vedere c"imic,nu sunt principii active definite,ci amestecuri de produsi c"imici volatili mirositori.Lor se datorea#a mirosul placut al plantelor.5u proprietati antiseptice,avand o actiune microbicida,care varia#a de la un ulei la altul.)e lan a aceasta actiune unele uleiuri mai sunt in#estrate si cu alte activitati farmacolo ice %&'()*A%&A S+ "S'A%&A P)A,*&)(% &-+'+,A)& )lantele medicinale, pentru a-si pastra in intre ime substantele vindecatoare, trebuie colectate dupa anumite re uli, uscate cu ri8a si pastrate in cutii de carton sau pun i de pan#a, la loc uscat. !ercetarile de laborator, efectuate fara intrerupere, au stabilit( - cantitatea de principii active nu este aceeasi in toate or anele unei plante medicinale. 1eci, trebuie sa se cunoasca cu suficienta preci#ie or anul sau or anele cele mai bo ate in principii active, deoarece numai asa se va obtine un produs ve etal cu eficienti terapeutica nu numai certa, dar si constanta. - cantitatea de principii active din or anul de planta nu este aceeasi in tot timpul anului, ci varia#a in functie de etapele se#oniere de ve etatie ale plantelei, asindu-se in concentratie ma,ima numai intr-o anumita perioada a anului, care trebuie sa fie si timpul de recoltare a acestui or an. - stabilitatea in timp, cantitativa si calitativa a principiilor active intr-un or an de planta recoltat la timpul potrivit depinde, pe de o parte, de modul de uscare a lui, iar pe de alta parte, de conditiile in care este pastrat. A. %ecoltarea @ atentie deosebita este necesara in ca#urile in care plantele medicinale se cule din flora spontana, cand trebuie asit locul si, in plus, persoana care colectea#a o specie ve etala medicinala s-o cunoasca suficient de .ine pentru a evita o eventuala confuzie , care de cele mai multe ori, pot avea urmar destul de serioase pentru cel care o va folosi. Nu se recomanda cule erea plantelor medicinale din #onele poluate, cum sunt cele din aproprierea combinatelor, fabricilor de ciment, a intreprinderilor metalur ice, a cailor de comunicatie, a malurilor apelor poluate. La colectarea plantelor din natura trebuie respectata o re ula( pe cat posi.il colectarea tre.uie facuta in zonele nepoluate/ iar plantele tre.uie .ine spalate inainte de utilizare.

A Becoltarea or anelor subterane Becoltarea or anelor subterane (radacini, ri#omi, bulbi, tuberculi) se face primavera timpuriu sau toamna tar#iu. Sa se acorde multa atentie si si uranta ca s-a identificat specia dorita, deoarece acum pot surveni cele mai frecvente confu#ii din cau#a absentei partilor aeriene si, in special, a florilor C elemente care usurea#a recunoasterea plantei respective. A Becoltarea mu urilor foliari 6u urii foliari se formea#a toamna, iar recoltarea lor se face primavara, timpuri, cand planta isi intensifica activitatea ei de ve etatie. A Becoltarea frun#elor Becoltarea frun#elor are loc, in eneral, primavara, atunci cand acest or an a a8uns la o de#voltare normala, insa, varia#a de la o specie la alta. -n ca#ul plantelor erbacee recoltarea cea mai adecvata corespunde epocii lor de inflorire. 1e amintit ca, frun#ele care contin uleiuri volatile trebuie recoltate pe timp noros, iar celelalte pe vreme cu soare. ABecoltarea florilor 5re loc cu putin inainte de inflorire, adica in boboc, cat si in timpul infloririi, in niciun ca# mai tar#iu, adica dup ace floarea s-a trecut. A Becoltarea partilor aeriene Sub aceasta forma plantele medicinale sunt frecvent folosite, iar recoltarea lor se face cand ele sunt inflorite, in asa fel ca produsul re#ultat sa contina cat mai multe flori. A Becoltarea fructelor =aria#a in functie de natura fructului. -n ca#ul fructelor carnoase, recoltarea lor se recomanda sa se faca atunci cand ele sunt complet de#voltate ( e,( fructele de ienupar, afin), iar in ca#ul fructelor uscate inainte de desc"iderea lor, cand semintele sunt deplin de#voltate ( maturi#area si desc"iderea lor avand loc in timpul uscarii). 5ceasta operatie se efectuea#a toamna pana la caderea brumei. A Becoltarea semintelor in scopuri terapeutice Becoltarea trebuie facuta cand semintele au a8uns la maturitate. -n ca#ut fructelor de"iscente recoltarea se face inainte de desc"iderea lor spontana ( e,( semintele de in, mac, mustar) A Becoltarea scoartei -n scop terapeutic de la unele specii de plante se foloseste scoarta recoltata fie de pe tulpini, fie de pe ramuri si c"iar de pe radacini. Se recoltea#a primavara pana in momentul formarii primelor frun#e, deoarece acum scoarta contine o cantitate suficienta de principii active, iar, pe de alta parte, ea se poate, desprinde usor. Becoltarea se face pe vremea uscata, fara umiditate si cu putin soare, e,ceptie pentru or anele ce contin uleiuri volatile. 0. "scarea 1upa recoltare plantele trebuie pre atite pentru uscare. .scarea produselor ve etale s-a practicat de oameni din cele mai vec"i timpuri, iar procedeele folosite in acest scop au fost si sunt in continuu perfectionare. 5ceasta operatie se poate efectua pe doua cai( - pe cale naturala C cea mai la indemana pe cale artificiala C care se foloseste de unitatile speciali#ate. .scarea pe cale naturala se poate face, in functie de or anul recoltat, fie in aer liber si la soare, fie la umbra. .scarea in aer liber si la soare se foloseste cu predilectie in ca#ul radacinilor, ri#omilor, a unor fructe si seminte si c"iar a unor flori (soc, lumanarica). =arfurile florale si florile trebuie uscate cu mai multa atentie pentru a-si pastra culoarea. !and uscarea se face direct la soare, ele se vor acoperii cu "artie. (6aterialul pus la uscat (e,ceptie frun#e si flori) se intoarce #ilnic pentru a se evita incin erea si in ri8irea lui, fapt ce ar duce la o pierdere a cantitatii de principii active).

<lorile si frun#ele sunt suficient de uscate cand fosnesc la atin ere, iar partile subterane, ramurile si scoartele cand se rup cu # omot la indoire. )lantele intre i se atarna de rin#i sub forma de buc"ete ( nu mai mult de #ece plante, cu varfurile in 8os). 1urata de uscare varia#a in functie de continutul de apa si rosimea plantelor. 5cestea trebuie controlate periodic pentru a se inlatura bucatile atacate de muce ai, iar ramurile mai roase trebuie intoarse pentru a se usca uniform. )lantele medicinale des"idratate (uscate) poarta denumirea de dro uri. -e retinut ( .scarea trebuie facuta imediat dupa recoltare si se efectuea#a in strat subtire pe pan#a sau "artie de bucatarie. Asa nu se usuce in acelasi timp si in acelasi loc plante sau or ane de plante medicinale puternic mirositoare cu altele lipsite de miros, deoarece acestea din urma vor lua mirosul celor dintai. Asa nu se usuce plante neto,ice alaturi de cele to,ice. '. 'onservarea )lantele medicinale recoltate si uscate, pentru a-si pastra in intre ime substantele active, trebuie pastrate in cutii de carton sau in pun i de pan#a, la loc uscat si ferit de lumina permanenta. )astrate in conditii necorespun#atoare si pe o durata mai mare de timp (un an) conduce la diminuarea principiilor active.

'A)&,-A%") %&'()*A%++ ",(% P)A,*& -enumirea plantei 5finul 5nasonul 5n elica 5n "inare < < < ian fe. mar apr mai iun iul aug < <e <e sept < <e <e B# B

&-+'+,A)& oct noiem. dec )ocul unde creste )asuni, raristi de paruri -n cultura -n re iunile montane -n cultura

B# B

B# B

<

9rusturele

9usuioc !astanul salbatic !atina alba

' Sc Sc <l < Sc <l < <

'

'

<c

<c

<c

<c

)rin locuri virane, pe lan a arduri si mar inea padurilor -n cultura -n parcuri si pe mar inea drumurilor si stra#ilor -ncepand de pe litoral pana in re iunile muntoase Locuri umede, paduri, luminisuri )rin fanete de deal si munte Locuri necultivate pe mar inea drumurilor si a raurilor )rin fanete din #ona dealurilor -n cultura Live#i, cran uri, poieni !reste spontan prin padurile montane

!erentelul

B#

B#

B#

B#

!"imenul !icoarea

<c '

<c ' ' B B

!imbrisorul !imbrul de radina !iubotica cucului !oaca#ul ne ru !oadacalului !oadaracului

' ' <l B# B <l B# B

' ' St

' ' St

'

<l

<c

' ' ' '

' '

' ' '

!oada soricelului

<l '

<l '

<l '

<l '

-n locuri ar iloase si umede )e lan a rauri in poieni umede si locuri necultivate )e mar inea drumurilor si pe locuri necultivate

!rusinul

Sc

Sc

Sc

Sc

Sc

Sc

Sc

1udul !oriandul <enicul Galbenele 'amei

<l

<l <c <l <l <c <c <l < <c <l < <c <l

-n lunci, mar inea padurilor, cran uri *ste cultivat -n cultura !ultivate prin radini @ planta care se a ata de arduri sau arbori -n locuri stancoase prin pasunile din re iunile muntoase -n cultura )e malul apelor, in re iunile de se#, in cultura -n cultura La campie, deal, formand tufe -n cultura -n cultura -n re iunile de ses si munte )rin locuri uscate,semanat uri, mar inea drumurilor -n culturi B B Locuri umede, in luncile raului )e lan a drumuri, arduri )aduri, campii <anete, pasuni, locuri necultivate

-enupar

<c

<c

<c

<c

<c

-sop Lemnul dulce

' B# B B# B <L

'

' B# B

' B# B

Levantica 6acesul 6ararul 6enta 6urul 6usatelul

<L <c ' < < ' < < <c <c

<

< < <L

<

<L

6ustarul ne ru Nalba mare Nalba marunta Nucul )aducelul )apadia

sem B B < < <L < <L < 'B < < <L < 'B < < <L < < <L < 'B < < <L < <L B 'B

sem < < <L ) < <L ) <e B 'B <e B 'B <e B

<

B 'B

)atla ina )elinul

<

< '

< '

< '

< '

<

)retutindeni in tara noastra Locuri necultivate, mar ini de drumuri -n padurile de la munte -n locuri necultivate prin tufisuri si mar inea padurilor -n cultura -n cultura -n cultura )retutindeni in tara !ultivat )rin paduri, #avoaie, radini La mar inea drumurilor, padurilor,pe dealuri, campii -n radini )aduri, poieni, radini )e lan a drumuri, radini, locuri necultivate si cultivate )rin locuri cultivate, pe lan a mar inea padurilor si fanete umede -n locuri cultivate si necultivate 1e la ses pana la munte

)inul )orumbarul

<L

<L

6 <L

6 <L <L

6 <L <L

<L

<L

<L

<L

<L <e

<L <e

<L

)orumbul (matasea) Beventul Boinita Bostopasca Salcamul Socul Sunatoarea

6t < ' < <L '

6t B# < B# < '

' <L

' <L < <L

'

<e ' '

<e

2alpa astii 2eiul 2raista ciobanului ' '

' <L

' <L

'

2rei-frati patati

'

'

'

'

2roscotul

'

'

'

'

'

2urita mare

'

'

'

2intaura .r#ica B# B B# B B# B < ' ' < ' '

' < ' '

' < ' '

' B# B < ' ' B# B < ' B# B

.r#ica moarta

'

Baspandita in toata tara <oarte raspandita, pe lan a arduri, taieturi de paduri )rin locuri umede, pe lan a santuri, arduri

)&G&,-A1 <D frun#a; <lD flori; 6D mu uri; BD radacini; <eD fructe; 'D partea aeriana; 6tD matase; SemD seminte; StD codite B#D ri#omi; ScD scoarta;

Forme traditionale si moderne de folosire a plantelor in fitoterapie Frome traditionale !ele mai intrebuintale forme, preparate in casa din plante medicinale destinate u#ului intern sunt( infu#ia, decoctul, maceratul, vinurile medicinale, pulberea, iar pentru u#ul e,tern( oteturile medicinale, baile medicinale, cataplasmele, in"alatiile. !u e,eptia pulberilor, toate celelalte forme mentionate constituie forme de e,tractie mai mult sau mai putin selective, a principiilor active din material prima ve etala, cu a8utorul ( dupa ca#) apei, alcoolului, vinului, otetului, ulei de floarea-soarelui sau alt ulei ve etal. @data cu principiul active se e,tra si unele substante secundare, care uneori au propietatea de a mari fectul t"erapeutic al dor ului. !ercetarile au aratat ca efectul plantelor medicinale se completea#e deci ele se folosesc sub forma de amestecuri. 5mestecurile de plante medicinale sau or ane de plante medicinale alcatuiesc ceaiurile medicinale. +. A. Folosirea plantelor medicinale pentru uz intern 'eaiuri

Solutiile e,tractive apoase se prepara din diverse parti din plante sau amestecuri de plante medicinale si de utili#ea#a ca solvent apa (de preferat deduri#ata). -n apa se di#olva numai substantele active "idrosolubile la un p". 5propiat de cel neutru. 5stfel ca, in unele ca#uri se recomanda alcalini#area usoara a apei cu bicarbonate de sodium sau acidifierea cu acid citric. !lasificarea modului de preparare a ceaiurilor( infu#iile, decocturile, maceratele. a$ +nfuzia *ste forma cea mai obisnuita de e,tractie a substantelor active din plantele medicinale. Se recomanda a fi perparata din partile de plante cu tesuturi friabile cum sunt florile , frun#ele, partile aeriene care contin principii active termostabile si reu solubile la rece. 6ateria prima fra mentata (%-$ lin urite de planta maruntita sau amestec de plante uscate si catitate dubla daca se utili#ea#a plante proaspete) se introduce intr-o cana de portelan sau vas smaltuit peste care se toarna apro,imativ $&&-$5& ml apa clocotita. =asul se acopera si se lasa la infu#at %&-%5 minute, amestecandu-se din cand in cand. Se filtrea#a si se indulceste dupa ust. !and nu se indica cantitatea de dro se vor intrebuinta 5 la %&&ml apa(5E) pentru ma8oritatea plantelor medicinale; 3 pentru cele care contin mucilo ii (flori de tei, <run#e, si flori de nalba) si 0 pentru radacini. -e retinut222 - unele dro uri, ca florile de tei, muscatel, frun#a de menta se prepara numai prin infu#ie deoarece prin fierbere principiul lor active (uleiul volatile) dispare. - la prepararea infu#iei, trebuie neaprat respectate re ulile mentionate, astfel neacoperirea in cursul infu#iei duce la evaporarea uleiurilor esentiale si reducerea efectului. .$ -ecoctul 1ecoctia este operatia de e,tractie ce se reali#ea#a prin fierberea in timp anume a produsului ve etal maruntit cu cantitatea prescrisa de apa rece. 1ecoctia se strecoara fierbinte si se completea#a cu apa la volumul initial. Lic"idul obtinut fiind denumit decoct sau popular fiertura. !um se procedea#aF Se i-au %-$ lin urite din planta maruntita su se pun intr-un vas smaltuit peste care se toarna circa 0&&ml apa rece. <run#ele, florile si planta intrea a se fierb %&-%5 minute, iar co8ile si radacinl se fierb 0&-3& de minute. 1upa fierbere, decoctul se strecoar si se completea#a cu apa pana la $5& ml. 1ecocturile sunt recomandate pentru a e,tra e substantele active din radacini, scoarte, fructe, respective acele or ane ale plantei care au membrana mai roasa si prin care difu#iune substantelor active se face mai reu. c$ aceratia .nele substante active se e,tra mai bine la rece decat prin infu#are sau decoctie. 6aceratia la rece este opratia cea mai frecvent utili#ata in conditiile casnice si consta in tratarea produsului ve etal cu cantitatea de apa precrisa. *ste recomandabil sa se foloseasca apa fiarta si racita. !um se procedea#aF )lantele (dro urile) se pun in apa rece la temperature camerei (%5-$5 rade !) si sunt lasate timp de 3-+ ore, daca se depaseste intervalul de %& ore, in preparat se pot de#volta diverse or anisme. )ractic dro urile se pun la macerat seara tar#iu, iar a doau #i dimineata se filtrea#a. 6aceratul obtinut va fi pastrat la rece, dar nu mai mult de $3 de ore. 6acerarea la rece se utili#ea#a in ca#ul plantelor medicinale ale caror principii active se di#olva la temperature camerei si se alternea#a la temperature mai ridicate. Se aplica la or anelle speciilor ve etale care contin mucila ii (e,. <run#ele si radacinile de nalba, semintele de in).

%eguli generale de utilizare a ceaiurilor - Nu considerati ceaiurile sau plantele medicinale ca fiind remedii universale, bune in toate bolile. - 1aca aveti dubii privind identificarea plantei, nu utili#ati produsul respective, numeroase ca#uri de into,icatie sunt datorate unori erori in identifcarea plantei. - Nu depasiti do#ele indicate in modulul de utili#are al fiecarui produs, dublarea do#ei nu va face ceaiul de doua ori mai efficient. - Nu se vor utili#e concomitant mai mult de doua remedii pentru aceeasi afectiune (daca medicul nu recomanda). - !ititi cu atentie prospectul sau in formatiile de pe ambala8 pentru a observa eventualele contraindicatii. - *,ista plante medicinale, respective ceaiuri al caror consum se face numai la indicatia medicului. - .nele plante medicinale pot pre#enta interactiuni cu medicamentele clasice, de sinte#a, daca acest lucru apare mentionat pe ambala8, consultati medical inainte de a folosi planta respective. - <olositi numai ceaiuri fara constituenti to,ici. )entru afectiuni usoare, folositi ceaiuri in scop corectiv nu preventive. - <emeile insarcinate si copii mici trebuie sa manifeste precautii deosebite in folosirea ceaiurilor medicinale deoarece putine dintre ele au fost testate pe deplin. Se consulta medical inainte de a folosi plantele medicinale. - La prepararea ceaiurilor utili#ati vase de sticla, portelan, email sau ino,. Nu se recomanda utili#area recipientelor sin aluminiu, deoarece acest metal, care poate fi to,ic, este absorbit de plante. -omenii de utilizare a ceaiurilor medicinale a)5d8unvante in tratarea unor afectiuni. 3 utili#area plantelor medicinale este bine ecceptata de or anism in conditiile unei administrari corecte, nu e,ista efecte secundare. - prin respectarea modului de preparare se asi ura e,tractia substantelor active necesare pentru efectul specific al produsului. - e,tractia este nespecifica, ceaiul nu va contine sin ur produs active ci o asociere de substante active. <itoterapia recomanda utili#area plantei ca atare, ca un intre , deoarece actiunea unei plante nu se e,plica numai prin enumerarea compo#itiei sau prin actiunea componentelor, adesea e,ista interactiuni intre compusi care favori#ea#a in principal efectul sau propietatie or anoleptice. - prin de#voltarea substantelor active in apa, in mediul intern specific ale or anismului se asi ura o asimilarea mai rapida a acestora( cantitatile utili#ate de or anism vor fi mai mici (dependent de cantitatea e,trasa) ceea ce e,plica efectul bland al ceaiurilor comparativ cu e,tractele sau comprimatele. b) )astrarea sanatatii - )lantele nu sunt folositoare numai atunci cand suntem bolnavi, ele pot 8uca un rol important si in pastrarea sanatatii sau prevenirea instalarii unor afectiunii. 6ulte plante medicinale au semnificative propietati curative prentru combaterea imbatranirii sau pentru fortificarea sistemului imunitar. - .tili#area plantelor medicinale trebuie sa faca parte dintr-un mod de viata sanatos, alaturi de un re im ec"ilibrat si un minim de e,ercitii fi#ice. <itoterapia va constitui astfel la intretinerea sanatati pana la o varsta avansata. *,emplu, salvia si ro#marinul associate in mod traditional cu lon evitatea, contin antio,idanti care combat radicalii liberi. - !eaiurile din plante sunt recomandate ca ad8uvante in diverse afectiuni, dare le pot fi consumate pur si simplu ca si bauturi racoritoare sau rela,ante. *,emplu ceaiuri din plante care pot fi consummate seara inainte de culcare, pentru a dormi bine( levantica, teiul, musetel.

0. Vinurile medicinale -n conditii casnice ele se prepara prin macerarea la rece, timp de 7-+ #ile a plantelor medicinale maruntite in vin de calitate superioara. Se foloseste 0&-5& dro pentru %&&&ml vin. Se filtrea#a, iar lic"idul re#ultat se lasa se se sedimente#e $3 de ore, apoi se refiltrea#a si se completea#a cu vin pana la un litru. Se adau a #a"ar dupa ust. '. Siropurile medicinale Sunt solutii e,tractive apoase, la care se adau a #a"ar (43& #a"ar la 04& ml apa). Siropurile din plante medicinale se prepara astfel( - in mase smaltuite - se di#olva #a"arul intr-o solutie (infu#ie sau decoct) ce contine substantele medicamentoase sau aromatice aflate in dro . 1i#olvarea #a"arului se face la rece sau la cald. - apa care se evapora in timpul fierberii se completea#a cu apa fierbinte - siropurile se strecoara fierbinti prin tifon, direct in sticle uscate si de capacitate mica. - sticlele umplute se astupa bine cu dopuri (in prealabil fierbinti) si in final se parafinea#a si se pastrea#a la rece. Siropurile sunt unele dintre cele mai a reabile medicamente naturale, mai ales in perioada iernii, avand de la ca# la ca# efecte tonice, antitusive, e,pectorante. 1espre siropurile de plante se spune ca sunt bauturi antice ce ascund intr-un ust sublime puterea de a vindeca. -. *incturile #esentele$ medicinale Se obtin prin tratarea plantelor maruntite cu alcool de diferite concentratii (0&-3& rade) timp de %$-%3 #ile, la o temperature de $&-$5 rade !elsius. 1upa strecurare, se obtin solutii e,tractive alcoolice mai concentrate decat ceaiurile. Se pastrea#a in sticlute de culoare inc"isa, la rece. Se folosesc pentru u# intern, administrandu-se cu picatura, in putina apa sau pe #a"ar. &. Pul.erile Numeroase produse ve etale se administrea#a sub forma de pulbere. 1aca operatia de obtinere a pulberilor este reali#ata in casa in ca#ul frun#elor si partilor aeriene , in sc"imb este mai reu de efectuat in ca#ul partilor subterane, de aceea se recomanda ca pulberile respective sa fie procurate din farmacii. ++. Folosirea plantelor medicinale pentru uz e4tern A. (teturile medicinale Se prepara prin macerarea plantelor maruntite in otet de vin, la temperatura camerei, timp de 7-+ #ile. 1upa trecerea acestui timp, continutul se strecoara, iar lic"idul obtinut se completea#a cu otet pana la cantitatea initiala de la care s-a pornit. )entru obtinerea oteturilor medicale se iau in lucru 5-& de produs ve etal la %&& ml de otet de vin. 0. 'ataplasmele !ataplasmele denumite popular prisnite si oblo8eli de consistenta moale ce se obtin din plante medicinale pulberi#ate si amestecate cu apa pan ace re#ulta o pasta. !ataplasma nu trebuie sa fie nici prea consistenta, nici prea fluida sis a nu depaseasca prin suprafata ei locul bolnav. 5ceasta pasta se poate aplica direct pe piele sau numai dup ace a fost pusa intre doua bucati de pan#a. 1aca avem la indemana plante proaspete, acestea se spala si se aplica direct pe #ona bolnava. 1urata aplicarii cataplasmelor este in functie de suferinta tratata si felul plantelor folosite. !ataplasmele pot avea efecte diferite in functie de felul plantelor folosite( emoliente, revulsive, antal ice, cicatri#ante. '. +n5alatiile

!onstau in in"alarea unor vapori de apa saturati in uleiuri volatile, obtinuti prin introducerea unor plante aromatice in apa clocotita. =aporii in"alati de bolnav patrund pe caile respiratorii e,ercitandu-se activitatea lor medicamentoasa. -. 0aile de plante medicinale 9aile medicinale constituie o alta forma de folosire pentru u# e,tern a plantelor. Sunt bai la care se adau a infu#ii sau decocturi din plante in apa fierbinte. Se mai pot adau a si direct in baie saculete de tifon in care se asesc plante macinate. 5pa pentru baie va avea o temperature de 03-07 rade !elsius, iar durata tratamentului (baii) va fi de 5-%5 minute. 9aile de plante se pot face #ilnic sau la $-0 #ile, dupa indicatii. -n functie de boala se folosesc una sau mai multe plante. .tili#area bailor cu plante se ba#ea#a pe actiunea directa, la nivelul te umentului, a diverselor principii active cu actiune antiseptica, antiinflamatoare, cicatri#anta si sedative. *le sunt recomandate atat celor sabatosi, cat si celor cu anumite suferinte Forme moderne de folosire a plantelor in fitoterapie <itoterapia moderna foloseste produse cu e,tracte de plante, incorporate in solutii, tablete, un uente, supo#itoare, comprimate, capsule, perle. A. "nguente Se prepara prin incorporarea unui e,tract ve etal intr-o ba#a alcatuita in principal din vaselina si lanolina, eventual si ceara de albine. !ompo#itia ba#ei face ca un uentul sa aiba o te,tura vascoasa, onctuasa, care patrunde lent in piele si astfel eliberea#a e,tractul ve etal, pentru o actiune blanda, manifestata mai mult timp. 1espre un uentele cu e,tract din plante medicinale, se spune ca sunt vindecatoare miraculoase c eatin pielea si patrund ma ic prin fiecare por, tamaduind. *,emplu, un uentul de albenele este un remediu pe proprietatile sale antiseptice, cicatri#ante, emoliente, de#infectante, antiinflamatoare. 0. 'apsule si comprimate )reparate sub forma se capsule comprimate repre#inta o modalitate mai noua de tratament cu plante, care completea#a metodele clasice. -n capsule se introduc pulberi de plante si e,tracte concentrate sin acestea. 5ceasta cale de intrebuintare a plantelor este moderna, simpla, la indemana Aprecierea cantitatii de produs vegetal si a volumului de solvent necesare efectuarii unei forme medicamentoase in casa )entru a veni in a8utorul celor care prepara in casa diverse forme medicamentoase pe ba#a de plante medicinale si care nu dispun de cantar si cilindru radat, pot folosi urmatoarele unitati de masura utili#ate in practica si ec"ivalentul lor in unitati de reutate sau capacitate - o lin ura supa G 5-7 radacini, tuberi si ri#omi; $-0 frun#e; 0-3 flori; 3-5 iarba (tulpina); 5-4 fructe; +-%& seminte. 2oate fiind uscate, maruntite si bine pisate. - o lin urita contine cantitatile de mai sus in8umatatite. - cu varful a doua C trei de ete se apuca apro,imativ $-0 de planta pisata. - un varf de cutit de plante uscate si pisate C % - o cana sau un pa"ar mare C %5&-$&& ml - un pa"ar mic sau o cescuta de cafea G 7& ml - un pa"ar de lic"ior G 0& ml. -e retinut222 -ndiferent de forma de administrare si modul de folosire este necesar sa se respecte cu strictete cantitatile indicate de produs ve etal si de solvent.

Se poate face u# de aceste determinari apro,imative numai in ca#ul plantelor medicinale care nu sunt to,ice. Gemoterapie si aromaterapie Fitoterapia moderna mai inseamna emoterapie si aromoterapie. 5. Gemoterapia (lat emmo D mu ure) consta in folosirea elementelor tinere ale plantei (mu uri, rodicele, ramurele etc.) care au un potential t"erapeutic mult mai mare decat restul componentelor. Gemoterapia mai este cunoscuta sub numele de emofitoterapie sau fitoembriterapie denumire data de catre cercetatorul bel ian dr. )ol 'enr:. Germenii repre#inta partea cea mai importanta a tesutului meristematic primar, capabil de o multiplicare rapida su de perpetuarea la infinit a propiei embrio ene#e (pro ram entic). -n interiorul meristemului se afla enele plantei su o sin ura celula de acest fel poate sa recree#e planta in intre ime. Germenii sunt primii nou-nascuti ai plantelor cu un coninut nutritive remarcabil, in ciuda HcriticilorI care afirma ca ermeni sunt prea mici si nedesvoltati pentru a oferi mare lucru. Semintele contin o concentratie e,traordinara de vitamine, minerale, proteine, en#:me si aci#i rasi, care incep sa se inmulteasca nebuneste atunci cand samanta erminea#a. Germinarea este momentul cand samanta trece de la "ibernare la procesul activ al incoltirii si apoi la de#voltarea intr-o planta matura. )entru a initia procesul de erminare, nu trebuie decat sa adau am apa la o samanta. !ateva dintre miracolele initiate de erminare( - substantele nutritive sunt descompuse si simplificate ( prin actiunea en#imelor)( proteinele in aminoaci#i, rasimea in aci#i rasi esentiali, amidonul in #a"arina, mineralele sunt supuse reactiilor de cicli#are ori se combina cu proteina intr-o modalitate care le mareste nivelul de utili#are. 2oate aceste procese sporesc nutritia si imbunatatesc di estia si asimilarea. 5cesta este motivul pentru care ermenii sunt considerati alimente predi erate. - proteinele, vitaminele, en#imele, mineralele si oli oclenoilele se multiplica de 0&& C %$&& , - clorofila se de#volta in plantele ver#i - multe to,ine si aci#i care in mod casual ar interfera cu di estia sunt reduse si J sau eliminate - marimea si continutul in apa cresc miraculos. 'um functioneaza germenii6 .n deficit en#imatic inseamna o problema de sanatate. !"iar daca or anismul detine o re#erva de en#ime cu care se naste si c"iar daca unele or ane sunt responsabile pentru producerea de en#ime specifice, se poate spori actiunea en#imelor dei estive prin consumul de alimente crude. 5stfel consumul de emuri sporeste in mare masura potentialul di estiv, fiindca ermeni aontribuie cu propriile lor en#ime si in aduie sa se consume mai putin din re#ervele valoroase. -ietoterapia H 2rebuie sa mancam pentru a trai, nu sa traim pentru a mancaI ( Kean C 9aptiste 6olLre) 1ietoterapia sau terapia prin alimentatie este acea forma de terapie care utili#ea#a alimentele, fie in starea lor naturala fie prelucrate in modalitati speciale, ca remedii impotriva diferitelor conditii patolo ice. -e ce este nevoie de deto4ifiere6

-n depo#itele de rasimi ale or anismului sunt stocate substante straine si to,ine. -n multe ca#uri este posbil ca uni oameni sa poarte 3,5 M in plus de re#iduri to,ice, care produc un mucus nesanatos. ( 2o,ine C substante cu effect ne ative, cele mai periculoase sunt cele invi#ibile) 5sa se e,plica ( oboseala, tulburarile di estive, durerile de cap, ale inc"eieturi, respiratie urat mirositoare, aler ii, constipatii, un "ii fra ile, eruptii ale pielii, memorie slaba, depresie, insomnie, reutate e,cesiva. 5u aparut numeroase studii asupra continutului de diferite substante, a propietatilor terapeutice ( probate cu statistici impresionante), studii pe ori#ontala sip e verticala asupra terapiei prin alimente. )rin dietoterapia clasica naturista se afirma proprietile terapeutice ale alimentelor. Stiinta moderna urmea#a sa confirme aceste propietati. *,ista doua acceptiuni enerale ale termenului C dietoterapie C - dietoterapie simptomatica( folosirea unor produse isolate ca forme specifice de terapie a unor simptome. - dietoterapie de fond ( folosirea unor re imuri alimentare comple#e, associate sau nu cu alte forme de terapie ( inclusive remedii naturale), in scopul tratarii sau ameliorarii conditiei de fond a bolnavului, tinand termenul pe care apare si se de#volta o boala. 1ietoterapia simptomatica urmareste inlaturarea sau ameliorarea manifestarii bolii. 1ietoterapia de fond are drept scop corectarea sau inlaturarea cau#elor care fac posibila aparitia bolii. !ele doua forme de dietoterapie evident interferea#a, dar predominanta folosirii uneia sau alteia din aceste forme este in raport cu scopul imediat ( dietoterapia simptomatica) sau de durata ( dietoterapia de fond) urmarit. -n eneral in formele acute de boala sau in acuti#area unor boli cornice se foloseste preponderent dietoterapia simptomatica. -n bolile cronice, de lun a durata, in care e,ista o perturbare mai profunda a structurilor functionale ale or anismului se foloseste dietoterapia de fond. !a si in celelalte discipline naturiste, or anismul este considerat factorul essential in boala. @r animul este un intre unitar. Nu e,ista afectare a intre ului care sa nu se reflecte asupra partilor, sau o afectare a unei parti care sa nu se reflecte asupra intre ului. 9oala este a or anismului si inseamna punerea in functiune a unor mecanisme din ce in ce mai profunde, prin care acesta isi apara structura vitala, viata. -n conceptia medicini naturiste fiecare etapa de boala constituie o po#itie structurala si ener etica in care se lupta pentru a bloca boala in e,terior si a nu permute patrunderea ei in interior, respective sa nu fie afectate structurile profunde. )rivita din aceasta perspective, dietoterapia urmareste( - reec"ilibrarea nivelurilor perturbate de functionalitate - inlaturarea conditiilor care permit patrunderea bolilor spre interior si afectarea din ce in ce mai profunda a or anismului. 1ar, in ceea ce priveste raportul cu medicina clasica, dietoterapia foloseste dia nosticele clasice alopate ca punecte de plecare. Nu nea a niciuna din metodele de investi atie si dia nostic moderne, ei le completea#a cu un dia nostic propriu in care multe din simptomele HperifericeI considerate neesentiale sunt luate in considerare, interferate din perspective or anismului ca intre si evaluate conform propieie conceptii. 1iferentierea ma8ora fata de medicina alopata apare in conceptie asupra terapiei si nu in elaborarea prescriptiilor terapeutice. -n medicina alopata elemental essential in tratament este medicamentul. 'oncepte fundamentale in dietoterapia clasica 5ceste concepte sunt ( into,icarea, de#into,icarea si reincarcarea. + +nto4icarea

.nii autori (Suverin, ?neipp, ?u"ne) folosesc uneori in locul acestui concept pe cel de HincarcareI, ce desemnea#a o stare a or anismului in care perturbarea endo sau e,o ena a unor niveluri si structuri functionale determina posibilitatea aparitiei bolilor. -n dietoterapia naturista clasica, orice boala este privita ca o consecinta a incurcarii or anismului cu to,ine. 5cumularea de to,ine se face prin( - alimentatie resita, supraincarcata cu alimente, a caror metaboli#are determina aparitia unori produsi reu eliminabili, care se acumulea#a pe parcurs. *,p( )ainea alba si pastele sunt alimente puternica carentiate. !ea mai mare parte a mineralelor( <e, ), !a, 6 , Si, vitaminele comple,ului 9, proteinele sunt continute in coa8a cerealelor. )rin scaderea radului de e,tractie (respective purificarea cerealelor de tarate) aceste princpipii sunt inlaturate in folosul animalelor si in defavoarea omului. !ontinutul de fibra alimentara al painii si pastelor fainoase este minim, cvasinul, de unde alte insuficiente le ate de nuna functionare a tractului di estive. *,ecsul de proteine incarca ciclul ma netic cu formarea unor cantitati mairi de uree in ficat si cresterea acidului uric circulant. *liminarea in e,ces a acidului uric solicita un efort suplimentar din partea rinic"iului si creste riscul calculo#ei urice si al utei. - lipsa unui drena8 eficient prin or anelle de eliminare. !onstipatia, lipsa unei i iene corecte a pielii cu transpiratie insuficienta, consumul redus de lic"ide, alimentele care nu drenea#a ve#icula biliara sunt considerate factori nocivi. - lipsa unei respiratii corecte si eficiente, care sa drene#e re#idurile pe cale respiratorie . - incorectitudinea alternantei somn C ve "e, repaus C activitate, cu insuficienta fa#elor recuperatorii obli atorii sau o i iena incorecta a acestora - stresurile supraliminale sau accumulate in timp. 2onusul eneral al sistemului nervos este un factor essential in mentinerea ec"ilibrului functional al or anelor si sistemelor. - lipsa unei alimentatii care sa contina principiile vitale indispensabile vieti. Sc5eider este de parere ca in alimentatia moderna caracteristicile dominante sunt( - inlocuirea terciurilor de cereale si a paini inte rale cu paine alba, fainoase si cartofi. - inlocuirea ranei crude cu "rana preparata termic - inlocuirea alimentelor tari cu cele moi - e,ces de proteine animale si de rasimi animale - e,ces de condimente e,otice si preparate c"imice pentru ornamentare si conservare - saracie de vitamine, fermenti si substante ve etale - saracie de fibre alimentare ( celulo#a, "emicelulo#a, proteine) - saracie de saruri minerale si oli oelemente - saracie de pi menti ve etali (clorofila) !onsecintele acestui fel de alimentatie sunt( - slabirea danturii, de#voltarea cariilor, cresterea incidentei paradonto#ei 3 insuficienta sau incorecta stimulare a tractului di estive si a landelor ane,e cu consecintele lor patolo ice 3 supraincarcarea or anelor de depunere metabolica (ficat, rinic"i, te ument) 3 cresterea incidentei obe#itati, a diabetului #a"arat, a aterosclero#ei, a cardiopatiei isc"emice 3 de#ec"ilibre neuron C ve etative si neuron C "ormonale. 3 cresterea incidentei cancerelor de toate tipurile prin lipsa proteinelor anticanceri ene 3 cresterea incidentei malformatiilor con enitale. ++ -ezinto4icarea ( denumire data de Suverin, ?neipp, ?u"ne) !onsta in ansamblul de mi8loace si proceduri prin care or anismul in mod spontan sau provocat isi elimina produsi de de radare metabolica acumulati, isi descarca incercarile metabolice si fi#iolo ice supraliminale.

Simptomul unei boli este semn de descarcare si reflecta intensitatea incercarii, fiind de fapt, reactia or anismului in lupta acestuia cu perturbatiile date de o incarcatura anterioara. 6a8oritatea bolilor cornice sunt polisimptomatice, imptomele a8un and succesv sau concomitant . Naturisti aonsidera ca este vorba de aceeasi incercare la niveluri diferite, ( sisteme fi#iolo ice diferite). *,p( reumatismul articular acut- incercare cu streptococ beta C "emolitic, iar manifestarea simptomatica nu este decat aspectul determinarilor articulare, cardiace, cutanate. -n cursul tratamentului naturist de urmareste e,teriori#area bolii C pentru ca este mai usor de luptata cu ceea ce se manifesta. -n curele de HdescarcareI naturisti recomanda ( - repaosul alimentar C unul din primele simptome de boala este inaptenenta, or anismul aratand ca doreste sa-si puna in re#erva ener ia consumata in procesul di estiei. - supraincal#irea partiala sau totala deoarece "ipertermia provoaca o accelerare a mi rarii produsilor de de radare metabolica inspre or anele de eliminare, datorita activitati circulatiei san elui. - curele de transpirate. Se stie ca febra incetea#a dupa transpiratie. - pur atiile, varsaturile sunt folosite deobicei in asociatie cu repaosul alimentar. - drenatorii biliare si "epatici sub forma unor alimente (e,( cura de ridic"i) - drenatorii respiratori ( mu uri de brad, pin) - masa8ele, in special masa8ul refle,o en plantar - curele de diuree periodice prin folosirea de ceaiuri diuretice, a unor le ume si fructe cu actiune diuretica Bepausul alimentar este unul dintre mi8loacele terapeutice de de#into,icare cele mai appreciate de naturisti. *ste mi8locul t"erapeutic cel mai vec"i, pentru ca oprirea alimentatiei in ca#ul bolii este unul din mecanismele naturale prin care or anismul isi autore lea#a distributia ener etica. .n ar ument clasic ( cand se imbolnavesc animalele nu mananca, ca si copii, iar ma8oritatea bolilor se insotesc de inaptenta; cand boala se vindeca, apetenta revine. Bepaosul alimentar poate fi( absolut C nu se permite decat, in erarea unor lic"ide cu actiune depurative (re im #ero) relativ C se permite consumul unor lic"ide ener i#ante si J sau depurative in cantitati variabile. 1urata repaosului alimentar, ritmicitatea repaosului, succesiunea si etapi#area alternantelor descarcarea C incarcarea se prescrie in raport cu ravitatea, durata si pro nosticul bolii. +++ %eincarcarea consta in totalitatea masurilor prin care or anismul isi reface potentialele structurale si ener etice. Se stie ca alimentele folosite in stare naturala sunt in acelasi timp drenoare (depurative, de#into,icatoare) si ener i#ante. -n perioada de reincarcare, naturistii instista asupra unor perioade de re im, bo ate in principii alimentare si mai ales in biocatali#atori. )erioadele de reincarcare sunt tot atat de importante sau c"iar mai importante decat cele de de#into,icare propriu-#isa, pentru ca au drept scop( - sa bloc"e#e reinto,icarea prin folosirea e,clusiv a unor alimente nedaunatoare pentru or anism; - sa inatreasca capacitatea de aparare si autoec"ilibrare a or anismului - sa asi ure drenarea ciclica, periodica si eficienta a produsilor metabolici si re#idurilor fi#iolo ice; - sa constituie inceputul unei constienti#arii reale a alimetatiei, bolnavul sa invete ce este o alimentatie corecta si rationala -n perioadele de reincarcare rolul de drenatori este preluat de alimentele care favori#ea#a re ularitatea tran#itului intestinal, diureea crescuta, transpiratia.

5limentele drenatoare sunt (prin e,celenta) sucurile de le ume si fructe. 5vanta8e( - asi ura un necesar ener etic substantial ( e,( 5&& ml . suc de morcovi au apro,imativ 7&& de calorii) - principiile vitale sunt mai usor resorbabile - efortul di estiv de asimilare este minim si pierderile de ener ie prin di estie sunt minime - sunt adevarate concentrate de vitamine fermenti, minerale, oli oelemente, aci#i or anici, substante colorante active biolo ic. Apiterapia H-n orice lucru, daca natura nu a8uta putin, e reu ca stiinta si silinta sa faca vreun pro resI (6ic"el de 6ontai ne) 5piterapia (lat apis D albina) este o metoda terapeutica nemedicamentoasa ce foloseste produsele apicole re#ultate din activitatea metabolica a albinelor ( miere, polen, pastura, propolis, laptisor de matca, veninul de albine, ceara,apilarnil. 7$ +&%&A !u vremea, oamenii au observat ca mierea le poate lecui si unele suferinte nu numai sa le indulceasca bucatele. !ele mai vec"i marturii scrise pot fi asite in )apirusul *bers. -n papirus este mentionata, printre altele, si o reteta pentru Hprovocarea urinatuluiI, paine amestecata cu miere. Bomanii foloseaua mierea pentru dureri in at, boli de piele, boli de stomac si pentru vindecarea ranilor. 6ierea este o substanta dulce produsa (elaborata) de albine, din nectarul florilor sau din diferite secretii dulci ce provin din alte parti ale plantei. 5ceste secretii sunt colectate, tranformate si amestecate cu substantele proprii albinei, dupa care sunt depo#itate in fa ure sub forma de miere. )entru % M de miere, albinele transporta si prelucrea#a in stup 0-3 M de nectar. !ompo#itie ( apa %4 C $& E; lucide 75-7/E ( fructo#a, luco#a, #a"aro#a); proteine %E (din care %$ aminoaci#i C e,emplu( leucina, alanina, metionina, en#ime, etc.); substante universale &,$E (calciu, ma ne#iu, fier, cupru, man an, clor, potasiu, fosfor, aluminiu); vitamine(9%, 9$, 94, acidul folic); substante aromatice; aci#i or anici (acid lactic, citric, malic); unii compusi ai a#otului, flavoane, flavonoide, fito"ormoni, raunte de polen, factori antibiotici. -n urma cercetarilor efectuate s-a stabilit un numar de 305 de substante bioactive si nutritive utile or anismului si ce este foarte important, toate aceste elemente se asesc intr-o forma usor asimilabila. 6ineralele continute de miere provin din solul in care cresc plantele, iar prin vasele acestora, ele trec in nectar, substanta de ba#a pentru albine in producerea mierii, de aceea mineralele din miere varia#a in functie de tipul plantelor din care a re#ultat si de solul in care respectivele plante cresc. )roprietati( ener etice, tonifiante, aperitive, sedative, la,ative, e,pectorante, antiseptice, diuretice, antianemice, emoliente, cicatri#ante, de fi,are a calciului, de cresterea nivelului de "emo lobina. =aloarea terapeutica a mierii este determinata probabil de 0 factori( %. natura #a"arurilor sale $. pre#enta polenului si a laptisorului de matca in miere 0. pre#enta antibioticului din corpul albinei -n %/&4, intr-o lucrare remarcabila de nomenclatura, efectuata asupra florilor microbiene a stupului, G.<. N'-2* a aratat ca mierea este un produs perfect steril si nu contine nici o forma ve etative bacteriana. 6ai tar#iu in %/04, Gabert a confirmat acest re#ultat prin anali#e bacteriolo ice mai fine. *l nu a asit forme sporulate apartinand ermenilor banali de tipul subtilis diplococi nepato eni. 5utorul a a8uns la conclu#ia ca mierea este antiseptica.

-n %/4$- %/40 K. N'-2* si colaboratorii sai in S.5 in urma e,perimentelor, au demonstrate ca efectul antibiotic se datorea#a eliberarii in miere a pero,idului de "idro en. -ndicatii terapeutice( - )ersoanele sanatoase, indiferent de varsta pentru( cresterea re#istentei fi#ice, combaterea oboselii, suplinirea unor deficiente alimentare, ameliorarea di estiei, recuperarea mai rapida dupa efort(la sportivi). - -n urmatoarele suferinte( astenie, anore,ie, slabire, stari carentiale, constipatie, ulcer astrointestinal, infectii intestinale, insuficienta "epatica, anemii, boli de inima, farin ite, larin ite, afte, sinu#ite, tuse, bronsite, nevro#e, pla i infectate, prurit(aplicatie e,terna). - -n functie de provenienta mierii( - mierea de salcam( rol antiseptic, calmarea tusei, astenie, nevro#e - mierea de tei( deoarece contine farnesol, are actiune antiseptica dar se recomanda si in bronsite, insomnii si nevro#e. - mierea poliflora, cu preponderenta de roinita, este bo ata in citrol si eraniol si are rol antiseptic si sedativ - mierea de menta, contine mentol si are uleiuri etenice si este utili#ata ca slab anal e#ic, carminative, tonic si antiseptic, favori#ea#a di estia si este calmanta in disMine#iile biliare. - mierea de trifoi, contine flavonoi#i, uleiuri esentiale, compusi fenolici si este folosita ca diuretic, antiseptic si e,pectorant. - mierea de conifere,are un continut bo at in saruri minerale si pre#inta actiune antiseptica, antiinflamatoare, diuretica si la,ative. - mierea de levantica C cu rol in astm bronsic si emfi#em pulmonar - mierea de ro#marin, in boli ale cailor respiratorii - mierea de cimbrisor, in boli bron"opulmonare si di estive - mierea de castan dulce C in boli ale venelor - mierea de fa uri, are valoare biolo ica ridicata prin continutul in vitamina 5 din ceara. Bol in tratarea diferitelor afectiuni ( infundarea vasului, sinusite, dar si pentru i iena cavit bucale. - mierea monoflora este foarte apreciata pentru proprietatile sale terapeutice. -nsa, in tara noastra, ea se aseste in cantitati reduse. 6od de administrare in diferite actiuni( - mierea simpla sau cu adaus de ropolis $E este indicate in cardiopatia isc"emica(boala cronica), au ina pectorala de effort, infarctul miocardic vec"i, insuficienta cardiaca, aritmia e,trasistolica, unele suferinte di estive in care #a"arul este reu de suportat de mii bolnavi. 2ratamentul consta in administrarea a doua lin urite pe #i (dimineata si seara) %5 #ile pe luna. 2otodata mierea simpla sau cu adaus de propolis este un e,celent ad8uvant in tratamentul anemiilor, datorita aportului de fier, calciu, ma ne#iu. Luat in mod re ulat miere C cate o lin urita dimineata, cu o ora inaintea micului de8un, o lin urita la doua ore dupa masa de pran# si o lin urita dupa cina- se normali#ea#a tensiunea arteriala si di estia si se reduce cantitatea de acid astric. -n combaterea insomniei, se ia cate o lin urita de miere dupa fiecare cina .rmatorul remediu contra tusei, folosit de multe eneratii, fiind la fel de eficient si asta#i. Se fierbe o lamiae la foc potrivit timp de %& minute. )rin fierbere, lamaia se inmoaie, astfel ca se va obtine o cantitate destul de mare de suc si in acelasi timp se inmoaie si coa8a. Lamaia se taie in doua si se stoarce bine intr-un pa"ar. La sucul obtinul se adau a $ lin uri de licerina. 5mestecul obtinut se a ita bine, apoi se umple pa"arul cu miere.

1o#a de sirop contra tusei se fi,ea#a dupa nevoi a8un andu-se la 4 lin urite pe #i, $ lin urite dupa mesele principale, micsorand numarul do#elor pe masura ce tusea cedea#a -n combaterea carceilor, se administrea#a $ lin urite de miere la fiecare masa. 1e obicei, dupa o saptamana de tratament dispar, dar mierea, trebuie mentinuta continuu in re im, pentru ca ea constituie mi8locul de impiedicare a reaparitiei carceilor. 6ierea a fost folosita multa vreme ca tratament foarte eficace pentru arsurile pielei, prin aplicarea ei direct pe rana, efectele ei fiind disparitia usturimii, formarea de basici si vindecarea rapida a pielii in re iunea arsurii. Sen#atia de oboseala fi#ica sau intelectuala dispare repede daca se bea un pa"ar de apa calda in care am di#olvat cateva lin urite de miere. 1esi pare parado,al, mierea a fost introdusa cu bune re#ultate atat in re iunile de slabire, cat si in cele de marire de reutati. *vident, do#ele si modul de administrare sunt diferite in cele doua ca#uri( -n re imurile de in rasare, mierea constituie un supliment de foarte mare valoare nutritive dar cu o di estibilitate foarte mare, imbo atind alimentatia fara a incarca tubul di estive. -n re imurile de slabire, mierea substituie cea mai mare parte a celorlalte alimente. )utina miere la sfarsitul meselor sarace preva#ute de re imul se slabire sau intre doua mese, da o sen#atie de satietate care face mai usor de suportat re imul si mentine forma fi#ica. 1e retinut( mierea poate provoca, la unele personae reactii aler ice, datorita polenului pe care ea le contine. 1eci, persoaneleasa C #ise aler ice vor consuma mierea cu mare ri8a. 8$ 9Polenul contine tot ceea ce trebuie or anismului pentru viataI -. -oris )olenul este unul din cele mai de pret daruri ale naturii, intrucat fara el inmultirea plantelor cu flori nu ar fi posibila. )olenul repre#inta principala "rana pentru puietul din stup si material prima pentru laptisorul de matca, fermenti si ceara. 'ompozitia c5imica a polenului1 (dupa Louveau, si !aillas) 5pa C 0,3 E ; #a"aruri reducatoare $& C 3&E; #a"aruri nereducatoare &- $&E; lipide %-$&E; proteine %% C 05E; amino- aci#i %&-35E; cenusa %-7E; vitamine C toate rupele; antibiotice (cele mai multe se asesc in polenul de porumb); foctor de crestere. !ontinutul de aminoaci#i din polen(E) - ar inina 3,5 C 5,7E; "istidina $,& C 0,5E; i#oleucina 3,5 C 5,+E; le#ina 5,/ C 7,&E; metionina %,7 C $,3 E; femilalanina 0,7 C 3,3 E; treonina $,0- 3,&E; triptofan %,$ C %,4 E; valina 5,5 C 4,&E. !ontinutul de vitamine si "ormone din polen - tiamina 5,75 C %&,+; riboflavina %4,0- /,$; pirido,ina &-/E; acid pantotenic 0 C 5; biotina &,% C &.$5; acid folic 0,3- 4,+; lacto flavine &,$ C %,7; vitamina 5 C pre#enta structurilor. carotenoide din provitamina 5 fara pi ment,vitamina 9$ %4,0-%/,$;vitamina ! %5$43&;vitamina 1 &,$-&,4; vitamina * &,%-&,0$;ino#itol &,%-&,0$;vitamina 9%$ si factori de crestere 0&-3&. !ontinutul de minerale si oli oelemente din polen(E) )otasiu $&-35;6a ne#iu %%$;!alciu %-%5;!upru &,&5-&,&+;<ier &,&%-&,0;Siliciu $-%&;<osfor %-$&;Sulf % ;!lor &,+;6an an %,3. Gree orian si colaboratorii au dentificat $7 de elemente(sodiu,potasiu,nic"el,titan,vanadiu,crom,fosfor,#iconiu,beriliu,bor,#inc,plumb,ar int,arse nic,staniu, aliu,strontiu,bariu,uraniu,siliciu,aluminiu,ma ne#iu,man an,milibden,cupru,calciu si fier.!olesterolul a fost asit in proportii variabile in polen. !"auvin si colaboratorii au pus in evidenta actiunea antibacteriana a polenului. )roprietati(tonifiante,stimulante,antiacneice,antibacteriene,accelera#a cresterea,ec"ilibrea#a sistemul nervos,re lea#a functiile intestinelor. -ndicatii(

)ersoanele sanatoase,pentru(cresterea randamentului fi#ic si intelectual,fortificarea or anismului,suplinirea unor eventuale lipsuri de vitamine, de aci#i aminati,de saruri minerale. -n urmatoarele suferinte(astenie,anore,ie,ra"tism,intar#ieri de crestere la copii,senescenta,constipatie,colite,diaree cronica,anemie,alcoolism,arteriosclero#a,fra ilitate vasculara,eolibacilo#a,adenom de prostata,"epatita cronica,ciro#a "epatica,nevro#e,artro#a,boli de piele,caderea parului,mi rena,tumori mali ne. -n functie de provenienta polenului(polen dealcam-insomnie,nevro#e;polen de castan dulce-varice,boli d einima;polenul de ro#marin-astenie;polenul de teinevro#e,insomnie;polenul d erapita-ulcer varicos;polenul de cimbrisor-impotenta se,uala,fri iditate;polenul de mar-boli de inima. Selectarea polenuluieste foarte anevoioasa.)olenul poliflor este mai usor de procurat,el asindu-se in comert sub forma naturala sau in preparate diverse. 5. !aillas spune despre secretele polenului,ca ele sunt "asemanatoare cu cele ale plantelor de la care provin". 6od de folosire( copiii intre 0-5 ani(5-%& rameJ#i;copiii intre 4-%$ ani(%&-%5 rameJ#i;adulti(do#a de atac,la persoanele cu indicatii ma8ore pentru un astfel de tratament,este de 0&-3& J#i;do#a de intretinere pentru sanatosi si bolnavi este %4-$& J#i. (o lin urita de cafea rasa cu polen uscatD5 ;o lin ura de desert rasa cu polenD%& ;o lin ura de supa rasa cu polenD%5 ).)olenul poate fi administrat si sub forme de cure,iar cea mai eficienta este cea de 35 de #ile la inceputul fiecarui anotimp,au contiunua cu$-0 J#i in functie de suferinta si toleranta. 3. Pastura )astura este polenul conservat de catre albine,dupa ce sufera o anumita transormare,care incepe imediat dupa depunerea s ain celule. -n primele saptamani,dupa depo#itare,polenul ste supus unor procese bioc"imice fermentative,sub actiunea unor substante secretate de albine,a unor microor anisme,a temperaturii ridicate(O05 rade !) si a umiditatii crescute in stup. -n conclu#ie,pastura este un produs natural mult mai valoros din punct d evedere terapeutic decat polenul. !ompo#itie(proteine,lipide, lucide,vitamine,substante minerale,? avand si o aciditate mai crescuta. )roprietati si indicatii terapeutice aceleasi cu cele ale polenului.6od de administrare(%&-%5 J#i dupa mese. 4. Propolisul )ropolisul provine din substantele rasinoase pe care albinele le cule de pe frun#e,mu uri si coa8a ciniferelor,plopilor si prunilor. 5ceste substante sunt amestecate cu en#ime,ceara si resturi de polen si depuse in stup,pentru a fi folosite la astuparea crapaturilor. )ropolisul se pre#inta sub forma unei mase solide,de culoare brun cafenie,cu nuante ver#ui,cu structura neomo ena,aspect marmorat,consistenta dura si cu urme de impuritati. !ompo#itie(rasina 5&-55E;ceara 0&-3&E;uleiuri eterice 5-%&E;polen 5-%&E;impuritati diverse %&E;alte substante(flavonoi#itaminuri,fitoncide,antibiotice,mineral(fier,ma ne#iu,#inc) )roprietati aneste#ice(de 0,4 ori mai puternic decat cocaina si de 5,$ ori decat novocaina),bactericide,antivirale,antifun ice,larin ite,tra"eite,sinu#ite,rinite, ripa,bronsite,pneum onii.Se administrea#a%-0 rameJ#i,foarte bine mestecat in ura. .lcer astric si duodenal, astrite,colite,perturbarea florei intestinale.Se administrea#a %-0

rameJ#i de ranule puse in putina apa.1upa obtinerea vindecarii se va lua #ilnic,timp de o aptamana,o lin urita din urmatorul preparat di#olvat in ceai(%$5 miere si 0 propolis.6ai poate fi folosit in astm bronsic,rinita aler ica,"epatita cronica,anemii,cancer(provoaca cresterea re#istentei or anismului),ulcer varicos,ec#eme cronice,arsuri,de eraturi(ca# e,trem) 5. )aptisorul de matca Laptisorul de matca este un produs landular e,cretat in farin e de catre landele frontale,numite si farin iene.1upa diferiti entomolo i,e,traordinara fecunditate a matcii care este de apro,imativ $5&&&& de oua intr-un se#on se datore#a inaltei valori nutritive a laptisorului de matca ce care o "ranesc albinele.Larva din care va iesi matca este "ranita numai cu laptisor.Larvele lucratoare nu primesc laptisor decat in priemele trei #ile -n %/0%,*dmond 5lp"ander: in "2ratatul complet de a ricultura" sublinia valoarea laptisorului de matca si dadea urmatoare compo#itie(apa$3,%5E;a#ot 3,5+E;proteina totala 0&,4$E;sulf total &,0+E;fosfor total &,47 E;cenuse $,03E;e,tracte eterice %5,$$E. 1esubliniat ca laptisorul de matca nu este un medicament,ci un aliment natural care, in stare proaspata este albicios,iar dupa recoltare devine alben. )roprietati si indicatii( )arerile diferitilor specialisti( 1r. <riederic" 9oe ler.Laptisorul de matca e,ercita o actiune binefacatoare asuprea maduvei ososase si stimulea#a sistemul reticlo-endotelial.Laptisorul determina o crestere in diametru a eritrocitelor paralela cu cresterea numarului reticulocitelor si a cantitatii de "emo lobina.1etermina si o mobili#are a re#ervelor de fier din or anism si modificarea continutului de fier din dan e.1o#a terapeutica optima de laptisor este 5-%&m . 1r. )o ioli( Laptisorul de matca se recomanda su arilor subponderali.!alea recomandabila este administrarea orala.1upa 3 ani de e,perienta nu a observat nici o contraindicatie. )rofesorul !"auvin(1a re#ultate foarte bune in tulburarile di estive la copii,in incontinenta la batrani,in ca#uri de an,ietate. )rofesorul 6orellini(Laptisorul de matca a in"ibat cresterea unor tulpini de *.coli,Stap":lococcus aureus,9acillus me at"erium si )roteus. 1octor -vo )avliM(Bol in tratamentul astmului.5 folosit do#e de $& m pe #i pe cale orala,timp de 0 saptamani.Laptisorul era administrat in miere in proportie de %J5&. 6edicii afirma ca laptisorul de matca,prin continutul sau este recomandabil in in tratamentul bolilor batranetii(malnutritie,neurastenie,anemii,reumatism,bronsite,caderea parului,anore,ie. 1upa metoda !aillas se administrea#a cate 5& m J#i(cat 8umatatea unui bob de ma#are) sublin ual.Laptisorul de matca nu este un produs farmaceutic,ci un produs apicol care se aseste si in miere in mod natural,sub forma de urme. 6. Veninul de al.ine !ompo#itia veninului uscat(proteine 75E,din care cea mai mare parte este formata din aminoaci#i(alanina,triptofan,ar inina);lipide; lucvide;aci#i(formic,clor"idric,ortofosforic);ba#e;s ubstante minerale(!a,6 ,6n,),S,!u). )roprietati(mobili#ea#a fortele de aparare ale or anismului,vasodilatatoare,anticoa ulante,bactericide,bacteriostatice,stimulea#a secretia de corti#on.-ndicatii terapeutice(boli reumatice. 6od de folosire(prin intepare directa de catre albine pe locul dureros,prin masarea locului dureros cu un uent de venin de albina;prin in8ectarea veninului in punctele de acupunctura -e retinut(Sunt persoane care,numai dupa o sin ura intepatura de labina,pre#inta reactii aler ice foarte rave,uneori cu sfarsit letal.)ersoanele aler ice trebuie sa ceara avi#ul medicului

inainte de a incepe un tratament cu venin de albina. !. 'eara *ste un produs landular al albinelor si a fost foloit din ceel mai vc"i timpuri atat la confectionarea lumanarilor cat si la taratamentul ranilor si bolilor de piele. !ompo#itie(alcooli rasi,materii colorante,cerolina,vitamina 5,substante cu actiune bactericida. )roprietati(emoliente,antiinflamatorii,cicatri#ante.5#i din ceara de albine se prepara produse farmaceutice(pome#i,creme,supo#itoare)si cosmetice. :. Apilarnil *ste un produs natural obtinut prin triturarea si filtrarea larvelor de trantor,albina sau matca si din continutul nutritiv din celulele de fa ure.. )entru obtinerea acestui produs,larvele sunt recoltate in #iua a7a a stadiului larvar. 5pilarnitul proaspat neomo eni#at,este de culoare alba,onctuos si astrin ent la ust. !opo#itie(apa45-75E;substanta uscata $5-05E din care(proteine %4,+E(cu nr. aminoaci#i);lipide 4E; lucide 0,$E;substante nedeterminate 0E;saruri minerale;vitamine. )roprietati(biostimulante,activea#a functiile de aparare ale or anismului. -ndicatii(astenie,convalescenta,surmena8,debilitate fi#ica. -n ma a#inele d especialitate se aseste sub forma de apilarnil liofili#at sau cu adaos de propolis(5pilarnil prop)