Delta Nilului, darul marelui fluviu

Nilul este cel mai mare fluviu din lume(6.671 km, din care 1.55 pe teritoriul Egiptului). Delta Nilului este
darului marelui fluviu si ocupa o arie de 24.000 kmp. Ea reprezinta 2/3 din suprafata cultivata a tarii, aici si
pe Valea Nilului fiind concentrata, de altfel, marea majoritate a populatiei Egiptului. In antichitate, Herodot,
parintele istoriei, denumea Egiptul un dar al Nilului, una din cele mai vechi civilizatii ale lumii luand
nastere pe aceste meleaguri cu deserturi intinse, inospitaliere tocmai datorita existentei marelui fluviu.
In drumul sau prin Egipt, stabatand o zona larga de desert, Nilul nu primeste aportul nici unui afluent. In
martie, apele sale incep sa scada si, odata cu caldurile verii, evaporarea creste vertiginos, putandu-se
presupune ca, in acest scurt timp, ii va goli bazinul reducandu-l la un fir neinsemnat de apa noroioasa. Dar
nu se intampla niciodata asa, deoarece in iunie se produce fenomenul de necrezut dupa cum scriau
calatorii antici al cresterii la data fixa, in fiecare an, a apelor sale, tocmai atunci cand, normal, ar trebui sa
descreasca rapid. Fenomenul respectiv, care da viata Vaii Nilului pe o distanta lunga, atat pe parcursul sau in
Sudan, cat si pe intreaga trecere prin Egipt, isi are explicatia in topirea, primavara, a zapezilor din podisul
Etopiei si in ploile abundente din regiunea marilor lacuri de unde pornesc, spre a se uni in dreptul capitalei
sudaneze, cele doua ramuri ale marelui fluviu Nilul Albastru si Nilul Alb. Revarsarea acestui surplus de
apa determina cresterea debitului, torentul facandu-si aparitia in diverse puncte de pe traseu, la date anuale
absolut fixe. La Khartoum ajunge la sfarsitul lui aprilie si ii trebuie inca doua luni pentru a strabate 3.000 de
km, pana la Cairo. Revarsarea poarta cu ea aluviuni de origine vulcanica, culese in drum, faimosul mal, care
a dat nastere unei fertile agriculturi pe valea fluviului si in delta sa din cele mai vecih timpuri.
Cresterea apei se anunta prin schimbarea culorii: din albastra-limpede devine verzuie, din cauza materiilor
vegetale pe care le aduce primul val, pentru a se transforma in rosie-aramie, datorita compozitiei fureginoase
a solului strabatut de afluentii etiopieni ai Nilului Albastru. Inca din epoca faraonica existau, de-a lungul
fluviului, instalatii pentru masurarea cresterii apelor si, in capatul sudic al insulei Rodah (zona rezidentiala a
capitalei egiptene), poate fi vazut un Nilometru ramas din timpuri imemoriale.
Sosirea apelor este pandita cu infrigurare, ziua si noaptea, de felahi (taranii egipteni) pe tot parcursul
Nilului. Sunt deschise atunci, vanele paienjenisului de canale si bazine pentru retinerea pretioasei ape
aducatoare de fertilitate, evitandu-se, totodata, in acest mod, inundatii pagubitoare. Malul purtat de
revarsarea anuala (7 km de azotati pe metru patrat) face din Valea Nilului si, indeosebi, din Delta, una dintre
cele mai roditoare zone agricole de pe glob.
Delta Nilului este una dintre cele mai mari delte din lume, care se ntinde de-a lungul Mrii Mediterane pe o
distan de 240 km, de la Alexandria pn la Port Said. Delta s-a fost format pe locul unui golf marin
disprut, prin umplerea treptat a acestuia cu sedimentele fluviale, i are forma unei flori de lotus. n ceea ce
privete suprafaa (24.000 km ), delta Nilului este aproape egal cu Peninsula Crimeea.
Din punct de vedere geo-morfologic, Delta Nilului este considerat o "delt arcuit", datorit formei sale
specifice. Deoarece, n urma construirii barajului de la Aswan, delta nu mai prime te aportul anual de
nutrieni i sedimente, pmntul cmpiilor inundabile este din ce n ce mai steril, n prezent agricultorii fiiind
obligai s foloseasc cantiti mari de fertilizatori chimici. Ceea ce, evident nu duce dect la poluare i
rspndirea fenomenului de eutrofizare.

Istorie

Delta Nilului i o furtun de nisip n Deertul Libian

Cunoscut prin fertilitatea sa nalt delta din cele mai vechi timpuri a avut un rol de nepre uit pentru
bunstarea economic a Egiptului. n afar de Cairo i Alexandria, n delt au fost situate multe orae antice,
precum: Avaris, Sebennytos, Tanis, Sais, Pelusium, Bubastis i Kanob.

Flor i Faun

Delta Nilului este un areal cu o mare varietatea de viet i, aici cre te nufrul de Nil si celebra trestie de
papirus. Cteva sute de specii de psri de ap ierneaz aici, printre care i cea mai mare concentraie
de pescrui pitici din lume. Alte specii de psri des ntlnite sunt egretele, ibiii si strcii. Tot aici triesc
multe broate estoase, manguste i varani de Nil. n Antichitate se ntlneau
i crocodili, hipopotami, elefani, leoparzi si lei, dar, n prezent, toate aceste specii au disprut de aici cu
desvrire.
Populaie

Delta Nilului noaptea, se evidenaz suprapopularea acesteia

Delta Nilului este i astzi, la fel ca

n Antichitate, grnarul Egiptului i singura speran pentru
agricultura din aceast ar deertic. Din acest motiv, circa 85% din
populaia Egiptului, adic peste 70 de milioane de oameni, traiete n Delta Nilului. Ne incluznd marile
orae, densitatea populaiei, n delta Nilului depete 1.000 de persoane pe km. Alexandria este cel mai
mare ora din delt, are o populaie de 4 milioane de locuitori. Alte ora e importante din delt sunt: Shubra
El-Kheima, Port Said, El-Mahalla El-Kubra, Mansoura, Tanta i Zagazig[1].

Schimbri climatice

Mai mult de jumtate din Delta Nilului, precum i oraul Alexandria, sunt n pericol de eroziunedin cauza
creterii nivelului apei mrii, pe fondul nclzirii globale. Delta Nilului este n pericol de a fi nghiit de
apele Mrii Mediterane, care se vor nla ntre 30 cm i 1 metru n acest secol. Specialitii estimeaz c n
anul 2550, delta strvechilor faraoni va disprea fr urm.
Pelican
 Girafa

Soimii Dunareni