Sunteți pe pagina 1din 2

ANALIZATORUL AUDITIV

Analizatorul auditiv detine la unele animale roluri importante legate de orientarea in spatiu, pentru depistarea surselor de hrana si a pericolelor, iar la om serveste si la perceperea vorbirii care sta la baza relatiilor interumane. Urechea umana percepe unde sonore, repetate intr-o anumita ordine (sunete) sau succedandu-se neregulat (zgomote). Produse prin condensari si rarefieri ale aerului, undele sonore au trei proprietati fundamentale: intensitatea (determinata de amplitudine), inaltimea (conditionata de frecventa) si timbrul (depinzand de 0omponentele urechii vibratiile armonice supraadaugate). Frecventa sunetelor percepute de urechea umana este cuprinsa intre ! si !!!! cicli"s, iar sensibilitatea auditiva optima este cuprinsa intre #!!!$!!! cicli"s. %ibratiile sonore, captate, transmise si amplificate de un sistem de structuri alcatuind urechea e&terna si medie, impresioneaza organele receptoare ale auzului din urecha interna, situata in stanga osului temporal Urechea externa, prin pavilion, capteaza si diri'eaza undele sonore spre conductul auditiv e&tern, care le transmite membranei timpanului. (embrana timpanului, care separa urechea e&terna de cea medie, cu grosime de !,# mm si structura fibroasa, functioneaza ca un rezonator vibrand la modificarile de presiune determinate de undele sonore. Urechea medie este formata dintr-o cavitate a osului temporal, plina cu aer la presiunea atmosferica, datorita pompei lui )ustachio, care comunica cu nasofaringele. *pre urechea interna se gasesc: fereastra ovala si fereastra rotunda. +n urechea medie se afla un lant articulat de trei oscioare (ciocanul, nicovala si scarita) si muschii ane&ati lor. Articulatiile dintre aceste oscioare sunt astfel dispuse incat vibratia ciocanului, care se insera pe fata interna a timpanului si se misca prin vibratiile acestuia, determina o miscare de acelasi sens a talpii scaritei, care se spri'ina pe membrana ce acopera fereastra ovala. Astfel, vibratia timpanului este transmisa perilimfei si endolimfei din structuriile urechii interne. ,antul de oscioare nu transmite pasiv vibratiile ci, prin muschii ciocanului si scaritei, contribuie la modificarea intensitatii sunetului, contractia muschiului ciocanului diminuand amplitudinea vibratiilor prea puternice, iar cea a muschiului scaritei amplificand sunetele prea slabe. *uprafata timpanului, de #$ ori mai mare decat cea a ferestrei ovale, contribuie, de asemenea, la amplificarea sunetelor receptionate. -ransmiterea undelor in urechea medie se face ,abirintul osos si labirintul membranos atat prin lantul de oscioare si prin oasele craniului, cat si pe calea aeriana, prin modificarea presiunii aerului din urechea medie sub actiunea vibratiilor timpanului. .e aceea, auzul nu dispare ci doar diminua in cazul perforatiilor timpanului. Urechea interna este gazduita in cavitati sapate in stanca temporalului / vestibul osos, canale semicirculare osoase si cohlee osoasa / formand labirintul osos.

+n labirintul osos se afla labirintul membranos, alcatuit din aceleasi formatiuni: vestibulul membranos, format din doua vezicule suprapuse / utricula si sacula / si canalele semicirculare membranoase, formand impreuna aparatul vestibular specializat pentru simtul echilibrului si melcul membranos (canalul cohlear) care contine segmentul receptor al auzului. Cohleea (melcul) este un canal osos, spiralat, rasucit de doua ori si 'umatate in 'urul unui a& central numit columela (modiol). .e la columela se desprinde, spre lumenul cohleei, o lama osoasa, subtire / lama spirala / care se intinde in tot lungul cavitatii melcului osos *ectiune transversala prin cohlee pana aproapa de varf, unde lasa o deschidere / helicotrema. ,ama osoasa se continua cu o membrana elastica / membrana bazilara / separand lumenul melcului osos in doua rampe: rampa vestibulara (superioara), care incepe la fereastra ovala si a'unge pana la varful melcului, unde comunica cu rama timpanica (inferioara) prin helicotrema. 0ele doua rampe contin perilimfa, un lichid cu compozitie similara lichidului cefalorahidian. Canalul cohlear (melcul membranos) se gaseste in cohleea osoasa, delimitat intre membrana bazilara, peretele e&tern al melcului osos si membrana vestibulara (1eissner), o lama de tesut con'uctiv care se intinde de la lama spirala la peretele lateral al melcului, prin care este separat de rampa vestibulara. +n sectiune are forma triunghiulara si contine endolimfa. +n interiorul canalului cohlear, pe membrana bazilara, se afla organul 0orti, avand, de asemenea, forma spiralata si intinzandu-se de la varful pana la baza canalului cohlear. 2rganul 0orti contine celulele receptoare auditive asezate pe doua straturi, unul intern, alcatuit dintr-un sir de celule, si celalalt e&tern, alcatuit din trei sau patru siruri. 0elulele receptoare, cu forma alungita, sunt prevazute la polul apical cu cili, care strabat o membrana subtire / membrana reticulara / produsa prin secretia celulelor de sustinere. Pe toata lungimea canalului cohlear, deasupra organului 0orti, se afla o membrana subtire si elastica / membrana tectoria / in care sunt inclavate varfurile cililor celulelor receptoare. +n 'urul celulelor receptoare e&ista o bogata retea de fibre nervoase, dentrite ale neuronilor din ganglionul spiral 0orti care contine protoneuronul caii auditive, situat in columela. A&onii neuronilor din ganglionul spiral formeaza nervul cohlear (componenta auditiva a nervului vestibulo-cohlear) si se termina in nucleii cohlearipontini care contin deutoneuronul caii auditive. +mpulsurile auditive sunt conduse mai departe prin a&onii neuronilor nucleilor cohleari, pana la coliculii inferiori din mezencefal, centrii unor refle&e de orientare auditiva si de aici a&onii a'ung in corpul Fibre cu directie Fibre cu directie geniculat medial din metatalamus, unde fac sinapsa in totalitate talamus corticala corticala cu al treilea neuron al caii auditive. A&onii neuronilor din corpul geniculat proiecteaza in corte&ul auditiv. Aria auditiva primara se afla in girusul temporal superior. *-au descris si arii de asociatie, localizate in special in corte&ul parietal, care primesc impulsuri de la aria auditiva primara. +n ariile de asociatie e&ista neuroni care nu raspund la toate sunetele receptionate de ureche, 0olicul inferior ci asociaza frecventa diferitelor sunete cu informatii provenite de *istemul spre cerebel la alte arii senzoriale. ,eziunile ariilor de asociatie, fara lezarea reticulat ariei auditive primare, permit auzirea si diferentierea calitatii 3uclei sunetelor, dar nu si interpretarea semnificatiei comple&e a cohleari cuvintelor.
bulb

ganglion spiral (protoneuron)

CATANOIU BO DAN !"I C#