Sunteți pe pagina 1din 119

INVESTIGAȚIE SECTORIALĂ PRIVIND

DREPTUL DE AUTOR ȘI DREPTURILE CONEXE


Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

CUPRINS

CAPITOLUL 1. REZUMATUL RAPORTULUI 7

CAPITOLUL 2. LEGISLAŢIA ŞI PRACTICA INTERNAŢIONALĂ PRIVIND DREPTUL DE AUTOR


ŞI DREPTURILE CONEXE 16
2.1 Considerații generale despre industria dreptului de autor la nivel mondial 16
2.2 Cadrul internațional de reglementare 17
2.3 Cadrul de reglementare european 21
2.3.1 Considerații generale despre industria drepturilor de autor la nivel european 21
2.3.2 Reglementări europene în vigoare 21
2.3.3 Propunere de Directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală 24
2.4 Organizații internaționale având ca scop protecția drepturilor de autor 25
2.5 Organizații europene având ca scop protecția dreptului de autor 28
2.6 Agregarea și funcționarea bazelor de date globale privitoare la industria drepturilor de autor şi
sistemul de standardizare a drepturilor de autor 31
2.6.1 Baze de date globale 31
2.6.2 Standarde folosite în domeniul dreptului de autor 32

CAPITOLUL 3. PRACTICA ŞI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ PRIVIND DREPTUL DE AUTOR ŞI


DREPTURILE CONEXE 38
3.1 Considerații despre industria românească a drepturilor de autor și a drepturilor conexe 38
3.2 Domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe în românia - legislaţia primară 41
3.3 Analiza comparativă a aplicării legislației din domeniul dreptului de autor la nivel internaţional 48

CAPITOLUL 4. STRUCTURA ŞI FUNCŢIONAREA PIEŢEI. PREZENTAREA PRINCIPALELOR


PIEŢE RELEVANTE 50
4.1 Actorii prezenţi pe piaţă 50
4.2 Mecanismele de piaţă 52
4.2.1 Mandatarea organismelor de gestiune colectivă 52
4.2.2 Licențierea dreptului de autor 55
4.2.3 Remunerația 55
4.2.4 Gestiunea colectivă 58
4.2.4.1 Dreptul la remuneraţie compensatorie pentru copia privată 58
4.2.4.2 Dreptul la remuneraţie compensatorie pentru retransmiterea prin cablu 60
4.2.4.3 Dreptul la remuneraţie echitabilă pentru împrumutul public efectuat prin biblioteci, altele
decât bibliotecile instituţiilor de învăţământ sau prin bibliotecile publice cu acces gratuit 61
4.2.4.4 Dreptul la compensaţie echitabilă pentru operele orfane 62
Se colectează de către OGC-ul denumit colector unic pentru fiecare categorie de utilizatori vizată. 62
4.2.5 Colectorul unic 63

CAPITOLUL 5 PRINCIPALELE PIEŢE RELEVANTE 64


5.1 Pieţele furnizării de servicii de administrare a drepturilor de autor și a drepturilor conexe pentru
titularii de drepturi 64
5.2 Pieţele furnizării de servicii de administrare a drepturilor de autor pentru alte organisme de gestiune
colectivă 65
5.3 Pieţele licenţierii drepturilor de autor către utilizatori 66
5.3.1 Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise 67
5.3.2 Piaţa licenţierii drepturilor de autor şi a drepturilor conexe pentru autorii de opere audiovizuale
şi/sau videograme 70
5.3.3 Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru autorii de opere de artă vizuală 78
5.3.4 Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru autorii de opere muzicale 81

2
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

5.3.5 Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi 89
5.3.6 Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de fonograme 94
5.3.7 Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de videograme 100

CAPITOLUL 6. PROBLEME ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI IDENTIFICATE DE ÎNTREPRINDERI ŞI


DE REGLEMENTATOR 104
6.1 Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ridicate de organismele de gestiune colectivă 104
6.1.1 Dificultăți în aplicarea legislației și în reglementarea instrumentelor specifice materiei 104
6.1.2 Propuneri ale OGC-urilor pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare și a activităţii lor 107
6.1.3 Concluzii 109
6.2 Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ridicate de titularii de drepturi 110
6.3 Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ridicate de utilizatorii drepturilor de autor și ai
drepturilor conexe 110
6.4 Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ale ORDA 111

CAPITOLUL 7. TEORIA AFECTĂRII CONCURENŢEI 114

CAPITOLUL 8. CONCLUZII 117

CAPITOLUL 9. PROPUNERI 119

3
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Definiţii şi noţiuni

Artiştii interpreţi sau executanţi sunt: actorii, cântăreții, muzicienii, dansatorii și alte persoane
care prezintă, cântă, dansează, recită, declamă, joacă, interpretează, regizează, dirijează ori
execută în orice altă modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv
folcloric, de varietăți, de circ sau de marionete.
Autorul este persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera1. Ppersoana sub numele
căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoştința publică este prezumată a fi autor,
până la proba contrară. (în anumite cazuri legea protejează și persoane juridice sau fizice care
nu sunt autorii operei, precum titularii de drepturi care au dobândit această calitate prin
moştenire sau cesiune).
Comunicarea către public a unei interpretări, execuții sau fonograme reprezintă „transmiterea
către public, prin orice mijloc, altul decât radiodifuzarea, a sunetelor unei interpretări sau
execuții sau de sunete sau de reprezentări de sunete fixate în fonogramă”, dar și „faptul de a
face ca sunetele sau reprezentările de sunete fixate pe o fonogramă să aibă aptitudinea de a fi
auzite de către public”.
Comunicarea publică este orice comunicare a unei opere, realizată direct sau prin orice
mijloace tehnice, făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un
număr de persoane care depăşeşte cercul normal al membrilor unei familii şi al cunoştinţelor
acesteia, inclusiv reprezentarea scenică, recitarea sau orice altă modalitate publică de execuţie
ori de prezentare directă a operei, expunerea publică a operelor de artă plastică, de artă
aplicată, fotografică şi de arhitectură, proiecţia publică a operelor cinematografice şi a altor
opere audiovizuale, inclusiv a operelor de artă digitală, prezentarea într-un loc public, prin
intermediul înregistrărilor sonore sau audiovizuale, precum şi prezentarea într-un loc public,
prin intermediul oricăror mijloace, a unei opere radiodifuzate. De asemenea, se consideră
publică orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau fără fir, realizată prin punerea
la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet sau alte reţele de calculatoare, astfel încât
oricare dintre membrii publicului să poată avea acces la aceasta din orice loc sau în orice
moment ales în mod individual.
Comunicarea publică (a operelor muzicale) în scop ambiental este comunicarea făcută într-un
loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depăşeşte
cercul normal al unei familii și al cunoştinţelor acesteia, indiferent de modalitatea realizării
comunicării prin prezentarea directă de către interpreţi ori prin întrebuinţarea de mijloace
electroacustice sau electronice (televizoare, receptoare radio, combine muzicale, PC, CD-
player, instalaţii de amplificare și orice alte aparate de redare a înregistrărilor sonore sau
audiovizuale), cu scopul de a crea ambianţa pentru desfăşurarea oricărei alte activităţi ce nu
necesită utilizarea operelor muzicale.
Comunicarea publică (a operelor muzicale) în scop lucrativ este cea făcută într-un loc deschis
publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depăşeşte cercul
normal al unei familii și al cunoştinţelor acesteia, prin interpretarea directă de către artişti sau
prin orice alt mijloc tehnic, prin fir ori fără fir, prin care muzica este prezentată în sine sau
însoţeşte alte acţiuni, cum ar fi dansul, spectacolul de circ, sportul etc., în spaţii închise sau

1
În cazurile expres prevăzute de lege, pot beneficia de protecţia acordată autorului persoanele juridice şi
persoanele fizice, altele decât autorul, precum titularii de drepturi care au dobândit această calitate prin moştenire
sau cesiune.

4
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

deschise în care publicul plăteşte bilete de acces şi/sau consumaţii ori în care au loc acţiuni
promoţionale, publicitare, demonstrative şi altele asemenea.
Dreptul de autor reprezintă o ramură a materiei proprietății intelectuale, ce are ca obiect
reglementarea raporturilor totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile
referitoare la realizarea crearea și protejarea, prin mijloace adecvate, a unorei opere literare,
artistice sau ştiințtifice. De asemenea, Prin norme specifice, dreptul de autor recunoaște și
apără prezintă ansamblul drepturileor subiective de ordin patrimonial și personal
nepatrimonial, rezultate din şi de ordin patrimonial recunoscute prin lege autorilor operelor de
faptul material al creaţiei intelectualeă, literară, artistică, ştiinţifică, în scopul ocrotirii
intereselor legitime ale creatorilor.
Dreptul de suită se aplică autorilor de opere originale de artă grafică sau plastică ori al unei
opere fotografice și reprezintă dreptul de a încasa o cotă din preţul net de vânzare obţinut la
orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări de către autor, precum și dreptul de a fi
informat cu privire la locul unde se află opera sa.
Drepturile conexe dreptului de autor reprezintă drepturi derivate din dreptul de autor, precum
cele aparținând artiştilor interpreţi sau executanţi, pentru propriile interpretări ori execuţii,
producătorilor de înregistrări sonore şi de înregistrări audiovizuale, pentru propriile
înregistrări, şi organismelor de radiodifuziune şi de televiziune, pentru propriile emisiuni şi
servicii de programe.
Fixarea (unei interpretări sau execuții) reprezintă încorporarea sunetelor, imaginilor ori a
sunetelor și imaginilor sau a reprezentării digitale a acestora pe un suport care permite
perceperea, reproducerea ori comunicarea publică a lor, cu ajutorul unui dispozitiv.
Împrumutul reprezintă punerea la dispoziţie spre utilizare, pentru un timp limitat și fără un
avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere prin intermediul unei instituţii
care permite accesul publicului în acest scop.
Închirierea reprezintă punerea la dispoziţie spre utilizare, pentru un timp limitat și pentru un
avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere.
Înregistrare sonoră sau fonogramă reprezintă fixarea sunetelor provenite dintr-o interpretare
ori execuție sau a altor sunete ori a reprezentării digitale a acestor sunete, indiferent de
suportul utilizat pentru fixare (format digital sau fizic - discurile, casetele, benzile, discurile
compacte, DCC, minidiscurile, precum și orice alte suporturi sonore sau audiovizuale, dintre
care unele chiar și necunoscute astăzi), alta decât sub forma unei fixări incorporate într-o
operă cinematografică sau în alta operă audiovizuală.
Înregistrarea audiovizuală sau videogramă reprezintă orice fixare a unei opere audiovizuale
sau a unor secvențte de imagini în mișcare, însoțite sau nu de sunet, oricare ar fi metoda și
suportul utilizate pentru această fixare2., de tipul videoclipurilor muzicale, concertelor fixate
pe suport sau în format digital și al oricăror alte materiale sau fixări audiovizuale aflate în
proprietatea caselor de discuri.
Opera orfană este acea operă sau fonogramă, în cazul în care niciun titular al drepturilor de
autor asupra operei sau fonogramei nu este identificat sau, chiar dacă unul sau mai mulţi
dintre titulari sunt identificaţi, niciunul nu este localizat, în pofida efectuării şi înregistrării
unei căutări diligente a titularilor drepturilor de autor.

2
De tipul videoclipurilor muzicale, concertelor fixate pe suport sau în format digital și al oricăror alte materiale
sau fixări audiovizuale aflate în proprietatea caselor de discuri.

5
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Organismele de gestiune colective sunt persoane juridice constituite prin liberă asociere,
având drept obiect de activitate, unic sau principal, gestiunea drepturilor de autor sau
drepturilor conexe dreptului de autor, categoriilor de drepturi, tipurilor de opere sau de alte
obiecte protejate, care le este încredințată de către mai mulți autori sau titulari de drepturi de
autor, în beneficiul colectiv al acestora.
Publicarea în scop comercial a unei fonograme intervine atunci când fonograma este pusă la
dispoziţia publicului prin vânzare sau prin mijloace cu fir sau fără fir, în aşa fel încât oricine
să poată avea acces la ea în locul și la momentul ales în mod individual.
Radiodifuzarea reprezentă:
a. emiterea unei opere de către un organism de radiodifuziune ori de televiziune, prin orice
mijloc, ce serveşte la propagarea fără fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, ori a
reprezentării acestora, inclusiv comunicarea ei publică prin satelit, în scopul recepţionării de
către public;
b. transmiterea unei opere sau a reprezentării acesteia, prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau
prin orice alt procedeu similar, cu excepţia reţelelor de calculatoare, în scopul recepţionării ei
de către public.
Realizarea de opere derivate reprezintă traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea, precum
și orice altă transformare a unei opere preexistente, dacă aceasta constituie creaţie
intelectuală.
Retransmiterea prin cablu reprezintă retransmiterea simultană, nealterată și integrală, de
către un operator, prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar, cu
excepţia reţelelor de calculatoare, sau printr-un sistem de difuzare prin unde ultrascurte,
pentru recepţionarea de către public a unei transmisii iniţiale, cu sau fără fir, inclusiv prin
satelit, de servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune, destinate recepţionării de
către public.
Titularul dreptului de autor este autorul, precum și alte persoane fizice sau juridice care au
dobândit această calitate în condițiile legii (moștenire, cesiune), precum şi editorii de opere
muzicale şi de opere scrise, pentru drepturile care le-au fost transferate în baza unor acorduri
individuale şi care au dreptul cel puţin la o parte din veniturile provenite din drepturi.
Utilizatorul este orice persoană fizică sau juridică care întreprinde acţiuni condiționate de
autorizarea de către autori sau titularii de drepturi, de remunerarea/compensarea acetora și
care nu acționează în calitate de consumator.

6
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

CAPITOLUL 1. REZUMATUL RAPORTULUI

Prezentul raport își propune să analizeze domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe
acestora prin prisma regulilor de concurență, investigația sectorială fiind deschisă prin
Ordinul3 președintelui Consiliului Concurenței nr. 257/07.04.2016, conform deciziei Plenului
Consiliului Concurenței în acest sens.
Obiectivele investigaţiei sunt următoarele:
- analiza detaliată a reglementărilor legale în materia dreptului de autor, pentru a
observa în ce măsură acestea avantajează în mod anticoncurenţial anumiţi actori de pe
piaţă, precum şi pentru a identifica mecanismele de funcţionare a pieţelor identificate
în domeniul dreptului de autor;
- definirea principalelor pieţe relevante, atȃt din punct de vedere al produsului, cȃt şi din
punct de vedere geografic, cu accent pe identificarea întreprinderilor/asociațiilor de
întreprinderi ce intervin pe piaţă la fiecare nivel identificat;
- analiza calităţii de întreprindere a organismelor de gestiune colectivă (în continuare
denumite OGC-uri), prin raportare la normele aplicabile în materia dreptului
concurenţei;
- identificarea unor eventuale disfuncţionalităţi pe pieţele definite, pentru a avea o
privire de ansamblu asupra cauzelor şi efectelor acestora în piaţă relevantă precum şi
- formularea de propuneri concrete în vederea creşterii transparenţei și competitivităţii
pieţelor în materia dreptului de autor, astfel cum acestea au fost definiite.
Cu titlu prealabil, precizăm faptul că, deși autorii de opere și titularii de drepturi conexe pot fi
calificați drept întreprinderi, în sensul Legii concurenței, ținând cont de caracterul eterogen al
acestora, prezentul raport a fost întocmit în principal din perspectiva organismelor de gestiune
colectivă (asociații ale întrerpinderilor).
Proprietatea intelectuală, privită sub cele două componente ale sale, proprietatea industrială
pe de o parte, și drepturile de autor și drepturile conexe pe de altă parte, este un instrument
puternic pentru dezvoltarea și bunăstarea economică, socială și culturală a unei ţări, fapt
ceimpune necesitatea unei protecții legale eficiente din partea statului, precum și dezvoltarea
unor politici publice coerente.
Activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare este strâns legată de domeniul proprietăţii
intelectuale, aceasta generând în mod constant progres tehnologic și asigurând durabilitatea
dezvoltării și competitivitatea economică de perspectivă a României.
Totodată, alături de inovarea și transferul tehnologic clasic, societatea informațională are la
bază creații intelectuale protejate prin dreptul de autor, domeniu care oferă soluţii pentru
rezolvarea problemelor economice și pentru înnoirea permanentă a tehnologiilor necesare,
prin racordarea cercetării româneşti la cerinţele și presiunile unei pieţe libere, în expansiune,
în contextul globalizării.
În acest context, se poate aprecia că dreptul de autor și drepturile conexe au o însemnătate
aparte, esenţa, scopul și finalitatea acestora fiind protejarea produsului inteligenţei umane şi,
în acelaşi timp, garantarea posibilităţii consumatorilor de a se folosi de acest produs.

3
Prin care s-a dispus declanșarea unei investigații sectoriale în domeniul dreptului de autor (drepturi de autor și
drepturi conexe).

7
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

În mod frecvent, sectoarele economice legate direct de creații intelectuale, deci și de domeniul
drepturilor de autor, înregistrează cea mai mare creștere din economie și sunt cele mai
importante contribuitoare la crearea de noi locuri de muncă.
Ramurile economice bazate pe operele protejate de dreptul de autor și de drepturile conexe
reprezintă aproximativ 4-6% din produsul intern brut în țările dezvoltate4.
De aceea, protecția drepturilor de autor echivalează cu încurajarea creațiilor intelectuale care
fac obiectul drepturilor de autor, a cercetării și inovării, ca motor al dezvoltării în orice
domeniu.
De altfel, importanța protejării drepturilor de autor și a drepturilor conexe a devenit și mai
evidentă în mediul digital. Pe măsură ce internetul și alte tipuri de rețele s-au dezvoltat și au
devenit modalitatea principală folosită pentru achiziționarea de bunuri și servicii, a avut loc o
creștere accelerată a utilizării lucrărilor protejate prin drepturi de autor, cum ar fi textul,
muzica și ilustrația, atât înformate analogice, cât și digitale.Vânzările de cărți, reviste și alte
publicații în formă analogică au crescut, făcând publicațiile cea de-a treia categorie de vânzări
pe cele mai mari rețele.
Din același punct de vedere, remarcăm faptul că proprietatea intelectuală reprezintă, în
prezent, unul dintre cele mai valoroase active ca măsură a rentabilității prezente a firmelor și a
performanţei lor viitoare.
De aceea, în cadrul investigației a fost dedicat un capitol pentru cunoașterea cadrului
legislativ internațional, cu accent pe cel european, care reglementează drepturile de autor, și
anume Capitolul 1.
Preocupările în acest domeniu datează încă din a doua jumătate a secolului nouăsprezece,
concretizate în adoptarea Convenţiei de la Berna pentru Protecţia Operelor Literare și
Artistice din 1886, căreia, pe măsura evoluțiilor din domeniu, i s-au adăugat altele, elaborând
noi reguli sau îmbunătățind normele inițiale.
Importanța acestui domeniu a crescut continuu, astfel încât în 1967 s-a înființat Organizaţia
Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), care a devenit în 1974 un organism specializat al
Organizației Națiunilor Unite, ea fiind responsabilă cu administrarea mai multor tratate
internaționale care se ocupă cu protecția drepturilor de proprietate intelectuală.
Comunităţile Europene au considerat, la începuturile funcţionării lor, că aderarea statelor
membre la aceste convenţii internaţionale era de ajuns pentru a asigura armonizarea diferitelor
legislaţii naţionale în materie de proprietate intelectuală și faptul că misiunea principală a
comunităţii europene era una de esență economică. În timp, poziţia Uniunii Europene s-a
modificat, odată cu evidențierea efectelor asupra ordinii juridice europene pe care le aveau
drepturile exclusive de proprietate intelectuală ale autorilor.
Actele Uniunii Europene, concretizate într-o serie de directive adoptate în domeniul dreptului
de autor și al drepturilor conexe, au condus la constituirea unui cadru juridic armonizat în
fiecare stat membru al Uniunii Europene, pe măsură ce au fost preluate în dreptul intern.
Această armonizare legislativă la nivelul Uniunii Europene a urmărit, în principal:
- asigurarea securității juridice și un nivel ridicat de protecție a titularilor de drepturi de
autor și drepturi conexe;
- promovarea accesului la cunoștințe și cultură prin protejarea operelor și a altor obiecte
ale protecției;

4
https://www.ifrro.org/content/what-ifrro

8
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- asigurarea unui echilibru just între drepturile și interesele titularilor și cele ale
utilizatorilor;
- funcționarea corectă a pieței interne din perspectiva domeniului dreptului de autor.
Capitolul 2 conține o descriere succintă a principalelor organizații și instituții internaționale
și europene, care activează în domeniu, precum și considerații asupra standardelor
internaționale și europene, care definesc această “piață”, împreună cu o succintă trecere în
revistă a principalelor baze de date și sisteme informatice care contribuie la digitalizarea și
globalizarea operelor și creațiilor din domeniul proprietății intelectuale.
Acestea pot constitui referințe economico-statistice, atât pentru autoritățile de reglementare
interne și internaționale, cât și pentru industrie și cercetători.
Standardizarea în industria drepturilor de autor simplifică practica și este extrem de
importantă în creșterea interoperabilității, eficacității și eficienței oricărei interacțiuni repetate.
Standardele pot fi publicate în documente care conțin specificații tehnice, reguli, linii
directoare sau definiții.
Ele reprezintă o parte importantă a activității în fiecare industrie, contribuie la economisirea
banilor și conduc la eficiență.
Capitolul 3 este dedicat reglementărilor interne, care sunt armonizate cu directivele europene,
cu excepția Directivei 2017/1564/UE, care este în curs de preluare la inițiativă
guvernamentală prin organismul specializat, respectiv Oficiul Român pentru Drepturile de
Autor (ORDA).
În România, protecţia proprietăţii intelectuale se realizează de către două instituţii de
specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenţii și Mărci (OSIM) - în domeniul proprietăţii
industriale și ORDA - în domeniul dreptului de autor și a drepturilor conexe.
ORDA este organizat și funcţionează în baza Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și
drepturile conexe5, ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pe
teritoriul României în ceea ce priveşte reglementarea, evidenţa prin registre naţionale,
supravegherea, autorizarea, arbitrajul și constatarea tehnico-ştiinţifică în domeniul dreptului
de autor și al drepturilor conexe.
România dispune de o legislaţie complexă privind proprietatea intelectuală, care acoperă
domeniile proprietăţii intelectuale, armonizată cu acquis-ul european și care respectă tratatele
și convenţiile în domeniu.
Se poate aprecia că România acordă o atenţie deosebită respectării legislaţiei de proprietate
intelectuală și face eforturi în mod constant pentru îmbunătăţirea acestei legislaţii, dar și a
infrastructurii implicate în protecţia și apărarea drepturilor de proprietate intelectuală (în
special alte organisme ale statului: poliție, jandarmerie, parchet etc.).
Protecţia dreptului de autor și a drepturilor conexe este reglementată de Legea nr. 8/1996,
care reprezintă legea cadru în domeniu, precum și de alte acte normative complementare.
Capitolul 4 este dedicat analizei domeniului drepturilor de autor și al drepturilor conexe din
punct de vedere al legislației concurenței.
Sunt puse în evidență principalele categorii de piețe și sub-piețe din domeniul dreptului de
autor și a drepturilor conexe, utilizând instrumentele specifice domeniului concurenței:

5
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60/26.03.1996 și republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 489/14.06.2018, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare și
Legea nr. 8/1996 sau Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe).

9
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

întreprindere, piață relevantă, servicii oferite pe piaţă. Astfel, apreciem că pieţele furnizării
serviciilor de administrare a dreptului de autor şi a drepturilor conexe pot fi clasificate după
cum urmează:
- piețe pe care acționează titularii de drepturi și organismele de gestiune colectivă (în
furnizarea de servicii de administrare a dreptului de autor și a drepturilor conexe);
- pieţe pe care acționează doar OGC-urile (în furnizarea de servicii de administrare a
drepturilor de autor pentru alte organisme de gestiune colectivă);
- piețe pe care acționează organismele de gestiune colectivă mandatate de titularii de
drepturi și utilizatorii operelor/creațiilor (în licențierea drepturilor de autor către
utilizatori).
Analiza cu instrumente specifice domeniului concurenței presupune și clarificarea statutului
de întreprindere a organismelor de gestiune colectivă.
Astfel, acestea s-au constituit ca entități non-profit în conformitate cu Ordonanța de Guvern
nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile6, cu modificările și completările ulterioare, așa
cum este prevăzut și în Legea nr. 8/1996.
Dar, din punct de vedere al Legii concurenței nr. 21/1996, republicată7, cu modificările și
completările ulterioare, aceste organisme pot fi considerate asociații de întreprinderi8 și pot
intra sub incidența regulilor de concurență și pot fi susceptibile de a se angaja în practici anti-
concurențiale de natura înțelegerilor, deciziilor asociațiilor de întreprinderi, practicilor
concertate sau a abuzului de poziție dominantă.
Atât timp cât organismele de gestiune colectivă oferă serviciile de colectare, repartizare, plată,
licențiere etc., acestea sunt remunerate printr-un comision, și deci obțin venituri, ele
desfășoară activitate economică și, în consecință, sunt considerate întreprinderi (în fapt, OGC-
urile reprezentând asociații de întreprinderi), indiferent de regimul lor juridic și pot intra sub
incidența Legii concurenței.
Piețele identificate funcționează în condiții de reglementare sporită. S-a ajuns la acest grad de
reglementare în timp, pe măsură ce normele, atât pe plan european, cât și pe plan
internaţional, au evoluat, ceea ce a condus la mecanismele de colectare și de repartiţie a
veniturilor explicate în prezenta lucrare, considerate până în prezent ca fiind eficiente.
Acestea au fost modificate și îmbunătăţite permanent, constatându-se că acest tip de
funcţionare a domeniului a produs efectele scontate faţă de încercările de valorificare a
drepturilor la nivel individual.
Piețele configurate prin reglementări prevăd ca mecanisme funcționale: mandatarea și
licențierea.
Titularii dreptului de autor și ai drepturilor conexe îşi pot exercita drepturile recunoscute prin
Legea nr. 8/1996 în mod individual sau pe bază de mandat (acordat direct, prin act juridic în
formă scrisă de către titularii de drepturi), prin organismele de gestiune colectivă (denumite şi
OGC-uri).

6
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39/31.01.2000 (O.G. nr. 26/2000).
7
Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153/29.02.2016 (denumită în continuare Legea
concurenței).
8
Prin întreprindere se înţelege orice entitate angajată într-o activitate economică constând în oferirea de bunuri
sau de servicii pe o piaţă dată, indiferent de statutul său juridic şi de modul de finanțare, astfel cum este definită
în jurisprudența Uniunii Europene.

10
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

OGC-urile sunt create direct de titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe: autori,
artişti interpreţi sau executanţi, producători, precum și de alţi titulari ai drepturilor de autor
sau ai drepturilor conexe, persoane fizice și juridice.
Obligaţiile prevăzute în cadrul legislativ şi/sau caracteristicile unor pieţe fac imposibilă
gestionarea individuală a drepturilor de autor sau a drepturilor conexe.
Astfel, titularii de drepturi de autor sau de drepturi conexe optează, în majoritatea cazurilor,
să-şi exercite drepturile în relaţie cu utilizatorii operelor protejate prin intermediul OGC-
urilor, cărora le acordă mandat de reprezentare.
Mandatul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale reprezintă contractul scris al
titularului de drepturi sau al reprezentanţilor legali ai acestuia, mandat acordat OGC-ului
pentru gestionarea portofoliului de opere. În contractele în cauză este prevăzut, în mod
specific, acordul în formă scrisă pentru fiecare drept, categorie de drepturi, tip de opere sau
orice alte obiecte protejate.
În funcţie de tipurile de drepturi de autor, Legea nr. 8/1996 permite titularii de drepturi la o
gestiune colectivă obligatorie, facultativă sau pe bază de mandat special.
Licenţa neexclusivă permite oricărui utilizator să valorifice opera fără a aduce atingere
dreptului altui utilizator să valorifice respectiva operă.
Utilizarea de către beneficiari a operelor cuprinse în repertoriului protejat și gestionat de
OGC-uri se face numai în baza unei licenţe neexclusive, eliberată de OGC-ul desemnat drept
colector al remuneraţiilor pentru respectivele opere.
Cuantumul remuneraţiilor datorate de utilizatorii din fiecare domeniu de drept de autor sau
drepturi conexe este prevăzut prin metodologii, în conformitate cu procedurile stabilite de
Legea nr. 8/1996 sau este stabilit, acolo unde este cazul, într-un contract încheiat între
utilizator şi titularul de drepturi sau cu reprezentantul acestuia.
OGC-urile asigură monitorizarea utilizării drepturilor de proprietate intelectuală licențiate,
auditarea utilizatorilor și intervenţia în cazurile de abuz asupra drepturilor pe care le
gestionează (piraterie, utilizarea fără licenţă etc.).
În situația în care există mai multe OGC-uri pentru același domeniu de creație, pentru
facilitarea colectării sumelor aferente drepturilor de autor de la utilizatori, ORDA stabilește
colectorul unic în domeniul respectiv, ca urmare a propunerii OGC-urilor din domeniul
respectiv (care au ajuns la un acord consemnat într-un protocol) sau ca urmare a propriei
decizii (când OGC-urile din domeniu nu ajung la un acord), utilizând criteriul
reprezentativității.
OGC-urile au posibilitatea de a desemna reprezentantul pentru domeniul respectiv printr-un
acord consensual, pe care trebuie să îl trimită la reglementator; în cazul în care nu reuşesc să
ajungă la un acord în 30 de zile de la publicarea metodologiei pentru categoria de drepturi
pentru care se selectează colectorul unic, ORDA desemnează colectorul unic dintre acestea.
OGC-ul desemnat colector unic are obligaţia să elibereze autorizarea prin licenţă neexclusivă,
în forma scrisă, în numele tuturor organismelor de gestiune colectivă din domeniul pe care îl
reprezintă (denumite şi OGC-uri beneficiare) și să asigure transparenţa activităţilor de
colectare, precum și a costurilor aferente, în raporturile cu OGC-urile beneficiare.

11
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Astfel, se motivează pe baze obiective, practice, intervențiile legislative masive în


mecanismele de funcționare a piețelor identificate (Comisia Europeană a identificat aceleași
categorii de piețe în cazul CISAC9).
În Capitolul 5 sunt descrise și analizate principalele categorii de piețe prin prisma datelor
concrete comunicate de OGC-uri, cu scopul de a constitui o bază de pornire pentru modul în
care pot fi încadrate mecanismele de piaţă şi definite pieţele relevante în cazul descoperiri
unor indicii privind eventuale practici anticoncurențiale.
În Capitolul 6 sunt puse în evidență principalele probleme existente pe piețele relevante
identificate, rezultate din corespondența autorității de concurență cu actorii din piață și
organismul de reglementare. În încercarea conturării unor soluții și propuneri de reglementare
în domeniu, au fost identificate probleme legate de aplicarea legislaţiei din domeniu, cum ar
fi:
- modul de desemnare a colectorului unic pe diferite domenii de creație (cerinţa pentru
definirea mai precisă a criteriului reprezentativității),
- repartiţia între OGC-urile din acelaşi domeniu a remuneraţiilor strânse de colectorul
unic (întârzieri, abateri de la procentele privind repartiţia prevăzute în protocoalele
încheiate, încheierea de protocoale în condiţii considerate de unele OGC-uri
beneficiare ca fiind nefavorabile etc.).
1. Probleme legate de lipsa reglementării sau a instrumentelor legale privind depistarea
utilizatorilor: se reclamă absența unei baze de date naţionale, unice, care să conţină
întreprinderile autorizate sa desfăşoare activităţi de alimentaţie publică (restaurante, baruri,
cafenele) sau de transport persoane, care să fie accesibilă gratuit OGC-urilor și care să permită
acestora identificarea rapidă și eficientă a utilizatorilor de opere muzicale, reglementarea
copiei private digitale pentru operele scrise etc.
Ţinând cont de faptul că domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe are un grad înalt
de reglementare, considerăm că majoritatea disfuncţionalităţilor sesizate au legătură cu modul
de monitorizare și acţiune al reglementatorului şi pot fi rezolvate conform legislației sau în
instanţă, potrivit reglementărilor specifice domeniului, nefiind probleme care să intre în sfera
legislaţiei din domeniul concurenţei.
Investigația analizează în Capitolul 7 problematica privind afectarea concurenței (Theory of
Harm).
După cum s-a arătat pe parcursul lucrării, specificul acestui domeniu este gradul ridicat de
reglementare, atât la nivel naţional, cât și la nivel internaţional.
Gradul ridicat de reglementare specific domeniului este rezultatul evoluţiei în timp a
reglementărilor naţionale și internaţionale, iar acesta a condus la mecanismele de colectare și
de repartiţie a veniturilor explicate în prezenta lucrare, considerate eficiente în majoritatea
statelor care au promovat o legislație specifică dreptului de autor și drepturilor conexe.
Acestea au fost modificate și îmbunătăţite permanent, constatându-se că acest tip de
funcţionare a domeniului a produs efectele scontate faţă de încercările mai mult sau mai puţin
individuale ale titularilor de drepturi de a-şi valorifica drepturile. În lipsa cadrului de
reglementare, titularii de drepturi ar fi nevoiţi să încheie contracte cu fiecare utilizator şi să
urmărească activitatea fiecăruia în parte pentru a-şi primi remuneraţia cuvenită. De asemenea,
titularii de drepturi ar fi nevoiţi să obţină licenţă pentru fiecare operă utilizată, de la fiecare

9
Confédération Internationale des Sociétés d'Auteurs et Compositeurs (Confederația Internațională a Societăților
de Autori și Compozitori).

12
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

dintre titularii de drepturi responsabili de crearea acesteia (ex.: pentru o singură operă
muzicală este necesar atât licenţa din partea producătorului, cât şi din partea textierului,
compozitorului, artistului interpret etc.).
Reglementările au urmărit în permanenţă protecţia autorilor de creaţii intelectuale, pentru a
acoperi toate situaţiile în care titularii de drepturi îşi pot valorifica drepturile patrimoniale, dar
nu se pot apăra eficient împotriva utilizării neautorizate și neremunerate. Această protecţie
sporită a fost acordată, deoarece creaţiile intelectuale reprezintă motorul pentru dezvoltarea
altor domenii economice sau chiar pentru crearea unor noi domenii economice (ex: software,
inteligenţă artificială etc.), care, la rândul lor, influenţează funcţionarea tuturor celorlalte
domenii economice.
În esență, legiuitorul a considerat prioritară “protecția” ofertei (în acest caz, produsul/creația)
prin asigurarea pentru titular a unei remuneraţii corespunzătoare, în detrimentul desfășurării
libere a mecanismelor de piaţă clasice.
Prin aceste reglementări s-a ajuns la realizarea unui echilibru între drepturile și interesele
autorilor de creaţii intelectuale și drepturile și interesele utilizatorilor acestor creaţii.
Astfel, la gradul de reglementare actual s-a ajuns gradual, pentru a acoperi toate situaţiile în
care titularii de drepturi nu-şi puteau valorifica drepturile patrimoniale și nu se puteau apăra
eficient împotriva utilizării neautorizate și neremunerate.
Deşi creaţiile sunt protejate și există drepturile exclusive asupra operelor sale, nu există
bariere impuse de autori în utilizarea lor.
În situaţia în care domeniul nu ar fi fost reglementat, funcţionarea pieţelor nu ar fi produs
efectele benefice pe care le are în mod normal funcţionarea liberă a pieţelor pe bază de
concurenţă, deoarece:
- în domeniul ofertei s-ar diminua creaţiile intelectuale din lipsa mijloacelor de
subzistenţă, datorită imposibilităţii valorificării eficiente a drepturilor patrimoniale; s-
ar înmulţi astfel considerabil actele și faptele ilegale precum contrafacerea și pirateria,
care scad calitatea produsului achiziţionat și s-ar reduce numărul de opere la care să
aibă acces utilizatorii datorită descurajării procesului de creaţie. Situaţiile astfel create
ar conduce la preţuri foarte ridicate pentru operele originale din piaţă;
- în domeniul cererii, se poate ajunge la situaţia scăderii accesului utilizatorilor la
operele originale şi de bună calitate, ceea ce ar conduce la majorarea preţurilor pentru
operele originale etc.
Astfel, datorită specificităţilor pieţei şi contrar teoriei generale privind libertatea comerțului și
a jocului liber al cererii și ofertei, protecția drepturilor patrimoniale ale titularilor de drepturi
de autor este aptă să producă efectele pozitive scontate atȃt pentru pieţele analizate, cȃt și
pentru alte domenii.
Cadrul de reglementare riguros apare ca fiind benefic pentru buna funcţionare a pieţelor,
acesta asigurând un maximum de eficiență, în condițiile în care jocul liber al cererii şi ofertei
a relevat, în timp, precara valorificare a operelor. Astfel, analiza domeniului din punct de
vedere al Theory of Harm10 conduce la constatarea unor disfuncționaliăți pe piețele relevante,
ce au drept consecinţă oportunitatea reglementării funcţionării concurenţiale a pieţei.
Raportul conține, la final, concluziile și propunerile rezultate pe parcursul investigației,
abordate la final, în Capitolul 8, respectiv în Capitolul 9.
10
Teoria afectării concurenței reprezintă o ipoteză referitoare la modul în care pot apărea efecte
anticoncurențiale pe o piață, efecte ce influențează în mod negativ consumatorii.

13
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Motivele și procedura declanşării investigației


Consiliul Concurenței a fost sesizat în mai multe rânduri în legătură cu o serie de practici
considerate, în opinia autorilor lor, ca fiind susceptibile a intra sub incidența Legii
concurenței, aferente modului de desfășurare a activității organismelor de gestiune colectivă.
Respectivele practici sunt rezultatul, direct sau indirect, atât al modalității de reglementare a
acestui domeniu de activitate, prin reglementări emise de instituțiile abilitate ale statului, cât și
al comportamentului respectivelor întreprinderi. Este important de înţeles că motivele
declanşării anchetei sectoriale s-au bazat iniţial și pe sesizări și plângeri primite din piaţă,
subliniind că acestea din urmă au fost făcute de o asociaţie din piaţă şi au abordat, în linii
mari, aceeaşi problematică. Deciziile11 Consiliului Concurenţei de respingere a plângerilor au
iterat că soluționarea corectă și legală a pretențiilor concrete, formulate de autorul plângerilor,
este de competența, instanţelor de judecată ori poate surveni prin aplicarea prevederilor Legii
nr. 8/1996 de către subiecții implicați. Astfel, nu s-au constatat aspecte care să necesite
intervenţia autorităţii de concurenţă cu privire posibilele încălcări ale prevederilor Legii
concurenței.
Ulterior, motivele care au condus la declanşarea prezentei investigaţii sectoriale s-au orientat
către cadrul de reglementare din domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe şi modul
în care acesta determina mecanismele de piaţă. La momentul declanşării investigației, se
suspectau probleme legate de cadrul de reglementare sau de aplicarea legislaţiei, care ar fi
împiedicat renegocierea metodologiilor ce stabilesc cuantumul remuneraţiilor cuvenite
titularilor de drepturi din partea utilizatorilor12. Principalul obiectiv al investigaţiei sectoriale a
fost reprezentat de analiza legislaţiei din domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe,
aspect ce constituie, de foarte multă vreme, o preocupare majoră, atât pe plan internațional,
cât și național, aspect tratat într-o manieră amănunţită în cadrul prezentului raport.
În centrul acestor preocupări s-a situat protecția drepturilor patrimoniale, deoarece activitățile
de creație intelectuală nu pot fi desfășurate în lipsa unui suport material, iar autorii au nevoie
să-și dedice timpul operelor lor artistice, literare, științifice, pentru ca, la rȃndul lor, să
contribuie pe scară cât mai largă la inovare și dezvoltare economică, la crearea şi dezvoltarea
domeniilor economice, crearea de locuri de muncă și plusvaloare.
Din acest punct de vedere, este importantă acordarea de drepturi exclusive autorilor pentru
creațiile lor intelectuale pentru anumite perioade, remunerarea corespunzătoare a acestora,
dar, în același timp, și posibilitatea utilizatorilor de a se bucura de aceste opere.
Din punctul de vedere al investigaţiei, fiind vorba de pieţe reglementate, rigiditatea preţurilor
nu constituia un indiciu de existență a unei posibile practici anticoncurențiale, ci era însuşi
produsul mecanismelor de piaţă. S-a analizat măsura în care cadrul de reglementare oferă
condiţii nediscriminatorii tuturor întreprinderilor care acţionează în domeniu (titularii de
drepturi, organismele de gestiune colectivă sau alţi mandataţi şi utilizatorii operelor).

11
Decizia nr. 15/03.04.2018 şi nr. 02/19.01.2016.
12
Ordinul președintelui Consiliului Concurenţei nr. 257/2016, precizează următoarele motive care au stat la baza
declanşării investigaţiei sectoriale:
1. rigiditatea preţurilor din domeniul dreptului de autor, acestea nefiind influenţate de eventualele fluctuaţii ale
cererii sau ofertei;
2. dificultăţile privind negocierea metodologiilor de colectare privind drepturile patrimoniale cuvenite, existente
între utilizatori şi organismele de gestiune colectivă;
3. utilitatea obţinerii de informaţii detaliate şi efectuarea unei cercetări mai aprofundate a pieţei pentru
identificarea disfuncţionalităţilor acesteia, care afectează procesul concurenţial;
4. Necesitatea identificării prevederilor legale ce restrâng sau pot restrânge concurenţa în anumite circumstanţe.

14
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Din punct de vedere al dreptului concurenței, este necesară o evaluare a măsurii în care
sesizările primite pot fi soluționate prin mijloace specifice domeniului concurenței, dacă
organismele de gestiune colectivă sunt întreprinderi în sensul legislației concurenței și dacă
reglementările privind mecanismele de funcționare ale posibilelor piețe relevante sunt sau nu
excesive (pot împiedica manifestarea concurenței) și, mai ales, limitele dreptului concurenței
față de exclusivitățile promovate pe plan intern și internațional, în ceea ce privește dreptul de
autor și drepturile conexe acestora.

15
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

CAPITOLUL 2. LEGISLAŢIA ŞI PRACTICA INTERNAŢIONALĂ PRIVIND


DREPTUL DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE

2.1 Considerații generale despre industria dreptului de autor la nivel mondial

Ramurile economice bazate pe operele protejate de dreptul de autor și de drepturile conexe


reprezintă aproximativ 4-6% din produsul intern brut în țările dezvoltate13.
În mod frecvent, sectoarele economice legate direct de dreptul de autor înregistrează cea mai
mare creștere din economie și sunt cele mai importante contribuitoare la crearea de noi locuri
de muncă.
Sectoarele economice legate de operele protejate prin drepturi de autor dețin o importanță
aparte pentru economia unei țări prin impactul cultural, inovativ și economic pe care îl au,
fapt care demonstrează necesitatea unei protecții legale eficiente din partea statului, precum și
necesitatea dezvoltării unor politici publice coerente.
Pentru societate, în ansamblul ei, accesul la operele artistice, științifice și literare este vital
pentru dezvoltarea și progresul general, deoarece permite, într-o formă reglementată, accesul
nediscriminatoriu la informația de calitate.
De altfel, importanța protejării dreptului de autor și a drepturilor conexe a devenit și mai
evidentă în mediul digital, pe măsură ce internetul și alte tipuri de rețele s-au dezvoltat și au
devenit modalitatea principală folosită pentru achiziționarea de bunuri și servicii, a avut loc o
creștere accelerată a utilizării lucrărilor protejate prin drepturi de autor, cum ar fi textul,
muzica și ilustrația, atât în formate analogice, cât și digitale.Vânzările de cărți, reviste și alte
publicații în formă analogică au crescut, făcând publicațiile cea de-a treia categorie de vânzări
pe cele mai mari rețele.
Pentru utilizatorii de materiale protejate prin drepturi de autor, facilitarea accesului neîngrădit
și ușor la obţinerea licenţelor pentru a folosi opere protejate de care au nevoie, constituie un
stimulent-cheie atât pentru obținerea accesului pe pieţele dorite, cât și pentru plata
redevențelor datorate, însă utilizarea neautorizată a operelor protejate prin dreptul de autor
este larg răspândită în mediul de imprimare și are o amplitudine crescută în mediul digital.
Volumul mare de fotocopiere reprezintă o problemă extrem de acută pentru industriile
creative, dacă titularii de drepturi nu sunt remunerați în mod corespunzător. Mai mult decât
atât, un efect profund dăunător14 activității de creație intelectuală îl are și fenomenul
pirateriei15, ce subminează stimulentul pentru creativitate și publicare a creațiilor intelectuale.
O protecție puternică a drepturilor aparţinȃnd titularilor de drepturi de autor și de drepturi
conexe, este esențială la nivel global, pentru ca aceştia să resimtă siguranţa necesară pentru a-
şi lansa operele la nivel public, în format tipărit sau electronic.
Cel mai bun stimulent pentru respectarea dreptului de autor este reprezentat de mecanismul de
acordare a licenței „ușor de utilizat” pentru fotocopiere, republicare, digitalizare și difuzare a
operelor protejate prin dreptul de autor pentru uz intern, utilizarea în rețele închise și în
scopuri comerciale.

13
https://www.ifrro.org/content/what-ifrro.
14
Anual, în întreaga lume, sunt făcute aproximativ 300 de miliarde de copii ale materialelor protejate prin
drepturi de autor.
15
Pirateria, ca fenomen, este definită ca acel act de copiere ilegală a unui program de calculator, muzică, film
etc. și vânzarea acestuia în scopul obținerii de profit, controlul titularului asupra reproducerii acestuia fiind
extrem de redus.

16
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Astfel de sisteme și mecanisme care să faciliteze accesul utilizatorilor la opere, cât și


administrarea acelor categorii de drepturi imposibil de gerat la nivel individual, se gestionează
într-un mod eficient și practic de către organismele de gestiune colectivă.
De serviciile furnizate de organismele de gestiune colectivă beneficiază atât deținătorii de
drepturi – prin remuneraţia corespunzătoare, cât și utilizatorii – prin accesul la materialele
protejate, astfel încȃt, pe termen lung, beneficiar este societatea în ansamblul ei.
Un sondaj efectuat în Statele Unite ale Americii16 a arătat că valoarea adăugată de sectoarele
economice legate direct de dreptul de autor (denumite și industria drepturilor de autor) a
reprezentat 6% din produsul intern brut al Statelor Unite în anul 2002, în timp ce întreaga
industrie a drepturilor de autor a reprezentat aproximativ 12% (1,25 trilioane USD). Peste 8%
din forța de muncă din Statele Unite a fost angajată în industria drepturilor de autor, adică
11,47 milioane de lucrători, iar industria drepturilor de autor a contribuit cu mai mult de 1,3
trilioane de dolari la produsul intern brut al Statelor Unite, reprezentând aproape 7% din
întreaga economie în anul 2017.
Vânzările din afara Statelor Unite generate de industriile de drepturi de autor, de peste 89 de
miliarde de dolari, au fost mai mari decât cifrele absolute pentru sectoare majore, cum ar fi
industria chimică. Aceste industrii au angajat aproape 5,7 milioane salariați și i-au
recompensat cu o medie anuală de 98.336 de dolari, care a depășit recompensația anuală
medie plătită tuturor lucrătorilor din Statele Unite, cu un procent de 39%.
În mod similar, industria drepturilor de autor a înregistrat o rată de creștere substanțială
(5,23% pe an), care a depășit în mod semnificativ rata de creștere a întregii economii din
Statele Unite (2,21% anual), în perioada 2014-201717.

2.2 Cadrul internațional de reglementare

Proprietatea intelectuală include produse, acțiuni sau procese de creație, care oferă un avantaj
competitiv, ce pot fi clasificate în două mari categorii:
- proprietatea industrială: invenții, mărci înregistrate, desene industriale, noi varietăți de
plante și indicații de origine geografică și conexe, respectiv secrete comerciale, know-
how, acorduri de confidențialitate, producție rapidă etc.;
- dreptul de autor și drepturile conexe: lucrări literare și artistice originale, muzică,
programe de radio și televiziune, software, baze de date, proiecte arhitecturale, creații
publicitare și de multimedia etc.
Materia proprietății intelectuale reprezintă ansamblul normelor juridice ce reglementează
raporturile referitoare la creațiile intelectuale aplicabile în industrie și la semnele distinctive
ce pot fi protejate cu acest titlu. Obiectul acestuia cuprinde brevetele de invenție, modelele de
utilitate, desenele sau modelele industriale, mărcile de serviciu, mărcile de comerț sau de
fabrică, numele comercial, indicațiile de proveniență sau denumirile de origine.
Materia dreptului de autor și a drepturilor conexe reprezintă totalitatea normelor juridice care
reglementează raporturile referitoare la crearea și protecția juridică acordată unei opere
literare, artistice sau științifice sau a oricărei alte opere de creație intelectuală. Obiectul acestui
drept e constituit din operele literare, artistice și științifice, indiferent de valoarea, destinația
sau forma lor de exprimare.

16
Copyright-based industries in the US Economy, The 2004 Report, Stephen E. Siwek, Economists
Incorporated.
17
https://copyrightalliance.org/ca_post/copyrights-economy-2017/

17
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

La nivel internațional, cele mai vechi preocupări in domeniu s-au materializat în anul 1886,
prin adoptarea Convenţiei de la Berna pentru Protecţia Operelor Literare și Artistice, revizuită
semnificativ în anul 1971, conform căreia “sunt considerate obiecte ale proprietăţii
intelectuale toate creaţiile originale literare, artistice și ştiinţifice exprimate prin orice mediu și
pe orice suport tangibil sau intangibil, cunoscute acum sau care se vor inventa în viitor”.
În art. 2 alin. (1), Convenția definește obiectul dreptului de autor ca fiind constituit din
„operele literare, artistice și ştiinţifice, indiferent de modul sau forma de exprimare, de
valoarea sau de destinaţia lor, precum: cărţile, broşurile și alte scrieri, conferinţele,
alocuţiunile, predicile și alte opere de aceeaşi natură, operele dramatice sau dramatico-
muzicale, operele coregrafice și pantomimele, compoziţiile muzicale cu sau fără cuvinte,
operele cinematografice cărora le sunt asimilate operele exprimate printr-un procedeu
analog cinematografiei, operele de desen, de pictură, de arhitectură, de sculptură, de
gravură, de litografie, operele fotografice, cărora le sunt asimilate operele exprimate printr-
un procedeu analog fotografiei; operele de artă aplicată, ilustraţiile, hărţile geografice,
planurile, crochiurile, operele plastice referitoare la geografie, la topografie, la arhitectură
sau la ştiinţe”.
Conform acestei convenţii, dreptul de autor există atât timp cât „proprietatea intelectuală a
unei opere literare, artistice sau ştiinţifice corespunde autorului, pentru simplul fapt că el a
creat-o”.
Pentru a gestiona acest tratat, împreuna cu un altul în materia proprietăţii industriale18, în anul
1893 a fost creat un organism cunoscut sub denumirea „Birourile Internaționale Unite pentru
Protecția Proprietății Intelectuale” (BIRPI - Bureaux Internationaux Réunis pour la Propriété
Intellectuelle).
Ulterior, în anul 1952, a fost adoptată Convenţia de la Geneva, care este o convenţie
universală a dreptului de autor, conținând norme mai puţin exigente decât Convenţia de la
Berna, și care a făcut obiectul a numeroase revizuiri, până în prezent. Această convenţie nu
înlocuieşte Convenţia de la Berna, cu mențiunea că nu se aplică relaţiilor dintre ţările
semnatare ale Convenţiei de la Berna, în ceea ce priveşte protecţia operelor care au ca ţară de
origine una dintre ţările uniunii (ca fondatoare a convenţiei).
Alături de cele două convenții mai sus menționate, în anul 1961 a intrat în vigoare Convenţia
de la Roma privind protecţia artiştilor interpreţi sau executanţi, a producătorilor de fonograme
și a organismelor de radiodifuziune, care are ca obiect protecţia drepturilor conexe dreptului
de autor.
Continuare a BIRPI, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) a fost creată în
anul 1967, definind, la rândul ei, proprietatea intelectuală ca fiind ansamblul de „drepturi
referitoare la opere literare, artistice și ştiinţifice, interpretări ale artiştilor interpreţi și
execuţii ale artiştilor executanţi, fonograme și emisiuni ale radiodifuziunii, invenţii în toate
domeniile activităţii umane, descoperiri ştiinţifice, desene și modele industriale, mărci de
fabrică, de comerţ și de serviciu, precum și nume comerciale și denumiri comerciale,
protecţia impotriva concurenţei neloiale și orice alte drepturi aferente activităţii intelectuale
în domeniile: industrial, ştiinţific, literar și artistic”.
În anul 1974, OMPI a devenit o agenție specializată a Națiunilor Unite avȃnd sediul la
Geneva şi reunind 183 state membre și 23 de tratate internaționale, cu scopul declarat de a
încuraja activitatea creatoare, inclusiv promovarea și protecția proprietății intelectuale.

18
Convenția de la Paris din 1883 privind protecția proprietății industriale.

18
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Pentru obiectul prezentei investigații, dintre tratatele adoptate în cadrul OMPI sunt importante
două tratate, al căror scop este reînnoirea și completarea tratatelor, în special pentru a
răspunde dezvoltării tehnologiei și piețelor de desfacere:
- Tratatul OMPI pentru Drepturi de Autor (WIPO Copyright Treaty, prescurtat WCT)
se referă la protecția autorilor de lucrări literare și artistice, precum poeme, romane,
programe de calculator, baze de date originale, lucrări muzicale, lucrări audiovizuale,
site-uri web, fotografii etc;
- Tratatul OMPI pentru Interpretări și Fonograme (WIPO Performances and
Phonograms Treaty, prescurtat WPPT) protejează drepturile conexe ale interpreților și
producătorilor de fonograme.
De la adoptarea sau ultima revizie a Convențiilor de la Berna și Roma, acum 25 de ani, au
apărut noi categorii de lucrări și noi piețe de desfacere, cu noi metode de difuzare.
Printre altele, atât WCT cât și WPPT au răspuns provocărilor tehnologiilor digitale de astăzi,
în special modului de diseminare a materialelor protejate prin rețele digitale cum este
Internetul, motiv pentru care ambele sunt cunoscute ca „Tratate ale Internetului”. Ambele
tratate reglementează crearea unor structuri de drepturi fundamentale, pentru a permite
creatorilor să controleze modul în care operele lor sunt utilizate de terți și/sau să fie
recompensați pentru aceasta.
Pentru a menține o balanță corectă de interese între deținătorii de drepturi și public, tratatele
acordă țărilor semnatare o flexibilitate rezonabilă în stabilirea excepțiilor sau limitărilor
drepturilor în mediul digital. În anume circumstanțe, acestea pot stabili excepții pentru
folosirea operelor în interesul publicului, cum ar fi, spre exemplu, mediul educațional non-
profit și cercetarea.
Mai mult, tratatele garantează că deținătorii acestor drepturi vor continua să beneficieze de o
protecție adecvată și eficiență în cazul difuzării lucrărilor prin noile medii de comunicație,
cum este Internetul.
Tratatele impun statelor recunoașterea dreptului de autor pe teritoriul lor şi confirmă faptul că
drepturile continuă să existe în mediul digital, pentru ca titularii să poată utiliza efectiv noile
tehnologii pentru a-și proteja drepturile și a-și licenția operele „online”. Mai mult, tratatele
crează noi drepturi „online”, astfel:
- primul drept, cunoscut sub numele de „anti-neutralizare", tratează problema pirateriei
gen „hacking”: țările trebuie să asigure o protecție legală adecvată și sancțiuni juridice
eficace contra neutralizării măsurilor tehnologice (cum ar fi criptarea), utilizate de
creatori pentru a-și proteja drepturile;
- al doilea drept garantează fiabilitatea și integritatea pieței online prin interzicerea
modificării sau ștergerii neautorizate a informațiilor legate de dreptul de autor, aceasta
însemnând informațiile care însoțesc orice material protejat care identifică lucrarea,
creatorul, interpretul sau deținătorul, precum și, termenele și condițiile de utilizare.
Concomitent cu aceste tratate, în 1994, respectiv în 1995, înfiinţarea Organizaţiei Mondiale a
Comerţului (OMC), prin înlocuirea rundelor de negocieri multilaterale în cadrul Acordul
General pentru Tarife și Comerţ (GATT), a condus la clarificarea și elaborarea unor acorduri
în domeniul Proprietăţii intelectuale, respectiv:
- ADPIC, care realizează o extindere automată a majorităţii dispoziţiilor din Convenţia
de la Geneva la membri OMC și reglementeaza suplimentar protecţia drepturilor
conexe dreptului de autor;

19
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- Acordul privind Aspecte ale Drepturilor de Proprietate Intelectuală legate de Comerț -


Agreement on Trade Related Aspects of Intellectual Property Rights (TRIPs) conține o
mare parte a normelor cuprinse în Convenția de la Berna și are ca membri toate țările
din OMC.
Acordul a preluat normele cuprinse în Convenția de la Berna și în Convenția de la Paris și a
avut ca obiective principale:
- aplicabilitatea principiilor fundamentale ale GATT, din anul 1994 și a acordurilor sau
convenţiilor internaţionale pertinente, în materie de proprietate intelectuală;
- elaborarea de norme și principii adecvate, referitoare la existenţa, aria de aplicabilitate
și exercitarea drepturilor de proprietate intelectuală, legate de comerț;
- elaborarea de mijloace eficiente și adecvate pentru asigurarea respectării drepturilor de
proprietate intelectuală legate de comerţ, considerarea diferenţelor între sistemele
juridice naţionale;
- elaborarea de proceduri eficiente și rapide pentru prevenirea și reglementarea, în plan
multilateral, a diferendelor între guverne
- implementarea unor prevederi tranzitorii, vizând ca participarea la rezultatele
negocierilor să fie cât mai completă.
Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerilor (ACTA), inițiat în 2002 de Statele Unite
ale Americii, Uniunea Europeană, Elveția și Japonia, s-a dorit a fi un răspuns la creșterea
globală a comerțului cu mărfuri contrafăcute și lucrări protejate de dreptul de autor, fără
consimțământul autorului. Ulterior au aderat la negocieri Australia, Coreea de Sud, Noua
Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada, Iordania,
Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.
Acordul a fost supus dezbaterii publice abia în anul 2011, fiind declarate următoarele
obiective majore:
- susținerea creșterii economice în toate sectoarele;
- înlăturarea contrafacerilor și a mărfurilor pentru eliminarea riscurilor pentru
consumatori și diminuarea criminalității organizate;
- promovarea de mijloace eficiente de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală,
având în vedere diferențele între sistemele și practicile de protecție a acestora pe plan
național;
- asigurarea că măsurile și procedurile care vizează aplicarea dreptului privind
proprietatea intelectuală nu devin ele însele obstacole în calea comerțului legitim;
- realizarea unui echilibru între drepturile și interesele titularilor de drepturi de
proprietate intelectuală și cele ale furnizorilor de servicii și utilizatorilor în cauză;
- promovarea cooperării între furnizorii de servicii și titularii drepturilor, în ceea ce
privește încălcările din mediul digital;
Acordul a fost criticat îndelung, atât în ceea ce privește caracterul secret al negocierilor, cât și
din perspectiva că acest acord ar putea crea o cultură a supravegherii și suspiciunii.
În luna iulie a anului 2012, Parlamentul European a respins în mod definitiv ACTA, anulând
astfel posibilitatea ca Uniunea Europeană să ratifice acest acord internațional controversat,
care, în opinia criticilor, amenință libertățile individuale, în special cele legate de internet19.

19
Un exemplu care a fost des repetat a fost acela privind obligația administratorului unei rețele de a supraveghea
utilizatorii acesteia.

20
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

2.3 Cadrul de reglementare european

2.3.1 Considerații generale despre industria drepturilor de autor la nivel european


La nivel european, în anul 2016 erau înregistrați și activau pe piața Uniunii Europene peste 1
milion de deținători ai dreptului de autor, marea lor majoritate fiind afiliați la Confederația
Europeană a Autorilor și Compozitorilor (GESAC). Această federație umbrelă a primit 45.000
de noi OGC-uri în anul 2016.
În această structura federativă, aproximativ 97% sunt autori, iar un procent de 3% sunt edituri.
Organismele de gestiune colectivă au licențiat aproximativ 3,4 milioane de utilizatori, cu
aproximativ 10,5% mai mult decât în anul 2015.
În anul 2016, peste 2,2 milioane de noi opere muzicale au fost înregistrate pentru protecția
dreptului de autor.
Drepturile a peste 500.000 de opere audiovizuale au fost licențiate.
Volumul de colectări în anul 2016 s-a ridicat la aproximativ 5 miliarde de euro.
Sursele de colectare, pe categorii, au fost următoarele:
- mediul online - 9%;
- reprezentaţii live - 17%;
- mass-media, ediţii hardcopy (print) - 5%;
- copii private - 12%;
- prin mijloace de telecomunicaţii - 37%;
- muzică de fundal - (21%).
Investiţiile generale în fondurile culturale și sociale, obţinute din taxarea și finanţarea
organismelor de colectare europene, au fost la nivelul a 216 milioane de euro, reprezentând
aproximativ 4% din bugetul Uniunii Europene privitor la bugetul pentru cultură.
Menţionăm că statisticile GESAC sunt obţinute exclusiv din surse private și că ele nu
înlocuiesc studiile de piaţă ale Oficiului European pentru Drepturile de Autor, dar care nu sunt
supuse liberului acces la informație.
Organismele de gestiune colectivă au rulat, în anul 2016, o cifră de afaceri de aproximativ 816
milioane de euro.

2.3.2 Reglementări europene în vigoare


Comunităţile Europene au considerat, la începuturile funcţionării lor, că aderarea statelor
membre la convenţiile internaţionale era de ajuns pentru a asigura armonizarea diferitelor
legislaţii naționale, în materie de proprietate intelectuală și faptul că misiunea principală a
comunităţii europene era una de esență economică.
În timp, poziţia Uniunii Europene s-a modificat, odată cu evidențierea efectelor asupra ordinii
economice comunitare a drepturilor exclusive de proprietate intelectuală ale autorilor.
Actele Uniunii Europene, redate mai jos, adoptate în domeniul drepturilor de autor și al
drepturilor conexe, au condus la constituirea unui cadru juridic, armonizat în fiecare stat
membru al Uniunii Europene, pe măsură ce au fost preluate în dreptul intern.
Această armonizare legislativă la nivelul Uniunii Europene a urmărit, în principal:

21
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- asigurarea securității juridice și un nivel ridicat de protecție a titularilor de drepturi de


autor și drepturi conexe;
- promovarea accesului la cunoștințe și cultură prin protejarea operelor și a altor obiecte
ale protecției;
- asigurarea unui echilibru just între drepturile și interesele titularilor de drepturi și cele
ale utilizatorilor;
- funcționarea corectă a pieței interne și din perspectiva domeniului drepturilor de autor.
Este important de remarcat că directivele enumerate prevăd o listă exhaustivă a exceptărilor și
limitărilor referitoare la dreptul de autor și drepturile conexe, respectiv cele care permit
utilizarea conținutului, fără autorizarea titularilor de drepturi, în anumite condiții.
Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)20 - gestionează drepturile
asociate mărcilor, desenelor și modelelor industriale înregistrate, valabile pe întreg teritoriul
Uniunii Europene, precum și, din anul 2012, baza de date privind operele orfane.
Directivele Uniunii Europene care au armonizat legislațiile din statele membre sunt:
Directiva Consiliului 92/100/CEE din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere și de
împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietăţii intelectuale -
a determinat armonizarea legislaţiilor statelor membre, în vederea respectării convenţiilor
internaţionale, pe care sunt fondate dreptul de autor și drepturile conexe, astfel că protecţia
corespunzătoare21, poate fi considerată ca având o importanţă fundamentală pentru
dezvoltarea economică și culturală a Comunităţii Europene.
Directiva Consiliului 93/83/CEE din 27 septembrie 1993 privind armonizarea anumitor
dispoziții referitoare la dreptul de autor și drepturile conexe aplicabile difuzării de programe
prin satelit și retransmisiei prin cablu - a fost adoptată în scopul completării protecției
dreptului de autor și a drepturilor conexe din Directiva 92/100/CEE, în cazul difuzării de
programe prin satelit și retransmisiei prin cablu .
La momentul adoptării Directivei Consiliului 92/100/CEE, se făcea distincția între
comunicarea publică direct prin satelitul de telecomunicații și comunicarea publică prin
satelitul de telecomunicații, retransmisă de rețelele de cablu.
Întrucât recepția individuală era posibilă și accesibilă cu ambele tipuri de utilizare, orice
diferențe de tratament juridic au fost înlăturate la data adoptării directivei.
Directiva Consiliului 93/98/CEE din 29 octombrie 1993 privind armonizarea duratei de
protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe - a fost adoptată pentru a armoniza
duratele de protecție, întrucât, în ceea ce privește durata de protecție a drepturilor conexe,
unele state membre au introdus o durată de cincizeci de ani după publicarea legală sau după
comunicarea publică legală (durată considerată minimă de convențiile internaționale din
domeniul drepturilor de autor și a drepturilor conexe).
Scopul acestei directive a fost acela de a uniformiza în toată Uniunea Europeană durata de
protecție a drepturilor de autor la 70 de ani după moartea autorului, indiferent de momentul în
care lucrarea a fost publicată legal (Convenția de la Berna prevede 50 de ani).

20
https://europa.eu/european-union/about-eu/agencies/euipo_ro.
21
Prin drepturile de închiriere și de împrumut a operelor care fac obiectul dreptului de autor și a obiectelor
protejate prin drepturi conexe precum și protecţia obiectelor prin dreptul de fixare, dreptul de reproducere,
dreptul de distribuţie, dreptul de radiodifuziune și televiziune și dreptul de comunicare publică etc.

22
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

În cazul în care autorul este anonim sau a realizat lucrarea sub pseudonim, termenul de
protecție a drepturilor de autor este tot de 70 de ani, de la data primei publicări legale.
Durata de protecție a drepturilor conexe drepturilor de autor (cele ale artiștilor interpreți sau
ale producătorilor de fonograme și ale posturilor de radiodifuziune și televiziune), a fost
stabilită la 50 de ani. În schimb, protecția drepturilor morale se stabilește prin legislația
națională.
Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2001/29/CE din 22 mai 2001 privind
armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea
informațională - reiterează drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți, cum
ar fi dreptul de reproducere sau de punere la dispoziția publicului, dar și excepțiile de la aceste
drepturi, în special de la dreptul de reproducere, reglementând una dintre cele mai importante
surse de venit pentru titularii de drepturi din era digitală.
Directiva 2001/84/CE privind dreptul de suită în beneficiul autorului unei opere de artă
originale - a pus în acord domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe cu principiul
european al egalității de tratament care rezultă din interzicerea oricărei discriminări pe
motivul naționalității.
Dreptul la suită, care face parte din categoria drepturilor de autor, era un drept opțional, supus
regulii reciprocității, astfel încât nu era reglementat la fel în toate statele membre sau chiar nu
era deloc recunoscut și protejat.
Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2004/48/CE din 29 aprilie 2004 privind
respectarea drepturilor de proprietate intelectuală - stabilește că statele membre au obligația să
prevadă măsuri, proceduri și despăgubiri, necesare pentru a asigura respectarea drepturilor de
proprietate intelectuală, menționate în această directivă.
Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006,
privind dreptul de închiriere și de împrumut cat și anumite drepturi conexe dreptului de autor
în domeniul proprietății intelectuale abrogă Directiva 92/100/CEE privind dreptul de
închiriere și de împrumut dar și anumite drepturi conexe dreptului de autor, în domeniul
proprietăţii intelectuale.
În fapt, se reiau normele privind închirierea și împrumutul, fixarea, radiodifuziunea și
comunicarea publică, dreptul de distribuție și se adaptează la noile realități economice și la
evoluțiile privind formele de exploatare ale operelor care fac obiectul dreptului de autor și a
drepturilor conexe dreptului de autor.
Directiva 2006/116/CE privind termenul de protecție a drepturilor de autor și a anumitor
drepturi conexe.
Urmărește armonizarea legislațiilor statelor membre astfel încât duratele de protecție să fie
identice în întreaga Comunitate.
Dreptul de autor asupra unei opere literare sau artistice, în sensul articolului 2 din Convenția
de la Berna, se aplică pe întreaga durată de viață a autorului și 70 de ani după decesul său,
indiferent de data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziția publicului.
Directiva 2009/24/CE privind protecția juridică a programelor de calculator.
Directiva 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte normative cu
putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de
servicii mas-media audiovizuale (Directiva serviciilor mas-media audiovizuale)

23
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Directiva 2011/77/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind modificarea


Directivei 2006/116/CE privind termenul de protecție a drepturilor de autor și a anumitor
drepturi conexe prelungește durata de protecție a drepturilor patrimoniale ale artiștilor
interpreți sau executanți (drepturi conexe), de la 50 de ani la 70 de ani.
Directiva 2012/28/UE privind anumite utilizări permise ale operelor orfane
Directiva 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor
conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale
pentru utilizare online pe piața internă - prezintă o importanță deosebită în domeniul
reglementării OGC, cu scopul de a asigura respectarea utilizării drepturilor de autor și a
drepturilor conexe, colectarea veniturilor provenite din exploatarea, repartizarea sumelor
cuvenite titularilor de drepturi.
Această directivă stabilește cerințele necesare bunei funcționări a gestiunii drepturilor de autor
și a drepturilor conexe pentru OGC și cerințele privind acordarea licențelor multiteritoriale
pentru drepturile de autor asupra operelor muzicale utilizate online (cu unele excepții).
Directiva (UE) 2017/1564 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2017
privind anumite utilizări permise ale anumitor opere și ale altor obiecte ale protecției prin
drept de autor și drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de
vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate și de modificare a Directivei
2001/29/CE, privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor
conexe în societatea informațională - are ca scop de a facilita accesul persoanelor nevăzătoare,
cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate, prin stabilirea
unor excepții clare în aceste cazuri.
Excepțiile se referă la drepturile de reproducere, de comunicare către public, de punere la
dispoziția publicului, de distribuție și de împrumut, precum și la drepturile corespunzătoare
prevăzute în Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996
privind protecția juridică a bazelor de date.

2.3.3 Propunere de Directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală22


Evoluțiile rapide din domeniul tehnologiilor digitale au determinat adoptarea la nivelul
Uniunii Europene a „Strategiei privind piața unică digitală”23 în 2015, cu scopul de a reduce
diferențele dintre regiunile naționale privind dreptul de autor și de a permite accesul online al
utilizatorilor la opere pe scară mai largă, în întreaga Uniune Europeană.
Prin acest document au fost identificate 3 domenii de intervenție, care să facă obiectul unei
viitoare directive europene:
- utilizările digitale și transfrontaliere în domeniul educației;
- extragerea textului și a datelor în domeniul cercetării științifice;
- conservarea patrimoniului cultural.
Obiectivul acestui proiect de directivă este de a garanta legalitatea anumitor tipuri de utilizări
în domeniile menționate, inclusiv la nivel transfrontalier.
Internetul a devenit o piață online pentru foarte multe mărfuri și servicii, inclusiv pentru
accesarea conținutului operelor protejate prin dreptul de autor. În acest cadru, titularii de
22
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016PC0593&from=EN
23
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor. O strategie privind piața unică digitală pentru Europa, COM(2015) 192 final, Bruxelles,
6.5.2015.

24
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

drepturi au dificultăți când încearcă să acorde licențe în exercitarea drepturilor lor pentru a fi
remunerați în mod corespunzător pentru creațiile lor. Garantarea faptului că autorii și alți
titulari de drepturi primesc o parte echitabilă din exploatarea operelor lor este principala
condiție pentru dezvoltarea creativității și a producției cu conținut creativ în Uniunea
Europeană.
Principalele măsuri avute în vedere se referă la:
- facilitarea încheierii contractelor de licență în toate statele membre;
- abordare comună a cerințelor de transparență și a mecanismelor care permit ajustarea
contractelor și soluționarea litigiilor;
- mecanismele care să faciliteze obținerea drepturilor de autor și a drepturilor conexe în
cazul operelor aflate în afara circuitului comercial și al exploatării online a operelor
audiovizuale.
Prin adoptarea acestei directive, instituțiile de învățământ, instituțiile de cercetare-științifică și
instituțiile care protejează patrimoniul cultural vor avea posibilitatea de a avea acces la
operele protejate de drepturi de autor și conexe existente în mediul online și de a-şi reduce
costurile de tranzacționare, fără a afecta remunerația cuvenită titularilor de drepturi protejate.

2.4 Organizații internaționale având ca scop protecția drepturilor de autor

CISAC - Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori


CISAC este o organizație internațională non-guvernamentală, nonprofit, fiind cea mai
importantă rețea de organisme de gestiune colectivă la nivel global, avȃnd ca obiect protejarea
drepturilor de autor și promovarea intereselor creatorilor de opere (muzică, audiovizual,
teatru, literatură și arte vizuale), cărora le distribuie redevenţele cuvenite pentru folosirea
operelor lor oriunde în lume.
CISAC a fost fondată în 1926, iar sediul său internațional se află în Neuilly-sur-Seine, Franța,
cu patru birouri regionale în Budapesta (pentru zona de activitate europeană), Santiago de
Chile (pentru zona de activitate din America Latină și Caraibe), Burkina Faso, Beijing,
(pentru zona de activitate Asia-Pacific).
Avȃnd trei limbi oficiale (engleză, franceză și spaniolă), CISAC este finanțat prin cotizații şi
este vocea a peste 4 milioane de creatori, din toate regiunile geografice și repertoriale
artistice.
CISAC reprezintă 238 de organisme de gestiune din 121 de state, societăţile sale membre
colectȃnd, în anul 2015, redevențe de 8,6 miliarde de euro provenind din teritoriile lor
naționale.
Printre membrii CISAC se numără organismul de gestiune colectivă CREDIDAM.
AGICOA - Asociația de Management Colectiv Internațional al Operelor Audiovizuale
Înființată la Geneva, în decembrie 1981, de aproximativ 14 organizații, AGICOA are ca
obiect gestionarea drepturilor colective pentru peste 7.000 de producători/distribuitori
mondiali şi/sau deținătorii acestora (deținătorii de drepturi) în zona TV și mijloace similare de
retransmisie.
AGICOA colectează drepturile de autor în numele autorilor și le distribuie acestora în
schimbul unui comision de sub 10% din sumele colectate.

25
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Împreună cu CISAC și FIAPF, AGICOA este partener fondator al ISAN_IA, Agenția


Internațională care furnizează standardul ISO, ISAN (International Standard Audiovisual
Number), un sistem de numerotare voluntară pentru identificarea operelor audiovizuale.
FIAPF - Federația Internațională a Asociațiilor Producătorilor de Film
Fiind singura organizație de producători de filme și de televiziune cu o acoperire globală,
FIAPF are ca obiect de activitate reprezentarea intereselor economice, legale și de
reglementare, aparținând producției de film și de televiziune globală le are în comun.
În calitate de reprezentant al 38 de organizații de producători din 31 de state, de pe cinci
continente, FIAPF ajută la formularea politicilor şi coordonarea acțiunilor politice în
următoarele domenii principale:
- drepturile de autor și drepturile conexe privind drepturile de proprietate intelectuală;
- aplicarea legislației privind drepturile și protecția proprietății intelectuale și acțiunea
împotriva pirateriei;
- implementarea tehnologiilor digitale și impactul acestora asupra lanțului valoric al
audiovizualului;
- procesul de standardizare a tehnologiei;
- reglementarea media;
- mecanismele de finanțare a filmului din sectorul privat și public;
- probleme legate de comerț.
FIAPF este, de asemenea, o organizație de acreditare a festivalurilor internaționale de film,
inclusiv unele dintre cele mai importante din lume.
Regulamentele Festivalurilor Internaționale de Film ale FIAPF reprezintă contracte de fiducie
(trust contract) încheiate între reprezentanți ai industriei cinematografice și organizatori ai
festivalurilor, care depind de cooperarea lor pentru prestigiul și impactul lor economic.
IPFI - Federația Internațională a Industriei Fonografice
IFPI este o organizație non-profit, întregistrată în Elveţia în 1933, care reprezintă interesele
industriei de înregistrări din întreaga lume, activitatea sa fiind coordonată de secretariatul din
Londra și birourile regionale din Bruxelles, Hong Kong și Miami.
IFPI coordonează la nivel global rețele interconectate de diferite organizații naționale afiliate.
Organizațiile afiliate sunt din 59 de state, inclusiv grupuri naționale care reprezintă propriile
companii de discuri și organisme de gestiune colectivă.
IPFI se implică pentru îmbunătăţirea infrastructurii prin introducerea modelelor de
standardizare în cât mai multe pieţe, pentru urmărirea eficientă și protejarea dreptului de
autor, îmbunătăţirea legislației și combaterea pirateriei, inclusiv pentru recunoașterea la nivel
mondial a drepturilor de interpretare și a termenului minim de protecție de 70 de ani pentru
muzica înregistrată.
IFPI colaborează cu companiile membre, cu grupurile naționale și cu partenerii din industrie,
pentru a oferi cercetări și cunoștințe despre modelele și metodele de consum de muzică din
întreaga lume, prin studii avȃnd ca obiect, cu titlu exemplificativ analiza pieței muzicale
înregistrate, evoluția consumului licențiat și a celui nelicențiat și a preferințelor ascultătorilor
de muzică, precum și analiza tranziției industriei muzicale de la piața suporturilor fizice la
cele digitale.

26
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Acest tip de analiză a IPFI se regăsește în documentul Global Music Report al IFPI, care
reprezintă o bază de date de referință pentru piața muzicii înregistrate.
Printre membrii IPFI se numără organismele de gestiune colectivă UPFR și UPVR.
IFRRO - Federația Internațională a Organizațiilor pentru Drepturile de Reproducere
IFRRO este o organizație independentă, înființată pe baza principiilor fundamentale
internaționale privind drepturile de autor, încorporate în Convențiile de la Berna și Convenția
Universală privind Drepturile de Autor.
IFRRO dezvoltă și sprijină o rețea eficientă de organizații de gestiune colectivă din întreaga
lume, la nivel național și regional, pentru a asigura respectarea drepturilor de autor ale
autorilor, artiștilor de opere vizuale și editorilor, atunci când lucrările lor sunt reproduse și
utilizate.
IFRRO promovează drepturile de autor și sectorul creativ și prin construirea unei rețele RRO
(organizații pentru drepturile reproducerii) puternice și flexibile, care să susțină drepturile
creatorilor și editorilor, inclusiv drepturile economice și morale.
IFRRO, prin intermediul membrilor săi, susține creatorii și editorii și oferă pe plan
internațional o platformă comună, pentru a promova crearea unor cadre juridice adecvate
pentru protecția și utilizarea operelor lor.
Prin această activitate și luptă împotriva încălcării drepturilor de autor și a utilizării
neautorizate a operelor text și imagine,
IFRRO stimulează creativitatea, diversitatea și investițiile în bunurile culturale ca un
instrument util pentru titularii de drepturi, consumatori, economie și societate în ansamblu.
Organismul de gestiune colectivă Opera Scrisă RO este membru IFRRO.
SCAPR - Consiliul Societăților pentru Gestiunea Colectivă a Drepturilor Artiştilor Interpreţi
SCAPR este o organizație non-profit cu sediul la Bruxelles, Belgia, înființată în anul 1986, ce
are ca scop dezvoltarea cooperării între cele 60 de organizaţii de gestionare colectivă a
drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi (OCP) din 43 de state, facilitarea schimbului de date
și plata remuneraţiilor drepturilor interpreților în regim transfrontalier.
În scopul dezvoltării de strategii, formate și sisteme administrative pentru colectarea și
distribuirea plăților către artiștii interpreți sau executanți, SCAPR dezvoltă și gestionează baze
de date, precum Baza Internațională a Performerilor (IPD) și Baza de date virtuală de
înregistrare (VRDB) și alte sisteme tehnice care conțin informații despre artiștii interpreți sau
executanți și performanțele acestora, pentru o distribuție internațională mai eficientă a plăților
colectate.
SCAPR oferă asistență pentru schimbul de informații între organizațiile de gestiune colectivă,
prin proceduri administrative, proceduri judiciare / arbitraj, proceduri de colectare, publicarea
tarifelor și scheme de distribuție.
Membrii SCAPR colectează redevențele pentru utilizarea înregistrărilor sonore și a operelor
audiovizuale pe propriul teritoriu, care sunt ulterior distribuite artiștilor și producătorilor
(pentru anumiți membri) de fiecare societate membră pe plan intern și pe bază de acord, pe
plan internațional.
Între membrii SCAPR se afla organismul de gestiune colectivă CREDIDAM.
BIEM - Biroul Internațional al Societăților de Gestionare a Drepturilor de Înregistrare și
Reproducere prin Tehnici Mecanice

27
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Fondată în anul 1929, BIEM este o organizație internațională care coordonează acorduri
legate de licenţiere interstatale şi reprezintă 55 de organismele de gestiune colectivă care
licenţiază drepturi mecanice și autorizează reproducerea de melodii (inclusiv lucrări muzicale,
literare și dramatice), din 99 de state.
Prin faptul că BIER sprijină membrii săi să încheie acorduri de reprezentare reciprocă, aceştia
obţin posibilitatea de a-şi licenţia repertoriul de opere către utilizatorii din întreaga lume.
Membrii BIEM sunt autori, compozitori și editori, iar clienții sunt producători de înregistrări
sau orice alt utilizator de muzică înregistrată.
BIEM gestionează sistemul de descărcare a muzicii de pe internet contra cost.
Ori de câte ori se produce un disc compact, o casetă audio sau un recorder de vinil care
conține o lucrare protejată, producătorii solicită o autorizație proprietarilor de lucrări, care
este gestionată de BIEM.
BIEM reprezintă și apără interesele societăților membre, în special în forumurile referitoare la
drepturile autorilor, cum ar fi WIPO, UNESCO, TRIPS24 și WCO25.
BIEM negociază un acord standard cu reprezentanții Federației internaționale a Industriei
Fonografice (IFPI), care stabilește condițiile de utilizare a repertoriului producătorilor.
Acordul standard este aplicat de societățile membre în măsura în care nu există licență
obligatorie pe teritoriul lor.
Printre membrii BIEM se numără organismul de gestiune colectivă CREDIDAM.
Cooperarea CISAC - BIEM
În luna septembrie 2018, CISAC și BIEM au anunțat o convergență mai strânsă în cadrul
operațiunilor lor, în urma căreia BIEM își va menține personalitatea juridică independentă și
calitatea de membru, dar va funcționa în mod eficient în relaţia cu serviciile furnizate de
CISAC.
Măsura, aprobată de Consiliile și Adunările ambelor organizații, va aduce economii de costuri
pentru calitatea de membru global la CISAC și BIEM, iar proiectele de cercetare educațională
și de piață vor fi îmbinate cu funcțiile administrative.
Noua relație dintre CISAC și BIEM a fost stabilită printr-un Acord semnat în luna iunie a
anului 2018.

2.5 Organizații europene având ca scop protecția dreptului de autor

Organismele de Gestiune Colectivă se regăsesc și în alte state europene sub denumirea de


societăți de autori şi reprezintă legătura funcțională dintre creatori și utilizatorii operelor lor,
administrând drepturile lucrărilor membrilor, pe care îi reprezintă în negocieri pentru a le
asigura remuneraţia corectă.
Directiva 2014/26/UE privind gestionarea colectivă a drepturilor de autor evidențiază rolul
esențial al organismelor de gestiune colectivă în negocierea contractelor cu utilizatorii și
asigurarea unei remunerații corecte pentru creatori.

24
http://www.wto.org.
25
http://www.wcoipr.org.

28
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Această directivă stabilește un cadru juridic pentru soluțiile formulate de organizațiile de


gestiune colectivă, pentru organizarea online și offline a licenţierii drepturilor, care este
eficientă pentru utilizatori și care respectă interesele deținătorilor de drepturi.
În mod fundamental, organismele de gestiune colectivă au următoarele atribuţii:
- oferă acces la opere de creație la nivel universal și la scară globală;
- simplifică procesul de administrare a drepturilor, care altfel ar fi de lungă durată și
costisitor;
- negociază colectiv în numele autorilor individuali;
- cultivă talente noi prin reinvestirea veniturilor.
Titularii de drepturi permit organismelor de gestiune colectivă26 să desfăşoare negocierile în
cele mai bune condiţii pentru autor și să acorde licențe utilizatorilor în numele lor.
La rȃndul lor, utilizatorii de orice tip au acces într-un mod facil şi uniform la condiţiile de
utilizare a operelor din repertoriul societății, prin încheierea de acorduri ce conțin condițiile și
costurile de utilizare a lucrărilor.
Astfel, fluxul de date zilnice din cadrul acestor organizaţii din punctul de vedere al volumului
de date este foarte mare, care, în format digital, constituie o premisă esențială pentru derularea
rapidă a tranzacțiilor, facturarea exactă, colectarea și distribuirea în timp util a redevențelor
către deținătorii de drepturi.
Sumele colectate de către societăți sunt distribuite deținătorilor de drepturi, proporţional cu
regimul de utilizare a lucrării. Mai mult decȃt atȃt, unele chiar oferă pensii și ajutor financiar
creatorilor care se confruntă cu dificultăți.
GESAC - Gruparea Europeană a Societăților de Autori și Compozitori
Înființată în 1990 cu sediul la Bruxelles, GESAC este gruparea europeană a organismelor de
gestiune colectivă, care reprezintă autorii și compozitorii, având membrii primele 33 din cele
mai mari societăți de autori din Uniunea Europeană, Islanda, Norvegia și Elveția.
Ca atare, GESAC reprezintă mai mult de 1 milion de deținători de drepturi în domeniile
muzicii, artei grafice și plastice, lucrărilor literare și dramatice, editorilor de audio-vizuale și
muzică.
Printre membrii GESAC se numără organismul de gestiune colectivă CREDIDAM este
membru GESAC.
AEPO-ARTIS - Asociația Organizațiilor Artiștilor Europeni
AEPO-ARTIS este o organizație non-profit care reprezintă 36 de organisme de gestiune
colectivă din 26 de țări diferite, numărul artiștilor interpreți sau executanți fiind între 400.000
și 500.000.
AEPO-ARTIS dezvoltă, consolidează și protejează drepturile interpreților și valorifică
aportul pe care artiștii interpreți sau executanți îl aduc sectorului cultural bogat și diversificat
al Europei.
AEPO-ARTIS facilitează colaborarea dintre organizațiile interpreților europeni și continuarea
dezvoltării cooperării cu privire la acordurile europene și internaționale, cu accent pe clauzele
referitoare la drepturile artiștilor interpreți sau executanți și practicile de colectare.

26
Entități care investesc în tehnologii ce facilitează modalități rapide și sigure de a autoriza opere protejate.

29
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

AEPO-ARTIS are statut de observator la WIPO, la comitetul interguvernamental al


Convenției internaționale pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, producătorilor de
fonograme și al organizațiilor audiovizuale (Convenția de la Roma).
Printre membrii AEPO-ARTIS se numără organismul de gestiune colectivă CREDIDAM.
EVA - Societatea Europeană a Artiştilor din Domeniul Vizual
EVA reprezintă interesele organismelor de gestiune colectivă ale autorilor pentru artele
vizuale și are în componență 26 societăți europene ca membri sau observatori.
Organizaţiile membre administrează în mod colectiv drepturile autorilor pentru aproximativ
100.000 de creatori de lucrări de artă plastică, ilustrație, fotografie, design, arhitectură și alte
lucrări vizuale.
Membrii EVA sunt organizații non-profit și administrează drepturile autorilor ca fiduciari sau
mandatari ai artiștilor.
Misiunea membrilor EVA este aceea de a facilita accesul la opere, de a crea un cadru și o
protecție juridică și de a se asigura că artiștii primesc o parte echitabilă din orice profit generat
de utilizatori, prin exploatarea operelor create.
EVA reprezintă membrii săi față de instituțiile Uniunii Europene și realizează informări
despre situația artiștilor, condițiile de lucru, drepturile, nevoile și interesele acestora.
Mai mult, EVA este un observator oficial al WIPO, cu care cooperează în misiunea sa de a
proteja drepturile autorilor.
SAA - SOCIETATEA DE AUTORI DIN AUDIOVIZUAL
La nivel european, SAA reprezintă interesele organismelor de gestiune colectivă din domeniul
audiovizual, ocupȃndu-se de peste 120.000 de regizori, scenarişti și alți autori din domeniul
audiovizual din 18 state.
SAA are ca obiective principale apărarea și consolidarea drepturilor economice și morale ale
autorilor din domeniul audiovizualul (scenariști și directori) și asigurarea unei remunerări
corecte pentru autorii din domeniul audiovizual, pentru fiecare utilizare a operelor lor.
Printre membrii SAA se numără organismul de gestiune colectivă DACIN SARA.
FERA - Federația Regizorilor Europeni de Filme
Fondată în 1980 cu sediul în Belgia, FERA reprezintă interesele regizorilor27 de film și de
televiziune din industria filmului european, în domeniul promovării de politici care
maximizează potențialul creativ, social și comercial al operelor audiovizuale.
FERA se angajează să protejeze originalitatea, arta și drepturile creative și economice ale
regizorului, ca elemente esențiale pentru diversitatea culturii audiovizuale din Europa și din
lume.
Cu 43 de asociații de regizori ca membri din 33 de țări, FERA reprezintă circa 20.000 de
regizori europeni, în ceea ce privește interesele lor culturale, creative și economice, la nivel
național și european.
Printre membrii FERA se numără organismul de gestiune colectivă DACIN SARA este
membru în SAA.

27
Regizorul este factorul de decizie creativ într-un proces de colaborare artistică și își asumă responsabilitatea
finală pentru coeziunea estetică și integritatea artistică a operei.

30
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

SOUNDREEF
Soundreef Ltd este o entitate independentă de gestionare, organizată conform Directivei
2014/26/UE, înregistrată public la Oficiul pentru proprietăți intelectuale din Regatul Unit,
Spania și Republica Cehă şi deținută de Soundreef SpA, o companie care dezvoltă tehnologia
potrivită pentru monitorizarea, colectarea și maximizarea veniturilor muzicienilor și editorilor
de muzică.
Soundreef Ltd operează la nivel mondial, fie direct, fie prin acorduri de reprezentare și
administrează drepturile a peste 31.000 de muzicieni și editori de muzică din întreaga lume,
dintre care 14.000 sunt în Italia.
Compania se ocupă în mod regulat cu milioane de tranzacții și analizează o cantitate mare a
fluxului de date, cu scopul de a îmbunătăți securitatea și eficiența datelor colectate din
industria muzicală.
Soundreef SpA controlează, de asemenea, Soundreef Media Service Srl, o companie care
furnizează sunet ambiental și muzică pentru punctele mari de vânzare cu amănuntul, precum
și Soundreef CZ s.r.o., care este o entitate independentă de management din Republica Cehă.

2.6 Agregarea și funcționarea bazelor de date globale privitoare la industria


drepturilor de autor şi sistemul de standardizare a drepturilor de autor

În epoca modernă, serviciile de monitorizare și colectare a drepturilor de autor au suferit


modificări substanţiale pentru a putea ţine pasul cu dezvoltarea tehnologică și cu noile
modalităţi digitale de folosite a operelor protejate prin drepturi de autor și drepturi conexe.
Astfel, aceste servicii trebuie să aibă la bază o infrastructură digital globală care să permită
atât licențierea multiteritorială, cât și accesarea, într-un timp cât mai scurt și cu o acuratețe
crescută, a unei baze de date globale care să conțină operele protejate de dreptul internațional
al proprietății intelectuale.
În ceea ce urmează, vor fi expuse principalele rețele digitale și baze de date, la care atât
utilizatorii, cât și autorii care au aderat au parte de un proces de licenţiere și remunerare într-o
procedură modernă și rapidă.

2.6.1 Baze de date globale


CIS-NET - FAST TRACK (Rețeaua Digitală de Drepturi de Autor)
FastTrack (Rețeaua Digitală de Drepturi de Autor) a dezvoltat o rețea globală și interconectată
de instrumente de documentare, referitoare la identificarea operelor muzicale, a operelor
audiovizuale, a părților interesate și a informațiilor privind acordurile dintre organismele de
gestiune colectivă, cunoscută sub denumirea de "CIS-Net powered by FastTrack".
În prezent, ea deservește peste 120 de organisme de gestionare colectivă, care administrează
drepturi de proprietate intelectuală în mai mult de 100 de țări, cu o bază de date combinată
care conține peste 30 de milioane de lucrări unice.
O parte importantă a funcționării FastTrack este aceea de a continua să dezvolte și să extindă
capacităţile platformei globale de tranzacționare, folosind tehnologii moderne prin
intermediul world-wide-web.
FastTrack este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori pentru infrastructura de rețea,
necesară pentru soluțiile globale din industria muzicală, media și divertisment.
IPD - Baza Internațională a Artiștilor Interpreți

31
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

SCAPR gestionează Baza Internațională a Performerilor (IPD), al cărei obiectiv este de a


identifica artiştii interpreți în înregistrările sonore și în lucrările audiovizuale și OGC-urile
care le gestionează drepturile (inclusiv tipul de mandat acordat).
Punctul de plecare pentru identificarea fiecărui interpret provine din mandatul legal pe care
interpretul l-a atribuit organismului de gestiune colectivă la care a aderat.
Rezultatul final este că fiecare interpret în IPD va avea un număr de identificare unic (IPN),
acesta fiind utilizat în schimbul de date între organismele de gestiune membre, pentru
simplificarea și îmbunătățirea algoritmilor de potrivire și identificare corectă a titularului de
drepturi.
Sistemul VRDB - Baza de date virtuală de înregistrare
SCAPR (Consiliul Societăților Pentru Gestiunea Colectivă a Drepturilor Artiştilor Interpreţi)
gestionează sistemul VRDB (Baza de date virtuală de înregistrare), care oferă un sistem
centralizat, pentru a permite membrilor să identifice în mod mai eficient și precis înregistrările
și lucrările și să facă schimb de informații despre artiştii pe care îi reprezintă.
VRDB are ca scop maximizarea fluxului de redevențe achitate între societățile membre ale
SCAPR.
Printre membrii VRDB se numără inclusiv organismul de gestiune colectivă CREDIDAM.
IDA - Documentația Internațională privind Operele Audiovizuale
IDA este un sistem global de gestionare a drepturilor din domeniul audiovizual și o bază de
date online, pe care organismele de gestiune colectivă o consultă pentru a obține informații
exacte cu privire la operele audiovizuale și titularii de drepturi.
IDA este un proiect ce deține o bază de date internațională online non-profit, deținută de
CISAC (Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori), conține
informații despre producții audiovizuale precum filme, programe TV, documentare, serii și
lucrări audiovizuale scurte.
Fiecare înregistrare din baza de date conține un set minim de informații: titluri originale,
titluri străine, subtitrări, companii de producție, an și țară de producție, limbi de fotografiere,
proprietari de drepturi, ISAN (International Standard Audiovisual Number), IPI și un cod IDA
unic.
Societățile de autori utilizează IDA, pentru a identifica opera audiovizuală transmisă și
titularii de drepturi, pentru a prelua și a trata informațiile, înainte de a distribui redevențele
organizațiilor partenere identificate.
Organizația parteneră transferă aceste drepturi autorilor, ca urmare a acestui schimb de
informații digital, procedură ce reprezintă un avans tehnologic faţă de procedeul anterior, care
presupunea transmiterea unor e-mailuri şi o serie de proceduri anevoiase pentru identificare.
IDA este un instrument CISAC și face parte din Regulile profesionale CISAC și Rezoluțiile
obligatorii pentru societățile audiovizuale, regulile care vizează îmbunătățirea transparenței și
a calității serviciilor pentru toți membrii CISAC.

2.6.2 Standarde folosite în domeniul dreptului de autor


Ca regulă, standardele sunt elaborate prin consens de către experți și părțile interesate din
cadrul unei industrii; în majoritatea cazurilor sunt adoptate în mod voluntar, însă uneori la
solicitarea statelor sau a unor organizaţii (în domenii precum sănătate sau construcţii).

32
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Folosind o metodă standardizată (precum și utilizarea sistematică a standardelor), exprimarea


unei informații și modalitatea standardizată de livrare a acesteia reduce necesitatea de
adaptare a sistemelor, pentru fiecare organizație din mediul de business şi conduce la o
economie a resurselor financiare, deci la eficienţă operaţională.
Standardele introduse în domeniul dreptului de autor simplifică operaţiunile de monitorizare
și colectare a redevenţelor și sunt extrem de importante în creșterea interoperabilității,
eficacității și transparenţei, în cadrul activităţii organismelor de gestiune colectivă.
Utilizarea acelorași standarde facilitează și reduce costurile de comunicare a datelor, ceea ce
înseamnă, în cele din urmă, că mai multe venituri vor fi distribuite pe întreg lanțul de
distribuție digitală.
În mod similar, pe măsură ce informațiile sunt stocate, doar o infrastructură automată de
prelucrare globală a tranzacțiilor bazată pe aceste standarde, va oferi economiile necesare
pentru a inversa acest trend.
DDEX - schimbul de date digital
DDEX este un consorțiu de companii media de top, organizații de licențiere a muzicii,
furnizori de servicii digitale și intermediari tehnici, axat pe crearea standardelor lanțului de
distribuție digitală, dezvoltate și puse la dispoziție pentru implementarea la scară industrială.
Pentru a susține schimbul automat de informații de-a lungul lanțului de distribuție digitală,
DDEX a standardizat formatul în care sunt reprezentate informațiile în mesaje format XML și
metoda prin care mesajele sunt schimbate între partenerii de afaceri.
Aceste standarde sunt dezvoltate și puse la dispoziție pentru implementarea la scară
industrială.
Standardele DDEX ajută titularii de drepturi, comercianții cu amănuntul și intermediarii
tehnici să comunice mai eficient informațiile de-a lungul lanțului de distribuție digitală, ceea
ce, conduce la tranzacții de afaceri eficiente, la reducerea costurilor și la creșterea veniturilor
pentru toate sectoarele implicate.
Formată în 2006, DDEX s-a concentrat inițial pe standardizarea formatelor de mesaje pentru
lanțul de distribuție a muzicii digitale, însă fundamentul standardelor este suficient de generic
pentru a putea fi ușor adaptate la alte lanțuri de distribuție media digitale.
În prezent DDEX se concentrează asupra industriei muzicale și are aproximativ 100 de
membri.
Standardele DDEX abordează o serie de tranzacții de afaceri:
- furnizarea datelor de livrare;
- raportarea vânzărilor / utilizării;
- comunicarea cu/și printre companiile de licențiere a muzicii,
- licențierea operelor muzicale,
- colectarea de informații privind înregistrările sonore și lucrările muzicale în studioul
de înregistrare.
Implementatorii care doresc să utilizeze oricare dintre standardele DDEX sunt obligați să
achiziționeze o licență software.
ISWC - codul internațional de utilizare a standardului de muzică

33
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

ISWC este un identificator unic pentru operele muzicale, similar ISBN pentru cărți, care
identifică lucrări muzicale, iar nu înregistrări28. Acesta este adoptat ca standard internațional
ISO 15707. Subcomitetul ISO responsabil pentru standard este TC 46 / SC 9.
Scopul său principal este administrarea colectărilor de drepturi de autor pentru o societate și
identificarea precisă a lucrărilor protejate în contractele de profil, având de asemenea o
utilitate dovedită în catalogarea bibliotecilor.
În prezent, singurul prefix definit este "T", indicând lucrările muzicale.
Cu toate acestea, prefixele suplimentare pot fi definite în viitor pentru a extinde gama de
identificatori disponibili și/sau pentru a extinde sistemul la alte tipuri de lucrări.
Primul ISWC a fost desemnat în 1995, pentru piesa "Dancing Queen" de ABBA.
Organismul de Gestiune Colectivă CREDIDAM este Agenție Națională ISWC.
ISRC - codul internațional de utilizare a înregistrărilor
ISRC permite identificarea unică și permanentă a înregistrărilor, ajută la evitarea duplicatelor
și simplifică gestionarea drepturilor atunci când se utilizează înregistrări pe diferite formate,
canale de distribuție sau produse.
ISRC care este atribuit pentru o înregistrare, rămâne un punct fix de referință atunci când
înregistrarea este utilizată între diferite servicii, transfrontaliere sau sub diferite oferte de
licențiere.
Organismul de gestiune colectivă UPFR este acreditat în România ca Agenţie Naţională
ISRC.
DOI - identificarea digitală a obiectelor
Un Digital Object Identifier (DOI) este un șir de caractere utilizat pentru a identifica în mod
unic un document electronic sau o altă entitate digitală.
Codul DOI al unui document rămâne unic, pe întreaga durată de existență a acelui document.
ISMN – codul internațional de muzică standard
ISMN este un cod internaţional standardizat, stabilit prin standardul ISO 10957, ce ajută la
identificarea publicaţiilor muzicale (partituri), ce putea fi definite ca notația muzicală ce
cuprinde toate părțile vocilor sau ale instrumentelor, astfel dispuse pe portativ încât să poată fi
urmărite concomitent.
ISMN (ISO 10957) este un identificator alfanumeric de 13 caractere pentru muzica tipărită
elaborată de ISO, acest sistem fiind aplicat în peste 73 de ţări, iar algoritmul de calcul al cifrei
de control aparţine Agenţiei Internaţionale ISMN de la Berlin.
Activitatea ISMN este administrată la nivel mondial de către Agenţia Internaţională ISMN cu
sediul în Berlin, iar la nivel național de către Centrul Național ISMN, parte a Centrului
Național ISBN-ISSN-CIP din cadrul Bibliotecii Naționale a României.
Acordarea codurilor ISMN este un serviciu gratuit, atât pentru edituri cât și pentru autorii care
publică în regie proprie (ISMN ocazional, cu caracter temporar).
ISNI - identificatorul internațional standard de titlu

28
Pentru a identifica înregistrările, poate fi folosit codul ISRC.

34
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Identificatorul Internațional Standard de Titlu (ISNI) este folosit pentru identificarea unică a
identităților publice ale contribuabililor la conținutul mediatic, cum ar fi cărți, programe de
televiziune și articole din ziare.
ISNI este numărul standard global certificat ISO pentru identificarea a milioane de
contribuabili la operele de creație și cei activi în distribuția lor, inclusiv cercetători,
inventatori, scriitori, artiști, creatori de viziune, interpreți, producători, editori, agregatori etc.
Acest standard face parte dintr-o familie de identificatori standard internațional care include
identificatori de opere, înregistrări, produse și deținători de drepturi în toate repertoriile.
ISNI poate fi folosit pentru eliminarea duplicatelor unor nume/titluri care ar putea fi altfel
confundate și leagă datele despre numele care sunt colectate și utilizate în toate sectoarele
industriei media.
A fost elaborat sub auspiciile Organizației Internaționale pentru Standardizare (ISO) ca
Proiect Standard Internațional 27729; standardul valabil a fost publicat la 15 martie 2012.
Comitetul tehnic ISO 46, subcomitetul 9 (TC 46 / SC 9) este responsabil de elaborarea
standardului.
În anul 2013 a fost publicat "Standardul Internațional ISO 27729: 2012 Corrigendum Tehnic
nr. 1".
Misiunea Autorității Internaționale ISNI (ISNI-IA) este de a atribui public numelui unui
cercetător, inventator, scriitor, artist, interpret, editor etc. un număr persistent de identificare
unic, pentru a rezolva problema duplicatelor de nume în căutare și descoperire; ISNI-IA
difuzează fiecare ISNI atribuit în toate repertoriile din lanțul global de distribuție digitală29,
astfel încât fiecare lucrare publicată să poată fi atribuită fără echivoc creatorului său, ori de
câte ori acea lucrare este descrisă.
ISNI deține înregistrări publice de peste 10 milioane de identități, printre care:
- 9,4 milioane de persoane (din care 2,88 milioane sunt cercetători);
- 826.810 de organizații.
Baza de date ISNI este o resursă pe mai multe domenii cu contribuții directe din 51 surse și
include Fișierul Autorității Internaționale Virtuale (VIAF), care reprezintă o agregare a
datelor de la bibliotecile naționale și de cercetare importante.
ISNI permite identificarea unei singure identități (cum ar fi pseudonimul autorului sau
amprenta utilizată de un editor), utilizând un număr unic.
Acest număr unic poate fi apoi atribuit de oricare dintre numeroșii alți identificatori, care sunt
utilizați în toate industriile media, pentru a identifica numele și alte forme de identitate
digitală.
Un exemplu de utilizare a unui astfel de număr este identificarea unui interpret muzical care
este, de asemenea, un scriitor de muzică și de poezii.
În cazul în care acesta ar putea fi identificat în prezent în numeroase baze de date diferite
utilizând numeroase sisteme de identificare privată și publică, în cadrul sistemului ISNI, ar
avea o singură înregistrare ISNI. Totuşi, dacă un autor a publicat sub mai multe nume sau
pseudonime diferite, fiecare astfel de nume va primi propriul ISNI.

29
Supply chain este un cumul de activități și procese care se întâmplă succesiv până când marfa ajunge la
clientul final și înapoi, până când banii ajung înapoi la producătorul produsului.

35
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Multe baze de date diferite ar putea consecutiv să facă schimb de date despre acea identitate
particulară, fără a recurge la metode nesistematizate (cum ar fi compararea șirurilor de text).
ISNI poate fi folosit de biblioteci și arhive, atunci când se distribuie informații despre catalog;
pentru căutarea mai precisă a informațiilor online și în baze de date și poate ajuta la
gestionarea drepturilor dincolo de frontierele naționale și în mediul digital.
ISTC - codul internațional de text standard
Sistemul internațional de cod text standard (ISTC) este un sistem global de identificare a
lucrărilor textuale, ce utilizează numerotarea pentru identificarea unică a operelor bazate pe
text, sistem, destinat utilizării în principal pentru editori, servicii bibliografice, comercianți cu
amănuntul, biblioteci și agenții de administrare a drepturilor.
Cu titlu de exemplu, termenul „lucrare” se poate referi la orice conținut care apare în cărți
tipărite convenționale, cărți audio, cărți electronice statice sau cărți digitale îmbunătățite,
precum și conținut care ar putea apărea într-un ziar sau într-un jurnal.
ISTC oferă un instrument esențial pentru sisteme de analiză a vânzărilor, site-uri de
comercializare cu amănuntul, cataloage de bibliotecă și alte sisteme bibliografice, cu o
metodă de conectare automată a publicațiilor de "același conținut" și/sau "conținut înrudit",
îmbunătățind astfel capacitatea de indexare a produselor și creșterea eficienței proceselor de
colectare.
Un număr ISTC este legătura dintre căutarea unui anumit conținut de utilizator și vânzarea
sau împrumutul final al unei publicații.
Fiecare ISTC este, în fapt, un număr unic, atribuit de un sistem de înregistrare centralizat unei
lucrări textuale, atunci când un sistem unic de informații efectuează o căutare despre acea
lucrare30 și este introdusă în sistem.
În cazul în care a fost deja înregistrată o altă înregistrare de metadate identică (poate, în cazul
unei lucrări în afara dreptului de autor, de către un alt editor), sistemul va presupune că noua
solicitare ISTC se referă la aceeași lucrare și va scoate ISTC-ul identic din înregistrarea de
metadate (deja prezentă în sistem).
ISBN - număr de carte standard internațional
ISBN este un identificator numeric pentru identificarea comercială a cărților, iar sistemul
aferent a fost creat în Regatul Unit, în 1966, de către vânzătorii de carte și papetărie W.H.
Smith.
În prima lui versiune ISBN era un cod standard de numărare a cărților, format din 9 cifre
(Standard Book Numbering, SBN)fiind astfel folosit până în anul 1974.
În anul 1970 a fost adoptat ca standard internațional, cu numărul ISO 2108.
Agenția Internațională ISBN, cu sediul la Londra, coordonează centrele naționale ISBN.
Aceasta are rolul de a stabili regulile cadru de acordare a codurilor ISBN, protocolul de
înființare și regulamentul de funcționare a centrelor naționale și de a promova și coordona
sistemul ISBN la nivel mondial.
În România, sistemul de numerotare standardizată a cărților – ISBN a fost introdus în anul
1989, acordarea codului ISBN pentru autori (ISBN ocazional) fiind un serviciu gratuit.31

30
Cunoscută sub numele de "înregistrare de metadate".
31
https://www.bibnat.ro/

36
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Începând cu 1 ianuarie 2007 standardul ISBN este format din 13 cifre, fiind compatibil cu
formatul de coduri de bare EAN-13.
Responsabilitatea întreținerii standardului ISBN revine subcomitetului ISO TC 46/SC 9.
ISSN - INTERNATIONAL STANDARD SERIAL NUMBER
ISSN este un cod internaţional de identificare a publicaţiilor seriale, definit prin ISO 3297, ce
permite identificarea unică, la nivel internaţional, a titlului unei publicaţii seriale, cum ar fi
revistele.
Codul ISSN-L sau codul ISSN de legătură permite legătura dintre toate ediţiile, pe suporturi
media diferite (print, CD-ROM, online), ale unei publicaţii seriale.
Codul ISSN nu are semnificaţie decât prin el însuşi și nu conţine informaţii referitoare la
originea sau conţinutul publicaţiei, acesta nu are valoare juridică și nu asigură exclusivitate
asupra titlului căruia i-a fost acordat.
Folosit pentru identificarea și gestionarea în sistem informatizat a publicaţiilor seriale, codul
ISSN reprezintă o cheie de acces în baza de date și un mijloc de control rapid al prezenței
operelor scrise cu conținut protejat.
Pentru editori, codul ISSN permite o identificare rapidă a comenzii și facilitează relaţiile cu
difuzorii de publicaţii seriale. Pentru biblioteci și structuri info-documentare, codul ISSN
facilitează operaţiile de identificare, achiziţii, împrumut și schimb internaţional. Pentru
cercetători, bibliografi și cadre didactice, citarea titlurilor publicaţiilor seriale după codul
ISSN se poate face cu mai multă precizie.
La nivel naţional, publicaţiile seriale înregistrate la Centrul Naţional ISSN și trimise la
Depozitul Legal (conform Legii 111/1995 republicată) sunt incluse în baza de date ISSN
România, în catalogul online al Bibliotecii Naţionale a României și în Bibliografia
naţională32.
La nivel internaţional, fiecare cod ISSN împreună cu titlul publicaţiei și descrierea
bibliografică aferentă, este înregistrat într-o bază de date specializată, realizată de Centrul
Internaţional ISSN, denumită „Registrul ISSN”, care la nivel mondial, reprezintă referința în
materie de identificare a publicaţiilor seriale33.
Publicaţiile ştiinţifice în Open Acces sunt listate în Catalogul ROAD, administrat de Centrul
Internaţional ISSN, accesibil gratuit la adresa http://road.issn.org/.
Sistemul de codificare/standardizare internațională a operelor audio-vizuale (ISAN_IA)
ISAN (International Standard Audiovisual Number) este un sistem voluntar de numerotare și
schemă de metadate pentru identificarea unică și persistentă a oricăror opere audiovizuale și a
versiunilor acestora, inclusiv filme, scurtmetraje, documentare, programe de televiziune,
evenimente sportive, publicitate etc.
Prin versiunea ISAN, este posibilă identificarea tuturor versiunilor conexe ale unei lucrări,
cum ar fi variante (expresii, manifestări), limbaj, ediții, clipuri, aplicații media, codificări
digitale etc.
Versiunea ISAN permite identificarea conținuturilor și articolelor înrudite, inclusiv materiale
promoționale, coloane sonore, piste cu subtitrare închise etc.

32
Seria publicaţii seriale.
33
Acesta poate fi accesat la adresa https://portal.issn.org/

37
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

CAPITOLUL 3. PRACTICA ŞI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ PRIVIND


DREPTUL DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE

3.1 Considerații despre industria românească a drepturilor de autor și a drepturilor


conexe

În România, protecţia drepturilor de autor şi a drepturilor conexe se realizează de către Oficiul


Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este organizat și funcţionează în baza Legii nr.
8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, și potrivit Hotărârii Guvernului nr.
401/2006, ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pe teritoriul
României în ceea ce priveşte reglementarea, evidenţa prin registre naţionale, supravegherea,
autorizarea, arbitrajul și constatarea tehnico-ştiinţifică în domeniul drepturilor de autor și al
drepturilor conexe.
România are un cadru legislativ privind proprietatea intelectuală complex, care acoperă toate
domeniile proprietăţii intelectuale, armonizat cu acquis-ul european și care respectă tratatele
și convenţiile în domeniu.
România acordă o atenţie deosebită respectării legislaţiei de proprietate intelectuală și face
eforturi în mod constant pentru îmbunătăţirea acestei legislaţii, dar și a infrastructurii
implicate în protecţia și apărarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Protecţia dreptului de autor și a drepturilor conexe este reglementată de Legea nr. 8/1996,
care reprezintă legea cadru în domeniu, și de următoarele acte normative complementare:
- O.G. nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român
pentru Drepturile de Autor;
- H.G. nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului și
dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor;
- H.G. nr. 1086/2008 privind stabilirea tarifelor pentru operaţiunile efectuate de Oficiul
Român pentru Drepturile de Autor contra cost și pentru aprobarea Normelor
metodologice privind nivelul de constituire, condiţiile de repartizare și de utilizare a
fondului de stimulente pentru personalul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor;
- Ordinul Ministrului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Naţional nr. 2029/2009 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de calcul al tarifelor și
procedura de plată a sumelor datorate pentru operaţiunile efectuate contra cost de
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.
Gestionarea portofoliului de repertorii reprezintă o premisă esențială pentru dezvoltarea
activității de colectare și de gestionare a organismelor de gestiune.
În acest sens, considerăm relevant tabloul repartiției portofoliului de opere protejate de
drepturi de autor.

38
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Figura nr. 1 (date din anul 2017 - conform celor mai recente date disponibile)34
Se poate observa în figura nr. 1 că acele organisme de gestiune colectivă care au încheiat
contracte de reciprocitate și au aderat la standarde și baze de date internaționale, au intrat pe o
piață globalizată și au în gestiune informatizată o bază de lucrări la scara globală.
Astfel, putem observa că OGC-ul UCMR ADA are în portofoliul de repertorii interne (pe plan
național), un număr de 139.550 de opere35 și în portofoliul extern are peste 82 milioane de
opere, înscrise în bazele internaționale de date ale OGC-urilor și în bazele de date opere
CISNET, ISWC, WID etc.

Figura nr. 2 - Sumele colectate de către OGC-uri din gestiunea obligatorie și facultativă din
România (date din anul 2017 - conform celor mai recente date disponibile)36

34
Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă.
35
Raportările pentru numărul de portofolii de opere gestionate de OGC-uri au fost făcute ca sumă dintre numărul
de opere din portofoliul intern și numărul de opere din portofoliul extern .
36
Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă.

39
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Volumul total al sumelor colectate de către piața drepturilor de autor din România, la nivelul
anului 2017, a fost de 229.994.168 lei37.
În acest grafic, au fost evidențiate sumele colectate de organismele de gestiune colectivă în
anul 2017.
Din aceste comparații a rezultat că sumele cele mai mari sunt colectate în ordine de către
UCMR ADA (105.983.269 lei), CREDIDAM (48.012.292 lei), UPFR (26.833.849 lei) și
DACIN SARA (24.777.786 lei), toate aceste societăți fiind și colector unic pe domeniul lor de
activitate.
În anul 2016, ORDA a aprobat înscrierea în baza de date a 12.002 fonograme, dintre care
fonograme din repertoriul naţional (833) și fonograme din repertoriul internaţional (11.169).
În domeniul videogramelor, ORDA a înregistrat în anul 2016, piese noi (1.626), dintre care:
filme cinematografice (238), producţia naţională (95), producţia externă (1.293).
În domeniul producţiei de IT/ software, în 2016, ORDA a înregistrat 1.486 de programe,
dintre care: producţie (374), comercializare (529), închiriere (176), distribuţie (314) și import
(93).
Ca privire de ansamblu, numărul total de membri care activează în industria drepturilor de
autor, sunt 28.726 și sunt repartizaţi, conform graficului de mai jos:

Figura nr. 3 – Cotele de piață ale OGC-urilor din România, în funcție de numărul de membri
(date din anul 2017 - conform celor mai recente date disponibile)38

37
Datele din anul 2017 sunt ultimele date disponibile care se regăsesc pe website-urile OGC-urilor, la momentul
întocmirii prezentului raport.

40
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

În funcţie de veniturile anuale, OGC-urile însumează o valoare de 40.461.388 lei, care sunt
distribuiţi conform graficului de mai jos:

Distribuția veniturilor OCG-urilor (2017)


UPVR 248,558
UPFR 6,707,877
UPFAR-ARGOA 1,676,598
UNART 118,881
SOPFIA 0
CREDIDAM 6,383,607
ARAIEX 204,175
ADPFR 177,404
VISARTA 336,751
UCMR-ADA 21,206,677
PERGAM 203,706
OSRO 164,251
DACIN SARA 2,818,983
COPYRO 213,920
ARDAA 0

0 5,000,000 10,000,000 15,000,000 20,000,000

Figura nr. 4 (date din anul 2017 - conform celor mai recente date disponibile)39
În top 4 se regăsesc, în ordinea descrescătoare UCMR ADA (21.206.677 lei), CREDIDAM
(6.383.607 lei), UPFR (6.707.877 lei) și DACIN SARA (2.818.983 lei), toţi fiind desemnaţi
colectori unici de către organul de reglementare ORDA.

3.2 Domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe în românia - legislaţia


primară

Legislația din domeniul dreptului de autor s-a constituit pentru a recunoaște, proteja și garanta
dreptul autorului asupra creațiilor sale (opere literare, artistice sau științifice), garantând-i
acestuia atribute de ordin moral și patrimonial, pentru care fixează termenele de protecție,
precum și modalități de remunerare.
Din punct de vedere cronologic, prima reglementare în domeniul dreptului de autor a fost
Legea asupra proprietății literare și artistice nr. 126/1923, care fixa data trecerii operei în
domeniul public la 30 de ani de la moartea autorului.
Decretul nr. 321/1956 privind dreptul de autor abrogă legea anterioară și reduce termenele de
folosință ale drepturilor patrimoniale pentru enciclopedii și fotografii artistice.
În prezent este în vigoare Legea nr. 8/1996, termenele de protecție și conținutul acesteia fiind
armonizate cu legislația Uniunii Europene.
Obiectul dreptului de autor este reprezentat de operele originale de creație intelectuală în
domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de
exprimare și independent de valoarea și destinația lor:
- scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice
alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator;
38
Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă.
39
Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă.

41
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- operele științifice;
- compozițiile muzicale cu sau fără text;
- operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice și pantomimele;
- operele cinematografice, precum și orice alte opere audiovizuale etc.;
- operele fotografice, precum și orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
- operele de artă grafică sau plastică;
- operele de arhitectură;
- lucrările plastice, hărțile și desenele din domeniul topografiei, geografiei și științei în
general;
- operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente.
Legislaţia dreptului de autor protejează40 forma de exprimare a ideilor, dar nu ideile în sine.
Drepturile conexe dreptului de autor au evoluat în jurul operelor protejate prin dreptul de
autor și nu aduc atingere drepturilor autorilor.
Titulari ai drepturilor conexe sunt:
- artiştii interpreţi și executanţi pentru propriile prestaţii;
- producătorii de fonograme și de videograme pentru propriile înregistrări;
- organismele de radio și de televiziune pentru propriile emisiuni.
Nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor următoarele:
- ideile, teoriile, conceptele, descoperirile științifice, procedeele, metodele de
funcționare sau conceptele matematice ca atare și invențiile, conținute într-o operă,
oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;
- textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară și traducerile
oficiale ale acestora;
- simbolurile oficiale ale statului, ale autorităților publice și ale organizațiilor, cum ar fi:
stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul și medalia;
- mijloacele de plată;
- știrile și informațiile de presă;
- simplele fapte și date.
Astfel, legislaţia în domeniul dreptului de autor are ca scop protejarea și încurajarea creaţiei
prin aceea că oferă autorului operei anumite drepturi morale (care nu pot fi înstrăinate) și
patrimoniale specifice.
Subiecţii principali ai drepturilor de autor sunt doar persoanele fizice, deoarece numai
acestea au calitățile care sunt specifice unui creator de opere intelectuale: inteligență,
personalitate, forță, gândire, capacitatea de a formula idei și de a le expune într-o formă
originală etc.
De aceea, în doctrina juridică specifică domeniului se face distincție între autor (subiectul
principal) și subiecții secundari ai dreptului de autor.
Subiectul secundar al dreptului de autor poate fi orice persoană fizică sau persoană juridică
care dobândește drepturi de autor legate de nașterea unei opere protejate de lege și care au

40
Spre deosebire de drepturile de proprietate industrială (de ex. invenţia).

42
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

posibilitatea recunoscută de lege să pretindă celorlalte subiecte de drept să nu încalce niciuna


dintre obligațiile care se leagă de drepturile subiectului de drepturi de autor.
În consecință, prin excepție de la principiul adevăratului autor, calitatea de subiect de drepturi
de proprietate intelectuală poate să aparțină, în temeiul legii, altor persoane, cum sunt:
- succesorii în drepturi;
- cesionarii convenționali, conform contractelor încheiate, pe durata și în limitele
convenite între cedent și cesionar;
- cesionarii legali ai drepturilor de autor (este cazul operelor realizate în cadrul unor
operații de serviciu);
- organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, care au ca obiect gestionarea
drepturilor patrimoniale de autor;
- în cazul operelor colective, drepturile de autor aparțin persoanei fizice sau juridice din
inițiativă, sub responsabilitatea și sub numele căreia a fost creată;
- în cazul operelor de creație intelectuală aduse la cunoștința publicului sub formă
anonimă sau sub pseudonim care nu permite identificarea autorului, drepturile de autor
se exercită de persoana fizică sau persoana juridică care o face publică, având
consimțământul autorului, atât timp cât autorul nu-și dezvăluie identitatea.
Subiectele secundare exercită numai unele prerogative ale drepturilor de autor, dintre ele
lipsind întotdeauna dreptul la calitatea de autor.
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), conform Legii nr. 8/1996, funcționează
ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, fiind autoritate unică de reglementare,
responsabil cu ținerea evidenței prin registre naționale, supraveghere, autorizare, arbitraj și
constatare tehnico-științifică în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe. ORDA
este coordonat de Ministerul Culturii și Cultelor.
Obiective strategice generale sunt următoarele:
- promovarea unei culturi a dreptului de autor și a drepturilor conexe în cadrul
proprietăţii intelectuale;
- integrarea dreptului de autor și a drepturilor conexe în politica și programul naţional
de dezvoltare economică;
- îmbunătăţirea legislaţiei naţionale privind dreptul de autor și drepturile conexe în
acord deplin cu legislaţia comunitară și participarea la elaborarea instrumentelor
juridice comunitare și internaţionale în domeniu;
- furnizarea unor servicii de calitate în cadrul sistemului naţional de protecţie a dreptului
de autor și a drepturilor conexe;
- monitorizarea și evaluarea.
Principalele atribuţii ale ORDA sunt următoarele:
- reglementează activitatea din domeniu prin decizii ale directorului general;
- elaborează proiecte de acte normative în domeniul său de activitate;
- ține evidenţa repertoriilor transmise de organismele de gestiune colectivă;
- organizează și administrează contra cost înregistrarea în registrele naţionale și în alte
evidenţe naţionale specifice, prevăzute de lege;
- eliberează contra cost marcaje holografice utilizabile în condiţiile legii în domeniul
drepturilor de autor și al drepturilor conexe, la valoarea preţului de achiziţie, la care se
adaugă un comision de administrare de 30%;
43
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- avizează constituirea și supraveghează funcţionarea organismelor de gestiune


colectivă;
- avizează, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, potrivit legii,
înscrierea în registrul aflat la grefa judecătoriei a asociaţiilor și fundaţiilor, constituite
în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe, inclusiv în ceea ce priveşte
asociaţiile pentru combaterea pirateriei;
- controlează, pe cheltuială proprie, din oficiu sarespectarea legislaţiei din domeniu,
funcţionarea și activitatea organismelor de gestiune colectivă, inclusiv prin permiterea
accesului la sistemul informatic al acestora, și stabileşte măsurile de intrare în
legalitate sau aplică sancţiuni, după caz;
- colaborează cu autorităţile similare din statele membre ale Uniunii Europene, în scopul
monitorizării aplicării prevederilor Uniunii Europene, referitoare la dreptul de autor și
drepturile conexe;
- efectuează contra cost, pe cheltuiala inculpaţilor, în cazul în care s-a dovedit vinovăţia,
constatări tehnico-ştiinţifice cu privire la caracterul original al produselor purtătoare de
drepturi de autor sau de drepturi conexe, la solicitarea organelor de cercetare penală;
- efectuează expertize contra cost, pe cheltuiala părţilor interesate sau la cererea
organelor judiciare;
- desfăşoară activităţi de informare privind legislaţia din domeniu, pe cheltuiala proprie,
precum și activităţi de instruire, pe cheltuiala celor interesaţi;
- desfăşoară activităţi de reprezentare în relaţiile cu organizaţiile de specialitate similare
și cu organizaţiile internaţionale din domeniu, la care statul român este parte.
Conținutul drepturilor de autor. Autorul unei opere de creație intelectuală deține drepturi
morale și patrimoniale.
Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări, dar pot fi transmise
prin moștenire. În lipsa moștenitorilor, pot rămâne organismului de gestiune colectivă
responsabil, următoarele drepturi:
- de a decide dacă, în ce mod și când va fi adusă opera la cunoștința publică;
- de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei;
- de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoștința publică;
- de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricărei modificări,
precum și oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputația sa;
- de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare,
prejudiciați prin exercitarea retractării.
Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și când va fi
utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei de către alții.
Autorul are dreptul de a autoriza sau interzice:
- reproducerea operei;
- distribuirea operei;
- importul în vederea comercializării pe piața internă a copiilor realizate, cu
consimțământul autorului, după operă;închirierea operei;
- împrumutul operei;

44
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- comunicarea publică, direct sau indirect, a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin
punerea operei la dispoziția publicului, astfel încât să poată fi accesată în orice loc și în
orice moment ales, în mod individual, de către public;
- radiodifuzarea operei;
- retransmiterea prin cablu a operei;
- realizarea de opere derivate (traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea, precum și
orice altă transformare a unei opere preexistente, dacă aceasta constituie creație
intelectuală).
Dreptul autorului de a interzice terţilor obţinerea de copii ale operei sale fără consimțământul
său este unul dintre drepturile de bază protejate.
Dreptul de a controla reproducerea reprezintă baza legală pentru multe forme prin care se pot
exploata opere protejate. Pentru a se putea asigura protejarea acestui drept, legislaţia naţională
recunoaşte și dreptul autorului de a autoriza distribuirea, închirierea sau importul de copii ale
operei, protecție necesară întrucât progresul tehnologic a facilitat obţinerea acestora cu mare
uşurinţă.
Dreptul de autor beneficiază de o protecție în timp a drepturilor patrimoniale care se cuvin
autorului:
- drepturile patrimoniale durează tot timpul vieții autorului, iar după moartea acestuia se
transmit prin moștenire, potrivit legislației civile, pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar
fi data la care opera a fost adusă la cunoștința publică în mod legal;
- durata drepturilor patrimoniale asupra operelor aduse la cunoștința publică în mod
legal, sub pseudonim sau fără indicarea autorului, este de 70 de ani de la data aducerii
la cunoștința publică a acestora. Dacă autorul își dezvăluie identitatea înainte de
expirarea termenului, acesta beneficiază de drepturile patrimoniale pentru restul vieții,
fiind valabilă și regula aplicabilă moștenitorilor;
- durata drepturilor patrimoniale asupra operelor realizate în colaborare este de 70 de ani
de la moartea ultimului coautor (valabil și pentru textier și compozitor).
Drepturile patrimoniale pot fi cesionate prin contract, prin licență exclusivă sau neexclusivă.
Cesiunea poate fi limitată la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu și pentru o anumită
durată; titularii de drepturi de autor sau de drepturi conexe nu pot cesiona drepturile
patrimoniale recunoscute de Legea nr. 8/1996 către organisme de gestiune colectivă.
În cazul cesiunii exclusive, însuși titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera în
modalitățile, pe termenul și pentru teritoriul convenite cu cesionarul și nici nu mai poate
transmite dreptul respectiv unei alte persoane, însă caracterul exclusiv al cesiunii trebuie să fie
prevăzut în mod expres în contract.
În cazul cesiunii neexclusive, titularul dreptului de autor poate utiliza el însuși opera și poate
transmite dreptul neexclusiv de utilizare și altor persoane, prin intermediul OGC-urilor.
Înţelegerea adevăratei dimensiuni a activităţii organismelor de gestiune colectivă punctează
importanţa lor în activitatea cotidiană, în buna desfăşurare a raporturilor dintre titularii de
drepturi și beneficiarii operelor acestora.
Astfel, scopul pragmatic al organismelor de gestiune este să colecteze și să distribuie sumele
generate de utilizarea operelor lor prin radiodifuzare, comunicare publică, retransmitere prin
cablu, copie privată și pentru orice altă activitate pentru care au primit mandat din partea
titularilor de drepturi.

45
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Organismele de gestiune colectivă mediază între creatori și beneficiari, având în principal o


activitate administrativă complexă, reglementată în amănunt de legislație, care însă nu pot
avea ca obiect de activitate utilizarea repertoriului protejat pentru care au primit un mandat de
gestiune colectivă.
OGC-urile se constituie41 și funcționează potrivit reglementărilor privind asociațiile fără scop
patrimonial și, și potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996.
Gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe include:
- acordarea de licențe,
- monitorizarea utilizării drepturilor sau tipurilor de opere gestionate,
- asigurarea respectării acestor drepturi,
- colectarea, repartizarea și plata sumelor cuvenite autorilor sau titularilor de drepturi de
autor sau de drepturi conexe (provenite din remunerațiile plătite pentru exploatarea
drepturilor gestionate sau din investirea veniturilor obținute din drepturi).
OGC-urile au obligația să comunice publicului, prin mijloace de informare în masă,
următoarele date:
- categoriile de titulari de drepturi pe care îi reprezintă;
- drepturile patrimoniale pe care le gestionează;
- categoriile de utilizatori și categoriile de persoane fizice și juridice care au obligații de
plată a remunerațiilor compensatorii pentru copia privată către titularii de drepturi;
- actele normative în temeiul cărora funcționează și colectează remunerațiile cuvenite
titularilor de drepturi;
- modalitățile de colectare și persoanele responsabile de această activitate, pe plan local
și central;
- programul de lucru.
Poate fi membru al unui OGC autorul, titularul de drepturi de autor, o entitate de gestiune
independentă sau alte de gestiune colectivă și asociații de autori sau titulari de drepturi, care
îndeplinesc condițiile de aderare prevăzute în lege și în statutul organismului de gestiune
colectivă.
În vederea îndeplinirii atribuțiilor, OGC-urile trebuie să:
- acționeze în interesul membrilor și să le impună doar acele obligații necesare pentru
gestionarea și protecția drepturilor acestora;
- acorde autorizații neexclusive utilizatorilor, la cererea acestora, efectuată înainte de
utilizarea repertoriului protejat, în schimbul unei remunerații;
- elaboreze metodologii pentru domeniile de activitate, cuprinzând drepturile
patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii în vederea plății acestor
drepturi, în cazul în care modul de exploatare face imposibilă autorizarea individuală
de către autorii sau titularii de drepturi;
- încheie contracte generale cu utilizatorii privind utilizarea repertoriului protejat;
- colecteze sumele datorate de utilizatori și să depună toate diligențele necesare pentru
repartizarea și plata acestora, în cel mai scurt timp, către membrii săi sau către alte
organisme de gestiune colectivă;

41
Cu avizul ORDA.

46
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- asigure un tratament egal membrilor în privința comisionului de gestiune și a regulilor


privind colectarea, repartizarea și plata remunerațiilor;
- actualizeze în permanență bazele de date conținând lista de membri și repertoriile
acestora;
- asigure transparența activității de gestiune colectivă în raporturile cu membrii săi,
autoritățile publice și utilizatorii;
- protejeze interesele membrilor, în ceea ce privește gestionarea drepturilor cuvenite, ca
urmare a utilizării repertoriului acestora, în afara teritoriului României, prin încheierea
de acorduri de reprezentare, în formă scrisă, cu organismele similare din străinătate;
- acorde asistență de specialitate membrilor săi și să îi reprezinte în cadrul procedurilor
legale, în limita obiectului de activitate.
În conformitate cu prevederile din Legea nr. 8/1996, OGC-urile au dreptul la un comision
reţinut autorilor sau titularilor de drepturi pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de
colectarea, repartizarea și plata remuneraţiilor.
Comisionul datorat de membri și de titularii de drepturi care au o legătură directă cu OGC-ul
se reţine la momentul efectuării repartiţiei și nu poate depăşi 15% din sumele repartizate
individual.
În afară de veniturile rezultate și comision, OGC-urile mai pot încasa sume provenite din:
- cotizaţii ale membrilor;
- cheltuieli de judecată avansate din veniturile asociaţiei și recuperate de la terţi;
- dobânzile și dividendele rezultate din plasarea sumelor ce reprezintă venituri ale
organismului de gestiune colectivă;
- dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de OGC-uri;
- donaţii, sponsorizări.
Titularii drepturilor de autor și ai drepturilor conexe se pot adresa unor intermediari, persoane
fizice sau persoane juridice specializate, pentru a fi reprezentați în negocierile cu titlu
individual.
Titularii pot, de asemenea, încredința prin contract gestiunea drepturilor lor unor entități de
gestiune independente, care nu pot fi deținute sau controlate, direct sau indirect, total sau
parțial, de autori sau titularii de drepturi.
În activitatea de gestionare a drepturilor de autor, OGC-urilor nu li se transferă și nu li se
transmit drepturi de autor și drepturi conexe ori utilizarea acestora.
Sub supravegherea ORDA, entitățile de gestiune independente au anumite obligații legale
printre care:
- să colecteze sumele datorate de utilizatori și să le plătească autorilor sau titularilor de
drepturi, potrivit prevederilor contractuale;
- să furnizeze informații organismelor de gestiune colectivă și altor entități de gestiune
colectivă, la solicitarea acestora, cu privire la repertoriul gestionat;
- să acorde licențe pentru utilizarea drepturilor online asupra operelor muzicale, în
limita repertoriului gestionat;
- să depună la ORDA o dare de seamă anuală, în formatul stabilit prin decizie a
directorului general al ORDA etc.

47
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

3.3 Analiza comparativă a aplicării legislației din domeniul dreptului de autor la


nivel internaţional

Comparație a diferitelor moduri de funcționare ale organismelor de gestiune colectivă la nivel


internațional
Domeniu Model de State Avantaje Dezavantaje
structural al funcționare reprezentative
modului de
funcționare
1. Statutul legal al Abordarea Franţa, Belgia, Depind de situaţia Depind de
OGC-urilor monopolistă China fiecărui stat situaţia fiecărui
stat
Abordarea Canada Depind de situaţia Depind de
concurenţială fiecărui stat situaţia fiecărui
stat
2. Abordarea Marea Britanie Favorabilă Creează o formă
Achiziţionarea
privind colectarea utilizatorilor de licenţiere non-
drepturilor
ulterioară voluntară
utilizării
operelor42
Prezumţia legală Germania Eficiență sporită Deţinătorii de
drepturi au puţine
posibilităţi de
alegere
Licenţierea China, Statele Asigură autonomia Posibile efecte
obligatorie Unite ale părţilor negative asupra
Americii, Canada eficienţei
Licenţierea Țările nordice Atinge un echilibru Utilă în statele
colectivă extinsă între eficienţă şi unde deţinătorii
justiţie de drepturi sunt
foarte organizaţi
4. Eficienţă legată de Fezabilitatea
Soluţionarea Tribunale cu Marea Britanie
costuri şi facilitate depinde de
litigiilor secții special
în punerea în tradiţia juridică a
înființate
executare a ţărilor şi de
Arbitrajul Germania deciziilor resursele care pot
fi investite în
procedura legală
Procedura Japonia Eficiență sporită Administrația de
administrativă și stat mediază între
arbitrajul organizațiile
private
5. Controlul Se poziţionează Uniunea La standard de -
practicilor împotriva Europeană corectitudine
anticoncurențiale limitării libertăţii
de a cesiona
drepturile/înceta
contractele
Împotriva Statele Unite ale - -
tratamentului Americii
discriminatoriu
Împotriva Uniunea - -
utilizării Europeană
licențelor în alb

42
Indemnity aproach.

48
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Majoritatea statelor care au aderat la convenții și tratate internaționale au introdus în legislație


și au pus în practică norme care să protejeze drepturile de autor. Măsurile și instrumentele
utilizate conțin diferențe în funcție de politicile publice promovate în fiecare țară și de
specificul sistemului de drept intern.
Ceea ce este comun este faptul că legislația conține obligativitatea înființării unor entități care
să reprezinte autorii protejați de legislația privind drepturile de autor.
După cum se observă din tabelul de mai sus, OGC-rile nu au același statut juridic: unele țări
impun un anumit statut juridic, iar altele nu. De exemplu în Italia, mai există societăți care îi
reprezintă pe autor care au statut de instituție publică, în China OGC-urile au statut de entități
non-profit, iar în Canada nu se impune un anumit statut juridic. Cele mai multe state au ales
ca OGC-urile să fie entități non-profit, inclusiv Uniunea Europeană.
O altă zonă de interes, care diferă de la țară la țară, este cea a soluționării litigiilor între autori
și OGC-uri și între OGC-uri și utilizatori. Din practică a reieșit că rezolvarea litigiilor în acest
domeniu pe cale clasică (justiție) nu produce efectele așteptate și împiedică protecția eficiență
a drepturilor de autor. Unele state au adoptat măsuri specifice de rezolvare a litigiilor, astfel:
- prin decizii ale unor tribunale specializate;
- prin arbitraj;
- prin intervenții administrative, urmate sau nu de arbitraj.
Un exemplu elocvent este Marea Britanie, unde s-a înființat Copyright Tribunal cu singurul
scop de a rezolva cu celeritate disputele între OGC-uri și utilizatori.
De asemenea, au fost identificate unele activități cu caracter ”anticompetitiv”, care pot crea
disfuncționalități în domeniu:
- limitarea drepturilor autorilor de a încredințarea drepturile patrimoniale direct către
utilizatori sau alte OGC-uri;
- instituirea unui tratament discriminatoriu între membrii OGC-ului;
- obligarea autorilor de a încredința valorificarea operelor lor prin licențe ”în alb”.
În cazul Uniunii Europene și, implicit a statelor membre, inclusiv România, legislația
stabilește categoriile de drepturi care se derulează obligatoriu prin OGC-uri, restul drepturilor
patrimoniale putând fi licențiate direct sau prin intermediul altor OGC-uri.
In ceea ce privește tratamentul discriminatoriu, respectiv favorizarea autorilor care încasează
mai mult sau favorizarea unor autori pe alte criterii obscure, acestea pot să se rezolve operativ
prin schimbări în managementul OGC-urilor, având în vedere că ele sunt asociații de autori și
ar trebui să aibă aceleași interese ca autorii.
În Uniunea Europeană, inclusiv în România, legislația prevede instrumente de rezolvare a
litigiilor de ordin administrativ, fără a nega rolul justiției. De asemenea, pentru litigiile care
pot să apară între OGC-uri și utilizatori este prevăzut un mecanism de autoreglare: negocierea
metodologiilor de lucru între cele două părți, cu posibilitate de a cere renegocierea după
minim 3 ani, în funcție de practica pe piețele relevante afectate de acea metodologie.

49
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

CAPITOLUL 4. STRUCTURA ŞI FUNCŢIONAREA PIEŢEI. PREZENTAREA


PRINCIPALELOR PIEŢE RELEVANTE

Conceptul de „piaţă relevantă”, astfel cum este utilizat în materia concurenței, este diferit de
aceeași noțiune utilizată în alte contexte economice.
Termenul „piaţă”, folosit în sens larg ca desemnând un anumit sector economic, capătă, în
materia dreptului concurenţei, un sens particular (de piață relevantă a produsului, respectiv
geografică).Conform prevederilor Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante43, piaţa
relevantă în cadrul căreia trebuie evaluată o anumită problemă de concurenţă se determină
prin analiza pieţei relevante a produsului, cât și a pieţei relevante geografice.
Conform prevederilor aceloraşi Instrucţiuni, „piaţa relevantă a produsului cuprinde toate
produsele şi/sau serviciile pe care consumatorul le consideră interschimbabile sau
substituibile, datorită caracteristicilor, preţurilor și utilizării acestora“.
Piaţa relevantă geografică cuprinde zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în
cererea și oferta de produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de
omogene și care poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de
concurenţă diferă în mod apreciabil în respectivele zone.
În interiorul acestei zone se identifică concurenții reali și potențiali, capabili să-şi influenţeze
reciproc comportamentele pe piaţă, împiedicând acţiuni care s-ar dori independente de
presiunile unei concurenţe efective.
Vom prezenta, în continuare, mecanismele de piață care funcționează în domeniul
comercializării drepturilor de autor, cu precizarea că raportul curpinde o abordare generică a
dimensiunii piețelor, în linie cu scopul investigației sectoriale.

4.1 Actorii prezenţi pe piaţă

Pentru a înțelege cât mai corect modul de funcționare al pieței, este necesar să se prezinte
actorii prezenți pe piață și rolul lor în desfășurarea activităților cu conținut economic care
conduc, în final, la realizarea drepturilor patrimoniale ale autorilor sau ale persoanelor
asimilate autorilor de creații de autor.
Titularii dreptului de autor sunt:
- autorii, precum și
- alte persoane fizice sau juridice, care au dobâbdit această calitate, în condițiile legii.
Titularii drepturilor conexe dreptului de autor sunt:
- artiştii interpreţi sau executanţi pentru propriile interpretări sau execuţii;
- producătorii de înregistrări sonore și producătorii de înregistrări audiovizuale pentru
propriile înregistrări;
- organismele de radiodifuziune și de televiziune, pentru propriile emisiuni și servicii de
programe.
Organismele de gestiune colectivă sunt persoane juridice constituite prin libera asociere,
având ca obiect principal de activitate colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune le
este încredinţată de către titulari. Acestea se constituie în condiţiile legii, cu avizul ORDA și

43
Puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 388/2010, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 553/05.08.2010.

50
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

funcţionează potrivit reglementărilor privind asociaţiile fără scop patrimonial și potrivit


prevederilor Legii nr. 8/1996.
În prezent, în România, sunt organizate și funcționează cu avizul ORDA un număr de 16
organisme de gestiune colectivă, care funcționează în domeniul dreptului de autor, respectiv
în cel al drepturilor conexe.
Astfel, pe de o parte, în domeniul dreptului de autor, funcționează următoarele OGC-uri:
- AOTO (Asociația Opera Teologică Ortodoxă) gestionează drepturile autorilor de
opere scrise din domeniul teologic, științific și infoeducațional;
- ARDAA (Asociația Română pentru Drepturi de Autor din Audiovizual) gestionează
drepturile patrimoniale de autor de opere audiovizuale și videograme;
- COPYRO gestionează drepturile autorilor de opere scrise;
- DACIN-SARA gestionează drepturile autorilor de opere cinematografice și alte opere
audiovizuale;
- OSRO (OPERA SCRISĂ.RO) gestionează drepturile autorilor de opere scrise;
- PERGAM (Societatea Autorilor și Editorilor Români de Opere Științifice) gestionează
drepturile autorilor de opere ştiințifice;
- UCMR-ADA (Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor) gestionează
drepturile autorilor de opere muzicale;
- VISARTA (Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul
Artelor Vizuale) gestionează drepturile autorilor din domeniul artelor vizuale.
Pe de altă parte, în domeniul drepturilor conexe, funcționaeză urmatoarele OGC-uri:
- ADPFR (Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România)
gestionează drepturile producătorilor de fonograme;
- ARAIEX (Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți) gestionează
drepturile artiștilor interpreți sau executanți;
- CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți)
gestionează drepturile artiștilor interpreți sau executanți;
- SOPFIA (Societatea Producătorilor de Film și Audiovizual) gestionează drepturile de
autor și conexe ale producătorilor de opere cinematografice și alte opere audiovizuale.
- UNART (Uniunea Națională a Artiștilor din România) gestionează drepturile conexe
ale artiștilor interpreți sau executanți;
- UPFAR-ARGOA (Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual din România -
Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual) gestionează drepturile
producătorilor de opere cinematografice și alte opere audiovizuale;
- UPFR (Uniunea Producătorilor de Fonograme din România) gestionează drepturile
producătorilor de fonograme;
- UPVR (Uniunea Producătorilor de Videograme din România) gestionează drepturile
patrimoniale conexe aparținând producătorilor de videograme.

Tabelul nr. 1 (cu date din anul 2017 - conform celor mai recente date disponibile)44

44
Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă.

51
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Nume organizație Număr de membri Sume colectate brut, Venituri încasate (lei)
fără TVA (lei)
1. AOTO 56 0 -

2. ARDAA 16 0 0

3. COPYRO 1.995 2.355.676 213.920

4. DACIN SARA 515 24.777.786 2.818.983

5. OSRO 403 1.259.151 164.251

6. PERGAM 523 1.760.889 203.706

7. UCMR-ADA 9.605 105.983.269 21.206.677

8. VISARTA 515 823.256 336.751

9. ADPFR 24 1.162.531 177.404

10. ARAIEX 915 1.742.849 204.175

11. CREDIDAM 13.624 48.012.292 6.383.607

12. SOPFIA 13 200 0

13. UNART 402 1.417.454 118.881

14. UPFAR ARGOA 42 12.760.673 1.676.598

15. UPFR 56 26.833.859 6.707.877

16. UPVR 22 1.104.283 248.558

Utilizatorii operelor protejate de dreptul de autor sunt specifici pentru fiecare din categoriile
protejate, ca, spre exemplu:
- utilizatori ai operelor protejate de dreptul de autor pentru scrieri literare sunt editurile;
- utilizatori ai programelor de calculator protejate sunt toţi cei ce folosesc respectivele
programe;
- utilizatori ai compoziţiilor muzicale sunt posturile de radio, televiziunile, întreprinderi
ce folosesc muzică ambientală (restaurante, hoteluri, frizerii) etc.

4.2 Mecanismele de piaţă

Valorificarea drepturilor de autor prezintă, ca specific deosebit, un grad înalt de reglementare,


în funcţie de care diferă mecanismele de piaţă referitoare la stabilirea remuneraţiei cuvenite
titularilor.
Legislaţia în vigoare obligă titularii de drepturi de autor să recurgă la OGC-uri pentru
valorificarea anumitor drepturi patrimoniale.

4.2.1 Mandatarea organismelor de gestiune colectivă


Drepturile de autor implică, de regulă, un drept exclusiv de a autoriza sau interzice
exploatarea operelor protejate.

52
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Titularii dreptului de autor și ai drepturilor conexe îşi pot exercita drepturile recunoscute prin
Legea nr. 8/1996 în mod individual sau, pe bază de mandat (acordat direct, prin act juridic în
formă scrisă de către titularii de drepturi), prin OGC-uri.
OGC-urile sunt create direct de titularii drepturilor de autor sau drepturilor conexe: autori,
artişti interpreţi sau executanţi, producători, organisme de radio și de televiziune, precum și de
alţi titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe, persoane fizice și juridice.
Obligaţiile prevăzute în cadrul legislativ şi/sau caracteristicile pieţei creează cadrul ca
gestionarea individuală a drepturilor de autor sau conexe să nu fie posibilă în mod practic.
Astfel, titularii de drepturi de autor sau de drepturi conexe optează să-şi exercite drepturile în
relaţie cu utilizatorii operelor protejate prin intermediul OGC-urilor, cărora le acordă mandat
de reprezentare.
Mandatul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, reprezintă contractul scris al
titularului de drepturi sau al reprezentanţilor legali ai acestuia, acordat în baza repertoriului
declarat pe propria răspundere.
În contractele de mandat este prevăzut, în mod specific, acordul în formă scrisă pentru fiecare
drept, categorie de drepturi sau tip de opere și alte obiecte protejate.
În funcţie de tipurile de drepturi de autor, Legea nr. 8/1996 obligă titularii de drepturi la o
gestiune colectivă obligatorie, facultativă sau pe bază de mandat special.
Gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea următoarelor drepturi:
- dreptul la remunerație compensatorie pentru copia privată45;
- dreptul la remunerație echitabilă pentru împrumutul public prin intermediul bibliotecilor;
- dreptul de suită46;
- dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale;
- dreptul la remunerație echitabilă recunoscut artiștilor interpreți și producătorilor de
fonograme pentru comunicarea publică și radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop
comercial sau a reproducerilor acestora;
- dreptul de retransmitere prin cablu;
- dreptul la compensație echitabilă pentru operele orfane.
În cazul gestiunii colective obligatorii, dacă un autor sau un titular de drepturi de autor nu este
asociat la niciun organism de gestiune colectivă, competența colectării drepturilor sale
patrimoniale revine organismului din domeniu cu cel mai mare număr de membri, desemnat
ca atare de către ORDA, prin decizia directorului general.
Fără a fi o obligație legală, mai pot fi gestionate colectiv următoarele drepturi:
- dreptul de reproducere a operelor muzicale pe fonograme sau videograme;

45
Pentru suporturile pe care se pot realiza înregistrări sonore sau audiovizuale ori pe care se pot realiza
reproduceri ale operelor exprimate grafic, precum şi pentru aparatele concepute pentru realizarea de copii, se va
plăti o remuneraţie compensatorie stabilită prin negociere. Astfel, autorii operelor susceptibile de a fi reproduse
prin înregistrări sonore sau audiovizuale pe orice tip de suport, precum şi cei ai operelor susceptibile de a fi
direct ori indirect, au dreptul, împreună cu editorii, producătorii şi cu artiştii interpreţi sau executanţi, după caz,
la o remuneraţie compensatorie pentru copia privată reprodusă pe hârtie.
46
Autorul unei opere originale de artă grafică sau plastică ori al unei opere fotografice beneficiază de un drept de
suită, reprezentând dreptul de a încasa o cotă din preţul net de vânzare obţinut la orice revânzare a operei,
ulterioară primei înstrăinări de către autor, precum şi dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se află
opera sa.

53
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- dreptul de comunicare publică a operelor, cu excepția operelor muzicale, și a


prestațiilor artistice în domeniul audiovizual;
- drepturile online asupra operelor muzicale pentru care există o licenţă multiteritorială,
care include dreptul de reproducere, de comunicare publică şi de punere la dispoziţie a
acesteia în mediul online;
- dreptul de împrumut, cu excepția împrumutul public prin intermediul bibliotecilor;
- dreptul de radiodifuzare a operelor și a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual;
- dreptul la remunerație echitabilă rezultată din cesiunea dreptului de închiriere către un
producător de fonograme sau de înregistrări audiovizuale.
OGC-urile gestionează drepturile de autor în numele membrilor lor, dar și pentru nemembri,
în limitele trasate legal.
Mai mult, portofoliul acestora este completat de gestionarea operelor organismelor de
gestiune colectivă din alte ţări, cu care au încheiat acorduri de reprezentare reciprocă.
Astfel, ca urmare a transferului de drepturi de la diferiți deținători de drepturi, un OGC are un
portofoliu de lucrări care constituie repertoriul național al societății colectoare.
Cu toate acestea, repertoriul general al unui OGC este mult mai larg și cuprinde, de asemenea,
repertoriile altor OGC-uri cu care au semnat acorduri de reprezentare reciprocă.
OGC-urile au și alte obligaţii față de cele enumerate mai sus:
- să elaboreze metodologii pentru domeniile lor de activitate, cuprinzând drepturile
patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociat cu utilizatorii în vederea plăţii acestor
drepturi, în cazul acelor opere al căror mod de exploatare face imposibilă autorizarea
individuală de către titularii de drepturi;
- să-i autorizeze pe utilizatori, în cazul în care s-au stabilit metodologii, la cererea
acestora, înainte de utilizarea repertoriului protejat, în schimbul unei remuneraţii, prin
licenţă neexclusivă, în formă scrisă;
- să protejeze interesele membrilor lor, în ceea ce priveşte gestionarea drepturilor
cuvenite, ca urmare a utilizării repertoriului propriu, în afara teritoriului României,
prin încheierea de contracte de reprezentare cu organismele similare din străinătate;
- să colecteze sumele datorate de utilizatori și să le repartizeze între titularii de drepturi.
Sumele colectate de un organism de gestiune colectivă se repartizează şi se plătesc membrilor
săi, proporţional cu utilizarea repertoriului fiecăruia, în cel mai scurt termen posibil, dar nu
mai târziu de 9 luni de la încheierea exerciţiului financiar în care au fost colectate, cu excepţia
cazului în care aceste termene nu pot fi respectate din motive obiective, care ţin în special de
raportările din partea utilizatorilor, de identificarea drepturilor, a titularilor de drepturi sau de
stabilirea corespondenţelor dintre informaţiile privitoare la opere şi alte obiecte protejate, pe
de o parte, şi titularii de drepturi, pe de alta, sau în cazul în care membrii săi sunt împiedicaţi
de motivele prevăzute mai sus să respecte acest termen47.
Comisionul de gestiune reprezintă procentul reținut autorilor sau titularilor de drepturi, din
veniturile provenite din drepturi sau din orice venit derivat din investirea veniturilor provenite
din drepturi, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de colectarea, repartizarea și plata
remunerațiilor. Comisionul de gestiune se aplică pentru fiecare drept gestionat.

47
Art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 8/1996.

54
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Comisionul datorat de membri și de titularii de drepturi care au o legătură directă cu


organismul de gestiune colectivă se reține la momentul efectuării repartiției și nu poate depăși
15% din sumele repartizate individual48.
Pentru domeniile unde există mai multe OGC-uri, legislaţia prevede49 dreptul OGC-ului ales
drept colector unic50 de a-şi reţine un comision din sumele repartizate fiecărui OGC
beneficiar.
Comisionul reţinut de organismul de gestiune colectivă care este colector unic, cumulat cu
comisionul reţinut propriilor membri de organismele de gestiune colectivă beneficiare, nu
poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecăruia51.

4.2.2 Licențierea dreptului de autor


Utilizarea de către beneficiari a operelor cuprinse în repertoriului protejat și gestionat de
OGC-uri, se face numai în baza unei licenţe neexclusive eliberată de OGC-ul desemnat drept
colector al remuneraţiilor pentru respectivele opere.
Licenţa neexclusivă permite beneficiarului să valorifice opera în aceeaşi măsură cu o altă
întreprindere, căreia i s-a acordat dreptul de valorificare a aceleiaşi opere, în acelaşi mod, fără
dreptul de a permite sau a interzice altor întreprinderi valorificarea sub orice formă și în orice
mod a operei.
Cuantumul remuneraţiilor datorate de beneficiari din fiecare domeniu de drept de autor sau
drepturi conexe protejate este prevăzut în cadrul Legii nr. 8/1996 sau este stabilit prin
metodologii, conform procedurilor stabilite de lege.
OGC-urile asigură monitorizarea utilizării drepturilor de proprietate intelectuală licențiate,
auditarea utilizatorilor și intervenţia în cazurile de abuz asupra drepturilor pe care le
gestionează (piraterie, utilizarea fără licenţă etc.).
În situația în care există mai multe OGC-uri pentru același domeniu de creație, ORDA
stabilește colectorul unic în domeniul respectiv, pe criteriul reprezentativității, însă numai în
situaţia în care OGC-urile nu ajung la un acord cu privire la beneficiar, consemnat într-un
protocol depus la ORDA, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a metodologiilor aferente.
OGC desemnat colector unic are obligaţia să elibereze autorizarea prin licenţă neexclusivă, în
forma scrisă, în numele tuturor organismelor de gestiune colectivă beneficiare, și să asigure
transparenţa activităţilor de colectare, precum și a costurilor aferente în raporturile cu OGC
beneficiare.

4.2.3 Remunerația
Se pot solicita remuneraţii numai dacă și în măsura în care sunt utilizate operele pentru care
drepturile de autor sau drepturile conexe protejate se află în termenele de protecție prevăzute
de lege.

48
Art. 169 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/1996.
49
Art. 169 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 8/1996.
50
Prin votul tuturor OGC-urilor din domeniu consemnat într-un protocol de colaborare sau prin dispoziţia
ORDA (pe baza criteriului reprezentativităţii), în lipsa unui acord din partea OGC-urilor (acestea au la dispoziţie
30 de zile de la publicarea metodologiei pe care o vor aplica pentru a desemna colectorul unic şi modalitatea de
repartiţia a comisioanelor de colectare).
51
Art. 169 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 8/1996.

55
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Pentru folosirea operelor protejate prin legislația dreptului de autor, utilizatorii plătesc o
remunerație al cărei cuantum este stabilit prin contractele încheiate cu titularii de drepturi sau
prin metodologii, în conformitate cu procedurile stabilite prin Legea nr. 8/1996.
Cuantumurile și tarifele remuneraţiei aferente dreptului de autor sunt:
- pentru contractele individuale, cele negociate cu fiecare titular de drepturi de autor;
- pentru contractele generale, fie remuneraţii forfetare, fie cele standard, cuprinse în
tabelele și metodologiile rezultate în urma negocierilor desfăşurate conform
prevederilor Legii nr. 8/1996.
Se elaborează metodologii pentru domeniile de activitate unde modalităţile de exploatare fac
imposibilă autorizarea individuală de către autorii sau titularii de drepturi, obligaţia de a
elabora și negocia metodologiile pentru titularii de drepturi fiind a organismelor de gestiune
colectivă.
Toate etapele care duc la forma finală a metodologiilor sunt prevăzute de Legea nr. 8/1996,
esența procesului fiind reprezentată de negocierea metodologiilor între OGC-uri și utilizatori/
structuri ale utilizatorilor.
Pentru a iniția procedura de negociere a metodologiilor, OGC-urile, utilizatorii sau structurile
asociative ale utilizatorilor, reprezentative la nivel naţional şi local, trebuie să depună la
ORDA o cerere, însoțită de lista părților propuse pentru negociere și elementele de
identificare ale acestora, metodologiile propuse a fi negociate, precum și dovada notificării
acestora în vederea negocierii.
Metodologiile se negociază în cadrul unei comisii constituite prin decizie a directorului
general al ORDA, emisă în termen de 15 zile de la primirea cererii de inițiere a procedurilor
de negociere.
Comisia de negociere a metodologiilor este constituită din:
1. câte un (1) reprezentant al fiecărui organism de gestiune colectivă, care funcționează
pentru câte un domeniu de creație și pentru o categorie de drepturi;
2. câte un (1) reprezentant al structurilor asociative reprezentative52 ale utilizatorilor și
câte un reprezentant al primilor trei (3) utilizatori majori53;
3. câte un (1) reprezentant al structurilor asociative reprezentative ale utilizatorilor la
nivel local sau, în lipsa acestora, a reprezentanților a doi (2) utilizatori locali notificați
de organismele de gestiune colectivă și care depun la ORDA acordul de participare în
respectiva comisie.
Metodologiile se negociază de către organismele de gestiune colectivă cu reprezentanții
utilizatorilor, ținându-se seama de următoarele criterii principale:
- categoria titularilor de drepturi, tipurile de opere și alte obiecte protejate și domeniul
pentru care se poartă negocierea;
- categoria de utilizatori pe care îi reprezintă la negocieri structurile asociative sau
ceilalți utilizatori desemnați să negocieze;

52
La nivel național.
53
Aceștia fiind stabiliți pe baza cifrei de afaceri (cu condiția ca acestea să fie declarate la ORDA pe propria
răspundere, excepție făcând instituțiile publice - inclusiv societățile publice de radiodifuziune și de televiziune –
ce nu au obligația de a declara la ORDA cifra de afaceri).

56
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- repertoriul gestionat de organismul de gestiune colectivă, pentru membrii proprii,


precum și pentru membrii altor organisme străine similare, în baza contractelor de
reciprocitate;
- proporția utilizării repertoriului gestionat de un organism de gestiune colectivă;
- proporția utilizărilor pentru care utilizatorul a îndeplinit obligațiile de plată prin
contracte directe cu titularii de drepturi;
- veniturile obținute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul pentru a cărui
utilizare se negociază metodologiile;
- practica europeană privind rezultatele negocierilor dintre utilizatori și organismele de
gestiune colectivă.
Remunerațiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică și ponderea utilizării
drepturilor în cauză, ținând seama de caracteristicile și de sfera de utilizare a operelor și a
altor obiecte protejate, precum și de valoarea economică a serviciului prestat de organismul de
gestiune colectivă.
OGC-urile și utilizatorii trebuie să motiveze modul de stabilire a acestor remunerații.
Este important de reţinut că prevederile legale permit OGC-urilor să solicite în cadrul
negocierilor, de la aceeaşi categorie de utilizatori, fie remuneraţii forfetare, fie remuneraţii
procentuale stabilite ca parte procentuală din veniturile obţinute de fiecare utilizator prin
activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul sau, în lipsa veniturilor, din cheltuielile
ocazionate de utilizare.
Pentru activitatea de radiodifuzare, OGC-urile pot solicita numai remuneraţii procentuale,
diferenţiate prin directă proporţionalitate cu ponderea utilizării de către fiecare utilizator-
organism de televiziune sau de radiodifuziune a repertoriului gestionat colectiv în această
activitate.
În cazul în care părțile nu pot stabili metodologii prin negociere, acestea pot recurge la
mediere.
Negocierea metodologiilor se desfășoară conform programului stabilit între cele două părți, pe
o durată de maximum 60 de zile de la data constituirii comisiei.
În termen de 30 de zile de la finalizarea procedurii de mediere, părțile au obligația notificării
ORDA asupra rezultatului obținut, cu respectarea regulilor aplicabile notificării actelor
juridice.
În cazul în care părțile nu au convenit asupra metodologiei prin negociere sau mediere, pot să
se adreseze instanțelor judecătorești.
Hotărârea definitivă cu privire la metodologii se comunică părților ORDA și se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala ORDA, prin decizie a directorului
general emisă în termen de 5 zile de la data depunerii.
Metodologiile astfel publicate sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-
a negociat și nu se pot acorda reduceri la plata remunerațiilor datorate, altele decât cele
prevăzute în metodologiile publicate.
Totuși, metodologiile negociate sau stabilite nu sunt opozabile utilizatorilor care la data
declanșării procedurii de negociere a metodologiilor se află în curs de negociere directă a unui
contract de licență sau au încheiat deja aceste negocieri cu organismele de gestiune colectivă.
Organismele de gestiune colectivă, utilizatorii sau structurile asociative ale utilizatorilor pot
formula o nouă cerere de inițiere a procedurilor de negociere a tarifelor și metodologiilor

57
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

numai după 3 ani de la data publicării lor în formă definitivă în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Până la publicarea noilor metodologii, rămân valabile vechile metodologii.
Forma finală a metodologiilor la care s-a ajuns prin negociere, mediere sau a fost trasată de
instanţele de judecată este publicată Monitorul Oficial al României.

4.2.4 Gestiunea colectivă


Gestiunea colectivă are trei forme de funcţionare diferite, în funcţie de prevederile legale ce
influenţează tranzacţiile pe pieţe.
Gestiune colectivă obligatorie
În baza art. 145 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, gestiunea colectivă este obligatorie, în sensul
că se exercită inclusiv în beneficiul titularilor de drepturi care nu au acordat mandate OGC-
ului, pentru exercitarea următoarelor drepturi, dintre care o parte urmează să fie abordate în
continuare:
- dreptul la remuneraţie compensatorie pentru copia privată;
- dreptul la remuneraţie echitabilă pentru împrumutul public prevăzut la art. 18 alin. (2)
din Legea nr. 8/1996;
- dreptul de suită;
- dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale;
- dreptul la remuneraţie echitabilă recunoscut artiştilor interpreţi şi producătorilor de
fonograme pentru comunicarea publică şi radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop
comercial sau a reproducerilor acestora;
- dreptul de retransmitere prin cablu;
- dreptul la compensaţie echitabilă pentru operele orfane.
4.2.4.1 Dreptul la remuneraţie compensatorie pentru copia privată
Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se plăteşte de către fabricanţii şi/sau
importatorii de suporturi și aparate destinate realizării de copii ale operelor.
Spre deosebire de alte tipuri de drepturi, care dau naştere cererii prin folosirea operelor
gestionate de OGC-uri ca obiect al activităţii întreprinderilor, exercitarea dreptului la
remuneraţie compensatorie pentru copia privată este mai degrabă o „taxă” pentru fabricanţii
şi/sau importatorii de suporturi și aparate destinate realizării de copii ale operelor.
Aceasta îşi are originea în dreptul exclusiv al titularilor de drepturi de a autoriza sau interzice
reproducerea operelor lor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe54.
În urma îndeplinirii procedurii prevăzute de Legea nr. 8/1996, Opera Scrisă.Ro a fost
desemnată colector unic al remunerației compensatorii pentru copia privată, prin Decizia nr.
16/12.02.2014 a directorului general al ORDA, în locul vechiului colector, PERGAM55.

54
A se vedea în acest sens: art. 13 lit. a), art. 98 alin. (1) lit. a), art. 106 alin. (1) lit. a) şi art. 110 alin. (1) lit. a)
din Legea nr. 8/1996.
55
Încetându-și astfel aplicabilitatea Decizia nr. 38/2012 a directorului general al ORDA privind desemnarea
organismului de gestiune colectivă Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice PERGAM
drept colector al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată în domeniul operelor reproduse de pe hârtie.

58
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Opera Scrisă.Ro colectează remunerația compensatorie pentru copia privată aferentă


suporturilor și aparatelor ce permit reproducerea operelor de pe hârtie, potrivit metodologiilor
în vigoare:
(i). Hotărârea arbitrală nr. 1/2012 având drept obiect stabilirea formei finale a
Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie
pentru copia privată şi cuantumul acesteia56, publicată57 în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 135/27.02.2012, modificată prin Decizia civilă nr. 105A/2012 a Curții de Apel
București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă
şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie
2012, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru
care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza
Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/201258;
În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 8/1996, metodologia reglementează obligația de plată
a remunerației compensatorii pentru copia privată pentru aparate ce permit reproducerea
operelor de pe hârtie, precum și cuantumul acesteia.
Remunerația compensatorie este datorată și se plătește de către persoanele care dispun de
aparate, de echipamente, dispozitive sau de suporturi de reproducere de pe hârtie
organismului de gestiune colectivă desemnat de ORDA drept unic colector.
Lista aparatelor pentru care se datorează remunerația compensatorie pentru copia privată,
precum și cuantumul acesteia este:
- fotocopiatoare – remunerație 0,5%;
- imprimante – remunerație 0,5%;
- scannere – remunerație 0,5%;
- aparate multifuncționale cu/fără funcție de fotocopiere – remunerație 0,5%.
Baza de calcul pentru remunerația compensatorie pentru copia privată se calculează astfel:
- la valoarea în lei în vamă pentru aparatele, echipamentele, dispozitivele sau suporturile
de reproducere importate, conform declarației vamale de import (D.V.I.) și facturii
externe de import;
- la valoarea facturii externe/declarației de achiziție intracomunitară pentru aparatele,
echipamentele, dispozitivele sau suporturile de reproducere introduse în spațiul
comercial al României din Comunitatea Europeană;
- la valoarea facturată fără T.V.A., cu ocazia punerii în circulație a aparatelor,
echipamentelor, dispozitivelor sau suporturilor de reproducere de către fabricant.

(ii). Hotărârea arbitrală nr. 2/2012 având drept obiect stabilirea formei finale a
Metodologiei privind cuantumul remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru coli
de hârtie pentru copiator format A459, publicată60 în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 148/06.03.2012, modificată prin Decizia civilă nr. 88A/2012 a Curții de Apel București -
Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări
sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 2 pronunţate la data de 22
56
http://www.copyro.ro/wp-content/uploads/2013/08/Hotararea-Arbitrala-nr.1-pt.-copie-privata.pdf
57
Publicată în baza Deciziei nr. 14/2012 a directorului general al ORDA.
58
Publicată în baza Deciziei nr. 24/2013 a directorului general al ORDA.
59
http://www.copyro.ro/wp-content/uploads/2013/08/Hotararea-Arbitrala-nr.2-pentru-copie-privata.pdf
60
Publicată în baza Deciziei nr. 17/2012 a directorului general al ORDA.

59
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

februarie 2012 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind cuantumul
remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru coli de hârtie pentru copiator format
A4, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 6 martie 2012, în baza
Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 17/201261;
În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 8/1996, metodologia reglementează cuantumul
remunerației compensatorii pentru copia privată pentru coli de hârtie pentru copiator format
A4.
Remunerația compensatorie este datorată și se plătește de către persoanele care fabrică,
importă sau achiziționează intracomunitar coli de hârtie pentru copiator format A4
organismului de gestiune colectivă desemnat de ORDA drept unic colector.
Cuantumul remunerației compensatorii pentru copia privată datorată pentru coli de hârtie
pentru copiator format A4, indiferent de gramaj, este de 0,1%.
Baza de calcul pentru remunerația compensatorie pentru copia privată în cazul colilor de
hârtie pentru copiator format A4, indiferent de gramaj, este formată din:
- valoarea în lei din vamă, pentru hârtia pentru copiator importată, conform declarației
vamale de import (DVI) și facturii externe;
- valoarea facturii externe/declarației de achiziție intracomunitară, fără TVA, pentru
hârtia de copiator format A4, indiferent de gramaj, introdusă în spațiul comercial al
României din Comunitatea Europeană;
- valoarea facturată fără TVA, cu ocazia punerii în circulație a colilor de hârtie pentru
copiator format A4, indiferent de gramaj, de către fabricanți.
Remunerația este colectată de OGC-ul desemnat colector unic, respectiv Opera Scrisă.Ro, se
repartizează și se achită trimestrial beneficiarilor (pe baza facturilor primite de la organismele
de gestiune), potrivit Legii nr. 8/1996 și a Hotărârii arbitrale din 30.08.2011 având drept
obiect repartizarea remuneraţiilor şi a comisionului datorat colectorului unic pentru dreptul
de retransmitere prin cablu şi pentru remuneraţia compensatorie pentru copia privată,
publicată62 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669/20.09.2011, modificată prin
Decizia civilă nr. 136A/28.09.2012 a Curții de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru
cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind schimbarea în
parte a Hotărârii arbitrale din data de 30 august 2011 având ca obiect repartizarea
remuneraţiilor şi a comisionului datorat colectorului unic pentru dreptul de retransmitere
prin cablu şi pentru remuneraţia compensatorie pentru copia privată, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 20 septembrie 2011, în baza Deciziei directorului
general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 247/201163.
Remunerația compensatorie pentru copia privată se repartizează în proporție de 50% editorilor
(prin asociațiile de editori), iar cei 50% cuveniți autorilor se repartizează către OGC-uri
(COPYRO, VISARTA, Opera Scrisă.Ro și PERGAM).
Remunerațiile cuvenite editorilor (50%) prin asociațiile de editori, se achită acestora în baza
protocoalelor anuale/periodice negociate între acestea și depuse la ORDA conform
prevederilor din Legea nr. 8/1996 (data la care se reține și comisionul de colectare).
4.2.4.2 Dreptul la remuneraţie compensatorie pentru retransmiterea prin cablu

61
Publicată în baza Deciziei nr. 248/2012 a directorului general al ORDA.
62
Publicată în baza Deciziei nr. 247/2011 a directorului general al ORDA.
63
Publicată în baza Deciziei nr. 48/2013 a directorului general al ORDA.

60
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Prin gestionarea acestui drept se creează piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele
scrise către retransmiţătorii prin cablu.
PERGAM a fost desemnat colector al remunerațiilor cuvenite autorilor de opere scrise pentru
retransmiterea prin cablu, prin Decizia nr. 335/23.12.2010 a directorului general al ORDA
privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Societatea Autorilor și Editorilor
Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM, drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor
de opere scrise pentru retransmiterea prin cablu a acestor opere, conform Metodologiei
privind stabilirea remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor și titularilor de
drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu64 (denumită în continuare Metodologia
pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu).
Remunerația pentru retransmiterea prin cablu este colectată începând cu 2010 de către
PERGAM, desemnată colector unic de către ORDA, deși în urma Deciziei nr. 136A/2013,
COPYRO este beneficiară a 98% din remunerația pentru retransmiterea prin cablu.
Opera Scrisa.Ro beneficiază, în urma negocierilor purtate cu COPYRO, de un procent de 7%
din remunerația pentru retransmiterea prin cablu cuvenită COPYRO.
Retransmiţătorii sunt obligați să plătească OGC-urilor o remunerație trimestrială, cu titlu de
drepturi patrimoniale de autor (conform metodologiei în vigoare pentru retransmiterea prin
cablu) către categoriile de titulari de drepturi de autor și conexe ale căror opere au fost
utilizate în serviciul respectiv.
Remuneraţia cuvenită autorilor de opere scrise este de 0,12% aplicată la baza de calcul
constituită din totalitatea veniturilor brute lunare, obţinute din activitatea de retransmitere de
servicii de programe de radiodifuziune şi/sau de televiziune, fără TVA, dacă este cazul, iar în
lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare.
Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere.
Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a
fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe retransmise în luna precedentă.
Raportul va cuprinde pentru luna de raportare: lista serviciilor de programe de radiodifuziune
și/sau de televiziune retransmise, numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și
baza de calcul asupra căreia se aplica procentele din tabel.
Listele prezentate constituie baza de repartizare a remunerațiilor încasate de organismele de
gestiune colectivă.
4.2.4.3 Dreptul la remuneraţie echitabilă pentru împrumutul public efectuat prin biblioteci,
altele decât bibliotecile instituţiilor de învăţământ sau prin bibliotecile publice cu acces
gratuit
Gestionarea acestui drept patrimonial formează serviciile oferite pe piaţa licenţierii drepturilor
de autor pentru operele scrise către biblioteci: remuneraţia se colectează conform

64
Stabilită prin Hotărârea arbitrală din 9 martie 2009 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind
stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe pentru
retransmiterea prin cablu (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 227/07.04.2009, în baza
Deciziei nr. 44/2009 a directorului general al ORDA) și a cărei formă finală a fost stabilită prin Decizia Curții de
Apel București nr. 263A/16.11.2010 privind schimbarea în parte a Hotărârii arbitrale din data de 9 martie 2009
având ca obiect forma finală a Metodologiei privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de
autor şi titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor nr. 44/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 861/22.12.2010, în
baza Deciziei nr. 327/2010 a directorului general al ORDA.

61
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

documentațiilor trimise de către utilizatori și se repartizează titularilor de drepturi,


proporţional cu gradul de utilizare al operelor ştiinţifice scrise, rezultat din conform sumelor
încasate.
4.2.4.4 Dreptul la compensaţie echitabilă pentru operele orfane
Se colectează de către OGC-ul denumit colector unic pentru fiecare categorie de utilizatori
vizată.

Gestiunea colectivă facultativă


Gestiunea colectivă facultativă este aplicabilă:
- dreptului de comunicare publică: piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele
scrise către întreprinderile care oferă serviciul de comunicare publică, inclusiv punerea
la dispoziţia publicului (spectacole live, recitaluri, internet/online etc.);
- dreptului de împrumut, cu excepţia cazului prevăzut la gestiunea colectivă obligatorie;
- dreptului la remuneraţie echitabilă rezultată din cesiunea dreptului de închiriere, astfel
cum este prevăzut la art. 119 din Legea nr. 8/1996. În cazul producătorilor de
fonograme și videograme, în lipsa metodologiilor, se încheie contracte;
- dreptului de radiodifuzare a operelor scrise: formează serviciul oferit pe piaţa
licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise către radiodifuzori.
Obligaţiile patrimoniale ale utilizatorilor sunt stabilite prin Hotărârea arbitrală nr. 4/2012
având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată de
organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor
scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO - Societate de Gestiune
Colectivă a Drepturilor de Autor, denumită în continuare COPYRO, şi VISARTA - Societate
de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, denumită în
continuare VISARTA, publicată65 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
231/06.04.2012, modificată prin Decizia civilă nr. 184A/2012 a Curții de Apel București -
Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări
sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 4 pronunţată la data de 22
martie 2012, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia
datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea
operelor scrise şi operelor de artă vizuală aflate în gestiunea COPYRO - Societate de
Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, denumită în continuare COPYRO, şi VISARTA -
Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale,
denumită în continuare VISARTA, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
231 din 6 aprilie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor nr. 40/201266.
Astfel, pentru utilizarea operelor scrise se plăteşte către COPYRO, 3% din baza de calcul, iar
pentru utilizarea operelor de artă vizuală se datorează către VISARTA, 1,5% din baza de
calcul.
Baza de calcul a remuneraţiei procentuale o reprezintă veniturile trimestriale brute ale
organismelor de televiziune care sunt corespunzătoare utilizării de către acestea a repertoriului
protejat al COPYRO şi VISARTA, fiind proporţională cu ponderea utilizării, în activitatea de
radiodifuziune, a repertoriului gestionat colectiv, sau din totalitatea cheltuielilor ocazionate de
utilizare, din care se scad TVA, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor
65
Publicată în baza Deciziei nr. 40/2012 a directorului general al ORDA.
66
Publicată în baza Deciziei nr. 29/2013 a directorului general al ORDA.

62
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

alcoolice, precum şi alocaţiile şi subvenţiile bugetare, iar pentru întârzieri la plată utilizatorii
datorează penalităţi de 0,1% pe zi de întârziere.

Gestiunea colectivă, în limita mandatului special acordat de titularul de drepturi are în


vedere următoarele drepturi:
- dreptul de reproducere, integrală sau parţială, directă sau indirectă, temporară sau
permanentă, prin orice mijloace și sub orice formă și dreptul de distribuire; poate
forma serviciul oferit pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise către
edituri; în lipsa metodologiilor, se colectează remuneraţia, potrivit contractelor de
editate negociate între părţi, anterior utilizării operelor ştiinţifice;
- realizarea de opere derivate: reprezintă serviciul oferit pe piaţa licenţierii drepturilor
de autor pentru operele scrise către întreprinderile realizatoare de opere derivate
(scenarii, adaptări, dramatizări, traduceri);
- dreptul de traducere a operei;
- dreptul de import în vederea comercializării pe piaţa internă a copiilor realizate, cu
consimţământul autorului, după operă.

4.2.5 Colectorul unic


Pe teritoriul României, în situaţia în care există mai multe OGC-uri pentru acelaşi domeniu de
creaţie, organismele beneficiare stabilesc printr-un protocol care se depune la ORDA, în
vederea publicării în Monitorul Oficial al României, care dintre acestea urmează să fie
colector unic pentru respectivul domeniu, criteriile repartizării remuneraţiei între OGC-uri și
evidenţierea costurilor reale privind activitatea de colectare a remuneraţiilor.
OGC-urile au un termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a metodologiilor pentru a
alege un colector, după expirarea acestei perioade și în lipsa unei decizii, ORDA desemnând,
pe baza reprezentativităţii, un colector unic dintre acestea. După expirarea acestui termen,
oricare dintre organismele de gestiune colectivă poate recurge la mediere sau se poate adresa
instanţei judecătoreşti.
Repartizarea sumelor colectate se poate face doar după depunerea protocolului la ORDA, prin
care se stabilesc criteriile privind repartizarea sumelor colectate între toate OGC-urile din
domeniul de creaţie.
De asemenea, OGC-urile pot conveni printr-un protocol desemnarea unui colector comun pe
un domeniu de plătitori, privind remuneraţiile cuvenite categoriilor de titulari de drepturi,
reprezentate de acestea. Totodată, acestea pot înfiinţa, cu avizul ORDA, organisme comune
de colectare pentru mai multe domenii, care să funcţioneze potrivit prevederilor legale
referitoare la federaţiile de persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, precum și
potrivit prevederilor exprese privind organizarea și funcţionarea OGC-urilor.
Comisionul reţinut de organismul de gestiune colectivă, care este colector unic, cumulat cu
comisionul reţinut propriilor membri de organismele de gestiune colectivă beneficiare, nu
poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecăruia.
Comisionul colectorului unic se reţine din sumele repartizate fiecărui organism de gestiune
colectivă beneficiar la momentul efectuării plăţii, se aplică pentru fiecare drept gestionat și
sunt stabilite pe bază contractuală, atât în cazul drepturilor gestionate pe bază de mandat
special, precum și în cazul contractelor de reprezentare.

63
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

CAPITOLUL 5 PRINCIPALELE PIEŢE RELEVANTE

Posibilele piețele relevante identificate funcționează conform unor mecanisme similare,


influențate în mod semnificativ de specificul domeniului drepturilor de autor și de legislația
aferentă.
Fiecare piață se referă la anumit drept sau o anumită categorie de drepturi asupra creațiilor
intelectuale protejate de lege. Din perspectiva OGC-urilor, fiecare dintre acestea desfășoară
tipuri de activităţi corespunzătoare mai multor piețe relevante67:
Cu titlu general, precizăm faptul că pieţele relevante, astfel cum sunt delimitate mai jos,
rămân deschise, acestea putând fi supuse unor alte definiri, în funcție de particularitățile
fiecărui caz, în situația încălcării regulilor în materie de concurenţă.

5.1 Pieţele furnizării de servicii de administrare a drepturilor de autor și a


drepturilor conexe pentru titularii de drepturi

Piața produsului
În ceea ce privește oferta, aceste pieţe se caracterizează prin faptul că OGC oferă autorilor și
titularilor de drepturi, servicii pentru administrarea drepturilor patrimoniale ale operelor
acestora: acordă licenţe utilizatorilor, colectează remunerațiile și le repartizează titularilor de
drepturi s.a.
Cererea este reprezentată de autorii și titularii de drepturi care doresc să se angajeze într-o
schemă colectivă de gestionare a drepturilor de autor. În cazul în care un titular de drepturi
transferă administrarea drepturilor sale către un OGC, acesta devine membru al acestuia.
Se pot defini piețe separate pentru domeniul fiecărui OGC în parte.
Fiecare OGC colectează remuneraţiile datorate de utilizatori şi/sau alţi plătitori pe baza
metodologiilor, listelor, protocoalelor, autorizaţiilor licenţă neexclusivă, cesiunii drepturilor
pe bază de contract sau a altor obligaţii legale de plată și a sumelor repartizate de OGC-ul
desemnat colector în domeniul respectiv și le repartizează membrilor săi.
Repartizarea sumelor colectate se realizează pe baza unor principii, prevăzute în statutele
OGC, astfel încât titularii de drepturi să beneficieze de remuneraţia echitabilă prevăzută de
lege.
Regulamentele de repartiţie a drepturilor de autor și a drepturilor conexe cuprind reguli care
se supun, de obicei, următoarelor principii:
- principiul repartiţiei sumelor colectate potrivit egalităţii de tratament între membrii;
- principiul repartizării, în cazul gestiunii colective obligatorii, în timp de 3 ani de la
colectare. După acest termen, sumele nerepartizate (de exemplu pentru operele orfane)
sau nerevendicate sunt utilizate potrivit Adunării Generale a fiecărui OGC, în limita
scopului și obiectului de activitate;
- principiul repartiţiei sumelor colectate proporţional cu utilizarea reală a operelor
protejate, care rezultă din situațiile și raportările venite de la utilizatori și din
monitorizări: play-listuri TV sau declarații ale titularilor confirmate de posturile TV,
rapoartele distribuitorilor de cablu ș.a.

67
Decizia în cazul COMP/38.698–CISAC Agreement, paragrafele 51-57.

64
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Piața geografică
Dimensiunea geografică a pieței pentru furnizarea de servicii de administrare a drepturilor de
autor pentru autori și pentru titularii de drepturi poate fi națională, regională sau globală.
Deşi factori precum cei culturali sau lingvistici pot constitui o barieră pentru a trasa o piaţă
geografică relevantă mai largă decât cea naţională, principalele restricţii de care depinde acest
aspect sunt clauzele de exclusivitate din contractele dintre membri și organismele de gestiune
colectivă.
În absența restricțiilor de aderare, piaţa geografică ar putea fi mai largă decât cea națională,
deoarece autorii ar putea să aleagă concomitent și alte societăți de gestiune colectivă, inclusiv
la nivel internațional.
Pe teritoriul României, OGC-urile exercită mandatele de gestiune colectivă pentru toţi
membrii lor, precum și pentru membrii OGC-urilor străine similare cu care încheie convenţii
de reprezentare reciprocă, cât și pentru drepturile de autor sau drepturile conexe a căror
gestiune colectivă este obligatorie.

5.2 Pieţele furnizării de servicii de administrare a drepturilor de autor pentru alte


organisme de gestiune colectivă

Piața produsului
Serviciile pe care societățile de gestiune colectivă și le acordă reciproc constau în:
- acordarea de licențe pentru utilizarea drepturilor de autor;
- monitorizarea și auditarea unei astfel de utilizări de către beneficiari;
- facturarea utilizatorilor;
- verificarea utilizării efective a muzicii licențiate pentru a aloca redevențele autorilor
sau către organismele de gestiune colectivă beneficiare.
Aceste servicii includ, de asemenea, monitorizarea generală a pieței pentru a identifica acele
companii sau persoane care folosesc muzică și ar avea nevoie de licenţă și, dacă este cazul, să
ia măsuri care să asigure că respectivele societăți sau persoane fizice obțin licența sau
încetează exploatarea ilegală a operei.
Piața geografică
În ceea ce privește oferta pe această piață, această este reprezentată de organismele de
gestiune colectivă din România sau din străinătate, care sunt dispuse și capabile să
administreze drepturile de difuzare publică ale altor organisme de gestiune colectivă.
Ca regulă, OGC-urile exercită mandatul de gestiune colectivă a drepturilor de autor sau a
drepturilor conexe pentru operele din repertoriile lor pentru toate ţările lumii, în baza
acordurilor bilaterale cu OGC-urile din străinătate.
Prin excepție, titularii pot exclude în mod expres anumite teritorii, prin însuși mandatul
acordat OGC-ului.
Cererea este reprezentată de organismele de gestiune colectivă care intenționează să obțină
administrarea portofoliului lor în afara statului de origine. Acestea au fost mandatate de
membrii să administreze drepturile de autor în alte teritorii decât cele în care este stabilit
organismul de gestiune colectivă în cauză.

65
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

5.3 Pieţele licenţierii drepturilor de autor către utilizatori

Piața produsului
Comisia Europeană a constatat68 că exploatarea diferitelor tipuri de drepturi de autor poate
conduce la definirea de pieţe separate de produse pentru fiecare categorie de drepturi. Atât
specificul cererii, cât și consideraţii legate de ofertă susţin abordarea Comisiei Europene.
Oferta este caracterizată de exclusivitățile pe care le presupune dreptul de proprietate
intelectuală în perioada de protecție, iar cererea este reprezentată de diverși utilizatori sau
consumatori interesați să cumpere prin diverse mijloace dreptul de a utiliza creațiile
intelectuale în cauză.
Atât specificul cererii69 (caracteristicile diferite ale drepturilor legate de nevoile diverse ale
clienților), cât și consideraţiile legate de ofertă70 (existența unor sisteme de exploatare diferite,
aplicarea unor cuantumuri de remuneraţii diferite pentru fiecare tip de drepturi în parte) susţin
abordarea Comisiei Europene.
Prin urmare, putem considera că fiecare organism de gestiune colectivă este activ pe o piaţă
relevantă diferită71 de cele ale altor organisme de gestiune colectivă.
Mai mult, se pot defini pieţe relevante separate, în funcţie de utilizatorii către care se
licenţiază drepturile de autor:
- organisme de radiodifuzare,
- organisme de retransmisie,
- întreprinderi care licenţiază în vederea comunicării publice,
- întreprinderi care licenţiază în vederea reproducerii,
- întreprinderi care licenţiază în vederea difuzării etc.
În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de utilizatori, dat fiind faptul că aceştia sunt foarte
diverşi, există numeroase pieţe relevante ce pot fi identificate.
Astfel, se poate presupune că există pieţe relevante distincte pentru fiecare din categoriile ce
folosesc muzică ambientală (restaurante, hoteluri, frizerii etc.), pieţe relevante distincte pentru
edituri, pieţe relevante distincte pentru întreprinderi de retransmisie a programelor
audiovizuale, pieţe relevante distincte posturi de televiziune, pieţe relevante distincte pentru
posturi de radio etc.
Cu toate acestea, în funcţie de cazul analizat și de factorii specifici ai acestuia, piaţa relevantă
poate fi segmentată și definită și mai restrâns decât pieţele prezentate în prezentul studiu.
Astfel, piaţa relevantă rămâne deschisă, urmând a fi definită concret în cazurile de încălcare a
regulilor antitrust.

68
Deciziile cazului Sony/BMG (Decizia din 19.07. 2004 - Cazul COMP/M.3333 — SONY/BMG - paragrafele
25 şi 26 (OJ L 62, 9.3.2005, p 30); şi Decizia din 3.10.2007 - cazul COMP/M.3333-SONY/BMG - paragraful 22
(OJ C 94, 16.4.2008, p.19)) şi cazului Seagram/Polygram (Decizia din 21.09.1998 – Cazul IV/M.1219
Seagram/Polygram – paragraful 17, OJ C 309, 9.10.1998).
69
Caracteristici diferite ale drepturilor de autor care să corespundă diferitelor nevoi ale clienţilor.
70
Existenţa unor sisteme distincte de exploatare, aplicarea unor tarife de licenţiere diferite.
71
Date fiind împrejurările conform cărora, pentru a susține argumentul menționăm faptul că, spre exemplu:
UCMR-ADA gestionează şi colectează drepturile de autor pentru autorii de opere muzicale, UPFR gestionează şi
colectează drepturile conexe drepturilor de autor pentru producătorii de fonograme, iar CREDIDAM gestionează
şi colectează drepturile conexe drepturilor de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi.

66
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Piaţa geografică
În funcţie de categoria de drepturi pe care o administrează, organismele de gestiune colectivă
pot acorda licenţe, atât naţionale cât și multiteritoriale, precum este cazul utilizării operelor în
mediul on-line, prin intermediul satelitului, s.a.
Legea nr. 8/1996 prevede la art. 153 alin. (1) lit. d), că vor primi avizul ORDA de funcţionare
acele OGC-uri care “au capacitate economică de gestionare colectivă și dispun de mijloacele
umane și materiale necesare gestionării repertoriului pe întregul teritoriu al ţării”.
Dat fiind faptul că organismele de gestiune colectivă activează cel puţin la nivel naţional, iar
cadrul legal aplicabil nu face diferenţe între regiuni, se desprinde concluzia conform căreia
condiţiile de concurenţă nu diferă în mod apreciabil între zone diferite ale ţării, rezultând că
piaţa geografică relevantă este naţională.
În funcţie de specificul utilizatorilor și a mediilor de difuzare a operelor protejate, se pot
identifica pieţe geografice relevante cu o întindere mai mare decât teritoriul naţional al unei
ţări, respectiv regională, europeană ori mondială.
În continuare, vor fi detaliate câteva categorii de piețe, clasificate după obiectul dreptului de
autor, cu precizarea că tuturor li se aplică analiza la nivel geografic efectuată cu titlu general,
pentru întreaga piaţă a licenţierii drepturilor de autor către utilizatori.

5.3.1 Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise


Oferta este reprezentată de organismele de gestiune colectivă care licenţiază drepturile de
autor pentru operele scrise din domeniile: literar, ştiinţific, teologic, infoeducaţional.
Numărul total al membrilor afiliați OGC-urilor este de 2.977, iar cotele de piață ale OGC-
urilor, în ordine descrescătoare, sunt următoarele:
- COPYRO - 1.995 de membri (67%);
- PERGAM - 523 de membri (18%);
- OSRO - 403 de membri (13%);
- AOTO - 56 de membri (2%).

Figura nr. 6 (date din anul 2017 - conform celor mai recente date disponibile pe site-urile
organismelor de gestiune colectivă)

67
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele scrise funcţionează următoarele


organisme de gestiune colectivă:
AOTO - Asociaţia Opera Teologică Ortodoxă
AOTO gestionează drepturile autorilor de opere scrise din domeniul teologic, științific și
infoeducaţional.
Prin Decizia nr. 92/10.09.2014 a directorului general al ORDA a fost avizată constituirea și
funcționarea AOTO ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor ale autorilor de
opere scrise din domeniul teologic, științific și infoeducaţional.
AOTO își desfășoară activitatea exclusiv ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de
autor și a drepturilor conexe, potrivit art. 150 și următoarele din Legea nr. 8/1996, precum și a
statutului propriu.
Scopul AOTO constă în promovarea, dezvoltarea, reprezentarea și protejarea intereselor
membrilor săi, precum și în exercitarea, în condițiile legii, a prerogativelor gestiunii colective
a drepturilor de autor în domeniul operelor scrise.
Obiectul principal de activitate al AOTO este colectarea, încasarea și repartizarea drepturilor
patrimoniale de autor cuvenite titularilor de drepturi de autor asupra operelor scrise, cu privire
la care gestiunea i-a fost încredințată direct ori pentru care gestiunea colectivă este
obligatorie, precum și colectarea, încasarea și repartizarea sumelor oricăror domenii de creație
sau categorii de titulari de drepturi de autor sau conexe pentru care a fost desemnată drept
colector unic prin protocol încheiat cu organismele de gestiune colectivă sau de către ORDA.
COPYRO – Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor
COPYRO – Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, anterior denumită Fondul
Literar, este o asociație fără scop lucrativ, înființată conform Legii nr. 8/1996, ce funcționează
ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul operelor scrise prin
Decizia nr. 8/01.06.1997 a directorului general al ORDA.
Pentru îndeplinirea scopului său, COPYRO desfășoară, în principal, următoarele activități:
- colectarea și repartizarea drepturilor patrimoniale de autor rezultate din utilizarea
contractelor încheiate cu reprezentanții acestora din țară sau străinătate ori a
dispozițiilor legale, în condițiile prevederilor statutare și ale dispozițiilor Legii nr.
8/1996 pentru următoarele categorii: radiodifuzoare TV și radio, reprezentare teatrală,
reproducere (editare/publicare) și difuzare (pe suport CD, DVD, hârtie, E-Book,
VHS), comunicare publică (spectacole live, recitaluri, internet/online etc.), realizare
opere derivate (scenarii, adaptări, dramatizări, traduceri);
- colectarea și repartizarea drepturilor patrimoniale de autor în domeniul operelor scrise
datorate de utilizatori pentru care gestiunea colectivă este obligatorie, potrivit legii,
respectiv:
(i) remunerația compensatorie pentru copia privată (colectarea de la importatori și
producători de aparate și hârtie ce permit reproducerea operelor scrise),
(ii) remunerația din retransmiterea prin cablu (colectarea de la operatorii de cablu) si
(iii) remunerația echitabilă pentru împrumut public (colectată de la biblioteci,
inclusive cele online).

68
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

OPERA SCRISĂ.RO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor


OPERA SCRISĂ.RO (OSRO)72 este persoană juridică română fără scop lucrativ înființată
conform Legii nr. 8/1996 și O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.
Începând din anul 2014, OSRO este membră IFRRO - Federația Internațională a
Organizațiilor pentru Drepturile Reproducției, care este principala rețea internațională de
organizații de gestiune colectivă și asociații de creatori și editori în domeniul textului și al
imaginilor, cu principal obiect de activitate protecția și facilitarea accesului legal la
materialele protejate de copyright pentru drepturile de autor.
OSRO a fost desemnată prin Decizia nr. 8/02.02.2012 a directorului general al ORDA drept
organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul operelor scrise, înregistrând
în prezent un număr de aproximativ 400 de membri.
PERGAM - Societatea Autorilor și Editorilor Români de Opere Științifice
PERGAM este persoană juridică română de drept privat, autonomă, neguvernamentală,
apolitică și fără scop patrimonial și își desfășoară activitatea potrivit legislației din România,
respectiv în baza Legii nr. 8/1996 și O.G. nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și a
statutului propriu.
Prin Decizia nr. 98/17.08.200973 a directorului general al ORDA, PERGAM a fost avizată și
funcționează ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor ale autorilor și editorilor
români de opere științifice.
Scopul PERGAM îl constituie:
- exercitarea, în condițiile legislației în vigoare și a mandatului dat de autori și titularii
de drepturi de autor, a gestiunii colective a drepturilor de autor în domeniul operelor
științifice;
- colectarea și repartizarea drepturilor patrimoniale de autor cuvenite titularilor de
drepturi de autor asupra operelor științifice cu privire la care gestiunea i-a fost
încredințată direct ori indirect, ori pentru care gestiunea colectivă este obligatorie;
- reprezentarea, promovarea, dezvoltarea și protejarea intereselor membrilor săi.
PERGAM colectează sumele datorate de utilizatori ca urmare a cesiunii drepturilor pe bază de
contract sau a altor obligaţii legale de plată, încasează remuneraţia compensatorie pentru
copia privată de la colectorul unic desemnat de ORDA.
Cererea este reprezentată de utilizatorii operelor scrise în funcţie de activitatea acestora:
- societăţi de radiodifuzare (radio, tv);
- retransmiţători prin cablu;
- teatre;
- edituri;
- societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică pe internet;
- biblioteci;
- întreprinderi de la care se poate cere remuneraţie pentru copia privată.

72
OPERA SCRISĂ.RO este constituită și își desfășoară activitatea potrivit art. 150 şi următoarele din Legea nr.
8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe cu modificările şi completările ulterioare şi O.G. nr. 26/2000
cu privire la asociații şi fundații, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, cu acordul Oficiului
Român pentru Drepturile de Autor consemnat în Monitorul Oficial nr. 0225 din 04 Aprilie 2012.
73
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579/20.08.2009.

69
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Posibilele pieţe relevante funcţionează diferit în funcţie de modalitatea utilizării operei de


către utilizatori și în funcţie de modalitatea formării preţului între OGC-uri și utilizatori.
Pot fi descrise pieţe relevante separate în funcţie de tipul utilizatorilor operelor scrise.

5.3.2 Piaţa licenţierii drepturilor de autor şi a drepturilor conexe pentru autorii de


opere audiovizuale şi/sau videograme
Autorul de opere audiovizuale/videograme este: regizorul sau realizatorul, autorul adaptării,
autorul scenariului, autorul dialogului, autorul grafic pentru operele de animaţie sau
secvențelor de animaţie, când acestea din urmă reprezintă o parte importantă a operei.
Pot deţine calitatea de coautori, cei care au colaborat la realizarea operei
audiovizuale/videogramei, precum: responsabilii cu fotografia, montajul, scenografia,
costumele sau cu imaginea, în măsura în care au avut o contribuție esențială la realizarea
operei audiovizuale/videogramei și care pot dovedi că aportul lor justifică protecția drepturilor
de autor pentru cel puțin o producție cinematografică.
Utilizarea operelor cinematografice și audiovizuale din producţia naţională se monitorizează
pe bază de liste, comunicate Centrului Naţional al Cinematografiei, de către radiodifuzorii
care emit de pe teritoriul României și prin monitorizarea efectuată de OGC-uri a programelor
TV și a transmisiilor pe internet.
Drepturile conexe ale operelor audiovizuale şi/sau videogramelor aparţin producătorilor de
înregistrări audiovizuale şi/sau videograme, artiştilor interpreţi sau executanţi, pentru propriile
interpretări ori execuţii şi organismelor de radiodifuziune şi de televiziune, pentru propriile
emisiuni şi servicii de programe.
Oferta este reprezentată de organismele de gestiune colectivă, care licenţiază drepturile de
autor pentru operele din domeniul audiovizual, iar cererea este reprezentată de utilizatorii
operelor audiovizuale şi/sau ai videogramelor.
Pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau videogramelor
funcţionează următoarele organisme de gestiune colectivă:
UPFAR ARGOA - Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual din România Asociația
Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual
UPFAR – ARGOA74, o asociere între Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual, pe de o
parte şi Asociația Română de Gestiune a Operelor Audiovizuale, pe de altă parte, gestionează
drepturile producătorilor de înregistrări audiovizuale.
Prin înfiinţarea UPFAR-ARGOA75, cei 18 membri fondatori şi-au propus:

74
Înființat prin Sentinţa Civilă nr. 440/21.09.1999, înregistrată în Registrul Special al Asociațiilor şi Fundațiilor
la poziția 102/02/05.10.1999, prin Decizia Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,
nr. 9/13.08.1999, în baza Legii nr. 8/1996, cu sediul în str. Dem. I. Dobrescu nr. 4-6, etj.1, cam. 112, Sector 1,
Bucureşti.
75
În data de 29.10.2018 s-a finalizat fuziunea prin absorbție ARDAA (Asociația Română pentru Drepturi de
Autor din Audiovizual) de către UPFAR-ARGOA și radierea sa. ARDAA era organismul de gestiune a
drepturilor patrimoniale de autor de opere audiovizuale/ videograme în general, cu scopul de a reprezenta, de a
promova și proteja drepturile și interesele morale și patrimoniale ale membrilor săi, ale titularilor reprezentați în
baza contractelor încheiate de ARDAA cu organisme din străinătate, care gestionează drepturi similare, precum
și drepturile de autor de opere audiovizuale/videograme ale altor titulari, care nu au acordat mandat direct sau
indirect ARDAA, pentru aceștia din urmă în cadrul limitelor gestiunii colective obligatorii reglementate de
Legea nr. 8/1996.

70
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- apărarea interesului producătorilor independenţi - ca factori determinanţi în relansarea


producţiei de filme și de opere audiovizuale;
- reprezentarea producătorilor independenţi în organizaţiile interne și internaţionale;
- colectarea și repartizarea, pe principiul egalităţii de tratament, a drepturilor a căror
gestiune i-a fost încredinţată de titular, în conformitate cu prevederile Legii nr. 8/1996.
Scopul UPFAR-ARGOA este de a gestiona drepturile de autor și drepturile conexe ale
producătorilor de opere audiovizuale și/sau videograme și, în general, de a reprezenta, de a
promova și de a proteja drepturile și interesele morale și patrimoniale ale membrilor săi și ale
altor titulari, pentru aceştia din urmă în cadrul și în limitele gestiunii colective obligatorii
reglementate de Legea nr. 8/1996.
Gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale de autor și conexe ale producătorilor de opere
audiovizuale şi/sau videograme, se realizează atât pe teritoriul României, cât și în străinătate,
în acest din urmă caz, prin intermediul organismelor similare din străinătate cu care UPFAR-
ARGOA încheie contracte de reprezentare, precum și în virtutea gestiunii colective
obligatorii76.
UPFAR-ARGOA realizează activităţi de gestiune colectivă obligatorie, facultativă sau în baza
mandatului special acordat de membri.
În cazul gestiunii colective obligatorii, UPFAR-ARGOA gestionează colectiv drepturile de
autor și conexe ale titularilor, care i-au acordat mandat direct sau indirect, cât și cele ale
titularilor care nu i-au acordat mandate, dar pe care îi reprezintă în temeiul legii.
Gestiunea facultativă se desfăşoară conform mandatelor acordate de producătorii de opere
audiovizuale şi/sau videograme, pentru toate drepturile de autor și conexe rezultate din opere
audiovizuale.
OGC-ul gestionează și orice alte drepturi de autor și conexe dobândite de producătorii de
opere audiovizuale şi/sau videograme, pe baza mandatului special acordat de titulari.
Mandatul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale reprezintă contractul scris al
titularului de drepturi sau al reprezentanţilor legali ai acestuia, acordat în baza repertoriului
declarat pe propria răspundere (art. 14.1 din Statut).
În exercitarea activităţii de gestiune colectivă, UPFAR-ARGOA respectă principiul egalităţii
de tratament în toate cazurile (art. 9.1 din Statut).
Conform art. 10 din Statut, poate deveni membru UPFAR-ARGOA orice persoană fizică sau
juridică - producător de opere audiovizuale şi/sau videograme - ce deţine drepturi
patrimoniale de autor şi/sau conexe în domeniu.
Repertoriul UPFAR-ARGOA este format din totalitatea operelor audiovizuale și
videogramelor pentru care titularii de drepturi au acordat mandat pentru exercitarea gestiunii
colective, precum și din totalitatea operelor audiovizuale şi/sau videogramelor din repertoriul
organismelor similare din străinătate cu care au fost încheiate contracte de reprezentare.
Pentru drepturile gestionate colectiv potrivit legii, repertoriul UPFAR-ARGOA este
considerat extins (art. 22 din Statut).
Repartizarea remuneraţiilor se realizează proporţional cu utilizarea reală a operelor
audiovizuale şi/sau videogramelor din repertoriu, rezultată din monitorizări, play-listuri TV
sau declaraţii ale titularilor confirmate de posturile TV, precum și din rapoartele
distribuitorilor de cablu.

76
http://www.upfarargoa.ro/upfar-argoa/despre-noi.

71
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

SOPFIA - Societatea Producătorilor de Film și Audiovizual


SOPFIA s-a constituit ca asociație în anul 2013 prin libera asociere a producătorilor de film și
audiovizual și a primit avizul de funcționare ca organism de gestiune colectivă în baza
Deciziei nr. 94/21.09.2015 a directorului general al ORDA.
SOPFIA reprezintă intereselor membrilor săi, producători de opere cinematografice și
audiovizuale, promovează, dezvoltă și protejează intereselor patrimoniale și morale ale
producătorilor, având ca principal obiectiv colectarea și repartizarea, pe principiul egalității de
tratament, a remunerațiilor decurgând din drepturile de autor și/sau conexe ale producătorilor
a căror exercitare este supusă gestiunii colective obligatorii în conformitate cu art. 123 1 din
Legea nr. 8/1996 (după republicarea Legii acesta devenind art. 145), precum și, în limita
mandatului acordat de către aceștia, din drepturile de autor și/sau conexe ale producătorilor, a
căror exercitare este supusă gestiunii colective facultative în conformitate cu art. 123 2 din
Legea nr. 8/1996 (după republicarea Legii acesta devenind art. 146).
DACIN SARA - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor
DACIN SARA s-a constituit ca asociație non-profit în anul 1996, prin libera asociere a
autorilor de opere cinematografice și alte opere audiovizuale și a fost avizată să funcționeze
ca organism de gestiune colectivă, în baza Deciziei nr. 1/24.03.1997 a directorului general al
ORDA, fiind membru afiliat FERA (Fédération Européenne des Réalisateurs de
l’audiovisuel) și SAA (Société des Auteurs Audiovisuels).
Din luna septembrie 2014, DACIN SARA este acreditată în conformitate cu standardele de
calitate ISO 9001 de către SRAC (Societatea Română pentru Asigurarea Calității) şi este
membru IQNet (The International Certification Network), care este cea mai extinsă și
importantă rețea a organismelor de acreditare, la nivel mondial.
DACIN SARA exercită gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale de autor pentru opere
cinematografice, opere cinematografice de animație, filme documentare și alte opere
audiovizuale de ficțiune cuvenite din utilizarea reală a operelor realizate de membrii săi sau
de membrii organismelor străine care gestionează drepturi similare în baza mandatelor
indirecte acordate, indiferent de forma de utilizare.
Exercitarea gestiunii colective a drepturilor patrimoniale de autor pentru utilizarea operelor se
face în mod direct, în baza contractelor-mandat încheiate cu membrii înscriși individual și
indirect, în baza contractelor sau acordurilor încheiate în scris, cu organisme străine, care
gestionează drepturi similare sau cu alți reprezentanți ai titularilor de drepturi. OGC-ul
exercită gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale de autor, pentru care gestiunea este
obligatorie pentru drepturile a căror gestiune i-a fost încredințată de către titulari și
repartizează sumele colectate în conformitate cu prevederile legale.
DACIN SARA colectează și repartizează sumele datorate de categoriile de utilizatori pentru
care asociația a fost desemnată drept colector unic prin protocol, încheiat cu alte organisme de
gestiune colectivă sau de către ORDA.
Analizând cotele de piață, se poate observa că este prezentă următoarea distribuție:
- DACIN SARA are un procent de 88% din piață;
- UPFAR ARGOA are un procent de 7% din piață;
- ARDAA are o cotă de 3% din piață;
- SOPFIA are o cotă de 2% din piață.

72
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Figura nr. 7 (date din anul 2017 - conform celor mai recente date disponibile)77
Cererea este reprezentată de utilizatorii operelor audiovizuale şi/sau a videogramelor în
funcţie de activitatea acestora:
- societăţi de radiodifuzare (tv);
- cinematografe;
- retransmiţători prin cablu;
- societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică pe internet;
- producători de înregistrări sonore sau conținând imagini (video);
- unităţi de alimentaţie publică (restaurante, baruri, cofetării, pizzerii, terase și orice
asemenea unităţi) și săli de jocuri și internet;
- unităţi comerciale sau de prestări cu activitate continuă (magazine de orice tip, mall,
supermarket, galerii comerciale etc.);
- târguri și expoziţii (expoziţii de artă, carte și altele asemenea, standuri mobile).
Posibilele pieţe relevante funcţionează diferit în funcţie de modalitatea utilizării operei de
către utilizatori și în funcţie de modalitatea formării preţului între OGC-uri și utilizatori.
Pot fi descrise o multitudine de pieţe relevante în funcţie de tipul utilizatorilor operelor, astfel:
(i). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau
videogramelor către societăţi care desfăşoară activităţi de comunicare publică a operelor
cinematografice și a altor opere audiovizuale
Remuneraţia se colectează conform documentațiilor trimise de către utilizatori, iar obligaţiile
patrimoniale ale acestora sunt stabilite prin Metodologia privind comunicarea publică a

77
Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă.

73
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

repertoriului de opere cinematografice și alte opere audiovizuale, publicată prin Decizia nr.
173/23.04.2007 a directorului general al ORDA.
În data de 20.02.2006 a fost publicat78 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158,
Protocolul79 având drept obiect Metodologia privind utilizarea repertoriului de opere
cinematografice şi alte opere audiovizuale al U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A. în scopul comunicării
publice şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite producătorilor de opere
cinematografice şi alte opere audiovizuale, precum şi desemnarea organismului de gestiune
colectivă Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România - Asociaţia Română de
Gestiune a Operelor din Audiovizual (U.P.F.A.R.-A.R.G.O.A.) drept colector al
remuneraţiilor cuvenite producătorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale
pentru comunicarea publică a acestor opere.
(ii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau
videogramelor către retransmiţătorii prin cablu
DACIN-SARA a fost desemnat colector unic al remunerațiilor cuvenite autorilor de opere
audiovizuale pentru retransmiterea prin cablu, prin Decizia nr. 334/23.12.2010 a directorului
general al ORDA, privind desemnarea organismului de gestiune colectivă DACIN SARA –
Drepturi de Autor în Cinematografie – Audiovizual – Societatea Autorilor Români din
Audiovizual drept colector al remunerațiilor cuvenite autorilor de opere audiovizuale pentru
retransmiterea prin cablu, conform Metodologiei pentru stabilirea remunerației pentru
retransmiterea prin cablu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
3/03.01.2011.
UPFAR-ARGOA, prin Decizia nr. 337/23.12.2010 a directorului general al ORDA privind
desemnarea organismului de gestiune colectivă Uniunea Producătorilor de Film și
Audiovizual din România - Asociaţia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual
(UPFAR-ARGOA), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3/03.01.2011, a
fost numit drept colector al remuneraţiilor, cuvenite producătorilor de videograme pentru
retransmiterea prin cablu.
Metodologia reglementează remuneraţiile datorate pentru retransmiterea prin cablu, către
categoriile de titulari de drepturi de autor și conexe ale căror opere au fost utilizate în serviciul
respectiv.
Organismele de televiziune sunt obligate să plătească OGC-urilor o remunerație trimestrială,
cu titlu de drepturi patrimoniale de autor, conform metodologiei în vigoare.
Remuneraţia cuvenită autorilor de opere audiovizuale este de 1,50%, iar cea cuvenită
producătorilor de videograme este de 0,50%, aplicate la baza de calcul constituită din
totalitatea veniturilor brute lunare obţinute din activitatea de retransmitere de servicii de

78
În baza Deciziei nr. 17/2006 a directorului general al ORDA.
79
Modificat, în privința remuneraţiilor cuvenite producătorilor de opere audiovizuale, prin Decizia nr.
10/05.02.2013 a directorului general al ORDA privind modificarea, pe baza indicelui de inflaţie stabilit la nivel
naţional, a remuneraţiilor cuvenite producătorilor de opere audiovizuale prevăzute în anexa la Decizia
directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 17/2006 pentru publicarea în Monitorul
Oficial al României, Partea I, a Protocolului având drept obiect Metodologia privind utilizarea repertoriului de
opere cinematografice şi alte opere audiovizuale al UPFAR-ARGOA în scopul comunicării publice şi tabelele
cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite producătorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale,
precum şi desemnarea organismului de gestiune colectivă Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din
România - Asociaţia Română de Gestiune a Operelor de Audiovizual (UPFAR-ARGOA) drept colector al
remuneraţiilor cuvenite producătorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale pentru comunicarea
publică a acestor opere.

74
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

programe de radiodifuziune şi/sau de televiziune, fără TVA, dacă este cazul, iar în lipsa
acestora, din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare.
Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere.
Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a
fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe, retransmise în luna precedentă, iar
remuneraţia se plăteşte până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care este datorată.
Raportul cuprinde, pentru luna de raportare, lista serviciilor de programe de radiodifuziune
si/sau de televiziune retransmise; numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și
baza de calcul asupra căreia se aplică procentele din tabel.
Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de OGC-ul din
domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, iar informaţiile ce fac obiectul raportării
pot fi transmise și în format electronic.
(iii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau
videogramelor către societăţi de radiodifuzare
În cazul utilizării unor opere cinematografice sau a altor opere audiovizuale achiziţionate de la
persoane fizice sau juridice, intermediari, reprezentanţi, aflați sub contract de cesiune a
exploatării filmelor cu Centrul Naţional al Cinematografiei sau cu producători privaţi,
organismele de televiziune sunt obligate să se asigure că au obţinut toate drepturile de autor
necesare utilizării (fie de la persoanele fizice sau juridice menţionate anterior, fie direct de la
titularii de drepturi sau mandatarii autorizaţi ai acestora).
În cazul în care aceste opere sunt gestionate de către un OGC, iar drepturile nu au fost
contractate direct cu titularii de drepturi sau cu mandatarii autorizaţi ai acestora, utilizatorul
va solicita în cel mai scurt timp posibil acordarea licenţei neexclusive și va achita remuneraţia
conform metodologiilor în vigoare.
Obligaţiile patrimoniale ale utilizatorilor sunt stabilite prin Protocolul având drept obiect
Metodologia privind remunerația datorată de organismele de televiziune titularilor de
drepturi de autor pentru utilizarea prin radiodifuzare a unor opere cinematografice și alte
opere audiovizuale din repertoriul organismelor de gestiune colectivă, publicat80 în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723/24.10.2012.
Colectorul unic pentru autorii operelor cinematografice și alte opere audiovizuale este DACIN
SARA.
Retransmiţătorii de programe audiovizuale datorează autorilor de opere audiovizuale astfel
cum sunt definiți în cadrul metodologiei, o remuneraţie în valoare de 1,35% din totalitatea
veniturilor brute trimestriale, obţinute de utilizator, din activitatea de radiodifuzare sau din
totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare (din care se scad taxele: TVA, taxa locală de
publicitate şi taxa de publicitate la băuturi alcoolice, contribuţia către Fondul cinematografic,
alocaţii, subvenţii și orice alte taxe).
Pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor cinematografice și a altor opere audiovizuale,
organismele de televiziune, fără venituri corespunzătoare sau cele ale căror venituri nu asigură
o remunerație echitabilă, convin cu OGC-ul plata unor remunerații forfetare.
Cuantumul minim al acestor remunerații se stabilește anual cu Asociația Română de
Comunicații în Audiovizual.

80
Publicat în baza Deciziei nr. 192/2012 a directorului general al ORDA.

75
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

(iv). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau


videogramelor către întreprinderile care desfăşoară activităţi de reproducere a operelor
audiovizuale în scopul comercializării
Pentru operele cinematografice și operele audiovizuale81, DACIN-SARA a fost numit colector
al remuneraţiilor prevăzute în Protocolul având drept obiect Metodologia privind
reproducerea repertoriului de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale şi tabelul de
remuneraţii cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor acestora, publicat82 în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36/18.01.2007.
Utilizatorii83 au obligaţia să obţină din partea organismului de gestiune colectivă a drepturilor
autorilor de opere cinematografice și alte opere audiovizuale, desemnat prin decizie a
directorului general al ORDA, contracte de licenţă neexclusivă84, pentru reproducerea
operelor cinematografice și a altor opere audiovizuale, înainte de utilizarea repertoriului, și să
plătească o remuneraţie de 7,75% din veniturile brute obţinute din comercializarea produselor
realizate, din care se scade taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul, reprezentând drepturile
cuvenite autorilor de opere audiovizuale nominalizaţi.
În cazul unor venituri brute care nu permit remuneraţii evaluate procentual, între organismul
de gestiune colectivă DACIN-SARA și utilizatori pot interveni acorduri pentru remuneraţii
forfetare.
(v). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau
videogramelor către societăţi, care realizează operaţiuni de comunicare publică pe internet
Trebuie remarcat un tip de colectare și repartizare de drepturi de autor, care nu formează
obiectul unei piețe în accepțiunea dreptului concurenței, respectiv remuneraţia compensatorie
pentru copia privată.
Aceasta este gestionată obligatoriu de OGC și se plăteşte de fabricanţii şi/sau importatorii de
suporturi și aparate destinate realizării de copii ale operelor.
Spre deosebire de alte tipuri de drepturi, care corespund unei cereri pe piaţă (prin folosirea
operelor gestionate de OGC-uri, ca obiect al activităţii întreprinderilor), exercitarea dreptului
la remuneraţie compensatorie pentru copia privată este mai degrabă o „taxă” pentru fabricanţii
şi/sau importatorii de suporturi și aparate, destinate realizării de copii ale operelor.
Aceasta îşi are originea în dreptul exclusiv al titularilor de drepturi de a autoriza sau interzice
reproducerea operelor lor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe.
Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se colectează, pentru operele reproduse pe
înregistrări sonore sau audiovizuale, de către UPFR, desemnat organism de gestiune colector

81
Sens în care autorii operelor pot fi: regizorul sau realizatorul (în calitate de autor principal), autorul adaptării,
autorul scenariului, autorul dialogului, autorul grafic pentru operele de animaţie (exceptând autorul muzicii
special create pentru opera audiovizuală); prin reproducere se înţelege realizarea, integrală sau parţială, a uneia
ori mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc şi sub orice
formă, inclusiv realizarea oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum şi stocarea
permanentă ori temporară cu mijloace electronice.
82
Publicat în baza Deciziei nr. 411/2006 a directorului general al ORDA.
83
Este utilizator, în sensul metodologiilor, orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activitatea de
reproducere pe orice fel de suporturi (cum ar fi: casete video, CD, DVD etc., cu scopul comercializării acestor
produse), respectiv reproducerea şi/sau distribuirea pe teritoriul României, în cadrul operelor audiovizuale fixate
pe videograme, altele decât videoclipurile muzicale, concertele şi înregistrările audiovizuale conţinând biografii
ale unor artişti interpreţi sau trupe de muzică, indiferent de tipul de suport.
84
Contract de licenţă neexclusivă, pe termen determinat sau nedeterminat, pentru fiecare titlu de operă ori pentru
o listă de titluri de opere, cu nominalizarea autorilor operelor cinematografice sau ai altor opere audiovizuale.

76
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

unic, în baza Deciziei nr. 77/09.06.2009 a directorului general al ORDA, publicată în


Monitorul Oficial nr. 430/24.06.2009.
Lista suporturilor și aparatelor, pentru care UPFR colectează remuneraţia compensatorie
pentru copia privată în domeniul sonor și audiovizual, este stabilită în baza Protocolului
privind Lista suporturilor și aparatelor, pentru care se datorează remuneraţia compensatorie
pentru copia privată, pentru operele reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale,
precum și cuantumul acestei remuneraţii, publicat în Monitorul Oficial nr. 316/13.05.2009,
prin Decizia nr. 61/24.04.2009 a directorului general al ORDA, după cum urmează:
- 3% pentru suporturi85;
- 0,5% pentru aparate86.
Baza de calcul este pentru importatori - valoarea declarată în vamă și pentru producători -
valoarea fără TVA cu ocazia punerii în circulaţie a produselor.
În vederea repartizării sumelor de la colectorul unic, UPFR, către OGC-urile din domeniu,
există un protocol de colaborare, astfel cum a fost stabilit prin Hotărârea arbitrală nr. 9/2012
având ca obiect stabilirea criteriilor de repartizare între organismele de gestiune colectivă
Uniunea Producătorilor de Videograme din România şi Uniunea Producătorilor de Film şi
Audiovizual din România - Asociaţia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (UPVR
şi UPFAR - ARGOA) a remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, a remuneraţiei
pentru retransmiterea prin cablu cuvenită producătorilor de videograme, precum şi
modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor
de colectare ale organismului de gestiune colectivă desemnat colector, publicată87 în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505/23.07.2012.
Pentru a înlătura disfuncţionalităţile rezultate din împărţirea remuneraţiilor (refuzuri de plată,
întârzieri), repartizarea remuneraţiei a fost adusă atenţiei instanţei de judecată, care s-a
pronunţat prin Sentința civilă nr. 1367/12.11.2015 – dosar 28351/3/2015 a Tribunalului
București, Secția a V-a Civilă, în sensul aprobării tranzacției88 celor două părți, cu caracter
definitiv/executoriu (autoritate de lucru judecat).

85
1.Carduri de memorie (altele decât cele pentru telefoane); 2. Disc Bluray; 3. HD DVD Disc; 4. Casete audio;
5.Minidisk; 6.Casete video tip VHS, Super VHS (cu excepţia casetelor pentru camerele video portabile de genul:
Video 8, Digital 8, HI8, DVM, VHS-C, Super VHS-C), D-VHS, casete video HD; 7.Orice tip de DVD sau CD
blank, inclusiv de CD-data.
86
1. Televizoare şi magnetoscoape digitale cu HDD sau mediu de stocare încorporat, playere audio/video cu
mediu de stocare, MP3 playere, MP4 playere, IPOD mediaplayer care suportă următoarele formate: AVI,
MPEG-1, MPEG-2, MPEG-4, XVID, DIVX (v3.11, v4.x, V.5x, V.6x), XVID/VCD, SVCD, DVD, ACC, WMA,
WMV, ASF, MP3, MP4, WAV, IMOD şi orice versiune a acestora dezvoltată ulterior; 2. Bluray recorder; 3. HD
DVD recorder; 4. Audio recorder; 5. Minidisk recorder; 6. Video recorder; 7. CD recorder, echipament HI FI ce
funcţionează de sine stătător; 8. DVD recorder, echipament HI FI ce funcţionează de sine stătător; 9. MP3
recorder; 10. CD writer; 11. DVD writer; 12. CD writer încorporat în computer (procentul se aplică la valoarea
ce reprezintă 7% din valoarea întregului sistem împreună cu care se comercializează CD writer-ul); 13. DVD
writer încorporat în computer (procentul se aplică la valoarea ce reprezintă 7% din valoarea întregului sistem
împreună cu care se comercializează DVD writer-ul); 14. Hard disk extern, inclusiv cel cu intrare şi/sau ieşire
audiovideo, indiferent de denumirea purtată; 15. Hard disk încorporat în computer; (procentul se aplică la o
valoare ce reprezintă 10% din valoarea întregului sistem împreună cu care se comercializează hard disk-ul); 16.
Stick-uri de memorie.
87
În baza Deciziei nr. 134/2012 a directorului general al ORDA.
88
Acordul încheiat între UPFAR-ARGOA și UPFR.

77
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

5.3.3 Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru autorii de opere de artă vizuală
Autorii operelor de artă vizuală sunt cei care creează opere de: pictură, grafică, sculptură,
gravură, litografie, arta monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei și a
metalului, opere de artă fotografică și prelucrare video-computerizată a imaginii, opere de artă
aplicată produselor destinate unei utilizări practice, arhitectura (inclusiv planşele, machetele
grafice ce formează proiectele de arhitectură), lucrările plastice, hărţile și desenele din
domeniul topografiei, geografiei și știinţei în general.
Drepturile patrimoniale ale autorilor se nasc din utilizarea sub orice formă (reproducere,
editare, difuzare, reprezentare, revânzare) a operei autorului după momentul în care aceasta a
fost înstrăinată (vândută, donată, făcută cadou etc.).
Oferta pe pieţele din acest domeniu este reprezentată de titularii de drepturi, care pot fi
reprezentaţi de autori sau de întreprinderi mandatate de aceştia, pentru a-i reprezenta în relaţia
cu utilizatorii.
Pentru drepturile patrimoniale ale căror gestiune colectivă este obligatorie conform Legii nr
8/1996, autorii acţionează pe piaţă doar prin intermediul organismelor de gestiune colectivă.
Organismul de gestiune colectivă responsabil de domeniul operelor de artă vizuală este:
VISARTA - Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor
Vizuale
VISARTA este persoană juridică română de drept privat, fără scop lucrativ înființată conform
Legii nr. 8/1996 și funcționează din anul 1999, în baza Deciziei ORDA nr. 8/28.07.1999,
privind avizarea constituirii și funcționării ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de
autor în domeniul operelor de artă plastică, operelor fotografice, operelor de arhitectură și
lucrărilor plastice, hărților și desenelor din topografie, geografie și știință.
VISARTA colectează și repartizează membrilor săi drepturile de autor ce le revin din
următoarele domenii:
- drepturi de reproducere și difuzare (edituri, presă, reviste, postere, etc.);
- drepturi de reprezentare și difuzare (mass media, internet - computere, etc.);
- dreptul de suită (revânzare la case de licitație, galerii de artă, magazine specializate,
consignații, etc.);
- remunerația compensatorie privind copia privată (copie privată);
- reprografie (reproducere pe orice fel de suport);
- utilizare multimedia.
VISARTA colectează aceste drepturi și în afara teritoriului României, prin intermediul
organismelor de gestiune colectivă, cu care a încheiat protocoale de colaborare, precum și
pentru autorii străini, membrii ai organismelor de gestiune colectivă cu care colaborează,
pentru care emite autorizații de utilizare pe teritoriul României.
Libertatea de circulație a operelor și a autorilor lor este protejată prin legi și convenții
internaționale.
Organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, coordonate de CISAC (Confederația
Internațională a Societăților de Autori și Compozitori), au încheiat contracte de reprezentare
reciprocă cu „societăți-surori” din celelalte țări ale lumii, pentru a proteja reciproc repertoriul
gestionat de fiecare, pentru a încasa și a vira drepturile pecuniare cuvenite conform legislației
țării, unde a fost utilizat dreptul de autor.

78
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

VISARTA a încheiat până în prezent contracte de reprezentare reciprocă cu 23 de societăți


din mai multe țări, reprezentând, astfel, peste 51.000 artiști și depune eforturi pentru a extinde
colaborarea și cu alte țări, prin încheierea de noi parteneriate.
Cererea - este reprezentată de utilizatorii operelor de artă vizuală din mai multe domenii de
activitate:
- edituri;
- organisme de presă: ziare, reviste, radiodifuzori și site-uri web (publicații online și
bloguri);
- case de licitație, galerii de artă, magazine specializate, consignații etc;
- societăţi de retransmitere prin cablu.
Ţinând cont de natura cererii și ofertei se pot identifica posibile pieţe relevante, în funcţie de
domeniul de activitate al utilizatorilor și în funcţie de modalitatea de negociere și colectare a
remuneraţiilor:
(i). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele de artă vizuală către
retransmiţătorii prin cablu
VISARTA a desemnată, prin Decizia nr. 339/23.12.2010 a directorului general al ORDA,
drept colector al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere din domeniul artelor vizuale
pentru retransmiterea prin cablu, conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru
retransmiterea prin cablu.
Retransmiţătorii sunt obligaţi să plătească către VISARTA o remunerație trimestrială, cu titlu
de drepturi patrimoniale de autor, conform metodologiei în vigoare.
Remuneraţia cuvenită autorilor de opere de artă vizuală este de 0,03%, aplicată la baza de
calcul, constituită din totalitatea veniturilor brute lunare, obţinute din activitatea de
retransmitere de servicii de programe de radiodifuziune şi/sau de televiziune, fără TVA, dacă
este cazul, iar în lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare.
Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere.
Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a
fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe retransmise în luna precedentă.
Raportul va cuprinde pentru luna de raportare: lista serviciilor de programe de radiodifuziune
și/sau de televiziune retransmise, numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și
baza de calcul asupra căreia se aplica procentele din tabel.
Listele prezentate constituie baza de repartizare a remunerațiilor încasate de organismele de
gestiune colectivă.
(ii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele de artă vizuală către
radiodifuzori (organismele de televiziune)
Obligaţiile patrimoniale ale utilizatorilor sunt stabilite prin Hotărârea arbitrală nr. 4/2012,
amintită mai sus.
Astfel, pentru utilizarea operelor de artă vizuală se datorează către VISARTA, 1,5% din baza
de calcul, constituită din veniturile trimestriale brute ale organismelor de televiziune care sunt
corespunzătoare utilizării de către acestea a repertoriului protejat al COPYRO şi VISARTA,
fiind proporţională cu ponderea utilizării, în activitatea de radiodifuziune, a repertoriului
gestionat colectiv, sau din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad

79
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

TVA, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea băuturilor alcoolice, precum şi
alocaţiile şi subvenţiile bugetare.
(iii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele de artă vizuală către comercianţii
de opere de artă
Autorul unei opere originale de artă grafică sau plastică ori al unei opere fotografice
beneficiază de un drept de suită, reprezentând dreptul de a încasa o cotă din preţul net de
vânzare obţinut la orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări de către autor, precum
și dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa. [art. 24 alin. (1) din Legea
nr. 8/1996].
Dreptul de suită se aplică tuturor actelor de revânzare a unei opere originale de artă grafică
sau plastică ori a unei opere fotografice care implică, în calitate de vânzători, cumpărători sau
intermediari, următorii utilizatori:
- saloane;
- galerii de artă;
- orice comerciant de opere de artă.
Metodologia privind colectarea dreptului de suită este reglementată în baza Protocolului din
28,07.2006 privind colectarea dreptului de suită, publicat89 în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
712/18.08.2006.
Suma datorată pentru dreptul de suită se calculează conform următoarelor cote, fără a putea
depăşi 12.500 euro90 sau contravaloarea în lei:
Tabelul nr. 2 (date din anul 2017 - conform celor mai recente date disponibile)91
Sume Procent

1. de la 300 la 3.000 euro 5%

2. de la 3.000,01 la 50.000 euro 4%

3. de la 50.000,01 la 200.000 euro 3%

4. de la 200.000,01 la 350.000 euro 1%

5. de la 350.000,01 la 500.000 euro 0,5%

6. peste 500.000 euro 0,25%

Singurul organism de gestiune colectivă cu atribuţii în colectarea dreptului de suită, conform


Deciziei nr. 231/2006 a directorului general al ORDA, este VISARTA.
Pentru acest domeniu este prevăzut dreptul la remuneraţie compensatorie privind copia
privată, care nu formează obiectul unei piețe în accepțiunea dreptului concurenței.
Acest tip de remuneraţie, asociat mai degrabă unei „taxe” se achită către VISARTA, de către
OGC-ul desemnat colector unic, respectiv Opera Scrisă.Ro, potrivit Legii nr. 8/1996 și a
Hotărârii Curții de Apel București nr. 136A/2012.

89
În baza Deciziei nr. 231/2006 a directorului general al ORDA.
90
Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismului de gestiune colectivă VISARTA, și
anume http://www.visarta.ro/iii-dreptul-de-suita/
91
Idem.

80
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Remunerația compensatorie pentru copia privată se repartizează în proporție de 50% editorilor


(prin asociațiile de editori), iar cei 50% cuveniți autorilor, 10% se repartizează autorilor de
opere vizuale, reprezentați de VISARTA.

5.3.4 Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru autorii de opere muzicale


Categoriile de titulari de drepturi de autor de opere muzicale care pot deţine drepturi
patrimoniale sunt:
- autori de opere muzicale, (compozitori, textieri, aranjori);
- editori de opere muzicale;
- moștenitori de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale;
- alți dobânditori de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pe bază de
contract de cesiune exclusivă sau alte acte juridice.
Pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru autorii de opere muzicale funcţionează un
singur organism de gestiune colectivă, oferta de opere pentru utilizatori fiind reprezentată de
portofoliul de opere al acestuia.
UCMR-ADA - Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor
UCMR-ADA funcționează ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial,
constituită prin libera asociere a compozitorilor și textierilor, în baza Deciziei nr.
3/24.03.1997 a directorului general al ORDA, avȃnd ca obiect principal de activitate gestiunea
colectivă a drepturilor patrimoniale de autor de opere muzicale.
UCMR-ADA este un organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor avizat, deschis
tuturor titularilor de drepturi de autor în domeniul muzical (opere muzicale cu sau fără text)
din România și străinătate.
Categorii de opere conţinute prin mandat de repertoriul UCMR-ADA:
- compoziții muzicale, cu sau fără text, indiferent de destinație și mod de exploatare;
- orchestrații, adaptări, aranjamente muzicale rezultate ale unei munci intelectuale de
creație;
- cuplete, texte umoristice, monoloage și schițe de divertisment;
- creații muzicale în domeniul audiovizualului.
Pentru ultimele două categorii de mai sus, gestiunea se exercită în măsura în care creațiile au
fost înregistrate direct de către autorii acestora, titlu cu titlu.
UCMR-ADA tratează, conform acelorași reguli, toate operele ale căror drepturi i-au fost
încredințate spre gestiune, indiferent dacă a fost mandatată direct de deținătorii drepturilor sau
de reprezentanții acestora.
Prin repertoriul UCMR-ADA se înțelege totalitatea operelor sau a contribuțiilor la opere ai
căror autori sau titulari de drepturi le-au declarat la UCMR-ADA, încredințându-i astfel spre
gestiune drepturile aferente utilizării acestora.
UCMR-ADA încheie autorizații în regim de licență neexclusivă prin care autorizează
utilizarea operelor muzicale, colectează de la utilizatorii de opere muzicale remunerațiile
reprezentând drepturi de autor pentru utilizarea operelor muzicale și le repartizează către
titularii drepturilor patrimoniale de autor de opere muzicale.

81
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Repartizarea remunerațiilor se face direct proporțional cu durata de utilizare a operelor


muzicale menționate în rapoartele playlist, primite de la utilizatori, cu privire la operele
muzicale utilizate.
Pentru situațiile în care repartizarea remunerațiilor nu se poate realiza direct proporțional cu
utilizarea operelor muzicale, aceasta se realizează după regulile adoptate de către titularii
drepturilor de autor, prin hotărâre a Adunării Generale.
Pe această piaţă a activat, pe lângă UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor
din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor), organismul de gestiune colectivă numit
APM (Asociaţia Producătorilor de Muzică).
Întrucât APM a fost desființată prin Decizia nr. 2151/30.06.2016, pronunţată de Înalta Curte
de Casație și Justiție în dosarul nr. 9555/2/2012, care a anulat Decizia nr. 115/15.06.2012 a
directorului general al ORDA (privind avizarea constituirii şi funcţionării organismului de
gestiune colectivă a drepturilor de autor Asociaţia Producătorilor de Muzică – APM), decizia
fiind irevocabilă, UCMR-ADA rămâne singurul organism de gestiune pe această piață,
deținând astfel o poziție de monopol.
Cererea - este reprezentată de categoriile de utilizatori care solicită licenţă pentru folosirea
operelor muzicale în cadrul activităţii acestora:
- radiodifuzori (posturi de radio și de televiziune);
- operatori de cablu;
- cinematografe;
- producători de înregistrări sonore sau conținând imagini (video) însoțite de sunete;
- tonuri de apel, internet;
- organizatori de spectacole, teatre și concerte;
- utilizatori unități de prestări servicii (alimentație publică, comerciale, turism,
transporturi, târguri și expoziții, tonomate, parade stradale, concursuri sportive, circ,
discoteci, cluburi, cabarete, sport și agrement) care utilizează operele muzicale în scop
ambiental sau lucrativ, indiferent dacă opera este prezentată ca muzică esențială, de
ambianță sau de sonorizare si indiferent dacă execuția este directă ori prin mijloace
mecanice sau electroacustice.
Şi în cadrul acestui domeniu se pot defini posibile pieţe relevante, în funcţie de categoria de
utilizatori a operelor muzicale:
(i). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către întreprinderi care
desfăşoară activităţi de comunicare publică a operelor muzicale
UCMR-ADA colectează remuneraţiile prevăzute în Hotărârea arbitrală din 30 septembrie
2011 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile
cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea
publică a operelor muzicale în scop ambiental, publicată92 în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 710/07.10.2011, modificată prin Decizia civilă nr. 121A/2012 a Curții de Apel
București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă
şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale din 30 septembrie 2011
având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile cuvenite
titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru comunicarea publică a

92
Publicată în baza Deciziei nr. 266/2011 a directorului general al ORDA.

82
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

operelor muzicale în scop ambiental, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,


nr. 710 din 7 octombrie 201193.
Utilizatorii de opere muzicale în scop ambiental au obligația ca, înaintea oricărei utilizări de
opere muzicale, să obțină, din partea UCMR - ADA, autorizația licență neexclusivă pentru
utilizarea operelor muzicale și să plătească remunerații potrivit tabelului din prezenta
metodologie, indiferent de durata efectivă a utilizării.
În cadrul metodologiei sunt prevăzute remuneraţii forfetare pentru unităţile de cazare94,
unităţile de alimentaţie publică95, unități comerciale sau de prestări cu activitate continuă96,
unităţi de agrement, centre medicale, birouri, târguri și expoziţii, unităţi de transport, parcări,
etc.
UCMR-ADA colectează și remuneraţia prevăzută în Hotărârea arbitrală din 12 aprilie 2010
având ca obiect forma finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea
publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice97 (publicată în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 314/13.05.2010).
Conform acestei metodologii, se percep atât remuneraţii procentuale, cât și forfetare
(remuneraţie/minimă/zi/spectacol).
(ii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către retransmiţătorii
prin cablu
UCMR - ADA a fost desemnat colector al remunerațiilor cuvenite autorilor de opere scrise
pentru retransmiterea prin cablu, prin Decizia nr. 336/23.12.2010 a directorului general al
ORDA privind desemnarea organismului de gestiune colectivă UCMR - ADA, drept colector
al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere audiovizuale pentru retransmiterea prin cablu,
conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu.
Metodologia reglementează remuneraţiile datorate pentru retransmiterea prin cablu către
categoriile de titulari de drepturi de autor și conexe, ale căror opere au fost utilizate în
serviciul respectiv.
Organismele de televiziune sunt obligate să plătească OGC-urilor o remunerație trimestrială,
cu titlu de drepturi patrimoniale de autor, conform metodologiei în vigoare.
Remuneraţia cuvenită autorilor de opere muzicale este de 1,35%, aplicată la baza de calcul,
constituită din totalitatea veniturilor brute lunare obţinute din activitatea de retransmitere de
servicii de programe de radiodifuziune şi/sau de televiziune, fără TVA, dacă este cazul, iar în
lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare.
Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere.

93
Publicată în baza Deciziei nr. 198/2012 a directorului general al ORDA.
94
Hoteluri, hoteluri apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, bungalow-uri, cabane turistice, sate de vacanță,
campinguri, popasuri turistice, căsuțe tip camping, apartamente sau camere de închiriat, structuri de primire cu
funcțiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave fluviale și maritime, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice
95
Restaurante, terase, baruri, birturi, berarii, fast-food, pizzerii, săli de nunți, petreceri, baluri și alte evenimente
deținute cu orice titlu etc.
96
Magazine de orice tip, mall, supermarket, hipermarket, galerii comerciale etc.
97
A cărei formă finală a fost stabilită prin Decizia Curții de Apel București nr. 139A/03.05.2011 pentru
soluţionarea cererilor de apel formulate de apelanţii Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti -
ARCUB, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMR-
ADA) şi Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), prin Direcţia cultură, şi Asociaţia Producătorilor şi
Organizatorilor de Spectacole - APOSR împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2010 a Corpului de arbitri,
publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 420/16.06.2011, în baza Deciziei nr. 203/2011 a
directorului general al ORDA.

83
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a


fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe, retransmise în luna precedentă.
Raportul cuprinde pentru luna de raportare:
- lista serviciilor de programe de radiodifuziune și/sau de televiziune retransmise;
- numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și
- baza de calcul asupra căreia se aplică procentele din tabel98.
Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de OGC-ul din
domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe.
Informaţiile ce fac obiectul raportării pot fi transmise și în format electronic.
(iii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către societăţile de
radiodifuzare
Prin Decizia nr. 17/16.02.2018 a directorului general al ORDA99, UCMR-ADA a fost
desemnată drept colector unic al remunerațiilor cuvenite autorilor de opere muzicale, pentru
utilizarea prin radiodifuziune a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune.
În prezent, UCMR-ADA colectează remuneraţiile prevăzute în Metodologia având ca obiect
utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune,
publicată100 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120/07.02.2018.
Noua metodologie respectă prevederile actuale ale Legii nr. 8/1996, care elimină
remuneraţiile forfetare pentru activitatea de radiodifuzare [art. 164 alin. (2)] și ţine cont în
formula de calcul și de proporţionalitatea cu ponderea utilizării în activitatea utilizatorului.
Utilizatorii au obligaţia să plătească către UCMR - ADA o remuneraţie procentuală
trimestrială, reprezentând drepturile patrimoniale de autor cuvenite tuturor titularilor de
drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale, după următoarea formulă de calcul:

R = B x 4% x P%

Unde:
R reprezintă remuneraţia cuvenită tuturor titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor
muzicale;
B reprezintă baza101 de calcul în lei;
4% reprezintă remuneraţia procentuală trimestrială, datorată pentru radiodifuzarea operelor
muzicale;
P% reprezintă ponderea utilizării operelor muzicale în totalul timpului de emisie determinată,
pentru fiecare serviciu de programe radiodifuzat.
Baza de calcul, asupra căreia se aplică remuneraţia procentuală, este reprezentată de veniturile
trimestriale obţinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale,
corespunzătoare utilizării operelor muzicale.

98
Ce figurează la pct. 3 al Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu.
99
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189/01.03.2018.
100
În baza Deciziei nr. 6/2018 a directorului general al ORDA.
101
Determinată conform art. 5 din metodologie, pentru fiecare serviciu de programe radiodifuzat.

84
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Pentru utilizatorii care nu obţin venituri, baza de calcul a remuneraţiei o constituie totalitatea
cheltuielilor, efectuate de către utilizator, ocazionate exclusiv de activitatea de radiodifuzare
de opere muzicale, în trimestrul pentru care remuneraţia este datorată.
(iv). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către posturile de
televiziune
UCMR-ADA este colectorul pentru operele muzicale a remuneraţiilor datorate radiodifuzarea
operelor muzicale pe posturile de televiziune.
Remunerația se achită trimestrial și este prevăzută în Hotărârea arbitrală din 12 aprilie 2007
privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a
operelor muzicale de către organismele de televiziune, publicată102 în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 278/25.04.2007, modificată prin Decizia civilă nr. 271A/2007 a Curții
de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală103.
Remuneraţia se determină în funcție de ponderea utilizării operelor muzicale, raportat la
veniturile obținute de utilizator.
Procentul aplicabil bazei de calcul se determină potrivit ponderii utilizării operelor muzicale
și va fi de 3% în cazul utilizării operelor muzicale în pondere de 100% din totalul timpului de
emisie al utilizatorului.
În cazul în care utilizarea operelor muzicale se face într-o pondere mai mică, procentul de 3%
se reduce direct proporţional cu ponderea utilizării operelor muzicale ca durată din totalul
timpului de emisie al utilizatorului, după formula:
-x = 3y/100, unde x reprezintă remuneraţia cuvenită autorilor, calculată procentual, iar
y este ponderea radiodifuzării operelor muzicale de către fiecare utilizator,
- x = 3y/100, unde x reprezintă remuneraţia cuvenită autorilor, calculată procentual, iar
y este ponderea radiodifuzării operelor muzicale de către fiecare utilizator, stabilită tot
procentual.
(v). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către întreprinderile
care desfăşoară activităţi de reproducere a operelor audiovizuale în scopul comercializării
Pentru a putea încheia acorduri privind autorizaţiile licenţă neexclusivă pentru reproducerea și
distribuirea de opere muzicale pe fonograme (înregistrări sonore), respectiv videograme
(înregistrări audiovizuale), producătorul trebuie să aibă în obiectul de activitate
“Reproducerea înregistrărilor” (cod CAEN 1820) și să se înscrie la UCMR-ADA ca
producător de fonograme / videograme.
Pentru fiecare album pe care producătorul intenţionează să îl reproducă și să îl distribuie,
trebuie încheiată cu UCMR-ADA o autorizaţie pentru licenţă neexclusivă.
UCMR-ADA colectează remuneraţiile conform metodologiei prevăzute în Hotărârea arbitrală
din 15 decembrie 2008 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind
remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor pentru reproducerea
operelor muzicale pe înregistrări sonore, publicată104 în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 17/09.01.2009, modificată prin Decizia civilă nr. 161A/2010 a Curții de Apel
București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, privind schimbarea
în parte a Hotărârii arbitrale din 15 decembrie 2008 având ca obiect stabilirea formei finale
a Metodologiei privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor
102
Publicată în baza Deciziei nr. 170/2007 a directorului general ORDA.
103
Publicată în baza Deciziei nr. 41/2008 a directorului general al ORDA.
104
Publicată în baza Deciziei nr. 232/2008 a directorului general al ORDA.

85
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

pentru reproducerea operelor muzicale pe înregistrări sonore, publicată în Monitorul Oficial


al României, Partea I, nr. 17 din 9 ianuarie 2009, în baza Deciziei directorului general al
Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 232/2008105;
Protocolul referitor la Metodologia privind remuneraţiile reprezentând drepturi patrimoniale
de autor pentru reproducerile pe videograme ale operelor muzicale utilizate în cadrul
operelor audiovizuale, altele decât videoclipurile muzicale, concertele şi înregistrările
audiovizuale conţinând biografii ale unor artişti interpreţi sau trupe de muzică, publicat106 în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910/24.12.2009.
(vi). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către cinematografe
Remuneraţia se colectează de către UCMR-ADA conform Protocolului având ca obiect
stabilirea formei finale a Metodologiei privind comunicarea publică a operelor muzicale prin
proiecţia publică a operelor cinematografice, publicat107 în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 468/29.07.2013.
Remunerația prevăzută prin metodologie este de 1,6% din veniturile trimestriale obținute din
vânzarea de bilete și abonamente + TVA. Pentru proiecţiile la care accesul publicului se face
gratuit, cu excepţia premierelor şi avanpremierelor, se datorează o remuneraţie forfetară de
200 lei pentru fiecare proiecţie publică.
(vii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către furnizorii de
servicii de telecomunicaţii la puncte mobile
Metodologia privind utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel sau ca tonuri în aşteptare
pentru telefoanele mobile este stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 6/2012 având drept obiect
stabilirea formei finale a Metodologiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel
sau ca tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile, publicată108 în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 381/07.06.2012, modificată prin Decizia civilă nr. 146A/2012 a Curții
de Apel București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală,
conflicte de muncă și asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 6
din 21 mai 2012 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei pentru utilizarea
operelor muzicale ca tonuri de apel în aşteptare pentru telefoanele mobile, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 6 iunie 2012109.
Pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel sau ca tonuri în aşteptare pentru
telefoanele mobile, este necesară obţinerea de la organismul de gestiune colectivă UCMR-
ADA a autorizaţiei scrise neexclusive de utilizare a operelor muzicale, în schimbul plății unei
remuneraţii procentuale lunare de 10% din baza de calcul.
Remunerația nu va putea fi mai mică de 0,4 lei raportat la fiecare descărcare și opera muzicală
în cazul tonurilor de apel, iar în cazul tonurilor în așteptare, raportat la fiecare client final și
opera muzicală, indiferent dacă utilizarea se face cu titlu oneros sau gratuit.
Baza de calcul a remunerației pentru utilizarea operelor muzicale, ca tonuri de apel și ca
tonuri în așteptare pentru telefoanele mobile, este formată din totalitatea veniturilor realizate
ca urmare a utilizării operelor muzicale ca tonuri de așteptare sau ca tonuri de apel și anume:
valoarea abonamentelor pentru serviciile de tonuri în așteptare și/sau apel, prețul de
descărcare și preţul de selectare.

105
Publicată în baza Deciziei nr. 311/2010 a directorului general al ORDA.
106
Publicat în baza Deciziei nr. 138/2009 a directorului general al ORDA.
107
Publicat în baza Deciziei nr. 87/2013 a directorului general al ORDA.
108
Publicată în Decizia nr. 70/2012 a directorului general al ORDA.
109
Publicată în baza Deciziei nr. 247/2012 a directorului general al ORDA.

86
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

La remunerații se adaugă cota de TVA, prevăzută de lege.


Remunerația astfel stabilită reprezintă:
i) pentru tonurile de apel:
- 70% drepturi patrimoniale de reproducere;
- 30% drepturi patrimoniale de comunicare publică.
ii) pentru tonurile în așteptare:
- 70% drepturi patrimoniale de comunicare publică;
- 30% drepturi patrimoniale de reproducere.
În caz de întârziere la plata remunerației, utilizatorii datorează penalități de 0,1% pentru
fiecare zi de întârziere.
(viii). Piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele muzicale către întreprinderile
care desfăşoară servicii online sau mobile
Hotărârea arbitrală din 30 martie 2010110 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind
stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere
muzicale pentru reproducerea şi/sau comunicarea publică a operelor muzicale prin servicii
online sau mobile, publicată111 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273/27.04.2010.
Este utilizator, potrivit metodologiei privind utilizarea operelor muzicale pe Internet, persoana
fizică sau juridică ce oferă publicului servicii ale societăţii informaţionale, care conţin opere
muzicale aflate pe un sistem informatic online sau mobil, precum și orice persoană, care
îndeplinește, alternativ, una dintre următoarele condiții:
- sub al cărei nume este înregistrat domeniul la care este accesibil serviciul prin internet
sau alte reţele cu sau fără fir;
- care este responsabilă de conţinutul site-ului disponibil pe internet sau pe alte reţele,
cu sau fără fir;
- care exploatează site-ul pe internet sau pe alte reţele, cu sau fără fir;
- care obţine venituri din publicitate, din descărcarea sau ascultarea de opere muzicale
ori sub orice altă formă ca urmare a furnizării serviciilor cuprinzând opere muzicale
prin internet sau prin alte reţele, cu sau fără fir.
Utilizarea operelor muzicale se realizează prin următoarele operațiuni:
- oferirea spre ascultare (comunicare publică, inclusiv prin punerea la dispoziția
publicului), fără posibilitatea de stocare a operelor muzicale, efectuată cu titlu gratuit
sau oneros, printr-un serviciu online sau mobil;
- oferirea spre descărcare (reproducere și comunicare publică) de către consumator a
operelor muzicale, efectuată cu titlu gratuit sau oneros printr-un serviciu online sau
mobil.
Pentru utilizarea operelor muzicale pe Internet este necesară obţinerea de la organismul de
gestiune colectivă UCMR-ADA a autorizaţiei scrise neexclusive de utilizare a operelor
muzicale.

110
Modificată prin Decizia civilă nr. 114A din 5 aprilie 2011, a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a Civilă şi
pentru cauze privind proprietatea intelectuală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
420/16.06.2011.
111
Prin Decizia nr. 180/2010 a directorului general al ORDA.

87
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Pentru reproducerea și/sau comunicarea publică, inclusiv prin punerea la dispoziția publicului
a operelor muzicale printr-un serviciu online sau mobil, utilizatorii au obligația de a plăti
remunerații pentru titularii de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale, după cum
urmează:
A. Oferirea spre ascultare (streaming):
a) cu titlu gratuit:
Tabelul nr. 3
Nr. de opere muzicale Remuneraţie lunară

1. 1-20 20 lei

2. 21-200 30 lei

3. 201-1.000 50 lei

4. Peste 1.000 100 lei

În situația utilizatorilor care oferă spre ascultare (streaming) peste 200 de opere muzicale, la
fiecare tranșă de câte 500.000 de ascultări lunare se adaugă câte o remunerație echivalentă
celei stabilite în tabelul de mai sus.
Pentru utilizarea ca muzică de fundal a operelor muzicale, se datorează o remunerație lunară
de 20 lei;
b) cu titlu oneros: - 8% din baza de calcul, cu titlu de drept de comunicare publică prin
punerea operelor muzicale la dispoziția publicului.
B. Oferirea spre descărcare (download):
a) cu titlu gratuit:
Nr. de opere muzicale Remuneraţie lunară

1. 1-20 40 lei

2. 21-200 60 lei

3. 201-1.000 100 lei

4. Peste 1.000 200 lei

În situația în care numărul de opere muzicale descărcate lunar este mai mare de 50.000, dar nu
mai mult de 2.000.000 de opere muzicale descărcate lunar, se adaugă câte o remunerație
echivalentă celei stabilite în tabelul de mai sus.
Remunerațiile prevăzute în tabelul de mai sus se repartizează după cum urmează:
- 70% cu titlu de drepturi patrimoniale de autor pentru reproducerea operelor muzicale;
- 30% cu titlu de drept de comunicare publică prin punerea operelor muzicale la
dispoziția publicului.
b) cu titlu oneros:
- 7% din baza de calcul, cu titlu de drepturi patrimoniale de autor pentru reproducerea
operelor muzicale;

88
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- 3% din baza de calcul, cu titlu de drept de comunicare publică prin punerea operelor
muzicale la dispoziția publicului.
Baza de calcul a remunerațiilor procentuale este formată din totalitatea veniturilor brute
lunare obținute de utilizator ca urmare a folosirii operelor muzicale, venituri reprezentând (dar
fără a se limita la) sumele plătite de către consumatorii finali, indiferent dacă sumele sunt
plătite direct utilizatorului ori unui intermediar, publicitate, abonamente, sponsorizări.

5.3.5 Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau
executanţi
Drepturile conexe au evoluat în jurul operelor protejate prin dreptul de autor; ele nu aduc
atingere drepturilor autorilor și conferă protecție pentru:
- artiștii interpreți sau executanți pentru propriile interpretări;
- producătorii de înregistrări sonore și producătorii de înregistrări audiovizuale;
- pentru propriile înregistrări;
- organismele de radiodifuziune și de televiziune, pentru propriile emisiuni și servicii de
programe.
Prin artiști interpreți sau executanți se înțelege: actorii, cântăreții, muzicienii, dansatorii și alte
persoane care prezintă, cântă, dansează, recită, declamă, joacă, interpretează, regizează,
dirijează ori execută în orice altă modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice
fel, inclusiv folcloric, de varietăți, de circ ori de marionete.
Astfel, serviciile oferite pe piață sunt reprezentate de prestaţiile artistice care determină plata
remuneraţiilor de către utilizatori:
- regia artistică a unor spectacole, cu excepţia regiei de film;
- dirijarea unor concerte și spectacole muzicale de orice gen;
- roluri în spectacole sau emisiuni de teatru, de operă, pantomimă, de marionete sau
păpuși de dans, de varietăți, circ sau divertisment, precum și orice altă modalitate de
interpretare a unei opere literare sau artistice;
- roluri principale, secundare și episodice în audiovizual;
- recitaluri literare şi/sau muzicale;
- interpretarea și executarea de partituri vocale sau instrumentale în spectacole sau
emisiuni muzicale, indiferent de gen, precum și în orice alte manifestări;
- interpretarea și executarea unor opere sau momente coregrafice, indiferent de gen;
- numere de circ și acrobatice.
Oferta este reprezentată de organismele de gestiune colectivă, care licenţiază drepturile de
autor pentru operele din domeniul audiovizual.
Pe piaţa licenţierii drepturilor de autor pentru operele audiovizuale şi/sau videogramelor
funcţionează mai multe organisme de gestiune colectivă.
ARAIEX - Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți
ARAIEX este o persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, constituită cu
avizul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, pe termen nedeterminat, în baza O.G. nr.
26/2000, funcționând ca organism de gestiune colectivă în condițiile Legii nr. 8/1996 și în
conformitate cu prevederile statutare.

89
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

ARAIEX este un organism de gestiune colectivă înființat în anul 2011, ca persoană juridică
constituită prin libera asociere, de către artiştii interpreţi sau executanţi, având ca obiect de
activitate în principal colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune fi este încredințată
de către titulari.
ARAIEX își desfășoară activitatea în legătură cu drepturile patrimoniale conexe aparținând
artiștilor interpreți sau executanți.
Repertoriul gestionat de ARAIEX este totalitatea interpretărilor sau a execuțiilor fixate ori
radiodifuzate anterior, aflate în termenele de protecție stabilite de lege, pentru membrii propri
(în baza mandatelor și a declarațiilor pe propria răspundere înaintate de aceștia), pentru
membrii altor organisme similare din străinătate (în baza contractelor de reprezentare),
precum și în temeiul legii, pentru titularii de drepturi care nu au acordat mandat ARAIEX cu
privire la drepturile patrimoniale conexe care fac obiectul gestiunii colective obligatorii.
Prestațiile artistice care determină plata remunerațiilor sunt cele ale artiștilor interpreți sau
executanți.
Repertoriul gestionat de către ARAIEX este actualizat în permanență, pe baza declarațiilor de
repertoriu înaintate pe propria răspundere sau sub semnătura reprezentantului legal, de către
titularii de drepturi.
CREDIDAM - Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți
CREDIDAM este un organism de gestiune colectivă, ce funcționează pe piață din anul 1996,
conform dispozițiilor Legii nr. 8/1996, cu avizul ORDA, materializat în Decizia nr.
4/24.03.1997.
Scopul CREDIDAM este de a colecta și repartiza banii cuveniți artiștilor interpreți români și
străini, proveniți din difuzarea înregistrărilor comerciale de către posturile de radio și TV,
operatorii de cablu, cinematografe, restaurante, hoteluri, baruri, discoteci, organizatori de
evenimente artistice pe teritoriul romȃn etc.
Desemnată prin lege organizație de gestiune colectivă, asociația are în prezent peste 14.000 de
membri: actori, balerini, muzicieni din toate genurile (pop, folk, rock, muzică populară sau
muzică clasică).
CREDIDAM este organismul de gestiune colectivă reprezentativ pe teritoriul României,
calitate dobândită ca urmare a îndeplinirii tuturor criteriilor de reprezentativitate prevăzute de
Legea nr. 8/1996 și verificate de ORDA [inclusiv cel privind încheierea de convenţii cu
organisme similare străine, potrivit art. 162 alin. (1) litera d) din Legea nr. 8/1996].
Din septembrie 2018, CREDIDAM este recertificată ISO 9001:2015 (SR EN ISO 9001:2015)
de către RINA SIMTEX – O.C. – membră a Federației CISQ.
UNART - Uniunea Națională a Artiștilor din România
UNART a fost înființată în mai 2012, ca societate de gestiune colectivă în baza deciziei nr.
41/28.03.2012 a directorului general al ORDA, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 313/10.05.2012.
UNART este un organism de gestiune colectivă din România, care funcționează în domeniul
drepturilor conexe dreptului de autor, în legătură cu drepturile patrimoniale ale artiștilor
interpreți sau executanți, fiind înființat direct de către titularii de drepturi.
Acesta îi reprezintă artiștii interpreți sau executanți care i-au acordat mandat și le protejează
drepturile atât pe teritoriul României cât și în străinătate.

90
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Analizând cotele de piață, putem concluziona că:


- CREDIDAM are aproximativ 91% din piață;
- ARAIEX are 6% din piață;
- UNART are 3% din piață.

Figura nr. 8 (date din anul 2017 - conform celor mai recente date disponibile)112
Cererea este reprezentată de utilizatorii prestaţiile artistice în activitatea acestora:
- societăţi de radiodifuzare (tv);
- cinematografe;
- retransmiţători prin cablu;
- societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică pe internet;
- producători de înregistrări sonore sau conținând imagini (video);
- societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică.
Posibilele pieţe relevante funcţionează diferit, în funcţie de modalitatea utilizării operei de
către utilizatori și de modalitatea formării preţului între OGC-uri și utilizatori.
În funcţie de criteriile alese, pot fi descrise o multitudine de pieţe relevante, dintre care, în
funcţie de tipul utilizatorilor prestaţiilor artistice, sunt prezentate principalele pieţe relevante.
(i). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi
către întreprinderi care desfăşoară activităţi de comunicare publică
Pentru comunicarea publică în scop ambiental-lucrativ de fonograme publicate în scop
comercial sau reproducerile acestora, remuneraţiile datorate artiştilor interpreţi sau executanţi

112
Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă.

91
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

și producătorilor de fonograme sunt prevăzute în metodologie113. Pentru artiştii interpreţi sau


executanţi remuneraţia se achită către CREDIDAM.
Pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ prin intermediul serviciilor online sau
mobile, trebuie să fie obţinute licenţe neexclusive din partea CREDIDAM și UPFR (pentru
producătorii de fonograme).
Remuneraţia datorată artiştilor interpreţi și producătorilor de fonograme este stabilită în
Metodologia privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor drepturilor conexe pentru
comunicarea publică a fonogramelor de comerţ prin intermediul serviciilor online sau
mobile114.
(ii). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi
către retransmiţătorii prin cablu
Prin Decizia nr. 120/20.09.2013 a directorului general al ORDA a fost desemnat organismul
de gestiune colectivă CREDIDAM drept colector al remuneraţiilor cuvenite artiştilor
interpreţi sau executanţi pentru retransmiterea prin cablu a prestaţiilor artistice fixate pe
fonograme, conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin
cablu.
Prin Decizia nr. 121/20.09.2013 a directorului general al ORDA a fost desemnat organismul
de gestiune colectivă CREDIDAM drept colector al remuneraţiilor cuvenite artiştilor
interpreţi sau executanţi pentru retransmiterea prin cablu a prestaţiilor artistice din domeniul
audiovizual, conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin
cablu.
Metodologia reglementează remuneraţiile datorate pentru retransmiterea prin cablu către
categoriile de titulari de drepturi de autor și conexe, ale căror opere au fost utilizate în
serviciul respectiv.
Organismele de televiziune sunt obligate să plătească OGC-urilor o remunerație trimestrială,
cu titlu de drepturi patrimoniale de autor, conform metodologiei în vigoare.
Remuneraţia cuvenită artiştilor - prestaţii artistice fixate pe fonograme este de 0,25%, iar cea
cuvenită artiştilor - prestaţii artistice din domeniul audiovizual este de 0,50%. Procentele sunt
aplicate la baza de calcul, constituită din totalitatea veniturilor brute lunare obţinute din
activitatea de retransmitere de servicii de programe de radiodifuziune şi/sau de televiziune,
fără TVA, dacă este cazul, iar în lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor ocazionate de
utilizare.
Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere.

113
Stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 1/2016 privind stabilirea formei finale a Metodologiei privind
remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea
publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora,
precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele
cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru
audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, modificată prin Decizia
civilă nr. 784A/26.10.2016 a Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 952/25.11.2016, în baza Deciziei nr. 120/2016 a directorului general al ORDA.
114
A cărei formă finală a fost stabilită prin Hotărârea arbitrală din 2 august 2011 având ca obiect Metodologia
privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite titularilor drepturilor conexe pentru comunicarea publică a
fonogramelor de comerţ prin intermediul serviciilor online sau mobile, publicată în baza Deciziei nr. 232/2011 a
directorului general al ORDA, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691/29.09.2011.

92
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Utilizatorii au obligația să comunice organismelor de gestiune colectivă, până la data de 15 a


fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe retransmise în luna precedentă.
Raportul cuprinde pentru luna de raportare: lista serviciilor de programe de radiodifuziune
și/sau de televiziune retransmise, numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și
baza de calcul asupra căreia se aplica procentele conform tabelului din prezenta metodologie.
Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de OGC-ul din
domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe.
Informaţiile ce fac obiectul raportării pot fi transmise și în format electronic.
(iii). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi
către societăţile de radiodifuzare
Pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial ori reproducerilor acestora,
remuneraţiile datorate artiştilor interpreţi sau executanţi și producătorilor de fonograme sunt
prevăzute în metodologie115. Pentru artiştii interpreţi sau executanţi remuneraţia se achită
către CREDIDAM.
Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru artiştii interpreţi sau executanţi către
posturile de televiziune
Dreptul la remuneraţie recunoscut artiştilor interpreţi pentru prestaţiile din domeniul
audiovizual este supus gestiunii colective facultative, iar organismele de gestiune colectivă îi
reprezintă numai pe titularii de drepturi care le-au acordat mandat, direct sau indirect. Această
reglementare exclude de la calculul remuneraţiei acele prestaţii artistice din domeniul
audiovizual pentru care utilizatorii și artiştii interpreţi au încheiat contracte directe în baza
cărora sunt achitate direct remuneraţiile cuvenite, iar utilizarea nu este condiţionată de plata
unor remuneraţii suplimentare.
Pentru radiodifuzarea prin intermediul posturilor de televiziune a prestaţiilor artistice din
domeniul audiovizual gestionate de OGC-uri, remuneraţiile datorate artiştilor interpreţi sau
executanţi și producătorilor de fonograme sunt prevăzute în Metodologia privind remuneraţia
datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din
domeniul audiovizual de către organismele de televiziune116.
Pentru această categorie, este reglementată obligația de a achita o remuneraţie pentru
utilizarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, ce reprezintă 1,2% din baza de
calcul117, direct proporţional cu utilizarea repertoriului gestionat colectiv.

115
Stabilită prin Hotărârea arbitrală din 22 septembrie 2010 pentru stabilirea formei finale a Metodologiei
privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru
radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de
radiodifuziune, schimbată în parte prin Decizia civilă nr. 153A/12.05.2011 a Curții de Apel București - Secția a
IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 470/05.07.2011, în baza Deciziei nr. 216/2011 a directorului general al ORDA.
116
Stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 3/2012 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind
remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi reprezentaţi de ARAIEX pentru radiodifuzarea
prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, schimbată în parte prin
Decizia civilă nr. 10A/23.01.2013 a Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă şi pentru cauze privind
proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 551/30.08.2013, în baza Deciziei nr. 106/2013 a directorului general al ORDA.
117
Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile obţinute de fiecare
utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale. Veniturile sunt constituite din
totalitatea surselor financiare care susţin activitatea de radiodifuzare în domeniul audiovizual (abonamente,
sponsorizări, închirieri spaţiu de emisie, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare ori venituri provenite

93
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Remuneraţia prevăzută în Metodologie se achită separat fiecărui OGC activ pe piaţă, pentru
repertoriile gestionate.
Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor publicate în scop comercial ori a
reproducerilor acestora prin radiodifuzare, organismele de televiziune au obligația să
plătească o remunerație unică echitabilă organismelor de gestiune colectivă ale artiștilor
interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme.
În cazul utilizării fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora în
spoturi publicitare, în spoturi de promovare a unui post de televiziune, în generice de emisiuni
sau rubrici proprii ale acestora, producătorul spoturilor, respectiv realizatorul emisiunii sau al
rubricii proprii, are obligația de a obține acordul expres al producătorului de fonograme, care
va fi comunicat în cel mult două zile de la solicitare.
Metodologia118 era comună pentru cele două categorii de drepturi, colectorul pentru artiştii
interpreţi sau executanţi este CREDIDAM, iar pentru producătorii de fonograme este UPFR.
Utilizatorii, alte organisme comerciale de televiziune decât Societatea Română de
Televiziune, au obligația să plătească trimestrial organismelor de gestiune colectivă
desemnate de ORDA drept colectori pentru artiștii interpreți sau executanți și producătorii de
fonograme o remunerație reprezentând drepturi conexe patrimoniale pentru utilizarea
fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, într-un procent de
2,5% din totalul veniturilor obținute din activitatea de radiodifuzare (publicitate și barter),
începând cu anul 2006.
Prin excepție, organismele de televiziune care, potrivit specificului serviciului de programe
utilizează, direct sau indirect, într-o proporție minimă fonogramele publicate în scop
comercial sau reproducerile acestora (de exemplu, servicii de programe sportive, informative
etc.) vor plăti o remunerație ce reprezintă un procent de 0,75% din veniturile obținute din
activitatea de radiodifuzare, începând cu anul 2006.
Baza de calcul este constituită din totalitatea veniturilor brute lunare, obținute de fiecare
dintre utilizatori din activitatea de radiodifuzare, din care se scade TVA și alocația bugetară,
dacă este cazul.
În lipsa acestor venituri, baza de calcul o constituie cheltuielile ocazionate de utilizare.

5.3.6 Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de fonograme


În limbajul comun, fonograma este dată de noțiunea de muzică, piesă muzicală, înregistrare
muzicală sau înregistrare sonoră.

din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare), fără a fi luate în considerare taxele aferente, cum
ar fi TVA ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege.
118
Inițial stabilită prin Hotărârea arbitrală din 10 aprilie 2006 având ca obiect stabilirea formei finale a
Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme
pentru radiodifuzarea, directă sau indirectă, a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor
acestora de către organismele de televiziune, publicată în baza Deciziei nr. 75/2006 a directorului general al
ORDA, dar care, apoi, a fost desființată prin Decizia civilă nr. 115A/02.05.2007 a Curții de Apel București -
Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală privind desfiinţarea Hotărârii arbitrale din 10
aprilie 2006, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor
interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea, directă sau indirectă, a
fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de televiziune,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 4 mai 2006 prin Decizia directorului general al
Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 75/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 562/16.08.2007, în baza Deciziei nr. 225/2007 a directorului general al ORDA.

94
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Producătorii de fonograme sunt cei care fac posibil ca o operă artistică să fie disponibilă
publicului larg, ei fiind cei care:
- realizează toate demersurile necesare de fixare a operei artistice pe un suport care să
fie accesibil publicului (în caz contrar, opera rămânând numai la compozitorul sau
interpretul ei);
- suportă toate costurile aferente fixării operei respective, costuri pe care și le
recuperează ulterior (în totalitate sau în parte);
- își asumă toate riscurile de afaceri aferente (business plan, marketing și promovare
etc.).
Pe piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de fonograme sunt active
mai multe organisme de gestiune colectivă, ce urmează a fi tratate în continuare.
ADPFR - Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România
ADPFR119 este un organism de gestiune colectivă ce are ca obiect de activitate principal
colectarea și repartizarea remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi conexe, producători de
fonograme, români și străini, ale căror fonograme sunt utilizate pe teritoriul României.
ADPFR promovează drepturile patrimoniale ale producătorilor de fonograme și desfășoară
toate activitățile necesare pentru respectarea drepturilor membrilor săi și pentru combaterea
pirateriei, reprezentând în acest scop pe membrii săi în fața tuturor autorităților publice.
ADPFR susține interesele membrilor săi pentru asigurarea unei industrii muzicale
competitive, bazate pe șanse egale între toți producătorii de fonograme și militează pentru
îmbunătățirea legislației în domeniu și pentru elaborarea unor coduri pentru cele mai bune
practici în piața muzicală.
ADPFR poate iniția și organiza proiecte și programe sau acțiuni sociale și culturale în
interesul titularilor de drepturi de autor sau de drepturi conexe, precum și în vederea
promovării valorilor culturale autentice din România și face propuneri pentru îmbunătățirea
cadrului juridic de reglementare a activității și a drepturilor producătorilor de fonograme și
participă la dezbaterile publice ale proiectelor legislative din acest domeniu.
UPFR – Uniunea Producătorilor de Fonograme din România
Uniunea Producătorilor de Fonograme din România120 este prima asociație profesională
nonprofit a producătorilor de muzică, înființată în anul 1996, cu scopul de a apăra și promova
interesele profesionale, culturale și morale ale membrilor săi, în baza mandatului acordat de
aceștia pentru gestionarea drepturilor lor conexe și implicarea în activitatea de combatere a
piraterie.
UPFR are ca principal obiect de activitate gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale
rezultate din exploatarea fonogramelor, pe baza și în limitele mandatului acordat de deținătorii
acestor drepturi sau în baza contractelor încheiate cu reprezentanții acestora din țară sau
străinătate, în condițiile legii și ale statutului UPFR.

119
Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADPFR) a fost înființată prin sentința
civilă nr. 60/2006 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 3, şi este înregistrată în Registrul Asociațiilor şi
Fundațiilor sub nr. 1979/A/2006. ADPFR funcționează ca organism de gestiune colectivă a drepturilor conexe
ale membrilor săi - producători de fonograme în domeniul muzical, conform Deciziei Directorului General al
ORDA nr. 206 din 30.06.2006, publicata în Monitorul Oficial nr. 589/07.07. 2006.
120
Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) a fost avizată să funcționeze ca organism de
gestiune colectivă în baza Deciziei nr. 5/1997 a directorului general al ORDA, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 121/23.03.1998.

95
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

UPFR este organismul reprezentativ de gestiune colectivă la nivelul industriei fonografice,


administrând peste 90% din repertoriul producătorilor naționali și internaționali de
fonograme, care își desfășoară activitatea în România.
Repertoriul gestionat de către UPFR este format din totalitatea fonogramelor și videogramelor
aduse anterior la cunoștința publică prin orice mijloace – fixate pe suport, în vederea
distribuirii, radiodifuzate, comunicate public sau puse la dispoziția publicului, aflate înăuntrul
termenelor de protecție.
Din anul 2005, UPFR a fost desemnat colector unic al remunerației compensatorii pentru
copia privată, pentru operele reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale, pentru toate
organismele de gestiune colectivă beneficiare ale acestei remunerații, prin Decizia nr.
156/25.07.2005 a directorului general al ORDA privind desemnarea organismului de gestiune
colectivă UPFR – Uniunea Producătorilor de Fonograme din România – drept colector unic
al remuneraţiei compensatorii curente titularilor de drepturi pentru copia privată – opere
reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale.
UPFR a încheiat până în prezent patru contracte de reciprocitate cu: MAHASZ (Ungaria),
PROPHON (Bulgaria), GVL (Germania), ZPAV (Polonia) și PPL(Anglia) și este în curs de
încheiere de acorduri bilaterale și cu alte organisme de gestiune colectivă, membre IFPI.
În acest moment, UPFR reprezintă pe cei mai importanți 53 de producători de fonograme,
cunoscuți în limbajul obișnuit drept marile case de discuri din România și din lume și
gestionează în prezent un repertoriu format din peste 5 milioane de fonograme/videograme,
printre membrii importanți numărându-se: Universal Music Romania, Media Services
Internațional (licențiat Sony Music), Green Tree Records (licențiat Warner Music), Roton,
Cat Music, Electrecord, Ha Ha Ha Production, Global Records, 96 de producători
independenți (nemembri), 4 organisme de gestiune colectivă din străinătate.
Din anul 2006, UPFR este acreditată exclusiv pentru România ca Agenție Naţională a
International Standard Recording Code (ISRC), conform sistemului ISO 3901:2001.
UPFR generează și administrează baza de date Repertoriu de Fonograme declarate de
producătorii de muzică prin implementarea sistemului de codificare ISRC, la nivel
internațional.
Din luna septembrie a anului 2012, UPFR este acreditată ISO 9001 de către SRAC – membru
IQNet, precum și membru afiliat IFPI (Federația Internațională a Caselor de Producție).
La finalul anului 2016, UPFR gestiona un repertoriu activ de 4.797.181 aferent membrilor
UPFR și 549.415 fonograme aparținând producătorilor independenți, 61.769 fonograme
aparțineau OGC-uri locale și 130.851 fonograme ale OGC-urilor externe, iar în cursul anului
2016, UPFR a gestionat un repertoriu activ de 1.441 de videograme.
La finalul lui 2016, UPFR avea 61 de angajați și 10 inspectori colaboratori permanenți care au
ajutat la buna desfășurare a activității de colectare, administrare și repartizare a drepturilor
gestionate pentru titularii de fonograme.
Din analiza cotelor de piață a rezultat următoarea alocare:
- UPFR are o cotă de 70%;
- ADPFR are o cotă de 30%.

96
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Figura nr. 9 (date din anul 2017 – conform celor mai recente date disponibile)121
Cererea este reprezentată de utilizatorii care folosesc fonogramele în activitatea acestora:
- societăţi de radiodifuzare (tv);
- retransmiţători prin cablu;
- societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică și comunicare publică pe
internet;
- societăţi care realizează operaţiuni de comunicare publică.
Mai mult, întrucât potrivit art. 115 din Legea nr. 8/1996, remunerația compensatorie pentru
copie privată pentru înregistrări sonore și audiovizuale se colectează de către un organism de
gestiune colectivă colector unic, desemnat cu votul majoritar al organismelor de gestiune
colectivă beneficiare, organismele de gestiune colectivă beneficiare, au desemnat Uniunea
Producătorilor de Fonograme din România (UPFR)122 drept colector unic ale remunerației
compensatorii pentru copie privată, datorată de producătorii sau importatorii de suporturi și
aparate, care permit reproducerea în scop privat a operelor sonore sau audiovizuale.
În temeiul protocolului încheiat, UPFR colectează și repartizează către organismele de
gestiune colectivă beneficiare remunerația compensatorie pentru copie privată ce le revine,
după deducerea cheltuielilor efectuate de UPFR, în calitatea sa de colector unic.

121
Datele sunt preluate din informaţiile disponibile pe site-urile organismelor de gestiune colectivă.
122
Desemnarea UPFR drept colector unic s-a realizat în baza Protocolului din 27 mai 2009 privind desemnarea
colectorului unic al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru operele reproduse după înregistrări
sonore sau audiovizuale cuvenite titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe, repartizarea
remuneraţiilor colectate către organismele de gestiune colectivă beneficiare şi modalitatea de evidenţiere şi
justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare ale organismului de gestiune
colectivă colector unic (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430/24.06.2009 în baza Deciziei
nr. 77/2009 a directorului general al ORDA), și prin Decizia nr. 86/07.07.2009 a directorului general al ORDA
privind numirea Uniunii Producătorilor de Fonograme din România drept colector unic al remuneraţiei
compensatorii pentru copia privată pentru operele reproduse după înregistrări sonore sau audiovizuale cuvenite
titularilor de drepturi de autor şi titularilor de drepturi conexe (publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 492/15.07.2009).

97
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Posibilele pieţe relevante funcţionează diferit în funcţie de modalitatea utilizării operei de


către utilizatori și în funcţie de modalitatea formării preţului între OGC-uri și utilizatori.
În funcţie de criteriile alese, se pot descrie o multitudine de pieţe relevante.
În continuare sunt prezentate câteva dintre pieţele relevante clasificate în funcţie de tipul
utilizatorilor de fonograme:
(i). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de fonograme către
posturile de televiziune
Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor publicate în scop comercial ori a
reproducerilor acestora prin radiodifuzare, organismele de televiziune au obligația să
plătească o remunerație unică echitabilă organismelor de gestiune colectivă ale artiștilor
interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme.
În cazul utilizării fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora în
spoturi publicitare, în spoturi de promovare a unui post de televiziune, în generice de emisiuni
sau rubrici proprii ale acestora, producătorul spoturilor, respectiv realizatorul emisiunii sau al
rubricii proprii, are obligația de a obține acordul expres al producătorului de fonograme, care
va fi comunicat în cel mult doua zile de la solicitare. Metodologia 123 era comună pentru cele
două categorii de drepturi, colectorul fiind CREDIDAM pentru artiştii interpreţi sau
executanţi și UPFR, pentru producătorii de fonograme.
În prezent, pentru radiodifuzarea prin intermediul posturilor de televiziune a prestaţiilor
artistice din domeniul audiovizual gestionate de OGC-uri, remuneraţiile datorate artiştilor
interpreţi sau executanţi și producătorilor de fonograme sunt prevăzute în Metodologia
privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru radiodifuzarea
prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune124.
Pentru această categorie, este reglementată obligația de a achita o remuneraţie pentru
utilizarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, ce reprezintă 1,2% din baza de
calcul125, direct proporţional cu utilizarea repertoriului gestionat colectiv.

123
Inițial stabilită prin Hotărârea arbitrală din 10 aprilie 2006 având ca obiect stabilirea formei finale a
Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme
pentru radiodifuzarea, directă sau indirectă, a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor
acestora de către organismele de televiziune, publicată prin în baza Deciziei nr. 75/12.04.2006 a directorului
general al ORDA, dar care, apoi, a fost desființată prin Decizia civilă nr. 115A/02.05.2007, a Curții de Apel
București - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, privind desfiinţarea Hotărârii
arbitrale din 10 aprilie 2006, având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia
datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea, directă sau
indirectă, a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către organismele de
televiziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 4 mai 2006 prin Decizia
directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 75/2006, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 562/16.08.2007, în baza Deciziei nr. 225/2007 a directorului general al ORDA.
124
Stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 3/2012 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind
remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi reprezentaţi de ARAIEX pentru radiodifuzarea
prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, schimbată în parte prin
Decizia civilă nr. 10A/23.01.2013 a Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă şi pentru cauze privind
proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 551/30.08.2013, în baza Deciziei nr. 106/2013 a directorului general al ORDA.
125
Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile obţinute de fiecare
utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale. Veniturile sunt constituite din
totalitatea surselor financiare care susţin activitatea de radiodifuzare în domeniul audiovizual (abonamente,
sponsorizări, închirieri spaţiu de emisie, autorizaţii de recepţie, alte contribuţii financiare ori venituri provenite

98
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Baza de calcul asupra căreia se aplică procentul prevăzut este constituită din veniturile
obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a prestaţiilor artistice din
domeniul audiovizual (abonamente, sponsorizări, închirieri spaţiu de emisie, autorizaţii de
recepţie, alte contribuţii financiare ori venituri provenite din asocieri sau alte activităţi
corelate cu cea de radiodifuzare), fără a fi luate în considerare taxele aferente, cum ar fi TVA
ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege.
În lipsa acestor venituri, remuneraţia se calculează sub forma unui procent din totalitatea
cheltuielilor efectuate de către utilizator pentru această activitate.Ponderea utilizării va fi
determinată pe baza playlisturilor realizate de utilizatori, în raport cu repertoriul gestionat
colectiv. În situaţia în care organismele de gestiune colectivă deţin informaţii din care rezultă
o pondere diferită, părţile vor analiza toate informaţiile şi vor stabili de comun acord ponderea
utilizării
(ii). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de fonograme către
întreprinderi care desfășoară activități de comunicare publică
Utilizatorii care comunică public fonograme de comerţ/fonograme, publicate în scop
comercial sau reproduceri ale acestora, precum şi/sau prestaţii artistice din domeniul
audiovizual au obligaţia ca înaintea oricărei utilizări să obţină autorizaţia-licenţă neexclusivă
din partea organismelor de gestiune colectivă abilitate, în schimbul remuneraţiilor prevăzute
în tabelele din metodologia cuprinsă în Hotărârea arbitrală nr. 1/2016 privind stabilirea formei
finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi
producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de
comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum
şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi
tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru
fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă
obligatorie, publicată126 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146/25.02.2016,
modificată prin Decizia civilă nr. 784A/26.10.2016 a Curții de Apel București – Secţia a IV-a
civilă privind apelurile formulate împotriva Hotărârii arbitrale nr. 1 din 15 februarie 2016,
publicată127 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 952/25.11.2016, a cărei denumire a
devenit, astfel, Metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi
şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor sau a
reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în
scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor,
interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de
fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie.
Utilizatorul are obligaţia de a obţine din partea organismelor de gestiune colectoare ale
drepturilor artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme,
conform reglementărilor legale în vigoare, autorizaţii-licenţe neexclusive pentru comunicarea
publică a fonogramelor sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din
domeniul audiovizual, anterior începerii activităţii de comunicare publică a fonogramelor sau
a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în schimbul
plăţii unei remuneraţii, indiferent de durata efectivă a comunicării publice, eliberarea
aceasteia fiind necesar a fi solicitată de către utilizator cu cel puţin 3 zile calendaristice
anterior începerii activităţii.Autorizaţia-licenţă neexclusivă se eliberează pentru o perioadă de

din asocieri sau alte activităţi corelate cu cea de radiodifuzare), fără a fi luate în considerare taxele aferente, cum
ar fi TVA ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege.
126
Publicată în baza Deciziei nr. 10/2016 a directorului general al ORDA.
127
Publicată în baza Deciziei nr. 120/2016 a directorului general al ORDA.

99
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

3 luni/6 luni/12 luni calendaristice sau pentru o perioadă sezonieră specificată de utilizator,
putând fi prelungită pe perioade succesive condiţionat de plata remuneraţiei datorate, fiind
nominală şi, deci, nesusceptibilă a fi transmisă unui terţ prin sublicenţiere.
(iii). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de fonograme către
retransmiţătorii prin cablu
Prin Decizia nr. 79/2014128 a directorului general al ORDA, organismul de gestiune colectivă
UPFR a fost desemnat drept colector al remuneraţiilor cuvenite producătorilor de fonograme
pentru retransmiterea prin cablu, conform Metodologiei pentru stabilirea remuneraţiei pentru
retransmiterea prin cablu.
Metodologia reglementează remuneraţiile datorate pentru retransmiterea prin cablu către
categoriile de titulari de drepturi de autor și conexe, ale căror opere au fost utilizate în
serviciul respectiv.
Organismele de televiziune sunt obligate să plătească OGC-urilor o remunerație trimestrială,
cu titlu de drepturi patrimoniale de autor, conform metodologiei în vigoare.
Remuneraţia cuvenită producătorilor de fonograme este de 0,25%.
Procentele sunt aplicate la baza de calcul constituită din totalitatea veniturilor brute lunare,
obţinute din activitatea de retransmitere de servicii de programe de radiodifuziune şi/sau de
televiziune, fără TVA, dacă este cazul, iar în lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor
ocazionate de utilizare.
Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere.
Raportul va cuprinde pentru luna de raportare:
- lista serviciilor de programe de radiodifuziune și/sau de televiziune retransmise;
- numărul de abonați și valoarea abonamentului;
- baza de calcul asupra căreia se aplica procentele din tabel.
Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de OGC-ul din
domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe.

5.3.7 Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de videograme


Serviciile oferite pe piață sunt drepturile patrimoniale conexe care aparţin producătorilor de
videograme constau în videoclipuri muzicale, concerte fixate și alte materiale aflate în
proprietatea caselor de discuri.
Oferta este reprezentată de organismul de gestiune colectivă care licenţiază drepturile conexe
de autor pentru videograme, ce urmează a fi tratat în continuare.
UPVR – Uniunea Producătorilor de Videograme din România
UPVR este o asociație profesională nonprofit, înființată de producătorii de muzică în anul
2010, care a primit avizul ORDA de funcționare ca organism de gestiune colectivă în
domeniul muzical al drepturilor conexe ale producătorilor de videograme în anul 2012 prin
Decizia nr. 280/09.11.2011 a directorului general al ORDA129, modificată prin Decizia nr.
3/2012 a directorului general al ORDA130.

128
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571/31.07.2014.
129
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11/06.01.2012.
130
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76/31.01.2012.

100
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Aceasta a fost înfiinţată sub această formă, în baza Deciziei nr. 237/12.08.2011 a directorului
general al ORDA131, care prevedea că: „Organismele de gestiune colectivă […] funcționează
numai pentru câte un domeniu distinct de creație sau numai pentru câte o categorie distinctă
de titulari de drepturi și gestionează numai categoriile distincte de drepturi corespunzătoare
domeniului de creație sau categoriei de titulari de drepturi pentru care s-au constituit”.
Cu alte cuvinte, UPFR care gestiona, până la momentul apariției acestei decizii, inclusiv
videoclipurile muzicale ale membrilor săi, a fost obligată să își restrângă obiectul de activitate
doar cu privire la fonograme, eliminând videogramele (videoclipurile muzicale). Astfel,
pentru ca drepturile să poată fi exploatate și remunerate, s-a constituit UPVR, care a preluat
gestionarea videoclipurilor muzicale.
Decizia nr. 237/12.08.2011 a directorului general al ORDA a fost abrogată prin Decizia nr.
73/07.07.2014 a directorului general al ORDA132, UPVR continuându-și activitatea ca
organism de gestiune colectivă.
UPVR este organism de gestiune colectivă care are ca principal obiect de activitate colectarea
și repartizarea drepturilor patrimoniale conexe, rezultate din exploatarea videogramelor,
constând în videoclipuri muzicale, concerte fixate și alte materiale audiovizuale aparținând
caselor de discuri, a căror gestiune i-a fost încredințată direct (prin mandat) sau indirect (prin
contractele încheiate cu reprezentanții acestora din țară sau străinătate).
De asemenea, sunt gestionate de UPVR drepturile pentru care gestiunea colectivă este
obligatorie, colectarea și repartizarea drepturilor patrimoniale aparținând oricăror categorii de
titulari ori domeniile de creație pentru care aceasta a fost desemnată colector unic, colector
comun sau colector pe domenii de creație, unde există mai multe organisme de gestiune
colectivă reprezentând aceeași categorie de titulari, precum și reprezentarea, promovarea,
dezvoltarea și protejarea intereselor membrilor săi.
UPVR acordă utilizatorilor licențe neexclusive prin care autorizează utilizarea videogramelor
în schimbul unei remunerații, în baza legii sau a mandatului încredințat sau poate interzice
utilizarea repertoriului de videograme, numai în prezența unui mandatului expres.
UPVR gestionează drepturile patrimoniale conexe aparținând producătorilor de videograme
recunoscute prin lege și prin acte internaționale/comunitare, precum (dar fără a se limita la
acestea):
- dreptul la remunerație compensatorie pentru copia privată;
- dreptul de radiodifuzare (transmitere TV);
- dreptul de comunicare publică;
- dreptul de punere la dispoziția publicului;
- drepturile de închiriere și împrumut;
- dreptul de retransmitere prin cablu;
- dreptul de reproducere în scopul radiodifuzării;
- comunicării publice și punerii la dispoziția publicului.
Drepturile vor fi gestionate colectiv obligatoriu, facultativ sau pe bază de mandat special,
potrivit cu reglementările legale în vigoare.
UPVR are dreptul atât pe teritoriul României, cât și în străinătate să întreprindă toate
activitățile, să ia toate inițiativele, să facă toate demersurile către terți și autorități, fie în

131
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595/23.08.2011.
132
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522/14.07.2014.

101
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

numele sau, fie în numele membrilor săi, contribuind în acest fel la realizarea obiectului de
activitate.
Repertoriul gestionat de către UPVR este format din totalitatea videogramelor aduse anterior
la cunoștința publică prin orice mijloace – fixate pe suport sau în format digital, în vederea
distribuirii, doar radiodifuzate, comunicate public sau puse la dispoziția publicului, aflate în
termenele de protecție stabilite de lege pentru membrii proprii (în baza mandatelor și a
declarațiilor pe propria răspundere înaintate de aceștia), pentru membrii altor organisme
similare din străinătate (în baza contractelor de reprezentare), precum și în temeiul legii,
pentru titularii de drepturi care nu au acordat mandat UPVR cu privire la drepturile
patrimoniale conexe, care fac obiectul gestiunii colective obligatorii.
UPVR administrează peste 90% din repertoriul producătorilor naționali și internaționali de
videograme, care își desfășoară activitatea în România.
UPVR gestionează un repertoriu de peste 798.038 videograme.
În prezent, UPVR reprezintă pe cei mai importanți 21 de producători de videograme, mai
exact de videoclipuri muzicale și gestionează un repertoriu format din peste 798.038
videograme, printre membrii importanți numărându-se: Universal Music Romania, Media
Services International (licențiat Sony Music), Green Tree Records (licențiat Warner Music),
Roton, Cat Music, Electrecord, Ha Ha Ha Production, Global Records.
UPVR nu a încheiat contracte de reciprocitate cu organisme similare din străinătate.
Domeniul în care UPVR își desfășoară activitatea este unul extrem de complex, cu un înalt
nivel de tehnicitate, supus în permanență modificărilor normative.
Cererea este reprezentată de utilizatorii operelor audiovizuale şi/sau a videogramelor în
funcţie de activitatea acestora:
- societăţi de radiodifuzare (tv);
- retransmiţători prin cablu;
- întreprinderi care realizează operaţiuni de comunicare publică;
- întreprinderi care realizează operaţiuni de comunicare publică pe internet.
Posibilele pieţe relevante funcţionează diferit în funcţie de modalitatea utilizării operei de
către utilizatori și în funcţie de modalitatea formării preţului între OGC-uri și utilizatori. Pot fi
descrise o multitudine de pieţe relevante în funcţie de tipul utilizatorilor videogramelor, astfel:
(i). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de videograme către
posturile de televiziune;
(ii). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de videograme către
întreprinderi care realizează operaţiuni de comunicare publică;
(iii). Piaţa licenţierii drepturilor conexe de autor pentru producătorii de videograme către
retransmiţătorii prin cablu.
Prin Decizia nr. 337/23.12.2010 a directorului general al ORDA133 a fost desemnat
organismul de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA drept colector al remuneraţiilor cuvenite
producătorilor de videograme pentru retransmiterea prin cablu, conform Metodologiei pentru
stabilirea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu, care reglementează remuneraţiile
datorate pentru retransmiterea prin cablu către categoriile de titulari de drepturi de autor și
conexe, ale căror opere au fost utilizate în serviciul respectiv.
133
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3/03.01.2011.

102
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Organismele de televiziune sunt obligate să plătească OGC-urilor o remunerație trimestrială,


cu titlu de drepturi patrimoniale de autor, conform metodologiei în vigoare.
Remuneraţia cuvenită producătorilor de videograme este de 0,50%.
Procentele sunt aplicate la baza de calcul constituită din totalitatea veniturilor brute lunare
obţinute din activitatea de retransmitere de servicii de programe de radiodifuziune şi/sau de
televiziune, fără TVA, dacă este cazul, iar în lipsa acestora, din totalitatea cheltuielilor
ocazionate de utilizare.
Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități în procent de 0,1% pe zi de întârziere.
Raportul va cuprinde pentru luna de raportare: lista serviciilor de programe de radiodifuziune
și/sau de televiziune retransmise, numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și
baza de calcul asupra căreia se aplica procentele din tabel.
Listele prezentate constituie baza de repartizare a remuneraţiilor încasate de OGC-ul din
domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe.
UPVR este organismul de gestiune colectivă beneficiar al remunerațiilor cuvenite membrilor
săi din retransmiterea prin cablu și copia privată a videoclipurilor muzicale. UPVR primește
aceste remunerații din partea UPFAR-ARGOA, din sursa retransmitere prin cablu și din
partea UPFR, din sursa copie privată.

103
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

CAPITOLUL 6. PROBLEME ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI IDENTIFICATE DE


ÎNTREPRINDERI ŞI DE REGLEMENTATOR

Prezentul capitol urmează a trata diverse aspecte problematice legate de funcționarea piețelor
relevante, astfel cum acestea au fost mai sus delimitate, conținute în răspunsurile transmise
către autoritatea de concurență de către actorii implicați pe piață, respectiv: organisme de
gestiune colectivă, titulari de drepturi, utilizatori, ORDA.

6.1 Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ridicate de organismele de


gestiune colectivă

Problemele identificate de organismele de gestiune colectivă au în vedere, pe de o parte,


aspecte referitoare la aplicarea legislației existente, precum si, pe de altă parte, îmbunătățirea
cadrului legislativ.
6.1.1 Dificultăți în aplicarea legislației și în reglementarea instrumentelor specifice
materiei
Probleme legate de aplicarea legislaţiei din domeniul dreptului de autor existente între
ORDA și organismele de gestiune colectivă
(i). Desemnarea colectorului unic pe domeniile de creaţie
ADPFR consideră că ORDA, ca autoritate de reglementare cu atribuții de control a activității
organismelor de gestiune colectivă, a dispus aplicarea de sancțiuni organismelor de gestiune
colectivă într-un mod pretins arbitrar, prin schimbarea ADPFR din rolul de colector unic al
remuneraţiilor cuvenite producătorilor de fonograme pentru retransmiterea prin cablu a
fonogramelor în urma neîndeplinirii obligaţiilor de transparenţă privind sumele colectate
(Deciziile nr. 30/2014 și, respectiv, nr. 59/2014 ale directorului general al ORDA).
ORDA l-a numit pe UPFR colector unic pentru respectiva categorie de drepturi, ADPFR fiind
nemulţumită de privarea de respectiva sursă de venit [în condițiile în care colectorul unic
dispune de un comision de colectare raportat la cheltuielile survenite în activitatea de
colectare conform art. 168 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 8/1996].
ARAIEX (pentru artiştii interpreţi sau executanţi) reclamă procedura ORDA de desemnare a
organismelor de gestiune colectivă drept unic colector ca fiind arbitrară, subiectivă și
părtinitoare134.
ARAIEX reclamă lipsa de transparență a ORDA în desemnarea colectorului unic, prin faptul
că nu a fost emisă nicio decizie ORDA care să reglementeze modalitatea și condițiile de
desemnare a unui organism de gestiune colectivă drept colector de remunerații pentru sursele
pe care Legea nr. 8/1996 le încadrează în categoria de gestiune colectivă obligatorie,
prevăzute la art. 145.
Este menționată practica instanțelor de contencios administrativ care reține decizii contrare
acestui criteriu, existând cauze în care au fost menținute decizii ORDA de desemnare ca unic
colector în domenii supuse gestiunii colective obligatorii, fără a se ține seama de criteriul
reprezentativității. OGC-ul menţionează faptul că ORDA susține și aplică, în motivarea
actelor administrative de desemnare a colectorilor unici din domeniul gestiunii colective
obligatorii, criteriul reprezentativității/ numărului de membri, instituit de art. 168 alin. (3) din
Legea nr. 8/1996.

134
Adresa ARAIEX nr. 65/14.02.2017.

104
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

COPYRO (pentru autorii de opere scrise, membri) menţionează criteriul reprezentativității ca


fiind explicitat de ORDA drept criteriul numărului cel mai mare de membri, dar este aplicat
în mod subiectiv, în cazul operelor scrise fiind preferat un alt OGC, PERGAM135.
COPYRO consideră comisionul de colectare al PERGAM ca fiind foarte mare – de 10% - în
condițiile în care comisionul total este de 15% (plafonat de lege), marja de 5%, ce rămâne din
diferența până la valoarea maximă, disponibilă, pentru celelalte trei OGC-uri, fiind
considerată insuficientă.
Prin comparație, comisionul de colectare al UCMR-ADA este de doar 2%.
UPFR (pentru producătorii de fonograme) descrie problema întâmpinată în relaţia cu ORDA:
„De-a lungul îndelungatei relatii cu aceasta, nu putem arăta că au existat probleme cu
această institutie cu excepția unei singure perioade 2010-2012. Conducerea ORDA din acea
perioadă a emis niște decizii cu depășirea atribuțiilor prevăzute de lege, vătămând drepturile
membrilor noștri. Prin urmare, UPFR a fost nevoită să apeleze la insțantele de judecată
pentru anularea acestora. Ne referim aici la deciziile ORDA nr. 91/2011, nr. 249/2011, nr.
250/2011, nr. 72/2012, nr. 21/2012, decizia ORDA nr. 22/2012 – toate reprezentând decizii
de împărțire a sumelor colectate între UPFR și ADPFR, un alt organism al producătorilor de
fonograme, constituit în anul 2006, cu un repertoriu mult mai mic decât cel al UPFR (în jur
de 60.000 de fonograme).
Întrucât ORDA nu avea competență, potrivit legii, să emită astfel de decizii, procedura de
împărțire între două sau mai multe organisme aflate pe același domeniu de creație, fiind una
strict prevăzută de lege – art. 1312 alin. 3 lit. d) și art. 133 din Legea nr. 8/1996 modificată.
UPFR s-a adresat instanțelor de judecată de contencios administrativ și a obținut anularea
acestor decizii date de ORDA.
Una dintre deciziile date de ORDA în anul 2011, a fost cea care a adus un prejudiciu de peste
1,5 milioane lei producătorilor reprezentați de către UPFR și anume Decizia ORDA nr.
102/2011 de desemnare a ADPFR colector pentru sursa retransmitere prin cablu.
Chiar dacă această decizie a fost dată conform atribuțiilor pe care ORDA le avea, totuși
decizia nu a îndeplinit obiectiv condițiile legale; organismul colector, conform legii, trebuie
să îndeplinească condiții de reprezentativitate (numărul cel mai mare de membri – art. 1291)
dar și de capacitate economică și resurse umane, ORDA numind ca și colector un organism
care nu îndeplinea aceste condiții, ADPFR”136.
(ii). Repartizarea remunerațiilor între OGC-urile din același domeniu
Printre problemele ridicate de OGC-urile (în special, cele beneficiare), se regăsesc şi cele
legate de repartiţia între OGC-urile din acelaşi domeniu, a remuneraţiilor strânse de OGC
colector unic: întârzieri, abateri de la procentele privind repartiţia prevăzute în protocoalele
încheiate, încheierea de protocoale în condiţii considerate de OGC-urile beneficiare ca fiind
nefavorabile.
ADPFR137 (pentru producătorii de fonograme) consideră că protocolul138 negociat cu OGC-ul
colector unic a fost negociat de pe poziţii de forţă și a fost nevoit să accepte condiţiile
colectorului unic, pentru a elimina riscul de a nu-şi plăti membri săi și, pe cale de consecință,
de a-i pierde.

135
În contextul în care COPYRO are 1.995 de membri, iar PERGAM, 523 de membri.
136
Adresa UPFR trimisă Consiliului Concurenţei în februarie 2017.
137
Adresa ADPFR nr. ies/int. 42/14.02.2017.
138
Distinct de tipul de protocol încheiat între utilizatori și OGC-uri.

105
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Opinia ADPFR este că ORDA favorizează OGC-ul desemnat colector unic pentru că îi
permite acestuia să repartizeze remuneraţiile către membri săi, în lipsa încheierii protocoalelor
privind repartiţia remunerațiilor între OGC-urile din același domeniu de creație, încălcând
astfel art. 168 alin. (4) din Legea nr. 8/1996139.
ADPFR este de părere că gestiunea facultativă a drepturilor prevăzute de lege este considerată
ca fiind nerentabilă din punct de vedere economic și, ca urmare, OGC-urile, altele decât
colectorul unic, nu pot susține crearea de departamente de colectare:
„În primul rând, pentru organismele de gestiune ce nu au calitatea de colectori este practic
imposibilă orice dezvoltare, întrucât acestea pot reţine doar un comision de 15% din suma ce
le revine, dar şi acest comision se diminuează cu procentul reţinut de organismul de gestiune
colector, întrucât dispoziţiile Legii nr. 8/1996 interzic organismelor de gestiune colectivă să
reţină un comision mai mare de 15% din remuneraţiile cuvenite membrilor.
În atare condiţii, pentru orice organism de gestiune colectivă, cu excepţia celor ce au
calitatea de colectori, sumele rămase sunt abia suficiente pentru existenţă, nemaipunându-se
problema dezvoltării acestora”.
ARAIEX reclamă modul discriminatoriu în care ORDA aplică sancțiuni OGC-urilor (pentru
aceeași abatere, ARAIEX a fost sancționat, iar CREDIDAM nu).
ARAIEX mai specifică că OGC-ul colector unic blochează activitatea de colectare pentru
gestiunea facultativă, prin faptul că nu pune la dispoziția celorlalte OGC-uri din domeniu
rapoartele zilnice privind încasările utilizatorilor de TV/radio și playlist-urile aferente, sub
motiv de secret comercial.
ARAIEX pretinde că ORDA favorizează, pe criterii netransparente, OGC-ul CREDIDAM (în
domeniul drepturilor artiștilor interpreți sau executanți – considerat reprezentativ) și OGC-ul
PERGAM (în domeniul operelor scrise), în detrimentul OGC-ului COPYRO (considerat
reprezentativ).
Probleme legate de lipsa reglementării sau a instrumentelor legale privind depistarea
utilizatorilor
UCMR-ADA reclamă absența unei baze de date naţionale, unice, care să evidențieze
întreprinderile autorizate să desfăşoare activităţi de alimentaţie publică (restaurante, baruri,
cafenele) sau de transport persoane, care să fie accesibilă gratuit organismelor de gestiune
colectivă și care să permită acestora identificarea rapidă și eficientă a utilizatorilor de opere
muzicale.
OGC-ul aduce în discuţie și ineficiența sistemului de înregistrare la Direcțiile de Taxe și
Impozite Locale și insuficienta urmărire de către acestea a obligațiilor organizatorilor de
spectacole de a viza biletele puse în vânzare, bilete vândute și bilete anulate.
COPYRO propune reglementarea copiei private digitale pentru operele scrise, în prezent ea
funcționând doar pentru operele muzicale, de asemenea propune reglementarea împrumutului
public oneros, pentru biblioteci/baze de date private, cu acces plătit.
Să fie reglementat dreptul autorilor și editorilor de opere scrise, grafice și fotografice de a
beneficia de remunerație compensatorie pentru copia privată în domeniul digital, acesta fiind
domeniul în care copierea, stocarea și manipularea acestor opere pe aparate și suporturi a
devenit semnificativă, acestea fiind utilizate probabil în aceeași măsură ca și pentru scrierea și
139
Colectorul unic desemnat de ORDA nu poate repartiza sumele colectate nici între organismele beneficiare,
nici propriilor membri, decât după depunerea la ORDA a unui protocol încheiat către organismele beneficiare
prin care se stabilesc criteriile privind repartizarea sumelor colectate.

106
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

stocarea operelor muzicale; reglementarea împrumutului public, atât cu titlu oneros cât și
gratuit, România aflându-se printre puținele țări din Uniunea Europeană (dacă nu chiar
singura) în care acest drept nu este încă reglementat și remunerat;
UPFR sesizează următoarele aspecte:
- „implicarea inconstantă a poliției în cazul sesizărilor de comunicare publică a
fonogramelor fără autorizație în spațiile publice (fapta constituie contravenție,
conform art. 1392 lit. f) din Legea nr. 8/1996 […];
- refuzul INS de a furniza date referitoare la achizițiile intracomunitare de aparate și
suporturi care se înscriu la plata copiei private […];
- în cazul copiei private, informațiile legate de plata acestei remunerații sau de
obligativitatea de a se înscrie în Registrul Național al Copiei Private la ORDA sunt
informații greu de obținut de către societățile plătitoare […];
- refuzul Consiliului Național al Audiovizualului în furnizarea de informații care pot
107egislativ autorizarea utilizatorilor de fonograme (radiodifuzori)”.
UPFR propune următoarele soluții, respectiv:
- obligarea tuturor unităților de cazare și a celor de alimentație publică să prezinte
autorizațiile de muzică la autorizarea inițială, precum și la reautorizările anuale;
- obligarea INS, prin lege, să furnizeze datele referitoare la achizițiile intracomunitare
de aparate și suporturi care se înscriu la plata copiei private;
- publicitatea informațiilor legate de plata remunerației pentru copia 107egisla, la
momentul întocmirii actelor de import/achiziție intracomunitară;
- implementarea unui cadru 107egislative care să oblige utilizatorul de fonograme să
obțină autorizația UPFR și să achite remunerațiile datorate imediat după emiterea
deciziei de autorizare a CNA ori după emiterea avizului de retransmisie pentru fiecare
post de televiziune sau radio ori operator cablu.
6.1.2 Propuneri ale OGC-urilor pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare și a
activităţii lor
În cele ce urmează, vom expune, pe scurt, propunerile OGC-urilor având ca obiect eventuale
modificări legislative în materia dreptului de autori și a drepturilor conexe.
Propunerile ADPFR
ADPFR recomandă introducerea de remunerații pentru copia privată digitală pentru autorii de
opere scrise. De asemenea, apreciază că, în desemnarea colectorului unic din domeniu,
criteriul reprezentativității face imposibilă intrarea pe piață și prin urmare, concurența din
partea organismelor nou-înființate.
Propunerile COPYRO
COPYRO recomandă introducerea posibilității de valorificare pentru autorii și editorii de
opere scrise, opere grafice/fotografice, pentru ca aceștia să poată beneficia de remunerație
compensatorie pentru copia privată în domeniul digital, acesta fiind domeniul în care
copierea, stocarea și manipularea acestor opere a devenit semnificativă, în contextul în care
acestea sunt utilizate, probabil, în aceeași măsura ca și pentru scrierea și stocarea operelor
muzicale.
De asemenea, COPYRO propune reglementarea împrumutului public, atât cu titlu oneros, cât
și gratuit, România aflându-se printre puținele țări din Uniunea Europeană (dacă nu chiar
singura) în care acest drept nu este încă reglementat și remunerat.

107
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Totodată, COPYRO recomandă eliminarea atribuției acordate ORDA de a desemna colectori


unici pe domenii (favorizând sau defavorizând OGC-uri, în lipsa unei modalități transparente
de selecționare).
Alternativ, OGC-ul învederează drept soluție eliminarea din legislaţie a condiției de însumare
a comisionului reținut la repartiție de către OGC-urile beneficiare cu cel reținut de colectorul
unic, pentru a nu depăși limita de 15% din sumele colectate.
Propunerile ARAIEX
ARAIEX solicită suplimentarea criteriilor de stabilire a colectorului unic de către ORDA,
astfel încât criteriul reprezentativității, neexplicitat în mod riguros, să nu fie singurul criteriu
de luat în calcul la momentul desemnării colectorului unic.
Propunerile UPFR
UPFR propune următoarele:
(i). Clarificarea noţiunii de “fonogramă” din Legea nr. 8/1996
„Una dintre problemele care ar trebui remediate odată cu modificarea Legii drepturilor de
autor se referă tocmai la modul în care este definită şi, ulterior, utilizată noţiunea de
„fonogramă”.
Practic, Legea drepturilor de autor foloseşte două noţiuni: fonograme publicate în scop
comercial și fonograme de comerţ.
În ceea ce priveşte fonogramele publicate în scop comercial, Legea drepturilor de autor
prevede în mod expres că, pentru utilizarea directă sau indirectă a acestora prin orice
modalitate de comunicare către public, artiştii interpreţi sau executanţi și producătorii de
fonograme au dreptul la o remuneraţie unică echitabilă, gestionabilă în mod facultativ printr-
un organism de gestiune colectivă.
În ceea ce priveşte fonogramele de comerţ, Legea drepturilor de autor prevede că gestiunea
colectivă este obligatorie pentru exercitarea dreptului la remuneraţie echitabilă recunoscut
artiştilor interpreţi și producătorilor de fonograme, pentru comunicarea publică și
radiodifuzarea fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora.
Remuneraţia în cazul ambelor se stabileşte în urma unei metodologii complexe, în care sunt
luate în considerare mai multe criterii, printre care repertoriul, confirmat de ORDA,
gestionat de organismul de gestiune colectivă, proporţia utilizării repertoriului gestionat de
un organism de gestiune colectivă, veniturile obţinute de utilizatori din activitatea care
utilizează repertoriul ş.a.
În fapt, nu există nicio diferență între cele două noțiuni, legislația noastră fiind singura care
le folosește într-un mod complet artificial.
Singura noțiune existentă în tratatele și actele internationale, la care România a aderat, este
aceea de fonogramă publicată în scop comercial (Conventia de la Roma – art. 12, Tratatul
WIPO – art. 15), dar și în Directiva 2006/115/CE – art. 8 alin. 2 – implementata în Legea nr.
8/1996”.
(ii). Definirea mai riguroasă a caracterului reprezentativ al unui OGC
„Reprezentativitatea determină competenţa organismului de gestiune colectivă de a
manageria drepturile de autor și drepturile conexe ale titularilor care nu aparţin niciunui
organism, în raport de alte organisme active în acelaşi domeniu de creaţie.

108
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

În Legea drepturilor de autor, reprezentativitatea nu este definită și nici circumstanţiată unor


condiţii relevante, cum ar fi întinderea repertoriului, gradul de utilizare al acestuia și sumele
generate din această utilizare.
Legea defineşte caracterul reprezentativ doar din prisma numărului de membri ai
organismului de gestiune colectivă.
Foloseşte, deci, un criteriu cantitativ irelevant prin raportare la complexitatea activităţii de
gestiune a drepturilor de autor și conexe, complexitate care ar trebui judecată în funcţie de
criterii calitative.
De exemplu, există posibilitatea ca un număr mai restrâns de titulari să deţină în portofoliul
lor un repertoriu mult mai mare de opere decât un număr mai mare de titulari de astfel de
drepturi.
În aceste condiţii, numărul de titulari nu reflectă întinderea repertoriului gestionat ori
utilizarea acestuia generatoare de drepturi”.
6.1.3 Concluzii
Problemele semnalate de organismele de gestiune colectivă se referă, pe de o parte, la
evoluţiile tehnologice care se traduc prin lacune de reglementare în prezent (ex: remuneraţia
pentru copia privată în domeniul digital) și, pe de altă parte, la disfuncţionalităţi ale OGC-
urilor.
Conform legislaţiei, întrucât OGC-urile sunt asociaţii de titulari de drepturi de autor, acestea
ar trebui să ia decizii, chiar administrative140 - la nivel de asociație, în interesul propriilor
asociați/titulari de drepturi. Scopul plafonării comisionului la 15% din sumele repartizate
titularilor de drepturi a fost să producă efecte patrimoniale maxime pentru aceştia din urmă şi
să-i protejeze de eventuale abuzuri din partea OGC-urilor, iar nu neapărat pentru a încuraja
înfiinţarea unui număr mare de OGC pentru fiecare domeniu. Astfel, punerea în aplicare a
cerinţelor unor OGC-uri de a se renunţa la plafonul de 15% pentru comisionul de colectare
sau de a-l majora este susceptibilă de a afecta în mod negativ titularii de drepturi.
În lumina acestui mod specific de funcţionare a pieţelor mai sus identificate, precum şi a
numeroaselor reglementări restrictive referitoare la desfăşurarea efectivă a concurenţei pe
aceaste pieţe, apreciem ca OGC-urile pot intra în concurenţă nu numai prin comisionul
perceput titularilor, ci și prin alte pârghii comerciale, precum calitatea serviciilor oferite
titularilor de drepturi.
O parte din problemele sesizate se referă la comportamentul ORDA în desemnarea
colectorului unic pentru diferite domenii de creaţie141.
În legătură cu problemele legate de clarificarea cadrului legislativ (ex: noţiunea de
„fonogramă” sau „remunerarea copiei private în mediul on-line”), opinăm că soluţionarea lor
ar putea conduce la îmbunătăţirea mecanismelor de piaţă existente, iniţiativa revenind
Guvernului (prin reglementatorul din domeniu, ORDA) și puterii legislative.
Ţinând cont de faptul că domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe este înalt
reglementat, considerăm că majoritatea disfuncţionalităţilor sesizate au legătură cu modul de
monitorizare și acţiune al reglementatorului și pot fi rezolvate conform legislației, inclusiv în

140
Spre exemplu, stabilirea comisionului procentual pentru administrarea portofoliului de opere.
141
În opinia autorităţii de concurenţă, ar fi benefic pentru domeniu ca ORDA să detalieze criteriul
reprezentativității, utilizând indicatori cu un grad de precizie ridicat. De asemenea, organismul de reglementare
ar putea considera util să folosească și criteriul unei capacităţi administrative performante a OGC-urilor,
caracterizată de indicatori, de asemenea, măsurabili.

109
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

instanţă, acestea neconstituind în mod automat probleme care să intre în sfera legislaţiei din
domeniul concurenţei, în lipsa unor argumente specifice.

6.2 Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ridicate de titularii de drepturi

Autoritatea de concurenţă a formulat cereri de informaţii către principalii membri ai


organismelor de gestionare colectivă din toate domeniile de creaţie, selectați în funcţie de
criteriul veniturilor repartizate către aceştia. Răspunsurile la solicitările astfel transmise au
relevat următoarele:
nu s-au identificat disfuncţionalităţi majore în ceea ce priveşte încasarea drepturilor de
-
autor cuvenite;
- s-au semnalat întârzieri la plata remunerațiilor cuvenite (de ex: în cazul UCMR-ADA,
ori al ARAIEX), justificate de pretinsa neîncasare a remuneraţiilor de la utilizatori.
Pentru îmbunătăţirea raporturilor cu organismele de gestiune colectivă s-au formulat
următoarele propuneri:
- modificarea statutelor OGC-urilor, astfel încât membrii să aibă un control real asupra
procesului de colectare (ex: să poată dispune efectuarea unui audit, pe cheltuiala OGC-
ului);
- înfiinţarea unui mecanism (de preferat, informatic) prin care să se asigure transparenţa
cu privire la modul de repartizare către membrii a remuneraţiilor colectate de la
utilizatori;
- îmbunătăţirea procesului de comunicare între membrii OGC-ului și crearea unui
mecanism facil prin care aceştia să îşi exprime votul în cadrul Adunării Generale.

6.3 Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ridicate de utilizatorii drepturilor


de autor și ai drepturilor conexe

Utilizatorii drepturilor de autor și ai drepturilor conexe, dar și întreprinderile care achită


remuneraţia pentru copia privată au semnalat următoarele aspecte:
 obligația de a achita remunerația pentru copia privată142 a fost menținută și după
aderarea României la Uniunea Europeană, când importatorii au fost încadrați ca
achizitori intracomunitari, situatie care nu este prevăzută de Legea nr. 8/1996.
În concordanţă cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, instanțele au pus
semnul egalităţii între calitatea de importator și aceea de achizitor intracomunitar, astfel încât
au decis că este obligatorie achitarea remuneraţiei compensatorii și pentru achiziţiile din
cadrul Uniunii Europene.
Obligaţia de plată este considerată incompatibilă cu principiul liberei circulații a serviciilor în
pieţa unică și cu Legea nr. 8/1996, care nu prevede ca achizitorii intracomunitari să plătească
remuneraţie compensatorie.
În acest sens, utilizatorul propune modificarea legii astfel încât să se trateze și această situaţie
particulară.
 au existat propuneri pentru desemnarea unui colector unic pentru toate drepturile de
autor și drepturile conexe care au legătură cu operele muzicale (compozitori, artiști
interpreți, producători), pentru a facilita procedura raportării operelor folosite și a
achitării remunerației datorate titularilor drepturilor de autor.
142
Adresa Despec România SRL, înregistrată cu RG nr. 9242/11.07.2018.

110
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Din formularea răspunsurilor primite, s-a observat o cunoaştere precară a mecanismelor de


funcţionare a legislației, prin faptul că s-a reclamat „impunerea” valorii remuneraţiilor de
către organismele de gestiune colectivă. De asemenea, s-a indicat imposibilitatea concretă a
negocierii respectivelor cuantumuri, datorită puterii de negociere reduse.
Din acest punct de vedere, menţionăm că Legea nr. 8/1996 prevede posibilitatea ca
metodologiile să poată fi renegociate din trei în trei ani, în forma sa recentă propunând chiar o
variantă mai uşor de parcurs în etapa negocierilor prin înlocuirea procedurii de arbitraj143 cu
procedura de mediere. La negocieri au acces atât utilizatorii, cât și structurile asociative ale
acestora, iar propunerea de inițiere a renegocierilor metodologiilor o pot avea atât OGC-urile,
cât și utilizatorii.
În acest sens, precizăm că o mare parte dintre metodologii nu au fost renegociate de o
însemnată perioadă de timp, cu excepţia celor aplicate pentru remuneraţia datorată de
radiodifuzori autorilor operelor muzicale.
Astfel, rămâne la latitudinea utilizatorilor folosirea propriilor drepturi, prevăzute în Legea nr.
8/1996, în cazurile în care cuantumul remuneraţiilor datorate este considerat ca fiind excesiv.

6.4 Disfuncţionalităţi și propuneri de reglementare ale ORDA

ORDA a identificat unele probleme în funcţionarea domeniului dreptului de autor și al


drepturilor conex, propunând soluţii144 pentru remedierea unora dintre acestea:
“1. Remunerația compensatorie pentru copie privată în mediul digital — începând din anul
2005, după modificarea Legii nr. 8/1996 survenită prin OG nr. 123/2005, autorii operelor
scrise și de artă vizuală nu au mai încasat remunerații pentru utilizările digitale ale operelor
lor (lit. c) alin. (1) din art. 1072 din Legea nr. 8/1996 a fost abrogată).
În aceste condiții, autorii operelor scrise și de artă vizuală nu se bucură de același regim cu
cel instituit de lege în cazul autorilor de opere muzicale sau cinematografice, sau al artiștilor
interpreți și producătorilor de fonograme, care beneficiază de remunerații pentru acest tip de
utilizare în mediul digital.
2. Editorii de opere scrise sunt recunoscuți și protejați ca titulari de drepturi, în condițiile art.
3 alin. (4) din Legea nr. 8/1996.
În aceste condiții, ei trebuie să aibă posibilitatea de a deveni membri direcți ai organismelor
de gestiune colectivă, la fel ca editorii de muzică, care încasează remunerațiile cuvenite
direct de la organismele de gestiune colectivă din domeniul operelor muzicale.
Sumele cuvenite editorilor de opere scrise, în cazul copiei private, se repartizează prin
asociațiile de editori, pe baza unui protocol (art. 116 alin. 2 din Legea nr. 8/1996).
Legea nr. 8/1996 nu instituie sancțiuni față de asociațiile de editori, similare celor prevăzute
pentru organismele de gestiune colectivă, în cazul nerepartizării remunerațiilor.
Practica ultimilor ani arată că asociațiile de editori nu au parcurs procedurile legale în
vederea semnării protocolului și nu au îndeplinit obligația de a depune la ORDA, în primul
trimestru al fiecărui an, rapoartele conținând sumele încasate de la organismul de gestiune
colector unic și sumele repartizate editorilor, în anul precedent, precum și raportul comisiei
de cenzori pentru aceeași perioadă.
3. Remunerația echitabilă datorată pentru împrumutul public efectuat prin biblioteci – Încă
din anul 2006, Comisia Europeană a semnalat faptul că prevederile Directivei 2006/115/CE

143
Considerată anevoioasă și costisitoare atât de OGC-uri, cât și de utilizatori.
144
Adresa ORDA înregistrată la Consiliul Concurenţei cu RG nr. 1118/28.01.2019.

111
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

(versiune codificată a Directivei 92/100/CEE) au fost transpuse în cuprinsul Legii nr. 8/1996,
într-o manieră inaplicabilă, fiind excluse toate bibliotecile de la plata acestei remunerații
(art. 18 alin. (3) din Legea nr. 8/1996).
ORDA a subliniat necesitatea modificării corespunzătoare a legislației naționale în
corespondența sa cu Cancelaria Primului Ministru — Departamentul Relații cu Publicul,
Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Educației și Cercetării Naționale,
Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Agentul Guvernamental al României
pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene și a trimis MCIN propuneri legislative privind
eliminarea acestei neconcordanțe.
4. Comunicarea publică în scop ambiental/lucrativ
În prezent, în România, în cazul comunicării publice în scop ambiental/lucrativ:
- cinci organisme de gestiune colectivă sunt îndreptățite să colecteze remunerații
forfetare, în funcție de suprafața spațiului comercial sau de încadrarea spațiului de
cazare în care se comunică public opere și produse purtătoare de drepturi
conexe.Aceste sume pot fi indexate anual, pe baza indicelui de inflație stabilit la nivel
național;
- există cinci metodologii, care stabilesc obligațiile de plată ale utilizatorilor145 pentru
comunicare publică în scop ambiental și lucrativ;
- având în vedere reclamațiile unor utilizatori privind procedurile diferite de licențiere
ale organismelor de gestiune colectivă (spre exemplu, pe baza declarației pe proprie
răspundere a utilizatorilor, în cazul CREDIDAM și pe baza documentației, în cazul
UPFR), ORDA a constatat discrepanțe semnificative privind numărul utilizatorilor
plătitori identificați de organismele de gestiune colectivă146
Acest fapt indică o bază de plătitori redusă și perceperea unor tarife care nu sunt rezonabile
în raport cu valoarea economică a utilizării, ținând seama de caracteristicile și de sfera de
utilizare a operelor, precum și de valoarea economică a serviciului prestat de organismul de
gestiune colectivă.
O măsură radicală, adoptată ca urmare a dificultăților întâmpinate de transportatori, a fost
emiterea Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuintei nr. 1148/2014,
prin care au fost modificate condițiile stabilite de Registrul Auto Român în vederea acordării
clasificărilor mijloacelor de transport.
Pentru categoriile IV, III, II și I nu este necesară prezența unui radio, casetofon sau a unui
CD player la bordul autobuzului/microbuzului, tocmai pentru ca muzica să nu mai fie
comunicată public, iar utilizatorii să nu mai achite remunerații către organismele de gestiune
colectivă.
Această soluție nu este în folosul titularilor de drepturi (care au creat opere, în ideea ca
acestea să fie utilizate) și nici a consumatorilor, a publicului larg.
Soluțiile propuse de ORDA, ce au scopul de a elimina problemele existente în domeniul
comunicării publice, sunt:

145
Utilizatorii sunt, fără a se limita, unitățile de alimentație publică (restaurante, baruri, cofetării, pizzerii,
terase), unitățile comerciale (magazine de orice tip. supermarket, galerii comerciale etc.), unitățile de cazare
(hoteluri, moteluri, cabane, campinguri, popasuri turistice, pensiuni), târgurile și expozițiile (expoziții de
artă/carte, standuri mobile), aeroporturi, gări și stații de metrou, parcări, stadioane, mijloace de transport
călători (transport public, metrou, autocare).
146
Spre exemplificare, în urma controalelor privind activitatea desfășurată în anul 2014 de organismele de
gestiune colectivă a reieșit următoarea diferență: UCMR ADA — 11.000 utilizatori plătitori, UPFR — 8.000
utilizatori plătitori și CREDIDAM — 4.000 utilizatori plătitori.

112
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

- stabilirea unei singure metodologii, în care remunerațiile vor fi stabilite sub forma de
sume fixe pentru fiecare categorie de utilizatori;
- existența unui singur/unic colector: cel mai concludent exemplu este Protocolul
privind desemnarea colectorului comun pentru comunicarea publică ambientală a
operelor audiovizuale, încheiat între DACIN-SARA și UPFR, cel din urmă fiind
colectorul comun (Decizia ORDA nr. 6/2016);
Oficiul a consultat părțile interesate, iar asociațiile utilizatorilor (HORA și COTAR), cât și
organismele de gestiune colectivă ARAIEX și UNART s-au pronunțat cu privire la
desemnarea unui singur colector în cazul remunerațiilor datorate artiștilor interpreți sau
executanți și producătorilor de fonograme.
5. Informații privind operele utilizate (play-list) - anumite organisme de gestiune colectivă și
anumiți utilizatori consideră că aceste informații sunt „secret de afaceri” și că pot fi
comunicate numai organismului colector unic, dar nu și organismelor de gestiune
beneficiare.
Organismele de gestiune colectivă au dreptul/obligația să ceară utilizatorilor sau
intermediarilor acestora să furnizeze, în format scris și electronic, în termen de 30 de zile de
la solicitare, informațiile și documentele solicitate pentru determinarea cuantumului
remunerațiilor, precum și informații privind operele utilizate, ștampilate și semnate de
reprezentantul legal (art. 162 lit. f din Legea nr. 8/1996 republicată).
Nerespectarea acestei obligații de către utilizatori constituie contravenție și se sancționează
cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei (art. 190).
Pentru a facilita îndeplinirea obligațiilor aflate în sarcina utilizatorilor, Legea nr. 8/1996
stabilește existența unui organism de gestiune colector unic.
Mai exact, utilizatorii plătesc remunerațiile datorate și transmit informațiile (play-list-urile)
către colectorul unic, care are următoarele obligații legale cumulative (art. 168 din Legea nr.
8/1996):
- eliberează autorizarea prin licența neexclusivă, în forma scrisă, în numele tuturor
organismelor de gestiune colectivă beneficiare;
- asigură transparența activităților de colectare, precum și a costurilor aferente în
raporturile cu organismele de gestiune colectivă beneficiare. Acestea au obligația de
a sprijini activitatea de colectare;
- evidențiază atât sumele colectate în conturi analitice distincte, cât și cheltuielile de
colectare, care trebuie să fie justificate prin documente privind acoperirea reală a
costurilor de colectare;
- nu poate repartiza sumele colectate nici între organismele beneficiare, nici propriilor
membri, decât după depunerea la ORDA a unui protocol încheiat intre organismele
beneficiare, prin care se stabilesc criteriile privind repartizarea sumelor colectate.
Repartizarea remunerațiilor se face în mod justificat și documentat, iar sumele datorate
autorilor, ca urmare a utilizării operelor lor, beneficiază de aceeași protecție ca și salariile și
nu pot fi urmărite decât în aceleași condiții.
Aceste sume sunt supuse impozitării conform legislației fiscale în materie (art. 206 alin. (2)
din Legea nr. 8/1996).
Ținând seama de prevederile legale anterior enumerate, este evident că aceste informații
(play-list) nu reprezintă secret de afaceri și că nu există impedimente de natură legală cu
privire la transmiterea lor și către organismele beneficiare”.

113
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

CAPITOLUL 7. TEORIA AFECTĂRII CONCURENŢEI

Cu titlu prelimiar, reiterăm faptul că domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe este
susceptibil de a intra sub incidența legislației în domeniul concurenței.
Organismele de gestiune colectivă s-au constituit în conformitate cu O.G. nr. 26/2000, astfel
cum este prevăzut în Legea nr. 8/1996, reprezentând, din punct de vedere al Legii
concurenței, asociații de întreprinderi, care pot intra sub incidența regulilor de concurență, în
sensul de a putea încheia înțelegeri, emite decizii ale asociațiilor de întrepridneri sau a se
angaja în practici concertate, ori a abuza de poziția lor dominantă.
În același timp, au fost puse în evidență caracteristicile domeniului, ce îi conferă specificul
recunoscut, atât pe plan intern, cât și internațional, printre care gradul ridicat de reglementare,
la care s-a ajuns în timp, pe măsură ce normele au evoluat.
Eficientizarea mecanismelor de colectare și de repartiţie a veniturilor a intervenit ca urmare a
încercărilor, mai mult sau mai puţin individuale ale titularilor de drepturi, de a-şi valorifica
drepturile, încercări nereușite pe deplin.
În lipsa cadrului de reglementare, titularii de drepturi ar fi fost nevoiţi să încheie contracte cu
fiecare utilizator şi să urmărească activitatea fiecăruia în parte pentru a-şi primi remuneraţia
cuvenită, ceea ce ar conduce la dificultăți vădite și imediate în valorificarea propriilor
drepturi, în detrimentul activității intelectuale principale.
De asemenea, utilizatorii ar fi fost nevoiţi să obţină licenţă pentru fiecare operă utilizată, de la
fiecare dintre titularii de drepturi responsabili de crearea acesteia (ex.: pentru o singură operă
muzicală, este necesară atât licenţa din partea producătorului, cât şi din partea textierului,
compozitorului, artistului interpret etc.).
Reglementările au urmărit în permanenţă protecţia autorilor de creaţii intelectuale, deoarece
creaţiile intelectuale reprezintă motorul pentru dezvoltarea unor domenii economice sau chiar
pentru crearea unor noi domenii economice (ex: software, inteligenţă artificială etc.), care, la
rândul lor, influențează, în cascadă, întreaga economie. Cu toate acestea, utilitatea creațiilor
este validată de piață, prin obiceiurile de consum și modalitatea de valorificare concretă a
fiecărui utilizator.
Cu toate acestea, s-a constatat că valorificarea operelor create, cu puține excepții, nu conduce
la o repartizare echitabilă, între autori și utilizatori, a remunerațiilor rezultate din exploatarea
creațiilor intelectuale. Piața, ca atare, nu poate să repartizeze eficient resursele, sens în care a
fost necesară intervenția autorităților în acest proces, astfel încât autorii să poată primi o parte
echitabilă din veniturile rezultate ca urmare a exploatării acestor creații.
În timp, s-a ajuns la concluzia că este necesară existența unor organisme care să se ocupe
preponderent de identificarea utilizatorilor de opere de autor și să îndeplinească rolul de a
reprezenta pe autorii de opere de creație intelectuală, ceea ce a condus la crearea asociațiilor
de titulari ai drepturilor de autor sau a drepturilor conexe.
În lipsa acestor măsuri de reglementare, drepturile recunoscute autorilor de creații intelectuale
nu ar putea fi realizabile decât în mică măsură, ceea ce ar descuraja autorii de opere
intelectuale, conducând, în final la o încetinire a dezvoltării pe multiple planuri.
Ca urmare, în Uniunea Europeană, prin directivele care se ocupă de drepturile de autor și
drepturile conexe s-a reușit armonizarea legislației din statele membre, obţinându-se cadrul
necesar pentru dezvoltarea unei piețe unice și în acest domeniu.

114
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Respectarea legislației naționale nu constituie o barieră pentru utilizatori, ci, din contră,
creează cadrul ca operele să ajungă la cunoștința publicului și să poată fi exploatate de un
număr cât mai mare de utilizatori prin sistemul de licențiere neexclusivă.
Obligativitatea acestui sistem are rolul de a recompensa în mod echitabil pe autorii operelor
de creație intelectuală, prin trasarea unui echilibru între drepturile și interesele autorilor de
creaţii intelectuale și drepturile și interesele utilizatorilor acestor creaţii.
În caz contrar, creaţiile intelectuale nu ar fi fost încurajate îndeajuns, având în vedere faptul că
autorii, persoane fizice, au nevoie de mijloace de subzistenţă, care să le permită să își dedice
timpul activităţii de creaţie.
Deşi există monopol pentru fiecare operă în parte, creat de exclusivitatea prevăzută de lege, în
practică, titularii de drepturi nu pot abuza de respectiva poziţie, datorită înaltului grad de
substituibilitate la nivelul ofertei. Mai mult, fenomene precum pirateria și contrafacerile
neautorizate au ca efect dimiuarea puterii de piață a titularilor, datorită dificultăților acestora
în a se apăra în mod eficient împotriva utilizării neautorizate și neremunerate, în lipsa unor
mijloace adecvate de protecție.
Astfel, în lipsa reglementării detaliate a domeniului, funcţionarea pieţelor nu ar fi produs
efecte benefice, pe care le generează, în mod firesc, mecanismul liberei concurențe, întrucât:
- din perspectiva ofertei, s-ar diminua numărul creaţiilor intelectuale, în lipsa
mijloacelor de subzistenţă, cauzate de imposibilitatea valorificării eficiente a
drepturilor patrimoniale aferente;
- din perspectiva cererii, ar crește incidența fenomenelor de contrafacere și piraterie147,
s-ar reduce accesul utilizatorilor la operele originale și ar putea crește preţurile pentru
operele existente pe piață etc.
Prin prezentul raport, au fost identificate trei categorii distincte de pieţe, care pot fi
considerate pieţe relevante în cazul analizării unor practici anticoncurenţiale și care, de altfel,
corespund practicii decizionale a Comisiei Europene148:
- piețe pe care acționează titularii de drepturi și organismele de gestiune colectivă (în
furnizarea de servicii de administrare a dreptului de autor și a drepturilor conexe);
- pieţe pe care acționează numai OGC-urile (în administrarea drepturilor de autor pentru
alte organisme de gestiune colectivă);
- piețe pe care acționează organismele de gestiune colectivă mandatate de titularii de
drepturi și utilizatorii operelor/creațiilor (în licențierea drepturilor de autor către
utilizatori).
Categoriile de pieţe identificate mai sus sunt practic create și configurate prin legislaţie, atât
ca cerere/ofertă, cât și ca mecanisme de piață prin care acestea se manifestă.
Merită precizat faptul că, spre deosebire de alte domenii în care sunt incidente regulile
generale privind concurenţa imperfectă149, restrângerea cadrului în care se manifestă
concurenţa, prin legislaţie, a condus la efectele benefice mai sus menționate.

147
Care scad calitatea produsului achiziționat.
148
Deciziile cazului Sony/BMG (Decizia din 19.07. 2004 - Cazul COMP/M.3333 — SONY/BMG - paragrafele
25 şi 26 (OJ L 62, 9.3.2005, p 30); şi Decizia din 3.10.2007 - cazul COMP/M.3333-SONY/BMG - paragraful 22
(OJ C 94, 16.4.2008, p.19)) şi cazului Seagram/Polygram (Decizia din 21.09.1998 – Cazul IV/M.1219
Seagram/Polygram – paragraful 17, OJ C 309, 9.10.1998).

115
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Astfel, aceleași măsuri care, pe alte piețe, descurajează jocul liber al concurenţei, în domeniul
dreptului de autor și a drepturilor conexe au rolul de a susţine și încuraja autorii să creeze
opere. În acest scop, legislaţia obligă la colectarea și repartizarea remuneraţiilor cuvenite
titularilor de drepturi prin intermediul organismelor de gestiune colectivă pentru anumite
categorii de drepturi150.
Din aceeași perspectivă, cadrul legal aplicabil în domeniul dreptului de autor și al drepturilor
conexe, limitează posibilitatea organismelor de gestiune colectivă de a abuza de poziţia pe
care acestea o deţin pe piaţă, atât în ceea ce priveşte stabilirea comisioanelor (reținute de către
OGC-uri de la titulari) și modalitatea utilizării acestora, cât și din punctul de vedere al
nivelului tarifelor percepute utilizatorilor.
Mai mult, existenţa unei remuneraţii forfetare minime, din unele metodologii în vigoare, nu
dă posibilitatea organismelor de gestiune colectivă de a abuza de poziţia dominantă deţinută
în domeniile de creaţie, datorită următoarelor argumente:
- modalitatea de negociere a metodologiilor și a instrumentelor de contestare a
acestora151, reglementate prin lege152;
- reglementarea unor remuneraţii forfetare – deci sume prestabilite, rezultate tot din
negociere, pentru majoritatea categoriilor de drepturi.
În același sens, poziţia de monopol sau poziţia dominantă deţinută de OGC-uri pe pieţele
relevante respective, pentru care negociază metodologii, nu presupune în mod automat
păstrarea acestei poziţii în procedura de negociere a metodologiilor. Astfel, în cadrul fiecărei
proceduri de negociere, OGC-ul aferent reprezintă numai o parte dintre categoriile de părți
interesate ce iau parte la negociere, ce se desfășoară conform procedurii amănunțit
reglementate.
În concluzie, pentru categoriile de piețe evidențiate mai sus, cadrul de reglementare riguros
apare ca benefic domeniului, asigurând un maximum de eficiență, în condițiile în care jocul
liber al concurenței a relevat, în timp, precara valorificare a operelor.
Astfel, analiza domeniului din punct de vedere al Theory of Harm153, conduce la constatarea
unor anumite disfuncționalități pe piețele relevante, ce țin de: transparența asimetrică a
informațiilor despre piață, existența unor monopoluri, exces de reglementare sau intervenții
guvernamentale insuficient fundamentate etc.

149
Situația de pe o piață în care condițiile necesare pentru existența concurenței perfecte nu sunt satisfăcute.
Concurența perfectă reprezintă o formă ipotetică a pieței în care niciun producător sau consumator nu are puterea
de a influența prețurile de pe piață.
150
Gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea următoarelor drepturi: dreptul la remunerație
compensatorie pentru copia privată; dreptul la remunerație echitabilă pentru împrumutul public prin intermediul
bibliotecilor; dreptul de suită; dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale; dreptul de comunicare publică a
operelor muzicale, cu excepția proiecției publice a operelor cinematografice; dreptul la remunerație echitabilă
recunoscut artiștilor interpreți şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică şi radiodifuzarea
fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora; dreptul de retransmitere prin cablu;
dreptul la compensație echitabilă pentru operele orfane; dreptul de licențiere multiteritorială online a utilizărilor
operelor muzicale.
151
Instrumentele de contestare au devenit mai accesibile după înlocuirea procedurii de arbitraj (așa cum era
utilizată înainte de modificarea Legii nr. 8/1996, în anul 2018), considerată de părţi anevoioasă şi costisitoare, cu
procedura de mediere.
152
Mediere și, respectiv, cale contencioasă.
153
Teoria afectării concurenței reprezintă o ipoteză referitoare la modul în care pot apărea efecte
anticoncurențiale pe o piață, efecte ce influențează în mod negativ consumatorii.

116
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

CAPITOLUL 8. CONCLUZII

Deși domeniul dreptului de autor are particularități multiple față de alte domenii în care sunt
incidente regulile din dreptul concurenței, analiza acestuia a pus în evidență aplicabilitatea
conceptelor utilizate pe larg în doctrina concurenței: întreprinderi; asociații de întreprinderi;
piețe relevante; cerere și ofertă; competitivitate.
Din acest punct de vedere, remarcăm înaltul grad de reglementare al mecanismelor prin care
remunerațiile sunt colectate de OGC-uri și, ulterior, repartizate titularilor de drepturi de autor
și de drepturi conexe.
În funcție de rolul diverșilor actori care activează în domeniu, precum și de specificul
activităților economice desfășurate, au fost identificate posibile piețe relevante:
- piețe pe care acționează titularii de drepturi și organismele de gestiune colectivă (în
furnizarea de servicii de administrare a dreptului de autor și a drepturilor conexe);
- pieţe pe care acționează numai OGC-urile (în administrarea drepturilor de autor pentru
alte organisme de gestiune colectivă);
- piețe pe care acționează organismele de gestiune colectivă mandatate de titularii de
drepturi și utilizatorii operelor/creațiilor (în licențierea drepturilor de autor către
utilizatori).
Pe lângă cele trei piețe, mai sus detaliate, pot fi delimitate alte posibile piețe, în funcție de
natura obligatorie sau facultativă a gestiunii drepturilor în cauză, conform clasificării din
legislația care guvernează domeniul drepturilor de autor.
Deși supuse gestiunii colective obligatorii, drepturile aferente pot fi valorificate pe o piață
concurențială, în măsura în care există mai multe organisme de gestiune colectivă, înființate
chiar de titularii de drepturi.
Organismele de gestiune colectivă s-au constituit în conformitate cu O.G. nr. 26/2000, astfel
cum este prevăzut în Legea nr. 8/1996, reprezentând, din punct de vedere al Legii
concurenței, asociații de întreprinderi, care pot intra sub incidența regulilor de concurență, în
sensul de a putea încheia înțelegeri, emite decizii ale asociațiilor de întrepridneri sau a se
angaja în practici concertate, ori a abuza de poziția lor dominantă.
În același sens, poziţia de monopol sau poziţia dominantă deţinută de OGC-uri pe pieţele
relevante respective nu implică în mod automat păstrarea acestei poziţii în procedura de
negociere a metodologiilor, întrucât fiecare OGC reprezintă numai o parte între categoriile de
părți participante la negociere, conform procedurii amănunțit reglementate. Această poziție de
aparentă forță a OGC-urilor este redusă, de asemenea, de aplicarea unui cadru legal strict
referitor la stabilirea comisioanelor și a tarifelor pe care acestea le pot percepe titularilor de
drepturi, respectiv utilizatorilor.
Mai mult, negocierea cuantumului remuneraţiilor, de către utilizatori în contradictoriu cu
OGC-urile și accesul la instanță au drept conescință reducerea puterii de piață, în lumina
monopolului pe care acestea din urmă îl dețin pe majoritatea piețelor de licențiere a
drepturilor de autor către utilizatori.
Datorită specificităţilor pieţei şi contrar teoriei generale privind libertatea comerțului și a
jocului liber al cererii și ofertei, protecția drepturilor patrimoniale ale titularilor de drepturi de
autor este aptă să producă efectele pozitive preconizate atȃt pentru pieţele analizate, cȃt și
pentru alte domenii de activitate. Printre aceste efecte se numără recompensarea, în mod
echitabil, a titularilor de drepturi asupra operelor de creație intelectuală, prin trasarea unui just
echilibru între drepturile și interesele autorilor și cele aparținând utilizatorilor acestor creaţii.
117
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

Pentru categoriile de piețe evidențiate mai sus apare ca fiind benefic cadrul de reglementare
riguros ce asigură un maximum de eficiență, în condițiile în care jocul liber al cererii cu oferta
(de altfel, regulă generală a piețelor pe care se manifestă concurența) a relevat, în timp,
precara valorificare a operelor.
Astfel, analiza domeniului din punct de vedere al Theory of Harm154 conduce la constatarea
anumitor deficiențe pe piețele analizate, ce țin de transparența asimetrică a informațiilor
despre piață, existența unor monopoluri, exces de reglementare sau intervenții
guvernamentale insuficient fundamentate etc.
Deși analiza de cunoaștere a piețelor specifică prezentei investigații sectoriale nu a relevat
indicii privind posibila existență a unor practici anticoncurențiale în acest domeniu, nu
excludem, a priori, existența unor astfel de practici și comportamente care să restrângă,
împiedice ori să denatureaze concurența, aceste aspecte urmând a fi analizate, punctual, din
oficiu sau la plângere, dacă există suficient temei de fapt şi de drept.

154
Teoria afectării concurenței reprezintă o ipoteză referitoare la modul în care pot apărea efecte
anticoncurențiale pe o piață, efecte ce influențează în mod negativ consumatorii.

118
Raport preliminar - investigația sectorială privind dreptul 2019
de autor și drepturile conexe

CAPITOLUL 9. PROPUNERI

Ca urmare a analizei materiei dreptului de autor și a drepturilor conexe, precum și în


congruență cu propunerile efectuate de ORDA (rezultate în urma interacțiunii continue cu
actorii de pe piață, specifică rolului său de reglementator), autoritatea de concurenţă este în
măsură a formula o serie de propuneri, având ca scop optimizarea funcționării domeniului, din
perspectiva anumitor clarificări conceptuale și a extinderii ariei de reglementare.
Pe de o parte, din corespondenţa purtată între autoritatea de concurenţă și ORDA, au rezultat
unele iniţiative ale reglementatorului, care vizează completarea legislaţiei în domeniu, precum
și armonizarea acesteia cu recenta Directivă (UE) 2017/1564 a Parlamentului European și a
Consiliului din 13 septembrie 2017 privind anumite utilizări permise ale anumitor opere și
ale altor obiecte ale protecţiei prin drept de autor și drepturi conexe în beneficiul persoanelor
nevăzătoare, cu deficienţe de vedere sau cu dificultăţi de citire a materialelor imprimate și de
modificare a Directivei 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de
autor și drepturilor conexe în societatea informaţională. Aceste măsuri, pe care autoritatea de
concurență le apreciză pertinente, au în vedere în special urmatoarele:
- stabilirea unei singure metodologii pentru domeniul comunicării publice în scop
ambiental și lucrativ, remunerațiile reprezentând sume fixe pentru fiecare categorie de
utilizatori;
- introducerea, în cadrul Legii nr. 8/1996, a posibilității autorilor operelor scrise de a
percepe remuneraţii pentru copia privată în mediul digital;
- reglementarea relaţiei dintre edituri și asociaţiile de edituri, pentru a se putea controla
în mod real acuratețea remuneraţiilor cuvenite editurilor (titulari de drepturi);
- modificarea corespunzătoare a legislaţiei naţionale, pentru a include remuneraţia
echitabilă datorată pentru împrumutul public efectuat prin biblioteci.
Pe de altă parte, corespondența purtată cu organismele de gestiune colectivă, precum și cu
utilizatorii, a relevat o serie de propuneri suplimentare, apreciate de autoritatea de concurență
ca fiind oportune, cu ocazia analizei aprofundate a domeniului dreptului de autor, sens în care
propunem reglementatorului inițierea/analiza oportunității modificării cadrului legislativ:
- includerea, în legislație, a categoriei „achizitorilor intracomunitari” ca datorând
remunerație compensatorie pentru copia privată, alături de fabricanți și/sau importatori
de suporturi pe care se pot realiza înregistrări sonore sau audiovizuale/reproduceri ale
operelor exprimate grafic, precum si de aparate concepute pentru realizarea de copii;
- clarificarea noţiunilor „fonogramă publicată în scop comercial” și „fonogramă de
comerţ”;
- introducerea unor indicatori măsurabili155 privind caracterul reprezentativ al unui
organism de gestiune colectivă, ales sau desemnat de către ORDA drept colector unic;
- scutirea sau reducerea taxei de timbru, în cazul proceselor pe fond patrimonial în
domeniul dreptului de autor, având în vedere că o însemnată parte a divergențelor
dintre OGC-uri sau dintre OGC-uri și utilizatori, respectiv ORDA, sunt de competența
instanțelor judecătorești, cu efectul consolidării unei jurisprudențe unitare în materie.
În final, aderarea la bazele de date internaţionale, atât a organismelor de gestiune colectivă,
cât și a utilizatorilor ar eficientiza procesul de monitorizare și colectare a remuneraţiilor, cu
efect în sporirea transparenței de proces, atât faâă de titularii de drepturi, cât și față de ORDA.

155
Spre exemplu: dimensiunea repertoriului de opere gestionat, indicatori de caracterizare a capacității
administrative, rapiditatea cu care repartizează sumele colectate către organismele de gestiune colectivă
beneficiare etc.

119