RAPORTUL LOGOPEDIC SI PLANUL DE

INTERVENTIE

ANDREEA NĂSTASE
PREȘEDINTE ILB
PSIHOLOG CLINICIAN
LOGOPED
PSIHOTERAPEUT CBT
 CUM DEVIN LOGOPED LEGAL?

www.copsi.ro
DIFERENTIEREA CONCEPTELOR

VORBIREA

LIMBAJUL

COMUNICAREA
 TULBURARILE DE LIMBAJ

Tulburări de
pronunție:
•Dislalia
•Rinolalia
•Dizartria
TULBURARI DE RITM SI FLUENTA

Bâlbâiala

Bradilalia Tahilalia
 TULBURARI DE VOCE

Afonia
(vorbirea in
șoaptă)

Disfonia
Fonastenia
(răgușeala)
TULBURĂRI DE SCRIS CITIT

Disgrafia Alexia

Discalculia Dislexia
TULBURĂRI POLIMORFE

Alalia

Afazia
 TULBURĂRI DE DEZVOLTARE A
LIMBAJULUI

Mutismul total sau selectiv

Retardul de limbaj
 TERMINOLOGIE

• Comunicare: procesul de transmitere (exprimare) şi recepţionare a

limbajului;
• Vorbire: reprezintă exprimarea orală a limbajului;

• Comunicare non-verbală: cuprinde gesturile, expresiile faciale, privirea

„ochi în ochi”, postura, toate acestea reprezentând aşa numitul „limbaj
mimico – pantomimic”.
 ETAPE PREVERBALE ALE COMUNICĂRII

• intrauterin, fătul aude sunetele produse de glasul mamei ;

• nou-născutul este capabil să distingă vocea mamei încă din primele ore de la
naştere;
• la 2 luni, copilul îşi miscă buzele de parcă ar vorbi;
• la 3 - 4 luni începe să comunice cu mama lui, „se înviorează când îi aude
glasul”, „gângureste când mama îi vorbeşte” şi „se opreşte atent aşteptând,
parcă, continuarea”;
• la 5 luni se joacă cu sunetele (consoane şi vocale);
• la 6 luni „lalalizează” reuşind chiar să asocieze doua sunete sau silabe: „a-la-
la”, „a-ta-ta”;
 ETAPE PREVERBALE ALE COMUNICĂRII

• la 7 - 8 luni asociază frecvent silabe - „ta-ta”, „ma-ma-ma”;

• la 12 luni copilul foloseste „cuvântul – propoziţie” sau „holofrazic”:
„papa” este echivalentul pentru „mama, vreau să mănânc”;
• la 18 luni, asociază cuvintele după simbolul lor: „mama, papa” echivalând
cu aceeasi propoziţie, „mama, vreau să mănânc”.
• Copilul îşi dezvoltă capacitatea de comunicare înainte de a achiziţiona toate
mijloacele vorbirii propriu-zise; iniţial, foloseşte numai substantive comune,
ulterior apar verbele şi pronumele personal.
 Factori care influențează dezvoltarea
limbajului
• Factori genetici – dobândirea limbajului este determinată genetic
• Factori fizici – suferință intrauterină, greutatea mică la naștere, otite
recurente
• Calitatea stimulării –vorbire explicită, ascultarea copilului, față de
cantitatea vorbirii
• Sexul – fetele vorbesc mai repede decât băieții
• Gemelaritatea – gemenii vorbesc mai greu
• Familia numeroasă – dobândirea limbajului se face mai greu
• Nivelul socio-cultural al familiei –în clasele de mijloc limbajul se
dobândește mai repede, avantajul se vede în jurul vârstei de 3 ani
• Familiile bilingve – copiii deprind ambele limbi cu ușurință
 Etiologia afectării limbajului
• Anomalii structurale şi funcţionale ale creierului -dominanţă
crebrală mixtă, tulburări de atenţie, dificultăţi de coordonare motorie

• particularităţi neuroanatomice în emisferul stâng,

• Factorii genetici

• Maturizare neuronală diferită - mielinizare întârziată, un grad de

limitare în procesele de maturizare neuronală

• Tulburările auditive fie permanente, fie temporare

- Otite

- Tulburări senzoriale
 Etiologia afectării limbajului
• Factorii de mediu : statusul socio-economic şi cultural, mărimea
familiei, neglijarea sau abuzul, complicaţiile de tip hipoxic-ischemic la
naştere, malnutriţia, oportunităţile educaţionale şi şcolare oferite copilului
cresc sau scad performanţele lingvistice ale acestuia;
• Factorii cognitivi
• Generali - viteza proceselor cognitive
• Speciali - memoria auditivă privind cuvintele,
- abilităţile de procesare şi menţinere a informaţiei lingvistice.
Calitatea memoriei auditive este legată de dobândirea unor noi cuvinte şi de
obţinerea deprinderilor de scris şi citit.
 EVALUAREA LOGOPEDICĂ INVESTIGHEAZA

1.Limbajul receptiv/impresiv
2.Limbajul expresiv
3.Lexicul si sintaxa
4. Examinarea motricitatii (fina , grosiera)
5.Capacitatea de a comunica – limbajul functional
6.Capacitatea de a povesti
7. Examinarea auzului
8. Examinarea respiratiei
9.Examinarea vocii
 Evaluarea limbajului
• Se realizează discret, în prezența părinților, după ce evaluatorul s-a apropiat de
copil:
• Observând modul de comunicare – nivel, calitate - între părinți/mama și copil.
• Părinții participă la evaluarea limbajului
• Copiii mici uneori refuză să vorbească în prezenţa străinilor.
• Jocurile imaginative şi descrierea imaginilor
• Pentru copiii mai mari conversaţia despre evenimente recente de viaţă, despre
sportul preferat, programe de televiziune preferate este benefică pentru evaluarea
limbajului.
• Se va evalua şi auzul.
• Evaluarea clinică medicală este completată de evaluarea psihologului clinician și a
logopedului.
 Evaluarea limbajului

• În camera de evaluare copilul și părintele sunt observați în

interacțiune și în comunicarea verbală și non-verbală.
Comunicare non-verbală – privește spre evaluator sau părinte când
este strigat pe nume, privește în direcția indicată, privește în direcția în
care privește evaluatorul sau părintele, privește spre părinte când i se
solicită , privește adulții pentru a le observa reacția la apariția unui
stimul nou sau ca urmare a unei acțiuni a copilului
- arată cu degetul spre ce-și dorește
- ia adultul de mână și îl duce în direcția în care își
dorește
- aduce adultului jucării/obiecte pentru a se juca
împreuna/ a-i arăta ceva
 Evaluarea limbajului
• Limbajul verbal

- recunoașterea obiectelor uzuale (receptiv);

- denumirea obiectelor (expresiv);
- formularea propozițiilor;
- învățarea cuvintelor noi și folosirea lor adecvată;
- prozodia ;
- așezarea cuvintelor în propoziție;
Aspecte patologice în evaluarea limbajului

- Dacă limbajul verbal este achiziționat, pare că nu are funcție de

comunicare – “vorbesc pe limba lor”;
- Folosesc pronumele la persoana a II a și a III a și au dificultăți în
învățarea și folosirea pronumelui de persoana I;
- Ecolalia imediată și întârziată;
- Prozodia particulară a tonului vocii;
- Dificultăți de a iniția sau a continua o conversație;

- Nu însoțesc o conversație de limbaj non-verbal.

 TULBURĂRILE DE PRONUNȚIE

DISLALIA
• Este cea mai răspândită formă a tulburărilor de pronunţie!

• Dislalicul nu prezintă dificultăţi în înţelegere şi exprimare, ci doar dificultăţi de realizare

sonoră.
• Tulburări de pronunţie (articulaţie), constând în deformarea, substituirea, omiterea şi
inversarea anumitor sunete în vorbirea spontană şi în cea reprodusă.
DISLALIA - SIMPLA/ GENERALĂ
- MONOMORFĂ/ POLIMORFĂ
- TETISM
 În funcție de sunetele afectate, dislalia se poate clasifica (după Verza):

● BETACISM (B) JOTACISM (J) AFRICATE (C,G)

● CAPACISM (C) NUTACISM (N) SIFLANTE (S)
● DELTACISM (D) PITACISM (P)
ȘUIERĂTOARE(Ș,J)
● FITACISM (F) TETACISM (T) VIBRANTA (R)
● GAMACISM (G) VITACISM (V) SIGMATISM (S)
● HAPACISM (H)
MUTACISM (M) ZITACISM (Z)
● ROTACISM (R) LAMBDACISM (L)

● Când în loc de denaturarea unui fonem apare înlocuirea acestuia (paralalia), adăugăm
prefixul „para”: pararotacism, parafitacism, etc.
22
 INSTRUMENTAR NECESAR ÎN CABINET
PENTRU EVALUARE

1. Materiale logopedice pentru examinarea musculaturii aparatului

fonoarticulator

2. Spatule din lemn

3. Paletarul logopedic

4. Fișa de pronunție

5. Instrumente de suflat

6. Mănuși de unică folosință

7. Softuri educaționale, aplicații, programe.

EVALUAREA DISLALIEI
EXAMINAREA APARATULUI FONATOR

Buzele

Limba

Palatul moale
 Ce urmărim în examinarea aparatului fonator:

• Culoarea anormala a limbii, a palatului si a faringelui

• Tipul respiratiei
• Inaltimea si latimea anormala a palatului
• Asimetrii ale fetei sau palatului
• Dantura intactă
• Musculatura in zona limbii, a buzelor, a maxilarelor
• Frenul lingual
• Mentinerea aerului in cavitatea bucala
• Dificultăți în mișcările articulatorii
• Malformații ale limbii, a buzelor, a dinților, a maxilarelor
FREN LABIAL SCURT
FREN LINGUAL SCURT
DIASTEMĂ
 CHEILOPALATOSCHIZIS
despicătura de buză și văl palatin
PROGENIE
PROGNATISM
PALATOSCHIZIS
CHEILOSCHIZIS
MACROGLOSIE
 CAUZE
– microglosie (limba mai mică decât normalul)

– macroglosie (limba mai mare )

– frenul lingual scurt, care nu permite ridicarea limbii la incisivii superiori

(anchiloglosie)

– prognatism/ progenie: maxilarul superior sau cel inferior este mai

proeminent, ceea ce nu permite ocluzia normală (închiderea corectă a dinților)

– implantarea defectuoasă a dinţilor

 CAUZE
– despicăturile labio-maxilo-palatine, bolta palatină ogivală (cunoscute şi sub denumirile de
buză de iepure şi gură de lup).

- dinții superiori proeminenți, mai ales în cazurile în care copiii sug degetul pentru o
perioadă mai lungă de timp.

- dicrognație – maxilarele sunt mai reduse ca dimensiune si slab dezvoltate

- macrognație – maxilarele sunt mai mari ca dimensiune

- retrognație – inversul prognatismului

- Malformații de la nivelul componentelor periferice ale analizatorului auditiv: urecehea

externă, urechea medie ( componenta senzorială a limbajului)
 CAUZE

mobilitatea scăzută a aparatului fonoarticulator (limbă, buze, maxilare rigide),

tonusul muscular slab,

lipsa sau slaba coordonare a mișcărilor articulatorii implicate în pronunție,

deficitul de procesare auditivă (percepția deficitară a sunetelor vorbirii, nu lipsa parțială sau
totală a auzului),

slaba dezvoltare a conștiinței fonologice,

auzul fonematic deficitar.

PALETAR LOGOPEDIC
 EXAMINAREA VORBIRII
INDEPENDENTE

➢Pronuntia libera a sunetelor

➢Reproducerea denumirii unor imagini dintr-o multitudine de imagini

➢Recitarea unor poezii scurte

➢Povestire libera sau în baza unor imagini

➢Convorbire libera, din care se poate extrage modelul de pronuntie si

atitudinea copilului fata de vorbire
 PROBA ALICE DESCOUDRES
• Probe pentru cunoașterea vârstei psihologice a limbajului – Adaptare după
Alice Descoeudres
• Proba 1: Contrarii cu obiecte și imagini
• Proba 2: Completarea lacunelor dintr-un text vorbit
• Proba 3: Repetare de numere
• Proba 4: Cunoașterea a 6 materii
• Proba 5: Contrarii fără obiecte sau imagini
• Proba 6: Denumirea a 10 culori
• Proba 7: Cunoașterea sensului verbelor
• Calcularea vârstei psihologice a limbajului
 RETARDUL VERBAL
• Cercetări asupra creierului
• Mediul modelează creierul copilului mic, stimularea produce conexiuni
neuronale și determină maturizarea la nivel cerebral, mai ales în primii ani
de viață.
• Principiul „use it or lose it„: stimularea inadecvată emoțională , fizică,
cognitivă, a limbajului poate determina pierdere la nivel neuronilor.
• Comunicarea și limbajul se dezvoltă în contextul interacțiunilor sociale.
• Apariția limbajului este relaționată cu apariția comportamentelor
preverbale, care sunt predictori ai acestuia.
 Funcția limbajului
Care sunt rolul limbajului la copilul mic?
Rolul limbajului este acela de a transmite informaţii, esenţială este funcţia sa
de comunicare.
Copilul vorbeste pentru a-si satisface nevoile si dorintele!
Principiul plăcerii …
Asocierea ecranului cu diversificarea.
 In general, copiii mici au insușiri comune:

oRostesc minim 15 cuvinte pana la 18 luni

oFormează o propoziție din 2 cuvinte simple pana la 2 ani

oStie sa urmarească indicatii simple până la 2 ani

oPoate arata persoanele apropiate sau aduce un obiect cerut in jurul

varstei de 1 an.
 Cauzele întârzierilor de limbaj
• Probleme de auz
• Afectiuni genetice – sindromul X fragil
• Afectiuni neurologice (paralizie cerebrala, epilepsia)
• Apraxia verbala
• Tulburarea de spectru autist
• Sindromul Down
• Fond ereditar
• Nestimularea corespunzatoare – hiperprotectia parentala, neglijențe
educative
• Musculatura aparatului fonator slabă
• Expunere la ecrane timp indelungat
Recomandari privind ecranele din partea
Academiei Americane de Pediatrie (AAP)

➢18 luni – fără expunere

➢ 2- 5 ani - 1 oră

➢Mai mari de 6 ani – acces limitat la 1 ora si jumătate cu un control

Din partea părinților

 PRIMELE 3 LUNI: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
• Repere ale dezvoltării tipice:
❑ Privește îngrijitorul/alte persoane
❑ Devine tăcut ca răspuns la sunete (în special vorbite)
❑ Plânge diferit atunci când este obosit, îi e foame sau are un disconfort
❑ Zâmbește sau gângurește ca răspuns la zâmbet sau voce
• Indicatori clinici/Motive de îngrijorare
❑ Lipsa responsivității
❑ Lipsa de sensibilitate față de sunete
❑ Lipsa conștientizării mediului
❑ Plânsul nu diferă când este obosit, îi e foame sau are un disconfort
❑ Probleme la supt/înghițire
 3-6 LUNI: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
• Repere ale dezvoltării tipice:
❑ Fixează privirea pe față
❑ Raspunde la nume prin privirea spre voce
❑ Localizează sursa sunetului/vocea
❑ Gângurește/râde
• Indicatori clinici/Motive de îngrijorare
❑ Nu își poate centra privirea, suprastimulat cu ușurință
❑ Lipsa sensibilității față de sunet, nu localizează sursa sunetului/vocea
❑ Lipsa conștientizării persoanelor sau obiectelor din mediu
 6-9 LUNI: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
• Repere ale dezvoltării tipice:
❑ Imită vocalizările altora
❑ Îi plac jocurile sociale reciproce, structurate de adult (cucu-bau)
❑ Vocalizează diferit pentru diferite stări
❑ Recunoaște persoane familiare
❑ Imită sunete sau acțiuni familiare
❑ Lalațiune, dublarea silabelor, jocuri vocale cu intonații variate, sunete
variate în combinații similare cuvintelor
❑ Plange când părintele pleacă
❑ Răspunde consistent la vorbirea cu tonalitate joasă și sunete
ambientale
❑ Se întinde să ceară obiecte
 6-9 LUNI: DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

• Indicatori clinici/Motive de îngrijorare

❑ Nu pare să înțeleagă sau să se bucure de recompensa socială a

interacțiunii
❑ Lipsa conexiunii cu adultul (lipsa contactului vizual, a privirii
reciproce, a schimburilor vocale, jocuri sociale reciproce)
❑ Nu folosește repetiția de silabe sau folosește puține consoane
 9-12 LUNI:DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

• Repere ale dezvoltării tipice:

• Atrage atenția (vocalizare, sunete guturale)
• Scutură din cap NU, îndepărtează obiecte nedorite
• Face semnul PA
• Indică clar cerințe, direcționează comportamentul altora (arată
obiecte, dă obiecte adultului, arată cu degetul obiecte dorite)
• Coordonează acțiuni între obiecte și adulți
• Imită noi sunete/acțiuni
• Demonstrează tipare consistente de silabe repetate, vocalizări care
seamănă cu MA-MA, TA-TA
 9-12 LUNI:DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

• Indicatori clinici/Motive de îngrijorare

• Ușor deranjat de sunete care nu ar fi deranjante pentru alții

• Nu indică clar cererea unui obiect în timp ce este centrat pe acesta
• Nu coordonează acțiuni între obiecte și adulți
• Lipsa pattern-urilor consistente de silabe repetate
• Lipsa răspunsului indicând înțelegerea cuvintelor sau gesturilor
comunicative
• Bazare exclusivă pe context pentru înțelegerea limbajului
 12 LUNI

• La 12 luni, sugarii comunică intenționat:

• Căutarea atenției
• Solicitarea acțiunii
• Solicitarea obiectelor
• Protest
• Recunoaștere
• Răspuns
 Cand este vorba despre o întârziere În
limbaj?

• Copilul are 1 an si nu a gangurit sau lalalizat pana la aceasta vârstă!

• Copilul a implinit 2 ani si nu vorbeste! Deloc sau foarte putine cuvinte in
achizitie!
• Copilul are 2 ani si nu intelege ceea ce noi ii transmitem?
• Copilul are 3 ani si nu vorbeste in propozitii simple ( S+P)?
• Copilul are 3 ani – 3,5 ani si nu foloseste cuvintele de legatura? Sau nu
exista vocabular bogat si lispesc intrebarile “”de ce, cand, cum , cine,
care””?
 DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

• Tulburările senzoriale, de auz

• Întârzierea mintală severă și profundă

• Mutismul selectiv

• Nestimularea

• Schimbarea mediului de viață – mutarea într-o arie culturală în care

se vorbește altă limbă

• Expunerea la dispozitive electronice

• Afectare neurologică – organică, sd.Landau Kleffner

 SINDROMUL EINSTEIN

• Ca si ceilalti copii cu intarzieri de vorbire, odata ce incep

sa vorbească – asa cum a facut-o Einstein la 3 ani sau
Edward Teller la 4 – copiii cu S. Einstein recupereaza de
obicei, uneori foarte repede, iar anxietatea părinților
dispare.

• Multe persoane cu Sindrom Einstein pot prezenta abilități

mentale extraordinare in domenii particulare – de obicei
domenii analitice si/sau muzicale.
 STRUCTURI PERCEPTIV
MOTRICE
✓Schema corporala
✓Orientarea spatiala
✓Orientarea temporala
✓Lateralitate
✓Forme
✓Dimensiuni
✓Culori
 EXAMINAREA MOTRICITATII
1.TESTUL OSERETSKI

Testul Oseretski(4-16 ani) indica performantele pentru fiecare

varsta si consta in 6 probe:
✓Echilibru
✓Probe fine (praxie)
✓Miscarea intregului corp
✓Iuteala miscarilor mainii
✓Coordonarea motrica (maini, picioare)
✓Miscari parazitare
 EXAMINAREA PRAXIEI

• PRAXIE = coordonare normală a mișcărilor în vederea

executării unor acte motorii adecvate scopului propus.

• Urmareste mimica gesticulara si manipularea obiectelor

obisnuite – probe Liebmann –
 PROBE LIEBMANN
A. MISCARI SIMPLE
• Strange pumnii
• Bate din palme
• Mainile stranse, desfacute, degetele rasfirate
• Scoate limba, umfla obrajii

B. MIMICA GESTICULARA
• Ameninta
• Fa Pa, mangaie, stramba-te, trimite bezele
• Saluta
C. MISCARI DE IMITATIE SI CU SCOP
• Sa bata la usa
• Sa cante la pian
• Sa sune
• Sa aseze hartii
• Miscari de inot

D. MANIPULAREA OBIECTELOR
• Muta cana
• Toarna apa in pahar
 EXAMINAREA LATERALITATII

• Oferim copilului o jucarie, o minge si o bservam ce mana intinde spre

noi

• Il rugam sa loveasca mingea cu piciorul

Evaluarea limbajului

Scala
Paunescu

Testul Testul
Carolina Portage
 CE ESTE BALBISMUL?

In balbaiala este dereglata fluenta si ritmul vorbirii si blocata posibilitatea

interlocutorului de a distinge clar mesajul transmis.

• Este mai des intalnit la baieti!

FORME ALE BÂLBÂIELII

• BÂLBÂIALA CLONICĂ

• - este marcata de intreruperea cursivitatii vorbirii, prelungirea sau repetarea unor

sunete si silabe

• BÂLBÂIALA TONICĂ

• - se atesta un anumit blocaj la nivelul primului cuvant din propozitie, exprimat printr-
un spasm articulatoriu de lunga durata

• BÂLBÂIALA MIXTĂ

• -include caracteristicile celorlalte doua, specificul uneia fiind predominant; e

considerate drept cea mai grava forma de balbaiala
 In bâlbâială apar următoarele manifestări:

• Agitatie, nervozitate,

• Scurtarea sau intreruperea respiratiei

• Schimbarea culorii fetei – înroșirea

• Transpiratie

• Tulburări de somn

• Aparitia unor ticuri

 Factorii care pot favoriza apariția balbismului sunt:

• accidente în perioada intrauterinà

• mediu familial traumatizant: sufocare afectivă, abandon, dezorganizare a
vieții de familie, conflicte în mediul familial, presiune puternică din
partea familiei
• suprasolicitarea copilului cu sarcini peste puterea lui
• bilingvism
• imitarea de către adulți a copiilor cu balbism
• vorbirea grăbită sau bâlbâită a celor din preajmă
 Factorii agravanți

• aditudinea nepotrivită a profesorilor – lipsa de rabdare, ironie,

desconsiderare
• atitudine neadecvată față de cel ce se bâlbâie
• public necunoscut în situația în care este solicitat să vorbească
• atitudinea familiei față de defect: nerăbdare, ironizare, corectarea
permanentă
• regim de viață dezorganizat: inexistența unui echilibru între perioadele de
repaus și activitate, alimentație necorespunzătoare (consumul de alimente
ce conțin elemente excitante - cacao, piper, ciocolatà, boia) și lipsa unui orar
al meselor.
 Factori declanșatori

• șocuri emoționale

• situația de a lua cuvântul în fața unui auditoriu ostil, dublat de

neînerederea față de punctul de vedere propriu
 APRAXIA / dispraxia

• Apraxia este o tulburare motorie de pronunție în care apare

imposibilitatea mobilizării componentelor periferice ale
aparatului fonoarticulator din cauza disfuncțiilor sau a
leziunilor cerebrale.

• Musculatura linguală, velară, a buzelor nu se poate pune în

lucru pentru a articula sunetele, deși musculatura nu este
afectată.
 APRAXIA VERBALA

• APRAXIA VERBALA reala este mai rara in randul copiilor

cu dezvoltarea normala, se regaseste mai degraba in randul
copiilor cu TSA.

• APRAXIA este o afectiune grava iar perspectivele pe

termen lung ale unei persoane care o are sunt adesea
descurajatoare.
 Cauzele apraxiei

• Cauzele asociate cu tulburarea cu substrat neurologic:

- accidentul vascular cerebral,

- traumatismele cerebrale,
- tumorile cerebrale,
- tulburările neurodegenerative.
 Cauzele apraxiei

• Dispraxia poate să apară și pe fondul diverselor tablouri

patologice/de dizabilitate sau a diverselor sindroame:
• epilepsie,
• tulburări din spectrul autist,
• sindromul X Fragil,
• sindromul Prader-Willi.
 Simptomele apraxiei

• ritmul vorbirii este unul lent, încetinit, monoton;

• modelarea pattern-ului intonator este dificilă;

• vorbirea automată (structurile prefigurate: ex. salutul,

denumirea sa etc. ) este mai funcțională;

• în tablourile severe apare chiar imposibilitatea articulatorie.

 Procedura de evaluare Diadokokinesis
• Procedura constă în repetarea unei silabe sau asocieri de silabe
(asocierile de silabe presupun structuri care implică mişcări
articulatorii fine, ele sunt fără sens) într-o unitate de timp dată (de
obicei 5, până la 15 secunde).

• Structurile care pot fi utilizat sub forma acestei metode pot fi diverse
alte silabe (de ex.: „pa”, „ta”, „ca” sau chiar cuvinte familiare
„pata”, „data”).
• rapiditatea mișcărilor alternative ale limbii
 Tulburări asociate
• De obicei apraxia se asociază cu:

• tablouri de întârziere în achiziția limbajului;

• tablouri de tulburări de limbaj
• tablouri de dificultăți specifice de învățare (dislexie,
disgrafie, discalculie);
• tablouri de tulburări de limbaj unde componenta social-
pragmatică este afectată.
 Tulburări asociate

• tulburări ale motricității generale și fine;

• neîndemânare;
• tulburare a motricității oro-faciale;
• tulburări de înghițire;
• tulburări de integrare senzorio-perceptivă.
 INTERVENTIE

• Dezvoltarea abilităților oro-motorii;

• Antrenarea abilităților de pronunție, articulare și
coarticulare;
• Antrenarea abilităților fonologice;
• Antrenarea ritmului, melodiei vorbirii;
• Dezvoltarea abilităților comunicaționale.
 Se RECOMANDA

• DEMERS TERAPEUTIC INTEGRAT

• Intervenția timpurie.
• Terapia tulburărilor de limbaj.
• Exerciții și activități de dezvoltare a motricitatii fine.
• Terapia tulburărilor de învățare.
• Terapia ocupațională.
• Calitatea vieții.
Ce putem face in apraxia verbala?

Exercitii musculare orale

Stimularea limbii cu o periuta de dinti

electrica

Frecarea fetei copilului cu gheata

Orice alta practica menita pentru a intari

sau coordona muschii folositi in vorbire.
 INTERVIU CU PĂRINȚII

• IMAGINEA IN ANSAMBLU ( istoric)

• DEBUTUL PROBLEMEI - cum a decurs sarcina
(factorii prenatali)?
- scorul apgar?
Ce anume il deranjeaza pe părinte? – să descrie problema
Lista de probleme ( care ar fi)
Frecvența comportamentului – cât durează?
Alimentația?
Istoric de tulburare psihică – tratament medicamentos psihiatric –
părinți – pana la 6 luni inaintea conceperii copilului
 INTERVIU CU PĂRINȚII

• ISTORICUL MEDICAL

• - Daca există tulburări asociate?

• - Daca ia medicamente și ce medicamente?

• INTERVENTIA CURENTĂ/ANTERIOARĂ OFERITĂ

COPILULUI

• GENERAL

• - Ce asteptari aveti de la noi?

• - De ce ati venit la noi?

• - Cum se intelege cu fratele /sora?

 FIȘA LOGOPEDICĂ

• I. DATE GENERALE
• 1.1 Personale
• Numele de
familie_________________prenumele_______________________________
• născut în
anul__________luna_______ziua_____domiciliul_______________________
• instituţia_______________________________________________________________
_
• 1.2. Familiale
• numele părinţilor naţionalitatea vârsta studii ocupaţia locul de muncă
• tata _________ ___________ _____ _____ ______ ____________
• mama________ ___________ _____ _____ ______ ____________
• 1.3. Motivul examinării
• Trimis de ____________________________________________________________
• Cu ce acuze este trimis__________________________________________________
 FIȘA LOGOPEDICĂ

• II. ANAMNEZA
• 2.1. Familială
• Structura familiei_________________________________________________________
• Al câtelea copil este______starea de sănătate a membrilor familiei__________________
• Persoane cu tulburări de limbaj în familie______________________________________
• Relaţiile în familie : a. între părinţi____________________________________________
• b. faţă de copil____________________________________________________________
• c. atitudinea faţă de defectul de pronunţie al copilului_____________________________
• Dacă sunt stângaci sau ambidextri în familie____________________________________
• Condiţiile materiale, igenice, educative ale familiei_______________________________
• 2.2. Personală
• Sarcina__________________________________________________________________
• Naşterea : la termen_____________la _____luni;greutatea_________________________
• Tulburări psihice__________________________________________________________
 FIȘA LOGOPEDICĂ

• 2.3.Date asupra auzului şi limbajului

• Gânguritul_______________________________________________________________
• Evoluţia vorbirii lalaţiunea 4 6 8 10 1
• pimul cuvânt 8 10 12 14 1
• prima propoziţie 14 16 18 20 2
• Ritmul vorbirii___________________________________________________________
• Limba maternă şi cea a mediului înconjurător___________________________________
• ________________________________________________________________________
• Înţelegera vorbirii persoanelor din jur_________________________________________
• ________________________________________________________________________
• Însuşirea unei limbi străine__________________________________________________
• Însuşirea scrierii şi a citirii__________________________________________________
• Când a apărut tulburarea de limbaj____________________________________________
• Cauza reală sau presupusă__________________________________________________
• Dacă a beneficiat de tratament logopedic_______________________________________
 FIȘA LOGOPEDICĂ
• 3.2.Motricitatea
• Mersul_______________________________________________
___________
• Coordonarea generală a
mişcărilor____________________________________________
• Lateralitatea__________________________________________
_________
• Motricitatea
limbii_______________________________________________
• Motricitatea mimico-
facială_________________________________________
• Motricitatea
buzelor______________________________________________
_________
 RAPORTUL DE EVALUARE LOGOPEDICĂ

NUME :
DATA NAȘTERII:
ANAMNEZA GENERALĂ:
Anamneza:
Motricitate generală:
Motricitate fină:
Funcția auditivă :
Comportamentul copilului:
Particularități anatomo-funcționale:
Lateralitatea dominantăȘ
 SCALA PORTAGE

• Interpretare: putem structura programul de lucru al copilului

cu accent pe direcțiile în care scorul este mai mic.
• Evaluările succesive vor arăta evoluția per ansamblu și pe
secțiuni. Scorurile între care se poate înscrie un anumit nivel
de dezvoltare sunt:
130 + Excepțional
120 – 129 Foarte bun
110 – 119 Mediu – Superior
90 – 109 Mediu
80 – 89 Mediu – inferior
70 – 79 Zona de graniță
55 – 69 Retard ușor
40 – 54 Retard moderat
30 – 39 Retard sever
Sub 30 – Retard profund
 FEEDBACK

• https://forms.gle/pW5mmH8PPoqrrw8e8
VĂ MULTUMESC PENTRU
PARTICIPARE!
ANDREEA NĂSTASE