CURS COMPLEX DE LOGOPEDIE

CHISINAU – FEBRUARIE 2020

ANDREEA NASTASE
PSIHOLOG LOGOPED
 CE ESTE LOGOPEDIA
Logopedia este disciplina psihopedagogica ce
se ocupa cu educarea si, in special, cu
reeducarea (terapia corectiva) limbajului.

Logopedia studiaza natura si formele de

manifestare ale defectelor, tulburarilor de
limbaj si de vorbire, propunand metode si
procedee de corectare adecvate. 
 EXAMINARE LOGOPEDICA
CONVERSAȚIA CU CLIENTUL

– limbaj accesibil nivelului de înțelegere, într-un cadru

relaxat și atractiv

ANAMNEZA
– se stabilește momentul debutului vorbirii, bolile
logopatului, etiologia tulburării de limbaj
 EVALUAREA INVESTIGHEAZA :

1.Limbajul receptiv/impresiv
2.Limbajul expresiv
3.Lexicul si sintaxa
4. Examinarea motricitatii (fina , grosiera)
5.Capacitatea de a comunica – limbajul functional
6.Capacitatea de a povesti
7. Examinarea auzului
8. Examinarea respiratiei
9.Examinarea vocii
 EXAMINAREA MOTRICITATII
1.TESTUL OSERETSKI
Testul Oseretski(4-16 ani) indica performantele pentru
fiecare varsta si consta in 6 probe:
 Echilibru
 Probe fine (praxie)
 Miscarea intregului corp
 Iuteala miscarilor mainii
 Coordonarea motrica (maini, picioare)
 Miscari parazitare
 EXAMINAREA OROFACIALA

- malformatii ale limbii, buzelor, dintilor,

maxilarelor

- frenul lingual

-dificultati in miscarile articulatorii

EXAMINAREA APARATULUI FONATOR

 Buzele
 Limba
 Palatul moale
 EXAMINAREA PRAXIEI
 PRAXIE = coordonare normală a mișcărilor
în vederea executării unor acte motorii
adecvate scopului propus.

 Urmareste mimica gesticulara si

manipularea obiectelor obisnuite – probe
Liebmann – anexa Probe Liebemann
 PROBE LIEBMANN
A. MISCARI SIMPLE
 Strange pumnii
 Bate din palme
 Mainile stranse, desfacute, degetele rasfirate
 Scoate limba, umfla obrajii

B. MIMICA GESTICULARA
 Ameninta
 Fa Pa, mangaie, stramba-te, trimite bezele
 Saluta
C. MISCARI DE IMITATIE SI CU SCOP
 Sa bata la usa
 Sa prinda muste
 Sa cante la pian
 Sa sune
 Sa numere bani
 Miscari de inot
D. MANIPULAREA OBIECTELOR
 Muta cana
 Aprinde lumanarea
 Fa un nod
 Toarna apa in pahar
 EXAMINAREA LATERALITATII

 Oferim copilului o jucarie, o minge si

observam ce mana intinde spre noi

 Il rugam sa loveasca mingea cu piciorul

 EXAMINAREA RITMULUI
Materiale: - metronom
- cronometru
- creion
Loveste cu creionul in masa la fel (nici mai tare, nici mai
slab, nici mai incet). Dupa 21 d lovituri STOP. Se
cronometreaza in cat timp executa cele 21 de miscari,
eventuale acelerari, neregularitati de interval, slabiri,
intensificari de lovituri.
Continuam examinarea cu evaluarea simtului ritmic –
miscarea ritmica, ritmul vorbirii (lent sau rapid) –
coordonarea celor doua in cazul copiilor balbaiti,, tahilalici
sau bradilalici.
 STRUCTURI PERCEPTIV MOTRICE

 Schema corporala
 Orientarea spatiala
 Orientarea temporala
 Lateralitate
 Forme
 Dimensiuni
 Culori
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Pentru a realiza diagnosticul diferențial

trebuie să cunoaștem:

 Anamneza
 Dezvoltarea limbajului
 Mediul familial și extra-familial
1. Alalie vs. Întârzierea în dezvoltarea vorbirii – Alalia
este o tulburare congenitală care nu poate fi
recuperată decât prin terapie logopedică. Copiii cu
întârziere în dezvoltarea limbajului nu reușesc să
atingă nivelul de evoluție a limbajului conform vârstei.
Acest fapt se datorează factorilor somatogeni,
neurogeni, psihogeni, constituționali
2. Alalie vs. Surdo-mutitate – alalicul gângurește, surdo-
muții nu.
3. Alalie vs. Mutism electiv – cei din urmă posedă limbaj
4. Alalie vs. Dizartrie – dizartricul are o infirmitate
motorie și nu poate vorbi, în timp ce alalicul are o
neconcordanță motorie și nu știe să vorbească
5. Dislalie vs. Disfazie – în disfazie este vorba de o
elaborare întârziată și imperfectă a limbajului care
persistă după 6-7 ani, dificultăți ale percepției audio-
verbale, dificultăți de sinteză, dificultăți în structurarea
spațială
6. Tipuri de dislalii . Motorie, prin deficit de auz fonematic,
senzorială, psihogenă.
7. Bâlbâială vs. Disfemie – în Bâlbâială repetarea silabelor,
spasme respiratorii, în disfemie este compromisă fluența,
dar și articularea.
8. Bâlbâială vs. Tumultus sermonis – al doilea este asociat
cu retardul de limbaj, cu tulburarea auzului fonematic și
are un eeg alterat.
8. Bâlbâială vs. Aftongie – Aftongia este nevroză
profesională.
RAPORT DE EVALUARE LOGOPEDICA
 NUME :
 DATA NASTERII:
 ANAMNEZA GENERALA
 Motricitate generala:
 Motricitate fina:
 Auzul:
 Comportamentul copilului:
 Diagnostic logopedic:
RAPORT DE EVALUARE LOGOPEDICA

 ANAMNEZA LOGOPEDICA
 Aparitia si evolutia limbajului:
 Starea aparatului fono-articulator:
 Istoricul tulburarii :
 Interventii logopedice anterioare:
 Insusirea scris-cititului:
RAPORT DE EVALUARE LOGOPEDICA
 EXAMINAREA LOGOPEDICA
 Buze
 Dentitie
 Limba
 Fren
 IN URMA EVALUARII S-AU OBSERVAT URMATOARELE:
 Schema corporala :
 Lateralitate :
 Orientare temporo-spatiala
 Zilele saptamanii
 Anotimpurile
 Numere : numara / denumeste / identifica
 Notiuni opuse
 Culorile : denumeste / identifica
 Forme geometrice : denumeste / identifica
 SCALA PORTAGE
 https://autism.gamara.ro/portage/index.php
 Portage este un test de evaluare a copiilor mici (cu vârste de până la 6 ani).
 La sfârșit vom avea o situație care va arăta astfel (să presupunem că vârsta
cronologică a copilului este de 5 ani și 3 luni = 5,25 ani):
– Socializare – 3,5 ani
– Limbaj – 1,8 ani
– Autoservire – 3 ani
– Cognitiv – 2,5 ani
– Motor – 4,5 ani
Vârsta mentală a copilului va fi media aritmetică între cele cinci secțiuni ,
respectiv 3,5 + 1,8 +3 + 2,5 + 4,5 = 15,3 care trebuie împărțită la 5 și vom
avea o vârstă mentală de 3,06 ani. Scorul (sau IQ) pe care îl vom calcula va fi
vârsta mentală de împărțit la vârsta cronologică X 100 adică (3,06 ani / 5,25
ani) x100 = 0,58 X 100 = 58 pct.
 SCALA PORTAGE
 Interpretare: putem structura programul de lucru al copilului cu accent
pe direcțiile în care scorul este mai mic.
 Evaluările succesive vor arăta evoluția per ansamblu și pe secțiuni.
Scorurile între care se poate înscrie un anumit nivel de dezvoltare sunt:
130 + Excepțional
120 – 129 Foarte bun
110 – 119 Mediu – Superior
90 – 109 Mediu
80 – 89 Mediu – inferior
70 – 79 Zona de graniță
55 – 69 Retard ușor
40 – 54 Retard moderat
30 – 39 Retard sever
Sub 30 – Retard profund
DISLALIA-METODE ȘI TRUCURI
LOGOPEDICE
 Ce este dislalia?

Tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de

afecțiuni organice sau funcționale ale organelor periferice ale
vorbirii și constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia
sau mai multor sunete (dislalia polimorfa).
simplă Dislalia organică

Dislalia

polimorfă funcțională

27
 În funcție de sunetele afectate, dislalia se poate clasifica (după Verza):

●
BETACISM (B) JOTACISM (J) AFRICATE (C,G)
●
CAPACISM (C) NUTACISM (N) SIFLANTE (S)
●
DELTACISM (D) PITACISM (P) ȘUIERĂTOARE (Ș,J)
●
FITACISM (P) TETACISM (T) VIBRANTA (R)
●
GAMACISM (G) VITACISM (V)
●
MUTACISM (M) ZITACISM (Z)
●
ROTACISM (R) LAMBDACISM (L)
●
SIGMATISM (S)
●
HAPACISM (H)

28
 CARE SUNT PRINCIPIILE ȘI
METODOLOGIA GENERALĂ

PRINCIPII:
1.Respecatea vârstei copilului, al nivelului de școlarizare;
2.Respectarea succesiunii etapelor de corectare;
3.Aplicarea psihoterapiei pe tot parcursul activității;
4.Continuitatea activității terapeutice în familie și în școală;
5.Principiul unității de cerințe în terapie;
6.Trecerea corectării prin planuri diferite (de la IMAGINE-FONEM-GRAFEM
și invers);
7.Folosirea jocului în terapia dislalică, în special la vârstele mai mici și în
tulburări mai grave;
8.Corectări permanente.

29
 METODOLOGIA
SPECIFICĂ DISLALIEI
1. Emiterea sunetului:
•
Demonstrația articulatorie
●
- articularea față-n față cu logopedul
●
- imitația
•
Introducerea lui în logatomi, silabe duble;
•
Intruoducerea sunetului afectat în cuvinte.
2. Consolidarea sunetului corectat;
3. Automatizarea sunetului.

30
 PROGRAMUL
TERAPEUTIC
A. ETAPA PREGĂTITOARE:

evaluarea complexă;

completarea fișei logopedice;

jocuri cu caracter adaptativ la mediul de corectare;

conversație și consiliere psihopedagogică.

31
 B. ETAPA TERAPIEI RECUPERATORII
1.Dezvoltarea mobilității corporale (gimnastica generală)

Gimnastica brațelor

Gimnastica mâinilor

Gimnastica gâtului

Aplaudatul

Mersul ritmat

32
 Intervenția logopedică generală
2. Educarea respirației nonverbale

Exerciții pentru respirație (exerciții de suflat)

Exerciții pentru inspirație (flori, parfum)
●
3.Dezvoltarea aparatului fono-articulator

Gimnastică facială

Gimnastică labială

Gimnastică linguală

Gimnastică mandibulară

Gimnastică velopalatină

33
 4.Antrenarea auzului fonematic

Onomatopeele – imitarea sunetelor din natură

Analiza auditivă a sunetului (la început, la mijloc, la final)

Repetarea unor silabe sau sunete în scopul diferențierii
sunetelor surde de cele sonore (ex. pa-ba, pe-be, pi-bi, po-bo,
etc)

34
 Terapia logopedică specifică
1. Obținerea și eversarea sunetului
o
Impostarea sunetului (obținerea izolată a sunetului)

●
Pentru pregătirea impostării:
o
Onomatopeele, de exemplu:
●
- pentru S- șarpele (sss) - pentru Ț- greiere (țâr) - pentru V- vai
●
- pentru Z- albina (bzz) - șoricelul (chiț chiț) - pentru C- poc poc
●
- pentru J- vântul (vjj) - pentru CI – hapciu - pentru G-curcanul
●
- pentru R- telefonul (târr) - vrăbiuța (cip cirip) - pentru H- iha
●
- frigul (brr) - pentru F- fusul (sfârr)
●
S- bine consolidat ajută apariția consoanei Z
●
Ș- facilitează apariția consoanei sonore J
35
 Emiterea sunetelor prin
imitație și
obervație

{
•
Sunetele CHE și CHI pot porni de la T, se
Emiterea poate folosi o spatulă;
sunetelor prin •
X derivă din C urmat de S sau G urmat de
derivarea lor z;
din suntele ce
apar
•
Sunetul B îl putem obține din M prin
strângerea narinelor cu degetele;
•
Sunetul F se derivă din P prin retragerea
buzei inferioare.

36
REȚINEM!

Procedeele de emitere a sunetelor trebuie să țină seama

și de ordinea apariției sunetelor în ontogeneză.
În corectarea dislaliilor polimorfe trebuie să acordăm o
atenție deosebită sunetelor de bază: S, Ș, R.
După ce am reușit să emitem sunetul independent,
trecem la introducerea acestuia în silabe.

37
 C. Consolidarea
1. Introducerea sunetului în silabe, logatomi:

SA SE SI SO SU SĂ SÎ
AS ES IS OS US ĂS ÎS
SAS ...
SASA ...
ASA ...

silabe cu și fără sens:

SOC SAC UAS LAS
diftong:
STRA STRO STRE STRI SEA SIA SOA

38
 2. Introducerea sunetului în cuvinte

Exersăm sunetele în poziție inițială, mediană și finală.

Diferențierea la nivelul silabelor:

exemplu: Z – S, D, F
Ț - S, T
-folosim cuvinte paronime

39
 D. Automatizarea

Exersarea cuvintelor în propoziții:

”rața” Pe lac este o rață.

Rădăcina copacului este mare.
Zina are bluză roz.
Lala are lebede albe.

Exersarea sunetului deficitar CORECTAT în poezii

scurte, texte, ghicitori, proverbe, frământări de limbă.
 TRUCURI DE EMITERE

S{
- buzele întinse ca la zâmbet
- aer rece
- limba jos sub dinții inferiori
- scobitoare între dinți
- corzile vocale nu vibrează
Z{
-atingem gătul pentru a simți
vibrația
-emitere prelungită
-facem diferențiere S-Z
-scobitoare între dinți
Ț{
-spunem TS TS TS
-hapciu – strănutăm și iese Ț
-insistăm pe exercițiile de respirație
-expulzăm aerul o dată
Ș{
-aer cald pe mână
-limba în spatele dinților de sus
-buzele sunt pregătite pentru a da un pupic
 {
-limba în spatele dinților de sus
-aer cald pe mână

J
-gâtul vibrează
-”VJJ” prelungit
-”JJJ” prelungit
 {
-acadeaua pe limbuță și împingem
-cum se supără pisicuța?
-acadeaua sub limbuță

C -pronunțăm TTT și în acest timp împingem cu

spatula/bețișor limba în interior până obținem C
-confetti pe dosul palmei
G{
-plecăm de la C
-plecăm de la Gă
-DDD repetat – împingem limbuța în
interior,spre gât, până rezultă G
H{ -ne este frig și ne încălzim mâinile
-hâhâie pisica
D{
-imitație la oglindă
-coardele vibrează
-vârful limbii este lipit de cerul gurii,
urmat de dezlipirea rapidă a acesteia
F{
-suntem iepuraș și mișcăm buza
inferioară mai puțin
-suflăm să ne răcorim
-of, buf, puf
 {
-veveriță

V
-apăsăm buza de jos mai pronunțat
-diferența între F și V este că la V avem vibrații
ale coardelor vocale
L{
-vârful limbii pe cerul gurii
-cum merge calul?
-buzele deschise
-folosim imitația
 {
-limba sus, în spatele dinților de sus
-Z
-R va fi derivat din D, T (DDR,
TTR)
-creionul

R -pârâitul ajută la conștientizarea

vibrației
-șervețel/hârtie pe limbă
STIMULAREA LIMBAJULUI
IN TSA

ANDREEA NASTASE
PSIHOLOG LOGOPED
 CE ESTE AUTISMUL?
 Autismul este expresia lipsei oricărui contact
cu semenii, a replierii şi retragerii în sine, a
unei înstrăinări sociale.
 Copiii cu autism nu au o dezvoltare normală a

vorbirii și pot parea surzi, deşi testele de

audiometrie sunt normale.
 Severitatea autismului variază.
SIMPTOMELE AUTISMULUI
 Nu raspunde cand il strigi pe nume
 Nu-ti arata cu degetul ce vrea, ce a vazut, ce l-
a surprins
 Nu are contact vizual
 Nu se joaca normal cu jucariile
 Nu vorbeste, nu comunica
 Nu se joaca cu alti copii
 Are miscari repetitive executate indelung
 Aliniaza jucariile,invarte rotile de la masina,
inchide si deschide usile
 Flutura din maini
 Ecolalie – repeta ce spui
 STADIILE DE DEZVOLTARE A
LIMBAJULUI
Vorbirea copilului nu apare spontan, aceasta urmează
mai multe etape.
1. TIPATUL
Tipatul reprezinta prima forma de comunicare a
copilului.

 2. GANGURITUL
– gânguritul apare în mod normal în jurul vârstei de trei
luni și jumătate – patru luni. Reprezinta primele
emisiuni sonore intenţionate ale copilului. Acum apar
vocalele si consoane simple asemănătoare cu ,,ng’’, (de
unde şi denumirea de gângurit), apoi consoanele  ,,p’’,
„b”,,m’’.
 STADIILE DE DEZVOLTARE A
LIMBAJULUI
 LALATIA
 – lalația apare in jurul vârstei de 7 luni; acest termen se referă la
repetarea unor silabe.
 În această etapă se disting vocalele „o” , „ă”, consoanele  „t”, „d”
, „l”, iar in jurul vârstei de 11-12 luni se disting grupele de
consoanele „f-v”, „c-g”.
 CUVINTELE
 – la sfârșitul primului an de viață apar și primele cuvinte. Între
doi și trei ani, apar ultimele grupe de consoane, „s-z”, „ș-j”, „č-ğ”
și consoana „r”.
 În același timp cu noile achiziţii verbale, copiii îşi consolidează
pronunţia primelor sunete:,,p’’, ,,b’’, ,,m’’, ,,n’’, ,,t’’, ,,d’’, ,,h’’,
şi ,,l’’, reuşind să le articuleze cu mai multă ușurință.
 STADIILE DE DEZVOLTARE A
LIMBAJULUI

 Etapele apariţiei sunetelor, reflectă scara dificultăţilor de

pronunţare, lucru extrem de important în aplicarea TL.
Terapia vorbirii trebuie să respecte ontogenia acesteia.
 În perioada antepreşcolară, limbajul copilului poate
prezenta anumite particularităţi, cum ar fi: omisiuni,
inversiuni şi substituiri de sunete. Aceste aspecte ale
limbajului copilului sunt considerate ca fiind normale la
această vârstă.
 Ca o concluzie, între trei şi şase ani, copilul preşcolar ar
trebui să-și însușească toate sunetele limbii.
 STADIILE DE DEZVOLTARE A
LIMBAJULUI

12 luni.
Spune primul cuvant. Cunoaste suficient de bine unul sau mai mu
cuvinte pentru a le putea folosi

18 - 24 de luni.
Incepe sa foloseasca doua cuvinte impreuna pentru a exprima
ceea ce observa (de ex. “tata merge” sau “buni pa”)

24 luni.
Are deja un vocabular de 50 pana la 100 de cuvinte.
Foloseste propozitii scurte, cu doua sau trei cuvinte si pron
personale
 STADIILE DE DEZVOLTARE A
LIMBAJULUI

 2 - 3 ani. Poate purta o conversatie simpla despre ceva ce se

petrece in jur, avand un vocabular de 200 pana la 300 de
cuvinte. Pune frecvent intrebari simple si foloseste propozitii
formate din 3 - 6 cuvinte.

Aici apare ECOLALIA!

 STADIILE DE DEZVOLTARE A
LIMBAJULUI

 3 - 4 ani. Printre cuvintele preferate ale copilului la

aceasta varsta, dupa cum vei observa, se numara "de ce",
"ce" si "cine". De cele mai multe ori poti intelege foarte
bine ceea ce spune si chiar iti poate povesti ce s-a
intamplat cat timp ai fost plecata din incapere.
 COPIII CU INTARZIERI DE
VORBIRE SI AUTISMUL
 12 LUNI
 Uneori apar primele cuvinte, insa nu sunt folosite cu semnificatie
 Strigate frecvente, greu de interpretat
 24 LUNI

- De cele mai multe ori mai putin de 15 cuvinte

- Cuvintele apar si dispar din nou
 Nu se dezvolta gesturi, putini arata obiecte
 36 LUNI
 Combinatiile de cuvinte sunt rare
 Ecolalie
 Ritm, ton si accent ciudate
 Gestul de a lua adultul de mana, a-l duce la obiectul dorit si a

astepta pana cand i se da obiectul

 ECOLALIA
 Se manifesta si la copiii cu deficiente mentale insa, in
acest caz, fenomenul este normal pentru varsta lor
mentala ( de exemplu 22 luni).

 Este considerata un simptom al autismului doar atunci

cand ea persisita in ciuda unei varste mentale mai
mature. De exemplu, prezenta ecolaliei nu mai este
normala pentru un copil cu autism cu o varsta mentala
de 5 ani.

La fel si celelalte caracteristici din domeniul comunicarii

trebuie privite in functie de nivelul general de dezvoltare.
 INTARZIEREA LIMBAJULUI
EXPRESIV
UN SIMPTOM SAU O ETAPA
 Nu toate partile creierului unui copil se dezvolta neaparat in
acelasi ritm, la fel cum nu toti copiii se dezvolta in acelasi ritm
asa ca inteligenta generala a unui copil cu intarzieri de vorbire
poate sa fie normala sau chiar considerabil peste cea normala, in
timp ce abilitatea de a vorbi a copilului este fie sub limita
normala sau inexistenta.

 Pe de-o parte, in mod cert, intarzierile de vorbire sunt o situatie

de risc pentru dezvoltarea sub medie a limbajului pe parcursul
copilariei sau a adolescentei (SIMPTOM).
 Pe de alta parte, este bine cunoscut ca multi copii cu intarzieri de

vorbire la varsta de 2 -3 ani se vor incadra in parametri normali

peste 2 sau 3 ani.
( ETAPA).
 Limbajul receptiv si expresiv

Atunci cand un copil cu intarzieri de vorbire intelege ce i se

spune, se angajeaza in jocuri de-a ceva, articuleaza
frecvent, folosind o diversitate de sunete (ex. ba, ga, da,
ma), ii place sa se joace si sa fie in preajma altor oameni,
incearca sa imite ce fac alti oameni si incearca sa comunice
folosind gesturi, atunci e mai probabil sa se recupereze.
Stimularea limbajului pe etape de varsta

De la nastere pana la un an jumatate:

 Folositi in discutie cu copilul propozitii scurte,

simple, vorbiti rar, clar, modeland limbajul

copilului repetand corect cuvintele pronuntate
gresit de catre acesta.
 Extindeti incercarile copilului de a folosi cuvinte

prin intermediul jocurilor de cuvinte. Asigurati

copilului un mediu bogat in stimuli auditivi
( muzica, comunicare ) ,
 Folositi cartile pentru bebelusi
 Folositi carticele cu sunete
Stimularea limbajului pe etape
de varsta
 De la un an jumatate pana la 3 ani
 Utilizati diferite modalitati de a exprima aceleasi lucruri si
extindeti propozitiile construite de catre copil, transformandu-le
in propozitii dezvoltate.
 Desfasurati jocuri de impartire a cuvintelor in silabe si de
dezvoltare a capacitatii de exprimare a experientelor senzoriale.
 Puneti la dispozitia copilului carti cu imagini care reprezinta
diferite categorii ( ex. animale, jucarii, obiecte de uz casnic)
 Bete colorate sa le introduca intr-o sticluta si repetati culorile.
 Antrenati copiii in jocuri didactice de determinare a gestului ,
sunetului emis de diverse obiecte, instrumente muzicale.
 Introduceti cat mai des obiecte noi sa-l atraga.
Intarzierea in dezvoltarea limbajului
 DIAGNOSTIC

 Cand este un simptom intr-o alta tulburare si cand

este o tulburare de dezvoltare a limbajului?
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 VERIFICATI SEMNELE NEUROLOGICE SI ALTE

SIMPTOME
 VERIFICATI CAUZELE EMOTIONALE SAU
CELE TRAUMATICE
 VERIFICATI PRONUNTIA SILABELOR
SINGULARE
 VERIFICATI ACHIZITIILE PREVERBALE
 Cauzele Intarzierilor de limbaj
 Probleme de auz
 Afectiuni genetice – sindromul X fragil
 Afectiuni neurologice (paralizie cerebrala, epilepsia)
 Apraxia verbala
 Tulburarea de spectru autist
 Sindromul Down
 Fond ereditar
 Sindromul Einstein
 Ca si ceilalti copii cu intarzieri de vorbire, odata ce incep sa
vorbeaca – asa cum a facut-o Einstein la 3 ani sau Edward
Teller la 4 – copiii cu S. Einstein recupereaza de obicei, uneori
foarte repede, iar anxietatea parintilor dispare.

 Multe persoane cu Sindrom Einstein pot prezenta abiliati

mentale extraordinare in domenii particulare – de obicei
domenii analitice si/sau muzicale.
 APRAXIA / dispraxia
 Apraxia este o tulburare motorie de pronunție în care apare
imposibilitatea mobilizării componentelor periferice ale
aparatului fonoarticulator din cauza disfuncțiilor sau a
leziunilor cerebrale.

 Musculatura linguală, velară, a buzelor nu se poate pune în

lucru pentru a articula sunetele, deși musculatura nu este
afectată.
 APRAXIA VERBALA

 APRAXIA VERBALA reala este mai rara in randul

copiilor, se regaseste mai degraba in randul copiilor cu
TSA.
 APRAXIA este o afectiune grava iar perspectivele pe
termen lung ale unei persoane care o are sunt adesea
descurajatoare.
 Dispraxia verbala sau apraxia verbala

Termenul de dispraxie verbală de dezvoltare a fost

utilizat în ultimii 20 de ani în Marea Britanie, acesta
fiind înlocuit cu cel de apraxia verbală de dezvoltare
și apoi cu cel de apraxia verbală la copil și adult.
 Cauzele apraxiei

 Apraxia implică leziuni cerebrale la nivelul

zonelor care gestionează, coordonează
mișcările articulatorii.

 Apraxia poate fi: congenitala sau dobandita.

 Cauzele apraxiei
 Cauzele asociate cu tulburarea cu substrat
neurologic:
- accidentul vascular cerebral,
- traumatismele cerebrale,
- tumorile cerebrale,
- tulburările neurodegenerative.
 Cauzele apraxiei
 Dispraxia poate să apară și pe fondul diverselor tablouri
patologice/de dizabilitate sau a diverselor sindroame:
◦ - epilepsie,
◦ - tulburări din spectrul autist,
◦ - sindromul X Fragil,
◦ - sindromul Prader-Willi.
 Simptomele apraxiei
 Persoanele care prezintă dispraxie :
 întâmpină dificultăți în articularea/pronunția sunetelor,
fiind frecvente erorile specifice tablourilor tulburărilor
articulatorii și fonologice: substituții, distorsiuni,
omisiuni de sunete;

 tulburările de pronunție nu apar în mod consistent, ci

variază.

 mișcări de tatonare cu limba și buzele în încercarea de a

articula sunetele;
 ritmul vorbirii este unul lent, încetinit, monoton;

 modelarea pattern-ului intonator este dificilă;

 vorbirea automată (structurile prefigurate: ex. salutul,
denumirea sa etc. ) este mai funcțională;
 în tablourile severe apare chiar imposibilitatea
articulatorie.
Procedura de evaluare Diadokokinesis
 Procedura constă în repetarea unei silabe sau asocieri de silabe
(asocierile de silabe presupun structuri care implică mişcări
articulatorii fine, ele sunt fără sens) într-o unitate de timp dată
(de obicei 5, până la 15 secunde).

 Structurile care pot fi utilizat sub forma acestei metode pot fi

diverse alte silabe (de ex.: „pa”, „ta”, „ca” sau chiar cuvinte
familiare „pata”, „data”).
 rapiditatea mișcărilor alternative ale limbii
 Tulburări asociate
 De obicei apraxia se asociază cu:

◦ tablouri de întârziere în achiziția limbajului;

◦ tablouri de tulburări de limbaj
◦ tablouri de dificultăți specifice de învățare
(dislexie, disgrafie, discalculie);
◦ tablouri de tulburări de limbaj unde
componenta social-pragmatică este afectată.
 Tulburări asociate
◦ tulburări ale motricității generale și fine;
◦ neîndemânare;
◦ tulburare a motricității oro-faciale;
◦ tulburări de înghițire;
◦ tulburări de integrare senzorio-perceptivă.
 interventie

 Dezvoltarea abilităților oro-motorii;

 Antrenarea abilităților de pronunție, articulare și
coarticulare;
 Antrenarea abilităților fonologice;
 Antrenarea ritmului, melodiei vorbirii;
 Dezvoltarea abilităților comunicaționale.
 Se recomanda
 DEMERS TERAPEUTIC INTEGRAT
 Intervenția timpurie.
 Terapia tulburărilor de limbaj.
 Exerciții și activități de dezvoltare a motricitatii
fine.
 Terapia tulburărilor de învățare.
 Terapia ocupațională.
 Calitatea vieții.
Ce putem face in apraxia verbala?

 Exercitii musculare orale

 Stimularea limbii cu o periuta de dinti electrica
 Frecarea fetei copilului cu gheata
 Orice alta practica menita pentru a intari sau
coordona muschii folositi in vorbire.
 Miogimnastica

Vorbirea se bazeaza pe imitatie!



 Se incepe prin imitarea fata in fata a miscarilor

aparatului fono articulator!
 Deschide gura

 Lipeste buzele

 Scoate limba

 Da un pupic

 Intai ii aratam la noi apoi ii oferim suportul

pentru a realiza si copilul!
 Mobilitatea buzelor

 Acadea
 Tine un pai intre buze
 Tine o lingura intre buze pe care asezam o minge de ping
pong
 Tine o spatula intre buze
 Mobilitatea limbii
 Masajul limbii
 Sa linga dintr-un pahar mic ceva ce ii place – trebuie sa
introduca limba
 Apasam pe limba cu spatula sau periuta de dinti
 Scoate limba pe fereastra – printr-o hartie
 Scoate limba printr-un pahar decupat
 Bea iaurt cu paiul
MIOGIMNASTICA

Pot fi folosite diverse

cartonase cu imagini cu
animale ce realizeaza
diverse exercitii de
devoltare a musculaturii
faciale
Recomandare: folositi oglinda!
 Educarea respiratiei

Daca nu putem respira pe gura, nu putem vorbi!

In jur de 50 ori repetitie/ sedinta
 Folosim accesorii ( fluier, baloane, pai, pompom, hartie in
palma, minge golf)
Cand am ajuns la acest nivel – cel cu control – putem pune
accentul pe vorbit!
Se realizează un turn din
pahare de plastic, urmând ca
apoi copilul să sufle cu putere
pentru a dărâma cât mai multe
pahare.

Prin intermediul acestui

exercițiu se dezvoltă și
motricitatea fină, se exersează
și număratul și se educă și
respirația.
 DEZVOLTAREA
MOTRICITATII FINE
Copilul are nevoie să prindă/apuce obiecte.
•Să apese pe butoane.
•Să înfigă pioneze de tip ciupercuțe pe planșe speciale.
•Să potrivească piese pe un șnur.
•Activități zilnice uzuale (deschide/închide nasturi, manevrarea tacamurilor,
legarea/înnodarea șireturilor, închide/deschide fermoarul sau dopul unei sticle –
Acțiunea de înșurubare și deșurubare).
•Să construiască cuburi sau să realizeze diverse puzzle-uri.
•Să potrivească puzzle-uri incastre din lemn.
•Activități de tăiere, rupere, mototolire, pliere, rulare a hârtiei sau a șervețelului.
•Să realizeze ștampile pe hârtie.
•Să modeleze plastelina (frământare, rulare, modelare).
•Culesul florilor/fructelor.
•Răsforirea unei cărți pagină cu pagină.
•Cântatul la unele instrumente (pian, orgă, chitară).
 DEZVOLTAREA
MOTRICITATII FINE
 •Să pună forme din spumă pe o sfoară sau să introducă banuti într-o
pușculiță
 •Să coloreze cu ajutorul creioanelor colorate.
 •Să picteze cu degețelele.
 •Să introducă bețe din lemn într-o sticlă.
 •Să dezeneze cu creta.
 •Să așeze pomponuri într-un pahar, cu ajutorul pensetei.
 •Să realizeze puzzle-uri de 2-3 piese.
 •Să sorteze diferite semințe.
 •Să picteze cu bețișoare de urechi.
 •Să construiască cu nisip kinetic.
 •Să rupă salata, pătrunjel, mărar,leuștean.
 •Să picteze pe oglindă sau sticlă.
 •Să prindă hârtiuțe cu cleștii de rufe.
 INTERVENTIE
 DEZVOLTAREA MOTRICITATII FINE SI
GROSIERE
 DEZVOLTAREA MUSCULATURII APARATULUI
FONOARTICULATOR
 EDUCAREA RESPIRATIEI
 TERAPIE OCUPATIONALA
 EMITEREA SUNETELOR CONFORM APARITIEI
ACESTORA IN ONTOGENEZA
 DESENSIBILIZARE ORALA
 EMITEREA SUNETELOR
 INCEPEM CU VOCALELE

 A E I O U Ă Î
 LUNG / SCURT / SACADAT
 CONSOANE
 IN MOMENTUL IN CARE AM FIXAT
VOCALELE INCEPEM CU
CONSOANELE IN ORDINEA
APARITIEI LOR IN ONTOGENEZA

 PBM
 Sunt sunete explozive adica este necesara o

respiratie corespunzatoare!
 Sșfv

 Sunete non explozive

 Pt emiterea acestora este foarte

importanta respiratia.
 La fel si pentru H
 Ci / ce

 Se lucreaza intai T si S si apoi emitem

CI / CE
 Sunete explozive
 P
B
C
G
T
Ț

FOLOSIM FLUIERE CU INTENSITATE

DIFERITA
 TRUCURI
 Daca nu iese E plecam din BE caci iese mai usor!
 N = oprim nasul / limba scoasa mult afara – Atingem
nasul sa stie ca e nazal
 M = mmmmm lung interior si apoi vocala
 B P M – se lucreaza impreuna
 M N – se lucreaza impreuna
 L = ciocolata pe dinti / deschidem de mai multe ori
gura cu limba sus dar fara sunet
 H – suflam in lumanare spunand H
 Cand copilul nu stie cand sa se opreasca pronuntand
de mai multe ori o silaba – ii punem mana la gura si
spunem GATA/ sau spunem prelung MAAAAAAA
 IMPLICAREA PARINTILOR
IN TERAPIA LOGOPEDICA
ANDREEA NASTASE
PSIHOLOG LOGOPED
 CE PUTEM FACE CA PARINTI
Nu se adresează direct sunetului dar pregătesc organele
fonoarticulatoare pentru aplicarea celor specifice:

◦ Educarea respiraţiei, mişcărilor aparatului

fonoarticulator şi a echilibrului.
◦ Dezvoltarea motricităţi grosiere, fine şi a motricităţii
aparatului fonoarticulator.
◦ Exerciţii pentru educarea auzului fonematic.
◦ Dezvoltarea stimei de sine
Realizam un turn din
pahare de plastic, urmând
ca apoi copilul să sufle cu
putere pentru a dărâma
cât mai multe pahare.

Prin intermediul acestui

exercițiu se dezvoltă și
motricitatea fină, se
exersează cantitatea și se
educă respirația.
 DEZVOLTAREA MUSCULATURII
APARATULUI FONOARTICULATOR
 Limba este un muschi care trebuie dezvoltat
 Evitarea alimentelor pasate, cu o structura fina
 Verificarea lungimii frenului lingual
 Verificarea microglosiei, a macroglosiei si a
anchiloglosiei
 La copiii cu Sindrom Down se intalneste protuzia
linguala – cavitatea orala este mica iar limba iese din ea
 Oferirea alimentelor dure incepand cu varsta de 1 an
DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC
 se referă la capacitatea de diferenţiere şi identificare a
sunetului.

Pentru a fi corectate sunt necesare următoarele exerciţii:

 „ghicirea vocii care te-a strigat”

 exerciţii de diferenţiere a sunetelor fizice (zgomote) sau

identificarea sursei şi direcţiei

 identificarea sunetelor fizice produse de diferite obiecte,

instrumente muzicale pentru dezvoltarea atenţiei

auditive
DEZVOLTAREA STIMEI DE SINE
 Se pot utiliza diferite exercitii menite sa il
ajute pe copil sa se cunoasca mai bine, sa isi
cunoasta abilitatile, punctele forte dar si
punctele slabe.
 Cu cat copilul se cunoaste mai bine si isi

descopera calitatile cu atat stima de sine

creste si copilul devine mai sigur pe el.
 MODURI DE CRESTERE A STIMEI DE
SINE A COPILULUI TAU
 Aprecierea continua
 Sustinere si incurajare
 Oferiti-i copilului responsabilitati
 Radeti si bucurati-va de lucruri impreuna
 Oferiti-le copiilor multe experiente
 Invatati-va copilul sa faca fata dezamagirii
 Fii generos cu iubirea si cu afectiunea
 COPACUL
EMOTIILOR

Astfel putem descoperi emotiile copilului si

in acelasi timp sa se descopere si el pe sine.
 COPACUL
CURAJULUI

Cand am curaj?
BORCANUL
FERICIRII

Este foarte important sa

identificam de la o varsta cat mai
mica ce ne aduce bucurie si ce nu.
 COPACUL
INGRIJORARII

Stiati ca atunci cand un

copil acuza dureri de
burtica (fara cauze
fiziologice evidente) – acest
lucru ascunde de multe ori
anxietatile copiilor?
 BÂLBÂIALA
Bâlbâiala este o tulburare de expresie verbală în care cursivitatea exprimării este
afectată prin apariţia unor blocaje sau spasme la nivelul aparatului
fonoarticulator, odată cu încercarea de rostire a cuvântului.
Frecvenţa bâlbâieli:
 Bâlbâiala la băieţi este mai frecventă la băieţi decât la fete (3:1).

 Bâlbâiala este mai mare la vârstele mici, dar mai gravă la vârstele mari.

 Bâlbâiala descreşte de la vest la est, datorită climatului (mai frecventă în

Franţa decât în Rusia).
 În funcţie de factorii ambianţi, bâlbâiala este mai mică în anumite zone.
 În 90% din cazuri bâlbâiala apare între trei şi cinci ani, când copii utilizează
propoziţii dezvoltate iar adulţii devin mai exigenţi asupra modului de
exprimare.
 La o vârstă mai mare când formele limbajului sunt consolidate, bâlbâiala
apare când factorii perturbatori sunt puternici.
Factorii care favorizează apariția
tulburărilor de ritm și fluență ale vorbirii
la copil sunt :

- alcoolismul părinților
- infecțiile luetice
- bolile nervoase ale părinților
- accidente intrauterine sau la naștere
- bolile generale care debilitează
organismul și mai ales sistemul nervos
al copilului.
 CAUZE
 .     imitarea de catre copiii mici a unor persoane adulte sau a
unor copii care au un asemenea handicap;
 .     bilingvismul;
 .     traume psihice;
 .     stres determinat de emotii, soc, sperieturi, spaime,
deprimare afectiva, impresia de frustrare, de nedreptate;
 .     factori de natura ereditara;
 .     presiuni, actiuni cu caracter represiv, constând din anumite
masuri educative gresite ale parintilor în legatura cu dereglarile
din exprimarile copilului;
 .     observatii dojenitoare asupra deficientelor de vorbire;

 Schimbarea lateralitatii
CUM IMI DAU SEAMA CA TREBUIE SA
DUC COPILUL LA LOGOPED?
 Are 2 ani si nu vorbeste desi intelege limbajul verbal?
 Are 4 ani si confunda sunete asemanatoare
 Are 4 ani si omite sunete in pronuntie
 Are 3 ani si nu vorbeste in propozitii simple de 2-3
cuvinte?
 Are 5 ani si se balbaie?
 Copilul are dificultati in a invata sa scrie sau sa
citeasca ?
CUM PUTEM PREVENI DEFICIENTELE
DE LIMBAJ?
 Este foarte important sa vorbiti cu copilul de cand este
bebelus, sa-l priviti si sa aveti o figura extrem de
expresiva!
 Discutati despre orice si este de dorit sa existe dialog si
nu monolog!
 Folositi cartile pentru bebelusi.
 Faceti o vizita la ORL!
 Evitati device-urile!
 Evitati alimentatia pasate!
DE CE E BINE SA MERGEM
LA LOGOPED?
 Este important ca parintii sa apeleze la ajutorul unui specialist
daca observa probleme de vorbire inainte de 5 ani ai copilului.
Cu cat copilul va folosi un mod defectuos de vorbire mai mult
timp cu atat vorbirea si pronuntia deficitara se va automatiza iar
corectarea acestia va dura mai mult timp si va fi mai dificila.
 In prezenta unei deficiente de vorbire scade stima de sine
 Cu ajutorul limbajului se dezvolta cognitia
 Performanta scolara poate fi afectata
VA MULTUMESC PENTRU
PARTICIPARE!

ANDREEA NASTASE