Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Moldova” (MEDIA-M)
Granturi pentru Oportunităţi Noi
Promovarea valorilor democratice și integrarea europeană sunt directivele prioritare ale Republicii
Moldova în ultimii ani. Dar, totuși, complexitatea problemelor cu care se cionește societatea noastră este dea
dreptul uriașă, sărăcie, corupție, dezinformare, manipulare etc. toate acestea fiind cauzele crizei funcționale
și instabilității sistemelor politice, economice, culturale existente în Republcia Moldova.
Fenomenul știrilor false nu este unul nou, dar tot mai frecvent folosit în mass media din Republica
Moldova. Intenția și impactul acestor știri este evident, manipularea societății, crearea haosului și
promovarea neîncrederii. Rezultatele electorale și demersul politic din ultimii ani, din țară și de peste hotare,
demonstrează puterea știrilor false, spațiul mediatic devenind unul nesigur și mai puțin veridic
informațional, presa devenind una tabloidă.
Cred important a aminti influența presei mainstream, care cândva s-a bucurat de prestigiu, cititorii
fiind convinși că nu greșesc dacă acordă credibilitate publicațiilor din zona quality. Revoluția digitală crează
cu totul alt peisaj. Astăzi, când fiecare utilizator de smartphone devine un om mult mai informat, cu
informații ușor accesibile, totuși, semne de întrebare trebuie să ne lase calitatea acestor informații, care pot
fi postate de oricine, urmărind diferite scopuri, de cele mai dese ori politice. Prin urmare, tehnologia a devenit
o posibilitate de manipulare a oamenilor, care primesc informația direct, fără a avea timp să o verifice.
Exemple concludente în acest sens sunt rezultatele spectaculoase, în două democraţii consolidate ale
lumii, Marea Britanie şi Statele Unite, care au fost influenţate de campaniile din mediul online. În Marea
Britanie, promotori Brexit-ului au câştigat folosind din plin ştirile false în domeniile cele mai sensibile pentru
mulţi alegători, imigraţia, pierderea locurilor de muncă, repatrierea fondurilor cu care ţara contribuie la
Uniunea Europeană. Ulterior, s-a văzut că cea mai mare parte a afirmaţiilor taberei Brexit pe aceste teme
erau false. În Statele Unite, ştirile false au vizat decredibilizarea candidatului democrat şi prezentarea într-o
lumină cât mai favorabilă a candidatului republican, ale cărui teme de campanie au vizat ca şi în cazul
Brexitului, imigraţia, locurile de muncă ameninţate de străini şi luarea ţării înapoi. În mod oficial, autorităţile
americane au acuzat o putere străină, Rusia, că s-a amestecat în influenţarea electoratului american, fapt fără
precedent în istorie. Devine evident că societăţile democratice occidentale nu au fost pregătite să se apere în
faţa acestui tip de ameninţare care ţine de sfera războiului hibrid. Decât a cuceri militar şi economic un
teritoriu este mult mai simplu şi mai puţin costisitor să obţii practic acelaşi lucru prin manipularea populaţiei.
În România fenomenul ”fake news” s-a manifestat în special în perioada electorală din 2016, dar şi în
timpul protestelor din februarie 2017. De altfel, s-a dezvoltat şi propagat cel mai bine în timpul unor
evenimente sau situaţii limită, cu efect important asupra consumatorilor de informaţie. Site-urile din
România care promovează ştiri false pretind că sunt platforme de ştiri independente, însă le lipseşte
transparenţa: nu prezintă detalii despre autori şi despre redacţie, nu citează surse credibile şi nu oferă
informaţii ce pot fi verificate. Toate, însă, susţin că prezintă adevărul. Mediul online este locul în care ajung
informaţiile despre orice şi oricine, fără ca cineva să verifice înainte dacă sunt adevărate sau false. Deci, este
evident, pe zi ce trece, știrile false sunt tot mai greu de controlat, progresul tehnologic având și impact pozitiv
și unul mai puțin benefic.
Acest demers a și încurajat inițiativa noastră de a realiza un studiu al știrilor politice, a căror finalitate
va fi prezentarea tehnicilor de manipulare și a strategiei de combatere a știrilor false.
O1 – Realizarea unui studiu de cercetare cu privire la tipurile știrilor false ce apar în spațiul
online (cele mai citite saituri, rețele de socializare), ce promovează concepte, interese politice
din Republica Moldova.
O2 – Elaborarea unui Ghid pentru recunoașterea și combaterea știrilor false destinat elevilor,
studenților, în particular, și cetățeanilor Republicii Moldova, în general.
3.2 Provocări:
RISCURI SOLUȚII
Managementul timpului. Mărirea echipei de lucru pentru a reuși realizarea
Neîncadrarea în termenii stabiliți. activităților în termenii stabiliți.
Asigurarea implicării voluntarilor la Implicarea studenților de USPEE „C. Stere”.
distribuirea pliantelor. Elevilor ce vin la Clubul Tânărului Jurnalist.
Cheltuieli nepreconizate. Implicarea noilor parteneri.
Dezinteres pentru studiul de cercetare Mai multe activități de promovare a importanței
mass-mediei în societate.
Disiminarea exemplelor concrete de manipulări,
dezinformare, știri false și consecințele acestora.
3.4 Durabilitate:
În cadrul Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USPEE „C. Stere” în 2016 am dat startul
unui Cerc/Club opțional destinat studenților, elevilor liceeni dornici de a îmbrățișa meseria de jurnaliști,
„Clubul tânărului jurnalist”, în care se va continua studiul știrilor din RM, deja participanții fiind informați
și formați cu referire la strategii de combatere a știrilor false. Vom încerca să facem o tradiție publicarea, în
ziarul universității, dar și pe rețelele de socializare, a articolelor de combatere a știrilor false, astfel, cultivând
și promovând calitate în sectorul mediatic, o abordare democratică și corectă a mass-mediei de astăzi.
În speranța că Proiectul nostru va avea ecou, vom încuraja deschiderea unor astfel de cluburi/cercuri
și în alte instituții publice din RM, cu invitarea experților în diverse domenii de interes public, mediatic.
Ținând cont de faptul, că în cadrul proiectului va fi procurat un multiplicator, se va continua
multiplicarea pliantelor Ghidul pentru recunoașterea și combaterea știrilor false și distribuirea lor atât în
partea dreaptă a Nistrului, cât și în cea stângă, în sectorul transnistrean.
Cu cât mai multă lume informată, cu atât mai multă lume protejată!
Experiența în calitate de manager al unei facultăți, dar și varietatea proiectelor implementate îmi
permit să susțin cu certitudine că sunt o persoană responsabilă, organizată, creativă și comunicabilă.
Pe lângă activitatea zilnică, proces educațional, formări naționale, conferințe, mese rotunde, pe
parcursul ultimilor cinci ani am organizat mai multe activități de voluntariat: Dăruiește un
zâmbet! (Implicați – 150 elevi); Să fim mai buni! (Implicați – 250 persoane: elevi, părinți, profesori
– suma colectată și darurile au fost donate Centrului de plasament AZIMUT, Soroca), Să dăm o
șansă Planetei! (implicați: 67 elevi s-a făcut ordine în parcul de pe str. Florilor, Chișinău); Diferiți,
dar egali! (Flash-mob-dance – Implicați – 100 persoane: elevi, profesori, părinți, promovarea
valorilor democratice);
activități extracurriculare (tematice): Niciodată toamna nu a fost mai frumoasă! (spectacol,
regie, scenariu: T.Verdeș) – implicați 146 persoane: elevi, profesori, părinți;
Stop Violență! – (implicați 54 elevi, părinți, invitați experți jurist, psiholog, reprezentant MAE);
Păstrează-ți dreptul de a vota! (Simularea alegerilor prezidențiale,implicați 160 persoane: elevi,
profesori, reprezentanți CEC, parteneri) - motivarea tinerilor să se implice activ în viața publică.
activități concursuri: membru al Comisiei Organizatorice - concursul național Dictare pentru
fiecare! (2014);
activități de formare pentru cadre didactice: organizator și formator al cursurilor de formare
profesională continuă pentru cadre didactice:
• Strategii de comunicare eficientă. Relația părinți-copii.
• Asigurarea calității educației pentru cetățenie democratică (organizator, formator).
• Ateliere: Software educaționale și utilizarea TIC la orele de limba și literatura română,
organizator –formator.
• Strategii didactice active și incluzive în procesul de predare-învățare-evaluare.
organizator –formator.
Cred că EU sunt cea mai potrivită persoană pentru acest proiect, întrucât:
➢ îmi pasă de prezent și viitor;
➢ susțin și promovezi o cultură mediatică de calitate;
➢ valorific educația democratică axată pe modele;
➢ sunt cercetător experimentat, doctor în științe filologice, teza de doctor fiind un studiu
ce a avut la bază analiza pragmatică a discursurilor politice, prin urmare, interesul
pentru tehnicile de manipulare a electoratului este o preocupare de mai mult timp
(aproximativ de 10 ani).
➢ activez în sfera educațională, deci pot implica și promova activismul civic în rândul
tinerilor (studenți, liceeni);
➢ formator național, deci pot cu ușurință planifica și organiza mese rotunde tematice,
desfășurate conform standarnelor naționale, dar și internaționale;
➢ am experiență în calitate de manager de proiect, elaborând și implementând peste 10
proiecte educaționale;
➢ expert în comunicare, titularul cursurilor Introducere în comunicare și Jurnalism
politic, implicit am o bună pregătire în domeniu cercetării mediatice;
➢ inteligentă, carismatică, punctuală, curajoasă și optimistă.
1. Laptoop: Laptop Lenovo IdeaPad 310-15IAP, iPentium N4200, 4Gb, 1Tb, Radeon R5 M430
2Gb+HDMI, 15.6", CR, White
2. MFP Canon iRC1225iF, A4, 25 ppm, color laser printer, scanner, fax, 600x600 dpi, 25-400%,
RAM 1Gb, UFRII, USB 2.0, LAN, DADF 50 coli, LCD touch color
5. Birotică: http://probirotica.md/ro/