MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

Departamentul Teoria şi Practica Jurnalismului

REPORTAJUL ONLINE: STAREA ACTUALĂ ȘI

PERSPECTIVE

Teză de licenţă de creație

Conducător științific: GEORGETA

STEPANOV, doctor habilitat,
profesor universitar
Autor: IULIANA VRABIE

Chișinău, 2020
 CUPRINS

ADNOTARE .......................................................................................................................................3

INTRODUCERE.................................................................................................................................5

1. CAPITOLUL 1: REPORTAJUL CA GEN JURNALISTIC: ABORDĂRI

TEORETICE.................................................................................................................................9
1.1. Aspecte conceptuale ale
reportajului ..........................................................................................9

1.2. Reportajul în mediul online.......................................................................................................17

CAPITOLUL 2: REPORTAJUL ÎN PRESA ONLINE DIN REPUBLICA

MOLDOVA.......................................................................................................................................24

2.1. Analiza structural-conceptuală a portalului de știri diez.md................................................24

2.2 Tehnici de redactare a reportajelor publicate pe portalul de știri diez.md..........................32

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI................................................................................................53

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................56

ANEXE...............................................................................................................................................57

DECLARAȚIA DE ONESTITATE.................................................................................................71

2
 ADNOTARE

Autor: VRABIE IULIANA. Reportajul online. Starea actuală și perspective. Teză de licență de
creație la specialitatea 571. 01 – Jurnalism și Procese mediatice. Chișinău, 2020.

Structura tezei: introducere, 2 capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie, 48 de pagini

text de bază și 13 anexe.

Cuvinte-cheie: Reportaj, internet, jurnalism online, portaluri de știri, reportaj online.

Scopul lucrării constă în cercetarea condițiilor de manifestare a reportajului ca gen informativ și

identificarea conținuturilor și formelor de expresie a reportajelor publicate pe portalul de știri
diez.md.

Obiectivele lucrării: identificarea aspectelor definitorii ale reportajului ca gen informativ,

identificarea modalităților de manifestare a reportajului în mediul online, studierea conținutului și
metodelor de realizare a reportajului online.

Noutatea și originalitatea științifică constă în elucidarea identității jurnalismului online în contextul

mediatic contemporan, identificarea locului și rolului reportajului în mediul online și identificarea
formei și conținutului reportajului online.

Semnificația teoretică a tezei constă în crearea unui cadru teoretic de analiză a reportajului la
general și reportajului online la particular, analiza conținuturilor și formelor reportajului publicat pe
site-ul diez.md.

Valoarea aplicativă a lucrării: rezultatele cercetărilor pot servi drept bază pentru revizuirea
importanței și rolului jurnalismului online în sistemul mediatic contemporan, dar și pentru
elucidarea perspectivelor reportajului online.

3
 ANNOTATION

Author: VRABIE IULIANA. Online reportage. Current status and perspectives. Creative license
thesis at specialty 571. 01 - Journalism and Media Processes. Chisinau, 2020.

Structure of the thesis: introduction, 2 chapters, general conclusions and recommendations,

bibliography, 48 of basic text pages and 13 annexes.

Keywords: reportage, internet, online journalism, news portals, online reportage.

The purpose of the paper is to investigate the conditions for the manifestation of the reportage as
an informative genre and to identify the contents and forms of expression of the reports published on
the diez.md news portal.

The objectives of the paper: to identify the defining aspects of the reportage as an informative
genre, to identify the means of manifesting the reportage in the online environment, to study the
content and the methods for carrying out the online reportage.

The novelty and scientific originality is in elucidating the identity of online journalism in the
contemporary media context, identifying the place and role of the reportage in the online
environment and identifying the form and content of the online reportage.

The theoretical significance of the work consists in the creation of a theoretical framework for the
analysis of the reportage in general and the online reportage in particular, the analysis of the
contents and forms of the report published on the site diez.md.

The applicative value of the paper: The research results can serve as a basis for reviewing the
importance and role of online journalism in the contemporary media system, but also for elucidating
the perspectives of online reportage.

4
 INTRODUCERE

Actualitatea temei. În prezent, nevoia de a fi informat este o trăsătură distinctivă a omului.

Zilnic, acesta are nevoie de informații, să fie la curent cu noile evenimente, să afle primul despre un
fapt și să-l disemineze către alte persoane. Odată ce nevoia de informare a omului crește pe zi ce
trece, a crescut și numărul posibilităților de a transmite informații. Pe lângă ziare, radio și TV, omul
se informează și din presa online. Mai nou, presa online a devenit preferată de către public, din
motiv că este accesibilă. Astfel, oriunde nu s-ar afla, dacă omul are un smartphone conectat la
internet, are acces liber și nelimitat către fluxul de informații distribuit oră de oră de către mass-
media. Jurnalismul online câștigă tot mai mult încrederea publicului prin fluxul variat de materiale,
dar și prin designul specific, care determină articolul să arate din ce în ce mai atractiv.
Un loc aparte în jurnalismul online îi revine reportajului. Reportajul online este preferat atât de
reporteri, cât și de public, pentru că, deși este înnobilat cu figuri de stil și imagini artistice, ceea ce îi
conferă emotivitate și sensibilitate, el îndeplinește funcțiile de bază ale jurnalismului, printre care:
funcția de informare, de formare a opiniei publice, de socializare, de culturalizare și de recreere.
Reportajul online ca gen informativ şi-a cucerit faima uneia din cele mai nobile şi mai
atractive specii ale jurnalismului contemporan. Or, astăzi reportajul online este prezent în fluxurile
informaționale ale tuturor instituțiilor media online, indiferent de tipul acestora, publicul-țintă al lor,
și/sau politica informațională a acestora. Şi aceasta, pe de o parte, graţie potenţialului reportajului de
a reda profund şi polivalent evenimentele în dinamica dezvoltării lor, pe de altă parte, datorită
necesităţii crescânde de socializare şi de „umanizare” a realităţii, de personalizare a faptelor, în fine,
de încetăţenire a unor practici reflexive, conştiente de importanţa obligaţiilor sale sociale.
Suportul teoretico-științific și metodologic al lucrării. Pentru a determina care sunt
trăsăturile reportajului online, întâi de toate am fortificat cunoștințele despre reportaj ca gen
jurnalistic prin intermediul mai multor lucrări științifice. Ca fundament al acestei teze au servit mai
multe informații culese din lucrări precum: „Reportajul. Tehnici de redactare” de Ciobotea Radu,
„Manual de Jurnalism” coordonat de Coman Mihail, „Manual de jurnalism” de Grigoryan Mark,
„Jurnalism de informare” scrisă de autorii Guzun Mihail și Gorincioi Gheorghe, „Tehnici de
redactare în presa scrisă” de Sorin Preda, „Reportajul social. Aspecte definitorii” de Georgeta
Stepanov și altele. Numărul relativ mic de studii utilizate în cadrul acestei lucrări rezidă în

5
conținutul acesteia, or, teza de creație pune în valoare, în primul rând observația directă a autorului
și experiența acestuia.
În calitate de suport metodologic am utilizat analiza de conținut în vederea identificării
subiectelor de cercetare, definirea categoriilor analitice și filtrarea datelor spre a fi analizate ulterior.
O altă de metodă utilizată în cadrul cercetării a fost documentarea științifică, care presupune
cercetarea literaturii de specialitate în vederea stabilirii celor mai relevante surse, care ulterior au
fost utilizate în conceptualizarea fundamentelor teoretice ale cercetării. Metoda inducției, se referă la
faptul, că am pornit de la propriile premise referitoare la cercetare, ele s-au concentrat în cadrul
elaborării ipotezei, prin care susținem că mass-media deține instrumente eficiente în vederea
mediatizării problemelor cu care se confruntă tinerii, dar nu întotdeauna le utilizează și a finalizat cu
elaborarea concluziilor și recomandările cercetării. De asemenea, am utilizat observarea (în diferite
situații), dar și analiza de conținut. Analiza și sinteza a fost folosită pe larg în cadrul studiului de caz,
unde am identificat traseul de creație pe care îl parcurge autorul de reportaje online.
Ca ipoteză a tezei de licență constituie faptul că traseul de creație pe care îl parcurge
reporterul în procesul de realizare a reportajelor se proiectează în funcție de politica editorială a
instituției media, de interesele informaționale ale publicului-țintă și de viziunile reporterului,
creativitatea ultimului fiind determinantă pentru succesul materialului jurnalistic.
Scopul şi obiectivele. Scopul lucrării se rezumă pe de o parte la cercetarea aspectelor
teoretice ale reportajului, punerea în corelație a reportajului online față de reportajele distribuite
pe alte canale mediatice, cum ar fi presa tipărită, iar pe de altă parte analiza calitativă a
propriilor materiale în baza anumitor criterii. Totodată, scopul rezidă în efortul de a reliefa
tehnicile, tacticele şi etapele de producere a unui reportaj online – de la colectarea informaţiilor
până la forma finală a textului şi de a analiza locul şi rolul reporterului în conceperea şi
realizarea acestuia.
Pentru a îndeplini acest scop, vom realiza următoarele obiective:
- Definirea caracteristicilor și particularităților reportajelor, prin prisma interpretărilor din
literatura de specialitate;
- Determinarea caracteristicelor reportajului online vizavi de reportajul din presă online;
- Analiza de conținut a reportajelor publicate într-o anumită perioadă pe site-ul diez.md;
- Determinarea tehnicilor de redactare a reportajelor publicate pe portalul de știri diez.md;

6
 - Elaborarea propriilor concluzii și recomandări în vederea creionării unor caracteristici
specifice reportajului online.
Noutatea temei investigate. Noutatea lucrării constă în conturarea unei viziuni generale asupra
reportajului ca gen informativ, dar și o viziune puțin mai aprofundată asupra reportajului online,
care este cercetat într-o măsură mult mai mică decât restul reportajelor. Noutatea lucrării constă și în
metodele utilizate de autor în vederea investigării traseului de creație, pe care îl parcurge un autor de
reportaje online, a practicilor operaționale, pe care acesta le aplică în procesul de creație jurnalistică.
Metodele utilizate au condus spre determinarea metodologiei de realizare a reportajelor în
jurnalismul online și a modului în care presa online folosește reportajul ca gen de informare.
Importanţa teoretică a lucrării. Partea teoretică a lucrării are rolul pe de o parte, de a
sublinia anumite aspecte ale reportajului, pe de altă parte - punerea în corelație a opiniilor mai
multor autori.
Valoarea aplicativă a lucrării Valoarea aplicativă a lucrării constă în datele și rezultatele pe
care le-am obținut analizând procesul de creație a autorilor de reportaje online. Descrierea, analiza și
interpretarea practicilor operaționale, care au reieșit din experiența mea ca reporter la portalul
diez.md, au valoare aplicativă pentru elaborarea altor cercetări tangențiale cu subiectul nostru și ele
vin să reflecte procesul de creație în jurnalismul online. Vorbind despre valoarea aplicativă a
cercetării ne referim, nemijlocit, la gradul de aplicabilitate în situații concrete, la nivel practic, iar
concluziile și recomandările elaborate pot fi utilizate de jurnaliștii începători în vederea eficientizării
muncii lor și îmbunătățirii calității reportajelor realizate.
Structura lucrării. Teza de licență intitulată „Reportajul online. Starea actuală și perspective”
are următoarele componente: foaia de titlu, cuprinsul, adnotarea, introducerea, 2 capitole,
concluziile și recomandările, bibliografia, anexele și declarația de onestitate.
Primul capitol intitulat „Reportajul ca gen jurnalistic: abordări teoretice” este compus din două
subcapitole, care constituie baza teoretică a acestui studiu. Primul subcapitol „Aspecte conceptuale
ale reportajului” prezintă informații generale despre reportajul în sine, dar și despre autorul de
reportaje. Pe lângă o culegere amplă de definiții și tipologii ale reportajului, în primul subcapitol
valorificăm și trăsăturile ziaristului, ca autor de reportaje. Al doilea subcapitol „Reportajul în mediul
online” reprezintă o trecere în revistă a reportajului online, asemănări și disimilitudini dintre
reportajul online și cel din presă tipărită, radio și TV. Mai mult decât atât, în cel de-al doilea

7
subcapitol al capitolului întâi, reflectăm pe larg despre structura reportajului, dar venim și cu
recomandări utile pentru o redactare corectă a acestora.
Al doilea capitol este un studiu de caz, intitulat „Reportajul în presa online din Republica
Moldova”. El a fort conceput în vederea descrierii, analizei și interpretării practicilor operaționale de
realizare a reportajului online, de aceea include două subcapitole, fiecare dintre acestea având axa
proprie de cercetare și propriul interes științific. Primul subcapitol, intitulat „Analiza structural-
conceptuală a portalului de știri diez.md conține informații generale despre portalul de știri diez.md,
dar și despre echipa redacțională a acestuia. Al doilea subcapitol, intitulat „Tehnici de redactare a
reportajelor publicate pe portalul de știri diez.md”, reprezintă partea creativă a tezei, unde este
descris itinierarul meu de creație și practicile operaționale pe care le utilizez în procesul de realizare
a reportajelor online.
Ultimul compartiment al lucrării de cercetare, conține concluziile și recomandările care sunt
rezultatul aplicării metodologiei de cercetare, dar și a observației directe active a autorului studiului.

8
 1. REPORTAJUL CA GEN JURNALISTIC: ABORDĂRI TEORETICE
Reportajul este un material jurnalistic care aparține genului informativ, împărțind același teren
cu știrea, interviul și relatarea. Îi este specific un limbaj bogat, totodată este situat la limita dintre un
limbaj publicistic și unul literar. 
Acesta poate fi atât un produs creativ, cât și unul mai laconic, mai exact. Mai mult, reportajul
este unicul gen de material de tip informativ, care ne oferă prilejul să descriem, să edităm nu doar cu
memoria sau văzul, dar și cu ceea ce simțim.

1.1 Aspecte conceptuale ale reportajului

Dicționarul explicativ al limbii române definește reportajul în următorul mod: „Specie
publicistică, uneori și cu valoare literară, informând operativ asupra unor realități, situații,
evenimente” [12].
Termenul de reportaj provine de la franțuzescul reportage, ceea ce semnifică raport. Astfel
putem spune că reportajul reprezintă un raport de informații axate pe fapte reale, pe evenimente, pe o
persoană sau pe o problemă.
Reportajul reprezintă o specie a genului informativ, caracterizată printr-un limbaj dublu, atât
științific, cât și artistic, care pune în valoare un eveniment, o faptă, un loc sau o persoană. Mai mult,
reportajul este un material bazat pe surse, fapte și impresiile jurnalistului. Acesta captează atenția
publicului prin noutate, neobișnuit și proximitate.
După cum afirmă autorii lucrării „Jurnalism de informare”, Mihail Guzun și Gheorghe
Gorincioi, reportajul este un gen informativ, axat pe fapte actuale de interes public major, din
realitatea imediată, selectate la locul producerii evenimentului, utilizând adesea procedee literare de
expresie [4, p.63]. Aceștia atrag o atenție mai mare asupra actualității reportajelor, punând în valoare
întâi de toate, efectul de noutate. Noutatea fiind o calitate, o caracteristică a genului informativ. Mai
mult, fac o remarcă asupra faptului că reportajul trebuie să prezinte interes pentru public, respectiv, să
fie tratate informații veridice, verificate și valoroase [4, pp. 63-78].
O definiție mai amplă a reportajului ne propune autoarea studiului Reportajul social: Aspecte
definitorii [9], Georgeta Stepanov care, sugerează următoarea definiție: „Reportajul este un mod de

9
comunicare ce descrie operativ, dinamic și veridic spectacolul unui eveniment. El este cel mai nobil,
rafinat, eteric gen al presei care nu permite distorsionări ale ritmului de expunere și nu tolerează false
profunzimi, așa-numitele cvasifilozofări la temă” [9, p.4]. Această definiție atestă prezența unui
limbaj colorat în cadrul reportajului, însă exclude filosofiiile care ar putea să-i denatureze calitățile de
gen informativ. Prin urmare, în scrierea unui reportaj, prioritate are informația, noutatea, iar limbajul
creează o imagine de background și totodată, este echilibrat, balansând astfel între un produs științific
și unul de creație.  [9]
Același punct de vedere îl găsim și la Radu Ciobotea, în lucrarea „Reportajul. Tehnici de
redactare”, care menționează că reportajul este un gen publicistic care presupune abordarea directă a
realității dintr-o perspectivă creatoare de semnificații general-umane. În final, realul brut este
transformat într-o structură narativă de tip literar[1, p.39]. Radu Ciobotea consideră noutatea ca fiind
nucleul unui reportaj, de altfel, maniera cum este această noutate inclusă în material este determinată
de stilul reporterului. Cert este însă faptul că informația este totuși baza unui material informativ,
inclusiv a reportajului. [1]
O completare asupra definiției reportajului găsim la Luminița Roșca, care afirmă următoarele:
„Chiar dacă se poate vorbi, în ceea ce privește reportajul, despre calități literare sau despre o anumită
pondere a funcției poetice, acestea sunt secundare în raport cu funcțiile referențială și fatică,
definitorii pentru reportaj ca text publicistic. În aceste condiții, calificarea reportajului ca gen literar
este improprie, în neconcordanță cu realitatea textului și generatoare de confuzii. În esență, reportajul
este un gen jurnalistic care „împrumută” unele procedee specifice literaturii, ceea ce nu afectează în
nici un caz calitatea lui de text jurnalistic și de gen major al jurnalismului” [2, p.328]. De asemenea,
cercetătoarea Luminița Roșca, pune în valoare informația din interiorul reportajului. Respectiv, odată
ce acesta este un material al genului informativ, funcția sa de bază este cea de a informa întâi de toate.
[2, pp. 327-367]
Cu o viziune în contradictoriu la acest subiect, vine Sorin Preda, în lucrarea „Jurnalismul
cultural și de opinie”. Autorul afirmă că reportajul de calitate aspiră și reușește să devină literatură.
Nu-și propune doar să îmbrace informația în veșminte mai potrivite. Centru de greutate de deplasează
de la fapt la semnificația lui. Faptul rămâne un punct de plecare indispensabil[6, p.77]. În această
ordine de idei, Sorin Preda pledează pentru partea literară a reportajului, considerând noutatea un
„centru de greutate” în timpul realizării acestui gen. 

10
 O altă idee susținută de Mihail Guzun și Gheorghe Gorincioi, sugerează că reportajul poate fi
considerat  un gen de frontieră între jurnalistică și literatură. În reportaj, dimensiunea publicistică și
cea literară sunt compatibile, mai mult, ele se compensează una pe alta. Însă, componenta literară se
limitează doar la modalitatea literară de interpretare a faptelor, la structura reportajului și expresiile
stilistice [4, p. 94]. 
Astfel, autorii sunt de părere că reportajul este un produs atât jurnalistic, cât și literar, iar
reportajul nu ar exista fără acesta două elemente. Totodată, aceștia pun accent pe faptul că într-un
reportaj, elementele se completează reciproc, iar faptul este punctul de pornire al ideilor, pe când
dimensiunea literară e cea care-i conferă atractivitate.
În baza celor menționate, identificăm reportajul ca fiind o sursă bună de informații, or, o doză
limitată de literatură cu efecte de noutate. Spre deosebire de știre, interviu sau relatare, care se
aseamănă cu reportajul prin faptul că sunt genuri informative, reportajul implică nemijlocit și ziaristul
în esența acestuia, căci reportajul nu este doar o reflectare obiectivă a unui eveniment, fenomen sau
om, dar presupune și impresiile ziaristului, căpătând astfel, nuanțe de subiectivism. Ar fi greșit însă să
nu menționăm că orizontul acestui subiectivism este limitat și non-manipulator. Astfel, prin realizarea
unui reportaj, reporterul transmite nu doar o doză de informații, dar și introduce cititorul în atmosfera
evenimentului respectiv.
O importanță și un rol inevitabil în scrierea reportajelor o are autorul, ziaristul care ar fi o
persoană capabilă să schimbe registrele, dar și să păstreze un echilibru între artă și știință. 
O abordare mai precisă a fost identificată de către coordonatorul Richard Keeble, în lucrarea
Presa scrisă. O introducere critică [5, p.143]. Cercetătorul susține că autorii de reportaje sunt acei
jurnaliști care știu cel mai bine să iasă din tipare, schimbând tonul la sfârșitul știrii printr-o informație
mai profundă sau tangentă cu știrea propriu-zisă. Având la dispoziție mai mult spațiu decât cei care
scriu știri, ei pot ridica probleme asupra modului în care trăim și acționăm, pot susține cu tărie idei,
pot fi amuzanți, isteți și plini de vervă, pot să șocheze, să explice, să dezvăluie, să răspundă, să
avertizeze, să informeze, să educe. Richard Keeble pune accent pe libertatea de exprimare a autorului
de reportaje, calitatea pe care nu o au toți jurnaliștii. Mai mult decât atât, în opinia acestuia, autorii de
reportaje sunt cei care știu să „iasă din tipare”, respectiv, să vină cu ceva propriu, original, care pe
lângă faptul că ar informa publicul, ar putea să și explice, să dea anumite soluții, sugestii și altele.
Sorin Preda [6, p. 162], adaugă faptul că a fi reporter nu reprezintă o funcție, ci o calitate. Prin
apelativul folosit în discuția cu un ziarist, omul simplu se apropie intuitiv de o realitate jurnalistică

11
prea puțin înțeleasă chiar de către practicanții meseriei. Ziarist cu adevărat este cel care scrie reportaj
- regina presei și genul celor talentați, cu un bun și inspirat condei. În acest context, cercetătorul
prezintă alte două calități tipice jurnalistului, și anume inspirația și talentul. Efectiv, nu toți au destul
talent sau inspirație pentru a da naștere unui reportaj de calitate, unii reușind să se limiteze doar la
știri sau relatări.
Rolul jurnalistului în scrierea reportajului este inevitabil, dat fiind faptul că jurnalistul este cel
care, prin cunoștințele pe care le posedă, dă viață materialului. 
Pare interesant și punctul de vedere propus de Georgeta Stepanov, care sugerează că autorul de
reportaje este un jurnalist venit la fața locului, care are scopul să vadă, să audă, să simtă, să
înregistreze diverse fapte, care vor contribui la baza eventualei relatări despre un eveniment, fenomen.
El este cel care se interpune între întâmplare și cititor și, în mod voit sau obligatoriu, devine un
supraveghetor al traseului informațional sursă-public. Sarcina reporterului este de a descoperi
evenimentul și de a pătrunde în esența lui, precum și de a oferi răspunsuri bine argumentate la
întrebările publicului [9, p.18]. Mai mult, e important ca jurnalistul să-și cunoască cititorii,
telespectatorii or, în dependență de interesul manifestat de aceștia, el, jurnalistul, nu doar expune ceea
ce vede, ci mai caută și elemente complementare, care pot fi interesante și utile anume acestui
auditoriu. Potențialul analitic și particularitățile specifice ale auditoriului sunt definitorii în stabilirea
tonului, ritmului, limbajului și, în fine, a stilului în care jurnalistul urmează să realizeze reportajul  [9,
p.20]. Autoarea pune accent pe capacitatea reporterului de a căuta informații utile și de interes, și
totodată, pune în valoare potențialul analitic al reporterului. Astfel, reporterul nu este doar acea
persoană care redă un eveniment cap-coadă doar din cele văzute și auzite, totodată, este un cercetător
și reușește să vină cu explicații, soluții dar și cu surse coerente.
Ca orice alt gen jurnalistic, reportajul are o tipologie proprie. De această tipologie depend multe
alte caracteristici ale acestuia. De altfel, un reportaj poate fi definit în funcție de tipul acestuia. Cu
toate acestea, și tipologiile diferă, însă diferă în funcție de viziunile autorului. 
În lucrarea „Jurnalismul de informarea”, oamenii de știință Mihail Guzun și Gheorghe Gorincioi
[4, p.96], atestă două grupuri de reportaje: 
1. Reportajul de atmosferă;
2. Reportajul de eveniment.
„În reportajul de eveniment principalul sunt faptele prezentate în derulare, semnificația lor,
dramatismul întâmplării reale, forța de atracție a subiectului. În el nu lipsesc detaliile de atmosferă,

12
însă, ele sunt plasate în planul 2 și au menirea de a prezenta cât mai atractiv și veridic evenimentul. În
mod ideal, reportajul de eveniment este o sinteză a observațiilor pe teren, a expunerii lor fluente, o
reconstituire fidelă a evenimentului la care a participat ziaristul. 
Spre deosebire de reportajul de eveniment, care urmează a fi publicat în regim de urgență,
reportajul de atmosferă nu este strict legat de actualitatea zilei, el este lipsit de forța de impact a
evenimentului produs recent. Reportajul de atmosferă propune cititorului subiecte despre fenomene și
lucruri neobișnuite, locuri pitorești, destine omenești în cele mai dramatice momente ale
vieții.” Autorii pun accent pe două mari tipuri de reportaje, cel de eveniment și cel de atmosferă,
tipuri care, în viziunea acestora, se completează reciproc, căci un reportaj de eveniment conține
elemente de atmosferă, iar un reportaj de atmosferă reflectă un eveniment, un fapt sau un loc
neobișnuit.
În „Techniques du journalisme”, Philippe Gaillard [14] pune în valoare două tipuri de reportaje.
Pe de o parte reportajul specializat, sau cronica, având teme strict definite precum politica, justiția,
sportul etc… Pe de altă parte reportajul mai puțin specializat, care tratează fapte fără legătură între ele
și al căror model este reportajul de fapt divers.
Luminița Roșca în lucrarea lui Mihai Coman[2, p330], prezintă o tipologie mai bogată a
reportajelor:
a. Cel dintâi tip este reportajul de atmosferă, ceea ce înseamnă că intenția autorului este, în
principal, de a surprinde „culoarea locală” a evenimentului, de a oferi detalii semnificative ce au rolul
de a recrea atmosfera „lumii” pe care jurnalistul a cunoscut-o la fața locului, de a-l ajuta pe cititor să
„vadă” și să „simtă”, ca și cum ar fi fost el însuși martor la eveniment. Formula „reportaj de
atmosferă” poate părea pleonastică, deoarece, dacă nu există detalii de atmosferă, nu există reportaj.
În felul acesta, se atrage atenția asupra faptului că textul își propune în principal să-l „transporte” pe
cititor la fața locului, transformându-l, într-o măsură mai mare sau mai mică, în martor virtual. 
b. Cea de-a doua clasă de reportaje cuprinde reportajele de eveniment. Desigur, și această
formulare poate părea pleonastică, deoarece, dacă nu există un eveniment cu o anumită semnificație,
nu putem vorbi despre reportaj, iar eveniment înseamnă un fapt (sau o înlănțuire de fapte) care
prezintă interes jurnalistic. În același timp, reportajul de eveniment nu presupune absența elementelor
de atmosferă, ci doar plasarea lor în planul al doilea (în raport cu intenția de comunicare). Cu alte
cuvinte, un reportaj de eveniment presupune plasarea cititorului în mijlocul faptelor, cu ajutorul

13
detaliilor de atmosferă (detaliile de culoare, de plasare în context devin secundare în raport cu
faptele).
 O altă modalitate de a clasifica reportajele ține seama, în principal, de evaluarea semnificației
complexității evenimentului. 
a. Faptele diverse. Tipologia ce subsumează faptele diverse cuprinde și reportajele care
prezintă fapte centrate pe profiluri general umane, evidențiind destine semnificative (iubita părăsită,
escrocul păcălit, nebunul orașului, bătrânul alienat, copilul nefericit).
b.  Evenimentele centrate pe fapte de actualitate, de interes uman și social (accidente, crime,
întâmplări mondene). 
c. Evenimente caracterizate prin complexitatea faptelor și a planurilor pe care se desfășoară
acestea. Astfel de evenimente se definesc prin conflicte puternice și consecințe semnificative (greve,
manifestații, revoluții, războaie). 
d. Evenimente caracterizate prin fapte ce se succedă în timp (zile, săptămâni, luni), care
necesită o activitate de investigare pe o durată mare de timp, cu semnificații umane și sociale multiple
(fenomenul drogurilor în căminele studențești, fenomenul copiilor abandonați). Astfel de teme pot fi
uneori subiectele unor anchete. Ele se află la granița dintre jurnalismul de informare și jurnalismul de
investigare.  
Autoarea a tipologizat în profunzime reportajul de eveniment, astfel enumerând mai multe
poziții ale acestuia, cum ar fi: evenimentele centrate pe fapte de actualitate, evenimente caracterizate
prin complexitatea faptelor și evenimente ce se succedă în timp.
O tipologie interesantă este propusă și de autoarea Georgeta Stepanov, realizată în baza mai
multor criterii [9, pp.13-17]. 
Un bun criteriu de clasificare al reportajelor este concepția retorică, în baza căruia deosebim
reportajul de eveniment și cel de atmosferă. 
Un alt criteriu de tipologizare ar fi valoarea sau semnificația evenimentului, conform căruia
există următoarele tipuri de reportaje:
a. Reportaje ce reflectă fapte de actualitate, cum ar fi întâmplările neprevăzute, crimele,
accidentele. Tipul respectiv este strâns legat de actualitate, parametrul temporal fiind unul
definitoriu. Reportajele ce reflectă fapte de actualitate prezintă un larg interes uman și social. 
b. Reportaje centrate pe fapte diverse, întâmplări simple axate pe profiluri general-umane.
Acest tip de reportaje este mai puțin supus parametrului temporal și nu necesită o documentare

14
prealabilă minuțioasă. El se bazează mai mult pe interesul uman și apelează la trăirile și sentimentele
cititorului. 
c. Reportaje ce se bazează pe fapte cu tentă de conflict (conflicte armate, greve, revoluții…). 
. d. Reportaje centrate pe fapte cu o desfășurare de lungă durată. Acest tip de reportaje, de
altfel cel mai frecvent întâlnit în presa autohtonă, reflectă, în temei, evenimente și
fenomene cu semnificație socială și de larg interes uman, precum: narcomania, traficul de
ființe umane etc.
Al treilea criteriu se referă nemijlocit la structura reportajului. După cum afirmă autoarea, acest
criteriu deosebește două tipuri de reportaje: reportajul ca structură monolit și reportajul cu structură
pe blocuri. 
a. Structura monolit a unui reportaj presupune relatarea și expunerea evenimentului într-un
text indispensabil și intact. 
b. Structura pe blocuri presupune despărțirea textului în mai multe compartimente. De obicei,
fiecare compartiment poartă un subtitlu incitant: fie autonom, fie o frază, o replică sau afirmațiile
unui personaj din text. 
După modalitatea în care este redat evenimentul distingem: 
a. Reportajul-meditație, specia care , prin modalități filozofice de expunere a evenimentului, îl
face pe cititor să cugete, să mediteze asupra celor întâmplate.
b.  Reportajul-tablou este o descriere minuțioasă a conglomeratului de fapte ziaristice care
reprezintă însuși evenimentul.
c. Reportajul informativ este specia care, prin intermediul datelor informative, expune faptul
ziaristic, evenimentul sau fenomenul. Specific pentru reportajele din această categorie este utilizarea
din plin a informațiilor statistice. 
Mai mult, reportajele sunt clasificate în funcție de:
1. Domeniul de activitate:
a. Social;
b. Economic;
c. Politic;
d. Sportiv;
e. Cultural;

15
   2. Arealul geografic:
a. Internațional;
b. Național;
c. Regional;
d. Local;
3. Zona de interes:
a. Turism;
b. Cultură;
c. Educație;
d. Știință…
Respectiv, autoarea a atins mai multe domenii care pot servi drept subiect de abordare în
reportaje. Astfel încât, fiecărui domeniu îi corespunde un anumit tip de reportaj și viceversa.
În lucrarea „Tehnici de redactare în presa scrisă”[7, p.166], Sorin Preda pledează pentru
următoarele tipuri de reportaje: reportajul monografic, de atmosferă, de eveniment, de fapt divers,
sportiv și feature. 
 Reportajul monografic, rar sau deloc folosit în presa cotidiană, acest tip de reportaj îl
întâlnim în săptămânalele generaliste, de tip magazin, sau în unele reviste ilustrate. În opinia
autorului, în acest tip de reportaj aparenta lipsă de dinamism va fi compensată de o răbdătoare
documentare și, acolo unde aceasta nu este posibilă, chiar de imaginar.
 Reportajul de atmosferă, expres. Ca și autorii menționați mai sus, Sorin Preda pune accent
pe atmosferă, de altfel, atmosfera este și elementul de bază al materialului. Mai nou însă, în opinia
autorului, un alt element important al acestui tip este „unghiul de atac”. Respectiv, o abordare
îndrăzneață a unui obiect ar putea incita cititorul. 
 Reportajul de eveniment, care în viziunea autorului poate fi confundat cu relatarea, câtă
vreme pare transmis de la fața locului și se ocupă de dramatismul unei întâmplări. 
 Reportajul de fapt divers. După cum remarcă autorul, nu există fapt divers fără uimire, fără
degradarea normalului. Un om care fură mașini reprezintă un fapt relativ banal. Perspectiva se
schimbă dacă aflăm că hoțul s-a prezentat la poliție să reclame furtul propriei mașini. 
 Reportajul sportiv, în cazul în care nu se suprapune cu relatarea sau comercialul sportiv,
reportajul sportiv se distinge de alte tipuri măcar prin unghiul de abordare specific.

16
  Reportajul feature poate fi definit ca ceva deosebit, atractiv, mai mult decât atât, poate
reflecta situații amuzante. 
O altă tipologie destul de captivantă și totodată, concisă este cea propusă de Elma Scott Wattson
[13] și presupune următoarele tipuri:
- Schițe de interes uman;
- Relatări despre persoane interesante;
- Documente umane autobiografice;
- Reportaje istorice, schițe de călătorie;
- Reportaje de interpretare;
- Reportaje de popularizare a științei;
- Reportaje de orientare practică.
Tipologie diferă de la autor la autor, de la țară la țară și de la continent la continent, fapt care
demonstrează că reportajul este și va rămâne actual pentru o lungă perioadă de timp. De altfel, este
cercetat, analizat și în baza tipologiilor menționate mai sus, înțelegem că este un material care își
permite să acopere un spectru larg al societății.
Totodată, reportajul reprezintă o adevărată „comoară” a jurnalisticii, indiferent de tipul care-l
caracterizează. Prin intermediul reportajului, reporterul transmite nu doar acea doză necesară de
informații, dar și comunică publicului anumite impresii, păreri, introduce cititorul nu doar în esența
evenimentului, dar și în nucleul problemei abordate. 

1.2. Reportajul în mediul online

În baza canalului media prin care reportajul este expus publicului, deducem următoarele tipuri:
 Reportajul din presa tipărită;
 Reportajul radio;
 Reportajul Tv;
Și mai nou, mai accesibil și mai durabil, 
 Reportajul online. 
Cel din urmă, reportajul online este mai puțin studiat, însă putem cu ușurință să identificăm anumite
trăsături ale sale, dat fiind faptul că acesta se aseamănă atât cu reportajul din presa tipărită, cât și cu
cele din radio și chiar TV.

17
 Un element caracteristic reportajului, atât online, cât și celui din presa tipărită, care de
asemenea joacă un rol important în redactarea acestuia, este stilul și limbajul.
Dicționarul explicativ al limbii române[13] propune următoarele definiții pentru stil:
• Mod specific de exprimare într-un anumit domeniu al activității omenești, pentru anumite
scopuri ale comunicării;
• Fel propriu de a se exprima al unei persoane;
• Totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le folosește un scriitor pentru a obține anumite
efecte de ordin artistic.
Este deja un fapt cunoscut ceea că fiecare om are stilul său, respectiv stilul de a scrie al unei
persoane rezidă din mai mulți factori, cum ar fi experiența sa de viață, manualele citite, societatea în
care a crescut, părerile și impresiile sale.
În opinia cercetătoarei Ala Zavadschi [15, p.3], în studiul „Stilistica discursului mediatic”,
stilul înglobează în sine atât caracteristicile de exprimare, orală sau scrisă, ale unui individ, cât şi
ale unor categorii de indivizi. Este vorba, prin urmare, de utilizarea resurselor expresive ale limbii, o
sursă eternă de nuanţare a vorbirii. Dacă arsenalul expresiv devine o nuanţă a unui singur creator,
atunci ne referim la stilul individual sau idiostil (de obicei, este vorba de scriitori). Iar dacă
exprimarea lingvistică este caracteristică unor grupuri socioculturale sau socioprofesionale, atunci
rezultă un stil colectiv sau supraindividual[15].
În scrierea reportajului, stilul are un rol considerabil, întrucât acesta pune în evidență mai
mult ca celelalte materiale, prezența autorului și într-un fel sau altul, autorul își lasă amprenta la
scrierea acestuia prin stilul său ce-l diferențiază. De la unul și același eveniment, doi jurnaliști nu
vor scrie niciodată un material la fel, mereu existând diferențe în stilurile acestora.
La fel ca și limbajul, este un element care se dezvoltă cu timpul. Prin urmare, scriind și citind
îți lărgești orizonturile și capacitățile, astfel reușind să abordezi un subiect prin mai multe unghiuri
de abordare.
Limbajul tipic reportajului este unul atractiv, menit să capteze atenția publicului și totodată,
să oferă o anumită doză de informație într-un mod persuasiv și bogat.
În opinia autoarei Georgeta Stepanov [9, p.52]: „Un reportaj, ca să nu plictisească, e firesc că
trebuie să fie interesant, dar nu e suficient doar să expui niște adevăruri sau lucruri care par a fi
interesante. Esențial e să le poți spune, să utilizezi o modalitate de narațiune facilă și incitantă, care

18
să ia prin surprindere, să cointereseze și să atragă. Un limbaj expresiv atribuie reportajului nu numai
noi valori, ci îi conferă și o alură dinamică și vioaie, ceea ce nu plictisește cititorul.”
Prin această opinie, autoarea afirmă că un limbaj bogat poate servi drept un pilon ce l-ar interesa cu
adevărat, pe cititor și mai mult, un limbaj „viu” dă viață, la rândul său, și reportajului.
O poziție preponderent similară găsim și la Radu Ciobotea [1, p. 190], care afirmă că forța autorului
de reportaj constă… și în utilizarea unui stil care poate pune în lumină unul din sensurile potențiale
ale subiectului.
Prin urmare, stilul este un element indispensabil, care pe de o parte, sugerează o anumită
implicație a reporterului în scrierea reportajului, iar pe de altă parte pune accent pe sensul
reportajului.
Mai mult decât atât, acesta are o structură bine definită și concisă, fiind format din 3 părți;
intro-ul, corpul reportajului și sfârșitul.
În viziunea autorului Radu Ciobotea [1, p.103], structura reportajului este, în mod esențial,
temporală. Prin aceasta, el se deosebește de toate celelalte specii publicistice.
În opinia autorilor Mihail Guzun și Gheorghe Gorincioi [4, p.112], reușita reportajului,
impactul asupra cititorului depinde, în bună măsură, de prima frază, de primul alineat care are
scopul de a intriga, da a trezi interesul pentru lectură.
Cu toate acestea, este un lucru cert că intro-ul are rolul de a introduce cititorul în subiectul
abordat și poate conține un mic comentariu,un gând sau anumite detalii concrete.
Mihai Guzun și Gheorghe Gorincioi [4, p.113], adaugă faptul că începutul este considerat
unul din elementele dificile ale procesului de creație, mai ales pentru jurnaliștii tineri. Deseori se
pierde mult timp și energie la primul paragraf...
Corpul reportajului conține atât surse, oameni aflați la eveniment, martori, organizatori, dar
și prezenta reporterului, care tot poate fi numită o sursă directă.
În opinia Luminiței Roșca [2, p.348], corpul reportajului (sau partea de mijloc a textului) este
un rezultat al „asamblării” scenelor, portretelor, dialogurilor, detaliilor, congruent cu ideea textului.
Principiul fundamental care dirijează „montajul” tuturor elementelor selectate de jurnalist este
principiul economiei. Un număr mare de personaje, o aglomerare de portrete, detalii sau dialoguri
duc la diluarea semnificației reportajului. Un bun jurnalist știe că, pentru a conduce cu abilitate firul
narațiunii, nu trebuie să „înece” acțiunea în detalii inutile. „Ingredientele” reportajului, utilizate cu

19
economie și doar atunci când subliniază aspecte semnificative ale faptelor, persoanelor, decorului
dau ritm narațiunii sau conferă credibilitate demersului jurnalistic.
Respectiv, structurarea corectă în pagină a ideilor, dar și a surselor și totodată, menținerea unui
echilibru între surse și descrieri, detalii, conduc la redactarea unui reportaj corect, pe orice canal
mediatic nu ar fi acesta diseminat.
Sfârșitul nu este mai prejos, după cum afirmă o vorbă: „sfârșitul încununează opera”, fapt
care poate fi atribuit cu precizie și în cadrul textului publicistic, mai ales a reportajului online. Cu
toate acestea, reportajul poate finaliza cu părerea unei surse, dar și impresiile reporterului.
Autorii lucrării „Jurnalism de informare” [4, p.114] adaugă faptul că sfârșitul reportajului nu
presupune concluzii, recomandări, reflecții cu caracter moralizator. Textul trebuie construit în așa
mod încât, în rezultatul lecturii, cititorul singur să poată decide „ce e rău și ce e bine”, să tragă
concluziile respective.
Reportajul respectă structura tipică reportajului obișnuit și reușește să intrige și să câștige
încrederea publicului.
În această ordine de idei, Mark Grigoryan [3, p.126] propune 5 recomandări, 5 criterii care ar
fi bine să fie respectate în realizarea unui reportaj:
1. Ziaristul trebuie să fie martor la eveniment;
Efectul prezenței oferă textului autenticitate. Cu alte cuvinte, cititorul află lucrurile de la un om care
„a fost acolo” și care are dreptul să spună: „Am văzut totul cu ochii mei”.
2. Un reportaj relatează despre un eveniment care s-a produs într-o anumită zi, la o
anumită oră și într-un loc anumit;
Este foarte bine ca în reportaj să fie indicat locul și timpul în care s-a produs evenimentul. Chiar
dacă nu este vorba de un eveniment concret, acesta oricum va fi pus într-un cadru temporal și spațial
concret. În caz contrar, reportajul nu va fi receptat ca text literar ce narează lucruri abstracte, fără
nici o contingență cu realitatea.
3. Reportajul se scrie îndată după consumarea evenimentului;
Această exigență este legată de mai multe aspecte ale artei jurnalistice. De fapt, ea vizează nu numai
reportajul, ci și toate celelalte genuri. Orice subiect ați aborda, e bine să scrieți textul îndată după
eveniment.

20
În primul rând, fiindcă atunci când reportajul este scris îndată, în mintea reporterului mai sunt vii
detalii ale celor întâmplate, detalii care sunt deosebit de importante pentru acest gen. Datorită lor,
narațiunea devine proaspătă, nuanțată și pasionantă pentru cititori.
4. Reportajul nu numai relatează, ci și înfățișează;
Aici, autorul creează imagini. Mai mult, în opinia autorului, pentru a înfățișa, nu e neapărat să
apelați la prea multe epitete. Aceasta apreciază, nu înfățișează.
5. Nu abuzați de generalizări. Sunt contraindicate genului;
Reportajul ca gen nu are pretenția unei descrieri obiective, complete. Ziaristul relatează doar ceea ce
a văzut. A generaliza în baza unor informații lacunare echivalează cu inducerea cititorului în eroare.
În baza celor menționate mai sus, deducem faptul că reportajul online are trăsături comune
cu celelalte tipuri de reportaje, însă prezintă interes datorită faptului că jurnalismul online presupune
o serie de avantaje, care îl favorizează, cum ar fi:
- Presa online distribuie un flux mare de informații pe zi. Respectiv și reportaje, iar
freecvența lor, de asemenea, este una îmbucurătoare.
- Acoperă mai multe domenii, rubrici. În modă acum sunt rubricile life sau lifestyle, iar
reportajul este materialul prin intermeniul cărora aceste rubrici prind priză la public.
- Informația poate fi actualizată. Prin urmare, o gafă realizată fie intenționat, fie nu, poate fi
cu ușurință îndepărtată cu ajutorul câtorva click-uri.
- Publicul poate oferi feed-back, prin plasarea comentariilor pe site, care sunt vizibile și
accesibile tuturor.
- Pagina site-ului are un design, de cele mai multe ori, atractiv. Fapt care face reportajul să
fie mai atractiv.
Prin urmare, reportajele publicate în mediul online, au o mulțime de avantaje care facilitează
și jurnaliștilor.
În opinia cercetătorului David Randall [8, p.331], web-ul are și dezavantaje, însă oferă: o
capacitate aproape nelimitată, posibilitatea actualizării constante (aproape în timp real), animații
grafice, sunet, posibilitatea de a monitoriza numărul de accesări ale unei pagini și interacțiune.
Putem afirma că unul dintre dezavantajele presei online este aceea că, site-ul web, atunci când nu
este monitorizat cu precizie poate întâlni anumite dificultăți, într-un moment reușind chiar să „cadă”.
Efectiv, atunci când vrem să accesăm site-ul, să apară o eroare.

21
 În opinia lui Alexandru-Brăduț Ulmanu [2, p.634], mesajul este personalizat la maximum,
iar cititorul nu mai trebuie să îl creadă pe cuvânt pe jurnalist; reporterul are posibilitatea nu numai de
a cita sursa, dar și de a trimite cititorul, printr-un link, direct la documentele pe care își bazează
articolul.
În baza celor afirmate de Alexandru Brăduț Ulmanu, putem deduce cu ușurință un nou avantaj al
presei online și anume faptul că reporterul poate face trimitere directă la sursă, înserând link-ul la un
cuvânt sau la o frază cheie, reprezentativă.
Mai mult, cercetătorul afirmă că internetul aduce cu sine un alt mod de a consuma informația
și divertismentul - un nou tip de receptare, activă, în care publicul selectează documentul pe care îl
citește, ascultă sau vede. În plus, legăturile electronice (linkurile), indexurile și motoarele de căutare
permit receptorului să sară de la un document la altul și să își alcătuiască propria listă de articole pe
o anume temă. Iar natura interactivă a Internetului permite feedbackul la un nivel pe care mediile
tradiționale nu îl pot oferi. Cu alte cuvinte, portalurile online asigură o comunicare solidă între piața
media și consumatori. Astfel, cititorul și reporterul sunt într-o legătură strânsă, ambii depind unul de
altul, sau cu alte cuvinte, reporterul necesită din partea cititorului un anumit feedback, iar cititorul
necesită materiale pe interesul său.
Reportajul online îmbină toate aceste caracteristici ale jurnalismului în mediul online și
astfel, și acesta la rândul său asigură comunicarea la nivel de diferite grupuri sociale.
În mare parte, putem afirma că mari divergențe între reportajul online și cel din presa tipărită
la nivel de structură sau stil nu sunt, de aceea multe recomandări de redactare se aseamănă și chiar
coincid.
În baza celor studiate, am realizat un tabel (Anexa 1), unde am prezentat trăsăturile
distinctive ale reportajelor din presa tipărită, radio, TV și online.
Dacă ar fi să corelăm cele trei tipuri de reportaje menționate în tabel cu reportajul online,
atunci reportajul online ar avea următoarele caracteristici: 
- Conform criteriului Relația temporală „eveniment-produs”, în cazul reportajului din presa
tipărită, produsul final apare după într-un interval mare de timp din momentul producerii evenimentului. Cel
mai devreme, acesta poate apărea a doua zi.
În cazul reportajului radio, acesta poate fi proiectat în spațial mediatic simultan cu evenimentul, dar
pot fi difuzat și mai târziu, la un interval mic de timp.
În ceea ce privește reportajul TV, acesta apare într-un interval relativ mare de timp, timp necesar
pentru adaptarea materialului la standardele tehnice ale canalelor TV, dar poate fi transmis și în direct.

22
 Iar în cazul reportajului online, produsul final poate fi proiectat în spațial mediatic simultan cu
evenimentul, dar pot fi difuzat și mai târziu, la un interval mic de timp.
- Conform următorului criteriu: tehnica realizării, reportajul din presa tipărită pune accent pe
discurs, reportajul radio – pe sunet, ambianță, cel TV – pe imagini, secvențe video, iar cel online poate fi atât
un produs care pune accent pe discurs, cât și unul care pune în valoare imaginea.
- Cel de-al treilea criteriu pune în valoare volumul materialului sau durata. Reportajul P.T
poate avea un volum echivalent cu o pagină sau două pagini de ziar, cel radio și au o durată în jur de
3 minute, iar reportajul online, în funcție de instrumentele pe care le utilizează, poate fi de dimensiuni
foarte mari sau foarte mici (ultimul tip de reportaje fiind asemănător cu știrile desfășurate).
- Ultimul criteriu se referă la libertatea de exprimare a reporterului în redactarea reportajului.
În cazul reportajului din presa tipărită, libertatea de exprimare a autorului este mare, deoarece
acestuia îi revine misiunea de a reda atât conceptul, mesajul, sensul evenimentului, cât și atmosfera de la
eveniment. Autorul reportajului radio, dispune de o libertate medie de exprimare, întrucât autorului îi revine
misiunea de a reda doar atmosfera de la eveniment, conceptual, sensul, mesajul acestuia fiind redat prin
intermediul surselor. Reporterul care activează în televiziune, are o libertate mica de exprimare, căci
atmosfera de la eveniment este redată prin imaginile video, iar conceptual, sensul, mesajul acestuia – prin
intermediul surselor. Astfel, misiunea autorului este de a armoniza și de a completa mesajele imaginilor
video. În cazul autorului de reportaje diseminate prin intermediul internetului, în funcție de instrumentele pe
care acesta le utilizează, libertatea de exprimare poate fi atât medie, cât și mica sau mare.
În baza celor menționate, putem spune că reportajul online încorporează caracteristicile
celorlalte tipuri, deoarece acesta nu presupune doar text, dar poate fi însoțit și de fotografie, precum
este tipic ziarelor, poate fi însoțit de un mesaj audio, tipic radio-ului, și mai mult, poate fi însoțit de
imagini video, reprezentative televiziunii. 
Astfel, putem defini reportajul online în felul următor:
Reportajul online este un material al genului informativ, distribuit pe un canal mediatic
specific, care are la dispoziție mai multe formate, atât scris, cât și audio și video.

23
 2. REPORTAJUL ÎN PRESA ONLINE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Omul are nevoie zilnic de comunicare – să transmită informații și, desigur, să fie informat, în
aceste scopuri, acesta utilizează un șir întreg de surse, printre care un loc aparte revine celor online.
În prezent, internetul a devenit cea mai accesibilă și mai solicitată metodă de a primi și de a
transmite informații. Presa, conștientizând valoarea oportunităților pe care i le oferă spațiul online și
beneficiile pe care ea le poate obține ca urmare a valorificării acestora, foarte repede „și-a făcut loc”
în mediul online, devenind în scurt timp și platformă de diseminare a informației jurnalistice
tradiționale, dar și mediu jurnalistic care produce conținuturi informaționale noi. În asemenea
condiții s-a prefigurat jurnalismul online, care a schimbat nu doar practicile operaționale, care au
fost folosite sute de ani pentru producția jurnalistică, ci însuși profilul identitar al jurnalismului ca
activitate socială. Jurnalismul online a propus un format nou pentru preproducția, producția și
postproducția jurnalistică, devenind element autonom, constitutiv al sistemului contemporan al
mass-mediei.
Dintre genurile de presă, existente în teoria jurnalismului contemporan, genurile informative,
și anume: știrea, interviul și repotajul, sunt cel mai des folosite în jurnalismul online. Genul favorit
al jurnaliștilor care activează în jurnalismul online este reportajul, întrucât acesta oferă posibilități
nu doar de a relata despre ceea ce s-a produs, ci și a face unele comentarii și chiar mici analize la
subiectul abordat.

2.1 Analiza structural-conceptuală a portalului de știri diez.md

24
 Jurnalismul online a devenit o parte componentă a mass-mediei, iar mediul online – nu doar o
platformă de producere și de diseminare a informației jurnalistice de tip online, ci și un teren foarte
amplu de documentare pentru jurnaliștii care activează în mediile tradiționale. Cercetătorul
Alexandru-Brăduț Ulmanu consideră că ziaristul viitorului va fi, vrând-nevrând, mai mult sau mai
puțin, un jurnalist online. Internetul este un mediu hibrid, care permite și chiar favorizează
contopirea diferitelor canale de comunicare într-unul singur [2, p.637].
Tot acesta adaugă faptul că există câteva mari tipuri de site-uri web, și anume:
1. Site-uri personale, alcătuite de persoane particulare, care se prezintă pe Internet, cu
preocupările, hobby-urile, călătoriile, familia, prietenii lor;
2. Site-uri de companie, care prezintă o anumită firmă sau un grup de firme, furnizând
informații legate de organizare, obiectul activității, performanță economică, știri, comunicate de
presă, date de contact și altele;
3. Portaluri, care constituie, așa cum o arată și denumirea lor, porți către Internet; ele
furnizează informații dintre cele mai diverse, cuprind linkuri către alte site-uri, grupate pe categorii
și includ, de obicei, motoare de căutare;
4. Site-uri de știri, alcătuite special pentru a furniza informații utilizatorilor de
Internet [2, p. 662].
Cercetătorul prezintă tipurile de site-uri web prin intermediul cărora are loc diseminarea
informațiilor, specificând totodată, că, spre deosebire de blog, care poate fi fondat și gestionat de
oricine, indiferent de studiile, vârsta sau statutul pe care îl are, site-uri de știri sau site-urile unor
companii pot fi gestionate de persoane cu o pregătire profesională, de regulă, de către jurnaliștii sau
comunicatorii.
Portalul de știri pentru tineri diez.md, care constituie subiectul cercetării noastre, realizate în
cadrul studiului de caz, se încadrează în cea de-a patra categorie, propusă de Alexandru-Brăduț
Ulmanu și anume, în categoria portalurilor informative – elemente ale mediul jurnalistic online,
care, în prezent, au devenit cele mai importante surse de informare și culturalizare ale populației.
Protalul diez.md a apărut în aprilie 2013, fondatorii acestuia fiind un grup de tineri în frunte
cu Alexandru Lebedev, absolvent al Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității
de Stat din Moldova. Inițial, aceștia au lansat un blog pentru tineri, care era orientat să satisfacă
așteptările și nevoile informaționale ale acestora. În acest scop, ei au început să producă și să

25
distribuie informații utilitare, în special pentru tineri, cum ar fi: ce evenimente vor fi în weekend, în
ce localuri găsești mâncare cu specific european, unde poți servi cea mai gustoasă bere etc...
În prezent, diez.md oferă informații în două limbi, română și rusă. La șapte ani după apariție,
diez.md își are publicul său fidel, numărul de vizitatori unici pe lună ajungând până la 600 000.
Protalul diez.md se consideră unul dintre cele mai solicitate surse publice de informare, cu
una dintre cele mai mari audiențe printre acest gen de instituții media. Timp de șapte ani, diez.md
înregistrează o dinamică continuă de creștere, lărgindu-și audiența și aducând știrile mai aproape de
tineri. În luna noiembrie a anului 2019, pentru prima oară diez.md a reușit să „spargă” bariera de 600
000 de vizitatori unici, ajungând astfel la numărul de 615 546.

Fig. 1. Dinamica audienței portalului de știri diez.md.

Sursa: Facebook. Alexandru Lebedev

Protalul diez.md deține întâietatea printre instituțiile media din același segment al pieței nu
doar din perspectiva numărului de utilizatori zilnici, ci și din cea a credibilității informației
furnizate. Conform agenției de comunicare digitală Gramatic, site-ul diez.md se află în top 10 site-
uri de încredere din care cetățenii moldoveni se informează zilnic.

Fig. 2. Gradul de credibilitate a instituțiile de presă online din Republica Moldova

26
 Sursa: Screenshot, diez.md.

Numărul materialelor, care apar într-o singură zi pe site-ul diez.md, este diferit, variind în
funcție de consistența evenimentelor, care se produc în realitatea înconjurătoare în aceeași zi. În
zilele de weekend pe site-ul portalului pot apărea în jur la 15 știri, iar în zilele de lucru pot apărea în
jur de 40-60 de materiale jurnalistice. Acest decalaj se datorează și faptului că într-o zi de weekend
pagina este acoperită cu materialele scrise de un singur reporter, mai mult, în zilele de odihnă,
diez.md distribuie într-o proporție mai mare știri lifestyle, de divertisment și recreere.
Alegerea unui subiect este determinat de interesele actuale ale publicului țintă, dar și a
politicii editoriale, prin urmare un subiect poate fie să informeze, fie să culturalizeze sau să recreeze.
Pe site-ul diez.md rar pot fi întâlnite știri despre accidente sau crime, cele mai multe fiind știrile de
la evenimente, care informează, apoi urmează cele care educă sau recreează și, desigur, finalizează
topul cele care promovează practici pozitive, oferă oportunități pentru tineri și recomandări ale
redacției. Cu alte cuvinte, diez.md este un site nonconformist, creativ și pozitiv, dar care nu uită să
acopere obiectiv și alte subiecte, precum sunt cele sociale, politice sau economice.
Mai mult, diez.md reușește să fie aproape de tineri și prin intermediul interacțiunilor directe
cu aceștia. Începând cu anul 2020, diez.md are corespondenți netitulari în liceele țării noastre – elevi
care scriu materiale despre ce s-a produs sau urmează să se producă în mediul lor, adică despre tot
ceea ce poate interesa tinerii liceeni. Materialele din acestă categorie sunt publicate la rubrica
„Corespondent din liceu” (vezi figura nr. 3). Înainte de a deveni „corespondenți pe teren”, tinerii au
fost instruiți să scrie materiale pentru site în cadrul training-urilor organizate de către reporterii care

27
activează la acest portal. Au învățat ce înseamnă jurnalismul, cum se scrie corect un material
jurnalistic, ce presupune jurnalismul online, cum poate fi găsit un subiect interesant, dar și care este
structura unui material realizat bine.

Fig. 3. Rubrica „Corespondent din liceu” a portalului diez.md

Sursa: Screenshot, diez.md.

Pentru a fi mai aproape de public și, în special, de tineri, diez.md are atât pagină proprie pe
Facebook, cât și pe Odnoklassniki. Totodată, acesta are și pagină pe Telegram, dar și pe Instagram.
28
Astfel, prin aplicația Telegram, sunt distribuite știrile de ultimă oră, materialele de divertisment –
prin intermediul rețelelor sociale Facebook și Odnoklassniki, iar fotografii ale redacției, ale
reporterilor, fotografii de la evenimente, diverse concursuri și multe alte elemente – prin Instagram.
Toate aceste rețele sociale fac ca informația să ajungă la un număr cât mai mare de utilizatori și într-
un interval de timp cât mai redus.
În toți acești ani, diez.md a fost partener media pentru multe evenimente de rezonanță socială
și culturală din țară. Aici putem menționa evenimente precum: premiere a mai multor piese de
teatru, evenimente organizate în cadrul vinăriilor din Moldova și multe altele. Un exemplu elocvent
îl reprezintă expediția „La La Play”, care s-a desfășurat al treilea an consecutiv în 2019, în perioada
11-20 august. Expediția „La La Play” este un proiect demarat de către dirijorul de cor al organizației
„Moldovan National Youth Orchestra”, Adriano Marian. În cadrul acestui proiect, mai mulți
muzicieni au călătorit prin Republica Moldova și timp de 10 zile au organizat 10 concerte în 10
locații diferite. În toți acești ani, diez.md a susținut acest proiect cu materiale jurnalistice și mai mult
decât atât, în cadrul fiecărei expediții nu a lipsit un reporter de la portalul respectiv, iar în anul 2019
am avut prilejul să fiu alături de tinerii muzicieni pe parcursul acestor 10 zile și să fiu prezentă la
toate evenimentele organizate, în urma cărora am realizat materiale jurnalisice.
De asemenea, diez.md este și un partener fidel al evenimentelor organizate în cadrul
universităților din Moldova, aici ne putem referi la „Balul Bobocilor”, „TVC”, „Miss și Mister”
etc...
După incursiunea în istoria portalului diez.md ne propunem, în cele ce urmează, să analizăm
structura compozițională a acestuia. Logoul portalului corespunde cu denumirea site-ului – diez.md,
care este semnul „hashtag” sau cum i se mai spune din franceză, dièse, un semn musical, care odată
ce este plasat înaintea unei note, indică o ridicare a notei cu un semiton. Logoul este plasat în partea
de sus a portalului, iar sub acesta este indicat motto-ul portalului „Știri pentru tineri”.
Fig. 4. Logo-ul portalului de știri diez.md

Sursa: Screenshot, diez.md.

Design-ul site-ului este unul simplu, dar atractiv. Culoarea care predomină este violetul, din
motiv că aceasta este mai aproape de tineri, emană siguranță și spirit de echipă. Portalul include 12

29
domenii, enunțate la fel în partea de sus, și anume: Social, Politică, Economie, Educație,
Oportunități, Evenimente, Internațional, Cultură, Lifestyle, Călătorii, Social Media/IT și Sport.
Domeniile au fost selectate în așa fel, încât să corespundă necesităților tinerilor. Prin urmare, pe
lângă doza zilnică de știri de ultimă oră, care este diseminată prin intermediul domeniului social,
politic, economic, tinerii pot afla lucruri noi care-i pot ajuta să învețe ceva nou, să participe la
anumite proiecte și desigur, să cunoască alți tineri talentați care merită să fie cunoscuți, lucruri pe
care le pot afla din categorii precum: lifestyle, oportunități, evenimente etc...
În partea dreaptă a paginii, pe bandă rulantă, sunt situate următoarele rubrici: „Cărți și filme”,
„Articol aleatoriu pentru inspirație”, „Știri pentru tine”, „Alte evenimente”, „Corespondent din
liceu”, „Întreb pentru un prieten”, „Universitatea #diez”, „Fără Tolk”, „Diezpre”, „Descoperiri
urbane”, „Sportul meu există” și „Best of Chișinău”. Această amplasare a rubricilor facilitează
munca cititorilor atunci când aceștia caută un subiect care le-a trezit interesul ceva timp în urmă, or
atunci când un tânăr este un cititor activ al unei rubrici, găsește cu ușurință ceea ce îl interesează.
În partea stângă și în mijloc sunt multe articole. Astfel, pe banda din mijloc a site-ului găsim
știri din toate categoriile. În partea de sus, sunt anexate 3 materiale principale alese de către redacție.
Mai jos, găsim fiecare categorie în parte, dar și alte rubrici precum: „Evenimente”, „Reducem
riscurile cu Bebetter”, „Advertorial” și „Oportunități”.
„Reducem riscurile cu Bebetter” este un proiect lansat de echipa Bebetter împreună cu
diez.md, care prezintă informații utilitare despre produsele alimentare, despre cum ne afectează
anumite alimente sănătatea și cum am putea reduce riscurile.
La rubrica „Advertorial” găsim materiale comerciale scrise de către partenerii portalului de
știri diez.md.
Pe lângă activitatea de reporterie care presupune realizarea materialelor jurnalistice,
reporterii de la acest portal, sunt implicați într-un șir de proiecte care, fie că promovează practicile
pozitive, fie că diseminează informații utilitare, fie că proiectează portrete, aducând în prim-plan
tineri talentați din diferite raioane ale țării. Printre acestea se numără și proiectul „Unde-s tinerii”,
care în fiecare săptămână familiarizează publicul cu o nouă personalitate, care este deosebită și
unică prin ceea ce face. Un alt proiect la fel de interesant este „Sportul meu există”, care
promovează sportul, eroii principali fiind sportivii care vorbesc despre activitatea pe care o practică.
Un proiect mai lejer, dar de-o valoare la fel de mare este proiectul „FărăTolk”. Scopul
acestuia este de a relaxa publicul pe de o parte și pe de altă parte, de a face cunoscute și alte laturi

30
ale oamenilor notorii. La proiectul dat au participat Natalia Morari (jurnalistă), Radu Dumbravă
(pictor), Dan Perciun (deputat) și mulți alții...
Alte proiecte la fel de atractive sunt „Întreb pentru un prieten”, „Universitatea diez”, „Best of”,
„Sexplicații” și altele...
Proiecte precum „FărăTolk”, „Unde-s tinerii”, „Întreb pentru un prieten”, dar și „Sportul
meu există” însoțesc materiale video care vin să contureze și să fortifice imaginea site-ului.
Proiectul „Sexplicații” este unicul proiect care este însoțit de un podcast, respectiv de un material
audio, iar proiecte precum „Best of”, sunt proiecte realizate în scris, dar însoțite de imagini.
Mai nou, diez.md a lansat recent un nou proiect și anume „#dedicații”.
„În cadrul acestui proiect, vă invităm să spuneți „La mulți ani” prietenilor care-și sărbătoresc ziua de
naștere și să spuneți o istorioară sau să le pregătiți ceva special”, a scris Alexandru Lebedev pe
diez.md.
Portalul de știri pentru tineri diez.md tinde și reușește să răspundă nevoilor tinerilor de a fi
informați atât cu știri de ultimă oră, cât și cu materiale despre evenimente frumoase și despre tineri
bravi. Acest obiectiv este realizat zilnic de echipa de angajați ai acestui portal de știri.
La momentul actual, echipa diez.md este formată din 11 membri. Dintre aceștia două
persoane (Alexandru Lebedev și Alina Gîrneț) sunt administratori și se ocupa de managementul
companiei și vânzări. Restul echipei se împarte in următoarea structura:
Elena Baranov - redactoră-șef. Elena este responsabilă de agenda zilnică, organizarea
ședințelor și a echipei, dar și creatoare de conținut, prin urmare scrie materiale jurnalistice pentru
site.
Constantin Topala - editor-șef video și reporter. Constantin, pe lângă faptul că este reporter
în domeniul sportului, dar și generalist, acesta este editor-șef video, prin urmare, el verifică
materialele video înainte ca acestea să fie publicate pe site sau pe pagina de Youtube a portalului.
Valeria Batereanu - reporteră și creatoare de conținut pe Social Media (Instagram, Tik Tok,
Facebook). Valeria are un rol deosebit în cadrul redacției, din motiv că pe lângă faptul că este
reporteră, aceasta se ocupă de conținut pe rețelele de Instagram, Tik Tok și Facebook.
Liubomir Gutu - reporter generalist. Liubomir este reporter generalist atât pe versiunea în
limba română a site-ului, cât și pe versiunea în limbă rusă.

31
 Stela Televca – producătoare video. Funcția principală a Stelei este aceea de a realiza
scenarii pentru materialele video care urmează să fie publicate pe site, dar și pentru video-urile care
urmează a fi realizate pentru partenerii diez.md.
Petru Beșleagă - reporter generalist. Petru răspunde de conținutul de pe site și urmărește
evenimentele care se produc în Republica Moldova.
Lilia Zdibneac - reporteră generalista, versiunea rusa a site-ului. Lilia este responsabilă de
conținutul publicat pe varianta rusă a site-ului.
Djein Vacari - redactoră-șef pe versiunea rusă a site-ului, reporteră pe articole analitice și
longreaduri. Djein, pe lângă faptul că este redactoră-șef pe versiunea rusă a site-ului, aceasta mai
este și autoarea comentariilor, editorialelor care sunt publicate pe site-ul ru.diez.md.
Dinu Bubulici - operator, editor video, fotograf. Dinu este responsabil în linii generale de
partea tehnică și este practic, persoana care este mereu pe teren, din motiv că este mereu la
evenimente unde filmează sau fotografiază.

2.2 Tehnici de redactare a reportajelor publicate pe portalul de știri diez.md

Așa cum menționam mai sus, în jurnalismul online, cel mai apreciat și mai solicitat gen
jurnalistic printre reporteri este reportajul, or, el oferă posibilitatea de a fortifica imaginea tinerilor în
societate, de a reflecta în detalii cele mai interesante evenimente, de a oferi anumite soluții la
problemele cu care se confruntă tinerii, de a le dezvolta cultura generală etc.
În capitolul respectiv urmează să realizez o analiză calitativă a reportajelor publicate pe portalul
de știri diez.md, în perioada 01.01.2019-24.03.2020. Eșantionul studiului de caz este constituit din
12 reportaje.
Cercetarea se va axa pe următoarelor criterii de analiză:
– Modalitatea de identificare a subiectului pentru reportaj;
– Tipul de documentare;
– Domeniul abordat în reportaj;
– Arhitectonica reportajului;
– Tipul reportajului;
– Titrarea reportajului;
– Numărul de surse.

32
 Primul criteriu de analiză a procesului de creație a reportajelor online este modalitatea de
identificare a subiectului pentru reportajele publicate pe diez.md. Pentru analiză vom folosi trei
itemi de cercetare, și anume: 1) subiecte propuse de redactor/administrator, 2) subiecte sugerate de
colegi/cunoscuți și 3) subiecte identificate de autorul materialului.
Reieșind din experiența mea de reporter, la portalul diez.md, cel mai multe dintre subiectele
pe care le-am reflectat mi-au fost sugerate de colegii și cunoscuții mei. Din totalul de 12 reportaje,
realizate pentru această teză de licență, 6 au fost realizate în baza subiectelor pe care mi le-au
sugerat colegii și care, ulterior, au fost aprobate de superiori pentru a fi mediatizate. Printre acestea
se numără următoarele materiale: „(galerie foto) Cum s-a desfășurat și cum s-au prezentat tinerii la
concursul „Miss și Mister USM 2019””, „(foto) Ea este „Fana” lui Randi. Cunoaște-o pe Dorina
Darii, moldoveanca ajunsă modelă de succes în România”, „(foto) „Îmi place să creez propriile
rețete”. Află povestea lui Igor Gruia, tânărul moldovean care a ajuns bucătar-șef într-un restaurant
din Germania”, „(foto) Mai multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală a
artistului Radu Dumbravă”, „„M-am așteptat să câștig.” Cine sunt boboceii Universității de Stat din
Moldova în acest an” și „(foto) „Mulțumesc planetei că încă rezistă”. Cunoaște-o pe Felicia Istratii,
tânăra care inspiră oamenii să devină eco” etc.
Cele mai interesante subiecte mi-au fost sugerate de cunoscuți, printre care prietenii sau
colegii de facultate. Fiind studentă și activând la un portal de știri atragi atenția atunci când colegii
organizează vreun eveniment. Așa a fost și în cazul concursului „Miss și Mister USM”, atunci când
un membru al Autoguvernării Studenților Universității de Stat din Moldova mi-a propus să vin la
eveniment și să realizez de acolo un material. Același lucru s-a întâmplat și în cazul materialului
realizat în cadrul evenimentului „Balul Bobocilor USM”.
De exemplu, pe Dorina Darii – eroina reportajului „Ea este „Fana” lui Randi. Cunoaște-o pe
Dorina Darii, moldoveanca ajunsă modelă de succes în România” am cunoscut-o prin intermediul
unei colege de facultate. Ea m-a surprins prin faptul că muncește foarte mult și, deși profesia de
model este una controversată, aceasta reușește cu succes să se mențină în formă și să îmbine la
modul perfect viața personală și cariera. Anume din aceste considerente am decis să realizez un
reportaj cu ea.
Despre Igor Gruia – eroul unui alt reportaj „Îmi place să creez propriile rețete”. Află povestea lui
Igor Gruia, tânărul moldovean care a ajuns bucătar-șef într-un restaurant din Germania” am aflat de
la o prietenă care lucra chelneriță în restaurantul „Tratoria della Nonna”, acolo unde Igor fusese

33
bucătar-șef o perioadă. Știa că sunt mereu în căutarea oamenilor cu istorii frumoase și astfel, mi l-a
recomandat.
Să realizez un material despre noua pictură a artistului Radu Dumbravă a fost ideea
dirijorului de cor, Adriano Marian. Am acceptat, deoarece este un subiect atractiv, iar cel care mi-a
sugerat ideea este o persoană notorie și interesantă. Astfel, acest subiect l-am realizat-o în reportajul
„Mai multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală a artistului Radu
Dumbravă”.
Despre Felicia Istatrii, fondatoare unui magazine eco online, am aflat de la o colegă de la
facultate. Aceasta mi-a comunicat că Felicia ar dori ca lumea să afle despre îndeletnicirile ei și că
este un copil tare brav și muncitor. Când am aflat că ea are doar 15 ani, nu am stat mult pe gânduri și
am propus acest subiect la ședința redacției, iar subiectul a fost aprobat cu multă încredere de către
colegi. Ca urmare, a părut reportajul „Mulțumesc planetei că încă rezistă”. Cunoaște-o pe Felicia
Istratii, tânăra care inspiră oamenii să devină eco”etc.
Nu sunt rare însă și cazurile când subiectele sunt sugerate de redactor. Este un lucru firesc, care
reiese din anumite angajamente de creație ale portalului și din politica informațională a acestuia.
Printre cele reportajele pe care le-am realizat la sugestia redactorului se numără:: „(foto) Află
secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o berărie în Chișinău”, „(foto) Cântece,
emoții și zâmbete. Cum s-a desfășurat concursul LaLa Play Voices la Drochia” și „(foto) „Podcastul
e o scuză ca să vorbesc cu oameni interesanți”. Află cine este Iulian Baxan și în ce constă noul lui
proiect”.
„Află secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o berărie în Chișinău”, este un
reportaj care promovează practicile pozitive și succesele tinerilor din țara noastră, precum Denis
Buța, care este fondatorul unuia dintre puținele localuri ce are în meniu bere artizanală. Mai mult
decât atât, Denis cunoaște secretul unei beri gustoase, secret pe care l-a dezvăluit și în cadrul
reportajului.
Următorul reportaj „Cântece, emoții și zâmbete. Cum s-a desfășurat concursul LaLa Play Voices
la Drochia” a fost realizat pentru a reflecta proiectul LaLa Play Voices, care este un proiect de
incluziune socială, demarat din inițiativa dirijorului Adriano Marian, care constă în desfășurarea
concursurilor muzicale în toate raioanele Republicii Moldova. La concursuri au putut participa copii
cu vârsta cuprinsă între 10 și 16 ani, copii talentați, cu voci frumoase și posibilități limitate. În urma
acestui proiect, trebuiau să fie selectați 101 de copii din țară, însă alegerea fusese dificilă și astfel, în

34
loc de 101 de copii au fost selectați 130. Aceștia au avut prilejul să plece împreună într-o reședință
de vară din raionul Ungheni, satul Leordoaia, acolo, tinerii au avut parte atât de distracții, cât și de
lecții de muzică, lecții în cor, care au contribuit nemijlocit la dezvoltarea lor profesională. Să fiu
alături de membrii juriului și să particip la concursul organizat la Drochia, dar care a întrunit copii și
din raionul Rîșcani, a fost o adevărată provocare.
Prin intermediul reportajelor diez.md promovează nu doar tinerii de succes din Republica
Moldova, dar si concetățenii noștri, stabiliți peste hotarele țării noastre. În categoria acestor reportaje
se încadrează și „Podcastul e o scuză ca să vorbesc cu oameni interesanți”. Află cine este Iulian
Baxan și în ce constă noul lui proiect”, care relatează despre Iulian Baxan – tânărul din Republica
Moldova, stabilit în Olanda, care a lansat un podcast în mediul online, intitulat „Oaia neagră”, unde
tânărul comunică și analizează anumite probleme sociale și de interes public.
O serie de reportaje însă au fost realizate în baza subiectelor identificate de mine, personal.
Subiectele identificate au fost propuse ca temă pentru reportaj și au fost acceptate, întrucât
corespundeau politicii editoriale. Printre reportajele, care au fost realizate în baza propriilor subiecte
putem enumera: „Psihologa Ana Niculăeș despre factorii care duc la divorț și rolul banilor într-o
relație”, „(foto) Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în stă în spatele a 130 de
copii din cadrul proiectului La La Play Voices” și „(foto) Despre primul desen, primele comenzi și
dorul de casă. Cunoaște-o pe Mihaela Jeverdan, tânăra care mânuiește cu desăvârșire pirograful”.
Problema divorțurilor este un fenomen actual, care a înregistrat un număr îngrijorător în anii
precedenți, de aceea am decis să redactez unui reportaj analitic cu un psiholog, unde am aflat care
sunt factorii care duc la divorț, cum ne alegem corect partenerii astfel încât să nu ajungem în situația
dată și cum afectează divorțul pe cei din jur, în special pe copii. Acesta a fost reporatjul „Psihologa
Ana Niculăeș despre factorii care duc la divorț și rolul banilor într-o relație”.
Următorul reportaj de acest fel este „Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă
în stă în spatele a 130 de copii din cadrul proiectului La La Play Voices”, care relatează despre cei
130 de copii care au fost selectați în urma proiectului La La Play Voices și au câștigat o săptămână
de vacanță, dar și despre lecțiile de muzică în cadrul unei reședințe de vară din raionul Ungheni,
satul Leordoaia. Astfel, pe lângă activități de socializare, tinerii au avut parte de ore de canto, ore în
cor, care au contribuit la creșterea lor profesională. Am decis să realizez acest reportaj când am
văzut cât de implicate au fost „mamele” proiectului –Elena Marian, fondatoare și director al
Asociației muzical-corale din Republica Moldova, Ludmila Stîngaci, profesoară de solfegiu și

35
ansamblu coral, în cadrul IPLT „Nicolae Iorga” și Luminița Istrate, conducător artistic al studioului
muzical-coral „Lia Ciocîrlia”. M-am gândit că ar fi păcat să nu vorbesc cu aceste persoane, să aflu
ce părere au acestea despre copii și despre proiectul în sine, cum decurg orele și cât de bine este
asimilată materia.
Pe Mihaela Jeverdan – eroina reportajului „Despre primul desen, primele comenzi și dorul
de casă. Cunoaște-o pe Mihaela Jeverdan, tânăra care mânuiește cu desăvârșire pirograful” o cunosc
din facultate. De curând aceasta a descoperit pirogravura, arta de a desena pe diferite obiecte din
lemn si acum face minini. Această activitate a ei mi-a trezit interes și m-am gândit că un reportaj
portret despre Mihaela ar trezi și interesul publicului pentru pirogravură.

Cel de-al doilea criteriu de analiză al procesului de creație este tipul de documentare abordat
în cadrul realizării materialelor jurnalistice. În baza acestui criteriu vom utiliza următorii itemi de
cercetare: 1) Documentarea prealabilă, 2) Documentarea la fața locului și 3) Documentarea mixtă.
Din 12 reportaje realizate pentru analiză, în 7 dintre ele am folosit documentarea la fața
locului, în alte 4 – documentarea prealabilă, iar într-un singur reportaj, documentarea mixtă.
Fiind reporter și lucrând sub „presiunea timpului”, cele mai multe reportaje au fost scrise în
baza documentării la fața locului. Astfel, pentru a realiza 7 din 12 reportaje publicate pe diez.md, am
folosit documentarea la fața locului. Printre acestea, se numără următoarele materiale: reportajelor
„Află secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o berărie în Chișinău”, „Cum s-a
desfășurat și cum s-au prezentat tinerii la concursul „Miss și Mister USM 2019”, „Ea este „Fana” lui
Randi. Cunoaște-o pe Dorina Darii, moldoveanca ajunsă modelă de succes în România”, „Voce,
străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în stă în spatele a 130 de copii din cadrul proiectului
La La Play Voices”, „„Îmi place să creez propriile rețete”. Află povestea lui Igor Gruia, tânărul
moldovean care a ajuns bucătar-șef într-un restaurant din Germania”, „„Podcastul e o scuză ca să
vorbesc cu oameni interesanți”. Află cine este Iulian Baxan și în ce constă noul lui proiect” și „Mai
multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală a artistului Radu Dumbravă”.
În cazul materialului „Află secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o
berărie în Chișinău”, am stabilit data și locul întâlnirii cu Denis cu o zi înainte. Astfel, toate
informațiile descrise în reportaj au fost obținute dintr-o discuție tete-a-tete cu Denis. Mai mult decât
atât, întâlnirea a avut loc în cadrul localului „OctoBeer”, berăria fondată de Denis, acolo unde se
află și o mică fabrică de bere pe care am analizat-o cu interes. De la Denis am aflat „mici secrete”

36
ale berii artizanale, care mai este numită și bere craft sau bere vie, cum aceasta se produce, care sunt
ingredientele sale principale, cum s-o pregătești în așa fel încât să obții gustul dorit. La berărie mi-a
atras atenția atmosfera în care această bere este produsă, grija pe care-o depune Denis și colegii săi
ca produsul să fie unul calitativ și creat în cele mai bune condiții.
„Cum s-a desfășurat și cum s-au prezentat tinerii la concursul „Miss și Mister USM 2019”
este reportajul scris de la un eveniment despre care știam foarte puține lucruri înainte să plec,
deoarece am fost anunțată cu puțin timp înainte ca acesta să se desfășoare, însă acest lucru nu a
reprezentat o problemă. M-am informat la fața locului de la organizatori, iar mai apoi am discutat și
cu câțiva participanți pentru a oferi reportajului diversitate. La acest eveniment mi-a plăcut
atmosfera, concurenții erau încurajați chiar și atunci când făceau gafe pe scenă. S-a observat o
conexiune puternică între participanți, oaspeți și membrii juriului, iar acest fapt a determinat ca
evenimentul să fie unul pozitiv.
Cu eroina reportajului „Ea este „Fana” lui Randi. Cunoaște-o pe Dorina Darii, moldoveanca
ajunsă modelă de succes în România”, Dorina, am stabilit prin intermediul Facebook-ului că voi
realiza despre ea un reportaj portret, iar peste maxim 10 minute deja discutam cu ea prin Skype. Prin
urmare, nu am reușit să mă documentez și din alte materiale publicate pe alte site-uri, însă discuția a
fost productivă, am încercat să o abordez din mai multe unghiuri de vedere, nu doar cel profesional,
fapt pentru care reportajul este unul atractiv și original. La Dorina m-a uimit maniera în care aceasta
vorbea despre profesia sa, chiar și greutățile acesteia nu au făcut decât s-o motiveze să obțină ceea
ce își dorește. În urma discuției cu ea, am rămas plăcut impresionată, pot spune că după o astfel de
convorbire am început să am o atârnare mai bună față de obstacolele care ne vin în cale.
În cazul reportajului „Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în stă în spatele
a 130 de copii din cadrul proiectului La La Play Voices” eram deja documentată despre proiect cu
mult timp înainte, însă noutatea acestui reportaj se rezumă la impresiile doamnelor dirijoare, care au
rolul de a instrui cei 130 de copii prezenți la proiect. Întrebările au venit de la sine, mai mult decât
atât, comunicând cu fiecare doamnă în parte, am aflat cum se descurcă copiii și care sunt reușitele
acestora, lucruri pe care am pus accent în redactarea reportajului. Receptivitatea și puterea
doamnelor de a lucra zilnic cu 130 de copii mi-a atras foarte mult atenția, părea că nu obosesc
niciodată și mereu erau dornice să muncească și să transmită cunoștiințele lor și copiilor.
Înainte să realizez reportajul despre Igor Gruia, „„Îmi place să creez propriile rețete”. Află
povestea lui Igor Gruia, tânărul moldovean care a ajuns bucătar-șef într-un restaurant din

37
Germania”, am avut o discuție de câteva ore cu acesta, de unde am primit toate informațiile necesare
pentru scrierea materialului. Igor a fost receptiv și comunicabil, fapt care m-a ajutat să-l descopăr cu
ușurință. Igor a fost un copil căruia părinții îi spuneau mereu să se ocupe cu ceva serios, căci
bucătăria nu este punctul forte pentru un bărbat, însă el a reușit să contrazică acest fapt prin multe
nopți nedormite și ore întregi de muncă în mai multe restaurante din Chișinău, încă de la vârsta de
17 ani.
„Podcastul e o scuză ca să vorbesc cu oameni interesanți”. Află cine este Iulian Baxan și în
ce constă noul lui proiect” este un reportaj al cărui subiect mi-a fost sugerat de către Alexandru
Lebedev, fondatorul diez.md, iar sigurul lucru pe care îl cunoșteam despre Iulian fusese faptul că
este inițiatorul unui podcast, care are scopul de a dezbate probleme sociale și de interes public. Să
mă documentez în prealabil nu am avut de unde, unicul lucru pe care l-am făcut a fost să ascult un
podcast realizat de tânăr. Astfel, ca și în cazul situațiilor cu Igor și Dorina, am purtat o discuție lungă
cu Iulian, unde am reușit să-l cunosc și să obțin informații interesante pentru material. Mi-a fost
interesant să aflu de ce și-a numit podcastul „Oaia Neagră”, iar el mi-a răspuns cu zâmbetul pe buze
că este ceva deosebit și să fii diferit de alții în această lume, este o calitate.
„Mai multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală a artistului Radu
Dumbravă” este un reportaj pentru care nu doar m-am documentat la fața locului, dar și pe care l-am
scris. Radu a finalizat pictura în ziua în care atât eu, cât și Adriano Marian eram la Cahul, acolo
unde se află și pictura artistului, intitulată „Simfonia soarelui”, dar și unde se desfășura proiectul „La
La Play”, din care făceam parte. Îl cunoșteam pe Radu din alte articole, știam ce reprezintă și ce alte
picturi a realizat până în acel moment, însă de „Simfonia soarelui” nu știam nimic, căci nu era un
fapt mediatizat. Astfel, am purtat o discuție cu el în timp ce își finaliza creația, am aflat lucruri
interesante și informații utile pentru scrierea materialului. Mai mult decât atât, am realizat și
fotografii pe care le-am anexat la material. Mi-a plăcut atmosfera din preajma picturii sale, oamenii
de pe stradă aveau interesul să se oprească și să admire lucrarea artistului.
Documentarea mixtă, deși am folosit-o mai rar, este cea mai sigură documentare. M-am
documentat atât în prealabil, cât și la fața locului pentru redactarea materialului „Cântece, emoții și
zâmbete. Cum s-a desfășurat concursul LaLa Play Voices la Drochia”. Prin urmare, m-am informat
în prealabil despre proiect, ce semnifică, care este scopul acestuia, iar la fața locului, prin discuții cu
membrii juriului, am aflat câți copii vor participa și am fortificat unele detalii pe care le-am aflat din
documentarea prealabilă.

38
 Documentarea în prealabil nu este mai prejos, iar rolul acesteia este unul major, deși din
unele motive cele mai multe dintre reportaje au fost realizate documentându-mă la fața locului,
documentarea prealabilă ne „păzește” de-o situație mai puțin plăcută.
În prealabil m-am documentat în realizarea următoarelor materiale: „Psihologa Ana Niculăeș
despre factorii care duc la divorț și rolul banilor într-o relație”, „„M-am așteptat să câștig.” Cine sunt
boboceii Universității de Stat din Moldova în acest an”, „(foto) „Mulțumesc planetei că încă
rezistă”. Cunoaște-o pe Felicia Istratii, tânăra care inspiră oamenii să devină eco” și „(foto) Despre
primul desen, primele comenzi și dorul de casă. Cunoaște-o pe Mihaela Jeverdan, tânăra care
mânuiește cu desăvârșire pirograful”.
Înainte de a realiza materialul „Psihologa Ana Niculăeș despre factorii care duc la divorț și
rolul banilor într-o relație”, m-am informat din date statistice despre rata divorțurilot și mi-am setat
câteva întrebări. Scopul meu fusese să aflu care sunt factorii care duc la divorț, cum ne alegem
corect partenerii astfel încât să nu ajungem în situația dată și cum afectează divorțul pe cei din jur, în
special pe copii.
În ceea ce privește reportajul de la „Balul Bobocilor”, m-am informat cu o zi înainte de la
organizatorii evenimentului și am aflat câți tineri vor participa la concurs, care sunt probele, ce
facultăți participă, cine sponsorizează evenimentul și cine sunt partenerii. În cadrul acestui
eveniment am văzut emoții de fericire pe chipul participanților, chiar dacă nu toți au fost câștigători,
toți s-au descurcat de minune pe scenă și au dat dovadă de talent și muncă în echipă.
Înainte să plec să mă întâlnesc cu Felicia Istratii pentru a realiza reportajul „(foto)
„Mulțumesc planetei că încă rezistă”. Cunoaște-o pe Felicia Istratii, tânăra care inspiră oamenii să
devină eco” , am căutat magazinul acesteia pe pagina sa de Instagram, am văzut ce produse are și
când a început această afacere. Mai mult, din start am căutat informații despre Felicia, ce vârstă are,
ce hobby-uri, am verificat dacă s-a mai scris despre ea sau nu. La Felicia m-a uimit entuziamul ei și
planurile pe care aceasta le are pe viitor, își dorește o țară mai curată mai mult decât orice altceva și
e gata să continuie să motiveze lumea să reducă plasticul, să reutilizeze și să recicleze.
Pe Mihaela Jeverdan, eroina reportajului „(foto) Despre primul desen, primele comenzi și
dorul de casă. Cunoaște-o pe Mihaela Jeverdan, tânăra care mânuiește cu desăvârșire pirograful” o
cunosc foarte bine din facultate. Mai mult decât atât, cunoșteam foarte bine care este parcursul
profesional al acesteia, ce a determinat-o să picteze și cum a ajuns să facă livrări în mai multe colțuri

39
ale lumii. Pe Mihaela niciodată nu o văzusem mai încântată decât în acel moment. M-a bucurat
faptul că în sfârșit, are o ocupație de suflet, care-i aduce atât beneficii materiale, cât și spirituale.

Al treilea criteriu de analiză pentru reportajele publicate pe site-ul diez.md este domeniul
abordat în reportaj. În baza acestui criteriu vom folosi următoarele unități de cercetare: 1) Social, 2)
Politic, 3) Economic, 4) Cultural și 5) Lifestyle. Toate materialele publicate până în prezent, se
încadrează în 3 domenii diferite și anume: social, cultural și lifestyle, cel din urmă fiind unul mai
generalist, dar care vizează nemijlocit elemente din viața de zi cu zi, activități umane, hobby-uri și
multe altele...
Din cele 12 reportaje realizate, 8 aparțin domeniului Lifestyle, 3 – cultural, iar în unul este
abordat domeniul social.
Majoritatea materialelor aparțin domeniului Lifestyle, fapt care poate fi explicat prin prisma
politicii editoriale a portalului de știri pentru tineri, diez.md. Scopul acestuia este de a evidenția
practicile pozitive ale tinerilor, fapt care ne face să includem materialele în care vorbim despre tineri
și activități interesante la categoria Lifestyle, care poate fi numită și „mod de viață” sau
divertisment. Astfel, în 8 din 12 reportaje a fost abordat domeniul Lifestyle, printre acestea se află:
„Află secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o berărie în Chișinău”, „Cum s-a
desfășurat și cum s-au prezentat tinerii la concursul „Miss și Mister USM 2019”, „Ea este „Fana” lui
Randi. Cunoaște-o pe Dorina Darii, moldoveanca ajunsă modelă de succes în România”, „„Îmi place
să creez propriile rețete”. Află povestea lui Igor Gruia, tânărul moldovean care a ajuns bucătar-șef
într-un restaurant din Germania”, „„Podcastul e o scuză ca să vorbesc cu oameni interesanți”. Află
cine este Iulian Baxan și în ce constă noul lui proiect”, „„M-am așteptat să câștig.” Cine sunt
boboceii Universității de Stat din Moldova în acest an”, „„Mulțumesc planetei că încă rezistă”.
Cunoaște-o pe Felicia Istratii, tânăra care inspiră oamenii să devină eco” și „Despre primul desen,
primele comenzi și dorul de casă. Cunoaște-o pe Mihaela Jeverdan, tânăra care mânuiește cu
desăvârșire pirograful”.

Reportajul „Află secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o berărie în
Chișinău”, face parte din categoria reportajelor încadrate la domeniul Lifestyle, din motiv că în
material este reflectată pasiunea pentru berea artizanală. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că
berea se încadrează în categoria băuturilor alcoolice, Denis pune în valoare berea ca fiind ceva care

40
se obține prin multă muncă, iar procesul de realizare a berii este unul interesant, care necesită
pricepere și timp.

Reportajele „Cum s-a desfășurat și cum s-au prezentat tinerii la concursul „Miss și Mister
USM 2019” și „„M-am așteptat să câștig.” Cine sunt boboceii Universității de Stat din Moldova în
acest an” reflectă evenimente care se produc în rândul studenților de la Universitatea de Stat din
Republica Moldova. Aceste evenimente fac parte din activitățile tradiționale extracurriculare care au
loc la Universitatea de Stat din Republica Moldova și au scopul de a pune în valoare latura creativă
a tinerilor, nu doar cea profesională.

Reportajul realizat cu Dorina Darii o pune în valoare pe eroină prin intermediul activității
acesteia, întrucât nu oricine poate fi model, iar munca unui model nu este tocmai ușoară, la fel ca
orice alte activități are ceva specific, necesită timp, sacrificii și multă dibăcie.

Reportajul „„Îmi place să creez propriile rețete”. Află povestea lui Igor Gruia, tânărul
moldovean care a ajuns bucătar-șef într-un restaurant din Germania” prezintă povestea lui Igor, cum
a ajuns de la un băiat pasionat de fotbal la un bucătar chef într-un restaurant din Germania. Mai
mult, reportajul este despre pasiunea pentru arta culinară, despre suișuri și coborâșuri, dar cel mai
important este faptul că reportajul despre Igor este unul care motivează cititorii să creadă în forțele
proprii.

În reportajul realizat cu Iulian Baxan, este prezentată personalitatea tânărului Iulian, tânărul
vorbește despre realizarea podcasturilor, care de altfel necesită muncă și sacrificii. Astfel,
podcasturile au devenit un mod de viață pentru Iulian, despre care am relatat pe lung în reportaj.

Modul de viață eco a devenit un fenomen în ultimul timp, iar tinerii devin adepți acestui mod
de viață, întrucât înțeleg care sunt efectele indiferenței față de natură și cum acestea pot să afecteze
și oamenii. Felicia Istratii, eroina reportajului „„Mulțumesc planetei că încă rezistă”. Cunoaște-o pe
Felicia Istratii, tânăra care inspiră oamenii să devină eco” este o tânără de doar 15 ani care
motivează lumea să reducă deșeurile, astfel are propriul magazin online unde pune în vânzare doar
produse ecologice și prietenoase mediului. Reportajul a fost anexat la categoria Lifestyle, întrucât
reflectă modul de viață eco și personalitatea tinerei care optează pentru o planetă mai curată.

„Despre primul desen, primele comenzi și dorul de casă. Cunoaște-o pe Mihaela Jeverdan,
tânăra care mânuiește cu desăvârșire pirograful” este reportajul care reflectă arta de a desena pe

41
lemn cu ajutorul pirografului, activitate care pe lângă faptul că este periculoasă, este și plină de
surprize pentru Mihaela. Pentru tânără, pirograful a devenit instrumentul fără de care nu trece nicio
zi, iar acest mod de viață al tinerei îi permite să îmbine utilul cu plăcutul.

În alte 3 reportaje realizate pentru portalul de știri diez.md, este abordat domeniul cultural și
anume în: „Cântece, emoții și zâmbete. Cum s-a desfășurat concursul LaLa Play Voices la Drochia”,
„Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în stă în spatele a 130 de copii din cadrul
proiectului LaLa Play Voices” și „Mai multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură
murală a artistului Radu”.

Reportajul „Cântece, emoții și zâmbete. Cum s-a desfășurat concursul LaLa Play Voices la
Drochia” reflectă un eveniment cultural, care face parte din proiectul „La La Play Voices”. La
eveniment au participat tineri muzicieni, fiecare interpretând fie una, fie mai multe melodii.

„Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în stă în spatele a 130 de copii din
cadrul proiectului LaLa Play Voices” este un alt reportaj cultural, realizat cu oameni de artă și care
reflectă un proiect demarat pentru a găsi tinere talente.

„Mai multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală a artistului Radu
Dumbravă” este un reportaj despre noua creație a artistului Radu Dumbravă. Creația acestuia
„Simfonia soarelui” este o pictură murală care se încadrează la categoria artei urbane.

Domeniul social a fost acoperit de un singur reportaj și anume: „Psihologa Ana Niculăeș
despre factorii care duc la divorț și rolul banilor într-o relație”. Materialul abordează domeniul social
întrucât reflectă o problemă socială, care se face tot mai prezentă în ultimii ani, problema
divorțurilor.

Al patrulea criteriu al procesului de creație este arhitectonica reportajului publicat pe

diez.md și prezintă următorii itemi de cercetare: 1) Text; 2) Text + fotografii; 3) Text + video; și
4) Text + video + fotografii.

Dintre toate cele 12 reportaje realizate și propuse spre analiză, unul dintre ele și anume
„Psihologa Ana Niculăeș despre factorii care duc la divorț și rolul banilor într-o relație” este compus
doar din text, restul 11 reportaje sunt compuse din 2 elemente, text și fotografii.

42
 Alegerea fotografiilor pentru un material nu este un lucru atât de ușor, necesită timp și
atenție, astfel încât fiecare fotografie selectată să fie calitativă, să sugereze o informație sau anumite
detalii, să pună în valoare evenimentul sau persoana despre care se vorbește în material.

În reportajul „Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în stă în spatele a 130
de copii din cadrul proiectului LaLa Play Voices”, am plasat fotografiile doamnelor profesoare din
timpul orelor în cor. Prin intermediul acestora, cititorul pătrunde în esența materialului, vede cum s-
au desfășurat activitățile în cor, cum arată doamnele care-i ajută pe copii să devină mai buni în ceea
ce fac.

În reportajul despre berea craft, realizat cu fondatorul localului „OctoBeer”, Denis Buța, am
înserat 4 fotografii, unele fiind din interiorul berăriei „OctoBeer”, iar în altele fiind prezentă
imaginea lui Denis.

În reportajul „„Mulțumesc planetei că încă rezistă”. Cunoaște-o pe Felicia Istratii, tânăra care
inspiră oamenii să devină eco”, am anexat fotografii ale tinerei, fotografii cu produsele eco pe care
aceasta le are în magazinul său online, dar și fotografii care să fortifice imaginea Feliciei ca
persoană ce promovează alternativele ecologice.

În materialul „(galerie foto) Cum s-a desfășurat și cum s-au prezentat tinerii la concursul
„Miss și Mister USM 2019””, am anexat o galerie de fotografii de la eveniment, am anexat atât
fotografii cu fiecare participant, cât și fotografii ale juriului și ale spectatorilor.

În redactarea materialului despre modelul Dorina Darii, am selectat mai multe fotografii de-
ale acesteia de pe profilul său de Instagram și Facebook, pe care le-am atașat la reportaj.

Reportajul „(foto) Cântece, emoții și zâmbete. Cum s-a desfășurat concursul LaLa Play
Voices la Drochia” conține o mulțime de fotografii realizate în cadrul evenimentului. În material am
ținut să anexez fotografiile tuturor copiilor care au participat la eveniment.

În reportajul realizat cu Igor Gruia, „(foto) „Îmi place să creez propriile rețete”. Află
povestea lui Igor Gruia, tânărul moldovean care a ajuns bucătar-șef într-un restaurant din
Germania”, am atașat mai multe fotografii cu Igor, fotografii un Igor gătește, iar la final, am alipit
mai multe fotografii cu bucatele pregătite de Igor. Majoritatea fotografiilor mi-au fost trimise de
Igor prin rețeaua de socializare, Facebook.

43
 Reportajul „(foto) „Podcastul e o scuză ca să vorbesc cu oameni interesanți”. Află cine este
Iulian Baxan și în ce constă noul lui proiect” conține mai puține fotografii, și anume 4 fotografii ale
tânărului și o imagine unde este prezentat logoul podcastului său.

În materialul „(foto) Mai multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală
a artistului Radu Dumbravă” am alipit câteva fotografii din procesul de creație al lui Radu, printre
care și fotografii realizate de către mine.

Reportajul „„M-am așteptat să câștig.” Cine sunt boboceii Universității de Stat din Moldova
în acest an” conține fotografii de la eveniment, unde este redată atmosfera, dar și fotografii ale
participanților de pe scenă.

În realizarea reportajului „(foto) Despre primul desen, primele comenzi și dorul de casă.
Cunoaște-o pe Mihaela Jeverdan, tânăra care mânuiește cu desăvârșire pirograful” am anexat
fotografii cu lucrările Mihaelei, dar și fotografii din procesul de creație al tinerei. Toate fotografiile
au fost selectate de către aceasta.

Al cincilea criteriu de analiză al procesului de creație al reportajelor publicate pe diez.md

este tipologia reportajelor. Pentru această analiză vom folosi 4 itemi de cercetare și anume: 1)
Reportaj informativ; 2) Analitic, 3) Portret și 4) Eveniment.

Din cele 12 reportaje realizate, 5 sunt reportaje portret, 3 – informativ, 3 – eveniment, 1 –

analitic.

Din cele 12 reportaje realizate, 5 sunt reportaje portret și anume: „(foto) Ea este „Fana” lui Randi.
Cunoaște-o pe Dorina Darii, moldoveanca ajunsă modelă de succes în România”, „(foto) „Îmi place
să creez propriile rețete”. Află povestea lui Igor Gruia, tânărul moldovean care a ajuns bucătar-șef
într-un restaurant din Germania”, „(foto) „Podcastul e o scuză ca să vorbesc cu oameni interesanți”.
Află cine este Iulian Baxan și în ce constă noul lui proiect”, „(foto) „Mulțumesc planetei că încă
rezistă”. Cunoaște-o pe Felicia Istratii, tânăra care inspiră oamenii să devină eco” și „(foto) Despre
primul desen, primele comenzi și dorul de casă. Cunoaște-o pe Mihaela Jeverdan, tânăra care
mânuiește cu desăvârșire pirograful”.

Reportajul realizat cu Dorina Darii, moldoveanca care a ajuns model în România, este unul
portret, întrucât subiectul de discuție este însăși Dorina, activitățile acesteia, aspirațiile și așa mai
departe.
44
 Reportajul „(foto) „Îmi place să creez propriile rețete”. Află povestea lui Igor Gruia, tânărul
moldovean care a ajuns bucătar-șef într-un restaurant din Germania” reprezintă o schiță de portret a
tânărului Igor, care prin multă muncă, a ajuns să dețină o funcție importantă. Reportajul este despre
hobby-ul său în afară de gătit, despre trecut și planuri pentru viitor.

„(foto) „Podcastul e o scuză ca să vorbesc cu oameni interesanți”. Află cine este Iulian
Baxan și în ce constă noul lui proiect” este un reportaj portret realizat cu Iulian Baxan, un tânăr
moldovean stabilit în Olanda, care de curând a descoperit o pasiune pentru realizarea podcasturilor.
Despre el la general, și despre ocupația sa la particular, am relatat în reportaj.

„(foto) „Mulțumesc planetei că încă rezistă”. Cunoaște-o pe Felicia Istratii, tânăra care
inspiră oamenii să devină eco” este un reportaj portret despre o tânără de 15 ani din Chișinău. În
reportaj am pus accent pe ocupația aceteia, promovarea stilului de viață eco și gestionarea unei
afaceri în mediul online.

Reportajul portret „(foto) Despre primul desen, primele comenzi și dorul de casă. Cunoaște-
o pe Mihaela Jeverdan, tânăra care mânuiește cu desăvârșire pirograful” o are ca eroină pe Mihaela
Jeverdan, o tânără din Moldova, stabilită în Italia, care de mică avea o pasiune pentru desen, iar în
prezent a dezvoltat această pasiune într-o „mică” afacere.

Alte 3 materiale din cele 12 realizate pentru analiză, sunt informative. Printre acestea se
numără: „Află secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o berărie în Chișinău”,
„(foto) Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în stă în spatele a 130 de copii din
cadrul proiectului La La Play Voices” și „(foto) Mai multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică
noua pictură murală a artistului Radu Dumbravă”.

Reportajul „Află secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o berărie în
Chișinău”este unul informativ pe de o parte, întrucât citind acest material afli lucruri interesante
despre berea artizanală, cum ar fi, care este perioada sa de producere, și unul care îmbină anumite
elemente de portret pe de altă parte, deoarece conține informații generale despre fondatorul
localului.

Reportajul „(foto) Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în stă în spatele a
130 de copii din cadrul proiectului La La Play Voices” este unul informativ, unde doamnele care
instruiau copii selectați în cadrul proiectului La La Play Voices, împărtășeau impresii despre copii.

45
Mai mult, doamnele au vorbit despre proiectul în sine, cum decurg orele și cât de bine este asimilată
materia.

Materialul „(foto) Mai multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală a
artistului Radu Dumbravă” este un reportaj informativ, cu nuanțe de portret. Aici Radu vorbește
despre noua sa picture murală realizată în orașul Cahul, ce semnifică aceasta, ce l-a inspirat, însă în
material găsim și detalii despre artist.

Din materialele selectate pentru analiză nu lipsesc nici reportajele de la evenimente. Astfel, 3
din 12 reportaje sunt reportaje eveniment și au următoarele titluri: „(galerie foto) Cum s-a desfășurat
și cum s-au prezentat tinerii la concursul «Miss și Mister USM 2019»”, „(foto) Cântece, emoții și
zâmbete. Cum s-a desfășurat concursul LaLa Play Voices la Drochia” și „„M-am așteptat să câștig.”
Cine sunt boboceii Universității de Stat din Moldova în acest an”.

„(galerie foto) Cum s-a desfășurat și cum s-au prezentat tinerii la concursul «Miss și Mister
USM 2019»” este un reportaj de la un eveniment care se desfășoară anual în universitățile din
Republica Moldova.

Materialul „(foto) Cântece, emoții și zâmbete. Cum s-a desfășurat concursul LaLa Play
Voices la Drochia” este un reportaj de eveniment, care pune în valoare unul dintre concursurile
desfășurate în toată țara, în cadrul proiectului „La La Play Voices”, și anume cel din raioanele
Drochia și Rîșcani.

„„M-am așteptat să câștig.” Cine sunt boboceii Universității de Stat din Moldova în acest an”
este un reportaj de la un eveniment devenit deja tradiție la Universitatea de Stat din Moldova, unde
găsim informații despre evenimentul în sine, participanți, probe etc…

Un singur material din cele 12 reportaje este unul analitic și abordează o problemă socială cu
care se confruntă societatea noastră în prezent.

„Psihologa Ana Niculăeș despre factorii care duc la divorț și rolul banilor într-o relație” este
un reportaj analitic care dezbate problema divorțurilor din mai multe perspective, care sunt factorii
care duc la divorțuri, cum ne alegem partenerii astfel încât să nu ajungem în astfel de situații, dar și
cum afectează divorțul copiii dintr-o familie.

46
 Al șaselea criteriu de analiză a procesului de creație este titrarea reportajelor. În presa
online, în special pe portalul diez.md, pe lângă titluri creative și lejere pot fi găsite și multe
intertitluri în materiale. Astfel, prin intermediul acestor intertitluri, are loc structurarea reportajului
pe anumite blocuri, prin urmare un intertitlu face trimitere la un paragraf în care este abordat un
anumit subiect. În această ordine de idei, pentru analiza respectivă vom folosi 2 itemi de cercetare:
1) Titlu și 2) Titlu + intertitluri.

Astfel, din cele 12 reportaje realizate pe diez.md, 4 conțin doar titlu, iar 8 reportaje conțin
titlu și intertitluri.

În 4 din 12 reportaje selectate pentru analiză, materialul este însoțit doar de titlu. Astfel, doar
titlu întâlnim în următoarele articole: „(galerie foto) Cum s-a desfășurat și cum s-au prezentat tinerii
la concursul „Miss și Mister USM 2019”, „(foto) Cântece, emoții și zâmbete. Cum s-a desfășurat
concursul LaLa Play Voices la Drochia”, „(foto) Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine
stă în stă în spatele a 130 de copii din cadrul proiectului La La Play Voices” și „«M-am așteptat să
câștig. » Cine sunt boboceii Universității de Stat din Moldova în acest an”.

Titlul „(galerie foto) Cum s-a desfășurat și cum s-au prezentat tinerii la concursul „Miss și
Mister USM 2019” este unul informativ, căci sugerează despre ce va fi materialul și totodată, indică
că textul va fi însoțit de foarte multe fotografii, ceea ce atrage atenția cititorului. Mai mult decât atât,
în materialul respectiv nu am folosit intertitluri, căci volumul acestuia nu este unul mare, iar
subiectul rămâne același.

Titlul reportajului „(foto) Cântece, emoții și zâmbete. Cum s-a desfășurat concursul LaLa
Play Voices la Drochia” este unul incitativ, format din două părți: prima parte „Cântece, emoții și
zâmbete” descrie perfect atmosfera care fusese prezentă la eveniment, iar partea a doua „Cum s-a
desfășurat concursul LaLa Play Voices la Drochia”, este o informație care face trimitere la subiectul
abordat în articol.

Titlul materialului „(foto) Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în stă în
spatele a 130 de copii din cadrul proiectului La La Play Voices” este unui incitativ și format din
două părți. În prima parte am inclus 3 cuvinte cheie care reflectă activitățile profesionale ale tinerilor
și ale mentorilor săi, iar în a doua parte am venit cu o sugestie referitor la subiectul abordat în
reportaj.

47
 Titlul reportajului de la evenimentul Balul bobocilor este următorul „«M-am așteptat să
câștig.» Cine sunt boboceii Universității de Stat din Moldova în acest an”. Aceasta este un titlu
sugestiv, căci sugerează ce informații va putea găsi cititorul în material și totodată, este citat,
întrucât am plasat un citat scurt al unui câștigător. În materialul respectiv de asemenea, nu am folosit
intertitluri.

Alte 8 reportaje sunt însoțite nu doar de titlu, dar și de intertitluri. Acestea sunt următoarele:
„(foto) Află secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o berărie în Chișinău”,
„Psihologa Ana Niculăeș despre factorii care duc la divorț și rolul banilor într-o relație”, „(foto) Ea
este «Fana» lui Randi. Cunoaște-o pe Dorina Darii, moldoveanca ajunsă modelă de succes în
România”, : „(foto) „Îmi place să creez propriile rețete”. Află povestea lui Igor Gruia, tânărul
moldovean care a ajuns bucătar-șef într-un restaurant din Germania”, „(foto) „Podcastul e o scuză ca
să vorbesc cu oameni interesanți”. Află cine este Iulian Baxan și în ce constă noul lui proiect”,
„(foto) Mai multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală a artistului Radu
Dumbravă”, „(foto) „Mulțumesc planetei că încă rezistă”. Cunoaște-o pe Felicia Istratii, tânăra care
inspiră oamenii să devină eco” și „(foto) Despre primul desen, primele comenzi și dorul de casă.
Cunoaște-o pe Mihaela Jeverdan, tânăra care mânuiește cu desăvârșire pirograful”.

În reportajul informativ realizat cu Denis Buța despre Berea artizanală, pe lângă titlu, care
este unul informativ, în reportaj sunt prezente alte 3 intertitluri care fac o mică introducere a
informației care urmează să fie diseminată. Astfel, intertitlurile „#Berea se produce în cantități
mici”, „#Cât timp se fermentează berea” și „#Avem bere pentru clienții indeciși”, informează
cititorul despre ceea ce urmează să se reflecte în următoarele paragrafe.

Titlul material „Psihologa Ana Niculăeș despre factorii care duc la divorț și rolul banilor
într-o relație” este unul incitativ, invită cititorul la lectură și prezintă problema care urmează să fie
abordată în reportajul pe care îl însoțește. În realizarea reportajului, pe lângă titlu am folosit și
următoarele intertitluri, precedate desigur de semnul diez: „#Divorțul este o opțiune”, „#Factorii
care duc la apariția divorțului”, „#Cum ne alegem partenerii”, „#Rolul banilor într-o relație”,
„#Copiii și divorțul părinților” și „#Divorț pe cale amiabilă”.

Următorul reportaj este intitulat: „(foto) Ea este «Fana» lui Randi. Cunoaște-o pe Dorina
Darii, moldoveanca ajunsă modelă de succes în România”. Am ales acest titlu pentru a incita
cititorul, astfel am scos în evidență numele lui Randi, un artist de succes din România, însă care are

48
un public fidel și peste prut, în Moldova. Dorina este eroul principal din videoclipul piesei „Fana
mea”, o piesă care a ajuns hit într-un timp foarte scurt. La redactarea reportajului am utilizat patru
intertitluri, pe care le-am considerat potrivite paragrafelor ce urmează: «#Despre început», «#Prima
apariție într-un clip video», «#Despre automotivare», și «#Timp și sacrificii».

Reportajul portret realizat cu tânărul Igor Gruia, este intitulat în următorul mod: „(foto) „Îmi
place să creez propriile rețete”. Află povestea lui Igor Gruia, tânărul moldovean care a ajuns
bucătar-șef într-un restaurant din Germania”. Titlul acestui reportaj este format din două părți, prima
parte fiind un citat selectat din discuția cu Igor, o idee care pare interesantă și intrigantă, iar cea de-a
doua parte este un îndemn care invite cititorul la lectură și îi prezintă un detaliu despre tânăr.

La redactarea acestui material am folosit 3 intertitluri, și anume: „#Despre dragostea pentru

fotbal”, „#De la visuri la propria afacere” și „#Planuri pe viitor”.

La fel ca și în cazul precedent, titlul reportajului cu Iulian Baxan, „(foto) „Podcastul e o

scuză ca să vorbesc cu oameni interesanți”. Află cine este Iulian Baxan și în ce constă noul lui
proiect”, este format din două părți, un citat intrigant și un îndemn pentru citator din partea
autorului. În acest reportaj am folosit următoarele intertitluri: „#Formatul podcastului”, „#Cum a
luat naștere primul episod”, „#Scopuri și aspirații” și „#Lucruri și oameni care inspiră”.

Reportajul informativ realizat cu Radu Dumbravă, este intitulat: „(foto) Mai multe raze de
căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală a artistului Radu Dumbravă”. Acest titlu este
unul sugestiv și informativ, întrucât pe de-o parte sugerează ce reflectă pictura artistului, numită
Simfonia soarelui, iar pe de altă parte oferă o informație care răspunde la întrebarea „Despre ce este
articolul?”. În acest reportaj am folosit 2 intertitluri, este vorba despre „#Geneza «simfoniei»” și
„#Scopul «Simfoniei soarelui»”.

Un alt reportaj este intitulat „(foto) „Mulțumesc planetei că încă rezistă”. Cunoaște-o pe
Felicia Istratii, tânăra care inspiră oamenii să devină eco”. Acest titlu este deasemenea construit din
2 părți, prima parte fiind un citat al Feliciei, iar partea a doua - un îndemn pentru cititori să acceseze
link-ul și să o cunoască. Aici am utilizat următoarele intertitluri: „# Despre motivație”, „# Despre
echipa ECOolish Store” și „# Mesaj pentru Terra”.

Titlul ultimului reportaj este unul sugestiv și sună în felul următor: „(foto) Despre primul
desen, primele comenzi și dorul de casă. Cunoaște-o pe Mihaela Jeverdan, tânăra care mânuiește cu

49
desăvârșire pirograful”. Atât în prima, cât și în a doua parte a titlului, am venit cu sugestii. În prima
parte am redat despre ce va fi reportajul, pe ce puncte vom pune accent, iar în a doua parte,
traditional, am venit cu un îndemn pentru cititori. În reportajul respectiv am utilizat 2 intertitluri, și
anume: „# Prima lucrare” și „# Ce nu faci de dragul plăcerii?”.

Al șaptelea criteriu de analiză a procesului de creație a reportajelor publicate în mediul

online este numărul de surse. Pentru analiză vom folosi următorii itemi de cercetare: 1) O sursă,
2) Două surse, 3) Trei surse, 4) Patru surse, și 5) Mai mut de 4 surse.

Din numărul total de 12 reportaje, în 8 reportaje este prezentă o singură sursă, în 2 reportaje – 3
surse, în unul – 4 surse și în alt reportaj – 6 surse.

În majoritatea reportajelor, în special în reportajele portret am o singură sursă, cea directă.

Astfel, în 8 din 12 reportaje este prezintă o singură sursă, și anume în următoarele materiale: „(foto)
Află secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o berărie în Chișinău”, „(foto) Ea
este „Fana” lui Randi. Cunoaște-o pe Dorina Darii, moldoveanca ajunsă modelă de succes în
România”, „(foto) „Îmi place să creez propriile rețete”. Află povestea lui Igor Gruia, tânărul
moldovean care a ajuns bucătar-șef într-un restaurant din Germania”, „(foto) Mai multe raze de
căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală a artistului Radu Dumbravă”, „(foto)
„Mulțumesc planetei că încă rezistă”. Cunoaște-o pe Felicia Istratii, tânăra care inspiră oamenii să
devină eco”, „Psihologa Ana Niculăeș despre factorii care duc la divorț și rolul banilor într-o
relație”, „(foto) Despre primul desen, primele comenzi și dorul de casă. Cunoaște-o pe Mihaela
Jeverdan, tânăra care mânuiește cu desăvârșire pirograful” și „„Podcastul e o scuză ca să vorbesc cu
oameni interesanți”. Află cine este Iulian Baxan și în ce constă noul lui proiect”.

În reportajul „(foto) Află secretul berii craft de la Denis Buța, tânărul care a deschis o berărie
în Chișinău”, Denis vorbește despre pasiunea sa, berea artizanală, despre producerea acesteia,
ingredientele care o fac mai gustoasă și despre motivația care l-a determinat să deschidă propria
berărie.

În reportajul „(foto) Ea este „Fana” lui Randi. Cunoaște-o pe Dorina Darii, moldoveanca
ajunsă modelă de succes în România”, sursa mea este Dorina Darii. Aceasta povestește despre

50
reușitele sale, despre concursurile la care a participat, dar și despre experiența de a se filma în
videoclipul formației preferate.

Igor Gruia este unica mea sursă în reportajul portret „(foto) „Îmi place să creez propriile
rețete”. Află povestea lui Igor Gruia, tânărul moldovean care a ajuns bucătar-șef într-un restaurant
din Germania”. Aici, tânărul vorbește despre pasiunile sale, fotbalul și gătitul, dar și cum a
transformat hobby-ul de a găti într-o profesie care-i aduce venit. Igor este unul dintre tinerii care ne
duce faima în lume, este mândru că este moldovean chiar dacă își vede viitorul peste hotare.

În reportajul „(foto) Mai multe raze de căldură și cultură. Ce semnifică noua pictură murală a
artistului Radu Dumbravă” sursa mea este Radu Dumbravă, un tânăr artist din Republica Moldova,
care realizează picturi murale. În acest material, Radu vorbește despre pictura „Simfonia soarelui”,
ce l-a inspirat să o picteze, de ce a pictat-o anume la Cahul și care este semnificația acesteia.

„(foto) „Mulțumesc planetei că încă rezistă”. Cunoaște-o pe Felicia Istratii, tânăra care
inspiră oamenii să devină eco” este reportajul realizat cu ajutorul Feliciei Istratii. Tânăra, în vârstă
de doar 15 ani, vorbește despre ce a motivat-o să își deschidă propria afacere, despre echipa care o
ajută și despre dorințele acesteia ce vizează nemijlocit ecologia și planeta Pământ.

„Psihologa Ana Niculăeș despre factorii care duc la divorț și rolul banilor într-o relație” este
reportajul realizat cu ajutorul unui specialist și anume Ana Niculăeș. În material, sursa abordează
problema divorțurilor din mai multe unghiuri de vedere și oferă soluții care poate preveni o situație
de conflict în familie.

În reportajul „(foto) Despre primul desen, primele comenzi și dorul de casă. Cunoaște-o pe
Mihaela Jeverdan, tânăra care mânuiește cu desăvârșire pirograful”, sursă este însăși eroina
reportajului, care vorbește despre arta pe care-o practică zi de zi, Mihaela.

În reportajul „„Podcastul e o scuză ca să vorbesc cu oameni interesanți”. Află cine este Iulian
Baxan și în ce constă noul lui proiect”, sursă este Iulian Baxan, inițiatorul podcastului „Oaia neagră”
și personajul principal al reportajului.

În alte 2 reportaje am utilizat 3 surse, este vorba despre materialele: „(galerie foto) Cum s-a
desfășurat și cum s-au prezentat tinerii la concursul „Miss și Mister USM 2019”” și „(foto) Voce,
străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în stă în spatele a 130 de copii din cadrul proiectului
La La Play Voices”.
51
 În corpul reportajului „(galerie foto) Cum s-a desfășurat și cum s-au prezentat tinerii la
concursul „Miss și Mister USM 2019”” am citat 3 surse, toate fiind surse directe, este vorba despre
câștigătoarea titlului „Miss Talent” și desigur, învingătorii concursului „Miss și Mister USM 2019”.

Am întrebat tinerii dacă s-au așteptat să câștige, care probă li s-a părut cea mai grea și în
special ce emoții îi copleșesc. Spre final, aceștia au rămas cu amintiri plăcute și cu emoții puternice,
mai mult decât atât, această experință i-a provocat să iasă din tipare și să încerce lucruri noi.

Pentru a realiza reportajul „(foto) Voce, străduință și muncă în echipă. Cunoaște cine stă în
stă în spatele a 130 de copii din cadrul proiectului La La Play Voices” am folosit 3 surse directe și
anume doamnele care au avut grijă ca copii din cadrul proiectului să progreseze professional și
anume, doamnele Elena Marian, fondatoare și director al Asociației muzical-corale din Republica
Moldova, Ludmila Stîngaci, profesoară de solfegiu și ansamblu coral, în cadrul IPLT „Nicolae
Iorga” și Luminița Istrate, conducător artistic al studioului muzical-coral „Lia Ciocîrlia”.

Un singur material din cele 12 reportaje are 4 surse și este intitulat: „„M-am așteptat să
câștig.” Cine sunt boboceii Universității de Stat din Moldova în acest an”. Aici am folosit 4 surse și
anume prezentatoarea evenimentului, un participant de la Facultatea de Științe Economice și
perechea câștigătoare, formată dintr-un student și o studentă de la Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale
Educaţiei, Sociologie și Asistență Socială. .

Rare sunt cazurile când într-un reportaj întâlnim mai mult de 4 surse, numărul de surse este
determinat de „grandoare” evenimentului. Un eveniment de-o importanță majoră, pe care l-am redat
prin intermediul a 6 surse, este reflectat în materialul „(foto) Cântece, emoții și zâmbete. Cum s-a
desfășurat concursul LaLa Play Voices la Drochia”

După cum am menționat mai sus, aici am folosit 6 surse, dintre care 4 copii, un părinte și un
membru al juriului. Deși am comunicat cu 28 de copii, am considerat de cuviință să anexez în
reportaj 4 păreri, care au fost dezvoltate și bine argumentate.

Redactarea unui reportaj pentru mediul online presupune o largă libertate de exprimare, de
asemenea multe elemente sunt la discreția reporterului, însă, jurnalistul respectă codul deontologic,
nu denaturează mesajul surselor și prezintă informațiile fie într-un mod obiectiv, fie într-un mod
conștiincios.

52
 Reportajele publicate pe portalul de știri pentru tineri, diez.md, corespund politicii editoriale
ale redacției, astfel, acestea sunt nonconformiste, creative și totodată, variate. Cu toate acestea, pe
site prevalează reportajele portret și cele informative, cu alte cuvinte, cele care promovează tinerii și
practicile acestora.

Procesul de creație în jurnalism în general și cel în jurnalismul online la particular, este un

proces care îți oferă multe satisfacții. Începând cu alegerea unui subiect și finalizând cu publicarea
materialului, reporterul lucrează asupra articolului cu multă grijă și acuratețe.

Mai mult decât atât, fiecare material este o parte din sufletul reporterului, care de altfel, este
și el un artist, care ține la creația sa. Fiecare idee a jurnalistului renaște din trăirile acestuia, din
interesele și activitățile sale.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Actualmente, reportajul, în general, și reportajul online, în particular, se consideră a fi cea

mai optimală formă de expresie pentru redarea vieții în dinamica dezvoltării sale. Reportajul nu doar

53
informează, ci și explică ceea ce este mai important, sensibilizând publicul. Reportajul este o
poveste pe care reporterul o spune pentru că a fost acolo, a văzut, a aflat, a auzit, a simțit, a mirosit,
a gustat… Și cel mai important – să-l facă pe cititor „să simtă” ceea ce a simțit reporterul, „să audă”
ceea ce a auzit el, „să vadă”. Astfel, prima condiție a reportajului este ca reporterul să fie de față în
momentul producerii unui eveniment, a unei discuții, așa încât acesta să le poată reda într-o formă
concisă, spectaculoasă și într-o manieră ce poartă amprenta lui personală.

Reportajul online are oportunitatea de a fi între doua stiluri, silul publicistic predominant și
cel beletristic, care îi oferă unicitate și originalitate. Totuși, și în jurnalismul traditional, dar și în
jurnalismul online, reportajele realizate în stilul beletristic apar foarte rar și, în exclusivitate, în
context specializate (portaluri, reviste online specializate în cultură). În produsele generaliste acestea
lipsesc cu desăvârșire.

Reportajul, indiferent de canalul media de diseminare a acestuia, rămâne a fi o specie a

genului informativ, care prezintă interes atât pentru jurnaliști, cât și pentru publicul larg, pentru că
este un gen „viu”, în plină mișcare, care reflectă însăși viața în dinamica dezvoltării sale.

Rezultatele obținute în urma efectuării acestei lucrări, dar îndeosebi a studiului de caz, care a
fost axat, prioritar, pe actul de creație jurnalistic, orientat spre realizarea reportajului online și pe
itinerarul de creație al unui tânăr reporter, trasează individualitatea, în particular, a reportajului ca
gen jurnalistic și a creației reportericești, în general. Ele au contribuit la soluționarea obiectivelor
enunțate în introducerea acestei lucrări și au confirmat cu certitudine ipoteza expusă în introducerea
lucrării.

Ideile, concluziile şi recomandările, expuse în conținutul lucrării, rezultă din cercetările,

realizate de autor, precum și din experienței acestuia ca reporter la portalul de știri diez.md.

În baza cercetării condițiilor de realizare a reportajului online, am formulat următoarele

concluzii generale:

1. Alegerea subiectului nu este întotdeauna cea mai ușoară etapă în realizarea unui reportaj. De
obicei, reporterul are libertatea de a alege orice subiect, numai dacă acesta vine cu o noutate, pune în
valoare o persoană deosebită sau o practică pozitivă. Modalitățile de identificare a unui subiect
pentru repotaj sunt diverse, reporterul poate afla de un subiect de la cunoscuți, din redacție, de la
sugestiile colegilor sau a redactorului, dar poate fi și inițiativa reporterului. În cazul materialelor

54
analizate, cea mai frecvent utilizată metodă de identificare a unui subiect este de la cunoscuți, colegi
sau prieteni. Alte două posibilități de a identifica un subiect pentru reportaj sunt sugestia
redactorului și inițiativa autorului, care parvin mai rar, însă care sunt de asemenea, bine-venite.

2. Documentarea este una dintre cele mai importante etape în realizarea unui reportaj. Ea poate
fi prealabilă, la fața locului sau mixtă. De obicei, documentarea la fața locului este preferată în
rândul reporterilor, întrucât nu le ocupă mult timp. În cazul materialelor analizate predomină
documentarea la fața locului, iar cea mixtă este utilizată mai rar. Cu toate acestea, documentarea
mixtă este întotdeauna bine-venită, întrucât asigură reporterul cu necesarul de informații înainte ca
acesta să participe fie la vreun eveniment de mare importanță , fie la vreo întâlnire cu o persoană
notorie.

3. Cel mai abordat domeniu în reportajele publicate pe diez.md, este lifestyle. Publicul tânăr
prefesă să citească despre lucruri deosebite, să cunoască oameni noi și practicile pozitive ale
acestora. Mai mult decât atât, viața altora prezintă interes pentru tineri, astfel, aceștia pot să se
inspire din activitățile altor tineri. Mai puțin abordat este domeniul cultural și doar într-un singur
material este abordat domeniul social. Acest fapt se datorează politicii editoriale a redacției, iar
reporterii tind să promoveze practicile pozitive.

4. Arhitectonica reportajelor publicate pe site-ul diez.md este la discreția autorului. Acesta

poate să realizeze fie un reportaj format doar din text și fotografii, fie poate să anexeze și secvențe
video. De regulă, predomină textul însoțit de mai multe fotografii, deoarece este realizat într-un timp
mai scurt și totodată, este atractiv pentru cititor datorită galeriilor foto care însoțesc textul.

5. Pe portalul diez.md predomină reportajele portret, întrucât prin intermediul acestora se fac
cunoscute practicile pozitive ale tinerilor. Mai puțin însă, sunt publicate reportajele analitice, care să
dezbată, să analizeze anumite probleme sociale ale tinerilor.

Reportajele publicate pe site aparțin următoarelor tipuri de reportaje: portret, informativ, de

eveniment și analitic.

6. Titlul unui reportaj trebuie ales cu atenție, acesta trebuie să transmită un mesaj și să trezească
interesul cititorilor să acceseze link-ul spre reportaj, iar intertitlurile des folosite pe diez.md, trebuie
să convingă cititorul de importanța sau valoare subiectului abordat. Pe diez.md, predomină titlurile
incitante, informative și titlurile citat. În cazul reportajelor, titlul, de cele mai dese ori, este format

55
din două părți. De obicei, prima parte sugerează un fapt, iar a doua – îndeamnă cititorul la lectură
printr-un mesaj sau citat.

Un rol deosebit în scrierea reportajelor pe portalul de știri diez.md, presupune utilizarea

intertilurilor. Acesta împart reportajul în mai multe paragrafe și astfel, acesta devine mai atractiv.
Mai mult decât atât, prin intermediul intertitlurilor, cititorul pătrunde în esența următorului paragraf.

7. Sursele selectate trebuie să aibă tangență cu subiectul, să fie interesante și să trezească

interesul tinerilor. În cazul materialelor publicate pe site-ul diez.md, predomină reportajele cu o
singură sursă. De obicei, nu se pune atât accent pe numărul surselor, cât pe valoarea informativă a
acestora. Spre exemplu, în reportajul informativ realizat cu tânărul Denis Buța, unica sursă fusese
Denis, însă calitatea informațiilor pe care le-am aflat de la tânăr este pe măsura așteptărilor. În alte
cazuri, reportajul se apropie de știre ca gen și conține doar două surse, însă în reportaj sunt prezente
impresiile autorului, fapt care în știre nu poate fi întâlnit.

Rare sunt cazurile când un reportaj conține mai mult de 4 surse, iar dintre toate cele 12 materialele
realizate pentru analiză, doar unul are 6 surse.

8. Pentru a realiza un reportaj bun pentru portalul de știri diez.md, reporterul trebuie să fie
creativ, să iasă din zona lui de confort și să știe cu siguranță ce dorește să transmită publicului printr-
un subiect.

În acest context, propunem următoarele recomandări:

1. Extinderea numărului de reportaje analitice sau informative, care ar veni cu soluții la

anumite probleme sociale, cu informații despre noile tendințe, care au loc în țară, dar și peste
hotarele ei.

2. Redactarea mai multor reportaje pe zi. Scriind reportaje nu doar că extinzi capacitățile de a
redacta un material, dar cunoști oameni și locuri noi, mergi la evenimente interesante și astfel, îți
dezvolți și cultura generală.

56
 Bibliografie
În limba română:
1. Ciobotea Radu. Reportajul. Tehnici de redactare. București: Cartier, 2012. 221 p.
2. Coman Mihail (coordonator). Manual de Jurnalism. Iași: Polirom, 2009. 688 p.
3. Grigoryan Mark. Manual de jurnalism. Chișinău: CJI, 2008. 192 p.
4. Guzun Mihail, Gorincioi Gheorghe. Jurnalism de informare. Chișinău: CEP USM, 2017.
152 p.
5. Keeble Richard (coordonator). Presa scrisă. O introducere critică. Iași: Polirom, 2009. 384 p.
6. Preda Sorin. Jurnalismul cultural și de opinie. Iași: Polirom, 2006. 232 p.
7. Preda Sorin. Tehnici de redactare în presa scrisă. Iași: Polirom, 2006. 224 p.
8. Randall David. Jurnalistul universal. Iași: Polirom, 1998. 240 p.
9. Stepanov Georgeta. Reportajul social. Aspecte definitorii. Chișinău: CEP USM, 2004. 80 p.

Surse electronice:
10. Bălășescu M. Genurile presei scrise. Disponibil:
https://ro.scribd.com/document/16411774/Genurile-Presei-Scrise-T123#scribd (vizitat
12.04.2020).
11. Bohanțov Al. Bazele jurnalismului. Disponibil: https://ro.scribd.com/doc/22255757/Bazele-
Jurnalismului#scribd (vizitat 12.04.2020).
12. Dicționar explicativ al limbii române. Disponibil: https://dexonline.ro/ (vizitat 01.10.2019 –
01.11.2019).
13. Reportajul. Disponibil: https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/mass-media/reportajul-661.html
(vizitat 18.03.2020).
14. Reportajul. Tipologia reportajului. Disponibil: https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/mass-
media/reportajul-c3-tipologia-reportajului-35737.html (vizitat 18.03.2020).

15. Zavadschi Ala. Stilistica discursului mediatic. Disponibil:

https://ro.scribd.com/document/125875702/Prelegeri-Student-2010-Varianta-Noua (vizitat
11.04.2020).

57
 Criterii: Reportajul din presa Reportajul radio Reportajul Tv Reportajul online
scrisă
Relația temporală Produsul final apare Produsul final Produsul final apare Produsul final poate
„eveniment- după într-un interval poate fi proiectat în într-un interval relativ fi proiectat în
produs” mare de timp din spațial mediatic mare de timp, necesar spațial mediatic
momentul producerii simultan cu pentru adaptarea simultan cu
evenimentului. Cel evenimentul, dar materialului la evenimentul, dar
mai devreme, acesta pot fi difuzat și mai standardele tehnice ale pot fi difuzat și mai
poate apărea a doua târziu, la un canalelor TV. târziu, la un interval
zi. interval mic de mic de timp.
timp.
După tehnica Se pune accent pe Se pune accent pe Se pune accent pe Poate fi atât un
realizării discurs. sunet, pe ambianță. imagini. produs care pune
accent pe discurs,
cât și unul care
pune în valoare
imaginea.
După O pagină, două de Câteva minute. Câteva minute. În funcție de
volum/durată ziar. instrumentele pe
care le utilizează,
reportajul poate fi
de dimensiuni
foarte mari sau
foarte mici (ultimul
tip de reportaje
fiind asemănător cu
știrile desfășurate).
Libertatea de Mare, întrucât Medie, întrucât Mică, întrucât În funcție de
exprimare a autorului îi revine autorului îi revine atmosfera de la instrumentele pe
autorului misiunea de a reda misiunea de a reda eveniment este redată care le utilizează,
atât conceptul, doar atmosfera de prin imaginile video, poate fi mare,
mesajul, sensul la eveniment, iar conceptual, sensul, media sau chiar
evenimentului, cât și conceptual, sensul, mesajul acestuia – prin mică.
atmosfera de la mesajul acestuia intermediul surselor.
eveniment. fiind redat prin Astfel, misiunea
intermediul autorului este de a
surselor. armoniza și de a
completa mesajele
imaginilor video
Anexa 1.
Sursa: Elaborat de autor.

58
Anexa 2

59
Anexa 3

60
Anexa 4

61
Anexa 5

62
Anexa 6

63
Anexa 7

64
Anexa 8

65
66
67
Anexa 9

68
Anexa 10

69
Anexa 11

70
71
Anexa 12

72
Anexa 13

DECLARAŢIE DE ONESTITATE

73
Subsemnata Vrabie Iuliana, studentă la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a
Universităţii de Stat din Moldova, specialitatea Jurnalism și procese mediatice, declar pe proprie
răspundere că lucrarea îmi aparţine în întregime şi nu conţine plagiat, concluziile prezentate în teză
fiind doar rezultatul propriilor cercetări şi realizări ştiinţifice. Conştientizez că, în caz contrar,
urmează să suport consecinţele în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Data Nume şi prenume ________________________

__________________

Semnătura ____________________

74