METODE DE CERCETARE ÎN MASS-MEDIA

Jurnalismul etic;
situații de criză, mass-media
și fake news
Stanciu Raluca-Cristiana

Jurnalism, an III, ID
 comunicarea - pilon al dezvoltării sociale, evoluției umane
și al formării relațiilor interpersonale
științele comunicării și jurnalismul depind de comunicare
și mai ales de comunicarea prin social media
etica în media - credibilitate
rolul major al mass-media în gestionarea situațiilor de
criză

Introducere
 mass-media = sector aflat într-o evoluție rapidă și continuă

Revizuirea baza etică în mass-media determină înlăturarea abuzurilor

(transmitere de informații false, inducere în eroare)

literaturii
media - responsabilitate față de societate
oamenii de comunicare sunt piloni de bază în societățile
democratice, deschise
dezinformare vs. informare greșită (intenție)

comunicare și jurnalism etice - 3 mari procese: influențarea,

persuasiunea, manipularea
manipularea = consecință a poziției de putere în care se află
emițătorul
influența = acțiune exercitată de o entitate socială, orientată spre
modificarea acțiunilor alteia - intenții bune
persuasiunea = influențarea atitudinilor în scopul producerii unor
schimbări ce deservesc scopului celui ce o inițiază
fake news - termeni contradictorii, efecte negative și
decredibilizare
 Metodologie
Întrebări de cercetare, ipoteză
Care sunt factorii care stabilesc nivelul
credibilitate al știrilor în rândul consumatorilor?
În ce măsură situațiile de criză amplifică propagarea
știrilor false?
Nivelul de credibilitate al știrilor scade în situațiile de
criză.
Ancheta sociologică
metodă preponderent cantitativă (dar și calitativă)
de
instrument: chestionarul
Google Forms, 20 de întrebări, diseminare cu ajutorul
social media
grup-țintă: persoane cu vârsta peste 18 ani, care
manifestă interes față de starea socială, economică,
de securitate și de sănătate a societății
scop: urmărirea nivelului de cunoștințe și informare
cu privire la situațiile de criză recente și a nivelului de
încredere față de mass-media
Rezultate
 Prin raportarea la știrile cu privire la situațiile de criză

Concluzii
recente (pandemia de COVID-19 și operațiunea
specială din Ucraina), ancheta sociologică a urmărit
determinarea perspectivelor respondenților cu privire
la activitatea mass-media referitoare la acestea.

Cu ajutorul anchetei, am răspuns celor două întrebări

de cercetare, iar ipoteza a fost validată. Situațiile de
criză amplifică fenomenul fake news în mare măsură
(dependent și de alți factori), iar factorii ce determină
credibilitatea știrilor sunt numeroși.

Situațiile de criză sunt caracterizate de incertitudine și

consecințe negative și determină propagarea știrilor
false -credibilitatea nu mai este o caracteristică a
informațiilor în astfel de cazuri.
Bibliografie
Dragomir, A. M . „Fenomenul știrilor false în era social media”,
01
Impact Strategic, nr. 3-4, 2017

Dumbrăveanu, A. „Societatea comunicării: de la post-adevăr

02 la redundanță informațională”, Revista de Filosofie,
Sociologie şi Ştiinţe Politice, nr. 2, 2019

Ireton, C. „Truth, trust and journalism: why it matters”,

Journalism, ‘Fake News’ & Disinformation. Handbook for
03 Journalism Education and Training, United Nations
Educational, Scientific and Cultural Organization, 2018

Rotariu, T., Iluț, P. Ancheta sociologică și sondajul de opinie.

04
Teorie și practică, Editura Polirom, Iași, 2001

Stănciugelu, I. Măștile comunicării. De la etică la manipulare

05
și înapoi, Tritonic, 2009
Mulțumesc pentru atenție!