Percepția Tinerilor Români Cu Studii Superioare Asupra Platformelor Digitale Și Procesul de Dezinformare (Fake News) Din Social Media

Percepția tinerilor români cu studii superioare asupra
platformelor digitale și procesul de dezinformare (fake news)

din social media
Dinescu Denisa
Duma Mihaela
Dumitrescu Eduard
Dumitru Beatrice-Alexandra
Enache Iulia
Luncanu Mari-Sanda Violeta
București, 2022
Cuprins
Introducere..................................................................................................................................2 pg
Încadrare teoretică.......................................................................................................................3 pg
Metodologie................................................................................................................................7 pg
Analiza datelor............................................................................................................................9 pg
Interpretarea datelor..................................................................................................................11 pg
Limitelele cercetării...................................................................................................................13
pg
Concluzii...................................................................................................................................15 pg
Bibliografie...............................................................................................................................16 pg
Anexe........................................................................................................................................18 pg
1
Introducere
Conceptul de știri false nu mai este unul nou și nefamiliar pentru întreaga populație, însă
există și câteva capcane care sunt întinse pentru ca informațiile false încă să aibă un decurs și în
zilele noastre. Pe vremuri, știrile false erau împărtășite prin intermediul radiourilor, ziarelor,
revistelor etc. Acum în prezent, în era digitală, cei mai mulți pică în plasa minciunilor pe care le
descoperă pe internet și le iau drept informații adevărate. În prim-plan sunt tinerii cu vârsta
cuprinsă între 18 și 25 care sunt conectați ore în șir pe platformele de socializare și sunt cei mai
predispuși la găsirea informațiilor false.
Pentru a dovedi cât de influențabile sunt știrile false s-a efectuat un test asupra studenților
ce nu și-au finalizat încă studiile. Acesta a constat în expunerea tinerilor la două știri false. Unii
dintre participanți au citit că cei ce tastează mai repede sunt mai deștepți, iar ceilalți participanți
au citit opusul acestei informații. Cei care au citit prima știre au început să tasteze mult mai
repede atunci când lucrau la calculator sau laptop, iar cei care au citit cea de a doua știre nu și-au
schimbat comportamentul. Cei care și-au schimbat felul de a tasta au raportat că nici măcar nu și-
au dat seama că au făcut acest lucru. Ceea ce determină ideea că informațiile false ne controlează
până și subconștientul.
Utilizarea frecventă a platformele digitale pe care se găsesc știrile false din social media
au o mare influență asupra tinerilor români în viața lor de zi cu zi. Felul în care știrile false se
răspândesc în masă, atât de ușor, se denotă din încrederea pripită pe care tinerii o au atunci când
citesc o știre din aria social media fără să o analizeze mai mult. Este foarte ușor ca doar la un
click distanță să îi trimiți prietenului tău ce ai descoperit, acesta să trimită mai departe, iar
procesul poate să continue.
Ne-am ales trei obiective prin care am decis că astfel vom ajunge la țelul nostru. Ca
obiectiv principal, am vrut să descoperim de ce tinerii sunt mult mai tentați în a folosi social
media ca esențial canal de informare decât alte surse, precum știrile de la TV, radioul, alte
persoane care sunt la punct cu subiectul. Al doilea obiectiv, vrem să aflăm ce poate să îi
influențeze pe tineri să verifice autenticitatea unei știri și pe alte surse. Și nu în ultimul rând, să
vedem cum afectează dezinformarea, încrederea în platformele de social media.
2
Având în vedere că oricine poate să posteze în mediul online pe rețelele de social media,
aceste știri pot fi cercetări ale experților care să contureze perfect adevărul, pot fi doar argumente
care se bazează pe punctul de vedere al altora, atunci apare prima nesiguranță legată de
verosimilitatea informației, sau pot fi pur și simplu minciuni care au scopul de a crea haos și
confuzie.
Noi am ales să facem acest studiu pe tinerii din România care au segmentul de vârstă
prezentat anterior, deoarece am considerat că sunt țintele ideale pentru procesul de dezinformare.
Din cauza pandemiei care ne-a forțat să ne petrecem activitățile de zi cu zi numai în interiorul
spațiului nostru intim, platformele digitale au devenit indispensabilă pentru tinerii România. Mai
mult de atât, au fost nevoiți să achiziționeze mai multe laptopuri, tablete și telefoane pentru a își
termina studiile superioare. Ceea ce a dus la o creștere a descoperirii de știri false de 75% - 80%.
Astfel, acest tip de grup de persoane se pliază cel mai bine cerințelor noastre.
Cuvinte cheie
Dezinformare în masă, Rețele sociale, Social Media, Informații înșelătoare, Platforme Digitale,
Răspândirea Știrilor False, Știri false.
Încadrare teoretică
Informațiile false reprezintă un pericol în societate, fiindcă acestea creează o opinie

publică deformată. Acestea influențează percepțiile indivizilor la o scară foarte largă și în același
timp, chiar dacă aceștia provin din medii diferite. Astfel se ajunge la un comportament irațional,
chiar agresiv, mai ales din cauza faptului că informațiile false se bazează pe manipulare și
dezinformare. (Stepanov Georgeta, 2020)
Mai mult decât atât, modul de informare al societății din ziua de astăzi a fost total
schimbat de apariția rețelelor sociale: informațiile se transmit mult mai rapid, oamenii nu au timp
să verifice sursele, iar în prezent intervine și problema videoclipurilor deepfake. Prin noua
inteligență artificială se răspândesc tot mai multe informații false într-un mod cât mai credibil,
uneori chiar foarte greu de depistat. (Tacu Mariana, 2020)
3
Conform unui studiu realizat în 2016 de Pew Research Center, 64% din adulții americani
susțin că informațiile false îi fac să se simtă confuzi și că nu știu ce să creadă în urma acestora.
Cu toate acestea, 39% dintre aceștia cred că pot detecta cu ușurință informațiile false, iar 23% au
distribuit intenționat sau neintenționat știri false pe rețelele sociale. Aceste date ne comunică că
oamenii sunt încrezători în forțele proprii și că nu se lasă ușor influențați. Totuși, anumite
companii se folosesc în continuare de titluri și articole înșelătoare, de tip clickbait, pentru a
atrage cât mai mulți cititori, iar aceste metode funcționează foarte bine.
O altă cercetare axată pe comportamentul oamenilor, mai exact pe faptul dacă aceștia pot
sau nu detecta cu ușurință informațiile false de pe rețelele de social media, a ajuns la concluzia că
doar 17% au reușit să facă acest lucru.
Prin acest studiu s-a descoperit că titlurile articolelor ce erau în concordanță cu opiniile
deja existente ale oamenilor erau trecute mult mai ușor cu vederea și erau considerate ca fiind
adevărate. Totodată, marcând știrile ca fiind false nu a adus nicio schimbare în percepția
cititorului. Aceste lucruri se întâmplă din mai multe motive: biasul de confirmare, volumul de
informații foarte mare pe care îl vedem pe rețelele sociale și faptul că oamenii vor ca acțiunile lor
să le ușureze viața, nu doresc să citească articole ce îi pot face să se îndoiască de propria
opinie. (Moravec, Minas, Dennis, 2018)
Prin biasul de confirmare înțelegem că oamenii caută dovezile ce le confirmă credințele

și teoriile despre lume deja existente și aleg să ignore ceea ce îi contrazice. (Adrian, 2011).
Trecem informațiile pe care le vedem printr-un proces de filtrare: prin sistemul 1, care este
involuntar, subconștient și funcționează tot timpul. Uneori, atunci când trebuie să analizăm
informațiile și să ne punem întrebări legate de autenticitatea acestora, activăm, dacă vrem, cel de-
al doilea sistem, care necesită mai mult efort. Atunci când vedem o nouă informație, sistemul 1
decide dacă este în concordanță cu credințele noastre existente în câteva secunde. Oamenii, de
cele mai multe ori, tind să ne mulțumim cu acest proces, uneori superficial și trec cu vederea
anumite informații, fără să le verifice.
În ziua de astăzi sunt foarte multe informații distribuite pe rețelele sociale: știri legate de
politică, un prieten care postează o poză, o persoană influentă distribuie sfaturi de carieră și
multe altele. Din cauza faptului că subiectele informațiilor sunt foarte variate și sunt altele noi în
4
fiecare zi, oamenii nu pot trece aceste informații printr-un raționament critic. Acest lucru
salvează timp și energie. Fiind foarte multă informație pe canalele sociale, oamenii nu au timp
să verifice autenticitatea acestora. Titlurile false pot fi citite și judecate ca fiind adevărate, chiar
dacă nu a fost citit articolul respectiv. În majoritatea timpului atunci când se intră pe rețelele
sociale, persoanele caută amuzament. Nu vor să se obosească și mai tare verificând informații,
ceea ce îi face vulnerabili și acceptă mai ușor anumite lucruri. Spre exemplu, atunci când cineva
caută recenziile unui produs pe motoarele de căutare, scopul acestora este de a chestiona calitatea
acestuia, de aceea analizează foarte bine comentariile postate online. (Moravec, Minas, Dennis,
2018)
Un alt studiu bine dezvoltat vorbește despre știrile false legate de COVID 19 care au
înglobat pământul și au adus multe suferințe întregii populații. Cel mai rău lucru a fost că aceste
informații greșite, care s-au răspândit pe social media au venit la pachet și cu un risc super mare
a sănătății tinerilor care frecventează aceste rețele. Studiul arată cum cele mai multe informații
legate de virusul ucigător sunt doar teorii, conspirații, opinii ale oamenilor care cred că știu cu
adevărat ce se întâmplă și minciuni desăvârșite. Aceste știri au rolul de a explica cum ar trebui
tratată această boală, ce diagnostic are, cum ar trebui evitată mai bine ș.a.m.d. Riscul ca tinerii
români să ia în serios toate aceste informații false au un procent de 76%. În anul 2020 au fost
răspândite peste 1225 de povești scrise despre Coronavirus și publicate în limba engleză în
perioada dintre 1 ianuare și 30 aprilie, dintre care 80% au fost doar știri false menite să
dezinformeze lumea.
Tinerii au vagi idei despre un subiect atât de controversat și de amplu deoarece

experiențele lor nu se bazează pe acest domeniu științific și medical. Este foarte ușor ca ei să pice
în plasa multitudinilor de știri care se găsesc rapid pe rețelele de social media și să devină
imediat creduli asupra subiectului. Persoanele care au experiențe dobândite în această arie ar
trebui să își ia un angajament în postarea informațiilor reale pentru a ajuta alte persoane să
identifice imediat știrile false.
Sănătatea tinerilor, care sunt victimele acestor povești false, din motive deja pe care le-
am explicat, poate să fie afectată astfel. A existat un articol din Marea Britanie, tradus în mai
multe limbi, care enumera mai multe tratamente prin care puteai combate virusul dacă ai fost
5
infectat. Prin urmare oamenii puteau descoperi, citind, că poți să te vindeci dacă bei o anumită
cantitate de alcool (în special spirt), fapt care a dus la moartea mai multor oameni din Irlanda.
Cele mai multe știri neadevărate legate de COVID 19 care au fost împrăștiate prin intermediul
rețelelor sociale au avut loc în martie 2020.
Se știe deja că Guvernul încearcă să ia măsuri pentru a îndepărta toate aceste minciuni și
falsități de pe rețele, însă mereu apar altele noi. Chiar și starea de spirit este afectată, deoarece
tinerii care citesc toate aceste știri, fără a mai aborda și alte site-uri, tind să devină demoralizați și
anxioși din cauza minciunii. Toată speranța lor despre acest subiect stă în ceea ce citesc pe
internet și le provoacă interesul pentru a descoperi mai mult dar fără să își dea seama dacă sunt
fraieriți sau nu. Foarte mult timp o mare parte a populației a crezut că virusul a fost o armă
biologică dintr-un laborator din China. Un sondaj efectuat cetățenilor din Statele Unite ale
Americii s-a constatat că 6% erau foarte convinși că acest virus a apărut din motive de neatenție
de către oamenii de știință din Wuhan, China și 23% că a fost adus la viață în mod intenționat
pentru a se mai scăpa de numărul de oameni care ocupă Pământul.
După toate acestea, tinerii ajung să își piardă încrederea chiar și în posibilele știri
adevărate. În acest fel apar și sentimentele de nesiguranță asupra vaccinului imun la Coronavirus
și astfel se împart în două tabere opuse. Unii cred că din cauza a tot ceea ce s-a discutat pe social
media, vaccinul nu este decât o altă armă a morții care ne face doar să dispărem mai repede, pe
când alții cred că este singura noastră salvare care ne va conduce înapoi spre normalitate.
Un studiu realizat pe populația din India și-a propus să afle cât de rapid se transmit
informațiile false în mediul online. În urma acestuia, s-a aflat că cei care folosesc telefoanele
inteligente distribuie pe rețelele sociale mult mai multe știri false decât cei care nu folosesc acest
tip de dispozitiv. O explicație ar putea fi teoria identității sociale, oamenii distribuie diferite
informații fără să le verifice pentru a își menține un statut social. Își doresc să demonstreze că nu
rămân în urmă, află rapid tot ce este nou și că au suficiente cunoștințe încât să nu trebuiască să
mai verifice autenticitatea unei informații.
De asemenea, lipsa educației în ceea ce privește dezinformarea poate reprezenta un factor

în distribuirea masivă a știrilor false. Oamenii nu sunt învățați că este necesar să verifici sursa și
veridicitatea articolelor din mediul online. Cu toate acestea, deși oamenii sunt conștienți de
6
faptul că ei singuri sunt responsabili de verificarea unei surse, majoritatea nu face acest lucru.
(Raj, Goswami, 2020)
În România, agenția guvernamentală Unicef a realizat un studiu legat de informare și

dezinformare (2020). Majoritatea participanților susțin că, în contextul pandemiei de COVID-19,
sunt foarte multe informații contradictorii în mediul online. 80% dintre aceștia susțin că au citit
în ultimele 6 luni un articol ce s-a dovedit a fi fals. În plus, deși 63% din tinerii români verifică
autenticitatea unei informații doar când le pune la îndoială propriile credințe, iar 56% dintre
aceștia consideră că pot detecta cu ușurință informațiile false. Acest lucru ne arată că nu suntem
conștienți de propriile biasuri și de faptul că nu suntem deschiși să acceptăm o altă opinie dacă
nu este în concordanță cu a noastră, deși noi ne putem înșela.(U-report, 2020)
În ziua de astăzi majoritatea persoanelor au acces la un telefon mobil inteligent și la date

mobile, iar acest lucru permite distribuirea accelerată a informațiilor eronate. O societate
dezinformată poate aduce multe aspecte negative, cum ar fi panică generală, neîncredere în
societate, și chiar și la proteste ce pornesc de la o afirmație falsă. (Raj, Goswami, 2020)
Prin urmare, studiile la care am făcut referire se axează pe capacitatea oamenilor de a

detecta știrile false, cum funcționează mintea acestora și ce factori intervin atunci când stabilesc
dacă o informație este adevărată sau nu. Noi ne propunem să analizăm cum este afectat
comportamentul tinerilor în urma interacțiunii cu informațiile false: cum sunt afectați emoțional,
dacă se produc schimbări de comportament inconștiente și dacă acest lucru îi afectează în viața
de zi cu zi.
Metodologie
Pentru început vom vorbi despre UGT (Uses and gratifications theory) ce își pune întrebarea ,,de
ce oamenii folosesc social media și ce fac cu aceste platforme sociale.”
Nu mai este un secret faptul că tehnologia a ajuns la un punct în care oamenii depind în
totalitatea de ea. Însă rețelele sociale sunt motivul pentru care oamenii au devenit atașați de
platforma digitală. Se zice că dacă nu ai măcar un cont de Facebook, practic nu exiști. De ce
oamenii folosesc social media? Ce fac aceste platforme atât de interesante și ce se poate înfăptui
7
pe ele? Cel mai bun răspuns găsit ar fi Comunicarea în masă. Dar, comunicarea nu înseamnă
doar mesajele primite în secțiunea de chat a platformei respective. Comunicarea în masă face
referire până și la postările pe care le vedem zilnic de la ceilalți utilizatori ai social media. Atunci
când navighezi de exemplu pe Twitter și dai peste o postare care te informează despre un subiect
de care ești interesat, devine în acel moment o Comunicare indirectă care se adresează nu numai
ție ci și întregii comunități, așteptând să primească feedback de la un număr mai mare de
persoane. De asemenea, cum am spus și mai înainte, toate aceste platforme sociale îți permit să
discuți în privat doar cu o persoană sau să creezi un grup cu toți prietenii tăi, inclusiv modalitatea
de a vă vedea si asculta video. Unele platforme au venit și cu ideea de a avea secțiuni de chaturi
fantomă, mesajele de acolo dispărând imediat după ce ai terminat de comunicat.
Ce legătură au toate astea cu Fake News? Această Comunicare în masă vine cu avantajele
și dezavantajele ei. Știrile sunt și ele la ordinea zilei și ne înconjoară peste tot! Fie că auzim la
TV ce s-a mai întâmplat, la radio, citim din reviste sau accesăm un link de pe social media, o să
fim mereu curioși despre informațiile noi care ni se aduc. Însă aceste știri nu sunt mereu
adevărate iar oamenii încep a deveni bulversați și nu știu ce să mai creadă. Consider că mai ales
în aceste vremuri pandemice lumea a intrat într-o disperare de a căuta și a găsi cât mai multe știri
în care se află subiectul Coronavirus și i-au de bune orice informații găsite. La fel se întâmplă și
cu alte materiale care fac parte din preferințele persoanei.
În cadrul acestui proiect am analizat percepția tinerilor români asupra procesului de

dezinformare și influența pe care fake news-ul din social media o are asupra acestora. Pentru a
realiza această lucrare am folosit următoarele întrebări de cercetare:
IC1: Ce surse de informare folosesc tinerii pentru a descoperi noutățile legate de situația
pandemică?
Prima întrebare de cercetare are în vedere descoperirea celor mai utilizate surse de
informare pe care tinerii le folosesc, de cele mai multe ori acestea fiind unele neveridice.
IC2: Care sunt factorii ce îi pot determina pe tineri să verifice sau nu autenticitatea unei
știri?
8
A doua întrebare aduce în discuție faptul ca tinerii tind să verifice o știre/informație fie
doar după ce realizeaza ca au fost victima unui fake-news, fie atunci cand au nevoie de o
informație sigură 100%.
IC3: Cum influențează dezinformarea încrederea tinerilor în social media?
Ultima întrebare de cercetare pornește de la faptul că tinerii sunt mai predispuși la

dezinformarea din social media din cauza faptului că ei sunt cei mai prezenți pe aceste platforme.
Fenomenul „fake news” creeaza o stare de dezamagire și de neîncredere în rândul tinerilor.
Prin urmare, am efectuat o cercetare calitativă, aplicând 11 interviuri în luna noiembrie 2021.
Ghidul de întrebări ale interviului este alcătuit din 15 întrebări, însă pe lângă acestea am mai
adăugat, în funcție de respondent, câteva întrebări pentru a avea rezultate cât mai veridice
realizării cercetării.
Interviurile au fost aplicate tinerilor români cu vârsta cuprinsă între 20 și 25 de ani care
nu au studiile superioare finalizate. Segmentul de vârstă ales este reprezentativ pentru cercetarea
noastră, persoanele fiind conectate ore în șir pe platformele sociale și totodată sunt predispuși la
găsirea și împărtășirea știrilor/informațiilor false
Analiza datelor
Analiza datelor sa bazează pe 11 interviuri, iar răspunsurile primite, atât de la persoane de

gen feminin, cât și masculin, sunt esențiale pentru a testa validitatea întrăbărilor de cercetare.
În primul rând ne-am dorit să aflăm obiceiurile tinerilor, ce surse de informare aleg
pentru a afla noutățile legate de situația pandemică. Întrebarea relevantă pentru această întrebare
este cea cu numărul trei. Astfel, am ajuns la concluzia că în ziua de astăzi tinerii caută informații
doar în mediul online, internetul fiind mult mai la îndemână datorită telefoanelor smart și fiindcă
pot căuta aceeași informație în diferite surse, stabilind singuri dacă o cred sau nu. „Dar, așa în
mare, să spunem că îmi iau informațiile din online, la televizor nu mă mai uit de 4-5 ani.”
(Elena, 20). ,,Verific dacă este sau nu demn de încredere [sursa], iar în ultimul rând ca să observ
falsitatea, verific informația în mai multe surse.”(Andreea, 19 ani).
9
Totodată, aflăm prin întrebarea numărul cinci că tinerii descoperă noutățile legate de
subiectele actuale importante, cum ar fi pandemia, relativ întâmplător. Deși sunt mai mult sau
mai puțin interesați de subiect, știrile pur și simplu le apar la „noutăți” fără să le caute în mod
intenționat. „Pentru că oricum în situația de față este aproape imposibil să nu dai de știri. Doar
că nu am fost atât de interesată și am avut alte prorități decât să stau să caut informații care
oricum îmi apăreau fără să vreau.” (Denisa, 19). „Cred că pot să spun că mă informez pasiv,
indiferent dacă vorbim de contextul pandemiei sau nu. Nici nu vreau să-mi amintesc când de
mult mă enerva când îmi apăreau pe Facebook, în feed, fel de fel de infografice, relatări cu
privire la situația actuală de atunci. Mă omora psihic. Mă bucur că acum n-am mai văzut genul
asta pe postări în feed-ul meu.” (Elena, 20)
O altă întrebare relevantă este cea cu numărul șase. Descriindu-ne ce înseamnă pentru ei
știrile false, am observat că tinerii nu au încredere în tipul de informație care nu este susținută de
un om specialist în domeniul respectiv sau de o cercetare științifică. Atunci încep să își pună
întrebări și doresc să verifice suplimentar autenticitatea unei știri. „[nu am încredere atunci când]
Nu justifică nimeni informația asta și nu am văzut niciun act oficial pentru informația asta,
adică nu au informații clare și precise...”. (Bogdan, 20). „Dacă e scris de tanti Leana nu știu ce
să zic de veridicitatea informației.” (Elena, 20).
Totodată, se ghidează și după aspectul unei știri„Titlul incitant, scris cu majuscule sau o
poză care să atragă atenția.” (Sebastian, 19). „De pildă, când accesez platforma Facebook, și îmi
apare în feed o știre, deschizând-o realizez ca, încă din titlu ea a constituit doar o “capcana”
doar pentru a fi accesata.” (Alexandra, 20). Vedem că ei nu se lasă păcăliți la fel de ușor ca
generațiile înaintate de titluri făcute să șocheze, acestea chiar fac parte din cele ignorate. Aceștia
sunt mai conștienți de fenomenul de clickbait.
Am observat că tinerii sunt determinați să verifice suplimentar autenticitatea unei știri

atunci când autorul nu este specialist în domeniul respectiv sau când acestea folosesc cuvinte,
semne de punctuație și sintagme specifice fenomenului „clickbait”. Totuși, asta nu înseamnă că
nu pot fi păcăliți de anumite informații false, mai ales când este un subiect important pentru
aceștia. ,,Am fost păcălită de o știre falsă în perioada în care pe Facebook tot vedeam anunțuri
că examenul de Bacalaureat se va anula din cauza pandemiei iar asta m-a făcut să îmi pierd
10
încrederea în conținutul văzut pe această platformă și nu mă mai informez de acolo”. (Andreea,
19 ani).
Conform răspunsurilor întrebării cu numărul unsprezece, tinerii nu au o mare încredere în

informațiile găsite pe rețelele de social media. Consideră că majoritatea știrilor sunt false și
preferă să fie sceptici. „La ora actuală probabil mai mult de 50% [conținut online e fals]. Sunt
foarte mult promovări online, sunt foarte multe știri care sunt preluate din știri adevărate, doar
că, pentru a avea o audiență mai mare, trebuie să bage un subiect care să atragă atenția. Nu
cred că e o pondere mai mare între fake news și…pentru că sunt diferite topicuri, așa că nu pot
să zic ca e mai mult fake news decât știri adevărate.” (Denisa, 19).
Verificarea suplimentară a unor știri are loc atunci când subiectul este de interes, în
momentul în care tinerii au nevoie de o informație reală pentru a o putea folosi fie personal, fie
profesional. ,,Din moment ce informația este de interes pentru mine, vreau să știu că și
conținutul este în regulă și informația transmisă este cât se poate de reală ca să o pot folosi la
rândul meu” (Gabriela, 23).
Cel mai adesea, în urma aflării că o informație este falsă, participanții au sentimente
negative, cum ar fi nervozitate, frustrare și dezamăgire. ,,Primul sentiment pe care l-am simțit
când am aflat că este o știre falsă a fost dezamăgire” (Andreea, 19 ani). „Trădat de informația
pe care am aflat-o, dezamăgit. Nervos în același timp. Frustrat mai mult.” (Bogdan, 20).
În urma dezinformării, tinerii își pierd încrederea în stirile și informațiile pe care le găsesc în
mediul online și adesea devin sceptici: Mereu am fost sceptică cu ceea ce văd în online. (Elena,
20). Tinerii au tendința să se dezaboneze, să urmărească fenomenul de „cancel culture” și să
boicoteze o anumită personalitate de pe social media dacă se află despre aceasta că, printre multe
altele, furnizează informații false. Acest lucru conduce la alte sentimente negative. „Știrile false
îmi provoacă, sincer îți spun, o stare de frustrare”. (Alexandra, 20).
Dezinformarea afectează în mod direct încrederea tinerilor în social media. Aceasta se

pierde rapid, iar tinerii devin sceptici pentru a nu retrăi sentimentele negative pe care le-au avut
în urma unei informații false.
Interpretarea datelor
11
În urma interviurilor am ajuns la concluzia că tinerii folosesc doar mediul online pentru a
se informa, lucru care ne răspunde la prima întrebare de cercetare. Participanții consideră că pe
internet poți găsi toate informațiile de care ai nevoie și nu numai. Puțini sunt cei care consideră
TV-ul sau radioul ca sursă principală de informare, iar și mai puțini sunt cei care să apeleze la
informațiile din cărți sau ziare. Deși aceștia sunt conștienți că pe internet se găsesc numeroase
știri false, uneori aleg să nu verifice autenticitatea unei știri. Aceștia consideră că și-au creat o
imagine foarte bine conturată asupra a ce înseamnă o știre falsă și astfel își dau seama foarte ușor
când întâlnesc una doar din titlu și sursă, fără a mai fi nevoie să o verifice. Acest lucru confirmă
concluziile studiului realizat de Pew Research Center în 2016: 39% dintre americani cred că pot
detecta cu ușurință informațiile false, în ciuda faptului că în anul 2020 17% dintre informațiile
online nu erau de încredere, o creștere dublă față de 2019, când procentul era de doar 8%. (Emily
Stewart, 2020).
Există, totuși, anumite persoane care încearcă să se informeze bine înainte să

răspândească la rândul lor anumite știri false. Consideră că site-urile de specialitate sau
persoanele care se află în domeniu sunt principalii factori pe care ar trebui să îi credem atunci
când citim o noua informație. Autorul este unul important care nu trebuie niciodată ignorat.
Dubiile referitoare la verosimilitatea unei informații apar de cele mai multe ori atunci când sursa
sau autorul sunt necunoscuți, iar atunci tinerii simt că trebuie să se ia măsuri de vigilență asupra
acestui aspect.
Verificarea autenticității este o acțiune importantă în procesul de informare. Pentru a

ajunge să verifice sursa unei informații și valoarea de adevăr a acesteia, tinerii sunt împinși de
anumite particularități care îi fac să fie suspicioși cu privire la informațiile primite. Tinerii
verifică autenticitatea unei știri atunci când subiectul îi interesează cu adevărat, atunci când sursa
nu pare de încredere sau atunci când știrea nu este este susținută și de un specialist ce are
legătură cu domeniul din care știrea face parte. Lipsa educației în ceea ce privește
dezinformarea poate fi un factor direct al motivului pentru care tinerii verifică dacă o informație
este adevărată sau nu de abia când le atacă direct principile. Așa pot crede cu ușurință știrile ce le
confirmă cunoștiințele, chiar dacă ele nu sunt corecte. În plus, atunci când o informație este
promovată, tinerii tind să nu o creadă, deoarece marketingul online este asociat cu un scop
ascuns. Aceștia sunt conștienți de existența știrilor false pe internet și, de asemenea, pot
12
presupune scopul pentru care au fost create. Aceste lucruri ne răspund la cea de a doua întrebare
de cercetare.
Răspunzând la cea de a treia întrebare de cercetare, datele ne indică faptul că tinerii devin
dezamăgiți atunci când află de o știre falsă, dezamăgiți de ei că nu au verificat-o, dar totodată
dezamăgiți și de sursă, față de care își pierd încrederea. Dezinformarea este un fenomen ce ia o
amploare uluitoare, mai ales în mediul online și pe platformele sociale, iar tinerii consideră că un
procent mare al informațiilor ce circulă pe rețele sociale sunt false. Întâlnind adesea știri false,
aceștia ajung să fie din ce în ce mai sceptici și nu tind să creadă din prima orice știre văd.
E de la sine înțeles că reacțiile de care tinerii au parte în momentul în care se întâlnesc cu

o știre falsă sunt negative. Majoritatea tinerilor se simt derutați, unii nu mai știu să deosebească
minciuna de adevăr, devenind chiar ei cei care distribuie, la rândul lor, informații eronate. În
urma unei informații false, respondenții nu pun la îndoială tot ceea ce văd pe rețelele sociale, dar
devin mai asupra informațiilor pe care le primesc din partea liderilor de opinie și a diferitor
surse. Încrederea lor nu scade drastic, fiindcă își petrec timpul pe mai multe rețele sociale și nu
consideră că toate persoanele publice de pe social media desfășoară acțiuni rău intenționate.
Tinerii au dezvoltat spiritul gândirii critice, iar acest lucru se reflectă în răspunsurile pe
care le-am primit la interviu. În urma experiențelor trăite, aceștia pot face diferența dintre o
informație falsă și una reală, ba chiar mai mult, nu se mai încred atât de ușor în ceea ce văd pe
social media, fiind mereu sceptici.
Limitele cercetării
Am ajuns și la finalul acestui proiect de cercetare. Nu putem spune cât de greu sau ușor a
fost să alegem această temă și să o punem în aplicare dar putem zice că a fost o adevărată
încercare iar rezultatul final a fost un succes. Participanții la interviu au fost destul de
cooperativi cu noi și chiar ne-au ajutat foarte mult cu răspunsurile pe care ni le-au împărtășit.
Alegerea surselor din care să ne inspirăm a fost o primă limită a lucrării noastre întrucât
toate informațiile găsite erau prea vagi iar unele chiar inaccesibile. Acest lucru ne-a îngreunat
destul de mult cercetările iar numărul de ore cât și eforturile de lucru au crescut. Alte limite cu
care ne-am confruntat au fost cele de la interviu. Chiar dacă am spus că intervievații au ajutat
destul de mult nu putem exclude faptul că nu am avut și anumite obstacole în momentul
13
interviului. Un prim exemplu este faptul că unele interviuri au fost luate prin intermediul virtual
din cauza restricțiilor pandemice care nu ne-au permis să avem o conversație față în față. Am
avut probleme tehnice care au implicat pierderi de semnal, reconectarea continuă în meeting,
proasta calitate a sunetului și multe altele care ne-au împiedicat să avem o conversație comodă.
De asemenea, datorită mediului acesta online s-a putut simți că unii participanți nu au luat în
serios proiectul și astfel unele răspunsuri nu au fost deloc tratate temeinic. Asta s-a datorat
faptului că intervievații nu era obligați să își deschidă camerele și au putut să își ascundă față în
spatele ecranului. Un alt aspect cu care ne-am confruntat a fost starea de spirit pe care o simțeau
participanții interviului.
Totodată, din cauza mediului online s-a putut simți că unii participanți nu au luat în serios
proiectul și astfel unele răspunsuri nu au fost deloc tratate temeinic. Asta s-a datorat faptului că
intervievații nu era obligați să își deschidă camerele și au putut să își ascundă față în spatele
ecranului.
Un alt aspect cu care ne-am confruntat a fost starea de spirit pe care o simțeau
participanții interviului. Unii dintre ei au prezentat o anxietate socială care nu le-a permis să
răspundă 100% sincer pentru a nu fi judecați. Iar întrebările spontane îi făceau să se piardă în idei
și să nu reușească să își găsească cuvintele potrivite pe moment. Au fost momente în care nu au
înțeles pe deplin întrebarea iar răspunsul a fost total pe lângă și am fost nevoiți să repetăm și să le
explicăm. Dat fiind faptul că cercetarea noastră este una făcută de un grup de studenți, resursele
noastre au fost limitate, iar legat de eșantionul nostru și de persoanele intervievate, am decis să
apelăm la bunăvoința unor prieteni de ai noștri. Din acest motiv, în unele cazuri, legătura de
prietenie dintre intervievator și intervievat a pus bețe în roate cercetării noastre. Unii dintre
participanții la interviul nostru nu au luat în serios întrebările și cercetarea noastră iar asta face ca
rezultatul să nu fie unul valabil în proporție de 100%. Cu toate că gradul de prietenie a existat
între cei doi actanți ai interviului, emoțiile au fost aceleași.
O problemă cu care ne-am confruntat din păcate a fost de ordin emoțional. Știind că sunt
intervievați, participanții au avut blocaje emoționale și nu au reușit să răspundă mereu la fel de
eficient la întrebările adresate de noi. O altă problemă cu care am avut de-a face este de
asemenea legată de răspunsurile participanților noștri. După cum am amintit mai sus, gradul de
prietenie nu a fost mereu un atu în procesul nostru de cercetare. Fiind un mediu prietenos și
14
familiar, unii participanți nu au luat în serios interviul nostru și au răspuns sec, fără a adăuga
detalii la răspunsurile oferite.
Un alt aspect ce afectează cercetarea noastră este eșantionul mic de persoane cărora le-a
fost aplicat interviul. După cum am amintit, studenți fiind, resursele noastre au fost limitate, de
aceea eșantionul nostru a fost destul de mic. 12 persoane au participat la interviurile noastre, de
aceea datele acestei cercetări nu pot fi generalizate iar rezultatele nu pot fi certe 100%.
Concluzii
Pentru ca rezulatetele lucrării de cercetare să atingă scopul și obiectivele propuse, nu am

putut trece cu vedere pargurgerea detaliată a teoriei de care aveam nevoie.
Astfel, în urma parcurgerii demersului teoretic, am ajuns să apelăm la interviul semi-
structurat în profunzime ca modalitate de a obține informații care să ne răspundă întrebărilor la
care ne-am gândit și, totodată, să rezolve obiectivele propuse în începutul lucrării.
Ca urmare a celor 11 interviuri susținute despre influența știrilor și a informațiilor false

asupra tinerilor, am descoperit ce îi determină pe aceștia să folosească Social Media ca principală
sursă de informare, dacă le este afectată încrederea în sursele care publică informații false, dar și
ce îi determină să verifice autenticitatea unei știri cu ajutorul altei surse.
Astfel, în urma răspunsurilor primite și a analizei făcute în cadrul lucrării de cercetare,

am obținut noi informații despre ce reprezintă, în mediul online, fake news-ul pentru tineri,
contribuind astfel corpul de literatură științifică în acest domeniu. Aceste date sunt foarte
importante, deoarece pot reprezenta un punct de plecare important pentru posibile alte lucrări de
cercetare din viitor.
Cu ajutorul celor 11 interviuri pe care le-am luat, am obținut rezultate remarcabile care
vin în sprijinul și în consolidarea informațiilor existente deja. Spre exemplu, toți cei 11
intervievați au răspuns că preferă să se informeze din mediul online, devin sceptici când găsesc
știri și informații false, iar adesea sunt dezamăgiți și își pierd încrederea în sursele care publică
știri care nu fac altceva decât să dezinformeze cititorii.
15
Informațiile menționate anterior sunt doar câteva din rezultatele importante pe care
lucrarea de cercetare a reușit să le genereze. Cu ajutorul acestora are o contribuție importantă în
corpul de literatură științifică, reprezentativă pentru acest domeniu.
Perspectivele noastre pentru eventualele studii ulterioare sunt corespunzătoare și largi,

având în vedere cercetarea pe care am realizat-o și concluziile la care am ajuns în urma
interviurilor. În plus, datorită temei pe care am ales să o cercetăm am învățat mai multe tehnici
prin care putem deosebi adevărul de ficțiune, iar aceste lucruri ne pot ajuta în orice studiu am
mai realiza. Pe viitor, în calitate de tineri, vom fi mult mai atenți la detaliile cu privire la
veridicitatea informațiilor pe care le folosim și pe care le transmitem mai departe.
Bibliografie
Anda. (2020, 18 iunie). Rezultatele sondajului U-Report cu privire la informare și dezinformare.

UNICEF Romania. Accesat la 18 noiembrie 2021, disponibil la:
https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/rezultatele-sondajului-u-report-cu-privire-la-
informare-%C8%99i-dezinformare .
Adrian (30 iunie 2011). Biasul de confirmare. Scoala de psihologie. Accesat la 20 noiembrie
2021. Disponibil la: https://www.scoala-de-psihologie.ro/biasul-de-confirmare/ .
Barthel, M., Mitchell, A., & Holcomb, J. (15 decembrie 2016). Many Americans Believe Fake
News Is Sowing Confusion. Pew Research Center’s Journalism Project; Accesat la 20.11.2021 .
Disponibil la: https://www.pewresearch.org/journalism/2016/12/15/many-americans-believe-
fake-news-is-sowing-confusion/ .
D.D Beer, Machdel M. (2020, May 27). SpringerLink. Approaches to Identify Fake News: A
Systematic Literature Review. (pp 13-22) . Accesat la data de: 21.11.2021. Disponibil la:
https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-030-49264-9_2
Dinesh. K.V., Deepika. V., Ashima Y. (December 2019). ScienceDirect. Detection and veracity
analysis of fake news via scrapping and authenticating the web search. (vol. 58, pp 217-229).
Accesat la data: 21.11.2021. Disponibil la:
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1389041719301020
16
Jeannette M. (2020). OnlineLibrary. An exploration of how fake news is taking over social
media and putting public health at risk. (pp 143-149). Accesat la data de: 21.11.2021. Disponibil
la: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1111/hir.12320 .
Moravec, P., Minas, R., & Dennis, A. R. (9 august, 2018). Fake News on Social Media: People
Believe What They Want to Believe When it Makes No Sense at All. Accesat la 20.11.2021.
Disponibil la: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3269541 .
Nikil M. (2018). ERGO. An open access journal of philosophy. What is a fake news?, vol. 5.
Universität München, Germany. Accesat la data de: 21.11.2021. Disponibil la:
https://quod.lib.umich.edu/e/ergo/12405314.0005.035?view=text;rgn=main
Raj, A., & Goswami, M. P. (6 iunie 2020). Is Fake News Spreading More Rapidly Than Covid-
19 in India? Journal of Content, Community & Communication, vol 11. Accesat la: 21.11.2021.
Disponibil la: https://doi.org/10.31620/JCCC.06.20/15 .
Stepanov Georgeta (2020). Știrile false în contextul situației pandemice. Combaterea știrilor
false în condițiile provocărilor de securitate – COVID 19. (p. 51-54). Chișinău. Accesat la:
21.11.2021. Disponibil la: https://www.sis.md/sites/default/files/comunicate/fisiere/Materialele
%20Mesei%20Rotunde_0.pdf?status=1 .
Stewart Emily. (22 decembrie, 2020). America’s growing fake news problem on social media, in
one chart. Accesat la 7.01.2022. Disponibil la:
https://www.vox.com/policy-and-politics/2020/12/22/22195488/fake-news-social-media-2020 .
Tacu Mariana (2020). Fenomenul fake news în spațiul virtual mediatic vs criza provocată de
pandemia COVID – 19. Combaterea știrilor false în condițiile provocărilor de securitate –
COVID 19. (p. 55-58). Chișinău. Accesat la: 21.11.2021. Disponibil la:
https://www.sis.md/sites/default/files/comunicate/fisiere/Materialele%20Mesei
%20Rotunde_0.pdf?status=1 .
U-Report. (2020, May 14). Sondaje. Informare și dezinformare. Romania U-Report. accesat la
18 noiembrie 2021, disponibil la: https://romania.ureport.in/opinion/1717/ .
17
Zach. B. (March 2021). ScienceDirect. Would you notice if fake news changed your behavior?
An experiment on the unconscious effects of disinformation. (vol. 116). Accesat la data de:
21.11.2021. Disponibil la:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0747563220303800 .
Anexe
Ghidul de interviu
Ghidul de interviu
Bună ziua! Numele meu este..., sunt studentă la Facultatea de Comunicare și Relații
Publice, specializarea Publicitate, din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative
și realizez o cercetare pe tema influenței știrilor și informațiilor false asupra tinerilor. Doresc să
vă adresez câteva întrebări legate de modul în care reacționați la știrile false răspândite în mediul
online, în special pe platformele sociale. Menționez că răspunsurile la acest interviu au scop
academic, vor rămâne confidențiale, iar identitatea dumneavoastră nu va fi menționată. Această
conversație va fi înregistrată, iar răspunsul dumneavoastră reprezintă acordul. Durata interviului
va fi de aproximativ 15 minute.
1. În momentul de față dețineți un cont pe una din rețelele sociale : Facebook,

Instagram, Twitter, Telegram, Tik tok?
2. Care sunt motivele pt care folosesti aceste platforme sociale ?
3. De unde va informati voi despre lucrurile care se intampla in lume ? Din media
traditionale (TV, radio) sau folositi media online ? (unul si nu altul)
4. Atunci când vedeți o informație pe social media și nu cunoașteți sursa, îi verificați
autenticitatea?
4.1 Dacă da, de ce vi se pare importantă verificarea autorului?
4.2 Dacă nu, de ce considerați că nu este necesar să verificați autorul?
18
5. Îți voi numi acum 2 tipuri de comportament de informare pe subiectul situației
pandemice : 1 – căutarea intenționată de conținut pe un anumit subiect și
parcurgerea acestuia și 2 – întâlnirea accidentală cu conținut informativ pe diverse
teme și parcurgerea acestuia . Când vorbim de informarea ta, care dintre cele două
modele vă descrie cel mai bine ? Te rog sa îmi explici de ce.
6. Ce reprezinta pentru tine știrile false ? Te rog să îmi explici cât de bine poți ce
înseamnă pentru tine știrile false.
7. În ceea ce te privește, cât de des consideri că te întâlnești cu conținut fals pe social

media? Daca te-aș pune să îmi denumești primele 3 tipuri de subiecte pe care întâlnești
fake news care ar fi acelea?
8. Atunci când ai îndoieli legate de veridicitatea unei stiri, ți s-a intamplat să vrei să
verifici și din surse alternative?
8.1. Daca da, ce tip de surse altenative folosești pentru a reverificarea informației ?
8.2 Daca nu, de ce consideri că nu este important să știi dacă ce ai citit sau văzut este
adevarat sau fals?
9. Navigând pe rețelele sociale, care este sursa principală a conținutului asupra

căruia aveți îndoieli : grupurile pe care le urmăriți, informațiile împărtășite de prietenii
dvs. sau conținutul promovat ?
10. Ce impact crezi ca au stirile false asupra ta? Ti s-a intamplat vreodata sa actionezi
in baza unei informatii false si sa existe niste efecte negative? Te rog sa le gandesti cu
atentie si m-ar ajuta un exemplu.
11. Care crezi că este dimensiunea reala actuală a fenomenului fake news? Cât din
conținutul care există pe social media la ora actuală este conținut, dintr-un motiv sau altul, fals?
De ce crezi asta?
12. Pe Facebook sunt împărtășite mai multe știri decât pe Instragram. Credeți că
majoritatea informațiilor sunt false sau de încredere? De ce?
19
13. Ne puteți da un exemplu din viața dvs. personală când o știre falsă v-a făcut să vă
pierdeți încrederea față de informațiile dintr-o anumită platformă? V-ați mai întors vreodată la a
consulta sau urmări aceeași sursă de informații?
14. Cum v-ați simțit atunci când ați aflat că o știre pe care o credeați este falsă? V-ați
pierdut încrederea în sursa respectivă?
15. Atunci când descoperiți că o informație împărtășită de un lider de opinie de pe

social media este falsă, vă face să vă pierdeți încrederea și în alte informații transmise de alți
oameni pe social media?
Acestea au fost toate întrebările interviului nostru. În continuare, dacă aveți sugestii sau
recomandări pe care doriți să le transmiteți suntem mai mult decât bucuroși să ascultăm!
Mulțumim că ați participat la cercetarea noastră și ați răspuns la întrebările adresate!
Interviul 1: Elena, 20 de ani. 14 minute.
- Bună ziua! Numele meu este Dumitrescu Eduard, sunt student la Facultatea de Comunicare și
Relații Publice, specializarea Publicitate, din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și
Administrative și realizez o cercetare pe tema influenței știrilor și informațiilor false asupra
tinerilor. Doresc să vă adresez câteva întrebări legate de modul în care reacționați la știrile false
răspândite în mediul online, în special pe platformele sociale. Menționez că răspunsurile la acest
interviu au scop academic, vor rămâne confidențiale, iar identitatea dumneavoastră nu va fi
menționată. Această conversație va fi înregistrată, iar răspunsul dumneavoastră reprezintă
acordul. Durata interviului va fi de aproximativ 15 minute. Putem începe?
- Sigur!
- În momentul de față dețineți un cont pe una din rețelele sociale : Facebook, Instagram, Twitter,
Telegram, Tik tok?
- Da.
- Care sunt motivele pentru care folosiți aceste platforme sociale?
20
- Sincer vorbind, nici nu știu. Le am, pentru că le am. De ce nu? Facebook mi-am făcut acum
aproape 9 ani pentru că eram curioasă. Instagram mi-am făcut la scurt timp după. Am cont de
Twitter, dar nu-l folosesc, iar cont de Telegram n-am. Tik-tok am din clasa a 5-a, a 6-a cred...pe
atunci era Musica.ly, l-am instalat iarăși în 2020. Motivele….divertisment majoritar, mai un
meme, mai un video, ceva. Păstrez și legatura cu câteva persoane și cam atât.
- De unde vă informați dumneavoastră despre lucrurile care se întâmplă în lume? Din media
tradiționale (TV, radio) sau folosiți media online? (unul și nu altul)
- Eh...nu prea îmi caut eu informațiile, dacă îmi apare ceva în feed, iar știrea mă interesează,
atunci poate să fac ceva research….poate. Dar așa în mare, să spunem că îmi iau informațiile
din online, la televizor nu mă mai uit de 4-5 ani. Puțin mai mult ignoranță din acest punct de
vedere, dar na, nu suntem perfecți.
- Atunci când vedeți o informație pe social media și nu cunoașteți sursa, îi verificați

autenticitatea? Dacă da, de ce vi se pare importantă verificarea autorului? Dacă nu, de ce
considerați că nu este necesar să verificați autorul?
- Mmm.. uneori da, uneori nu, depinde în principal dacă e un subiect care mă interesează. Păi
că e o metodă în plus de a-ți da seama dacă stirea e ok sau nu.
- Vă voi numi acum 2 tipuri de comportament de informare pe subiectul situației pandemice: 1 –

căutarea intenționată de conținut pe un anumit subiect și parcurgerea acestuia și 2 – întâlnirea
accidentală cu conținut informativ pe diverse teme și parcurgerea acestuia. Când vorbim de
informarea dumneavoastră, care dintre cele 2 modele vă descrie cel mai bine? (felul în care vă
informați). Vă rog sa îmi explicați de ce.
- Cu modelul 2. Cred că pot să spun că mă informez pasiv, indiferent dacă vorbim de contextul
pandemiei sau nu. Nici nu vreau să-mi amintesc când de mult mă enerva când îmi apăreau pe
Facebook, în feed, fel de fel de infografice, relatări cu privire la situația actuală de atunci. Mă
omora psihic. Mă bucur că acum n-am mai văzut genul asta pe postări în feed-ul meu. O
binecuvântare, sincer. Cât despre parcurs… în cazul articolelor sau mai știu eu a ce, care aveau
legătură cu pandemia… nu exista niciun parcurs. În general vorbind, dacă mă interesează
subiectul îl parcurg, verific, etc., dacă nu, nu.
21
- Ce reprezintă pentru dumneavoastră știrile false? Vă rog să îmi explicați cât de bine ce
înseamnă pentru dumneavoastră știrile false.
- Păi cam orice știre care nu vine dintr-o sursă oficială, acreditată, sigură… eu știu? Dacă mă
apuc eu să scriu că, eu știu, dacă ai covid îți cresc aripi de zâna și coadă de cal, până nu vine
cineva de la Harvard sau mai știu eu ce instituție să mă aprobe, pot spune că am scris o știre
falsă, nu? Oh, o altă chestie pe care am observat-o deseori în cazul știrilor de genul, e lipsa
surselor de unde e "preluată" informația. De ce? Pentru că nu e preluată de nicăieri, e
inventată. Cam nașpa cu ele, că de noi, generația tânără mai știm să le diseminăm, dar părinții,
bunici, mai greu… De multe ori iau de bun tot ce văd.
- În ceea ce vă priveste, cât de des considerați că vă întâlniți cu conținut fals pe social media?
Dacă v-aș pune să îmi denumiți primele 3 tipuri de subiecte pe care le întâlniți fake news care ar
fi acelea?
- Sincer, habar n-am. Nu prea des, având în vedere că nu prea au cum să mă tatgeteze pe mine,
dacă feed-ul meu e plin de memes și clipuri cu pisici. Dacă întâlnesc subiecte în zona asta a fake
news-ului, cred ca ar subiecte politice, despre pandemie sau economice/sociale.
- Care sunt indicatorii/indiciile care vă fac sa credeți că o știre este falsă atunci când o vedeți
prima data?
- Ahm, cum am mai spus, nu spune de unde e luată informația, adică lipsa de surse de oficiale
sau nu, că este scrisă de cineva no name, de cineva de care n-am mai auzit până acum. Aaaa,
da, preferata mea, greșeli gramaticale, de la dezacorduri până la semne de punctuație, tot
tacâmul. Evident, că nu e ceva scris de o sursă oficială și cam atât îmi vine în minte acum, cred
că mai sunt câteva, dar îmi scăpa acum.
- Atunci când aveți îndoieli legate de veridicitatea unei știri, vi s-a întâmplat să vreți să verificați
și din surse alternative? Dacă da, ce tip de surse altenative folosiți pentru reverificarea
informației?
- Evident, altfel cum aș afla dacă e sau nu o știre oficială, reală, etc, sau doar un fake news? De
multe ori dacă văd ceva suspicios la o știre, mă duc să verific sursele oficiale din domeniu
respectiv, să văd dacă au zis ceva în legătură cu subiectul știri suspicioasa. Au zis? Bun, știrea
22
e adevărată. Nu au spus? O nouă zi, un nou fake news! Surse oficiale. Nu mă duc în alte părți,
gen influenceri sau lider de opinie, sau mai știu eu ce. Iau exemplu pandemia și covid. Zice vreo
redacție nu tocmai credibilă că după ce ai covid, poți să zbori. Nu iau asta de bun și mă duc să
văd ce spune site-ul Ministerului Sănătății în legătură cu asta. Verific și mă conving după de
autenticitatea știrii în cauză.
- Navigând pe rețelele sociale, care este sursa principală a conținutului asupra căruia aveți
îndoieli: grupurile pe care le urmăriți, informațiile împărtășite de prietenii dumneavoastră sau
conținutul promovat (sponsorizat)?
- Sunt foarte indiferență în legătură cu toate, având în vedere că știu să-mi filtrez informațiile. În
grupuri e clar că sunt diverși oameni, diverse opinii și păreri, nu le dau importanță dacă nu văd
ceva oficial. Referitor la prieteni dacă am ținut bine minte, sunt Toma Necredinciosul, până nu
văd cu ochii mei, nu cred. Oricât de dragi mi-ar fi, tot nu cred până nu văd. Nu-mi place să iau
ceva de bun, așa, doar pentru că mi-a spus bff-ul. Sponsorizări cred că au mai rămas. Aici e de
multe ori clar, nu le văd neapărat ca pe un fake news, dar pot induce în eroare multe persoane.
Dacă mă refer la X influencer ce promovează X șampon în baza unei sponsorizări, deh, e cam
clar că e de dragul sponsorizării. Mai ales dacă înainte am văzut în story-uri cum spunea că se
duce la salon X să facă n-șpe mii de tratamente sau mai știu eu ce.
- Ce impact credeți că au știrile false asupra dumneavoastră? Vi s-a întâmplat vreodată să

acționați în baza unei informații false și să existe niște efecte negative? Vă rog sa le gândiți cu
atenție și m-ar ajuta un exemplu.
- N-au avut vreun efect anume, poate să mă contrazic cu vreo persoană asupra subiectului știrii
respective până când una dintre noi afla dacă e falsă sau nu. Mai mult de atât nu m-au afectat.
- Care credeți că este dimensiunea reală actuală a fenomenului fake news? Cât din conținutul
care există pe social media la ora actuală este conținut, dintr-un motiv sau altul, fals? De ce
credeți asta?
- Chiar dacă nu îmi apar mie în feed multe, știu că fenomenul e foarte răspândit. Cât, nu știu,
cât din conținut e fals, o mare parte oricum, nu vreau să mă joc cu procente. De ce fals? Păi
pentru că e simplu de realizat și ușor de răspândit. Cu cât e mai șocantă știrea sau mai scary să
zic, cu atât intră mai multe persoane în panică și uite așa se viralizează ceva complet fals.
23
- Pe Facebook sunt împărtășite mai multe știri decât pe Instragram. Credeți că majoritatea
informațiilor sunt false sau de încredere? De ce?
- Cred că depinde de fiecare persoană în parte. În cazul meu e clar, majoritatea informațiilor
sunt adevărate, dacă mă uit pe Facebook-ul mamei mele, e fix invers, tocmai pentru că facem
parte din target-uri diferite.
- Îmi puteți da un exemplu din viața dumneavoastră personală când o știre falsă v-a făcut să vă
consulta/urmări aceeași sursă de informații?
- Sincer, chiar nu am un exemplu. Mereu am fost sceptică cu ceea ce văd în online, așa că mereu
am verificat printr-un fel sau altul ceea ce citeam. Singurul lucru care îmi vine în minte acum,
sunt reclamele alea pop-up de îți spuneau că ai câștigat nu știu ce telefon de ultima generație și
că mai ai 5 minute să îl revendici. Odată eram cât pe ce să dau send la datele mele, dar
scepticismul meu atunci și-a făcut apariția și a spus "nope". Tare dezamăgită am fost după ce
am aflat ce scam-uri erau.
- Cum v-ați simțit atunci când ați aflat că o știre pe care o credeați era falsă? V-ați pierdut
încrederea în sursa respectivă?
- Dezamăgită de mine că nu am verificat mai bine și da, clar, îmi pierd și încrederea în sursa
respectivă.
- Atunci când descoperiți că o informație împărtășită de un lider de opinie de pe social media

este falsă, vă face să vă pierdeți încrederea și în alte informații transmise de alți oameni pe social
media?
- Da și nu. Am spus și mai devreme, nu mă iau după ce spun liderii de opinie sau influencerii.
Dacă Y lider de opinie a împărtășit o informație falsă, iar eu îl urmăream, nu pot să spun că mă
șochează în mod neapărat, oricum verificam ceea ce spunea fie el fie oricare alt lider. Ca să-mi
pierd încrederea în oamenii de pe social media trebuie mai întâi să o am, iar cum eu am o
abordare mai sceptică, e clar că nu există aceea încredere în ei. Prin urmare, nu mi-o pierd
pentru că nu exista de la bun început. Până la urmă folosesc online-ul pentru entertainment mai
mult.
24
Interviul 2: Denis, 19 ani. 9 minute.
- Bună ziua! Numele meu este Dumitrescu Eduard, sunt student la Facultatea de Comunicare și
- Sigur!
Telegram, Tik tok?
- Da, dețin cont pe toate rețelele sociale menționate mai sus.
- Utilizez rețelele menționate mai sus pentru a păstra legătura cu prietenii mei mai ușor.
- Informațiile mi le iau cu ajutorul mediei online.

- Nu mereu, doar dacă mă interesează cu adevărat subiectul sau dacă mi se pare că știrea ar fi
falsă. Cred că da, mai ales dacă e de pe cine știe ce sursă care nu pare de încredere.

25
- Cel mai bine din cele doua modele mi se potrivește cel de al doilea model, deoarece acest
subiect nu prezinta un interes pentru mine , însă dacă vad o informație despre acesta o citesc.
- În opinia mea știrile false sunt știrile care au ca dorinta manipularea unei mase de indivizi. O
știre falsă este o știre făcută cu scopul de a manipula , de a obține mai multe click-uri pentru
convertirea acestora în bani dar și de a dezinforma.
fi acelea?
- Consider ca intalnesc fake news destul de des pe social media. Trei dintre subiectele pe care
le-am intalnit fake news sunt: Pandemia, Lansarea de Gadget-uri Sci-Fi și știri despre sfarsitul
lumii.
prima data?
- Titlul nu este în concordanță cu conținutul știrii.
informației?
- Pentru a verifica veridicitatea unei informații caut informația respectivă pe mai multe site-uri,
mai ales pe site-uri specializate pentru știri acestea fiind de încredere.
- Sursa principala a conținutului asupra căruia am îndoieli este conținutul promovat.
26
- Asupra mea nu au avut niciodată un impact deoarece am știut sa imi filtrez informațiile
obtinute, însă asupra persoanelor ușor de influențat sau persoanelor care nu-si filtrează
informațiile consider ca au un efect foarte negativ alternandu-le opinia despre diferite lucruri.
Ca de exemplu o știre despre vaccin ar putea schimba opinia cuiva în privința vaccinării.
credeți asta?
- Consider ca aproximativ 40% din informațiile prezentate pe social media sunt fake news, cred
asta deoarece este foarte ușor sa distribui o știre falsă unui număr mare de persoane.
- Consider ca pe Facebook sunt mai multe știri false decat pe Instagram deoarece media varstei
utilizatoriilor este mai mare pe Facebook decat pe Instagram. Utilizatorii mai în varsta au
tendinta sa creada absolut orice vad pe social media.
- Mi-am pierdut încrederea într-un creator de continut de pe platforma Youtube cand acesta a
distribuit publicului larg știri despre anti-vaccinare fără a verifica autenticitatea acestor
informații. Nu am mai consultat acel creator de conținut după.
- Dezamagit, desigur ca mi-am pierdut încrederea în sursa respectivă.
27
media?
- Nu, pentru ca nu toți oamenii de pe social media trebuie puși în aceeași categorie. Nu am
urmărit aceea persoana în schimb am continuat sa urmăresc alte persoane influente de pe social
media.
…………………………………………………………………………………………………………………
- Bună ziua! Numele meu este Enache Iulia-Alexandra, sunt studentă la Facultatea de
Comunicare și Relații Publice, specializarea Publicitate, din cadrul Școlii Naționale de Studii
Politice și Administrative și realizez o cercetare pe tema influenței știrilor și informațiilor false
asupra tinerilor. Doresc să vă adresez câteva întrebări legate de modul în care reacționați la știrile
false răspândite în mediul online, în special pe platformele sociale. Menționez că răspunsurile la
acest interviu au scop academic, vor rămâne confidențiale, iar identitatea dumneavoastră nu va fi
- Sigur!
Telegram, Tik tok?
- Da.
- Pentru socializare
- In mare parte ma informez din media online.
28
- De cele mai multe ori, da. Poate reprezenta veridicitatea informatiilor prezentate.

- Voi alege prima varianta deoarece atunci cand am nevoie de o informatie merg direct si o
caut.
- O informatie care nu este verificata si pe care nu ma pot baza.
fi acelea?
- In 80% dintre cazuri ma lovesc de fake news in special pe subiectele legate de viata personala
a vedetelor, sitautia pandemica si sfaturi legate de nutritie si diete.
prima data?
- Site-ul unde publicata informatia, daca nu este unul oficial
- Continutul promovat
29
- Experienta mea cu fale news ul este legata de subiectul medical. Ca orice persoana am cautat
pe Internet pana sa ajung la medic si am dat de foarte multe informatii pe care a trebuit sa le
filtez singura si am ajuns sa cred ca am mai multe probleme decat cele reale.
credeți asta?
- Consider ca fake news-ul se gasesc din ce in ce mai des pe retelele sociale, avand o dimensiune
ampla. In proportie de 80% continutul de pe social media este fals si consider asta pentru ca se
pot face multi bani din urma unor minciuni.
- Sunt 50-50, nu ma bazez pe informatiile de pe Facebook in schimb au fost si informatii veridice

pe reteaua aceasta sociala.
- Nu am avut intamplari, de obicei ma informez de pe site-urile oficiale
- Stirile false imi provoaca o nesiguranta emotionala. Nu m-am mai folosit de acel site.

media?
- Da, dar intr-o mica masura.
30
Interviul 3: Codruța, 21 de ani. 13 minute.
- Bună ziua! Numele meu este Enache Iulia, sunt studentă la Facultatea de Comunicare și Relații
va fi de aproximativ 15 minute. Putem începe?
- Da.
Telegram, Tik tok?
- Da.
- Să comunic cu persoanele aflate la distanță, sa postez fotografii, sa vad diferite clipuri și

imagini care sunt de interes pentru mine.
- De unde vă informați despre lucrurile care se întampla în lume? Din media tradiționale (TV,
radio) sau folosiți media online? (unul și nu altul)
- Media online, doar ca nu sunt la curent cu tot ce sa intampla sincera sa fiu.
- Atunci când aveții indoieli legate de veridicitatea unei stiri, vi s-a intamplat sa vreți sa verificați
si din surse alternative ?
- Da. Daca informatia o gasesc pe Facebook pot da un search pe Google sau pe un site oficial
de unde as putea procura aceea informatie…mai apelez si la TV, insa acolo nu am certitudinea
ca informatiile sunt corecte.
31
- Vă voi numi acum 2 tipuri de comportamente de informare pe subiectul situației pandemice : 1
– căutarea intenționată de conținut pe un anumit subiect și parcurgerea acestuia și 2 – întâlnirea
informați). Vă rog să îmi explicați de ce.
- Prima varianta pentru ca atata timp cat subiectul este de interes pentru mine imi doresc sa
caut sa ma asigur de veridicitate, nu sa iau in considerare tot ce imi apare mie in mediul online
pentru că asa cum stim multe dintre postarile acestea sunt false, mai ales cele legate de sitautia
pandemica unde au fost tot felul de stiri.
- Cele sponsorizate.

acționați în baza unei informații false și să existe niște efecte negative? Vă rog să le gândiți cu
- Pe Facebook am vazut o știre falsă legată de un subiect de interes pentru mine și prietenii mei,
am transmis informatia la randul meu, iar acest lucru a creat un val de controverese si cumva a
impartit parerile la acel subiect unii spuneau ca nu, nu este adevarat, altii ca da și bineinteles
ca s-a dovedit faptul ca stirea de pe Facebook era falsa.
care există pe social media la ora actuală este conținut, dintr-un motiv sau altul, fals? De ce crezi
asta?
- Nu stiu daca exagerez, dar intr-un procent de 90% exista fake news, cred ca motivul pentru
care se intampla asta este ca sa atraga publicul, sa creeze controverse, sa agite lumea.
32
- Pe Facebook, din experienta mea cam toate informatiile sunt false.
- Ne puteți da un exemplu din viața dumneavoastră personală când o știre falsă v-a făcut să vă
pierdeți încrederea față de informațiile dintr-o anumită platformă? V-ați mai intors vreodată la a
- Sincer, nu am un exemplu contrect si o sa spun si de ce. Am intalnit cum am spus mai devreme
stiri false ca cea pe care am intalnit-o pe Facebook si a creat controverese in grupul meu de
prieteni, insă asta nu m-a facut sa nu mai apelez la Facebook, ci doar nu imi mai iau
informatiile de acolo, sau daca gasesc o informatie acolo o verific si prin alte surse pentru a
vedea daca este cu adevarata.
- M-am simțit mințită și dezamagită si mi-am pierdut increderea in sursa respectiva.

media?
- Probabil ca da.
Interviul 4: Gabriela, 21 de ani. 15 minute.
- Bună ziua! Numele meu este Enache Iulia, sunt studentă la Facultatea de Comunicare și Relații
33
va fi de aproximativ 15 minute. Putem începe?
- Da.
Telegram, Tik tok?
- Da.
- Să comunic cu persoanele aflate la distanță, sa postez fotografii, sa vad diferite clipuri și

imagini care sunt de interes pentru mine.
- Media online, doar ca nu sunt la curent cu tot ce sa intampla sincera sa fiu.
- Atunci când aveții indoieli legate de veridicitatea unei stiri, vi s-a intamplat sa vreți sa verificați
si din surse alternative ?
- Da. Daca informatia o gasesc pe Facebook pot da un search pe Google sau pe un site oficial
de unde as putea procura aceea informatie…mai apelez si la TV, insa acolo nu am certitudinea
ca informatiile sunt corecte.

- Prima varianta pentru ca atata timp cat subiectul este de interes pentru mine imi doresc sa
caut sa ma asigur de veridicitate, nu sa iau in considerare tot ce imi apare mie in mediul online
34
pentru că asa cum stim multe dintre postarile acestea sunt false, mai ales cele legate de sitautia
pandemica unde au fost tot felul de stiri.
- Cele sponsorizate.

- Pe Facebook am vazut o știre falsă legată de un subiect de interes pentru mine și prietenii mei,
am transmis informatia la randul meu, iar acest lucru a creat un val de controverese si cumva a
impartit parerile la acel subiect unii spuneau ca nu, nu este adevarat, altii ca da și bineinteles
ca s-a dovedit faptul ca stirea de pe Facebook era falsa.
asta?
- Nu stiu daca exagerez, dar intr-un procent de 90% exista fake news, cred ca motivul pentru
care se intampla asta este ca sa atraga publicul, sa creeze controverse, sa agite lumea.
- Pe Facebook, din experienta mea cam toate informatiile sunt false.
35
- Sincer, nu am un exemplu contrect si o sa spun si de ce. Am intalnit cum am spus mai devreme
stiri false ca cea pe care am intalnit-o pe Facebook si a creat controverese in grupul meu de
prieteni, insă asta nu m-a facut sa nu mai apelez la Facebook, ci doar nu imi mai iau
informatiile de acolo, sau daca gasesc o informatie acolo o verific si prin alte surse pentru a
vedea daca este cu adevarata.
- M-am simțit mințită și dezamagită si mi-am pierdut increderea in sursa respectiva.

media?
- Probabil ca da.
Interviul 5: Andreea, 19 ani. 8 minute.
- Bună ziua! Numele meu este Dinescu Denisa, sunt studentă la Facultatea de Comunicare și
36
- Da.
Telegram, Tik tok?
- Da, am Facebook și Instagram.
- Pentru divertisment, uneori ca sursă de autoeducare sau ca metodă de relaxare.
- Folosesc media online.

- Da, deoarece vreau să fiu informată corect și să nu trăiesc cu o impresie greșită legată de un
anume subiect sau să transmit mai departe o știre falsă.

- Căutarea intenționată de conținut pentru un anume subiect și parcurgerea acestuia pentru că

obișnuiesc să caut personal ceea ce aș dori să aflu și să mă pot informa cât mai profund.
37
- Știrile false sunt publicate pentru a induce oamenii în eroare, pentru a-i manipula sau chiar în
scop de defăimare.
- În ceea ce vă privește, cât de des considerați că vă întâlniți cu conținut fals pe social media?
Dacă v-aș pune să îmi denumiți primele 3 tipuri de subiecte pe care întâlniți fake news, care ar fi
acelea?
- Cu conținutul fals mă întâlnesc destul de des când accesez internetul. Cele mai populare știri
în perioada asta sunt cele legate de vaccinul anticovid, urmate de știri false legate de oamenii
faimoși și informații false despre anumite firme care oferă angajare.
- Care sunt indicatorii/indiciile care vă fac să credeți că o știre este falsă atunci cand o vedeți
prima dată?
- Indiciul cel mai evident ar fi site-ul de pe care citesc, observ dacă este unul dubios sau nu,
autorul are de asemenea un rol important. Verific dacă este sau nu demn de încredere, iar în
ultimul rând ca să observ falsitatea, verific informația în mai multe surse.
- Atunci când aveți îndoieli legate de veridicitatea unei știri, vi s-a întamplat să vreți să verificați
informației?
- De obicei, folosesc surse oficiale pe paginile autorităților.
- Grupurile pe care le urmăresc.

38
- Cred că știrile false au un impact în viața oricărei persoane. Conținutul fals privind vaccinul
anticovid a cauzat boala care putea fi prevenită, cauzând moartea a mai multor oameni.
asta?
- Crede că de când a apărut pandemia conținutul fals a crescut extraordinar de mult. Oamenii
își dau cu părerea și împărtășesc informații fără să aibă niște studii de specialitate.
- Pe Facebook, majoritatea informațiilor sunt false pentru că fiecare persoană are acces să
publice oricând orice, chiar și fără să fie informat corect.
- Am fost păcălită de o știre falsă în perioada în care pe Facebook tot vedeam anunțuri că
examenul de Bacalaureat se va anula din cauza pandemiei iar asta m-a făcut să îmi pierd
încrederea în conținutul văzut pe această platformă și nu mă mai informez de acolo.
- Cred că primul sentiment pe care l-am simțit când am aflat că este o știre falsă a fost
dezamăgire, deci da mi-am pierdut încrederea în acea sursă.
Interviul 6: Sebastian, 19 ani. 7 minute.
- Bună ziua! Numele meu este Duma Mihaela, sunt studentă la Facultatea de Comunicare și
39
- Da.
Telegram, Tik tok?
- Da, pe toate.
- Pentru a socializa, pentru a vedea lucruri noi și pentru a vedea ce mai face fiecare.
- Media online.

- Da, pentru că oricine poate să scrie lucrurile acelea.

- Primul model, pentru că de obicei caut ceva când am nevoie.
40
- Minciuni adresate oamenilor, pe scurt.
acelea?
- Întâlnesc destul de des, politică, pandemie și anumite evenimente ce se întâmplă în țară.
prima dată?
- Sursa și titlul.
informației?
- Da, am căutat pe mai multe site-uri ca să fiu sigur. Site-urile oficiale.
- Conținutul promovat și cel distribuit de prietenii mei.

- Am spus o informație greșită și o persoană mi-a arătat în față ce este adevărat de fapt.
41
asta?
- E destul de mare pentru a influența lumea.
- Majoritatea sunt false pentru că pe Facebook există mai multe categorii de vârste, de exemplu
orice bătrân ar accesa un link sau o pagină pentru a citi conținutul.
- Nu am un exemplu.
- Da, mi-am pierdut-o.

media?
- Depinde, unele informații pot fi adevărate iar unele false.
Interviul 7: Mihăiță, 21 de ani. 7 minute.
- Bună ziua! Numele meu este Duma Mihaela, sunt studentă la Facultatea de Comunicare și
42
- Da, sigur.
Telegram, Tik tok?
- Da.
- De cele mai multe ori doresc să mă informez, comunic cu prietenii sau cu diferite grupuri și se
întâmplă să pierd timpul pe ele.
- De cele mai multe ori de la radio din mașină, de la tv doar că foarte rar și Facebook.

- Dacă mă interesează, da. Pentru a ști dacă acea informație este reală sau falsă.

- Întâlnirea accidentală, deoarece nu toate subiectele sunt în zona mea de interes, dacă le găsesc
accidental pe internet o să citesc despre ele.
43
- Știrile false poate sunt o sursă de venit pentru cei care le creează sau diferite zvonuri aruncate
aiurea care pot schimba percepția oamenilor, în rest nu le văd foarte interesante.
acelea?
- Destul de des. Politică, vreme și accidente rutiere.
prima dată?
- Titlul incitant scris cu majuscule, semne de exclamare sau o poză care să atragă atenția.
informației?
- Desigur, Google.
- Conținutul promovat.

- În ultima perioadă cu pandemia am pățit să ni se spună că se aplică noi restricții dar în rest nu
mi s-a întâmplat.
44
asta?
- Peste 50%, deoarece este o sursă mare de venit.
- Pe Facebook este mai ușor să fie pus un link care duce la alte site-uri iar de acolo totul ia o
altă amploare.
- Nu mi s-a întâmplat.
- Nu, nu mi-am pierdut încrederea în acea pagină, dar am rămas surprins.

media?
- Nu, nu trebuie să generalizăm.
Interviul 8: Denisa, 19 ani. 10 minute
- Bună ziua! Numele meu este Dumitru Beatrice, sunt studentă la Facultatea de Comunicare și
45
- Da, sigur.
Telegram, Tik tok?
- Da, pe toate
- Păi, la început mi le-am făcut ca să pot să socializez cu prietenii, doar că acum mă ajută și
ajută să stau la curent cu ce se întâmplă zilnic.
- Folosesc numai media online.

- Da, de obicei mă uit pe mai multe surse înainte să iau ceva ca atare și după să văd informația
și să zic „a, așa s-a întâmplat”, Pentru că, mai ales pe social media, informația poate să fie
falsă sau interpretată în alt mod de alte impresii, așa că mi se pare important să verifici dacă
ceva este adevărat înainte să crezi.

46
- În general a doua, doar că au fost momente în care am căutat și singura. Pentru că oricum în
situația de față este aproape imposibil să nu dai de știri. Doar că nu am fost atât de interesată și
am avut alte prorități decât să stau să caut informații care oricum îmi apăreau fără să vreau.
- De obicei sunt informații care au…de obicei, au plecat de la un adevăr, doar că au fost făcute
în așa fel încât să o ducă în altă parte și să nu mai fie adevărate. Adică sunt lucruri adevărate
care au fost interpretate atât de mult, încât nu mai sunt adevărate.
acelea?
- Cred că destul de des. Mai ales când sunt reclame la un produs și vorbesc despre acel produs,
de obicei nu sunt adevărate informațiile. Știri legate de pandemie, informații despre produse
și…știri din showbizz, poate?
prima dată?
- E prima dată când aud de așa ceva sau știu lucruri deja despre acel subiect, așa că ceva care
este diferit, sună un pic…fals
informației?
- Da, de fiecare dată am căutat să văd daca ceva este adevărat. Pur și simplu dau un search pe
Google și văd ce îmi apare prima dată și intru pe mai multe site-uri.
47
- Conținutul promovat în mare parte, pentru că are un scop: să iasă în evidență și să-l pună într-
o lumină buna, deci probabil nu e 100% adevărat.

- Nu am avut impacte negate pentru că nu au fost știri care să mă afecteze în mod direct, așa că
nu am acționat.
asta?
- La ora actuală probabil mai mult de 50%. Pentru că sunt foarte mult promovări online, sunt
foarte multe știri care sunt preluate din știri adevărate, doar că, pentru a avea o audiență mai
mare, trebuie să bage un subiect care să atragă atenția. Se face foarte mult marketing online și
din cauza asta se conduce la foarte mult fake news.
- Cred că sunt împărțite. Nu cred că e o pondere mai mare între fake news și…pentru că sunt
diferite topicuri, așa că nu pot să zic ca e mai mult fake news decât știri adevărate.
- Nu cred, pentru că nu urmăresc o singură platformă și nu sunt dedicată unei singure platforme
unde citesc știri…ca să mă influențeze.
- Da. Da. Probabil la început surprinsă, doar că dacă am citit-o de pe internet…mă resemnez
destul de repede, era probabil să se întâmple.
48
media?
- Nu neapărat să îmi pierd încrederea, doar că nu pot să mai iau ca atare tot ce spun, doar că
nu o să iau tot ce spun ei drept a fi fals.
Interviul 9: Bogdan, 20 de ani. 15 minute
- Bună ziua! Numele meu este Dumitru Beatrice, sunt studentă la Facultatea de Comunicare și
- Da.
Telegram, Tik tok?
- Da, da, da.
- Motivul ar fi prin căutarea anumitor informații, pentru hobby-uri...
- Mai mult mediul online.

49
- Nu, se cam observă din prima atunci când este ceva dubios la o știre sau la o postare.

- Aș merge pe prima parte mai mult. Adică 1 – căutarea intenționată. Da,da,da, caut intenționat
anumite informații. Partea a2a – cea cu căutarea accidentală – mi se pare că dă greș în mediul
ăsta online, cu anumite motoare [platforme social media]. Pe partea 1 – căutarea intenționată –
descoperi tu ca persoană ceea ce te preocupă în sine.
- O știre falsă – de exemplu să fie la televizor, pe un canal, ceva de genul...Șoc șoc șoc, a apărut
o nouă tulpină de Corona virus care va dura 15 ani de acum încolo și va avea anumite efecte
nasoale. Nu justifică nimeni informația asta și nu am văzut niciun act oficial pentru informația
asta, adică nu au informații clare și precise...
acelea?
- Ai câștigat un Iphone 12 – asta mereu primesc pe mail. Cred că pe mail, pe Yahoo mai ales
primesc cele mai multe fake news-uri. În primul rând aș merge pe partea cu banii: câștigi 1000
de lei dacă faci nu știu ce, a doua – cam toate sunt legate de bani. Al doilea punct e cu
excursiile, de exemplu câștigi o excursie nu știu unde dacă învârți roata de 3 ori și apeși pe nu
știu ce bulinuță. Pe a 3a parte...tot așa pe conturi bancare, de exemplu. Te pune să îți faci faci
un cont pe nu știu ce site ca să primești o reducere de 50%, dar te pune să îți adaugi și contul
bancar. Cam toate se învârt pe bani.
prima dată?
50
- De la cum arată: apar fel și fel de bulinuțe, în titlu și în poze. Chestii cu semnul exclamării
repetate de nu știu câte ori, repetate cu bolt...cu caps lock.
informației?
- Da, de exemplu când nu aud despre o sursă anume de unde iau informația, intru pe alte site-
uri mai comune, mai auzite, care au o reputație bună.
- Să am o informație greșită? Grupurile...ar fi prima sursă la mine. De exemplu sunt adăugat în

foarte multe grupuri de Insta cu tot felul de oameni din alte părți din lumea asta și își
sponsorizează produsele, te duc pe un site să îți creezi un cont...mai pe scurt e un fake news și te
ademenesc cu fel și fel de chestii.

- Sincer n-am trăit niciodată un fake news la modul serios, să mă duc până în pânzele albe.
Adică din prima mi-am dat seama că e ceva îneregulă, pe la început de proces. Singura dată
când, să zic că m-a făcut să mă interesez puțin, să deschid ochii, a fost la o știre la televizor
despre un anumit actor, unde s-a spus că a avut nu știu ce probleme de sănătate și a murit. De
fapt el trăia.
asta?
- 40%, aș spune eu pentru că, din câte văd, se vânează un anumit public pentru aceste știri false.
Și automat, dacă ele încă mai sunt și încă mai apar tuturor înseamnă că ei își ating dorințele de
51
manipulare, sau ce vor ei să atingă. Și presupun că sunt destul de multe fake news-uri și încă
cred că o să mai fie până când o să se descopere ceva să închidem acest proces.
- Pe Facebook, nu știu de ce e diferența asta, dar parcă pe Facebook ai mai multă libertate. Ai
mai multă libertate pe Facebook decât pe Insta. Nu aș putea spune nici false, nici de încredere.
Așa și așa. Aș merge pe ambele variante. Și pe Insta și pe Facebook găsești și informații false și
informații bune. Nu pot spune că o parte câștigă mai bine.
- Nu știu pe ce să îți dau un exemplu, pe un post de televiziune, un produs? Pe un site, tot așa,
când mi-am dat comandă de un tricou, totul părea frumos, aranjat site-ul, avea tot ce trebuia. Își
lăuda produsul foarte mult. Aveau și niște recenzii, dar recenziile erau destul de dubioase. Am
încercat să merg pe „hai să văd ce o fi” că nu aveam o pierdere așa mare. Când am primit
produsul și am văzut că nu era deloc ca în....cu ce prezentau ei pe site, am rămas dezamăgit. Nu
m-am m-ai întors niciodată și au profitat foarte mult de imaginea asta falsă pe care și-au
vândut-o. Nu cred că e legal ce au făcut, au profitat pe moment și acum nu știu dacă mai există
acest site.
- Da, adică nu am mai stat la discuții. Trădat de informația pe care am aflat-o, dezamăgit.
Nervos în același timp. Frustrat mai mult.

media?
52
- Mă face să îmi pun o întrebare înainte să mai citesc despre acel conținut. Adică mi-aș pune
întrebarea dacă o fi 100% adevarat că, de exemplu, m-a trădat acest influencer care era foarte
mare.
Interviul 10: Alexandra, 20 de ani. 12 minute.
- Bună ziua! Numele meu este Luncanu Mari-Sanda-Violeta, sunt studentă la Facultatea de
- Da.
Telegram, Tik tok?
- Da.
- Pentru a urmări domenii de interes, precum: LifeStyle, Fashion, mâncare sănătoasă, dar și
pentru a fi în contact cu prieteni, colegi, cunoștințe.
- Și din media tradițională, dar și din media online. Mai mult din media online, petrecându-mi
timpul pe diferite rețele, mai regăsesc câte o știre care îmi pare interesantă.

53
- În general, datorită proiectelor pe care le am de realizat, mă încadrez în categoria nr. 1.

Încerc să reduc, spre exemplu, petrecerea timpului online, și prefer să utilizez media online doar
pentru subiecte specifice. Există, totuși, situații în care mă pot încadra și in tipul nr. 2, atunci,
când printre informațiile necesare proiectelor, apar titluri care îmi trezesc interes.
- Pentru mine, știrile false reprezintă o unealta prin care diferite “organizații”, grupuri, au
interese ascunse pentru a dezinforma și a induce în eroare publicul.
acelea?
- În media online, unde activez cel mai des, regăsesc un număr destul de mare de știri false. De
pildă, când accesez platforma Facebook, și îmi apare în feed o știre, deschizând-o realizez că,
încă din titlu, ea a constituit doar o “capcană” doar pentru a fi accesată. Sincer, de câte ori dau
scroll pe Facebook, îmi apare cel puțin o știre falsă. Imi apar fake news, cu privire la: decese
ale unor personalități publice, divorțuri ori certuri din politica.
prima dată?
- Modul în care este scris titlul stirii. Indicatori: faptul că în titlu se abordează o tema și în
cuprins este cu totul altceva; greșelile gramaticale; numele autorului articolului.
informației?
54
- Dacă subiectul mă interesează, încerc să îl verific prin comparația cu minimum 2 surse. Dacă
e vorba de statistici.. mă uit de exemplu, pe eurostat, pe site-ul Comisiei Europene.
- În general, nu pun la îndoiala. Însă, conținutul de care mă îndoiesc, atunci când este share-uit,
este cel legat de politica, posibile teorii. Da, atunci, pe Facebook, când îmi apar reclame de pe
Olx sau la Jumate.ro, cu prețuri de 50-200 lei sau chiar “gratuit”, asimilate produselor de
interes “vintage”.

- Știrile false îmi provoacă, sincer îți spun, o stare de frustrare. Sunt un om al adevărului, iar
incorectitudinea, lipsa transparenței si, mai ales, falsitatea îmi displac totalmente. Un exemplu
relevant ar fi articole de tipul “a murit x”, care fie ca vrem sau nu, ne provoacă o stare de
întristare. M-am confruntat cu o astfel de situație, când stând pe Facebook, mi-a apărut o știre
falsa legată de moartea lui Florin Piersic, pe care îl stimez, am trăit paralel cu existenta
dumnealui, fiind printre ultimii actori ai generației de aur, iar vestea negativă despre
dumnealui, chiar a avut un impact asupra, pe parcursul zilei.
asta?
- Cel mai mult mă deranjează distribuirea lor, faptul că apar destul de des, în timp ce activez în
social media. As merge pe un 40%, în ideea în care informațiile pe anumite teme sunt
mediatizate, fiind colectate și prin viu grai; autorii de articole încearcă să atragă cititori,
utilizând diferite modalități pentru a se evidenția; de cele mai multe ori se popularizează opinii,
nu neapărat acțiunile, faptele în sine.
55
- Pe Facebook, da, cred că 60% din știri sunt false. Poate pentru că e o platforma mai veche
decât Instagram-ul, iar grupurilor care promovează astfel de știri le este mai ușor să se
adreseze mai multor categorii de vârste.
- Da, spre exemplu, acele platforme despre LifeStyle-ul vedetelor. Apar, de-obicei, și în cadrul
Facebook, cu titluri variate, care deschise, au un cu totul alt conținut. Platformele de acest tip le
evit.
- Da, atunci când aflu că o știre e falsă mă face să îmi pierd încrederea în sursa respectivă.

media?
-Nu, nu asociez o persoană cu alta, fiecare e diferită.
Interviul 11: Alex, 20 de ani. 14 minute.
- Bună ziua! Numele meu este Luncanu Mari-Sanda-Violeta, sunt studentă la Facultatea de
56
- Sigur!
Telegram, Tik tok?
- Da.
- Pe lângă faptul că țin legătura cu prietenii și vad ce mai postează colegii cu care nu am mai
interacționat din liceu, mă folosesc de aceste platforme sociale și pentru a urmări diverse
personalități care mă motivează să îmi ating unele scopuri profesionale
- De cele mai multe ori aceste platforme ajung sa devina involuntar un mediu de informare mai
mult sau mai puțin credibil din cauza majorității părerilor pe care oamenii le expun prin
intermediul lor. Eu unul evit tv ul când am nevoie de o informație sigura și validă și apelez la
diverse surse online

- De fiecare dată când sunt pus în fața accesării unei informații a cărei sursa nu mi se pare
sigura apelez la 3 metode de a verifica autenticitatea acestia. Mi se pare importanta
specificarea și verificarea autorului deoarece daca acesta este anonim, cresc foarte mult șansele
ca acesta sa nu își asume responsabilitatea consecințelor create de falsa informație transmisă.

57
- Consider că tipul de comportament de informare care mi se potrivește în momentul actual este

reprezentat de căutarea intenționată a unui anumit subiect și parcurgerea acestuia. Consider că
timpul este una dintre cele mai prețioase resurse și tocmai de aceea prefer sa îmi caut
răspunsurile si sa apelez la surse de calitate, autentice și veridice
- Trăim într-un mediu în care ne este tot mai greu sa evitam știrile false. Din păcate acestea se
regăsesc tot mai des în cadrul platformelor de socializare. Pentru mine o știre falsă nu este
altceva decât un anunț, o idee sau un mesaj care dezinformează, creează panica fără un motiv
real, determină adoptarea unor comportamente nepotrivite din partea celor care ajung in
contact cu aceste știri.
fi acelea?
- Nu pot sa fac exact o aproximare a știrilor false întrucât singura metoda de a le diferenția de
cele reale este de a le verifica in mai multe surse. Ceea ce pot sa afirm cu certitudine este faptul
că o situație sau o problema la nivel colectiv, care implica mai multe persoane are mai mari
șanse să fie dezbătută și să dea naștere unor știri false decât o problema care se regăsește la
nivel individual. 3 tipuri de subiecte pe care le intalnesc ca fiind fake news ar fi legate de
"efectele adverse" ale vaccinului, transmiterea virusului prin intermediul țânțarilor și moartea
unor mari actori sau vedete, știri care șochează la prima vedere dar se dovedesc ca fiind false
prima data?
- Daca tema respectivă implica interese și stârnește păreri concurente foarte des este cel mai
probabil să trebuiască o analiză ulterioară mai amănunțită. Îndoiala apare în urma citirii știrii
și constatării lipsei de detalii sau, daca este cazul specificarii acestora, fiind niste detalii
58
nerealiste. De asemenea folosirea cuvintelor și sintagmelor precum Soc soc soc, wow, nu o sa va
vine să credeți nu fac altceva decât să îmi confirme bănuială faptului că este o știre falsa.
informației?
- De fiecare data verific din minim 3 surse diferite, asta dacă informația respectivă mă ajută, mă
intereseaza sau îmi poate afecta persoanele din jur. In cazul in care nu mă privește, de cele mai
multe ori semnalez printr-un comentariu faptul că știrea reprezintă un grad ridicat de falsitate și
trec peste, fără a mai continua căutarea sursei informației. Ne confruntăm cu un volum imens de
informație și consider că ar trebui sa ne oprim doar asupra celor care ne interesează cu
adevărat. Mă folosesc de biblioteca daca este o informație care s-ar putea regăsi în cărți și
reviste. Daca este de actualitate, apelez la un expert sau la o persoana care deține informații în
domeniul respectiv, la un specialist, și îi trimit un mesaj referitor la informația respectivă
- De cele mai multe ori incerc să mențin un cerc restrâns de prieteni care sa îmi furnizeze doar
informații de calitate, tocmai pentru a nu fi pus în postura de a mă îndoi de veridicitatea
informațiilor furnizate. Sursa principala a conținutului asupra căruia am indoieli este
reprezentat de grupurile la care am dat follow mai mult pentru că acele grupuri pot conține și
persoane mai puțin informate

- Încerc să nu mă las afectat, încerc să le evit sau sa le diferențiez de cele autentice, însa de cele
mai multe ori și eu pot fi indus in eroare de știrile false. O dată mi s a întâmplat să citesc o știre
care provoca panica prin faptul că anunță o viitoare criza alimentară datorata virusului, motiv
pentru care am făcut cumpărături mai multe și mai diverse decât în mod obișnuit
59
credeți asta?
- Cea mai potrivită măsură de diminuare a știrilor false este de a le difentia și ulterior a le
raporta in ideea in care acestea vor fi șterse după un număr sufiecit de mare de sesizări. Din
întregul contuminut de pe social media la ora actuala consider că undeva la 40% este fals,
depinzând si la ce domenii ne raportăm
- Îmi place să cred că majoritatea informațiilor sunt inca adevarate întrucât daca fiecare
persoane are trece informațiile prin filtrul gândirii și s-ar documenta suficient numărul știrilor
false are scădea drastic
- Când am citit o știre conform căreia sfârșitul lumii va veni în 2012 deși părea comica a reușit
să creeze panica in cadrul unor grupuri de persoane printre care ma numaram si eu. M am
întors la consumarea acelor tipuri de informații dar am fost mai precaut.
- Când aflu că o știre pe care o credeam este falsă simt că îmi pierd încrederea în autenticitatea
majorității surselor devenind puțin mai sceptic și mai precaut.

media?
- In general depinde mult de persoana/liderul de opinie la care ne referim, una este să aflu o
informație eronată din partea unui cântăreț și cu totul altceva este ca această situație sa se
repete din partea unui lider de stat.
60
61

Percepția Tinerilor Români Cu Studii Superioare Asupra Platformelor Digitale Și Procesul de Dezinformare (Fake News) Din Social Media

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Percepția Tinerilor Români Cu Studii Superioare Asupra Platformelor Digitale Și Procesul de Dezinformare (Fake News) Din Social Media

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Percepția tinerilor români cu studii superioare asupra

platformelor digitale și procesul de dezinformare (fake news)

Informațiile false reprezintă un pericol în societate, fiindcă acestea creează o opinie

Prin biasul de confirmare înțelegem că oamenii caută dovezile ce le confirmă credințele

Tinerii au vagi idei despre un subiect atât de controversat și de amplu deoarece

De asemenea, lipsa educației în ceea ce privește dezinformarea poate reprezenta un factor

În România, agenția guvernamentală Unicef a realizat un studiu legat de informare și

În ziua de astăzi majoritatea persoanelor au acces la un telefon mobil inteligent și la date

Prin urmare, studiile la care am făcut referire se axează pe capacitatea oamenilor de a

În cadrul acestui proiect am analizat percepția tinerilor români asupra procesului de

IC3: Cum influențează dezinformarea încrederea tinerilor în social media?

Ultima întrebare de cercetare pornește de la faptul că tinerii sunt mai predispuși la

Analiza datelor sa bazează pe 11 interviuri, iar răspunsurile primite, atât de la persoane de

Am observat că tinerii sunt determinați să verifice suplimentar autenticitatea unei știri

Conform răspunsurilor întrebării cu numărul unsprezece, tinerii nu au o mare încredere în

Dezinformarea afectează în mod direct încrederea tinerilor în social media. Aceasta se

Există, totuși, anumite persoane care încearcă să se informeze bine înainte să

Verificarea autenticității este o acțiune importantă în procesul de informare. Pentru a

E de la sine înțeles că reacțiile de care tinerii au parte în momentul în care se întâlnesc cu

Pentru ca rezulatetele lucrării de cercetare să atingă scopul și obiectivele propuse, nu am

Ca urmare a celor 11 interviuri susținute despre influența știrilor și a informațiilor false

Astfel, în urma răspunsurilor primite și a analizei făcute în cadrul lucrării de cercetare,

Perspectivele noastre pentru eventualele studii ulterioare sunt corespunzătoare și largi,

Anda. (2020, 18 iunie). Rezultatele sondajului U-Report cu privire la informare și dezinformare.

one chart. Accesat la 7.01.2022. Disponibil la:

1. În momentul de față dețineți un cont pe una din rețelele sociale : Facebook,

4.1 Dacă da, de ce vi se pare importantă verificarea autorului?

4.2 Dacă nu, de ce considerați că nu este necesar să verificați autorul?

7. În ceea ce te privește, cât de des consideri că te întâlnești cu conținut fals pe social

9. Navigând pe rețelele sociale, care este sursa principală a conținutului asupra

15. Atunci când descoperiți că o informație împărtășită de un lider de opinie de pe

Interviul 1: Elena, 20 de ani. 14 minute.

- Care sunt motivele pentru care folosiți aceste platforme sociale?

- Atunci când vedeți o informație pe social media și nu cunoașteți sursa, îi verificați

- Vă voi numi acum 2 tipuri de comportament de informare pe subiectul situației pandemice: 1 –

- Ce impact credeți că au știrile false asupra dumneavoastră? Vi s-a întâmplat vreodată să

- Atunci când descoperiți că o informație împărtășită de un lider de opinie de pe social media

- Da, dețin cont pe toate rețelele sociale menționate mai sus.

- Care sunt motivele pentru care folosiți aceste platforme sociale?

- Informațiile mi le iau cu ajutorul mediei online.

- Atunci când vedeți o informație pe social media și nu cunoașteți sursa, îi verificați

- Vă voi numi acum 2 tipuri de comportament de informare pe subiectul situației pandemice: 1 –

- Titlul nu este în concordanță cu conținutul știrii.

- Sursa principala a conținutului asupra căruia am îndoieli este conținutul promovat.

- Dezamagit, desigur ca mi-am pierdut încrederea în sursa respectivă.

- Care sunt motivele pentru care folosiți aceste platforme sociale?

- In mare parte ma informez din media online.

- Vă voi numi acum 2 tipuri de comportament de informare pe subiectul situației pandemice: 1 –

- O informatie care nu este verificata si pe care nu ma pot baza.

- Site-ul unde publicata informatia, daca nu este unul oficial

- Sunt 50-50, nu ma bazez pe informatiile de pe Facebook in schimb au fost si informatii veridice

- Nu am avut intamplari, de obicei ma informez de pe site-urile oficiale

- Atunci când descoperiți că o informație împărtășită de un lider de opinie de pe social media

- Da, dar intr-o mica masura.

- Care sunt motivele pentru care folosiți aceste platforme sociale?

- Să comunic cu persoanele aflate la distanță, sa postez fotografii, sa vad diferite clipuri și

- Media online, doar ca nu sunt la curent cu tot ce sa intampla sincera sa fiu.

- Ce impact credeți că au știrile false asupra dumneavoastră? Vi s-a întâmplat vreodată să

- Pe Facebook, din experienta mea cam toate informatiile sunt false.

- M-am simțit mințită și dezamagită si mi-am pierdut increderea in sursa respectiva.

- Atunci când descoperiți că o informație împărtășită de un lider de opinie de pe social media

Interviul 4: Gabriela, 21 de ani. 15 minute.

- Care sunt motivele pentru care folosiți aceste platforme sociale?

- Să comunic cu persoanele aflate la distanță, sa postez fotografii, sa vad diferite clipuri și