FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE

ALE COMUNICĂRII

Filtrarea informației. Cum contracarăm manipularea

informațională?

STUDENȚI: ANTOHI ALEXANDRA FLORINA,

MIRON AMALIA,
ROȘU ARIANE
CRP, ANUL 1, GRUPA 2
 Cuprins

1. Introducere.............................................................................................. 3
2. Filtrarea informației................................................................................ 3
3. Manipularea informațională.................................................................... 4
3.1 Manipularea informațională în raport cu COVID-19..............................5
4. Cum o contracarăm?............................................................................... 6
4.1 Cum stopăm manipularea informațională despre COVID-19.................7
5. Concluzie.................................................................................................7
6. Referințe bibliografice............................................................................ 8
7. Precizare redactare eseu.......................................................................... 8
1.Introducere

Dorim să prezentăm informația ca fiind o resursă definită în funcție de domeniul de

cunoaștere, de formatul și de mediul utilizat pentru proiectarea și transmiterea ei. Constituie
un ansamblu de date/ știri ce determină modificarea mentalității. Informația este produsă cu
scop de propagandă, educație și consum.

2. Filtrarea informațiilor

Informațiile sunt greu de creat, dar și mai greu de controlat, dat totodată sunt ușor de
răspândit și greu de filtrat. Ele influențează multe decizii, în diverse domenii de activitate.

Am constat că unele instituţii mass-media selectează subiectele pentru mediatizare în

funcţie de simpatiile sau antipatiile faţă de anumiți factori sau prin imitarea pluralismului de
opinii filtrând informația pentru a creea intenționat o altfel de gândire, mass-media devine
principala sursă de informații pentru societate.

Filtrarea informațiilor se caracterizează atât prin schimbări cardinale tehnice, cât și

prin creșterea bruscă a volumului de informații produse si consumate. Putem spune ca
dezinformarea se bazează pe exploatarea haosului în gândirea umană.

Informația poate fi caracterizată prin autenticitate, actualitate dar și claritate.

Informații disponibile pe internet ridică probleme referitoare atât la calitatea informației, cât
și la capacitatea umană de a o filtra. Pe baza profilului digital pe care ni-l dezvăluim cu
fiecare click, suntem mai puțin informați și ajutați cu rezolvarea problemelor ce ne preocupa.

Separarea datelor importante de cele secundare sunt o problemă precum epuizarea

care se resimte din cauza suprasolicitării informatiilor diferite din mediul online. Însă filtrarea
informatiilor online, este un plus adus citiorului prin care putem face trierea informatiilor cu
folos, in comparatie cu filtrarea informatiilor data de presa sau televiziune unde ne oferă ceea
ce ei doresc.

Filtrarea informatiilor poate fi foarte rapidă, așa cum este și informația despre virusul
COVID-19. Prin intermediul informațiilor online am aflat de acest virus, de cauze, dar si de
unde provine .

In mediu online, ipoteze si teorii referitoarea la sursele de informare ale epidemiei mai
putin adevărate sau neințelese de cititor, duc la informarea incorectă a publicului și la
îngreunarea adoptării măsurilor de protectie. Influența mediului virtual in această perioadă a
crescut, iar informațiile privin noul virus sunt foarte multe dar și informațiile sunt diferite. Pe
internet se găsesc mai multe articole, declarații dar si reportaje foarte influențabile, unele pot
fi adevarate, iar altele nu.

Având în vedere miile de păreri despre coronavirus, nu surprinde că avertismentele

privind știrile false a acestui nou virus sunt la fel de cuprinzătoare ca rapoartele oficiale. A
recunoaşte ca atare o teorie a conspiraţiei este de asemenea de ajutor să înţelegem ce funcţie
are aceasta.

3. Manipularea informațională

Căutarea, culegerea, producția și consumul de informație, face ca informația să aibă

rolul de a sta la baza construcției, schimbării și controlului lumii.

Manipularea este una dintre principalele forme de abatere de la informarea obiectivă,

prin care se urmăreşte determinarea devierii comportamentelor şi dominării gândirii opiniei
publice.

Consider că manipularea prin utilizarea unor tehnici de persuasiune, spre exemplu în

care o persoană susţine o idee, încercând să convingă auditoriul prin argumente logice,
emoţionale sau culturale, distorsionează intentionat adevărul.

Cea mai eficientă tehnică de manipulare pe scară largă este influențată de mass-
media. Astfel că rescrierea istoriei, cenzurarea ştirilor, dezinformările, falsificarea realităţii
sunt doar câteva dintre procedeele avute în vedere de către cei care se ocupă cu controlul
informaţiei.

Din interior, manipularea urmează interese care țin de jurnalistt, interesele patronale
sau concurență. Pentru jurnalist ar trebui să fie o meserie de rutină și în mare parte de
anonimat, faptul că presa are putere, influență și credibilitate asupra oamenilor îi face și pe
ziariști să dețină controlul asupra adevărului sau a falsității. Ceea ce este foarte infricoșător
este faptul că omul de rând s-a obişnuit să creadă în imparţialitatea ziariştilor.

Există chiar și un șir de tehnici de manipulare: care se referă la modificări importante

ale situațiilor sociale, cu implicații care, uneori, depășesc în mod dramatic așteptările;
influența întregii culturi în mijlocul căreia trăiește individul, sistemul de valori,
comportamentul și modalitatea de a raționa sunt generate de normele societatii în care
trăiește. Metodele utilizate care fac posibile aceste fapte sunt dezinformarea, discreditarea și
propaganda.

Volkoff, V. definește dezinformarea ca „o tehnică ce permite furnizarea de informații

generale eronate unor terți, determinându-i să comită acte colective sau să difuzeze judecații
dorite de dezinformatori”. Dezinformarea este atât o minciună cât și o informație eronată.

3.1 Manipularea informațională în raport cu COVID19

Popoare întregi au fost manipulate. Secolul trecut s-a făcut remarcat prin două
conflagrații mondiale soldate cu milioane de morți, răniți și invalizi, împotriva evreilor sau
chiar a propriei populații, mai ales a adversarilor politici. Secolul acesta, ceea mai mare
manipulare la scară înaltă este tocmai ceea din zilele noastre, anume noul virus COVID-19,
mai numit și SARS-COV 2.

Prin definiție, războiul informațional este dorința unui stat de a impune altui stat
voința sa politică printr-un set de măsuri politice, economice, informaționale, fără a declara
război oficial, în conformitate cu dreptul internațional. Trăsătura principală a acestui tip de
război constă în menținerea influenței asupra teritoriilor străine, cât și în controlul minții și al
emoțiilor. Manipularea opiniei publice se face prin intermediul mijloacelor de comunicare în
masă, în mod voit, de către o entitate statală sau non-statală, pentru a atinge anumite obiective
politice sau strategice.

De doar patru luni de la răspândirea în întreaga lume, știrile false abundă, la fel și
ipoteze fanteziste. "COVID-19 există, dar e o armă biologică americană" epidemia e o ocazie
perfectă să-ți ataci rivalii geopolitici. Așa că mai multe platforme media din Rusia, China și
Iran acuză faptul ca epidemia ar fi o incercare a Americii de a-și distruge rivalii.;
Manipularea "care epidemie?" Controlul politic, spune una, avansarea intereselor companiilor
farmaceutice, spun altceva.

Prin urmare, „războiul hibrid” reprezintă o acţiune complexă care utilizează

instrumente militare şi non-militare într-o campanie integrată, interconectate cu operaţii si
campanii politice. Surpriza, iniţiativa şi avantajul psihologic obţinute prin mijloace
diplomatice, utilizarea sofisticată a informaţiilor care exploatează slăbiciunile adversarului,
operaţiunile electronice şi cibernetice, presiunea economică şi ocazional acţiunile militare şi
de informaţii vizibile sau ascunse, constituie principalele „ingrediente” ale aşa numitului
război hibrid.
4. Cum contracarăm manipularea informațională?
Manipularea informaţională poate fi contracarată de către public. Pentru a anihila
manipularea sau măcar a ne proteja de ea trebuie să ținem cont de câteva lucruri:
Este extrem de important să citim cât mai mult, nu să urmărim doar video-uri pe
internet sau ceea ce se spune la televizor. O persoană care citeşte și gândeşte în mod critic și
se inspiră din mai multe surse este greu de indus în eroare sau manipulat.
Nu trebuie să fim convinși sută la sută de informațiile unei surse. De aceea este
necesar să verificăm informaţia primită prin cât mai multe surse, de la diferite redacţii şi chiar
din alte ţări.
Când îţi dai seama că începi să fii neîncrezător şi poţi cădea pradă minciunii, trebuie
să te oprești din a urmări această acțiune de convingere.
Este important să nu ne implicăm emotional atunci când citim o știre, deoarece altfel
riscăm să devenim sclavii lor.
„Informaţia este precum un drog. Fiecare dintre noi se trezeşte cu o sete de informaţie,
dar de multe ori ea nu este veridică şi are scopul de a manipula, de a influenţa, de a schimba
mentalitatea. Pentru a ne proteja, fiecare dintre noi, trebuie în primul rând să cunoască
tehnicile de manipulare. La fel, trebuie să ne găsim o ocupaţie, pentru a ne detaşa uneori de
tot negativismul”, a menționat Anton Mikhnenko, editor la Ukrainian Defense Review
Magazine, expert al Centrului pentru armata, conversie și studii de dezarmare din Ucraina.
Informația necesară este greu de găsit în avalanșa de informații false sau irelevante
care ne înconjoară. În aceste condiții, metodele clasice de căutare a informațiilor nu mai sunt
la fel de eficiente ca în trecut. În epoca „post-adevăr„ și „post-ordine”, comunicăm prin
diverse canale și în multiple forme pe care abia dacă începem să le înțelegem. Lumea e plină
de fake news.
4.1 Cum stopăm manipularea informațională despre COVID-19?
Pe măsură ce timpul trece, se observă că nu numai coronavirusul s-a răspândit înafara
Chinei, ci și dezinformarea. În online circulă teorii și ipoteze privind originea epidemiei
(fenomen care nu se rezumă doar pe teritoriul României), care duc la informarea incorectă a
publicului și la îngreunarea adoptării măsurilor necesare.
Iar cum informaţiile pompoase, false tind să fie mai atrăgătoare pentru public,
minciunile ajung să fie răspândite imediat. În cazul epidemiei de coronavirus, internetul s-a
umplut de teorii privind originea virusului, sau ”tratamente miraculoase”, mortale și de
informații greșite.
Din păcate, există destule conspirații ușor de crezut, în special dacă acestea sunt
plasate în grupuri de oameni panicați, cu acces redus la informații sau pur și simplu fără
cunoștințe despre lumea internetului. Câteva exemple absurd vehiculate sunt: virusul e făcut
în laborator iar dacă iei vitamina C cu pumnul trece; nu doresc să mi se ia temperatura, pentru
că prin termometru mi se introduce un cip în corp; Bill Gates a orchestrat pandemia; virusul a
apărut datorită faptului că, chinezii au mâncat supă de liliac și multe alte exemple similare.
Conspirațiile acestea subliniază perfect că trăim, mai mult, într-o infodemie, o
epidemie de fake news.
Un semnal de alarmă îl reprezintă aşa-numiţii markeri retorici. Mesajele de genul
«Lămureşte-te singur», sau «Adevărul pe care nu ţi l-a spus nimeni până acum». Acestea sunt
știri false în mod sigur și evident care au ca scop doar inducerea în eroare a populației, lipsă
de încredere, haos și panică.
Spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință –
inclusiv în ceea ce privește coronavirus. Este important să ne bazăm pe surse oficiale atunci
când căutăm ultimele date despre epidemia de COVID-19.
Este sugerat să urmăm recomandările autorităților de sănătate publică din țara în care
ne aflăm și să consultăm site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante. Nu
distribuiți conținut neverificat sau din surse neoficiale.
Cei din Comisia Europeană, luptă împotriva dezinformării și se află în strânsă
cooperare cu platformele online: “Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze
conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar
putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”
Tinerii știu mai multe despre dezinformare și sunt mai rezervați, mai sceptici. Astfel,
își pot învăța părinții și vecinii despre consumul corect al informațiilor.Pentru a stopa chiar și
percepția dezinformării de către oameni, este nevoie de educație despre gândirea critică încă
de la grădiniță. Așa consideră Alexandr Starikevici.
O listă de reguli extra, care ne vor ajuta să nu cădem pradă informațiilor manipulative
despre coronavirus:

 Întotdeauna căutați mai multe surse de informații. Acestea pot fi și mass-media,

experți, cărți. Neapărat trebuie să fie mai multe surse și în special oficiale.
 Nu trebuie să vă bazați pe informațiile de pe siturile puțin cunoscute sau cu titluri
extravagante. Căutați aceleași informații pe siturile de încredere, serioase, oficiale și
profesionale.
 Pe rețelele de socializare rata de a întâlni falsuri este foarte mare. Deseori,
informațiile sunt aruncate fie din conturi goale, proaspăt create pe rețelele de
socializare, fie din conturi care mimează mass-media cunoscute, dar sunt falsuri.
 Dacă nu sunteți siguri de informație — nu o distribuiți, pentru a nu deveni și aceasta,
involuntar, parte a fluxului dezinformării.
5. Concluzie
În concluzie , cele două teme sunt în strânsă legătură și au la bază propagarea și
filtrarea informației. Acest domeniu este cel mai important, iar noi depindem de el zi de zi.
Informațiile vin din orice parte și de asemenea noi înșine suntem informație. Informarea este
o nevoie pentru fiecare dintre noi, dar trebuie să știm să selectăm doar ceea ce este adevărat.
 Referințe bibliografice

1. Suport curs 1 CULTURA INFORMAȚIEI.docx

2. https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.diacronia.ro%2Fro
%2Findexing%2Fdetails%2FA19434%2Fpdf%3Ffbclid
%3DIwAR2p5IYNdQ7haFAWiz6w4DMTvmr8qltrzlkxXFhSHxnCFws33L8e0Z5SP
UM&h=AT3XiLsrKsM7ZJ05GGi-yG7xaC-XBRc9pWGPlgYFvv-R2-
sXbKMAhvxTtq_uaKPvGI4mONHMBfyQbHgbYl8WWppvhFQFheBpT5gGMR0t
wgawcjkK-GJxc1ghgsMS6-iabn1sLdzJ_XhX8OoTK8syvQ
3. https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fapi.md%2Fnews%2Fview%2Fro-
filtrarea-informaiilor-i-selecia-surselor-duc-la-manipularea-informaional-
606%3Ffbclid%3DIwAR285p4C8O-eGobUL2Z-
qdFpeHG4fWJd1Kv4ULWauEPIaLTNUTEwP4I28QM&h=AT3XiLsrKsM7ZJ05GG
i-yG7xaC-XBRc9pWGPlgYFvv-R2-
sXbKMAhvxTtq_uaKPvGI4mONHMBfyQbHgbYl8WWppvhFQFheBpT5gGMR0t
wgawcjkK-GJxc1ghgsMS6-iabn1sLdzJ_XhX8OoTK8syvQ
4. https://ziare.com/media/stiri-false/este-timpul-sa-vorbim-despre-propaganda-
ruseasca-si-epidemie-1601824
5. ttps://www.academia.edu/4707562/MASS_MEDIA_MIJLOC_DE_MANIPULARE_
A_OPINIEI_PUBLICE_MASS_MEDIA_MIJLOC_DE_MANIPULARE_A_OPINIE
I_PUBLICE
6. https://ficeac.wordpress.com/2012/07/06/manipularea-mass-media/
7. https://diez.md/2017/09/26/lectie-utila-pentru-tineri-cum-evitam-manipularea-
informationala/
8. https://mediastandard.ro/manipularea-se-raspandeste-mai-repede-decat-coronavirusul-
din-china/
9. https://www.euneighbours.eu/ro/east/eu-in-action/stories/lipsa-de-incredere-haos-si-
panica-cum-dezinformarea-influenteaza-oamenii

Precizări redactare eseu

Antohi Alexandra: punctele 1, 2
Miron Amalia: punctele 3, 3.1
Roșu Ariane: punctele 4, 4.1