UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA: PUBLICITATE

LUCRARE DE LICENȚĂ

PROFESOR COORDONATOR :
LECT. UNIV. DR. MĂDĂLINA BĂLĂȘESCU

STUDENT ABSOLVENT:
IRINA-MARIA CIUCLEA

București, 2022
Reclama si influența asupra imaginii
corporale la adolescenți

Cercetare
 Cuprins

Introducere................................................................................................................................1

Capitolul 1. Publicitatea ca știință a comunicării..................................................................3

1.1 Elemente introductive...........................................................................................................3

1.2 Reclama ca „armă” a publicității..........................................................................................4

1.3 Ecranizarea reclamei.............................................................................................................7

1.4 Critica publicității.................................................................................................................9

Capitolul 2. Publicitatea și imaginea de sine a adolescentului............................................15

2.1 Psihologia reclamei.............................................................................................................15

2.2 Adolescența și perioada ei..................................................................................................18

2.3 Imaginea corporală la adolescenți.......................................................................................20

2.4 Adolescentul și publicitatea................................................................................................24

Capitolul 3. Studiu de caz: Chestionar. Metodă cantitativă...............................................27

3.1 Ce este chestionarul............................................................................................................27

3.2 Plan de cercetare. Întrebare. Obiective. Ipoteze.................................................................29

3.3 Interpretarea rezultatelor din chestionar.............................................................................31

Concluzii..................................................................................................................................48

Bibliografie...............................................................................................................................49
 Introducere

O lucrare de cercetare presupune analiza și urmărirea evoluției în structura comunicării,

felul în care mesajele și imaginile folosite influențează publicul, dar și folosirea îndelungată a
stereotipurilor și fixarea unei anumite imagini pentru o anumită categorie socială.

Astfel, această lucrare își propune să abordeze felul în care reclama construiește „ corpul
ideal „ în percepția adolescenților, o perioadă bine știută când omul începe să își formeze
proprile păreri și idealuri, iar influențele sunt la orice pas. Această problemă se dezvoltă din ce în
ce mai mult în aceste vremuri când oamenii devin din ce în ce mai controlați de social media și
televiziune. În aceste zile, se constată că viața fără telefon nu dă sens pentru niciun adolescent
întrucât o mare majoritate dintre aceștia consideră o adevărată tragedie viața fără acest obiect prin
intermediul căruia au acces la social media și orice rețea de socializare. Într-adevăr, televizorul
nu mai reprezintă o sursă de informare pentru aceștia, însă internetul, de multe ori, poate ajunge
un pericol mai mare pentru influența percepției unui adolescent despre sine. În zona rețelelor de
socializare, ei pot accesa reclame nedifuzate pe ecranul televizorului, iar acestea cu cât sunt mai
căutate cu atât se răspândesc mai mult pe paginile de internet ale adolescentului, repetându-i în
mod subconștient o anumită idee nu neapărat benefică pentru el.

Reclama are rolul de a prezenta unui public țintă o anumită idee cu rolul de a influența
percepția consumatorului asupra unui produs sau de a forma o părere cu privire la o anumită
cauză socială. În cazul acesta, se va aborda problema publicității din domeniul de beauty, dar și
modul de prezentare al reclamelor la costume de baie și lenjerie intimă, piesele de vestimentație
care acoperă cel mai puțin din corpul unui om, o problemă majoră pentru mulți aflați la vârsta
aceea.

În societatea de astăzi, se pune accent destul de aspru pe imaginea corporală întrucât

există domenii cu locuri de muncă unde se impune un anumit corp precum cunoscutul tipar de
90-60-90 la modelele de pe podium. Prin urmare, publicitatea susține această idee și prezintă
publicului acel tipar ca fiind tiparul ideal. Pe parcursul lucrării, se vor prezenta diverse brand-uri
de top și exemple de reclame care aparțin de acestea și modul în care adolescenții sunt induși în
eroare, dar și consecințele acestora. De asemenea, se va aborda problema promovării unor
produse de beauty prezentate ca fiind singura rezolvare pentru a scăpa de kilogramele în plus sau

1
obținerea unui ten fără imperfecțiuni, o altă problemă fiind alegerea persoanelor ca imagine a
reclamei. Astfel, din cauza acestor elemente, adolescentul, aflat în pragul primei etape de
maturitate, poate înțelege greșit modul prin care trebuie să se îngrijească de propia imagine și să
ia toate aceste reclame ca atare ca fiind un model obligatoriu pe care el trebuie să îl urmeze.

Primul capitol își propune să prezinte pe larg terminologia publicității și a reclamei. De

asemenea, se vor prezenta legăturile dintre acestea și elementele de social media urmate de
avantajele și dezavantajele ecranizării pe fiecare canal de media în parte a acestor tipuri de
reclame. Acest capitol urmează să ajute la înțelegerea de ce reclama este considerată principala
„ armă ” a publicității.

Al doilea capitol vorbește din perspective psihologice despre domeniul publicității,

urmând să fie pus în legătură cu perioada adolescenței și imaginea de sine a unui adolescent. Se
va aborda această problemă în contextul lucrării care prezintă pericolul reclamei în industria de
înfrumusețare pentru gândirea unui adolescent ușor de influențat.

Al treilea capitol va prezenta un studiu de caz sub forma unui chestionar care va urma să
fie completat de către adolescenți cu privire la modul în care ei privesc acest gen de reclame și
felul în care le influențează viața. Astfel, se vor trece în lucrare rezultatele și se vor compara cu
scopul de a afla cât de puternică este influența reclamelor care promovează corpul și frumusețea
în rândul adolescenților.

2
 Capitolul 1. Publicitatea ca știință a comunicării

1.1 Introducere în publicitate

Conform teoriei lui Kleppner, publicitatea reprezintă „ natura umană ”. Acesta face
referire la sincronizarea apariției publicității odată cu omul. De asemenea, acest fenomen ar fi
apărut în timpul dezvoltării scrisului. Din acel moment, viitori oameni de publicitate din acele
timpuri au perceput genul acesta de comunicare ca pe o metodă inedită de aș atinge scopul, acela
de a convinge pe alții de bunurile pe care ei doresc să le dea spre vânzare. Nu trece mult timp și
apar în atenția consumatorilor așa numitele agenții de publicitate care vin cu metode de
promovare mai avansate a produselor precum campanii ( prima apare la 1517 ) sau afișe
publicitare ( primul apare la 1482 în Franța ) . Cu ajutorul acestor date, putem observa cât de
vechi este conceptul publicității și unde și-a făcut apariția pentru prima dată. De asemenea, pe
parcursul capitolului se va aduce în discuție legătura strânsă dintre publicitate și reclamă și
sprijinul pe care reclama îl oferă marilor agenții de publicitate în promovarea sa.

Pe limbajul tuturor, publicitatea este definită ca metoda cea mai eficientă pentru
promovarea unui produs sau a unui serviciu cu scopul de a se face cunoscut pentru un anumit tip
de public. Această metodă este folosită de către companii pentru a stârni curiozitatea unui public
țintă spre a-l achiziționa. De exemplu, marile companii de cosmetice și-au fixat ca public țintă
consumatorii preocupați de îngrijirea personală și care pun accent pe aspectul fizic. Cele mai
multe dintre acestea vizează, în special femeile deoarece se cunoaște faptul că femeile sunt
consumatorii cei mai preocupați de aceste aspecte. Astfel, din exemplul prezentat mai devreme,
înțelegem faptul că publicitatea ajută compania să se dezvolte în ochiul consumatorului .

Termenul de publicitate ca știință are diverse abordări : imagine, artă, literatură, cultură,
etică, semiotică, marketing, sociologie, psihologie etc. Fiecare dintre termenii menționați
contribuie la construirea exactă a unei definiții a publicițății.

O bună comparație care ne ajută să înțelegem acest fenomen este cu sloganul de la

parfumul Chanel despre care se menționează că „ este greu de definit , dar imposibil să nu îl
identifici și să nu îi reziști ” , prezentată în cartea „ Psihosociologie Aplicată . Publicitatea ” . Cu
3
alte cuvinte, cartea a prezentat fenomenul ca fiind unul dificil de înțeles și greu de definit, însă
foarte ușor de observat. Structura sa este formată în așa fel încât să ajungă la consumator destul
de ușor în ciuda faptului că el nu poate găsi o definiție exactă pentru acest termen. Totuși, dacă
apelăm la încercările oamenilor din domeniu de a da un sens publicității, găsim definiția propusă
de profesorul de marketing de la Universitatea din California : „ Publicitatea este orice mesaj
plătit pe care o firmă îl transmite consumatorilor cu scopul de a o face mai atractivă pentru ei „ .
Prin această definiție putem deduce că publicitatea reprezintă un mesaj plătit transmit
consumatorilor pentru a influența spre luarea unei decizii de achiziționare a unui produs sau
serviciu oferite de o companie.

În continuare, explicăm părerea oamenilor de știință din domeniile menționate mai sus
despre fenomenul de publicitate. Prin urmare, găsim părerea psihologilor cum că publicitatea
reprezintă o sursă de învățare care are puterea de a ajunge la creierul uman, în timp ce sociologii
o privesc ca pe un model social. După părerea multor oameni de specialitate din diverse domenii
umaniste, surprindem publicitatea ca fiind un mijloc de influențare asuprea creierului
consumatorului. Mulți dintre aceștia menționează și de pericolul pe care publicitatea îl ascunde,
astfel menționându-se de propagandă și înșelarea realității, însă în continuarea lucrării se vor
prezenta pe larg avantajele și dezavantajele, dar și modul în care adolescenții sunt afectați de
aceste elemente.

Tipurile de publicitate, de asemenea, nu sunt ceva de neglijat. Astfel, găsim publicitatea în

ziare, reviste, radio, televiziune sau publicitatea outdoor ( afișe pe stradă, panouri ).

Toate acestea ajută marile companii să se facă cunoscute în ochii publicului țintă. La fel
ca în cazul de mai sus, urmează să dezvoltăm pe larg mai exact relația dintre aceste elemente de
media și publicitatea.

1.2 Reclama ca „ armă ” a publicității

Mai departe urmează să înțelegem de ce reclama este cea mai folosită metodă de
promovare în cadrul unei companii de produse. Astfel, vom începe cu o definiție a sa conform
Dex-ului unde o găsim ca fiind un articol mic înserat într-o publicație dedicată unui anumit tip de
4
public pentru a le aduce la cunoștință existența unui produs sau serviciu. De asemenea, din punct
de vedere etimologic, cuvântul „ reclamă ” provine din limba franceză care la rândul său l-a
preluat din latinescul „ clamare ” care înseamnă „ a striga ”. Prin aceste asocieri, înțelegem că
reclama reprezintă o „ strigare ” către consumator în legătură cu achiziționarea unui obiect.

În zilele noastre, reclama reprezintă tot. Reclama înseamnă afișul, panoul, spotul TV sau
de radio cât și conceperea acestora. În cartea „ Psihosociologie Aplicată . Publicitatea ” , avem o
primă încercare de a face o distincție între sensul reclamei de cel al publicității, lucru aproape
imposibil de conștientizat pentru mulți dintre oamenii de rând. Astfel, Rodica Mihaela Cîrnu
explică în cartea menționată mai sus că „ Publicitatea desemnează în special domeniul, procesul,
știința diseminării reclamelor, iar reclama reprezintă produsul efectiv al procesului ” . Cu alte
cuvinte, deducem că publicitatea este domeniul mare de promovare a servicilor și produselor, iar
reclama este principalul mijloc de a-l pune în temă pe potențialul consumator al acestora.

Un alt înțeles al reclamei stă la baza identificării actului de comunicare dintre emițător și
receptor. Reclama este emițătorul, acesta are rolul de a transmite un mesaj folosindu-se de
diverse tehnici de comunicare ( ex : Persuasiune ), iar consumatorul este receptorul, adică cel care
primește și analizează mesajul urmărind ce dorințe i-au fost respectate.

Acestă comunicare este realizată prin diverse mijloce precum spoturi TV sau de radio,
reviste, ziare, panouri stradale.

În lucrarea prezentă, ne vom raporta foarte mult la conceptul de imagine. Imaginea este
elementul important dintr-o reclamă deoarece consumatorul percepe, în primul rând, vizualul în
cazul spoturilor TV sau al afișelor și panourilor stradale. Astfel, pornind din acest punct, nu sunt
excluse problemele și îndoielile pe care partea vizuală i le poate induce consumatorului. Din acest
motiv, compania trebuie să fie foarte grijulie la imaginea pe care o prezintă în fața publicului țintă
deoarece acesta poate înțelege reclama greșit sau chiar să se simtă ofensat. Un exemplu major
poate reprezenta reclama din industria de înfrumusețare unde sunt luate anumite modele cu
pretextul că produsele prezentate sunt singura modalitate ca și consumatorul să arate într-un
anumit fel din punct de vedere fizic. De aici, deducem multiplele frustrări și ofensări pe care
consumatorul le poate avea ( ex : imposibilitatea achiziționării produsului ) . De asemenea,
reclama la lenjerie intimă sau costume de baie pot afecta privitorul la nivel psihic deoarece ca
imagine pentru aceste reclame, deseori, sunt luate modele din industrie, iar prezența continuă a

5
acestora în reclamele de genul pot induce consumatorului faptul că trebuie să aibă un anumit tip
de corp pentru a purta costum de baie ceea ce este total greșit, bineînșeles. Pentru a înțelege mai
bine acest fenomen, vom lua exemplu o reclamă produsă de Ryanair în Marea Britanie.

( reclamă Ryanair, https://www.manager.ro/articole/marketing-18/top-7-reclame-interzise-in-

2012-27490.html link accesat la data de 5.01.2022 )

Această reclamă a fost produsă în Marea Britanie unde a și adus multe plângeri ca, în
final, să fie interzisă. Motivele principale au fost vizualul mult prea provocator și ofensa pe care
mulți oameni, în special femeile, au simțit-o la promovarea acesteia. Exemplul prezentat este
doar unul din multiplele reclame de acest gen care au ofensat publicul și s-a ajuns chiar la
interzicerea lor pe piață.

Așadar, prin cele explicate mai sus, putem face o distincție dintre sensul termenului de
publicitate și cel al reclamei. O concluzie clară fiind faptul că publicitatea reprezintă domeniul de
lucru al oamenilor care vor să ofere un serviciu sau produs, iar reclama este elementul cel mai de
preț pe care ei îl au pentru aș îndeplini scopul.

6
1.3 Ecranizarea reclamei

În momentul în care o companie vrea să promoveze produsul, cum o poate face încât șă
își asigure atenția din partea publicului? Compania apelează la elementele de social media și
televiziune. Astfel spus, social media este principala metodă de promovare a produsului lansat de
o companie, cea mai sigură care aduce în atenția publicului imaginea și mesajul reclamei. Există
diverse metode de promovare a unei reclame, de la televizor până la panourile din stradă. De
asemenea, pentru ca reclama să atragă publicul din punct de vedere al imaginii, publicitarii
găsesc modele printre cântăreți sau actori care să le promoveze produsul sau serviciul. Este
cunoscut că la nivel subconștient, consumatorul poate să fie atras de o reclamă datorită modelului
care prezintă produsul și felul în care reclama este construită, stârnindu-i, astfel, curiozitatea
despre acel produs.

În ceea ce privește publicul studiat în această lucrare, anume adolescenții, s-a observat că
aceștia nu mai găsesc ca pe o sursă de informare televizorul, ci sunt mult mai prezenți în căutarea
pe social media a informațiilor cu privire la un produs, activitate, serviciu. Principalele mijloce de
informare sunt rețele de socializare ( Facebook , Snapchat , Instagram ) , pe care pot găsi diverse
reclame în funcție de istoricul căutărilor fiecăruia. Aici se găsesc reclame făcute special pentru
social media, în special, pentru aceste rețele de socializare, în timp ce la televizor, se pot viziona
reclame pe care nu le putem găsi pe internet.

7
 ( reclamă Victoria’s Secret, https://pin.it/650wYKx link accesat la data de 9.01.2022 )

După cum bine știm, o componentă importantă în cadrul reclamei este imaginea.
Imaginea este primul mijloc de informare care i se afișează cititorului în cazul televiziunii și a
internetului. Cum a fost menționat adineauri, din acest motiv sunt invitate pentru promovarea
produsului, persoane cunoscute care încântă privirea consumatorului.

În teorie publicitară, imaginea mereu a fost folosită pentru a surprinde cititorul și pentru a-
i stârni interesul. În același timp, imaginile din reclame reflectă realitatea, însă pot deteriora
realitatea consumatorului cu privire la percepția pe care acesta o are despre sine. Cu alte cuvinte,
o serie de reclame provenite dintr-o zonă precum brandul Victoria’s Secret pot provoca
sentimente de nesiguranță și îndoială pentru public deoarece s-a observat de multe ori cum
reclamele de genul se axează pe o tipologie de persoană anume, ignorându-le pe celălalte.
Publicul țintă din rândul adolescenților poate resimți din plin o stare de disconfort pe baza unei
reclame de genul deoarece la acea vârstă se dorește perfecțiunea fizică, iar criticile sunt pe
măsura să îl afecteze.

Psihologii explică pericolul pe care aceste reclame îl au la nivelul creierului adolescenților

care, din start sunt influențați destul de mult de social media, iar timpul lor petrecut acolo este
destul de mare. Din același motiv, multe reclame din industria cosmeticelor și a lenjeriei intime
au fost interzise pe piață, pe lângă actul de erotism exagerat pe care îl conțineau devenind un
pericol inclusiv pentru un copil.

8
 Reclamele de acest tip sunt prezente, în special pe social media deoarece se știe că
adolescenții și tinerii activează cel mai mult în zona aceea. E de ajuns să acceseze de câteva ori o
reclamă ca aceasta să se răspândească pe tot contul său de socializare.

Ca o concluzie, se poate vedea cum reclama ajunge să fie din ce în ce mai solicitată, astfel
devenind o prezență constantă indiferent că se vorbește despre televizor sau social media.
Imaginea este punctul ei forte, prin imagine o reclamă poate spune o poveste, iar publicul să o
perceapă în felul său. Cu toate acestea, nu mereu sunt cazuri fericite întrucât industria publicității
a întâmpinat destule probleme din cauza reclamațiilor făcute de consumatorii ofensați.

1.4 Critica Publicității

Publicitatea este cunoscută ca un domeniu critic cu multiple probleme aduse felului în

care aceasta se prezintă, atât din punct de vedere al comunicării și redactării, cât și nivelul în care
afectează privitorii. Imaginile, textele și mesajele deduse din acestea pot provoca publicul asupra
unor reacții negative și atac la propia persoană. Din motivul faptului că este o zonă intensă de
promovare a multor produse, pe lângă că induce nevoia de acel produs, în spatele promovării
respective, se pot ascunde sute de mesaje spuse subtil publicului. I se reproșează publicității
promovarea sexualității, înșelătorie și atac asupra imaginii publicului. Stereotipurile și ideile fixe
sunt, de asemenea, la ordinea zilei, iar cel mai mult de suferit au femeile și grupurile minoritare,
în același timp, este susținută reducerea respectului de sine și imoralitatea.

De ce a ajuns publicitatea să enerveze consumatorii? Simplu, este peste tot și de multe ori
ne încurcă. De câte ori nu s-a întâmplat să ne mirăm sau să ni se pară ofensator un panou
publicitar sau chiar o reclamă pe site-ul de socializare pe care îl frecventăm când căutăm o
postare? Aproape în fiecare zi există cineva care să se enerveze din asemenea cauze. Mai mult de
atât, aceste reclame mai vin și cu mesaje ofensatoare și imagini care parcă încearcă să ne impună
un anumit aspect din societatea contemporană.

Am amintit mai sus de stereotipuri, însă ce sunt mai exact acestea?

9
 Stereotipul reprezintă un ansamblu de convingeri asupra unor caracteristici care aparțin
unui grup social, caracteristici care țin de trăsăturile de personalitate, de caracter, felul în care
comunică etc. John F. Dovidio, profesor de psihologie la Universitatea Yale din S.U.A, afirmă
prin cercetările sale asupra stereotipului că este „un set de caracteristici considerate a reflecta
esența unui grup. În mod sistematic, stereotipurile afectează modul în care oamenii percep și
procesează informația despre membrii unui grup”.

Relevante pentru tema prezentată sunt, în principiu, stereotipurile de gen întrucât, exact
cum am prezentat și mai sus, publicitatea contribuie puternic în promovarea acestora și, mai ales,
pentru stereotipurile legate de felul în care o femeie se prezintă în societate.

Câte stereotipuri nu am întâlnit în reclame? Cu siguranță, nimeni nu este străin de astfel

de reclame indiferent că ne raportăm la social media, televizor sau publicitatea de stradă.

Femeia este văzută ca pe un obiect sexual care emană o anumită frumusețe și arată o
anumită structură a corpului, astfel câteva kilograme în plus nu se încadrează în tiparul corpului
ideal. Se creează percepția diferită dintre corpul dorit și corpul ideal, iar pornind de la această
ipoteză, se poate spune că adolescentele ajung grav afectate de aceste reclame. Aceleași reclame
de la Victoria’s Secret, Triumph și alte brand-uri cunoscute pentru promovarea produselor tip
lenjerie intimă aduc ofense și sugerează subtil că frumusețea stă în numărul de kilograme, ceea ce
pentru multe adolescente devine o reală problemă. Nici la bărbați situația nu e mai roz, tiparul
corpului musculos dă multe bătăi de cap adolescenților care au în vizor modelele de pe panourile
publicitare și din reclame. Un studiu și-a propus să afle cum stă situația acestor persoane în ceea
ce privește publicitatea și vizionarea reclamelor și din rezultate, reiese că femeile sunt cele mai
afectate de aceste probleme ale publicității întrucât femeile sunt știute că țin cel mai mult la
propia imagine și câteva kilograme la vedere, le pot distruge încrederea de sine.

O altă problemă în vederea redactării reclamelor care pot face apel la persoană, iar un
adolescent, în mod special, preocupat de propia imagine din acea perioadă poate să se simtă
atacat este textul. Publicitatea este știută pentru diversele texte mai puțin plăcute pe care le
folosește ca și slogan în scop de atragere a publicului, însă, nu sunt puțini care iau drept slogan-ul
un atac la propia persoană.

10
 ( reclama Victoria’s Secret la noua linie de sutiene,
https://unveilingevilsofvs.weebly.com/understanding-an-ad.html link accesat la data de
10.01.2022 )

Reclama de mai sus aparține brand-ului cunoscut Victoria’s Secret. Cum se poate
observa, reclama promovează noua linie de sutiene semnata de brand, însă mesajul este ușor
interpretabil. Mesajul „No one’s perfect. Until now” alături de apariția unui model frumos
precum Heidi Klum lasă loc de foarte multe interpretări, iar publicul se simte ofensat de acestea.
În ciuda faptului că vorbim despre o colecție de sutiene, mesajul schimbă scopul reclamei într-o
direcție nedorită. Publicul format de adolescenți se pot lăsa ușor influențați de o astfel de reclamă
interpretând astfel „Nu e corp perfect înafară de cel prezentat aici”. De aici, pornim pe premiza
faptului că un corp frumos este un corp exact ca și cel din reclame, restul fiind inferioare.
Adolescentul care privește această reclamă o ia ca atare, iar stima de sine și încrederea scad
considerabil. Teoria cum că „un corp frumos este un corp sănătos” este desființată de astfel de
mesaje care mai mult promovează aspectul fizic al corpului decât sănătatea sa.

Toate acestea aduc publicității critici dure venite din partea publicului și nu numai. Acest
domeniu mereu a fost dominat de stereotipuri, mesaje subliminale și chiar încercări de a manipula
publicul și a forma nevoi false. Adolescenții rămân o categorie sensibilă pentru aceast domeniu
întrucât frecvența ridicată pe care o dețin pe rețele de social media, în special, îi fac mai
vulnerabili și mai creduli în reclamele pe care le găsesc.

11
 În această parte a lucrării vom aborba, de asemenea, o altă problemă destul de des
întâlnită în rândul consumatorilor de astfel de produse, anume înșelătoria din spatele produselor
de slăbit, celulită sau remodelare corporală, care de cele mai multe ori pot afecta sănătatea. Se
cunoaște că cei mai mulți consumatori sunt femeile și adolescentele, în special, cu dorințe pentru
un corp cât mai suplu. Cele mai multe sunt dispuse să recurgă la diverse metode pentru a se
întreține sau a slăbi cât mai rapid, însă nu înseamnă că aleg și calea cea mai sănătoasă. Bulimia
este fără nici o îndoială cea mai folosită metodă pentru a slăbi rapid în rândul adolescentelor, însă
și cea mai periculoasă. Bulimia reprezintă o tulburare psihică în care persoana pierde controlul
alimentației și consumă cantități mari de mâncare ca după să scape de calorii prin diverse
obiceiuri nesănătoase precum voma indusă sau folosirea diverselor laxative și a pastilelor de
slăbit fără recomandarea unui medic de specialitate. Bulimia poate apărea sub presiunea socială și
poate să fie cauzată de diversele apariții ale reclamelor, emisiuni și alte obiecte televizate pe care
adolescenții le urmăresc. Multe tinere afirmă că își doresc să ajungă ca modelele preferate sau ca
vedeta lor preferată, însă puține știu de adevărul din spatele frumuseții acestor tipuri de persoane.

În altă ordine de idei, rețelele de socializare sunt cele mai folosite surse pentru
promovarea acestor produse. Există cineva căruia să nu îi apară măcar odată la ceva timp o
reclamă tip „Am luat aceste pastile și am slăbit 10 kilograme în 2 săptămâni” sau „Datoriă
pastilelor X, am reușit să slăbesc rapid și ușor fără probleme”. Oare chiar așa să fie? Chiar se
poate slăbi în doar 2 săptămâni 10 kilograme rapid, dar și sănătos? Sunt întrebările pe care nu
multe adolescente și le pun când găsesc asemenea produse și cele mai multe se aruncă cu capul
înainte fără să se intereseze de dezavantajele unei metode de genul pentru a slăbi. Piața de
cosmetice s-a umplut de reclame pentru produsele de slăbit și remodelare, însă cele mai multe
sunt înșelătorii care doar iau banii consumatorului în schimbul afectării sănătății acestuia. Nu
puțini sunt medicii care îndeamnă publicul să se ferească de aceste pastile deoarece nu există
remediu mai rapid de slăbit decât alimentația sănătoasă și sportul, iar restul sunt doar produse
care vor să păcălească pentru bani. Pastilele de slăbit sunt descrise de către medici ca otrăvuri
pentru sănătatea consumatorului, iar adevăratul rezultat pe care acesta îl promit, e cât se poate de
fals. Adesea este folosit și efectul de placebo care poate păcăli consumatorii să continue să
cumpere produsul respectiv.

12
 Placebo este un termen folosit, în special, în domeniul medicinei pentru a desemna o
substanță inactivă care induce o îmbunătățire a stării de sănătate. Efectul Placebo, cu alte cuvinte,
reprezintă relația dintre minte și corp, acesta apare pe baza unei speranțe conștientă sau
inconștientă a unei persoane. Cum era de așteptat, fenomenul placebo este un alt element des
folosit pentru vânzarea produselor, caz special pentru cele dedicate corpului. Consumatorul din
dorința de a slăbi rapid sau a scăpa de anumite „defecte” ale corpului său, își creează impresia că
aceste produse chiar funcționează și există posibilitatea să continue să le cumpere.

Pe lângă pericolul asupra psihicului tânărului manipulat de astfel de reclame, există și

pericolul sănătății. Produsele tip pastile sau prafuri pot ascunde adevărate pericole pentru
sănătatea unui tânăr în curs de dezvoltare, multe cazuri se pot termina inclusiv cu internare în
spital.

Printre metodele prin care sunt atrași tinerii să cumpere aceste produse, se numără și
modelele din reclame. Femei frumoase, cu un corp de invidiat, folosite pe post de „obiecte”
pentru convingerea publicului că „se poate și fără să renunți la obiceiurile vechi”. Cu toate
acestea, ne punem întrebarea, din nou, dacă acele femei chiar au un corp de vis datorită
produselor pe care le promovează. În special, în cazul modelelor despre care se știe că au o dietă
foarte strictă și muncesc din greu pentru a se întreține. Metoda modelului este des folosită pentru
a păcăli consumatorul cu un rezultat fals, dându-i impresia că poate să ajungă exact ca persoana
din reclamă, dar doar cumpârând acele pastile.

Mai jos vom arunca o privire pe pastilele brand-ului Anorex. Brand-ul este cunoscut ca
fiind un producător de astfel de pastile care promite „imposibilul”. Totuși, multora le este destul
de ușor să creadă în acest „imposibil” din cauza dorinței rapide de a slăbi, iar genul acesta de
reclamă le alimentează speranțele cu promisiuni relativ false. Mai mult de atât, ca imagine a
reclamei este folosit un model, însoțit de mesajul „Kilogramele nu se mai întorc”. Acest mesaj
poate să fie tradus sub forma unei promisiuni cum că după ce începem să consumăm pastilele, nu
mai este nevoie să ne îngrijorăm de kilogramele în plus date de alimentația haotică, iar orice
decizie de alimentație pe care o vom lua, nu o să ne mai influențeze greutatea indiferent de ceea
ce mâncăm. Toate aceste ipoteze pot ajunge să fie folosite cu ușurință de către o adolescentă cu
încredere de sine scăzută și neinformată.

13
 ( reclamă brand Anorex, pastile de slăbit, https://www.cronicipebune.ro/haideti-sa-inghitim-
pastile-de-slabit/ link accesat la data de 15.01.2022 )

În concluzie, publicitatea a trecut de mult timp de zona în care sunt promovate doar niște
produse. În ultimii ani, a devenit o adevărată capcană pentru cei mai puțin informați sau care
caută rapid soluții la problemele lor. Aceasta a apelat de multe ori la manipulare, minciună și
stereotipuri întocmai pentru a atrage atenția și a intimida publicul, iar adolescenții sunt cei mai

14
predispuși la asemenea capcane, cauză care aparține și frecventării ridicate pe site-urile de social
media.

Capitolul 2. Publicitatea și imaginea de sine a adolescentului

2.1 Psihologia reclamei

Înainte de toate, propun să definim termenul de psihologie și cu ce se ocupă această

știință, astfel, psihologia reprezintă știința care se ocupă cu studiul comportamentului uman,
concentrându-se pe capacitățile și aptitudinile senzoriale, cognitive și afective ( senzații,
imaginația, motivația, atenția, voința etc.) ale fiecărui individ în parte. De-a lungul timpului au
apărut diverși psihologi care au venit cu noi inițiative pentru dezvoltarea acestei științe și a
ramurilor sale ( psihoterapie , psihosociologie , psihologie clinică , psihanaliză , parapsihologie ,
psihologia publicității etc. )

( Hans Eysenck , ivovatorul celor 4 tipuri de temperament ) ( Sigimund Freud , tatăl psihanalizei )

Exact cum am enumerat mai sus, psihologia are printre multiplele ramuri și psihologia
publicității. Acest tip de psihologie vorbește despre mecanismele și mijloacele prin care

15
publicitatea intervine în mintea consumatorului din punct de vedere psihologic. În spatele oricărei
reclame, stă la bază un mecanism de convingere în achiziționarea unui produs, însă dezavantajele
sunt pe măsură, iar multe reclame au fost criticate cum că au indus in eroare percepția, în special,
a celor tineri.

Pe aceeași linie, se află psihologia reclamei, aceasta este comunicarea prin intermediul
publicițății. În zilele noastre, reclama există la orice pas, iar marile brand-uri și organizații luptă
pentru locul 1 din mintea consumatorului, astfel, întâlnim zi de zi reclame la televizor, pe rețelele
de socializare, pe strada sau în magazine. Mintea consumatorului este „ atacată „ zi de zi de
reclame, iar acest lucru poate deveni o problemă serioasă. Majoritatea oamenilor sunt conștienți
cum în ziua de azi există multiple sentimente de nesiguranță, neîncredere de sine și dezamăgire
de propia imagine fizică în rândul adolescenților preocupați de schimbări radicale de look și
apelarea la fel de metode nu neapărat benefice pentru sănătatea lor doar de dragul de a arăta cât
mai aproape de modelul lor preferat. Toate acestea reprezintă emoțiile care sunt prezente peste tot
în domeniul psihologiei, fie ele rele sau bune. Teoretic, emoția sugerează o stare dusă la nivel
ridicat al sentimentului care a generat-o, o excitație produsă de satisfacerea sau nesatisfacerea

unor nevoi. Publicitatea folosește emoția ca un instrument de „ seducere „ al celui care privește
fie prin imagini cu un anumit impact afectiv sau un text, însă imaginile sunt cele care comunică
cel mai eficient în mintea privitorului, dar tot ele sunt cele care îl pot tulbura prin trezirea unor
sentimente negative care zac în conștientul consumatorului ( rușine, frică, nesiguranță,
neîncredere și chiar apropiat de boli psihice, anxietate și depresie )

Psihologia reclamei a avut în vedere un timp îndelungat problema adolescenților pe social

media, anume influența reclamei, în special cea de pe social media, asupra încrederii în aspectul
fizic, cele mai afectate fiind adolescentele. Cum am menționat mai sus, trăim într-o lume unde
publicitatea este la orice pas indiferent că ne raportam la online sau la viața reală și ne este
cunoscut faptul că adolescenții sunt cei mai activi în mediul online, dar și foarte ușor de
influențat. Reclamele la costume de baie sau la diverse produse care ar ajuta consumatorul să
obțină corpul mult visat, sunt mult prezente și în mediul online, iar adolescentul le poate accesa
cu ușurință. Din acest moment, acesta începe să se compare cu modele din reclame și verifică
dacă se încadrează în tiparele fizice ale reclamei, însă când rezultatul nu e cel dorit, apar
dezamăgirea și chiar anxietatea. Industria publicității s-a bazat în mod exagerat pe anumite

16
principii fixe și chiar stereotipuri, iar în cazul nostru, femeile sunt cele mai folosite pentru a
evidenția sexualitatea și tipul corpului perfect, motiv pentru care găsim adolescentele ca fiind
cele mai afectate. De mulți ani, femeia este privită ca un obiect de studiu din punct de vedere
corporal și sexual, iar reclamele nu au făcut decât să susțină acest fapt. Mai mult, s-au căutat de-a
lungul timpului modele sau actrițe ori cântărețe slabe, iar dacă era nevoie, photoshop-ul le putea
ajuta să obțină imaginea dorită de brand. Cu alte cuvinte, se recurgea la orice metodă pentru a
elimina celălalte tipare de corp și de a se promova unul singur, imaginea fiind însoțită chiar de
diverse texte care subliniază ideea de „ Perfect body fit „ ( Victoria’s Secret ) .

( reclamă la lenjerie intimă a brand-ului de haine Calvin Klein,

https://www.marieclaire.co.uk/news/fashion-news/justin-bieber-and-lara-stone-unveil-calvin-klein-
pictures-120858 link accesat la data de 1.02.2022 )

Reclama de mai sus aparține renumitului brand Calvin Klein, cunoscuți pentru încercările
de a impune prin selectarea modelelor sale, un anumit tipar de corp. Multe din afișele lor sunt
alcătuite din imaginea unei femei sau a unui bărbat cu un corp bine lucrat ceea ce pentru mulți
specialiști au trezit suspiciuni de-a lungul timpului și chiar au apărut zvonuri cum că producătorii
selectează mai multe persoane indiferent de felul în care arată și le modifică trăsăturile în
photoshop ceea ce insinuează neacceptarea unui alt tip de corp înafara celui slab și cu oasele „ la
17
vedere „ . Un alt exemplu în care compania a abuzat de programul de photoshop, sunt imaginile
cu cântărețul canadian , Justin Bieber (https://www.businessinsider.com/justin-bieber-calvin-
klein-ad-photoshopped-2015-1 ) . Acestuia i s-au adus modificări destul de evidente corpului său
care au dus chiar la tendințe de pornografie, iar de-a lungul timpului, mulți adolescenți au luat în
serios aceste imagini și le-au considerat ideale pentru felul în care un tânăr trebuie să arate pentru
a avea succes.

Aduc în discuție Calvin Klein deoarece brand-ul de lenjerie intimă este cunoscut pentru
gafele făcute în photoshop asupra modelelor sale. Acesta a apelat la tipicul de model 90-60-90 si
de corp lucrat exact pentru a impune publicului acest tipar, dând la o parte imaginea unui corp
normal și sănătos. Imaginea lui Justin Bieber prezentată mai sus este cel mai bun exemplu pentru
gafele făcute de cei de la Calvin Klein. Pornografia și modificările exagerate aduse artistului au
adus un șoc atât fanilor lui cât și publicului de rând, dar și clienților brand-ului.

2.2 Adolescența și perioada ei

Adolescența reprezintă o perioadă din viața omului în care acesta trece de la copilărie la
maturitate. În această perioadă, adolescentul se dezvoltă fizic, sexual, emoțional și întreprinde
diverse comportamente mai puțin sau mai mult benefice precum formarea unui anturaj, consumul
de alcool, tutun, droguri, scăderea sau creșterea în greutate etc.

Psihologia adolescentului ne prezintă etapele clare de la copilărie la maturitate. Prin

urmare, studiul confirmă perioada de adolescență ca începând între 14-16 ani cand are loc
maturitatea biologică. În prima perioadă a adolescenței apare conștiința de sine. După care la
vârsta de 16-18 ani apar sentimentul de independență, apropierea de cele culte și identificarea
propiei inteligențe. Ultima etapă, cea de la 18 până la 25 de ani este caracterizată prin existența
părții profesionale precum studiul, dar și alegerea locurilor de muncă și câștigarea experiențelor
în acest sens. Acesta descoperă plăcerea pentru informație, pentru anumite domenii profesionale,
iar viața pe partea de relații este instabilă având loc multiple schimbări în ceea ce privesc
partenerii și condițiile de conviețuire.

18
 Adolescentul până la vârsta de 25 de ani își caută identitatea și își descoperă dorințele,
plăcerile sau pasiunile. Erik Eriksson discută în cartea sa, „Childhood and society” din anul 1950,
această teorie, căutarea identității la adolescent care subliniază ca fiind un efort. Autorul susține
că nu este „un fel de stare generală de rău de maturitate”, ci mai degrabă un proces sănătos care
contribuie la formarea ego-ului. Astfel, adolescenții au nevoie să găsească modalități de aș arăta
aptitudinile, pasiunile, dar rămân surprinși și mulți nu se simt pregătiți pentru a intra în rândul
adulților.

Imaginea de sine cuprinde mai multe laturi ale eu-lui, precum eul corporal material care
se referă la corp, haine, familie, cărți, obiecte, prieteni etc. După care, urmează eul social ce
semnifică imaginea în societate a adolescentului și conștientizarea rolurilor pe care le are și le va
avea de îndeplinit pe viitor. În același timp, eul spiritual vorbește despre capacitatea sa de a
evalua propia activitate, dar și nivelul de cunoștințe pe care le-a dobândit.

Adolescența este văzută de mulți ca pe o „perioadă problemă” deoarece apar conflictele,

stresul, rebeliunea, dependența, dispozițiile schimbătoare, influențele greu de respins etc. Mulți
experimentează comportamente periculoase ceea ce îi neliniștește pe părinții acestora. De
asemenea, chiar dacă este o perioadă plină de probleme și rebeliune, are loc dezvoltarea
cognitivă, pe de altă parte. Dezvoltarea cognitivă constă în schimbarea vocabularului și
comportamentului lor, cu mult mai diferit față de un copil. Există cazuri în care maturizarea apare
mai greu, însă sunt capabili de judecată și crearea unui plan de viitor bine stabilit.

Diane Papalia menționează în cartea sa, „Dezvoltarea Umană”, operațiile formale ca fiind
cel mai înalt nivel de dezvoltare cognitivă. Teoria aparține lui Piaget care se bazează pe gândirea
abstractă. Gândirea abstractă se bazează pe simboluri pentru a reprezenta alte simboluri, iar
adolescentul apreciază raționamentul ca fiind o abilitate învățată.

Cine se maturizează mai rapid? Este o întrebare pe care muți ne-am pus-o și încă nu știm
un răspuns clar. Multe studii arată cum că băieții se maturizează ceva mai târziu, iar nivelul
emoțional și de autocontrol este mai redus, ajungând să fie căpătat undeva prin anii facultății.
Fetele se maturizează relativ mai repede decât băieții, însă sunt mai predispuse la depresie și
anxietate, redate, de cele mai multe ori, de problemele aspectului fizic. Ele sunt mai predispuse,
de asemenea, la o relație nu foarte bună cu părinții sau partea emoțională.

19
 Părinții asistă la mai multe certuri în adolescența copiilor lor întrucât mulți părinți nu își
pot vedea copilul crescând și nu îi înțeleg nevoile, nevoia de identitate propie, în principiu.

În concluzie, adolescența este perioada cea mai dificilă din viața unui om unde acesta își
formează propriile principii, idei, dorințe și își caută propia identitate fiind foarte ușor
influențabili, o parte dintre aceștia, și mult mai predispuși spre a pica în capcanele rețelelor de
socializare și a crede tot ceea ce li se spune și promite.

2.3 Imaginea corporală la adolescenți

Nu mai este un secret nivelul de preocupare a unui adolescent pentru propiul său corp
întrucât cu toții știm cât de mult ne impactează ceea ce se promovează ți ideile corporale care se
prezintă în mass-media. Astfel, dacă un adult are discernământul să conștientizeze realitatea din
spatele acestor idei despre „corpul perfect”, un adolescent este mult mai predispus să ajungă în
„ghiarele” acestor idei. Odată cu dezvoltarea conștinței de sine, a sexualității și cu accesul la
social media, televiziune, anturaje, apare și o anumită dorință pentru un anumit tip de corp, pe
care, de cele mai multe ori, și-o poate impune și să își facă rău singur.

Ca o introducere în acest subiect mai delicat atât pentru adolescenții cât și pentru părinții
lor, autorul Al Vernacchio, profesor de educație sexuală, explică în cartea sa „Educația Sexuală la
Adolescenți-ghid pentru părinți”, mai exact definiția imaginii corporale și cum se manifestă
aceasta. Astfel, imaginea corporală reprezintă imaginea mentală pe care o avem față de corpul
nostru, cu alte cuvinte, nu este direct imaginea corpului nostru, ci felul în care credem că acesta
arată. Gândurile, judecățile, convingerile, influențele ne formează o imagine clară asupra corpului
nostru, cum, de asemenea, și emoțiile își joacă un rol foarte important în perceperea și
mulțumirea față de propiul corp. Aceasta se manifestă mental prin standardele expuse din exterior
precum social media, televizor, părerile celor din jur etc. Modul în care ne vedem este direct
proporțional cu nivelul la care ne încadrăm în standardele expuse din exterior, astfel, cu cât ne
încadrăm mai puțin, cu atât sunt șanse să fim dezamăgiți și să recurgem la diverse metode
nesănătoase de a slăbi.

20
 Cele mai întâlnite surse de influență sunt idolii adolescenților precum modele, cântăreți,
actori, iar adolescentul, poate în mod subconștient, încearcă să ajungă ca idolul său fără a lua în
calcul nivelul de pericol al metodelor găsite sau metodele prin care persoana cunoscută și
admirată de el, arată într-un anumit fel.

Profesorul Al Vernacchio consideră un element periculos și jucăriile pe care un copil le

primește deseori de la părinți, precum păpușa Barbie care are un corp mult prea slab pentru o
ființă umană, însă mereu a fost promovată ca fiind o femeie frumoasă care se încadrează în
standarde. De asemenea, supereroi dau impresia falsă de imagine corporală unui adolescent
deoarece acea musculatură este imposibil de atins la o persoană normală din punct de vedere al
sănătății și al stilului de viață.

Imaginea corporală se formează în copilările de la o vârstă destul de fragedă, undeva la 6

ani conform studiilor. La pubertate apar primele emoții față de propiul corp, care, de cele mai
multe ori, la fele sunt spre negativ. La formarea imaginii, contribuie părinții care, în marea parte,
le impactează pe fete întrucât ele când își văd mamele cum țin dietă excesiv și nu mănâncă
regulat, această idee li se transmite și lor. După care, avem elementele din cultură, mass media,
prieteni care pot avea o mare influență, cât și modificările redate de problemele de sănătate
(cancer la sân)

Persoanele cu o imagine corporală sănătoasă sunt acele persoane cu o impresie plăcută

despre corpul lor și felul în care relaționează cu acesta. Nu apleacă urechea la tot ceea ce se spune
în mass media sau la părerile celor din jur, iar orice schimbare pe plan fizic vine din dorința lor,
nu din dorința altora. Sunt conștiente că nu există perfecțiune, ci doar normalitatea care vine la
pachet cu sănătatea, ci niciodată separat. La toate acestea contribuie în formarea imaginii
corporale pozitive, familia și psihicul bine stabil emoțional.

Pe de altă parte, persoanele cu o imagine corporală negativă trăiesc din impresiile, părerile
și pe standardele exteriorului. Ceea ce li se transmite, nu este trecut 100% prin filtru gândirii, ci
luat ca atare. Aspectul fizic este foarte important în viziunea lor și atunci când se uită în oglindă,
nu au puterea de a vedea de-a întregul, ci doar pe bucățele și doar părțile negative. Imaginea
negativă este mereu încercată să fie ascunsă prin diverse metode precum haine, machiaj,
confirmarea pozitivă a celor din jur, intervenții chirurgicale etc. Toate acestea s-au format din
diferența dintre felul în care persoana se vede și ceea ce se promovează în exterior, iar nivelul

21
emoțional este slab și caracterizat prin jenă, încredere scăzută, rușine sau ură. Factorii care duc la
o imagine negativă sunt bulling-ul, criticile, acordarea exagerată a mesajelor de pe internet,
probleme cu greutatea.

Nu este un secret faptul că procentul persoanelor cu imagine corporală negativă este

format, în marea parte, din femei, anume adolescentele. Adolescentele sunt cele mai predispuse
în a pica în capcana aceasta deoarece mass media, cultura și oamenii mereu au pus femeia într-o
imagine standard sau chiar cea de Barbie. Din acest punct, orice femeie ușor de influențat se
poate descuraja și se poate simți respinsă de standardele frumuseții ceea ce i-ar aduce autocritică
și scăderea stimei de sine. Adolescentele, precum le caracterizează psihologul Tiberiu Soare
pentru revista „Psychologies”, au mereu tendința să se autocritice și des auzim din partea lor că
nu sunt destul de înalte, destul de slabe, nu au buzele destul de mari, sânii destul de dezvoltați etc.
De ce? Deoarece ele se plâng de aspectul lor fizic din ceea ce văd la televizor și își văd idolii cum
găsesc rezolvare la aceste probleme prin apelarea la metode chirurgicale, care, de cele mai multe
ori, le pot îngrădi și mai mult imaginea și chiar să le afecteze sănătatea.

Pentru multe dintre adolescente, aspectul fizic le aduce stima de sine, încredere în propiile
forțe și egalează inteligența și aptitudinile. O mică schimbare în corpul lor, le poate detrona cele
enumerate, ceea ce dovedește că sunt sentimente formate doar pe fond fizic și nu au rădăcini în
mental. În orice moment, stima de sine le poate fi detronată de părerile celor din jur sau de
acordarea unei importanțe excesive asupra a ceea ce se vede și se scrie pe social media sau în
publicitate. Imaginea corporală negativă la adolescente și nu numai, poate duce la probleme grave
de sănătate precum depresia, anxietatea, bulimia sau anorexia. Cu cât imaginea corporală e mai
negativă, cu atât există riscul ridicat de a dezvolta tulburări psihice bazate pe tulburări de
alimentație, de asemenea, relațiile cu cei din jur sau în activitățile din viața de zi cu zi, pot ajunge
să fie afectate.

Țara noastră se află printre țările fruntașe la capitolul tulburărilor psihice la adolescenți
întrucât canalele noastre de media țin cont foarte mult de anumite tipare standard pe plan fizic, iar
oamenii sunt destul de pretențioși în ceea ce privește un corp. Conform unor studii APTTA
(Asociația română pentru prevenirea și tratarea tulburărilor de alimentație), descoperim cum că
peste 400.000 de persoane din România suferă de o tulburare vizibilă de alimentație, iar una din

22
100 de adolescente suferă de anorexie nervoasă. În același timp, fiecare dintre noi, aproape
ajungem să cunoaștem pe cineva într-o situație de genul.

Dacă tot am menționat de tulburările psihice, le vom dezbate și mai pe larg pe cele mai
des întâlnite dintre ele. Prin urmare, Diane Papalia ne povestește despre anorexie în cartea sa,
„Dezvoltarea umană”. Autoarea descrie anorexia ca fiind un proces voluntar, persoana refuzând
mâncarea până la nivelul în care să nu mai mănânce deloc. Această tulburare se instalează de pe
urma unei teme patologice de kilogramele în plus, fiind chiar obsedate de felul în care arată.
Persoana în cauză aproape că nu mănâncă și practică sport excesiv, iar ceea ce mănâncă este
eliminat prin vărsături sau laxative. Depresia, anxietatea, stresul excesiv, teama, neîncrederea de
sine, perfecționalismul sunt doar câteva, dar principalele motive unei persoane anorexice.
Anorexia nervoasă este forma cunoscută a anorexiei, iar aceasta se manifestă prin reducerea
drastică a kilogramelor și impunerea unor restricții la fel de drastice pentru alimentație. Persoana
este mereu nervoasă și speriată, refuză să mănânce cu alții, sare peste mese și se folosește de
pastile pentru a slăbi rapid și a suprima foamea.

( ilustrație caz anorexie, https://www.istockphoto.com/ro/ilustra%C8%9Bii/anorexia-nervosa link

accesat la data de 16.05.2022)

23
 Bulimia este, de asemenea, o afecțiune psihică care face parte din grupul tulburărilor
alimentare. Pe aceeași linie cu anorexia, este caracteristică persoanelor care trăiesc cu frica de
îngrășare, lipsite de încredere în propiul corp și predispuse la depresie și anxietate. Diferența
dintre cele două afecțiuni face că bulimia apare atunci când persoana în cauză mănâncă excesiv
alimente nesănătoase, se simte vinovată și încearcă să elimine prin metode nesănătoase precum
inducerea vomei, exerciții fizice intense, înfometarea, folosirea pastilelor de slăbit etc. Individul
mănâncă pe ascuns, fiind obsedat de mâncare, mănâncă repede, în orice parte a zilei ca după
aceea să se simtă rușinat, are depresie, cheltuie mulți bani pe mâncare, își schimbă repede starea
și mereu se critică cu privire la aspectul fizic.

În concluzie, imaginea corporală la adolescenți reprezintă un subiect delicat pentru mulți

dintre aceștia și pare că acest lucru nu se va schimba curând odată cu evoluția internetului și a
rețelelor de socializare. Adolescenții au fost și rămân în continuare cel mai sensibil grup la
capitolul imagine corporală, cei mai mulți dintre ei, în special fetele, suferind de diverse stări
negative din cauza imaginii corporale negative și trăind cu impresia că aspectul fizic este mai
important decât sănătatea.

2.4 Adolescentul și publicitatea

În această parte a capitolului vom dezvolta legătura dintre perioada adolescenței și

publicitatea. Cât de periculoasă este publicitatea pentru un adolescent aflat în formare propiei
identități?

În prim plan, am discutat despre adolescență și nivelul la care este predispusă persoana
pericolelor din spatele internetului și a televizorului. Se cunoaște curiozitatea specifică acestei
vârste și din motivul că adolescentul se află în formare și în cautarea identității sale, el poate
ajunge în diverse zone ale publicității nu foarte sigure din punct de vedere al informațiilor oferite.
Adulți pot discerne aproape cu ușurință cât de înșelătoare poate să fie o reclamă la pastile pentru
slăbit din experiența acumulată pe parcursul vieții sau din studiile absolvite, însă un adolescent
care nu deține încă un bagaj consistent în acest caz, poate pica ușor în capcana acestora din
dorința de a se integra în tiparele internetului. Adolescentului îi este de ajuns să i se prezinte

24
imagini oarecare ca fiind o dovadă a funcționării produsului respectiv ca el să creadă în „magia”
reclamei.

Primul motiv pentru care adolescenții devin o țintă a înșelătoriei din reclame, o reprezintă
cât se poate de clar, activitatea lor intensă de pe social media. Cei mai mulți dețin conturi pe
diverse rețele de socializare precum Facebook, Instagram, Snapchat, Tik Tok sau Tinder. Din
acest moment, ei sunt predispuși spre a se lovi de diverse anunțuri la produse care le promit un
corp perfect, mai mult de atât, având în vedere și imaginea modelelor lor pe care ei le definesc ca
fiind perfecte. Într-un studiu al doctorului Kaplan de la Spitalul McLean din Belmont, reiese
faptul că din ce în ce mai muți adolescenți cu vârste fragede dezvoltă diverse idei și stări psihice
neadecvate vârstei lor bazate pe ceea ce au găsit pe internet. Doctorul vorbește despre o pacientă
a sa în vârstă de doar treisprezece ani care s-a arătat pe internet ca fiind majoră și a intrat în vorbă
cu un bărbat cu zece ani mai mare pe care l-a invitat în mijlocul nopții la ea acasă cu părinții ei de
față. Adolescenta mărturisea că e foarte ușor să pretinzi că ești altcineva fiind nevoie doar să
schimbi niște filtre privind datele biologice. Kaplan constată pericolul la care fata s-a expus atât
pe ea cât și pe părinții ei, fiind îndeajuns doar schimbarea unor filtre de pe rețeaua de socializare,
astfel putând să aibă acces absolut oricine indiferent de vârstă.

ONU (Organizația Națiunilor Unite) avertizează despre pericolele la care adolescenții se

expun pe internet în privința alimentelor de la mâncare tip fast-food până la consumul de pastile
fără aprobarea unui medic. Combinația dintre standardele unui corp perfect pe care adolescentul
le vede pe internet și accesul cu ușurință la astfel de produse, poate să devină un real pericol
pentru el și din acest punct, se pot dezvolta forme de tulburare psihică și impresii greșite despre
propia persoană ți aspectul fizic. De cele mai multe ori, când ne facem primele conturi de
socializare avem pentru prima dată contact cu lumea internetului pe care tindem să o credem cea
mai sigură sursă și rezolvarea tuturor problemelor, însă, e departe de adevăr această impresie.
Cum reclama este un produs plătit, oricine care poate plăti, își poate urca reclamele pe internet
fără nici o restricție și, mai mult, acestea pot ajunge să fie văzute de absolut oricine. În același
timp, publicitatea este făcută cu scopul de a convinge, dar nu neapărat într-un sens adevărat al
produsului, ci de multe ori putem vorbi doar de câștigul pe care aceasta îl face de pe urma
naivității unui public, în cazul acesta fiind vorba de adolescenți.

25
 Adolescentul descoperă internetul ca fiind o sursă sigură și ușoară de informare și își
poate creea impresia că mai bine caută pe internet decât să își întrebe părinții de frica de a nu fi
criticat sau certat. Internetul este tot sursa principală a promovării unor idei fixe și a unor
standarde fizice impuse, iar adolescentul lipsit de experiență și discernământ le poate lua ca atare,
ca pe urmă să facă tot posibilul să se încadreze cu riscul sănătății sale. Ei își văd idolii în reclame
sau vorbind despre un produs anume fără să știe că persoanele respective sunt plătite pentru asta,
ci nu acele pastile sau laxative sunt metoda prin care să arăți ca idolul preferat. Prin urmare, ei se
lasă pradă acestor reclame și ajung să cumpere pe ascuns genul acesta de produse și să le
consume. Tot ONU găsește numărul adolescenților aflați în situații de genul ca fiind crescut de
11 ori din anul 1975 până în 2016 la 124 de milioane, potrivit unui raport. Tot în acest context,
este avertizat faptul că adolescenții se expun la tulburări și boli precum diabetul, anorexia fără a
conștientiza, iar această sarcină le revine inclusiv părinților.

Adolescenții cei mai predispuși la aceste pericole sunt cei care nu au o legătură stabilă cu
familia, iar părinții nu s-au ocupat îndeajuns de mult de acesta încât să îl învețe cum să
diferențeze internetul de realitate. Mai mult, adolescenții care au crescut cu frică și prejudecată
din partea părinților, sunt mai predispuși în a crede tot ceea ce găsesc ca fiind benefic pentru ei pe
internet, din cauza fricii de ceartă pe care aceștia o văd mereu la părinți.

Așadar, trebuie să conștientizăm pericolul care stă la baza expunerii pe internet la orice fei
de informația și să înțelegem că internetul nu egalează cunoștințele unui doctor sau a unei
persoane specializate într-un domeniu anume. Se cunoaște faptul că oricine poate avea acces la a
posta pe internet și orice formă de publicitate poate ajunge în atenția consumatorului indiferent
dacă mesajul din spatele acesteia este adevărat sau nu.

Adolescentul este ținta principală, poate încă din copilărie a acestor reclame deoarece el
caută să se informeze de oriunde despre cum să arate și să se comporte în limita impusă de social
media, iar dacă părinții nu au avut grijă să îl informeze și să îl învețe într-un mod corect despre
ceea ce este internetul, de fapt, adolescentul are destule șanse pentru a aluneca pe o pantă riscantă
pentru sănătatea sa mintală, cât și fizică. El trebuie învățat că nu există metode minune, ci orice
schimbare pe plan fizic îți dorești, trebuie obținută prin metode sănătoase precum o alimentație
echilibrată și practicarea unui sport regulat, mai mult de atât, sănătatea primează și un corp
frumos înseamnă, în primul rând, un corp sănătos și îngrijit.

26
 Capitolul 3. Studiu de caz: Chestionar. Metodă cantitativă

3.1 Ce este chestionarul

Chestionarul reprezintă un ansamblu de întrebări care determină din partea persoanelor

anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris și analizate statistic. Întrebările sunt
aranjate într-o anumită ordine pe baza cărora se cere o părere pentru un subiect anume.

Septium Chelcea definește chestionarul în cadrul cărții Valentinei Marinescu, „Metode de

studiu în comunicare” ca fiind „un instrument de investigație constând dintr-un ansamblu de
întrebări scrise și, eventual imagini grafice care, prin administrarea de către operatorii de anchetă
sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri care urmează a
fi înregistrare în scris”. De asemenea, găsim chestionarul ca fiind instrumentul de cercetare
utilizat, deseori, în anchete sociologice și a sondajelor de opinie, cu scopul de a obține răspunsuri
din partea unui public cât mai numeros, la întrebări scrise sau transmise prin intermediul unor
operatori de teren.

Tipurile de chestionar se clasifică după următoarele criterii:

 forma întrebărilor ( întrebări deschise, închise, dihotomice, întrebări cu multiple variante

de răspuns, scale )
 conținutul întrebărilor ( întrebări actuale, întrebări de opinie, întrebări de cunoștințe )
 rolul lor într-un chestionar ( întrebări introductive, de contact sau pe subiect, întrebări de
filtru, de identificare, întrebări cu „de ce” )
 conținutul informațiilor
 cantitatea informațiilor
 modul de aplicare ( autoadministrare sau administrare de către operatorii de teren )

Formularea întrebărilor trebuie să fie clară, simplă și plasarea în chestionar trebuie să fie
cât mai simplă încât cel anchetat să nu depună mult efort în completarea lor. Cercetătorul trebuie
să ia în considerare rapiditatea de răspuns al întrebărilor și să anticipeze orice problemă care

27
poate apărea în completarea acestuia. Răspunsurile sunt analizate într-un scor pe calculator și
totul este păstrat confidențial.

Chestionarul este metoda de cercetare pe care am ales-o pentru lucrarea mea de licență
întrucât a fost cel mai la îndemână instrument pe care l-am considerat potrivit pentru tema mea de
cercetare. Am considerat că structura sa și modul în care se realizează chestionarul, îmi vor da cu
ușurință șansa să distribui întrebările unui număr cât mai mare de persoane ca după să analizez
fără dificultate răspunsurile acestora.

Chestionarul meu este format din 20 de întrebări, printre care 5 sunt de acomodare și
cunoaștere ( genul, vârsta. ocupația, mediul de proveniență, studii ), după care se intră în subiect
cu întrebări în care sunt descrise diverse experiențe sau păreri ale subiecților. Acesta este de tip
cantitativ, semistructurat.

Cercetarea cantitativă este recunoscută după:

 obiectivitate
 repetitivitate
 reproductivitate
 este precisă
 conține fapte și manifestări
 cercetător și instrument independent
 abordare realistă
 scopul este de a explica
 raționament inductiv și deductiv
 date clare
 eșantioane reprezentative

Metoda de cercetare aleasă de mine este de tip cantitativ deoarece este repetitiv, se
mizează pe un singur punct de vedere, dar intervine și obiectivitatea. De asemenea, sunt prezente
faptele, conține întrebări despre faptele publicului și felul în care aceștia se manifestă în diverse
situații. Abordarea este realistă, se prezintă fapte reale din viața publicului vizat, iar datele sunt
formulate simplu și clar încât cel care răspunde să nu întâmpine dificultăți sau să depună un efort

28
prea mare. Eșantionul este reprezentativ deoarece se bazează pe un singur public țintă, anume
tinerii de până în 24 de ani care vizionează reclame și sunt foarte activi pe social media.

3.2 Plan de cercetare. Întrebare. Obiective. Ipoteze

Această lucrare începe de la un plan de cercetare a cărui rol este să prezinte pe scurt
scopul cercetării prezente și ceea ce se vrea a se obține de pe urma ei. Astfel, un plan de cercetare
este format din tema cercetării, întrebarea de la care pornește lucrarea și de pe urma căreia,
elaborăm obiectivele, ipotezele și partea de metodologie, chestionarul.

Prima parte a planului de cercetare este formată din tema și întrebarea lucrării. Tema este
reclama și influența asupra imaginii corporale la adolescenți, exact cum menționez și in titlu
lucrării, iar întrebarea de la care pornește elaborarea temei este „Cum influențează publicitatea
imaginea corporală la adolescenți?”. Am ales această întrebare deoarece am constatat că în
ultimii ani, din ce în ce mai mulți adolescenți se informează pe social media despre diverse
subiecte în ceea ce privește aspectul lor fizic și își pun, poate prea ușor încrederea în ceea ce
reclamele de pe Facebook sau Instagram încearcă să le prezinte ca fiind „metoda cea mai sigură”.
Mulți dintre aceștia se caracterizează și prin inocența și lipsa de experiență specifice vârstei, dar
și modul în care au fost crescuți și relația pe care o au cu părinții. Multora le este mult mai ușor să
caute pe internet soluții decât să consulte un doctor sau să își întrebe părinții din motive de rușine
sau frica de a fi criticați. În același timp, sunt bombardați de multiple reclame la pastile, creme,
laxative, iar curiozitatea și inocența caracteristice vârstei, își fac apariția. Un adolescent, de cele
mai multe ori, la această vârstă, are idoli în rândul vedetelor, actorilor, prezentatorilor de modă
etc. și sunt foarte creduli în ceea ce aceștia prezintă din reclame în legătură cu corpul lor.
Internetul prezintă în aceste zile standarde clare despre imaginea corporală, de cele mai multe ori,
găsim imagini și reclame cu modele care dețin un corp bine făcut, slab sau chiar spre anorexie,
dar care e văzut ca pe un ideal. În acest punct și plecând din acest punct, un adolescent poate
crede cu ușurință că este sănătos și pentru a te integra și a câștiga aprecieri, trebuie să te găsești în
acele standarde, indiferent de riscuri și consecințe. Reclamele prezintă, deseori produsele ca fiind
unica soluție în rezolvarea problemelor corporale, iar un adolescent care încă nu deține

29
discernământ, crede ușor informațiile și imaginile reclamelor. De la aceste idei, am ales ca
această întrebare să reprezinte punctul de plecare în descoperirea și aflarea unor răspunsuri pe
baza cercetării mele.

În continuarea lucrării, vorbim despre obiective. Obiectivele reprezintă ceea ce se dorește

a se obține din lucrare, ceea ce se dorește să se pună în lumină din această temă. În acest caz,
vorbim despre prezentarea nivelului de influență al reclamelor asupra imaginii corporale la
adolescenți și identificarea modificărilor de comportament al acestora. Cu alte cuvinte, lucrarea
dorește să pună în evidență felul în care publicitatea lucrează la psihicul adolescentului, nivelul
de influență pe care o reclamă o are asupra unei persoane fără experiență.

Pe de altă parte, vorbim despre modificările de comportament care au loc în viața

adolescentului după vizionarea îndelungată a acestor reclame. Modificările de comportament
reprezintă trăsăturile de caracter, vocabularul, relațiile cu ceilalți etc. Astfel, vizionarea
îndelungată a reclamelor pentru produse de înfrumusețare corporală poate afecta adolescentul la
nivel de comportament, acesta neavând experiența necesară pentru a face diferența exactă între o
reclamă și realitate. În același timp, standardele și trendurile de pe internet îl determină să își
modifice comportamentul și să aibă îndoieli și frici referitoare la imaginea corporală propie.
Toate aceste frici produc schimbări de comportament și pot afecta relațiile cu cei din jur sau să
apară dificultăți de adaptare al vieții de zi cu zi.

A doua parte a planului de cercetare este format din ipoteze. Psihologul Fredrick
Kerlinger ( 1964 ) definește ipoteza ca fiind „enunț conjunctural despre relația dintre două sau
mai multe variabile”. Cu alte cuvinte, ipoteza este o explicație plauzibilă care urmează a fi
verificată în cercetare prin datele care se obțin.

Științele sociale definesc ipoteza ca reflectarea într-o formă specifică a realității obiective,
un enunț cu caracteristici de probabilitate despre sensul și cauzalitatea evenimentelor și
comportamentelor umane.

Ipotezele acestei lucrări sunt „Reclamele influențează substanțial percepția asupra

imaginii corporale” și „Reclamele influențează substanțial comportamentul adolescentului”.
Prima ipoteză vorbește despre un nivel semnificativ în care adolescenții sunt influențați de
reclame în ceea ce privește imaginea corporală, iar a doua prezintă, exact cum am mai menționat,

30
modificările de comportament pe care adolescentul le capătă la vizionarea acestui tip de
publicitate.

3.3 Interpretarea rezultatelor din chestionar

Partea de metodologie a lucrării este prezentată printr-un chestionar de 20 de întrebări.

Am realizat acest chestionar întrucât să aflăm nivelul de influență al publicității asupra
adolescenților, la ce vârstă există o influență mai mare și ce schimbări au loc în comportamentul
și gândirea acestora. De asemenea, am dorit să aflu ce și câte produse de cosmetică sunt
achiziționate și câtă încredere își pun tinerii în ele. Doresc să aflu toate acestea deoarece, exact
cum am mai precizat, știm cât de mult a crescut nivelul de navigare pe internet în ultimii ani și
legătura puternică pe care adolescenții o au cu rețelele de socializare, în care își pun și încrederea.
Chestionarul este alcătuit din 20 de întrebări dintre care 5 de acomodare și într-o mare măsură
sunt întrebări cu răspunsuri unde am dorit să se povestească despre propia experiență sau din
experiența celor cunoscuți. Răspunsurile sunt venite din partea elevilor și studențiilor de până în
24 de ani atât din mediul urban, cât și rural, iar totalul lor este de 55.

La prima întrebare ce vizează aspecte demografice cum ar fi categoria de sex căreia îi

aparțin adolescenții, predomină cei de sex feminin cu o pondere de 56,4%, urmați de adolescenții
de sex masculin cu un procent de 43,6%.

Fig. Nr. 1 Răspuns chestionar – Categoria de gen

31
 A doua întrebare ce vizează categoria de vârstă a adolescenților din acest chestionar
indică faptul că 92,7% au vârsta cuprinsă între 21-24 de ani, urmați de un procent de doar 7,3%
cu vârsta cuprinsă între 15-20 de ani.

Fig. Nr.2 Răspuns chestionar – Categoria de vârstă

A treia întrebare din elementele demografice presupune studiile absolvite. Astfel, se

constată că 69,1% dintre respondenți au absolvit liceul în ultimele studii, urmați de un procent de
25,5% de tineri care au absolvit facultatea, 3,6% au terminat un master și doar 1,8% gimaziu.

Fig. Nr.3 Răspuns chestionar – Categoria de studii

32
 La următoarea întrebare despre ocupație am constatat că 61,8% dintre adolescenți sunt
doar studenți, în timp ce 7,3% sunt elevi, iar restul dintre respondenți sunt angajați în domenii
precum economie, relații clienți, contabilitate, medicină veterinară etc.

Fig Nr.4 Răspuns chestionar – Categoria de locuri de muncă

Ultima întrebare din categoria elementelor demografice indică mediul de proveniență al

adolescenților, participanți la acest chestionar. Astfel, observăm că 85,5% provin din mediul
urban, iar 14,5% sunt din mediul rural.

Fig. Nr. 5 Răspuns chestionar – Mediul de proveniență

33
 Următoarea întrebare ce presupune interesul adolescenților pentru publicitatea din
domeniul cosmeticii, indică faptul că interesul acestora pentru aceste reclame este ridicat la
67.3%, iar doar 32,7% au răspuns că nu sunt interesați de acest tip de publicitate.

Fig. Nr. 6 Răspuns chestionar – Vizionare reclame despre corp și îngrijirea corporală

La următoarea întrebare aflăm care sunt cele mai vizionate reclame din domeniul
cosmeticii și îngrijirii corporale și cât de crescut e interesul adolescenților pentru astfel de
produse și pentru ce brand-uri. Prin urmare, se observă un interes ridicat pentru Nivea, Dove,
Farmec ca și brand-uri, iar ca produse mulți adolescenți sunt interesați de produsele pentru
epilare, îngrijirea feței, tipuri de șampoane, pastile de slăbit, ceaiuri, dar și pentru clinici care
oferă servicii de înfrumusețare corporală.

34
35
 Fig. Nr. 7 Răspuns chestionar – Ultimele 3 reclame vizionate

Următoarea întrebare vizează elementele cu care adolescenții se identifică din aceste

reclame. Prin urmare, aflăm faptul că mulți se identifică cu grija pentru propiul corp, dorința de a
ajunge ca modelul din reclamă sau cu imperfecțiunile din reclamă, dar avem și câțiva respondenți
care nu se identifică cu ceva anume din reclame.

36
 Fig. Nr. 8 Răspuns chestionar – Identificări cu reclame

Întrebarea prezentă vizează autenticitatea promovării unui corp prin intermediul

reclamelor. Dintre corespondenți 83,6% consideră că nu este necesară autenticitatea promovării
unui corp de model prin intermediul reclamelor, iar 16,4% cred că promovarea unui corp de
model în reclame este autentică.

Fig. Nr. 9 Răspuns chestionar – Promovarea unui corp de model în reclame

37
 Următoarea întrebare presupune părerile adolescenților despre propiul corp, astfel,
constatăm că o majoritate se consideră mulțumiți de imaginea corporală, în timp ce alții și-ar dori
o schimbare.

38
 Fig Nr. 10 Răspuns chestionar – Părere despre imaginea corporală

Următoarea întrebare se referă la folosirea produselor prezentate în reclamă și se poate

observa cum majoritatea au refuzat folosirea acestor produse, în timp ce alții au apelat la
cosmetice sau alte brand-uri care nu sunt neapărat promovate.

39
 Fig. Nr. 11 Răspuns chestionar – Folosire produse din reclame

Întrebarea prezentă presupune idealul unui adolescent în legătură cu aceste reclame, câți
adolescenți își doresc să arate ca modelele din reclame. Observăm că un procent de 50,9% nu își
dorește să arate ca un model din reclame, în timp ce 49,1% și-ar dori.

Fig. Nr. 12 Răspuns chestionar – model în reclame

La următoarea întrebare, tinerii au mărturisit că au folosit produse din reclame fără să se

informeze asupra pericolului din spatele lor, anume 70,9%, iar 29,1% au spus că au folosit fără să
se intereseze de cât de mult le pot afecta sănătatea.

40
 Fig. Nr. 13 Răspuns chestionar – Pericolul produselor din reclame

Întrebarea care urmează se referă la folosirea produselor pentru îngrijire corporală, mai
exact, câți tineri folosesc produse pentru îngrijire corporală și care. Cei mai mulți folosesc
șampon, creme de corp, exfoliante, deodorant sau aftershave-uri.

41
 Fig. Nr. 14 Răspuns chestionar – Folosirea produselor de îngrijire corporală

Următoarea întrebare se referă la nivelul de siguranță pe care produsele din reclamă îl

oferă, cu alte cuvinte, tinerii sunt întrebați dacă cred că toate produsele din reclame sunt
sănătoase, iar 90,0% afirmă că nu, urmat de 9,1% care spune că nu.

42
 Fig. Nr. 15 Răspuns chestionar – beneficiile tuturor produselor din reclame

La următoarea întrebare, adolescenții au povestit despre prietenii lor care s-au aflat într-o
situație critică din cauza metodelor nesănătoase de slăbit. O parte au spus că nu cunosc asemenea
cazuri, în timp ce alții au povestit despre prieteni care au suferit de bulimie, anxietate, depresie,
căderea drastică a părului, lipsă de energie după ce au încercat să slăbească rapid.

43
 Fig. Nr. 16 Răspuns chestionar – Metode nesănătoase de slăbit

Întrebarea prezentă presupune achiziționarea produselor de slăbit de către adolescenți,

prin urmare aflăm că 60% dintre adolescenți cunosc prieteni care nu cumpără aceste produse, iar
40% afirmă că au prieteni care achiziționează produse de slăbit.

Fig. Nr. 17 Răspuns chestionar – cumpărare produse de slăbit

La următoarea întrebare, aflăm sursa de informare pe care tinerii o cred benefică în cazul
în care cineva dorește să își îmbunătățească imaginea corporală, astfel 85,5% consideră doctorul
cel mai în măsură să ajute pe cineva în acest caz, 27,7% menționează familia, 25,5% internetul,

44
23,6% prietenii, 5,5% profesorii, iar restul de 1,8% cred în reclame, antrenor de fitness, sport,
nutriționist, dermatologi sau chiar în propia persoană.

Fig. Nr. 18 Răspuns chestionar – Îmbunătățirea imaginii corporale

În continuarea chestionarului, adolescenții sunt întrebați cum și-ar descrie corpul

metaforic. Prin urmare, mulți s-au descris prin fructe precum o pară sau elemente ale naturii cum
ar fi un mugure, trunchi de copac, un pom de primăvară etc.

45
 Fig. Nr. 19 Răspuns chestionar – Corp metaforic

Ultima întrebare din cadrul acestui chestionar se adresează adolescenților care cunosc
prieteni cu probleme psihice precum anxietate sau depresie, comparându-se cu modelele din
reclame. Astfel, 36,4% menționează că nu cunosc asemenea cazuri, în timp ce 30,9% cunosc și

46
restul de 5,5%, 3,6% și 1,8% cunosc prieteni cu o singură problemă sau nu sunt siguri că au
prieteni de acest gen.

Fig. Nr. 20 Răspuns chestionar – Prieteni cu probleme psihice cauzate de reclame

Conform răspunsurilor din cadrul chestionarului realizat în legătură cu influența

publicității asupra imaginii corporale la adolescenți, majoritatea respondenților se lasă într-o
măsură influențați de ceea ce le prezintă publicitatea pentru produsele de modelare și îngrijire a
corpului. Mulți nu își pun încrederea în totalitate în aceste produse, dar există un procent destul
de ridicat care le cumpără pentru o îmbunătățire a imaginii corporale.

47
 Concluzii:

Având în vedere cele prezentate anterior, publicitatea și reclama au rolul de a transmite

mesaje publicitare cu scopul de a promova diverse produse sau servicii de către brand-uri pentru
un public țintă. Cu alte cuvinte, publicitatea este principalul ajutor al companiilor producătoare de
aș aduce la lumină produsele și pentru a le implementa în minte consumatorului, cu scopul ca
acesta să ia în calcul o achiziționare a lor.

În prima parte, am definit pe larg terminologia publicității și a reclamei și am prezentat

scopul acestora în legătură cu promovarea produselor și serviciilor pentru consumatori. După care
am prezentat legătura strânsă dintre publicitate și reclamă, elementele de social media și
televiziune unde urmează să fie difuzate aceste reclame pentru ca produsele să se facă cunoscute
pentru publicul țintă, dar și avantajele și dezavantajele ecranizării lor. În ultima parte a
capitolului, am vorbit despre critica publicității și despre cum cei mai mulți adolescenți își pot
forma o părere despre imaginea corporală din reclame ceea ce nu e mereu sănătos pentru psihicul
lor.

Al doilea capitol vorbește din perspective psihologice despre psihologia publicității,

prezentându-se conceptul de psihologie și relația sa cu publicitatea. De asemenea, vorbim despre
perioada adolescenței, comportamentul specific acelei vârste și imaginea corporală la adolescenți.
Prin urmare, aflăm influențele reclamelor asupra percepției adolescenților, cât sunt de periculoase
și ce modificări apar la nivelul personalității în viața unui adolescent după vizionarea îndelungată
a acestor tipuri de reclame.

Ultimul capitol prezintă partea de metodologie sub forma unui chestionar unde s-au strâns
55 de respondenți. Chestionarul conține 20 de întrebări despre reclame pentru produse de îngrijire
corporală, experiențe din partea adolescenților și păreri despre produsele din acest domeniu.

Așadar, publicitatea a ajuns, în zilele de azi, pe un plan foarte dezvoltat în social media, în
mod special, acolo unde tinerii își petrec cel mai mult timpul pe diverse rețele de socializare. Prin
urmare, reclamele corporale sunt prezente peste tot pe internet și impun anumite standare ale
corpului pe care adolescenții le iau ca atare și vor încerca să se încadreze în ceea ce se prezintă.

48
 Bibliografie:

Nicola, Mihaela, Petre, Dan, Introducere in publicitate, Bucuresti, 2001

Goddart, Angela, Limbajul publicității, Iași, Editura Polirom, 2002.

Chelcea, Septimiu, Psihosociologie aplicată, București, Editura Polirom, 2016.

Moldoveanu, Maria, MIRON, Dorina, Psihologia Reclamei, București, Editura Libra, 1995

Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice, Bucuresti, Editura Economica, 2001

Valentina Marinescu, Metode de Studiu în comunicare, Editura Niculescu, București, 2005

Feeling Good about the Way You Look: A Program for Overcoming Body Image Problems,
Sabine Wilhelm

Diane E. Papalia, Sally Wendkos Olds, Ruth Duskin Feldman, Dezvoltarea Umană, Mc
GrawHill, 2010

Erik H. Erikson, Childhood and Society, Editura WW NORTON & CO, 1994

Surse electronice:

https://docs.google.com/forms/d/e/
1FAIpQLSc4LylP2mbZrf2Nom1gBJFmR895Z7mwSRbDW1b5eruC7HC3-g/viewform

https://clicpsihologic.ro/adolescenta/

http://edu.utgjiu.ro/wp-content/uploads/2018/12/Psihopedagogia-adolescentilor-tinerilor-si-
adultilor.pdf

https://totuldespremame.ro/copilul-tau/carti-de-parenting/imaginea-corporala-la-adolescenti-de-
ce-e-distorsionata-si-ce-e-de-facut

https://www.healthdirect.gov.au/body-image

https://sfaturimedicale.ro/imaginea-corporala/

49
https://ro.veganapati.pt/

https://www.psychologies.ro/revista-psychologies/anchete-si-dosar/adolescentele-si-imaginea-
corporala-2150511?v=f5b15f58caba

https://www.desprecopii.com/info-id-17411-nm-Ce-fac-adolescentii-online-riscuri-si-pericole-
de-care-trebuie-sa-stie-parintii.htm

50