UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE ALE

COMUNICĂRII

DEPARTAMENTUL ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA: COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Metode de cercetare mixte: Analiza de conținut și

studiul de caz

STUDENT: MIRON AMALIA

ANUL I, GRUPA 2

Timișoara, 2019
 Introducere: Pot spune că metoda de cercetare mixtă este formată din cele două metode ce
cercetare, respectiv cantitativă și calitativă. Caracteristicile specifice ale acestei metode sunt:
conținutul social; forma datelor fiind structurată și consolidată metodic în jurul unor parametrii;
metoda de analiză se bazează pe comparații sistematice între grupuri sau cazuri. Este nevoie
conform procedeelor acestei metode, să fie bine cunoscută teoria elaborării întrebărilor și
analizarea corespunzătoare a datelor de cercetare.

Analiza de conținut este o medotă folosită pentru identificarea și evaluarea unor

conținuturi informaționale, pentru a descrie și pentru a analiza conținutul comunicării. Această
comunicare poate fii reprezentată atât prin scris, cât și prin audio sau vizual. După cum definește
și Berelson B. , ”Analiza de conținut reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativă a
comunicării, în scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest al
acesteia.”.1

Definesc studiul de caz drept tehnica utilizată în investigarea completă a unui subiect, a
unei persoane sau grup pentru a evidenția un anumit model social. C. Robson2, definește studiul
de caz ca fiind ”o strategie de cercetare focalizată pe un caz concret care este interpretat în
amănunt, adică prezentând referiri detaliate despre indivizi grupuri organizații cu luarea în
considerare a tuturor particularităților sale contextuale. Aceasta necesită utilizarea mai multor
metode complementare de culegere, analiză, prelucrare și stocarea informațiilor relevante, atât
cantitative cât și calitative.”2

Noțiuni generale: Analiza de conținut este un ansamblu de tehnici în cercetare cantitativă și

calitativă. Caracterul cantitativ al analizei de conținut presupune după părera mea, identificarea
unor caracteristici a textelor analizate pentru a explica aceste feluri de procese specifice. Astfel se
colectează date care mai apoi sunt codificate și se solicită o bună capacitate de cercetare a
parametrilor generali care în final să ofere o ipoteză complexă și adecvată. Pe de altă parte, după

1
Berelson, B., 1952, apud Wimmer, R., Dominick, J., 2010, p. 157

2
C. Robson, Real World Research, U.K. Blackwell Publisher, Oxford, 2002, p. 180-186

2
cum m-am informat, caracterul sistematic presupune existența de simetrie în codificarea datelor
științifice și în procedeele de analiză. Sociologu R. K. Yin susține că studiul de caz poate fi:
explorativ unde cercetarea și colectarea de date poate fi făcută înainte de precizarea ipotezelor;
descriptiv, care se bazează pe relația de tipul cauză-efect astfel încât cazurile sunt legate de o
teorie; sau explicativ în care se cercetează relațiile cauzale pentru a explica fenomenul studiat. Eu
zic că se mai poate clasifica fie ca un caz detaliat sau mai multe.3
Avantaje și limite: Pentru analiza de continut pot preciza că regăsesc ca avantaje: depășirea
afirmațiilor fără acoperirea empirică, evoluția comparativă, costul relativ redus și accesibilitatea
studiilor ”la distanță”. Limitele analizei de conținut sunt: stabilirea obiectivă a grilei de analiză,
și interpretare atitudinilor, valorilor și intențiilor autorului documentului supus pentru investigații.
Am remarcat că pentru studiul de caz sunt disponibile patru surse de date: cele
documentare au ca avantaje accesarea în mod repetat, exactitatea detaliilor și o mai mare
acoperire, iar ca limite: accesibilitatea este slabă, accesul este împiedicat în mod intenționat și
pot avea loc distorsiuni în rapoarte; datele de arhivă: au aceleași avantaje ca și documentarele dar
sunt mai precise și cantitative, limitele sunt aceleași cu cele ale documentarelor dar
accesibilitatea scăzută este din motive de confidențialitate; interviurile au avantaje precum:
obiectivitate și inspirație, astfel că tema studiului de caz reprezintă principalul fundament.
Limitele acestora sunt: deviații cauzate de întrebările formulate greșit, iar așadar a răspunsurilor
și o memorie slabă, iar cei intervievați oferă ceea ce dorește intervavietorul; Observația directă
are ca avantaj: descrierea evenimentelor în timp real, iar ca limite: sunt consumatoare de timp,
iar evenimentele se desfășoară în mod diferit datorată observației.

Etape și unitatea de analiză: Prima etapă a analizei de conținut regăsită este planificarea
cercetării ce constă în identificarea teoriilor, stabilirea ipotezelor, procesul de elaborare și
prelevare. Cea de-a doua etapă constă în culegerea datelor, ceea ce mi se pare a fi cea mai
importantă etapă ce trebuie luată foarte în serios, prin codarea datelor și analiza preciziei codării,
iar în cele din urmă are loc analiza datelor: univariabilă, bivariabilă și multivariabilă. Unitatea
de analiză se clasifică în: unitatea de înregistrare care caracterizează o anumită porțiune a
comunicării; unitatea de context reprezintă o parte a comunicării ce permite verificarea unitatății
3
R.K. Yin, Case Study Research: Design and Method, 2nd edition, U.S.A., California, Thousand Oaks, 1994, p. 196-
200

3
de analiză dacă deține sau nu deține orientare pozitivă ori negativă și unitatea de numărare ce are
funcție de cuantificare. Pe lângă avantajele și mențiunile precizate deja, știm că analiza
conținutului este totodată și un instrument de măsurare ce măsoară validitatea conținutului
analizat. Aceasta examinează măsura în care trăsăturile textului au însemnătate pentru o ipoteză
veridică.

Ca primă etapă a studiului de caz avem proiectarea. Cea de a doua este pregătirea
culegerii datelor prin formularea întrebărilor, înțelegerea problemelor studiate și evitarea
distorsiunilor. Mai apoi are loc culegerea datelor ce conțin întrebările cercetate, respectarea unor
anumite reguli în cercetare precum și prevederea ideilor raportului final al cercetării este
importantă deoarece aceste faze construiesc practic întreg studiul de caz. Astfel că în cele din
urmă avem analiza și elaborarea raportului de cercetare. Ca primă unitate de analiză avem cazul
ce arată care sunt marginiile cercetării.

Concluzie: Prin urmare, metodele de cercetare mixte se concentrează foarte bine pe forma
datelor structurate și consolidate metodic în jurul unor parametrii definitorii respectați de către
analiza de conținut și studiul de caz. Astfel, interpretarea și colectarea datelor, codificarea lor,
stabilirea ipotezelor și procesul de elaborare și prelevare reprezintă o strategie de cercetare
pentru dobândirea cunoștiințelor și pentru dezvoltare.

4
 Bibliografie

DR. Micle Maria, METODE ȘI METODOLOGII DE CERCETARE ÎN SC.

Adina Anastase, Studiul de Caz (https://www.academia.edu/5283310/Studiul_de_caz).

Lector Univ. Dr. Adriana Stefănel, Analiza de Conținut (https://www.academia.edu/5854901/Analiza-de-continut?

email_work_card=view-paper)

Conf. Dr. Valentina Marinescu, Metode și Metodologii de Cercetare în Științele Comunicării

(https://ro.scribd.com/document/22775490/Metode-Si-Tehnici-Cercetare-T3)

Sorin Dan Șandor, Metode și Tehnici de Cercetare în Științele Sociale

(https://moodle.fspac.ubbcluj.ro/pluginfile.php/3692/course/overviewfiles/MTCS_2013-2014.pdf?
forcedownload=1)