ȘCOALA NAȚIONALǍ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

PROIECT DE CERCETARE

Adoptarea în politica sociala şi de ocupare a forţei de muncă

din România a conceptului de flexicuritate

Aplicarea conceptului de flexicuritatea la persoanele până în

35 de ani

Florentina Mădălina Andrescu

Bucureşti

-2013-
 1. Introducere

Conceptul de flexicuritatea pleacă de la premisa că siguranţa locului de muncă nu va mai fi

la fel de importantă daca vor creşte foarte mult şansele găsirii unui nou loc de muncă, iar în
perioada de inactivitate să fii foarte bine protejat social, pe scurt conceptul se referă la ,,protejăm
oamenii, nu locurile de muncă”.

Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Baroso, descrie conceptul de flexicuritate ca

pe ,,o garanţie faţă de angajatori şi angajati, că au parte atât de flexibilitatea, cât şi de
securitatea necesară.’’1

Prin acest proiect de cercetare vreau să subliniez importanţa şi evoluţia conceptului de

flexicuritate pe piaţa forţei de muncă din România. Pentru acest lucru am ales să identific
schimbările care au avut loc atât în viaţa profesională cât şi în cea personală la persoanele cu
vârsta până în 35 de ani.

Prin identificarea schimbărilor ce au avut loc în viaţa profesională şi persoanală a unui

indivd de-a lungul a cel puţin 10 ani doresc să dovedesc importanţa aplicării directivei de
flexicuritate în legislaţia pieţei forţei de muncă din România.

Evaluarea conceptului de flexicuritate, raportându-ne la indivizii de pe piaţa forţei de muncă

din România, este importantă atât pentru angajatori, deoarece prezintă evoluţia în bine sau în rău
a unui posibil viitor angajat, cât şi pentru angajaţi deoarece aceştia pot vedea că se poate evolua
dacă primeşti sprijin atât de la stat cât şi de la angajatori.

Prin acestă lucrare doresc să ofer o perspectivă despre modul cum a evoluat conceptul de
flexicuritate pe piaţa forţei de muncă din România. Pentru acest lucru mă voi folosi de metoda
analizei de documente, date statistice dar şi de instrumentul de cercetare chestionarul.
Chestionare pe care le voi aplica persoanele care au lucrat cel puţin 10 ani şi care nu depăşesc
vârsta de 35 de ani.

1
Maarten Keune and Maria Jepsen, Not balanced and hardly new:the European Commission’s quest
for flexicurity, European Trade Union Institute for Research, Education and Health and Safety (ETUI-REHS), 2007, p.8
 Ȋntrebări de cercetare

1. Ȋn ce mod evoluează viaţa profesionala a unui individ în urma aplicării directivei de

flexicuritate?

2. Care sunt avantajele flexibilizării şi securizării pieţei forţei de muncă pentru angajatori,
dar pentru angajaţi?

a. Ce părere au angajatori despre conceptul de flexicuritate? Ȋn ce mod cred că le

influenţează afacerea?
b. Ȋn ce fel schimbă directiva de flexicuritate codul muncii?
c. Ȋn ce mod evoluează relaţia dintre angajat şi angajator?
d. Ȋn ce fel se schimbă viaţa personală a angajatului? Are mai mult timp liber sau
nu ?
e. Contribuie conceptul de flexicuritatea la evoluţia unui angajat? La îmbunătăţirea
cunoştinţelor şi aptitudinilor?
f. Ajută flexicuritatea la evitarea momentelor de criză financiara?

2. Literatura de specilaitate relevantă

Flexicuritatea a apărut pe agenda dezbaterilor publice şi politice din Europa încă din anii
1990, ca o strategie de consolidare atât a flexibilităţii, cât şi a securităţii pe piaţa muncii.
Conceptul de flexicuritate a fost prezentat pentru prima dată în concluziile preşedenţiei
Consiliului European de la Bruxelles din martie 2006. Ulterior, flexicuritatea a devenit o temă de
interes în dezbaterile politice europene ce s-a concretizat în mai multe lucrări şi documente
strategice elaborate de Comisia Europeană, Comitetele pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru
protecţia socială, Comitetul Economic şi Social şi partenerii sociali din Europa.2
Comunicare Comisiei defineşte flexicuritatea ca fiind o strategie integrată de consolidare
simultană a flexibilităţii şi securităţii pe piaţa forţei de muncă. Flexibilitatea se referă la
schimbările profesionale pe parcursul vieţii: de la şcoală la un loc de muncă, de la un loc de
muncă la altul, între şomaj sau inactivitate şi locul de muncă, de la locul de muncă la pensionare.

2
Fundaţia Europeanaă pentru ȊȊmbunaă taă ţirea Condiţiilor de Viaţaă şi de Muncaă , Ce de-a doua etapaă a
flexisecuritaă ţii: o analizaă a practicilor şi politicilor statelor member, rezumat disponibil la
http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2011/831/ro/1/EF11831RO.pdf accesat in data de 21.03.2013
Aceasta ţine de progresul lucrătorilor spre locuri de muncă mai bune (,,mobilitatea ascendentă”)
şi de dezvoltarea optimă a talentului. Flexibilitatea nu se referă la o mai mare libertate a
societăţilor de a anagaja sau concedia şi nu implică caducitatea contractelor pe perioada
nedeterminată. De asemenea, flexibilitatea susţine o organizare flexibilă a muncii, capabilă de a
răspunde eficient noilor cerinţe şi competenţe de productivitate şi îmbunătăţirea relaţiei dintre
viaţa profesională şi cea personală.3 Prin termenul de flexibilitate se formează o legatură de
interdependenţă între viaţa profesională şi cea privată. Practic, flexibilitatea muncii preia efectul
de spillover, deoarece un angajat pentru a da dovadă de eficienţă maximă are nevoie de o viaţă
personală stabilă, fără probleme care să îi afecteze munca. Astfel, se creeză o relaţie de
interdependenţă, unde problemele dintr-un sector, fie el politic, profesional sau personal, se
rezolvă apelând la alte sectoare. Securitatea pe piaţa forţei de muncă nu se referă doar la
păstrarea locului de muncă. Aceasta reprezintă mijlocirea dezvoltării competenţelor care permit
progresul în viaţa profesională şi sprijinul în găsirea unui loc de muncă. De asemenea se referă la
ajutoare de şomaj adecvate şi la oportunităţi de formare profesională pentru toţi lucrătorii, cu
accent pe cei cu nivel scăzut de calificare şi pe cei în vârstă.4
Scopul directivei de flexicuritatea este acela de a asigura siguranţa ocupaţiei şi
securitatea socială, reconcilierea vieţii profesionale cu cea de familie şi joacă un rol esenţial în5 :
 consolidarea dialogului social instituţionalizat
 îmbunătăţirea productivităţii, inovaţiei şi a competitivităţii
 asigurarea egalităţii de gen şi solidarităţii între generaţii
 reconcilierea vieţii profesionale cu cea de familie
 dezvoltarea durabilă a societăţii
Sursele folosite sunt în principal studii de specialitate, care vorbesc despre conceptul de
flexicuritate în general, dar şi despre aplicarea lui în România. Am folosit surse primare de la
instituţii specializate, cum sunt Comisia Europeană, Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de

3
Ministerul Municii Familiei şi Egalitaă ţii de ȘȘ anse Direcţia Programe şi Ștrategii Forţa de Muncaă ,Raport
Flexisecuritatea,Bucureşti 2007,p.3 disponibil online la
http://www.mmuncii.ro/pub/img/site/files/86841e0957973ded95bfd76f11c94aed.pdf accesat in data de
20.03.2013.
4
Ȋordan Gheorghe Baă rbulescu,Alice Ȋancu,Oana Andreea Ȋon,Nicolae ToderasȘ ,Ștudii de strategie sȘ i politici
2010, nr. 1„Tratatul de la Lisabona.ȊmplicatȘii asupra institutȘiilor sȘ i politicilor romaâ nesȘ ti”,Ȋnstitutul European
din Romaâ nia, 2011 p.31
5
„Raă spunsul pieţei muncii romaâ neşti la crizaă : creşterea flexibilitaă ţii şi adaptabilitaă ţii îântreprinderilor şi
consolidarea securitaă ţii lucraă torilor”, Contract nr.: POȘDRU/63/3.2/Ș/41637 , disponibil online la
http://flexicovery.ro/pics/roma/comunicate/seminarii/Prezentare_RADET_Bucuresti.pdf accesat in data de
07.05.2013
Șanse, Fundaţia Europeană pentru Ȋmbunătăţirea Condţiilor de Viaţă, dar şi surse secundare cum
este lucrarea ,, Tratatul de la Lisabona.Implicaţii asupra instituţiilor şi politicilor româneşti”.

3. Metodologia

După cum am spus şi mai sus lucrarea de faţă doreşte să identifice evoluţia conceptului de
flexicuritate pe piaţa forţei de muncă din România. Pentru acest lucru sunt necesare informaţii
despre evoluţia angajaţiilor, de aceea m-am gandit să aplic chestionare persoanelor care au
muncit cel puţin 10 ani şi care nu depăşesc vârsta de 35 de ani.

Ȋn principiu doresc să folosesc date cantitative, metoda pe care o folosesc este analiza de
documente si metoda sondajului de opinie, iar ca instrument de cercetare chestionarul. Mă
folosesc şi de date statistice culese din Eurobarometru sau din studiile realizate de Institutul
Naţional de Statistică.

Instrumente de cercetare

Instrumentul principal de cercetare va fi chestionarul structurat, dar nu voi exclude nici

instrumente precum interviul sau discutii informale cu oamenii.

Rezultatele aşteptate

Rezultatele aşteptate reprezintă rezolvarea ipotezei de cercetare şi oferirea răspunsurilor la

întrebările de cercetare. La finalul cercetării mă aştept ca rezultatele să fie folosite atât de
publicul interesat cât şi de angajatori ai marilor companii, care să poată vedea dacă directiva de
flexicuritate este întradevăr în avatajul lor sau nu. Nu în ultimul rând, doresc să aduc în prim plan
evoluţia pe care un angajat o are în urma aplicării conceptului de flexicuritate pe piaţa muncii din
România.
 Bibliografie:

 Iordan Gheorghe Bărbulescu,Alice Iancu,Oana Andreea Ion,Nicolae Toderaş,Studii de

strategie şi politici 2010, nr. 1„Tratatul de la Lisabona.Implicaţii asupra instituţiilor şi
politicilor româneşti”,Institutul European din România, 2011
 Maarten Keune and Maria Jepsen, Not balanced and hardly new:the European
Commission’s quest for flexicurity, European Trade Union Institute for Research,
Education and Health and Safety (ETUI-REHS), 2007
 Paul Ivan, Mihai Panaite, Ciprian Ciucu, Ropbert Uzuna, Uniunea Europeană se
adaptează din mers Tratatului de la Lisabona-Priorităţile președinției spanioleşi interesele
României, Centrul Roman de Politici Europene, Policy Memo nr 6,ianuarie 2010
 Fundaţia Europeană pentru Ȋmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, Ce de-a doua
etapă a flexisecurităţii: o analiză a practicilor şi politicilor statelor member, rezumat
disponibil la http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2011/831/ro/1/EF11831RO.pdf
accesat in data de 21.03.2013
 Ministerul Municii Familiei şi Egalităţii de Șanse Direcţia Programe şi Strategii Forţa de
Muncă,Raport Flexicuritatea,Bucureşti 2007, p.3 disponibil online la
http://www.mmuncii.ro/pub/img/site/files/86841e0957973ded95bfd76f11c94aed.pdf
accesat in data de 20.03.2013.
 ,,Răspunsul pieţei muncii româneşti la criză: creşterea flexibilităţii şi adaptabilităţii
întreprinderilor şi consolidarea securităţii lucrătorilor”, Contract nr.:
POSDRU/63/3.2/S/41637, disponibil online la
http://flexicovery.ro/pics/roma/comunicate/seminarii/Prezentare_RADET_Bucuresti.pdf
accesat in data de 07.05.2013