CATEVA CONSIDERENTE PRIVIND CONTRACTELE DE MUNCA ATIPICE ALE EXPERTILOR

IN PROIECTE EUROPENE:CONTRACTE PE DURATA DETERMINATA,CONTRACTE ON-LINE

INTRODUCERE – CONTRACTELE ATIPICE IN CONTEXT EUROPEAN

Contractele de munca atipice se referă la raporturile de muncă care nu respectă caracteristicile tipului standard
de angajare - cu normă întreagă, regulat, pe durată nedeterminată, cu un singur angajator de-a lungul unei
perioade lungi de timp. În statele membre,flexibilitatea muncii reprezintă unul dintre instrumentele politicilor
privind ocuparea forței de muncă , in cadrul masurilor active destinate somerilor Dar in oglinda cu rolul pozitiv
si avantajul flexicuritatii se afla riscul precaritatii muncii Au apărut astfel si forme „foarte atipice” de angajare,
cum ar fi contractul de muncă cu o durată mai mică de șase luni, un program de muncă sub zece ore și contracte
de muncă nescrise. Aceste forme de ocupare a forței de muncă sunt întâlnite mai cu seamă în rândul lucrătorilor
tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 29 de ani sau al celor trecuți de 50 de ani, al femeilor și al lucrătorilor slabi
calificați. Lucrătorii angrenați în formele de angajare „foarte atipice” au parte de mai puțină formare
profesională, au perspective profesionale mai limitate și un venit mai mic în comparație cu alte categorii de
lucrători, având astfel un statut de angajare mai precar.

De aceea . la nivelul Uniunii Europene, in special dupa 2009, tinind seama de efectele crizei economice
mondiale s- a intervenit cu politici specifice la nivelul Comisiei Europene,cu masuri si recomandari ale
Parlamentului European.In acest sens inca din 2010 Parlamentul European a elaborat un Raport referitor la
contractele atipice, securizarea parcursului profesional, flexisecuritate și noile forme de dialog
social(2009/2220(INI)) si a fost lansata Propunerea Parlamentului European referitoare la contractele atipice,
securizarea parcursului profesional, flexisecuritate și noile forme de dialog social(2009/2220(INI )In raport se
exprima convingerea că” punerea în aplicare energică a strategiilor de flexisecuritate poate contribui la lupta
împotriva muncii în condiții ilegale și la diminuarea atracției formelor de angajare „foarte atipice””. Este
interesant de precizat faptul ca in Expunerea de motive.Raportorul subliniaza necesitatea unor masuri in
domeniul flexisecuritatii si contractelor atipice

• „Intrucât munca atipică s-a dezvoltat semnificativ din 1990, iar pierderile de locuri de muncă ca urmare a
crizei economice actuale au vizat în primul rând sectorul atipic;

• întrucât noile tipuri de contracte cu una sau mai multe dintre următoarele caracteristici sunt clasificate
drept forme de angajare „atipice”: munca cu fracțiune de normă, munca ocazională, munca temporară,
munca pe durată determinată, munca la domiciliu și munca la distanță, munca cu o normă parțială de cel
mult 20 de ore pe săptămână;

• întrucât nevoia de contracte flexibile a fost subliniată în repetate rânduri;întrucât globalizarea și

progresele tehnologice rapide provoacă restructurări economice profunde, dând naștere unor schimbări în
ceea ce privește raporturile de muncă și conținutul sarcinilor lucrătorilor, precum și unor valuri succesive
de întreprinderi individuale în toate sectoarele de activitate și grupele de vârstă, creând nevoia de
redefinire a raporturilor de muncă, în scopul de a evita denaturările (cum ar fi fenomenul „falșilor”
lucrători independenți);

• întrucât evaluarea flexisecurității este complexă și abordarea holistică este esențială, în special în lumina
modificărilor pe care actuala criză le poate induce și în comportamentul întreprinderilor, incitându-le să
se angajeze în raporturi de muncă din ce în ce mai puțin protejate și extrem de precare;

Subliniind ca de aceea sunt necesare orientări clare și măsuri concrete pentru garantarea muncii decente și a
unor locuri de muncă de calitate și crearea de oportunități de angajare durabile în cadrul Strategiei UE 2020
si invită Comisia să evalueze eforturile făcute de Misiunea pentru flexisecuritate, invită statele membre să
realizeze o aplicare mai echilibrată și mai echitabilă a principiilor de flexisecuritate și subliniază că învățarea
reciprocă și schimbul de bune practici, ca și metoda deschisă de coordonare (MDC) sunt instrumente
esențiale pentru a coordona diferitele moduri de derulare ale politicilor statelor membre; cu toate acestea,
constată că MDC ar putea fi îmbunătățită și că, pentru a spori eficacitatea, guvernanța MDC trebuie
consolidată;
 In Raport se ia de asemenea act de distincția făcută de către Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea
Condițiilor de Viață și de Muncă între raporturile de muncă atipice și cele foarte atipice; Se consideră că
multe forme de raporturi de muncă atipice sunt opțiuni importante pentru persoanele care au responsabilități
de îngrijire, pentru studenți și alte persoane care se bazează pe contracte pe termen scurt și pe munca cu
fracțiune de normă, de exemplu, pentru a câștiga un venit suplimentar; subliniază că este vital ca lucrătorii
angajați în raporturi de muncă atipice să aibă drepturi minime și să fie protejați de exploatare;

Se recomandă ca lucrătorii cu contracte atipice să facă obiectul directivelor UE existente care vizează
categoriile de lucrători din cadrul UE, inclusiv Directiva privind timpul de lucru (1993/104/CE), Directiva
privind munca prin agent de muncă temporară (2008/104/EC), Directiva privind munca pe fracțiune de
normă (1997/81/EC) și Directiva Consiliului privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată
(1999/70/CE);

De asemenea in Raport se observă că tendința de creștere a proporției contractelor atipice are o puternică
dimensiune de gen și intergenerațională, deoarece femeile, lucrătorii în vârstă și cei tineri sunt reprezentați în
mod disproporționat în munca atipică; Se observă că în unele sectoare se înregistrează schimbări structurale
rapide;De aceea Parlamentul European in Rezolutia sus mentionata invită statele membre și Comisia să
cerceteze motivele acestei tendințe, să ia măsuri adecvate și orientate în domeniile relevante pentru a combate
acest dezechilibru prin facilitarea tranziției către contracte de muncă permanente și, în special, prin promovarea
unor măsuri de conciliere a vieții profesionale, a vieții de familie și a vieții private, atât pentru bărbați, cât și
pentru femei, printr-un accent sporit pe dialogul social cu reprezentanții lucrătorilor din cadrul întreprinderilor
și să monitorizeze și să facă publică reușita măsurilor respective
In acest context european evolutia din 2010 pana in prezent a diferitelor contracte atipice a fost determinata
si de evolutia tehnologica aducand in planul contractelor de munca tot mai mult teleworkingul, munca la distanta
prin intermediul tehnologiei,atat la nivel global cat si european dar si national.Globalizarea afacerilor si
tehnologiilor comunicatiei au impus inclusiv in plan national reglementarea teleworking-ului, proiectul legislativ
al Legii teleworking-ului, promovat de Guvern fiind votat in 27.10.2017 de Senat ca prima Camera
sesizata,intrand in procedura legislativa la Camera Deputatilor in calitate de Camera decizionala.

Dar un alt aspect interesant al contractelor atipice cu care este confruntata Romania este cel legat de contractele
de munca ale expertilor implicati in derularea proiectelor europene.In acest sens este interesant de analizat o
speta recenta a Tribunalului Brasov,din 16.04.2017 care subliniaza natura atipica a raporturilor de munca ale
expertilor in cadrul proiectelor europene

2.CONTRACTELE INDIVIDUALE DE MUNCĂ ÎNCHEIATE ÎNTRE PERSOANE FIZICE ÎN

CALITATE DE EXPERŢI DESEMNAŢI ŞI PERSOANE JURIDICE ÎN DERULAREA UNOR
PROIECTE POSDRU FINANŢATE DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN -CONTRACTE ATIPICE DE
MUNCĂ-Sentinţă civilă 496/A din 16.04.2017

Sentinta civila in apel, vine sa reconfirme considerentelor deciziei de HP 5/23.06.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie aratand „Contractele individuale de muncă încheiate între persoane fizice în calitate de experţi
desemnaţi şi persoane juridice în derularea unor proiecte POSDRU finanţate din Fondul Social European au
natura unor contracte atipice de muncă chiar dacă sunt intitulate contracte individuale de muncă sau de prestări
servicii ”.In apel se constată că, prin sentinţa civilă nr.961/30.05.2016, Tribunalul Braşov a dispus următoarele.A
admis în parte acţiunea formulată de reclamanta B. în contradictoriu cu pârâta ASOCIAŢIA A., şi în consecinţă :

A obligat pârâta la plata către reclamantă a drepturilor salariale cuvenite şi neacordate pentru perioadele
11.03.2015-31.03.2015 şi 01.05.2015- 30.06.2015, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală de la data
naşterii drepturilor şi până la data plăţii efective.Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut următoarele.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 25.01.2016, sub nr. de mai sus, reclamanta B. a
solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâta Asociaţia A. să se dispună obligarea acesteia să-i calculeze şi să-i
plătească suma de aproximativ 6.000 lei reprezentând drepturi salariale neachitate pentru perioada 11.03.2015-
30.06.2015 şi la actualizarea acestor sume cu indicele/rata inflaţiei şi cu rata dobânzii legale de la data la care
trebuia efectuată plata şi până la data plăţii efective.

Reclamanta a fost salariata pârâtei Asociaţia A., în temeiul contractului individual de muncă încheiat pe durată
determinată de 10 luni şi înregistrat sub nr. 100/10.03.2015, în funcţia de expert coordonator, fiind stabilit un
salariu de bază brut de 2.800 lei Raporturile de muncă dintre părţi au încetat în data de 30.06.2015, ca urmare a
cererii depuse de către reclamantă prin care a solicitat încetarea contractului cu acordul ambelor părţi Tribunalul
reţine că potrivit art.161 din Codul muncii salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale
angajatorilor iar conform art.168 din acelaşi act normativ, plata salariilor se dovedeşte prin semnarea statelor de
plată, precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul
îndreptăţit.

În speţă, pârâta a depus la dosar numai dovada achitării sumei de 1.587 lei cu titlu de drepturi salariale pentru
luna aprilie 2015, sumă care a fost recunoscută şi de către reclamantă.În ce priveşte excepţia de neexecutare a
contractului invocată de către pârâtă, tribunalul reţine că potrivit art.278 alin.1 din Codul muncii, dispoziţiile
acestui act normativ se întregesc cu celelalte dispoziţii cuprinse în legislaţia muncii şi, în măsura în care nu sunt
incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispoziţiile legislaţiei civile.

În speţă, pârâta a invocat excepţia de neexecutare a contractului motivat de faptul că reclamanta nu şi-ar fi
respectat sarcinile de serviciu, stabilite prin contractul individual de muncă şi fişa postului dar asa cum arata
instanta o astfel de faptă s-ar încadra în noţiunea de abatere disciplinară, astfel cum este definită de art.247 alin.2
din Codul muncii.În aceste condiţii, abaterile disciplinare pot fi constatate numai prin urmarea de către angajator
a procedurii speciale reglementate în acest sens de Codul muncii şi emiterea unei decizii de sancţionare
disciplinară, pe care salariatul să o poată contesta în faţa instanţei competente în acest sens.Aşadar, invocare
excepţiei de neexecutare a contractului individual de muncă este incompatibilă cu specificul raporturilor de
muncă, angajatorul dispunând de prerogativa disciplinară pentru a putea sancţiona eventuale nerespectări a
prevederilor contractuale sau legale de către salariat.

În speţă, pârâtă nu a dovedit că pe parcursul derulării raporturilor de muncă ar fi intervenit vreuna din situaţiile
enunţate anterior care să o îndreptăţească să nu achite drepturile salariale cuvenite reclamantei iar conform
prevederilor pct.M.3 lit. e din contractul individual de muncă încheiat între părţi, pârâta era cea care dispunea de
prerogativa disciplinară, pe care însă nu a exercitat-o.Împotriva acestei sentinţe a formulat apel in termen,
motivat pârâta Asociaţia A. criticând sentinţa pentru nelegalitate si netemeinicie. Solicită admiterea apelului
formulat, anularea sentinţei atacate în temeiul art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, arătând că instanţa de fond
nu a înţeles să intre în cercetarea fondului. Totodată susţine şi soluţia schimbării în tot a sentinţei atacate în
sensul respingerii cererii de chemare in judecată ca neîntemeiată.

Susţine că în mod greşit instanţa de fond a înlăturat apărarea pârâtei constând în excepţia de neexecutare a
contractului, interpretând contractul dintre cele doua părţi ca fiind un veritabil contract individual de muncă,
deşi, prin prisma unor drepturi şi obligaţii directe faţă de autoritatea contractantă C., reclamanta se află sub un
raport de muncă atipic.

Susţinerile reprezentantului reclamantei cu privire la faptul că, pârâta putea să achite, raportat la activitatile
efectiv prestate de către reclamanti, o parte din drepturile salariale aferente acestor activitaţi efectiv prestate de
către pârâtă, sunt neîntemeiate, întrucât aceste activităţi trebuiau şi puteau fi efectuate în integralitate, având în
vedere faptul că, pârâta la termenele stabilite de către autoritatea contractantă era obligată a transmite rapoartele
de activitate aferente activitatiilor prestate de către aceasta conţinând toate datele, informaţiile detaliate, precum
şi toate aspectele necesare aşa cum acestea au fost stabilite de către autoritatea contractantă, aspecte care odată
încălcate sau transmise cu întârziere conduc la concluzia clară că atribuţiile nu au fost îndeplinite.

În ceea ce priveşte susţinerile instanţei de fond cu privire la aspectele care vizează posibilitatea şi chiar
necesitatea de a se proceda la demararea procedurii cercetării disciplinare dispusă asupra reclamantei în calitatea
acesteia de angajat al intimatei arată că aceste raporturi de muncă îmbracă o formă atipică şi trebuie cercetate ca
atare şi nu interpretate ca şi şabloane ale litigiilor de muncă. Astfel, motivele care au condus la imposibilitatea de
a se proceda la o cercetare disciplinară sunt cele care vizeazeză natura şi motivele care au condus la încheierea
acestui contract de muncă.

Drepturile salariale aferente lunilor în care reclamanta susţine că şi-a îndeplinit toate atribuţiile de serviciu au
fost declarate de către autoritatea contractantă neeligibile şi prin urmare nu au fost decontate sumele de bani ce
rezultau din desfaşurarea relaţiilor de muncă.

Angajatorul ca urmare a neîndeplinrii corespunzătoare a sarcinilor de serviciu în ceea ce o priveşte pe

reclamanta intimată, această entitate a suferit un prejudiciu prin declararea ca neeligibile a unor sume de bani
constând printre altele şi în drepturile salalriale cuvenite reclamntei intimate din prezenta cauză.

Instanta de apel arata ca in mod eronat şi total nelegal instanţa de fond a dispus aplicarea la sumele aşa zis
restante a dobânzii legale si a indicelui de inflaţie, aspecte prevederilor cu privire la îmbogăţirea fără just
temei.Raportat la toate responsabilităţile trasate în sarcina reclamantei din prisma necesităţii de implementare a
Proiectului, învederează instanţei de judecată faptul că, aceasta, cu încălcarea prevederilor contractuale şi legale
în cauză, nu şi-a îndeplinit sarcinile şi responsabilităţile stabilite în sarcina sa, faptele sale conducând la
imposibilitatea de a depune întreaga documentaţie care a stat la baza implementării efective a proiectului.

Instanta subliniaza de asemenea ca Intimata B. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului.
Susţine că a primit de la apelantă cu titlul de salariu pentru activitatea prestată doar suma de 1586 lei, pentru luna
aprilie. Arată că a fost implicată în derularea proiectului GUIDE, însă nu a primit drepturile băneşti cuvenite
conform contractului individual de muncă. Obligaţia plaţii drepturilor salariale revenea Asociaţiei A.. Potrivit
contractului, intimata susţine că avea doar atribuţii de întocmire a Rapoartelor de activitate, lucru pe care l-a
realizat, nu şi atribuţia de transmitere a acestor rapoarte.In apel s-a administrat proba cu interogatoriul intimatei.

Analizând apelul formulat, în raport de motivele de apel invocate şi în temeiul art. 476 şi art. 477 Cod procedură
civilă, instanţa constată că este întemeiat.

Solicitarea apelantei de a fi aplicate dispoziţiile art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă privitoare la anularea
sentinţei pentru necercetarea cauzei în fond, nu se impun a fi aplicate în speţă, deoarece, instanţa de fond a
analizat cererea reclamantei pe fond, stabilind că este întemeiată, chiar dacă a înlăturat apărarea pârâtei Asociaţia
A. constând în excepţia de neexecutare a contractului.

În concret, instanţa de apel constată că sunt fondate motivele de apel ce tind la schimbarea sentinţei pentru
criticile ce ţin de interpretarea contractului individual de muncă nr. 100/10.03.2015.

Deşi pârâta a explicat la fond prin întâmpinare că prezentul contract de muncă încheiat între părţi este un
contract atipic având in vedere ca s-a încheiat tocmai in scopul derulării programului POSDRU, totuşi instanţa
de fond a înlăturat excepţia de neexecutare a contractului pornind de la argumentul ca acest contract individual
de munca determina intre părţi un veritabil raport de munca supus exclusiv legislaţiei codului muncii, ceea ce
impune angajatorului obligaţia de plata a salariului.

Instanta de apel arata ca soluţia instanţei de fond este greşita având în vedere că a nesocotit raporturile
contractuale dintre apelantă şi finanţatorul proiectului POSDRU 184/5.2/S/Axa prioritara 5, proiectul fiind
finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-
2013, după cum rezultă din fişa postului aflată la fila 30 din dosarul de fond necontestată de părţi. Natura
juridica a acestui contract, încheiat între apelantă şi intimată nu este tipică unui contract individual de muncă aşa
cum a stabilit instanţa de fond, iar dezlegări cu privire la caracteristicile şi regimul juridic al unor astfel de
contracte în care finanţarea este efectuată în cadrul unor programe europene cu fonduri europene a fost dată de
ICCJ prin decizia nr. 5/23.06.2014 pronunţată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată
în MO 686/19.09.2014.

„Contractele, convenţiile încheiate cu specialiştii implicaţi în proiecte, deşi intitulate contracte de muncă, nu
prezintă, totuşi, caracteristicile tipice ale unor astfel de contracte. Dimpotrivă, este vădită natura lor juridică
civilă, fiind încheiate punctual, în legătură cu activităţi şi servicii expres individualizate, prestate de specialiştii
respectivi în cadrul larg al activităţilor desfăşurate în temeiul proiectului finanţat din fonduri comunitare,
respectiv din împrumuturi externe, în schimbul unei contraprestaţii, plata cuvenită, care a fost negociată între
părţi” s-a stabilit de ICCJ prin decizia indicata.

Chiar dacă situaţia de fapt din prezenta speţă nu este identică celei din cauza în care s-a pronunţat decizia ICCJ
menţionată, dezlegările date cu privire la natura contractelor încheiate cu experţii din cadrul acestor proiecte
sunt opozabile si prezentei cauze din moment ce este vorba tot de desfăşurarea şi plata proiectului POSDRU
Axa prioritara 5. Astfel, s-a stabilit că modalitatea de plată a persoanelor implicate în activităţile din cadrul
proiectelor a fost determinată prin încheierea unor contracte, în care sunt prevăzute atât activitatea prestată de
către specialiştii respectivi în desfăşurarea proiectului, cât şi suma de bani reprezentând plata acordată pentru
prestaţie.Aşadar, întrucât prin contractele respective creanţa este stabilită în integralitatea ei, fiind determinată
exact suma ce reprezintă plata acordată specialiştilor, în temeiul unor clauze contractuale asumate de părţi,
această sumă nu mai poate fi modificată, ulterior, prin voinţa exclusiva a părţilor semnatare ale CIM.

Prin urmare, contractul în speţa este unul atipic celui de munca, drept pentru care nu-i sunt aplicabile
exclusiv dispoziţiile din codul muncii, părţile putând invoca excepţia neexecutării contractului aplicabilă
contractelor civile.

Dacă „exceptio non adimpleti contractus" este primită, ca şi mijloc de apărare aflat la dispoziţia uneia dintre
părţile contractului sinalagmatic pe care îl exercită în cazul în care i se pretinde executarea obligaţiei ce-i
incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să-şi execute propriile obligaţii, instanţa de apel
analizând probatoriul administrat la fond, respectiv înscrisurile depuse de părţi, constată că, există suficiente
dovezi care să stabilească o neîndeplinire corespunzătoare a atribuţiilor din fişa postului de către intimata
reclamantă. Din corespondenţa purtată între intimată şi colaboratoarea sa D. - fila 35-42 dosar fond rezultă că
intimata a întocmit cu întârziere (raportul din luna iunie) dar şi defectuos (raportul pe luna martie), rapoartele
lunare despre care se făcea vorbire şi în fişa postului, fiindu-i chiar restituit pentru completări (raportul pentru
luna mai).

Tocmai de aceea, sumele solicitate la plata de intimată, în calitate de expert, în baza statelor de plată întocmite de
acesta pentru luna martie 2015 nu au fost aprobate la plata efectivă, fiind declarate neeligibile de finanţator după
cum rezultă şi din înscrisul fila 72 dosar fond înregistrat sub nr. xx24/17.08.2015 la OIRPOSDRU – Regiunea
Centru. Aceeaşi situaţie a fost prezentată de apelanta pârâta şi pentru sumele pretinse de intimată pentru lunile
mai şi iunie, fiind declarate neeligibile. Doar pentru luna aprilie 2015 s-a aprobat ca plată eligibilă suma de 1587
lei către intimată conform aceluiaşi înscris fila 72 dosar fond.

Nu se poate reţine că atribuţiile intimatei constau doar în întocmirea rapoartelor, fără obligaţia de transmitere a
acestora, având în vedere că în fişa postului este descrisă o astfel de atribuţie. Ori, din corespondenţa purtată
între intimată şi D. rezultă că întocmirea rapoartelor lunare de către intimată presupunea implicit şi trimiterea lor
în format editabil, ceea ce nu poate constitui o apărare fondată pentru respingerea apelului.

În consecinţă, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa admite apelul formulat şi schimba în tot
sentinţa atacată în sensul respectiv
CONCLUZII

Am considerat important sa prezint aceasta speta,dat fiind noutatea si utilitatea ei in corelatie cu Decizia ICCJ
HP 5/23/06/2014,accentuind asupra naturii contractului de munca si calificarii raporturilor de munca ale
expertilor in proiectele europene, in locul prezentarii tuturor etapelor contractului de munca, de la negociere la
incheiere , la derularea raporturilor de munca si stingerea acestor raporturi de munca,tinind seama si de
perspectiva personala a expertului in accesarea fondurilor europene care a fost implicat atat in proiecte europene
de tip PHARE anterior intrarii Romaniei dar si ulterior in procesul de selectie ca expert.Desi experienta
personala difera de cea din speta, contractul meu de colaborare de la vremea aceea(1995-1996) usor ar putea fi
calificat azi drept contract de munca pe durata determinata cu aspecte fundamentale de teleworking, activitatea
fiind predominant realizata prin mijloacele tehnologiei informatiei, nu la sediul Fundatiei care derula proiectul
ci in orice locatie care imi permitea folosirea laptop-ului ( inclusiv domiciliu).

Dar in acelasi timp fiind vorba de un contract privind redactarea primului Manual operational pentru Incubatoare
de afaceri in care am avut rolul de expert dar si de co-autor al Manualului a avut caracteristicile unui contract
civil in care exceptia de neexecutare a contractului ar fi putut fi invocata daca ar fi fost cazul.Contractul meu s-a
desfasurat fara incidente, lucrarile fiind realizate in termen si la calitatea ceruta, manualul fiind ulterior publicat
conform cerintelor proiectului european de tip PHARE

Speta prezentata alaturi de exemplificarea experientei personale reflecta particularitatile muncii de expert in
cadrul proiectelor europene . caracterul interpretativ al raporturilor de munca care pot imbraca forma contractului
de munca pe durata determinata, a contractului de munca atipic chiar cu recalificarea acestor raporturi de munca
ca raporturi considerate initial drept contracte de munca individuale tipice si ulterior prin actiune in instanta ca si
contracte atipice.