SALARIZAREA FUNCTIONARILOR PUBLICI IN: GERMANIA,

SPANIA, FRANTA, BELGIA SI DANEMARCA

Managementul publ! este o perspectiva a guvernelor si a administratiilor non-
profit care sustin ca managementul sectorului public si privat se aseamana in cele mai
multe feluri. Astfel, el reprezinta unelte ale managementului care ii invata pe birocratii-
publici sau privati- si care sunt aplicate pentru a maximiza eficienta si eficacitatea
guvernului.
Scopul managementului public in institutiile administratiei publice este satisfacerea
interesului general fara a se avea in vedere un profit.
Cunoasterea si exercitarea de catre functionarii publici a functiilor managementului
public constituie un element esential pentru eficienta institutiilor administrative.
Personalul care isi desfasoara activitatea in sistemul administratiei de stat trebuie sa
aiba o anumita pregatire, deoarece eficienta serviciilor publice este determinata si de nivelul
de pregatire a functionarilor publici implicati in desfasurarea proceselor de management si de
executie. Pentru activitatea pe care o desfasoara ei trebuie remunerati si motivatI, astfel
functionarul public se implica mai mult in realizarea obiectivelor generale si specifice.
SPANIA
Sistemul administrativ in Spania se aseamana cu natura administratiei franceze exportata
de Napoleon. Tranzitia de la dictatura lui ranco la democratie in !"#$ a atras cateva
sc%imbari fundamentale la nivel macroeconomic care a dat forma structurii serviciului
civil.
G"a#!ul $entulu n%n& p"%#t n Spana:
Source: John Hopkins University Institute for Policy Studies Center for civil Society
!
studies The comparative non-profit sector Spain !""#
Re!"uta"ea #un!t%na"l%" publ!:
Intrarea in administratia publica- tabelul !- este atinsa printr-o examinare publica,
care in mod normal consta in memorarea cateva duzine de teme si intr-un exercitiu
practice pentru a demonstra abilitatile rationale. Accesul la serviciul civil este centralizat
anual prin &ferta Publica de Anga'are, prin care ministerele isi inainteaza oferta despre
necesitatile noului cadru si a caror membri nu pot fi in ma'oritate in comisia de
examinare. Intrarea a fost restrictionata ca o consecinta a politicii stranse pentru a da 'os
c%eltuielile sectorului public si de asemenea dupa dizolvarea catorva functii de la nivel
central la autoritatile regionale.
Intre anii !""( si !""# doar $((( de noi anga'ati au intrat in adminstratia locala.
)nitatea serviciului central civil impune un control strict la anga'are, astfel doar
agentiilor de la nivelul central, care sunt in lipsa de anga'ati, sunt in masura sa creasca
numarul de personal. &ricum, inainte de recrutarea cadrului din afara, unitatile centrale
ale serviciului civil incearca sa negocieze cu unitatile comerciale mobilitatea obligatorie
intre ministerele centrale de la agentiile cu prea multi anga'ati, ale caror functii au fost
de'a dizolvate, la agentiile cu cadre insuficiente care inca furnizeaza servicii cetatenilor
*oficii postale, oficiul fortei de munca, securitatea sociala, etc.+. Impotriva acestei politici
agentiile au reactionat utilizand intensiv contractele temporare pentru locurile de munca
natural esentiale. Ca o consecinta a acestei politici capacitatea de recrutare a cadrului,
ambele pentru corpuri si agentii, a fost inalt securizata.
Source: Conference Status and role of top civil servants today$ University of Picardie$
%miens$ Salvador Parrado &ie' -
Spanish Civil Service: % career system (ithout career perspectives !"")*
&Tabel '&
Source: Conference Status and role of top civil servants today$ University of Picardie$
%miens$ Salvador Parrado &ie' -
Spanish Civil Service: % career system (ithout career perspectives !"")*
,
Remune"a"ea #un!t%na"l%" publ!:
-rupul in care e inclus corpul si gradele personalului functionarilor publici este
relevant pentru salarizare. Sistemul remunerarii este comun pentru toti functionarii
publici in timp ce departamentul determina scale de plata pentru contractanti si
muncitorii blue-collar.
Sunt . componente principale care pot fi tratate pe doua parti diferite/
Salariul de baza si sporurile reprezinta 0(- 1( 2 din totalul remuneratiei
depinzand de nivelul administratiei si postul detinut* tabelul ,+. Sporul e o
cantitate fixa garantata la fiecare 0 ani de servicii.
Alocatiile garantate reprezinta a doua cantitate din tot salariul. 3xista 0 tipuri de
alocatii/ primai de ran+depend de +radul personalului sau nivelul postuli pe
care il ocupa*, prima de postdepind de particularitatile fiecarei slu-.e* , prima
individualaidentic ca si conceptul P/P performance- related payment care se
dau in dependenta de productivitatea persoanei an+a-ate*0
Pentru toate nivelurile ierar%ice, salariile si rangurile primele sunt inregistrate in 4egea
5ugetara Anuala, desi fiecare minister determina primele de post si cele individuale. In
realitate, in orice caz, primele individuale sunt acceptate ca fiind relevante de catre o
uniune pentru fiecare nivel administrative si doar in cazuri extreme seful va refuza total
P6P pentru functionarii publici.
Tabelul , arata ca primele de post cresc odata cu cresterea gradului persoanei
anga'ate ori cu nivelul administrativ. 6edistribuirea de baza pentru posturile de la
nivelurile superioare depind de salariu. )tilizarea primelor de post contrabalanseaza
efectele nedistribuirii salariului de baza stabilite de 4egea Anuala a 5ugetului. Primele
de post difera considerabil intre posturi, de aceea o persoana de pe acelasi grad este
necesara. In unele moduri , cautarea de posturi cu un salariu mai bun constituie neoficial
o cariera de functionar public. 7e cele mai multe ori, unica dimensiune competitiva a
sectorului public este securitatea serviciului. Salariile functionarilor de nivel inalt nu pot
concura cu salariile intreprinderilor private.
0
&Tabelul (&
Source: Conference Status and role of top civil servants today$ University of picardie$
%miens$ Salvador Parrado &ie' -
Spanish Civil Service: % career system (ithout career perspectives !"")*
Periodic, legatura anga'arii functionarilor publici in Spania este reglata de Statutul Public
al Anga'atiolor, prin care regiunile, comunitatile autonome, pot sa-si urce propriul statut..
Acest statut este legat de imbunatatirea mult asteptata a cerintelor acceptate de noul
Statut al Serviciilor civile pentru toti anga'atii sectorului public la nivel de stat, regional
si local.
FRANTA
Agentii functionarii publice in ranta au garantia anga'arii, dar aceasta garantie
nu e o contraforma pentru a accepta salarii mai mici. 7in contra, aceasta garantie ar
deveni un spri'in in revendicarile lor. Intre !""0- ,((, remunerarea funtionarilor de stat a
crescut cu .,2, in medie cu .2 pe an, in timp ce a celor din domeniul privat a cunoscut
o crestere de doua ori mai mica, inregistrand doar ,0.02 de crestere, adica ,.!2 pe an.
.
&G"a#!ul )ala"l%" me* n F"anta pe % e$%lute *e '+ an&
Indicatorul remuneratiei functionarilor publici se numeste in limba'ul te%nic al
anexelor redactorilor Proiectul de 4ege al inantelor* P4+ Salariul mediu al persoanelor
anga'ate*68PP+. Totusi este inscris negru pe alb in anexa P4 ,((0 ca 9 progresul
68PP masoara evolutia foii de plata medie a functionarilor anga'ati: si de asemenea
este inscris explicit ca 68PP este singurul indicator care tine cont de toti factorii
evolutiei salariilor functionarilor prezenti doi ani consecutivi. 7ar, in mod ciudat, nu
acesta este indicatorul retinut pentru a face o comparatie intre public si privat. 3ste vorba
de un altul care are un nume la fel de barbar- S8PT- salariul mediu pe cap de locuitor-
care face sa apara o evolutie a remuneratiilor in domeniul public care nu mai este de .,
2, ci de 0(.1 2 intre !""0 si ,((, si are in vedere remuneratia neta a cotizatiilor sociale.
Al doilea indicator are avanta'ul enorm de a prezenta o remuneratia mica a
functionarilor. 7e exemplu in ,((, nu se mai obtine . 2 crestere ci doar , 2 sub
pretextul ca, pentru a compara publicul cu privatul, se tine cont de intrati si iesiri.
Primele functionarilor publici nu sunt variabile, ci fixe. Anumite categorii de
functionari au obtinut la televiziunea franceza prime de avansare. Se poate rade, daca
acest sistem nu ar veni ca sa demobilizeze ansamblul populatiei care reprezinta mai mult
de ; milioane de persoane.. Nu se poate spune ca toata lumea nu face nimic, dar unii sunt
platiti sa nu faca nimic , in timp ce altii nu sunt remunerati pe masura eforturilor depuse,
realizarilor si orelor de munca suplimentare efectuate. Iata de ce vedem anumiti deputati
propunand introducerea unei prime de merit. & idee puternica, care va face sa plaseze in
acelasi timp cu restaurarea conceptului de prima in domeniul public, care, in imaginea
celui care este in domeniul privat, trebuie sa fie o parte variabila, in functie de rezultate,
de perseverenta si realizari.
Conceptul de prima in domeniul public a fost folosit gresit< in realitate elementele
remuneratiei trebuie fie reintegrate in remuneratia principala fie suprimata cand ele devin
improprii. 3ste necesar a se pune in evidenta in mod clar, pentru toti, care este partea fixa
si care este partea variabila a remuneratiei daca se doreste remotivarea populatiei si mai
1
ales, daca se doreste atenuarea unui probleme din ce in ce mai importanta/ functionarii
publici reusesc cu greu sa pastreze competentele.
BELGIA
In septembrie ,((;, al ,((1- ,((; acord intersectorial pentru sectorul public a
fost semnat de Confederatia )niunii Comerciale Crestine si Confederatia -enerala a
)niunii Comerciale 4iberale a 5elgiei. &ricum, )niunea Comerciala Socialista, ederatia
-enerala a 8uncii din 5elgia, au refuzat sa semneze acordul, care acopera toti
functionarii publici ai federatiei, la nivel regional, local si municipal.
Trebuie mentionat ca in perioada,((1- ,((; nici un acord intersectorial nu a fost
semnat in sectorul privat din 5elgia. In acest caz, -T5*)niunea Comerciala Socialista
din 5elgia+ din nou a refuzat sa semneze acordul. Practicile neplacute din sectorul privat,
refuzul unei parti de a semna acordul si masa negocierii nu a impiedicat inc%eierea
intelegerii din sectorul public. &ricum, din punctul asta de vedere, intelegerea din
sectorul publci va avea un impact legal mai mic. )n alt aspect de adus la cunostinta este
ca acest tit de intelegere include cateva masuri de plata. Automat indexarea platilor va
asigura cresterea salariilor functionarilor publici in linie cu orice crestere a ratei inflatiei
in 5elgia.
In 5elgia, gradul sporit de implicare a inaltilor funtionari in materie de rezultate
este posibil prin intermediul mandatelor instaurate tuturor functiilor de conducere pentru
o durata de ; ani. Aceste mandate se bazeaza pe contracte de gestiune aprobate de
consiliul strategic, avndincluse mi'loace concrete si obiective de atins. Se va realiza o
evaluare anuala, ca si o evaluare completa la finalul mandatului. Acesta va putea fi
reziliat inainte de termen daca influenta prestatiilor se adevereste.
Calitatea functionarului din 6egiune este recunoscuta de catre orice agent incadrat
cu titlu definitiv in serviciii guvernamentale constituite de catre 8inisterul 6egiunii si
83T.
unctionarii sunt clasati in functie de ranguri, grade si nivele /
- nivelul corespunde nivelului studiilor
- rangul determina importanta relativa a unui grad la nivelul sau
- gradul reprezinta titlul care il insoceste pe un functionar in rang si abilitatea de a
ocupa un post de cadru de personal corespunzand acestui grad
Conditiile ascensiunii in functiile publice sont de trei feluri /
!. Conditiile generale de admisibilitate /
- sa fie belgian sau cetatean al Comunitatii 3uropene *in afara functiilor care
participa la exercitarea puterii publice sau care are ca obiectiv salvgardarea
intereselor tarii+
- sa se bucure de drepturile civile si politice
- sa aiba o conduita corespunzatoare exigentelor functiei
- sa nu aiba mai mult de 1( de ani
- sa aiba aptitudinile fizice corespunzatoare functiei

;
,. conditiile speciale de admisibilitate sunt precizate in anuntul postului vacant si
determinate de conducere *art. #, ,#, ,$ si ," statut si art !0 A6 prcipii generale+.
3ste important de precizat ca aceste conditii de admisibilitate trebuie sa fie fixate in
acord cu regulile constitutionale privind egala admisibilitate a begienilor in functii
civile si militare.
Nu este strain acestui principiu de a stabili reguli diferite de admisibilitate, cu conditia
totusi ca aceste criterii de diferentiere sa fie obiective si corespunzatoare scopului
urmarit. & diferentiere pe sexe este legala si este 'ustificata prin natura functiilor de
exercitat.
0. Pe de alta parte, un concurs de recrutare si indeplinirea unui stagiu de proba pot fi
impuse *art. ," si 0( din statut+.
Cu ocazia acestui stagiu *! an pentru rangul ! si , = si ; luni pentru celelalte+, cel
superior cere doua rapoarte de evaluare.
7aca apar rapoarte cum ca stagiarul nu satisface stagiul, secretarul general poate
comunica stagiarului concedierea sa.
7reptul de contestatie este prevazut de art. !; al A6 principii generale si 0, sin
statut.
In afara de cazurile de transfer sau recrutare, numirea in functie trebuie facuta in
urmatoarele !, luni.
Conditiile care trebuie indeplinite pentru a putea fi numit trebuie satisfacute la
data eliberarii postului *art. 0. statut+ .
Art. 01 prevede modul in care numirea devine efectiva.
In sens larg, numirea se concretizeaza printr-un act individual al guvernarii >allon
*art. 0, ?,+.
6egulile referitoare la cariera functionarilor regionali isi au fundamentul in art. !$
si ," ale A6 pricipii generale si in art. # si ,; din statut.
DANEMARCA
7anemarca este cel mai batran regat din 3uropa. In timpul vi@ingilor *sec.$-
sec.!!+, 7anemarca a fost cea mai mare putere maritime, bazata pe peninsula Iutland,
insula Aeelandeza si partea sudica a Suediei.
Astazi 7anemarca este una dintre cele , tari de top din 3uropa atunci cand vine
vorba de competitivitatea nivelurilor salariale ale profesionalilor si managerilor. orta de
munca daneza este aproape cea mai productiva din 3uropa si fara nici o restrictie cu
privire la timpul suplimentar de lucru, permitand companiilor sa lucreze ,. de ore pe zi,
0;1 de zile pe an. 6eputatia excelenta a fortei de munca daneze se extinde si poate fi
descrisa prin cunostintele din 7anemarca obtinute in educatie.
Si abilitatea de a lucra cu aceeasi usurinta c%iar si independent sau in ec%ipa este
unul din motivele pentru care businessul danez poate sa-si mentina competitivitatea la
niveluri inalte.
#
6eforma sectorului public in 7anemarca nu a fost mult studiata, in ciuda eforturilor
reorganizarii neincetate a tarii si incercarii de noi idei. -olul acesta s- a descoperit prin
examinarea reorganizarii sectorului public in termeni si transformarea organizatiilor si
prin aprecierea succesului atunci cand guvernul a evaluat luarea initiativei cu scopul de a
afla daca reorganizarea merge sau nu. 7iscutiile au aratat / reorganizarea a fost
pragmatica si in crestere , conducerea nu a evaluat sistematic eforturile reorganizarii lor.
)na dintre aceste cauze a fost dorinta politicienilor si a functionarilor publici superiori de
a avea flexibilitate si libertate politica si administrativa pentru a prinde oportunitatile
strategice, neconstransi de gasirea detaliilor evaluarilor.
Serviciul de sanatate publica in 7anemarca este parte integrate a serviciilor
curative si partial organizat separat de activitatile desfasurate de institutiile specializate.
6esponsabilul de control si supraveg%ere a bolilor infectioase ramane cu ofiterii
publici de sanatate anga'ati de 8inisterul Sanatatii. &fiterii de sanatate publica lucreaza
la nivel regional si trebuie anuntati cand aparae vreo boala transmisibila.
Sectiunea a #(-a din Contractul anga'atului in da dreptul functionarului a carui
remuneratie e mai mica decat remuneratia platita pentru un functionar cu un grad mai
inalt sa ceara aprobare de la 7irectorul -eneral din departamentul relatiilor industriale.
6emuneratia in general e o mixtura din plati trimestriale de la pacientii din lista
lor si onorarii pentru servicii. In medie cam o treime din salariul lor e constituit din aceste
plati trimestriale.
Salariul specialistilor din domeniul sanatatii publice este format din /
- Informatiile sunt bazate pe 6egistrul ortei de munca si Salariilor
- Includ si salariile specialistilor care lucreaza in spital. In ,((,, 1; 2 din
specialisti erau anga'ati in spitale*sursa 6egistrul de unctionarii+
- Salariul e pe norma intreaga
- Benitul suplimentar a fost inclus, Pana la extinderea ca se include si
plata pentru lucrul peste program.
- Sunt specialisti care desfasoara o practica privata in paralel cu munca lor
de la spital. Informatia despre frecventa practicarii acestor servicii nu e
cunoscuta, aceasta este o informatie despre castigul din sectorul privat,
astefel in salariu se include doar remuneratia din partea spitalului.
GERMANIA
Administratia publica a ederatiei, oamenii de stat si autoritatile locale cu cele ..$
milioane de cadre, dintre care aproximativ !.; milioane sunt functionari publici, este in
slu'ba cetatenilor acestei tari.
In mai ,((;, )niunea Serviciilor )nite si Asociatia anga'atilor din -ermania au
obtinut acordul asupra unei noi intelegeri pentru anga'ati sectorului public aproape in
toate statele federale. Statele federale au aprobat doar un singur cadru a intelegerii a
ramas neclarificat, in comparative cu negocierile de la nivel national si municipal, unde
compromisul a fost atins la data de ! octombrie ,((1. Ca o parte a intelegerii, uniunea
trebuie sa accepte cateva din cererile lor in legatura cu saptamana de lucru . Intelegerea
$
sustine opinia, la nivel regional, de a anula acordul legat de timpul de lucru, inc%eiat
anterior, la data expirarii lui.
In linii mari odata cu rezultatele obtinute la nivel national si municipal, salariile voi
creste cu ,." 2 de la ! ianuarie ,(($ in vestul -ermaniei si de la ! mai ,(($ in est.
Salariile in est vor ramane la ",.1 2 ca si la nivelul salariilor din vest. Bor fi 0 perioade
de plata / in iulie ,((;, ianuarie ,((# si septembrie ,((# cu sumele platite in
conformitate cu nivelul gradului ocupat.
7e la ! ianuarie ,((# a fost introdus avansul adaugator. Platile pentru performanta
vor trebui sa a'unga pana la ! 2 din totalul statului de plata din lista de anga'ati publici si
va trebui sa evolueze crescator pana la $ 2 din totalul statului de plata.
Acordul colectivului pentru sectorul anga'atilor publici din statul federal marc%eaza
un pas mai departe in descentralizarea si diferentierea negocierii colective in sectorul
public. aptul ca fiecare stat federal va fi capabil sa anuleze acordul specific timpului de
lucru, fiecare in modul sau, va conduce la mai multe dispute si conflicte.
,%"-ng .ee- b/ )tate,
.e)te"n Ge"man/, (++0
State A$e"age .%"-ng tme
5aden-CDrttemberg 0".01 %ours
5avaria 0".#0 %ours
5remen 0".,, %ours
Eamburg 0$.", %ours
4o>er SaxonF 0".0, %ours
Nort% 6%ine-Cestp%alia 0".;$ %ours
6%ineland-Palatinate 0".(( %ours
Saarland 0".!( %ours
Sc%les>ig-Eolstein 0$.#( %ours
Salariile specialistilor sunt formate din/
- Tabelul salarial este extras din: 6emunerarea anga'atilor din sectorul
public*la nivel federal si de stat+ in statele din vest:
- C%iar gandul ca exista o varietate, tabelul salariului brut poate fi folosit
ca un g%id pentru toate spitalele din -ermania. &ricum, in est salariile
sunt inca mici.
- Salariul de grup Ib-I include salariul de baza, bonusurile din familie,
extra prime generale, prime pentru datorie si vacanta. Timpul peste
program nu este inclus. In accord cu intelegerea colectiva, timpul de
dupa program este considerat a fi timp liber. 7oar cand nu exista
posibilitatea, salariatii au dreptul sa fie a'utati financiar. Asa cum
cantitatea de ore lucrate peste program difera si astea sunt compensate
prin timpul liber, nu este o data valabila sau o vedie pentru plata care ar
trebui data pentru timpul suplimentar de lucru.
"
Salariile comparative ale ofiterilor de relatii cu cetatenii /
costul total salariul brut total salariul net total
TARA scazut inalt scazut inalt scazut inalt
S.U.A 48,000 73,000 44,000 67,000 34,000 49,000
FRANTA 44,000 55,000 29,000 38,000 20,000 24,000
GERMANIA 44,000 53,000 37,000 45,000 20,000 24,000
MAREA
BRTA!E "8,000 4#,000 "6,000 40,000 "0,000 30,000
R$A!%A "9,000 #&,000 "6,000 46,000 "0,000 3&,000
'$A!%A 33,000 4",000 30,000 38,000 "0,000 "#,000
TA$A 40,000 46,000 "",000 "7,000 &",000 &#,000
(A)'!A #6,000 8",000 49,000 73,000 39,000 #6,000
SUE%A 33,000 38,000 "#,000 "9,000 &7,000 &9,000
DANEMARCA 33,000 41,000 32,000 40,000 19,000 22,000
!'R*E+A 37,000 4",000 3",000 37,000 "3,000 "#,000
,!$A!%A 30,000 38,000 "4,000 3&,000 &6,000 "0,000
8odul de anga'are a functionarilor publici difera de la tara la tara, astfel in Spania
are loc un concurs public pentru a obtine locul de munca, pe cand in ranta ai garantia
anga'arii din momentul depunerii CB-ului, deoarece exista o lipsa de functionari publici.
Pe de alta parte primele primite la salariu sunt variabile in Spania, adica difera de
departamentul unde lucreaza persoana, de nivelul, pregatirea de care da dovada, in ranta
in sc%imb aceste prime sunt fixe ceea ce face ca populatia sa nu fie motivate a lucra in
domeniul public, acesta e si un motiv pentru care aici este o lipsa de anga'ati.
5elgia are stipulat prin lege anumite limite pentru indeplinirea statutului de
functionar public, limite legate de varsta, conditie fizica, conduita exemplara. Si in
-ermania primele erau fixe, dar de la ! ianuarie ,((# prin lege a fost introdus avansul
adaugator care se va da in dependenta de prestatia functionarului public, adica de
performanta la care va a'unge.
Saptamana de lucru difera intre aceste tari, c%iar in -ermania orele de lucru difera
de la regiune la regiune.
Cred ca in orice domeniu este necesar sa se aplice funtiile managementului, astfel ca nu
s-ar a'unge la situatii critice. unctia de previziune e necesara fiecarei institutii, daca s-ar
folosi aceasta intr-un mod inteligent nu ar mai fi nevoie sa se incerce de atatea ori cate o
reforma si apoi sa fie abandonata pe motiv ca nu mai e buna. &rganizarea si coordonarea
intr-o institutie tocmai de aceea e folosita, pentru a duce la bun sfarsit ceea ce am inceput,
fara a renunta. Iar administrarea fondurilor de care dispunem de la populatie sa fie facuta
inteligent ca si cum ar fi propriile noastre acumulari de capital.Pentru buna desfasurare a
tuturor acestor functii a fost introdusa control- evaluarea, dar nu doar ca o definitie, ea
trebuie aplicata si in practica. 8otivarea e si ea o functie importanta care ar trebui folosita
intr-o institutie, cu atat mai mult cand e vorba de o institutie publica, deoarece
functionarii publici au zilnic parte de o portie mare de stres ceea ce nu li se intampla si
celor din sectorul privat. Astfel aceste tari nu s-ar confrunta cu probleme daca ar aplica
!(
toate functiile, dar asta depinde si de managerul care conduce institutia unei tari, el e
capul care face ca un lucru sa mearga sau nu.
Salarizarea e si ea un motiv pentru care multi functionari publici vin la serviciu,
daca asta nu e destul de mic ca sa poate trai decent si destul de mare ca sa i se para
statului ca e in pierdere. &data cu stabilirea unui salariu, primele sunt un lucru care ar
trebui practicat mai des, deoarece motiveaza anga'atul sa fac totul mai bine pentru a le
primi, il a'uta sa se autodepaseasca, sa se perfectioneze si odata cu el si sistemul si
populatia e multumita. 6emunerarea corecta a functionarilor publici duce la realizarea
scopului administratiei publice, adica satisfacerea nevoilor populatiei.
C%n!lu1e / Conform datelor de mai sus reiese ca salarizarea functionarilor publici este
foarte importanta indiferent de tara, pentru ca anga'atii indiferent de sex, origine,
nationalitate doresc sa traiasca bine si sa fie rasplatiti pentru munca pe care o presteaza.
Sa fie rasplatiti la 'usta lor valoare si sa fie motivati pentru dezvoltarea personala astfel
incat si ei si clientii lor, adica populatia, sa fie multumiti. 7aca un om nu se gandeste la
salariul mizer pentru care lucreaza e un om castigat de societate si de institutia publica
unde isi desfasoara activitatea, acesta este un motiv pentru care statul ar trebui sa
plateasca in asa fel functionarul public incat el sa fie un castig pentru societatea prin
munca pe care o presteaza si nu o c%eltuiala, cum este privit salariul unui anga'at.
Salarizarea personalului lucrator in institutiile publice este un castig din partea
statului atata timp cat se realizeaza scopul propus, acela de a satisface nevoile si cerintele
populatiei. 4ucrurile mari incep totdeauna de la lucrurile mici si atunci de ce nu am
incepe de la remunerarea corecta a functionarului publicG
Bbl%g"a#e:
!!
1. www.ecgi .org
2. www.defensordelpueblo.es
3. www.irdes.fr
4. OECD Spain: Code of Good Governance
. Conference S!a!us and role of !op civil servan!s !oda"# $niversi!" of
picardie# %&iens# Salvador 'arrado Die( ) Spanis* Civil Service:
career s"s!e& wi!*ou! career perspec!ives +2,,1-
.. din rapor!ul despre re&unera!ii ane/a!e la 'roiec!ul de 0ege
1inanciara din 1ran!a# 2,,3
2. 3irgi! 3eese# 4ns!i!u!ul Econo&ic si Social de Cerce!are +5S4-#
Ger&ania
$. 6rea!ies# 6*eir 7a8ing %nd Enforce&en! de Samuel Benjamin Crandall
!,