Sunteți pe pagina 1din 14

Pregatirea si perfectionarea

functionarilor publici
Cuprins :
Introducere..
CAPITOLUL 1
1.1
1.2

Functia si functionarul public


Notiunea de sarcini ale administratiei

CAPITOLUL 2 Agentia Nationala a Functionarilor Publici


2.1

Atributiile ANAF

2.2

Beneficiarii activitatii ANAF

1.1 Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si


responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul
realizarii prerogativelor de putere publica de catre
administratia publica centrala, administratia publica locala
si autoritatile administrative autonome.
Functionarul public este persoana numita, in conditiile
legii, intr-o functie publica.
Administraia este personificarea statului n vederea
reglementrii propriilor sale
interese, putere totdeauna de veghe, ce suplinete i
completeaz pe alii i le
genereaz aciunea, conduce problemele generale i
intervine, ca for tutelar, n
gestiunea problemelor locale. n epoca modern i
contemporan, administraia public cunoate o cretere
impresionant a sarcinilor care i-au fost conferite.Aceast
cretere a sarcinilor
administraiei publice se datoreaz, n principal, cerinelor
amplificate ale societii i
ale ceteanului, dar i complexitii vieii sociale, mai ales
dup cel de-al doilea

rzboi mondial.
1.2 n accepiunea lui 1Alexandru Negoi, noiunea de
sarcini ale sistemului administraiei publice este definit
ca ndatoriri ce revin sistemului
administraiei publice privind nfptuirea valorilor politice i
transpunerea lor n
realitate n cadrul sistemului global. Sarcinile sistemului
administraiei, continu
acelai autor, sunt ndatoriri fa de societatea global pe
care trebuie s o
slujeasc satisfcndu-i trebuinele n ansamblu i la
nivelul indivizilor care o
compun, din punct de vedere al interesului general.
Sistemul administraiei publice se afl n plin proces de
reform instituional precum i de
adaptare la standardele de bun practic, existente la nivel
european. Aplicarea principiilor bunei
guvernri n sectorul public presupune cunoaterea
temeinic a sistemului administrativ precum i
a cerinelor i exigenelor impuse de acesta. n acest
context, formarea i perfecionarea
profesional reprezint o prioritate la nivel naional,
susinerea acestui proces fiind de competena
fiecrei autoriti i instituii publice centrale i locale.
Autoritile i instituiile publice au deplin competen n
planificarea formrii, n achizionarea serviciilor de formare
i n monitorizarea i evaluarea formrii funcionarilor
publici. Potrivit principiului planificrii, autoritile i
instituiile publice au obligaia de a iniia anual procesul de
identificare a nevoilor de formare a funcionarilor publici i
1 Alexandru Negoi, Drept administrativ i tiina administraiei, Ed. ATLAS Lex,
1993, p. 45.

de a stabili prioritile n achiziionarea serviciilor de


formare, pe baza nevoilor de formare identificate i a
resurselor disponibile.
ntrirea capacitii instituionale a autoritilor i
instituiilor publice este strict determinat
de un proces adecvat de instruire a funcionarilor publici, n
domenii i tematici de
formare/perfecionare profesional care s reflecte nevoia
real a sistemului administrativ i a
sectorului public.
Rolul Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici este n
continuare foarte important n
definirea politicilor i a strategiilor de formare i
perfecionare profesional precum i n
coordonarea implementrii prevederilor legale, n vigoare.
CAPITOLUL 2
2.1 Agentia Nationala a Functionarilor Publici este institutia
publica ce coordoneaza, monitorizeaza si verifica aplicarea
normelor prevazute in Codul de conduita a functionarilor
publici, exercitand urmatoarele atributii:
- urmareste aplicarea si respectarea in cadrul autoritatilor
si institutiilor publice, a prevederilor codului de conduita a
functionarilor publici;
- elaboreaza studii si analize privind respectarea
prevederilor cod de conduita a functionarilor publici;
- colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale care au ca
scop promovarea si apararea intereselor legitime ale
cetatenilor in relatia cu functionarii publici.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici, prin activitatea
sa nu poate influenta derularea procedurii de lucru a
comisiilor de disciplina din cadrul autoritatilor si institutiilor

publice.
Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice,in scopul
aplicarii corespunzatoare a Codul de conduita a
functionarilor publici ,vor desemna un functionar public, de
regula din cadrul compartimentului de resurse umane,
pentru consiliere etica si monitorizarea respectarii normelor
de conduita.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici este condusa de
un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit de catre
primul-ministru, la propunerea ministrului internelor si
reformei administrative. In exercitarea atributiilor care ii
revin, presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor
Publici emite ordine cu caracter normativ si individual.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici este finantata de
la bugetul de stat.
2.2 Beneficiarii activitatii Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici:
functionarii publici, prin:
- monitorizarea eficienta a aplicarii Legii nr. 188/1999 (r2)
cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a
legislatiei secundare, astfel incat sa fie respectat principiul
transparentei in organizarea si dezvoltarea carierei in
functia publica;
- planificarea carierei in functia publica prin elaborarea
planului de ocupare a functiilor publice, cu respectarea
principiilor egalitatii de sanse, competentei, competitiei,
profesionalismului si motivarii;
- crearea unor mecanisme de recompensare a
performantelor personale individuale;
- asigurarea unui sistem unitar de salarizare a functionarilor
publici, transparent, motivant, predictibil;
- perfectionarea pregatirii profesionale a functionarilor

publici.
cetatenii, prin:
- instituirea unui serviciu public stabil, profesionist,
transparent, eficient si impartial in interesul cetatenilor;
- eficientizarea managementului functiei publice si
functionarilor publici, pentru asigurarea continuitatii si
celeritatii serviciului public;
- stabilirea unor norme deontologice in raporturile dintre
functionarii publici si cetateni.
autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice
centrale si locale, prin:
- aplicarea coerenta si unitara a reglementarilor legale in
domeniul functiei publice si functionarilor publici;
- instituirea unor mecanisme de comunicare interinstitutionala eficienta;
- coordonarea metodologica a compartimentelor de resurse
umane din cadrul autoritatilor si institutiilor publice;
Potrivit prevederilor legale n vigoare, anterior menionate,
toate instituiile publice centrale i locale au obligaia de a
transmite Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici,
planurile anual e privind perfecionarea profesional a
funcionarilor publici. Comunicarea datelor privind planul se
face n format electronic, pe adresa de e-mail:
perfectionare@anfp.gov.ro, pn la data de 1 martie al
anului pentru care se face raportarea, termen prevzut
pentru autoritile administraiei publice locale i pn la
data de 31 martie a aceluiai an, pentru autoritile
administraiei publice centrale.2
2 Sursa: Raportul privind managementul funciei publice i al funcionarilor
publici pe anul 2010, www.anfp.gov.ro.

3 Domenii prioritare de formare i perfecionare


profesional. Tematici de perfecionare profesional
Evaluarea performanelor profesionale individuale ale
funcionarilor publici, prin raportare la modul de ndeplinire
a obiectivelor individuale stabilite la nivelul anului 2011, a
reprezentat baza documentar, necesar identificrii
nevoilor de formare i perfecionare profesional pe anul
2012. Centralizarea datelor i informaiilor comunicate de
autoritile i instituiile publice centrale
i locale a fost realizat la cele dou niveluri
administrative, local i central dar au fost agregate i
la nivel naional, pe fiecare domeniu de
formare/perfecionare identificat, defalcat pe tematici de
perfecionare profesional.
i de aceast dat s-a constatat c o serie de instituii au
realizat raportarea, pe fiecare
domeniu de formare/perfecionare profesional, n parte,
pe categorii de funcionari publici, ns
nu au corelat aceast raportare cu tematiciile de
perfecionare, prevzute n foaia Excel privitoare
la Domenii.

Din datele identificate la nivelul administraiei publice


centrale, reise c domeniul
Management ntrunete 18% din opiunile de perfecionare
ale funcionarilor publici, urmat de
domenii precum IT&C Tehnologia informaiei i
comunicaiilor (16%), Drept i legislaie
comunitar (15%) i Dezvoltare personal (15%).

Pregatirea de specialitate a functionarilor din administratia


publica este asigurata, de regula n scoli de specialitate sau
n unele cazuri, prin activitati organizate chiar n cadrul
organelor administratiei publice ori unitatilor subordonate
acestora. Prin aces 242c28c tea se asigura formarea
cadrelor cu pregatire medie. Cadrele cu pregatire
superioara se formeaza n facultati si institute de
nvatamnt superior.
Intlnim functionari cu studii superioare, precum si
functionari cu pregatire de nivel mediu care ocupa n
special posturi de referenti sau realizeaza munci auxiliare
din care unele, pna nu de mult, puteau fi ocupate din lipsa
de personal cu studii corespunzatoare, si de absolventi ai
scolii elementare, cu experienta verificata si conditia ca
ntr-un termen determinat sa-si termine liceul la cursuri
serale sau fara frecventa.
Legea prevede conditiile de studii n specialitate cerute
pentru ocuparea unor functii publice, pentru unele
prevazndu-se studii medii, pentru altele studii superioare.
De altfel, nu ar fi rational si nici posibil ca toate posturile
din administratie sa fie ocupate numai de functionari cu
studii superioare.
Practica demonstreaza ca functionarii cu studii medii de
specialitate sau scoli postliceale, fac fata cerintelor
posturilor de la nivelurile pe care le ocupa. Din acest punct
de vedere situatia va fi mbunatatita cnd n administratie
vom avea si functionari absolventi ai colegiilor de profil,
recent nfiintate..
Datorita transformarilor si dezvoltarii rapide n toate
domeniile de activitate, functionarii publici, chiar si cei cu
studii superioare, au nevoie de continuarea pregatirii
profesionale, de anumite cursuri de perfectionare, ntruct
cunostintele teoretice, daca nu sunt completate si
actualizate permanent, devin insuficiente sau perimate, cu
consecinte negative asupra activitatii functionarilor si
implicit a institutiilor n care muncesc.

mprospatarea
cunostintelor
n
perfectionarea
sistematica a pregatirii profesionale constituie obligatie
legala pentru functionarii publici.

Raspunderea
pentru
organizarea
perfectionarii
pregatirii profesionale revine ministerelor, celorlalte organe
ale administratiei publice centrale si locale si institutiilor
publice. Cerinta de baza este ca orice forma de
perfectionare, urmata de functionarii publici sa se reflecte
n mbunatatirea exercitarii functiilor pe care acestia le
ocupa.
Un element de baza care sta la promovarea unui
functionar public l constituie sistemul de evaluare al
acestuia. Evaluarea este considerata drept un mecanism
necesar pentru crearea unuiinstrument performant de
gestiune a resurselor umane. Astfel, personalul nu-i
considerat doar un factor al costurilor si o sursa de
probleme. Din contra, notiunea de dezvoltare a resurselor
umane este studiata tot mai profund, ea fiind n raport cu
reusita si eficacitatea serviciului public. Evaluarea are
scopul de a motiva personalul si de a-l stimula sa-si
optimizeze rezultatele. Evaluarea formeaza o parte
integranta esentiala a unui sistem managerial cooperativ.
Obiectivele evaluarii se refera la functia de selectare,
evaluarea avnd scopul de a identifica aptitudinile
profesionale ale functionarului, identificarea necesitatilor
de formare, evaluarea performantelor scoate la iveala
lacunele, marirea motivarii, evaluarea trebuie sa aiba o
functie de orientare si de comunicare.
Satisfactia n munca se refera la monitorizarea si
evaluarea gradului n care functionarii publici sunt
multumiti cu conditiile n care si desfasoara activitatea, de
climatul social la locul de munca, de implementarea
procedurilor de managementul resurselor umane etc.,
respectiv adoptarea unor masuri de crestere a satisfactiei
n munca n functie de rezultatele anchetei.

Formare si dezvoltare se refera la dezvoltarea


competentelor functionarilor publici prin diferite metode.
Formarea se face prin instruire n cadrul cursurilor
organizate de institutii specializate si prin specializare la
locul de munca. Acestea trebuie completate prin studiu
individual.
Dezvoltarea competentelor functionarilor publici este
rezultatul unei colaborari active si continue ntre
functionarii publici si sefii ierarhici. Functionarii publici de
conducere au responsabilitatea ndrumarii si sprijinirii
functionarilor publici din subordine oferindu-le oportunitati
de nvatare, feedback si coaching. n acest scop organizatia
pune la dispozitia functionarilor publici de conducere
programe si resurse care sprijina functionarii publici sa
urmeze cursuri de perfectionare si sa-si mbunatateasca
abilitatile.
Functionarii publici de conducere sunt sprijiniti n
aceasta activitate de compartimentul de resurse umane
care ofera sprijin si suport prin interpretarea si explicarea
procedurilor, prin punerea n evidenta a metodelor de
formare si dezvoltare cele mai adecvate, prin organizarea
de evenimente de formare.
Managementul performantei se refera la ntregul
proces de crestere a performantei de la stabilirea
obiectivelor pentru anul urmator pna la evaluarea
realizarii lor la sfrsitul perioadei.
Managementul performantei are ca scop motivarea
functionarilor publici sa contribuie la atingerea obiectivelor
A.N.F.P., mbunatatirea performantelor si dezvoltarea
competentelor. Este un proces complex care demareaza cu
stabilirea obiectivelor pentru anul urmator, continua cu
feedback, sprijin si coaching din partea sefului ierarhic n
cursul ndeplinirii obiectivelor, participarea functionarului
public la programele de formare, si se termina cu evaluarea
performantelor. Trebuie sa se bazeze pe o comunicare
sincera .

Dezvoltarea carierei se refera la procesul de avansare al


functionarului public n cadrul organizatiei prin dobndirea
de noi competente si promovare.
Dezvoltarea carierei are dublu scop n organizatie: sa
asigure satisfacerea nevoilor de personal, att la nivelul
functiilor publice de executie, ct si la nivelul celor de
conducere si sa ofere functionarilor publici cu potential de
dezvoltare posibilitatea de avansare n cariera.
Principiile pe care se bazeaza dezvoltarea carierei
sunt: competenta, competitia, egalitatea de sanse,
profesionalismul, motivarea, transparenta.
Prin posibilitatile de dezvoltare a carierei institutia
urmareste motivarea si retinea n cadrul organizatiei a
functionarilor
publici
competenti,
cu
performante
superioare. Seful ierarhic are un rol cheie in dezvoltarea
carierei functionarului public . Functionarul public trebuie
sa fie motivat si interesat sa si dezvolte cunostintele si
competentele, sa aiba atitudine activa n procesul de
dezvoltare si de descoperire de posibilitati de avansare n
cariera. Principalul instrument prin care se realizeaza
dezvoltarea carierei este promovarea.

Principiile aplicabile sistemului de formare profesionala


a functionarilor publici sunt:
a) eficienta - principiul potrivit caruia autoritatile si
institutiile publice au obligatia de a asigura atingerea
obiectivelor formarii cu un consum rational de resurse;
b) eficacitatea - principiul potrivit caruia beneficiarii de
formare au dreptul de a obtine rezultate superioare
resurselor alocate;

c) coerenta - principiul potrivit caruia regulile instituite


prin prezenta hotarre sunt general aplicabile n cadrul
procesului de asigurare a respectarii dreptului si ndeplinirii
obligatiei de formare si perfectionare profesionala a
functionarilor publici;
d) egalitatea de tratament - principiul potrivit caruia, n
contractarea serviciilor de formare, partile contractante au
obligatia de a nu face discriminari ntre categoriile de
beneficiari, respectiv ntre categoriile de furnizori de
formare;
e) gestiunea descentralizata a procesului de formare principiul potrivit caruia autoritatile si institutiile publice au
deplina competenta n planificarea formarii, achizitionarea
serviciilor de formare, monitorizarea si evaluarea formarii
functionarilor publici;
f) liberul acces la servicii de formare - principiul potrivit
caruia furnizorii de formare au acces liber n procedura de
achizitie a serviciilor de formare, n conditii de concurenta
si egalitate de tratament n relatia cu beneficiarii de
formare;
g) planificarea - principiul potrivit caruia autoritatile si
institutiile publice au obligatia de a initia anual procesul de
identificare a nevoilor de formare a functionarilor publici si
de a stabili prioritatile n achizitionarea serviciilor de
formare, pe baza nevoilor de formare identificate si a
resurselor disponibile;
h) transparenta - principiul potrivit caruia autoritatile si
institutiile publice au obligatia de a pune la dispozitia
tuturor celor interesati informatiile de interes public
referitoare la formarea profesionala a functionarilor publici.
Modalitatile de realizare a formarii profesionale a
functionarilor publici sunt:
a) programe de formare organizate si desfasurate de
catre furnizorii de formare profesionala, finalizate cu

certificat de
absolvire;

participare

sau,

dupa

caz,

diploma

de

b) programe de formare organizate si desfasurate sau,


dupa caz, aprobate de angajatori n cadrul autoritatilor si
institutiilor publice;
c) programe de formare organizate si desfasurate n
cadrul implementarii de proiecte cu finantare externa;
d) alte forme de pregatire profesionala prevazute de
lege[2].

Programele de formare destinate functionarilor publici cu


statut special se organizeaza si se deruleaza conform
prioritatilor stabilite de catre autoritatile sau institutiile
publice cu competenta n gestiunea functiilor publice
reglementate prin statutul special.
Finantarea programelor de formare si unele masuri
privind planificarea institutionala a formarii profesionale.
Participarea la programele de formare profesionala a
functionarilor publici se finanteaza, dupa caz, din bugetul
autoritatii sau institutiei publice, din sumele special
prevazute n acest scop, sau din alte surse, de regula dupa
cum urmeaza:
a) pentru programele de formare urmate la initiativa ori
n interesul autoritatii sau al institutiei publice n domeniile
care se regasesc n fisa postului, care au fost identificate ca
necesare la evaluarea performantelor profesionale
individuale si se regasesc n planul anual de perfectionare
elaborat si aprobat n conditiile legii, precum si pentru cele
rezultate din nevoia de instruire ca urmare a intrarii n
vigoare a unor modificari ale cadrului normativ sau

institutional, finantarea se asigura integral din bugetul


autoritatii sau al institutiei publice;
b) pentru fiecare dintre programele de formare urmate la
initiativa functionarului public, cu acordul conducatorului
autoritatii sau al institutiei publice, n domenii care se
regasesc n fisa postului, dar care nu au fost identificate ca
necesare la evaluarea performantelor profesionale
individuale si nici nu se regasesc n planul anual de
perfectionare elaborat si aprobat n conditiile legii,
finantarea se asigura din bugetul institutiei, n limita
fondurilor disponibile. n functie de resursele financiare
disponibile si de gradul n care programul de formare este
n interesul autoritatii sau al institutiei publice,
functionarului public i se poate solicita suportarea unei
parti de pna la 50% din taxa de participare;
c) pentru programele de formare urmate la initiativa
functionarului public, cu acordul conducatorului autoritatii
sau institutiei publice, n alte domenii dect cele care se
regasesc n fisa postului si cele identificate ca necesare la
evaluarea performantelor profesionale individuale si care
nici nu se regasesc n planul anual de perfectionare
elaborat si aprobat n conditiile legii, finantarea se asigura
integral de catre functionarul public participant.