1

STRATEGII SI POLITICI DE RESURSE UMANE IN SERVICII PUBLICE

MANAGEMENTUL FUNCTIEI PUBLICE

SISTEME LEGISLATIVE SI
INSTITUTIONALE EUROPENE

Profesor Coordonator: Carmen Radu

Masterand: Cara Ana-Simona,
Grupa 1, An I

CAPITOLUL 1
General şi particular în abordarea managementului resurselor umane în administraţia publică
1.1. Modele şi abordări ale managementului la nivelul instituţiilor publice
1.2. Particularităţile managementului administraţiei publice
CAPITOLUL 2
Eficienţa şi gestionarea resurselor umane în administraţia publică
2.1. Creşterea eficienţei activităţii administrative pe baza resurselor umane
2.2. Mecanisme de gestiune a resurselor umane în administraţia
publică. Modele de sisteme de gestiune a resurselor umane din
administraţia publică în Uniunea Europeană
CAPITOLUL 3
Orientări şi componente ale politicii resurselor umane
3.1. Orientări ale politicii resurselor umane în administraţia publică
3.2. Componentele politicii de resurse umane
CAPITOLUL 4
Personalul public în politica resurselor umane
4.1. Personalul public
4.2. Influenţa personalului public asupra politicii resurselor umane în administraţia publică
CAPITOLUL 5
5.1. Planificarea resurselor umane în administraţia publică
 2

5.2. Recrutarea şi selecţia resurselor umane în sectorul public

CAPITOLUL 6
Evaluarea şi motivarea resurselor umane
6.1. Evaluarea resurselor umane
6.2. Motivarea personalului în administraţia publică
CAPITOLUL 7
Salarizarea, instruirea şi formarea în sectorul public
7.1. Salarizarea angajaţilor din administraţia publică
7.2. Instruirea şi formarea profesională la nivelul administraţiei publice

1.CADRUL LEGISLATIV ACTUAL

Legea nr. 188/1999 a fost publicata in MO al Romaniei partea l, nr.600 din 08.12.1999 si a suferit o
serie de modificari.
In temeiul art. XXVI din legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei si
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediu de afaceri, prevenirea si
sanctionarea coruptiei, ea a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea l
nr.251/22.03.2004, dandu-se textelor o noua numaratoare.
Prezenta lege reglementeaza regimul general al raporturilor juridice dintre functionarii publici si
autoritatile si institutiilor publice din administratia publica centrala si locala denumita, raporturi de
serviciu.
Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii, in
scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala si locala.
Functionarul public este persoana numita, in conditiile prevazute de lege, intr-o functie publica.
Totalitatea functionarilor publici din autoritatile si institutiile publice din administratia publica
centrala si locala constituie corpul functionarilor publici
Activitatile desfasurate de functionarii publici sunt:a punerea in aplicare a legilor si a celorlalte acte
normative elaborarea de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei
publice, precum si asigurarea avizarii acestora consilierea, contractul si auditul public intern
gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare colectarea creantelor bugetare
reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice din tara si strainatate.
Raporturile de serviciu se nasc si se exercita pe baza actului administrativ de numire emis in
conditiile legii pe perioada nedeterminata.
Beneficiaza de drepturi speciale functionarii publici care isi desfasoara activitatea in cadrul
urmatoarelelor servicii publice:
- structuri de specialitate ale Parlamentului Romaniei
- structuri de specialitate ale Administratiei Prezidentiale
- structuri de specialitate ale Consiliului Legislativ
- serviciile diplomatice si consulare
- autoritatea vamala
- politia si alte structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor
- alte servicii publice stabilite prin lege
Personalul din aparatul de lucru al autoritatilor si institutiilor publice, care efectueaza activitati de
secretariat, administrative, protocol, gospodarire, intretinere - reparatii si de deservire, este angajat
cu contract de munca individual si nu are calitatea de functionar public.

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA AGENTIEI NATIONALE A FUNCTIONARILOR PUBLICI

 3

Agentia Nationala a Functionarilor Publici se organizeaza si functioneaza in subordinea MAI, ca organ

de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica.
Ea e finantata de la bugetul de stat.
Agentia este condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepresedinte cu
rang de secretarat de stat.
Presedintele si vicepresedintele sunt numiti prin decizie a primului ministru la propunerea
ministrului administratiei publice.
Presedintele conduce aparatul propriu al Agentiei, numeste si elibereaza din functie personalul
acesteia, in conditiile legii.
Presedintele reprezinta Agentia in raporturile cu ministerele, cu celelalte autoritati ale administratiei
publice centrale si locale, cu persoanele fizice si juridice romane sau straine, precum si in justitie.
Vicepresedintele indeplineste sarcinile care ii sunt delegate de presedinte prin ordin.
Secretarul general face parte din categoria inaltilor functionari publici si e numit in conditiile legii. El
are studii suplimentare de lunga durata juridice sau administrative.
Colegiul Agentiei este un organ consultativ. El se intruneste odata pe luna sau ori de cate ori e
necesar.
Sedintele sunt prezidate de presedintele Agentiei.
Atributiile compartimentelor, atributiile si responsabilitatile personalului, precum si circuitul intern al
documentelor se stabilesc prin regulamentul intern de organizare si functionare.
Principalele atributii ale Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, sunt:
In domeniul managementului functiei publice si al functionarilor publici:
elaboreaza politici si strategii privind managementul functiei publice si al functionarilor publici, pe
care le reprezinta ministrului administratiei si internelor pentru a fi analizate si supuse spre
aprobarea Guvernului.
urmareste modul de aplicare a strategiilor si programelor referitoare la functia publica si functionarii
publici, gestioneaza corpul de rezerva al functionarilor publici si asigura redistribuirea functionarilor
publici in conditiile legii
organizeaza si gestioneaza concursuri pentru ocuparea functiilor publice vacante
avizeaza si monitorizeaza recrutarea pentru functiile publice
tine evidenta functiilor publice vacante
elaboreaza, cu consultarea autoritatilor si institutiilor publice Planul de ocupare a functiilor publice
pe care il supune spre aprobare Guvernului
stabileste criteriile de performanta profesionala pe baza carora se face evaluarea performantelor
profesionale individuale ale functionarilor publici
sprijina autoritatile publice in derularea unor actiuni de perfectionare si pregatire a personalului in
domeniul functiei publice
conlucreaza cu INA si cu centrele regionale de perfectionare pentru derularea programelor de
formare si perfectionare a functionarilor publici
In domeniul reglementarii functiei publice
elaboreaza proiecte si acte normative privind functia publica si functionarii publici pe care le supune
spre aprobare Guvernului prin MAP
elaboreaza norme metodologice privind functia publica si functionarii publici
analizeaza si avizeaza proiectele de acte normative referitoare la functia publica si functionarii
publici
elaboreaza proiectul de legi privind sistemul unitar de salarizare a functionarilor publici.
In domeniul gestiunii de programe elaboreaza si administreaza baza de date cuprinzand evidenta
nationala a functiilor publice si a functionarilor publici precum si a functiilor publice vacante
In domeniul reprezentarii reprezinta autoritatile administratiei publice centrale si locale in
raporturile cu persoane juridice si fizice romane sau straine in domeniul managementului functiei
publice si a functionarilor publici
 4

colaboreaza cu ministere, institutii si organisme similare din tara si strainatate precum si cu

organizatii neguvernamentale din domeniul sau de activitate.
In domeniul monitorizarii si controlului
Acorda sprijin si indrumare metodologica autoritatilor administratiei publice, in scopul aplicarii
uniforme si corecte a legislatiei in domeniul functiei publice si al functionarilor publici
Coordoneaza metodologic si acorda sprijin de specialitate compartimentelor de resurse umane din
cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale
Monitorizeaza si controleaza aplicarea legislatiei privind functia publica si functionarul public
Controleaza modul de respectare de catre conducatorii autoritatilor si institutiilor publice a
drepturilor legale cuvenite functionarilor publici
Coordoneaza metodologic, monitorizeaza, verifica si controleaza aplicarea si respectarea
prevederilor legale privind normele de conduita morale si profesionale a functionarilor publici

3. CATEGORII STATUTARE DE FUNCTIONARI PUBLICI SI CLASIFICAREA FUNCTIILOR PUBLICE

Functiile publice se clasifica dupa cum urmeaza:
- Functii publice generale
- Functii publice specifice

 Functii publice generale:

 Secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului
 Consilier de stat
 Secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale
 Prefect
 Subprefect
 Secretar general al Prefecturii, secretar general al judetului si al municipiului Bucuresti
 Director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale
 Director general adj., director si director adj. din aparatul ministerelor si al celorlalte organe
de specialitate ale administratiei publice centrale
 Secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti al orasului si comunei
 Director executiv si director executiv adj. ai serviciilor publice descentralizate a le
ministerelor si ale aItor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si
in cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale
 Sef serviciu
 Sef birou
 Expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor
 Referent de specialitate
 Referent
Functii publice generale, altele decat cele prevazute la punctul 1, se stabilesc cu avizul Agentiei
Nationale a Functionarilor Publici.

 Functii publice specifice:

 arhitect-sef
 inspector de concurenta
 inspector vamal
 inspector de munca
 controlor delegat
 5

 comisar
Functii publice specifice, altele decat cele prevazute la punctul 2, se pot stabili de autoritatile si
institutiile publice, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

In raport cu nivelul studiilor, functiile publice se impart in trei clase:

clasa l cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de lunga durata,
absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.
Clasa II cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata,
absolvite cu diploma
Clasa III cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii medii liceale absolvite cu
diploma.

DREPTURI SI INDATORIRI ALE FUNCTIONARILOR PUBLICI

a) Drepturi:
dreptul la opinie al functionarilor publici e garantat
este interzisa orice disciminare intre functionarii publici pe criterii politice, de apartenenta sindicala,
convingeri religiose, etnice, se sex, orientare sexuala, stare materiala, origine sociala sau de orice
alta asemenea natura;
dreptul la asociere sindicala este garantat functionarilor publici cu exceptia celor care sunt numiti in
categoria inaltilor funcionari publici, functionarilor publici de conducere si altor categorii de
functionari publici carora le este interzis acast drept prin statute speciale;
functionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva in conditiile legii, cu respectarea principiului
continuitatii si celeritatii serviciului public;
pentru activitatea depusa au dreptul la un salariu compus din: salariu de baza, spor de vechime,
suplimentul postului, suplimentul gradului;
beneficiaza de prime si alte drepturi salariale;
au dreptul de a-si perfectiona in mod continuu pregatirea profesionala;
durata normala a timpului de lucru este de 8 ore/zi si 40 ore/saptamana;
pentru orele lucrate din dispozitia conducatorului autoritatii sau institutiei publice peste durata
normala a timpului de lucru sau in zilele de sarbatori legale ori declarate zile nelucratoare,
functionarii publici au dreptul la recuperare sau la plata majorata, potrivit dispozitiilor art. 31 din
OUG 123/2003 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar;
functionarii publici au dreptul in conditiile legii la concediu de odihna, concedii medicale si alte
concedii;
autoritatile si institutiile publice au obligatia sa asigure functionarilor publici conditii normale de
munca si igiena, de natura sa le ocroteasca sanatatea si integritatea fizica si psihica;
functionarii publici beneficiaza de: asistenta sociala, proteze si medicamente, pensii si alte drepturi
de asigurari sociale de stat, potrivit legii;
functionarii publici beneficiaza in exercitarea artibutiilor lor de protectia legii.
b) indatoririle functionarilor publici
sa-si indeplineasca cu profesionalism, impartialitate si in conformitate cu legea indatoririle de
serviciu;
sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lor politice, sa
nu favorizeze vreun partid politic si sa nu participe la activitati politice in programul de lucru;
Ie este interzis sa faca parte din organele de conducere ale partidelor politice;
functionarul public este obligat sa se conformeze dispozitiilor primite de la superiorii ierarhici;
 6

au dreptul sa refuze, in scris si motivat, indeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic,

daca le considera ilegale. Daca cel care a emis dispozitia o formuleaza in scris, functionarul public
este obligat sa o execute, cu exceptia cazului in care aceasta este vadit ilegala.
Functionarul public are indatorirea sa aduca la cunostinta superiorului ierarhic al persoanei care a
emis dispozitia, astfel de situatii.
au obligatia sa pastreze secretul de stat, secretul de serviciu precum si confidentialitatea in legatura
cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta in exercitarea functiei publice, in
conditiile legii, cu exceptia informatiilor de interes public;
functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru ei sau
pentru altii, in considerarea functiei lor publice, daruri sau late avantaje
la numirea intr-o functie publica precum si la incetarea raportului de serviciu, functionarii publici
sunt obligati sa prezinte in conditiile legii, conducatorului autoritatii sau institutiei publice, declaratia
de avere. Declaratia de avere se actualizeaza anual, potrivit legii.
functionarii publici sunt obligati sa urmeze forme de perfectionare profesionala, organizate de lNA,
sau alte institutii abilitate potrivit legii, a caror durata este de minim 7 zile/an
functionarii publici care urmeaza programe de formare specializate in administratia publica, cu o
durata mai mare de 90 zile, organizate de INA sau alte institutii similare din strainatate, finantate din
bugetul de stat sau local, sunt obligati sa se angajeze in scris ca vor lucra in administratie publica cel
putin 5 ani de la terminarea programelor. In cazul nerespectarii angajamentului, ei sunt obligati la
restituirea contravalorii cheltuielilor efectuate pentru perfectionare calculate in conditiile legii

5. SELECTAREA SI NUMIREA IN FUNCTIE

a) Recrutarea functionarilor publici
Poate ocupa o functie publica, persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
are cetatenie romana si domiciliul in Romania;
cunoaste limba romana, scris si vorbit;
are varsta de minim 18 ani;
are capacitate deplina de exercitiu;
are o stare de sanatate corespunzatoare atestata pe baza de examen medical de specialitate;
indeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica;
indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiilor publice
nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra
autoritatii;
nu a desfasurat activitate de politie politica.
Ocuparea functiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire si
concurs.
Concursul este organizat si gestionat de:
Comisia de concurs pentru inaltii functionari publici (conform art. 17, al 2 din L188/1999)
de catre ANFP pentru ocuparea functiilor publice de conducere vacante, cu exceptia functiilor
publice de sef de birou si sef serviciu
de catre autoritati si institutii publice din administratia publica centrala si locala, pentru ocuparea
functiilor publice de sef de birou si sef serviciu, precum si pentru ocuparea functiilor publice de
executie si, respectiv functiilor publice specifice vacante, cu avizul ANFP
de catre INA, cu avizul ANFP, pentru admiterea la programele de formare specializata in
administratie publica, organizate in scopul numirii intr-o functie publica
Concursul are la baza principiul competitiei deschise, transparentei, meritelor profesionale si
competentei.
Conditiile de desfasurare a concursului vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a lll-a
cu cel putin 30 zile inainte de data desfasurarii concursului.
 7

Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale in indeplinirea atributiilor si

responsabilitatilor unei functii publice, formarea practica a functionarilor publici debutanti.
Durata perioadei de stagiu este de 12 luni, pentru functionarii publici de executie din clasa l, 8 luni
pentru cei din clasa a ll-a si 6 luni pentru cei din clasa all-a .
Perioada in care o persoana a urmat si a promovat programe de formare specializata in administratie
publica, pentru numirea intr-o functie publica definitiva, este asimilata perioadei de stagiu.
La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluarii realizate, functionarul public
debutant va fi:
numit functionar public de executie definitiv
eliberat din functia publica, in cazul in care a obtinut la evaluarea activitatii calificativul
"necorespunzator"

b) Numirea functionarilor publici

Numirea inaltilor functionari publici se face de catre:
Guvern, pentru functiile publice de secretar general si secretar general adjunct al Guvernului,
precum si pentru cea de prefect
Primul - ministru, pentru functiile de consilieri de stat, secretar general si secretar general adjunct
din minister si alte organe de specialitate din administratia publica centrala
Ministrul administratiei si internelor, pentru functia de secretar general al prefecturii, al judetului si
al municipiului
Ministrul sau, dupa caz, conducatorul autoritatii sau institutiei publice, pentru functia de director
general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale
Numirea in functiile publice pentru care se organizeaza concurs de catre ANFP, de catre autoritati si
institutii publice din administratia publica centrala si locala precum si de catre INA, se face prin actul
administratiei emis de catre conducatorii autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica
centrala si locala.
Fisa postului aferenta functiei publice se anexeaza la actul administrativ de numire, iar o copie a
acestuia se inmaneaza functionarului public.
La intrarea in corpul functionarilor publici, functionarul public depune juramantul de credinta in
termen de 3 zile de la emiterea actului de numire in functia publica definitiva.

6.EVALUAREA ACTIVITATII SI CARIERA

In cariera, functionarul public beneficiaza de dreptul de a promova in functia publica si de a avansa
in gradele de salarizare.
Promovarea intr-o functie publica superioara vacanta se face prin concurs sau examen.
Conditiile de participare la concurs pentru functia publica de executie din gradul profesional
principal, sunt:
vechime minima de 2 ani in functiile publice de executie din gradul profesional asistent, in clasa
corespunzatoare studiilor absolvite;
sa fi obtinut la evaluarea performantelor individuale din ultimii 2 ani, cel putin calificativul "foarte
bun";
sa indeplineasca cerintele specifice prevazute din fisa postului.
Conditiile de participare la concurs pentru functia publica de executie din grad profesional
superior, sunt:
sa aiba o vechime minima de 2 ani in functiile publice de executie din gradul profesional principal,
sau 4 ani in functiile publice de executie din gradul profesional asistent in clasa corespunzatoare
studiilor absolvite;
 8

sa fi obtinut la evaluarea performantelor individuale in ultimii 2 ani, cel putin calificativul "foarte
bun";
sa indeplineasca cerintele fisei postului.
Conditiile de participare la concurs pentru ocuparea functiilor publice de conducere vacante, sunt:
sa fie absolventi ai programelor de formare specializate si perfectionare in administratia publica
organizate de catre INA, de catre regionale, precum si de alte institutii specializate
au fost numiti intr-o functie publica din clasa l
indeplinesc cerintele fisei postului
indeplinesc conditiile de vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice

Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se face anual.

Procedura de evaluare are ca scop:
avansarea in gradele de salarizare
retrogradarea in gradele de salarizare
promovarea intr-o functie publica superioara
eliberarea din functia publica
stabilirea cerintelor de formare profesionala a functionarilor publici

Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se

aproba prin hotarare de Guvern la propunerea ANFP.

7.SANCTIUNILE DISCIPLINARE SI RASPUNDEREA FUNCTIONARILOR PUBLICI

Incalcarea de catre functionarii publici, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu atrage rapunderea
disciplinara contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:
intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor
neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;
absente nemotivate de la serviciu;
nerespectarea in mod repetat a programului de lucru;
nerespectarea secretului profesional;
manifestari care aduc atingeri prestigiului autoritatii;
desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic;
incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si
interdictii stabilite de lege pentru functionarii publici
Sanctiunile disciplinare sunt:
mustrare scrisa;
diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de 3 luni suspendarea dreptului de avansare
in gradele de salarizare sau dupa caz de promovare in functia public ape o perioada de la 1 la 3 ani;
trecerea intr-o functie publica inferioara pe o perioada de pana la 1 an, cu diminuarea
corespunzatoare a salariului;
destituirea din functia publica.
Sanctiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii abaterilor.
Mustrarea se poate aplica direct de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice, la
propunerea conducatorului compartimentului in care functioneaza cel in cauza.
Celelalte sanctiuni se aplica de conducatorul autoritatii sau institutiei publice la propunerea comisiei
de disciplina.
Comisiile de disciplina sunt competente sa analizeze faptele sesizate ca abateri disciplinare si sa
propuna sanctiunea aplicabila functionarilor publici din autoritatile sau institutiile publice respective.
 9

Modul de constituire a comisiilor de disciplina, componenta, atributiile, modul de sesizare si

procedura de lucru a acestora se stabilesc prin hotarare de Guvern, la propunerea ANFP ( Hot.
210/2003 privind organizarea comisiilor de disciplina si a comisiilor paritare din cadrul autoritatilor si
institutiilor publice).

Raspunderea contraventionala a functionarilor publici se angajeaza, in cazul in care acestia au

savarsit o contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu .
Impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei, respectivul functionar public se poate
adresa cu o plangere la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul autoritatea sau institutia
publica in care este salariat.

Raspunderea civila a functionarului public. se angajeaza:

pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care
functioneaza;
restituirea in termen legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent, unor terte
persoane.
Raspunderea functionarului public pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului se angajeaza
potrivit legii penale.
8.MODIFICAREA SI INCETAREA RAPORTURILOR DE SERVICIU
a) Modificarea raportului de serviciu:
Delegarea:
se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care este incadrat functionarul public, pe o
perioada de cel putin 60 zile calendaristice/ an
se dispune pe o perioada mai mare de 60 zile calendaristice pe an, cu acordul scris al functionarului
public in cauza
Pe timpul delegarii, functionarul public isi pastreza salariul, iar autoritatea sau institutia publica care
ii deleaga este obligata sa suporte costul integral al transportului, cazarii si al indemnizatiei de
delegare.
Detasarea
se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa-si desfasoare activitatea
functionarul public, pentru o perioada de cel mult 6 luni.
se dispune pe o perioada mai mare de 6 luni, cu acordul scris al functionarului public in cauza.
Pe perioada detasarii, functionarul public isi pastreaza salariul. Daca salariul corespunzator functiei
publice pe care este detasat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detasarii in alta
localitate, autoritatea sau institutia publica beneficiara este obligate sa-i suporte costul integral
al transportului, dus si intors, cel putin o data pe luna, al cazarii si al indemnizatiei de detasare.
Transferul:
Ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, transferul poate fi:
transfer in interesul serviciului care se face intr-o functie publica echivalenta cu functia publica
detinuta, cu acordul scris al functionarului in cauza
transfer la cerere, care se face intr-o functie publica echivalenta, in urma aprobarii cererii de transfer
a functionarului public de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice la care se solicita
transferul
Mutarea in cadrul altui compartiment aceasta modificare poate fi:
definitiva, cu acordul scris al functionarului public, de catre conducatorul autoritatii sau institutiei
publice in care isi desfasoara activitatea functionarul public;
 10

temporara, dispusa motivat in interesul autoritatii sai institutiei publice, de catre conducatorul
acesteia pe o perioada de maxim 6 luni/an, cu respectarea pregatirii profesionale si a salariului pe
care ii are functionarul public.
Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere:
exercitarea cu caracter temporar a unei functii de conducere vacante se realizeaza prin promovarea
temporara a unui functionar public care indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea acestei
functii publice, prin dispozitia conducatorului autoritatii pe o perioada de maxim 6 luni/ an, cu avizul
ANFP.
exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice al carui titular este suspendat se realizeaza
prin promovare temporara

b) incetarea raportului de serviciu:

Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici are loc in urmatoarele conditii:
1. de drept:
la data decesului functionarului public
la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public
la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta ori invaliditate a functionarului
public
ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia publica
cand functionarul public a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva
ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau functiei publice
la data expirarii termenului pe care a fost exercitata cu caracter temporar, functia publica
prin acordul partilor, consemnat in scris
prin eliberare din functia publica
Conducatorul autoritatii publice va dispune eliberarea din functia publica prin act administrativ care
se comunica functionarului public in termen de 5 zile lucratoare de la emitere, pentru motive
neimputabile functionarului public, in urmatoarele conditii:
autoritatea publica si-a incetat activitatea, ori a fost mutata in alta localitate, iar functionarul public
nu a fost de acord sa o urmeze
autoritatea publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii
pentru incompetenta profesionala
functionarul public nu mai indeplineste conditiile pentru ocuparea acesteia
starea precara de sanatate fizica sau psihica a functionarului public, constatata de organele
competente de expertiza medicala
Destituirea:
Destituirea din functia publica se dispune prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau
institutiei publice, pentru motive imputabile functionarului public.
Demisia:
Functionarul public poate sa comunice incetarea raporturilor de serviciu prin demisie notificata in
scris conducatorului autoritatii sau institutiei publice.
Demisia nu trebuie motivata si produce efecte dupa 30 de zile calendaristice de la inregistrare.
La incetarea raportului de serviciu functionarul public are indatorirea sa predea lucrarile si bunurile
care i-au fost incredintate in vederea exercitarii atributiilor de serviciu.
De asemenea in acest caz functionarul public isi pastreaza drepturile dobandite in cadrul carierei, cu
exceptia cazului in care raportul a incetat din motive imputabile acestuia.
Redistribuirea functionarilor publici se face de catre ANFP astfel:
in cadrul autoritatilor publice din aceeasi localitate sau dintr-o localitate aflata la o distanta aflata la
o distanta de pana la 50 km de localitatea de domiciliu;
in cadrul autoritatilor publice din alt judet sau aflate la o distanta mai mare de 50 km de localitatea
de domiciliu la cererea functionarului public;
 11

redistribuirea se face pe o functie publica echivalenta cu functia publica detinuta;

redistribuirea se poate face si intr-o functie publica inferioara vacanta, cu acordul scris al
functionarului public
In cazul in care conducatorii autoritatilor si institutiilor publice refuza incadrarea functionarilor
publici redistribuiti permanent si temporar, acestea se pot adresa instantei de contencios
administrativ competenta.
In cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera
netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului
administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu in termen de 30
de zile calendaristice de la comunicare, si plata de catre autoritatea publica emitenta a actului
administrativ, a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate si cu celelalte
drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.

9.REGULI PRIVIND DEONTOLOGIA PROFESIONALA A PERSONALULUI DIN ADMINISTRATIA PUBLICA

Normele de conduita profesionala a functionarilor publici sunt reglementate de codul de conduita a
functionarilor publici (Legea nr. 7/2004 privind Codul de Conduita a functionarilor publici).
Obiective:
cresterea calitatii serviciului public
eliminarea birocratiei si a factorilor de coruptie din administratia publica
Principii generale:
Principiile care guverneaza conduita profesionala a functionarilor publici sunt:
a) suprematia constitutiei si a legii: functionarii publici au indatorirea de a respecta constitutia si
legile tarii
b) prioritatea interesului public: functionarii publici au indatorirea de a considera interesul public
mai presus decat interesul personal
c) asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice:
functionarii publici au indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare
d) profesionalism; functionarii publici au obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu
responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate
e) impartialitate si independenta: functionarii publici sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva,
neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura.
f) Integritatea: functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte direct sau indirect
pentru ei sau pentru altii vreun avantaj ori beneficiu in considerarea functiei publice pe care o detin
sau sa abuzeze in vreun fel de aceasta functie
g) libertatea gandirii si a exprimarii: functionarii publici pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze
opiniile cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri
h) cinste si corectitudine: in exercitarea functiei publice si in indeplinirea atributiilor de serviciu,
functionarii publici trebuie sa fie de buna credinta
i) deschiderea si transparenta: activitatile desfasurate de functionarii publici sunt publice si pot fi
supuse monitorizarii cetatenilor

Norme generale de conduita profesionala a functionarilor publici

asigurarea unui serviciu de calitate:
prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunerea lor in practica in scopul realizarii
competentelor autoritatilor publice si ale institutiilor publice
un comportament profesionist care sa asigure in conditiile legii, transparenta administrativa si
mentinerea increderii publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor si
institutiilor publice
loialitatea fata de constitutie si lege
 12

functionarii publici au obligatia sa respecte constitutia, legile tarii si sa actioneze pentru punerea in
aplicare a dispozitiilor legale in conformitate cu atributiile care le revin
loialitatea fata de autoritatile si institutiile publice
functionarii publici au obligatia de a apara in mod loial prestigiul autoritatii sau institutiei publice in
care isi desfasoara activitatea
functionarilor publici le este interzis:
a) sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea autoritatii
sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, cu politicile si strategiile acesteia ori cu
proiectele de acte cu caracter normativ sau individual
b) sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare
c) sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege
d) sa dezvaluie informatii la care au acces in exercitarea functiei publice daca aceasta dezvaluire
este de natura sa atraga dezavantaje necuvenite ori sa sa prejudicieze imaginea sau drepturile
institutiei ori ale unor functionari publici, precum si ale persoanelor fizice sau juridice
e) sa acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice in vederea promovarii de
actiuni juridice ori de alta natura impotriva statului sau autoritatii publice in care isi desfasoara
activitatea
NOTA:
Prevederile de la literele a)-d) se aplica si dupa incetarea raportului de serviciu pentru o perioada de
2 ani, daca dispozitiile din legi speciale nu prevad alte termene.
Dezvaluirea informatiilor care au caracter public, la solicitarea reprezentantilor unei alte autoritati
sau institutii publice este permisa numai cu acordul conducatorului autoritatii sau institutiei publice
in care functionarul public respectiv isi desfasoara activitatea.
Prevederile codului de conduita nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligatia legala a
functionarilor publici de a furniza informatii de interes public celor interesati, in conditiile legii.
libertatea opiniilor
in activitatea lor, functionarii publici au obligatia de a respecta liberatatea opiniilor si de a nu se lasa
influentati de considerente personale sau de popularitate
activitatea publica
relatiile cu mijloacele de informare in masa se asigura de catre functionarii publici desemnati in acest
sens de conducatorul autoritatii sau institutiei publice in conditiile legii
functionarii publici desemnati in acest sens trebuie sa respecte limitele mandatului de reprezentare
in cazul in care nu sunt desemnati, functionarii publici care participa la activitati sau dezbateri
publice, au obligatia de a face cunoscut ca opinia exprimata nu reprezinta punctul de vedere oficial
al autoritatii sau institutiei publice in cadrul careia isi desfasoara activitatea
activitatea politica
In exercitarea functiei publice, functionarilor publici le este interzis:
sa participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor
sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica
sa colaboreze, in afara relatiilor de serviciu, cu persoane fizice sau juridice care fac donatii sau
sponsorizari partidelor politice
sa afiseze, in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice, insemne sau obiecte inscriptionate cu sigla
sau denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora
folosirea imaginii proprii
functionarilor publici le este interzis sa permita utilizarea numelui sau a imaginii proprii in actiuni
publicitare, pentru promovarea unei activitati comerciale, precum si in scopuri electorale
cadrul relatiilor in exercitarea functiei publice
functionarii publici au obligatia sa aiba un comportament bazat pe respect, buna credinta,
corectitudine si amabilitati
 13

functionarii publici au obligatia de a nu aduce atingeri onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor

din cadrul autoritatilor sau institutiilor publice in care isi desfasoara activitatea, precum
si persoanelor care intra in legatura in exercitarea functiei publice
functionarii publici trebuie sa adopte o atitudine impartiala si justificata pentru rezolvarea clara si
eficienta a problemelor cetatenilor
conduita in cadrul relatiilor internationale
in relatiile internationale, functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica au
obligatia sa promoveze o imagine favorabila tarii si autoritatii sau institutiei publice pe care
o reprezinta in relatiile cu reprezentantii altor state, functionarilor publici le este interzis sa exprime
opinii personale privind aspecte nationale sau dispute internationale
in deplasarile externe, functionarii publici sunt obligati sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor
de protocol si le este interzisa incalcarea legilor si obiceiurilor gazdei.
interdictia privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajelor
functionarilor publici le este interzis sa accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt
avantaj care le sunt destinate personal, familiei, parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care
au avut relatii de afaceri sau de natura politica, care le pot influenta impartialitatea in exercitarea
functiilor publice
participare ala procesul de luare a deciziilor:
functionarii publici au obligatia sa actioneze conform prevederilor legale si sa-si exercite capacitatea
de apreciere in mod fundamental si impartial
obiectivitati si evaluare
in exercitarea functiei publice de conducere, functionarii publici au obligatia sa asigure egalitatea de
sanse si tratament cu privire la dezvoltarea in functia publica, pentru functionarii publici din
subordine
functionarii publici de conducere au obligatia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de
evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine
se interzice functionarilor publici de conducere sa favorizeze sau sa dezavantajeze accesul sau
promovarea in functia publica pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitati sau alte criterii
neconforme cu dispozitiile legale
folosirea prerogativelor de functie publica
prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de
evaluare sau participarea la anchete ori actiuni de control, functionarilor publici le este
interzisa urmarirea obtinerii de foloase sau avantaje in interes personal ori producerea de prejudicii
materiale sau morale altor persoane
functionarilor publici le este interzis sa foloseasca pozitia oficiala pe care o detin, sau relatiilor pe
care le-au stabilit in exercitarea functiei publice
utilizarea resurselor publice
functionarii publici au obligatia sa asigure ocrotirea proprietatii publice si private a statului
functionarii publici au obligatia sa foloseasca timpul de lucru precum si bunurile apartinand
autoritatii sau institutiei publice, numai pentru desfasurarea activitatilor aferente functiei
publice detinuta
functionarilor publici care desfasoara activitati publicistice in interes personal sau activitati didactice,
le este interzis sa foloseasca timpul de lucru ori logistica autoritatii sau institutiei publice
pentru realizarea acestora
15. limitarea participarii la achizitii, concesionari sau vanzari de bunuri
-orice functionar public poate achizitiona un bun aflat in proprietatea privata a statului, supus
vanzarii in conditiile legii, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
a) cand a luat la cunostinta ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu despre valoarea ori
calitatea bunului care urmeaza a fi vandut
b) cand a participat, in exercitarea atributiilor de serviciu, la organizarea vanzarii bunurilor
respective
 14

c) cand poate influenta operatiunile de vanzare

NOTA:
Dispozitiile de mai sus sunt valabile si in cazul concesionarii sau inchirierii unui bun aflat in
proprietatea publica sau privata a statului.

10. MANAGEMENTUL FUNCTIEI PUBLICE IN UNIUNEA EUROPEANA

Definirea si sfera de cuprindere a notiunii de functie publica
In functie de tara de referinta, termenul are mai multe acceptiuni si, in consecinta, mai multe arii de
cuprindere. In majoritatea cazurilor, nu exista o definitie legala riguroasa a acestei notiuni si, pentru
a se preciza sensul acesteia, trebuie sa se recurga la practica si doctrina administrativa.
Notiunea de "functie publica" poate ingloba totalitatea persoanelor supuse unui statut de drept
public, dar si o parte dintre cele supuse unui statut de drept privat.
Astfel, insasi notiunea de "functionar" este departe de a avea un inteles uniform, ea cuprinzand
persoane aflate in ipostaze diferite, in functie de legislatia fiecarei tari, si care sunt angajate cu titlu
permanent sau temporar.
Pentru o buna intelegere a notiunii de functionar, trebuie luate in considerare doua tipuri de definire
a acesteia:
a) Definitia organica, care impune a fi considerati functionari cei ce lucreaza mai mult sau mai putin
direct in sectorul public, in servicii de drept public in cadrul unitatilor teritoriale sau in serviciile
publice economice si sociale dependente de stat sau de colectivitatile teritoriale. De exemplu, in
Franta sunt considerati functionari agentii din serviciile spitalicesti, iar in Belgia cei de la caile ferate.
b) Definitia functionala include in randul functionarilor agentii publici care exercita prerogative ale
puterii publice sau care participa la apararea intereselor statului si ale colectivitatilor teritoriale. Intr-
o asemenea conceptie, sunt considerati functionari membrii fortelor armate, ai politiei si ai altor
forte de ordine, cei care lucreaza in magistratura, administratie fiscala, diplomatie, ca si cei care isi
desfasoara activitatea in ministere, organisme administrative ale colectivitatilor teritoriale, banci
centrale, in masura in care persoanele in cauza exercita atributii ordonate, din sfera puterii de stat
sau din aria dreptului public. O asemenea definire se apropie de conceptia germana, care face
distinctie intre functionari si, respectiv, alti salariati si muncitori, considerandu-se ca numai primii
sunt insarcinati sa exercite prerogative ale puterii publice. Este, de altfel, si conceptia unor institutii
europene, inclusiv a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in Danemarca sunt considerate ca fiind
functionari persoanele care indeplinesc cel putin functia de sef de birou, ceilalti fiind considerati
lucratori si acestora li se aplica regimul conventiilor colective.
O categorie speciala o reprezinta in unele state, cum ar fi Franta, functionarii care deservesc pe seful
statului sau cei care lucreaza pentru parlament. Statutul acestora, cat si regimul aplicabil le sunt in
general stabilite printr-o legislatie speciala.
In privinta persoanelor care deservesc colectivitatile locale se intalnesc mai multe situatii, in Franta,
aceste persoane sunt considerate functionari si beneficiaza de un statut stabilit prin legi speciale, dar
care este diferit de cel al functionarilor de stat. In Germania si Spania, numai o parte dintre acestia
au statutul de functionari, restul fiind considerati lucratori, iar in Marea Britanie toti sunt lucratori.
In literatura romaneasca de specialitate, functia publica a fost definita ca reprezentand complexul de
puteri si competente, organizate de lege, pentru satisfacerea unui interes general, in vedere de a fi
ocupata, in chip temporar, de un titular (sau mai multi), persoana fizica care. exercitand puterile in
limitele competentei, urmareste realizarea scopului pentru care a fost creata functiunea.
Este interesant de remarcat ca, pornindu-se de la reglementarile in vigoare, doctrina romaneasca
contemporana defineste functia publica ca fiind acea grupare de atributii, puteri, competente,
stabilite conform legii, din cadrul unui serviciu public infiintat in scopul satisfacerii, in mod continuu
si permanent, de catre functionarii publici, numiti sau alesi in aceste functii, a intereselor generale
ale societatii.
 15

Exista doua sisteme de functie publica:

a) Sistemul functiei de cariera expresie a principiului specificitatii administratiei publice, a carei
functionare implica existenta unui personal care este dotat cu competente particulare si care isi
consacra viata profesionala serviciului functiei publice. Intr-un asemenea sistem, functia publica este
structurata potrivit unei conceptii ierarhice. Functionarul, cu o pregatire adecvata, beneficiaza de
stabilitate. Esenta sistemului consta in stabilirea unei separatii nete intre cei administrati si
administratori si se bazeaza pe notiunile de interes general si serviciu public.
b) Sistemul lucrativ (functia publica de ocupatie). Angajatii sunt clasati in functie de nivelul
calificarii cerute, de capacitatea dovedita si de nivelul remuneratiei. Ei sunt recrutati pentru o functie
precisa si nu beneficiaza de garantii suplimentare de securitate a muncii. Calitatea functionarului
este legata de existenta activitatii respective si de evolutia acesteia, in unele conceptii, sistemul
permite recrutarea de specialisti si, in paralel, economie de mijloace. Statul nu este obligat sa
finanteze scoli pentru formarea functionarilor. Sistemul antreneaza o politizare a functionarilor,
altfel spus, o totala adecvare la sensibilitatea politica a guvernului in functie.

In practica, nici:un stat nu aplica strict unul sau altul dintre sisteme. Functiile publice europene sunt
supuse unei miscari generale care se produce in defavoarea sistemului functiei de cariera. Totusi,
sistemul de cariera ofera posibilitatea supletei si flexibilitatii, ceea ce nu este de neglijat. Astfel, in
tari ca Spania, Belgia si Franta, unde este aplicat acest sistem, procedeul recrutarii prin concurs
permite selectia prin supunerea candidatilor la probe de verificare a cunostintelor si aptitudinilor,
probe din care sa rezulte calitatea acestora.
In democratiile europene unde se aplica acest sistem, recrutarea functionarilor are la baza doua
principii: egalitatea la accesul in functia publica si concursul.
Recrutarea unui functionar public, care beneficiaza de garantarea postului, implica pentru stat un
angajament financiar pe termen lung. De aceea, legislatia din unele tari occidentale, dar si din unele
tari din Europa Centrala si de Est, precum Polonia si Lituania, prevede efectuarea unei perioade de
proba, inainte de definitivarea pe post.
Un al doilea principiu care guverneaza recrutarea functionarilor publici este cel al competitiei
deschise, al concursului public. Sunt tari care procedeaza sistematic la o asemenea modalitate de
recrutare, cum ar fi Franta, Italia si Spania, unde se foloseste acest procedeu pentru aproape toate
posturile din administratia publica, cu exceptia acelor posturi care sunt rezervate membrilor
guvernului sau care fac obiectul unei nominalizari politice.
Dar, chiar daca modalitatile practice de recrutare sunt diferite de la tara la tara, sunt urmarite in
mod constant doua obiective:
evaluarea corecta a capacitatilor candidatilor si
garantarea independentei, obiectivitatii si calificarii celor care au sarcina selectionarii.
In plus, publicitatea concursurilor este obligatorie si trebuie facuta in mod repetat prin cat mai multe
mijloace de informare.
In privinta evaluarii capacitatii candidatilor, se practica doua forme de selectie: prin organisme
independente, ca in Marea Britanie si Belgia, sau prin chiar organele administrative care au anuntat
posturi vacante.
In Germania, candidatii trebuie sa urmeze un curs de formare inainte de a solicita un post in functii
publice, in Marea Britanie exista o Comisie "civil service" care defineste conditiile si nivelul recrutarii,
nefiind acceptati decat candidatii care indeplinesc, in prealabil, cerintele respective. Italia aplica un
sistem similar pentru stabilirea, de catre un juriu, a unei liste de posibili candidati. In Franta,
recrutarea se face de catre un juriu independent de autoritatea de numire, care este obligata sa tina
cont de opinia juriului si de clasificarea stabilita de acesta. In Olanda si Danemarca se aplica o
procedura comparabila cu cea din sectorul privat, autoritatea care recruteaza si numeste nefiind
legata de criterii generale.
 16

Trebuie precizat ca in numeroase tari nominalizarea pentru posturile de inalti functionari nu se face
prin concurs, ci pe criterii politice si de incredere.
Odata ce o persoana a ocupat o functie publica, este deosebit de importanta, pentru evolutia sa
ulterioara, formarea si perfectionarea sa profesionala, care se prezinta, in general, sub forma
urmatoarelor forme:
pregatirea initiala, care are loc imediat dupa ce o persoana a ocupat o functie publica si care are ca
obiectiv principal asa-zisa socializare, in sensul ca functionarul respectiv trebuie sa constientizeze
apartenenta sa la o anumita colectivitate, cat si faptul ca este in slujba statului si ca trebuie sa dea
dovada de eficienta, operativitate si neutralitate;
pregatirea permanenta, care are drept scop mentinerea gradului de cunostinte la nivelul cerut de
postul respectiv;
pregatirea in vederea evolutiei, care reprezinta perfectionarea profesionala in sensul cel mai larg,
aceasta fiind de fapt modalitatea care permite adaugarea de noi competente, in raport de
necesitatile concrete ale indeplinirii functiei;
pregatirea manageriala, prin care se urmareste oferirea de cunostinte corespunzatoare pentru
ocuparea unor functii de conducere, pornindu-se de la ideea ca nu este suficienta, pentru ocuparea
unor posturi superioare, calificarea tehnica a functionarilor.
Avansarea in cariera a functionarilor publici, in sistemul functionarilor de cariera, are loc in general
de la grad la grad si, in cadrul gradului, de la esalon la esalon.
Avansarea pe esaloane se face de o maniera continua, in functie de vechime st de merite
profesionale, si nu are repercusiuni asupra functiei exercitate.
Avansarea in grad inseamna transferarea de la o activitate la alta, ierarhic superioara. Este insotita
de o schimbare de functie, o crestere a responsabilitatii si, in general, de o sporire a gradului de
apreciere si tratare. O asemenea avansare nu este posibila daca nu exista locuri vacante si, la
efectuarea ei, se tine cont de meritele celui in cauza, de vechime si de formarea profesionala.
Este necesara o reglementare riguroasa pentru a nu se manifesta arbitrarul.
O caracteristica esentiala a functiei publice o reprezinta continuitatea, ca expresie a unei functiuni
specializate care nu trebuie exercitata cu intermitente.
In toate tarile studiate opereaza principiul potrivit caruia functia publica este subordonata autoritatii
publice. In regimurile democratice, puterea de decizie politica este exercitata de reprezentantii alesi
pe cale electorala, functionarii publici, nonpartizani din punct de vedere politic, trebuind sa execute
deciziile responsabililor politici, in conformitate cu legislatia in vigoare.
In general se disting trei situatii:
Functia publica este in totalitate separata de autoritatea politica, careia ii este subordonata. Este
sistemul separatiei intre functia publica si puterea politica si se intalneste in Marea Britanie si in
Belgia, in aceste tari, separarea amintita este realizata prin reglementari legale exprese, functionarii
putand fi demisi numai in situatii exceptionale, strict delimitate. Pe de alta parte, este insa
obligatoriu ca acestia, prin activitatea desfasurata, sa dovedeasca neimplicare politica;
Functia publica este, teoretic, separata de puterea executiva, careia ii este subordonata, dar, practic,
un numar mai mult sau mai putin important de functionari sunt dependenti de un legamant de
credinta fata de reprezentantii puterii:
Acesta este sistemul osmozei partiale intre functia publica si puterea politica si se regaseste in
Germania si in Franta:
Functia publica este legata de cea politica, guvernamentala, care este asumata de un partid si este
subordonata acestuia. Acest sistem este sistemul integrarii intre functia publica si puterea
politica si el este propriu regimurilor comuniste.
O problema mai controversata este cea care se refera la inaltii functionari. In privinta acestora nu s-a
cristalizat inca o parere unitara, in sensul ca nu se stie inca cum este mai indicat: ca acestia sa fie
administratori de cariera, sa fie independenti sau sa fie numiti pe criterii politice. Dintre toate tarile
evaluate, numai in Marea Britanic si in Irlanda se considera ca independenta este necesara la toate
esaloanele. De obicei, ministrii au o oarecare putere discretionara in numirea functionarilor
 17

superiori, in dorinta de a se inconjura de persoane care le impartasesc convingerile si le sunt loaiale.

Dar s-a constatat ca aceasta practica incurajeaza politizarea functiei publice la toate nivelurile.
In Marea Britanie, functionarul public este considerat slujitorul guvernului si al cetatenilor, nefiind
considerat ca o entitate independenta, cu valori proprii.
In alte tari, precum Franta si Germania, functia publica este vazuta ca o forta independenta, care
asigura "continuitatea statului", care are rol de mediator intre stat si societate si asigura urmarirea si
indeplinirea interesului general.
Se considera ca doi factori sunt esentiali pentru o buna functie publica: etica si increderea. Pentru
functia publica din Europa occidentala, etica include, in general, impartialitate in exercitarea
serviciului public si rezistenta la coruptie. Administratia trebuie sa respecte norme etice severe.
Parlamentarii si ministrii trebuie sa ajute functionarii, stabilind si aplicand norme de conduita stricte.
Cei alesi trebuie sa se abtina sa ceara functionarilor sa depaseasca limita ce separa ceea ce este just
de ceea ce nu este.
La nivel european, s-a ajuns la concluzia ca este necesara elaborarea unui Cod deontologic european
al functionarului public, care trebuie sa stabileasca marile principii ce urmeaza apoi sa fie incluse de
fiecare stat in legislatia proprie,
Caracteristici ale functiei publice cu atributii de conducere
A. Criterii de recrutare in functia publica de conducere
Exista, in principiu, doua modalitati de baza pentru recrutarea functionarilor publici de
conducere. Primul, este cel in care functia publica este condusa ca un sistem de cariera, mai mult
sau mai putin inchis. Acest sistem este specific Belgiei si Frantei, accesul in functiile superioare se
face prin promovari interne, nu exista o procedura formala de selectare (de exemplu, un interviu sau
pe baza unei grile de evaluare), in cele mai multe cazuri fiind promovati in posturile superioare din
minister cei din interiorul ministerului (cu vechime). Acest lucru nu inseamna ca promovarea este
automat asigurata dupa o anumita perioada de activitate. Germania si Irlanda sunt. de asemenea,
exemple pentru sistemul de cariera in care nu se face publicitate in exterior pentru posturile
vacante.
Celalalt sistem este caracterizat printr-un mare numar de candidaturi pentru posturile vacante si prin
lipsa conditiilor (nivel de studii sau vechime in administratie) impuse pentru accesul la posturile
superioare. Marea Britanie si tarile scandinave intra in aceasta categorie. Detaliile variaza
considerabil, in functie de fiecare tara. dar metodele de selectie se aseamana cu cele utilizate in
sectorul privat; foarte multe sisteme fac apel la centre de evaluare ori de apreciere exterioare. Acest
sistem incurajeaza cresterea numarului din ce in ce mai mare al femeilor si al membrilor grupurilor
etnice si lingvistice, actual subreprezentate, in posturi superioare, in acelasi timp, in tarile care au hi
baza acest sistem sunt atrasi functionari competenti in esaloanele superioare.
In aceste din urma tari, cei care ajung sa ocupe functii inalte provin din administratie si un procent
foarte mic provine din alte sectoare.
In majoritatea tarilor, recrutarea inaltilor functionari - exceptand posturile mai importante - se face
apelandu-se la organizatii de angajare, in acest caz este obligatoriu de urmat procedura de selectie
standard. Interventia organismelor centrale este curenta in tarile care apeleaza la sistemul de
gestionare a incadrarilor in posturile superioare. Irlanda si Suedia se caracterizeaza prin interventia
organismelor centrale in acest proces. In multe tari ministrul de resort sau primul ministru sunt cei
din urma care au un cuvant de spus in legatura cu cel angajat.

B. Exemple de proceduri de selectie pentru functionarii publici cu atributii de conducere

Austria
O comisie de examen independenta este numita pentru fiecare post vacant. Ea este formata din
reprezentanti ai ministerului, ai Comisiei pentru personal si de la sindicat. Examinarea consta intr-un
interviu cu candidatul. Recurgerea la centrele de evaluare este posibila, dar este foarte putin
frecventa.
 18

Exista o procedura interna in fiecare minister. Consiliul de directie examineaza candidaturile si

propune un clasament ministrului care ia decizia finala.
Directorii generali ori presedintii ministerelor sau agentiilor sunt numiti in aceleasi conditii ca si
ceilalti responsabili de rang inalt.
Belgia
Secretarii generali din ministere sunt numiti de Guvern, la propunerea ministrului de resort; pentru
organismele de interes public, legea de organizare poate sa prevada un mod specific de desemnare a
conducatorului.
Danemarca
Selectionarea candidatilor se face pe baza unei declaratii scrise, declaratie de intentie, in urma
rezultatelor de la interviu si a performantelor profesionale anterioare.
Secretarii permanenti si secretarii adjuncti sunt alesi si numiti dupa aceeasi procedura ca si pentru
ceilalti functionari.
Franta
Angajarea secretarilor generali, directorilor generali, directorilor si angajatilor directiilor si serviciilor
care nu tin de structuri concentrate (prefecti, ambasadori) este lasata la decizia guvernului.
Propunerea de numire este formulata de ministrul de resort, iar un decret de numire este supus spre
aprobarea Consiliului de ministri si apoi este semnat de Presedintele Republicii, in general nu sunt
puse conditii de ordin statutar si pot fi angajate persoane care nu au mai lucrat in administratie.
Germania
Selectia se face in interiorul ministerului, responsabilitatea revenind celor de la resurse umane.
Posturile de secretar de stat (permanent) si de sef de departament din ministerele federale si
posturile de directori ai agentiilor din ministerele federale trebuie sa faca, conform legii, obiectul
declararii ca posturi vacante si pot fi ocupate de persoane care nu au experienta in administratie.
Candidatii sunt alesi de ministrii de resort (impreuna cu directorul resurselor umane din minister),
care adreseaza o recomandare administratiei federale. Presedintele federatiei numeste functionarii
pe baza acestei recomandari.
Irlanda
Selectia se face de catre o comisie interministeriala, compusa din cinci secretari permanenti ai
ministerului (functionari) si un functionar din afara ministerului.
Olanda
Alegerea pentru posturile de secretar general si de director general se face dupa aceeasi procedura,
ca si pentru celelalte posturi. O diferenta exista, si anume pentru aceste numiri ministrul de resort
cere aprobarea ministrului de interne, si chiar primului ministru, inainte de a recomanda candidatul
Consiliului de Ministri, care ia decizia finala.
Marea Britanie
Numirile in posturile importante se fac, cerand aprobarea responsabilului Casei Serviciului Public si
Primului Ministru, fie dupa examinarea dosarului de catre Comisia pentru selectie si numiri, fie ca
urmare a operatiunii de recrutare, condusa de comisarii functiei publice.

C. Competentele cerute functionarilor publici cu atributii de conducere

Aceste competente nu sunt inca bine stabilite, observandu-se, totusi, o accentuare a competentelor
de gestiune, in sens larg, in detrimentul competentelor tehnice. Urmatoarele competente sunt
cerute in mai multe tari:
aptitudinea de a conduce;
viziunea strategica;
capacitatea de a genera si de a administra schimbarile;
talente de conducere - in sens larg;
capacitatea de a gestiona activitatea si personalul; aptitudinea de a stabili contacte umane;
capacitatea de a conduce o echipa;
 19

aptitudini de comunicare;
cunostinte de informatica.
In multe tari se subliniaza, in paralel, necesitatea existentei calitatilor si valorilor traditionale cerute
inaltilor functionari, de exemplu integritatea si impartialitatea. Multe tari europene au trecut ca fiind
foarte importanta aptitudinea de a aborda probleme internationale de interes.
In unele tari sunt stabilite criterii imperative de selectie a functionarilor superiori.
Aceste criterii scot in evidenta rolul important conferit aptitudinii de conducere si competentelor de
gestiune in general.
In Marea Britanie, acesti functionari trebuie sa posede:
aptitudine de conducere;
gandire si planificare strategice;
preocuparea pentru rezultate;
aptitudini de comunicare;
administrarea resurselor financiare si de alia natura;
inteligenta, creativitate si discernamant;
competenta profesionala.
In multe tari, ministerul sau agentia care angajeaza, fixeaza criteriile de selectie. De exemplu, in
Germania conditiile de formare profesionala si de studii sunt cerute prin lege. In Danemarca si in
Finlanda, recent, s-au impus criterii de selectie-tip pentru functiile publice cu atributii de conducere.
Statutul functionarilor publici cu atributii de conducere
O categorie speciala in cadrul functionarilor publici o reprezinta, in unele state, functionarii publici
care deservesc pe seful statului sau cei care lucreaza pentru parlament sau guvern.
Statutul acestora cat si regimul aplicabil sunt in general stabilite printr-o legislatie speciala.

A. Mobilitatea
Marea majoritate a statelor nu au elaborat o strategie privind mobilitatea functionarilor publici. Cu
toate acestea, mai multe tari si-au manifestat dorinta de a creste mobilitatea la nivelurile superioare
ale ierarhiei administrative, si un anumit numar dintre ele au creat sau consolidat in ultimii ani
instrumente vizand mobilitatea (de diverse feluri).
In Olanda ca si in Marea Britanie se acorda o importanta speciala mobilitatii cadrelor, mai ales de
cand este pus in practica noul sistem de incadrare a functionarilor superiori. Cercetarile efectuate de
catre administratia olandeza indica faptul ca "nivelul mediu de mobilitate in cadrul functiei publice
olandeze este relativ ridicat in raport cu alte tari ale Europei". Promovarea mobilitatii inaltilor
functionari este un element determinant de dezvoltare a noii functii publice.
In Marea Britanie, Cartea alba intitulata "Serviciul public: continuitate si schimbare" subliniaza
contributia pe care mobilitatea functionarilor publici o aduce la realizarea obiectivelor noului serviciu
public, in special prin:
promovarea metodelor de perfectionare si de desfasurare in cel mai eficient mod a ansamblului de
activitati specifice functiei publice;
intelegerea interesului general al administratiei, in sustinerea responsabilitatii colective a
cabinetului;
incurajarea serviciilor publice si a personalului acestora de a participa la schimbul de idei intre
servicii;
evitarea pe viitor ca functionarii ramana intr-un serviciu public sau intr-o functie atunci cand acestia
pot fi mai utili in alt post.
Australia
Ministerele pot pune in aplicare formule de rotatie periodica a personalului. Functionarii apartinand
serviciului public interesati de o schimbare isi pot depune candidatura pentru posturile declarate
vacante, posturi care, in majoritatea cazurilor, releva o optiune pentru avansare. Exista o comisie
alcatuita din principalii secretari de ministere si din comisari ai functiei publice, care se ocupa in
 20

principal de desfasurarea carierei inaltilor functionari, la nivel de secretar adjunct si secretar prim
asistent, iar hotararile acestei comisii conduc la un anumit numar de mutatii dintr-un minister in
altul.
Danemarca
Anumite ministere (ex: Justitia, Apararea) si unele dintre marile directii (ex: Politia) au programe
oficiale privind mobilitatea. In afara acestor exemple, instrumentul de mobilitate cel mai frecvent
intalnit este constituit din contractele de scurta durata, de 3,5 sau 6 ani. Aceste contracte au ca
obiectiv cresterea mobilitatii si largirea bazei de recrutare, in 1994, 10% din totalul efectivelor
functiei publice de conducere erau angajati cu contract de scurta durata.
Finlanda
Mobilitatea este considerata un element esential in perfectionarea cadrelor, dat fiind
ca ea ocupa un loc important in desfasurarea carierei si in recrutarea inaltilor functionari. Un
decret din 1994 creeaza posibilitatea de numire a functionarilor pentru o durata determinata, fapt
ce permite mobilitatea.
Franta
Pentru functionarii de stat exista o obligatie de mobilitate, care functioneaza inca de la inceputul
carierei si care conditioneaza accesul in functiile de conducere. Nu exista un mecanism de stimulare
a inaltilor functionari prin mobilitate in decursul carierei. Dar, este vorba de o preocupare continua
in politica de gestiune a cadrelor pentru administratie si ea este luata in considerare de catre cei
interesati ca un element pozitiv in evolutia lor profesionala.
Olanda
Mobilitatea, in special de la un minister la altul, este considerata drept o conditie esentiala in ce
priveste profesionalismul si dinamismul functiei publice. Promovarea mobilitatii este unul dintre
scopurile fundamentale ale functiei publice nou create si, in acest context, se acorda o atentie
speciala modului in care posturile vacante sunt ocupate si organizarii schimbarilor in cadrul
sistemului de gestiune a carierelor. Obiectivul vizat este ca pana in anul 2000 functionarii publici sa
ramana cel putin o perioada de 5 ani in acelasi post.
Suedia
Regula este ca cei aflati in functii de conducere nu trebuie sa ramana in fruntea aceluiasi
departament pentru o lunga durata. Mobilitatea este considerata, de preferat pentru dezvoltarea
profesionala, eficacitatea si eficienta functionarilor si pentru desfasurarea carierei celor ce conduc
anumite servicii publice. Numirile pentru o durata determinata sunt un mijloc de crestere a
mobilitatii, iar subiectul schimbarilor in cariera face parte, in mod normal, din intalnirile pe care
ministrii le au cu functionarii aflati la conducerea unor departamente.
Marea Britanie
Nu exista un program oficial privind mobilitatea. Mobilitatea face parte integranta din formarea
permanenta si din perfectionarea personalului din serviciul public.

B. Contractul de munca
Prin contract se intelege un acord scris, incheiat intre serviciul public angajator si un inalt functionar,
acord care fixeaza salariul, conditiile de angajare si durata angajarii, stabilind responsabilitatile si
performantele care se cer a fi inregistrate.
In mai multe tari este prevazuta forma contractelor cu durata determinata, cu sau fara clauza de
reinnoire. Contractele pe durata determinata sunt utilizate in Suedia. Formulele contractuale recent
intrate in vigoare pentru serviciul public din Marea Britanie sunt, in mare parte, pentru o durata
nedeterminata.
Australia
Secretarii de ministere sunt numiti cu contract, pentru o durata maxima de 5 ani. Revocarea lor
poate interveni prin decizia primului ministru, in termenii noii legi privind functia publica, supusa
adoptarii Parlamentului in 1997, personalul de conducere din serviciul public trebuie sa fie in masura
 21

de a incheia contracte pe durata determinata cu secretarii lor permanenti, trecand peste obstacolele
de procedura.
Austria
O parte dintre inaltii functionari sunt angajati cu contract pe o durata determinata. Contractele sunt
uniforme si principalele lor dispozitii fac referire la remuneratie. Contractele sunt stabilite pentru o
organizatie unde exista un post vacant, dar ele trebuie sa fie aprobate de catre Cancelaria federala si
de catre Ministerul de Finante. Daca ministrul propune sa nu fie reinnoit contractul functionarului
respectiv, acesta poate face apel, invocand valoarea sa profesionala si calitatile care il indreptatesc
pentru o prelungire a contractului. Decizia finala de reinnoire a contractului este luata de catre
ministru.
Danemarca
Un anumit numar de inalti functionari sunt angajati cu contract pe o durata determinata, de 3, 5 sau
6 ani. Functionarii ce pot beneficia de aceasta formula sunt directorii de departamente si
responsabilii marilor directii. Contractul este negociat intre secretarul permanent din minister si
functionarul respectiv, si el trebuie sa fie aprobat de catre Ministerul de Finante. Principalul obiectiv
pentru care s-a recurs la contracte a fost instaurarea unei legaturi intre performanta si remuneratie.
Angajarea cu contract este relativ noua si va progresa, fiind apreciata intr-o proportie destul de mare
de catre personalul de conducere.

Finlanda
Contractele intre angajator si functionar pot face referire la conditiile de angajare si nu la durata
angajarii. Cei 140 de functionari principali au contracte incheiate cu administratia. Aceste contracte
precizeaza conditiile de remunerare, care sunt determinate de la caz la caz. Contractele nu cuprind
alte aspecte si ele sunt incheiate pe o durata nedeterminata. Departamentele pot incheia cu cadrele
lor superioare contracte care stabilesc durata lor de angajare. Ca urmare a unei modificari legislative,
intervenita in 1994, este posibila numirea unui functionar pentru o durata determinata, daca aceasta
este ceruta de natura si exigentele functiei.
Franta
Se practica sistemul functionarilor de cariera, astfel incat, angajarile cu contract special pentru o
anumita functie sunt posibile pentru un numar mic de posturi, dar numirea de persoane fara
experienta in administratie ramane o masura luata in mod exceptional. Nu se poate vorbi de
contracte cu durata nedeterminata.
Germania
Angajarea cu contract special pentru o anumita functie nu este utilizata decat in cazuri rare de
numire de persoane care nu au lucrat in serviciul public. In 1994, 5,4% din functionarii cu atributii de
conducere, erau angajati cu contract. Contractele intervin pentru o durata nedeterminata.
Irlanda
Angajarea cu contract nu este prevazuta prin dispozitii speciale. Durata functiilor de secretar de
minister este, totusi, limitata la 7 ani.
Suedia
Cea mai mare parte a directorilor de departamente sunt numiti cu contracte pe durata determinata,
in mod normal pentru o perioada de 6 ani. Ei nu pot fi revocati inainte de expirarea contractului, dar
se poate atribui conducatorului departamentului un alt post administrativ. Contractele sunt
incheiate cu administratia si prevederile contractuale sunt stabilite de la caz la caz. Sefii de
departamente sunt angajati cu contract individual pentru o durata nedeterminata.
Recurgerea la contract tine esential de necesitatea remunerarii acestor posturi intr-un mod
competitiv, in special comparativ cu recrutarea in sectorul privat. Contractul este stabilit de
angajator. Un consiliu consultativ special examineaza continutul contractului si prezinta
recomandarile sale guvernului inainte de a fi luata o decizie oficiala.
Marea Britanie
 22

In 1996, toti membrii noului serviciu public au incheiat contracte individuale. Pentru majoritatea
dintre acestia, este vorba de un contract tip, pe o durata nedeterminata. Prevederile contractuale
stabilesc durata si conditiile de angajare, in special in ceea ce priveste gestiunea performantei.
Contractul este incheiat intre functionarul respectiv si Coroana; in practica, conducatorul permanent
al unui minister sau directorul executiv al unui departament are puterea de a discuta in numele
ministerului atunci cand se stabilesc termenii contractului. Ministerele si departamentele pot
recurge la contracte cu durata determinata sau la contracte flexibile atunci cand se convine cu
functionarul in cauza sau pentru un anumit post, de exemplu pentru persoanele numite in functiile
temporare.
Procedurile de angajare a functionarilor publici cu atributii de conducere in diverse tari
Interventia Apelarea la Conditii de
Publicitatea Proceduri de
unui Aprobarea norme de acces in
Tari posturilor selectionare
organism ministrului selectie posturile
vacante explicite
central imperative superioare
Austria Nu Da Nu Publicitate Nu Da
externa
Belgia Nu Da Nu Jurnalul Oficial Da, numai Nu
anumiti
functionari de
la anumite
nivele pot
accede la
functiile inalte
Danemarca Nu Nu Nu Vezi nota 1 Nu Da
2
Franta Nu Da Nu Jurnalul Oficial Da Nu
3 4
Germania Nu Da Nu Vezi nota Da Nu
Irlanda Da Da Nu Publicitate Nu Da
interna
Olanda Da Da In curs de Publicitate Nu Da
introducere interna
Marea Da Da Da Hotaraste Nu Da
Britanie organismul de
angajare
Posturile vacante sunt initial anuntate in interiorul organismului care recruteaza; in absenta
candidatilor calificati se face un anunt in exterior
Titularii posturilor inaltelor functii publice se recruteaza din randul functionarilor proveniti de la
Scoala nationala de administratie si Scoala politehnica. Trebuie sa indeplineasca o conditie de
mobilitate si o conditie de vechime.
Se face publicitate in exterior pentru posturile de sef de departament in ministerele federale si
pentru posturile de director in agentiile federale ale ministerelor federale. Pentru celelalte posturi
importante se face o publicitate interna. Candidatii pentru functiile inalte trebuie sa posede o
diploma si trebuie sa sustina un examen; trebuie sa faca un stagiu de pregatire si sa sustina un
examen la sfarsit.