STUDENT

Popescu Stefan Gabriel

Grupa 8, annul I,

LEGIUIREA CARAGEA
Actuala realitate juridic din ara noastr constituie obiectul de
studiu al unor multiple discipline juridice corespuntoare ramurilor
dreptului! Pe l"n# aceasta mai e$ist si alte tiin e speciale ale dreptului
care nu se %ncadreaa %ntr&o anumit ramur, asa cum este IST'(IA
STATU)UI SI D(EPTU)UI ('*+NES,! Ea studiaa institu iile politico&
juridice rom"ne ti din punct de -edere istoric, %n dinamica si de-enirea lor
de la ori#ini p"n %n preent, spre a e$plica de ce ele au confi#ura ia i
con inutul de acum!
Vechiul drept care a #u-ernat rela iile sociale in di-ersele perioade
ale istoriei poporului rom"n repreint trecutul dreptului actual!
,u toate sc.imbrile sur-enite e$ist unele elemente care s&au
transmis de la o epoc la alta, ceea ce a dat dreptului nostru o identitate
specific fa de dreptul altor popoare, c.iar dac de&a lun#ul timpului a
asimilat si ce-a din crea ia juridica a acestora!
DREPTUL IN PRIMA PERIOADA A REGIMULUI TURCO
!ANARIOT"
RE!ORMELE LUI CTIN MAVROCORDAT"
/n prima fa a re#imului turco&fanariot, nu s&au %ntocmit noi
codificri le#islati-e! )e#islatia e$istent a fost considerat suficient pentru
re#lematarea rela iilor sociale de la acea -reme! /n aceast perioada normele
juridice adoptate au %mbrcat forma .risoa-elor domnesti!
,ele mai importante .risoa-e au fost emise de catre ,&tin
*a-rocordat, domn in mai multe r"nduri %n ara (om"neasc si *oldo-a in
perioada 0123&0145! Acesta prin .risoa-e succesi-e a %nfptuit mai multe
reforme6 & a modificat statutul juridic al boierilor7
8
& a reor#aniat administratia local
& a reor#aniat sistemul financiar
& a reor#aniat biserica, astfel calitatea de boier decur#ea din slujba
%ndeplinit %n cadrul statului si nu din calitatea de mare proprietar
de pam"nt!
Dup slujbele de inute boierii au fost clasifica i in 8 cate#orii6
& cate#oria boierilor -eli i, intrau marii dre#tori care erau scuti i de
toate drile
& %n cate#oria boierilor maili, intrau boierii mai putin importan i
care erau scuti i numai de o parte din dri!
E#$lutia dreptului in a %a fa&a a re'i(ului turc$
fanari$t"
/n faa a 8&a a re#imului turco&fanariot s&au produs 8 sc.imbri care
i&au pus amprenta asupra e-olu iei dreptului, a a se face ca dup 0119 s&au
realiat o serie de codificri moderne! Noile le#iuiri au fost desemnate prin
cu-intele : condic;, :codic;, :cod; potri-it practicii din Europa acelei
-remi! Dintre le#iuirile elaborate %n aceast perioad men ionm
:Pra-ilniceasca condic!; , :codul ,alimac.i : i le#iuirea ,ara#ea!
Pra#ilniceasca c$ndic a fost elaborata %n ara (om"neasc i
promul#at de Ale$andru Ipsilanti in anul 011<! Datorit opoi iei Turciei a
intrat in -i#oare in anul 0183! A fost scris in limba rom"n i %n limba
#reac! /ntre cele 8 -ersiuni nu sunt deosebiri importante, totu i cea in limba
rom"n este mai clar, terminolo#ia juridic fiind formulat pe %n elesul
poporului!
C$dul Cali(achi, a fost elaborat %n anul 0801 in *oldo-a la
ini iati-a domnitorului Scarlat ,alimac.! Acest cod mai este denumit si
,odica Ti-il a *oldo-ei!A fost publicat %n limba #reac %n 0801 i %n limba
rom"n %n 0822!
Le'iuirea Cara'ea a fost elaborat %n anul 0808 si publicat %n ara
(om"neasc din ordinul domnului Ioan G.e! ,ara#ea, mai e denumit
aceasta le#iuire si codul ,ara#ea!Autorii acestei le#iuiri au fost lo#oftul
2
Nestor, At.ansie =risto-or, Stolnicii, ,&tin si Ioni >lceanu! Aceast
le#iuire cuprinde norme de drept ci-il, drept penal si de procedura! Este
sistematiat in 4 pr i care tratea despre6
0? persoane
8? lucru
2? contracte
9? donatii si succesiuni
<? fapte penale
4? despre ale judecatiilor @A primele patru pr i formea un ade-rat
cod ci-il, partea a <&a un cod penal, iar partea a 4&a un cod de
procedur!
,ele 2 le#iuiri, Pra#ilniceasca c$ndic) C$dul Cali(achi) Le'iuirea
Cara'ea) au fost promul#ate de ctre domni la apari ie i au fost abro#ate
%n anul 084< c"nd a intrat in -i#oare codul ci-il rom"n!
LEGIUIREA CARAGEA *TRUCTUR+ I ELA,ORARE
Legiuirea Caragea a fost %ntocmit de ctre lo#oftul Nestor i
At.anase =ristopol %n 0804, i tiprit %n 0805 din porunca domnului Ioan
G.eor#.e ,ara#ea! Aceast lucrare a fost considerat a fi cel mai %nsemnat
i mai complet cod din rile rom"ne, apropiat codurilor moderne!
Domnitorul ,ara#ea a dorit prin promul#area acestei le#i s
%nlture neajunsurile dreptului nescris, dar Bi pe cele ale celui scris, %n
-i#oare Cle#ile scrise Bi .risoa-ele domneBti nu se prea aplicau iar ,ondica
lui Ipsilanti cuprindea DdispoiEii prea puEine, nedes-"rBite Bi nedestoinice a
cumpni Bi %ndrepta dreptatea fiecruiaD!
0
Afar de aceasta, domnitorul %ncearc s nu rm"n %n urma
miBcrii de %nnoire juridic din Erile -ecine CBi %n special din *oldo-a, unde
apruse %n 0809 Adunarea de le#i a lui Andronac.e Donici!
8
0
A se -edea, A! (dulescu, Pa#ini despre le#iuirea ,ara#ea, ,onferinE Einut
la Academia (om"n, %n cadrul colecti-ului pentru -ec.iul drept rom"nesc, %n
05<37 a se -edea Bi )e#iuirea ,ara#ea Ced! critic alctuit de ,olecti-ul
pentru -ec.i drept rom"nesc, condus de A! (dulescu?, bucureBti, Ed! Academiei
(om"ne, 05<<, 293 p!
8
*anualul juridic al lui Andronac.e Donici face parte dintr&o serie de lucr ri
9
)e#iuirea ,ara#ea Cla care au lucrat Ddoi boeri cu BtiinE Bi pra$is
ale pra-ilelorD6 Anastasie =ristopol Bi Nestor ,raio-escu? a fost tiprit
la 0808, %n #receBte Bi rom"neBte! i-oarele utiliate la %ntocmirea
le#iuirii sunt artate, %n cea mai mare parte, %n .riso-ul de promul#are
Bi anume6 le#iuirea este Dadunat din %mprteBtile pra-ile Bi din
pra-ilniceasca condic Bi din obiceiurile pm"ntului ce s&au urmat p"n
acumD!
2

Afar de aceste i-oare, unii specialiBti au remarcat Bi influenEa
altor i-oare asupra le#iuirii, cum ar fi ,odul ci-il france din 0839!
9
/n ceea ce pri-eBte cuprinsul ei, s&a spus c ar fi o le#e de drept
ci-il7 dac aceasta se poate spune despre ,odul ,alima., obser-"nd
cuprinsul su, nu putem spune acest lucru despre )e#iuirea ,ara#ea!
Domnitorul ,ara#ea a -rut s fac o le#e care s cuprind di-erse materii7
din anteproiect reult c el a dorit ca le#iuirea s cuprind Bi norme de
drept public, %n special referitoare la situaEia Bi drepturile Domnului!
Scopul lui n&a fost %ndeplinit dec"t parEial7 prin urmare, le#iuirea
cuprinde norme de drept ci-il, de drept penal, de procedur Bi c"te-a
dispoiEii de drept comercial! Ea este format din Base prEi! /n primele
patru sunt dispoiEii de drept ci-il Bi puEine de drept comercial, %n a cincea
de drept penal Bi %n a Basea de procedur! Dup cum se -ede cea mai
mare parte este acordat normelor de drept ci-il7 %n ceea ce pri-eBte
aBearea ea are mult ori#inalitate!
<
Fcut dup sistemul dreptului roman Cca trsturi #enerale?
cuprinde6
persoane,
bunuri,
obli#aEiuni,
succesiuni,
procedur!
juridice cu caracter teoretic7 alturi de acesta, au mai fost elaborate6
*anualul lui *i.ail Fotinopulos Ctrei proiecte din 014<, 0144 Bi 0111?, Arta
judectoreasc din 0152 a lui Dumitrac.e Panaiotac.e Bi Pandectele lui Toma
,ara din 0834 & a se -edea, Gl! =an#a, op! cit!, pa#! 020, %n special notele
2
A se -edea =riso-ul de promul#are, )e#iuirea ,ara#ea, pa#! 085
9
A se -edea, ,! Dissescu, )Hinfluence du code ci-il francais en (oumanie, %n
)i-re du centenaire, II, pa#! 80 Bi urm!7 -ei Bi A! (dulescu, InfluenEa
france asupra dreptului rom"n p"n la 0849, *em! Academiei (om"ne, SecEiunea
Istorie, seria II, tom, IIGII, mem! 0<, pa#! 8&5!
<
A se -edea, A! (dulescu, Pa#ini inedite !!!, op! cit!, pa#! 59!
<
Partea I cuprinde dispoiEii Ddespre persoaneD, Dpentru obraD
%mprEindu&le dup se$, dup naBtere, dup capacitate Bi dup noroc!
)ucrarea clasific persoanele dup se$, na tere i capacitate,
preci"nd %ns c femeia este inferioar brbatului!
Partea a II&a are puEine para#rafe Ddespre lucruriD Bi anume
despre stp"nirea lor, despre robirea Bi -ecintatea lor, re#uli referitoare la
folosirea lucrurilor!
Partea a III&a este cea mai %ntins Bi tratea Dmateria obli#aEiunilor
Bi contractelorD Care mai multe capitole6
4
cap! I & Dde obBte pentru tocmeliD &
un fel de re#uli, de principii, apoi capitole unde sunt pre-ute norme pentru
contracte6 -"nare&cumprare, sc.imb, %nc.iriere sau arend & apoi re#uli
pentru %mprumut, dob"ni etc!, contracte de to-rBie7 apoi ciudat trei
capitole despre nunt, lo#odn, estre Bi e$opric etc?! /n materia
contractelor, se refera sumar la poli i dona ie, dar i la dreptul familiei i
succesiunii
Partea a IG&a este consacrat materiei donaEiunilor Caici sunt tratate
nu numai donaEiile propriu&ise, ci Bi succesiunile Bi testamentele?!
Partea a G&a %ntitulat Dpentru -iniD, este un foarte scurt cod de
penal! Sunt preentate dispoiEii pentru di-erse infracEiuni6 omor, t"l.rie,
furi, moflui mincinoBi, plasto#rafi, martori mincinoBi, prepuitori sau
p"r"tori, tpietori de bani, necinstitori, preacur-ie Bi un adaos Dpentru
stricciuneD a anumite distru#eri Bi repsonsabilitate!
/n acest adaos sunt artate elementele -inilor Bi pedepselor de
aplicat7 uneori, judectorul os"ndea, cum, unde Bi c"nd -a #si el cu cale!
Partea a GI&a, cu titlul Dpentru ale judecEilorD sunt c"te-a re#uli de
procedur penal Bi ci-il! Este %mprEit %n trei capitole6
pentru pri#oniri & acEiunile, pornirile de judecat, prescripEie,
paro#rafie, competenEa instanEei, %mprejurrile c"nd nu putea fi
c.emat la judecat Bi la modul cum trebuia s se desfBoare judecata7
pentru crEi Cadic acte scrise?, martori, jurm"nt, carte de blestem Bi
can7
pentru judector, judecat Bi .otr"re7 %n ultimul capitol Dpentru apelaEieD
sunt unele dispoiEii pentru aceast cale de atac Caici se -orbeBte Bi de lucrul
judecat6 D=otr"rea domneasc %ntrit de Doi domni s nu aib apelaEieD
sau Djudecata cercetat de trei domni s nu aib apelaEieD?!
1
/n ultima parte
sunt instituite norme de drept procesual referitoare la ac iunea %n ju ti ie,
competen a instan elor, mijloacele de proba, cile de atac i prescrip ie!
8
4
A se -edea, pe lar#, )e#iuirea ,ara#ea, ediEie critic, op! cit
1
A se -edea, pe lar#, )e#iuirea ,ara#ea, ediEie critic, op! cit
4
/n epoca de premoderniare a dreptului Cmoderniarea -a %ncepe
dup 0898, %n jurul anilor 0849&0844? s&au mai adoptat %n Jrile (om"ne
le#i scrise care au #rbit acest proces!
,u mai multe modificari, aceasta le#iuire s&a aplicat pana in 084<
canda fost abro#ata e$pres de dispoitiunile art!0508 din actualul ,od
5
,i-il!


LEGIUIREA CARAGEA I DREPTUL CIVIL
/n materia persoanelor, oamenii erau clasificaEi %n liberi, robi Bi
derobiEi! /n cate#oria oamenilor liberi erau incluBi Bi Eranii clcaBi!
)e#iuirea ,ara#ea pre-edea numrul minim al ilelor de clac la
doispreece! /n perioada %n care au fost %n -i#oare aceste coduri a crescut
numrul posluBnicilor Bi al scutelnicilor, care se aflau %n dependenE
personal faE de boieri, dar care nu a-eau obli#aEii faE de stat!
(obii erau asimilaEi lucrurilor! TotuBi, li s&a recunoscut o
anumit capacitate juridic, put"nd repreenta pe stp"nii lor %n relaEiile cu
terEe persoane!
Persoanele juridice sunt desemnate prin termenul de :to-rBie; %n
Pra-ilniceasca condic Bi %n )e#iuirea ,ara#ea, Bi prin sinta#ma :persoane
moraliceBti; %n ,odul ,alima.! Se pre-d re#lementri amnunEite cu pri-ire
la administrarea, %nfiinEarea, rspunderea Bi stin#erea persoanei juridice,
precum Bi pri-itoare la formarea capitalului Bi %mprEirea c"Bti#ului!
(e#lementrile pri-ind familia, rudenia Bi cstoria sunt, %n #eneral,
conforme dispoiEiilor din pra-ilele anterioare! Se consacr principiul
rspunderii personale! Astfel, se preciea c soEia nu rspunde pentru
faptele soEului Bi c nici prinEii nu rspund pentru faptele copiilor lor
majori!
Sunt interise cstoriile %ntre creBtini Bi necreBtini, precum Bi cele
%ntre oamenii liberi Bi robi!
,opilul reultat din unirea unei persoane libere cu una aflat %n robie
este %ntotdeauna un om liber! /n )e#iuirea ,ara#ea procreaEia este sin#ura
8
/n msura %n care dispoi iunile ,odului ,alimac. nu ar fi desuete sau contrarii dispoi iunilor din actualul ,od
,i-il, s&ar putea pune, fire te doar teoretic, c.estiunea aplicabilit ii unor norme din aceast lucrare, care nu ar fi
re#lementate %n actualul cod i nu ar fi contrare dispoi%iunilor acestora! ,pentru de-oltare I!Peret, ,urs de Istoria
dreptului roman, -ol!I, b>ucuresti, 0584, pa#!281!
9
pentru detalii I.Peretz, Curs de Istoria dreptului roman, vol.I, bBucuresti, 1926, pag.327.
!
1
care justific mariajul6 :Nunta este tocmeala unirii brbatului cu femeia spre
facerea de copiii!
'bli#aEia de %nestrare a fetelor la mritat re-ine prinEilor Bi fraEilor,
%n -irtutea dispoiEiilor din Pra-ilniceasca condic Bi )e#iuirea ,ara#ea, pe
c"nd ,odul ,alima. o pre-ede doar %n sarcina prinEilor! Kestrea fetelor
trebuia apreciat %n bani %n momentul constituirii ei, pentru ca, la un e-entual
di-orE din -ina brbatului, femeia s dob"ndeasc bunuri %n aceeaBi -aloare
cu estrea a-ut!
Di-orEul datorat adulterului soEiei a-ea ca efect pierderea estrei, ce
trecea %n proprietatea brbatului!
Sunt re#lementate Bi adopEia, tutela Bi curatela dup modelul le#iuirilor
europene!
(udenia putea fi de s"n#e sau du.o-niceasc! (udenia de s"n#e era %n
linie dreapt suitoare Bi cobor"toare, precum Bi %n linie lturalnic sau de
alturi! Fiecare #eneraEie %nsemna un #rad de rudenie!
/n materie succesoral, sunt re#lementate at"t moBtenirea le#al, c"t
Bi moBtenirea testamentar! DDreptLMile mortului ce se moNtenesc sunt6!
ToatL, a-erea lui, afarL din boierii, din pri-ile#iurile persoanei sale Ni
afarL din pedeapsa pentru -inele persoanei sale!D
03
Se preciea care este reer-a succesoral, adic partea din moBtenire
care poate fi dob"ndit doar de ctre membrii familiei, Bi care este cota
disponibil, adic partea din moBtenire care putea fi dob"ndit Bi de ctre
persoanele strine de familie!
GocaEia succesoral aparEine celor trei cate#orii de rude de s"n#e6
ascendenEi, descendenEi Bi colaterali! ,opiii naturali -eneau la moBtenire %n
concurs cu cei le#itimi, %n -irtutea dispoiEiilor ,odului ,alima., pe c"nd %n
-irtutea dispoiEiilor ,odului ,ara#ea -eneau doar la succesiunea mamei! SoEul
supra-ieEuitor dob"ndea uufructul unei prEi din bunuri c"nd -enea %n concurs
cu copiii, adic primea spre folosinE Bi cule#erea fructelor o parte din moBtenire
e#al cu cea care re-enea unui copil, urm"nd ca la moarte acele bunuri s intre %n
proprietatea efecti- a copiilor! SoEul supra-ieEuitor dob"ndea %n deplin
proprietate o cot -ariind %ntre o Besime Bi o treime c"nd -enea %n concurs cu
copii dintr&o alt cstorie a soEului defunct sau c"nd nu e$istau copii! SoEul
supra-ieEuitor dob"ndea %ntrea#a moBtenire %n lipsa rudelor succesibile! /n lipsa
oricrui moBtenitor, moBtenirea era declarat -acant Bi culeas de ctre stat!
(e#lementrile %n cau consacrau Bi trimiria, care repreenta o treime
din masa succesoral, destinat c.eltuielilor de %nmorm"ntare Bi de pomenire a
celui decedat!
03
)e#iuirea ,ara#ea&pentru mo tenire!
8
/n materia obli#aEiilor, %n cele trei le#iuiri sunt cuprinse re#lementri
moderne! Este definit conceptul de :obli#aEie;, sunt artate i-oarele
obli#aEiilor, este definit contractul, sunt artate elementele esenEiuale ale
contractului, sunt re#lementate transferul Bi stin#erea obli#aEiilor, precum Bi
#aranEiile reale Bi personaleD SL nu plLteascL nimeni pentru alte datorii
dob"ndL mai multL dec"t unul la ece

%ntr&un an D!
00
,a i-oare ale obli#aEiilor, cele trei le#iuiri pre-d le#ea, contractul Bi
delictul!
,ontractele sunt clasificate dup form %n contracte scrise Bi contracte nescrise,
iar dup efecte %n contracte unilaterale Bi bilaterale! Se preciea c un contract,
pentru a fi -alabil %nc.eiat, trebuie s fie conform cu dispoiEiile le#ii Bi bunelor
mora-uri! ,onsimEm"ntul, ca element esenEial al contractului, pentru a fi -alabil,
trebuie s fie lipsit de sil C-iolenE? sau de -icleBu# Cdol?! 'biectul contractului, ca
element esenEial al acestuia, trebuie s fie un lucru aflat %n comerE, adic s fie un
lucru ce poate face parte din patrimoniul unei persoane! ,apacitatea juridic,
pre-ut pentru prima dat ca element esenEial al contractului, este menEionat ca
fiind e#al pentru toEi, art"ndu&se %n ,odul ,alima., %n mod e$pres, c tot omul se
socotete a fi vrednic de a-i ctiga drituri n condiiile legii.
/n cele trei le#iuiri, sunt re#lementate amnunEit contractele de
-"nare&cumprare, %nc.iriere, arendare, sc.imb Bi comodat!
Dintre acestea, cel mai %n detaliu re#lementat este contractul de
-"nare&cumprareD ,ei ce -"nd lucru nemiNcLtoriu atunci numai pot sL
-"nL la alMii c"nd mai nainte -or da de Ntire celora ce au cLdere sau
protimisis Csau epitropilor lor? Ni aciia, ne- Or"ndP sL cumpere, -or iscLli
apisul -"nLrii !
Se protimisesc la cumpLrLtoarea celor nemictoare:
a! (udele de sus Ni de jos7
b! (udele de alLturea p"nL la a patra spiML c"nd sunt Ni pLrtaNi sau
de-LlmaNi7
c! (udele de alLturea p"nL la a patra spiML, c"nd sunt Ni -ecini7D!
08
Se precia c un asemenea contract putea fi %nc.eiat fie %n form scris,
fie %n form oral! ,"nd obiectul contractului era format din bunuri imobile sau
robi, se cerea forma scris a contractului! /n caul pm"ntului, trebuiau
respectate re#ulile cu pri-ire la dreptul de protimis! Totodat, era admis
stricarea -"nrii, adic anularea contractului, c"nd se constat c ulterior
%nc.eierii contractului, preEul repreenta mai puEin de jumtate din -aloarea
real a lucrului, fapt ce era denumit leiune!
00
)e#iuirea ,ara#ea &pentru dob"ni
08
)e#iuirea ,ara#ea &despre -anri!
5
,ontractul de %mprumut putea fi %nc.eiat doar %n form scris Bi %n
preenEa a cel puEin trei martori!
Klo#ul putea fi scos la -"nare doar la cererea creditorului prin .otr"re
judectoreasc!
,.eaBii se bucurau de beneficiul de discuEiune! ,onform acestui
beneficiu, #arantul urmrit %n justiEie de ctre creditor putea cere acestuia s
se %ndrepte mai %nt"i asupra debitorului principal Bi numai dac debitorul
principal se do-edeBte a fi insol-abil s se %ndrepte asupra sa!
Dob"nda le#al a fost fi$at %n cele trei le#iuri la 03Q cu intericerea
antocismului, precum Bi prin intericerea cametei!
LEGIUIREA CARAGEA I DREPTUL PENAL
/n domeniul dreptului penal, )e#iuirea ,ara#ea preia %n linii mari
dispoiEiile din pra-ilele anterioare, %ndeosebi din ,artea rom"neasc de
%n-Etur Bi /ndreptarea le#ii! InfracEiunile sunt numite -ini Bi sunt
clasificate dup #ra-itatea lor %n -ini mari Bi -ini mici! 'bser-m din
re#lementarea %n cau c noEiunea de infracEiune nu se desprinde %nc de
persoana infractorului! Astfel, nu sunt artate elementele constituti-e ale
infracEiunii, ci se fac referiri doar la cate#oriile de infractori, precum uci#aBi,
t"l.ari, .oEi, plasto#rafi, etc!
Pentru prima dat %n le#islaEia noastr sunt incriminate faptele
slujbaBilor Bi dre#torilor, precum abuurile judectorilor faE de prEi,
abuurile ispra-nicilor faE de cetEeni, nedreapta luare din partea a#enEilor
e$ecutori Bi nedreapta luare de ctre -ornici a amenilor de la Erani!
A-"nd %n -edere noul sistem de probaEiune baat %n justiEie pe
%nscrisuri Bi mrturii, erau aspru pedepsiEi plasto#rafii Cfalsificatorii de acte?,
precum Bi martorii mincinoBi! Plasto#rafii erau pedepsiEi cu tierea m"inii,
iar martorii mincinoBi cu ameni Bi cu trecerea %n ,ondica BireEilor, care
constituia un %nceput de caier judiciar, pentru a nu mai fi c.emaEi a depune
mrturie %n -iitor!
/n -ederea consolidrii economiei de sc.imb erau pedepsiEi cei care, %n
mod fraudulos, declarau c sunt %n stare de %ncetare a plEilor pentru a nu&Bi
plti datoriile! AceBti faliEi frauduloBi erau numiEi %n le#iuirile de referinE
moflui mincinoBi! Termenul :moflu; este de ori#ine turceasc, a-"nd
%nEelesul de a da faliment! *ofluii mincinoBi erau condamnaEi %mpreun cu cei
03
care au tinuit bunurile lor sau care au pretins %n mod fals c sunt Bi ei creditori
ai acestora!
/n sistemul pedepselor menEionm pedeapsa capital pentru .iclenie,
omor Bi t"l.rie! A-em Bi mutilarea, ce se putea realia prin tierea m"inii
pentru plasto#rafie sau pentru furt, btaia cu nuiele la spate, biciuirea %n t"r# a
infractorului! E$istau Bi pedepse infamante, precum darea infractorului prin
t"r#, tunsoarea, tierea nasului pentru incest, e$punerea femeii -ino-ate de
adulter %n piaEa public! De asemenea, e$istau Bi pedepse pri-ati-e de libertate,
precum ocna, temniEa Bi sur#.iunul la mnstire! E$istau Bi amenile penale Bi
desp#ubirile!

DeBi in pri-inEa infracEiunilor pina la 0880 clasificarea a fost cea din
feudalism 6 -ini mari si -ini mici, le#iuirea ,ara#ea a fcut un mic pas inainte,
cautind sa dea o definiEie mai #enerala unor infracEiuni !Domorul iaste mai
inainte cu#etat sau necu#etatD! 'morul necu#etat, dup intimplari, micBorea
sau mreBte -ina6 Dcine a-iriind cu ce-a si cu neb#are de seama, -a omori,
sa rscumpere cu bani omorul de fa rudele celui condamnat D!
)e#iuirea ,ara#ea aduce aBadar doua lucruri care par totuBi poiti-e
pe linia noilor concepEii care s&au manifestat %n acea -reme %n penal i care
sunt un pas inainte fa de dreptul penal feudal, %ncer%indu&se astfel a se face o
doare a pedepsei & clasificarea omorului in cu#etat si necu#etat!
)e#iuirea lui ,ara#ea, care intra %n -i#oare %n ara (om"neasc %n anul
0808, cuprindea %n cr ile G i GI, reer-ate dreptului penal, re#lementri mai
comple$e ale re#imului minorilor delinc-en i i mult mai nuan ate! )e#iuirea
lui ,ara#ea a pre#atit terenul unei modificri %n ceea ce pri-e te reconsiderarea
faptului conform cruia minoritatea era p"n la -"rsta de 83 de ani!HCle#islatia
penal europeana in -i#oare la acea dat6 e$! ,odul penal austriac &0832, ,odul
penal portu#.e & 0834, ,odul penal dane &0538 ?, raportat la pre-ederile din
le#isla iile altor tari!
Aceast le#iuire pre-edea ca, p"n la 1 ani, minorul nu rspundea
penal! Intre 1&09 ani, se os"nde te dup %mprejurri, ori la btaie sau la
%nc.isoare %n -reo mnstire, nici mai mult de < ani, nici mai pu in de unuH!
Pentru fiii de boieri, se %nlocuia btaia cu %ncredintarea lor prin ilor sau
epitropilor Casemanator tutelei? ceea ce o#lindea ine#alitatea minorilor %n fata
le#ii! De la 09&83 ani, pentru infrac iunile pedepsite cu moartea sau cu ocna,
minorii erau trimi i la inc.isoarea Sna#o- sau *r#ineni pe o perioada ce nu
putea depasi 03 ani, dar nici mai mica de 8 ani! Daca infractiunea era pedepsita
cu btaia cu biciul sau cu toie#ele, minorului i se dadea a treia parte din
lo-iturile cu nuiele!
00
LEGIUIREA CARAGEA I DREPTUL PROCE*UAL
/n domeniul dreptului procesual, codul %n cau a urmrit
moderniarea or#anirii instanEelor Bi a procedurii de judecat!
/n acest sens menEionm6
& introducerea condicelor de judecat la toate instanEele7
& formularea %n scris a .otr"rilor judectoreBti Bi moti-area lor %n scris
cu artarea capului de pra-il7
& introducerea repreentrii %n justiEie prin mandatari numiEi -ec.ili Bi
prin a-ocaEi, numiEi -ec.ili de judecEi7
& ierar.iarea probelor %n justiEie cu accent pe probele scrise,
declaraEiile martorilor Bi cercetrile instanEei, numite do-ei cu meBteBu#7
& introducerea publicitEii tranacEiilor imobiliare, prin Einerea la
judectoriile de la judeEe de condici speciale pentru -"nrile de pm"nt Bi
cldiri, precum Bi pentru testamente Bi foile de estre!

CONCLU-II
)EGIU(EA ,A(AGEA, 0808 ,,(e%noieBte mai pe lar# procedeul
lui IPSI)ANTI Bi amestec dreptul bianEului Bi obiceiul pm"ntului;! ,,Este
tot un cod #eneral ORP %n care se ju$tapun patru coduri specialiate6 ci-il,
penal, procedur ci-il Bi procedur penal;! *oment important al culturii
juridice rom"neBti, trdea sf"rBitul perioadei feudale!
Alctuit din elemente de drept biantin, dar Bi din multe elemente
de cutum rom"neasc! )u"nd e$emplul *oldo-ei, domnitorul ,A(AGEA
a dispus ca patru boieri Scu BtiinE Bi pra$is la ale pra-ilelor; s se preocupe
de %ntocmirea unei le#iuiri c"t mai bune pentru ca s se fac cu des-"rBit
%ntre#ime Bi cu bun desluBire! Dintre aceBtia, doi au fost #reci Bi doi rom"ni!
Dup %ntocmire a fost citit cu atenEie de domn, iar prin pitacul din
0801 s&a con-ocat sfatul Erii pentru a o analia! S&a tiprit at"t %n #receBte,
c"t Bi %n rom"neBte! A rmas %n -i#oare p"n la 084<, c"nd a fost pus %n
-i#oare ,odul ci-il rom"n!
08
)e#iuirea ,ara#ea este o realiare deosebit pentru -ocabularul
juridic rom"nesc, %ntruc"t s&au depus strduinEe mari pentru o traducere c"t
mai e$act a te$tului #rec %n care a fost conceput! At"t te$tul rom"nesc, c"t
Bi cel #recesc s&au pstrat %n manuscrisele oficiale! )aconismul cu care
tratea anumite probleme reflect %ntru totul mentalitatea -remii dar Be
poate e$plica Bi prin aceea c %n esenEa lor acele c.estiuni erau cunoscute!
,I,LIOGRA!IE
I.Peretz !urs de Istoria dre"tului roman vol.I #$ucuresti %&'(
A! (dulescu, Pa#ini despre le#iuirea ,ara#ea!
,! Dissescu, )Hinfluence du code ci-il francais en (oumanie, %n )i-re du
centenaire, II!
(dulescu, InfluenEa francez) asu"ra dre"tului romn "n) la %*(+
,anualul -uridic al lui .ndronac/e 0onici ed. crit. 1d..cademiei
2.P.2. $ucureti %&3&.
4egiuirea !aragea.
=riso-ul de promul#are, )e#iuirea ,ara#ea!
02