Codul Civil Adnotat Cu Textul Art. Corespunzător Francez Italian Și Belgian Cu Trimiteri La Doctrina Franceză Și Română Și Jurisprudența Completă de La 1868-1925 de C. Hamangiu

CODUL CIVIL
ADNOTAT
CU TEXTUL ART. CORESPUNZATOR FRANCEZ, ITALIAN SI BELGIAN
CU TRIMITERI LA DOCTRINA FRANCEZA $1 ROMANA

SI
JURISPRUDENTA COMPLECTA DELA 1868-1925

DE
C. HAMANGIU
CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Cu colaborarea, in ceeace prive

Doctrina 5i Jurisprudenta mai recentd,
a D-lui N. GEORGE
udecAtor e 5edinta--laTribuna1ul Ilfov.
VOLUMUL I
(Art. 1-643)
BUCURESTI
EDITURA L1BRRIEI UNIITERSALA" ALCA.L4Y & Co.

Ca]ea Victoriei, 37
1925
www.digibuc.ro
PREFATA
Lipsa unui Cod civil adnotat in mod sisteinatic qi pus in curent
peind la zi,cu doctrind $i jurisprudentd, era ad einc simfit in lumea juri$tilor no$tri, avocafi $i magistrafi. Propriu zis, un Cod civil adnotat in
genul marilor repertorii franceze: Sirey $i Fuzier-Herman, nici nu

existei la noi. Un inceput fericit a fost fcicut de fostul magistrat $i
actualul avocat D-1 D. Neagu, dar n'a apdrut din aceastci pretioasci lacrare deceit doud volume, pcIncila art. 516: Mai putem cita
$i lucreirile de adnotare, foarte utile, ale D-lor Frato$titeanu $i Cristescu, apdrute acurn 30 de ani, continuatd aceastci din urmd, peind la
1907, de D-1 G. T. Ionescu, cari nu cuprindeau deceit jurisprudenfa
Casafiei $i a instanfelor de fond, lucreiri cari Insd astd-zi nu mai

sunt in curent ca noua jurisprudentd.
Aceste considerafiuni pe de o parte, iar pe de altd parte dorinfa
de a pane in meina profesioni$tilor dreptului o lucrare utild $i adusd
la curent peind la zi, nu numai ca jurisprudentd dar $i cu trimiteri

exacte la aproape intreaga doctrind francezd $i romcind, m'au determinat de a da publicitelfei aceste 4 volume ale Codului civil adnotat.
In ce prive$te doctrina francezd $i romnd, am indicat nurnele
autorilor, titlul cdrtei, volumul, edifia, cu pagina sau numeirul respectiv,
sau tillai publicatiei, monografiei sau revistei in cari au apcirut studiile, articolele sau adnotafiile diferitilor autori de doctrind francezd
sau romeind, ca indicarea N-rului $i anului publicafiunei sau revistei
respective:
In ceeace prive$te jurisprudenfa rorneind,(Casafie, Curti de Apel,
Tribunale), am publicat sub fiecare articol, pe doud coloane, toate

decizifle $i sentinfele cad prezentau o importantd juridicd oarecare,
cu controversele de drept ce s'au putut ivi in practica judeccitoreascd,
indicnd data exactd a Buletinului Casatiei sau a revistelor tn eari
au fost publicate, jurispruienfe, pe care le-am clasat in ordine crowww.digibuc.ro
PREFATA
nologiccl, spre a se urindri mai bine evolufia juridied a solutiunilor

date de Casafie sau de instantele noastre de fond. i pentru ca aceste
numeroase jurisprudente sd poatd fi u$or dsite $i consultate, am
insotit fiecare grup de adnotatiuni de cate un detaliat index alfabetic,
cu ajutorul cdruia se poate urmdri cu cea mai mare uprinfd, spefa
de drept cutatd.
In scopul de a se observa din primul nioment diferenta, une ori
destul de mare,Intre textul roman $i acel francez (italian sau belgian),
am publicat in intregime, imediat dupd fiecare articol din Codul civil,
articolul francez (italian sau belgian) corespunzdtor, (land in notd
$i deosebirile mai esenfiale dintre aceste doud texte. Cu modal acesta
consultarea tratatelor franceze de doctrind se poate face mai sigur
si cu mai mult folos, atrdgandu-se dela inceput atenfiunea asupra
diferenfelor de text. Iar atunci cnd originele articolelor Codului civil
roman sunt in vechile noastre legiuiri Caragea $i Calimach, am

indicat aceasta in note, (land uneori $i textul respectiv al acestor
vechi
De asemenea, in scopul de a stabili corelatiunea tuturor articolelor din Codul civil cu diferitele materii din acest cod sau din alte
coduri $i legi speciale, am indicat, intre paranteze, imediat dupd
textul lor, toate articolele din codul civil, procedura civild, codul comercial si penal chiar, precum $i legile sau regulamentele cu care
acele articole sunt in legdturci. Iar ca o complectare a dispozifiunilor
modificate din Codul civil relative la actele stdrei civile, cdsdtorie,
divort, paternitate, filiatiune, legitimare, adopfiune, precum $i la drep-
turile civile $i naturalizare (art. 6-20) am adaus pe langd articolele

respective, legea modificdtoare din 15 Martie 1906, precum $1 noua
lege pentru dobandirea si pierderea nationalittei romane din 23
Februarie 1924.
Tinem s atragem atentiunea cd jurisprudent a romand publicatd
in adnotdrile respective ale celor 1914 articole ale Codului civil, caprinde peste 20.000 decizii $i sentinfe de ale Inaltei Curfi de Casafie,
Curfilor de Apel $i de ale Tribunalelor, incepand dela 1868 'And la
1924 inclusiv, i chiar deciziunile pronuntate in 1925 in cursul tipdrirei prezentei lucrdri.
Credem dar cd facem un real serviciu D-lor avocati $i magistrafi punandu-le la indemnd acest instrument de consultare zilnic
a complicatelor probleme de drept ce ridicd importanta materie a
Codului civil. Sistematizarea practicd a trimiterilor la doctrind si a
VI
www.digibuc.ro
PREFATA
Intregei jurisprudenfe rmne de aproape 60 de ani (1868-1925), indicarea precisci a tuturor volumelor de doctrind citate precuin $i a tuturor studiilor, adnotafiunilor $i notelor critice publicate in diferitele
noastre reviste de drept, studii $1 adnotafii in mare parte uitate $i
greu de gdsit, fac ca aceastd lucrare sa fie de un real folos tuturor
profesioni$tilor dreptului.
In general, planul de alcdtuire $1 adnotare, urmdrit in aceastd

lucrare, este acela al lu1 Ed. Fuzier-Herman, bine infeles pdstrnd
proporfiunile cuvenite fald de un uvraj de valoarea $i importanfa
acestuia.
Inainte de a termina, nu uit sd aduc aci mulfumirele mele distinsului magistrat D-1 N. Georgean, judecdtor de $edinfd la Trib.
Ilfov, pentru concursul ce mi-a dat in coinplectarea materialului de
doctrind $1 jurisprudentd adunat de mine peind in anul 1920. Colaborarea sa mi-a fost cu atdt mai prefioasd, cu cdt, incepnd dela
1922 de ccind conduc publicarea Pandectelor romne", timpul ini-a
lipsit cu desdvdr$ire pentru a ind putea ocupa cu adunarea materialului de doctrind $i jurisprudenfd din ultimii ani. Cu aceastd coin-
plectare am insdrcinat pe D-1 N. Georgean, care, cu puterea sa de

muncd $i competenfa sa indestul de- cunoscutd din importantele adnotafiuni publicate in Pandectele romne", s'a achitat in mod deosebit de aceastdinsdrcinare. Mai ales jurisprudenfele dela 1920 pandla
1925, parte din trimiterile la doctrina strdind $1 cea mal mare parte
din trimiterile la doctrina romnd, sunt fdcute de D-sa.

C. HAMANGIU
Consiller la lnalta Curte de Casatie si Justltie
V 11
www.digibuc.ro
BIBLIOGRAFIA
OPERELOR LA CARE S'AU rACUT TRIMITERI

ALAUZET. Commentaire du Code de Commerce et de la legislation commerciale.
ALEXANDRESCO (DIMITRIE). Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului civil Rolm In.
(Ed. I si II-a).
Droit ancien et moderne de la Roumania.
ARNTZ. Cours de droit civil franais.

AUBRY ET RAU. Cours de droit civil franais d'aprs la mtode de C. Zachariae, (Ed.
IV si V-a).
BAUDRY LAOANTINERIE. Prcis de droit civil.
Commentaire thorique et pratique de la loi sur le divorce.

Trait thorique et pratique de droit civil avec la collaboration de: HouquesFourcade, Ph. Bonnecarrre, G. Chneaux, M. Chauveau, Albert Wahl, Maurice
Colin, L. Barde, J. Le Courtois, F. Surville, Lo Saignat, P. de Loynes, Alb. Tissier (Ed. II si III-a).
BDARIDE. Commentaire du Code de Commerce, Des socits.

n
Trait des faillites et banqueroutes.
De la lettre de change, des billets
71
ordre et de la prescription.
BEDARIDE ET RIVIRE. Trait du dol et de la fraude en matire civile et commerciale.

BERTAULT. Question pratiques et doctrinales de Code Napoleon.
BEUDAND. Cours de droit civil franais.
BIOCHE. Dictionnaire de procedure civile et commerciale.
BOILEUX. Commentaire sur le code civil.
BOISTEL. Cours de droit commercial.
BOITARD ET COLMET-DAAGE. Leons de procedure civile.
BONFILS. Manuel de droit international public.

BONNIER. Trait thorique et pratique des preuves en droit civil et en droit criminel.
BOTEZ (CORNELIU). Now codice de sedinta ai judeciitorului de ocol. (Ed. 1908).
BUFNOIE. Proprit et Contrat. (Ed. Il-a).
CANTACUZINO (MATE!). Elementele dreptului civil.
Despre libertatea individual si persoanele juridice.
CAPITANT. De la cause des obligations.

CARPENTIER. Divorce et separation de corps. Doctrine et jurisprudence.
CARRE ET CHAUVEAU. Lois de la procedure civile et commerciale.
CHABOT. Commentaire sur la loi des successions, edition revue et augmente par
Belost Jolimont, 1848.
Commentaire sur la loi des successions, edition revue et augmente par Ma-
zerat, 1839.
CHARDON. Trait du dol et de la fraude en matires civiles et commerciales.

CHAUVEAU ADOLPHE ET FAUSTIN HELIE. Thorie du code penal.
COLIN ET CAPITANT Cours elmentaire de droit civil franais. (Ed. I si II-a).

CONSTANTINESCU (N. JAo.). Asupra contractului de locatium.:. (Ed. II-a).
CREPON. Du pourvoi en cassation en matire civile.

CRISTODORESCU (CONST.)
:41ÈF)...NESCU-PRIBOI. (DEM.) Codul legislatiunei de expropriere
pentru utilitate nationald.
DALLOZ, Jurisprudence gnrale, Repertoire mthodique et alphabetique de legislation,

de doctrine et de jurisprudence.
Supplement.
DEGRE (ALEXANDRU). Scrieri juridice.
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE. Cours analvt. du Code Civil.
DEMOGUE (RENA). Trait des obligations en gneral, I. Sources des Obligations.

DEMOLOHBE. Cours de Code Napoleon.
I
www.digibuc.ro
BIBLIOGRAFIE
DESPAGNET. Prcis de droit international priv.

DOCAN (GEORGE P.). Minoritatea. Legislatia ungarit din Transilvania in comparatie cu
legislatia romnd.
DUBREUIL, TARDIF ET COHEN. Analyse de la lgislation des eaux.

DUFOURMANTELLE (ROGER). La force majeure dans les contrats civils et commerciaux
et dans les marches administratifs.
Duivirriascu (M. A.). Codul de comerciu cornentat.

DURANTON. Cours de droit civil frangais suivant le code civil.
Downie. Trait de la separation de biens judiciaire.
DUVERGIER. Droit civil frangais. Suite A. l'ouvrage de Toullier.

FAUSTIN-HELIE. Trait de l'instruction criminelle.
FLANDIN. De la transcription en matire hypothcaire, ou explication de la loi du 23

Mars 1855 et des dispositions du code Napoleon relatives it la transcription des
domaines et des substitutions.
FOLLEVILLE (D. de). Trait du contrat pcuniaire de mariage.
FREMONT. Trait pratique du divorce et de la separation de corps.
GANTom (AL.). Lucrri judectitoresti.
GARNIER. Regime ou trait des rivires et cours d'eau.
GARRAUD. Prcis de droit criminel.

GARSONNET. Trait thorique et pratique de procedure.
GERBAULT ET DUBOURG. Code des droits successoraux des poux, comprenant le Corn-
men taire de la loi du 9 Mars 1891.

GIDE. Etude sur la condition prive de /a femme dans le droit ancien et moderne.
GLAssoN ET COLMET-DAAGE. Prcis thorique et pratique de procedure civile. Ed. II-me
par A. Tissier.
GUILLOUARD. Trait du contrat de louage.
Trait du contrat de mariage.

Trait de la vente et de l'change.
Trait du pret. du dpt et du squestre.
Trait. des contrats alatoires et du mandat.
Trait du cautionnement et des transactions.
Trait du nantissement et du droit de retention.
Trait des privileges et hypothques.
Trait de la prescription.
Trait du contrat de socit.
GRENIER. Trait des donations, des testaments, etc.

GRIOLET. De l'autorit de la chose juge
HAMANGIU (C). Proprietatea literar i artisticd in legislatia romdneascd.
Noua lege asupra proprietatii literare ,si artistice din 28 lunie 1923 cu note explicative si prefata (Ed. Adevrul', 1024).
HERovAxu (EUGEN). Tratat teoretic i practic de procedura
Hozoc (D.). Pactul comisor expres.
Hourix. Trait general thorique et pratique des socits civiles et commerciales.
Huc. Commentaire thorique et pratique du code civil.
Trait thorique et pratique de la cession et de la transmission des crances.
IoNAscu (TRALkE). L'volution de la notion de cause dans les convention titre onreux.
IoNEscu (loAN I.). Dota sub raportul instrdindrii.
LAROMBIERE. Thorie et pratique des obligations.
LascARov-MoLnovANu (A). Legea autentificdrii actelor adnotatd i comentat.
LAURENT. Principes de droit civil frangais.
Supplement.
Le droit civil international.
LEROUX DE BRETAGNE. Nouveau trait de la prescription en matire civile.

LE SELLYER. Commentaire historique et pratiflue sur le titre des successions.
Etudes historiques et pratiques sur le droit criminel.
LEVASSEUR. Trait de la portion de biens dont on peut disposer.

LUCA (NICOLAE). Executia silita asupra bunurilor nemiscatoare.
LYON-CAEN ET RENAULT. Trait de droit commercial.
MARINESCU (N. G.). Codul consolidrilor petrolifere.
MARCADE ET PONT. Explication thorique et pratique du Code Napoleon.
Commentaire-trait des petits contrats.

MERLIN. Recueil alphabtique des questions de droit.
MICHAUX. Trait pratique des testaments notaries, olographes, mystiques et antres et
des actes qui en sont la consequence (Ed. II-a)
Trait pratique des liquidations et partages de communaute, de succession
et de socit.
MmoNEscu (GEORGE G.). Analiza noului Cod de procedura civild. (Ed. II-a).
MOURLON. Repetitions crites sur le premier, le deuxime et le troisime examen du
code Napoleon. (Ed. VII-a).
www.digibuc.ro
BIBLIOGR AFIE
MouRLON. Trait thorique et pratique de la transcription.
NACU (C.). Dreptul civil -Roman.

NEGULESCU (DEMETRU). Executiunea silitti Vol. II. Teoria Poprirei (Ed. IV-a).
NEMETESCU (GEORGE P.). CeTEiuza divortului.
PANDECTES FRANAISES. Nouveau Repertoire de doctrine, de legislation et de jurisprudence.

PLANIOL. Trait lmentaire de droit civil (Ed. II si III-a).
PONT. Commentaire des socits civiles et commerciales.
Commentaire-trait thorique et pratique des privileges et hypotheques et de
l'expropriation force.
PONT ET MARCAD. Commentaire-trait des petits contrats.

POPESCU (PETRE). Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie pe anii 1917-1918, Iasi si Buc.
POTHTER. Oeuvres annotes et mises en corelation avec le Code civil par M. Bugnet.
POUILLET. Trait thorique et pratique des brevets d'invention et de la contrefaon.
Trait des marques de fabrique et de la concurrence dloyale en tous genres.

Trait thorique et pratique de la proprit littraire et artistique et du droit
de representation.
RADDLEscu (ANDREI). Studii de drepi civil (2 volume).
Publicitatea drepturilor reale imobiliare i registrele de proprietate.

RoDIRE ET PONT. Trait du contrat de mariage et des droits resp ectifs des poux.
ROGUIN. Le mariage. Droit civil compare.
ROU SSEAU. Trait thorique et pratique de la correspondance par lettres missives et
tlgrammes.
SALEILLES. Etude sur la thorie gnrale de l'obligation d'apres le premier projet de
code civil pour l'empire allemand. (Ed. III-a).
SESCIOREANU (G.). Des conventions relatives la preuve de la liberation du dbiteur
SIREY. Repertoire du Recueil Sire Y.

STEFANESCU-PRIBOI (D. C.), L'ide de faute et la responsabilit des choses inanimes.
ST 0EANO 'MI (N. A.). La validit des actes de l'hritier apparent en droit franais et
en droit roumain.
SOURDAT. Trait general de la responsabilit ou de l'action en dommages-intrts en
dehors des contrats.
TATARU ( V. Gh.). Prezidentul Tribunalului in legislatia roman& (Ed. II-a).
TESSIER. Trait sur la dot.
THALLER. Trait general de droit commercial. Socits commerciales.
Trait lmentaire de droit commercial.
THIRY. Cours de droit civil profess Liege.
TITULESCU N. Imprteala mostenirilor.
TOCILESCU (GR. GR.). Curs de procedurti civila.
TROP LONG. Le droit civil expliqu suivant l'ordre des articles du Code.
VAREILLES-SOMMIARES. Des lois d'ordre public et de la derogation aux lois.
VAVASSEUR. Trait des socits civiles et commerciales avec formules.
VAZEILLE. Rsum et conference des commentaires du code civil sur les successions,
donations et testaments.
VERDIER. Transcription hypothecaire. Explication de la loi du 23 Mars 1855.
VERNET. De la quotit disponible.
VINCENT ET PANAUD. Dictionnaire de droit international priv.
VRAYE ET GODE. Le divorce et la separation de corps.
WAHL. Trait thorique et pratique des titres au porteur franais et &rangers.

WEISS. Trait thorique et pratique de droit international Five.
Manuel de droit international priv (Trait lmentaire).
XI
www.digibuc.ro
PRESCURTRI
al
Alineat.
Curtea de Apel.
Articolul.
Apel.
Art
Botosanii Jur idic
B., Bul.
Bul. C. Apet
Bul. Trib. Muscel
Revista de drept Botosanii Juridic".
Buletinul Curth de Casatie.

Revista de drept Buletinul Curtilor de Apel".
. Revista de drept Buletinul Tribunalului Muscel".
Curtea de Apel.
Codul civil.
..
C. Apel
C. civ
Revista de drept Curierul Judiciar".
C. J., C. Jud., Curier Jud.

C. p., C. pen.
Codul penal.
Malta Curte de Casatie Romanti.
Cas
Cas. Fr.
Cas. S. U.
Inalta Curte de Casatie francezd.

Inalta Curte de Casatie Romand Sectii Unite.
Codul civil.
Codul civil francez.
Codul civil Dalian.
Codul comercial Roman.
Constitutia Roraima..
Contrat de mariage.
Civ.
Civ. Fr.
Civ. Ital.
Corn
.......
Const.
C'ontr. de mar. .
Cony. Jur., C'onvorbiri Juridice
D., Dr., Drept
Dr. civ. int.
Don et test.
Ed.
Gaz. Trib., Gazeta Tribunalului .

Distr. crim.
J., Jud., Judec
Jurisprudenfa .......
Jur. Gen., Jurispr.
Gen.
Jur. Born., Jurispr. Rom.

Justifia Dobrogei
Justifia (Craiova)
Justifia (Iasi)
Justifia Olteniei
L., Leg.
L. aut. act.
L. jud. oc.
L. timbr.
Mon. of
No.
p.
Pay. Jur., Pagini Juridice

Rind. Rom.
part.
Pen
Prescr.
pr. civ.
Pr. pen
Reg., Reyul.
Revista de drept Convorbiri Juridice".

Revista de drept Dreptul".
Droit civil international.
Donations et testaments.
Editia.
Revista de drept Gazeta Tribunalului".

Instruction criminelle.
Judecdtoria.
. Revista de drept Jurisprudenta".

Revista de drept Jurisprudenta Generald".
Revista de drept Jurisprudenta RomAna"
Revista de drept Justitia Dobrogei".
Revista de drept Justitia Craiovei".
Revista de drept Justitia" din Iasi.
. Revista de drept Justilia Olteniei".
. Legea.
Legea autentificdrii actelor.
Legea judecdtoriilor de ocoale.
Legea timbrului.
Monitorul oficial.
Nota.
Numdrul.
Pagina.
Revista de drept Pagini Juridice".

Revista de drept Pandectele Romane".
Pa rtea.
Codul penal Romn.

Prescription.
Codul de procedurd civilit Romnd.
Codul de procedura penal& Romand.
Regulamentul.
XIII
www.digibuc.ro
PRESCURTkR1
Regulamentul actelor de stare civil.
Reg. act. st. civ.

Rp
. Repertoire.
Reg
Rev. crit., Revista critica. .

Rev, de drept., Revista de drept
Rev. Jud., Revista Judiciara .
Saptdmna Juridica
Success., Succ..
Suppl.
.
.
..
.....
Casatia Francez, Cbambre des requtes.

. Revista de drept Revista critic".
. Revista de drept Revista de drept".
. Revista de drept Revista Judiciar".
Sectia.
Revista de drept Sdptmna Juridic".
t.
T., Trib.
Text. belg.
Text. fr
Text. ital.
Tr.
Trib. Jur.
urm., ur.
V.
Successions.
Supplement.
Text.
Tribunalul.
. Textul codului civil belgian.

Textul codului civil francez.
Textul codului civil italian.
Trait.
Revista de drept Tribuna Juridicd".
urmtoarele.
A se veded.
MV
www.digibuc.ro
CODUL CIVIL
Art. 1-613.
www.digibuc.ro
CODUL CIVIL ')

(DECRETAT LA 26 NOEMVRIE 1864.
APLICARE LA i DECEMVRIE 18 64).
PROMULGAT LA 4 DECEMVRIE 1864.

PUS iN
CU ULTIMELE MODIFICA. RI DIN 1906 $1 1924.
TITIJU PRELIMINAB
Despre efectele i aplicarea legilor in genere.
Art. 1. - Legea dispune numai pentru viitor ; ea n'are
putere retroactava. Civ. 304, 624, 1015, 1415, 1589, 19111 1914;
Pr. civ. 739, 742; C. p. 2 , Leg. timbr. 100 ; Civ. Fr. 2).
Text. fr. Art. 2.
d'effet rtroactif.
La loi ne dispose que pour l'avenir; elle n'a point

Doctrinii si
AUBE? ET RAU, I, p. 62-65, 67, 69-71, 78; I, ed. 5-a, p. 99-102, 104-108, 110-129; V, p.
557; VII, Vp. 46;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes. I, 123, 124, 138, 141, 144-147, 150, 154-169, 172-178;
Couti ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 47, 50, 57; II p. 310;

DALLOZ, Rp. Lois. 125, 182 urm., 188 urm., 192, 193, 206 urm., 276 urm., 335 urm..
340 urm., 2955; Suppl. Lois. 117 urm., 119, 120 urm., 127 urm., 198 urm., 208 Urnh:
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 9 bis; 9 bis, 1; 9 bis, VIII, O bis, X; 9 bis, XI;
DEMOLOMBE, I, 41, 44-55, 58-61, 66, 67, 591; XII, 422; XIII, 47;
GARSONNET, I, p. 635;
Gr...AssoN Er COLMET DAAGE, Prcis" (ed. 2-a), Tome I, p. 11 um.;

GUILLOUARD, Contr. de mar., IV, 1843;
Hue, I, 62, 63, 65, 66, 70, 72, 75, 81-84 urm., 88 urm., 91;
LAURENT, I, 141, 167, 194, 201, 202, 204, 211-214, 215 urm., 223-227 urm., 230-232.
235 urm., 238, 243, 244, 248, 249; VIII, 119.
Codul Civil romdn coprinde 1914 articole, cari mai tome surit traducerea (Meld a dispozitiuntlor din
Codul Napoleon din 1807, care cuprinde 2081 de articole. La alatuirea acestui cod, s'a avut in vedere si
proiectul codului civil italian al Min istrului Pisanelli, precum i legea belgian dela 16 Decemvrie 1851 din
care se vede cd s'a inspirat legiuitorul romtin in regulamentarea ipotecelor i privilegiilor.
Legile in vigoare inaintea promulgrii codului actual au fost: Dela 1652-1711 Praoilile lui Vasile
Lupti
Maid Basarab ; la 1806 asa numitul eod al lui Toma Carra, tradus din limba greceascd; Codul
lui Andronachi Donici, care a avut putere de lege pAndla 1817. Tot pansla 1817 fu in vigoare in Muntenia Praviliceasca condlcd a domnului Alex. Ion Ipsilanti Voevod. Dela 1817-32, Codurile G'alimach (in Moldova)
si Caragea (in Muntenia) iar dela 1832 incoace Regulamentul organic, al Munteniei si al Moldovei pentru
ambele principate.
Redactorii Codului Civil actual sunt: I. Strat, Papadopol-Calimach, Gh. Vernescu, Gh. Apostoleanu si
Alexandru Creteanu. Lucrdrile au inceput la 10 Octomvrie 1864 si s'au terminat la 4 Decemvrie acelas an,
adicd In mai putin de dond luni.
El n'a frst supus desbaterilor corpurilor legiuitoare, asa a nu putem avea lmoririle ce ar denurge
din ele. Nu s'au publicat cel putin discuttile din stinul comisiunei lnsdrcinate cu elaborarea lui, care ar li adus
multe lumini din punct de vedere al interpretrei textelor sale. Dupd alcdtuirea lui, Codul Civil a fost publicat
in mai multe numere din Monitoral Oficial i anume : art. 1-347 in No. 271 din 4 Decemvrie 1864; art. 348 51t,
In No. 7. (supl.) din 12 lanuarie 1865; art. 517-706 in No. 8 (supl.) din 13 lanuarie 1865; art. 707-1119 in No. 8
(supl.) din 14 lanuarie 1865; art. 1120-1483 in No. 11 (supl.) din 16 lanuarie 1865 si in fine art. 1484-1914 in
lqo. 13 (supl.) din 19 lanuarie 1865. A se vedea i observatiunile importante ale d-lui G. D. Nedelcu, fost
Secretar General al Ministerului de Justitie, din pretioasa sa luerare: Textul autentic al Codului Civil romdn.
Codul nostru civil a suferit putine modificdri. Astfel, art. 7 din Constitutie, i-a modificat art. 8, 9 si 16,
relative la dobndirea calitdtei de cetdtean roman. De asemenea noua procedurd eivild din 1900 i-a morlificat
art. 13 relativ la cautio judicatum solvi ce se cerea strdinilor reclamanti inteo actiune civild.
In fine prin legea din 15 Martie 1906, si Legea din 24 Februarie 1924, i s'au modificat o serie de
articole, unele suprimndu-i-se, relative la casAtorie, legitimare, adoptiune i divort, precum i asupra dotnIndirei i pierderci nationalittei ',undue, toate avtind de scop simplificarea sau complectarea vechilor formalitdti.
Conform art. 1913 Cod. Civ., acest cod trebuia aplicat dela 1 lulie 1865. In baza Insd a decretului din
30 lunie 1865, si a Legei din 2 lulie 1865, punerea in lucrare a Codului Civil, s'a ameinat pentru 1 Decemvrie 1865.
53707.-Codul Civil adnotat
- I --,www.digibuc.ro
Art. 1
EFECTELE
Coda civil
I APLICAREA LEGILOR
MAROADB, art. 2, No. 12 si 49, I, 48;

Morin. LON ed. 7-a, I, p. 46 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 240 urm.
Doctrinri romneasA.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 74 urm.' (III, part. I, ed. 2-a, p. 579, 741, 762, 805, 815;
IV, parL I, ed. 2-a, p. 8 n. 3, 419 n. 1, 530 ad. notam, 558 n. 3, 748, 771 n. 2; IV,
part. II, ed. 2-a, p. 13, 328 n. 2, 549 n. 1, 588; VII, p. 244; VIII, part. I, ed. 2-a, p.
117 n. 2.; X, p. 357, 371, 632; XI, p. 224, 517 ad. notam); Droit ancien et moderne
de la Roumanze p. 413, 462; Observatie sub. Cas. I 99 din 24 Feb. 1910. Dreptul
24/1910; Despre proba testimoniala." Curier. Jud. 61/1901; Observafie sub. C. Apel
Buc. s. I, 147 din 4 Iunie 903. Curier. Jud. 2/904; Not sub. Cas. II, 15 Mart. 1922.
Pand. Rom. 1923, I, 98;
BARASCH I. MARCO, Nota sub. C. Apel Buc. s. I, 248 din 19 Sept. 1923. Pand. Rom.
1924. II. 18;
BENISACHE C. REMUS, Nola sub. C. Apel Constanta 53i din 14 MarL 1922. Pand. Rom
1923, II, 97; Adnotafie sub. C. Apel Constanta 22 din 14 Mart. 1922. Justitia Do-
brogei 2/924;
BONTEANU Gif. Nerelroactivitatea legilor". Curier. Jud. 82/915;
CANTACUZINO MATEI, p. 24 si UM; 136;
CERBAN ALEX. Nota sub. Cas. II, 69 din 15 Mart. 922. Curier Jud. 25/923;
CrimccLEscc D. N. Observafie sub. Trib. Ilfov, s. IV. 675 din 29 Aug. 1903.
Curier
Jud. 80/1903;
COSTIN AL. Observafie sub. Cas. Fr. Req. 30 Nov. 1920, Pand. Rom. 1922, III, 99;
DEousARA C. E. Nola sub. C. Apel Constanta 40 din 24 April. 1922 Curier Jud. 10/1923;
DEGR AL. Scrieri juridice vol. H pg. 275 urm.; ,,Despre conflictul legilor vechi de
procedurd civil, de organizare judecatoreasc si a celor noi".
DONGOROZ VINTIrJ, Nota sub. C. Apel Constanta 534 din 14 Mart. 1922, Pand. Rom.
1923. II. 98;

GEORGEAN N., Nota sub. Trib. Dorohoi, Jurnal 2875/924. Jur. Gen. 1924 No. 1806;
HER01/ANC EITGEN, Tratat teoretic i practic de Procedurd civi14. Vol. 1, No. 7 urm.;
Hozoc Duamm. Nota sab. Cas. I, 137 din 15 Feb. 1922. Pand. Rom. 1923. I. 106;
NACU, I, p. 41 urm.
NEGuLcscc DEMETRU, Nota sub. Trib. Ilfov s. I, 272 din 20 April. 920. Curier Jud. 36-37/1920 ;
NICOLEANU G. HH'POLYTE, Nota sub. Cas. I, 298 din 18 Nov. 919, Pand. Rom. 1922, I, 37;
PERIETEANU GR. I. Art. I, codul civil fi Legea din 6 Aprilie 1923 privitoare la prelungirea contractelor de inchiriere". Curier. Jud. 23/923;
PLASTARA G. Nota sub. Cas. I, 298 din 18 Nov. 919. Curier. Jud. 28-29/920;
PoLIcinzoN DEM. Nola sub. Trib. Dolj s. III, 84 din 10 Mart. 1923, Pand. Rom. 1923, II, 182 ;
RADULESOU ANDREI, Studii de drept civil, vol. I, p. 181 urm.; Obligatiunea impusa
prin legiuirea Caragea de a inzestra pe surori

acestel obligatiuni"
influenta codul civil asupra
TANOVICEANU I. Nola, st;19. Judec. Ocol. 7 Buc. 822 916. Curier. Jud. 50/916;
TOCILESCU. Curs de procedura civila. Partea III, No. 7, p. 7, 8, 9;
TOMESCU D. I. Cc lege se aplica in cazul cand apelul a lost declarat inainte de aplicarea
legei noi dar hotarirea s'a pronunfat sub imperiul legei celei
noti".
Curier. Jud.
42-43/920.
INDEX ALFABETIC
Abrogare 5.
Accident 78, 82, 84.
Act de compromis 32.
Adoptiune 73.
Ape 54.
Apel 27, 40, 52, 61.
Asediu, stare de 86.
BOO la ordin 50.
Brevet 60.
Calimach 28, 38.
Caragea 5, 8, 9, 11, 15, 18,
Creante 21.
Creditor 21, 28.
Capacitate
DotA 18, 55.
22, 25, 27, 41, 72, 75.

1, 26, 29, 36,
47, 55, 63.
Osiltorie 18, 55.

Chirii, prelungire 90.
Competenta 10, 16, 37, 45,
48, 50, 57, 62, 68, 74, 76,
79, 82, 85, 86, 88, 91, 92.
Compromis 32.
Conditiuni 32, 39.
Consiliu judiciar 56.

Constitutionalitatea legitor 70.
Contestatie 4, 5, 5'2, 53.
Contracte 21, 22, 26,

37, 44, 46, 59.
Fapte de comert 50.

Fidei comise 17.
Filiatiune 9, 29, 30, 31, 39,
32,
72, 75.
Copil natural 29, 30, 31,
Foi de zestre 18.

Inchiriere 22, 52, 90.
Inalienabilitate 18.
Inscriptii 21, 28.
Ipoteci 21, 28.
Interpretare 24, 56, 54.
JudecAtorii de ocoale 77.
38, 39.
Lege interpretativA 24, 58,

61, 69, 70-73.
Legi anterioare 1-8, 10,

13, 18.
Legi de organizare, vezi
competenta.
Legi otomane 54.
Legi penale 73.
Legi politice 47.
Legi posierioare 8, 20.
Legi (publicarea i efectul
Juramd at decizoriu 5, 8.11.
(or) 94.
Jurisdietie 10, 16, 37, 45, 48, Legitimare 72.
Legalizare 18.
Licente 60.
Legea de organizare a Mandat 2.
meseriilor 78, 80, 82, 84. Marturi 9, 30, 31, 39, 62.
I.egea de prelungire a MAsuri excemionale 83.
contractelor de Inchi- Maternitate 29, 30, 31, 38,
riere 90.
39.
Curte cu jurati 48.

Data actului 20.
Delict slyic 62.
Dobrogea (ape) 54.
Domeniu public 54.
Donatiuni 14, 15, 25, 41.
Drepturi castigate 3, 6, 8,
10, 13, 14, 15, 16, 17, 18,

24, 25, 29, 30, 31, 33, 35,
37, 39, 40, 41, 44, 45, 56,
63, 66, 67, 68, 79, 81, 82,
83, 89, 91, 92, 93.
Legea judeciitoriilor de
ocoale 77.
Legea miisurilor excep-
Drepturi naturale 29.

Electorale 47, 48.
Erede 6, 13, 14, 15, 23, 25.
tionale 83.
Legea minelor 59.
Legea pensiilor 81.
Legea proprietarilor 52, 91.
Legea stArii de asediu 86.
29, 34, 35, 36, 41, 42.
Executare 4, 27.
Exceptionale mIsnri 83.
www.digibuc.ro
Meserii, lege 78, 80, 82, 84.
Mine, lege 59.

Monitor oficial 94.
Mostenire, vezi succesiune.

Mostenitor, vezi erede.
Nationalitate 7, 38, 47,
51, 53.
Nat'l cmt
EFECTELE
Naturalizare 7, 38, 47, 51,

53.
Neretroactivitate 1,
2, 3,
5, 8, 10, 15, 16, 17,

25, 26-29, 43, 45, 47,
57, 60, 63, 66, 68, 73,
77, 79, 80, 83, 84,
91, 92.
19,
48,
76,
90,
Nulitti 20, 44.

Ordine publica 55, 56, 57,
78, 95, 96.
Paternitate 38, 39.
Pensii, lege 81.

Persoani moral 2
Prelungirea contr. de in-
chiriere 90.
Prescripye 22.
Prezumtli 26.
Privilegii 21.
Probe 8, 11, 12, 20, 30, 31,
39, 43, 49, 62, 66.
Procedurfi 10, 12,
16, 23,
26, 27, 28, 36, 37, 50, 52,
56, 57, 73, 74, 78, 79, 87,
88, 91, 92.
Proprietari 52, 91,

Publicarea legilor 94.
Quota-litis 44.
Rang 28.
l APLIC klIE
Art. 1
nuntarei hotarirei reguleaza cazurile

si in care timp se poate cere reformarea et. (Cas. I, 293 72. Sept. 1 72 B.
Raport 14, 15, 25, 41.

Recurs 57.
Reformare 4.
Regulament organic 7, 18.
Regulamente politienesti,
p. 218).
65.
Retroactivitate 8,
1.1:G11.011
5. DupA art. 1208, juramntul deeisoriu poate fi dat in orice fel de contestatiune, a cArei solutiune, nu atinge
interesul general, fArA a distinge daca
faptele, a cAror existentA tinde a fi
stabilitA, s'au petrecut sub imperial
acestei legiuiri, sau sub cea anterioarA
abrogatA, ce nu perinitea pArtilor a se
servi de jurAmantul decisoriu, decal
in cazul exceptional cuprins in, art.
49, dela dovezi, cod. Caragea; cAci jurAmantul fiind o transactiune, pArtihs
se pot servi de dnsul $i judecAtorii
sa decidA in consecint, fArA ca prin
aceasta sA violeze principiul neretroactivittii legilor. (Cas. I, 40/Febr.
14, 30,
32, 33, 37, 39, 40, 47, 52,
56, 57, 59, 60, 64, 6,5,

72-74, 76, 78, 79, 85-88,
93, 95, 96.
Revizuire 56.
Servituti 33.
Silvic, vezi delict silvic.
Stare civil 29, 39, 53.
Strini 51, 53.
Substitutii 17, 63.
Succesiune 6, 13-15, 23,
25, 29, 34-36, 42, 80.
Terti 18, 28.
Testament 23, 34, 36.
Titlu executor 4, 27.
Tramvae 69.
Transcriptie 18.
Tranzactie 5.
Tribunal pmntean 7.
Urmriri 4, 27, 32.
Zestre 18, 55.
8/72 B. p. 31).
6. Dreptul la succesiune se reguleazA
dupti legea in vigoare la moartea lui

de cujus, si nimeni nu poate pretinde
cA are un drept dobndit asupra unei
suecesiuni, in puterea legei anterioare
Jurisprudentil,
1. Legile relative la capacitatea persoanelor, in virtutea principiului neretroactivitAtit, consacrat prin art. 1,
nu pot avea nici un efect asupra drepturilor dolindite legalmente sub regimul unei legi anterioare. Astfel, moartea testatorului, avnd de efect de a
face pe legatar proprietar al lucrului
legat, dreptul asupra lucrului legat,
dobndit de el in momentul mortii festatorului, nu i se mai poate rApi nrin
desehiderei ei. (Cas. I, 463 Dee. 20/72 B.

p. 360).
7. Naturalizatiunea cea micA, dupa

art. 379 regulamentul organic, astAzi
abrogat, conferea drepturile civile, intre care este si dreptul de a eere dreptatea dela tribunalele pAmntene, eaz
in care strAinul astfel naturalizat. era
intru toate asimilat romnilor. Prin
noul codiee civil (art. 16), naturalizatiunea cea mica nu mai este admisA.
Ins/. aceastA dispozitiune are putere
numai pentru viitor, conform art. 1
C. civ., dar nu poate afect intra nimic
o conditie juridicA bine stabilitA prin
legi, anterloare, chiar si dacA acea conditiune nu este admisA in legea eea
o lege posterioar. (Cas. I, 39/70. Febr.

3/70 B. p. 35).
2. Principtul neretroactivitAtii are
de scop conservarea drepturilor do-
bandite. De aceea cnd legea nouA desfiinteazA o persoanA moralA creatA de

legea veche, inceteazA si mandatul celui ce o reprezintA, cAci ad j. nu se va-
tAmA nici un drept dobndit. (Cas. I. nou.A. (Cas. II, 130/Sept. 6/72 B. p. 266).
198/Mai 18/71 B. p. 95).
8. In principiu, orice lege noubi se
3. In regula generalA, consacratA de
aplicA chiar situatiunilor sau raporart. 1, legea nu poate dispune decat turilor juridice stabilite sau formate
pentru viitor, si de aceea ea nu poate inaintea promulgatiunei sale, pe ct
avea putere retroactivA, afarA numai retroactivitatea legei nu atrage dupA
de cazurile in care insusi legiuitorul a sine leziunea drepturior castigate. Si
voit ca legea sA albA putere i asupra dacA este drept ea o probA recunosentA,
trecutului; insA aceastA vointA a le- prin legea in vigoare. in momentul
giuitorului, ea o esceptiune la regula cand s'a creat un raport juridic, stt fie
general/ a neretroactivitAtii legilor, admisibilA in justitie chiar sub impetrebue sg. fie evidentA pentru eh drep- rial unei legi posterioare care nu adturile castigate nu pot fi dobandite mite acea probA, si aceasta pentru eucleat printr'o manifestA vointA a legii. vant c acea probA este un drept castigat pArtilor contractante, si legea
(Cas. TI, 116/Sept. 3/71 B. p. 216).
4. DacA modal executArei unei hoposterioarl nu poate fi retroactivA; nu
triri definitive poate fi contestat este insA tot asemenea in cazul inpan la sAvarsirea eelui din iirmA act vers, cAci un nou mijloc mai malt
de executare, si dael pentru aceasta creat prim legea cea nouA spre descoeste indiferent a se sti sub care lege perirea adevArului unor fapte petres'a dat acea hotArire, nu este tot astfel cute sub legea anterioarA, nu vatAmA
pentru eazul eand contestatiunea la vreun drept al nici uneia din pArti, de
executare ridicat de una din pArtile oarece este neadmisibil a se sustine cA
litigante ar tinde la reformarea in nedescoperirea adevArului ar constitui
tot sau in parte chiar a hottirirei exe- pentru pArti un drept castigat. Astfel
eutorie; iii asemenea eaz, legea pro- fiind, se aplicA rAu principiul neretro3
www.digibuc.ro
Art. 1
EFEC1E1 E si APLICAREA LEGILOR
activitAtii legei si se violeazd art. 1913
Codal civil
ste a se proba. (Apel Buc. II, Febr.
cnd nu se permite deferirea jurdmntului decisoriu pentru fapte pe-
4/25.
Dr. 56/75).
la. Succesiunile sunt regulate exclu-
trecute sub legea Caragea. (Cas. I, 141,
siv de legea in vigoare in momentul

deschiderii lor, iar nu de legi civile
anterioare sau alte dispozitiuni particulare, cdci dreptul de a fi erede nu
este un drept cstigat, ci numai o sperantd, o espectativd, si prin urmare
incetnd legea pe care el se bazase,
Apr. 25/72 B. p. 133).
9. Cel ndscut sub legea Caragea

poate invoca martori in constatarea
filiatiunei sale, conform art. 33, part.
VI, cap. II din citata lege. chiar cnd
i se contestd filiatiunea sub codul ci-
inceteazd si dreptul insusi. (Apel. Iasi,

12. Principiul neretroactivittii legi- II, Mai 16 75. Dr. 63/75).
Donatiunile fcute unui succesilor, consacrat de art. 1 c. civ. si art. 2 bil14.
sub o lege care nu impuneA raporal. I e. pen., este supus exceptiunei
cnd e vorba de jurisdictiunea compe- tul, urmeazd a fi raportate dacd suctinte si de procedurd., cum rezultd din cesiunea donatorului se va deschide
art. 742 pr. civ. si art. 602 al. 2 pr. pen. sub legea noud care nu permite succedonatar a vent la ereditate
In adevdr fondul dreptului nu poate sibilului
a raport donatiunile ce i s'au
fi regulat dect dupd legea ce domind far/
de defunct, cdci aceasta este una
Pe timpul cnd faptul la care dreptul. fdcut
conditiunile esentiale sure a putek
este aplicabil. a luat nastere, cdci alt- din
donatarul seccesibil, succesiumintrelea de ar urmA sd se reguleze succede
regulndu-se dupd legea in viin legea noud, s'ar aduce o vdtdmare nea
in momentul deschiderei ei.
drepturilor cAstigate; nu este totdea- goare
una astfel cnd este vorba de jurisdic- Acestei aplicatiuni. a legii nu i se
imputh retroactivitatea, cdci letiunea competentd si forma de proce- poate
durd, cdci nimenea nu poate, cu drept gea noud nu atacd de loc dreptul cstigat al donatiunei, liber fiind donacuvnt, pretinde e la comiterea fan- tarul
succesibil a'si pdstr donatiunea
telor ce dau nastere la drepturile sau si a nu
vent la succesiune. (Apel, Buobligatiunilor sale, a avut in vedere.
I, Nov. 29/75. Dr. 5/76).
specialmente jurisdictiunea si forma cures-Li,
Donatiunile fAcute unlit succeside a proeede in timpul perpetrdrii lor, bil 15.
sub imperiul unei legi, ca legea Casi de aceea legile noui privitoare la
care nu impunea raportul, urjurisdictiune sau procedurd sunt apli- ragea,
a fi raportate la succesiunea
cabile la afacerile cart sunt Inca pen- meazd
donatorului, cnd acesta a incetat din
dinte, caci schimbarea jurisdictiunii vieatd
sub imperiul legei Met noui,
sau a formelor de procedurd, nu aduce care impune
inteun mod imperios connici o vatamare vre-unui drept csti- ditiunea raportului
orice coerede.
gat, afard numai de cazul cnd juris- 0 asemenea deciziunel.nu
poate fi condictiunea ar fi efectiv sesisatd trarie principiului neretroactivitAtei
de afacere, sau formalitatea Impliiiit legilor, consfintit prin art. 1. cod. civ.,
dupd legea anterioard. (Cas. II, 369 cdci pozitiunea unui mostenitor. care
Iul. 5/74 B. p. 244).
donatar, trebue a fi. privitd sub
H. Daed faptul s'a petrecut sub le- este sipuncte
de vedere, adicd al At al
gea Caragea, care nu cunosteA intre cloud
drepturilor
sale
izvornd din donaprobe jurdmntul decisoriu, cel ce a tiune cat E}i acelea
isvornd din mosfdeut tot ce legea it cerea pentru a pu- tenire. In ceeace priveste
donatiunea,
vil. (Cas. I, 283/Iun. 20/73 B. p. 126).
tea ajunge la constatarea drepturilor

sale, nu poate fi azi fortat ea pentru
cstigarea cererei sale, pe Naga un
inscris in toga.' regula, O. se supund
la o prestare deb jurdmnt De care nu
a putut sa o aibd in vedere si pe care,
poate, de ar fi cunoscut-o nu ar fi
consimtit a contract cu adversarul.
este incontestabil e legea noud nu
poate aveA cea mai mic influentd asupra ei, fiind vorba de un Taut complect desdvArsit ; in ceeace priveste
insd dreptul de suceesiune, donatarul,
fatd
de mostenirea
donatorului,
n'are, pnd in momentul deschiderei
sale, decAt o simplA espectativ sau
sperantd, care nu constitue un drepl
cAstigat pentru donatarul erede si care
nu dobndeste calitatea aceasta decal
dela momentul deschiderii succesiunei, adicd a incetdrei din viatd a donatorului; Wand in momentul acesta dar,
legiuitorul este liber de a reglementa
si de a organizit astfel dung, cum hatelege mai bine mostenirile nedeschise
Inca, Mil a se pute sustine cd in aceastd privintd s'a violat vre-un drept
cAstigat. Si raportul f iind o conditiune
esentiald spre a putea succede, de act
(Apel Buc. II. Nov. 14/71, Dr. 13/75).
12- Regulele de probe nu sunt numai

judeedtorul sd poatd ajunge la descoperirea adevdrului, ci niste adevArate
regule de drept contra cArora judecAtorului nu-i este permis a contravent.
Probe le cari nu sunt ldsate la aprecierea judecdtorului, ci obligatorii
pentru el, catd sd fie acele admise de
legea sub care faptul s'a petrecut,
niste regule de procedurd prin care
decAtorul fiind dator sd se pund in
inomentul creatiunei dreptului ce voert
www.digibuc.ro
(Jodul civil
EFECTEI .E
PLICAREA LEGILOR
urmeaz ea dansul este aplicabil chiar

persoanei care a prima dela de cujus o
donatiune sub legea Caragea, care nu declar donatiunile raportabile, si aceasta fr a viola principiul neretroactivittei legilor, succesiunile regulndu-se dupa legea in virroare in momentul deschiderei lor; donatarul este
liber, oricare va fi valoarea douatiunei
primite care nu voeste a raporta. s
declare el nu acceptd. mostenirea si
eu modul acesta a'si conserva intacte
avantagiile rezultnd din dar. (Cas.
sect-unit.. 2 Apr. 23/77 B. p. 442).
16. Intru cat in noua lege civild. nu
se cuprinde vreo dispozitiune transitorie relativd la procesele pendinte
inaintea tribunalelor, toate acele procese rman in competinta tribunalelor
de a le judeca pe cat instantele sesist doctrind este intemeiat nu numai

Pe interesul prtilor impricinate de a
dobndi o promptd si cat mai putin
ccstisitoare justitie, dar hied, si pe
consideratiunea superioard de ordine
publica cd iustitia Orel trebue sd prezinte justitiabililor o p1in. intreag si
absolutd ..arantie pe cat o lege noult
nu dispune expres contrariul in vreun caz exceptional. Art. 742 pr. civ.
prescrie schimbarea imediat a formelor procedurei, dar acea dispozitiune
nu implied de loc vre-o modificare retroactiv in ordinea chiar a juridictiunilor. A se da un alt sens decal
acesta legii, ar fi a se lovi in drepturile castigate ale prtilor, violndu-se
in aeelas imp principiul neretroactivittei legli pus in art. 1 c. civ. (Cas.
sate, nu au Lost imediat suprimate. Acea-
Art. 1
fost transcris sub domeniul acelei

legi, nu mai poate valabil sit fie transcrisd dupd promulgarea legei noui.
legea noud avnd in aceast privintd

efect din momentul promulgrei sale,
de oarece femeea inzestrata sub legea
veche, nu se poate preval de nici un
drept dobandit neputand fi considerat
ea un drept astigat facultatea ce ea

avea de a putea imprima in timpul
cdstoriei dotei sale constituit, forma legald, caracterul de inalienabilitate n fata tertiilor persoane, prin o
legalizare i transcriptie pe care o putea cere sau nu. (Cas. I, 404/Dee. 15 81
B. p. 936).
19.
Art. 1 e. civ. prescrie eA legea nu
are putere retroactivrt ; prin urmare

actele fcute sub legea veche, dun
formele cerute de acea lege. nu pot fi
isbite de nulitate pe motiv ca nu s'au
fdeut dupd normele dictate de noua
lege. Actele urmeazd a fi facute duud
cerintele legei care a dominat in timpul confectiondrei lor. (Cas. I, 306/Oct.
7/81, B. p. 724).
ln regula generald, veracitatea

si sinceritatea datei unui act se constatd dupa priucipiile si dispozitiunile
de probatiune a legei in vigoare cnd
s'a sAvarsit actul, de oarece numai
acea lege a avut-o in vedere cel care
a facut actul, ei a trebuit sa se conforme, la ea s'a raportat, si-i era imposibil sA prevadd schimbrile ce o lege
posterioara va aduce pentru ca sd pue
actul sAu la adapostul acestei legi.
Aceastd reguld urmeazd a se Emile&
chiar atunci &And o lege posterioard
modified sau inlturd formalititile
sect. unit. 3/Mart. 1/79 B. P. 978).
dupd care se puteau savarsi acte valabile anterior; cdci altinintrelea de nu
17. Codul civil actual prohibind substi tutiunile sau fidei-comisele, n'a in- s'ar aplica aceast reguld. pentru proteles a respect, conform principiilor batiunea datelor, actele svarsite cu
generale de drept asupra neretroacti- toate formalittile cerute in timpul
vittei legei. decht drepturile doban- unei legi, s'ar anula indirect si n'ar
dite in temeiul legilor anterioare. Deci mai putea produce efecte, pe timpul
chematii inteo substitutiune fidei-co- unei legi posterioare care ar modificit
misarie care nu s'au nscut decal sub sau inltur formalittile auterioare,
regimul noului cod, neputnd invoca in vreme ce s'a admis cA ele nu stint
nici un drept dobandit, nu pot avea isbite de nulitate. Numai atunci s'ar
nici o actiune relativd la imobilul care pute deroga la aceasta regulrt, cnd
legea posterioard prin msuri transie obiectul substitutiuuei. (Cas. I, 94
torii ar dispune altfel. (Cas. I, 12/Ian.
Mart. 27/80 B. p. 105).
82 B. p. 20).
Legalizarea si trecerea in con- 1521.
De ate ori o lege nouri vine s.
died a foilor de zestre era sub legea
Caragea si Regulamentill Organic, ca stabileasca un privilegiu pand atunci
si sub legea actuald, o forrnalitate Mt% necunoscut pentru a protege oarecari
de care zestrele nu erau opozabile ter- acte sau fapte juridice, aceastd lege se
tilor nici in ceea ce priveste inaliena- aplicd la toate actele de aceastd specie
bilitatea, nici in ceea ce se atiuge de fcute dun promulgarea sa, nu ins
dreptul de preferint. Facultatea de a la cele fdeute mai inainte (leg. 12 3
se putea opera transcriptia chiar dupd cod. qui potiores in pignore habeantur,
celebrarea edstitoriei. facultate pe care cart. VIII, tit. 18 Basil. leg. 39, cart.
25 tit. 5). Si legile creatoare de privio avea dupa legea veche femeia mri- legh
sau hipoteci nu fac sa decurga
tatd, a incetat din minutul promulgdrii legei noui care desfiintaezd aceasta. dreptul de preferint, ce dnsele aDe unde rezult c zestrea constituitg cordti. creditorilor, numai din lege, ci
sub legea veche, dar a carei kale n'a mat au ine de fundament f31 o conwww.digibuc.ro
Art. 1
1:1ECTELE
1I'LICAREA I.E(;11.01;
aceea care determind conditiunile de

a succede, totusi acest prineipiu nu e
general, si chestiunea de a se sti care
e influenta legei noui in ee priveste
raportul la masa succesiunei a donatiunilor fdeute prin acte intre vii Inaintea acestei legi, nu se poate decide
dect prin distinetiunea urmtoare :
dacA legea nouti impune obligatiunea
raportului in mod imperativ si absolut, sau dacd legea noud lasd la facultatea donatorului dispensa de raport.
In primul eaz, raportul donatiunilor
e obligatoriu, fArd a se puteh sustine
cu sucees cd prill aceasta s'ar isbi principiul neretroactivitAtii legilor, pentru
cd indeplinirea raportului forrneazA
una din conditinnile sub care suceesiunea poate fi deferitA, si eel ee
IroeSte sit succeadd, rebue sA indeplineased toate conditiunile aeestei legi.
ventiune tacitd a pArtilor, edci se presupune ed pdrtile au contractat numai

in vederea legilor existente in momentul contractarii, si aceasta att in eeea
ce priveste chestiunea de a se sti cum
se nasc, se modified si se sting drepturile cari decurg din contract. ct
in ct se atinge de chestiunea de a se
sti, dacd creanta isvoritoare din contract, dd sau nu creditorului un drept
de preferintd. (Cas. I, 273/Sept. 27/82.
B. p. 888).
22. Prescriptiunea creantelor resultnd din contractele de inchiriere nu
incepea a curge, dupa codul Caragea,
decAt dela expirarea contractului,
nici o prescriptiune nu incepe a curge
inainte de a se naste aetiunea supus
acestui mod de stingere (actioni nondum natae non prescribitur). Dacd dar
contractul de arendare a expirat sub
imperiul c. eiv. actual, prescriptiunea
fiind inceputd dupa publicatiunea codului astAzi in vigoare, ea e supusd
tuturor regulelor stabilite de acest co-
In al doilea caz, trebue a se cereet

dac.1 actul de donatinne contine eau nu
vointa donatorului relativ la aceastA
dispensii. In cazul afirmativ donatarul
nu e obligat de a face raportul, enci
conditiunile de a succede cerute de
noua lege sunt indeplinite; iar n ca-
dice. (Cas. I, 379/Dec. 22/82, B. p. 1201).
23. Dacd este a se cereet validitatea
unui act relativ la forma sa exte-
rioard, trebue sd se aibd in vedere legea locului unde dnsul a fost fAcut
si legea care era in vigoare in momentul facerei lui ; prin urmare. ei in ce
priveste testamentele trebue s, se observe aceleasi regule, cdei i lor sunt
aplicabile maximele locus $i tempus
regit actum. (Trib. Braila, 13 Ian./83.
Drept. 29/83).
24. Legiuitorul
zul nemativ, trebue sd facA raportul.

edei numai astfel indeplineste conditiunile legei in virtutea cAreia e chemat la suceesiune. Dacd vointa de disDensa nu este expresd in act, ea trebue sd fie presupusd cnd donatimnea
e fdeutA sub imperiul unei legi care
nu obligd pe donatar la raport. cAci e
de principin A se snbinteleg in conventiuni dispozitiunile legii care-i
sunt relative. si prin urmare vointa
tacitd a pArtilor, relativ la punctul ce
ne preocupd, trebue sd aibd aceeasi
valoare ea si o deelaratiune formalA.
Or, in condica Caragea nu exist nici
un text de lege care sit oblige pe donatar la raport, deci donatiunile f acute
sub acea lege sunt presupuse ea Idente
eu dispensd de raport. (Trib. BrAila,
Nov. 10/83. Dr. 10/84).
26. Principiul suveranittii legei reclamd ea o lege noud sA se aplice raporturilor juridice nAscute chiar inaintea promulgrei sale. Ins acest
principiu nu-si mai poate aveit aplicatiunea in caz end ar fi de naturd
a aduce o vtdmare intereselor si drenturilor dobndite. Aceastd reguld a neretroactivittii legei, consacratA de le-
printr'o lege inter-
pretativd avnd de scop de a inlAturit

ambiguitatea, dubiositatea si obscuritatea unei legi precedente, este evident cd iuterpretatia datd de dnsul,
este manifestatia intentiunei si eugetArei ce acel legiuitor a avut pe timpul
and a fAcut legea interpretatd, asupra
unei dispozitiuni al cdrui sens a pdrut
intunecos si care dd loc la diverse interpretatii; este, eu alte euvinte, expresia mai clard a vointei leginitorului asupra sensului legei sale precedente;
de unde resultd cd legea interpretativd
&Ltd a fi considerat., dui% natura lucrului. ea eontimporand cu legea interpretatd, si CA, face necesar parte
integrantd din legea interpretatA, fdrit
sd fie nevoe ea aeeasta s, fie zis in

lege; prin urmare, legea interpretativA are efect din ziva precedentei
legi, si se aplicit chiar la faptele juridice petreeute in interval panit la darea legei interpretative. Drepturile
insd cstigate printr'o hotdrire judeeAtoreased, ce are dobndit puterea
lucrului definitiv judecat, nu pot fi
atinse printfo lege interpretativ.
(Cas. I, 82/Mart 12/83. B. p. 272).
25. Desl in principiu, raportului se
giuitorul nostru prin art. 1 C. civ.,

fiind interne-1MA att pe prezumtiunea
echitabild ed pArtile contractante au
voit, intr'un mod expres sau tacit, a
se referl, att in privinta formei el eetelor obligatinnilor lor, eitt mai ales
in privinta calitAtilor persoanelor contractante, la legea in vigoare Iii momentul contractului, et si pe principiul cd autoritatea si increderea ee
trebue a se inspir tuturor. cA situa-
anlicd legea in vigoare la deschiderea

succesiunei. cAci
aceastd
lege
Codal civil
tiunea juridicd nscutA sub imperiul
este
6
www.digibuc.ro
Codal civil
EFECTELE 91 APLICAREA LEGILOR
unei legi va fi respectata chiar si sub

imperiul unei legi viitoare, trebue a
gsi o aplicatiune riguroasl mai ales
cnd este de examinat conditiunile
constitutive ale strei si capacitAtii
Art: 1
rezultatul regulamentArei leginitorului a diferitelor acte ce ea poate face

mu efect legal, cu starea sa civil. care,
fiind un fapt creat de naturg, trebueste
cAutat dupg legea sub imperiul cgreia sa nascut. Deci egutarea materniValli in timpul codului civil se poate
face dupg principiile legei vechi sub
care s'a ngscut copilul natural. (Apel.
persoanelor. (Apel. Buc. I. 45/Febr.
22/84, Dr. 28/84).

27. OdatA inceput executarea hotg-
rirei sub imperiul legei Caragea, prin

indeplinirea formelor cerute de aces
legiuire, desi definitiva executare a
avut loc, pe cnd era in lucrare noua
lege de procedurg, nu se puteit insg
cere observarea formelor, prescrise de
aceast procedurg pentru executarea
hotririlor incepute sub imperiul legei vechi. Deci, curtea apelativ anuland executarea hotrirei, pe motiv cA
acea hotrire n'a fost investit cu titlul executoriu. precum prevede actuala lege de procedurg civil, violeazg pricipiul neretroactivitAtei legilor consacrat in art. 1 c. civ. (Cas. I,
Rue. I, 267, Febr. 9/85. Dr. 40/85).

30.
I n materie de fiiatiune natu-
ral, orice lege noug are un efect retroactiv si se aplicA la toate faptele
relative petrecute sub legea veche.
fapte care n'au cApAtat incg caracterul
de drepturi definitiv castigate. Si nu
se poate zice cA nasterea avand loc sub
legea veche, copilul si mama au nistc
drepturi castigate prin faptul chiar al
nasterei, cAci nu nasterea, nu faptul
material numai, (IA aceste drepturi, ci
filiatiunea legalg. filiatiunea stabilitit
in conformitate cu legea. si pang ce
aceast filiatiune nu se gseste astfel
180, Mai 16/84, B. p. 417).

28. Dispozitiunile art. 1786 pot s fie
stabilitg, pan atunci nici un drept

nu poate fi cApAtat, cAci nu s'ar puteit
sti nici cine le are si nici ce soiu de
drepturi are. Astfel fiind cum legea
intinse. MI% a se viola principiul neretroactivitAtei legilor, si asupra inscriptiunilor ipotecelor de sub codul
Calimach, care admite cg inscriptiunea se stinge odat1 eu ipoteca, .pentru
cA prin faptul cii creditorul nu a reinoit inscriptiunea, el nu pierde dreptul salt de ipotecA. ipoteca subsist
intre pArti, si nu pierde nici dreptul
de inscriptiune, eAci poate cere oriprin
eand inscriptiunea ipotece4
urmare nu sufere nici un prejudiciu;
ceeace perde, este rangul de inscriw
tiune fat cu cei de al treilea. Aceastii
formall Late ins nu eae o forma. instrumental% a actului, ci numai o simpl formalitate creatA in interesul celor de al treilea 5i care nu atinge nici
dreptul prtilor, nici forma actului si
nici aduce vre-un prejudiciu creditorului; prin urmare, este una din acele
forme exterioare ale actului pe care
legiuitorul poate sg o schimbe, si judecAtorul poate s o intind salvo jure
aquisito fait a &Aka principiul neretroactivittei (Trib. Bacau, Oct. 15/85.
Doug refuzg cercetarea maternittei

dacA nu se posedg un inceput de dovadA scris, cum cere art. 308. eel ngs-
cut sub legea veche nu poate prob

maternitatea prin martori sub legea
noug dacg nu are un inceput de do-
vadA, scris. (Trib. Ilfov. IV. 416. Dec.

18/84, Dr. 11/85).
31. Faptele cele vechi, care nu au

fost incg legalmente constatate, sunt
supuse la modurile de probatiune stabilite prin legea nou, care, presupusA
a fi mai bung, trebue aplicat de Mc
ori prin aplicarea ei nu se atinge vreun drept dpbndit. Or, in materie de
filiatiune naturalg, cel care n'a uzat
de inlesnirile ce i-a dat legea veche
pentru a stabili filiatiunea sa, nu mai
poate uz de acele inlesniri dup ce o
lege noug, mai restrictivg in privinta
modurilor de probare, le-a desfiintat,
ca putand da loc la cercetri imorale
si scandaloase de filiatiune naturalg.
Astfel, copilul natural nscut sub legea veche 1111-si poate stabili filiatiunea sub legea nou prin martori dae
nu are un inceput de probg in scris.
(Apel, Buc. III, 111, Mai 30/85. Dr.
Dr. 78 85).
29. Filiatiunea, ca fapt unic al nab-
terii, f iind petrecut sub legea veche.

in acea lege trebue sti vedem cum ea
se poate dovedi, iar nu in legea in vigoare in momentul deschiderii succesiunei. Si desi in principiu orice lege
noug se aplicA tuturor situatiunilor
juridice stabilite sau formate inaintea
promulgrei sale, totusi acest principiu lasA loc neretroactivitAtii legii Iii
toate cazurile unde aplicatiunea lui ar
desfiinta drepturi castigate de particulari in momentul cregrei obligatiunilor sau nasterei drepturilor naturale
cari nu sunt efectul prescriptiunilor
legiuitorului. Si nu trebue confundat
capacitatea unei persoane, care este
67'85).
32. In principiu de ea-be ori se naste

intre pArti o neintelegere asupra unei
urmAri imediate si necesare dintr'un
contract si dacg in interval intervine
o lege nouA, trebue a se apnea legea
sub imperiul cAreia s'a fAcut contractul cad altfel s'ar aduce o atingere arbitrarg adevAratei intentiuni a pArtilor, $i astfel facultatea de a contracti
n'ar mai prezinta nici o sigurantg. Pe
lngtt aceasta, este constant, cA de ate
ori exercitiul unui drept este subordo7
www.digibuc.ro
Art. 1
El ECTELE
APLICA BEA LEWD Ill
Codul civil
tr'alt fel s'ar da loc la prea mari in-
nat unei conditiuni, conditiunea indeplinindu-se. are un efect retroactiv la

timpul cnd germenile dreptului s'a
format, si in asemenea caz trebue eonsultatd legislatiunea in vigoare la acea
epoed. Astfel, actul de compromis, urmare necesard a conventiunei dintre
pArti, e reglementat de legea in vigoare
in momentul contraetului. (C. Apel,
Focsani, II, 164/Mai 15/84. Dr% 10/85).
33. Servitutea de vedere, dupd veehea lege, obligand pe proprietarul
fondului robit de a nu cldi de ct la
o distantA de 12 palme de la ferestrele
fondului dominant, dreptul de vedere
castigat de proprietarul fondului dominant in intinderea si conditiunile
legei sub care a dobfindit acest drept,
constitue pentru dnsul un drept eftstigat pe care legea noud, care restrnge aceastA servitute la o distantA
mai micd de 12 palme, nu i-1 poate
rdpi de ct prin o aplicatiune cu efect
retroactiv a dispozitiunilor sale, ceea
ee ar fi contrariu art. 1. (Cas. I, 4/86,
conveniente din punctul de vedere al

eheltuelelor si intfirzierei de a obtine
justitie, &Ind o afacere, pusd in stare
de a fi judecatd, ar fi luatd de la judecdtorii cari au fost regulat sesizati de
ea si dusA a fi judecatd inaintea altei
jurisdictiuni. Si apoi beneficiul a cloud
instante nu este propriu zis un beneficiu eminamente de ordine publicd, ci
mai mult de interesul privat al pArtilor, de oarece ele pot renunta la apel.
(Trib. Ilf. corn., 579/87, Oct. 21/87, Dr.
77/87).
38. Dispozitiunea art. 307 este de ordine publicd si ea atare se aplicd atilt
copiilor ndscuti sub imperiul acestei
legi &It si celor nascuti sub imperiul
codului Calimach, cari voesc sd caute
pe tatril lor sub codul civil si pe care
tribunalele noastre nu o pot face nici
in favoarea celor ndscuti in o Wr in
care cercetarea paternitAtii ar fi permisd, nici a celor strdini ndscuti in
Romania precum nu o pot face in fafoarea nici a celor ce se pretind fii de
cetAteni romni ndscuti in tara (Apel,
Ian. 10/86, B. p. 10).

34. Validitatea unui
testament
confeetionat sub legea veche se va cer-
Iasi I, Mart. 30/88, Dr. 42/88).
cet dupd principiile legei noui dacd

succesiunea s'a deschis sub legea cea
33. In ceea ce priveste chestiunile de

ordine publicd, legea noud, care statueazd si reglementeazd asemenea materii are putere retroactivd asupra tutulor cazurilor care nu au fost ne
definitiv regulate de legile vechi. In
puterea acestor principii, legea noud,
care interziee cereetarea paternittei
si reglernenteazd cercetarea maternitrebue sd aibd putere retroactivA
asupra modului cum urmeazd a se
face cercetarea maternittei naturale.
Si nu se poate sustine cu sucees eA
prin aceastd putere retroactivA a legei
noui s'ar lovi in drepturile cstigate
de eel conceput sub regimul legei
vechi care permitea administrarea
probei testimoniale pentru dovedirea
maternitAtei naturale, de oarece decd.
este adevdrat cd legea privitoare la o
materie de ordine publied, Clim este
aceea a reguldrei statutului civil al
copiilor naturali, nu mai poate ridica
statutul civil cstigat conform legei
vechi, chiar si in cazul cnd legea
noud ar schimba conditiunile sub cari
statutul civil ar putea fi cstigat, este
insd tot atilt de adevdrat cA ciastigarea
statutului civil trebue sd fie consumatA definitiv in momentul promulgdrei legei noui. Astfel copilul nseut
sub legea veche nu poate cere, sub imperiul cod. civil, dovedirea prin martori a filiatiunei naturale fatA cu mama, f Ara sd existe un inceput de dovadd scrisA conform art. 308, de oarece
el nu avea dect facultatea de a putea
reclama statutul civil, facultate care
poate sA o exercite si sub legea noud
intruct legea noud nu se opune, dar
pe care nu o mai poate exercita dealt
noud. (Apel Buc. I, 243. Nov. 26/85, Dr.

14/86).
35. La o suceesiune nedeschisd nimeni nu poate avea nici un drept. Si

dar, neexistand drept cstigat, e cert
cd o lege nou poate sA modifice, fdrd
a vdtdma drepturile cuiva, intreaga
ordine succesorald, dnd vocatiune acelora ce erau exclusi dupd legea
veche. (Apel Buc. III, 188 Sept. 8/87,
Dr. 74/87).
36. De si testamentul s'a fAcut sub
legea vecbe, dung care se judeca forma
exterioard, insA fondul 5i continutul
lui, preeum si capacitatea eredelui trehue a se judeca dun legea nou sub
care s'a deschis succesiunea E3i devolutiunea. (Apel Buc., I, 174, Nov. 26/86,
Dreptul 11/87).
37. De si in principiu legile de pro-
cedurd sunt retroactive, edei neretroactivitatea legilor nu constd decilt in
respeetul drepturilor cstigate, si nu

-xistd drept estigat pentru cineva a
intenta sau sustine in formele in vigoare in ziva cand a eontractat procesele cari se vor naste mai in urmA din
acest contract; aceastd solutiune insd
nu se aplica si intru ce priveste legile
de procedurd relative la competintd, de

oare ce aci conclusiunile pArtilor sunt
earl fixeazil in mod invaxiabil competenta, si afard numai dacd legea va
desfiinta jurisdictiunea insdsi, este
drept cstigat pentru prtile intre cari

s'a format contractul sau quasicontractul judiciar a vedea terminatd instanta acolo 5i in conditiunile in cart
a lost angajatd: nbi actum est semel
judicium ibi et recipere debet cdci in8
www.digibuc.ro
Codul civil
El EC lEI E 5l API MARE& I EGII OH
Art. 1
potrivit dispozitiunilor art. 308. kApel,

Iasi II, 65, Mai 6/89, Dr. 62/89).
40. Termenul pentru a face apel in
contra unei sentinte, acordat de lege in
inomentul pronuntArei acestei sentinte, constitue pentru parte un
drept castigat $i nu se poate modifica
acest termen printr'o lege posterioard,
fiird a da acestei legi un efect retroac-
negresit intentiunea pArtilor a fost de

a se referi in momentul contractArei
la acele drepturi ce le da legea atunci
in vigoare. (Cas. I, 90/Mart. 8 93, B. p.
1 C. civ. (Cas. II, 51/89 din 21 Mart. 30,
urmare condamnatiunile anterioare

punerei in aplicare a legei electorale fac nedemni de a fi alegAtori
pe cei condamnati pentru delictul prevAzut de art. 127 cod. penal. (Cas. II,
tiv in contra dreptului deja castigat

de o parte, ceea ce este eontrariu art.
B. p. 372).
41. Sub imperiul legei Caragea, liberalitAtile intre vii nu erau supuse
la actiunea in reduetiune; din momentul ce bunurile erau ddruite, beneficiarill nu avea a se teamA c darul putea sA fie atins de drepturile eredelui
reservatar; prin urmare, dreptul sdu

este un drept castigat. Si codul civil,
supunnd liberalittile intre vii la reductiune in profitul eredelui reservatar, nu poate avea efect retroactiv in
privinta liberalitAtilor ce au avut loc
sub legea Caragea. (Apel Buc. III, 15

Ian. 25/90, Dr. 15/90).
42. Dreptul de succesori fiind ndscut
pentru erezi ilia din momentul deschiderei suecesiunei, obTigatiunile ce
se nase pentru dansii urmeazA a se regula dupd. regulile atunci in vigoare.
(Cas. I, 862/din 29 Oct. 90, B. p. 1142).
43. Modul de probatiune al unei obligatiuni se faee dupd legea sub imperiul cAreia a litat nastere acea obligatiune. edci altfel s'ar viola principiul neretroactivitAtii legii. (Cas. II,
21/91 Febr. 6/91, B. p. 239).
44. Pactul quota litis este nul
ca
fiind basat pe o cauzA Mead., contrarie

ordinei publice; aceastA nulitate e prevdzutd. de dispozitiunile codului civil
(art. 966 si 968), cari ca dispozitiuni de
ordine publicA se apnea si la contra&
tele petrecute sub legea veche, intrucat
acestea nu confer pArtilor drepturi
castigate. ci numai niste simple ex-
pectative, caci in momentul eontractd.rei nu se putea sti dacd procesul se va

chstiga sau flU1 (Apel Craiova II, Oct.
7 92, Dr. 66/92).
45. Principiul nereiroactivitAtii legilor, consacrat de art. 1, este supus

exceptiunei cnd este vorba de jurisdictiunea cornpetentd cdci nimeni nu
poate pretinde cd, la comiterea faptelor ce au dat nastere la drepturile sau
obligatiunile sale, a avut in vedere
specialmente jurisdictiunea; si schimbarea jurisdictiunei nu aduce nici o vthmare vre unui drept efistigat. (Trib.
ilf. s. corn., Mai 9/92, Dr. 48/92).
46. Pentru drepturile ce pArtile con-
221).
47. Principiul neretroactivitatei legilor nu este aplicabil legilor cari reguleazd capacitatea politicd pentru
cd legile politice, prin esenta lor,
stint legi de interes general. Prin
32/Apr. 9/93, B. p. 384).
48. Principiul neretroactivitAtei legilor este un prhicipiu general, ce se aplicd nu numai in materie de drept privat,
ci si in materie de jurisdictiune. De
aci reese c dacA o lege deferd judecarea unor cauze altei jurisdictii exis-
tente, aceastd jurisdictie nu este competentA a judecit decal cauzele, care se

ivesc in urma acestei legi, nu insA si
cauzele in curs de judecare, si pendinte la alt jurisdictie hied existentA,
cauze care trebuesc judecate de jurisdictiunea inaintea cAreia sunt in stare
de a se judeca. Astfel un delict electoral, care, dupd legea electorald, se indeed, de Curtea cu Jurati, se va judeca
tot de aceastA curte, chiar in urma legei din 4 Mai 1895, care a trimis asemenea delicte :12 competinta tribunalelor corectionale, dacrt a fost comis ei
trims la jurati inainte de promulgarea
acestei legi. (Cas. II. 666/95. B. p. 1366).
49. Comite o omisie esentiald si violeazA principiul din art. 1 instanta de

fond care refuzA ad se pronunte asupra probelor pentru determinarea epocei confectionArei actelor fAcute sub
vechea lege, cnd cererea supusA jude-
Wei depinde de pronuntarea sa ant-
pra acestui punct. (Cas. I, 358/96. B. p.

1464).
50. Nu se pot considera ea fapte de

comert ei deci de competinta Trib. comercial, de cat biletele la ordin emise
dung, punerea in aplicare a nofflui cod
de comert, iar nu si acelea de naturA
civil A, emise inainte. Cnd insA in
stanta de fond interpret gresit acest

limn in privinta competintii, tutusi
hotdrarea sa nu poate fi casatA, cnd
din considerentele ei rezultA cA instanta n'a inteles c dupd noul codice
de comert Trib. comerciale trebue sA
judece si afaceri civile, dupa procedura
speciald comerciald, ci numai cd ele,
avand aceias organizare ea Trib. civile, Pot sA judece si afacerile civile,
dar dup procedura eivild, fAr s se
poatA conchide din faptul trimiterii
ce li se fac a unor asemenea judecAti,
ed acele afaceri sunt exclusiv de na-
tractante pot avea dupd natura contractului ce inchee se aplied legea in

vigoare, sub imperiul cAreia s'a incheiat contractul chiar si pentru clanzele ce nu sunt exprimate in ele, dar turd comerciald. (Cas. II, 230/99. B. p.
stint subintelese; eAci se presupune eh
1176).
www.digibuc.ro
Art. 1
EFECTELE
51. Recunoasterea calitatii de
I APLICAREA LEGILOR
ro-
man, admisa de Constitutiune, ca o

favoare pentru romnii din %rile supuse unei suveranitati straine, nu are
efeetele restrictive si individuale ale
naturalizrei. Prin urmare, nu numai
fiii naseuti dung recunoastere, dar si
acei nscuti inainte, sunt romni ei se
bucura, de toate drepturile politice ea
si romanii nascuti in tara. (Cas. II,
231/901. Dreptul 33/901).
52. Legile de proeedurA, avnd de
obiect de a inbunatati si de a ajunge
mai usor la descoperirea adevarului,
sunt retroactive. Ele se aplica nu numai la procesele ce se introdue dupa
promulgarea lor, dar chiar la contestatiile pendinte la punerea ei in aplicare. Astfel, noua lege a proprietaribor. pus in aplicare dela 1 Aprile 1903.
se aplica nu numai la contestatiile dintre proprietari si chiriasi introduse
dung, i Aprilie 1903, ci si la contestatiile pendente la acea data, si deci apelul, declarat in unna punerei in aplicare a acestei legi, este tardiv, daca
este facut peste termenul de trei zile,
Codal civil
in Dobrogea, prin faptul anexarei,

Statului otoman, pe de o parte, s'a recunoscut toate drepturile dobndite
pana, atunci de particulari. dung, legile otomane, atat cele de proprietate
absoluta (mulk) cat si cele de posesie
imobiliar (mine); iar pe de alta si-a

insusit tot ce mai inainte forma, do-
meniul public si privat al statului

otoman, intre care sunt si lacurile.
baltile, canalurile si pescarille de once natura, pe care legea le declara, cA

sunt i ramn proprietatea absoluta a
statului. Prin urmare, fa% eu termenii generali ai acestei dispozitii nu

se poate face nici o distinctie intre
apele aflatoare pe pamntul mirie.
sub euvant ca caracterul de proprie-
tate absoluta al unui mulk ar fi incompatibil cu un asemenea drept,
pentruca aceasta distinctie nu o facea

niei legea otomana, care declara afara
din comert toate apele in genere si
pentruca, dupa aceiasi lege, din deosebirea intre proprietatea mulk, cu
proprietatea mine, se poate deduce. ea
proprietarul unui mulk poate said
socotit de la data pronuntarei. (Trib. intinda stapnirea si pe lucrurile aBfov, s. IV, 675/903 C. jud. No. 80/903). flAtoare pe proprietatea sa, care sunt
53. Naturalizarea nu poate produce afara, din comert sau rezervate penefect de &at in viitor, caei ea consista tru Stat. Prin o astfel de interpretare
pentru strain in o schimbare de stat nu se violeaza principiul din art. I
substituirea unei nationalitati unet C. civ. cAM nu se deduce dreptul Staalte nationalitati. iar o regulit con- tului pe apele din Dobrogea numal
trarie ar conduce la acest rezultat pe temeiul legii pentru regularea proneadmisibil ca un individ ar pute prietAtii imobiliare din Dobrogea si
sa aiba in acelas timp doua, nationa- din legea posterioara a pescuitului,
MAU. Tot ash 51 cu recunoasterea caei si din dreptul ce aveit mai inainte
MAW de cetatean romn, caci in art. Statul otoman, bazat pe legue oto9 din Constitutiune nu este vorba de mane. (Cas. I. 153/904. B. P. 400).
o simpla recunoastere a unui drePt.
55. Legile, cari reguleaza, capacitaci de conferirea nationalitatii, de tea persoanelor, fiind de ordine puoarece, pe de o parte, phial in momen- blica, ele se aplica de indatit a nu se
tul recunoasterei, Romnul de neam poate deroga la ele prin conventli
dar supus unui alt Stat, este strain, particulare, astfel ca nu statul matrisi nu are fata de Statul romn, nici monial ci legea care guverneaza capadrepturi, nici datorii politice; iar pe citatea sotilor trebue aplicata bunude alth parte acest art. 9 nu recu- rilor dobndite de femee in timpul eanoaste un drept la care ar corespunde storiei, adica legea in vigoare in
o obligatie din partea Statului Ro- momentul cnd s'au dobndit acele
man de a-1 consider ea cetatean ro- bunuri. (Cas. I, 458/904, B. p. 1561).
mn, numai prin simplul fapt al ce56. Legile de procedura, cnd rererei sale de a i se recunoaste calita- gulamenteaza
situatiuni ce interetea de cetatean romn, ci subordoseaza,
ordinea
publica,
au elect retroneaza aceasta recunoastere la un vot activ, insa caracterul retroactivitatei
al Corpurilor legiuitoare, care ar pu- unor asemenea dispozitiuni se cirteh sa-i refuze cererea; ash dar, art. 9 cumserie si nu coprind in sfera lor
natura- drepturile dobndite, care au intrat
din Constitutiune prevede onu-si
pro- in patrimoniul partilor. Pentru ea o
lizare de favoare. care Ina
duce efectele decht din momentul ce lege noua de procedura sa modifice
a fost incuviintata, prin lege. Astfel,
situatiuni create si ramase definirecunoasterea calitatii de cetatean ro- tive,
cu paza si indeplinirea formelor
insa,
man a unui Romn
denu
neam.
cerute de legea veche, trebue sa custrain,
face
ea
sa
supus unui Stat
dispozitiuni exprese in acest
imobil prinda
se valideze dobndirea unuidaca,
Astfel, revizuirea pentru cei
sens.
dorural de care acest Roman,
sub un consiliu judiciar, fiind
bndirea este anterioara recunoaste- pusi
prevazut
si admis numai de proc.
cettean roman. civila cea nourt,
rei calitatei sale de C.
pus in aplicare la
Jud.
32/903).
(C. Bue. III. 15/903.
1
Sept.
1900,
hotarirea
obtinuta masubstituindu-se
roman,
54. Statul
10
www.digibuc.ro
Codul civil
El le.cTELE
Art. 1
LEGI1.011
ICAHE
inte de aceasta data contra unei per- ce au suferit condamnatiuni pentru

soane pusA sub consiliu judiciar si anume delicte prescrise de art. 3.
comunicata partii condamnate, care a (Cas. III, 2 Nov. 1909, B. p. 1368).
61. Dreptul de apel in contra unei
lasat sa treaca toate termenele de reformarea ei pe cane admise la pro- hotariri se naste in momentul pronuntarea ei. i, intre care nu existA nuntarii acelei hotariri; de unde resi dreptul de revizuire, acea hotarire zulta ca legea, dupA care trbue sa se
a rAmas definitiva. Prin urmare. par- reguleze dreptul de apel si termenele
tea condamnata nu poate cere refor- a cAror expirare atrage decaderea
marea ei pe calea revizuirei sub im- din acest drept, este legea care exista
periul noului cod de Pr. civ., intru- in momentul pronuntgirii hotrairii,
cat drepturile consfintite prin acea iar nu aceea care, era in vigoare cnd
hotarire au rAmas definitive, intrand s'a introdus actiunea sau aceea care,
n patrimoniul activ al cstigatorului in urma pronuntarii hotAririi. a putut
sentintei. In asemenea caz cererea de sa schimbe caile de atac in contra horevizuire este neadmisibild. (Trib. taririlor. (Cas. I. 31 Martie 1910, B.
Ilfov, Sect. Corn. 464/904. C. Judiciar
9/905).
57. Legile de competinta, ca i cele

de procedurgi, sunt de ordine publica,
si ca atare, neputndu-li-se apnea
principiul neretroactivittei, urmeaza
cA ele se apnea faptelor anterioare
Promulgarei, care n'au fost inch, deferite justitiei, iar competinta instantelor se reguleaza dupa legea in vigoare in momentul cnd s'a introdus
eererea. Prin urmare, recursurile con-
tra cartilor de judecata introduse la

tribunal inainte de legea din 2 Iu lie
1905, care modifier'. competinta tribunalelor, ramne tot in 'competiuta tri-
bunalelor a le judeca, intru cat zisa

lege nu a desfiintat insilsi instanta,
care judeca asemenea recursuri. (Cas.

II, 490/905, B. p. 1689).
58. 0 lege interpretativa
se apnea
la faptele anterioare promulgarii
sale EA atunci chiar cnd uu proces
era dej inceput asupra acelor fapte.
(Cas. I. 8 Febr. 1906, B. p. 200).
59. Taxa proportionala de 1 % asupra venitului brut, prevazuta de legea
minelor din 1900, nu se poate apnea
la contractele anterioare incheiate de
Stat, in care, conform legii minelor
din 1895, s'a stipulat cu concesionarii
taxa de 2 % asupra venitului net,

fiindeit ar fi a se da legii din 1900,
un efect retroactiv i s'ar viola conditiunile contractului, care este legea
Partilor. (Cas. III. 11 Sept. 1906. B.
p. 1450).
60. Din
nici o dispozitiune a legii
licentelor din 1908, si nici din intreaga

economie a acestei legi nu rezult ca
intentia legiuitorului ar fi fost sit
dea efect retroactiv prescriptiunilor

art. 3, care prevede conditiunile pentru a puteit dobandl pe viitor un
brevet.
Prin urmare, de ad rezulta c debitantilor cari aveau dobndit brevetul
sub imperiul legilor anterioare si in
conformitate eu dispozitiunile acelei
legi, nu li se poate ridica acest drept
pe motiv ca noua lege a licentelor din
1908, a creat noi cauze de incapacitate de a dobandi brevet, pentru cei
p. 496. In acelasi senz, Cas. I, 1 Oct.

1910, B. p. 1304).
62. Dupe. art. 36 din vechiul cod
silvic, agentii silvici aveau compsti nta de a constatit delictele silvice sin cruri i fAra asistenta vreunui martor, in caz de flagrant delict, spre deosebire de noul cod silvie
promulgat la 8 Aprilie 1910, care, prin
art. 78, cere in caz de flagrant delict
ca procesul-verbal sit fie semnat si de
doi martori. Fondul dreptului i mijloacele de probatiune neputand fi regulate dead dupa legea in vigoare pe
timpul end faptul a luat nastere,
urmeazit de aci ca, dactt delictul silvie
s'a comis sub imperiul vechiului cod
silvic. Tribunalul violeaza acest principiu and anuleaza procesul-verbal
inchelat de agentul silvic, conform
art. 36 din vechiul cod silvic. pe moth'
ca nu a fost semnat si de doi martori
asistenti. (Cas. U, 9 Apr. 1912. B.
p. 700).
63. Legile
relative la capacitatea
persoanelor, in virtutea principiului

neretroactivitatel consacrat prin art.
1 din codul civil, nu pot avea niel
un efct asupra drepturilor dobndite
legalmente sub regimul unei legi anterioare.
p. 142).
64.
(Trib.
Olt.
Dr.
18/912,
Legile interpretative avnd de
obiect de a determina intelesul legilor

anterioare, ele formeaza corp cu acestea i deci nu trebuese considerate
farA putere retroactiva ca legile cele
noi. (Cas. I. 448 din 17 Sept. 1910
Dre_ptul 69/1910).
65. Principiul neretroactivitatii legilor nu se aplica regulamentelor de
simpla politie, autoritatea administrativa avnd dreptul i datoria a
vegheit totdeauna la tot ce poate interesit salubritatea si siguranta public&
Astfel dacA autoritatea comunala
(in
specie
Consiliul
comunal din
Craiova printr'un regulament din 1

Iunie 1909 art. 57) a interzis in interiorul orasului depozitele de materii
inflamabile, nu se poate zice ca permisiunile ee aveau depozitele de cherestea infiintate in oras anterior, a11
www.digibuc.ro
Art. 1
EFECTELE
I APLICAREA LEGILOR
cestel dispozitii (permise de altfel cu

caracter timporar) confereau drepturt chstigate, spre a se opune msurilor luate in scopul de a se prevent
incendiile si deci in interesul sigurantei generale.
Deci tribunalul poste oblig pe cineva sti mute depozitele afarA din
ores, cum prevede regulamentul comunal, fr a se puteit zice a. a violat art. 1 din codul civil. (Cas. II,
1912/911
Codal civil
legi interpretative. (Trib. Ilfov s. II.

119/912. Curler Jud. 13/912).
70. 0 lege interpretativ presupune
obisnuit c o lege a prezentat dificultti asupra intelesului et inaintea instantelor judecAtoresti. Astfel, cnd o
lege nu a avut ocaziune a veni in discutiune dinaintea instantelor judeetoresti, nu erit nevoe, ea o lege nouA
sA vie sA o interpreteze, mai cu osebire cnd legea nouA coprinde dispozitiuni cu totul noui si cu intelesuri
diferite si chiar contradictorii asupra
aceluias punct.
0 lege fie interpretativA, fie nouA
cu efect retroactiv, nu poate nesocoti
principiile constitutionale, ash el, declaratiunea acelei legi de interpretativ nu poate impedic instantele judecittoresti do a inlAtur o asemenea
lege, clad este contrarie constitu(Cas. I, 549 912. Curler Jud.
65/1912).
71. Fiind incontestabil dreptul legiuitorulut de a interpret o lege, nu
e destul ea o lege s aib denumirea
de interpretativA, ea in realitate sA
fie interpretativA. Legea interpretativ este aceia care inlocueste un text
indoelnic cu un text clar, care dl un
inteles precis unei dispozittuni legale
obscure, care educe lumin intr'o lege
fAr sl schimbe nimic esential dintrInsa, sau sA adoage ceva peste ea.
Astfel legea din 18 Dcembrie 1911
continnd dispozitiuni noui si cu totul diferite de acelea ale legei din 14
Aprilie 1909, nu poate fi socotit ca
o lege interpretativ. (Trib. Corn. Il-
Curier Jud. 6/1912).
Cnd este vorba de admisibilita tea unei probe nu se pot aplich regulele procedurei &vile in vigoare
in momentul cnd se cere admiterea
probei, ci dispozitiile legei cari eran
in vigoare cnd s'au petrecut faptele
ce sunt de dovedit, caci altfel s'ar
viol& drenturile cAstigate ale pgrtibor. (Cas. T. 905/911 Curier Judiciar
66.
29/912).
67. Codul
civil nu a desfiintat drepturile cA$tigate ale unlit instituit intr'un testament in care se prevedeit
substitutiuni (Trib. Ilfov, S. I., 447 din
25 lunie 1912. Curier Jud. 39/913).
68. Compethita unet instante judeeltoresti se reguleazii dup legea in

vigoare in momentul introducerei actiunei.
Astfel, dacA o hotlrire este data de
tribunal asupra unei actiunt imobiliare mai putin de 10 hectare pamnt,
cu drept de apel la Curte, conform
legai In vigoare in momentul introducerei ei. acest drept nu poate ft atins
de legea nou a judeeltoriilor de
ocoale in lipsa unni text expres.
Prin urmare. Curtea de apel d e
gresitl. interpretare art. 122 din legea
judectitoriilor de ocoale. cnd declarl
neadmisibil un apel, pe motiv cA tribunalul este ultima instant competinte a jaded]. afacerea. (Cas. I. dec.
No. 79 din 27 Ian. 1912. Curler Jud.
boy. 623/912. Curler Jud. 40/912).

72. Legea din 1906 Martie 15, modi-
ficatoarea art. 304 c. civil, avnd putere intei?pretativ urmeazA sl se aplice eu efect retroactiv, chiar nasterilor si recunoasterilor petrecute sub
imperial codului civil si chiar al legii
Caragea. (Cas. I, 595/912. Curler Jud.
16/1912).
63. Pentru a fi o lege inteadevr 74/912).
73. Conform art. 1 din codul civil,
interpretativ, trebue ea ea O. re- legea
dispune numai pentru viitor,
zolve dificultatea de interpretare care
s aib un caracter serios si care in- neavnd putere retroactivA, iar la
principiu general doctrina
tervine Mai cu seam in cazuri cnd acest
exist contrarietate de hotrire in jurisprudenta admit urmAtoarele exsi anume : cnd noua lege
interpretarea legilor pentru a pane ceptiunt
capt variatiunilor de jurisprudent. prevede expres retroactivitatea, legile
prin nature lor
Prin urmare, nu e destul ea o lege interpretative, cari
retroactivittei, legile
s aibl forma interpretativa ea sA implicl efectul
Penale cari desfiinteazA sau micsofie fn rea Mate interpretativl.
reazA pedepsele prevazute de legea
Astfel, legea din 18 Decembrie 1911 sub care s'a petrecut faptele si legile
relativa la infiintarea societtei tram- de procedurA.
vaielor comunale din Bucuresti
Prin urmare, legea din 1906 mod iaplicabill la un contract unic, in pri- ficatoare
a codului civil relativ la avinta clruia justitia n'a rezolvat niel doptiune neintrnd in nici unul din
o chestie de drept si n'a dat loe la aceste cazuri, nu are efect retroactiv,
nici o dificultate de interpretare, nu ash cA o adoptiune fAcutii in 1904 si a
este o lege interpretativa mat cu sea- cArei hotrire pronuntat in aceastA
m c ea creiaz dispozitiuni eu total materie n'a fost inscris in registrele
noul care nu intr in cadrul unei de stare civill in termen de trei luni
12
www.digibuc.ro
Codul civil
APLICAREA I EGILOB
dela pronuntarea ei, este nulA. (Jud.
Art. I
decAtoriilor de ocoale, fiind privitor

la o chestiune de fond, iar nu la simple acte de procedurA, nu poate aye&
rur. TAtArAsti (Teleorman) 19/912. Curier Jud. 25/912).
74. In principlu, legile de competintA $i de procedurA au efect retroaetiv, in sensul ch se aplicA la toate
afacerile gAsite nc pendinte la punerea lor in aplicare de oarece schimbarea jurisdictiunii sau a formelor de
judecatA nu aduce nici o vAtAmare
vreunui drept cfistigat. (Cas. I 6/912.
Curier Jud. 111912).
75. Tribunalul nu comite exces de
putere si nu violeazA art. 1 si 293 e. civ.
cap. II. p. VI din C. Caragea, cnd
constatA i admite dovada posesiei de
stat de copil legitim sub imperiul legii Caragea, de oarece, des1 posesia de
stat de copil legitim nu er reglementatit de acea legiuire, ins5. ea rezultit
dintr'o continuitate de fapte care s'au
petrecut inteun interval de trap urmat dung nasterea copilului ce invoacl
legitimitate. Astfel eA desi nasterea
acestuia a avut loc sub imperiul legii
Caragea, totusi faptele din care rezultit posesia de stat de fiu legitim au
urmat si sub imperiul cod. civil actual, care recunoaste i reglementeazA
un asemenea mijloc de dovedire a
fiiatiunel legitime. Pe Mud. aceasta
stabilirea filiatiunei legitime fall de
tatA nu se poate deduce dect tot din
aceleasi fapte care constituese posesia
de stat de fiu legitim. adicA, eA tatAl
1-a tratat si a ingrijit de cresterea copilului, ca fiind fiul sAu legitim. (Cas.
efect retroactiv. (J. ScArisoara, 17

Apriie 914. Curier Jud. 26 915).
78. Legea pentru organizarea meseriilor, ereditului 5i asiguritrilor
muncitoresti prin care s'a luat judecata daunelor provenite din acci-
dente dela instantele ordinare dnduse in cAderea instantelor exceptionale

create de dnsa, hind o lege de procedurA en caracter de ordine publicA
se apnea cu efect retroactiv asupra
accidentelor intamplate anterior ei,
dar a cAror lichidare se urmAreste
sub imperiul acestei legi. (Apel Buc.
II, No. 125, 1914; Dreptul" 1914, p. 542).
Drepturile private anterior eitatigate de locuitorii unui teritorin ce

se anexeazA, rAmn intacte si guvernate de legea sub care au luat nastere, afarA numai de legile de .procedurA si de competintA, in privinta cArora pArtile nu pot invoc un cirept
cstigat, intru ct formele de promdurA si instantele de jurisdictiune nu
sunt create in vederea unni interes
privat ci intr'un interes de ordine pu(Apel Constanta, Oct. 1914;
Dreptul" 1914, p. 518).
80. ('asa Meseriilor, (1,editului si
asigurArilor mu n ci toresti in f i in tatA
blicA.
Prin legea din 27 Ianuarie 1912, nu

poate reclarai deal succesiunile vacante care se vor deschide dupA aplicarea legii sale de organizare, iar mi
si pe cele deschise anterior leg-H. pentrucl Cassa Meseriilor este o institute autonomit cu fonduri cari au o de-
I, No. 627, din 30 Oct. 1913. Jur. Rom.

1914 p. 20).
76. Dispozitinnile art. I din codicile

nu are efect retroactiv nu-si are aplicatiunea in privinta legilor de corni organizarea instantelor,
petintA
cari fiind de ordine publicA au putere
retroactivA si guverneazA nu numai
faptele posterioare promulgArei lor,
ci i cele anterioare, intructit nimeni
nu poate pretinde cA are un drept cstigat in privinta jurisdictiunilor si
competintei pe care legiuitorul le
creiazA intr'un interes public. Dach
IncA instanta care se aflA constituitA
in momentul nasterei faptului juridic
a fost dej sezisatA cnd s'a promulgat legea nouA. atunci principiul neretroactivitAtei isi recapAtit imperiul
procesul trebue sA se sfrseasc
acolo undo a inceput, in virtutea adagiului ubi aceeptum judicium ibi et
finem accipere debet. (Apel Buc. IV,
No. 194, 1913; Dreptul" 1914, p. 113).
77. Legea judecAtorlilor de ocoale,
fiind o lege de procedurA civilA. cu
ale cArei dispozitiuni se inlAntue si
se complecteazA, i se aplicA aceleasi
reguli de drept, cu exceptia derogatiilor exprese cuprinse inteinsa.
civil, cari consacrA principiul cA legea
stinatiune deosebitA si deci ale cArei

drepturi sau beneficii nu pot sA figureze printre produsele diverse ale bugetului Statului si pentru cit legea sa
organicA nu are efect retroactiv. (Cas.
I, No. 617, din 15 Dec. 1914; Juris.
Rom." 1915, p. 189).
81. a) Prin drept cstigat se intelege

acele facultti legale cari derivnd
dintr'un drept, sunt deja exercitate.
in deosebire de simpla expectativit
care cuprinde acele facultAti pe care
persoana nu le-a exercitat Inca Tang
In momentul modificArei nouei legislatiuni.
b) Dreptul de pensiune att timp
ct nu s'a cerut lichidarea lui, nu con-
stitue un drept chstigat ci o simpl
expectativA, astfel eh dispozitiunile
legislative ce au a fi aplicate aunt
acele ale legei in vigoare in momentul

cnd se cere liehidarea. dreptului. iar
uu acele din momentul cnd s'a nits
cut acel drept. (Apel Buc. I. No. 237.
1914; Dreptul" 1915, p. 115).
82. Dreptul la daune s naste de

odatit cu faptul ce le-a cauzat si din
acel moment el intrit in patrimoniul
Prin urmare, art. 111 din legea ju-
13
www.digibuc.ro
Art. 1
EFECTEI.E
.AmlcAnEx
daunatului ingrdit de toate garan-
tiile ee i le dadeit legea in vigoare in

acel
Prin urrnare, actipnea in daune
pentru un accident intamplat miei
persoane din serviciul C. F. anterior
datei de 25 Ianuarie 1912, cnd s'a promulgat legea meseriilor, ramne sa
fie facuta tot inaintea instantelor de
judeeata ordinare, desi a fost introdusa posterior acelei date, iar nu ne
cane aratate de legea meserfflor. de
oarece ar fi a se atinge un drept definitiv ca$titzat, intru cat acea lege prevede nu numai chestiuni de purl procedura, spre a fi aplicata ca efect retroactiv, ci i chestiuni ce ating insusi drepturile persoanelor. (Cas. I.
No. 291, din 29 April. 1915; Jurisprndenta Rom." 1915, p. 452).
83. 0 conventle definitiv incheiata.
perfect sub imperiul legei vechi. nu
mai poate fi atinsa de legea noul retroactiva, afara de cazurile expres
prevazute, deet numai in efectele ei,
ce s'ar naste sub imperiul acestei. legi
retroactive, intr'o atmosfer care nu
le permite a trill.
Prin urmare, vanzarea a 182 bucati
tovale de talpl. insemnate de cumparator spre neschimbare, cu termen de
predare peste o saptamn si pretul
fixat pe kilogram la 12 lei. 80 bani,
este valabill din momentul ineheerei
oonventiunei si cumparatorul nu poate refuza marfa sau cere reducere de
pret pe motivul ea ulterior s'a promulgat legea asunra msurilor exoeptionale care a fixat un pret mai
mic dect pretul stipulat in conventiune. (T. Prahova II, 71/916. Curier
Aid. 42/916).
84. Legea asigurrilor muneitoresti,

prinde, nu este o lege eu caracter procedural, ci o lege de fond, care creiaza
drepturi uoui pentru eel daunat ur:ntr'un accident de munca, drepturi ce
&fell principial de eele acordate fie
eodul civil si de aceea legea meseriilor
nu se poate apne cu elect retroactiv.
Prin urmare, daca accidentul ce da
prin majoritatea dispozitiilor ce eu-
Codal civil
de promulgarea legii modificatoare a

codului de justitie militar, totusi fling
dedus judecatii sub regimul acestei

legi, este de competenta tribunalelor militare de a fi judecat. (Cas. Iasi s. II,
88 din 13 Iunie 917, Petre Popescu, Jurispr. Casatiei 1917-1918, No. 15).
36. Dispozitiunea art. 3 din legea
starii de asediu si a decretului pentru

punerea ei in aplicare, dupa care tribunalele militare sunt chemate sa 3udece toate cauzele si delictele contra
sigurantei statului, cuprinznd o norma de comnetenta si filnd conceputa
in termeni generali, se apnea cu efect
retroactiv, substituind jurisdictiunea
militar tribunalelor represive ordinare, nentzru toate faptele prevazute
de legea strii de asediu, chiar dacii
ele au fost savarsite inainte de punerea ei in aplicatie. (Cas. Iasi s. II. 151
din 1 Nov. 1917. Petre Popescu. Jurispr. Casatiei. 1917-1918. No. 16).
87. In materie de procedur legile au
totdeauna efect retroactiv.

(Cas. I. 131 din 23 lunie 1919. Curier
Jud. 18/919; Trib. Ilfov s. III. 349 din
9 Mai 1922. Curler Jud. 22/922; Cas. II.
69 din 15 Mart. 1922, Dreptul 28/922,
Pand. Rom. 19234-98, Culler Jud.
25/923; Cas. III 194 din 19 Febr. 1923.
Jur. gen. 1923 No. 551; Ca& II. 436 din

9 Oct. 1923. Jun Rom. 11924; Trib. Do-
rohoi Jurnal 2875/924; Jur. Gen. 1924

86. Regulele de procedur si de competenta au dun principiile constante
de drept efect retroactiv. (Cas. III. 218
din 20 Tunic 1919. Curier Jud. 27-28/919;
Trib. Dolj. s. III, 727 din 7 Mai 1923.
No. 1806).
Dreptul 25/923, Pand. Rom. 1923-111-92;

Trib. Constanta. Jurnal 10045 din 4
Dec. 1923. Pand. Rom. 1924-11-117.)
83. Ca o conseeint a art. 1 c. civ.,
judecatorul nu poate apne legea
noul la fapte anterioare, daca apneatiunea ei este de natura sA ating

drepturile pe care narticularii le-au
eastigat individual in ee priveste patrimoniul lor.
Cnd este vorba de drepturi patrimoniale, chiar daca legea non este
nastere la despagubiri s'a intmplat de interes general, nu se poate zice c
inainte de punerea in aplieare a legii ea necesarmente reguleaza si trecumeseriilor, reclamantul este in drept' tul, aceasta eu att mai muIt cnd
sa intenteze aetiune conform legii in este vorba de drepturi derivnd din
fiinta in momentul accidentului, adica contracte, cari prin esenta lor sunt
eonform dreptului comun. iar mt dura drepturi castigate, caci contractele
dispozitiile legii speciale a mescrillor. sunt irevoeabile din momentul forde$ actiunea a fost introdus in marei lor. (Cas. I, decizia No. 74 din 5
urma punerii in aplicare a acestei Maiu 1919; Jur. Rom." 1919, p. 676).
legi. (Cas. I, No. 83, 1916 ; Jurispr.
90.Legea chiriilor din 6 Aprilie
Rom.", 1916, p. 348. Curier Jud. 46/916). 1916, prin art. 35 al. nit., consider ca
85. Legile de organizare judecato- contraventiune orice spor de chirie si
reasca aviand efect retroactiv, urmeaza prevede ca sanctiune pe hinga reduea faptul prin care s-a contravenit or- cerea chiriei i o amenda egal cu
douantei date de un comandant mili- sporul pe un semestru in folosul fatar eu privire la ordinea publica ei si- mine! lupttorilor, arnenda care are
guranta statului. desi savarsit inainte Uil caracter penal.
14
www.digibuc.ro
Codul civil
EFECTELE SI APLICAREA I EGILOR
Cnd ins se constata ea contractul

proprietar are o data anterioar promulgarei legei exceptionale, penalitatea nu-si poate aye& aplicarea deet
pentru fapte comise sub imperial legilor care le dieteaza, iar nu si pentru
faptele comise in trecut cnd partile
nu puteau cunoaste FA nu erau tinute
s se conduca cleat de legile existente
in acel moment.
De altfel principiul neretroactiviMtn se invedereaza, in speta, din insusi textul art. 35 care prevede clar
ca contraventiunile cu ineepere din
ziva promularei legei, vor atrage pedeapsa amendel, prin urmare sporul
Meat printeun contract anterior nu
poate fi considerat ca contraventie la
Art. 2
o instanta ins odata sesizata eu judecarea unei pricini continua a fi

competenta mai departe cu rezolvarea
acelei afaceri desi o lege posterioara
Mr& a o desfiint pe dnsa ea instanta judecatoreasca
ar da afacerile de asemenea natura in competenta unei alte instante. (Trib. Ilfov s.
I, 272 din 20 April. 1920. Curier jud.
prin care s'a sporit chiria de catre
36-37/1920; C. Apel Constanta 40 din 24

April. 1922. Curier jud. 10 923; C. Apel
Constanta 22 din 14 Mart. 1922. Justitia
Dobrogei 2/924; C. Apel Iasi s. I. 1 din
Ianuar. 1923. Pand. Rom. 1923-III-121).
93- Se poate legifer retroaetiv si
pentru procese in curs intrucat nu se

ating drepturi cstigate, iar intentarea unui proces nu poate constitui cel
malt de ct o expectativa pentru titularul actiunei. (Trib. Dorohoi 302 din
8 Dec. 1921, Jur. gen. 1923 No. 1795).
94. In lips de dispozitii speciale, o
lege intr in vigoare in toata intinderea trii, din momentul publicarii
ei in Monitorul Oficial iar nu din momental cnd aceast publicatie ajunge
in diferitele puncte ale tarn. (Cas.
lege. (Cas. I. decizia No. 40 din 6 Marti e 1919; Jurispr. Rom." 1919. p. 715).
91. Des in principiu legile privi-
toare la organizarea jurisdictiilor, la

competinta si la procedura au efect
retroactiv, totusi atunci cnd o actiune se gsa, introdusa si judecata
la prima instant in momentul cnd
intervenise o modificare In legislatiune, hotarirea obtinuta constitue un
drept distigat pentru parti si ele pot
deei urmari desavrsirea judecatii conform legilor de procedura in vigoare
73 din 24 Mart. 1922, Jur. Rom. 11/922,

Pand. Roni. 922-111-160; Cas. III, 1514
din 1 Nov. 1922; Jur. Rom. 273/922. Cas.
II, 69 din 15 Mart. 1922. Dreptul 28/922.
Pand. Rom. 1922, I, 98; Curier Jud.

25/923).
95. Conform principiului generalmente admis, legile privitoare la raporturile de drept public sunt prin
natura lor retroactive, retroactivitate
reclamata, tocmai de nece.sitatea de
uniformitate si egalitate de drepturi
si datorii, impiedicnd astfel O., se
pima in discutiuni, situatiuni recunoseate prin legiiiirl anterioare si desfiintate sub cea actual; de aci, ca o
consecinta logica, pricinilor deschise
sub imperial deeretelor-legi anterioare
li se aplica, dispozitiunile legei in vigoare. (Judec. ocol. VII Bue. 210 din 2
cnd hotarirea O. fost pronuntata, fara

a li se puteh, aduce o atingere in drepturile lor prin aplicarea dispozitiilor
procedurale din legea nou.
Prin rmare, Tribunalul admitnd
ea in ap 1 procesul sa fie judecat diva
legea ex ptionala a proprietarilor si

resping0 ca neadmisibila opozitia,
desi procesal fusese introdus si jadecat la prima instant dap/ dreptul comun, prin aceasta violeaz5, principiul
neretroactivitatii legilor consacrat de
art. 1 cod. civ. (Cas. I, 298 din 18 Nov.

1919; Jurispr. Rom. 5/1920, p. 51, Juris.
Rom. 7 920; Curier Jud. 28-29/920,
Pand. Rom. 1922-1-37; Pand. Rom. 1924III-81. In acelas sens, pentru principiu:
C. Apel Buc. S. I. 74 din 28 April. 1920.
Curier Jud. 55-56 920; Cas. II. 1480 din
9 Mai 1922. Curier Jud. 10/923; Justitia
Dobrogei 1/923).
92. Legile de procedur si de compe-
Iunie 923. Jur. Gen. 1923. No. 1836).

96. Legile de ordine publica se
aplica cu elect retroactiv. (Trib. Vlcea s. I, 110 din 5 April. 1924. Curier
jud. 17/924; C. Apel Buc. s. I. 67 din 15

Mart. 1924. Jur. Gen. 1924, No. 849; Cas.
I, 309 bis din 27 Febr. 1924. Jur. Gen.

1924 No. 905, Curier jud. 27/924).
97. A se vede: Art. 6.. Index Retroactivitate" si Neretroactivitate" si
notele respective; Nota 8 sub. art. 285;
Art. 304. Index. Retroactivitate" si
notele respective; Art. 803 eu notele 3
si 49; Art. 1911 cu notele respective.
tenta. sunt de ordine publica si ca atare ele se apnea nu nurnai pentru valorificarea drepturior ce au luat
fiinta in timpul lor dar si a drepturilor nascute anterior punerei lor in
aplicare si care nu au fost ine deferite judecatii.
Numai imobilele aflatoare In cuprinsul teritoArt. 2.

riului Romniei sunt supuse legilor Romne, chiar cand ele se
posed de straini.
Legile relative la starea civila si la capacitatea persoanelor
urmaresc pe Romani, chiar cand ei Isi au resedinta
15
www.digibuc.ro
Art. 2
srxrur BEM.. STATUT PEBSONAL. FORMA ACTELOR
Codul civil
Forma exterioar a actelor e supus legilor trii unde se

face actul. Civ. 34, 152, 885, 1773, 1789 ; Pr. civ. 374; C. p.
3-5; Civ. Fr. 3
Text fr. Art. 3.

Les lois de police et de sret obligent toils ceux qui
habitent le territoire.
Les immeubles, male ceux possds par des trangers, sont rgis par la
loi franaise.
Les lois concernant l'tat et la capacit des personnes rgissent les Franais,
mme rsidant en pays tranger.
Doctrin strAiutt.
15, 16, 18, 24 *i 48; I, p. 83, 96, 99-103; I, ed. 5-a, p.
132-137, 142-144, 146 urm., 150, 152-159, 526; V, p. 128; VIII, p. 141;
AUBRY ET RAU, 1, 31, n. 6, 13,
BAUDRY ET FOURCADE. Des personnes, 1, 194, 203, 204, 209, 210, 214, 406, 614;
BAUDRY ET WAHL, Tr. des surcess.,1, 1079, 1084;
REUDANT, 1, 92;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-,a, I, p. 42, 383, 422;
DALLoz, Rp. Lois. 385 urm., 409, 427 urm., 448 urm.; Supplnient; Lois. 275, 358 urm.,
306 urm., 429 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 28 bis, II;
DEmoLobreE, I, 70-72, 77, 80, 82-84, 90 urm., 93, 94, 96, 102, 113, 180, 198, 217, 265, 268 bis:
FAUSTIN HELM, Inst. crim., II, 615, 634 urm., 642 urm., 652;
Huc, I, 102 urm., 112, 117, 119, 136, 140, 143, 146, 147, 149, 152 urm., 158, 269;
LAURENT, I, 84 urm., 105, 117 urm.; Pr. d. civ., I, 90; Dr. in. pr. IV, 207; Dr. civ. int.,
IV, 110 urm.; V, 81, 242, 244 urm., 275-290; VI, 38, 145, 187, 271 urm.; VII, 294;
MARCADA, art. 3, p. 81;
Mouar,ox, ed. 7-a, I, p. 51 urrn.;

PLArneu I, ed. 3-a, No. .187 urm.;
WEISS, II, p. 199, 223, 276, 282, 299, 395, 396, 404, 405, 408 urm., 423 urm., 430, 431, 436,
437, 445, 446, 493, 497, 533, 559, 560, 567, 575 urm., 591, 601 urm., 615, 819; II, p.199.
Efectele contractelor; forma intrinsecii.

AUBRY ET RAU, I,
p. 106, 108; I, ed. 5-a, p. 162-164; IV, p. 606;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 227;

DEMOLOMBE, I, 105;
Huc, I, 162; II, 60;

LAURENT, Dr. civ. int., VII, 433, 434 urm., VIII, 109 urm.; 114, 203;
WEISS, II, p. 295, 629, 632, 634-639.
Efectele contractelor; forma extrinsecii.

AUBRY ET RAU, I, 31, n. 15 i 70; 1, ed. 5-a, p. 167-170, 172, 173; V, 253;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 215, 2,18, 219, 221, 223, 225;
DEMOLOMBE, I, 105, 106, 106 bis.;
GLASSON, Tome I, p. 9, 10;
OUILLOUARD, Tr cont. mar. I, 335.
Huc, I, 159, 168, 169;

LAURENT, I, 100, 154 urm.; XXI, 49;
WEISS, 11, p. 254, 255, 521; III, p. 532.
Proba contractelor.
AUBRY ET RAU, 1, ed. 5-a, p. 170 urm.; p.
I, 112;
LAURENT, Dr. civ. int., II, 252;
WEISS, 11, p. 625.
Executarea contractelor
Auear ET RAU, I, p. 107, 108, I, ed. 5-a, p. 164, 165;

Hue, I, 173;
WEISS, II. p. 640.
- 16 www.digibuc.ro
Codul civil
STATUT REAL. S CA l'UT PERSONAL. FORMA kCTELOR
Art. 2
Stingerea obligariunilor.
AUBRY ET Rau, I, 5-a ed., p. 165;

LAURENT, Dr. civ. int., VIli, 253;
TROPLONO, T7'. de la prescr., No. 38 ;
WEISS, II p. 643-645.
Doctrina romilneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 123 urrn.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 62, 325, 32'7, 510,667, 695;
n. 4, 783; IV, part. Il, ed. 2-a, p. 55 ad notam; V, p. 357; VII, p. 4(7; VIII, part. 1,
ed. 2-a, p. 327, 473, 510 ad. notam, 663; XI, p. 423 n. 3 in fine); Droit ancien et moderne de la Rournanie: p. 32, 59, 80, 147, 213, 214, 391, nota 2, 392, 396, 415, 458; Observatic sub. Trib. Iasi s. I. 8 April. 1902, Dreptul 44 902; Observatie sub. Trib. civil
al Senei 27 Mart. 1902, Dreptul 27/1903; Observatie sub. Cas.. I. 110 din 8 Febr.
1912, Dreplul 40/1912; Observalie sub. Trib. civil AlLi (Tarn), 28 Aprilie 1912, Dreptul
11/1912; Observatie sub. C. Apel Buc. 11 Mai 1910, Dreptul 64/1913; Observati,e sub
Cas. Fr. 20 lulie 1909 si sub. C. Apel Paris 2 Dec. 1898, Dreptul 64/913. Observafie
sub. Cas. Fr. 30 Oct. 905, Dreptul 71/1905; Observatie sub. Cas. I 508 din 8 Dec.
1906, Dreptul 10/1907; Observatie sub. Cas. IL 149 din 30 Mai 1906, Dreptul 41/1907;
Observafie sub. Trib. Imperiului german 1 Mai 1905, Dreptul 62/907 ; Observatie sub.
C. Apel Iasi s.
13 Nov. 1907, Dreptul 23/908; Observafie sub. Trib. civil Paris
s. I. 14 Feb. 1908, Dreptul 70/1908; Locatiunea lucrurilor in dreptul international

privat", Dreptul 5/1909: Mandatul in dreptul international privat" Dreptul 60%1909 ;
,Societatea in dreptul internafional privat", Dreptul 68/909; Inzprumutul in dreptul
international privat", Dreptul 71/1909; Observafie sub. Trib. civil, din Bziers 19
Febr. 1910, Dreptul 63/1910 ; Observatie sub. Cas. Olandeza 4 lunie 1919, Dreptul
24/1921; Observatie sub. Trib. civil Nice 25 Feb. 1920, Dreptul 24/1923; Adnotafie
sub. Trib. civil din Bayonne 1.4 lunie 1898, Curier. Jiid. 5/1900; Motive sub. Cas.
Austria si Trib. Viena, Curier. Jul. 54/1900; Observatie sub. Trib. civil Lige 13
Nov. 1898, Curier. Jud. 60/1900; 0 femee desprfitei sau al carei barbat s'a sltvdr$it
din viata, poate ea sa se erlsoltoreasa in faro noastra. Inainten expireirei celor zece
luni de veiduvie, Curier. Jud. 63/1900; Observatie sub. C. Apel Paris, s. I .si II. 31
Julie 1895. Curier. Jud. 69/900; Observatie sub. Cas. I. 82 din 20 Fein.. 1901. Curier
Jud. 2I/1901; Observatie sub. Cas. Turin 21 Dec. 1897. Curier. Jud. 2/1902; Observa fie
sub. Trib. Dorohoi 221 din 24 Sept. 1901. Curler. Jud. 10/1902; Observatie sub C.
Apel Buc. s. I, 28 din 1 Feb. 1902. Curler. Jud. 25/1902; Observatie sub. Trib. Gorj,
200 din 17 Mai 1902. Curier. Jud. 70/1902; Observafie sub. C. Apel Iasi s. Il, 69 din
14 Mai 1883. Curier. Jud. 15/1903; Obseroatie sub. Trib. civil Caracas (Venezuela
26 Fehr. 1902. Curier. Jud. 20/903; Observafie sub. Trib. Covurlui s. I, 13 Dec. 1963.
Curier. Jud. 3/1904; Nota sub. C. Gand. 24 Dec. 1902. Curier.Jud. 13/1905; Observafic
sub. Cas. Englezii, 4 Nov. 1912. Curier. Jud. 62/1913; Observafie sub. Cas. Fr. 6 Febr.
1905. Curier. Jud. 33/1906; Nola sub. Trib. superior Colmar, 14 tulle 1912. Curier
Jud. 63/1915; Observafie sub. Trib. Pointoise 14 Ian. 1922. Pand. Rom. 1922. III. 113;
Observafie sub. Trib. Ilfov s. III. 279 din 28 Mai 1919. Tribuna Juridica 19-20/1919;
Observafie sub. Trib. Iasi s. I. 28 April. 1921. Tribuna Juridicti 21-22-23/1921; Observafie sub. Trib. Paris, 28 Iulie 1921. Pand. Rom. 1923-11142; Observafie sub. Corn.
Centr. de jud. de pe langti Casa Noastra. (Basarabia) 30 Mai 1922. Pand. Rom.
1923-III-59 ; Observafie sub. Trib. Nisa 18 Julie 1922 si Trib. Senei 29 Oct. 1921.
Pand. Born. 1923-I1I-102; Observafie sub. C. Apel Milan, Lucca, Parma 5l Palermo.
Pand. Rom. 1923-111-105; Observafie sub. Trib. civil Alba-ltalia, 27 Febr. 1922. Pand.
Rom. 1923-111-106; Observalie sub. Trib. civil Bruxelles 10 Febr. 1020. Pend Rom.
1923-111-127; Observafie sub. Trib. civil Paris 19 Nov. 1920. Pand. Rom.1923-111-127 ;
Observatie sub. Cas. II 19 Sept. 1922. Pand. Rom. 1923-M-131; Observatie sub. Cas.
Fr. 27 Mart. 1922. Pand. Rom. 1924-III-39; Nola sub. Trib. Paris 2A Fehr. 1923.
Jurispr. Gen. 23/1923. No. 1628; Observafie sub. Trib. Paris 16 April 1924. Pand.
Rom. 1924-III-102 ;
CANTACUZINO MATEI, pg. 29, 45;
CERBAN ALEX., Nota sub. Cas. I. 714 din 20 Sept. 1921. Curier. Jud. 23/1922;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice, vol. I, pg. 484 urm. Adnotatiune".
HAMANGIU C., Observatie sub. Trib. St. Etienne 2 Aug. 1921. Pand. Rom. 1923-111-141;
IONA5CU R. TRMAN, N'ota sub. Cas. I. 714 din 20 Sept. 1921. Pend. Rom. 1923-1-191;
JUFARA N. ALFRED, Dreptul international privat dinaintea Tribunalelor Romne", Dreptul
No. 60, 61, 65, 68, 69, 74, 78, 83, 84/1900; 19, 21/1901; Divor(ul sofilor Bertole. Dreptul
54/910; 55/910; Adnotare sub. Cas. I. 30 Ian. 1012. Revista Critica No. 5/912; Nota
sub. Trib. Gorj, s. I. 259/1920. C. Jud. 4/1921; Nota sub. Trib. Tecuci. 24 Ian. 1920.
20 Iulie 1921. Curler. Jud. 13 1922;
s.
Curier Jud. 9/1921; Nota sub. Trib.
KRAINIC. S., Observatie sub. Trib. civil de Saintes, 7 Mart, 1922, Pand. Rom. 1923-III-101 ;
Maxim G. D., Nota sub. C. Apel Buc. s. III, 182 din 28 Mai 1924. Pand. Rom. 1924-11-116.
53107Coclui Civil adnotat
17
www.digibuc.ro
Art. 2
STATUT REAL. STATUT PERSONAL. FORMA ACTELOR
Caul civil
MEITAN1 GEORGE (FIII), Despre legea care guverneazd succesiunea imobiliard i mobiliard
a strdinului". Dreptul 72/1901;

NACU, I, p. 76 urm., 155;
PER1ETEANII GR. L (IPER), Nota sub. Trib. Vlasca s. I, 1585 din 23 MarL 1921, Curier
Jtid. 8/1922;
POSSA MIRCEA, Nota sub. Trib. Iai s. I, 24 din 26 Feb. 1921. Pand. Rom. 19224I-61;
Nota sub. Trib. 1ai s. III, 20 lulie 1921, Pand. Rom. 19224I-147;
RADULESOU SILIU, Observafie sub. Trib. Romanati 21 Mart. 1911, Dreptul 24/1911; Observalie sub. Trib. civil Bruxelles 24 Mart. 1912, Dreptul 34/1914:
RAsncimm M. D., Nota sub. Cas. I, 714 din 26 Sept. 1921, Pand. Rom. 19224-237;
ROMAN N. loAN, Aota sub. Cas. I, 714 din 20 Sept. 1921. Pand. Rom. 19234-193;
Snow I. A., Combaterea teoriei statutelor in dreptul romdn". Dreptul 23/1905;
TATARII G. V., Prezidentul tribunalului, p. 64;

TONEANII N. C., Persoana morald strdind". Curier. Jud. 16/1902.
pronunta asupra unei chestiuni
INDEX ALFABET1C
15, 18, 20, 42, 50, 56,
Absent 61.
57, 64.
Acte autentice 20, 25, 59.
Legea personali 1, 3-5, 10,
Acte consensuale 20,
12, 14, 22, 29, 35, 39, 50,
Acte strine 69.
52, 55, 58, 61, 64, 65, 67.
Actiuni personale 6.
Actor sequitur forum rei Leg. strin 1,3-5,11,34-37,
42, 44, 52-54, 59, 60, 68.
6, 12.
Locus regit actum 2, 4, 5,
Adoptiune 29.
7, 9, 14, 15, 18, 20, 42,
Agenti diplomatici 3, 4, 27.
50, 56, 57, 59, 62,68, 71, 72.
37, 38, 69.
Majoritate 29, 35, 58.
Alimente 56.
Minister Externe 24, 69.
Anexiune 63.
Anulare 3.
Minoritate 13, 15, 45, 58, 67.
Nationalitate 15, 16, 28, 35,
Apel 3, 55.
41, 47.
Autentificare 20,25, 68, 72.
Naturalizare 15, 16, 51.
Biserica 70.
Nulitti 30.
Bucovina 63.
Capacitate 5, 14, 15, 20, Ordine publicS 56, 60-62,
65, 71.
22, 28, 29, 35, 45, 46, 49,
Organizare bisericeasc 70.
56, 58, 63.
Otomani, srbi 50, 52, 54,
Caragea 3,4 54.
B. p.
2. Dun dreptul international pigvat, legea locului situatiunii imobilului, sau, de este vorba de mobile. inrsi lecrea locului situatiunei lor pe
strain. (Cas. I, 337/Sept.
Cod civil austriac 44.

Competent 3, 4, 6, 8-12,
22, 23, 27, 32, 38, 42.
Conflict de legislatie 16,

20, 35, 37, 44, 66.
Copil natural 44.
Consulate, vezi consuli.
Consuli 3, 4, 27, 37, 38, 69.
Contestatie 6.
Cunventii consulare, 38,
40, 45, 47.
Conventia dela Haga 65.

Data cert 20.
Derogatii 6.
Divort 6, 7, 8, 9, 14-16, 22,

26, 28, 29, 31, 39, 41-43,
45, 65.
Dobrogea 67.
timpul vnzrii, este aceea care regalleazd dreptul de preferinth, intre creditorii aceluiasi debitor, oricare ar fi
locul nasterii creantelor. Prin tarmare, aceiasi lege are sh determine
modul exercithrii aeelui drept de preferint, astfel ch, dach prin acea lege
se impun conditiuni de publicitate,
cum transcriptiuni sau inscriptilmi
in registre publice, pentru exereithil
dreptului de preferint, numai creditorii cari s'au conformat acelor conditiuni de publicitate, pot benefiei
Probe 49, 54.

Procur 24, 68, 72.
Proteetie strini 3, 38.

Protest 68.
Reciprocitate 29.
Regulam. organic 34, 47.
Revedintl 22, 28, 29.
Retroactivitate 51.
Separatie de corp 10, 45.
Sezina 21.
Stare civil 5, 15, 18, 27-29,
45, 49, 58, 63.65, 67, 70.
Statut personal 3-5, 10, 12,
14-17, 20, 22, 26, 28-32,
35, 39, 41, 45, 46, 58, 63.
Statut real 19,30, 23, 36, 64.
opune acel drept celorlalti creditori.

Acest principiu nu este in desacord
cu locus regit actunt, chcl dacd pentru
validitatea unui act este deajuns a se
conformA formalittilor prescrise de
legea locului unde el s'a incheiar. este
nevoe pentru exercitarea drepturilor
derivnd din acel act, a se conform
cu legile locului unde se executh ac-
Stdtut teritorial 26.
Strini 1, 3-8, 12-17, 19, 21,
22, 26, 33-35, 37, 39-45,

51, 54-56, 58, 62, 64.
Domiciliu 22, 28, 29, 31, Succesiuni 21, 23, 32, 34,
34, 43.
Dot 57.
36-38, 40, 52-55, 60, 61,

66, 67.
Succesiuni ab intestat 19,

Drept castigat 16.
Drept de preferint 2.
53.
Drept international 28, 30, Succesiuni vacante 19.
49, 52, 56, 66.
Emancipare 29.
Erede, vezi succesiuni.
Executri 4, 5, 11, 12.
Filiatiune 15, 29, 49, 54.
Forme exterioare 2-5, 20,
25, 50, 59.

Imo bile (strini) 20, 23, 32
36, 37, 40, 55, 61, 64.
Jurisdictiune 3, 4, 6, 8-12,
22, 23, 27, 32, 38, 42.
Legatiune 24.
Legea locului 2-5, 7, 9, 14,
11169.
412).
55, 66, 67.

astorie 7, 9, 14-18, 22,
Posesie de stat 33.
26-33, 41, 42, 56.
18,
Preferint
2.
astorie religioask
30, 33.
Catolici 14, 15, 30,39, 41, 42.
de
statut personal in ranort cu un strdin.

nu poate aplia acelui strin &IA lege
personalh, dect pe cea strdin. Violarea acestei regule numai atunci poate
da loc la casare and strdinul. invocnd in favoarea sa statutul sdu personal si producndu4 inaintea judechtorului roman, acesta ar refuz, de
a-1 aplich, aplicnd un sta tut personal
romn, contrar statutului personal
Teritoriu strain 3,36, 37,55

Testamente 4. 5, 25, 29, 62.
tul. (Cas. I, 257/Iun. 9/71, B. p. 122).

3. Tribunalele consulare sunt cornpetinte a judea procesele civile dintre supusii lor, chiar pe teritoriul
Testament verbal 50.

Tranzactie 45
Tratate internationale 12,
38, 40, 45, 47.
Tribunale consulare, 3, 4,
strin lor, intru at nu se ating prin
27.
acea judecatii, interesele vreunui na$i aceasta rezulth din art. 13
Turci, a se vedeh Otomani".
ti or al;
Tutela 13, 34.

Urrnarire 3.
Vnzare 20, 67,
si urm. cod. civ., dui:Jr', care un pmn-
tean are facultatea s actioneze pe
strhinul cu care a contractat si inaintea tribunalelor strdine. In adevr, hothrirea consulatului intre cloud, persoane supuse aceleiasi protectiuni, se
considerh, dupd fictiunea admish in
dreptul international public, ca datd.
Jurisprudent&
1- Singura consecint ce rezulth din
principiul c statutul personal urmhreste persoana ori unde s'ar an, este
ch judechtorul romfin, ehemat a se
18
www.digibuc.ro
Codul civil
Si TUT BE NI.. S VI V r PERSON tl..
i ORN1
1C1 i I OR
Art. 2
pe teritoriul statului ce reprezintA, a-lui in care sunt fcute. principiu care

dicA in tail stating,. Deci curtea de se formuleaza prin maxima locus re-.
apel, care anuleazd urmrirea imobi- git actum ei care dobndeste i o mai
liar fAcut in puterea hotArirei con- mare vigoare cnd strAinul care consulatului, pe temei &A nu posedd o ho- fectioneazA actul in strinAtate dotArire a tribunalelor romne. face o reste sa'l execute in acea tard.. Acest
manifestA violare a art. 374 pr. civ. si principiu aplicndu-se la toate actele
aplicA gresit art. 63 pr. civ.; iar argu- publiee si private se aplic de asemementul pentru anularea urmrirei in nea si la testamente. Astfel Mad. tesbaza art. 2 c. civ. nu este fundat pen- tamentul Mcut de un strain in Romtru cuvntul cA, in specie, nu e vorba nia nu poate produce efectele sale in
de partagiul irnobilulni, ci de impli- Romnia dect numai dac el va fi
nirea unei sume de bani prin punerea redactat in vreuna din formele extein vnzare a imobilului, conform cu rioare cerute de legea trii. Argumendispozitiunile prescrise de legea de tul c statutul personal urmreste pe
strain in tarti strin si el prin ur-
procedurA. (Cas. I. 457/Nov. 28/71, B.

p. 393).
4. Prin art. 2 c. civ. se consacrA prin-
mare strAinului urmeazA sA i se aplice

legile trii sale, nu'si poate aveist apli-
cipiul de drept international, admis in

general, a forma exterioarA a actelor
se reguleazA dup legile locului in
care sunt Mcute, principiu rezumat in
adagiul locus regit actum ; de unde
rezultd, c numai astfel actul unei
persoane, fAcut in tarA strAin, poate
,sa produc efectele sale, nu numai in
patria sa, dar i chiar in alte tdri
strine, si cu mai mare euvnt cit actul strAinului. trebue s aib d. forma
exterioar a legii trii in care domicilia sau resida in momentul confectionArii actului, dried, '$i propune a'l
execut in acea Mat. Acest principiu
aplicndu-se la toate actele publice
private, se apnea de asemenea si la
testament sub oricare din formele
prevAzute de legea tarii in care se
confectioneaza. Or, dup acest principiu, testamentul fAcut de un strain
in Romnia, nu poate produce efectele sale in Romania, si nu poate fi valabil dect numai pe cat timp el va fi
catiune in specie, de oarece ad nu e

vorba despre starea civil si capacitatea strAinului ca instantele judiciare
pmntene sA, aibtz nevoe s consulte

legile strAinului, ci numai despre for-
ma exterioar a actelor care se reguleazA de legea pmntean conform

art. 2 al. II. Asemenea nu se poate
sustine e adagiul locus re.git actum
este facultativ, iar nu imperativ, in
fata textului legii att de elar si categoric. (Apel Brie. III, Apr. 26/73;
Dr. 36/73).
6. Tribunalele Wei instituite pentru
judech contestatiunile dintre romni nu devin competinte a :hidec
contestatiunile dintre strini dect In
cazurile anume prevAzute de lege. precum &And este vorba de o actiune relativ la un imobil situat in Romnia,
conform art. 2 c. civ. Relativ la actiu-
nile personale legiuitorul n'a regulat

competinta tribunalelor romne dect
in ceeace priveste contestatiunile ivite
infra romni si strini. In lips de

un text pozitiv. in lipsa vreunei dispozitiuni relativ la contestatiunile
ee se pot ivI intre strini nu putem
recurge deal la regulile dreptului comun, adicA cnd este vorba de o actiune personald, intentat de un strin
contra unui alt strin, defendorul sa
nu poate fi actionat dect inaintea judeattorilor sl naturali. Si. desi dup
art. 11 strinii se bucur de aceleasi
drepturi civile ea si romnii insr pentru a pdtrunde in spiritul legiuitorului, acest articol nu trebue a fi inter-pretat Intfun mod izolat, el in cornbinatiune cu art. 13, edei dacA legiuitorul ar fi voit s facA vreo deroga-
redactat in vreuna din formele exterioare cerute de legea trii. Iar art.
885 e. civ. este o exceptiune la regula
general stabilit prin adagiul locus
regit actunz si ca atare nu se poate
intinde mai. departe de cazul ce prevede, de permisiunea ce acord legea
panatintului de a testa in tara strAind
in (Iona din formele prescrise de legea
patriei, pentru forma exterioarA a
testamentelor, cnd voeste ca testamentul su, s-si producd efectele in
tara sa, cAci aceasta nu poate s oblige pe alte tari strAine in care testatorele ar vol. Fs se execute testamental su, si cu att mai mult nu
obliga tara in care s'a format testamentul, MA, observarea formelor exterioare prescrise de legea acelei tari.
Deci nu e valid un testament fAcut in
Romnia si legalizat, in ce priveste
tiune regulilor comune, actor sequitur

forum rei, apoi atunci n'ar mai fi avut
nevoie de a acord romnilor. sub

forma unei favoare, dreptul de a actionit pe strini inaintea instantelor
iscAlitura, de un consulat. (Cas. I, 425,

Dec. 1/72. B. p. 338).
6. Prin art. 2 c. eiv. se consacra
romne. Astf el hind, tribunalele sunt

incompetinte de a judeciz divortul in-
tre doui strini. (Apel Buc. I. Iun.

9/72. Dr. 31/73).
7. Dreptul de a se cAstorl si de a
principiul de drept international admis in general cit forma exterioarA a
actelor se reguleazA dupd legile locu19
www.digibuc.ro
Art. 2
S1 ATUT REA! . S1A'I UT PERSONAL. FORMA ACTELoit
cere ea justitia sg se pronunte in privinta cererilor ce derivrt din contractul de egsgtorie este necontestat un
drept civil. Or, prin nici un articol nu
se hotrgste ea proeesele la care ar
da nastere cgsgtoriile dintre strgini
sg nu se judece de tribunalele tgrii.
A se admite contrariul ar fi a contraveni la dispozitiunile exprese ale art.
11 c. civ. si a toler ea procesele ce
s'ar isc intre strinii domiciliati in
Codal civil
tiune, adieg, eg acele legi '1 vor urm

numai intru atat intru cat ele nu vor
atinge ordinea publicg si bunele moravuri in acel stat. Or, legiuitorul
nostril. care a copiat mai in tot codul
francez, design- a avut in vedere dispozitiunea de separatiune de corp.
dar cu toate acestea, creznd-o contrarie ordinei publice si bunelor moravuri, n'a adoptat-o si prin consecint ea nu poate fi acordatg de justitia romng intfun mod definitiv.
(Trib. Ilfov, I, Febr. 6/80, Dr. 7/80).
11. O hotgrire datg in targ strin
nu se poate declar executorie in Roninia dacg s'a pronuntat de o autoritate judecgtoreascg niecompetint ;
si chestiunea competintei are a se judec dupg legile trii unde se urmgreste executiunea, caci chestiunea decompetint este o chestiune de drept
public si in privinta acestor chestiuni
luci un stat suveran nu poate, frg a
abdica la independenta sa, sg se supue
targ si care ar deriva din exersarea

drepturilor curat civile s fie jude-
eate nu de firestii judecgtori ai locuitorilor acestei tgri, ceeace ar fi a contraveni i dispozitiunilor art. 14 din
constitutiune. Chiar cnd legiuitorul
roman nu ar fi acordat strginilor un
drept att de intins ca cel determinat
prin art. 11 C. eiv., totusi dacg pArtile
ar fi consimtit a fi jndecate si divortate de tribunalele romne, tribunalele
nu ar pute& refuza de
a'i judecit.
(Apel, Buc. L Dec. 15/73, Dr. 5/74).
legion unui alt stet. (Cas. I. 338/80,

Oct. 20/80, B. p. 348).
12. E constant in drept cg legile
8. Obligatiunea de a distribui justitia oricArui o cere, fr distinctiune

de nationalitate, constitue pentru orice stat, nu numai o datorie prescrisg
de dreptul gintilor, dar ineg o necesitate social ce se impune in interesul
ordinei publice, pentru ca omul, destinat a avea raporturi sociale, sit. nu
ajungg a'si face justitie singur cnd
interesele sale ar fi lezate. Si nu
exist& nici o dispozitiune prohibitiv
de lege care s opreaseg tribunalelor
romne de a se pronuntit asupra conflictelor dintre strgini ; din contra,
strginii fiind admisi, dupg art. 11 c.
civ., a se bucur de aceleasi drepturi
civile ea si nationalii, ei sunt in drept
de a reclamit justitie dela tribunalele
tArii in aceleasi conditiuni ca si romnii. Deci tribunalele romne aunt
in drept de a statu si asupra cererei
de divort dintre doui strgini domiciliati In targ. (Apel, Buc. I, Mai 74,
Dr. 39 74).
9. Contractul de cgsgtorie nu are de
object numai Piste simple drepturi
private, ci el cade mai ales in domeniul oydinel publice. si astfel chestiunile relative la desfaeerea egsgtoriei,
nu pot fi strgine de competinta autorittilor locului unde se produc de
eg.tre insgsi prtile interesate sau de
una dinteinsele numai, oricare ar fi
nationalitatea bor. Si, dung. art. 216 c.
civ., autoritatea competinte a judech
cererile de divort pentru cauzg determinatg, este tribunalul locului unde
Pgrtile 'si-au domiciliul. (Gas. II, 1
Ian. 8/75. B. p. 3).
10. Des este stabilit in principiu c
in ceeace priveste legile relative la
statutul personal al unei nersoane, ele
Il urmrese in orice stat s'ar stabili.
nu este ins mai putin constant cA
la aeest principiu este pusg o restric-
care servesc de bazg. pentru a aprecia

competinta nu sunt ale statului unde
s'a pronuntat o hotgrire ci ale acelui
unde se executg acea hotgrire, acest
stat ne putnd face abstractiune deregulile de competint consecrate de
propriile sale legi. Deci o persoang
condamnat de un tribunal strin si
eu domiciliul in Romania. fie acea
strginii
persoang roman sau strin
dupg art. 11 bucurndu-se de aceleasi
drepturi civile de care se bucurg si

nu poate fi distrasg de la
romnii
judecgtorii sAi naturali, afarg de vreo
dispozitiune formalg a legii romne
sau a vre-unui tratat international.
Or, o asemenea dispozitiune sau asemenea tratat ne existnd intre Ro-
mania si Austria regula actor seauitur

forum rei se impune in ori ce afacere
Personalg si mobiliarg ea anlicatiune
a unui principia de drept public intern
roman si observat de mai toate legislatiunile strgine. 5i o hotArire pronuntatg, in dispretul acestei regule
trebue a fi consideratg ea o hotgrire
pronuntatg, de un tribunal incompetent dung, legile din Romania unde secere a fi exeeutatg. autorittile romne neputandu-i recunoaste nici
valoare legalg, nici o fortg obligatorie.
$i dacg prin exceptiune la acest prin-
cipiu. art. 13 acord unui roman faeultatea de a trage pe un strgin Inaintea tribunalului roman pentru ludeplinirea oblivatiunilor contractate de
dnsul In Romania sau in strgingtate.
inotesa contrarie nu poate fi admisg
MT% a contraven dreptului de suveranitate interng asupra cgrula repausg
regula actor seauilur forum rei, fr
a acord strginilor niste drepturi
create de leginitor In interesul natio20
www.digibuc.ro
Codul civil
STATUT REAL. S'I A I Uf PERSONAL. I.ORNIA
nalilor sAi. (Apel Buc. II, 85, Febr.
HAM
Art. 2
alt fel stabilit ei prin art. 2 c. civ., e

statutul personal urmgreete pe indi13. Tutela minornor strgini se reguvid in ori-ce targ s'ar afl. Or, leek
leaz dung, legile lor nationale in ceea relative la filiatiune, minoritate, cgsgtorie, sunt legi relative la starea ciee priveste administratiunea averei
kr de egtre tutor. Ast-fel, un tutor vilg, incapacitatea persoanei, cu alte
francez e in drept a intra in posesiu- cuvinte legi de statut personal, care
nea averei miscatoare cuvenitg, mino- urmgresc pe individ ori ei unde s'ar
rilor franeezi, devi s'ar afl depus la gsi el. Ast-fel flind, cum dupa legile
tribunalele romne. (Apel Buc. I, 216, austriace, daeg, sotii sunt de religiune
Oct. 12/81, Dr. 3/81).
catolicg, divortul nu e permis, un au14. Imprejurarea cif cgsgtoria intre 2
striae de religiune catolicg, cgsatorit
catolici supusi austriaci, domiciliati cu o catolicg, care prin cdsgtoria a dein tard, s'a svarsit in Romania, are venit austriacg., nu poate fi divortat
efectul juridic c validitatea formalg conform legei austriace, care e apneaa cgstoriei nu se va putea tggadui in bilg in specie. Si chiar dacit sotii sunt
Austria. daeg ea s'a celebrat dupg for- ngscuti ei domicniati in Romania, amele usitate in Romania, forma acte- ceasta nu constitue unul din mijloalor regulndu-se dung legea locului cele prevgzute de lege pentru a perde
unde ele s'au format (locus regit ac- sau a caetigb, calitatea de cetatean, natum, art. 152 c. civ.) ; nu are ins cat eterea unui individ in targ, straina i
de putin consecinta de a face apnea- Nptul cg, el locueete in acea tara nu
bil legea romang, si in ceea ce pH- atrag pierderea nationalitgtii ce a
veste substanta si efectele cgsgtoriei. avut-o prin naetere dela pgrintii an,
legile relative la capacitate ei la sta- nici castigarea nationalittii in care
tutul persoanelor urmrind pe strgini s'a nscut, daca nu indeplineete celeIn ori ce targ s'ar afla (art. 2 comb. lalate conditiuni cerute de lege pentru
eu art. 11 c. civ.). j. statutul perso- naturalizare. Asemenea faptul ca o
nal strgin ineeteazg de a fi aplicabil atare egsgtorie s'ar fi contractat in
in Romania, nu cnd dnsul e in con- Romania nu o face sg fie supus leflict eu o lege de ordine publieg, ci gior romne, egei acest principiu e
cnd dnsul e in opozitiune cu o lege aplicabil numai in ce priveete forma
de politie ei de sigurant (v. art. 3 al. contractului de egsgtorie, pe baza
1 C. civ. fr.), eaci capacitatea ei sta- principiului locus regit actum, iar in
tutul persoanelor intereseazg intfun
priveete capacitatea persoanei,
grad inalt ordinea publicit ei se recu- ce
adieg
dreptul de a se cgsgtor sau de
noriete totuei (art. 2 comb, eu art. 11 e. a se divortii,
se regulamenteaza dupg
civ.) eg chestiunile de statut el de ca- legea statutului
personal in ori ei ce
pacitate au a se judecit dung statutul targ ar fi individul
ori ei ce
personal strgin. Iar legiuitorul roman form s'ar face aetul.eiInsub
fine, ori ei
a admis divortul (art. 209 c. civ.) nu de ce natura ar fi contractul
pentru cg crede eg siguranta Statului torie sub legile romne, chiardedecrisgfi
reelamg aceast ingsurg ci pentru c un contract pur civil, aceste legiarnu
presupunea c scopul moral al cgsgto- pot fi aplicabile strainului. (Apel Foce.
riei nu se poate atinge eomplect fgrg, II, 94/Sept. 7/23, Dr. 1/83).
de aceasta, siguranta unui stat ne16. Naturalizatiunea obtinuta de un
flind cat de putin amenintata, (exemplul Austriei d acestei propozitiuni strgin II face sg se bucure de toate
o intgrire empirica) prin aceea cg, se drepturile recunoscute eettenilor roopreste despartenia intro eatolici ei se mani ei prin urmare ei de dreptul de.
admite nitre neeatolici. Apoi, art. 11 a cere divortul. Iar statutul personal
c. eiv. dispune, nu ca strinii aunt in al sotiei in momentul celebrgrel egsgdrept a cere totdeauna ei in toate ca- toriei, statut care nu'i permita, de a
zurile aplicarea legei romne, ci eg divorta, nu poate constitui pentru
strainii se bucurg in Romania de ace- dnsa un drept ch.stigat, dreptul soleaei drepturi ca rombnii, el dar, statului de a-ei sehimb nationalitatea
tutul personal urmgrind pe rornni in ne putand infr in eomert ei ca atare
ori ce targ s'ar afla (art. 2 c. civ.), ur- forma obiectul unei conventiuni. Apoi,
meaza ca legile coneernand capacita- in caz de conflict de legislatiune, triromane sunt tinute a apnea
tea ei statutul persoanelor urmgresc bunalele
de asemenea pe strgini in Romania. legea romang eu preadere asupra leAsa dar, instanta de fond neadmitnd gislatiunei strgine. (Trib. Ilfov, III,
divortul intre 2 catolici supusi au- Iun. 25/83, Dr. 62/83).
striaci, domiciliati in Romania, departe
17. Legile de statut personal al fiede a viola legea din contra, u d o carei persoane urmrese pe acea perexactg interpretare. (Cas. II, 108/83, soanit f3i in tara strging, sub singura
Nov. 18/83', B. p. 1115).
restrictiune ea ele s nu fie contrarie
acelor de ordine publicA ei bunelor
15. Este de prineipiu, principin de
12/80, Dr. 12/80).
21
www.digibuc.ro
Art. 2
S I VIII I REAL. 51
vruT
PERSONA L. I OR M A AC'l ELOR
moravuri ale trii in care strinul isi

mutd re$edinta. Pe baza acestui print:ipiu, edstoria contractatd intre strdini, in ce priveste formele, este supusd
legilor bor. Deci este valabill cdstoHa a doui supusi austriaci celebratd
in Romania inaintea oficerului respectiv a cultului viitorilor soti. (Apel
Focsani, II, 162, Dec. 19/81, Dr. 24183).
19. Legiuitorul roman, voind a asigur starea eivild a supusilor sdi, a
edietat o pedeapsd, pentru ca celebrarea religioas a cununielor frd indeplinirea prealabil a formelor civile
ad nu inducd persoanele inculte in eroare de a crede cd benedictiunea rel.-gioas este suficientd pentru validitatatea cdstoriei. 0 asemenea msurd
de precautiune, legiuitorul n'a putut-o
kit negresit decal pentru supusii lui,
cdrora le puteit impune si formele civile ale cdsAtoriei, iar niei cum si pentru supusll stritini ale cdror forme de
edsAtorie sunt regulate dupd legea %rd. kr. De altd parte, dupd art. 11 c.
civ., strinii se bucurd in Romania de
aceleasi_drepturi ca si romanii; si daed
art. 152 c. civ., lasd a se intelege cd
romnii se pot cdsAtori in strdindtate
cu formele prescrise de legea noastrd,
apoi in virtutea principiului de mai
sus, cautd a se admite ed si strinii
se pot Msg.-tor-1 in Romania eu indeplinirea formelor cerute de legea lor
national, cu att mai mult cd regula
locus regit actum este facultativd pentru prti, iar nu obligatorie. (Cas. II,
76/Febr. 11/85. B. p. 134).
19. Legea asupra succesiunior ab
intestat avand de object dominant, de
scop imediat si esential, devolutiunea
sau transmisiunea bunurilor, resultd
ed. dnsa este o lege de statut real. Si
art. 2 declard cd. imobilele posedate
chiar de strini si afltoare in cuprinsul teritoriului Romniei sunt supuse
legilor acestei tdri, cAci s'ar fi atins
Codul civil
universalittii unor asemenea bunuri

mobiliare fiind supusd legei Orel domiciliului proprietarului numai din
cauza relatiunei juridice ce existd, intre persoand si aceastd universalitate,
urmeazd ed ori de cate ori aceast relatiune juridicd n'ar existit, mobilele,
considerate atunci individualmente,
nu vor mai fi guvernate de cat de legea situatiunei kr actuale, cdei, de si
statul este si el succesor, dar n'are acelasi titlu ea rudele defunctului, el n'are
nici o calitate de a suceede, ei daed
legea ii atribue succesiunile vacante,
aceasta o face prin aplicatiunea principiului e bunurile vacante si frd
stpan apartin domeniului public, care
principiu filnd de ordine publicd face
parte din statutul real. Ast-fel fiind,
statului roman se vor atribui prin
dreptul de desherentd mobilele lsate
in Romania de, un strin decedat Mr%
succesori. Prin urmare, dacd strinul a
defunct, pe Mug& imobile a lsat F3i
avere mobiliard in Romania, averea
mobiliard desi ar urma a se regul

de leek trii defunctului, ilia, dacd
nu se constatd legalmente cd defunetul a lsat erezi, in asemenea caz acea

avere euvenindu-se statului roman
prin desherent, urmeazd asemenea ed
autoritatea romnd este in drept a o
conservit si administra. (Trib. Dfov,
s. vac., Aug. 27/87, Dr. 64/87).
20. Legile cari reguleazd forma exterioard a actelor nu fac parte nici din
statutul real nici din statutul personal,
pe catd vreme nu Jim de obiect a determina nici conditiunea juridied a bunurilor nici capacitatea persoanelor.
Si dificulttile la cari dd loc conflietele ivite intre zisele legi se rezolvd prin
niste consideratiuni cu totul strAine
dinstinctiunei ambelor statute. Prin
urmare, imprejurarea cd imobilul care
a fAcut obiectul vanzdrii este situat in
Bulgaria si imprejurarea ed. pArtile
independenta FA suveranitatea natio- contractante sunt Bulgari, nu sunt de
na1A, daed aceste irnobile ar fi fost niei o greutate pentru resolvarea consupuse legilor strdine, in lipsd de con- flictului existnd intre legea romnd,
ventiune special. Astfel fiind, trans- care face din vnzare un contract conmisiunea ab intestat a imobilelor sensual, si legea bulgard, care a fdeut
aflate in Romania si apartinnd strdin acel contract un contract solemn.
inilor se reguleazd de legile romne. Cdei e de principiu, eit dificulttile la
Art. 2 ne supunnd ins legilor romne cari dA loc conflictul legilor relative
de cat imobilele din Romania aparti- la formele exterioare ale actelor se renand strinilor, exceptd virtualmente zolvd prin aplicarea regulei admisd de
mobilele (inclusio unius est alterius toate natiunile civilizate: locus regit
exclusio): z3i aceasta este de acord eu actum, reguld care se intemeiazd pe
principiile generale de drept, cdei mo- interesul ce-1 are ori ce natiune ea suMiele n'au o situatiuue permanentd, pusii sdi, pe cnd se and in strAind5i de aci fictiunea de drept care le tate, sd poatd indeplini cu inlesnire
considerd situate la domiciliul per- actele vietei civile, acte care adesea
soanei (mobilia ossibus personae in- ori nu le-ar pute indeplini, daed ar
lzoerent). Ast-fel fiind, mobilele ur- fi nevoiti sd recurgd pentru indeplimnd persoana defunctului, succesiu- nirea kr la formele actelor prescrise
nea lor ab intestat se va regul de le- prin legea lor nationa1d. far regula
gile tdrii lui de cujus. Ins/ regularea locus regit actum se aplicd la actele
22
www.digibuc.ro
Codttl civil
STATUT REAL. S I TUT PERSONAL. IORMA ACTELOR
autentice, ea i la cele consensuale, si

mi e nici un motiv de a distinge, fiind
ce in ambele cazuri aeeeasi necesitate
exista ea prtile s recurga la formele
Art. 2
parte adauga: sau in tard strdind cu

un romein", cu alte cuvinte, &and striiinal a contractat cu un roman, atunci
poate ft tras inaintea tribunalelor romane chiar pentru obligatiunile contractate in strainetate. Deci tribunalele romne sunt competinte de a pronunt divortul intre doui straint ne
domiciliati in tare, dar a eitror eesetorie s'a contractat in tare. (Apel Ga-
prescrise de legile locului unde contracteaza. De unde resulta ce, pentru

a se st1 dace, un contract trebue sau
nu pentru validitate se fie fecut in
forma autentica, trebue aplicate, legea
locului facerei contractului. Deci e
valabil vnzarea fecute, in Romania lati, I, Mart. 18/89, Dr. 27/89).
a unui imobil din Bulgaria printr'un
23. Dupa art. 2 supunndu-se jurisact sub semneture private Ei avnd dictiunei legior romne numai imodate certe des dupe legile bulgare se bilele aflatoare in cuprinsul teritoriucere forma autentice, pentru validita- lui Romniei, chiar &and ar fi posetea unor atari acte. (Apel Buc. III, 250, date de straint, resulta ce imobilele
Nov. 12/87, Dr. 6/88).
fac parte din statutul real, si e prin
21. Din art. 2 result c. imobilele
urmare, prin a contrario, imobilele roaflate in Romania ce fac parte dinteo mnilor situate afare din Romania
succesiune lasate, de un strein decedat ramn supuse jurisdictiunei terilor
in Romania sau in streinetate, sunt unde sunt situate. Dreptul de jurisexclusiv supuse legilor romne, fie dictiune ffind, ea i acela al legislace erezii aunt romni sau straini, $i tiunei, o emanatiune a suveranittii,
in asemenea caz se procede ea i cum rezulta ce, si unul ea si celelalt nu I'mstreinul ar fi Meat done, succesiuni bretiseaza de cat intinderea teritoriudistincte. (Quot sunt bona diversis lui roman. Ast-fel fiind, tribunalul roterritoriis obnoxia, totklem patrimo- man nu poate ordona, trimiterea sucnia intelliguntur). Ast-fel, desi succe- cesorilor defunctului supus roman de
siunea e deschisa in tare, straine, desi cat in posesiunea imobilelor aflate in
erezii colaterali sunt streini $i dupa Romania, remnnd ea pentru cele
legea tarii lor ar aye& sesMa, totusi situate in streinatate s se adreseze
ei trebue se, se conforme legilor ro- autorittilor competinte unde aunt simane, i ca atare urmeazd sa cear de tuate. (Trib. Ilfov, I, Mart. 20/89, Dr.
la justitie trimiterea in posesiune. 28/89).
24. Dupe. art. 19 din regulamentul
(Trib. Ialom., 112/Mai 17/88. Dr. 44/88).
22. Dupe, art. 11 strainii bucurande la 27 Iunie 1880, facut in conformidu-se in Romania de aceleasi drepturi tate eu art. 40 din legea pentru orgaca Romnii, i dupe art. 2 statutul nizarea ministerului afacerilor strepersonal urmarind pe Romani in ori- Me, toate actele ce ar emana de la lece tare., s'ar afl, urmeaza de aci ce gatiunile romne din strainetate nu
legile concernnd capacitatea si starea vor fi admise ea valabile de autoritpersoanelor urmaresc de asemenea pe tile din tare, de cat numai dupe ce vor
strini in Romania. Ori, cum dupe. fi vizate de ministerul afacerilor streart. 216, cererea de despertenie nu ine. Deci este nule proeura vizate nupoate fi intentate, de cat la tribuna- mai de legatiunea romna din tara
lul districtului in care sotii isi au do- unde s'a facut procura, fell a fi vimicilul, si prin urmare in totdeauna zate, si de ministerul nostru de esla domiciliul sotului, de oarece, dupe. terne. (Apel Iasi, II, 490/Apr. 21/89, Dr.
art. 93, femeea meritata n'are alt do- 45/89, p. 359).
25. Dupe. art. 2 i 885, forma exteriacela al berbatului sau,
micilin
s'ar parch, ca tribunalele romne nu oara a actelor este supus legilor
sunt competente de a se pronunt asu- -WA unde se face actul, si romnul
pra divortului intre doui streini do- aflat in tare, streine, va puteit testa,
miciliati in strainatate. Insa dace, e in forma autentice intrebuintata in
vorba de o cesatorie contractate, in locul uncle se face testamentul. Tar inRomania i desfacerea casetoriei fiMd deplinirea formalitatilor cerute de o
de ordine publica, statutul perspnal legislatiune streine pentru autentificat se, se piece inaintea acestui malt carea unui act este o chestiune de fapt
principiu. In sprijinul acestei teorii lesate, la aprecierea instantelor judevine art. 13 care spune c stremul, cdtoresti, eaci tribunalele romane nu
chiar cnd n'ar avea resedinta in Ro- pot fi tinute a cunoa$te si discut in
mania, va pute fi tras inaintea tri- mod doctrinal legislatiunea celorlalte
bunalelor romene pentru indeplinirea tari streine. (Trib. Ilfov, I, 110/Febr.
obligatiunilor contractate de el in Ro- 15/89, Dr. 22/89).
26. Dest legile relative la contracmania; si pentru c legea nu spume cu
cine contractate, e natural ce a inte- tarea cesetoriei si desfacerea ei fac
les ea cu oricine, fie roman sau strain; parte din statutul personal care urprob ce a$a a inteles, este ca mai de- mAreste pe individ in toate jarile, dar
_ 23 www.digibuc.ro
&rt. 2
statutul personal n'are autoritate absolutd, fiind dominat de statutul teritorial in casul cnd dreptul strain
este in opozitiune cu dreptul statului
in numele cdruia judeatorii dau dreptate, statul avnd dreptul i interesul
ea legea teritoriald s domine legea
personald a stainului. Or, legea asupra divortului are toate caracterele
unei legi care intereseaa ordinea publia, $i bundle moravuri, si statutul
personal ne putnd sd prevaleze asupra unei legi de ordine public, judecdtorul nu este tinut sd ia in considerare statutul personal al sotilor, ci
trebue sA aplice legea trei unde se
are divortul, el pronuntnd desfacerea casAtoriei lucreazA in calitate de
organ al puterei publice pentru a creea
o situatiune noua pArtilor si, a le con-
fer), drepturi noui, si nu poate prin

urmare lua drept alduzd altA lege de
cht aceea a statului chiar ce reprezintA. (Trib Ilfov, III, 10 Mart. 21/90,
Dr. 44/90).
27. Agentii diplomatici fiind competinti sd instrumenteze acte de stare
civild pentru nationalii lor in tara pe
lngd care Bunt acreditati, asemenea
acte trebuese considerate ca valabile
pretutindeni. Astfel, este valabild cdsAtoria efectuatA in Romnia de doui
supusi austriaci dinaintea consulului
lor respectiv. (Trib. Ilfov, IV, Mart.
21/90. Dr. 44/90).
28. Des dupd art. 2 alin. II, legile
relative la starea civild i capacitatea
persoanelor, intre cari se enumArd $1
cele relative la cAsAtorie si divort,
constituesc statutul personal al cuiva,
care statut urmAreste pe individ in
mice tard ar fi 5i 'si-ar ava resedinta sau domiciliul, totusi ciueva nu
se mai poate prevala de ingrAdirile
ar acord statutul sAu personal
ce
dupd legea nationalitAtii sale, and
aplicarea statutului sdu personal ar
lovi in legfle ce intereseazA ordinea
publied si bundle moravuri ale tArii
in care se gAseste, indiferent chiar de
locul unde actul s'ar fi ineheiat si a
cArni sfdamare se cere prin justitie.
Or, legile care armuesc asAtoria, cu
tot earacterul lor de legi de statut
personal, intereseazd ordinea publia
si bundle moravuri ash inat admiterea sau excluderea divortului face
parte integrantd din dreptul public
imperativ al unei natiuni, ca manifestare vdditd a principiilor religioase,
politice si morale, admise in acea
-WA, Inca declararea divortului, care
intereseazd ordinea publicA si bundle
moravuri, instanta judeatoreascd chematd a se pronunta asupra admiterei
sau neadmiterei divortului nu e timaid de alte legi deat acele ale tdrii
uncle procesul se judea (lex fora
Ast-fel, doui soti italieni, asAtoriti $i
24
Codul civil
domiciliati in Romnia, pot cere $i ob-
tine divortul, mdcar ed legea italiand

nu permite desfacerea cdatoriei.
(Trib. Iasi, III, Mart. 19/90, Dr. 32/90).
29. Dupd principiile generalmente
admise in legislatiunile europene, inserise si de legiuitorul romn in art. 2
si 11 C. civ., legile relative la strea civild st la capacitatea persoanelor urmrese pe nationali chiar cnd au resedinta in staindtate; iar pe de altA
parte, ea nadsurd de reciprocitate, si
strdinii sunt urmAriti in trile unde
locuese de statutul lor personal, care
cuprinde dreptul de a contract, de a
dispune prin acte intre vil sau testa-
mente, de a se asAtori, de a se des1)61.0., majoritatea, emanciparea, adop-
tiunea, etc. Singura exceptiune care o

suferd acest principiu este in casul
and legea personall a strinului: atinge ordinea publicd sau bundle moravuri ale trii unde rdsidd (art. 5). Si
dacd prin legi de ordine publia, intr'un seus general, se inteleg cele relative la starea persoanelor, la capaci-
tatea sau incapacitatea lor, and este

vorba de a se face o derogatiune la
principiul statutului personal, expresiunea de legi care intereseazei ordinea publiciti sti bundle moravuri", nu se
poate refer de at la cele cari decurg
din dreptul public si din dreptul penal;
cdei, inteadevr daa i s'ar da o interpertare mai intinsd, atunci exceptiunea devenind reguld, principiul sta-
tutului personal nu si-ar mai puta
primi vre-o .datA aplicatiunea sa,

ca consecintd, cetAteanul unui stat s'ar
veda silit de a-si schimbh, starea sa
civild $i capacitatea de ate ori s'ar
stamut cu resedinta dinteo tarA intealta, ceea ce ar face imposibild unitatea si stabilitatea necesard statutului personal. In a priveste despArte-nia, dacA este necontestat cA capacitatea de a contractit o astorie se reguleazd dupd, statutul personal, este
nerational de a se admite ca desfacerea acestei cdatorii sd. fie regulatii
de legile unei alte tari. Nu se poate
prim). distinctiunea intre legAtura matrimoniald $i capacitatea de a se ace o fac unii pentru cari, odat
capacitatea recunoscutd, astoria devine un contract ordiiaar perfect prin
singurul consimtimnt al pArtilor contractante, ale cdrui efecte sunte regulate prin legea trii unde este format,
cdci clued efectele conventiunei depind exclusiv de vointa pArtilor contractante, este natural de a se presupune cd ele s'au referit la legea %di
unde domiciliazd, pe and, cu toate cA
asAtoria este un contract, intru cht
contine consimtimntul pArtilor, efectele sale insd nu depind de vointa lor,
www.digibuc.ro
Codul civil
ATUT REAL. StATur PERSONAL. FORMA AC LEI OR
asa c sotii, reguland interesele lor

private, ar putea foarte bine stipula
fraucezi, belgieni, germani,
italieni,
etc., si in fine la toti catolicii resedinti

sau domiciliati in Romania, ar eonstitui in aeest chip o autoritate de stet
roman, in mod eu totul anormal si in
afard de regulele dreptului international, edei biserica catolied nu e o
persoand morald internationald ale cdrei legi $i regulamente sd fie suficiente pentru a da fortA probantd actelor ce le dreseazd datum 0 atare cAsAtorie nu poate produce nici un elect
putativ, cacti eAsAtoriile isbite de o nulitate absoluta, ea in specie, nu pot
produce nici un elect putativ, eu atilt
conventiuni 'matrimoniale dupd legile

tarn unde locuese, dar n'ar depinde de
ei de a contract o cdsAtorie disolubild
and legea lor persona% ar prohibl divortul ca contrar interesului public.
Deci, intru cat ambii soti apartin unor
natiuni ale cdror legi nu admit divortul, judeedtorii romni nu pot, des
sotii s'au cAsAtorit in Romania, modiflea statutul lor personal si pronunta
o despArtenie, care, de alt-fel, n'ar putea aveit in tara lor efectul de a le des-
face cdatoria. (Apel Iasi, I, 147/Oct.
mai mult cand sotii sunt statorniciti

de mai multi. ani in Romania asa ea
nu se pot considera de build credintd
13/90, Dr. 57/91).
30. In Romania de la 1865 nu se re

cunoaste nici un elect cAsAtoriilor re
ligioase, fArd a fi fost celebrate si civil dinaintea unei persoaue recunoscutd cd poate dresa asemenea acte.
Legiuitorul roman a %cut din principiul cdatoriei civile o chestiune
cand se cdsAtorese uumai religios si

cand nu puteau ignorit ed. in Romania
cAsAtoria eivild e obligatorie pentrit
toti cati locuese in Romania. (Apel
Bue. I, 219, Dee. 11 92, Dr. 11/93).
31
Dupd art. 13, strAinul nu poate
fi tras inaintea tribunalelor tArii pentru obligatiunile contractate in Romania. Si termenul de ,obligatiuni" din
art. 13 fiind general, se aplied la toate
speciile de eenventiuni, prin urmare
si la contractele de edsAtorie. Si acest
benefieiu de a chema pe un strAin aici
in tarit, la domiciliul reclamantului.
constitutionald o chestiune de ordine

publied, fiind cd art. 166 c. pen. pedep-
seste pe ori ee preot, de ori ce cult,

care ar eelebra o cdsAtorie religioasd
inainte de a fi celebrat civil. Si dis-
pozitiunile de lege privitoare la ordinea public% si bundle moravuri stint

impuse tuturor aeelora cari se gdsese
pe piimantul Romniei, cdei alt-fel s'ar
pare& straniu pentru nationalii nostri
sd se vadd pedepsiti pentru fapte pe
cari strAinii pot srt le execute in Romania in toa libertatea i fArd nici
o sanctiune. Fatd dar cu aceste dispozitiuni de lege, e imposibil ca instantele judechtoresti romne sit acorde
vre-o valoare juridied actelor dresate
pe teritoriul roman in dispretul dispozitiunilor de ordine publied consacrate de legile tdrii. Si dispositiunea
art. 166 c. pen. nu e relativd numai la
romni, flind ed textul e general $i nu
face nici o distinctiune nitre rotfini
si strini, $i legiuitorul penal nici ed
putea face o asemenea distinctiune
fdrd a-ei fi nimicit singur principiul
cdsAtoriei civile care voia sA-1 vitd
respectat in Romania. De asemenea
mt este exact a se zice c aeeasta ar
fi o atingere a libertAtii de constiintd
a strdinilor, cdrora legUe tdrei le recunoaste validitatea cdsAteriei numai
religios celebratd, ffindcd nimic nu
impiedecd pe strAini in Romania ea,
dui% celebrarea cdatoriei lor eivile,
stt-si
Art. g
Il au nu numai romitnii, dar ined si

strdinii, de wire ce art. 11 zice cd, afard
de eXeceptiunile anume prevazute de

lege, strAinii se hucurd in tard de
toate drepturile civile ea $i conationalii, prin urmare si de acela prevdzut de art. 13. Deci romnea, cdsAtorita
in tard cu un strAin, poate intent& ac-
tiune de divort la tribunalele romne.

(Apel Buc. I. 4, Febr. 244/92, Dr. 44/93).
32. Averea mobild nu este supusA

ini si este revendicatd tot de strdini.
In asemenea caz tribunalele romne se
pot declarit necompetente de a statua
asupra proceselor ee s'ar ivl nitre
strAini; ast-fel, averea mobiliard din
o succesiune care coprinde mobile si
imobile urmeazd BA fie regulata. si
distribund de autoritAtile lor respective, chiar i in cazul cand averea mobiliard se revendied de un erede devenit roman prin cdsdiorie, cand acel
erede nu vine cu un drept al sdu propriu la sucesiune, ci ea succesor al
legilor romne &And se posedd de strA-
strAinului care avea drept la aeea succesiune. Numai averea imobiliard este
supusd legilor romne. (Apel Buc. I,
celebreze edstoria religioasd,
ori cum ar vo si inaintea ori cdrui
preot de ori ce cult. 0 atare edsAtorie

sAvarsitd numai religios este nuld si
de mil efect, chiar dacd ar fi fost sdviirsitd conform legilor si regulamentelor biserieei romno-catolice, de oare
ce legile si regulamentele bisericei catolice, aplieate MI% distinctiune la
219/Dee. 11/92, Dr. 11/93).
33 CitsAtoria eelebrat in Romania

streini luaintea ministrului
cultului lor respectiv, Mat inueplinirea solemnitittei civile, nu este validd
la noi, i nu poate produce efectele
sale, chiar dacd, dupit dreptul national
de doi
25
www.digibuc.ro
Art. 2
al pArtilor. cAsAtoria ar fi un contract

religios. In asemenea caz, in lipsa actului de celebrarea cAsAtoriei, emanat
dela bfiterul competent. cAsAtoria nu
poate fidoveditA, prin posesiunea de
stat. (Trib. BacAu. Dr. 55/95).
34. Succesiunea mobiliar a unui
strein mort in Romania se reguleazA
dup& legile tArei sale, chiar dacA. toate
persoanele in proems ar fi romane ei

cu toate cA dansul isi schimbase domieiliul din streinAtate in Romania.
daca schimbarea domiciiului originar
n'a avut nici o influentA asupra ealitAtei persoanei sale; si aceasta se intitmplA atilt sub regimul codului Caragea ei al regulamentului organic,
cat ei sub noul cod civil si al Constitutiunei azi in vigoare, fie vorba de
un major, fie despre un minor strein,
care ei-a schimbat domiciliul la tutorele sAu domiciliat in Romania, eAci,
In toate cazurile, prin aceasta streinul
n'a incetat a fi strein. (Cas. I 193195.
B. p. 561).
35.Legea care determinA epoca ma-
joritAtii unui strein in Romania este

legea lui naitonalA. Cnd insA strAinul
din cauza unui conflict de legislatie,
are o nationalitate nesigurA, depinzand in acelae timp de douA State diferite, nu poate avea in realitate o lege
personalA si, in asemenea caz, legea
domiciliului su va determina cestiunile relative la statutul ed. capacitatea
sa. (Trib. Ilfov III 1521900. Dr. 55/900).

88. Transmisiunea. imobilelor pe cale
de succesiune este exclusiv guvernatA

de codul civil al tArii unde imobilele
sunt situate, astf el cA in Drivinta lor
se apnea,' statutul real. (Cas. I 82/901.
B. p. 222).
Succesiunea mobiliarA a unui

niel, se reguleazA dupA legile trei
sale ei de autoritatea consularl de
care atarnA. Tribunalele romane nu
sunt chemate a interveni in regularea
unei asemenea succesiuni, decal atunci &and intAresele indigenilor ar fi
angajate, sau &and, fiind interese de
supuei a doul puteri strAine, autoritatile acestora ar fi in conflict, sau
37.
supus elin, decedat pe teritoriul Roma-
cand averea rAmasA ar fi imobiliarA.
(Trib. Ilfov III 334/901. Dreptul 36 901).
88 Tribunalul roman. la care s'a cerut regularea succesiunei unui supus

elin, nu se poate dezinvesti de afacere,
decat numai dacA ar exista o conventie consularA incheiatA cu Grecia, care
sA confere consulatului elin dreptul
de a regul succesiunea supueilor sAi
decedati in Romania. Chiar dac s'ar
invock de autorittile eline tratatul
consular cu Italia, care dA, drept lionsulilor de a lichida singuri succesiunea supusilor lor, incetati din via% pe
teritoriul celuilalt Stat, fAr ca autoritatea localA sA interving in aceastA
26
Co clul civil
operatiune, totuei, cand exist& un executor testamentar, numit de defunct,

care se gAsesc la loeul deschiderei sue-
cesiunei, ori cand supuei ai Wei sau

a unei a treia puteri ar pretinde drepturi in succesiune, consulii neavand
niei un drept, pentru a terminit sau
rezolva acele dificultAti, in asemenea
eazuri numai, trib. tArii sunt competinte s ia mAsuri sau s judece, iar
invoirea celor doi eonsuli streini nu
Poate avea de efect de a ridica competinta tribunalelor romane. (Apel, Buucresti III, 101/901. C. Jud. 44/901).
38. Legile privitoare la divort, Wind

de statut personal si neinteresand ordinea publicA internationalA, se aplicA
numai nationalilor iar nu ei strAinibor. cari, in aceast privintA, sunt
efirmuiti de legea lor personalA. De ad
rezult cA Tribunalele romane nu pot
Pronunta divortul intre doui austriaci
eatolici, intru cat, dupA legea austriach, numai moartea poate sA desfacA cAsAtoria lor, i justitia este, in
asemenea caz, in drept a respinge divortul din oficiu, chiar (lac& partea in
drept n'ar propune o asemenea excep-
tiune. (Tribunalul Iasi I, 84/902. Drept.

44/902).
40. pupa art. 2 din codul Civil i dis-
Pozitiile tratatului consular incheiat

cu Italia, aplicabil si Austro-Ungariei,
succesiunea imobiliarA a unui strain
se reguleazA dupA legea romilnA, independent de succesiunea sa mobiliara.
(Trib. Covurlui I. 90)903. Curier Jud.
25/903).
41.
Statutul personal al sotilor elsA-
toriti inteun stat trebue sA-i urmAreasel ori unde vor fi ei. de oarece
aeeia este legea sub imperiul cArela
s'au citstorit ei sub care au inteles a
intemeia familia si a stabili raporturile dintre daneii. Astfel, o cAsAtorie
contractatA in Austria, in religiunea
catolicA, intre austriaei, dupA legile
austriace, care nu admit divortul. nu
mate fi dsefAcut prin divort, chiar
dacA sotii s'au stabilit in altA tarA,
cum ar fi in Romania, unde divortul
existA, ei chiar dacA sotul iei pierduse

IncA inainte de cAsAtorie nationalitaaustriaci, cari iei pArAsesc tara, fArA
telor dela 24 Martie 1832, nationalii
tea austriacA, cAci, in virtutea deerespirit de intoarcere, dupA trecere de 10
ani, isi pierd nationalitatea lor de originA, fArA ins& a al:at& nationalitatea
romanA unde s'au stabilit, si se gAsesc
dar in categoria acelora, pe care doctrina ii numeste Heimathlos" sau
peregrinus sine certa civitate". (Apel
Iasi II, 32/903. C. Jud. 83/903).
42. Un locuitor pAmantean din Romania, strein de originA, ehiar cAsAtorit cu o streinA din alt Stat, Doate sg.
invoace legea tArii in care trAeste, in
ceeme priveste despArtenia, and ar
www.digibuc.ro
Codul civil
STA ru r FIE u.. s rA-1 tyr l'ERSON kl . I 011\1A AC I 1:1.011
Art. 2
voi s se divorteze, caci legile tarn se publica si bundle moravuri, divortul

aplial la toate relatiile de drept ale nu poate fi refuzat unor straini din
tuturor locuitorilor pamnteni, fie sau eauza statutului lor personal, care
nu cetateni. Faptul ea sotia supus n'ar admite divortul, ci numai sepaaustriaca, de religie catolica, la con- 1 atiunea de corp, pe care judecatorul
tractarea casatoriei, ar fi eontinuat sa roman, dupa rigoarea principiilor n'ar
fie austriaca, nu-i da dreptul sa se ave putinta s'o apliee. (Trib. Covuropun la aplicarea legilur romne. lui I, 142 905, Dr. 68 905).
cnd sotul cere divortul, de oarece fe.
46. Formele cerute de lege, pentru ca
meea urmeaza, conditia brbatului, minorul s Mat in mod valabil un act
astfel eli urmeaza s se apliee legea de tranzactie, fiind relative nu la imosotului, adica legea romnti. (Cas. Il bil ci la capacitatea lui, aceste forma497/903. B. p. 1412).
Mali sunt cele prescrise de statutul
43.Dupa art. 54 din noul cod de pro- personal al minorului, iar nu de legea
cedura civila, Tribunalele romne a- romn. (Cas. I. 94/905. B. p. 176).
47. Nu se poate impune nationalitavnd o competent general de a
deal, toate prigonirile dintre romni tea romn unui strain crestin, nscut
sau straini de orice natura, ele sunt in tar sub imperiul regulamentului
competente de a judeea $i actiunea de organic si al conventiunei din Paris,
divort intentata de un sot strein con- daca akel strain ea-a manifestat vointa
tra sotiei sale, dae . sotul domiciliaz de a nu se lepd de nationalitatea pain tara, fiindca in asemenea caz sotia rintilor sal, prin toate actele lui pu-,
parka n'are alt domiciliu deck acela blice. (Cas. I, 423/905. B. p. 1215).
al barbatului sau. (Apel. Buc. I. 22/904.
49. Potrivit dispozitiunilor art 2
Dreptul 31/904).
alin. II cod. civil, chestiunile referi44. Regula, ca statutul personal In.- toare la starea eivila a unei persoane,
meaza pe o persoana, in tara, strain& sunt supuse statutului personal. (Apel
este o regula care se impune :indeed- Bue. II, Dr. 60/908, p. 4901.
torului in caz de conflict intre diferi49. Dupa prineipiul de drept intertele legislatiuni, afara numai cnd ar national privat, consfintit in art. 2 din
fi contrare ordinei publice. Astfel, codul civil, starea, capachatea, filiaCodul Civil austriae, prin articolele tiunea, cum si dovada ei, fac parte
166 Si 167, prevaznd ca copilul nele- din statutul personal si sunt earmuite
gitim are dreptul de a cere dela PAlegile nationale. Prin urmare, in
rintii sad intretinere, educatie si ingri- de
asemenea
materie, trebue s, se aplice
jire in proportie eu averea lor, Ei ca, legea nationalittei
aceluia ce pretinde
pentru intretinere, este mai ales obli- un drept de judecat.
(Trib. Ilfov, III,
gat tatal, aceasta obligatiune alimen- Dr. 53/909, p. 423).
tar dintre tatal si copilul natural.
50. Dupg. art. 2 din codul civil, forma
desi nu este prevazuta de Codul Civil
Roman, nu constitue un ce contrariu exterioara a actelor este supusa legei
ordinei publiee si deei, poate fi invo- locului unde actul se inchee, locus
eat, si admis inaintea instantelor regit actum".
Aceasta regula nefiind ins/ obligajudecatoresti romne. (Apel Buc. I,
torie, ci faeultativa, de aiei resulta e
223/904. C. Jud. 63/904).
45. Legile relative la starea si capa- un strain, in spet un supus otoman,
citatea persoanelor. urmarese pe stre- poate face in mod valid un testament
ini in Romania, cum ele urmarese pe verbal in Romania intru cat legea sa
romni in strainatate, conform art. 2 personala permite asemenea testacod. civ. Este adevarat ei la acest prin- mente si intru cat el poate testa nu
cipiu, legiuitorul nostru n'a proclamat numai dup legea locului unde el se
in mod formal proibitiunea ce se ga- gseste, dar si dung, legea sa persoseste in alte legislatiuni straine, rela- nal. (Apel Buc. IV, Dr. 64/913, p. 507).
tiv la legile de politie si sigurantA.
51. Decretul regal si eele dou voIrm aceasta proibitiune trebue admisa turi ale Corpurilor Legiuitoare, cont3i la noi, fiindeg, alaturi de principiul stituind legea prin care un strain se
statutului personal, este un alt princi- impamanteneste, el nu-si poate propiu de ordine superioara, necesitatea duce efectele sale deck in viitor, popentru orice societate bine organizata, trivit art. r din codul civil, care, desi
de a face sit se respeete legile de or- nu cuprinde un principiu de ordine
dine publicii $i pentru paza bunelor constitutionala, el nu poate fi ins
moravuri; aceasta cu atat mai mult inlturat deck atunci and insusi lecu cat legiuitorul nostru a avut grija guitorul da legii sale un efect retroacde a aduce asemenea restrietiuni in tiv. (Cas. III, 7 Nov. 1907, B. p. 1782).
mod expres in diferite conventhmi
52. Conform dispozitiunior art. 2
consulare, comerciale si de extraditiune, ce a incheiat cu diferite state. din codul civil si principiilor de drept
Astfel, legile relative la divort, intere- international privat, averea mobila
sand nu numai familia, dar si ordinea considerata ca universalitate, adi ea
27
www.digibuc.ro
Art. 2
din punctul de vedere al transmiterei

unu mostenire, este supus statutului
personal al defunctului.
Astfel, o succesiune mobiliard a unui
stub, chiar in ce priveste averea mobild din tara noastrd, trebue sd fie regulatd dupd legea lui nationald, adic
Codul civil
si gradul lor de avutie, si aceastd obli-
gatie materiald incumbd brbatului,

nu numai in traiul comun cu sotia,
dar i. atunci &and din vina si fapta
lui sotia a fost silitd sd-si pArdseascd
domiciliul.
CAnd este vorba de o cdsAtorie ce-
lebratd in twit strAind intre doi supusi. al Wei, se aplicA principille

dreptului international privat si re-
dupd, legea sarbd. (Cas. I, 8 Febr. 1912,

B. p. 215, Curier Jud. 26/1912 $i 42/912).
53. Preferintele ce s'ar da colateralilor de sex brbtesc inteo mostenire

ab intestat" nu atinge nici un principiu de ordine publied, iar dispozitinnile din codul civil asupra egalittei
in aceastd privintd, sunt relative la
interese de ordin cu totul privat.
Prin urmare, preferinta la o succesiune ce s'ar da fratilor in contra su-
gula ,locus regit actum", dupd, care

dovada celebrdrei cdstoriei svarsit
conform regulelor acestei trL face
ea ea sd, fie valabild ori unde. Dacd
este exact cum cd potrivit principiilor
de drept international privat, tot ce se
referd la starea i capacitatea persoanelor urmre$te pe streini in orice
loc s'ar gds ei, acest principiu insd
nu se aplicd atuncl cand intrd in conRict cu o dispozitie a legilor Wei unde
strinii se gdsesc, dispozitie care ar fi
de oridne publicd internationald.
rorilor, de o lege strAind, nu atinge

prin respectarea acestei legi in tara
noastrd, nici un principiu de ordine
publicd. (Cas. I, 8 Febr. 1912, B. p. 215,
Curier Jud. 26 912 si 42/912).
54. Dovada calittei $i a gradului
Astfel, &and
e vorba de obligatia
de rudenie a unei strAine, supusd otomand, care pretinde o mostenire a lui

decujus, deschisA in tard, urmeazA s
se facd, conform legei otomane, intrucat este vorba de o lege de statut personal, care urmreste pe strini ori
unde s'ar gdsi, si intruct aceastd lege
nu contravine dispozithmilor de ordine public ale legei romane.
Astfel, conform legei otomane, filiatiunea dovedindu-se cu martorl, iar pe
de and parte, codul Caragea, atunci
in vigoare, admitand aceeas probd
alimentard a sotilor, este evident cd,

legea romand isi reia tot imperiul ei,
desi in cauzd, sunt doi strAini, cAci
dispozitiile art. 194 si 196 C. civ. au,
frd indoial, caracterul de ordine publicd international. (Trib. Buzdu, s.
II, 25 Mai 1912, Curier Jud. 75/1912).
57. In ce priveste formele extrinseci
$i intrinseci ale unui contract dotal
incheiat in Romania la cdsAtoria unei
strine cu un roman, trebue a se aplied legea roman& (Trib. Ilfov, s. I,
bile situate in Romania, devolutiunea

acestor bunuri, prin urmare FA rezerva
si cotitatea disponibild, se determind
dupd, legea romand, conform art.2 din
codul civil, care prescrie cd imobilele
aflAtoare in cuprinsul teritoriului Romaniei sunt supuse legilor romane.
Prin urmare, cand Curtea de Apel a
judecat cd o strind, supusd turcd, are
drept la rezerv dupd legea romand,
independent dacti dupd legea sa personalit are sau nu acest drept, nu a
violat art. 843 din codul eivil si nici
art. 2 din codul civil. (Cas. I, 396 din 4
Mai 1912, B. p. 863, Curier Jud. 58/912).
56. In afard de obligaiiunile de ordine morald pe cari sotul le contracteazd in momentul cdstoriei i pe cari
42 915).
157/914. Curier Jud. 42/915).
98. Legile privitoare la majoritate

la noi, nu poate fi vorba de violarea
vreunei dispozitiuni de ordine publicd si minoritate si in genere la starea cia legei romane, care s excludd apri- vild si capacitatea persoanelor, aunt
(area legei strine. (Cas. I, 396 din 4 legi personale alcdtuind asa zisul staMai 1912, B. p. 863, Curier Jud. 58/912), tut personal; in privinta acestor legi,
55. Intructit o succesiune a unui strdinii. sunt supu$i legilor trii lor.
strain se compune exclusiv din imo- (Trib. Ilfov, s. I, 157 914. Curier Jud.
99. Art. 2 c. civ., dispunand cd forma
exterioard a actelor este supusd legilor trii unde se face actul, de ad i. rezultd cd si chestiunea validittii unei
copii depe originalul autentic in WA
strind are sd se judece dupd, legea
strAind.
Prin urmare, dacA instanta de fond
a examinat acea legiuire 5i a constatat cd nu eere niederi ca prtile sd fie
fat a sau citate la liberarea copiei
Intr.' ct recurentul, care sustinea nevalabilitatea copiei, nu a dovedit ed o
asemenea cerintd este formal inscrisd
in legea strdind, in aeeste imprejurdri nu poate fi vorba de violarea art.
1188 c. civ. (Cas. I, No. 99, 1914; Jurispr. Rom.", 1914, p. 262).
60. Curtea de apel nu comite exces
de putere cand decide cd preferinta
ce s'ar da fratilor in contra surorilor
de o lege strind la suceesiunea unui
legea le concretizeazd in cuvintele
credint" si ,,sprijin" mai este si obligatiunea materiald de ajutor, adied

de procurarea celor neeesare pentru
existentA dupa starea sociald, nevoile
28
www.digibuc.ro
Codul civil
STATUT REAL. STATU 1' PERSONAL. FORMA ACTEI.OR
strain deschisa, in Romania nu atinge

ordinea publica astfel cum rezulta, din
legile si moravurile din Romania, de
oarece o asemenea preferinta este privitoare la devolutiunea i ordinea sue-cesorala, deci la interese de ordin cu
totul privat, iar nu la organizarea familiei. (Cas. I, decizia No. 293, (lin 16
Mai 1914; Jurispr. Rom". 1914, p. 385).
61. Daca regulele privitoare la protectiunea persoanei i averei unui
-erede sunt stabilite de legea lui national, iar in caz de absenta aceasta,
lege este care va determina formele
41e urmat eu privire la aleatuirea organelor chemate
reprezinte si s
administreze averea absentului, in ce
priveste insa dreptul de a dobandi,
prin sucesiune, imobile in Romania,
fiind vorba de o devolutiune de bunuri situate in tara, adica de investirea eredelui eu un drept nou, iar nu de
exereitarea unui drept aflat in patrimoniul sucesibilului, se aplic legea
romna, eare determina modul de dobandire a propriettil prin devolutia
bunurilor sucesorale. (Ape). Buc. I. No.
119, 1915; Dreptul" 1915, p. :44).
62. Regula locus regit actum", dupa,
spiritul legii noastre civile are un caracier obligator. Prin urmare un testament, facut de un strain in tara Romaneasca dupa, legile tarn sale (in
specie dupa, legea grecease) nu e va .
Art. 2
divortul cerut pentru motive cari desi

nu sunt admise de legea nationall a
partilor, totusi, sunt preserise de legea teritoriala in interesul ordinei publice si moralei, solutie conforma eu
textul si spiritul Conventiei de
la Haga si in special eu dispizitiile
art. 5 din acea conventie. (Trib. Vlasca
s. I, Jurnal 1585 din 23 Mart. 1921. Curier Jud. 8/922).
66. Dupa, principiile dreptului international privat si conform art. 2 e.

civ., devolutiunea succesiunei. mobi-
liare a unui strain este guvernata de

legea nationala a defunctului, in specie de legea engleza. Desi legea englez lasa ea statutul personal al supusului salt sa, fie &dimwit de legea domiciliului sat', tribunalele romne nu
pot tine socoteala de retrimeterea pe
care o face legea engleza pentru ea
()rice conflict de legi fiind un conflict
de suveranitati, legiuitorul atunci
cand rezolv asemena conflicte isi fixeaz competenta sa si defineste limi-
tele propriel sale suveranitti; de aceea nu e admisibil ea tribunalele romane s lase legei engleze grija de a
fix limitele suveranitatii statului roman. (Trib. Iasi s. III, 20 Iulie 1921.
Pand. Rom. 1922, II, 147, Curler Jud.
13/922).
67. Conditiunile si formele eu cari
pot fi instrinate imobilele apartinnd
minorior, nu au de obiect aceste bunuri privite ea atare, ci sunt numai
masuri de protectie a intereselor minorilor, din cauza strii lor de incapacitate. Ca atare asemenea prescriptiuni fac parte din statutul personal
al minorilor, legea lor national trebuind sa, fie aceea care reglementeazil
protectiunea ce este necesara, in raport cu desvoltarea lor fizica, morala, etc.
Aceste masuri se rapoarta la :nodal
de organizare al familiei si la drepturile tutorului si deci pentru mahomedani, cetteni romni din Dobrogea, se
pot vinde prim bun invoiala pentru
plata datoriilor succesiunei, de catre
tribunalele mahomedane, bunurile imobiliare ale minorilor. (Cas. I, 714,
din 20 Sept. 921. Curier Jud. 23/922:
Pand. Rom. 1923, I, 191).
68. Cnd o procura este legalizata
inteo tara, straina, de catre o autoritate a carei adeverire este certificath
de autoritatile superioare, formele acestui act urmeaza regula locus regit
actum" $i exist prezumtie c formele
legei acelei taxi sunt indeplinite.
labil, daca atinge ordinea publica,
adica atunei and se pune in conflict

eu legile tarii Romnesti. (Trib. God,
s. I, 259 din 28 Oct. 920. Curler Jud.
4 921).
63. In statele cari euprind provincil
eu legislatii proprii, starea si eapacitatea persoanei se guverneaza, de legile

in vigoare in provincia unde domiciliaza nersoana. Acest principiu se aplica in urina alipirei Bueovinei unde
conform Decretului-lege 3745 918, au
ramas in vigoare legile si ordonantele
existente inaintea alipirei. (Trib. Iasi,
s. I, 24 din 26 Feb. 1921. Pand. Rom.
1922, II, 61).
64. Succesiunea imobiliara, se reguleaza conform legei loeului situatiei,

pe cnd celei mobiliare urmeaza a i se
apnea legea nationala a defunctului,
cu distinctia: cnd sunt privite sixtgulare se apne statutul real si cand
sunt privite in universalitatea, lor, li
se aplica statutul personal. (Trib. Tee-116. 24 Ian. 921, Curier Jud. 9/921).
65. In afara de motivele legii natio-
nale cari fac parte din statutul lor

personal, strainii pot fi divortati la
noi pe baza motivelor admise de legea romfm, de oare ee statul strain,

fiind singur in drept a veghea la ordinea public i siguranta sa, tribunalele sale au caderea de a pronuntit
Ca prin urmare, in speta, din moment ce notarul din Zrich, a carui

semnatura este legalizata de autorittile respective, certifica ca originala
semnatura firmei Straub et Comp.,
29
www.digibuc.ro
Art. 3
DENEGAHE DE DREPT VrE
este de presupng, cA el a examinat
ciacA persoana fiticA, care a semnat-o
avea Were, apelantul, care innvoac

exceptiunea viciului procurei, ar tinut O. facA dovada exceptiunei sale,
sA probeze, cu alte cuvinte, modul cum
trebniA, conform legilor din Elvetia,
sA se indeplineascA formalitAtile ceeace n'a fAcut.

De asemenea, de oarece nu s'a fAcut
dovada cA actul de protest al tratei,

incheiat de portArelul din Zrich, nu
este dre4at conform regulelor si legilor locului, este de presupus cA agentul care l'a incheiat era in cunostintA
Codttl civil
71. Cu toate eh In virtutea principiu-
lui lotus regit actum", conventiunile

incheiate i prezentate de pArti in
instantA, trebue
primeascA efectele Mr, ash, cum s'a convenit de pArti,
dacA s'a respectat legea locului unde
au fost incheiate, totusi acele conventiuni nu mai pot produce nici un efect
dacA clauzele lor contin dispozitii cari
calcA legile de ordine publica ale tArii
unde se cere xecutarea lor. (Trib. corn.
Ilfov, s. II, 1004 din 27 Nov. 923. Pand.
Rom. 1924, III, 68. Drentul 71924).
1923, Jur. gen. 1923 No. 298).
72. In procura investitA cu formele

PrevAzute in legile tArei in care a fost
datA, este presupus cA oficerul public
competent, s'a convins personal si despre calitatea celui ce o semn. .
Prin urmare, in spetA. proeura prezentatA de advocatul SocietAtii intimate fiind autenficatA de notarul din
Monza (Italia), iar in actul de autentificare se vede arAtat in mod expres
Rom. 1923, III, 90).
tetele respective; Art. 970, notele 1 si 2.
i. s'a conformat legilor tArei sale. (C.

A. Bueuresti IV, dec. 25 din 24 Martie
69. Pentru ca actele dresate in strAAtate de autoritAtile straine, sA poatA

fi produse inaintea instantelor romane, trebue ea semnAtura celor ce le-a
dresat sa fie legalizat de agentii di- cA semnatarui procurei are dreptnl a
plomatici sau consularl romni, tri- semna pentru aeea Soeietate, nu mai
mesi in strainAtate $1 ea semnAtura este nevoe a se cere pArtii nici o alta
dovadA in stabilirea calitAtii semnataacestora sA fie apoi legalizatg. de Mi
aceasta fiind afirmatA de notanisterul de Externe, iar cnd actul este rului,
public prin actul sAu. (C. A. Buelldresat de un consul strAin in Roma- rul
IV, dec. corn. 10 din 18 Februarie
nia, semnAtura acestuia trebue de ase- resti
1924.
Jur. Gen. 1924, No. 873, Bul. C..
menea legali2atA de Ministerul de Ex- Apel 41924).
terne. (Cas. II, 2772 din 31 Dec. 1923.
73. A se Vedeil : Art. 1, nota 23; ArtJur. Rom. 6/1924, Curier Jud. 9/924).
33, notele 10, 11, 12; Art. 34, notele res70. Legi le de organizare bisericea- pective; Art. 121, nota 1; Art. 131, nota
scA ale bisericei romne cat i acele 1; Art. 143, nota 10; Art. 151. notele 12
privitoare la bunurile bisericesti, sunt si 14; Art. 152, notele respective; Art..
aplieabile chiar in afara statului ro- 246, notele 13 si 14; Art. 292, nota 5;
man, comunittilor compuse din ro- Art. 309. nota 7; Art. 344, nota 6; Art..
mani, iar Statul roman are controlil 413, nota 9; Art. 652, nota 2; Art.. 751,
de fapt al Mr chiar in tarA strainA, nota 17; Art. 939. nota 2; Art. 966, In(Trib. Iasi s. I, 29 Ian. 1923. Pan& dex i notele respective; Art. 968, no-
Art. 3.
JudecAtorul care va refuza de a judeca, sub
cuvant c legea nu prevede, sau c este intunecat sau nelndestultoare, va putea fi urmrit ca culpabil de denegare de
dreptate. (Pr. civ. 305-307; C. p. 152 ; Civ. Fr. 4).
Le juge qui refnsera de juger, sous pretexte du silenee
Text. fr. Art. 4.
de l'obscurit on de l'insuffisance de la loi, pourra tre poursuivi comme coupable
de dni de justice.
lJoctrin str Mug,.
AUBRY ET RAU, 1, ed. 5-a, p. 188;
Flamm, ET FOURCADE, Des personnes, I, 237;
CARRE, Compt. eiv., 1, 32 ;
COLIN irr CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 38;
DALLOZ, Rp. Dni de justice 5 urm., 18; Suppl. Dni de justice 3 UM.;
DEMOLOMBE, 1, 43 ;
Fauna; F1ELIE, /Intr. crim. VII, 487, p. 238;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 58 urm.;
PLANIOL, L, ed. 3-a, N-o. 209.
30
www.digibuc.ro
Codul civil
DENEGARE DE DREPTATE
Art. 3
Doctrina romneasca.
ALEXANDRESCO, I,
ed. 2-a, p. 54, 58 urm.; (V. p. 430);

p. 22;
CANTACUZINO MATE!,
FOREANU ALEX., Nota
NACU, I,
p. 104 UM.
sub. J. Ocol. Cerna-Tulcea, 23 din 9 Iun. 1922, Pand. Rom. 1924-11-141 :
8. Este admis in drept c orice cerere gsit just si intemeiatA EA fie

admisd, daed nu este prohibit de lege.
De unde rezult e, dacd chiar obiectul cererei nu este prevAzut in vreo
dispozitiune a legei, nu urmeazd de
aci ea dnsa s fie si respinsd.De asemenea, onion contestatie IVitA in relatiunile juridice ce au putut aveil prtile ea urmeazd a fi deferitd ins tan
telor judiciare, care sunt tinute a le
da o solutiune, bazndu-se pe textele
legilor, interpretatiunea kr si, in caz
de lipsd., pe principiile de echitate.
(Apel Buc. III, 69. Mart. 22/84, Dr.
Jurisprudent-A.
1. 0 interpretare rea sau chiar ile-
gall a legel nu constitue, and provine

dela un judeator in exercitiul functiunei sale, nici delict, nici crimd in
sensul art. 493 si 494 pr. pen. si nu este
calificatd prin vre-o dispozitiune a codului penal ca delict sau crimd, care
sd atragd dupd, sine pedeapsa destitutiunel sau alta mai mare; cAci judecdtorul in aplicarea legilor, trebuind
a urmA numai constiintei sale juridice, se poate ca el sd interprete vre-o
dispozitiune din lege inteun mod care
este contrariu unor dispozitiuni a legei sau stiintei dreptului. adied sd o
fi interpretat inteun mod ilegal, ins
asemenea interpretare rea sau chiar
ilegald nu este supus vre-unei penalitti, cdci altfel libertatea constiintei
judecittorului. in aplicarea legilor. ar
71/84).
G. In principiu, instantele judecAtoresti sunt datoare, din moment ce sunt

sezisate de vreo actiune, sd-i dea curs
s judece acea actiune Ma% intrerupere pnd la fine. Acest principiu
sufere esceptiune in eazurile cnd, in
cursul judecAtei procesului, s'ar ivi
circumstante din acelea care ar impiedech ea judectitorul sd se poatd pronuntA, momentan asupra actiunei, pAnd
ce mai intiu nu se vor inltur acele
circumstantei impiedecAtoare la jude-
incet de a mai fi. (Cas. I. 337/Oct. 9/72.

B. p. 259).
2. In fata unei antinomii dintre dispozitiunile unei legi si dispozitiunile

constitutiei nu poate fi indoiall cd
trebuesc aplicate dispozitiile constitutiei in detrimentul legei, pentru ed.
constitutia ecte legea fundamentald si
principald in stat dupd. care se reguleazd, tot mecanismul puterilor publice
si se stabileste monarchia constitutionald i pentru cd, judecdtorii, conform
art. 107 din legea organizarei judecdtoresti, jurd credintd si ascultare con-
carea actiunei. Si desi legea nu prevede anume asemenea circumstante

impedeedtoare la judecarea cauzei dar
ele se admit de jurisprudentd, si cu
drept cuvnt legiuitorul n'a putut prevede anume aceste circumstante, de
oarece numai cu ocaziunea judecdrei
unei actiuni se pot ivi diferite circumstante care pot impedicA judecarea
unui proces. De ate ori dar in cursul
stitutiei. (Cas. II, 190 Sept. 24/75. B. p,

224).
judecdrei unei afaceri se ivesc circumstante impedecdtoare la transarea acelei afaceri. si ele fiind lsate la aprecierea judecdtorului, in asemenea cazuri judecAtorul poate s se opreased
de a judecA, actiunea, amnnd-o pand,
ce se vor nltur acele circumstante.
3. In principiu judecAtorii fondului

nu Bunt in drept a complect din ofiein
ce pot existA in concluziunile pArtilor litigante, nici a se fondA
pe mijloace ce dnsele nu ar fi pronus
cel putin intr'un mod implicit, de oare
ce legea nu le permite s statueze dect asupra punctelor cerute. Pe ling%
aceasta. orice parte fiind liberd a renunt la drepturile si mijloacele de aprare ce-i sunt acordate de lege, rdmne constant cd, judecata att la instantele de fond cat i inaintea curtei
de casatie urmeazd sd fie circumscrisd
in conclusiunile pArtilor. (Cas. sect.-
(Apel, Foesani I 10 Mart. 1886. Dr.
37/86).
7. Nu existd denegare de dreptate,

cnd judecittorul constatd c o lege
anterioard a fost abrogatd prin o lege
noud, ci numai cnd el refuzd de a se
pronuntA, sub cuvnt de tdcere a legei. (Apel. Iasi I. Dr. 80/94).
unit., 2/79, Febr. 15/79. B. p. 974).
8. DacA justitia e obligatd a face

acolo unde sunt clare si precise Milt
4. Judeedtorul fondului, chemat a se

pronunt asupra unei contestatiuni
cArei solutiune depinde de validitatca
unui act, e dator a se pronunta asupra
punctului dacd, fatA cu legea, actul in
discutiune si contestat in forma lui
este valabil sau nu. (Cas. I, 359. Nov.
strictd aplicare a textelor de lege
a cercet motivele legiuitorului, este

tot de datoria ei ca acolo unde textele
sunt necomplecte si intunecoase, s le
complecteze si sd le interprete, punndu-le in legdturd si in armonie nu numai cu principiile de drept dar si cu
16(81. B. p. 829).
31
www.digibuc.ro
Art. 4-5
1-IOTAR1RI; LEGI DE ODDINE PUDLICA
echitatea care este complimentul firem.: al dreptulai, solutionndu-le astfel incat un drept sa-si gaseasc deslegarea sa in conformitate cu echitatea. (Trib. Mehedinti
Dreptul 39/920).
Mart.
1920.
9. Pentru interpretarea legilor se pot

prezent doug. ipoteze deosebite : In
prima ipotez judecatorul in tacerea
legei este adesea obligat de a face apli-
catia ei prin analogie la materie sau

la cazuri ce ea nu a prevazut; el face
Art. 4.
Codul civil
aceasta printr'o interpretare extensiv

a legii zis ordinar, cnd redactiunea
legii nu prezint prin ea inssi uu nteles 16.murit si complect sau cnd ea
nu exprim in mod exact giindul le
Aceast interpretare se
face priu dou moduri : interpretarea
gramatical prin ajutorul Umbel uzitate si a regulilor sintaxei si interpretarea logic adica intemeiat pe ratio
nament. (Trib. Flciu 16 Mai 1921. Curier Jud. 43 921).
Este oprit judecAtorului de-a se pronunta, In hotd-
rfrile ce da, prin cale de dispozitiuni generale si reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse. (Civ. 1201, 1537; C. p.
108 ; Civ. Fr. 5).
Text. fr. Art. 5.
Il est dfendu aux juges de prononcer par voie
disposition gnrale et rglementaire sur les causes qui leur sont soumises.
Doetriat strAinfi.
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 247, 248;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 14, 38;
DALLoz, Rp. Lois., 458 urm., 482, 517; Compt. Min. 71 urm.; Suppl. Conipt, adni
155 urm.; Lois 432 urm., 437 urm., 448;
DEMOLOMBE, I, 109;
Hue, I, 183, 185;
LAURENT, I, 258, 259, 266 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 155.
Doctrini romilneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 54, 56 urm.; (III, part. I, ed. 2-a, p. 805, 815);
CANTACUZINO MATEI, p, 21, 22;
DIOGENIDE E., ,,Inalta Curte de Casalie fi art. 4 din codul civil". Pagini juridice 94/1912:
NACU, I, p. 104 urm.
Nu se poate deroga prin conventiuni sau

particulare, la legile, care intereseaza ordinea publica
Art. 6.
si bunele moravuri. (Civ. 587, 620, 702, 728, 803, 824, 839, 965,
668, 1008, 1010, 1089, 1123, 1125, 1223-1226, 1256, 1270, 1281,
1339, 1373, 1471, 1492, 1495, 1498, 1513, 1636, 1689, 1701, 1760,
1838 ; Pr. civ. 80, 109, 340, 374, 409 ; Corn. 79, 273, 880, 3 ;
Leg. judec. oc. 116 ; art. 1, 2, leg. 20 Fevruarie 79 ; Leg. p. persoanele juridice. (Mon. of. 27/1924). Art. 106. Legea asupra
propr. literare i artistice (Mon. of. 68/923). Art. 3 al. final ;
L. Agrara 124 ; Civ. Fr. 6).
Text. fr. Art. 6. On ne peut droger, par des conventions particulires.
aux lois qui intressent l'ordre public et les bonnes mmurs.
Doetrini strAink
AUBRY ET RAU, I, ed. 5-a, p. 178;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 268 urm.;
CAPITANT. De la Cause des Obligations, p. 441 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 10, 62, 86, 626, 837; II, p. 161, 464, 606; .ed. 1-a, Ill, p,
13, 395.
32
www.digibuc.ro
Codul civil
LEGI DE ORDINE PUBLIC N.
Art. 5
DALLOZ, Rp. Lois. 521 urn-i.; Suppl. Lois. 440;

DEMOGUE, I, Sources des obligations, II, pg. 541, 542;
DEMOLOMBE , I, 17;
GLASSON, II, pg. 261;
Hue, I, 187 urm.;
LAURENT, I, 47 U1111. ;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 66, 67;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 290 urm.;
VAREILLES SOMMIkRES. Des lois d'ordre public et de la drogation aux lois,
Doctrinrt romneascii.
ALEXANDRESCO, L ed. 2-a, p. 223 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 88; IV, part. I, ed. 2-a,
p. 165, 187, 188, 637; IV, part. II, ed. 2-a, p. -383, 588; V, p. 514; VIII, part. I, ed.
2-a, p. 13, 14, 17, 26, 46, 130, 328 n. 1; XI, p 50;) Droit ancien et moderne de la Roumanie p. 138, 191, 412; Observafie sub. C. Apel Iai s. I, din 22 Nov. 1906. Dreptul
5/1907; Observafie sub. Trib. Neamt., 21 Nov. 1906. Dreptul 8/1907; Observafic
sub. C. Apel Buc. s. 111, 31 din 25 lan. 1907. Dreptul 28/1907; Observafie sub. C. Apel
Iasi s. I, 19 Nov. 1907. Dreptul 11/1908; Observafie sub. C. Apel Iasi s. Il, 82 din
23 lurne 1908 ; Dreptul 68/1908; Observafie sub Trib. civil Audenarde (Belgia) 27 Nov.
1908; Dreptul 31/1909; Observafie sub. Trib. civil Louviers, lb lunie 1899, Curier.
Jud. 25/1900; Observafie sub. C. Apel Iasi s. I, 28 April 1881. Curier. Jud. 14/1901 ;
Clauza de inalienabilitate cuprinsa intr'o donafie sau testament", Curier. Jud, 72/901 ;
Observape sub Trib. Braila s. Il. 18 Mai 1901. Curier Jud. 73/1901; Observafie sub.
Judec. ocol II, Iasi 4115 din 27 Nov. 901. Curier Jud. 17/902; Observafie sub. Cas II,
56 din 8 Fehr. 902. Curler. Jud. 18/902; Observafie sub. C. Apel Galati s. I, 65 din
7 Mai 1902. Curier. Jud. 25/903; Observatie sub. Trib. Dorohoi 355 din 22 Sept. 1903.
Curler. Jud. 1/904; Observafte sub. C. Apel 1ai, s. 1, 87 din 28 Mai 1904. Curi,r. Jud.
67/904. Nola sub. Trib. Paris 13 Mart. 1919. Curier. Jud. 30/023; Observafie sub. Apel
Limoges 11 Sept. 920. Pand. Rom. 922, 111,146; Observatie sub. Cas. Fr.27 Mart. 922.
Pend. Rom. 1924, III. 39; Observatie sub. Justitia de Pac din Pont-A. Mou-son 2 Aug.
922. Pand. Rom. III 80 ; Nola sub Trib. civ. Roma, 26 Ian. 923, Jur. Gen. 924, No. 1851:
ATHANASOVICI V. I ZEUCEANU A. Nulitatea actelor de instrainare incheiate in timpul
rasboiulai cu sttpt4ii statelor inamice". Dreptul 23/1920;
BOTEZ CORNELIU. ,,Ordinea publica in legile si clecretele-legi privitoare la prelungirea con-
tract, tor de inchiriere". Curier Jud. 36/922;
CANTACUZINO MATEI. pg. 62, 63, 144. 318:
Scrieri Juridire, Vol. I, pg. 229 urm. Jestamentele facute sub o

condiie peste putinta sau neierlata";
DEGRE ALEXANDRU.
DIMITRESCU DOREL. nArt. 409 si legile de ordine publica". Dreptul 52, 53, 56, 60, 61, 69,
72, 77/1910;
EMMANUEL EUGEN Notti sub. Trib. Ilfov s. notariat 292 din 5 Nov. 920. Curier. Jud. 31/921;
GEORGEAN N. Observafie sub. Trib. Dorohoi 394 din 28 Nov. 1922. Pand. Rom 1924, III, 65 ;
GRELMEGEANU M. Observafie sub. Cass Req. 16 Ian. 1923. Pand. Rom. 1923, III, 153;
BEROVANU EUGEN. Tralat teoretic si practic de Proredura civila, Vol. I, N. 21 urm.;

Hozoc DIMITRIE. Nota sub. Cas. I, 2 din 9 Febr. 1918. Pand. Rom. 1922-1-174; Nola sub.
Cas. I, 137 din 15 Febr. 1922. Pand. Rom. 19234-106 ;
Iorrascu R. TRAIAN. Nota sub. Trib. Ilfov, s.11 corn. 6 Nov. 1922. Pend. Rom. 1923-11-167;
MEITANI GEORGE (FIU). Despre condifiunea ili il, imposibila sau contra bunelor moravuri
inscrisa inteo donafie sau testament". Dreptul 82/901, Dreptul 11 1902;
Nam, I, p. 108, 109; II, p. 234 urm.;

PAavinzscu G. Condifiunile imposibile fi ilicite puse intr'un testament
o donaliune".
Drepiul 20/1903;
PERIETEANU GR. I. (IPER). Nola sub. Cas. I, 898 din 2 Nov. 921. Curier. Jud. 19/922;
Poucnaorr DEM. Nola sub. Trib. Dolj s. III, 84 din 10 Mart. 1923. Pand. Rom. 1923-H-182:
PC/POI/ICI AT. N. N100LAE. Condifiunile ilicite,imposibile sau contrare bunelor moravuri,
anuteaza testamentul in care se gasesr". Revista Critica No. 5/912;
RADIMESCU Sulu. Observafie sub. Trili.Ilfov s. III, 173 din 24 Febr. 1909. Dreptul 36/1913;
Observalie sub. C. Apel Paris. 20 April 913. Dreptul 21/1914;
STAMBULESCI7 N. Ion Nola sub. Cas. I 1039 din 5 Nov. 1923. Pand. Rom. 1924-BI-51;
STATESCU ST. ,,Concluziuni". Curier. Jud. 18/902.
Clauzl de nerestituire 49. Conditiune iliciti 5, 8-11,
18, 19, 22, 27, 28, 30, 33.
Clauz penal 44.
37, 39, 40, 45, 47, 48.
Cod civil francez 7-11, 19,
Conditiune
imorall 8, 10,
=, 28, 33, 37, 46-48.
22, 23.
Cod silvic 52.
Conditiune imposibili 8,
Comandament 26.
19, 22.
Competent 2, 3, 12, 13,
Conditiune rezolutorie 1.
18, 24-26, 32, 38.
Compromis 2, 6, 15, 18, Confirmare 51
Contestatie 15, 24, 25, 351,
24.
Concesiune de farmacie 50. Contracte 8, 9, 13, 15, 19.
INDEX ALFABETIC
Acte bilaterale 5, 22.

Acte unilaterale 5, 22, 26,
47.
Actor sequitur forum rei

12, 33.
Advocat 56.
Apel 6, 16, 25, 42.
Arbitri 2, 6, 12, 13, 13, 23.
Asigurare 49.
Averi nfanstiresti 1.
Buna credint 44.
Bunurile Statului 41.
Calimach 48.
Capacitate 21, 31, 36.
Cstorie 20, 40, 42,
Clauza compromisoriS 15,
18, 24.
53707.Codul civil adnotat.
33
www.digibuc.ro
Art. 5
20, 22, 23,
LEGI DE ORDINE PUBLIC

28, 33, 35,
38, 49.
Contracte de asigurare 49.
Conventiuni 7, 10-12, 14-19,

22, 23, 25-29,31, 33, 37, 49.
Copil natural 20.

Declinator 26.
Delicte silviee 23, 52.
Divort 16, 20, 42.
Oficii de inchiriere 67.
Pamanturi rurale, vezi Le-
Dol 34..
Domiciliu 12, 13.
Donatiuni 8,
19, 21,
Munastiri 1.
Nasteri 20.
Nationalitate 24, 32, 45.
Nulitati 5, 7-11, 13, 15, 18,
19, 22, 23, 27, 28, 33, 37,
39, 41, 46-48, 51, 53, 55,
56, 66, 68.
22,
27, 33.
Dot& 36.
Drept international 24, 32.

Drept roman 8, 9, 19, 22, 47.
Executri 8, 26.
Executari silite 26.
Executori testamentari 34.
Expropriere 26.
Farmacie 50.
Fidel comise 7, 10, 11, 22,
27, 44.
Filiatiune 20. 60.

Imobile 8, 26, 31, 36, 43,
Inalienabilitate 8, 9, 19, 21,
22, 29-31, 36, 41, 43, 46.
Inchiriere, prelungirea
contractelor 61.
Inchiriere, oficii 67.
Interpretare 28.
gea rural.
Prelungirea contractelor
(chilli) 61.
Prescriptie 14, 29, 35.
Prime de asigurare 49.
Probe 17, 59.
Procedura civil 26,
Procuror General 6.
Proprietate 58.
Prorogare 13, 26, 38.
Ratione materiae 26, 38.
Ratione personae 26.
Recurs 6, 16, 59, 65.
Regulamente comunale 58.
Renuntare la apel, v. apel.
Renuntare tacit 25, 29, 35.

Rezerva 44.
Secularizare 1.
Servitute 58.
Societti 63.
Statut civil 20, 24.
Statut personal 24, 32, 56.
Jurisdictiune 2, 3, 12, 13, Statut real 24, 32.
18, 24-26, 32, 38.
Straini 3, 24.
Legatari 5, 7, 8, 21, 28,
Substitutii 7, 10-12, 15', 22,
Legea agrara 66, 68.

Legea masurilor exceptio-
Succesiuni 19, 37, 57.

Teritoriu 12, 13, 26.
31, 33, 34, 40, 43-46.

male 61.
Legea prelungir%i contrac-
telor de Inchiriere 61.

Legea rurala 53-55.
27, 44.
Termene, vezi Apel

16, 29.
Testamente, vezi Legatari
Legi de ordine publicS
si: 5, 7-11, 19, 22, 27, 28,

31, 33, 34, 37, 39, 40, 43,
Legi interpretative 65.

Liberalitti 8, 19, 21, 22,
Tranzactii 16, 42, 52, 56.

Tribunal strain 3, 12; 13,
Limine litis 26.

Mandat 12, 13.
Marturi 17, 62.
Masuri exceptionale 61.
Urmariri silite 26.

Vanzare 26, 36, 41.
Vechea legislatie 9.
58, 70.
28, 33, 34, 40.
1.
4-1, 46, 47, 57, 64.

24, 38.
Jurisprudent&
Masura secularizarei intereseaza
ordinea public si prin urmare ort ce

dispozitiune prin care s'ar fi facut o
liberalitate unei monastiri cu &Lanza
c chiar in cazul eventual de seeularizare a averilor monastiresti, acea
monastire s continue a avea in al
sau patrimoniu, acea libertate ar trebut sit fie considerata ca nula, de
oare ce aceast dispozitiune cu asemenea elauza ar contraveni la vointa
legiuitorului, ca monastirile s inceteze d'a mat posed un patrimoniu. Si
daca legiuitorul din 1863, a voit eu
drept cuvant s desflinteze proprietatea de man moarta, constituit in favorul monastirilor, nu s'a ganclit insit
ca s isbeasc si sa deposedeze pe particularii cari ar ava, un drept de proprietate sub conditiune suspensiva,
asupra unor bunuri druite monastirilor sub conditiune rezolutorie, diet
dacit intereseaza ordinea publie, ca
monastirile at nu mai aibii un patrimoniu propriu, acel interes de ordine
publie nu se mai poate invoca, &Ind
prin indeplinirea unei conditiuni rezolutorie, uncle bunuri devin proprie-
Codul civil
late privata, esentialmente alienabila;

$i toemai de aceea legea din 1863, nu
dispune nimic despre liberalitatile facute monastirilor sub conditiune resolutorie, de unde rezulta, nu ca acele conditiuni sunt desfiintate, ci ea ele au s
fie carmuite dupa, dreptul. comun, caci
derogatiunea de la dreptul comun nu
se poate presuma nici chiar in legislatiune, ci trebue s resulte evident,
ceea ce nu este in legea din 1863. Prin
urmare, valabiitatea sau anulabilitatea unei conditiuni resolutorie, a carei
indeplinire depinde de un eveniment
viitor i incert, pus in termeni expresi. de un testator sau donator la o
liberalitate facuta unei monastiri, precut)]. 5i efectele ei, au s fie regulate
dupa legea dreptului comun ce domini
in timpul facerei liberalittei sau in
timpul incetrei din vieata a testatorului. (Cas. I, 452/Nov. 24/71, B. p. 388).
2. Arbitrii ale$i de parti formeaza
o instanta judecatorease recunoscuta

de lege, si care 'si exercita jurisdictin/lea in limitele fixate si sub conditiunile prescrise de lege. Si tot ce
priveste jurisdictinnile este emioamente de ordine publica. Prin urmare,
clauza continuta in un compromis, ea
partile, sau una din parti, nu se va
opune la executarea unei hotriri de
arbitri, este nula cu desvarsire ori de
cate ori partea care a castigat ar vrea,
sa beneficieze de aeea clauza spre a
face s execute ca o hotrire, un act
care nu indeplineste caracterele unei
hotriri, care act este radical nul si
urmeaza a fi considerat de lege ea si
child nu ar fi existat. (Cas. I, 49/Febr.
16)72, B. p. 35).
3. In principiu procesele ce un roman are cu strainii sau indigenii aunt

de competinta tribunalelor romane.
Ins la aceasta regula generala care
nu este de cat un beneficiu pentru romani, se poate deroga stipulandu-se
jurisdictiunea oricarui tribunal strain
conform art. 969. (Apel Buc. III. Ian.
22/73, Dr. 13/73).
4. Cand o parte prin contract, a stipulat ea neintelegerile ivite se vor judeca de un tribunal strain, curtea nu
poate opri judecarea procesului intentat de acea parte, nici chiar atunci
cand eererea s'a format pe cale de
exceptiune, la o chemare, in garantie
formata de cealalt parte. (Cas. I,
119/Apr. 13/74, B. p. 78).
5. Conditiunea ce afect un act juridic (unilateral sau bilateral) constitue un mod de a fi al acelui act; ea
intra, ca element in formatiunea acelut act, (id quod condit); si prin urmare nu se poate suprimit, aceasta
modalitate Mt% ea actul s se denatureze si fr ea el s sufere o trans-
- 34
www.digibuc.ro
Codul civil
LEGI DE ORDINE PUBLIC.1
formatiune. Si codul civil, care aplica

expres acest principiu fundamental in
art. 1008 in materie de conventiuni
(acte bilaterale), nu confine niei o dispozitiune derogatorie in favoarea testamentelor (acte unilaterale). Testamentul care cuprinde o clauzA de inalienabilitate absolut poart in sanul
su o conditiune ilicit care atrage
fatalmente nulitatea testamentului, de

oare ce acest testament tinde sau a
scoate din comert imobilele sau a ereea
din voint, privat a incapacitate permanent in dauna legatarilor. Si alienabilitatea sau inalienabilitatea inertiprecurn i incapacitatea persoanelor stint materii de ordine publidt cf.
nu pot fi modificate prin dispozitiuni
particulare; or, art. 5 prohiba expres
veri ce dispozitiuni particulare care
ar deroga la legile de ordine publie,
si. bunele moravuri. (Trib. Ilf. II. Oct.
30/76, Dr. 29/76).
. Dae, prtile stipuleaza c, renunt la dreptul de a face apel sau
recurs in casatie contra hotrirei arbitrilor numiti, de dnsele prin actul de
compromis, o asemenea stipulatiune
cat s-si producl efectele sale (art.
969 e. civ.), mai cu seam e inssi legea permite a se renunta la apel chiar
inainte de a se da hotrirea arbitrilor (art. 344 si 363 pr. civ.), si nu exist
nici un cuvnt pentru care o stipulatiuue de renuntare anticipat la recurs s nu fie valabil. Preeum ordinea publica nu este intru nimic vtmat, prin o reuuntare la recurs. f4cutd posterior de darea hotrirei, asemenea ea nu este cat de putin atins
prin o renuntare anticipatd; Met Ortiler numai in interesul br privat s'a
acordat de lege facultatea de a recurge
in casatie, in vreme ce e in interesul
general si public cl numai Ministrul
Justitiei si Procurorul general al
curtii de casatie au misiunea de a denunta casatiei hotririle judecAtoresti
contrarie cu legea. (Cas. I, 38/Febr.
5179, B. p. 85).
7. Conditiunea de inalienbilitatea
fondului testat, lovind in libera eireulatiune a bunurilor, este contrarie ordinei publice, dup cum aceasta rezult, des in mod indirect dar evident,
din dispozitiunile legii care prohib
substitutiunile, al cAror caracter dominant era de a impiedech libera dispozitiune a bunurilor in mainile posesorilor actuali. Or, art. 5 prohiba de a
se deroga., fie prin conventiuni fie prin
veri ce dispozitinni particulare, la legile care intereseaz, ordinea publicA.
Si in acest art. 5, derivat din art. 6 din
codul francez, cuvintele sau dispozitiuni particulare" au fost addogate cii
intentiune de legiuitorul roman pen-
Art. 5
tru a intinde aceast proibitinne si. la

dispozitiunile testarnentare, iar nu numai la conventiuni, ea in legislatirtnea francez; eeea ce rezult in mod
si. mai evident din suprimarea in legislatiunea noastr a art. 900 c. civ.
francez, in care asemenea conditiuni
se presupun ea ne-serise, iar dispozitiunea care le contine rmilne valabila fr, aceast conditiune care singurd se desflinteaz. Astfel fiind, in
legislatiunea noastr rdmne in vigoare numai textul imperativ si absolut al art. 5; prin urmare nu atare
legat este nul si de nul efeet. (Apel
Bue. 111/160, Inn. 25 81, Dr. 59/81).
Prineipiul consacrat de lege priu

art. 1008, care isbeste de militate conventiunile dependente de o conditiune
imposibila, imoral, sau ilicit, existit
si la Romani, mule ins se exceptau
dispozitiunile testamentare pentru motivul c in testament nu exist, de cat

o voint, aceea a testatorului, si c ce-
lui in persoana cruia s'a fcut dis-
pozitiunea neputndu-i-se imputa nimic, ei decideau c, atari conditiuni s

se considere ca nescrise, iar dispozitiunea sa-si aib valoarea et. Codul
francez, tratnd donatiunile si testamentele in acelasi titlu, a admis regula ce Romanii aplicau dispozitiunilor testamentare pentru toate dispnzitiunile cu titlu gratuit, chiar si pentru
cele intre vii. Ins aceast inovatiune
gasind critic aproape unanim intre
comentatori, s vede c leginitorul roman a voit s, coreagd aeeasta si a inlturat art. 900 din codul franeez, asa
c intentiunea si scopul ail se vede
c a fost ca aceast chestiune s se resolve dup regulele generale si dupa
rigoarea principiilor, asimilnd efectele conditiunilor imposibile, imorale
sau prohibite de lege asupra liberalittilor cu efectele ce produc aceleasl
conditiuni asupra contraetelor. Aceasta mai rezultd si din principiul
general, ea ori ce act emanat din libera vointa a omului nu poate sh fie
separat de elementele eel constitue.
dae este susceptibil de executiune,
apoi in intregul lui cat s fie execu.tat; st, in adevr, dac se scindeaza
actul se scindeaza si vointa aceluia ce
l'a facut, si ast-fel nu vointa lui se

execut, ci o voint strin. Ast-fel
dar, o dat, stabilit acest principiu, ori

ee liberalitate subordonat, unei conditiuni nu poate forma de cat un intreg
indivizibil i nu se poate inlturit con-
ditiunea Mil a se seind vointa ace-.

lui ce a fcut liberalitatea; de alt-fel
mi numai eh nu execut vointa lui,
dar inc, liberalitatea devine mai avantagioas dect era in intentiunea aceluia ce a fcut-o. Ast-fel, obligatiunea
35
www.digibuc.ro
Art. 5
LEGI DE ORDINE PUBLICA
Caul civil
pus de testator de a nu instrina, legatarul averea imobiliard,, se considerd

o conditiune ilegal, de oare ce scoate
din comert si isbeste de inalienabili-
11. Nici un text de lege n'a prevItzut

nulitatea absolutd a testamentelor din
calla" c in continutul lor ar exist& o
clang" ilicit; pe Mug% aceasta mai
reese c clauzele ilicite cuprinse in
prin analogie. Dacd, legluitorul roman

a suprimat din codul civil art. 900 din
codul francez, care prevede anume cazul child conditiunea ilicit se gseste
in testament, aceasta a fcut-o pentru
acelasi cuvnt, se vdd asemenea omise

in legea noastrd art. 901 si 902 c. civ.
late o portiune a teritoriaui pe care

numai legiuitorul trii este in drept corpul unui testament nu pot da loc
de a o declarit ca atare; o atare con- la nulitatea lor si din inprejurarea cd
ditiune atrage nulitatea dispozitiunei legiuitorul and a voit s declare asetestamentare ce depinde de ea. (Trib. menea nulitti a prevAzut anume in
art. 803 c. civ. unde se vorbeste desBrila, Mai 21/83, Dr. 59183).
9. In codul civil nu exist nici un pre substitutiuni. Dacd, art. 5 c. civ.
ext de lege care sd, declare de nule opreste de a se derogit prin conventestamentele care ar contine o condi- tiuui sau dispozitiuni particulare la
tiune ilicitd, ash precum leginitorul legile care intereseaz ordinea publicd,
prevede in mod categoric, prin art. si bunele moravuri, aceste prohibi1008 pentru contractele sinalagmatice, tiuni nu au sanctiune expres la testaest-fel e conditiunea de inalienabili- mente, ci numai la conventiunt (art.
tate, care e contrarie legei si ordinei 1008 c. civ.) De asemenea nu se poate
publice, si ca atare constitue o condi- deduce nulitatea testamentului si din
thine ilicit fiind c scoate din co- imprejurarea c legiuitorul in redacmert bunurile, nu anuleazd testamen- tiunea codicelui civil n'a reprodus si
tul chiar in care ar fi cuprins, ci catd, art. 900 c. civ. francez, de oare ce uniia se consider?" ca nescrisd, dupd, cum ttile sunt de drept strict, si de oare
se consider atat in dreptul roman, ce supresiunea zisului articol din cocat si in vechia legislatiune, inainte dicele nostru se explica indestul prin
de aplicarea codului civil, si nulitdtile inutilitatea unei dispozitiuni care de
fiind de drept strict nu se pot aplicit sine se sub intelege, dupd, cum pentru
francez. Prin urmare in fata celor expuse, testanientul nu poate fi afectat
de nulitate din imprejurarea c s'a
cd, a voit a suprimit acea inovatiune prevazut inteinsul o clauz care nu

din codul francez, mentinand cu mo- este admisdt de lege si care trebue indul acesta vechia noastr legislatiune laturatd. (Cas. I, 125/Mart. 24/84. B.
si jurisprudent. (Apel Foes. I, 156, p. 267; 173, Mai 12184, B. p. 409).
12. De$ este adevrat c ori ce perDec. 12/83, Dr. 24184).
10. Dacd, art. 5 pune principiul cd, nu soand, care are domiciliu legal pe tese poate derogh prin dispozitiuni par- ritoriul unei natiuni devine chiar prin
iiculare la legile care intereseaz or- acest fapt justitiabil de tribunalul dodinea public, apoi nu se poate deduce miciliului sau, in virtutea maximei
ea consecinta cd derogatiunea la acest actor sequitur forum rei, cu toate aprincipiu atrage nulitatea intregei
cestea aceast jurisdictiune naturald
intru cat nuhttile fiind de este o jurisdictiune la care prtile pot
cea mai strans interpretare si re- deroga, prin conventiune. In adevr,
strns aplicare, ele nu se creazd, prin toate legislatiunile au permis peranalogii sau omisiuni, ele nu se pot soanelor cari au liberul exercitiu al
pronunth de judecatd de cat atunci drepturilor si actiunilor lor de a subcnd sunt prescrise formal de lege, stitul prin conventiune tribunalului ce
precum este prescris la conventiuni exercit puterea judiciard, in numele
(art. 1008), precum este impusii, la tes- suveranului, un tribunal arbitral, si
tamente (art. 803), pentru conditiunea legislatiunea noastr contine exprPs
de a pstra, si a remite la o a treia acest drept in art. 339 pr. CPT. Prin urnersoand. Si din omisiunea de a se re- mare, prin conventiune se poate alege
produce in codul roman dispozitiunile un tribunal care sd, apartind, organiart. 900 din codul francez nu se poate zatiunei judiciard a unei alte natiuni,
deduce e legiuitorul nostru a inteles ad in definitiv un atare tribunal m."
s prdseascil sistemul francez, cdci este cleat un tribunal arnitral, pende ce utilitate era la noi a mai zice Ern cd, ca si arbitrii particulari, judeprin un non articol, c clauza ilicit cand cauzele ce-i aunt voluntar susau imoral este nun", la testamente, puse, nu exercit aceast putere in
cnd dej in art. 5 se dispune in mod virtutea delegatiunei dat de suveran,
general cd, o asemenea clauzit nu poate ci in virtutea mandatului ce i-a fost
aye?" fiint, dispozitiune care la fran- dat prin vointa prtilor. (Trib.
cezi nu se referd de cat la conventiuni Sept. 8184, Dr. 83/84).
(art. 6). (Apel Focs. II, 58/Apr. 15/82,
13. Ori ce persoand, naturald, sau ciDr. 22/84).
viln, care are un dmniciliu legal pe
36
www.digibuc.ro
Codul civil
LEM DE ORDINE PUBLICI
teritoriul unei puteri, devine prin acest fapt chiar justitiabild de tribunalele sale *i trebue at fie actionatA innaintea tribunalului doniiethului salt,
in virtutea maximei actor. sequitur
forum rei. Prin urmare este nuld
clanza prin care prtile se supun judeetii tribunalului arbitral al bursei
din Buda Pesta, cci o atare clauza nu
contine niei infiintarea unui tribu.
nal de arbitri, de oare ce tribunalele
unui stat in aceastd calitate, judeed
numai in functiunile kr uublice si legale; jurisdictiunea unut tribunal de
arbitri este bazat pe un mandat, adied
pe un titlu .privat si tribunalele publice nu pot accepth de la un particular vre un mandat; ele nu pot fi alese
ea arbitri, hind-e persoanete nu sunt
indicate anume si se pot schimbh din
zi in zi. Ea, nu contine niei o prorogatiune, sau mai bine zis o jurisdictiune
nrorogatd, fiindeA prorogatiunea este
admisibild numai intre tribunalele a-
Art. 5
un act lipsit de toate indicatiunile

preserise sub pedeapsd de nulitate
pentru validitatea unui compromis. Pe
lngd acestea, dacd se admite ca vala-
bild o atare clanzA, ea ar deveni neaprat de stil, in toate contractele si

ar aveh de efect sA substitue, contrar
dreptului comun, in detrimentul pArtilor, hotrirea unor arbitrii in local
hotrirei unor magistrati instituiti de
lege. (Apel Foos., II, 164/84, Noembr.
15/84, Dr. 10/85).
16. Regulele relative la constituirea

familiei, pe care se intemeiazd edificiul societtii moderne, fiind esentialmente de ordine publied. pzirea lor
cu sfintenie este impus membrilor
societtii, e judeatorul are datoria
de a supraveghi exacta lor apneatiune $i a nu ineuviint un singur moment cAlcarea lor. Or, desprtenia, legiuitorul o priveste eu ochi rdi, ash
cd divortul l'a inconjurat cu multe formalitti si motive de respingere, ea
864 faed prtilor destul de ,dificil. Din
diferitele termene si infAtiseri ce s'au
infiintat in aceast materie rezult c
legiuitorul a inteles a creeh prtilor
cat se poate mai multe pedici. pentru
ea ele sA poat ajunge la impdeare. Si
scurtarea termenelor ar insemnh a
contraveni spiritului legiuitorului In
aceast inaterie esceptionalit. Acesta
rezultd in mod neindoelnic atat din
toate articolele relative la divort, et
si mai cu searad din art. 245. unde se
aratA cd chiar recursul in casatie este
celuiasi stat. Un contract prin care o

parte litigantd renunt absolut la protectiunea justitiei statului Om este cu
totul lipsit de orirce efect juridic.
(Trib. Braila, Iunie 14184, Dr. 59/84).
14. Este valabild conventiunea prin
care prtile stipuleazd o prescriptiune
mat scurt de cat cea prevazut de
lege, ea neavnd nimic de eontrariu
legii, cdci legea nu proibd prin art.
1838 de cfit renuntrile la preseriptiunea, de ordine publicd, de oare ce ordinea publicd chiar este interesat ea suspensiv de executarea hotrirei.
procesele s ia finit citt mai in grabl; Prin urmare, o renuntare la apel ar
ea nu e nici contrarie bunelor mora- lovl in spiritul dispozitiunilor legii care
vuri, i ea ori si ce conventiune face e de ordine publicA i s'ar lAsh oarecum
lege intre prtile care au stinuIat-o. nrtilor dreptul de a transige si a
(Trib. Ilf. corn. 174, Mart. 10/83, Dr. transporth in domeniul privat lucruri
57/84. p. 427; Apel Bue. III, Mai 30/84, ce nu pot face obiectul conventiunei
Dr. 60/84, p. 487).
Prtilor. (Trib. Iasi I, Nov. 29/85. Dr.
7/85).
16. Clauza prin care prtile se supun
17. 0 lege care interziee proba tesla deciziunea unor arbitri alesi de
dnsele, in caz cnd s'ar naste o con- tirnoniall din eauzd cA mrturisirile
testatiune isvorit din conventiunea mincinoase ar conrupe justitia FA ar allor, trebue considerat ea nuld de eke ter eonstiinta publied. intereseazA
ori nu contine alt-ceva de cdt o enun- neaprat bundle moravuri in eel mai
tare vagd, fr ca sd, specif ice obiectul hit& grad, si clacd prin ordine pubhcA
contestatiunei i sd desemne numele se intelege interesul public, apoi soe destul de interesat a prearbitrilor. Si des art. 339 pr. civ., per- cietatea
procesele si a le terminh mai remite de a face compromis persoanelor ven1
Or, e suficient a ne raporth la
care dispun de dreptul lor, totu$1 acest pede.
e consideratiunile eari au
articol nu trebue a se lu izolat, ea si motivele
sd se introducl restrictiunile si
cum ar prezenth, un principiu general fdeut
admiterei probei testifr niei o restrictiune, din contra tre- prohibitiunile
moniale,
nentru
ne convinge cd disbue
combindm cu articolit urred- pozitiunile legii a n'au
fost introduse
tori si in special cu art. 342, care dis- numai in interesul prtilor, dar asemepune categoric ed. compromisul trebue nea si mal cuseanad in interesul ordisA desemne obieetul in litigiu si nu- nei 8i al moralitittii publice. Urmeazil
mete arbitrior sub pedeaps de nuli- dar ed conventiunea prin care prtile
tate, de unde rezult evident ed. ar fi ar declar cA sunun proba angajamena nu se tine in seamd un text de lege telor lor la proba testimoniald, in aformal, dacit s'ar admite ea valabil sub far% de cazurile unde legea o deelard.
denumirea de clauzd, compromisorie, admisibild, sau cnd prtile intere37
www.digibuc.ro
Art. 5
LEG! DE ORDINE PUBLICI
sate in o iustanta angajat nu se

opun la admiterea ei, n'ar legit pe
pArti. ea aceastA conventiune, conform
art. 5, nu e legalmente formatd si n'ar

obligh pe judecAtori. Pe cari legiuitorul i-a insArcinat specialmente a face
sd se respeete prohibitiunile sale, si
eari ea atare trebue din oficiu a res-
pinge aceastA probd testimoniald.

(Trib. Ialom.L Nov. 10/85. Dr. 9/86).
18. Des1 conventiunile intre pArti au
putere de lege, acest principiu insd e

adevrtrat numai pe cat timp ele au un
obiect licit. Or, competenta tribunalului si organizatiunea jurisdictiulor
fiind de ordine publied, nu se poate
derogh cleat in eazurile si conditiunile determinate de lege. Astfel, desi
art. 339 pr. civ. eonsaerd faeultatea
de a face compromis, dar art. 342 pr. civ.
pronuntd nulitatea oricdrui compromis sau clauze compromisorie, care,
legAnd mai dinainte pe pArti prin
obligatiunea de a compromite, nu aratd obiectul litigiului si conditiunile
determinate de lege. (Apel Bue. III,
Sept. 11/86. Dr. 8 87).
19. Sub legislatiunea romand er admis ed conditiunea imposibild afirmativd impusd liberalitdtilor care se f ormau prin consimtimntul mutual si
care constituiau o conventiune eu titlttl gratuit, ea si in eonventiunile eu

titlul oneros, anul intreaga donatiune, pe cnd conditiunea imposibild
negativA nu impedech validitatea donatilulei, ea si a oriedrei alte conventiuni cu titlul oneros, considerndu-se
purd si. simpld. Legislatiunea Irancezet, dupd mai multe oseilatiuni, a
sters ardtatele distinctiuni si prin art.
900, depdrtndu-se dela principiul general stabilit n materia obligatiwailor
cu titlul oneros, a dispus ca conditiunile imposibile, fie in donatiuni fie in
testamente se vor considerh ea neserise. Astfel fiind starea legislatiunilor antice si moderne, dung cari legiuitorul nostru nu numai s'a orientat dar
a si copiat, ce vom decide in legislatiunea noastrd uncle legiuitorul, dupd ce
a stabilit principiul general prin art.
Codul civil
ceeace concerne donatiunile, dar, din

cauza formei externe ce acordau ei
vointelor testamentare se depArtau
numai
ee priveste testamentele si
chiar art. 1172 franeez si art. 1008 romn o consaerd. In legislatiunea noastrA testamentul n'a fost niciodatA obiectul unei favori egale eu aceea de
care se bucur la Romani, ci din contra
constitue o esceptiune la dreptul comun, add pentru transmisiunea bunurilor unui defunct, succesiunea legitimd are primul pas si legea loveste de
nulitAti foarte severe donatiunile si
testamentele (art. 821 urm. si. art. 886).
Legiuitorul nostru, nu numai crt n'a
reprodus art. 900 francez, dar a si modificat art 5. corespunzAtor cu art. 6
francez, introducnd pe lngrt cuvAntul ,,conventiuni" i pe acela .,sau disvozitiuni particulare", care nu sunt de
eat donatiunile si testamentele, supunndu-le astfel si pe dnsele prohibitiunilor prevazute in acest articol si
similnd prin urmare efeetele conditiunilor imposibile, imorale sau contrarie legei asupra liberalitAtilor. en
efectele ce produc aceleasi conditiuni
asupra contractelor. Si ar fi surprinzAtor si neconsecinte sd mentinem,
scindnd si mutilnd fArd un text de
lege expres, o liberalitate pe care dispunAtorul insusi a subordonat-o unor
conditiuni contrarii legei sau moralei;
or, in cazul acesta trebue a aplich principiile generale care o anuleazd cu
totul. Astfel fiind, dispozitiunea testamentard subordonatd clauzei de inalienabilitate, adied unei clanze contrarie legei, urmeazd ca, conform art..
1008, sd. se declare nuld. (Trib. Ilfov I,
608. Dec. 4/89. Dr. 82/89).
20.Din cuprinsul tuturor principiiler

de drept admise de legislatiunea romnd rezultd e materia statutului civil, din care face parte si statutul copiilor naturali, este de ordine publicd..
Si din combinatiunea acestor principii
cu dispozitiunile art. 5, rezultd cd orice fapt, care ar avek de rezul-at a stabill, suprimit sau modifich statutul civil trebue sA fie determinat cu preciziune de lege, si verificarea aplicdrei
acelei legi la faptele ce se petrec trebue incredintatA numai instantelor
decAtoresti. Prin urmare, nasterile, casAtoriile, divorturile, filiatiunile legitime sau naturale, nu se stabilese, mi
se suprima si nici nu se pot modifich
1008 la materia oblicratiunilor, cum c

asemenea conditiuni desfiinteazd con-
\ entiunea ce depinde de dnsa, n'a
mai reprodus art. 900 din codul francez ea derogatiune la acest prineipiu ?
Tin act, oricare ar fi el, nu poate fi separat de elementele chiar care-1 constitue, si nu se poate ca un act sd fie
valabil Mud partile sale constitutive
suut nule; or, eonditiunea este unul
din elementele constitutive ale aetului,
oricare ar fi ea, si astfel fiind nu se
poate sepal% actul de eonditiunea care
ii este inerentd, fArd a-1 schimbh eu
tottil. Aceasta a fost recunoseut in
toti timpii. edei Romanii o admiteau,
ea si codill civil francez si romn, in
prin contracte partieulare, de oareee

ordinea publied este mai presus de
vointa pArtilor. (Apel, Iasi, II, 65 Mai
6/89. Dr. 62/89).
21. Conditiunea de a nu alienh, inipusd in mod absolut si indefinit, fArd

restrictiune si limitA, are de rezullat
sau de a face bunul inalienabil sau de
a face pe donatar sau legatar incapabil de a alienh, pe lane% pericolul cara
38
www.digibuc.ro
Codul civil
ar puteit rezulth din punctul de vedere

al economiei politice si. al ereditului
public si privat. Or, alienabilitatea sau
inalienabiitatea bunurilor, ea si eapacitatea si incapacitatea persoanelor,
sunt chestiuni de ordine publiea cari
nu pot fi modificate prin dispozitiuni
particulars. Prin urmare o astfel de
conditiuue este contrarie legei. (Trib.
Ilfov. I, 602, Dec. 4/89. Dr. 82189).
22. Inalienabilitatea scotnd din comert bunurile imobile si lovind cu

modul acesta libera lor transmitere si
eirculatinne, este contra ordinei puMice, ceeace rezult din tot sistemul si
economia legilor noastre, cum Si mai
cu seama din dispozitiunile speciale
ale art. 803, care prohib substitutiunile, al caror caracter dominant era sit
impedice libera dispozitiune a bunurilor, retinndu-le in mhinile posesorilor bor. Or, art. 900 din codul francez,
care considera ca neexistente conditiunile imposibile, imorale sau ilicite relative la donatiuni si testamente, nefiind reprodus de legiuitorul romn,
nu se poate deduce ca l'ar fi suprimat
din neprevedere si nu l'ar fi suPrimat
eu vointri, ci, din contra, vaznd ea el
04 loc la nenumarate critice, de oarece preseri o inovatiune in sistemul roman, cae mentineit liberalitatea facuta
considernd ea nescrisa numai condi-
tiunea ilicita ce depindeh de dnsa.

A suprimat acest articol si a introdus dispozitiile sale in art. 5. Aceasta
se confirma si prin comparatiunea
dintre art. 5 codul romn cu art.
fi codul francez, in care cuvintele adao-
gate in urma de leginitorul nostru

sau dispozifiuni partieulare" nu se
\Tad trecute. Astfel fiind vointa legiuitorului, cu toat confuziunea ee se face
intre donatiuni si testamente de o

parte, cari sunt contracte unilaterale,
si intre conventiuni, cari sunt con-
tracte sinalagmatice de alai. parte, A,mane ca toate acele conditiuni imposibile, contrarii ordinei publice sau bunelor moravuri, sa se rezolve dupa reguide generale si dung, rigoarea principiilor la donatiuni si testamente ea
si la celelalte conventiuni, facndu-se
in privinta lor aplieatiunea art. 1008 si
considerndu-se ea nule, cu tot ceeace
depinde de dnsele. Prin urmare. mice
liberalitate subordonata unei conditiuni, formeaza un intreg indivizibil si
nu se poate scinda voiuta celui ce a
facut-o, fad% de Care liberalitatea A.
nu devina mai avantagioas dealt a
fost intentiunea lui. Apoi, dad, motivele ce au determinat pe legiuitor ca
prin art. 1008 sa anuleze contractele
Mcute sub conditiunea imorala, ilicita
sau imposibila au fost ea nu cumva,
stergndu-se numai conditiunea si lasndu-se neatins eontractul, partea sa
se creada moral obligata de a o bide-
Art. 6
Willi. apoi tot astfel poate sa se in-tmple si cu ocaziunea liberalitatilor

si nu exist nici o ratiune a se crede
e.4, o asemenea temere ar puteir anul

contractele oneroase si nu si liberalitatile Monte in modul si. conditiunile a-
ratate. Ba Inca sub forma unei donatinni se poate aseunde ate odatit un
contract sinalagmatic, si in acest caz
cum s'ar mai face distinctiunea intro
una si celalalt, si ce regule ar mai trebui sa fie aplicate deck cele prevazute
de art. 1008. Apoi in sistemul actualei
noastre legislatiuni, liberalittile in
genere sunt privite inteun mod defavorabil, de oarece sunt ineonjurate de
o multime de formalitti a caror ornisiune atrage imediat nulitatea lor; ash
ea nu s'ar puteh deduce ca legiuitorul.
Parasind deodata intreaga economie a
legii, sa fi voit a trata mai favorabil
donatiunile si. legatele, Pe care n'ar fi
voit a le anul, fata cu conditiunile de
care ele depiud, deal celelalte contracte.
In fine, daca prin interpretarea art. 5
s'ar parea ca se creeaza nulitati pentru
testamente si. donatiuni, ceeace este
de drept strict, trebuind sa fie anume
prevazute de lege, neputndu-se infiint de judecator, ci privind numai
pe legiuiter, totusi daca rezulta ca dnsul a avut intentiune ea in speta O.

asimileze donatiunile si testamentele
cu celelalte eonventiuni, apoi toate nulitatile privitoare la unele sunt aplicabile de drept si celorlalte si trebue sa
urmeze regula generala, eu excePtiunea
deosebirilor anume prevazute de lege
Pentru fiecare dinteinsele. (Trib. Prahova, II, 75/Mart. 11/89. Dr. 38/89).
23. 0 conventiune, prin care o parte
fixeaza, inssi valoarea despagubirilor
si arata modul executaxii acestui
drept, se refera. numai la o ordine de

interes privat, si nu atinge intru nimic ordinea publica. Prin nici un text
de lege nu e proibit facultatea. pentru
narti de a prevedeh prin contract atari
clanze, dupa cum a procedat Eforia.
care a evaluat mai dinainte pretul arborilor ee se vor tea din proprietatea
sa, determinnd in acelasi limp autoritatea in drept de a face asemenea
constatare, si modul ineasarii acestui
met. Pe efit timp cealalt parte, arendasul. a prima aceasta clanza, ea atare
e obligatoare pentru dnsul, deoarece
nu contravine veri-unei dispozitiuni
formale a legei, nici e contrarie ordinel
publice si bunelor moravuri, pentru ca
sa fie vorba de aplicarea art. 5 si 968c. eiv., relative la anularea conventiunilor prohibite de lege, sau cari intereseaza ordinea publica. Prin acea clauza
Pitrtile contractante au inteles sr], souteasel pe eforia proprietara de toatd.
seria actelor de procedurit ,precum :
citatiuni, infatisri, expertize si produceri de martori. pentru ea sa poata
39
www.digibuc.ro
Art. 5
LEG1 DE ORDINE PUBLIC:1
ajunge la legitimele sale cereri, in desngubirea daunelor suferite prin delictele silvice; si prin ea nu s'a luat aren-
Codul civil
si in seeundul caz. DacA legiuitorul a

reglementat renuntarea la dreptul de
apel dupA pronuntarea hotArirei tri-
dasului dreptul natural si incontestabil de a se adres, la justitie, pentru a

se aprit de nedreptAtile ce ar fi putut
sA i se fac peste acea obligatiune
luatA in mod valabil si verbal prin
contractul de arendare. (Cas. I. 49 din
9 Febr. 90. B. p. 139).
24. Prineipiul autonomiei pArtilor
contractante, adicA al vointei lor suverane de a reglement raporturile dintre ele, formeazA una din bazele fundamentale ale dreptului international
Privet. Si intru ct pArtile, fie ele de
aeeiasi nationalitate sau diferitl, nu
canta prin reglementarea intereselor
lor de a elude legea lor nationalrt, a
viola regulele statutului lor persemal
sau real, sau a stipul un act contrariu
ordinei publice sau bunelor moravuri,
libera lor vointA formeazA lege in
sfera sau domeniul intereselor lor private. Or, clausa compromisorie, adicA
faptul de a se supulie uuei jurisdietiuni aleasA de pArti, in caz de contestatiune intre ele, nu e deck o aplicatiune sau mai bine un exercitiu al
dreptului lor inerent persoanei lor ea
cettean sau individ. Si desi prin art.
13 un strAin ce nu se aflA cu domiciliu
sau cu locuinta in Romnia poate fi
actionat inaintea tribunalelor Romne
pentru obligatiunile contractate de
dnsul in Romnia sau tarrt strAinA
cu un Roman. totusi o asemenea dispozitiune fiind o facultate creatA de legiuitor inteun interes de ordin privet,
romiinul poate reuunlit la dnsa chiar
tacq, necum printr'o invoial atributivA de jurisdictiunea unul tribunal
strain, printeo clausA clarA si lAmuritA. (Apel Buc. I. 35. Dec. 18/89, Dr.
6/90; Trib. Covurl. Nov. 7/90, Dr. 76/90;
Trib. Ilf. corn., 577. Mart. 29192, Dr.
bunalului fArrt a mentionA nimie despre cazul renuntArei inaintea instantei

incepute, motivul este cA la procedura
apelului nu puteit edicta, regulA generalA ce nu si-ar fi putut aye& loc deck la materia competintei; ceeace
voit legiuitorul este a arAta numai cA.
renuntarea tacitA nu este admisibilA.
ci trebue fAcutA in mod formal. Si ar
fi cu totul irational ea in materie de
arbitragiu pArtile sA poatA renuntA, la
dreptul de apel (art. 344 pr. civ.), pe

cnd in materie ordinarA srt nu se
poatA atribui judecAtorilor, cari exercitA o portiune a suveranitAtii. dreptul

de a statu definitiv asupra contestatiunei. Pe lngA acestea, fiind de principiu general cA luerurile viitoare pot
face obiectul unei conventiuni, ca aolicatiune a acestui principiu trebue a se
incuviint cA b persoanA sA poatA renunt la dreptul de apel. (Apel Buc. I.
36. Dec. 10/89, Dr. 7/90; Apel Buc. III,
7 Febr. 16/90. Dr. 20/90).
26. Procedura civil, in dispozithinile sale relative la executarea silitA,

cum si dispozitiunile din codul civil
relative la expropriatiunea silitA, nu
cuprind regulele ee efirmuese competinta unui tribunal, eAci din art. 495
pr. civ. combinat cu art. 1829 si urmc. civ., nu resultA alta de ct eh urm-rirea silitA a unui imobil se face la
tribunalul situatiunei irnobilului, sau
la tribunalul indicat de debitor in in,terval de 5 zile de la darea comandamentului, conform art. 496 pr. civ., sau
dacA sunt mai multe imobile puse in
urmArire fiind cA fac parte din una si
aceeasi exploatatiune, la tribunalul in
circumscriptiunea cruia se gAseste
centrul exploatatiunei sau la tribunelul uncle e bunul ce prezint eel mai
mare venit; deci articolele de la executiunea silitA si prin urmare art. 495 pr.
clv. nu reguleazA de au sau nu pArtile
dreptul de a prorogi competinta ter-torialA asiguratA unui tribunal si nici
nu crmuese acea competintA sub diferitele ei. aspecte. Si tocmai din art.
495 pr. civ. reese cA debitorul chiar
dupA ce a prima vestirea urmArirei,
in interval de 15 zile, prin vointa sa
unilateralA, far% a concur i aceea a
creditorilor sAi, designA alt tribunal
de cat acel al situatiunel imobilului,
de unde reese invederat cA nu e un
principiu imutabil si de ordine publicA, ca numai de ct urmArirea sA se
facA la tribunalul situatiunei imobilului. Ceea ce nu pot face prin conventiunea lor este cA nu pot sA stabileasel
erarchia instantelor sau cAderea lor in
privinta materiilor ce le aunt deferite alt fel de &It prevede legea lor or-
39 92).
25. DacA in vederea unei bune admi-
uistratiuni a justitiei. legiuitorul a
instituit douA grade de jurisdictune,

totusi trebue a se recunoaste el o persoanA ce se bucurA de libera dispozitiune a drepturilor sale, pentru motiv
de celeritate si a inlaturArei unor desbateri inAspritoare, sA poatA renunt
la dreptul de a apel dela prima instantA jurisdictiunei superioare. Si
precum, dupA art. 317 pr. civ.. partea
care a dat multumire in scris si pe o
sentintA nu mai are dreptul de apel,
deasemenea trebue a recunoaste
pArtii care voeste a renunt la un atare drept sA o poatA face chiar inaintea pronuntAxii hotArirei tribunalului,
cAci dacA legiuitorul a permis pArtilor
litigante a pute renunt la dreptul de
apel in primul caz, ea fiind in joe un
Interes de ordine privatrt, necesar-
mente trebue a decide in acelasi sens
40
www.digibuc.ro
Coal civil
ganied, caci legile relative la erarehia

instantelor judeedtoresti, la materiile
anume ce le aunt deferite, fae parte
Iin dreptul public, din organizarea
statului $i nu pot fi modificate de particulari, dreptul privat trebuind 0,
cedit celui public. Si atilt e de adevdrat
ed, prtile pot de comun acord merge
$i lichid diferendul -lor la alt tribunal competent de altfel asupra materiel deferite, MI% ca s poatd fi
vorba c prin aceasta s'ar derogh la
un principiu de ordine publie, in ct

daed cine-va e dus, Mt% s fi convenit
expres la aceasta, inaintea altui tribunal de cat al domieiliului Eau cnd e
vorba de actiuni personale. sau al situatiunei cnd e vorba de actiuni
imobiliare, si daed nu propune incompetenta teritoriald in limine litis,
asemnat art. 108 procedura civild.,
inainte de ori ee exceptiune sau apdrare in fond, este considerat de lege
cd a renuntat la declinatorul de incompetentd, teritoriald $i tribunalul incompetent din pricina teritoriului, devine
competent chiar daed prtul in urm
ar mai propuue aceast incompetentd.
Deci prtile pot convent ca un imobil
ipoteeat s fie vndut la alt tribunal,
de cat la acel al situatiunei lui. (Trib.
Iasi, III, 225. Oct. 10/90, Dr. 70/90).
27. Conditiunea Mead nu poate sd
auuleze un testament, cdei daed in
ceea ee priveste conventiunile avem
art. 1008, care prescrie c conditiunea
oprit de lege este null si desfiinteazd
si conventiunea ce depinde de dfinsa,
nu avem insd niei un articol care sd
declare testamentele nule cnd cuprind
o conditiune ilicit. Si daed legiuitomul, prin art. 5, zice c nu se poate derogh prin conventiuni sau dispozitiuni
particulare la legile care intereseazd
ordinea publicA, nu spune in eeea ce
priveste testamentele si donatiunile
care este sanctiunea cnd partile au
derogat de la aceste legi, dupd cum
spune in ceea ce prive$te conventiuntle
si dupd cum decide si prin art. 803 in
ce priveste testamentele cari contin o
substitutiune fideicomisard. (Trib.
I, 533, Oct. 30/90, Dr. 1/91).
28. Din combinatiunea art. 5 eu 1008,
si din lipsa unei dispozitiuni forimale

ca aceea a art. 900 din codul franeez,
rezultd: 1) cd 'prohibitiunea euprinsd
in art. 5, are ea sanetiune in conventiuni nulitatea contractului fAcut sub
o conditiune ilicitd; 2) ed in ceea ce
priveste testamentele legiuitorul nu a
pus aceeasi sanctiune, dar niei nu a
admis ea dispozitiune de lege stergerea conditiunei ilicite si mentinerea
dispozitiunei ea purd et simpld in toate
cazurile. Si dispozitiunile privitoare la
Art. 5
interpretaxe, si prin urmare art. 1008

nu se poate aplicit la dispozitiunile testamentare. Deosebire intre contracte
si testamente in aceast privintd, pe
lngd ed este conform cu toate preeedentele, este $i foarte rationald, de
oare ce contractul hind opera ambelor
prti, sanctiunea nulitittei se justified
cnd ele au subordonat conventiunea
la o conditiune contrarie legei, pe cnd
testamentul fiind opera numai a testatorului, ar fi nedrept s se declare legatul totdeauna nul pentru o conditiune ilicitd inserisd inteun act la care
legatarul nu a luat nici o parte si de
care nu are poate nici cunostint. Pe
de altd, parte, lipsa unei dispozitiuni
ea aceea a art. 900 franeez, las judecdtorului o latitudine pe care nu o
lasd legea francezd, si care-i permite
ea faciind sd se respecte prohibitiunile
legei s poat tine in acelasi timp
seamd $i de intentiunea probabild a
testatorului, care este fundamentul
dispozitiunilor testamentare. Prin urmare, el pliate, declarnd ca nescrise
conditiunile ilicite, sd mentind legatul
ca pur si simphi atunei cnd din na-
tura si din termenii dispozitiunii ar

rezult cd, cauza determinantd a acelei
dispozitiuni a fost liberalitatea iar nu

conditiunea, 5i sd anuleze totul atunet
cnd ar fi convins ed ceea ce a predominat in intentiunea testatorului a
fost indeplinirea conditinnei, liberalitatea ne fiind de cat un mijloc, pentru
a ajunge la indeplinirea et si ne putndu-se prin urmare mentine fdrd
dnsa, de cat nesocotind eu totul vointa testatorului. (Apel Bue. III, 20,
Febr. 7/91, Dr. 17/91).
29.In interesul ordinei soeiale. legiuitorul a stabilit prescriptiunea care
se cuvine spre a intmpink, procesele
eari ar fi Inevitabile dacd, actiunile nu
ar aveit nici un termen, ceea ce l'a condus s stabileased diferite termene in
baza cdrora si in anume conditiuni sh
se poat ajunge la c$tigare de drepturi sau liberare de obligatiuni. Si
pentru a ajunge la aeest scop legluitoml
art. 1838 a interzis prtilor
dreptul de a reminta, la prescriptiune
inainte de a fi implinitd, ceea ce insemneazd cd, pArtile prin conventiunile
lor nu pot s renunte la o prescrip-
thine sau sd, lungeased termenul fixat

de legiuitor, cdei alt-fel aceast elauzd
ar devent comund in ori ce conventhine, si prin urmare acttunile nu ar

avea, nici o datd termen. Si dacd se
intelege cauza pentru care sunt interzise conventiunile de renuntdri la o
prescriptiune sau de prelungirea ter-.
menului, nu se poate vedeit, ins ratiunea pentru care ar fi interzis pr-
nulitti nu se pot intinde pe cale de
filor dreptul de a-si creeit, o prescrip41
www.digibuc.ro
Art. 5
Codul civil
cu titul gratuit. In afard de aceasta,

complectarea art. 5 prin addugarea
cuvintelor cA si prin dispozitiuni particulare nu se poate deromi la legile
tiune conventionala mai scurtd de cfit

cea legald, cad o asemenea conventiune departe de a ereeh dificultAti pe
cari legiutorul a voit ed. le evite, militeazA in favoarea ratinnei prescripthinei caci scurteazd termenele actinnilor, si prin urmare fixeazd mai enrand drepturile pArtilor. (Trib. Ilf.
de ordine publicei", aceastd schimbare

a art. 5 n'ar aveit absolut nici nu sens,
nu s'ar puteh explich in nici un fel

dacd nu i-am da intelesul cA legiuitonil
aeeste cuvinte a voit sd vt-
corn., 83, Ian. 25 91, Dr. 50 91).
donatiunile si testamentele pe
care le-a asimilat cu couventiunile in
eazul efind ele ar contine conditiuni
ilicite sau imorale. Pe de altd parte,
constant fiind ed atat in conventiuni
in opozitiune eu legea fundamentald cht si in testarvnte, si mai cu searad
a economiei politice, care cere libera in acestea, judeattorului, nu-i e pereirculatiune a bunurilor, si prin ur- mis de a alter sau scindit vointa aumare munai pentru cd este contrarie torului actului, si in legea noastrd neinteresului general, ordinei publice. existfind exceptiunea formald din arInsd dec inalienabilitatea e stipulatd ticolul 900 francez, ar fi a ne depArth
totul de aceast reguld fundamenPentru un interes general, pentru a cu
cfind am admite ed judecata poate
formh un fond unut spital si a veni tald
o dispozitiune testamentard,
ast-fel in ajutorul urnanitAtei, nu mai seind
conditiunea ilicit sau imopoate fi o clauzd contrarie vre unei anuliind
si mentiniind restul dispozitiulegi si prin urmare ilicitd. (Trib. Ilf. rald
nei. A se admite sistemul contrariu, ar
I, 533, Oct. 30 90, Dr. 1/91).
fi a se elch mai totdeauna si vointa
31. Clauza de neinstrAinare avnd
de oare ce eonditiunea
drept rezultat de a scoate din circula- testatorului,
legat constitue fiinta chiar a
tiune imobilul, fie cd ar fi privitd ca inteun
legatului, ea formeazd un tot indiviaviind de efect o dispouibilitate a imo- zibil cu dispozitiunea prineipald, si
bill-dui, fie el s'ar consider ca and sub pedeapsd de a cAdeh in arbitrar
nastere la o incapacitate pentru lega- nu-i poate fi permis judeatorului de
tar, de a instrdinit imobilul, este in apreciit si a decide deed. conditiunea a
ori ee caz contrarie interesului gene- fost sau nu cauza impulsivd si deterral si ordinei publice, si prin urmare rninantA pentru testator. Obiectrunea
nu poate fi mentinutd in dispozitiu- ce se va face in contra acestui sistem
nea testamentard. (Apel Buc. III, 20, pe euviuitul cd in testamente e o sinFebr. 7/91, Dr. 17/91).
gurd vointA care dicteazA, pe cnd in
32. Este de principiu in dreptul incontracte e un concurs de vointe, si cA
ternational privat cd couventiunile prin urmare legatarii fiind in totdeasunt cArmuite de legea aeeea cdreia una de build credintd, ei ar merith mai
pgrtile au inteles sd se supund, fie ele multd indulgentA, aceast obiectiune
de acceasi nationalitate sau de natio- este cu totul nefundatd, de oare ce pe
nalitAti diferite, edei prin acea alegere lfingd, cd buna credintd a legatarului,
a unei jurisdictiuni. alta de cht aceea nu poate influenth asupra legatulut,
a pArtilor, nu se violeazd regulele sta- apoi &and e chestiune de indulgentd,
tutului lor personal sau real, nici se mai mult interes meritd mostenitorii
stipuleazd ceva contrariu ordinet pu- legali si de siinge de efit un legatar
blice sau bunelor moravuri. (Apel Ga- care ar primi un legat cu conditiuni
lati, II, 9/Febr. 25/91, Dr. 30/91).
incite sau imorale, conditiuni pe care
33. Suprimarea art. 900 francez, care
in urmA, daed i s'ar da legatul, pentru
recunostintA cAtre testator poate le ar
dispune cd in testamente clauza
se considerd ca nescrisd, in fata istori- indeplini in intregul lor. In fine pe
cului acestui articol, in fata criticelor nedrept se mai sustine cA art. 5 nu ar
nenumArate ce i se fAceau de aproape ave sanctiune, de care ce din modul
intreaga doctrind francezd, $i in fata imperativ cum se exprimA acest arilregulei admisd ed in conventiuni con- col, si prin faptul cA el vizeazA interese
ditiunea ilicitd atrage nulitatea intre- de ordine generalA, reese indestul eg. el
gei conventiuni, aceastd suprimare in contine in sine insusi si in mod virlegea noastrd nu se poate explicit in tual sanctiunea nulittel, si a se decide
mod mai plauzabil de efit in sensul c alt-fel, ar fi a se permite conditiuni
legiuitorul nostru a voit sd prsea- imorale si contrarii sigurantei socieseA
francez, sd admitd siste- tAtei si ordinei publice, $i In lipsd de
mul preconizat de doctrind i intrfind sanctiune ar trebui sd se zicit cd nu se
in dreptul comun, sd steargd diferenta poate anulit nici. drier acele conditiuni
dintre actele cu titlu oneros si cele imorale dintr'un legat. Deci e nul le30. Nici o lege nu declard formal ea
o conditiune ilicitd clanza de inalienabilitate. Si daed se admite de jurisprudentd c inalienabilitatea este o clauzd
aceasta e numai pentru cd este
zeze
42
www.digibuc.ro
Codul civil
LEGI DE ORDINE PUDLICA.
gatul care contine o conditiune ilicitA.

(Apel Buc. I, 14, Ian. 16/92, Dr. 27/92).
34. Dispozithmea testatorului prin

care dispenseazA pe executorii testamentari de a da compt de gestiunea
lor, ne fiind Mel contra ordinei publice, nici contra bunelor moravuri,
catd a se respeeta; cu att mai mult
cu cat testatorul care putea legit executorului testamentar reliquatul gestiuuei sale, poate de sigur sd facA mai
putin, sA-1 dispenseze de a presinta
compturi, afarA numai cnd va exist
dol -yacht din parte-i. (Trib. Ilf. I, 264,
Mai 10 92, Dr. 59/92).
35. Art. 1838 prescrie e nu se poate
renunta, de cat la o prescriptiune
pentru ratiune de ordine $1
utilitate publicA. Legiuitorul a introdus prescriptinnea pentru a face sd
ineeteze incertitudinea drepturilor si
pentru a introduce pacea publia. A

permite dar prtilor a renunt dela
inceput la prescriptiune, ar fi a desfiint din legislatiune preseriptiunea,
fiind c. creditorii n'ar lips de a reclama de la debitori imprescriptibilitatea, care ar deveni, in toate contrac-
tele, o clauzA de stil. (Cas. II, 150/Sept

15 92,' B. p. 816).
36.
Des in lege nu exist un tex
formal care sA interzicA inalienabilitatea bunurilor, totusi din eeonomia

intregei legt din principiul c capaci-
tatea persoanelor de a instrAina sau

de a face alte acte nu poate fi restrtins de efit prin lege, din dispozitiunile exceptionale relative la inalienabilitatea fondurilor dotale, din art.
475 si urm. si mai cu seein dtn principiile economice-politice, cari cer liberul schimb al bunurilor, din toate
acestea reese in mod vAdit cA legiuitorul considerd ea contrarie interesului general si ordinei publice inalienabilitatea bunurilor. (Apel Buc. I, 14,
Ian. 16 92, Dr. 27 92).
37. Nici un text de lege nu prevede
nulitatea absolut a testamentelor pentra
cg in continutul lor ar exist
o clauzA ilicit. Legiuitorul cnd a
voit s declare asemenea nulitti, le-a

prevAzut aniline in art. 803; or, nulittile simt de drept strict si deci ele nu
se pot invocit si admite de at atunci
cnd sunt anume prevAzute de lege,
iar nu prin presupuneri si interpretAri. Si desi prin art. 5 derogatiunea
la legile care intereseazit ordinea publicd si bunele moravuri este oprit,
totusi aceastd dispozitiune este privitoare numat la conventiuni, unde este
anume prevAzutA prin art. 1008 si nu
are nici o sanctiune la dispozitiunile
testamentare, mule legiuitorul nostru
inlturiind art. 900 francez, a crezut
nefolositor a reproduce o clispozitiune
43
Art. 5
care de sine se
sub-intelege. (Trib.
Buzdu, Dee. 19 92, Curierul judiciar
38/93).
38. Judecata in sine nu este altceva

de cat un contract al prtilor litigante
care supun afacerea in contestatiune
la solutiunea instantelor legal constituite; de ad dreptul prtilor a cere de
a se judecit inaintea judeedtorilor fondului, a competintei, a jurisdictiunei,
etc., precum i. dreptul de a prorog
instanta voluntar sau fortat, expres
sau tacit. Principiul admis de legiuitorul ronnin in art. 65 pr. civ. ea, pcirfile invoindu-se vor puted set se judece
inaintea ori ceirui tribunal de ceit eel
insemnat prin articolii precedenti",
(art. 54, urm.), este in armonie cu teoria de mai sus. Prorogarea conventionalA prevAzutd de art. 65 se face inscris, dar se poate face si in mod tactt, intru ct pArtile consimt a se judec si la alt tribunal de cat cel care
este desemnat prin lege, destul ca aeel
tribunal sA fie competent ratione materiae. Consecinta. acestei prorogdri
este c prtile nu mai pot deschide aceeasi actiune inaintea tribunalului
competent, cei alt-fel prorogarea conventionald nu ar avea nici o utilitate.
(Trib. Covurl. II, Ian. 13 93, Dr. 14/93).

39.
Diferitele dispozitii dintfun tes-
tament, putndu-si produce efectul lor,

independent de validitatea sau nevaliditatea unora din ele, urmeazA cd
clauza ilicit, ee ar contine una din
acele dispozitii, nu poate ave de efect
anularea tuturor dispozitiilor conti-
nute inteinsul, si dar anularea intregului testament. 0 asemenea elanz

dintr'o dispozitie testamentard nu are
efect dect in privinta acelei dispozitii. (Cas. s. I 338/900. B. p. 1141).
40.
Conditiunea de a nu se cAsittori,
impus unui legatar, poate sd nu fie

declarat de ilicit, ori de cte ori judecAtorul ar recunoaste, fiind datA
varsta inaintatd a legatarului si celelalte circumstante luate in totul lor.
cd testatorul n'a fost pornit de a luit
aceastA mdsurd, deceit in interesul legatarului 5i pentru a-1 protege contra

speculatiunilor, la care ar putea fi expus chiar din cauza acelei liberalitti.
(Cas. I, 338/900. B. p. 1141).
41. Dispozitia art. 51 din legea pentru

instrAinarea bunurilor statului din
1889, prin care se opreste instrinarea

acestor loturi de care cumpArAtori,
pngt la plata lor integrald cAtre Stat,
fiind de ordine publied, orice conventie de vnzare a acestor loturi, inainte
de plata lor integralA cdtre stat, este
nulA potrivit art. 5 codul civil. (C. Apel
Craiova I. Dreptul 71/901).
42. Materia cdsAtoriei si a divortului
interesnd ordinea publicA, nu se poate
renuntit la dreptul de apel, pe care II
www.digibuc.ro
Art. 5.
are sotul, in contra cAruia s'a pronuntat divortul, intru ea in asemenea materie orice tranzactie e cu neputintA.
(C. Apel. Iasi I. Dreptul 63/903).
43. ()rice mAsurl, care ar ava, de rezultat impedicarea circulatiunei bunurilor, atinge principiul fundamental de
economie politicA, care asigurl in organizarea modernA prosperitatea si bogAtia societAtii, si din acest punct de
vedere i ordinea publicA este pusl in
joc. Cum insA, nici un text de lege nu
reglementeazA aceastA materie, rAmne ca judecAtorii sA, aprecieze. dupA
circumstante 81 dupA cadrul in care se

prezintA o afacere, intru cat limita impusA, acestui principiu de liberA circulatiune. prin o dispozitiune l'ar stirbl,
astfel incat Elocietatea ar suferl. Ash,
chiar din examinarea regulelor, de care
s'a condus leginitorul in asemenea eazuri, rezultA cA legiuitorul s'a ferit de
mAsurile acelea care ar stabili o inalie-
nabilitate absolutA. iar pe aceea vremelnicA o consacrA, gsind-o utilA. Astconditiunea pusA de testator unui
legatar, de a nu instrAinh, cAt va trAl,
imobilul lAsat prin testament, hind o
probitiune de inalienabilitate vremelnicA. dietatA numai in interesul legatarului i neavAnd de rezultat scoaterea in mod absolut din circulatiune a
imobilului legat nu este contrarie ordinei publice $i ea atare este valabilA.
(C. A pel Galati I. 65/902. Curier Jud.
25 903).
44. Clauza penalA inscrisA inteun

testament, in scopul de a asigur respectarea vointei testatorului, este va-
lidA, atunci cnd asemenea clauzA, nu

se referA la vitiile de formA, de care ar
fi atins testamentul, nici la dispozitiile
ce el ar cuprinde in contra ordinei publice sau bunelor moravuri. Nu se
poate insA face o -culpA legatarului si
a se aplich clauza penalA in toatA rigoarea ei, atunci cAnd, atacAnd testamentul, el a fost de bunA credintA si
eAnd testamentul este astfel conceput
luck se puteir crede cA el coprinde dispozitii contrare ordinei publice, de
exemplu, o substitutie fideicomisarA,
sau atacA rezerva legatarului. In aseme nea caz judecAtorii de fond, suverant apreciatori ai faptelor, pot sA
mentinA testamentul, desl, fArA succes,
el a fost atacat de legatar, in contra
Codul civil
dinei publice, de oarece stirbesc na-
tionalitatea bisericei Romne, datA

prin art. 21 din Constitutie. (Trib.
Neamt 400/900. C. Jud. 8/907).
46. Conditia ilicitA coprinsA inteun
testament, precum este clauza de neinstreinare perpetuA a averii legate,
are de efect anularea intregului testament, att in baza art. 5 C. civ. ct si
a eliminArii art. 900 din Codul francez
care, admitAnd solutia contrarie, constitue o derogare dela dreptul comun,
derogare neadmish de legiuitorul nostru. (C. Apel Iasi I, Dreptul 5/907).
47. In legislatia noastrA clanza iicitA
coprinsA inteun testament nu se considerA numai ca nescrisA, dupA cum
se considerA in codul francez, conform
teoriei Sabinienilor, admisA in genere
la Romani, ci anuleazA insAsi dispozitia testamentarA. AceastA solutie care
se impune in dreptul nostru, rezultA

nu numai din eliminarea din codul civil a art. 900 cod fr.. dar incA si din
modificarea constientA a art. 5 din codul civil romn, uncle cuvAntul dispositiuni", adaos de legiuttorul nostru
se referA la actele unilaterale. adecA

tocmai 18 testamente. (Apel Iasi I 1908.
Dreptul No. 11/908, p. 84).
48. Clausa ilicitA cuprinsA inteun

testament, nu se considerd numai ea
nescrisA, duph cum pe nedrept s'a decis in cele mai multe cazuri de cAtre
Jurisprudenta noastrA, ci anuleazA intregul testament, dupA cum anuleazA
si conventia, prin aplicarea art. 1008
codul civil. AceastA, solutie, care se
impune in legislatia noastrA rezultA
atAt din art. 5 codul civil, care modificA art. 6 corespunzAtor din codul
francez, ct i din eliminarea constientA a art. 900 din codul francez,
pe care doctrina francezA II criticA cu
drept cuvAnt. Dispozitiunile contrare
ale codului Calimach, care admite, solutia consacrata de art. 900 cod. fr.,
au fost abrogate prin art. 1912 din codul civil. (Apel Iasi II, 1908. Dreptul
No. 68/908, p. 557).

49. Des legiuitorul codului civil a
pus un principiu general in art. 969,

care regulamenteazA libertatea conventiunilor, totusi existA o restric-
tiune in art. 5 c. civil, care nu permite

ea pArtile sA deroage prin conven,
tiuni particulare la legile de ordine

In contractele de asigurare asupra
vietii, clauza de nerestituire a primc,
lor este o conventie de naturA a vA-
vointei testatorului, care a dispus anume ca, in asemenea caz, legatul sA nu-si
mai primeascA aplicare. (C. Iasi II.
publica.
45. Conditia pusit legatarului ea, reprezentantul Tarului Rusiei in RomAnia, sA dea hotArire in ceeace priveste
serviciul religios, numirea preotilor si
Omit ordinea publicA, pentru cA permite societAtei o imbogAtire in dauna

altuia, ceeace nu se poate fArA o justA
146/905. C. Jud. 14/906).
a diaconilor, precum si de a se urmit

slujbele bisericesti ea in Cremlin si
Moscova, in caz dacA s'ar schimbir caleudarul, sunt dispozitii contrare or-
cauzA. (Trib. Ilfov Corn. Dr. No. 26/911,
p. 205).
50. Dispozitiunile
art. 119 din legea

sanitarA relative la pedeapsa acelora
cari caleA legea si regulamentul far-
- 44
www.digibuc.ro
Codul civil
LEGI DE ORDINE PURI
Art. 5
maceutie nu sunt deal mdsuri disci- rula au fost create aeeste nulitti, jar
Plinare, cari se aplica numai la actele nu si de tertii uzurpatori. (Cas. I, 500
petrecute dupd ce s'a obtinut sau din 1912. Curier Jud. 58/912).
transmis in mod legal concesiunea,
56. Nulitatea prevAzut de art. 1309
ele nu constituese nicidecum sanctiu- C. civ., care opreste pe avocati de a se
nea unni principiu de ordine publicd face cumprtori de drepturi litigioase
pus de lege. (Cas. III, 19 Martie 1907. este bazat, in esenta ei, pe un motiv
B. p. 584).
de ordine publica.
51. Nulittile absolute. actele neexisPrin urmare, o asemenea nulitate
tente f Acute eu cAlcarea unei dispozi- nu poate face obiectul unei tranzactiuni legale de ordine publicd nu pot tiuni intre pArti, ci poate fi invocatd
deven1 valabile prin nici um fel de chiar in cazul cnd, in mod expres,
confirmare. (Cas. III, 19 Martie 1907, s'a renuntat la ea. (Cas. I, No. 109, din
19 Febr. 1914; Jurispr. Rom." 1914,
B. p. 584).
52. In vederea caracterului contra- p. 359).
57. a) Preferinta ce s'ar da unei rude
vential al delietului silvic, legiuitorul
Prin art. 44 din codul silvic, autorizd de sex maseulin fata de alta de sex
pe Stat, pentru propriettile sale, sa femenin inteo succesiune ab intestat,
transigA asupra despAgubirilor civile fiind privitoare la ordinea si devolusi amenzilor, inainte de a se da o ho- tiunea succesorald, deei la interese de
tdrire definitiv, si numai asupra des- ordin cu totul privat, iar nu la orgafamiliei, dispozitiunile legei
pdgubirilor civile in cazul cnd ho- nizarea
cari ar fi contrarii in aceast
tArirea este rdmas definitivd. Acea- strine,
stA autorizare de a transige se referd privintA legei romne, isi pot avoit
evident la delictele silviee sAvArsite, aplicarea $i in Romnia intru cat nu
iar nu la delictele silvice ce se pot sd- ating ordinea publica.
b) Dupa eum atunci cnd strdinul
vArs edei numai ash, inteles si aplicat
art. 44 din codul silvic este in armonie prin testamentul sau isi poate instrtul
eu dispozitiunile art. 20 din legea ad- mostenitori numai pe rudele de sex
ministratiunei, bunurilor statului pri- masculin frd ea prin executarea tesvitoare la tranzactlile ce se pot in- tamentului sd se poatd aduco atingere
chei de Stat $i la formele de indepli- ordinei publice, tot astfel si in cazul
unei succesiuni ab-intestat, care nu
nit pentru validitatea lor.
cleat sd prezume vointa defunoPrin urmare, iustanta de fond cnd faee
nu se aduce nici o atingere orachitd pe cumpArdtorul unui numr tului,
publice prin preferinta ee aceade copaci, care tdiase si alti copaci ce dinei
nu erau marcati si nu-i fuseserd vn- st lege ar da-o rudelor de sex masduti, de delictul silvic ce i se imputd culin. (Cas. I, No. 293, 1914; Jurispr.
si-1 aprd de despAgubirile civil& ce
rezult pentru Stat din acel delict, independent de valoarea lemnelor tdiate,
interpret gresit art. 44 din eodul silvie, nesocoteste principiul inscris n
art. 5 din codul civil, care opreste a se
derogA prin conventiuni la legile penale $i denatureazd stipulatiunea din
art. 7 al contractului intervenit intre
eumprtor si Stat. (Cas. Sect. Unite,
19 Apr. 1912, B. p. 849).
53. Nu littile rezultate din nerespec-
tarea dispozitiilor legei rurale. fiind

de ordine publied, pot fi invocate de
orice persoand interesatA, prin urmare
si de posesorul pdmntului in litigiu.
(Cas. I, 621 din 16 Nov. 1910. Jurisprudenta 4/1911).
54. Legile de improprietdrire in ce

priveste capacitatea pArtilor de a dobndi bunuri rurale, aunt de ordine
publicd. (Trib. Tecuci 65/912. Curier
Jud. 45/912).
55. Dispozitiunile legei relative la

anularea instrdinrilor facute in contra dispozitiilor prohibitive ale legei
rurale din 1864 desi sunt prescrise de
legiuitor din motive de ordine publica,
ins potrivit art. 14 din legea interpretativit dela 1879, ele nu pot fi invoeate dect de steanul in favoarea cA-
Rom." 1914, p. 385 ; Dreptul" 1914,

P. 369).
58. a) Pria legi de ordine publicd se

intelege toate acele legi cari se referd
la dreptul public si intereseazd in primul rnd organizarea societtei. cum
sunt toate legile constitutionale, penale, administrative vi de interes economic.
b) Regulamentele comunale fdeute
de primar in virtutea atributiunilor
ce i sunt aeordate de lege si destinate
a reglementa alinierea si construirea
caselor pe strAzile tumi eras in aeon
de estetie, privind In primul rnd interesul public local, cdruia particularii trebue s i se supund si dela cart
nu pot s se sustragA prin conventiuni
particulare au a fi privite ea legi de

c) Din moment ce dreptul de proPrietate care este prin esenta sa un
ordine publicA.
drept real, nu poate fi exercitat in
mod absolut de cdtre proprietar, dnsul fiind supus la toate restrictiunile

stabilite prin legi i regulamente,
create in interes general si de utilitate publie, aeelasi principiu urmeazd
a se apne si in ceeace prive$te dreptul de servitute care ca i toate celelalte drepturi reale constitue un desmembrmnt al dreptului de proprie45
www.digibuc.ro
Art. 5
tate si este supus acelorasi regule ca

$i insusi dreptul de proprietate.
d) Cu toate e proprietarii sunt volnici a creh pe proprietAtile lor orice
servitute, acest drept inceteazA din
moment ce se gseste in conflict cu o
lege sau regulament de ordine publicA
si interes general care sh, impedice
exercitiul dreptului de servitute, intru
ct legile si regulamentele de ordine
publica au putere de a se aolich si
pentru treeut fArA ca cei ce au dobtindit drepturi sA se poatA plnge. (Trib.

Ilfov IV, No. 155. 1914 ; Dreptul" 1914,
p. 251).
63. Nulitatea Intemeiatl pe inalienabilitatea imobilului urrnArit privind

ordinea publicA legalA, poate fi propug( deadreptul inaintea Curtil de casatie, daca nu eere o verificare a elementelor de fapt. (Cas. s. II, 78/915.
Curler Jud. 60/915).
60. Cu toate cA, chestiunile de filiatiune find de ordine publicil, orice conventiune sau renuntare asupra Mr este
nulA, totusi acest principiu nu-si poate
aye& aplicarea deal atunci child prin

acele conventiuni sau renuntAri s'ar
creea o situatiune fal$A, consimtinduse sau convenindu-se la o filiatiune
care nu existA, jar nici de cum &And
prin ele se recunoaste o stare de fapt
conformg cu adevArul. (C. Apel Buc.
s.
I, 1/915. Dreptul 1915, p. 180).
Toate dispozitiunile cuprinse in

legea mAsurilor exceptionale, deci $i
61.
aeelea din art. 37, relative la prelungirea de drept a contraetului de inchiriere, sunt de ordine publiel 5i pArtile nu pot contraveni lor, conform
art. 5 c. eiv., prin conventiuni partienlare.
Prin urmare, este nun.* clauza din
contract prin care proprietarul isi rezervA dreptul de a rezili contractul
orictind anuntnd pe chiria$ intr'un
anumit termen. (Cas. I, Buc., decizia
No. 2 din 1 Febr. 1918; Jurispr. Rom.
oprit, implicnd chestiunea libertAtii

individuale, este de ordine publicA $i
nu se poate derogh prin statute. (C.
de lege. (Judec. ocol Warca-Dolj, 1921

Curier Jud. 7/923).
64. Conditiunea imposibila sau con-
trarA bunelor moravuri sau prohibitb

de lege, inseratA inteun testament,
anuleazA liberalitatea ce depinde de
dfinsa, in virtutea art. 5 si 1008 c. civ.
(Trib. Dorohoi, 394 din 28 Nov. 1922.
Jur. Gen. 1923 No. 1261; Pand. Rom.
1924, III, 65).
65. CAlearea
dispozitiunilor
unei
legi interpretative este de ordine publicA; ea poate fi invocatA pentru
prima oarA in Casatie. (Cas. I, 162 din

21 Febr. 1922. Tribuna Jur. 24-27/922).
66. Din dispozitiunile inscrise in art.
27 diu legea agrarA, mosiile rAmase in
urma exproprierei nu se pot arend pe
uu period mai mic ca 7 ani, iar arendarea trebue fAcutA cu drept de preferint obstiilor sau agronomilor de
pr of esiun e.
Dispozitiunile inscrise in acest articol sunt de ordine publicA, fiind luate
de legiuitor inteun interes obstesc si
anume ea pAmntul sA, intre in mhi.nile obstillor pentru ea s se acopere
lipsurile acolo unde exproprierea nu
a putut satisface toate nevoile, sau sA
fie cultivate de agronomi de profesiune, cari cu stiinta lor sA imbunAtAteased sistemele de culturA. Arendarea
pe 7 ani permite o culturit care nu secAtueste forta vitalA a pArnntului.
Aceste dispozitiuni fiind de ordine
public% pArtile nu pot derogit prin
conventia lor, iar sanctiunea nerespectArii formalittilor prevAzute de lege
este nulitatea absolutA a contractului
de arendare, nulitate ce poate fi opus
de oricine are interes. (Trib. Ilfov, III,
304 din 30 Mart. 1923. Jur. Gen. 1923,
No. 354).
67. Legea oficiilor de inchiriere din

21 August 1921 era o lege de ordine
publicA, deoarece cuprindeit dispozitiuni privitoare la ornduiala socialA,
asezarea raporturilor dintre proprietari locatari si contineh si dispozi-
1918, p. 459).
62. Dispozitiunile prohibitive cuprinse in art. 1191 c. civ., dupl cari do-
vada unni fapt juridic de o valoare

mai mare de 150 lei nu se poate face
de cat prin act autentic sau sub sem-
Codul civil
jinni penale, amenda piing, la 10 mii de

lei (art. 19 1. p. inf. of. inchiriere) pen-
nAturA privatA, sunt de ordine publicA

nici judecAtorul nu poate derogh.
tru acei care ar fi contravenit la dis-
convenit la admisibilitatea probei cu
tiuni sau dispozitiuni particulare nu
pozitiunile acelei legi.

Asa fiind, urmeazA cA prin conven-
Prin urmare ajar dacA pArtile au
se puteh deroga dela regulele stabilite

prin acea lege.
martori, ea nu poate fi admisibilA cAci

se intemeiazil pe o cauzA neingAduitA
de lege. (Judec. ocol. Bica-Dolj, 1921
din 10 Oct. 1921. Curier Jud. 2/922).
63. La constituirea societAtilor drep-
In spetA, cererea de a se oblig la
achitarea unei sume de bani, rest dintr'o sumA ce pArfitul si-a luat obligatiunea de a plitti, pentru cedarea unui
local cu eludarea dispozitiunilor mentionatei legi, care prin art. 1 opreh si
declarh nule, orice inchiriere de c1A-
tul de rambursare poate formh obiecta unei clauze de prohibire de platA

hind un drept de interes particular,
insA dreptul de retragere nu poate fi
46
www.digibuc.ro
Codal civil
Art. 1-2
LEGE p. D013,kND. sI PIERD. NATIONALITATII ROMANE
diri pentru case de locuit intreprin-
ment esential pentru existenta gajului

si in consecintA in virtutea art. 5 c.
civ., nu se poate derogh in nici un chip
de la aceste dispozitii. (Trib. corn. Il-
deri comerciale sau industriale, ce s'ar

fi Merit dela data promulgArei acelei
legi, fArA interventia oficiului local de
inchiriere, nu poate fi valorificatl
prin justitie. (C. A. Oradia-Mare, s.
fov, s. II, 1004 din 27 Nov. 1923. Pand.

Rom. 1924, III, 68).
70. Prin ordine publicA se intelege

respectarea tuturor legilor, care intereseazA direct ordinea din Stat, si nieste permis a derogA prin
mnui
conventiuni partieulare (art. 5 e. civ.)
dela dispozitiunile de ordine publicA.
II, 390 din 24 Sept. 1923. Jur. Gen. 1924,

No. 645).
68. Nulitatea edictatA de art. 27 din

legea agrarA pentru vechiul Regat $i
art. 73 din Regulamentul de aplicatie,
in ee prive$te contractele de arendare
(Trib. BrAila, s. II, 17 Mart. 1924. Jur.
fAcute in dispretul condittilor sau fArA

indeplinirea formalitAtilor prevAzute
Gen. 1924, No. 1167).
de aeeste texte de lege, este o militate

de ordine publicA absolutA, putnd
ca atare sA fie invocatA de orice parte
interesatA, deci si de proprietarii cari
au consirntit la ea. (Cas. I, 970 din 12
71. A se vedeA : Art. 1 Index, Ordine

publicA" si notele respective; Art. 2
Index, Ordine publice si. notele respective; Art. 304 eu notele 3 si 19; Art.
408 en notele 19. 26, 27; Art. 803 cu notele 44, 45; Art. 966 en nota 7; Art. 1008.
Oct. 1923, Jur. Rom. 1/924).

69. Dispozitiunile art. 488 c. corn. po-
Index si notele respective; Art. 1171
trivit egrora este nulii orice clanzA

care ar autorizit pe creditor a-$i apropia gajul ori a dispune . de dansul
eu notele 1, 90; Art. 1201 cu nota 305;

Art. 1248 cu nota 44; Art. 1306, Index
si notele respective; Art. 1309 ndex
si notele respective; Art. 1310 Index si
notele respective.
fArA paza formelor statornicite de codul comercial, sunt dispozitii de ordine

publicA, de oarece se referA la un ele-
Art. 6 20 inclusiv din Codul civil se abrog

cuesc cu art. 1-70 inclusiv din
se inlo-
LEGE
PRW(TOARE LA
DOBANDIREA BI PIERDEREA NATIONALITATII ROMANE )
Din 23 Februarie 1924, publicatii in Monitorul Oficial" No. 41 1924
DISPOZITIUNI GENERALE
51
MIJLOACELE PRIN CARE SE DOBANDESTE NATIONALITATEA ROMANA
CAPITOLUL I
Art. 1. Nationalitatea rornetn se dobAndeste In conditiunile acestei

legi prin :
1. Filiatiune;
2. Faptul nasterii pe teritoriul RomAniei prevazut la art. 3 din prezenta lege;

3. CasAtorie
4. Naturalizare.
Art. 2. Sunt romni prin filiatiune :
a) Copiii nascuti din disttitoria unui romn, indiferent de locul nasterii ior ;
1) Art. 6-20 incluziv din Codul civil roman, au fost abrogate si s'au inlocuit prin art. 1-70 incl. din
Legea pentra dobeindirea ei pierderea nationaligdfii romne a carei texte se Obese publicate in aceasta
pagua si in paginele urrnatuare. Cu boat& aceastil abrogare, in acest volum s'au tipiirit in paginele urrnatoare
si art. 6-20 m
i
I. din Codul civil, facand sub fiecare articol numeroase trimeteri la docirina romanca.ca si
strin i publicand rezumate de jurisprudentii, deoarece o mare parte din ele Ii gasesc aplicatia i sub legea
actual5 qi toate prezinra interes si folos in vederca judecarei afacerilor petrecute sub imperiul articolelor
abrogate.
47
www.digibuc.ro
Art. 3-12
LEGE p. DOBA.ND. SI NERD. NATIONALITATII ROMANE
Codul civil
b) Copiii naturali ai unei romance nascuti chiar in tan).* streinA.

Copiii legitimati de care un roman se socotesc cA au fost totdeauna romani.
Adoptiunea nu produce efecte asupra nationalitatii.
Art. .3.Sunt socotiti ca romani copiii gAsiti pe teritoriul Romaniei farA tat si mama cunoscuti.
Art. 4. Streina cAstorit cu un roman devine rornanca.
Art. 5. Streinii care au dobandit naturalizarea devin rornani.

Art. 6. Streinid se bucurA in deobste In Romania de aceleasi
drepturi civile de cari se bucurA si romanii, afar de cazurile unde
legea ar fi hotrit 'altfel.
Ei nu pot dobandi cetatenia malaria si prin efectul acesteia drepturile politice decat prin vreunul din mijloacele prevzute sub titul de fat.
CAPITOLUL II
Naturalizarea
1. Condifiunile naturalizrii
Art, 7. Naturalizarea este individualA si nici un strein nu o poate
dobandi decat intrunind conditiunile urmAtoare:
1. SA aib varsta de cel putin 21 ani fmpliniti;
2. Sh-si manifeste vointa de a deveni roman si sa declare cA se
leapdA de cetatenia streinA dupg formele prevAzute la art. 21;

3. SA fl locuit, in urma acestei manifestari de vointA, neintrerupt
pe teritoriul Romaniei timp de zece ani;
4. SA fi avut si sl aiba bune purtAri;
5. SA aibA rnijloace sunciente pentru intretinerea sa si a farniliei sale,
sau posibilitatea de a le castiga;
6. SA fi pierdut nationalitatea streina sau sa o piarda, potrivit lee, ilor trii sale, prin efectul dobandirii nationalittii rornane.
Art. 8. Comisiunea de constatare a conditiunilor naturalizArii
poate aviza la reducerea sau la dispensa de stagiu :

a) Pentru streinii cari dovedesc c sunt utili naldunii romane;
b) Pentru streinii cAsAtoriti cu romance.
Art. 9. Sunt dispensati de stagiu:
a) Streinii nascuti si crescuti in Romania "Ana la varsta de 21 ani,

dacA cer naturalizarea in cursul unui an dela implinirea acestei varste;
b) Copiii cari aveau 21 ani Impliniti in momentul cand tatl lor
a dobandit naturalizarea.
Art. 10. Romanii de originh supusi unui stat strein, indiferent
de locul nasterii lor, lepAdandu-se de supusenia streinA, pot dobandi nationalitatea roman far a mai indeplini conditiunile cerute la No. 3, 5
qi 6 din art. 7.
In acest caz declaratiunea de manifestare de vointa prevazuta la
art. 7 No. 2,,i art. 21 va cuprinde in mod expres renuntarea la supu.,-
enia streina.
2. Organele ,Fi, procedura naturalizrii

Art. 11.Naturalizarea se acord de consiliul de ministri in urma
constatArii comisiunii, compusA din prim-presedintele si presedintii Curtii
de apel din Capitala %I'll, ca, streinul solicitant intruneste conditiunile

de sub art. 7 din legea de fatA.
Art. 12. Comisiunea pentru constatarea conditiunilor naturalizrii functioneaza pe MO ministerul de justitie si este prezidat de
prim-presedintele Curtii de apel din Capitall
48
www.digibuc.ro
Codal civil
LEGE p. DOBAND. 5I PIERD. NATIONALITATII ROMNE
Art. 13-23
In lipsa acestuia functiunile sale se vor fndeplini de cel mai vechiu

dintre presedintii cari compun cornisiunea.
Directorul afacerilor judiciare din ministerul de justitie indeplineste
functiunea de secretar al comisiunii.
Art. 13. In caz de vacantg a vreunuia din locurile de prim-pre-
sedinte sau presedinte, comisiunea va fi complectatg cu presedintele sau

consilierul care, dupg legea de organizare judecgtoreascg, indeplineste
de drept functiunile de prim-presedinte sau presedinte.
Aceastg dispozitiune se aplic si in cazul cnd presedintele sau unul
din membrii comisiunii este impiedecat de a lua parte la lucrarile ei.
Art. 14. Comisiunea se convoach de presedintele ei. Ea nu va
pu tea lucra, nici lua deciziuni, decgt cu majoritatea absolutg a membrilor
cari o compun.
Paritatea se interpreteazg In favoarea cererii.
Art. '15. Incheierile comisiunii se vor da intotdeauna in scris si
motivat.
Art. 16% Incheierea cornisiunii constatnd cg streinul intruneste

conditiunile cerute pentru naturalizare se fnainteazg, Impreung cu dosarul
respectiv, consiliului de ministri, prin mijlocirea ministerului de justitie.
Art. 17. Consiliul de ministri acordg. sau refuzg naturalizarea.

In cazul art. 8 el se pronunt i asupra reducerii sau dispensei
de stagiu.
Cererile de reducere si de dispensg de stagiu respinse nu mai pot

fi repetate, afarg de cazul cnd cei cari au fgcut cerere ar dovedi c6,
au adus trii servicii exceptionale dupg respingerea cererii.
Art. 18. Jurnalul consiliului de rninistri prin care se refuzg naturalizarea nu va fi motivat.
Jurnalul de admitere a naturalizgrii se va publica in Monitorul
Oficial.
Art. 19. Cererile de naturalizare constatate prin incheiere de

comisiune c5, nu intrunesc conditiunile legii nu se vor mai inainta consiliului de ministri.
Art. 20. Cererea de naturalizare Insotitg de declaratia prevzutg
la art. 7 No. 2 si de toate actele privitoare la naturalizare se adreseazg
presedintelui comisiunii prevazutg la art. li. i se inregistreazg la secretariatul acestei comisiuni.
Stagiul prevgzut la art. 7 No. 3 va incepe s curgh dela data inregistrrii cererii de naturalizare.
Art. 21. Declaratiunea de manifestare a vointei de naturalizare
de lepgdare de cetAtenia streing se va face in forma autenticg.
Tot astfel se va face si declararea de optiune privitoare la nationalitate.
Art. 22. Indatg dupg inregistrarea cererii de naturalizare presedintele comisiunii va dispune, la stgruinta i In contul petitionarului,
publicarea ei fn Monitorul Oficial, inteuna din publicatiunile perioclice
mai rgspndite din targ de preferintg inteunul din ziarele dela domiciliul petitionarului.
Presedintele va supune comisiunii cererea de naturalizare numai

dupg ce petitionarul va fi prezentat Monitorul Oficial i ziarul in care
s'a fcut publicatia i va fi constatat cg au trecut 30 zile libere dela
data ultirnei publicatii.
Cererile romnilor de origing se vor publica numai fn Monitorul
Oficial, din oficiu i aceasta in mod gratuit, de asernenea i jurnalul

consiliului de rninistri pentru acordarea naturalizgrii.
Art. 23. In termenul prevzut la art. 22 ministerul public, auto-
53707.Lodul civil adnotat
49
www.digibuc.ro
Art. 24-31
LEGE p. DOB3iND. 51 PIERD. NATIONALITATII RONI2iNE
Codul civil
rithtile administrative, centrale 0 locale, precum i orice persoanh in

mhsurh de a dovedi cu acte ca solicitantul nu intrune0e conditiunile
cerute de lege, vor putea sh adreseze intampinrile lor scrise inaintea
comisiunii.
Asemenea intampinhri se pot adresa i consiliului de mini0,ri inainte

ca acesta sh se fi ,pronuntat a supra naturalizhrii.
Art. 24. Cornisiunea poate dispune':

a) Ca petitionarul s complecteze actele sau sh dea explicatiuni
orale sau scrise;
b) Ca prin unul din membrii ski, sau prin delegatiuni date membrilor parchetelor de orice grad, sau autorithtilor administrative, sit
culeagii informatiuni sau sh fach cercethrile ce va crede necesare;
c) Sh cheme inaintea sa pe orice alte persoane ce ar crede ci
pot da informatiuni utile.

Art. 25. Cererile de naturalizare respinse de comisiune pentru
neindeplinirea varstei sau stagiului vor putea fi reintroduse duph impli-
nirea vdrstei de 21 ani sau a stagiului cerut, fArd,a mai fi nevoie de

o nouh declaratie de manifestare a vointei.
Cererile respinse pentru neindeplinirea conditiunilor prevhzute la
art. 7 No. 4 nu mai pot fi reinoite.
Cererea respins pentru neindeplinirea conditiunii dela art. 7 No. 5

se poate reinoi cnd prin acte noui se poate dovedi neindoios eh solidtantul indeplinete i aceasth conditiune.
Art. 26. Jurnalul consiliului de mini0ri pentru acordarea naturalizhrii se comunich ministerului de justitie, care 11, va publica in Monitortil Oficial pe cheltuiala celui naturalizat, dupa ce acesta va presta
jurhmantul de credinth.
Art. 27. Sub sanctiunea pierderii beneficiului jurnalului de naturalizare, solicitantul este obligat ca, in termen de 30 zile libere dela
invitatiunea ministerului de justitie i dupa plata taxelor legale, sh presteze
inaintea delegatului ministerului de justitie jurhmantul de credint, in
formula urmtoare :
Pe onoare i contiinth, jur credintil M. S. Regelui Romniei
Dinastiei, Constitutiei i legilor trii, drepturilop i intereselor nationale

ale poporului romn".
Art. 28. Naturalizarea se constath prin jurnalul de naturalizare
publicat in Monitor i prin diploma de incethtenire ce se elibereazh

celui in drept de ministerul justitiei.
Art. 29. In afar6, de conditiunile statornicite la art. 7, cetatenia
romAn, sub titlul de ceatenie de onoare, pentru servicii exceptionale
aduse thrii i natiunii, se poate acorda, la propunerea guvernului sau a
initiativei parlamentare, de Adunhrile legiuitoare cu majoritate de dou
treimi din nurnrul votantilor.
Art. 30. Exercitiul drepturilor politice pe temeiul cethteniei de
onoare nu se poate dobndi dect cu autorizarea consiliului de minitri
duph ce beneficiarul dovedWe ch nu mai ocuph in tar streinh nici o
functiune publich i eh s'a lepadat de suptwnia Statului al chruia national era.
Art. 31. Cetlitenia de onoare acordath streinilor de consiliile ju-
detene sau comunale n'are nici un efect asupra nationalittii. Nici inteun
caz ea nu poate fi acordath deed' t In conditiunile stabilite de legea administrativ i pentru servicii exceptionale aduse judetelor sau comunelor.
www.digibuc.ro
Codul civil
LEGE p. DOBikND.
PIERD. NATIONALITATII RONME
Art. 32-40
3. Efectele naturalizdrii
Art. 32. Naturalizarea nu are efect retroactiv.
Efectele ei se produc numai dela data publicarii In Illonitorul
Oficial a jurnalului consiliului de ministri prin care s'a acordat.
Art. 33. Naturalizarea aseamana pe streini cu romnul atilt in
ce priveste drepturile civile cat si in ceeace priveste drepturile politice.
Art. 34. Sotia profit de naturalizarea sotului, afara nurnai daca
dansa printr'o declaratiune autentica renunt la nationalitatea romna,
pentru
conserva nationalitatea dobandita prin casatorie sau aceia
care si-a rezervat-o cu ocazia casatoriei in forma aratata la art. 40.
Deasernenea si copiii mai mici de 21 ani profita de naturalizarea
tatalui Mr.
Art. 35. Copiii deveniti romni in conditiunile art. 34, pot In

nalitatea romna printr'o declaratiune facuta in forma autentica si
adresatil in tara ministerului de justitie, jar in streinatate legatiunilor
termen de un an dela implinirea varstei de 21. ani sa renunte la natiosau consulatelor rornne.
TITLIJL II
Despre pierderea i redobndirea nationalitatii romne
Art. 38. Nationalitatea romana se pierde :
a) prin naturalizare dobandita In tara streina ;
b) prin legitirnarea eopilului natural de nationalitate romna de
catre un strein;
c) prin casatorie, in cazul art. 38;
(i) prin primirea fara autorizatia onvernului roman a vreunei
functiuni publice dela un guvern strein;

e) prin supunerea pentru ori cat de putin timp la vreo protectiune
streina, ori din care fapt ar rezulta aceasta;

prin retragerea naturalizarii, in cazurile art. 41 si 42;
g) in cazul prevazut la art. 37.
Horranul care, MA' autorizarea guvernului, va intra in
Art. 37.
serviciul militar la streini sau se va alatura pe lngh vreo corporatiune
militara streind va pierde calitatea de roman.
El nu va putea redobandi calitatea de roman deck conform art. 7.
Toate acestea fara a fi scutit de sanctiunile prevazute de codul
penal In contra rornanilor cari au purtat sau vor purta arme in contra
patriei Mr.
Art. 38.
Romanca devine streing prin casatoria sa cu un strein,
exceptndu-se cazul cand, dupa legea sotului, ea nu dobandeste nationalitatea acestuia, sau cand si-a rezervat nationalitatea romna prin
contractul matrimonial sau, in lipsa acestuia, printeo declaratie expresa
facuta in forma autentica inainte sau cu prilejul contractarii casatoriei.
Romnca devenita streina prin casatorie, redobandeste
Art. .Y9.
calitatea de romnca prin incetarea casatoriei, prin divort sau decesul
sotului, daca fsi manifesta dorinta printr'o declaratiune data in forma
autentica si adresata In tara ministerului de justitie, iar in streinatate
legatiunilor sau consulatelor romane.
Acelas drept II are si femeia in caz de separatiune de corp.
Streina care a dobndit calitatea de rornanca prin
Art. 40.
casatorie, ii mentine aceasta calitate si dup desfacerea casatoriei prin
despartenie, sau separatie de corp, sau prin decesul sotului, afara numai
daca nu si-a manifestat dorinta contrarie printr'o declaratiune facuta in
51
www.digibuc.ro
Art. 41-48
LEGE P. DOBAND.
NERD. NATIONALITATB BOBANE
Cockl civil
forma autentica si adresata in tara ministerului de justitie, iar in strai-
pa tale legatiunilor sau consulatelor romane.

Nationalitatea romana poate fi retrasa oricarui natuArt. 41.
ralizat roman originar al unui Stat cu care Romania s'ar gasi in stare
(le rasboi :
a) Cand se va constata ea' a savarsit acte contrarii ordinei publice

0 sigurantei interioare sau exterioare a Statului roman;
b) Cand se va constata ea a parasit tara pentru a se sustrage
serviciului militar sau oricarui alt serviciu public obligator pentru romAni ;
c) (And se va constata ea in serviciul frii lui de origina sau al oricarei alte tail ar fi savarsit acte de spionaj si ar fi ajutat actiuni potrivnice drepturilor si intereselor nationale ale Statului si poporului roman.
In toate aceste cazuri, retragerea naturalizarii se va face prin decret
regal publicat in Monitorul Oficial, dat prin propunerea ministerului de
justilie si pe baza unui jurnal al consiliului de ministri.
Sub nici un cuvant acestia nu vor mai putea redobandi calitatea de
romani.
Art. 42. Betragerea naturalizarii are efect individual. Pa nu se

poate resfrange asupra femeei si copiilor celui naturalizat, afara daca
aceasta se prevede expres in decretul de retragere a naturalizarii.
Art. 43. Retragerea naturalizarii se face independent de saneliunile prevazute in codul justitiei militare sau alte legi pentru crimele
si delictele savarsite de cel naturalizat.
Art. 44. Romanul care si-a pierdut aceasta calitate, in cazurile
prevazute sub lit. a 0 b dela art. 36, nu o va putea redobandi deck
prin naturalizare.
Art. 45. Romanul care si-a pierdut aceasta calitate prin acceptarea unei functiuni publice in tar, straina sau prin supusenia tempo-
rara la o protectiune streina, o va putea redobandi daca, renuntand

trmal la aceasta, va obtine autorizatiunea consiliului de ministri de a-si
stabili domiciliul in Romania.
Art. 46. Copilul nascut dintr'un roman care ar fi pierdut calitatea de roman, va redobandi totdeauna aceasta calitate indeplinind
formalitatile prescrise la art. 45.
TITLUL III
Despre optiuni si renuntri la Nationalitate
Art. 47.
Declaratiunile de optiune sau de renuntare la nationaMate, in cazurile si in termenele ingaduite de legi sau de conventiunile
internationale ratificate de Corpurile legiuitoare, se vor face, dela data
promulgarii legii de fata, in forma prevazut la art. 21 si. inaintea autoritatilor prevazute la art. 48, afara de cazul cand acele legi si conventiuni statornicesc alte forme 0 alte autoritati.
Art. 48.
Declaratiunile de optiune sau renuntare la nationalitate
se pot face pe teritoriul roman, in orice comuna rurala sau urbana,
inaintea autoritatilor imputernicite dupa lege de a constata consimtimantul si a autentifica actul.
Declaratiunea se va face in 6 exemplare, din cari numai 3 vor fi
eliberate declarantului.
Sub sanctiunea prevazuta la art. 53, atat autoritatea care a autentificat declaratiunea, cat si persoana care a facut optiunea sau renuntarea,
sunt obligate fiecare din ele sa. trimita cate un exemplar autentificat primariei comunei unde domiciliaz declarantul si prefecturii judetului respectiv.
52
www.digibuc.ro
Codn1 civil
LEGE p. DOBND. 51 PIERD.
poNALI*17
RO:slitNE
Art. 49-56
In streinatate declaratiunea de optiune pentru nationalitatea rornnii,
sau de renuntare la aceastd nationalitate se vor face tot in forma
autentic, inaintea legatiunilor sau consulatelor romane.

Art. 49. Autoritatea care primeste declaratiunea de optiune sau
renuntare va verifica identitatea declarantului, mentionnd pe declaratiune actele de identitate prezentate.
Art. 50. Optiunea- sau renuntarea sotului atrage dup sine pe

aceea a sotiei, iar renuntarea parintilor atrage duph sine pe aceea a
copiilor mai mici de 21 ani.
Optiunea i renuntarea pentru minorul fara, printi se va face de tutor.
Art. 51. Declaratiunea de optare sau renuntare este definitiva.

Ea nu mai poate fi retrasa.
Se excepteazd optiunea sau renuntarea pentru persoanele previlzute
in art. 50, dad, au dreptul, dupa lege sau dup conventiuni, de a opta
sau renunta in numele lor propriu.
Art. 52. Prefecturile judetelor sunt obligate sa comunice ministerului de interne toate declaratiunile de optiune sau renuntare, care
facnd cuvenitele tablouri le va inainta, prin ministerul de afaceri streine,
guvernelor Statelor in favoarea carora s'a optat.

Art. 53. Autoritatile declarantii cari nu se vor conforma art.
48 si 49, se vor pedepsi cu amenda dela 5.000 la 20.000 lei.
TITLUL IV
Dispozitil finale i tranzitorii
Art. 54. Se abrogh dispozitiunile art. 6-20 inclusiv de sub cartea
I, titlul I, cap. I si II din codul civil roman; paragrafele 18-38 inclusiv
din codul civil in vigoare in Bucovina; art.. 50 al colectiei legilor din
1879 aplicabile In Transilvania, Banat, Crisana, Satmar si Maramures ;
art. 819, 820, 824, 825, 826, 827, 836-857 inclusiv din tomul IX, cartea I.
partea VI, cap. III din 1899 cu modificarile ulterioare aplicabile in Basarabia, precum si orice alte dispozitiuni privitoare la aceleasi materii
cuprinse in legi, regulamente, ordonante, decrete si deciziuni ce s'ar
gasi la data promulgarii legii de fat In vigoare in deosebite prti ale
Statului roman.
Art. 55. Cererile de naturalizare sau de recunoastere adresate
ministerului de justitie sau Corpurilor legiuitoare jnainte de promulgarca
legii de fat, cu toate lucrarile referitoare, se vor inainta comisiunii dela
art. 11, care le va examina dacd Intruneso conditiunile legii de fata, fara
ca pentru aceasta sa mai fie necesara, declaratiunea de manifestare de
voint prevazuta la art. 7 No. 2.
In aceste cazuri stagiul se calculeaza dela data introducerii cererii
de naturalizare.
Consiliul de ministri se pronunta asupra incheierii comisiunii in
conditiunile artate la cap. II de sub II al legii de fata.
Cererile de naturalizare sau de recunoastere, votate de unul din

Corpurile legiuitoare inainte de promulgarea prezentei legi, se vor trimite cu toate lucrarile referitoare direct consiliului de ministri, care va
decide asupra lor Card a mai fi nevoie de constatarea comisiunii
prevazut de art. 11.
Art. 56. Sunt si raman cetateni romani, fara a fi obligati sa
indeplineasca vreo formalitate, locuitorii de mai jos cari, pang la data
promulgrii legii de fat, nu vor fi optat pentru o alta nationalitate :
1. Toti locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Crisana, Samar i Maramures cari aveau indigenatul (apartenenta) la
118 DNeoceemmbbrriee
53
www.digibuc.ro
Art. 57-61
LEGE p. DOBikND. 51 NERD. NATIONALITkpl ROM/01E
Codal civil
2. Locuitorii din Basarabia cari la data de

1918 aveau domiciliul administrativ dupa legile in vigoare in l3asarabia ;
3. Locuitorii din vechiul regat cari au dobndit nationalitatea rornana in conditiunile decretelor-legi ratificate prin art. 1.33 din Constitutie;
4. Locuitorii din judetele Caliacra si Durostor, carora li s'a recunoscut nationalitatea romana prin hotararile definitive ale comisiunilor
prevazute in art. 6 din legea dela 1 Aprilie 191.4 si in art, 10 si urmatorii din legea dela 26 Iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei-Noui ;
5. Persoanele originare din Bucovina, Transilvania, Banat, Satmar,
Crisana si Mararnure,s, domiciliate la data unirii in vechiul regat, intrucat posedau indigenatul (apartinerea, apartenenta sau competenta)
inteuna din comunele din teritoriile mentionate;
G. Persoanele cari la data unirii, desi nedorniciliate In vreuna din
comunele din Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat, Crisana, Satmar
si Maramure, erau insa nascute in acele comune din parinti domiciliati
acolo ;
7. Romnii de origina din teritoriile foStului imperiu rus 0 din
cele atribuite Statelor Serbo-Croato-Sloven, Ceho-Slovacia, Polonia, Italia,
Austria si Ungaria, cari vor fi optat pentru nationalitatea rornana Ina-
intea autoritatilor locale din aceste State sau a oricarei autoritati
romne;
8. Locuitorii din Nornunele cari la stabilirea sau la rectificarea fruntariilor tree de sub suveranitatea unui alt Stat sub suveranitatea Statului
roman, intrucat intrunesc conditiunile cerute pentru categoriile de locui-
tori de sub No. 1 si 2.

Art. 57. Dobndirea nationalitatii romne in conclitiunile prevazute mai sus de catre sot si parinte atrage dupa sine obtinerea acelei
nationalitati pentru sotia si copiii aflati sub puterea pa,rinteasca.
Art. 58. Vor putea fi dispensati de stag,iu in conditiunile art. 7
si 8 streinii majori nascuti, crescuti si domiciliati in Romania, nesupusi
nici unei protectiuni streine, daca cer naturalizarea in cursul unui an
dela promulgarea legii de fata.
Copiii nascuti in Basarabia, Bucovina, Transilvania,
Art. 59.
Banat, Satmar, Crisana i Maramures, cari la data unirii nu se vor fi
putut prevala de o alta nationalitate, dobndesc nationalitatea romna.
Art. 60. Sunt considerate a fi perdut de drept nationalitatea romna persoanele din eategoriile de sub art. 56, cari se vor constata
fnainte de data prornulgrii legii de fata au optat pentru o alta nationalitate.
Ministerul de interne si autoritatile administrative si politiene0i
vor fi in drept de a lua masurile necesare fata de persoanele cari, optand
pentru o alta nationalitate, nu vor fi parasit tara in cele 12 luni acordate dela data optiunii.
Aceste persoane vor putea sa-si ridice bunurile lor mobile de orice
natura fara a fi impuse pentru aceasta la o taxa de iesire.
Dela data autentificarii declaratiunii, ele sunt obligate pentru tot
timpul cat vor mai petrece in tara s se conformeze legilor i regulamentelor relative la streini.
Art. 61. Optiunile sau renuntarile fcute fnainte de promulgarea
legii de fata, fie ea au rezultat dintr'o declaratiune autentica, fle ca au
rezultat din declaratii sau acte sub semnatura privata, sau numai din
fapte din cari se poate deduce nefndoelnic vointa si hotarirea de a
opta sunt i ramn valabile si au de efect pierderea nationalitatii
romne.
Art. 62. Autoritatile cari, pna la data promulgarii legii de fata,

54
www.digibuc.ro
Codul civil
LEGE p. DORAND.
PIERO. NATIONALITATII ROMANE
Art. 62-67
au primit declaratiuni de optiune pentru o nationalitate streina, precurn

si de renuntdri la nationalitatea roman:a, de persoane nascule pe teritoriul Statului roman, sunt obligate sa le inainteze primariilor comunelor
unde s'au nascut acele persoane.
Art. 63. Locuitorii din cornunele cari la stabilirea sau rectificarea
fruntariilor ar trece sub suveranitatea unui alt Stat, pierd nationalitatea
romn din momentul retrocedarii, afara dach ei fsi strArnut de fapt
domiciliul pe teritoriul Statului roman sau opteaza pentru nationalitatea
roman.
Art. 64.Situatia tuturor persoanelor de sub No. 1, 2, 4, 5, 6 si
ale art. 56 si art. 57, 59, 60, 61 si 63 se va constata din oficiu de autorittile administrative, prevAzute n regulamentul pentru constatarea nationalitatii, cu drept de apel pentru cei interesati, la comisiunile ce vor
functiona in acest scop pe langa fiecare Curte de apel.
Fiecare comisiune de apel va fi compus :
a) Dintr'un consilier al Curtii de apel respective, nurnit de ministerul de justitie cu aprobarea consiliului de ministri, cu titlu de presedinte al comisiunii ;
b) Din doi delegati, numiti de ministerul de interne, deasemenea cu
aprobarea consiliului de ministri.
Apelul se declara la primria locala in termen de 40 zile libere de
la data afisarii listelor prevazute la art. 61 si se va judeca fr opozitie.
Acela drept II are atat ministerul de interne cat i ministerul public.
Art. 65. Autorittile administrative inshrcinate cu operatiunea
constatarii sunt obligate sa intocmeasca pe comune liste de cettenie in
cari vor cuprinde pe toti acei cari se gasesc in vreuna din categoriile
prevazute la art. 56.
Aceste liste se vor afisa dup terminarea operatiunilor In fiecare
comun la localurile autoritatilor comunale.
Actele raman definitive fata de toti aceia cari in termenul prescris
la art. 64 n'au declarat apel.
Recursul impotriva hotririlor comisiunilor de apel se va declara
la grefa acestor comisiuni in termen de 20 zile libere dela pronuntare.
Curtea de Casatie va judeca aceste recursuri de urgenta in camera
de consiliu, dup memorii scrise fara citarea prtilor.
Art. 66.Se acorda pentru aceasta, singura data un termen de 3

luni dela data promulgarii legii de fat:a, locuitorilor din judetele Durostor si Caliacra, can nu au Mcut declaratii la comunele prevazute
art. 10 si urmatoarele din legea dela 26 Julie 1921, pentru organizarea
Dobrogei-Noui, sau ale cror cereri pentru recunoasterea cetateniei romane au fost respinse pe motivul ca declaratiile au fost fcute dupa expirarea termenului prevazut in art. 1.3 din acea lege.
In acelas termen 1i vor stabili cettenia roman si locuitorii cari
nu pot face dovada cetteniei prin hotaririle definitive ale comisiunilor
de incettenire prevzute fn legea din 1 Aprilie 1914. Diplomele de in-
cettenire eliberate potrivit dispozitiunilor acelei legi sunt valabile.

Se prelungeste in acest scop functionarea comisiunilor prevAzute
in art. 10 din sus citata lege.
Aceste comisiuni Ii vor termina lucrarile cel mult in 3 luni dela

data expirarii termenului de mai sus.
Art. 67. Toti locuitorii cari nu vor fi cuprini in aceste liste, sau
nu vor fi obtinut hotrfrea judectoreasca potrivit art. 64, dela data
promulgarii legii de fata, nu pot dobndi nationalitatea romana deck
prin mijloacele artate la art. 7 si urmatorii.
Se excepteaz locuitorii absenti dela domiciliu, cari avnd dot-An- OD
www.digibuc.ro
Art. 6
DREPTURI CIVILE
I NATURALIZARE
Caul civil
(ha de drept nationalitatea rorran, potrivit art. 56, vor putea oricrid
cere dela autoritatea cornunal competent, certificatul de nationalitate.
cu drept de apel la tribunal i recurs la Curtea de casatie, fn termenele
prevazute de art. 64 si 65, fmpotriva deciziunii acestei autoritti.
Art. 68. Pe temeiul listelor i hotrfrilor definitive prevazute la
art. 65 si 66 ministerul de interne va efibera celor In drept, prin primrii, certificate de nationalitate.
Orice alte acte sau certificate de nationalitate sunt nule.
Decretele-legi de naturalizare individual, hotririle judechtoresti
sau certificatele grefei instantelor judecatoresti constatnd declaratiunile

prevzute de decretele-legi, ratificate prin art. 133 din Constitutiune, fac
dovada nationalittii pentru evreii din vechiul regat.
Art. 69. Romnca de origin din Basarabia sau Bucovina, care

prin castorie contractat fnainte de unirea acestor provincii a devenit
strin, poate beneficia de dispozitiunile art. 40 din prezenta lege, dach
cstoria este desfcut.
Art. 7Q. Un regularnent special pentru constatarea nationalittii
va stabili amnuntit conditiunile de aplicare a dispozitiunilor de sub
art. 56 si urrntorii din legea de fath.
CARTEA 1
DESPRE PERSOANE
TITLUL I
Despre dreptarile civile i despre naturalizare
CAPITOL-1U. I
Despre bucurarea de drepturile civile 1 despre naturalizatiune.
Exercitarea drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetdtean, care nu se poate doloandi

pdstra deck conform art. 6 din aceasta condicd. (Civ. 11, 13 ;
Art. 6 (Abrogtn").
C. p. 8 II, 13, 16, 22; Const. 6, 7, 133 ; Decret-lege 3902/918

relativ la acordarea drepturilor cetgenesti (Mon. Of., 223/018);
Decret-lege 2085/919 privitor la acordarea drepturilor cetdtenesti evreilor ndscuti In tard, (Mon. Of., 33/919); Decret-lege
3464/919 privitor la prelungirea termenilor pentru declaratiile
de optiune Mon. Of., 93/919; Civ. Fr. 7).
Text fr. Art. 7. L'exercice des droits civils est indpendant de la qualit
de citoyen, laquelle ne s'acquiert et ne se conserve que conformment a la loi
constitutionnelle.
Doctrinii
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 101;
DALLOZ, Rp. Droits civils, 61 urm.; Suppl. Droits civils

MOURLON, ed. 7-a I, p. 69 urm.;
urm.;
PI,ANIOL, I, ed. 3-a, No. 425.
Do ctridi romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 29i urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie: p. 23. Despre
dobandirea nationalitatii prin anexiunea de teritoriu". Tribuna Juridic& 1-8/1919;
1) A se vcdca Lego!
Nota dela pag. 47.
56
www.digibuc.ro
Codul civil
DREPTURI CIVILE $1
INDEX ALFABETIC
Mozaic, vezi Evrei.
Acte de stare civilfi 13.
Nationalitate 6, 10, 15,
Advocat 25.
Anexitine 31, 41, 42.
Ardeal 41.
Armeni 10.
21,
Austriaci 35.
15, 17, 1 , 21, 22, 26-23,43.
Calitate de roman 1, 3-5,

7, 8, 11,
26, 23, 29, 33.
19,
30-32, 35, .18,
Neretroactivitate 26, 29, 34.
Botez 20, 26.

Calimach 36.
14,
23,
39, 42.
Naturalizare 2,3, 8, 12, 13,
19, 21, 24,
Capacitatea juridic5 2, 4.
Caragea 16.
Csatorie 16, 20.
Obiceiul pmantului
16,
32.
Olimpice 37.
Origiui romanfi 6, 7,
13,
28, 29, 31.

Ortodoxi 10, 20, 26, 32.
Otoman 18, 22.
Pmantean 4, 13, 16, 20,

26, 33.
19-22, 26, 38, 40, 42, 43.
Condemnatiuni 34.
Passeport 42.
Persoana moral 37.
Conditie juridic:A 2, 4.
Posesie de stat 6, 13, 14,
Conationali 21.
Constitutie 17, 25-27, 29.
31.
17,
19,
21,
23,
Prezumtii 83.
Copii 1, 15,
Probe 9, 13, 14, 31, 33, 38,
28-30, 32.
Cetteme romAna 12, 13,18,
Decrete-legi de Incet(e.
39.
nire 40.
Dispens de stagiu 23, 29.
Dobrogea 18, 22. 42.
Domiciliu 35.
Drepturi castigate 26.
Protectie strein 1, 18, 21,

2), 32.
Regulament organic 2, 4,
Drepturi politice 4, 8,
Renuntare la protectie 3,
Drepturi civile 4.
Drepturi personale 17, 28.
9,
12, 21, 29, 32, 31, 38.
Evrei 10, 11, 26, 40,

Functiuni 20, 24, 25, 27.
Germani 43.
Impmantenire 8, 12, 16,
17, 20, 21, 23-31.
Incettenire, a se vedea
,Decrete-legi`.
Interpretare 1, 21
Jocuri olimpice 37.
Lagea comun. 26.
Legea Dobrogei 18, 22.
Legi anierioare 2.
Legi austriace 35.
Legi posterioare 9.
Majoritate 1, 19, 21-23.
Mandat 15.
Militar, a se vectea
Minori, vezi Copii si:
8, 9, 12, 14 16, 20, 32, 33.
Religie mozaiel 10, 11.

Religie ortodox4 10, 20,
26, 32. .
42.
Retroactivitate 26, 29, 34.

Romiln, a se vedea
,Cetteflie i ,0rigin".
Serviciu militar 5.
Stagiu legal 3, 28.
Stare civil 13, 15.
Strini 1-4, 7, 9,1D, 12, 15,
16, 18-24, 26, 29, 30, 32,
35
Strmosi 6.
Teritor.0 anexat, vezi a-
arxiune.
Teritoriu strein 7.
Titluri de boerie 20, 33.
Tratatul de Versailles 43.
Tribunal pmantean 2.
Vilaet otoman 22.
1,
15, 21.
Jurisprudentrt.
NA1 UBALIZABF
Art. 6
noul codice civil (art. 16), naturalizenea cea mica, nu mai estc admisd. Insd
aceast dispozitiune are putere numai
pentru viitor, conform art. 1 c. civ,
dar nu poate afecth intru nimic o conditie juridicd bine stabilitd prin legi
anterioare, chiar si dacd acea condi-
tiune nu este admisA In legea cea

noud. (Cas. II, 130/Sept. 6/72. B. p. 266).
3. Nici renuntarea la protectiunea
trei sale, nici cererea de naturalizare

si dispozitiunile luate de Camerd pentru supunerea strilinului la stagiul
cerut de lege. nu poate da incd strdinului calitatea de roman, si. nu poate fi
considerat dect tot ca strain, pe cat
nu s'au indeplinit ad litteram dispozitiunile art. 16 e. eiv. (Apel Buc. I,
Dec. 15/73. Dr. 5174).
4. Strainul sub regimul regulamentului organic, nu puteh dobandi calltatea de roman ei exercitiul drenturi.
lor politiee dect conform conditillop
urescrise de art. 379 al regulamentului
organic, prin o lege, nu ins printr'un
act numai al puterii executive sau nu-
mai din partea unui ministru. Dacd

dar prin actul unui ministru nu s'a
conferit strdinului decht drepturile

unui pmntean, conform alin. 5. art.
379 reg. org.. adicd exercitiul drenturilor civile in opozitie cu cele politicesti, expresia de pAmntean coprinsa
in acel act, nu e identicd cu expresia
de roman cu consecintele juridice ce
rezultd din aceast calitate dupd legile astzi. in vigoare (art'olele 7 si 8
codul civil), si nu implied in sine
exercitiul tuturor drepturilor civile cat si a celor politice; acea expresie nici nu este o notiune juridic
care sd iudice capacitatea juridicd, fie
eivild fie politicd, a individului respectiv, intru cat Intre zisii pinntem
capacitatea juridica atilt civild Oat si
politicd er diferit ; astfel strAinul.
pentru ca s obtie exercitiul drepturilor politice, trebuesc sd indeplineased
conditiile prescrise de regulamentul
organic pentru naturalizarea ash an-
I. Art. 8 cod. civ. nu se poate interpret in contra copiilor minori, cari,

nscuti fiind de un supus strdin, a dobandit in urind calitatea de roman,
caci dupd principiul juridic, fiii minori urmeazd calittile pdrintelui lor,
afard numai de declaratie coutrarie mad cea mare. (Cas. II. 244/Nov. 4/75.
din parte-le &and au ajuns la majori- B. p. 298).
tate; numai in caz cnd fiul minor,
5. Faptul izolat al pltei contributiei
dupd ajungerea sa la majoritate, ar nu constitue o dovadd despre calitafapt
voi a se Intoarce iardsi la protectia tea de roman, asemenea si
strAind dela care s'a lepdat pArintele unit cu faptul inroldrei intre militeni
sdu, numai atunci urmeazd a face denu este dovadd de acea calitate, cdci
claratie cA voeste acea protectie, iar deed e un drept i o obligatie a Romape cat timp o asemenea protectie nu nilor de a prest servicii militare,
o pretinde, rezultd din acest fapt cd serviciul in sine nu presupune si exisel a primit pe acea ce 'si a ales-o pd- tenta calittei de roman. (Cas. U, 266,
rintele sAu. (Cas. Oct. 27/67. B. p. 8M). Dec. 13/75. B. p. 349).
6. De admitem in general posesia de
2. Naturalizatiunea cea micA, dupd
art. 379 regulamentul organic, astzi stat ca prolo a nationalitAtei. aceasta
abrogat, conferea drepturile civile. in- nu se poate invoch de cdtre oricine ;
tre care este si dreptul de a cere drep- ea nu se poate invoch de cdtre aceia
tatea dela tribunalele primntene. eaz despre cari e constant cd nu sunt de
in care strinul astfel naturalizat er origind Romani in sensul politic; ea
Intru toate asimilat romnilor. Prin nu poate fi admisd &cat in favoarea
57
www.digibuc.ro
Art. 6
DREI'TURI CIVILE SI NATURALIZARE
Codul civil
aeelora cari pretind a fi romard de
saied, min constitue, dupd legile noastre
mai ei, ci si tatAl lor, bunul lor si strdpentru care asemenea probd fiind
imposibild trebue sd admitem posesia
de stat prin analogia art. 179, 293, 294
(Cas. II, 150, Mai 23/78, B. p. 166).
C.
7. Singura imprejurare cd cineva s'a
B. p. 294 si 297; 146, Apr. 16/79, B. p.

313; 34, Apr. 4/86, B. p. 333; 174, Apr.
o incapacitate de a fi roman; prin nrmare o persoand de nationalitate romnd putnd profesit o altd religiune
decal cea ortodoxd, nu poate fi contestata in nationalitatea sa, dead dovedindu-se cd e supusd unui stat
strin. (Cas. II, 106 si 109, Apr. 9/79,
origind, cari ar trebui, dupd rigoarea

principiilor, sd, dovedeased cd nu nu-
bunul kr sunt de origind romand,
16/87, B. p. 368).
nscut pe un teritoriu strin, MI% a

se putea prob si imprejurarea cd
este nscut si din printi strini, nu
schimbd intru nimic calitatea de roman si nu se poate consider ca strin
decat in cazul and s'ar constat ea,
pArintii sei erau supusi strdini. (Cas.
In Romania, evreii fiind consisimplul fapt al schimbrei religiunei

nu puteau dobandi de drept calitatea
de romn ci aceastd calitate trebue a
i se recunoaste de Corpurile legiuitoare, conform art. 16 cod. civ. (Cas.
11.
derati in totdeauna ea strdini, prin
II 67. Apr. 8,78, B. p. 132).

0. Lipsa impdmntenirei sub regulamentul organic, precum si lipsa vo
tului Camerilor nu pot fi inlocuite
prin nimic, nici prin faptul cd, el a
exercitat drepturile politice, sau drepturile ea un roman si cd, a implinit
II. 95, Mart. 24/79, B. p. 250; 6, Mart.

24 80, B. p. 271).
12. Regulamentul organic, prim art.
379, alin V. prescrie ed strinii cari obtineau mica impdmantenire nu dobandean prin aceasta drepturi politice; de
ac rezultd cd, mica impmntenire nu
confere celui ce a obtinut-o, cetdtenia
romnd, ci immai cateva drepturi orsenesti. (Cas. IL 77, Apr. 14/93, B. p.
obligatiile ce impune calitatea de roO. Pupil art. 71 reg. org. toti plugarh
si muncitorii strdini asezati. lu Valahia, de orice lege si neam, nu pot fi
cunoscuti de strini. Reg. org. in interesul agriculturei si a imultirei bratelor pentru munea pdmntului, a voit
a favoriz, pe toti strdinii plugari sau
muncitori de ori uncle ar fi venit si a
nu-i consider ca strini; as dar le-a
acordat beneficiul de a fi Romani; expresiile din regul. org. a nu fi strin"
man. (Cas. II, 105, Mai 23178, B. p. 166).
405; 254/91 Apr. 6'91; B. p. 519; 61 Mart.
20/79, B. p. 240; 47, Mart. 12/79, B. p. 228).
13. Posesiunea de stat de cettean

roman, nu trebue sd fie probata absolut prin acte de nastere sau de naturalizatiune, fiindcd urmeazd sd a-
vem in vedere lipsa si neregularitatea

ce er in trecut pentru dobndirea ac-
telor de stare civild; posesiunea de

im pot insemn cleat a fi Roman"; stat se poate prob si din alte acte
a nu admite acest sens, e nu numai din care sd rezulte c reclamantul. a
contrariu expresiilor insdsi, dar ar in- fost considerat si in trecut de pdmansemnit, ed. legiuitorul nu a voit a a- tean fiindcd a purtat $1 poartd toate
cord un beneficiu. Ratiunea acestei sarcinile la care se supun mimai pinterpretri a art. 71 mai rezultd si mntenil. (Cas. II, 12 Mart. 20/80. B. p.
din opunerea art. 71 articolului 379, 274).
14. Toti romnii cari n'au dobndit
min care se dovedeste c pe strinii
cari uneltese negutdtorie si industrie, calitatea de roman pnin beneficiul lelegiuitorul Ii considerd ca strdini si gei, conform art. 8, 16 cod, civil si connu le acordd beneficiul ce acordd plugarilor si muncitorilor strdini. Obiectiunea recunscand cd plugarii si muacitonii strAini aunt Romani, insd fr
drepturi politice, nu e gTavd. Mei toti
plugarii si muncitorii de pmnt roman nu aveau drepturi politice si pentru aceasta nu se puteA, zice cd nu erau
Romani; si dacd prin legile posterioare, prin conventie (art. 46) si prin.
statut (art. 2 legea electorald) s'a noeunoscut tuturor Romnilor drepturi
politice, s'a recunoscut tocmai acelor
Romani cari nu avusese inainte exereitiul drepturilor politice, precum erau
Romnii plugari sau muncitori. (Cas.
form regulamentului organic, nu pot

justificA calitatea de roman decal prin
posesiunea de stat, cdci altfel nici unul
n'ar fi in stare a dovedi cd e roman.
(Cas. IL 48, Apr. 12 82, B. p. 476).
15. Naturalizarea hind un benefieiu

cc se acordd strdinului. ea este individuald, priveste numai persoana ce
a obtinut-o, si nu-si poate intinde efectele asupra copiilor existenti ai strdinului naturalizat; aceasta este cu atat
mai adevdrat cu cat copilul dobandeste dela lege nationalitatea ce Ave& pd.rintele in momentul nasterii sale, si
aceast calitate esentiald a stArii sale
civild, dnsul n'o mai poate pierde dead printr'un act al vointei sale, expres sau tacit manifestatd; de alt
II, 149, Iun. 16/78. B. p. 209).
Armenii, ca si orice alti crestini,

simplul fapt cd pro.feseazd an religiune decal cea ortodoxd rdsdriteand.
cdci religiunea, exceptand pe cea mo10.
nu pot fi considerati ea strdini, pe
parte dacd nationalitatea este un drept

de care numai cetteanul singur poate
dispune, apoi pdrintele, in timpul minoritAtii copiilor sdi, n'are nici o ca-
58
www.digibuc.ro
Codal civil
DBEPTURI MILE S 1 NATUBALIZAHE
litate nici mandat dela lege pentru a

schimbi" patria si nationalitatea lor
originard; de altminterelea nici un argument decisiv nu se poate trage din
autoritatea puterii pttrintesti, de oarece legiuitorul n'a acordat printelui
decilt dreptul de a veghid asupra creeterii si educatiunii copiilor sdi minori.

Precum si de a ingriji de averea
iar nicidecum dreptul abuziv de a renunt, in numele lor la beneficiul unei
nationalitti, ce era distigat, att co-
Piilor cat si natiunei cdreia ei apartineau. (Cas. II, 78, Apr. 27/83. B.
476).
16.
Cdstoria unni strin cu o pdnahn-
teaned, er, mai inainte de regulamentul organic (1832), unul din modurile
de impmntenire, consacrate. nu prin
vre-o lege speciald, ei prin obiceiul pmntului; $1, dupd cum constat Von.
Caragea in preambulul codicelui sdu
din 1818, obieeiul prnntului ava,
putere de lege. (Trib. Vlcea, Mart.
Art. 6
multe functiuui,
poate confer.'
dreptul de cettean romn. (Cas. II, 67.
Mart. 3087, B. p. 284).
Irnpinntenirea se intinde si la
edci ei nu pot urmii deck conditiunei
printelui lor, si prin urmare, nu pot
aired o nationalitate deosebit de a tatlui. Sehimbarea de nationalitate operatd de pitrinte este, in geueralitatea eazurilor, favorabild intereselor
sale materiale si morale, eeeace foloseste si minorilor sai copii; printele
inteun asemenea caz lucreazd in inte21.
copiii legitimi minori dejit nscuti,
resul si spre binele copiilor sdi. Obiectiunea ce se ridied in contra acestui sistern, si care consist in a ziee ea de
s'ar admit& aceast iuterpretare, pentru a fi logicd ar urni ca si copii"
unui romn ee s'ar nnturalizit in tar-A
straind s fie despuiati de calitatea
de romni (teorie in contra edreia tre-
bue s se inserie oricine, nu are mare

important. In adevdr, daed minorul,
2/88, Dr. 49,83).
ajuns la majoritate, ar apreci cA na17. Art. 7 din constitutiune, moditionalitatea de origind i-ar fi mai aHeat in 1879, prevede in partea a III-a vantagioasd, n'ar aved dect s o Tecd naturalizarea nu se poate acorda clarne, si legile rom ne (art. 10 $i 18)
deck prin lege si in mod individual; au dispozitiuni de favoare pentru
de ad i. reese ed naturalizarea Hind un niste conationali cart doresc a se indrept personal, nu se poate intinde si toarce in patria de origind. Dacd, dar
asupra copiilor nseuti mai inainte de sunt attea motive puternice pentru
a fi dolindit pdrintele lor impdmn- extensiunea naturalizrei chiar la mitenirea. (Cas. II, 77, Apr. 14 93, B. p. norii eopii ai unui strin naturalizat,
406; 254, Apr. 8 91, B. p. 519: 45, Anr. eari se poate sr" nu fie nici mdcar ns5/86, B. p. 344; 22, Apr. 9/85. B. p. 316). cuti in noua patrie si pentru care, de
multe ori, afectiunea lor este contes18. Dung, art. 3 din legea de organizare a Dobrogei, fiecare cettean oto- tabild, cu un cuvnt mai mult trebue
man din Dobrogea, a devenit cettean a se admite aceast opiniune cnd e
romn prin faptul alipirei teritoriului vorba de un romn, nsent in tard din
Dobrogei la Romnia, intru cat el printi rornni de origind, cari s'an
ins nu era supuus unei alte protec- lepdat de orice proteetiune strind si
tiunt strine. (Cas. II 12, 13 si 15. earl au fost recunoscuti solemn de ceMart 31/86, B. p. 261 $i 2631 18 Ann 1/86 tteni ai statului omn. In numele
B. p. 308; 5, Mart. 2789, B. p. 378).
nici unui principiu de drept nu se
18. Des fiul strdinului naturali7at
poate pretinde e un aseinenea copil
e nscut in Romnia, totusi Hind rids- ajuns la majoritate cat a fi privit ca
cut cnd pdrintii si erau strini, si strin si deprtat dela exercttiul drepintru ct nationalitatea obtinutd de tului de cettean, cdci legea niederi
printele sau este individuald, ea nu nu prescrie categoric c minorii unui
se poate resfrnge si. asupra
si romiln de origind, nscuti inainte de
dacd, el nu s'a conformat dispozitiuni- recunoasterea ealitiltei de cettean rolor art. 8 c. civ., reelamnd calitatea nin4 sunt strini. Interpretarea resde cettean romn la un an dupd ma- trictiv a diferitelor texte relative la
joritate, in lips de toate aceste forma- aceast, materie s'a sustinut in e prilitti, el nu este considerat dect ca veste pe fiii strinitor naturalizatl,
strain. (Cas. II, 57, Mart. 28/87, B. p. dar nu si in privinta copiilor romnilor de origind. A aplich aceeasi rat-274; 152, Apr. 20/89, B. p. 477).
20. Dup art. 5, anexa X din regu- surd si unora si altora, MTN, distinclamentul organic al Moldovei, orice tiunea sus ardtat, ar fi o adevrat
strain care se va cdstori cu o pmn- nesoeotire a dispozitiunilor legii, care
teaned, nobild si care va aduce dovezi face deosebiri remarcabile intre Triointru aceasta, va dolindi impmnte- durile de admiterea strinilor la benirea dupd 7 ani. Deci eel ce nu dove- neficiul drepturilor politice, pentrn
deste c s'a cdstorit cu o pmn- eari se cer o multime de conditiuni,
teancd nobild, nu poate beneficiit de cari, in ochii legiuitorului, sunt atdispozitiunile sus citatului text de tea garantii de a se asigur e acela
lege. Singurul fapt cd s'a botezat in ce intr in snul natiunei romne nu
religiunea ortodoxd, cd a ocupat mai va fi ostil intereselor ei, si intre ro59
www.digibuc.ro
Art. 6
DHEPTURI ClvILE 51 NATURALIZAHE
mnii din altO tarA, rora nu li
se
eere cleat renuntarea la nrotectimlea

strAinA, netemndu-se legiuitorul de
sentimentele si de atasamentele mior
memenea romni pentru natunea si
statul romn. (Apel Bue. II, 211, Nov.
24188, Dr. 42/89).
22. Dupg art. 2 din legea vilaetelor
otomane, ori-ce individ nAseut din pArinti strAin pe teritoriul otoman,
poate, in interval de trei ani de la
majoritate, sO mart] naturalizatiunea
otomana cu indeplinirea formelor preserise de legea din 26 Martie 1869. Dac
un atare individ nu a fgeut o asemenea declaratiune Inaintea autoritAtiotomane inainte de 11 August
1877, el este strgin, adied nu are calitatea de otoman, si ea atare, conform
art. 3 din legea Dobrogei, nu poate sg
se bucure de cetAtenia romanA, intru
cat la anul 1877 August 11, era supus
strAin. (Cas. II, 64/89 din 1 Apr. 80 B.
P. 485).
23. Copii nOscuti in tar din
pg.-
rinti cari la momentul nasterei Mr se

a flau de nationalitate strAing aunt
nAseuti strAini; ei. i pOstreazA aceastA calitate chiar dacd pgrintele
s'a impAmntenit In urma nasterei Mr;
si nu pot fi considerati ea romni si
a se bueur de drepturile
aeordd
aceast calitate de et numai. daed
dansii, dup ce vor fi ajuns la majorat, vor fi cerut si dobandit individual impOmiintenirea conform dispozitiunilor 3 al legel din 1879. (Cas. II,
87/dirl 11 Apr. 90. B. p. 491).
Codul civil
legea comunalA din 1 Aprilie 1864, s'a

botezat in 1854 in religiunea cresting,
de la aeea epoeg dnsul a incetat de a

a fi israelit si prin urmare a devenit
pAinantean crestin. Si aceasta flind
pozitiunea sa in momentul promulgArei codului civil, adied
Deeembrie 1864, damn' n'avea nevoe a reclama, niei calitatea sa de piimantean,
ci aceastA calitate o twat, deja, niei
a obtine naturalizarea, conform art. 16
din citatul cod., egei art. 9 din acelasi
cod nu cerea indeplinirea acestei formalitAti de cat pentru cei ce nu erau
de ritul cre$tinese, $i dnsul er erestin la acea epocA. Prin urmare, el
ffind, la promulgarea art. 7 din constitutie, cetAtean roman, in virtutea
legilor existente, si acest articol ne
vorbind de cat de strrtini, adicA de cei
ce erau eonsiderati de strAini in virtutea legilor ce erau in vigoare la aces,
epoch.", el nu poate fi aplicabil, oricare
ar fi intelesul ce nr aveh, afarA de o
dispozitiune expresA, si pentru cei ce
aveau calitatea de cetateni romni in
momentul promulgrei sale, caci ar fi
a se viol principiul neretroactivitAtei
legei si a se nesocoti drepturile deja
castigate. (Cas. II, 71/din 30 Mart. 91,
B. p. 401).
27. Art. 9 din constitutiune a regle-
mentat modul cum se poate obtine impgmntenirea i, intre formele si conditiunile, determinate de acest articol,
nu intrd i servicial militar i inaintarea la gradele ofiterestil in ori ce
eaz, naturalizarea se obtine printr'o
24. Pentru obtinerea impAmantenirei fiind forme si conditiunt anume lege votatA de Corpurile legiuitoare,
determinate prin lege, numai eine in- iar nici cum prin guvern, prin inaindeplineste acele forme si conditiuni se tare in vreo functiune sau servigiu
considerA roman
poate s se bucure public. (Cas. II, 254/din 8 Apr. 91, B.
de drepturile ce d aceastd ealitate; p. 519).
28. Recunoasterea ealittei de roast-fel fiind, nu numai faptul d'a fi
servit ea militar si aeela de a fi co- man pentru romanii nAseuti in Wile
pist la o subprefecturg, dar si aeela romane supuse altor state si veniti in
de a fi ocupat functille cele mai supe- targ nu este in sine de eat o naturarioare in stat, incA nu poate face pe lizatiune privilegiatd eu dispensA de
un strAin de nationalitate sau un nits- stagiu, supus rnsg, voturilor Corpucut din asemenea strAin in Romania, rilor legiuitoare i. avnd aceleasi esA pretindg a i se recunoaste dreptu- fecte ea si dnsa. Asa, des tatAlui i s'a
rile unui roman ori devenit roman, recunoseut calitatea de romfin de ell.daeg nu a dobandit impgmntenirea tre Corpurile legiuitoare, insg, cum
pe ealea indicatd de lege $1 eu f or- naturalizatiunea, asa si. recunoa$terea
mele prescrise de dnsa. (Cas. II, 25 din calitAtei de roman, este un drept personal care nu-si intinde efeetele ei
24 Mart. 90, p. 386).
25. Profesiunea de advocat ee exer- asupra copiilor nAseuti mai inainte de
cad $1. diferitele funetiuni ce a ocu- a fi obtinut printele impgmntenirea.
pat nu conferA cuiva dreptul de im- (Cas. II, 6/91, din 27 Marts 91. B. p. 372).
pAmntenire care se obtine numai
29. Din combinatiunea art. 7, 8 81 9
printr'un vot al Camerilor legiuitoare din constitutiune, resultg, cg mimai
conform regulelor stabilite prin eon- strinii dobandese calitatea de romni
stitutiunea Wei si codieele civil. (Cas. eu ineepere numai de la votarea impAII, 76/din 10 Apr. 90, B. p. 485).
mantenirei lor, in mod individual, de
26. Dacd israelitul pgmntean, eali- care Corpurile legiuitoare, jar pentate prevAzutg, si recunoseutA prin tru romnii de nastere, din ori-ce stat
00
www.digibuc.ro
Codal civil
DREPTURI CIVILE
strain, cdrora li se recunoaste ealitatea

de romni de cdtre 'Puteirea legiuitoare, dupd, dovada ce dau e au p .
Art. 6
dupd vremi de diferiti Domnitori, 8i. a

consfintit nationalitatea romnd a co-
rsit protectiunea strind, efectul acelei recunosteri are putere retroactiv

pan g. la nasterea Mr, cdci prin ea se
tidied numal o impiedicare accidentald a exercitiului drepturilor politice,
iar nu se acordd calitatea de roman
pe care dnsii o aveau deja de la nastere. Prin urmare, asemenea efect al
recunoasterei ealittei de romni de
nastere are drept consecint c. i
copiii acelor romni, nscuti deja inaintea recunoasteret printilor lor ca
romani, trebue s fie considerati ca
romni cu exercitiul drepturilor politice, intru cat nu stau sub o protectistrind. (Cas. II, 38/92, Mart. 27/92.
B. p. 299).
30. Impdmantenirea fiind o favoare

personalt care se acorda in mod individual si prin anume lege, nu profita
de cat aceluia cdruia se acord, si copiilor ce se vor naste in urm, in virtutea principiului cd copilul urmeazti
nationalitatea pdrintelui, iar nici de
cum copiilor nscuti nrai inainte de
impmntenire, cari vor fi considerati
ea stritini tot in virtutea aceluiasi
principiu. (Trib. Vaslui, 22 Mart. 3/92.
Dr. 32/92).
31 Posesiunea de stat nu e un milloc de a dobandi nationalitatea romand, care nu se poate dobandl de cat
prin unul din mjloacele al-Mate de
lege (nasterea anexiunea de teritoriu
si impmntenirea). ci este numai o
situatiune in care gdsindu-se cine-va
se presumd a fi roman si procurd avantagiul de a nu proba aecast calltate, rmanand ca acel ce '1 contest
s faca probatiunea. (Trib. Vaslui, 22,
piilor acestor strini, ndscuti si cres-
cuti in tard. (Apel Buc. I, 90, Mai 27/91,

Dr. 42/92).
33. Boeria, dupti regulamentul organic, art. 399-402, neputndu-se acorda

de cat pmntenilor, fcea a se presupune preexistenta calittei de roman;
aceasta insd, nu este o resumtiune juris et de jure, cci sunt stinte abuzurile ce se fceau mai ales in timpurile
din urml cu acordarea acestor titluri,
ei deci urmeazd s considerdm ca roman pe cel ce are titlul de boerie, nu-
mai intru cat aceast presumtiune nu

va fi dramat prin o dovadd contrarie. (Trib. Vaslui, 22 Mart. 3/92. Dr.
32;92).
34. Principiul neretroactivittei legilor nu este aplicabil lecilor cari reguleazd capacitatea politied pentru cd
legiM politice, prin esenta Mr, sunt
legi de interes general. Prin urmare
condamnatiunile anterioare punerei in
aplicare a legei electorale fac nedemni
de a fi alegAtori pe cei condamnati
pentru delictal prevazut de art.127 cod..
penal. (Cas. II, 32/Apr. 8/93, B. p. 384).
35. Streinii, cari nu au o nationalitate determinatd, sunt supusi legilor
unde Mi au dorniciliul si beneficiazd
de aceste legi, Austriacul, care de 10
ani si-a prsit tara, fail spirit de reintoarcere, perde, conform legilor austriace, nat'onalitatea lui si fiind stabilit in Romania beneficiazd de legile
romne. (Apel. Iasi, II, 187/94. Dreptul,
17/95).
36.
Sub, imperiul codului Calimah

asociatiile licite conservau personalitatea civild, dacd anterior acestni. cod
dobandiserd ace& personalitate. Personalitatea civild se dobandea, anterior
eodului Caliniach, prin existenta de
fapt a societt tii, cci prin aeeasta ea
trdia cu stirca -stpanirei. (Apel Ga-
Mart. 3/92, Dr. 32/92).

32.
I NATURALIZARE
Inainte de regulamentul organic.
dupd obiceiul pmantului si fat eu

dispozitiunile care regulamentau con- lati II. Dr. 29 900).
ditiunile strdinilor in tara, luate de
37. 0 comisie instituit de Stat, in
diferiti Domnitori, strdinii de rit cres- scopul de a incuraja azricultura, intin si mai cu scama Romanii din dustria virtutile civice si desvoltarea
trile locuite de Romani supusi altor fizicd a cettenilor, cum este Comistate, veniti si. stabiliti in Romania, se siunea Olimpicelor din Grecia,
inbucurau de Mate drepturile civile si zestrat cu un patrimoniu propriu si
politice ca i pmantenii. Copil aces- o individual-Hate distinctd, este un stator strini, ndscuti si crescuti in tara, biliment public si, prin urmare o pererau Romani st nationalitatea lor ro- soand morald. ceast comisiune a 0rand n'a fost de nimeni pusit la indo- limpicelor din Grecia exist astzi ca
iald. Iar regulamentul organic, ocu- persoand juridica privat si in Romapndu-se in art. 379 si regulamentand
numai conditiunea strinilor de ori-ce
rit crestimesc din nou veniti in tara,
este evident cd, a recunuoseut strinilor de rit crestin cari la acea epocd,
erau stabiliti in tard M.A. spirit de intoa reere si Mr% a fi spusi. vre unei
protectiuni, conditiunea de care se bucurau, in virtutea obiceiului pmntului st a msurilor reglementare luate
nia, in baza de'cretului regal din 13 Deeembrie 1901, capabild dar de a sta in
instant si suseeptibild de drepturi si

obligatiuni. (Trib. Ilfov s. I. C. .Tud.
49/903).
38 . Persoanele care domiciliazit in
Romania sunt presupuse a fi de nationalitate rorriandl prin urmare acel ce
contest unei persoane nationalita+ea
e dator sh dovedeasca el acea per61
www.digibuc.ro
Art. 6
DREPTURI MILE
Codul civil
st perioadd de timp nu avea liberul

exercitiu al dreptulni (le optiune Iii ee
priveste nationalitatea ee o va dobndi.
c) In pdrerea ce sustine e sebimbarea nationalittii are loc ipso facto"
din momentul anexiunei, sub conditia
rezolutorie a unei optiuni contrare din
partea supusilor ce vor a-si pitstra vecbea nationalitate, se poate vorbi de
posibilitatea renuntdrilor, fiind neeesar
ins a se stabili, prin imprejurart absolut sigure si concludente c actul ariltat ea o dovadd de renuntare, nu e
suseeptibil de nici o alt interpretare.
In tot cazul incertitudinea din doctrind asupra nationalitdtii, din perioada dela anextune pfind la ratficare, se poate repercurt si in mintea
supusilor anexati, putnd dect sd, produed atta eonfnziune That Fit), le ridice putinta unei cunostinti exaete
asupra caracterului si mai ales asupra consecintelor mrui fapt, ce numai
in mod incidental pune in discutie che stia nationalitdtii, cum e utilizarea de
passeport strdin.
d) 0 dispozitie regulamentar cum
e art. 22 Regul. legei pentru organizarea Dobrogei noi din 26 Iulie 1921
care ar spune e nu se considerd ea
renuntarea la supusenia romnd, faptul c cineva, silit de imprejurdri, a
obtinut si. s'a folosit vremelnic de passepoarte sau acte strine, este admisibild in prineipiu st constitue pentrn
judecat un element serios de apreciere. (Trib. Dorohoi Ordonanta 435.
soand e de nationalitate strind. (Cas.

I, 191 din 11 Mart 1911, Jurisprudenta,
17 1911).
39. Nationalilatea unei persoane nu
se poate stabili de eilt cu acte; prin
urmare proba testimoniald este inadmisibild pentru a doved nationalitatea. (Cas. I, 191 din 11 Mart. 1911. Jurisprudenta 17/1911).
40. Conform art. 2 al II din Deeretul-lege de incettenire, vilduvele si

copiii minori ai decedatilor mobilizati, beneficiind de plin drept de cetatenia romnd, e inutild si frd interes
cererea adresat justitiei pentru valorificarea unor asemenea drepturi.
(Cas. II, 39 din 16 Innie 919. Curler
Jud. 12/919).
41. a) Schimbarea nationalittii locuitorilor Arclealului are loc ipso
facto din inssi momentul alipirei de
fapt decisd prin votul Adundrei de la
Alba Iu lia si prin Decretul de aliplre
din 11 Deeembrie 1918 si inainte de
consacrarea ei prin tratate Internationale.
b) Aceastd, schimbare are loc sub
conditiunea rezolutorie a unei optiuni
contrarii pentru nationalii cari vor s
pdstreze vechea nationalitate a statuliti alipit.
c) Aceast schimbare are loc pentru
toti locuitorii originari din tinuturile
alipite indiferent de domiciliu. C. Ap.
Buc. s. IV. 16 din 13 Feb. 1919 Pand.
Rom. 9/922, II, 268).
42. a) Servirea de passeport strdin

poate in principiu s constitue o renuntare la cettenia romnd. Fiind
vorba (le renuntdri ins. e neeesar a
se statua asupra intentiei aceluia care
in mod incidental s'a servit de un asemenea act precum si asupra imprejurdrilor in care a intervenit.
b) In pdrerea ce sustine c anextunea nu modified statutul juridic din
punctul de vedere al nationalitdtii si
ed schimbarea de nationalitate este efectul numai al unui tratat de pace
ratificat, se decide cd, pnd, la ratificare, supusii Statului anexat ist pdstreazd vechea lor nationalitate. Deci
daed un asemenea supus s'a servit de
un passeport strdiu, in intervalul
ce desparte anexiunea de ratificarea
tratatului, el nu a putut denota, prin
acest fapt numai, o renuntare la cetdtenia romnd, intruciit in toat acea-
din 25 Dec. 1922, Jur. Gen. 1924 No. 42).
43. Din moment Ce cettenia romna
a fost in mod regulat conferit, nu se

mai poate spune cd fostul cettean
german ar pute conform legilor in
vigoare in Germania s isi pstreza
aeeastd, din urm cetdtenie, deoarece
art. 17 al legit germane din 22 Iulie
1923 privitoare la naturalizare prevede
ed cetiltenia germand, se pierde prin
dobilndirea unei supusenii streine, tor
din art. 278 al. I al tratatului dela Versailles reese cd. Germania s'a indatorat
a recunoaste noua na(ionalitate a statelor aliate care a fost sau ar fi dobndit de supusii sdi. (Curtea de apel
Bucuresti, s. II. Dec. 88 din 31 Iulie
1924. Jur. Gen. 1924 No. 1515).
44. A se vedea Art. 304 eu notele 25
si 26.
Tot Romnul se va bucur de drepturile civile (Civ. 6, 17-20; C. p. 8, 13, 16, 22; Const. 8, 10;
Art. 7 (Abrogat
Civ. Fr. 8).
Text. fr. Art. 8.
Tout Fratnais jouira (les droits eivils.
1) A se vedea Legea i Nola dela pag. 147.
62
www.digibuc.ro
Codul civil
DREI'TURI CIVILE
Art. 7
Doctrinfi
AUBRY ET Rau, I, 5-a ed., p. 262, 263, 327, 330, 347, 349, 355, 362, 363, 373;
BAUDRY ET FOURCADE. Des personnes, I, 288,293, 332-334, 337-339,347, 318, 350, 359, 362,
410, 411, 446 urm.; 462, 471;
DALLOZ, Rp. Droits civils, 67 urm., 83 urm., 120 urm., 122 urm., 481 urm.; Suppl.
Droits civils, 31 urm., 55 urm., 73 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 18 bis, I, II $i III;
DEMOLOMBE, XIII, 148, 151, 173, 182;
Hue, I, 223, 224, 230, 235, 237, 256, 294;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 384 in nota. 425;
WEIss, I, p. 55, 57, 59, 62, 72, 82, 83, 130, 137, 165, 167, 200, 202, 203, 310, 312, 329, 348.
Doctring romneasa.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 291 urm.; Droit ancien et moderne de la Rounianie, p. 43;
hrisovul din 1776 precum si legiuirea
INDEX ALFABETIC
Incapacitti 18.
Institutii pioase 4, 7.
Administratori 7.
Basilicale 9.
Jurisdictiune 18.
Biserici 7, 9.
Legaturi 4, 13, 16, 18.
Legea Matei Basarab 2.
Calimach 8, 9.
Monahi 1, 2, 4, 8, 15.
CAlugri 1, 2, 8, 15.
Monastiri 1, 4, 6, 8, 9.
Canoane 2, 15.
Cornunitti streine 5, 10, Monastiri catolice 6.
Principelui Grigore Ghica din 1827,

prevAzute in ofisul Principelui Stirbei din 1851. Acea lege, care aducea o
restrictiune la plenitudinea drepturilor cettitenesti ale elugrilor, prevedea cloud cazuri in privinta bunurilor lor, adied eeeace trebue sd facd
Anu lare 6, 18.
11, 14, 16, 18.
Caragea 2, 8, 9, 14.
Chinovii 4, 6, 8, 9.
Ctitori 7.
Curtea de Compturi 7.
Donatiuni 4, 7, 13.
Donatori 7, 13, 16.
Drept public 17.
Drept roman 17.
Drept vechiu 17.
Drepturi civile 2.
Efori 7.
Egumen 8, 9.
Embatic 8.
Gestiuni 7.
mobil 9, 13.
nalienabilitate 9, 13.
Moteniri 1, 2, 3.
Persoane fizice 10, 12,
13,
17, 18.
Persoane juridice 1, 3-8,

10-14, 16-18.
Persoane morale 1, 3-8,
10-14, 16-18.
Primrii 7, 13.
Regulament organic 8, 9.
Schituri 8.
Secularizare 4, 17.
Succesiuni 1, 2, 3.
Testarnente 3, 4, 16, 17, 18.
Tranzactii 17.
Utilitate publica 5, 10, 11.

Vanzri 6.
Jurispr tide*.
Dreptul de mostenire al monastiasupra averei calugrilor pentra
puteii fi chstigat. trebue ea monastiea s existe si s aibd capacitatea in
succesiunei,
aomentul deschiderei
onform art. 654 si 120 e. civ. Or, moastirea ca institutiune pioas a pierut capacitatea de achizitiune prin
Lgea din 1863, care i-a retras averea,
abstract material care formeazd una
in conditiunile esentiale pentru exisqata unei persoane inridice. (Apel
Mai 16/75, Dr. 63/75, p. 501, col. I).
2. Precum sub imperiul nouei legisitiuni. asemenea si sub acela al co.alui Caragea, toti cettenii erau preapusi capabili la exercitiul tuturor
repturilor civile: $i de ate ori leiuitorul a voit sti restrangd, la unit
in cetdteni parte din aceste drepturi,
'easta a prevAzut-o printr'o anume
isnozitinne a legei : o atare restricune, fiind o exceptiune la dreptul
)mun, este de drept strict si nu se
oate aplica dectit numai la cazurile
nume cuprinse in aeea lege. Or, sub
nperiul codului Caragea, singura lege
are regula raporturile cdlugdrilor in
Dcietate in priviuta bunurilor lor era
1.
cu dnsele voind sd imbrtiseze viesml tunderea si cum trebue fig, se reeuletze bunurile ce vor posedit edlugdrii la incetarea lor din vieatd. Deei
acea lege nu se poate aplica dect numai la acele cazuri: de unde rezultd e
calugrii puteau face, dupd intrarea
lea- in vieata monacald, achizitiuni de
alte bunuri, fie prin succesiune, fie altfel. si de care puteau dispune dupd
vointa lor prin acte intre vii. Si dacal
vom examinit canoanele bisericesti,
cari au fost baza hrisovului din 1776
si a legei din 1827, si, mai cu seamd canonul al VI al sinodului din Constantinopol, care anume prevede despre
regularea averii calugdrilor, precum
si novela 123 a lui Justinian, nu vom
ggsl nicderi o dispozitiune care a, interzied cAlugrilor de a prim o succesiune ce le-a venit dupd ce au imbrdtisat vieata monacald, sau sd se res-
ta monacald, mat inainte de a pri-
trngd dreptul de a dispune de acea

succesiune prin acte intre vii dirnd
cum ar fi voit. (Apel Buc. I, Aug.
25/76. Dr. 30/76).
3. Tot ee se atinge de eonditiunile
existentei persoanelor juridice cade
in domeniul ordinei publice. Simpla
intentiune a unor privati de a vol s
dea averilor de dnsii lsate prin tes-
tament o afectatiune speciald, nu este

rin fapt de naturd a schimbh nimic in
dameniul ordinei publice, in eeeace
priveste eonditiunile existentei persoanelor morale. (Cas. I. 73, Febr. 28/76,

B. p. 87).
4. In urma legii de secularizare din
Decembre 1863, monastirile au incetat
d'a existit ea persoane juridice eu capa-
citate d'a avea drepturi, d'a avea a-
vere d'a administr acestit avere si d'a

se folos de ea, ciici statul, ca sd-si in63
www.digibuc.ro
Art. 7
DREPTURI CIVILE
susiased averea monastirior, a trebuit

ea acestea sd ineeteze a exista ea persoane distinete. altmintrelea statul
n'ar fi putut sd-si insusiascd averea
monastirilor, precum in general statul nil poate sd-si insusiascd averea
oricArei persoane juridice de orice naturd ar fi ea, cleat dupd ce persoana
juridied inceteazd a exist. Asa dar,
nentru sdvarsirea seciilarjzrij averilor monastiresti. a trebuit sd precede
actului de seeularizare in mod logic
si necesar dizolvarea sau incetarea
monastirilor ea persoane juridiee; a
recunoaste faptul necontestabil eit statul si-a insusit averile monastirilor sl
a sustine totusi el monastirile ar mai
continua a exist ea persoane juridice,
este o eontradictie, si pentru aceasta
ea opinie de nesustinut; nici legea de
secularizare nu prescrie in nici una
din dispositiile ei, cd eu toatd secularizarea averilor. monastirile A. continue a exista ca persoane juridice. ceea
ee ar fi fost necesar ea s Paten-J. si
in urma legii de secularizare, reeunoaste mouastirilor capacitatea p-rsoanelor juridice; ineetarea monastirilor ea persoane juridice se confirm si
prin faptul ed. monastirile, in urma seeularizdrei. nu administreazd nici nu
se folosese de averea ce avusese, nici
nu exereitd direct in numele propriu
drepturi In privinta acelei averi.
Deci monastirile incetand in urma
secularizdrei a fi persoane juridice. ele
n'au tapaeitatea d'a avea avere sau
drepturi si pentru viitor; daed dar
cineva ar dispuue in urma legei de
secularizare in favoarea unei monastiri, asemenea dispozitie testamental%
are sd. eada conform art. 928 c. civ. intrucat monastirea n'are capacitatea
d'a primi; insd spre a mentine o disnozitie testamental% fdeutd in favoarea
unei monastiri. nimie nu impedied ed
statul apreciind, sd, recunoased in mod
special monastirei caracterul de persoand juridied, incat in urma unei
recunoasteri speciale, monastirea dobandind eapacitatea unei persoane inridice, sd poatd primi averea ce i s'ar
fi lsat de eineva ea legat, ea donatie.
tot asemenea precum cand cineva ar
fi dispus de o parte de avere pentru
infiintarea unui stabiliment de utilitate publied, dispozitia nu eade eo
ipso, ci ea se mentine daed statul reeunoaste i admite infiintarea aeelui
institut. (Cas. I, 380/Nov. 17178, B. p.
357).
5. Existenta unei comunitAti strdine
ea persoand morald urnadrind scopuri
de utilitate publied, fiind necontestabild, este a se sti, daed asemenea Persoand strind poate exereit drepturi
sau poate avea avere in Romania. 0
persoand morald incepe a exista numai in virtutea unlit act al puterei publice a statului, in care persoana mo-
Caul civil
rald, are a functiona, care act are sd.

fie conform legilor acelui stat; puterea publied recunoscand unei institutiuni caracterta de persoand morali,
ea cereeteazd daed scopul ce are a fi
urmdrit e si de utilitate publied. neat
numai dupd aceasta puterea publied
reeunoaste o institutie ea persoand
morald, aceasta e un act care nu poate
avea si produce decide sale decat in
statul de a ,cdrui autoritate aompetentd s'a dat si el nu poate produce
efecte peste limitele aeelui stat, en
alte cuvinte in alt stat; consecinta este
ed si institutia nu poate fi persoand
morald cleat in limitele statului de a
cdrui autoritate competentd a fost reeunoscutd ea persoand morald. S'ar
putea insd zice cd, precum persoanele
fizice exereit drepturi in toate statele, asemenea si o institutie recunoscutd intr'un stat ea persoana morald ar
trebul s poatd exereita drepturi si in
alte state, edei o persoand, indatd ee
s'a ndscut, are drepturi inerente personalitAtefi ca atare independent de
autoritatea statului in care s'a nseut;
acea personalitate o are individul in
fiecare stat frd o reeunoastere anume
a puterei publice a statului. si de aceea individul poate exereita in genere drepturi in fieeare stat; eu totul
altfel insd este cu persoanele morale
eari. fiind simple fictiuni, dobandese,
o personalitate. o existent numai prin
o recunoastere speciald a statutului in
care are sd functioneze; personalitatea recunoseutd unei institutii inVuu
stat nu se poate recunoaste in fiecare
alt stat, edei se poate ea un stat s
considere scopul ce vrea sd urrnAreaBed o institutie ea fiind de utilitate
publicA, M.A. ea aeeiasi utilitate sa fie
si pentru alt stat; altfel recunoscand
n ersonalitatea unei institutii in fiecare stat, este a zice a priori ed. institutia e de utilitate publicd pentrii
toate statele. eeeace nu se poate, edei
puterea legald in fiecare stat are dreptul a aprecia daed scopul urindrit de o
institutie poate sh fie de utilitate publied sau nu si de acest drept statul
ar fi lipsit cand s'ar recunoaste personalitatea unei institutii in toate
statele. Ash fiind, o persoand morald,
altfel ca individul nu are personalitate cleat in statul care a recunoscut-o ea atare, lar pentru alt stat, ea
nu poate sd existe decht iardsi in virtutea unei recunoasteri. (Cas. I, 353,
Oct. 24178, B. p. 331).
6. Statul avand i asupra monastirei
eatolice dreptul de supraveghere. ea si
asupra oricArei persoane morale din
Romania, in virtutea acelui drept de
supraveghere, statul are dreptul a ceredit dacd averea i veniturile acelei
monastiri se administreazd bine si se
afectd la realizarea scopului pe eare-I
urmreste monastirea. si in eaz eand
64
www.digibuc.ro
Codul Civil
DliEPTUI-11 CIVILE
Art. 7
ar constat o rea admhiistrare, statul niturilor la scopurile pioase indicate

mate interveni si lu mAsuri pentru de testatore. Dael Prim Aria, min dea irnpedeca pe viitor o rea adminis- legatii ei, se adreseazA la autoritAtile
trare, dar aeel drept de supraveghere judecAtoresti sure a obtine prin sennu implicA in sine dreptul pentru stat tintA judecAtoreascA o dispozitie in
a intent actiuni pentru persoana mo- privinta regulArei administrArei averalA, sau a cere anularea vAnzArilor rei si a asigurArei afectArei venituri!Acute de monastiri, cAci aceasta ar lor rnosiei bisericei, autoritAtile judeinsemnit el statul ar ave dreptul d'a cAtoresti sunt
drept, constatnd areprezent persoanele morale sau a baterea sau neglijenta din partea ctiexercit drepturi pentru monastire. torilor, a dispune mAsurile prescr4se
drepturi pe cari nu le are. (Cas. I. 122, nentru regularea administrArei si a
Apr. 30/79 ,B. p. 284).
intrebuintArei veniturilor. (Cas. I, 211,
7. Statul avnd supravegherea asu- Inn. 10/81, B. p. 489).
pra tuturor institutelor de binefacere
9. In principiu, persoanele morale
sau ploase, sau a stabilimentelor 1311- n'au si. nici au avut dreptul de alienablice, el are dreptul a control dacA tiune. Deei monastirea Cernica, ca oriaverile acelor institute sau stabili- ce monastire, fiind constituitA si domente se administreazA de cAtre efori tatA in scop de a servi la binefaceri,
sau ctitori. sau oricum s'ar denumi durA cum rezultA din chrisovul lui
administratorii sau reprezentautii bor. Radu-VodA de pe la inceputul secoluastfel ea scopurile cArora au fost afee- lui XVII. averile inchinate nefiind
late sau destinate averile de cAtre do- ale eAlugArilor, ci ale monastirei. care
natori &A fie indeplinite: iar in caz de este o persoanA moralA, nici staritul,
negliientA din partea administratori- nici obstea cAlugArilor nu pute inlor, in caz de neindepinire a scopurilor strAina aceastA avere. Aceasta rezultA
pioase pentru care s'a afectat o avere, si din art. 5. p. III cap. II dela vnzAri
statul, in virtutea acelui drept, e in din codul Caragea, care zice : Nsdrept a la, mice fel de mAsuri sure tavnicii nu sunt volnici sA vnzA luasigurarea indeplinirei scopurilor pi- eruri nemiscAtoare si tigani monastioase si de binefacere, putnd intre rest, f Ai% numai pentru platA de daallele destitui pe administratorii ne- torii, i atunci iarasi cu stirea si
glijenti sau contravenienti, si nunrl voia stApnirei". Si nu se poate susalti administratori, si putand dispune tine cu succes cA aceastA prohibitiune
cum sti, se adminstreze averea. Dreptul este aplicabilA mimai monastirilor
do a controlA si verifich gestiunea ase- propriu zise, iar nu si chinoviilor, elei
zAmintelor de binefacere. este consa- art. 2 al legei din 1843 precurn si art.
crat si prin art. 15 al legei Curtei de 3 al legei din 1847 prevdd in termeni
Compturi din 14 Martie 1874. Dreptul generali cd egumenii tutulor monasde supraveghere al statului In intin- tirilor inchinate si neinchinate procum
derea, arAtatA, existA si atunci cnd si ingrijitorii schiturilor sunt propriti
prin actele constitutive ale donatori- de a mai da locuri cu embatic dela
lor, s'ar enunt cA ctitorii dun vrPmi sine fArd stirea stpnirei, precum si
sA administreze fAra nici un amestec de a mai vinde pAdurile: nici codul
al guvernului". enuntare care nu poate Caragea nu face nicAeri distinctinne
ave de efect a deneg organele sta- intre monastiri si chinovii, si cnd
tului dreptul de supraveghere, ci nu- ziee toate monastirile" inttelege si
mai de a consacr cA, institutele avnd ehinoviile, cari in realitate nu erau de
o personalitate distinetA de personali- efit monastiri cu cAlugArl, dupA cum

tatea statului, au si o administratie rezultA din legile dela 1843 si 1847. Si
deosebitA, rAmnnd de altmintrelea nici din chrisovul lui Radu-VodA, nici
intact dreptul de supraveghere al sta- din jurnalul Sfatulni adminisf rativ
tului. Dreptul de supraveghere asupra din 1838, intArit de VodA Alexandru
stabilimentelor publice de biuefacere, Ghica in acelasi an, nu rezultA el s'a
asupra institutelor pioase si intre al- recunoscut cAlugArilor dreptul de protele asupra bisericelor din eomune, s'a Prietari absoluti asupra bunurilor morecunoscut prin legea comunall revi- nastirei, ei rezultA numai ea crauzArii
zuitA la 1874, primarului comunei res- sA-si aleagfi dintre dnsii starit, monapective. Aceasta fiind constant. dup stirea nefiind supusA la altA parte.
modul si. in intinderea in care si cu care Iar din faptulu cA regulamentul orgastatul prin organele sale e in drept a nic nu a prevAzut si Cernica intre celelalte monastiri, nu rezulf cA Cernica
exereit dreptul de supraveghere
Primarul e in drept a exereit dreptul a perdut ealitatea sa de monastire,
de supravegbere, si aceasta fr nici dupA cum n'a perdut-o si alte monasun concurs al justitiei. Ash flind, Pri- tiri cari nu. se coprind in regulamenmAria e in drept sA intervinA in mod tul organic. (Apel Buc. II, 63, Mart.
direct spre a asigur administrarea 19 80, Dr. 44/81).
mosiei lAsate bisericei si a lu mAsu9. Inalienabilitatea imobilelor biserile necesare pentru intrebuintarea ve- ricilor si a monastirilor a fost regula
5370.
Codul Civil adnotat
65
www.digibuc.ro
Art. 7
DREPT URI MILE
Codul civil
pot sit exist& de ad in virtutea legei;

care va sd zicd cd pentru fiecare din
persoanele morale, trebue un act legislativ, care s dea fiintd care sd arate
care 't este obiectul si sd 'i determine
drepturile. Si prin persoane morale intelegfindu-se corporatunile si asezdmintele create de legiuitor pentru utilitatea publicd, nu poate sd existe nici
o diferentd intre congregatiunile religioase si comunittile israelite. si
unelo si altele nu spot lua fiint de cat
din vointa legiuitorului. Deci curtea
de apel respingnd actiunea intentat
de representantii unei comunitti israelite, pentru cd aceast comunitate nu
este creatd persoand morald prin lege
respingnd actele primrlei si ale
ministerului din intru cu care se serveau sd dovedeascd cd comunitatea este
recunoscutd ea persoand moral. extsrand de fapt, n'a violat nici un prin10. Este constant nu numai in doccipiu de drept, nici vert un text de letrind si jurisprudentd, dar Inca prin ge, ci din contra s'a conformat lor si
natura lucrurilor, cd o persoand mole-a aplicat bine. (Cas. I. 144/81, Mai
raid este o fiint fictivd, de oarece 4181. B. p. 374).
dnsa n'are o existent individuald
11.
0 persoand morald nu poate
reald. ca persoand fizicA a omului, existit in stat de &It numai in virtutea
singurul subiect al dreptului natural, unui act al puterei publice din acel
sanctionat de dreptul civil.
stat, de care ce persoanele morale fiind
Si ar fi un pericol social din punctul simple fictiuni,ele nu dobfindese o perde vedere al ordinei publice, si un pre- sonalitate de ct numai prin recunoajudiciu din acela al economiei sociale, stcrea specie% a statulpt in care au a
sd se recunoasc existenta de fapt a functiona, edei puterea legal a statuunor tisemenea persoane morale, and lui are dreptul a aprecia dacd scopul
scopul lor nu este determinat de le- urmrit de acea persoand poate s fie
gluitor ei &Ind drepturile lor nu sunt sau nu de utilitate publicd. A se adlimitate; cdci o corporatiune prin numite cd o reuniune de mai multe perdrul persoanelor ce poate o compune, soane, si incd strine, ar putea constien cantitatea bunurilor ce poate s tui frd autorizatiunea statului o peraibd si prin facultatea de a se persoand morald, este a se admite violapetua, rcpresintd o putere eare poate rea dreptulut celui mai sacru ce'l are
ameninta ordinea publicd si posesin- statul de a priveghia ordinea publied
nea bunurilor sale ne puttInd fi impusi de -a, se interesa de propria sa existinat prin instrinare, ei din contra tent. Deci nu poate intenta actiune
mdrindu-se necontenit prin noui aqui- in justitie epitropil Scoalei comunitdsitiuni, scoate din comerciu un insem- tet Israelite, care nu e recunoscutd de
nat mijloc de prosperitate publicd. statul roman, conform legilor Wei, ea
Principiile salutarii din constitutinne, o persoand rnorald. (Apel Craiova I,
libertatea constiintei si a cultului, 78, Apr. 2/90, Dr. 50/81).
12. Inainte de codul civil, care a discare nu este alt ceva de at manifestarea constiintet, nu are alt amp de pus cd autorizatiunea pentru existenta
cht acela de a lsa in facultatea fie- unei persoane morale s se dea prin
cruia s creazd si s profeseze erezul decret Domnesc, intruct nu existd o
sdu religios, dupd cum Ii dieteazd con- lege care sd reguleze eine trebuia s
stiinta, frd ca autoritatea publied sd dea autorizattunile persoanelor civile,
Ii poatd poprl din exercitiul acestei uzul era ca ele s se dea de Minister;
facultti, sau sd'l persecute pentru cre- deci asemenea persoane morale au cazul sdu; si libertatea instructiunei nu pacitatea de a contracta. (Apel Foes.
are alt scop de cat a ldsa facultatea a I, Mart. 11/83. Dr. 34/83).
veri-ce stiinti de a se produce si a se
13. Codul civil nu recunoaste distinpropaga, fr ca autoritatea publicd s ctiunea intre o persoand fisic $1 o
poatd interveni ea s o proibe sau sda persoand morald in capitolul Despre
pue pedici in desvoltarea ei. Dintea- persoane". Si este un principiu concestea insd nu resultd cd constitutiu- stant ed numai legiuitorul poate creea
nea ar fi dat facultate, in presinte si persoane cari, M a ft persoane fiviitor veri cdrora vor voi, s formeze zice, s poatd exercita drepturi ca o
un scop sau un stabiliment de utilitate persoand fizied. Aceast prerogativ a
publied, adicd persoanele morale nu legiuitorului de a creea singur per-
nestritmutatd dun dreptul pozitiv al

Romniei; acea inalienabilitate e consacratd prin Basilica le, cart. V. titlul
apoi pentru Muntenia prin legiuirea lui Matei Basarab V.. glava 97.
prin legea Caragea, part. 3, cap. 2. p. 5
dela vnzri i se presupune inalienabilitatea prin Reg. Organic, prin art.
2 al legei din 1843 si art. 3 al legei din
1847 in privinta oprirei egumenilor de
a mai da locuri cu embatic. Si nici
Basilicalele, nici Matei Basarab, nici
codul Caragea nu fac distingere in
privinta capacitdtii de a instraina intre monastiri si chinovii. astfel ca
se poatd sustine cd chinovia ar fi avut
dreptul a instrinA imobile; inct prohibitiunea de instrdinare a imobilelor
monastiresti exista $i pentru acele monastiri cari s'au numit sau au fost chinovii, chinoviile fiind tot monastivi.
(Cas. I. 116 81, Mart. 28/81, B. p. 236).
66
www.digibuc.ro
Codal civil
DREPTURI CIVILE
soanele morale, i a fost recunoscute

in toate timpurile legislatinnel pentru
multe motive, din cart cele mai principale sunt: pericolul ce ar rezulta pentru societate dacA in snul et ar putea
inteun mod spontaneu, sa resarA diferite corporatiuni cari sub-un nume de
bine-facere, ar putea aduce societAtet
eele mai mari rele; stampila de inalienabilitate aplicatA pe bunurile imobile
ale acestor soeietAti, care asemenea e
privitA en un ochiu defavorabil de legiuitor. Deci e constant cA numai legea poate ereea aceste persoane anormale. Codul civil nu pomeneste de cht
in treacitt de persoanele morale, spre
exemplu in art. 1753, 1786, 1845, 811, 817,
559 si altele unde legea, inteun mod exceptional, acordd statului, comunelor si
stabilimentelor publice drepturi, f Ara

de cari uu ar putea ajimge la scopul lor;
si afarA de acestea nu existA alte persoane cAror se recunoaste de lege drepturile de mai sus, de cilt societ6tile comerciale si institutiunile de binefacere,
de instruetiune si de utilitate publicA,
etc., eArora se acordid aceste drepturi
intfun mod formal si in urma unui
uz indelungat. Astfel fiind, o persoanA
moralA nerecunoscutti de lege nu poate
sta in jrulecatA nici primi daruri sau
legate. (Trib. Ilfov, IV, 923, Sept. 24/85,
Dr. 71/85).
14.
Orice institutiune strAinA, fie de
binefacere, sau pentru olice alt scot).

pentru a putea avea exiffenta de PersoanA civilA, trebue srei fie recimoscutd prin lege aceastA calitate. OdatA
nerecunoscut de statul roman, existenta unei persoane civile, cum ar fi
comunitatea greacA din Janina, ea nu
poate exercita nici o aetiune inaintea
tribunalelor Ilomne. Existenta acestei persoane civile nu poate fi discutat
eodul Caragea cnd ea intenteazA actlunea sub eodul civil, cAci
dupA legile existente azi cautA a se sti
dacA are sau nu a-est drept. (Trib.
Ilfov, II, 122, Mai 20186, Dr. 50/86).
15. De si e exact el sub vechia legislatie a Moldovei, att dupA canoanele

bisericesti, ct st dupA dispozitirmile
cuprinse in codul Calimach (art. 762
769), cei cari alegeau vieata
ealli renuntau la dreptul de stApnire si oefirmuire a persoanei si averei lor, dar aceastA lepAdare de sine si
de avutul kr nu se cerea de ct la
aceia cari se stabileau inteo mnAstire
de cAlugAri sau cAluggrite autorizatit
ea atare, si apot dupl o ispitire irdelungatA luau sareina monacalA mehlnndu-i acolo metania. Nu sunt aplicabile areste disnozitiuni cnd cineva
s'a cAlugArit la dnsul acasit, a v'etuit
la biserica ce o zidise pe pronrietatea
sa prorie care nu era o rnnAstire inchinatA si a ritmas plinti la incetarea
lui din viatil absolut stApfin tie pro-
Art. 7
prietatea sa exercitnd in tot acest in-
terval dreptul de proprietate asupra

mosiei. (Cas. I. 156/Mai 6/87, B. p. 408).
16. Dupd art. 808, prima conditiune

pentru ea cineva sit poata primi o donatiune sau legat este sA existe in momentul mortei teslatorului. Deci legatul 16sat unei institutiuni care ar urma sA se infiinteze este lAsat unei persoane morale care n'a avut o existentA
legal in momentul mortei lui de
cu jus. Si o persoanA moralA, neavnd
existenta sa de cht numai de la lege,
nu o poate invoca si nici a exercita
drepturile sale de cat in limitele teritoriului asupra cArula se intinde suveranitatea acestei legi. Astfel o persoanA moralA recunoscutA in tarA
strAMA, nu poate invoca art. 2, dupA
care starea si capacitatea persoanelor
se reguleazA dup legea trei lor, cAci,
inainte de a examina care este legea
care reguleazA drepturile unei persoane, frame aceasta a dovedi cA are
oare cari drepturi de exercitat in tarA
strailt, i Pentru a avea drenturi trebue a exista, trebue a i se recunoaste
personalifatea juridied de cAtre statul
(Trib. Illov, I. Mart, 20/89. Dr.
28/89).
17. Persoana moralA fiind o fictiune,
numai legiuitorul o poate creea; particularii n'au aceastA posibilitate. Si
dacA persoan.le fizice se manifestg piblicnlui prin singurul fant al nasterei,
persoanelor morale ins nu se pot
aduce la cunostinta tertielor persoane
de et cu autorizarea guvernului.
aceast atestare a existentei lor este
foarte necesarA pentru siguranta trimzactiuntlor. Creatiunea persoanelor
morale intereseazA foarte /unit pe stat
pentru ea ele sA nu se creeze de ct Cli
consimtimntul sAu; eget, Pe lAnalt c
interesele generale, socia'e, economice,
linistea si siguranta publicA sunt in
joc prin creearea acestor persoane morale, statul mai trebue sA ingrijeascA
ca nu cumva prin asemenea ereatiuni,
particularii sA nu fie prea lesne impinsi
despuia familla lor, despuiare care se poate efectua cu atilt
mai lesne cu cat pe testator nu'l costA
nimic, cAci el creeazA dun mearte, si
cu att mai mult cu ct el este impins
prin vanitate sit se perpetueze dupA
moarte. Dreptul public modern st eel
vechin, credincios doctrinei drentulni
roman, nu recunoaste particularilor
dreptul de a creea persoane morale.
Astfel, a trebuit sA intervinA diferite
hrisoave domnesti pentru diferitele stabilimente de utilitate publicA. Legea
secularizArii milnAstiresti denotA asemenea omnipotenta statului In ceea ce
concerne erearea, suprimarea sau imputinarea drepturilor acestor perseane
morale. Tot astfel legi speciale mai
reeente au recunoseut personalitatea
67
www.digibuc.ro
Art. 8
DOBANDIREA CALITATII DE ROMAN
juridie a judetului, comunei, Academiei romne, ete. Asernenea, codul comercial nu permite creatiunea societtilor ea persoane juridice de cat cu autorizarea tribmialului san a guvernului (art. 138 si. 244 c. corn). Ash dar,
dreptul nostru public se manifestO destul de vAdit, atribuind numai statului dreptul de a creea persoane morale.
(Apel Bue. III. 189. Oct. 18/89. Dr. 75/89).
18- Principiul stabilit de art. 808.
fiind general, el se aplica Wit persoanelor fiziee eht si celor civile; de unde
rezultA c o persoang civilA care nu
are o existent& legalA in momentul
mortei testatorului, nu este capabila a
primi legatul filcut in favoarea sa. Si
Codul civil
persoanele eivile luAndu-si existenta

de la puterea publics& a unui stat. ea
Persoane fictive, ele nu au existentrt
legala diucolo de jurisdictiunea puterei prin faptul careia au luat nastere.
Astfel o societate strhinO, recunoscut
in tam ei. dar nerecunoscutA in Romitnia, nu poate exereita acele drepturi
ce legea romnii le atribue persoanelor civile de aceiasi naturA, si dar
tribunalul face o justa aplicatiune a
acestor principii de drept ciind recutioaste cA legatul lhsat unei atari persoane civile este nul din cauza incapacitOtei de a'l primi a beneficiarului.
(Apel. Buc. II, 167, Nov. 2 92, Dr. 76/92).
Art. 8 (Abrogaz "). Verice individ nascut si crescut in

Romania 'Ana la majoritate, si care nu se va fi bucurat niciodata de vreo protectiune straina, va putea reclama calitatea
de Roman In cursul unui an dupa majoritate 2).
Acei ce, aflandu-se In conditiunile de mai sus, vor fi devenit majori Inainte de promulgarea acestui codice, vor avea
termen de un an dela promulgare pentru a reclama calitatea
de cetatean roman 2).
Copiii gasiti pe teritoriul Roman fara tata si mama cunoscuti, sunt Romani. (Civ. 9-11, 44; Constit. veche, 7, 9 ;
Civ. Fr. 9).
Text. fr. Art. D.
Tout individu n en France d'un tranger pourra, dans
l'anne qui suivra l'poque de sa majorit, rclamer la qualit de Franpis;

pourvu que, dans le cas o il rsiderait en France, il declare que son intention est d'y fixer son domicile, et que, dans le cas o il rsiderait en pays
tranger, il fasse sa soumission de fixer en France son domicile, et qu'il l'y
tablisse dans l'anne, compter de Facte de soumision.
Doctringt strilingt.
BAUDRY ET FOURCADE. Des personnes, 1, 371-374, 380, 383, 387. 393, 394;
DALLoz, Relp. Droils civils, 39, 67 urm.; Suppl. Droils civits, 84 urm., 87 urm.;
DEmoouE, 1, Sources des Obligations, H. pg. 145.
IslounLow, ed. 7-a, I, p. 90 urm.;
\Wass, 1, p. 112, 118, 137.
Doctringt romAneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 294, 306 um., 427 ; Droit ancien et moderne (/ P la Roumanie:
p. 4, 5, 14, 23: Observalie sub. Trib. civil Caracas (Venezuela) 26 Febr. 1902. Curier
20/903; Observafie sub. Cas. Il, 145 din 30 Oct. 1917. Tribuna Juridic& 18-19/1920;
NAvu, I, p. 132, 133 urm., 142, 146, 147, 149:
RADII lonely. Nola sub. Cas. IL 15 April 1895. Pand. Rom. 1922-1-232.
11 A se vedea Legea si Nola dela pag. 47.
2) Aliniatele 1 si 2 ale art. 8, Runt implicit Inlocuite
n,tfel rum a lust modificat In Constituanta din 1879.
i deci abrogate prin art. 7, din Constitutie,

Artirolul 9 francez corespunator prin modificarea ce a suferit In 1893, a impus o serie de formabtti pentru strinii ce ar vol SS dobandeasa cettenia francez5. Chiar minorii pot cere calitatea de cetlieni,
Kin cereri acute de printii sau tutorii lor. Orice cerere, trebuc facut printr'o declaratiune, care, sub pedeap<1 de nulitate, lrebue a ji Inregistrald la Minislerul Jaslifiei. A se vede textul art. 9 francez cu
mudificarea din 22 Iulie 1893.
68
www.digibuc.ro
Codul civil
DDBANDIBEA CALITATII DE IIONIN

INDEX ALFABETIC
Abrogare 12, 16.
Apreciere suveran 20.
In terpretare 12.
Legiuitoare corpuri 2,
6, 9, 11, 12.
Armat 13, 14, 17-19.
Calitatea de roman 1, 5-10, Israclit 5.
4,
Liste electorale 19.

12, 13, 16-19.
Cettean rorrnin 2-4, 8-10, Alajoritate 1, 3-5, 9, 12,
14-19.
13, 14, 17-20.
Nationalitate 1, 5, 8, 14.
Cod civil francez 17.
Consiliu comunal 3, 9, 18. Naturalizare 1, 2, 4, 5, 8,
16, 22.
Constitutie 2, 8, 9, 11, 12,
Plrinti straini 2, 4, 14, 19.
15, 16, 19, 22.
Primtirie 3, 9.
Contestatie 7.
Probil 7, 20.
Copil gsit 21.
Protectie strein 1, 4, 7,
Copil natural 21.
Corpuri legiuitoare 2, 4, 6,
11, 12, 15-19.
Putere judeatoreascl 6.
9, 11, 12.
Rit cre*tin 11.
Deputat 6.
Dispensil de stagiu 8, 16. Serviciu militar 13, 14,
17-19,
Drepturi cettenesti 5.
Strini 2-6, 9, 11, 12, 14,
Drepturi politice 2.
Drept public 5.
15,
17-19.
F.lectorale 19,
Strini necrestini 5.
Supusi strini 1, 4, 7, 10,
Functiuni publice 2).
Teritoriu romn 4.
Evreu 5.
Frauda lcgei 6.
Irnpmntenire 11,12,14,15.
12, 15.
Jurispradentgi.
I. Prin art. 8, legiuitorul d. facultato

veri carui individ nascut si crescut in
Romania, care ins nu este roman, de
dobandi nationalitatea romana, fara
de a se supune la toate formele naturalizatiunei prevazute de art. 16, printr'o simpla reclamatiune, sub indoita
Insa conditiune de a nu se fi bucurat
niciodata de vreo protectiune strina
si de a reclama calitatea de roman in
cursul miui an dupa majoritate; iar
prin aliu. 2 stabileste termenul de 1
an dela promulgarea codului civil,
pentru acei cari, aflandu-se in conditiunile primului aliniat, vor fi devenit
majori inainte de promulgarea codicelui. Aceste doua moduri de a dobandi calitatea de roman. naturalizatia Prevazut la art. 16 si reclamatiunea in termen de 1 an dela majoritate
sau dela promulgarea codului civil,
pentru cei ce se afla in conditiunile
art. 8, sunt limitative. (Cas. I, 230/Inn.
17168. B. p. 210).
2. Aceste dispozitiuui ale codulul civil in privinta celor ce sunt nscuti si
crescuti in Romania, desi din Parinti
straini, nu s'au desfiintat san modificat prin art. 8 din constitutiunea promulgata posterior punerii in executare
a codului civil; caci prin alin. 1 al acestui articol, se consacr prin o dispozitiune bonstitutionala prescriptiunile art. 16 c. civ.., ca naturalizatiunea
nu poate sa. fie acordata decal prin
concursul Corpurilor legiuitoare. iar
prin aliniatul din urma se dispune c
streinul numai in urma unei naturalizatiuni poate exercit drepturi politice.
Insa, prin acest art. 8, nu se dispune
nimica in privinta celui care devine
cetatean roman, nu in puterea unei
naturalizatiuni emanata dela bunavointa a Corpurilor legiuitoare, ci numai n puterea si prin beneficiul legii,
Art. S
din contra, din art. 7 din constitutiune,

ca insusirea de roman se dovedeste, so
conserva si se perde potrivit regulelor
statornicite prin legile civile, rezult
evident, ca. legiuitorul constitutiei nu
a voit a se aduce nici o schimbare in
dispozitiunile codului civil privitoare
la cei nscuti si crescuti in Romania,

care devin romani. in puterea si prin
singurul beneficiu al legiii. (Cas.
54/Apr. 1/72, B. p. 125).
3. Daca, prin art. 8, nu se indica autoritatea la care trebue O. fie adresata
reclamatiunea ee in timpul fatal
eata sa faca cel nascut si crescut
in Romania, este evident ca. aceasta
reclamatiune poate sa fie data oricarui functionar public roman, si 'Prin
urmare si consiliului comunal, caci aceasta formalitate tinde mai cu seama
a constat in mod autentic c strainul
si-a arMat in adevar in termenul fatal
de 1 an dupa majoritate dorinta sa d'a
se bucur de drepturile cetateanului
roman acordate lui de lege. (Cas. II.
54/Apr. 1/72, B. p. 125).
4. Daca dupa articolul 16 codul civil,
strainul care, statornicindu-se pe teritoriul roman, doreste h se bucur

de drepturile unui cettean roman,
trebue s dobandeasca naturalizatia prin concursul puterei executive
si a corpurilor legiuitoare, care nu
sunt tinute a o acord ori Si cui, nu
este tot astfel cu acela care desi din
nrinti straini, este nascut i crescut
in Romania pan la majoritate si care
nu s'a bucurat niciodata de vre-o protectiune straing, caci unul ca acesta,
dunA art. 8 combinat cu art. 9 c. civ.,
daca doreste a se bucurit de drepturile
unui cettean roman, nu este obligat
a face altcevit decat a reclamh aceast
calitate de roman in cursul unui an
dupa majoritate. De unde rezulta, cA
dansul, daca a facut reclamatiune in
timpul fatal, devine de drept cettean
roman numal in puterea legei care
acorda acest beneficiu imprejurrii
nasterii pe teritoriul roman. (Gas. IL
54172, Apr. 1/72, B. p. 125).
5. Dacit art. 8 introduce principiul
naturalizatiunei prin nastere, acest
principiu ins nu poate fi invocat de
un israclit, caci art. 9, care este continuarea art. 8, face o exceptiune pentru strainii necrestini, zicnd ca acesti
straini nu se pot naturaliz dead prin
lege. Sunozitiunea ca legiuitorul a
creeat o distinctiune intre calitatea de
roman si calitatea de cettean care ar
rezult din art. 8 care prin alin. I acorda strainilor deveniti majori dupa
Promulgarea codului calitatea de roman, si strainilor deveniti majori Inajute de promulgarea lui calitatea de
cetateni, si ca. art. 9 care este facut in
acelasi spirit. cernd strinilor necrestini oarecari forme de indephnit
-- 69
www.digibuc.ro
Art. 8
DOBNDIREA CALITTH DE ROMAN
pentru a obtine cettenia,
le recu-
noaste implicit c ei posedd deja nationalitatea de roman. Este o supozitiune contrarie principiilor de drept
public modern dupe. care tot omul este
cettean in natiunea din care face

parte cu oarecare rezerv in ceeace
priveste exercitiul drepturilor cetatenesti; si daed legiuitorul, indicand

modurile de naturalizatiune, intrebuinteazd and vorba u3 roman cand vorba
de cettean aceasta intemeiazd, tocmai
cd in ideia lui aceste cloud vorbe exprima unul si acelasi lucru iar nu cd
el a voit sd ese din sistemul universal
ei s creeze intre romani doud grade
de nationalitate dupd care unii s fie
romani si ceilalti cetdteni. (Apel Buc.
I, Mai 14/73, Dr. 43/73).
6. Necesitatea declardrii ce are a se
face conform art. 8, spre a reclama ea,litatea de roman, nu poate sd fie inlocuit printr'un alt act. Scopul legii
in aceaste, privintd nu e indeplinit nici
prin faptul alegerii ca deputat, a cdrel
validitate presupune tocmai calitatea
de roman, nici prin verificarea
din partea Camerei legiuitoare,
aici nu se poate zice cd Camera avand
dreptul a acorda unui strdin calitatea
de roman, verificarea titlului ar implica in sine o acordare sau cel putin
o constatare a existentei calittii de
roman, cdci pe deoparte ,acordarea caBMW de roman nu se poate face numai de Camera, i pentru aceasta se
cere, ca pentru oricare lege, coopera-
rea tuturor factorilor puterii legiuitoare; pe de alt parte constatarea

existentei unei calitti sau a until
drept este in general de atributul pu-
terli judeatoresti, de vreme ce scopul

verificdrii in sine e s, declare el persoana aleasa, intruneste conditiqe de
eligibilitate, cd este bine aleasd, presununandu-se de altmintrelea c alcsul
este roman, dar aceasta ini poate avea
efectul de a acorda calitn+aa sau de a
constatit existenta calittii de roman,
Mel ar fi a fraud legea. (Cas. II, 244,
Nov. 4/75, B. p. 299).
7. Dui:0, art. 8 alin. 2, e destul ad se
dovedeasca, cd s'a fitcut declaratiunea
cerutit de acest articol in termen de 1
an dela promulgarea codului civil. Beneficiul acestei declaratiuni invochndu-se de acela cdruia te contesta calitatea de roman, contestatorului incumbd sarcina d'a proba c contesta-
Codul civil
in ce priveste dobandirea nationalitdtii romane, le-a supus la formalittile

necesare pentru obtinerea naturalizarii. (Cas. II, 78/83. Apr. 27/83. B. p. 476).
9. Dupd legea promulgatd in 13 Octombrie 1879, modificatoare art. 7 din
constitutie, orice strain nscut in taril
nu poate dobandi calitatea de cettean
roman decat in urma unei legi votald
de corpurile legiuitoare. Faptul cd
strinul a fAcut cererea d'inaintea primdriei de a se prenumdra intre cetdtenii romani nu-i putea acorda aceaste
calitate pe eat tiinp declaratia a fdcut-o dupd promulgarea legei modificatoare art. 7 din constitutie, si prin
care lege s'a stErs acest privilegiu acordat strdinilor ndscuti in tard, prevAzut de art. 8 c. civ., de a reclama calitatea de cetdtean roman in timpul
unui an dela majoritate fdr a mai fi
necesitate ca el s se adreseze la corparile legiuitoare. (Cas. II, 37/84. Apr.
16/84. B. p. 362).
10. Legiuitorul neardtand nici o formd in privinta declaratiunei cerutd de
art. 8 si nici autoritatea cdtre care
urmeazd a fi indreptald acea declaratie. ea se poate inlocul si prin alte
fapte din care sd rezulte intentiunea
cuiv d'a se bucura de cetAtenia romnd. (Cas. II, 97/Oct. 2/84. B. p. 826).
11. DacA declaratia prescrisd de are.
8 c. civ. a avut loe inainte de modifi-
carea fcut in anul 1879 art. 7 din

constitutiune, atunci era in vigoare
eodul civil iat nu art. 8 din constitu-
tia actuald; si sub imperiul acelui cod

legiuitorul a voit sd acorde o favoare
strinilor nescuti in tara, de rit crestinesc, si cari nu s'au bucurat de vreo
protectie strind, considerandu-i ca
romani, MIA a fi trebuintd de a obtine impdmantenirea prin Corpurile
legiuitoare. (Cas. 1I, 15/Apr. 3/85. B.
p. 303).
12. In principiu, conform art. 8 din

c. civ., in vigoare inainte de constitutiunea din 1879, orice individ nscut
si crescut in Romnia si care nu s'a
bucurat niciodate, de vreo protectiune
strdind putt reclamit, calitatea de roman in cursul unui an dupd majoritate. Si constitutiunea din 1866. prin
art. 8. edictand cd Impmantenirea se
dd de puterea legiuitoare, vizeazd pe
strinii ordinari i n'a inteles s, abroge art. 8 c. civ., unde nu se vorbeste
de impdmantenire ci de recunoasterea
tul nu e nscut in Romania, sau cd nnui drept ce acordd legea civila. Adesi nscut, dar s'a bucurat inteun ceastd interpretare se confirmit chiar
timp oarecare personalmente de o pro- prin textul art. 7 din constitutiune,
tectiune strind. (Cas. II, 48/77, Mart. care dispune cli insusirea de roman se
1/77. B. p. 102).
dobandeste, se conservd si se perde poPrin legea dela 13 Oetombrie 1879 trivit regulelor statornicite prin legile
modificAtoare a art. 7 din constitu- civile. (Apel Galati, I, 158, Nov. 2/73,
tiune, legiuitorul n'a admis in favoa- Dr. 10/88).
rea persoanelor nscute si crescute in
19. Art. 8 nu prescrie nici o formit
Romania deck dispensa de stagiu, iar si nu aratA autoritatea care sd fie in
70
www.digibuc.ro
Coda civil
CALITATII DE ROTIAN
drept sit primeascA declaratiunea individului care, gsindu-se in conditiunea prevAzut de dansul, reclam
calitatea de eettean roman, fiind indestulAtor pentru aceasta o simplA manifestare a vointei, si aceastA vointA
$i intentiune poate rezult in mod neindoios ch, in anul care a urmat majoritatea sa, acel individ Meek servi-
Art. 8
litatea de strain, de oarece numai aeel

ce e roman poate fi supus acestei obligatiuni. (Cas. I, 104, Mart. 17/92. B. p.
215).
18- AsemAnat art. 8 din codul civil
verice individ nAseut si crescut in Romania pang la majoritate si care nu se
va fi bucurat niciodat de vre-o protectie strAing, va putea reclama calitatea de roman, in intrul unui an dupA
niajoritaie si acest articol 8 neprevAzand modul cunt are a se reclamit calitatea de roman, ea poate fi reclamata
sau printr'o cerere format!, adresat
autorittei comunale, sau autoritatilor Statului. roman sau cbiar prin sim-
cliii militar. (Apel Buc. I, 89, Mai 27/91.

Dr. 42/92; Cas. II, 16/Mart. 23/87. B. p.
255).
14. Dach cel nseut din pArinti strAini nu dovedeste ch, dela 1 an dup majoritate ar fi optat pentru nationalitatea de roman prin vreo formalitate din
care ar rezult intentiunea sa de a de,cerere de a se inrola in armatA.

veni cettean roman, el nu se poate pia
II. 14/98, B. p. 568).
considera decat ca strain. Singurul (Cas.
19. Verce persoand nAscuth, in Rofapt ea ar fi servit in armatA. nu-i
din printi streini stabiliti in
poate constitui cetAtenia, intru cat n'a mania,
ei crescuti in tarA pfinh, la majoindeplinit formalittile legale sure a tara
si care nu se vor fi bucurat niciobtine impmantenirea. (Cas. II. 71, ritate
odatA de vre-o protectiune strein,
Mart. 30/87. B. p. 286).
dacA a ajuns la majoritate, inainte de

promulgarea art. 7 din Constitutiunea
dela 1879, si ei-a manifestat vointa de
a dobandi cetAtenia roman, inrolandu-se in armatA si facand serviciul militar, aeea persoand si-a castigat astfel dreptul de cetAtean roman. si deal.
poate fi inscris in listele electorale.
Des cineva este ntiscut in Romania, dar intru cat -Lath."l situ era de origind si supus strAin, si intru cat el nu
s'a conformat dispozitiunilor art. 8
C. eiv., de a care impmantenirea la 1
an duph, majoritatea i nid In urm
15.
nu s'a conformat dispozniunilor art.

7 din constitutie de a dot.andl imph-
(Cas. I, 114/99, B. p. 560).
mantenirea, el este strain. (Cas. II, 183,
20. Reclamatiunea calittii de cetAtean roman prevAzuth, de art. 8 e. civ..
I. Dee art. 8 c. civ. prevede c orice

indivjd nscut $i crescut in Romania,
Apr. 13/88. B. p. 412).
nefiind reglementata la noi nici ea

forma nici au privire la autoritatea
inaintea cAruia urmeazA sA, fie fAcut,
ea poate s rezulte din orice acte
care pang, la majoritate nu se va fi
bucurat niciodat, de vre-o protectiune

strAinA, va putea reclamit calitatea de
roman in cursul unui an dupg, majoritate; mns. aeest articol a fost abrogat
prin art. 9 din constitutiune, modificat in 1879, care a stabilit modul cum
se poate obtine naturalizarea, fie cu
stagiu, fie cu dispensit de stagiu. Deci
imprejurAri cari sA invedereze vointa

unei persoane de a deveni cettean roman, iar faptele si actele din care rezult o asemenea reclamatiune rilman
sh. fie constatate ei apreciate in mod
suveran de instanta de fond, cu conditia ea ele sA fie pctrecute in cursul
anului dupa majoritate, cum care art.
8 citat.
Prin urmare, Curtea de apel nu violeazA acest articol cand decide cA reclamatiunea calitAtii de cettean roman rezult, intre altele, din faptul el
cel ce a devenit major dtml promulgarea art. 9 din constitutiune, nu mai

poate invoch beneficiile art. 8 c. civ.
(Cas. II, 254, Apr. 8/91. B. p. 519).
17- Art. 8 nu arat nici autoritatea
la care o asemenea reclamatiune urmeazA BA se facA, nici vre-o forma in a ocupat functiuni publice in anul
care dansa s trebuiasel a fi fcut; care iirma dupA majoritatea pArtii.
el nu care, cu deosebire in aceast pri- (Cas.
I, No. 397, 1915; Jurispr. Rom."
vint de art. 9 c. civ. francez, dupA
p. 434, Curler Jud. 66/915).
care de altfel acest articol a fost co- 1915.
21. Copilul natural, nerecunoscut de
piat, dela cel ce reclama aceastA can- maind
gseste sub raportul natiotata nici una din declaratiunile prev- nalittiisesale
in conditiunea copinor
zute in ultimele dispozitiuni ale ace- gAsiti pe teritoriul
tarn si deci consilui articol. De ad urmeazA cA vointa derat ea roman nefiind
astfel supus
eelui ce se allA in categoria art. 8, d'a dispozitiunii legii streinilor.
(Cas. Iasi
fi considerat ca roman, poste sA fie II, No. 145 1917; Jurispr. Rom."
45/919,
manifestatil in mice mod $i dar sh, re- p. 525).
zulte invederat din faptul cA dansul
22. Art. 7 din Constitutie astfel cum
ajungand la majoritate, fr sh. fi fost
supus Mel unei protectiuni, a primit a fost modificat in 1879 cu ocazia resA, ia parte la tragerea sortilor pentru vizuirei, intrucat prevede cA naturaarmata roman, fArh, s, escipe de ca- lizarea nu se poate acord deck priu
71
www.digibuc.ro
Art. 9-11
DOBANDIREA EALITAIII DE DONIN
Codul civil
lege si in mod individual a desflin-
Constitutie. (Cas.
tenirea nefiind de at eel prevAzut de
23. A se vedea: art. 6 cu Index si notele respective.
tat dispozitiunile art. 8 din codul civil,

singurul mod de a dobAndi impAmn-
Art. 9
i). (Abrogat
1922, I, 232).
Pand. Rom.
art. 7 Constitutia veche).

Doctrin roulneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 294, 306 urm., 427.
NActi, I, p. 134, urm., 141, 143.

RADU IORGU, Nola sub Cas. II, 15 April. 1895. Pand. Rom. 1922-1-232.
Art. 10
(Abrogat 2).
strin este Roman.
Tot copilul nscut din Roman In tar
Tot copilul nscut in tail strain din un Roman care ar

fi pierdut calitatea de Roman, va redobandi totdeauna acea
calitate indeplinind formalittile prescrise de art. 18 (Civ.
17-20; Const. veche 9; Civ. Fr. 10).
Text fr. Art. 10. Tout enfant n d'un Frainais en pays tranger est
Franais.
Tout enfant, n en pays tranger d'un Fraiwais qui aurait perdu la qualit de Fraiwais, pourra toujours recouvrer cette qualit, en remplissant les
formalits prescrites par l'article 9.
Doctrinii strnL
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 396, 416, 421 ;
1 ALLoz, Rp. Droits civits 140 urm.; Suppt. Droits civils 101, 102 urm.;
Hue, I, 263;
WEISS, I, 168, 597;
Doctring, romneaseL
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 296 urm., 303 urm ; Droit ancien et moderne de la Rou-
manic: p. 4; Observafie sub. Ca/i. I, 78 din 27 Ian. 912, Dreptul 30/912; Observatie
sub Trib. civil Nice, 25 Febr. 1920, Dreptul 24 923; Observalie sub Trib. civil Carac.a.
(Venezuela) 26 Febr. 1902, Curier Jud. 20/903;
JUVARA ALFRED, Nota, sub Trib. Ilfov s. I, 197 din 19 Martie 1921, Curler Jud. 38/921;
NACU, I, p. 130 urm.; 154, 155.
cid de nationalitatea euiva, dura cum

o spune art. 2 si 10. (Cas. II, 97/Mai
4/73, B. p. 100).
3. Simplul fapt al nasterii unui copil pe un teritoriu strAin insA din pArinti romni, conform art. 10, nu'i
schimb intru nimic nationalitatea.
(Cas. II. 1311Apr. 13/79. B. p. 310).
4. A se vedea: Art. 6 nota 7.
JurisprudentL
1. Prin expresiunea de roman se intelege nu origina de snge a unui inci statul sau politic; si astfel romn prin nastere, va sA zicA individ
n'Ascut din pArinti supusi romni.
(Cas. II, 97/Mai 4/73, B. p. 100).
2 Domiciliul si locul nasterii nu de-
Strinii se vor bucur In de obste in

Art. 11. (Abrogat 2).
Romania de aceleasi drepturi civile de care se bucura
afar de cazurile unde legea ar fi hotarit altfel. (Civ. 6,
1) Textul vechiu al art. 9. Cei cari nu sunt de rit crestinesc nu pot dobandl calitatea i drepturile
de ceLltean Roman, cleat cu conditiunile prescrise la art. 16 din acest codice. (Civ. 6; Const. veche, 7, 8).
Acest art. 9, ca si art. 16 ce urmeaza este ahrogat prin art. 7 fin ConstitUtie, astfel cum a fost modificat prin legea din 13 Oct. 1879. A se vedea textul art. 7 din Constitu(ia veche, i nota dela textul art, 16
Cod. Civ.
2) A se vedea Legea $i Nota dela pag. 47.
72
www.digibuc.ro
Codul civil
STBAINII
Art. 11
I DREPTUBILE CIVILE
13-15, .1773; Pr. civ. 54, 75 7, 106, 107, 374 ; Const. 9; C. p.

220; Leg. 19 Mart. 1915 p. control strain. (Mon. of. 281/915);
Ci v. Fr. 11).
Text. fr. Art. il. -L'tranger jouira en France des mCques droits eivils
que ceux qui sont ou seront accords aux Franvais par le traits de la nation
laquelle cet tranger appartiendra.
Doctrinii strAin..
AURRY ET RAU, I, 77, n. 7; 78, n. 61; p. 288 urm., 373; I. ed. 5-a, 483-486, 497 urm.
511-516 ural., 520, 522, 527;

BEUDANT, I, 82, 84;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a I, p. 74;
DALLoz, Rp. Droits civils 178 urm.; Suppl. Droits rivUs 130:
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 43, 43 his, 43 his 111, 43 bis VII, 43 his VIII;
DEmoLoamE, I, 88, 240 urm., 241, 245, 246 bis 267, 533;
DEMOGUE, ISources des obligations, II, p. 379;

Hue, I, 275; III, 351;
LAURENT, I, 405 urni., 430, 455; IV, 194;
MARCADE, art. 343-345, 346, No. 2;
MonaLoN, ed. 7-a I. p. 73 urm.; 82 urm.;
WEISS, II, 150, 157-160, 189, 195, 197, 204, 207, 214. 318, 343.
Doctriat romAneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 326 urm.; (II, ed. 2-a, 879; IV, part. I, ed. 2-a, p. 80: VIII,
part. I, ed. 2-a, p. 664 ad-notam; IX, p. 629; XI, p. 434). Droit ancien et moderne de
la .Roumanie: p. 23, 30, 39, 251; Observatie, sub Cas. Turin 21 Dec. 1897. Curier
Jud. 2/1902; Observatie, sub Trib. Dorohoi 221 din 24 Sept. 1901, Curier. Jud. 10/1902;
Observa,tie, sub Trili. civil Caracas (Venezuela) 26 Febr. 1902, Curier Jud. 20 903;
DISSESCU C. G. Care este conditia juridica a persoanelor slraine in Romania", Dreptul 3/1902;
JUVARA ALFRED ,,Divorful soRlor Bertola" Dreptul 54/910, 55/910;
NACU, I, p. 155 urm., 160, 181. 216.
NEGULESCU DEMETRU, Principiul capacita(ii persoanelor morale straine j aplicarea lui
la societafile straine in Bomania", Dreptul No. 6/1901;
TONEANU N. C. Persoana morala straina", Curier Jud. 16/902;
URRIANU VALERIU, Afacerea Zappa", Dreptul 7/902, 8/902.
Precaritate 30.
INDEX ALFABETIC
16, 20, 21, 27, 35, 37, 40,
Ab intestat 20, 32.

42.
Abrogare 13.
Drepturi politice 11, 16,
Adjudecatar 26.
20, 23.
Acte autentice 10.
Actor sequitur forum rei 1. Erezi 20,- 28.
Anulari 13, 21, 24, 25, 30. Evietiune 30.
Evrei 5, 7,8,13,14,22-24,30.
Arbitri 8.
Calimach 14, 22, 23.
Executari 6, 38.
Frauda 10, 21.
Cod civil francez I.
Imobile rutale 7, 13, 17,
Comerciant 7.
19, 20-22, 24-26, 28-34,38.
Competenta 1, 3, 6, 38, 42.
Imobile urbane 5, 7, 11,
Compromis 8.
13, 14, 22, 23, 31.
Confiscatie 29.
Constitulie 11, 13, 19-21. Impamantenire 11.
Incapabili
2, 8, 10, 20, 26,
24, 26, 27, 29, 30, 34, 41.
30,
Consuli 6.
Industrias 7.
Contracte 12, 15, 21.
Juramant derizoriu 10.
Conventie cu Italia 20.
Convenlie dela Paris 36. Jurisdictiune 1, 3.
Crestin, a se vedea Rit Legatari 32.
Licitatie 26.
crestin".
Cumparare, a se vedea
Vanzare" si 7, 11, 13,
14, 17, 22, 24, 26, 27, 33.
Declinator 3.
Denegare 7, 21, 30.
Deposed are 30.
Derogare 3.
Divorl 36.
Domiciliu 1, 3, 4, 7, 13,
14, 37.
Drept eastigat 17, 20, 30.

Drept international 3, 15.
Drepturi civile 1-3, 7, 8,
Litigiu intre streini 42.

Mandat 8, 10, 12.
Mizitenitori 20, 28.

Mozaic 7.
Nationalitate 9, 18, 20,31,

36.
Naturalizare 21.
Nulitati 13, 21, 24, 25, 30.
Otoman 9.
Pamantean 7, 11, 22, 23.
Persoan interpusa 10.
Persoana morala 31, 40.
Posesiune 30.
Statut personal 20, 31.

Probe 10.
Straini 1-7, 11-22, 24-30,
Proprietar aparent 10.
32-38, 40, 42.
Proprietar fictiv 10.
Succesiuni 2, 20, 2), 32.
Reciprocitate 14, 22, 23. Teritoriu strain 31.
Regulament organic 7, IL Testamente 20, 28, 32, 38.
Resedinta 1, 4, 6, 15, 16. Tratate 1, 7, 13, 20, 24, 36.
Revendicare 34.
Tribunale rornane 1, 3, 4,
Rit crestin 5, 7, 11, 13, 14,
6, 15-17, 27, 35, 37, 30.
21, 22, 23.
Turc 9.
Rit mozaic 7.
Urbane imobile, a se vedea
Rurale imobile, a se vedea
Imobile urbane".
Imobile rurale".
Societate anonima 18, 39.

Societate national5 19, 39.
Socie tati streine 18, 19, 39.
Uzufruct 28.
Vanzare a se vedea Cumparare" si 7, 13, 21, 24,
30.
Jurisprudent.
1. Din art. 11 rezulth c
legiuitorul
nostru, neadoptnd sistemul legii
franceza, dupii care, cnd nu sunt incheiate tractate, se pot bucurit in
Franta de drepturile civile numai acei
strini cari au dobndit autorizatia
guvernului pentru stabilirea
lor, a pus pe acelasi picior pe

strain cu romnul in ceeace priveste
drepturile civile, dart'. numai de eazurile cnd insAsi legea a fcut excentiuni. Si bucuria drepturilor
- 73 www.digibuc.ro
Art. 11
STRAINII
I DREPTURILE CIVILE
care nu este cleat atributia drepturilor, atrage dupa sine si exercitiul lor,
care este punerea in lucrare a acelor
drepturi, afara, numai de cazul cand
legea a refuzat acest exercitiu, cum a
facut pentru necapabili; si unul din
efectele exercitiului drepturilor civile
este d'a pute actiona inaintea tribunalelor pe adversar. Prin urmare,
dupa cum un roman poate intenta actiune inaintea tribunalelor romne in
contra unui strain tot asemenea si un
strain poate actiona pe un alt strain.
de oarece legea noastra, civil, a pus
pe acelasi picior pe strain cu romilnul
in ceeace priveste bucuria si, prin urmare, exercitiul drepturilor civile. si
n'a dispus altfel pentru intentare
actiunei ce un strain voeste a face
inaintea tribunalelor romne in contra,
altui strain, afara numai de exceptiunea prevazuta, de art. 15 cod. civ..
reprodusa la art. 106 pr. civ. Iar din
combinatia art. 13 c. civ. cu art. 58
pr. civ. rezulta ca un strain poate chem in judecat inaintea tribunalelor
romne mimai pe acel strain care are
resedinta in Romania, fie si momentang; cad prerogativa d'a trage Maintea trbunalelor romane si pe strain-1
care n'are resedinta in Romania, este
rezervata de lege romtinilor, i ca o
derogatie la principiul de drept commi actor sequitur forum rei, consacrat de art. 58 pr. civ., nu poate fi invocata, in favorul strainului reclamant. Si din combinatia art. 13 cu art.
14 c. civ. rezulta cA legiuitorul nostru
sere a da jurisdictiune tribunalelor
romne, nu s'a oprit de imprejurarea
ca obligatiunile cari fac obiectul actiunei inaintea lor au luat nastere in
tari straine. (Cas. I, 61, Febr. 20/69.
B. p. 93).
2. Strainul bucurandu-se in Romania
de toate drepturile civile recunoscute
garantate romanului, e virtualmente supus obligatiunilor corespunzatoare acelor drepturi; or, protectiunea ce judecatorul roman e dator a
acord intereselor romnilor, prin
msurile de conservarea averilor ce
legea 11 obliga a Ilia la moartea unui
cetatean care lasa. copii minori, constitue pe de o parte, un drept civil pentru orice roman sau strain, iar pe de
alta, o obligatiune pentru ()rice roman
sau strain de a se supune autoritatil
judecatorului roman indrituit d'a veghia asupra averilor rmase incapabililor; pe lang aceasta, legile ce au de
object masurile de conservare a averilor lsate la moartea unei persoane.
precum si acelea ce au de obiect rrotectiunea incapabililor sunt legi cari
intereseaza direct ordinea Pub Hart a
statului i ca atari opozabile erga
omnes. (Cas. I, 337, Sept. 11/69. B. p.
412).
Codul civil
3. Art. 11 c. civ., stabilind principiul

cA strainii se vor bucura in deobste in
Romania de aceleasi drepturi civile de
care se bucura 5i Romanii, acorda in
consecinta tribunalelor romne o cornpetinta generala i absoluta asupra tuturor contestatiunilor nscute infra
straini. Acest principiu liberal, consacrat de mai toate legislatiunile tarilor
civilizate, punand pe straini pe aceeasi
linie cu romanii, in ceeace priveste
exercitarea drepturilor civile, nu mai
poate fi permis a creea distinctiuni bazate pe diferitele cauze sau naturi de
actiuni recunoscute de legile noastre.
Principiul acesta, principiu de drept
international privat, inspirat de necesit tile timpului si de progresul civilizatiunei, nu i se poate derogit decat
in cazul cnd un park strain, stabibind extraneitatea si exis tenta unui
domiciliu real si serios intealta tara,
ar declina competinta jurisdictiunilor
romne. (Apel Rue. II, Mai 13174. Dr.
45/74).
4. Dreptul de a recurge la protectiunea tribunalelor nationale, e un drent
civil pe care legea Il acorda in Romania strainilor, pe cari in aceasta, priyin% ti pune pe aceiasi treapta cu romnii; singura exceptiune ce se face
la aceast regula, e cazul and pratul
strain nu-si are nici resedinta in Romania, in care caz el nu poate fi tras
inaintea tribunalelor romne decal de
un roman. (Cas. II, 215, Oct. 22. 74. B. p. 347).
5. Dupa legea din 20 August 1864 nu-
mai strainii de rit crestin, domicillati

in Romania, au dreptul de a cumpara
proprietati imobiliare, i mimai pe cat
si romnii se vor bucur de asemenea
drept in tara lor. De unde rezulta ca
strainii cari nu sunt de rit crestinesc,
precurn aunt evreii, nu pot cumpra,
sub nici un cuvant, imobile in Roma-
nia; cu att mai mult cu cat a doua

conditiune eeruta de acea lege, recipro-
citatea, nu exista, in favoarea evreior

cari nu au nici o patrie. Evreii nu pot
invocit nici beneficiul art. 11 c. civ., de
oarece dreptul de a cumpr imobile
in Romania e interzis prin o lege spaciala. (Apel Iasi II. Dr. 71/75).
B. Strainii pot contract in Romania
nu mimai cu romanii dar i cu alti
strini. Din aceast facultate decurge
ca consecint virtuala dreptul de a urmarl judecatoreste executiunea obligatiunilor care pot rezult din asernenea con ventiuni, fcute chiar inaintea
unui consul strain. Prin urmare, legea
romn, care recunoaste prin art. 11
strainilor acest drept, nu poate sA lo
refuze mijloacele de a putea exercit
asemenea facultti. As Lfel tribunalele
romne sunt competinte de a judeca
cereri cari isvorasc din o conventiune
74
www.digibuc.ro
Codul civil
STRINII
I DREPTURILE CIVILE
fAcutd intre doui strdini cari resed

mai cu seamd in Romania si a carei
executare urmeazd a fi fdcutd tot in
Romania. (Cas. I, 369, Nov. 7/75. B. p.

310).
7. Dreptul de a eumpAr i vinde, din
natura lui este un drept natural si
prin urmare orice persoand capabild

de a contract Il poate exercitit cumpdalnd sau vnzfind tot ce este in comert, afard numai daed o anume lege
nu stabileste vre-o proibitiune. 0 asemenea proibitiune n'a existat inaintea
regul. organic in Romnia in privinta
strinilor, fie crestini sau necrestini.
Prin urmare, pand la aceastd legiuire,
orice strin putea cumpAr in tara romn imobile urbane sau rurale. Insd
reg. org., prin art. 379 5, a admis cd
strinii fart distinctiune, comereianti
sau industriali cari se inscriu in vre-o
corporatiune i pldtese patente, etc.,
in alte cuvinte care isi stabilesc domiciliul in Romania, se pot bucur de drepturile obicinuite de care se bucurd nogutdtorii i industriasii indigeni ;
necontestabil in aceste drepturi obicinuite este si acela de a putea cumpra

un imobil. Deci dar, dela acest regulament, dreptul nelimitat ce-1 aveau
strdinii de a pute cumpAr a fost
restrans i dat numai strinilor domiciliati si cari exercitau un comert sau
industrie in Romania. Dovada eta mai
puternicd cd acesta e sensul art. 379
5 din regulament este legea dela 1
Martie 1836, care recunoaste drep tut
strinilor de a cumpar imobile in orasul Brdila frd a fi neguttori sau in-
dustriasi, sau a pldti patentd. Daed

strAinii ar fi avut dreptul nelimitat
dup reg. org. de a cumpdra imobile,

nu s'ar intelege confectionarea acelei
legi care este incontestabil o lege extensivd, iar nu restrictiv a unor dispozitiuni legislative anterioare. Dreptul de a cumprit imo bile, recunoscut
israelitilor ca strini ce sunt, in virtutea numai a art. 379 5 reg. org.
legea din 1 Mai 1836, a fost in privinta
bunurior rurale, adich mosiilor, desfiintat prin legea din 15 Martie 1839,
care mdrgineste dreptul de vAnzare In
tara romaneased; in art. 1 al acester
legi se zice formal cd dobandirea proprietAtii de mosii, vii si tigani nu se
poate cuveni cleat fetelor de rit ere*.
tinesc. $i legea dela 20 August 1864 a
venit, in ceeace priveste pe strdinii de
rit numai erestinese, a lArgi, a intinde
si. mai mult dreptul restrictiunei ce-1
avea pn atunci aceastd clasit de
strini de a cumpAr imobile in Romania, admithnd chiar pe un strAin
domiciliat, Mr% a fi comerciant sau
industrias, la dreptul de a cumpdra
imobile. destul numai ea romanul s
Art. 11
se bucure de un asemenea drept in tara
cAreia apartine strinul. Astfel fiind,

aceastd lege cu totul speciald si extensiv a dreptului de a cumpdra al strdlnilor erestini, nu poate fi invocat
pentru a denega inteun mod absolut
unui israelit dreptul restrictiv ce-1 are
de a cumpre un imobil urban: conformandu-se la formalitdtile ce se pot
indeplini azi, si cari sunt prescrise de
art. 379 5 reg. org. Dacd strinii nu
se bucurd azi in Romhnia de aceleasi
drepturi civile, de care se bucurd un
pdmantean, si prin urmare si de acela
de a cumpdr orice imobil, nu urmeazd
de aci c strdinii de rit mosaic au aceleasi drepturi ea toll ceilalti strdini,
de oarece insusi art. 11 c. civ., care
proclamd aceste drepturi civile aie
strdinilor, face o restrictiune in prlvinta cazurilpr uncle legea hotdrdste
altfel; or aceste legi restrictive sunt :
art. 319 reg. org. si legea din 15 Martie
1839, care prohibd israelitilor de a cumpar imobile rurale, ci numai urbane,
si aceasta 'filed indeplinind oarecari
conditiuni. Dovadd si mai mare c

israelitul nu putea In urma promulgdrei cod. eiv. a cumpAr in nici un
mod un imobil rural, iar urhan numat

tractatul de comert incheiat intre Romnia 51 Austro-Ungaria prin eare se
mentine prohibitiunea anterioard existand in privinta israelitilor de a putea cumpdra imobile rurale in Romania, recunoschndu-se nurnai dreptul
israelitilor supusi Austro-Ungari de a
puted cumpdra imobile urbane (art. I
no. 2 si. 4 din protocolul final). (Cas.
indeplinind oarecari conditiuni, este
I, 35/Ian. 24/77. B. p. 34).

8. Legea noastrd nu cere nici o condltiune speciald pentru ca eineva s
poat fi arbitru inteun arbitragiu voluntar; astfel acest drept revine orlcgrei persoane capabile. Dacd israelitil
sunt incapabili de a ocuph functinni
publice, din aceastd incapacitate nu
poate fi dedusd i aceea de a functiona
ca arbitri inteun arbitragiu voluntar,
intru cat la aceasta arbitrii tin puterile lor dela pdrtile ee i-au desemnat
prin actele de compromis; astfel funetiunea lor nu poate fi considerata ca
o delegatiune a puterii publiee, ci numai ca un fel 'de mandat. Caracterul
de functionari publiel al arbitrilor voluntari nu poate fi dedus nici din reguide ce le ordond legea_ a observa la
lucrArile lor, caci acestea nu sunt decat conditiuni pentru validitatea actului emanat dela d'ansii si nu au nici o
corelatie cu calificdrile necesare pentru a exercita functiunea; nici din
efectele atribuite hotdrirei, caei aceste
efecte sunt legate de recunoasterea puterei judecdtoresti si de ordinul de
www.digibuc.ro
Art. 11
STRAINII
I DREPTURILE CIVILE
Codul civil
executare al acesteia, iar nu de insusi mentul organic, singura restrictiune

actul hotrirei arbitrald. Astfel fiind, ce se aduce asupra exercitrii dreptudreptul d'a functiona ca arbitru in- rilor pentru cei cdrora li s'a acordat
ir'un arbitragiu voluntar, nu poate fi mica impdmantenire, este in privinta
considerat ca o specie de drept public, drepturilor politice, acordandu-li-se, cn
ci este un simplu drept civil, al cdrul exceptiunea drepturilor politice numai
exercitiu revine oriedrei persoane ea- exercitarea tuturor celorlalte drepturi
pabile. (Cas. II, 131Ian.612178. B. p. 26). de pmantean. Si prim nici o lege an0. TJn albanez din imperiul otoman terioard legei revizuitoare a art. 7 din
nu poate fi privit politiceste deck ca constitutiune, dreptul de a cumpAra
otoman, oricare i-ar fi nationalitatea. imobile in Romania nu era considerat
o asemenea persoand aflandu-se pe ca legat de drepturile politice, in acest
pdmantul Romaniei $1 neavand Mel o sens cA trebui a avea cineva drepturile politice pentru a putea cumpAra
autoritate tutelard proprie, urmeazd
se bucure, conform art. 11, in persoana imobile in Romania; ci prin o practicA
si. averea sa, de protectiunea legilor $i constantd, dreptul de mica impdmanautorittilor romane. (Cas. I, 168/Apr. tenire da, pentru cei de rit erestinesc,
dreptul de a cumpArit imobile in Ro3/78, B. p. 173).
Deci, un strAin, ave, in. virtu10. Dacd poate fi indifereut in reguld mania.
acorddrei impmntenirei mici,
generald cum cinva std.paneste pen- tea
tru sine sau in numele altora, nu este castigat in persoana sa, dreptul de a
tot astfel nand se pretinde cd eel ce se eumpra imobile in Romania pand la
legei din 1879. (Cas. IL
dd de proprietar este, nu un proprie- promulgarea
tar aparent, care poate in interesul ce- 136 Sept. 9/80. B. p. 312).
12 . Calitatea de strAin a cuiva nu 11lor de al treilea de bun g. credintd sd
reprezinte pe proprietarul eel adevd- bereazd pe arendas de obligatiunea
contractatd, la plata arendei
rat, care Ina, este neeunoscut la cei personald
de al treilea, ci este o persoand inter- $1. de a pred acareturile mosiei conpusd, un proprietar fictiv, care voeste form contractului, cdtre acel strAin,
ascundd pe adevdralul proprietar fie ca proprietar, fie ca simplu mandatar al acelui dela care a cumpArat
pentru cd este o persoand necapabild proprietatea.
(Cas. I, 103 Mart. 17 81,
de a dobandi dupd lege proprietatea, B. p. 209).
mai cu seamd nand prohibitiunea legei are in vedere uu interes general
13. Dupd art. 1 al legii din 20 August
public; caci dacd se admite ed. proprie- 1864, 'And la modificarea art. 7 din
tarul aparent reprezintd in folosu1 ce- constitutiune ce a avut loc la 1879, un
kr de al treilea pe adevdratul proprie- strin pentru ca sd poatd cumpAr
tar, este pentru el se presum el ace- imobile in Romania trebuia sd insusta are dat un mandat tacit celui din- siascd cloud conditiuni sd fie de rit
Vain, ceeace nu se poate concepe legal- crtst.in si sd. aib domiciliul in tail.
mente in cazul proprietarului
Aceastd, lege nu Mee nici o deosebire
acesta neputand avea un mandat pri- intre imobi1be rurale si cele urbane;
vitor la exercitarea dreptului proprie- de unde rezultd ed strinii de rit nettei dela o persoand care, in baza le- crestin, sau nedomiciliati in tard, nu
gei prohibitive, datA in interesul or- aveau drept sd cumpere nici un imodinei publice, nu poate sd fie proprie- bil, fie el urban ori rural. Si chiar
tar si legalmente niei ed. este, cdci alt- dacd, legile si regulamentele vechi ar
mintrelea ar fi a se permite eludarea, fi fAcut vre-o deosebire intre imobilele
fraudarea si violarea fAtis a legilor urbane si rurale, aceast deosebire a
Prohibitive de ordine publich. Dacil fost inlturat prin art. 3 din legea
dar tertiul, prin jurdmantul decisoriu dela 1864 care abrogd toate dispozitiudeferit detindtorilor unei mosii tinde nile acelor legi. Asemenea nu se poate
sd dovedeased cd acestea sunt pen.oa- sustine cA legea din 1864 a fost
ne interpuse, proprietari fictivi ai mo- abrogatA prin promulgarea codului cisiei $1 cd adevratul proprietar ee se vil, cdci legea din 1864 este o lege exascunde sunt persoane ce dupd legile ceptional si ca atare nu a putut fi aexistente surit poprite de a cumpAr brogatit prin dispozitiunile generale
si avea mosii, o asemenea dovadd poa- ale codului civil, si apoi aplicatiunea
te sA fie administratd prin toate mo- in vigoare a acestei legi este afirmatd
durile de prob, cu atat mai cu seamd si prin convengunea comerciald isiiprin jurdmantul decisoriu, chiar in cheiat de Romania cu Austria in
contra celor ce se cuprind in acte, fie 1874. Astf el fiind, dui:A legea din 1864,
ehiar autentice, fiind vorba de o frau- israelitii nu aveau dreptul sd cum(11 la o dispozitiane probitiv a unei pere imobile in tard; iar actele coniegi de ordine publica. (Cas. I, 178/79, tractate cu cAlcarea acestei proibitiuni
hum 12/79. B. p. 503).
sunt lovite de o nulitate absolutd si
11. Dupd art. 379 aL 5 din regula- perpetud, si prin urmare imobilul cum76
www.digibuc.ro
Codul civil
SIB.INII
!;.a
DREPTURILE CI \ ILE
hite de 1879 de a cumpara imobile rurale in tara, aceasta nu constitue nu

drept castigat, pentru e ceeace inain
te de 1879 avea el, era numat posibiitatea de a cumpar, cu alte euvinte o
simpld expectativa, drept pe care azi
nu-1 mai poate exereita. (Apel Galati,
parat trebue sa reintre In patrirnoniul

vanzatorului. 8i des in urma prin modificarea coustitutiunei, cumparatorul
a deveuit capabil sd cumpere imobile,
castigarea aeestei capacitati nu poate
avea insa de efect ea s dea actului

de eumpdratoare validitatea de care era
lipsit, caci un act nul la confectionarea lui mi se poate ratifica in urma.
(Apel Foes. II, 55 Mai 13/81. Dr. 28 82).
14. Legea din 20 August 1864 regnleazd dreptul supusilor straini, de rit
crestin, dorniciliati in tara, de a cumpdrit imobile sub conditiune de a se
supune la legile parnantului, si pe cat
si romanii se vor bucura de un atare
kept in Wile aeelor straini. De unde
rezult e leginitorul nu s'a ocupat decat de dreptul de reciprocitate ce eatd
a ave romanii in statele strdinilor ee
ar vol a cumpar imobile in Romania,
iar nici cum de dreptul
pentru care nu se face cea mai mica
mentiune si care se gsea regulat prin
legi si regulamente anterioare ce prevedeau nu atare drept israelitilor ae
Art. 11
II, 43, Mart. 1288, Dr. 38 88).
16. De $1 la o societate anonima eapitalul este esential a fi cunosent si aSigurat hick el n'ar fi susceptibil de
uationalitate, totusi fondatorit socieWU, principalul su asezamant Si starea ee i-o confirmd guvernul prin autorizare, desemn daca acea societate
este o creatilme straind san romaneasea. (Apel Galati, II, 43, Mart. 12 88.
Dr. 38 88).
19. Art. 7 V din constitutiune euprinde ca numai romanii pot dobandl
imobile rurale in Romania, iar art. 247
C. eom. hotardste ca societatile straine
1111 au alte drepturi decat cele acordate
strainilor; de unde urmeaza ed socie-
a cm-Ili-Ara imobile urbane in tara (art.

1431 e. Calimach). (Cas. I, 46/Febr. 8/82,
B. p. 144).
15. Din principiul pus in art. 11 reese pentru strini dreptul de a incheia
ori ce contracte, fie eu un regnicol, fie
intre dansii. Si pentru ca acest drept
recunoscut strainilor sd nu fie iluzoriu, urmeaza ca dansi.i sa se poata adresa tribunalelor si tribunalele sa fie
obligate sa constranga pe contractanti
ai execut angajamentele. Or, este admis generalmente in dreptul interna-
tional privat ea puterea judecatoreascd

a fiecarei natiuni se intinde asupra
persoanei i. averei strinului care are
re$edinta in acea tara, intocmai ea asupra persoanei si averei regnicolului.
Deci tribunalele romarte sunt competinte de a judeca pe doi straini ce au
re$edinta si. au contractat in Romania.
(Apel. Buc. III, 337, Dec. 4 82. Dr.
14 83).
Dreptul de a actiona si. a obtine
justitie dela autontatile judiciare romane este in Romania considerat ea

im drept eminamente civil, iar nu politic, si prin urmare este atribuit ori
carei persoane care in Romania se bucurd, de dreptul civil. Or art. 11 declard. ea strainii se bucura in deobee in
Romania de aceleasi drepturi civile de
cari se bucura si romanii. Astfel fiind,
strainul care re$eade in. Romania este
in drept a beneficia de dispozitiunile
art. 13, si prin urmare a actiona in judecata pe un strain inaintea tribunalelor romane pentru obligatiunile eontractate cu dansul in Romania. (Trib.
Ilfov com., 174, Mart. 10/83, Dr. 57/84-;
Apel Bue. III, Mai 30/84. Dr. 60/84).
17. De si un strain avea drept ua-
tatile nationale au acelea$i drepturi

ea romanii, daed legea sau actul lor
constitutiv nu hotraste altfel. Or, actill
(statutele) recunowe
expres Baneei Romilniei" dreptul de
a face operatiuni imobiliare in Romania, ceeace nu e contrariu constitutiunei, care nu promm16, in contra soeietatilor nationale oprirea de a dobandi
imobile rurale n Romania. (Cas. I,

20. Dreptul de propriPtate asupra
imobilelor rurale din Romania, dupa
art. 7 din constitutiune, fiind un drept
urmeaza ea transmisiunea ace:,
tui drept la straini, atingand interesele eonservarei nationale, trebue considerata ea de ordine publica. Astfel
fiind, fie cd s'ar cere intrarea in poseshine a unei universalitati de bunuri,
in care s'ar cuprinde si imobile rurale,
fie e s'ar cere intrarea in posesiune
a miei suceesiuni compusa numai
din imobile rurale, in mice caz jastitia e datoare a examin dae ce1
147, Apr. 28/89. B. p. 431).
transmite acest drept poate fi

autorizat la aceasta, si daed celui
ce
ce
i se
defera poate sau nu dupa
lege a-1 doband. Or, dupa art. 7 V

din constitutiune, numai Romanii san
cei naturalivati romani, pot dobandl
imobile rurale in Romania; deci strainii sunt incapabili de a dobandi asemenea imobile. Si cuvantul a dobeindi,
intrebuintat de legiuitorul constituant,
fiind generic, cuprinde toate modurile
de castigarea proprietatei, fara osebire, eu titlu oneros sau gratuit; or,
succesiunea, fie testamentard, fie ab
intestat, fiind de asemenea un mod de
a castig proprietatea, conform art.
644 si 645 c. civ., este cuprinsa in dispozitiunea art. 7 V din constitutiune.
Apoi, din desbaterile ce au urmat in
- 77
www.digibuc.ro
Art. 11
STRINII $1 DREPTURILE CINILE
Codul civil
nire ar putea fi considerate ca apar7, rezultd cd primul proect de redac- tinand statutulni personal, si succetiune al aeestui articol prezentat Ca- siunea unui strdip, desellisA In Romamerei, cg strdinii nu pot In alt mod nia. ar trebui a se regula dupd legea
dobandi imobile rurale decdt prin mos- tdrei sale, totnsi aplicarea leget natiotenire ab intestat", proiect care fiind nale a defunctului trebue sA inceteze
respins, guvernul a propus un altul in de indatd ee este in conflict cu o lege
care se prevedea c. streiinii nu vor sociald intemelat pe dreptul de conputea dobandi, sub veri ce tillu ar fi servare Si existentA al statului si al
proprietdti rurale, afard de vii, benn suveranitAtii sale, cum este art. 7 V
sau case in orase"; aeest proiect fiind din constit., care prohibd strdinilor dotrimis din nou in studiul sectiunilor, bandirea proprietAtei imobiliare rua devenit legea actuald din care s'au rale in interesul conservdrei statului
suprimat insd cuvintele sub veri ce si suveranitAtii sale; deci statutul pertitlu ar fi i afard de vii, bocuri sau case sonal nu poate fi invocat contra aceIn orase", declarandu-se tot atunci de stei dispozitiuni. de lege. (Apel Iasi 1,
raportorul 1eii cd, , modificatiunile fd- Dec. 5/91. Dr. 13/92; Trib. Suceava Nov.
cute proiectului guvernului, n'au alte- 7/91. Dr. 75/91).
rat nici spiritul, Wei esenta sa, si ed
21. DupA modul cum sunt formulate
dobandirea proprietAtii rurale a rd- art. 7 V si art. 9 din constitutiune, si
mas tot un drept politic". Prin urma- clacd se opun aceste cloud dispozitiuni
re, rezultd cd constituanta. prin art. 7 una alteia, nu fdrd oarecare aparentA
V. n'a permis strdinilor de a dobandl se sustine cd romanul, din orice stat,
imobile rurale prin mostenire, cdci de poate dobandi imobile rurale in Roar fi voit aceasta. ar fi declarat-o ex- mania, chiar dacd, nu i s'a recunoscut
pres fatd cu respingerea primului pro- calitatea de roman, conform articoiect. Si art. 7 din coast. de $1 este sub lului 9 din constitutiune. IncA aceastd
titlul Drepturile Remdnilor", totusi opiniune, care pare a aye& litera texdiferitele sale dispozitiuni, si in spe- tului pentru sine, este cu total concie cea din V, nu este numai o decla- trazisA de seopul urmArit la propuneratiune de principiu, ci contine din conrea i formularea V din art. 7 al contra o restrictiune la modul de succe- stitutiunei; cci fiind a se revizul consinne deja existent; si. prin urmare, stitutiunea in 1879, eu ocaziunea aceafiind o dispozitiune negativ 5. nu nece- sta i a desbaterilor urmate in Const1siteazd o altd dispozitiune expresd tuanta anului 1879, fie snb influenta
pentru punerea el in aplicare. Astfel temerei. indiferent a cercet de era infiind, prin aceastd dispozitiune s'a temeiatA sau nu, adicd a instr5indrei
restrans, in privinta imobilelor rurale. imobilelor rurale si a acaparA'rei acesnu numai dreptul de mostenire al tora de strAini in detrimentul romastrAinilor, ei si dreptul de a dispune nilor $1 a desvoltdrei lor, fie pentru
oricine prin mostenire sau orice alt alte motive, a voit a modifica legislamod de aceste imobile in favoarea tiunea ce era pand atunci in vigoare,
strAinilor. Apoi nu se poate invoca si a proclama cu totul alte principii.
cu succes dispozitiunile aliniatului II Aceea ce caracteriz leginirea in vide sub V din arL 7 al const., care se goare nand la 1879 eran princip;ile cd
ocupd de drepturile castigate pentrn deosehirea de religiune are o influentA
cd chiar in ipoteza cand imobilele ru- asupra exereitiilor drenturilor civile,
rale ar fi fost in patrimoniul lui de intru cat pentru dobandirea imobilelor
cujus mai inainte de 1879, and acest rurale se cerea ea conditiune neapddrept de proprietate era considerat ea ratA pentru strAini sd fie crestini; acei
un drept civil, inol nu se poate invoca cari nu erau crestini, s5 II fost sau nu
dispozitiunile alin. II de erezi, de oarc supusi protectiunel unni stat strAin,
ce simplele expeetative, chiar de ar fi, nu puteau dobndi imobile rurale fdrA o
nu pot fi considerate ea drepturi cas- fi dobandit calitatea de cetgtean rotigate. Nici din conventiunea consula- man prin naturalirare, de si de altminrA incheiatA la 1881 intre Romania si. trelea exercitiul drepturilor civile nu
Italia nu se poate deduce dreptul strdi- era conditionat de calitatea de cetdnilor de a doband prin succesiune tean roman. Acest principiu se desfiinimobile rurale In Romania, intrucat teazd prin constitutiunea revizuitd la
aceastd conventiune, precum si cele- 1879 de Constituantd, proclamandu-se
lalte, nu pot alter ntru nimic dispo- cA deosebirea de religiune sA nu mai
ziimale exprt-4e cur:rinse in consti- aibA o influentA asupra exercitiulul
tutiune, de oar ecc leginitorul ordinar drepturilor, conform art. 7 din revizuiifa avut in vedere aceleasi impreju- ta constitutiune, i se declard in generAri ca legiuitorul constituant, s'apoi ral prin aceasi constitutiune revizniprin o lege ordinard nu se poate mo- IA (art. 7, V) cA, independent de ritul
difica o dispozitiune constitutional/I religiunei, dobandirea imobilelor ruIn fine, de si legile relative la moste- rale presupune din partea achisitoruconstituantA, cu ocaziunea votttrei art.
78
www.digibuc.ro
Codul civil
STRAINII 5I DREPTUBILE CIVILE
Art. 11
cettenia roman e o conditiune neaparatA pentru dobndirea imobilelor

rurale, de la sine result cA unui roman dinteun sat strin trebue a i se
denega dreptul de a doband imobile
rurale tocmai fiind cA nu e cettean
roman, si. dacA romfinul unui stat strdin nu dobndeste prin naturalizare, ci
prin formele mai simple ale art. 9 din
constitutiune, calitatea de cettean,
totusi solutiunea nu poate fi alta. Recunoscandu-se dar motivele pentru
cari s'a introdus V si caracterul acestei dispozitiuni, de sigur el contractul de vanzare &Are un strin e
radical nul, si vanzAtorul de sigur
poate s cear anularea, fr sd se califice aceasta ca fraudA. (Cas. I, 389,
lui ca conditiune, calitatea de cetd-
tean roman, astfel cA, dacA inainte de

1870, calitatea de cettean roman era
cerutA pentru dobndirea imobilelor
rurale numai din partea aceloi a cari

nu erau de religiune cresting., acum
dobandirea imobilelor rurale este rezervatri numai acelora cari au MAWnia roman, oricare ar fi religiunea
lor. VreasdzicA principiul dinainte in
virtutea cruia pentru unii se cerea
spre dobandirea de imobile rarale
calitatea de cettenie, aceasta s'a generalizat, cerndu-se calitatca de cettenie ea o conditiune general din
partea oricui pentru achizitiunea de
imobile rurale, incat exereitiul acestui
important drept civil s'a subordonat
calittei de cetritean roman, ca si cnd
numai cetAtenii romani inspirau incredere suficientri spre a puteh dobandi imobile rurale. Aceast intentiune a legiuitorului care a revizuit
constitutiunea si a introdus acel articol 7, V din constitutinne, cA dobandirea de imobile rurale presupune calitatea de cetatean roman din partea
achizitorului, se manifest nu numai
prin locul ce ocupil V din art. 7 al
constitutiunei, dar mai eu seamti prin
discutiuntle urmate in Constituant,
cari ori cum s'ar priv1, ori eat de confuze inteo privinta au fost, ori 6%Ut
reticent voitA ar contine, nu lasA indoiald asupra punctului cA dobnclirea
imobilelor rurale, ea un drept in ordinea sociala de cea mai mare important, sA fie recunoscut numai cettenilor romani. Nu s'ar putea opri aplicarea dispozitiunilor de cari e vorba,
precum a tutulor consecintelor ce decurg, nici prin motivul c constitutiunea ar fi proclamat numai un principiu, a carui reglementare ar trebu
sa se efectueze prin o lege special, la
elaborarea carei principiul enuntat In
Oct. 16/91. B. p. 1082).
22. Dup art. 45 si 1431 c. Ca Um., se
statorniceste principiul cA strinii in

deobste se bucurA de aceleasi drepturl
si indatoriri ea si pAmiintenii, afarA
de facultatea de a cumpAr imobile
rurale, iar evreii pot cumprir case si
dughene in orase. In o asemenea stare
de lueruri, apare decretul din 20 August 1864, care, stabilind crt strinil de
oriee rit cerstinesc pot eumpAra proprietti imobiliare, supunandu-se legikr pmfintului, si mimai pe cat romanii se vor bucurh in %rile kr, nu face
de cat s precizeze dreptul strAinilor
de a cumpAra imobile, conditionandu-1
cu clausa reeiprocittii, si fr a prescrie nimic relativ la evrei cArora le
rAmAn intacte drepturile din legile
existente. (Apel Iasi I, 192. Sept. 11 91.
Dr. 72/91).
23. Legea din 20 August 1864 vizeazA
uumai pe strini de rit cre$tin apartinnd altor state, erora le acordA

dreptul de a cumpra imobile in Romania sub conditiunea reciprocittii;
deci dar capacitatea israelitilor de a
cumpAr imobile nu este regulat

prin aceast lege. Israelitii pmnteni,
de si nu au bucuria drepturilor politice, nu este ins mai putin adevdrat cd
ei nu pot A. fie considerati ca strini
in intelesul strict al cuvantului, cdci
strAin este numai acela care anarthie
111111i alt stat politic organizat uncle
se bucurA de toate drepturile in general, fie civile, fie politice. Deci ei puteau, conform art. 1431 c. Calimach, sA
cumpere imobile urbane in tarA. (Apel
Galati, lI, Sept. 4 90. Dr. 43/91).
24. Israelitii nu pot sub nici un chip
dobAnd imobile rurale, afarA de cazurile speciale prevAzute prin convektiunile incheiate cu cateva state si aceasta nici sub legea din 20 August
1864, nici sub legea nouA de la 1879,
Constitutiunea acordnd acest drept
numai romfinilor sau celor impmanteniti prin corpurile leguitoare. O asemenea nulitate a cumprrei unui
V ar trebui sit serve de normii, hindcA prin nimic nu se releveazA rezerva

reglementara posterioarA, si fiinde
dispozitiunea din V are caracterul

unei dispozitiuni imperative aplicabil
In viitor MI% deosebire intre complexul normelor ce constitue dreptul pu-
blic si intre complexul normelor ce

constitue dreptul privat si natura lor
varie, aceasta e discutiune zadarnicrt
in sine, fiinde nu poate avea de rezultat a lua dispozitiunii din V in
chestiune, caracterul ce-1 are. Asemenea nu se poate isilatura obligativita tea dispozitiunei prin consideratiunea cA n'ar avell sanctiunei, &lei sanetiunea dispozitiunei e suficient a o
cdut i constata in caracterul imperativ si in preocupdrile ce le-a avut
legiuitorul peutru preservarea proprietatei rurale. Dacd caracterul dispozitiunei V este eel arritat, dacit
79
www.digibuc.ro
Art. 11
STRAINII SL DREPTURILE MILE
imobil rural fiind de inaltd ordine publicA, se poate releva ori cand si chiar
dupd sAvarsirea vanzarei. (Trib. Suceava, Mai 19/91, Dr. 41 91).
25. Dispozitia prohibitivd pentru
straini de a dobandi irnobile rurale in
Romania, cuprins in art 7 V din
Constitutie fiind luatd de legiuitor in-
teun interes de ordine politica si soorice act contrariu e isbit de o
nulitate radicalA, care ca Mare, poale

fi invoeatA de toti acei care ar ave un
interes. Dealtmintrelea, obliga tivitatea aeestor dispozitiuni nu se poate
inlAtura pe consideratia ea, ea n'ar contiue in mod expres o sanctiune, ca.ci
aceastA sanctiune rezultA manifest din
insAsi earaeterul imperativ al dispozitiunci si din interesul eminamente de
ordille publicd care a condus pe legiuitor la erearea ei. $i din momentul ce
aceasta nulitate e creata pentru consideratiuni de ordine publica, Nointa
partilor, sub mice forma ar fi ea manifestatA, nu o poate acoperi. (Cas. I.
180 Mai 19 92. B. p. 466).
25. Art. 542 pr. eiv. prevede ed sunt
admisi la licitatiune numai persoane
capabile de a dobandl bunurile ce se
valid, Inca dacd s'ar admite ea' adjudecatarul, ca strdin, era incapabil de a
iloband imobile rurale in Romania, el
n'ar fi putut lua parte la licitatiune;
dar urmaritul n'are calitate de a se prevan, dupa adjudecare de aceastd imprejurare, persoana cumparAtorului
trebuind a-i fi indiferentd. Art. 7 V
din constit. ramane fara efect $i fAra
sanctiune odata ce ordonanta de ad;udecare, care recunoaste de curepardtor
al unui imobil rural urmArit pe un
eoncurent ce nu intruneste toate call-la tile necesare, a devenit executorie.
(Trib. Suceava, Mart. 26/92. Dr. 41192).
27.Din combinatiunea art. 11 Constit.
eu art. 11 civ., rezultA ca, strainii in
Romania se bucura, de aceleasi drepturi, eivile de care se bucura, si
afara de cazul unde legea dispune
contrariul, cum de exemplu cand e vorba de a cumpAr fonduri rurale. Or
dreptul de a se adresa la justiti unei
tAri, este un drept civil, sau mai exact
un drept natural, al edrui exereitiu intereseaz ordinea publieA, eAci a refuza acest drept ar fi a consacr principiul omul trebue sa-si faca justilie
singur. In exereitiul acestui drept civil, legea romand nu face nici o diferentd intro strAini si romant, nefiind
dar nici un text care sa declare pe tribunalele romane necompetente pentru
a judeca actiunile personale i mobiHare dintre strAini, intru atat tribunalele
nu pot face distinetimie aeolo mole legea nu face. (Trib. Dorohoi. Sept. 4/92, Curier Jud. 28/92).
20.1.1sufruetul este un drept real dar
Co dul civil
ineorporal asupra mid proprietati

straine $i nu se poate confunda cu
dreptul de proprietate neeuprinzand

dreptul de a dispune $i stingandu-se
cu moartea usufructuarului. Daea, usufructul se deelara intru eatva imobil
aceasta nu este cleat o extensiune fietiva, pentru utilitatea cauzei, care nu
influenteaza, intru nimic asupra esentei acestui drept si nu-1 poate preface
in lueru concret din drept incorporal
ce este. Deci un strain erede testamentar poate fi trimis in posesiunea
usufruetului unor imobile rurale. (Tri-
bunalul Sueeava, jurn., 4512, Nov. 7/91.

Dr. 64/92).
29.Restrietiunea pusd prin art. 7 din

ale dreptului comun, se reduce numai
la aceasta : strAinul nu poate sub nici
un titlu sa, posede ea proprietar un
imobil rural in Romania, dar pe cht
timp confiscatitinea in favoarea statu
lui a succesiunilor imobiliare ale
strdinilor nu e proclamatA de legile in
vigoare, judectitorul treime ca, coneiliind dispozitiunile constitutiunei cu
priucipiile generale si cu dispozitiunile dreptului comun, sd faed ea pe
de o parte strAinul chemat la o suceesiune imobiliarA rurala, in Romania
sa nu fie pus in stApanirea de fapt
a imobilului succesoral, si pe de alta sh
nu fie frustat de succesiunea la care
este ehemat. (Trib. Ilfov, 1, 264, Mai
Constitutie, fatA eu principille generale
16 92. Dr. 59/92).
30, Ineapacitatea de a doband imobile rurale de edtre straini, fiind personalA $1 absoluta, impedeed pe acei
in a cArei persoana este datd atat de
a poseda eat $i a fortiori de a reelama
posesiunea unui imobil rural, edei pentru a reelama eu sucees un lueru, trebue neapArat ea dreptul invocat pentru
evietiune sd fie mai tare deck al satpanului. Astfel fiind, dacA inteun pro
ces ambele parti sunt lovite de aceastA
incapacitate, reclamantul eel dintai e
desbrAcat de oriee drept de a reclama,
cAci deed posesiunea paralului e precard, posesiunea reelamantului, daed i
s'ar da castig de cauzA, ar avea tot
acest earacter de precaritate, i dar,
dupa principiul in Niel causa melior
est conditio possidentis" rdmane ea
posesiunea paratului sA fie mentinutd
fatA cu reclamantul, cedand numai
unei pretentiuni bazata, pe un drept
mai consistent deg& al sail, sau fatA
eu deposedarea violenta, ori doloasA,
caci in acest caz chiar precaristul are
actiunea de reintegrire. tn drept de
aceasta, natura, ar fi si existunta unor
drepturi castigate, a cal or continuare
se garanteazd printr'un aliniat special
al art. 7 din eonstitutie. Lisa dupa,
legea din 20 August 1864, evreii erau
80
www.digibuc.ro
Codul civil
STRAINII !SI DREPTUBILE CI \ ILE
opriti numai de a cumpara iumbile lii

Romania, putnd dar prin orice alt
mijloc legal de dobndire, a ajuuge la
posesiunea legala de imobile. Deci,
evreul care sub imperiul acelei legi a
cumparat un imobil rural, pe care
sub imperiul aetualei legi l'a vndut
unui alt evreu, desbrcndu-se astfel de buna voe de ()rice drept
castigat, azi child vine Si cere resttuirea imobilului vndut, nu se poate
prezinta cleat cu insusirile ee-i acorda
pentru aceasta legea actuala; or, aceasta lege ji deneaga calitatea necesara.
Astfel fiind, el n'are calitatea de a invock nulitatea vanzarii facuta, lutemeindu-se pe art. 7 constit.Daca reclamautul, in aceast eventualitate,
cere pretul care reprezanta valoarea
irnobilului vndut aceast cerere ar fi
adrnisibila numai atunei cnd cumparatorul nu i-ar fi numarat pretrtl van%Aril, si aceasta, nu din punctul de
vedere al dreptului strict, ci pe baza
priucipiului de echitate vento in detrimenturn alterius locupletior fieri
potest". (Trib. Suceava, Mart. 8 93. Dr.
33 93).
31. Persoanele morale, infiintate pe

teritoriul unui stat strein, neavnd un
statut personal exteritorial, nu pot e-
xercita drepturi In alta tara, de cat

unde au luat nastere, fra at fi recunoscute de autoritatea trii, in care
voesc sa-si exerelte acele drepturi. In

ce priveste big!, persoanele morale,
necesare, cum sunt circumscriptiunile
administrative, din moment ce in Statul, din care fac parte, sunt recunoscute, ele pot exercita toate drepturilu
civile in Statul unde saint astfel recunoscute, afar% de drepturile rezervate nationalilor intr'un interes de
conservare economica si socialti sau de
ordiue publica. Intre aceste dreptnri e
si acela de a dobndi. i posed imobile
pe teritoriul national. (Trib . Bacau,
Drept. No. 43195).
32. Diu moment ce este stabilit

ca mostenitorul strain are dreptul la
valoarea imobilelor rurale, ce fac parte" din suecesiune ab-hitestat, la care
este chemat, urmeaza neaparat c si
streinul, instituit ca legatar de imobile
rurale, are acelas drept, eaci testatonil este presupus ca a inteles sa se
raporteze la lege in privinta intinderei, ce are a se da dispozitirmilor sale
testamentare. (Cas. S. Unite, Dec. 110,

97, B. p. 668).
33. Nu se poate propmre pentru pri-
ma oara in casatie motivul intemeiat

pe faptul, ea cumparatorul unui pamant rural era strain, $i deci nu putea. eumparit un asemenea pamant,
Codul Civil adnotat
vendicare, facuta de catre un strain re-
lativ la un imobil rural, a fost introdusa dupa promulgarea modificarei
Constitutiei din 1879, care opreste pe

straini de a dobandi imobile rurale, nu
poate fi o eauza de neadmisibilitate a
acestei reclamatinui. child este constant, ca acel strain a avut proprietatea
hnobilului revendicat, inainte de prornulgarea Constitutiei, caci in asemenea caz, nu este vorba despre doban(Urea vre unni drept de proprietate, ci
despre respectarea unui asemenea
drept. (Cas. I, 365 900. B. p. 1182).
35. Streinii se bucura in deobste in
Romania de acelea$i drepturi civile, de
cari se bucura si romilnii, afar% de cazul mule legea ar botari altfel, si accst
principiu, proclamat de art. 11 c. c., a
lost reprodus si de proced. eivill in art.
54. Astfel dreptul de a cere justitie
fiind un drept civil, toti strinii se bucurd de el si. trib. romne nu pot refuza protectiunea lor streinului, care o
reelam
(Apel. Buc. III. 101/901, Curier
Jud. 44/901).
38. Simplul fapt ca un strein s'a stafornicit in Romania nu-i confera nationalifatea romana si el nu poate beneficia de dispozitiunea de favoare
coprinsa in art. 46 al conventiei de la
Paris din 1858, care are de scop a. stabill egalitatea politiel si civila intre
toti locuiforii taii romnesti, ridicand
privilegiile pentru moldo-valabi. Streiliii
in tara, cari au perdut nationalitatea straina, dar n-au dobandit
nici pe cea romfina, nu pot invoca legea romfina relativa la divort. (Apel
Iasi IT. 39 903, Drept. 25/903).
37. Dreptul de a cere si dobandl justitia, fiind un drept civil, si strainii
avnd in Romania bucurarea si exereitiul drepturilor civile, tribunalele romane sunt astazi si erau, chiar mainte de reviziuirea Procedurei
competente de a judeca orice contestatii intre straini, chiar nedomiciliati
in tara. (Trib. Covurlui I, Curier Jud.
3/904).
38. Daca dupa, art. 11 c. eiv. si art.
54 Pr. civ. tribunalele romiine aunt
competinte a judecit toate pricinile dintre streini. and Ms este vorba de cereri relative la executarea unor dispozitii testamentare, care conform art. 63
al. I si II Pr. civ., urmeaza sa se indrepteze la trib. locului nude s'a deschis suecesiunea, aceasta competenta
inceteaza daca testatorul, in spet un
strain, a murit in strainatate si daca
acele eereri nu sunt privitoare la imobile situate in Romania. (Trib. Mehe-
diuti I, Dr. 26 907).

39.
dae n'a fost propus la instanta de

fond. (Cas. I 192/900, B. p. 643).
34. Imprejurarea ea acthmea in re53707,
Art. 11
Autorizatiunea ceruta de codul
comercial pentru infiiutarea de sucursale pe teritoriul roman a societtilor anonime straine nu e confera81
www.digibuc.ro
Art. 12
DOEANDIREA CALITATII DE ROWAN
toare de privilegii i avantaje, ci o

simpla modalitate a autorizrei ob-
stesti data de tribunal societatilor

noastre romanesti.
PTin urmare, violeaza art. 4, alin.
litera B, Comisiunea de apel cand con-
sidera ca banca priviligiata pe The

Bank of Roumanie din Bucuresti, sucursala unei banci existente in Londra, si o impune astfel cu 50 bani la
mia de lei din capital, in loc de a o
impune la patenta fix la care se impun toate bancile.- (Cas. III, 7 Oct.
Codul civil
pot fi aplicabile si persoanelor morale

a caror existenta interesand in primul
rand statul i ordinea publica, ele nu
pot fi create decat de puterea legiuitoare. (Trib. Ilfov, IV. Dr. 30/913,
p. 238).
41. Art. 11 C. civ. n'a abrogat legea
din 20 August 1864, care a fost in vigoare 'And la 13 Oct. 1879, dud s'a
revizuit art. 7, 5 din Constitutie.
1911, B. p. 1317).
40. Din moment ce persoanele morale romane au nevoe de o lege pentru

a putea aveit o existenta juridica, cu
atat mai mult aceast formalitate este
esential unei persoane morale stral-
ne, de oarece numai puterea legiuitoare este in masura a examina daca

o asemenea persoana poate s existe
si s4 se bucure de drepturi in tara
noastra. Desi prin- art. 11 din codul ci-
vil se recunoaste strinilor dreptul de

a se bucura in Romania de aceleasl
drepturi civile de cari se bucura E3i romanii, totusi aceste dispozitiuni nu
(Trib. Dorohoi, 1915; Curier Jud. 59/915,

p. 483).
42.
Facultatea de a sta in justitie
fiind recunoscuta, ea un drept natural

si inteo egala, rnasura strainului ca
nationalilor, strainul poate traduce
inaintea unui tribunal din Romania,
pentru datorii contractate in tar4
straina, fie pe un roman, fie pe un
strain, caci legea recunoscandu-le aceleasi drepturi private, ca consecinta il
se recunoaste in aceleasi conditii
posibilitatea de a si le valorific in
justitie. (C. Apel Constanta, 4 din 21
April. 1923. Justitia Dobrogei 1/924).
43. A se vedea : Art. 2, Index si notele respective; Art. 13 nota U si Index
eu notele respective.
Art. 12 (Abrogat - Straina ce se va casatorl cu un Roman se va considera, de Romanca. (Civ. 19, 93, 1753 urm.;
Civ. Fr.
12).
Text. fr. Art. 12.

condition de son maxi.
L'trangre qui aura epous un Franais suivra la

Doctrintt strAinA.
AUBRY ET Rau, I, 73, n. 2; D. 266; I, 5-a ed. p. 396-398, 405, 408, 409, 417;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 424-428, 430, 478, 481, 482;
BEUDANT, I, p. 56, 57;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a I, p. 622:
BALLOZ, Rtip. Droits civits, 15t urm.; Suppl. Droits civils, 111 urm., 125;
DEritoLomsE, I, 183, 184; IV, 111 ;
Hue, I, 263, 265;
LAURENT, I, 318, 349;
MOURLON, ed. 7-a, J, p. 102 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 920-20; III, ed. 2-a, No. 248-2;
WEISS, I, p. 145, 359, 360, 505, 507-509, 511, 513.
Doctrinit romneasnit.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 308 urm.; (II, ed. 2-a, p. 879); Droit ancien et moderne de
la Roumanie: p. 13, 14; Observatie sub. Trib. civil Marseille 13 Nov. 912, Dreptul
77/913; Observatie sub. C. Apel Bucuresti s. I, 95 din 24 April 1915, Dreptul 51/915;
FILITI
IOAN, Care este, dupd legea romdnd, efertut schimbdrii in timput cdsdtoriei a
solului asupra nalionalitettii femeii?", Dreptul 5/912 si Pagini Juridice 85/912;
NACU, I, p. 136, 137, 146, 147, 151, 474;
VuuruaEscu GR. Efectele naturalizdrii solului dupd cdsdlorie, asupra nationalitdlii sosale". Dreptul 79/911.
Jurisprudentk
1. Femeia isi conserva nationalitatea sa de origina, ori de ate ori prin
casatorie nu poate sit obtina alta, fie
din imprejurarea c sotul n'are o nationalitate, fie din cauza ca legea nationala a sotului nu-i confera acest
avantagiu. (Apel Iasi II, 32/903, Drept
25/903).
1) A se vedeS Legea i Nota dela pag. 47.
- 82
www.digibuc.ro
Codul civil
COMI'ET. TRIB. ROM. FATA CU STRAINII
2. Sofia desi de origind greacd, devine romncd prin cdstoria sa cu uu

romn si ea 1.i pstreazd calitatea de
romnc chiar in urma desfacerei cdsdLoriei prin moarte sau divort intru
cat legea nu prevede contrariu.
Prin urmare, sotia pstrAndu-si aceastd calitate poate dobndi imobile
rurale. (Trib. Roman, 437/910. Curier
Jud. 81/912).
3. Din faptul c prin art. 19 din codul civil se spune In mod expres c
romnca care se va cdstorl cu uu
strdin, va urmir conditiunea sotului.
vi se adaogd c, devenind vddavd, ea
Art. 13
va recdptit calitatea de romned, iar
prin art. 12 se arat c strina ce se

cdstoreste cu un romn, se va considerit ca romncd, far% a se mai zice
nimic de conditiunea ei cnd va de-
veni vdduvd, rezult eit strina cdsatoritd cu un romn si devenind vtiduvd, isi pstreazd nationalitatea dobandad prin cdsdtorie, adicd rmne tot
romncd. (Apel Buc. I, No. 95, 1915 ;
Dreptul" 1915, p. 402; Curier Jud.
52/915, C. Apel Buc. s. I, 54 din 2 Mart
1923. Dreptul" 37/923. Pand. Rom. 1924,
III, 36, Jur. Gen. 1923, No. 1186).
Art. 13 (Abrogat 1). - Strainul, chiar and n'ar avea resedinta
sa In Romania, va putea fi tras Inaintea tribunalelor Romne

pentru Indeplinirea obligatiunilor contractate de dansul In
Romania, sau In tara strina cu un Roman. (Civ 11, 14; Pr.
civ. 54, 58, 59, 75, 106; O. p. 5; Const. veohe 11; Tratat de
Pace Versailles 28 Iunie 1919 (Mon. ofl7/1920), Art. 304: Civ.
Fr. 14).
Text. fr. Art. 14.

L'tranger, mme non rsidant en France, pourra
tre cit devant les tribunaux franais, par l'excution des obligations par lui
eontractes en France avec un Franais ; il pourra tre traduit devant les tribunaux de France, pour les obligations par lui contractes en pays tranger
envers des Franais.
Doctrina stelinA.
AUBRY ET RAU, I, 5-a ed., p. 526, 883; VIII, p. 135-136, 139-141,143-150; 7481bis
n. 27;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 631, 647-650, 652-659, 661, 663, 664, 693, 695-701,
703, 705, 706;
BEUDANT, I, 90;
DALLoz, Rp. Droits civils, 257 urm., 301 urm., 352 urm.; Suppl. Droits noUs, 1'58 urm.
179 urm., 215 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 29 bis, IV;
DEMOLOMBE, I, 217, 249, 250, 251 bis, 261, 2M-20, 261-40, 266;
GLASSON, I, p 307 UPITI.;
HUC, I, 269, 279, 280, 283;
LAURENT, Dr. civ. inL, III, 39 urm., 41 urm.;

WEISS, L p. 70, 733, 736, 738-740, 748-751, 778, 782, 784, 788.
DoctrinA romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 231, 353 urm., 366; (V, p. 359-362; VII, p. 453 n. 4). Droit
ancien et moderne de la Roumanie, p. 245, 286, 287; Observafie sub. C. Apel Galati
s. I, 24 din 14 Oct. 1906, Dreptul 73/906; Obsrrvaiie sub. Curtea de Casatie din
Roma, 10 Iunie 1920, Tribuna Juridica 11-12/922;
CorsibrErr P. N. Nota sub Tribunalul Ilfov s. II com. 7772 din 18 Oct. 1921. Pand. Rom.
1922, II, 243;
DIsEscu G. C., Strtinii evrei parndntrni", Dreptul 52/902;

MANDREA N. Adnota fie sub Cas. II, 286 din 28 Iunie 102, Curier Jud. 52/902:
MAXIM G. Inrit. Efectele naturalizarii". Dreptul 31/924.

MEITANT GEORGE, Strainii in fafa justifiei", Dreptul 84/906; 14, 17, 26, 35, 39, 50, 59,
70, 80/907;
NACU, I, p. 158 urm.;

PETROVICI G. Nota sub Tribunalul Ilfav s. II corn. 7772 din 18 Oct. 1922. Pand. Rom.
1922, II, 246;
VELESCU ALEX., Nota sub C. Apel Buc. s. III 96 din 8 April. 1922, C. Jud. 3/923;
1) A se vedei Legea i Nota dela pag. 47.
83
www.digibuc.ro
Art. 13
Codul civil
(:OMPET. TRIB. ROM. VATA CU STRAINII

INDEX ALFABETIC
Act de guvernmant 12. Limitativ enumerare 10.

Actiune indirect& 4.
Mobiliare actiuni 7.
Actium mobiliare 4.
Obligatiuni contractate
Actor sequitur forum rei
1-14.
2, 4.
Omisiune esential 8.
Agenti diplomatici 5.
Ordine public 13.
Arbitral tribunal 14.
Persoan5 moral 3.
Asigurare 4.
Procedur civil 9.
Csatorie 10.
guasi-delict 1, 12.
Citatie 3.
Rechizitie 12.
Competent 1-14.
Reciprocitate 6.
Consuli 5,
Recurs 7, 8.
Conventiuni economice Renuntare 6.
11.
Resedint 10.
Curte de casatie 7.
Romilna lege 7.
Delicte I.
Societate 3, 4, 12.
Derogare 13.
State 11.
Diplomatici agenti 5.
Stat german 14.
Divort 9.
Stat strein 3, 12.
Drept international 5.
Stat turc 12.
Enumerarea enunciativli Strein lege 7.
10.
Strintate 3.
Enumerare limitativ 10. Strini 1-4.
Evrei 8.
Sucurnalil 3, 4.
Exceptie II, 13.
Supus german 12.
Francez 6.
Supus roman 2.
German Stat 14.
Supusi strini 8
Imunitate 5.
Tratatul de Versailles 14.
lncomperent 13.
Tribunal arbitral mixt 14.
International drept 5.
Tribunal Francez 6.
Interpretare 7.
Tribunal German 14.
Lege romanii 7.
Tribunal strin 6.
Lege streina 7.
Turc 12.
Limine litis 13.
Versailles-Tratat 14.
le), acea persoand morald se poate ca

la tribunalul unde se Olt sucursala,
imleplinindu-se si aetele de procedurd
prin acea sueursala Si aceasta reese
din art. 75 al. II, pr. civ. (Apel Foes.

I, Nov. 24 80, Dr. 6 80; Apel Focsani II,
Nov. 29 84, Dr. 3/84).
4. Dupd, prineipiul actor
sequitur
forum rei actiunile mobiliare se indrepteazit la domieiliul pratului. Si
exceptiunea la aeest principiu, prevdzutd de art. 13, se aplied numai atunci

eand reclamantul este roman si child e
Norba de obligatiuni contractate in Romania.
Astfel
societate
romnd
care a asigurat marfa din un vapor

strin enfundat de alt vapor al unet
companii strdine, in actianea de daune

contra acelei companii reprezintd drePturile vaporului inecat, si in afore caz
Ii se poate opune toate exceptiunile
inerente call-Mtn de strdin, deci si necompetinta tribunalelor romane, de
acea companie are in Romania o sucursald si un agent, ctici aceasta ser-vd numai pentru reprezentatiunea
afacerilor contractate in Romania,

adied o resedint de atributiune. (Trib.
Jurisprudentil.
Art. 13, ne facand distinctiune
restrictivd, ei enuntand intr'un mod
generic, vorba de obli.qatiuni contracta-
Covur. I, Inn. 5/80, Dr. 6/80).
5. Consulul strdin n'are dreptul niel

calitatea de a contesth competinta tribunalelor romane, edei el ne-avand eate, nimic nu autorizd a se restrnge a- raeter diplomatic prin postul pe care
plicatiunea acestui articol numai la o- Il ocupd, ci fiind mimai un reprezenbligatiunile nseute din contract, de tant al intereselor comereiale ale suoareee este recunoscut in principin at' pusilor trei sale aflgtori. in Romania,
obligatiunile se nasc si din delicte si nu poate beneficia de imunitatile st
ouasi-delicte, i pentru aceste nu se specialele favoruri cari dupd dreptul
vede ed leginitorn1 sd fi stabilit altfel. international, sunt acordate agentilor
diplomatici; astfel consulul strdin poate
(Apel Foes. I, Nov. 24/80. Dr. 6 80).
2. Din art. 13, care deroagd la prin- fi chemat a rdspunde de faptele sale
cipiul actor sequitur forum rei, reese din care ..pot naste raporturi juridiee
cel mult cd, strinii se pot prevala in inaintea trbuunalelor romane de dare
Romania de art. 13, intoemai ea rom- romni. (Trib. Iasi, IV, Oct. 25/85, Dr.
nii, citnd pe strdini inaintea tribuna- 66/86).
6. Renuntarea la facultatea acordalelor romfme daed toemeala s'a Meut
in Romania, nu insd, cit strdinii au fatit prin art. 13 se reguleazd tot dupd
cultatea de a cita inaintea tribunalelor prineipiul reciprocitAtii si ea nu se
lor pe supusii romni sau pe strdinii poate deduce din singurul fapt al redomieiliati in Romania, daed tocmeala clamatiei, adresatd unui Trib. strain.
s'a Meut in tara bor. (Cas. I, 338/Oct. Astfel fiind, romfinul reclamant in
Franta si condamnat de Trib. francez
29/80, B. p. 349).
3. Din art. 13 reese cit tribunalele ro- nu perde dreptul de a se mai adresa en o
mane sunt eompetinte a judech recla- asemenea cerere la Trib. reornfine, pe
matiunile ridicate de un roman contra cat timp franeezul reclamant Iii Romaunui strain, nu numai in cazurile cand nia si contra cdruia s'au pronuntat
obligatiunea este contractatd in Ro- Tribunalele romne are dreptul de a
1.
mania, dar si in cazul &Ind obligase adresh cu aceias cerere la Trib.

tiunea va fi contractat in strdind- francez. (Cas. I, 224 96, B. p. 940).
tate. Si actiunea urmeazd a se adre7. Misiunea Curtei de Casatie fiind
s, la tribunalul locului unde s'a nde a mentine uniformitatea in apnea-
cheiat conventhmea daed s'a incheiat in

Romania, iar dacd s'a incheiat in strinatate la tribunalul domiciliului reclamantului. In eaz insi-i cfind se reclamd
rea legilor romne, urmeazd el Interpretarea eronatd data de o instant de

fond unei legi streine, numai atunci
poate servi ca nitiloe de easare, end
in judecata o persoand morald care acea interpretare ar fi cauza unei conn'are domiciliu in Romania dar are traventiuni la legea romfind, caai nubiurouri de administratiune (sucursa- mai inteun asemenea caz se poate zice
84
www.digibuc.ro
Co dul civil
ct legea romang a fost violatd. (Cas.

I, 108 98, B. p. 392).
8. Dispozitia articolului 13 se poate
invoca si de evrei de oareee dansii nu
sunt prin aceasta ehiar streini, deaf
dacd s'ar dovedi cd sunt supusi vreunei protectii strdine. Prin urmare,
dacd Curtea de 'Apel se (let:lar incompetenta, frd a rdspunde nimic la mijlocul de apdrare bazat pe art. 13, comite o omisie ezientiald, de oarece in
virtutea acestui articol era competinte sti judece afacerea afard numai dacd s'ar fj dovedit cd reclamantul era
supus strein. (Cas. II. 286/902, B. p.
857).
CU STR INH
COMPET. 'HUB. ROM.
Art. 13
voruri pe eari legile unui Stat le a-
cordri numai propriilor kr supusi.

Din conventiile incheiate de Romania cu diferite State nu reiese nici formal, hiei indirect, ideia cd prin aceste
conventiuni, inebeiate de Romania cu
Elvetia, Italia, Germania, Anglia si
Rusia, Romania sa fi voit sd deroage
dela favoarea acordata prin art. 13 din
codul civil numai Romanilor. (Cas.
Martie 1913, B. p. 530).
12. Instantele judeeatoresti romne
sunt competinte, conform art. 13 c. civ.,
judece actiunea until roman in con-
tra unni Stat strain ori de eke ori

actiunea nu are de cauzd un act de
adiea un act svfirsit de

9 Tribunalele romane simt compe- guvernamant,
strain in virtutea dreptului sau
tente de a judech actiunile de divort, Statul
a suveranitillei sale.
chiar dacd litigautii ar fi streini. A- politic,
urmare. Statul Otoman rdspunceasta nu se mai poate discuth astAzi, de,Prin
conform art. 1000 C. civ., de faptul
in urma modifiedrilor aduse Codului agentilor
cari au ridicat faina, prode Procedurd civild in 1900, care prin prietatea siii,
unei societati romne, de pe
art. 54 a dat formal in cornpetenta Tri- bordul vaselor
n portul Conbunalelor ordinare toate prigonirile stantinopol, inainaflate
de a fi descArcatd,
dintre mice imprecinati streini. atat far indeplinireaLe
vre-unei formalitati
civile, cat si cele ce le sunt date ill CA- si fra a o plat, dacd
instanta de fond
dere prin alte legi. (Trib. Covurlui I, constat c Statul Otoman
n'a putut
Dreptul 68 905).
e Mina a fost rechizitionatd
10. Dispozitiunile art. 13 din codul dovedi
hrana armatei otornane si c
civil, privitoare la chemarea inaintea pentru
deci
actul
care a dat nasterP la rdspuninstantelor romfine a strinilor care dere mi intrd
catcgoria actelor de
n'ar ave resedinta in Romania, pen- guvern an l nt.in
(Ca
s. sectiuni-unite. No.
tru obligatiunile contractate in Roma- 11, din 18 Iunie 1915;
Rom."
nia sau in tara streind cu un Roman, 1915, p. 578, Curier Jud.Jurnispr.
76 915; In acefiind numai enunciative, iar nu limita- las sens: Trib. Iliov s. II corn.
7772 din
tive, se pot apnea si in utaterie de ca- 18 Oct. 1920. Dreptul 6 921; Pand.
Vom.
storie, observandu-se ins-A formele re- 1922, II, 243).
lative la validitatea cdsdtoriei, dupd.
13. Dispozitiunile art. 13 c. eiv. rom.
legile tdrit in care cdstoria a fost
de ordine publicd, romanul
contractatd. (Apel Craiova I, Dr. 73, nefiind
care contracteazd cu un strdin, poate
911, p. 582).
conveni ca diferendele rezultate din
Dispozitiunea art. 13 din codul conventie, A, fie judecate de tribuna11.
civil, care prescrie c Romnul nu lele trei strdinului. Actionat de ropoate cbema in judecat in Romania man inaintea tribunalelor romne,
pe strMnul cu care a contractat dansul strinul poat invock exceptia de inchiar in tar% strdind, creeazd un drept competent in limine litis, adied inexceptional numai in favoarea Roma- dependent de amandri procedurale, la
nilor ce au contractat cu un strain. primul termin cnd se discutd actinAcest drept nu se poate intinde si in nea. (C. Apel Buc. S. III, 96 din 8 April
favoarea strinilor, chiar
1922, Curier Jud. 3/923).
in Romania, cari au contractat err mt
14. Diu diferitele disp. cuprinse in
alt strin, pentru ca art. 13 din codul sectiunile
inclusiv ale tratatrtcivil stabileste o derogatiune de la art. lui de pace dela Versailles, rezult ed.
11 din acelas cod, care asimileazd pe Trib. arbitral mixt, prevAzut de art.
strdini cu Romnii in ce priveste 304 a fost institnit in scoput de a redrepturile civile.
gula neintelegerile la care am da nasIn principiu, conventiunile comer- tare aplicatiunea diferitelor disp. ale
ciale incheiate infra diferite State nu tratatului, referitoare la raporturile
au de scop alteeva de cat a strange de drept privat ale supusilor Putericat se poate mai mult intre State le lor aliate sau asociate cu Statul geramice relatiunile dintre dansele, de a man sau supusii germani. Prift creiaasigur supu5ilor respectivi protectin- rea acestei jurisdietiuni nu s'a urmdnea si siguranta cea mai mare, precum rit catusi de putin a se restrnge, mo$i de a le acorda acestora si cele mai difich, sau suspcinda competenta injudecdtore*ti ale Puterilor
mari facilitti in daraverile kr, fdrd. si
insd ca printfaceste conventiuni Ed se aliate sau asociate, cu privire la regupoat schimba legile econorniee chiar larea conflictelor de drept privat in
ale acelor State, si de a acorda si fa- general
intre supnsii lor si acei ai
85
www.digibuc.ro
Art. 14
COMP ET. TRIB. ROM. FATA CU STRAINII
Codul civil
Statului german, iar daca o restrictiune sau suspendare de competent& se

poste desprinde din textul $1 spiritul
acestor dispozitiuni, ea este privitoare
numai la tribunalele nationale germane, considerate do catre Puterile cari
au dictat pacea, ca neprezentnd suficiente garantii, de impartialitte pentru supusii lor.
Acest principiu reese elar din insgsi
termenii art. 304, care prin al. 2 de
sub lit, b., spline textual urmtearele:
...toate diferendele oricari ar fi ele,
,,relative la contractele incheiate ma,,iute de punerea in vigoare a tratatuJui de fatd, intre supusii Puterilor a-
gea sa national nu se opune la a-
duce afacerea inaintea tribunalului

arbitral mixt, afar/1 numai dac le-
Art. 11 cu notele 1, 15, 16.
ceasta."
Din aceste dispozitiuni rezult c,
de$1
in pricipiu
Tribunalul arbitral mixt este competente s judece
orice diferendc relative la. contractele
incheiate, inainte de punerea in vigoare a tratatului, intre supusii Puterilor
aliate sau asociate si supusii germani,
totusi, o atare competina nu ex lude
pe aeeea pe care. o au, dupti, legile t&rei ler, Tribunalele nationale din Statele aliate sau asociate, ci dimpotriv,
competenta acestora are precadere si
exclude pe aceea a Trib. arbitral mixt,
eu facultatea pentru supusul Puterii
hate sau asociate si supusii (ressor- &late sau asociale, care ar fi interesat
tissants) germani, vor fi regulate de in eauz, si numai pentru acesta, do
Tribunalul arbitral mixt, cu exceptiu- a deferi pricina Tribunalului arbitral
nea diferendelor cari, prin aplicatin- mixt, prin derogare dela regulele de
nea legilor Puterilor aliate, asociate competent prevzute in legile trii
sau neutre, sunt de competenta tri- sale si intrucilt aceste legi nu i-ar inbunalelor nationale ale acestor din terzice formal aceast cale. (Cas. III,
urma puteri. In acest caz, aeeste di- 1563 din 12 Dec. 1923, Jurispr. Gen. 1924
11ferende se vor regul de ctre aeeste No. 171; Jur. Rom. 1/924, Pand. Rom.
iribunale nationale, eu excluderea tri- 1924, I, 128; Curler Jud. 20/924, Dreptul
bunalului arbitral mixt. Supusul (res 2/924).
soitissant) interesat al unei Puteri a15. A sevede: Art 2 cu notele 3, 6,
Hate san asociate, va putea totue a- 9, 31; Art. 5 eu notele 3, 4, 12, 13, 24, 32;
Art. 11 (Abrogat t). - Romnul va puteh fi tras inaintea unui

tribunal Roman pentru obligatiuni contractate de el in -tara
strind, chiar cu un strin. (Civ. 2, 13, 15; Pr. civ. 75, 76,
106, 107; C. p. 4, 5; Civ. Fr. 15).
Text fr. Art. 15. - Un Franais pourra tre traduit devant un tribunal
de France, pour des obligations par lui contractes en pays &ranger, mme
avec un &ranger.
Doctring, strtiinfi..
AUERY ET RAU, VIII, p. 142, 143;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 666-670;
DALLoz, Rp. Droits civils, 242 urm., 289 urm.; Suppl. Droits civils, 151 urm., 175;
GLASSON, J, p. 307 um.;
Hue, I, 283;
NIouRLON, ed. 7-a I, 77, 78;
WEISS, I, p. 754, 755.
Doctrinil romilneascii.
ed. 2-a, p. 231, 353 urm., 366; (V, p. 359-362). Droit ancien et moderne de la .Roumanie, p. 286;
MAXIM G. Dim., Wade naturalizrii", Dreptul 31/924;
IVIErrANI GEORGE, Strdinii in fata justifiei", Dreptul 84/006; 14, 17, 26, 35, 39, 50, 59,
ALEXANDRESCO, I,
70, 80 007;
NACU, I, p. 158 urna.
Art. 152). (Abrogat art. 106 Proc. civ.).

1) A se vedea Legea i Nota dela pag. 47.
2) Textul vechiu arart. 15. In once materie, afart de cele comerciale, str5inul reclamant, care nu
va aveh imobile in Romania, de o valoare suficient pentru a asigurt pinta cheltuelilor de judecat i a daunelor interese ce ar putch rezulta din prunes, va 11 t.nut de a da cautiune pcntru plate accstora. (Civ. 11, 14,
1675, 1676; Pr. civ. 106, 107, 392-396; Civ. Fr. 16).
Acest r.rt. 15 este abrogat prin Noua procedurci cioiid ca una ce desfiinleazfi art. 106, din vechea
procedur5 civilS, care obliga pe strAinul reclamant sau intervenient de a da cautiune in materie
- 86 www.digibuc.ro
Codul civil
CAUTIUNEA JUDICATUM SOLVI
Art. 16
Text fr. Art. 16. En toutes matires, autres que celles de commerce,
l'tranger qui sera demandeur, sera tenu de donner caution pour le paiement
des frais et dommages-intrts rsultant du procs, moins qu'il ne possde en
France des immeubles d'une valeur suffisante pour assurer ce paiement.
Doctrinii
AURRY ET RAU, VIII, p. 127-132;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 675, 677, 679, 681, 685;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 736;
DEMOLOMBE, I, 255, 250, 258, 266;
GARSONNET, II, p. 395;
Huo, I, 284;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 79 arm.;

WEISS, I, p. 280, 760, 764, 770, 919.
Doctrinit romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 367, 368; (VII, p. 563 nota); Droit ancien et moderne de la
,Roumanie, p. 39, 252;
CANTACUZINO MATEI, p. 536;
MAXIM G. DIM., Efectele
MEITANI GEORGE, Strdinii

70, 80/907;
Dreptul 31/924;
n fafa juslifiei", Dreptul 84/906; 14, 17, 26, 35, 39, 50, 59,
NACU, I, p. 162; III, p. 490.
Juispruden.
1. Dup6. art. 106 pr. civ. $i art. 15 c.
civ., numal strinul reclamant poate fi
supus la plata cautiunei judicatunt
solvi, nu ins i strainul prt, chiar
dacti, este anelant, cAci face aceasta
tot ea prt spre a se apdr de pre-
tentiunile reclamantului. (Cas. I, 300,

Se_pt. 4/72, B. p. 227).
2. Prin art. 15 c. civ. si art. 106 pr.
civ. se prevede ca orice strin recla-
mant sau intervenient, care nu va fi

domiciliat in Romnia, va fi dator,
dup cererea prtii interesate, de a da

cautiune pentru plata cheltuelilor $1. a
daunelor interese la care ar puta, fl
condamnat pentru orice materii, afard
de cele comerciale. Aceast dispozitiune trebue a se aplicA nu mimai pentru strdinii reclamanti in materie civil, dar i pentru strinii prti civile
care pretind daune-interese eauza te
prin delicte ori crime, pe Wit vreme
legiuitorul a voit a dispenoit de asemenea cautiune numai pe strinii care
ar reclaim), in materie comerciald, dupti
cum s'a exprimat expres in aceast

privire prin articolele mai sus citate.
De$1 prin art. 11 e. civ. se prevede e
strinii se vor bucura in Romnia de
acelea$i drepturi civile ca si Romnii,

afard de cazurile unde legea ar fi hotdrit altfel, si de$1 in codul de procedur
nu exist vre-o dispozitiune pentru darea vreunei cautiuni
de cdtre prtile civile, totusi trebue a
se supune strdinii prti civile de a
da cautiunea judicatum solvi pe &AAA
vreme, pe de o parte prin art. 15 c. civ.
$i 106 pr. civ. strdinii reclamanti sunt
iar pe de alt parte este incontestabil

principiul ca pentru rezolvarea oricdror chestiuni in materie penald trebue
a se aplich dispozitiunile din codul
sau procedura civil dacd nu exist
disrozitiuni speciale in codul sau procedura penal pentru rezolvarea acelor chestiuni, i astfel dupa acest prin.
cipiu urmeazd c i citatele art. 15 c.
civ. si 106 pr. civ. trebue a se aplicit $1.
pentru judecarea pretentiunilor civile
pe calea penald. Apoi, desi prin art. 60
pr. p. se prevede in general cd, oricine
se va socoti vtmat prin vre-o crimit
sau delict va puic aduce plngere
a se constitul parte eivil, totusi nu
se poate deduce din acest articol cd nu
se poate face pentru strdinii prti civile nict o restrictiune pentru exrcitiul
unui asemenea drept, prin obligatiunea
de a fi supusi la dare de cautiune, cdci
negresit legiuitorul a inteles cd prin
citatul art. 60 sd, prevadd principiul
general al dreptului de a reclama
daune cauzate prin delicte sau crime.
fiind bine inteles c pentru exercitarea unui asemenea drept urmeazd sit
se aplice si alte texte de legi care sunt
prescrise pentru artarea conditiunilor in care el se poate exercit, dupd.
cum $i prin art. 66 pr. civ. se prevede
principiul general pentru dreptul de a
reclam in materie civ.il, MI% deosebire intre romni sau strdini, rmdnnd desigur ca pentru strini sd, so
aplice dispozitiunile ulterioare ale art.
106 pr. civ. pentru darea cautiunei judicatum solvi. Dacd, eqemenea obligatiune pentru strinii reclamanti in
materie penald, se poate consider& prea
riguroasa, fiinded, li se ingreuneazd,
obligati de a da asemenea cautiune,
exercitiul dreptului de a reclam pen87
www.digibuc.ro
Art. 16
DOBNDIREA CALITATII I mE ROMAN
Codul civil
caz va trebui sd se recunoascd ratiuilea de a obligit pe strinii reclamanti

de a da cautiunea judicatum solvi,
apoi ar fi neexplicabil pentru ce n'ar
exist aceeasi ratiune i in cazul and
acei strini ar nrmri pretentiunile
lor pe calea penald alturi cu ministe .
tru niste daune provenite diii fapte ce

nu puteau prevede, pe cnd din conixa
in materie civild li se poate imputd

lipsa de precautiune pentru a nu fi
siliti sd reelame dreptul lor prin judeeatd, to tusi pe de o parte aceast rigoare nu se poate evit dealt prin reformarea legei, iar nu prin npaplica- rul public. (Apel Iasi II, Sept. 28/89 Dr.
rea ei, iar pe de and. parte nu este mai 68 89).
3. Cum in materie de petitiune de
putin adevrat cd, ar fi iari nedmpt
ea romnii sd fie expusi de a f urmd.- ereditate, cnd punerea in posesiune
riti pe cale penald dupa reclamatiunile sP cere dela justitie, cei ce fac o asenedrepte ale strdinilor, M.A. a pute sIl menea cerere au calitatea de reclafie despgubiti de cdtre acestia pen- manti; in atare calita.te, &Lai sunt
tru daunele si cheltuelile ce li s'ar straini, trebue sd, dea cautio judicatum
cauz prin asemenea nedrepte urma- sol vi. (Trib. Ilfov, II, Sept. 21/92, Dr.
riri pe calea judecdtii penale, n cazul 61 92).
4. Exceptiunea judicatuni solvi, dupd,
end acei strini n'ar ava, nici domieiliu nici avere in Romania. In tot caart. 106 pr. civ. nu poate fi invocat
zul, dacd interpretarea fortat a legii in prima instant cleat inaintea oriin sensul de a nu se cere nici o eau- cgrei apardri asupra fondului; iar In
tiune dela strainii prti civile pare apel, ea constituind o exceptiuue diposibild atunci cnd acestia isi exer- latorie, iar iu peremtorie, nu poate fi,
cit actiunea civil deodatd, cu cea
in nici un eaz, admisd In temeiul art.
apoi asemenea posibilitate de 331 pr. civ., dupd, care nu se poate prointerpretare nu mai poate aveit loc in duce in apel exceptiuni existente la
cazul and strinii ar exercitit acea prima instant si cari nu s'au invocat
actiune direct inaintea instantelor ci- aeolo, afard de exceptiunile peremtovile, conform art. 8 pr. p. cd.ci atunci rii. Deei tribunalul cu drept respinge
virtualmente trebue a se procede con- exceptiunea judicatum solvi, invocatd
form procedurei civile, si prin urmare pentru prima cal% inaintea sa ca intrebue a li se apnea. art. 106 pr. civ. stantd de apel. (Cas. I. 74/Febr. 29/93,
Prin urmare, dac pentru asemenea B. p. 124).
Art. 16 ').
(A brog at
art. 7, 8 si 9 din Constitutia veche).

Doctrina romtineasca.
ALEXANDRESCO, 1)mi.l anrien el moderne de la Iloumanie, p. 23.

NACU, 1, p. 137, 138, 144, 153. 216.
1) Textul vechlu al art. I& .Strainul care va voi a se naturaliza in Romania, va fi dator a cere naturalizatiunea prin suplica care Domn, aratand capitalurile, starca, profesiunea sati meseria ce exercita,
vointa de a-si statornici domiciliul pc teritoriul Romaniei. Daca strinul, dupa o asernenea cerere va locui 10
ani in tara. si daca prin pnrtarea si thptele sale va dovedl ci este folositor jrii, adunarea legiuitoare, dupa
initiative Domnului, ascuItand i opiniunea consiliului de Stat, li va putea aciarda decretul de naturalizatiune,
care va ti sanctionat si promulgat de Domn.
Cu Mate acestea va putea fi dispensat de stagiul de 10 ani stzainul, care ar Ii fatut tarii servicii importante, sau care ar fi adus in tara o industrie, inventiuni utile sau talente distinse, sau care ar ti format in
;era stabilimente mari de comerciu sau industrie. (Civ. 6, 9, 87; Const. 6-9).
Art. 16, ca si art. 9 Cod. Civ., a fost abrogat prin art. 7 din Constitutia veche, astfel cum a fost revizuit prin Legea din 13 Octomvrie 1879. Iata cuprinsul acestei Jegi Art. unic. In locul art. 7 din Constitu(tune, care se revizueste, se a pune urmatorul:
Art. 7. Diferenta de credinte religioase si confesiuni nu constitue in Romania o pedici spre dobandl
drepturile civile i politire, si a le exercita.
I. Strainul fara osebire de religiune, supus sau nesupus unei protectiuni straine, poate dobandl imparnantenirea cu conditiile urmatoare:
(t) Va adresa guvernului cererea de naturalizare, in care va arata capitalul cc posed, profesiunea
sau meseria cc exercita i vointa de a-si stabili domiciliul in Romania.
b) Va locul in urma acestei cereri, 10 ani in tari i va dovedi prin faptele sale at este folositor ei.
II. Pot fi scutiti de stagiu:
a) Acei cari vor fi adz's in tail industrii, inventiuni utile sau talente distinse, sau cari vor fi fondat
eel stabilimente mari de comerciu sau de industrie;
b) Acei care fiind nascuti i crescuti in Romania din parinti stabiliti in tat* nu s'au bucurat nici
unii nici altii, vre-odata de sreo protectiune strinii;
Acei cari au servit sub drapel in timpul resbelului pentru independenta i cari vor putea fi naturalizati in mod colectiv, dupa propunerea guvernului, printr'o singura lege i firrt alte formalitati.
III. Naturalizarea nu se poate acorda deck prin lege, in mod individual.
IV. 0 lege speciala va determina modul prin care striinii vor putea stabili domiciliul lor pc teritoriul Romaniei.
_ V. Numai Romanii sau
naturalizati Romani pot dobandi imobile rurale in Romania.

Drepturile pani acum castigate sunt respectate.
Conventiunile internationale astizi existente rriman in vigoare cu toate clauzele gi termenul cuprins
intr'insele.
A se vedea si art. 13 si 9 din Constitutia veche, precum i nota dela art. 9 Cod. Civ. A se citi in-acelas
timp si art. 379 din Regulamentul Organic, spre a se vedea modul i conditiile cum se fficea naturalizarea sub
imperiul acestei legi abrogate.
88
www.digibuc.ro
Codul civil
1.
PIEHDEBEA CALITATI1 DE HOMXN
Art. 17
Stat, aplicabil se intelege si romanilor

streini, e natural sh se aplice
romncelor din regatul Romniei, atunci
Jurisprudenta.
Naturalizarea dobandith conf. art.
9 din Constitutie nu produce efecte cnd ele se chstoresc cu un strein,

deck pentru viitor. Acest art. prevede chci, dach in asemenea caz, ele isi
numai o inlesnire pentru romnii din pierd nationalitatea lor dupa art. 19
alte State sau pentru acei cari si-au din Codul civil, origina lor ins na
pierdut calitatea de cetkeni romni, si-o pot perde, prin urmare, nici avanca sh-si recapete aceast calitate; nu tagiul ce le asigar aceasta originh, si
rezulth ins din nimic ch recunoaste- care consist in capacitatea civil derea cetteniei are efect retroactiv. (C. plin de a dobndi orice lucruri din
Roninia. Astfel, o romnch, din RegaApel Galati II 142)98, Drept. 73/98).
tul Romniei, nscuth din printi ce
2. Restrictiunea push de legiuitor,
prin art. 7 paragraful V din Constitu- tteni romni, chstorith eu tin roman
tiune, duph care streinii nu pot do- macedonean, supus otoman. are capabandi imobile rurale In Romania, nu citatea de a primi prin donatiune imose aplich romnilor de originh, ins& bile rurale situate in Romania. (Cas.
supusi ai unui Stat strein, si cari po- S. Unite, 8 901. B. p. 1489. Contra: Cas.
trivit art. 9 din Constitutie pot do- S. Unite 10 903. B. p. 1216).
bandi imediat recunoasterea ; consti5. Legea din 9 Martie 1880 care contuantii gsind de folos pentru tarh, srt fer calitatea de eetriteni romni benitrateze pe acestia cu mai multh f a- torilor din Dobrogea se aplich tuturor
voare decat pe ceilalti streini, astfel ch, loeuitorilor acestei provincii, fie si
[latish pot dobandi asemenea imobile Bulgari, cari la 11 Aprilie 1877 eran.
in Romania. (Cas. S. Unite, 8/901. B. supusi otomani si. aceast lege este
p. 1489).
aplieabil chiar copiilor minori ai a3. Streinii, cari au cumprat imobile cestor supusi, infra cat anexiunea Dorurale, inainte de naturalizare si au brogei n'a putut sh, lase fall nationaintrat in stpanirea lor, nu pot fi scos1 litate pe copiii minori ai noilor cetdin aceastrt posesie in mod legal, deck teni romni. (C. Apel Galati I, Drept
prin anularea actelor de cumphrh- 83 906).
6. Evreii nscuti in tat% si cari an
toare. In aceast situatie nu st3 poate
contest, unor asemenea detinAtori de satisfcut legea serviciului militar defapt ai imobilelor rurale, dreptul de a 'vin prin aceasta supusi romni, intra
face acte de conservare pentru men- cat se dovedeste ea nu s'au bucurat
tinerea integrithtii acelor imobile, in- vreodath de protectia strding, frh. ns
tre care intr t intreruperea prescrip- sh dobandeasc calitatea de cethteni
tiei prin inteniarea unei actiuni con- romni. Prin urmare msurile de extra acelora de al treilea, cari ar detine pulzare luate in contra lor sunt lipsite
fr drept vre-o parte din imobile, de sanctinne penalrt. (Trib. Ilfov II,
fr InsA sd poath execut aceea ce ar Dr. 21 907. Contra : Curtea Apel Buenchstiga. (Cas. I, 546 903. B. p. 1482).
resti III. Dr. 31/907).
4. Ceeaee Constitutiunea a dispus in
7. A se vede: Art. 6. Index si notele
favoarea romnilor de origin din att respective; Art. 8, nota 1.
CAPITOLUL ii
Despre pierderea drepturilor civile prin pierderea calitatei de roman
Calitatea de roman se pierde:

a) Prin naturalizatiune dobndit In tara straind ;
b) Prin primirea fara autorizatiunea guvernului romn, a
vreunei functiuni publice dela un guvern strain ;
Art. 17 (Abrogaz").
c) Prin supunerea pentru oricat de putin timp la vreo
protectiune straina. (Civ. 7, 19, 20 ; Const. 32; Civ. Fr. 17).

Text fr. Art. 17.
La qualit de Francais se perdra, 1 par la natura-
lisation acquise en pays tranger ; 20 par l'acceptation non autorise par le Roi,
de fonctions publiques eonfres par un gouvernement tranger ; 30 enfin par
tout tablissement fait en pays tranger, sans esprit de retour.
Les tablissements (le commerce ne pourront jamais tre coasidrs Comme
ayant t faits sans esprit de retour.
I) A se vedea Legea
Nola dela pag. 47.
89
www.digibuc.ro
Art. 1 7
PIEFIDEREA CALITATII DE ROMikN
Codal civil
Doctrinti,
AUBRY ET RAU, I, 5-a ed. p. 433-441, 453;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 516-519, 521-525, 527, 530, 533-535, 538-540,
542, 545;
BEUDANT, I, p. 68-70, 73-75;
DALLoz, .1Vp. Droits civils 480 urm.; Suppl. Droits civils 281, 282 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 49 bis, II si HI;
DEMOLOMBE, 1, 179, 180;
Hue, I, 191, 288, 290, 291, 293;

MOURLON, ed. 7-a I, p. 106 urm.:
WEISS, I, p. 435, 445, 462, 468, 469, 471, 476, 478, 480, 481, 484, 490, 492, 493.
Doctrinii romneascrt.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 368 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie: p. 12;
MARINESCU C. IOAN, Nota :sub Cos. III, 378 din 14 Martie 1922. Pand. Rom. 1922-1-248;
PANTAzi Fatt., Notti sub Cos. III, 378 din 14 Martie 1922. Pand. Rom. 1922-1-246
INDEX ALFABETIC
asAtorte 9.
Contributiune 2.
Divort 9.
Dobrogea 7.
Electorale lisle 5.
Femee vAduvA 9.
Functiune publicA 10.

GardA civicA I.
Passeport 2, 3, 4, 10.
Pierderea cantata de roman 1-5, 8-10.
Posesiune de stet 6.
Prezumtiune 6, 10.
Protectie strata 2, 3, 8.
Redobandirea calitalii de
roman 2.
Renunlare 3.
Serviciu militar 4, 5, 10.
StrAini 1, 6.
Supus strain 3, 4.
Turci cetateni 7.
VAcluvA 9,
c pentru a fi o supunere la o proteetiune strin care atrage dup sine

perderea calittei de roman, trebue sl
existe o cerere din parteo unei persoane prin care sh-si manifeste vointa
ea renunt la acea calitate si se supune unei protectii strine. Faptul de
a se servl en un pasport strhin Inteo
imprejurare oarecare nu implie en
sine perderea nationalittei. (Cas. II, 82,
Apr. 10/90, p. 486), pe efit timp nu exist
Jurisprudentrt.
nici o cerere din partea aceluia de a

p5rsi nationalitatea romanit i a i se
acordit acea proiectie strin ; chiar
daca numitul s'ar afl trecut in registre ea supus strain, Me acest fapt
nu-i poate sebimbit intru nimio situatiunea, dach nu exist nici o cerere
Dach romnul a lost eselus din

garda eivich ea strain, aceasta nu 'i
poate lu calitatea de roman, eaci
calitatea nu se perde numai prin vointa euiva, ci numai in unul din modurile prevAzute prin art. 17. Si dae nu
exist until din rnodurile prevdzute
prin art. 17, prin care numai se perde
calitatea de roman, prin nimic, prim
nici o alt imprejurare nu se poate
perde calitatea de roman. Dae dar un
roman, spre a se scuti de indeplinirea
unei sareine impuse romanilor, pretinde cd este strain, si pe acest motiv
cl e seutit de indeplinirea acelei sarcine, prin aceasta nu se poate zice ea
acela a Incetat de a fi roman, chei perderea calittii de roman nu atarn de
la vointa noastr, ci e regulat de lege
prin art. 17. (Cas. II, 149/Iun. 16/78,
I.
din partea lui In aceast privint.

(Cas. II. 108/Oet. 5/84, B. p. 833).
4. Calitatea de cettean roman so

perde prin faptul servirei de un pasport strein in scop de a fi scutit de
serv. mtlitar. (Apel Galati, II, Drept
73/98).
5. Cel care s'a scutit de serviciul militar, sub cuTant el este supus strin,
a perdut dreptul de cettean roman
el nu mai poate figura in listele eleetorale. (Trib. Tecuci. Drept. 37/98).
6. Posesiunea de Stat a calittii de
roman, ori cat de bine ar fi stabilit,
nu poate constitui. &cat o simpl prezumptiune de nationalitate, prezumptiune care poate fi distrusd prin proba
extraneitritii persoanei. (Cas. III, 3
B. p. 210).
2. pupa art. 17 calitatea de roman se

scurt timp cineva a primit a se pune sub
o protectiune strin. Daca dar romapentru a fi scutit de contributiuni
cutre stat si alto indatoriri ce legea
impune in sarcina esclusiv a cette-
perde ehiar in caz &and pentru un
Aprilie 1908, B. p. 676).
7. Conform art. 3 din legea pentru

organizarea Dobrogei, au devenit cotteni romani toti locuitorii din Dobrogea cari, in ziva de 11 Aprilie 1877,
erau cetteni otomani, iar prin euvantul locuitor din Dobrogea" legea, in
art. 3, a inteles numai pe acei, ce erau
stabiliti in Dobrogea la data artat,
iar nu si pe acei cari erau stabilisi in
alte tari, si cari nu veneau in Dobrogea deck in mod vremelnic ea s ex-
nilor romani, a infatisat un pasport

strin, de unde rezult e s'a supus
unei protectiuni strine, astfel perzand calitatea de roman ea nu mai
poato fi redobandith cleat indeplinind
conditiunile cerute de art. 16. (Cas. II,
1201Iun. 6(78, B. p. 200).
3. Bezult din cuprinderea art.
17.
90
www.digibuc.ro
Codttl civil
REDOBANDIREA CALITATII DE ROMAN
Art. 18
ploateze pmnturile ce aveau acolo.
No. 1186, Dreptul 37/923, Pand. Rom
(Cas. III, 3 Apri lie 1908, B. p. 676).
1924, III, 36).
to. Pentru a se puteh opune unei
8. Conform art. 17, lit. c. din codul
persoane c si-a pierdut nationalitatea, se cere din partea acesteia un act

de voint, o manifestare voluntard fie
expres in sensul unei declarat'i formale, fie tacitil, in care caz insd, ea
civil, calitatea de romfin se pierde

cand el se supune unei protectiuni
strine si-si manifesteazd in mod conslant si neindoios aceast inlentiune.

(Cas. III, 3 Apr. 1908, B. p. 676).
9. Nationalitatea nu se poate pierde
deed prin unul din modurile exnrese
$i limitativ enumdrate de lege, nepu-Hindu-se procede prin analogie la excluderi sau pierderi de nationalitate;
ori, neexistAnd nici un text in legislatiunea noastrd care sd facd din vddu-
trebue s rezulte implicit din fapie categoriee cum ar fi primirea unei tunetiuni publice de l un guvern strin
sau intrarea fiird autorizatia guvernului in serviciul militar la strini conform art. 17, 20 c. civ.
Faptul procurdrei unui passeport
de la im stat strain, nu poate conferi
via femeei provenitd prin divort sau

moartea sotului o canz de p'erderea
nationalituitei, strina edsdtorit c'un
roman $i apoi devenit vdduv isi
nationalitatea tdrii strine si nici atrage pierderea nationalittii de origind

eel niult poate constitul o prezumptie, care necesitd, ins a fi confir-
nationalitatea dobfinditd
prin cds6torie, adied rdnitine romncd.
(C. ap. Buc. I, 93/915. Curier. Judiciar
math' prin acte categorice. (Trib. Ba-
pilstreazd
cdu s. 11, 36/923, Jur. Gen. 1924 No. 162;

Dreptul 41/923).
11. A se vedea: Art. 6 cu Nota 42;
52/915, Dreptul 1915, p. 402; C. Apel Buc.

s. 1, 54 din 2 Mart. 1923. Jur. Gen. 1923.
Art. 12 cu Nota 2.
Art. 18 (Abrogat 1). RornAnul care va fi pierdut calitatea

sa de Rornn. o va puteh redobndi intorcandu-se in Romania
cu autorizatiunea guvernului Ronln, i declarnd c voeste
a se asezh In tart si cA renunth la toate distinctiunile con-
trarii legilor Romne. (Civ. 10, 17, 19 2, 20 2 ; Const. veche 9);
Legea privitoare la recunoasterea calittii de cettean romn
celor cari sunt de origin rornn si se arid sub drapel (Mon. of.
321/916). Art. unic ; Cl v. Fr. 18).
Text fr. Art. 18.
Le Fratnais qui aura perdu sa qualit de Fraiwais,
pourra toujours la recouvrer en rentrant en France avec l'autorisation du Roi,
et en dclarant qu'il veut s'y fixer, et qu'il renonce a toute distinction contraire
it la loi frainaise.
Doctrinil,
AUBRY ET Ran, 1, 5-a ed. p. 444, 445;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 554, 555;
DALLOZ, Rep. Droils cioils 158 urm.; Suppt. Droits civils 109 urm., 114 urm., 189;
WEISS, I, p. 583, 586, 587.
ALEXANDRESCO,
pag. 4, 12;
Doctring romfineascii.
1, ed. 2-a, p. 378 urm., 380; Droit ancien et moderne de la Roumanie:
functiuni strine in tai strdind, nu
Jurisprudent.
1.
$i la eei ce au primit functiuni strine

in tara romanease. (Cas. II, 167/Sept.
3/75, B. p. 208).
2. Dupd legislatiunea anterioard codului civil, romanul care $3-a pierdut
calitatea de roman, neavhnd in favoare-i niel o dispozitiuue special care
sa-i inlesneascd redobndirea calitatei
de roman, urm, spre a dobandi acea-
Prin faptul primirei unei tune-
tiuni publice dela un guvern strin In

Romania, romanul a perdut calitatea
de roman FA nu o poate redotandi decal indcplinind formalitatea cerutit de
art 18, acea privitoare la declaratiunea
de renuntare, cttci celelalte cloud nu
privesc dead la aceia ce au primit

I) A se vedea Legea i Nota dela pag. 47.
91
www.digibuc.ro
Art. 19
DIEM/EDE
Codul civil
CALIT,\TH DE DOM .kN

O
sta ealitate, A, se naturalizeze. Dispozitiunile de favoare, eonsfintite prin

art. 18 c. civ., de si create in favoarea
tutulor si prin urmare si a romfinilor
cari 'si au pierdut, anterior promulg-
rei sale, calitatea de romani, nu pot
insa profit acestor din urma, cleat
sub conditiune ea formalittile aerate

printrInsal s se indeplinease de clansii in urma promulgarei codului care
creeaza aeeste dispozitiuni de favoare,
mice declaratiuni anterioare promulgarei codului neputand aveit niei o valoare. (Cas. II, 133,Iun. 1 77, B. p. 260).
3. Fini unet romance ce si-a pierdut
natjonalitatea prill casatoria eu an roman supus unai alt stat, n'are necesitate de voturile camerilor pentru a obtine drepturile politice; legea in consideratiunea sfingelui romanese ce curge
in vinele lui, acorda inlesnirea de a
redobandl calitatea de cettean
numai formalittile preserise
de art. 18. (Apel Bue. II, 211, Nov. 24/88.

Dr. 42/89).
4. pupa art. 18, numai romuul, care

a pierdut calitatea sa de roman in cazurile prevazute la. art. 17, c. civ., arc
dreptul
redobaudeasca acea cantate printr'o simpla autorizatiune a
guvernalui, iar nu si acela care n'a
avut nici o data ealitatea de roman.
(eas. II, 90/Apr. 11/90, B. p. 493).
5. Romilnul, care va fi pierdut calitatea sa de roman, prin supunerea pentru ori eilt de putin timp, la vre-o
protectie straina, dael nu va fi para.sit Romania, ei va fi fost sezator in
tara, isi redobandeste calitatea sa de
roman, daca se va constata ca, in -arum supunerii sale, a renuntat la toate
distinctiile contrarii legilor romne.
(Cas. II, 108 899, B. p. 566).
6. A se vedea $1 notele de sub art.
17 $1 nota 20 de sub Art. 1306.
Art. 19 (Abrogat'). Romnca care se va cassatori cu un

str6in, va urma cond4iunei sotului sau.
Devenind vduv, ea va redobAndi calitatea sa de Ro-
mnc. (Civ. 12, 17, 93 ; Civ. Fr. 19.).
Text. fr. Art. 19. Um femme franyaise qui pousera un tranger, suivra
la condition de son mari.
Si elle devient veuve, ella recouvrera la qualite de Franaise, pourvu
qu'elle reside en France, ou qu'elle y rentre avec l'autorisation du Roi, et en
d6clarant qu'elle vent s'y fixer.
Docirinit stating.
AUBRY ET RAU, I, 5-a ed. p. 440, 441, 446, 447.
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 568-570 ;
BEUDANT, I, p. 62;
DALLOZ, Rep. Droits civils 167 urm.; 561 urm.; Suppl. Droits civils 119 urm.; 302 urm.;
Hue, I, 293:
MOURLON, ed. 7-a I, p. 109 urm., 112 111111.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 920-2; III, ed. 2-a, No. 248-2.
romneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 369 urm., 378 urm., 380; (II, ed. 2-a, p. 870), Droit ancien
et moderne de la Bounzanie, p. 12, 14; Observatie sub. Cas. S. U. 8 din 29 Nov. 901
Curier jud. 1/902; no chestiune de drept international", Curier jud. 22/903; Nota
sub Trib. civil Paris,18 lulie 1918, Jurispr. Gen. 22/923, No. 1558; Observafie sub.
C. Apel Aix 27 Dec. 1921 Pand. Rom. 1924-M-101;

COMSA N. D., Art. 7 5 si art. 9 din Constitutie, Art. 19 Cod civil", C. jud. 32 903;
FiLirt D. Io,tx. Care este dupei legPa romeina, efectul schimbarii in timpul casatoriei
a nationalitatii sofului asupra nationalitatii frneei?" Dreptul 5/912 $i Pagini Juridice 85/012;
Nam, I, p. 148 urm., 152 urm.;
TEODORESCU ANIBAL, Chestiunea nationalita(ii femeei ronuine nzetritatei cu un strain",

Curler jud. 13/924;
VULTURESCU Gn. Efectele naturalizarii sofului dupa casettorie asupra nationalitafii

sotiei sale", Dreptul 79/011.
Jurisprudentii.
mn si nu mai poate dobndi innoble
Femeia romanca, care se casatoreste cu tin Roman supus al unuj Stat

strein, isi pierde nationalitatea sa ro-
tea de cettean roman, face ea dfinsa

s redevina romanca, ins nu recapa-
rurale in Romania. Faptul e in urma s'a reeunoscut sotului salt calita-
1.
1) A se vedea Legea i Nola dela pag. 47.
92
www.digibuc.ro
Codul civil
PIERUEHEA CALITATII DE FIONM
t aceast calitate cu efect retroactiv,
dul civil se spune in mod expres e romanca care se va edstori cu Uil strein,
va urni conditiunea sotului, si se adaog cd, devenind viiduvd, ea va re-
astfel ed. ()rice douatiune de imobil rural, ce i s'ar fi fcut in intervalul ct

a fost strind, este nul, neavnd dona-
tara nici dreptul de a pretinde mdear
capta calitatea de romned, iar priu

art. 12 se arat ert strina care se cdsdtoreste ca un roman, se va considera ca romancd, fard a se mai zice nimie de conditiunea ei cand va deveni
vduvd, rezultd cd strina cdstorita
cu un roman si devenind vaduvd, isi
pdstreazd nationalitatea dobanditd
prin cdstorie, adicd rmilne tot romaned. (Apel Buc. I, No. 95, 1915:
Dreptul 1915, p. 402, Curier Jud. 52 915,
C. Apel Bue. s. I, 54 din 2 Mart 1923,
valoarea acelui imobil. (C. Apel Bue.

111, Curier Jud. 32 903).
2. Dispozitiunile art. 19 din codul
civil, portivit cdrora romanca devenitti
straind prin cdsiltorie cu un strin redobndeste calitatea de romncd dupd
desfacerea cdstoriei, nu se poate apnea
prin analogie si in ceeace priveste pe
femeile strdine devenite romance prin
cdstorie, acestea din uriu continund a avea calitatea de roMfince si
dupd desfacerea cdstoriei. (Apel Ga-
Dreptul 371923, Pand. Rom. 1924, III, 36,

Jur. Gen. 1923 No. 1186).
lati IT, No. 31, 1914; Dr. 1914, p. 275).
3. Din faptul cd prin art. 19 din co-
Art. 20 (Abrogat 1).
Art. 20
Romnul care, 1'6 r autorizatiunea gu-
vernului, va intr in serviciul militar la strini, sau se va

altur pe lng vreo corporatiune militard strinA, va pierde
calitatea de roman.
El nu va puteA reintr in Romania decat cu permisiunea
guvernului. El nu va puteA redobndi calitatea de roman cleat conform art. 18 ; toate acestea, fr a fi scutit de osndele pronuntate de legea criminala, contra Romnilor, earl
au purtat, sau vor purt arme contra patriei lor. (Civ. 2, 8,
17 ; C. p. 66 urm. ; Const. veche 30 ; Civ. Fr. 21).
Text. fr. Art. 21. Le Franyais qui, sans autorisation du Roi, prendrait
(lu service militaire chez l'etranger, ou s'affilierait une corporation militaire
trangre perdra sa qualit de Franyais.
Il ne pourra rentrer en France qu'avec la permission du Roi, et recouvrer la qualit de Franyais qu'en remplissaut les conditions imposes l'tranger pour devenir citoyen : le tout sans prejudice des peines prononces par la
loi criminelle contre les Franyais qui ont port on porteront les armes contre
leur patrie.
Doctring, strintt.
AUBRX ET RAU, I. 5-a ed. p. 439. 445, 447;
I, 562-564;
lip. Broils civils 163, 568: Suppl. Droits civils 304 urm., 310;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes,
DALuoz,
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 111, 112;

WEISS, 1, p. 581, 582.
Doctrina romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 369 urm., 378 urm., 380;
NACU, I, p. 148 urm., 152 arm.
1) A se vedei Lagoa gi Nola dela pag. 47.
93
www.digibuc.ro
Art. 21-22
ACTELE START! CIVILE
(Jodal civil
TITLUL II
Despre actele strei dyne 9.

CAPITOLUL I
DIspozItiuni generale.
Art. 21. - Actele stdrei eivile vor cuprincle anuL luna, ziva
ora cAnd ele s'au Meut, pronumele (numele de botez), familia, vfIrsta, profesiunea sau meseria i domiciliul tutulor
persoanelor Inscrise In ele. (Civ. 29, 43 urm., 62, 65 urm., 71,
73, 87; Const. 21; Leg. timbr. 39 6 ; Reg. act. st. civ. 27; Civ.
Fr. 34).
Text. fr. Art. 34. - Les actes rde l'tat civil nonceront l'anne, le jour
et- l'heure o ils seront recu, les prnoms, noms, Age, profession et domicile de
tous ceux qui y seront dnomms.
Doctring.
AUBRY ET Rau, 1, p. 218, 219; I, 5-a ed., p. 287-289, 329, 330;
BAUDRY ET FOURVADE, D s personnes, L 84;
COLIN IT CAPITANT, eil. 2-a, Lp. 394, 400 nola 3;
DALLOZ. flp. Arte de l'tat civil 27 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 14 urr11.;
DEMOLONFIN, 1, 279, 319, 320;
Huc. 1, 313, 320;

LAURENT. II, 30;
MounLon, ed. 7-a, 1, p. 145, 146;

PLANIOL, ed. 3-a, No. 483.
Doering, romneascg.
ALFocANDREFco, I, ed. 2-a, p. 391, 302;
CANTACUZINO KATEL p. 181, 182;
NACU, I, p. 191.
Art. 22. - Ofiterii strei civile nu vor putea trece In aceste

acte, nici prin hdnotatiuni nici prin alte adaose oarecare, dealt
numai ceeace trebuie a fi declarat de persoanele ce se Intltiseaz. Inaintea lor. (Civ. 29, 41-43, 64, 70, 307, 308; 1197;
Reg. act. st. civ 28; Lege p. reorganizarea Ministerului afacerilor straine; Civ. Fr. 35).
Text. fr. Art. 35. Les officiers de l'tat civil ne pourront rien insrer
dans les actes qu'ils recevront, soit par note, soit par nonciation quelconque,
que ce qui doit 'are dclar par les comparants.
Dociring, strg,ing.
AUBRY ET Rau. 5-a ed. p. 302, 306, 307;
BAUDRY ET FOUROADE, Des personnes, 1, 820, 821;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p 394,400 nota 1;
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 90 urm.; Suppl. Acte de Mat civil 27 urm.
1) Vezi regulam.mtul din 2 lunie 1865 pentru punerea In aplicatiune a titlului privitor la actele
at ii c vile; regul.anentu din 3 De emvrie 1866, pentru servieiul actelor stanii civile, precum i noul regul.
din 11 tube 1913; (cu mod. 1914. V. C. Hamaneiu, Vol. VIII, pag. 2 )9); art. 37, din leAea dela 21 /garlic 1873;
art. 78-18 din re.:ulamentul consul r din 20 tunic 11,010; art. 77 i 85 din legea comunal dcla 8 Matti 1887.
Sub Reeulamentul organic (cap. 8, anexa 3) rulul de ofiteri ai
civile era. Incredintat preotilur, iar nu
primarilor ca In legile astAzi In vigoare.
- 94 www.digibuc.ro
Codnl civil
ACTELE STFUI CIVILE
Art. 23-24
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 87 bis; 109 bis II;

DEMOLOMBE, I, 2.16, 298;
Hue, I, 314, 338;
LAURENT, 11, 17;
MommoN, ed. 7-a, I, p. 146;
Doctrine: romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 392, 393; Observatie sub. Trib. Mehedinti s. I, 96 din 22
April 902. Curier. Jud. 3/1903;
CANTACUZINO MATES, p. 182;
NACU, I, p. 191.
Art. 23. - In cazurile cand prtild interesate nu vor fi
obligate a se Infatis, In persoan, ele vor pute fi reprezentate de un procurator, cu procuratiune special i autentic5,.
(Civ. 25, 31, 52, 61, 276, 1171, 1532 urm., 1535 ; Reg. act. st. civ.
47; Civ. Fr. 36).
Text. fr. Art. 36. Dans les cas o les parties intresses ne seront
point obliges de comparatre en personne, elles pourront se faire reprsenter
par un fond&
Doctrina straina.
BAUDRY ET FOURCADE Des personnes, 1, 808, 810;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 284, 393; II, p. 708;
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 199 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 51;
DEMOGUE, 1, Sources des Obligations, I, p. 323;
DEMOLOMBE, I, 284;
Huc, I, 315;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 145;

PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 480.
Doctrina romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p.388, 389; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 292, nota 2 ;
NACU I, p. 189.
Art. 24. - Martorii produsi la actele strei civile nu vor
puteA fi dect In varst de 21 de ani cel putin, rude sau
strini, $i vor fi alesi de persoanele interesate. (Civ. 26, 33, 42,

57, 61, 81 ; C. p. 22 3 ; Reg. act. st. civ. 48 ; Civ. Fr. 37).
Text. fr. Art. 37. - Les tmoins produits aux actes de l'tat civil ne pourTout tre que du sexe masculin, gs de vingt-un ans au moins, parents ou
autres ; et ils seront choisis par les personnes intresses.
Doctrina
AUBRY ET Bau, I, 59, n. 5; I, 5-a ed. p. 302;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 153, 394, 402;

DALLOZ, Rp. Arte de l'tat civil 193 UPITI.;
DEMOLOMBE, I, 281;
I-lue, I, 316;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 143, 144;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 482, 859; III, ed. 2-a, No. 182.
Doctrinil romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 390, 391; Droit ancien et moderne de la Roumanie: p. 31.;
Nam, I, p. 190.
- 95
www.digibuc.ro
Art. 25-27
Art. 25.
ACTELE STABIL CIVILE
Codul civil
Ofiterul strei civile va citi prtilor Infatisate
sau procuratorilor lor precum si martorilor actele, si se va

face mentiune clespre Indeplinirea acestei formalitti. (Civ. 23,
26, 36; C. p. 124 ; Reg. act. st. civ. 31; Civ. Fr. 38).
Text. fr. Art. 38. L'officier de l'tat civil donnera lecture des actes
aux parties comparantes, ou it. leur fond de procuration, et aux tmoins.
Il y sera fait mention de l'accomplissement de cette formalit.
Doctrinti strink.
COLIN ET CAPITANT. ed. 2-a, I, p, 394;
PLAmoL, I, ed. 3-a, No. 486.
Doctriniti romneasdi.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 393 urm.;
NACU, I, p. 191.
A ceste acte se vor subscrie de ofiterui stsdi.ei

civile, de persoanele inftisate Inaintea lui si de martori, sau
se va mentionA cauza ce a poprit pe acestia de-a subscrie.
(Civ. 25, 36 ; Reg. act. st. civ. 32, 35; Civ. Fr. 39).
Art. 26.
Text. fr. Art. 39. Ces actes seront signs par l'officier de l'tat civil,
par les comparants et les tmoins; ou mention sera faite de la cause qui empchera les comparants et les tmoins de signer.
Doctrinit stetting.
AUBRY ET RAU, I, 5-a ed. p. 303;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 825;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p.395;
DALLOZ, Rp. Actes de l'tat civil 185 urm.; Suppl. Actes de l'tat civil 47 urm.;
DEMOLOMBE, I, 285;
LAURENT, II, 25, 29;
RLANIOL, I, ed. 3-a, No. 486.
Doctrin romneascii.
NACU, I, p. 191.
Actele strei civile vor fi Inscrise In fiecare

comund Intr'unul sau mai multe registre, tinute In cate cloud,
Art. 27.
exemplare. (Civ. 29, 36, 38, 46, 48, 49, 66, 68, 72, 180 ; C. p. 161 ;
Reg. act. st. civ. 15; Civ. Fr. 40).
Text. fr. Art. 40. Les actes de l'tat civil seront inscrits, dans chaque
commune, b u r un ou plusieurs registres tenus doubles.

Doctrinii striiinii.
DALLOZ, Rp. Actes de l'tat civil 39 urm.; Suppl. Ades de l'tat civil 22 urm ;
MOURLON, ed. 7-a, I, D. 147, 148;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 469-472.
96
www.digibuc.ro
Codal civil
ACTELE STARR CIVILE
Art. 28 30
Doctrini romneasa
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 393
CANTACUZINO MATEI, p. 181, 182;
NACU, I,
urm.;
p. 192.
Jurisprudentit.
Cnd un act de astorie nu a fost

redactat pe foae volantd, el nu poate
I.
trecut in registru, chiar dae s'ar fi
face proba castoriei ei deci cAstoria

neconstatat printr'un act trecut In
Begistrul strei civile este inexistent.
(Trib. Prabova s. III, 2126 din 13 Oct.
920, Dreptul 12/921).
Registrele vor fi numerotate, snuruite i parafate, pe fiecare pagina, de presedintele tribunalului de intdia
instanta, sau de judectorul ce-1 va inlocul. (Civ. 49, 76; Reg.
act. st. civ. 14 ; Civ. Fr, 41).
Art. 28.
Text. fr. Art. 41. Les registres seront cots par premire et dernire,
et paraphs sur chaque feuille, par le prsident du tribunal de premire instance, ou par le juge qui le remplacera.
Doctrinii strilin.
ed. 2-a, I, p.389;
de l'tat civil 46 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 23 urm.;
ed. 7-a, I, p. 147, 148;
COLIN ET CAPITANT,
DALLoz, Rp. Acte
MOURLON,
PLANIOL, I,
ed. 3-a, No. 471.
Doctrinii romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p.
303 urm.;
NACU, 1, p. 192;
TATARy G. V.,
Prezidentut Tribunatutui in legislafia rewind, p. 39, 40, 41.
Art. 29. Actele se vor Inscrie pe registre In sir, trd lec

gol; rds'aturile i indicatiunile, notitele, vor fi aprobate si sub-
scrise In acelas mod ca si textul actului.

Nu se va pute, scrie nimic in prescurtare, si data nu se
va scrie In tifre, ci in litere. (Civ. 26, 36; Civ. Fr. 42).
Text. fr. Art. 42. Les actes seront inserits sur les registres, de suite,
sans aueun blanc. Les ratures et les renvois seront approuvs et signs de la
mme manire que le corps de l'acte. Il n'y sera rien &riot par abrviation,
et aucune date ne sera mise en chiffres.
Doctria at/Tan/is
COLIN ET CAPITANT,
DALLOZ, Rep. Acte
ed. 2-a, 1, p. 394;

de l'tat civil 52 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 24;
ed. 7-a, I, p. 147. 148;

%Arum., I, ed. 3-a, No. 483-486.
MOURLON,
Doctrina romaneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p.
NACU, I, p. 192.
393 urm.; (IV, part. If, ed. 2-a, p. 58);
Art. 30. Registrele se vor inchei de oficerul strei civile la finitul fiecrui an, si Ora Intr'o lun, unul din cele
dou exemplare se va depune la arhivele comunei ; iar celalt
53707.Codul Civil adnotat
97
www.digibuc.ro
Art. 31-32
ACTELE STARII CIVILE
Codul civil
se va trimite la grefa tribunalului de intia instantd, spre Ostrare. (Civ. 36, 39 ; Reg. act. st. civ. 9, 18, urm.; Civ. Fr. 43).
Text. fr. Art. 43. Les registres seront dos et arrts par l'officier de
l'tat civil h, la fin de chaque anne ; et dans le mois, l'un des doubles sera
depose aux archives de la commune, l'autre au greffe du tribunal de premire
instance.
Dearing, striing..
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 389;
DALLOZ, Rp. Acte de l'etat civil 65 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 25;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 47, 148;
Doctrina romneascg.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 393 urm.; (X, p. 750);
NACU, I, p. 193.
Art. 31.
Procurele si celelalte inscrisuri, care trebuie s
rmnd anexate la actele strei civile, se vor depune, dup
ce se vor parafa de persoanele care le-au depus si de oficerul strei civile, la grefa tribunalului dimpreung, cu registrele
care trebuie sa rmand In zisa grefd. (Civ. 23, 39, 52, 54, 56,
57, 59 ; Reg. act. st. civ. 39; Civ. Fr. 44).
Text. fr. Art. 44. Les procurations et les autres pices qui doivent
demeurer annexes aux actes de l'tat civil, seront dposes, apres qu'elles
auront t paraphes par la personne qui les aura produites, et par l'officier
de l'tat civil, au greffe du tribunal, avec le double des registres dont le dpt
doit avoir lieu audit greffe.
Doctring, str ling.
DALLOZ, Rp. Acte de l'tat civil 77 urm.; 192;
MounLobi, ed. 7-a, I, p. 147, 148;
Dearing. romneasci.
NACU, I, p. 193.
Art. 32.
Oricine are drept de-a cere dela pdstrdtorii registrelor stArei civile extracte din acele registre. Extractele
date conform registrelor si legalizate de presedintele tribuna-
lului de Intaia instant, sau de judecAtorul ce-1 va Inlocul, vor
fi crezute, pe cat tirnp ele nu vor fi atacate prin inscriptiune
de fals. (Civ. 30, 43, 61, 64, 84-86, 176, 292, 1171, 1173, 1188 ;
C. p. 123-126 ; Pr. p. 450 urm. ; leg. timbr. 20 12 ; 39 6 ;
Reg. act. st. civ. 9, 49 urm. ; Civ. Fr. 45).
Text. fr. Art. 45. Toute personne pourra se faire dlivrer, par les dpositaires des registres de l'tat civil des extraits de ces registres. Les extrait
dlivrs conformes aux registres, et lgaliss par le prsident du tribunal de
premiere instance, ou par le juge qui le remplacera, feront foi jusqu' inscrip-
tion de faux.
98
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 32
ACTELE STARI1 CIVILE
Doctrini strilin.
AUBRY ET Rau, I, 65, n. 6 si 7; 1, 5-a ed. p. 331, 332;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 837, 818, 841;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 3'.10 urm., 398, 406: II, p. 216;
DALLOZ, Rp. Acte de Pettit civil 36, 98 urm., 173, 291 urm., 389 urm., Suppl. Acte de
l'tat civil 20, 31 urm.; 96 urm.;
DEMANTE LT COLMET DE SANTERRE, 1, 97 bis, IV;
DEMOLOMBE, I, 317;
Floc, I, 319;
LAURENT, II, 36;
MARCADP., art. 45, n. 2;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 476, 478, 516, 519.
Doctrin romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 398 urm.; (VII, p. 231; X, p. 749); Droit ancien et moderne
de la .Roumanie: p. 7; Observa fie sub. Trib. Mehedinti s. I, 96 din 22 April 1902.

Curier Jud. 3/903;
CANTACUZINO MATEI, p. 182, 183, 184;
Naou, p. 196, 197, 198, 203; II, p. 816;

NEDELCU D. GEORGE,
Cnd sunt crezute in Justilie extractele dupd registrele stani
civile?" Dreplul 75;1911;

PARVULESCU M. Nio., Adnotagune sub. Trib. Prahova, a. I, 6043 din 12 Sept. 1906. Gazeta
Tribunalului 6 1906;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului in legislafia romdnd, 41, 42.
cgrora li se optni asemenea acte nu

pot pretinde nici chiar a se present
registrele originale insdsi spre a se
controlii, dacd estractele eliberate suut
conforme sau nu cu registrele. (Apel
Iasi, I,Dr. 40/75).
3. Ne observarea regulelor relative
la forma actelor stdril civile nu ridicg
necesarmente acestor acte forta probant ce le cste atribuitd cgci legea nesubordonfind neobservarea acestei regule pedepsei de nulitate, s'a raportat
la tribunal pentru a apreci dupd imprejurgri credinta ce merita actele ce
prezintg neregularitti mai mult sau
mai putin grave. (Apel Buc. III, 116,
INDEX ALFABETIC
Act de csMorie 7.
Marturi 9.
Nast ere 4.
Act de deces 9.
Act de nastere 4.
Ncretroactivitate 1.
Apreciere 3.
Nulitate 3.
Pusesiune de stat 4.
Casatorie 7.
Contestare 4, 6, 10, 11.
Preoii 1,
Probe 1, 2, 5, 9.
Deces 9.
Extracte 2, 5, 6, 8, 10, 11. Re, urs 6.
Registre 2, 5, 6, 8, 10, 11.
Pals 2.
Francez cod. 10, 11.
Semntura ofiterului sarii
Inscriere in fals 2.
civile 6, 8, 10.
Legalizare 2, 6, 8, 10, 11. Spital mildar 9.
Jurisprudenti.
I. In principiu, regulele de probatiune ale unui act catg sd, se reguleze
dupa legea in vigoare in momentul facerii acelui act Ar fi periculos a se apnea art. 32 e. civ., fdcut in vederea
precautiunilor luate de legea cea noug
pentru redactarea actelor strii civile, la actele tinute de preoti dupg legea cea veche, unde garantiile luate
de lege erau mai mici. (Trib. Ilfov, I,
Febr. 4/74, Dr. 28/74).
2. Dupg art. 32 extractele liberate de
pdstrgtoril registrele strii civile si legalisate de presedintele tribunalului fac
dcplind dovadd despre conform'tatea
lor cu registrele pang la inscriptiunea
in fals. Prin urmare, pe ct timp acela cdruia se opune n'a stabilit fa'sitatea lor prin mijloacele procedurei
particulare a falsului. (art. 450 urm. pr.
pen.) nu se poate sg se mrgineascg in
a alegli, c actul e fals, lsnd dovada
sinceritgtii pe seama pgrtii celegalte,
ci trebue insusi s dovedeascg falsitatea si aceasta, nu prin mijloacele ordinare ci prin mijloacele procedurei
particulare ale falsului. Mai mult, art.
32 fiind o derogatiune la art. 1188, cei
Mai 11/92, Dr. 40/92).

4. Starea civild
a unei persoane.
constatatg prin actul sgu de nastere,

se poate contest, ciind nu are o posesie de Stat conform acelui act. (Cas.
s. I, 165/900, B. p. 600).
5. Cpille sau extractele date dupg
registrul aetelor stdrei civile, fac deplin cred;nt despre conformitatea
lor cu registrele, ask, cg nu este nevoie de a se cere prezentarea registrelor, iar proba confirmittei, trebue fg-
cutd de reclamant. (Trib. Menedinti I.

Curier Jud. 3/903).
6 Legalizarea extractelor dupa registrele strii civile, se cere de legiuitor in scopul de a se constat autentcitatea semngturii primarului, de unde
rezultd, cd, daeg partea n'a contestat
inaintea instantelor de fond semndtura si competinta ofiterului strii civile dnsa nu p( ate formii, un motiv de
casare din neindeplinirea formalitgti
cerutg de art. 32 din codul civil. (Cas.
I, 22 Sept. 1906, B. p. 1353).
99
www.digibuc.ro
Art. 33
11.1ELE STN1311 (:IN
7. Mentiunea fAcutg in actul de cdprobd decht despre egsgtorie, iar nu

cd acea egstorie este prima, mai eu
osebire chnd s'a dovedit existenta unei
alte cAsatorii. (Cas. I, 31 Oct. 1906.
B. p. 1591).
8. Legalizarea prevgzutd de art. 32
cod. civil nereprezentnd altceva de
&at legalizarea semnAturei oficerului
de stare civild care a certificat confermitatea extractului si atestarea cabWei sale, nu se poate refuz aceastg
legalizare pe motivul cd extractul nu
este conform cu acel din registrul aflat fn pdstrarea Tribunalului. (Apel
Due. II, Dr. 67/911, p. 532).
9. Cnd actul de deces constatd cg
cine-va a incetat din viatA inteun
spital militar este inadmisibild proba
teEtimoniald spre a dovedi contra actului. (Trib Gorj s. I. din 1 Ian. 1923,
10. Extractele de stare civill fac decreclintd de continutul kr, chiar
dard nu sunt legalizate de pre$edintele tribunalubii, conform art. 32 c. civ.,
intru ct sensul juridic al cuvntului
legalizare" inseamnd o afirmatiune oficiald a identitAtii unei semnAturi si
nimie mai mult. Dupg. interpretarea
datA dispozitiunilor art. 45 c. civ. fr.,
dupg care e tradus ad literam art. 32
o. civ. rom., legalizarea insemneazd :
1) el semnAtura oficerului de stare civild care certified conformitatea cu originalul din registru, nu este fal$A $i
sgtorie di este prima cAsAtorie, nu face
CoduI civil
2) cd autorul senmAturii are calitatea

de a eliber asemenea extracte dung.
registrele de stare eivild (Baudry Lacantinerie, torn. I ed. II paragr. 247,
pag. 118, Planiol, I, pag. 177 si 178, ed.

II din 1904 paragr. 477 si 478).
Explicatiunea istoricd in Franta
er cg. semngtura oficerilor de stare

civild nu putea fi cunoscutd dintr'un
arondisment intfaltul. A$ dar, numai atunci ar fi nevoe de legalizare,
chnd ar fi contestatA semnAtura depozitarului registrelor. (Trib. Vfilcea I,
sent. civ. 73, din 20 Februarie
Jur. Gen. 1923 No. 1418).
1923,
11.
Art. 32 cod. civ. spune el orice
parte poate cere extracte de stare civild, care Mild date de depozitarii registrelor, conform registrelor de stare
ciYild si legalizate de presedintele
Trib., vor fi crezute pnd la inscrierea in fals.
Legalizarea hind atestarea autentieitAtil semnAturii ofiterilor publici,
formalitatea aceasta este cerutA intotdeauna pentru extractele de stare civild. Solutia aceasta admisd la Francezi, trebue admisd ei la noi.
0 parte nu trebue sd conteste semnAtura ofiterului public, pentru ea legalizarea sd fie cerutd. Legalizarea
prescrisA de art. 32 cod. civ., trebue facutg indiferent de contestare. (Trib.
Dolj I in majoritate. Jurnal No. 2142
din 26 Febr. 1924. Jur. Gen. 1924 No.

747).
Cand nu vor fi existat registre, sau se vor fi

pierdut, lipsa sau pierderea lor se va puteA dovedi att prin
dovezi Inscris cat i prin martori, i n asemenea cazuri, castoriile, nasterile i fncetrile din viola se vor puteA dovedi
atat prin registre i Inscrisuri de ale tattilui si ale mamei Incetati din vieat cat i prin martori. (Civ. 176, 292, 296, 297,
Art. 33.
308, 1185, 1198; Civ. Fr. 46).

Text. Jr. Art.:46. Lorsqu'il n'aura pas exist de registres, ou gulls
seront perdus, la preuve en sera reue taut par titres que par tmoins ; et
dans ces cas, les mariages, naissances et dcs, poarront tre prouvs tant par
les registres et papiers mans des pres.et mres dcds, que par tmoins.
Doctrin strin.
AUBRY ET RAU, I, 64, n. 3 $i 5; I, p. 216, 217; I, 5-a ed., p. 325-328 ;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 848-850, 852, 853, 857. 863;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 155, 264, 408 urm.; II, p. 201;
DALLOZ, Rp. Acte de l'tat civil 113 urm., 168; Suppl. Acte de l'tat civil 34;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 98 bis,
DEMOLOMBE, I, 322-327;
DURANTON, I, 294, 295;
Hue, I, 323, 325, 326;

MARCAD}1, art. 42, No. 2;
PLANIor I, ed. 3-a, No. 535 urm., 545, 1778.

100
www.digibuc.ro
Codul civil
AC1 ELE STARII CIVILF
Art. 33
Doctrinil romneascli.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 189, 401 urm., 413, 607, 679, 680; (II, ed. 2-a, p. 156, 270,
271; III, part. II, ed. 2-a, p. 901, t. si n. 2; VII, p. 252, n. 3); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 6, 412; Observatie sub. Cas. I, 402, 27 Ian. 910. Dreptul
31/1910 ; Observalie sub. Judec. Ocol. Rural Pechea-Covurlui, 8 Ian. 910. Curier
Jud. 23/910 ;
CANTACUZINO MATE!, p. 184, 253, 689;
CONSTANTINESOU D. ALEX. Stretinii 0 art. 33 c. civ." Justitia Dobrogei 6/924;

Costioo I. alle-va observafiuni asupra art. 33 c. civ.". BuI. Trib. Muscel No. 11/921 ;
Observafiuni asupra dovezilor cerute pentru stabilirea starei rivile in cazurile prevdzute de art. 33 c. civ." Bul. Trib. Muscel 12/921 ;
NACU, I, p. 198, 199, 200, 363, 516, 536;':
RintmEsou Stun, Observalie sub. Trib. Ilfov s. I, 18-Febr. 1910. Dreptul 32/1910.
inc prin art. 4 prevede anume ca aceasta

obligatiune se impune numai in scop d'a
INDEX ALFABETIC
Acte de corespondenti, Nasteri 2, 3, 7-9, 13, 16,
1o, 2,
5.1 32, 33, 35, 41, 45,
vezi Titluri.
Acte de stare civil
1-4,
6-9, 11, 12, 14, 19, 22, 24,
27, 29, 32, 34, 39, 45-48.

Adoptiune 29, 47.
Bulgare legi 11, 12.
Capacitate 10.
Caragea 2, 15, 17.
Cabatorie 1, 3, 5, 7, 11, 12,
13, 16, 18, 20, 21, 23, 27,
33, 16-38, 41, 43, 46, 51.
Certificate 3, 13, 16, 21, 34,
nu se da loc la prigoniri pentru dovedirea stnii civile, de unde rezulta ca legiuitorul atAt in caz de omisiune precum siin caz cAnd din ori care alte Imprejurri
nu s'ar putea dovedi starea civila a unei
persoane de pe actele stArii civile, permite
partilor a o dovedi dupti regulele admise
de dreptul comun. Acest principiu este
consacrat i chiar prin noul codice civil.
Dup aceast loge, putin importa, a se
cerceta cum si din ce Imprejurttri copilul
nu are titlu doveditor de nastere, fie din
cauza unei omisiuni de a se Inserie In
registrele ofiterului stArii civile, fie a
actul s'a pierdut s'au s'a distrus, fie din
alte Imprejurtiri; In toate cazurile el este
Ofiter de stare civil 53.
Omisiuni 2, 4, 6, 32, 35,

37, 38, 42, 45.
Ordme publicS 43.
Pension' 19, 53.
Petitiune de ereditate 40.
Posesiune de stat 2, 19,

48.
Prezumtluni 6, 17, 19, 29,

31, 32, 34, 40-42, 45, 47,
51.
36 42, 51.
Probe 1-4, 6, 10-12, 14, 16,
Competent 50.
18, 20, 21 bis 22, 24. 30,
Contestatie de stat 1, 48.
33, 33, 37-42, 45, 48.
Copil 2,
Deces 3, 7, 20, 23, 33, 41, Recurs 43, 49.
44, 45, 50-53.
Evrei 1.
Exces de putere 36.
Extracte 3, 4.
Filiatiune 2, 10, 14, 16, 17,

24-26, 30, 31, 40, 42, 43,
43.
Fiu legitim 1, 21 bis, 48.

Judecatorii de ocoale 50,
52, 53.
Legi bulgare 11, 12.

Legi strine 23.
Legiuiri vechi 2, 7, 15, 17,
3,t, 47.
Marturi 1-9, 11-26, 2943,

45-49, 51.
Militari 50-53.
Registre 2-9, 11-13, 16, 18,

20, 21, 23, 25, 26, 31-37,
42, 44, 45.
Regulament organic 1.
Rudenie 2, 14, 21 bis, 22,
24, 41, 48,51.
Stare civill 1-5,

12, 13, 19.
Stat civil 6.
Strline legi 28.
Strini 10.
Succesiune
admis a (loved/ filiatiunea, nu numai prin

proba testimonialti, dar i chiar prin po-
7, 9, 10,
sesiunea de stat care stabileste, printr'o

uniune, de fapte raportul filiatiunel i rudeniei fntre aceit persoanA cu familia
ctitre care pretinde a apartine. (Cas. I,
363, Dec. 11/82, B. p. 1173).
3. In regula generalti, nasterea, distitoria i moartea nu se pot dovedi decttt
prin extracte dup actele de stare civilti;
la aceast, regulti art. 33 aduce o exceptiune, admitAnd in unele cazuri dovedirea acestor acte fie prin martori, fie prin
registre sau Inscrisuri de ale tatlui sau
ale mamei incetati din viatit. Pentru ca
1, 14, 15, 21
bis, 24, 30, 40, 43, 48, 51.
Teritoriu Roman 10.

Titluri 4, 31, 41, 45, 51.
Tribunale 50, 52, 53.
Jurisprudenti.
Daca celui ce reclarn o succesiune i
se contest atilt calitatea de fiu legitim

al decedatului, cat i existenta castoriei
pArintilor si, instantele de fond, in lips

de actele strii civil() in privinta israeliti-
lor sub regulamentul organic, sunt in

drept a admite proba testimonialtt prin
care sit-0 formeze convinctiunea, tat cit
reclamantul este fin! legitim al defunctului cat si c printii siti au fost cstoriti.
O atare ad mitere de martori, fa lipsa
existentei actelor civile, este in conformitate ca dispozitiunile art. 33 c. civ.iCas. I,

306, Nov. 12/79, B. p. 781).
2. Codul Caragea, Matt priveste actele

strii civile, aratAnd motivele pentru care
reguleadt tinerea registrelor strii civile,
obliga pe pri1e Interesate de a stetru a
se face inscrierea in ele, si nu numai c

nu prescrie pierderea dreptului de dove-
dire a statului civil In alt mod, in caz
cnd s'ar fi omis a se face inscrierea cu

formele anume arzttate de acea lege, dar
stt fie admisibil asemenea probti, art. 33

cere mai IntAiu sa se dovedeascit ea' n'au
existat de loc registre sau c se vor fi
pierdut. i apreciarea probelor fiind

sat la suO6ranitatea judeetorilor de fond,
tribunalul este fa tot dreptul stiu sa ceara

complectarea unei probe pe care dAnsul
nu o gtiseste indestuliitoare, cum ar ft

cand ar cere ca reclamantul sti dovedeasc prin certificat din parts* autorittei comunale ca., la epoca acrid pretinde
c s'a nscut, printii sai locuiau hi localitatea unde zice c s'a nascut. (Caa
52, Febr. 12/90, B. p. 143).
4. Dupti, codul civil, starea civil a per-
soanelor nu se poate dovedi de att prin

extractele luate de pe actele
din registrele respective, certificate de depozitarii lor. Cu toate acestea, legiuitorul
a previtzut c n'ar fi drept ca cettitenii

sti sufere consecintele unui caz fortuit
- 101
www.digibuc.ro
Art. 33
ACTELE STABIl CIVILE
sau a neglijentei function arului respectiv
si a admis ca actele starei civile sa se

poata stabill i prin alte inscrisuri i chiar
prin martori in doud cazuri exceptionale,
adice : 1) cand nu vor fi existat de loc

registre, sau cand tinerea lor ar fi fost
neregulata sau intrerupta mdcar un timp

oare care ; 2) cand registrele vor fi fost
pierdute sau distruse, fie in"-total, fie in
parte, destul ar fi ca o file* s lipseasca
sau sa nu se poate cell. Art. 33, hind o
exceptiune la dreptul comun, trebue strict
aplicat numai la cazurile anume prevazute. Daca vom admite probe testimoniald
In dovedirea starei civile a persoanelor

de ale ori ar exisle omisiunea Inscrierei
in registrele respective, am ajunge la
concluziunea ca starea civila e poate
probe de o potriva atat prin titluri, cat
prin martori, ceea ce n'a fost intentiunea legiuitorului, si care intr'un mod strict
a admis aceasta probe cu martori numai
in cele doua cazuri din art. 33 afara de
aceasta pericolul ar fi mare, cdci am ajunge s inlocuirn proba prin titliiri cu
cea testimoniald. (Trib. lalom. 287, Dec.
21/89, Dr. 4/90; Trib. Dorohoi, Iul. 20/91,
Dr. 72/91).
5. Se poate dovedi cu martori existenta

unei csatorii, conform art. 33. dacd se
constata cd, registrele de stare civild erau
desavarsit complectale la epoca contractarei acelei casatorii, prin trecerea in registre a disatoriilor anterioare, fare ca sa
existe alte registre suplimentare In cari
se' se poatd trece cdsatoria a carei dovedire se cere. (Apel Buc. III, Oct. 17/90,
Dr. 71/90).
6.
Dispozitiunile art. 33 din Codul civil,
9.
Codul civil
&area civil a persoanelor nu se
poate dovedi de cat prin registrele stdrei
civile, i fritr'un mod exceptional prin mar-
tori sau prin alte probe luate de aiurea,

cdnd nu exist registre de acte civile, sau
cand acele registre au fost perdute sau
distruse. Astfel, este neadmisibild proba
cu martori, pentru dovedirea starei civile
a persoanelor, &aid se pretinde c s'a omis a se tre ce aclul In registrele starei
civile. (Cas. S. I, 202/901, B. p. 780).
10. Streinii, aflatori pe teritoriul roman

sunt carmuiti, In privinta starii lor civile
si in privinta capacitatii lor, de legile natiunii lor respective, dace ele nu sunt contrarii ordinei publice i bunelor moravuri.
Deci proba filiatiunei unui strein trebue
sa se face dupa.legea lui nationald lui
Ii incumbd sarcina de a prob cum se
dovedeste in tara sa filiatiunea *i, in caz

cal id nu dovedeste aceasta, judecatorii trebue stt-i aplice dispozitiile Cod. civ. roman. ( Trib. Gorj C. Jud. No. 70/902).
11. Daca ctisatoria pretinsa celebrate in
Bulgaria nu se gaseste inscris In registrele bisericei, partea este tinuld s dovedeascd, In ce mod se poate stabili dupa
legile bulgare celebrarea unei disatorii,
care nu este inscrisd in registrele actelor
starei civile. Prin urmare, este inadmisibild proba testimoniala, spre a dovedi o
cdsatorie, dec nu se probeazd mai intaiu c existenta casatoriei se poate stabill dupe, legile bulgare cu o asemenea
dovada. (Cas. S. JI. 36/002, Dr. 31/902).
12. In Bulgaria, registrele starii civile
fiind desfiintate prin legea din 10 Decem-
bre 1880, exislenta unei cdsdtorii nu se

poate dovedi de cat printr'un extract de
pe registrele de stare civil& iar dovada
cu martori nu s'ar putea admite, de cat
atunci cam] s'ar dovedi c existenta casatoriei poate fi probatd dupd, legea bulgard prin martori, caci art. 33 C. civ. roman nu prevede o asemenea probe.' de
cat cind se invoacd c registrele stetrii
civile au fost perdute sau distruse. (Cas.
relative la actele stdrei civile, trebuesc

considerate ca enuntiative, iar nu ca limitative *i deci, proba testimoniald
prezumtiunile pot fi admise i cand registrele examine) de instanta judecatoreasca, avand aparenta sti, fie regulat tinute, totusi s'ar fi omis, din eroare, a se
trece in ele actul, care stabilesie statul
civil al unei persoane. Daca legiuitorul II, 564/902, B. p. 1279).
nu a prescris In aceast privint o regula
13. Starea civild nu se poate dovedi
formala, este c el a preferat s se rapor- prin registre sau inscrisuri de ale tatiLlui
teze la prudenta Tribunalelor, leisandu-le sau mamei, incetati din viatd, sau prin
facultatea a admite sau a respinge pro- martori, de cat in cele cloud cazuri prebele cerute, dupd Imprejurarile de fapt
scrise de art. 33 si anume, cand nu vor
dupd gravitatea i seriozitatea prezumtiu- fi existat registre sau se vor fi perdut.
nilor detente suveranei lor aprecieri. (Cas. Prin urmare certificatul primarului, care
I, 262/97, B. p. 8N8).
constatd c nasterea unei persoane nu se
7. Sub legiuirile vechi, inainte de punevede trecutd in registre, nu satisface cerea In aplicare a actualului cod civil, ne- rinta legii, de oare-ce netrecerea in refiind inffintale registre de stare civild in gistre poate s provie *i din alte cauze
reguld, ca sub actualnl cod, nasterile,
atunci admiterea martorilor, peste preve*i decesele se puteau dovedi, in derile legii, ar insemn suprimarea relipsa de alte dovezi scrise, si prin martori.
gistrelor stdrii civile. (Cas. I, 215/903, B.
Veld a registrelor starii civile sunt singurele cloud cazuri, in care dovada nasterei se poate face altfel de cat prin acte
de stare civild. (Trib. Ilfov II, C. Jud.
sunt aplicabile de cat atunci cand este

vorba de dovedirea filiatiei legitime, Insit
atunci cand e vorba de a se stabili gradul de rudenie in materie de succesiune,
rudenia se poate dovedl, nu numai prin
(Cas. I, 203001, B. p. 781).

8. Inexistenta i perderea totald si par-
47/901).
p. 634).
14.
Dispozitiile art. 33 si 292 C. civ. nu
102
www.digibuc.ro
Codul civil
ACTELE STARR CIVILE
Art. 33
acte de stat civil, ci si prin orice fel de

probe si deci i prin martori, nefiind in
Joe decta interese bnesti, care privesc
grad de rudenie mai departat si, pentru

acest motiv in imposibilitate sa-si poat procur acte de stare civild cu care sa poata
ordinea privata. (Cas. I, 64/904, B. p. 144). stabili legatura de rudenie cu defunctul,
15. Casatoriile, contractate sub imperiul
proba ce partea reclamanta e datoare sa
legiuirei Caragea, se pot dovedi i cu faca nu poate fi atett de riguroasa ca
martori, de oarece, dup aceast legiuire, aceea ceruta de art. 41 i 292 si urmaproba cu martori este admisibild pentru torii din codul civil, pentru dovedirea
dovedirea disatoriei, si, In consecinta, pe filiatiunii copiilor legitimi.
baza depozitiunilor martorilor, instanta
Prin urmare, Tribunalul se poate inde fond poate constatit existenta csato- temeie pe rnartorii propusi de ambele
riei i sa atribue reclamantilor calitatea parti pentru a constat c reclamantul
de fit legitimi i mostenituri ai tatalui bor. este in grad succesibil mai apropiat cu.
(Cas. I, 119/905, Bul. p. 289).
defunctul. (Cas. 1, 13 Aprilie 1907, B. p . 661)
16. Este admisibila proba testirnoniala
22. In lipsa actelor de stare civila, in;
pentru dovedirea filiatiunii legitime, cand stanta de fond poate s stabileasat graduL
se constata, dintr'un certificat al Primdriei de rudenie prin martori sau alte probe.
locale. ca nici nasterea reclamantului, nici (Cas. I, 8 Mai 1907, B. p. 795).
casatoria mamei sale nu se gasesc trecute
23. Inainte de 1864 nefiind infiintate
in registrele de stare civil& (Cas. I, 31 Oct.
1906, B. p. 1591).
17. Filiatiunea persoanelor nscute sub

imperiul legii Caragea poate fi stabilit
prin martori si prezumpttuni. (Cas. I, 15
Dec. 1906, B. p. 1985)..

18.
Probe, casatortei se face cu mar-
tori numai atunci cand partea dovedeste,

ca s'ar fi pierdut, sau ca n'au existat registre de stare civil& la epoca cnd pretinde ca ar fi avut loc casatoria. (Cas. I,
26 Ianuarie 1907, B. p. 27).
19. Dupd. art. 50 din legea pensiunilor,

In caz de lipsit a actelor de stare civila,
partile interesate pot dovedi starea lor
civila .prin martori prezumptiuni contradictorm cu case pensiunilor, dace suet
in imposibilitate a prezent acte scrise,
fare', insa a se pretinde partii un Inceput
de dovadd scris sau prezurnptiuni grave
relativ la starea sa civil, dupa cum prescrie art. 296 codul civil, caci in acest caz
posesiunea de Stat a pttrtii nu este con-
statat. (Cas. III, 15 Ianuarie 1907, B. p. 140).

20. Dup dispozitiunile art. 33 din codul
civil, proba cu martori.pentru dovedirea
nasterilor, cdstaoriilor st deceselor nu este

admisibil decAt in cele doua cazuri pre-
vzute de acest text de lege, adica cand
registre de stare civil In regula ca sub imperiul actualului cod, nasterile, casatoriile
decesele se puteau dovedi, In lipsti de
alte dovezi scrise si prin martori. Cas. I,

8 Mai 1907, B. p. 795).
24. Art. 33 si 292 din codul civil, nu
stint aplicabile dect atunci cnd este
vorba de dovedirea filiatiunii legitime, iar

nu si atunci cnd este vorba de stabilirea
gradului de rudenie In materie de slimesiune ; astfel c, In acest caz, rudenia se
poate dovedi nu numai prin acte de stare
civila, ci si prin orice fel de probe admise
de lege i, deci, si prin martori, de oarece
nu sunt In discutie decttt interese banesti
cari privesc ordinea privat. (Cas.

Febr. 1909, B. p. 111).
25.
I, 3
Art 33 din codul civil, permite ca
dovada filiatiunii sit se facd In mod ex-
ceptional, prin martori, in caz and nu
vor fi existat registre de stare civild sau

cdnd ele se vor ti pierdut.
Astfel, tinerea neregulatit a registrelor
echivaleaz cu netinerea lor, si in acest
caz urmeaztt sti se aplice dispozitiunile
art, 33 din codul civil.
(Cas. I, 27 Mai
1909, B. p. 579).
26. Art. 33 din codul civil permite ca
dovada filiaiunii sa se face in mod ex-
nu vor fi existat registre sau se vor fi ceptional prin martori in caz cnd nu vor
pierdut. (Cas. 1, 23 Febr. 1907, B. p. 225). fi existat registre de stare civila, sau c&nd
21. Pentru ca netrecerea unut act in ele se vor fi pierdut, sau and se constatit
registrele strii ci vile sa poatd aye& de
efect a se consider& din acest punct de
vedere ca registrele nu ar fi fost tinute
In regul, trebuie ca instanta de fond sti
arate din ce anume imprejurttri deduce
acea concluziune.
Prin urmare, cnd instanta de fond, in
afara de o asemenea constatare si pe
baza unui simplu certificat, prin care se
constat c In registre nu se gseste trecut un act de casatorie, admite proba tes-
cel putin c registrele nu au fost tinute
leazet dispozitiunile art. 33 ci tat si deciziunea
in Romania, iar pentru acele petrecute

in tdri streine, ele se Indeplinesc si dovada lor se face dupe formele uzitate in
timonial& sere a se dovedi cdsittoria, vio-
sa urmeazd a fi casatd, (Cas. I, 23 Febr.

1907, B. p. 225).
21 bis. Pentru stabilirea gradului de

rudenie, cand se reclama o mostenire,
si cand partea care o cere.este inteun
in mod regulat.
Prin urmare, violeazit dispozitiunile art.
33 sus citat Tribunalul care admite o asemenea dovadd, bird a constatit dace.' este
cazul exceptional previtzut de art. 33 din
codul civil. (Cas. I, 785 din 18 Nov. 1911,
B. p. 1380, Curier Jud. 1/912; In acelas
sens. Cas. I, din 23 Oct. 1913, B. p. 1784).

27. Dispozitiunile cuprinse In art. 173
si 33 din codul civil, se aplicd numai cdstorillor i actelor starei civile petrecute
acele tri. (Trib. Constanta, Dr. 33/910,
p. 70).
28.
Baca, In principiu, acel care In
103 !
www.digibuc.ro
Art. 33
Code civil
voacet o legislatie sau un uz strain este

obligat s-1 dovedeasca, numai rmne
s'a petrecut actul ce voesle a dovedi nu

au exislat registre sau ca,desi au exislat,
s'au perdul sau cel putin ca aceleregistre
au fost tinute in moil neregulat. (Cas. I,
de proba stabilile la WWI filiatiunii si nici

s'ar puteit Intelege o asemenea exceptiune,
nu vor fi existat regislre sau se vor fi pierdut, lipsa sau pierderea lor se va putea do-
lndoiala ca a tuna and acel uz este de

not, nsietale publica si in deobste cunoscut,
dovada lui, al ese ori grea i uneori im- 89 din 29 lanuarie 1.113, B. p. 1031.
34 Certificatul din partea primarului
posibilet de facut, ramane inuLii. i hidecam it poate considera ca dovedit. (Trib. unei comune c cutare act de stare ciConstanta, Dr. 33/u10, p. 70)
vita nu se gseste trecut in registrele acelei
29. Constaterea indeplinirei conditiunei comune nu poate dovedi ca registrele
ceruta de art 319 din couul civil, ca adop- acelei comune ar fi tinute in neregul,
tatorul este cu 18 ani mai mare in etate Intrucett netrecerea actului in registrele
dealt adoptatul, nu poate fi facuta de acele, comune ar fi foarte naturala dace,
judecator decat dupe' normele legate pentru actul nu s'a petrecut In acea comuna.
Numai atunci un asemenea certificat ar
constatarea elatei, adeca dupe actele
rei civile sau conform art. 33 din codul face dovada netinerii regulate a regiscivil, iii caz de lipsa san pierdere a bor. trelor de stare civild dintr'o comund, and
(Trib. Covurlui 1, Dr. 6/013, p. 44).
din acte, martori sau chiar simple prefacut convingerea
30. Ori de ate ori se reclama o suc- zurnptii, judecatorul
cesiune, filiatiunea nu se poate dovedl c acel act s'a petremit in acea comuna.
numai cu martori, caci niciei legea nu (Cas. I, 89 din 20 lanuarie 1913, B. p. 103).
35. Art.33 c. civil, prevede ca atunci cand
face o asemenea exceptiune la regulde
dreplul de succesinne hind atributul cel
mai insemnat al filiatiunei.
Prin urmare, probe cu martori nu devine adinisibil dealt dace instantele Judecatoresti consLata i ;irate motivele pentru
cari reclamantul a fost in neputint

procure prol a scris4 a legaturilor sale
de rudeme. (Cas I, 785 din 18 Nov. 1011,
vedi mat prin dovezi fu scris cat si prin

martori ii In asemenea cazuri, nasterile
se vor putea dovedi alat prin registre si
inscrisuri de ale tatalui si ale mamei incoati din viata cat ai prin martori. C
aceasta dispozitiune a legii fiiod aplicatia
regulei de drept din art. 1198 c,

dupa care, prolia testimonia a este exB. p. 1380, Curier Jud. 1/912).
ceptional admisibila chiar despre unlucru
31. Dovada cu marLori pentru dovedirea
de o alma sau de o valoare mai mare
filiatiunei este admisibila nu nurnai In de 150 lei, cat ai in contra sau peste ceeace
cele doua cazuri exceptionale preve.zute cuprinde actul, and celui care invoacit
de art. 33 c. civ., ached cnd nu vor fi proba testinioniala nu i-a fost cu putinta
existat, sall se vor fi pierdut registrele de a-si procura o probe' scristi, pu a constare civil, ci i in cavil and acele re- serve dovada scrisit Mate.
gistre au fost tinute neregulat si prezint
De ad reznitei Invederat c dispozitiulacune, de oarece, ai in acest caz, recla- nea art. 33 c. civil privitoare la admisimantul se gaseste in imposibilitate de a-si bilitatea probei testimoniale pentru doprocur un titlu scris pentrn dovedirea vedirea nasterilor, se aplia, nu numal
filiatrunei. (Cas. I, 23 Ian. 1913, B. p. 72). In cele doua cazuri anume previtzule In
82. Netinerea regulate a registrelor unei acel articol, darvi atunci and registrele
cornune sau lacunele ce se gasesc in de, sunt tinute in mod neregulat, precum
nu poate sa rezulte numai din faptul c atunci cand exislet registre in aparent
cutare act de stare civil& nu se gseate complecte si bine tinute, dar In care s'a
trecut In regisirele de cutare comun, de omis a se trece nasterile de oarece i in
oarece negasirea actului de stare civd act ste douit cazuri, neregularitatea in
In registrele acelei comune, poate proveni tinerea registrelor i omisiunea nu stint
vi din faptul c actul s'a petrecut in alta imputabile celor ce invoaca martori pentru
comunit ;
dovedirea naaterei lor ai deci nu li se
Prin urmare. netrecerea unui act de poate aplica consecintele neregularitettei
stave civil In registrele unei comune sau omisiunei. (Cas. I, 11 Marti() 1913, B.
immai atunci poate face dovada unei ornisiuni In registrele de stare civila ale acelei
r,omune i deci a inerei lor neregulate,
pentru a fi admicdbila probe cu rnartori,
cand se va conslatit de judealorii de fond
c exisla indicii ri prezumptiuni c partea
s'a niiscut In adevar in acea comuna.
(Cos. I, lan. 1013, B. p. 731.
33. Din arl. 33 c. civ. rezult c partea,

,care cere a dovedi cu martori o nastere,
o casatorie sau un deces, trebuie set dovedeasca in prealabil, fie prin martori, fie
prin do%ezi in scris, al se Old inteunul
din cazurile exceptionale prevetzute de acel
aPticol i anume ca in cOmuna In care
p. E29, Curier Jud. 46/913, Jur. Rom.19/0(3).
86. In principiu, dupe art. 176 c. civil,

asatoria se dovedeste cu actele de celebrarea ei trecute in registrele de stare
afara de cazurde exceptionale and
registrele nu au existat, and s'au pierdut,
sau cand au fost tinute In mod neregulat,
in cari cazuri se poate dovedl i prin
martori, conform art. 33 c. civil.

Prin urmare, nu siive.rseate nici un ex-
ces de putere, tribunalul, and admite

proba cu martori pentru dovedirea unei
caseitorii and constat neregularitatea
registrelor din certificatul comunei. (Cas.

I, 19 Martie 1913, B. p. 661).
104
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 33 C. civ. nefiind deat aplica-
37.
Ilfov s. I, 18 Feb. 1910. Dreptul 32/910;

('as. I, 146 din 19 Feb. 1913. Jur. Rom.
tiunea regulei de drept din art. 1198 c.
civ., dupii care proba cu martori este exceptional admisa, cdnd partei nu i-a fost
cu putinta sa-di procure sau sd conserve
17/91 i).
42. Tribunalul comite exces de putere

di violeaza art 33 c. civil cdnd nu examineaza un act prezentat di invocat de
partea ce voedte a stabill cu martort filiatia sa, act in care se aratit ca acea
parte este nascuta in comuna de unde a
adus certificatul di cd, actul sau de no.-tare nu se gasedte trecut in registrele acelei comune. In adevar din acel act putea
proba scrisa a dreplului sau, de aci urmeazit ca dispozitiunea sa nu este limitativa ci enunciativa; ca, deci, se aplica
atunci and au existat registre de casatome, dar s'a omis a se trece in ele casatoria, o asemenea omisiune neputd.nd fi
imputabild celui ce invocA proba cu martori. (Cas. I, 655 din 12 Nov. 1913, R. p.
1987, Curier Jud. 6/914, Jur. Rom. 191.4,
sa rezulte pentru judecdtorii de fond, daca

1-ar fi avut In vedere di 1-ar fi examinat,
o prezumptie ca partea s'a nascut in adevar iii acea comuna astfel ea In acest
caz netrecerea nadterei sale In registrele
acelei comune constitue o dovad de ne-
p. 22).
38. Dacd proba cu martori nu se poate

justified decat cu conditiune ca partea sa
Led. In prealabil dovada e a fost in ab-
regulii a acelor registre, care faced ad-
soh:tii imposibilitate de a-di procurd proba

scrisd a casatoriei, adicd dovada perderei
di inexislentei registrelor sau a ornisiunei
misibila probii cu martori conf. art. 33 c.

civ. (Cas. I, 67 din 23 Ian. 1913. Jur. Rom.
12/913, Curier Jud. 21/913 di 35/913).
casaitoriei din ele, insii constatarea faptelor din care instanta de fond deduce o
asemenea dovadd prealabild, constilue o
43. Dacd partea nu a obiectat nimic la

instanta de fond in privinta nerespectiirei
dispozitiilor art. 33 c. civ., relativ la dovada fliatiuriei prin martori, admisd pen-
chestiune de fapt di de apreciere, care

scapa de controlul Curtei de casatie. (Cas.
I, 12 Nov. 1913, B. p. 1J87).
39. Un act de stare ctvilii petrecut fna-
tru a stabill calitatea de modtenitor, o
asemenea obiectiune nu poate fi invocatit

pentru prima oar& la Curtea de Casatie,
Intrucat dovada cu martori pentru stabi-
inte de punerea in aplicare a codului ci-
vil actual se poate dovedi cu martori.
lirea calittttii de modtenitor nu este de
(Cas. 1,40 din 27 Ian. 1910. Jurisprudenta
ordine public& (Cas. I, No. 316, din 30 M-tiu
6/1910).
40. Actiunea In petitiune de ereditate
1914. lerispr. Rom." 1914, p. 421, Curier
neavAnd alt scop de rat realizarea unor

drepturi biinedti, in atare caz proba cali-
Jud. 08/014).
44. Pentru
trele di hartii ale familii, precurn di prin

presumptiuni di martori, far a mai fi
nevoe a recurge la rigorile legii ce se
cere atunci and este vorba a se stein' fi-
civ., partea trebue s dovedeascit In prea-
labil prin acte scrise, prin martori sau

prin simple prezumptiuni, ca decesul acelei persoane a avut loc in commia ce
pretinde i apoi s stabilease prin acelad fel de probe c se giisedte intr'unul
liatiunea cuiva. In adevdr, cnd este vorba

de dovedirea filiatiunei legiti me sau naturale, legiuitorul a edictat anume conditiuni,
farit de care proba testimoniall nu este admisa, di aceasta in scop de a garantit linidtea familiei di ordinea publiat contra unor
41/912. Curier Jud. 62/912).

41.
Numai atunci cand trebue sit se sta-
bileasc un grad mai depitrtat de rude-
nie di deci o serie de nadteri,cdsittorii di

decese petrecute la diferite epoci di in diferite localitati, se admite, prin derogare
de la regula generald, c proba rudeniei
se poate face cu orice acte de corespondentd, titluri de familie, mariori di chiar
simple prezumptioni (Cas I, 89 din 29 Ian
913, Jur. Rom. 12/913; In acela sens Trib.
ca sit se poat dovedi cu
martori decesnl unei persoane, In cazurile exceptionale previizute de art. 33 C.
ttei in virtutea ciireia se reclamtt se poate

face atAt pion actele stdrei civile, regis-
actiuni hazardate, cam bazate numai pe

depozitiuni de martori s aibit d rezultat introducerea in familie a unor persoane strine de demsa, motiv ins& care
nu mai poate fi In actiunile cari n'au de
scop decdt interese bdnedti, cum este actiunea in petitiune de hereditate In care
proba testimoniala este admisibild pentru
dovedirea calitatei in virtutea cdreia se
reclamii, Wit a mai fi nevoe de veri-un
inceput de probl, scristi. (C. Galati s. I,
Art. 33
din acele cazuri exceptionale, di anutne

cd, In acea corn.unet n'au existat registre
de stare civil, c s'au pierdul. sau cel

putin at au fost tinute neregulat. (Cas. I,
No. 516 din 5 Noembre 1914 ,Jur. Rom.",
1914, p. 613).
45. I) Dedi actele stiirii civile constituesc
singurul mijloc pentru-- dovedirea nadterilor, citstoriilor di Incearilor din viatd,
cu toate acestea in anumite cazuri, ele

stint inlocuite prin alte probe. Astfel, art.
31 c. civ., permite In 2 cazuri di anume:
and nu vor fi existat registre de stare
civil sau se vor fi perdut, ca lipsa sau
perderea lor, sit se poatii dovedi atilt prin
clovezi Inscrise, cat di prin martori i, In
asemenea cazuri, cstoniile, nadtertle
fncetiirile din viat se vor putea dovedi,
atilt prin registre di Inscrisuri de ale tatalui di ale mumii Incetati din viatii, ct
prin martori sau prezumptiuni.
If) Regula generalit In materie de dovedire a stdrir ci vile dupa tare faptele
stdrii civile urmeazit a fi Otabilite prin
acte scrise, prezentand, deasemenea, o
exceptiune prin articolul 33 codul civil,
105
www.digibuc.ro
Art. 33
ACTELE STABIl CIVILE
care Inlocueete proba scris prin proba

cu martori, aceastd exceptiune trebue a
fi socotita c constitue o aplicatiune a

principiului general In materie de probe,
de oarece ea este creatd tot pentru a se
vent in ajutorul pairtilor, care, gasindu-se

in cazurile ardtate de artg.33 c. civ., s'ar
afld tri imposibilitate de a-ei procur sau
produce proba scrisd a faptului stdrii civile ce voesc a stabill.
De aceea, art. 33 c. civ., nu trebue soco-
tit, prin faptul c deroag dela regula

stabilita in materie de dovedire a stdrii
civile, ca o dispozitiune exceptionalit ei,

deci, a fi luat In intelesul sau restrictiv,
ci, urmeaz a intinde inlesnirile ce el prevede pentru dovedirea faptelor strn civile ei la alte cazuri, neprevdzute de acest
articol, oridecdteori admiterea probei cu
rnartori este ceruta de nevoia de se veni
Coda civil
rioare aplicarei codului civil, instanta de

fond poate s constate aceste fapte prin
extracte dupti actele de stare civil& ti-
nute de preoti ei acte de notorietate, de

oarece sub vechea legiuire naeterile ei
ctistitoriile se Fluted dovedi prin martori

prezumptiuni. (Cas. I, No. 589, 1914;
Jurispr. Rom." 1915, p. 137).
48.
Proba prin acte de stare civila ei
prin posesiunea de stat este cerut numai

pentru stabilirea filiatiunei copiilor legitimi inteo actiune in contestatiune de stet,
iar nici de cum pentru stabilirea gradului de rudenie inteun interes pur pecuniar cum ar fi In materie de moetenire,
caz in care proba pentru stabilirea rudeniei se poate face in conformitate cu
dispozitiunile art. 33 C. civ., ei prin martori, (Apel Buc. I, No. 40, 1915; Dreptul"
1915, p. 228).
49. Data cererei
de inscriere, a unei
hotriri de adoptiune, poate fi doveditti
scris, n'ar putea in altfel s facd, dovada prin toate mijloacele de probti admise de
le,re deci i prin martori, independent de
faptului stitrei civile ce voesc a stabill.
III) Cazurile prevazute de art. 33 c. civ., existenta unui inceput de dovadd scrisa,
neflind deci, deceit niete exemple suscep- de oarece partea interesat se gseete In
tibile de a fi intinse pe cale de analogie imposibilitate de a aye& o dovadd, scristi,
la alte cazuri, din care sit rezulte im- ei in acest caz articolul 1198, ca ei art.
posibilitatea pentru prti, de a-ei fi pro- 33 C. civ., autoriz, proba cu martori.
in ajutorul prtilor, care aflandu-se In
fi procurat actul
irnposibilitate de
curet proba scrisd pentru dovedirea stdrii

civile, de aci rezult, c pentru dovedirea
decesului unei persoane, prin mijloacele
artitate de art. 33 c. civ., se cuvine a se
mai adtiugd urmtitoarele cazuri:

a) Cand, deei au existat registre de stare
civild, ins tinerea lor a fost neregulat

sau intreruptti ()rick de scurt timp;
b) Ctind, registrele de stare civild au
fost distruse, fie in total, fie In parte, fiind
destul ca s lipseascd numai o fild din

ele sau sti nu se poatii, cett.
c) Ctind deel, In aparentd, au existat
registre de stare civilit regulat tinute, dar
s'a ornis de a se trcce In ele un act izolat, fie cd, ofiterul de stare civild, chiruia
i s'a declarat decesul, a omis de a intocini
actul, fie di Incetarea din viatti nu s'a
constatat prin act de ofiterul starei civile,
pentruat indatoratii dupe', lege, de a declarit decesul, au omis de a face aceasta.
(Trib. Olt, 1913, Curier Jud. 1914, p. 562).
46. Actul de naetere al cuiva nu poate
In acest caz, daca se dovedeete cet, cererea de inscrierea hottirfrii de adoptiune

a fost facutti in termen, aceasta va aveit
de efect de a suplini Inscrierea hottiririi
ce s'a omis a se face de primar, conform
art. 33 c. civ., cgre este aplicabil ei in
materie de adoptiune.
Prin urmare, omisiunea instantei de fond
de a se pronunt asupra probei cu martori, invocatit de recurentd, este esentiala

motivul de casare este intemeiat. (Cas.
I, No. 296, 1919 ; Jurispr: Rom." 1920, p.
70, Curier. Jud. 34-35/920).
50. Prin art. 27 din legea promulgate*,
cu Decretul 3244/916 s'a dat In competenta
judecatoriilor de ocoale constatarea decesului militarilor foeti domiciliati in comunele rurale, disptiruti sau morti numai
in Imprejurdri de rasboiu.
De aim urmeazd ca atunci cnd se con-
statii c o persoand a murit de mic copil, deei figureazti. In controalele armatei

ca nesupus la incorporare i deci nu a
s dovedeascii decdt faptul ma terial al dispdrut din imprejurari de rasboiu,in atare

naeterii, iar nu ei ctisatoria legitimd a caz este vorba de constatarea unui deces
ptirintilor si, aceasta putndu-se dovedi, In cazurile prevtizute de art. 33 c. civ. ei
conform art. 176 c. civ., numai printr'un deci numai Trihunalul de judet este cheact de celebrarea ei Inscris in registrul mat a statua dupe-, cererea celor In drept
stdrei civile sau In cazurile exceptionale (Cas. I, 19 (lin 25 Ian. 1921. Jurispr. Rom.
prevzute de art. 33 C. civ prin martori. 16-17/921).
51. Dacd. .s'a admis in doctrine ei jurisPrin urmare, Tribunalul comite exces
de putere el violeazd, art. 176 c. civ., ctind prudenta ca atunci cnd trebue sti, se staconstatit cdsatoria dintre pdrinti, numai bileascd un grad mai indepairtat de rupe baza actului de naetere al copilului denie ei deci o serie de naeteri, ctistitorii
lor i pe baza actului de deces al pdrindecese petrecute la diferite epoci i in
telui . (Cas. I, No. 491, 1914; Jurispr. Rom." diferite localitati, prin derogare de la re1915, p. 7).
gula generalti, proba ruderilei sti se face,'
41. In materie de adoptiune, deed nee- cu orice acte de corespondentd, titluri de
terea adoptatului ei aceea a adoptatori- familie, marturi ei chiar simple prenintii,
lor cum si cdstoria acestora sunt ante- aceast procedare nu se poate aplicii la
106
www.digibuc.ro
Codttl civil
ACTELE STARR CI \ ILE
dovedirea deschiderei succesiunei, unde

inainte de a se admite dovada cu martori
sau prezumtiuni pentru constatarea decesului lui decujus, trebue In prealabil s
se dovedeasca c este imposibilitate de a
se procura actul de deces din cauza unuia
din cazurile prevazute de art. 33 c. civ.
In specie rartile pentru a face dovada
decesului lui Alexandra I. Manoliu-Tetz-
Art. 34
Dorohoi 258 din 30 Sept. 1921. Jur. Gen.

1923, No. 908).
52. Constatarea decesului militarilor dis-
paruti sau morti In rasboiu se face de

tribunalele de judet iar nu de judecato-
rile de ocoale. (Judec. Ocol. I, Bals-Romanati, 15 din 15 Mai 1922, Curler Jud.
28/022).
53. Competinta ce s'a atribuit de legile
canu se servesc de un certificat medi-
exceptionale din 1916 si 1920 judecatorului
de ocol de a constata decesul celor morti
cal" liberat de medicul Capitan V. Popevici, fost sef al spitalului de evacuare din
in rasboiu, nu se poate intinde decat la

cazurile de regulare de pensie si numat
in vederea acestei imprejurari; cand ins
se cere constatarea mortii fata de ofiterul
starei civile, conform art. 33 c. civ. constatare care urmeaza a tine loc de act de
deces, pentru orice alta imprejurare de
cat cea de mai sus, cererea are a se indreptit la tribunalul de judet care singur
Curtea de Arges, In care se arata ea":

Locotenentul de rezerva Al. Ma noliuTetzcanu din Reg. 85 Inf. a decedat la 31
Octombrie 1916; cd, d-sa a redactat actul
de deces, care a fost lsat in archiva
Spitalului Crucea Rosie" din Curtea de

Arges, archivd care la ocuparea localitatei de inamic, a ramas acolo. Acest certificat, potrivit art. 33 si 64 si urm.c.civ.,
nu poate face dovada decesului lui decujus i deci nici a deschiderei succesiunii,
deoarece persoana care l'a liberat nu avea calitatea s libereze acte medicale
cari-sa in loc de acte de deces. (Trib.
e competent a se pronunta asupra ei.(Cas.
I, 1208 din 15 Nov. 1922. Jur. Rom. 5 923).
54. A se vedea : Art. 41 cu nota 2; Art.

176 cu notele 3, 4, 5; Art. 292. Index. ,Act
scris", Marturi", Prezumptiuni" i Rudenie" cu notele respective.
Orice act al strei civile privitor la Romani sau

la straini, facut fiind el In tara, strain, va fi vrednic de cradinta, daca el se va fi facut dup formele pazite In acea tare.
(Civ. 2, 32, 45, 73, 152, 885. L. din 13 Febr. 1894 p. reorganizarea Ministerului a facerilor straine, Art. 23, 24 ; Regul.
tariful consular din 12 Iunie 1880. Art. 25; Civ. Fr. 47).
Art. 31.
Text. fr. Art. 47. Tout acte de l'tat civil des Franais et des trangers
fait en pays tranger, fera foi, s'il a t rdig dans les formes usites dans le
dit pays.
Doctria. strMnii.
AUBRY ET RAU, I, 66, n. 3 si 7; I, 5-a ed. p.334;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 873;
DALLoz, Rep. Acte de l'tat civil 344 urm.; Suppl. acte de l'tat. civil 85 urm.;
DEMOLOMBE, I, p. 312;
Huo, I, 327;
MOURLON, ed. 7-a I, p. 159, 160;
Doctringt romilneasci.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 187 urm., Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 7, 41;
NACU, I, p. 194, 195.
Jurispruclenti.
I. Castitoria celebrata in Romania de
doi streini inaintea ministerului cultului
lor respectiv, fara Indeplinirea solemnitatei
civile, nu este valida la noi, si nu poate

produce efectele sale, chiar dadi, dup
dreptul national al partner, distitoria ar
fi un contract religios In asemenea caz,
In lipsa actului de celebrarea cdsatoriei,
ernanat dela ofiterul competent, casatoria
nu poate dovedita prin posesiunea de
slat. (Trib. Bacau. Dr. 55/95).
2. Prin realitatea statului se intelege

ca legile situatiunei bunurilor, adica, atilt
ale mobilelor cat si ale irnobilelor, reguleaza conditiunea lor juridicd, adica determin distinctiunea bunurilor, servitu-
tile sau ipotecile, de care sunt susceptibile si executarea, al carer obiect pot fi,
mr nu cd actul, regulat Meat inteo tarii
streina, nu produce efect, daca nu este
facutsonform legei tarn situatiunei: realitate Insemneaza Inca, ca. trebue Indeplinite oarecari forme, considerate de ordine public de legea situatiunei, de si
107
www.digibuc.ro
Art. 35-36
legea trii unde s'a fcut actul, nu le-ar

admite, cum este transcriptiunea, pentru
transmiterea proprietatei fat de tertiile
persoane. De asemenea nu este rational,

nici legal de a se face distinctiune pentru
actele solemne, fiindcd indeplinirea formelor situatiunei ar putea fi imposibil,
in tara, i pentrucii pentru unele acte
solemne cum este cstoria, reese din
art. 34 codul civil, c este valabild, dacti

a fost filcut dupd formele tarii unde s'a
celebrat. (Trib. Do lj... I, Dr 25/901).
Caul civil
3. Potrivit dispozitiunilor art. 34 si 152

codul civil, actele de csatorie facute in
lard, strain sunt valabile in tam noastra
dacit sunt facule cu pastrarea formelor
prevazute In acea tam si daca 'nu calc
prohibillunile exprese ale codului nostru,
in baza principiului ,locus rigit actum".
(Trib. Muscel 1913, Dreptul" 1014, p. 93).
4. A se veded: Art. 2. Index Ciisa-
toile" i notele respective; Art. 152 cu

notele respective.
Art. 35.
In toate cazurile, cnd urmeazd a se face mentiune despre un act privitor la. starea civil, pe marginea unui
alt act dejd Inscris In registre, acea mentiune se va face, dupd
cererea pdrtei interesate, de cdtre oficerul stdrei ci vile pe re-
gistrele zilnice, sau pe acelea care vor fi fost depuse la arhivele comunei, si de cAtre grefierul Tribunalului de Intaia
instant:A pe registrele depuse la grefa. Spre acest sfarsit ofiterul starei civile va vestl, In termen de 3 zile, despre menVunea de el fcutd, pe procurorul tribunalului respectiv, care
va priveghid ca mentiunea sd se faca Inteun mod uniform
la ambele registre. (Civ. 36, 39, 48, 53, 85, 86, 180 ; Reg. act.
st. civ. 9 ; Civ. Fr. 49).
Text fr. Art. 49. Dams tons les cas o la mention d'un acte relatif
l'tait civil devra avoir lieu en marge d'un autre acte dj inscrit, elle sera
faite la requte des parties intresses, par l'officier de l'tat civil, sur les
registres courants ou sur ceux qui auront 6,0 dposs aux archives de la commune, et par le greffier du tribunal de premire instance, sur les registres dposs au greffe; l'effet de quoi l'officier de l'tat civil en donnera avis, dans
les trois jours, au procureur du Roi prs ledit tribunal, qui veillera ce que
la mention soit faite d'une manire uniforme sur les deux registrest
Doctrinti stritin5.
COLIN ET OAPITANT, ed. 2-a, I, p. 231, 396;
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 59 urm.;

MOURLON, ed. 7-a 1, p. 149.
Doctrinii romAneasci.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 409, 410; (II,
NACU, I, p. 193, 194.
p. 1191;
Art. 36.
Oricare abatere din articolele prececiente din
partea functionarilor In ele arAtate, va fi urmdritd inaintea
tribunalului de Intdia instant si pedepsit cu o amendd, care
nu va puted trece peste 100 de lei. (Civ. 39, 40, 174, 181, 182 ;
Leg. jucl. oc. 51 ; Reg. act. st. civ. 58 ; Civ.''Fr. 50).
Text. fr. Art. 50. Toute contravention aux articles prcdents de la part
des fonctionnaires y dnomms, sera poursuivie devant le tribunal de premire
instance, et punie d'une amende qui ne pourra excder cent francs.
108
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 37
Doctrini
AUBRY ET RAU, I, 62, n. 1; I, 5-a ed. p. 312, 313;
DAmoz, Rp. Acte de l'tat civil 95 urm.; Suppl. Acte de l'etat civil 30;
DEMOLOMBE, I, 288, 289 ;
Hue, 1, 331;
MARCADL, art. 50 ;
Moum.ori, ed. 7-a, I, p. 149, 150.
Doctrin romiineasc.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 410, 411; (XI, p. 529);
NACU, I, p. 204;
TATARU G. V., Prezidentut Tribunalului in legistafia romdnii, p. 42, 43.
Jurisprudent&
I. Trecerea unui copil, conceput in afar de csatorie, sub numele de familie
al mamei, nu constitue o abatere in actele

strii civile (Trib. Flciu. Drept. No. 30/981.
2. Desi esle adevairat c amenda prevAzula de art 36 din codul civil este de
naturet civil, insa prin art. 51 din legea
Judecatoriilor de ocoale, puqa In aplicare

la 1 Mai 1908, asemenea contraventiuni
sunt date in competinta penal a Judectoriilor de ocoale, asa c, conform art.
5 din legea organica a acestei Inalte
Curti, recursurile in asemenea materie

intra in competinta sertiunei II a le judecit.
(Cas. Sect. Unite, 5 Mai 1911, B. p. 784).
act al stairei civile (moartea unui locuitor),

constitue delictul prevazut de art. 1(51 din
codul penal, de competinta Tribunalului

de a fi judecat. (Cas. II, 1119 din 4 Mai
1912, B. p. 9(55, Curier Jud. 47/1912).
4. Amenda prevzut de art 3(5 c. civ.,
pentru ofiterul starii civile care nu s'a

conformat art. 29 si I0 c. civil la redactarea actelor starii civile este o arnend
civila care nu are in nimic caracterul
unei amenzi penale, de unde urmeazd ea

actiunea exercitata In baza art. 36 c. civ.
se prescrie prin treizeci ani.
Aceasta prescriptie dac nu a fost propusti la instanta de fond, nu mai poate
fi invocat de a dreptul in Casatie. (Cas.
II, 385 din 22 Feb. 913.Curier Jud. 321913).
3. Datoriile impuse ofiterilor de stare

5. Datoriile impuse ofiterilor de stare
civild privitoare la tinerea actelor statu- civil privitoare la tinerea actelor statului
lui civil au sanctiunea lor in pedepsele civil au sanctiunea lor in pedepsele edicedictate, unele de codul civil, iar altele tate unele In codul civil, iar allele fn code codul penal: cele dintai consistii. In dul penal; cele dintai consist In exacta
exacta observare a diferitelor formalitti observare a diferitelor formalitti preprescrise de lege cu privire la modul inscrise de lege cu privire la modul inscrierii
scrierei actelor de stare civil si a men- actelor de stare civil si a mentiunilor
tiunilor ce ele trebue sa cuprind, si, in ce ele trebuese s. cuprind, si in caz de
caz de abatere, art. 36 din codul civil pe- abatere art. 36 cod. civ pedepseste aceste
depseste aceste neglijente cu amenda, lar neglijente cu amend& iar a doua indatoa doua indatorire a Inscrierei actelor sta- rire a inscrierii actelor starii civile se
rei civile se pedepseste, In caz de orni- pedepseste, in caz de omitere, cu pedeapsa
tere, cu pedeapsa corectionald, prevtizutti corectionala prevazut fn
161 cod.
de art. 1(51 din codul penal. Prin urmare, pen. (Cas. II, dec. pen. 543 din 2 Martie
faptul primarului si al notarului de a fi 1923. Jur. Gen. 1923, No. 255; :Jur. Rom.
omis sa treacti. In registrele respective un
10/923).
Vericare depozitar al registreloementionate va

fi supus actiunei civile a prtei vtmate pentru alteratiunile
ee s'ar sAvtirsi in ele, rtimnnd Insa acestuia de va gsi de
cuviintd, dreptul de a se Intoarce cu urmrire asupra adevaratilor Mptuitori a sus ziselor alteratiuni. (Civ. 38, 182, 998,
Art. 37.
1599; Civ. Fr. 51).
Text. fr. Art. 51. Tout dpositaire des registres sera civilement responsable des altrations qui y surviendront, sauf son recours, s'il y a lieu, contre
les auteurs desdites altrations.
109
www.digibuc.ro
Art. 38-39
ACTELE STARU CIVILE
Codul civil
Doctrila strink
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 95 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 30;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 149, 150.
Doctrinii romilneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a. p. 412, 413; (V, p. 398, n. 2, 429 n. 1, 432);
CANTA0UZINO MATEL p. 183;
NACU, 1, p. 204.
Art. 38. - Orice alteratiune, orice falsificare In actele strei civile, orice Inscriere a acestor acte, fcut pe vre-o foae
liber, si nu In registrele destinate pentru tinerea lor, va da
drept prtilor interesate a-si cere despgubiri, i aceasta fr
prejuditiul pedepselor prescrise de codul penal. (Civ. 27, 182,
998, 999.- Pr. p. 61, 162, 179 ; C. p. 123-126, 161 ; Civ. Fr. 52).
Text. fr. Art. 52. Toute altration, tout faux dans les actes de l'tat
civil, toute inscription de ces actes faite sur une feuille volante et autrement
que sur les registres ce destins donneront lieu aux dommages-intrts des
parties, sans prjudice des peines portes au Code pnal.
DoctrinA
AUBRY ET Rau, I, 5-a ed. p. 314;
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 53 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des obligations IV, p. 54;

DEMOLOMBE, I, 286;
HUC, I, 331;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 149, 150.
Doctrinti romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 413; (V, p. 398, n.2, 429, n.1,432);
NACU, I, p. 203, 204.
Art. 39. - Procurorul tribunalului de Intia instant va fi

dator a verificA starea registrelor, cnd ele se vor depune la
grefd ; el va inchei proces-verbal sumariu despre a sa verificare, va arda abaterile sau Nrnele comise de ofiterul strei
civile, i va cere osndirea sa la arnendele prevAzute de lege.
(Civ. 34, 36, 54, 62, ultim, 81, 84, 139, 164 ; Pr. p. 21, 31 urm.,
45, 178 ; C. p. 123-126, 161, 162 ; leg. jud. oc. 56 ; Reg. act. st.
civ. 59, 60 ; Civ. Fr. 53).
Text. fr. Art. 53. Le procureur du Roi au tribunal de premire instance
sera tenu de vrifier l'tat des registres lors dii dpt qui en sera fait au greffe;
il dressera un procs-verbal sommaire de la vrification, dnoncera les contranventions ou &fits commis par les officiers de l'tat civil, et requerra contre
eux la condamnation aux amendes.
Doctring
DALLOZ, .Rp. Acte de l'tat civil 84 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 25 urm.;
DEMOLOMBE, 1, 287;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 149, 150, 151;

110 -
www.digibuc.ro
Codul civil
ACTELE DE NASTERE
Art. 40-41
Doctrinft romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 414; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 7, 302;
NACU, I, p. 204.
Art. 10.- Prtile interesate au dreptul de apelatiune In

contra hotrlrilor date de tribunalul de ntia instant asupra actelor strei civile. (Civ. 85, 1201 ; Pr. civ. 316 urm. ;
Civ. Fr. 54).
Text. fr. Art. 54. Dans tous les cas o un tribunal de premire instance
connaltra des actes relatifs k l'tat civil, les parties intresses pourront se
pourvoir contre le jugement.
Doctrinft
AUBRY ET RAU, I, 62, n. 3;
DEMOLOMBE, I, 289;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 149, 150, 151.
Doctrink Romneasci.
NACU, I, p. 201, 202.
CAPITOLUL II
Despre actele de nastere.
Declaratiunea despre nasterea until copil se va

face la ofiterul strei civile al locului, In termen de trei zile
dupa usurarea femeii. Copilul i se va Inftis.
La caz de Impiedicare de a se transport copilul Inaintea
ofiterului strei civile, acesta va fi dator a merge Ina* Mr%
vre-o plat, la locuint spre a constata nastereat), (Civ. 42,
45, 77, 84, 292; C. p. 276 ; Reg. act. st. civ. 74, 80, 92 urm.;
Art. 11.
Civ. Fr. 55).
Text. fr. Art. 55. -Les dclarations de naissance seront faites, dans les
trois jours de l'accouchement, k l'officier de l'tat civil du lieu : l'enfant lui sera
prsen t.
Doctrini
AUBRY ET RAU, 1, 60, n. 11 si 12; 60, p. 202; I, 5-a ed., p. 305, 307, 308;
RAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1,884, 885, 903;
CHAUVEAU ET FUME, Thorie du Code penal, IV; 1549, 1712, 1713;

CoLui ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 399;
DALLOZ, Rp. Acte de l'tat civil 214 urm., 236 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 60, 64;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 1, 107 bis ; 107 bis, 1;
DEMOLOMBE, I, 290, 292, 295;
Huc, I, 333, 334, 337, 355;

LAURENT, II, 55;

PLANTOL, I, ed. 3-a, No. 488, 492.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 415 urm.; (VII, p. 30; Droit ancien et moderne de lu Rou-
manie: p. 5;
CANTACUZINO MATE!, p. 181, 182;
NACU, I, p. 189, 205.

1) In textul art. francez 55, corespunz5tor, lipseste acest al 2-lea aliniat.
www.digibuc.ro
Art. 42
ACTELE DE NATERZ
Codul civil
nu socotite libere; Mtn' cdt I isa acest
inscris-o In registru Inlduntrul acestui

termin, legea permite ca o asemenea ounisiune sd, poatii fi reparatd pe cale judeeatoreasca, Insti nu se ocupd, de cazul
cAnd in contra acestei dispozitii, ofiterul
stdrii civile ar fi primit o declaratiune
Inscris In registru, In mod neregulat, un
act de nastere, poste trei zile dela acest
eve ni me n t.
Nici un text de lege nu prevede nulitatea actelor neregulat Intocmite i Inscrise
In registrnl de stare civild referitoare la
menu!. 1Cas. If, 52I/Oct. 19 92, p. 923).
de cazul neindeplinirei vre-unei conditiuni
Jurisprudent&
1. Dupa art. 41, declaratiunea despre
nasterea unui copil se va face In termen
de 3 zile dupd, usurarea femeii, fdra Ms
a specified dace: acele 3 zile trebue sau
articol nu deroaga, expres la principiile

dreptului cornun In ceeace priveste termenele, urmeazd sa se aplice principiul
general prevazut de art. 729 pr. civ., diva
care termenele se lute leg pe zile libere,
nesocotindu-se nici ziva de c id s'a In- nasteri, si In lipsa unui asernenea text, nu
ceput, nici ziva cAnd se implineste ter- se poate proriuntd nulitatea actului, afard
esentiale In lipsa careia, actului nu i se
2. Patrivit art. 41 C. civ. declaratiunea

despre nasterea unni copil se va face In
terrnin de 3 zile dela acest eveniment.
In cazul cand declaratiunea nu a avut
loc sau candlofiterul stdrii civile nu ar fi
poate recunoaste caracterul de act de stare

civila. (Cas. I, 1221 din 30 Iunie 1924. Jur.
Gen. 192No. 1861).
Nasterea copilului se va declar de catre tatl

sAu, In lipsa acestuia, de catre medici sau hirurgi,moase, sau
Art. 42.
de catre orice alte persoane care vor fi fost fata la nastere.

Iar dad, mama nu va fi rascut la domiciliul ei, aceast
declaratiune se va face si de persoana aceea la locuinta creia ea a nAscut.
Actul de nastere se va redige indat. fat, cu doi martori,
(Civ. 24 urm., 45, 93, 94; C. p. 276; Reg. act. st. civ. 75, 76,
79, 81, 82, 84; Civ. Fr. 56).
Text. f r. Art. 56. La naissance de l'enfant sera dclare par le pre,

ou, dfaut du pre par les docteurs en mdecine ou en chirurgie, sages-femmes, officiers de saut ou autres personnes qui auront assist l'accouchement;
et lorsque la mre sera accouche hors de son domicile, par la personne chez
qui elle sera accouche.
L'acte de naissance sera rdig de suite, en prsence de deux tmoins.
Doctrinii
.AUBRY ET Rau, I, 60 n. 4; I, 60, p. 202; I, 5-a ed. p. 305;
COLIN ET CAPITAST, ed. 3-a, I, p. 259, 303, 39%, 398;
DALLOZ, "trip. acte de l'tat civil 207 urm , 217 urm., 242 ; Supp/. Acte de l'tat civil 53 urm.:
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 108 bis, I;
DEMOLOMBE, I, 293;
Hue, I, 337 ;
LAURENT, II, 56;

MARCADD, art. 56;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 160 um.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 491, 493.
Doctrinii romneascri.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 419 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 5.
Observage sub. C. Apel Iasi S. I, 14 Aprilie 906. Curler Jud. 42/1906; Observafie sub.
Cas. I, 73 din 2 Mai 1919. Tribuna juridic 26-27/1919;
CANTAOUZINO MATEI, p. 181, 182;
NACU, 1, p. 189, 205, 214.
Jurisprudent&
1. Mentiunea facutti de ofiterul stdrei
civile, c o persoana este fiu legitim al
persoanelor arittate In act, trebue considerald ca neexistent, atunci cand nu se

dovedeste c parintii acelei persoane sunt
casittoriti dupd formele legei, precum nici
112
www.digibuc.ro
Co dal civil
ACTELE DE NA.5TEHE
anul celebrdrii cd.gtitoriei, mci localitatea

unde s'ar fi cel,.brat ctistitoria (Trib. Putna
II, C. Ju(1. 23/907.
2. Actele -4tarei civile au caracterul autenticilatei, intructlt ele stint redactate de

ofiterul investit cu depline puteri prin lege,
pentru acest fapt, si atat asernenea acte

cat i extractele dupa ele fac probti, in
justitie pawl la Inscrierea In fals.
Art. 43-44
Prin urmare, declaratiunea facuta de o

persoana Inaintea ofiterului starei civile
consemaata In actul de nastere c copiii

ce declara ca nascuti, sunt ai sai, nascuti
dintrInsul cu femee, este o consimtire la
o recunoastere benevola, care declaratiune nu poate fi combatuta de cat prin

inscrierea in fals. (Judecat. Pucsti-Tutova,
17/914. Curier Jud. 32/915).
Actul de nastere va ardtd cu deslusire ziva,

ora, locul nasterei, sexul copilului, prenumele ce i se va da
la botez, precurn i numele de familie, profesiunea sau meArt. 43.
seria i dornicilini tatdlui, mamei si al martorilor. (Civ. 21, 22,
24, 42, 44, 45, 307, 308; C. p. 276 ; Reg. act. st. civ. 78; Civ.
Fr. 57).
Text. fr. Art. 57. L'acte de naissance noncera le jour, l'heure et lieu
de la naissance, le sexe de l'enfant, et les prnoms qui lui seront donns les
prnoms, noms, profesion et domicile des pre, et mre, et ceux des tmoins.
Doctrini strin.
AUBRY ET Rau, I, 60, n. 8; I, ed. 5-a, p. 306. 307;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnPs, I, 895;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 257, 259, 391, 400;
DaLLoz, Rp. Acte de l'etat civil 243 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 65 ;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, t, 109 bis, 11;
DEMOLOMBE, 1, 297 ;
Huo, I, 338;
LAURENT, II, 55, 57 UPITL, 61;
MOURLON, ed. 7-a, I, p.160 urm. ;

PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 383, 493 ;
'Do ctrinit romn eased.

ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 250, 422 urm. ; (IV, part. If, p. 46); Cette-va cuvinte asupra
numeluti persoanelor", Dreptul 42/19u5; Observatie sub. Cas. I, 73 ain 2 Maiu 1919.
Tribuna Juridicti 26, 27/1919;
NACU, I, 206, 207;
PLASTARA GEORGE,
Nota sub. Cas. I, 13 din 2 Mai 1919. Pand. Rom. 1922,1
Jurisprndent.
1. Din comb. art. 43 c. civ. 275 si 726 c.
pen., reiese c actul de nastere face prin

el Insusi proba filiatiunii naturale In ra-
port cu mama i chiar cu Latta necsatorit cAnd el se declarti singur; iar,
chic& prin art. 303 c. civ., se prescrie c

copilul reclamant nu este primit sit" probeze c e acclas cu cel prevzut In actul
Art. 41.
86.
de nastere, acest articol nu face decAt sa

rezolve o cestiune de identitale hare cel
ce reclamti filiatiunea i cel Lrecut In act,
cestiune care dacd nu se contestii lasti

actului de nastere Intreagti, puterea de a
dovedi filiatiunea materna. (Cas. I, decizia
No. 73 din 2 Mai 191D; Jurisprudenta
Rom.", 15-16/919, p. 650. Curier Jud. 14/919 ;
Pand. Rom. 19224-86).
Vericine va gsi un copil nou ndscut, va fi
dator a-1 incredinth ofiterului stdrei civile impreun cu toate

hainele i obiectele gsite la copil si a declard toate imprejurdrile timpului si locului unde-1 va fi gsit.
Oflterul stdrei civile va intocmi Indat proces-verbal arttor de toate imprejurdrile, In care se va cuprinde vrsta
copilului dup aparent, sexul i numele ce i se va da si autoritatea civil la care se va fi incredintat.
53707.
Codu/ CfriI adnotat
113
www.digibuc.ro
Art. 45-46
ACTELE DE NAFFERE
Codul civil
Acest proces-verbal se va trece in registru. (Civ. 8, 27,

urm.; C. p. 276-279 ; Reg. act. st. civ. 85, 86, 97; L. asupra
numelui din 18 Mart. 1895, Art. 6 ; Civ. Fr. 58).
Text. fr. Art. 58. Toute personne qui aura trouv un enfant nouveau-n,
sera tenue de le remettre l'officier de l'tat civil, ainsi que le vetments et
autres effets trouvs avec l'enfant, et de &darer toutes les circonstances du
temps et du lieu o il aura t trouv.
Il en sera dress un procs-verbal dtaill, qui noncera en outre l'ge
apparent de l'enfant, son sexe, les noms qui lui seront donns, l'autorit civile
laquelle il sera remis. Ce procs-verbal sera inscrit sur les registres.
Do ctrini
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, p. 356, 400;
D.ALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 143 urm. *i 267 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 102 urm. ;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 167 ;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 496;
Doctrin romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p.426;
CANTACUZINO MATm, p. 182, 192;
NACU, I, p. 208.
Dacsa se naste un copil pe un vas Roman, cltitorind pe mare, actul de nastere se va face pana in 24 de
ore in prezenta tatlui, daca se va fi a flat fata si a doi martori luati dintre ofiterii vasului, sau in lips dintre oamenii
Art. 15.
echipajului.
Acest act se va redige de capitanul, stpanul sau patronul vasului si se va trece in rolul (listh oficial) persoanelor
ce se afld pe vas. (Civ. 21 urm., 24, 46 urm., 71, 72, 875; Reg.
act. st. civ., 87, 90 ; Civ. Fr. 59).
Text. fr. Art. 59. S'il nat un enfant pendant un voyage de mer, l'acte
de naissance sera dress dans les vingt-quatre heures, en prsence du pre, s'il
est prsent, et de deux tmoins pris parmi les officiers du btiment, ou, leur
dfaut, parmi les hommes de l'quipage. Cet acte sera rdig, savoir, sur les
btiments du Roi, par l'officier d'administration de la marine ; et sur les btiments appartenant . un armateur ou ngociant, par le capitaine, matre ou patron du navire. L'acte de naissance sera inscrit la suite du rle d'quipage.
Doctrin strainft.
Doctrin romilneasc.
CANTACUZINO MATEI, p. 183 ;
NACU, I. p. 208.
Art. 46.
La cel dintiu port unde se va oprl vasul, de
va fi un port Roman, cpitanul, stpanul sau patronul vasu-
lui, sau oricine ar fi redigiat actul de nastere, este dator a

114
www.digibuc.ro
Codul civil
ACTELE DE NASTERE
Art. 47
depune cloud cpii autentice dupa act la autoritatea portu-
lui. Acesta va opri o copie In cancelaria sa, iar cealalt o

va trimite neintArziat Ministerului de interne, care o va transmite autoritatei comunale a domiciliului tatlui copilului n'ascut
sau, de nu s'ar cunoate tat'al, al mamei.

Autoritatea comunal va trece actul Indat In registrul
strei sale civile. (Civ. 45, 47, 72; Reg. act. st. civ. 88, 97;
Civ. Fr. 60).
Text. fr. Art. 60.
Au premier port o le btiment aborderal soit de re-
lache, soit pour toute autre cause que cell e de son dsarmement, les officiers
de l'administration de la marine, capitaine, mattre ou patron, seront tenus de

&poser deux expditions authentiques des actes de naissance qu'il auront rdies, savoir, dans un port franais, au bureau du prpos l'inscription maritime ; et dans un port tranger, entre les mains du consul.
L'une de ces expditions restera dpose au bureau de l'inseription maritime, ou la chancellerie du consulat ; l'autre sera envoye au Ministre de la
marine, qui fera parvenir une copie, de lui certifie de chacun desdits actes,
l'officier de l'tat civil du domicile du pre de l'enfant, o de la mre si le
Ore est inconnu cette copie sera inscrite de suite sur les registres.
Doctrin strAinft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 401, 421, nota 1;
DoctrinA romneascA.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 428 urm.;
CANTActnixo MATEI, p. 183;
NACU, 1, p. 208, 214.
Art. 17.
De va aborda vasul Inteun port strain, ca pitanul, stapanul sau patronul vasului va trimite, prin posta
locului, la Ministerul de Interne al Romniei o copie legalizata de pe actul de nastere.
Ministerul si autoritatea comunala vor urma In acest caz
dup. cum s'a prescris la art. precedent. (Civ. 46, 72; Reg.
act. st. civ. 89 ; Civ. Fr. 61).
Text. fr. Art. 61. A l'arrive du btiment dans le port du dsarmement

le rle d'quipage sera dpos au bureau du prpos l'inscription maritime,
qui enverra une expdition de l'acte de naissance, de lui signe, l'officier de
l'tat civil du domicile du pre de l'enfant, ou de la mre si le Ore est inconnu ;
cette expdition sera inscrite de suite sur les registres.
DoctrinA strAinii.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 401, 421, nota
DoctrinA romAneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 428 urrn.;
NACU, I, p. 208, 214.
115
www.digibuc.ro
Art. 48
ACTIN.. DE RECUNOA9 BREA COPILULUI NATURAL
Codul civil
Art. 18. - Actul de recunoastere1) unui copil se va inscrie In registrele strei civile cu data sa si se va mentiora
recunoasterea In marginea actului de nastere, dac exista
asemenea act. (Civ. 27, 35, 304,', 307, 308, 337; Reg. act. st.
civ. 97; Civ. Fr. 62 .
Text. fr. Art. 62. -L'acte de reconnaissance d'un enfant sera inscrit sur
registres sa date; et il en sera fait mention en marge de l'acte de Daissauce, s'il en existe un.
les
ARNTZ, I, 589, 590, 592-594, 596, 598, 603;
AUBRY ET Rau, VI, 568, p. 159; 568 bis, p. 163. n. 30; p. 165, n. 4; p. 169; 568 ter,
p. 173, 178, 179, 181, 182; 368 quater, p. 182;
BAUDRY ET FOURCADE, Per sonn es, II, 2218;
BAUDRY ET C11NEAUX, Personnes, III, 617, 618, 624, p. 548 urm., 627, 637, 638, 848-6M,
654-657, 659, p. 594-597, 660, p. 602, 603, 661;

BEUDANT, II, 566, 568, 573, p. 213, 24, 574, 575, 579;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p.395;
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil, 261 urm., 330 urm :
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 62 bis, III, V, IX, XI; 70 bis, II; IV, 181 bis, III;
DEntoLoman V, 193, 383, 388, 393, 397, 414, 416-419, 431-434, 437, 439, 441., 444 urm., 451, 452,
454-456 urm., 484, 484 bis; VII, 796;
DURANTON, III, 217, 219, 265;
Huo, III, 74, 76-78, 100-104;

LAURENT, IV, 27, 36-38, 40, 42-45, 47 urm.,!50, 51, 53, 54, 57, 58 urm., 65, 66, 68-70,
77, 81, 84-87;
74,
MARCADA, I, 259, 260, 262; II, 59, 70; IV,I:1,181;
MOURLON, ed. 7-a, I, pg. 167 urm.; 481 nota 1, 485;

PANDECrES FR, Minorit 10; Enfants naturels 165 urm. ;
PLamoL, I, ed. 2-a, No. 909, nota 1, 2853, 2855, 2858, 2860-2864, 2870, 2873, 2875, 2876,
2878; I, ed. 3-a, No. 458, 1470, 1472, 1475, 1477-1479, 1481, 1486, 1489, 1491,1492,1494;
SIREY, Enfant naturel 37,50, 58 urm.. 86, 108, 112 urm., 127, 134, 144, 148-150 urm.;
Tniny, I, 449, 455-458, 459, p. 445, 447, 460, p. 450, 461;
WEISS, Tr. de dr. internat., IV, p. 31, nota:3.
Doctrini romneascit.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 119 nota 4, 314 urm.; Droit ancien et moderne de la Boumanie, p. 9, 11, 396; Observafie sub. Trib. Ilfov, s. II, 1050 din 23 Dec.1003. Dreptul
47/1903; Observafie sub. Trib. Ilfov, s. II, 1050 din 23 Dec. 1902. Curier Jud. 45/903;
Observafie sub. Judec. ocol Closani 264 din 19 lunie 903. C. Jud. 29/904. Nota sub.
Trib. civil din Le Puy 2 Dec. 919 Curier Jud. 79-80/1920; Nota sub. Judec. ocol rural
Puesti-Tutova 17/914. Curier Jud. 32/915; Legistafia copiilor naturali in dreptul
nostru. Tribuna Juridica 9-14/1919; Nota sub. Trib. civil Nice, 10 Nov. 922. Jurispr.
Gen. 18/1924, No. 1052.4

DOCAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 46.
JuvaRa ALFRED, Nota sub. Trib. Ilfov s. I, 197 din 19 Mart. 921. Curier Jud. 38/921;
MAIIROJANNI ALEXANDRU, Recunocqterea voluntard a copilului natural in codul nostru
civil. Trib. Juridica 28-29/919;
NACU, I, p. 527;
RAmmEsou Snin, Observafie sub. Trib. Ilfov s. I, 18 Febr. 1910. Dreptul 32/910.
Jurispradentit.
I. Codul nostru admite recunoasterea
voluntara, din partea mamei, a copilului
situ natural ca proba pentru dovedirea
filiatiunei. Recunoasterea aceasta se face

cu formalitatile prescrise de art.48 C. civ.
inaintea ofiterului strii civile, fie in mo-
mentul incheerii actului de nastere, fie in

urma, cu ocazia altui eveniment, la care
ofiterul slrii ci vile este chemat s ia parte.

(Trib. Veticea. Dr. 65/900).
2. Conform principiului stabilit de art.
295 c. civ., nimeinui nu-i este permis a do-
vedi contrariul in ceeace priveste ,statul

civil al unei persoane, care are o posesie
1) Aci vorba recunoasterea este improprie de oarece codul nostru civil, spre deosebire de cel Francez, nu admite recunoasterea copillor naturali; legiuitorul Roman admite legitimarea tor. A se vedei i dis-
pozifiunile art. 304 codul civil.
- 116 -
www.digibuc.ro
Codul civil
ACTELE DE CSATORIE
de stat civil conform cu actul de nastere. Recunoasterea copillor naturali este

admis de legiuitorul roman i formele
ei sunt acele determinate de art. 48 C. civ.,
ceeace insemneaza c ea se face tnaintea
ofiterului strei civile. Copilul natural re-
cunoscut de printii sai, Inaintea casa-
toriei lor, este legitim, desi el n'a fost recunoscut chiar prin actul lor de cdstorie.
In adevr, cuviintal chiar" care se vede
In art. 304 c. civ., nu insemneaz di co-
pilul nu poate fi recunoscut de cat sau

nurnai prin actul de casdlorie, ci i prin
Art. 49
corespunzatoare cu art. noastre 48 si 337
cod. civil, In care se vorbeste de recunoasterea copiilor naturali, nu se poate

explica decal ca o simpla inadvertenta
din partea legiuitorului nostru, cnd el
Insusi nu admisese institutiunea In sine
a recunoaslerei voluntare a copiilor naturali.
Prin urmare, omisiunea Curtii de apel
de a se pronunt asupra cererei de a se
admite martori pentru dovedirea unei asemenea recunoasteri nu este esentiala,
actul de cstorie al pitrintilor sai, (Trib.
spre a putea atrage casarea deciziei. (Cas.

I. No. 135, 1916; Jurispr. liomna", 191(1,
3. Din faptul ca legiuitorul nostru, cu

ocazia redactrei codului civil, a suprimat sectia II din capitolul III, relativ la
recunoasterea copiilor naturali si nu a
nerecunoscut de
mam se gaseste sub raportul nationalittii sale in conditiunea copiilor gasiti pc
teritorul trii i deci considerat ca rnmn,
Olt, C. Jud. 46/905).
mentinut in art. 307 si 308 decal dispozitiile articolelor corespunztoare 340 si 341
din codul Napoleon, relative la recunoas-
terea silit a copiilor naturali, de ad rezult ca in sisternul legiuirei noastre nu

s'a admis recunoasterea voluntar a copiilor naturali. Mentinerea unor texte din
codul /s4apolon, cum sunt art. 62 si 383,
p. 338).
4. Copilul natural,
nefiind astfel supusdispozitiunii legii streinilor. (Cas. Iai II, No. 145 din 30 Octom-
brie 1917; Jurisprudenta Romna." 4-5,

919, p. 525).
5. A se vedeit : Art. 308, Index. Recunoastere prin act autentic" si notele respective ; Art. 308, Index. ,,Recunoastere"
notele respective
CAPITOLUL IIJ
Despre actele de eisitorie.
Art. 49 1).
(Mod. L. 15 Martie 1906). CAstoria trebue s
fie precedat de o publicatiune; viitorii soti vor face declaratiunea proectului de cdstorie ofiterului strei civile care 11
va publicA Inaintea usei bisericei enoriei si la usa casei comuna le.
Aceast declaratiune se va puteA face verbal sau Inscris.

Aceast publicatiune i actul ce se va inchei Intru aceasta
vor cuprinde pronumele, numele, pro fesiunea i domiciliul
ambilor viitori soti, calitatea lor de ma jori sau minori si prenumele, numele, profesiunea i domiciliul tatilor si mamelor.
Acest act va mai coprinde si ziva, locul i ora in cari s'au
fcut publicatiunile ; el se va Inscri pe un singur registru
care va fi numerotat i parafat precum este prescris la art. 28
si care, la finele anului, urmeaz% a se depune la grefa tribunalului de IntAia instantd.
Text. fr. Art. 63. Avant la clbration du mariage, l'officier de rtat
civil fera deux publications huit jours d1ntervalle, un jonr de dimanche, devant la porte de la maison commune. Ces publications, et l'acte qui en sera
dress, nonceront les prnoms, noms,professions et domiciles des futurs poux,
leur qualit de majeurs on de mineurs, et les prnoms, noms, professions et do1) Textul Veal's al art. 49. lnaintea celebrrii castoriei, oficerul starii civile va face douS publicaliuni, in interval de 8 zile In zi de Duminea, inaintea usei bisericei enoriei sj la usa casei comunale.
Aceste publicaliuni i actul re se va incheifi Intro acesta, vor cuprinde prenumele, numele, profesiunea i domiciliul ambilor viitori soti, calitalea lor de majori .au minori, i prenumele, numele, profesiunea
domiciliul tatilor i mamelor. Acest act va mai cuprinde si zilele, locul i ora In care s'au facut publicatiunile; el se va Inscrie pe Un singur registru rare va fi numerotat vi parafat, precum este prescris la
art. 28 si care la finele aaului urmeavi a se depune la grefa tribunalului de intaia instantl. (Civ. 28, 30, 50,
51, 55, 76, 79,80, 84, 152, 174, 175, 179, 342, 434; Regul. act, st. civile 9, 98 urm. Civ. Fr. 63).
117
www.digibuc.ro
Art. 5.0-51
ACTELE DE CSITORIE
Codul civil
miciles de leur pres et mres. Cet acte noncera, en outre, les jours, lieux et
heures o les publications auront t faites: il sera inscrit sur un seul registre
qui sera cot et paraph comme il est dit en l'article 411 et dpos, la fin
de chaque anne, au greffe du tribunal de l'arrondissement.
Doctrinti,
BAUDRY ET FOURCADE. Des personn es, II, 1569 urm.; 1581, 1605;
I I I, 181;
LAURENT, II, 418;
DEMOI OMBE,
MouRLON, ed. 7-a, I, p. 289, 204;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 793; III, ed. 2-a, No. 111.
Doctring, romneascii.
ALFXANDRI,SCO, I, ed. 2-a, p. 430, 600 urm., 603;
MAVRODINEANU VLADIMIR, Ratiunea juriclicd a publica(iunilor la cdsdtorie. Curier

Jud. 12/912 ;
NACU, I, p. 304, 305.
Art. 50 1).(Mod. L. 15 Martie 1906). Un extract de pe actul
de publicatiune se va afisA pe usa Casei comunei unde Ii
au domiciliul viitorii soti i va rdmne Apt timp de 10 zile.
asatoria nu se va puteA celebr deck dupd 10 zile
bere dela publicatiune.

Text. fr. Art. 64.
li-
Un extrait de l'acte de publication sera et restera
affich A. la porte de la maison commune, pendant les huit jours d'intervalle de

l'une l'autre publication. Le mariage ne pourra tre clbr avant le troisime
jour, depuis et non compris celui de la seconde publication.
Doctrina strain&
AUBRY ET RAU, V, p. 105;
BAUDRY ET FOURCADE, Des per sonnes, II, 1576, 1580, 1581, 1846;
DEMOLOMBE, III, 186;
Huo, II, 87;
MOURLON, ed. 7-a, p. 294, 298;
PLArnoL, I, ed. 3-a, No. 796; III, ed. 2-a, No. 115.
Doctring. romneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 430, 600 urm., 603;
CANTACUZINO MATEL p. 505, 676, 686, 687;
NACU, I, p. 214, 305, 306.
Art. 512).
(Mod. L. 15 Martie 1906). Daca cdstoria nu s'a
celebrat In cursul unui an dela publicatiune, atunci se va face

o nou publicatiune dup formele prescrise mai sus la art. 49.
Text. fr. Art. 65.
Si le mariage n'a pas t clebr dans l'anne,
I) Textul vechlu al art. 50. Un extract dui:4 actul (le publicatiune se va afisit pe usa casei co-
munei, unde lsi au domiciliul viitodi soti i va rAmAnei afipt In tot intervalul publicattunilor.
CAsatoria nu se va puteA celebra, deck dupA 3 zile libere dela cea de a doua publicaliune. (Civ. 174,
175; Pr. civ. 729; Reg. act, st. civ. 101, 105; Civ. Fr. 64).
2) Textul vechin al art. 51. DacA asatoria nu s'a celebrat In cursul unui an dela cea din urmA
publicatiune, atunci se vor face noui publicatiuni, dup5 formele prescrise mai sus, la art. 49. (Civ. 49, 50;
Pr. civ. 730; Reg. act, st. civ. 107; Civ. Fr. 65).
118
www.digibuc.ro
Codul civil
ACTELE DE CASATORIE
Art. 52-53
compter de l'expiration du dlai des publications, il ne pourra plus atre clbr

qu'aprs de nouvelles publications auront t faites dans la forme ci-dessus
prescrite.
Doctrina straink
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1582, 1846;
DALLOZ, Rp. Mariage 333 urm.; Suppl. Mariage 166;

MARCADE, art. 65;
Moult LON, ed. 7-a, I, p. 298:

Doctrina roinneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 430, 600 urm., 603;
CANTACUZINO MATEI, p. 505, 676, 686, 687;
NACU, I, p. 305, 306.
Art. 62. - Opozitiunile la cdstorie se vor face In dota
exemplare subsemnate amndoud de Insasi opozantii, sau de

Imputernicitii lor prin procuratiune special si autentica. Unul
din exemplare, dimpreun cu copie dupa procuratiune, se va
comunicA prtilor In persoan si In lips-le se va lsh la domiciliul lor ; iar cellalt exemplar, asemenea cu copie dupa
procuratiune, se va comunicA ofiterului strei civile care va
pune viza sa. (Civ. 23, 53-55, 62, 87, 153-161, 174; C. p. 284;
Pr. civ. 74; Reg. act. st. civ. 121 ; Civ. Fr. 66).
Text. fr. Art. 66. - Les !actes d'opposition au mariage seront signs sur
l'original et sur la copie par les opposants ou par leurs fonds de procuration
spciale et authentique; ils seront signifis, avec la copie de la procuration, h.
la personne ou au domicile des parties, et h. l'officier de l'tat civil, qui mettra son visa sur l'original.
Doctrinft strainft.
AUERY ET RAU, V, p. 36, 37;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1650, 1651, 1656 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 161; II, p. 708;
DALLOZ, Rp. Mariage 143, 289 urrn.; Suppl. Mariage 143, 146 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des obligations, I, p. 323;
DEMOLOMBE, III, 120, 154;
Huc, II, 117;
LAURENT, II, 391, 393, 394;

MARCADE, art. 176, No. 2;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 325 urm. ;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 816, 821; III, ed. 2-a, No. 137, 142.
Doctrinft romneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 621 urm., 624; Droit ancien et moderne de la Roumanie,
p. 292, nola 2;
NACU, I, p. 315, 317.
Art. 63. - Ofiterul starei civile va trece pe scurt, in registrul

de publicatiune, toate opozitilmile. Dac acele opozitiuni se vor
anul prin vre-o hotArIre judecatoreasca, sau prin vre-un act
- 119 -
www.digibuc.ro
Art. 54
ACTELE DE EASATORIE
Codul civil
de retragere din partea celor ce le dedese acea hotrire sau

act se va trece, pe scurt, pe marginea aceluias registru. (Civ. 49,
54, 62, 158-161 ; Reg. act. st. civ. 122, 124 ; Civ. Fr. 67).
Text. fr. Art. 67. L'officier de l'tat civil fera, sans dlai, une mention
sommaire des oppositions sur le registre des publications ; il fera aussi mention,
en marge de l'inscription desdites oppositions, des jugements ou des artes de mainleve dont expdition lui aura t remise.
Doctrin strin.
ARETZ, I, 345;
Minim ET Rau, V, 454, p. 36, text i nota 3; 457, p. 39, nota 3;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1650, 1651, 1654, 16D7 ;

BEUDANT, I, 271, 272;
DEMANTE ET COLMET DE SANTTERE, I, 251 bis, I;
DEMOLOMBE, III, 151 - 157;
DURANTON, II, 207;
Hoc, II, 120;

LAURENT, H, 391 -394, 398;
MAROADA, 1, 604;
MOURLON, ed.7-a, I, p. 328;
PLarnoL, I, ed. 3-a, No. 821, 826; III, ed.. 2-a, No. 133.urm., 141, 142, 147;
SIEBT, Mariage 503;
THIRY. 1, 280, 281.
Doctrini romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 621 urm., 624;
CANTACUZINO MATEL 677, 686, 687;
NACU, I, p. 316.
Art. 51. - La caz de opozitiune, ofiterul strei civile nu

va pute celebr castoria p'nd, ce nu i se va face formal cunoscut anularea opozitiunei prin retragerea celui ce a dat-o,
sau prin hotarire de judecat.
Ofiterul strei civile, care va urm in potrivd, va fi osandit la o amend& de 300 lei si la despgubirea de toate cheltuelile si pagubele urmate prtilor. (Civ. 62, 7, 158-161, 174 ;
Reg. act. st. civ. 58, 123; Civ. Fr. 68).
Text. fr. Art. 68. En cas d'opposition, l'officier de l'tat civil ne pourra
clbrer le mariage avant qu'on lui en ait remis la main-lev, sous peine de
trois cents francs d'amende, et de tons dommages-intrts.
Doctring strainit
AUBRY ET Rau, V, 456, n. 1; V, p. 37, 38;
BAUDRY ET FOUROADE, Des personnes, If, 1585, 1659 urm.;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, f, p. 158 urm.;
DALLOZ, Rp. Mariage 301 urm.; 336 Suppl. Mariage 153 urm.;
DebtoGuE, I, Sourres des obligations, IV, p. 54;
Huo, II, 121;
LAURENT, II, 396;
MAROADH, art. 176, n. 6;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 317; 328 urm.;

PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 819, 823; III, ed. 2-a, No. 140, 144.
Doctrin romneascit
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 624 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 105);
CANTACuziNo MATEI, p. 677, 686, 687;
NACU, I, p. 310, 316 urm.
- 120 www.digibuc.ro
Codal civil
Art. 55.
ACTELE DE CASATORIE
Art. 55-56
Daca nu s'a ivit vre-o opozitiune, se va mentiona,
aceasta In actul de csatorie i daca publicatiunile au fost facute In mai multe comune, partile vor Infatisa certificatele
fie lArei comune la functionarul starei civile spre a constat
neivirea de opozitiune. (Civ. 62 7 ; Civ. Fr. 69).
Text. fr. Art. 69. S'il n'y a point d'opposition, il en sera fait mention
dans l'acte de mariage; et si les publications ont t faites dans plusieurs communes, les parties remettront un certificat dlivr par l'officier de l'tat civil
de chaque commune, constatant qu'il n'existe point d'opposition.
Doctrini strilin.
BAUDRY ET ;FOURCADE, Des per sonnes, II, 1585, 1657;
PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 820, 821; III, ed. 2-a, No. 141, 142.
Doctrinii romneasch.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 610 urm.;
NACU, I, p, 307.
Art. 56. (Mod. L. 15 Martie 1906 1). Ofiterul strei civile

va alatura, la dosarul castoriilor extractele dupa aetele de
nastere, scoase din oficiu din registre, cand sotii sunt nascutd
In acea comun. Daca ambii soti, sau unul din ei, sunt nscuti In alta comuna, sunt datori a prezenta ofiterului starei
civile extracte de pe actele lor de nastere, sau vor Indeplinl
lipsa acestor acte prin alte dovezi dela domiciliul bor.
Tot asa se va urma si cu extractele de pe actele de moarte
ale ascendentilor viitorilor soti, cand au decedat In acea comuna.
Text. fr. Art. 70. L' officier de l'tat civil se fera remettre l'acte de
naissance de chacun des futurs poux. Celui des poux qui serait dans l'imposibilit de se le procurer, pourra le suppler, en rapportant un acte de notorit
dlivr par le juge de paix du lieu de sa naissance, ou par celui de son domicile.
Doctrini
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, If, 1583, 158f, 1871;
DALLOZ, Rp. Mariage 350 urm.; Suppl. Mariage 172 urm.;

MouaLox, ed. 7-a, 1, p. 302, 303;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 713, 718, 833; Ill, ed. 2-a, No. 26, 32, 155.
Doctrini romitneascii.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 610 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 281;
CANTACUZINO MATF.I. p. 686, 687;
HAGI-CIIIREA 'iREORGHE, Actul de constatarea etafil servind pentru adopfiune i cdsdlorii",
Curier Jud. 53/1014;
NACU, 1, p. 307.
1) Textal vechlu al art. 56. Ofiterul starei civile va cere t va lua actek de nastere ale ambilor
viitori s
Daci 1nsi va 6 cu neputinti a le avea, atunci se va Indeplinl lipsa acestor acte prin alte dovezi drla
local nasterei sau al domiciliului lor.(Civ. 33,37-59, 87, 138; leg. jud. oc.150; Reg. act, st civ. 104 Civ.; Fr. 70).
121
www.digibuc.ro
Art. 57
Codta civil
ACTELE DE CASATORIE
Jurispruelenti.
1. In principiu tribunalele sunt competinte a Indeplini lipsa actelor de nastere
ori de cate ori li se va dovedi, de catre
persoana ce face o asemenea cerere, c
nu se gaseste inscrisa in registrele de
nastere ale starei civile, sau ca aceste

registre sunt perdute, i dovezile, ce vor
indeplin lipsa unor asemenea acte de
nastere, sunt declaratiunea a 5 martori,
facut fnaintea tribunalului locului nasterei acelei persoane sau al domiciliului
situ. (Cas. 11, 240/97, B. p. 1255).
Art. 57. (Mod. L. 15 Martie 1906 ').
Dovezile ce vor In-
deplini lipsa actelor de nastere sau de moarte sunt : declaratiunea a doi martori, brbati sau fernei, rude sau nu a viitorilor soti, despre local i epoca nasterii sau a mortei.
Primarul comunei va redact act despre aceast declaratiune, care se va semnA de martori si daca veri-unul din
martori nu va sti sau nu va puteh substrie se va face mentiune despre aceasta In acel act.
Text. fr. Art. 71. L'acte de notorit contiendra la declaration faite
par sept tmoins, de l'un ou de l'autre sexe, parents ou non parents, des prnoms,
nom, profession et domicile du futur poux, et de ceux de ses pre et mre,
s'ils sont connus ; le lieu, et, autant que possible, l'poque de sa naissanee, et
les causes qui empchent d'en rapporter l'acte. Les tmoins signeront l'acte de
notorit avec le juge de paix ; et s'il en est qui ne puissent ou ne sachent
signer, il en sera fait mention.
Doctrin
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1584;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 150 ;
Hue, II, 342 ;
MOURLON ed 7-a, I, p. 302, 303 ;

PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 155.
Doctrin romneasck.
ALEXANDREBCO, I, ed. 2-a, p. MO urm.; Droil ancien et moderne de la Roumanie, p. 281;
HAGI-CHIREA GHEORGHE, Actul de constatarea ekqii servind pentru adopfiune
Curier Jud. 53/1914 ;
easel" torii",
NACU, I, p. 307.
Jurispradenti.
I. Actul de dovedire, fcut conform art.
57 si 58 nu poate servi de dovedirea nasterei, de cat nurnai fn vederea casettoriei,
iar nici de cum pentru orice alta imprejurare. (Cas. II 388. Dec. 19/79, p. 961), cu
alte cuvinte n'are puterea probanla a unui
act de nastere; aceasta se dovedeste prin

insetsi termenii art. 57, care va cuprinde...
pe cat se va putea mai nemerit epoca

nasterei", termeni care arata ca legiuitorul nu considerei nasterea i vetrsta do-
veditit de cal cu aproxim4e, iar nu in-
tr'un mod cert pentru toate Imprejuritrile

pentru toti. (Cas. I, 89, Martie 16/79. B.
p. 187).
2. Dupa legea din 8 Martie 1875, modificatoare a art. 57, 58 si 59 C. civ., un act
fncheiat de primarul unei comune ce nu
e resedinta de tribunal, in care se cu-
prinde declaratiunea, sub prestare de jurametnt, a 5 martori despre nasterea unei

persoane, instrumentat pentru persoanele
ce sunt domiciliate in comunele ce nu

sunt resedinte de tribunale, are aceeasi
tarie i putere ca i un act autentic de
starea civil. i de si art. 57, 58 si 59 c.
1) Textul vechiu al art. 57. Dovezile ce vor Indeplinl lipsa actelor de nastere, sunt: declaratiunea
a 5 martori, barbati sau femei, rude sau nu a viitorilor soti, care va cuprinde prenumele, numele, profesiunea
domiciliul viitorilor soti, locul si, peat se va putea mai nimerit, epoca nasterei i cauza pentru care nu
s'a putut toratip actul de nastere.
Martorit vor subscrie acea declaratiune, care se va legaliza de primarul comunei, si dacA vreunul din
martori nu va t, sau nu va putea subscrie, se va face mentlune despre aceasta In acel act. (Civ. 56, 59, 138;
Leg. Timbr. 20 25, 39 34; Leg. jud. oc. 50 (. p. 22-3-a; Reg. act, st. civ. 104; Civ. Fr. 71).
122
www.digibuc.ro
Codul civil
ACTELE DE CSATORIE
civ. se refera la actul de nastere trebuitor

la facerea casatoriei, existAnd insa i in
materie de ador4iune aceleasi motive care
au facut pe leginitorul din 1875 a deroga
la formalilatile mai riguroase ale art. 58
C. civ., actn I de notorielate drcsat conform
legei din 1875 e de natura a suplini actul
Art. 58-59
de nastere al adoptatului. (Apel Buc., II,
4 Ian. 15/88. Dr. 12/88).

3. Este bine constatata diferenLa de
vArsla Intro adoptator i adoptat cand se

face conform ligei din MarLie 1875. (Cas.
I, 190, Iun. 27/88, B. p. 595).
Art. 58. (Abrogat L. 15 Martie 19061).

Text. fr. Art. 72.
acte de notorit sera prsent au tribunal de premire instance du lieu o doit se clbrer le mariage. Le tribunal, aprs avoir
entendu le procureur du Roi, donnera ou refusera son homologation, selon qu il
trouvera suffisantes ou insuffisantes les dclarations des tmoins, et les causes
qui empchent de rapporter l'acte de naissance.
Doctrintt st
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes Il, 1584;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2 a, I, p. 150;
MouaLoN, ed. 7-a, I, p. 302, 303.

a
Doctrintt romneasck
ALEXADRESCO, I, ed. 2-a, p. 610 DM.;

NACU, I, p. 307.
Actul autentic despre

consimtirnntul tatlui, mamei sau tutorelui, va cuprinde prenurnele, numele, profesiunile i domiciliul viitorilor soti a tuArt. 59. (Mod. L. 15 Martie 1906 2).
turor acelora cari vor fi luat parte la acest act si gradul

Inrudirei lor.
Autentificarea acestui act va pute fi fcuta. de judecatoriile de ocol si de judectoriile comunale.
Text. fr. Art. 73. L'acte authentique du consentement des pre et mre
ou aeuls et aeules, ou,
leur dfaut, celui de la famine, contiendra les
prnoms, noms, professions et domicile du futur poux, et de tous ceux qui
auront concouru 6, l'acte, ainsi que leur degr de parent&
Doctring strttintt.
AIIBRY ET RAU, V, 466, n. 6;
BAUDRY ET FOURCADE Des personnes II, 1487, 1388, 1493, 1857;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 139, 141, 150; II, p 203;
DALLOZ. Rp. Manage 354 urm. ; Sappl. Mariage 173;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 241, -241 bis;
DEMOLOWBE, III, 53, 55;
MARCADE, art. 73; I, n 573;
MommoN, ed. 7-a, I, p. 302, 3 )3;
o Textul vechlu al art. 58. Actul de dovedire se va
judetului, un e trebu
Inntisa tribunalului de Intdia instantfi al
sa se sdvtIr5ea,c5 c5sAtor.a. Tribunalul, ascultnd concluziunde procurorului, va face
lui, dupa aprecierea ce va da declar.ttiun lor martorilor si ImprejurArilor ce au

Impie beat un(otiarea actului de naVere. (Civ. 60, leg. jud. o oale 62; leg. 21 Oct. 77; ('iv. Fr. 72).
2) Textul vechiu al art. 59. Actul autentic despre consuntimdtul tatAlui, mamet, mosului (bunko.
lui) i modse ( .unel) 'au, in lipsa-le, despre c .nsimlimantul fanilici, va cuprinde prenumele, numele prole.
siunea si doriiciliul viitordor soti si a tuturor a .elora ce vor fi luat parte la acest act; precum si gradul tn.
rudirei lur. (Ctv. 87, 131-134, 142, 164, 165, 1171; C. p. 162; Leg. aut. act. Art. 14 urm. Reg. act, st. civ. 104;
sau va rel'uza
Civ. Fr. 7i).
123
www.digibuc.ro
Art. 60-61
N.CTELE DE CASATORIE
Codul civil
Doctring romneasca,.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 610 torn. (VIII, part. I, ed. 2-a, [p. 76, 141);
NACU, I, p. 307.
Art. 60. (Mod. L. 15 Martie 1906 1).

Cstoria se va celebr in comuna in care unul din soti va avea domiciliul sau.
Acest domiciliu, intruct priveste cstoria se va stabili
prin o resedint de sase luni continue inteo comun 2).
Text. fr. Art. 74. - Le mariage sera clbr dans la commune o Pun
des deux poux aura son domicile. Ce domicile, pant au mariage, s'tablira
par six mois d'habitation continue dans la mme commune.
Doctrini
AusRy ET RAU, V, 465, p. 103; 466, n. 1 ;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes II, 1577, 1588 urm., 1595;
Courr ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 152, 421, 427;
DALLOZ, Rp. Mariage 363 urm.; Suppl. Mariage 182 urm.;

DEMANTE ET COLMET DB SANTERRE, I, 233;
DEMOLOMBE, III, 196 urm., 20U-204;
DURANTON, II, 225;
Huo, 89, 91;
LAURENT, II, 412, 417, 420;

MARCADE, art. 74, n. 1;
.MotnmoN, ed. 7-a I, p. 299;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 858 urm., 1025; III, ed. 2-a, No. 174 urrn., 360.
Doctrinit romineascii.
NACU, I, p. 306.
Jurisprudenti.
1. Domiciliul unde are a se celebra
satoria, conform art. 60, e acolo unde par-
tile i au resedinta continua de 6 luni,

iar nu numai domiciliul de drept prevazut de art. 87. (Apel Galati, I, 186, Oct.
3/88, Dr. 73/89).
Art. 61. (Mod. L. 15 Martie 1906 ). - In ziva hotrit de

partile ce voesc a se insotl, dupa expirarea termenului de publicatiune, ofiterul strei civile, in casa comunal, in prezenta
a doi martori, rude sau strini, va da citire prtilor in per-
soana a actelor sus mentionate, relative la statul ci vil al prtilor

la formalitdtile casatoriei si le va citl art. 194, 195, 196 din capito1) Textul vechia al art. 60. CAskoria se va celebra In comuna, In care unul din soti va ava doAcest domiciliu, Intructlt priveste cAsitoria, se va stabill prin o reseding de 6 luni continue Inteo
miciliul sfiu.
comunit. (Civ. 73 ur., 87 ur., 151, 173; Reg. act. st. civ. 106; C. Fr. 74).
2) Dui:A o modificare avutA loc la Senat in edinta dela 7 Martie, se adiogase la finitul acestui articol
urmAtoarele randuri: afarel de eitzul preodzul de art. 50, and resedinta de ease luni nu se core", cari
insA nu au fost mentinule.
3) Textul vechiu al art. 61. In ziva hotArta de partite ce vnesc a se Insotl, dupA expirarea termenului de publicatiuni, ofiterul stArii civile, In casa comunahl, in prezenta de 4 martori, rude sau streini, va
da cetire pArtilor de actele sus mentionate, relative la statul civil al partilor gi la formalitatile cAsAtoriei
le va ceti capitolul VI al titlului Despre easel:feria, despre drepturile i datorille respectice ale solilor;
el va interpela pe viitorii soli, precum i persoanele care autorizeazA casatoria de vor fi de fata, sA declare
dacA s'a fAcut vreun contract de cAsAtorie i, la caz de afirmativa, data acestui contract precum i numele
si resedfiita autoritAtii, care 1-a legalizat. Ofiterul stArii civile va priml, dui:4 aceasta, declaratiunea fiecAreta
din Wit, una dupA alta, cA voesc a se cAsAtorl. El va pronunta In numele legii, cA pArtile sunt unite prin
cAsiltorte si va redigea IndatA act despre aceasta. (Civ. 24, 49, 51, 151, 173, 191, 200; Const. veche 22; C. p. 162
urm. 166; Corn. 19; Reg, act, st. cry. 108, 110; Lege autorizand luarea de mAsuri In vederea stArii de rAzboi cut
privire la familia si averea celor mobilizati (Mon. of. 221/916). Art. 10, 11; Civ. Fr. 15),
- 124
www.digibuc.ro
Codal civil
ACTELE DE CASATO RIE
Art. 61
lul VI al titlului Despre cdstorie, despre drepturile i datoriile

respective ale sotilor" ; el va Intreb pe viitorii soti, precum
persoanele cari autorizeaz astoria, de vor fi de fata, s

declare dac s'a fcut veri-un contract de cAsatorie, i, la
caz de afirmativ, data acestui contract, precum i numele
resedinta autorittei care 1-a autentificat. Ofiterul strei
civile va primi dup aceasta declaratlunea fiedirei prti, una

dupa alta, ca voesc a se cstorl. El va pronunth. In numele
legei, c, partile sunt unite prin cdstorie i va redact indat
act despre aceasta.
Cdstoria poate fi celebrata in alt loc dect In casa comunald, dup atestarea medical c unul dintre soti este impiedicat de a prsl casa pentru cauz, de boal.
Intrarea publicului In acest local va fi lsatd, liberd si se
va face mentiune despre aceasta In act.
Text. fr. Art. 75. Le jour dsign par les parties aprs les dlais des
publications, l'officier de l'tat civil, dans la maison commune, en prsence de
quatre tmoins, parents ou non parents, fera lecture aux parties, des pices cidessus mentionnes, relatives leur tat et aux formalits du mariage, et du
chapitre VI du titre du Mariage, sur les droits et les devoirs respectifs des poux.
Adition, L. 10 juillet 1850. Il interpellera les futurs poux, ainsi que
les personnes qui autorisent le mariage, si elles sont prsentes, d'avoir dclarer
s'il a t fait un contrat de mariage, et, dans le cas de l'affirmative, la date

de ce contrat, ainsi que les noms et lieu de rsidence du notaire qui l'aura rep.
Il recevra de chaque partie, rune aprs l'autre, la dclaration qu'elles

veulent se prendre pour mari et femme; il prononcera, au nom de la loi,
qu'elles sont unies par le mariage, et il en dressera acte sur-le-champ
AUBRI ET RAU, V, 466, n. 9; p. 109;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1447, 1593 urm., 1694, 1872, 1873, 1874;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 67, 121, 153, 387 nota 4, 393; ed. 1-a,
26;
DALLoz, Rep. Mariage 367, 379, 380; Suppl. Mariage 185 urm., 190 ;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 245 bis;
DE MOLOMBE, III, 206, 210, 213;
Durumporr, II, 241;
Hue, II, 18, 92;
LAURENT, II, 401, 425, 428;

M ARCADE, art. 36, I, n. 123;
MOURLON, ed. 7-a. I, p.303 urrn.;
PLANIOL, I, ed. III-a; No. 860; III, ed. 2-a, No. 183, 810 urm.
Doctrini romneasci.
ALE YANDRESCO, I. ed. 2-a, p. 605 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 227,n. 3; VIII, part. I, ed.
2-a, p. 58, n. 3, 104, 105, 113).; Nota sub. C. Apel fai s. II, 7 Mai 1924, Jur. Gen.
1924, No. 1498;
CANTAOUZINO MATEI, p. 679, 686, 687, 717;
NACU, I, p. 308 urrn.
Jurispradenti.
1. Omisia, de a se mention& in actul de
disiitorie consimtdmntui sotilor, nu atrage nulitatea cstoriei, cci imperfec-
ia actului destinat a probit castitoria nu

poate atinge citstoria. (C. Apel Buc., I,
2. A se vedeit Art. 151 cu notele res-
pective.
Art. 62
ACTELE DE CASATORIE
Codul civil
(Mod. L. 15 Martie 1906 ). In actul de cstorie

Art. 62.
se va cuprinde :
1. Prenumele, nurnele, profesiunea, etatea, locul de nastere
dorniciliul fiecrula din soti ;
2. De sunt majori sau minori ;
3. Prenumele, numele, profesiunea i dorniciliul tatilor
mamelor lor ;
4. Consimtimntul tatilor si al mamelor sau al tutorelui In
cazurile cerute de lege
5. Publicatiunile din diferite domiciliuri ;
6. Opozitiunile, de ar urrnA, niste asemenea, revocarea
acestora sau mentiunea a nu s'a artat opozitiune;

7. Declaratiunea prtilor contractante a se iau de soti
pronuntarea unirei lor de atre ofiterul public;
8. Prenumele, numele, etatea, profesiunea i domiciliul
fiecrui din martori, precum i declaratiunea de sunt rude sau
afini a sotilor, de ce anume parte si grad ;
9. Declargiunea ce s'a fcut asupra interpelatiunei prescrise
de articolul precedent, a a urmat sau nu contract de cdstorie si, pe ct se va puteh, data contractului, de exist, precum
numele si locul resedintei autorittei care l-a autentificat ;
toate acestea sub pedeaps contra ofiterului strei civile de

amenda prescrish la art. 54. In caz and declaratiunea s'ar
fi omis sau gresit, rectificatiunea actului, In ceeace priveste omisiunea sou gresala, se va putea cere de procurorul
tribunalului, Mr% prejudiciul dreptului prtilor interesate, In
conformitate cu art. 84 al acestui cod.
Text. fr. Art. 76.
On noncera, dans l'acte de mariage :

1 Les prnoms, noms, professions, Age, lieux de naissance et domiciles
des poux ;
2 S'ils sont majeurs ou mineurs ;
30 Les prnoms, noms, professions et domiciles des pres et mres ;
40 Le consentement des pres et mres, aeuls et aeules, et celui de la

famille, dans les cas o ils sont requis :
50 Les actes respectueux, s'il en a t fait ;
1) Textul vechin al art. 62. In actul de c5s5torie se va cuprinde:
I. Prenumele, numele, profesiunea, etatea, locul de nastere i domiciliul fiecitruia din soti. (Civ. 21).
De sunt majori sau minori. (Civ. 21, 342, 434).
III. Prenumele, numele, protesiunea i domiciliul tatilor si al mamelor lor.
IV. Consimtimantul tatilor si al mamelor, bunilor sau al bunelor sau al familiei In cazurile cerute de
lege (Civ. 131-133, 164, 165).
V. Actele respectoase, daca acestea s'ar fi flcut (Civ. 134-138).

VI. Publicatiunile in diferite domiciliuri. (Civ. 49-51, 174).
VII. Opozitiunile, de ar urmn niste asemenea, revocarea acestora, sart mentiunea a nu s'a arltat opoziliune. (Civ. 52-55, 153-201).
VIII. Declaratiunea prtilor contractante a se iau de soti, i pronuntarea uniunei lor de atre oficerul
public. (Civ. 129).
IX. Prenumele, numele, etatea, profesiunea si domiciliul fieckuia din martori, precum si declaratiunea
de sunt rude sau afini ai sotilor, de ce anume parte si grad. (Civ. 21, 24, 660 urm.).
X. Declaratiunca ce s'a facut asupra interpelatiunei prescrise de articolul precedent, ca a urmat sau
nu contract de asAtorie i, pecnt se va putea, data contractului, de exist5, precurn i numele si locul repdintei autoritAtii care 1-a legalizat; toate acestea, sub pedeaps contra oficerului stfirei civile de amenda
prescrisa la articolul 54. In caz cdnd declaratiunea s'ar fi omis, sau gresit, rectificatiunea actultu, in ceeace
priveste omisiunea sau gresala se va putea cere de procurorul tribunalului, fr5 prejudi(iul dreptului Ortilor
interesate, In conformitate cu articolul b4 al acestui codice). (C. com. 19,20; leg. 29 Oct. 77. Reg. act, st. civ.
58, 109; Civ. Fr. 76).
126
www.digibuc.ro
Codul civil
ACTELE DE iNCETARE DIN VIA rA
Art. 63
60 Les publications dans les divers domiciles ;
70 Les oppositions, s'il y en a eu ; leur mainleve, ou la mention qu'il

n'y a point eu d'opposition;
80 La declaration des contractants de se prendre pour poux, et le prononce de leur union par l'officier publie;
90 Les prnoms, noms, age, professions et domiciles des tmoins, et leur
declaration s'ils sont parents ou allies des parties, de quel ct et h quel degr ;
Addition, L. 10 juillet 1850, 10. La declaration faite sur l'interpel1 ation prescrite par l'article precedent, qu'il a t ou qu'il n'a pas t fait de
contrat de mariage, et autant que possible, de la date du contrat, s'il existe,
ainsi que les noms et lieu de residence du notaire qui l'aura rep ; le tout h
peine, contre l'officier de l'tat civil, de l'amende fixe par l'article 50.
Dans le cas ah la declaration aurait t omise ou serait errone, la rectification de l'acte, en ce qui touche l'omission ou l'erreur, pourra tre demande
par le procureur de la Republique, sans prejudice du droit des parties intresses, conformment h l'article 99.
Doctrina
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes II, 1601, 1657, 1874 ;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 67, 126, 142, 151, 395; ed. 1-a, III, p. 26;
DALLoz, Rp. Mariage 378 urm ; Suppl. Mariage 190;
MOURLON. ed. 7-a,
I, p. 303 urm. ;
PLAN-COL, I, ed. 3-a, No. 860; III, ed. 2-a, No. 183, 810 urm.
Doctrinii romneas
A LEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 451, 608 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 58 n. 3, 104, 105, 113);
CANTACCZINO MATEI, p. 686, 687, 688, 717.
Jurisprudent.
1. Ofiterul stdrei civile este obligat a
constata, pe lnga" alte exigente cerute la
o casatorie, si dac persoanele sunt sau
nu domiciliate sau resedinte in comuna

sa; si declaratiunea sa afirmativa nu se
poate combate cu mariori. (Apel Galati,
I, 136. Oct. 3/88. Dr. 73/89).
CAPITOLUL IV.
Despre actele de incetare din viatii.
Art. 63.
Nici o inmormAntare nu se va face farA auto-
rizatiune.Autorizatiunea se d de oNerul strei civile, care
nu o va pute eliberA pAiaA ce mai intAi nu va merge Insusi

la locuinta celui Incetat din viatA, ca sa se incredinteze despre moartea sa pand nu vor trece 36 ore dela Incetarea
din viatA, afarA de cazurile prevAzute de regulamentele
In localitAtile unde se vor fi aflnd revizori de morti,
ofiterul stArei civile 11 va luA. cu dnsul pentru a face constatare.
Autorizatiunea de inmormAntare se va da far platA de

vre-o taxA 1). (Civ. 66, 67, 68, 81; C. p. 284 urm. ; Reg. act.
st. civ. 145 urm. ; Civ. Fr. 77).
Text. fr. Art. 77. Aucune inhumation ne sera faite sans une autorisation, sur papier libre et sans frais, de l'officier de l'tat civil, qui ne pourra
1) In textul art. francez corespunator, 77, lipsesc ultimele dourt aliniate. In aceIas timp, textul francez
prevede in primul ahniat, 24 ore In loc de 36.
127
www.digibuc.ro
Art. 64-65
ACTELE DE iNCETARE DIN VIATA
Coda civil
la dgivrer qu'aprs s'tre transport auprs de la personne dcde, pour s'assurer du dcs, et que vingt-quatre heures aprs le dcs, hors les cas prvus
par les r&glements de police.
BAUDRY ET FOURCADE,
Doctrin5,
Des personnes, I, 904, 907;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 401, 403;

DALLOZ, Rp.
68 ur
Act' de l'lat civil, 285 urm.; Culte 759 urm ; Suppl. Acte de l'tat civil,
( ulte 834 urm.:
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE. I, 114, 114 bis;

1)ErdoLomBE, I. 302, 303;
MARCAD., art. 77, n. 3:

MOURLON ed 7-a, I, p. 169;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 499, 501,520.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 431, 432;
NACU, I, p. 209.
Art. 61.-Actul de Incetare din viat va fi redactat de catre

ofiterul strei civile, dup declaratiunea a 2 martori ; acesti
martori vor fi, de se va pute, din cele mai de aproape rude
sau vecini. Iar and cineva va murl a fard din domiciliul su,
persoana In locuinta Creia a murit, dimpreund cu ruda sau
alte persoane, vor servi de martori. (Civ. 21, 24, 65 urm.,
76 urm., 81 urm.; Civ. Fr. 78).
Text. Jr. Art. 78. -L'acte de dcs sera dress par l'officier de l'tat
civil, sur la dclaratimi de deux tmoins. Ces tmoins seront, s'il est possible,
les deux plus proches parents ou voisins, ou, lorsqu'une personne sera dcde,
h. rs de son domicile, la personne chez laquelle elle sera dcde, et un parent
ou autre.
Doctrinii.
AUBRY ET RAU, I, 5-a, ed. p. 310;
BAUDRY ET FOORCADE, Des personnes,
I, 907;
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil, 284, 303, 304;

DEMOLOMBE, I, 302;
Him I, 351;
MARCADR, art. 77 n. 3;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 499, 501, 620.
Doctrin romneasc.
ALEXANDRESCO,, 1, ed. 2-a, p. 432, 433, 610;
NACU, I, p. 210.
Art. 65. - Actul de Incetare din viat va cuprinde: prenumele, numele, vArsta, profesiunea si domiciliul mortului ; pre-
numele celui alt sot, daca mortul er castorit sau vduv ;
prenumele, numele, varsta, profesiunea i domiciliul celor ce

au declarat moartea, si de sunt rude, gradul Inrudirei. Acelas
act va mai cuprinde, pe cat se va pute sti, prenumele, numele,
Codul civil
ACTELE DE INCETARE DIN VIATA
Art. 66
profesiunea i domiciliul printilor mortului i locul nasterei
sale. (Civ. 21, 22, 25, 36; Reg. act. st. civ. 153; Civ. Fr. 79).
Text. fr. Art. 79. L'acte de dc's contiendra les prnoms, nom, Age,
profession et domicile de la personne dcde; les prnoms et nom de 1 autre
poux, si la personne dcde tait marie ou veuve; les prnoms, noms, 'Ages,
professions et domiciles des dclarants ; et, s'ils sont parents, leur degr de parent&
Le ine-me acte contiendra de plus, autant qu'on pourra le sayoir, les
prnoms, noms, profession et domicile des pre et mre du dcd, et le lieu de

sa naissance.
Do ctrini strin.

BAUDRY ET FOU1WADE, Des personnes,j I, 913;
COLlN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 402; ed. 1-a, III, p. 308;
DALLOZ Rp. Acte de l'tat civil 2s2 urm.; Sappl. Acte de l'tat civil, 67 uric.;
DEMOLOMBE, I, 304;
Hue, I, 352;
LAURENT, II, 89;

MARCADE. 1, art. 79;

PLAN1OL, I, ed. 3-a. No. 499, 501, 620.
Boctrin runtime asc A.

ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 433 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 50); Droit ancien et moderae de la Rountanie, p.154;
CANTACUZINO SIATET,
p. 216.
NACU, I, p. 210.
Art. 66.
Daca incetarea din viatd a vr'unei persoane
s'a Intmplat in spitalele militare, civile sau orice alte stabilimente publice sau particulare, superiorii, directorii, administratorii i stpanii acelor case vor fi datori a da de stire In
24 ore, ofiterutui strei civile, care va merge Indat ca sa se
Incredinteze de moartea acelei persoane, duli declaratiunile
ce i se vor fi fcut si dura stiintele ee va fi luat; se vor tinea
in zisele spitale i stabilimente, registre destinate spre a se
Inscrie acele declaratiuni si stiinte.
Ofiterul strei civile va Intocrni actul de incetare din viata
sl II va trimite la locul. unde Incetatul din viata va fi avut
cel din urrn domiciliu, pentru a se Inscrie in registre. (Civ.
21 urm., 63, 81, 82; C. p. 284; Reg. act. st. civ. 149, 154; Lege
privitoare la constatarea mortii prezumate a acelor dispruti
In timpul razboiului. (Mon. of. 204/923 Art. 5; Civ. Fr. 80).
Text. fr. Art. 80. En cas de dcs dans les hpitaux militaires, civils
ou autres maisons publiques, les suprieurs, directeurs, administrateurs et
matres de ces maisons, seront tenus d'en donner avis, dans les vingt-quatre
heures, l'officier de l'tat civil, qui s'y transporters pour s'assurer du dcs. et
en dressera l'acte conformment l'article prcdent, sur les dclarations qui
lai auront t faites, et sur les renseignements qu'il aura pris.
Il sera tenu en outre, dans lesdits hpitaux et maisons, des registres
destins inscrire ces dclarations et ces renseignements.
L'officier de l'tat civil enverra l'acte de dcs celui du dernier domicile
de la personne dcde, qui l'inscrira sur les registres.
53707.
Codul Civil adnotat
129
www.digibuc.ro
Art. 67-68
Codul civ;
Doctrinil
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 401 nota 1, 403, 421, nota 1;
DALLoz, Rep. Acte de l'tat civil, 308, 321 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 78;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 117 bis, III;
DEMOLOMBE, 1, 306;
DoctrinA romAneasett.
NACU, I, p. 210, 214.
Art. 67. Cnd vor fi oarecari semne, sau indicii de moarte

violenta sau alte imprejurdri bnuitoare, mortul nu se va putea
ingroph decat dup ineheerea unui proces-verbal de Care un
functionar politienesc, fat& cu un medic sau chirurg, spre a se
constat starea cadavrului si a verichrei alte imprejurri

relative la aceasta, precum ii orice informatiuni ce se vor
pute lua despre prenumele, nurnele, vArsta, profesiunea, locul

nasterei i domiciliul acelui mort. (Civ. 63, 68, 70 ; C. p. 284,
285 ; Pr. p. 14, 43 ; Reg. act. st. civ. 151 ; Civ. Fr. 81).
Text. fr. Art. 81. Lorsqu'il y aura des signes ou indices de mort violente, ou d'autres circonstances qui donneront lieu de le souppnner, on ne pourra
faire l'inhumation qu'aprs qu'un officier de police, assist- d'un docteur en m-
decine ou en chirurgie, aura drsse procs-verbal de l'tat du cadavre, et des

circonstances y relatives, ainsi que des renseignements qu'il aura pu recueillir
sur les prnoms, nom, Age, profession, lieu de naissance et domicile (le la personne dcde.
Doctrinrt strinL
AUBRY ET HAU, I, ed. 5-a, p. 310;
COLIN ET CAPITANT, I, p. 403;
DEMOLOMBE, I, 308;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 169, 173.
Doctrinft romAneascii.
NACU, I, p. 209, 211.
Art. 68.
Functionarul politienesc va fi dator a trimite in-
dat ofiterului starei civile al locului unde va fi murit acea

persoand, toate stiintele artate in procesul su verbal, in
conformitatea cruia se va redact actul de incetare din viat.

Functionarul strei civile va expedi o copie dupa acea
comunicatiune despre incetarea din viat a acelei persoane la
domiciliul su, de va fi cunoscut, i aceast expediere se va
inscrie in registre. (Civ. 27, 65, 67, 83, 87 urm. ; Civ. Fr. 82).
Text fr. Art. 82. L'officier de police sera tenu de transmettre de suite
l'officier .de l'tat civil du lieu oil la personne sera dcde, tons les renseignernents noncs dans son procs-verbal, d'aprs lesquels l'acte de dcs sera
rdig.
130
www.digibuc.ro
C o dal civil
AETELE DE INEETARE DIN VIATA
Art. 69-70
L'officier de l'tat civil en enverra une expdition a celui du domicile de

la personne dcde, s'il est connu : cette expdition sera inserite sur les registres.
Do ctrin strAidt.
COLIN ET CAPITANT, I, p. 401, nota 1, 403, 421, nota 1;
DUCAURROY, BONNIER ET ROUSTAIN, I, 146;
MoUaLoN, ed. 7-a, 1, p. 173.
Doctrin romneas A.
NACU, I, p. 211, 214.
Art. 69. In caz de moarte In Inchisori se va Incuno-
stiinta Indatd ofiterul starei civile, de Care Ingrijitorul Inchisorei, spre a merge acolo dup, cuprinderea art. 66, spre
redigi actul de Incetare din viata. (Civ. 64 urm., 70; Reg.
act. st. civ. 150; Civ. Fr. 84).
Text. fr. Art. 84. En cas de dcs dans les prisons ou maisons de r-
elusion et de dtention, il en sera donn avis sur-le-champ, par les concierges

ou gardiens, A. l'officier de l'tat civil, qui s'y transportera comme il est dit en
l'artiele 80, et rdigera l'acte de dcs.
Do ctrinii strinft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 977;
DEMOLOMBE, I, 307;
MARCAIA, art. 84, n. 1;
MouaLoN, ed. 7-a. I, p. 173;

Do ctridt romnea sat.

NACU, I, p. 211.
Art. 70. In toate cazurile de moarte in Inchisori, nu.se
va face In registre nici o rnentiune despre asemenea imprejurri

si actele Incetarii din viat se vor redact numai dupa formele prescrise de art. 65. (Civ. 65, 67, 69; Reg. act. st. civ.
150; Civ. Fr. 85).
Text. fr. Art. 85. Dans tons les cas de mort violente, ou dans les prisons et maisons de rclusion, on d'excution it mort, il ne sera fait sur les registres aucune mention de ces eirconstances, et les actes de dcs seront simplemeat rdigs dans les formes prescrites par l'artiele 79.
Do ctrina striiinA.
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil, 314 urm.; Culte 761 urm.;
/vIouaLoN, ed. 7-a, I, p. 170 urm.;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 504.
Do ctrin romn eas di.

ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 439 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 302;
CANTAcumo MATEI, p. 216;
NACU, I, p. 191, 211.
131
www.digibuc.ro
Art. 71-72
Codul civil
Art. 71.
In caz de moarte pe un vas roman calatorind
pe mare, moartea se va constath 'Ana In 24 ore prin un act In
prezenta a doi martori luati dintre ofiterii vasului sau In lipsd
dintre oamenii echipagiului. Acst act se va redigi de catre
capitanul., stapanul sau patronul vasului si se va Inscrie pe
rolul echipagiului. (Civ. 21 urm., 45, 65, 72 ; Reg. act. st. civ.
160 urm. ; Civ. Fr. 86).
Text. fr. Art. 86. En cas de dcs pendant un voyage de mer, il en
sera dress acte dans les vingt-quatre heures, en presence de deux tmoins pris
parmi les oficiers du btiment, ou, k leur dfaut, parmi les hommes de l'quipage. Cet acte sera rdig, savoir, sur les btiments du Roi, par l'officier d'administration de la nnrine ; et sur les btiments appartenant un ngociant
ou armateur, par le capitaine, matre pa:tron du navire. L'acte de dcs sera
inscrit la suite du rle de l'quipage.
Doctrina strainit.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 401, nota 1, 403, 421 nota 1;
Doctrinti romAneascrt.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 441;
NACU, I, p. 210, 211.
Art. 72.
La cel Intaiu port unde va intra vasul, de va
fi portul roman, cApitanul, stApanul sau patronul vasului, care
a redigiat actul, va depune dou cdpii Incredintate de el ale

actului de Incetarea din viat la autoritatea portului, care
va urm conform art. 46, iar de va intr vasul Intr'un port
strin se va urma conform art. 47. (Civ. 46, 47, 65, 71, 87 ;
Reg. act. st. civ. 161 ; Civ. Fr. 871.
Text. fr. Art. 87. Au premier port o le btiment abordera, soit de relche soit pour toute autre cause que celle de son desarmement, les officiers de
l'administration de la marine, capitaine, matre on patron, qui auront rdig
des actes de dcs, seront tenus d'en deposer deux expeditions, conformment
l'article .60.
A l'arrive du btiment dans le port du dsarmement, le rle d'quipage

sera depose au bureau du prpos b. 1 inscription maritime; il enverra une expedition de l'acte de dcs, de lui signe, l'officier de l'tat civil du domi-
cile de la personne dcde; cette expedition sera inscrite de suite sur les
reg is tres.
Doctring stritinft.
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 512-514.
Doc:trial. romneasck
ALEICANDRESOO, I, ed. 2-a, p 441;
NAOU, I, p. 210, 211, 214.
132
www.digibuc.ro
Codul civil
ACTELE PRIVITOARE LA MILITARI
Art. 73-74
CAPITOLUL V
Desprelactele strli chrIle privitaare la militarti ce se gsese Mark' de teritoriul

roman, sau pe terituriul muffin la timp de rezbel sau turburiri.
Art. '73.
Actele strei 'civile, fcute afar de teritoriul
roman sau pe teritoriul roman, In tinip de resbel sau turburdri, si care privesc la militari sau alte persoane in servicii
pe lng armatd, vor fi redactate dup forrnele prescrise dupa
diSpozitiunile de mai sus, afar de exceptiunile cuprinse In articolele urmtoare. (Civ. 21 urm., 30 urm., 34 urm., 42 urm., 62,
64 urm., 870 urm.; Civ. Fr. 88).
Text. fr. Art. 88. Les actes de l'tat civil faits hors du territoire du
Royaume, concernant des militaires ou autres personnes employes it la suite

des armes, seront rdigs dans les formes prescrites par les dispositions pl.&
cdentes, sauf les exceptions contenues dans les articles suivants.
Doctrinii stead,.
AUBRY ET RAU, I, ed. 4-a, 66, p. 223;
DEMOLOMBE, 1, p. 314, 315;
DURANTON, I, 232, 332;
Flue, I, 354;
LAURENT, II, 12-1A;
MARCADC I, 281, 282, 295;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 512-514.
Doctrinri romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 188, 441 urm.; (IV, part. II, ed. 2-a, p. 135 ad notam);
NACU, I, p. 212.
Art. 71.
Cuartir-Maestrul in fiecare corp de unul sau
mai multe batalioane sau escadroane, ofiterul contabil in celelalte corpuri, vor Indeplini functiunile de ofl.eri ai starii civile. Aceste functiuni vor fi Indeplinite. pentru Ofiterli cura
trupe si pentru functionarii armatei, de catre intendentul atasat
pe lng armat sau pe tang& corpul de armat. (Civ. 82 ;
Civ. Fr. 89).
Text. fr. Art. 89. Le quartier-mattre dans chaque corp (run ou pin-
sieurs bataillons oli escadrons, et le capitaine comandant dans les autres corps
rempliront les fonctions d'officiers de 1 tat civil : ces mmes fonctions serunt rem-
plies, pour les officiers sans troupes et pour les employs de l'arme par lins
peeteur aux revues attach A, l'arme ou au corp d.arme,
Doctring strilinft.
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 174 brim;

PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 512-514.
Doctrin romilneascii.
NACU, I, p. 212.
133
www.digibuc.ro
Art. 75-77
Codul civil
Se va pdstr in fiecare corp al trupelor un registru al actelor strii civile pentru oamenii din acel corp si
altul la statul major al ostirei pentru actele civile relative la
ofiterii fr, trupe si la functionarii atasati.
Aceste registre se vor pstr ca si celelalte registre ale
corpurilor si ale statelor-majore si se vor depune In arhivele
ministerului de resbel la Intoarcerea corpurilor sau armatelor
In tar, sau la Incetarea resbelului, sau a turburdrilor In tar.
Art. 75.
(Civ. 27, 76 ; Civ. Fr. 90).
Text. Jr. Art. 90. 11 sera tenu, dans chaque corps de troupes, un registre pour les actes de l'tat civil relatifs aux individus de ce corps, et un
autre h l'tat-major de l'arme ou d'un corps d'arme, pour les actes civils relatifs aux officiers sans troupes et aux employs; ces registres seront conservs
de la mme manire que les autres registres des corps et tats-majors, et dposs aux archives de la guerre, la rentre des corps ou armes sur le territoire du Royaume.
Doctrin strinii.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p 405; ed. 1-a, III, p. 977 ;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 512-514.
Doctrin romneasc.
ALEXANDRESCO, I, ed.. 2-a, p. 444;
NACU, I, p. 212.
Art. 76.
Registrele vor fi numerotate si parafate, In fiecare corp, de Care ofiterul care II comand, si la statul major, de Catre corpul statului major general. (Civ. 28, 75; Civ.
Fr. 91).
Text. fr. Art. 91. Les registres seront cots et paraphs, dans chaque
corps, par l'officier qui le commande; et l'tat-major, par le chef de l'tatmajor gnral.
Doctrin strainft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 405; ed. 1-a, III, p. 977;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 512-514.
Doctrin romneascii.
A LEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 444;
NACU, I, p. 212.
Declaratiunile de nastere in oStire se vor face

In 10 zile dup. nastere. (Civ. 41 urm. ; Reg. act. st. civ. 97;
Civ. Fr. 92).
Art. 77.
Text. fr. Art. 92.
Les dclarations de naissance seront faites dans les
dix jours qui suivront l'accouchement.

Doctrid striinfi.
COLIN Err CAprrAyr, ed. 2-a, I, p. 405; ed. 1-a, III, p. 977;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 512-514.
Doctrin romneasci.
ALEXANDREsco, I, ed. 2-a, p. 445;
NACO, I, p. 212.
134
www.digibuc.ro
Codal civil
Art. 78-80
Art. 78. Ofiterul Insrcinat cu tinerea registrelor strei

civile va fi dator, in 10 zile dupd trecerea unui act de nastere In registrul s.u, s adreseze un extract functionarului
strei civile la locul unde si-a avut in urma domiciliul tatl
copilului sau mama, cand tatl nu e cunoscut. (Civ. 49-51,
74, 83, 87 urm., 174; Reg. act. st. civ. 97; Civ. Fr. 93).
Text fr. Art. 93. L'officier charge de la tenue du registre de l'tat civil
devra, dans le dix jours qui suivront l'inscription d'un acte de naissance audit
registre, en adresser un extrait l'officier de l'tat civil du dernier -domicile du
pre de l'enfant, ou de la mere si le pere est inconnu.
Doctrina strainft.
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 767; III, ed. 2-a, p. 27, nota 1.
Doctrini romneascii.
ALEXANDREqCO, I, ed. 2-a, p. 445;
NAce, I, p. 212, 214.
Art. 79.
Publicrile cdstoriei militarilor sau functiona-
rilor de lng armat, se vor face la locul unde au avut cel

din urm domieiliu. Pe lng6 aceasta, 25 zile mai inainte de
svArsirea chstoriei, publicatiunile se vor pune in ordinea
zilei a corpului, pentru cei ce tin de un corp, si la ordinea
zilei a armatei pentru ofiterii fr trupe i pentru functionarii
atasati p lngsa dnsele. (Civ. 49-51, 87, 127, 151, 174; Civ.
Fr. 94).
Text fr. Art. 94. Les publications du mariage des militaires et employes
b, la suite des armes, seront faites au lieu de leur dernier domicile : ells seront
mises en outre vin2t cinq jours avant la celebration du mariage, l'ordre du

jour du corps, pour les individus qui tiennent un corps ; et celui de Farm&
ou du corps d'armee, pour les officiers sans troupes, et pour les employes qui
en font partie.
Doctrina strinA.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 384, 403.
Doctring. romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 445, 446, 603;
Nikon, I, p. 212.
lndat dup inscrierea in registru a actului de

serbarea eAstoriei, ofiterul insrcinat cu tinerea registrului
va trimete o copie functionarului starei civile al locului unde
estoritii i vor fi avut cel din urm domiciliu. (Civ. 62, 74,
Art. 80.
78, 87 ; Ci v. Fr. 95).
Text fr. Art. 95. Immdiatement aprs l'inseription sur le registre, de
l'acte de celebration du mariage, l'officier charg de la tenue du registre en enverra une expedition l'offiier de l'tat civil du dernier domicile des poux.
135
www.digibuc.ro
Art. 81-82
Co dul civil
D o ctrinA strrtinft.
Do ctrinil ronifineascA.
ALEXANDRESCO, I. ed. 2-a, p. 445, 446, 603.
CANTACUZINO MATEL p. 183;
NACU, 1, p. 212, 214.
Art. 81.
Actele de Incetare din viat se vor face in fiecare
corp de ctre Cuartir-Maestru, i, pentru oficerii 'Ara trupe

si tunctionarii atasati pe lAnga armal, de ctre intendentul
corpului, dupa Incredintarea a 3 martori, si extract dur. aceste
registre se va trirnite, In 10 zile, functionarului strei civile

la l()cul unde si-a avut cel din urm dorniciliu Incetatul din
viat. (Civ. 21 'urm., 33, 64 urm., 74, 78, 87; Civ. Fr. 96).
Text fr. Art. 96.Les actes de dcs seront dresss, dans chaque corps
par le quartier-matre; et pour les officiers sans troupes et les employs, par
l'inspecteur aux revues de l'arme, sur l'attestation de trois temoins ; et l'extrait
de ces registres sera envoy& dans,Jes dix jours, l'officier de l'tat civil du
dernier doMicile du &chi&
Do ctrinft strAinfi.
D o ctrina romfineascl.
ALEXANDRESCO, f, ed. 2-a, p. 446, 4471
CANTACUZINO MATEI, p.183;
NACU, I, p. 212, 214.
Art. 82.
La caz de moarte in spitalele militare ambulante
sau statornice, actul se va redact de directorul acelor spitale si se va trimite la Cuartir-Maestru sau la intendentul
corpului din care fdce parte incetatul din viat. ; acesti ofiteri
vor trimite o copie functionarului strei civile al locului unde
Incetatul din viat si-a avut domiciliul In urm. (Civ. 66, 74,
78, 87; Civ. Fr. 97).
Text. fr. Art. 97. En cas de des dans les hpitaux militaires ambulants
on sdentaires, l'acte en sera rdig par le directeur des dits hpitaux, et envoy&
au quartier-matre du corps, ou l'inspecteur AO% revues de l'arme ou du

corps d'arme dont le dcd faisait partie : ces officiers en feront parvenir une
expdition l'officier de l'tat civil du dernier domicile du dcd.
Do ctrini strking.
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1611;
BOILEUX, Comment, sur le C. Napoleon, I, p. 198.
Do et ring romAne as c.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 437, 438, 444;
CANTACTJZINO MATES, p. 183;
NACU, I, p_ 213, 214.
136
www.digibuc.ro
Codnl civil
RECTIFICABEA ACTELOR STARHYSIVILE
Art. 83-84
Art. 83. - FuncOonarul strei civile dela domiciliul partilor, indat ce va prirnl dcla arm AA copla until act al strei
civile, va fi dator a-1 trece In registru. (Civ. 21 urrn., 29,
36 ,:urm., 78, 80-82, 86 ; Civ. Fr. 98).
Text. fr. Art. 93. - L'officier de l'tat civil du domicile des parties auquel
il aura t envoy de l'arme expdition d'un acte de l'tat civil, sera tenu de
l'inscrire de suite sur les registres.
Doctrine ronineasci.
ALEKANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 447:
NAmr, I, p. 213.
CAPITOLUL VI
Despre rectificarea actelor stirii civile.
Cnd se va cere rectificarea unui act al. starei civile, tribunalul competent va judeck cu drept de apel, ascultnd
concluziunile procurorului 1). Prtile interesate se vor chern
la judecat, de va fi trebuint. (Civ. 21, 32, 33, 40, 56 ; Pr. civ.
Art. 81.
80 2; Leg. 29 Oct. 77; Leg. Tirnbr. 21 al. 1 ; Reg. act. st.

civ. 63 urrn., 83, 148; L. asupra numalui 18 Mart. 1895. Art.
24 ;
Civ. Fr. 99).
Text. fr. Art. 99. -Lorsque la rectification d'un acte de l'tat civil sera
demande, il y sera statu, sauf l'appel par le tribunal comptent, et sur les
conclusions du procureur du Roi. Les parties intresses seront appeles, s'il y
a lieu.:
Doctrine, streini.
AURRY ET RAU, I, 63, n. 3, 4, 12, 14-18; I, p. 201; I, 5-a ed., p 3I5--319, 321;;;
BAUDRY ET FOITROADE, Des personnes, I, 93:), 941, 942-4, 942-5, 945, 945-30;
CoLtx ET CAPITANT, ed. 2.-a, I, p. 3.)0, 412, 415, 416, 417;
DALLOZ, Rp. Acte de l'tat civil, 36, 416 urm.; Sappl. Acte de l'tat civil, 101 urm.;
DEitioLomun. I, 332-334;
Huo, I, 350-4, 360;
LAURENT, II, 32;
MAROADP., art. 99, n. 3;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 177, 178;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 526, 534:
Doctrine, romneasci.
ALEICANDRESCO, ed. 2-a, p. 447 arm.;
DANIELOPOL G. LT. DR., Observalie sub.7Trib. Muscel g422 din 5 Dec. 909. Curier Jud.
27/910 ;
NACU, I, p. 201, 202, 310, 373.
Jurisprudente.
VRectificarea actelor stdrei civile, fa-
cut lnaintea tribunalului, conform art. 84,

e oposabild. celor de al treilea pe cdt timp
nu produc nici o probti. contrarie. (Apel
Buc. II, 18i, Aug. 26/82, Dr. 77/82).
2. Tribunalul competent pentru rectificarea mini act al stiftrii civife, chiar cand
cererea e pornita fri con1ra celor de al
treilea, nu poate fi de cit tribunalul locului tinerei actelor, de si el nu ar fi tribunabil domicilbilui celnr chemati fa instang; jurisdic4iunea tribunalului asupra
1) Prin art. 2 al Legei din 29 Octomvrie 1877, asupra atributittnilor ministerului public, concluziunile
procurorului In aceastS materie nu mai sunt necesare. In acelas sens este si art. 81 din 'Iona proceduri
- 137
www.digibuc.ro
Art. 85
RECTIF1CAREA ACTELOR STARII CIVILE
reOstrelor si oficerilor circumscriptiunei

lui, aflarea probelor in locul unde s'a pe-
trecut faptul, o blind administratiune a

justitiei, toate acestea militeaza in favoarea competentei speciale in aceast materie a tribunalului locului registrelor, atat
in casul cand cererea se face far contradictori, cat si In casul contrariu. Prin
exceptitme la aceastd regula generald,
and partile se afld inaintea unui alt tribunal spre exemplu pentru reclamatiune
de stat sau in petitiune de ereditate, cererea de rectificare trebue introdusd incidental inaintea tribunalului sesisat de
cererea principald, cdreia ea nu-i este
de cat un accesoriu. Aceasld exceptiune
rationale: si conformd cu principiile generale se fundeazd i pe art. 61. pr. civ.
Insd pentru ca s se poatd opune incompetenta art. 61 pr. civ., trebue neaparat
ea principalul sit fie Inca in curs de jude-
cata si pendent la tribunalul inaintea

carui se cere trimiterea accesoriului. (Trib.
Iasi, 11, 2022, Sept. 13/83, Dr. 71/83).
Cererea de rectificare a actelor strii

civile, facuta conform art. 84 c. civ., nu
poate s aiba de obiect de cat indreptarea
unor indicatii greite, complectarea acelor
ce lipsesc sau stergerea celor de prisos,
in mci un caz nu se poate cere anularea
intregului act de stare civild. (C. Apel Iasi,
3.
I. Dr. No. 34/96).

4.
Nu se poate rectifie un act de nas-
Codul civil
cand se conslata ca ea este facutd de insasi tatl inaintea ofiterului de stare cica pdrintele este de nationalitate
greacd, asa c acest fapt nu poate da loc
la rectificarea actului de nastere, neintrand in cazurile prescrke de lege. (Trib.
Muscel, 422 din 5 Dec. 1909. Curierul Jud.

27/910).
6. and
inteun act de nastere s'a omis

la redactarea lui a se adtruga la numele
si pronumele celui nascut si o an calificatie la numele patronomic, aceast adriugire nu se mai poate cere In justitie
pe calea rectificarii prevdzuta de art. 84
si urrn. c. civ., ci conform legii numelui.
C. Apel Buc. S.1, 16 din 2 Fehr. 1920. Curier Jud. 22-23/920, Pend. Rom. 1922. III-1).
7. Potrivit dispozitiilor art. 84 si urm.

cod. civ., orice parte interesald va puted,
cere tribunalulur competent rectificarea
actului situ de stare civild; aceast rectificare nu va putea avea de obiect decat
indreplarea unor indicatiuni gresite, corn-
plectarea acelor cari au fost omise sau

stergerea acelor cari au fost inserate de
prisos.
Insti cnd cineva va cere tribunalului
s se schimbe in actul sdu de nastere
in actul situ de distitorie, numele de lancu
sin Tudorache a Niculdesei in numele de
Ion Teodoru, aceast cerere echivaleazi

cu o cerere de schimbare a numelui patronomic, care, potrivit dispozitiilor art.
1 si 8 din legea asupra numelui, trebue
tere, cand se tinde a se schimbit chiar

sexul persoanei, cdci prin aceasta se adresata Ministerului de justitie in formele
schimba insus substanta intrinseed a ac- previrzute de acea lege.
tului. Nu se poate admite nici proba cu
Singura ipotezd cnd potrivit dispozimartori, contra celor constatate de ofite- tiilor art. 21 Legea asupra numelui, trirul strii civile prin actul de nastere, caci bunalele ordinare ar fi competinte sa
atare act face dovada pan la inscrierea ordone rectificarea unui act de stare ciin fals. (Trib. FA iciu. Dr. No. 43/97).
vila in ceeace priveste schimbarea nu5. In genere o rectificare in actele starii
melui patronimic, este conditionata da
civile pe cale judectitoreascd, poate avea posibilitatea probei din partea partii inloc; cand exista In act o eroare sau
teresate cd tatal situ nu avea dreptul sa
omisiune sau cand cuprinde o enuntare ce poarte numele pa tronimic, care apoi i-a
nu ar fi trebuit trecutd sau cand actul fost trecut i lui in actul de stare civile
este neregulat in forma, sau nu poartri a arui rectificare o cere. (Trib. Dorohoi
semnaturile necesare.
332 din 29 Dec. 1921. Jun Gen. 1924, No.
Astfel trecerea in actul de nastere a 426).
cuvantului grec", nu poate fi o eroare,
Art. 85.Hottirtrea asupra rectificdrei nu va pute niciodata
fi opushi prtilor interesate, cari n'au facut cerere, sau earl
n'au fost chemate la judecat. (Civ. 40, 1201 ; Reg. act. st. civ.
71 ; L. asupra numelui din 18 Mart. 1895. Art. 24 ; Civ. Fr. 100).
Text.fr. Art. 100. Le jugement de rectification ne pourra, dans aucnn
temps, tre oPpos aux parties intresss qui ne rauraient point requis, on "Ed
n:y auraient pas t appeles.
Doctrinti strain&
AUBRY ET RAU, I, p. 214 ; I, ed. 5-a, p. 323;
BAUDRY ET CHBNEAUX, Des personnes, III, 418
CRAUVEAU SUR CARRA, p. 2902 bis;

COLIN ET CAPITANT,
urm., 423, 454 ;
ed. 2-a, I. p. 290, 342, 390, 416 ;

138
www.digibuc.ro
Codal civil
RECTIFICAREA ACTELOR STARII CIVILE
Art. 86
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil, 465 urm.; 481. urm., Suppl. Acte de Petat civil 123;
DErdoLoArBE, I, 336 ;
DURANTON, I, 346 ;
MARCAD4 art. 100, n. 4 ;

MOURLuN ed. 7-a, I, p. 18;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 526, 534;
Doctrin romneascft.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 447 urrn.; (VII, p. 558, 561. t. i n. 2). Observalie sub. Trib.
Bacau 1499 din 20 Febr. 1915 ; Dreptul 39,915; Teoria contradictorului legitim In
materie de chestii de slat'. Curier Jud. 74/902 ;
CANTAcuzpro MATEI, p. 1.85, 186;
MANuRtA N. (Iumus). Observafie sub. Cas. II, 14 din 16 Ian. 1901. Curier Jud. 19 1901 ;
NACU, I, p. 201, 202, 373;
VELEscu Al., iVota sub Trib. Ilfov s. II, 719 din 9 Dec. 920. Pand. Rom. 1022, II, 27.
contestare a legitirnitatei, ar avea auto-
Jurisprudent.
ritatea lucrului judecat erga omnes, atunci
cnd a fost data fata cu contradictorul

legitim, este inadjnisibil In dreptul actual :
tarnantul mutual, in baza sentintei'frib. 1) pentruc, pe deoparte, nu s'a putut ainscrisa in registrele strii civile, nu a- junge a se determina cu preciziune cine
duce nici o vatmare tertilor, crora de- poate fi considerat ca contradictor I egiciziunea de anulare a divortului nu le este tim ; si 2) pentruc, pe de alta parte, aopozabil. (C. Apel Buc. IL Drept. 80/98). ceasta teorie, care 'si are origina sa in
2. Daca femeia, avnd inscris bola- vechiul drept francez si care pe nedrept
rirea de divort in registrele starei civile, se pretinde a fi existat si in legile romane,
trece de femeie divortat, si, prin urmare, creeaz o exceptie dela principiul relaticapabil de a se oblig, si in aceast ca- vittei lucrului judecat, nesprijinit pe
litate contracteaz un imprumut ipotecar, nici un text de lege.
nu poate mai tarziu sa cearii anularea
Lucrul judecat in materie de slat, rezdaceliii iimprumut pe motiv c hotrarea mndu-se in adevar, pe principiile genede divort a fost anulat, fiindc acea ho- rale, aceste principii fi sunt aplicabile,
tarire nu este opozabila tertilor, cari n'au indiferent de efectele ce le-ar produce.
figurat la proces si cari de bun credintet In tot codul civil fiind o singura dispoau contractat cu femeia crezut divortat, zitie referitoare la cazul unei judectiti data
fata de care hotrirea anulatoare este ca in materie de stat, aceasta dispozitie aI. Flestabilirea csatoriei intro sotii, cari
s'au considerat ca despartiti prin copsim-
neexistent. (Cas. IL 14/901, B. p. 116).
3. Sentinta pentru rectificarea unui act

de nastere nu este opozabila prtilor cari
plic
regula general asupra efectelor lucrului judecat, cci art. 85 din codul civil, dispune c hotririle privitoare
la rectificarea actelor strei civile nu sunt
n'au figurat in instanta de rectificare.

opozabile persoanelor care n'au figurat
4. Teoria asa zisa a contradictorului in judecat. (Trib. Bacu, No. 1499, 1915 ;
legitim, dup care o hotrire pronuntat Dreptul", 1915, p. 308).
asupra unei actiuni intr'o reclamatiune
5. A se vedea Art. 84 cu nota 1 ; Art.
de stat a unui copil legitim, sau inteo 269, nota 1.
(Cas. I, 2 Aprilie 1907, B. p. 641).
Art. 86. Hotrfrile asupra rectificarei se vor trece in

registre de atre functionarul strei civile, Indat ce i se vor
fi comunicat, i totdeodat se va face mentiune despre aceasta

pe marginea actului reformat. (Civ. 35, 36, 48 ; Regul. act. st.
civ. 9, 67, 68, 83, 97, 148; Art. 5 L. p. constat. mortii celor
dispruti In rdsboi (Mon. of. 204/923); Legea asupra numelui
din 18 Mart. 1895, Art. 15, 21, 23, 24 ; Civ. Fr. 101).
Text. fr. Art. 101. Les jugements de rectification seront inscrits sur
les registres par l'officier de l'tat civil, aussitt qu'ils lui auront t remis ; et
mention en sera faite en marge de l'acte rform.
Doctrinit
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 390, 395, 416 ;
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil, 473 urni.;

MornmoN, ed. 7-a, I, p. 179;
Purim, I, ed. 3-a. No. 526, 534.
www.digibuc.ro
139
Art. 87.
DESPRE DOMICILIU
Codul civil
Doctrin, romneasci.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 447 urm.; (II, ed. 2-a, p. 119 n. 4);
CANTAceziNo MATEL D. 185;
Nectr, 1, P. 201, 02, 373.
Prin urrnare in specie, ofiterul de stare

Jurisprndent.
civilit a fast In drt pi. de a transcrie In reI. Oficiul de stare civila care are obli- gistrele de divort., sentinta prin care s'a
gatia, potrivit art. 86 c. civ. de a Inscrie declarat desfacerea unei casidorii si de
In registre holaririle judecaloresti asupra a face mentiune de desfacere pe actul de
aclelcr de stare civila ce i-au lost comu- ctorie aralat fn holitrire, odatit ce honicate, Meant' bitodatit mentiune despre trirea si actul de casatorie prevedeau
aceasta pe marginea actului reformat, nu acelas nun e de familie al parplor i hoare cailerea de a examinit vicide unei trirea indica expres ca s'a desfacut caholAriri judecatoresti i nici de a retail storia dela nun arul respEctiv din regislnscrierea ordonata, din moment ce din trele de ciisatoriti. (Cas. 1, 129 din 12 Febr.
hotarirea judecatoreasca rezulta deter- 1923. Jur. Rom. 11/923. Pand. Rom.1923,
minata identitatea actului reformat prin III, 115. Jur. Gen. 1923, No. 232).
holarlre.
TITLUL III.
Despre
Art. 87.
Domiciliul fiecdrui Roman, Incdt priveste exercitarea drepturilor sale civile, este acolo uncle fsi are principala sa asezare. (Civ. 8 urm., 52, 60, 101, 102, 151 urm., 1104,
1115, 1121, 1659; Pr. civ. 10, 58, 60, 63, 137, 497, 649, 710;
Pr. p. 84, 93; C. p. 151; L. jud. oc. 63; Civ. Fr. 102).
Text. fr. Art. 102. - Le domicile de tout Franvais quant l'exercice de
ses droits civils, est au lieu o il a son principal tablissement.
Doctrin stritin.
I, 141, n. 5; 142, n. 1 ; 144,!`n. 5, 6, 16, 18; J, p. 577 ; J, ed. 5-a,
p. 882-884, 886. 893-895, 80, 899;
AUBRY ET-PAII,
BAUDRY ET FOURCADE, Drs personnes, I. 1011, 1013. 1014, 1018-1020, 1022, 1028;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2 8, I, p. 152, 422 urm., 670;
DALLoz, Rep. Domicile 2 urm., 6 urm.; Suppl. Domicile 3 urm., 11 urm.;

DEMOLOMBE, I, 345-348, 354. 303;
Hue, 1. '208, 370, 371, 373, 374;

LAURENT, II, 67. 68;
MARCADC art. 102, 103, n. 3;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 180 UM.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 555, 557, 566-569;

WEISS, Trait lmentaire, p. 125;
Doctrinri, romneascg.
NACU, I, p. 215.
Jurisprudent.
Cestiunea de a se (Ai dacd domiciliul unei persoane este in cutare sau
cutare loc este o purl chestiune de
fapt, pe care numai instantele de fond
aunt suverane a o apreciA. (Cas.

7183, Ian. 11/83. B. p. 11).
2, Dupa art. 4 et 5 din Codul penal,

ntreinii pot fi urnadriti i udeeati de
Tribunalele romne pentru infractiu-
nile comise de dlinsii in stritindtate, de

vor fi domiciliati in Romnia. Prin
expresiunile domiciliati in Romfinia
nu trebue a se intelege un domicilin

legal, in sensul art. 87 Codul civil, ci
un domiciliu de fapt, adica o resedintil in tard. (Apel Galati II, Dreptul
1904).
3. Prin derogare dela normele de
www.digibuc.ro
140 -1
Codul civil
DESPRE DOMICILIU
Art. 88
este in strAindtate, instanta de fond

este in drept si obligatd pe baza presumtiunii legale ed sotia locueste cu
bdrbatul, s tragg concluziunea necesar
si loeuinta obisnuiid a femeii
este tot in straindtate, indiferent daett
domicilinl lor legal este in tard. sau
drept comun ei spre a impedici eludrile posibile, legiuitorul prin art. 1

al. e din legea impozitului funciar
fixnd acest impozit la 13 % pentru
proprietarii domiciliati in strinAtate,

precizeazd ed prin domiciliu" in strinittate el intelege nu domicilin legal
ci locuinta obisnuitd.
Cnd dar se constatd c locuinta o-
aiurea. (Cas. III, decizia No. 116 din 7

Mai 1919; Jurispr. Rom. 1919, p. 758).
bienuitd a sotului proprietarei femei
Schimbarea de domiciliu se opereaza prin locuinta In fapt Intr'un alt loc, unit .cu intentiunea de a-si
statornici acolo principala asezare. (Civ. 89, 92, 93; Pr. civ.
Art. 88.
69; Civ. Fr. 103).
Text. fr. Art. 103. Le changement de domicile s'oprera par le fait d'une
habitation relle dans un autre lieu, joint it l'intention d'y fixer son principal
tablissement.
Doctrin
AUBRY ET Ran, I, 144, n. 9 ei 10; I, ed. 5-0 894, 895;
Damoz, Rp. Domicile 23 urm.; Suppl. Domicile 28 urm.;

DEMOLOMBE, I, 349, 352, 353-355;1
Hue, J, 374 ;
LAURENT, II, 79;
MAROADE, art. 104, n. 2;
MotioLoo, ed. 7-a, I, p. 185 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 592-594.
Doctrinil rotaneasch.
ALEXANDRESCO,U, ed. 2-a,Ip. 463 urm.;r0bservalie sub. C. Apel Orlans, 20 Ian. 1919.
Tribuna juridical 24-26/1921 ;
CANTAcumo MATEI, p. 59, 60 ;
NACU, I, p. 217;
RADULESOU SILIU, :Observafie
sub. Trib. civil Gand, 11 lunie 905. Dreptul 54/1909;
Jurisprudentil.
cipala sa aeezare, ei 2) locuinta de fapt
Observalie sub. Cas. din Neapoli, 9 Mart. 1902. Dreptul 45/1914.
lan certificat dat de politie cA o intfacel loc. Or, dacd se constatd cd

persoand nu domiciliazd inteo locali- partea, de ei a indeplinit formalitdtile
tate oarecare, nu este suficient pentru cerute de Art. 89 ei a probat pr'n ura stabili in drept o schimbare mall de mare cd are in favoarea pretentiunei
pe cfit timp legea, prin art. sale unul din elementele constitutive
88, 89 el 90, indied care sunt formele ce ale schimbrei de domiciliu, nu are
trebuese indeplinite pentru ca cineva 'fw ei pe acela al locuintei de faot
a manifestat intentiuschimbe inteun mod real domi- acolo unde
ciliai sAu dintr'un loc in altul. (Apel nea de a-si aveit domicliul, stabilindu-se
astfel, in fapt, cd. schimbarea de doBuc. II, 2, Febr. 6/87, Dr. 29/87).
2. De si partea a declarat Wei strd- miciliu nu s'a operat, in asemenea caz
mutd domiciliul, insd aeea declaratiu- nu tribunalul noului domicilia prene, conform art. 88, trebue sd fie ur- tins, ci tribunalul domiciliului origimatA in fapt de strdmutarea de domi- nar este competinte a judeck (Cas. I,
ciliu ei de intentiunea de a rdmne a- 21/Ian. 22/91, B. p. 27).
4. StrAmutarea domieiliului. dupd.
colo; ei dupd art. 89, dovada intenthinei rezultA din o expresd declaratiune, articolele 88, 89 ei 90 din Codul civil,
fcutit att la autoritatea comunal a se face nu numai prin abandonarea
locului ce se pArdseete, ct ei la acea a domiciiului originar ei locuirea inlocului unde 'ei a strAmutat domici- tr'un alt loc, ci i prin manifestarea
(Cas. I, 192/Iun. 28/88. B. p. 599).
intentiunei de a-si uix aeolo princi3. Dupd prescriptiunile art. 88 ei 89, palul sAu aeezd.mnt, el. dovada inca sit fie schimbare de domiciliu tre- tentiei rezultd din imprejurdri Idsate
bue neapArat 2 elemente: 1) intentiu- la suverana apretiere a judeedtorilor
nea de a-ei statornici intealt loc prin- fondului. (Cas. I, 251/99. B. p. 775).
1.
141
www.digibuc.ro
Art. 89-90
DESPRE DOMICILIU
Codul civil
Art. 89.
Dovada intentiunei rezultd, dinadins declaratiune, facut att la autoritatea coniunal a locului ce se pb.rseste, ct si la aceea a locului unde si-a stramutat domici-
liul. '(Civ. 88, 90; Civ. Fr. 104).
Text. fr. Art. 104. La preuve de l'intention rsultera d'une dclaration

expresse, faite tant A, la municipalit du lieu qu'on quittera, qu' celle du lieu
o on aura transfr son domicile.
Doctring stetting.
AUBRY ET Rau, I, ed. 5-a. p. 895;
BAUD RY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1025, 1027;
DALLOZ, lip. Domicile 31 urm.; Suppl. Domicile 33 urm.;

i /EMOLOMBE, I, 352;
Hue, I, 375;

Doctrintt romfineasci.
CANTACUZINO MATEI, p. 59, 60:
NACU, I, p. 217.
Jurispradent.
1.
CetAteanul, chemat inteo funetiune publica temporal sau revocabil, 1.i pstreaza domiciliul, de mai
inainte, de n'a manifestat o alt intentie, si dovada acestei intentii poate
rezultit sau dintr'o declaratiune a celui ce $i-a stritmutat domiciliul, sau,
in lipsa acestei declaratii, din alte
imprejurri si instanta de fond trebue
Art. 90.
cerceteze dacii nu cumva cetteanul, din cauza functiunteL, este guilt

s-si aib relatiunile sale, domiciliul
su, in locul uncle isi exercit funetiunea, astfel cit si functiunea poate
fi considerat intre imprejurrile, de
nude se poate deduce intentiunea de
stritmutare de domiciliu. (Cas. II,
323/98. B. p. 1447).
2. A se vedeit : Art. 88 cu notele ressti,
pective.
In lips de declaratiune expres, dovada in-
tentiunei va depinde de imprejurari. (Civ. 89; Civ. Fr. 105).
Text. fr. Art. 105. A dfaut de dclaration expresse, la preuve de l'intention dpendra des circonstances.
Doctring. strina.
AueRy ET RAU, 1, ed. 5-a, p. 896;
DALLOZ, Rp. Domicile 46 urm., 50, 175-20; Suppl. Domicile 35, 37 urm.;
DEMOLOMBE, I, 352, 353;
MommoN, ed. 7-a, I, p. 185 urm.;

Doctrin romneasci.
NACU, I, p. 217.
Jurisprudenti.
1. Aprecierea acestor Imprejurri de
142
fapt este lsat la suverana facultate

a judectorilor fondului (Cas. II, 23,
Mart. 9/71, B. p. 53).
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DOMICILIU
Art. 91-93
Art. 91. - Cetgeanul chemat Inteo functiune publica tern-
porarie sau revocabil, Isi va pAstr domiciliul de mai Inainte,

de n'a manifestat o alta intentiune. (Civ. 88; Civ. Fr. 106).
Text. fr. Art. 106. - Le citoyen appel A, une fonction publique temporaire
ou rvocable, conservera le domicile qu'il avait auparavant, s'il n'a pas manifest
d'intention contraire.
Doctriat strainii.
AUBRY ET BAU, I, ed. 5-a, p. 885;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 976 ;
DALLOZ Bp. Domicile 98 urm., 115-20; Suppl. Domicile 62;

DEMOLOMBE, I, 354, 356, 366;
Hue, I, 381;
LAURENT, I, 94;
MARCADE, 106, n. 2; 108;
MOURLON ed. 7-a, I, p. 187 ;

Doctrina romneascri.
NACU, I. p. 217.
Jurisprndentii.
1. A se vedea art. 89 cu nota 1.
Art. 92. - Primirea unei functiuni pe viata va trage dup

sine strdmutarea nemijlocitti a domiciliului functionarului In
locul unde este chemat a exercit acea functiune. (Civ. 88;
Civ. Fr. 107).
Text. fr. Art. 107. - L'acceptation de fonctions confres A vie emportera

translation immdiate du domicile du fonctionnaire dans le lieu o il doit exercer
ces fonctions.
Doctrin strilinii.
AuNNT ET RAU, I, 143, n. 3, 15, 17; p 579; I, ed. 5-a, p. 887, 892;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 971,-975;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 423 urm.;
DALLoz, Rp. Domicile 101 urm.; Suppl. Doinicile 63 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 1, 136;
DEMOLOMBE, I, 364, 365, 370;
Hue, I, 381, 389;
LAURENT, II, 91, 92, 95, 98;

MARCADE, art. 106, 107, n. 1;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 588, 589, 591.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 473 urm.;
NACU, I, p. 217.
Art. 93. - Ferneia maritatil nu are alt domiciliu cleat
acela al brbatului su. Minorele neemancipat va aveh, domiciliul la printii sau tutorele sail ; majorele interzis va aveA
143 www.digibuc.ro
Art. 93
DESPRE DOMICILIU
Codul civil
pe al sau la curatorele s.u. (Civ. 124, 196, 201, 250, 326, 328,
390, 450, 452, 454, 950, 1265; C. p. 13; Civ. Fr. 108).
rext fr. Art. 108. La femme marie n'a point d'autre domicile que celui
de son mari. Le mineur non mancip aura son domicile chez ses pere et mre
ou tuteur: le majeur interdit aura le sien chez son tuteur.
Doctriat
AUBRY ET RAU, I, 141, n. 8; 143, n. 13; p. 580; I, ed. 5-a, p. 888-800;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 078, 080-085, 987-991, 996---9d8;

DALLOZ, .IVp. Domicile 57 urm., 769; Suppl. Domicile 41 111111.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 1, 132 bis, III; 137 bis, V;
DEMOLOM E, I, 357-363, 368;
DURANTON. I, 367, 374;
Huc, I, 382, 384, 385, 388;

LAURENT, 11. 84, 89;
MARCADE, art. 108, No.1;

Mommobi, ed. 7-a, I, p. 184, 188;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 572-582. 586, 587.
Doctrinti ronfneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 466 urm.; (If, ed. 2-a, p. 841; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 674);
Droit anrien et moderne de la Rournanie, p. 112; Observalie sub. Trib. Ilfov, s. III,
9 Mai 1906. Dreptul 63/1906; Nota sub. Cas. Fr. 4 Aprilie 1905, Curier Jud. 1/906;
Nota sub. Trib. St. Flour. (Cantal), 9 Dec. 1922, Jurisp. Gen. 26/923, No. 1777;
CANTACUZINO MATES, p. 59, 60;
NACU, I, p. 219 UrITI.;
TATARU G. V., Prezidentul tribunalului, p. 67.
Jurisprudenta.
1. Domiciliul minorului al crui tatA
e divortat si interzis este la mama
sa, care are puterea printeasc, si administrarea legala a patrimoniului

lui. (Trib. Dolj, II, Sept. 26/92, Dr.
70/92).
2. Intr'un proces de diyort sotia,
care a prsit domiciliul conjugal E31

a carei resedintit este necunoscut, nu
poate fi citat la domiciliul sotului,
si. in aeest caz trebue citatit prin pu-
Astfel, femeia mritatit avnd domiciliul ei legal la sotul situ, nu se

poate servi in justitie dect cu un act
de paupertate liberat de autoritatea
comunal a domiciliului sotului sari,
iar nu de autoritatea locului unde
dnsa si-ar fi stabilit resedinta dr/p
prsirea domicilinlui conjugal. (Cas.

II, 3 Mai 1906. B. p. 921).
5. Prin domiciliul despre care se
vorbeste in art. 44 din legea timbrului
are a se intelege, in aceast, materie.
locul unde cineva tritieste in mod
obisnuit, iar nu domiciliul legal prevzut in art. 93 din codul civil, care
adeseaori este o fictiune.
In adevr, numai autoritatea comunail a locului unde este locuinta obisnuit a unei persoane poate fi in milsurit s constate i s atesteze stareu
de srcie a acelei persoane. (Cas. II,
blicatiune in foaea oficial. (Cas. II,

306/98. B. p. 1355).
3. Expulzarea avnd de efect perderea domiciliului expulzatului din tara
in care tri, urmeaz6 cit un sot, in
urma expulzrei, pierznd si de drept
si de fapt domiciliul ce'l avea in tarii,
actiunea de diyort in contra lui nu
mai poate fi introdusg, potrivit art. 27 Oct. 1909, B. p. 1164. In acelasi, senz,
93 si 216 din codul civil, inaintea tri- vezi st jurisprudenta Cas. II, din 27
tunalelor romne, cari nu mal au com- Iunie 1911, B. p. 915).
petenta s judece o asemenea actiune.
6. Potrivit art. 44 leg. timbrului, sit(Apel. Buc. I, Dr. 72/908, p. 592).
rcia se poate cloyed cu act de pau4. Conform art. 42 din legea timbru- pertate emanat dela autoritatea comalui, srcia se dovedeste cu un certi- nal a domiciliulut de fapt al sotiei;
ficat liberat de autoritatea comunal, iar nu dela domiciliul real. preyazut
a locului, unde persoana care o inde art. 93 civ. (Apel Iasi II, No. 6L
voacA, isi va ayeit domiciiul, iar prin 1915; Justitia" 1915, p. 80).
domiciliu se intelege domiciliul legal
conform art. 88 si urm. codul civil, drept comun si spre a impiedecit eluiar nu simpla resedintit de fapt a drile posibile, legiuitorul, prin art.
cuiva.
1 al. e din legea impozitului funciar
144
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DOMICILID
fixAnd acest impozit la 13 % pentru

Proprietarii domiciliati in strinAtate,
precizeazh eh min domieiliu" in strintate el intelege nu domiciliu legal,
ci locuinta obisnuit.
Cnd dar se constath e locuinta
obisnuith a sotuhii proprietarei femei
este in strintate, instanta de fond
este in drept si obligath, pe baza prezumtiunii legale c sotia locuieste ca
barbatul, s tragh concluziunea necosal% ch i locuinta obi*nuit a femeil
este tot in strintate, indiferent dach
Art. 94-95
Acest domiciliu de originh al minorului nu poate fi pierdut in cazul chnd
ansul a ajuns la majoritate, dar nu

ei-a ales, in formele determinate de
lege, un alt domiciliu, intru cht simplul fapt al ajungerii la majoritate nu

Poate face a se pierde un domiciliu
legal *1 dobAndit cauzel,legea cernd pentru schimbarea de domiciliu
survenith in cursul procesului, o declaratiune expresh si notificath prtil
adverse.
Prin urmare, in speth, recurentul,
care in timpul minorittii a fost eitat
la tutorele shu, iar ajuns la majoritate nu si-a fcut nici o alegere de domicilin, nu poate invoeit c a lost citat,
ea major, tot la domiciliul tutoarei,
de*i aveh un alt domiciliu. (Cas. 1.
domiciliul lor legal este in tara sau

aiurea. (Cas. Ill. No. 116, 1919; Jurisprudenta Rom." 1919, p. 758).
8. Potrivit art. 93 c. civ., minorul
neemaucipat va aveh domiciliul la
phrintii, sau tutorul shu, de unde urmeaz ch, toate actele de procedura dec. 359 din 26 Martie 1923. Jur. Gen.
din cursul procesului si in timpul mi- 1923. No. 591; Jur. Born. 13-141923).
norittii, au a fi indeplinite la dorni9. A se vedeit: Art. 344 eu nota 7;
ciliul tutorelui, dach instanta a fost Art. 373 cu nota 1.
legath en acest domiciIi.u.
Majorli cari serv sau lucreazh obicinuit la

altul, vor avea acelasi domiciliu ca persoana pe care o serv
sau la care lucreaz, cand vor locul In acelas loc. (Civ. 93,
Art. 91.
196, 341, 390, 450, 1470; Civ. Fr. 109).
Text. fr. Art. 109. Les majeurs qui servent ou travaillent habituellement
chez autrui, auront le mme domicile que la personne qu'ils servent ou chez
laquelle ils travaillent lorsqu'ils demeureront avec elle dans la meme maison.
Doctrinii,
AUBRY ET Rao, I, 143, n. 11; I, ed. 5-a, p. 801;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1001 1004;
COLIN ET CAPITANT. ed. i-a, r, p. 424;
DALLOZ, Rp. Domicile 116 urm.; Suppl. Domicile 71 urm.;

DEMOLOMBE, I, 359, 369;
Hue, I, 3J9;
LAURENT, II, 96 97;

MARCADP, art. 109;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 583-587.
Dootrinii romineascL
Domiciliul unei succesiuni este domiciliul cel

din urm al defunctului. (Civ. 651, 695, 704. 724, 725, 733;
Pr, civ. 63, 702, 703; Civ. Fr. 110).
Art. 95.
Text fr. Art. 110.
Le lieu oh la succession s'ouvrira, sera dtermin
par le doqiicile.
Doctrinii strtiinA.
Axiom, ET RAU, 1, 141, p. 882, n.
BAUDRY, Prcis, I, 315, 316;
53707.
Codul Civil adnotat
ed. 5-a, 145, p. 837, 898;

145
www.digibuc.ro
io
Art. 96-97
DESPRE DOMICILIU
Codul civil
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 965, 989, 1013, 1018;

BEUDANT, I, 156, 162, p. 241;

DALLOZ, Rp. Domicile, 18 urm., 46-50, 91, 138; Suppl. Domicile, 87;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 128 his, IV;
DURANTON, I, 359, 375, nota I;
Hue, I, 371, 373, 388;
LAURENT, II, 67, 69, 71, 74, 75;

MARcAnil, I, 310, 316, 317;
MOURLON. ed. 7-a, I, p. 181;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 563, 630, 634, 660, 661;
TAIRY, I, 155-157.
Doctrini romaileasci.
ALEXANDREBCO, I, ed. 2-a, p. 457 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 45, 66, 497); Droit ancien
et moderne de /a Roumanie, p. 69, 153, 189;
NACU, I, p. 223.
Art. 96. - Domiciliul unei persoane juridice este acolo

unde acea persoan juridic, Isi are centrul administratiunei
sale '). (Civ. 87; Pr. Civ. 75).
Doctring strilinii.
AUBRY ET RAU, I, 141. p. 882, n. 1; I, ed. 5-a, 145, p. 897, 898;
BAUDRY, Prcis, I, 315, 316;
BEUDANT, I, 156, 162, p. 241;
DALLOZ, Rp. Domicile 18 urm., 46-5, 91,138; Suppl. Domicile 87;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 128 his, IV;

DURANTON, I, 359, 376, nota 1;
Hue, I, 371, 373, 388;
LAURENT, II, 67, 60, 71, 74, 75;

MARCAD, I, 310, 316, 317;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 630, 634, 660, 661;

MIRY, I. 155-157.
Doctrina romneascfi.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 457 urm.; Droit anrien et moderne de la Roumanie, p. 66;
NACU, I. p. 215.
Jurispraden.
vilA aratA cA trebue introdusA eereres

,
1. Puterile Statului, intinzindu-se in

toatA tara, el e considerat cA isi are
domiciliul in mice parte a -Wei, a.s
ch prin tribunalul domiciliului pArdtului, uncle art. 58 din Procedura ci-
in judecath in materie personal f3i.

mobiliarA, are a se intelege, la oricare
din tribunalele tArii, Statul fiind reprezentat la toate aceste Tribunale si
avnd advocati publici pretutindeni.
(Cas. I, 460/901. B. p. 1595).
MI
Art. 97. .- and prtile sau una din ele isi va alege, pentru
executarea unui act, domiciliul In alt, parte decAt unde este
domiciliul real, citatiunile, cererile si urmririle relative la
acel act se vor pute face la domiciliul prevzut prin zisul
act si Inaintea judecdtorului acestui domiciliu. (Civ. 157, 969,
977, 1104, 1115 6, 1121, 1781, 1804 , Pr. civ. 51, 64, 74,
1) Acest artirol nu are corespunzfitor in Codul civil francez, Ins! dispozitiile sale sunt admise flit*
dificultate In doctrina si jurisprudenta franceza.
Codul civil
DESPRE DOM IC ILIU
Art. 97
659-2 ; Com. 773, 889, 907, 917, 897-4, 924 ; Pr. pen. 64, 65, 137,
179, 524 ; L. asupra dr. propr, 4, 23 ; Civ. Fr. 111).
Text. fr. Art. fa- Lorsqu'un acte contiendra, de la part des parties ou
de l'une d'elles, lection de domicile pour Pexcution de ce mme acte dans un
autre lieu que celui du domicile rel, les significations, demandes et poursuites
relatives eet ante, pourront tre faites au domicile convenu, et (levant le juge
de ce domicile.
Doctrinii
AUBRY ET RAU, I, 146, n. 1-5, 8, 13, 20; p. 587, 589-591; I, ed. 5-a, p. 872, 898-005;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 10354037, 1039-1043, 1046-1048. 1052, 1054;
Comm ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 428;
CARRR, L. de la procd., p. 608;
DALLoz, Bp. Domicile lu 1 urm.; Suppl. Domicile lu 1 urm.;

DEMOLOMBE, I, 321, 372, 372-2, 373-375, 375-5, 376, 378; VIII, 775;
DURANTON, I, 379;
Hue, I, 391, 393;
LAURENT, II, 104-107, 110; V. 358;

M ARCADE, art. 111, no. 3 si 4 ;
PLANioz, I, ed. 3-a, No. 599-607.
ALEXANDRESCO-, I, ed. 2-a, p. 478 urm.; Droit ancien et moderne de la Boumanie, p. 296;
Observatie sub. Cas. I, 30 Aprilie 1920. Tribuna Juridical 13-15/1922:
CANTADUZINO MATEI, p. 59, 60;
NACU, I, p. 224, 225;

SCRIBAN STEFAN, Un ?fed al domiriliului ales. Curier Jud. 6/909.
Jurisprudent&
1. Legiuitorul, pentru a facilit raporturile intre contractanti 5i pentru
a nu-i constrnge sit, se judece la tribunalele departate ale domiciliului
natural, de fapt, prin art. 56 pr. civ.
art. 97 c. civ., le permite sl renunte
la acest domiciliu si
aleagA un
altul, in favoarea creditorului, a debi-
terpret in mod restrictiv si literal,

adicA numai exclusiv pentru actiunili
relative la modul de executare a actului, ci in sensul larg pentru orice
torului sau a ambilor contractanti-
actiune ar da loc intre pArti actul format de ele, cAci scopul pentru care s'a
permis de cAtre legiuitor, prin aceste
articole, asemenea derogare la principiul general prevAzut de art. 58 pr.
civ., adicA de a se intentd, la domiciliul prAtului Actiunile personale *i
tiune de o persoanA anume insArcinatA a reprezent ne partea contractantlt, alegerea de domiciliu este atributivA de competintA, adicA de jurisdictiunea, tribunalului chemat a judeck. actiamea. Pein urmare, actiunea
nu se poate face deck inaintea acestei
jurisdictiuni aleasA de pArti, neputndu-se face la domiciiul real al prii-
lesni ct se poate mai mult efectuarea

de contracte intre pArti 5i acest scop
nu s'ar atinge in totul dacA s'ar apnea
in sens restrictiv arAtata facultate ce
li s'a acordat pentru alegerea doniiciliului. Deci se poate intent la tribunalul domiciliului ales chiar si actiunea pentru anularea contractului.
(Cas. I, 441/Dec. 14/90. B. p. 1416).
3. Ipoteza prevAzute de art. 65 pr.
civ., pentru facultatea acordatA pArtiler de a derovA la principiul gene-
AceastA alegere de domiciliu poate fi

relativA la jurisdictiune i executiune
sau numai la jurisdictiune. Si de cte
ori se aratii, o localitate, fArA indica-
tului dect acte de procedurA, cum citatiuni, somatiuni, comandamente,
mobiliare, este desigur pentru a in-
ral prescris de art. 58 win alegerea

pentru judecata actiunilor lor mobiliare i personale a unui alt tribunal
decAt acel al domiciliului prtului,
etc., iar nu si actiuni. (Apel Galati

178, Dec. 7/89, Dr. 20/90).
2. Deai prin art. 97 c. civ. *i 6.4 Pr. este desigur numai pentru cazul cnd
eiv., se prevede cA pArtile sau una din nu s'ar fi ales dejit uu domiciliu penele au facultatea de a-ei alege alt do- tru executarea contractului chiar prin
miciliu cleat acel real pentru execu- acel act, sau altul aditional, si prin
urmare numai in acel caz ele au netarea actului intervenit intre ele, insA,
asemenea dispozitiune nu se poate in- cesitate d'a face 5i depune la tribuwww.digibuc.ro
- 147 -
Art. 98
I)ESPRE ABSENTI
nalul ce voesc a alege pentru judecatd, un act scris care sh coprinda

vointa lor; chci a se interpret in alt
setts art 65, ar rezult ch. legiuitorul
a repetat in acest articel, ihr nici o
Codul civil
reia sd i se adreseze actele de procedurd, art. 97 din Codul civil neprescriind aceasta. (Cas. II, 242/95. B. p.
1374).
6. Cnd prtile isi aleg un domiciliu
special pentru executarea vreunui act,
aeea executare se poate face si la domiciliul real, afar numai dach partea
interesath nu va dovedi eh alegerea
domiciliului special s'a fcut pentra
utilitate, dispozitiunile art. 64 P. civ.

si art. 97 c. civ., ceeace e inadmisibil.
(Cas. I, 441/Dec. 14/90. B. p. 1417).
4. Desi dupa art. 97 c. civ.. combinat
cu art. 64 On, c pr. civ., partile au f acultatea, pentru cazul cnd au ales un interesul ei exelusiv. (Cas. II, 247/97, B.
domiciliu pentru executarea contrac- p. 1273).
7. Prin art. 272 din codul de cornert
tului, de a intentit actiune, una contia
alteia, fie la domiciliul ales, fie la a- nu s'a adus nici o derogare la regula
cela al prtului, totusi o asemenea dreptului commi dupa care procedura
facultate o perd atunci cnd prin de judecath are a fi indeplinith la docontract ele stipule:17h eh ()nice ac- miciliul real al prtului, intru ct
tiune nu so va pi1te intent i judecit prin cuvintele intrebuintate in acel
deck la tribunalele clomieiliului ales, text de lege, legiuitorul comercial a
ctici pe de o parte asemenea stipu- inteles sh determine unde se va plti
latiune neatingnd ordinea publica, ci polita, referindu-se la functiunea conumai interesul privat al prtilor, ea merciall a politei, iar nu la functiueste perrnish, de lege (art. 5), tar pe de nea ei juridich care se regul;-azii tot
alth parte conventiunile legal fcute dupa normele dreptului comun.
Prin urmare, din moment ce instanavnd putere de lege intre prti, urmeazd ch ele trebuesc executate intoc- ta de fond interpretnd in mod suvemai. Dach dar prtile au stipulat ex- ran indicatiunile coprinse in cambii,
pres c pentru orice actiune relativh stabilesc c artarea adresei emitenla executarea conventiunei, judecata tului sub senanatura sa si in apropiere
se va urni numai la cutare tribunal de semnhturh, sub cuvintele chtre
strain, tribunalele romne nu sunt mine insu-mi", trebue a fi privith ca
competente de a judech atare actiune. exprimnd numai un loc de plath, iar
(Cas. II, 149/Sept. 21/93).
nu un domiciliu pentru citatiuni, nu
5. Odath ce debitorul si-a ales domi- se poate imputa acelor iustante cit ar
ciliul prin actul de ipotech, toate ci- fi coatis vre-o violare de lege, sau cit
tatiunile si actele de procedura rela- ar fi shvitrsit vre-o omisiune, sau
tive la urmarirea, ce are loc in virtu- eroare de fapt. (Cas. II, No. 148, 1 lutea acelui act, trebue a-i fi adresate la nie 1915, Jurispr. Rom." 1915, p. 564).
B. A se vedeb.: Art. 5 cu notele : 3,
acel domiciliu; in acest caz, peatru
alegerea domiciliului nu este nevoie a 4, 12, 13, 24, 26, 32, 38.
se determinit i anume persoana c-
TITLUL IV
Despre absent!, adick eel earl lipsesc dela beni lor 4).
CAPITOLIM I
Despre absenta prezumati.
Art. 98.
De va fi trebuint a Ingriji de administratiunea
totald sou a unei prti a averii lsate de ctre o persoan

care se presupune a fi absent, si care n'are un Imputernicit,
tribunalul de prima instar0 va Ju dispozitiunile cuvenite,
dupd cererea prtilor inleresate. (Civ. 100, 101, 107, 108, 1719;
Pr. civ. 621 urm.; L. Propr. lit. (Mon. Of. 68/923) Art. 7; L. p.
constat. mortii celor dispruti In r6sboi (Mon. Of. 204/923)
Art. 1; Lege relativ la administrarea patrimoniului stenilor
mobilizati (Mon. Of. 221/916) Art. 1 urm.; Lege autorizand

I) In lntelesul juridic al cuvantului, absent este numai acela care lipseste dela domiciliul sau resedinta
sa, firs a i se cunoave locul unde se afl, hind In dubiu chiar existenta sa.
148
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE ABSENTI
Art. 98
luarea de msuri in vederea stdrii de rdsboi cu privire la familia si averea celor mobilizati (Mon. Of. 221/916); Civ. Fr. 112).
S'il y a ncessit de pourvoir l'administration de

Text. fr. Art. 112.
tout ou partie des biens laisss par une personne prsume absente et qui n'a
point de procureur fond il y sera statu par le tribunal de premire instance,
sur la demande des parties intresses.
Doclrit strainti.
AUBRY ET RAU, I, 149, n. 4; p. 593, 595, 596, I, ed. 5-a, p. 906, 909-911;
FouRoADE, Des personnes, I, 1062, 1067-1069, 1073, 1074, 1078, 1880, 1081;
BAUDRY
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 432; ed. 1-a, HI, p. 113, 336, 450, 968;
DALLoz, BO. Absence, 1 urm., 31 urm., 99, 113; Suppl. Absence, 4 urm.;
DEMOGUE. I, Sources des obligations, I, p. 182;
DEMOLOMBE, II, 12, 14 bis, 17, 20, 23, 26, 27, 34, 36, 37-39, 46;
DURANTON, I, 393;
Huo, I, 398, 399, 401, 402, 404;

LAURENT, II, 137, 140, 141;
MARCADA, art. 111, n. 3 si 7;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 19D urm.;
PLAraoL, I, ed. 3-a, No. 620-623;
WEISS, Tr. elem. p. 589. V
ALEYANDRESCO, I, ed. 2-a, p.489 urm.; Absenta in dreptul international privat, Justitia
(Iasi) 7/919;
CANTACIUZINO MATES, p. 310, 476;
Nam I, p. 228;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului in legislalia ronuinei, p. 43 urm.
priveste nedepunerea raportului de
Jurisprndentit.
catre Parchet, relativ la facerea cereetarilor necesare la stabilirea plecarei

persoanei absente dela domiciliu, caci
obligatiunea impus de art. 621 proc.
civ. presupune cazul ca in momentul
introducerii cererei, pe temeiul art. 98
cod civil, nu se Meuse nici o cercetare
privitoare la absenta i de aceea Tribunalul trimite cererea Procurorului,
dar cnd ca. in specie, se Menge o constatare a absentei de polities Pnrchetul
a putut s-si insuseascii el s grtseascg, suficient acea constatare, far a
mai fi tinut la noui cercetari, cari, de
altfel, puteau fi facute tot prin politic;
In ce prive*te concluziunile Procurorului, ele pot fi transmise prin scris
Tribunalului, cad msura ceruta pe
baza art. 98 c. civ., se la de Tribunal pe
cale de procedura gratioas, M.A. desbateri orale, ci numai dupa acte si memorn, in care caz concluzille scrise alo
Procurorului, satisfac cerintele legei,
din punctul de vedere al scopului ce Ss
urmareste.
In definitiv, iregularitatile de forma
ce s'ar puteii ntmpl cu ocaziunea
numirei unui administrator al averel
unui absent, nu se pot opune tertiilor
cari, de Mina credinta, ar contractA eu
acest administrator, in limitole clrepturilor lor legale;
Prin urmare, bine motivcaza Inesenta, satisfacute cerintele legei, in et. stanta de fond, cnd hotaratito ea a-
1. Cnd prin jurnalul unui tribunal

se numeste un curator, ea administrator al averii unui presupus absent,
fax% a i se limit puterile, prin aceasta curatorul este autorizat, in mod
implicit, a sta ITA in judecata, in numele reprezentantului, mai ales cnd
acesta e i scopul pentru care se cere
numirea curatorului. (Cas. II, Bumresti, No. 22, 4 Noemb. 1918; Jurispr.
Rom." 1919, p. 540).
2. Constatarea si declararea absentel prezumate, se face de Tribunal lib
cale de procedura gratioas, conform
art. 104 proe. civ., fr citarea Partilor, as ea neindeplinirea acestei formalitati nu poate aveit de rezultat anularea hotarirei Tribunalului prin
care s'a numit un administrator, aceasta cu att mai putin cu ct aceasta
formalitate, in practica, n'ar
nici o utilitate fata cu lipsa cunoscuta, dela domiciliu a persoanei ce
urmeaz a. a fi declarata ea absenta.
Prin urmare, bine a botitrit Tribunalul cnd a constatat i declarat absenta o persoan, fara s d'spue citarea partilor, de oarece art. 98 c. eiv.
si 621 pr. civ. nu prevad nicaeri neeesitatea eitrel persoanei a earei absepta. urmeaza a fi declarat.
Din punct de vedere formal, sunt in
Art. 99
DESPEIE ABSENTI
ceste formalitti nefiind cerute sub

pedeaps de nulitate, nu se poate siu4tine nulitatea jurnalului Tribunalului, pent ru lipsa acestor formalitti.
(Cas. 1, No. 327, din 12 Dec. 1919; Jurisprudenta Rom. 1920, P. 98, Curler
Jud. 36-37/920).
3- Numai tribunalul are cderea de

a ordonh i lu nagsurile necesare pentru infiintarea curatelei unui condamnat in contumacie si a administr, indiferent de cuantumul averei rtimase,
Call] Civil
iar nu judecktoria de ocol. de oarece

art. 476 pr. p. prescrie cd averea contumacelui condamnat, va fi din ziva
executrii deciziei consideratA si administratA ca avere de absenti iar art.
98 si urm. c. civ. clan in competinta tribunalului tot ce priveste materia absentei. (Cas. II, 62 din 19 Febr. 1923,
Jurispr. Rom. 9/923, Pand. Rom. 1923,
III, 83):
4. A $e vedeA: art. 124 cu nota 1.
Art. 99. - Tribunalul, dup cererea prtei celei mai struitoare, va Insdrcin un curatore spre a reprezent pe cei
presupusi absenti, la inventare, socoteli, Imprteli i desfaceri
la cari s'ar afl interesati. (Civ. 120, 121, 730, 747, 749, 1530;
Pr. civ. 623, 668; L. p. constat. mortii celor dispruti In rdsboi
(Mon. Of. 204/923) Art. 10 ; Legea' pentru incurajarea construeiilor de cldiri (Mon. Of. 87/921) Art. 5; Civ. Fr. 113).
Text. fr. Art. 113. - Le tribunal, la requte de la partie la plus diligente,
commettra un notaire pour reprsenter les prsums absents, dans les inventaires,
comptes, partages et liquidations dans lesquels ils seront intresss.
Doctrina
AUBRY ET Rau, I, p. 597; I, ed. 5-a, p. 912;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1069-1072;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 432; ed 1-a, III, p. 968, 975 ;

DALLOZ, BO. Absence 120 urm.; Suppl. Absence 4 urm.;
DEMOGUE. I, Sprees des Obligations, II, p. 495;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 145 bis, II; 147 bis, II;
DEMOLOMBE, I, 43; II, 33, 40-44, 123 ;
Huc, I, 402, 440;
MARCADg, Art. 113, n. 1-4;

MOURLON, ed. 7-a,
I, p. 205 urm.;
Doctrinii romneasoft.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 489 urm.; (II, ed. 2-a, p. 840; III, part. IL p. 474, 501, n. 1).
Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 44, 183 nota; Observalie sub. Cas. II,
din 22 Nov. 919. Tribuna Juridicd 42-44/919;
DANIELOPOL G. DR. CAPITAN, Observatie sub. Judectitoria ocol. Ziitreni-VAlcea 20 Mart.
914. Curier Jud. 36/914;
NACU I, p. 228.
Jurisprudentii.
I. Autorizarea justitiei necesarit ou-
ratorului unui absent pentru a intent

o actiune in revendicare trebue obtinutt inainte de introducerea actiunei,
sau cel mai trziu in timpul cnd actiuneit se aseste inaintea primei instante iar nu si inaintea instantei de
apel, de oarece altfel ar fi a se privii
partea adversit de beneficiul primei
instante, inaintea cAreia ar fi putut ea
invoace mijloacele sale de aprare relative la acordarea autoriziirei pentru
intentarea procesului in contra sa.
(Cas. I, No. 406/1914, Dreptul 1914, P.
556, Curier ,Tud. 79/914).
2. Cnd prin jurnalul unui tribunal

se numeste un curator, ca administrator al averii unui presupus absent,
fr a i se limit& puterile, prin aceasta curatorul este autorizat, in mod implicit, a stit si in judecatti in numele
reprezentantului, mai ales cnd acesta
e si scopul pentru care se cere numirea curatorului. (Cas. II Bucuresti,
No. 22 din 4 Noembrie 1918; jurispr.
Rom. 1919, .p. 540).
3. 0 persoant absent poate fi reprezentat in mod legal in justitie
- 150
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPHE ABSENT!
prin fiul ei
si aceasta eu drept cupentru en ar fi nedrept Si eontrazicAtor de a permite celorlalti mos-
Art. 100-101
voindu-se eu acesta de a seurtit termenul societtii din cauza malversatiunilor comise de acesta asupra averei din societate si a i se da ei administrarea societntii piing la liebidare,
nu face o tranzactie, ci o conventie
care trebue n-si aib efeetele sale.
Reducerea termenului unei soeietti
nu e o tranzactie care sa intreac puterile unui mandatar general cum este
euratorul unui absent. (Trib. Prabova
vfint
tenitori sau tertilor interesati s indeparteze pe absent sub euvntul en

existenta. sa ar fi incert si in acelas
timp
indeprteze si pe fiii lui, reprezentantii si legali, sub euvnt en,

ar fi cu putint ea absentul, dispnrutul,
sit fie Inca in viat. (3udee. ocol. Za-
treni-Vlcea, 20 Mart. 1914, Curier Jud.
s. II, 49 din 18 Iunie 1919 Pand. Rom.

1923, II, 164).
.5 A. se vede: Art. 98 cu nota 2; art.
36/914).
4. Sotia, curatoarea bArbatului su

comerciant absent, care er inteo societate in nume coleetiv cu un altul, in-
116 cm nota 1.
Art. 100.
Ministerul public este special Insrcinat de a
privegheh asupr:a intereselor persoanelor presupuse absente,
va luh cuvantul In toate cererile priVitoare la dnsele.
(Civ. 98, 102 urm., 111 ; Pr. civ. 80, 621 ; Leg. 29 Octomv. 77;
Civ. Fr. 114).
Text. fr. Art. 114.
Le ministre public est spcialement charg de veiller
aux intrts des personnes prsumes absentes ; et il sera entendu sur toutes lea
demandes qui les concernent.
Doctrinit string.
AUBRY ET RAU, L p. 596; I, ed. 5-a, p. 911 ;
BAUDRY El FOUROADE, Des personnes, I, 1076, 1077 ;

DALLOZ, Rp. Absence 70 urm.; Suppl. Absence 8;
DzidoLomen, I, 29, 3u; II, 30;
Hue, I, 399, 403;
DoctridA romAneascii.
CANTACUZINO MATEI,
p. 310;
NACU, I, p. 228.
CAPITOLUL II
Despre deelaratlunea absentei.
Art. 101.
and o persoan nu se va mai arath la locul
domiciliului su, sau al resedintei sale, si nici a lsat procurk

pentru administratiunea averei sale '), i daca In curs de 4 ani
nu va aveh nimeni stiint despre dansa, prtile interesate se
vor puteh adresh cu cerere la tribunalul de prima instant&

spre a o declar absent.
Iar, daca va fi existand o procura pentru administratiunea

averei sale, prtile interesate nu vor puteh cere a se declark
absenta deck dup 10 ani deplini de cnd a disprut persoana
sau dela primirea celor din urm stiinte dela ea. (Civ. 87 urm.,
98, 106, 107, 108; Pr. civ. 621 urm. ; Leg. timbr. 20 al 25 ; Civ.
Fr. 115).
1) In art. 115 francez, corespunzfitor, lipsesc cuvintele: ji nici a ldsat procurd pentru administraflunea averei sale'. De asemenea lipseste i Intreg aliniatul 2, al cirui cuprins Insit-I gamin In art. 121 francez, corespunzitor cu art. 107 codul civil romdn.
151
www.digibuc.ro
Art. 102
DESPRE ABSENTI
Codal civil
Text. fr. Art. 115. Lorsqu'une personne aura cess de paratre au lieu
de son domicile ou de sa rsidence, et clue depuis quatre ans on n'en aura point
eu de nouvelles, les parties intresses pourront se pourvoir devant le tribunal
de premire instance, afin que l'absence soit dclare.
Doctrinrt strrtinit.
AUBRY ET RAU. I, 151, n. 4, p. 600; I, ed. 5-a, p. 910, 914, 915, 917; IV, p. 127;
BAUDRY ET FOURCADE, Dps persovies, I, 1083, 1092-1095, 1097;
CoLIN ET CAPITANT. e I. 2-a, I, p. 40i, 430, 433: ed. 1-a, III, p. 166, 969;
DAlit.oz. Rep. A. )iegce 14 nrrn ; Suppl. Absence 11 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 131 bis, III; 150 bis, I; 150 bis, III
DEMOLOMBE. II. 57-03, 69, 78;
DURANTON, I, 474;
Huo, I, 437, 409, 412-414, 416;

LAURENT. H, 15(1, 187;
MARCADE, art. 115, n. 3 5i 4;

MOURLON. ed. 7-a, I, p. 207 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, N. 627;
WEISS, Trait lmentaire p. 589.
Doctring ronittneascrt.
ALEXANDRESCO, I. ed. 2-a, p. 492 urm.; (V, p. 207, 518, n. 1); Droit ancien et moderne de
I t Bou nanie, p. 44;
CANTAmmo MATEI, p. 310;
NAm, I, p. 214, 230;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 46.
Art. 102. - Spre a se constat, absenta tribunalului, dup

Inscrisuri i dovezi produse, va ordonA, a se face o cercetare
In fiinta procurorului In ocolul domiciliului i acel al reedintei, de vor fi osebitet). (Civ. 87, 100; Pr. civ. 185, 621;
Civ. Fr. 1161.
Text. fr. Art. 116.-- Pour constater l'absence, le tribunal, d'aprs les
pikes et documents produits, ordonnera qu'une enqute soh faite contradictoirement avec le procureur du Roi, dans l'arrondissement du domicile, et dans celui
de la rsidence, s'ils son distincts l'un de l'autre.
Doctrinft
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 404, 430, 433; ed. 1-a, III, p. 970;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 151 bis,;
DEMOLOMBE, II, 63, 65, 66, 69;
Huo, I, 416;
31OURLON, ed. 7-a, I, p. 21.2;
Doctrinrt romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a. p. 492 urm.; (V. p. 207, 518, n. 1);
NACU, I, p. 230.
Jurisprudentil.
1.
Din punct de vedere formal,
stint In esent satisfficute cerintele
legii, in ce priveste nedepunerea ra-
portului de &lire Parchet, relativ la

facerea cercetrilor necesare la stabilirea pleerii persoanei absente dela
demicilin, cAci obligatia impusli de
art. 621 pr. civ. presupune cazul cg. In
1) Prin art. 4 al Legil din 29 Octornvrie 1877, asupra atributiunilor ministerului public, este desfiintata azistenta procurorului, concluziunile sale nefiind necesare. Deasemenea i prin art.81 din noua proc. civila.
152
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE ABSENTI
momentul introducerei cererei pe te-
meiul art. 98 c. civ., nu se fAcuse nzci

o cercetare privitoare la absenta si de
aceea tribunalul trimite cererea Procurorului; dar cand, ca in specie, se

filcuse o constatare a absentei de Politie, Parebetul a putut sA-si insuseased si sA gAseascA suficientA acea constatare, fArl a mai fi tinut la noi cercetAri, cart de altfel puteau fi fAcute
tot prin Politie.
In ce priveste concluziile Procuro-
Art. 103-104
ele pot fi transmise prin scris

cAci mAsura cerrtA pe
baza art 98 c. civ., se la de tribunnal
tribunalului,
pe cale de procedurA gratioasA, fArA

desbatert orale, ci numai dup aete si
memorii, in care caz concluziunile
serise ale Procurorului. satisfac eerintele legii din punctul de vedere al scopului ce se urmAreste. (Cas. I, 327 din
12 Dec. 1919, Jur. Rom.", 1920 p. 98, Curierul Jud. 36-371920).
Art. 103. Tribunalul, statuind asupra cererei va aveh in
privire motivele absentei i cauzele cari au putut sa impie-
dice de a aveh stiint despre persoana presupus absenta.

(Civ. Fr. 117).
Text. fr. Art. 117. Le tribunal, en statuant sur la demande, aura d'ail-
leurs gard aux motifs de l'absenee, et aux causes qui ont pu empcher d'avoir
des nouvelles de l'individu prsum absent.
Doctrin strink
I, 1098,
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 404, 430, 433; ed. 1-a, III, p. 970:
DALLoz, Rp. Ab:-.ence 186 urm.;
RAUDRY ET FOURCADE, Des personnes,
DEMOLOMBE, II, 52;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No.028.
Doctrin ronlneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 492 urm.; (V. p. 207, 518 n. 1);
CANTACUZINO MATES, p. 310;,
NACU, I, p. 230.
Art. 104.
Inclata ce se va da o hotrire, fie pregAtitoare,
fie definitiv, proeurorul va trimite copie dupa dnsa Ministerului Justitiei spre a, se publich prin Monitorul Oficial".
(Civ. 100, 105; Leg. 29 Oct. 77; Civ. Fr. 118).
Text. fr. Art. 118. Le procureur du Roi enverra, ausitt qu'ils seront
rendus, les jugements taut prparatoires que dfinitifs, au Ministre de la justice,

qui les rendra publics.
Doctrin straink
AURRT ET RAU, I, ed. 5-a, p. 917;
RAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1100;
LAURENT, II, 101;
PLANIOL, I, edl- 3-a, No. 630.
Doctring romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 492 urm.; SV, p. 207, 518, n. 1);
CANTACUZINO MATEI,
p. 310;
NACU, J, p. 230.
Jurisprudenti.
1. Publicatia cerutA de art. 104 din
codul evil constitue o formalitate sub-
stantialit si deci o nulitate virtnalA de

pocedurA, care nu are nevoe sA fie ex-
pres prevAzutA si care impediat declararea absentei ceeace rezultA atilt
153
www.digibuc.ro
Art. 105-106
ge.SPRE
din termenii imperativi ai eitatului ar-ticol eat et din natura dispositiunei

legei, care cuprinde in sine cerinta ri-
guroasii de a se aduce la cunostinta

celui disparut m6sura grava ce -armeaz a se lu contra lui. (Apel Buc.
III. Dr. 6/913, p. 69).
2. Formaliatile cerute de lege pentru declararea absentii mamei unui
copil ei pentru constituirea tutelei in
seep ca tutorul
dea consimtxniintul la adoptia minorului, fiind
cerute de lege pentru a asigurit mino-
\ liSEN
Codul civil
rului o protectie legalg numai acesta

este in drept a se preval de lipsa acelor formalitti pentru a eere nulitatea declarrei de absent a mamet
sale, a instituirei tutelei si a adoptiei
sale and interesele sale morale sau
materiale i vor dicta stL faa o asemenea eerere iar nu chiar tutorul, care
ei-a dat consimtAmntul la adoptie el
care in urm ar ava interes s anu-
leze acea adoptie. (Cas. I, No. 212, 1916;
Jurispr. Rom.", 1916, p. 354).
Art. 105.
Hotarirea declaratiunei de absent nu se va
da decAt un an dupa hotarlrea care a ordonat cercetarea.
(Civ. 102, 104; Civ. Fr. 119).
Text. fr. Art. 119. Le jugement de declaration d'absence ne sera rendu

qu'un an aprAs le jugement qui aura ordonn renqute.
Doctrina
DALLoz, BO). Absence 199 urm.; Suppl. Absence 18;

DEMOLOMIIE, II, 68;
MOURLON, ed. 7 a, I, p. 211;
PLANIOL, I, ed. 3-a. No. 629.

ALEXANDRESCO,
DoctrinA romAneascA.
I, ed. 2-a, p. 492 urm.; (V, p. 207, 518 n. 1);
CANTACUZINO MATET, p. 310;

NACU, 1, p. 230.
CAPITOLUL III
Despre efectele absentei.

SecOunea I. Despre efectele absenfei in privinfa averei ce absentul posecla
ta ziva dispcirerei sale (lipsirei sale).
Art. 106.
Daca absentul nu va fi lsat procura pentru
administrarea averei sale, atunci acei cari ar fi mostenitorii
sal, In ziva cnd el a disprut (s'a fcut nevzut) sau cnd
s'a primit cele din urma stiinte dela dnsul, rnostenitorii presumptivi, vor puteA cere, In virtutea hotrIrei judecatoresti
definitive, prin care se va fi declarat absenta, punerea lor In
posesiune provizorie pe averea ce absentul avea In ziva pornirei sale, sau a primirei celor din urm stiinte dela dnsul,
cu Indatorire Insh, pentru acestia. de a da cautiune despre
buna lor administrare. (Civ. 107, 109 urm., 120 urm., 652 urm.,
1271, 1535 urm., 1652 urm., 1675 urrn.; Pr. civ. 392, 621; Civ.
Fr. 120).
Text. fr. Art. 120.
Dans les cas o l'absent n'aurait point laiss de
procuration pour radministration de ses biens, ses hritiers prsomptifs, au jour

de sa disparition ou de ses dernires nouvelles, pourront, en vertu du jugement
dfinitif qui aura dclar l'absence, se faire envoyer en possession provisoire
des biens qui appartenaient l'absent au jour de son depart ou de ses dernires
nouvelles, A, la charge de donner caution pour la sfiret de leur administration.
-- 154
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE ABSENTI
Art. 107-108
Doctrinii strAinft.
Acoity ET Rau, I, p. 602, 603, 61.5; L ed. 5-a, p. 917-919, 034; IV, p. 127;
BAUDRY
FOURCADE, Des personnes I, 1103, 1106, 1.107, 110J-1112, 1114, 1115,1120;
Co Luz ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 268; II, p. 736; ed. 1-a, III, p. 336, 420, 969, 970;
DALLOZ, Rp. Absence 203 urm.; Suppl. Absence 19 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 156 bis, II; 156 bis, VII ; 183 bis;
DEMOLOMBE, II, 75, 77-79, 85, 86, 91-93, 99;
Huc, I. 412, 417-419, 421, 431, 433;
LAURENT, II, 113, 162, 163, 166, 167, 170, 171, 174, 187;
MARCAD.g, art. 120, n. 1. si 2.;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 213 urm;
PLamm., I, ed. 3-a, No. 624, 625; III, ed. 2-a, No. 2466 urrn.
DoctrinA romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 496 urm.; (IV, part. 1, ed. 2-a, p. 592, n.1, 611, 767 ad notam);
Droll ancien et moderne de la Roumanie: p. 44, 69, 185;
NACU, I, p. 233, 234; III, p. 490.
Art. 107. - Dac absentul va fi lsat procurd, atunci mo-,

stenitorii sal presumptivi nu vor pute cere dela Tribunale
punerea lor In posesiune provizorie deal dupa 10 ani deplini
de and el a disprut, sou dela primirea celor din urma stiinte
dela el. (Civ. 101, 108 ; Civ. Fr. 121).
Text. fr. Art. 121.-Si l'absent avait laiss une procuration, ses hritiers prsomptifs ne pourront poursuivre la dclaration d'absence et l'envoi en possesion
provisoire, qu'aprs dix annes rvolues depuis sa disparition ou depuis sea
dernires nouvelles.
Doctrinft stating.
AUBRY ET RAU, I, p. 599, 600; I, ed. 5-a, p. 914, 915;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1088, 1090, 1091:
DEMOLOMBE, II, 54-56;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 624, 625.
Doctrinii romilneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 492 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 592 n. 1, 767 ad notam);
NACU, I, p. 234.
Art. 108. - Tot astfel se va urm si and termenul procurei

ar expir, i, In asemenea caz, se va procede la administrarea
averei absentului potrivit regulelor statornicite prin capitolul
I din acest titlu. (Civ. 98 urm., 107 ; Civ. Fr. 122).
Text. fr. Art. 122. Il en sera de mme si la procuration vient cesser ;
et, dans ce cas, il sera pourvu l'administration des biens de l'absent, comme
il est dit au chapitre Pr du prsent titre.
Doctrinil strAinA.
AUBRY ET RAU, I, p.....599; I, ed. 5-a, p. 915;
BAUDRY ET FOURCADE. Des personnes, I, 1089;
DALLOZ, Rp. Absence 159 urm.; Suppl. Absence 11;

MARCADC art. 122, n. 1;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 624, 625.
155
www.digibuc.ro
Alt. 109-110
DESPRE ABSENT!
Codul civil
Doctrinti romneascg.
AVEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 492 urm.;
NACU, I, p. 234.
Art. 109. -Dupd ce mostenitorii ipresumptivi vor fi fost

pusi In stApanire provizorie, testamentul, daca va exist, se
va deschide dupa cererea prtilor interesate, sau a procurorului tribunalului, i legatarii, donatarii, precum si toti aceia,
cari aveau asupra averei absentului, drepturi subordonate

mortei absentului, le vor puteA exercit provizoriu cu Indatorire din parte-le de a da cautiune. (Civ. 100, 106, 119, 557,
565, 801, 825, 889, 895, 899, 1485. 1523, 1552, 1652, 1675 urm.;
Pr. ci v. 392 urm.; Civ. Fr. 123).
Text. fr. Art. 123. - Lorsque les hritiers prsomptifs auront obtenu l'envoi
en possession provisoire, le testament, s'il en existe un, sera ouvert A. la rquisition des parties intresses, ou du procureur du Roi prs le tribunal; et
les lgataires, les donataires, ainsi que tous ceux qui avaient sur les biens de
l'absent, des droits subordonns la condition de son dcs, pourront les exercer
provisoirement, la charge de donner caution.
Doctrina strMat.
Cord,/ ET CAPITANT. HI. ed. 1-a, p. 336, 970, 978;
DALLoz. Rp. Absence 238 urm.; Suppl. Absence 22;

LII:MANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 157 bis, I, II;
DEMOLOMBE. II, 75;
LAURENT, II, 165;

PLArnor., III, ed. 2-a, No. 2467, 2482.
Doctrina romineascit.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 496 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 402, 592, n. 1, 767 ad notam ;
VIII, part. I, ed. 2-a, p. 545);
CANTACUZINO MATEI, pg. 3H.
NACU, I, p. 237.
Art. UO. - Posesiunea provizorie nu va fi considerata de

ca un depozit, care va da celor ce au dobAndit-o dreptul
de a administr averea absentului, cu ndatorire din parte-le
ct
de a da seama absentului, cnd s'ar arka, sau se va probA
existenta sa. (Civ. 106, 109, 111 urm. ; 1599 urm.; Civ. Fr. 125).
Text. fr. Art. 125. La possession provisoire ne sera qu'un dpt, qui
donnera ceux qui l'obtiendront, l'administration des biens de l'absent, et qui
les rendra comptables envers lui, en cas qu'il reparaisse ou qu'on ait de ses
nouvelles.
Doctrini
AURRY ET Flau, I, p. 605-608, 613; I, ed. 5-a, p. 921, 923-927, 929, 931, 932;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1123, 1126-1128, 1130, 1134, 1137, 1139, 1140,
1151, 1154, 1161, 1166, 1167;
Comm ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 142, 166, 971;
DALLoz. Rp. Absence 266 urm.; Suppl. Absence 24 urm.;
- 156
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 111
DESPRE. ABSENT!
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 156 bis, V; 157 bis, IV, VI; 162 bis,
I; 163 bis, V; 169 bis. III;
I; 163 bis,
DEMOLOMBE, II, 95, 102, 105, 106. 109, 112-115, 117, 118, 128, 130, 130, 13J, 140;
Huc, I, 434-438;
LAURENT, II, 128, 175, 176, 178, 179, 186, 188, 189, 195, 196;
MAROADE, art. 14, n. 4;
MOURLON ed. 7-a, I, p. 221 urm.;
PLANIOL, Ill, ed. 2-a, No. 2181.
Doctrini romneasch.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 496 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 917; IX, p. 51);
Nam, I, p. 236.
1.
Jurisprudent.
Trimisul in posesiunea provizorie
a averei unui absent, in lipsa unui
text de lege, nu poate exercit actiunea in revendieare a unui imobil al

absentului, fr, autorizatiunea just).pentru c trimisul in posesiune,
nefiind ()eat im depozitar, n'are declit
administrarea bunurilor, iar in eeeace

priveste actiunile irunbil'are urmeaat
stt (IRA antorizatiunea respectiva a
justi(iei, conform principillor generule prevzute pentru administratori.
(Trib. Botosani. Dr. No. 74/98).
Art. M. Cei ce vor fi dobandit punerea In posesiune

provizorie f) vor fi datori a strui pentru facerea inventarului
averei miscatoare si a inscrisurilor absentului in fiinta procurorului tribunalului de prima instant:a,.
Tribunalul va ordonk In caz de trebuinta, vnzarea averei
intregi miscatoare sau a unei prti dintrInsa. In caz de vanzare, gat pretul ei cat i veniturile se vor capitalizA :in bani
sau in pamnt.
Cei ce vor fi dobndit punerea In posesiune provizorie,
vor putek pentru propria lor siguranta, cere dela tribunal

ornduirea unui expert care s revizuiasca averea nemiscatoare i s descrie starea ei printeun proces-verbal, care se
va aprob de tribunal in prezenta procurorului 2); cheltuelile
acestei lucrdri vor fi In sarcina averei absentului. tCiv. 100,
106, 110, 1432 ; Pr. civ. 211 urm., 431 urm., 668 urm., 674 urm. ;
Civ. Fr. 126).
Text. fr. Art. 126. Ceux qui auront obtenu l'envoi provisoire, ou l'poux
qui aura opt pour la continuation de la comInunaut, derront faire procder
l'inventaire du mobilier et des titres de l'absent, en prsence du procureur
du Roi prs le tribunal de premire instance, ou d'un juge de paix requis par
ledit procureur du Roi.
Le tribunal ordonnera, s'il y a lieu, de vendre tout ou partie du mobilier.
Dans le cas de vente, il sera fait emploi du prix, ainsi que des fruits chus.
Ceux qui auront obtenu l'envoi provisoire, pourront requrir, pour leur
sret, qu'il soit procd, par un expert nomm par le tribunal, la visite des
immeubles, l'effet d'en constater l'tat. Son rapport sera homologu en prsence du procureur du Roi; les frais en seront pris sur les biens de l'absent.
1) Art. 126 francez, corespunzator, adaugfi imediat:
rdpoux gui aura opt pour la continuation
de la communaute, aceasta In legAtura ca suprimarea de catre legiuitorul rormin a art. 134 trances, rclativ
la comunitatea legald care n'a fost admisi de redactorii codului n ,stru cavil.
2) Prin art. 4 al Legil din 29 Ootomvrie 1817, asupra atributiundor ministcrului public, se desfiinleazfi
azistenta procurorului In asemenea operatiuni, concluziunile sale ne mai fiind necesare. A se vedch v: art. 81
din noua procedura civilfi.
157
www.digibuc.ro
Art. 112
DESPRE ABSENTI
Codul civil
Doctrin
AUBRY ET RAU, I, 155, n. 10; I, ed. 5-a, p. 022, 923, 937;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1116-1.120;COLIN ET CAP1TANT, ed. 1-a, III, p. 142, 166, 971;
DALLoz, Rep. Absence 279 urm.; Suppl. Absence 30 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 160; 160 bis, II; 160 bis, III; 168;
DEMOLOMBE, II, 96-99, 281:
Hue, I, 421, 427, 432, 433;
LAURENT, II, 173, 174, 180;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 220. 221;
PLANIOL. III, ed. 2-a, No. 1210, 1216, 2471 urm.
Doctrinii romfineasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 496 urm.; LIII, part. II, ed. 2-a, p. 194, n. 2, 917);
NACU, I, p. 236.
Art. 112. - Cei cari, In puterea punerei lor In posesiune

provizorie sau a administratiuner legale, se vor fi folosit de
averea absentului, nu vor fi datori a Intoarce absentului cleat
a cincea parte din venit, dac existenta lui va fi dovedit
inainte de 15 ani deplini din ziva cand el a disprut, si a zecea
parte and existenta lui se va dovedl dup. 15 ani deplini.
Veniturile vor fi In Intregime ale mostenitorilor presumptivi,,
and au trecut 30 ani deplini dela ziva declaratiunei absentei,
sou 100 ani dela ziva nasterei absentului i). (Civ. 106, 114, 115,
123, 545, 548, urm., 552, 553; L. p. constat. mortii celor dispdruti In rsboi (Mon. Of. 204/923), Art. 10 ; Civ. Fr. 127).
Text. fr. Art. 127. - Cella qui, par suite de l'envoi provisoire, ou de l'administration lgale, auront joui des biens de l'absent, ne seront tenus de lui
rendre que le cinquime des revenus, s'il reparat avant quinze ans rvolus
dpuis le jour de sa disparition ; et le dixime, s'il ne reparat qu'aprs les
quinze ans.
Aprs trente ans d'absence, la totalit des revenus leur appartiendra.

Doctrin. strait:1i.
AUBRY ET RAU, I, p. 612, 619; I, ed. 5-a, p. 923, 931, 933-935, 939;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1069, 1142-1150, 1155, 1193, 1204;
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 166, 482, 971, 972, 974;
DALLoz, Rp. Absence 303 urm., 413 urm.; Suppl. Absence 33 urm., 52 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I. 161 bis, I;
DEMOLOMBE, II, 121-127, 187, 188, 288, 302;
DURANTON, I, 497;
Hue, I, 440;
LAURENT, II, 192, 194, 213, 218;

MARCADE, Art. 127, n. 3;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 229 urm., 232 urm.;
PLANIOL, 111, ed. 2-a, No. 1212, 2489 urm.
Doctrin, ronalineascrt.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 505 urm.; (III, part. I, ed. 2-a, p. 407 ad notam; IV, part.
I, ed. 2-a, p. 592 n. 1, 767 ad notam; X, p. 563, 582);
NACU, 1, p. 240, 241.

1) In art. 127 francez, corespunzitor, lipsesc cuvintele: sztu 100 ani dela ziaa na fterii abeenfulai",
cuvinte, pe care, de altfel, le gsim ai In textul art. 114 roman.
158
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 113-114
DESPRE ABSENTI
Art. 113.
Cei cari se folosesc de averea absentului numai
In virtutea punerei In posesiune provizorie, nu vor puteA. InstrAinA, nici ipotech, averea lui cea nemiscsatoare. (Civ. 110,
117, 401, 427, 1004, 1171, 1268, 1769, 1771 ; Civ. Fr. 128).
Text. fr. Art. 128.
Toils ceux qui ne jouiront qu'en vertu de l'envoi
provisoire, ne pourront aliner ni hypothquer les immeubles de l'absent.

Doctring strilin.
AUBRY ET BAU, 1, p. 607, 608; I, ed. 5-a, p. 924, 925, 930, 931;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1133, 1140, 1164, 1165:
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 80; ed. 1-a III, p. 142, 1(36;
DALLoz. Rp. Absence, 283 urm., 288, 357 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 162 bis, II; 162 his, III;

DEMOLOMBE, II, 111, 137, 138;
Hue, I, 426;
LAURENT, II, 182;
1Vl0uRL0N ed. 7-a, I, p. 221 urm.:

Doctrini romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 497, 503, 504; (III, part. 1, ed. 2-a, p. 796);
NACU, I, p. 238.
Art. 114.
Dac absenta se va prelungi 30 ani, din ziva
punerei in posesiune provizorie, sau dacd se vor fi Implinit 100

de ani deplini dela nasterea absentului, cautiunile date se vor
ridic, toti cei Indrituiti vor puted cere dela tribunalul de I-a
instanta Imparteala averei absentului si punerea In posesiune
definitivA. (Civ. 106, 109, 112, 115, 117, 118, 728, urm. ; Pr. civ.
691 urm.; Civ. Fr. 129).
Text. fr. Art. 129. - Si l'absence a continu pendant trente ans depuis
l'envoi provisoire, ou depuis l'poque h laquelle l'poux commun aura pris Padministration des biens de l'absent, ou s'il s'est coul cent ans rvolus depuis
la naissance de l'absent, les cautions seront dcharges ; tous les ayants-droit
pourront demander le partage des biens de l'absent, et faire prononcer l'envoi
en possession dfinitif par le tribunal de premire instance.
Doctring, strinii.
A UBRY ET RAU, 1, p. 622, 627; I, ed., 5-a p. 941-944, 949;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1216-1221, 1223, 1224, 1226-1228;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 433; ed. 1-a, III, p. 167, 973;
DALLoz. IV!). Absence, 426 urm.; Suppl. Absence 56 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 170, 170 bis;
DEMOLOMBE, II, 140, 141, 147-150, 153-155, 158, 160, 161 ;
Hue. I, 442, 443;
LAURENT, II, 126, 222, 224, 226, 227;

MARCADL Ai t. 129, n. 4;

PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 1214, 2491 urm.
Doctria, romneasci.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 511 urm., 681; (III, part. II, ed. 2-a, p. 718 n. 4;) Efectele
absPnlei eu privire la ceisatortia sofului prezent". Dreptul 37/920;
CANTACUZINO M ATEL p. 311;
NACU, I, p. 241, 242.
- 159
www.digibuc.ro
Art. 115-116
DESPRE ABSENTI
C o dal civil
Art. 115. - Mostenirea absentului va fi deschis6 din ziva

mortei lui dovedira, In folosul mostenitorilor celor mai apropiati In ziva mortei, si cei cari se vor fi folosit de averea
absentului vor fi datori a o restitui acestora cu rezerva veniturilor ce li se cuvine lor, In virtutea art. 112 (Civ. 33, 95,
106, 112, 120 urm., 123. 651, 1169. 1876. 1890; L. p. constat. mortii
celor dispruti In rAsboi (Mon. Of. 204/923), Art. 6; Civ. Fr. 130).
Text. fr. Art. 130. - La succession de l'absent sera ouverte du jour de
son dcs prouv, au profit des hritiers les plus proches b. cette poque; et
ceux qui auraient join des biens de l'absent, seront tenus de les restituer, sous
la rserve des fruits par eux aquis en vertu de l'article 127.
Doctrinh,
AUBRY ET RAU, I, p. 626; I, ed. 5-a, p. 947, 948;
BAUDRY ET FOURCADE, Des pPrsonnes, I, 1174, 1246, 1247;
COLIN ET CApITANT, ed. 2-a, I, p. 4 3; ed. 1-a, III, p. 974;
DEMANTE ET I OLMET DE SANTERRE, I, 176 bis, II, IV;
DEMOLOMBE, II, 192, 193;
Hue, I. 465;
LAURENT, H, 242, 243;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 232, 249;

PLANtoL. III, ed. 2-a, No. 2463.
Doctrina romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 510, 5H; (III, part. II, ed. 2-a, p. 45, n. 2; IV, part. I, ed.
2-a, p. 611, n. 1).
CANTACUZINO MATEI, p. 216.
Art. U6. - Daa absentul revine, sau daca se dovedeste

existenta lui In timpul punerei In posesiune provizorie, efectele
hotArIrei prin care s'a declarat absenta vor Incet, Ins6 fr
prejuditiu1, dac va fi trebuint, a rnAsurilor conservatorii pre-
scrise de capitolul
din acest titlu, pentru administrarea
averei. (Civ. 98-100, 110, 112, 115, 117, urm.; Civ. Fr. 131).
Text. fr. Art. 131. Si l'absent reparat, ou si son existence est prouve
pendant l'envoi provisoire, les effets du jugement qui aura dclar l'absence
cesseront, sans prejudice, siI y a lieu, des mesures conservatoires prescrites an
chapitre I-er du prsent titre, pour l'admiuistration de ses biens.

Doctrinii strin.
I, 1172;
BurNom, Propril et Contra', et 2-a, p 311 ;
COLIN ET CAPITANT, ed 2-a, I, p. 433; ed. 1-a, III, p. 969;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes.
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 171 bis, 173, 173 his;

DEMOLOMBE, II, 190;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 232.
Doctriat romneasci.
CANTACUZINO MATE!, p. 216, 311.
- 160 -www.digibuc.ro
(Jodul civil
DESPRE ARSENTI
Jurisprudentrt.
1. Efectele unui simplu jurnal al tribunalului prin care nu se pronunta declararea absentii conform dispozitiilor art. 101
urm. c. dv., ci dispune numai luare de
mdsuri conservatorii in favoarea unui
presupus absent conform dispozitiilor art.

98 si urm. c. civ. inceteazd dela sine, indata ce absentul revine. Absentul odatti cu
reintoarcerea sa a dobAndit plenitudinea
drepturilor de administratie asupra averei
sale, iar dispozitiile jurnalului tribunalu-
Art. 117
lui nu mai au nici un efect pentru viitor,

iar cele din trecut nu pot fi transate de
cal pe cale contencioas, respectand ambale grade de jurisdictie si contradictor
cu cei interesati. Reformarea in apel a
unui astfel de jurnal dat pe cale gratioasa
nu ar avea nici un efect asupra actelor
de administratie deja Incheiate de curatorul numit de tribunal cari ramem Intregi
'Ana la examinarea lor pe cale contencioasd. (C. Apel. Buc. s. II, 75 din 31 Oct.
918. Curier Jud. 46-471920).
Dacd absentul se iveste, sau dac existenta lui

Art. 117.
este doveditd, chiar i dupa punerea in stapanirea definitiv.
el Isi va primi averea in starea in care s'ar gsl, precum

pretal lucrurilor instrdinate din ea, sau cele cumparate cu
pretul averei celei vndute, fr a puteh urmrl acea avere,
dac va fi trecut la o a treia persoan 1). (Civ. 114, 118, 1770;
L. p. constat. mortii celor dispruti in rsboi (Mon. Of. 204/923).
Art. 7; Lege p. regularea i consolidarea drept. de a exploat.
petrolul i ozocherita. Art. 32 ; Civ. Fr. 132).
Text. fr. Art. 132. Si l'absent reparat, ou si son existence est prouve,
mme aprs l'envoi dfinitif, il recouvrera ses biens dans l'tat o ils se trouveront, le prix de ceux qui auraient t alins, ou les biens provenant de
l'emploi qui aurait t fait du prix de ses biens vendus.
Doctrini strini.
AUBRY ET RAU, I, p. 623, 624; I, ed. 5-a, p. 944-946, 949:
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1230, 1231; 1233, 1235, 1236, 1238, 1241, 1245;
BUFNOIR, Proprit et Contrat, ed. 2-a, p. 311;

Court ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 433; ed. 1-a, III, p. 434, 974;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 174 bis, II, III;
DEMOLOMBE, II, 126, 155, 165, 166, 169, 171, 174, 176, 179;
Huc, I, 444;
LAURENT, It, 217, 228, 235, 236 ;

MOURLON, ed. 7-a, 245 urm.; 249 urm. ;
Doctrina romtineasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 511. urm.; (III, part. I, ed. 2-a, p. 574; III, part. II, ed. 2-a,
p. 910, 912, 921; X, p. 578 n. 4, 579 nota, 583); Observatie sub. C. Apel Iasi s. II, 20
Oct. 1906. Dreptul 77/1906; Observatie sub. Cas. I, 110 din 15 Mart. 1902. Curier
Jud. 60/1902; Observatie sub. Trib. Prahova s. I, 7 Dec. 904. Curier Jud. 26/1905;
Nota sub Judec. Ocor. I, Turnu-Mdgurele, 4 Ian. 1922. Curier Jud. 2/924; Observatie
sub. Cas. I, 75 din 5 Mai 1919. Tribuna Juridicti 26-27/1919; Observalie sub. Cas. I,
664 din 1 Dec. 1910. Curier Jud. 20/911;
ALIMANESCU I. NICOLAE, Nota sub. C. Apel Buc. s. I, 71 din 12 Mart. 1923. Pand. Rom.
1923. II, 206;
CANTA.cumo MATEI, p. 37, 38, 256, 312;
CERRAN ALEXANDRU, Nola sub. Judec. ocol. Herta-Dorohoi 399 din 28 Oct. 922. Curier
Jud. 7/923;
DAN Er.f., Care este valoarea actului de vanzare imobiliard faculd de eredele aparent?"
Curier Jud. 66/1907;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice, vol. IV Diversae causarum figurae", p. 231, 232;
DUM1TRESCU A. M., II, 97;
I) In art. 132 franeez corespunzAtor, lipsesc ultimele cuvinte: jarci a pate& urmri acea avere, dacci
va fi trecut (a o a treia persoancl".

161
www.digibuc.ro
11
Art. 117
DESPRE ABSENTI
Coda civil
HAMANGIU C., reoria proprietarului aparent si legea consolidarilor petrolifere", Dr. 20/909;
Hozoo D., Nola sub. Cas. I, 47 din 4 Nov. 1909. Pand. Rom. 1924, 1, 109;
MARINESCU G. N., Codulconsolideir tlor petrolifere. Teoria proprietarului aparent, p. 11 urm.;
Nano, I, p 213;
PAuvuLssou G., Pelifiunea de eredilate etc.", Dreptul 40/1903;
PETIT EUGEN, Teoria instrainfirilor consimlite de eredele aparent". Curier Jud. 27-28/1919;
O roiwidenta relaliv la rh,Psqunea eredului aparent". Curier Judiciar 77/915;
STOEANOVICI A. N., La validit des actes de l'hritier apparent, en Droit frunguis et en
droit rownain, Paris 1013;
VARGOLICI CEZAR, Adnotafie sub. C. Apel Buc. s. II, 303, 28 Nov. 1907. Dreptul 4, 6, 18/190W
INDEX ALFABETIC
Acte de administratie 6.
Mostenitor adevkat 1, 3,
Acte Ile dispozitie 6.
6, 7, 8.
Anulare 3, 6.
Mo%enitor aparent 1-3,
5-9, 11.
Aprtcaere suveran5 2, 11.
Petrolifure conceisuni 10.
Arendare, a se vedea
Pdsesiune 11.
Buna credint 1, 2, 6, 8, 11.
Proprietar adevkat 4,
5.
Can,gea 3.
Proprietar apatent 4, 10.
Cunce.iune petroliferl 10. Rea credint 5, 6, 8.
Consolulare petrolifera 13. Recurs a se vedea apreciere suveranl".
Ctrproprietate 9.
Cumplratur 9.
Succe4or a se vedea ,MosEchitote 1, 4, 8.
tenitor".
Erede aparent a se vedea Suveranl apreciere 2.
Mostenitur aparent'.
Tent achizitor 1, 2, 4, 6,
Eroare 4, 7, 9, 10, 11.
8, 11.
Leg tar 6.
Testa nent 3, 6.
Legva consolidirilor pe- Utilitate sociall 1, 5, 6,8.
trolifere 10.
Vanzare, a se vedea Cumprtor".
Locatie 5.
Jurisprudenp.
I. Att echitatea at el utilitatea sociald impun ea, ori de ete ori existA
un conflict de drepturi intre adevdratul suceesor si tertiul aehizitor de
Lund credintA al unui imobil suecesoral dela mostenitornl aparent, a face
ca dreptul tertiului achizitor de band
eredintd sd prevaleze, adied rdmniind
valabild fatd de adevaratul moslenitor
viinzarea fAcutd de mostenitorul aparent atre tertiul de bund credintA.
(Cas. I, 664 din 1 Decembrie 1910, B.
p. 1702,Turispruden(a" 81911).
2. Chestiunea de a se sti daed tertul
achizitor al unui imobil succesoral de
la mostenitorul aparent a fost sau nu
de bung, credintil, este o ebestinne (le
fapt de suveranul atribut al instantelor de fond si care scapd prin urmare
controlului Inaltei Curti. (Cas. I, 664
din 1 Dec. 1910. Bul. p. 1702. Jurisprudenta" 81911; In aeehs sens Cas. I,
75 din 5 Mai 1919. Curier Jud. 7/919).
3. a) Principiul, dupd care actele Mcrae in mostenire de un erede aparent
sunt valabile si opozabile adevdratului mostenitor, er admis el de legiulrile Caragea, intrucht in izvoarele care
i-au servit de bazA existA aeel principiu si intruat legea Caragea nu contine nici o dispozitiune care sA rAetoarne acel principiu.
b) Erede aparent este acela care s'a
comportat ca mostenitor si care a fost
apoi indepArtat de adevdratul erede,
fie cu thin legal, de stinge, fie pe baza
unui testament anulabil, fdrA sd se
poatd face vre-o distinctiune in acea-
stA privintA. (Cas. I, No. 169, din 6

Martie 1915; Jurispr. Rom." 1915. P.
290. Curier Jud. 45/915, Dreptul 1915,
p. 281).
4. In conflictul de drepturi intre adevdratul proprietar si un tertiu achizitor de build credintd trebue sd.
triumfe maxima : Eror commun:s facit jus" contra regulei de drept : Nemo plus juris tansforre potest", care
este in contrazieere en notiunea de
echitate si de ordine seciald. (Cas. I,
75 din 5 Mai 1919. Curler Jud. 7/919).
5. Utilitatea sociald, in interesul general si al sigurantei bunurilor, reclamil ea aetele fdeute de eredele aparent
sil fie respectate, etit limp nu se dovedeste reaua credintd din partea tertiului contractant.
In specie clued. cineva ia in arendA
dela un erede aparent un imobil suecesoral si dacd el este de blind credintd
arendarea trebueste respPctatA de adevAratul proprietar. (Trib. Roman
219 din 23 Iunie 1919. :Fur. Gen. 1923,
No. 913; Cas. I, 76/905, Bul. p. 153).
6. Legatarul, care dobndeste in vir-
tutea unui testament, ce mal trziu

anulat, este pfind in momentill anuWei un erede aparent si ea atare el
are din momentul dobndirei siicceslanci aeeleasi dreptnri pe care le-ar
puta ava un mostenitor adevdrat.

Mostenitorul
aparent ponte
flee
acte de administratie si chiar de dispozitie, iar aetele fdeute de el cu tertiul de bun credintd, care a crezut cA
trateazd cu adevdratul proprietar, rAn valabile.
Neexistnd in codul civil nici o dispezitiune care sti rezolve conflictul
de drepturi dintre tertiul, care contraeteazd cu presupusul mostenitor. si
adevdratul suceesor, in teoria credelui aparent nu'si are aplicatiunea regula ed nimeni nu paate transmite al-'
tuia 7Dal multe drepturi deat are el
insusi, rigoarea acestei regule nefPnd
asa de absolutd, inat sd nu eedezo
in cazurile, uncle echitatea si interesul

general ar cere aeeasta.
Utilitatea sociald, in interesul gene-
ral si al sigurantei circulatiei bunurilor, reelamA ea aetele fileute de eredele aparent FA fie respectate, at bran
na se dovedeste reaua credintd din
partea tertiului contractant. (Trib.
162
www.digibuc.ro
Codul civil
Roman 219 din 23 Innie
DESPRE ABSENI
Jur.
7. Pentru ea teoria admis de jurisprudent a eredelui aparent, sa poat
fi apicaf, trebre ea eroarea asupra
prepusulni mostenitor sd fie neinldturabild, adica nu pur subiectivd acelai
ce invoacd, ci comund, adicd presupusul mostenitor s fi fost socotit de
toatd lumea ca adevrat mostenitor.
(C. A pel Iasi s. I, 46 din 29 Mai 1922.
Dreptul 42/922).
8. Majoritatea doctrinei si jurisprudentei admit teoria eredelui aparent
validnd vnzrile efectuate de eredele aparent, ori de chte ori tertul achtzitor e (le blind credinta.
Echitatea si utilitatea sociald cer ca
athnci ciind este un conflict intre adevdratul succesor si tertul achizitor, sd
prevaleze clrepturile acestuia din urmd, cnd reaua eredint nu a fost doGen. 1923, No. 913).
1919.
Art. 1 18
stie c proprietar este altul si totusi

face contract cu simplul detinator. atunci este de rea credint, cum a explicat-o autorul legei cu prilejul desbaterilor si in asernenea caz eroarea
ne mai fiind comund, concesiunea nu
poate fi consolidata, concesionarului
lipsindu-i buna credint, pe care legiuitorul i-o presumd.
Din toatii economia legei de consolidare, rezultd ea legiuitorul departe

de a nesocoti dreptul de proprietato.
a dat proprietarilor, prin art. 18, posibilitatea de a si-1 valorifich facAnd
contestatiune la eonsolidarea a verilor,

iar prin art. 22 a creat in favoarea
lor o dispozitiune exceptionald permitiindu-le sd prezinte contestatiile chiar
in ziva eereetril in localitate, spre
deosebire de contestatiunile fcute de
concesionari pe care i obligd sa le depun la tribunal cu trei site libere
inainte de primul termen fixat pentru

judecare. Dnd proprietarului acest
9. Cumprtorul unui imobil care
drept, concluzia uridic si logicd este
apartine in coproprietate, prin suc- c indat ce el si-a dovedit pretencesinne, la clou persoane eu drepturi tiunea, distrugnd aparenta posesiuegale, dar care a fost vndut numai nei de proprietar, imbrdcatd, de un
de una din ele, nu se poate apdr cd altul, Comisinnea nu mai poate consoa fost victima unei erori invincibile
edci altfel, dreptul de a face conasnpra intinderei dreptului de succo- testatiune ar spare ca o dispozitiune
siune al vnzatorului, invocnd teoria fard ratiune, ceeace nu este admisibil.
eredelui aparent, de oarece acest cumPrin urmare, indat ce o persoand
prdtor este dator s cerceteze si s dovedeste, ea in spetd, ea este prose convingd, fie de posesiunea netul- prietard a terenului asupra cdruia un
burat a dreptului viinzdtorului timp altul s'a fdeut proprietar, concesiude 30 ani in urmd, fie de dreptul sdu nea acordat de acesta din urma nu
de proprietate rezultnd din acte. (C. se poate consolid. (C. A. III, Bucu.Apel Buc., s. I, 71 din 12 Mart. 1923. resti, dec. Nr. 119 din 19 Februarie
veditit. (Judec. ocol Herta-Dorohoi, 399
din 28 Oct. 1922. Curier Jud. 7/923).
Pand. Rom. 1923, II, 206).

10. Teoria proprietarului
1924. Jur. Gen." 1924, Nr. 1022, Bul. C.
apaient
construit in art. 7 al legii din 1904
si 32 al legei din 1913 se intemeiazd
pe aceea error communis facit jue
care sta la baza tuturor concesiunilor
acordate de posesorii de buud credint,
earl stilpiinesc terenurile de ani de zile
ea proprietari, Wand acte de proprie-
Apel, 7/924).
soana concesionarului, cdal dacii el
art. 1295 cu nota 36.
11. Este admis in drept, cd, aehizitiunile pe eari tenth li fac de bund
credint dela un erede aparent. aunt
valabile, clacit acei terti achizitionari,
desi au depus o diligenta obicinuit
pentru actele ce au incheiat, s'au glsit totusi intio eroare neinlturabil.
tail in vazul tuturora si fiind consi- Determinarea conditiilor, a cdror inderati de toatil lumea ca atare.
deplinire de care o parte, pot s forDe indat ce posesiunii Ii lipseste meze diligenta cerutd pentru justifiacest caracter, sau ea se exercit cu carea erorei neinlturabila, necesard
titlul precar in numele altora, conce- aplicdrii principiului de mai sus, este
siuuea nu poate fi valabil constituita de atributul suveran al instantelor de
de un asemenea detindtor.
fond, ea variind dela caz la caz. (Cas.
Pe baza aceluias principin se cere I, 10 Iunie 1924. Jur. Gen. 1924 No.
ea eroare asupra faptului posesiu- 1723).
12. A se vedeit : art. 653 eu nota 46;
nii ca proprietar, s existe i in per-
Art. 118. Copiii i descendentii In linie dreapt ai absentului pot asemenea, In termen de 30 ani dela punerea In definitiv strdnire, a cere restituirea averei absentului, dupa
cum s'a zis In art. precedent. (Civ. 106, 114, 116, 117, 1876;
Civ. Fr. 133).
-- 163
www.digibuc.ro
Art. 119-120
DESPRE ABSENT I
Codul civil
Text. Jr. Art. 133. Les enfants et descendants directs de l'absent pourront
galement, dans les trente ans, compter de l'envoi dfinitif, demander la restitution de ses biens, comme il est dit en l'article precedent.
Doctrinil strini.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 433; ed. 1-a III, p. 974, 975;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 176;
DEMOLOMBE, II, 183, 185, 194;
DURANTON, I, 512;
Hue, 1, 445;
LAURENT, II, 238;
MARCAD, Art. 133, n. 2.
Doctrinil romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 511 urm.; (XI, p. 225);
NACU, I, p. 239, 244, 245.
Art. 119.
Dup darea hotrirei prin care s'a declarat
absenta, vericine ar ave drepturi contra absentului, nu le va
putea exercit deck In contra celor ce vor fi fost pusi In

posesiunea averei lui, sau in contra celor ce vor fi avand
adrninistratiunea legal. (Civ. 106, 114; Civ. Fr. 134).
Text. fr. Art. 134. Apres le jugement de declaration d'absence, toute

personne qui aurait des droits exercer contre l'absent, ne pourra les poursuivre
que contre ceux qui auront t envoys en possession des biens, ou qui en auront
l'administration lgale.
Doctridt
AUBRY ET RAU, I, p. 608;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 433; ed. 1-a, III, p. 970, 972;
DEMOLOMBE, II, 114;
DURANTON, I, 492;
Doctring, romneasc.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 497 urm.; (VI, p. 465);
NACU, I, p. 237, 238, 239.
Sectiunea II. Despre efectele absen(ei In privirea drepturitor eventuate

care se pot cuveni absentului.
Art. 120.
Vericine va reclam un drept deschis unei
persoane, a crei existent nu va fi recunoscut, este dator a

dovedl, c acea persoan exist In timpul cnd dreptul s'a
deschis pentru dnsa 1). (Civ. 98, 99, 114, 121 urm., 654, 668,
808, 924, 1169, 1651 ; Civ. Fr. 135).
Text fr. Art. 135.

Quiconque rclamera un droit chu un individu
dont l'existence ne sera pas reconnue, devra prouver que ledit individu existait
quand le droit a t ouvert : jusqu' cette preuve, il sera declare non recevable
dans sa demande.
1) In art. 135 francez, corespunz5tor, se continuil articolul cu urrnStorul adaus: jusqu'd Celle preuoe
il sera dclard non receoable dans sa demandes.
164
www.digibuc.ro
Codn1 civil
Art. 121
DESPRE ABSENTI
Doctrina stating,.
AUBRY ET BAU, I, 158, p. 635; I, ed. 5-a, p. 950 ;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1257-1259, 1265, 1285;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 430, 432 ; ed. 1-a, III, p. 975, 976, 978;
DEMOLOMBE, II, 203 urm., 205, 267;
Huc, I, 447, 449, 456;

Doctrini romineascii.
ALEXANDRESCO,
I,
ed. 2-a, p. 518 urm.; (V, p. 519, nota);
8525 din 16 Sept. 905. Curier Jud. 80/905:
Observafie
sub. Trib. Bactiut
Jurisprudentk.
1. Ori-cine reclamd un drept deschis
unei persoane, a crei existentd, nu va fi
recunoscutii, este dator s dovedeascd, ca
acea persoand exist in momentul cand
dreptul s'a deschis pentru (Ulna, iar dace',
se va deschide o mostenire unei asemenea persoane, ea se va da numai acelora
cu care dnsa s'ar fi gsit in drept a concurd sau acelora ce aveau drept de a o
dobndi in lipsa sa. Astfel clack In momentul deschiderei unei succesiuni, existenta absentului, in numele cdruia se face
cererea de trimetere in posesie asupra

averei defunctului, era incert o aseme-
nea cerere nu e admisibila fntru cdt acel

ce face o asemenea cerere in numele sau,
nu dovedeste c existenta absentului er
recunoscutd in momentul deschiderei succesiunei. (Trib. Bactiu, C. Jud. 80 905).
2. A se vedea.: Art. 654 cu nota 11.
Art. 121. - Daca se va deschide o mostenire, care s'ar
cuveni unui individ, a cdruia existent nu este cunoscut, ea

se va da numai acelora cu cari individul s'ar fi gsit In drept
de a concurk sau acelora ce aveau drept de a o dobandl In
lips-i. (Civ. 98, 99, 120, 122 urm., 654, 664-668 ; Civ. Fr. 136).
Text. fr. Art. 1.96. S'il s'ouvre une succession A, laquelle soit appel un
individu dont l'existence n'est pas reconnue, elle sera dvolue exclusivement
ceux avec lesquels il aurait eu le droit de concourir, ou ceux qui l'auraient

recueillie A, son dfaut.
Doctrinii straink.
AUBRY ET Rau, I, 158, n. 2, 3, 6, p. 641, 642; I, ed. 5-a, p. 952, 953, 955;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1260, 1262, 1264, 1266-1268;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 432; ed. 1-a, III, p. 380, 975, 976;
DEMOLOMBE, II, 205, 206, 209, 212, 213, 244, 251;
Huc, I, 448. 449 ;
LAURENT, II, 225;
MARCAD, art. 136, n. 2;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 253 urrn. ;
PLANIOL, IH, ed. 2-a, No. 1721, 2051 urm.
Doclrina romneasc*A.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 518 urm.: (III, part. II, ed. 2-a, p. 1, 32; V, p. 519, nota);
Observqie sub. Trib. Bacdu 8525, 16 Sept. 905. Curier Jud. 80/905;
1.
Jurisprudentii.
Dispozitiile privitoare la caPaci-
tatea sau necapacitatea de a succede,

fiind de domeniul statutului real, depind de legea situatiunei imobilelor.
In consecinta, dach, in caz de absenta.
imobilele succesorale sunt situate in
Romania, urmeaza a se apnea art. 121

cod. civ. roman, dupa care absentul
este exclus dela mostenire. (Apel Buc.
I, No. 119, 1915; ,,Dreptul" 1915, p. 514).
2. A se veded : art. 654 nota 11.
- 165
www.digibuc.ro
Art. 122-123
DESPRE ARSENTI
Codul civil
Art. 122.
Dispozitiile cuprinse In precedentele dott art.
Isi vor aved puterea lor, Mr& prejuditiul actiunilor, prin care
se cere o mostenire sau alte drepturi ce se vor cuveni absentului ori reprezentantilor sai, si nu se vor pierde dedtt dup
trecerea ternienului stalornicit pentru prescripti line. (Civ. 115,
117, 118, 120 urm., 683, 701. 974, 996, 1097, 1554, 1557 urm., 1607,
1886, 1890 urm., 1895 urm., 1909 ; Civ. Fr. 137).

Text. fr. Art. 137. Les dispositions des deux articles prclents auront
lieu sans prjudice des actions en ptition d'hrdit et d'autres droits, lesquels
compteront l'absent ou ses reprsentants ou ayant-cause, et ne s'teindront
que par le laps de temps tabli pour la prescription.
Doctring strging.
Aunay ET Rau, I, p. 631; I, ed. 5-a, p. 954;
BAUDRY ET FOIJRCADE, Des personnes, I, 1269;
litivrtout, Propriet el Confrot, ed. 2 a, p. 104, 311;

COLIN ET CApITANT, III, ed. 1-a p. 975;
I)Au.oz, Ilp. Absence, 611 urm.; Sapp!. Absence, 99;

DENIOLOMBE, I, 214;
Hue, 1, 451;

PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 1721, 2051 urm.
Doctrinft romAneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 521 urm.; LIII, par?. II, ed. 2-a, p. 803, 894);
CANTACUZINO NIATEI, p. 312;
Art. 123. - Pe cAt timp absentul nu se va ardth, sau
actiunile nu se vor exercit. In numele su, cei ce vor fi primit

mostenirea, vor dobandi In deplin proprielate venitnrile luate
de dnsii cu bun credint. (Civ. 485, 486, 487, 1898; Civ. Fr. 138).
Text. fr. Art. 138. Tant que l'absent ne se reprsentera pas, on que les
actions ne seront point exerces de son chef, cenx qui anront recueilli la succession, gagneront les fruits par eux pelvis de bonne foi.
Doctring
BAITDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1270;
HCFNOIR, Propri el Control, ed. 2-a, p. 310, 315;
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 482, 975;
DAT.Loz, Rip. AbsenCe, 618 Urni.;

DENIOLomBE, I, 215. II, 220;
MouaLox. ed. 7-a, I, P. 257 arm.;

PLAraoL, III, ed. 2-a, No. 1721, 2051 urm.
Doctring romAneascg.
ALEXANDRESCO, I. ed. 2-R, p. 521 arm., (III. part. I, ed. 2-a, p. 209. 310, 310. 312,313; III,
part. II, ed. 2-a, p. 803, n. 2, 914, 915; XI, p. 102); limit oneien el moderne de la Boaputotiv poate soot de temei spre a face pe posesorul de band
manie. p. 149 ;
rredinfd sd dobflodeascd proprietalea fructelor"? Pagini juridice 21/1908.
CANTACIIZINO MATEI, p. 254, 312;
NACU, I, p. 240.,urm.
Codal civil
DESPRE ABSENTI!
Art. 124-125
CAPITOLUL IV IL)
Des?re privegherea c3pillor mio3ri al tatulul care a dispirut.
Art. 121. - Daca fatal disprut a lsat copii minori, fcuti

cu sotia sa inaintea pleerei sale, mania va avcd privegherea
asupra lor va exercit toate drepturile barbatului, in privinta edueatiunei si a administratiunei averei lor. (Civ. 132,
i
325, 327, 330 urm., 335, 338. 343; C. corn. 10-13; Civ. Fr. 141).
Text. fr. Art. 141. Si le pre a disparu laissant des enfants mineurs
issus d'ua comma mariage, la mre en aura la surveillance, et elle exereera
tons le droits du mari, quant leur ducation et b. l'administration de leurs biens.
Dectrin stating..
AUBRY ET BAU, 1, P. 541, 037-00; I, ed. 5-a, p 833, 001, 4102: VI, r. 83;
BAUDRY ET FouttcADE, Personnes, I, 1290-129.1, 1299, 1302, 1303;
Comm ET CAP1TANT, ed. 2-8, I, p. 432, 45); ed. 1-a, III p. 970, 977;
IDALLOZ,
AII:eice, 509 grin., Sapp!. Absence 92 until.;
DERANTE ET COLMET DE SANTERRE. 1,
185, HO, 180 bis, III;
DEMOLcomec, II, 310-313, 310-319, 330, 331, 333, 330;

Hue, I, 45 1-401, 41)4, 405, 470;
LAURENT, IL 115-'147 ; V, 201;
MounLox. ed. 7-a, I, p. 20i, 205;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1047-3, 1760.
Doctrinit romneascit.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 5:28 urm., 531, 532, n. 1;
CANTACUZINO MATEI, p. 202. 312;
F1AMANGIU C., 0 ,s,roafie, sub. Oberlandes Gericht, 18 Febr.1010. Pand. Rom. 1924, III, 48;
NACIJ, I, p. 249, 285.
Juris )rudirti.
1. In materie de absent legea distinge 3 perioade : 1) a absentel prezumate, 2) a absentei declarate si a tri-
meterii in posesiune prov'zorie 5i

3) aceea a trimiterii definitive. Din art.
98 si 124 cod civil rezu1t5. c5. tut-la t:;e
descbide la deelararea de absentli sau

la moartea unuia din soti, iar nu in
perioada absentei prezumate, dar pa-
terea exerciiat de sofa celui

rut care a lilsat minori nu este autoritatea tutelar&
In spet5, M. C. cerfind infiintarea

unei tutele, sotril ei fiind disparut iar
nu mort, numai tribunalul are Were
a statuit asupra -a( estei cereri, oricare
ar fi averea Ins.-al de sot, iar no judeelitoria, cici art. 98 cod civil d1 in
competinta tribunalului tot ce priveste
materia absentei.
(Cas. II, dec. cvil 282 din 15 Noembr'e 1922, Jur. f mn. 6923 ; Jur. Gen.
1023 No. 1; Cas. II, 296 din 20 Nov.
1922, Jur. Rom." 3,923).
Art. 125. -Dac mania va fi incetat din viatti. In timpul
de sase luni din ziva cad taidl a dkprirut, sau dac ea ar

muri. mai inainte de a se deelar absenta la trihunal, privegherea copilului se va incredin( de atre consiliul de familie
la ascendentii cei mai apropiati. si in lipa lor unui lutore
provizoriu. (Civ. 98, 126, 344. 352 355 urni.; Civ. Fr. 142).
Text. fr. Art. 142. Six mois aprs la disparition du Ore, si la mre
tait dcde lors de cette disparition, ou si elle vient dcder avant que
l'absenee du Ore ait t delare, la surveillance des enfants sera dfre, par
1) In textul francez lnaintea cap. IV, se Mil cap. III, sectiunea ill cuprinzAnd art. 139-140 sub titlul:
,Efectele absentei relative la cdsdtorie", care a Cost aupranat de legmitorul roman.
Art. 126-127
DESPRE CASATORIE
Codul civil
le conseil de famille, aux ascendants les pfus proches, et, , leur (Want, un
tuteur provisoire,
Doctrina strfiina.
AUBRY ET RAU, I, ed. 5-a, p. 962, 963;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, I, 1294-1299;
DALLOZ, Rp. Absence 556 urm.

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 187, 187 bis; 187 biis, II; 189-191;
DEmoLonum, II, 321-323, 325, 327-329;
Hue, I, 462;
LAURENT, II, 148;
MARCADE, art. 142, n. 3, 5 si 7;

MOURLON, ed. 7-a, 1, p. 266;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1647-3;
Doctrina romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 528 urm., 531, 532, n. 1, (II, ed. 2-a, p. 681, 682);
N ACU, I, p. 249 urm.
Art. 126.
Tot astfel se va urrn si In cazul cnd unul
din soti disparand, ar fi lsat copii minori din alt cAstorie.

(Civ. 125, 344, 347, 348 ; Civ. Fr. 143).
Text. fr. Art. 143. Il en sera de mme dans le cas o l'un des poux
qui aura disparulaissera des enfants mineurs issus d'un mariage prcdent.
Doctrin straink
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, I, 1301;
COLIN ET CAPITANT, ed. I-a, III, p. 976, 977;
DALLOZ, Rep. Absence 565 urm.;

DEMOLOMBE, II, 326;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1647-30;
Doctring, romneasc.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 528 urm., 531, 532; n. 1; (II, ed. 2-a, p. 681, 682);
TITLUL V
Despre casitorie.
CAPITOLUL I
Despre insuirIle i conditiunile necesarii spre a se putei sfivir1 casatoria.
Art. 127.
Nu este iertat brbatului inainte de 18 ani
si femeei Inainte de 15 ani s5, se cstoreasca1). (Civ. 128, 166

948; Reg. act. st. civ. 125; Civ. Fr. 144).
Text. fr. Art. 144. L'homme avant dix-huit ans rvolus, la femme avant
quinze ans rvolus, ne peuvent contracter mariage.
I) In art. corespunzator francez 144, clupfi ouvantul ,ani vine irnediat vorba ,CrnpUniti` (rvolus).
168
www.digibuc.ro
(Jodul civil
DESPRE EASATORIE
Art. 128-129
Doctridi
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1435, 1438 Wm.;
BEUDANT, I, 215;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 126:

DEMOGUE, I, Sources des Obligations, II, p. 378.
DEMOLOMBE, III, 17;
Hun, II, 15;
LAURENT, II, 284;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 705; II, ed. 2-a, No. 17;
Doctrina romneascit.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 546 urm., 549, 653 urm , (IV, part. I, ed. 2-a, p. 53 n. 4, 54
nota, 693, 726; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 1, n. 1, 4, 70, 71); Droit ancien et moderne
de la Boumanie, p. 46, 74, 78, 302;
CANTACUMNO MATEI, p. 681;
NACU, I, p. 267, 268, 660;

DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice, vol. I, p. 69 Vrasta cerutal pentru castorie".
Art. 128. - Numai Domnul ') poate da dispense de varst

pentru motive grave. (Civ. 31, 127. 150; Leg. 15 Mart. 81;
Reg. act. st. civ. 125; Civ. Fr. 145
.
Text. fr. Art. 145. Nanmoins il est loisible au Roi d'accorder des dispenses d'ge pour des motifs graves.
Doctring strain.
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1436, 1437;
DALL0z, Rp. Mariage 46 urm.; Suppl. Mariage, 30 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 707, III, ed. 2-a, No. 1.9.
Doctrina romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 546 urm., 549, 653 urm. (IV, part. I, ed. 2-a, p. 53, n. 4, 54
nota, 693, 726; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 57, 72, 74);
CANTAcumNo MATEI, p. 681.;
NACU, I, p. 267, 268.
Art. 129. - Nu este cdstorie cand nu este consimtimnt.
(Civ. 162, 163, 183, 184, 286, 448, 948, 952, 953 urm.; C. p. 280283 ; Civ. Fr. 146).
Text fr. Art. 146.
11 n'y a pas de mariage lorsqu'il n'y a point de
consentement.
Doctria, strilin.
AUBRY ET RAU, V, p. 9, 10, 91, 92;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1442 urm., 1682, 1691,1709, 1713, 1720 urm., 1906 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 76, 127, 183 urm.;
DALLOZ, Rep. Mariage, 53 urm. Suppl. Mariage 33 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, I, p. 398;

DEMOLOMBE, I, 192; III, 24, 127-129, 242;
DURANTON, II, 27;
Huc, II, 16, 17; III, 519;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 275 urm.; 341 urtu.;

1) A se ceti: Regale. Prin legea din 15 Martie 1881, tklul de .Domn al capului statului este schimbat
in acela de Rage.
169 www.digibuc.ro
Art. 130-131
DESPRE CASATORIE
Codul civil
Do ctrinil romine
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 550 urni.; 031; (V, p. 22,n. 2; VII, p. 2, n. 2, 3 nota; VIII,
part.. I, ed. 2-a, p. 4 ad nalbni) Broil Milli el nmdei ne de la .Th unionie, p. 75, :9,
443, nola 2; OlAervalic sal . Ca.s. 11(1g. 1 Par. lbW,. lurier Jud.05/1960; Observalie,
sal). r. Ap_el Gaud. s. II, 2 lunie b02. Curier Jud. 24/905:
CANTACUZ1NO MATE1, p. 679;
NACU, I, p. 206, 269 urn, , 327.
Juesprudenti.
1. A se vedeit art. 102 cu n oldie respective.
Art. 130.Nu este ertat a trece In a doua astorie
fr ca cea dinlai fie deslcul. (Civ. 153. 166, 169, 170,

172, 183, 184, 209, 210; C. p. 271; L. p. constat. morii celor
disp5ruti In rAsboi (Mon. Of. 204/923) art. 8, 9; C111. Fr. 147).
Text. fr. Art. 147.
On ne peut contracter un second mariage avant la
dissolution du premier.
Do ctrinA
AUBRY ET BAU, V, p. 56, 63, 81;
BAUDRY ET FOIIRCADE, Personnes, II, 1550 urm., 1836 urm.;
COLIN ET (. AP1TANT, ed. 2-a, I, p. 142;
DALLOZ, Rep. Mariage, 215 um-D.; Suppl. Mariage, 106 urm.;

PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 1015 urre.; 111, ed. 2-a, No. 350 urm.
Docrin. romneasa.
578 urm.; 648; (VII, p. 659; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 69):
Droll anrien et moderne de la Bounionie, p. 75, 302; Observolie sub. Trib. Dambo-
ALEXANDRESCO. J, ed. 2-a, p.
vita 536 din 20 Oct. 905, Curier Jud. 15/906;

Nam, I, p. 274.
Jurisprndentrt.
Desi legea canonicd nu permite

egsgtoria deck pentru a doua oar, dar
din nici una din dispozitiunile sale nu
reese cd odatd ce cdskoria s'a svfirit ea urmea7.1 necesarmente sd
se considere neexistent. Odatd ce benedictiunea religioasd s'a acordat sotilor nulitatea ce ar fi vitiat cdsdtoria se gseste acoperitA. (Apel, Buc.
I, 230, Oct. 8/82, Dr. 76/82).
2. Desi legile canonice nu permit ed.sAtoria decht piind la a treia oar,
insd aceastd dispozitiune cuprinde o
prohibitiune la estorie, iar nu desfiintarea cdsteriei dupd contractarea
ei, cnd unul din soti ar fi trecut in
a patra cdsAtorie. Si chiar de s'ar adI.
mite cd existd o prohibitiune pentru

a patra casAtorie, totusi nu poate
efect cleat fatA cu legile canonice,
iar nu fatd eu legea (lominantA a titrei dupd care are numai sA se admi-
nistreze i sA se reguleze raporturile

juridice dintre membrii societtei.Deci
dacd legea dominant a tArei din epo-
ca and s'a contractat cdstoria, nu
prevede o asemenea prohibitiune, ea

drept cuvnt se declard de valabild o
atare clisAtorie. (Cas. I, 235/Iun. 15/83.

B. p. 646).
3. Dupil art. 172 din codul civil, procurorul tribunalului neputfind exer-
cit actiune in nulitatea unei csatorii dect in timpul vietel ambilor soti.
de aci rezultd cd el nu are dreptul sd
ceard nulitatea unei cdsittorii pentru
bigamie deck alunci cnd ambele cdstorii subsistA sirnultan.
Prin urmare, cand prima cdstorie
nu mai exist, disprnd cauza care
a produs nulitatea, trebue sd disnard
si nulitatea, cdci nu mai existA obstacolul pentru validitatea ce'et de a
doua cgskorii. (Trib. Roman, 1914 ;
Dreptul" 1914, p. 543).
Art. 131. (Mod. L. 15 Martie 1906'). Miatul, precum

1) Textul vechin al art. 131. Matta care nu are vilrcta de 25 dc ani deplini, precum gi fata care
Ware vtirsla inca de 21 ant rkplini, nu se poate casttori Itr consim(itmintul tattlui si al mantel.
La caz dc dezbinare intre tat st mama, corpomtinoIntul tatillui este de ajuns. (Civ. 59, 62, 132 urm.,
141, 142, 164, 165, 168, 17), 2 4, 257, 434; C. p. 162; Civ. Fr. 148).
-- 170
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE CASATORIE
Art. 132
fata, cari nu au varsta Inca de 21 ani Impliniti, nu se pot
casatori fara consirntimIntul tatalui si al matnei.

La caz de deibiaare Intre tata si mama consimtimntul
tatalui este de ajuns.
Text. fr. Art.714-4. -Le fils qui n'a pas atteint l'ge de vingt-cinq ans
accomplis, la fille qui n'a pas atteint rage de vingt-un ans accomplis, ne peuvent
contracter mariage sans le consentement de leurs pre et mre: en cas de dissentiment, le consentement du pre suffit.
Doctring steging.
AUBRY ET BAU, V, p. 72, 124;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1151 urrn.; 1483, MI, 1486, 1492 urrn. 2217;
Comm ET CAP1TANT, ed, 2-a, I, p. 132, 133 urin., 163, 171, 630; ed. 1-a, III, p. 37;
DALLOZ, Rip. Manage 05 urrn.; Sappl. Mariage 53 urm.;

DEMOLOMBE, 1, 38, 39; III, 217;
Hue, II, 3V, 37, 06;

PLANIOL, I, ed, 3-a. No. 744; III, ed. 2-a, No. 60;
WEISS, Trait lonenlaire, p. 446, 521.
Doctring romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 565 urm.; 573, 574; (VIII, part. I, ed, 2-a, p. 23, 68-70, 74,
145): Drod anrien et molerne dr la Roumanie, p. 45, 75;
CANTACUZINO MATEE, p. 681, 684;

NACU, I, p. 277, 285.
Jurisprudent g.
1. Parintii, In basa art. 164, pot cere

anul mra unei casatorii coniractat in
strainettate de catre fiul lor mai inic de
25 ani, far cousinitimantul lor, de oare
ce dupa art. 2 legile relative la capaci-
tatea persoanelor urmresc pe romni

chiar In strainalate, si conform art. 181,
fiul mai mic de 25 ani urmeazii s aibe
consimtirmintul parintilor pentru a se putea casatfiri. (Trib. Ilfov, 11, 356, Nov.
13/84, Dr,50/85.
Art. 132. -(Mod. L. 15 Martie 1906'). Daca tatal sou

mama a murit, sau daca until din ei se gaseste In neputinta
de a manifesth vointa sa, sau daca resedinta sa este necunoscuta, consimtimntul celuilalt este de ajuns pentru savArsirea castoriei.
Text. fr. Art. 149. Si l'un des deux est mort, on s'il est dans l'impossibilit de manifester sa volont, le consentement de l'autre suffit.
Doctrin stetting.
AUBRY ET Rau, V, p. 72, 73, 75;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1459 urm.;
COLIN ET 1:APITANT, ed. 2-a, I, p. 133, 630; ed. 1-a, III, p. 37;
DALLoz, Rip. Manage 160 twin.; Suppl. Mariage 55 urm.;
DEMOLOMBE, II, 314; IH, 38, 40, 43-45;
Hue, H, 36-38;
LAURENT, II, 314, 315, 321;
MARCADE, Art. 50, n. 2; 149, n. 2 si 5;

1) Textul vechlu al art. 132. DacA tatAl sau mama au murit, sau daci unul din ei se gaseste tu
neputint da mandesta map sa, cunsimtimAntul celuilalt este de ajuns pentru tavdrlirea casiturici. (Civ.
urm., 124, 133, 13,1 urm., 141, 142, 164 urm., 443, 456; C. p. 162; Ciy. Fr. 149).
- 171
www.digibuc.ro
Art. 133-134
ALEXANDRESCO, I,
DESPRE CASATORIE
Codul civil
ed. 2-a, p. 565 urm.: 573, 574; (VIII, parL I, ed. 2-a, p. 23, 68-70, 74,
145); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 45, 75;
NACU, I, p. 277.
Art. 133. - (Mod. L. 15 Martie 1906 1). Dacd tatl i marna

sunt morti, sau dacd se gdsesc In neputintd de a manifest
vointa lor, atunci bunul i buna despre tatd si In lipsa lor,
bunul i buna despre mam tin locul acestora.
Dacd este desbinare, aceasta va fi consideratd ca consimtimant.
In lipsd si de buni, minorii nu se pot cdstorl deck cu
consimtimntul tutorelui.
Text. fr. Art. 150.- Si le pre et la mre sont morts ou s'ils sont dans
l'impossibilit de manifester leur volont, les aleuls et aeufes les remplacent :

s'il y a dissentiment entre l'aieul et l'aeule de la mme ligne, il suffit du
consentemenit de l'aieul.
S'il y a dissentiment entre les deux lignes, ce partage emportera consentement.
Doctrina strftink
AUBRY ET RAU, V, p. 73, 74;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1470 urm., 1483, 1484, 1486, 1422 urm.;
DALLOZ, Rp. Mariage, 115 urm.; Suppl. Mariage, 63 urm.;

LAURENT, II, 317;
MOUREON, ed. 7-a, I, p. 278 urm., 286 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 750-752, 1654; III, ed. 2-a, No. 66-68.
Doctrini romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed, 2-a, p. 565 urm., 573, 574; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 74, 145 ad
notam); Droll ancien et moderne de la Roumantie, p. 45, 75;
sCANTACUZINO MATEI, p. 83, 684;
DOCAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 69;

NACU, T, p. 278, 285.
Art. 131. - (Abrogat L. 15 Martie 1906 2).

Text. fr. Art. 151.- Les enfants de famille ayant atteint la majorit fixe
par l'article 148, sont tenus, avant de contracter mariage, de demander, par un
acte respectueux et formel le conseil de leur pre et de leur mre, ou celui de
leurs aeuls et aeules, lorsque leur pre et leur mre sont dcds, ou dans
l'impossibilit de manifester leur volont.
DoctrinA straink
AUBRY ET RAU, V, p. 84, 85, 88, 82;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1500 MID. 1505 urm.;
1) Textul vechiu al art. 133. Daci tatl si mama sunt morti, sau dacii se gilsesc in neputint de a
manifest& vointa 1or, atunci bunul i buna despre tati i, in lipsa acestora, bunul i buna despre mam, tin
locul acestora.
Dar& este desbinare, aceasta va fi considerat ca consim(imant. (Civ. 58, 59, 97 urm., 125, 126, 164, 165,
257, 342 urm., 448; C. p. 162; Civ. Fr. 150).
2) Textul vechiu al art. 134. Copiii legmiti cari vor fi ajuns in vdrsta prescris8 de art. 131 sunt datori
1nainte de a se cilsAtori, a cere prin un act respectos si formal consiliul tatlui i al mamei uri al bunilor,
cdnd tam si mama aunt morti sau in neputints de a manifest& vointa lor. (Civ. 98 urm., 131, 135, 136, 140, 164,
329, 448; Civ. Fr. 151).
172
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE CASATORIE
Art. 135-136
Collis' ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 132, 133, 136, 150; II, p. 204;
DEMOLOMBE, III, 62, 67, 91, 270, 341;
Huc, II, 41;
LAURENT, II, 328;

Doctring ronittneasca.
ALEXANDNESCO, I, ed. 2-a, p. 572; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 45;
NACU, I, p. 284, 285.
Art. 135. -(Abrogat L. 15 Martie 1906 ').

Text. fr. Art. 152. -Depuis la majorit fix par l'article 148 jusqu'
l'ge de trente ans accomplis pour les fils, et jusqu' l'ge de vingt-cinq ans
accomplis pour les filles, l'acte respectueux prescrit par l'article prcdent et
sur lequel il n'y aurait pas de consentement au mariage sera renouvel deux
autres fois, de mois en mois ; et un mois aprs le troisime acte, il pourra tre
pass outre la clbration du mariage.
Doctring stetting.
AUBRY ET RAU, V, 502, p. 242;
ARNTZ, III, 493;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1456;
BAUDRY ET SURVILLE, Contrat de mariage, 1, 142, 149 ;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 132, 133, 134, 241; ed. 1-a, III, p. 37;
DALLOZ, Rp. Mariage, 125 urm., 140 111111.; Supplment. Mariage, 71 urm;
DESPAGNET, Prcis de droit international priv, p. 508, No. 252 (ed. 3-a);
GUILLOUARD, Contrat de .mariage, I, 310;
Huc, IX, 52;
LAURENT, XXI, 21;

PANDECTES FR., Mariage, I, 3271;
PLANIOL I, ed. 3-a, No. 749, 780; II, ed. 2-a, No. 65, 98;
'FAIRY, III, 248;
VINCENT ET PNAUD, Mariage, 103 urm., 123.
Doctring romttneascg.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 572; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 45; Observalie, sub. C. Gand, 17 Mai 902, Curier Jud. 12/905;
NACU, I, p. 284.
Art. 136. -(Abrogat L. 15 Martie 1906 2).

Text. fr. Art. 153. Aprs l'ge de trente ans, il pourra tre, dfaut
de consentement sur un acte respectueux, pass outre, un mois aprs, la clbration du mariage.
Doctring stetting.
ARNTZ, III, 493;
BAUDRY, Prcis, III, 26;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1469;
BAUDRY ET SURVILLE, Contrat de mariage, I, 142, 149;
1) Textul vechiu al art. 135. Neprimindu-se nici un riispuns sau un rispuns negativ, dup o lunk
dela cea intaia cerere respectoask se va repeti aceast6 cerere de dou ori In interval de o luniIntre liecare,
cerere; la expirarea lunei a treia ctstoria se poate face, oricare ar fi rezultatul cererei respectoase, fie si,
tcerea. (Civ. 60, 134, 136, 140 urm., 164; Civ. Fr. 152).
2) Textul vechiu al art. 136. Dup implinirea vrstei de 30 ani, cilsfitoria se va putea face la 0 lunfi
dup trimiterea actului respectos. (Civ. 135; Civ. Fr. 153).
- 173
www.digibuc.ro
Art. 137-138
DESPRE CSATORIE
Codul civil
DALLoz, Rp. Mariage 146; Suppl. Mariage 73 urm.;

DESPAGNET, Pcris de droit international priv, p. 508, No. 252 (ed. 3-a);
GUILLOUARD, Contrat de mariage. I, 310;
Huc, IX, 52;
LAURENT, XXI, 21;

MOURLON, ed.-7-a, 1, p. 286 urm.;
PANDECTES FR., Mariage, 1, 3271 ;
PLAmoL, 1, ed. 3-a, No. 755; III. ed 2-a, No. 71;

'REY, 111, 248 :
VINCENT ET PENAUD, Mariage, 103 urm., 123.
Doctrinii, romneascil
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 572; Droll anrien et moderne de la Boumanie, p. 45; Observa(ie sub. C. Gaud. 17 Mai 902, Curier Jud. 12/005;
NACU, I, p. 284..
Art. 137.
L. 15 Martie 1906 1).
(Abrogat
Text fr. Art. 154. L' acte respectueux sera notifi celui ou ceux des
ascendants dsigns en l'article 151, par deux notaires ou par un notaire et deux
tmoins; et, dans le procs-verbal qui doit en tre dress, il sera fait mention
de la rponse.
Doctrida strAing.
AUBRY ET RAU, V, p. 85-88;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1510 111111.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 136, II, p 2u3;

DEMOLOMBE, III, 71, 72, 74, 77, 81;
Huc, II, 42, 45;
LAURENT, II, 330, 331, 360;
MOURLON, ed.7-a, I, p. 286 urm.;

PLANIOL. I, ed. 3-a, No. 778; III, ed. 2-a, No. 96.
Do Arita romAneasck
ALEXANDRESUO, I, ed. 2-a. p. 572:
NACU, I.
I).
28'r.
Art. 138.
Abrogat L. 15 Martie 1906 2).
Text. fr. Art. 155. En cas d'absence de l'ascendant auquel efit d tre
fait l'acte respectueux, il sera pass outre la clbration du mariage, en
reprsentant le jugement qui aurait t rendu pour dclarer l'absence, ou, .
dfaut de ce jugement, celui qui aurait ordonn l'enquete, ou, s'il n'y a point
encore eu de jugement, un acte de notorit dlivr par le juge de paix du lieu
o l'ascendant a eu son dernier domicile connu. Cet acte contiendra la dclaration de quatre tmoins appels d'office par ce juge de paix.
Doctrinti strAin.
AUBRY ET RAU, V, 502. p. 242;
Aiusrrz, III, 403 ;
BAUDRY, Prcis, Ill, 26;
BAUDRY ET FOURCADE. Personnes. II. 1460, 1461, 1470, 1478. 1501, 1502.
1) Textul vechlu al art. 137. Ar/u1 respectos se va comunica prin organul primarului colnunei, percuvenite sau In lipsa lur la domiciliu; su primarul va da chitanlA formald celor ce au (Scut actul
respectos, %pre a le servi dc clovad, c.5 s'du conformat legit. (Civ. it,), 134; Civ. Er. 154).
2) Textul vechiu al art. 138. Cand acela, carui s'ar fi cuvenit a se face actul rcspectos, va fi absent,
soanelor
va face si far un asemenea act, dac vittorii sop vor Infti9 hutdrirea tribunalului de prima
instant prin care s'a deelarat absenta, sau cel putin copie dup urtlinal tribunalului pcatru a se face cercSstoria se
cetare clespre absents. (Civ. 56-59, 87, 102, 105, 124, 125, 140; Civ. Fr. 155).
174
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPISE CASATORIE
Art, 139-140
BAUDRY ET SURVILLE, Contrat de mariage, I, 142, 119;

DESPAGNET, Prcis de droit international prive, p. 508, No. 252 (ed. 3-a):
GUILD:maim, Contrat de mariage, I. 310;
HUC, IX, 52;
LAURENT, XXI, 21;
PANDECTES FR., Mariage, 3271:
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 754; III, ed. 2-a, No. 70;
THIRY, III, 24N;
'VINCENT ET RENAUD, Mar/age, 103 urm., 123.
Doctrini romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 572;
NACU, L p. 284.
Art. 139.
Oflterul stgrei civile care va fi celebrat cstoria bdetilcr sau a fetelor neajunsi Inca In vdrsta prescris,
la art. 131, frd consimtimntul persoanelor indrituite a-1 da
dupa art. 131, 132 si 133, va fi pedepsit, dup cererea persoanelor interesate sau a ministerului public, conform art. 162,
din calicele penale. (Civ. 59, 62, 131, urm., 140, 164; C. p. 162;
Pr. p. 60, 187; Reg. act. st, civ. 58, 127; Civ. Fr. 156).
Text. fr. Art. 156. Les officiers de l'tat civil qui auraient procd la
clbration des mariages contracts par des fils n'ayant pas atteint l'ge de vingt-
cinq ans accomplis, ou par des filles n'ayant pas atteint l'ge de vingt-lin ans
accomplis, sans que le consentement des pres et mres celui des aeuls et aeules,
et celui de la famille, dans le cas o ils sont requis, soient noncs
dans l'acte de mariage, seront, la diligence des parties intresses et du procureur du Roi prs le tribunal de premire instance du lieu o le mariage aura
t clbr, condamns l'amende porte par l'article 192, et, en outre un
emprisonnement dont la dure ne pourra tre moindre de six mois.
Doctrin
BAUDRY ET FOUROADE, Personnes, II, 1458, 1791 urm., 1859;

COL1N ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 158, 160;
DEMOLOMBE, III,
...11;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 285, 286;
PLAN1OL, L ed. 3-a, No. 772, 801; III. ed. 2-a, No. 88, 120.
Doctria, romneascii.
ALEXANDREQCO, I, ed. 2-a, p. 572;
Art. 140.
(Abrogat L. 15 Martie 1906').
Text. fr. Art. 157. - Lorsqu'il n'y aura pas eu d'actes respectueux, dans
les cas o ils sont prscrits, l'officer de l'tat civil qui aurait clbre le ma-
riage, sera condamn h la mme amende, et un emprisonnement qui ne pourra

tre moindre d'un mois.
Textul vechlu al art. 140. Oficerul strii civile care va fi celebrat cununia frl s3 existe dovad
cl s'a Facut actul respectos, cnd acesta este cerut de lel.,e, va fi pedepsit cu inchisoare dela o lun5 pdri la
i cu amenda dela WO pdnI la 300 lei. (Civ. 59, 134-138; C. p. 162; ( iv. Fr. 157).
3,
175
www.digibuc.ro
Art. 141-142
DESPRE CSITORIE
Codul civil
Doctrinil strinrt.
DEMOLOMBE, III, 91 ;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 801 ; III, ed. 2-a, No. 120.
Doctrina romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 572.
Jurisprudentrt.
Imprejurarea cd oficerul strait

civile a procedat la celebrarea edstoriei in lipsd de acte respectoase, si cu
toate c aved deplind cunostint cd
la primul proiect de cdsgtorie fdeutd
In altd comund se House opozitiune
la cdsdtorie, nu constitue cfit de putin
1.
vre-o lipsd de publicitate sau vre-o

tdinuire a cdstoriei, si nici nu poate
formit dupa lege vre-o cauzd, de nulitate a castoriei contractate, ci potrivit articolului 140, aceste fapte atrag
numai pedepsirea oficerului strii civile care a contravenit legii. (Apel
Iasi, I, 151, Nov. 10/89, Dr. 46/90).
Art. 141.
(Mod. L. 15 Martie 1906 '). Copilul natural
care va fi pierdut pe mama sa, sau a crui mama se va afl
In neputinta de a manifest dori ta sa, nu se va puteh cdstorl
Inainte de vArsta de 21 de ani ffnplinii, fdr consimtimntul
tutorelui sau.
Text. fr. Art. 159. L'enfant naturel qui n'a point &t reconnu, et clui
qui, aprs l'avoir t, a perdu ses pre et mre, ou dont les pre et mre ne
peuvent manifester leur volont, ne pourra, avant l'ge de vingt-un ans rvolus,
se marier qu aprs avoir obtenu le consentement d'un tuteur ad hoc qui liii
sera nomm.
Doctria streina.
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1482 urm., 1485, 1486, 1492 urm., 1772, 1773;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 133, 135, 137, 138, 286, 492: ed. 1-a, III, p. 37;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 265 his, III;
Hue, II, 56, 130;

MARCADP., art. 182, n. 3;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 744, 760, 761; III, ed. 2-a, No. 60, 76, 77.
Dootria, romilneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 576 urm., 643, 649 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 75 t.
j n. 1),
CANTACUZINO MATEI, p. 684:

NACU, I, p. 281, 315.
Art. 112. - (Abrogat L. 15 Martie 1906 2).

Text. fr. Art. 160. S'il n'y a ni pre ni mre, ni aeuls ni aeules, ou
s'ils, se trouvent tons dans l'impossib ilit de manifester leur volont, les fils
ou filles mineurs de vingt-un ans ne peuvent contracter mariage sans le consentement du conseil de famine.
1) Textul vechin al art. 141. Copilul natural.care va fi pierdut pe mama sa, sau a carui mama se
va all' In neputint de a manifesta dorinta sa, nu se va puteA cisatorl Inainte de vdrsta de 25 ani, fra consimtimantul tutorelui su. (Civ. 98 urm 131, 142, 152, 156, 304 urm., 355 urm., 448; C. p. 162; Civ. Fr. 159).
2) Textul vechlu al art. 142. Cnd tat5l, mama, bunii i bunele sunt morti, sau In neputinti de a
manifest& vointa lor, atunci batetii, daca n'au ajuns Ina vrsta de 25 ani, si fetele la cea de 21 ani, nu se pot
astorl fir5 a cere consimtimntul consiltului de familie. (Civ. 152, 156, 355 urm., 448; Pr. Civ. 638; Civ. Fr. 160).
176
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 143
DESPRE CSXTORIE
Doctrini
AUBRY ET RAU, V, p. 74:
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1477, 1478, 1485, 1487, 1492 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 135, 138, 140, 160, 500; ed. 1-a, III, p. 37:
DALLOZ, Rep. Mariage 119 urm., 133 urm., 147 urm., 191 urm. ; Suppl. Mariage 65 urm.,
75 urm., 91 urm.;
DEMOLOMBE, III, 86;
LAURENT, II, 344:

MARCAD, Art. 160;
MommoN, ed. 7-a, I, p 282;

Doctrina romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 198, 573; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 75, 76); Droit ancien et
moderne de la Roumanie, p. 75;
NACU, 1, p. 279, 285.
Art. 143.
In linie direct este oprit casAtoria cu destivarsire Intre ascendenti si descendenti si Intre afinii (cuscrii) de
aceiasi linie, far& deosebirea Inrudirei de legiuitd, sau nelegiuit6,
Insotfre. (Civ. 166-169, 172, 183, 184, 313,.660 urm. ; Civ. Fr. 161).
Text. fr. Art. 161.En ligne directe, le mariage est prohib entre tous
les ascendants et descendants lgitimes ou naturels, et les allis dans la mme ligne.
Doctrinft
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1536, 1543 urm., 1548, 1841;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 133, 144 urm., 236, 354;
DEMOLOMBE, III, 112, 113, 117;
DURANTON, II, 160;
Huc, II, 61, 62, 201, 202;

LAURENT, II, 350-352, III, 287;
MARCAD, art. 161, no. 3:
Doctrinii. romneasca.
ALEXANDRESCO, J, ed 2-a, p. 586 urm: Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 75,
76, 302; Observatie sub. Trib. civil Paris, 21 lunie 908. Dreptul 30/1909;
CANTACUZINO MATEL p. 178, 683;
Nacu, I, p. 292.
INDEX ALFAI3ETIC
Acte autentice 4, 5, 6.
Alm 1-4, 6-9.
Anulare 4, 8.
Ascendent 1, 2.
Bazilicale 2.
Calimach 2, 7.
Canonic drept 3.
Chshtorie 1-4, 6-10.
Cod Napoleon 3.
Concubinaj 3, 4.
Copil natural, a se vedea
natural5".
Cuscri 1.s
Descendenti 2.
Digeste 3, 7.
Drept canonic 3.
Drept Roman, a se vedea
"Digeste".
Filiatie natural 2-6.
Jurisprudenta.
Legiuit insotire 1, 2, 4, 7.
Marturi 4, 6.
Mat& Basarab 2.
Morala publia 1.
Muntenia 2.
Napoleon cod. 3.
Naturalh filiatie, a se yedeb. Filiatie naturala".
Nelegiuitti insotire 1, 2, 3,
4, 7.
Opozitie 8.
Ordine publicS 9.
Probe 4, 5, 6.
Recunoastere 4, 5, 6.
Relatiuni ilicite 2, 4-8.
Renuntare 9.
Roman drept, a se vedeh
Digeste".
lucite relatiuni 2, 4-8,

Straina tat-A 10.
Insotire, a se vedea ,,Le- Tara straina 10.
giuith" i Nelegiuitil insotire".
53707.Codul Civil adnotat.
1. Fata cu termenii elari si precisi

ai art. 143, cdsdloria este proltibit cu
desvrsire si ntre cuscrit din linia
ascendentg, fr deosebirea inrudirei
de legiuit sau nelegiuit insotire", si

in vedere ca art. 143 este reprodus dupd
art. 161 francez, in care cuvintele legitimi sau naturali" nu sunt addogate
si pentru afini, ceeace a produs o
mare controvers in doctrin si divergentd. in jurisprudentd, nu se poatc da
o alt interpretare dispozitiunilor art.
143 decat acea conform cu termenii
sai, cd este oprit cdstoria si Intre
afinii din nelegiultd Insotire,
nostru voind sd. evite asemenea
controverse prin adaosul ee a filcut.
177
www.digibuc.ro
12
Art. 143
DESPRE CASA TORIE
internretare, ce rezultA interm mod neindoios din texte, se sustine si prin iurisprudenta noastrl din
trecut, bazatd pe dreptul eanon'e. In
care nu numai aceastd probibitirne la
cdsgtoria intre afinii naturali ex's A,
dar incA $i alte multe. dintre care unele au fog admise $i de codul nostru.
cum e aeeea d n're rasi si fin i din
botez (art. 145). Pe liing aeeste argumente de drept, o asemenea interpretare fiind bazatA pr principii de ordine
superioard, onestitatea in familie st
prin consecintd morala publicd, care
serveau de bazd si la iurisprudenta
din trecut, legiuitorul nou n a plant
sA nur t' nd compt de dAnsle si s nu
le introdued in codul non, dupd emu
erau introduse in moravurile noastre.
Aceastd,
(Cas. I, 206/Mai 31/85, Dr. 53/85).
2. Din art. 143 rezultd in mod evident ed legiuitorul a voit s opreascA

edsAtoria in linie directd, nu nnmai
intre rudele de stinge, fr deosebire
deed ele provin din edstorie sau nu-
mai din relatiuni ilicite, dar si intro

afinii de aceiasi linie si tardst fd.-A
deosebire dacd afinitatea provine d'n
cdsAtorie sau numai din relatiuni iiicite, edei expresirnea intrebuintatA de

leguitor la finele art. 148 adicA: 7tird
deosebirea inrudirei de legiuitd sau

nelegiuit, insotire" se referd la in-
treaga dispozitiune precedentd, adicd la

oprirea cdsdtoriei atAl intre accen-
denti cat si la afinii de acelast linie.

Si deed, dupd art. 161 cod. civ. francez, dupd care a lost -tradus art. 143
rom5n, a putut s se nased controversa

cil este onr.t cAsAtoria in linie d rect
nnmai intre rude de sAnge, fie legit ime
sau naturale, iar intre afinii de aceiasi
linie n'ar fi opritd cleat atunei calnd
afinitatea provine din cdsAtorie, apol
asemenea controversd nu mai este
sibill in fata modifiedrei frapante ce

legiuitorul nostru a introdus in lextul
art. 143, cAci legiuitorul francez unu
art. 161 exprimndu-se eu urrntitorii
termeni :En ligne directe le manage
est prohib entre ions les ascendants
et descendants lgWrnes ou naturels et
les allis dans la mme ligne" a lAsat
posibilitatea de a se intelege ed intre
afinii naturali n'ar fi opritd edstoria, cdei nu se zice si pentru afini,
dup cum se zice pentru ascendenti si

deseendenti, cd este opritA cdsAtoria, fie
dnii legitimi sau naturali, pe cdnd legiuitorul rornn a schimbat arAtatul
[ext francez i s'a exprimat in modul sus
arAtat in sensul de a pune pe aceiasi
linie pe ascendenti si descendenti eu
afinii, Mr% deosebire daed st unit si
allii provin din cdsgtorie sau relatiuni ilicite si astfel este evident c
prin acest mod de exprimare
romfin a avut intentiunea expresd
COdIll civil
de a evitit s se nascA si la noi controversa francezd, admitiind pentru

noi desigur sistemul care corespunde cu diferite dispozitiuni exprese
din Basilicale, cari, dupd art. 318 din
reg. organic, erau anneal:1'1e in Moldova in eazurile neprevilzute de codul
Calimacb, i cu dispo7itiuni din cod.
Matei-Basarab, aplkabil deaseme ,ea
in Muntenia precum i, on obiceinrile,
si traditiunile respectate in bmpul trecut la noi, in interesul atilt de important al rnentinerei moraliUtei publice, al sanctitAtei cAminului si al pu
ritAtei legaturlor de familie, si acest
sistem esto oprirea cdsdtoriei in l'nie
direct nu nurnai intre ascendentii st
descendentii legitirni sau naturali, ci
si intre afinit legitimi sau naturali. Si
desi cuvntul afinitate sau afini n'are
alt inteles. in diferitele texte in care este
intrebuintat de legiuitor, dect acela
al leo.Aturei dintre sot cu rudele celuilalt sot, adieN, levgturi nscute prin
crtstorie, totusi trebue a se admite c
prin art. 143 leguitorul a prevAzut in
mod special existenta unei afinitAti
isvorite clar nmnai din relatluni iiicite ea impiedecdteare l'i cAsAtorii, in
interesul mentinerpi moralitAtel si al
puritAtei moravurilor In secietate, edei
altfel n'ar fl explicabil pentru ce legiuitorul s'ar fi exprimat in modul
ardtat cit este opet esd'oria si intre afini ca si intre ascendenti si descendenti fArd deosebire de legiuitd sau
nelegiuitA insotire. Prin cuvintele nelegiuitd insotire, intrebuintate in art.
143, legiuitorul n'a inteles designr a se
referi numai la afinitatea isvorit din
ctisgtoriile formal efectrate, dar anulate in urmA ea nelegal contractate,
did n'ar fi n'ci o ratiune pentru ea
legiuitorul sa fi voit de a opri edsdtoria numai intre afini proveniti d'n
o csAtorie anulatd si s nu voitteed
de a pune asemenea oprire i afinlor
isvoriti din relatiuni ilicite far% nici
o formA de cAsAtorie, pe cht vreme
scopul lui .este de a protei si ment;ne meralit-tea publied prin cp-irea
cAsAtoriei intre or'ce persoane intre
care existd dej relatiuni ndscute prin
amestecare de snge, amesiecare consumatd in fapt iar nu numai prin fora
malitAtile unei pretinse cAs^torii.Dael
s'ar admite ca, a..t. 143 e h aplicabil
in privinta afintidtei din insotire nelegiultd numai la cazurile de cAsdtorii
anulate ea nelegal contractate, atunci
ar fi s se intrebuinteze in cele mai
mulle din aceste cazuri rigoarea
cdsd.toriei numai intre persoanele
legate intre ele prin contractarea unei
ctisAtorii de bund credintA, pe eilnd
asernenea rigoare sd. nu Sa aplice si
aeelora intre care exist relatiuni prin
intruniri consumate Para cAsdtorie cu
1 78
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE CSATORIE
se poate provoch. Astfel fiind, nu

poate fi afinitate naturalA intre ric
si eel ce a intretinut relatinni intime
cu mama. (Trib. Iasi I, Mart. 2984,
Dr. 44 84).
4. () afinitate nu poate sl fie prodns deck prin cAstorie si relatiunile ce ar pule exista intre bArbat si
bun stiintA, sau ilicito, ceeace nu este
just si n'a putut prin urmare sA
fi
ex:stet aceast deosebire in intentitinea legiuitorului. In fine dacA s'ar limil oprirea es'Itoriei numai intro
afini proveniti din cAstorli. anulate,
atunci s'ar velea contractfindu-se estitorii intre brbalii care ar fi trit
eu femel in conculainagin bine cunoscute, si intro fiice sait mame ale acelor femei, ceeace ar fi revoltAtor pentru pudoarea si morala publicA si prin
urmare nu in favoarea unui astfel de
trist rezultat ar trebul s se interprete si s se apliee art. 143. Astfel
fiind, fiica nu poate luit de sot pe arnantul mamel sale, de oareee exist
intre ei legAtura unei afinitAti in gradul L si aceastA arnitate este o Ira-
femee. neintemeiate pe faptul legal de

cAsAtorie, nu pot produce nici o af nitate. Legiultorul nostru prin cuvintele
legiuit si nelegiuit insotire" nu a
voit sA revind asupra principiului c

afinitatea se stabi'este numal prin cAsAtorie. ci a voit sA constate el arnitotea continnd cii toate e eAsAtor'a
s'ar fi anulat 0 afinitate natural
poate sA existe ins nu din relatieni
ilicite intre un bArbat $1 o femee, dar
din alte relatiuni precum : un frate
natural al unei persoane insurfindu-se,
sotia devine al nA natural a ecelei
persoane, si nici cum cnd o femee
mritatA avand re'at'uni ili&te cu un
brbat, intre acesta *i fiica f.mee:
se producl vre-o arnitate. Si chiar
dacA s'ar admite c pentru crearea afinittei naturale nu este necesarA o
disritorie, totusi o simplA coabitatiuno
ea sA poatA ere o afinitate intro until
din insotitii de felul acesta si rudele
celuilalt trebue ca aceastA insotire sd
se constate prin ceva faple recunoscute
inteun mod autentie si public, precum
ar fl, spre exemplu, recunoasterea unut conil nAscut din o asemenea insotire. Pentru acest motiv, nu este admisibild proba eu martori, spre dovedirea unor relatiuni ilicite. Prin urmare, din relatiuni ili&te neproduandu-se nici o afinitate, cAsAtoria
este permisl intro fat 51 bArbgtul
care a avut relatiuni cu mama fetei.
piedecare la ctisAtorie prevAztit la

art. 143. (Apel Ia$1, II, Iunie 25/84, Dr.
20/85).
3. Afinitatea nu poate
fi
produsA
deck prin egstorie. $1 re1.atiun:1e ce

ar exista intre un bArbat si o femee
neintemeiate pe fapti I legal al etis-
toriei nu pot produce vre-o afin'tate.

DacA a ex'stat controversd in jur'sprudenta francezd asupra chesiiunei
de existA sari nu, sub regimpl ccdului
Napoleon, afinitate naturalA rezultnd
din eoncubinagiu. aceasta provine din
faptul c legislatiunea francezA anterioarA codului Napoleon n admis diu
dreptul canonic o asemenea arnitate
natura1 A. ca un impediwent, **I d'scuthine a urmat pentru a se ti daeA codul Napoleon a consacrat cuvntul de
afin in sensul legei romane sau al
dreptului vechin. InsA legislatiunile
noastre anterioare nu au admis niciodatA afinitatea naturald provenita
din concubinagin ca un impediment la
cAsAtorie, si astfcl fiind, dacA a existat controversA. in Franta asupra intolesului eu care trebue s se ia cuvnJul de afin, la no: nu i se poate da altul
deck acel stabilit de Digeste : Affini-
tatis canso fit el. ruptits. Iar redactiunea dat art. 143 din codul nostra
nu ne poate conduce a conch:de c
neea redactiune sti fi fost Pcut tocmai pentru a consacric existenta unei
afinitAti naturale, eAci atunci legiui-
torul ar fi mentinut-o la art. 144, ceeace nu existA. $i chiar dacA s'ar admite
cA textul art. 143 stabileate un impediment la cilsAtorie intre ce* deveniti
afini printr'o nelegiuii insotire, totusi. pentru motivele sus enuntate, acest impediment nu poate proveni din
simpla coabitatiune, ci singura ipotez
in care poate existit afinitatea nele-
giuit, la care se refe-A art. 143, es e

aceea ce rezultd dinteo cAsAtorie al
eArei caraeter legal s'ar perde in fata
legii prin anularea ei pentru diferitele motive din care aceastA anulare
Art. 143
(Apel Foce. I, Apr. 11/85. Dr. 43/85).

5. Comertul ilicit din care rezult
afinitatea naturald este un fapt pe
care legea nu-1 recunoaste ca o stare

civilA $1 nu determing, acte pentru
constatarea unei asemenea stri, A
cere dar constatarea unei asemenea
fapte ilicite prin probe preconstituite
cu acte autentice sau acte publice, care
in generalitatca cazurilor sunt imposibile, si. numai prin exceptiune $1 intr'un chip indirect se pot intmplit sit
existe, cum ar fi in cazul de recunoasterea unui flu natural de ambii
pArinti, ar fi a permite eludarea prohibitiunei la cgstoria intre afinii naturali stabilit prin art. 143. De unde
rezult cA modul de probatiune in asemenea cazuri nu poate fi altul deck
eel de drept comun. (Cns. I, 206/Mal
31/85, Dr. 53/85).
6. Pe ct vreme nu se prevede de
legiuitorul romfin del un mod special
pentru probarea existentei relatiunilor in scopul de a se impiedicit eon-
179
www.digibuc.ro
Art. 143
DESPRE CSATORIE
Co dal civil
torul roman modern la facerea codului civil ave deplin cunostint de

controversa ce exist lii Franta asupra hiterpretarii art. 161 francez, controvers care s'a nascut din cauza decretului Conciliului de Trente la 1545
aplicat de Papa Alexandru III, si din
cauza influentei dreptului canonic ce
exist In acea tara, devine evident c
legiuitorul nostru la redactarea art.
143 a adoptat nu numai sitemul codului Callimach, dar chiar si inssi expresiunile si redactiunea 92. Prin
urmare, dac luarn In consideratiune
ca origina art. 143 este in codul Callimach, devine de asemenea evident ca
si pentru interpretarea lui trebue sa
recurgem tot la codul Callimach. Or,
atAt dung dreplul roman cat si dupit
codul Callimach, afinitatea neputand
rezulta dead din easatorie, rezulta cit
si expresiunei afinitate" din art. 143
putera da alt inteles dealt acela
cel ave in cdul Callimach, ca adica,
me legiuitorul voeste de a se putea ea nu poate rezultit decat din casatostabili asemenea relatiuni spre a se rie. si cit prin urmare ca consecint
putea astfel opri coutractarea easato- oriee relatiuni intime sexuale, neinterillor in cavurile anurne prevazute de meiate pe faptul casatoriei, nu pot
art. 143. Astfel. se poate dovedi prin produce nici o afinitate. Tot in codul
martori existenta acelor relatiuni ill- Callimach vom trebul sa cautin $i
cite. (Apel Iasi II. Turtle 25 84. Dr. adevaratul inteles al expresiunilor
20/85).
legiuit sau nelegluit insotire" dela
7. Codul civil nu defineste afinita- finele art. 143, si aceasta cu atilt mai
tea. In asemenea imprejurari, pentru mult cu cat la prima inspectie se vede
a cunoaste cu preciziune care este inca si aceste expresiuni sunt copiate
telesul juridic al acestei expresiuni, intocmai din 92 c. Callimach. Ori, din
este absolut necesar a-i caut adeva- studiul tutulor naragarfelor din codul
ratul inteles att in vechile legiuiri Uallimach care se ocup de casatorie si
eat si in isvoarele care au dat nastere de legitimitate, rezulta paid la evidenta
acelor legiuiri. intga definitiune a a- ca. legiuitorul Calimach prin expresiufinitatii o gsim in dreptul roman (L. nea insotire" intotdeauna intelege ca.4, 3 Dig. de grad. et afin. 38, 10) : af- satorie" si ca de ate ori vorbeste de o
finitatis eausa fit ex nuptiis. De unde easatorie legal contractata o numeste
rezulta c aeeast fictiune de inrudire legiuita, insotire", iar de &ate ori voreste o creatiune a dreptului roman beste de o casatorie ilegal contractata
facuta pentru onoarea casatoriei, si o numeste nelegiuita insotire" (
din istoria dreptului roman rezulta. c 118 cod. Callimach), si cit in fine
romank limitan aceast afintate nu- chnd el se ocupa si voeste sa, desemmai la casatorie, MI% a o intinde cat neze starea de concubinagiu, ea in
de putin si la relatiunile ilicite ee 216, de attea ori acele relatiuni ilicite
existau afard din casatorie, ceeace de le nurne.ste nelegiuit impreunare",
altfel rezulta odata mai mult $i din dar nu insotire". De aci rezulta cit
imprejurarea c imprtratul Alexandru dupa codul Callimach expresiunile aSever a trebuit a ere o lege special finitate" si fart deosebirea de legiui(1. 4, codice, V, 4) and, sub influenta ta sau nelegiuit insotire" insemneaza
timpurilor de atunci, a voit a face un o fietiune de inrudire care nu poate
impediment la casittorie si din relatin- rezult dealt din o cdstorie, fie acea
nile ilicite. De asemenea, codul Calli- casatorie legal contractat, adica vamach prin 59 defineste ca afinitatea labilt, fie ilegal contraetata, adica ase naste numai din eastorie si c ea nulabila. Daca luam in privire aceasta
se creaza pentru onoarea castoriei; jar terminologie a codului C'allimach, inprin 92 si 93 dispune c intre suitori trodusa intocmal in codul civil, resi pogoritori... i intre afinii de aceeasi zulta cu certitudine cit si expresiunile
linie este oprit casatoria, far deo- finale din art. 143 c. civ., trebue O. le
sebirea inrudirei de legluita sau ne- dam acelasi sens ce-1 (wean in codul
legiuit insotire". Astfel fiind starea Callimach, si astfel putem conchide
isvoarelor de uncle s'a creat codul Ca- cii sigurant c legiuitorul codului cilimach, si avnd in vedere ca legiui- vil prin expresiunile afini, fat% deo-
tractarea easatoriilor nepermise de

lege, este evident ca stabilirea unor
asemenea relatiuni se poate face prin
toate migoacele prevazute de dreptul
comun. Si desi copiii naturali se pot
recunoaste si legitima numai prin actul public al castoriei subsecuente
dintre parintii lor, dupii cum se prevede aceasta prin art. 304, totusi din
aceasta dispozitiune nu se poate deduce c probarea unor relatiuni incite
nu se poate face deck prin acte autentice, cad: ea este o dispozitiune special relativ mimai la recunoasterea
copiilor naturali si nu se poate in{dude ca regula generala ale creia
consecuente ar fi de a se face ueaplicabile in cele mai multe cazuri dispozitiunile legei relative la impedicarea
casatortilor din cauv de inrudire sau
afinitate natural, fiindca ar fi imposibil de a se procura acte autentice
pentru orice relatitmi ilicite, ceeace
este cu totul inadmisibil, pe cata vre-
180
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE C;iSATORIE
sebirea inrudirei de legiuit sau

insotire" dela finele art. 143 a
inteles o afinitate, fictiune de inrudire rezultand din o cdstorie legal
sau nelegal contractatd. Prin urmare,
relatiunile intime sexuale ce au existat intre o femee si brbat nu pot
produce nici o afinitate in intelesul
art. 143, intru cat nu sunt rezultatul
unei cdstorii legal sau ilegal contractatd, si prin urmare ele nu pot forma
nici un impediment si nici. o cauzd de
nulitate a cdstoriei contractat intre
filed $1 brbatul ce a avut acele relatiuni cu mama ei. (Apel Iasi, I, 154 89.
Dr. 46/90).
8. Opozitia fcut de mamd, la cdstoria fiicei sale, pe motiv ea intre
dnsa i cel ce voeste a se cdstori eu
nicer sa au existat relatiuni sexuale

care au produs o afinitate naturald
intre viitori soti, se intemeiazd pe dispozitiile art. 143 c. civ., care prevede
un impediment dirimant care atinge
ordinea publicd. Astfel fund, chiar de
ar rezult din desistarea la actiunea
pentru ridicarea aeelei opozitiuni, pentru filed obligatiunea de a nu mai lua
in cdstorie pe acel brbat, insd, aceastd. obligatiuue nu poate s aib drept
efect pentru mama de a cere nulitatea
cdstoriei efectuald in urnad, interneiat pe o asemenea desistare si pe o
asemenea conventiune particulard, cci
impediedrile la edstorie care pot da
Art. 144
special ardtate de legiuitor si nu pot

part& prin conventiuni particulare,
nici s creeze, nici s inlture atari
nulitti. (Cas. I, 203/Mai 18 90. B. p.
627).
9. Nu e valabil conventiunea prin
care pttile ar conven a recunoaste
calitatea de afiu, care formeazd, un impediment dirimant de natura eelor pre-
vdzute de art. 143, cci altfel ar fi a

se admite ed prtile pot conveni ca
prin renuntri si desistdri de la actiuni, sd constitue statul civil al unela
din ele ceea ce, potrivit art. 5, nu se
poate face in o materie care intereseazd ordinea publicd, cum e in specie.
(Apel Iasi, I, 151, Nov. 10/89, Dr. 46 90).
18. Cdstoria contractat Iii tard

strdin, conform legilor acelei tri,
intre rude, intre cari cstoria nu este
permisd in Romania, fiund validd $1
producndu-si toate efectele sale in
tara noastrd, intru cat sotii, cstorindu-se in strdindtate, conform legei
strine, nu pot fi considerati c ar fi
avut de scop fraudarea legei romne,
ei au in aceastd, privint un drept cstigat si respectul drepturilor castigate
in ori si ce tar% este indispensabil,
atilt pentru siguranta sociald cat si

pentru pstrarea armoniei, ce trebue
nastere unei actiuni in nulitate, sunt
sd, domneasca in raporturile dintre dif uritel e natiuni. (Trib. Covurlui I,

Curier Jud. 3/904).
11. A se vedeit ei notele de sub art.
144.
Art. 111. In linie colaterald, cstoria este oprit Wand

la a patra spit inclusiv, frd osebirea inrudirei de legiuit
sau nelegiuit Insotire, i Intre afinii (cuscrii) de aceiasi spit.
(Civ. 150. 165, 166, 169, 172, 183, 184, 313, 660 urm. ; Reg. act.
st. civ. 126 ; Civ. Fr. 162).
Text. fr. Art. 162. En ligne collatrale, le mariage est prohib entre le
frre et la sceur lgitimes ou naturels, et les allis au mme degr.
Doctrira strilink
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1538 urrn., 1841;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 144 urm., 236, 354;
DALLOZ, Rip. Mariage 219 urm., 238; Suppl. Mariage 113 urm.;
Doctrina romneascii
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 588 urm., 649 urm., (VIII, part. I, ed. 2-a, 69); Droll ancien
et moderne de la 11 oumantie, p. 75, 76, 302; Observatie sub. Trib. Ilfov S. III, 28
Mai 1919. Tribuna Juridia, 19-20/1919;
NACU, I, p. 81, 292.
partea II, cap. I care dispune: Doui
Jorisprudentil.
Castoria dintre un frate cu sora

sotiei celuilalt frate este expres prohibit de vechile canoane, si anume de
I.
-= 181
frati nu poate lua cloud surori pentru

cd este spita IV despre amndoud pdrtile, si numirile rudenii se amestecit,.
pentru cd ar fi fost, de s'ar fi luat su-
www.digibuc.ro
Art. 144
DESPRE CSATORIE
rorile, cumnate $i fratii intre dnsii,
Codul civil
preocup, cnd este vorba de impedicad la casatorie de cat numai de principiile $i dispozitiunile codului civil
cumnati". Motivul acestei prohibitiuni

este ca vechii canonisti restalmacind
ratiunea legii 42 de rit. nuvtiarum $1
atribuind-o la o afinitate, care nu putea s existe, ei-au imaginat ea aliatii
unui sot deveneau att in linie directa
cat si in linie colaterala, intocmai ea
rudele sale, aliatii celuilalt sot. Tin
decret al celui de al patrulea conciliu
de Pateran din 1215 a abrogat impedi-
fiind admis, de exempla, el angajamentul in ordinile sacre constitue o

impedicare prohibitiva de casatorie.
Astfel fiind, doui frati nu pot W de
sotii doua, surori. (Cas. I, 611Febr. 24/79,
B. p. 109. In acelasi sens: Trib. Ia$i,

Sept. 19/79, Dr. 25/79).
2. Rana, la 1 Decembrie 1865 facerea
carea rezultnd din acela ce se nu- si desfacerea casatoriilor in Romania

mea a doua si a treia categorie de afi- erau de competin ta autorittilor eclesianitate adica pe de o parte afinitatea stice, cari prin urmare aplicau si treimaginata intre barbat si aliatii fe- buiau s aplice la efectuarea acestor
meii sale si intre femeie si aliatii bar- acte, numai canoanele bisericesti. Do
batului ei, pe de alta parte afinitatea la data eitata statul roman, pentru
imaginata intre barbat 13i aliatii alia- motive de interes general, a luat de la
tilor femeei sale si lutre femeie ei a- biserica casatoria si a facut dintr'insa
Fatii aliatilor brbatului ei. Aceast o institutiune civil, regulnd-o prin
schimbare introdusa in canoanele biserice$ti latine a ramas straina bisericei
grece, care mentine si astazi Inca asi

zisa a dona ei a treia categorie de afinitate. Or, religiunea ortodoxa a
saritului este religiunea dominanta a
statului roman si dupa art. 21 contiL.
numai autoritatea sinodala centrall
poate s reguleze afacerile canonice
ale bisericei ortodoxe romne; iar legile speciale, precum sunt legiuirile
canonice, nu pot sa fie in general
tacit abrogate de cat prin legi non).
speciale. Intentiunea contrarie a legiuitorului nu rezulta nici eum cu
claritate din art. 144 c. civ., ciici gene-
ralitatea termenului afin" de care se

slujeste acest articol nu este de naturd a fix aceast dispozitiune in
sensul unei abrogatiuni a legii speciale de mai sus. Apoi, dui:a art. 22
din const. intocmirea actelor de stat
civil trebue s prevada totdeauna benedictiunea religioas, care pentru cstorii va fi obligatorie, afara de cazurile ce se vor prevedea prin anume
lege. Si n'ar fi nici logic nici juridic
d'a se zice c obligativitatea benedictiunii religioase ramne, piin la confectionarea legilor exceptionale prevazute in art. 22 din constitutie, o litera moarta un nudurn vraccevtum, de
oarece nici chiar juramntul magistratului pe constitutiune n'ar mai ave
o insemnare, daca dispozitiunile constitutiunii n'ar avek afara
de exceptiuni exprese, o utilitale practica prin sine insele si independent de

legea ordinal% ulterioara tot atata.
Ideia contrarie, in contra careia strial
att textul cat i spiritul dispozitiunii
art. 22 const. nu rezulta nici cum din
deliberarile constituantei asupra redactiunii acestui articol, deliberri
contrazicatoare din care nu se poate
deduce o idee precis. Si nu se poate
zice ea oficerul de stat civil n'are a se
legi civile, conform cu trebuintele societatei, adica tinnd seam de starea

de oultura a tarii. Prin urmare $i impedicarile la castitorie au fost hotarate
tot dupa ideile timpului in care se legifer. Astfel, dacit din numeroasele
impedicari prevazute de canoane le-
giuitorul civil a luat numai efite-va,

aceasta a Mcut-o fiindca celelalte impedecari nu mai intereseaz ordinea
publica si bundle moravuri. Si de oare
ce dupit codul civil, casatoria e un
contract civil care se formeaza inaintea autorittii civile, apoi urmeazit neanarat ea autoritatea civil trebric s
tina seama numai de acele impedicari
la citstorie care sunt prescrise de legea civila; or art. 144 0. civ. prescrie
ca in linie colateral este oprit aka,toria intre afini sau cuscri, pan la a
patra spit inclusiv; iar prin afinitate
se intelege legatura ce se naste prin
casatorie intre fiecare dintre soti si
rudele celuilalt sot, de unde urmen7a
ca rudele unuia din soti nu mint in nici
o legatura de cuscrie cu rudele ccliiisot. ei c prin urmare mi este niei
o impedicare la easatoria dintre clansele. Daca legiuitorul nou a pus in parentes cuvintele cuscri sau cuscrie
rang% cuvntul afini sau afinitate (art.
143, 144, 188) de ad nu rezult ea a volt
s deb, cuvantului afinitate, pe langa

adevaratul inteles juridic, si un alt inteles neexact, luat din canoane, si prin
aceasta sa creeze o impedicare la casatorie intre fratele unul din soti cu
sera celuilalt sot, cad euvintele cum-4
sau cuscrie sunt puse numai pentru a
traduce in limba vulgara cuvintele
afini ei a finitate, cari pentru prima
ow% se introduceau in limba romand;
ei aceasta rezult din faptul ca legiuitorul de mai multe ori a tradus termeni technici sau cuvintele noi cu
care s'a servit (art. 106, 286, 287 c. civ.).
Legiuitorul facand din casatorie o in-
182
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE CASATORIE
stitutiune civild a trebuit s prescrie,

si in realitate a i prescris, in privinta
ei un sistem complect de regule, cdci
nu se poate admite c in aceasta materie de ordine publicti BA fi ldsat In
vigoare unele dispozitiuni din legile
vechi, la a le mention(' expres, si mai
cu seamd ed acele dispozitiu ar impiedicA cdstorii!e pe care legiuitorul
nostru a voit sa le inlesneased. Aceasta
se invedereazd si din faptul r in noul
cod civil s'au copiat mai multe dispozi-
tiuni din codul Calimach, sau mai
bine din canoane relative la impedimentele la cdstorie, ineAt nu mai A,mane indoiald cd legiutorul a voit aa
adopte impediedri la cdsdtorie pe care
anume le-a copiat. Daca s'ar decide ct
fratele unuia din soti este in al patrulea grad de afinitate cu sora celuilait
sot, si cd prin urmare Intre dnsii este
oprit cdstoria, atunci prin aceasta
s'ar introduce la casatorie o impiedecare prescris de canoane, ceea ce am
vd,zut cd, este imposibil legalmente,
cdci nu s'ar puteit sustine c acestd
impiedicare este luat din codul Calimach de oarece erit inutil ea legtut
torul laic sd prescrie reguli pe cari nu
le putA, aplich nici o autoritate civild
pe ct timp cdstoria erii de competinta autorittii bisericesti. Daed cu
toate acestea in 61 c. Calimach se zice
cd, cumnatul cdtre sora cumnatei lui
este in gradul al patrulea de afinitate,
apoi aceast dispozitie nu s'a puf ut introduce in lege cu alt scop de cat pentru a ardtA cum considerd dreptul canonic ranortul dintre eitatele persoane,
cdei in trecut s'a tinut seamd de prohibitiunea despre care este vorba nu-
mai pentru c er prescrisd de canoane,

iar nu pentru c se gseA in codul Calini ach, care nu puteA prescrie regule
pen tru bisericd. Astfel aceastil pre-
scriptie a codului Callimach a rmas in
desuctudine chiar de la incenut prin

aceea e autoritAtile civile n'an aplicat-o si n'au putut-o apnea\ niciodat,si
astdzi nu i se poate da o mai mare valoare de aceea ce a avut-o sub imperiul
citatului cod. Dacia s'ar admite c lcgiuitorul din 1865, a inteles prin art.
144 cit fratele unuia din soti este in al
patrulea grad de cuscrie cu sora celuilalt sot, conform prescrintiunei din
codul ( armacb atunci in Moldova este
opritd cdsatoria intre aceste persoane,
iar in Muntenia este permisd, de oare
ce in codul Caragea nu se gseste o
dispozitiune identied cu aca, din codul Calimach; apoi nu se poate admite
cd legiuitorul a voit ea In Moldova sd,
fie mai multe impedicdri la cdsdtorie
decAt in Muntenia. Nici nu se poale
sustine ed a existat un obiceiu de a se
numi afini sau cuscri fratele unuia din
soti cir sora celuilalt sot, la care obi-
Art. 144
ceiu s'ar fi referit legiutorul &And prin
art. 144 c. civ. a oprit cstoria intre

afini in linie colaterall pAnd la al patrulea grad, fiindcd raportul de cuscrie dintre aceste persoane er regulat pnin legea scris, adic prin canoane, si nu pute fi vorba de obiceiu
pe ct timp exist& o lege scris. De
s'ar admite chiar c asemenea obiceiu
a existat si existd si astdzi, totusi judeed:tot-II n'ar puteA tine seamd de ansul fiind( sub imperiul noului cod
civil obiceiul numai atunci se poate aplicA de judechitori cAnd legiuitorul a

prescris aceasta expres, ceea ce in spe-
cie nu s'a fcut. Din cele expuse se

constat dar cd dupd noul cod civil
nu este nici o afinitate intre fratele
unuia din soti si sora celuilalt sot. Si
accast stare de lucruri nu s'a schimbat prin constitutiune, cci prin art.
22 a litsat actele strei civile tot in atributiunea autoritdtei civile; i dacd

la cdsdtorii s'a introdus ceremonia religioas oblizatorie, de aci nu urmeaza
c s'a mod heat natura civild a contractului de cstorie, cci chiar din
textul art. 22 resulta c ceremonia religioas e introdusd numai pEntru a
bine euvnth cstoria dej svAr$ita
de oficerul strii civile. Si de aci re
zultd, deci c oficerul starei civile e
dator s observe la facerea cdstoriilor, numal proibitiunile limitativ e
numerate de codul civil si cu att mai
mult eh' legea nu 'i a dat atributiuni
duhovnicesti de a cduta adicd si in canoane proibitiuni la ash* torie. Li osa
ceremoniei religioase nu atrage militatea cdsdtorii. nentru e din art. 22 re
zult cd, conctituanta, introducnd ceremonia religioas a chstoriei, a ldsat
ca puterea legislativ sd, fixeze radsura si modul cu care aceastrt dispozitie
trebue sd fie anlicatd, ceeace pAnd acum
puterea legislativ n'a facut, si prin
urmare e imposibil a se aplich art. 22
const. $i cu att mai mult e imposibil
a se admite c ne observarea acelei dispozitii s atrazd nulitatea cdstoriei.
Astfel fiind, oficerul strii civile nu
poate refuzA de a sdvrsi o cdstorie
permis de legea civild, dar care n'ar
puteA fi binecuvntat de biserica.
Deci doui frati se pot chstorl cu cloud
surori. (Apel Iasi, II, 170, Oct. 11/79,
Dr, 52179).
3- In principiu impedicdrile, ea si
$i nu se pot deduce prin interpretatiuni. Or, dupa principiile statornicite
de codul civil francez, imprumutate
de codul nostru civil, nrudirile prin
cdstorie se mrginesc pur i simplu
la unul sau la altul din soti cu rudele
celuilalt din ei, si nu se ntinde la rudele unuia din sot cu rudele celuilalt.
nulittile cdstoriei aunt de drept strict
133
www.digibuc.ro
Art. 145-147
DESPRE CASATORIE
cgsgtoria fiind un contract civil,

toate impedierile survenite urmeazg
neapgrat a fi examinate conform codului civil. Or, exprestunile de afinitate si cuscrie, cuprinse in art. 144
cod. civil sunt sinonime intre ele
si reprezintg traductiunea fidelg a
cuvntului ttliantei intrebuintat de
codul civil francez prin articolul 162.
Astfel fiind, doui frati pot lu in casatorie doug surori. Codicii Calirnach
$i Caragea, ct i legile canonice nu-si
au aplicatiunea br in aces t caz, de
oarece noul cod civil, specificnd anume cazurile limitative de impedicgri la
cgsgtorii, declarg In mod imperios,
prin art. 1912, cg codicil Calimach si
Caragea i orice alte legi sunt abrogate
Codal civil
in tot ce nu eete conform regulelor
prescrise in prezentul codice. Nici art.

22 din constitutiune nu poate fi de ase-
menea invocat cu succes in specie,

fiindeg acest articol nu este oblizato-
riu in .ceeace prive$te benedictiunea

religioasg, cAci de$1 in adevgr prin zisul articol se intrebuinteazg cuvntul
de obligatoriu, insg pe ct timp nu
existg nici o sanctiune in caz de contravenire obligatiunea perde caracterul sgu imperativ. (Apel Foes. II, Iun.
11 70, Dr. 7/80. In acelasi sens: Trib.
Boto$ani, 305, Nov. 7184. Dr. 7/84; Trib.
R.-Vleea, 190, Sept. 4/84, Dr. 24/85).
4.
A. se vedeit si notele de sub art
143.
Art. 115.
La rudenia din Sf. Botez se opreste cAstoria
i fin1).
Intre nasi i fin precum si Intre na
Do:id-ring strilin.
POTHIER, Contrat de Mariage, VI, 173 urm.;
TIOGUIN, Mariage, p. 95, No. 76;
VERING, Droit canon. II, 200, p. 674 urm.
Doctring romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 593, 594; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 74;
NACU, I, p. 292.
Art. 116.
Tatl adoptiv nu poate s se casatoreascA cu
adoptata sa, nici cu fiica acestia, nici cu femeia fiului su adoptiv 2). (Civ. 147, 309 urm., 313).
Doctrini straing.
LAURENT, Dr. civ, internat., IV, 303;
POTHIER, Contr. de mar., VI, 171, 172;
VERING, Droit canon., II, 199, p. 673.
Doctrinii, romneascrt.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 594 urm.; (II, ed. 2-a, p. 401 urm.);
NACU, I p. 295.
Adoptatul fiu nu se poate cdstori cu aceea ce

fost femeia Infiitorului tat, nici cu fiica lui, nici cu mama
Art. 117.
lui, nici cu sora mamei lui sou a tatlui su 3). (Civ. 146, 309 urm.).
Do et ringt st
LAURENT, Droit civ. internat., IV, 303;
POTHIER, Contrat de mar., VI, 171, 172;
VERING, Droit canon, II, 199, p. 673.
1) Acest art, este inspirat din codul Calimach, Art. 49 si 94.
2) A se vedea 95 din codul Calimach, care a dat nastere acestui articol.
3) A se vedea 96 din codul Calimach, care a dat nastere acestui articol.
184
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 148-150
DESPRE CASATORIE
Doctrin romneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 594
urm.; (II, ed. 2-a, p. 401
11
rIT1);
p. 295.
NACU, I,
Nu este slobod a se cdsdtori cineva cu adoptata

sot% a tatlui sdu, a mamei, a bum4ui sau a bunei sale '). (Civ.
146, 147, 309 urm.).
Art. 148.
Doctrina strain.
LAURENT,
Dr. civ. internat., IV, 303;
POTHIER, Contr. de mar., VI, 171, 172;

VERING, Droit canon. II, 199, p. 673.
Doctrin romneasck
ALEXANDRESCO, I,
ed. 2-a, p. 594 urm.; (II, ed. 2-a, p.401 urm.);
CANTACUZINO MATEL
NACU, I, p. 295.
p. 209, 686;
Art. 149.
Tutorele sau curatorele nu se poate cdsdtori
cu nevArstnica ce se afl sub tutela sa.
Asemenea nici tatd1 tutorelui, nici fratele acestuia care
Inca se and sub pdrinteasca putere, nici fiul tutorelui nu poate
lu In cdstorie pe pupila, fdrd de primirea i inscrisa adeverint a tribunalului cuprinzdtoare cd acest tutore a dat pentru toate socoteald ldmuritd, i ca Insotirea minoarei cu el,
sau cu altul din numitele persoane, va fi spre folosul ei ').
(Civ. 349 urm., 355
urrn.,
390, 415
urm.).
Doctrin romneasc.
ed. 2-a, p. 574 urm., 576; (II, ed. 2-a, p. 740 t. i n. 2, 836); Droit ancien
et moderne de la .Roumanie, p. 53, 74:
ALEXANDRESCO, I,
CANTACUZINO MATEI,
NACU, I,
p. 296.
p. 686;
Cu toate acestea Domnu13), pentru motive

grave, va puted acordd dispensd din prohibitiunile cuprinse
in art. 144 din acest cod4 adicd pentru cdseitoriile dintr6 cumnati $i cumnate, pentru acele dintre veri
vere" . (Civ.
Art. 150.
128, 144 ; Reg. act. st. civ. 126 ; Civ. Fr.
164).
Text fr. Art. 164. (Ainsi motifig: L. 16 avril 1832). Nanmoins, il est
loisible au Roi de lever, pour des causes graves, les prohibitions portes par
l'article 162 aux mariages entre beaux-frres et belles-sceurs, et par l'article
163, aux mariages entre l'ohcle et la nice, la tante et le neveu.
1) A se vedeA 97 din cudul Calimach, care a dat natere acestui articol.
2) A se vedeA 98 i 99 al Codului Calimach, care a inspirat pe legiuitor in alcAtuirea acestui articol.
3) A se cetl ,Regele". A se vedea nota dela art. 128 Cud. Civ.

4) Cuvintele: ,adicA pentru cAsfitoriile dintre cumna(i i cumnate, i pentru acele dintre veri i vere
nu figureazil in textul art. 150, publicat in ,Monilorul Oficial" cu No. 271 din 4 Decemvrie 1864; acolo art.
150 se termio cu cuvntul ,,cod"; ins acest adaos al art. 15) il gsim in editiunea oficialA a codicelui civil,
publicat in bropri la 1865.
185
www.digibuc.ro
Art. 151
Codul civil
DESPRE CASATORIE
Doctrin strain.
BAUDRY ET FOURCADE. Personnes, II, 1541, 1542;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p 145;
np. Mariage, 226, 246 urm.; Suppl. Mariage 121 urm.;
MOURLON ed. 7-a, 1, p. 275;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 730; III, ed. 2-a, No. 44.
Doctrina romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 588 urrn., 650; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 69); Observa(ie sub.
111bv s. III, 279 din 28 Mai 1919. Tribuna Juridicii, 19-20/1919;
CANTACUZLNO MATEI, p. 683;
Niteu, I, p. 292.
CAPITOLUL II
Despre formallatile relative la celebrarea cistorlel.
Csdtoria se va celebra In public Inaintea

stArei civile al domiciliului uneia din prtile care se
insotesc. (Civ. 4), 60. 61, 87 urm., 152, 173-175; Const. 22;
C. p. 166; Civ. Fr. 165).
Art. 151.
Text. fr. Art. 165.

Le mariage sera clbr publiquement, devant l'officier civil du domicile de l'une des deux parties.
Doctrini strini.
AURRY ET RAU, V, p. 111 urm., 114, 115, 119;
BAUDRY ET FOURCADE. Personnes, II. 1577, 1588 urm., 1593;
DEMOGUE, I'5ources clPs obligations, I, p. 320;
DEMOLOMBE. HI, 294. 295, 297, 298;
Hue, II, 154, 155, 157:

LAURENT, H, 475, 477 urm., 480, 482;
MOURLON, ed. 7-a, 1, p. 298 urm.;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 850 urm.; III, ed. 2-a, No. 174 urm.
Doctrin romneascit.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 597 urm., 650; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p.
75, 79; Adnotafie sub.C. Apel Buc. s. I, 23 Febr. 1900. Curier Jud. 24/1000; Observafie sub. TM,. Botogani 6 Oct. 1901, Curier Jud. 52/1902;
NACU, I, p. 214; 34il urm.

INDEX ALFABETIC
A brogare 6.
Act civ.1, a se vedeS Con-
tract civil" si Forme
Civile forme, a se vedeA
vedeS ,Adu nare legiuitoare".

Locus regit actum 12.
Clandest in date, a se vedeA
Na.ionalitate rnmAnA 1, 14.
Forme civile".
Publicitate".
civilc".
Act religios, a se vedeA Cunstitutic 2, 3, 4, 6, 8.
Contravt mixt" si For- Contra a civil 2, 3, 6, 10.
me religioase".
Contra t mist 2, 3, 4.
Fiat., forma bur, 12.
Adunare legiudoare 2, 3. Cununic, a se vedeA Forme religivase".
Anolarc, a se vatic& NuCurte de Casalie 6.
Aprcciere suveranA 13.
Deces 14.
Au-tro-Ungar, supos 12. Desfacerea cfisStoriei 4, 10.
Benedictiune rel gloasi, a Deziderat 3, 4.
se vetiCa ',Forme reli- Drept canonic 4.
gioase".
Canonic drcpt 4.
CAsatorie 1-14.
CAslturie putativA 11.

Celebrare religioasA, it se
vedea Forme religioa-
se".
Fcmce romancA 14.

Furma actelor 12.
Forme civil.. 2, 6, 8-12.
Forme rel giotr-e 1-6, 8-12.
Impb.limen te 4.
Le.:e specials 2, 3, 4, 8, 10.
Legiuitoareadunare, a se
Alinistri 6.
Nu lliate 4, 6, 7, 12, 13.

Pal lament 2, 3.
Pusesiune de stet 9.
Prolt, a se vedea Forme

Publicitale 7, 13.
PutativA cAsAtorie 11.
Rcdobndirea nalionaliti-
Religie dominanti 5.
Relq_ioase forme, a se vedes ,Forme relie io..se".
Revonsabilitatc ministeriala 6.
RomAns nalionalitate 1,14.
a rt cliune 4, 8
Speeiala lege 2, 3, 4, 8, 10.
tut personal 9, 12, 14.

StrAini 1, 9, 11, 12, 14.
Supus Austro-Ungar 12.
SuveranA apreciere 13.
St,
Iii romAne 14.
Jurisprndentri.
I. Art. 166 c. pen. pedepsind pe preo-
tul de orice cult care ar celebrit o cuminie mai inainte de indeplinirea fornielor cerute de legea civilil, nu a avut
186 -www.digibuc.ro
Codul civil
DESPHE CASATMIE
in vedere decal pe acei preoti cart ar

o cununie pentru unirea a
don/ persoane de nationalitate ronifinA sau cnd vre-unul din insotiti
ar fi romn, voind cu chipul acesta a
garant indeplinirea formelor civile
relative la cAsAtorie la a cAror indecelebrit
plinire nu sunt supusi decilt cet de

uationalitate romilnA. Prin urmare,
ciind e in chestiune cAsAtoria a doui

strdini, art. 166 nu-si are aplicatinnea.
(Cas. II, 152169, Mai 5/69. B. p. 153; 15
lan. 28/69. B. p. 23. Vezi in acest sens
si No. 18 de sub art. 2).
2. Din diseutiunile cart au avut loc
in Adunarea legiuitoare cu oeaziunea
votArii art. 22 din constitutiune, rezultd cA intentiunea legiuitorului a
fost de a stabili principiul cA cAsdloria
in esenta sa nu este conventiune pur
eivilA, ci un contract mixt supus pentru validitatea sa, nu numai la indeplinirea formalittilor civile inaintea
oficerului, ci si la consacratiunea religioasA; si legiuiterul prin acelasi ar-
ticol a stabilit principul dupd care
aceastA regulA nu este absolutA, ei ex-
cepiuni1e la dnsa vor trebui a fi specificate prin o deosebitd lege posterioard. Acea lege, nefiind inch' McutA, 51 prin urmare necunoscndu-se
exceptiunile prevazute de constitutiune. nu se poate sti ni.ci care este regula. Astfel fiind, pAntt nu se va face
acea lege speciald care sd cornnlecteze
vointa legiuitorului determinnd exceptiunile, cAsAtoria rAmne un contract civil supus numai la formele civile arAtate in codul civil. (Cas. I, 149,
Apr. 29/72,Buletin. Dec. 73, p. 327; Cas.
I, 261/0et. 9/79, B. p. 686. In acest sens:
Apel Buc. III, Mart. 23/76. Dr. 17/76.

Vezi si. notele 1, 2, 7 de sub art. 143).
3. Dui:4 dispozitiunile codului civil,
cAsAtoria este un act civil, cAci pentru
existenta ei se cere numai celebrarea
dinaintea oficerului stArii civile. In
urma dispozitiunei cuprinsA in constitutiune (art. 22), pentru existenta cAsAtoriei, a zice el s'ar cere pentru aceastii existent/ si eelebrarea reli-
gioasd, ar fi a se 'mArgini numai la

o interpretare curat literal/ a textului. Cuvintele cuprinse inteo d'spozitie sunt un element spre a cunoaste
vointa legiuitorului, dar cuvintele
fiind numai mezul prin care se exprima o idee, ele nu sunt de multe ori
mijloace
suficiente
spre
indich
ideea, de aceea and este a se aplich

o dispozitie, vointa legiuitorului nu
'mate sA rezulte numat din cuvintele
intrebuintate de dnsul; de aceea trebue sA reeurgem, spre a cunoaste adevArata vointa, si la alte mijloace de
interpretare. Or, in privinta art. 22
din constitutie, nu putem numai a ne
margini la euvintele textului, c/ei
Art. 151
dac/ am zice c celebrarea religioasa

e neapArat pentru existenta cAsAtoriei, ar fi a zice ciisAtoria e uu act
mixt, si civil si religios, rezultat care
e contrariul dispozitiunilor codului civil. In fata unui asemenea rezultat
nelogic i contrariu codului civil,
suntem siliti a recurge Si la alte elemente, spre a sti care a fost vointa legiuitorului cnd a formulat acel art.
22 din constitutiune. Or, in Romania,
ca stat cu forme parlamentare, afard
de alte elemente de interpretare ce avem, sunt si desbaterile urrnate in Camerd si in Senat. Constitutiunea din
1866 s'a discutat in Constituantd si din
discuttunile urmate rezultA c in privinta alin. II din art. 22, propus de un
deputat, in urma obiectiunei unui alt
deputat care va fi soarta cAsAtoriilor
celebrate numai in mod civil dela punerea in lucrare a constitutiunei si
pilnA la elaborarea legei ce se enuntd
in acel aliniat, un deputat care se pronuntase pentru principiul cuprins in
alin. II, Mspunse cA numai dispozitiunile codului civil vor aye& a se observa pan cnd nu se va fi Mcut
acea lege; in contra acestei opiniuni
nimeni n'a mai vorbit, si un ministru
a terminat discutiunea consiliind a se
adopt. Dacti dar s'a votat si s'a adoptat dispozitia cuprinsA in alin. II al
art. 22, aceasta a fost sub impresiunea
opiniunei manifestate, ed soarta astttoriilor se va regul tot de codul civil
parrA la elaborarea acelei legi. Astfel
acea dispozitie nu e deck numai pium
desiderium, o enuntare de principit a
egret regulare ave BA formeze obiectul unei legi, ea nu e o dispozitie tmperativA, o lege care ar trebui FA se
aplice de indatA dela punerea in lucrare a constitutiunei ; si intru cAt
acea lege enuntatd nu s'a elaborat, ciisAtoria continufind a fi, regulat/ de
dispozitiile codului civil, ea e si dela
constitutiune incoace, ceeace a fost
inainte, adicA un act civil, pentru a
cdrui existentd nu se cere celebrarea
religioasA, ci numai celebrarea civild
dinaintea oficerului stAril civile. (Cas.
I, 431/Dec. 2 74, B. p. 309).
4. Este inexplieabil a crede eA legiuitorul prin eonstitutiune a voit sd

retrogradeze si sa supunA casatoria
la formalitAti deja abrogate ; art. 22
din constitutiune nu'l putem cornilder
ea un desideratum, iar nici
decum ea un ordin, si aceasta este

att de adevArat Inca aeest articol
este linsit de orice sanctiune pentru ca-
zul cnd dispozitiunile sale nu Bunt

toate nulitAtile in general prevAzute
in cod, fiind de drept strict, nu le putern credi sau apnea, prin deductiune,
Wei prin analogie sau pe eale de raindeplinite. Null:LA.01e de cdsAtorie, ea
187
www.digibuc.ro
Art. 151
DESPRE CASATORIE
tionament, afartt de un text formal.

care in specie lipseste en totul. Daca
am admite cA benedietiunea religioasA ar fi o eonditiune neaparatA pentru validitatea cAsAtoriei, cum am pu-
tea zice eg, aceastA clatorie ar putea

sA se desfacti numai prin interventiunea ofieerului stArii civile, atunci
cnd pentru formatiunea, si prin consecintA pentru validitatea sa, a intervenit si puterea religioasA ; $1 dactl
s'ar admite o asemenea anomalie am
a:it-Inge la niste rezultate pe cari legea
lin le-a putut aveA. nieiodattt In vedere,
cAei sotli, despArtiti numai de puterea
eivilA, n'ar pute in fapt a mai eontract o nouh, cAsAtorie, de oarece biseriea ar puteA desigur sA refuze ce-
lebratiunea unei noui cAsatorit, atunci

cnd dnsa ar consider pe soti ea nedesfAcuti de prima cAsAtorie. Cum am
onsiderA, dota constituitA, donatiunile
efectuate In intervalul cAsAtoriei eivile si benedictiunea religioas6 : ar fi
ele fAcute Inainte sau dupd cAsAto-
rie? Rezulta dar de aci eA constitutiunea, prin spiritul sau eminamente

liberal, a lAsat celebratiunea religi-
oasA la constiinta fiecgruia, de aceea

nici s'a pus vre-o sanctiune art. 22 din
constitutiune. Dactt casAtoria ar fi
dupa constitutinne nn contract mixt,
sa admitem toate imatunci ar
pedimentele din codul canonic, care
merge pima la al 12 grad 8i eare prohiba chiar rudeniile rezultnd din botez, si care dupA codul civil nu existil
deck pang la al 4 grad inclusiv. Si
cbiar de s'ar admite ea in spiritul 81
intentiunea legiultornini, prin art. 22
din constitutiune, a fost sA, determine
principtul cA cAsAtoria in esenta sa,
si aceasta gratie obiceinrilor si tradieste un contract pur
tiuniler vechi,
civil, dar un contract mixt in care pe
lngh interventiunea oficerului stri
eivile se mai eere si benedietiunea religloasA, totusi acel articol nu prevede
principiu absolut, ei. o exceptinne
pentru care se cere o lege posterioara
care sA determine modul de anlicatiune al acestui principiu si punerea
sa In armonie cu dispozitiunile codului civil. Or, o asemeuea lege ineA nu
s'a fAcut, $1 dar, in asemenea situaim
thine, catA a ne referi la principiile

generale ale codului civil, cart cer
pentru validit atea unei cAsAtorii numai interventiunea ofieerului earn
iar benedictianea religioas ea
o formalitate fArA sanctiune de lege
si lAsatA la aprecierea fiecAruia. (Tribunalul Ilfov I, 540, Nov. 20/81. Dr.
6/81. In acest Bens Trib. Covurlui, I,
Apr. 20/85. Dr. 52/85; Trib. Dmbovita,
Mai 13/93. Dr. 49/93).
5. Intre biserica ortodoxA, si cea catolicA existnd totdeauna relatiuni re-
Codul civil
eiproce, de &Ate ori se contractA Msg.-
toil" intre ortodoxi eu catolici si viceversa, benedictiunea religioasA se dA

sau de biserica ortodoxa sau de biserica catolicA, duptt curn se invoesc sotii intre dnsii, fr ea cu aceasta sA
se jigneascA dreptul religiunei dominante a statului. (Cas. L 235/Iun. 15/83.
B. p. 646).
6. Constitutiunea romng din 1866,

ea cele mai multe legi constitutionale
a diferite state, contine, sub 2 rubric'.
distincte, 2 feluri de dispozitiunt : 1)
dispozitiuni avnd de obiect o declarathine de drepturi, 2) dispozitiuni tinzAnd a organizA, puterile statului.
eeste douA feluri de dispozitiuni difer
unele de altele prin aceia cA, pe and
cele din urmA sunt niste dispozitiuni
precise de drept constitutional in vederea organizArei statului si a corpurilor menite de a-i servi drept organe
ale puterei sale si ea atari purtand in
ele insile puterea de a inlocul pe deplin si imediat dispozitiunile constitutionale anterioare si a le abrogit, fie
formal, fie virtual; cele dintAi nu sunt
dect niste declaratiuni de prineinii,
aviind de obiect drepturile omului si
ale cetteanului, i ca atari nu pot ave deplin si imediat efect in aplicatiunea lor cAnd ele sunt contrarii sau
incompatibile cu dispozitiunile legilor
existente la data promulgarei constitutiunei, decAt In eazul cnd constitutiunea, deodatA eu declaratiunea unui
nou prineipiu, pre,serie ea InsAsi sensul
ill atitudinea acelui nou prineipiu precum si modul si conditiunile aplicatiunei lui, ceeaee nu poate aveA, loc
(le cAt atunci cnd constitutianea
indeplinea ea insusi misiunea unei
legi ordinare, prescrie un nou sistern legislativ comph-et, nnmit a
inloeui pe deplin sisitemul dej exi-tent pe baza vechiului principin. CA
acesta a fost si eugetul constituantilor romni din 1866 In privinta efeetelor principillor proelamate in titlul
constitutiunei: Despre drepturile Romnilor", rezultd din urmAtoarele consideratiuni : 1) laptul ea consitutiunea in ultimal aliniat al art. 132
cere ca legile existente in momentnl
promulgrei sale s se revizniascA
spre a se pane in armonie cu constitutiunea, nu se poate explicit dect
prin consideratiunea cA in ideea constituanlilor nostri din 1866 legile existente atunci i contrarii principiior
din constitutiune nu sunt toate abrogate prin simplul fapt al proclamrel
acelor principii constitutionale, egei
nu se poate atribui, vointei conStituantilor d'a se revizui si a se pune in armonie legile vechi en constitutiunea,
dorinta unei revizuiri de formA si de
a unei armonii literare in mona188
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE CASATORIE
mentele noastre legislative; 2) dreptul

timporal si transitoriu, dar cu totul
exorbitant, acordat prin art. 102 inaltei curti de casatimii Si justitie, ea,
in eeeace priveste pe ministrii dati in
judecata Pi, ea s poatti, fdrd existenta
inlet legi prealabil promulgata s caracterize delictul si stt determine pe-
deapsa, in alte cuvinte dreptul dat

unui corn al statului d'a fi in acela$i
timp *i legiuitor 3i judeedtor in ma-Eerie penald, acest drept ereat in vederea necesitdtei d'a organiz imediat
o responsabilitate eficace a ministrilor,
nu se poate explicit deet prin consideratinnea cg, in ideia chiar a constituantei, o simpld declaratiune a principiului ed minitrii vor fi. responsebili, nu puteA s fact in realitate res-
Art. 151
pe motivul ed cAsatoria celebrat de

cdtre ofieerul stdrii civile n'a fost
urmattt de benedictiunea religioasd.
(Cas. I, Ian. 9 84, B. p. 2).
7. 0 cdstorie trebue sd se efectueze
in public, inaintea oficerului stArei eivile. Ea poate fi anulattt sau pentru
taind sau pentru necompetenta oficerului stdrei eivile, si in acest cas numai cnd cdstoria e fdeut cu rea credin% si a fost inconjurat de mister
pentru prtile interesate, fapte lsate
la aprecierea judecAtorului conform
legii, care 'i dd acest drept prin art. 175.
(Apel Galati, I, 136, Oct. 3188, Dr. 73/89).
Puterea civild este separata de cea

civile reguleazd actele de stare eivil,
Mecum si drepturile si indatoririle ce
8.
religioasd prin. Constitutiune. Legile
ponsabile penalmente i civilmente pe

niste persoane, care, dupd.
legilor in vigoare in momentul promulgArii constitutiunei, nu erau responsabile ca ministrii nici penalmente niei civilmente; 3) a se admite
regula c proclamarea unui principiu
in constituthme are de efeet abrogarea imediatd a unor legi bazate pe
principiu contrariu, ar fi mai in
toate cazurile, 5i in special in materia
de atta de mare interes social, ea aceia
a cdstoriei, a Idsit institutiunle sociale in incertitudine, a le desorganizA. In materie de cdstorie, contratin principiului codului civil, care
face din acestd institutiune o institutiune pur civil *i o organizeazd In
onsecint inteun mod detaliat
complect, sub acest punet de vedere
constitutiunea proclamlind obligativitatea ceremoniei religioase, a fdcut o
simpl declaratimr) a unui principiu
nou, fdr ins a-1 reglementA, MA. a
spune care e sanctiunea neobservrei
formalitatei eeremoniei religioase, fie
din vointa ambilor soti, fie din voiuta
unuia din ei, fie din refuzul bisericei
de a da benedictiunea nuptiald, fie in
fine din neputinta d'a se face actul religios prin moartea ambilor sau unuia
din soli survenitd in urma celebrdrei
decurg din aceste stdri, impunnd $i

neexistenta sau nulitatea pentru abaterile de la ele. Iar art. 22 din constitutiune impunnd obligatiunea ea in
toate fazele strei civile actele de stare
civild s preceadd benedictiunei religioase, si aceasta mai cu seamd pentru
edstorie, frd insd a ardt sanctiunee, lasd puterei legiuitoare sarcina de
a pune in concordant legile civile cu
prescriptiunile canonice; *i pan cnd
o asemenea lege nu va interveni, starea civild urmeazd a fi regulatd numai de legile civile. (Apel Galati, I,
precum anume o si spune art. 22 &tat.

Asa fiind, bine *i drept se respinge ce-
numai inaintea preotului lor, fdrd a fi

celebratd inaintea ofiteruhti slrei civile, nu este valabild *i. nu poate pro-
136, Oct. 3/88, Dr. 73 89).
9. CAstoria celebrat in Romnia de
doui streiM inaintea ministrului cultului lor respeetiv, frd iudeplinirea

solemnittei civile, nu este validd la
noi, Si nu poate produce efectele sale,
chiar daed dupd dreptul national al
ptirtilor cdstoria ar fi un contract
religios. In asemenea caz, in lipsa actu-
lui de celebrarea edstoriei, emanat

de la of iterul competent, edstoria nu
poate fi doveditd prin posesiunea de
stat. (Trib. Reedit, Drept. 55 95).

111. Cdstoria contractatd numai inaintea ofiterului de stare civild si neurmat de benedictiunea religioasui
este valabild, intru ct cdstoria este

ctistoriei de care oficerul strii ci- tut act eminamente civil $i. neparticipaasupra tutu- rea formelor religioase la despdrtirea
viie
ror aeestor cazuri $i altora ce se mai ei, probeazd cu suficientti caracterul e-pot prezint in pradie, el a voit sd minamente civil al contractului de cdlase legislaturei ordinare sarcina d'a storie. Afard de aceasta, lieedictarea
legifer asupra intregei materii In- unei legi, care sd determine exceptiutr'un mod eomplect si armonic, cu sin- rifle ce art. 22 al. 2 din Constiututie
gura restrictiune ea legea viitoare s prevede, face ea argumentul, ce se trage
aibd drept baztt pricipiul non al obli- din acest articol, care prevede benegativittii ceremoniei rehgioase, a ad- dictiunea religioas pentru cdstorii,
mite acest prineipiu in lege ea re- s-$i piardd orice importantd. (Trib.
guld general $i a prevedeA ea excep- Mehedinti, Dr. 36/95. Trib. Ia$1, Dr.
jinni cazurile in care cdsiltoria se va 64 97. C. Apel Buc. I, C. Jud. 24/900).
11. CdsAtoria streinior in Romnia
puteh face si hard aeea ceremonie,
rerea de militate a caskoriei fundat
189
www.digibuc.ro
Art. 152
DESPRE CASATORIE
duce nici efectele unei chstorii putative. (Apel Buc. II, DrEpt. 52/901).
2. Regula locus regit actum" fiind
facultativ pentru parti, iar nu obligatorie, chstoria contractath in tar la
noi de un strin, dupa formele Wei
sale, este valabil, si aceasta rezulth
din principiul de reciprocilate tras diu
art. 152 din codul civil. Fria urmare,
cashtoria contractai in Romania de
un supus austro-ungar, numai d'inaintea prcotului catolic la epoch efind in
Austria chsatoriile aveau un caracter pur religios, nu poate fi considerata nici ea nulrt nici ca neexistent,
de si phrtile nu s'au prezentat dinaintea of.terului sthrei civile ci trebne
a se consider ca o etisatorie valabl
si regrilath (Cas. I, 82/901. B. p. 222).
Orice chstorie care s'ar fi Ricut
Codul civil
in tain si nu s'ar fi celebrat inaintea

ofiterului competnnt al strei civile, se
poate atach in nulitate de catre insus
sotul, de chtre tathl si mama si de catre toti acci cari au la aceasta un interes actual, precum si de ministerul
public. Nulitatea poate fi ceruth numai pentru una din cauze: necompetenta sau clandestinitatea. Totusi judechtorul re lyierr de o putere de apreciere discretionar in aceast privint. (Trib. Botosani, C. Jud. 52/902).
14. Femeia, prin incetarea din via%
a sotului shu strein, redobndindu-si
calitatea de romnch si actele de stare
civil fiind de statut personal, pentru
stabilirea cashtoriei i efectele ce se
pot produce, urmeazd a se apnea legea
sa national, adieh kgea romn. (Ap-.4
Galati II 211/902 Drept. 10/933).
Art. 152.
Cas:Itoria s'6vArsit In tar str6In, Intre RornAni .au Intre Rornn si strtini, va fi puternie si In tart
dac6. se va fi celebrat dup forrnele uzitate In acea tar6,

dad'. Romanul nu va fi contravenit dispozitiunilor cuprinse
In capit. precedent. (Civ. 2, 39, 35, 127-150, 162, 165, 174,
176, 178; Reg. act. st. civ 114 urm; Civ. Fr. 170).
Text Jr. Art. 170.
Le mariage contra ct en pays tranger entreFrancais, et entre Franeais et trangers, sera yalable, sil a t clbr dans les
formes usites dans le pays, pouryu qu'il ait t prcd des publications preselites par 1 article 63, au *titre des Actes de l'tat civil, et que le Francais n'ait
point contrevenu aux dispositions contenues au chapitre prcdent.
Doctrina stritin.
.AURRY ET RAU, V, p. 121-124;
BAUDRY ET FOURCADE. Personnos, II, 1602 urm., 1863 urm., 2302, 2393;
COMN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 174;
lEoattn, 1, Snu,00s dos ()litigations, IL p. 612;
DEMOLOMBE, T, 312; III, 922-225;
Hue II, 84, 99;
LAURENT, III, 22, 32;

MounLoa, ed. 7-n, 1, p. 307 UM.;

PLANIOL. I, ed. 3-a. No. 863, 1022; III, ed. 2-a, No. 186, 357;
WEISS. Traile elementaire, p. 470 urm.
Doctriet romneaseL
ALEXANDRECO, I, ed. 2-a, p. 1' 0, 193 urm.: (VIII, part. I, ed. 2-a, p.111, n. 1); Drait anripn el modern(' do In linumanie: p. 41, 70; Observafie sub. Cas. II, 149 din 30 Mai
1006. Dreptul 41/1007; Obsernatio sub. Cas. Engle/a. 4 Nov. 912. Curier Jud. 63/913;
Observalie sub. C s. II. 19 Sept. 1022. Pand Rom. 1923, III, 131;
NACU, J, p.
um.
JUVARA ALFRED
Validitnten
casaloriilor celebrale in slrainalate, in dreptul international privat i in legislafia roinfine. Dreptul 15, 17, 18/1020; linspuns D-lui Radu".
C. JIM. 2.-29/920;
Rapti loROu. Validiralea rasalnriilor in drertut internafiannl". Dreptvl 22/1020: Un

raspuns la un raspuns al
Juvara".. Curier Jud. 38-39/020.
190
www.digibuc.ro
Codnl civil
DESPRE CiSA1'OR1E
Jurisprndenta.
I. Chatoria sAvArsitd in tala strAind
intre romni sau intre romni si strA-
Art. 153
cari i-au determinat sA se cdstoreascd

acolo si nu in patria lor de oarece prin
aceasta s'ar restrilnge aplicarea regulei
privitoare la forma actelor, contra intentiei legiuitorului nostril care neavnd a aduce nici o restrictie acestel
reguli si a inlesni cdsAtoriile a supridin textul francez formalitamat
tea publicatiilor ce precedeazd cAsAtoria, menitd a incunostiinta pe cei in
1902).
2. Potrivit dispozitiilor art. 102 c. civ. drept a se opune la cstitorie si a evit
'acte4, de cdsdtorie fAcute in tard strdi- inlAturarea legii nationale. Se invedend sunt valabile in tara noastrd dacA reazd prin aceasta cd legiuitorul nossunt fAcute cu pdstrarea formelor pre- tru s'a multunait a impune cclor cari
vdzute in ace tard ci dacd nu calcA se cAsAtorese in strdinAtate, pe lng
re srctctarea formelor legii locale, numai
prohibtiunile exprese ale codului
tru, in baza principiului locus regit conditiile de capacitate si de fond preactum". (Trib. Muscel 1913, Dreptul vAzute de legea nationald sub, anumito
1914 p. 93).
sanctiuni in raport cu dispozitiile de
3 Prin art. 152 C. civ. se eclar4
lege nesocotild, fat% insit a se mai precAsAtoria sAvraitd in Ord strdi- ocupa de imprejurdrile si motivele
nd intre romni, salt' nft vornr si cari au determinat coutractarea cAs6.strd:ni, dach se va fi erl br-t dupl. toriei in strAindiate. (Cas. 1, 459 din 27
formele legei lo ale si nu i or fi con- Mai 1921, Jur. Rom. 1/922; Pand. Rom.
traN &ma conetitiunilor de capacitate si 1922, III, 90).
de fond ale legei natiorale.
5 Dupd art. 152 c. civ. cdstoria
Prin urmare legiuitorul consacrd si vArsit in tard strdind, este vatabilli
aci aplicatia regulei generale d'n art. $i in Romnia, dacd s'au resportat for2 al ultim C. civ. privitor la forma ac- mele c6rute de legea strind, conform
t3lor, la formele instrumentdmi k i chine regulei locus regit actum".
Legiuitorul romn nu cere pentru
la solPmnittitile dr celebrare ale cAsAtoriei $i aceasta dintr'un interes e-eneral validitalea unei asemenea cdsAtorii si
pentru a inlesni casdloriile sdviirsite in transcriptia ei in registrele de stare
strAindtate uncle apPearea forme'or si civild, in termin de trei luni de la insolemaitAtilor prevftute de legea na- toarcerea in tard a sotilor, precum
tionald nu ar fi fost totdeauna posi- cere legiuitorul francez in art. 171 cod
bile de indeplinit. (Cas. I, 459 din 27 Napoleon pe care legiuitorul roican nu
Mai 1921 Jur. Rom. 1/922; Pand. Rom. l'a reprodus. (Cas. II, 188 din 19 Sept.
1922, III, 90).
1922, Jur. Rom. 3/923, Pand. Rom. 1923,
4 In sistemul legei noastre atunci III, 131; Curier Jud. 13/923).
.cnd este in discutie validitatea unei
6. A se vede: Art. 2, Index. Cusdcdstorii sAvArsite de romni in strdi- torie" si notele respective; Art. 34, nondlate, nu trebue a se scrut intentia tele respective.
ini este puternicd si in tat% clacd se

va fi celebrat dupd formele uzilate in
ace tat% si dad' romnul nu va fi
contravenit dispozitiunilor din cap. I
de la cAsAtorii. (Cas. II, Dreptul 31,
sotilor pentru a descoperi motivele
CAPITOLUL III
Despre opozitluni la cdsitorie.
Art. 153.
Dreplul de a formA opozitiune la celebrarea
csstoriei 11 are persoana legatA prin casAtorie cu una din
prtile eontravtante. (('iv. 52 urm., 130, 157-161, 170; Reg.
act. st. civ. 119; Civ. Fr. 172).
Text. fr. Art. 172. Le droit de former opposition it la clbration du
mariage, appartient la personne engage par mariage avec 1 une des deux
parties eontractantes.
Dectrinti
AUBRY ET RAU, V, p, 33, 34;
BAUDRY ET FOUROADE. PersonT/PS, II, 1610 ;
COLIN ET CAPITANT, t d. 2-s-1, I, p. 163;
DALLoz, lip. Mariage, 258 urm.; Suppi. Mariage, 129 urm.;

DEMOLOMBE, III, 28-32, 151;
Huc, Il, 116;
www.digibuc.ro
Art. 154
DESPRE CASATORIE
Co dul civil
LAURENT, II, 387;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 289; 320 um.;

PLAmoL, I, ed. 3-a, No. 803, 812; III, ed. 2-a, No. 124, 133;
ALEXANDRESCO, I, ed.
Do ctrinft romneascEt.
2-a, p. 615 urm.; Observaliune sub. C. Apel Besanon, 14 Febr.
1900. Dreptul 58/1900;
CANTACUZINO MATEI. p. 677, 678;
Nam, I, p. 314.
tat. de celalt sot. (Apel Foes. II, 162,

Dec. 19 81, Dr. 24/83).
2.A se vedeit No. 2 de sub art. 166;
preeum si No. 1 de sub art. 171.
Jurispr udentrt.
1.
Dup art. 153, unul din soti se
poate opune la a doua cAstorie proiec-
Art. 151.
(Mod. L. 15 Martie 1906'). Taal $i In lipsa taCalui mama, iar in lipsa si a tatAlui si a mamei, bunul si buna
pot formA opozitiune la casatoria copiilor i descendentilor lor
dac acestia nu vor ave varsta de 25 ani Impliniti.
Text. fr. Art. 173.
Le pre, et A. &Alit du pre, la mre) et dfaut
de pre et mre, les aieuls et aeules, peuvent former opposition au mariage de
leurs enfants et descendants, encore que ceux-ci aient vingt-cinq ans aecomplis.
Doctrina striiini.
BAUDRY VP FOURCADE. Personnes, II, 1631 UM.
DALLOZ, Rep Mariage 260 urni.; Suppl. Mariage 130 urm.;

DEMOLOMBE, III, 140:
Huc, II, 109, 111;

MourmoN, ed. 7-a, I, p. 306, 320 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 804, 805; IH, ed. 2-a, No. 125, 126.
Doctrinil romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 615 urm.
CANTACUZINO MATE!, p. 677, 678.
Nam), i, p. 314.
Jurisprudentii.
1. Din faptul e legiuitorul, prin art,
154. acorda dreptul ascendentilor de a
forma opozitiune la castoria copiilor

descendentilor lor, %A, a le impune
obligatiunea de a arata, prin opozitiunea ce ar formul, motivele pe cari o intemeiaz, derognd astfel regulei generale preseris de art. 157, nu se poate
deduce di, in sustinerea unei asemenea
opozitiuni, ascendentii s poat invoch
alte impedimeute de ct acele stabilite
de lege. Or, in ct priveste starea
in genere, i in special cstitoria,
toate regulele impuse de legiuitor spre
celebrarea csatoriei si impedimentele
stabilite la aceast celebrare, sunt de
drept strict, si precum nu se pot cere

alte forrnalitti si. conditiuni de ct eele
artitate de lege pentru efectuarea unei
cAstorii, de asemenea nu se pot invoca si alte motive de ct cele cumpnite de legiuitor in prudenta lui
pentru impedecarea acelei cAstorii, si
admiterea principiului contrariu ar da
nastere unor grave consecinte, precum
de a se vede, prin facultatea de apreciere ce s'ar Ash judechtorului, un
fapt determinat considerat de unii ca
impediment, pe cnd acela4i fapt, su-
pus judecatii unei alte instante, recunoscut ca neputnd constitui nici un

impediment; ar fi a se da loc arbitrarinlui, si de sigur dac spiritul legiuitorului a fost a reeurge la aprecierea
judecritorului in cele mai putine cazuri
I) Textul vechiu al art. 154. Tatfil si, in lipsa tatalui mama, lac in ripsa si a tatilui si a mamei,
bunul i buna pot forma opozitittne la cstorta copiilor i descendentilor lor, chiar de vor avea varsta de
25 ani impIinii, au de 21 ani impljiii pentru fete. (CIv. 52, urm., 131, urm., 135 urm.. 153, 357, urm.,
161; Reg. act, st. civ. 119; Civ. Fr. 173).
192
www.digibuc.ro
160,
Codul civil
DESPRE CASATORII
bike, al purittei oi demnittei familiei, caci prin asemenea interpretare

si aplicare a articolului 157 s'ar introduce o exceptiune boarte gray si
important la principiul incontestabil
ca libertatea contractrei castoriilor
este regula general& pentru toate persoanele, iar impiedicarile la casatorii
sunt exceptinni care nu se pot invoch
de aratunci cnd sunt expres prevazute, explickiunea cea mai logiat ce
se poate da art. 157, relativ la dispensarea ascendentilor ca sa, nu arate uici
un motiv in opozitiunile ce fac la casatorii, este aceea ca. leginitorul a 1,oit
s le dea, un mijloc prin care s poata
paraliza, mdcar pentru cat-va timp,
contractarea cu precipitare a casinorifler blamabile, care sunt proectate
de catre descendentii lor in ardoarea
vre unei nasiuni ce'i domind, cnd acestia au etatea de peste 25 ani, daca
sunt baeti, sau aceea de peste 21 ani.
Posibile, acea facultate nu i-a putut-o
atribui in materie de casatorie. Prin

aceasta facultate de s'ar lasa ascendentilor s invoace si alte motive de
cat acele legate, fie acele motive de cea

mai mare gravitate in cat priveste morala, precum ar fi relatiunile intime ce
ar fi existat intre mama si viitorul sot
al fiicei. ar fi a pune din nou copiii sub

deplina putere parinteasea si a se face
ca casatoria lor sa nu se poata, efecina fra consim.timntul parintesa,
cu toate c ei, dupa, lege, odat ce au

dobndit majoritat,a de 21 $i 25 ani, se
pot castori si fara cons:mtimfintul
printesc, indepliuind cerintele legii in
privinta actelor respectuoase. La obiectiunea c. o asemenea interpretare ar fi
lipsit de loalca si ash, fiind dreptul de
opozitiune al ascendentilor cu dispensa
de aratarea motivelor, si ea consecinta
latitudinEa de a invoca si cauze nede'terminate de lege, ar fi un ce ilusoriu,
nu se poate raspunde deck prin aceea
e, a admite asemenea deductiuni, fie
ele cat de logice, ar fi a creea drepturi,
si nu instantele judecatoresti au aceastit facultate; iar in cat priveste scopul
la care a tins legiuitorul prin ace latitudine ce a dat ascendentilor, scopul
nu poate fi altul dect de a aduce o intarziere la celebrarea casatoriei, a da
copiilor timpul reflectiunei inainte de
a psi la contractarea unei casatorii pe
care parintii o consider poate ea o
nenorocire pentru dnsii. (Trib. Iasi,
L Mart, 29/84. Dr. 44184)-
2 Desi prin art. 157 ascendentii sunt

dispensati de a arata vre un motiv in
opozitiunile ce au dreptul de a face la
castorii, pe cnd toate celelalte persoa ne, care mai au dreptul de a face
asemenea opozitiuni trebue s arate
motivele ce au in aceast privint,
ins nici din textul nici din spirital acestui articol nu rezult, c ascendentii
au dreptul s invoace inaintea justitici pentru oprirea cstitoriei, nu numai motive din acele prevazute expres de lege, dar si alte motive
in interesul aprilrei moralittei Du-
Art. 155
(lac/ sunt fete, si s obtina ascendentii
aea, paralizare fara a mai divulga
prin actele publice ale opozitiunilor

motivele ce au i pe care dnsii ar dori
de sigur s le pstreze secrete in interesul demnittei familiei si in speranta ea descendentii vor prsi proiectele acelei castorii blamabile cnd
vor vedea opozitiunea ce li se face si
vor asculta consiliele ce ascendentii vor
aveit ocaziune de ale da in mod confidential cnd li se va solicit de
cinre descendent revocarea onozitiunei. Astfel, pentru cazurile in care
descendentii nu voesc a tine seama
de opozitiunile si consiliile ascendentilor, si reclama dela justitie ridicarea acelor opozitiuni, atunci urmeaza ca s se arate si s, se sustinti
de catre ascendenti motivele legate

pentru care voesc a nu efectu cashtoriile proiectate de chtre descendentii
lor. Si pentru mentinerea opozitiei nu
este suficient numai declararea motiv ului, ci trebue a se stab D. daa acel
motiv este din cele previtzute de lege.
(Apel Iasi, II, Iunie 25184, Dr. 20/85).
In lips de ascendenti fratele sau sora, unArt. 155.

chiul sau mtusa, vrul sau vara primara, ffind In legiuit
varsta, pot forma opozitiune, Insa numai in cazurile urmatoare:
1. Cnd consimtimntul consiliului de familie, cerut de art.
142, nu s'a dobndit;
2. and opozitiunea este bazata pe starea de smintire a
viitorului sot ; aceast opozitiune a cArei anulare o poate pro-
nunta tribunalul fara nici o instructiune sau formalitate, nu

se va priml decal numai cu Indatorire pentru oponent de a
cere interdietiunea si de a dobandl, in privirea ei, hotrlre for53707.-0:du/ Civil a dnota t
03
www.digibuc.ro
13
Art. 156
DESPRE CASTOME
Codal civil
mal In terrnenul ce i se va da de tribunal. (Civ. 130, 142,

157-161, 435 urm.; Pr. Civ. 643; Reg. act. st. civ. 119 ; Civ.
Fr. 174).
A dfaut d'aucun ascendant, le frre ou la smur,

Text. fr. Art. 174.
l'oncle ou la tante, le cousin ou la cousine germains, majeurs, ne peuvent former
aucune opposition que dans les deux cas suivants :
1 Lorsque le consentement du conseil de famine, requis par l'article 160,
n'a pas t obtenu ;
2 Lorsque l'opposition est fond& sur l'tat de dmence du futur poux ;
cette opposition, dont le tribunal pourra prononcer main-leve purt et simple,
ne sera jamais recue qu' la charge, par l'opposant, de provoquer l'interdiction,
et d'y faire statuer dans le dlai qui sera fix par le jugement.
DoctrinA strAinA.
AURRY ET RAU, V, p. 30-33;
BAUDRY ET FOURCADE, Persannes, II, 1638 urm., 1645, 1645;
DALLoz, Pep. Mariage, 268 urm.; Suppl. Mariage, 139 UM.;

DEMOLOMBE, III, 141, 143. 144, 146;

NACU, I, p. 314.
In cele 2 cazuri, prevazute In articolul precedent, tutorele sau curatorul nu va pute In tot cursul tutelei
sau euratelei forrn opozitiune fr, a fi fost autorizat de catre
un consiliu de famine, pe care II va pute. convoc. (Civ. 141,
155, 164, 355 urm.; Pr. civ. 638; Reg. act. st. civ. 119; Civ.
Art. 156.
Fr. 175).
Text. fr. Art. 175. Dans les deux cas prvus par le prcdent article,
le tuteur ou curateur ne pourra, pendant la dure de la tutelle ou curatelle,
former opposition qu'autant qu'il y aura t autoris par un conseil de famille, qu'il pourra convoquer.
Doctrinfi strAink
AURRY ET RAU, V, p. 32;
BAUDRY ET FOURCADE, PPrsonnPs, IL 1643, 1644;
DAT.Loz, Ilp. Mariage, 280 urm.; Sappi. Mariage, 142 urm.;

DEMOLOMRE, III, 147-149;
Hue, II, 114;
LAURENT, II, 386;

Doctring romAneascit.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 615 arm.;
C.AwrneuzINO, MATEI, p. 83, 677, 678;
NACU, I, p. 314.
194
www.digibuc.ro
Codcl civil
Art. 157-158
DESPRE CASATORIE
Art. 157.
Venice act de opozitiune va arAt Insusirea,
care da opozantului drept de a o formA, alegerea de domiciliu'),
locul unde casktoria urmeazA a se celebr, precum si motivele opozitiunei, afar numai daca va fi fost cerutsa de Care
un ascendent. Toate acestea sub pedeapssa de nulitate a actelor si sub interdicOune pentru ofiterul de stare civil, care
ar fi vizat actul ce cuprinde opozitiunea conform art. 52. (Civ.
52-55, 97, 160, 161 ; Pr. civ. 735 ; Reg. act. st. civ. 120; Civ.
Fr. 176).
Text. Jr. Art. 176.

Tout acte d'opposition noncera la qualit qui donne
l'opposant le droit de la former ; il contiendra lection de domicile dans le lieu
o le mariage devra tre clbr ; il devra galement, h moins qu'il ne soit fait
la requte d'un ascendant, contenir les motifs de l'opposition : le tout b. peine
de nullit, et de l'interdiction de Fofficier ministriel qui aurait sign l'acte
contenant opposition.
Do ctriat strilinri.
AUBRY ET RAU, V, p. 36, 37, 41;
limmaY ET FOURCADE, Personnes, II, 1652 UM. ;
COLIN ET CAPITANT, ed 2-a, I, p. 161, 428;
DALLOZ, Rp. Mariage, 289 urm.; Suppl. Mariage, 146 urm.;

LAURENT, II, 406;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 325 urm.:
PLANIOL, I. ed. 3-a, No. 816 urm.. 824; III, ed. 2-a, No. ,137 urm., 145.
Doctrinti romneasch.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 621, 624; (X, p. 628 n.
NACU, I, p. 225, 315, 316 urm.
JurisprudentA.
derat ea neavenitg, de tribunalele che-
mate sg aprecieze si sg judece dacg

De si dupg art. 157 indieatiunile motivele ei sunt fundate sau nu, di&
de domiciliu, de calitate a oponentu- legiuitorul a prevgzut asemenea nulilui si de locul unde urmeaz a se face tate numai de a se inliituri pe cat va
cgsgtoria proiectat sunt prevgzute fi posibil piedicile nefundate la cgsgsub pedeapsg de nulitatea opozitiunei, torii, chiar dinaintea oficerului stgrii
ins aceastg nulitate este ordonatg in civile, dar edatg ce oficerul stgrii civile
sens ea, oficerul cgreia i se adreseazg a oprit asgtoria proiectata $1 a trimis
o opozitiune fgr s insuseascg condi- opozitiunea in judeca.ta tribunalului,
tiunile art. 157 are dreptul sg nu o pH- nu mai este ratiune de a se anulit penmeaseg, sg o considere nulg, dar nu tru vitiul de forme, chiar (nd orozic asemenea opozitiune ar fi nulg, in tiunea ar contine asemenea vitiu.
senzul di chiar dacg ofieerul stgrii ci- (Apel Foee. II, 162, Dec. 19/81, Dr. 24183).
2. A se vede notele de sub art. 154.
vile 'i-a dat curs, ea ar trebui consi1.
Art. 158.
Tribunalul de prima instanta va hotki OM
In 10 zile asupra cererei de anularea opozitiunei (Civ. 54, 159 ;

Civ. Fr. 177).
Le tribunal de premire instance prononcera dans
Text. fr. Art. 177.
les dix jours sur la demande en main-leve.
1) Dupa cuvdntul ,donsicilite ar fi trebuit sIi urmeze prepozitia In' astfel cum este gi In textul art.
176 francez corespunzitor. Intelesut frazei chiar cere aceasta. Probabil din eroare de tipar sau de copist, In
editia oficial lipseste acest an'.
195
www.digibuc.ro
Art. 159
DESPRE CSTORIE
Codal civil
DoctrinA striint.
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1668.
COLUI ET CAP1TANT, ed. 2-a, J, p. 161;
DALLoz, 110p. Mariage, 312 urm.; Suppl. Mariage, 156 urm :

DEMOLOMBE, III, 165-167;
Hue, II, 120;
LAURENT, II, 403;
MOURLON ad. 7-a, I, p. 330 Ural.;

Doctrini romneasci.
NACU, I, p. 320
JurisprudentA.
1. Prin art. 158 si 159 c. civ. se regle-
menteazd numai timpul in care opozitiile fcute la asatorie sh se judece

de tribunal si Curte. Si desi legea prin
aceste articole prevede un timp foarte
scurt pentru judecarea unor atari afaceri, dar ea nu se ocup nici de tim-
pul in care se poate face apel sau opozitie in asemenea materie, nici dacd
sentintele date in lipsa uneia din parti
sunt supuse sau nu opozitiei de undo
rezultrt c si hotrrile date in acest
fel de procese, sunt supuse regulei comime. (C. Apel Foesani s. II. 162 din
19 Dec. 1881. Dreptul 24/83).
Dac urmeaz apel, citatiunile se vor face pAnd

fn 3 zile, dela primirea pelului, iar hotrfrea se va da cel niai
Art. 159.
tArziu pAn in la zile dela data citatiunel. (Pr. civ. 316 ;

Fr. 178).
Text. fr. Art. 178.

de la citation.
Civ.
S'il y a appel, il y sera statu dans les dix jours

Doctrinit strAini.

BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, 11, 1668;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-m, I, p. 161;
DALLoz, Rp. Mariage, 312 urm.; Suppi. Mariage, 156 urm.;
DE I ANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 258 bis, II;

DEMOLOMBE, II], 169, 170, 172;
Hue, 11, 162;

LAURENT, Il, 404, 405;
MARCADg, art. 178, n. 1 si 2;

MommoN, ed. 7-a, I, pl. 330 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, lfo. 828; III, ed. 2-a, No. 150.
Doctrint romAneascit.
A LEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 625 urm.;
NACU, I, p. 237, 32U.
Jurisprudentti.
1. Prin art. 158 $i 159 se reglementeaza numai timpul in care opozitiunile
fcute la cstorii s se judece de tribunal i curte. Si de si legea prin a-
ceste articole prevede un timp foarte

scurt pentru judecarea unor atari afaceri, dar ea nu se ocupa nici de timpul in care se poate face apel sau o-
pozitiune in asemenea materie, nici

daed sentintele date in lipsa uneia din
prti sunt supuse sau nu opozitinnei,
de wide rAzult e, si bpi-111.47.11e date
in aeest fel de procese aunt supuse regulei comune. Deci deciziunca curtei
de apel data in lips este supus opozitiunei. (Apel Foc$. II, 162. Dec. 19/81.
Dr. 24183).
19(i
www.digibuc.ro
Codal civil
Art. 160-161
DESPRE CASATORIE
Art. 160.
Daca urmeazA recurs in casatiune pricina se
va trat de urgentd, si se va da hotrire cel mutt pand in

termen de 1 lun dela data primirei recursului').
DoetrinA 'Arad'.
BAUDRY, Prcis, I, 492;
BAUDRY ET FOURCADE, Dps personnes, II, 1670, 1671;
BEUDANT, I,
p. 382, nota 1;

DEMI PLOMBE, III, 169, 170;
DURANTON, II, 215;
Huc. II, 122;

M ARCADg, I, 613-615;
PANDECTER FR., Mariage, 1, 870;

PLANIOL, III, 151;
SIREY, Mariage, I, 567;
'Fumy, I, 281, p. 250.
Doctridt romAneasci.
ALE XANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 625 urm.;
CANTACUzINO MATES, p. 677, 678;
NACU, I, p. 320.
Respingandu-se opozitiunea, opozantii, dara

nu vor fi ascendenti, se pot osAndi la despbgubire. (Civ. 157,
998, 999; Pr. civ. 143, 144; Civ. Fr. 179).
Art. 161.
Si l'opposition est rejete, les opposants, autres

Text fr. Art. 179.
nanmoins que les ascendants, pourront tre condamns 6. des dominages-intrts.
Doctrini strata.
Aumty ET RAU, V, 461, p. 58, nota 13;
ARNTZ, I, 295;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1669, 1672 urm.;
BEUDANT, I, 232, p. 335:
DALLoz, POI). Mariage, 330 urro.; Sappl. Mariage, 164 urm.;

DEM0GUE I, Sources des obligations, IV, p. 54;

Huc, II, 62;
LAURENT, II, 351;
LE SELLYER, Successions, I, 230, p. 255;

MA RCA oil, 1, 549;
WURLON, ed. 7-a, I, p. 330 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 609, 828; III, ed. 2-a, No. 43, 150;
MIRY, I, 423.
A LEXANDRESCO, f, ed. 2-a, p. 625 urm.;
NACU, I, p. 320.
1) Art. 160 nu existS In Codul Francez, ci este adaugat de legiuitorul Roman.
197
www.digibuc.ro
Art. 162
DESPRE CASATORIE
Codul civil
CAPITOLUL IV
Despre cereri de nulitate a asittoriei.
astoria care se va fi fcut fr consim0.mantut ambilor soti, sau a unuia din ei, se poate atacA numai
Art. 162.
de Care suti, sau de ctre acela din ei, al crui consim0mnt nu a fost liber.
DacA a urmat eroare asupra persoanei fizice, cstoria
se poate atach numai de atre acela din soli, care a fost
arngit. (Civ. 129, 163, 181-184, 953-960; C. p. 280-282;
Civ. Fr. 180).
Text. fr. Art. 180.

Le mariage qui a t contract sans le consentement
libre des deux poux, ou de l'un d'eux, ne peut tre attaqu que par les poux,
ou par celui des deux dont le consentement n'a pas t libre.
Lorsqu'il y a eu erreur dans la personne, le mariage ne peut tre attaqu
que par celui des poux qui a t induit en erreur.
Doctring stating,.
AURRY ET RAU, V, 461, p. 58, nota 13;
ARNTZ, I, 295;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1683, 1686, 1709 urm., 1884, 1888;
BEUDANT, I, 232, p. 335;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 167 urm. 344;
DALLoz, Rp. Mariage, 53 urm., 441 nrm.; Suppt. Mariage, 33 urm., 226 urm.:
DEMOGUE I, .5'ources des obliptions, I, p. 398, 524;
Hue, 11. 02;
LAURENT, II, 351;
LE SELLYER, Successions, I, 230, p. 255;

MARCADE, I, 549;

PLArnoL, I, ed. 3-a, No. C09, 1057-1070; III, ed. 2-a, No. 43, 394-408;
THIRY, I, 243.
Doctring romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 557 urm.; 636 urm.; (V, p. 52, 79, 203, 208;
VI, p. 80); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 79; Observatie sub. C. Apel.
Lige. 29 Mai 912, Curier Judiciar, 64/912;
CANTACUzINO MATEI, p. 674, 680, 685;
tele mAtusei sale a consimtit la cAsA-
Jurisprudent&
1. In materie de cAsAtorie legea, in
toria sa. (Trib. Covur. I, Apr. 30/85,
Dect urmeazA a se respinge cererea de

a se permite dovada en martori pentru
a proba cA sotia numai dupA struin-
poate da art. 162, de oarece el determinA

clar cA numai eroarea asupra persoanei
Dr. 52/85).
2. DupA art. 162, cAsAtoria nu vitiazI

scop de a asigura familiile, nu recunoaste ca motiv de vitiare a consim- consimtimntul de cat numai atunci
timntul sotilor de at numai vio- and unul din soli a luat o altA perlenta si eroarea asupra persoanei fi- soanA deciit aceea pe care avea intenzice. Prin urmare, dolul intrebuintat tiunea sA o ia, atunci adicA cnd este
de unul din soti i cu mai mult cuvnt eroare asupra individului. and insA econsilitle sau stAruintele si chiar im- roarea ar cdea numai asupra calitAtipuncrile rudelor, cari au determinat pe lor fizice sau morale, civile sau sociale
celalt sot de a consimtl la cAstitorie, ale unui sot, nu poate sA invalideze connu poate vit consimtimntul sideci simtimntul sotului pretins cAzut in enu pot detarminit anularea cAsAtoriei. roare. 0 altA interpretare nici nu se
fizice adiat eroarea asupra individului.

198
www.digibuc.ro
Codnl civil
DESPRE CiSiTORIE
Art. 163-164
tul o eroare asupra persoanei fizico, o

eroare asupra individului, cdci toemai
punzator (180) continua a fack obiec- ajutorul si sprijinul reciproc mai ales
tul unor vii controverse, la noi s'au In- in astfel de circumstante, sunt unele
ldturat prin addogirea cuvfintului fi- din scopurile casiitoriei. (Trib. Covur.
zice", cuvnt care nu existd in legea I, Apr. 30/85, Dr. 52 85).
francezd; de aci se vede
3. Regulele stabilite de legiuitor asurostru a avut cunostintd de toate a- pra eroarei care vitiazd consimtimfmceste controverse si a voit s le pima tul la contractele ordinare nu sunt acapt prin addogirea cuvntului fi- plicabile la contractele de cdstorie.
zice", pentru cd. nu vrea sd lase la a- (Trib. Prahova, Drept. 68/95).
preciatiuni, mai mult sau mai putin
4. Nu se poate anul o cdstorie de
personale si variabile, soarta celui mai cat cnd exista substituire de persosna.
important si celui mai sacru contract Eroarea asupra calittilor unuia din
al vietei noastre civile. Deci boala ce soti nu vitiazd consimtimntul, (Trib.
ar dovedi un sot la celdlalt sot dupd Prahova. Drept. 68/95).
svarsirea cAstoriei, nu poate constipoate sd vitieze ('onsimtimntul; si dacd
In legislatiunea francezd articolul cores-
Art. 163.
In cazul prevskut la articolul precedent ce-
rerea de anulare nu se mai poate primi, daca a urrnat

impreun o vietuire in timp de 6 luni, care se vor socotl
de cnd satu[ a dobAndit deplina sa libertate, sau de cnd a
recunoscut eroarea. (Civ. 129, 162, 1167, 1190; Civ. Fr. 181).
Text fr. Art. 181.

Dans le cas de Yarticle prcdent, la demande en
nullit n'est plus recevable, toutes les fois qu'il y a eu cohabitation continue
pendant six mois depuis que l'poux a acquis sa pleine libert ou que l'erreur
a t par lui reconnue.
Doctring
AURRY ET Rau, V, p. 70;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1750 urm.:
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-s, I, p. 170 MID.;
DALLoz, Rep. Mariage, 455 nrm.; 461 urm.; Suppl. Mariage, 243 urm.;
DEMOLOMBE, III, 261, 262, 264, 267, 268;
DURANTON, II, 278:
Hue, II, 129;
LAURENT, II, 454,

MOURLON, ed. 7-a, III, p. 348 UM.;
Doctrini romaneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 638 urm., (VII, p. 69, n. 1, 314; XI, p. 86);
NACU, J, p. 324, 333.
Art. 164.
CAs'atoria contractat fdr consimtimntul
tatlui sau al mainei, al ascendentilor sau al consiliului de
famine, in cazurile In care acest consirntimnt este necesar,
care acei al cror consirntinInt
se poate atac nurnai
este cerut. (Civ. 131-133, 141, 142, 165, 183, 184; C. p. 161, 162,
282 Civ. Fr. 182).
Text. fr. Art. 182.

Le mariage contract sans le consentement des pre
et mre, des ascendants, on du conseil de famille, dans les cas o ce consentement
tait ncessaire, ne peut kre attaqu que par ceux dont le consentement tait
requis, ou par celui des deux poux qui avait besoin de ce consentement.
19)
www.digibuc.ro
Art. 165
DESI'RE CASATORIE
Codul civil
Doctrina
AUBRY ET Rau, V, p. 75-77;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1764 urm.; 1870, 1885, 1888:
DALLOZ. li p. Mariage, 472 urrn.; Suppl. Mariage, 249 urm.

DEMOLOMBE, III, 272, 273, 275, 279, 280;
DURANTON, II, 288;
MOURLON, ed. 7-a, III, p. 351 urm.;

ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 641: (XI, p. 86) ;
NACU, p. 335 urm.
1.
tive la capacitatea persoanelor urmArese pe romni chiar in stringtate

conform art. 131 c. civ., fiul mai mic
de 25 ani. urmeazd sa aiba consimti-
,Thrisprudenti.
Pitrintii in baza art. 164 c. civ., pot
cere anularea unei cgstorii contractat in stringlate de attre fiul lor mai
mic de 25 ani, Malt consimtimntul lor.

de oarece dui:A art. 2 c. civ. legie rela-
mntul pArintilor pentru a se putea

easatorl. (Trib. Ilfov s. II, 856 din 18
Nov. 1884. Dreptul 50185).
Art. 165.
Cererea de nulitate nu mai poate fi pornit de
ctre ascendentii al cror consimtimant era cerut, dac csloria
va fi aprobat, anume sau prin tAcere de ctre acei al cror

consimtimAnt era necesar, sau dac a trecut un an de cand
au cunoscut cstoria fr reclamatiune din parte-le1). (Civ.
131-133, 154, 168, 959, 1190; Civ. Fr. 183`.
Text fr. Art. 183. - L'action en nullit ne peut plus tre intente ni par
les poux, ni par les parents dont le consentement tait requis, toutes les fois
que le mariage a t approuv expressment ou tacitement par ceux dont le
consentement tait ncessaire, ou lorsqu'il s'est coul une anne sans rclamation de leur part, depuis qu'ils ont eu connaissance du mariage. Elle ne peut
tre intente non plus par l'poux, lorsqu'il s'est coul une anne sans rclamation de sa part, depuis qu'il a atteint l'age comptent pour consentir par
lui-mme au mariage.
Doctria,
BAUDRY er FOURCADE, Personnes, II, 1778 nrm., 1869, 1870:
DALLOZ, Rp. Manage 573, 491 iirm.; Sup*. Mariage, 259 urni.:
DEMOLOMBE, III, 269, 275, 282, 284, 288, 290,
Hue, II, 132;
291;
LAURENT, II, 464-466;
MARCAD, art. 182, n. 2; 183, n. 2;

MOURLON, ed. 7-a, III, p. 351 urm.;
PLatuor., I, ed. 3-a, No. 1071-1083; III, ed. 2-a, No. 409-421.
Doctrina romneasci.
ALEXANDEEECO, I, ed. 2-a, p. 644 urm.; (V, p. 52, 79, 203, 208; VII, p. 60, n. 1, 314):

1) Art. 183 francez corespunzAtor, Continua cu urrnatoacca frazii: Elle ne peat &re intentanon plus
par l'epoux,lorsqu'il s'est dcould une annee suns reclamation de sa part, depuis qu'il a ateint l'dge competent pour consentir par lui-meme au manage".
200
www.digibuc.ro
Codul Civil
DESPRE CASATORIE
Art. 166.
Art. 166
Orice cdsatorie contractat in contra dispo-
zitiunilor cuprinse la art. 127, 130, 143 si 144, poate fi atacata
atat de Care insusi sotii, cat si de catre toti aceia care au
vreun interes la aceasta, precum si de catre ministerul public.
(Civ. 127, 130, 143, 144, 167 urm., 169 urm., 172, 183, 184 ; C. p.
280-283; Civ. Fr. 184).
Tout mariage contract en contravention aux disText. fr. Art. 184.
positions contenues aux articles 144, 147, 161, 162 et 163, pent tre attaqu
soit par les poux eux-mmes, soit par tons cenx qui y out intrt, soit par
le ministre public.
Doctria.
AUBRY ET RAU, V, p. 43, 59, 60;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1796 urm., 1801 urm., 1808, 1817 urm., 1860, 1886, 2397 ;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 173 urm., 354;
DALLOZ, Rp. Mariage. 505 urm.; Suppl. Mariage, 267 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 275 bis; 277 bis, III;
DEMOLOMBE, III, 301, 303, 305, 307, 312;
Huo, II, 136, 137, 149, 150:
LAURENT, II, 489, 490, 494, 497;

MARCADE, art. 175, n. 3; 184;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 336, 337, 354, 355;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1030 urm., 1042, 1043; HI, ed. 2-a, No. 366 urm., 377, 378;
Doctrini romiineascA.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 646 urm., 648, 649, 653 urm.; (VII, p. 559);
Droit ancien et
moderne de la Roumanie, p. 74, 75; Observaiie sub. C. Apel Gand. s. II, 2 IuMe 902,
Curler Jud. 24/905;
CANTACUZINO MATEY, p.. 682, 683, 684;
NACU, I, p. 340 urm. 344.
tul de a eere anularea unei astorii
Jurisprudentil.
1. Dupa legea din 1877 si art. 166 c.

civ. in materie de cereri pentru nulitatea castoriei, functiunile ministerului
public sunt mentinute numai and figureaza ca parte principall in proees,
intentnd insusi actiunea in nulitate,

iar nu si ca parte alaturata, and aetiunea in nulitate a fost pornit de
unul din soti. (Cas. I, Mannar 9/84.
B. p. 2).
2. pupa legea din 29 Octombrie 1877,
in materie oivi.I prezenta ministerului
public in compunerea tribunalului, e

ceruta munai and e vorba de minori
sau interzii, sau and prin lege anume are calitatea de parte principala.
Astfel, daca impiedecarea adus la casatorie vine din partea oficerului sta.rei civile care nu vrea sa celebreze asatoria din mina c partile ar fi rude
in gradul proibit de lege, iar nu din
partea ministerului public, atunci pro-
curorul ca parte alaturat nu poate
particip in compunerea instantei pentru judecarea acelei opozitiuni. Apoi in
codul civil nu este nici un text care

s indrituiasa pe procuror de a se opune la facerea casatoriilor. Si daca
deja contractata cu alcarea legei, ratiunea este a tocmai menirea ministerului public e de a restabili legea cAlcata pe and opunerile la casatorie sunt
rnsuri preventive, %sate de legiuitor
oficerului starei civile, functionar administrativ, cum si persoanelor anume
determinate de lege (art. 153 si urm., e.
(Av., si art. 24 si 29 reg. oficerului sta.rei civile. (Trib. Botos. 305, Noembr.
7/84, Dr. 7/84).
3. Recasatoria este permis in interesul ordinei si linistei familiilor, de
oarece nu exista nici o impedicare in
lege. Deci, odata reasatoria efectuata,
nu se mai poate cere anularea prhnei
easatorii contractata fara consimtimntul parintilor, aci chiar de s'ar
anul prima casittorie, totusi secunda
ar ramne in picioare, sotii implinind
etatea unde nu se mai cere consimtimntul parintilor; si cum aceste doug
casatorii in fond nu tind decat a stabill starea persoanelor i pentru ca aceast stare este una si indivizibila,
sotii vor fi considerati tot ea castitoriti in virtutea celei de a doua casatorii,
astfol bleat parintii n'au interes a eere
conform art. 166, procurorul are drep-
201
aceast anulare si nu e actiune fara
interes. (Trib. Ilfov II, 356, Nov. 13/84,
Dr. 50/85).
www.digibuc.ro
Art. 167-168
DESPRE CASATODIE
Code civil
Cu toate acestea cdsdtoria contractatd de
Art. 167.
consotii cari n'aveau Incd vdrsta cerut, pentru a puted contractd cssAtoria, sau din care unul numai nu ajunsese nc
In aceastd v5rst, nu se mai poate atacd:
1. Dacd au tremit 6 luni de cand acesti consoti sau unul
din ei au ajuns la vdrsta competent.
2. Dacd femeia care nu avea Inca aceast vArstd, a devenit grea Inaintea expirdrei acelor 6 luni. (Civ. 127, 166, 168,
172 ;
Civ. Fr. 185).
Text. fr. Art. 185. Nanmoins le mariage contract par des poux qui
n'avaient point encore l'Age requis, ou dont l'un des deux n'avait point atteint
cet Age, ne peut plus tre attaqu: 1 lorsqu'il s'est coul six mois depuis que
cet poux ou les poux ont atteint l'Age comptent; 20 lorsque la femme qui
n'avait point cet Age, a cotwu avant l'chance de six mois.
poctrina stating.
AUBRY ET Rau, V, p. 62, 63;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1819, 1821 urm.
COL1N ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p.181;
Dam.oz, Pep. Mariage, 530 orm.4 Suppl. Mariage, 288:

DEMOLOMBE, HI, 317-320;
Hue, II, 140;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 354, 355;
Pnamon, I, ed. 3-a, No. 1051-1053; III, ed. 2-a, No. 386-389.
Doctrini romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 646 urm., 648, 649, 653 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p.
n. 1; XI, p. 86); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 74;
CANTACUZ1140 MATE!, p. 682;
NACU, I, p. 324, 345, 346.
Jurisprudenta.
se puteit cttsAtori, daca au trecut 6
1. Nu se poate cere nulitatea unei

cAsittorii in care unul din soli nu ajunsese Ina, la vrsta fixat pentru a
sta competentit. (Apel Galati. Drept.
Art. 168.
luni, de cnd acel sot a ajuns la vitr38/95).
TatAl, mama, ascendentii si familia cari au
consirntit la cdsdtoria contractat, In cazul prevbzut prin arti-
colul precedent, nu au dreptul de a cere nulitatea

131, 133 ; Civ. Fr. 186).
ei. (Civ.
Text. fr. Art. 186. Le pre, la mre, les ascendants et la famille qui
ont consenti au mariage contract dans le cas de l'article prcdent, ne sont
point recevables A, en demander la nullit.
Doctrini striin.
AMBIT ET RAU, V, p. 62;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1799, 1801, 1804, 1831 urm.:
DALLOZ, Rep. Mariage, 541 urm.; Suppl. Mariage, 288.

DEMOLOMBE, Hi, 322, 325;
LAURENT, If, 471;
MARCADE, art. 186;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 354, 355;

202
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE CASATORIE
Art. 169-170
Doctrin romfinoascii.
ALEXANDREsco, 1, ed. 2-a, p. 646 urm., 648, 649, 653 urm.; Droit ancien et moderne de la
Rournanie, p. 74;
NACU, I, p. 347.
Art. 169. - Persoanele care intenteazA actiune de nulitate
contra unei casatorii nurnai intr'un interes pecuniar nu o

pot intenth decll cnd acel interes este un interes actual.
(Civ. 166, 168, 173 ; Civ. Fr. 187).
Text. fr. Art. 187.

Dans tous les cas o, conformment . l'article 184,
l'action en nullit pent tre intente par tous ceux qui y ont un intrt, elle
ne peut l'tre par les parents collatraux, ou par les enfants ns d'un autre
mariage, du vivant des deux poux, mais seulement lorsqu'ils y ont un intrt
n et actuel.
Doctring strini
RAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1706, 1806 urm. :
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-s, 1, p. 176 urm.;
DALLoz, Rp. Manage, 515 urm.; Suppl. Mariage, 270 urm.;

Hue, II, 137, 138;
LAURENT, II, 492;

MARCADE, art. 187;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 336, 337 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1040; NI, ed. 2-a, No. 375.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 646 urm., 648, 649, 653 urm.; Droit ancien et moderne de la
Roumanie, p. 74;
CANTACUZINO MATE!, p. 682;
NACU, J, p. 306, 342.
Art. 170.
Sotul, in prejuditiul chruia s'a contractat o
a doua cdstorie, poate cere nulitatea acestei din nou cs-
torii1) (Civ. 130, 153, 166, 169, 171 urm., 183, 184; C. p. 271;
Civ. Fr. 188).
Text. fr. Art. 188. - L'poux au prjudice duquel a t contract un
second mariage, peut en demander la nullit, du vivant mme de l'poux qui

tait engag avec lui.
Doctrinii
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes II, 1800;
DALLoz, Rp. Mariage, 517, 545; Suppl. Mariage, 272;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 334, 336, 337;
PLAluoL, I, ed. 3-a, No. 1036; III, ed. 2-a, No. 371.
Doctrinii. romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 646 urm., 648, 649, 853 urm.;
CANTACUZINO MATE', p. 683;

1) Art. 188'Irancez, corespunzator, adaug: ...du vivant mime de l'poux qui dtait engagd ctoec
tIrt. 171-172
DESPRE E AS ATOME
Codal civil
Art. 171. - Daca acei din urm5, casatoriti opun nulitatea

cstoriei celei drntili, se va judeca prealabil valiclitatea sau
nulitatea acelei cdstorii. (Civ. 170, 172, 299, 300; C. p. 271;
Pr. p. 8; Civ. Fr. 189).
Text. fr. Art. 189.
Si les nouveaux poux opposent la nullit du pre-
mier mariage, la validit on la nullit de ce mariage doit tre juge pralablement.

Doctrinit
BAUDRY ET FOURCADE, PPrsonnes, H, 1839;
DALLOZ, Rep. Mariage, 547 urm.; Suppl. Mariage, 291;

M OURLON, ed. 7-a, I, p. 336, 337;
Do:miring romilneasa.
A LEXANDRESCO, L ed. 2-a, p. 646 urm., 648, 649, 653 U MTh ;
CANTAOUZ IN O MATEI, p. 683;
NACU, I, 348, 352.
rii opozitiunei ce unul din soti face la

a doua castorie ce proecteazA cellalt
sot, ci trebue obtinut anularea acelei
Jarispradenti.
1. Nevaliditatea primei cAsAtorii nu
se poate discutit cu ocaziunea judecii-
cAsAtorii pe cale principalA. (Apel Foes.

II, 162, Dec. 19/81, Dr. 24/83).
Procurorul In toate cazurile, carora s'au aplicat

art. 166, mnsa cu modificatiunile prescrise la art. 167, poate
si e dator s cear nulitatea casAtoriei in timpul vietli amArt. 172.
bilor soti i condamnarea lor la despArtire. (Civ. 166, 167, 173,

181 urm.; C. p. 271; leg. 29 Oct. 77; Civ. Fr. 190).
Text. fr. Art. 190. - Le procureur du Roi, dans tous les cas auxquels
s'applique l'article 184, et sous les modifications portes en Particle 185, peut
et doit demander la nullit du mariage, du vivant des deux poux, et les faire
condamner h se sparer.
Doctrial striiink
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, ir, 1809 urm.;
DALLoz Rep. Mariage, 518 urm.; Sup*. Mariage, 273;

DEMOLO MBE, III, 310, 311;
Hue, II, 148;
M OURLON, ed. 7-a, I, p. 336, 337 urm.;

PLANIoL, I, ed. 3-a, No. 1043; III, ed. 2-a, No. 378.
Doctrinli romineas Ca.

ALEXANDRECCO, I, ed. 2-a, p. 646 urm., 648, 649, 653 urm.; Droit ancien et moderne de la
Roumanie, p. 174;
NACU, I, p. 343, 352.
nulitatea unei cAsAtorii pentru bigamie

deal atunci cAnd ambele cAsAtorii subsistA simultan.
Prin urmare, &And prima cAsAtorie
Jarispradeutii.
1. Dupit art. 172 din codul civil, procurorul tribunalului neputAnd exercit
actiunea in nulitatea unei cAsAtorii de
ciit in timpul vietei ambilor soti, de
aei rezultA el el nu are dreptul sA cearA
nu mai existA, dispArAnd cauza care

a produs nulitatea, trebue sA disparA
nulitatea, eAci nu mai existA obsta-
204 www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 173-174
DESPRE CASATOR1E
colul pentru validitatea celei de a doua

cAsAtorii. (Trib. Roman, 1914; Dreptul
tiunea procurorului trebue s se prodoua cAstorie, iar nu in timpul vietei

sotului in prejudiciul eAruia chstoria
a doua a fost contractat. Prin urmare,
a fortiori urmeaza a se aplicA acest
prineipiu in cazul desfacerii cAstoriei
dintre sotul bigam si prima sa sotie.
ducA in timpul vietei sotilor din a
1914, p. 543).
2. Actiunea ministerului public in

imlitatea unei cbsAtorii pentru bigamie, in cazul cnd sotul preindiciat
prin a doua cAsAtorie a incetat din
viat, e admisibil, de oarece art. 172
din codul civil stabileste numai e ac-
(Apel Iasi I, 1915; Dreptul 1915, p. 327).
Art. 173.
Orice cAstorie, care s'ar fi fcut in tain si
nu s'a celebrat Maintea oficerului competinte al strei civile,
se poate atac de catre insusi sotul, de cdtre tat'al si de ctre
toi aceia cari au la aceasta un interes actual 9, precum
de catre ministerul public. (Ci v. 49 ur., 61, 62, 65, 151, 154,
166, 174, 175, 178 ; leg. 29 Oct. 77; Civ. Fr. 191).
Text. fr. Art. 191. - Tout mariage qui n'a point t clbr devant l'officier
public competent, peut tre attaqu par les poux, eux-mmes, par les pre et
mere, par les ascendants, et par tous ceux qui y ont un intert ne et actuel,
ainsi que par le ministre public.
Doctrinti
AUBRY ET RAU, V, p. 111 ;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, 11, 1695, 1796 urm., 1801 iirm., 1808, 1811, 1817 UM.,
1842, 1843 urm., 1849 urm., 1867 urm.;

CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 173 urm., 178, 388; II, p. 45;
Darzoz, Rp. Mariage, 393 urm., 570 urm. ; Suppl. Marlage, 198 urm., 294 urm.;
COLIN

DEMOLOMBE, III, 298 ;
Hue, II, 153;
LAURENT, II, 481;
1V1otiacoN, ed. 7-a, I, p. 334, 335 urm ;

PLANIOL, I,
ed. 3-a, No. 1021, 1031 urm., 1042, 1043; III, ed. 2-a, No. 356, 366 urm.
377, 378.
Doctrinit romneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 645 urm., 648, 619, 653 urm.; Droit ancien et moderne de la
Rouinanie, p. 75; Observalie sub. Trib. Botosani 6 Oct. 901. Curier Jud. 52/1902;
CANTACUZINO, MATEI, p. 682, 687 ;
CbDRESOU I. Gm 011eva cuvinte asupra nulitjii cdstoriei din rauza inrompeleniii ofife' rului strii civile care a celebrat-o". Dreptul 68/1902.
NACU. 1, p. 348 urm.
Juispruclent.
1.
se poate anulk, pentru
tainA sau incompetintA a bficerului
stArei civile, numai &And s'a fdeut en
rea credint si a fost inconjuratA de
mister pentrn prtile interesate, fapte
lsate la aprecierea judecatorilor.
(Apel Galati, I, 136, Oct. 3/88, Dr. 73/89).
2. Nulitatea eAsAtoriei fAeutil. in tai-
n i celebratii de un ofiter necompe-
tent de stare eivil, nu se poate acop,erl printeo posesiune de Stat, orict

de indelungat ar fi, legea nelgsnd
pentru consideratii superioare la bunul
plac al unor persoane ea sA se facA
mai trzin puternie o cAstorie de la
inceput nul. (Trib. Botosani, C. Jud.
52/902).
3. A. se vedeit art. 140 en nota 1.
Art. 171.
DacA cAstoria n'a fost precedat de cele 2
publicatiuni prescrise de lege, sau daca intervalul tirnpului
prescris pentru publicatiuni i celebrare nu s'a observat,
1) Textul francez (art. 191) se exprim astfel in partea finalS:
- 205
www.digibuc.ro
intrat rt et actuel'.
Art 175
DESPRE LASA fORIE
Codal civil
procurorul va provoch in contra oficerului strei civile o

amend bneasca, care nu va putea trece peste 300 lei, si in
contra prtilor contractante sou in contra acelora, sub puterea crora ele au fcut aceast contraventiune, o globire
proportionat cu averea lor. (Civ. 49 urm., 61, 62, 175, 182 ; Reg.
act. st. civ. 58 ; Civ. Fr.
192).
Text. Jr. Art. 192. - Si le mariage n'a point t'prcd des deux publications requises, ou s'il n'a pas t obtenu des dispenses permises par la loi, ou si les
intervalles prescrits dans les publications et clbrations n'ont point t observs,
le procureur du Roi fera prononeer contre l'officier public une amende qui ne
pourra excder trois cents francs ; et contre les parties contractantes, ou ceux
sous la puissance desquels elles ont agi, une amende proportionne b. leur fortune
Doctrinfi strilinii.
AUBRY ET RAU, V, 467, p. 111. i 112, text i nota 2;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1843, 1855, 1862;
BEUDANT, I, 252, 259;
DEnfoLomm, III, 295;
Huo, II, 151;
LAURENT, II, 478;
MoutmoN, ed. 7-a, I, p. 334, 335;

PLANIOL, T, ed. 3-a, N-o. 1020, 1023, 1026; III, ed. 2-a, No. 355, 358, 361.
NACU, E,
p. 348 urm.
Art. 175. - La pedepsele pronuntate prin articolul precedent, se vor supune persoanele insemnate in el, pentru
orice contraventiune la regulile prescrise in art. 151, cbiar
de nu s'ar considera acele contraventiuni indestulAtoare pentru
a se pronunta nulitatea
ctisstoriei. (Civ. 60, ,61, 151 ; Civ.
Fr. 193).
Text. fr. Art. 193. - Les peines prononces par l'article prcdent seront
encourues par les personnes qui y sont dsignes, pour toute contravention aux
rgl es prescrites par l'article 165, lors mme que ces contraventions ne seraient
pas juges suffisantes pour faire prononcer la nullit du mariage.
Doctrini strAing.
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1818, 1843, urm., 1851, 1855, 1859, 1867, 1868;
DALLOZ, Rp. Mariage, 551 urm.; Suppl. Mariage, 294;

DEMOLOMBE, III, 91;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 334, 335;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1020, 1023, 1026; III, ed. 2-a, No. 355, 358, 361.
DoctrinA romfineascii.
206 www.digibuc.ro
Codnl civil
RESPRE CASATORIE
176
cnd cAsAtoria este fAcutg cu rea eredintA $i a fost inconjuratA de mister

pentru pArtile interesate, fapte lAsate
la aprecierea judeattorului conform
legii, care i d acest drept prin art.
175 c. civ. (C. A pel Galati s. I, 3 Oct.
Jurisprudent&
1. 0 cAsAtorie trebue sA se efectueze
in public inaintea ofiterului starei civile. Ea poate fi anulatA sau pentru

tainA sau pentru incompetenta ofiterului stArii civile el in acest caz numai
Art. 176.
A rt .
1888, Dreptul 73/89).
Nimenea nu poate reclama titlul de sot
efectele civile ale castoriei, dac nu prezinta un act de celebratiune a casatoriei, Inscris In registrul starei civile, afar&
de cazurile prevzute de art. 33 sub titlul actele strei civile". (Civ. 27 urm., 32, 33, 38, 62, 177-180; Civ. Fr. 194).
Text. fr. Art. 194.

Nul ne peut rclamer le titre d'poux et les effets
ne reprsente un acte de clbration inscrit sur le
civils du mariage,
registre de l'tat civil ; sauf les cas prvus par l'article 46, au titre des Ades
de l'tat civil.
Doctrinii,
AUBRY ET RAU, I, p. 218; V, p. 15;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, 1763, 1836, 1848, 1869, 1870, 1948 urm., 2398, 2400:
BONNIER, Tr. des preuves, n. 130;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 154, 398, 409;
DALLOZ, Rp. Mariage, 410 urm.; Suppl. Maria ge, 211 urm.;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 868 urm.; III, ed. 2-a, No. 191 urm.
Doctrini romneisca.
ALEXANDREBCO, I, ed. 2-a, p. 674 UM. ;
NACU, I, p. 203, 366, 364.
Jurispruden.
I. Copiii pot doved legitimitatealor,
adicA pot dove& cu martori cAsAtoria
pArintilor, afarA de exceptiunile art.

176, 33 ei 180 c. c. farA a presint actul de cAsAtorie, dacA aunt in urmAtoarele conditiuni: 1) dacA pArintii au
avut posesie de stat de soli legitimi,
2) dacA ei au posesie de stat de copii
legitimi, 3) dacA aceastit posesie nu e
contrazisA prin actul lor de nastere,
4) dacA pttrintii sunt morti. (Trib. Roman Drept. 33/94).
2. In lipsA de act de cAsAtorie, cestiunea la ce epocA a avut loc o cAsAtorie, sub legiuirea Calimach, dupA
care copiii deveneau legitimati prin
simplul fapt al eAsAtoriei pArintilor,
sau sub actualul cod civil, dupa care se
cere anumite formalitAti. pentru
timare, este o chestiune de fapt rezer-
vatA instantelor de fond. (Cas. I 64/905.

B. p. 138).
3. In principiu, dupil art. 176 codul
civil, cAsAtoria se dovedeste cu actele

de celebrarea ei trecute in registrele
de stare civilA, afarA de cazurile ex-
ceptionale cnd registrele nu au exi-
slat, cnd s'au perdut, sau cnd au

lost tinute in mod neregulat, in cari
cazuri se poate dove& $i prin martori,
conform art. 33 codul civil.
Prin urmare, nu sAviirseste nici un
exces de putere, tribunalul, cnd admite proba cu martori pentru dovedirea unei cAsAtorii cand constatA neregularitatea registrelor din certificatul comunei. (Cas. I, 19 Martie 1913, B.
p. 661).
4. DaeA proba cu martori permisA

de art. 33 c. civ. pentru dovedirea elstoriei nu se poate justifica dect cu
conditia ca partea sA facA in prealabil
dovada cA a fost in absolutA imposibilitate de a-$i procura proba scrisA
a cAstitoriei, adicA dovada pierderei
sau neexistentei registrelor de stare
civilA sau a omisiunei cAsAtoriei din
ele, insA constatarea faptelor din care
instanta de fond deduce o asemenea
dovadA prealabilA, constitue o cestiune
de fapt si de apreciere care scapti de
controlul acestei Curti.
Prin urmare, dacA Tribunalul constatA cA inscrierea cAsAtoriet arAtate
in registre s'a omis a se face din cauza
neregularitAtii lor, bine si fArii a viol
207
www.digibuc.ro
Art. 177-178
DESPRE CASATORIE
Codal civil
art. 33 $1 176 codul civil a deelarat admisibilA proba ca rnartori invocatA in

dovedirea cAsAtoriei. (Cas. I, No. 655,
1913; Jurispr. Rom." 1914, p. 421).
5. Actul de nastere al cuiva nu poate
sA dovedeascA de citt faptul material
prevAzute de art. 33 c. civ., prin mar,

tori.
Prin urmare, tribunalul coraite nu
enees de putere $1 violeazd, art. 176 c.
civ., and constatA cAsAtoria dintre
de cAsAtoria legitima, iar proba cAsAtoriei legitime intre soti, dupA art. 176
1915, p. 73; Curier Jud. 15/915).

6. A se vede. : Art. 32 cu notele ree
al nasterei, iar nu si cAsAtoria legitimA a parintilor sAi, de oarece faptul

nasterei poate s aibA loc ei in afarA
c. civ., se face numai printr'un act de

celebrarea ei, inscris in registrul stArei civile, sau in cazurile exceptionale
doui soti numai pe baza actului de

nastere al unui copil si pe acela de
deces al tatAlui. (Cas. I, No. 491, 1914;
Jurispr. Rom." 1915, P. 7; Dreptul"
pective; Art. 33, Index si notele respective.
Posesiunea de stat nu va putea dispens pe

acei ce se pretind casAtoriti si o invoacd, de a infatis, actul
de celebrarea cstoriei Inaintea ofiterului strei civile. (Civ.
Art. 177.
62, 176, 178-179, 294; Civ. Fr. 195).
Text. fr. Art. 195. -La possession d'tat ne pourra dispenser les prtendus
poux qui linvoqueront respectivement, de reprsenter Pacte de clbration du
mariage devant Pofficier de Ptat civil.
Doctrini straing.
BAUDRY ET FOLTRCADE, Personnes, II, 1943 urm., 1955;
COUN ET CAPITANT, ed. 2-a, p. 155, 874;
DALLoz, Rp. Mariage, 412 urm.;

DEMOLOMBE, III, 388;/
Rumor., I, ed. 3-a, No. 869; Ill, ed. 2-a, No. 193.
Doctrina romneas ci.

CANTACUZINO MATE1, p. 186, 688;
NACU, 1, p. 365, 366.
Art. 178. - Cnd este posesiunea de stat, i chid se in-
fatiseaza, actul de celebrarea astoriei Inaintea ofiterului

strei civile, sotii nu pot fi primiti a contest validitatea
acestui act. (Civ. 62, 173, 176 urm., 294; Civ. Fr. 196).
Text. fr. Art. 196.

Lorsqu'il y a possession d'tat, et que racte de
clbration du mariage devant Fancier de l'tat civil est reprsent, les poux
sont respectivement non recevables demander la nullit de cet acte.
Doctrinii
AUBRY ET RAU, V, p. 17, 117, 118, 125:
BAUDRY ET FOUROADE, Personnes, II, 1763, 1836, 1848, 1869, 1870, 1948 urm., 2398, 2400;
COLIN ET CAP1TANT, ed.2-n, I, p. 155, 182, 874;
DALLoz, lid p. Mariage, 526 urm.; Suppl. Mariage, 288 urm., 302 ;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, 1, p. 463;

DEMOLOMBE, III, 327-329;
Hue, II, 175;
LAURENT, III, 6 ;
MARCADE, arL 196, n. 3;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 870-872, 1054 ; III, ed. 2-a, No. 194-196, 390.
208
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE CASATOLUE
Art. 179
Doctrinti romneas ca.

ALEXANDRESCO, I, ed. 2 a, p. 674 urm.; Adnotafie sub. C. Apel Buc. s. I, 23 Fehr. 1900,
Curier lud. 24/1900;
DECUSAR C. E., Nola sub C. Apel Toulouse s. 1, 22 Nov. 1920. Curier Jud. 21/921;
NACU, I, p. 365.
Cu toate acestea, daca In cazurile prevzute

la art. 176 si 177, exist copii fcuti de cloud persoane, cari
au vietuit Impreun In public ca brbat i femee, si care
Art. 179.
amandoi au Incetat din viat, legitimitatea copiilor nu se poate
contest sub singurul cuvant ea, nu se prezintd actul de ca.storie oricand aceast legitimitate se dovedeste prin o posesiune de stat necontrazis prin actul de nastere. (Civ. 180,
200 urm., 292-295 ; Ci v. Fr. 197).
Text. fr. Art. 197. Si nanmoins, dans le cas des articles 194 et 195,
ii existe des enfants issus de deux individus qui ont vcu publiquement comme
mari et femme, et qui soient tous deux dcds, la lgitimit des enfants ne peut
tre conteste sous le seul prtexte du dfaut de reprsentation, de l'acte de
clbration toutes les fois que cette lgitimit est prouve par tine possession
d'tat qui n'est point contredite par l'acte de naissance.
Doctrina striinft.
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1956 urm.;
DALLOZ, Rp. Mariage 417 urm.; Paternit et filiation 310 urm.; Suppl. Mariage, 214
urm. ; Paternit et filiation 135 urm.;
DEMOLOMBE, III, 392, 396-398, 400, 401, 404;
Hue, II, 179;
MARCAD, Art. 197, n. 2 0 3;

MOURLON, ed. 7-a p. 360 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 873 urm.; III, ed. 2-a, No. 197 urm.
Doctrina romilneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 680 urm.; (IT, ed. 2-a, p. 266, n. 2); Observafie sub. Cas. I,
150 din 22 Mart. 1906. Dreptul 40/1906; Observatie sub. Cas.1, 23 April 1920. Tribuna
Juridic 12-13-14/1921;
CANTACUZINO MATES, p. 186, 187, 688;
NACU, I, p 366;
SESCIOREANU, M. G., Observatie sub, C. Apel Liege, 3 Iulie 920. Pand. Rom. 1923-111-142.
Jurisprtident.
1. Art. 179 c. civ. nu se aplicli and

este vorba de ni*te fapte ce s'ar fi petrecut sub imperiul legei Caragea si a
regulamentului organic. (Cas. I, 371,
Nov. 17/80, B. p. 369).
2. Copiii pot dove& legitimitatea !or,
adiert pot dovedi cu martori egstoria
printilor, afar de exceptiunile art.
33, 176 FA 180 c. civ., Mr a prezenta
actul de cgstorie, dae sunt in urmittoarele conditii : 1) daett prtrintii
au avut posesie de stat de soti legitimi; 2) dael ei au posesie de stat de
eopii legitimi, 3) dac aceast posesie
53707.
Codul Civil adnotat.
nu e contrazis prin actul kr de na.stere; 4) daett printii sunt morti. (Trib.

Boman, Dreptul 33/94).
3. Posesiunea de stat de copil legitim, fiind o cestiune de fapt, Tribunalul este in drept s-si faca convingerea, din imprejurrile cauzei, din actele i martorii ascultati, c la epoca
ciind s'a nscut copilul, dnsul aveit
posesia de copil legitim al altei persoane, $i nu a celei ce se pretinde,
fr ea prin aceasta s violeze art.
179 din Codul civil. (Cas. I, 64/905. B.
p. 138).
4. Imprejurrile ei elementele din

care se deduce at eineva este fiul le-
209
www.digibuc.ro
14
Art. 180
DESPRE CASATORIE
Codal civil
gitim al nnor soti savraiti din vieata, tim s poata beneficlit de dispozitlile
constituind o ehestie de fart, se apre- art 179 c. civ., trebue s dovedeasca pe
ciaza in mod suveran de instantele de ing posesia de stat de fiu sau f iici
fond si scapd de controlul Curtii de a parintilor, nccontrazis de actul de
casatie. (Cas. 1, 22 Martie 1906. B. p. nastere si posesia de stat a pretinsilor
512).
parinti, ca ei erau considerati prin
Dup dispozitia art. 179, combi- felul lor de a trai ca soti legitimi.
nat ell art. 295 din codul civih legiti- (Cas. I, decizia No. 614 bis, din 12 Demitatea copiilor nascuti din doua per- cembre 1914; Jurispr. Rom." 1915, P.
goalie, care au vietuit impreun in 148; Curler Jud. 29/915).
ca barbat si femee, si care a8. In lipsa de act de stare civila, care
mndoull au incetat din vieal, mi
constate casatoria parintilor si tipoate fi contestata sub singurul cu- nnd searna de greutatea sau chiar
vnt at nu se prezinta actul de casato- imposibilitatea pentru un fiu, de a
rie, ordecteori aceast kgitimitate se produce un atare act de casatorie, in
dovedeste printr'o posesiune de stat cazul and ambii parinti sunt decenecontrazis prin actul de nastere. dati, legiuitorul admite dovedirea el(Cas. I, 22 Martie 1906. B. p. 513).
satoriei parintilor si a filiatiunei leb. Dupa art. 179 c. civ., legitimitatea gitirne, prin posesia de Stat necontraunui copil nscut din parinti incetati zisa de actul de nastere.
din vieata, nu poate fi contestata sub
Pria urmare, acest mijloc de proba
singurul cuvnt ca nu se prezint ac- nu este admisibil, atunci cnd nu se
tul de casatorie al acestora, daca pa- face dovada decesului, dect al unuia
rintii au trait In public ca barbat
din printi. (Cas. I, deciziunea No.166,
ferneie si dac copilul are o posesie de din 23 Aprilie 1920; Jurispr. Rom."
stat necontrazisa prin actul sau de
1920, p. 288).
Prin urmarre, Tribunalul face o

just aplicare a citatului articol cnd,
dupa ce constata in fart cd exista
toate conditille cerute de acel articol,
considera ea stabilita legitimitatea filiatiunei prin posesia de stat necontrazis prin actul de nastere, intemeindu-se pentru aceasta ve proba cu martori, care este admisibila si fr sa se
prezinte in prealabil un inceput de
dovada scris, intruckt posesia de stat
este un complex de fapte publice cn-
179 c. civ , creeaza sau nu o prezumtie

de legitirnitate in favoarea copilului
si daca aceast prezumtiune este din-
mister&
noscute de toti. (Cas. I, 464 din 14 Oct.

1914, Jur. Rom. 1914 p. 585, Curier Jud.
28/915).
7. Conform art. 179 c. civ., legitim-tatea copiilor nscuti din doua per-
soane care au vietuit impreun ca

barbat si femeie si cari amndoi au
incetat din vieata, nu poate fi contestata sub singurul cuvnt eh nu se prezinta actul de casatorie, ori de cte ori
aceasta. legitimitate se dovedeste printr'o posesie de stat, necontrazis prin
actul de nastere. De aci rezul'a ca
pentru ca eel ee invoaca filiatia legi-
Art. 180.
9. Chestiunea de a se sti daca art.
tre acele in contra carora legea ad-
mite proba contrara si prin care anume mijloace poate fi combatuta, aceast chestiune are a se discut atunci
cnd instantele judecatoresti in ipoteza art. 179 c. c. au recunoscut stabi-
lita filiatia legitima si totusi in Lima

s'ar contest legitimitatea astfel stabilita.
Prin urmar, atunci cnd Curtea de
apel se serveste de proba interocratorului, nu pentru a rsturna o prezumtie ca acea ce ar rezultA din art. 179 c.
civ., ci pentru a constatk o chestiune
de fapt si. anume aceea daca exista
pretinsa posesiune de stat de soti legitimi ai parintilor, aceast proba ca si
oricare alta este admisibila si priu admiterea ei nu s'au violat art. 179. 1202
c. civ. si art. 227 pr. civ. (Cas. I. 458
din 18 Oct. 1920; Jur. Rom." 16-17/921).
10. A se vede : Art. 292 cu nota 17;

Art 294 cu nota 1.
and dovada celebrarei legate a casatoriei
se al dobandit prin rezultatul vreunei proceduri criminale,

Inscrierea sentintei In registrele strei civile, asigura casatoriei, din ziva celebrarei sale, toate efectele civile, atat In privirea consatilor, cat i In privirea copillor nascuti din acea
cdstorie. (Civ. 27 urm., 84 urm., 181, 182, 299, 300; C. p.
123-125, 140, 203-205 ; Civ. Fr. 198).
Text. fr. Art. 198. Lorsque la preuve d'une clbration lgale du mariage
se trouve acquise par le rsultat d'une procdure criminelle, l'inscription du
210
www.digibuc.ro
Codnl civil
DESPRE EASATORIE
Art. 181-182
jugement sur les registres de l'tat civil assure au mariage, compter du jour
de sa clbration, tous les effets civils, tant l'gard des poux, qu' l'gard
des enfants issus de ce mariage.
Doctrina strin.
AUBRY ET RAU, V, p. 21, 24-26;
BAUDRY ET FOURCADE, Pprsonnes, II, 1886, 2970 urm.;
DALLoz, lip. Mariage, 429 urm., 440; Suppl. Mariage 221, 223, 225.
DEMOLOMBE, III, 400, 409, 418, 419;
Hue, II, 186;
LAURENT, III, 19;

MARCADA, Art. 197, No. 1
i 2;198, n. 1 ;
MOURLON, ed. 7-a, 1, p. 360 urrn.;
PLAMOL, I, ed. 3-a, No. 878-888; III, ed. 2-a, No. 202-213.
Doctrin ronifineasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 408, 449, 683 urm.; (VII, p. 645, 652, 660, 661);
CANTACUZINO MATEI, p. 191 689, 690;
NACU, I, p. 369; II, p. 879.
Art. 181. - Daca sotii sau unul din ei a Incetat din viat,
fr a fi intentat vre-o actiune, actiunea ci via poate fi intentat de cdtre reprezentantii lor, sau singuri pentru sine, sau
totdeodat cu actiunea public& intentatd, de catre Procuror.
(Civ. 172, 174, 182, 299, 300 ; Pr. p. 4, 12 ; Civ. Fr. 199).
Text. fr. Art. 199. - Si les poux ou l'un d'eux sont dcds sans avoir
dcouvert la fraude, l'action criminelle peut tre intente par tous ceux qui
ont intrt de faire dclarer le mariage valable, et par le procureur du Roi.
Do ctrini striini.
AUBRY ET RAU, V, p. 22 UM. ;
BAUDRY ET FOURCAUE, Personnes, II, 1970 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, II, p. 156;

Hue, II, 183;
LAURENT, III, 18;

MARCADE, ArL 199, n. 3;

Doctrini romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 408, 449, 683 urm. ; Droit ancien et moderne de la Roumanie p. 498 ;
CANTACIUZINO MATEI, p. 689, 690;
NACU, I, p. 369, 370.
Art. 182. - Daca functionarul strei civile, sau oricare alt

autor al fraudei a Incetat din viat cnd s'a intentat actiunea
In contra sa, mostenitorii lui vor fi urmriti Inaintea tribunalului civil, pentru despgubire, de catre procurorul In fiinta
prtilor interesate i dup denunciatiunea fcutd din parte-le.
(Civ. 33, 37, 653 ; Civ. Fr. 200).
Text. fr. Art. 200.
Si l'officier publie est dcd lors de la dcouverte
- 211
www.digibuc.ro
Art. 183
DESPRE CASATORIE
Codul civil
de la fraade, l'action sera dirige au civil contre ses hritiers, par le proca-
reur du Roi, en prsence des parties intresses, et sur leur dnonciation.

Doctrintt strain&
BAuDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1970 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, i, p. 156;
DALL0z, Rep. Mariage, 4.18; Suppl. Mariage, 223;
DEMOLOMBE, III, 407, 414, 416;
Huc, II, 184;
LAURENT, III, 18;
MARCAD4 Art. 200, n. 2;
Moun Los, ed. 7-a, I, p. 360 urm. ;

PLamoL, I, ed. 3-a, No. 878-888; III, ed. 2-a, No. 202-213.
Doctrintt romneasc.
A LEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 40, 449, 683 urm. ; Droitancien et moderne de la Rournanie, p. 498;
NACU, J, p. 371.
Cdstoria care s'a declarat nul totusi produce

efectele sale civile, atAt In privirea satilor cat si In privirea
Art. 183.
copiilor, daca ea s'a contractat cu bun credint. (Civ. 127, 130,

143, 144, 162, 164 166, 173, 184, 986, 487, 1898; Civ. Fr. 201).
Text. fr. Art. 201. --- Le mariage qui a t dclar nul, produit nan-
moins les effets civils, tant l'gard des poux qu' l'gard des enfants, lorsqu'il a t contract de bonne foi.
Doctrintt
AUBRY ET RAU, V, 460, n. 6 si 11; p. 46, 48-52;
BAUDRy ET FOURCADE, Personnes, II, 1898 UnM. 2399;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 188 urm.; ed. 1 a, III, p. 407;

DMIOLOMBE, III, 354, 355, 357-360, 362, 365, 366. 368-370;
DURANTON, II, 348-351;
Huc, II, 160, 161;
LAURENT, II, 503-505, 515;
MARCADA, art. 201, n. 2; 202, 202, n. 2, 3, 4;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 356 Urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1091-1117; III, ed. 2-a. No. 430-461.
AIXYANDRESCO, I, ed. 2-a,
Doctrinii romneascli.
p. 663 urm.; (II, ed. 2-a, p. 823, n. 4; III, part. II, ed. 2-a,
p. 188; IV, part. I, ed. 2-a, p. 484, 526, 672; VIII, part. 1, ed. 2-a, p. 124, 669 ; XI, p. 245);
Observalte sub. Cas. 11,149 din 30 Mai 1906. 1)reptul 41/1907; Observafie sub. Trib.
DamboNrita 536 din 20 Oct. 905. Curier Jud. 15/906; Nota sub. Trib. civil Toulouse
14 Iunie 1014. Curier Jud. 57/1915; Nota sub. Cas. Fr., 5 Ian. 912. Curier Jud. 59/1915;
CANTAOLIZINO MATES. p. 24,25, 196, 695;
1.
Jurisprudent&
Dispozitiile art. 183 si 184 din co-
dul civil nu-si pot ave aplicarea,

de cat in cazul cnd o cAsAtorie a exis-
tat si a fost in urnig. declaratl nula,

iar nu ei in cazul cnd cAsatoria n'a
existat niciodat. (Cas. I, 3311900. B.

2. CAstoria contractatfi In Rom-
p. 1128).
nia de doi supusi austro-ungari, numai inaintea preotului catolic, nu este

valabila; totusi daca sotii au fost de
bun credintd, casatoria lor, neexistent in fata legei, este o asktorie putativ6., ale cArei efecte se aplicli nu numai la cAsktoriile anulabile dar si la
cele imexistente. Ca atare, copiii esIti
din o asemenea casatorie au toate drep-
turile in suecesiunea printilor ea si
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE CASAJORIE
copiii legitimi. (Apel Craiova II, Drept.

221901).
Art. 181
null fiind considerata ea IA cum n'ar

fi avut fiintA, si copiii nAseuti din asemenea cAsAtorii nu sunt legitimi, intru et legitimitatea este efectul numai al cAsAtoriei vaiide si legitime.
a. DacA sotia in momentul celebrArei cAsktoriei a fost de bung, credintA

si n'a avut cunostintA de existenta unei prime cAstitorii a bArbatului sAu, (Trib. Dmbovita, C. Judiciar 15/906).
6. DacA este adevArat ett viciul bigacAsAtoria de si este nulA din cauzA cA
bArbatul er cAsAtorit, dar in privinta miei atrage nulitatea citstoriei, totusi
sotiei aceastA cAsAtorie este si ca atare efectele acestei chsAtorii nu sunt totpentru dnsa produce toate efectele deauna mile, in cea ee priveste pe soti
eivile. (Apel Galati II, Drept. 10/903).
si pe copiii nAseuti din cAstorie, de
4. Pentru ca o eAsAtorie null sA poatA oarece legiuitorul i-a atribuit toate efi consideratA ea putativA, se cere ea fectele unei cAsittorii putative, atunci
ambil soti sau mAcar unul din ei sA fi efind a fost contractatA de bung, erefost de bunit credintA, adicA sA. fi ig- dintl, atftt in privinta sotilor, cat FA
norat vitiul ce provoacA nulitatea si in privinta copiilor (art. 183 si 184 cod.
este suficient ea necunostinta vitiu- civil). (Trib. Constanta, Dr. 9/910,
lui, ce constitue buna credintA sA fi p. 70).
existat in momentul celebrArei cAsAto7. Buna credintA a sotului care nu
rid, legea nefAcnd in aceast pri- exit cAsAtorit anterior, se prezumA
vintA nict o deosebire. Buna credintA liana la proba contrarie, de oare-ce
a sotului sau a sotilor poate sA rezulte dael eroarea de drept nu se poate preatt dinteo eroare de drept, ct si din- supune, nimeni nefiind presupus a igtr'o eroare de f apt. (Trib. Dmb., C. nor legea, eroarea de fapt din contra
Jud. 151906).
este prezumatA, nimeni nefiind presu5. 0 cAsAtorie lovith de nulitate, con- pus de asemenea a lucrit cu f3tiintA in
tractatA ea rea credintA, nu numai cA contra legei. (Trib. Constanta, Dr. 9/910
nu poate produce efecte in viitor, dar p. 70).
afar si acelea ce a produs in treeut
8. A se vedea: Art. 151 cu nota 7; Art.
sunt desfiintate, cAsIitoria declarall 175 cu nota 1.
Art. 181. Daca bu.na credint exista numai din partea

unuia din ambii soti, casAtoria produce efectele sale civile
numai in favoarea sotului celui cu buna credint si a copiilor
nscuti din acea cdstorie. (Civ. 183 ; L. p. constat. mortii celor dispruti in rsboi. (Mon. Of. 204/923). Art. 8 ; Civ. Fr. 202).
Text. fr. Art. 202. Si la bonne foi n'existe que de la part de Pun
des deux poux, le mariage ne produit les effets civils qu'en faveur de eet
poux et des enfants issus du mariage.
Do etrin stritinii.
AUBRY ET RAU, V, p. 8, 49, 52, 53, 94; VII, p. 4R6 ;
RAUDRY ET POUROADE, Pprsonnes, II, 1898 UM. 2399;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 188 urm ; ed. 1-a, III, p. 407;
D.Amoz, li(p. Mariage. 580 urm.; Suppl. Mariage, 314 urm.;

DEMOLOMBE, III, 362, 369, 375, 376, 379, 380-382; XX, 745;
DI:MANTON, VIII. 586;
Huo, It, 166 ;

LAURENT, II, 514;
MAROADA, Art. 202, n. 4;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1091-1117; ID, ed. 2-a, No. 430-461;
TROPLONG, III, 1382.
Doctria romAneascil.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 663 urm.; (II, ed. 2-a, p. 823, n. 4 ; HI, part. IL ed. 2-87
p. 188; IV, part. I, ed. 2-a, p. 484, 526, 672; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 124, 669; XI;
p. 245);
CANTAOUZINO MATEI, p. 24, 25, 695;
Nam, I, p. 358 urm.; II, p. 428.
Jurisprudentii.
1. A se vedeii art. 183 cu notele res-
pective.
213
www.digibuc.ro
Art. 185
CAR! ISVOR \SC DIN CASATODIE
Caul civil
CAPITOLUL V.
Despre obligatiunile ce isvorisc din cisitorie.
Cdstoritii contracteaz Impreun, prin singurul

fapt al cdstoriel, Indatorirea de a aliment, a Intretine i a-si
educh copiii. (Civ. 189, 190 urm., 283, 285, 314, 338, 339, 758,
Art. 185.
759, 974, 1092, 1253, 1265, 1266, 1284, 1547, 1548 ; Civ. Fr. 203).
Text fr. Art. 203. - Les poux contractent ensemble, par le fait seul
clu_inariage, l'obligation de nourrir, entretenir et lever leurs enfants.

`Doctrinti s
A.UBRY ET RAU, VI, p. 72, 73, 104 urm.;
BAUDRY ET FOUROADE, Personnes, H, 1993 urm., 2107, 2407;
DALLOZ, Rp. Mariage, 608 urm.; Sappl. Mariage. 331 urm.;

DENOLOMBE, III, 4; IV, 4, 7-9, 12-15, 63;
DURANTON, II, 424, 425;
Hue, II, 188-190 urm., 194;

LAURENT, III, 41-43, 66, 80;
MARCAD4 Art. 21,3; 385, n. 2;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 373, 374;
ROUAST ANDRP., Des rodbiteurs d'aliments". Curier Jud. 29/924.
aloctrin romilneascil.
ALELANDREeco, I, ed. 2-a, p. 689 urm.; (II, ed. 2-a, p. 521 n. 4; IV, part. I, 517; V, p.
306; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 15, 184, 185, 242, 380, 393, 397, 642); Observafie sub.
Cas Fr. 27 Mart. 1922. Pand. Rom. 1924 III, 39;
CANTACUZINO MATES, p. 200, 203, 692;

NACU, I, p. 374 urm., 380;
SESCIOREANU M. G., Nota sub. C. Apel Liege s. I, 21 Ian. 1920. Pand. Rom.1922 III, 39.
Jurisprodentrt.
1. Din obligatiunea care rezultA pen-
legea nouA, consacrnd acest principiu

prin art. 185, obligA pe amndoui pA-
rintii de a alimentA, intretine ei creste pe copiii lor, este insA tot a:at de
aliment, intretine i educi pe copilul adevArat cA dispozitiunile art. 185 nu
sAu si din faptul c tatAl a trimis pe 4unt prescrise de cAt in favoarea cofinl sAu in strAinAtate pentru a studi, piilor legitimi si cA ele nu pot fi inrezult, pentru pArinte, in aceastA cali- tinse i in favoarea copiilor naturali.
tate, obligatiunea de a'i procura cele In ceea ce priveste pe copii naturali
xtecusarii in timpul sederii fiului sAu la din combinatiunea art. 141, 337, 652 si
studiu. Deci tatAl e dator a plAti dato- 677 rezulttt cA, in tot sistemul legislaria fAcutA de fiul sAu in strAinAtate tiunei noastre, legiuitorul nu le-a prepentru a'si procur existenta si a se scris nici drepturi, nici obligatuni de
uttuta de boalA. (Trib. Ilfov, II, 210, ct numai fatA cu mama lor; iar in
Mart, 10/81, Dr. 29/82).
ceea ce priveste pe tatAl natural, le2. Din textul art. 185 si urm. c. civ. giuitorul nu prescrie absolut nici un
reese neindoelnic obligatiunea tatAlui fel de relatiuni, ci, conform principiuplAti alimentele, intretinerea i edu- lui fundamental inscris in art. 307, fatA
eatiunea copilului sAu-: si o datA con- cu copilul natural, tatAl situ este si rAstantA aceastA obligatiune pentru pA- mne o fiintrt necunoscutA si problerinti, rttmne fArA discutie i obliga- maticA si prin urmare nici putea sA i
tiunea de a plAti tiara si datoria fAcutA se acorde vre un drept sau sA i-se imde fiu in timpul boalei sale pentru eAu- punA vre o datorie fatA cu el. DupA
tarea sAnAtAtei sale. (Cas. I, 63/Febr. lege, maternitatea singurA numai se
20/82, B. p. 172).
poate cercet, mama singurA exerditA
3. Dac5 e adevArat eA dreptul co- puterea pArinteascA (art. 141, 337), ea
piilor de a cere alimente de la pArintii singur sau rudele ei numai au dreptul
lor, fr distinctiune de tatA sau ma- la mostenirea copilului natural, si nuisvorAste din dreptul natural 5i cA mai la suecesiunea ei sau a rndelor ei
tru pArinte din art. 185, 187,189 t3i. 190 de
- 214
www.digibuc.ro
Codul civil
OBLIGAIIILE C.k. DI ISNORSC DIN CSATORIE
copilul natural are dreptul a fi chemat.

Cu un cuvnt, mama singurd avnd
toate drepturile, pe temeiul principiului de reciprocitate, ea singurd, trebue
s aibl si obligatiunea de a alimentit De
Art. 185
toate obligatiunile ndscute din aceastit

sarcina. Cnd ins sotii au adoptat regimul dotal, sotul pand la separatiunea
de patrimoniu, avnd administratiunea
averei dotale si dreptul de a se bucra

de venitul ei ca un usufructuar, era
necesitate. Tatd1 ins, considerat dui% dator si ava, obligatiunea de a sustine
codul civil ca fiintd, necunoscutd, ne- sarcinele cdsdtoriei si a face cheltueli
avnd nici un drept nici asupra perde nitretinerea si educatiunea copiilor,
soanei, nici asupra averei copilului in proportiune cu averea lor, frit sit
natural, este evident c nu poate sh atingl intru nimic pe sotia sa. care nu
aibd, nici oblieatiunea de a-i da ali- dispunea de avutul sdu dotal. Deci,
mente. (Apel Iasi, I, Mart. 30/88, Dr. dec pentru educatiunea copiilor se
42/88).
datoreste o sumd, oarecare din timpul
4. Prin simplul fapt al cdsdtoriei pe cnd sotii nu erau separati de pasotii contracteazd obligatiunea de a a- trimoniu acea sumd, priveste numai pe
limentit, intretine si edue copiii lor. sot care erit dator sti o plteascit la
Aceastd, obligatiune cuprinde nu numai timp. Si deed, dung separatiunea de
trebuintele materiale ale copiilor, dar patrimoniu nu poate aye& de efect ca
si cultivarea si desvoltareq fa cult Ati- sd, condamne sotia a plti in mod solor lor inteleetuale si morale ; si a- lidar cu sotul ei ace datorie, cci creceastd obligatiune priveste de o po- ditorul trebuia sit reclame la timp de
trivd, pe fiecare sot, si. until singur este la sot si pe and acesta avea avere si.
dator s'o indeplineascd, in lipsa eelui- dispune de venitul averii dotale atam Asa dar, ei sunt tinuti sd, pidtea- fectat de lege pentru intretinerea si
sea toate cheltuelile fdeute pentru in- educatiunea copiilor. (Apel Galati I,
structiunea si educatiunea copiilor lor, 172, Nov. 28/86, Dr. 52/90).
fie acestea fcute dupd, cererea expresit
6. Datoria de intretinere, ce are easau numai en asentimentul bor. SI, din pul de familie ca printe si. sot, la nascombinatiunea art. 185 fsi 1266, rezultil tere din momentul ce dnsul a devenit
cit datoria sotilor este o datorie nece- sotul legitim al femeii si printele cosal% si riguros obligatorie: fiecare din- pilului si odat cu trebuintele existentfinsii este tinut sit plteascd intreaga tei acestora; iar aceast datorie primordatorie, dac celalt se gseste in ne- diald subsistd, inainte de orice sentintit
putintd de a-si achit partea lui. Ast- judecdtoreascd si deci pensia de introfel fiind, femeia separatet de bunuri tinere trebue acordatd, din ziva cheeste datoare s'o plteascit pe deplin, mdrei in judeeatit a sotului, nu din
dacit bitrbatul situ a devenit insolvabil, ziva pronuntrei hotrrii. (Cas. I,
ehiar pe timpul anterior separatiunei 247/99. B. p. 834).
7. Obligatia de a intretine e educh
de patrimoniu, intru ct aceasta fiind
o datorie a ei personald. nitscutit din eopiii incumb deopotriva tatillui si
faptul cdstoriei, ea rmne esclusiv mamei copiilor, Mil sit fie solidard sari
in sarcina sa, dec sotul n'a indepli- indivizibild. Mama. care a intretinut
nit-o pe timpul cnd avea dnsul ad- copiii, are actiune in contra tatlui lor
ministratinnea bunurilor dotale si per- pentru ea sit obtind de la el partea, cu
cepea singur venitul bor. (Cas. I, 248, care trebuia sd contribue la intretineIan. 8/90, B. p. 782).
rea copiilor. Tatl, care lasit sarcina in5. In principiu, sotii In adevr au tretinerii copiilor mamei, consimte ca
obligatiunea reciprocd de a procurii a- ea sit indeplineasc aceast obligatie
limente, intretinerea si educatiunea co- care le este comund, Ii da deci mandat
piilor lor, obligatiune care, in cazul tacit pentru aceasta. Cnd se va (loved
ciind blirbatul nu mai are avere, femeea, basil cd, intretnnd copiii, mama a
chiar dup separatiune de patrimoniu, vrut s feed o liberalitate, nu mai
are sardina de a intmpinA aceste chel- poate fi vorba de actiunea intemeiatit
tueli, in, ct obligatiunea fiind comund, pe acel mandat. (Trib. Roman, Drept.
fiecare sot este tinut a face cheltuelile 5/900).
8. In ceeace priveste pe soti, in timde intretinerea si cresterea copiilor
(art. 185 si 1266). Acest principiu are a- pul procesului de divort, sotia nu poate.
plicatiune atunci cnd sotii la cdsto- fat cu dispozitia speciald a art. 250
ria lor nu adopt regimul dotal si se c. civil, sd, ceard o pensiune alimentard,
cdattoresc cu comunitate de bunuri, deck pe baza acestui text, iar nu pe
sau femeea isi separd patrimoniul situ baza dispozitiilor generale ale art. 185
de averea sotului; in acest caz sotul si 194 c. eiv., pensiunea alimentard in
nedispunnd de venitul averii sotiei timpul divortului fiind consideratil de
sale, dnsa este tinutii si obligatd chiar lege ca o msurit cu caracter provizor,
de lege de a contrbui, in proportiune care se acordd, in anumite conditii e
cu averea ei, la sarcinele cdstoriei, a are drept ea.uzd actiunea de divort, si
eresterii eopiilor, si a rdspunde de care trebue sd inceteze fie prin res-
copilul natural, cnd acesta ar aveii
215
www.digibuc.ro
Art. 186-187
OBLIGATIILE CARI ISVORASC DIN CASATORIE
pingerea divortului, fie prin pronun-tarea lui; pe cand obligatia de a plAti
pensiunea alimentarg, prevAzutA de art.

185 si 194 c. civ., are cu totul altA cauzA
Codul civil
ii alte conditii de admitere. (Apel Buc.

IV, No. 144, 1915; Justitia", 1915, p. 85).
9. A se vede: Art. 327 cu nota 1.
Art. 186. - Copilul nu poate cere dela tat sau mama vreo
parte din averea lor spre a se cdstori, sau a-si cre vre-un
stabiliment. (Civ. 758, 1250 ; Civ. Fr. 204).
Text. fr. Art. 204. - L'enfant n'a pas d'adion eontre ses pre et mre
pour un tablissement par mariage ou autrement.

Doctrinti straini.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 373; II, p. 69; ed. 1-a, III, p. 45, 47:
DALLoz, Rp. Mariage, 617; Suppl. Mariage, 337;
DEMOLOMBE, XXIV, 361;
GUILLOUARD, Contrat de mariage, I, 140:

LAURENT, XXI, 159:
MOURLON, ed. 7-a, I, 3'74i
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1727; III, ed. 2-a, No. 852, 853.
Doctrin romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 697 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 321, 566; V, p. 306; VIII,
part. I, ed. 2-a, p. 15, 184, 185, 282, 380, 393, 397, 612); Droit ancien et moderne de la
Roamanie, p. 88; Observatie sub. Trib. Tutova, 26 Mai 1909. Dreptul 41;1910.
PROFIRIU Ga. IOAN, Inzestrarea este
521/1911.
satisfacerea unei obligafiuni nuturale" Curier Jud.
Jurisprudentil.
1. De$1 este adevArat cA leginitorul
modern in art. 186 din codul civil, prin
deosebire de dreptul roman, refuzA copilului orice actiune in contra pArintilor spre a-I inzestrit, nu este mai putin adevArat insA cA sub orice legislatiune pArintii au dela naturA obligatiunea de a inlesni cApAtuirea copiilor
lor. (Cas. I, 23 Ian. 1910, B. p. 31).
2. DupA art. 186 c. civ. care confirmA
caracterul facultativ al constituirei dotei de cAtre pArinti, acestia nefiind ti-
nuti a-ei cloth, eopiii, de ct in baza unei obligatiuni naturals, de aci rezultA cA pentru cazul cAnd pArintil au
promis copilului o dotA in indeplinirea
obligatiei naturale de care ei sunt tinuti de a-si inzestrit copiii, angaiamentele luate prin asemenea promisiuni de
inzestrare urmeazA a fi ciirmuite de

principiile relative la obligatiile naturale. (Trib. Dmbovita, 10 Nov. 1921,
Dreptul 101922).
3. A se vedeit: Art. 1092 cu notele:
15, 16, 18, 22, 23, 28; Art. 1228 cu nota 68.
Art.187. - Copiii sunt datori a da alimente tatlui i mamei
lor, si celorlalti ascendenti care se vor OA in lips. (Civ.

185, 189, urrn., 314, 475, 831, 974, 1041, 1058, 1065, 1147, 1253,
1310 ; Pr. civ. 407, 408, 409; L. Timbr., 21, 1 - b ; Civ. Fr. 205).
Text. fr. Art. 205. - Les enfants doivent des aliments leurs pre et
mre et autres ascendants qui sont dans le besoin.

Doctrin
AUBRY ET RAU, VI, p. 100, 103-108, 154;

BAUDRY ET FOUROADE, Personnes, 11, 1923, 1929, 2026 urm., 2041 urm., 2107, 2139 urm.,
2408, 24419, 2413;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 24.7, 347, 366, 368, 375, 381; II, p. 253; ed. 1-a, III
p. 164, 319, 344, 411, 412, 417, 418, 702, 801;
Demoz, Rp. Mar:age, 1620 urm.; Suppl. Mariage, 339 urm.;
- 216
www.digibuc.ro
Codul civil
ORLIGATIILE CARI ISVORASC DIN CASATORIE
Art. 188
DEMOLOMBE, IV, 18, 19, 31, 36, 40, 42, 47-49, 51-53; 55, 63, 74, 75; V, 550, 551;
DURANTON, II, 224, 385, 407, 421, 424, 425;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 297 bis, H;
Hue, H, 198, 205, 200, 214, 221, 224;

LAURENT, III, 48, 60, 61, 63, 65, 06, 70-72;
Maucanil, Art. 204, 205, 207, n. 2, 4, 5 si 6; 211, n. 2;

PLAmoL, I, ed. 3-a, No. (362, 905 urm.; 311, ed 2-a, No. 233 urm.;
ROUAST ANDRR, Des codbileurs d'aliments", Curier Jud. 29/924.
Doctriat romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 701 urm.; (IV, part. 1, ed. 2-a, p. 384, 534, 535; V. p. 306;
VIII, part. I, ed. 2-a, p. 15, 18i, 185, 242, 380, 393, 397, 642; XI, p.324); Deoil ancien
et moderne de la Roumanie, p.132. 497 ; Observalie sub. C. Apel Bruxelles 2 Febr. 1000.
Curier Jud. 20/902; Observalie sub. Judec. de Pace Paris 10 Julie 1303. Curier Jud.
301904; Nola sub. Trib. civil, Paris 8 Fehr. 914., Curler Jud. 68/1915; Observafie sub.
Cas. Fr. 27 Mart. 1922. Pand. Rom. 1924, III. 39;
ALEXANDRESCU TRA1AN, Nola sub. cas. Fr. civ. 27 Nov.1917. Jurispr. Gen. 9/1923, No. 645;
COHEN I., ,Condrpunea realizrii dreplului la alimenle", Curier Jud. 70/1910;

DOCAN P. GEORGE, Minoritulea, p. 56;
EMMANUEL EUG. Nola sub. Trib. Lille, 19 Ian. 1920. Curier Jud. 18/921;
ME1TANI GEORGE (fiu), Despre dreplurile copiilor nalurali. Dreptul 21/1902;
NACU, 1, p. 379;
POLIMERIDI DIMACHE PETRE, Observalie sub. Trib. Teleorman, 640 din 14 Dec. 1910. Curier
J mt. 9/911 ;
VERMEULEN H. L, Nola sub. Jud. pace Ucele, 16 Aprilie 1921. Jurispr. Gen. 15/1924, No. 870.
jurisprudentit.
I. Persoanele obligate dup lege a indeplini datoriile lor legate de intretinere, pot fi chemate cumulativ si simultaneu a rdspunde acestei obligatiuni. (Apel Buc. III, 111, Iun. 6/91. Dr.
2. Aprecierea lipsei celui ce reclam

alimente, cum si a mijloacelor de care
dispune cel obligat, se judecd in mod
suveran de judectorul fondului. ao,
a 40 si 41 din 8 Febr. 1912. Curier Jud.
25 1912).
63/91).
Art. 188. Ginerii i nurorile sunt datori asemenea i In

aceleasi IrnprejurAri a da alimente socrului si soacrei. Aceast
Indatorire Inceteaz Ins:
1. Cnd soacra se cdstoreste de a doua oard.
2. Cnd acela din soti care produce afinitatea (cuscria)

si copiii nscuti din cAstoria sa cu celalt sot, au niurit. (Civ.
187, 189, urm., 1253; Pr. civ. 407, 408, 409 ; L. timbr. 21, 1-b;
Civ. Fr. 206).
Text Jr. Art. 206.
Les gendres et belles filles doivent galement, et
dans les m6mes circonstances, des aliments leurs beau-pre et fre11e-m6re; mais
cette obligation cesse: 10 lorsque la belle-m6re a convol6 en secondes noces,
20 lorsque celui des poux qui produisait l'affinit, et les enfants issus de son
union avec l'autre poux, sont dcds.
Doctrina
AUBRY ET RAU, VI, p. 99. 103;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 2032 urm., 2042 urm., 2107, 2408, 2409, 2413;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a. I, p. 371; II, p. 253; ed. 1-a, III, p. 319, 801 ;
DEMOLOMBE IV, 24, 25, 26 bis, 27, 35;
Hue, II, 199;
LAURENT III, 59, 64, 65, 76, 78;

MARCADR. Art. 206, n. 1 si 3:
217
www.digibuc.ro
Art. 189
OBLIGATIILE CARI ISVORASC DIN CASTORIE
Caul civil
MOURLON ed. 7-a, I, p. 275 urm.;

PLANIOL, 19 ed. 3-a, No. 657, 667;
Romtsm ANDRA, Des codbileurs d'aliments", Curier Jud, 29/924.
Doctrinit romneasc.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 701 urm.; (V. p. 306; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 15, 184, 185,
242, 389, 393, 397, 642); Observalie sub. C. Apel Bruxelles, 2 Febr. 900. Curier Jud.
29/902; Observatie sub. Jud, c. de Pace Paris, 10 lulie 903. Curier Jud. 30/904.
Observafie sub. Cas. Fr. 27 Mart. 1922, Pand. Rom. 1924, III, 39;
ALEXANDRESCU TRAIAN, Nola sub. Cas. Fr. civ. 27 Nov. 1917 Jurispr. Gen. 9/1923, No. 645.
CANTACUZINO MATEL p. 178, 211, 601;
COHEN 1., Condifiunea realizrii dreplulLi la alimenle", Curier Jud. 70/1910;

siugura conditiune fiind ca copiii rezultati din casatorie O. fie Inca in

viata
urmeaz c. sotia poate sit
1. Ginerile este dator s serveasca
ceara simultan pensiune alimentara
pensie alimentarit bunei dupa mama atat de la sot, cat si de la socrul situ.
a sotiei sale, dacl dansul are folosinta (Trib. Ilfov IV, No. 200, 1915; Drept.
averei dotale, ce i s'a adus de aceasta. 1915, p. 613, Justitia" 1915 p. 83).
(Cas. I, 312/94. B. p. 957).
5. Socrul poste fi obligat, pe baza
2. Dupa, art. 188 din codul civil, gi- art. 188 si 189 c. civ., s serveasca pennerii si nurorile sunt in intregime asi- siune alimentara nurorei sale, in timmilati cu copiii, in ce priveste obliga- pul i cu ocazia procesului de divort,
tiunea de a procura socrilor alimente intre nurora si sotul sau. (Cas. II, No.
in caz de lipsa, si aceasta obligatiune 277, 1915; Jurispr. Rom. 2/916, p. 20,
nu inceteaza pentru gineri si nurori Curier Jud. 21/916).
decal in cele dou cazuri prevAzute de
6. Atilt in legislatia noastr, cat si
sus aratatul articol, adica and soacra in cea francezd, spre deosebire de alte
se easatoreste a doua oar i cand a- legislatiuni, precum: cea germana si
cela din soti care produce afinitatea italianL nici un text de lege nu arata
$i copiii nscuti din csatoria sa cu ce- daca diferitele persoaue obligate a da
lalalt sot au murit, afara de aeeste dona alimente, sunt tinute a achita aceasta
cazuri nu este nici o distinctiune de obligatie inteo ordine succesivii, sau
Mcut relativ la pensiunea alimentara daca, din contra, ele pot fi tinute toate
intre copii si gineri sau nurori. (Cas. de odat i in mod cumulativ si simulI, 19 Dec. 1912, B. p. 2139).
taneu.
3. Nora poate cere alimonte de la
Din lipsa unui asemenea text, care
socrul ei soacra sa in coformitate cu ar fi curmat orice discutie, rezulta ca,
dispozitiile art. 188 C. civ., aceste o- in materie alimentarit, adajul Ubi
bligatiuni fiind reciproue, ele insa nu emolumentum suecessionis, ibi onus
se pot impune de cat atunci cand acel alimentorum esse debet",
poate
care le primeste are vadit nevoe de primi aplicarea; ash ea, in principiu,
ajutor. (Judec. rur. Valea Glodului (Su- persoana care se afl in lips poate
ceava) 26/1911, Curier Jud. 8311912).
cere alimente in mod cumulativ dela
4. Legea, prin dispozitiunile art. 187, toti acei carora incumb accasta, obli188 si 189, care oblig pe socru a da gatie, conform art. 188, 189 $i 190 C. civ.
alimente norei sale, nesubordorand (Anel Buc. IV, No. 144, 1915; Jusititia"
aceasta obligatiune nici absentei sotu- 1915, p. 8-1).
lui si nici incetarei lui din via-0,
Jurisprndentrt.
Art. 189. - Obligatiunile ce rezult, din aceste dispozitiuni

sunt reciproce. (Civ. 187. urm.; L. Timbr. 21, 1-b ; Civ. Fr. 207).
Text. fr. Art. 207. - Les obligations resultant de ces dispositions sont
rciproques.
Doctrinii strilin.
AURRY ET RAU, VI, p. 99, 100, 102-104, 110, 153, 154, 215, 225, 226;
BAUDRY ET FOURCADE, Persoanes, II, 2027, 2029, 2031, 2032, 2036 urm., 2107;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a. 1, p. 365, 360, 381;
DALLOZ, lip. Mariage. 629 lirm., 697 urm.; Sappl. Mariage, 345 urm., 378 urm.;
DEMOLOMBE, 1V, 16, 17, 20, 21, 23, 28, 29, 35, 37, 68; V, 550, 551; XIV, 135;
Huo, II, 219;
LAURENT, II I 63, 76, 77;
.
218 www.digibuc.ro
Codnl civil
OBLIGATIII.E CARI ISVORASC DIN CASATORIF.
Art. 190
MARCADE, Art. 203, n. 3; 204, 207; 207, n. 1, 2 si 3; 756, n. 2;

MOURLON, ed. 7-a, i, p. 375 urrn.;
PLANIOL, J, ed. 3-a, No. 664, 669. 671;
ROUAST ANDRE, Des codbiteurs
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a,
Curier Jud. 29 924.
p. 712 urm.; (V, p. 306); Observotie, sub. Cas. Fr. 27 Mart.
1922, Pand. Rom. 1924, III, 39;

NACU, I, p. 379;
VERMEULEN H. I. Nola sub. Jud.
No. 870.
pace Ucele, 16 Apri lie 1921, Jurispr. Gen. 15 1924,
Jurisprudent&
1. Legea, prin dispozitiunile art. 187,
188 si 189 c. civ., care obliga pe soeru
a da alimente norei sale, nesubordonand aceast obligatiune nici absentei
sotului si nici incetrei lui din Tiatd
singura gonditiune flind ca copiii rezultati din cdstorie sd fie incd viat
urmeazg c sotia poate s ceard simultan pensiune alimentard atat de la sot,
cat si de la socrul sdu. (Trib. Ilfov IV
No. 200, 1915; Dreptul 1915, p. 613. Justitia 1915, P. 83).
In cea trance/A, spre deosebire de alte
legislatiuni, preen= cea germand

italiand, nici un text de lege nu. air td
dacd diferitele persoane obligate a da
alimente, sunt tinute a achita aceasta
obliaaLe Inteo. ordine sucesivd, saa
dacd. din contra, ele pot fi tinute toate
de odatd si in mod cumulativ $i simultaneu.
ar fi curmat orice discutie, rezultd ca,
in materie alimentard, adajul Ubi

alimentorum esse deber nu-si poate
;emolumentum successionis, ibi onus
Socrul poate fi obligat, pe baza primi aplicare; asa ch., in principiu,

persoana care se and in lipsd poate cere
siune alimentard nurorei sale, in tim- alimente in mod cumulativ dela tuti
pul ei cu ocazia procesului de divort, acei cdrora incumbd aceast obligatie,
hare nurord si sotul sdu. (Cas. II, No. conform art. 188, 189 $i 190 c. civil.
2.
art. 188 si 189 c. civ., sa serveasca pen-
277, 1915; Jurispr. Rom. 2/1916, p. 20.

3. Mat in legislatia noastrd, cat si
(Apel Buc. IV, No. 144, 1915; Justitia
1915, p. 84).
4. A se vedea: Art. 188 cu nota 3.
Alimentele se dau In proportiune cu trebuirqa

acelora care le reclamA, si cu starea aceluia care e dator
Art. 190.
le Intdmpine. (Civ. 187, 191, urm., 1041; Civ. Fr. 208).
Text. Jr. Art. 208. Les aliments ne sont accords que dans la proportion du besoin de celui qui les rclame, et de la fortune de celui qui
les doit.
Doctrinit str
AUBRY ET RAIL VI, p. 106, 112;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 2057, 2059, 2065 urm., 2086 urm.. 2146 ;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 374. 380;
DALLOZ, Rp. Mariage, 653 urm., 673 urm.; Suppl. Mariage 361 urm. 372;
DEMOLOMBE, IV, 44, 45;
Huc, II, 205;
LAURENT, III, 71 ;
MARCADE, Art. 204; 207, n. 2;

ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 712 urm.; (V, p. 487 nota);
NACU, I, p. 227, 381.
219
www.digibuc.ro
Art. 191-192
ORLIGATIILE CA
ISVORASC DIN CASATORIE
Codal civil
Jurispriblentii.
deodatA si in mod cumulativ si simul-
1. In privinta aprecierei cuantumului pensiunei alimentare, instanta de

fond fiind suveranA, nu cade sub cen-

ar fi curmat orice discutie, rezultA cL
in materie alimentarA, adajul Ubi
emolumentum successionis, ibi onus
alimentorum esse debel" nu-si poate
tancu.
aura curtii de casatie. (Cas. I, 2731Sept.

3.'84, B. p. 665).
2. Att in legislatia noastrA, ct
primi aplicare; asit cL In principiu,

persoana care se aflA in 1ips1 poate
cere alimente in mod cuntulativ dela
toti acei cArora incumbl aceastA obligatie, conform art. 188, 189 si 190 c.
civil. (Apel Buc. IV, No. 144, 1915;
In cea francezti, spre deosebire de alte

legislatiuni, precum cea germanti si
italianA, nici un text de leve nu arata
clacit diferitele persoane obligate a da
alimente, sunt tinute a achin accasta
obligatie Inteo ordine succ-esiva, sau
clacA, din contra, ele pot fi tinute toate
..Justitia", 1915, p. 84).
Cand acela care da, sau acela care pilmeste

alimentele ajunge inteo stare astfel, ca unul nu le mai poate
da sau celalt nu mai are nevoie de ele fn total sau In parte,
se poate cere a fi aparat, sau a se face reductiune din ceeace
Art. 191.
da. (Civ. 192; Civ. Fr. 209).
Text. fr. Art. 209. -- Lorsque celui qui fonrnit on celui qui recoit des
aliments est replace dans un tat tel, que run ne puisse plus en donner, ou
que l'autre n'en ait plus besoin en tout ou en partie, la debarge ou reduction
peut en tre demande.
Doctrinii strinii.
AURRY n'r RAU, VI, p. 111, 112;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 2092, 2098 urm., 2147 urm., 2155;
DALLoz, Bp. Mariage, 714 urm. Sappl. Mariage. 394 urm.;

DEMOLOMBE I V, 67;
Hue, II, 2(18;

LAURENT, III, 50, 51, 75;
Doctring romneasc5..
ed. 2-a, p. 182); Droil ancien el modprne de
la Roulnanie, p. 306;
CANTACUZLNO MATEI, p. 211;
NACU, I, p. 382.
Jurisprudenta.
1. Deciziunea prin care mama a fost
-obligatA a da flicei sale o pensiune a-
limentarA, nu poate constitui autoritatea lucrului judecat, dun/ cum rezultA din combinatiunea art. 190 si
191, care, permitnd o diminuare, cata
a admite si o augmentare a pensiunii

cnd pozgiunea pArtilor a luat o prescbimbare. (Cas. I, 204178, Mai 13/78.
B. p. 210).
2. HotArIrile relative la pensiile alimentare nu au autoritatea lucrului indecat. (Cas. I, 5194. Bul. p. 10).
Daca persoana care e datoare a Inlesnl trebuirOle vieuirei, va justifich ca nu mai poate plati pensiune
de Intretinere, tribunalul poate, dupa ce va cerceta si se va
Incredinta de adevar, sa ordone ca sa primeasca In locuinta
sa, sa alimenteze i s intretina pe acela caruia era dator a
da acea pensiune. Civ. 193, 1075 ; Civ. Fr. 210).
Art. 192.
Text. fr. Art. 210. Si la personne qui doit fournir les aliments justifie
qu'elle ne pent payer la pension alimentaire, le tribunal pourra, en connais220
www.digibuc.ro
Codul civil
OBLIGATIILE CARI ISVORASC DIN CASATORIE
krt. 193
sance de cause, ordonner qu'elle recevra dans sa demeure, qu'elle nourrira et

entretiendra celui auquel elle devra des aliments.
DoctrIng strini.
AUBRY ET RAU, VI, p. 109, 110;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes,
II. 2087, 2093 urm., 2099;
COLINET ET CAPITANT, ed. 2- a, I, p. 376 ;

DEMOLOMBE, IV, 58, :39, 64-66;
MOURLON, ed. 7-a. I, p. 381;

Dootrin romnease.
ALEXANDRESCO, I, eci. 2-a, p. 723 urm.;
NACU, 1, p. 382, 383.
Jurisprudontii.
1. Dispozitiunile art. 192 c. civ., au a
se aplicit atunci cnd o persoand in

executarea obligatiei legale de intretinere este datoare a plti o pensiune
periodica ei justified Tribunalului cd
nu mai poate plAti acea pensiune, in
care caz Tribunalul poate ordona BA

primeased in locuinta sa, sd alimenteze
ei s intretind pe acela cdrula se da-
toreete pensiunea., iar nu ei in cazul

c6nd printr'o tranzactie, cel obligat
plata pensiunei de intretinere s'a acbitat odatd pentru totdeauna prin
cedarea unui lueru sau unui drept de
folosint, caz in care el nu mai poate
invocit art. 192 citat spre a strich conventia. (Cas. I, deeizia No. 52, din 25
lanuarie 1916; Jur'spr. Rom." 1916, p.
286; Curier Jud. 40/916).
Art. 193. Tribunalul va hotarl asemenea daa, tathl sau

mama, care va oferi a primi sh alimenteze i sh Intretind in
casa sa pe copilul, chruia este dator a-i da mijloace de vietuire,

va puteh fi scutit de plata pensiunei In bani. (Civ. 185, 192;
Civ. Fr. 211).
Text. fr. Art. 211.
Le tribunal prononcera galement si le pre ou la
mre qui offrira de recevoir, nourrir et entretenir dans sa demeure, l'enfant
it qui il devra des aliments, devra dans ce cas are dispens de payer la pension alimentaire.
Doctrin strini.
AUBRY ET RAU, VI, p. 109;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 2087, 2094, 2096, 2097, 2099;
Immoz, Rp. Ma riage, 682 urm.; Suppl. Mariage, 373;
DEMOLOMBE, IV, 50, 59, 60;
Mx, II, 218;
LAURENT, III, 74;

MARCADg, A rt. 210, 211, n. 1;
PLANIOL, I, ed. 3-a No 684.
Doctrini romneasca.
NACU, I, p. 383.
-- 221
www.digibuc.ro
Art. 194-195
DREPTURILE 5I DATORDLE SOTILOR
Codal civil
CAPITOLUL VI
Despre drepturlle si datoriile respective ale sotilor.
Art. 191. - Sotii isi datoresc unul altuia credintd, sprijin
i ajutor. (Civ. 61, 185, 195 urm., 211 urm., 241, 250, 1224,
1225, 1253; C. pen. 269, 270; Civ. Fr. 212).
-
Text. fr. Art. 212.
Les poux se doivent mutuellement fidlit, secours,
assistance.
Doctrina strain&
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1923, 1929, 2041, 2045, 2016, 2123 urm., 2140, 2403,
240%;
DALLoz, Rep. Manage, 639 urm., 668, 743; Suppl. Mariage, 349, 365 urm., 405;
DEMOLOMBE, IV, 34, 85, 97, 110;
Hue, II, 231, 232;
LAURENT, III, 87;

MOURLON, ed. 7-a, I, p, 383, 381;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 892, 1361; Ill, ed. 2-a, No. 217, 760;
ROUAST ANDRA, Des codbiteurs d'atiments", Curier Jud. 29/924.
Doctrin it romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a p. 727 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 144, 145; VIII, part. I, ed.
2-a, p. 15, 19, 173, 397, 518); Observatie, sub. Judec. ocolD, Ploesti, 2225 din 14 Oct.
1903, Curler Jud. 19/904;
GANTACUZINO MATEI, p. 61;
NACU, I, p, 385, 386.
contribue la sarcinile chstoriei cu

propria-1 avere, indiferent dacit este
dotal sau parafernala si prin aceasta,
aehitndu-si o datorie legal proprie.
nu poate ave recurs contra sotului,
care, ulterior, si-ar imbogati situatia,
acestuia revenindu-i numai indatorirea, -din momentul imbogatirei,-de
a suport cu propria-i avere nevoile
Jurisprudentri.
1. Di -pozitiile euprinse in Cap. VI
din titlul V Despre chstorie" privitoare la drepturile si datoriile respective ale sotilor, au a fi aplicate in ch.shtorie, sub orice regim ar fi contractath cashtoria. ele consacrnd principii generale de ordin moral si social.
Ash fiind sotia, chiar sub regimul dd-
casnice. (Cas. I, decizia No. 247 din 29

Aprilie 1916; Jnrispr. Rom." 1918, P.-
tal, phstreazil inch obligatiile ce ii sunt

impuse prin art. 194 c. civ. si deci este
389).
datoare, child sotul nu are avere, O.
2. A se vedeh: Art. 2 cu nota 56.
Art. 195. - Brbatul e dator protectiune femeei, femeea
ascultare iYarbatului. (Civ. 950, 1224, 1225; Civ. Fr. 213).
Text fr. Art. 213. - Le mari doit protection sa femme, la femme
obissance son mari.
Doctrini stetting.
AUBRY ET RAU, V. p. 134;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, IT, 2158 UM. ;
COLIN ET CAPITANT, I, ed. 2-a, p. 187, 614, 621;
Dannoz, Itp. Mariage, 744; Suppl. Mariage, 406 urm.;

DEMOLOMBE, IV, 87 bis, 90;
Huo, II, 233;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 384, 385;
Pnatoon, I, ed. 3-a, No. 919, 920; III, ed. 2-a, No. 247, 248.
222 www.digibuc.ro
Codul civil
DREPTURILE
l DATORIILE SOTILOR
Art. 196
Doctrini romneasci,
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 736 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 19, 20, 393, 589);
NACU. I, p. 386;
TATARU G. V., Prezidentia Tribunalului, p.47;

VERICEANU C. GRIGORE, Celte-va cuvinte asupra art. 195 $i 1000 din Codul civil, Curier
Jud. 21/909;
Femeea este datoare sa locuiasca Impreuna cu

barbatul sau i sa-1 urrneze ori In ce loc va gas el de cuviint&
sa-si stabileasca locuinta sa; barbatul este dator a o primi
a-i inlesni tot pentru vietuirea ei, dupa starea i puterea sa.
Art. 196.
(Civ. 93, 185, 194, 195, 250, 263, 277, 1075-1077, 1083, 1225,
1226; Civ. Fr. 214).
Text. fr.Art. 214. La femme est oblige d'habiter avec le mari, et de

le suivre partout o il juge propos de rsider : le mari est oblig de la
recevoir, et de lui fournir tout ce qui est ncessaire pour les besoins de la vie,
selon ses facults et son tat.
Doctrin
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 2107, 2131 urm.; 2162 urm.; 2403, 2404 ;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 187. 424, 623 urm.; ed. 1-a. III, p. 11;
DALEoz, Rn. Mariage, 745 urm., 749; Suppl. Mariage, 408 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 302
bis, II;
DEMOLOMBE, IV, 90, 91, 95, 104-107, 110;
Hu, II, 236-238;
LAURENT, III, 91-94;

MouRLON, ed. 7-a, I, p. 384, 385;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 893 urm.; In, ed. 2-a, 218 urm.;
ROUAST ANDRE, Des codbiteurs d'aliments", Curier Jud. 29/924.
FiDoctrinii romAneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 729 urm.; (1I, ed. 2-a, p. 131; V, p. 486, nota; VIII, part. I.
ed. 2-a, p. 19, 20, 393. 589); Observafie sub. C. A pel Liege 16 Iunie 189g, Curier Jud,
58/1900; Adurerea femPei la domiriliul brbatului manu
Pagini Juridice,
5/907; Observafie, sub. Trib. La Fleche, 2 Mai 1926. Pand. Rom 1022, III, 145; Nold
sub. Trib. St. Flour (Cantal), 9 Dec. 1922. Jurispr. Gen. 26/1923, No. 1777;

NACU, 1, p. 387 urm.;
RADULESCU ANDREI, Nola sub. Cas. I, 22 Nov. 1922, Pand. Rom. 1923,1, 261.
INDEX ALFABETIG
Alimente 1-7, 17, 22, M.
Aprecicre suveran 15.
Daune-interese 23.
Divort 11, 13-20, 23.
Domictliu 21.
Domii iliu conjugal 1-7,
9-11, 16, 21-23.
Dotale venituri 14.

Executare prin forza publicS 1, 10, 23.
For,a publica vczi exc.

cut re.
Gestiune de afaeeri 17.
Imprumut 18.
Mandat tacit 15.

Negotiorum gestor 17.
Ob11,..alie morala 19, 23.
Obl g.tie natural5 19.

Pensiu le de intr tinere
2-5, 7, 8,
12,
13, 18, 20,
22, 23.
Poprire 14.
Proprtetatea obiectelor
asnit e 16.
Separape de corp 2.
Suverana apreclere 15.
$1 de a locul irnpreund cu dnsul neputnd legalmente sit aibe domiciliu

deck acela al barbatului. Femeia, ce
ar contraven1 unei atari indatoriri legale, decurgnd din contractul de cstorie, expres prevzut de art. 1911.
poate fi constrilnsa de cdtre barbatul
sdu la indeplinirea Pl. Aceastd reguld
generald nu inceteazd de a subsista in
tot timpul ct va dur legdmntul

conjugal, afard de cazurile excepto-
Jurisprudenta.
nale anume specificate prin lege, cum

este cel prevzut de art. 241. Corelativul
obligatiuni este dreptul fe-
In principiu general, femeia este

tinut de a urnah pe sotul sdu oriunde
tuirea ei in proportiune cu facultittile
Impozit fuociar 21.
1.
meii de a cere dela sot a o prima in

casa sa si a-i inlesni tot pentr via-
223
www.digibuc.ro
Art. 196
DREPTUR ILE SI DA1ORIILE SOTILOR
Codal civil
conjugal, nu perde dreptul de ali-
sale. De aci rezultA cA femeia nu poate,
locuind aiurea dect in casa sotului,
mente. (Apel Bue. II, 140, Mai 11/73.

Dr. 25/74).
sti cearA obligarea acestuia a-i da cele

pentru existentA. (Cas. I, 23/Ian. 26/72.
5.
B. p. 16).
2. DupA art. 196, bArbatul fiind obli-
Din art. 195 si 196 rezultA indato-
rirea pusA de lege femeii de a local

impreunA cu bArbatul sAu, dar totdeodatA facultatea lAsath judecAtorulni
de a suspend executarea acestei. indatoriri, intru cat sotul nu precut%
sotiei o locuintA in carp linist-a si
demnitatea sA fie ferite de orice atingere. Deei dacA judecAterii de fond
constatA in fapt. c sotul nu si-a in-
gat, in timpul cAsAtoriei, a prinil femeea si a-i inlesni tot pentru intreti-
nerea ei, de ae rezultil in general, &it

bArbatul nu va fi obligat a intretine pe
femee deciit dacA loeueste cu dnsul
impreuna. Daed insA femeea voeste a
locui sau dacA ea loeueste chiar impreunA cu bArbatul, dar acesta uitnd
indatoririle sale n'ar da nimic spre
intretinerea easei conjugale a femeei,
in asemenea cazuri, des proces de divert n'ar nrmA, femeea n'are alt mij-
deplinit eAtre sotia sa datoria ce-i impune legea de a-i da o locnintA convenabilA, si cA sotia a fost nevoitA prin
faptul bArbatnlui sAu a prsi locuinta
eonjugalA, $i asupra acestor impre'u-
loe deal a trage in judecatA pe bar- rAri de fapt, obliga pe brbat a probat spre a obtine condamnarea lui la cur sotiei sale mijloace de intretiplata unei sume de intretinere, cAci nere afarA din domiciliul conjugal, de
altfel obligatiunea impusA bArbatulul oarece Ib considerA ea autor al acelei
prin art. 196 ar fi fArA nici o sane, situattuni, nu violeazA nici unul din
tiune dacA femeea n'ar putek chiar in textele citate. (Cas. I, 14/Ian. 18/74. B.
timpul cdsAtoriei si chiar de n'ar ur- p. 15).
IDA proces de divert, s obtinA dela
6. DupA lege, domiciliul sotilor e abArbat prin judecatA intretinerea necesard. Deci sotia, dat afarA din casa
conjugalA, e in drept, conform art. 196,
a cere dela bArbatul ei o sumA de intretinere. Acordndu-i-se asemenea
sumA nu s'ar pute ziee cA prin aceasta
s'ar admite o separatiune de corP, cAci
daert existA separare de corp, ea este

faetice din gauzA c bArbatul refuzA de a prim1 pe sotia sa. (Cas. I,
217/Mai 19/73. B. p. 104).
3. Datoria impusA femeei. de a cohabit

sotul sAu, are de corelativ obligatiunea impusit bArbatului de a o
primi $1 intretine dupA facultAtile si

pozitiunea sa, si dac bArbatul nu-i
oferA o resedintA convenabilA inceteazA pentru femeie datoria de cohabitatiune. Imposibilitatea de va proveni
din eauza bArbatului ce nu-$1 indepline5te obligatiunea legalA, femeia are
drept a cere alimente. Condamnarea
la platil de alimente are loc atunci.
cnd bArbatul nu oferd o resediutA
convenabilA sotiei sale $i o expune a
sufer fapte grave de unde deeurge
pentru sotie o sorginte de umilinte
continue. (Trib. Ilfov, II. Febr. 3/73.
Dr. 25/74; Trib. Ilfov, II, Mart. 21/74.
Dr, 41/74).
4. DacA femeia este datoare sl locuiascA cu bArbatul sAu, si nu poate

pretinde alimente dect la domieiliul
conjugal, aceastd datorie insA, este subordonatA la datoria corelativA ce are
bArbatul, nu numai de a-i
loacele materiale de vietuirP, dar hied
de a-1 asigurit demnitatea si securitatea sa. Astfel cnd bArbatal nu-$i indeplineste datoria sa si mine pe femee
in imposibilitate de a mai loeni cu so-
cela ce bArbatul ea sef al puterei maritale a gsit cu eale de a alege. Femeea mAritatA pe liing imprejurarea
eA nu poate ave un alt domiciliu deck acela al bArbatului sAu (art. 93 c.
civ.), de fapt nu poate locul departe
de bArbatul sAu, ci e obligata de lege
sA locueascA impreund cu dnsul 5i
sA-1 urmeze chiar in orice loc ar gag
de cuviintA a stabili locuinta sa (art.
196 c. civ.). Si ori at de putin engetatA ar fi hotArirca bArbatului de a-si
strAmut locuinta sa chiar 5i in strAitiAtate, totusi femeea nu poate dect
a se supune vointei sotulni ei, afarA
pumai efind circumstante de fapt, cum
acea de boa% grea, ar justificit resistenta opusA de femee, eAci in asemenea cazuri punndu-s in joe existenta ei chiar, bArbatul dupA lege e
obligat a o protege (art. 195 c. civ).
BArbatul invitnd pe sotia sa la noua
ea locnintA nu se sustrage indatorirei
ce legea-i impune de a ingriji pe femeea sa dupa stare si puterea sa. De
s'ar admite c tribunalele sunt In
drept a controlit modul cum sotul isi
executA obligatiunea sa legalA, nu numai pentru a apreci in vederea dreptnrilor ce ar pute exercit femeea in
contra sotului sAn, ci si a prescrie Mrbatului mAsurile ee necesitit exigentile menajului, ar fi a ridica bArbatului puterea maritalA pentru a o da
tribunalelor, a creit o sorginte de neintelegeri si discordie intre soti, a face
sh disparA disciplina domestia si o
perfectA armonie ee trebue a domni
intre dnsii. (Apel Buc. I, Mai 17/74.
tul sAu, dansa, pArAsind domiciliul
Dr. 41/74).
7. DacA, conform art. 196, femeea e

datoare sA loeueascA en sotul slu,
224
www.digibuc.ro
Co dul civil
DFIEPTURILE
l DATORIII E SOTILOR
insg aceast obligatiune impune sctului o and, datorie corelativ, adicd, pe

aeeea de a o hrdni si intretine in domiciliul conjugal. Si de cte ori aceasat ohligatiune nu se implineste din
culpa brbatului, este caz de a fi constrns prin condamnare la o pensinne
de intretinere, piing eand, dupg o trecere de timp, pasiunile s'ar mai calmA
si bgrbatul ar puteh izbut a convinge
pe tribunal cg e decis a-ei implini
cu bung credinth datoria impus de

lege fatg cu femeea sa, si in consecint a revoch aceast pensiune alimental% care e prin natura sa revocabild, in cazul de a nu mai fi trebuintd.
(Apel Foes. II, Oct. 29/81. Dr. 84/81).
8 Dacd, sotul isgoneste pe sotia sa
din domieiliul conjugal si refuzg de a
o reprimi, manifestand si in public a-
ceastg dorint prin faptul eh' intenteazd aetiune de divort in asemenea

situatiune, conform art. 196 combinat
cu 250 c. civ., se naste pentru femee
dreptul de a cere pensiune alimentarg.
Art. 196
el va gasi de cuviintd, sg-si stabileased
domiciliul, totusi atunci &Ind sotul
isi neglijeazd, indatoririle sale in ash

fel incat linistea si demnitatea sotiei
nu mai este la addpostul oricarei atingeri, sotia are dreptul si in afarg de
dorniciliul conjugal de a se pliinge si
a sill pe sot sd-si indeplineased obligatiunile ce ii sunt impuse de lege si
acesta s fie indatorat a procur sotoate cele ce i sunt necesare pen
tru intretinerea sa. (Apel, Galati I.
Dr. 52/909, p. 412).
14. Desi veniturile imobilelor dotale

apartin bgrbatului, insg dfinsul avnd
Indatorirea. conform art. 196 din codul
civil, de a intretine pe sotie, urmeaz
c aceasta are tot dreptul $i interesul
a se opune la o poprire fgeutd, de un
creditor al brbatului $1 care poprire
ar aveh de efect de a luh tot venitul
imobilelor dotale. (Cas. II, 72 din 3
Mai 1911. B. p. 685; Jurisprudenta"
20 1911).
15. Art. 196 din codul civil punnd

indatorire barbatului a da intretinere
si imbrgcaminte sotiei sale, si deci a
locuiased, cu sotul sdu si sg.-1 urmeze plti
furnizorilor obiectele procurate
ori in ce loc va grisl el de cuviinta in acest
scop, rezultd, de aict, ca un cosg-si stabileased locuinta sa. Dela a- rolar necesar,
c tot lui trebue sg-i a
ceast dispoxitiune, fundat pe consi- parting, si dreptul
de a sta in justitie
deratiuni de famine si prescrisg in in- relativ la aceste furnituri,
fie ca reteresul ordinei publice, legiuitorul a clamant, fie ca prht, caci actiunea
in
derogat numai in ipoteza cnd intre justitie nu este altceva dect mijlocul
soti exist proces de divort. (Apel de a ajunge la indeplinirea obligatiei
Focsani, I, 130, Oct. 24/85. Dr. 14/86; impus brbatului prim lege.
Trib. Tutova, Aug. 19/85. Dr. 66/85).
Pe temeiul acestui principiu, se ad10 Din coprinderea art. 194, 195 si
196 reese cd femeia, des este obligatg mite fill- discutie cd femeea mgritata
sg locuiascg cu sotul sau,ins nu poate trebue a fi consideratd ca avnd un
sit fie constrnsd sh locuiased in do- mandat tacit din partea sotului penmiciliul conjugal atunci child intre tru cheltuelile easnice ale menajului
soli se petrec fapte eari ating linistea si acele necesare imbraegmintei. sale,
si respectul ce un sot datoreste sotiei in raport cu pozitia $1 averea bgrbatusale si cari lovese in demnitatea unei lui, ceeace se apreciazd, in mod suvefemei ce- se respectd, putnd in atari ran de instantele de fond. (Cas. III,
cazuri femeia fi autorizat a-si fixit 8 Iunie 1911, B. p. 925).
16. Conform art. 196 c. civ., brbatul
domiciliul in alta parte. (Cas. I, 452,
Nov. 22191. B. p. 1238).
fiind dator a priml pe sotie in lo11.
Refuzul nejustif teat din partea cuinta sa, si. a-i inlesnl cele necesare
sotiei de a urm pe bgrbat, atunci vietei dupg starea si puterea sa, de
cfind el propune iargsi traiul in co- aci rezult cd, tot ce, la un moment
mun, este o chleare a indatorirei im- dat, se afla in domiciliul conjugal,
puse de art. 196 C. c. si constitue fat este presupus e apartine sotului pnd
de sot o injurie gravrt, in sensul art. la proba contrarie, ash ed. (Meg sotia
212, de naturd a autorizit pronuntarea ar ridich din domiciliul sotului anudivortului si in favoarea lui. (Apel me obiecte mobile, nu sotului, ci sodaca se pretinde proprietard,
Buc. I, Drept 74/903).
cumb sarcina de a face dovada pro12. In cazul cnd barbatul nu lei indepline5te obligatia de a procur so- priettei lor. (Trib. Roman, 7254, 1913;
tiei sale tot ce-i este necesar, Tribu- Curier Jud." 48/3914, p. 394).
nalul il poate condama, sh dea femeli
17. Duph dispozitiunile art. 196 C.
sale mijloacele de intretinere, chiar civ. sotul este obligat a da sotiei cele
afard de domiciliul conjugal. (C. Apel necesare existentei, si prin consecint
Buc. I, Dr. 25/900).
ar fi legat printeun quasi-contract
fat de un nogotiorum gestor, care ar
13 Cu toate cg, dung art. 196 codul
civil, femeea este obligatd sg locueascg fi suportat cheltulile de intretinere si
cu brbatul situ si srt-1 urmeze oriunde cdutarea snttei sotiei. (Trib.
(Cas. I, 299/Sept. 22/84. B. p. 705).

9.Dupd art. 196, femeia e datoare s
53707.
Codul Civil adnotat
225
www.digibuc.ro
15
Art. 196
DREPTURILE
l DTOMILE SOTILOR
III, No. 53, 1913; Curier Jud. 27/915,

p. 225).
18. Conform art. 194 Cod. civ., sotii
isi datoreazA unul altuia prin singurul
fapt al cdstoriei, credintA, sPrijin el
aj ii tor.
Prin urmare, cnd sotul aflndu-se
in proces de divort cu sotia, it serveste peasia alimentarA la care a fost
obligat prin sentintA definitivA, iar
pe de altA parte justitia autorizA pe
sotie de a se imprurnut cu o suing
oarecare pentru cAutarea
prin aceasta sottil s'a achitat fata de
sotie de obligatia impus de lege Eli
dar sotul nu mai poate ft obligat a
mai plAti si alte sume cu cart s'ar fi
imprumutat sotia dela o a treia persoank (Trib. Dolj, III, No. 53, 1913;
Curier Jud. 27/915, p. 225).
18- Obligatiunile naturale sunt legrituri juridice imperfecte recunoscute

de lege dar nesanctionate de ea, echitatea fiind fundamentul lor.
Din momentul desfacerii citstoriei
datoriile sotului decurgnd din lege
in favoarea; sotiei inceteazA si prin
urmare, ne mai existfind vreun raport
juridic, care sit justifice executarea
unor obligatiuni pe care sotul le-ar lua
fatA de fosta-i sotie, atari obligatiuni
nu pot fi dect datorii pur morale ei
executarea lor nu constituesc dect li-
beralitti. (Trib. Covurlui I, No. 89/914.

Curier Jud. 1915, p. 322).
20. In ceeace priveste pe soti, in
Codul civil
brbatul, sA tragit concluziunea necesarit c si locuinta obisnuitA a femeii

este tot in strAinAtate, indiferent dac
domiciliul kr legal este in tar sau
aiurea. (Cas. III, No. 116. 1919; Jurisprudenta Rom." 1919, P. 758)-
22. a) Femeea are dreptul in principiu sA cearA alimente dela sotul stin
in timpul cAstoriei de oarece potrivit
art. 196 c. civ., brbatul este dator in
timpul cstoriei a inlesnl femeei sale
toate cele trebuincioase pentru vietuirea ei dupA starea si puterea sa.
AceastA obligatie insA fiind direct
corelativa obligatiei femeei de a locut cu dnsul, inceteazA, si sotul prsit poate refuz alimente si orice
ajutor material sotiei sale, atta timp
ct dnsa persista sA rAmnA departe
(te el ;
b) Numai atunci cnd femeea ar fi
isgonit de care sotul et din domiciliui conjugal sau sotul prin faptul
su, i-ar fi fcut imposibilA sederea

la domiciliul conjugal, sotia poate reclamit o pensiune alimentar dela sotul sAu independent st mai inainte de
introducerea cererei de despArtenie.
(C. Apel Constanta 58 din 24 Sept.

1920. Dreptul 3/921).
23. Obligatia impusA de art. 196 e.
civ. solidi de a locul impreunA cu brbatul su ei a-1 urraa acolo unde lei va
stabill locuinta, cum si obligatia impusA prin acelas text de lege bArbatului de a o primi si inlesni totul pentimpul procesului de divort, sotia nu tru vietuirea sa, se intemeiazit pe inpoate, fata cu dispozitia specialA a sitsi scopul esential al cAstoriei care
art. 250 C. civil, sA cearA o pensiune este stabilirea vietei comune intre soti.
alimentark dect pe baza acestui text,
De aci rezult c aceastA obligatie
iar nu pe baza dispozitiilor generale este in realitate o simplA datorie moale art. 185 f..4i 194 C. civil, pensiunea ralk a cruel neindeplinire nu este
alimentarl in timpul divortului fiind suseeptibila de sanctiunile juridiee,
consideratA de lege ea o mAsurA cu ea- prevAzute de lege pentru executarea
racter provizor, care se acordA in anu- obligatiunilor legale sau conventiomite conditii si are drept cauzA ac- nale cu caracter patrimonial.
tiunea de divort, ei care trebue EA, inDe aceea refuzul sotului de a-si priceteze fie prin respingerea divortului, mi sotia n domiciliul conjugal, nu
fie prin pronuntarea lui; pe cnd obli- poate aveh alt consecintA dect o cegatia de a plti pensiunea alimentarA rere de alimente sau de divort din parprevitzutA de art. 185 et 194 c. civil, are tea sotiei, dar mai departe nu se poate
cu totul an cauzA si alte conditii de impune sotului executarea datoriei
admitere. (Apel Buc. IV, No. 144. 1915; sale fatA de sotie nici pe calea unei
Justitia", 1915, p. 85).
condemnatiuni la daune-interese, care
este previlzutd de lege numat pentru
drept comun si spre a impedicit elud- valorificarea obligatiilor patrimoniale
rile posibile, legiuitorul, prin art. 1 al. si care s'ar reduce astfel.la o pedeapsA
c din legea impozitului funciar fixnd pentru sot, neprevAzutA de lege ei
acest impozit la 13 % pentru proprie- deci inadmisibilk cum nu se poate adtarii domiciliati in strAinAtate, preci- mite nici executarea directA, prin mijzeazA cb. prin domicilia" in strAinA- locirea fortei publice, cAci chiar dacA
tate el intelege nu domiciliu legal ci aceastA din urrnA mAsurA ar fi postbill sub raportul realizArii materiale,
locuinta obienuitA.
Cnd dar se constatA c locuinta o- al% a se putei pretinde c prin aceabienuitA a sotului proprietarei femei sta s'ar atinge libertatea indiTidualA
este in strAinAtate, instanta de fond a sotului, totuei inadmisibilitatea ei aeste in drept si obligatk pe baza pre- cestel mitsuri decurge din inefieaeitazumtiunii legale c sotia locuieste cu tea ei intru efit restabilirea sotiei en
226
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 197
DREPTIMILE SI DATORIILE SOTILOR
forta in domiciliai sotului, nu implied

de loc reluarea unei comunitti de
vieat, aceasta depinznd exelusiv de
un sentiment de afectiune ce nu poate
Jur. Gen. 1923 No. 1395; Dreptul 7 923,
Pend. Rom. 1923, I, 261; Trib. Ilfov s.
IV, 673 din 7 Sept. 1922. Dreptul 7/923).

24. A se vedeit : art. 2 eu nota 56.
fi impus. (Cas. I, 1237 din 22 Nov. 1922.
Art. 197. - Femeea nu poate porni judecat, frd autorizatiunea brbatului ei, chiar si In cazul cand e comerciant
publica. (Civ. 198 urm., 200, 202, 1224, 1225, 1242, 1265, 1285,
1806 ; Pr. civ. 624 urm., C. corn. 15, 16-18 ; L. propr. lit. (Mon.
Of. 68/923) Art. 62 ; Lege relativ la administrarea patrimornului
sAtenilor mobilizati (Mon. Of. 221/916) Art. 1 ; Civ. Fr. 215).
Text. fr. Art. 215. - La femme ne peut ester en jugement sans l'autorisation de son mari, quand mme elle serait marchande publique, on non.
commune, ou separe de biens.
DoctrinA stridnA.
AUBRY ET RAU, III, p. 525; V, p. 139, 140, 152, 157, 158, 163-165; VIII, p. 170;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1698, 2176 urm., 2182 urm., 2242, 2268, 2293, 2310, 2311,
2313 urm. 2404, 2406, 2410 urm.:

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 628, 636, 640; ed. 1-a, III, p. 248, 249;
DALLoz, Rp. Mariage, 775 urm. 785, 860-5, 919; Suppl. Mariage, 426 urm.;
DEidoeuc, De la responsabilit que l'on peut encourir pour une autorisation donne
un incapable", Curler Jud. 6/o21;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, IX, 174 bis ;
DEMOLOMBE, IV, 124, 127, 129, 133, 139, 196, 281, 282, 284, 287, 292, 351, 354-356;
Hue, II, 242, 243;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 387 urm.; 393, 394;

.
PLAmor.,. I, ed. 3-a, No. 936, 942; III, Od. 2-a, No. 265, 272.
ALEXANDREsco, I,
Doctrinit romAneascti.
ed. 2-a, p. 238, 743 urm.; 769 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 20, 29,
474, 509, n. 1, 510, 532, 621); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 55, 253; Ob-
servalie, sub. Trib. civil al Senei, 27 Mart. 1902, Dreptul 27/1903; Observafie, sub.
Trib. Ia0, 22 Iunie 910. Dreptul 59/1910; Observatie sub. Cas. I, 121 din 11 Mart. 909,
Curier Jud. 41/909;
ALEXANDRESCU CONST., Nola sub. Judec. ocol Ocnele-Mari Vlcea, 124 din 25 Mart.1924.
Jurispr. Generale 14/924, No. 826;
BOTEZ CORNELIU, Observa fie sub. Trib. Dolj. s. I, 617 din 20 Nov. 1908. Curier Jud. 19/909 ;
CONSTANTINESOU TIBERIU, Capacitatea juridicti a femeei cdsatorite", Curier Jud. 41/1906 ;
Curier Jud. 33/924.
GHELMEGEANU MIHAIL, A alorizatia
GEORGEAN N., Nola sub. "I rib. Dora oi, 20 Nov. 1923, Jurispr. Gen. 15/1924, No. 868 ;
Bozo(' D., Nota sub. Trib. Dorohoi, 92 din 17 Mai 1921. Nand. Rom. 1923, II, 30; Nola
sub. Cas. I, 21 Fthr. 1883 i Cas. I, 03 din 18 Fehr. 1911. Pand Rom. 1923, I, 203;
IONESCU I. IOAN, .Dola sub raportul instrainarei; p. 44;
NACU, I, p. 324, 403; III, p 159;
RAPAPORT M., Nota sub. Cas. Fr. Req. 1 August 1923. Jurispr. Gen. 15/1924, No. 857;
ROSETTI BALINESCU I., Observafie sub. CHS. Civ., 5 Iude 1921, Pand. Rom.1922, III, 163;
STRELIOESCU Aix., Nola sub. Trib. llfov, s. not. 70 din 26 Mart. 1924, Pand. Rom.
1924-11-203.
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 47 urm.;

TITULESOU I. N., Principiile autorizarei maritale inteuna (lin aplicarile lor practice",
Curier Jud. 75/905.
!INDEX .ALFABETIC
Absent 9.
Acte extrajudiciare I, 9,
15, 17.
Actiune penal5. Vezi ,PricMi criminale'.
Adjudecare 20, 22, 28, 29.

Anulare 2, 4-6, 10, 12, 19,
22, 24, 25, 28, 34, 36.
Apel 2, 5, 12, 211, 22, 24,
23, 27, 33 41, 42.
Autoritate de lucru jadeca
Avere dotall 7, 14, 15, 19.

Avere parafernal 1,7, 14,
9, 11, 13, 15, 19, 22, 25,

35.
B5rbat minor 1, 6, 9.
Codul Napoleon 1, 9,
Autorizarea justiliei 6, 7,
Autorizarea marital5 1-42.
Autorlzarea tacit 36, 38.
15, 19.
19, 21.
Cornandament 2).
15
Art. 197
DREPTURILE SI DATOMILE SOTILOB
Consiliu judiciar 35.
Contesta(iuni 20, 25.

Contracte 8, 9, 12, 17.
Creditor 17.
Credit funciar 18.
Dcrogare 1, 9, 18.
Divort 37.
Dad vezi Avere dotalS'

,Regim dotal".
Drept francez 1, 9, 15, 19,

21.
Efect retroactiv 12.

Executare 2, 7, 14, 16, 17,
20, 22.
Imprumut 17.
Interpretare 1, 2, 6, 9, 19,
25.
Interzis 6, 9.
Ipoteci 16, 17, 29, 30.
jurisdictie 19.
Lurru judecat 22.
Minori 1, 6, 9.
Matrimoniale 1, 15, 19.
Neautorizare maritald 9,
13, 15-17, 19, 25, 27, 36.
Nu MAO 2, 4, 6,.10, 12, 17,

22, 24-28, 34, 36.
Opozitie 2.
Ordonante prezidentiale
ba de avere parafernala, caci nu e mo-
tiv pentru care leginitorul ar fi facut

deosebire intre regimul parafernal si
regimul dotal ei ar fi prescris autorizarea pentru femee &And ea vrea a sta
in judecatit pentru avere parafernal
iar cnd e vorba de o avere dotala,
aceeasi autorizare n'ar fi necesar dect cnd ea porneete judecata; 4) ca
legiuitorul nostru n'a vroit a derogh
principiilor codului Napoleon, aceasta
rezulta tocmai din art. 205 si 1285, si
totusi a voi a deduce intentia legiuitorului nostru de a derogh din cuvintele art. 197 ei 200, ar fi numai rezultatul unei interpretatii literale, earn
interpretatii se opune ratiunea ei motivele sus indicate, pe cari se intemeiaza necesitatea autorizarei barbatului. A5 fiind, femeea maritat. are
necesitate de autorizatia barbatului de
a sta in judecata ei ori care ar fi regimul bunurilor sub care ea traeste.
40.
Parafernald avere 1, 7, 14,

15, 19.
Pena le afaceri 6, 15, V,

39.
Pricini criminale 6,
15.
21, 39.
Prodigalitate 35.
Regim de achizitii 1.
Begun dotal 1, 7, 8, 9, 14,
15, 19.
Regim parafernal 1, 7, 8,
14, 15,
19.
Retroactivitate
12.
Revendicare 42.
Tacitd autorizare 36, 38.
Urmdrire siliti 14, 16, 17,

20, 29.
Vanzare silitd 17,
18,
20,
29, 30, 30 bis.
Vitii de formfi, 12.
Jurisprudentii.
I. Autorizarea barbatului pentru femee, atat spre a sta in judecata cat si

pentru orice act extra-judiciar, e necesara in interesul puterei barbateeti
si pentru pazirea intereselor matrimoniale. Aceste motive exista deopotriva
(Cas. II, 129/Iun. 9/78. B. p. 203. In acest

sens : Cas. I, 61/Febr. 22/69. B. p. 94 ;
Cas. I, 51/Febr. 21/72. B. p. 42; Cas. II,

32/Febr. 10/81. B. p. 156; Cas. II, 80,
Mai 1/81. B. p. 429; Cas. sect. unit., 14,
Mai 17/90. B. p. 624; Apel Buc. I, 83,
Mai 25/88. Dr. 55/88; Apel Buc. I, 214,
Dec. 19/88. Dr. 15/89; Trib. Iasi, IV,
Febr. 11 82. Dr. 26/83; Trib. Ilfov,
oricare ar fi regimul bunurilor sub

care ar tr sotii fie regimul dotal,
fie regimul parafernal, fie regimul
unei societati de achizitii.: 1) pentru

torizarei Bunt sub titlul despre drepturile si datoriile respective ale sotilor", eeeace indica c, intre altele, autorizarea se cere pentru oricare femee
maritata In general; 2) pentru ca necesitatea autorizarei pentru femee,
de a sta in judeeata, cat si pentru
acte extra-judiciare, anume se prescrie
pentru femeea mayitata, a careia avere e parafernala, conform art. 1285
comb. cu art. 199; $i nu s'ar putea zice
c femeea mritata ar fi avnd necesitate de autorizarea barbatului cand
e vorba de judecatit, numai cnd ea e
reclamanta, invocand pentru aceasta
opinie expresiile porni judecater din
art. 197 i 200, pentru ca : 1) in art.
205 sunt expresii. generice sta in judecatii", a dar fie reclamanta fie parata, femeea are necesitate de autorizatia barbatului ei nu s'ar putea limit necesitatea autorizarei numai la
eazul prevazut de art. 205, cnd barc dispozitiile relative la necesitatea au-
batul e minor; din contra, acest articol lasa a presupune principiul ea
femeea maritata are trebuinta totdeauna de autorizarea barbatului ea BA

poata sta in judecat in orice calitate,
articolul reguleaza numai de eine
are a se da autorizarea child barbatul
e minor; 3) in art. 1285, sunt asemenea
expresiile generale sta in judecate
ei iarsi nu se puteh zice el autorizarea pentru femee de a sta in judecat
in oricare calitate ar fi prescrisa, afat% de art. 1285, ei atunci and e vor-
Codul civil
237, Oct. 24/88. Dr. 71188).
2. Tribunalul respingand apelul fe-
meii pe motiv c ea nu poate sta in

judecat fara autorizarea barbatului.
nu face o greeita. interpretatiune de
lege. Acest motiv face ca cartea de
judecata sa, nu existe pentru sotie, ea
una ce n'a figurat legalmente in ins-
tanta, cani ea dupa art. 207, poate invoc nulitatea acelei carti de judecata
pe calea opozitiunei, ori de ate ori se
va cere executarea et. (Cas. I, 51/Febr.
21/72. B. p. 42).
3. Antorizatiunea de care are tre-
buinta femeia, consistit in manifestarea consimtmntului brbatului la

actul ce are a face femeia; si consimtmantul se poate manifest dupa, regulele generale atilt expres cat si tacit; aceasta se confirma chiar ei prin
expresiunile cuprinse in art. 199 Mira
concursul beirbatului". (Cas. I, 34510et.
7/74. B. p. 215).
4. [Apsa de autorizatiune a sotului,

o cestiune de ordine publica,
poate fi invocata in orice stare a procesului, ei chiar din oficiu de oarece
legiuitorul a pus pe femee sub protectiunea barbatului sau i lipsa unei
asemenea autorizatiuni. face a izbi de
militate hotrirea data, caci ar pute
lovi interesele ambilor soti. (Cas.
fiind
179/Iun. 21/76. B. p. 156; Cas. I,

Iun. 28/75. B. p. 164).
184,
5. Cel ce reclamit si primeste a discuta inaintea instantei cu adversarul
- 228
www.digibuc.ro
Codnl Civil
DREPTURILE 51 DATORIILE SOTILOR
su, fril a invoca lipsa de calitate
adversarului, nu mai poate havoc& exceptiunea lipsei de autorizatiune ea

mijloc de neadmiterea apelului sau
recursului adversarului, fr, ea prin

aceasta chiar 85, reeunoasa, singur c
judecata anterioara de care voesc a
benefici a avut-o contra unui inca-
pabil. (Cas. I, 91/Mart. 10/76. B. p. 116).
8. Din dispozitiunile textuale ale art.

197, cA, femeia mritat nu poate porni
judecat fr autorizatiunea brbatului, din acele ale art. 200, di dac br-
batul se opune a da femeii autorizatiunea de a porni judecat tribunalul

Ii poate da aceast autorizatiune, si
din dispozitiunile art. 207, c numai
femeia, brbatul sau mostenitorii lor
pot cere anularea pornirilor de Judecat facute far autorizatiune, rezult
evident at leginitorul nostru cere autorizatiunea brbatului. sau a Justitiei
numai pentru cazul cnd femeia intent actiune, cand este reclamant,
iar nu tai pentru cazul &and este actionat in judecat, cnd este defendoare. Iar din imprejurarea cti la art.
204 $i 205 legea dispune c femeia unui
interzis sau a unni minor, are necesitate de autorizatiunea tribunalului ea
s stea la judecat (expresiune ce se
poate aplic& atdt pentru reclamanti
c5t si pentru defendori), nu se poate
deduce c veri ce femee mritat are
trebuint de autorizatie ea s stea in
judecat nu numai ca reclamant dar
nc si ea defendoare, de oareee legiuitorul nostru, prin art. 197 si 199, mrginind capacitatea femeilor mritate
rare, piing la promulgarea codului actual, aveap deplin capacitate d'a pro-
cede la toate actele civile MI% asistenta si autorizatiunea brbatilor, nu

se cere la procese antorizatia cleat
numai la pornirile de judecat ce femeia ar face, sub pedeapsa de nulitate
prescris de art. 207. Tot pentru acelai cuvnt si pentru ca dispozitiunile
ce imputineazI capacitatea nu trebue
interpretate in sens larg, nu se poate
deduce nimic din prescriptiunile art.
198, dup care autorizatiunea brbatului nu se cere arid femeia va fi urmrit inaintea justitiei in pricini criminale si politienesti; aceste prescrintiuni fiind mai mult un pleonasm in
sistemul adoptat de legea noastr.
Din toate acestea rezult inteun mod
evident si neindoios, c dup legea
noastr, femeia mritat nu are trebuint de niei o autorizatiune ea s
stea valabil In judecat ca defendoare.
(Vas. I, 165/Mart. 31/78. B. p. 168; Cas.

IL 254/Nov. 4/77. B. p. 386; Cas. I. 197,
Mai 12178. B. p. 203; Cas. II, 21/Febr.
27/84. B. p. 218; Cas. II, 39/86, Apr.
25/86. B. p. 358; Cas. II, 68/Iun. 17/87.
B. p. 599).
Art. 197
7 Chiar cnd este vorba de o execu-
tare silit a unei hotriri judeetoresti asupra averei dotale sau para-
female a unei femei mritate, aceasta

trebue s aibl autorizatiunea sotului
a justitiei, de oarece
sau in
cnd legea cere o asemenea autorizathine pentru ea femeea s poat sta
valabil in judecat, ea a inteles s aplice aceast reguld, si la necutare ca
si la judecata propriu zis, neexistAnd
nici o ratiune juridiel pentru a face
veri o distinctiune intre aceste douit
ipoteze. (Cas. sect. unit., 15/Iun. 7/90.
B. p. 778; Cas. sect. unit., 6/Febr. 18/88.
B. p. 179; Cas. I, 3G9iNov. 5/83. B. p.
1029; Cas. II, 80/Mai, 13/81, B. p. 429;
Cas. II, 32/Febr. 1881. B. p. 156; Cas.
129/Iun. 9178. B. p. 203)
8. De oarece autorizarea ce da brbatul ferneei de a contract& este un

atribut al puterei maritale, aceasta au-
torizare este necesar, conform art. 199,

1224, 1249 $i 1285, in regimul dotal ea si
in cel parafernal, precum t dinaintea

tutulor autorittilor, i chiar in cazul
in care ar exist& un proces inceput

inainte ca femeea s se fi eitstorit,
proces in care femeea n'a pus concluziuni asupra fondului, clei prin punerea unor atari concluziuni contraetul judecatoresc se afl format intre
tertin $i femee pe child ansa er capabilg de a contract. (Apel Buc. I,
lun. 16/79. Dr. 16/79).
8. Legiuitorul nostru, ocupandu-se

de perspanele capabile de a contractd.
declard, in mod formal, prin art. 950
3 c. civ., ca femeia mritat este ineapabil de a contract& fr autorizatiunea barbatului sau a justitiei. Aceast incapacitate a femeil mritate de
a contract& decurge din puterea marital ce legiuitorul a conferit brbatului ca 5ef al famiiei si al asociatiunel
conjugale, spre a veghi ea femeia,

prin actele ce ar face in timpul
s, nu vatme patrimoniul conjugal destinat la intretinerea sarcinelor cilstoriei si la asigurarea viitorului familiei. $i de oare ce ineapacitatea femeii, mritate rezult din starea
de supunere in care (Musa se afl fat
cu sotul ei si din necesittile vietei

conjugale, aceast incapacitate este
absolut si exist atat cnd femeia
face acte extrajudiciare cat si cnd
face acte judiciare, adica cnd st in
judecat ea reclamant sau ca prtii,
pentru motivul c ceeace a volt legiuitorul, declardnd femeia mritat incapabila de a contract, a fost de a o
fer s se oblige far& *Urea $j consimtmntul brbatului, care poate BA aprecieze mai bine consecintele unet 0-
ori de ce naturti ar fi ea,

precum si pentru motivul de a respecti autoritatea barbatului de eef al
229
www.digibuc.ro
Art. 197
DREPTURILE
DATORIILE SOTILOR
asociatiunei conjugale, autoritate lni

conferitd. prin art. 195 si 1224 c. civ.
Or, femeia care st in judecatd, fie ea
reclamantd, fie ea defendoare, contraeteazd judecdtoreste fatd cu persoanele
cu care figureazd in judecatd, contract
care, dupd art. 950 al. III c. civ., nu se
poate forma de femee Mt% autorizatiunea bArbatului sau a justitiei dupd
imprejurdri, de oarece femeia este incapabild de a contractit. Dacd s'ar admite teoria cd femeia mritatd n'are
necesitate de autorizatiunea brbatului spre a sta in judecat ea defendoare, aceast teorie ar aveh de conseeinth cd contractul judecAtorese format intro tertiu si femeia neautorizatd
de bdrbat spre a sta in judecatd. n'ar
aveit nici o trie, fiind Meut intre un
capabil si un incapabil de a contract,
si prin urmare nu s'ar puteit opune,
in mod juridic si legal, bArbatului,
ea sef al uniunei conjugale, spre a se
executh asupra patrimoniului, cnd
femeia s'ar gds1 obligatd judecdtoreste, caci, ceeace obligd patrimoniul
conjugal, este autorizatiunea ce dd.
brbatul femeii de a contract, autorizatiune care-i complecteazd capacitatea de care este lipsitd in timpul cstoriei, pentru motivele sus indicate.
De oarece dar autorizarea ce dd bdrbatul femeit de a contracth este un atribut al puterii maritale, aceast autorizatie este necesard, conform art.
199, 1224, 1249 Fji 1285 c. civ., in regimul
dotal ea si in cel parafernal, precum
si dinaintea tuturor autorittilor, si
chiar in cazul in care ar existit un proces intre tertiu si o femeie, inainte ea
aceasta s fie edstorit, proces in
care ferneia n'a pus concluziuni ash-pra fondului, cdci prin punerea acestor concluziuni, contractul judeedtorese se afl format intre tertiu i femee, pe cfind aceasta din urtn se aflit
capabild de a contract. Si des1 legiuitorul nostru, in art. 197, declard
ed femeea nu poate porni. judecatd

fr autorizatia brbatului ei, si in
art 200, el dacd brbatul se opune a
Co dul civil
inovatiune in dreptul romftn, adicd, ca
femeia defendoare nu are neeesitate
de autorizatia brbatului spre a sta

in judecatd, el si-ar fi manifestat aceastd vointd de a inova, de a se deprth dela dreptul francez, s in art.
204, 205 si 1285 declarnd asemenea ed
femeea neautorizatd mi poate porni
judecatd, etc." in loc de a se send de
termenul generic de a sta in judecatd", dupd cum a fAcut, cdei in toate
cazurile in care femeia st in judocatd, fie ea reclamantd, fie ea pAriltd,
fie cu autorizarea brbatului, dupd
cum este in ipoteza prevAzutd de art.

197 si 1285, fie cu autorizarea justitiei
ea in ipote7.ele prevazute de art. 200,
204 si 205, adied cand brbatul refuzd
a o autorizh sd porneascd judecatd,
sau este interzis, absent ori minor, femeia poate figurh in instantd, in ambele faze sub care se prezintd orice
proces, si ca reclamantd si ea paratd;
in ambele aceste faze ea contracta judecAtoreste. 5i ratiunea care a determinat pe legiuitor BA declare femeia
incapabill de a contracth Mil autorizarea brbatului, sau a justitiet, este,
in toate cazurile, fundat pe aeelasi
motiv al puterei maritale, putere la
care nu se poate derogh cleat in virtutea unui. text pozitiv, iar nu pe cale
de interpretare si la care nu pot derogh nici sotii prin contractul de cdsAtorie conform art. 206, care declard
cd orice autorizare datd de brbat femeii nu este valabild deck pentru acte
de administratie. si desigur ed prin
starea in judecatd, femeea poate face
acte de instrdinare, iar nu de administratie. Incapacitatea femeii. mdritate
este regula comund, iar capacitates
exceptiune. Art. 197 si 200, astfel cum
sunt redactate, prezintd o lacuna fatd
cu toate dispozitiunile cuprinse in codul civil relative la capacitatea femeii
mdritate. In atare caz aceste articole
urmeazd a se interpret nu izolat, ei
prin coniparatiune cu alte texte, cari
se raportd la aceeasi materie, precum
$i dup scopul ce a avut legiuitorul
declarnd femeea mAritatd incapabild
de a contract. 5i comparfind intre ele
diferitele dispozitiuni cari se raportd
la incapacitatea femeii mdritate de a
contract, in raport en scopul legiuitorului, toate aceste concurg pentru
a decide ed femeea mdritatd are necesitate de autorizarea brbatului spre
a slit in judecatd si ea defendoare si
da femeii autorizatie de a porn judecatd, tribunalul ii poate da aceast antorizatie, din cari texte s'ar deduce ed
femeea defendoare nu are neeesitate
de autorizatia brbatului spre a sta in
judecatd, totusi aceste expresiuni nu
se pot consider ca o derogatiune la
principiile scrise in art. 215 si 218 din
eodul Napoleon, in care exist dispozitiunea :La femme ne peut ester en ju- ca reclamantd. (Apel Bite. I, Ian. 16/79.
gement sans l'autorisation de son Dr. 16/79).
mari", dispozitiune care s'a tradus de
10. Dacd tribunalul judeed procesul
sigur In articolele noastre 197 si 200 in fond si respinge pretentiunea reelsprin cuvintele de femeea nu poate mantului, curtea nu poate deal a
anulh judecata urmat din lipsa autoporni judecatd etc.", cdci dacit
romftn ar fi voit s deroge la rizatiunei sotiei de a sta in judecatd,
dreptul francez si s introduch aceastd iar nu sit inchidd en desdvrsire drep230
www.digibuc.ro
Codttl civil
tul reclamantului de a reclamA pe cat

acest drept nu fusese judecat de
eurtea de fond. (Cas. I, 82/Mart. 6/82.
B. p. 284).
11- Dup art. 950 3 femeia mritat
e incapabil de a se oblig& fr autorizarea sotului sau a justitiei. Tot aceeasi regul urineazA a fi observat
ori de ale ori se naste prin judecatit
o obligatiune pentru femee sau contra
sa. Si daca aceast reguld nu rezult
din combinarea art. 197, 198 si 199 si
mai cu seam din art. 204 si 205, dar
aceasta rezult in mod precis din art.
1285. (Apel Buc. II, 182, Aug. 25/82. Dr.

77/82).
12. Numai autorizarea necesar femeii pentru a putea valabil contract&

edietat de art. 199 si 201, nu atinge
ordinea publie; din contra, nulitatea
ee rezult din violarea art. 197 $i 200
este de ordine publica, si poate s fie
opus chiar de femee, si in ()rice stare
a cauzei, chiar si in apel. Obiectiunea
ca apelul fiind devolutiv $i femeia
fiind autorizat de sot a face apel nulitatea dela prima instant ar fi acoperit, nu se poate sustine in mod serios, pentru c autorizatiunea ce s'ar
da in apel nu poate aveh efect retroactiv spre a acoperi vitiul originar al
actiunei. Apoi, dac instanta de apel
poate tided, fondul, dup ce a infirmat hotarirea primei instante pentru
un vitiu de form, trebue neaparat ca
nulitatea sa fie invocata numai contra sentintei, iar nu contra intregei
proceduri urmatti la prima instant,
trebue ea cauza s fie in stare de a
primi o deciziune. Or, nici unul din
aceste cazuri. nu e cnd femeia nu a
fost autorizata de a sta in judecat,

cdei nu numai sentinta primei in-
-stante e nula pentru acest vitiu de

forma, ct vitiul provine si din reclamatiunea prin care a fost citata si
care a afectat toat procedura urmata
contra ei. Si dand instanta de apel,
anulnd hotrirea apelat, ar vol s
judece fondul, s'ar gsi ea si primul
judecAtor in prezenta unei parti incapabile, care nu poate s se apere in
mod valabil, si contra cdreia prin urmare nu poate interveni nici o deciziune in fond. (Trib. Iasi, IV, Febr.
11/83. Dr. 26/83).
13. Autorizarea femeii de a sta. in
judecat este necesara inaintea oricArei jurisdictiuni, ca distinctiune numai. intre cazul cnd femeea porneste
o judecat si intre acela unde este part in instant, si In acest din urm
caz actiunea reclamantului neputnd
s fie subordonata vointei barbatului
si paralizat de femee, autorizatiunea
nu este obiectul unei deibateri prealabile, ci atunei este datoria reclamantului de a ell& pe brbat pentru ca el
Art. 197
sa fie astfel pus in intarziere de a autoriz pe femeea sa si, in caz de refuz

sau in lipsa din partea lui, BA poatil
conchide reclamantul ea judeettorul
s dea aceast. autorizare. Reclamantului. incumbA sarcina de a indeolini
toate conditiunile pentru a regulit formele de procedar cerute de lege, de
oarece femeea este incapabila de a
pled, chiar in calitate de pratit, Mx%
o prealabilit autorizare, si as& fiind,
el este obligat sd fac tot ce este tre-
buitor pentru ea procesul sa fie angajat dupa toate formele eerute de

lege. (Trib. Iasi, IV, Febr. 11/83. Dr.
26 83).
14. Nu se poate zice el pentru instanta urmrirei silite a unui imobil,

fie dotal, fie parafernal, al femeii maritate, ea nu ar aye& trebuint de autorizare, fiinde autorizarea se eere
pentru orice instant, si urmarirea silit e o instant deosebit, pentru care
asemenea autorizare trebue sa existe.
(Cas. sect. unit., 5 si 6, Febr. 18/88, B.
p. 175 si 179; Cas. II, 73/Sept. 13/83,

B. p. 850).
13. Autorizatiunea sotului pentru femeea mritat, atfit pentru a sta in adecat, cat $1 pentru a face orice act
extra-judiciar. se cere atat in interesul
puterei maritale cat si pentru aprarea intereselor pecuniare ale femeei,
cari nu pot fi de cat interese matrimoniale, ori care ar fi regimul sub care
sotii s'au casiltorit. Si intru cat dispozitiunile relative la autorizatiunea femeei se gsese sub titlul Despre drepturile si datoriile respective ale sotilor", de ad chiar rezulth ca aceast
msur este generalit; c autorizatiunea este cerut pentru ori ce femee
mritat, independent de regimul adoptat si pentru toate actele putand atinge
direct ori indirect patrimoniul su. Armimentul ce se trage din cuvintele
..orni judecata" aflate in art. 197,
200, 203 si 207, pentru a se deduce de
aci c legiuitorul roman a modificat in aceast privint sistemul eodului Napoleon, cernd autorizatiunea
sotului numai pentru cazul &and femeea e reclamant, nu este intemeiat,
caci in aceeasi sectiune gsim art. 204
si 205 unde se zice e autorizatia e necesara pentru ea femeea s poat ,.std
in judecate expresiuni cari cuprind
atat cazul and femeea este reclamant,
cat si acela cnd e defendoare; osebit
de aeeasta, dae s'ar admite ea regula
generala a fi ea femeea s poatit sta
In judecatit ca defendoare Mr autorizatiune, dispozitiunea exceptional din
art. 198. dupa care mi se cere autorizatiunea brbatului nand femeea va fi
urmrit inaintea judecittei in pricine
criminale sau politienesti, n'ar ave.&
nici un inteles, egei ea ar constitul o
231
www.digibuc.ro
Art. 197
DREPTURILE SI DATORIILE SOTILOR
Codal civil
exceptiune la o regull ce nu existd. poate zica ca ea a fost autorizatd Si a

Iardsi nu exist& nici o ratiune care sd st d'inaintea tribunalului care a EAmotiveze distinctiunea ce ar rezult varsit vnzarea silitd, pentru cd autoin legea noastr, dacd ne am conduce rizarea prin natura ei e speciald, prein interpretare numai de sensul literal cum aceast rezult din art. 207. Astfel,
al cuvintelor, intro cazurile prevazute autorizarea datd pentru un act extrade art. 197, 200 $i 203, unde s'ar cere au- judecAtoresc, precum e ipotecarea, nu
clamant& ei cele prevazute de art. 204 poate fi si pentru instanta viinzarei siclamauta, si cele prevAzute de art. 204 lite; afard de aceasta, lipsa autorizArei
$i 205 unde o asemenea autorizatiune pentru aceste instant% nu s'ar justieste necesar pentru ca femeea sd poat fica printr'aceea cd ea ar fi_ o urmare
stit in judecatd fie ea reclamantd, fie necesard ipotecdrei, pentru cd dad. in
ca prAtd. Din toate acestea rezultd caz de neplata se 5-tie cd creditorul ipopilnd la evident c cuvintele porni tecar are dreptul a cere vilnzarea sijudecatri" din art. 197, 200, 203 si 207
aceasta insd nu e o urmare necenu sunt dect o traductiune gresit a sard si absolutd pentru ca femeia sa
cuvintelor ester en jugement" din fie dispensatd de autorizare si pentru
articolele corespunzdtoare ale codului a sta in instantd cnd e vorba de vnNapoleon, *1 c dar ele insemneazd a zare silit, tot att precum in caz cnd
st in judecatd in orice procese, fdr o femeie autorizatd a contract un
distinctiune daed femeea esle recla- imprumut nu se poate zice cd in caz
manta ori prtd. In favoarea acestei de neplat ea fiind actionatd n'ar mai
interpretdri este $1 art. 1285, dupd care aveA trebuint de autorizatiune pentru
femee mgritald nu poate sta in iude- a sta in instantd, fiind cd nici in acatd pentru averea parafernall de ct cest caz tragerea in judecatd, dacd e
cu autorizatiunea bArbatului sau in o urmare a nepltei, nu este insd o
lips-i a just) tiei, de oarece averea fe- urmare absolutd si necesard, si altmeei mritate neputnd fi de ct sau mintrelea acest mod de a vede nu
dotald sau parafernald, i pe ct timp s'ar pute conciliA eu motivul si ranumai sotul are administratiunea celei tiunea pentru care e introdus necesid'intAiu (art. 1242), apoi invederat cd tatea autorizarei bArbatulni. (Cas. sect.
atilt toemelile cAt $1 procesele femeei unit., 5 si 6/Plebr. 10/88, B. p. 175 si 179).
nu pot fi relative decilt la averea ei
18. o asemenea autorizatie se cere si
parafernald; si dar cnd art. 1285 cere cnd vnzarea se face de creditul funautorizatiunea sotului pentru asemenea ciar rural, fiinded legea creditului nu
tocmeli i procese, de sigur c legea a aminteste despre autorizarea brbatustatuat asupra cazului general dar unic lui pentru femeia mdritatA si dispoziin care femeea poate face toemeli sau tiunile legei in privinta autorizArei
aveA judecAti, ceea ee invedereazd si barbatului rAmfin in vigoare ; legea
mai mutt cd regula generald este ne- creditului funciar deroagd, ca lege specesitatea autorizatiunei, $1 cd numai
legei generale in cat priveste
prin exceptiune (art. 198) femeea poate formele prevdzute anume in ea, ea nu
sta in judecata ca defendoare frd a deroaga insd in cAt priveste toate afi autorizatd. (Cas. sect. unit., 15/Iun. cele forme sau materii in privinta cd7/90, B. p. 778. In acest sens: Cas. I, rora nu se face nici o menthme. (Cas.
369/Nov. 5/83, B. p. 1029: Cas. II, 73, sect. unit., 5 si 6/Feb. 18/88. B. p. 175
Sent. 13/83. B. p. 850: Cas. sect. unit., si 179).
6/Febr. 18/88, B. p. 179).
19. Art. 197, 200 si 203 intrebuinteazA
expresiunile Pork judecate, cari ar
16. Cnd e vorba de o urmArire fcutd in virtutea nnui act de ipoteca preA sA confirme prerea cA femeia
constituit de o femeie milritatd eu au- mritatd, cnd e vorba de acte judeciitorizatiunea sotulni su, in asemenea toresti, ar ave trebuint de autorizacaz femeia mdritat pentru a se apArA tiunea brbatului numai dacd e vorba
la urmrirea ce i se face in virtutea ca ea sd porneascd judecat. Insd chiar
acestui act nu mai are trebuint de in partea codului civil, in care se renici o autorizatiune speciald datd de so- guleazA materia autorizatiunei femeei
tul Om; cdci prin aceasta chiar cd bar- mAritate in art. 197 si urm. sunt dispobatul a consimtit la facerea ipotecei, zitiuni cari combat acea pitrere, cdci.
$i dar la recunoasterea acestui act ea dupd art. 204 si 205, in cazurile prevdavnd caracterul unui titlu executoriu, zute de aceste articole, femeea mdria consimtit FA la toate consecintele ce tatd are a fi autorizatd ca s stea /a
un asemenea act are sA aibd in virtu- judecate. Dad', dar in cazurile pretea legei, acela adicA de a puta fi ur- vlzute de art. 204 FA 205 femeea mitritatA
mrit in caz de neplat. (Cas. II, 137, are trebuint de autorizare ca sit stea
Dec. 15186, B. p. 979; 21/Febr. 27/84, B. in judecat, fie ea reclama at& fie ca
prtd, nu s'ar intelege pentru ce ea
p. 218; 68/Iun. 17/87, B. p. 599).
in celelalte eazuri n'ar aveit trebuint
17. Daed femeia a fost autorizatd a
ipoteeit imobilul, pentru aeeasta nu se de autorizatiune de cat numai &Led ea
232
www.digibuc.ro
Codul civil
porneste judeeata si. daca e reclamant.

Aceast contTadictiune fr solutiune
ne indritueste a admite ca cbiar in cazurile art. 197, 200 si 203 expresiunile

porni judecatei" nu sunt deet prin
inadvertenta adoptate de legiuitorul
nostru spre a traduce expresiunile
franceze: ester en jugement" din art.
215 codul Napoleon. CA legiultorul nostru a voit a cere autorizare pentru actele judecatoresti si pentru o instant6
judeciltoreasca pentru toate cazurile,
fie ca femeia mritat este reelamanta
sau part, aceasta rezult, din art. 207,
dupa care anularea pornirilor de judecat, se poate cere pentru lipsa de
autorizare. Si dacti ar fi a ne tine numai de expresiunile cuprinse in acest
articol, s'ar puteit zice c numai cnd
ar fi vorba de porniri de judecatit se
poate cere anularea pentru lipsa de autorizare, nu insa si in cazurile in cari
femeea ar II figurat intfo instant ca
prt fth autorizatiune, In care caz
de altfel de sigur i r mod incontestabil femeea are trebuint de autorizare, precum consacra art. 204 si 205.
Dach, expresiunile porniri de judecatd" din art. 207, trebuesc luate in
senzul de instante Incepute sau de fe-
meea mritata sau contra ei, apoi in

acelasi sens trebue sa interpretilm si
art. 197, 200 si 203. Aceast interpretatiune se confirma si prin art. 1285, dup
care femeea mritat nu poate sta in
judecata" pentru averea parafernal de

ct eu autorizatiunea brbatului sau in
caz de refuz din partea acestuia eu permisiunea judecatei; si dach am admite
c in toate cazurile femeea mritat

n'are trebuinta de autorizarea brbatului spre a sta in judecata, am trebul
s, ajungem la aceasta c femeea are in
general trebuinta de autorizare spre a
sta In judecata cnd e vorba de avere
parafernal, iar cncl n'ar fi vorba de
asemenea avere, numai in cazurile art.
204 si 205, rezultat eu totul nelogie si de
Art. 197
tie rezulta c sotia hind chemata In

judecat spre a rspunde asupra contestatiunei ridicata la urmrirea ceruta, nu a fost chemat si sotul spre a-i
da autorizatia pentru a puteit sta in
judecat conform legei, dar de oarece
sentinta pronuntata de tribunal asupra
acestei contestatiuni a fost apelata, apelul a fost fcut cu consimtimntul
sotului 1 dnsa a stat In justitie la
curtea de apel autorisath de brbat,
lipsa indeplinirei acestei formalitti
Inaintea tribunalului nu mai mate
aveit gravitate. (Cas. II, 125/Sept. 27/89,

B. p. 801).
21. Motivul pentru care legea a cerut ea femeea disatorit s aib autoa izatiunea sotului, cnd voeste s facti
oarecari tocrneli relative la averea sa
sau sa se judeee nu este toemai Incapacitatea sa naturala, pentrueit femeea
majoar necasittorit e consideratit tot
ash de capabil de a contraet ea si
un brbat si castitoria nu poate
ridice aceast eapacitatenatural; motivul principal dar pentru care se cere
a torizatIunea este ea In timpul casatoriei seful asociatiunei conjugale este
brbatul, ca femeea datoreaza tot respectul puterei maritale, c dnsa nu
trebue sa dispuna in mod fiber de averea sa, caci prin aceasta s'ar atinge
si s'ar MAb autoritatea sefului familiei; afara de aceasta, patrimoniul fewell intereseaz intreaga famille, intereseaza pe copii si ehiar pe barbat si
aeestia ar suferi eu toti cnd prin actele sale femeia ar imputin, sau ar Instrin acest patrimoniu. Dar aced
motiv exista si cnd femeea este reclamanta in justitie si cnd este defendoare, si nu s'ar pute explica pentra
ce legea noastr ar fi facut o deosebire
intre aceste dour). cazuri. Singurul argument ce se invoaca pentru a sustine
ea femeea numai and e reclamant
are necesitate de autorizatiunea sotului, este art. 197 care ziee: femeea nu
Mate porni judecatti feird autorizatiunea brbatului", prin cuvintele ns
,Jau poate porni judecata" din acest articol legea n'a putut intelege altcevA,
deal ca ori de efite ori dnsa e chemat la judecatd, fie ea reclamant, fie
ea defendoare, urmeaz sa aiba autorizatiune. Ceea ce Invedereaz aceast
idee a legei este art. 198, care vine indata dupti. art. 197, si care aduce o exeeptiune la acest articol, statund c
atunci cnd femeia este defendoare in
astitie, in procese criminale sau politienesti, nu are nevoe de autorizatiunea
sotului pentru a sta in judecata; acea-
nepriceput. In fine: acea interpretare

se confirm i prin art. 198, printr'un
argument a contrario dedus din acest
articol. Daca legiuitorul a introdus autorizarea femeei att in folosul autorittei barbatului cht si in folosul intereselor patrimoniale precum si in vederea neprevederei si a inexperientel
femeei inssi, aceasta ratiune general
nu poate fi marginita and e vorba de
proces numai pentru unele cazuri, cnd
femeca pentru averea dotal, ar fi reclamant, cAci pentru toate cazurile
cnd femeea are a sta in judecat, ori
euna si pentru orice fel de judecata, de sta exceptiune dovedeste ea regula pusa
o potriv autorizatiunea ei trebue s in art. 197 este ca femeia trebue s
fie considerat ca necesarn. (Cas. sect. aib autorizatiune si cnd e reclamanta
unite, 5(Febr. 18/88, B. p. 175),
si cnd e defendoare, cad altfel n'ar fi
20.Dej din ordonanta de adjudeca
Lost nevoe de art. 198 ea sa stabileasea
233
www.digibuc.ro
Art. 197
DREPTURILE il DA f ()MILE SO111.011
o exeeptiune la o regulA neexistent. Iii

fine art. 204, 205 si 1285 vorbesc in mod
lmurit c femeia maritata, are nevoe
de autorizatiunea sotului pentru a sta

in judecat, cuvnt tradus dup legea
franceza. ester en justice", si evident
ca dacA legea noastr ar fi voit sa. aducit o modificare legei franceze asupra acestui punct, nu s'ar fi servit cu
aceiasi termeni ca legiuitorul francez,
ci ar fi intrebuintat si in aceste articole euvantul de pornire in judecatei"
pe care l'a intrebuintat in art. 197. (Apel
Bue. I. 144, Oct. 27/89, Dr. 43/90).
22. Dae
sotia mritat a fost autori-
zett s stea in judecatit prin sentinta

tribunalului confirmat prin decizia
curtei de apel, decizie pronuntat in
urma apelului Meut chiar de intervenient la tribunal, care cerea atunci ea
justitia sa. nu autorize pe sotie a sta in
judecata pe motiv c nu s'au observat
dispozitiile art. 75 pr. civ., intru cat aceast decizie a curtei a Ames defini-av i executorie, nefiind atacata de
nici una din pArti eu recurs in casatie,
in asemenea eaz, exist luerul :iudecat
in ceeace priveste autorizatia de a

sta in judecata intre sotie si intimat.
Ma fiind, tribunalul violeaza. art. 1201

cnd consider% pe sotie ea neavnd au-
Codul civil
24. Autorizatiuuea de a sta in judocat prezintata de femeia mAritatA in

apel nu-i poate servi la nimic intrucAt
autorizatiunea a fost cerut si obtiuut
in urma intentrei actiunei la prima
instant. In asemenea caz, dupA corerea adversarului, urmeazA a se anulit
acti unea chiar dacA exceptiunea pentru
nulitatea actiunei n'a fost invocat la
tribunal, caci in apel procesul se pune
in starea cum a fost la prima instant,
si la prima instanta procesul nu sa
discutat in fond din eauza linsei recla-
mantei. (Apel Craiova, I. 91/Febr. 17/93,

Dr. 68/93).
25. Actiunea, apelul sau recursul. introduse de o femee mAritatA, Mi autorizatiunea sotului sau a justitiei, nu
dau dreptul defendorului sau intimatu-
lui de a cere nulitatea lor. Singurul
drept ce acestia au este acela de a pretinrle. cat timp contestatiunea n'a fost
definitiv judecat, sa. nu se dea curs
eererei femeii pn cnd dnsa nu va
educe aceast antorizatinne. si numal
in cazul cnd dnsa n'o va educe in
termenul fixat de judecat, ei sunt in
drept a cere respingerea actiunei, apeliiliil sau recursului. Astfel, end curtea
de apel respinge apelul femeii pe mo-
tiv ca actiunea a intentat-o farA autorizatia de a sta in judeeat si cnd torizatiunea sotului sau justitiei, en
respinge pretentiile sale. Dealtmintre- toate cA dnsa cu ocaziunea cereetarii
lea ajar de nu ar fi fost un lucru de- anelului si inainte de judecarea lui, a
finitiv judecat intre parti, autorizatia obtinut autorizatiunea tribunalulni in
ce justitia dase sotiei de a sta in jude- nrma refuzulni sotului, dA o Presitit incatA, totusi tribunalul nu trebue sA ad- terpretarea art. 197 $i -arm. (Cas. I. 311,
mita. apelul intimatului si sA anuleze Oct. 20/93, B. p. 245).
26. Sotul, care rsnunde si discutA
cartea de judecat care daduse ca$tig
de cauz reelamantei, pe motiv cA inaintea instantelor de fond o actiune
dnsa nu ar fi bine autorizatA de jus- ce-i intentA sotia sa, dA implicit autotitie sA stea in judecat, ci trebue sa rizare sotiei sale sA-1 cherne in iudeamne judecarea apelului pn cnd catA $1 deci nu mai poate sA invoace
dnsa ar obtine dela justitie in mod in CasatiP linsa de autorizare. (Cas.
regulat si cu paza formelor legale o 247/97. B. p. 834).
asemenea autorizatiune. (Cns. I, 367,
27.Lipsa de autorizare din partea
Oct. 4/91. B. p. 1056).
sotului nu atrage nulitatea actirmei.
23.Este constant, in principiu ca nici a apelului, cad se poate acorn
veri-cine este chemat in judecat de o rin termen sure a adnce autorizarea.
nersoan incapabil, este in drept a re- (Cas. I, 300/98. B. p. 1057).
fuz lupta judiciarA pang and capa28. Femeia maritata. nu poate decitatea persoanei reelamante nu va fi veni adjudecatara a unui imobil far%
complectat. .Acest principiu este fun- consimtamntul brbatului si dacA.
dat pe ideia de echitate care cere ea nedepunnd pretul, s'a procedat la
lupta sA fie inceputrt in condituni egale, vnzare in Coma, ea inc are inteea contractul judiciar sA intervie intre res de a cere anularea ordonantei data
persoane capabile de a contract, iar in favoarea noului adjudecatar, mal
nu ea una din pArtile litigante sA fie cu searnA cnd la vnzarea in compt
expus la o procedurA frusttoare, s'a dat un pret sub cel oferit de feastfel ca chiar and ar cstiga, sa nu meie. (Cas. II, 292/900. B. p. 1510).
29. Autorizatia sotului pentru fepoat executh deciziunea justitiei. Astfel, inculpatul este in drept a cere ma- meia mAritatA se cere ori de cte ori
intea eurtei cu jurati ca reclamanta, &Ala figureazA in instanta, fie ea rein calitate de femee mAritatA, sA aducA clamanta, fie ca prt. Astfel, este
autorizatia sotului sAu pentru a sta in casabil ordonanta de adjudecare prin
judecata; si curtea care respinge atare care s'a vfindut silit un imobil ipotecerere nesocoteste dispozitiunile art. eat al unei. femei mAritate, dacA dnsa
n'a avut autorizatiune dela sotul sAu
197. (Cas. II, 28/Ian. 21/91, B. p. 82).
234
www.digibuc.ro
Oodul civil
DREPTURILE $1 DATOR1ILE SOTILOR
ea stea in instanta de urmrire si
Art. 197
nulitate ce rezult. din lipsa de autolipsa autorizatiunei poate fi invocat rizatie, in orice stadiu al procesului
pentru intia oar in casatie. Faptul si chiar pentru prima oar in Casaca ipotecarea imobilului s'a facut eu tiune. (Cas. I, 11 Mart. 1909. B. p. 307).
autorizatiunea sotului nu poate dis35.In materie de numire de consiliu
pens pe femeie de autorizatiunea so- judiciar, legiuitorul dnd femeei. dreptului de a sta in instanta de urnarire fill de a eere a se mimi sotului su
cu ocazia vanzarei silite, egei auto- un consiliu judiciar pentru cauzA de
rizatia de a ipotech nu poate BA eu- prodigalitate, este evident el nu i-a
prind pe aceea de a sta in instantii. conferit acest drept cleat in conforDe asemenea, din faptul ca eomanda- inflate cu dispozitiunile art. 197 din
mentul prealabil a fost incunostiintat codul civil, care in mod general si casotului, nu se poate deduce autori- tegoric pune indatorire femeei mrizatiunea pentru sotie de a sta in in- tate care intenteazA o actiune, de a
stant la vnzare, Mil a mai fi ne- cere autorizareh sotului su si in caz
vole de prezenta sotului. (Cas.
de refuz de a obtine pe aceea a justi296/901 B. p. 1407).
tiei. (Apel Buc. I. Dr. 6/910, p. 481).
30. Femeia mritat sub orice re36.Autorizarea sotului putnd fi ei
gim, pentru a sta in judecat fie ea taeit, acesta nu mai poate cere anureclamant fie ea prt, inaintea ori larea actiunei intentat de sotia sa
cArei, instante care are de obiect o
a hotrirei. dai pentru lips de autovnzare silit, are trebuint 'cle autorizare, cnd el a figurat in instant si
rizarea brbatului i pentru ea sotul a pus War concluziuni, dndu-si prin
s poat da aceast antorizatie trebue aeeasta autorizatiunea sa in mod tas fie pus in eauza, prin citarea sa cit. (Apel Buc. I. Dr. 6/910, p. 481).
inaintea judectii, astfel c toate ac37. Femeea poate introduce fr niei
tele de procedur trebuesc fAcute nu o autorizatie, nu mimai o aetiune de
numai pentru sotie, ei si pentru sot. divort dar mice alt actiune accesorie
Faptul ea femeia a fost autorizat s actiunii de divort. (Trib. Iasi s. II, 22
i ipoteceze irnobilul, nu tine loe de Iunie 1910. Dreptul 59/910).
autorizare pentru ca sotia s stea in
38.Autorizatia sotulut pentru ea sojudecat inaintea Trib. care saviir- tia lui s stea in judecat, putnd fi
seste vfinzarea silit. (Cas. II, 261/904. si tacit, urmeazA c atunci cnd soB. p. 1090).
tul, inteun proces ce intenteaz, introduce si pe sotia sa, intelege, chiar
31. Nici un text din procedura civil
nu cere a se comunica un exemplar prin aceasta, a-i da autorizatie de a
din afipte si sotului debitoarei, presta in judecat, cAci ar fi un non
cum niei ceziunea actului de ipotec, 1-ens 51 o ineonseeuent juridicA ea. Pe
ci e suficient incunostiintarea sa desde o parte, sotul sr], voiasc a se judech
pre vnzare, pentru a da auforizatie eu sotia lui, iar, pe de alt parte, s
sotiei s se prezinte in instant. (Cas. .refuze a-i da cuvenita abilitare pentru ea O. se poat apr. (Apel Bue.
II, 2 Oct. 1906. B. p. 1597).
32. Autorizarea marital, Pentru ea I, No. 95. 1915; Dreptul" 1915, p. 402).
33. Actiunea eivil rezultnd dinfemea mritat s poat sta in judecat, poate s rezulte si se poate sta- tr'un fapt penal fiind supus regulebill din toate circumstantele pricinii. lor de drept eomun, urmeaz, c feAstfel, dae sotul a fost citat si s'a -neea mritat nil o poate exercith fr
prezentat la una din infatisri, din autorizarea brbatului. (Cas. II, 440
faptul e la ultima inftisare s'a omis din 1916. Curier Jud. 45/916).
a se eith si nu s'a prezentat, nu se
40. Ordonantele prezidentiale necanpoate trage un motiv de easare a sen- zfind nici un prejudiciu fondului
tintei tribunalului. (Cas. I, 18 Ian. dreptuhri, tutorii, minori emancipati,
1906. B. p. 26.
femeile mritate, Statul $1. in genere
33. Autorizatiunea marital cerut
toate Stabilimentele publice, nu au
de art. 197 codul civil, este necesar nevoe de nici o autorizatie sau asisfemeei mritate la toate instantele ju- tent pentru a reelarnh sau a se apr
deatoresti, astfel c femeia autori- in asemenea materie. (Trib. Dorohoi
zat la prima instantd are trebuint
Nov. 1921. Dreptul 32 922; Trib. Prade o nou autorizatiune spre a face hova s. III, 8289 din 21 Aug. 1924. Pand.
apel, cgoi autorizatiunea de a porrd Rom. 1924, III, 121; Cas. I, 457 bis din
judecat si de a se judech la prima 18 Mart. 1924. Jur. Gen. 1924 No. 1900).
instant nu implicA si pe aceea de a
41. Potrivit dispozitiunilor art. 197
face apel si nici de a sta in judecat cod. civ. ferneia mritat tiu va putea
la Curte in apelul fcut de dnsa. Cas. sta in judecat fr autorizatia sotuI, 11 Mart. 1909. B. p. 307).
lui su, fie ea reclamant, fie ca ph34. Necesitatea autorizatiunii marl- i ilt, (Musa avfind dreptul oricnd de
tale fiind de ordine publie,femeia are a se preval de aceast dispozitie
dreptul de a se preval de mijlocul de ereat in favoarea sa, pentru a core
- 23 5 -
www.digibuc.ro
Art. 198
DREPTURII E
1 DATORIILE SOTILOR
Codul civil
d sotiei sale autorizatiunea de a sta

in proces. Instanta de fond a trecut
peste cererea sa si a judecat apelul in
fond. Recursul din partea pratului
care a pierdut, intemeiat pe lipsa de
capacitate legal a femeei, a fost respins.
In drept. Odat ce capacitatea femeei a fost completat in modul sus
artat, inc dela prima instant. iar
in apel dnsa a avut autorizatia expres a sotului su, urmeazg c, aceapacitatea. (Trib. Doroboi, sent. Nr. 155 st autorizatie i-a lost dat pentru tot
din 1 Iunie 1922. Jur. Gen.1924 Nr. 523). cursul instantei de apel $1 in aceste
42. In f apt. Actiune in revendieare, imprejurgri tribunalul a fost autoriintentat de sotie, frd autorizarea ex- zat a nu tine searna de declaratiunea
presa a sotului. Sotul ins a lost ei- fcut de sot in ziva judecrii pritat pentru autorizare la fieeare ter- cinli, e o retrage, privind revocarea
men la prima instant, s'a prezentat, ea absolut nejustificat. (Cas. I, dee.
iar apelul i opozitia in apel fileute de 412 din 12 Martie 1924. Jur. Gen. 1924
sotia sa, au fost semnate si de el pro- Nr. 1250).
priu, ca sot pentru autorizare. Cu oca43. A se vede: Art. 199 cu nota 3;
ziunea judecrii. opozitiunii dnsul Art. 200 en notele respective.
ins a deelarat instantei ca, nu mai
s i se complecteze capacitatea conform legii prin citarea in instanta de
judecat a sotului su.
Dacit la prima instant s'a judecat
o femee mritat frit ca s. fi lost eitat si sotul su pentru autorizare si
dac in apel partea advers cere si se
admite citarea si a sotului, femeia
mritat nu mai poate cere anularea
eererei dela prima instant cei prin
citarea sotului in instanta de apel,
care este devolutiv, s'a complectat ca-
Art. 198.
Autorizatiunea brbatului nu se cere cand
femeea va fi urmdrit Inaintea judecaf,ei In pricini criminale

sou politienesti. (Civ. 197, 200; Civ. Fr. 216).
Text. fr. Art. 216. L'autorisation du mari n'est pas ncessaire lorsque
la femme est poursuivie en matire criminelle ou de police.
Doctrinil
AUBRY ET RAU, V, p. 140 ;
BAUDRY ET FOURCADE, Pprsonnes, II, 2197 urm.;
DALLoz, Rp. Mariage, 794 urm.; Suppl. Mariage, 439 urns.;
DEMOLOMBE, IV,' 143;
LAURENT, III, 110;

MARCADA, art. 216, IL 1 ;

PLANIOL. I, ed. 3-a, No. 936, 942; III, ed. 2-a, No. 265, 272;
Doctrini romAnoa soft.

ALEXANDREBCO, I, ed. 2-a, p. '748, 749 ; Droit ancien et moderne de la linumanie, p. 55,253;
GHELMEGEANU MIJIAm, Autorizafie maritale, Curier Jud. 33/924;
Hozoo D., Nold sub. Cas. I, 58 din 21 Febr. 1883 si Cos. I, 63 din 18 Fehr. 1911. Pand.
Rom. 1923, 1, 203;
NACU, I, p. 403, 404 urm.
Jurisprudentri.
1. Dui:a art. 198 cod civil autorizatiunea brbatului nu se cere &and femeea este urmrit inaintea judeatii
in pricini criminale sau politienesti.
Din acest text rezultit eit in materie
penal instantele judectoresti pot condamnit la despgubiri civile pe o femee mritat fr O. fie nevoe de a
ehema in cauzA pe sotul ei spre a-i da
autorizatie, eaci dac femeia poate, fril

autorizare, sit se apere in contra actin-
nei publice, ea poate de asemenea s

se apere fr autorizare si. in contra
prtei civile, in temeiul maximei: aecesorium sequitur principale. (Cas.
1474 din 28 Mai 1924, Jur. Gen. 1924 No.
1399).
2. A se vedeit: Art. 192. Index,Prieini criminale" si notele respective.
236
www.digibuc.ro
Codul civil
DREPTURILE 1:11 DATORIILE SO l'ILOR
Art. 199
Art. 199.
Femeea avnd chiar parafern 1) nu o poate
da, Instrind, ipoteck nu poate dobandl avere cu titlu oneros
sau gratuit, MCA concursul bArbatului la facerea actului sau
prin deosebit consimtimAnt Inscris. (Civ. 106, 200, 201, 202 urm.,
208, 310, 687, 914, 950 3, 1164, 1176, 1224, 1248 urm., 1265,
1285, 1538, 1718, 1900 ; C. corn. 15, 16 ; L. propr. liter. (Mon.
Of. 68/923) Art. 62; Lege relativ la administrarea patrimoniului stenilor mobilizati (Mon. Of. 221/916) Art. 1 ; Civ.
Fr. 217)
Text. fr. Art. 217.

La femme, mme non commune ou spare de biens,
ne peut donner, aliner, hypothquer, acqurir, a. titre gratuit ou onreux, sans
le concours du mari dans l'acte, ou son consentement par crit.
DoctrinA
AUBRY ET RAU,
V, p. 142, 143, 151-153, 156, 158-160, 162, 165, 167;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 2203 urm
2228 urm., 2293, 2295, 2310 urm ,
2328 urm., 2405, 2406, 2410 urm.;

BUFNOIR, Propril et Contrat" p. 710, 796, 798;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 627, 640; ed. 1-a, III, p. 246, 247, 248, 249, 250, 659;
DALLOZ, Rep. Mariage, 803 urm., 806-1, 840-2; Suppt. Mariage, 449 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, II, p. 28, 37, 397, 442;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 305 bis,
DEMOLOMBE, IV, 166, 168, 169, 176, 177, 179, 181, 193, 194, 196, 197, 211, 275, 281. 291, 307,
310, 322-324. 326;
DURANTON, II, 498;
Huc, II, 250, 251, 253;

LAURENT, III, 118, 121 urm., 157;
MABOADIA, arL 217, n. 2;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 387 urm., 402 urm. ;
PLANIOL. I, ed. 3-a, No. 933 urm.; 953-952, HI, ed. 2-a, No. 262 urm. 283-289.
DoctrinA romilneasa.
ALEXANDRESCO, I, ea. 2-a, p. 238, 749, 760 urm., 773 urm., (IV, part. I, ed. 2-a, p. 57, 65
urm., 237 urm., 24.5, 354, 737; IV, part. II, ed. 2-a, p. 183, n. 2; VIII, part. I, ed. 2-a,
p. 29, 329, 355, n. 2. 360, n. 1, 503, 504, 506, 532, 621, 622. n. 4 ; X, p. 582); Droit ancien
et moderne de la Roumanie, p. 56; Observa(ie sub. C. Apel Buc. s. I, 92 din 8 Mai

1901. Curier Jud. 62/1903. Observafie sub. Trill Ilfov s. IV, 7414 din 6 Oct. 1905.
Curier Jud. 5/906;
CANTACUZINO MATE1, p. 709, 710;
CERBAN ALEX. Nota sub. Cas. I, 1233 din 20 Ian. 923. Curier Jud. 32/923;
CONSTANTINESCU TIBEIUU, Capacitatea juridica a femeei castitorite", Curier Jud. 41/1906;
CORBESCU M. GEORGE, Alte caleva cuvinte asupra autorizafiei maritale", Dreptul 82/1905 ;
CR1STESCU C. G., Cdleva cuvinte despre autorizafia maritala", Dreptul 66/1905;
GHELMEGEANU MIHAIL, Autorizalia maritala", Curier Jud. 33/924;
Home H., Nota sub. Trib. Dorolioi, 92 din 17 Mai 1921. Pand. Rom. 1923, II 30;
IosEscu I. IoAN Dota sub raportul instrainarii, p. 29, 44, 180, 182;
Nam, I, p. 324, 394, urm.; III, p. 159;
PETRESCU G. Nola sub. C. Apel Galati, s. I, 167 din 29 Dec. 1921. Pand. Rom. 1922, II, 220 ;
ROSETTI-RALANESCU I., Nota sub. Cas. I, 544 din 15 Iunie 1921. Pand. Rom. 1923. I, 228;
STRELICESCU ALEX., 1Vota sub. Trib. Ilfov s. not. 70 din 26 Mart. 1924. Pand. Roni.
1924-H-203;
TATARU G. V., Prezidenlul tribunalului, p. 47 urm.;

TAZLAUANU G. DIN., Nota sub. Cas. III, 149, din 21 April 1920. Pand. Rom. 1922-1-17;
TITULESCU, I. N., ,,Principiile autorizarii maritale inteuna din aplicarile lor practice".
Curier Jud. 75/905.
1) ,Paraferna", adicA averea nedotalii a remeei si a cArei administratiune o are ea personal, se numek
in codul Calimach i Caragea: ,exopricd.
- 237
www.digibuc.ro
Art. 199
nifestatA priu textele de mai sus reese
INDEX ALFABETIC
Acceptatiune 1, 2.
Act dotal 19.
Adjudecare 39, 40.
Arvuna 10.
Autorizatia justitiei 5, 10,
12, 15-1i, 21, 27.
Autorizatie maritall 1-12,

15-18, 20-41, 46.
Autorizatie tacit 11,
13.
23, 24, 26, 36, 43, 45, 48.

Cambie 33, 43, 45.
Casatorie 13, 16, 22, 23,
27, 30.
Cesiune 19.
Cheltueli de menaj 11, 26.
Codul Napoleon 1, 6.
Comerciant feinee 23.
Conditie rezolutorie 25.
Contestatie 14, 23.

Contracte 1, 10, 13, 15-17.
24-27, 29, 30, 37.
Copii 11, 28.
Creante ipotecare a se ve-
dea Ipotec, si 19, 20.
Codul civil
Instrinare 5, 6, 8,
17-19,
21, 22, 27, 32, 35.
Invalidare 14.
Ipotee 19, 20, 32, 38.
Ltberalitate 1.
Lichidare 4
Licitatie 39, 40.
Mandat 7, 11, 25, 26.
Mandat tacit 11,
13,
23,
24, 26, 36.
Medic 9.
Mostenitori 11.
Neautorizare 2, 6,
9, 12,
14, 18, 19, 21-23, 25, 27-29,
33, 42, 44.
Nulitate 44, 46, 48.

Obligatie natural 10.
Partaj 3, 39, 40.
Parafern 4, 8, 12, 19, 22,
28, 32.
Prescriptie 23.
Prezumptti legale 24, 25.
Probe 23, 24, 48.
Procur 7, 36.
cu att mai mult cu ct nu s'au re-
produs in legislatiunea noastrA dispozitiunile art. 394 i. 398 din codul civil
francez, dispozituni cArora parte din
jurisprudenta francezA, voind a le da
un sens aduce o insemnatA derogatiune

dreptului comun, derogatiune ce nu se
poate sustine in purl teorie si pe care
doctrina o regretd. (Apel Bile. III, Dr.
30/76).
2. Legiuitorul, prin art. 814, se ocupA
despre modul si timpul cum are a se
face acceptatiunea unei donatiuni, iar
nu despre autorizatiunea ce catA a ayea sotia acceptant si care este prevAzutA de art. 199. DacA dar accepta-
tiunea din partea sotiei s'a urmat in

momentul constituirei actului de do-
natiune si numai autorizatiunea sotului a fost posterioarA, nulitatea donatiunii pentru lipsA de autorizatiune nu
Derogare 1.
poate fi invocatA de oricine si ori cnd,
Regim dotal 13, 17, 19,
Divort 10, 23, 25.
21, 29.
Don.itie 1, 2, 6, 32, 34.
cum aceasta resultA din art. 207, care
Dora, a se vedea ,Regim Repetitie 10.
determinA e numai femeea, bArbatul si
Rezolutorie conditie 25.
dotal'.
mostenitorii lor pot cere anularea tocRetroactivitate 23.
Educatia copiilor 11.
Separatie de patrimoniu
Erect retroactiv 25.
melilor fAcute Ma% autorizatiune. Au6, 17-19, 21, 24 27.
Emancipare 28.
torizatiunea sotului fiind cerutA in inSuccesori 11.
Erezi 11.
Terti 2, 5, 22, 23, 25.
teresul puterii conjugale, iar nu spre
Eroare 38.
Esire din indiviziune 3, Testament 28.
a complect incapacitatea femeii, mi
Tranzaetie 3, 23.
39, 40.
poate fi invocatA ca militate absolutA
Tutor 39.
Executare 14.
Urmrtre silit 14.
Femee comerciaut 23.
de cAtre cei de al treilea pe cat autoVanzare 4, 8,. 10, 18, 20,
Furnituri U.
rizatiunea a urmat indatA acceptatiu21, 28, 30, 37, 39, 40, 46.
Imprumut 7, 14, 30.
nei i pe cfit nulitAtile fiind de drept
Incapacitate 6, 9, 10.12,
24, 27, at, 38, 41, 42.
strict, nu pot fi intinse prin analogie
invocate de alte persoane cArora leJurisprudentg..
giuitorul nu le-a permis a le invoca.
(Cas. I, 361/Oct. 31/77, B. p. 306).
1. NicAeri legiuitoral nu prescrie sub
3. Autorizarea ce ar da sotul sotiei
pedeapsA de nulitate ea autorizarea ea sA porneascA judecatA pentru esire
brbatulu s fie concomitentA cu accep- din indiviziune nu cuprinde in sine si
tatiunea femeei; $i cum nulitAtile aunt autorizatiunea s transigA asupra acde drept strict, ele nu se pot nici creea tiunei sale, cAci prin transactiune sotia
rdci intinde prin analogie. Autorizarea sacrificud, in avantagiul celui cu care
femeii de a primi o donatiune nu este transige, o parte din drepturile sale
cerutA de ct in interesul si pentru are necesitate de o autorizatiune snerespectul puterei maritale. Astfel odatA cialA, conform art. 199, autorizatiune
ce formele exterioare ale acceptatiunei ce nu rAsare din acea dat de sot a inau lost observate, chestiunea dacA fe- tenth actiune pentru iesire din indivimeia mAritatA poate primi donatiunea ziune care are de scop sA capete pe caeste o chestiune de capacitate care in ea judecAtei intregimea drepturilor
lips1 de vre o dispozitiune expresa a sale succesorale. (Apel Buc. I, 75, Mai
legii cat a se regula dupg dreptul co- 16/80. Dr. 50/80).
mun. Or, in principlu, persoanele ca4. Autorizatiunea sotului data fepabile nu pot escina de incapacitatea men sale de a vinde imobilul paraferacelor cu care dnsii au contractat. La nal contine in sine chiar si autorizaacest principiu general emis in art. tiunea de a primi pretul, cAci lichida952 nu s'a Mcut nici o derogatiune in rea pretului este o consecintA a autoriprivinta liberalitAtilor Meute femeilor zatiunei vAnzArei; prin urmare e bine
mAritate; din contra dacA dupA art. 199 achitat pretul cumpArAtoarei acelui
femeia nu poate dobandi cu titlu gra- imobil in mainile soUci. (Cas. I, 162/Mai '
tuit f r autorizarea bArbatuhii, apoi 2/80, B. p. 206).
5. Legiuitorul. edictnd acest articol,
prin art. 207 s'a grAbit a stabill sanetiunea acestei lipse de autorizatiune, a wilt sl punA o garantie mai mult la
nepermitnd dect femeii, bArbatului protectiunea ce, din intreaga economie
sau mostenitorilor lor de a invoc nu- a codului, se vede cA a voit a acord
litatea donatiunei. AceastA intentiune femeii contra slAbiciunei si usurintei
a legiuitorului romn att de clar ma- sexului sAu, supunnd actele sale, dupA
Creditori 14, 19, 38.
Culpa 10.
Cump Arare 10, 13.
Quasi-delict 10.
Rattrie are 10, 23, 25, 31,
35, 37, 47, 48.

Jiia credint 10, 26, 38.
- 288
www.digibuc.ro
Codul civil
DREPTURILE $1 DATORIILE SOTILOR
Art. 199
imprejurdri, confirmrii sotului sau a

justitiei care ar puteit aprecia cu mai
mull's' maturitate importanta si consecintele actului ce intreprinde. Si deed
s'ar permite sotului ca intr'un mod valabil s, poatit autorizA pe sotia sa
chiar in cazul cnd dnsa impreund
CU sotul s'ar coobligh cdtre un al treilea in interesul sotului, nu numai cd
s'ar calca principiul de drept nemo
potest esse auctor in rem suam" dar
prezumptiunea este cd ambii au conlucrat in mod valabil la formarea actului, femeea obligndu-se si sotul complectandu-i capacitatea prin autoriza-
discernmntul scrupulos si desinteresat al bdrbatului. Iar in ceea ce prive$te validitatea sau nevaliditatea aeestei autorizatiuni maritale relativ la
diferitele specii, fiind o chestiune de
fapt, rmne la suverana apreciere a
judecdtorului a decide dacd ea a fost
datd sau nu in conformitate cu spiritul
legii, hind liber a nu se tine legat de
intelesul judaic al textului legii care
de multe ori ar conduce la un rezultat
cu totul contrariu de intentiunea legiuitorului. (Trib. Ilfov, I, Febr. 29/80,
de autorizatia brbatului. (Trib. Ilfov,
6. Dactt art. 199 stabileste inteun mod
cnd cloud persoane capabile convin

una a vinde si alta a cumpra, si -pentru ackast vnzare se d o arvund,
ace& arvund se perde de cumprtor
dacd nu'si indeplineste obligatiunile
sale, precum se poate da indoit de
vanzdtor dacd el nu'si indeplineste obligatiunile sale; acest principiu ins,
tiunea sa. (Apel Buc. III, 166, Mai 20 82,

Dr. 69 82).
9. Incapacitatea femeii mritate nu

cdtre un doctor pentru cautarea sandttei sotului su, obligatiune care intr
in acele pe care legea (art. 194) le ime absolutd, si obligatiunea ce ia femeea
afard de aceasta ar dispare cu totul pune unui sot cdtre celdlalt, este o obligarantia ce legiuitorul a vdzut-o in gatiune valabila MI% a aye& trebuint
s. corn., Ian. 14/81, Dr. 1682).
10. Legiuitorul, prin art. 199, dispune

c femeile mritate sunt incapabile de
a cumpr fr autorizatiunea sotului
sau a justitiei, astfel cd vnzrile fcute
contra acestor dispozitiuni sunt izbite
de o nulitate relativ in profitul femeilor cari au contractat frd ace&

autorizatiune. Odat ce o atare vnzare
e nuld, urmeazd e si arvuna (lat de
femeia mritat vnzdtorului este dat
de o persoand incapabild care are drept
de a o repeti. Si dacd, in principiu,
Dr. 11/80).
general cd femeea mritat nu poate

alien& sub titlu oneros sau sub titlu
gratuit far% autorizatiunea sotului ei,
aceasta o face sub beneficiul restrictiunilor ce ar rezult din alte texte de
lege. Or, art. 1265 imputerniceste pe
femeea separata de bunuri sa dispund
de averea sa mobild si chiar s o instrineze; si legea nu face nici o dis-
tinctiune intre dispozitiunea gratuita

instrdinarea oneroas. Aceast genera-
litate este cu att mai important cu

cat legiuitorul nostru a sters dispozitiunea art. 905 francez care stabileste
incapacitatea absoluta pentru femeea
maritatd neautorizat de a dispune gratuit intre vii. Astfel e clar c prin art.
265 legea aduce o exceptiune la indoita
incapacitate de a ddrui si de a instrein&
din art. 199. Deci femeea separata de
bunuri poate darui lara a fi autori-
zatd. (Trib. 'Hoy, I, 89, Febr. 18/82, Dr.

53/82).
7. Este valabil imprumutul facut de
sot in urina unei procuri ce i-a dat

sotia sa, des in acea procurd nu se
spune cd a fost data cu autorizatiunea

sotului, de oareee sotul, fcnd uz de
acel mandat, a manifestat in mod clar
si indubitabil autorizatiunea sa. (Apel
Buc. I, 200, Nov. 24/82, Dr. 6/82).
8. Legea cnd cere concursul brbatului si a femeei cnd e vorba de vanzarea unei paraferne, nu determind locul care trebue s ocune pe act semntura unuia sau altuia din soti, nici cuvintele sacramentale ee trebuesc s intrebuinteze pentru a'si exprima vointa
de a instrin. Deci daca actul poartd
semntura atat a sotului cat si a sotici,
care se prevede in art. 1298, nu se poate

aplic& si in cazul cnd una din persoa-
nele contractante e incapabild, cnd

vnzarea e nul, cci ace& persoand
incapabild, neputnd curnpr MT% formele prescrise de lege, nu a putut da
nici arvund, si prin urmare dacd a dat
arvund are drept la repetitiune. Nu se
poate asemenea admite e femeia mritat, de si incapabild civilmente in
momentul vnzrei, putea ins contract& obligatiuni naturale cari, odat
pltite, nu se pot repeti, de oarece des

femeia mritat se poate obliga moralmente ins plata acelei obligatiuni fiind
fcutd tot in timpul incapacittii, cum
e in specie darea arvunei, ea se poato
repet de oarece acea plat e civilmente
nuld ea si obligatiunea chiar, i o persoand incapabila nu poate ratificit o
obligatiune naturald de cat cnd a incetat de a fi incapabild. mimai in acel
caz repetitiunea e imposibil. Aseme-
nea justitia nu poate consider& pe o

atare femee ca obligatd catre vnztor in virtutea unui quasi-delict ce ar
rezult din culpa si reaua credint a
femeei care i-a dat fel de fel de
promisiuni, spunndu-i cd in curnd
va fi divortat si in urm va ratifies
vnzarea, de oareee o persoand e responsabil dintr'un quasi-delict numai
cnd prin faptul, neglijenta sau im-
239
www.digibuc.ro
Art. 199
DREPTURILE
I DATORIILE SOTILOR
prudenta sa a cauzat prejudiciu. si pro-
misiunea ea va fi divortata in curnd

nu poate constitul un quasi-delict de
oarece pronuntarea divortului nu depinde de parti. (Apel Iasi, II, 36, Mart.
20/82,
11.
Dr. 39/84).
Femeea mritata este considerata
in genere ca avnd un mandat tacit

din partea brbatulut ei in ceea ce
priveste cheltuelile de intretinerea familiei, fara a isbi in art. 199 asupra
femeei maritate, cad

dnsa nu se obliga personal, ci obliga
pe sotul ei. Or, educatiunea si intretinerea copiilor intra in acele cheltueli
ale menagiului, ele fiind o datorie de
un ordin mai inalt si tot asa de necesarii ca alimentele pe cari le cum-
incapacitatei
pal% femeea zilnic cu autorizarea tacit

a sotului. Deci, (Mehl femeea a lucrat in
virtutea unei astfel de autorizri tacite,
este valabil si obligatorie pentru sot

$i erezii sat indatorirea luat de fe-
mee pentru plata pensionatului copiilor

(Apel Buc. I, Oct. 27/85, Dr. 8183).
12. Legiuitorul, ca consecint a puterii maritale si ca garantie a intere-
selor femeei si ale familiei, cere ca femeea mritatA, avnd chiar parafern,
Codul civil
pentru cumprrile de lucruri trebuincioase ei si familiei, Mcute de dnsa

in timpnl casatoriei. (Apel Buc. III, 98,
Apr. 27/89, Dr. 36 89. In acelasi sens:
Trib. Illov, I, 449, Nov. 10 84. Dr. 74/85;
Trib. Ilfov, I, Ian. 9/89, Dr. 5/89).
14. Cnd un act de imprumut este
semnat de mai multi debitori, intro
care si de o femee maritata neautorizat de sot, in asemenea situatiune
lipsa de autorizatiune constituind o
exceptiune peremtorie de fond $1 personal codebitoarei. poate negresit aye de efect invalidarea tocmelei continut prin act, c:nei-lt priveste numai
pe ferneia neautorizatd, fard ca Prin
aceasta s se poata zice c actul este
nul, partea in beneficiul ereia exista
aceast exceptiune, poate MA, indoial
sa, invoace aceast exceptiune numai in cazul cand ar exist& o reclamatiune din partea creditorului, fie
ea mijloc de aparare asupra fondului,
fie pe cale de contestatie la executare
sau la tablou, iar nu in cazul cnd nu
s'a Mcut reclamatiune din partea cre-
ditorului si cnd judecata urmeaz a

se pronunt pur si simplu asupra actiunei in nulitate a actului atacat de
s aiba autorizatiunea barbatului, si, debitoare. (Apel Foes. I, 150, Dec. 9/85.
in caz de refuzul acestuia pe a justi- Dr. 50/86).
15 . Din art. 199 reese c fenmea matiei spre a face vre un act de dispozitiune (art. 199 fir]. 1242). Si desi legiuito- ritat este capabila d'a face actele in
rul, prin nici o dispozitiune direct si cbestiune cu concursul barbatului la
principal, nu pronunt nulitatea ac- facerea actului sau cu consimtmlintelor Mcute de femeea maritat frd tul sail in scris; or, brbatul ce a conautorizatiunea marital, ins din sta- tractat cu femeia sa este invederat ca
bilirea caracterului nulitatii prin art. a concurat la facerea actului, $i dar,
207 si din termenii prohibitivi ai art. conform art. 199, a autorizat-o, si auto199, priu care legiuitorul stabileste in- rizatiunea brbatului este suficienta
capacitatea femeei mritate, rezulta c in regula generala, afar de cazurile
exista. nulitate. (Trib. Ilf. I, Nov. 10/89, pentru cari un text special de lege cere
Dr. 76/89. In acelasi sens: Trib. Ilfov, autorizatiune justitiei; or, printre aceste cazuri exceptionale legea neIII, 289, Sept. 30185, Dr. 74/85).
13. In principiu i afara de exprese
prevaznd Si acela cnd femeia conexceptiuni, toate sarcinele casatoriei, tracteaza cu brbatul, acest caz dar
si prin urmare si aceea de a imbraca ramne sub imperiul regulei generale,
pe sotie, incumb numai brbatului, 51 prin urmare concursul sotulut la
care singur ca sef al familiei are admi- facerea actuhti trebue s fie privit ca
nistratiunea nu numai a averei sale o autorizatiune indestuldtoare. (Cas. I,
proprii dar si a averei femeei, cnd 34/Febr. 10/88. B. p. 106).
16. Duna art. 199 si urm., femeea,
dnsa e mritata sub regimul dotal.
Asa fiind, daca femeea poate cumpra In timpul casatoriei, nu poate concele trebuincioase ei si. casei, aceste tracta Ma% autorizatiunea barbatului
cumprri nu pot fi Mcute de dnsa sau a justitiei; ins aceste regule sunt
de cat in comptul sotului shu, care e prescrise de legiuitor exelusiv in intepresupus ca-i da mandat tacit pentru resul brbatului si pentru mentinerea
aceasta. Prin urmare, singur sotul poate prestigiului de cap al familiei. Astfel
fi obligat a plti furniturile Mcute de fiind, dac femeea a contractat cu
sotie, iar nici de cum sotia, ca.ci ea per- brbatul ei, fie si in folosul acestuia,
sonal, ca femee maritatd, nu 'Nite connu mai are nevoe de autorizatiunea
tract niei o obligatiune; s'apoi in rea- justitiei. (Apel Galati, II, Nov. 25188.
litate nu femeea profita de asemenea Dr. 81/89).
furnituri. ci sotul care e obligat dupa
Femeea mritata, atilt sub regilege a le procura si care, ca administra- mill dotal cat si dup separatiunea
tor al averei familiei detine singur e- patrimonial:A, poate, cu autorizatiunea
chivalentul lor in bani. Astfel fiind brbatului a contracta diferite obligafemeea im poate fi obligata personal tiuni, i a-si Instraina chiar singura,
240
www.digibuc.ro
Codul civil
DREPTURILE $1 DATORIILE SOTILOR
excelent; prin urmare, ceziunea creantei ipotecare constitue instrinarea

unui bun imobiliar. (Trib. Prahova, I.
in acest din urm caz, averea sa mobiliard (art. 1265). Ceea ce legea opre-
$te este numai c. prin aceste
obli-
gatiuni nu poate atinge fondul dotal

inalienabil, frd autorizatiunea justitiei data in anume caztri prevAzute de
lege. Obligatiunea e valabilL dar nu
se poate execut asupra imobilului
343, Dec. 11 87. Dr. 3189).
20. Dacd, incasarea creantei constitue un act de administratiune, vinderea el. ins, mai inaiute de a ajunge la
seadentd, si pe un pret derizoriu, si
fard ca incasarea anticipat a acestei
creante sd, fie justificat prin nevoile
administratiunci, in -fapt nu constitue
un act de administratiune, ca femeea
O. nu ail:4 nevoe de autorizatiunea sotului. Altceva este incasarea creantei
la timp, altceva este vinderea ei Ina-
dotal. (Trib. Ilfov, II, 254, Dee. 5 88.

Dr. 8/89).
.
M. Art. 199 pune principiul care interzice femeei dreptul de a instrina

averea sa Mad autorizatiunea brbatului sau a justitiei, frd a face distinctiune intre averea mobiliard sau imo-
inte de timp; in primul caz femoea

primeste tot ce i se datoreste; in seaundul caz, valoarea venald a creantei
este afectatd, de diferite imprejurdri:
timpul ce mai ram ne a curge piing
la scadent, dobnda pretului ras-
biliard. Art. 1265 prevede cazul separatiunei judeciitoresti, provenitti din desordinele brbatului, si dispune c.
femeea poate instrilind averea mobil
filr autorizatiunea brbatului. Dar
aceasta nu este dealt o consecint, a

liberei administratiuni dobndite de femee, si instrinarea nu este Permisd
dect in limitele necesittii acelei administratiuni, principiu pus in capul
art. 1265; dreptul ce in urmd, acest articol dd femeii, de a instrind averea
mobiliara, nu este cleat o desvoltare
a acelui principiu. Astfel, este incontestabil cd femeea poate vinde re&ilia, ei, averea mobiliard, frd vre-o
prealabild autorizare, caci pe de o
parte administratiunea ar fi foarte
jicnit daca pentru toate aceste acte,
cari adesea nu suf ere intarziere, s'ar
cere autorizatiunea brbatului; iar pe
de alt parte, a cere autorizarea pentru aceste acte este a substitui administratiunei femeei, administratiunca
brbatului, care s'a judecat necapabil
prin hotrirea care a admis separa-
puns, temerea insolvabilittii viitoare

a debitorului, si diferite alte imprejurdri cari influenteazd, asupra pretului
si cari de sigur aduc scaderea prettilui vnzarii. Aceasta nu constitue un
act de administratiune. (Apel Bue. I.
201. Nov. 29/88. Dr. 3189).
21. Sub regimul separatiunei de bu-
nuri art. 285, oprind pe femee de a

instrdind orice avere Mr autorizatiunea sotului, nu face nici o distinc-
tiune intre averea mobiliard, sau imobiliard; se intelege ins, cd, 5i in aceast, ipotezd femeea poate vinde averea mobiliard fard autorizatiunea speciald, a sotului, and vnzarea constitue un act de administratiune; art.
1285 trebue combinat cu art. 1265. (Apel
Buc. I. 201, Nov. 29/88. Dr. 3/89).
22.Din art. 199 si 1285 rezult, c fe-
tiunea patrimonielor. (Apel Buc. I,
201, Nov. 20/88. Dr. 3189).
19. Femeea maritata Thad act dotal,

in ceeace priveste paraferna ei mobihard, poate sd faca chiar acte de insirinare frd autorizatiunea sotului
hind pus pe aceeasi linie $1 dndu-i
legea aceleasi drepturi ca si femeei
separata de bunuri, caci nici. un motiv n'ar fi avut legiuitorul de a creea
femeei mdritat fdrd act dotal o situatiune inferioar femeei separata de
bunuri, si astfel art. 1285 trebue combinat $i complectat cu art 1265, pentru
a rrnned in spiritul legii. Astfel, o
atare femee poate ced, Mid autorizatiunea sotului o creantd ipotecar.
CAci obiectul principal al unei ceziuni
ipotecare este creanta, care si dnsa
are de obiect o sum de bani, iar ipoteca, desi declarat drept real de art.
1746 considerata basil din punctul de
vedere activ al creditorului, este o
simpld calitate a creantei pe care o
garanteaz un accesoriu al creantei,
si ca atare trebue s urmeze natura
acestei creante, drept mobiliar prin
53707.
Codul Civil adnotat
Art. 199
meea mritat sub regimul parafernal, adied, sub regimul separatiunei
contractuale, nu poate instrina avere

Thad autorizatiunea brbatului. Din
generalitatea expresiilor varaterna
din art. 199 si aceea avere din art. 1285
trebue s conchidem c orice avere fie
miscatoare, fie nemiscatoare nu poate
fi instrdinat de femeea avnd parafern, frit autorizarea barbatului. Un
argument, pentru a admite pdrerea
cuntrarie, se invoacd din art. 1265, ca
dacd prin acest articol se recunoaste
femeei separate judectoreste de bunuri, dreptul de a dispune de averea
sa, si chiar de a instrind fdr, nici o
autorizatie, dacd am voi literal s aplicAm aceast, dispozitie, ar fi a contraveni acelor dispozitii precise coprinse in art. 199 si 1285; neputnd aceasta, trebue a Wit& care poate fi
senzul dispozitiei din art. 1265. In aceast privintd femeea separatA de
patrimoniu, dacd dobrindeste libera
administratiune a avutului si dac

poate administri acel avut frd nici
o autorizatie, ea poate face tot felul
241
www.digibuc.ro
16
Art. 199
DREPTUR1LE 51 DATORDLE SOT1LOR
de acte care eonstitue proprie administratie si numai ea o consecintA a

dreptului de administratie si in limitele administratiei se poate intelege si
dreptul de a dispune de averea mobil recunoscutA prin art. 1265; dacg
s'ar
prin dispozitie de avere
intelege dreptul de a dispune in mod
gratuit sau oneros de averea miscAtoare, aceasta ar intrece libera administratie recunoscut prin alin. 1 al
art. 1265 si s'ar pute naste pericolul
prin dispunerea de averea miscAtoare
fgcutg de femee de a face s se peardg
mijloacele pentru intretinerea sarcinilor cAsgtoriei. DacA s'ar zice cd aceast solutie ar periclit interesele
celor de al treilea, cari n'ar pute& 5ti
dacg averea miscAtoare parafernalA,
instrAinatg de femeea mgritatg, s'ar
instrAing, pentru scopuri de administratie, la aceasta rgspundem cA cei. de
al treilea, fiind de bung credintd. vor
sti de ce e vorba si nu se vor insel.

(Cas. I, 120/Mart. 28/89, B. p. 309).
23. Legiuitorul prin art. 199, n'a recunoscut deal dou moduli de autorizAri : 1) sau cea expresti, prin scris;
2) sau cea tacitA, rezultnd din concursul bArbatului la facerea actului.
Legiuitorul, fare, sg, facti autorizarea

solemnA, a voit insA a o supune la un
mod de proM sigurA si precisA, si
ceeace probeazg aceasta este c numal
prin exceptiune legea a permis o altg
autorizare tacitg in favoarea femeei
ce face comert cu stirea si cunostinta
bgrbatului (art. 15 c. com.). Aceast
exceptiune se explic prin imprejura-
rea c. profesiunea de comerciant se

exercitg in public, si prin urmare era
mai putin loc la contestatiune asupra
punctului de a se F3ti daeg, bArbatul a
cunoscut sau nu actele fAcute de fe-
mee, pe cnd pentru fiecare act izolut

er .greu de dovedit cunostinta bArbatului. De aceea legiuitorul a voit, prin
art. 199, &I, preyin orice contesta
tiune, neadmitfind autorizarea tacit
cleat din concursul bArbatului la facerea actului, adicA cnd cunostinta
lui este neindoelnicg. Dacg. art. 15 c.
corn. prin exceptiune dispune in favoarea femeei raAritatii 5i in interesul
tertilor pentru securitatea transactiunilor comerciale, atestA el regula generalg este contrarie. Deci autorizatiunea tacitg nu poate rezultit din alte
imprejurgri de fapt dect din concursul bArbatului la facerea actului.
Autorizarea bArbatului trebue sg, preexiste sau stt fie concomitentA cu data
actului; autorizarea ulterioarg., ex
post facto, nu este valabill. Si, in adevr, odatit ce femeea a fAcut actul
fAr autorizarea sotului, din acest fapt
rezultA douA actiuni in nulitate una
apartinnd femeet si alta bArbatului.
Co dal civil
Dacg bgrbatul ar putek in urrag sA-si

dea aprobarea, el ar puteh sA anihileze actiunea in nulitate a femeei, cAci
cauza care o nAscuse a incetat, adicg
lipsa autorizatiunei maritale, cessante
causa cessat effectus. Or, aceasta este
inadmisibil, cgci o actiune acordat de
lege nu poate incet prin faptul unui
al treilea, ci numai iarAsi prin o dispozitiune a legei. Si apoi dacA bArbatul ar putea sA ratifice in mod expres
sau tacit actul anulabil, el ar pute sA-1
ratifice si prin curgerea timpulut cerut pentru prescrierea actiunei in nuMate adicg prin 10 ani de cnd el a
cunoscut actul fAcut de femee; si
odatA prescriptiunea dobnditA, in
virtutea aceluiasi principiu cessante
causa cessat effectus, si-ar perde si ea
actiunea in nulitate, consecuentg care
ne-ar conduce la violarea art. 1900,
care declarg cg. prescriptiunea actiunei in nulitate in contra actului fAcut
de femeea mAritatA fArg autorizatiunea sotului nu curge in contra el deart dela desfacerea cAsAtoriet. Deci
bArbatul nu poate sA ratifice singur
actul anulabil in timpul crisgtoriei.
(Apel Buc. I, 201, Nov. 29/88. Dr. 3/89).
24.Din art 199 si 1242 rezultA el femeea mritaig sub regimul dotal este
absolut incapabilli de a face vre-un
contract fArg autorizatiunea bArbatului, si, in caz de refuz, a justitiei. 5i
autorizatiunea sotului nefiind altceva
dect manifestarea consimtgmntului
sgu, rezultA, cA aceastA manifestatiune
nu este in general supusil la nici o
formalitate particulard, afarA de ex-
ceptiunile prevAzute de lege. Si desi

din art. 199 rezultA cA autorizatiunea
femeei. mAritate spre a contract& poate
fi expresA sau tacitg, insA el prevede
cA cea expresA reese din consiratAmiintul bArbatului dat in scris, iar cea
tacitA din concursul bArbatului la facerea actului. Astfel, din termenii legii i intentiunea legiuitorului rezultg
cA autorizatiunea tacitg in asemenea
cazuri nu poate rezult din alte fapte
sau circumstante decat numai din coneursul bArbatului la facerea actului,
aceastg circumstant fiind singurA
prin ea insAsi decisivA si din care
poate rezult o prezumptiune legalg, de
autorizatiune, exclusivg de orice probg contrarie. (Trib. Ilfov, I, Ian. 9/89.
Dr. 5/89; Trib. Ilfov, I, 44, Ian. 20/89.
Dr. 9/89).
25.Aceastg, obligatiune insg a soul-
lui nu existA pentru timpul ct sotia

a trait despertith de sot in virtutea
unei hotAriri de divort, chiar dace.
acea hotgrire s'a revocat in urmg., cAci
ea considerndu-se ca femee despArtitg si declarndu-se ca atare tuturor
persoanelor cu cari se puneh in relatiunt de afaceri, nu pute fi presupusA
242
www.digibuc.ro
Codul civil
autorizatiunea barbatului sau a justitiei. Iar art. 1265, prevdand c femeea separatd de patrimoniu dobfindeste libera administrare a avutului
sdu, a modificat oarecum aceastd incapacitate, care este principiul general al legii si conditiunea legald a femeei in timpul astoriei; dar aceast
capacitate ce femeea mdritatd dobfindeste numai prin exeeptiune si prin
c luer ea mandatard a sotului sau,

de oarece situatiunea ei legald si realitatea de fapt e o protestatiune energlad contra unei prezumptiuni de asemenea naturd. Si nu se poate sustine
cd, reincepnd viata conjugald in urmd, sotul e presupus cd, a ratificat
toate actele fAcute de fosta sa sotie
in intervalul de timp at au trait despartiti, aci ratificarea nu se presupune, ci trebue sd rezulte intfun mod
expres din declaratiunea unei persoane, legea chiar subordonnd validitatea ratificdrei indeplinirei. unor
anume conditiuni (art. 1190). Anularea
despArteniei e inoperant fatd cu cei

cari au tratat cu femeea in spatiul de
timp de care e vorba, de oarece efectul
rctroactiv ce se pretinde ca trebue a
se da anuldrei despArteniei, nu poate
ave vre-o actiune asupra conditiunei
legale ce ava femeea in raport cu cei
de al treilea, cari nu se pot presupune
cd cunosteau revocabilitatea titlului si
a calitAtei sotiei. Apoi existenta unei
ohligatiuni nu se poate zice a a fost
subordonatA, vre-unei conditiuni cleat
in caz cnd legea o declard ea atare
sau cnd dAnsa ar rezult din conventiunea pArtilor, deci dar, in lipsa
unui asemenea eveniment, schimbarea
situatiunet persoanelor contractante
sau survenirea unor noui imprejurdri
nu poate fi de naturd a imprimA obligatiunef modalitatea unei conditiuni
rezolutorie, and la epoca sa originard
obligatiunea a fost contractatd purd
simpld. (Apel Buc. 1, 225, Nov. 10/89.
Dr. 82/89).
26. In virtutea autorizatiunei tacit
ce e presupus c sotul d sotiei sale,

mice persoand ce a contraetat cu sotia e in drept a ceie sotului a fi despdgubitd de obiectele sau sumele de
bani ce a procurat femeei, in limitele
bine inteles a trebuintelor casnice si
tinndu-se seamA pentru validitatea
obligatiunilor de natura cheltuelilor,
de conditiunea sotilor, de modul lor
de trai si. de buna sau reaua credintd
a negustorilor sau celor cari au tratat
cu femeea. Aceastd cauzd generatoare
a obligatiunei bArbatului nu e deat
aplicatiunea principiului general stabilit de art. 1546, dupd care mandantul
e indatorat a indeplin obligatiunile
contractate de atre mandatar in limitele puterilor date. (Apel Bue. I, 225,
Nov. 10/89. Dr. 82/89).
27.
Art. 199
Legiuitorul, ca consecintd a pu-
terii maritale si ea garantie a intereselor femeii si ale familiei, a edictat
dispozitiunile art. 199. Si din motivele

pentru cari legiuitoitkil a stabilit incapacitatea femeii mAril ate, cari sunt
generale, si din art. 201 -205 rezultd cd
femeea mdritatd sub orice regim, este
incapabild de a se obligh valabil frd.
modificatiunea conditiunei sale originare, trebue restriinsd in limitele ce-i

d natura lucrurilor cbiar. De unde
rezultd c obligatiunile contractate de
femeea separatd, de bunurt sunt valabile si fArd autorizatiunea maritald
pentru instrdinarea averei sale mobihard; ins aceastd capacitate fiind si.
ea o exceptiune trebue restrnsd la
singurul caz de dispozitiune sau alienatiune a averei sale mobiliare. fiind
o consecint indispensabild a dreptului de administratiune. Astfel, de adj.
nu se poate induce ed obligatiunile contractate de femeea separat de bunuri,
pentru orice cauzd, an fi totdeauna
valabile,
chiar intruat
executiunea
lor s'ar face numai asupra averei ei

mobiliare sau aupra veniturilor ei.
(Trib. Ilfov, I, Ian. 3/90. Dr. 8/90).

28. Principiile codului civil, care
consaerd existenta si intinderea puterei maritale, implied o capacitate prin
art. 197, 199, 687, 950, 1265, etc.; de unde
rezultd, c femeea mdritatd nu poate

face nici un act relativ la interesele
sale eivile care poate afect asociatiunea conjugalA, precum obligatiuni,
primiri de succesiuni, vinderea parafernei $1 nici sta in judecatd fang consimtimntul bdrbatului sdu, dar niche/ legiuitorul nu proclamd chiar
principiul unei incapacitAti absolute,
in toate cazurile si fard nici o distinctiune. Prin ,urmare, pot fi si sunt o
surad de interese de ordine cu totul
personald i afectivd, cari nu sunt de
fel legate cu asociatiunea conjugald,
a cdror solutiune trebue sd fie rezervatd absolut femeii mdritate in afard
de controlul puterei maritale. Si fiind
generalmente admis c femeea poate
singurd consimt la casAtoria copiilor
sai din prima asAtorie, fdrd autorizatiunea sotului de al doilea, putnd de
asemenea face singurd testamentul, ea
fiind acte exclusiv personale, deasemenea si dreptul de a emancip pe copill sdi din o cdsAtorie anterioard, este
un drept individual al sdu, strAin de
ingrdirea puterei conjugale; acest
mod de a veda rezultd si din principine legii ei din rirea lucrurilor. Deci
e valabild emanciparea fAcutd de mama a copilului sdu din prima cdsAtorie, fArd autorizarca sotului sdu de al
doilea. (Apel Iasi, II, 148, Oct. 14(92,
243
Dr. 10193).
www.digibuc.ro
Art. 199
DREPTUR1LE SI DATORI1LE SOTI1 OR
Codul civil
29. Simpla preschimbare a unei o- separat ar fi dat un consimtimnt posbligatii contractat de femeea mri- terior actului, cci nici o ratifitata pentru neexecutarea ei la termen, care posterioara din partea sotului $i
este valabill chiar far autorizarea fled concursul femeil nu poate valid
brbatului, dacl prima obligatie a fost aetul si a paraliz actiunea ce apar-
facut cu o asemenea autorizare. (Cas.
tine femeii. (Cas. I, 29/903, B. p. 47).
36 Autorizarea maritata iu poate

s rezulte de cat sau dinteun inscris
deosebit sau in mod tacit din concursul brbatului la facerea actului. Ea
II, 439/94, B. p. 1300).

30. Femeia mritat, chiar sub regi-
mul dotal poate, cu autorizatia sotului,

contracteze obligatii in timpul eastoriei, dar nu poate obliga imobilele
sale dotale, si aceste obligatii pot fi

contractate chiar fat de barbatul slu.
Astfel, este valabil imprumutul contractat de femeie de la sotul sail. Singura restrictie este acea prevAzutil de
art. 1307 c. civ., dupa care vnzarea,
in afara de cazurile prevtaute
sill este prohibita intre soti. (Cas. I,

390/94, B. p. 1105).
31.
Legea nu cere nicAiri ca autoriza-
trebue sa fie speciall pentru fiecare act

juridic. Femeia autorizat nu poate
stea inteun proces, far s a lb/
nou autorizare, sd dea procuri unui

avocat s o reprezinte in ac31 proces.
(Trib. Ilfov, IV, C. Jud. 5/9N).

37. Ratificarea unei vnzri cu concursul sotului, fgr consimt/mntul
lui in seris, este suficient pentru ea
acea ratificare s/. fie valabil. (Cas.
I, 2 Mai 1906. B. p. 823).
38. Femeea maritata nu poate cere
anularea ipotecei constituit f Ai%
consimtimntul sotului, &Mid Tribunalul consat di ea a intrebuin-
tia data de un sot femeii sale, sau ratificarea, tinnd loc de autcrizare posterioar, sA fie feut in aceias form
ca si actul ce are de scop s ratifice.
Astfel, renuntarea la o succesiune fg- tat mijloace viclene, prin cari a ascut/. de femeie la grefa trib., Ma% au- cans incapacitatea sa si a indus in
torizarea prealabill a sotului, poate fi croare pe creditorul cu care a conin urm ratificata de sotul slu, prin- tractat. (Cas. II, 22 Ianuarie 1908, B.
tr'un act sub semnatura privat, sau p. 103).
39. Autorizatiunea marital prebprin o serisoare misiv. (Cas. I, 269/96,
B. p. 1187).
ens de art. 199 din codul civil rezult
32. Femeea are nevoe de autorizatie din concursul brbatului la facerea
special din partea brbatului, chiar actului, sau deosebit consimtimnt inatunci cnd are parafern, pentru a scris.
Prin urmare, child e vorba de o vnda, instraink ipotech si pentru a dobndi avere, cu titlu oneros sau gra- zare la licitatie public/ pentru iesire
tuit. Legiuitorul, cnd a dispus ea fe- din indivizimie, doe sotia lui n'a ameia s nu poatl dolindi avere, de art vut autorizatiune in scris din partea
brbatului, concursul lui la aceast
sub conditiunea autoriz/rii speciale a vanzare
rezulth din faptul c a
sotului sail, nu a creat imposibiitti fost citatpoate
la vnzare, c'd a participat
femeii de a chstigh avere, ci s'a refe- in consiliul
familie care a dat aurit numai la inijloacele ce ea ar pute torizatiune de
legal de a cere
intrebuint si cari ar putea fi re- vnzarea, dintutorelui
faptul el suma euvenit
probabile $1 contrarii demnittii. sotu- sotiel a fost ridicat
de dnsa cu conlui. (Trib. Iasi I, Drept. 50/97).
simtimntul sotului, astfel c sotia nu
33. 0 cambie semnat numai de fe- poate
cere casarea ordonantei de admeia mAritatl nu este null., de oarece judecare,
dat in cauz, pe motiv ea
obligatia luat de femeie prin cambie n'a avut consimtimfintul
sotului. (Cas.
nu infra ntre acele acte unde legiui- I, 25 Aprilie 1908. B. p. 651).
torul cere in mod expres consimt140. In contra ordonantelor de adjumntul sotului sub pedeaps de mili- deeare,
date in materie de vnzare la
tate. (Trib. Putna, C. Jud. 30/900).
licitatiune public pentni iesirea din
34. Autorizarea special/. a sotului indiviziune, nu exist dreptul de recurs
pentru completarea capacitltii juri- in Casatiune, astfel c o renuntare la
dice a femeii, la facerea unui act de aeest drept, fleutA in mod neregulat.
dispozitie, se poate da sau prin un deo- nu poate aveh nici un efect. (Cas. I.
sebit eonsimtimnt iascris sau prin 25 Aprilie 1908. B. p. 651).
faptul sotului de a concura cu femeia
Incapacitatea femeei mritate isi
la facerea actului. (Cas. I, 28/903, B. are41. temeiul
su juridic, pe de o
p. 43).
parte, in puterea marital si in lute39. Deosebit de aetiunea in anulare resul ce are femeea de a fi aprat
ce o are barbatul, femeia poate ea in- contra inexperientei sale, iar pe de
sAsj s cear anularea unui act de inalt parte, in ocrotirea familie al elstrinare fcut Mx% autorizare mari- rei cap este blrbatul; de unde si contall, spre deosebire de actiunea pe care secintele firesti el autorizarea este,
o are sotul, chiar dael acesta prin act in principiu, special, iar lipsa ei a244
www.digibuc.ro
Co dill civil
DREPTURILE
I DATORIILE SOTILOR
trage neaprat nulitatea actelor facute de o femee maritat, fr autorizarea brbatului, eAci des legea nu
pronunta in mod direct nulitatea unor
asemenea acte, totusi dispozitia legei
fiind proibitiv si de ordine publica,
implicA in sine nulitatea actului, nulitate care este relativA. (Trib. Neamt.
atare, trebuesc intelese si interpretate

in mod strict.
Att autorizatiunea maritald, ct si
cea data de justitie, nu sunt prescrise
de lege ca msuri de protectiune pentru femee, ci nurnai in interesul asociatiunii conjugale, care cere unitatea
directiunii afacerilor acestei asociaPrin urmare, cnd sotul insus eontracteaza cu sotia, nu e nici o ratiune
s'o autorize special, ci autorizatiunea
rezult implicit cum e in spetA
din cencursul sotului la facerea actului, in calitate de beneficiar al cambiilor prin cari sotia se obligd. (Cas.
III, deciz. No. 149 din 21 Aprilie 1920;
Jurispr. Rom". 10/920, p. 138. Curier
Dr. 6/908, p. 495).

42.
Dup art. 199 si 950 C. civ., fe-
meia mritat fiind ineapabil, nu

poate contract in timpul cAsAtoriei
fr autorizatiunea sotului sau a justitiei, de unde rezult c orice contractare fcutd fr autorizatia sotului este si rmfine fr fiintA. (Trib.
Dolj, III, No. 53/1913; Curier Jud.
27/915).
Jud. 57-58/920; Dreptul 37/920; Pand.

Rom. 1922, I, 17).
46. Conform art. 199 c. civ. autori-
43. a) Sotia poate contract eu sotul

sun sau cu terte persoane in interesul
sotulut sau, fdrA s fie nevoe de autorizatie in justitie, intruct ea are
implicit autorizatia tacit a sotului
su prin concursul brbatului la facerea actului.
b) Autorizatia maritalit tacit rezultnd din participarea sotului la facerea cambiior este suficient, fr a
mat fi nevoe si de consimtmntul inscris al sotului. (Trib. Ilfov s. II corn.,
zatia femeei trebue data in scris ei s

rezulte din concursul brbatului la
facerea actului sau prin deosebit consimtmnt in scris.
Este admis in mod constant in doetring si in jurisprudent e autorizatia brbatului este cerutit nu numai
ca un omagiu adus puterei maritale,
dar ine ca un act de tutel si protectiune ce sotul trebue s exercite
asupra sotiei; e in atingerea acestui
scop, autorizatia maritalA trebue sA
fie data in deplin cunostint de canzA, adiel in vederea unui act bine determinat in toate conditiile, elementele lui esentiale pentru ea brbatul
sA poat apreci oportunitatea si salvgardarea interesulut ce rezult pentru
sotie din efectuarea lui; astfel cnd
este vorba de instrinarea unui imobil apartinnd femeei mAritate, autorizatia trebue s fie specialA nu numai in ce priveste individualizarea
imobilului, dar si in ce priveste determinarea tuturor conditiilor in cari
urmeaz a fi efectuat instrinarea.
prin urmare autorizatia datA prin
osebit consimtmnt inscris, fr a
se cunoaste cumprtorul si precizii
conditiile vnzdrii, preeum si pretul
si intrebuintarea lui, nu poate fi valabil ea autorizatia special conf. art.
199 c. eiv. si dect in baza art. 207 c.
civ. actiunea in anularea vnzArii fAcutA de femee e admisibilit. (C. Apel
Galati 167 din 29 Dec. 1921. Pand. Rom.
1922, II, 229. Cas. I, 1233 din 20 Ian.
313 din 22 Mai 1919. Dreptul 3/919).
Cnd femeia contracteaz, fr

brbatului, sanctinnea
const in actiunea in anulare, prevAzut de art. 207 c. civ., pe care o are
brbatul, in baza respectului datorit
autorittii maritale si in interesul
conservArli patrimoniului famiiei,
precum si inssi femeia care a contractat si mostenitorii lor.
Pentru admisibilitatea acestei actiuni nu se cere cleat faptul dovezii
e conventiunea a fost contraetat de
sotie in timpul etiattoriei, farA autorizarea bArbatului, indiferent dacA
cealaltd parte a stint ori nu acest lucru, intruat eel ce a contractat eu un
incapabil nn are s-$i impute decat
lui, cA nu a cercetat la timp eonditiunea juridie a femeii en care a contractat, afar de cazul cnd incapabilul intrebuinteaz manopere frauduloase, sau faptul su constitue un delict civil, care ar fi indrepttit pe cealalt parte s creadd e contracteazA
cu o persoan capabilit. (Cas. I, No.
44.
autorizarea
244, 1919; Jurispr. Rom." 1920, P. 36).
Autorizatiunea dat de sot fetuale, fiind privit de legiuitor ca regul general, iar aceea dat de justitie ca exceptiune, in cazurt anume
1923. Curier Jud. 32 923).
45.
47.
meei, in obligatiunile sale contrac-
determinate, urmeaztt cA autorizatiunea
Art. 199
justitiei nu este necesar, atunci cnd

sotia contracteazA cu inSUS sotul, de
oarece acest caz nu e prevAzut de lege
printre cazurile exceptionale, cari, ( a
Femeea mAritatA este incapabil
de a contract MIA autorizatie; autorizatia marital nu se poate da dect

sau inainte sau concomitent eu facerea conventiei; consimtamntul sotului dat posterior facerei conventiei
eonstitue o ratificare, avnd alte efecte, in acest eaz sotul pierde dreptul de
a atacii a etul. (Trib. Mused 139 din
245
www.digibuc.ro
Art. 200
Mai. 1922. Buletin Trib. Muscel No. 6
si 7 din April si Mai 1922).

48. Pentru dovada autorizatiunei ce
un sot o dd sotiei sale de a se obligh.,
legea, in vederea intereselor asociatiunei conjugale si a omagiului cuve-
nit autorittii maritale, derogd dela

dovada consimtmntului unei prti,
poate rezult fie dintr'un act expres,
fie in mod tacit din anumite imprejurdri eari implied neaprat ideia eonsimtmiintului lui.
In aceast privinta, prin art. 199 c.
regulele generale ale probelor, dupd cari
eiv. legea declard c singurul mod de

stabilire al consimtmntului tacit
al sotului este participarea lui la faterea inscrisului, care constata actul
juridic, cad participarea sotului
ei
Codul civil
semnarea actului aldturi de sotie,

neaprat cunostinta si deci consimtmntul sdu ea sotia s incheie
un atare act.
Daca consimtmntul tacit al sotului nu a fost dat in aceastd form,
sotia are dreptul a opune nulitatea aetului ea fdeut frd autorizatiunea maritald, chiar dacd s'ar pretinde cd in
urm sotul ar fi ratificat acest act,
caci ratificarea irnplic renuntarea sofului la dreptul sdu distinct de al sotiei de a cere anularea, si nu poate fi
opozabild sotiei, care isi pstreazil
dreptul ei propriu de a cere anularea
conform art. 207 e. civ. (Cas. I, dec. civ.
593 din 4 Iunie 1923. Jur. Gen. 1923
Nr. 648).
Dac brbatul se opune a da femeei autorizatiunea de a porni judecatd, tribunalul Ii poate da aceasa
Art. 200.
autorizatiune. (Civ. 197, 198, 204 ; Pr. civ. 624 urm. ; L. Jud. oc.
43 ; Leg. timbr. art. 20, 9 ; C. com. 15, 4 ; L. propr. liter.
Mon. Of. 68/923) Art. 62 ; Civ. Fr. 218)..
Text 7r. Art. 218. Si le mari refuse d'autoriser sa femme ester en jugement, le juge peut donner l'autorisation.
Doctring
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes. II, 2279, 2297;
DALLoz, Rp. Mariage, 863 urm.; Suppl. Mariage, 483 urm.;
DEMOGUE I, Sources des Obligations, If, p 455 urm., 509;

DEMOLOMBE, I V , 258, 262, 263, 266, 269;
Hue, II, 243, 261;
Mommox, ed. 7-a, I, p. 396. urm., 408;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 961 urm., 970 urm.; III, ed. 2-a, No. 291 urm., 300 urm.
Doctrinii, romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 783 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 55, 253;
Nam, I, p. 407;
RAPAPORT M., Nota sub. Cas. Fr. Req. 1 Aug. 1923. Jurispr. Gen 15/1924, No. 857;
TkTARU G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 47 urm.
Jurisprude*.
sotul intimatei, si la caz de nevenire

s-i dea singurd autorizatiunea de a
sta in judecat, iar nu sit resping apelul reclamantului pe motivul lipsei
de autorizatiune, cnd sotul a fost
citat de catre reclamant in instantd. 81
cnd instanta a judecat procesul, dndu-i prin aceasta, implicit, autoriza-
I. Daca inaintea primei. instante,

fiind citati de reclamant att sotia ct
si sotul, instanta proceda la cercetarea procesului in privinta sotiei, chiar
in lipsa sotului, care avea cunostintd
despre actiunea intentatd, tribunalul
implicit si inteun mod tacit a dat sin- tiunea cerutd de lege. (Cas. I, 82/Mart.
gur autorizatiune sotiei de a sta in 6/82. B. p. 283).
2. Numai autorizarea brbatului
justitie, judecnd actiunea intentat
de reclamant pe care a respins-o in poate s fie tacitd. Judecatorul din
fond, frd ea sotia s invoace lipsa de contra este dator sd se pronunte aguautorizatiune a sotului. Si curtea de 'pra acestei cereri de autorizare prinapel n'aveA dect a urmh aceeasi pro- tr'o declaratiune formald in sentinta
eedurd a tribunalului, d'a chem si pe sa. Si nu se poate sustine c, dacil ju-
246
www.digibuc.ro
Corhil civil
DREPTUHILE SI DATORIILE SOTII OR
deetorul a lsat pe femee sd pledeze

si a pronuntat sentinta asupra fondului, reese, ea consecint o autorizatiune tacit din partea justitiei; din
contra, legea voeste ca atentiunea jusMid s fie specialmente chemat asupra acestui punct; in aceast privintd
reclamantul trebue al ia concluziuni
in instant, si judecAtorul, sesizat in
acest mod, trebue s se pronunte asupra acestei cereri ca si asupra celorlalte concluziuni ale reclamantului.
(Trib. Iasi, IV, Febr. 13/83. Dr. 26 83).
3. Art. 200 c. civ. $i art. 624 pr. civ.
prevAd cazul si modul cum autorizatiunea justitiei trebue a fi data, si din
ele rezult c sentinta tribunalului
trebue el prevad inteun mod exures
darea autorizatiunei. Astfe), nu se
poate induce autorizatiunea tacita din
faptul c tribunalul a %sat pe femee
s pledeze, nici din faptul c, sotul a
Art. 201
lost citat pentru a-i da autorizare si

nu s'a prezintat in instant, cnd la
torizatiune, si reclamantul nu a facut

cerere la justitie ca aceasta srt, dea autorizatiune Iii locul barbatului. (Apel
Craiova I, 144, Oct. 27 89. Dr. 43 90).
5. Intimatul in apel este in drept a
cere sau nu, sA se dea curs apelului
pn, cnd apelanta va fi autorizata
conform legei, fie de sotul sau, fie
de justitie, s steit in judecat, fr
bast], ca de aci s, rezulte pentru intimat dreptul de a cere nulitatea apelului introdus far% o asernenea autorizatiune. Astfel, este casabil hotrirea
instantei de anel, cnd respinge ca neregulat un apel facut de o femeie maritata neautorizat, fitrit cel putin s
motiveze de ce nu a autorizat-o si de
ce i-a refuzat amnarea cerutit in scop
de a obtine autorizatiunea sotului ei.
(Cas. I, 428 97, B. p. 1333).
8. Autorizatia justitiei cerutit de femeia streira, fat. cu ref uzul sotului
sdu, pentru a face vre-un act, trebue
acordat in conformitate cu legea per-
(Trib. Ilfov 11, 237, Oct. 24/88. Dr. 71/88.

Apel Buc. I, 214, Dec. 19/89. Dr. 15/89).
odine public Intern/. (Trib. Ia$i I,

Drept. 50/97).
7. Femea poate introduce frit niel
o autorizatie, nu numai o actiune de
divort, dar orice alt actiune acceso-
ziva inftisrei reclamantul se multume$te a cere condamnarea femeii, fr

a cere in acelasi timp tribunalului s
o autorize a sta in judecat, considerand absenta brbatului ea un refuz.
sonall a sotilor in litigiu, intru ct

aceast lege nu va lovi in legile de
rie actiunei de divort. (Trib. Ia$i s. II,

22 Iunie 1910. Dreptul 59/1910).
8. A se vede: Art. 197. Index, Autorizatia justitiei" $i notele respective.
4. Tribunalul nu poate autorizA pe

femeea maritata s stea in judecat,
fie chiar in mod tacit, cnd brbatul
nu a fost pus in intArziere de a da au-
Art. 201.
Daca brbatul se opune de a autorizA pe femee
ca sa faca vreun act, femeea poate sa cheme d'a dreptul pe

brbat Inaintea tribunalului de intdia instant din districtul
(judetal) domiciliului cornunei 1),
care poate s dea sau nu
autorizatiunea sa, dupa ce va ascult artrile brbatului in

camera de consiliu sau va fi dovad despre chemarea sa. (Civ.
93, 199, 203 urm.; Pr. civ. 624; L. jud. oc. 43 ; Leg. timbr.,
art. 20, 9 ; C. corn. 15, 16, 18; L. propr. liter. (Mon. Of.
62/923 . Art. 62; Civ. Fr. 219)
Text. Jr. Art. 219. Si le mari 'refuse '...d'autoriser sa femme it passer

un acte, la femme peut faire citer son mari directement devant le tribunal de
Premire instance de l'arrondissement du domicile commun, qui peut donner on
refuser son autorisation, aprs que le mari aura t entendu ou dament appel
en la chambre du conseil.
Doctring stritinfi.
AUBRY ET RAU, V, p. 144, 145, 158, 159, 167 ;
BAUDRY xr FOUROADE, Personnes II, 2279, 2298, 2308;
BEUDANT, I, 332;
DALLOZ, Rp. Mariage, 863 urm., 912; Suppl. Mariage, 483 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des obligations, I, 149 ; II, p. 509 ;
1) Din eroare se zice ,00munei* in loc de oomun'. De altfel, In textn1 francez corespunzator, se me
.00mmun'.
247
www.digibuc.ro
Art. 202
DREPTURILE S DATORIILE SOTILOR
Codn1 civil
DEMOLOMBE, IV, 218, 248 ter., 272, 325;
Hue, II, 263;
LAURENT, III, 135;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 396 urm.; 408;

PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 961 urm., 970 urm.; III, ed. 2-a, No. 291 urm., 300 urm.
DoctridA romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 786 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 237 urm., 248 n. 1; VIII,
part, I, ed. 2-a, p. 621., 622 n. 4);
IoNEseu I. loAN, Dola sub raportul instrainarii, p. 29;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 47 urm.
Jurisprudentii.
I. Numai atunci autorisarea tribunalului poate suplini pe a sotului, cnd tribunalul constat mai intiu c sotul re-
fuza de a da pe a sa si c refuzul su
este neintemeiat. (Cas. I, 3/67, B, p. 416).
siune, se poate acordii, caci ea trebue
considerat ca o autorizatie special, de

oarece att Trib. cdt i brbatul vor avea
criteriul tuturor actelor ce comport aceast,I. profesiune i vor putea s-si dea searna, daca prin ea se atinge respectul datorit brbatului sau interesele femeii.
2. Autorizarea de a exercit profesiu- (Trib. Iasi I. Drept. 50/97).

nea de artistii liric i a contracta an3. A se vedeit Art. 206 cu nota 1.
gajamente referitoare la aceastii profe-
Art. 202. - Cnd femeea chstorith care va aveh parafern,* va face comerciu conform art. 5 din codieele de co-
rnerciu, ea se va puteh obligh, fr autorizatiunea bArbatului,

pentru tot ce priveste negotul sau.
Iar cand femeea mritath, neavnd parafern, va face
cornerciu, se va urmh dup5, art. 6 din codicele de comerciu 9.

(Civ. 197, 199 ; C. Corn. 15-18; Civ. Fr. 220).
Text. fr. Art. 220.
La femme, si ele est marchande publique, pent
sans l'autorisation de son mari, s'obliger pour ce qui concerne son ngoce ; et,
audit eas, elle oblige aussi son mari, s'il y a communant entre eux.
Elle n'est pas rpute marchande publique, si elle ne fait que dtailler les
marehandises du commerce de son mari mais seulement quand elle fait un commerce spar.
Doctrinii strain.
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, 2188, 2247, 2255 urm., 2329, 2336, 2338;
DALLoz, Rp. Mariage, 297, urm.; Suppl. Mariage, 521;

DEMANGEAT, Droit comm., I, p. 104;
DEMOLOMBE, IV, 197, 297 urm., 300, 301, 315;
DURANTON, II, 480;
Hue, II, 264-267;

LYON-CAEN ET RENAULT, Tr. de Dr. CM., 1, 194;
Doctrinii romAneasca.
NACU, 1,
p. 396 UM.
1} A se vedei art. 15, 16 si 18 din Codul de comerciu, cari schimbi cu totul dispozitiunile art. 202 C. civ.
In adevfir, conform acestor articole femeca mAritatl, chiar dacA nu are parafernA, poatt face comerciu conformndu-se celor alte conditiuni cerute de codul comercial. In loc de art. 5 ail 6 Codul de comerciu, a se
cetl art. 15, 16 $i unn, din actualul cod de comerciu.
--.248
www.digibuc.ro
Codul civil
DREPTURILE
I DATORDLE SOTILOR
Art. 203-204
Art. 203. - Mad barbatul este cazut sub o condamnatiune

criminala, chiar la caz cand deciziunea este data In lipsa (con-
tumace), femeea chiar In varsta legiuita, nu poate In timpul

cat tine osnda sa porneasca judecata., nici sa contracteze
decal dupa autorizatiunea tribunalului care poate In acest caz
sa dea autorizatiunea sa, fara ca sa fi chemat sau ascultat
pe bdrbat. (Civ. 197, 199, 204; Pr. civ. 624 urm ; C. p. 7, 22;
Pr.13. 470 urm., 481 ; Civ. Fr. 221).
Text. fr. Art. 221.

Lorsque le mari est frapp d'une condamnation
emportant peine aflictive ou infamante, encore qu'elle n'ait t prononce que
par contumace, la femme, manne majeure, ne peut, pendant la dure de la
peine, ester en jugement, ni contracter, qu'aprs s'tre fait autoriser par le

juge, qui peut, en ce cas, donner l'autorisation, sans que le mari ait t entendu ou appel.
Doctrinii
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 2289 urm., 2300:
BEUDANT, I, 333;
BUFNOIR. Propriet et Contrat, ed. 2-a, p. 797;

DALLOZ, Rp. Mariage, 865 urm.; Suppl. Mariage, 484 UrIll.;

DEMOGUE, I, Sourcos Cles Obligations, I, p. 149.;
DEMOLOMBE, IV, 216, 218, 325;
Hue, 11, 208;

MARCADg, art. 221;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 396 urm., 408;

Doctrinii romneasa
ALEX ANDRESCO, I, ed.'2-a, p. 775 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 55, 56 ;
NACU, I, p. 408;
RAPAPORT M., Nota sub. Cas. Fr. Req. 1 Aug. 1923. Jurispr. Gen. 15/1921 No. 857;
T&TARLI G. V., Prezidentul Tribunalutui, p. 47 urm.
Art. 201.- Daca barbatul se afla sub interdictiune, sau

absent, tribunalul poate, dupa aprecierea imprejurrilor, a
autoriza, pe femee sau ca sa stea la judecata, sau ca sa contracteze. (Civ. 106 urm., 197, 199, 200. 205, 435, urm., 448 ; Pr.
civ. 626 urm.; L. Jud. oc. 43; L. Timbr. 20 9; Civ. Fr. 222).
Text. fr. Art. 222. Si le mari est interdit ou absent, le juge pent, en
connaissance de cause, autoriser le femme, soit pour ester en jugement, soit
pour contracter.
Doctring strin
AUBRY ET RAU, V, p. 146-148 urm., 155;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 2281, 2284 urm.;
BEUDANT, I, 333;
BuFNom, Proprit et control, ed. 7-a, p. 797;

DALLoz, Rp. Maria ge, 869 urrn.: Suppl. Mariage, 486 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des obligations. I, p. 149;
DEMOLOMBE, IV, 214, 223, 220, 232, 234-236, 239, 260;
Hue, II, 271;

LAURENT, III, 127, 130, 134;
249 -
www.digibuc.ro
Art. 205-206
Codul civil
MARcitot, art. 222, 224;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 396 urm. 408;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 963, 965, 991; III, ed. 2-a, No. 293, 295,323.
Doctrinii romineascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 777 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 58;
Nota sub Trib. civil Gand 28 Iu lie 904. Curier Jud. 5/906;
NACU, I, p. 409;
ROSETTI-BILNESOU I., Observafie sub. Cas. Fr. civ. 5 Iulie 1921. Pand. Rom. 1922. III, 163 ;
Art. 205.
Dacd, bdrbatul este minore, femeea trebuie sa
aibd autorizatiunea tribunalului sau ca sd sted la judecatd,
sau ca sd poat contractd. (Civ. 197, 199 urm., 342, 408 ; Pr. civ.
434, 626 urm.; L. Jud. oc. 43; Civ. Fr. 224).
Text. fr. Art. 224. - Si le mari est mineur, l'autorisation du juge est
ncessaire h la femme, soit pour ester en jugement, soit pour contracter.

Doctrinfi strinft.
BAUDRY ET FOUROADE Personnes, II, 2282, 2283;
Huo, II, 272;
MAROADR, art. 224;
PLAIUOL. I, ed. 3-a, No. 964; III, ed. 2-a, No. 294.
Doctrina ;omit/teasel.
ALEXANDRESCO,
I, ed. 2-a, p.
781 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 245;) Droit ancien e
moderne de la Roumanie, p. 56;
NACU, I, p. 410;
ROBETTI-BALINESOU I., Observalie, sub. Cas. Fr. civ. 5 Iulie 921. Pand. Rom. 1922, III, 183;
STRELicEscu ALEX., Nota sub. Trib. My, s. not. 70 din 28 Mart. 1924, Pand. Rom.
1924-11-203;
TATAan G. V., Preziclentul Tribunalului, p. 47 urm.
Art. 206. Orice autorizatiune generald, chiar cand este

stipulata prin contractul de cdstorie, nu este valabild deal
pentru adminstratiunea bunurilor care sunt parafernale. (Civ.
-200, 1224, 1225, 1242, 1535 urm.; Civ. Fr. 223).
Text. fr. Art. 223.

Toute autorisation gnrale, mme stipule par con-trat de mariage, n'est valable que quant radminiStration des biens de la femme.
Doctrin'ii strini.
AUBRY ET Rau, V, p. 153;
BAUDRY ET FOUROADE, Personnes, II, 2204, 2243 urm., 2337;
DALLqz, Rp. Mariage, 846 urm.; Suppl. Mariage, 476 urm.;

Huo, II, 261;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 980 urm.; III, ed. 2-a. No.- 310 urm..
- 250
www.digibuc.ro
Codal civil
DREPTIMILE SI DA FORIILE SOTILOH
Art. 207
Doctrinit romneascl
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 765 urm., 769 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 22 n. 1 ; IX, p. 580);
CANTACUMNO MATEI, p. 7113;
CERBAN ALEX., Nold sub. Cas. I, 1233 din 20 Ian. 923. Curier Jud. 32/923 ;
GHELMEGEANU M., Autorizalia maritata", Curier Judiciar" 33/924;
IONESCU, I. JOAN Dota sub raportul instrindrii, p. 29 ;
mee a vinde un singur lucru, insii nu

aratti cum 5i in ce conditiuni, &Ana
totul este lsat la liberul ei arbitru,
autorizatiunea nu mai este specialli,
pentru el nu este dat causa cognita,
ea in cazul precedent; o asemenea autorizatiune este nuld. Si dupd cum autorizatiunea justitiei, care intervine lii
cazul refuzului brbatului de a o da,
trebue dat in cunostint de cauzd de
permite femeii a vinde orice avere, justitie, adicd trebue s arate diferitele
data Mat vre un examen prealabil, conditiuni esentiale ale actului,
causa cognita, constitue mai malt o cum autorizatiunea tacitd, care rezulrenuntare la exerciliul puierei mari- t din concursul brbatului la facerea
tale, constitue mai mult o abdi- actului, este speciald, pentru c bitrcare a acestei autoritti, lsnd pe batul este in cunostint de toate claufemee si interesele matrimoniale frd zele actului, tot asemenea si autorizanici o protectiune. O asemenea autori- tiunea ce se d prin act separat, spre
zare, chiar de nu ar avea de cast un a fi specialii, trebue s arate conditiuobiect, nu este valabild, cdci speciali- nile esentiale ale actului s fie relativ
tatea autorizatiunei nu const in a nu ad rem quae geritur, altfel autorizaaved de obiect de cat un singur lucru, tiunea nu este validd. Autorizatiunea
o singurd operatiune; brbatul poate general de a face orice nu este valafoarte bine, prin aceia5i autorizatiune, bild de cfit pentru femeea ce vrea sa
ad imputerniccased pe femeea sa sti facd comerciu, si tocmai aceast exvndd unul sau mai multe imobile, ceptiune confirmd regula cd in toate
destul este ca s arate conditiunile e- celelalte cazuri o asemenea autorizasentiale ale vnzrii, adia, s fie apre- tiune nu este valabild. (Apel Buc.
ciat fiecare act al femeii; pe cnd in- 201, Nov. 29/88, Dr. 3/89).
2. A se vedeL Art. 1286 nota 2.
versul, cnd brbatul autorizd pe feJurisprudent&
1. Necesitatea autorizatiunei maritale,
fundat pe respeetul autorittil maritale i pe salvgardarea intereselor matrimoniale, nu se poate exercit inteun
mod util de ct cnd brbatul a cunoscut i apreciat actul ce femeea aye&
s facd. O autorizatiune conceputd in
termenii cei mai. generali prin care se
Art. 207.
Numai femeea, brbatul sau mostenitorii lor
pot cere anularea tocmelilor sau a pornirilor de judecat fcute

fr autorizatiune. (Civ. 197, 199, 820, 951, 952, 1164, 1167,
1190, 1900, 1265, Civ. Fr. 225).
Text. fr. Art. 225. La nullit fond& sur le dfaut d'autorisation ne

peut tre oppose que par la femme, par le mari, ou par leurs hritiers.
AUBRY ET Rau, V, p. 162-164, 168, 169;
BAUDRY ET FOURCADN, Personnes II, 1933, 2343 urm.;
BUFNOIR, Propri016 et contrat, ed. 2-a, p. 731;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2 a, I, p. 618, 648;
DALLoz, Rp. Mariage, 935 urm.; Suppl. Ma riage, 529 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des obligations II, p. 419, 421;

DEMOLOMBE, IV, 327, 328, 332, 336, 341-343, 348, 350, 351, 354;
DURANTON, vn I, 435;
Huo, II, 243, 276;

MARCADg, art. 935;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 319 arm.; HI, ed. 2-a, No. 319 urm., 1104.
Doc rid!, romilneasci.

ALEXANDRBSCO, I, ed. 2-a, p. 280, 787 urrn.; (Ill, part. H, ed. 2-a, p. 231; IV, part. I, ecI.
2-a, p. 69, 244, 246; V. p. 32 urm.; VII, p. 92; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 510 ad notam);
- 251
www.digibuc.ro
Art. 207
DREPTURILE
I DATORIILE SOTILOR
Cock]. civil
Droit ancien et moderne de la Roumantie,p. 57, 176 ; Observa fie sub. Trib. &tam 520
din 7 Nov. 1011, Dreptul 14/1012; Observafie sub. Cas. Roma 21 Mart. 1900, Curier
Jud. 11/902; Observatie sub. Cas. I, 121 din 11 Mart. 909. Curier Jud. 41/909; Nola
sub. Trib. Morlaix-inistre, 11 Sept. 1921, Jur. Gen. 1924, No. 1701;
CANTACUZINO MATEI, p. 68, 711 ;
GHELMEGEANU M.. Aulorizafia maritale, Curier Jud. 33/924.
Hozoo D., Nota sub. Cas. 1,58 din 21 Febr. 1883 si Cas. I, 63 din 18 Feb.r. 1911. Pand.
Rom. 1923, I, 203;
Io Nzscu L loAN, Dota sub raportul instraindrii: p. 29, 152;

PETRESCU-DAMBOVITZA G., Nota sub. C. Apel Galati
s. I, 167 din 29 Dec. 1921. Pand.
Rom. 1922, II, 229;

Rosurrr-BILNEsai I., Observafie sub. Trib. Ilfov. s. 11E, 433 din 22 Mai 1923, Pand.
Rom. 1923, 11, 283.
STRELICESCU ALEX., Nola, sub. Trib. Ilfov, s. not. 70 din 26 Mart. 1924. Pand. Rom. 1924-11-207.
'INDEX ALFABET1C
Autoritatea lucrului
ne introducnd la titlul XVI din procedura noastr relativ la revizuirea

judecAtilor, si art. 286 din procedura
Actiunea temeei 5, 14.
genevezA de la care a imprurnutat inActiunea moOenitorilor 14,
15.
tregul titlu, si care articol dA dreptul
Adjudecare 12.
celor de al treilea de a atacit pe calea
Anularea boarirei 1, 2,
revizuirei hotririle care le-ar atinge
3, 9.
Apel 6.
drepturile lor, si neprevznd in nici o
parte a procedurei modul cum c(1 de al
Jitrisp rud mtg.
treilea interesati ar puteit cere sfrmarea sentintelor cars i-ar prejudicia,
I. 0 hotarare judecAtoreascA nu poarezult cA. numai pe aceast cale a conte fi anulatA prin o actiune principal, testatiunei dnsii se pot opune si cere
ci numai prin cAile de reformare E31 anularea unei sentinte care i-ar preretractare prescrise de lege, si dar cnd judici. Ast-fel fiind, cum art. 207 c.
au trecut termenile in cari o hotrfire civ. dA drept brbatului ca si erezilor
pute sA fie atacatA, ea are dobndit BM a cere anularea pornirilor de judeautoritatea lucrului judecat si nu mai cat fAcute de femee sau in contra ei
poate fi pipit. sub nici un cuvnt. Si fr autorizatiunea sa sau a justitiei,
desi este adevArat c femeea mritat de unde rezult cA el are pentru acest
Poate cere si sustine cu succes nulita- finit o actiune a lui proprie distinct
tea actelor incheeate de ea in timpul si independent de acea a femeei, el
astoriei, fr autorizatia sotului, isi poate exercit aceastA actiune pe
insA asemenea nulitAti se pot invoca cale de contestatiune la hotririle date
numai in timpul cercetrei procesului contra femeei si care nu pot face obpan g. in momentul cnd a intervenit o stacol exercitiului actiunei brbatului,
hotrare care a dobandit autoritatea fiind date numai asupra actiunei perlucrului judecat. Tocmai in vederea sonal femeei, chiar si daeA sotul a
principiului cA o hotrre judecAto- fost citat cu aceea ocaziune spre a da
reascl, ce a dobandit autoritatea lucru- autorizatiune femeei sale, cAci faptul
lui judecat, nu poate fi atacat in nu- pentru care a fost chemat er numai
litate pe calea principal, prin art. 207 de a autoriz, si dar nu se poate zice
se dispune cA femeea, brbatul si mos- cA a fost parte in proces. Brbatul, intenitorii lor pot cere anularea porni- dependent de ori ce interes material
rilor de judecat fAcute fr autori- are un interes moral, respectul autorizatie, ceeace presupune o judecat Ina ttii maritale, a cere anularea unei
in fiint, dar nu terminatA prin o ho- atari sentinte. (Trib. Ilfov, II, 237, Oct.
tArire definitivA. (Cas. I, 58/83, Febr. 24/88, Dr. 71/88; Apel Buc. I, 214, Dec.
19/88, Dr. 15/89).
21/83, B. p. 172).
2. Legiuitorul nostru la partea pro3. Ori eine are un drept trebue s.
eedurei civil relativA la contestatiu- aibA si o actiune ea sanctiune a lui.
nile asupra executiunei silite s'a de- Asa dar intru at art 207 recunoaste
pArtat atilt de procedura geneves cat brbatului dreptul de a cere anularea
si de cea francezA introducnd un sis- tocmelelor sau a pornirilor de judetern sui generis, imprumutnd dispo- catA fAcute de sotie fArA autorizatiunea
-zitiuni mai mult din dreptul nostril lui apoi de sigur ca urmeazA sA i se
vechiu (legea din 22 Aprilie 1852 asupra de si mijlocul pentru a pute ajunge
impiedicArilor mijlocite). Art. 399 ei la aceast anulare. In ipoteza and sourm. pr. civ. prevAd cA executarea tul n'a fost pus in cauzA spre a pute
unei sentinte definitive se poate con- apArit pe sotie, sotul nu este in msurA
testa nu numai de pArtile care au fi- a uzA de dreptul ce-i confer art. 207 de
gurat In proces dar si de cAtre cei de cat numai in momentul cnd actul jual treilea interesati. Legiuitorul nostru decAtoresc, doblindind puterea lucruArliunea b5rbatului 2, 6,
8, 14.
decat 1, 3, 5, 6, 8.
Conlestatie 2, 3.
Delict civil 2.
Nulitate relativ5,5, 10, 11t
12, 13.
Opozitie 4, 6.
Porniri In judecat5 3, 7.
Recurs 12.
252
www.digibuc.ro
o dal civil
DREPTURILE
il DATORIILE SOTILOR
Art. 207
cu care reclamantul a angajat
lui judecat se pune in executare urmrindu-se averea sotiei, si singura cale

ce-i este deschisd de art. 399 pr. civ.
ca pentru ori i ce al treilea interesat,
este aceea a contestatiunei. Este ne
intemeiat argumentul ce se trage din
cuvintele pornirior de judecatd." din
in-
stanta. (Apel Bum I, 83, Mai 25, 88, Dr.

55/88).
5. Art. 207 d drept femeei mritata

de a cere nulitatea pornirilor sale de
judecatd, fcute farii autorizatiune;
insg, aceast lipsd de autorizatiune,
constituind pentru femee un vitiu de
capacitate relativ, in privinta intereselor sale, dar peremptoriu, rezult ed
el poate fi propus in ori ce stare si in
tot cursul procesului; dar indat ce el
n'a fost propus inaintea nici unei instante, hotrirea, fatd, cu femeea are
autoritatea lucrului judecat. (Trib. Il-
art. 207, pentru a se zice c'd nu este

vorba in acest articol de ct de o actiune pendinte iar nu de cazul cnd
asupra actiunei intentat a intervenit
o hotrire definitivd, caci nu se coneepe cum sotul ar puteit sd, se prevaleze pendente lite, de dreptul ce-i conferd art. 207 altfel dect numai prin
interventiune la prima instant. ceea
boy, II, 237, Oct. 24 88, Dr. 71/88; Apel

Buc. I, 214, Dec. 19/88, Dr. 15/89).
ce nu-i este posibil de cat in cazul cnd

a avut cunostint de judecat mai ilia-
6. In principiu, femeea maritatd, este
inte de pronuntarea unei hotdriri; si

hotdrirea primei instante o data pronuntat, dnsul n'ar puted-o atach nici
prin opozitiune, de oarece nu a fost
chemat in instantd, nici prin apel, de
oare ce nu a figurat la prima instantd,
si ast-fel s'ar ajunge la rezultatul cd
de cele mai multe ori brubatul nu va
incapabil de a contract vre-o obligatiune, sau a st, in judecat Mal autorizatiunea sotului sau justitiei.
Sanctiunea acestei incapacitti e prevzutd de art. 207, care acordd, brbatuhzi dreptul de a cere anularea hotdrirei pronuntata contra femeei neautorizate. Ins asemenea nulitti nu
se pot exercit decht in cursul
putea s uzeze de dreptul sd,u, macar

legea i-1 recunoaste formal, iar pe
de alta s'ar da nastere la putinta unei
conivente intre feraee si partea prigonitoare pentru a se puta, inlaturit autoritatea maritald, ne fdcndu-i cunoscut procesul ce mijloceste intre dnsii.
(Cas. sect. unit., 14/Mai, 17/90, B. p. 624;
Apel Craiova, I, 144 Oct. 27/89, Dr.

43/90 ; Apel Buo. I, 83 Mai 25/88, Dr.
55/88).
4. Introducerea unei instante ereeaza

intre prti un quasi-contract, al cdrui
efect, dupd principiul pus in art. 973 nu

poate axed, efect dect intre prtile contractante. Formarea acestei conven-
tiuni judecdtoresti este supusd, conditiunei ca fie care din partile litigante,
in caz de nemultumire, s poat atac
hotrirea data pe calea opoz1tiunei si
apelului. Aceastil conditiune nici nu
foloseste nici nu vatm pe cei de al
treilea, de oare ce in privinta lor ne

hind hotarire nu este instanta legata.
Aplicatiunea acestui principia este

prevazuta de art. 148 si 154 pr. civ. In
adevr, art. 148 definind hotarirea data
in lips, acea in contra acelei ptirti

care in ziva insemnattt pentru infdtisare nu s'a ardtat, si art. 154 artnd
ea numai partea condamnatei in lipsd

are dreptul a face opozitiune, ctribue
invederat acest drept numai prtilor
care au figurat in proces, cu care s'a
legat instanta. Prim urmare, sotul nu
poate face opozitie contra sentintei
prin care sotia a fost condamriatit in
procesul ce i s'a intentat lard, s fi
avut autorizatiunea sotului su de a

st in instantd de c rece sotul n'a fost
citat in litigiu nici ca intimat, nici ca
sot pentru a autorizit pe femeea sa, si
deci nu poate fi considerat ea parte
in-
stantei, Wand, in momentul cnd a intervenit hotarirea care a dobndit autoritatea lucrului judecat. Aceastg, interpretare rezultit chiar din termenii
art. 207 care dispune cd femeea, brbatul si mostenitorii lor pot cere anularea pornirilor de judecat fcute fr
autorizatie ceea ce presupune o judecat inch' in fiint, iar nu terminata
prin o hotrire definitiv. (Cas. I, 132,
Apr. 3189, Bul. p. 414). Daca dar cererea
de nulitate pe calea opozitiei si apelului se face de sot dupd ce sentinta tri
bunalului prin care se condamnA sotia
sa dobndise putere de lucru judecat,
o datd, instanta epuizatd, nu mai poate
fi vorba de apel si opozitie, de care ce
aceste ci ordinare de reformare sunt
atribuite prtilor numai in timpul
cnd procesul e pendinte. (Cas. I. 131,
Apr. 8/89, B. p. 412).
7. Argumentul ce se trage din cuvintele pornirilor de judecatd," din

art. 207 pentru a se deduce cd, nu este
vorba de ct de nulitatea actiunilor
intentate de femee, iar nu si de acelea
ce s'ar intent contra femeei, nu este
intemeiat, cci si art. 197, vorbind de
autorizatiunea ce se cere femeei a avea
dela brbat, intrebuinteazd aceleasi
cuvinte de pornire in judecat si din
art. 198 se vede a fi inteles s ceard
autorizatiunea brbatului nu numai in
caz cnd femeea este reclamant dar
si cnd este prt si dar cuvntul
de pornire in judecatd insemneazd a
sta in judecat, frd, distinctiune de
este reclamant sau prt. (Cas. sect.
unite, 14/Mai, 17/90, B. p. 624).
8. Dreptul co art. 207 acord bitrbatului. de a cere anularea tocmelelor sau

a judecAtilor urmate intre femeea sa $i
253
www.digibuc.ro
Art. 208
DREPTURILE
l DATORIILE SOPLOR
cei de al treilea fara autorizatiunea sa,
este un drept al situ propriu
i di-
stinct de acela ce este acordat si femeei, Asa hind, hotarirea intervenita

intre cel de al treilea si femee nu poate
sit constitue lucru judecat si in ce priveste pe barbat. (Cas. I. 39/Febr. 1/91,
B. p. 120).
9. Art. 207 se aplica in cazul cand

dineva consimte inteun mod expres
sau tacit de a contract& sau a stii in
judecat cu o persoana incapabil, iar
nici cum in cazul cnd, cu toate protestrile sale, este constrns pe nedrept
de justitie de a primi. o asemenea situatiune, caci in primul caz el sufere
consecintele neglijentei sale si nu este
in drept de a se plnge in contra unei
creat-o el insusi,
sta.ri de fapte ce
pe &And in cazul cel de al doilea nici
o imputare de neglijenta nu i se poate
aduce, si prin urmare nu i se poate

tagadul dreptul de a cere anularea
unor acte judecittoresti jignitoare intereselor sale si care i s'au impus de

justitie intFun mod ilegal. (Cas. II,
28/Ian. 21/91, B. p. 82).
10. Din dispozitiunile legei civile rezult c actele facute de o femee maritata, sau hotririle dobndite contra ei, MA, s fi avut autorizatiunea
sotului situ, sunt nule; iar din art. 207
rezult c aceast nulitate este relativa adica, c tertele persoane nu o pot
invock nici o data. (Apel Buc. III, 30
Aug. 9/91. Dr. 62/91).
11. Lipsa de capacitate, dunk' principiile de drept cuprinse in art. 207, 951 si
1157 si altele din c. civ. neconstituind o
nulitate absolut, ci mimai relativa.

actele fcute de un incapabil nu sunt
radical neexistente, ci numai anulabile
nulitatea se poate invocit numai de
eel incapabil si numai in cazul &and
actul facut Ii poate II vatmtor. (Cas.
1, 107/900. B. p. 288).
12. Debitorul nu poate invocA in Ca-
satie lipsa de autorizatie marital a
sotiei adjudecatare, de oarece nu are

nici una din calittile prescrise de art.
207 e. civ., pentru a cere anularea tocmelelor sau a pornirilor de judecata
facute farit autorizare. (Cas. II, 14/903.
B. p. 100).
13. Autorizatia maritala la facerea
until act juridic de catre femee, fiind
prescris de lege in interesul femeei
maritate, lipsa unei asemenea autori-
Codul civil
zatil constitue o nulitate relativa care

nu poate fi invocata decat de femee.
iar nu $i de partea cu care incapabilul
a contractat. (Cas. I, 343/914. Curier
Jud. 7/915; Trib. Ilfov s. not. 70 din 26
Mart. 1924. Pand. _Rom. 1924, II, 203).
14, Cnd femeea contracteaza, fara
autorizarea barbatuluL sanctiunea consta in actiunea in anulare, prevazuta
de art. 207 c. civ., pe care o are barbatul, in baza respectului datorit autoritatii maritale si in interesul conservaril patrimonului familiei, precum
si inssi femeea care a contraetat si
mostenitorii lor.
Pentru admisibilitatea acestei aotiuni nu se cere dect faptul dovezii
cA conventiunea a fost contractata de
sotie in timpul casaoriei, fad% autorizarea barbatului, indiferent dactl cealalta parte a stint ori nu acest lucru.
intru cat cel ce a contractat ca un incapabil nu are sa-si impute decal lui
ca nu a cercetat la timp conditiunea
juridica a femeii cu care a contractat,
afara de cazul cnd incapabilul intrebuinteaza manopere frauduloase, sau
faptal sau constitue un delict civil.
care ar fi indreptatit pe cealalta parte
sa ereadd cA contracteaza cu o persoa-
na capabila. (Cas. I, No. 244, 1919; Jurisprudenta Rom." 1920. p. 36; Curier
Jud. 8-9/920).
15. Din termenii generali ai art. 20T
c. civ., ar rezult cA actiunea in nulitatea toemelilor facute, lArA autoriza-
tiune, este data mostenitorilor, atat ai

femeei, cat si ai barbatului, cu toate
acestea acest articol nu poate fi inteles
in acest sens.
O actiune nu poate sa existe fra un
interes oareeare.
In speta, inostenitorii nu pot exercit actiunea in nulitate, in interesul
puterei maritale, care nu mai exista,
odata ce ea a incetat cu desfacerea casatoriei, prin moartea sotului, deci, nu
au interes moral BA o exercite; si daca
ei n'au nici interes pecuniar, cum cu
drept cuvnt constata Trib., actiunea
in nulitate neputnd ave& un seem, nu
poate fi exercitat de mostenitori. (Cas.
I, decizia civila No. 261 din 31 Oct.
1919; ,Turispr. Rom." 5/1920, p. 51).
16. A se vede : Art. 197. Index :
nulare", Nulitate" si notele respecti-
ve; Art. 199 cu notele : 2, 12, 14, 23, 35,

38, 41, 46.
Art. 208.Femeea poate face testament, fara autorizatiunea

sotului sau. (Civ. 800, 802, 858 urm., 265 ; Civ. Fr. 226).
7. ext. fr. Art. 226.
La femme peui Lester sans rautorisation de son maxi.
Doetrin striiink
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes
II, 2220;
254
www.digibuc.ro
Codul civil
DESFACEREA CASATORIEL DESI'RE A DOLJA CASATORIE
Art. 209-210
Corm nr CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 630; ed. 1-a, III p. 287, 651 ;
DALLoz Rp. Mariage, 823 urm.; Suppl. Mariage 459;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 400, 401;
Doctrin romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 753 urm.; (III, part. IL ed. 2-a, p. 801, 871 n. 4; IV, part. I,
ed. 2-a, p. 57, 65 urm.; 693, 694; IV, part. IL ed. 2-a, p. 108 a. 3); Droit ancien et
moderne de la Roumanie p. 57, 130;
CANTACUZINO MATEI, p 710.
CAPITOLUL VII
Despre desfacerea cisitorlei.
Art. 209. -,-- Cdstoria .se desface:
1. Prin moartea unuia din soti.

2. Prin desprtenia legal pronuntat
Fr. 227 .
(Civ. 211 urm. ; Civ.
Text. fr. Art. 227. Le mariage se dissout.

10 Par la snort de l'un des poux;
20 Par le divorce lgalement prononc;
30 Par la condamnation devenue dfinitive de l9un des poux, une peine
emportant mort civil e.
Doctrin
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes II, 2384, 2385;
DALLOZ, Rp. Mariage, 963 urm.; Suppt. Mariage, 550 urm.;

PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 1118-1120; III, ed. 2-a, No. 462-464.
Doctrin romneasc.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 799, 800; (VIII, part.1, ed. 2-a, p. 544); Droct ancien et moderne
de la Roumanie, p. 81;
24/tou, I, p. 419, 421.
CAPITOLUL VIII
Despre a doua cisitorie.
(Mod. L. 15 Martie 1906). Vaduva i femeia

a crei cdstorie a fost declarat nuld, nu pot trece In a doua
castorie decAt dup 10 luni dela desfacerea prin moarte, sau
anularea cstoriei precedente, afar& dacd a nscut in acest
interval.
Art. 210 ').
Text. fr. Art. 228. La femme ne peut contracter un nouveau mariage

qu'aprs dix mois rvolus depuis la dissolution du mariage prcdent.
-Doctrid stetting.
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes II, 1553, 1861, 1894, 2386 urm.;
Cowl ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 142, 188:
1) Art. francez eorespunzator, 227, mai prevede si un al treilea motiv: Par ta oondansnation devenue
definitive de run des dpoux, a une peine emporiani mort
A se vedea i textul art. 213 Cod Civil roman.
2) Textul vechiu al art. 210. Femeea nu poaie trece Irk a duns cisiltorie deck dupa 10 hint depline
Atela desfacerea celei dintal casatorii. (Civ. 162 urm., 170, 209, 278 urm.; C. p. 271: Civ. Fr. 228).
Art. 211-212
DESPRE DESPARTENIE
Codul civil
DALLOZ. Rep. Mariage 966 urm. ; Suppl. Mariage 552;

Fluc, II, 284;
LAURENT, II, 364;

MARCADE, art. 228 ;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 200, 415 UM.;

PLAN1OL, I, ed. :3-a, No. 731-733, 1001-3, 1124 urm., 1256; III, ed. 2-a, No. 45-47, 335-30,
469(.474, 640;
Doctrini romtineascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 198, 239, 662 nota, 800 urm.; (II, ed. 2-a, p. 251 urm.; VIII,
part. I, ed. 2-a, p. GOO text si n. 3); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 81;
0 feniee desparfild sau al ceirei barbat s-a scivdril din viatii, poate ca sd se ceisatoreasca in fora noastrd inaintea expirarii celor zece luni de vaduvie". Curier Jud. 63/1900;
;
Observn(ie sub. Trib. civil Alba-Italia, 27 Febr. 1922. Pand. Rom. 1923, III,
NACU, I, p. 298, 420.
TITLUL VI 1)
Despre despirteni0
CAPITOLUL I
Despre cauzele despArtenlei
Art. 211.
BArbatul sau femeea poate cere desprtenia
pentru cauza de adulter 3). Civ. 194 ; C. p. 269, 270 ; Civ. Fr. 229).
Text. fr. Art. 229.
Le mari pourra demander le divorce pour cause
d'adultre de sa femme.
Doctrin
AURRY ET RAU, V, p. 181, 354;
BAUDRY-LACANTINER1E, Comment. thor. et prat. de la loi sur le divorce, n. 21;

BAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes III, 17 urm.;
CARPENTIER, Tr. Won et prat. du divorce, I, 10, 13, 15, 17;18; II, 3, 5, 6;
DALLOZ, Rp. Ad ultre, 10 urm., Sep. de corps, 13 urm., 63-65 urm.; Suppl. Adultre, 5
urm., Div. et Sp. de corps, 29 urm., 37 urm, 41 urm.;
DEMOLOMRE, IV, 415, 478;
liuc, II, 287-290;

MARCADE, art. 306.
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 1159 urm.; III, ed. 2-a. No. 510 urm ;
ALEXANDRESCO, II, ed.
Doctrinil romtineascii.
2-a, p. 6 urm.; (VII, p. 659), Droit ancien et moderne de /a Itou-
manie, p. 108; Observafie sub. Trib. Neamt 16 Sept. 190G. Dreptul 69/1906;
Nam, I, p. 426;
NEMETESCU P. GEORGE, Calduza divorlului No. 4-8.
Art. 212. CAsatoritii pot, fiecare in, parte, cere desfacetea

castoriei pentru excese, cruzimi sau cinsulte grave ce-si va
1) In editiunca oficia15, din eroare acest titlu poart5 No. IV In Inc de VI. raValitegsati
2) li.aintea codului civil (1865) divorturile se pronuntau de tribunalcle biserice0i, conform partei a
n, cap, IV a ,Pravilci bisericesti din 1851. Codul Caragea, In _partca a Iii, cap. 16, prevede si el divortul
pentru anumite cauze, speciticate anume. Deasemenea si codul Calima,h in 121 al. 3.
La Francezi, divurtul s'a admis la inceput prin legea din 31 Mantic 1803. Prin legea din 8 Mai 1816,
el a fost desfiintat si in fine reIntiiniat prin legca din 27 lulie 1884. Legiuitorul roll an, pe langi dispozitiile
legii franceze, a Imprumutat o parte si din vekhile noastre legiuiri: (ouul Cal mach si Caragea, dup cum
de ex. este dispozitia din art. 215 Cod. CW. A se vcdea si art. 3, 5, cap. 16 din codul Caragea.
3) l'extul francez avantajeaa pe brbat clandu-i numai lui, nu si femrei, ca In textul roman, dreplul
de a cere divort pentru cauzfi de adulter. A se compara art. 211. Codul civ. roman cu art. 229 si 230, Cod.
civ. fiancez.
- 256 --
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 212
fi facut unul altuia. (Civ. 194-196; C. p. 238, urm., 299, 300;

Civ. Fr. 231).
Lex peux pourront rciproquement demander le

Text. fr. Art. 231.
divorce pour excs, svices ou injures graves, de run d'eux envers l'autre.
Doctriurt strin.
BAUDRY ET CHAUVEAII, Personnes,III, 35 urm.;
CARPENTIER, Trait thorique et pratique du divorce, I, 4, 5, 24, 28, 29, 30, 34, 35, 38, 41-43,
48; II, 5, 8, 9, 11, 12, 16, 17, 19, 20, 20 bis ;
Comti ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 208 urm.;
DALLOZ, Rp. SO. de corps, 20 urm., 23 urm., 433 urm.; Suppl. SO. de corps, 25, 27 ;
Div. et SO. de corps, 46 urm.;
DEMOLOMBE, II, 384 ; IV, 102, 325, 388-390, 393 ;
Hue, II, 292, 293, 295-298;

LAURENT, III, 192;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 1167 urin.; III, ed. 2-a, No. 514 urm.
Doctrin romneas CA.

ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 13 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 444, n. 5, 448 text si n. 1) ;
Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 109, 110 ; Observafiune sub. C. Apel Caen,
25 Dec. 1899. Dreptul 61/1900; Observaftune sub. Trib. civil din Beauvais, 2 Febr.
1900. Dreptul 11/1001; Observafie sub. Trib. Iasi s. I, 8 April. 902. Dreptul 4i/902;
Observafie sub. Cas. Viena, 13 Iulie 1905. Dreptul 67/1906 ; Observafie sub. Trib. Ilfov,
s. III, 3 Oct. 906. Dreptul 69/906; Observe fie sub. Trib. civil Lisabona, 15 Mai 013,
Dreptul 37/914; Efectele absenfei cu privire la casaloria sofului prezent", Dreptul
37/920; Adnotafie sub. Cas. Fr. 22 Febr. 1899. Curier Jud. 8/1900 ; Observafie sub.
C. Apel din Caen s. I, 26 Dec. 1899. Curier Jud. 66/1900; Observafie sub. C. Apel
Buc. s. III, 4 din 19 Febr. 1901 si Trib. Teleorman, 17 din 2 Dec. 1900. Curler
Jud. 26/1901; Observafie sub. Cas. II, 141 din 24 April. 1902. Curier Jud. 47/1402;
Observafie sub. Cas. Fr., 30 Nov. 99. Curier Jud. 21/1903 ; Observalie sub. Trib.
Bar-sur-Aube, 6 Dec 1902. Curier Jud. 7/1905; Despre efectele absenfei cu privire
la casatoria sofului prezent". Curier Jud. 31/905 ; Observafie sub. C. Agen, 30 Ian. 905.
Curier Jud. 42/905; Observafie sub. Cas. Fr., 16 Ian. 906. Curier Jud. 43/906; NoM
sub. Cas. Leipzig, 9 Oct. 919. Curier. Jud. 22/924 ; Observafie sub. Trib. civil Vouziers,
25 Mai 1919. Tribuna Juridica 37-38/1920; Observafie sub. Trib. Lige, 9 Ian. 1920.
Tribuna Juridicti 43-44/1920; Observalie sub. C. Orlans, 16 Aug. 1919. Tribuna Juridica 3-4/921; Observafie sub. Trib. civil Corbeil, 18 Ian. 1919. Tribuna Juridicti
3-4/1921 ; Observafie sub. C. Apel Toulouse, 19 Mai 1920. Tribuna Juridicti, 16-17/1922 ;
Observafie sub. Cas. Viena, 11 Mart. 1920. Pand. Rom. 1923, III, 48; Nola sub. Trib.
Charolles, 9 Sept. 1921. Jur. Gen. 1924, No. 1499; Nota sub. Trib. Epernay-Marne,
9 Aug. 1921. Jur Gen. 1924, No. 1500; Nola sub. Trib. Saint-Julien, Jura, 9 Mai 1921,
Jur. Gen. 1921, No. 1501;
ALEXANDRESCU TRAIAN, Nota sub. Cas. Fr., 25 Ian. 1922. Jurispr. Gen. 6 923, No. 433;
NEMETE8BD P. GEORGE, Calauza divorfului, No. 9-16 ;
PERIETEANU I. GR. (Iper), Nota sub. Trib. Vlasca S. I, 1585 din 23 Martie 921. Curier
Jud. 8/1922;
RADULESCU SILTu, Observatie sub. C. Bruxelles, 25 Oct. 1908, 3 Ian. 1908, 12 Febr. 1908,
11 Martie 1908, 28 lunie 1908, 19 Febr. 1908, 19 Iunie 1909, 27 Martie 1908 si 5 Febr.
1009, C. Lige, 28 Iulie 1908. Dreptul 68/1912; Observafie sub. C. Apel Chambry,
22 Iunie 1909, Dreptul 82/1909.
Adulter 2.
Amenintiri, 15.
INDEX ALFABETIC
Injurii grave 4, 5, 7, 9-11,
13-16.
Aprec,ere suveran 2, 5, Isgonire 7.

Jud. de instructie 2.
6, 11, 13.
Cauze posterioare actiunei
18.
Condemnare corectional
16.
Corespondent 9, 14.
Denuntare calomnioas 2.
Epilepsie 17.
Excese 12.
Impotenti 1, 3, 8.
53707.
Marturi 7.
Ordonaufa de neur. 2.
PrAsirea domicil. conjugal 4, 6.
Reciprocitate 15.
Scrisori 9, 14.
Suveran apreciere 2, 5,
6, 11, 13.
Jurisprudentk
1. Termenit prin care legea determing, cauzele de divort, sunt generali,
astfel, nici unul din faptele pe cari
acesti termeni le coprind nu scap din
previsiunile ei, afara mimai eAnd indectorul fondului va apreci, duptt
diferitele circumstri, crt fapta pus in
judecata sa nu poate constitui veri-una
din acele oauze. Deci violeazd art. 212
257
www.digibuc.ro
17
Art. 212
DESPRE DESPARTENIE
curtea care respinge eererea de divort

pe motiv c dupA interpretatiunea ce
face inteun sens general art. 212, credo
cA neputinta bArbatului nu intrA in
niei unul din cauzele determinate de
lege, iar nu pentrucA in spetA ar fi apre-
ciat, in virtutea dreptului sAu suve-
ran, cl dupa diferitele eircumstAri ale

cazului, aceasta n'ar eonstitut o cauzA
pentru a se pronuntit divortul. (Cas.
II, 150/Oct. 16'71. B. p. 231).
2. Dest cauzele de divort, determinate
inteun mod general prin art. 212, $1.

probele ce le constatA sunt lAsate in
suverana apreciare a judecAtorilor
fondului, inst1 aceastA facultate a sa
fiind limitattt de obligatiunea ce-i este

impusA prin art. 123 pr. eiv. f3i art. 37
al. 3 leg. curt. cas. ca sA motiveze hotArirea sa, nu se poate intinde panA inteatflt hick s nu la de baza sau s
denatureze faptele constatate prin aete
autentice i publice, care fac deplinA
credintA despre dispozitiunile lor, conform art. 1173, pentru ca sA hotraseA
el a apreciat ca nu existA o cauzA de
divort din cele determinate de art. 212,
cAci astfel hotArirea sa bazatA pe
eroare, intru &At priveste faptele. rAmane nemotivatA, i prin urmare neintemeiat in drept. Astfel, dacA prin
ordonanta de neurmArire a judelui de
instructiune, rAmasA definitivA, se con-
Codul civil
tretinerei unor atari relatiuni sexuale

intime in cAsAtorie. Dacit impatenta
unuia din sott, partialA sau totalA, temporalA sau perpetuA, ascunsA sau ma-
nifestA, nmi s'a prevAzut ea atare in

codul civil actual ea cauzA de despArtenie sau de anulare a cAsAtoriei, aceasta provine din cauzit cA dovedirea
ei ar da loc la nenumArate scandaluri;
insA nu e mai putin adevArat ca.* doveditA, ea poate fi consideratA ea o
cruzime pentru sotul apt, expunndu-1
din partea celui neputincios la diferite
turmente $1. suferinte morale si trupesti, i chiar la adevArate brutalitAti,
cruzimi ce sunt prevAzute ea cauze de
desprtenie. (Trib. Iasi, II, Mart. 19/90.

Dr. 32/90).
4. PArAsirea domiciliului conjugal

din partea sotului. fArA a procurit sotiei un alt domieiliu unde sA-1 urmeze
si fArA a-i da alimente si ce sunt trebuitoare vietei, constitue cauzele determinate ca i excesele, cruzimile si injuriile grave, pentru cari legea romnA
nrevede desracerea csatoriei. (Trib.
Iasi, II, Mart. 19/90. Dr. 32/90).
5. Art. 212 nu defineste insultele grave cart pot da loc la despArtenie; si
dar gravitatea acestor insulte este 1A-
satA la aprecierea judeatorului pentru fiecare caz ce i s'ar prezint. Si

este necontestat ca gravitatea -unor
statA inteun mod neindoios, cA bar- insulte depinde de gradul de culturA

batul a denuntat pe sotia sa pentru si educatiune al sotior st de imprejufaptul de adulter, si cit udeattorul de rArile in care cuvintele presupuse ininstructie a declarat el nu existA caz sultnoare au fost pronuntate. (Cas. II,
de urmArire, fiindcA dovezile prezin- 146, Nov. 5/90, Bul. p. 1309). Deci curtea de
tate de bArbat nu au putut sA-1 eon- apel cnd sustine cit cuvintele insultving/1 cA ar fi existat faptul adulte- toare ce sotii '10 adreseazA in momente
rului, iar curtea prin considerentele de ceartA, nu pot constitui insulte grasale, in fata acestei constatAri formale, ve care at facA cAsAtoria imposibilA,
cA bArbatul a denuntat pe femeea sa nu intelege altceva dect el nu recopentru faptul de adulter, denuntare noa$te acelor insulte caracterul de gracare nu si-a produs efectele sale, fiind- vitate ce legea eere, si cA examinnd
cA n'a fost intemeiatA, lund de temei insultele aduse ei apreciindu-le dupA
eeeace a arAtat bArbatul, cit actiunea imprejurArile in care s'au produs, a
sa ar fi fost pornitA pentru niste vest- recunoscut el nu prezintau caracterul
minte ale femeei sale ce s'ar fi gAsit de gravitate care sil indreptAteascA pe
la o persoanA oarecare nu considerl sot a cere divortul. Si o asemenea aaceasta ca o calomnie, fiindcA nu con- apreciere, fiind de atributul suveran al
siderl pitrA ea pentru adulter, astfel instantelor de fond, scapA de sub cencurtea, in loc de a lu de temei faptele zura casatiei. (Cas. II, 205/Dec. 20/92. B.
precum sunt constatate in ordonant5, p. 1168).
printr'o gravA eroare le denatureazA,
6. PArAsirea domiciliului conjugal de
si prin violatiunea art. 123 pr. civ. ei cAtre sotie nu constitue intotdeauna si
art. 37, al. 3 leg. curt. cas. dA o deci- neapgrat o insulil gravA pentru a lexi-tine al caret dispozitiv rAmne fArA gitima desfacerea ctiatoriei, i instantemet. (Cas. II, 92IMai 6/74. B. p. 196). tele de fond sunt suverane sA apere
3. Des scopul cAsAtoriet nu e numai- cieze, dael refuzul sotiei de a revent
dect intretinerea de relatiuni sexuale. in domiciiul conjugal 'este justificat
menite a perpetu pecia umanA, $1. sau dacA are un earacter injurios, caz
eari relatiuni sunt consecinta naturalA in care poste legitimA cererea de desa inclinArei firesti ce sexurile diferite pArtenie a sotului. (Cas. II, 265/99. B.
o au intre ele, totu$i nu poate ft tAgA- p. 1330).
duitA, tinnd seamii de nature i firea
7. In materie de divort nu este treomului cum si de proereare si perpe- buintA cA Curtea de Apel sit indiee in
tuarea speciei umane, importanta in- hotarirea sa faptele, cari au putut fi
- 258
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPAR rEN1E
apreciate si considerate ca constituind

injurii grave, cnd pe de o parte se refelt la depunerile inartorior, in care
se mentioneazd fapte precise, si chnd
eurtea relevA anume j faptul isgonirel sotlei prin violent. (Cas. IL 95199.
B. p. 462).
9. Neputinta bdrbatului, constatat
Inca dela inceputul cdsAtoriei, constitue o cruzime pentru sotie si deci este
un motiv de divort. Cand insd sotul
devine neputincios in timpul cdsAtoriei, atunci aceasta este ea mice infirmitate capdtatd in timpul cdsdtoriei si
ca orice boal nu poate fi un motiv de
divort. (C. Apel Galati IL Curier Jud.
481901. Contra : C. Apel Bucuresti, III.
Curier Jud. 26 901; Trib. Teleorman,
Culler Jud. 261901).
9. Insultele grave sunt admise printre cauzele de despdrtenie, indiferent
dacA acele insulte au fost P.-Acute verbal sau prin scrisori, sau dacd ele rezultd din o corespondent urmat intre sot cu o tertd. persoan, destul numai ed. acea corespondentd sd fie me-
nitA sA ajungd la cunostinta sotului

ultragiat si sa fie de naturd a impiedica bunul trai dintre soti. (Cas. IL
141 902. B. p. 584).
10. Ref uzul brbatului de a procur
femeii im dorniOiliu al lui independent
tinerea ei intfo confuziune de cdsnicie, fie chiar cu rudele cele mai apropiate, cnd din aeeasta rezulta un izvor de neintelegeri si de umilintA pentru ea, constitue o insultd gravA care
motiveazd desprtenia. (Trib. Roman.
Dr. 48/906).
11.
Art. 212 codul civil, nedefinind in-
sultele grave, a lilsat la aprecierea judecatorilor de fond, cari vor decide,

dacd este sau nu cazul de a pronunt
divortul pentru insulte urmate intro
soti, si. In aceast privint drentul de
apreciere al instantelor de fond ecte
suveran si scapd de sub controlul
Curtii de casatie. (Cas. II, 14 Mart.
1906. B. p. 570).
12. Prin cuvntnl excese". cuprins in
Art. 213
art. 212 cod. civ., legiuitorul a voit a

intelege oriee atte de vrAjmsie, de
violentd, de furie sau de asprime, cari
intree orice mdsur si cari pot pune
in primejdie sdnatatea sau viata unuia
din soti. (Apel Bnc. Dr. 2 911, p. 13).
13. In materie de divort, dreptul de

a apreci gravitatea injuriilor si daed
ele constituesc sau nu o eauzd de divort, apartine suveran instantelor de
fond. (Cas. II, 193/911. Oilier Judiciar
71912).
14. Dacd prin cererea de divort se
precizeazd calizele pentru cari se cere
divortul, intemeiate pe injurii grave,
iar in stabilirea lor sotul se referd la
scrisorile ce i-au fost adresate de sotie,

si pe care le-a depus la dosar, prin acea-
sta se articuleazd in destul motivele,

ash ed nu se poate invoch nulitatea
aetiunei de divort. (Cas. II, 79 912. Curier Jud. 38 912).

15. Child din atitudinea sotilor si fin-
prejurdrile cauzei, rezult cA viata in

comun a devenit imposibila, urmeazd
a se pronunth divortul si a se desface
cdstoria. Si pentru cA Curtea constatd
cA ambii soti s'au facut vinovati de
insultA si amenintdri unul fatA de ce-
lalt, urmeazd ea divortul sd se pronunte in favoarea ambilor soti. (C.

Apel Bue, s. II, 29 din 27 Oct. 1919. Curier Jud. 6-7/920).
16. Condamnarea corectionald a unuia din soti poate sa constitue o injurie gravd. pentru celalt sot, autoriznd desfacerea cdstoriei. (Trib. Iasi
s. I, 4 Lillie 1919. Justitia (Iasi) 5/920).
17. Epilepsia nu poate constitul o
cauzA de divort, in dreptul nostru actual in sensul celor prevAzute de art.
211-215 c. civ, (Trib. Iasi s. I. 2 Innie
1919. Justitia 5/920).
18. 0 aetiune de divort nu poate sd
se intemeeze pe cauze ce s'au produs in

urma introducerei ei. (C. Apel Iasi s. I,
13 Dec. 1922; Pand. Rom. 1923, III, 88).
19.
A se vedeh: Art. 2 cu nota 7 si
indexul cu notele respective; Art. 196

cu nota 11.
Art. 213. -Desfiintarea cdstoriei se poate cere i dobAndl

chid unul din soti va fi osAndit la munch% silnic sau la recluziune. (Civ. 243; C. p. 7; Civ. Fr. 232).
La condamnation de l'un des epoux . une peine
Text. fr. Art. 232.
infamante sera pour l'autre poux une cause de divorce.
Doctrinh strain&
-

BAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes, III, 62 urm.;
CARPENTIER, Divorce, 44, 51-53;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 207 urm., 213;
Dannoz, Rep. Sep. de corps, 81 urm., 98 urm., 197, 441; Suppl. Div. et Sop. de corps,
95 urm., 1.11, 158, 377, 400, 441;
- 259
www.digibuc.ro
Art. 214-215
Coda civil
DESPRE DESPAR rENIE
DEMOLOMBE, IV, 96, 392, 397;

DURANTON, II, 561, 562;
Huo, II, 300;
MARCADE, art. 386;
PLANIOL I, ed. 3-a, No. 1171 urm., III, ed. 2-a, No. 525 urm.
DoctriTiii romneasca.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 43 urm.; (VII, p. 645, 652). Droit ancien et moderne de la
Roumanie, p. 110, 113; Observafie sub C. Apel Paris, 20 Nov. 1902. Curier Jud.
42/904; Nola sub. Trib.Lodve (Herault) 9 Oct. 922. Jurispr. Gen. 13/1923, No. 974;
NACU, I, p. 431;
NEMETESCU P. GEORGE, Calduza divorfului, No. 22-25;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalutui, p. 54.
Art. 214.
Consimtimntul mutual si struitor al sotilor,
exprimat In chipul prescris de lege, In conditiunile i dup
cercarile determinate de lege, va servl de dovada Indestuld,
c viata In comun le este nesuferit si c, In privinta lor,

este o cauz peremptorie de desprtenie 1
Fr. 233).
(Civ. 254-277; Civ.
Text. Jr. Art. 233.

Le consentement mutuel et persvrent cles poux,
exprim de la manire prescrite par la loi, sous les conditions et aprs les preuves qu'elle dtermine, prouvera sufFisamment que la vie commune leur est insupportable, et qu'il existe, par rapport b. eux, une cause premptoire de divorce.
Doctrina striiinft.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes, III, 14;
Doctrinft romineascil.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 146 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 126 ;
CANTACUzINO MATEL p. 698, 706;
NACU, I, p. 458, 459;

NEMETESCU P. GEORGE, Calauza divorfului, No. 26-28.
Art. 215. - Desprtenia se poate pronunt.:
In contra sotului care a vrjrnsit viata celuilalt sot, sau
stiind ca alt,ii o vrajmsesc nu i-a facut artare IndatA2). (Civ.

194, 217; C. Carag. art. 6, p. 3, cap. 16 ; C. Calimach, Art.
121, 122).
Doctrini,
ARNTZ, I, 402, p. 354, 355;
CARPENTIER, Trait thorique et pratique du divorce, I, 13, p. 38, 67, p. 125 urm.; II, 19 p. 42;
DALLOZ, Suppl. Div. et Sp. de corps, 81;
PAM:0E0TM FR., Divorce, 139, 225 urm., 813, 814, 823, 827 ;
SLEET, Divorce, 25, 102 urm.

1) Legea Francezi din 27 Iulie 1884, care reintiinteaa divortul, nu admite cu toate acestea divortul prin
consimpmant mutual. Astzi deci, art. 214 Cod. civ. romdn, nu mai are echivalentul ski in codul civil francez.
2) Acest articol nu are echivalent in Codul Francez.
- 260
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 216
DESPRE DESPARTENIE
Doctrina romiineasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 49 urm.; IV, part. I, ed. 2-a, p. 441 n. 1); Droit ancien
et moderne de la Roumanie, p. 110.
NACU, I. p. 431, II, p. 879.

NEMETESCU P. GEOR 3E, Calauza divorfului, No. 17-21.
CA PITOLUL II
Despre despirtenie pentru cauzii determinati

Sectiunea I.Despre formalildfile despdrfeniei pentru cauzd determinatd.
Oricare ar fi natura faptelor sau a delictelor,

care ar pro voch cererea de desprtenie pentru cauz determinata, o asemenea cerere nu se poate face deck numai la
tribunalul civil al districtului, In care so0i 1i au domiciliul.
(Civ. 87, 93, 196, 260; Pr. civ. 340; L. Timbr. 20 16; Civ.
Art. 216.
Fr. 234).
Text. fr. Art. 234.

Quelle que soit la nature des faits ou des dlits
qui donneront lieu la demande en divorce pour cause dtermine, cette demande ne pourra tre forme qu'au tribunal de l'arrondissement dans lequeles poux auront leur domicile.
Doctrina strintt.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes, III, 75, 82, 84, 85;
BEUDANT, II, 405, p. 47;
CARPENTIER, Trait thorique et pratique du divorce, I, 68, 694 70, 72, 85, 101; II, 27, 40,
42, 43, 236 ;
CARRE ET CHAUVEAU, VI, parlea II, Quest. 2965 bis, p. 730;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 215, 216 urm., 332;
DALLOZ, Rp Sep. de corps, 88 urm.; Suppl., Div. et Sep. de corps, 111 urm., 132 urm.,
140, 159, 168, 170, 172 urm.; Sp. de corps, 38, 40;
DEMOLOMBE, IV, 447;
Hue, II, 310;

PANDECTES FR., Divorce, 1328;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1183, 1192; III, ed. 2-a, No. 539, 542, 545-547, 550 urm.
DoctritA romneascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 65 urm., Observafie sub. C. Bruxelles, 10 Febr. 903. Curier
Jud. 16/905 ;
ALEXANDRINI ALEXANDRU, Nola sub. Trib. Iai s. I, 12292 din 23 Dec. 923. Curier Jud. 11/924 ;
NACU, I, p. 440 ;

INDEX ALFABETIC
se vedea
Actiune, intentare, a se Exceptiuni,

vedea ,Competenta".
,Competenta'Declinare de competenta",
Actor sequitur forum rei, a
a
se vedea ,Competente.
,Fine de neprimire".
Admitere In principiu, 3, Ex,eptiuni peremptorii 1.
5, 9.
Apel 1.
Aplicarea legei romane 4.

Competenta 1-3, 6-10.
Consilii, a se vedea ,Sfaturi".

Conventia dela Haga 9.
Declinare de competenta
1-3, 5, 8, 9.
Divort 1-10.
Domiciliu 7, 8, 10.
Except. personale, a se vedea Competenta"si ,Declinare de competenta".
Expunere de motive 9.
Fine de neprimire 8.
Haga, conventie 9.
Hotarire 3.
IncompetentaL, a se vedei
;Competenta', ,Declinare de competenta"Exceptiuni"..1
Limine litis, a se vedea

,Declinare de competenta
Presedintele Tribunalului
Litispendenta 9.
Marturi 3, 5, 6, 10.
Marturisire 10.
Nationalitate 3.
Nulitate 8.
Ordine publica 10.
Romane legi, aplicar. lor 4.
a se vedea ,Sfaturi".
,Exceptiuni personale. Resedinta 7.
edinta publica 3.
edinta secreta 3.
faturi 2, 3, 9.
Stifuni 1, 4, 9, 10.
Tara straina 4.
Jurispradenti.
1. Dui:4 art. 331 pr. civ. la curte nu
se vor puta, produce exceptiunile existente la prima instanta si care nu s'au
invocat la acea instant, afar de ex261
www.digibuc.ro
Art. 216
DESPRE DESPARTENW
ceptiunile peremptorii. Ast-fel, daca

partea propune declinatorul de compe-
tint din cauzA ea e strain, cum aceasta e o exceptiune din cauza persoanei, st ne fiind peremptorie, nu poate
fi propusa pentru prima oara in apel.
(Apel Foes. II, 94, Sept. 7/83, Dr. 1/83).
2. De$1 presedintele tribunalului,
cAnd da sfatuire de impacaciune partilor in procesele de divort, nu este

competent de a resolv singur excepce s'ar ridicit de parti asupra
cauzei, insa aceasta nu indreptteste
pe parti de a Ids& ne propus, de la
prima data cAnd apare in instanta, incidentul ce are a ridia si PArtile,
cAnd sunt chemate dinaintea presedintelui spre a primi sfatul, sunt
chemate dinaintea instantel; cel
care se crede c e ran chemat la
acel tribunal, trebue s propuna aceasta inainte de a ascultit sfaturile
presedintelui, eAci daca tribunalul nu
e competent de a judec procesul, nici
presedintele sail nu poate da sfaturi
partilor. Prin urmare, cine accepta
sfaturile presedintelui e presupus ea
accepta si competenta tribunalului.
Ast-fel fiind, declinatorul de competinta propus dupa ce prtile comprusera dinaintea presedintelui tribunalului la infatisarea de sfatuire este
tardiv, de oare ce dupa art. 108 pr. civ.
o atare exceptiune de necompetinta
din cauza persoanei trebue propusa
inaintea ori carei alte excePtiuni sau
apardri in fond. (Apel Foes. a 94,
Sept. 7/83, Dr. 1/83).
3. Art. 108 pr. civ. prevede cA cererea declinatorie de competinta s fie

facuta inaintea ori carei alte exceptiuni si aparari. Si incompetinta din
cauza nationalitatii fiind personalit,
trebue propusa in limine litis. Si cum
in materie de divort apararea in fond
ne avAnd loc de cat la ultima nftiare, adica atunci cnd urmeaza a se
da hotrirea definitivA (art. 240). s'ar
pare& ca exceptinnea trebne atunci
propusa mai inainte de apararea in
fond. Insit in materie de divort, legiuitorul a creat o procedura speciala,
prevazand mai multe infAtisari, din
cari una inaintea presedintelui Pentru
coneiliar3 (art. 220 si 221), unde prtile trebue sa se prezinte in persoand,
sa-si expuna motivele si sit infatiseze
dovezile, toate acestea in sedinta secreta, $1 numai in dotiA cazuri ele stint
chemate pentru audienta publicd:
atunei cnd sleind toate mijloacele, o

conciliare a devenit imposibila si cAnd
tribunalul urmeaza a se pronuntit in
principiu asupra admiterei actiunei
(art. 228 si 229), si 2) atunci cnd, dung
ee s'a terminat cu ascultarea martoribor. urmeaza a se da hotArirea definttiva (art. 240). 8i cum exeeptiunea de-
slinatorie de competintit e un fine de
Co dul civil
neprimire al actiunei. ea trebue proPusd in audienta cnd tribunalul urmeaza set dea hotrirea pentru admiterea in principiu a actiunei (art. 229)
si mai inainte de darea acelei hotariri,
iar daca n'a fost propusa atunct nu se
mai poate propune in urma la o altA
audienta. In adevar, in materie de divort, legiuitorul voeste pe cat posibil.
sa evite desbaterile in fond. Ar fi absurd de a angaj in o procedura ulterioar, atunci and nu se i3tie daca ea
poate sa ajunga le vre-un rezultat, si
ar fi evident contrariu vederilor legiuitorului (care nu admite discutiunea adesea scandaloasa, asupra faptelor, de cAt atunci cAnd ea este absolut necesara), de a lAsit sa se product
un scandal. poate inutil. Tdcerea defendorului impliea ea n'are fine de
neprimire de opus sau ca a renuntat
la el. si hotrirea care admite cererea
de divort decide implicit ca. actiunea
nu este stinsit prin un fine de neprimire. Acest fine de neprimire, nu poate
fi propus la prima infdtisare inaintea
presedintelui, fiind ea atunci partile
sunt chemate pentru conciltare, si rolul presedintelui se margineste numai
si nu intra in atributiunile sale sit
se pronunte asupra unei exceptiuni
exelusiv rezervat instantei de fond,
adica tribunalului. (Apel Galati, L
Mart. 18/89, Dr. 27/89).
4. Dispozitiile legilor romne aplicAndu-se la toti aceia cari locuesc in
Romania si sun{ supusi acestor legi,
este neindoios ea divortul este admisibil pentru acestia, chiar daca casatoria au contractat-o inteo tarA strina,
unde divortul nu exist& caci in privinta cererei de despartenie se aplich
legea romn. (Cas. II, 213/904. B. p.
888).
5. Declinatorul de competenta nu
poate fi propus in procesele de divort
de cat dun admiterea in principiu
inainte de admiterea martorilor. (Trib.
Iasi s. I, 15 April. 1919. Justitia. Iasi,
8/919).
6. Exceptia de incompetinta in materie de divort se poate ridic conf.
art. 108 pr. eiv. cu oeazia ascultarit
martorilor (Trib. Iasi s. II, 29 Aprilie
1919 si 1 Mai 1919. Justitia (Iasi) 10/919).
7. La divort actiunea nu poate fi in-
tentata la resedinta sotului ci la domiciliul lui. (Trib. Iasi s. I, 29 Mart. .

1919. Justitia (Iasi), 5/920).
B. Actiunea de divort este o actiune

personalit si ca atare trebue adresatA
tribunalului unde sotul isi are domiconform regulei actor sequitur
forum rei".
Cu toate aeestea o actiune de divort
adresata altui tribunal de cat eel al
domiciiului sotului, nu este nulA de
drept, ci poste da numai loc la o strmutare a procesului la tribunalul corn-
262
www.digibuc.ro
Codal civil
EWSPRE DESPARTENIE
Petent; incompetenta se poate acoperi

expres sau tacit, prin declaratia forma% sau prin neridicarea exceptiei
in limine
(Cas. II, 69 din 8 Iunie 920. Jur. Rom. 13/920).
9. In materie de divort, cnd actinnea a fost admis in principiu, deci s'a
intrat in cercetarea fondului actiunei.
nu se mai poate ridica exceptiunea de
incompetent ratione personae de asemenea nici cea de litispendent fiindas
potrivit art. 110 pr. civ., asemenea exceptiuni trebuesc ridicate in limine
litis.
Prin urmare, in spet, prta, desl a

fost citath in regul, nici cu ocaziunea
eoncilierilor, nici la expunerea de mo-
tive n'a ridicat, inainte de admiterea

in principiu a actiunei de divort, incidentul de incompetint, dedus din
disp. art. 5 al Conventiei din Haga din
1904 pentru regularea conflictelor in
materie de cAsatorie i divort la care a
aderat i Romnia si. Elvetia si nici
n'a invocat existenta unui proces pendinte la trib. din Lausanne; a achiesat
prin urmare sA se judece de tribunalele romne, in spet tribunalul Iasi.
(Trib. Iasi, sectia I, jurnalul 12292 din
23 Dec. 1923. Jur. Gen. 1924. No. 472;
Pand. Rom. 1924, III. 38. Curier Jud.
Art. 217
10. Conform dispozitiunilor articolului 216 din codul civil singurul tribunal competinte de a judech o cerere de
desprtenie pentru cauzA determinata
este acela in circumscriptia cAruia sotul isi are domiciliul sAu.
Din redactiunea categoricA a acestui
articol, si din faptul c inteinsul tribunalul in circumscriptia citruia domiciliazh sotul este indicat ca singurul
competinte de a statu asupra actiunii
de divort, rezult c. dispozitiunile sale
sunt de ordine publicA.
In consecintA, tribunalul inaintea
cAruia s'a introdus o asemenea actiune
este obligat sh ridice din oficiu chestiunea incompetintei sale, in cazul
cnd din dezbateri constath, cA sotul
nu-si are domicihul in circumscriptia sa.
UrmeazA deci a se respinge actiunea
de divort pentru cauza determinatA
intentatA de sotie cnd din depozitiunile martorilor si din inssi recunoasterea sotiei rezulth, cA sotul domiciliazA in Bulgaria. (Trib. Caliacra. Sentinta de divort No. 22 din 30 Oct. 1923,
Jur. Gen. 1924. No. 1555).
11. A se vedeh: art. 2. Index si notele
respective; art. 93 cu notele 2. 3.
11/924).
Art. 217.
Dac vreuna din faptele imputate de sotul care
cere desfacerea cstoriei va fi de natur a da loc urmrirei
criminale din partea ministerului public, actiunea desprteniei
se va suspend pan ce se va da hotarlrea curtei cu jurati;
atunci se va pute, reincepe judecata Mr& a fi permis a deduce
din acea hotrre vreo respingere sau exceptiune prejudiciabila In contra sotului care a Mcut cererea. (Civ. 212, 215; Pr.
pen., 8, 212 urm., 226; Civ. Fr. 235).
Text. fr. Art. 235. Si quelques-uns des faits allgus par l'poux demandeur donnent lieu . une poursuite criminelle de la part du ministre public,
l'action en divorce restera suspendue jusqu'aprs l'arrt de la cour d'assises;
alors elle pourra tre reprise, sans qu'il soit permis d'infrer de l'arrt aucune
fin de non-recevoir on exception prejudicielle contre l'poux demandenr.
Doctrinii strin.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes, 111, 76 ;

DALLOZ, Supplment. Div. et sep. corps, 135 urm., 155 urm., 177 urm. ; Sep. de corps, 40 urm. ;
Huo, II, 313;

LAURENT, III, 220;
PANDECTES FR., Divorce 1108, 1117;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1193; III, ed. 2-a, No. 543, 553.
Doctrin romfineasc.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 74 unm.;
CANTACUZINO MATE!, p. 700 ;
NACU, I, p. 437; II, p. 879.
263
www.digibuc.ro
Art. 218
Codul civil
DESPRE DESPRTENIE
tra unuia sau mai multi din martorii

Produi de sotul reclamant in divort;
in acest claz, judecatorul civil trebue
s treae g. peste un asemenea incident
la pronuntarea divortului, inainte de
hotrirea ce s'ar da pentru falsa mdr-
Jurisprudent&
1. Duph art. 217, care ordon suspendarea actiunei civile in divort &And
until din faptele alegate de sotul recta-
mant d6. loc la o urmrire

nu se intinde la eazul and exista o
actiune criminala pentru fals mrturisire intentat de sotul defendor con-
turisire. (Cas. IL 115/Sept. 9191. B. p.

1008).
Art. 218.
Orice cerere de desprtenie va art cu amnuntul faptele; cererea se va da dimpreun cu dovezile, de
vor fi, presedintelui tribunalului, sau judecatorului ce-i va tine

locul, de cdtre sotul ce cere desfacerea csatoriei In persoan
afara numai dac va fi ImpiedeCat de boal, In care caz, dup
cererea sa si e,iberarea unui certificat de boal a vreunui
medic, magistratul se va duce la domiciliul reclamantului ca

s primeasc acolo cererea sa. (Civ. 209, 211 urm., 219 urm.,
Legea timb. art. 20, 17, 24, 17.; Civ. Fr. 236).
Toute demande en divorce dtaillera les faits : elle
Text. fr. Art. 236.
sera remise, avec les pikes l'appui, s'il y en a, au president du tribunal ou
au juge qui en fera les fonctions, par l'poux demandeur en personne, moins
qu'il n'en soit empch par maladie; auquel cas, sur sa rquisition et le certificat de deux docteurs en mdeeine ou en chirurgie, ou de deux officiers de
saut, le magistrat se transportera au domicile du demandeur, pour y recevoir
sa demande.
Doctrinil
ARNTZ, I, 412;
BAUDRY ET CHACITEAU, Personnes, III, 94, 102, 109;
BEUDANT, II, 409;
CARPENTIER, Divorce, 1, 100, p. 146;
Hue, II, 311, 314;
LAURENT, III, 224, 226-228;

PANDECTES FR., Divorce, 1180, 1186, 1187;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1240, 1245; III, ed. 2-a, No. 553, 554, 617, 623.
Doctrin romneasc&
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 77 urm.; (IV, part. Il, ed. 2-a, p. 81, n. 3); Droit ancien et
moderne de la Roumanie, p. 113, 114, 119, 256;
NACU, I, p. 434, 441;

NEMETESCU P. GEORGE, Cdlduza divortului No. 32, 33, 62, 92;
rATARU G. V., Prezidentul Tribunaluiui, p. 15.
Presedintele Tribunalului, Reconventionali cerere 8.

a se yedek Sfaturi". Renuntare 1.
Probe 1, 2, 6, 7.
Respingerea actiunei 10.
Procedura civilk 5.
Revizuire 5.
Procurator, a se vedek Simulatie 1.
Mandatar".
Sfaturi 3, 4, 0.
INDEX ALFABETIC
Actiune, a se vedei Pe- Cruzimi 4.

titie de divort".
Actiune reconventionalk 8
Admit ere In principiu 1.
Adulter 7.
Apel 6, 10, 11.
Cauze de divort 1, 3, 4, 6,
7, 11.
Cauze determinate 1, 7.
Cauze noi, a se vedea
Gauze de divert'.
Cereri de divort, a se vedea Petitie de divort".
Cereri reconventionale 8.
Consilii, a se vedei ,Sfaturi'.
Divort 1-11.
Dovezi a se vedek Probe"

Excese 4.
Expunere de motive 2, 3.
Fapte noi 1, 6, 7, 11.
Flotrire 3.
ImpAcare, a se vedek Sfaturi".
Injurii grave 1, 3, 4, 7.
Lovire 1.
Mandatar 5, 9.
Motive, a se vedei ,,Cauze
de divort".
Nulitate 3, 6.
Petitie de divort 1,3,4,6,7.
Jurisprudent&
1. Dup art. 229 cererea de divort
pentru cauz cleterminatA nu poate fi

judecat deck dura ce tribunalul, prin.
o incheere prealabila va fi decis admisibilitatea ei, $i, pentru a obtine admisibilitatea cererea insotita de faptele
264
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTEN1E
Art. 218
pe care e motivat si de dovezile pe n'are trebuint de a fi dovedit. (Apel

care e sprijinit trebue s treaca prin Bue. II, Mai 13 72, Dr. 56/73).
2. Art. 224, 226 si 227 cer ea partea
procedura exceptional prevzutti de
art. 218 si urm. Acest sistem special la reclamantd in procesul de divort s
divorturile pentru eauzl determinatii, expung, eu amdnuntul motivele precum
fiind creat in scopul de a impedicit di- si prohele pe care isj intemeiazA cerevorturile voluntare deghizate sub cauze rea. Si este de un interes eapital ca
fictive si sustinute cu probe amgi- aceste dispozitiuni ale legii ad fie
toare invoite intre prti legiuitorul a punctual observate, pentru ea nu sotul
voit ea tribunalul sti aibd timpul si intimat care este chemat in instanta a
mijloaoele de a studi faptele si prose aptir contra admisibilittii cererei
bele produse de reclamant si a se eon- de divort ee se face contra sa, s fie
vinge de sinceritatea cererei. Odath a- surprins de niste probe eari vin FA,
cest studiu facut si cererea adMis, ju- confirme o eerere ale erei motive nu
decata ei sa fie limitat in faptele si sunt at de putin justificate, neavnd
probele pe care judecatorul le-a avut timpul a-si face observatiunile sale ain vedere cand a pronuntat admisibi- supra acelor probe, precum si a le
litatea, rmnnd ea faptele noui ce combate prin alte probe, spre a face
ar invoch reclamantul in eursul ins- sa reese inocenta sa inaintea justitiei.
tantei s poat, dup imprejurri, a (Trib. Ilfov I, Ian. 14/80. Dr. 6/80).
da mai mult putere cauzei primitive
a. Petitiunea de divort trebue, sub
a cererii, iar niciodat a se substitui pedeapsa de nulitate, s pecizeze fapei, cci prin aceasta substitutiune Phr- tele pe care se fundeaz eererea, pen-
tile ar aveh mijlocul de a surprinde pe

judector sesizndu-1 de niste fapte de
a oror realitate n'a avut timp a se
convinge. Aceste dispozitiuni excePtionale fiind de drept strict, judecAtorul
nu le poate aplich, dup aprecierea sa,
in unele cazuri *i a le omite in altele,
ci trebue s, le indeplinease inteun

mod riguros pentru toate cererile de
divort, chiar &And faptele propuse de

reclamant ar fi de o realitate evidentd.
Dui:a sensul legii, toate faptele invocate de reclamant, ori cum s'ar considerit acele fapte, fie ca cauze, fie ea
dovezi ale cererei de divort, trebue s
urmeze proeedura presoris de art. 218
si urm. Si chiar dach faptele probatorii ar esi de sub aceast regul si
tru ea defendorul, cunoscnd ce i se imput, s-si poatd alchtul aprarea FA a

nu fi surprins, precum si presidentul
s poat incerch cu oarecare succes o
reconciliare intre soti. Aceast nulitate a petitiunei rezult virtualmente
din economia legii, de oareee, atilt tentativa de coneiliere, eht si dezbaterile
inaintea tribunalului, precum si sentinta nu pot aveh alt obiect cleat laptele indicate in petitiune, ins nu orice fapte petrecute in vieata conjugala.
Deci e nul actiunea cnd in petitiunea
introductiv nu se indicA decht categoria in care ar intr faptele ce pretinde sotia e-i lac vieata imposibil,
fAr a indict), in concreto, chiar Mr%
mult preciziune vre-un fapt anume
care ar constitui o injurie grav, si pe
care judecata sag poata apreei si caMich, i cnd nici din procesele verbale de conciliere nu se constat e
sotia ar fi precizat, eel putin inaintea
ar urni dreptul comun totusi deosebirea lor de fapte substantiale trebue Mcut dupa principiile care presid la
distinctiunea intre cauza si proba unui
drept. Or, dung aceste principii, cauza
e un element generator al dreptului,
element frh, care dreptul n'ar exist,
prezidentului, violatiunile aduse de sot

la obligatiunile ce izvorase din cAsto-
pretinde c i-a Meut-o sotul incercnd

s o bat, cauza acelei actiuni este aeel
cererea, sa, far a expune motivele cererei sale conform art. 224. (Apel Buc.
I, 2, Mart. 3/80. Dr. 13/80).
4. Art. 218 dispune c cererea de des-
iar proba e un element independent

care are putere numai de a constat
existenta unui drept, iar nu a-i da
nastere.Dac dar actiunea de divort
a sotiei a luat nastere din injuria ce
fapt material de btae, iar nu injuria
in abstract, cci injuria este numai
termenul cu care se ealific un fapt,
iar nu faptul ajar. Astfel fiind, child
rie, precum asemenea cnd la prima

infatisare inaintea tribunalului sotia
s'a mitrginit a declar ea persistrt in
pArtenie va art eu amnuntul faptele pentru care se cere desprtenia.

Numai o enuntare vag a unora din
cauze pentru care se poate cere dessotia renunta la ace! fapt in audienta prtenia, excese, cruzimi, insulte grade fond, cererea sa a ineetat de a avea, ve, e neindestulAtoare pentru a servi
o eauza, l pamfletele tiprite de sot de baz legald unei actiuni de divort;
la adresa sotiei survenite in urmh nu in adevr, pentru ea judeetorul s
pot nici a fi substituite injuriei care a poatd reusl in rnisiunea sa de concifost cauza primitiva a eererei, de vre- liator, trebue sh aib, cunostint de
rne ce tribunalul nu le-a studiat si n'a faptele determinate ee trebuesc a se
admis discutiunea lor, nici ehiar a articul in amnuntul lor. Dreptul de
servi de dovad la acea injurie, cci aphrare mai ales intr'o actiune care
un fapt la care eel in drept renunth atinge onoarea si consideratiunea unei
265
www.digibuc.ro
Art. 211,
DESPRE DESPAATENIE
persoane, reclamit asemenea imperios

indeplinirea unei asemenea formaliVAL Legiuitorul edictnd acest articol
a voit a pune frau pasiunei pentru a
nn vedea cAsAtoria, contractul eel mai
important in viata unui om, sA devie
jocul unei irascibilitAti momentane,
in acest scop a voit a se discut cu minutiozitate motivele pentru care se
cere despArtenia. Deci: (lac atat in cererea introductivA de instantA cat si la
prima infAtisare inaintea tribunalului
nu s'a articulat niel un fapt anume determinat, cererea de divort e inadmisibilA. (Trib. Ilfov, I, Ian. 14/80, Dr.
6/80).
5. DupA procedura eivilA, ori ee ce-
rere adresatA inaintea unei instante
judecAtoresti se poate face si prin procurator. AceastA regulA, inscrisA in

dreptul comun, se aplicA ori de &ate
ori nu existA o dispozitiune contrarie;
or, in materie de divort, cnd legiuitorul a derogat de la acest principiu

si a voit ca partea s/. facA i s prezinte cererea in persoanA a prevAzut-o
anume in lege; aceste cazuri Bunt cuprinse in art. 218 cod. civ. care trateazA, despre introducerea actiunet
dinaMtea primei instante, si art. 246
relativ la inscrierea sentintel de divort;
afarA din aceste cazuri, derogatiunea
nu se poate intinde la celelalte cereri ce
se pot face de pArti in cursul procesului de divort. (Apel Buc.I, 5, Mart/84,
Dr. 3/84). Deci in privinta cererei de revi-
zuire in materie de divort neprevA-
zndu-se aceastA formalitate restrictivA conform dreptului comun urmeazg

s decidem cA ea se poate face si prin
procurator, fiind de ajuns numal s
sib o procurA in regulA, care sA-i dea
acest drept. (Cas. II, 98/Oct. 29/84, B.
p. 876).
6. Din dispozitia art. 218 c. civ. rezultl
cit att sotul contra eAruia se cere divortul, cat si presedintele tribunalului
trebue sA cunoascl faptele ce se imputA
de sotul reclarnant. Si nu este indoialA el, pe rang si afar/. de faptele
cuprinse in cererea introductivA, nu se

mai pot propune in urmA si alte fapte
care ar constitul o noug, cauzA de di-
vort, dar se pot invoc fapte care au

de scop a intAri faptele invocate care
se referA numai la cauza propusA, si
au astfel de scop a proba mai mult
cauza invocatA; nouile fapte ce s'ar
invoc nu sunt de cat argumente noui
ee se invocA si pe care partea interesatA trebue sA aibA dreptul a le
invoca pe cat timp tin desbaterile ;
textul legei nu se opune ea recla-
mantul, pe lngA faptele detaliate
in cererea introductivA, sA nu poatA

invoca in urmA in cursul desbaterilor
e alte fapte, si aeesta e si in ratiune
intemeiat. Ast-fel, dacA in cererea in-
Codul civil
troductivA nu se detaliazA faptele cu

care reclamantul aye& a dove& cauza
de divort propusA, si faptele s'au detaliat in urmA, riguros vorbind ar fi
trebuit a se fi declarat cererea de nulA,
nefAcndu-se insA aceasta si admitndu-se sA se detalieze faptele in urmA,
nimic nn se opune ea reclamantul sot
sA nu poatA propune noi fapte si la
curtea de apel, intra cat e in cursul
desbaterilor. (Cos. II, 58/Iun. 3/86, B.
p. 536).
7. Din art. 218 rezultA cA divortul nu
se poate cere de cat pentru cauze determinate si sotul reclamant trebue sl

arate detaliat faptele care l'au determinat sl cearit divortul. InsA, desi reclamantul nu specified toate faptele
care l'au determinat de a cere divortul, cu toate acestea el poate in cursul
procesului sA specifice si alte fapte
pe Ung cele arAtate prin petitiunea
de reclamatiune ne fiind necesitate

pentru aceasta de o nouA reclamatiune
ci e destal numai ea acele fapte sa fi
survenit posterior intentArei procesului de divort si sA fie relative la cauza

invocatA prin cererea de divort; nu
este 'Msg. permis reclamantului ca in
cursul proeesului sA articuleze fapte
care constituese cauze foul de divort,
trebuind in asemenea caz numai a se
face o nouA reclamatiune. Sotul recla-
mant poate in cursul procesului sA
arate si alte fapte cnd ele vin sA fortifice cererea de divort, eAci asernenea
fapte survenite posterior si invocate
din nou nu constituesc o cauzit nouA,
ei formeazA numai o nouA probA in
dovedirea cauzei pe care sotul isi bazeazA reclamatiunea. Astfel, else/. sotul a eerut divortul pentru insultA
gravA, poate in cursul procesului sA-$1
mai fundeze cererea si pe alte expresiuni ocArAtoare aduse persoanei sale
de sotie posterior intentrei actiunei,
cAct el nu invocl o nouA cauzA de divort, de exernplu adulteral, ci numal
alte fapte relative la aceeasi cauzA a
insultei grave. (Apel Focsani, I, Mart.
15/86, Dr. 35/86).
8. Cererea reconventionalA, in materie de divort, flind o adevAratl. actiune de divort, ea atare trebuese pAzite in privinta sa toate formele speciale de procedurA prevAzute de lege,
forme de ordine public,/ $1 care tind a
impiedica divortul inmultind incercrile si ocaziunile de impAciuire ale
sotilor. Obiectiunea cA sfaturile de impleare fiind fAcute de presedintele tribunalului cu odaziunea procesului de
divort intentat de sotie contra sotului
sAu, i acele sfAtuiri neisbutind e inutil
a se mai repet i cu ocaziunea actinnei reconventionalA fAcutA de sot, nu
este intemeiatA infra cat cererea reconventional schimbA eu totul pozir
266
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
tiunea pdrtilor in instantd. reclamantn1 din actiunea principald, devenind,

la rndul sdu, intimat in actiunea reconventionalii si, ca atare, putnd aveit
interes ea divortul s nu mai fie pronuntat, este evident cit. trimiterea pdrtilor din nou inaintea presedintelui
tribunalului pentru reconeiliare se impune, incerearile de impdeare putnd
de ast datd isbutl. (Cas. II, 84/Mai,
tiunea de divort limit din prima faz

a procesului, nu mai poate face aPel,
ci trebue s fae o noud actiune, de
oarece legiuitorul, derognd dela normele procedurei ordinare, a impus
anumite forme si faze in art. 218, 223,
224 kg 225 e. civ. cari trebuesc a fi
plinite inaintea Tribunalului. (Apel
Iasi, II, No. 8, 1915; Justitia", 1916 p.
115).
11. Cauza noud de divort. ivit in

urma intentrii actiunii, trebue astfel
formulat ea s indeplineascd cerinfaptele
tele art. 218 din codul civil;
care constituesc o nou cauzA de divort nu pot fi invocate pentru prima
aceasta potrivit art.
card in apel;
327 pr. civild. (Cas. IL No. 29, 1919;
19/93, B. p. 516).
9. Art. 218, ca si art. 225, n'a voit alt-
ceva de eat ca prtile, in materie de

divort s se prezinte in persoand iar
nu prin procurator. Prin urmare, pentra a incepe procesul trebue s se prezinte reclamantul cu petitiunea sa de
divort, cad alt-fel nu i se poate da nici
un curs daed s'ar prezent prin procurator. (Apel Buc. I, Mai, 8/93, Dr. 43/93).
10. Acel ce lasd sd. i se respinga ac-
Art. 219.
Art. 219
Jurispr. Rom. 33-34, 1919, p. 831).

12. A. se vedeit: Art. 244 cu notele 2,
8, 10, 11, 16.
Judectorul, dup ce va fi ascultat pe re-
clamant, si fi va face observatiunile ce va socoti de trebuintd

va paraf cererea si clovezile alturate, i va inchei procesverbal pentru primirea lor.
Acest proces-verbal se va subscrie de judecdtor si de reclamant, afard nurnai dac nu va sti a scrre, pentru care se
va face mentiune In procesul-verbal. (Civ. 218, 220 urm.; Civ.
Fr. 237).
Text. fr. Art. 237. - Le juge, aprs avoir entendu le demandeur, et lu

avoir fait les observations qu'il croira convenables, paraphera la demande et
les pikes, et dressera procs-verbal de la remise du tout en ses mains. Ce procs-verbal sera sign par le juge et par le demandeur, moins que celui-ci ne
sache ou ne ,puisse signer ; auquel cas il en sera fait mention.
Doctrina strilink
A.Rwrz, I, 412;
BAUDRT ET CHAUVEAU., Personnes, III, 94, 102, 109;
BEUDANT, II, 409;
CAucENTIER, Trait thorique et pratique du divorce, 1, 100, p. 146 ;

Hoc, II, 311, 314;
LAURENT, III, 224, 226-228;

PANDECTES FR., Divorce, 1180, 1186, 1187;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1195; III, ed. 2-a, No. 553, 554, 556.
Doctria romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 77 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 474);
NACU, I, p. 434;
NEMETESCU P. GEORGE, Celluza divorfului No. 34;
JurispradentA.
1. In materie de divort nu se poate

invocit pentru prima oarg. In Casatie
motiv-ul relativ la neindeplinirea dispoz. art. 219 si 229 c. civ. (Cas. II,
224/96, B. p. 1448).
267
www.digibuc.ro
Art. 220-221
Codul civil
DESPRE DESPARTEN1E
Art. 220. Judecatorul va ordonA prin procesul verbal

ca prtile sd se infAtiseze inaintea sa la ziva si ora ce va determin. Spre acest sfarsit se va trimite copie dup ordonanta
sa persoanei in contra careia se cere desfacerea cdstoriei. (Civ.

221, 224 urm., Pr. civ. 99 ; Civ. Fr. 238).
Text. fr. Art. 238. Le juge ordonnera, au bas de son procs-verbal,

que les parties comparatront en personne devant lui, au jour et 6, l'heure qu'il
indiquera ; et qu' cet effet, copie de son ordonnance sera par lui adresse la
partie contre laquelle le divorce est demand.
Doctrini strainft.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes, III, 87, 105;
BEUDANT, II, 409;
CARPENTIER, Trait thorique et pratique du divorce,
1,
106, p. 151; 111, p. 154; 115,
p.156; 116, p. 157;117, p. 157;

CoLm ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 214, 216, 218 urm., 222 urm., 226;
DALLOZ, Suppl. Div. et sp. de corps, 199 urm., 257 urm., 275 urm. ; Sp. de corps, 57 urm. ;
DEMOLOMBE, IV, 434-436, 438;
DURANTON, II, 586:
Huc, II, 317, 322;
LAURENT, III, 228, 229, 242, 271, 343;

PANDECTES FL, Divorce, 1297;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1196 urm., 1240 urm., 1247 ; III, ed. 2-a, No. 557 urm., 617 urm., 625;
THIRY, I, 354, p. 326.
Doctring, romneascrt.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 80 urm.; Droit ancien et nzoderne de la Dournanie, p. 113, 114, 256 ;
NACU, I, p. 434;
NEMETESCU P. GEORGE, Cdletuza divorfului, No. 34;
TArAnu G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 52.
Jurisprudenti.
1. Potrivit art. 220 c. civ., judecaorul
va ordonA prin procesul verbal de darea primelor consilii, comparitiunea
la anumita datil a prtilor i:naintea
Art. 221.
sa. in care scop se comunica prtei si

o copie dupg. ordonantti.
Partea poate basil, lu cunostint de
termen si pe alt, cale. (Apel Iasi, II,
1918; Justitia", 1919. No. 5/6).
In ziva hotArit judecAtorul va da ambilor
soti, de se vor Inflis, sau reclamantului, daca numai singur

se va inftisa, consiliurile ce va gsi cu cale spre a savarsi
impAciuirea. De nu va pute izbuti va inchei proces-verbal
si va ordon a se comunia, cererea si dovezile ministerului
public ') si va referi despre toate tribunalului. (Civ. 222 urm. ;
229 urm., 261 ; Leg. 29 Oct. 77 ; Civ. Fr. 239).
Text. fr. Art. 239.
Au jour indiqu, le juge fera aux deux '6poux, s'ils
se prsentent, ou au demandeur, s'il est seul comparant, les representation qu'il
croira propres h oprer un rapprochement : s'il ne peut y parvenir, il en dressera procs-verbal, et ordonnera la communication de la demande et des pieces
au ministere public, et le rfr du tout au tribunal.
1) AceastS comunicare de acte este desfiintatfi prin art. 3 al ,legii din 29 Octomvrie 1877 asupra atri.
butiunilor ministerului public, precum si prin art. 81 din Proc. civ.
268
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 222
Doctrin stritinft.
RAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes, III, 87, 105;
REUDANT, H, 409;
CARrENT1ER, Trait thorique et pratique du divorce, I, 106, p. 151 ; 111, p. 154 ; 115, D. 156 ;
116, p. 157 ; 117, p. 157 ;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a. I, p. 223 urm., 242;
DALLOZ. Rp. Sep. de corps, 453; Suppl. Div. et sp. de corps, 157 ;
DEMOLOMBE, IV, 434-436, 438;

DURANTON, II, 586;
Huo, II, 317, 322;
LAURENT, III, 228, 229, 242,271, 343;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1200, 1301, 1309 urm.; III, ed. 2-a, No. 561 urni., 693, 702 urm.;
TMRY, I, 354, p. 326.
Doctrin romneasc.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 80 urm. ; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 474); Droit ancien et
moderne de la Roumanie, p. 113, 260;
NACU, 1, 434, 441;

NEMETESCU P. GEORGE, Calduza divorfului, No. 35, 65;
clarnantul nu a ariat nici unul dintre
Jurisprudent.
niotivele determinate cle lege. (C. Apel

Constanta, 2 din 4 Febr. 1924. Justitia
1. Singura cale de atac deschis prin

4/924).
lege contra actelor sau rezolutiunilor Dobrogei,
In cazul art. 221 c. civ. Prezidenjudecatoresti date de presedinte, este tul2.nu
este legat prin msura ce a luat,
recursul direct in (asatie prevzut de ci poate
s revina asupra ei, dnd curs
art. 31 din L. Curtii de Casatie. Numai cererei prtii
reclamante.
cnd s'ar fi luat vre-o msur de preDe altfel partea poate face o noul
sedinte, pe cale de ordonant prezidentiald. conform art. 66 bis pr. civ., actiune, fr a i se puteb, opune autoea ar fi putut fi atacat cu apel ina- ritatea lucrului judecat care nu poate
intea complectului tribunalului. Prin rezult dinteo simpl rezolutie preurmare, nu exist apel la Curte contra zidentiall i nici din incheerele date
Procesului-Verbal incheiat de prese- pe cale gratioas in camera de consiliu.
dintele tribunalului, in materie de di- (C. Apel Constanta, 2 din 4 Febr. 1924.
volt prin care constat ca nu este lo- Justitia Dobrogei, 4/924).
cul a se mai referi caz-ul tribunalului
a A se vedea: Art. 216 cu notele 2
conform art. 221 c. civ. de oarece re- ei 3; art. 218 cu notele 3, 4, 8.
Art. 222.
Dup 3 zile tribunalul, dup referatul presedintelui sau al judecatorului ce fi tine locul i dupd concluziunile ministerului public ') va acorda, sau va suspena permisiunea de a se face citatiuni prtilor ; suspendarea nu poate
trece peste 20 de zile. (Civ. 221, 223 ; Leg. timbr. ; art. 21 16 ;

Leg. 29 Oct. 77 ; Civ. Fr. 240).
Text. fr. Art. 240. - Dans les trois jours qui suivront, le tribunal, sur
le rapport du prsident ou du juge qui en aura fait les fonctions, et sur les
conclusions du ministre public, accordera F ou suspendra la permission de citer.

La suspension ne pourra excder le terme de vingt jours.
Doctrini
RAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes,III, 87, 105;
REUDANT, II, 409;
1) Prin art. 2 al legii din 29 Octomvrie 1877 asupra atributiuntlor ministerului public, concluziunile
Procurorului, In aceast materie, au fost destiintate.
Deasemenea prin art. 81 din noua proceduri civil& din 1900, Ministerul public, nu este obligat a pune
concluziunile ca parte allturatil, deceit numai In procesele in cari sunt puse in joc interesele minorilor, in.
ierzisilor i a celor puei sub consfliul judiciar.
269
www.digibuc.ro
Art. 223
DESPRE DESPRTENIE
Codal civil
CARPENTIER, Trait thorique et pratique du divorce, I, 106, p. 151; 111, P. 154; 115,
p. 156; 116, p. 157; 117, ID. 157;
DAL,Loz, Rp. Sep. de corps, 453; Suppl. Div. et sap. de corps, 157;
DEMOLOMBE, IV. 434-436, 438;
DURANTON, II, 586;
Hue, 11, 317, 322;

LAURENT, III, 228, 229, 242, 271, 343;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1240, 1250, III, ed. 2-a, No. 617, 629;
THIRY, I, 354, p. 326.
Doctria. romneasci.
ALEXANDRESOO, II, ed. 2-a, p. 80 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 113;
114; Observatie sub. C. Apel Bun. s. I, 13 Mart. 1904 si Trib. de Ilfov. s. IV, 86 din
20 Iunie 1903. Curier Jud. 79/904; Observatie sub. Trib. Montpellier, 6 Oct. 919,
Tribuna Juridica, 43-44/1920;
!NW:iv, I, p. 435;
NEMETESCU P. GEORGE, Calduza divorfului, No. 36, 66;
JurisprutlentA.
I. Art. 222 din c. civ., referindu-se
numai la facultatea ee are tribunalul
de a acord sau de a suspendit permisiunea de a face citatii, iar nu si la
dreptul ce-1 are partea interesat de a
cere redeschiderea dosarului pentru
citarea prtilor, nu se poate deduce
nici o decklere a actiunei, din faptul

c partea a lsat srt treacg. mai 3nult
de 20 de zile dela referatul preziden-
Val. (Apel. Bue. I, Curier Jud. 79/904).

2. Termenul de 3 zile prevazut de art.
222 c. civ., nu este prevzut de lege sub
pedeaps de nulitate. (Apel, Iasi, II,

1918; Justitia", 1919, No. 5/6).
Art 223. - Reclamantul va cere dela tribunal a se cit,
dupa formele obicinuite, pratul, ca ssa, se Inrtiseze In persoan

In sedint secret& si In termenul prescris de lege; se va trimite
irnpreun cu citatiunea prtei Orate copie dup cererea de

desprtenie si dup actele doveditoare. (Civ. 218, 224 urm. ;
Pr. civ. 58, 70, 74, 76, 78, 99; Leg. timbr. art. 18 17 ; Civ.
Fr. 241).
Text. Jr. Art. 241.

Le demandeur, en vertu de la permission dui tribunal, fera citer le dfendeur, dans la forme ordinaire, b. comparattre en personne
l'audience, it huis dos, dans le Mai de la loi ; il fera donner copie
ea tte de la citation, de la demande en divorce et des pikes produites
it
l'appui.
Doctrina strilini.
CARPENTIER, Trait thorique et pratique du divorce, I, 181;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2a, I, p. 212, 219;
FREMONT, Trait pratique du divorce et de la sparation de corps, 411, 415 urm., p. 210
urm., 420, p. 212;
Doctrini romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 86 urm.; Droit =den et moderne de la Roumanie,
114, 115;
Naciu, I, p. 435;
NEMETESOU P. GEORGE, Calauza divorlului, No. 37, 38.
270 www.digibuc.ro
P.
Codul civil
Art. 224
DESPRE DESPARTENIE
derogiind dela
Jurispradentii.
1. Acel ce lasg sg. i se respingg actinnea de divort 'Ina, din prima fazli a
procesului, nu mai poate face apel, ci
trebue sg facg, o noug actiune, deoarece
normele
procedurei ordinare, a impus anumite

forme ei faze in art. 218, 223, 224 ei 225
c. civ. care trebuesc a fi implinite in-
naintea Tribunalului. (Apel Iaei. II,

No. 8, 1915; Justitia", 1916, p. 115).
Art. 221.
La expirarea termenului, dac partea prab.,
se va Inftis, sau nu, reelamantul In persoanA, azistat de un
sfatuitor, de va gasi de trebuinrg, va expune sou va face a se
expune motivele cererei sale, va infatis dovezile i va spune
numele martorilor ce va fi avAnd. (Civ. 225, 231 urm.,
234 urm., 237 urm. ; Pr. dlr. 186 urm. ; Civ. Fr. 242).
Text. fr. Art. 242.
A l'chance du dlai, soit que le dfendeur comparaisse ou non, le demandeur en personne, assist d'un conseil, s'il le juge
propos, exposera ou fera exposer les motifs de sa demande; il reprsentera les
pices qui l'appuient, et nommera les tmoins qu'il se propose de faire entendre.
Doctrinii striing.
CARPENTIER, Divorce, 1, 181;
Corm ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 220 urm.; ed. 1-a, III, p. 165:
FREMONT, Divorce, 411, 415 urm., p. 210 urm., 420, p. 212;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1251 urm.; III, ed. 2-a, No. 630 urm.
Doctring. romneasa.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 86 urm.; Droit ancien et moderne de la Boumanie, p 114,
115, 256;
NACU, I, p. 435, 442;

NEMETESCU, P. GEORGE, Calduza diverfului, No. 39, 69;
SESCIOREANU G., Nota sub. Trib. Fdlciu, 822 din 31 Mart. 1921. Pand. Rom. 1921, II, 53;
TATARU, G. V., Prezidentut Tribunalului, p. 54.
clamatiunea ea nesustinuta. Mx% a ascult& martorii propuei, eurtea e in

drept a admite proba testimonialti
pentru dovedirea reclamatinnei, chei el
Jurisprudent&
1. Este lieit conventiunea prin care
se stipuleazg onorariu pentru sM-
la curte, ea ei la prima instantg, cnd

se constatg eg este necesitate, se pot
indeplin aceleael fornaalitgti de pro-
tuitor. (Cas. I, 190/Mai, 30, 81, B. p. 413).
2. Din art. 239 combinat cu art. 224,

226 ei 232, rezult c e de ajuns de a se
propune de ambele pgrti martorii cari
voese ea s fie ascultati, spre a se procede ast-fel de cgtre tribunal la chemarea aseultarea lor, MI% a se putea respinge reclamatiunea sau a eonprt sub cuvnt cg nu ei-a
damu
adus martorii inaintea tribunalului.
Prin urmare, dacg la infatiearea fixat
pentru ascultarea martorilor ar lipsi

reclamantul sau prtul care a propus martori. din aceasta nu rezult c
att reclamantul eat ei prtul n'ar
mai fi in drept de a cere s li se asculte martorii propuei la alt inftitare, cgei absenta lor a putut s proving din eauz de f ortg majorg, ei astfel 11 s'ar impune pe nedrept o pedeaps pentru ne prezentarea lor, pedeapsg. pe care legea n'o prevede. Dacg
dar tribunalul, la termenul fixat pentru audierea martorilor respinge re-
cedurg. (Apel Foce. I, 1047, Aug. 23/84,

Dr. 80/84).
3. Acel ce lasg, sg, i se respingg actiunea de divort Meg din prima fazg
a procesului, nu mai poate face apel,
ci trebue sg facg o noug actiune, de
oarece legiuitorul, derognd dela normele procedurei ordinare, a impus anumite forme ei faze in art. 218, 223,
224
225 c. civ., cari trebuese
nite inaintea Tribunalului. (Apel Iaei,
II, No. 8, 1915; Justitia", 1916, p. 115).
4. In materie de divort nefind ridieat sotului prt dreptul de a se apgra,
iar in art. 224 c. civ., in ceeace priveste modul admin'strrii probelor,
vorbind in chip precis ei expres numai
de reclamant, prin aceasta se intelege
c sotul prt poate sg beneficieze de
dreptul de a combate actiunea de divort a sotului reelamant, potrivit rnt3i.
271
www.digibuc.ro
Art. 225
DESI'RE DESPARTENIE
duelilor dreptului comun, adica in ori

ce stare s'ar gsi procesul iar nu numai la primul termen, cum procedura
divortului, pune aceasta obligatie pentru sotul reelamant. (Trib. FA lciu, 31
Art. 225.
Codul civil
Mart. 1921. Dreptul, 35 921; Pand. Rom.

1924, II, 53).
5. A se vede: art. 218 cu notele respective; art. 244 cu notele: 2, 8, 10, 11,
16 si 17.
In materie de desprtire de cdstorie prtile
nu vor putea s se infatiseze prin procuratori cari sa pledeze 9.

(Civ. 218, 220, 224, 231, 236, 237, 260, 276 ; Pr. ci v. 94).
Doctrinit
LAURENT, III,
247.
ALEXANDRESCO, II,
Doctrin, romneascg.
ed. 2-a, p. 85, 86: Nola sub. C. Apel Iai, s. II, 7 Mai 1924. Jur. Gen.
1924, No. 1498-
CALETZEANO C., Observalie sub. Cas.

CANTACUZINO MATET, p. 700, 701;
NACU, I, p. 441, 442.
Belg. s. I, 7 Mart. 1907. Dreptul 46/1907;
Jurispr tide*.
I. Persoana care asista pe sotie la
trib. este un simplu sfatuitor daca nu
se constata ea a sprijinit-o ca avocat;
aceasta constatare nu rezulta din aceea

cA asistentul a desbatut oare-eari chestiuni de fapt si de drept, cnd a facut-o ca raspuns la exceptiunile invocate de sot. (Cas. II, 181/Sept. 13/76, B.
p. 517).
2. Dupa, art. 225 si 226, in materie de
divort, partile trebue s se prezinte in
persoana la judecata. Deci daca una

din parti adreseaza in scris o cerere
de declinare de competinta, din cauza
persoanei, fax% a o sustine oral, nici
in momentul cnd a adresat-o, nici la
infatisarea cnd tribunalul a dat contradictoriu sentinta, o atare cerere urmeaza a se inlatur din acest punct
de vedere, si prin urmare in apel este
tardiv a o mat sustine oral.
Foes. II, 4 Sept. 7/83. Dr. 1/83).
(Apel
3. Daca legiuitorul prin codul civil

a prescris o procedura special in materie de divort, prin aceasta el n'a exclus aplicarea dispozitiunilor procedurei ordinare la toate cazurile pe care
nu le-a reglementat anume, in vederea
seopului special pe care-1 urmareste in
materia aceasta. Iar art. 225, care prevede c partile nu vor puteit sa se infatiseze prin procuratori cari sa pledeze nu are alt scop de ckt a inlatura
de la judecata intervenirea unor persoane straine $i d'a pune pe soti, prin
obligatiunea de a stk In persoana in

fata judecatii, in necesitatea de a se
gndi cu maturitate la pasul ce voesc
a face, dnd totodata si magistratului
putinta de a interveni prin sfaturile
sale in scopul unei impacaciuni. Acest
scop dispare o data ce prin o sentinta

definitiva, imposibilitatea mentinerii
casatoriei e stabilita; de act inainte
leginitorul departe de a preserie piedici ei formalitti de acelea care tind
a prelungi judeeata, dimpotriva, voeste ca solutiunea definitiva sa se poata
obtine ct mai in graba, pentru a face
s dispara o stare de incertitudine
prejuditiabila interesului $i chiar demnitatii sotilor; aceasta reese clar din
dispozitiunile art. 244, care prescrie
urgenta pentru instanta de apel. Asa
fiind, dinaintea curtii de casatie, prozenta partilor in persoana nu poate fi
de nici o utilitate, intru ct divortul
odata pronuntat prin o deciziune deftnitiva, interesul e de a se regulit situatiunea definitiva a partilor cu o
ora mai de graba, si intru cat aceastti
curte neexaminnd de ct chestiuni
de drept, partile mat totdeauna nu pot
personal aduce nici un element de natur a luminA desbaterile. (Cas. II, 56,
Mai 22/84, B. p. 485).
4. In materie de divort reprezentarea partilor prin procurator este
oprita prin art. 225 din codul civil,
iar dela aceasta regula generala nu se
poate exeept cazul judecrei in principiu, de oarece ar fi a se adaugh la
textul art. 225 o exceptiune pe care legea nu o prevede si a contraven chiar
scopului pentru care legea a oprit reprezeutarea in materia divortului.
(Cas. II, 16 Mart. 1911, B. p. 401).
civil, cari obliga pe parti in materie de
divort sa se prezinte in fata instantei,
in pensoana, nu se aplica si in ceeace
priveste desbaterile urmate inaintea
instantei de apel pentru admiterea in
principiu a divortului, de oarece le-
1) Acest articol nu are echivalent In codul civil francez, el Sind aclugat de legiuitorul romn.
272
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
7. Des in materie de divort, sotii

sunt obligati a se inftisa in persoand
inaintea instantelor judeetoresti (tribunal si Curte) totusi aceast, obligatie nu mai exist pentru ei, de ete
ori apelul kr nu este relativ la insasi
desfaeerea clstoriei, ci numai la chestiunea de a se sti cui trebue s, se incredinteze copiii nscuti din ettstoria
desfacut, sau care urmeaza a se desf ace. (C. apel Iasi, II, 7 Mai 1924, Jur.
Gen. 1924, No. 1498; C. Apel Iasi s. I, 46
din 12 Dec. 1922. Pand. Rom. 1924,
III, 89).
a. A se vede: Art. 218 cu notele 5 si
giuitorul suprimnd inaintea celei de

a doua instant procedura anevoioasa
din fata tribunalului, este logic a se
inltura, ca de prisos j formalitatea
prezentrei prtilor in persoana. (Apel
Bue. II, Dr. 52/911, p. 413).
6. Acel ce las s i se respinga actiunea de divort inc din prima faz
a proeesului, nu mai poate face apel,
ci trebue s, fac o nou actiune, de
oarece legiuitorul, derognd dela normele procedurei ordinare, a impus
anumite forme si faze in art. 218, 223,
224 si 225 0. civ. eari trebuesc a fi implinite inaintea Tribunalului. (Apel
Iasi, II, No. 8, 1915; Justitia", 1916,
9; art. 244 cu notele: 2, 8, 16.
p. 115).
Art. 226.
Art. 226-227
Daca pritul se va infatis, in persoand, va
puteh propune observrile sale att asupra motivelor cererei

cat i asupra actelor ce vor fi produse de reclamant i asupra
martorilor numi0 de reclamant. PAritul va numi pe martorii
ce-si propune a inftish i asupra cArora reclamantul va face
si el observatiunile sale. (Civ. 232 urm., 237 urm., 239 ; Pr.
civ. 186 ; Civ. Fr. 243).
Text. fr. Art. 243.

Si le dfendeur comparat en personae ou par un
fond de pouvoir, il pourra proposer ou faire proposer ses observations, taut
sur les motifs de la demande que sur les pices produites par le demandeur
et sur les tmoins par lui nomms. Le dfendeur nommera, de son ct, les
tmoins qu'il se propose de faire entendre, et sur lesquels le demandeur fera
rciproquement ses observations.
Doctrin strain&
CARPENTIER, Divorce, I, 181;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 238; II, p. 58; ed. 1-a, III, p. 140:
FREMONT, Divorce, 411, 415 urm., p. 210 urm.; 420, p. 212; 457, p. 226. 227;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1251 urrn.; III, ed. 2-a, No. 630 urm.
Doctrinii romneascit
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 87 urm.; Droit ancien et moderne de la lloumanie, p. 115
Nnou, I, p. 435;
SESCIOREANU G., Nola sub. Trib. Falciu 822 din 31 Mart 1921. Pand. Rom. 1924, H, 53;
vortul, efectele ce decurg dinteinsul

Jurisprudent.
nefiind aceleasi pentru ambii soli. Astfel, des proba eu martori cerut de
1. Intr'o actiune de divort intentat
de until din soti, sau de amndoi de- un sot, pentru a (loved vina celuilalt,
odat, instantele judectoresti chemate ar conduce la acelas elect desfacerea
a se pronunt asupra ei, au a stabili cAstoriei, cnd si celalalt sot a cerut
care e sotul inocent si care vinovat, divortul ins nu se poate ref uzit, apentru a se sti in favoarea cut are a ceast prob ea inutil pentru acest
pronunt divortul, cci desi sotii vor fi motiv, cAci desi scopul este acelas,
divortati, pentru vina unuia sau alins efectele nu sunt aceleasi. (Cas. II,
tuia din ei, ins e important a se sti

in favoarea cui are a se pronunt di-
Art. 227.
293 98, B. p. 1322).
La a lor infatisare se va intocmi proces-verbal
273
www.digibuc.ro
18
Art. 228
DESPRE DESPARTENIE
Codul civil
despre spusele si observatiunile piIilor, precum asemenea

si mrturisirile ce unul sau altul poate face.
Se va da cetire procesului-verbal persoanelor InfAisate,
cari se vor Indator a-1 subscrie, si se va face inteadins

mentiune despre semnAtura lor sau de declaratiunea c, n'au
putut sau n'au voit s subscrie. (Civ. 238 ; Civ. Fr. 244).
Text. fr. Art. 244. - Il sera dress procs-verbal des comparations dires,
et observations des parties, ainsi que des aveux que l'une ou l'autre pourra
faire. Lecture de ce procs-verbal sera donne auxe dites parties, qui seront requises de le signer ; et il sera fait mention expresse de leur signature, on de leur
declaration de ne pouvoir ou ne vouloir signer.
Doctrini striiinii.
CARPENTIER., Divorce, I, 181;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 212, 231 urm.;

FREMONT, Divorce, 411, 415, urm., p. 210 urm.; 420, p. 212; 457, p. 226, 227;
Doctrinit romilneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 87 urm.;
CANTAmmo MATEI, p. 700, 701;
NACU, I, p. 435; 443.
Art. 228. -Tribunalul va soroci pArtile pentru audient

publica a cArei zi si. ora o va fixh, ; va ordonh a se comunic
lucrrile ministerului public 1) si va numi un raportor. (Civ.
220, 229, 230, 231 ; Pr. civ. 78, 81, 86, 96, 99 ; Leg. 29 Oct. 77 ;
Civ. Fr. 245).
Text. fr. Art. 245. - Le tribunal renverra les parties h. l'audience publique, dont il fixera le jour et l'heure; il ordonnera la communication de la
procedure au ministre public, et commettra un rapporteur. Dans le cas o le
dfendeur n'aurait pas comparu, le demandeur sera tenu de lui faire signifier
l'ordonnance du tribunal, dans le dlai qu'elle aura determine.
Doctrinil strainti.
CARPENTIER, Divorce, I, 181
FREMONT, Divorce 411, 415 urm.; p. 210 urm.; 420, p. 212; 457, p. 226, 227;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1200-30, 1212; III, ed. 2-a, No. 562-3, 583;
Doctrina romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 87 urm.; Droit ancien et moderne de la Rournanie, p. 115;
CANTACUZU40 MATES, p. 700, 701;
NACU, 1, p. 435, 443;

NEMETESOU P. GEORGE, Calduza divor(ului, No 40, 70;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalutui p. 44.
Jurisprndentii.
1. Cu ocaziunea discutiunii admisibilitAtii cererei de divert ne fiind a se
trata chestiunea de &at din punctul de
vedere juridic, fArA a intrii in chestiuni de fapte care ar puteit da lee

la revelatiuni de secrete, care ar fi de
1) A se vedea Data de sub textul art. 221 Cod. civ.
- 2'74
www.digibuc.ro
(Jodul civil
DESPRE DESPRTEN1E
naturA poate de a atinge demnitatea pAr-
tilor si bundle moravuri, secretul audientelor nu este util. In ceeace priveste

argumentul cA in materie de divort
este acordat secretul desbaterilor el
nu poate fi sustinut cu suedes de oare
de legiuitorul departe de a fi voit sA
Art. 229
consacre acest principiu inteun mod

absolut, s'a multumit ca prin articole
speciale sA ordone, dui:4 cum a crezut
de cuviintA, cnd sedinta sA fie se-
cretA sau publicA. (Trib. Ilfov, I, Iun.

14/80. Dr. 6/80).
Art. 229.
La ziva si ora hotdrIt, asupra raportului judec6toru1ui raportor, dup. ce se va asculth ministerul public
tribunalul va hotrt mai IntAiu asupra neadrniterei, cererei de desprtenie, de va fi fost propusa.
Cand motivele neadmiterei se vor gasi temeinice, cererea
de desprtenie se va respinge; In cazul contrariu, sau de nu
se va fi fcut propunerea de neadmitere, cererea de despart),
tenie se va admite. (Civ. 221, 230 urm., 224; Pr. civ. 99 ; Leg.
29 Oct. 77; Civ. Fr. 246).
Text. fr. Art. 246. -- Au jour et b, l'heure indiqus sur le rapport du

juge commis, le ministre public entendu, le tribunal statuera d'abord sur les
fins de nonrecevoir, s'il en a t propos. En cas qu'elles soient trouves concluantes, la demande en divorce sera rejete: dans le cas contraire, ou s'il n'a
pas t propos de fins de nonrecevoir, la demande en. divorce sera admise.
Doctrini staling.
Doctring romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 92 urm. ; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 115, 118 ;
lumu G., Observafie, sub. C. Apel Iai s. I, 1 Martie 1921. Pand. Rom. 1924-H1-118;
Nam, I, p. 436;
NEMETESCU P. GEORGE, Olduza divorfului, No. 42, 72 ;
TATARU G. V., Prezidentul T ribunalului, p. 44.
Jurisprndentii.
motivul relativ la neindeplinirea dis-
pozitiunilor art. 219 si 229 c. civ. (Cas.

224/96, B. p. 1448).
Exceptiunea bazattt pe faptul cA
S.
Duna. dispozitiunile aliniatului al
sotii ce se divorteazA sunt streini
doilea
sub art. 229 din codul civil,
deci urmeazA a li se aplic legea statu- cerereade
de
se va respinge,
tului lor personal, poate fi propusA dacA sotuldespArtenie
prt, ou onazia discutiei
chiar dupA admiterea in principiu a admisibilitAtel
principiu, va prodivortuhii, Pentru cA jurnalul de ad- pune motive de in
cererei
misibilitatea actiunei nu leagA pe Tri- de divort, cari seneadmiterea
vor
gAsi
temeinice.
bunal a judecit cauza in fond, cnd se
Legea. vorbinci de motive de neadiveste o chestiune care poate face ca mitere,
intelege cauzele de neprimire
actiunea sA cadA din cauze strAine de sau exceptiunile,
pe care sotul prt
temeinicia ei. O astfel de exeeptiune le opune cererei de
despArtenie, nu
poate fi apoi examinatA inainte de a pentru a contest faptele
ce i se imse intr in fondul procesului, cAci ea, putA, dar pentru a inliituri eererea de
fiind o exceptiune peremptorie de fond. divort chiar dacit aceste fapte ar fi,
tinde tocmai a anihil actiunea prin- sau ar puteit fi dovedite.
cipalA. (Trib. Iasi, I, Drept. 17/95).
Prin urmare, sotul prt nu poste
2. In materie de divort nu se poate opune dect acele motive de neadmiinvoca pentru prima oarA in Casatie tere eari fae inutilA cercetarea proee1.
1) A se vedea nota de sub textul art. 221 C. civ.
-- 275
www.digibuc.ro
Art. 230
DESPHE DESPARTEN1E
sului in fond, cum ar fi impacarea,

lipsa de cauzd legald de divort, etc.
A fiind, instanta de fond eu drept
cestuia un alt termen spre a produce
actele de cure are nevoie si a arti martorit cu care voeete a dove& aeea actinne, admitnd si pratului contra
proba, de-o va cere.
De aici remind in mod clar i neindoios cd hotrirea prin care se admite
numai in principiu actiunea de divort
cuvnt refuza a discutii temeinicia motivelor de despartenie, pe motiv c asemenea discutiune er relativa la o
chestiune de f apt, atingatoare de fondul procesului, in eereetarea cdruia iiu
ei nu se statueazd asupra fondului
se puteit intr cu ocazia admisibilittei in principiu. (Cas. II, 150 din 4
are caracterul unei incheeri preparatorii, i ea atare mi este suseeptibild

de calea apelului la Curte, conform
principiilor generale din procedura eivilA, dead odat.d. cu hotarirea datd
Iunie 1912. B. p. 1244, Curier Judieiar

58/912).
4. Dup rnduelile stabilite prin
art. 224, 226, 228, 229 si 230 cod, civil,
dacd cele cloud concilieri prezidentiale
date partilor in materie de desperteniei au rmas infructuoase, Tribunalul este dator sd soroceased prtile
pentru audient publicd, sd. numeascd
un raportor ei sA comunice luerrile
Ministerului public. La ora FA ziva
astfel fixate, dupd ascultarea Ministerului public se va hotri mai nti
asupra cauzelor de neadmitere a desOxteniei dacii vor fi propuse; negdsind intemeiate aceste motive, Tribunalul va declara in principiu admisibad, actiunea, iar dacd eauza va fi in
stare de judecatd, va hotAri asupra
fondului.
In tpoteza, insd, cnd faptele pe eari
isi fondeazd reclamantul actiunea, nu
pot fi dovedite la acea audient, Tribunalul este obligat de a acord a-
Codul civil
asupra fondului.
Obiectiunea ee s'ar pute face cd
art. 244 cod. eiv. ar deschide calea ape-
hilui la Curte in contra tuturor hotdririlor de admisiune in aceast materie, nu este intemeiat, de oarece textul nu vizeazd dect hotririle desdvareite, dupd, cum, de altfel, legiuitonil
imediat prin fraza sau a
judeetii definitive data de Tribunalul
de prima instantd in materie de desprtenie".
Prin urmare, in spet, fcndu-se
apel in contra hotrirei de admisiune
in prineipiu a divortului, bine, Curtea
de apel 1-a respins ca inadmisibil.
(Cas. II, dec. eiv. 434 din 9 Oct. 1923,

Pand. Rom. 1924, III, 2).
5. A se vedea: art. 216 nota 3.
Jur. Gen. 1923. No. 1544, Dreptul 36/923,
Art. 230. Indat dup admiterea cererei de desprtenie,

asupra raportului judectorului raportor, ascultandu-se i ministerul public '), tribunalul va hotdri asupra fondului, dacA
va gsi cauza In stare de a fi judecat, la din contr, va admite pe reclamant a dovedl faptele, pe care
fondeazd artrile i pe prit a dovedi contrariul. (Civ. 211 urm., 229,
231 urm.; Pr. civ. 91, 99; Leg. 29 Oct. 77 ;" Civ. Fr. 247).
Text. fr. Art. 247. Immdiatement aprs l'admission de la demande en
divorce, sur le rapport du juge commis, le ministre public entendu, le tribunal
statuera au fond. Il fera droit la demande, si elle lui parait en tat d'tre
juge; sinon, il admettra le demandeur la preuve des faits pertinents par lui
allgus, et le dfendeur A, la preuve contraire.
Doctrinii,
Doctrinii, romneascii.
A LEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 92 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 115;
Nota sub. Trib. civil Bruxelles 1 Iunie 1917, Jurispr. Gen. 27/923 No. 1851 ;
NACU. I, p. 436.
NEMETESCU P. GEORGE, COlduza divorlutui, No. 43, 73;
1) A se vedea note de sub textul art. 221 Cod. civ.
276
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESP kRTEN1E
Jurisprudent&
Curtea de apel nu violeazA nici un
text de lege, servindu-se in materie de
divort cu niste probe administrate in
procesul corectional dintre soti. (Cas.
12/Ian. 21/75, B. p. 6).
2. Desi, dupA art. 230, indata dupa

admiterea cererei de divort in principiu se procede la judecarea fondului
dacA va fi in stare de judecatA, insA
acest articol prevede cazul cnd cererea de divort s'a admis in principi-i
la prima instantA, iar nu la curte. Si
des dupA, principiile stabilite in proeedura civill prin efectul devolutiv al
apelului procesul se repune in starea
in care a fost la tribunal, curtea trebue sA completeze ceeace nu s'a fent
la prima instantA, insA acest principin
este prevAzut numai pentru dreptul
comun. jar nu 81 pentru divorturi. Or,
la divort legiuitorul a prevAzut o procedurA diferitA de cea ordinarA, a inscris aceastA procedurA chiar in codul
civil, a stabilit-o pe alte norme; a hotArit, in interesul de a se puteh
pArtile, ca procedura la tribunal
sA fie lentA, plinA de incercAri de impAcare, cu mai multe terrnena fArA
drept de opozitiune, pe child la curte
legiuitorul ordonA celeritatea, fArA
nici una din procedurile de impAcAciune impuse la tribunal. DacA s'ar admite principiul cA prin efectul devolutiv al apelului curtea, dupA decizirnea de admitere in prineipiu a apehi-
Art. 231.
Art. 231
lui, sA intre in cercetarea fondulni,

atunci s'ar elud legea, s'ar inlAturit
si incercAri de
impacAciune prescrise de legiuitor in
interesul de a se imputina numArul divorturilor, cari se urmeazA mimai la
tribunal. Ast-fel fiind, dacA curtea a
admis in principiu cererea de divort ce
tribunalul o respinsese, fondul proemsului urmeazA a se trimite spre a fi j 1decal la tribunalul cArula i s'a indreptat cererea de divort. (Apel Foes. IL
20 Febr. 12/82, Dr. 3/82).
3. Curtea de apel respingnd cererea
sotiel de a i se chemit i ascult no ni
martori., pentru motivul eA dejA, s'a
ascultat la tribunal un numAr suf
cient de martori propusi de dnsa
toate acele ajumAn
cA lipsa unora a provenit din cauzA cA
le-a indicat domiciliul gresit, a uzat

ast-fel de faeultatea legalA de apreciere, fArA sA comitri, un exces de plltere sau tAgadA de dreptate. (Cas. II.
91 92, Mai 26 92. B. p. 528).
4. Art. 230 din a civ., nu cuprinde o

principiul comun de drept, dupA care
fiecare parte in proces are dreptul sa
combatA probele aduse contra sa.
Utilitatea si oportunitatea dovezilor
cu martori, propuse de pArti, sunt lasate la aprecierea iustantelor de fond,
dispozitiune exceptionalA, ci consacrA
destul numai cA aceste instante sA motiveze hotAiirea Mr in aceastA privinta. (Cas. II, decizia civilA No. 157,
din 5 Iunie, 1915. Jur. Rom. 1916, p. 71).
5. A se vedek.: Art. 224 nota 2.
Asupra fiecdrui act al pricinei, prtile dupd ra-
portul judecatorului, si mai Inainte de a vorbi ministerul
pot propune contestatiunile lor, mai Intdi asupra motivelor de

admitere i apoi asupra fondului, dar In nici un caz azistentul
reclamantului nu va fi admis, daca reclamantul Insusi nu se
va Inftis, In persoan. (Civ. 225, 229, 232 urm. ; Civ. Fr. 248).
Text. fr. Art. 248.

A chaque aete de la cause, les parties pourront,
aprs le rapport du juge, et avant que le ministre public ait pris la parole,
proposer ou faire proposer leurs moyens respectifs, d'abord sur les fins de nonreeevoir, et ensuite sur le fond ; mais en aucun cas le conseil du demandeur ne
sera admis, si le demandeur n'est pas comparant en personne.
Doctrin strain&
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 223, 228 urm., 245;
LAURENT, III, 235;
PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 1218, 1222, 1311; III, ed. 2-a, No. 590, 596, 705.
Doctrini romneascfi.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 92 urm. ; broil ancien Pt modern,' de la R,umanie, p. 114, 256 ;
NACU, I, p. 436;
1)
A se vedea nota de sub textul art. 221 Cod civ.
277
www.digibuc.ro
Art. 232-233
DESPRE DESPRTENIE
Codul civil
NEMETESCU P. GEORGE, Clflauza divorfului No. 43, 73;
PERIETEANU I. GR., Nota sub. C. Apel Buc. s. III, 2341 din 23 Oct. 1919. Pand. Rom.
1922, II, 171.
Art. 232. Indatd ce se va pronuntd hotrlrea care va
ordond a se face cercetdri, grefierul tribunalului va cell partea

procesului-verbal care contine numele martorilor propusi,
pe cari partite au cerut a fi ascultati.

Pdrtile vor fi vestite de cdtre presedinte cd mai pot propune si alti martori ; Insd, eh' dupd aceasta nu vor mai puted
fi primite a mai face si alte propuneri. (Civ. 221, 224, 226 urm.,
233, 234, 235, 239; Civ. Fr. 249).
Text. fr. Art. 249.
Aussitt aprs la prononciation du jugement qui
ordonnera les enqutes, le greffier du tribunal donnera lecture de la partie du
procs-verbal qui contient la nomination dj faite. des tmoins que les parties
se proposent de faire entendre. Elles seront averties par le prsident, q'uelles
peuvent encore en dsigner d'autres, mais qu'aprs ce moment elles n'y seront
plus recites.
Doctrinti strain&
CoLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 227, 244;
Doctring, romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 92 urm.; Observafie sub. Cas. II, 212 din 4 Iunie 1902.
Curier Jud. 5/1903;
CANTACUZINO MATE1, p. 700, 701 ;
NACU, 1, p. 436;
NEMETESCU P. GEORGE, Calauza divorfului, No. 74;
OPRESCU CONST. Nota. sub. Trib. Botosani Jurnal 836 din 21 Oct. 1924. Jur. Gen. 1924 N. 216 ;
SESCIOREANU G., Nota sub. Trib. Flciu 822 din 31 Mart. 1921, Pand. Rom. 1924, 11,536.
Jurisprudent&
1. Art. 332 pr. civ. prevede c in apel
.se pot repet probele fcute la prima

instantd, dac judecatorul le gseste
defectuoase sau incompleete, precum
a ordona ori ce alte instructiuni $1
probe noui. Deci dac partea propune
in apel a produce mrturii noui, curtea
nu se poate mrgin a respinge aceast
Tftopunere pe cuvntul c6, In materie
de divort ar fi o procedura exceptional si al art. 232 c. eiv. limiteazA aeest
drept, fitr a se pronunt dac probele
produse la tribunal nu sunt defee-
tuoase sau incompleete, asit cum cere

art. 332 pr. civ. caz in care numai
curtea poate refuza cererea. Chiar din
rostirea cuvintelor prtile vor fi vestite de presedinte cg, mai pot propune
si alti martori" cuprinse in 2 din art.
232 c. civ., rezult e dreptul de a se
produce noui martort nu este interzis,
din contra, legiuitorul ofer partilor

in privinta dreptului de aprare mai
mult garantie. (Cas. II, 175/Nov. 28/72,

B. p. 326).
2. A se vede: Art. 224 cu notele 2,
4; art. 230 nota 3.
Partile vor face propunerile lor Indatd in contra

acelor martori ce vor vol a se depArtd. Tribunalul va hotdrf
asupra acestor propuneri, dupd ce va ascultd pe ministerul
public1). (Civ. 226, 232, 234 urm.; Leg. 29 Octomv. 77 ; Civ.
Art. 233.
Fr. 250).
Text. fr. Art. 250.

Les parties proposeront de suite lenrs reproches
respectifs contre les tmoins qu'elles voudront carter. Le tribunal statuera sur
ees reproches, aprs avoir entendu le ministre public.
I) A se vedei nota de sub textul art. 221 Cod. civ.
278
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPR E DESPARTEN IF
Art. 234-235,
Doctrinit strink
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I,
LAURENT, III, 235;
p. 230, 421 nota 1;
Doctrinii, romneasa.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 92 urni.;
CANTACUZIN 0 MATEI, p. 700, 701;
NACU, I, p. 437, 447.
Art. 231. - Rudele partilor, afarA de copii si descendenti,

nu pot fi respinsi ca martori, sub cuvAnt de rudenie, precum
asemenea nici slugile casAtoritilor, sub cuvAnt c sunt slugi ,
dar tribunalul va judeca si va aprecia dui:A Imprejurri depunerile rudelor si ale slugilor. (Civ. 224, 232 urm.; Pr. civ.
191, 192 ; Civ. F.r. 251).
Text. fr. Art. 251. - Les parents des parties, A, l'exception de leurs enfants et descendants, ne sont pas reprochables du chef de la parent, non plus
que les domestiques des poux, en raison de dette qualit ; mais le tribunal
aura tel gard que de raison aux &positions des parents et des domestiques.
Doctrini strilini.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes, III, 130, p. 77;
DALLOZ, Suppl. Div. et sp. de corps 427, 430.

DEMOLOMBE, IV, 480, 480 bis;
Hue, II, 375, 376;

PANDECTES FR., Divorce, 2162, 2173, 2175, 2178, 2180, 2181;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1229 urm.; III, ed. 2-a, No. 605 urm.;
SIREY, Divorce, 2554 urm., 2558, 2561.
ALEX ANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 98 urm.; Droit ancien et moderne de la .Roumanie, p. 115;
Observafie sub. Trib. civil Bordeaux, 4 April 1900. Curier Jud. 43/1902;
CANTAOUZINO MATE; p. 700, 701;
NACU, I, p. 443, urm.
Art. 235.
Orice hotarlre care ar admite vre-o dovad
testimonialA va denuml pe martorii ce urmeazA a fi ascultati, si
va hotari ziva si ora In cari prtile sunt datoare a-i aduce

la tribunal. (air. 224, 226, 232, 234; Pr. civ. 186-187; Civ.
Fr. 252).
Text. fr. Art. 252. - Tout jugement qui admettra une preuve testhnoniale, dnommera les tmoins qui seront entendus, et dterminera le jour et l'heure
auxquels les parties devront les prsenter.
DoctridA striiini.
COLIN ET CAPITANT; ed. 2-a, I, p. 227 urm., 231 urm., 232, 237 urm., 393, 414; ed. 1-a, III,
p. 165, 180;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1218 urm., 1232 urm., 1237; III, ed. 2-a, No. 591 urm., 608 urro.,.
614, 651 urm., 1156.
Art. 236-237
DESPRE DESPARTENIE
Co dial civil
Dootrini romneaseii.
ALEXANDRESCO, U, ed. 2-a, p. 93, 95; (VII, p. 295 No. 1);
NACU, I, p. 436, 443;

NEMETESCU P. GEORGE, Caduza divorlututi No. 74;
OPRESCU CONST., NoM sub. Trib. Botosani Jurn. 8336 din 21 Oct. 1924. Jur. Gen. 1924. N. 2166 ;
Art. 236.
Depunerile martorilor se vor priml la tribunal
in sedinta secreta de fat cu ministerul public') cu prtile,

statuitorii sau amicii lor, pan la numrul de 3 din fiecare
parte. (Civ. 224, 237 ; Pr civ. 100, 194 urm.; Leg. 29 Oct. 77;
Ci v. Fr. 253\.
Text. fr. Art. 253. Les dpositions des tmoins seront recites par le tribunal seant huis dos, en prsence du ministre public, des parties, et de
leurs conseils ou amis, jusqu'au nombre de trois de chaque ct.
Doetrinti strfiina.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 223.
Dearing romneas
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 95 urm.; Drotit ancien et moderne de la Roumanie, p. 114,
115, 120, 256; Observatie sub. Cos. I, 21 Fehr. 1923. Pand. Rom. 1923-111-116 ;
('ANTACUZINO MATEI, p. 706, 701;
NACU, I, p. 437, 442.
Jurispradentil.
1. Desi dupd art. 236, martorii, in
materie de divort, trebue sd fie ascultati in audienta secretd, totusi, pe ct
timp nu se constatd c ascultarea martorilor a fost fdeuta in audientd solemnd, presumptiunea este cd s'au fa-eut in $edint'a secret:a. Si chiar dacd
ar fi adevrat eh,' nu s'a fdeut in audienta secretd totusi prin faptul cit nu
s'a propus aceastd lipsd de formalitate
inaintea instantei de fond,, se presupune acoperitd prin tdeerea partilor.
Chiar cnd aceste depuneri ar fi fost
fdeute in audienta solemnd i nu in
audient secretd, aceastd lipsd de procedurd nefiind prevdzutd de legiuitorul civil sub peedapsd de nulitate, pre-cum e la francezi in art. 262 din procedura eivild, nu se poate consider de
-ordine publica si invoed peptru prima
card inaintea eurtei de casatie. (Cas.
II, 115, Sept. 9 91. B. p. 1007).
2. Daea art. 236 din codul civil cere
.ascultarea martorilor inaintea corn-
Art. 237.
pletului Tribunalului sau al Curtii de

Apel, aceast dispozitiuue insd a devenit facultativA in urma aplicatiunii
art. 31 din noua lege de organizare judeedtoreased, ash. cd Curtea de Apel,
ascultnd martori prin delegatie in
persoana unuia din consilieri nu a violat art. 236 din codul civil. (Cas. II, 20
Sept. 1910, B. p. 1211).
8. Instanta de apel e in drept a respinge ca inutile depozitiunile martorilor, intruck motiveaz deciztunea sa
cu privire la inutilitatea acelor martori. (Cas. II, 20 Sept. 1910, B. p. 1211).
4. Din faptul ea sotul reclamant inteo actiune de divort nu s'a prezentat
la termenul fixat pentru admiterea
probei cu martori, nu se poate trage
coucluzia ce s'ar fi dezistat de la actiunea de divort, ci numai cd a renuntat
la efectuarea preparatorului. (C. Apel
Buc. s. III, 29 April. 913. Curier Jud.
16 914. In acelas sens: C. Apel Buc. s.
I. 1162 din 23 Febr. 1922. Curler Jud.
17/922).
5. A se vedeit- art. 238 cu. nota 3.
Partile, prin sine sau prin organul sfatuito-
rilor, pot face martorilor observatiunile interpelatiunile ce
vor gsi de cuviint, fr Insa ca sa-i intrerupd in cursul

1) Conform art. 2 al legii din 29 Octomvrie 1877 asupra atributiunilor ministerului public prezenta sa
la edintd, In aceasta materie, nu mai este necesard. A se vedea i art. 81. Proc. civild.
280
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 238
depunerilor ce au a face. (Civ. 226, 228 urm., 233, 238 urm. ;

Pr. civ. 199 ; Civ. Fr. 254).
Text. fr. Art. 254. Les parties, par elles ou par leurs conseils, pourront faire aux tmoins telles observations et interpellations qu'elles jugeront k
propos, sans pouvoir nanmoins les interrompre dans le eours de leurs dpositions.
Doctrin romneas ca.

ALEXANDRESCO, II,
115, 120. 256;
ed. 2-a, p. 95 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 114,
CANTACUZINO MATEL
p. 700, 701;
Nacii, I, p, 437;
TATARU G. V.,
Prezidentul Tribunalului, p.54.
Fiecare depunere se va face inscris, precum
Art. 238.
asemenea i toate zisele i observatiunile ce se vor face asupra

acelor depuneri.
Procesul-verbal al cercetrei se va citl atat martorilor
cat si prtilor ; i unii i alii vor fi datori a-1 subscrie. Se va

face mentiune despre subscrierea lor, sau despre a lor declarare eh' nu pot sau nu voesc a subscrie. (Civ. 227 ; Pr. civ.
198 urm., Civ. Fr. 255).
Text. fr. Art. 255.
Chaque deposition sera rdige par crit, ainsi que
les dires et observations auxquels elle aura donne lieu. Le procs-verbal d'enqute sera la taut aux tmoins qu'aux parties : les uns et les autres seront
requis de le signer ; et il sera fait mention de leur signature ou de leur
dclaration qu'ils ne peuvent ou ne veulent signer.
Dotrini strAin.
SIREY, Divorce, 2524.
Doctrin romneascil.
ed. 2-a, p. 95 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie.
Observalie, sub. C. ApeI Iai s. II, 826 din 4 Iulie 919. Dreptul 42/1920;
ALEXANDRESCO, II,
CANTACUZINO MATEI,
NACU, I,
p. 437.
P.
115;
p. 700, 701;
Jurisprudent&
1. Legiuitorul a creat in materie de
desprtenie o procedura speciala pentru ascultarea martorilor, cu forme nesanctionate de nulitate (art. 238), o procedurd pe care legea posterioara, care
pronunta expres nulitatea cercethril cu
martori and procesul-verbal nu e ischlit de martori (art. 198 pr. civ.) n'a
abrogat-o, de oare ce o lege generald
Posterioard nu poate schimbh o lege
anterioard speciald. Si violarea unei
legi nu atrage nulitatea virtuald a actului prin care ea a fost infrnt and
indeplinirea complectd a scopului ce
si-a propus legiuitorul sit atingd eu
aoea lege, athrnd de la vegherea si diligenta prtilor. Daca dar partea care
a fost presinte la cercetarea procesului

a omis de a reclamd stricta observare
a unei forme nesanctionate de nulitate,
trebue sd-si impute siesi o neregularitate care provine din faptul su. (Cas.
IL 93/Oct. 12/83, B. p. 981).
2. Formalitatea prevazuth, de art.
238 din codul civil, ea procesul-verbal
al depunerior martorilor sa fie semnat de toate partile, nu este prevazuta
sub pedeapsd de nulitate. (Cas. I, 217/99.
B. p. 675).
3. In materie de divort, f3edinta trebue s fie secreth ort de eitte ori partile o cer, pentru ea ele sh aib putinta liberei discutii, a faptelor si
imprej urdrilor.
Prin urmare, nu poate fi. un motiv
de
casarea deciziunii
281
www.digibuc.ro
pentruch se-
Art. 239-240
DESPRE DESPARTENIE
Codul civil
dinta nu a fost declarath, secret.h, intru

-efit pArtile nu au cerut aceasta la instanta de fond. (Cas. II, 1 Dec. 1908, B.
suite grave de naturA a motivit despArtenia. (Cas. II, 1 Dee. 1908, B. p.
4. In materie de divort, formalita-
trebue sA se facA depunerea martortlor, dispune cA In materie de divort,

procesul verbal al eereetArii trebue sA
fie cittt att martorilor ct i pArtilor
si cA si unii si altii trebue sA-1 semneze,
fAcndu-se mentiune despre semnarea
eau deelaratia lor cA nu pot sau nu
voese a-1 subscrie; aceastA formalitate
nu este prevAzuth, sub pedeaps de nulitate. (C. Apel Iasi, s. H, 826 din 4
p. 2073).
tea prevAzuth de art. 238 cod, civil, ea

procesul-verbal al depunerilor martorilor sti fie semnat de parti, nu este prevAzuth, sub pedeapsa de nulitate. (Cas.
II, 1 Dee. 1908, B. p. 2073).
5. Cnd instanta de fond se referA

la depozitiile martorilor cari aratA
anume insulte adresate de sot sotiei, nu
este nevoie ea sh, se reproducA in hoUrire acele expresii i insulte cari
pentra instanta de fond constitue in-
Art. 239.
2073).
6. Art. 238 c. civ., arAtnd modul cum
Inlie 919. Dreptul 42/920).
Dupa svrsirea celor doua cercetri sau a celei
cerute de reclamant, dac paritul nu a adus martori, tribunalul va soroci prtile pentru sedinta publicA a crei zi
or% o va determinA. Va ordon a se comunicA lucrrile ministerului public ,) i v numi un raportor.

Ordonanta de sorocire se va notific paritului In termenul
.ce se va hotdri prin acea ordonant. (Civ. 220 urm., 223
urm., 228 urm., 240 ; Pr. civ. 81 ; Leg. 29 Oct. 77; Civ. Fr. 256).
Text. fr. Art. 256.
Apres la clture des deux enqutes ou de celle du
demandeur, si le dfendeur n'a pas produit de tmoins, le tribunal renverra les
parties l'audience publique, dont il indiquera le jour et l'heure ; il ordonnera
la cOmmunication de la procdure au ministre public, et commettra un rapporteur. Cette ordonnance sera signifie au dfendeur, la requte du demandeur
dans le dlai qu'elle aura &terrain&
Doctrinh strain&
LAURENT, III, 240.
Dearing romneascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 101 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p.
116, 118;
CANTACUZINO MATEI, p, 700, 701 ;
NACU, I, p. 437;
NEMETESOU P. GEORGE, Cdlduza divorfului, No. 46, 76.
Jurisprudent&
1. A se vedeit art. 224 cu nota 2.
Art 210. La ziva hotritti pentru judecata definitiva se

va da cetire raportului de catre judecAtorul Insrcinat cu el.
Prtile vor pute mai la urma face prin ele 1nsile toate observatiunile ce vor socoti folositoare pricinei bor. Dupa aceasta
ministerul public va lu concluziunile sale 2).
Hotrfrea definitiva se va pronunt, In sedint public.
(Civ. 238, 239 ; Pr. civ. 118; Leg. 29 Oct. 77 ; Civ. Fr. 257, 258).
1) A se vedea nota de sub textul art. 221 Cod. civ.
2) A se vedea nota de sub textul art. 221 Cod. civ.
282
www.digibuc.ro
Coda]. civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 240
Text. fr. Art. 257.

Au jour fix pour le jugement dfinitif, le rapport
sera fait par le juge comis : les parties pourront ensuite faire, par elles-mmes
on par l'organe de leurs conseil, telles observations qu'elles jugeront utiles b.
leur cause; aprs quoi le ministre public donnera ses conclusions.
Text. fr. Art. 258. Le jugement dfinitif sera prononc publiquement :
lorsqu'il admettra le divorce, le demandeur sera autoris 6. se retirer devant
l'officier de l'tat civil pour le faire prononeer.
Doctrin strain&
VRAYE ET GODE., Le divorce et la sparation de corps, 1, 310, p. 286.
Doctring. romneasa.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a,
116, 118;
p. 101 urm. ; Droit ancien et nioderne de la Rouinanie p.
NACU, 1, p. 438;
NEMETESCU P. GEORGE, Caletuza divorfului, fNO., 49, 79.
Jurisprudentil.
Opozitiunea se intemeiazI pe ao persoanA, care din

imprejurAri neprevAzute nu s'a prezentat la prima inftisare, sA nu fie
judecatd ad% sa se apere. Prin urmare,
ea apartine de dreptul natural, ei ea
atare nu se poate priva o parte de
acest drept de cat atunci cand intentiunea legiuitorului este vAdit in aceastA privintA. Acest principiu e consacrat de legislatiunea noastrA prin
art. 154 pr. civ. dupa care toate hotririle pronuntate de cAtre instantele
judecAtoresti pot fi atacate pe calea
opozitiunei. Si intru cat nu existA in
codul civil un articol formal care sA
ridice acest drept, urmeazA de aci c
aceasta regula de procedura se aplica
si in materie de divort. Daca legiuitorul prin art. 247 c. civ., vorbeste de
dreptul de opozitiune numai pentru
curtile de apel, nu rezultA din acest
text de lege cA la tribunal s'a suprimat
acest drept, intru cat nu e un text de
lege formal prin care sA se 11116-Lure
opozitiunea in privinta hotAririlor
pronuntate de prima instantA in materie de divort; nefiind dar o dispozitiune expresA in lege, nu prin interpretare se poate cree o decAdere de
drepturi si a se inchide pArtei aceastA
cale legall de a atach o hotArire pronuntatA in lipsa sa fArA sA se fi putut
apAr. Chiar spiritul legei ne conduce
la aceastA interpretare, de oarece prin
toate textele de lege legiuitorul a cAutat sA creeze cat mai multe piedici in
privinta divortului. Daca doctrina si
jurisprudenta in Franta, de unde legiuitorul nostru a tradus dispozitiunile
de lege relative la divort adm'te iaterpretarea contrarie, aceasta se explicA prin imprejurarea ca la francezi
1.
ceastA idee cd
istorice, care nu
e reprodus in codul nostru ast-fel cA
pe nici unul din aceste argumente nu
existA antecedente
Bunt la noi, si art. 881 pr. civ., care nu

ne putem intemeiit ca sA inlAturAm un
principiu atat de mare, acela al opoiitiunei. (Cas. II, 3 85, Ian. 21 85, B. p. 57.
Apel Buc. III, 9, Dec. 8 83, Dr. 27/84;
Apel Buc. III, 6, Oct. 15 83, Dr. 3 83;
Trib. Iasi II, Deo. 9 86, Dr. 25 87).
2. Materia divortului este exceptioparte in coclul civil (art. 211-248). Si

in nici unul din articolele relative la aceastA materie nu se vorbeste despre
dreptul de opozitiune la deciziunea
unei curti apelative (art. 247). Art. 245
vorbind de termenul de apel si de mo-
nald si procedura sa e legiferata a
mentul de cand incepe a curge, fixeazA

acest moment la data comunicArei sen-
tintei, eat cand aceastA sentintA s'a

pronuntat contradictoriu, cat si a:1'nd
s'a obtinut in lipsa uneia din pArti; acest articol, prevAzand cA termenul de
apel contra sentintei de divort pronuntatA in lipsl curge din momentul
comunicArei ei, prin aceasta se exclude
formal aplicatiunea art. 318 E3i. 319 pr.
civ., dupA cari termenul de apel curge
de la expirarea termenului de opozitiune dacA nu s'a fAcut, iar dacA s'a
Wilt din ziva in care s'a pronuntat
respingerea opozitiunei. Dispozitiunea

art. 245 c. civ., departe de a fi o inadvertentA sau o eroare a legiuitorului,
ea este o exeeptiune introdusA intentionat, avand si ratiunea sa de a fi, fie
ratiunea sa istoricA, ordonanta din 1667
care nu admiteit opozitiunea in materie de divort si sub a are' influentA
s'a redactat art. 263 c. civ., francez, fie
ratiunea logicA care l'a determinat de
asemenea a admite urgenta in judecarea cauzelor de divort ajunse in apel.
DacA leginitorul a admis urgenta in
283
www.digibuc.ro
Art. 241
DESPRE DESPARTENIE
apel (art. 244), in vederea probabilittii
nu face. De uncle rezult ed, att pentru sentintele date de tribunal in fiinta
e, sotii prin tenacitatea ce au arAtat

in continuarea lungei si lentei proceduri urmatd la prima instantA nu se
vor mai imptich, si in vederea interesului ce are societatea de a se terminh
at mai curnd seandalul care din secret ce ea, a devenit public prin ajungerea procesului in apel, e natural lueru si logic ca aceleasi motive sA fi determinat pe legiuitor a nu admite in
materie de divort opozitiunea la sentinta pronuntata in prima instantg,.
Dispozitiunile dreptului comun se a-
analogie la materiile excepplic

tionale numai cnd legile exceptionale
nu contin dispozitiuni contrarii dreptului comun; or in specie calea opozitiunei este inchis expres contra sen-
tintelor tribmialelor date in materie

de divort. (Trib. Tutova, 54, Febr. 14/84,
Dr. 23/84).
3. Opozitia derivnd din dreptul de

apArare s'a admis in principiu e in
ori ce materie opozitiunea poate fi pH-
mitd in privinta hotririlor date in

lipsd, prin aceea ehiar ed nu a fost
interzisd. Totusi acest principiu poate

suferi exceptiune de ate ori legea
printr'o dispozitiune speciald hotrste alt-fel. Ori in materie de divort
legiuitorul a introdus o procedurd speciald, care face parte din codul civil,
voind ast-fel a derogh de la dreptul
comun. In adevr aceast derogatiune
rezultd din art. 245 c. eiv. care, ocupndu-se de termenul de apel, declard
c acest termen este de 2 luni socotit
din ziva in care s'a comunieat apelantului hotrirea data in fiinta ambelor
pArti sau in lips. Daa dar legea ar

fi inteles a acord dreptul de opozitiune i pentru sentintele date in lipsd
de tribunal, ar fi declarat cA termenul
de apel pentru aceste hotdriri ar curge
dupA expirarea termenului de opozi-
tune, conform regulei stabilitA prin

art. 247 in privinta deciziunilor emanate de la curte, ceea ee legiuitorul
Codul civil
ambelor pArti, cAt i pentru eele date

in lips, legea nu acord de at drep-
tul de apel. (Trib. Iai, I, 25, Ian. 27/84,
Dr. 31/84).
4.
Singura declarare din partea sotuamn judecarea procesului primeste

a se pronunt divortul atat dupd cererea sa at FA dui:A aceea a sotiei, mi
poate sA oblige pe curte de a admite
cererea fAcutA de sotie, in lips de
probe pentru stabilirea cauzelor de
divort invocate de dnsa. (Cas. II, 91,
lui, in sens cA pentru a nu se mai
Mai 26/92, B. p. 529).
5. In materie de desprtenie nu
existA drept de opozitie in contra hotdririlor Tribunalelor, acest drept existand numai in contra deciziilor curtilor de apel. (Cas. II, 208/900, B. p. 1207).
6. Cu ocazia discutrii admisibilittii cererei de divort, ascultrii martorilor $i celorlalte formalitti premergAtoare desprteniei, nefiind a se
hotr nimic cu privire la situatia ei
interesele copiilor e$iti din astorie,
prezenta in instant a Ministerului
public nu este necesard, ash a nu se
poate cere nulitatea hotrirei din
cauza neparticipArii procurorului, dace
la darea sentintei de desprtenie, and
s'a statuat si asupra intereselor minorilor, procurorul a pus concluziuni.
Nu se pot invoa in casatie, nulittile $i neregularittile de la prima Instantd, cari se gsese indreptate
acoperite prin judecata celei de a doua
instante, prin efectul devolutiv al apelului. (Cas. II, 79/1912. Curier Judiciar
38/1912).
7. Nici un text din rnduelile referitoare la desprtenie nu considerd
lipsa reelamantului ca o dezistare de
la actiune i o stare prezumptie nu
poate ava fiintA de at pe temeiul
legii. (Cas. II, 131 din 2 Nov. 1920,
Jur. Rom. 1-2/921).
8. A se veda: art. 216 cu nota 3.
Art. 241. and cererea de desprtenie se va fi fcut pentru

motiv de violentd, asprirne sau injurii grave, chiar dup ce
toate vor fi bine constatate. judecatorii au facultatea de a nu
admite Indat desprtenia. In acest caz mai inainte de a hotarl,
vor autorizh pe femee a prsi locuinta brbatului su, fr

a fi datoare s-1 primeasca la dnsa, data ea nu va vol ; si
vor condamn pe brbat a-i plti o pensiune de intretinere
In proportiune cu mijloacele sale, dac femeea Insdsi nu va
ave venituri tndestuldtoare pentru sustinerea trebuintelor sale.
(Civ. 93, 190, 196, 212, 242, 250; Pr. civ. 408, 409 ; Civ. Fr. 259).
Lorsque la deinande en divorce aura t forme
7ext. fr. Art. 259.
pour cause d'excs, de svices ou d'injures graves, encore qu'elle soit bien ta284
www.digibuc.ro
Codul civil
DES1'BE DESPAR rENIE
Art. 241
blie, les juges pourront ne pas admettre immdiatement le divorce. Dans ce cas,
avant de faire droit, ils autoriseront la femme b. quitter la compagnie de son
mari, sans kre tenue de le recevoir, si elle ne le juge 8. propos ; et ils con-damneront le mari lui payer une pension alimentaire proportionne ses
facults, si la femn:ie n'a pas elle-mme des revenus suffisants pour fournir
ses besoins.
Doctring strin.
ARNTZ,
DALLOZ, Suppl., Div. et sp. de corps, 451, 452, nota 2:

DURANTON, II, 597, nota 1, 610 ;
Hue, II, 378, p. 404;
LAURENT, III, 243, 246; Supplement, I, 690;

THIRY, 1, 357.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 37 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 109,
324; Observatie sub. Cas. Ii, 259 din 7 Dec. 1905. Dreptul 11/1906; Adnotafie sub C.
Apel Buc. s. I, 13 Ian. 1900. Curier Jud. 13/1900; Observafie sub. C. Apel Iasi s. I,
11 Oct. 1900. Curter Jud. 15/1901; Observafie sub. Cas. II 310 din 25 Iunie 903, Cas.
II, 250 din 6 Iunie 903 si C. Apel Buc. s. III, 8 din 15 Mart. 1903. Curier Jud. 80 1903;
Nota sub. Cas. II, 422 din 2 Oct. 1923. Jurispr. Gen. 6/924. No. 356; Nota sub. C. Apel
Douai 9 April 1921. Jurispr. Gen. 16/1924. No. 922;
ALEXANDRESCU TRAIAN. Nota sub. Cas. Fr. Curier Jud. 8/1922;
CALETZEANU C., Poate tribunalut sd revie asupra jurnalului prin care se acordd anul de
inrercarel. Dreptul 13/1906;
DAN MK., Observafie sub. C. Apel Buc. s. III, 45 din 30 Mai 905. Curier Jud. 65/906;
NACU, I, p. 438, 448, 450, 451;

RADULESCU SILM. Observatie sub. C. Apel Buc. s. I, 903 din 28 April. 1910. Dreptul 39/1910 ;
STOENESCU D. DEM. Notd glib Cas. II, 157 din 22 lunie 921. Pand. Rom. 1922-1-304.
jurii ar fi bine constatate, sd nu admita indata divortul, ei s dea sotilor

un an de incercare. Aceast d. faeultate
ins nu a dat-o si judecdterilor de la
curte, pentru cari nu exista consideratinnile pe cari legiuitorul le-a avut
in vedere pentru judeatorii primei
instante, si aceasta rezult chiar din
INDEX ALFABETIC
An de Incercare 2-8, 10-16.
Apel 2, 6-8, 11, 12, 14.
Apreciere suverara
13, 15.
Copii 10.
Minister public 10.
2-4,
Pensiune alimentarfi 9.
Separatie definitiv I.
Separatie provizorie 1.
Suverana apreciere
2-4,
13-15.
ViolentS 1.
Jurisprudentk.
I. Prin art. 241 combinat cu art. 242,
se prevede cA violenta este motiv le-
art. 244 uncle se prescrie ea apelul sA se

judece de urgentA, ceea ce insemneazA
cd dacd judeeterii primei instante
gal de separatiune, fie definitivd, fie n'au uzat de faeultatea ee le dd. art.
provizorie si nu se lash, in facultatea 241, judecdterii secundei instante nu
judectitii de ca a alege dupa impre:iu- pot da anul de incercare pentru ea
rdri mull sau altul din aeeste doua mo- atunci nu s'ar mai pute judecii, apelul
duri de separatiune dar nu i se inga- de urgent si s'ar violit ast-fel art. 244.
dueste a refuzA absolut orice separa- De asemenea judecdterii apelului nici
tiune, cAnd violenta este constatat.d. nu sunt in pozitiune de a aprecia daed
(Cas. I, Nov. 5 66, B. p. 651).
tribunalul a uzat bine de facultatea ce
2. Legiuitorul, plechnd din punctul dd art. 241 in eazul and a dat sotide vedere ea judecatorii primei inlor anul de incercare, pentru ca nu au
stante, care trAese in aceeasi locali- ocaziune de a cunoaste caracterele sotate cu pArtile care se judecA in divort tiler pentru a puteA st ast-fel daed
si care au avut ocaziunea de a le exa- mai e posibilitate de reconciliatiune,
mina mai bine earacterele la diversele apoi desi dupa regulele dreptului cotermene la care sunt obligate s commun judecdterii apelului pot face tot
para inaintea ler, sunt mai in pozi- ceea ce legea d drept celor de la tritiune de a sti dael mai e posibilitate bunal, aceastd regula ins nu-si poate
de reconciliatiune, le-a dat aeestor ju- aye& aplicatiune in materie de divert,
deed-Lori facultatea ea chiar in cazul pentru e legiuitorul a creat ad un
cnd faptele de violentA, asprime si in-
sistem compleet si special de procedura
285
www.digibuc.ro
Art. 241
DESPRE DESPARTENIE
Co dal civil
fundat pe principii proprii i derogd

de la procedura dretului comun in
multe puncte. (Apel Iasi I, 134, Sept.
lul curtel de casatiune, i, fiind gresitd, atrage casarea hotrirei. (Cas. IL
Tribunalul chiar in caz de a fi
a se da un an de incercare este inadmisibild, caci curtea de apel, conform

art. 244, cnd se face apel in contra hotdrirei de admisiune sau a judeedth
definitive, urmeazd sd, judece de urgentd cauza; numai tribunalul are f a-
5/84, Dr. 68/84).

3.
bine constatate insultele grave care

au dat loc la cererea de divort,
conform art. 241, are facultatea de a
nu admite indatd despdrtenia si poate
acordii un an de incereare, dupa trecerea cdruia, fait ca sotii. sd se impace,
tribunalul va admite despdrtenia, conform art. 242. (Apel Bile. III, 5, Sept.
9/87, Dr. 73/87).
4.
Art. 241 nu contine nici o distine-
tiune intre judecdtorii: de prima instantd si acei din apel. Singurul argument invocat pentru a declar ed.
curtea de apel nu poate uz de art. 241,

este cd art. 244 zice ea apelul se va judech de urgent. Lasts.' apelul fiind devolutiv, si curtea de apel avnd deplina jurisdictiune, ca i tribunalul, in
reguld general ori ce se poate cere la
tribunal, se poate cere $i la curtea de

apel, si nu se poate restrnge atributiunile curtei de apel in limite mai inguste de cat ale tribunalului fAr un
articol special care sd aducd o derogatiune formald la un principiu ash
de absolut e de important, articol care
nu exista in codul civil. Art. 244 nu
are alt sens de ct cd la curtea de apel,
in loc de a se urm procedura speciald
si complicatd prevAzutd de codul civil,
pentru diferitele infittisdri ale unui
proces de divort inaintea tribunalului,
trebue urmatd procedurii ordinard care
este mai urgentd, fdrd insd a micsor
in nimic atributiunile judecAtoresti ale
curtei de apel, care rmne in drept
de a ordonh ori ce mdsurd de instructiune ar crede necesard precum: ascultare de martori, comisiune rogatorie,
etc. Dad.. aceastA prescriptiune de urgentd nu poate micsor dreptul curtei
de apel de a instrui afacerea cum va
crede mai bine, cu att mai mult nu
poate influent Did solutiunea ce este
chematd a da procesului. Anul de incercare, ordonat de justitie, nu este un
simplu incident de procedurd ci o solutiune irevocabild a 'procesului sotii
fiind despdrtiti imediat sub conditiunea rezolutorie a impdcdciunei, Mx% ca
curtea de apel sd poatd refuz pronuntarea despdrteniei definitive, daed recl amantul, la expirarea termenului,
face o asemenea cerere. Curtea de apel
e suverand de a refuz, anul de ineercare, dacd in fapt nu gdseste de cuviintd de a-1 ordonit si acest refuz nu
cade sub controlul curtei de casatiune
insd nu este tot astfel &And curtea Il
refuzii prin interpretarea legei, pe motiv cd curtea de apel n'ar fi in drept de
a pronunt anul de incercare, interpretarea legei cade totdeauna sub contro-
168/Oct. 12/92, B. p. 918).

5.
Cererea fdeutd la curtea de apel de
cultatea de a nu admite indatd, desprtenia si a da sotilor un an de incercare.

(Apel Galati, I, 160, Dec. 19/91, Dr. 68/92).
8. In materie de divort legiuitorul

derognd de la regulile procedurei ordinare, nu dd drept de apel in contra
hotdrirei care acordd, in prima in-
stantd, un an de incercare, ci numai

odatd cu hotdrirea asupra fondului.
Prin admiterea unui an de incercare
Trib. nu judecd afacerea ci prepard solutia procesului, ash eh Curtea, asupra

apelului fAcut in contra unei astfel de
hotariri, nu ar pute sd intre in judecata fondului, $i sA respingd sau sd admita divortul, fdrd ca mai inti prima
instant sa se fi pronuntat definitiv
asupra fonduki. (Cas. I. 250/903, B. p.

870).
7. Hotdririle trib. de prima instantd,
cari admit anul de incercare, nu au un
caracter provizoriu si preparator, ci
trebuesc a fi socotite ca definitive, de
oarece leagd pe trib. care, dacd pdrtile
nu s'au impAcat, nu poate decat sd admitd actiunea de despdrtenie. Asemenea hotriri intrd in art. 244 $i apelul
la curte este admisibil. (Apel Buc. II,
Dr. 11/906. Cas. II, 310/903, B. Es. 957).
8. Dupd art. 241 si 242 hotAririle, prin
care li se acordd pdrtilor un an de ineercare, sunt hotrirt definitive ei deci

prtile uemultumite trebue sd le atace
pe calea apelului sau a recursului, Ma%
sd astepte executarea kr. (Cas. II,
535/904, B. p. 1853).
8. Chestiunea de a se sti dacd sotul
ebte sau nu in mdsurd de a da o pensie alimentard sotiei in timpul procesului de divort, este o chestiune de
purd apreciare a instantei de fond, nesupusd controlului Curtii de Casatie.
(Cas. II, 14 Nov. 1907, B. p. 1740).
10. In afaceri de divort, cnd sotii

au oopii, instanta, fie la Tribunal, fie
la Curtea de Apel, trebuie sd se constitue cu participarea ministerului pu-
blic, chiar si atunci and Curtea are

a judecit apelul fAcut in contra in-
cheierii Tribunalului care ordonase

anul de incercare. (Cas. II, 12 Ianuarie
1910, B. p. 49).
11. Sentinta Tribunalului prin care.

in materie de divort, se dd pdrtilor un
an de incercare, conform art. 241 din
codul civil, nu e supusd apelului, att
conform regulelor de procedurd civild.
cdt si conform art. 244 din codul civil.
- 286
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPART ENIE
cAci acea sentintA nu e definitivh, ci

ea fixdnd anul de incercare, Tribunalul rmdne investit, pang, duph, expirarea anului acordat, &dud phrtile nerevenind la impreuna vietuire, acelas
Tribunal pronuntit hotArirea definitivh, de despArtenie. (Cas. II, 63 diu
2 Aprilie 1910, B. p. 617, Dreptul 47/910;
In acelas sens : Cas. II, 157 din 22 Iu
pie 1921, Jur. Rom. 18/921, Pand. Rom.
1922, I, 303).
12. Sentintele Tribunalului pronun-
tate in materie de divort prin cari se

acordh sotilor un an de incercare nu
sunt suseeptibile de apel. (Cas. II, 215
din 3 Oct. 1912, B. p. 1694, Curier Jud.
79/912).
13. Din dispozitiunile art. 241 c. civ.

rezulth, ch, acordarea anului de 'Meercare este facultativh pentru judeeAtorii fondului.
Prin urmare; Curtea de apel a putut

locul a se acord pArtilor in proces un
an de incercare, fArA sh, fie tinuth ea
ish, motiveze in mod special pentru ce
nu a recurs la o asemenea mAsurA
care este lAsatA de lege exelusiv la
suverana sa apreciere. (Cas. II, dee.
civ. No. 12 din 20 Ian. 1914; Jurispr.
Rom." 1914, P. 217).
14. Sentinta prin care tribunalele acordit sotilor un an de incercare este
susceptibila de apel. (C. Apel lasi s.
II, 23 Iunie 1919. Justitia (Iasi) 31919).
15. DupA art. 241 cod. civil, acordaera anului de incercare este lAsath, cu
totul la intelepciunea judechtorilor
foudului, cari, din examinarea faptelor si imprejurArilor, pot apreci dacA
este sau nu locul a se acord acest an
de incredere.
Prin urmare, din moment ce Curtea
de fond, apreciind din depozitiile martorilor audiati cA acordarea anului de
incercare cerut de recurent este inush. aprecieze si sh, gAseasch, ch, nu este
VA in cauza, aceastA apreciere a ei este
Art. 242
suveranA si scat% controlului Curtii
de casatie. (Cas. II, dec. civ. 401 din
17 Sept. 1923. Jur. Gen. 1923, No. 1291,

1924 No. 1503. Jurispr. Rom." 9-10/924).
16. Art. 241 cod civil a dat judechtorilor facultatea ca chiar in cazul
edud faptele de violentA, asprime t3i
injurii ar fi bine constatate, sA nu admith indath, divortul, ei sh, dea sotilor
un an de incercare; art. 242 c. c. prevede ch. dacd. dupl anul de ineercare
sotii n'au revenit la impreunA vietuire, tribunalul va pronuntit hotArirea definitivt, de admiterea divortului,
apoi art. 244 c. e. prevede eh in caz de
se face apel, Curtea apelativA va cerceta si judeca cauza de urgenth
Din aceste texte de lege rezulth eh,
clacA judectitorii primei instante n'au
uzat de facultatea ce le dA art. 241,
judecAtorii din apeI nu pot da anul de
incereare, pentru cA atunci nu s'ar
mai puteit, judec apelul de urgentA si
s'ar viol, art. 244. DacA dupA regulele
dreptului comun, apelul Rind devolutiv, Curtea de apel poate ordonit ceeaee 5i tribunalul poate incuviintit, aeeasth regulh bash, nu se poate aplicit
in materia divortului unde legea a

creiat un sistem complect si special
de procedurA fundat pe principii proprii, derogatorii dela procedura dreptului comun.

Asa fiind, in spetA, Curtea de apel
a dat o bunh interpretare art. 241, 242
si 244 c. civ. cnd a decis ch, judech-
torii instantei de apel nu au facultatea de a acord anul de incercare si

prin urmare and a respins ea inadmisibill cererea fAcuth, de recurent.
(Cas. II, 422 din 2 Oct. 1923. Jur. Gen.
Jur. Rom. 21/923; Pand. Rom. 1924,
III, 3).
17. A se vedeit: Art. 242 cu notele
respective; Art. 244 cu notele 3, 5, 6, 9,
1923 No. 1849 si Jur. Gen. 1924 No. 356;
12-15.
Dupa un an de cercare, dacd partile nu vor

reveni la Impreun vietuire, sotul reclamant poate face a se
Art. 242.
OA celdlalt 9:4 Inaintea tribunalului fn termenul prescris de

lege, pentru a asculth definitiva hotrire, care atunci va admite desprtenia. (Civ. 241 ; Civ. Fr. 260).
Text. fr. Art. 260. Aprs une anne, d'preuve, si les parties ne se sont
pas runies, l'poux demandeur pourra faire citer l'autre poux 6. comparatre
au tribunal, dans les dlais de la loi, y entendre prononcer le jugement dfinitif, qui pour lors admettra le divorce.
Doctrinii staid..
AENTZ, I, 423;
BAupnv ET CHAUVEAU, Personnes, III, 147;
DALLOZ, Suppl., Div. et sp. de corps, 451, 452, nota 1.

DEMOLOMEE. IV, 467, 486;
287
www.digibuc.ro
Art. 243
DESPRE DESPARTENIE
Codul civil
Duran ToN, II, 597, nota 1, 610;

Hue, II, 378, p. 404;
LAURENT, III, 243. 24E.; Suppi., I, 690;

THIRY, I, 357.
Doctrin ,romneasa.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 37 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 110,
324; Not sub. C. Apel Douai 9 April 1921. Jurispr. Gen. 16/924. No. 922;
NACU, I, p. 438, 448.
pretinse de lege. (Cas. II, 71/86, lun.
Jurisprudent&
1. Dispozitiunile art. 242 sunt obliga-
25 86. B. p. 569).
3.
torii pentru instanta care a acordat
anul de incercare, iar nu si pentru instantele superioare. Deci, cnd termenul de 1 an e acordat sotilor de tribunal, nu e loc a se invoch observarea
dispozitiunilor acestui articol inaintea
curtil apelative. (Cas. II, 245 Iun. 12 i9.
13. p. 540).
2. Chiar in caz de a fi bine constatate injuriele si insultele grave care
au dat loc la cerere de divort, tribunalul incA, conform art. 241 are facultar
tea de a nu admite indatA despArtenia si poate acordA I. an de incercare,
dupA trecerea cAruia, farA ca sotii sl
se im pace, tribunalul va admite despartenia, conform art. 242. Astfel fiind,
dam prin inthia sentintA, care n'a fost
apelatA, tribunalul constatnd existenta insultelor grave comise de cAtre
femee in persoana barbatului sAu, n'a
admis despArtenia, ci a dat 1 an de
incercare, in cursul cArnia pArtile reputand reven la impreuna vietuire,
conform cererei sotului reclamant tribunalul a incuviintat divortul, $i dacA
aceast din 1111116. sentint fiind atacatA in apel, curtea a judecat $1 a apreeiat chiar insultele grave, fArA sA
tie seamA de sentinta tribunalului prin
care se incuviintase despArtenia dupA
anul de ineercare fiindcA sotii n'au

mai putut reveni la convietuire, astfel a violat art. 241 si 242, dupA care
in urma nereusjtei incercAri de 1 an,
t-ibunalul nu pute sA facA altfel decat sA admitA cererea de divert, care
singurA nu mai poate fi judecatA in
apel
dacA
indeplineste
conditiunile
DacA sotul care, dupA un an de
incercare, dobndind despArtenia la

tribunal, a prima dinaintea curtii de
apel desbaterile asupra temeiniciei cererei sale de divert, fArA a pretinde
cA hotdrirea ce acordA anul de incercare a rAmas definitivA, si cA prin nrmare curtea aveA a pronuntA divortul
conform art. 242 cod. civ., in atare situatiune curtea este in drept sA aprecieze dererea de divert facutA cA este
neintemeiatA. (Cas. II, 95 Sept. 15/86.

B. p. 720).
4. Cu ocaziunea apelului fAcut in
contra sentintei prin care, in urma neren$itei incercri de un an, s'a pronuntat despArtenia, nu se poate discut si judeca cauzele de divert intru
cat prima hotArire prin care constatandu-se insultele grave, s'a dat anul
de incercare, a rAmas definitivA prin
neapelare. (Apel Buc. III, 5 Sept. 9187.
Dr. 73/87).
5. Dupl anul de incercare, dacA pArtile nu revin la impreunA vietuire, sotul reclamant poate cit pe celAlalt sot
inaintca tribunalului, care este thudi
a pronunt admiterea divortului. (Apel Buc. III, 7, Mart, 18/93. Dr. 34193).
6. Potrivit dispozitiunilor art. 242 codul civil, tribunahil dacA constatA cA
sotii n'au revenit la comunA vietuire
in timpul anului de incercare, nu mai
este tinut sA examlneze dovezile actiunei j sA judece temeinicia lor, ct
are numai sA pronunte desfacerea cAsAtoriei in favoarea sotului reclamant.
(Apel Buc. III. Dr. 9/909, p. 71).
7. A se vede : art. 241 cu notele 1, 3.
Art. 213. Cnd desprtenia se va cere pentru cuv5ntul

c unul din soti se Oa condamnat la osAnda muncei silnice
sau a recluziunei, singurele forrnalitti de observat const : a
InfatisA tribunalului de prima instant& o copie legalizat dup&

hotrirea prin care s'a condamnat, cu un certificat dela curtea
cu jurati, care s constate c acea hotrtre nu mai poate fi

atacat prin nici o cale legal. (Civ. 213, 217 ; C. p. 7 ; Pr.
pen. 226, 396, 405 urm. ; Civ. Fr. 261).
288
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPAR l'ENlE
Art. 244
Text. fr. Art. 261.

Lorsque le divorce sera demand par la raison qu'un
des poux est condamn une peine infamante, les seules formalits observer
consisteront prsenter au tribunal de premire instance une expclition en bonne
forme du jugement de condamnation, avec un certificat de la cour d'assises,

portant que ce mme jugement n'est plus suscepti ble d'tre rform par aucune
voie lgale.
Doctrini
AUBRY ET RAU, V, 491, p. 128, nota 26; p. 178, nota 28; p. 179; text
BAUDRY, Prcis, I, ed. 5-a, 680;
i notele 29, 30;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes, 111, 66, 67, 235, p. 146;

BEUDANT, II, 399;
CARPENTIER, Divorce, 1,
p. 82 urili.; 52, p. 110;
DALLOZ, Suppl. Div. et Sep. de corps, 107;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 318 bis, IV;
DEMOLOMBE, IV, 392, 396, 397, 415;
Hue, H, 300, 373, p. 398;

LE SELLYER, Des actions publ. et priv., I, 359 urm.; p. 504 urm :
MARCADE. 1, 762;
PANDECTES FR , Divorce, 32, 968, 973, 975;
PLArnoL, ed. 2-a, III, 527;

SIREY, Divorce, 172 urm.; 227;
VRAIE ET GODE, Divorce, I, 39, 73.
Doctrinri romneasca.
ALEXANDRESCO, H, ed. 2-a, p. 43, 45 urm., 140; Droit ancien et moderne de la Boumanie,
p. 110, 113;
NACU, I, p. 439;
NEMETESCU P. GEORGE, Calauza divorfului, No. 85;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunulutui, p.54.
Art. 214. - In caz de a se face apel in contra sentintei de
admisiune, sau a judecatei definitive date de tribunalul de prima
instant In materie de despdrtenie, cauza se va cercet si se
va judecA, de urgent de catre curtea apelativ. (Civ. 229, 240,

245 urm. ; Pr. civ. 78, 316, 326; Ci v. Fr. 262).
En cas d'appel du jugement d'admission ou du juText. fr. Art. 262.
gement dfinitif, rendu par le tribunal de premire instance en matire de divorce, la cause sera instruite et juge par la cour royale comme affaire urgente.
Doctring
AUBRY ET RAU, V, 493, p. 192, text i nota 15;
CARPENTIER, Divorce, 181, p. 193; 186, p. 196;:
DEMOLOMBE, IV, 488;
DURANTON, H, 608;
LAURENT, III, 245, 247, 248; Suppl. I, 694, p. 465, 466.
Doctrinti romneasch.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 103 urm.; Droit ancien et moderne de la Boumanie, p. 117;
Observafie sub. Cas. I, 208 din 3 Oct. 1900. Dreptul 67/1900; Observaiie sub. C. Apel
la* s. I, 4 Sept. 1903. Dreptul 63/903; Observafie sub. Cas. 11. 259 din 7 Dec. 1905.
Dreptul 11/906; Observafie sub. C. Apel Galati s. I, 20 din 12 Febr. 1903. Curier
Jud. 81/1903 ; Observafie sub. Trib. Iai s. I, 156 din 23 Nov. 1904. Curier Jud 86/905 ;
Observafie sub. C. Apel Constanta,122 din 10 Iulie 919. Tribune Juridica 34-36/1919;
Notet sub. Cas. II, 422 din 2 Oct. 1923. Jurispr. Gen. 6/924 No. 336.
53707. - rodul Civil adnotat.
- 289
www.digibuc.ro
19
Art. 244
DESPRE DESPARTENIE
Codul civil
CODRESCU 1. Gm, Renunlarea la dreptut de apel in materie de desparlire este nula".

Dreptul 21./1903;
Ititto G., Observatie, sub. C. Apel Iai S. I, 1 Mart. 1924, Pand. Rom.1924-III-118;
NACU, I, p. 439, 445,446;

NEMETESCU P. GEORGE, CU taw divorlului, No. 52, 53, 82, 83;
PERIETEANU GR. L (IPER.), Nola sub. C. Apel Flue. s. I, 1162 din 23 Febr. 1922. Curier
Jiid. 17/922;
11JDULESCU SILIU, Observarje sub. Cas. S. U , 12 Nov. 909. Dreptul 76/909;
ROSETTI-BALANESOU I., Observafie sub. Apel Paris, 21 Iunie 1916. Pand. Rom. 1922, III, 129;
SESOIOREANU M. G., Nola sub. Cas. II, 42 din 7 Ma rtie 1921. Pand. Rom. 1922, I, 93;
TANOVICEANU 1., Cerere reconvenfionala de divorf in apel". Curier hid. 9/904.
INDEX ALFABETIC
Actiune recunventionali, Limitativ 3, 12, 14.

a se vedea reconventio- Marturi 2, 11, 15, 16, 18,
19, 20, 22, 32.
nalS cerere.
Admitere in principiu 33. Opozitie 6, 10.
Par5sirea domiciliului 5,
Alimente 5.
An de in cercare 3-6, 12-15.
7, 9, 13.
Anularc 10.
Apel admisibil 4, 5, 7, 11,
15-18, 24 bis, 26, 28-39.
Apel inadmisibil 2, 3, 6,
Pensiune alitnentarft 5, 9Prejudecarea fondului 3.

Reeunciliere 3, 8, 14,
Reconventional cerere
Boat& 2, 8, 10.
Recurs inadrnisibil 26.

Ref. prob. in apel 32.
Reformarea sentintei in
apel 24 bis.
Renuntare 1, 2, 8, 10, 16,
8-10, 12-14, 33.
as5torie 10, 15.
Certifieat medical 2,8, 10.

Codul Napoleon 3, 9, 10,
12, 13. 15.
Derogare 1, 3, 16, 17.

Dezistare 1, 2,8, 10, 16, 28.
Exceptiuni 5, 8, 11, 14.
21, 23.
24, 25, 27.
Sentinte definitive 2, 3, 6,
9, 12, 14.
Hotirrl a se vedeS sen- Sentinte preparatorii 5, 6,

tinta".
Interlocutorii 12, 14.
Interpretare 6, 9, 12,
poate exist intru ct reclamantul. se

presupune eh* a renuntat la actiune
prin neprezentarea lui in instantA, cAci
dach, el in adevAr ar fi fost bolnav
n'ar fi renuntat la actiune, motivul absentei trebui sA-1 justifice la tribunal,
fie in ziva pentru cnd au fost chemate
prtile, fie in urmA prin o cerere adresath. tribunalului, cerere care in cazul
de fata exit admisibild pentru cuvnt
cA phrtile, la termenul cnd s'a respins
reclamatiunea ea nesustinutA erau ci-
tate pentru a se proced la ascultarea

martorilor, iar nu a se pronunt. asupra divortului in fond. (Ape]. Foes. II,
Iunie 28/83, Dr. 44184).
Suspendare 31.
Violente 3, 9.
Incompetent& 14.
poate fi invocat in apel, chci apelul nu
16.
Jurispruclentk
1. Duph art. 317 pr. civ., pArtile au
facultatea de a renunt la dreptul de
apel. Si dispozitiunile acestut articol au
a fi observate chiar in materie de divert intru ct prin vre un alt articol

din codul civil, care reguleazd aceast
materie, nu se derogA de la acest
(Cas. II, 283/Aug. 27/79, B. p. 613;
Contra: a se vedeit No. 16 de sub
art. 5).
2. In principiu, in materie de divert,
reclamantul trebue sd vie totdeauna in
persoanh la termenile ce se fixeazit de
judecath, pentru indeplinirea formelor
prevAzute de lege in asemenea materie, precum si la termenul fixat pentru

judecarea procesului in fond. Dach. reclamantul nu se presintA la unul din
aceste termene, este presupus ch. a renuntat la actiunea inceputl. Si odat
ce reclamantul renuntA la o actiune de
asemenea naturA nu mai poate face
apel in contra sentintei prin care i s'a
respins reclamatiunea pe acest motiv.
Ast-fel dach reclamatiunea de divert
s'a respins pe motiv ch reclamantul nu
s'a prezentat in instantA la termenul
fixat pentru ascultarea martorilor, desi
reclamantul in apel sustine cA la termenul cnd i s'a respins reclamatiunea
in lips a fost in imposibilitate de a se
prezentit inaintea tribunalului din
cauzA de boalh iar nu ch. a renuntat la
actiunea intentatA, insh acest motivnu
3. Leginitorul, in materie de divort

prin art. 244, prevede dreptul do apel
numai contra sentintelor de admiterea
divortului in principiu, sau a judecAtel definitive data' de tribunalul de
prima instantA. Si pentru a se sti dach
dispozittunile acestui text de lege sunt
enuntiative sau limitative, dach. adich
se poate ataca cu apel ori ce incheiere
a tribunalulut sau numai cele douh.
specii de hotriri mentionate
trebue sA examinAm variatiunile
de redactiune ee a suferit art. 262 din
codul Napoleon, duph care s'a tradus
la noi art. 244. Or, proiectul art. 262 francez care a fost prezentat Tribunalului
er conceput in acesti termeni: In caz
de apel contra veri cArei judecAti. a
tribunalului, fie preparatorie, fie definitivA"; in urma discutiunilor urmate, aceast redactiune, care er expresiunea sistemului care admiteit apelul contra tuturor incheerilor tribunalului, a fost modificatA si termenilor
generali din proectul articolului, s'au
substituit termenii actualei redactiuni:
In caz de apel contra sentintei do admitere sau a judechtii definitive". AceastA modificare de redactiune nu
poate ave alth semnificatiune de cAt
cA legiuitorul a voit sA restrIng- facultatea de apel la singurile douh cakuri specificate in art. 262 francez, corespunzAtor cu al nostru 244, intru cat
din discutiunile preparatorii nu se manifestA o vein% contrarie a legiuitorului. Prin urmare art. 244 este lmnjitativ, ast-fel cA. nu se poate ataca cu apel
incheierea tribunalului care &J. sotilor
290
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
anul de incercare. Dacg s'ar admite

ophtiunea dupg care apelul ar fi admisibil 6i contra acestor incheieri,
atunci curtea nu ar pute da de cAt
una din aceste doug, solutiuni: 1) sau
sg admitg apelul gasind el nu trebue
acordat anul de incercare si evocnd
fondul sg pronunte divortul, 2) sau sg
respingg apelul. In primul caz ar desesiz, tribunalul fgrg ca dnsul s se
fi pronuntat asupra reclamatiunii de
divert, ceea ce nu e admisibil. In al
Art. 244
cg legiuitorul a creat ad un gistem
complet si special de procedura, u

dat pe principii. proprii si cari derogg
de la procedura dreptului comun in
multe puncte. (Apel Curtea Iasi, I, 131,
Sept. 5/84, Dr. 68 84).
4. Hotgrirea care admite despartenia,

in urma anului. de incercar.., este supusg. apelului, did priu expresiunea de
hotrire definitiva, intrAmintat de
art. 242, trebue sg, se inteleagg hotArirea prin care se terming instanta la
doilea caz ar prejudech fondul, pentru tribunal, iar nu cg o asemenea hotgrire
cg ar trebui ca sg examineze dnsa fap- ar fi definitivg si nesupusa apelului.
tele de injurii grave pe cari se moti- Aceasta se coroboreazg si prin art. 244
veazg, cererea de divert, si numai gg- in care gasirn iargsi cuvintele de judesindu-le cg se probeaza si se constat cat defintivg pronuntatg (le tribunal
in destul din instructiunea fAcut la in prima instantd. (Apel Iasi, I, 41,
tribunal, ar putea zice ea apelul este ne- Mart. 1/84. Dr. 54/84).
fundat si. bine a dat tribunalul anul de
Sentintele tribunalelor prin care se
incercare, ast-fel cg in acest caz defen- dA5.sotilor
un an de incercare sunt susdorul contra cgruia tribunalul va pro- ceptibile de
pentru urnigtoarele
nunt divortul dupg expirarea anului motive: 1) Inapel
generala, dupg
de incercare nu va mai pute face apel spiritul art. 516regulg
pr. civ., partea nemulcontra acestei din urmg sentinte a tri- tumitg contra ori
carei sentinte probunalului, de oare ce curtea l'a preju- nuntata in prima instantg
are dreptul
decat dej pe dind art. 244 ii acordg de a face apel contra acelei
sentinte;
in mod expres acest drept. Legiuitorul, 2) Dupg art. 323 pr. civ., numai
plecnd din punctul de vedere cg jude- sentintelor preparatorii nu se contra
poate
catorii primei instante, care traese in face apel de cat o datA au liotgrirea
aaceeasi localitate cu partite care se supra fondului; 3) Sentintele prin cari
judecg in divert si care au avut oca- tribunalele dau un an de incercare,
ziunea de a le examinit mai. bine ca- conform art. 241 c. civ., nu sunt senracterele la diversele termene la care tinte preparatorii, ci prin ele se res
sunt obligate sg. comparg inaintea lor, ping cererile de desprtenie in mod
sunt mai in pozitiune de a sti dacg mai provizoriu, pe timp de un an, putne posibilitate de reconciliatiune, le-a du-se regulA prin ele totodatg pargsidat acestor judecgtori facultatea ca rea domiciliului conjugal si acordarea
chiar in cazul cnd faptele de violentg, unei pensiuni alimentare, regulare care
asprime si injurii, ar fi bine constatate, iargsi
nu se mai poate consider ca
sg nu admitg indatg divortul, ci sg dea preparatorie, pe ctg vreme se creeazg
sotilor un an de incercare. Aceastg fa- prin ea o nou pozitiune intre soti $i
cultate insg nu a dat'o si- judecgtori- care pozitiune ar trebui sg se execute
lor de la curte, pentru cari nu existg imediat, ori ct de nedreaptg ar fi
consideratiunile pe cari legiuitorul le-a adicg sentinta care o reguleaza nu ar fi
avut in vedere pentru judecatorii susceptibilg de apel, ceea ce este inadprirnei instante, i aceasta rezultg clar misibil; 4) Desi prin art. 244 se prevede
din art. 244 unde se prescri c apelul in mod special cg, pArtile pot face apel
sti se judece de urgentg, ceea ce insem- in contra sentintelor de admitere in
neazg cg, clacg, judecgtorii primei in- principiu a cererilor de despArterne
stante n'au uzat de facultatea ce dg (art. 229) i acelor date asupra judeart. 244, judecgtorii secundei instante, cAtii definitive, (art. 240 si 242), totusi
nu pot da anul de incercare, pentru c acest text nu se poate aplic in sensul
atunci nu s'ar mai pute judec apelul absolut literal si limitativ, cg legiuitode urgentg i s'ar viol ast-f el art. 244. rul ar fi volt sg de drept de apel nuDe asemenea judecgtorii apelului nici mai pArtii contra cgreia s'a admis cenu sunt in pozitiune de a apreciii dacg rerea de despgrtenie in principiu iar
tribunalul a uzat bine de facultatea ce aceleia a cdrei cerere de despgrtenie s'a
dg art. 241 in cazul cnd a dat sotilor respins in principiu sg nu fi voit a-i
anul de incercare, pentru cg nu au da acelas drept, ori ct de nedreaptg
ocaziune de a cunoaste caracterele so- arbitrarg s'ar presupune sentinta prin
tiler pentru a pute sti ast-fel daeg mai care tribunalul ar fi respins acea cee posibilitate de reconciliatiune. Apoi rere. Prin urmare, dacg dupg spiritul
des dup regulile dreptului comun art. 244 trebue a se acordit drept de
judecgtorii apelului pot face tot ceea apel si contra sentintelor prin cari se
ce legea dg drept celor de la tribunal, respinge in principiu cererile de despgr
aceastg regulg ins nu'si poate ave, tenie, apoi este evident cg, aceeasi apliaplicatiune in materie de divert, pentru catiune trebue a se face l pentru sen-
- 291
www.digibuc.ro
Art. 244
DESPRE DESPARTENIE
tintele date conform art. 241. cAci prin
sentintele prin care s'a acordat un an

de incercare tribunalul nu dispune in
realitate altceva de cat respingerea
provizorie pe timp de un an a cererei
de despArtenie i ast-fel nu a putut
intr in intentiunea legiuitorului cA o
asemenea sentintO sA nu fie susceptibilA de apel, ci sA se execute in curs de
nu an ori cat de arbitrar ar fi ea;
5) Chiar dacA ar fi indoial in senzul

dacA ar trebui sau nu sA se acorde drept
de apel si contra sentintelor date conform art. 241, totusi aceastA indoialA tre-
bue sA se rezolve in senzul cA trebue a

se acord acel drept, cAci neacordarea
lui ar constitul o exeeptiune la regala
comuna 8i exceptiunile fiind de drept
strict, ele nu se pot aplich de cat atunci
child sunt prevzute de legiuitor in mod
neindoios, eeea ce nu s'a provzut de
art. 244 si nici de alt text relativ la
judecarea proceselor de despartenie.
(Apel Iasi, II, Mart. 26 84, Dr. 56 84).
6. In principiu, atunci cand legluitorul inteo materie oarecare a prevAzut
dispozitiuni speciale, nu este permis a
recurge prin interpretare la dispozitiunile dreptului comun, de cat pentru
cazurile cari au scApat din vederea legiuitorului si nu s'au reglementat prin
legea specialA. Or, prin codul civil in
materie de divert, legiuitorul a edictat
o procedurA specialA, prin care se reguleazA i dreptul de opozitiune si apel.
In aceasta procedurA specialA insA nu
se prevede dreptul de apel de cat contra hotaririlor date asupra admisiunei
sau a judecAtii definitive date de tribunal (art. 244). Dar hotArirea care admite anul de incercare nu este o hoth,
tire definitivA, precum rezultd din art.
241 care zice: in acest caz, mai inainte
de a se hotari" si din art. 242: dupit
un an de incercare dacei peirtile nu vor
reveni la imprewnit vietuire... pentru
a ascultti definitivei hole-it-ire"; de unde
urmeazti ca Wand atunci hottirire nu
existA si dar nici dreptul de apel nu

poate fi deschis. Si dupA dreptul comun, nu se recunoaste de cat douA
specii de hotariri, hotaririle preparatorii care nu sunt susceptibile de apel
si cele definitive date asupra fondului,
prin cari instanta care le-a pronuntat
se desesiseazA eu totul de afacere, si
cari singure sunt supuse apelului. Or,
hotrirea tribunalului, care admite
anul de ineercare, dupl chiar expresiunile legiuitorului, nu este o hotdrire
definitivA (art. 242), si, dupA termenii
art. 241, tribunalul nici nu poate da in asemeuea caz o hotArire, caci nu se desesizeazd de afacere. Prin urmare, apelul
contra sentintei tribunalului prin care

se dA sotilor un an de incercare este
inadmisibil. (Apel Foes. I, Mart. 22/86,
Dr. 38 86).
Codul civil
7. Art. 244 nu esclude calea apefului
In privinta si a altor chestiuni de cat

acele prevAzute de el, apelul hind de
drept comun, si dispozaiunile speciale
relativ la divort urn:Land a se complecta intru eat contin lacune win
dispozitiunile proeedurei civile; deei
curtea poate respinge cererea de autorizare pentru pArsirea domiciliului
conjugal de si ea fusese admisA de tri-
bunal. (Cas. II, 16/Febr. 19/86, B. p. 158).
In principiu, in materie de divort,

reclamantul este dator sA se prezinte
in persoanA la toate termenele fixate.
de tribunal Dentru indeplinirea formalitAtilor prescrise de lege in aceastA
materie precum si la termenul fixat
pentru darea hotArirei. DacA reclamantul lipseste la unul din aeeste termene el este considerat cA s'a reconciliat cu sotul sAu, cA a renuntat prin
urniare la actiunea sa. OdatA ce reclamantul care nu se prezintA la un
termen e considerat cA a renuntat la
actiunea sa, este evident c dansul nu
mai poate ataca cu apel hotArirea primei instante care i-a respins cererea
ea nesustinuta. Dad, reclaraantul nu
s'a putut prezent la tribunal la termenul cand i s'a respins actiunea numai din cauzA de boalA, singurul caz
in care legea face o exceptiune la stricta obligatiune a reclamantului de a se
prezenta in persoana (art. 218), el nu
avea de cat sA cearA de la tribunal, in
baza unui certificat medical, amanarea
cauzei si citarea pArtilor pentru un alt
termen, ceea ce nefAcand e presupus c
a renuntat la actiune. DacA s'ar admite cA in asemenea caz se poate ataca
sentinta tribunalului cu apel, atunci
s'ar eluda cu total legea, eAci reclamantul in divort, in loc sA urmeze procedura lentO si plinA de dificultAti pe
care legea a creat-o pentru prima instantA, n'ar ave de cat sA lipseascA
de la primul termen si s vinA in apel,
scApand ast-fel de indeplinirea tuturor
formalitAtilor care nu sunt prescrise
de cat pentru prima instantA si cart, nu
se pot indeplini inaintea milli de
apel, unde judecata trebue sit se urmeze de urgentA conform art. 244. Deci
urmeaza a se respinge ea neadmisibil
apelul fAcut contra sentintel prin care
s'a respins ca nesustinutA actiunea din
cauzA cA reclamantul nu s'a presintat
la tedinta prevAzutA de art. 223. (Apel
Galati, I, Nov. 13/90. Dr. 80/90; Apel
Iasi, II, 147, Oct. 31/90, Dr. 72/90).
9. In materie de desprtenie, dupA
art. 244, nu se poate face apel de cat in

contra sentintei de admisiune (art.
299), sau a judecAtii definitive datA de
tribunal (art. 240 si 242),apel ce se poate
face izolat si intt'un mod independent
in contra fie cArei din aceste sentinte.
In afarA de aceste doua feluri de sen-
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTEN1E
tiDto, fiji in special in contra incheerei

nronuntatd, de tribunal in baza art. 241
prin care se autoriza de judeeatd trait)i
separat al sotilor pe timp de 1 an, nu
se poate face apel. Aceastd restrngere
a dreptului de a atach sentintele date

de prima instantd, in materie de despArtenie, rezultd, att din dispozitiunile art. 244, ct si a redaetiunei intrebuintatd, de legiuitor cu ocaziunea edietArei art. 241. In adevdr, legiuitorul,
dispunnd cd, in caz de cererg de despartenie pentru motive de violenta,
cte., judecAtorii inainte de a hoteirr,
a manifestat invederat ideea retinerei
judecittei sentintei de edtre tribunalul
de prima instantd ,,Pdn'ci la hotitrirea
definitive ce va fi chernas a pronunt
couform art. 242, dupd o incercare a
unei viete separate de catre soti pe
timp de 1 an. Interpretarea restrictivd
a dreptului de apel rezultd $i din desbaterile ee au avut loc eu ocaziunea
redactiunei articolului din codul Napoleon corespunzAtor cu art. 244 din codul nostru civil. In adevAr, propunndu-se a se da o redactiune gefnerald acestui text de lege, adiea a se zice cd,
se ineuviinteazd dreptul de apel in contra oricarei hotariri, fie preparatorie,
fie definitivd, s'a decis a se ziee ed in
caz de apel in contra sentintei de admishine sau sentintei definitive, ceeace
implie neeesarmente exelusiunea dreptului de apel in contra vreunei hotdriri de altd naturd ce pronunta tribunalul, cum e sentinta ce se prevede ed e
chemat a da prin art. 235 sau aeeia previtzutd de art. 241. Aceastd interpretare, in ceea ee priveste dreptul de apel,
se rapoartd, bine inteles, numai la sentintele privitoare la fondul procesului,
iar nu si la cele ce se rapoartA la mdsurile provizorii ce se iau, de tribunal
cu privire la tinerea copiilor, la pensiunea de intretinere sau la resedinta

feineei pe timpul judecdtei de despArtenie. (Apel Bue. I. 21, Dec. 7/89, Dr.
4 90).
10. In materie de despArtenie, legiuitorul codului civil edictnd forme spe-
ciale si reglementnd intr'un mod riguros diferitele stadiuri ce trebue a

percurge instructiunea unei cauze tuna intea tribunalului, cugetul sAu a fost
ace la de a face ea reclamantul sd poata
reveni asupra hotdrirei de a rupe legaturile cdsatoriei sale. Aceastd intentiune a legiuitorului reese att din economia generald a tuturor regulelor
de procedurd organizatd, de cod cu
privire la despartenie, ct si din expunerea de motive ce a insotit proectul
asupra divortului prezentat corpurilor
legiuitoare franceze. In conformitatea

aeestor eonsideratiuni in doctrind este
admis ca, in afard de cazuri de boala,
cnd reelamantul care a cerut si i s'a
Art. 241
permis in urma consiliurilor cc i s'au

dat ea pirtul sA se infAtiseze pentru
a ascult motivele cererei de despArtenie (art. 223 si 224), iar dnsul nu com-
pare, s'a presupus ca a renuntat la aetiunea sa; o asemenea lipsa a reclamantului trebue si privitA ea o desistare. Efectul juridic ce necesarmente
trebue a produce o atare desistare, e
acela de a face sA cada ori ce act de
procedurA efectuat. Si e imposibil a se
admite &A fatA cu dispozitiunile art.
244, care cere ea in apel cauza privitoare la despartenie sA se cerceteze FA
sa se judeee de urgentii, curtea de apel
sA poatA indeplin formalitAtile exceptionale pentru instructiunea actiunei
de despArtenie deferitA de lege tribunalului. Ar fi a rAsturna cu desAvnire
organizarea specialrt de procedurA in
materie de despArtenie, ce legiuitorul a
voit a stabili, dacA s'ar admite ea

curtile de apel sA poatA face oficiul
tribunalului, putnd procede la instructiunea cauzei in locul primei instante.

Consecinta naturalA E3i. logicA a desistArei reclamantului la eererea de despArtenie de la tribunal, nu poate fi
dar de cat aceea a-1 priva de dreptul
de apel, sub rezerva blue inteles de a
putea intenth o nouA actiune de despartenie. DacA in materie ordinarA cazul lipsei reclamantului de la tribunal
nu poate ave de rezultat de et o annlare de procedura, constatarea unei desistAri tacite, iar nu judecarea fondului procesului si ea consecintA logicA
refuzul dreptului de opozitiune, cu att
mai mult cuvnt o asemena teorie trebue consacratA in materie de despArtenie pe care legiuitorul a admis-o ea
o tristA necesitate, reglementand-o insA
in atare mod inat sA nu poatrt conrupe
principiile cAsAtoriei, a nu alter sau
slAbi aceastrt institutiune care formeazA baza fundamentalA a ori cArei
societAti umane. Deci e inadmiaibil
apelul contra sentintei prin care se
respinge cererea din cauzd ca reelamantul, in urma consiiurilor legale nu
s'a prezentat la prima infdtisare. (Apel
Bue. III, 11, Mai 9/92, Dr. 57/92; Apel
Buc. III, 9, Apr. 29/92, Dr. 36/92).
11. Desi reclamantul, in ziva in care
er sA se pronunte sentinta de admisibilitatea divortului, dupA ce se presintase la concilierile presidentiale $i pen-
tru cele date in $edintA, a lipsit f3i. i

s'a respins actiunea, ei de$1 aceastA
sentintA este datA in lipsA, toilui apelul contra ei catri a fi considerat ea admisibil in principiu, de oareee nici un
text de lege nu derogd in aceastA privintA la dreptul comun, $i de oarece,
din contra, din art. 244 reese in mod Idmurit cd, sentintele de admisibilitatea
divortului sunt supuse apelului fArd
distinctiune daca ele sunt date contra-
293'
www.digibuc.ro
Art. 244
DESPRE DESPARTENIE
dictoriu sau in lipsa vre uneia din
C o du 1 civil
rul a gdsit eu cale a prescrie o procedur speciald in materie de divort, procedurd in care textele sunt de o strictd
interpretare si deci invocarea prim
analogie a procedurei civile ordinare,
nu e permisd de ekt in cazurile nepreepoca ddrei sentintei de admisibilitate vdzute anume de legea speciald; or, inrdmnnd numai a se aseult martorii treaga eeonomie a legei de procedurd
propusi pentru dovedirea faptelor ale- in materie de divort, pune in evidentd
gate ea cauzd de divort, ascultare care, pe de o parte solicitudinea legiuitoruin mod neindoios, se poate face si de lui nostru cat priveste interesul mencurtea de apel, de oaree legea, in mod tinerei legdturilor eonjugale, iar pe de
general si fdrd a face exceptiune in a- altd parte, teama sa de a nu se intrceastd materie, dispune el in apel se ziA prea mult desfacerea aeelor cdsdpot administr toate probele de la torii, care constitue un pericol pentru
prima instantd. (Apel Bue. III, Febr. soti i un exemplu ru de fie care zi
27/93, Dr. 26 93).
pentru soeietate; de aei deosebirea ca12. Hotdririle tribunalelor de prima racteristicd de procedurd temporisatoinstant care acordd anul de ineercare, rie in prima instantd si procedurd urin baza art. 241, sunt hotriri prepara- genti in apel. Legiuitorul, spernd retorn care nu pot fi ataeate cu apel nici concilierea sotilor, priveste eu ochi fadupd normele procedurei civile ordi- vorabili streigdnirile si prin urmare
nare, nici dupd normele 'procedurei anul de incercare in prima instantd;
speciale a divortului. Dupd normele de iar cnd, dupd toate aceste strdgniri,
drept comun, nu se poate face apel de pierde speranta reconcilierei sotilor,
ct asupra sentintelor definitive ale atunci. legiuitorul prevede in art. 244
tribunalelor (art. 316 pr. civ.), adicd a- c. eiv., cd in apel divortul sd fie cercecele sentinte eart au epuisat instanta; tat si judecat de urgent. Aceste inteori ce alt incident sau act de procedurd rese de ordine superioard pe cari le-a
menit a pregati solutiunea definitivd avut in vedere legiuitorul prescriind
a procesului constituesc un preparato- temporizarea in prima instantd $i urgotta in apel, trebue sd cAlduzeascd
rm, si ea atari, conform art. 323 pr.
nu pot fi.atacate eu apel de ct odatd eu pe judeedtorit de apel, atunci cnd e
hotdrirea asupra fondului. Legiuitorul vorba de a se sti la ce anume moment
nostru iulaturnd categoric interlocu- din procedura divortului, se poate intoriile de cari se vorbe$te in art. 451 al terjecta apel; or, in aceastd privintA
proeedurei franceze de unde e tras art. legiuitorul prevede anume in art. 244
postru 323 pr. civ., a voit pe de o parte cd apelul se poate face sau contra senca sd pund capdt nesfarsitelor contro- tintet de admitere in principiu, sau
verse, la cart (Id loe in Franta, che- contra judecktei definitive date de tristiunea, de a se $ti cnd este o judecat bunal, si lucrul e lesne de inteles: inpreparatorie si cnd este interlocuto- tr'un caz ea si in altul, tribunalul si-a
rie, iar pe de altd parte, a avut de si- zis ultimul sdu cuvnt; nu este insd tot
gur in vedere sd inlture marele in- astfel cu anul de incercare, in lduntrul
convenient care ar rezult pentru pdrti cAruia dacd sotii se reconciliazd, tridacA li s'ar fi dat dreptul de a atac bunalul nu are de dat nici o hotArire
cu apel attea si attea dispozitiuni si duvet expirarea cdruia", atunci si
luate de tribunal in interesul resolvA- numai atunei tribunalul, conform art.
rei definitive a procesului. Prim ur- 242, chiamd pe prti pentru a ascult.i.
mare, tribunalul supunnd pe soti la definitiva holdrire". Prin urmare,jurun an de incercare, contra acestei dis- nalul care aeordd anul de incereare nu
pozitiuni nu se ineape apel, fiind cd poate fi atacat cu apel, sau pentru cA
tribunalul n'a transat insusi fondul constitue un preparatoriu, care conprocesului; dispozitiunea anului de in- form art. 323 pr. eiv., nu poate fi ataeel-care nu e deckt un preparatoriu cat in apel de ekt odatA cu fondul, sau
care conform art. 323 pr. civ., n'ar pumai cu seamd pentru ed nu intrd in
tea ft atacat cu apel de ct odatd cu cadrul limitativ al art. 244 e. eiv. De
fondul. Netemeinicia argumentului ea asemenea nu se poate sustine cd hotddispozitiunea intemeiatd pe art. 241 c. rirea care admite ann.!. de incereare e
civ., ar echival eu insAsi hotdrirea susceptibild de apel, fiinded ar echiasupra fondului, este evident cnd val.& cu o hotrire definitiv a tribunacitim art. 242 c. civ., care prevede lului, si cd o asemenea hotdrire ar preanume cd numai dupd expirarea anu- judec fondul, si dect nu ar constitui
lui de incercare` prtile vor fi chemate un preparatoriu propriu zis, care cona ascult definitiva hotdrire. Neadmi- form art. 323 pr. civ., ad aibd a fi apesibilitatea apelului contra incheerei lat numai o datA eu fondul; a sustine
care admite anal de incereare devine inteun cuvnt cd art. 244 c. civ. e nucu att mai temeinicA, cu dit legiuito- mai indicativ EA nu limitativ, este a ne-
'Asti. Si este inexact a se sustine cd

cu acest sistem s'ar eludA formalitde lege la prima instantd In
tile
materie de divort, de oare ce aceste
formalitti sunt toate indeplinite la
294
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
socoti caracterul special al legiuirei

divortului i in acelasi timp este a
viola spiritul i litera legei, cAci in
adevAr la &Ate rezultate stranii nu s'ar
ajunge cu teoria de mai sus: clacl art.
244 nu e limitativ atunci se poate face
apel chiar in eaz and la primul ter-
13. In materie de divort, dupl art.

244, nu se poate face apel de cat In
contra sentintei de admisiune sau a judecAtii definitive. In afarit de aceste
doutt feluri de sentinte, i in special,
in contra incheerei pronuntatA de tribunal, in baza art. 241, prin care se
autorizA de judecatA traiul separat al
sotilor pe timp de un an, nu se poate
men reclamantul nu se presintit sA-$1

sustinit reclamatiunea de divort, ori in
asit eaz, s'ar elude intreaga proceduret
streigeinitoare de prima instanfei, pentru a ven in apel uncle legiuitorul prevede anume cA cauza se va judecit de
urgentA. De asemenea nu se poate sustine cit urgenta prescrisA de legiuitor
in art. 244 se referl numai la cazul
cnd se atacA cu apel sentinta definitivA a tribunalului $1. sentinta de admitere L neadmitere in principiu a ce-
face apeL AceastA restrictiune la dreptul de a atacit sentintele date de prima
instant in materie de divort. rezultA

arid din dispozitiunile art. 244, cat si
din termenii intrebuintati de legiuitor
in redactiunea art. 241: judecatorii au
facultatea de a nu admite indatei des
peirlenia", termeni ce denotit vointa legiuitorului ca tribunalul, in asemenea
caz, sA reting judecata sentintei panA
la hoteirirea definitive ce va fi chemat a pronunt conform art. 242, dupA
rerei de divort. as cA in toate celelalte cazuri apelurile nu mai trebue

judecate de urgentA; o asemena sustinere duce iarasi la urmAtorul resultat straniu: se interverteste cu desvarsire caracterul proeedurei divortului din ambele instante, strAgAnirile
incercarea unei viete separate Intre

soti pe timp de un an. Interpretarea
restrictivA a dreptului de apel rezultA

si din desbaterile ce au avut Ice cu oca
ziunea redactiunei art. 262 c. Napoleon,
corespunzator art. 244 roman, cAci propunndu-se ca prin acest text de lege
sA se incuviinteze dreptul de apel in
contra ori cArei hotAriri, fie preparatorie fie defintivA, s'a admis a se
zice: In caz de a se face apel in contra sentinfei de admisiune sau aceleia
definitive...", excluznd ast fel dreptul
de apel in contra incheerei primei instante prin care se acordA un an de incercare. (Apel Buc. III, 5, Febr. 27193.
primei instante si eventual Emul de incercare, ar trece in apel, iar urgenta rezonabilgt din instanta de apel ar merge
stt inlocuiascA inteleapta trAgAnare din
prima instantA in dispretul literei si
spiritulut legiuitorului. Art. 244 nu numai cA este limitativ, dar interpretarea
sa e cu att mai strictA cu cat face
parte din o procedurA specialA, prin

urmare numai in cazul art. 229, 240 si
eventual 242 se poate interjectit apel,
nu si in cazul art. 241 relativ la anul de
incercare, de oare ce in acest caz sau
hotArirea trebue consideratA ca un
simplu preparatoriu si deci, conform
art. 323 pr. civ., nu se poate atac cu
apel de cat odatA cu fondul, sau hotArirea nu este 'Ina definitivA In sensul art. 242 e. civ., si in ash caz, potrivit art. 244, nu este suscepti6i1A de
apel. In fine, chiar dec s'ar admite
hotArirea care acordA anul de incercare, este susceptibilgt de apel, Inca
nu se poate admite evocarea fondului;
aceasta este cu totul neintemelat, de
oarece art. 336 pr. civ. nu poate sA
primeze i sA contrazicA principiul din
art. 323 pr. civ., i nici un text de lege
nu autorizA pe judecAtor BA inlAture
judecata primei instante, inainte de a
i se da timpul trebuitor pentru a se
pronunt asupra fondulut procesului;
chestiunea evocArei fondului ca mAsurA de procedurA expeditivA este controversat in chiar procedura de drept
comun si nu este de admis cA analogia
acelei evocAn sA se poatrt intinde
asupra unei proceduri speciale, adicA
tocmai acolo unde legiuitorul si-a invederat in destul scopul ce-1 urmAreste
Cu temporizrile din prima instantA in
interes de ordine publicA. (Apel

I, Oct. 9/93, Dr. 73/931.
Art. 244
Dr. 25/93).
14. Legiuitorul roman, spre a nu complicit si a nu intrziit peste limitele necesitAtii rezolvarea cauzelor, pe de o
parte nu mai divide diferitele incheeri, care toate preettesc solutiunea

procesului, In hotAriri preparatorii si
interlocutorii, ci se dA o denumire genericii hotArilri preparatorii", iar de
altA parte prin art. 323 pr. civ., dispune cA in contra unor asemenea hotAriri nu se va pute formit apel de cat
odatii cu hotArirea asupra fondului.
InsA legiuitorul, in procedura divortului, depArtndu-se de norma sus arAtatA, permite, ptin art. 244 c. civ., a se
face apel si in contra sentintei de ad-
misiune. AfarA de aceastA exceptiune

Si aceea ce se zice in art. 335 pr. civ.,
despre apelul asupra chestiunei de
incompetintA, nu se mai gAseste nici o
dispozitiune prin care sA se permitA

a se face apel In contra ori cArei alte
hotAriri ce n'ar decide asupra fondului
afacerei. Deci dar, Incheerea tribunalului bazatA pe dispozitiunile art. 242
C. civ., prin care se amanA pronustarea
hotArirei definitive, nu este simuse
apelulut, cAci ori cum ar fi privitA aceastA incheere, intru cat tribunalul nit
hotArAste nimic asupra fondului si
=An rezolvarea cauzei care va aveit
295
www.digibuc.ro
Art. 244
DESPRE DESPARTENIE
loc dupg cum sotii vor reveni ori nu

la impreunA vietuire, nu poate fi atacate cu apel, dup cum nu s'ar puteh
apel nici celelalle numeroase hoteriri preparatorii prevAzute de Procedura divortului. Ast-fel, sotul nemultumit pe dispozitiunile sentintei de acordarea anului de incercare trebue,
pentru a face apel, sA astepte ca tribunalul sA pronunte hotArirea definitivA in care se mentioneazA si de incheerea relative la acordarea anului de
incercare, cnd intreaga cauzl este
adusA in cercetarea curtii, iar nu numal o parte, ei anume aceea de a se examinh dace, pArtile s'au reconciliat. De
asemenea din termenul definitiva hoMetre", prevAzut in art. 242, nu se poate

zice a hotArirea care ar pronunth divortul, pentru c sotii nu s'au impAcat
un timp de 1 an ar fi definitivA, adice
ne supus 5. apelului, cAci aceastA expresiune, care se gAseete si in art. 244,
unde se zice formal cA apelul in contra sentintei definitive sA, se judece de
urgentA, este intrebuintatA pentru a o
deosebi de celelalte hotAriri preparatorii, tar nu spre a aret a nu s'ar puteit apel fiind lucru definitiv judecat.
Decj e admisibil apelul contra sentintei tribunalului prin care se pronunta
divortul in urma anulut de incereare.
(Apel Buc. I, 2, Febr. 26/93, Dr. 73193).
15. Dupa rostirea art. 244 se admite

in general ea statornicit apelul numai
in contra sentintei de admisiune, et in
contra judecAtei definitive, in materie
de despArtenie. In cazul unei hotAriri
a primei instante prin care s'a dat prtilor un an de incereare conform art.
241 si 242 o asemenea hotgrire, deel eapate, din lege un caracter eu totul special, cAci in puterea facultAtei acordate
judecAtorilor de a nu admite de indate
desprtenia este supusA, pentru a deveni determinantA de drepturi, unui
termen de un an, insA rezolvA definitiv fondul chiar al actiunei de despArtenie, prin aceea cA judecAtorul este
tinut a admit despArtenia, dupA lapsul de timp trecut fArA, succes pentru
intArirea legAturei cAstoriel, i ast-fel
cade in cuprinsul art. 244. Pe lngA cA
hoterirea anului de incereare este astfel definitivA, dar apoi din examinarea textului att 245 se vede lAmurit cA
legiuitorul nu s'a preocupat de a enumerh in mod absolut ei limitativ care
anume hotAriri din acele ce se pot pronuntit in cursul instantei intentionat
trAgAnatA a divortului sunt exclusiv
supuse apelului; el, prey-6,7;4nd cazurile
singulare, in care legal ei dupe firea
lucrurilor s'ar fi recurs la apel, adicA
in contra sentintei de admisiune sau a
judecAtei definitive, prescrie sA se judece de urgentrt in apel, cAci nu putem presupune cA a gndit sA ridice
Co dul civil
dreptul de apel in potriva hottifirei tribunalului care acordA sau suspendA

permisiunea de a se face citatiuni (art.
222) sau a hotArirei care dispune ascultarea martorilor $1 expunerea dovezilor dupA admiterea in principiu (art.
223, 224, 229, 235) sau contra hotArirei
de amhnare pentru pronuntare (art..

239), toate acestea fiind niete adevArate
mAsuri de prelungire a instantei, pentru a favoriz, dacl se poate, o apropiere probabila a pArtilor, prin intarzierea procedurilor. Deci aceastA dispozitiune a art. 244 dovedeete cA legiuitorul si-a exprimat in mod precis vointa sa, CA asemenea cereri sA fie urgent judecate odate introduse in apel.
Aceasta fiind ideia dominantA. a art.
244, din modul cu totul incidental cum
se vorbeete despre sentinta de admishine si de judecata defintive., ori Cat
de specialA ei particulartt este Procedura despArteniei, nu se poate admit&
cA a inteles a mArgini dreptul de apel
numai la cazurile numite ei a-1 suprimh, fArA stipulatiune expresA, in
toate celelalte cazuri, in cari prtile
pot aveh interes de a benefici de j u.-decata eelei de a doua instante, dupa
principiile fundamentale ale dreptului
comun $1 ale erganizrei judecAtoresti. Prin urmare, hotArirea anului de
incercare este susceptibil de a fi
adusA in apel. Mai departe, argumentul scos din lucrArile pregAtitoare ale
codului francez, din care ar rezult ca
in textul primitiv al art. 245 s'ar fi f ormulat, acordarea dreptului de apel asupra tuturor hotAririlor date de prima
instante, in cursul despArteniei, ei in
urn3. s'ar fi suprimat in textul definitiv, nu este concludent pentru pArerea
contrarie, fiind datA analiza de mai sus;
si de asemenea nici argumentul tras

din dificultAtile ce ar pute rezulth
prin deferirea in apel a sentintei antilui de incercare. cAct ori curtea admite
cA aprecierea imprejurArilor a fost
justA ei atunci mentine acea sentintA,

rAnannd ca dupa un an sA se admitA
desfacerea, ori din contra infirmnd
asupra acestui punct hottrirea. ei evochnd fondul statueaz definitiv asupra
actiunei intregi si ast-fel nu se poate
da naetere la vre-o anomalie oare care,
dupg cum neintemeiat se pretinde.
(Apel Iasi, I, Oct. 20/93, Dr. 73/93).
16. Apelul, in materie de divort, e de

drept corium), sj in ()rice faze a procesului, dacA tribunalul a respins actiunea reclamantului, acesta are drept
de apel daca un text precis ei clar
nu-i iehide aceastA cale. Apoi art..
244 nu limiteazA, ci lArgeste dreptul de
apel in materie de divort, acordnd
acest drept si in contra sentintei de
admisiunea divortului, ceeace se poate
consider ca o derogatiune la Princi-
296
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPAR FENIE
piul art. 323 pr. civ., care stabileste cA

nu se poate face apel contra hotririlor preparatorii. Afar% de aceasta, hotArirea tribunalului care, la audienta
cnd er s se aseulte martorii, a respins aetiunea de divort ca nesusti-
mitd, e o judecat definitiv a tribunalului, care dach nu ar fi apelat ar

constitui un lucru judecat, prin urmare conform articolului 244 al. II,
reclamantul e in drept a face apel in
contra acestei judeati definitive. 0biectiunea ce Re face eu art. 218, cA de
cte ori partea nu se prezint pentru
a-si sustine actiunea de divort, trebue
s se considere ca cum s'ar fi desistat
dela actiune, aceasta nu e fundatil,
caci art. 218 ea si. art. 225 n'au voit
alteeva, cleat ca prtile in materie de
divort s se prezinte in persoan, iar
nu prin procurator; prin urmare, pentru a incepe procesul trebue sit se prezinte reclamantul. cu petitiunea sa de
divort, egei altfel nu i se poate da nici
un curs dae s'ar prezintit prin procu-
rator, dar in urina dae ar lipsi la
celelalte infAtiseri, desigur c va avek

dreptul de apel, etici art. 245 spune el
apelul nu se va primi daca a lsat s

treaca 2 luni din ziva in care s'a com unicat hotarirea datA, contradictoriu
sou In lips. Prin urmare legea autoriznd pe partea care a lipsit dela info tisarea tribunalului a face apel fra
uici o distinctiune de lipsa sa dela
care anume infAtisare, reese evident
ea e in drept a face apel oricnd s'a
dat de tribunal o hottirire definitivA
prin care i s'a respins actiunea. In
fine, obiectiunea ce se face cA procedura
Art. 244
cabile in toate cauzele cari se defer
cercetrei eurtii de apel. (Apel Bue. L

Mai 8 93. Dr. 43 93).
17. Dupa art. 316 pr. civ., orice hotdlire a primei instante este supusd apelului, afarti de cazul unde legea dispune altfel; si in lipsa de un text formal care sa deroage la acest principiu
general, nu se poate rapi partei dreptul de apel. Or, art. 244 si 245 c. civ.
prevAd cA hotaririle date de tribunal
in materie de divort, fie contradictoriu, fie in lips, fara a distinge in lipsa
reclamantului sau in hpsa prtului.

sunt suseeptibile de apel. Ask Mild
ru, curtea de apel respinge ea neadmisibil apelul facia de sotie contra
sentintei tribunalului prin care i s'a
respins ca nesustinuta actiunea sa de
divort fAcut i contra sotului sAu.
(Cas. II, 96 Iunie 2/93. B. p. 613).
18.
In materie de divort, judecAtorul
fondului este dator sti admita proba

cu martori a faptelor ce se alega, fie
c partea care le invoacA este reclamanta in cauzA, fie e e intimatA. Si
inteun asemenea eaz, judecAtorul apelului nu poate respinge o atare probA,

pe motiv c partea n'a fAcut la prima
instant nici o opunere la cererea de
divort intentath contra ei, cAci apelul
este devolutiv si repune cauza in sta-
rea in care se afl la prima instant.

(Cas. II, 125/95. B. p. 985).
19. Des in materie de divort se poate

repeta in apel probele fAcute la prima
instant, totusi aceste probe, cum este
si. proba testimonial, pot fi respinse
de curte, atunci &Ind gseste ett proba
fcutA la Tribunal este complect si
nedefectuoas. (Cas. II, 166/97. B. p.
in materie de divort, e specialA la tribunal sj ea curtea de apel n'ar pute 973).

20.In materie de divort proba cu
administr aceasta procedura prevdzutA de lege pentru tribunal, e iar martori este admisibil la Curtea de
r temei, ctici si aci niei un text de apel, chiar dacA partea, care cere adlege nu deroag la principiile gene- miterea acestei probe, nu s'a prezentat
rale din procedurd, art. 332, care voe- la Tribunal en ocazia admiterel in prinste ea in apel toata procedura proba- cipin a actiunei de divort, fiindca atorie fcuta la prima instant RA se ceast, neprezentare nu echivaleazA cu
repete in apel, putud curtea ordon, o renuntare la acest mod de probatie
si fiinde in genere admiterea de marsi alte instructiuni sau probe noui
care s lumineze pe judeetor. Si prin tori nu este oprit la Curtea de apel,
faptul ett la apel in materie de divort mule o asemenea probA poate fi necesar
proces de divort pentru
se spune e eauza se va cerceth si
dec de urgentA, aceasta nu insemnea- multe consideratij. (Cas. II, 212/902. B.
zA c curtea nu mai poate administr p. 799).
nici o prob in materie de divort, si
21. In materie de desprtenie, nu se
ca n'ar avek dect s, verifice lucrarea poate face pentru prima oarA inaintea
tribunalului, cAci atunci s'ar schimbh Curtei de apel o cerere reconventiofa rA un text de lege, atributiunea, nalrt de cAtre sotul prt, cAci dae
competinta $1 modul de instructiune al s'ar declar de admisibill o asemenea
proceselor la curte. Toate aceste obiec- cerere in apel, se eludeazA principiul
thini in definitiv tind a reclamit un c.elor douA grade de jurisdictiune. (Atext de lege care nu-1 gsim nicaeri, pel Galati I, Curier Jud. 81/903).
22.In materie de divort reclaman5i care poate cA ar fi fost nemerit s
fie formulat in sensul obiectiunilor ce tul poate chiar in apel s invoace si
se fac, dar care, pe cale de interpretare alte fapte, pe land, cele arAtate la
e imposibil a le creek. $i a inltur ast- prima instantd, destul numai cA aceste
fel principiile generale si precise apli- fapte s fie relative la cauza invocatA
297
www.digibuc.ro
Art. 244
DESPRE DESPARTENIE
cele definitive, reglementeaza in articolul urmtor numai pe cele definitive, in ce priveste dreptul de recurs.
(Apel Buc. II, Dr. 52/911, p. 413).
27. Facultatea de a apel sau nu, e
prin cererea de divort. Astfel, violeazd

legea ei dreptul de aprare Curtea,
cnd, sub motiv el este o cerere noud.
respinge cererea reclamantului de a i
se admite proba testimoniald, spre a

proba fapte referitoare tot la dovedirea si stabilirea cauzei divortului, in-
de ordin privet si in materie de divort ea si in celelalte materii, e guvernatd de principiile generale de

drept concretizate in regula pusd de
art. 317 pr. civild, in lipsa unei dispozitii in procedura divortului care sd
vocat la Tribunal. (Cas. II, 323/904. B.

p. 1303).
23.In materie de divort cererea re-
conventionald emanatd dela sotul Phrat, nefiind un mijloc de aparare, ci o

cerere noud in sensul art. 327 Pr. civ.,
nu poate fi introdus pentru prima
oard in apel, ci trebue fcut la prima
instantd. (Apel Iasi I, Curter Jud.
86/905).
24. Materia cdstoriei si a divortului

interesnd ordinea publica nu se poate remmt la dreptul de apel pe care-1
are sotul in contra cdruia s'a pronuntat divortul intru eat in asemenea
materie, orice tranzactie este cu neputintd. (C. Apel Iasi, S. I. 4 Sept. 1903;
Dreptul 63/903).
24 bis. Cat timp calea apelului este
desebis, partea interesat poate cere
Curtei s, reformeze hotdrirea primikr judecatori in totul sau numai in
partea ce o vatdmil, si aceasta chiar
cnd vitiul ar consista in violarea unei forme legale.
Prin urmare, Curtea, uznd de principiul c apelul e devolutiv, poate a
rectifice dispozitivul sentintej Tribu-
nalului care admite actiunile de divort ale ambilor soti si s substitue

acelui dispozitiv un altul, in care BA
se specifice cit. se admite numai actinnea sotiei, care singurd a probat insultele si maltratrile imputate sotului. (Cas. II, 30 Ianuarie 1908. B. p. 125).
26.In codul civil la capitolul privitor la formalittile desprteniei pentru

cauze determinate, neexistnd nici o
dispozitie in privinta dreptului de renuntare la dreptul de apel, trebue
ne referim la dispozitiile de procedurd
civild. care prin art. 317 prevede cd
partea care a dat multumire pe o hotrre nu mai are dreptul de a o apel
si aceastd dispozitie fiind generala
isi are aplicatia si in materie de desprtenie pentru cauzd determinatd, intru cat Codul civil nu deroga la acest
principiu. Prin urmare sotul contra

aruia s'a pronuntat desprtenia, este
in drept a renunta in mod valabil la
dreptul de apel. (Cas. sect. unit. 9 din
12 Nov. 1909. Curier Jud. 77/909 si
Dreptul 76/909).
2 6.Legiuitorul permitnd apelarea

sentintelor de admitere in principiu a
divortului, priveste deciziunile date in
aceast materie ca frd drept de recurs, pentru cd prin art. 244 c. civ.,
fcand mai intai distinctiune intre
sentintele de admitere in prineipiu si
Coda' civil
prevadd contraria.
Prin urmare, in materie de divort se
poate renunta la dreptul de apel eat
prin hotdrirea condamnatoare cat si
prin osebit petitiune datd posterior.
Renuntrile Ja drepturi nu se presupun, ci trebue sO. rezulte din acte de
asa naturd, incat sit fad): neindoelnica
vointa prtilor.
Astfel, intru cat partea nu si-a a-
firmat vointa sa de a renunt la apel

in materie de divort si intru cat nu
s'a luat act de o asemenea renuntare
in conditiile cerute de lege, singurn1
fapt cd in dosar se gseste o petitiune
de renuntare pe care std rezolutia la
dosar", nu poate constitui o renuntare
in sensul legel. (C. Galati s. II, 9/912.
28.Prin incheierea luatd de tribunal

de a se inchide dosarul, Oka actiunea
de divort, considernd neprezentarea
reclamantului la data fixatd pentru
audierea martorilor ca o dezistare dela
actiune, s'a dat o hotrire asupra fondului actiunei si ca atare apelul asupra acestei incheeri este admisibil in
principin. (C. Apel Bac. s. III, 29 April
1913. Curier Jud. 16/914; In acelas sens:
C. Apel Buc. s. I, 1162 din 23 Febr. 1922.
23. Potrivit art. 244 c. civ. se poate

face apel numai in contra sentintei de
admitere in principill a actiunei de
divort sau contra sentintei definitive
de judecat a divortului. (Apel Iasi II,
No. 8, 1915; Justitia", 1915, p. 115).
Toate incheierile anterioare sentintei de admitere in principiu se apeleazd odat cu sentinta de admitere in
principiu. (Apel Iasi II, 1918; Justitia" 1919, No. 5/6).
31. Atunci cnd actiunea unuia din-
tre soli a ajuns in apel, ne cnd cererea celuilalt este de abea introdus
inaintea tribunalului, este admisibild

cererea fcutd de sotul care se gseste
Ina, in prinal instantd de a se suspenda judecarea apeklui Wand &and
actiunea sa va ajunge in acelas stadiu
de procedurd. (C. Apel Buc. s. III.
Jurnal 2341 din 23 Oct. 1919. Pend.
Rom. 1922, II, 171; C. Apel Buc. s.
Jurnal 216 din 29 Ian. 1923. Jur. Gen.
1923 No. 1413).
298
32.De oarece exista drept de aPel

contra sentintelor de divort date de
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
tribunale, nici un text de lege nu opreste a se reface inaintea instantei
Art. 245
de apel la Curte, conform principiilor

generale de procedura civil, de ctit
odat cu hotrirea asupra fondului.
(C. Apcl Iasi, s. I, 1 Mart. 1924, Pand.
Rom. 1924, III, 118).
34.A se vede: Art. 5. Index Apel"
notele respective; art. 224 cu nota 2;
art. 232 cu nota 1; art. 241 cu notele :
2, 4, 5, 11, 12; art. 242 cu notele : 1-4;
Art. 270 cu notele respective.
de apel probele cari nu s'au putut admite la tribunal. (Cas. II, 131 din 2
Nov. 1920. Jur. Rom. 1-2/921).
33.Hotrirea prin care se admite
numai in principiu actiunea de divort

r3i.
nu se statueaza asupra fondului,
are caracterul unei incheeri prepara-
torii si ca atare nu este susceptibild
Apelul nu se va primi decAt daca va fi fost

dat in cele 2 luni socotite din ziva din care s'a comunicat
Art. 215.
apelantului hotrirea data In fiinta ambelor prti, sau In lipsa ;
termenut spre a face recurs de casatiune In contra unei ho-
trlri definitive, va fi de 3 luni din ziva comunicatiunei hotrirei.
Recursul In casatiune va suspend executarea hotrIrei.
(Civ. 244, 246, 248 ; Pr. civ., 137, 318, 337 ; Ci v. Fr. 263).
Text. fr. Art. 263.

L'appel ne sera recevable qu'autant qu'il aura t
interjet dans les trois mois compter du jour de la signification du jugement
rendu contradictoirement on par (Want. Le dlai pour se pourvoir h. la cour
de cassation contre un jugement en derniereressort, sera aussi de trois mois .
compter de la signification. Le pourvoi sera suspensif.
Doctrinii stetting.
AURRY ET RAU, V, 493, p. 192, text si nota 15;
CARPENTIER, Divorce, I, 181, p. 193; 186, p. 196; p. 200, No. 193;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, ed. 3-a, 357 bis. II;
DEMOLOMBE, IV, 488;
DURANTON, II, 608;
GAasoNNET, Tr. de proc. civ., V, p. 663, 1136;

Hue, II, 384;
LAURENT, III, 245, 247-249; Suppl. I, 634, p. 465, 466;
PANDECTES FR., Divorce, 257 urm., 1961 urm., 2001, 2421 urm 2424, 2428;
PLANIOL, III, 529, 593.
Doctring romneasca.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 103 urm.; lit urm,; (VII, p. 490 n. 2). Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 117, 118, 119, 120, 307, 314, 326, 331. Observa(ie sub. Cas.
208 din 3 Oct. 1900. Dreptul 67/1900; Observatte sub. Cas. II, 208 din 3 Oct. 1900.
Curier Jud. 72/1900; Observatie sub. C. Apel Iasi s. I, 178 din 18 Dec. 1901. Curier
Jud. 61/90i; Observalie sub. Ca& II, 232 din 3 Dec. 1908. Curier Jud. 8/909; Observalie sub. C. Apel Constanta 122 din 10 lulie 1919. Tribuna Juridica 34-36/919;
NACU, I, p. 439;
NEMETESCU P. GEORGE, Calauza divorlului, No. 54, 84, 85.
casatie. (Apel Buc. III, jurn. 2203 Nov.
Jurisprudent5.
4/88. Dr. 70/88).
2. Este neadmisibil apelul fctt in

materie de divort printeo a1t6 persoand, fax% imputernicire specialit,
dach nu s'a ratificat in termenul util
1. Formula executorie, fiind un or-
din de executare, se pune numai pe deciziunile destiviirsite ale curtei si cnd
reeursul in casatie in contra unor decisiuni nu este suspensiv de executare.

Or. recursul in casatie suspenda executarea deciziunilor care autorizA desprtenia (art. 245). Astfel fiind nu se
poate investi cu formula executorie
deciziunea care admite divortul pn
ce nu va expir terrnenul de recurs in
al apelului. (Cas. II, 331/94. B. p. 756).
3. Dupti art. 245 din codul civil termenul de recurs in contra hotririlor
definitive, in materie de divort, este
de trei luni din ziva comunicarii hotririi, si acest termen a rmas in
fiint si dupa legea Curtii de Casa-
299
www.digibuc.ro
Art. 246
Codul civil
DESPRE DESPAR rENIE
miciliul necunoscut,
tie din 1905, care a redus termenul de

recurs in materie civila la cloud luni,
de oarece in materie de divort exista
o dispozitie speciala, care n'a putut fi
modificat printeo dispozitie generala, mai cu seamd cd chiar art. 44
din citata lege respecta termenele prevdzute de legi speciale. (Cas. II, 3
Dec. 1908, B. p. 2085).
4. Pentru recursul contra hotaririlor
de admitere in principiu, potrivit art.
245 c. civ. numai recursul declarat este
suspensiv de executare. (Trib. Iasi I,
1919; Justitia" 1919 No. 5-6).
6. Nulitatea de procedura isvorita
din imprejurarea c reclamantul in
actiunea de divort de$ cunosteh domiciliul pratei la Geneva, cdci intretineh corespondenta cu dnsa, totusi a
citat-o prin Monitorul Oficial. cu do-
Art. 216.
este
acoperita
prin declaratia de renuntare la dreptul de apel, data de prittd dupd pronuntarea sentintei de divort.
Nulitatea declaratiunei de renuutare
la dreptul de apel. ca fiind smulsa
prin frauda $i violenta nu poate duce
la anularea sentintei de divort, el numai la obligarea reclamantului in divort sd comunice sentinta, pentru ea
partea piirtitd s poat uzh de calea
de atac ee-i conferd legea. (C. A. Buc.
1V, dec. 146 din 14 Mai 1923. Jur. Gen.

1923 No. 590).
6. A se vede i notele No. 2 de sub

art. 247 si in special No. 1, 2 si 3 de
sub art. 240 relative la dreptul de opozitie in contra hottifirilor pronuntate
de tribunal in lipsa prtilor.
In virtutea oricdrei hotdriri (lath', In ultima in-
stant, sou care a dobandit putere de lucru judecat, si care

va fi autorizat despdrtenia, sotul ce a dobAndit-o va fi dator
a InftisA oficerului stdreicivile, In termen de 2 luni, copie
legalizat dupd acea hotrire spre a se Inscrie In registrul
strei civile, In care s'a Inscris si actul de cstorie. (Civ. 27.,

35, 151, 247, 248 ; Civ. Fr. 264).
Text. fr. Art. 264.

En vertu de tout jugement rendu en dernier ressort
ou pass en force de chose juge, qui autorisera le divorce, rtfpoux qui l'aura
obtenu, sera oblige de se presenter, dans le Mai de deux moi,. del ant l'officier de l'ftat civil, l'autre partie (lament appele, pour faire prononcer le divorce.
Doctring, straini.
CARPENTIER, Divorce, I, p. 200, No. 193;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 1, ed. 3-a, 357 his 11;
GARSONNET, ri'. de proe. eio., V. p. 663. 1136;
Huc, II, 384, p. 412;
LAURENT, III, 250;

PANDECTES FR., Divorce, 2428. 2514 ;
WEIss, Tr. de dr. internat. priv., III, p. 596.
Doctrina romneasca.
114 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 158); Droit ancien et
moderne de la Roumanie, p. 116 ; Observafie sub. Trib. Ia$i s. I, 93 din 6 Mart.
1902. Curier Jud. 23/1902; Observalie sub. Trib. Prahova s. I, 231 din 8 Iunie 900.
C. Jud. 77/903; No0 sub Trib. Mort (Deux Sevres), 11 Mai 1920. Jurispr. Gen.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p.
20/1923, No. 1414;
701, 702;
NACU, I, p. 440;
NEMETESCU P. GEORGE. Obbluza divorfulai, No. 57, 58. 87, 88, I14:
CANTACUZINO MATEI, p. 505,
(n/ANEscu C., Artirolul 216 e.

INDEX ALFABETIC
Curier
17/190e.
Locus regit actum 6.
Mostenitori 10.
Nulitate 5.
Anulare 8.
Creditori 10.
Apel 8.
Drept internat.privat 13,14. Nulitate absoluta 10.
Casatorie celebrata In strii Executare 7, 8, 11.
Nulitate relativa 10.
natate 3, 6, 13.
Formula executorie 7,8,11. Omisiunea de inscriere 1,
Cerere de Inscriere 2-7, 9, Inscriere, a se vedea Ce5, 9.
11-14.
rere de Inscriere" i ,O- Ordine publica 3.
Consimtamant mutual 4.
misiunea de inscriere 2. Ordonanta prezidentialall.
300
www.digibuc.ro
Procurator, 4, 5.
Reconciliere 1, 5.
Registru de casfitorie 2.
Regularnentul actelor etarii civile 3, 13.
Renuntare 5.
Statut personal 3, 14.
Strinatate 3, 6, 13.
Tribunal strain 7.
Codul civil
DESPBE DESPARIENIE
Jurispruden.
1. Des primarul a omis de a inscrie
sentinta de divort, totusi nu este niei
drept nici echitabil ca partile sa fie
victima neglijentei sau chiar a circumstantelor fortuite care au putut sa
impedice de a se inscrie actin, pa cal
timp nici un text de lege nu le impune obligatiunea de a vegheh ca oficerii strii civile sa-si indeplineasca
datoriile lor. Art. 248 care pronunta
perderea beneficiului judecatii de divort presupune o inactiune complectii
din partea sotului care a dobndit divortul, ceeace nu exista in specia end
sotul, departe de a sta inactiv, a facut
toemai aceea ee-1 obligh legea, adica a
prezintat ofieerului starii civile sentinta de divort spre a fi inscrisa. Prin
urmare este imposibil a se vedek In
aceste fapte o reconciliatiune tacita
din partea sotului. Parerea comentatorilor francezi asupra acestei chestiuni nu poate s aiba vre-o valoare in
legislatiunea noastra, undo textele
care reguleaza materia sunt eu total
schimbate, eaci pe dind Iii dreptul nostru divortul se pronunta de tribunal
(art. 240), in dreptul francez dupa. art.
246, azi abrogat, nu se pronunta dect
de oficerul starii civile, art. 264 0. art.
266 francez pronuntnd o decadere
contra sotului ce a dobndit divortul,
nu pentru ca n'a prezintat oficerului
strii civile sentinta de divort spire a
fi inscrisa in registrele starii civile,
dar pentru c a lasat sa se scurga, terrnenul de 2 luni prevazut prin art. 264
far a chema pe cellalt sot inaintea
ofieerului strii civile si a face ca sa
.se pronunte divortul. In ash stare a legislatiunei, oficerul strii civile, pronuntnd singur divortul, el inchee un
adevarat act al starii civile, si astfel
a putut s se nasca ideea e in lipsa
acestui act divortul nu se poate dovedi decht conform art. 33; dar in
dreptul nostru unde casatoria este dizolvata din momentul ce tribunalul
admite divortul, si unde legea nu impune alta obligatiune sotului decal de
a prezenth oficerului stand civile copia hotarirei legalizata cpre a se inscrie in registrul unde se afla inscris
si actul de casatorie (art. 35) este greu
a se eoncepe o asemenea idee. (Apel
Iasi I, Dr. 40/75).
2 Din art. 246 si 248 rezulta ca hotarirea care a pronuntat divortul cata
a fi infatisata oficerului starei civile
in termen de 2 luni de care sotul ce
a dobndit-o spre a se inscrie in aceIasi registru al strei civile in care
s'a inscris si actul de csatorie. Cererea facuta catre un alt oficer al strei
eivile. strain de locul unde s'a celebrat
easatoria, de a se inscrie hotarirea de
Art. 246
divort, nu poaie aveh nici o tarie si

nu indeplineste cerintele art. 246 de a
se inscrie copia hotarirei de divort
chiar in acelas registru in care s'a inscris si actul de casatorie, singurul
registru din care se poate constath
starea civila a unei persoane daca este

disatorit sau dad)", a fost pronuntata
despartenia si inscrisa in termen in
acelasi registru. (Cas. I, 116/Mart. 9/77.
B. p. 126).
3. Dispozitiunile privitoare la dialtonic si la desfacerea ei fiind esential.
mente de ordine publica urmeaza c

oricare ar fi statutul personal a doui
soti valabil casatoriti dup legile lor,
dar cari ar voi sa divorteze conform
legilor tarli noastre, ei pot in orice caz
sa profite de acele legi si sunt datori a
se supune in totul obligatiunilor ce le
impun. Astfel fiind, sotul strain care
uzfind de dispozitiunile legilor rornne,
a obtinut o sentintii de divort, e dator,
sub pedeapsa prevazuta de art. 248, sa
inscrie sentinta definitiva la oficerul
strii civile roman, al locului celebrilru cstoriei. Prin urmare, primarul
trebue sa inserie si sentintele de divort pronuntate de tlibunalele romfine
intre doui straini, orcare ar fi fost
ofieerul care, in baza statutului perso-
nal al sotilor, ar fi celebrat casatoria
lor. A ceasta rezult nu numai din

principiile dominante in materie, cum
si din art. 35 si 246 c. civ. si art. 65
regul. actelor de stale civild din 1866.
(Trib. Ilfov, I, Nov. 9/92, Dr. 81192).
4. Att din cuvintele intrebuintate

de legiuitor prin art. 246 sotul va fi
dator a infiltish oficerului strii civile...", cat si. din dispozitiunile cuprinse in intregul titlu ,,Despre despartenie", reese c scopul legiuitorului a fost ea sotul care dobndeste
despartenia sa se prezinte in persoana
inaintea ofieerului starii civile sore a
se convingd c el perzista, in cererea
de a se divort pfina in ultimul moment. Vointa legiuitorului ea orice
act in materie de desprtenie sit se
faca de ehiar partea reclamanta, se
dovedeste clar din art. 218 cfind reclamantul nu se poate prezinth inaintea
presedintelui; din art. 225 care opreste pe parti a se infati$h min procurator, si din art. 276 care obliga pe
sotii despartiti prin consimtimnt mutual sa se prezinte in persoana pentru a cere inscrierea botarirei. Deci,
inserierea facrita prin un procurator
nu e valabil. (Trib. Ilfov, III, 400,
Oct. 21 92. Dr. 40/92).
5. Legea, pentru indeplinirea acestei
formalitti, nu cere infatisarea chiar in persoana a sotului indrepttit Inaintea oficerului starii civile, de oarece
acest functionar, cu deosebire de alte
legislatiuni, nu e ehemat a pronunt
301
www.digibuc.ro
tat. 246
DESPRE DESPA RTENIF
desprtenia, ci uumai a psi la *hideplinirea unei simple formalitti de

publicitate destinata a educe la cunostinta celor interesati noua stare civill a sotilor despartiti. Dac, in materie de despiirtenie neprezentarea sotului reclamant inaiutea tribunalului
trebue a fi considerata ca o renuntare
taeit la actiunea sa, ca o prezumtiune legald de impacare a sotilor, nu
tot astfel trebue a se interpret neinftisarea in persoand la oficerul
strii civile a sotului castiggtor al
desprteniei. Dac dar din imprejurrile de fapt se stabileste c sotul a
fcut demersurile cuvenite pentru inscrierea botrirei de desprtenie, si ea
o asemenea cerere de inscriere, direct
sau prin delegatiune, a fost indeplinit, fie chiar intr'un mod imperfect,
dansa e indestultoare pentru a puta,
autorizit pe reclamantul indrepttit a
revendica beneficiile hotdrirei sale
castigiitoare. Apoi, neobservarea regulelor relative la forma actelor strii
civile nu rididi necesarmente acestor
acte forta probant ce le este atribuit, cgei legea nesubordonand neobservarea acestei regule pedepsei de
nulitate, s'a raportat la tribunal pentru a apreci clupg, imprejurri credinta ce merit aetele ce prezint ne-
regularitti mai mult sau mai putin

grave. Astfel, lipsa de subscriere a
oficerului strii civile in josul trecerii
in condica respectiv a procesuluiverbal de inscriere, fapt care se observ si la alte asemenea procese-verbale, nu poate fi de natur a atrage
Codal civil
din Bucuresti, iar nu de oficerul strii

civile roman, totusi inscrierea botrirei de despartenie nu poate fi fdeut
decal de oficerul strii civile din Bucuresti, adica acela al domiciliului sotului ce a dobandit-o. (Apel Buc. III,
253, Nov. 3/93. Dr. 2/93).
7. Hotrirea definitiva emanat dela
un Tribunal strin, prin care se desface o cdstorie celebrat in Romania,
poate fi transcris in termenul defipt
de lege la ofiterul stril eivile din
tara, care a celebrat cstitoria, daca

acea hotarire a fost investita en formula executorie de judecatorii ro-
rnni, pentru e. in materie de divort,

transcrierea nu este decal, executarea
botArirei. (Trib. Iasi I, Curier Jud.
23/902).
8. ()data sentinta de divort investit cu formula executorie s exec:ittat. prin transcrierea ei in registrele
strei civile, partea nu poate cere pe
cale incidental anularea ea.ecutrei
efectuate; pentru a obtine redeschiderea divortului, mt mai intai s se adreseze instantei executoare. sure a
obtine revocarea acestei executari si
restabilirea stdrei materiale anterioare; pan atunci apelul contra sentintei de divort este prematur si urmeaza a se respinge ea atare. (C. Apel
Sue. I, Drept 441902).
9. Din continutul art. 246 din codul

civil rezult c singura obligatiune
pus de lege sotului desprtit printeo
hottirire cu putere de lucru judecat
este de a se infiitish in termen de dou
luni ofiterului de stare civil, cu o
nulitatea inscrierei hotrirei chiar. copie
legalizat dupa acea hotdrire,
(Apel Buc. III, 116, Mai 11/92. Dr. 40/92). spre a fi inscris in registrul respecS In doctrina se deosebesc formele tiv. Aceasta fiind singura indatorire
decisorii, adicA cele cari a recta fondul pus de lege sotului care a do/Audit
litigiului, de formele ordinatorii, adi- desprtenia, nu numai trecerea in exc cele privitoare la mersul instantei, tract, dar lipsa absoluta a treeerei senla formalittile propriu zis de proce- tintei de desprtenie, din culpa ofitedura; de asernenea trebue a se dis- mini de stare civil& nu poate atrage
tinge formalttile intrinsece sau vis- nulitatea divortului fat cu un sot,
cerale, acelea adie eari constituesc sub- care a indeplinit eu exactitate singura
stanta chiar a actului, de cele extrin- obligatie ce i s'a prescris de lege ei
sece, adie a celor cuprinztoare a for- care se gsea in imposibiitate matemelor propriu zise a actului chiar, a rial $i legal E faca mai mult decal
celor de solemnitate sau de proba- att. (Trib. Prahova I, Curier Jud. 77
tiune. Or, inscrierea unei hotriri de din 1903).
desprtenie, pronuntat de tribunalele
10. Numai soil pot cere declararea
romane, nu poate fi considerata decat nulittii divortului Mr; nici tertii, nici
ca o forma ordinatorie, iar nu decizo- creditorii nu pot s aibia acest drept,
rie, ca o formalitate extrinsec si ca intru cat nu au dreptul s conductt acatare nu poate fi carmuitit decat de tiunea de divort. Deasemenea, nici
/ex fori, adicA de legea loculni uncle mostenitorul sotului, ce a eastigat ditrebue a fi efectuat. Si regula locus vortul si a inscris hothrirea la ofiteregit actunt, care e o aplicatiune a rul strei civile, nu poate cere nuliteoriei legei forului, e chiar consf in- tatea acestei inscrieri, intru cat mostit de ultimul aliniat al art. 2, care tenitorul nu poate fi primit s invoace
dispune c forma exterioar a acfelor nulitatea actului autorului su. Nu-.
e supus legilor tarn unde se face ac- mai in cazul, and cererea de declatul. Astfel fiind, desi sotii au fost at- rarea inexistentei divortului ar fi insittoriti de parohul bisericei catolice temeiat pe o cauzA de nulitate ab302
www.digibuc.ro
Co dul civil
DESPRE DESPARTENIE
solutii, se poate face si sustine de orieine inaintea justitiei, Cu conditiunea

ins ca s aibA un interes. (Trib. Prahova, I, Curier Ju(l. 77/903).
11. HotArirea
divort odatA 'havestit
cu formula executorie. Primria
nu poate s. se substitue tribunalului
s judece legalitatea titlului executor, dup cum orice alt agent de exeeutie nu are acest drept, cand este che-
AceastA solutiune e preconizatA si de
principiile dreptului international privat, dupl care formele de procedura

divortului sunt acelea ale Wei uncle
se poartA cererea, iar chestiunile de
fond ale desprteniei fac parte din
statutul personal al cAsatoritilor, care
Ii urmreste pretutindeni. Ori, cum
formalitatea inscrierei care poate fi
consideratA ca un fel de executiune a
liotrirei tine mai Inuit de procedura
desprteniei, urmeazu cA dacA legea
trei unde s'a pronuntat divortul prevede o astfel de formalitate, ea trebue
indeplinitA, inscriindu-se hotArirea
in lipsa unui text care sa arate ofite-
mat s execute un titlu definitiv in

gen ere.
Prin hnpietarea Primriei in atributiile Tribunalului si refuzul de a
aduce la indeplinire titlul executor, se

pericliteazd drepturile castigate de
pArti prin sentinta de divort. care ar
puiea ramnea nul, prin neinscrierea
ei in registrele de stare eivill.
De aceea, Presedintele tribunalului
este in drept, dupA cererea pArtilor,
printr'o ordonantA data pe calea indicatA de art. 66 bis pr. civ. sA inlture dificultatea ivit la executarea
titlului executor. (Cas. II, 40/27 Mai
rul competent la ofiterul domiciliului sotului din momentul intentrei

actiunei. Dealtminteri o inscriere a
hotArirei in tarA unde a fost celebratA,
nu se poate concepe, pentru cA nu se
vede cum instantele din tara care a

pronuntat hotArirea pot impune autorittilor Orei straine, inscrierea. Si
dimpotriv o inseriere la ofiterul domiciliului sotului din tara care pronun-VA hotArirea, pe lngt ca e posibil, dar e si cea mai indicat, dat
1919, Jur. Rom. 19-20/919).

12.
aficiul de stare civil care are
obligatia, poirivit art. 86 c. civ. de a

inscrie in registre, hotAririle judecA
toresti, asupra actelor de stare civilti
ce i-au fost comunicate, fcnd totodatA mentiune despre aceasta pe
marginea actului reformat, nu are
diderea de a examina viciile unei hotriri judecatorcsti si nici de a refuza
inscrierea ordonat, din moment ce
din hotrirea judecatoreascA rezultA
determinatA identitatea actului reformat prin hotArire.
Prin urmare in specie, ofiterul de
stare civilA a fost in drept de a transcrie in registrele de divort sentinta
prin care s'a declarat desfacerea unei
fiind cA decAderea rezultand din neinscriere nu e bazatA atat pe prezumtiunea de reconciliere a sotilor, cat pe
consideratia de ordine publicA de a nu
se prelungl la infinit situatiunea incertA a conditiunei de stare civilA a
sotilor, si pe consideratiunea cA tertii
vor fi tentati sui caute mai intai aceastA informatiune la ofiterul de stare
eivil al domieiliului sotului, acesta
fiind si domiciliul sotiei si fixnd si
tribunalul competent sA judece desprtenia. (Trib. Ilfov, s. III, 179/923.
Jur. Gen. 1923 No. 1850).
14. pupa principiile dreptului international privat, chestiunile de fond ale
desprteniei fac parte din statutul
personal al casatoritilor si aceastA situatiune Ii urmreste pretutindeni; tot
astfel si formele si procedura dun
care se obtine divortul sunt acele ale
tfirei unde se poarta cererea.
Din dispozitiunile art. 246 si 248 cod.
civ. reese in mod clar cA inscrierea
hotArirei de despArtenie are a se face
la oficiul de stare civill uncle s'a inscris cAstitoria, in termen de 2 luni.
si neinscrierea ei atrage anularea hotArirei. AceastA dispozitie se aplicA
castorii si de a face mentiune de desfacere pe actul de cAsAtorie arAtat in

hotrire, odata ce hotrirea si actul
de cuisAtorie prevedeau acelas nume
de familie al pArtilor si hotarirea indica expres cA s'a deslaeut cAsAtoria
dela numArul respeetiv din registrele
de cAsAtoriti. (Cas. I, 129 din 12 Febr.
1923 Jur, Gen. 1923, No. 2'2; Jur. Rom.
11, 1923; Pand. rom. 1923, III, 115).
13. Art. 129 din regulamentul privitor la actele de stare civil, elaborat
de puterea executivii, in virtutea art.
93 din Constitutie, pentru punerea in
aplicatiune si desvoltarea .principiilor
iuscrise in titlul II, Cap. IVI din co-
Art. 246
dul civil, prevede cA in cazul cnd cAsAtoria, celebratA de un ofher de stare

eivilA al unei turi strAine, a fost desfAcut in Romania, inscrierea hotAri-
atilt pentru cazul and cAsAtoria s'a

celebrat in tarA, cat si pentru acela
cnd ea s'a celebrat inteo tarA strAinA, de oarece legea nu face nici o distinctie in aceast privint. (C. Apel
Bue. s. IV. 9 din 26 Mart. 1924. Jur.
de despArtenie.
15. A se vedeit : Art. 218 cu nota 5;

art. 248 cu notele respective; art. 276
cu potele 2 si 3.
rei de desptenie se va face la oficiul

strei civile al domiciliului pe care l'a
avut brbatul &and s'a pornit actiunea
Gen. 1924 No. 1084; Bul. C. Apel 7/924).
303
www.digibuc.ro
Art. 247
Art. 247.
DESPRE DLSPARTENIE
Codul civil
Aceste 2 luni se vor socoti, in privinta judecdtei
dela prima instanta, dupa expirarea termenului de apel ; in

privinta hotrlrilor date de curtea de apel In lipsa prAtului,
dupd expirarea termenului de opozitiune ; i In privinta judecatei contradictorie In cea din urm instanta dupd expirarea
term enului pentru recursul In casatiune. (Civ. 240, 244-248
;
Civ. Fr. 265).
Text. fr. Art. 26'5.

Ces deux mois ne commenceront h courir rgard
des jugements de premire instance, qu'aprs l'expiration du dlai d'appel ;
l'gard des arras rendus par dfaut en cause d'appel, qu'aprs l'expiration du
dlai d'opposition ; et l'gard des jugements contradictoires en dernier ressort,
qu'aprs l'expirAtion du dlai du pourvoi en cassation.

DoctridA
f.ARPENTIER, Divorce, I, p. 2 10, No. 193;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, ed. 3-a. 357 bib, II;
GARSONNET, 7 r. de prof'. civ., V, p 663, 1136;
Hue, II, 384. p. 412;
LAUREN1, III, 250;
PANDECTES FR., Divorce, 2428. 2514:
NVEIS, Tr. de dr. internat. priv., III. p. 596.
Doctrinii romiineascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 114 UPIII.; (IV part. I, ed. 2-a, p. 158); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 116, 117, 307; Observafie sub Cas. I, 208 din 3 Oct. 1900.
Dreplul 67/1900; Observalie sub. Cas. II, 208/3 Oct. 1900. Curier Jud. 72/1900;
CANTAouzmo MATEI, p. 505, 702;
NACU, I, p, 440;
NEMETESCU P. GEORGE, Cidauza divortului, No. 58, 88, 114.
Jurisprudenti.
1. Art. 247, prin care se reguleaza
punctul de plecare al celor 2 luni in
launtrul carora hotarirea care a autoizat despartenia trebue s fie inscrisa
in registrul starei civile, prescrie ca
cele 2 luni se vor socoti numai in privinta hotaririlor date de curtea de
apel in lipsa paratului dup expirarea
termenului de opozitie, iar in privinta
celorlalte hotafiri ale curtei cele 2 luni
nu bleep sa curga de cat dupa expirarea termenului pentru recursul in
casatie. Or dintre aceste din urma hotariri face parte si deciztunea pronuntata asupra opozitiunei facuta de park. (Apel Buc. III, jurn. 2203, Noemb.
4/88, Dr. 70 88.
2. Daca legiuitorul a facut sa curga

eele 2 luni pentru inscrierea in registrele de stat civil a hotarirei de divort data in liPsa de la expirarea termenului de opozitiune (art. 247), aceasta se explica prin consideratiunea
ca in materie de divort, partea care a
lasat sa treaca termenul de opozitiune
Da% a face opozitiune, nu mai este
prirnita a face onzisso medio recurs. in
casatie. Daca insa hotrirea nu a fost

data u lipsa cu dreptul de opozitiune
pentru partea care a lipsit, ci asupra
opozitiunei Mute, opozitiune care s'a
respins ca nesustinutd, (Balsa e dar primitoare de recurs in casatie in termen
de 3 luni de la semnificare (art. 245).
(Cas. I, 298/Nov. 28/88, B. p. 949).
3. In materie de dtvort, cand sotul,
care a pierdut in apel, face recurs innainte de a i se comunich decizia Curtei
de apel, si la ziva defipt pentru judecarea recursului retrage recursul in
nefiinta celuilalt sot, caruia i se admisese cererea de despartenie, i nu-i
comunica jurnalul de retragere, iar in
urma face un nou recurs, &and i se comunica deciziunea Glutei de apel, in
asemenea caz, termenul de doua luni,
pentru inscrierea la of iterul strei civile a deciziunei ce pronunta despartenia, curge de la respingerea celui de
al doilea recurs, iar nu de la data jurnalului de retragere a primului recurs,
jurnal care, nefiindu-i comunicat, nu
poate fi opozabil celuilalt sot. (Apel
Iasi, I. Curier Jud. 61/904).
4. Art. 247 c. civil, prevede ca inscrie-
rea sentintei de aivort in registrele de
304
www.digibuc.ro
Codul civil
DESNIE DESPAR rENIE
stare civila urmeaz a se face in termen de douti luni de la expirarea dreptului de apel; $i cum, pe de o parte si
reclamantul are drept de apel, iar pa
de alta parte, cum legea nu face nici
o deosebire, urmeaza ea acest termen
de douh luni, curge de la expirarea
termenului de apel, in privinta ambelor prti litigante. (Trib. Gorj, C. Jud.
25/907).
5. Legiuitorul acordnd prtei care
a eastigat un termen pentru inscrierea hotarirei de divort, iar pe de alta
parte dispunnd ea, in eaz de a nu inserie in termen sentinta, ea Ed rme
fr efeet, a voit prin aceasta s, lase
partei castightoare facultatea de a uz,
sau nu de sentinta ce a castigat in in-
Art. 248
spre a reflecta asupra demersulni ee

urmeazil a face el. aeest termen stabilit
de lege nu poate fi seurtat de ciltre
partea advers. (Trib. Gorj, C. Jud.
25 907).
6. Hotruirile date in procedura divortulul, fie asupra admiterei in principiu, fie asupra fondului, stint susceptibile de opozitiune. textul art. 247
din codul civil, nefheand nici o distinctiune in aceast privinth. (Cas. II,
16 Mart. 1911. B. p. 400).
7. Potrivit art. 247 c. civ., att recursul contra hothrirei definitive de
divort, cat si insusi termenul pentru
introducerea lui, sunt suspensive.
(Trib. Iasi, I, 1919; Justitia" 1919.
No. 5-6).
teresul esatoriei, acordndu-i termen,
Art. 218.
Sotul reclamant, care va fi lsat sa treacd cele

2 luni determinate mai sus fail a Implini formalitatea prescrisd
la art. 246, va pierde beneficiul judecdtei ce cdstigase, si nu
va mai puted reincepe actiunea sa pentru despartenie, deck

numai pentru o alt cauzd nou, in care caz poate sa se in-
temeieze Inaintea judecgei i pe cauzele cele vechi (Civ. 247 ;

Civ. Fr. 266).
Text. fr. Art. 266.

L'poux demandeur qui aura laiss passer le dlai
de deux mois ci-dessus dtermin, sans appeler l'autre poux devant l'officier
de l'tat civil, sera dchu du bnfice du jugement qu'il avait obtenu, et ne
pourra reprendre son action en divorce, sinon pour cause nouvelle, auquel
cas il pourra nanmoins faire valoir les anciennes causes.
Doctrinil strrtinii.
CARPENTIER, Divorce, I, p. 200,
COLIN ET CAPIT.ANT, ed. 2-a, I,
No. 193;
p. 233;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, J, ed. 3-a, 357

GARSONNET, Tr. dr proc. civ., V, p. 663, 1136 ;
bis II;
Huc, II, 384, p. 412 ;

LAURENT, III, 250;
PANDECTES FR., Divorce, 2428, 2514;;
WEISS,
Tr. de dr. internat priv., III, p. 596;

Doctrint romneascii.
ed. 2-a, p. 114 urm.; IV, part. I, ed. 2-a, P. 154; VII, p. 533, 534);
Droit ancien et moderne de la Rownanie, p. 116;
ALEXANDRESCO, II,
CANTACUZINO MATEI,
NACU, I, p. 440.
p. 505, 702;
Jurisprudeirtli.
1. Aceast formalitate a inserierei
tentintii in registrele strei civile de
chtre sotul interesat, este esential.
$i nu se poate sustine eh e ceruth nhi
mai in privinta celor de al treilea, de

oare ce art. 249, care este sanctiunea,
53707.
Codul Civil adnotat
prevede e lipsa de inseriere aduce anularea divortului. (Cas. I, 122/Mart.

10/78, B. p. 122).
2. Daefi, art. 248 prescrie pierderea
beneficiului judechtii castigate cnd
sotul reclamant a lsat s treacA cele
2 luni prevzute de art. 246, si dach
aceast pierdere de judecat s'a pro-
305
www.digibuc.ro
20
Art. 248
DESPRE DESPARTENIE
nuntat de tribunal prin sentinta rmas definitiva, efectele castoriei nu

pot fi. considerate ea neintrerupte de
cat 'Mire soti. Insa fata eu cei de al
treilea. cari in timpul de la inscrierea
hotrirei de divort in registrele strei
De aceea se admite c actele Mute in

asemenea imprejurari de femee trebuese mentinute, si femeea nu poate
(ere nulitatea lor. (Apel Galati, II,
Sept. 26/91, Dr. 66/91).
5. Sentinta de divort ramas definitiva, nu produce efecte numai 'Meat
priveste neincetarea castoriei din
cauza netranscrierei ei in registrele
starei civile; dar ea continua a produce efecte Inca priveste plata timbrelor ce ar fi trebuit sa fi fost pltite, fiindca neglijenta satt nevointa
partei de a fi executat sentinta. nu ia
hotarirei caracterul de lucru judecat ei
nu dispenseaza pe partea obligata a
plati timbrele. (Cas. I, 348/Sept. 24/91-
civile si pna la recunoasterea pierderei judeetii de catre tribunal. au

contractat de bun credinta cu femeea,
nu poate fi tot ast-fel. pentru el cei
de al treilea, in vederea unei sentinte
de divort investita cu titlul executoriu si inscrisa in registrele starii civile, in buna lor credinta nu pot consider pe femee deck ca despartit et
ast-fel fiind actele facute de femee
fata cu cei de al treilea sunt valabile.
(Trib. Do lj, I, 541, Dec. 22/81, Dr. 21/82).
3. Des in cod nu exista un text formal care 81 se ocupe de nulitatea divortului, doctrina ins si jurisprudenta
sunt de acord in a admite o atare actiune; ei prin analogie aplica aceleasi
regule ca pentru anularea casatoriei
(art. 183). Or, una din cauzele pentru
care se poate cere nulitatea este si
aceea cnd hotrirea nu s'a inscris in
termen in registrele stare]. civile. Deci
nu mai ramne indoiala el de nulitatea absolut nu poate fi vorba
pe ct timp nu s'a cerut anularea
hotrirea de divort exist
pro-
B. p. 967).
6. In urma incetarii din vieata, a so-
tului in contra carula a fost pronuntata despartenia, cererea de anularea

inscrierei unei hotriri de despartenie
nu-si mai poate aven cuvntul sail de
a fi, de oarece cauza impulsiva a unei

asemenea cereri din partea sotului Indrepttit fiind presupus dorinta de a
renunta la beneficiile rezultnd din
hotarirea cfistigatoare si, ca corolariu
necesar, reintoarcerea la impreun vietuire, dnsa nu poate fi justificat
niei ehiar in pura ratiune. Intr'o asemenea ipoteza, neputnclu-se prin millocul anulrei unei inscrieri a face sa
renasca, drepturile si indatoririle conjugale, nu se poate concepe ca, printfun fel de fictiune, sa se poata consider casatoria ca reconstituit In vederea numai a folosului banese ce sotul reclamant ar voi sa obtina. (Apel
duce toate efectele ei erga omnes.
(Apel Galati, II, Sept. 26/91, Dr. 66/91).
4. pupa art. 246 si 248, sotul reclamant care va la's& sa treaca 2 luni de
cnd hotrirea de divort, a ramas definitiva, fax% a cere inscrierea ei la
ofiterul strii civile, pierde beneficiul
judecatii ce astigase. Rezulta dar din
citirea chiar a acestor texte de lege ca
decaderea e numai pentru sotul rare
a obtinut divortul. si c nu poal,_1 Iii

nici un caz isbi pe tertii, cad atunci
acel sot, in loc de a perde, profita.
Astfel fiind, femeea nu poate invoca
fa ta de tertii de buna credinta, calitatea sa de femee maritata i obtine anularea actelor faeute de ansa far% autorizatiunea sotului. In adevar, cnd
Codul civil
Buc. III, 111, Mai 11/92. Dr. 40/92).
7. Desi motivul de divort din ambele
actiuni este identic, insa motivul sau

cauza de divort pe care se intemeiaza
eererea noua de despartenie este intemeiat pe fapte intmplate dupa impacarea sotilor, este evident c nu poate
fi vorba de cauza cea vecbe din primul divort. ci de o cauza nou, ivit
in lima.
prin faptul su femeea induce pe tertii

in eroare, facandu-i sa ignoreze starea
sa de femee mritata, &Lid in mod public i ia calitatea de femee vacluva
prin divort, cnd ea semneazd in actul
ce-1 face cu numele ei de nastere, cnd
tertiul constata c sentinta de divort
era transcrisa, de mult in registrele starei eivile, a i se mai pretinde Inca si
a i se face o villa din acea c n'a camtat prin arhivele tribunalului sit se asigure daca transcrierea hotarirei de divolt se Meuse in termen este a-1 pretinde un ce la care legea nn-1
Ask dar, and instanta
de fond.
eonstata ea intre parti a mai avut loc

un proces de divort ramas far/ elect
prin neinscrierea in termen a sentintei care pronuntase despartenia, de
oarece prtile se impacaser, dar, in urma, faptele de lovire repetndu-se, so-
tia a pornit o alt actiune intemeiat

pe aceste noui fapte, fa% de o asemenea constatare, cu drept cuvnt instanta de fond a declarat ea actiunea
din urma nu er intemeiata pe o cauza
veche in senzul art. 248 c. civil. (Cas.
II, dee. civ. No. 168 din 8 Oct. 1914 ;
Jurispr. Rom:' 1914, p. 550).
306
www.digibuc.ro
Oodul civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 249-250
Sectiunea II.Despre meisurile provizorii ce se pot lad in urma cererei de desprknie

pentru cauzd determinatd.
Tinerea provizorie a copiilor va ramanea barbatului 1), in procesul de despartenie, afara numai daca se va
hotarl in altfel de catre tribunal, dupa cererea marnei, sau a
familiei, sau a ministerului public, spre folosul copiilor. (Civ.
Art. 219.
93, 282, 326 ; Civ. Fr. 267.)
Text. fr. Art. 267.

L'administration provisoire des enfants restera au
mari demandeur oil dfendeur en divorce, moins qu'il n'en, soit autrement
ordonn par le tribunal, sur la demande soit de la mre, soit de la, famille, ou
du ministre public, pour le plus grand avantage des enfants.
Doctring
I3AUDRY ET CRAUVEAU, Personnes, III, 183, 197, 198, 256, 270;
BEUDANT, ir, 412;
DALLOZ, Suppl., Div. et Sep. de corps, 286 ;

DnitioLomBE, IV, 457. 467;
GARSONNET, VI, ed. 1-a, 1366, p. 501;
HUG, II. 317, 351, 352;
LAURENT, III, 255, 256, 258, 293, 319: SuppL, I, '724;
MO URLON, ed. 7-a, I, p. 427, 428;
PANDECTEs FR., Divorce, 1861 urm., 2782 urm.;
PLAN1OL, III, ed. 2-a,62i, 628 urm., 668;
SIREY, Divorce, 1159 urm.
Doctring, romAneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 123 urm. z (IV, part. I, ed. 2-a, p. 158); Droit ancien et moderne de la Roumonie, p. 120.
NACU, I,
p. 449:
GEORGE, Caletuza divorptlui, No. 102 orro.
NEMETESCU P.
JurisprudentA.
1. BArbatul are in tot thnpul cAs6.toriei puterea pilrinteased asupra codin cAskorie, $1 prin urpiior
mare el i poate tine sub ingrijirea sa
in timpul duratei procesului de divort,
afar numai dacil se dovedeste c
ar fi mai avantagios pentru copii de
a nu rAmne sub ingrijirea tatlui, ci
a se ineredint mamei. (Apel Buc. I,
13 Oct. 29/79. Dr. 45 79).
2. Conform art. 249, desi copiii, in
timpul divortului, rAmiln sub ingriiirea tatglui, tribunalul Msg., dup cererea mamei, poate a-i incredint
&Ind va crede ea aceasta este in interesul lor. Astfel fiind, tribunalul nu
poate lu in discutiune nimic alt dect
dacl este pentru copii, in conditiunile
in cari se gsese, un interes vadit a
sta sub ingrijirea mainei sau a tat A3. Des in principiu art. 249 Ccdul
civil prescrie ca copiii, in timpul divortului, vor fi sub ingrijirea brbatului, ins las facultatea instantelor
judeatoresti a bottiri $i contrariul.
cilnd interesul copiilor ar cere-o, si a
regul, prin urmare, aceast ingrijire,
eum va crede de cuviint. (Cas.
95/905. B. p. 387).
4. Aprecierea imprejurtirilor de fapt
pc cari instanta de fond se intemeiazA
pentru a decide at este in interesul copilului de a fi lsat mamei pe tot
timpul procesului de divort este de atrib ttul suveran al instantelor de
lui. (Trib. Ilfov, II, Nov. 2182,Dr. 4/82).
fond. (Cas. II, 114 din 1912. Curier Jud.

48 912; Cas. II, 192 din 16 Mai 1924. Jur.
Gen. 1924 No. 1674).
Art. 250. Femeea In procesul de despartenie va putea

prsi domiciliul barbatului, In timpul cat va tinea procesul
cere o pensiune de intretinere, In proportiune cu mijloacele
barbatului.
1) Inceputul art. francez corespunzator, 267, este astfel redactat: L'administration prooizoire dei
enfants restera aa mari demandeur ou defendeur...", dupa cum In articolul imediat urmitor, 268 (250 roman) se exprima: La femme demanderesse ou defenderesse..."
307
www.digibuc.ro
Art. 250
Codul civil
DESPRE DESTARTENIE
Tribunalul, daca va incuviint, aceast cerere, va hotarl

totodata si suma de bani ce brbatul va fi dator a da femeei
sale pentru intretinere. (Civ. 93, 190, 196; Pr. civ.. 408, 409;
Leg. timbr. art. 21 17; Civ. Fr. 268).
Text. fr. Art. 268.
La femme demanderesse ou dfenderesse' en divorcepourra quitter le domicile du mari pendant la poursuite, et demander une pension alimentaire proportionne aux facults du marl. Le tribunal indiquera la
maison dans laquelle la femme sera tenue de resider, et fixera, s'il y a lieu, la
provision alimentaire que le mari sera oblig de lui payer.
Doctria,
BAUDRY ET CHAUVEAU, Personnes, IIq183, 206 ;
BEIIDANT, Ii. 412;
CARPENTIER, Divorce, I, 247, p. 231;
DALLOZ, Suppl. Div. et sep. de corps 286;

Demo widen, IV, 457, 467;
GARSONNET, Tr. de pr. civ., VI, ed. 1-a, 1366, p. 501, 505, 506;
Hue, II, 317;
LAURENT, III, 200, 258, 264, 319; Suppl., I, 724;
PANDECTES FR., Divorce. 1725, 1743, 1744 urm., 1861 urni.;
SIREY, Divorce, 1159 urm.
Doctridt romneascii.
ALEXANDRESCO, II, red. 2-a, p. 123 urm.; (IV, part. I,:ed. 2-a, p 158 ; Droit ancien et
moderne de la Roumanie, p. 114, 120, 256; Observa fie sub. Trib. Iai s. I, 12 Sept.
1902. Dreptul 20/1903; Observa fie sub. Trib. Iasi s. II, 22 Iunie 910. Dreptul 59/910.
Obscrvalie sub. Trib. Bacu 2044 din 9 Martie 915. Dreptul 35/915: Observalie sub.
C. Apel Buc. s. II, 26 Sept. 1900. Curier Jud. 85/100; Observalie sub. Trib. Buzau
21 Oct. 903. C. Jud. 77/904; Observafie sub. Trib. Dorohoi 232 din 24 Iunie 1911.
Cnrier Jud. 58/1911; Observafie sub. Trib. Paris 16 Aprilie 1924. Pand. Rom.
;
Rossi): ST. C., Nola sub. Trib. Bactiu 2044/1915. Curier Jud. 50/1915;
CANTACUZINO MATEI, I). 703;
CERBAN AL., Nota sub. Trib. Dorohoi 7477 din 25 Oct. 920. Curier Jud. 85-86 1920;
NEMETESCU P. GEORGE, Ctilauza divorfului. No. 98 urni.;
ORANESCU C., Poate soful In limpul divorfulai

conjugal?". Curler Jud. 36/910.
Statut personal 4.
Supus francez 4.
Suveran apreciere 27 bis.
Terti 7, 11.
INDEX ALFABETIC
Actiune accesorie 19. 22.

Alimente 1, 3, 5-12, 14-16,
18-20, 22-24, 26-29, 31-34
bis, 36, 38-40.

Anulare 20.
Impcare 5, 39.
Interpretare 5, 15, 25.
Inirelinere 1, 3, 5, 6, 8-12,
14-16, 18-20, 22-24, 26-29,
31-34 bis, 36, 33-40.
Isgonirea solului 25, 30,

35, 37, 41.
Apel 27.
Apreciere suverana 27 bis. Menu militari, a se vede
,lsgonire si 9.
Autorizarea justitiei 1, 2,
An de incercare 5.
Avere dotal. 7, 8.
Omisiune 15.
Opozitie 22.
Ordonania prezidentialg
Cerere incidentala 17.

Chestiune prejudicial 18,
Prsirea domiciliului 1-4,
4, 5,10,13-15, 17, 21-24, 31.
Cstorie 18-20, 22, 25, 26.

Catolic 26.
19.
35, 37.
9-13, 15, 16, 21-24,
34, 36.
31,
Coabitare 3.
Codul Belgian 5.
Codul Napoleon 4, 5, 15.
Concubin 5
Creditori 6, 7, 8.
Derogare 1.
Divort 1-41.
Domiciliu conjugal 1, 5,
Pensiune atimentar 1, 3,
Doti 7, 8, 25.
Efect atributiv 6.
Efect declarativ 6.
Faliment 28.
Francez 4.
Religie catolicli 26.

Resedint 5.
Sechestru 7.
Separatie de corp 4, 5, 15,
9-11, 13-15, 17, 22, 25, 30,

31, 34-37, 41.
5-12, 14-16, 18-20, 22-24,

26-29, 31-34 bis, 36, 38-40.
Pensiune viagerS 20.

Poprire 7, 8.
Prescriptie 15.
Ratificare 15.
Regnn dotal 25.
Rele tratamente 4, .5,
21, 24.
20.
15,
sa paraseasca domiciliut
Titlu executor 7, 8.
Tranzactie 20.
UrrnIffire 8.
iolente 4, 5, 15, 21, 24.
Jurisprudenti.
1. In principiu general, femeea este
tinuta de a urma pe sotul sau orinnde
51 de a locul impreuna cu dnsul, neputnd legalmente s aib alt domiciliu
dead acela al brbatului. Femeea, ce
ar contraveni unei atari indatoriri legale, decurgfind din contractul de eastorie, expres prevAzutd de art. 1t'6,
poate fi constrnsil de all." brbatul
sail la indeplinirea ei. Aceast reguld
generald nu inceteaz de a subsistit in
tot timpul cat va dura legamntul conjugal, afard de cazurile exceptionale
anume specilleate prin lege, cum este
ce1 previizut de art. 241. Corelativul
acestei obligatiuni este dreptul femeei
de a cere dela sot a o primi In casa sa
inlesni tot pentru vietuirea ei
in proportinne cu faculttile sale. De
308
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPO E DESPAR I FNIE
ad rezulth, a femeea nu poate, locuind
Art. 250
tinere cnd dnsa a pai ti4-at domicillifi
aiurea dect in casa sotului, sh ceara

obligarea acestuia a-i da eele pentru
existenth. Simpla pornire a unei actiuni in divort din partea femeei, nu
face sh inceteze obligatiunea sa de a
locul in domiciliul conjugal, de oarece
legiuitorul nu o zice in termeni pozitivi, cum urin sh o facia dach prin aceasta ne1ege s deroage la regula
general. Femeea pornind actiune in
divort desi are facultatea, dung. art.
250, d'a abandona domiciliul conjugal
$i a cere pensiune de intretinere, insa
aceastil facultate nu este fr nici un
control, chol prin cel de al douilea aliniat al art. 250, legiuitorul subordoneazh exercitiul acestei facultti la
puterea discretionard a judechtorilor
de a o incuviint sau nu. Si din termenii intrebuintati de legiuitor in acest aliniat, tribunalul dacei va incuviintet aceastei cerere, va hoteir totodatel i sunza de bani ce beirbatul va
fi dator a da femeei sale ventru intreinere", nu rezulth ch controlul su
este limitat numai in determinarea
quantumului sumei de bani ea pensiune de intretinere, ci si la facultatea acordath, femeei d'a phrsi domiciliul shu legal, ceeace apare din dispozitiunile exprese ale legei, dupa care
tribunalul este chemat a decide simultaneu asupra phrhairei domiciliului,
a pensiunei euvenith femeei, de unde
urmeazd eh femeea nu poate phrsi
domiciliul sotului shu far voia tribunalului, si ch nu are dreptul de a cere
condamnarea sotului d'a o intretine,
dach ar abandonA domiciliul conjugal
fr o atare permisiune. (Cas. I, 23,
Ian. 26/72. B. p. 16).
2. Autorizarea, femeei irritate de a
prsi domiciliul conjugal, masur de
o natur pur proviporie, fiind un act
de jurisdictiune voluntar sau gratioas, mi reclam pentru examinarea
sa, cleat prezenta reclamantel, mai cu
seam ch. art. 250 c. civ. nu reclamd
nici ehiar interventiunea justitiei pentru ch femeia, Pe timpul procesului de
divort s poath phrsi domiciliul brbatului su, ci o bung jurisprudent
numai a fcut ch tribunalele s examineze necesAatea exereitiului until asemenea drept din partea sotiei, putfind,
in suverana lor apreciare, sh, acorde
sau sit refuze cererea acesteia. (Apel
conjugal in timpul diN ortului. Tot ce

are a aprecih tribunalul efind in asemenea caz se N a cere o pensiuue de intretinere, si aceast cerere se va inenviint,h, este suma ce brbatul va fi da
tor a da fmeei. (Apel Bue, I, 18, Oct.
20 79. Dr, 45 79).
4. Tribunalele romne pot acordh autorizatiunea de a piirsi dorniciliuil
conjugal unei femei ash:Cori-1A eu un
francez cnd a fcut actiune pentru
separatiune de corp contra sotulni diu
cauza cruzimilor si lovii ilor ce sufere
dela dnsul. O asemenea autorizare
este admish de art. 267 c. Napoleon in
tinapul duratei cererei de separatiune
de corp, si dnsa nu este niei contrarie legilor noastre $1 spiritului art. 250
C. civ. romn. Si mice stat e clator a
in veri ee msurh provizorie pentru
asigurarea vietei orichrui strain aflat
pe teritorul shu. fr ca prin aceasta
sh se atinga in ceva legile nationalitatei de care depinde acel strin. Asemenea, reclamanta prin faptul eh se afl,
in Romnia nu a putut perde statutul
sail personal, astf.-4 ch urmeazh a se bucurh de aceleasi drepturi previlzute de
legile thrii sale, or, codul civil francez
permitiind o asemenea phrhsire de domiciliu conjugal, dnsa nu i se poate
refuzh de tribunalele romne. (Trib.
Illov, I, jurn. 485, fan. 25/80. Dr. 4/80).
5. Interpretarea literal a art. 250
acordh femeei, in precesul de divort,
facultatea de a prsi domiciliul sotului shu, Mt% ea exercitiul acestui
3. In principiu o femee mritai h. are

facultatea de a prsi domiciliul conjugal veri de cte ori se aflh in proces de divort cu sotul ei. Aceast faeultate, pe care singur femeea o poate
exereit in timpul divortului, rezulta
din termenii precisi ai art. 250, din
care mai rezult c singura cerere ce
poate femeea adresit tribunalului este
acea relativ la o pensiune de intre-
de divort far autorizarea tribunalu

lui, fchnd o shniitoash si juridich aplicatiune a regulelor stabilite de lege
asupra puterii maritale, au decis ea
inenviintarea de care se mentioneaza
in art. 250 al. II se refera atat la suma
ce este a se fixh ea pensiune alimentar femeei pe timpul procesului de
divort, cht $i la msura hiath de dnsa
prsind domiciliul conjugal. Si spiri-
Buc. Iun. 11/74. Dr. 5/75).
drept al shu sd fie subordonat nici

unei autorizari din partea tribunaln-
lui. Nu mai putin insa e de pricipiti

constant in drept ch in materie de in
terpretare trebue a se tine seam de
intelesul sau de spiritul unei dispozitiuni de lege, mai ales child a a semenea dispozitiune e privitoare la o chestiune esentialmente atinghtoare de ordinea publich si bunele moravuri. Si.
Sensul unei legi nu poate rezulth din
explicarea judaich $i izolath a unei
singure din dispozitiunile sale, ci din
examinarea tuturor celorlalie privitoare la aceeasi materie, conform maximei in civile est jus dicere nisi tota
lege inspecia". Or, tribunalele, preocupate de consecintele periculoase la
care poate da nastere faptul femeei maritate de a puteh pled dela domiciliuI
shu de odath cu intentarea procesulni
300
www.digibuc.ro
Art. 250
DESPRE DESPRTENIF
Codul civil
tul legiuitorului reese cu multd evi- cu totul iluzorie daa i s'ar contest cu
dentA din edictarea art. 241 privitor la deavrsire justitiei dreptul de interanul de incercare. In adevdr, dacd ventiune in pdasirea domiciliului
dupd art. 250, intr'un mod ab3olut, fe- conjugal. Si art. 196 obligAnd pe femeea in procesul de despdrtenie are meea mdritatd a locul cu bdrbatul au,
dreptul a pArtisi domicilml bArbatului a stabilit un principiu de ordine pusau, fArd ca acest drept a fie subor- blicd $i in consecintd de o riguroasti
donat vre-unei autorizAri din partea necesitate. Prin derogatiune la acest
tribunalului, de oarece in cazul special principiu, legiuitorul a permis femeei
al art. 241 legea obligd pe judeatori a ea in procesul de divort a poald paautoriz pdasirea domiciliului, fArd rAsi domiciliul sotului au, aceasta
ca acestia a poatd uz de vre-o latitu- Ina sub rezerva ea faptul au a fie
dine de apreciare, ce trebuintd mai a- consfintit de justitie, ca aceastd lardva legiuitorul a indator pe tribunal sire a domiciliului conjugal de cAtre
a autoria aceastd prdsire, cnd fe- dnsa a fie autorizatd de cdtre tribumeea ava imensa prerogativa ea o- nal. Si aceastti autorizare nu poate
data cu cererea de despartenie sd poa- fi datd de tribunal cleat cu multii
td a face a inceteze dupd bunul au cireumspectiune, aci dela aceastd
plac indatorirea sa legald de convie- prina interveutiune a sa depinde
tuire eu larbatul au I Ar fi a stabili in mare parte mentinerea sau desun principiu subversiv de orice ordine fiintarea asAtorici. In adevdr, fesociald dacd s'ar admite ea femeea md- meea in legisla(iunea noastrd avnd
ritatd dupd inspiratiunca momentului alegerea resedintei, ea se poate retrage

sau sub imperiul unor rele sfaturi s'ar la persoane care au sfAtuit-o a divort
puta sustrage indatorirei de convie- si care, prin relele lor consilii, o intretuire si. ed emanciparea sa absolutd de tin ei-i inspird un sentiment de vrAjsub puterea bArbatului a fie conse- mdsie contra larbatului au, astfel in
cinta legald a unei cereri de despdr- at impdcarea sotilor, dorinta constantenie din parte-i. Separatiunea de corp, ta a legiuitorului, ar deveni imposiinstitutiune neprevAzutd si. nepermisd bild. Si pentru ca femeea sd poatd obde codul nostru ar fi o consecint ne- tine aprobarea acestei violdri a uneia
cesard si fatald a unei mdsuri de ase- din principalele sale datorii eonjugale,
menea naturd luatd intr'un mod reite- aceea a coabitatiunei, trebue dar sd
rant de femeea mdritatd, mdsurd con- articuleze si a probeze fapte de o
comitentd cu o serie de procese succe- mare gravitate, cum ar fi violente nesive de divort ce dnsa ar intent. Si suferite din partea sotului au, sau
nu se poate concepe ca femeea mAri- spectacolul injurios al dominatunei
tatd, impins poate de sentimentele unei concubine in casa conjugald. (Acele mai degrAdAtoare, in scop de a sa- pel Buc. II, 2, Ian. 8 80. Dr. 16/80: Apel
tisface dorintele cele mai reprobate de Buc. II, 139, Iun. 22/88. Dr. 54188).
legile moralei si ale bunei cuviinte,
6. Pensiunea alimentard este o mdcele mai izbitoare in onoarea bdrbatu- surd provizorie luat de justitie in
lui au, U. este destul a inman prese- virtutea legii in scop de a procur
dintelui unui tribunal o simpld cerere existenta zilnied sotului litigant in dide despArtenie pentru a ava dreptul vort si spre a-i face posibild continuaexorbitant de a plea dela brbatul rea procesului inceput. Si in aceastd
au fArd a fi tinut a justifia tribu- materie hottiririle justitiei nu pot ava
nalului nimic, MI% ea tribunalul a efect anterior zilei in care s'a cerut
aibd dreptul, nu de a examink dar Mel pensiunea alimentard. Cdci desi in machiar a cere ca dnsa a arate motivele terie de pensiune alimentard hotdririle
care au determinat-o a ava recurs la judiciare nu au efect declarativ, ci nuaceast mdsurd extremd I Aeest sistem mai un efect atributiv, totusi efectul
al interventiunei tribunalelor in lard- acestor hotdriri se urcd pan in ziva
sirea domiciliului conjugal de atre fe- cererei, de oarece in ziva cererei tremeea mdritatd trebue cu att mai mult bui a se pund judecdtorul pentru a
admis cu at in legislatiunea noastrd chibzui daa se cuvine a admitA. cerenu existd acele dispozitiuni ca in cea rea, considernd starea pecuniard a
francezti si belgiand care proteg pre- debitorului si trebuintele zilnice ale
rogativele legale ale larbatului in ase- ereditorului. (Apel Buc. I, 140, Mai
menea ocurentd, cum datoria femeei 19180. Dr. 24/81).
de a $eda la re$edinta ce i se va fix
7- Oriee creditor, fArd exceptiune,
de tribunal si a nu procede la actiunea poate in virtute de titluri executorii,
sa in caz and n'ar justifia de aceastd a urmareascd si a popreascd pentru
resedintd. Legea noasta neprevAznd sumele cuprinse in titlul au sumele
asemenea dispozitiuni, onoarea si dem- datorite debitorelui au de atre un al
nitatea famillei pot fi gray compro- treilea and ele sunt lichide si exigimise, datoria bArbatului de a veghi bile. Astfel, sotia ce se and in divort,
asupra purtArii sotiei sale ar deveni poate in virtutea sentintei prin care i
310
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPHE DESPAR'l EN1E
se acordd pensiune alimentard, sit popreased arenda datorit sotului de ditre arendasul mosiei glotale. Aceast
mdsurd nu violeazit intru nimic art.
1242, care dd numai brbatului administrarea averei dotale in timpul cdsdtoriel, de oarece el, plAtind pensiunea
la termen, va ft liber de a dispune de restul venitului situ zestral. Poprirea insd,
se poate face numai pentru suma exi-
iar nu si pentru viitor, fiinded

sumele ce se vor datorit in viitor nu
stint nici lichide nici exigibile, conform legii, sequestrul astfel putnd
dark, un timp indelungat, nestiindu-se
ct va dur divortul intre soti, si dreptul bilrbatului asupra administrrei averei dotale ar deveni iluzoriu. (Apel
Buc. I, 76, Apr. 7/83. Dr. 40/83).
8. Sotia, ca creditoare a sotulut pentru pensiunea alimentard, are dreptul

de urmrire asupra averei sotului, ca
orice creditor ordinar, pentru ereanta
cuprinsd in titlul su. Aceast urnadrire, chiar asupra averei dotale, nu
violeazd intru nimic drepturile de administrare ale bgrbatului acordate de
art. 1242. Or, conform art. 455 f} i 464 pr.
civ., orice creditor poate sd popreascd,
pentru sumele cuprinse in titlul sdu,
sumele sau efeetele datorite debitorului sdu de cAtre un al treilea, care sume se vor plAti in modul i la termenele cuprinse in titlul coustitutiv al
datoriei celui de al treilea. Astfel, desi
poprirea se face, pe lngd suma datoritd in prezent ea pensiune alimentard,
pentru lunile viitoare, totusi plata
acestei pensiuni alimentare nu se va
face dealt lunar si la termenele cuprinse in titlul de crean(g. In adevdr,
din articolul 435 procedura eivild care
vorbeste de orice creditor, fie cu termen sau sub conditiune, combinat cu
articolul 1016 codul civil care prevede
cd creditorii, chiar inaintea indeplinirei conditiunei, pot sd exercite toate
actele conservatoare pentru drepturile
lor, rezultd evident si prin a fortiori
ed creditorii cu termen pot sd-si exercite inaintea termenului aetele de eonservatiune pentru mentinerea dreptu-
Art. 259
gal obligatiunea ce-i este impusd prin

art. 196; si prin urmare nu poate fi
constrnsd tnanu militari a reintrit in
domiciliul conjugal. (Trib. Olt, Mart.
11/83. Dr. 31 83).
10. Art. 250 nu cuprinde in sine deck
cloud dispozitiuni : prima relativd la
prsirea casei conjugale, prin care se
spune numai cA femeea poate pitrsi
domiciliul brbatului sau in timpul

cat va tine divortul, iar secunda, relativ la alimente, adied eA femeea va
puteit cere totodatd si o pensiune de
intretinerea in proportiune cu mijloacele bArbatului, fdrd a zice acest articol in acelasi timp cd, pentru a face
aceasta are nevoe de vre-o autorizare.
Tar prin dispozitiunea cuprins in aliniatul al doilea, cnd zice : dacd, tribunalul va admite cererea va fixit totdeodat si suma de bani pe care bdr-
batul va fi dator a o da sotiei sale",

legea prin aceasta nu se referd deal
la dispozitiunea a doua coprins in
primul aliniat, in caz cnd i s'ar cuveni femeei alimente i e..rerea ei va
fi intemeiatd, tribunalul va statuit in
acelasi timp si asupra sumei ce bArbatul va fi dator a da sotiei sale, iar
nici cum se rapoartA la dispozittunea
intgia privitoare la pardsirea easel
conjugale, edei dacd legiuitorul ar fi
voit ea femeea si in acest caz sg. aibit
Devoe de o atare autorizatiune ar fi
prevAzut-o legea insgsi, dupd cum o

prevede in toate celelalte cazuri, si pe
ctd, vreme in caz de prsirea domieiliului conjugal nu se prevede nici o restrictiune la dreptul feweei, rezultd
ed ea nu are nevoe de o asemenna autorizatiune din partea tribunalului. (Apel Iasi, I, 120, Aug. 28 84. Dr. 69 84).
11. Dual. art. 250, pensiunea alimentax% se datoreste femeii, care e in proces de divort cu sotul ei, numai pe
timpul ct (Musa pArdseste domiciliul
conjugal. Aceastd, iuterpretare rezult
si prin analogie din art. 193, dupd care
fatal sau mama pot ofeH ea sd primeased, a tine in casa Inr pe eopilul
cdruia Ii datoresc alimente. Prin urmare, sotia care a cons'intit sd reintre in domiciliul conjugal, prin acest
lui lor. (Trib. Ilfov not. 62, Mart. 22/83. fapt a perdut dreptul ce i se conDr. 40/83).
sacrase de judeeatd, a renuntat la
8. 0 femee mdritatd are facultatea el. In tot cazul, sotia nu poate obtine
de a pArdsi domiciliul conjugal ori de acelasi lucru de (loud ori adied si incte ori se afld in proces de divort cu tretinerea in naturg, in casa sotului
sotul ei, facultate ce singurd femeea o si plata acestei intretineri in bani,
poate exereit in timpul divortului, atunci mind judecata uu i-a acordat
cum rezultd din art. 250, dupd care pensiune cleat pentru intretinere si
singura cerere ee femeea poate adres bazat pe paritsirea domiciliului. Si desi
tribunalului este aceea relativg la o sotul nu face niei o obiectiune in conpensiune de intretinere. Deci sotia pA- tra aeestei duble plAti, InsA fiinded
rAsind domiciliul conjugal in urma ac- sotia reclaing, de la un tert in calitate
tiund de divort nu face cleat a uza de creditoare a sotului, trebue sd Tirode un drept ce-1 are dela lege, nesubor- beze mai intgi fatd cu tertiul calitatea
donat la vre-o autorizatiuue din partea in care reclamd; i prin urmare terdiscute aceast
tribunalului, nici nu colc in mod ile- tiul are dreptul
311
www.digibuc.ro
Art. 250
DESKIE DESPAIVI ENIE
ealitate. (Apel Foes. II, 104, Ian 21/84.

Dr. 49 85).
12. Din momentul ce femeea pArtiseste domiciliul conjugal, consecinta
logic si naturala e ea brbatul s-i

serve o pensiune alimentara in pro-
portiune cu mijloacele sale. Aceast

obligatiune pentru brbat decurge din
faptul cA, ptinA la desfacerea easatoi iei, toat averea femeii se afla in
inhinile bArbatului. si ar fi injust ca
el s beneficieze de tot si femeea sA
nu aiba cu ee sA se intretin. Mai mult
chiar dacA fenieea ar ava averea so, proprie, and ins ii va fi insuficienta, brbatul totusi poate fi
obligat la plata unei pensiuni alimentare. (Trib. Tutu\ a, Aug. 19 85. Dr.
66 95).
13. Desi una din indatoririle principale pe eau femeia le contracteazA in
monlentul eastorie este de a locui
impreun cu brbatul (art. 93 si 196),

aceast obligatiune ins nu poate fi
intinsa 'Ana acolo incht ferneea sg, fie
dotoare a sta in domiciliul conjugal
ciliar atunei cnd vieata in comun ar
imposibil. De aceea legiuitoFUI a avut grija ca, in caz de divort
sa prevada ca femeea poate pArAsi doniiciliul conjugal (art. 250). DacA pentru aceasta trebue sii intervin mai
intAiu autorizatiunea tribunalului, nu
trebue insa sa mergem plina acolo incat s-i facem o culpa acelei femeei
care, vzndu-se amenintat in fie ce
moment, parseste casa conjugalA mai
'inainte de a astepth invoirea tribunalului. (Trib. Tutova, Aug. 19/85. Dr.
66185).
14. Din combinatia art. 241 cu art.
-250 si 263 rezulta ca In procesele de
divort, fie pentru cauze determinate,
fie pentru consimtAmAnt mutual, femeia nu poate pArAsi domiciliul sTtului deck cu autorizatia justitiei; ea e
fa cultativ pentru instantele judecatoresti de a acorda sau nu aceastA autorizatiune si e incuviintarea pensiunei de intretinere este subordonatA parasirei domiciliului conjugal, imp,
viintat de justitie in mod prealabil
sau in urma. Daea dar sotia a pArAsit
domiciliul sotului san cu malt inainte
de a cere autorizatinnea justitiei, si
intrucht ea nu stabileste inaintea, instantei de fond cauzele care au silit-o
sa parAseascA domieiliul sotulni, instanta, apreciind imprejurrile si constatnd ca sotia n'aveh niet un motiv
legitim de a pArsi domieiliul conjugal, poate s resping autorizatia cerutA si cererea de pensiune alimentara, fAr a violh nici un t xt de lege.
(Cas. I, 221/Mai 24/91. B. p. 606; Cas. II,
1(i/Febr. 19 86. B. p. 157).
15. Din termenii art. 250 nu sa poate

cA sotia in regula generall
poate pArasi dela sine si farA autori-
cleduce
Codul civil
zarea justitiei domiciliul conjugal, caci

aceasta interpretare s'ar gsi in contradictie cu prinjiipiile stabilite de le-
giuitor care doiRintt intreaga materie

a cAsatoriei si a desprteniei. Modul
de redactiune al acestui artieol pcAtueste in adevr prin lipsa de claritate
ceeace-1 face susceptibil de a produce
o confuziune aparentA. Na e ins mai
putin adevarat cA intentiunea legiuitorului a fost cA femeea poate pArAsi
edminul conjugal, adic eu autorizatiunea subinteleasA a justitiei, fAcnd
cerere pentru aceasta. Dacti legiuitorul n'a mai intrebuintat cu aceastA
ocaziune cuvntul de autorizatiune, aceast omisiune provine din imprejurarea ca el a gsit de prisos de a-1 mai
reproduce, de oarece cu cteva articole mai inainte, prin art. 241. stabileste implicit principiul prsirei domieiliului de cAtre sotie cu autorizatiunea
c.xpres a justitiei, principiu despre
care se ingrijeste a face mai in urmA
mentiuue la art. 263, adicA chiar si in
caz de despArtenie prin consimtimnt
mutual unde intelegerea Inc domneste
intre soti, unde prtile se invoese de
bunA voe la toate consecintele ce vor
rezult mai trziu din faptul despArteniei, si unde s'ar gala sustine cu
drept cuvnt c invoirea sotilor si in
privinta pArsiret cAminului comun ar
constitul lege intre ei; pe &And din
oontra, logica impune imperios intervenirea rece a justitiei and cererea de
divort e fundatA pe cauzA de violent
sau insulte grave. Cererea despre care
se vorbeste in aliniatul de sub art. 250
nu se poate referi decht la cererea femeei de autorizatiune subinteleas, iar
nici cum la cererea de pensiune alimentarA, cAci dacl aceastA din urmA ipotezA ar fl adevArat atunci neaparat
consecinta ar fi el legiuitorul in una
si aeeeasi dispozitiune s se fi preocupat de dou ori eu cererea relativ
la pensiunea de intretinere, ceeace e
inadmisibil din punctul de vedere juridic. Termenii vagi si echivoci, continuti in textul art. 250, au putut chiar
intr Iii vederile legiuitorudui, in semi
de a lash sA se intrevad pentru femee posibilitatea c dispozitiunile acestui articol, pus sub titlul privitor la
msurile provizorii, pot fi aplieabile
5i in ipoteza cnd prin exceptiune femea, din cauza violentelor si relelor
tratamente intrebuintate de sot, se gAseste fortamente pusA in pozitiune de
pardsl domiciliul conjugal din propria sa initiativA. Echitatea, sentimentul de conservatiune si ordinea publicA
reclamA in adevr de a se permite femeei, in cazuri grave, and poate e in
pericol vieata ei, de a pArAsi provizorin criminul comun, sub conditiunea
insA de a ratificit prin justitie acest
demers al su, justificnd in urmA
312
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPAR J ENIE
Art. 250
motivul care a silit-o de a recurge la de a se adresa la justitie pentru a obaceasta msurA extrema. Apoi, atunci tine autorizarea prealabila. sau care
dind legiuitorul nostru a voit sa su- n'a justificat cel putin iii urind motiprime vre-o dispozitiune din codul vul care a silit-o de a prdsi dela sine
francez n'a introdus interutionat acea domiciliul conjugal. perde, fatti cu sodispozitiune in textul roman; astfel a tul su, dreptul de a pretinde pensiune
omis eu drept euvant prescriptiunea de intretinere. (Apel Foes. I, 130, Oct.
relativa la obligatiunea femeei de a 24 85. Dr. 14/86; Trib. Tutova, Apr.
PAstra domiciliul .ce i ea fixat prin 2/88. Dr. 44 88).
justitie, fiincica la francezi cdstoria,
16 Art. 250, care d drept femeii a
continuAnd a exista pe tot timpul vie- cere pensiune alimentara. prescrie in
tei, trebuia ca femeia, in caz de sepa- termeni clari ca aceasta pensiune nu
ratiune de eorp, sa-si aleaga un domi- se acorda decat pe timpul cat va tine
eiliu stabil, in scop de a putea sotul eu procesul de divort. Prin urmare, ea
inlesnire priveghia purtarea sotiei trebue acoidata dela data cererei prin
sale. Din contra ta noi existnd divor- judecatd, iar nu din ziva de eand sotia
tul si dispozitiunea aceasta perzAnd a fost abandonat de sot. (Apel Buc.
din importanta ei, legiuitorul nostru II, 45, Mart. 4'87. Dr. 59 87).
a renuntat la ea, dar a mentinut ex17. Din art. 250 reese e cererea de
pres antorizarea prsirei domiciliu- autorizare de a parasi domiciliul conlui chiar in caz de divort prin consim- jugal in timpul duratei procesului de
timnt mutual. Motivul care desigur divort, e o cerere incidentala ce deriva
a indemnat pe legiuitor a mentine a- din cererea de despartenie, care e cenume aceasta dispozitiune. a fost ca rerea principald. Asa hind, tot instanpn la pronuntarea divortului, cas- tele competinte a statu asupra cerei
toria existnd, era necesar a se prede divort sunt tinute a se pronunta si
vede oarecare garantie in favoarea so- asupra cererilor de autorizare de Patului a cArui autoritate nu ineeteaz rsirea domiciliului conjugal. (Cas. I,
decat cu desfacerea casatoriei. Pe lan- 96/Mart. 11(92. B. p. 208).
18 Pentru ea o persoand s poata fi
g aceste argumente de text, consideratiuni in cari morala si ordinea publica primita a formula o cerele de pensunt interesate in cel mad kalt grad, siune alimentara in calitate de sotie
resping ideea dupd care femeea, in resi ea o dependinta a unei actiuni de
guilt generald, si fr nici o restric- despartenie ce a intentat, urmeaza netiune, e liberd a parsi dela sine domi- aparat a stabili existenta eastitoriei
eiliul conjugal bird interventiunea ju- sale cu persoana in contra careia a
stitiei. Aceasta facilitate ce s-ar acord intentat o atare actiune. 0 asemenea
femeei ar Ewe drept rezultat de a se chestiune prejudicial se impune prin
sustrage dela datoria sa de impreuna nature lucrurilor rezolvdrei instanvietuire, si la cea mai mica neintele- telor judecatoresti cu precddere si
gere eu sotul nu s'ar sfii de a parasi inaintea oricarei alte chestiuni si in
eminul conjugal, procedare care fiind orice stadiu s'ar afla procedura acsusceptibila de a se putea legalmente tiunei de despartenie, cand dnsa se
repeti, ar aye& de conseeinta eludarea
prescriptiunilor consecrate in art. 196.
Logica se opune de a admite cd legiuitorul, dupa ce cu atata staruinta a stabilit principiile fundamentale care guverneazA materia eftsatoriei si a des-
propune inaintea judecAtei. (Apel

la 253, Nov. 3(92. Dr. 2/93).
prteniei, sa villa in urind prin o dispozitiune, pus sub titlul de inasuri

provisorii, s nimiceascd pe neasteptate toat economia legii in detrimentn1 ordinei sociale si Wand aproape
iluzorie autoritatea maritala pe care
a consacrat-o anume prin texte pozitive. Acest sistem ar fi eu atat mai
neinteles din partea sa, eu cat, daca in
realitate aceasta era intentiunea sa,
putea s formuleze categoric si clar
ca femeea poate, din prapria sa initiativa $i fdr autorizarea justitiei, Parsi domiciliul conjugal. Din continutul dar al art. 250, interpretat in sensul stabilit mai sus, rezulta ea 'kenviintarea pensiunei alimentare este subordonat la validitatea cererei de autorizatiune, si ea feineea care a dispretuit protectiunea ce-i acorci legea
19. Din spiritul art. 250 reese ca aetiunea de pensiune alimentara nu este
deck o actiune accesorie actiunei de
divort, care, ea si aceasta din urinA,
presupune existenta unei cdstorii.
Deci tribmaalul nu poate, cu ocaziunea
cererei de pensiune alimentarA. IliCi
sa discute chestiunea existentei cOsdtoriei, care e rezervat in proeesul
principal de divort, nici sa decid asupra pensiunei alimentare inainte de a
fi decisa chestiunea existentei casato-
riei. (Trib. Ilfov I, 391, Sept. 16/92, Dr.

2/93).
20. Tranzacti un ea
intervenita mire
soti, cari dupti legea tarei kr nu se

pot divort, mnsa cari ne mai putnd
tra impreun se Bel:qua. si prin care
sotul se obligd si depune un capital.
pentru ea din venitul lui sa se piateasca sotiei sale o pensie pe tnata

vieata, pentrn ea dnsa sa renunte la
orice pretentiuni banesti contra sotnlui. sAu, nu se poate anulit pentruca in
313
www.digibuc.ro
Art. 250
DESPRE DESPARTENIF
firm ar fi intervenit o hotrire judeatoreasa, care sA fi pronuntat desfacerea astoriei dintre cei doi soti,
intru &it sotul se obligase sit pltease
o pensie viagerA sotiei sale pe toatA
viata, nu numai pe timpul ct va dura
astoria. (Apel Iasi I, Curier Jud.
33/96).
21. Autorizarea de a phrsi domiciliul poate sA fie dat sotiei i dung, ce
din diferite imprejuari, cum ar fi rele
tratamente sau violente exercitate asupra sa de sotul stn, sotia a fost silit sA prseasa domiciliul sotului,
mai inainte de a fi antorizat de justitie. (Cas. II, 156/96. B. p. 1059).
22.Femeia are drept la alimente din
partea brbatului : 1) cnd se dovedeste in fapt cA in tirnpul cAsAtoriei
arbatul a isgonit-o din domiciliul
conjugal, neprocurndu-i cele trebuincioase si 2) and existA proces de divort, fie cd ea este ptrat, fie reclamantd. In cazul nti, brbatul condamnat in lipsA a procurh sotiei sale
-alimente, are drept de opozitie in baza
dreptului comun, iar in cazul al doilea
dreptul de opozitie nu exist. fiinda
procesul de alimente e un accesoriu al
procesului de divort, in care opozitia
e inadmisibilA contra sentintelor pronuntate iii lips de judeatorii dela
prima instantrt. (Trib. Tutova. Drept
55/99).
23.Pensia alimentaa in timpul divortului poate s fie cerutA de femee,
chiar atunci and diinsa a prsit domiciliul conjugal fAr autorizarea justitiei, de oarece art. 250 nu obligA pe
femee de a cere o asemenea autorizare,
nici pe Trib. de a fixa locul uncle femeia urmeazA s dornicilieze. (Apel
Buc. II, C. Jud. 85/900).
24. Ceeaoe a lsat art. 250 c. civ. la
facultatea femeii, este de a cere ori nu
prsirea dorniciliului conjugal ; dar
ea nu-1 poate prs frA invoirea
justitiei, afarA, numai chnd femeea ar
dovedi a, a avut motive grave, cari au
determinat-o a prsi. domiciliul Urbatului far% invoirea justitiei, cum ar
fi actele de violent exercitate de sot
Codul civil
brbatul are folosinta averei dotale,

de atiltea ori brbatul poate, and femeia cere divortul, s fie isgonit cu
forta din acel domicil, aceast msur.

neaducnd nici o stirbire autorittii maritale, intru ct pentru brbat nu un
anumit loc constitue domiciliul lui, ci
mice locuint ar vol el s-si aleagd,
femeea fiind datoare a-1 urnah. (Trib.
Iasi I, Drept. 20/903).
k 6 0 astorie celebrat In Romnia
intre doi streini, numai inaintea preotului catolic, este inexistent& si prin
urmare, femeia nu poate, pe baza unei
asemenea cstorii, s cearA pensiune
alimentaa dela pretinsul su sot.
(Trib. Ilfov III.Dr. 44/905).
27.Cnd soarta unui copil n'a fost

nc regulatit de justitie, nici cu ocazia pronuntrii divortului si nici mai
in urmA, iar copilul se gseste de fapt
in sarcina mumei, cu drept cuvnt
istanta de apel obligA pe sot s contribue la intretinerea copilului, fr
ca prin aceasta sA violeze dispozitiile
art. 249 si 282 codul civil. (Cas. II, 9
Ianuarie 1906; B. p. 70).
27 bis. Chestiunea de a se sti dacA
sotul este sau na in mrtsur de a da
o pensie alimentaa sotiei in timpul
procesului de divort, este o chestiune
de purA apreciere a instantei de fond,
nesupus controlului Curtei de rasatie. (Cas. II, 14 Noembrie
p. 1740).
1907.
B.
28.Actiunea intentat de sotie pen-
tru pensie alimentar, in timpul divortului, contra sotului declarat dej

in faliment, nu poate fi opus masei
creditorilor falimentului dac condemnatiunea nu a fost pronuntat contra
judeatorului sindic. (Cas. III 325 din
14 Nov. 1908. Curier Jud. 57/909).
29.Cu toate cA art. 250 din codul civil limiteazA, dreptul in sine al femeei
la pensie alimentaa pe timpul divortului, exercitiul acestui drept ns nefiind circumscris in nici un termen
fatal, femeea daa in timpul divortului erh lipsit de mijloace i sotul su
in putint de a le procua, este in
drept a reclamh pensiunea alimentaa
asupra ei, astfel inat Ii puna vieata oricnd, chiar si posterior sentintei de
in pericol, si ii er imposibil s astepte divort. (Trib. Ilfov III. Dr. 45/909, p.
autorizarea justitiei. Prin urmare, and 358).
30.In timpul astoriei domiciliul
sotia trece peste autoritatea maritall
5i prestigiul justitiei i, printr'un ca- brbatului fiind si acel al femeei, aceapriciu nejustificat. prseste domici- sta din urm nu poate in cursul prohill conjugal fr voia justitiei, sane- cesului de divort s ceard dela justitie
tiunea este a perde dreptul la pensiu- irgonirea brbatului din imobilul ei,
nea alimentaa. (C. Apel Buc. III. fie dotal, fie parafernal. (Trib. Iasi s.
Drept 5/902).
11, 22 Iunie 1910. Dreptul 59/910; Trib.
25.Judeatorii trebue s dea legei Dolj s. I, 410 din 3 Iulie 1923. Justitia
interpretarea cea mai echitabill. astfel (Craiova) 12/923. Pand. Romne 1924,
c de ate ori interesele femeii sunt III, 65).
31. Potrivit art. 250 din codul
legate de casa in care este stabilit domiciliul conjugal, care cas este a fe- femeia in procesul de desprtenie
meii, si de ate ori sotii Bunt asto- poate prs domiciliul sotului in tim`riti sub regimul dotal, regim sub care pul ct va tine procesul 5i poate cere
314
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTEN IE
Art. 250
si o pensiune de intretinere, in pro-
235; Trib. Botosani 403 din 25 Mart.

1924, Jur. Gen. 1924 .No. 1464).
34 bis. In ceeace priveste pe soti, in
timpul procesului de divort, sotia nu
poate, fatd Cu dispozitia special a
art 250 c. civil, sd ceard o pensiune alimentard, decht pe baza acestui text,
iar nu pe baza dispozitiilor generale
ziunea judeedrei procesului de penale art. 185 si 194 c. civil, pensiunea
siune alimentard, Tribunalul a ineu- alimentard in timpul divortului fiind
viintat aceasta si a autorizat-o de a considerat de lege ea o masurd cu
1(36111 in altd parte, in atari conditiuni aracter provizoriu, care se acordd in
cererea femeei de a i se acord o pen- anumite conditiuni si are drept cauza
siune alimentard, este admisibild. (Cas. actiunea de divort, si care trebue sa
II, 183 din 28 Nov. 1911, B. p. 1486, Cu- inceteze fie prin respingerea divortuller Jud. 4 912).
lui, fie prin pronuutar a lui; pe nAnd
32.Instanta de fond poate respinge obligatia de a plat pensiunea alimeno cerere de pensie alimentar din par- tard prevazut de art. 1S5 si 194 e. citea sotiei, pentru timpul cnd sotul vil, are cu totul altd cauza si alte conn'a mai voit sa o primeasch, in domi- ditiuni de admitere. (Apel Buc. IV,
ciliul conjugal $i pand la intenta ea No. 144, 1915; Justitia", 1915. p. 85).
divortului, motivfind c in acest inter35. 0 fen.ee mritata, care se gseval sotia a locuit la phrintii ei, cari ste in proces de divort eat barbatul ei,
i-au procurat gratuit cele necesare nu poate pe calea exceptional a orexistentei sale, asa c dnsa n'a fost donantei prezidentiale prevazuta de
obligata a contract imprumuturi Pen- art. 66 bis pr. civ., sd cearil isgonirea
tru alimente s.i deei n'a dovedit lipsa brbatului din domieiliul ei. chiar dac
de mijloace. (Cas.
2031912 ; Curier
acest domiciliu ar fi stabilit intr'o
Jud. 85 912).
scoald in care reclamanta ar fi diree33. Pensiunea alimentard acordat toare. (Trib. Bacau 2044/915; Curier
femeei in timpul divortului, poate cu- Jud. 50/915).
prinde nu numai cele neapdrate pen36. In divort, pensiunea aliment ara
tra existenta ei zilnied, dar si o sumd trebue acordatd dela data cererei de
necesard pentru intretinerea copilului prsire a domiciliului conjugal. (C.
rezultat din edshtorie, daed brbatul Apel Buc. s. III, 169 din 15 Nov. 1920.
nu a uzat de facultatea ce-i acordd art,. Curier Jud. 8-9/920).
Li7. In urma intentrei actiunei de
249 e. civil de a tine el coppilul si-1
lasd de fapt in ingrijirea mamei. Prin divort sotia poate cere pe cale de orurmare cu drept cuvnt, instanta de donantd prezidentiald expulzarea sofond, in asemenea caz, cuprinde in tului din domiciliul conjugal instalat
pensia alimentard acordat sotiei si o inteun imobil parafernal al fenieei.
sumd necesara pentru intretinerea co- (Trib. Dorohoi 7477 din 25 Oct. 1920.
pilului. (Cas. 11, 12 Febr. 1913, B. Curier Jud. 85-86/920).
38. Tribunalul nu e obligat sa acorde
p. 372).
34.Prin art. 250 c. civ. prevzndu-se sotiei pensie alimentat decht numai
cd femeea va putea pArds domiciliul atunci cnd constat cii veniturile
brbatului in timpul cht va tine pro- proprii ale ei suut insuficiente pentru
cesul de divort, si cere o pensiune de intretinerea sa. (Trib. Dolj s. a 135
intretinere in proportie cu mijloacele (lin 9 Mart 1921, Justitia (Craiova)
brbatului acest articol lasa prdsirea 10/921).
domiciliului conjugal la aprecierea fe39. In urma stngerei actiunei de dimeei, spre deosebire de art. 268 c. e. vort prin impticare, sot:a nu mal
francez, corespunziltor articolului 250 poate reclama pensiunea alimentard
e. c. roman, care cernd ca femeea sa klatd printr'o hotdrire definitivii, penfie autorizat a se retrage inteo cas tru viitor ins pnd in momentul imanume determinata de parti sau de pdcdrei ea poate reelamit plata penjustitie, prin aceasta art. 268 c. c. fr., siunei care nu i se fa cuse. (C. Awl
subordoneazd prdsirea domiciliului Buc. s. IV 22 din 26 Febr. 1921. Pand.
conjugal de cdtre fetnee, autorizrii Rom. 1922, III, 18).
40. Din cuprinsul art. 1-.0 c. civ. nu
justitici.
Actiunea pentru acordarea unei pen- reies nici o decddere pentru partea
sii alimentare pornitd de femee contra care cere pensiune alimentard, in cafemeea nu s'a stabilit la dobrbatului sdu conform art. 250 c. c., sul
este subordonat numai existentii pro- miciliul fixat prin hotdrirea primei
cesului de divort si aprobitrii cererii instante. Decdderile trebuese s fie
de pensie alimentara de edtre justitie, expres previlzute, ele nu se pot ere& pe
iar nu si autorizdrii prsirii dom'ci- cale de interpretare, legiuitorul nepreliului conjugal de crttre sotie. (Trib. vznd nici o sanctiune in acest caz.
portie cu mijloacele bdrbatului, si Tribunalul incuviintnd aceasta cerere va
hotri si suma ce brbatul va da femeei pentru intretinere.
Chiar daed femeia a pardsit domiciliul sotului inainte de a fi autorizatd
de Tribunal, intrucat in urmd, cu oca-
Arges, I, 86/915, Curler jud. 28/915, p.
Decizia casatiei franceze din 1885 in-
315
www.digibuc.ro
Art. 251
DESPHE DES P A
vocata de apelant, nu poate ave terneiu in cauzd, de oarece textul Iran,cez (art. 268) difera cu totul de textul
romn referitor la pensia alimentarA.
(C. Apel Buc. s. III, 20 din 19 Febr.
1921. Curier Jud. 41/920).

41. Cu toate cA. dispozitiile art. 250 C.
-eiv. prevAd numai cA femeea in cursul
instantei de divort, va pute parasi
domiciliul conjugal, totusi ea este in

,drept pe baza aceleiasi dispozitii, desi
Codul civil
legea nu o spune, s ceara d IDA imprejurari, ca sotul s;), fie expulzat din
domiciliul conjugal si ea sA fie autorizatii de a locui singura in acel domiciliu. (Trib. Ilfov a. I, 1004 din 4 Dec.
1922. Dreptul 9/923; Trib. Ilfov s. III,
1042 din ,13 Dec. 1922. Curier Jud. 15

din 1923).
42.A se vedea Art. 196 cu notele
respective ; Art. 244 cu nota 7 ; Art.
251 au nota 9.
Sectmnea Ill. -Despre cauzele de respingere a cererei de despartenie pentru

cauzd deterrninatd.
Art. 251. - Cererea de desprtenie se va stinge prin impcarea sotilor urmata dup intamplarea faptelor, cari ar fi
putut sprijini acea cerere, sau dup pornirea cererei de desprtenie. (Civ. 211 urm., 216 urm., 252 urm.; Civ. Fr. 272).
Tad. fr. Art. 272. L'action en divorce sera teinte par la rconciliation des poux, survenue soit depuis les faits qui auraient pu autoriser cette
action, soit depuis le deinande en divorce.
Doctridt strini.
A UBRI ET R AU, V, 492, p. 184, nota 8, 186, nota 16, 187;
BAUDRY, Prcis, 1, 733;
BAUDRY ET CHAU VEAU, Personnes, III, 228, p. 140, 220-234;
CARPENTIER, Divorre I, 270, p. 242 ; 281, p. 245; 283, 286 urm., p. 246 urm.; 290, p. 250;
DALLO Z, Suppl., Div. et sep. de corps, 364, 367, 395, 396;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, ed. 3-a, 347 bis. I;
DEMOLOMBE, IV, 404, 405, 407, 411, 420, 421, 423, 425;
Hue, II, 263, 366, 367;
LAURENT, III, 209, 210, 212, 231;

MARCADE, I, 768:
MommoN, ed. 7-a, I. p. 423;

PANDECTES FR., Divorce, 1950, 1951 urm., 1964 urm., 1969, 1972, 1973, 1981, 1992, 1993,
1994, 1999. 2022;
PLANIOL, III, 577, 579, 580, 588;
SIREY, Divorce, 1067, 1968 urm., 1978 urm., 1984, 1985 urm., 1998 urm., 2005, 2014 urm.,
2089, 2092;
THIRY, I, 363, p. 339, 340.
A LEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p.
Doctrin romneascii.
133 urm.; (IV, part. 1, ed. 2-a, p. 158): Droit ancien et
moderne cle la Bounianie, p. 121;
NACU, I. p. 454 urm.;
NEMETESCU P. GEORGE, CHNIlla divorfului, No. 110;
VELESCU ALEX., Nola sub. Trib. Ilfov s. II, 719 din 9 Dec. 1920. Pand. Rom. 1922-11-27.
Jurisprudentil.
I. DacA sotia s'a desistat dela actiunea de divort intentatA in contra
sotului su, sotul, conform art. 260 pr.

civ., nu are dreptul d'a cere continuarea actiunei, ci nuMai d'a pretinde
daune-interese. DacA, -sotul prt voete sa obtinA divortul in contra sotiei
sale, invocnd cause anume determinate de lege, aceasta o poate face printr'o petitiune adresatA la tribunal conform art. 216 si urm. c. civ., jar nu prin
o cerere de continuarea actiunei, stinsA

dupa cererea reelamantei. (Cas. II, 91,
Iunie 9 71. B. p. 118).
2. papa art. 251 impAcarea e un mijloc peremptoriu prin care se stinge ac-
tiunea de divort, dad( ea a urmat sau

dupa intmplarea faptelor pe care se
sprijing acti.unea de divort sau dui:a
intentarea actiunei de divort; vointa
legiuitorului e att de expresA i att
de clarA in ct nu poate fi nici o indoiala. (Cas. II 83/Iunie 25/82. B. p. 756).
3. Daca curtea constatA in fapt cA
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARl END'
de si a fost o coabitare a sotilor, dar
din aceastu, nu rezultd impAcAciunea,

argumentnd ast-fel nu violeazd art.
251, de oare ce impitcdciunea nu poate
fi stabilit dect prin chestiuni de fapt
.eare sunt lsate cu totul la aprecierea

instantelor de fond. (Cas. II, 116 Dec.
83, B. p. 1238).
4. Spre a se puteh sustine cu succes
cd. reconciliarea a avut loc intre soti,
nu e destul sa se invoace pa In urma inteutdrei procesului de divort sotii au
stat certva timp in domicilul conjugal,
cum si sa se alege faptul coabitatiunei,
pentru cd impdcarea, fiind o chestiune
de fapt, ea trebue sd rezulte dintr'un concurs de eireumstante cari s implice din
Art. 252
punerei fAcutd de sot pentru probarea

ei. (Cas. II, 181 Dec. 16 91, B. p. 1361).
6. Mijlocul de apdrare tras din I'mpdcarea sotilor poate fi propus in
orice stare a procesului, chiar in urma
admiterei desprteniei in principiu.
(Trib. Iasi I, Drep. 64 94).
7. Cererea de despartenie se stinge
prin impacarea sotilor urmata dupd

intmplarea faptelor, cari ar fi putut
sprijini acea cerere, sau dupd pornirea

cererei de despartenie. (Cas. II, 189/99.
B. p. 1011).
8. Daca. in urma cererei de despitrtenie, sotii s'au implcat fin% a se fi
Pronuntat vre-o hot:a:rare cu autoritate
de lucru judecat, care sA fi respins cererea de desprtenie, afacerea rmne
hied pendinte inaintea instantei com-
partea sotului inocent intentiunea de

a iertit injuria ce i s'a fAcut de sotul
culpabil, urmatd de recunostinta ace- petinte j deci cestiunea, de a se sti
stuia cu promisiune cd se va amend dacd partile s'au impAcat sau nu, nu
pe viitor. Aceste circumstante, fiind poate fi judecatd cu ocazia validdrei
lsate cu totul la aprecierea judecdto- unei popriri pentru pensie alimenrilor, ei trebue sd aprecieze dacA intre tara, ci asemenea contestatie are sd fie
soti traiul comun si pacea domesticA judecata de instanta inaintea cdreia
in urma intentdrei procesului de di- este Inca pendinte afacerea de divert,
vert s'a restabilit sau nu, daed adicd singura in drept sr]. declare stins acreconciliarea e reald sau numai apa- tiunea de divert, dacd se constatd imrentd. Numai niste asemenea impreju- pacarea. (Cas. I, 219/902. B. p. 713).
rari, mai cu seamA cnd sunt insotite
9. Pensiunea alimentard la care are
si de faptul coabitatiunei sotilor, pot drept sotia in timpul divortului, lund
face probd complecta despre reconci- nastere eu ocaziunea eererei de divort,
liarea lor. (Trib. Foes. I, Mart. 15/86. este un accesoriu al acesei cereri si nu
Dr. 35/86).
poate incet deceit odatd cu incetarea
5. Duna art. 251, in cazul cnd sotii procesului de divert.
se reconciliazd, dupd ce s'a pornit acPrin urmare, procesul de divort fiind
tiunea de divort, aceast actiune se bled pendinte faptul reconcilierei sostinge. Ash, dacd sotul sustine ca u tilor nu poate fi invocat dect cu ocalirma intentdrei actinnei de divort de zia judeedrei actiunei de divert, asa ed.
&Are sotia sa, s'a impAcat cu dnsa
proba cu martori pentru dovedirea rea trdit impreund i propune a dovedi concilierei nu poate fi admisit cu ocaacest fapt, existenta aoestui fapt ho- zia cererei de pensiune alimentara.
tritor in chestiunea primirei sau (Cas. II, 22 Febr. 1911. B. p. 213).
respingerei actiunei sotiei, judecdtorul
10. A se vedeh si Indexul cu notele
este dator sd se pronunte asupra pro- No. 2, 8, 10, 11, 16 de sub. art. 244.
Art. 252.
In ambele aceste cazuri, cel ce cere despr-
tenia va fi respins ; el va putea insti porni o nou cerere de

desprtenie pentru cauze provenite dup impacare, si in asemenea caz el se va pute servi intro. sprijinirea cererei sale
si de cauzele cele vechi. (Civ. 248, 251, 253; Civ. Fr. 273).
Text. fr. Art. 273. Dans l'un et l'autre cas, le demandeur sera dclar
non recevable dans son action ; il ponrra nanmoins en intenter une nouvelle
pour cause survenue depuis la rconciliation, et alors faire usage des anciennes
causes pour appuyer sa nouvelle demande
Doctrini strink
ADBRY ET RAU, V, 492, p. 184, nota 8; 186, nota 16; 187;
Hammy ET CHAUVEAU, Personnes, 111, 228, p. 140, 229-234;
C ARPENTIER,
Divorce, I, 270, p. 242; 281, p. 245; 283, 286 urm., p. 246 urm.; 290, p. 250
ULOZ. Suppl. Div. et sp de corps, 364, 367, 395, 396;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, ed. 3-a, 347 bis I;
317
www.digibuc.ro
Art. 253
DESPRE DESPARTENIE
Cochil civil
DEMOLOMBE, IV, 404, 405, 407, 411, 420, 221, 423, 425;
Hue. il, 263, 366, 367;
LAURENT, III, 209, 210, 212, 231;

MARCADE, I, 768;
PANDECTES FR , Divorce, 1950, 1951 urm., 1964 urm., 1969, 1972, 1973, 1981, 1992-1994,
1999, 2022;
PLANIOL, III, 577, 579, 580, 588;
2089, 2092;
TIDRY, 1, 363, p. 339, 340.
Doetrinii romneasc&
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p 133 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 458 nota); Observajie
sub. Inalta Curte de Justitie din Anglia 22 Julie 904. Curier Jud. 37/906;
NACU, I, p 454 UM.
NEMETESCU P. GEORGE, Calduza divorfului, No. 113.
Jurisprudent&
I. 0 noud, cerere de divort nu poate

fi respins prin exceptinnea lucrului
judecat deck nurnai atunci cnd se bazeaza, pe aceleasi fapte ce s'au invocat
in sustinerea unei cereri precedente
care a fost respinsd, deja. Respingerea
unei cereri precedente nu poate Impeunei cereri subsequente,
dic
intemeiata pe o nou cauzd, de divort,
chiar dac vor fi de aceiasi natur cu
cele de mai inainte, si, ce este mai
mult, in asemenea caz reclamantul se
poate servl in sprijinirea cererei sale
$i de cauzele cele vechi, precum rezultd
aceasta din art. 252 combinat cu art.
1201. (Cas. II, 337/Oct. 29 68, B. p. 346).
2. Dacd, potrivit art. 252 c. civ. in caz
and o actiune de divort pentru cauzg,

determinat s'a stins prin concilierea
sotilor, sotul reclamant care introduce
o nou actiune pentru cauze survenite
dupd, conciliere, poate sd. se serveasca
in sprijinul actiunei cele noi i de cauzele ce au servit de baza primei acUna, cu att mai mult cuvnt urmeazd, a se admite atunci cnd existd o
singur actiune de divort, ca sotul reclamant sd-si sprijine actiunea nu nu-
mai pe cauzele survenite posterior concilierei ci si pe cele anterioare. (Cas.

II, 3 din 3 Ian. 1922, Dreptul 23/922).
3. Din art. 251 si 252 cod. civil rezult
in mod neindoios ca efectul impdarii

sotilor este ca ea stinge actiunea de
despdrtenie si sotii nu o mai pot reinoi, Rind a violh autoritatea lucrului
judecat pentru cauze anterioare impdcarii.
Atunci ins cnd o prini actiune de
desprtenie a fost stins prin impcare, aceasta nu poate impedich introducerea unei noui actiuni de divort intemeiat pe fapte posterioare impdcarii, indiferent dacri, faptele articulate prin noua cerere sunt ori nu de
aceiasi naturd precum si pe fapte anterioare chiar, dar cari nu au fost cunoscute pdrtii in momentul intentdrii
primei actiuni, $i in aceste cazuri, sotul reclamant se poate send in sprijinul nouei sale actiuni si de faptele intmplate anterior impAcArii si dovedite cu ocazia primei cereri de despartenie, cci se angajeazd, o instanta
Dona si leg a inssi, prin art. 252 din
codul civil, face ca in aeeste cazuri s
reinvieze faptele cele vechi. (Cas.
54 din 1924. Jun Gen. 1924 No. 1331).
Art. 253. - Daca cel ce cere desprtenia tagadueste, ca
ar fi urmat impacare, celalalt sot poate doved ca a urmat, atat

prin Inscris. cat si prin martori, dupa forma prescrisa prin
precedentult) capitol. (Civ. 216 urm., 251; Civ. Fr. 274).
Si le demandeur en divorce nie qu'il y ait en rText. fr. Art. 274.
conciliation, le dfendeur en fera preuve, soit par crit, soit par tmoins, dans
la forme prescrite en la premire section du prsent chapitre.
Doctrin strain&
AUBRY ET RAU, V, 492, p. 184, nota 8; 186, nota 10; 187;
1) Din greseala se trim te aci la precedontul capitol" care trateazi despre cauzele despirtenie., ii
loc de ,prin prezeneul capitol", cum este si in textul francez.
318 www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 254-255
BAUDRY ET CRAUVEAU, Personnes, III, 228, p. 140, 229-231;
CARPENTIER, Divorce, I, 270, p. 242; 281, p. 245; 283, 286 urm., p. 246 urm., 290, p. 250;
DALLOZ, Suppl., Div. et Sep. dP corps, 364, 367, 395, 396;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, ed. 3-a, 317 bis I;
DEMOLOMBE IV, 404, 05, 407, 411, 420, 421, 423. 425;
Hua, II, 263, 366, 367;
LAURENT, III, 209, 210, 212, 231;

MARCADE, I, 768;
PANDECTES FR., Divorce, 1950, 1951 urm 1964 urm., 1969, 1972, 1973, 1981, 1992-1994,
19J9, 2022;
2089, 2092;
Tinily, I, 363, p. 339, 340.
Doctrinii romneascg.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 133 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 121;
NEMETESCU P. GEORGE, Galauza divorfului, No. 112,
CAPITOLUL III
Despre despfirtenia prin consimtimrtntul mutuaP)
Art. 251. - Consimtimantul mutual al sotilor, nu va
fi
primit, daca Mrbatul are mai putin de 25 ani, sau fetneia mai
putin de 21 ani. (Civ. 214 ; Civ. Fr. 275).
Text. fr. Art. 275.
Le consentement mutuel des poux ne sera point
admis, si le mari a moins de vingt-cinq ans, ou si la femme est mineure de
Tingt-un ans.
Doctring stetting.
Doctrina romneascfi.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 149 urm.; (V, p. 160); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 45, 126;
NACU, I. p. 459, 460;

NEMETESCU P. GEORGE, Galauza divorfului, No. 118.
Art. 255. Consimtimantul mutual nu va fi primit cleat

dup trecerea de 2 ani dela savarsirea cAstoriel. (Civ. 214,
254, 257, urm.; Civ. Fr. 276).
Text. fr. Art. 276. - Le consentement mutuel ne sera admis qu'aprs

deux ans de mariage.
Doctrinit
Doctrini romAneascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 149 urm.; (V, p. 160). Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 126;
NACU, I, p. 460;
NEMETEscu P. GEORGE, ailauza divorfului, No. 118.
1. Duna cum am artat gi in nota de sub textul art. 214, legiuitortil francez prin legea din 27 Iona 1884
nu mai admite divortul pein consimtinant mutual. A se vedea notele de sub textul art. 214 gi urm. cod. civ.
319
www.digibuc.ro
Art. 256-25S
Art. 256.
Codul civil
DESPRE DESPAR rEN1E
Consimtimntul mutual nu se va mai primi
dup 20 ani de cdstorie, nici dupa ce femeea va fi Implinit

vArsta de 45 ani. (Civ. 214; Civ. Fr. 277).
.
Text. fr. Art.1277.

11 ne pourra plus l'kre aprs vingt ans de mariage,
ni lorsque la femme aura quarante-cinq ans.
Doctrin strilin.
Doctrinii romneascii.
ALEXANDRESCO II, ed. 2-a, p. 149 urm.; (V, p. 160): Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 126;
CANTACUZINO MATES, p. 706:
NACU, I, p. 460:
NEMETESCU P. GEORGE, alluza divorfului, No. 118.
Art. 257.
In nici un caz consimtimntul mutual al sotilor nu va fi Indestultor, daca acel consinitimnt nu va fi
autorizat de catre tat sau mama sau de ctre ceilalti ascen-
denti In viata fiind, potrivit regulelor prescrise la articolii 131,

132 si 133 din titlu al V-lea pentru cAstorie. (Civ. 131, 132,
133, 214, 258 urm.; Civ._Fr. 278 .
Text. fr. Art. 278.

Dans aucun cas le consentement mutuel des poux
ne suffira si'l n'est autoris par leurs pres et mres, ou par leurs autres ascendants, suivant les rgles prescrites par l'article 150, au titre du Mariage.
Doctrina staid,.
ARNTZ, 1, 456;
LAURENT, III, 278;
TRIM", I, 366.
Doctriat romAneascii.
ALEXANDREsoo, II, ed. 2-a, p. 149 urm.; (V, p. 160); Droit ancien et moderne de la Bou-
manie, p. 126;
NACU, I, p. 461;
NEMETESCU P. GEORGE, Cdluza divorfului, No. 120.
Art. 258.
Sotii hotarlti a se desprti. prin consimtimantul mutual, vor fi datori a face mai IntAi inventariu si
pretuire a Intregei lor averi miscdtoare si nemiscatoare si
a regula drepturile lor respective, In privirea cArora sunt liberi de a face Invoial. (Civ. 214, 259 urm.; Civ. Fr 279).
Text. fr.7Art.279. Les poux dtrmins h. oprer le divorce par consentement mutuel, seront tenus de faire pralablement inventaire et estimation
de tous leurs biens meubles et immeubles, et de rgler leurs droits respectifs,
sur lesquels il leur sera nanmoins libre de transiger.
Doctrinft stritin.
Autrrz, I, 451, 475;
Bomay ET FOURCADE, Personnes, IV, 175;
DEMOLOMBE. VI, 488, 587;
320
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPRTENIE
Art. 259-260
Hue, III, 199;

LAURENT, III, 279, 297; IV, 33, 339;
PLAmoL, I, ed. 3-a, No. 1153; III, ed. 3-a, No. 501.
TWAY, 1, 367, p. 344.
Doetrinit romneaseii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 151; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 126, 127;
NACU, I, p. 462, 463;

NEMETESCU P. GEORGE, CalOuza divorfului, No. 120;
Jurisprudent&
1. A se veden Art. 285 cu notele 4 si 6.
Art. 259.
Ei vor fi asemenea datori a face Intre dnii
inscrisa tocmeala asupra urmatoarelor puncte:

1. Cui urmeaza a fi Incredintati copiii ce vor fi avut din
castoria lor, atat pentru timpul cercarei, cat si dupa pro-
nuntarea desparteniei.
2. Ce suma va fi dator barbatul a da femeei sale, In intervalul acela de timp, daca ea nu va aveh venituri indestule
spre a Intampina trebuintele ei t). (Civ. 249, 250, 257, 258, 260,
urm.; Civ. Fr. 280).
Text. fr. Art. 280. Ils seront pareillement tenus de constater par crit
leur convention sur les trois points qui suivent :
10 A qui les enfants ns de leur union seront confis, soit pendant le
temps des preuves, soit aprs le divorce prononc;
20 Dans quelle maison la femme devra se retirer et rsider pendant le
temps des preuves ;
30 Quelle somme le mari devra payer it sa femme pendant le mme temps,
si elle n'a pas des revenus suffisants pour fournir ses besoins.
Doetrini strain&
MIRY, I, 367, p. 344.
DoetrinA romneasek
N.Acti, I, p. 462, 463;

NEMETESOU P. GEORGE, C41duza dieortului, No. 120;
Jurisprudent&
1. Conventiunea fcutli de soli in
vederea divortului prin consimtimntul mutual pentru cresterea copiilor
achitarea zestrel face parte integrant6

din hotrirea de divort, conform art.
258. 259 si urm., si deci constitue un
titlu executoriu. (Trib. Ilfov notar.,
Mart. 12/84, Dr. 35/84).
Art. 260. Sotii se vor prezenta urnpreuna si In persoana

fnaintea presedintelui tribunalului civil al districtului unde
1) In art. francez 280 core-Tunztor, azi abrogat, figureazi ca al 2-lea punct urnAtorul, care a fost
suprimat in art 259 cod, civil rornin: flans quelle maison la femme devra se retirer et rsider pendant le
telmps des preuves'.
53707.
Codul Civil adnotat
321
www.digibuc.ro
2I
Art. 261-262
DESPRE DESPARTENIE
Code civil
au domiciliul, sau la judectorul care tine locul presedintelui
vor declar vointa lor de a se desprti, In prezenta a
doi martori adusi de ei. (Civ.

Fr. 281).
98, 196, 214, 215, 261
urm. ; Civ.
Les poux se prsenteront ensemble, et en personne,

Text. fr. Art. 281.
devant le prsident du tribunal civil de leur arrondissement, ou devant le juge
qui en fera les fonctions, et lui feront la dclaration de leur volont, en prsence de deux notaires amen& par eux.
Dearing. straink
Do ctrin romfineasca.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 128, 150, 153 urm.; Droit anctien el moderne de la Roumanie, p. 126;
NACU, I, p. 463;
NEMETESCU P. GEORGE, Cahluza divorfului, No. 121;
TkTARII G. V., Prezidentul Tribunaluluti, p. 55.
Art. 261. Judecatorul va face 8.01 ambilor soti intruniti

cat i fiecdruia din ei In parte, In prezenta celor doi martori
sfaturile i indemnrile ce el va gsi de cuviintd; le va ceti
.Qapitolul IV din acest titlu care reguleaza efectele desprteniei, i va art toate consecintele faptei bor. (Civ. 277-285;
Ci v. Fr.
282).
Text. jr. Art. 282.

Le juge fera aux deux poux runis, et it chacun d'eux
enparticulier, en prsence des deux notaires, telles reprsentations et exhortations gull croira convenables ; il leur donnera lecture du chapitre IV du prsent titre, qui rgle les effets du Divorce, et leur dveloppera toutes les cons&
quences de leur dmarche.
Dearing strilinii.
PLANIOL I, ed. 3-a, No, 1153; III. ed. 2-a, No. 501,
Doctrin romilneasca.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 128, 150, 153 urm.; Droit ancien et moderne de la Rou-
manie, p. 126;
NACU, I, p. 464;
TItTARU G. V.. Prezidentul Tribunalulai, p. 55.
Art. 262.
Daca sotii i dup aceasta vor strui In hotrlrea de ei luat, li se va da act de ctre judector dup
cererea lor de desprtenie prin consimtmnt mutual, si vor

fi datori de a prezent si a depune Indat in tribunal pe lngd
actele prescrise la art. 258 si 259 si urmtitoarele :
1. Actul de nastere i acel de csatorie ;
2. Actele de nastere si de Incetare din viat a copiilor
nscuti din cdstoria lor ;
322
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 263
3. Declaratiunea autentic din partea printilor lor si1) a

altor ascendenti in viat fi Ind, care s rosteasc c, pentru
cauzele lor cunoscute, autorizeazA pe fiul sau pe fiica lor, pe
nepotul de fiu sau pe nepoata de fiicA casatorit sau cstorit cu cutare, de a cere desprtenie prin consimtimnt
mutual si de a consimti la el.
Tatii, marnele2), bunele sotilor vor fi presumati ca In viat
pn se vor Infatis acte constattoare, incetrei lor din viat.
(Civ. 41 urtn., 49 urm., 64 urm., 257, 1171, 1202 ; Civ. Fr. 283).
Text. fr. Art. 283.

Si les poux persistent dans leur resolution, il leur
sera donne aete, par le juge, de ce qu'ils demandent le divorce, et y consentent mutuellement ; et ils seront tenus de produire et &poser l'instant, entre
les mains des notaires, outre les aetes mentionns aux articles 279 et 280 :
10 Les actes de leur naissance et celui de leur mariage ;
20 Les actes de naissance et (Wes de tous les enfants ns de leur union ;
30 La declaration authentique de leurs pere et mere ou autres ascendants
vivants, portant que, pour les causes eux connues, ils autorisent tel ou telle,
leur fils ou fine, petit-fils ou petite-fine, mari ou marie tel ou telle, demander, le divorce et y consentir. Les peres, meres, aeuls et aeules des poux,
seront prsums vivants jusqu' la representation des actes eonstatant leur (feces.
Doctrinil strttin.
LAURENT, III, 278;
Doctrinti romneascli.
mann', p. 126;
2-a, p. 128, 150, 153 urm.; Droit ancien et moderne de la Bau-
NACU, I, p 464, 465;

NEMETESOU P GEORGE, Calauza divor(ului, No. 120, 122;
TATAao G. V., Preridentul Tribunalului, p. 55.
Art. 263.
Tribunalul va Inchei proces-verbal de tot ce
se va fi rostit si fcut In virtutea articolelor precedente ; actele aduse de soti vor rmneh in tribunal.
In procesul-verbal se va face mentiune despre autorizatiunea ce va trebui a se da de judecator femeei, pentru a se
retrage din casa conjugala. (Civ. 93, 196, 259; Civ. Fr. 284).
Text. fr. Art. 284.
Les notaires dresseront proces-verbal dtaill de
tout ce qui aura t dit et fait en execution des articles precedents ; la minute
en restera au plus Age des deux notaires, ainsi que les pieces produites, qui
demeureront annexes au proces-verbal, dans lequel il sera fait mention de l'avertissement qui sera done la femme de se. retirer, dans les vingt-quatre
heures, dans la maison convenue entre elle et son mari, et d'y resider jusqu'au
divorce prononce.
Doctrini
LAURENT, III, 284;
PLAmoL, I, ed. 3-a, No. 1153; III, ed. 2-a, No. 501.
1) Din greseaI2, In ,Monitorul Oficial', figureaza aici cuvantul ,pi" in toe de .scue.
cari se gsesc In art. 283 francez.
2) Din eroare credem cii lipsesc la noi cuvintele
32 3
www.digibuc.ro
Art. 264-265
DESPRE DESPRTENIk
Codul civil
Doctring romAneascrt.
ALEXANDRES00, II, ed. 2-a, p. 128; 150, 153 urm.; Droit ancien et moderne de la Boumanie, p. 126;
CANTACUZINO MATEY, p. 706;
NACU, 1, p. 465;
Jurisprudentit
1. A se vedeit art. 259 cu nota 1
Art. 261.
Declaratiunea de desprtenie a sotilor va trebui
a fi repetat la a patra, la a saptea si la a zecea lurid, observandu-se aceleasi formalitti ; la fiecare repetare sotii vor fi
datori a constat formal cd tata si mama sau al ti ascendenti
in viatA fiind, perzist In cea dintaia a lor hotrirel). (Civ. 260,
263 ; Civ. Fr. 285).

Text. fr. Art. 285. La declaration ainsi faite :sera renouvele dans la
premiere quinzaine de chacun des quatrime, septime et dixime mois qui suivront, en observant les mmes formalits. Les parties seront obligees ii, rapporter chaque fois la preuve, par acte public, que leurs pres, mres, ou autres
ascendants vivants, persistent dans leur premiere &termination ; mais elles ne
seront tenues rpter la production d'aueun autre acte.
Doctrin sterling.
LAURENT, III, 284;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1153, III, ed. 2-a, No. 501;
TinnY, I, 368, p. 446.
Doctring romineascit
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p, 128,
manie, p. 126;
150, 153 urm.; Droit ancien et moderne dp la Bou-
Nam, I, p. 465;
NEMETESOU P. GEORGE, Calduza divor fului, No. 124;
TATARIT G. V., Prezidentul Tribunaluluti, p. 56.
Jurispruden.
1. In materie de divort prin consim
timntul mutual, formalitatea cerutA
de art. 264 este bine indeplinit, cnd
procesele verbale cari constat6, rePetirea declaratiunilor sotilor si, ascenden-
tilor la a 4-a, la a 7-a si la a 10-a lunl,

au fost incheiate de presedinte sau judecittorul care-i tine locul. Numai pentru indeplinirea operatiunilor cari preeeda art. 263 e. civ. se cere ca proeeseleverbale sri, fie incheiate de tribunal
(Trib. Ilfov II Drept. 80198).
In 15 zile, dupA expirarea unui an dela Intaia

declaratiune, sotii azistati fiecare de doua persoane notabile
din comuna, si In vArst de 40 ani eel putin, se vor prezent
Impreund si in persoand, Inaintea presedintelui sau a judectorului care-i tine locul, li vor da cdpii adeverite dui:A, cele
4 procese-verbale cari cuprind consimtimntul mutual dimpreArt. 265.
un cu toate actele anexate la ele, si vor cere la judecaor,
1) Art. frances 285, corespunzator, azi abrogat adaug5: ....inais idles ne seront tenues a rerpdter
la production d'aucun autre acte".
'324
www.digibuc.ro
Coda] civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 266-267
fiecare In parte, Ins In prezenta unul altuia si a notabi-
lilor de mai sus, admiterea desprteniei. (Civ. 260, 266; Civ.

Fr. 286).
Dans la quinzaine du jour o sera ivolue l'anne,
Text. fr. Art. 286.
compter de la premire dclaration, les poux, assists chacun de deux amis,
personnes notables dans l'arrondissement, ges de cinquante ans au moins, se
prsenteront ensemble et en personne devant le prsident du tribunal on le juge
qui en fera les fonctions ; ils lui remettront les expditions en bonne forme des
quatre procs-verbaux contenant leur consentement mutuel, et de tons les actes
qui y auront t annexs, et requerront du magistrat, chacun sparment, en
prsence nanmoins l'un de l'autre et des quatre notables, l'admission du divorce.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 128, 150, 153 urm.; Droit Ancien et moderne de la Rou-
manic, p. 126;
NACU, I, p. 455:
NEMETESCU P. GEORGE, Cettduza divortutui, No. 127;
TATARU, G. V., Prezidentut Tribunalului, p. 56.
Art. 266.
Dupd ce judecAtorul i azistentii vor fi Mcut
observatiunile lor sotilor, dac, acestia vor strui In hotrlrea

lor, grefierul va Inchei proces-verbal care se va subscrie atat
de ctre prti cit si de catre persoanele azistente, sau se va

face mentiune, dac nu au voit sau nu au putut a subscrie.
(Civ., 261, 264, 265; Civ. Fr. 287).
Text. fr. Art.g287.

Aprs que le juge et les assistants auront fait leurs
observations aux poux, s'ils persvrent, il lenr sera donn acte de leur rquisition et de la remise par eux faite des pikes l'appui : le greffier du tribunal
dressera procs-verbal, qui sera sign tant par les parties ( moins qu'elles ne
dclarent ne savoir ou ne pouvoir signer. auquel cas il en sera fait mention),
que par les quatre assistants, le juge et le greffier.
ALEXANDRESCO, If, ed. 2-a, p.
manic. p. 126;
128, 150, 153 urm.; Droit ancienlet moderne de la Rou-
NACU, I, p. 465;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 55, 55.
Art. 267.
JudecAtorul va referl tribunalului despre toate
Imprejurrile, pe MO care referat se vor comunica si con-
cluziunile ministerului public Inscris1). (Leg. 29 Oct. 77; Civ.

Fr. 288).
Text. fr. Art. 288. Le juge mettra de suite, au bas de ce procs-verbal,

son ordonnance, portant que, dans les trois jours, il sera par lui rfr du tout
au tribunal en la chambre du conseil, sur les conclusions par crit du ministre
public, auquel les pices seront, cet effet, communiques par le greffier.
1) AceastS comunicare de acte este destiintat prin art. 3 al legii din 29 Octomvrie 1877 asupra atributiunilor ministerului public.
325
www.digibuc.ro
Art. 268-269
ALEXANDRESCO, II,
manie, p. 126;
DESPRE DESPRTEME
Codul civil
Doctrinii romneasdi.
ed. 2-a, p. 128, 150, 153 urm.; Droit ancien el moderne de la Rou-
CANTAeuzmo MATE!, p. 706;
Nam, I, p. 466;
TATAau G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 56.
Art. 268.
Dacd ministerul public gseste In aceast')
dovada ea ambii soti erau In etate, brbatul de 25 ani i fe-
meea de 21 ani, cand au fcut Intdia lor declarare, c la

aceast epocd erau cdsdtoriti de 2 ani i e cdstoria nu e
fdcutd de mai mult de 20 ani, cd femeea aved mai putin de

45 ani, cd consimtimantul mutual a fost exprimat de 4 ori in
scurgerea anului, dupd toate formalittile cerute de capitolul
de fat, i mai ales cu autorizatiunea tatlui sau a mamei
sotilor, sau cu autorizatiunea celorlalti ascendenti, va face
concluziunile sale in termenii urmtori : legea pennite" jar
la caz contrariu legea opre0e"). (Civ. 254-267; Legea 29

Oct. 77; Civ. Fr. 289).
Text. fr. Art. 289.

Si le ministre public trouve dans les pikes la prenve
que les deux poux taient gs, le mari de vingt-cinq ans, la femme de vingt-un
ans, lorsqu'ils ont fait leur premire dclaration ; qu'a, cette poque ils taient
maris depuis deux ans, que le mariage ne remontait pas A, plus de vingt, que
la femme avait moins de quarante-cinq ans, que le consentement mutuel a t
exprim quatre fois dans le cours de l'anne, aprs les pralables ci-dessus
prescrits et avec toutes les formalits requises par le prsent chapitre, nota-
ment avec l'autorisation des pres et mres des poux, ou avec celle de leurs
autres ascendants vivants en cas de prdcs des pres et mres, il donnera ses
conclusions en ces termes, La loi permet; dans le cas contraire, ses conclusions
seront en ces termes, La loi empche.
Dootrin romneasa.
ALEXANDEESCO, 11,
manie, p. 126;
CArrrActizulo
NACU,
ed. 2-a, p. 128, 150, 153 urm.; Droit ancien et moderne de la Bou-
MATEI, p. 706;
I, p. 466.
Art. 269.
Tribunalul asupra referatului nu va puted face
alte verifiari decdt cele artate la articolul precedent. Daca.
tribunalul va crede cd partile au satisfcut conditiunile, si au
indeplinti forma litdtile prescrise de lege, va admite divortul3).

La caz coni rariu, tribunalul va declard ca. desprtenia nu se
poate admite, ardtand motivele sale. (Civ. 267, 268; Pr. civ.
118; Civ. Fr. 290).
Text fr. Art. 290.
Le tribunal, sur le rfr, ne poura faire d'autres
vrifications que celles indiqus par l'article prcdent. S'il en rsulte que,
1) Din eroar se zice aceaski in kc de acte" dup cum este in textul francez.
2) Aceste articole: 268, 271, *i 272, Cod. civ. sunt abrogate In mod implicit prin legea din 290ctombrie
1877, asupra atribupunilor ministerului public
3). Art franeez 290, corespunziitor, adaug: ,,...et renoerrales parties decant l'officier de l'etat civil,
our le faire prononcer.,
326
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESEARTENIE
Art. 270
dans l'opinion du tribunal, les parties ont satisfait et rempli les formalits dtermines par la loi, il admettra le divorce, et renverra les parties devant rofficier
de l'tat civil, pour le faire prononcer : dans le cas contraire, le tribunal dclarera
qu'il n'y a pas lieu admettre le divorce, et dduira les motifs de la dcision.
Doctrini
LAURENT, III, 284;
j3LANIOL, I, ed. 3-a, No. 1153; III, ed. 2-a, No. 501;
runty, I, 368, p. 347.
Doctrini romneasca.
Droit anctien et moderne de la Rou-
ALEXANDRESCO, II, ed. e-a, p. 128, 150, 153
manie, p. 126;
CANTACUMNO MAIM, p. 706;

1NACU, I, p. 467.
Jurisprudent.
lebrat-o. Dacd in urmit, aceast son-
cdstoria este definitiv desfacut

prin inscrierea, in termen util si conform legoi, a acestei sentinte in registrele ofiterului starei civile care a cc-
se rectified starea civild a sotilor, si asemenea hotdriri nu Bunt opozabile

phrtilor, cari n'an fost chemate in indecatd. (Apel Galati I, Drept 73199).
*tin% s'a reformat in apel, decizia

I. Sentinta Trib., care a admis di- Curtei nu poate fi opus celor d'al
-vortul prin consimtdmiint mutual, bine treilea, fiinde n'au luat parte la jua fost investita cu formula executorie decat 6. si fiindc d. prin aceastil hotdrire
Apelatiunea In contra hotarlrei tribunalului

prin care se va fi refuzat despartenia, nu va mai fi primita
(lac& ea nu va fi fost data de catre ambele parti prin act separat, i in termen de 20 zile dela data la care li s'a cornuArt. 270.
nicat hotarirea tribunalului. (Civ. 244, 245; Pr. civ. 316 urm.,
Civ. Fr. 291).
Text. Ir. Art. 291.

L'appel du jugement qui aurait dclar ne pas y
avoir lieu , admettre le divorce, ne sera recevable qu'autant qu'il sera interjet
par les deux parties, et nanmoins par actes spars, dans les dix jours au plus-
tt, et au plus tard dans les vingt jours de la date du jugement de premire
instance.
Doctrini straini.
ARNTz, I, 425;
CARPENTIER, Divorce, I, 21, p. 159, 179, p. 191;
DALLoz, suppl., Div. et Sep. de corps., 478, 479;
LAURENT, 111, 229, 245, 249;

PANDECTEs FR., Divorce, 2324;
PLANIOL, L, ed, 3-a, No. 1153; III, ed. 2-a, No. 501.
Do ctrin romneasa.
314, Nola 2;
1. 160 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 126,
CANTACuzINO MATEI, p. 706;
NACU, I, p. 468;
NEMETESCU P. GEORGE, Calduza divorfului, No. 129.
Jurisprudent.
I. Legea zicand ca, Iii caz de respiugem de care tribunal a cererei de &volt prin consimtdmfint mutual, ape-
lul spre a fi valabil, trebue fcut de
ambele parti si prin act separat. prin

aceasta n'a voit s deroge la regula de
drept comun crt toate sentintele tribu-
nalelor sunt supuse apelului, i prin urmare sunt supuse apelului E3i hotririle
cari admit divortul. Din contra, din
327
www.digibuc.ro
Art. 271
DESPRE DESPARTENIE
tot sistemul legei asupra divortului
Codul civil
astoriei si a impus obstacole la ditru cazul and s'a refuzat cererea de

divort sit supun apelul la conditiuni
mai grele, prescriind ann me formalitti pentru a fi valabil un asemenea
apel, formalitti care nu existit dup
dreptul comun, fr ea prin aceasta leapelului. Si apelul e valabil In acest gea s deroage la regula generalii, c
caz chiar cnd s'ar face de una sin- toate sentintele tribunalului, ti prin
gur din prti. (Cas. I, 33/Ian. 26180. B. urmare si aeelea care admit divortul,
p. 38).
stint supuse apelului. A decide a in
2. Simpla isalitur a sotilor pe jur- cazul and s'a desfiintat astoria si
nalul de audient, fr o declaratiune s'a admis cererea de divort, dreptal de
expres de multumire, nu le ridica apel e suprimat, ar fi a nesocotl dodreptul de apel, aci el in materie de rinta legiuitorului care a voit mentidivort e de ordine public i nu se nerea astoriei si a era, prin un arpoate mum% la el. Art. 317 pr. eiv. gument a contrario, o exceptiune la
nu e aplicabil in specie, ad el vor- dreptul comun, ceeace nu este permis
beee de multumirea data In scris Pe dupit regulele de interpretare. Aceast
sentintd. (Apel Buc. I. Nov. 9/82. Dr, interpretare se confirmit si mai mutt
rezult ideia c legiuitorul a admis cu
favoare tot ce poate venl sure mentinerca eAstorie1 i impuind obstacole
disolvarea ei, nu se Poate induce
din art. 270 alit], ideie deck c sentinta
tribunalului care admite desprtenia
cu consimtmntul mutual e suPusa
soivarea ei. Art. 270 a voit nurnai pen-
3/82).
prin art. 274 si 275, and legea mentioneaz, dreptul de recurs in ambele cazuri, EA nu se poate concepe in mod rational ca legiuitorul sit prohibe apelul
intr'o specie in care a admis recursul,
aci ar fi de neinteles ca s aibe doul
ratiuni diferite pentru doug, specii
identice. Asemenea art. 517 pr. civ. nu
3. Dup art. 316 pr. civ., orice hotfire a primai instante este supusit apelului, afarit de cazul unde legea dispune altfel, si in lips de un text formal care BA deroge la acest principiu
general nu se poate ran prtei dreptul de apel. Astfel fiind, desi legiuitorul, prin art. 270 c. civ., vorbeste des
pre apel numai In ipoteza cnd divor-
tul prin consimtimfint mutual a lost

respins de tribunal, nu se poate deduce din termenii acestui articol c, in
ipoteza contrarie, aclia atunci cnd
divortul a fost admis, dreptul de apel
e desfiintat. Artieolul 270 se ocup
numai de eo quod plerumoue fit, de
eazul eel mai frecuent, adia and
divortul. prin consimtimnt mutual
a fost respins de tribunal si and
partile nemultumite pe respingerea
cererei lor alerg cu apel la curte,
iar nu de eazul care se Intiimpl mai
rar and tribunalul admite cererea
partilor de divort i ele tolu$i apeleaz acea sentint. Din intreaga eeonomi e a legei in materie de divort mai
rezultit ideia c legiuitorul a admis en
poate fi aplieabil in specie de oarece

el prevede o multumire data, in scris
pe sentinta tribunalului. (Cas. I, 30,
Ian. 24190. B. p. 41; Cas. I, 251, Iun.
11/90, B. p. 789; Trib. Mehed. I, 46, Febr.
27/86. Dr. 38/86).
materie de divort prin consim-
timnt mutual, sotii au dreptul de a

face apel la Curte, chiar si in cazul
and Trib. a admis cererea de despr-
tenie. Facultatea de a face apel. fiind

de drept comun, nu poate fi inlturat
printr'un argument a contrario tras.
din art. 270. De altfel dreptul de apel
rezult implicit din dispozitiunea art.
275, care declar formal, a fiecare din
soti poate face separat recurs, chiar
in cazul and divortul ar fi fost prima de Curte. (Apel Bue. II. Drept 80
din 1898).
favoare tot ce poate yeni in ajuterul
Art. 271.
Apelul se va comunica i ministerului public de
lang, intAia instant5,1). (Leg. 29 Oct. 77 ; Civ. Fr. 292).
Les actes d'appel seront rciproquement signifis tant
Text. fr. Art. 292.
l'autre poux qu'au ministre public prs le tribunal de premire instanceDoctrin
MINTZ, 1, 425;
CARPENTIER, Divorce, 1, 21, p. 159; 179, p. 191;
DAI Loz, Suppl. Div. et Sep. de corps, 478, 479;

LAURENT, III, 229, 245, 249;
1) Acest articol este abrogat prin legea din 29 Octombrie 1877 asupra atributiilor ministerului public .
328
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 272-273
DESPRE DESPRTENIE
Doctrina romneasci.
ALEXANDRESCO, H, ed. 2-a, p. 160 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 126;
IsTaco, I, 468.
Art. 272.
In cele 10 zile dela comunicarea apelatiunei,
ministerului1) public de lng6, tribunal va supune concluziunile sale procurorului general dela curtea de apel2). (Civ.
271, 273; Leg. 29 Oct. 77; Civ. Fr. 293).
Text. fr. Art. 293. Dans les dix jours, b. compter de la signification qui
aura lui t faite du second acte d'appel, le ministre public prs le tribunal
de premire instance fera passer au procureur gnral prs la cour royale,
l'expdition du jugement, et les pikes sur lesquelles il est intervenu. Le procureur gnral prs la cour royale donnera ses conclusions par crit, dans les
dix jours qui suivront la rception des pices : le prsident ou le juge qui le
supplera, fera son rapport , la cour royale, en la chambre du conseil, et il
sera statu dfinitivement dans les dix jours qui suivront la remise des conclusions du procureur gnral.
Doctrinrt stead&
ARNTZ, I, 42.5:
CARPENTIER, Divorce, I, 21, p. 159, 179, p. 191;,
DALLOZ, Suppl., Div. et Sep. de corps, 478, 479;

LAURENT III, 229, 245, 249;
PLAF'OL, I, ed. 3-a, No. 1153; III, ed. 2-a, No. 501.
Do ctrinil romneascrt.
NACU, I, p. 468.
Art. 273.
Procurorul curtei de apel va fi dator a-si da
si el concluziunile sale Inscris, In urma cdrora prezidentul
curtei de apel, sau judecatorul ce-i va -tine5, locul, va face
raportul s'au curtei, pana In 5 zile, si curtea va hot5rI de-
finitiv asupra apelatiunei, cel mai tArziu pAnti. In 10 zile dela

primirea referatului. (Civ. 272, 274; Leg. 29 Oct. 77; Civ.
Fr. 293).
Text fr. Art. 293. Dans les dix jours, compter db la signihcation qui
aura' lui t faite du second acte d'appel, le ministre public prs le tribunal
de premire instance fera passer au procureur gnral prs la cour royale l'expdition du jugement, et les pices suriesquelles il est intervenu. Le procureur
gnral prs la cour royale donnera ses conclusions par crit, dans les dix jours
qui suivront la rcption des pices : le prsident ou le juge qui le suplera, fera
son rapport la cour royale, en la chambre du conseil, et il sera statu Minitivement dans les dix jours qui suivront la remise des conclusions du procureur
gnral.
1) Din eroare se zice ,Ministerului' In Inc de oninisteral..
2) Aceast comunicare de acte este desuiintat prin art. 3 al legii dia 29 Oct. 1877, asupra atributiunilor ministerului public.
329
www.digibuc.ro
Art. 274-275
DESPRE DESPARTENIE
Codal civil
Doctrin strina.
ARNTE, I, 425;
CARPENTIER, Divorce, I, 21, p. 159; 179, p. 191;

DALLOZ, Suppl., Div. et Sp. de corps, 478, 479;
LAURENT, III, 229, 245, 249;
PANDEOTES FR., Divorce, 2324;
Doctrin romneasch.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p.160 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 126;
CANTAOUZINO MATEI, p. 706;
NACU, I, p. 468.
Art. 274. Daca curtea de apel prin hotarirea sa nu va

admite desprtenia, recursul In casatiune nu va fi primit,
daca nu va fi fost dat de ctre ambele 04 sit In termen de
1 lund dela notificarea t) hotrlrei prtilor 2). (Civ. 270, 275).

Doctrini Eitrainti.
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, ed. 3-a, 357 bis II;
GARSONNET, Tr. de proc. civ., V, p. 663 1136;
Him, II, 384, p. 412;
LAURENT, III, 247;

PANDEOTES FR., Divorce, 2428.
ALEXANDRESCO, H, ed. 2-a,
p. 126, 326;
Doctrinfi romneasc.
p. :163 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie,
NACU, I, p. 469, 470;

NEMETESCO P. GEORGE, Cd/duza divortutui, No. 130.
Art. 275. In caz cand curtea va fi primit divortul, fiecare

din soti poate face separat recurs 3). (Civ. 274).
Doctrina strin.
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, ed. 3-a, 357 bis H ;
GARSONNET, Tr. de proc. civ., V, p. 663 1136;
Huc, 11, 384, p. 412;
LAURENT, III, 247;

PANDECTES FR., Divorce, 2428.
Doctrini romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p.163 urm.; Droil ancien et moderne de la Roumanie, p.126;
CANTAOUZLNO MATEI, p. 706;
NACU, I, p. 469, 470.
Jurisprudent.
1. A se vedeb. art. 270 cu notele 3 i 4.
1) In textul oficial din gresal se zice onodificarece In loc de ototificarew.
2) Art. 274 si 275 nu au echivalent in Codul Francez.
3) Art. 274 si 275 din codul civil romn, n'au chivalentul kr In coclul civil francez.
330
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 276
Art. 276.
Indat ce se va pronunt hotrirea definitiva
care admite desprtenia, i dupa expirarea termenului de recurs in casatiune 1), prtile vor fi datoare a prezent impreun
si in persoan, pan& in termen de 2 luni, copie legalizat
dup acea hotdrire ofiterului strei dyne, spre a o inscrie in
registrul strei civile, In care s'a inscris i actul de cdstorie.
Neindeplinirea acestei formalitti va trage dup, sine nuli-
tatea hotarirei. (Civ. 35, 60, 246, 248 ; Reg. act,. st. civ. 132
urm.; Lege autoriznd luarea de msuri in vederea stdrii de

rsboi cu privire la familia i averea celor mobilizati. (Mon.
of. 221/916), Art. 17; Civ. Fr. 294).
Text. fr. Art. 294.

En vertu de l'arret qui admettra le divorce, et dans
les vingt jours de sa date, les parties se prsenteront ensemble et en personne
devant l'officier de l'tat civil, pour faire prononcer le divorce. Ce dlai pass,
le jugement demeurera comme non avenu.
Doctrintt
LAURENT, III, 250;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1153; III, ed. 2-a, No. 501:
Wntss, Tr. de dr. int. rriv., III, p. 596.
Doctrini romiineasci.
ALEXANDRESCO, II,
ed. .2-a, p. 161 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 158); Droit ancien et
moderne dP la Roumanie, p. 114, 117, 126, 256; Nota sub. Trib. Niort (Deux Sevres)
11 Mai 1920. Jurispr. Gen. 20/1923, No. 1414;
NACU. I, p. 470, 471;

NEMETESCU P. GEORGE, Cltlauza divorfalui, No. 131.
Jurisprudentil.
I. Dac hotrirea prin care s'a admis divortul prin consimtmnt mutual nu a fost inscrisd in termenul
prevazut de lege, cum dupe. art. 276 inscrierea hotdrirei de divort este o formalitate esentiald, a cdrei lipsd atrage
nulitatea, si dar divortul neavnd loc,
toate avantagiile stipulate in folosul
copiilor sunt nule. (Cas. I. 122/Apr.
25/86. B. p. 291).
2. Prin cuvintele in registrul in

care s'a inscris si actul (le cilstorie",
din art. 276, legiuitorul a voit a intelege cd sentinta de divort trebue inscris la oficerul strei civile al locului unde s'a celebrat cdstoria si in
registrul de castitorii, iar nu cbiar in
registrul unde este trecut actul de distorie. Aceasta reese att din lap WI
ed in multe eazuri aceasta ar fi fost
imposibil, dar chiar din dispoziile legei, cdci legiutorul unde a voit ca un
act posterior, modificator al stiirei ci-
vile, s fie trecut si in registrul in
care este trecut actul modificat, a declarat-o expres, cum a fcut-o prin
art. 86. (Cas. 1, 238/Iun. 22/92. B. p. 586).
3. Legiuitorul. prin termenii finali
ai art. 276, a inteles numai eh' botririle
de divort sd, fie inscrise inteun registru anume pentru aceasta la domiciliul unde sotii au contractat si inscris
actul lor de cdstorie, iar nu elt trebue
inscris in registrul pe fila din registrul unde s'a inscris casatoria, oAci
aceasta ar fi i imposibil, fie a nu ar
aye& loc unde s se facd inscrierea aeestei hotriri de divort, fie cd acele
registre ar fi perdute sau distruse, si
in asemenea ipotezit, dupd acest mod
de a interpret, art. 276, ar urmii, ea
hotarirea de divort sti, nu se inscrie nietteri. Acest sistem, pe lfing imposibilitatea sau dificultatea ce ar prezenti, si care de sigur n'a putut fi intentiunea legiuitorului, ar face
inscrierea. Apoi, mai e de observat at legea, cnd voeste a se face inscrierea ajar asupra actului in diestiune, atunci spune expres, cum zice
I) Art. 294 france7 nu cuprinde dispo7itia: ,dupd expirarea termentaui de recurs la casagie.
331
www.digibuc.ro
Art. 277-278
DESPRE DESPARTEN1E
art. 86, cl hotAririle asupra rectificArilor se vor trece in registru de cAtre

functionarul stArii civile si totodatit
se va face mentiune despre aeeasta in
marginea actului reformat; or, legiuitorul, in art. 246 si 276, nu cere ea hoWhile de divort sA fie trecute pe marginea actului de cAslitorie, ci in registrul stArii civile in care s'a inscris ae-
Codul civil
tul de cAsAtorie, adicA inteun registru

anume determinat pentru aceasta, la
ofiterul stArii civile uncle s'a celebrat
cAsAtoria. (Apel Buc. III, 56. Mart. 4/92.
Dr. 48/92).
4. A se vedeit si notele de sub art. 86

precum ftd nota No. 4 de sub art. 246
nota 1 de sub art. 269.
CAPITOLUL IV
Despre efectele despirteniei.
Art. 277. Sotii cari se vor desparti nu vor mai puteA sd se

casatoreasa, Impreund. (Civ. Fr. 295).
Text. fr. Art. 295. Les poux qui divorceront pour quelque cause que
ce soit ne pourront plus se runir.
Doctrinii, staging,.
CARPENTIER, Divorce, I, 298, 315, 317, 318; II, 161;
Coun ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 146, 235; ed. 1-a, III, p. 30;
DALLOZ, Suppl. Div. et Sp. de corps, 543 urm.;
Huo, II, 396, 397;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 737, 1028, 1284 urm.; III, ed. 2-a, No, 51, 363, 675 urm.
Doctring romtineascii.
p. 167 urm., 251 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, P. 524 n. 1).
Droit ancien et moderne de la Roumanie p. 122, 126; Observafie sub. Tri13. Covurlui
S. I, 183 din 17 Iunie 1913. Dreptul 71/1913;
CANTACITZINO MATEI, p. 686.;
GRIGORESCU P. HORIA, Receiseitorirea sotilor divortafi", Justitia Dobrogei 5/924;

NACU, 1, p. 297, 473;
NEmorEsou P. GEORGE, Caleluza divorfului, No. 134.
Jurisprudenth.
I. Legiuitorul nostru edictnd dispozitia din art. 277 cod civil, care interzice sotilor divortati de a se mai
cAstitori impreuna, a inteles sA creeze
o impedicare dirimantA, sanctionatA
prin nulitate, dupA cum, de asemenea,
a inteles si pentru prohibitiunie decurgnd din adoptiune ori pentru cAsAtoria sAvArsitA in tara strAin intro
romni sau romni si strAini, eu eAlcarea formelor din acea tarA si a dispozitiunilor legei romne, de si in
toate aceste cazuri legea nu a prevAzut
in mod expres nulitatea.
Actiunea in anulare poate fi pornitA
de oricare din soti, chiar cnd este le-
galmente culpabil de a fi contractat

cAsAtoria. cAci nimeni nu este tinut sA
persiste intfun fapt ilicit. (Trib. Covurlui, I, Dr. 71/913, p. 565).
Art. 278. (Mod. L. 15 Martie 19061). Femeia desprtit nu va
puteb, trece In alta cAstorie deal dup5, 10 luni dela despartirea ei sau dad, a Mcut cererea de pArdsire a domiciliului
conjugal, dup 10 luni dela data hot6rIrei, care i-a ,admis
aceast cerere, afar& de cazul and femeia a nscut In acest
interval. (Civ. Fr. 296).
Text. fr. Art. 296. Dans le cas de divorce prononce pour cause dtermine la femme divorce ne pourra se remarier que dix mois aprs le divorce
prononc.
1) Textal vechia al art. 278. Femeea desprtitA nu va puteh] trece In Oa aisatorie decat dupi
40 luni dela despartirea ei. (Civ. 210; Civ. Fr. 296).
332
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 279
Doctrinii strAin.
CARPENTIER, Divorce, I, 320, 330;
Comm ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 142, 235;
DALLoz, Suppl. Divorce et Sp. de corps. 554 urm.;

Hue, II, 398;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 731, 1124-1129; IH, ed. 2-a, No. 45, 469-474.
Doctrinii. romilneasci.
ALEXANDRES00, I, ed. 2-a, p. 800 urm.; II, ed. 2-a, p. 167 urm.; 251 urm. ; Droit ancien et mo.
derne de la Roumanie, p. 81, 122, 126, 127 ; O femee desparfita sau al carei barbat s'a sa-
nd?. sit din viafa, poate ea sa se casatoreasca in fara noastra inaintea expiretrii celor
zece luni de vaduvie" . Curier Jud. 63/1900; Observafie sub. Trib. civil Alba-Italia,
27 Feb. 1022. Pand. Rom. 1923, III, 106;
NACU, I, p. 298, 473.
Jurispradentil.
1. De si faptul cd nu a expirat ter-
menul de 10 luni de la despArtenie constitue un impediment prohibitiv de edsAtorie, insit prin simplul fapt al efee-
tudrei publicatiunilor cerute de lege

nu se poate deduce cd sotul despArtit
sd fi manifestat intentiunea de a pdsi
in a doua cdsAtorie treednd peste ter-
menul ee'i impune legea prin art. 278.

CA formarea publicatiunilor nu implied ideea contractdrei imediate a cdsd-
toriel, resultd din dispozitiunile art.
Art. 279.
51, care prescrie nulitatea publicatiunilor numai cnd eAsiltoria nu ar urma

in termen de 1 an de la data eelei din
urind publieatiuni. DacA dar nu se stabileste eit, in urma deeiziunei lust& de
pArtile ee voese a se cdattori, ofiterul
stArei civile sA fi fixat ziva chiar in
care ar urma sd proceadd la celebrarea cdsAtoriei, nu se poate spune cd
cAsAtoria proectatd s'ar efectult in contra dispozitiunilor art. 278, si prin urmare opozitiunea la cdsiltorie pe un
atare motiv e prematurd. (Trib. Iasi,
I, Mart. 29/84, Dr. 44184).
(Abrog. L. 15 Martie 19061).
Text. fr. Art. 298. - Dans le eas de divorce admis en justice pour cause
d'adultre, l'poux coupable ne pourra jamais se marier avec son complice. La
femme adultre sera condamne par le mme jugement, et sur la rquisition du
ministre public, it, la rclusion dans une maison de correction pour un temps
dtermin, qui ne pourra tre moindre de trois mois, ni excder deux annes.
Doctrinii strink
CARPENTIER, Divorce, 323-325; II, 163, 165;
DALLOZ, Sup pl. Divorce et Sap. de corps, 560 urm.;

Huo, II, 108, 401, 402;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 735, 736, 1027, 1256; III, ed. 2-a, No. 49, 50, 362, 640.
Doctrinit romistneascii.
ALE3CANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 173 urm.; (XI, p. 468 n. 1); Droit ancien et moderne de la
.Rounzanie, p. 123; Observa fie sub. C. Apel Paris, 18 Iulie 1906. Dreptul 47/1007;
Adnota tie sub. Trib. civil Sena, 20 Mai, 1899. Curier Jud. 6/1900;
NACU, I, 29.7, 474.
Jurisprudentrt.
1. Desi este adevdrat a., atunci and

cdsAtoria se desface pentru cauzd de
adulteriu, sotul vinovat nu se poate

de adevitrat este ed prin niei un text
cAsAtori cu complicele Om, insd tot asa
de lege nu s'a dat sotului, care a obtinut divortul, dreptul de a face opozitie inteun asemenea caz la cAsAtoria
fostului situ sot, ci a ldsat exercitiul
acestui drept in grija unor persoane
limitativ ardtate de lege. (Cas. S. Unite

61904, B. p. 906).
1) Textul vechin al art. 279. In caz de desprtenie pentru cauz de adulteriu, sotul vinovat de
adulteriu nu se va puteA niciodat cAsAtorl cu complicele sAu. (Civ. 211, 216 urm.; C. p. 269, 270; Cm.
Fr. 298).
Art. 280-281
DESPRE DESPRTENIE
Codul civil
Art. 280.
Pentru orice motiv se va fi pronuntat desprtenia, afar% de cazul consimtirnntului mutual, sotul In contra
caruia s'a pronuntat desprtenia va pierde toate avantagiurile
stipulate In favoarea sa de catre celalt sot, fie prin contract

de cdstorie, fie dup svrsirea cdstoriei.
Partea In favoarea creia s'a pronuntat desprtenia, va
conservh toate acele avantagiuri chiar i dacd ele se vor fi
stipulat cu clauza expres de reciprocitate, fr ca acea reciprocitate s aib loc. (Civ. 254 urm., 281, 936, 1224 urm., Civ.
Fr. 299, 300 .
Text. fr. Art. 299.

Pour quelque cause que le divorce ait lieu, hors le
cas du consentement mutuel, l'poux contre lequel le divorce aura t admis
perdra tous les avantages que l'autre poux lui avait faits, soit par leur contrat de mariage soit depuis le mariage contract.
Text. fr. Art. 300. L'poux qui aura obtenu le divorce, conservera les
avantages lt lui faits par l'autre poux, encore gulls aient t stipuls rciproques et que la rciprocit n'ait pas lieu.
Doctriat strainA.
CARPENTIER, Divorce, I, 351, 353-355, 350;
Coun ET CArrrAwr, ed. 2-a, p. 74, 232. 235, 238, 239 urm., 247, 251, 358; ed. 1-a, III,
p. 10. 177, 216, 222, 804;
DALLOZ, Suppl. Divorce et Separation de corps, 148, 162, 567 urm., 570 urm.;
flue, II. 404-406, 408-410; VI, 521;
LAURENT, III, 307; XIII, 21;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1267 urm., 1332; III ed. 2-a, No. 657 urm., 728.
ALEXANDR.Esco, II, ed. 2-a, p.175; (IV, part. 1, ed. 2-a, p. 426, 456, 728, 739; IV, part. II,
ed. 2-a, p. 449, n. 2, 450; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 656); Droit ancien et moderne de
la Boumanie, p. 124;
NACU, I, p. 475, 476, 569.
Jurisprudent.
1. Se violeazA art. 280 cnd judeeata
condanind pe sot a restitui avantagiele
stipulate in favoarea sa, fat% a se pro-
nunta asupra propunerei c divortul

fiind dat in favoarea sa, cel-lalt sot
perde toate avantagiele. (Cas. 40/Febr.
8/72, B. p. 31).
2. Constatarea instantei de fond, at

sotul a fcut in timpul cdstoriei fostei sale sotii un dar de usagiu, a crui
valoare nu erit excesiv, in raport cu
starea sotilor j pozitiunea lor sociald,
este o constatare cu totul de fapt, care
scap controlului Curtei de Casatie.

(Cas. I, 508/905, B. p. 1634).
a. In caz cnd divortul pentru cauza
determinata se pronunt in contra ambilor soli, ambii fiind vinovati, dispozitia modificatoare a art. 285 se aplicA
ambilor soti, asa ca copiii nscuti din
asAtoria desfacutA devin proprietari
ai unei treimi din averea ambilor soli,
solutie care este admis rg in cazul
art. 280, in privinta avantagelor ce
sotii isi fAcuser unul altuia. (Trib.
Neamt Drept. 691906).
Art. 281.
Daca sotii nu-si dedeser nici un avantagiu
unul altua, sau dacA acele avantagiuri nu vor fi Indestultoare spre a asigur subsistenta sotului care a dobndit desprtenia, tribunalul va pute ordona i lu mdsurit) pentru a
1) In art. francez 301, corespunzltor, lipsesc cuvintele:
lua msuri".
334 www.digibuc.ro
NW civil
DESPRE DESPARTENIE
Art. 281
se da acestuia o pensiune de Intretinere din averea celuilalt

sot, care nu va pute trece peste o a treia parte din suma
veniturilor; aceast pensiune se va putea revocA and ea

nu va mai fi necesara. (Civ. 190 urm., 259 2, 280 ; Pr. civ.
408, 409; Civ. Fr. 301).
Text. fr. Art. 301. Si les poux ne s'taient fait aucun avantage, :ou
si ceux stipules ne paraissaient pas suffisants pour assurer la subsistance de
l'poux qui a obtenu le divorce, le tribunal pourra lui accorder, sur les biens
de l'autre poux, une pension alimentaire, qui ne pourra excder le tiers des
revenus de cet autre poux. Cette pension sera rvocable dans le eas o elle
cesserait d'tre ncessaire.
Doctrini
BOITAIW, COLMET-DAAGE ET GLASSON, Levons de proc. civ., II, p. 251;
CARPENTIER, Divorce, I, 363, 370, 372, 374 ; II, 170, 171;
CHAUVEAU SUR CABAL, Lois de la procd., IV, Quest., 1990 ter.:
CoLiN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 236, 240, 366 urm., 372;
DALLOZ, Suppl. Divorce et Sp. de corps. 156, 168 urm., 587 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des obligations, p. 64;

DEMOLOMBE, IV, 68 urm.;
GARSSONET, III, 550;
Huo, II, 417, 419, 421;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1258 urm., 1336, 1361; III, ed. 2-a, No. 642 urm., 732, 760.
Doctrini romneasc.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 181; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 124, 125;
Observafie sub. C. Apel Iasi s. II, 826 din 4 Julie 1919. Dreptul 42/920; NMI sub.
Trib. Maurice-Cantal, 21 Aug. 1921, Jur. Gen. 1924, No. 1738;
DANIELOPOL L. D-R, Observafie sub. Cas. Fr., 15 Dec. 909. Curier Jud. 31/910;
Mom P. si VELESCU AL., Note de $edinfa" sub. C. Apel Buc. s. IV, 3562 din 24 Noi.
921. Curier Jud. 45/922;
NACU, I, p. 477, 478;
PHEREBYDE M. GR., Not sub. C. Apel Buc. s. IV. 3562 din 24 Nov. 1921. Pand. Rom.
1923, II, 922;
TEODORESCU JULIAN, Pensia de intrelinere a sofului divorfat". Dreptul 58/903;
INDEX ALFABETIC
Actiune de intretinere pos- Inocent sot, a se vedea
terioark pronuntkrii di'Sot inocent..
In'tretinere, a se ved. Penvortului, 1-4, 6, 10.
Alimente, a se vedek Pensiune de Intretinere".
siune de Intretinere'.
Pensiune de Intretinere
1-12.
Apreciere 8, 9, 10, 11.
Cerere, a se vedek Ac- Prejudiciu 2-5, 7, 8, 10, 11.
Prescriptie 2,
tiune".
Competenta Tribunalului 1 Probe 6.
Cuantum a se vedei A- Renuntare 1.
Revocare 10.
preciere".
Divort 1-12.
Sot inocent 1-12.
Sot vinovat, a se vedek
Dota 1.
Dovezi, a se ved. Probe".
Sot inocent".
Fixarea cuantumului, a se Tribunal competent I.
Venituri 6, 10.
vedek "Apreciere".
Indernnitate, a se vedeit Vinovat sot, a se vedek

Prejudiciu".
Sot inocent".
Jurisprudent.
1. Prin art. 281, care reglementeazd
dreptul de intretinere al sotului care
a obtinut divortul, nu se decide cd, sub
pedeapsa unei decAderi, sotul trebue a
face ea se pronunte asupra cererei de

intretinere de odat cu cererea de desprtenie. Pe lngd aceast interpretare naturald ce rezult din simpla citire a textului legei, i motivul ce
a determinat edictarea unei asemenea
dispozitiuni, este o ratiune puternicd a
decide ed. cererea de ntretinere se
poate exercitit chiar posterior cererei
de divort. In adevr ori care ar fi fundamentul acestei datorii ce legea impune sotului, vinovat, fie dnsa unnarea unei indatoriri de intretinere, fie
dnsa echivalentul prejudieiului ce s'a
cauzat sotului inocent din cauza desftintdrei anticipate a cdstoriei, nu
mai putin ns dreapta ratiune ne
spune c o asemenea cerere nu se poate

examin si rezolvA mai bine si intr'un
mod echitabil deal dupg. limpezirea tuturor intereselor att morale cat Si materiale ce dduserd nastere procesului
335
www.digibuc.ro
Art. 281
DESPRE DESPARTEN1E
de divort. Si DU este exact a se sustine

cd, s'ar putea rezolvA in adevdratd, eunostintd, de cauzd cererea de intretinere clacd s'ar exercit posterior cererei
de despdrtenie, de oarece tribunalul
care a pronuntat despArtenia fiind singurul competent a statu asupra tutulor cererilor privitoare la efeetele desprteniei, cum restituire de zestre, intretinerea coptilor, etc., tot dnsul ne-
cesarmente este cel care va fi chemat

a se pronuntA si asupra cererei de intretinere; deci dar acest tribunal va
fi in situatiune a statu dacd, se cuvine
a se plAti o sumd ca intretinere precum t3i cotitatea ce trebue a se ineuviinta. A se interpreta art. 281 in sensul c cererea de intretinere nu se
poate exercita posterior cererei de despArtenie si eh nu poate forma obiectul unei cereri speciale $i deosebite pe
Mug% c e contrarie spiritului legei, ar
fi a viel unul din principiile fundamentale de drept, acela adicd cd nimeni nu poate fi privat de o facultate
egald dect in cazul unei dispozitiuni
categorice si clare a legei; cu att mai
mult trebue a se da aceastA interpretare mai largd art. 281, cu ct este de
sperat cd prin mijloace coercitive se
vor pute infrn intru ctva pornirile nenorocite ale multor persoane
care. in scop de a rupe legtiturile edsdtoriei recurg la mijloace pldsmuite,
reprobate de lege si morald, aducnd
astfel o atingere simtitoare cdsAtoriei,
acestui asezdmnt solemn si august al
familiei. Iar in fapt e neintemetat a

se deduce o renuntare la cererea de
intretinere din faptul primirei de cdtre sotie a dotei sale in urma despar-
teniei. (Apel Buc. III, 138, Iunie, 14/89,

Dr. 54189).
Codal civil
dual, averea aceluia care o datoreste,

iar nu dupd prejudiciul cauzati In
fine, dacd, ar fi fost o indemnitate,
atunci, odatd evaluatd creanta ar intra in patrimoniul sotului creditor, fard sd, mai poata ft privat de dnsa, pe
cnd tot prin art. 281 se prevede ed
aceastd pensiune se va pute revoch
cnd se va constat cd ea nu mai este
necesard. S'ar putea admite cd o indemnitate datorith pentru un prejudiciu causat s nu mai poatd creditorul
a o cere in eazul cnd nu mai. este in
lipsdl Asa dar revocabilitatea acestei
pensiuni de intretinere este o dovad
si mai evidentd, cd, act este vorba de
alimente, iar nu de indemnitate. Astfel pensiunea de intretinere prevAzutd
in art. 281, nefiind o indemnitate, ci o
pensiune alimentard, sotul care a doWanda divortul in favoarea sa nu o
mai poate cere de la celalt sot dupd, ee
divortul a rdmas definitiv, pentru ed
dupd divort orice obligatiune dintre
soti dispar. Dacd, s'ar admite ed o asemenea actiune ar putea fi intentat
si dupd, divert, atunei o astfel de cerere, avnd de obiect o pensiune alimentard. sotul care a obtinut divortul
in favoarea sa ar pute sA o facd ori
cnd s'ar gAsi in lipsd, pentrn cd actiunea peztru pensiunea alimentard
este imprescriptibila. Or, admitnd o
asemenea teorie, nu s'ar aduce o perturbatiune in societate cnd un sot divortat definitiv dupd 30 sau 40 de ani
ar eere o pensiune de la eelalt sot, care
poate atunci sd, fie din nou edsdtorit?
Ast-fel fiind, o asemenea actiune nu
mai poate fi intentatd dup ce divortul a Ames definitiv. (Trib. Prahova,
I, 132, Apr. 20/87, Dr. 54/89).
3- Art. 281 nefixnd nici un termen
pentru exercitarea acestei actiuni, judecittorul nu este in drept
erea de
la sine. Zisul articol statuAnd cd setul
care a obtinut divortul, va putea obtine i o pensiune alimentard, nu spn-
2. Dupa ce divortul a rdmas definitiv, orice drepturi sau obligatiuni intre soti care decurgeau din cdsdtorie
dispat, ast-fel c sotii divortati nu'si
datoreazd until altuia ajutor. Asa Hind,
sotul in contra cdruia s'a pronuntat ne cd, aceastd pensiune trebue, sub pedivortul nu mai poate fi obligat a da deapsd de deeddere. s fie acordatd, de
celuilalt o pensiune de intretinere, in judeciitorii chiar, cart au admis divorcasul cnd o asemenea cerere este fa- tul; de unde rezultd ed sotul inocent
cutd dupd, ce divortul a .rdmas defini- nu perde beneficiul dreptului sdu de
tiv. 0 asemenea cerere nu este o in- a i se acord o pensiune alimentard.
demnitate datoritd sotului care a obti- prin faptul cd, a fdeut cererea dupd ce
nut divortul pentru a repar prejudi- divortul fusese pronuntat definitiv si
ciul ce i-a cauzat desfacerea anticipata hotdrirea inscrisd in registrele of itea easAtoriei, pentru cd, prin art. 281 se rului de stare eivild. In consecintd, a'i
acordd o pensiune de intretinere pen- interziee facultatea de a reclama aceatill a asigura subsistenta sotului care st pensiune posterior hotdrirei care
a obtinut divortul; dacd ar fi fost o admite divortul, este a privA pe parte
indemnitate, atunci sotul reclamant ar de exercitiul unui drept si a pronunt
fi avut totdeauna dreptul a cere, fArd o decddere pe care legiuitorul nu o
distinctiune daed e in lipsd sau nu prevede. Apoi in spiri-tul art. 281 repentru cd divortul it cauzeazd totdea- zultd cd, pensiunea alimentard, este de
una prejudiciu. Pensiunea este fixatd o naturd exceptionald, care constitue
dupd averea sotului care o datoreste, o penalitate pentru sotul culpabil si o
fiind precizat si quantumum ei. Or, se indemnizare destinatd de a reparA prepoate ea o indemnitate sd, fie evaluatd judiciul material ce sufere sotul ino336
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DFSPAII l EN IE
pasesc trebuintele sale. (Trib. Ilfov

Dr. 17/912, p. 135).
7.Dispozitia art, 281 c. civ. dupa care
cent prin desfacerea easatoriei; si daca
divortul distruge asociatiunea conjugala, el nu formeaza nici un obstaeol

ea sotul inoeent s exercite si dui)/ desfacerea casatoriei dreptul ce-i e acordat de a cere o indemnizare de la sotul eulpabil, care deriva din divort si
a earui sorginte provine din ruperea
legaturilor ce existau intre soti. Cererea de pensiune alimentara nu poate
fi mai bine apreciata dect dupa lichidarea drepturilor si intereselor dintre
soti, and se poate vedea in perfeeta,
eunostinta de cauza daca pensiunea alimentara este datorita si fixa cuantumul ei. Ratiunea ne spune ea o cerere
de o asemenea natura nu poate sit fie
respinsa atunei cnd instantele judecatoresti sunt mai in masurd sa, se ocape de nevoile sotului eulpabil, si in
momentul cnd toate elementele de apreciatiune si discutiune pot fi produse d'inaintea justitiei. (Cas. I, 267/Iunie
20/90, B. p. 812).
4. Dreptul la pensiunea de intreti-
nere fiind o conseeinta, a neexeeutarii

contractului de casatorie, trebue sa fie
eerut dupa desfacerea easatoriei, eaci
mtmai atunci el ia nastere si nu se
poate confund cu dreptul la pensiune
cor d at femeii in timpul cat dureaza
procesul de divort. Repararea prejuditiului eauzat de sotul in culpa sotuliii care a obtinut divortul nu se bazeaza pe principiul art. 998 niel pe art.
1021, ei pe art. 281 care prevede anume
felul si euantumul despagubirei ce se
euvine sotului inocent, care a eftstigat
desfaeerea easatoriei. (Apel Galati II,
Drept 25198).
5. Pensiunea de intretinere, prevazuta de art. 281 cod. civil, fiind o adevarata, indemnizare ce se acorda sotului ofensat, pentru a-I dspagubl de
prejudiciul pecuniar ce poate sa-i fi
eauzat ruptura legaturei conjugale.
lasndu-1 MI% resurse de trai, din
cauza fapiei eeluilalt sot, se poate
cord& numai atunci cand inteadevr
sotul vinovat, prin fapta sa excesiva,
a Produs desfaderea easatoriei.
Astfel, daca divortul a fost pronuntat in contra ambilor soti, nici unu.1
din ei nu poate sa invoace in favoarea
sa dispozitiunile art. 281 din codul civil. (Trib. Ilfov I, 24 Febr. 1911. Dr.
60/911, p. 479, Curier Jud. 20/912).
6. Pentru ca sotia sa poata cere dela
Art. 281
sotul in contra caruia s'a pronuntat

divortul poate fi condamnat a servi
ecluilalt sot o pensiune de intretinere.
a inteles a da acestei pensiuni earac
terul unei adevarate pensiuni alimentare, iar nu acel al unei despagubiri
acordate in baza art. 998 e. eiv. (C. Apel
Iasi s. II, 826 din 4 Iulie 1919. Dreptul

42/920).
B. Pensia de intretinere prevazuta de
art. 281 c. civ. in sarcina sotului vinovat i in folosul sotulm inocent eare
a obtinut divortul, nu este o indemnitate fixa, de reparatiune, ci variaza, in
raport cu averea sotului vinovat si
trebuintele celui inocent. (C. Apel Bue.
s. IV. Jurnal 3562 din 24 Nov. 1921.
Curier Jud. 45/922. Pand. Rom. 1923,
11, 122).
9. A tunci cand este vorba de a obligit
pe un sot la plata de pensiune aliment ara eatre sotul in favoarea caruia s'a
.
pronuntat divortul, trebue avuta in
vedere situatia pecuniara a celui dinUlu si profitul exercitiului profesiunei sale, fiindea, dung, art. 281 e. civ.
trebue a se ave in vedere averea debitorului, eeeace a si facut in eauz
instanta de fond. (Cas. IL dec. civ. 368
din 6 Iulie 1923. Jur. Gen. 1923, No. 1562;

Jur. Rom. 20/923).
10. Dupa art. 281 c. eiv., daca sotii
nu si-au dat nici un avantagiu unul

altuia, sau daca acele avantagii nu
sunt indestulittoare pentru a asigurii
subsistenta sotului care a dobndit
despartenia, tribunalul N a puteb, ordon si lua masuri pentru a se da pensiune de intretinere din averea eelui-
lalt sot, care nu va pute treee peste

a treia parte din suma veniturilor, si
care pensiune se va puteh revocii, atunci cnd nu va mai puteh fi nece-
Cererea pensiunei de intretinere

prevazuta, in acest art. poate fi intro(met si dupa terminarea divortului,
ehiar dupa, traseriere. de oarece. Pe
de o parte, oricare ar fi fundamentul
ei, fie in obligatiunea alimentara., fie
eri este o indemnizare a prejudiciului,
legiuitorul nu arata niei un termen in
care sa, se ceara, si nici nu arata o fine
de neprimire a adiunei dupa divort.
iar, pe de alta parte, art. 281 e. civ.
cere ea sotii sri fi obtinut divortul.
fostul shu sot o pensiune de intreti- (Cas. II, 368 din 6 Iulie 1923. Jur. Gen.
nere dupa desfacerea casatoriei, in 1923 No. 1563, Jur. Rom. 20/923).
ham art. 281 cod. civil, \nu este sufi11. Pensia de intretinere ce sotul
eient numai s fact], dovada ea divor- inocent o poate cere conf. art. 281 e.
tul s'a pronuntat in favoarea sa. ei civ., nu deriva din art. 194 e. civ., Intrebue Inc sa dovedeasea faptul ca, teuet casatoria nu mai exista, ci din
in urma desfacerel castoriei provo- prejudiciul ee I-a suferit acesta prin
cata din culpa sotului, ea a ramas lin- desfacerea easatoriei si aeest prejudisUri de orice mijloc de existenta, in ciu urmeaza a-1 reparit, conform art.
timp ce veniturile sotului vinovat de53707.Codul Civil adnotat
998 c. civil.
337
www.digibuc.ro
22
Art. 282
DESPEE DESPABTENIE
intretinere. (Trib. Dolj
Criteriul de a apreci acest prejudiciu este constatarea starii actuale a

sotului inocent i disproportia de situatie ce o Elva, el in cAstorie. Deci
numai dac dupa desfacerea cAstoriei
situatia sotului inocent este precar
si mult inferioar celei din timpul cAstoriei, se acord aceast pensie de
Jur. Gen. 1924. No. 2133).
Codul civil
s. II, 478/924.
12. Sotia care a obtinut divortul in
favoarea sa, este in drept sl. obtinit de

la fostul su sot o pensie alimentarh,
conform art. 281 codul civil. (C. Apel
Buc. s. II, 374 din 9 Oct. 1924. Bul. C.
Apel 15/924).
Art. 282. Copiii se vor Incredint sotului care a dobandit

desprtenia afar numai cnd tribunalul dup cererea familiei
sau a ministerului public, va regul spre binele copiilor ca

cu toti sau In parte, s fie Incredintati sotului, in contra cruia s'a pronuntat desprtenia sau a unei a treia persoane.
(Civ. 249, 259 1, 283 urm., 326; Civ. Fr. 302).
Text. fr. Art. 302. Les enfants seront confis l'poux qui a obtenu
le divorce, moins que le tribunal, sur la demande de la famine, ou du ministre public, n'ordonne, pour le plus grand avantage des enfants, que tous ou
quelques-uns d'eux seront confis aux soins soit de l'autre poux, soit d'une
tierce personne.
Doctrini
CARPENTIER, Divorce, I, 377, 380, 382, 383; IT, 177-179;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 240, 460 UM. ;
Hue. II, 423, 424, 427, 429;

PLArnoL, I, ed. 3-a, No. 1257, 1275 urm.; III, ed. 2-a, No. 641, 666 urm.
Doctrini romiineasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a. p. 126, 186 urm.; Droit ancien et moderne de la Boumanie,
p. 125. Observalie sub. Trib. Neamt, 16 Sept. 1906. Dreptul 60/906; Observa fie sub.
C. Apel Paris 18 Iu lie 1906. Dreptu147/1907; Not() sub. Cas. Fr., 23 Iu lie 1923, Jur.
Gen. 1924 No. 1736;
CANTACURINO MATE!, p. 202, 703, 704;
NACU, I, p, 478, 479;

HOSETTI-BALANESCU 1., Observatie sub. Cos. heq., 22 Mart. 1922. Pand. Rom. 1923, III, 69;
VRANCEANU VICTOR, Nota sub. T.ib. Ilfov s. II, 422 din 8 Iunie 1921. Pand. Rom. 1922, II, 279.
INDEX ALFABETIC
Actiunile minorului 24.
Pensiune de Intretinere
Administratia averei co5, 9.
piilor 22.
Putere plrinteasci 23, 24.
Administrator provizor 24. Recurs 2, 7, 11.
Apel 4, 12, 18.
Sot inocent 1,8, 14, 17,20.
Apreciere suverani 2,7,11. Sot vinovat 5, 6, 8, 14,
Consiliu de farailie 1, 10,
17, 20, 21.
22, 24.
Familie 10,
13, 17, 19-21.
Suverani apreciere 2, 7,
11.
familie compus conform legei, in atare

situatie bine se respinge cererea intru
cat in,stanta nu er sesizat in mod re-
gulat. (Cas. I, 138/Apr. 19/85. B. p. 254).
2. Art. 282 lasn la facultatna judeccfirui dintre soli cresterea si educatiunea copiilor, dupl, cererea familiei sau
torilor fondului de a Ineredint ori-
a ministerului public. In aceasta privint instanta de fond fiind suverantt

apreciatoare, ea atare nu cade sub conMinister public 4, 10, 19,
20, 21.
trolul curtii de casatie. (Cas. I, Dec. 24
din 1888. B. p. 1052).
Jurisprudent.
3.HotArirea care reguleazil pozitiunea copiilor rezultati dintr'o cfisAtorie
1. Art. 282 stabileste principiul el desfcutl. poale fi reformatii ori..nd
copiii se vor incredint sotului care a celalt sot se va destoinici s dovedobndit desprtenia, dar eh se poate deascl, ca copilul nu este destul de bine
derog dela aceastl regul dupl core- ingrijit i el clausal este in pozitiune
rea familiei sau a ministerului public; a-i da ingrijiri mai bune. (Trib. Ilfov
EA in intelesul art. 282 familia trebue I, 284, Link) 15/88. Dr. 49/88).
sil aib un organ al ei, care nu poate
4. De actiunea intentat de sotie
fi deet consiliul de fainilie. DacA dar contra sotidui still ace& de object nu
nu e o cerere din partea consiliului de numai desfacerea casfitoriei, dar si inHotrlre revocabilA 3, 6,
12, 15, 16, 18.
Mama 13, 17, 18, 19, 22-24.
Tata 13, 17.

Tert persoan 6, 14, 17, 20.
Tribunal 12, 15.
Tutel 22, 24.
338 -www.digibuc.ro
Codul civil
DESPHE DESPAR ENIE
Art. 282
eredintarea minorului sdu copil in in- lngd Ministerul Public, numai Consigrijirea si cresterea ei; si desi ambele liul de familie ar puteh provocit luaaceste cereri au lost admise de tribu- rea de msuri in privinta copiilor nsnal, ins din concluziunile orale luate ynti din cAstoria desprtit, cat timp
inaiutea curtei de apel de sotul ape- printii au drepturile si obligatiuuile
lant, constatndu-se c ceeaee apelan- inerente acestui titlu. (Cas. II, 20 Iutul dedusese in judecata curtei de apel nie 1908, B. p. 1180).
a fost numai cererea de divort facut
11. Daed concluzituffle la cari ajunge
de sotia sa, ash Mad, intru Cat inain- o instantd de fond nu se sprijind pe
tea curtei de aPel nu se dedusase si nici un fapt, ci se mrginesc a enunta
chestiunea cui trebuia incredintat nai- formula de stil apreciind faptele", sau
norul copil, interesele acestui copil nu dacti faptele puse inainte nu existd de
erau in joc, si deci curtea a fost bine fel ori sunt strine cauzei, sau chiar
constituit fr asistenta ministerului dacd cele enuntate ca un simulacru de
(Cas. II, 116 Iun. 23/93. B. p. 659). motivare, nu au in sine nici o inseui5.Instanta de fond poate, apreciind Mitate si nu legitimea7A in chip logic
iuteresele copilului, sd-1 ineredinteze si neeesar conchiziunea, in toate aceste
sotului in contra eruia s'a pronuntat cazuri Curtea de Casatie are dreptul
despdrtenia, cu ocaziunea cererei unei sti cenzureze deciziunea si sd, o casere
pensiuni pentru intretinerea si educa- ea nefiind motivatd. (Cas. lI. 10 Mart.
tiunea lui. (Cas. I, 20/98, B. p. 36),
1909. B. p. 332).
6. In cazul cnd e vorba de binele
12. Ciind mdsura in privinta pozicopiilor, judeeata poate sd-i incredin- tiunei copiilor rezultati dintr'o cdsateze sotului in contra edrula s'a pro- torie desfcuta a lost luatd de Curtea
nuntat desprtenia sau chiar unei a de apel cu ocaziunea procesului de ditreia persoane si judecata poate face vort, elliar atunci o noua cerere de
aceasta i in urind, dupa cererea sotu- a se schimb acea msur trebue falui contra cdruia s'a pronuntat divor- ced tot la Tribunalul de prima instul, chiar dacd prin hotdrirea, prin tantd, care va judech cu apel. intrucht
care a admis desprtenia, dispusese ea acea cerere nouti se intemeiazd pe
eopiii s rdmnd sub ingrijirea sritu- fapte noui. (C. Apel Galati b. II. Preplui in favoarea cdruia se pronuntase tul 33/909, p. 260).
desprtenia, frird ca priu aceasta s se
13. Pupa art. 282 codul civil, o asepoat sustine c s'a violat autoritatea menea carere poate fi flcutd si de talucrului judecat. (Cas. I, 330/99. B. p. tAl sau de mama copiilor, de oarece
1091).
dnsii sunt cei mai de aproape mem7. In materie de divort, instantele de
bri ai familiei copiilor bor. (C. Apel
fond sunt suverane s incredinteze Galati s. IL Dreptul 33/909, p. 260).
14. Prima parte a art. 282 codul civil,
copiii esiti din cdstorie oricdruia din
printi, $i hotrirea lor in aceast pri- care zice cd copiii se vor incredinta
vint nu poate fi criticatd. (Cas. a sotului care a dobndit desprtenia, nu
104/901, B. p. 750; Cas. II, 192 din 16 Mai este absolutd, de vreme ce acelasi ar1924. Jur. Rom. 14/924. Jur. Gen. 1924. ticol adaogil imediat o a doua dispoNo. 1674).
zitiune, care investeste pe tribunal cu
8. Cnd divortul se pronunt in con- facultatea de a incredinth pe copii si
tra ambilor soti, Trib. ineredinteazd sotului in contra cdruia s'a pronuntat
copiii nscuti din cdstoria desfAcut divortul, sau unei persoane streine. (C.
sotului, care este recunoscut mai uu- Apel Galati s. II. Dreptul 33909. p.260).
tin vinovat $i care prezinta mai multe
15. Hotaririle cari reguleazd pozitia
garantii morale. (Trib. Neamtu. Drept copilului nu pot constitui lucru judeeat, cdci ele se pot schimbh dupd im69/906).
3. Cnd soarta unui copil n'a fost
prejurdri, iar pentru aceasta cererea
hied regulatd de justitie, itici cu oca- are a se face la prima install-t ca orizia pronuntrei divortului k4i nici mai oe cerere in justitie.
in urind, iar copilul se gseste de f apt
Prin urmare, tribunaluL este compein sarcina mamei, cu drept cuvnt intent a judech o cerere a unei pdrti de
stanta de apel obligd pe sot sd contri- a i se da sub a sa ingrijire copilul nsbue la intretinerea copilului, fr ca cut din cdsAtorie, schimbilnd dispoziprin aceasia sd violeze dispozitiile art. tia luatd de Curtea de apel in aceastd
249 si 282 codul civil. (Cas. II, 9 Ian. privintd. (Cas. II, 42 din 4 Mart. 1909.
Curier Jud. 51/909; Cas. II, 192 din 16
1906. B. p. 70).
Mai 1924. Jur. Rom. 14/924, Jur. Gen.
113. Prin cuvantul de familie, intrebuintat in art. 282 codul civil, are a se 1924 No. 1674).
16. Mdsurile luate prin hotrirea deintelege toti membrii unei familii. intre cari sunt in primul rnd pdr;ntii finitivA de desprtenie relative la indesprtiti, att tathl cat si mama, chiar credintarea eopillor esiti din o cAstitodacd contra unuia s'a pronuntat di- rie fiind escntialmente r,vocabile nu
vortul; prin urmare, nu se poate pre- pot constitul lucru judecat, ci de pot
tinde ed pe terneird acestui articol. pe fi ntodificate ori de cate ori survin
Art. 282
DESPRE DESPAR FENIE
imprejurtiri noui cari reelama asemenea modificari; iar pentru a se Patel

modifica m5surile anterioare judecatorii fondului se pot intemei pe Fang%
imprejurArile noui survenite in urma
ultimei deelziuni date in aceasta priyin% i pe fapte anterioare acelei deeiziuni, nand acele fapte nu au lost
deduse in instanta si apreciate de judeeittori eu ocazia luarei mAsurilor
cAror modificare se cere, i nand ele
aunt in legiatura cu faptele petrecut:!
in urmA explicand si intarind acele
fapte. (Cas. Sectii Unite, 7 Oct. 1910
B. p. 1496).
11'
DupA aid. 282 c. civil, copiii se in-
eredinteazA
sotului care a dobandit
despArtenia, afaril numai cnd tribunalul, dupA cererea famillei sau a ministerului public va regul, sure binele
eopiilor, ea toti sau parte sA fie incredintati sotului in contra eAruia s'a pronuntat divortul sau miei a treia persoane.
Prin cuvintele dupts eererea familki, nu se poate intelege eA numai rudele, s chiar depArtate de ar fi, ar aTie& dreptul de a face o asemenea cerere, iar parintii insisi, cei mai interesati de soarta copiilor nu ar ave acest drept; interpretarea logicA nu
poate fi dect el rudele. eiind exceptional pArintii ar fi indiferenti sau
nedemni pot chiar ele si chiar ministerul public s cearA mAsuri in interesul superior al copiilor. (Cas. II, 25 Ianuarie 1913. B. p. 186).
DacA Curtea de apel decide ea eo-
nil! esiti din casatorie sa ramanA dupa

divort sub ingrijirea mamei pe thin)
nedeterminat 'Ana la noi dispozitiuni,
iar nu pang la o anumitA varst, cum
hotArise tribunalul, nu se poate zice
el prin accastA masur g. i s'a fAeut
cesteia o situatiune mai rea in urma

apelului slu, intru cat hotAririle privitoare la tinerea copiilor nu au ea-
racter irevocabil, tribunalele avand f acultatea de a modifica in urmA hotAriffle date in aceast privintA, incredintnd eopiii unei alte persoane, dac5
aceasta este spre folosul copiilor. (Cae.
s. II, 79/912. Curier Jud. 38/912).
15. Dupl art. 282 eodul civil, coPiii
pot O. fie incredintati oricAruia dintre soti, dupd cererea familiei, sau a
ministerului public, eand interesul kr
eere aceasta.
Din moment ee se constatA ea ministerul public a sustinut cl este in interesul copiilor ca ei sA fie lAsati mamei
instantele de fond au lsat copiii
mamei, acele instante au facut o bunal

aplicatiune a art. 282 codul civil. (Cas.
II, 1 Nov. 1913. B. p. 2066).
20. Numai in eazul nand s'ar hotAri
a se incredinta copiii sotului vinovat

sau altei persoane, trebue ca familia
sau proeurorul s fi cerut o asemenea
Codul civil
masura; altfel, sotul inoeent dobndeste de drept incredintarea copiilor, f ArA sA fael o cerere formalA. (Cas. II,
No. 179, 1914; Juris. Rom." 1914 p. 666).
21. Potrivit art. 282 si 283 cod. civil.,
mAsurile ou privire la paza si ingrijirea copiilor pot fi ordonate de justitie
si dupA cererea sotului contra ortruia
s'a pronuntat divortul, iar nu numai
dupA cererea Ministerului public, sau
de oarece acest sot este
a rudelor,
interesat in primul rand de soarta copiilor si ar trebui un text formal sA-i
ridice acest drept.
JudecAtorul urmand a se conducA
numai de interesul copiilor in mAsurile ce iau pentru paza i ingrijirea
lor, ei pot sA-si intemeieze deeiziunile
lor nu mimai pe fapte si imprejurAri
existente in momentul introdueerii actiunii. ei i pe fapte survenite in urmA, daeg acestea din urmA sunt in legAturA cu celelalte si nu fae dead s
le explice si sA le intArease. (Cas. IL
No. 37, 1919; Jurispr. Rom." 33-34 1919,
p. 831).
22.Infiintarea unei tutele hind con-
ditionatA de incetarea din vieatA a pArintelui a cArui avere se Dune sub administratia tutelara, urmeaza ea a-
tunei nand disAtoria este desfiintat

prin divort si ambii pArinti trAese,
mama in caz nand i s'a ineredintat administratia averei copiilor, va da soeoteli numai tribunalului, neputand fi
eaz de tutelA si niei de constituirea
eonsiliului de famine. (Trib. Teleorman s. II, 2651 din 22 Mai 1920. Dreptul
28/921).
23.Prin ineredintarea copiilor sotiei

in caz de divert, nu se ia decal o msur dietatA in interesul eopillor, in
eeeage priveste ingrijirea fiintei si educatia kr, fill% ea prin aceasta sA se
rApeascA tatalui putereal pArinteasea
care fiindu-i atribuitA inteun interea
de ordine publicA nu poate fi stirbitA
intru nimic far o dispozitie special5
q. legei. (Trib. Ilfov s. II, 422 din 8 Julie 1921. Dreptul 33/921; Pand. Rom.
1922, II, 279).
24. Puterea pArinteasel continuand
a ramne tatAlui si dupl desfacerea
eAsAtoriei, chiar dacA copiii aunt incredintati mamei, urmeazA cA actiunile
in justitie in numele minorilor atunei
nand tatAl are interes contrar lor, nu
pot fi exercitate de mamA, ea neavnd
atributul puterii parintesti ci de un
administrator provizor numit de tribunal, dupA cererea pArtii interesate
inteu cat nici unul din soti nefiind ineetat din viatA, nu poate avea loc tutela si deci niei consiliu de familie
care sl aleagA un tutor ad-hoe. (Trib.
Ilfov s. IL 422 din 8 Iulie 1921. Dreptul 33, 1921 Pand. Rom. 192241-279).
25. A se vedea notele de aub art. 249
si nota 11 de sub art. 343.
340
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARTEME
Art. 283.
Art. 283
Oricrei persoane se vor Incredinta copiii, tatal
si mama lor vor aveh fiecare dreptul de a priveghea asupra

lor si Inclatorirea de a-i Intretinea si de a le db. crestere, In
proportiune cu mijloacele bor. (Civ. 185, 282, 284 urm., 326
Text. fr. Art. 303.

Quelle que soit la personne h. laquelle les enfants
seront confis, les pere et mere conserveront respectivement le droit de surveiller
l'entretien et l'ducation de leurs enfants, et seront tenus d'y contribuer .
proportion de leurs facults.
DoctrinA strAin.
CARPENTIER, Divorce, I, 385, 391, 393 ;
Colas ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 240, 460 urm.;
DALLOZ, Sappl. Divorce et Sep. de corps, 151 urm.,
599 urm., 653 urm. ;
Hue, II, 422, 426, 431;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1257, 1275 urm.; III, ed. 2-a, No. 641, 666 urm.
Doclriii romineasck
ed. 2-a, p. 126, 186 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie,
p. 125; Observalie sub. Trib. superior Mnich, 11 Mart. 1898. Curier Jud. 13/1901;
Nola sub Ca s. Fr. 23 Iulie 1923. Jur. Gen. 1924 No. 1736;
ALEXANDRESCO, II,

CODREANU S. ION ISM), Nola sub. Trib.
DOCAN P. GEORGE, minoritatea, p. 54 ;
Nam, I, p. 479, 480 ;
NEMETESCU P. GEORGE,
Prahova 19 Martie 908. Curier Jud. 44/1908;
Cdlltuza divorfului, No. 140;
VRANCEANU VicTon, Not sub. Trib. Ilfov s. II, 442 din 8 Iunie 921. Pand. Rom. 1922, II, 279.
Jurispruden.
cuniare; de si este asemenea adevArat

cA fatal, prin pronuntarea divortului
I. Din combinatiunea art. 185 cu 283 in contra sai pierde conform art. 340
c. civ. rezult c oricArei persoane s'ar C. civ. uzufructul legal asupra averii
incredintit ingrijirea copiior in caz de copiilor sal., dar de ad nu rezult
divort, tatAl si mama au dreptul de a perdut i dreptul de a privighi aprivighere i indatorirea de aq intre- supra acestei averi, de oarece dupd art.
tine Si a le da crestere in proportiune 343 dnsul are dreptul de a administrit
cu mijloacele lor. Aceast obligatiune averea copiilor sAi, chiar atunci cnd
care in timpul castoriel apas numai n'are dreptul de folosint asupra ei;
asupra brbatului, de oare ce dota fe- cu toate acestea recunoasterea unui ameei este in minile sale si adus toc- semenea drept pentru tat, neputnmai in scop de a subven la nevoile cl- du-i da mai multe puteri, dect acelea
storiei, in caz de divort, cnd actiu- ce le-ar putei ave un administrator
nea in destitutiune ia nastere, trebue al averii altuia, urmeazA cA &maul nu
s apese $i asupra femeii. (Apel Iasi, poate inteun asemenea caz sA ridice
I, Dr. 40175).
contestatii in contra urmririi imobi2. Art. 283 se aplicA la cazul de di- lelor copiilor sAi, deal in urma unei
vort pronuntat, iar nu cnd judecata autorizatii datA de justitie. (Cas. U.
nu pronunt decat separatiunea pro- 418/94, B. p. 1130). '
4.In timpul cAsAtorlei, numai tatAl
vizorie a sotior, ca mijloc de incercare, tintitor a-i face s revin la avnd exercitiul puterei printesti, el
vieata comunA. (Cas. L 254, Febr. 1/67, singur poate sA reprezinte pe copilul
B. p. 78).
sAu legitim sau legitimat in Justitie.
3. De $1 este adevArat eA dupA art. In urma pronuntrei divortului, pute282 si 283 c. civ. tatAl, chiar cnd divor- rea printeascA exercitndu-se de amtul a fost pronuntat in contra sa si bii pArinti impreun, amndoi pot recnd copiii nu sunt incredintati lui, prezenth pe copil in Justitie, tatAl apstreazA dreptul de privighere asu- vnd insA precAdere, afarti de cazul
pra lor si are indatorirea de a-i intre- cnd ar exista contrarietate de intetine si a le da crestere, de unde rezultA rese intre tatA si copil, in care caz cocA dnsul conservA puterea printea- pilul va fi reprezentat de cAtre mama
scA si deci are dreptul sA ia msurile sa. (Trib. Prahova, II, Dr. 38/908, p. 305).
5. Potrivit art. 283 codul civil, sotul
re reclamA apArarea intereselor lor pe341
www.digibuc.ro
Art. 284
DESPRE DESPARTENIE
Codul civil
in contra caruia s'a pronuntat divortul are dreptul si datoria chiar de a se

interea de soarta copiilor incredintati
pentru sotul viuovat de folosinta asuPra averei copiilor. (C. Apel Buc. s.
Este adevarat ca sotul caruia justitia i-a incredintat copilul, are directiunea asupra lui, insa aceasta regula isi
are ratiunea inteo stare de lucruri
normal, iar nu si in imprejurari grave, cand concursul firesc al celuil'alt
suma pentru care s'a infiintat poprirea a fost intrebuintata la destinatiu-
celuil'alt sot.
sot, mai ales &and e tatal copilului este

absolut indispensabil. (C. Apel Galati,
s. II. Dreptul, 33/909, P. 260).
6. Din dispozitiunile art. 282, precum
IV, 8 Dec. 912, Curier Jud. 72/912).
8. Cand instanta de fond constata c
nea pentru care sotul a fost obligat sti

plateasca pensiune fostel sale sotii,
adica pentru intretinerea copiilor lasati in ingrijirea acesteia, acea instanta n'a violat dispozitiunile art. 283 c.
civ., cand a validat poprirea, de oarece
prin aceasta poprire nu-i este ridicat

sotului dreptul de privighere ce are
asupra acelor copti. (Cas. II, No. 105,
si din acelea ale art. 283 din codul civil, cari recunoaste dreptul de a pri- 1915; Jurispr. Rom.", 1915, p. 378).
veghe asupra copiilor chiar sotului
9. Potrivit art. 282 si 283 C. civil, ma.caruia nu i-au fost incredintati copiii, surile cu privire la paza si ingrijirea
rezult c masurile ordonate de in- copiilor pot fi ordonate de justitie si
stantele de fond, cu privire la incre- (lima cererea sotului contra caruia s'a
dintarea copiilor sunt in totdeauna re- pronuntat divortul, iar nu numai dupa
vocabile si susceptibile de a fi modifi- cererea Ministerului public, sau a rucate, dui)/ imprejurrile noi ee pot delor, de oarece acest sot este intesurveni; iar hotarirea instantei de resat in primul rand de soarta copiilor
fond, care arata anume imprejurrile si ar trebui un text formal sa-i ridice
noi care a determinat-o a decide ca e acest drept.
spre bindle copilului ca el sa, fie increJudecatorii urmand sa se conduca
dintat alternativ atat tatalui cat si numai
interesul copiilor in masumamei este suverana i nesupusa eon- rile ce de
iau
pentru paza si ingrijirea
trolului Curtii de Casatie. (Cas. Sectii lor, ei pot sa-si intemeieze deciziunile
Unite, 7 Oct. 1910, B. p. 1496).
lor nu numai pe fapte si imprejurari
7. Desi dupa divort unele atribute ale existente in momentul introduceril
puterei parintesti pot trece asupra actiunii, ci i pe fapte survenite in urmamei c.areia i se incredinteaza copiii, ma, daca aeestea din urma, sunt in lede aci insa nu se poate conchide c gatura, cu celelalte si nu fac dealt s
puterea parinteasca a tatalui inceteaza, le explice i, A. le intareasca. (Cas. II,
si trece cu totul asupra mamei care ar No. 37, 1919; Jurispr. Rom." 1919, p.
avea dreptul de a-i reprezenta in justi- 831).
tie, caci singura consecinta a divortu10. A se vedea: art. 282 cu nota 9.
lui, prevazuta de lege, este pierderea
Art. 284. Desfacerea cdstoriei prin desprtenie, nu va

lipsi pe copiii nscuti din acea cAstorie, de nici unul din foloasele cari le-au avut asigurate de legi, sau de tocmelile casatoriei Incheiate Intre tat i mama, dar drepturile copiilor
nu se vor deschide deck In modul si conditiunile In care ele
s'ar fi deschis &Ed nu urm desphrtenia. (Civ. 282 urm., 285;
Civ. Fr. 304).
Text. fr. Art. 304. La dissolution du mariage par le divorce admis en

justice ne privera les enfants ns de ce mariage, d'aucun des avantages qui
leur taient assurs par les lois, ou par les conventions matrimoniales de leurs
pre .et mre; mais il n'y aura d'ouverture aux droits des enfants que de la
mme manire et dans les mmes circonstances o ils se seraient ouverts s'il
n'y avait pas eu de divorce.
Doctrinii strin.
DALLOZ, Suppl. Divorce et Sep. de corps, 624 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1257, 1275 urm.; III, ed. 2-a, No. 641, 666 urm.
342
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPARIENIE
Art. 285.
Doctrina romAneascA.
ALEXANDRESCO, H, ed. 2-a, p. 193 urm.; Droit anctien et moderne de la Boumanie, p.125;
NACU, I, 477.
Art. 285.
(Mod. L. 15 Martie 1906 I).
In cazul de des-
prtenie prin consimtimntul mutual, jumatate din averea

brbatului i jumtate parte din averea femeei va fi considerata ca deplind proprietate a copiilor nscuti din cstorie
chiar din ziva celei dinti declaratiuni de desprtenie. Taal
si mama, frisk vor ave, drept la venitul acelei prti din avere
Ora la ajungerea copiilor in vrsta Iegiuit, cu indatorire

ins& pentru ei de a intretine si a creste pe copii dup mijloacele i dup pozitiunea lor sociald toate aceste vor urm&
far prejuditiul celor alte foloase ce ar fi fost asigurate zisilor

copii prin tocmelile cAstoriei urmate intre tatl si mama lor.
In caz de divort pentru cauzd determinata, cnd prin cererea introductiv de instarrt se arat c sotii au copii, grefierul va fi dator a lipl in sala sedintelor un extract dup cererea de divort.
Acest extract va cuprinde :
1) Data cererii ;
2) Numele, pronumele, profesia i locuinta sotilor ;
Cine cere divortul si dac sunt copii din castorie.
3) Mentiune despre estimatiunea averei sotului parit, pe
care trebuie sa o facsd in mod amnuntit, sotul reclamant in
cererea de divort.
Acest extract se va afis la usa .tribunalului, la primria
domiciliului sotilor si la Camera de cornert. El se va public&
cu cheltuiala sotului reclamant in Monitorul Oficial si
In
unul din jurnalele din Bucuresti, ce se va holdri de presedinte.

In referatul, ce judecAtorul va face conform art. 221, va
constat& c msurile prescrise de paragraful precedent au fost
indepli nite.
0 treime din averea sotalui declarat vinovat prin hotrirea de desprtenie pentru cauzA determinat se cuvine copiilor esiti din aceast cstorie.
In cazul cnd prin sentinta de divort, s'ar recunoaste
drepturi in favoarea copiilor, presedintele tribunalului, dup

ingrijirea copiilor, dac sunt majori, a sotului reclamant, a
tutorului sau a rudelor, va face ca un extract dupd hotarirea
de desprtenie sd se afiga din trei in trei luni in timp de un
1) Textul vechin al art. 285. In caz de despfirtenie prin consimtimant mutual, jumiltate din averea
bkbatului i jumkate parte din averea femeei va fi considerat5 ca tteplin5 proprietate a copiilor n5scuti din
askorie chiar din ziva celei dintdi declaratiuni de despfirtenie. Tatal si mama Ins5 vor avea dreptul pe venitul acelor prti din avere, pn5 la ajungerea copi lor In vrsta legiuit5, cu Indatorire InsA pentru el de a
Intretine si a creste pe copii, dup5 mijloacele si dup5 poztia lor social; toate acesie vor arm& fka prejudicial celorlalte foloase, ce ar fi fost asigurate zii1or copiii, prim tocmelile c5skoriei urmate Intre tatttl at
mama bor. (Civ. 234 urm., 975; Pr. civ. 721 urm.; L. Timbr. 45, 46; L. impozitului pe mosteniri publ. Mon. Of.
91/921. Art. 2; Civ. Fr. 305).
343
www.digibuc.ro
Art. 285
DESPRE DESPARTENIE
Codul civil
an In sala sedintelor tribunalului, care a pronuntat sentinta,

la Camera de comert, precurn si In sala primriei comunei
unde brbatul i are domiciliul, publicAndu-se cel putin odat
In Monitorul Oficial.
Averea trece In proprietatea .copiilor din momentul transcrierei sentintei de di vort, in ce priveste averea mobil& si
din momentul transcrierei In registrele de mutatiuni In ce
priveste imobilele, cu rezerva dreptului de anularea Instraindrilor Mcute In frauda copiilor in intervalul dela intentarea
actiunei pn la transcrierea hotarirei. Transcrierea se va
face din oficiu de care grefa situatiunii imobilului, dup cererea procurorului depe Ingd tribunalul care a pronuntat
desfacerea cdstoriei. Procurorul are dreptul sa Intinda cererea de transcriere si asupra imobilelor cari ar fi fost omise
in cererea de divort.
Sotul vinovat ii pastreazd pentru toat viata uzufructul
asupra averei trecute In patrimoniul copiilor, In baza dispozitiunilor de mai sus.
Sotul condamnat va aveh dreptul s ceard dela tribunal
rscumprarea portiunei cuvenit copiilor In nud proprietate
oferind de 10 ori venitul acelei portiuni. Acest capital se va
depune la casa de depuneri sau se va pstr de sot, ludndu-se
pentru garantare o inscriptiune ipotecar.
Creditorii sotului condamnat, anteriori desfacerii cAstoriei,
pot atach mutatiunile de proprietate operate prin sentinta de

desprtenie in favoarea copiilor, Ong. In termen de dou luni
dela ultima publicatiune' a sentintei de desprtenie facutd potrivit artrilor de mai sus, daca aceste mutatiuni de proprietate prejudiciaz acestor creditori i numai In msura prejuditiului lor. Ei Ins, nu vor puteh proced la executdri asupra
treimei copiilor, deal dup ce vor discuth averea debitorului
bor. Actiunea ca i urmririle, se vor Indrepth fata de copii,
cari, dac sunt minori, vor fi reprezentati printr'un tutore
ad-hoc.
Text. fr. Art. 305. Dans le cas de divorce par consentement mutuel,
la proprit de la moiti des biens de chacun des poux sera acquise de plein
droit, du jour de leur premire dclaration, aux enfants ns de leur mariage:
les pre et mre conserveront nanmoins la jouissance de cette moiti jusqu'
la majorit de leurs enfants, b. la charge de pourvoir leur nourriture, entretien et ducation, conformment leur fortune et it leur tat : le tout sans
prjudice des autres avantages qui pouraient avoir t assurs auxdits enfants
par les conventions matrimoniales de leurs pre et mre.
Doctrini
MINTZ, I. 477;
A UBRY ET RAU, Il, 264 bis, p. 355, nota 4;

BAUDRY, Prris 766;
BAUDRY ET CHAUVEAU,. Personnes, III, 286;
344
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE DESPABTENIE
Art. 285
BAUDRY ET CHNEAUX, Personnes, IV, 156;
BEUDANT, II, 428, 746, p. 393;

CARPENTIER, Divorce, I, 351, p. 277;
DALLOZ, Suppl. Divorce et Sep. de corps, 585;

DEMOLOMBE, IV, 530 bis; VI, 527: XIX, 331;
DURANTON, VII, 352;
Hue, II, 404; III, 189;

LAURENT, III, 298-300; IV, 309, 337; XII, 69; XXIX, 36 ; XXX, 271 ; Dr. internat., V, 140, 141;
PANDECTES FR., Divorce 2689;
PLANIOL, 1, ed. 2-a, No. 2577 urm., I, ed. 3-a, No. 1153; III, ed. 2-a, No. 501;
SIREY, Divorce, 149;
TIMM', I, 382, 506.
Doctring, romneasc.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 181, 194 urm., 200 urno., 507, n. 2, 519, 683 nota; (III, part.
I, ed. 2-a, p. 409, ad notam, 499, -ad notam, 586; III, part. II, ed. 2-a, p. 5, 9, 624; IV,
part. I, ed. 2-a, p. 567 text si n. 1 ; IV, part. IL ed. 2-a, p. 345 n. 2 ; X, p. 736 n. 1, 743);
Droit ancien et moderne de la Boumanie, p. 47, 127, 128, 149. Observafie sub. Trib.
Ilfov s. III., 3 Oct. 906. Dreptul 69/906; Observa fie sub. Trib. Neamt din 16 Sept.
1906. Dreptul 69/906; Observafie sub. Cas. II, 232 din 3 Dec. 1908. Curier Jud.8 909;
Nota sub Cas. 1,1138 din 27 Dec. 1921. Pand. Rom. 1922, I, 212; Observatie sub. Trib.
Gorj 28 din 8 Feb. 1919. Tribuna Juridica 3-411920; Nola sub. Trib. Dolj, s. II, 79
din 1 Aprilie 1924. Older Jud. 28/924;
CANTACUZINO MATEI, p. '704, 705, 706;
CERBAN ALEX., Nola sub. Cas. I, 16 din 2 Ian. 923. Curier Jud. 19/923; Nola sub. C. Apel
Craiova s. II, 155 din 8 Dec. 1920. Pand. Rom. 1922. II, 133;
DAN Era., Art. 285 c. civil". Curier Jud. 70/913; 73/913; 30/1914; 70/914. Nota sub. C.
Apel Bucuresti s. I , 8 Dec. 1912. Curier Jud. 72/915;
GANE N. ALEX., Nota sub. Cas. I, 1138 din 27 Dec. 1921. Pand. Rom. 1922, 1, 211;
MEITANI GEORGE, 0 chestiune relatives la succesiunCa copiilor din prima fi a doua casatorie,
in cazul cdnd una din casdlorii s'a desfiin fat prin consimfamant mutual". Dreptul 23/1903 ;
NACU, I, p. 482 urm.: II, p. 9:
NEME'PESCU P. GEORGE, Calduza divorfului, No. 160;
PAXIMADE ERNEST, Nota sub. C. Apel Craiova, s. IL 155 din 8 Dec. 1920. Pand. Rom.
1922. II, 137;
ROSENTAL S., Nola sub. Cas. J, 1138 din 27 Dec. 1921. Pend. Rom. 1922, 1, 209;
ROSETTI-BALANESCU 1., Notts sub. Cas. I, 16 din 2 Ian. 1913. Pand. Rom. 1023. I, 200;
SIEFERT E., Nola sub. Tri Dolj. s. III, 170 din 26 Dec. 1923. Jurispr. Gen. 19/1924. No. 1096;
STANESCU N., Notd sub. C. Apel Buc. s. 11, 75 din 2 April 1920. Pand. Rom. 1922. II, 72;
TATAuu G. V., Prezidentut Tribunalului, p.52.
achizitor de bunuri imobile, ci acelui

achizitor de asentenea bunuri care
Profe,iune a se vedea
'le-ar
detine in virtutea unui act de inApel 12, 13.
strAinare; iar prin act de instrainare
Bunuri imobiliare 1-3,
Puhltcatiune 7, 14, 15, 30,33
legea nu intelege in nici un caz alta
10, 16, 17, 21-23, 30,
Ralliewa sentintei de diBunuri mobiliare 9, 10, 17,
vort 24.
dectat actele prin care o persoan rem
21, 22, 23, 25, 26.
Rai ort 27.
suam alieniam fecit, adicit actele (fie
Cautiune 18.
Rascumparare 20, 24-27.
unilaterale, fie bilaterale) de alienaCesiune 32,
Rei urs 14.
Consemnare 22,
tiune cu titlu oneros sau gratuit. De
Reducliune 27.
Con-ititutionalitate 24, 28. Retroactivitate 8.
unde rezultA cA dobfinditorul bunuriContestatie 2.3.
Salariu 9.
lor enumArate de lege in art. 722 pr.
Sot vinoval 11, 17, 18, 20,
Creditori 19, 35.
civ., care detine acele bunuri, nu in
Daune 15.
21, 25-27, 30, 31, 33, 35.
Divort prin consimtmdnt Succe.dune 27, 29.
temeiu
de acte de instrAinare. ci cu
mutual 2, 4-6, 34.
e Terti 23, 24, 30, 32.
orice alt titlu, precum succesiunc.
DotS 21, 22.
Transcricrea sentintei dc
prescriptiune, ocupatiune, efectul ledivort 10, 16, 17, 21, 23,
Expropricre 24, 27, 28.
Fratuld 16, 30.
2-1, 32.
gei, nu e dator sA transcrie acel titlu.
Transcriptie 1-3, 5, 21, 23,
Grefier 15.
Or, titlul in virtutca cAruia copiii so 24, 30, 31, 32, 34.
Inventar 2, 4, 6.
tilor ce se despart prin consimtimnt
Ipoteca legalI 1, 5.
Tutor adhoc. 19.
Uzufruit 18, 21, 35.
Minister puhlic 13, 23.
mutual devin proprietari, in virtutea
MoVenitori 27.
Vanzare 16, 24, 30.
art. 285 c. civ., pe o parte din averea
Notificare 32.
Venituri profeionale 9.
pArintilor lor, nu decurge din un at
Ordine publia 14.
Vinovat sot, a se vedea
Parchet 13, 23.
"Sot vinovat1'.
de instrAinare al sotilor ce se despart,
Partai 27.
de vreme ce transmisiunea bunurilor
la copii nu decurge dela vointa sotilor
JurisprudentA.
si nici formeazit obiectul conventiunei
1 Textul formal al legei impune forde desphrtenie, ci e o conditiune a admalitatea transcriptiunei, nu oricArui misibilitAtii acelei despfirtenii impusA
INDEX ALFABETIC
Actiune paulian 16,

An de incercare 13.
30.
Procuror 13, 23.
345
www.digibuc.ro
Art. 285
DESPIT DESPARTEN LE
de lege; de uncle rezu1t6 cd titlul copii-
lor la averea printilor lor ce se despart decurge exclusiv dela vointa k.giuitorului, care, in cereal puterilor
sale, a dispus ca parte din averea sotilor ce se despart sa treacit in plinti
proprietate la copii chiar in vieata printilor; deci eopiii sunt achizitori de
proprietate, in acest caz prin nuterea
legii, iar nu in virtutea unui act de
instrinare din partea parintilor lor.
In acest caz,nernijlocind nici un act de
instrinare in sensul legal al cuviintului, copiii sotilor desprtiti, spre a opune tertilor dreptul kr de proprietate,
nu sunt supusi la formalitatea transctiptiunei titlului lor, acest titlu neMIA altul decirt vointa legii,
care s'ar transformit inteun simplu
desideratum, dacti s'ar cere forrnalitatea transcriptiunii, care n'ar pute fi
copili esiti din casatorie fund
in tot cant! minori, deelt de soti, adiea tocmai de acele persoane pe care
legea voeste sa le exproprieze in parte
Inch' fiind in vieat, in favoarea copiilor lor. Dac legea ar fi impus in
cazul art. 285 formalitatea transcrip-titenii, ar fi luat in acela limp i mit-
Codul civil
urmeazi a fi transcris in registrul de

transcriptiuni al tribunalului situatiunei imobilului, de oareee legea nu face
nici o exceptiune in favoarea lor in
ceeace priveste transcriptiunea, cici
altfel ar fi declarat in mod expres ett
acest drept este dispensat de aceasti
formalitate, ceeace nu. s'a zis. (Apel
Craiova, II, 216, Nov. 2/81, Dr. 26/82).
4. Dispozitiunea art. 258 : Sotii botriti a se despirti prin consimtimantul mutual, vor fi datori a face mai
inti inventariu si pretuirea intregei
lor averi...", denot ci oeeace sotii posedan la faeerea inventariului este avutul pe junatItate al copiilor. Deci copiii au dreptul la jumtate din averea
ce o au sotii la data cererei de divort.
(Apel Buc. 1, Nov. 9182, Dr. 3/82).
5. Art. 285, 1601, 1802 c. civ., 722 si 723
pr. civ. nu supun la formalitatea transcriptiunii orice dobndire de bunuri

imobiliare, ci numai acele bunuri ce
se detin in virtutea unui act de instriinare, adici acele in care proprietatea e schimbi in urma unei conventiuni. De ad urnaeazi ci atunci dind
devolutiunea acestor bunuri se opereazi in puterea legei, iar nu in testirile tutelare nedesare, aviind de scop metal unor acte, aceasti transmisiune
indeplinirea acestei formalittiti, mii- de proprietate nu e supusi la formalisuri analoage cu acelea ce a luat prin tatea transcriptiunei. Or, proprietatea
art. 1766 comb. cu 368 in privinta in- ce dobtindesc copiii sotilor ce se desseriptiunii ipotecei legale a minorilor part prin consimtimnt mutual, in
in averea tutorior kr. (Cas. I, 55, baza art. 285 e. civ., nu decurge dela
Febr. 15182, B. p. 157. In acest sens
vointa sotilor, ei e o conditiune a adTrib. Mehedinti, 40, Febr. 27/86, Dr. misibilittei acelei desprtenii impusi
38 86; Trib. Museel, 129, Mai 29/90, Dr. de lege; copiii in west caz devin achi9/92).
zitori de bunuri in puterea legei, iar
2. Art. 722 si 723 pr. civ., art. 1801 si nu in virtutea unui act de instrAinare
1802 c. civ. nu vorbesc despre orke do- ernanat dela pirintii lor. caei nu sotii
bandire de proprietate prin efectul ce se despart dau jumtate din avPre
unei conventiuni; nu orice categoric copiilor, ci legea le cortfertt acest drept.
de bunuri e supus acestei formalitti. Si daci legiuitorul ar fi inteles ea si
Ceeace pane in relief aceasta idee este in acest caz si subordone aceasti aart. 644 si 645 c. eiv., cari arat6 cd pro- chizitiune de bunuri la transcriptiune,
prietatea se mai dobndeste, osebit de ar i oraanizat anume modurile eum
eonventiuue, prin succesiune, prescrip- are si fie indepliniti azeasti formatiune, accesiune, ocupatiune. legat, Plate si ar fi desemnat si persoanele
fgrii ea toate aeeste eazuri sit aibii ne- care ar fi fost indatorate a face acea
voe de transcriptiune. Or, proprieta- transcriptiune, dupi cum a facut-o in
tea ce dolahndesc copili in baza art. privinta lurei inscriptiunei ipoteeei
-285 nu e decat un efect al legii, care legale a minorilor in averea tutorikr
nu intri in prevederile art. 722 si 723 lor (art-1762 si urm.). Din toate acespr. civ., chei nu sotii dau jumatate din tea rezulti ei copi4 sotilor divortati
averea lor, ci legea le atribue aceastA prin consimtimnt mutual n'au nevoe
portiune din avutul parintesc. Si. nu de a transcrie tithil kr pentru a pute
se poate sustine cii inventariul despre opune tertelor persoane dreptul lor de
care vorbeste art. 258 c. civ. e o con- proprietate. (Cas. I. 30/Ian. 94/90. B. 13.
ventiuni care trebue si precead ce- 43; Cas. I, 251/Ian. 11/90. Bul. A. 788).
rerea de divort si ci, ca atare, bunu6. Duph art. 258, soUi sunt datort a
rile ce dobilndese copiii sunt supuse face un inventar si o pretuire a intretranscriptiunei, ccj acest drept copiii gei lor averi mai inainte de orice in11 au dela lege, iar nu dela generozi- voiala ar dori si facti in privinta drentatea si vointa printilor. (Apel Bum. turilor lor respective si mai inainte
I. Nov. 9/82. Dr. 3/82).
de orice act judecatorese. As filnd,
3. Dreptul minorilor acordat de art. nu comite niei un exces de putere in285, cnd este vorba de imobile, ea sti stanta de fond care limiteazi dreptul
poatti fi opozabil tertelor persoane, copiilor numai asupra averei ce aveau
346
www.digibuc.ro
Codul civil
DEPBE DESPAR rENIE
pArintii in momentul introducerei actiunei de divort. (Cas. I, 30/Ian. 24/90.

B. p. 43).
7. Pedeapsa statornicitA de noul art.
285 se aplicA chiar in caz cnd prin
actiunea introductivA sotii n'au arAtat
averea kr, sau cnd nu s'au flcut publicatiile prescrise de acest text, eAci
altfel sotii ar puteh sA, inlAture cu cea
mai mare usurintA pedeapsa edictatA
contra kr si sit faeA, legea iluzorie.
(Trib. Neamt Dr. 69/906).
a. Facultatea, pe care legea o da partilor de a cere si dobandi divortul, nu
constitue un drept chstigat, ci numai
o simplA expectativA, cilt timp aceastA
facultate n'a fost incA exercitatl, ash
cA, legea nouA. care ar desfiinta divortul sau ar modifica in mod radical dispozitiile relative, nu violeaza niei un
drept al prtilor. De ad i. rezultA cA dispozitia art. 285, modificat prin legea
Art. 2',5
losul copiilor iesiti din casAtorie. (Cas.

II, 3 Dec. 1908, B. p. 2085).
i2. Ca efect al actiunii de desparteart. 285 codul civil, este neapArat ea

o treime din averea sotului vinovat sa
se cuvinti, copiilor iesiti din cAsAtorie,
si nu se poate sustine cA ar trebul a
se distinge intre actiunea de despArtenie 5i intre actiunea pentru acea
treime din avere, de oarece prin adiniterea actiunei de despArtenie, dela
sine si treimea din averea sotului vi
novat se cuvine copiilor iesiti din ciisAtorie.
Prin urmare, dacA odatA cu intenta
rea actiunii de despArtenie, s'ar fi
omis de pArti a se cere aceastA treime
din averea sotului, sau Tribunalul ar
fi omis a se pronunth, partea in fa
voarea eAreia Tribunalul a admis desphrtenia, poate face apel pentru a se
din 15 Martie 1906, eu privire la dobn- inlturii, aceastA omisiune, fArA ca
direa de cAtre copii a unei parti din Curtea de Apel sd se declare incompeaverea sotului recunoscut vinovat, se tinte, de oarece apelul, prin efectul deaplicA nu numai cererilor introduse volutiv, are de scop a se pronunth adup6, promulgarea acestei legi, dar si supra actiunii in toate privintele si a
celor introduse inainte, eu att mai inlAturh omisiunile ce s'ar fi sAvnit.
mult cu &At legile privitoare la divort (Cas. II, 6 Mai 1909, B. p. 622).
au efect retroaetiv, ea toate legik pri13. In afaceri de divort, a:4nd sotii
vitoare la capacitatea sau incapacita- au copii, instanta, fie la Tribunal. fie
tea persoanelor. (Trib. Neamt Dr. 69/906). la Curtea de Apel, trebue sl, se con6. Dispozitiunile art. 285 din codul
stitue cu participarea ministerului pucivil, modificat prin legea dela 1906, blic, chiar si atunci cnd Curtea are
prin care se dA drept copiilor nAscuti a judech apelul facut in contra ineheedin distoria sotior eari au divortat, rei tribunalului care ordonase anul de
la o treime din averea sotului declarat incereare. (Cas. II, 12 Ianuarie 1910,
vinovat prin hotArirea de despartenie B. p. 49).
14. Publicatiunile cerute de art. 285
pentru eausA determinatA, se referA
mimai la averea mobiliarA si imo- din codul civil fiind create pentru conbiliarA, care compune patrimoniul pro- servarea drepturilor pecuniare ale copriu zis al printelui sau mamei, iar piilor nAscuti din cAsAtorie nu sunt de
nu si asupra veniturilor chstigate ordine publicA si, dar, neobservarea
dup urma unei profesiuni, cum ar fi formelor pentru aducerea lor la indelefurile sau onorariile ce ace]. pArinte plinire nu se poate propune direct in
ar primi. (Apel Buc. I, Dr. 66/908, P. Casatie. (Cas. II, 29 Sept. 1910, B. p.
1241).
541).
10. Dispozitiunile art. 285 codul civil
16. Omisiunea publicArei inteunul
modificat in 1906, privitoare la dreptul din ziarele cotidiane a extractului de
de o treime din averea sotului declarat pe cererea de divort in cazul prevAzut
vinovat prin hotArirea de despArtenie, de art. 285 din codul civil, nu poate aee se cuvine copiilor esiti din acea trage nulitatea actiunii de divort, incAsAtorie, fiind generale, urmeazA, el truct aceastA nulitate nu e prevAzutA
de au a se aplich nu numai fatA de a- de lege, nici pierderea drepturilor coverea care se gAseh in patrimoniul so- niilor la o treime din averea sotului
tului vinovat in momentuf cererei de declarat vinovat, singura sanctiune a
divort, ci la toatA averea mobilA ce o neindeplinirei aeestei formalitAti conare sotul in timpul cAstitoriei panA la stnd numai in mAsurile disciplinare
terminarea sentintei de divort. (Trib. ce se pot luh de cei, in drept si in aetiunea in daune ce se poate indrepth
Putna, Dr. 61/909, P. 486).
11. DacA textul art. 285 din codul cide cei lezati in contra grefierului care
vil vorbeste numai de unul din soti, a omis sA filed publicatia. Was II. M
este cA presupune mimai pe unul din (lin 17 Apr. 1912. B. p. 788, Curier Jud.
ei a f 1 vinovat, caz ce se intmpl o- 42/912).
16. Prin art. 285 din cod. civil dispuOisnuit; cnd insA prin hotilrirea de
divort se declarA vinovati ambii soti, nndu-se el averea nemiscAtoare (o
ei trebuie sA sufere impreunA urmA- treime din averea sotului declarat virile vinovAtiei kr si sA piardA cite o novat) recunoseutA prin hotiirirea de
treime din averea ce fiecare are, in fo- despArtenie copiilor iesiti din eAsAtonie pentru cauzA determinatA, conform
347
www.digibuc.ro
Art. 285
DESPAR !I:ME
ria desfAcutA, trece in proprietatea acestora din momentul transcrierei hotArirei de divort in registrele de mutatiuni iar nu cu efect retroactiv, din
momentul intentArii actiunei de despArtenie, prin aeeasta se intelege c
sotul. vinovat rAmne proprietar asu-
pra averei sale, in intervalul dela intentarea actiunei de divort pnti la

transcrierea hotArirei, putnd in a-
cest limp s'o instritineze altuia in mod

valabil.
InstrAinarea va fi validA numai
daeA este fAcutA in mod real.
Ea nu va fi respectatg dacA a fost
fiteutA. in frauda copiilor. (Trib. Olt,
708/1911, Curier Jud. 26/1912).
17. Dup dispozitiunile art. 285 cod.
civil, copiii nAscuti din o cAsAtorie
desfAcutit din vina unuia din soti, sau
chiar si a amndorora, devenind proprietari pe o treime din averea sotului
asit oulpabil. sau a ambilor soti cnd
amndoi au fost asiti vinovati, in
virtutea legei ei prin efectul desfacerei cAsAtoriei este neindoios cL un asemenea drept nu poate fi limitat numai la averea artatA in actiunea sotului reclamant, si pe care sotul prit
o ave in momentul introducerei cererei de despArtenie dar i asupra ave-
rei dobndite in urtnit ei nu numai

pnh la pronuntarea hotArirei de divort ci pan in momentul inscrierei
ei la ofiterul stArei civile eAci piinA
in acel moment subsistA cdsAtoria, iar
nu pn la pronuntarea sentintei de
divort, care rAmne fArA nici un efect
dac sotul, care a dobndit despArte-
nia, neglijA sau chiar nu voeete s indeplineascA formalitatea inscrierei,

conform art. 246 cod. civil. (C. Apel
Galati s. II, 28/1912. Curler Jud. 47/912).

18. Dee prin art. 541 c. civ. sotli cnd
au uzufructul legal, aunt scutiti de a

da cautinne, aceastA scutire. insk este
referitoare numai la uzufructul legal,
prevAzut de art. 338 c. civil, dupA care,

tatAl in timpul cAstoriei, ei dupl desfacerea cAsAtoriei acel din doi soti rA-
mas in viat, conservil dreptul de folosintA asupra averei copiilor Mr pfin

la viirsta de 20 ani, sau pnit la emanciparea lor dacA se va face inainte de
aceastA etate, iar nici decum ei la uzufructul cu totul special prevAzut de
art. 285 c. civ. in favoarea sotului vinovat in contra ertruia s'a pronuntat
divortul. (C. Galati s. II, 28/912, 47/912).
19. Numirea tutorului ad-hoc, prevAzutit prin aliniatul final al art. 285 c.
civ. in cazul cnd creditorii sotului
vinovat atacA drepturile copiilor remnoscute prin sentinta de despArtenie,
se impune a fortiori" ei atunci cnd
o asemenea cerere este fcut de until
dintre pArinti. (C. Apel Buc. s. IV, 8
Dec. 912, Curier Jud. 72/912).
20. Dreptul sotului vinovat de a rAs-
Codul civil
cumpAr treimea in nudA proprietate

atribuitA copiilor sal in averea ce posedri, neavnd in vedere stabilirea vreunut drept protivnic ei fiind o sinaplA
transpunere, nu este necesar a se impune sotului, care voeete sA-$i limpezeasoA situatia sa materialk calea
lunga i costisitoare a ullei actiuni pe
cale principalit pentru a fix modalitatea executArii sentintei. de despArtenio.
Prin urmare, nefiind vorba de un
drept protivnic, o asemenea cerere se

poate rezolvi pe cale gratioas in camera de consiliu. (C. Apel Buc. s.
8 Dec. 1912. Curier Jud. 721912).
21. Dupit dispozitiunile categorice ale
art. 285 c. civ., modificat la 1906 sot&
vinovat in procesul de divort inceteazA
de drept dela data transcrierei sentintei de divort sau din momentul transcrierii in registrele de mutatiuni,
dupA eum este vorba de avere mobilA
sau imobilk de a mai fi proprietar ci
numai uzufructar pe treimea cuvenitA
copiilor din averea mobilA sau imoPrin urmare, Curtea de apel comite
o omisiune esentiall cnd nu se pronuntA asupra mijlocului de apdrare invocat de sot, In procesul de restituirea
dotei, cA nu poate fi obligat a restitui
fostei sale sotii dect doul din trei
pArti din dota mobiliark restul fiind
datorit minorilor rezultati din cAsAto-
rie cu rezerva numai a uzufructului

pentru sotie. (Cas. I, No. 607, 1914; Jurispr. Rom." -915, p. 182).
22. a) Instanta de fond este in drept

sA constate cA este in interesul minomini a se lu o mAsurA de consemnatiune a treimei ce i se cuvine dupA art.
285 c. civ., modifidat la 1906, din averea
mamei sale ei, pentru acest motiv, sA
oblige sotul de al doilea al mamei sale
ei pe tatAl acesteia, care rAmAsese debitor cu dota promisk sA consemneze
suma ce reprezintA acea trefine.
b) DacA instanta de fond constatA
cA pArintele femeiei inzestrate nu a
achitat dota promisA acesteia, cu drept
cuvnt decide cA inzestrAtorul devine
debitor direct al minorului fiicei sale
divortatk pentru treimea ce i se cu.vine minorului din acea avere, in baza
art. 285 e. civ., modificat la 1906.
e) DacA instanta de fond obligA in
primul rnd pe pArintele inzestrAtor
sA consemneze la Casa de Depuneri,
inteun anume termen, treimea euvenitA minorului fiicei sale din dota promisit de dnsul i numai in caz cnd
nu va face aceasta in termenul defipt,
suma de bani sit fie plAtitA tatAlui
norului, reprezentantul legal al acestuia, care la rndul sAu este obligat sA
o depunA la Tribunal, prin acaasta instanta de fond nu dA nici un drept personal tatAlui minorului, ciii dA drep-
318
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE DESPAR rENIE
285 c. civ., ei a principiilor In materie

de transcriptiune, chnd a respins con.testatiunea sotulut prin care tindeh la
tul, ca reprezentant legal al minorului,
de a execut el insuei, pentru minor,

hotArirea instantei de fond, atunci
&And cei obligati direct vor neglij
sau nu vor vol sA o facA, aceasta ea
o mitsurA de garantie a drepturilor
anularea transcrierel sentintei de divort pentrucA prin acea sentintA nu

recunosteit nici un drept copiilor
recunoscute minorului prin hotArire.

d) Din textul art. 285 C. CIV. modifi-cat la 1906 si din toate dispozitiunile
relative, rezulta. cA treimea ce se cuvine copiilor din averea sotului vinovat de divort se socoteete mimai asu-
nici nu se specifich averea asupra eAreia s'a Mont mutatiunea. (Cas. II, No.
209, 1915; Jurispr. Rom." 1915, p. 634.
Curler Jud. 5/916).
24.a) Dispozitiunea luatA de legiuitor prin art. 285 e. civ. nu este inconstitutional, deoarece art. 19 din Con-
pra averei pe care sotul o posedA in

momentul introducerei cererei de divort, iar nu ei asupra celei ce eventual ar survenl sotului in timpul divortului phnA la rezolvirea lui defini-
stitutie nu a inteles sA opreascl exproprierile ordonate de legile eivile,

prin rndueli comune, generale, sure
a constrnge pe oameni sA-ei indeplineascA obligatiunile lor, fie conventionale, fie legale, atht fatA de societate
pat si fatA de familie i semenit lor.
b) Sotul condamnat prin hotArirea
de divort conf. art. 285 c. civ. poate
cere tribunalulut a se estimh i fixit
tivA. (Cas. I, No. 167, 1915; ,,Jurispr.
-Rom." 1915, p. 242. Curler Jud. 42/915).
..23.Dreptu1 de proprietate al copiilor, asupra unei treimi din averea so-tulut vinovat pentru cauzA determinatA, fiind dobndit de ei in puterea
legei (art. 285 c. civ.), transmisiunea aeelei treimi se opereazA de drept, fArA
ca sA fie neapAratA nevoe ea recunoasterea dreptului copiilor sg. fie fAcutA
prin sentinta de divort, sub pedeapsa

perderei dreptuhil lor.
CA dreptul copiilor nu depinde si nu
e subordonat recunoasterei lui prea1abile prin sentinta de divort, rezultA evident ei din imprejurarea c legea da
drept procurorului srt intinda transcrierea i asupra imobilelor neprevAzute in sentinta de divort.
De altA parte, transcriptiunea hind
uumai o msurA de publicitate luatA
in favoarea tertikr, nu orice persoanA interesatA a inlAtur actul a ()Anil
transcriere s'a cerut, poate invoch neopozabilitatea drepturilor rezultnd
din acel act. Transcriptiunea sentintei
de divort nefiind luatA pentru a opera
transmisiunea dreptului de proprietate dela sotul vinovat la copii, transmisiune care se opereaz de drept,
in puterea legei, ci numai in interesul
tertiior, pentru a li se aduce la cumstintA dreptul copiilor, asupra unei
treimi din. averea sotului vinovat, numai aceia pot invoch neopozabilitatea
sentintei de divort, iar nu et soft".
Prin urmare, deei sentinta de divort
nu prevede ei nu recunoaste niei un
(Irept copiilor in averea sotului vinovat, totuei acesta nu poate invoch nulitatea transcriptiunei in registrul de
mutatiuni, intrucht el n'a ridieat nici
o obiectiune asupra cuantumului averei astfel precum a fost specificatA in
actiunea de divert ei in cererea de
transeriere facuta de Ministerul public.
Astf el fiind, transerierea sentintei
de divort in registrele de mutatiuni
este valabilA i unneazA sA-ei produca
I oate efectele sale, ash di instanta de

fond a fAcut o justA aplicatiune a art.
Art. 285
pretul de rAscumpArare a pArtei de avere atribuitA copfilor rezultati din
ettsAtorie.
c) Dreptul de rAscumpArare ce rezultA din art. 285 c. civ. este, prin natura sa, un drept de naturA conteneloasA si el nu poate fi ridicat sau rAscumpArat decht numai in urma unei
discutiuni in contradictoriu intro toate
pArtile interesate, pentru a Exit eehivalentul i toate conditiunile rAscumpArArii.
d) Faptul radierei sentintei de di-
vort ce constatA dreptul copiilor, ettetigat conf. art. 285 si transcrierea jurnalului tribunalului, prin care s'a dispus radierea acestei sentinte de divort, nu desbracA pe copii de dreptul
bor. t3i proprietatea pArtei rAscumprtrate care nu se redobndeste si nu se
transmite, nict. chiar fatA de tertH,
dacA aceste formalitAti nu sunt intovArAeite ei de existenta unui titlu valabil de strAmutare a proprietAtei; de
oarece in aceastA materie, sure deosebire de materia ipotecilor si a privilegiilor, proprietatea nu se strAmutA
deal conform art. 644 c. civ.; iar dad],
fatA de tertii mai trebue si transeriptiunea, totuei o transcriptie singurA,
fArA titlu, sau pe baza unui titlu nul,
nu poate fi translativA de proprietate.
(Apel Iasi II, No. 114, 1915; Justitia",
1916. p. 133).
25.Conform art. 285 c. civ. modificat
in anul 1906, un sot condamnat in instant de divort, poate stt rescumpere
portiunea cuvenitA copiilor in nuda
proprietate, oferind de 10 ori venitul

acelei portiuni. In specie hind vorba
nu de bunuri din comert, ei de o sumA
de bani, materie cu totul exeeptionala,
textul art. 285 c. civ. nu trebueste sA
fie interpretat in mod restrictiv, de
oarece aliniatul final se exprimA in
terrneni generali si dacA legea ar f
349
www.digibuc.ro
Art. 285
DESPRE DESPARTENIE
fcut vre-o distinctie intre mobile si

imobile ar fi aratat-o in mod expres,
ori nefgcnd-o, rezult c si averea
mobil se poate rescumpgra.
Legiuitorul intrebuintnd expresia
de rescumpgrare s'a referit nu la bunul rescumprat ci la dreptul coplilor
ce urmeazg, a se cumpra. (C. Apel Buc.
s. II, 75 din 27 Mart. 1920, Curier Jud.

40-41/920, Dreptul 451920, Pand. Rom.
1922, II, 72, Pand. Rom. 1922, III, 20).
26.Dreptul pe care 11 are sotul condamnat ea sg, ceard rtiscumpararea
treimei cuvenitg copiilor in nuda proprietate, potrivit art. 285 c. civ. ofe-
rind de 10 ori vemtul aeelei portiuni.

se poate exercita numai chnd bunu
rile de rescumpgrat sunt buuuri din
comert, susceptibile de o stare de indiviziune necomod partajabile, iar nu si
atunci cnd bunul a carui r'scumpa
rare se cere consist dintr'o sumg de
bani care e di vizibilg, prin natura &a.
(Trib. Ilfov s. II, 3810 din 9 Mart. 1920.
Dreptul 451920).
27.Drcptul conferit prin art. 285 c.

civ. sotului vinovat pentru desfacei ea
cgsgtoriei ca sa rgscumpere portiunea
atribuit copiilor rezultati din casatorie, nu este conferit deck personal

pgrintelui vinovat, iar
si copiilor
ce-i are in urmit din a doua cgstorie.
Acest drept e o adevarata transmitere de proprietate, un fel de expropriere fortata in favoarea copiilor. Ca
atare aceast treime nu e nici rapor-
Codul civil
casgtorie. (Trib. Tecuci 23 lunie 1921.

Dreptul 21/922; Tribuna Jur. 9-101922).
au. Prin art. 285 c. c. atribuind copii-
lor o treime din proprietatea sotului

vinovat ;prin sentinta de divort, legiuitorul a prevgzut facerea publicatiunilor, pentru a destept pe tertii si
a preveni contractgri asupra averii
sotilor in detrimentul copiilor si ac
tiunii in nulitatea actelor prejudiciabile acestora sau tertilor de bung, credintA.
Legea nu stabilest insg o prezumtie legalg de fraudg a iustringriloi

fdeute de sati in cursul procesului si
nici nu le declarg nule de drept, cad
a tinut seama si de interesul copiiloe
garantat pun posibilitatea actiunii Iii
anulare, cat si de iuteresul tertlor
si al liberei circulatiuni a bunurilor.
Prin urmare copiii si reprezentantii
lor legali pot atac, aceste instrain'ari,

numai doNedind cui tertiul contractant
a avut cunostinta de procesul de divort si cg, actul la care a luat parte

este menit a le fraucl interesele. Aceabtu concord si cu faptul cg textul le-
gii declarg, cui transmisiunea proprieValli la copii, in ce priveste imobilele

se face dela data transcrierii in registrul de mutatiuni, (led pan la aceastii
dat averea rgmne in patrimonial

sotului, el putnd face acte de administratie si chiar de dispozitie de bung
credintg, acte cari pot fi chiar folositoare copiilor.
Prin urmare, nu se poate deduce o
tabilg, nici reductibilg, si trebueste prezumtie
legalg de frauda si anulA
scoas din masa succesoralg. (C. Apel actul de instrainare
facut in timpul
Craiova s. II, 155 din 8 Dec. 1920. Pand. divortului, numai din simplul
Ca'
Rom. 1922, II, 133; In acelas sens : Cas. publicatiunile prevAzute de fapt
lege au
I, 1138 din 27 Dec. 1921. Jur. Rom. 5-6 lost Mcute, cat timp nu sunt
alte
din 1922, Dreptul 18/922, Pand. Rom. elemente de fapt, care sui stabileasca
1922, I, 209).
cunostiuta tertinlui despre situatia so28.Prin eclictarea dispozitiilor art. tului care a contractat. (Cas. I, dec. 16
285 e. civ. din 15 Martie 1906, nu s'a din 2 Ianuarie 192) ; Jur. Gen. 1923
atins nici un prineipiu fundamental No. 45. Pand. Rom. 1923, I, 200, Dreptul
statornicit de Constitutie, cgoi in caz 15/923; Jur. Rom. 9/923, Curier Jud. 19
de despgrtenie pentru cauza determi- din 1923).
natg, atribuindu-se copiilor rezultati
31. Copiii cgrora li se cuvine o tredin cgsgtorie 1/3 din averea sotului vi- ime din averea sotului, recunoscut vinovat, nu a violat nici art. 17 nici art. novat prin sentinta de divort, devin
19 din Constitutie, neputndu-se privi a- proprietari asupra acestei treimi prin
ceast atribuire nici ea o confiseare efectul legii, iar nu prin conventiune;
sui generis, precum nici ca o expro ca atare nu li se poate deci opune dispriere fortatil. (Trib. Tecuci 23 Tunic pozitiile care reglementeaz strgmu1921. Drcptul 21/922; Tribuna Jur. 9-10 tarea proprietAtii prin conventia prdin 1922).
tilor. (Trib. Dolj s. II, 79 din 1 April.
29. Prin introducerea in codul civil 1924. Curier Jud. 28/924).
32. Aceast proprietate este transa noilor d'spozitii ale art. 285 c. eiv.
in ce priveste atribuirea treimei comis copiilor din momentul transcriepiilor, nu s'a adus nici o violare prin- rei sentintei de divort, in privinta moeipiului egalitatii intre mostenitori, bilelor, si din momentul transcrierei
consacrat prin art. 669 c. civ., de oare- in registrul de mutatiuni, in privinta
ce legiuitorul primului text, edictnd imobilelor; ash cg ei devin proprietari,
dispozitia c-u preluarea treimei, a fa- fatg, de terti, f Al% niei o notificare, art.
cut-o tocrnai pentru a derogh dela a- 1393 e. civ. nefiind aplicabil in specie.
cest din urnag. text pe care II cunosteit, (Trib. Dolj s. II, 79 din 1 April. 1924.
si a avantaj astfel pe copiii din prima
350
www.digibuc.ro
Codul civil
PATERNITA.TE $1 FILIATIUNE
33. Pedeapsa statorniciat de art. 285

civ. se aplica sotului in contra
ctruia s'a pronuntat divortul, chiar
dact nu s'au fcut publicatiile legale,
asernenea dispozitie nefiind prescrist
c.
sub pedeapst de nulitate; pentru

altfel legea ar fi putut fi inlturatt
cu ma mai mare usurint. (Trib. Dolj.

s. II, 79 din 1 April. 1924. Curier Jud.
28/924).
34.Art. 722 7 din proc. civ. nu se
aplict divortului pentru cauza determinat, ci numai acelnia prin consimttmnt mutual, dupt cum aceasta, de
rezult din insisi termenii tex-
Art. 286
tului mentionat, care vorbeste numai

de divortul prin consimtmnt mutual. (Trib. Dolj s. II, 79 din 1 April.
1924. Curier Jud. 28/924).
35. Sotul in contra caruia s'a pro-
nuntat divortul pentru cauza determinat, pastreazA, in tot timpul vietei

sale, uzufructul treimei trecutt in patrimoniul copiilor, in baza art. 285 c.
civ., $i ca atare, acest uzufruct formeazt gajul creditorilor personali ai
sotului uzufructuar. (Trib. Dolj s. II,
79 din 1 April. 1924. Curier Jud. 281924).
36.A se vedeA, : Art. 280 cu nota 3 ;
art. 517 cu nota 1; art. 541 cu nota 3.
T1TLUL VII
Despre paternitate qi despre filiatinne.
CAPITOLUL I
Despre filiatiunea copiilor legitimi miscuti sau conceputi in citmitorie.
Art. 286. (Mod. L. 15 Ma rtie 1906 ). Brbatul este tatl

copilului conceput (zsgmislit) In timpul casatoriei.
Brbatul Ins va pute5, s'a, nu recunoasa de al -sau pe
copil dac dovedeste c in tursul timpului cuprins Intre a

300-a zi i Intre acea a 180-a, mai Inaintea nasterii copilului,
a fost In imposibilitate fizic de a coabith cu sotia sa fie din
cauza de deprtare, fie din orice accident.
In caz cnd s'a fcut cererea de divort, brbatul va pute
sa nu recunoasca de al sau pe copilul nscut dup' 300 de
zile dela intentarea actiunei de divort, sau mai Inainte de 180

zile dela revenirea sotiei la domiciliul conjugal sau Impcarea sotilor.
Actiunea nu este adrnis dad, In fapt a existat coabitare
intre soti.
Text. fr. Art. 312. L'enfant conu pendant le mariage a pour pre
le mari.
Nanmoins celui-ci pourra dsavouer l'enfant, s'il prouve que, pendant le
temps qui a couru depuis le trois-centime jusqu'au cent-quatre-vingtime jour
avant la naissance de cet enfant, il tait, soit par cause d'loignement, soit par
l'effet de quelque accident, dans l'impossibilit physique de cohabiter avec
sa femme.
Doctring, strAink
ARNTZ, I, 505, 507, 508, 510, 597, 608;
AUBRY ET RAU, VI, 545, p. 28, 43, 44, 46, 48, 49 ; 556, p. 116, 117, nota 4; 569,
p. 193, nota 13;
BAUDRY. Prcis, I, 818, 822, 826, 827;

1) Textul veclilu al art. 286. Brbatul este teal copilului conceput (zAmislit) In timpul
13Arbafrul InsA va putea sA nu recunoascA de al sAu pe copil, dacA dovedeste cA In cursul timpului
cuprins intre a 300 zi i Intre aceia a 180-a, mai Inaintea nasterei copilului, a fost In imposibilitate fizicA de
a coabita cu sotia sa, fie din cauzi de depArtare, fie din orice alt accident. (Civ. 43, 287 urm., 290 urm., 298
306, 654, 808. Legea asupra numelui din 18 Mart. 1895, Art 4; Civ. Fr. 312).
351
www.digibuc.ro
Art. 286
PATERNITATE
I FILIATIDNE
C odul civil
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, III, 432, 435, 440 urm., 480, 481, p. 386, 482, 483, 489,
490, 493, 494, 497 urm., 498, p. 403, 404, 501, p. 407, 542, 685, 686;
BEUDANT, II, 500, p. 154, 501, 525, p. 172, 526, 544, p. 187, 545 urm., p. 187 urm.;
BONNIER, Tr. des preuves, 410;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 95, 265 urm., 272, 273, 303, 332; II, p. 231; ed. 1-a, III,
p. 435;
DALLOZ, Rp. Paternit et filiation 23 urm., 631; Suppl. Paternit et filiation 11 urm.,
101, 106 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 32 bis, 36, 38 bis, i, II; 39 bis. 39 bis III-VI, VIII;
40 bis, III; 69 bis VIII;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, II, p. 409, 412;

DEMOLOMBE, V, 18, 19, 29, 30, 32, 35, 42, 46-49, 55 bis VIII, 195 urm., 235, 493, 512;
DURANTON, III, 42, 44, 47, 278;
Huc, III, 6, p. 16; 9, 12, 13, 14, p. 24, 36, 37, 88;
LAURENT, III, 336, 365, 366, 368, 369, 371, 372, 374, 375, 391, 427, 428; IV, 6, 98, 198;
MARUADE, 11, 3, p. 2, 4 bis, 5, 6, 9-11, 101; art. 325;
MOURLQN, ed. 7-a, 1, p. 435 urm.;
PLANIOL. I, ed. 2-a, No. 2746, 2810, 2811, 2815, 2817, 2821, 2826; p. 493, n. 1; I, ed. 3-a,
1376-1378, 1411, 1415-1422, 1431-1433, 1435, 1436, 1442, 1444, 1446; p. 464, nota 1;
SIREY, Enl'ant naturel 269;
THIRY, I, 403, 404, 405, p. 381 urm., 419, 434, 467.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 210 urm. 361, 380, 543; (III, part. 11, ed. 2-a, p. 75; V.
p_
208; VII, p. 311 t. si n. 4, 316, 560, '563); Droit ancian et moderne de la Roumanie.
p. 7; TagrIduirea paternitatii copilului conceput in timpul despOrfeniei sofilor". Dreptu
51/1906; Observafie sub. Trib. Roman 23 Oct. 1914. Curier Jud. 85/1914; Nota sul
Trib. Muscel 7 Mai 1923, Jur. Gen. 1924 No. 2065;
CANTACUZINO MATEI, p. 188, 189, 190, 193, 198, 604, 703;
CODREAN 1J S. IOAN ISCOD, Nola, sub Trib. Prahova s: II, 19 Martie 908. Curier Jud. 44/908 ;
DOCAN P. GEORGE, Jlinoritatea p. 33;
NACU. I. p. 491 urm., 502, 503; II, p. 31 urm., 849;

BACOVICEANU GR., Nola, sub Trib. Ilfov, s. I, 14 din 21 Ian. 921. Curier Jud. 12/1921;
ROSETTI- BLANESCU I., Observafie, sub C. Apel Paris. 30 Ian. 1924, Pand. Rom. 1924 III, 41_
INDEX ALFABET1C
Acte 16.
Acte de natere 3, 15, 21,
22.
Adulter 1, 5, 14.
Aplicatia art. 151 pr. civ. 4.
Autoritate de lucru jude-
cat 11.
Casatorie 15, 18, 19.
Coabitare 1, .5, 16 17, 22.
Contepttune 5, 6, 8, 9, 17,
19, 22.
Concubinaj 17.
Consiliu d familie 13.
Contestarea
1egitimitatii,
Invocarea prezumtiei de
legttimitate 8, 1), 21.
Legatari 2.
Legitimare 10, 21.
Marturi I.
Mrturisire 16.
MoVenitori 2, 7-12, 14, 21.
Natere 19.
Oliciul starii civile 3,
15.
Opozitie 4.
Penstune 2.
Petitie de ereditate 14.

Posesiunea de slat 15.
Prescriptte 3.
a se ve lea Denegare". Prezumptiuni 1, 6, 7, 21, 22.

Copil natural 10.
Proba 1, 5, 7, 19.
Dunegarea de paternitate Reclamati de stat 21.
Renuntare 12, 14.

Stare civilS 3, 15, 21.
Desfacerea as5toriei 18, Succesiune 11, 14.
21.
Tagad de paternttate a se
Dezavuare, a se vedea
vedea Denrgare".
Denegare".
Titinutrea graviaitatii I.
Filta(aune legitim 19, 20. Tainuirea naterei 1, 3, 6,
1, 2, 4-7, 9, 10, 12-14, 16,
17, 21, 22.
22.
Filiatune naturalS 11.

Idenntate 19, 22.
14.
Tent-1in 6, 7, 9, 12, 14.
Tutore ad hoc 4, 13.
Jurisprudentli.
1. Adulterul, pentru a fi o cauzd de

denegare a paternitatii, trebue s corespund cu epoca probabilA a conceptiunei, adic g. s se petreacA in
cursul timpului cuprins intre a 300 51
180 zi inaintea nasterei copilului. Si
numai adulterul nu este indestultor
pentru a se face dovadil de nepaterni.
tatea brbatului, cci se poate inttimpla eft brbatul sg fie tattil copilului,
cu toate c sotia i-a lost inf idel. Ast
fel, trebue s se mai dovedeascA, conform art. 286 si 287, c femeea a tinuit
brbatului nasterea copilului. Din acel
fapt reese un fel de mrturisire complect din partea femeei, un fel de recunoastere tacitA si foarte semnificativ, c ea n'a avut raporturi cu barbatul salt. Aceasta de a doua conditiune nu este intemeiat pe stiinta
brbatului, ci pe prefacerea femeii, pe
ingrijirile ce le-a luat femeia de a
ascunde brbatului starea de graviditate in care se afl; 5i import foarte
putin indiferent dac aceast pref acere a femeii a precedat ori nu nasterea copilului. Astfel, ainuirea graviditAtii ecbivalcazg in unele cazuri cu
tinuirea nastcrei. In fine, deosebit de
proba adniterului ei a tAinuirei nasterei copilului, bgrbatul trebue sit mai
dovedeascA c in nici un moment n'a
putut deveni tatl copilului, adicA a
fost o imposibiitate moral de coabitatiune Itre soti. 5i att adulterul sohiei ct i ascunderea nasterei stint
niste fapte cari constituesc- frauda
din partea femeii, pentru care brbatul nu si-a putut procur proba scris,
si astfel mice mijloc de probatiuue
este admisibil martori, prezumtiuni,
352 www.digibuc.ro
Codul civil
ilLIArit
PATEIANI IAIE
ete. (Trib. Ilfov, I. 142, Febr. 25/87. Dr.

34I87).
2.Dreptul de a contest legitimitatea unui copil apartine numai tatalui,

sau in lipsil mostenitorilor si, sau legatarilor universali sau eu tint" universal; si chiar acest drept nu se poate
exercit, conform art. 290 si 291, deck
numai in anume cazuri si In termenii
hotariti de lege. Prin urmare, casa
pensiilor nu are dreptul de a contest:a
legitimitatea unui copil spre a refuz,
pensiunea euvenita lui pentru serviciile aduse statului de tatal sau. (Apel
Bue. II, 82, Mai 8 87. Dr. 11/88; Cas. I,
19/Ian. 25/88, B. p. 30).
3. Declaratiunea publica facuta la
ofiterul star.'" eivile despre nasterea

copilului din tata legitim, exclude
Rhea de price frauda, de orice ascundere de nastere. 6i nu este destul numai ca sotul sa nu fi cunoseut pasterea, pentru ca prescriptiunea sa, nu
inceapa a curge, ci trebue a se dovedi
ca s'a comis vre-o frauda, c s'a aseuns
nasterea. (Trib. Ilfov, II, 114, Febr.
24 93).
4. lnteo actiune de denegare de pa-
Art. 266
in timpul casatoriei constitue o prezumtie el este legitim, prezumtie care

in principiu nu poate fi combatuta
prin nici o proba contrara, pentru ca
ash cere onoarea csatoriei si interesul legitimittei copiilor, dar poate fi
inlaturata prin actiunea in denegare
de paternitate.
Legiuitorul, din cauza conseeintelor
grave ale unei asemenea actiuni, a
prevazut in mod limitativ si exceptional att cazurile de denegare si termenele in care se poate intenth actinnea, cat si persoanele cari pot s'o exercite.
In adevar, din art. 286 si 291 din codul civil rezulta c atka timp ek sotul se anti, in vieata, aetiunea in denegare de paternitate Ii apartine numai
lui, iar dupti, moartea sa actiunea trece
la erezii sdi, daca barbatul a murit

fr a reclant, dar in timpul pe ciit
er Inc prima a o face. (Cas. I, 7
Sept. 1911, B. p. 1002).
U. Prezumtia pater is est..." in vir
tutea careia copilul nascut sau conceput in timpul casatoriei are ea tata pe
barbatul mamei sale, este stabilita de
ternitate, in care sunt chemati atilt lege numai in favoarea copilulni i in
mama cat si copilul printr'un tutore interesul sn, astfel ca aceasta preadhoc, interesele ambilor chemati in zumtiune de legitimitate nu poate fi
judecata fiind strns legate intre ele,. invocata deck de copilul care se Preeu drept cuviint judecata face aplica- tinde legitim sau de mostenitorii
rea art. 151 din procedura civilL cnd &And au interes s feed aceasta, iar
lipseste unul din intimati, evitlInd ast- nu si de catre altii in contra interesufel posibilitatea de hotariri contradie- lui copilului. (Cas. I, 869 din 18 Dec.
torii si respingand actiunea in dene- 1912, B. p. 2118, Curier Jud. 27 912, Jur.
gare sti o respinga fata de amndoi in- Rom. 11/913; In acelas sens: Cas. I,
timatii, desi unul er lips. (Cas. L 532 din 30 Sept. 1913; (Jurier Jud. 74
din 1913, Bul. p. 1589).
217 99, B. p. 674).
5.Ctind, inteo actiune in denegare
9. Prezumtia stabilita, prin art. 286
de paternitate, judecata eonstata Iii Cod. civil asupra paternittei copilufapt ca din probele administrate de lui conceput in timpul castoriei, nu
recurent nu rezult adulterul sotiei poate incet deck numai prin denesale si _stabileste in definitiv, prin res- garea din partea barbatului, sau dupa
pingerea actiunei, c copilul, caruia i moartea acestuia, de care mostenitose denegh paternitatea, este al reela- rii sal, in termenele prevzute de lege.
mantului, prin aceasta spune si con- (Apel Iasi I, 19 Nov. PE. Dr. 3 912, p.
state implicit c nu a fost imrosibili- 23; Culler Jud. 31/912).
tate morala de coabitatiune intre soti,
10. Fatit de prezumtia legala stabiin timpul corespunzator conceptiunei HO, de art. 286 Cod. civil, nu se poate
copilului, astfei ca nu se poate sustine adraite legitimarea prin casatorie subc judecata omite a se pronunt asu- secuental a copilultii natural, and tapra mijlocului intemeiat pe imposi- tal si mama lui il vor fi recunoscut
bilitatea moralii de coabitatiune. (Cas. prin actul de nastere, clac se constata
I, 217/99. B. p. 674).
ca nasterea acelui copil a avut loc pe
b. Copilul fiind conceput in iimpul
timpul &and mama sa er casittoritri.
castitoriei, prezumtiunea legala este elt legitim eu un alt sot, si nici el, nici
barbatul este tea copilulni. Pentru a mostenitorii lui n'au introdus vre-o
darm aceasta prezumtiune. b -batul actiune in nerecunoastere. (Apel Iasi.
trebue s se gaseasca in unul din ca- I 19 Nov. 1911. Dr. 3 912, p. 23, Curier
zurile prevazute de art. 286 ultima par- Jud. 31/1912).
Atunei cfind copilul, pentru a rete si art. 287 Codul civil, iar actiunea
s o intenteze in termenele prescrise clamh numai partea sa in succesiunea
de art. 290 Codul civil, afarit numai mamei, nu cere a (loved dead filiatiufatil de (Rinse, fara, a
cnd va dovedi c i s'a aseuns naste- nea sa
rea copilului. (Apel Bue. I, Drept, 24 voi sa, traga nici o concluzie fat de
mostenitorii tatillui. min poate fi obl
din 1904).
7. Faptul c un copil a fost ntiscut gat sfi cheme in cauza deck pe aceia
53707.Codul. Civil adnotat
353
www.digibuc.ro
23
Art. 286
PkTERNITATE
il FILIAPUNE
dela care reclaina ceva, iar nici de cum

Pe aceia dela care mt rec1ama nimic.
Mostenitorli mamei chemati in Judecata nu au nici o calitate pentru a cere
punerea in cauzA a mostenitorilor tatalui, nici de a se prevalh de lipsa lor
pentru a sustine cii hotarirea obtinuta
Coda]. civil
tat la acest drept, inoetenitorii lui nu

1-ar mai puteh exercit.
Cfind, dar, instanta de fond constata
c nasterea copilului a lost tainuitA
atilt tattilui at a trait, ct t3i mostenitorilor lui, dupd incetarea din vieata
a tatalui, n'a violat nid un text de lege
and a respins petitiunea de ereditate
Po motiv cd petitionarii nu aunt coPii
legitimi ai aceluia la mostenirea caruia veneau. (Cas. I, dec. No. 600 din
de eopil fata de dnsii nu are autoritate de lucru judecat, pentrucA nu au

figurat in judecata si mostenitorii tatalui. A cestea hind principiile relative
la legarea instantelor Si la autoritatea 9 Decembrie 1914; Jurispr. Rom." 1915,
hotaririlor judecatoresti, o deroga- p. 69).
5. Simpla declaratie fAcuta in actul
tiune la aceste principii, cu privire la
proba filiatiunei, n'ar putett rezult de nastere de catre un JAI-bat. Prin
deck dintr'o dispozitiune formala care care afirmit ca copilul nAseut e fiul
nu existd.
shu legitim, nu e suficienta pentru a-i
Prin urmare, hotarirea Tribunalului conferi copilului aceastA calitate. daca
rAmas definitiva, prin care copilul a nu se dovedeste existenta casatoriei
stabilit, fata de toti mostenitorii ma- sale cu mama copilului sau daca acesta
mei sale, ca dfinsul este fiul legitim nu poate invoci in favoarea sa cel putin posesiunea de stat. (C. Apel Buc.
al mamei sale ndscut in timpul
acesteia cu cutare bArbat. acea s. 11, 224 din 4 Oct. 920. (Jurier Judiciar
hotArire este opozabild mostenitorilor 81-82/920, Pand. Rom. 1922, III, 26).
16. In conformitate cu art. 286 c. civ.
manici sale, in actiuuea prin care copilul eere s i se dea partea ce i se actiunea in dezavuarea copiilor nAscuvine din succesiunea ei, in ce pri- cuti in timpul casAtoriei este admisive$te constatarea calithiLi reclamantu- bilA, cnd se face dovada din acte
lui de fiu legitim al mamei sale, cdci mdrturisirea tuamei, citata ca tutoare,
asupra acestui punct exista autori- ca sotul reclamant a lost in imposifizia de a coabit cu sotia sa
tate de lucru judecat rezultand din bilitate
acea hotArire, fata de mostenitorii ma- din cauza lipsei sale in America. (Trib.
mei. (Cas. I, dec. No. 365 din 20 Iunie llfov s. I, 14 din 21 Ian. 1921. Curler
Jud. 12/921).
1914; Jurispr. Rom." 1914, p. 468).
17. In actiunea de dezavnare, impo12. Actiunea in tagilduirea paternisibilitatea de coabitare intro soti treconform art. 286 cod. bue
ttel
sd fie attit de perfecda bleat sg. lie
civil, o are bArbatul; ea insii poate fi imposibil
a se prbsupune c sotii au
exercitatA si de mostenitorii lui, cncl putut
ava impreuna relatii sexuale
sunt inca in termenul prevazut de art. cel putin
in perioada conceptiei
291 cod. civil; cu toate acestea ea este copilului.odata
Prin
urmare,
chiar daca soinchisit barbatului, in cazurile excepau locuit separat si este dovedit in
tionale prevazute de art. 288 cod, civil, tii
c sotia a trait in conoubinaj sau
cazuri in care legea vede o recunoas- fapt
a avut relatli incildentale cu all bartere tacita a paternitatei si o renun- bat,
a incet instt ei relatiile cu
tare la tagAduirea ei. (Trib. Tecuci, sotulfail
ei, actiunea in dezavuare a so1913; Dreptul" 1914, p. 61).
tului trehue respinsti, aci exista posi13. Actiunea in tagAduire de paterfizica a el FA fie fatal copinitate nu poate fi exercitatd, dect in bilitate
Oradea-Mare s. I, 3738 din
contra insusi copilului, chemndu-se 18 Nov.(Trib.
1921. Pand. Rom. 1922, II, 159).
personal in judecatit, de ate ori el
18. In virtutea art. 286 e. civil, bareste major, si printr'un tutor ad-hoc, batul
tatd1 copilului conceput in
numit de tribunal, in urma avizului timpuleste
iar in cazul cnd coconsiliului de famine, de ate ori el pilul s'aciisatoriei,
ndscut dup desfacerea casaeste minor. In orice caz, mama nu are toriei, legea
stabileste o prezumtie
valitatea de a reprezenth copilul in dupa care el este
presupus a fj al tainstantA. (Trib. Roman, Oct. 1913; Cu- talui din asittorie daca nasterea a arier Jud." 1914, p. 697).
vut loc inainte de 300 zile dela desfa14. Dreptul de dezavuare al tatAlui
cerea ei. (Trib. Covurlui 18 Nov. 1922,
pentru un copil nascut din adulter, a- Pand. Rom. 1923, III, 122).
tunei and i se va fi tainuit nasterea,
19. Elementele filiatiunei legitime ce
recuuoscut i mostenitorilor bArbatu- trebuesc dovedite sunt astoria plui in conditiunile prevAzute de art. rintilor, faptul nasterei si identitatea
291 c. civ., numai atunci n'ar mai pa- copilului ea ndscut din mama sa, eum
tch fi exercitat de mostenitori and ar si conceptia in timpul asittoriel. (Trib.
fi constant in fapt, c tatal cunoste Covurlui 18 Nov. 1922. Pand. Rom. 1923,
nasterea copilului si totus nu I-a deza- III, 122).
20. Mild o persoana se bucura de
vuat in termen in timpul at a trait,
de oarece fiind presupus a a renun- clouA filiatii legitime, este in drept sa
354
www.digibuc.ro
Codul civil
l'ATERNITATE SI FILIATIUNE
aleagd de tatd pe acela pe care il c-ede

de cuviinta. (Trib. Covurlui 18 Nov.
1922, Pand. Rom. 1923, III, 122).
Art. 287
omisiuni, indoeli sau coutradictii cuprinse in actul de nastere al copilului,

pentru cd, actul de nastere nu are alt
scop dect stabilirea faptului nasterei, mentiunile ce acest act trebue sA
cuprind cu privire la pdrinti, avnd
de scop numai stabilirea identitAtii
21. Prezumtia de legitimitate (rater

is est), ce legea stabileste in favoarea
copilului nscut nu mai inainte de 180
zik dela contractarea cdstortei si nu
mai tdrziu de a 300-a zi dela desfaterea ei, nu poate fi ddrmatd detat in
mod exclusiv de sot (dsaveu) sau in
lor.
Prin urmare mentiunea fteutit intr'un act de nastere cd, copilul este
anumite cazuri de mostenitorii lui.

(Art. 286, 289 c. civ.).
Daed un copil s'a nscut dupd desfacerea cdstoriei prin divort insd in
nscut din tatA necunoscut, nu are nici

o valoare, dacd, mama lui este o femee
tatd legitim pe sotul divortat. Imprejurarea ed. in actul de nastere mama

a fost trecutd cu alt nume, iar ca tatA
a fost indicat pretinsul sot al acesteia,
este lipsitd de mice valoare, cdnd se
stabileste cd la epoea nasterei, nu exi-
stabilitd, de art. 286 par. 1. c. civil, nu

poate fi drmat de cat prin actiunea
in tgdoluire de paternitate, executatd
mAritatd, aetul de edstorie al sotior

stabilind singur calitatea de copil legitim.
termenul prevsut de art. 286 si 289 c.

civ., prezumtia legald este cd. el arc de
Prezumptia legald pater is est..",
lor de cdstorie au legitimat pe opil.

declariind cd, este nscut din ei irainte
de cdsdtorie, nu poate constiti I un obstacol la admiterea reclamatiei de stat,
zisul act neputilnd modified adevArqta
stare civild, a copilului. (C. .A pel Ga-
fie pe cale principald, fie pe cale de

exceptie.
Pentru ca o asemenea actiune sd
poat isbutl, nu este suficient sd se
stabileased numai depArtarea brbatului de sotia sa, ei o separare absolutd,
intre soti care, din cauza distantei sau
altor imprejurdri, sa keg. in mod absolut cu neputint coabitarea intre
soti in momentul conceptiunei din
partea femeei. (Trib. Muscel, 7 Mai
1924 No. 56).
1924. No. 2065).
std, castitorie intre ei; deasemenea nici
imprejurarea cd in urm prin actul
lati s. I, 194 din 12 Oct. 1923. Jur. Gen.
22.Prezumptia legald a paternittii

legitime, statornicit de art. 286 par. 1.
e. civ., nu inceteazd din cauza unor
1923, Bul. Trib. Muscel 7/924, Jur. Gen.
23.A se veded : art. 85 cu nota 4 ;

art. 290 cu notele 4, 5 ; art. 292 cu
nota 17.
Art. 28'7.Brbatului nu-i va fi iertat st nu recunoasc
de al su pe copil, sub cuvnt de neputint trupc m-ch; nu va

puted a nu-I recunoaste nici chiyr pentru cauzb de adulteriu
(prea-curvie), afar nuniai cand naslerea i se Yki Ii Uinuit, la
care caz va fi admis a propune toate faptele proliii a justific

el nu este tatl
Nerecunoasterea nu va put( fi primit and a existat In
fapt, Intrunirea Intre soti 1). (Civ. 211, 286, 290; C. p. 270; ay.
Fr. 313).
Text. fr. Art. 313.
Le niari ne pourra, en allguant son impuissance
naturelle, dsavouer l'enfant: Il ne pourra le dsavouer mtme I our cause d'adultre, moins que la naissance ne lui ait t eaclie, auqutl cas il sera
admis proposer tous les faits propres justifier qu'il n'in tst p:s le pre.
En ens de sparation de ('ol ps prononce,
Addition, L. du 6 dc. 1850.
ou mme demande, le mari pourra dsavouer l'enfant qui sera n trois cents
jours aprs l'ordonnance du prsident, rendue aux termes de Particle 878 du
Code de procdure civile, et moins de cent quatre-vingts jour depuis le rejet
dfinitif de la demande, ou del ids la rconciliation. L'action in dsaveu; jne
sera pas admise s'il y a eu ruision de fait entre les poux.
1) In art, franc ez 313, corespunzlt r, c.isl
i dispozilia relativa la aefiunea fi, ntr I I 1 s oaftere, ad6ugat prin legea din 6 Deremvrie 18-0 CINIIn en (Woven'. t; re inc.6 n'a fost a. n
n
g sloth. noastr.
Legiuttorul roman a luat din legea din WI nt n ai aru a !ma% care formeazA al 2-lea al ni,a . I rt. nustru 287
355
www.digibuc.ro
Art. 288
PATERNITATE 51 FILIATIUNE
Codul civil
Doctring, striing
AUBRY ET RAU, VL p. 44, 46-49;
RAUDRY ET CHBNEAUX, Personnes, III, 480 urm. ;
HEUDANT, II, 526, 543;
DAnnoz, lit 6p. Pa ternit et filiation 26, 42 urm.; Suppl. Paternit et filiation 24 urm.;
GEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 39 bis; 39 bis, 8; 40 bis, X;

DEMOLOMBE, III, 40 urm., V, 33, 40 urm., 43,;48-51, 54, 55;
Hue, III, 12, 13;
LAURENT, III, 372;

MARCADA, art. 313;
Mommoa, ed. 7-a, I, p. 441 urm.;
PLArnoL, I, ed. 3-a,'No. 1431, 1435, 1438, 1442-1447.
Doctrinit romAneasck
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 210 urm., 361, 380, 543; t V, p. 208); Droll ancien et mo-
darne de la Rournanie, p. 8; Adnotafie sub. Curtea din Caen (Seetii unite), 20 Iunie
1899. Curier Jud. 2/1900; Nota sub Trib.:Tours(Indre et Loire), 11 Oct. 922. Jurispr.
Gen. 16/1923, No. 1174;
CANTADUZINO MATEI. p. 193;
DOCAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 34.
NACU, I, p. 303, 492 urm., 502;

WADULESCU SILIU, Observafie, sub. Tribunalul din Brest, 5 Mart. 1913, Dreptul 49/1913;
VOGEL I. D., NoM sub. C. Apel Anvers, 18 Ian. 1922. Jurispr. Gen. 3/1923, No. 200.
a tatalui, n'a violat nici un text de
Jurisprudent&
I. Dreptul de desavuare al tatlui

pentru un copil nascut din adulter, atunci &and i se va fi tainuit nasterea.
recunoscut si mostenitorilor barbatului in conditiunile prevazute de art.
291 e. civ., numai atunei n'ar mai putett fi exercitat de mostenitori &and ar
fi constant in fapt, ca tatal cunoste
nasterea copilului si totusi nu 1-a desavuat in termen in timpul cat a trait,
de oarece fiMd presupus ea a renuntat
la acest drept, mostenitorii lui nu 1-ar
mai putea exereita.
Cand, dar, instanta de fond constat'a,
c nasterea copilului a fost titinuit
atilt tatalui cat a trait, cat ei mostenitorului lui, dupa incetarea din vieata
Art. 288.
lege cnd a respins petitiunea de ereditate pe motiv cA petitionarii nu aunt

copiii legitimi ai aceluia la mostenirea
cArnia veniau. (Cas. I, No. 600, 1914,
Jurispr. Rom." 1915, p. 69).
2. Cu toate a chestiunile de filia-
tiune find de ordine publicA, mice conventiune sau renuntare asupra lor este
nulA, totusi acest principiu nu-si poate
aveA aplicarea dead atunci cnd priu

acele conventiuni sau renuntAri s'ar
ere o situatiune falsii, consimtindu-se
sau convenindu-se la o filiatiune care
nu exist, iar nicidecuin cnd prin ele
se recunoaste o stare de fapt conformA
en adevArul. (Apel Buc. I, No. 1, 1915;
Dreptul" 1915, p. 180).
3. A se vedea : art. 286 cu nota 8.
Brbatul nu va puteA tgadul paternitatea
copilului nscut mai Inainte de 180 zile dela data casAtoriei

in urrnatoarele cazuri :
1. Daca a stiut mai inainte de castorie c femeea e insrcinatd.
2. Dacd a asistat cnd s'a fcut actal de nastere si daca

acest act este subscris de el, sou contine declaratiunea sa ca
nu stie subscrie '). (Civ. 286, 287, 290, 304, 654, 808; Civ. Fr. 314).
Text. fr. Art. 314. L'enfant n avant le cent quatre-vingtime jout du
mariage ne pourra tre dsavott par le mari, dans les cas suivants : 1 s'il a
eu connaisance de la grossesse avant le mariage; 20 s'il a assist it l'acte de
naissance, et si cet acte est sign de lui, ou contient sa dclaration qu'il ne sait
signer ; 3 si l'enfant n'est pas dclar viable.
1) Art. Francez 314, corespunzAtor, cuprinde 0 un al 3-lea caz: ..se l'enfang n'est pas declare viable',
care lipsete la noi.
356
www.digibuc.ro
Codul civil
PATERNITATE
l FILIATIUNE
Art. 289-290
Doctrini striini.
Auenr ET RAU, v, p. 28, 29; VI, p. 30 urm., 34-37;
BAUDRY ET CHANEAUX, Personnes, III, 510 urm.;
BEUDANT, II, 488;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a I, p. 266, 269, 272, 277, 333; ed. 1-a, III, p. 435;
DALLoz, Rep. Paternit et filiation, 67, urm.; Suppl. Paternit et filiation, 39 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 41 bis, 1;
DEMOGUE, 1, Sources des Obligations II, p. 412;

DEMOLOMBE, V, 56, 57 urm., 70, 71, 75, 80;
LAURENT, III, 385;
MARCAD, art. 314,
Mornmori, ed. 7-a, I, p 438, 444, urni.;
PLANIor., I, ed. 3-a, No. 1366, 141.7, 1426, 1440, 1441.
Doctrinii romilneascit.
ALEXANDRESCO, Il, ed. 2-a, p. 241 urm., 543; (V, p. 208); Droit ancien et moderne de la
Roumanie: p. 8; Yota sub. Trib. Muscel, 7 Mai 1923. Jur. Gen. 1924 No. 2065.
DOCAN P. GEORGE, Minoritatea p. 34;

NACU, I, p. 497 urrn., 502, 503, 529, 530; II, p. 849.
Jurisprudentfi.
I. Actiunea in tagriduirea paternitatei (desavuare), conform art. 286 cod.

civil, o are brbatul, ea ns poate fi
exercitat ei de mostenitorii lui, ciind
stint inc in termenul prevazut de art.
291 cod. civil; cu toate acestea ea este

inchis si brbatului, in cazurile exceptionale prevazute de art. 288 cod.
civil, cazuri in care legea vede o recunoaetere tacittt a paternittei bi o
renuntare la tAgg.duirea ei. (Trib. Tecuci, 1913; Dreptul" 1914, p. 61).
Art. 289. - Legititnitatea copilului nscut dup6. 300 zile

dela desfacerea cdstoriei, va pute fi contestata. (Civ. 209, 286,
290 ur., 654 ; Civ. Fr. 315).
Text. fr. Art. .915. La lgitimit de l'enfant n trois cents jours aprs
la dissolution du mariage pourra 'Ore conteste.
Doctrinii
AUBRY ET RAU, V, p. 41; VI, p. 37-39, 51, 62, 63;
BAUDRY ET CHNEACX, Personnes, III, 525, 571 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 266, 270, 272, 333; ed. 1-a, III, p. 435;
DALI OZ, Rep. Paternit et filiation, 84 urrn.; Suppl. Paternit et filiation, 49 urm.:
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 42 bis, 1 si 2;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, II, p. 412;

DEMOLOMBE, V, 18, 84-86 urm., 92, 93 urm., 184;
Hue, III, 18, 19;
MARCADB, art 312, no. 2; 315, no. 2;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1382, 1383, 1416;
TROPLONG, Des Donat., II, 606.'
Doctrin romneasci.
ALEXANDRESCO, H, ed. 2-a, p. 228, 247 urm., 380, 543; (V, p. 208); Droit ancien et moderne
de la Roumanie, p. 8.
DOCAN P. GEORGE, Minoritatea,p. 34;
NACU, 1, p 501 urm., 509, 510; U, p. 31 urm., 850;

Roscrri BALANESCU I.. Observafie sub. C. Apel Paris, 30 Ian. 1924. Pand. Rom. 1924, III, 41.
Art. 290. - In deosebitele cazuri, In care barbatul este autofacA reclamgiunea In termen
rizat a reclant, el trebue
357
www.digibuc.ro
Art. 290
PATERNITATE $1 FILIATIUNE
Codul civil
de 1 luna, de se afl acolo unde s'a nscut copilul; In termen

de 2 luni dela into Ircerea sa. daca la epoca nasterei er
absent; In termen de 2 luni, dup ce a descoperit frauda, de
i se va fi ascuns nasterea copilului. (Civ. 286 ur., 291 ur.;
Civ. Fr. 316).
Text. fr. Art. 316. Da'ns les divers cas o le unri est autoris h
rclamer, il devra le faire, dans le mois, s'il se trouve sur les lieu), de la naissance
4 I e l'en rant ;
Dans les deux mois aprs son retour, si, la mame poque, il est absent ;
Dans les deux mois aprs la dcouverte de la fraude, si on lui avait cache
la naissance de'renfant.
Doctring
Ammy ET RAU, VI, p. 35, 50, 53, 54, 56 58, 61);
BAUDRY ET CHRNEAUX, Personnes, LI, 546 urm., 502;
BEUDANT, II, 557;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a. I, p. 334. 317, 340;
DAUM, Rp. Paternil et filiation, 121 win., Sappl. Paternit et filiation, 63 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 11. 43 bis, II:
DExtot.ontits, II, 268; V, 111, 114-118, 140-142, 144, 146, 152, 150; VIII, 455;
DURANTON, III. b5;
Hue, III, 20, 21. 29;


PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 1451, 1452, 1462.
Dociria. rointineasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 226 urm., 231 twin.. (IV, part. I. ed. 2-a, p. 488; V, p. 208:
VII, p. 564; XI, p. 86, 183, n. 1, 287). Droll ancien el nu,dorne de la Roumanie, p. 8:
Observolie sub. Trib. Homan, 23 Oct. 1914.Curter Jud. 85/1914:
DIMITRESCU D., Aeliunea in nerecunoaflere", Convorbiri Juridice, 4/1908;
DOCAN P. GEORGE, .111inoraulea, p. 34;

NACU, I, p. 504, 5U5.
aceastA actiune. InsA ori de ate ori
JurisprudentiL
1. In...regultigenerala, tatAl Si mama
sunt reprezentantii legali ai copilului

bar. In timpul asatoriei i dup desfacerea ei, atunci and justitia nu a decis alt-fel, tatAl este reprezentantul legal al copilului cu preferinta inaintea
mamei. InsA, atuuci and tatAl nu poate raprezenta pe copil, cum este in actiunea in desavuare intentatA de tatd,
in care tatl are interese contrarii fiului seu, dreptul de a representa letalmente pe copil trece asapra celuil'alt
parinte, adia asupra mamei,intocmai
ca et and tatAl nu ar litai exista. Numirea unui tutore ad-hoc minorului se
reclamA numai in cavil and interesele
minorului sunt contrarii cu ale pttrintilor, st in specie interesde minorului
sunt cu totul identi(e cu acelea ale
mamei. (Trib. Ilfov, I, 142, Febr. 25/87,

Dr. P4187).
2. Dupit art. 290 aetiunea in desavuare trebue fAcutii in timp de 1 lunA
dela data nasterii copilului, lr sA se

arate si contra cut trebue indreptatA
b eiwtcru lia aratA procedura c ire

trebue imbrAtisaiA, trebue sA ne referim la dreptul comun. Or, dupa dreptul (omun, pentru ea o actiune sA fie
regadat introdusA inaintea instantelor
j,ideeittoresti si ca sA product( tin efeet, ea urmeazA sd fie indreptatti in
contra persoanci care trebue srt sufere
execularea seutintei ce voeste a obtine.
Or, actiunea in desavuare intentatA de
tatA, interesind direct pe minori. find
pusA in diseutiune tocmai legitimitatea lui, urrneazA sA fie pus in etrizA
inaintea tribunalului printr'un tutu
ad hoc, cerut ei numit de tribunal. de
oareee mhiorul nu poate sta in jadecatA fArA sA fie bine reprezintat. Prim
eitarea- primal a mamei in ins'ant,
Lira prezenta minorului, de a car.
re civilA e vorba, nu se poate sust ne
(A actiunea e regulat introdusA si el
hotArirea ee se va obtine contra_mtamei va fi opezabillt i minorului.
timp, dupA dispozitiunile
noastre eivi'e, in nici un caz mama, in
timpul cAsAtoriei. nu poate reprelinta
358
www.digibuc.ro
Codul civil
P \ TEHNIME SI F11.IA j RINE
Art. 290
pus acel consiliu de familie. Asupra

acestui punct, legiuitorul nostru a voit
sa se splice dreptul comun. Deci, atunci cand minorul are un tutore, con-
pe fii sai miuori, acest drept fiind conferit numai tatalui, care are pe langa,
puterea parinteasca si administratiunea averei lor (art. 343), si aceasta intrucat interesele lor nu sunt opuse.
tra acelui tutore urmeaza a se indrept
lush in actiunea in desavuare tatal actiunea in desavuare; daca dar mama

fiind reclamant si avand prin urmare este tutoare, contra ei se va indreptit
interese opuse de ale minorului nu ar actiunea F3i ea va sti, bazata pe iubirea
Puteit face actiunea in mod regulat de sa materna si pe interesele materiale
eat chemand in judecata pe minor, ce o leaga de soarta acelui copil, sa nu
printr'un tutor ad-hoc, numit de tribu- neglige nici un mijloc de aparare pennal dupa a sa cerere, iar nu alta, per- tru a salvit onoarea ei atins printr'o
soand. Deci aetiunea indreptata nu- atare actiune. A se cere numirea unui
mai contra mamei, fruit sa fie pus in tutore ad-hoc pe motiv ca mama ar
cauza. si copilul a carui legitimitate se pute compromite interesele fiului sax,
contesta, mat a se respinge ca neregu- este a merge prea departe, caci daca
la (A.
Cererea de amnare pentru a aceast banuiala e motivul numirei
se reface procedura, citandu-se un tu- tutorelui ad-hoc, oare nu s'ar pute
tore ad-hoc, urmeaza a fi respinsa ca impinge banuiala mai departe, si a se
fara. interes &and a trecut timpul de 1 sustine tot cu atat temeiu, daca nu
lima cerut de art. 290 pentru intenta- mai mult, ca tutorul ad-hoc, un strain,
rea actiunei. Iar in ce priveste figu- nelegat prin nici un interes cu minorarea si a mamei in proces, aceasta se rul, nu ar da mana cu adversarul miexplica, pentru c mama, desi apara norului si ar compromite mai ram ininteresele minorului, ea 'si apara, in teresele lui, decal mama care, aparand
primul rnd onoarea ei care e pusa in pe fiul sau, se apara in acelasi timp
discutiune. (Apel, Craipva, II, Sept. 28, si pe sine? banuiala pentru banuiala!
92, Dr. 64/92).
Numai &and tatl ar fi tutorul legal
3. pupa, art, 318 e. civ. francez, orice al minorului ce'l deneaga ar fi loc la
act extra-judiciar care contine desa- numirea unui tutore ad-hoc, tutorul
vuarea din partea sotului, sau a ere- legal avand interese contrarii cu ale
zilor sal, va fi fad% valoare daca nu e in'norului, si legiuitorul nostru cunoa
urmat, in termen de i luna, de o ac- ste asemenea epitropii (art. 747 c. civ,
tiune in justitie indreptata in contra si art. 693 pr. civ.). (Trib. Ilfov, II, 114,
unui tutore ad-hoc dat copilului si in Febr. 24/93, Dr. 44/93).
4. Defendorul in actiunea in desaprezenta mamei sale. Legiuitorul roman nu a reprodus si in codicele nos- vuare fiind copilul ce se deneaga, nutru dispozitiunea art. 318 francez; el mai contra lui trebue intentata actiunu numai ea a eliminat dispozitiunea nea in desavuare. Mama nu are nici
franeeza care prelungea termenul acIiunei in desavuare Inca cu 1 lima, dar
a suprimat si dispozitiunea numirei
mini tutore ad-hoc minorului contra
citruia se introduce o actiune in desavuare. Fata dar eu o atare masurg,
luata de legiuitorul nostru urmeaza a
se vede care a fost scopul sau facand
aceasta: voit-a el a face o inovatiune,
sau facut-a o inadvertenta suprimand
in intregul lui art. 318 franceed In
ceea ce priveste inadvertenta trebue
sA o inlaturam dela inceput, caci daca
legiuitorul nostru ar fi voit sa suprime
mimai partea relativa la prelungirea
termenului actiunei in desavuare, s'ar
fi grail de a mentine ultimele_dispozitiuni ale art._318 francez relativ la
tutorele ad-hoc, dispozititmr care se
4.asesc si in codul italian (art. 168), at
si in eel austriae (art. 158), ceea ee- nu
rt facut. Legiuitorul nostru neintrodu&and dispozitiunile art 318 francez, a
voit sa taie seurt tutulor discutiunilor
ce tidied acel text de lege si anume
daca un tutore ad-hoc trebue numit
minorilor cari deja au uu tutore, daca
trebue numit $1 majorilor, de eine va
fi numit acel tutore de tribunal sau de
consiliul de familie, din cine va fi eom-
un interes material in proces si nu este

actiune fat% interes, nici legea nu cere
ea ea s fie pusa in cauza. (Trib. Ilfov,
II, 114, Febr. 24/93, Dr. 44/93):
5. Din expresiunile se....aflit acolo"
nu rezulta ea ar fi de ajuns ea sotul

sit nu se fi a flat fata &Ind a nseut
sotia. Legiuitorul s'a servit de aceasta

expresiune vaga pentru a desemna departarea dela care cineva n'ar putPit aflit
niste fapte cari intereseaza as de mult
pe sot, cum este gestatiunea sotiei FA
nasterea unui copil. De aceea s'a decis
ea sotul care nu locueste in comuna
unde este sotia, nu se and acolo. Daca
localitatea uncle resida sotul este apropiata, dacit comunicatiunile sunt lesnicioase, sotul nu poate necunoaste in
mod rationabil evenimentul nasterei
unui copil al sail. Deci este destul ca
sotul sa fi fost destul de aproplat de
locul nasterei copilului pentru a nu se
putea presupune ea el n'a avut eunostintA despre aceasta nastere. (Trib. Ilfov, II, 114, Febr. 24/93, Dr. 44/93).
6. Copilul nscut inainte de 180 de
zile dela celebrarea cfisatoriei este considerat ca conceput inainte de celebrarea casatoriei. Un atare copil este in
principiu legitim fA pentru a rasturna
359
www.digibuc.ro
Art. 291
PA l'ERNITATE
Codul civil
major, si printr'un tutor ad-hoe, numit

de tribunal, in urma avizului consiliului de famine, de ate ori el este minor. In orice caz, mama nu are calitatea de a reprezent copilul in instantd.
(Trib. Roman, Oct. 1913; Curier Jud.
1914, p. 697).
8. Actiunea in tgad de paternitate
nu poate fi intentat deal de tag. si
nu poate fi opus pe cale de exceptie
de cAtre o persoank strin. (Trib. Covurlui 18 Nov. 1922, Pand. Rom. 1923,
o atare prezumtiuue legal in favoarea

sa, trebue a se introduce actiune in tgAduire de paternitate. Aceast actinne apartine tatlui sau mostenitorilor
ski si se preserie in termenile artate
de art. 290 c. civil, spre deosebire de
actiunea de contestatiune a legitimittel., care apartine i tertiilor si este inprescriptibild. (art. 301 c. civ.). (Trib.
Romanati C. Jud. 54/906).
7. Actiunea in tgduire de paternitate nu poate fi exercitat dect in
contra IDSUS copilului, chemndu-se

personal in judecat, de cte ori el este
Art. 291.
i HUAI IUNE
III, 122).
Dach bArbatul a murit mai Inainte de a reelama,
dara in timpul pe cnd era Inca primit a o face, mostenitorii

vor ava. 2 luni spre a contesta legitimitatea copilului, socotite din ziva cand acel copil ar fi intrat In posesiunea averei
brbatului, sau din epoca and ar fi atacat posesiunea rnostenitorilor asupra acelei averi. (Civ. 286, 290, 295, 302, 303, 308,
653, 889 893. 896 ; Civ. Fr. 317).
Si le mari est mort avant d'avoir kit sa rclamation,

Text fr. Art. 317.
mais tant encore daps le Mai utile pour la faire, les hritiers auront deux
mois pour contester la lgitimit de l'enfant, compter de l'poque o cet
enfant se serait mis en possession des biens du mari, ou de l'poque o les
hritiers sera ient troubls par l'enfant dans cette possession.
Doctrinii
AURRY ET Rau, VI, p. 52-55, 57-59. 61;
BAUDRY ET CRNEAUX, Personnes, III, 561 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 331, 334, 337, 3407
1).ALLoz. 105p. l'alernit et filiation, 155 urin.; Sappl. Paternit et filiation 53 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 43 bis, V;
DEMOLOMBE, II I, 435; V, 120, 121, 123, 129-131, 136, 137, 149, 158-161, 177;
DURANT0v, I I I, 89;
LAURENT, I I I, 438;
MAROADE, art. 317;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1425, 1457.
Doctrin romilneascA.
part. 1, ed. 2-a, p. 488; XI, p. 86.
de la Roumanie, p. 8;
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 226 urm., 231 urm.;
183 i. 1, 2N7); Droit ancien et moderne

CANTACUZINO MATEI, p. 193, 194, 505 ;
DocAN P. GEORGE, Minoritalea, p. 34;
NACU, I, p. 5(6 urm.; III, p. 860.
aurisprudentii.
1. Daca sotul, in timpul vietei, nu a

voit a intenth actiunea in dezavuare
in timp util, s'au nu s'a prieeput a o
face de cunotea nasterea copilului,
toate acestea nu pot veni deal in avantagiul eopilului, caci legea prefer
fictiunea legitimitii deckt un proees
ee ar tinde la declararea unui copil
natural sau adulterin. Deci, erezii unui
stare sot, care a renuntat la dreptul
su, dreptul ne mat existnd, ei nu-1

mai gsesc in ereditate, si astfel nu
mai pot s desavueze pe copil. (Trib.
Ilfov, II, 114, Febr. 24/93, Dr. 44/93).
2. Nu celui ce intenteazA actiunea in

desavuare ii incumba sarcina de a do-
vedi a nu i s'a prescris actiunea, ci
celui care invoack aceast PrescriP-
tiune. (Trib. Ilfov, II, 114, Febr. 24/93,

Dr. 44/93).
3. Legiuitorul nedeterminnd din ce
anume acte trebue s rezulte aetul in360
www.digibuc.ro
Codal civil
Art. 292
Fil IA I 1IINEA COPIILOR LEGI
dreptat in contra posesiei mostenitorilor brbatului asupra averii acestuia,

rmne la aprecierea instantelor de
fond spre a caracteriz, dacd actul
exercitat este sau nu de naturd s fie
luat ca punct de plecare, pentru socotirea celor cloud luni utile preserise de
art. 291 c. civ. (Cas. I 395/904, B. p.1254).
4. Actiunea in tgAduirea paternittei (desavuare), conform art. 286 cod.
civil o are barbatul, ea ins poate fi
exercitat si de mo$tenitorii lui, cnd
sunt hie in termenul prevAzut de art.
291 cod. civil; cu toate acestea ea este
inchisd $i brbatului, in cazurile exceptionale prevdzute de art. 288 cod.
civil, cazuri in care legea vede o recunoastere -Weill a paternittii si o
renuntare la tdgrluirea ei. (Trib. Tecuci. 1913, Dreptul, 1914, p. 61).
5.Dreptul de desavuare al tatlui
atunci cnd i se va fi tinuit nasterea,

recunoscut $i mostenitorilor bdrbatului in conditiunile prevazute de art.
291 c. civ., numai atunci n'ar mai putea fi exercitat de mo$tenitori cnd ar
fi constant in fapt, e tatd1 cuno$tea
nasterea copilului si totusi nu I-a desavuat in termen in timpul ca a trit,
deoarece fiind presupus cd a ronuntat
la acest drept, mootenitorii lui nu l'ar
mai puteii. exercit.
Cnd, dar, instanta de fond constatd,
c nasterea copilului a fost tdinuit

att tatalui cat a trit, ct si moste-
nitorului lui, dui:A incetarea din via%

a tatalui n'a violat nici un text de lege
cnd a respins petitiunea de ereditate
Pe motiv c petitionarii nu sunt coptii
legitimi ai aceluia la mostenirea cdruia veniau. (Cas. I, No. 600, 1914;
Jurispr. Rom., 1915, p. 69).
6. A se vedeit si nota 7 de sub art. 286.
pentru un copil nscut din adulter,
CAPITOLUL II
Despre dove direa fillatiunei coplilor
Art. 292.
Filiatiunea copiilor legitimi se dovedeste prin
actele de nastere trecute in registrete strei civile. (Civ. 27
ur., 32, 43, 179, 286, 294, 295, 1173; C. pen. 123-125, 275; Civ.
Fr. 319).
Text. fr. Art. 319. La filiation des enfants lgitimes se prouve par
les actes de naissance inscrits sur le registre de l'tat civ
Doctrin strini.
AUBRY rr RAU, VI, p. 7-9;
BAUDRY ET CHNEAUX, Personnes, III, 452 urm.;
BEUDANT, II, 504;
CoLni ET CAP1TANT. ed. 2-a, I, p. 259, 398; ed. 1-a, III, p. 373;
DALLOZ, Rp. Paternit et filiation 203 urin.; Suppl. Paternit et filiation 100 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE,. 11, 46, 46 bis, 1V $i VI;
DEMOLOMBE, V, 190-193, 195-197, 202-204, 206;
Huo, 111, 34;

LAURENT, III, 419;
MARUADE, art. 319, no. 1 $i 2;

PLArnoL, I, ed. 3-a, No. 1385, 1386;
Trait lmentaire de droit international, p. 382, 383.
Doctrin romneasci.
ALEYANDRESCO, II, e.l. 2-a, p. 253, 256 urrn.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 901; VII, p. 560).
Droit ancien et moderne de la Raumanie, p. 8; Observatie sub. Trib. Dorohoi 221;

din 24 Sept. 901. Curier Jud. 10/902; Olnervatie sub. Cas. I, 385 din 29 Sept. 903. Curier
Jud. 60/905; Observafie sub. Judec. ocol. rural Pechea Covurlui, 8 lan. 1910. Curier
Jud. 23/910; Observatie sub. Trib. Avranches, 9 Nov. 922. Pand. Rom. 1923,111, 68 ;
CANTADUZINO MATEI, p. 186, 188;
Doomi P. GEORGE Minoritatea, p. 33;

NACU, I, p. 203, 511, 512.
Acte de vaccinare 2.
INDEX ALFABET1C
Acte de botez, 2.
Acte de asfitorie 1, 2, 7{
17.
Acte de deces 7.
Acte de nastere 1, 2,7,9,

14, 17.
Acte de stare civili 4, 7,
10, 11-13, 16.
Acte scrise 2, 4, 6, 15.

Apreciere suverand, 4, 6.
Caragea 8.
Ciskorie 1, 2, 9, 14, 15, 17.
Conceptiune 2, 17.
361
www.digibuc.ro
Contestatie de stat 16.

Deccs 17.
Filiatte materni 3, 8, 14.
Grade de rudenie, a se
vedea Rudenie..
Identiutte 2, 17-
Art. 292
I 11.IA ; I UNEA COPI1LOR LEGI'l
Inceput de dovadi 2.
Leuea churiilor 18.
Marturi 2, 4, 5,
8, 10-13,
15, 16.
Mostenttori 3.
Nastere 2, 9, 15, 17.
Neretroactivitate 8.
Orthne privet 4, 10, 13.
Ordinc 1,ubbc5 4, 11.
Petipe de ereditate 3.
Posestuate de stat 2, 9, 16,

17.
Prelungirea contractelor
de Inchiriere 18.
aplicabile deck cAnd e vorba de dovedirea filiatiunei legitime, dovedire

care e restrnsd de lege in interesul
familiei. Dar rudenia si gradul de rudenie se poate stabill in materie de
sticcesiune nu numai prin acte de stat
civil, dar pniil orice tel de probe, nefiind in joc in aceast materie cleat
interese bnesti, care privesc ordinea
privatd, in opozitiune CU materia reclamatiunei de stat de copil legitim, care
intereseazd ordinea publica. Si genealogia in materie de succesiuue se poate
prob prin registre si hrtii emannd
dela tatdl sau mama ineetati din vieatl, ruin martori sau prezumptiuni, dupd
aprecierea suveran a judecdtorilor.
(Cas. I, 236,Sept. 5/86, B. p. 664).
5. Se face o just aplicatiune a mincipiului c statutul personal urmiireste pe strini ori uude se and child
li se respinge dreptul de a dovedi filiatiunea lor prin martori mai inainte
de a doved c dupd legea lor nationald filiatiunea se poate doved prin
Prezumptiuni 4, 6, 8, 15.
Probe 2-4, 7, 8, 10, 11, 1316, 18.
Rcgistre de stare civile

1, 2.
Rudenie 4, 6, 7, 10-13, 15,

16, 18.
Stare eivil5 7, 11.

Statut personal 5.
Struni 5.
Succesiune 2-4, 6, 7, 10-13,
16.
Suveran5 apreciere 4, 6.
Trunetere In posesiune 3.
Jurisprudent&
1. Dupd art. 292, pentru dovedirea filiatiunei eopiilor legitimi nu se cere
decitt actul de nastere trecut in regie-
trele stArii civile. Violeazd dar legea

judccdtorul care mai cere si dovadd
despre existeuta cdstoriei printilor.
&Ind ea nu a fost eontestatit. (Cas. I,
362/Oct. 29/72. B. p. 288).
2 Persoana care redact-id o filiatiune

legitimd trebue sil dovedeased : cd fe-
meea din care se pretinde ndscutd a

avut un copil; identitatea sa cu copilul
nscut; disAtoria mamei sale cu persoana a cdrei mostenire reclam; conceptiunea sau nasterea sa in timpul
martori. (Cas. I,
p. 940).
ctisittoriei. Daed filiatiunea din partea

inamei se poate constatit fie prin actul
de nastere, fie prin posesiunea de stat,
fie prin martori, ceeace 'fin trebue stt
constate mai nti acel care reclama
calitatea de eopil legitim, este cdsatoria dintre persoanele din care se pretinde ed. descinde. Acest fapt al cdstoriei se poate constat : prin actul de
eununie, inseris in registrul starei civile; prin dovezi inscrise sau martori;
prin o hotilfire criminald datd in contra persoanei care a distrus proba ordinard a cdstoriei, adica actul de cuJamie, si prin posesiunea de stat de
eopil legitim unita cu alte eonditiuni.
Actele de botez si de vac:chid se pot
admite ea un inceput de dovadd pen-
tru a se incuviintil proba prin martori. (Cas. I, 296 Oct. 1175, B. p. 232).
3. Deed nu e vorba de o actiune de

stat civil din partea persoanei sau a
mostenitorilor vre-unui copil legitim al
defunetului, pornit d. in contra rudelor
acestuia, ci de o simpl petitiune de

ereditate si de trimiterea in posesiune
a mostenirii, pornit din partea rudelor decedatului, ceriind trimiterea lor
in posesiunea mostenirii si recunoasterea lor ea erezi ai decedatului, ei n au
Codal civil
and. indatorire decilt aceea de a prob

prin toate probele permise de lege, ealitatea lor de rude ale decedatului in
grad sueces.bil. Dispozitiunile articolelor 292-303, privitoare la dovedirea
filiatiunei legitime nu se aplied cnd
e vorba de petitiune de ereditate $i de
trimiterea in poscsiunea mostenirii.
(Cas. I, 66/Febr. 27779, B. p. 116).
4. Art. 292 urm. si 33 c. civ. nu stint
395, Dee.
16/86,
B.
6. Pentru stabilirea gradului de rudenie, in materie de succesiuni, proba

ce persoana care reclamd, succesiunea
este datoare sd facd, nu este atilt de
riguroasa ca aceea ce art. 292 si urm.
cer pentru dovedirea filiatiunei copiilor legitimi. Aceastil probl poate s
rezulte din orice acte de corespondenta, titluri de familie i chiar prezumtiunii si apreciatiunea judeciltorilor
fondului in aceast privintd este suverand si scapd de controlul curtei de
casatie. (Cas. I, 105/Mart. 17 92, B. P.
218).
7. Des starea eivild si filiatiunea nu
ar pute fi in principiu probate decht
cu aete de stare civild in reguld, totusi
acest principiu nu se mai poate aplicA,
cnd proba prin asemenea acte devine
imposibild. Astfel pentru proba unei
rudenii. de un grad mai deptirtat, fiind
nevoie de un mare numr de acte de
cdstorie, nasteri si decese, savarsite
la o epoe si in localittile, pe care eel
ce voeste aid stabili rudenia nu le-ar
putea cunoaste, o asemenea prob prin
acte de stare civild in reguld, ar devent cu totul imposibild si in asemeBea caz se poate admite toate mijloacele de probl, mai ales cnd nu este
in chestiune starea civild a unei Persoane ct numai proba unei legdturi de
rudenie, pentru un interes pur peenniat. (Apel Buc. 103/96, C. Jud. 40/96).
8. Filiatiunea se dovedeste dupd reguide legei sub imperiul edreia a avut
loc nasterea, astfel c, pentru eel ndscut sub imperiul legei Caragea, f ilia-
tiunea, att legitim cht si cea naturald, se putea doved prin ori i ce
mijloace de pro)* chiar prin martort
si prezumtii. (Cas. I, 392/901, B. p. 1335)
362
www.digibuc.ro
Codul civil
5. Acolo
FILIATIUNEA COPULOR LEGITIMI
unde nu este aslitorie nu
terie de succesiune; astfel c, in acest

caz, rudenia se poate doved nu numai
prin acte de stare civil, ci ci prin orice fel de probe admise de lege si deci,
si prin martor1, de oarece nu stint in
discutie deck interese bnesti, cari
privese ordinea privat. (Cas. I, 3 Februar 1909, B. p. 111).
D. Actul de nastere al cuiva nu
poate s dovedeasc nid filiatiunea sa
matern deck dupii ce s'a do vedit mai
intiu cstoria mamei, cci legea nu
admite proba prin actul de nastere a
filiatiunei decitt cnd e vorba de o filiatiune legitima (art. 292 din codul civil), ceeace implica proba prealabil a
poate fi vorba de filiatiune legitima

actul de nastere al unei persoane, nu
face dovada filiatiunei sale legitime,
daca nu produce dovada astoriei

dintre rintii sal. Astfel. in lipsa ac-
tului de cAstorie, nu se poate procede

la dovedirea filatiunei legitime in modul stabilit prin lege prin art. 292 si
urm. din codul civil adicti prin faptul
nasterei unit cu posesiunea de stat
de copil legitim si imprejurarea, cA

actul de na$tere ofiterul strei eivile a trecut, dup dicteul Elcclarantului, c. copilul este nscut din eutare
parinti si c, ar fi legitimi, nu poate
uI
face dovada legitimittii copilului,

dac nu se dovedeste csatoria. (Trib.
Dorohoi. C. Jud. 10/902).
10. Dispozitiile art. 33 si 292 c. civ.
nu aunt aplicabile dect atunci cnd
este vorba de dovedirea filiatiunei legitime, ins atunci. cnd e vorba de a
stabill gradul de rudenie In materie
de succesiune, rudenia se poate dovedi
nu numai prin acte de stat civil ci $11
prin orice fel de probe si deci si prin
inartori, nefiind in joc deal interese
buesti, care privEsc ordinea privatti.
t(1as. L 543/903, B. p. 1477).
It In materie de succesiune rudenia
si gradul de rudenie se pot stabill nu
numai prin acte de stare civil, dar i
prin orice fel de pro)* nefiind in joe
dect interese bnesti iar nu reclamatii de stat civil, care intereseaz
ordinea publicA. Asa dar in asemenea
caz se va ap1c principiul pus in art.
1198 e. civ., care seuteste de prob
cstoriei.
Prin urmare, interpreta gresit art.
292 din codul civil Tribunalul and

constat filiatiunea legitimit a unei
persoane numai pe baza actului WI de

nastere. (Cas. I, 860 din 28 Nov. 1912,
B. p. 1917 si Jur. Rom. 6/913 si Curier
Jud. 12/913. In acelas sells : Cas. I, 800
din 12 Nov. 1912. Jur. Rom. 4/913).
15. Numai atunci cnd trebue sl se

stabileasc un grad mai deprtat de
rudenie $1 deci o serie de nasteri, cgstorii $1 decese petrecute la diferite
epoci si in diferite localitti, se admite, prin detware dela regula generall, c proba rudeniei se poate face
eu orice acte de corespondenta, titluri
de familie, martori si chiar simple
prezumtiuni. (Cas. I, 29 Ianuarie 1913,

B. p. 103).
1b.Proba prin acte de stare eivil si
prin posesiunea de stat este cerut numai pentru stabilirea f iliatinnei copiilor legitimi inteo actiuue in contestatiune de stat, iar nici decum pentru sta-
scris pe acel ce a fost in neputint

de a si-o procurk rmnnd ca art.
bilirea gradului de rudenie inteun interes pur pecuniar cum ar fi in materie de mostenire, caz in care proba
pentru stabilirea rudeniei se poate
face in conformitate cu dispozitunile
art. 33 c. civ. si prin martori. (Apel
292, 296 ci 297 s se aplice numal atunci,
cnd ar fi vorba de dovedirea filiatiei

legitime ca stare civil. (Cas. I. 30/903,
B. p. 50).
12. Pentru stabilirea gradului de rudenie, cnd se reclam o mostenire,si

cnd partea care o cere este inteun
grad de rudenie mai deprtat st, pentru acest motiv, in imposibilitate s-si
poat procurit acte de stare eivil cu
Art. 292
Buc. I, No. 40, 1915; Dreptul" 1915, 1).

228).
17.
Dovada filiatici legitime nu se
poate face numai cu actul de nastere,

care s poat stabili legatura de ru- cum pare s autorize art. 292 c. civ.
denie eu defunctul, proba ce partea cci acest act nu dovedeste dect fat>
reclamant e datoare s fac nu poate tul nasterei din partea mamei; pentru
fi att de riguroas ca aceia cerut de filiatia legitim se cere dovada idenart. 41 si 292 ci urmtorii din codul titatei celui care reelam a east,
civil, pentru dovedirea filiatiunei co- stare, cu conilul nscut, dovada Oatpiilor legitimi.
toriei parintilor prin actul lor de cdsPrin urmare, Tribunalul se poate torie sau posesia de stat in cazul art.
inteinei pe martorii propusi de ambele 179 0. civ. cum si dovada c reclamanprti pentru a constat c reclamantul a fost conceput sau nscut in timtul este in grad suecesibil mai apro- pul citstoriei. (Cas. I, 780 din 5 Oct.
piat eu defunctul. (Cas. I, 13 Aprilie 1921. Curier Jud. 281922).
1907, B. p. 661).
111. Gradele de inrudire in cazurile si
13. Art. 33 si 292 din codul civil, nu
conditiunile prevazute de legea chiriisunt aplicabile dect atunci cnd este lor, pot fi dovedite prin orice probe,
vorba de dovedirea filiatiunei legiti- in speeie, un cErtificat al Prefecturii
me. iar nu si atunci &And este vorba de Capitalei, iar nu numai dealt prin dostabilirea gradului de rudenie in ma- vada riguroas a actelor strii civile,
363
www.digibuc.ro
Art. 293
F/LIATIUNEA COPHLOR LEGITINI1
Codul civil
liatiune" i Retroactivitate" cu notele

respective; art. 33, Index : Filiatiune",
prevAzut de art. 292 c. civ., pentru cA

in specie nu este vorba de filiatiune
legitim. (Trib. Prabova s. I, 410 din 7
Iunie 1924, Curier Jud. 37/924).
Nastere", Posesiune de stat" si no-
tele respective; art. 286 eu notele 15, 19;
19. A se vedea: Art. 1, Index. Fi-
art. 308 eu nota 19.
In lips& de un asemenea titlu este Indestultoare posesiunea constant a statului de copil legitim. (Civ. 33,
177 ur., 291, 294 ur.; Civ. Fr. 320).
Art. 293.
Text. fr. Art. 320.
d'enfant lgitime suffit.
A (Want de ce titre, la possession constante de l'tat

Doctrinii, strii.
AUBRY ET RAU, VI, p. 11, 124

BAUDRY ET CHANEAUX, Personnes, III, 462 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 259 urm., 294, 874; ed. 1-a, UI, p. 373;
DALLOZ, Rp. Paternit et filiation, 236 urm.; Suppl. Paternit et filiation 113 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 47 bis, II;
DEMOLOMBE, V, 206, 208, 211;
MARCADA, art. 320, 321, n. 1;
MounLox, ed. 7-a, I, p. 459 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a No. 434, 1387-1391.
Doctrin romneasc.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 260 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 901; VII, p. 560); Droit
ancien et modorne de la Roumanie : p. 8 ; Observafie sub. Trib. Ilfov S. III, 308 din 80 Mart.
1902. Curier Jud. 45/1902. Observafie sub. Cas. I, 385 din 29 Sept. 903. Curier Jud. 60/905;
ALEXANDRESOU TRAIAN, Nola sub. Cas. Fr. 30 Nov. 1920. Curler Jud. 10/1922;
CANTACUZINO MATEI. p. 187;
DOCAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 33 ;

NACU, I, p. 512, 513.
INDEX ALFABETICI
Acte 1, 2.
Martori 2, 4, 6, 10.
Acte de nastere, a se ve- Mama 3.

dea
Acte de stare d-
elta".
Apreciere suverang 2, 7.
Ca ragea Cod 8
Contestatie de stat ,10.
Copil legitim 1-5, 7-10.
Pusesiune de stat 1-5, 7-10
Prezumptie legalI 3.
Probe, a se vedei Martort" si 1, 4, 7, 10.
Recurs, a se vedei ,,Apre-
ciere suveranI".
Registrele actelor st5rii ciDistrugere 1.
vile I.
Dovezi, a se vedeh Probe' Rudenie a se vedek
FIli.tiune 1-10.
Deces 3.
Fiu legitim, a se vcdeb Succesiune 6, 9.

,,Copil legitim".
Interese materiale 6, 10.
Strverana aprectere 2, 7.
Tati 8, 9.
Jurisprudentil.
1. Dui% art. 293, in lipsit de actele

strei civile, filiatiunea copiilor legitimi se poate dovedi prin mice acte si
pria posesiunea de stat. Dacit dar refistrul de stare civila a fost distrus,
in atare caz instanta de fond e in drept
s se intemeeze pe diferitele acte si
faptele procesului, pentru a-si face
convingerea cA partea Ewe posesiunea
de stat de fiu legitim. (Cas. I, 249/88,
Oct. 12/88, B. p. 843).
2. Deciziunea judecAtorului de fond
prin care declara ca. din depunerile
martorilor FA din actele produse, i
formeazA convingerea cA un copil a
fost recunoscut ea fin al cuiva
Si
avut posesiunea de stat constantA,

eonstitue o deciziune de atribut suveran, care scap de cenzura Curtei de
casatiune. (Cas. I, 10/95, B. p. 11).
3. Posesiunea de stat este o stare de
fapt si ea rezultnd dintr'o reuniune
de fapte tinznd a stabili intre un individ si sotii dintr'o cAsAtorie un raport de filiatiune, aceast posesiune
trebue s existe fatA de ambii soti si
nu poate rezult fatA de unul din soti
dinteo prezumlie legalA, ci trebue sA
rezulte in mod indiviz fatA de ambii
soli leghtura de fiu legitim, tot din
circumstante de fapt. Numai inteun
singur caz eel ce voeste a-si dovedi filiatiunea de stat ar puteit fi dispensat
de a-si dovedi aceastti posesiiine
fata de mama sa, atunci cnd dnsa ar
fi murit din nastere. (Trib. Ilfov, III,
C. Jud. 45/902).
4. In lipsa actului de nastere, posesiunea de Stat de fiu legitim se poate
dove& cu martori. (Cas. I, 4 Mai 1907,
B. p. 786).
5. Conform art. 293 din codul civil.
in lipsa actului de nastere, este bidestulAtoare posesiunea constantA a statului de copil legitim.
Prin urmare, sAvarseste o omisiune
esential instanta de fond cnd nu se
ocupA de mijlocul legal bazat pe pose-
304
www.digibuc.ro
Codnl civil
FILIA pCNE
COPI1LOB i M,11
Art. 294
siunea de stat de copil legitim, invo-
bilirea filiatiunei legitime fat de Wit
priu zise de filiatiune. (Cas. I, 8 Mai

1909, B. p. 549).
7. Dupa art. 293 din codul civil, hi
lipsa de act de na$tere este indestuldtoare posesiunea constant a statului,
de copil legitim pentru dovedirea filiatiunei legitime, iar art. 294 din codul civil arat cari sunt faptele mai
de cdpetenie cari constituese rosesiunea de stat.
Prin urmare, cfind instauta de fond
constata cd partea a dovedit faptele
enumerate de art. 294 din codul civil,
.din care rezult posesiunea de Stat,
aceasta constitue o constatare de fapt
ldsata la suverana apreciere a judecdtorilor de fond. (Cas. I, 712 diu 31
Oct. 1911, B. p. 1240, Curler Jud. 61912).
8.Tribunalul nu comite exces de putere i nu violeaza art. 1 si. 293 e. eiv.
$i cap. IL p. VI din C. Caragea., cand
eonstat si admite dovada posesiei de
stat de copil legitim sub imperiul legii
Caragea, de oarece, desi posesia de stat
de copil legitim nu er reglementat
de acea legiuire, insa ea rezult dintr'o continuitate de fapte care s'au petrecut intfun interval de timp urmat
dupa nasterea copilului ce invoacd legitimitatea. Astfel c, desi nasterea
aeestuia a avut loc sub imperiul legei
CarKgea, totusi faptele din care rezult posesia de stat de fiu legitim au
urmat si sub imperiul cod. civil actual,
care recunoaste $i reglementeazd un
asemenea mijloc de dovedire a fili atiunei legitime. Pe lfingd aceasta, sta-
0. Din redactiunea art. 293 si 295 e.

eiv., rezult c numai atunci ciand si
titlul de nastere si posesiunea de stat
civil concorda, frd a se contrazice in
ceva, este oprita reelamarea linei alte
st6ri civile, iar nu si in eazul Nand actul de nastere nu exista sau posesia
de stat il contrazice.
Prin urmare, un eopil nseut din o
cdstorie legitim, al cdrui act de nastere nu se prezint, poate s reclame
posesia de stat de copil legitim al Mxbatului de al doilea al mainei sale si
s vie la succesiuuea acestuia, MI% s
i se poat opune el este copilul legithu al primului brbat al mamei sale,
cat de parte. (Cas. I, 19 Decembrie nu se poate deduce decat tot din ace1907, B. p. 1898).
leasi fapte caze constituese posesia
6. Sub hnperiul codului civil, cand stet de fiu legitim, adica e tatl l-a
se reclaind o mostenire, proba eu mar- tratat i ingrijit de eresterea eopilului,
tori este admisibild pentru dovedirea ea fiind fiul sdu legitim. (Cas. I,
rudeniei, fiind in joc numai interese No. 687, 1913; Jurispr. Rom." 1914,
pur materiale, iar nu chestiuni Pro- p. 20).
in viitutea maximei pater is est...",

fiind nseut in timpul acelei prime
cdstorii. (Cas. I, dec. No. 410, din 17

10. Proba prin acte de stare civild si
prin posesiunea de stat este cerut numai pentru stabilirea filiatiunei copiilor legitimi intr'o actiune in contestalunie 1915; Jurispr. Rom." 1915, p. 402).
tiune de stat, iar nici de cum pentru

stabilirea gradului de rudenie inteun
interes pur pecuniar cum ar fi in materie de mostenire, caz in care proba
pentru stabilirea rudeniei se poste
face in conformitate cu dispozitiunile

art. 33 c. civ. si prin niartori. (Apel
Bue. I, No. 40, 1915; Dreptul" 1915,
p. 228).
11. A se vedett : Art. 33, Index si notele respective; art. 286 en nota 15; art.
292 eu notele 2, 9.
Art. 294. Posesiunea de stat se statorniceste prin Intrunirea de fapte indestulAtoare, ce aratA legamantul de filiatiune
rudenie intre un individ si familia din care pretinde a
face parte.
Cele mai de cApetenie din aceste fapte sunt : c acel individ
a purtat in totdeauna numele printelui al cArui fiu se pretinde a fi

tatAl 1-a tratat ca pe fiul sau si a Ingrijit, In
aceast calitate, de cresterea, de Intretinerea si de stabilirea so.
CA a fost recunoscut In aceast calitate Intotdeauna In
societate.
CA a fost recunoscut in oceast calitate de ctre familie.
(Civ. 185, 293 ; Civ. Fr. 321).

Text. fr. Art. 321.
La possession d'tat s'tablit par une runion suffisante
de faits qui indiquent le rapport de filiation et de parent entre un individu

et la famille laquelle il prtend appartenir.
365
www.digibuc.ro
Art. 295
FILIATIUNEA COPIII.OH LEGITIMI
Codul civil
Les principaux de ces faits sont.

Que l'individu a toujours port le norn du pre auquel il prtend appartenir ;
Que le p-ire l'a trait comme son enfant, et a pourvu, en cette qualit,
it son ducation, it son entretien et son tablissement;
Qu'il a t reconnn constamtn-nt pour tel dans la socit ;
Qu'il a t reconnu pour tel par la famille.
Doctrinii
AUBRY ET RAU, VI. p. 12, 13;
BAUDRY ET CHgNEAUX, Personnes, III, 462 urm.;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 259. 204, 874: ed. 1-a, III, p. 373;
DALLoz, llp. Patersate et filiation, 237 urm.; Sappl. Paternit et filiation, 113 urm ,
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 47 bis, IV ;

DEMOLOMBE, V, 212, 216;
MARCADE, art. 320; 321, no. 2;

MOURLON, ed. 7-a. I, p. 459 urm;
PLApuar., I, ed. 3-a, No. 434, 1387-1391.
Doc!rinii romneascii.
.\LEXANDRESCO, II. ed. 2-a, p. 260 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 931; VII, p. 560), Droit
ancien et minlerne de la Rownanir:p. 8: Observnfie sub. Trib. Ilfov S. 111,308 din 30

Mart. 1902. Cnrier Jud. 45/1902; Observafie sub.Cit.s. I, 23 Aprilie 1920. Tribuna Juridiva 12-13-14/1921;
(:ANTACUZINO MATEI, p. 187 ;
DocAv P. GEORGE, Alinoritatea, p.33;

NACU, I, p. 513:
ROSENTAL S., Nota sub. Trib. Ilfov s. III, 159 din 12 Mart.1921. Pand. Rom.1923, II, 129.
ria printilor. (Apel Bum I, 90, Apr.
JurisprudentL
I. Posesiunea de stat de copil legicoroboratA cu actul de nastere,
dispenseaza de a dove& alt-fel cAsato-
Art. 295.
21/93, Dr. 36/93).
2. A se vedeit 0. notele 4, 7, 8 de sub

art. 293.
Nimeni nu poate reclamd o stare civild con-
trarie aceleia ce-i da titlul sau de nastere, i posesiunea de stat,

conform acestui titlu.
*i vice-versa, nirneni nu poate contestd starea civild acelui
care o po3esiune de stat, cprlrorrn t) titlului sdu de nastere.
Civ. 178, 179, 292, 294; Civ. Fr. 322).
Text. fr. Art. 322. Nul ne pent rclamer un tat contraire celui qne
lui donnent son titre de naissance et la possession conforme k ce titre;
Et rciproquement, nut ne rut contester l'tat de celui qui a une possession
conforme A, son titre cle naissance.
Doctrinii stating.
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, III, 466 UM.;
BEUDANT, II, M.I.;
COLIN Er CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 261. 254, 3i6; ed. 1-a, Ill, p. 373;
DALLOZ, Rp. Rimernit et filiation, 25i urm., 340 urm., 380 urm.; Sappl., Paternit et
filiation, 119 urm., 150 urin., 167 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 48 bis, 1, III si IV;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, 1, p. 467;

DEMOLOMBE, V, 222-221, 226, 229, 481;
i in textut
1) In Inc de conform ar trebul cetit conform& fra virgula tnainte, dupS cunt este
francea corespunzltor.
366
www.digibuc.ro
Codul civil
FILIAl RINEA COPI1LOR LFG1TIMI
Art. 295
Huo, III, 328;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 462, 463;
PLANIOL, I., ed. 3-a, No. 1392.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 265 urm., 266, 309; (III, part. II, ed. 2-a, p. 901: VII, p. 314 ;
Droit ancien et moderne de la Boumanie, p. 8;
Doeax P. GEORGE, Minoritatea, p. 34;

LAzikuEseu Eio. ALEX., Nota sub. Trib. Ilfov, s. III, 159 din 12 Martie 1921. Cnrier Jud.
19/1921;
NACU, I, p. 514, 515;

PLAtTARA GEORGE, Nota sub Cos. I, 73 din 2 Mai 1919. Pand. Rom. 1922-1-86 ;
RC/RENTAL S., Nola sub Trib. Ilfov s. III, 159 din 12 Martie 1921. Pand. Rum. 1923-II-129.
Jurisprudentii.
1. Dekd art. 295 c. civ., care se referd
la filiatiunea 1egitim iar nu la cea
naturald, prevede c starea civild nu
constitue o omisiune esentiald. (Cas. I,

919 din 18 Dee. 1912, B. p. 2118, Jurispr.
Rom. 11 913).
8. Din redactiunea art. 293 si 295 c.
civ. rezult c numai atunci cnd si

titlul de nastere si posesiunea de stat
civil concordd, fdr a se contrazice in
ceva, este oprit reclamarea unei alte
sari civile, iar nu $i in cazul cnd aetul de na$tere nu existd sau posesia
de stat 11 contrazice.
Prin urmare, un copil ndscut din o
cdattorie legitimd, al cdrui act de na-
poate fi contestatd i e numai tatl

sau mostenitorii. sdi pot sa conteste legitimitatea noului ndscut, ins prin
aceasta se intelege actiunea in tgada
paternittei iar nu $1 o contestare de
legitimitate, care poate fi exercitatd, de
toti cei ce au interes fie moral, fie bd.nose. (Trib. Gorj, C. Jud. 25/906).
2. Imprejurdrile si elementele din
cari se deduce cd cineva este fiul legitim al unor soti svrsiti din viatg.,
constituind o chestie de fapt, se apreciazd in mod suveran de instantele de
fond $1 seal:a de controlul Curtii de
Casatie. (Cas. I, 22 Martie 1906, B. p.
512).
3. Dupd dispozitia art. 179, combinat
cu art. 295 din codul civil legitimitatea copiilor ndscuti din cloud persoane, earl au vietuit impreund in public,
ea brbat si femeie, i cari amndoud
au incetat din viatd, nu poate fi contestatd, sub singurul cuvnt cd nu se
prezint actul de cdstorie, oridecteori aceasid legitimitate se dovede$te
printr'o posesiune de stat necontrazis
stere nu se prezint, poate sd reclame

posesia de stat de copil legitim al brbatului de al doilea al mamei sale si
s vie la suecesiunea acestuia, f5r s
i se poatd opune e este copilul legitim
al primului brbat al mamei sale, in
virtutea maximei pater is est...", fiind
nscut in timpul acelei prime cdsdtorii. (Cas. I, No. 410, 1915; Jurispr.
Rom. 1915, p. 402).
1. Articolele 295 c. civ. $i 300 c. civ.,

prevznd si subordonnd actiunea penald pentru delictul de suprimarea sau
falsificarea statului civil al unei persoane hotririi definitive asupra strii
civile, nu pot ave in vedere cleat ca-
zurile cnd exist contrarietate intre

actul de nastere $1 posesiunea de stat
sau cnd lipseste titlul de nastere $i
posesiunea de stat sau numai anal din
aceste cloud elemente.
Cnd insa exist titlu de nastere si
posesiune de stat conformd,
art. 295 e. civ., declara inadmisibild in
principiu reclamatiunea strti (dyne
contrarie aceleia, care rezult din cele
cloud elemente intrunite.
In atare caz o persoand nu poate,
prin urmare, s reclame pe nici o cale
nict chiar pe calea actiunii penale, o
altd, stare eivild dect aceia pe care
i-o d titlul sdu de nastere unit eu posesiunea de stat statornicd con forma
prin actul de nastere. (Cas. I, 22 Martie

1906, B. p. 512).
4 pupa dispozitiunile art. 295 diu
codul civil, nu se poate contest& starea
eivild a aceluia ce are o posesiune de

Stat, conform titlului sau de nastere.
(Cas. I, 5 Tunis 1906, B. p. 1069).
5. Din momentul ce, potrivit art. 295

din codul civil, nimeni nu poate reclam& o stare eivild contrarie aceleea ce
Ii d tithil sail de nastere i posesimica de Stat, conform acestui titlu, $1
nimeni. nu poate contest& starea civill
a aceluia ce are o posesiune de Stat
conform titlului. salt de nastere, urmeazd ca cererea fdeutd inaintea unei
instante de fond, in scopul de a dovedi
posesiunea de Stat, conform cu titlul
de nastere, este o cerere de naturd a
schimbh solutiunea pricinei, $i deci, omishmea instantei de fond de a se
promint asupra unel asemenea cereri
titlului. (Cas. I, dec. No. 349, din 13

Innie 1916; Jurispr. Rom. 12/919, p.610).
8 Nimeni nu poate reclam, dar nici

contesta starea civill a acelui care are
o posesiune de stat conform titilului
sat" de nastere. Prezumptiunea de legitimitate, legiuitorul a voit s'o facil
367
www.digibuc.ro
Art. 296
I ILIA l'IUNE1. copilLon LEGITINII
Codul civil
nastere si. posesia de stat potrivit acestui titlu, presupune conditia prealabilA cA este stabilit eAsAtoria dintre
pretinsii autori ai copthilui.
Cnd dupa cum este dovedit in spetd, intre pretinsul tata al reclamantei
si mama sa, n'a existat cAsAtorie in
momentul nasterii, art. 295 c. civ. nu
mai. este aplicabil, cAci numai este
concordant intre posesiunea de stat
si. titlul de nastere.
Mind prin urmare constatata filiatiunea legitim in sensul indicat mai
sus, si cererea reclamantei de rectificare a actului su de nastere are a fi
prima& (C. Apel Galati s. I, 194 din
de intangibilA in citt a interzis Ministerului Public s intervin in asemenea ocaziuni chiar i numai pentru ea
s dea vre-o informatie (art. 295, 299,
300 c. civ.) dest la baza supresiunilor
sau supozitiunior de stat, se gseste

un delict gray si cte odat o crim.
CAluzit de asemenea principii, legiuitorul a oprit chiar st admiterea probei cu martori dnd crezAmnt numai
actuhii de stare eivil intrit cu posesiunea de stat. (Trib. Ilfov, s. III, 159
din 12 Mart. 1921. Curier Jud. 19 921,

Pand. Rom. 1923, II, 129).
9. Dispozitia art. 295 cod. civ., dup
care nimeni nu poate reclam o- stare
eivil eontrard eelei ce-i (IA titlul eau de
12 Oct. 1923, Jurispr. Gen. 1924 No. 56).
Art. 296.
In lips de titlu si de posesiune de stat statornicd, ori daca copilul a fost inscrjs, sau sub nume mincinoase, sau ca nscut din tat i mamd necunoscuti, dovada
filiatiunei se poate face prin martori.
Cu toate acestea dovada nu poate fi primit cleat atunci
cnd exist un Inceput de dovadd Inscris, oricand presumtiunile sau indiciurile ce rezult din fapte constatate sunt de o
astfel de gravitate, Meat sa se poat primi admiterea dovezii
prinZmartori. (Civ. 33, 38, 196, 292 urm., 297 urm., 1197, 1199,
1303 ;
Pr. civ. 162, 185 urm., 201 urm.; Civ. Fr. 323).
Text. fr. Art. 323. A dfaut de titre et de possession constante ou si

l'enfant a t inscrit, soit sous de faux noms, soit comme n de pre et mre
inconnus, la preuve de filiation peut se faire par tmoins.
Nanmoins cette preuve ne pent (Are admise que lors qu'il y a commencement de preuve par crit, ou lorsque les prsomptions ou indices rsultant
de faits des lors consta nts sont assez graves pour dterminer Pad mission.
D o aria. striinii.
AUBRY ET RAU, VI, p. 7, 14. 16, 204;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, III, 471 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 258 urm., 278, 296; ed. 1-a, 11E, p. 373 ;
DALLOZ, Rp. Paternit et filiation 265 urm.; Suppl., Paternit et filiation 122 urm.;
DEMOLOMBE, V, 239, 502, 567:
Hue, III, 42, 4,4;
MOURLON, ed. 7-a, T, p. 463 UM.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1393, 1398.
Doctrinli r omAneascit.
ALEXANDREBOO, II, ed. 2-a, p. 260, 263, 267 urm.; 340; (III, part. II, ed 2-a, p. 901; VII,
p. 117, 253 nota, 276); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 8; Observatie sub.
Cas. I, 261 din 5 lunie 1906. Dreptul 81/1906; Obsercalie sub. Cas. I, 385 din 29 Sept.
1903. Curier Jud. 60/905;
CANTACUZINO MATEJ, p. 189, 190, 191, 192;

IVACO, I, p. 516, 537, 538; II, p. 845:
ROSENTAL S., Nola sub. Trib. Ilfov s. III, 159 din 12 Martie 1921. Pand. Rom. 192341-129.
poate face prin posesiunea de stat
Jurisprudentii.
1. Dupa art. 293 si 296, In lips de

acte de nastere, dovada filiatiunei se
martori. (Cas. I, 281/Sept. 25/89, B. p.

762).
2. Prin ultimele dispozitiuni ale art.
368
www.digibuc.ro
Codul civil
296, legiuitorul,
I ILIA
COPIILOR LEGITIM1
in materie de filia-
tiune, derognd regulelor de drept coniun, lasd judeciltorilor de fond de a

aprecid in mod suverau daed prezumtiunile sunt destul de grave pentru
determind sa admita proba testimoniald, astfel ea deciziunea lor in aceast privintd scapd controlului eurtii
de casatie. (Cas. 1, 146/Apr. 18 90. B.
p. 436).
3. In materie de filiatiune legiuitorul, derognd regulelor dreptului colasd judeedtorilor de fond dreptul de a admite dovada prin martori,
cnd prezumtiunile sau indiciile, ce
rezultd din fapte constante, prezintd
un caracter de gravitate, iar aprecierea judecatorilor de fond in aceastd
privintd scapd censurei Curtei de casatie. (Cas. I, 294/97, B. p. 1041)%
4. Pentru dovedirea filiatiei naturale
se anlied art. 308 c. civ., iar nu art. 295
si 297 c. civ. Ccj aceste texte prevdd
o procedurd speciald pentru dovedirea
filiatiei legitime, ea exceptie la modul
de probatie dupa dreptul comun. Aeeasta deosebire de favoare rezultd
clar din dispozitiile art. 308 c. civ.,
care prevede e pentru filiatia naturaid. nu se admite proba cu martori,
deet ednd exista un inceput de probd
pe cnd art. 296 pentru filiatia
legitiina admite proba cu martori
atunci child sunt numai prezumtii grave. Din aceast intentie a legiuitorului rezultd cd pentru probarea filiatiei naturale trebue sti se aplice regulile dreptului comun, astfel cd inceputul de probd scrisd pentru probarea acestei filiatii trebue sd indeolinea$cA
eonditiile din art. 1197 c. civ. (Cas. I,
489/903, B. p. 1343).
Art. 297
5. Instanta de fond care. in dovedirea filiatiunei, admite proba eu mar

tori, fdrd un inceput de dovadd sau
prezumtiuni, facnd probabild filiatiunea ce se doveded cu martori, pronunta o hotdrire nesuficient motivata
si lipsitd, de bazd legala. (Cas. I. 158
din 1905, B. p. 354).
6. Proba identitAtei copilului nu se
poate face prin martori, deck mimai
atunci cnd va exista un inceput de
dovadd scrisd, emanat fie dela mamd,
fie dela alte persoane interesate in
contestatiune, care s fac de crezut
faptul identitAtei copilului. (C. Apel
Bucuresti II, Drept 30 905).
7. Trecerea unui act de nastere in
condicd, la randul lui, dar neisedlit de
of iterul stdrii civile, constitue un. indiciu i o prezumtiune destul de gravA,
ea in puterea art. 296 din codul civil,
cliiar i in lipsa de titlu si de posesiune de Stat statornied, lid se admitd
proba cu martori pentru compleetarea
probei, rezultfind dinteun asemenea
registru oficial. (Cas. I, 5 Iunie 1906,
B. p. 1069).
a Proba testimoniala, edictatd de
art. 296 c. civ., pentru dovedirea filiatiunei legitime, atunci cnd an existd
prezumtiuni sau indicii de oarecare
gravitate ce rezult din fapte constante, nu se poate intinde si aplicd i la
dovedirea maternitatii naturale, unde
prin art. 308 legiuitorul nu a admis
proba cu martori, decdt atunci clind
ar exist& un inceput de dovadd scrisA,
emanat dela pretinsa mamd. (Cas. I,
dec. No. 135,- din 24 Febr. 1916; Jur.
Rom." 1916, p. 338).
9. A se veded: Art. 308 en notele 1,
4, 5-7.
Art. 297.
Inceputul de dovada Inscris rezultd din titluri
de familie, registre i hrtii casnice ale tatlui sau ale mamei
din acte publice sau chiar private, emanate dela una din par-
tile ce figureaza In contestatiune, sau care ar aveh, vreun
interes In cestiune daca ar fi In viatd. (Civ. 33, 296, 308, 1197 ;

Civ. Fr. 324).
Le commencement de preuve par crit rsulte des
Text. fr. Art. 324.
titres de famine, des registres et papiers domestiques du pre ou de la mere
des actes publics et milme privs manes d'une partie engage dans la contestation, ou qui y aurait intrt si elle tait vivante.
DoctrinA strain&
AUBRY ET BAU, VI, p. 15;
BAUDRY ET CHNEAUX, Personnes, III, 471 urm.:
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, 263, 206; II. p. 201; ed. 1-a III, p. 373 ;
DALLoz, Rp. Paternit et Min Lion, 237, 269 urm.; Suppl. Paternit et filiation, 127 arm ;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 51 bis, I;
DEMOLOMBE, V. 245, 246;
Hue, III, 40, 44;

36 g
www.digibuc.ro
24
Art. 298-299
ILIATIUNEA COPI1LOR LEG1TIMI
Codul civil
LAURENT, III, 417;
MOURLON, ed 7-a, I, p. 463 urm.;

PLANIOT I, ed. 3-a, No. 1393, 1398.
Doctrini romncascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 260, 263, 267 urm., 310; (III, part. II, ed. 2-a, p. 901; VII,
p. 117, 253 nota, 276); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 8; Adnotafie sub.
Trib. civil din Mons (Belgia) 28 Ian. 1899. Curier Jud. 15/1900; Observafie sub. Trib.
Cha teauronx 14 Sept. 1922. Pand. Born. 1923-III-67;
NACU, I, p. 516, 517, 537; II, p. 81.5.
Jarisprudent.
I. Instanta de fond este suveranA sA
donstate in fapt daca constitue un inceput de dovadA scrisa, in sensul art.
1197 sau al art. 297 combinat cu art.
308 cod. civ., actul de nastere al unui
copil care a fost inlAturat de instanta
de fond ea constituind o dovadA complectA a filiatiunei naturale, pe motiv

el aceea care a declarat nasterea copilului nu a fost mama sa, ash cum cere
art. 304 c. civ., ci o altA persoanA streinA, care s'a prEzentat ofiterului stArei
civile. (Cas. I, No. 135, 1916; Jurispr.
Rom." 1916, p. 338).
Art. 298. - Dovada contrarie se va puteh face prin toate

mijloacele proprii de a statornicl, ca reclamantul nu e copilul
mamei ce pretinde ca are, sau, chiar fiind maternitatea dovedit,
ca nu e copilul b5rbatului mamei. (Civ. 286, 290, 291, 296;
Pr. civ. 205; Civ. Fr. 325).
Text. fr. Art. 325. - La preuve contraire pourra se faire par tows les
moyens propres tablir que le rclamant n'est pas l'enfant du mari de la mre.
Doctrin rt stead..
AUBRY 1.T RAU, VI, p. 15;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, III, 474;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 278, 333, 354, ed. 1-a, III, p. 373;
DALLoz, Rp. Paternit et filiation, 288 urm.; Suppl. Paternit et filiation, 132 urm.:
DEMOLOMBE, V, 255, 257-259;
Hue, III, 49;

MOURLON, ed. 7-a, I. p. 463 urm.;
PLANum, I, ed. 3-a, No. 1459, 1463.
Doctrinil, romneascii.
kLEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 272 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 901; VII, p. 117, 253, nota,
276); Droit anrien et moderne de la Roumanie, p. 8;
NACU, I, p. 517, 518.
Art. 299. - Tribunalele civile vor fi singure competinte

a hotArl asupra recfamatiilor privitoare la starea civil. (Civ.
84 urm., 180 urm., 182, 300 urm. ; C. com. 884; Pr. Civ. 80,
340; Civ. Fr. 326).
Text. fr. Art. 326. Les tribunaux civils seront seuls comptents pour
statuer sur les rclamations d'tat.
Doctrina
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, 111, 595 urm.;
Codul civil
Art. 300
FILIATIUNEA COPIILOR LEGITIMI
COLIN ET CAPrrarr, ed. 2-a, I, p. 323 urm.; ed. I-a HI, p. 373;
ROp. Paternit et filiation, 383 urm.; Suppl. Paternite et filiation, 162 Linn.;
DEMOLOMBE, V, 263, 266;
Huc. III. 52;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1403-1405, 1507.
D o c' Hutt' romiLueascl.

ALEXANDRESOO, II, ed. 2-a, p. 274 urm., 362; (IH, part. II, ed. 2-a, p. 901; VII, p. 640 urm.
60(1); Droit anrien et moderne de la Roamanie, p. 8, 246:
CANTACUMNO MATEI, p. 191, 199;

NACU, I, p. 523, 524.
aceasta chiar investit eu judecarea tuturor cererilor, exceptiunilor sau mijI. Legiuitorul, In vederea unui Malt loacelor de aprare, invocate in contra
interes de ordin social si pentru a asi- sau in sprijinul actiunci principa'e, si
gur linistea familiilor, a stabilit ea dela rezolvarea eArora atiirn# solutiuprineipiu cd cestiunile de stare eivil, nea actiunei.
adic fie actiunea in reclamatiune de
In aplicarea acestui principiu legiuistat, fie aceea de contestatiune a strii torul, prin art. 83 legea judecAtoriilor
civile, sa fie judecate mimai de instan- de ocoale, a prevazut c inaintea acetele ordinare civile si cu garantia cestor judecritorii se pot invocit toate
lor doua grade de jurisdictiune. (Cas. mijloacele de aprare si exceptiunile
III, 20 Aprilie 1906, B. p. 819).
cari, duptt dreptul comun. sunt admi2.Instantele cari judec contraven- sibile in raport cu natura si importiunile la legea timbrului si inregis- tanta afacerei.
trril, avnd un caracter exccot'onal,
Prin urmare, intr'o actiune de coinele nu sunt competinte de a judecil, in a- petinta judelui de ocol, dacrt se conceastl calitate chestiunile de stare ci- testa filiatiunea celui ce reclamA un
vil a persoanelor, fi a viol prin- pamnt, tot judele de ocol e compe&pint de mai sus, stabilit prin art. 299 tinte s6 judece si aceast contestatiune
si 300 codul civil. (Cas. III, 20 Apr. relativ la dovedirea filiatiunei, intru
1906, B. p. 819).
ciit are competinta s judece actiunea
3. Judecatorul care se af16 investit or nc.pal. (Cas. I, 22 Oct. 1913, B. p.
Jurisprudentii.
eu judecarea unei actiuni, este prin
1771).
Art. 300. - Actiunea criminala In contra unui delict pentru

suprimarea strei civile, nu va puteA Incepe deal dupa, ce s'a
dat hotrtrea definitiv asupra chestiunei stArei civile. (Civ.
38, 39, 180,181, 299, 302; C. p. 275; Pr. pen. 8, 21; Civ_ Fr. 327).
Text. fr. Art. '327. - L'action criminelle contre un dlit de suppresson

d'tat. ne pourra commencer qu'aprs le jugement dfinitif sur la question d'tat.
Doctrin str
BAUDRY ET CRENEAUX. Personnes, III, 595, urrn.;
OMAN ET CAPITANT, ell 2-a, I, o. 321, urrn,; II, p. 211; ed. 1-a,
p. 373;
DAr.r.oz. Rp. Paternit et filiation, 364 urm.; Suppl. Paternit et filiation, 162 urm.;
DENIANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 53 bis, 11;
DexoLomas, V, 270, 273, 275;

FAUSTIN HSLIE. Instr. crirnin. II, 848, 849, 852;
Hen, III. 52, 53;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1405, 1507.
Doefrin romneasca.
ed. 2-a, p. 274 urm.; 332; (III, part. II, ed. 2-a, p. 901; VII, p. 640
urrn., 666); Droit anrien et moderne de la Roamanie, p. 8, 246;
ALEXANDRESCO, II,
NACU. I. p. 523, 524.
371 www.digibuc.ro
Art. 301-302
II IA rIU \ EA CONII.Oli
I. Desi prevenitul de bigamie a faeut cerere curtii s suspende actiunea

eriminal 'Ana se va judec& actiunea
validitatei primei casatorii, dar intru
cat nu i-a ilovedit eg intentase actiune
la tribunalul civil si ea atunci cnd s'a
judecat delictul de bigamie, era pendinte inaintea instantei civile acea aetiune, fara euvant imputa curtei elt a
violat art. 300. (Cas. II, 367/90, lulie
27/90, B. p. 928).
2. Este inadmisibil o actiune in reclamatiune de stat intentata pe cale
civila de ministerul public care, potrivit art. 300 c. civ., nu poate POYIal niei
maear actiune publica pentru delictul
de supresiune de stat, papa ce nu se
pronunta o hotarire definitiva in aetiunea eivila de reelamatiune sau contestatiune de stat, intentata de cei in
drept, de oarece chestiunea de stat civil este o ehestiune prejudiciala care
suspenda nu numai judecata penal],
dar chiar punerea in miscare a actiunei publiee. (Trib. Wilcea I, Dec. 1913;
Dreptul" 1914, p. 303).
Codul civil
3. Articolele 295 c. civ. si 300 e. eiv.,

prevaand si subordonnd actiunea penala pentru delictul de suprimarea sau
falsificarea statului civil al unei
persoane hot's:ail-ii definitive asupra
starii eivile, nu pot avea in vedere decat cazurile cnd exist& contrarietate
intre aetul de nastere si posesiunea de
slat, and lipseste titlul de nastere FA
posesiunea de stat sau numai unul din
aceste doull elemente.
Cand insd exista titla de nastere
posesiune de stat conform titlului,
art. 295 c. civ., declara inadmisibila in
principiu reclamatiunea starii civile
contrarie aceleia, care rezulta din cele
doua, elemente intrunite.
Iii atare caz o persoana nu poate,
prin urmare, sa. reclame pe nici o cale,
nici ehiar pe ealea actiunii penale, o
alt.& stare eivila decal aceia pe care
i-o d titlul eau de nastere unit eu POsesiunea de stat statornica conform&
titlului. (Cas. I, dec. No. 349 din 13 Iunie 1916; Jurispr. Rom." 121919, p. 610).
4. A se vedeit art. 299 en notele 1 si 2.
Art. 301.
Actiunea pentru reclamarea stArei civile este
neprescriptibil in privirea copilului. (Civ. 302 urm , 1844, 1890 ;
Civ. Fr. 328).
Text. fr. Art. 328.
l'gard de l'enfant.
L'action en rclamation d'tat est imprescriptible

Doctring strging..
AUBRY ET BAU, VI, p. 20, 21;

BAUDRY ET CHRNEAUX, Personnes, III, 590, 591;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 335, 339; ed. 1-a, III, p. 373;
DALLOZ, Rep. Paternit et filiation, 340 urm., 384; Suppl. Paternile et filiation, 150
urm., 170;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 55 bis, VII;
DEMOLOMBE, V, 280. 281, 299, 303-308;
lino, III, 52;

PLANIOL, I, ed. 3-a, N-o. 1401, 1507.
Dearing, romineasa.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 280 urn,. 362; (XI, p. 85, 213 No. 3); Drail ancien et mo-
derne de la Roumanie, p. 8; Nota sub. Trib. civil, Melun (Seine et Marne) 9 April
920. Curier Jud. 2/924;
CANTACUZINO MATES, p. 83, 192, 199:
NACU, I, p. 519.
Art. 302. Actiunea pentru reclamarea sfarei civile nu

se va puteA, porni de catre mostenitorii copilului, care n'au
reclamat decat cand acesta ar fi murit minor, sau in terrnen
de 5 ani dup, implinirea ettei majore. (Civ. 291 urm., 301,
303, 315-342, 653; Civ. Fr. 329).
Text. fr. Art. 329.

L'action ne peut tre intente par les hritiers de
l'enfant qui n'a pas rclam, qu'autant qu'il est dcd mineur, ou dans les
cinq annes aprs sa majorit.
372
www.digibuc.ro
Codul civil
1 ILI VrIUNEA COPIILOR I EGI
Art, 303
Doctrinit
AUBRY ET RAU, VI, p. 18-20;
Cows ET CAeirANT, ed. 2-a, I, p. 330 urm., 335, 338; ed. 1-a, III, p. 373;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 54 bis, VI;
DEMOLOMBE, V, 280 urm., 284, 290, 291, 294-297, 302 urm.;
MARCADE, art. 330, n 2 si 4; 1116, n 2;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 471, urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1407, 1410.
D oaring romfineasei.
ed. 2-a, p. 282 urm., 336; (XI, p. 85); Droit ancien et moderne de ict
Rournanie, p. 8;
ALEXANDRESCO, II,

NACU, I, p. 520.
Jurisprudenti.
I. Art. 302 nu se opune ca mama
dovedeasa a este mama natural l. a
defunctului su copil natural, de oare
ce acest articol reglementeaza exercitiul
transmis 6. mostenitorior,
iar nici de cum pe al aceleia nscutti
originarmente in mitna mamei, care o
poate exereit in eo nomine proprio,
dupa cum copilul ar fi putut-o exercitit

Pe a sa inainte de a o transmite erezilor si. (Apel Buc. I, 267, Febr. 9/85,.
Dr. 40/85).
2. Art. 302 se apliel si la copiii naturali ascuti sub legea veche, and isi
cautA maternitatea sub legea noufi..
(Trib. Ilfov, IV, 416, Dec. 18/84, Dr..
11185).
Art. 303. - Mostenitorii pot urmrl actiunea deschis de

cdtre copil, afar numai dac acesta se va fi lepdat formal,
sau ar fi lsat s, treac5. 3 ani far% a o mai urmri
socotindu-se de la eel din urm act de procedura. (Civ. 291
urm., 301 urm., 653; Pr. civ. 253 urm., 316 urm., 343, 345;
Civ. Fr. 330).
Text. fr. Art. 330.

Les britiers peuvent suivre cette action lorsqu'elle
a t commence par l'enfant, moins qu'il ne s'en ffit dsist formellement,
n'efit laiss passer trois annes sans poursuites, compter du dernier
ou
acte de la procdure.
Doctrinft
AUBRY ET Rau. VI, p. 18-22, 24-26;
BAUDRY ET CRENEAUX, Personnes, 111, 585 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 330 urm., 335,
338; ed. I-a, III, p. 373;
DALLOZ, Rp. Paternit et filiation, 273. 352 urm. ; Supp/. Paternit et filiation 153 urm.;
DEMOLOMBE, V, 289, 291-293, 307-321, 325, 327-329;
HUC, III, 58, 60;
MAROADA, art. 330, No. 4, 6;
MonaLow, ed. 7-a, I, p. 471 urm.:

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1407, 1410:
Doctriat romlineascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p 282 urm.; 336; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 463; XI. p 85);
Droll anrien et moderne de la Roumanie, p. 8;

NACU, I, p. 521, 522.
373
www.digibuc.ro
Art. 304
I EGITIMAREA GOPIILOR NATURAL!
Codnl civil
CAPITOLUL III
Despre copiii naturali.
Sectiunea I.Despre legitirnarea copiilor naturali1).
Art. 301. (Mod. L. 15 Martie 1906 2). Copiii nscuti sau

conceputi a far din csatorie vor fi legitimati prin eds5,torie Mcuta &Ind nastere Intre tatl i mama lor, cand acestia
fi vor fi recunoscut fie prin actul de nastere, fie prin act autentic anterior cdstoriei, fie prin actul chiar de cAstorie.
Aceasta regul se apnea cu putere interpretativti a legei
actuate.
Copie dup actul autentic de recunoastere va fi trimis de
grefierul tribunalului, unde a fost, autentificat la ofiterul starei
ci vile, care a inscris nasterea copilului spre a se face mentiune pe marginea actului.
Grefierul i ofiterul strei civile cari vor neglij Indeplinirea acestor forme vor fi pedepsiti cu amenda Ora la 100 lei.
Text. fr. Art. 331.
Les enfants ns hors mariage, autres que ceux ns
d'un commerce incestueux ou adultrin, pourront tre lgitims par le mariage
subsquent de leurs pre et mre, lorsque ceux-8 les auront lgalement reconnus avant leur mariage, ou qu'ils les reconnatront dans l'acte mme de
416bration.
Doctrin strAinA.
AUBRY ET RAU, VI, p. 64-67, 69, 70;
BAUDRY ET CHNEAUX, Personnes, III, 731 urm.;
BEUDANT, 11, 052;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a. I, p. 179, 269, 306 urm.; 310 urm., 331;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 11, 57 big, 1, VII; 67 bis, IV, VI;
DEMOLOMBC, V, 345, 346, 351, 352 urm., 358, 360, 362-366;
Huo, III, 66. 67;
MARCAD, ari. 331;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 475, 476. 477;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1552-1565.
Doctrinil romAneascA.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 293 urm., 319; (I, ed. 2-a, p. 300, 669); Droit ancien et mo-
rime de la Itoumanie, p. 10; Observatie sub. Trib. Iai s. 11, 11 Martie 1906. Dreptul
25/1000; Observafie sub. Cas. I, 90 din 16 Ma, tie 1907. Dreptul 45/1907; Observalie
sub. Trib. Valcea 652 din 25 Sept. 1903. Curier Jud. 2111904; Nola sub. Cas. I, 60
din 2 Febr. 921. Pand. Rom. 1922-1-279; Observafie sub. Cas. 11,145 din 30 Oct. 1917.
Tribuna Juridica 18-19/1920; Legistafia copiilor naturali in dreptul nostru". Tri-
buna Juridici 9-14/1919; Oaservafie sub. C. Apel Toulouse, 8 Mai 1922. Pand. Rom.
1923-111-67; Nola sub. Trib. civil Nice, 10 Nov. 1022. Jurispr. Gen. 18/1924 No. 1052.
ATHANAFIU ANGHEL, naiteva cuvinte asupra modificarii art. 304 c.
Curier Jud.
37/1006;
Docax P. (,EORGE, Atinoritatea, p. 35, 36, 42, 46;

IUFARA ALFRED, Nola sub. Trib. Ilfov s. I, 107 din 19 Mart. 1921. Curier Jud. 38/921;
Nola sub C. Apel Buc. s. III. 328 din 27 Nov. 922. Curier Jud. 8/923;
1) In eodul ivil francez, exista o a doua sectione, intitulat: ,Despre recunoaeorea copiitor
naturali', geclu.ne cc a fost suprim ita de legiuitorul romn. A se vedea si nota art. 48, cod. civ.
2) Text vechiu al art. 304. Copid nscuti sau conreputi afara' din cstorie, se vor putea legitima
prin
fkul'a dup naskre intle tatl si mains lor, cdnd acestea ti vor fi recunoscut, chiar pran actul kr .1c c.14torie. H'iv. 4 181,111, 2H, :117, tall; Reg. act, st. cav. 97; 129, 1 (0; Lege autorizdnd luarca de
msuri in vederra strii de rAzeoi cu privire Lu &milk si averca celor mobilizati (Mon. vf. 221/914 Art. 9;
De, ret lege N 1117 din 14 Mai 1918) (Mon. of. 40/9(8) Art. 1; Legea asupra numelui din 18 Mdrtie 1893. Art.
4. Civ. Fr. 331).
374
www.digibuc.ro
Codal civil
FILIATIUNRA COPIILOR NATURAL1
Art. 304
MAVROJANI ALEXANDRU, ,,Recunoqterea voluntaril a copilului natural in codul nos

Tribuna Juridica, 28-20/1019, 42-44/1019;
MEITANI GEORGE (FIU), Despre drepturile copiilor naturali". Dreptul 31/1602;
MISSIR P., Nationalitalea copiilor legitimafi". Dreptul 38/1906
NAOU, I, p. 527, 528 urm.
INDEX ALFABETIC
Act de astorie 1.3, 20.
Obligatie naturalS 6.
Act dc nastere 5, 7-9, 11, 14, Oilier de stare civilS,3, 11.
17, 25.
Ordinc puldia 3, 19.

Prezumtiuni 1, 2, 18, 20.
Probe 2, 18, 2 I.
l'utere partnteasca 25, 26.
Cisfitorie 3, 4, 8, 14, 15, 20, Posesiune de slat 2, 19.

21, 23.
Casiitorie religioasi 20.

Cercetarea paternithtii 3.
Ccrtificatul Parobiel 20.
RSpire 2.
Ratificarc 19.
Conceptiune 10.
Contestarca legitimrii 18, Recuneastere prin act au
tentic 4, 7, 9, 11, 15, 17,
19, 20.
Copti adulterini 10, 13.
20, 21, 24, 25, 26.
Ilerunoayterc prin act de
Copii gasiti 22.
cfis5torie 1, 2, 4, 7, 8, 9,
Copii incestuogi 10, 13.
11, 14, 18, 20.
Copii natutali 6, 10, 12-14,
Recunoasterea prin act de
16, 17, 22, 24-26.
Donatiuni 16.
navere 5, 7, 8, 9, 11, 14,
15, 20, 21, 23-26.
Falsitatea recunoasterii 18,
Retroactivitate 4, 6, 7, 9,
19.
12, 15.
Legi interpretative 6.
Legea pentru controlul Roman 22.
Statut personal 6.
streinilor 22.
Strain! 1, 3. 12, 22, 26.
Martori 18.
Sue, ebiune 14.
Marturisire 20.
Taxe suceesorale si de ln
blostenitori 17.
registrare 14, 16.
Nastere 2, 5, 15.
Natiunalitate 12, 22, 25,26. Terti 17, 19.
Tranzactie 19.
Nume 26.
Jurisprudent-I.
I. Art. 304 c. civ. admite legitimarea
copiilor nscuti inainte de cdstorie,

numai prin recunoasterea lor expresd
Prin chiar actul de efisAtorie si, in lipsa acestei singure dovezi admisibild
expresd, a copiilor in actul de chsatorie, este asemenea de ordine publicd,

ea nefiind deck un coro'ariu al proltibitiunei din art. 307. Astfel, dec o cstorie se face in tara inaintea unui
ofiter roman al starei civile, fiecare
act trebuind a fi judecat dupd, legile
cari Il instituesc, iar nu dupa legea
streind, pe care partile n'au avut-o in
vedere si care nu se poate invoch In
contra ordinei publice locale, este evident cd, o asemenea cdstorie in tara
n'are decal efectele ce-i (Id legea romand, lar nici decum efectele ce i-ar
da legile streine, la care nici prtile,
nici functionarul, nu s'au putut 0.'11(11.
(C. Apel, Buc. I, Drept. 27/902).
4. In urma modificarei art. 304 din

codul civil prin legea din 15 Martie
1906, legitimarea copiilor nscuti sau

conceputi afard din casAtorie, se poate
face prin cdstorie subsecuent, nu
numai and coniii au fost recunos( uti
Prin chiar actul de cdstorie al printilor, dar si atunci child acestia ii vor
fi recunoscut fie prin actul de nastere
fie prin un act antentic, anterior castoriei.

Acest text de lege, conform vointei
legiuitorului
are efect retroactiv.

(APel Craiova II, Dr. 17/908, p. 135).
dupd, lege, toate presumptiunile ce s'ar

invoea sunt frd, valoare, ele neputnd
5. Lipsa de recunoastere din partea

mamei in actul de nastere, nu atrage
(Apel. Buc. I, C. Jud. 251904.).
gata sti feed .derlaratia de nastere, ci

numai tatl, si in lipsa acestuia, declaratia se poate face de medici, de
chirurgi, de moase sau de cdtre orice
alte persoane cari ar fi fost de fat la
nastere. (C. Apel Craiova s. II, Drep-
aveh efectul de a inlocui mentiunea

din actul de citsgtorie. Aceast reguld
din citatul articol 304 se aplial si supusilor austriaci ce locnese in tard.
2. Dupd, art. 304 c. civ. roman, legitimarea copiilor nscuti inainte de estorie nu se poate face decht prin recunoasterea lor expresd prin chiar actul de cdstorie al printilor. Si, in lipsa unei asemenea mentiuni in actul de
cdstorie, toate prezumptiunile ce s'ar
invoc pentru a (loved posesiunea de
stat de copil legitim Bunt frd, valoare,
ele neputand a aveh efectul de a inlocui
mentiunea in actul de edstorie; iar
pretentiunea c ar fi cel putin fiul cutrei persoane, de oarece mama sa a
fost rdpitd, si. c nasterea coincide cu
epoca raptului, nu poale fi luatd in
consideratiune, in lipsd de orice probd.
(C. Apel Buc. I, Drept. 27/902).
3. Art. 307 c. civ., dup care cercetarea paternittei este interzis, contine
un principiu de ordine publica si, prin
urmare, n'are nici-o valoare un act facut pe teritoriul roman contrar dispozitiunei din acest articol. Dispozitia
art. 304 e. civ., dui-A care legitimarea
nu se poate face cleat prin mentionarea
eonsecinta neaplicdrei art. 304 din codul civil, de oarece mama nu este obli-
tul 17/908, p. 135).
6. Recunoasterea eopiilor naturali,

institutie prevazutd, de codul civil austriac, este astzi admisd si de codul
civil roman, prin art. 304, in urma mo-
difiedrei acestui text prin legea din

1906, aceast dispozitie avand efect retroactiv ea toate legile interpretative.
Recunoasterea copiilor naturali fiind
considerat ca o indeplinire a obligetiei naturale, care leagd pe WA de copilul sdu, este carmuit, in privinta efectelor sale, de legea personald a pd.rintelui care a fcut-o. (Apel Iasi, II,
Dr. 23 908, p. 179).
7. Copiii nscuti sau conceputi in
earl din cdsdtorie vor fi legitimati
prin cdstoria facutd, dupd, nastere,
intre tatal si mama lor, child acestia
Ii vor fi recunoscut, fie prin actul de
nastere, fie prin act autentic anterior
cdsatoriei. fie prin actul chiar de cti-
375
www.digibuc.ro
Ar t. 304
LEGITAIAREA COPIILOR NATURALI
sAtorie, iar aceastd. reguld, avnd a se

aplich cu putere retroactivd, nu se mai
poate spune cd legitimarea, prin cdstorie subsecuentd, se poate face numai in cazul cnd copiii au fost recu-
i prin actul de edsatorie al

pdrintilor; cd, prin urmare, prin aceastd interpretare, datd cu efect renoseuti
troactiv articolului 304 din codul civil,

legiuitorul din 1906 a voit a stabili cd
acest articol asa cum a fost redactat,
are a se consider& ca astfel Ajar dela
promulgarea codului civil. (Cas. I, 16
Martie 1907, B. p. 401).
8. Dupd art. 304 din codul civil, modificat la 1905, legitimitatea copilului
ndscut afard din casatorie poate sd rezulte din actul de nastere al copilului,
dacd fiind recunoscut ca atare printr'acest act pdrintii sdi s'au edatorit
legitim in urind.
Prin urmare, copilul care invoaed calitatea de fiu legitim, nu este suficient
ad probeze aceasta numai cu actul de
nastere, ci trebuie sd mai dovedeased
eAsAtoria pdrintilor. (Cas. I, 341 din
29 Sept. 1909, B. p. 941, Jurisprudenta
32/909).
9. Copiii. ndscuti sau eonceputi afard
de cdstorie devin legitimi prin edsdtoria facutd dupd nastere intre tatdl si
mama lor, cu conditia ea et sd fie recunoseuti fie prin actul de nastere, fie
prin act autentie anterior edstoriei,
fie prin actul chiar de cdsAtorie. Aceast dispozitie a legii din 15 Martie 1906
se aplicd si faptelor petreeute inainte
Codul civil
nationalitti deosebite, nu poate ave&

altd nationalitate cleat acea a mamei,
chiar dach in urmd ar fi legitimat prin
cAsdtoria subsequentd a pdrintilor, de
oarece legittmatia nu are efect retroaetiv i deci nu poate ridich copilului drepturile ce a dobndit inainte
de cdsdtoria pdrintilor, jar nationalita-
tea odatd cpdtatd nu se mai. poate

pierde cleat prin vointa expresd a a-
celuia care o dobndeste. (C. Apel Bue.

s. I, 288/911, Curier Jud. 25/1912; In acelas sens: Cas. III, 452/912, Curier
Jud. 36/912).
13. In legislatiunea noastrd,

spre
deosebire de cea francezd, copiii adulterini i incestuosi au fost pusi pe
aceiasi linie cu cei naturali, putnd fi

legitimati prin edsAtorie subsequentd
a printilor lor, dupd cum aceasta rezulth att din textul art. 304 c. civil,
cum si din suprimarea art. 335 c. francez, care opreste chiar recunoasterea
copiilor adulterini i. incestuosi. (Cas.
I, 183 din 27 Febr. 1913, B. p. 355. Jur.
Rom. 11/913, Curier Jud. 36/913 si 45,
1913; Judec. ocol. C. Lung, 527 din 11
Iunie 1923. Bul. Trib. Mused 12/923,

Octombrie).
14. Dupd art. 304 din codul civil modificat la 1906, recunoasterea copilului natural prin aetul sdu de nastere,
dA loc la legitimarea copilului, dacd
acea recunoastere este urmatd de cdsiitoria pdrintilor, fArd a mai fi nevoe
de a se face declaratiune expresd de
recunoasterea copiilor prin actul de
de aceastd lege. (Cas. I, 13 Ianuarie casAtorie, precum era sub codul civil
1909, B. p. 3).
inainte de modificarea art. 304 din
1906.
civil, potrivit cdrora se pot legitimA
Prin urmare, desi copilul natural a
prin edsdtorie subsecuentd, copiii ns- fost recunoscut prin actul sdu de nacuti sau conceputi in afard de cdsAto- stere, dacd insd n'a avut loc cdsdtorie, se aplicA, indiferent dacd muma ria pdrintilor, el nu poate fi consiin momentul conceptiei acelui copil derat ca copil legitimat, i deci urer cdsAtoritd sau necdstoritd, de meazd sA pliteased taxa de inregioarece in legislatiunea noastrd, in deo- strare de 12 la sutd, ca strdin, pentru
sebire de acea franeezd, nu se face nici legatul ee i s'a lAsat prin testament.
o distinctie intre copiii naturali adul- (Cas. III, 460 din 26 Nov. 1913, B. p.
terint sau incestuosi, toti Bind puai 2207, Jur. Rom. 1914, p. 140. Curier
pe aceeas linie. (Cas. I, 919 din 18 Dec. Jud. 161914).
1912, B. p. 2118, ,Turispr. Rom. 11/913).
15. 1) Dispozitiunile art. 304 c. civ.
11. Dupd art. 304 din codul civil, astastfel cum au fost modificate in 1906,
fel cum a fost modificat prin legea. din au un caracter imperativ in ceeaee
15 Martie 1906, legitimarea unui copil priveste legitimarea copiilor ndseuti
se poate face nu numai prin actul de anterior cdsAtoriei pdrintilor, in sencdsAtorie al pdrintilor, ci i prin actul sul cA pentru copiii recunoscuti prin
de nastere al copilului, si chiar prin unul din modurile prevAzute de lege,
act autentic anterior cdadtoriel.
prin cdsAtoria ulterioard a pdrintilor
Astfel, recunoasterea fcutd de o lor, legitimarea are loe ipso jure si
Persoand inaintea ofiterului stdrei ci- chiar impotriva vointei lor.
vile eu oeazia consimtimntului dat
2) Dispozitiunile art. 304 cod. civil,
la cdstorie, cd copilul este al sdu, e- modificat la 1906, aplicndu-se cu puchivaleazd cu o recunoastere fAcutd tere interpretativd, face corp cu texprin act autentic, in sensul art. 304 din tul codului civil, si are efect retroaecodul civil. (Cas. I, 595 din 11 Sept. tiv fatd de nasterile i recunoasterile
1912, B. p. 1437, Curier Jud. 74/912).
petreeute inainte de 1906. (Trib. Mus12. DupA principiile codului civil,
eel. Mai 1913; Dreptul" 1914, p. 95).
copilul natural, nseut din pdrinti eu
18. Taxa de inregistrare pentru o
376
www.digibuc.ro
Codul civil
LEGITIMAREA COPHLOR NATURALI
sa traga prezumptiunea
ea a existat cununie tellUi
gioasa si din prezentarea certificat ului Parohiei respective prin care se
donatiune facuta de catre un parinte

copiilor si naturali, este aceea de
12% prevazuta de art. 48 alin. 7 din
legea timbrului, deoarece TAu in momentul legitimarei lor, copiii sunt
considerati tot ca straini fata de tatl
lor naturaL (Cas. sectiuni unite, de-
304 c. civ.,
casatoriei civile din recunoasterea pur-
constata celebrarea acestei cununii.

In adevar, daca actul de stare civila
al casatoriei era neaparat necesar
inainte de modificarea art. 304 e. eiv.
cizia No. 3, din 20 Martie 1914, Jurisprud. Rom." 1914, p. 318, Curier Jud.
30/914).
IT Art. 304 c. civil, modificat in anul
1906, permitnd recunoasterea prin act
autentic anterior casatoriei, se intelege ca asemenea recunoaster e Ii va produce efectele sale chiar dacit casatoria
nu a avut loc, copilul fiind in asemenea caz natural, hash.' recunoscut.
Astfel, actul de stare civila, fiind un
din 1906, cnd legitimarea nu pute

ave loc decal prin recunoasterea facuta in chiar actul de casatorie, nu s
vede pentru ce legiuitorul actual care
permite recunoasterea si prin act autentic sau de nastere anterior casatoriei, ar conditiona si in aceste cazuri.
existenta faptului casatoriei de insasi
existenta actului de stare civill.
Tribunalul face deei o bun aplicatiune a acestor principii cnd, in I'mprejurarile si pe temeiul probelor aratate mai sus considera ea dovedita.
casatoria parintilor si declara legitim
copilul nascut si recunoscut de dnsii
prin actul de nastere anterior casa-
act autentic, intra in prevederile art.

304 c. civil.
Prin urmare, un atare act de recunoastere isi produce efectele sale nu
numai intre copil si printele care l'a
recunoscut, dar i fata de mostenitorli
lui, el hind opozabila chiar tertilor.
toriei. (Cas. I, dec. No. 280 din 16 Mai

1916; Jurispr. Rom." 8-9/919, p. 576).
Potrivit art. 304 C. civ. pentru ea
legitimarea copiilor s. aib loc prin
satoria subsecventa, este necesar ea
copiii s fie recunoscuti de ambii pa
rinti, fie prin actul de nastere, fie
(Jud. Puesti-Tutova 17/914, Curier Judiciar 32 1915).

18. Cu toate c
actul de legiti-
mare prin casatorie subsequenta. ea

orice act de stare civila, are forta
probanta erga oranes, c copilul are
de mam si de tata pe aceia care 1-au
recunoscut, totusi aceasta forta poate
fi darmata prin proba contrarie de
oricine are interes moral sau material
spre a stabili falsitatea recunoasterei
ca copilul nu apartine acelora cari
1-au recunoscut proba care se poate
face arat prin martori cat si prin
simple prezumtiuni. (C. Apel Bur. s. I,
1/915 Dreptul 1915 p. 180).
19 Acei cari prin diferite acte si
fapte au recunoscut legitimarea unui
copil, nu mai pot in urma s. conteste
acea legitimare, pe motiv ca copilul
n'ar fi al acelora cari l'au legitimat, de
oarece, in acest caz, nu este vorba de
vre-o transactie asupra starei civile
a copilului, ceiace n'ar fi admisibil, ci
de o recunoastere din partea unor
tertii, recunoastere care este con forma

cu posesia de stat a copilului si eu actul sail de legitimare, astfel ca ordinea publica i interesul general nu numai ca nu se opun la confirmarea unei
stari de fapt existente, dar din potriva, constituese motive puternice pentru a declar decazuti, pe eel cari au
recunoscut acea stare de fapt, din
dreptul de a mai putea contesta legitimare a. (Cas. I, 107/916, Curier Jud.
36/1916. Jur. Rom. 15/916).
. 20.Pentrti dovedirea calitatii de copil legitim, reeunoscut prin actul de

nastere, in caz cnd se contesta casatoria prrintilor care a urmat d p na$tere dar care n'a fost trecuta in registrele de stare civila, instantele de
fond pot, sub regimul actualului
Art. 304
prin act autentic inainte de casatorie.
(Cas. Iasi II, 1917; Justitia" (Iasi),
No. 1-2 919).

22. Copilul
natural, nerecunosent de
mama, se gaseste sub raportul nationalitatii sale in conditiunea copiilor
gasiti pe teritoriul tarii si deci considerat ca roman, neiiind astfel supus
dispozitiunii legii strinilor. (Cas. Iasi
II, No. 145, 1917; Jurispr. Rom.", 4-5,
1919, p. 525).
23. Copilul recunoscut numai de tatal situ prin actul de nastere, va deveni legitim prin casatoria urmata cu
femeia aratata in actul de nastere ea
mam a sa, art. 304 C. civ., neintelegaud sa faca din deelaratiunea co
mull& a ambilor parinti o regula
strict si absoluta. (Trib. Iasi I, 27 Iunie 1919; Jusli(ie tIasi), an. III.
No. 1-2 919).
2 4. In privinta legitimarii copillor
naturali, legiuitorul roman s'a hidepartat de cel francez, cernd pe Fang&
recunoasterea lor prin actul de nastere
sau prin act autentic si csatoria pariutilor, fat% de care legitimarea nu
exista.
Scopul legiuitorului a fost de a nu
consacra prin lege recunoasterea voluntar din partea tatalui a copiilor
naturali, conform art. 48 $i 304 c. civ.
si legii interpretative din 1906. (Trib.
Ilfov s. I, 197 din 19 Mart. 1921, Curier
877
Jud. 38 921).
25.11nul din modurile de dobndire

a nationalittei este si nasterea ea
www.digibuc.ro
Art. 305-306
I EGI I IMATIE
COPIII.()R NATUR LI
Codul civil
efect al filiatiei de suge, unit cu mele mamei, deci ca copil natural, iar
exercitiul puterei paintesti. Cel ce im- din partea tatlui nu a urmat nicd o
primd national' tatea eopilului de cu- legitimare, copilul capdtd, nationalitarnd ndscut esto pilrintele, aici el exer- tea mamei. (Trib. Illov s. I. 197 din 19
cit puterea painteased. Legiuitorul Mart. 1921, Curier Jud. 38/921).
26.Prin legea interpretativd dela 15
romn spre deosebire de eel francez,
nu conferd vre-una din atributiile pu- Martie 1906, modificndu-se vechiul
terei painte$ti tatalui fatd de copilul text al art. 304 c. civ., s'a admis recusdu natural, chiar cnd 1-ar fi recunoasterea copiilor naturall si prin
act separat, chiar dacd nu urmeazd elnoscut in vre-un chip oarecare.
Ca atare legitimarea in dreptul no- storia. Recunoasterea fcutd de care
stru are ea consecintd s confere co- parinti de nationalitate diferit acorpilului natural, nationalitatea tatlui, dtt copilului natural nationalitatea tacnd Il investeste si cu atributiile pu- tlui, pentru cd este logic ca fiul naterei paintesti, spre deosebire de le- tural supus autorittii tatlui, care 1-a
gea francez, unde recunoasterea vo- recunoscut ei-i poartd numele, s alb&
luntard a tatlui este aceea care dd co- aceiasi patrie si aceiasi nationalitate.
pilului natural nationalitatea acestuia, (C. Apel Buc. s. III, 328 din 27 Nov.
iar legitimarea dac are loc posterior 1922, Curler Jud. 8/923).
27. A se vede: Art. 48 cu nota 2;
recunoasterei mamei, atunci copilul
urmeazd nationalitatea mamei sale.
art 2S6 cu nota 10 ; art. 309 cu nota
Prin urmare in specie reclamantul 4 ; art. 344 cu. nota 10.
fiind trecut in actul de nastere Tie nu-
Art. 305.
Legitimarea se poate face chiar In folosul
copiilor fncetati din viatA, cari au lsat dupd dnsii descendenti i atunci acestia se bucurd de efectele ei. (Civ. 304, 306,
664 urm.; Civ. Fr. 332).
Text. fr. Art. .332.

La lgitimation peut avoir lieu, mme en faveur
des enfants dcds qui out laiss des descendants ; et, dans ce cas, elle profite
ces descendants.
Doctrini strain&
A UBRY ET RAU, VI, p. 71;
COLIN FT CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 285, 308;
DEMOLOMBE, V, 350;

PLANIOL, I, ed. 3-a, N-o. 1481, 1554.
Dearing, romneasni.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 293 urm., 319;
Islam I, p. 530.
Jurisprudent&
1. A se vedea art. 308 nota 2.
Art. 306.
Copiii legitimati prin cstoria urmat dupa nas-
terea lor, vor avea aceleasi drepturi ca si cum. ar fi fost ndscuti din aceastd csastorie. (Civ. 623, 659, urm., 836 urm.,
841 urm. ; Civ. Fr. 333).
Text. fr. Art. 333.

Les enfants lgitims par le mariage subsquent
auront les mmes droits que s'ils taient ns de ce mariage.
Doctrin strain&
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 383, 409;
DALLOZ, ROp. Paternit et filiation, 451 urm., 463 urm., 478 urm.; Suppl. Paternit et
filiation, 182 urm., 188 urm., 198 urm.;
378
www.digibuc.ro
Codul civil
LEGITIMAREA COPIILOR NATURALI
Art. 307
DEMOLOMBE, V, 368-371;
DURANTON, III, 188;
Hue, III, 70;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1566-1568.
Doctrin romneasci,
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 305; (VI, part. I, ed. 2-a, p. 407 n. 2, 483, 525, 533, 752
text si n. 2, 776 n. 1); Drat/ anrien et moderne de la Rownanie, p. 132;
NACU, I, p. 531.
Jarispradenta.
1. Codul civil actual nu face nici o
deosebire 'nitre copiii legitimi si cei legitimati in eeeace priveste vocatiunea
la succesiune; din contra, prin art. 306,
se prevede categoric el copiii legitimati prin distoria printilor urmat
dup nasterea lor vor aveh ace'easi

drepturi ca ei cum ar fi nscuti oin
aceast cstorie. (Cas. I, 210/Mai 23/90,
B. p. 644).
2. Cu toate ca codul civil nu face

nici o deosebire in privinta drepturi-
tor intre copii legitnnati si cei legi-
timi, insu legitimarea neavrtud elect

rctroactiv si producnd consecinte legale numai dela cstilorie inainte, urmeazd ca taxa de Inregistrare la o donatiune IcuI printr'un act de dot,
de caire un pariute copiilor sal naturali, s fie tot aceea de 12%, intrucht,
pfin in momentul leg:timrei prin
ellsatorie, copiii sunt considerati tot
ca strini fat de tatal lor natural.
(Cas. sectiuni-unite, No. 3, 1914; Jurisprudenta Rom." 1914, p. 318; Dreptul" 1914, p. 233).
Art. 307. - Cercetarea

este opril. La caz de
rpire, cand epoca rpirei va corespunde cu ace( a a zrnisfirei
copilului, rapitorul va putea fi deelarat, dup cercrea Ortilor
interesate, de printe a I copilului. (('iv. 48, 272-274, 280-283, 286,
299; Pr. p. 8; C. p. 281, 282; Civ. Fr. 340).
Text. Jr. Art. 340. - La recherche de la paternit est interdite. Dans

cas d'enlvernent, lorsque l'poque de cet enlveinent se rapportera celle de
la conception, le ravisseur pourra tre, sur la demande des parties intresses,
dclar pre de l'enfant.
Doctrin straini.
AUBRY ET RAU, VI, p. 155, 188-194;
BAUDRY-LAC.. Precis de dr. civ., el . 5-a, no 765;
BAUDRY ET CHi:NEAUX. Personnes, Ill, 1".17, 671, 679 lirm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, 129. 116.281. 289 ltrm., 2.)7 urm., 328, 335, 340, 341, 344, 437:
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II,
rgi his. III. V;
DEMOLOMBE, V, 484, 485 bis, 485 ter, 456, 489-491, 493; VI, 480:
Hue, III, 88, 106;
LAURENT, IV, 96, 97;
MAncADA, art. 340, 342;

MOURLON, ed. 7-a I, p. 487. 488;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1519-1537.
Doc ri roinfircascii.
ALEXANDREBCO, II, ed. 2-a, p. 247, 350 urm.; (III part. 11, ed. 2-a, p 1-6; IV, part. I.
n.; V, p. 32 tirit .; VII, p. 194 A. 3); Droll (nu fen el moderne de
ed. 2-a, p. 324 t.
Cm etarea pnternilfil . I r pl ii i e0/1906;
la Roumanie, ia. 9, 11, 168, 49+ 19 Ia
Observa(ie sub. Trib. Civil Park 8 Ian. 907. I)rt OW 14/1908; Observutie sub C Apel,
ice. 25 Febr.
Nancy din 6 Innie 913. DI epinl :15 1911; Observn fie sub. Trib. e I
1920. Dreplul 21/1923; Observupe sub. C. Apel Buie. s. 1,223 din 21 In it. 994 Curier
Jud. 63/904; Legislatin copiikr nillurali in dreptul nostru". 'I 11. .1111' 9-It 1919;
Observatie sub. Trib. civil M9re). IN Ian. 1919 u lc. Tribuna Jur i tui 1 2 1921: 06servafie
sub. Trib. Nisa, 18 Julie 1022 si Tilb. Sena, 29 Oct. 021. hint.. HIM . 1923,
Art. 307
Codul civil
I1I-102; Observa fie sub. Trib. Dolj s. 1, 686 din 9 Dec. 1908. Pagini Juridice 42/909;
Nota sub. C. Apel Toulouse, 25 lunie 1918. Jurisp. Gen. 5/1924, No. 262;
BARASCH 1. MARCO, Nota sub. Trib. Senei, 29 Oct. 1921. Pand. Rom. 1923-11I-7;
I, ,,Datoria alimentarii a tattilui natural",
DEGRA ALEXANDRU, Scrieri juridire vol.
p. 71 urm.
FILITI D. IoAN, Observa fie sub. Trib. Ilfov s. 1, 605 din 2 Oct. 1912. Dreptul 69/1912;
loNEscu-Dow L, Noua lege franceza asupra cerceldrii paternila fii". Curler Jud. 44/913;
MUNTEANU GRIGORE, Cercetarea paternilaltii". Curier Jud. 23/913;

NACU, I, p. 132, 531 urm.;
NEGRUZZI ELLA, ,,Cercetarea paternittlfii $ i situafia copilului natural in diferitele legiuiri".
Curler Jud. 19/924;
PROFIRIU GIL JOAN, Cercelarea paternitfii qi sucresiunea copilului natural". Dreptul 9/920;
RAICOVICEANU I., Asupra cercetarii paternitafii". Curier Jud. 4/1916;
RosETTI-BiLANEsou L, Note sub. C. Apel Iasi s. II, 160 din 4 Iunie 921. Pand. Rom.
192241-167;
&ORMAN TRAIAN,
Cercel area pa tern it alii". Curier Jud. 43/916.
Jurisprudenta.
1. Din combinatiunea art. 652, 669, 677,
678 si 679, rezultA cA copiii naturali im
pot ave dreptul de succesiune in averea tatAlui lor, ci numai a mamei, de

oarece prin art. 652 se prescrie cA legea reguleazA ordinea succesiunior intre mostenitorii legitimi. Astfel fiind,
art. 659 ce-1 urmeazA, deferind succesiunile copiilor, a avut in vedere pe
copiii legitimi esiti din cAsAtorie, iar
nu pe cei naturali, al cAror drept de
succesiune in averea mamei lor legiuitorul 1-a prevAzut expres prin art. 677
678, precum si prin art 652 alin II.
Legiuitorul roman, in privinta drentului de succesiune al copiilor naturali,
nu s'a depArtat de principiul vechiului
cod Caragea, dupii care copiii naturali
mosteneau numai pe mama lor, de

oarece prin niei una din dispozitiuRile noului cod civil nu se acordA veriun drept de succesiune copiilor natu-
rali in averea tatAlui, chiar cnd, prin

exceptiune, cercetarea paternitAtei si
prin urmare a filiatiunei naturale,
sunt, dupA art. 307, permise. (Cas. I,
4248/Sept. 3 76, B. p. 316).
2.A se acorda in principin daune
pentru faptul seductiunei urmat de
sarcina femeei seduse, ar fi a se viola,
principiile de drept in materie de filiatiune, unde cercetarea paternitAtii e
interzisA, cu singura exceptiune prevAzut in art. 307. Deci actiunea femeei seduse de a se condamn seducAtorul la daune in favoarea eopilului
natural pretins nAscut din relatiunile
lor ilicite este inadmisibilA, cAci altfel o atare condamnatiune ar ave de
rezultat a se atribui sedue4orului patcrnitatea acelui copil, si legea opreste
a se cerceta aceasta. (Trib.
Dec. 21/81, Dr. 11/82; Apel Buc. III, 12,
Iun. 24/91, Dr. 57191).
3. Supusii austriaci nu pot cere a

(loved la noi, prin acte F31 prezum-
tiuni, conform art. 163 codul austriac

cine e pArintele lor, cAci aceastA do-
vada este inadmisibibl, de oareee instantele judechtoresti rornne nu pot

intra in procedura cercetarei paternitAtei naturale fiind contrarie bunelor
moravuri i interzisA de art. 307 c. civ.
(Apel Buc. I, 219, Dee. 11/92. Dr. 11/93).
4. TJI copil strein nu poate intenta,

in Romania, o actiune in cercetarea
paternitAtei naturale in contra unui,
alt strein, in virtutea legilor nationale romne, cAci Codul civil roman,
prin art. 307 interzice cercetarea pa-
ternitAtei naturale, i aceastA dispozitiune este de ordine publich internationalA si se aplicA, fArA distinctiune
de originA F31 de nationalitate, la teti
aceia cari se gAsesc pe teritoriul ro- _
mn. Cu toate acestea, cercetarea paternitAtei naturale nu trebue sA se confunde cu constatarea numai a paternitAtei naturale. Legiuitorul a prohibit pe cea dinti iar nu FA pe cea de
a doua, de oarece abuzurile si specuce a voit sA evite, rezicIA
numai in cercetarea insAsi a paternitAtei. Asa cA &tea un copil, in tara
lui, unde ar fi permisA cercetarea paternitAtei naturale, 5i-a stabilit filiatiunea naturall fatA de tathl shu,
printr'o sentintA judecAtoreascA, sau
a obtinut dela dnsul o declaratiune

de recunoastere de paternitate naturalA, judecAtorul roman poate face ca
aceastA sentintA sau aceastA recunoastere sl-si producA efectele in Romania, intru cat, in asemenea caz el este
chemat sA aprecieze consecintele nonei
stAri stabilitA dincolo de fruntariile
romne. Astfel, in Austria, cAutarea
paternitAtei fiind permisA, o hotArire
judecAtoreascA a unei instante judecAtoresti
din Austria, prin care
se
recunoaste cA o persoanA este tatAl

copiilor nelegitimi proveniti din legaturile sale eu o femee, poate fi invocatA in Romania, ca avnd autoritatea de lucru judecat, chiar dacA nu
este investitl cu exequatorul; cAci
este admis, duph principiile de drept
international
380
www.digibuc.ro
privat,
ca
hotAririle
Codul civil
LD,ITIMAREA COPIILOR NATURAL I
streine, fat% indeplinirea formalittii

exequatorului, pot fi invocate in alta
tat% ca producand lucru judecat, in
eeeace priveste constatarea strei Clyne si a capacittei partilor litigante.
In baza unei asemenea hotariri, mama
eopiilor poate oere pentru ei, inaintea
tribunalelor romane. ca acela, care a
fost recunoscut de tata, natural al Mr
si care s'ar li stramutat in Romania,
sa fie condamnat a-i plati o pensie

alimentar pentru copii, cad odata
filiatiunea stabilita in tara careia
apartin partile litigante, instantele ronine chemate a statuit asupra cererei de alimente nu mai au a cercet
dadt cel recunoscut ea tata este tatl
copillor reclamantei, deci numai sa
aprecieze consecintele acestei filiatiuni
dej constatata. (Apel Buc. I, Curier

Jud. 63/904).
5. Seductiunea,
chiar In afar
de
manopere dolosive, constitue un quasi
delict si poate da loe la o actiune in

daune pe temeiul art. 998 c. civil,
atunci cand ingreuneaz sarcinile femeei seduse i cand nu exista nici o
privinta prejudiciului
In asemenea caz, seducatorul nu se
poate pune sub scutul art. 307 din codul civil, acest articol avand de scop
indoiala
eauzat.
in
a indepart santajul femeei, iar nici

de cum a asigura impunitatea liber-
Art. 30S
tinajului. (Trib. Ilfov I, 605 din 2 Oct.

1912. Dr. 69 912, p. 580, Curier Jud.
53/913).
6. Din faptul ca legiuitorul nostru,

cu ocazia redactarei codului civil, a
suprimat, sectia II din capitolul III
relativ la recunoasterea copiilor naturali si nu a mentinut in art. 307 si
308 cleat dispozitiile articolelor corespunzatoare 340 si 341 din codul Napoleon, relative la recunoasterea silita
a copiilor naturali, de aci rezulta c
in sistemul legiuirii noastre nu s'a
admis recunoasterea voluntarti, a copiilor naturali. Mentinerea unor texte
din codul Napoleon, cum aunt art. 62
si 383, corespunzatoare cu art. noastre
48 si 337 cod. civil, in care se vorbeste
de recunoasterea copiilor naturali, nu
se poate explicit cleat ca o simpla
inadvertenta din partea legiuitoruliii
nostru, cand el insusi nu admisese
institutiunea in sine a recunoasterii
voluntare a copiilor naturali.
Prin urmare, omisiunea Curtii de
apel de a se pronunta asupra cererei
de a se admite martori pentru dovedirea. unei asemenea recunoasteri nu
este esentiala, spre a putea atrage casarea deciziei. (Cas. I, No. 135, 1916;
Jurispr. Rom", 1916, p. 338).
7. A se vedea: Art. 304 cu nota 3;
Art. 998 Index. Seductiune" cu no-
tele respective.
Art. 308. - Cercetarea maternittei este primit.
Copilul ce i va reclam, pe mama sa, va fi dator a

dovedl cd, el este acelas copil pe care ea 1-a nscut.
Nu va fi primit a Clovedi aceasta prin martori, deal nu-
mai atunci cnd va fi un Inceput de dovada Inscris. (Civ. 292-303,

677 1197; Pr. civ. 185 urm. ; Civ. Fr. 341).
La recherche de la maternit est admise.

Text. fr. Jrt. .941.
L'enfant qui rclamera sa mre, sera tenu de prouver qu'il est identiquement le matne .que l'enfant dont elle est accouche.
Il ne sera reu faire cette preuve par tmoin. que lorsqu'il aura d6j
un commencement de preuve par ecrit.
Doctrinii,
AUBRY ET RAU, VI, p. 196-209:
BauortY ET CHENEAUX, Personnes, III, 666 urm, 695 urm.;

BEUDANT, II, 597;
BONNIER, Des preuves, No. 144, 145;

DALLOZ, Rep. Paternit et filiation, 614 urm.; Suppl. Paternite et filiation, 263 urm.;
V, VII ; 69 bis, I; 70 bis, III, IV; 73 bis ;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 66 bis,
DEmoLontsB, V, 480 urm., 408-503, 506-508, 513, 514, 517 urm., 518, 524, 527, 529, 531;
Huo, III, 89, 90;
LAURENT, IV , 107, 109, 111, 112;
MAROADE, art. 340, 340, no 6; 341, 341, n 3, 4 si 8 ; 342, no 3;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 487, 488;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1509-1518.
Art. 308
Codul civil
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 335 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 179, nota, 901; VII,
p. 276 urm.;VII1, part. 1, ed. 2-a, p. 4244); / 7 oil awien et moderne de la Roumanie,
p. 10, 168; Dovedirea filiafiunei nalurale prin marluri". Drt ptul 35/1904; Observafie
sub. C. Apel Lyon, 4 Ian 1910. Dreptul 78/K112; Observalie sub. Trib. Ilfuv s. Ill,
23 Sept 1900. Dreptul 60/1906; Adnolafie sub. Trib. civil. din Mons (Belgia) 28 Ian.
1893. Curier Jud. 15/19011; Observafie sub. I rib. Dorolloi 221 din 24 Sept. 901. turier
Jud. 10/902; Nola sub. Trib. civil Melim (Seine el Marne),9 Aprilie 920. Curler Jud.
2/024; Observafie sub. Cas. I, 73. din 2 Mai 1919. Tctbuna Juridica 26-27/919; Observalie sub. Trib. Avranches, 9 Nov. 922. Pand. Roni. 1023, III, 66; Obserrafie sub.
Trib. Chateauroux (I nd ) 14 Sept. ,122. Pend. Rom. 1923, Ill, 67; Observatie sub. C.
Ape! Toulouse, 8 Mai 1922. Pand. Rum. 19_3, 111, 6; ;
CANTACIJZ1NO MATES, p.198;
DEGRP, ALEXANDRU, St.rieri Juridice, vol. I, p. 83 urm.; Cercetarea maternittitii".

Docita P. GEORGE, Minorilatea, p. 35, 36;
NACU, 1, p. 533 urm.;
PLASTARA GEORGE, Nola sub. Cas. I, 73 din 2 Mai 1019. Pand. Rom. 1922, 1, 86.
RADEn.Esou Stun, Obser .afie sub. Cas. I, 474 din 5 tunic 1912. Dreptul 60/1912; Observafie
sub. Trib. Ilfov s. I, 18 Febr. 1910. Dreulul 32/1910;
RosETTI-BALANEscu I., Nola, sub. Cas. I, 601 din 11 Aprilie 1924. Pand. Rom. 1924, 1, 751.
INDEX ALFAI3ETIC
Act de naVere 7,
9, 10,
16-20.
Actiune personala
lului 3.
copi-
Calitate 13, 19.
itlrturisire 4, 8, 21.
Naltere 3, 6, 7, 8, 10,
18,
19.
Oriter de stare civil5
9,
16, 20.
Copil decolat 2.
Filialiune lertitim5 1,
1-16r1li ea,nite 7.
12.
Ordone publie5 4, 21.

l'etitiune .le ereclilate 13.
Puse,lune .1e stat 12.
Ident.t..te 6, 7, 0, 17, 19,20 Pre/urnpliuni 1, 7, 13.

l'ro
I.:, I L
Inadvertent5 15.
Inceput de d.var15 1, 4, 5 Prult5 scris5 5, 7.
7, 8, II, 13,
14, 16, 20, 21.
Interugator 4, 21.
Martori 1, 5, 7, 8,
Recunoa4tere 4, 6, 9,
15,
18, 21.
11, 13,
14, 15, 20, 21.
Statut civil 4, S.
SucLesiune 1, 2,
6, 18.
Jurispradenti.
1. Mama poate s dovedeascA cn
inartori, conform art. 308 combinat cu
art. 296, calitatea sa de mama naturala
iar nu eonform art. 1197, caci indoiala
ce edstA in codul francez asupra
ohestiunea de a se *t daca prin analogie inceputul de probA scrisA, cerut
de art. 308, poate sa fie inlocuit prin
prezumtiuni grave ei constante. prevAzute de art. 296. nu mate ave loc
la noi, in vederea bunei vointe ert caw.
legiuitorul nostru, diferind de cel
francez, a tratat filiatiunea nafurala,

inlocuind art. 756-766 c. civ. francez
prin art. 677 ei 678 c. civ., cart prescrim ca i in filiatitinea legitimA,
dreptul reciproe de succesiune intre
mamA
i confini natural. (Apel Buc. I,
267. Febr. 9/85, Dr. 40/85).
2. Argumentul at mama nu poate
recunozete pe
copilul sAu . natural,
mort fAra, posteritate, ca copil al sAu

natural pentru a-I moEAeni, caci in
acest caz n'ar mai fi vorba nici de
constalarea filiatiunei
nici
de recunoaetcrea stAr'i lui civile,
nu se poate sustine cu succes, pentru
cA recunoasterea unui copq natural
consta, In declararea unui fapt $1 cererea constatArei sale legale, $1 nici
un text de lege n'a subordonat vahdi-
tatea acestet declaratiuni la vre-un

termen oare ca-e. Si daca, art. 305 dis.
pune c legitimatiunea poate sa aibA
loc in favoar-a copiior decedati cari
au lasat descendenti, cauza este ca ea
nu poate ave sens ei efect de cat In
aceastA ipotczA, insti nici un text de
lege nu declarA ca, recunoasterea, ea
insgei, nu poate aveit, loc de cat in favoarea copiiului natural care a lAsat
descendenti. Iar art. 678 nu
nici prin litera, nici prin spiritul Ram
c recunoaeterea trebue sa preceadA
decesul copilului, si aceasta cu tirept
cuvnt, de oarece recurroa*terea ne facnd de cAt sA constate numai raporturile de fiiatiune i astfel Hind declaratia, sa retroagiseaza, In zitra naelerei copilului. Si ar fi inexplicabil
a se da copilului dreptul, necontestat
de nimeni, a constat raporturile sale
de filiatiune cu mama decedatA i a
refuzit acestcia acelael drept dupa
moartea copilului. (Apel Buc. I, 207,

Febr, 9/85, Dr. 40/85).
3. Opiniunea dup care actiunea
prevAzuta, in art. 308 ar fi exel isiv
personalit copiluhri, ne putndu-se
exercit contra lui prin proces din
cauza scandalului, la care ar da nastere si a lipsei de obiect ei canzA,

consistnd in a avantagi numai pe
email, nu este fundatA, de oare ce arL
308 al. I declarA in termeni generali
ca cercetarea maternitatii este permisA EA dacA in aliniatele II $1 III,
organiznd modul acesta cercetAri, se
presupune nopilul reclamant, cauza e
ca are in vedere ipoteza cea mai ordinarA: de eo quod plerumque fit. Si
nu se poate prin argument a contrario, tras din acele a1iniat, s se

creeze decVeri cari sunt de dr-pt
ream6 ea argumen u'

stect, mui
contrar;o nu e bun de cat atunci eh d
el conduce la dreptul comun, in c re
nicAeri nu se vede scris princlpiul cA
382
www.digibuc.ro
Codul civil
LEGI I IMAREA COPIILOR NATUR 41 1
cAntarea filiatiunei este opritA. S'ar

concepe dificil o lege care ar autorizh
cAutarea paternittii contra coptlului
conform art. 307, si ar oprt pe aceea a
maternittii, aceasta mat cu seam la
noi undo legiuitorul a tratat cu faI care filiatiunea natura1A. Si nu interesul celui ce face actiunea trebue
BA rezolve chestiunea, ci natura faptului, nasterea copilului natural, care
nefiind oprit de lege poate s fie doveditA in justitie. Obiectndu-se scandalul ce ar insoti asemenea cAutri
contra copilului, se face proces chiar
legit, care in mod general le autorizA;
in fine, chiar inconvenientul posibil
dacA ar fi, el ar fi atasat actiunei insAsi i caracterului sAu, tar nici, cum
calitAtii persoanei care o exercit.
(Apel Buc. I, 207, Febr. 9/85, Dr. 40/85).
4. Din cuprinsul tuturor principillor de drept admise de legislatiunea

romn rezultA cA materia statutului
civil din care face parte si statutul
copiilor naturali, este de ordine publicd. Si din combinatiunea acestor
principii cu dispozitiunile art. 5, rezult c ori ce fapt, care ar ave de
rezultat a stabili, suprimit sau modif icA, statutul civil, trebue FA. fie determinat cu preciziune de lege, si verificarea aplicArei acelei legi la faptele
ee se petrec, trebue s fie incredintatA numai instantelor judectoresti.
Priii urmare, nasterile, cAstoriile, divorturile, filiatiunile legitime sau naturale nu se stabilese, nu se suprim
si nici nu se pot modifich prin contracte parVeulare, de oare ce ordinea
publicd este mai presus de vointa
pArtilor. Legiuitorul romn, inspirat
de aceste principit de drept. voind a
garanta onoarea :31 repauzul familiilor, nu a admis recunoasterea volun-
tarA a copiilor naturali fAcut in mod

particular, ei numai recunoasterea solemn ce se face de amndoui
prin chiar contractul de cAsAtorie prin care Ii $i legitimeazA, $1, recunoasterea judecAtoreascA fAcut potrivit formelor riguroase ale artie.
308. Dispozitiunile art. 48 nu intorzie
intru nimio sistemul de neadmitere al
legiuitorului romn, de oare ce prin
acel articol legiuitorul a inteles actele
copiilor naturali legitimati prin actul
de cAsAtorie $i inscrierea cuvntului
recurwaere nu poate fi de cat rezultatul unei inadvertente. Nid dispozitiunile art. 141, 337 si 652 nu contrazie sistemul admis de legiuitorul romn, cAci toate aceste texte de lege se
ocupA de mama natural legalmente
recunoscut, adicA pe calea judecAtoreascA previtzut de art. 308. Tot ase-
menea si art. 304 nu se referA de cat

la recunoasterea fAcut de amndoui
pArintit prin chiar actul de cAsAtorie
prin care Ii i legitimeazA. Si faptul
Art. 308
ca legiuitorul romfin a suprimat din

art. 331 al cod francez di,pozitiunile
privitoare la recunoasterea facut
inainte de eAstorie dovedeste odat
mai mult cA legiuitorul roman a inIAturat cu totul din legea noastr recunoasterea voluntarit a copiilor naturali. In fine. este neintemeiat oi argumentul ce s'ar trage din art. 308, $i
anume cA legea admitnd inceputul de
dovada scris ce emanA de la mama
natural, prin aceasta ar fi admis si
recunoasterea voluntarA a filiatiunei,
pentru motiv cA filiatiunea nu este un
fapt al vointei persoanelor, ci un eveniment neatrnat de vointa lor; act
pentru ca o femee sA fie mama, trebue ca ea inssi sA fi nscut copilul,
si tocmai din aceast cauzA legiultorul romn a stabilit dovada cu martori in materie de filiatiune natural
si numai admisibilitatea acelei probe
a subordonat-o unui inceput de dovadA scrisA emannd voluntar de la
mamh. Chemarea la interogatoriu a
pretinsei mame pentru a mrturisi
faptele din cart sA se deducA existenta recunoasterii voluntare este
inadmisibil chiar in cazul in care
legislatiunea noastr ar fi admis reounoasterea voluntarA a copiilor naturali, de oarece, pe Bug cA o asemenea mrturisire, nu ar mai fi o
recunoastere voluntarA, ci o recunoaetere fortat fcutA pe calea judecatorease, care este reglementat de
legiuitor prin art. 308, dar apoi dispozitiunile legei relative la statutul
civil fiind de ordine publicA, nu sunt
susceptibile de transactinne, tact de
renuntare, nici de recunoastere, si
prin urmare nici interogatoriul nici
jurmntul nu pot ft admise in eauzA,
eAci ori care ar fi mArturistrile ce
s'ar puteh face, ele nu pot alma, nici o
valoare juridicA fatA cu motivul ordine!. publice si cu dispozitiunile probitive ale art. 308. (Apel Iasi. II, 65,
Mat, 8/89, Dr. 62/89).
5. Din combinatiunea dispozitiunilor

art. 308 cu eelelalte principii de drept
relative la statutul civil rezult cA,
pentru admiterea dovezii cu martori
legea a cerut un inceput de dovadA
scrisa atat, pentru a nu permite ori
cArui bastard de a se introduce in sanul unei familii fArg consimtimntul
mamei, cht si pentru ea sA garanteze
onoarea femeilor si repauzul familiilor contra periouloasei dovezi cu
martori; de unde rezult cA inceputul
de dovadA scrisA nu se poate face nici
complect en martori. A admite proba
testimonial in aceastA privintA, ar fi
a se admite proba cu martori pentru
a forma o probA pe care legea o cere
sA fie scris sA emane de la mamit
sA facA probabil faptul maternittei
si al identittei ceea ee nu se poate
383
www.digibuc.ro
Art. 308
LEG! l'IMAREA COPIILOR NATURALI
admite, Mai prin aeeasta s'ar elud

cu desdvarsire si dispozitiunile proibitive ale art. 308. (Ape! Iasi, II, 65,
Mai 6 89, Dr. 62/89).
Codul civi I
clatorie si suprim curintele de re-
eunoastere inainte de easdtorie*
ce
existau In articolul corespunzdtor 331

din codicele franeez. Odatd dar stabi-
lit e filiatiunea naturald nu se poate

cloyed prin recunoa$terea voluntard
a mantei, este invederat e orice dovad prin care ar voi sd se stabileased
o asemenea recunoastere n'ar fi de
nici o utilitate in cauza. (Cas. sect.
unite, 3/91, Febr. 28/91, B. p. 437).
7- In virtutea art. 308, c. ciy., pentru ca in materie dc filiatinne naturald dovada prin martori s fie admist!, se cere un inceput de dovadd
and art. 756 din codicele francez le serisa asupra faptumi nasterei si asureduce acest drept, si ined, recunoscn- pra identittei a celui ce reclamd cu
du-le un asemenea drept nu numai in eopilul nseut. Asa dar fie chiar vorba
averea mamei, dar i in aceea a as- de un fapt pentru care persoana ce
cendentilor si colateralilor ei, ceea ce cere a-1 doved nu-si putea procurit o
art. 756 din citatul codice nu le re- probd scrisd. citatul art. 308, prin deocunoaste, n'a lasat s depincld de vo- sebire la principiul pus de art. 1198 e.
inta numai a mamei introducerea in civ., nu admite lliel n acest eaz dofamilia legitimd a unui copil natu- vada cu martori frd ineeput de doral, ca nu ast-fel dnsa sd poatd face vadti scrisd ariltat mai sus. Si actul
a intra in famine in aceastd calitate de na$tere al until copil natural, chiar
o persoand chiar straind, ci a cerut ca cand numele mamei ar figura Iiiinstantele judecatoresti s se inere- trnsul, nu poate fi privit ca un ineedinteze 81 de faptul nasterei $i de put de dovadd scrisd, dac dnsa n'a
identitatea aee1ui ce se pretinde copil semnat, caci, in virtutea art. 1197 c.
natural cu copUul nseut. Asa dar su- civ., numai scriptura a cPlui chiar in
primarca art. 334 pand la 339 din co- contra Prui s'a fdeut cererea poate
dicele civil francez, in care se admite, face un inee'out de dovadi. serlsd. Si
ea mijloc de dovedire si recunoastere este fr interes in specie a pe exaprob
voluntard a mamei si se arat $i for- min dacd. prin inceput
ma in care ea trebueste facutd, si efec, scrisd art. 308 a inteles a se raporta
tele ei, nu este din partea legiuitoru- la art. 297 c. civ.; cci, chiar de s'ar
lui o omisiune involuntar, ci dovada admite aceasta, actul de naqtere nu
c dansul n'a voit a admite ea mod poate fi considerat nici ca titlu de fade dovedire al filiatiunei copilului mine, 5i Inca mai putin ca hrtii casnatural recunoasterea voluntard a nice, nici ca acte emantind de la o perrnamei. Argumentul ce se trage din soan interesata, eeca ce citatul art.
euvntul recunoastere", intrebuint at 297 considerd ca inceput de dovadd.
in art. 43 c. civ., pentru a deduce cd, le- De asemenea nu se poate pretinde c
giuitorul a admis ca mijloa de dove- din actul de na$tere, rezultnd in fadire si recunoa$terea voluntard a ma- voarea copilului o prezumptiune. domei, nu este intemeiat, ertei acest ar- vada prin martori este admisibild in
ticol fiind redactat inainte ca legiui- virtutea art. 296 c. civ., cd.ci acest artorul sd, se fi ocupat de modul de do- ticol, admitnd prezumptiunea ca un
vedire a filiatiunei copiilor naturali, inceput de dovadd, aduce o exceptinne
nu in acest articol trebue a se cuta la principille generale in materie de
vointa sa in aceast privintd, ci in ar- prob; st aceast exceptiune nefiind
ticolul in care dansul s'a cecupat intr'un reprodus in materie de filiatiune namod special de aceastd, materie, si turald, ea, ca ori ce exceptiune, nu
deci, admitndu-se chiar cd in acest poate fi intins niel chiar prin raarticol 48, in cuvntul de recunoa- tiunt de analogie, si cu att mai mult
$tere", s'ar fi cuprins si recunoasterea and motivele pentru a decide involuntard a mamei, acest inteles tre- tr'una si cealaltd ipotezd, diferd EA este
bue a fi inlturat din momentul ce le- incontestat ed legiuitorul cu cat a
giuitorul in articolele ce urmeazd $i voit sd, fie mai favorabil dovedirei fiin care s'a ocupat inteun mod spe- liatiunei legitime, cu atilt a fost mai
cial de aceastd. materie, n'a admis re- defavorabil, pentru linistea j onoarea
cnnoasterea voluntard a mamei ca famine!, dovedirei filiatunei natumijloc de dovedire. Aceast a sa vo- rale. (Cas. sect. unite, 3/Febr. 28/91, B.
intd, devine $i mai invederat cnd in p. 408).
art. 304, vorbind de legitimatiunea co8. Copilul, ce-ei reclam pe mama
piilor naturali prin cAstoria subse- sa, trebue s dovedeased cd, el este amen-t nil vorbeste de cat de recu- eelas copil pe care l'a nscut $i. nu
noa5terea fcutd in contractul chiar de poate cloyed aceasta prin martori, de
b. Legiuitorul roman,
privinta dovedirei filiatiunei copiilor natural! cu
deosebire de dispozitiunile codicelui
francez, pe care a voit a-1 admite ca
legislatiune civild, in vedere cd, stabilirea acestet filiatiuni are drept efect
restrngerea drepturilor familiei legitime, $i mai eu searnd in fata drepturilor ce creeit copiilor natural! prin
art. 677, recunoscndu-le un drept egal
de mostenire eu copiii legitimi, pe
384
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE COPIII NATURALI
citt numai atunci cnd va exist& un

ineeput de dovadd in scris. MArturisirea extrajudiciard fdeut de femeia,
ce copilul pretinde cd este mama sa,
inaintea unui agent judeatorese competent de a consemn& aseraenea marturisiri, cum cd a nseut un copil, dar
ed n'a eunoscut niei odat pe eopilul
ee a nseut, nu poate constitui un
inceput de dovadd in scris, care s
facd admisibild proba testimoniald.
(Apel Bue. I, Curier Jud. 4/99).
9. Codul nostru admite recunoasteres
voluntard din partea maraei a copilului sau natural ca probrt pentru dovedirea filiatiei. Recunoasterea aceasta se face ea formalitAtile prescrise
de art. 48 c. civ. inaintea ofiterului
strii civile, fie in momentul incheerii actului de nastere, fie in urmd cu
ocazia altui eveniment, la care ofiterul stdrii civile este chemat sd ia
parte. (Trib. Valcea, Dr. 65/900).
10. Pentru stabilirea faptulut nasterei, art. 308 neprevznd nici o
conditiune speciald, el se poate dovedi cu actul de nastere al copilului,
incheiat conform legei, in care este
trecut numele mamei, care a permis
divulgarea secretului. (C. Apel Buc.
II, Dr. 30/905).
codul civil, cercetarea maternitatei naturale este permisd, insd nu poate fi
doveditri cu martori, de ct numai in
cazul existentei unui inceput de dovadd scrisd. (Trib. Ilfov, III, Dr.
5/909. p. 38).
12. Din moment ce legiuitorul a per-
mis dovada prin posesiunea de stat

numai a filiatiunei legitime, fat% sd
prescrie acest fel de dovadd si la filiatiunea naturald, toate modurile de
probatie admise in privinta filiatiunei
legitime si deei nici posesiunea de
stat nu se aplicd la dovedirea filiatiunei naturale. (Trib. Ilfov, III, Dr.
5/909, p. 38).
13. In actiunile in petitiune de eredilate, calitatea prtilor, atunci cnd

e contestatd, se poate dove& si prin
martori si prezumptuni, frir a mai fl
nevoe de a fi indeplinite cerintele legei cuprinse in art. 308 c. civil, earl
au a fi aplicate numai atunci cnd e
vorba de stabilirea filiatiunei cuiva.
(Apel Galati, I, Dr. 59/911, p. 471).
14. pupa art. 308 din coclul civil
dacd legiuitorul a permis edutarea
maternitAtei, in toate eazurile, din
cauzd cd nu este atAt de ineertd cum
este paternitatea, in schimb insd a
supus-o unei regule de probatiune
anumite, spre a nu se introduce cu
usurintd orice strdin in familie.
De aceea legiuitorul declard prin
acest text de lege ed cel ce reclamd
maternitatea, numai atunci va fi ad53707.
Codul Civil adnotat
Art. 308
mis la proba cu martori cnd va aveit

un inceput de dovadd. scrisd.
Prin urmare, instants de apel dA o
gresitd interpretare dispozitiunior
de lege sus citate, cnd considerd ea
suficientd proba cu martori in lipsa
unui inceput de dovadd scrisd, pentru
dovedirea maternittei. (Cas. I, 474 din
5 Ernie 1912, B. p. 1127, Curier Jud.
62 912).
15. Din faptul ed legiuitorul nostru,
ell ocazia redactdrei codului civil, a
suprimat sectia II din capitolul III,
relativ la reeunoasterea copiilor naturali kli. nu a mentinut in art. 307 si 308
cleat dispozitiile articolelor corespunzdtoare 340 si 341 din codul Napoleon,
relative la reeunoasterea silitd a copiilor naturali, de ad i. rezultd e in
sistemul legiuirii noastre nu s'a admis recunoasterea voluntard a copiilor naturali. Mentinerea unor texte
din codul Napoleon, cum sunt art. 62
si 383, corespunzdtoare eu art. nostru
48 si 337 cod. civil, in care se vorbeste
de recunoasterea coplilor naturali, nu
se poate explich dect ea o simpld
inadvertent din partea legiuitorului
nostru, cnd el insusi nu admisese institutiunea in sine a recunoasterii voluntare a copiilor naturali.
Prin urmare, omisiunea Curtii de
apel de a pronunti asupra eererii
de a se admite marton i. pentru dovedirea unei asemenea recunoasteri nu
este esentiald, spre a putelt atrage easarea deciziet. (Cas. I, No. 135, 1916;
Jiirispr. Rom.". 1916, p. 338).
16. Instanta de fond eAe- suverand
sd constate in fapt dacd constitue un
ineeput de dovadd scrisd, in sensul
art. 1197 sau al art. 297 combinat cu
art. 308 cod. civ., actul de nastere al
unui copil care a fost inldturat de instanta de fond ea constituind o dovadd completrt a filiatiunei naturale,
pe motiv ed aeeea care a declarat nasterea copilului nu a fost mama sa,
ash cum cere art. 304 c. civ., ci o and
persoand streind, care s'a prezintat
ofiterului strei eivile. (Cas. I, No.
135, 1916; Jurispr. Rom", 1916, p. 338).
1 7. Din comb. art. 43 c. civ., 275 si
726 c. pen., reiese e actul de nastere
face prin el ins1.15i proba filiatiunii naturale in raport cu mama si
chiar ett tatal needstorit, cnd el se
declard singur;
iar, dacd prin art.
308 c. civ., se prescrie cd copilul reclamant nu este primit sd probeze crt e
acelas cu cel prevrizut in actul de nastere, acest articol nu face cleat ad
rezolve o chestiune de identitate intre
eel ce reclamd filiatiunea si eel trecut
in act, chestiune care daed nu se contesta lasd actului de nastere intreagd
puterea de a dovedi filiatiunea maternd. (Cas. I, decizia No. 73 din 2
Mai 1919; Jurispr, Rom.", 15-16/919,
385
www.digibuc.ro
,i5
Art. 309
stant ca, pretinsul fiu natural in dolvedirea filiatiunei sale a prezentat numai actul sail de nastere, in care n'a
fost declarat de pretinsa sa mama, in
asemenea conditiuni mentionatul act
neputand face dovada nasterii
macar servi ea inceput de dovada
serisa. omisiunea Tribunalului de a
diseuta mijlocul de aparare invocat
de recurent pe baza art. 308 eod. eiv.,
p. 650, Curier Jud. 14/919; Pand. Rom.

1922, I, 86).
18. Dupa sistemul codului civil, mijlocul de dovada normal al filiatiei naturale este recunoasterea voluntara
emanata de la mama; nici un text nu

a dispus ea pentru copiii naturali filiatia lor sa se faca prin actul de naetere. Actul de nastere al until copil,
fie natural, fie kgitim, nu dovedeste
de eat nasterea si data ei. Actul de
nastere nu poate servi ca un titlu copilului natural pentru a-si dove& filiatia fg deaceea reeunoasterea mamei
e neeesara.
Prin urmare reeunoasterea prin aetul de casatorie a copilului natural e-
este esentiala. (Cas. I, dec. 601 din 11

Apriie 1924. Jur. Gen. 1924 No. 1034,
Dreptul 24/924, Jur. Rom. 12/924, Pand.

Rom. 1924. I, 175).
21.
manat de la mam e suficienta pentru
dovada calitatil de copil natural si
deci el poate sa vie prin reprezentare

la succesiunea mamei sale in ealitate
de copil al acesteia. (C. Apel Bue.
143
din
15
Oct.
1919,
31-32/919).
19.
Codul civil
DESPBE ADOPTIUNE
Curler Jud.
&dui de nastere eare arata eu
precizie mama, face deplin dovada

nespre maternitate, ehiar dael in el
se arata alt tata, de cat eel adevarat,
cad*/ actul de nastere dovedeste nuniai faptul nasterei si identitatea mamei. (Trib. Covurlui, 18 Nov.
1922,
Pand. Rom. 1923, III, 122).

20 Codul civil prin art. 308, bidepartandu-se dela regulele preserise
pentru dovedirea maternitatil in materie de filiatiune legitima, stabileste

alte norme pentru filiatiunea natural, in sensul ea, nu admite dovada
maternitatii naturale prin actul de
nat3tere i nu permite nici ehlar dovada identitatii eopilului natural prin
martori, dealt In cazul cand exista un
inceput de dovada scris.
Aetul de nastere dresat de Ofiterul
stani eivile, pe baza declaratiunii
persoanelor prevazute de art. 42 cod.
eiv., iar nu in urma declaratiunel mamei, nu poate constitui inceputul de
dovada scrisa, pretinsa de lege.
Prin urmare in
spetet
flind con-
Nnmai
recunoasterea
solemna
facuta de ambii parinti. prin chiar actul de casatorie (art 304 e. eiv.) sau
reeunoasterea judecatoreasca faeuta
potrivit art. 308 e. civ., sunt singurele
mijloace admise de codul civil roman,
Care a suprimat art. 834-339 din coca dovada a filiadul civil franeez
tiunei eopilului natural.
Prin urmare fiind suprimata in legea noastra recunoasterea voluntara
a mamei, ea mijloe de dovada a filiatiunei unui copil natural, chemarea
la interogator a mamei pentru a marturisi fapta, din care sa se deduca
existenta sau neexistenta unui coPil.
in sensul cA tat:al este sau nu autorul
acestui copil este inadmisibill lu
spetA, ettel ar insemnix in mod indirect o reeunoastere voluntara neadmisa de legea romana, ori dispozitiunile privitoare la statutul civil sunt
de ordine publica si deci nesusceptibile inert de tranzactiune, niei de recunoastere. nici de renuntare. In
consecinta nici proba cu martori nu
este admisibila in speta, fata cu dispozitiunile eategorice ale legei, daca
nu este un inceput de dovada scrisa.
(Trib. Brila s. II, 29 April. 1922, Jur.
Gen. 1924, No. 1568).
22. A. se vedeic art. 1 eu notele respective si Index; art. 296 eu notele 4,
8; art. 302 eu nota 1; art. 1197 eu notele 24, 25.
TITLUL VIII
Despre adoptitine
CAPITOLUL I
Sectiunea I. Adoptianea efectele sale.
Art. 309. Nu pot adopth deal persoanele de ambele sexe,

si care la epoca adoptiunei nu vor ave nici copii nici descendenti
pe lng5, aceasta trebuie s fie cel putin 18
1) A se vede: partea a 4..a cap. 5 din codul Caragea unde se trateaz5 chestia
nume sub
care era cunoscutfi ,adopfiunea'.
La francezi In afari de cele 2 sectiuni introduse In codul nostru civil, mai exista si o a ireia sectiune:
.despro tatala oficioasd' care a fost suprimata de kgiuitorul roman.
386
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE ADOPTIDNE
Art. 309
ani mai mare deckt acela pe care isi propun a adopt. (Civ.
11, 310 ur., 319 ; Civ. Fr. 343).
Text. fr. Art. 343. L'adoption n'est permise qu'aux personnes de run
on de l'autre sexe, ges de plus de einquante ans, qui n'auront, it, l'poque
de l'adoption, ni enfants, ni descendants lgitimes, et qui auront au moins
quinze ans de plus que les individus qu'elles se proposent d'adopter.
Doctrinti strainii.
AUBRY ET BAU, VL p. 116-118, 125, 126;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 17 MD.;
DALLOZ, Rp. Adoption, 75 urm.; Suppl. Adoption, 8 DM. ;

DEMARTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 76 bis,,I, III; 80 bis, IV;
DEMOLOMBE, VI, 16-19, 54;
LAURENT, IV, 197, 198, 202;

MARCADE, art. 343; 346, n 3 si 4 ;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 501, 502;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1575-1577, 1584.
Doctrinii. romneasca.
3-a, p . 374 urm.; Observafie sub. C. Apel Buc. S. I, 15 din
30 Oct. 904. Curier Jud. 17/905; Nota sub. Trib. La Rochelle (Charente Infrieure),
9 Aug. 1921. Jurispr. Gen. 18/1923, No. 1268;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri Juridice, vol. I, p. 96 urm. Despre adoptiune";
DOCAN P. GEORGE, Ifinoritatea, p. 47, 51 ;
NAce, I, p. 542 urm.
Jurisprudent.
1. Leziuitorul romiin din 1864. contrar sistemului Codului Napoleon st
condus de obiceiul pdmntului consa-
MAl in actul de nastere urmatA de cdsAtoria cu mama sa si deei trebue con-
siderat ca fiu legitim inert din momentul nasterei care a avut loc Inainte de modificarea din 1906.
Fiind astfel stabilit at printele,
crat prin vechile noastre legiuiri, a
admis adoptiunea nu numal a majo- despre a cdrui succesiune este vorba,
rilor dar si a minorilor, la ori ce aveb, un copil legitim in momentul
etate. (C. Apel Galati, II, Dr. 151902). cnd adoptit un alt copil, este evident
2. Actele neexistente, precum ar fi cd adoptia nu puteit sil aibli nici o
adoptiunea unui copil natural fAcutd valoare si tribunalul anulnd-o a Idsub cod. Caragea in contra dispozi- cut o justd aplicare a art. 304 moditiunilor exprese ale acestui cod nu ficat la 1906. (Cas. I, 129 din 17 Febr.
pot fi perfectate prin curgerea unui 933, Jur. Rom. 141913 $i Caller Jud.
timp ori cat de lung ar fi, ci din 36/913).
contrd nulitatea lor poate fi propusd
5. De adoptiunea nu este permisd
ori cnd si de toate pArtile interesate. de at atunci cnd adoptatorul nu are
(Trib. Ilfov, III, C. Jud. 44/905).
copii legitimi la data adoptiei, totusi
3. Diferenta de viirstd, care dung. nulitatea miei adoptii flicutA impoart. 309 c. civ. trebue sd existe intre triva acestei prohibitii legale, nu
adoptat si adoptator, poate BA rezulte poate fi opusd de cat de adoptator sau
dintr'un act de notorietate, menit a de adoptat si de mostenitorii acestora
Beryl la cdsittoria adoptatorului, des al cdror drept se deschide la moartea
acest act nu este legalizat de Jud. de adoptatorului sau adoptatului.
Prin urmare o persoand care ar
Ocol, ash dupd. cum cere art. 67 din
Leg. Jud. de ocoale, ci de un Primar, aveii, un interes moral, de a cere nulimai. cu seamd atunci cnd nu se con- tatea adoptiei si care nu face parte din
testd cd intre adoptat si acloptator categoria celor indrituiti de lege, nu
existA diferentd de 18 ani prescrisd de poate opune aceastd nulitate. (Trib.
art. 309 c. civ. (Trib. Tutova, C. Jud. Covurlui, 18 Nov. 1922. Pand. Rom.
1923, III, 122).
64/905).
6. Nulitatea prescrisd de art. 309 c.
4. Partea a cdrei reclamatie de stat
se judecd sub imperiul nouei legi din civ., care prevede cd. nu pot adopt:a
1906, care a modificat art. 304 c. civil, persoanele cari la epoca adoptiei au
poate beneficiii de dispozitiunile a- avut copii legitimi, este absolutd, pucestei legi, care il declara legitimat tnd deci fi invocatA de orice perprin efectul recunoasterei pdrintelui soan interesatit, indiferent dacd. in387
www.digibuc.ro
Art. 310
DESPRE ADOPTIDNE
teresul shu este pecuniar sau moral,

distinetie ee exista numai in exercitiul actiunilor in reelamatia de stat
si in thaduire de paternitate, nu si
in actiunile in contestatie de stat.
Este constant in spet, ch In anul
1914, and pratul, rechatorit, a adoptat pe prata din proces, el ava, dej
o filch legitim, astfel ch, potrivit art.

309 c. civ., aceasth adoptiune este lovita de o nulitate absoluth, fiind
vorba de calearea uneia din conditiunile de fond eerute pentru validitatea
adoptiunilor, si care atinge ordinea
publica.
Teoria duph, care pe timpul vietii
adoptatorului, mimai el ar fi in drept
a eere nulitatea adoptiunii, nu insa e
acele persoane cari urmarese un sim-
Codul civil
in special, nu numai adopthtorul si

adoptatul, dar si ceilalti membri ai
unei familii, chreia o anumith persoan pretinde ch-i apartine, au interesul moral si. deci dreptul de a contesta aceast pretentie.
De altfel prtul tath, care figureaza

proces, conchide,
alturi de reclamanth, la anularea
adoptiunii. (C. A. Galati I, dec. civ.
194 din 12 Oct. 1923, Jur. Gen. 1924
No. 56).
7- a) Strhinii pot fi adoptati in Ro-
ea parte in acest
mania., intruat ei se bucur de exercitiul tuturor drepturiIor civile, formele acestui contract fiind crmuite
de legile locale (locus-regit aetum).
b) In privinta capacitatei sit consimtimntului prtilor se va apnea, insh
plu interes pecuniar, ce nu este na- legea lor personal, daeh, ei au aceias
sent si actual, pe cat timp adoptato- nationalitate. De ateori ei vor ava
nil trdeste, ci numat eventual, este ne- o nationalitate deosebit, se va da
justificath, de oarece de nicheri nu preferinth, statului personal al adoprezulth distinctiunea intre persoane tatului, in privinta vrstei, consimticu interes patrimonial si persoane cu mntului si a celorlalte conditii eseninteres moral. Legea limiteaz la anu- tiale ale constituirei contractului,
mite persoane exereitiul actiunilor in pentru ch, interesul lui este In joc, si.
reclamatiune de stat t3i. acela in tgh- pentru eh, in privinta lui, adoptiunea
duire de paternitate, dar nu face ace- produce efectele eele mai importante.
las kern pentru actiunile in contec) De aici rezulth a este nul adopstatic de stet, printre cari trebue so- tidnea Mouth, de chtre un Roman a
cotith, si actiunea in nulitalea unei a- unui minor italian, care n'a indeplidoptiuni. Astf el eti, rmnnd sub nit inch varsta de 18 ani, conform
imperiul dreptului comun, orieine are art. 206 din codul Italian, pentru eh el
interes poate sh, actioneze. In genere, a fost incapabil de a consimti la shacest interes trebue sit fie pecuniar. varsirea aeestui contract. In asemeDar este suficient si un interes mo- nea caz, nulitatea fiind absoluth,
ral, and obiiwtul desbaterilor este poste fi propush 51 de adoptator. (C.
moral, ca in cazurile privitoare la sta- Apel Buc. s. III, 182 din 28 Mai 1924.
tul persoanelor. Statul persoanelor Jur. Gen. 1924, No. 1365, Bul. C. Apel
este inainte de toate un drept moral; 8/924, Dreptul 25/924, Pand. Rom. 1924,
de aceea legea nu acordh deat copi- II,_ 146).
lului actiunea in reclamatiune de stet.
8. A se veda: Art. 57 cu notele resLa o contestatie de stat insil, si In o pective.
eerere de anulare a unei adoptiuni,
Art. 310.
Ni meni nu poate fi adoptat de mai multe persoane, afard numai de doi consorti.
Un sot nu poate adopt fr consimtimantul celuilalt sot.
(Civ. 318 ; Civ. Fr. 344).

Text. fr. Art. 344. Nul ne peut tre adopt par plusieurs, si ce n'est
par deux poux.

Hors le cas de l'article 366, nul poux ne peut adopter qu'avec le consentement de l'autre conjoint.
Doctring strilinii.
AUBRY ET RAU, VI, p. 117, 127-130;
BAUDRY ET
CFIgNEAUX, Personnes, IV, 17 urm., 30, 83;
CoLia ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 317;
DALLoz, Rep. Adoption, 87 urm., 106 urin.; Suppl. Adoption, 12 urm., 18 urm.;
DEMOLOMBE, VI, 26, 26 bis, 27, 187, 193, 207, 210, 212;
LAURENT, IV, 235;
MARCADt, art. 360;

PLArnon. I, ed. 3-a, No. 1580, 1586.
388
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE ADOPT1UNE
Art. 311
Doctriniti romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 374 urm., 381, 387;
CANTACUZINO MA'TEI, p. 310;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri Juridice, vol. I. p. 97 urm., Despre adoptiune";

NACU, I, p. 324, 542 U1111.;
Z4HARIA, C. D. Adopliunea copilului natural al sofiei adoptatorulue. Curier Jud. 55/910
Jurisprudent.
1. Este fr interes mijlocul lutemeat pe neeapacitatea femeei de a
adoptit cnd nu este vorba de succesiunea averei ei, ei de a brbatului decedat. (Cas. I, 190/lun. 27/88, B. p. 594).
2.In eaz cnd adoptantul e o persoana casatorit legea nu cere pentru
validitatea adoptiunei conditiunea ca
si celtdalt sot Ea adopte, ci numai consimtimntul acestuia la adoptiunea ce
.este a se face. $i daa, cuvhite puternice acelea ale armoniei si bunei inte-
legeri ee trebue a prezidh la vieata

dintre soti, justificA cererea de consirntimnt al unui sot la adoptiunea ce
voeste a se face de celAlalt, ratiunea si
echitatea protestil in contra pretinse-
lor conditiuni ea pentru ca o adoptiune s se poat face de un sot nu
simtimnt al celuilalt, ci j chiar exercitarea din partea acestuia a aceluiasi

act juridic. (Apel Bue. II, 4 Ian. 15/88,
Dr. 12/88).
3.In materie de adoptiune, singural
lucru pe care-I impune legea prin art.
310 c. civil este ca un sot sa nu poat
adopt ftir consimtmantul celuilalt,
si este destal ea in momentul constatArei consimtamantului la adoptiune
s existe in realitate starea de soti legitimi a. persoanelor ce consimt la adoptie, indiferent de felul cum s'a facut dovada existentei ettstoriei adoptatorilor ;
Prin urmare, dac in momentul cnd
judectorul a verificat actele de adopcerut de art. 310 c.
tie
civ. er indeplinit, adoptiunea este
valabil. (C. Apel Galati s. I, 149/914,
este indestultor numai simplul conArt. 311.
Curier Jud. 3/915).
(Mod. L. 15 Martie 1906 '). Cnd printele i mama
adoptatului sau numai unul din ei este In viat, i dacd adoptatul nu a Implinit 21 de ani, el este dator a aduce consimtimntul dat la adoptiune de pdrintii si, sau de acela din ei
care treste.
In cazul cnd adoptatul n'are ascendenti se va cere consirntimntul primarului domiciliului adoptatorului.
In ambele cazuri adoptatul are dreptul sa ceara desfiin-
I-Area adoptiunei In timp de un an dela ajungerea la majoritate.
Text. Jr. Art. 346. L'adoption ne pourra, en aucun eas, avoir lieu avant
la majorit de l'adopt. Si l'adopt, ayant encore ses pre, on run des deux,
da point accompli sa vingt-cinquime anne. il sera tenu de rapporter le consentement donn A, l'adoption par ses pre et mre, ou par le survivant, et s'il
est majeur de vingt-cinq ans, de requrir leur conseil.
.Doctrini striiin.
AUBRY ET RAU, VI, p. 118, 119, 121, 127;
BAuDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 34 urm., 83;
Corm' ET CAPITANT, ed: 2-a, I, p. 317, 445, 539;
DALLOZ, Rp. Adoption, 103 urm.; Suppl. Adoption, 18 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 80 bis, III;
DEMOLOMBE, VI, 33, 34, 38, 50 urm., 56;

Hue, III, 118 ;
LAURENT, IV, 205 urm., 209:
I) Textul vechin al art. 311. Cand printele si mama adoptatului sau numai unul din ei este tn
vial, ei dac adoptatul n'a Implinit 25 ani, el este dator a aduce consimtimantul dat la adoptiune de printii
sai sau de acela din ei care traeqte.
In caz cand adoptatul n'are printi, se va cere consimtimntul tutorelui. (Civ. 131 urm., 142, 310, 342;
Civ. Fr. 346).
389
www.digibuc.ro
Art. 311
DESPRE ADOPTIUNE
Codul civil
MAROADE, art. 343; 346, nq 4; 348, no 1;
Mona LoN, ed. 7-a, I, p. 501 urm.;

PkonoL, I, ed. 3-a, No. 1579, 1587.
Do ctring romneasci.
ALEXANDREROO, II, ed. 2-a, p. 387 urm., 392 urm., 716, n. 3; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 235
n. 5; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 23); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 45,
495; Adnotatie sub. Cas. I, 27 Oct. 1899, Curier Jud. 11/1900; Nota sub C. Apel Buc.
s. III, 28 Mai 1924. Jurispr. Gen. 24/1924, No. 1365;
CANTAOUZINO MATEL p. 207;
DEGRE ALEXANDRII (Alexander), Nola sub. Cas. 1, 373 din 27 Oct. 1899. Dreptul 7/900;
Adopliunea nevrdstnicilor". Dreptul 15/1900; Scrieri Juridice, vol. I, p. 97 urm,

Despre adoptiune; p. 121 urrn.Adopiiune, Consimpmantul tutorului"; p. 126
urm. Adoptiunea nevArstnicului" ;
NACU, I, p. 324, 542 urm.
INDEX ALFABETIC
Delegatul comunei 4.
Italian cod 13.
Legea comunal 1, 4.
Act solemn 3.
Adhoc, a se vedea tutor". Mama 3, 12,
Adoptat, a se vedea Mi- Mama naturall 13.
Maternitate, cercetare 13.
nor".
Minori 1-14.
Adoptator 5, 6, 9.
Mostenitori, a se vedetI
Adopttune 1-14.
,,Succesori".
Adres oficiall 11.
Anulare, a se vedei Nu- Nuldatea relativi 2, 3, 5,
8, 10, 12.
Mate".
Ascendenti 11, 14.
Printi, a se vedea ConAutorizatia tribunalului 1.
simtamant".
Caskorie 3.
Prezentare In persoanA 6,
7, 9, 11.
Cercetarea maternitEttii 13.
Primar 1, 11.
Cod italian 13.
Comunala lege, a se vedea Recunoasterea copilului 13
Absent 12.
Act de nastere 13.
si de interesele lor, putandu-i prin urmare reprezentitei in justitie att pentru a le apdr interesele, cat si pentru
a consimtl la adoptiune. Deci actul de
a consimti la darea in adoptiune a

unui copil gsit nu ese din sfera ingrijirei pus in sareina comunei prin
art. 13 leg. comunald. Dacd s'ar admite cd comuna n'are calitate de a
consimti la darea. in adoptiune a copiilor gsiti, atunci inteun mod indi-
rect s'ar creeit o incapacitate a acestor

copii de a fi adoptati in timpul minorittii, fiinded nu li s'ar puteh da un
Solemn act, a se vedea tutor dupd prescriptiunile codului ciLegea comunalI".
Comune 4.
Act solemn".
vil care sd, consimtd la adoptiune, conConsiliu comunal 1.
Succesori 2, 5, 10.
form art 311 c. eiv., de oareee tutorul
Consiliu de familie 1, 5.
Tall natural 13.
dativ ar trebui s fie ales de consiliul
Consimtamitnt 1-14.
Tutor 1, 4-7, 9, 10, 12.
Copii glsiti 1, 4.
Tutor ad-hoc 1.
de famine, si copiii gsiti fiind din famiii necunoscute, evident este cd nu
Jurisprudentil.
pot aveit un consiliu de famine in sensul art. 357-360; nici tribunalul, in aseI. Codul civil, in materie de adop- menea cazuri n'ar pute inlocui consitiune, nu se ocupa de copiii gdsiti fax% liul de familie t3'i. a numl un epitrop,
printi cunoseuti, neexistnd nici o fiinded, dupa lege, tribunalul nu se
dispozitiune care sd. reguleze in mod poate substitui consiliului de famiIie,
expres chestiunea deed acesti copii pot in cazuri urgente, dealt mimai cnd
fi adoptati, si in asemenea caz eine exista un consiliu de familie care nu
i-ar puteit reprezenta in justitie Pen- se intruneste in termenul convocrei
tru a consimti la adoptiunea lor. De (art. 367). Deci e valabild adoptiunea
aci ins nu rezult c intentiunea le- cnd primarul, insrcinat de consiliul
giuitorului codului civil ar fi fost de comunal, a consinitit la adoptiunea
a ereeh pentru copiii gsiti o incapa- copilului gsit. Deed s'ar admite eu
citate de. a fi dati in adoptiune, intru toate acestea ed la contractarea adop&At nu existit niei o dispozitiune ex- tiunei copiilor gdsiti s'ar cere neapttpres in aceastA privintd, eXtci inea- rat ea asemenea copii s fie reprezenpacittile nu se presupun, ei trebue sd, tali de un tutor ad-hoc, numit dupd.
fie anume prescrise de lege. Odat prescriptiunile codului civil, aplicat
stabilit c copiii ggsiti Bird printi prin analogie, la numirea acestui tucunoseuti pot fi adoptati, rmne a tor ad hoc nu s'ar puteh aplic prin ase sti prin eine trebue sit fie reprezen- nalogie alte regule dect, sau prestati In justitie la contraetarea ado:on-- criptiunile art. 367, adicd tribunalul sa
U.(1nel. Or, art. 13 din legea comunald numeascd, din oficiu un tutor, sau
din 1864 pune in sarcma comunei de a prescriptiunile art. 359, adied tutorul
se ingriji de copiii gsiti, fat% a pre- ad fie ales de un consiliu asemnat
eizit in ce consistd, asemenea ingrijire. consiliului de familie compus din ceSi intru ct legea nu face niei o res- ttenii comunei in care copilul a fost
trictiune, urmeazd cA comuna nu poate gasit. Deci tribunalul si curtea cnd
fi mrginit la ingrijirea de a da nu- ineuviinteazd, adoptiunea unui copil
mai erestere i educatiune copiilor
gsit reprezentat prin primar, implicit
ei se poate ingriji si de stabilirea admite ed primarul sit reprezinte pe
390
www.digibuc.ro
C oclul civil
DESPRE ADOPTIU NE
minor, eeea ce ar putea insemnit cl

tribunalul inteun mod tacit insarcineaz pe primar de a reprezent pe
minor la contractarea adoptiunei, pentructt nimic nu impedica pe tribunal
de a face numirea tutorului ad hoc
chiar in momentul cand se contracteaza adoptiunea inaintea sa, si iarasi
nimie nu impedica pe tribunal de a
insarcina pe insusi primarul de a reprezenta pe un copil gasit la contraeterea adoptiunei. Iar in ipoteza and
s'ar cere ca tutorul adhoc sa fie numit de un consiiu compus din mattenii comunei in care copilul a fost RAsit, aceasta cerinta. e satisfleuta cand
s'ar cere ca tutorul adhoc sa fie numit de un consiliu compus din cettenij comunei in care copilul a fost
asit, aceast cerinta este satisfacuta
nd primarul a fost insarcinat de a
consimti la adoptiune de catre consiliul
comunal, compus din cetateni alesi si,
prin urmare presupusi a fi cei mai insemnati din comunit (Apel Iasi, I, 110,
Aug. 27/83, Dr. 69/83).
2. Dacg, consimtamantul dat ca din
partea minorului adoptat e viciat, a-
ceasta nu constitue deal o nulitate
relativa, 131. deci nu poate fi invocata
cleat de persoana aeeia al carei consimtimant se pretinde a fi fost imperfect sau de erezii sai. (Cas. I, 235/Iun.
20/84, B. p. 536).
3.Adoptiunea Bind un act solemn.

concura la facerea lui conditiunile cerate imperios de lege si a earor lipsa
face ca actul sa fie anulabil. Astfel,

actul de adoptiune trebue s contina
si consimtimantul mamei adoptatului,
aceasta fiind una din formalitatile necesare la formarea actului de adoptiune, si aceasta eerinta a legei e mai
aspra decal la casatorie unde, in caz
de dezbinare intre parinti, consimtimanta' tatalui e de ajuns, pe &and la
adoptiune consimtimntul ambilor parinti e necesar (art. 311). Deci, mama
adoptatului dupa moartea sotului ei,
and actului i-ar lipsi aceasta formalitate a consimtimiintului ei, Husk care
singurA d loc unei nulitati relative,
are dreptul a cere anularea lui. (Trib.
Dambov., Inn. 20/85, Dr. 66185).
familie. Lipsa acestui aviz, chiar de

ar fi cenit de lege pentru consimtimantul la adoptiune, eonstitue o militate relativa si nu poate fi invocata
cleat de persoana al carei consimtiwant se pretinde ea a fost incomplet
erezii sai, in nici un caz insa nu
poate fi invocata de adoptant sau de
mostenitorii sai. (Cas. I, 212/98. B. P.
741).
6.In materie de adoptiune, ceeace
legea ccre in mod imperios este, n
primul rand, ea atat adoptatorul, eat
si cel ce va vo a fi adoptat, sA se prezinte in persoana inaintea instantei
care instrumenteaza in adoptiune (Judecator. de ocol eau tribunalul) spre
a-si da cousimtimantul, i acea.sta fAra
nici o distinctiune, daca persoana ce
este a se adopt& este mai mare san
mai mica de 25 ani impliniti. iar in
al doilea rand, dacA persoana de adoptat este mai mica de 25 ani, trebue sA aduca consimtimantul parintilor
sau al aceluia din ei care traeste ei
in lipsa kr, consinatimantul tutorelui.
Asa dar, prezenta tutorelui inaintea
judecatorilor eari instrumenteaza in
adoptiune nu este neaparat neeesarA,
fiind destul numai consimtimantul lui,
pe &and prezenta adoptatorului si a
persoanei care voeste a fi adoPtata
este neaparat ceruta de lege. (Cas. I,
373/99, B. p. 1138).
Numai adoptatul major de 21 de
ani trebue sit se prezinte in persoana la tribunal pentru adoptie si
daea n'a implinit 25 de ani trebue sa
aduca inert consimtimantul parintilor
sli sau numai al aceluia care traeste,
iar ctind n'are parinti, consimtimantul tutorelui. Adoptia insa a unui minor este valabilA, cand el nu s'a prezentat la tribunal in persoana ci a fost
reprezentat, ea in orice act civil, de tutor, reprezentantul sau legal. (Cas. I,
491/904. B. p. 1598).
8. Asemanat art. 311 din C. eiv. eand

parintii copilulni adoptat sunt in
vieata i aeest copil nu a implinit 25
ani el este dator sa aduca consimtamantul dat la adoptiune de parintii
4. Dup art. 311, dadi adoptatul micere

consimtimantul tutorului la adoptiune.
Daea insa copilul e gisit, eomuna fiind
datoare, conform art. 11 leg, corn., a-I
Ma sub ingrijirea sa, e suficient consimtimantul delegatului comunei la adoptiunea acelui minor, fiind constant
nor nu are parinti, atunci se
Art. 311
sai. Lipsa consimtamantului parintilor

adoptatului la adoptiune sau chiar numai a unuia din ei, constitue o cauza
de nulitate a adoptiunei. Aceasta nulitate insa nu este absoluta ei relativa,
care nu poate fi invocata. dead de aceia in interesul carora a fost creata

si Prin urmare aceastA nulitate nu
Poate fi invocata decat de pArintii adoptatului si de adoptat. (Trib. Ilfov
ca adoptatul nu are parinti in vicata. I, C. Jud. 4/905).
9. In legislatiunea noastrit minorii
(Apel Buc. III, 200, Nov. 11/85, Dr.
putnd fi adoptati i acestia fiind in
22/86).
5. In materie de adoptiune, &and a- genere reprezentati in toate actele cidoptatul este minor si n'are parinti, se vile de printii sau tutorii kr, acest
cere consimtimantul tutorului, fra principiu lei primeete aplicarea ei in
insa a se cere i avizul consiliului de materie de adoptiune, de unde
391
www.digibuc.ro
Art. 312
DESPRE ADOPTIUNE
cA, eu deosebire de ceeace se intmplA
sub legiuirile abrogate, minorul care

urmeazA a fi adoptat nu mai are nevoie de a fi azi fata la incheerea eontractului, totul petrecndu-se intre adoptator i reprezentantul legal al mi-
Codal civil
interesele sale morale sau materiale ii
vor dict sA facA o asemenea cerere, iar
nu chiar tutor-al, care si-a dat con-
norului. (Trib. Tutoya, C. Jud. 64/905).
simtAmntul la adoptie si care in urmA ar avea interes sA anuleze acea adoptie. (Cas. 1, dec. No. 212 din 1 Aprilie 1916; Jurispr. Rom. 1916, p. 354,
consimtimntului pArintior sau tutorului minorului adoptat nu constitue

deet o militate relatiyA, care nu poate
fi invocatA dect de minor sau erezii
376, mama naturalA nu este trecutA in

actul eau de nastere fArA eonslintAmntul sAu, iar deed tatAl natural face
10.NOtatea adoptiei pentru lipsa
sAi. (Cas. I, 8 Tunic 1910. B. p. 924).
Curier Jud. 491916).
13.In sistemul codului italian. art.
declaratia de nastere a copilului, a-
11. In caz &Mid adoptatul este mai tunci se trece numai numele sAu, ea
mie de 21 ani i n'are ascendenti, conin cazul de fatA. CA intru &at ulterior.
simtimntul primarului, cerut de art. copilul nu a cerut cAutarea materni311 c. eiy., modificat la 1906, este vela- tAtii si nici mama nu si-a recunoscut
bil dat sub forma miei adrese oficia1e eopilul, ea rAmnnd necunoscutd, bine
trimisA Tribunalului, eAci art. 318 ace- si-a dat consimtAmntul la adoptie talas cod, care prevede cA persoanele al WI natural, adoptie care s'a incuviincAror consimtimnt este cerut la adoptat de tribunalele romitne ei care nu
tiune trebue sA se prezinte la Tribunal, se poate anul pentru lipsa consimtisau sl-si dea consimtimntul printr'o mntului mamei. (Trib. llfov s.
declaratie autenticA, nu este aplicabil 349 bis din 19 Mai 1922, Curler Judiciar
in caz and este vorba de consimtimn- 25/922).
tul primarului, ci al unor persoane
14. Dispozitiunile art. 311 c. civ., pe
particulare. (Cas. I, dec. No. 26, din 14 de o parte nefacind nici o distinctie
Ianuarie 1915; Jurispr. Rom." 1915, A. intre ascendentii bArhati i ascenden130, Curier Jud. 31;915).
tele femei, iar pe de altt parte nece12. FormalitAtile cerute de lege pen- rnd consimtimntul tuturor ascendentru declararea absentii mamei unui tilor in vieatA si nestabilind niel o orcopil i pentru constituirea tutelei in dine erarchicA in care un asemenea
scop ca tutorul sA-si dea consimtArnhu- consimtimnt poate fi dat valabil, nrtul la adoPtia minorului, fiind cerute meazA ea atunci cnd ascendentii se
de lege pentru a asigur minorului o gsesc in acelas grad, consimtimntul
protectie legalA, numai acesta este in unuia singtir este suficient pentru vadrept a se preval de lipsa acelor for- liditatea adoptiei. (0. Apel Craiova
malitAti pen tru a cere nulitatea decla- s. I, 50 din 24 Martie 1924. Dreptul 16
rarei de absentA a mamei sale, a insti- din 1923, Pand. Rom. 1924. III, 5).
15. A se vedeit: art. 309 cu note 7.
tuirei tutelei si a adoptiei sale, cnd
Art. 312.
Adoptiunea va da celui adoptat numele (de
familie) adoptatorului, pe care II va adauga la adevaratul sau

nume, putand Ins& pune numele de famine al adoptatorului,
inainte de adevaratul su nume de familie, daca astfel va
urma tocmeala. (Civ. 313 urm.; L. asupra numelui, Art. 5 ; Ci v.
Fr. 347).
Legea asupra numelui din 18 Martie 1895, Art. 5.
Copilul adoptat va adauga, la numele lui patronimic numele

adoptatorului con form dispozitiilor art. 312 din codul civil.
Text. fr. Art. 347.
L'adoption confrera le nom de l'adoptant l'adopt, h l'ajoutant au nom propre de ce dernier.
Doctring string.
BAUDRY ET CHENEAUX, PersimHPS, IV, 90;
BEUDANT, II, 675;
DALLOZ, Rp. Adoption, 169 lirm., 185; Suppl. Adoption, 40 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 82 bis;
3 92
www.digibuc.ro
Codnl civil
DESPRE ADOPTIUNE
Art. 313
DEHOLOMBE, VI, 141, 144 bis, 145, 145 bis;
Hua, III, 120;
MOORLON, ed. 7-a, I, p. 511 urm.;

PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 389, 391, 1601.
Doctrina romneasc.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 399 urm.; Cdteva ruvinte asupra numelui persoanelorTM,
Dreptul 42/1905;
CANTACCEINO MATEI, p. 209, 210;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri Juridice, vol. I, p. 97 urm. Despre adopOune";

NACU, I, p. 549, 550.
Art. 313. - Cel adoptat va ramned In familia sa fireasca,

In care Isi va pastra si toate drepturile sale ; cu toate acestea
casatoria este poprit:
Intre adoptatori si cel adoptat si descendentii acestuia.
Intre copiii adoptivi ai aceluias individ.
Intre cel adoptat si copiii ce ar puteA aveA mai In urm
adoptatorul.
Intre cel adoptat si sotul adoptatorului, precum si Intre

adoptatori si sotul celui adoptat. (Civ. 143 urm., 166, 309 urm.;
Civ. Fr. 348).
Text. fr. Art. 348.
L'adopt restera dans sa famille naturelle, et y
conservera tous ses droits : nanmoins le mariage est prohib :

Entre l'adoptant, l'adopt et ses descendants ;
Entre les enfants adoptifs du mme individu ;
Entre l'adopt et les enfants qui pourraient survenir 6, l'adoptant ;
Entre l'adopt et le conjoint de l'adoptant, et rciproquement entre l'adoptant et le conjoint de l'adopt.

Doctring, string..
AUBRY ET RAU, V, p. 82; VI, 133, 137;
DALLOZ, Rp. Adoption, 174 urm.; Mariage. 234 urm., 575; Suppl. Adoption, 43 urm.;
Huc, II, 24;
LAURENT, II, 484;

MOCRLON, ed. 7-a, p. 511;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1599, 1602.
Doctrin romneascg,.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 401, 402, 403 urm., (I, ed. 2-a, p. 472, 594 urm.; IV, part. I,
ed. 2-a, p. 484, 525, n. 3); Observatie sub. Trib. Iasi s. III, 6 Nov. 1906. Dreptul 72/1906;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri Juridice, vol. I, p. 97 urm. Despre adoptiune".

DOCAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 51, 52;
GEORGEAN N., Nota, sub. Trib. Dorohoi, 8496 din 25 Nov. 1921. Jurispr. Gen. 23/1923, No. 1637 ;
NACU, I, p. 295, 549, 612.
Jurisprudenti.
dealorese care, Ma% a scoate pe adop-
I. Minorul adoptiv nu poate fi legalmente reprezentat in instantA de
mama sa adoptivA. (Cas. I, Iun. 27/67,

B. p. 573).
2. Adoptiunea este un contract ju-
tat din familia sa, stabileste intre

dnsul 13i adoptant raporturi pur civile de paternitate si. filiatiune, este
instituit numai in scopul de a oferi o
consolatiune celor care n'au copii si
n'are alte efecte de eat: I) a se trans-
Art. 314
DESPRE ADOPTIUNE
mite adoptatului numele adoptatorului; II) de a cred, obligatiuni de a-ei

procurit alimente unul altuia in caz
de necesitate; III) de a deschide adoptatului dreptul la succesiunea adoptatorului, afard, de cazul cnd adopta-
tul moare inaintea adoptantului, in

care caz acesta are dreptul sd, pri-
meascd, numai lucrurile ce le-a dat adoptatului decedat si care se mai gdsese in naturd, si IV) de, a produce
oarecari impedimente de cdstorie
Codul civil
intentatd, de tatl firesc al minorului

adopat de un tertiu, chiar frgi s
aibd, autorizarea consiiului de familie, de oareee din dispozitiile combinate ale art. 313 si 343 c. civ., rezultd
ed. copilul adoptat va rdmne in familia sa fireased in care isi va pdstr si
toate drepturile sale, tatd1 firesc administrnd averea personal's,' a copilului adoptat de un tertiu. (Cas. I, decizia No. 153, din 5 Martie 1914; Jurispr. Rom." 1914, p. 262, Curier Jud.
prevdzute la art. 313. In afard de a- 40/914).

ceste efecte, adoptiunea nu mai are
6. Mama adoptatoare dobndeste punici unul. Adoptatul rdmne in fami- terea printeascd si tutela legald asulia sa fireascd unde-si conserva toate pra adoptatului situ fiu. (Trib. Iasi,
drepturile si indatoririle prevAzute de II, 1915; Justitia", 1915, p. 26).
lege. De unde consecinta el puterea
a) Dupd, dispozitiunile art. 338 c.
printeascd, tutela si cu toate conse- c.,7.tatd1
in timpul castoriei si, dupd
cintele ei apartine numai printilor desfacerea
cdsatoriei, acel din soti ralegitimi, iar nu si celor adoptivi. Ast- mas in viatd,
conservd, dreptul de fofel, prin adoptiune adoptatorul nelosintd, asupra averei copiilor lor
cstignd puterea printeascd si prin pang, la vrsta de 20 de ani deplini,
urmare tutela de drept a minorului a- sau pnil la emanciparea lor, dacd, se
doptat, o asemenea tuteld nu poate fi
face inainte de aceast etate, iar
incredintat printelui adoptiv de ct va
dispozitiunilor art. 327 c. eiv.,
in cazurile cum poate fi data ori si conform
in
timpul
cdstoriei, numai tatl exercrui strin. Si cum, dupd, art. 383 fe- citnd puterea
parinteascd, el are sinmeile. afard de mamd, si ascendente, gur in principiu
uzufruetul legal,
nu pot fi tutrice, adoptatoarea nu acesta fiind pnd,si la
un punct oarepoate invoch calitatea de mam adop- care un atribut al puterei
printesti.
tiv a minorului pentru a puted, obDe acl urmtoarele consecinte: 1) atine tutela roinorului sdu adoptat, cdei cest
drept nu apartine in timpul caart. 383 cld, acest drept numai mame- storiei
tatalui si, dupd, moarte
lor, si adoptanta nu este asimilat cu mamei; dect
2) acest drept subsist cu
mama minorului. Deci mama adop- toate ea' n'ar fi fost acceptat in tertiva nu poate fi tutrice, nici legald, meni expre$1, cci el are loc in putenici dativa a minorului adoptat de rea legii.
dnsa. (Apel Foes. IL Febr. 14 85, Dr.
b) Legea nevorbind dect de copiii
24/85).
ndscuti din casatorie si de ael rezult
a Tatl adoptiv, ne avnd tutela le- o consecint important, anume cd
gald, asupra minorului sdu fiu adop- adoptatorul nu se bucura de uzufructat, nu-1 poate reprezint inaintea ju- tul legal al minorului adoptat.
stitiei si. nu are calitatea a intent& acIn spet apelantul, care pretinde c
tiuni in numele lui. (Trib. Vlcea, Dr. are calitatea de parinte adoptiv, nu se
82/98).
poate bucur de uzufructul legal al
4. Copilul adoptat, rmnnd in ct averii minorului adoptat si nu are
priveste raporturile sale de familie in dreptul a se opune la cererea intimafamilia sa fireased, in care isi pd- tului de a fi trimis in posesia de drept,
streazd, toate drepturile sale si fiind in calitate de pdrinte legitim al micu desdvarsire strein de rudele adop- norului $1 deci de administrator letatorului, nu poate figur ca rudd, ci gal al averii acestuia. (C. A. Rue. I,
numai ca amic in consiliul de familie dec. civ. 186 din 4 Iulie 1923. Jur Gen.
a unei rude interzise a acestui din 1924, No. 321).
urmit. (Trib. Ilfov, III, Dr. 66/906).
8.A se vede: Art. 338 cu nota 6;
5. Actiunea posesorie, fiind un act art. 344 cu nota 9; art. 390 cu nota 19.
eminamente de administratie, poate fi
Art. 311.
Indatorirea naturald ce va continua a exista
Intre cel adoptat si tatl si mama sa, de a-si da unul altuia
alimente, In cazurile hotdrite de lege, va ave aceeasi urmare

Intre adoptator si eel. adoptat 1) unul cdtre altul. (Civ. 185-187,
190-193 ; Civ. Fr. 349).
1) In ,Monitorul Oficial' din croare se zice ad: ,tnlre eel adoplator unul mitre Wild'
394
www.digibuc.ro
Caul civil
DESPRE ADOPTIUNE
Art. 315
Text. fr. Art. 349. L'obligation naturelle qui continuera d'exister entre
l'adopt et ses pre et mre, de se fournir des aliments dans les cas dtermins par la loi, sera considre comme commune l'adoptant et it l'adopt,
l'un envers l'autre.
Dectrin strin.
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 95;
DALLoz, Rp. Adoption 177 urm.; Suppl. Adoption 44;

DEMOLOMBE, VI, 13i;
Hoc, Ill, 124;
LAURENT, IV, 250;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 511 llPITI.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1599, 1603.
Dectrinil romneasc.
ed. 2-a, p. 701, 702, 708 urm.; II, ed. 2-a, p. 402, 403; (iV, part. I,
ed. 2-a, p. 157 n. 2, 776 n. 1; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 394); Droit ancien et moderne
de la Bounianie, p. 52;
A LEXANDRESCO, I,
ALEXANDRESCU CONST. Nota, sub. Judec. Ocnele-Mari (Valcea), 26 Iulie 1924. Jur. Gen.
1924, No. 1531;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri Juridice, vol. 1, p. 97 urm. Despre adoptiune ;
NACU, I, p. 550.
Jurisprudent/.
1. Adoptiunea este un contract civil
solemn, creat in favoarea adoptatului
cu o singurd exceptiune, aceea e adoptatorul poate cere alimente dela
adoptat. Aplicatiunea acestei excep-
Art. 315.
tiuni nu poate ins g. sanctionit nici odatii printr'o nulitate o adoptiune oe

ndeplineste toate conditiunile cerute
de lege pentru existenta ei. (Judec.
Ocnele-Mari (Valcea), 26 Iulie 1924.
Jur. Gen. 1924, No. 1534).
2. A se vedeii art. 313 cu note 2.
Cel adoptat nu va dobancli nici un drept de
mostenire asupra bunurilor rudelor adoptatorului, dar va ave6,

astipra rnostenirei adoptatorului aceleasi drepturi ca si copiii
nscuti din cAstorie, chiar daca In urma adoptiunei s'ar naste
asemenea copii din cdstorie. (Civ. 316 ur., 318, 659 ur., 669
ur., 699, 836, 841 ur. ; Civ. Fr. 350).
Text. fr. Art. 350. - L'adopt n'acquerra aucun droit de successibilit
sur les biens des parents de l'adoptant ; mais il aura sur la succession de l'adoptant les mmes droits que ceux qu'y aurait l'enfant n en mariage, mme
quand il y aurait d'autres enfants de cette dernire qualit ns depuis l'adoption.
Dectring strilinil.
AUBRY ET RAU, VI, p. 134, 138-140;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 97 urm.;
BAUDRY ET COLIN, Don. et testaments, I, 705;
BEUDANT, II, 675;
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a. III, p. 383, 409;
DALLoz, Bp. Adoption, 183 urm.; Suppl. Adoption, 45 urm.;

DEMOLOMBE, VI, 141, 154, 156, 160 urm., 163-165, 169;
LAURENT, VI, 250;
MAReant, art. 350, no 2, 3 si 4;

PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 1897 urin..
395 -
www.digibuc.ro
Art. 315
DESPRE ADOPTIUNE
Codul civil
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 403 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 62, 547 n. 3, 553, 885,
ad notam ; IV, part. I, ed. 2-a, p. 157 n. 2, 525, 526 ad notam, 534 n. 1, 776 n. 1;
IV, part. II, ed. 2-a, p. 442) Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 132; Observatie sub. Trib. Dolj s. I, 2 April 1899. Curier Jud. 61/1902; Observage, sub Trib.
Roman, 524 din 6 Mai 905. Curier Jud. 41/905; Observalie sub. Trib. Ilfov s. III,
261 din 8 April 905. Curier Jud. 441905; Nota sub. Trib. Gap. (Hautes-Alpes), 9 April
922. Curier Jud. 36/923;
BASILIC PETRE, 0 controversd juridicd". Dreptul 61, 62/1902;
CANTACUZINO MATEI, pg. 210, 282, 550;
DAN Em. Co piii adoptatului au dreptul la succesiunea adoptatbrului". Curier Jud.
63/909; Nota sub. Cas. s. u. 5 din 29 April 1910 si Cas. I, 658 tiPn 18 Oct. 911. Pand.
Rom. 1922. I, 90;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice- vol. I, p.
97 urm. Despre adoptiune", p. 116 um.:
Modificarea prin contractul de adopfiune a efectelor adopfiunei" ;

NACU, II, p. 70;
PANCU N. NICOLAE, Adopfiunea i legea de improprietrire de la 1864". Curier Jud. 17/912 ;
RADULESOU SILM, Observatie sub. Cas. I, 658 din 18 Oct. 1911. Dreptul 76/1911 ; Observalie
sub. C. Apel Buc. 316 din 23 Nov. 1909. Dreptul 80/1909;

STINESOU N.Efectele adopfiunea din punctul de vedere al dreptului de mostenire".
Dreptul 80/1911.
INDEX ALFABETIC
Abrogare 4, 5.
Act solemn 9.
Adoptat 1-8, 10.
Adoptator 1-8, 10, 11.
Adoptiune 1-11.
Calimach Cod 4, 5.
Copiii adoptatului 4, 5, 7,
8, 10.
Copiii adoptatorului 2.
Cotitate disponibill I.
Deces 4.
Descendenti 2, 4, 5,
Donatiune 1.
Dovadi 9.
Familie 2, 6, 7, 8, 10,
Femee vaduva siraa 3.
pAtrime ea viiduvA srac, fiul adoptiv nu poate pretinde cA a gAsit acel

drept in patrimoniul defunctei i sA-1
opue colateralului. (C. Apel Bue.
Dr. 35/96).
4. Descendentii adoptatului, mort
inaintea adoptatorului, vin la mostenirea adoptatorului si aeeasta cu atAt
mai mult eu cAt Codul Calimach (art.
247), care erA, formal in aceastA privintA, n'a fost abrogat prin Codul civil actual. (Trib. Roman, C. Jud.
Frati adoptivi 11.

Hot5rre de adoptiune 9.
Liberalitti I.
PSI:mint rural 9.
Portiune disponibilS I.
Probe 9.
Reductiune 1.
Reprezentare 5, 11.
Rudenie 2.
Rural pfimant 9.
Solemn act 9.
Succesiune 1-11,
Succesorale taxe 9.
Taxe de timbru, lege 9.
Taxe succesorale 9.
41/905).
Vacluv5. slraca 3.
5. Copiii adoptatului vin la moste-
Jurisprudentli.
1. Adoptatul, avnd numai in suceesiunea adoptatorului aceleasi drep-
turi ea si un copil legitim, este in
nirea adoptatorului ea nepoti ai acestuia, prin urmare cu dreptul lor
propriu, eum au dreptul la mostenire

prin reprezentatiune. Dispozitiunile
247 Codul Calimach, care zice cA
intre imfiiori si intro imfiiti ca si intre urmasii acestora se pAstreaza driturile intocmai ca intre eel din nastere legiuiti pArinti i fii, nu sunt abrogate de cod. civ., i dar, si fatA eu
aoeste dispozitinni, copiii ori descendentii adoptatului mostenesc pe adop-
drept a reduee la portiunea disponibill toate liberalitAtile care intree aceast portiune, Mcute de adoptator
inainte sau in Lima adoptiunei. (Trib.
Teeuci, 30, Febr. 4192, Dr. 30/92).
2. Din principiile stabilite de legiuitor eh adoptatul rAmne in familia sa tator.
(Trib. Roman, Dr. 49/905).
fireascA i eh nu se stabileste de cAt
6. Potrivit art. 313 din codul civil, a.
o inrudire fictivA intre adoptat si
adoptator fArA ca aceastA inrudire s doptatul neesind din familia sa fise intindA mai departe, este evident reascA, unde continuA a-si pastrA toate
el nu existA nici o inrudire intre co- drepturile, el nu poate dobnd in apiii adoptatorului si intro adoptat; or ceea a adoptatorului de cat acele
dreptul de mostenire fiind bazat pe drepturi ce-i sunt expres atribuite de
lege. (Apel, Buc. I, Dr. 80/909, p. 635).
inrudire si inrudirea fiind acza
turA ce existA intre persoanele ee des7. Copiii adoptatului au personal vocind una din alta sau dintr'un autor catiune la succesiunea adoptatorului
comun, este cert c in lipsa unui text F;ti. aceasta rezultA atitt din seopul esenpozitiv de lege copiii adoptati nu pot tial al contractului de adoptiune care
Elve nici un drept de mostenire asu- este ca adoptatorul s-si creeze o fapra averei copiilor adoptatorului. milie iar adoptatul sh devie civilmente
(Trib. Tecucl, 30, Febr. 4/92, Dr. 30192). fiul adoptatorului, eAt si din spiritul
3. Daca sotia moare insufAndu-e in dispozitinnilor legei in aceastA matemod arbitrar averea succesoralA, fArA rie. (Cas. s. u. 5 din 29 April 1910.
a cere recunoasterea dreptului de o Dreptul 41/910 si Pand. Horn. 1922, I, 90.
396
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE ADOP rIUNE
In acelas sens
Cas. I, 658 din 18 Oct.

1911. SAptAmOna juridica 1/911, Pand.
Rom. 1922, I, 91 ; Cas. I, 14 din 12 Ian.
1915, Jur. Rom. 13/915 ; Trib Prahcva
s. III, 103 din 12 Mart. 1920, Dieptul

23/922, Tribuna Jur. 24-27/922).
8. Scopul esential al contractului de
adoptiune fiind ca adoptatorul sa-si
creieze o famine, iar adoptatul BA devie civilmente fiul adoptatorului, nu se
poate tAgAdui ca copiii adoptatului
devin i dani, din punctul de vedere
al dreptului civil, nepoti de fii ai adoptatorului, i deci ei au dreptul la succesiune in averea adoptatorului. (Cas.
I, 18 Oct. 1911, B. p. 1210. In acelas
sens : Cas. I, 1 Febr. 1912, B. p. 204).
9. Adoptimnea fiind un act solemn
care nu se poate dovedi dect prin hotArire judecAtoreasel, Tribunalul comite exces de putere si violeaztt art.
318 fji urmAtorii din codul civil, art. 48,
alin. I din legea timbrului si aplica
gresit art. 315 din codul civil cnd;
pentru a stabill adoptiunea unei Persoane, se intemeiadt pe afirmArile
Art.
Art. 316
din procesul-verbal de estimatiuuea averei de succesiune si scuteste Pe aces

persoanA de taxele de mostenire pen-
tru o avere compusA din pamnt rural mai putin de 5 hectare. (Cas. III,
27 Aprilie 1912, B. p. 83b).
10. Copiii adoptatului au personal
vocatiune la succesiunea adoptatoru
lui i aceasta rezultd att din scopul
esential al contractului de adoptaune
care este ca adoptatorul sl-si creeze o
familie, iar adoptalul sA devinA civilmente fiul adoptatorului, eft si din
spiritul dispozitiunilor legii In aceasta
materie. (Cas. I, dec. No. 14, din 12 Ianuarie 1915; Jurispr. Rom." 1915,
p. 199).
11. Fratii adoptivi au drept de succesiune in averea fratelui lor, in virtutea vocatiunei loi proprii, iar nu
prin reprezentarea adoptatorului. (Cas
II, 167 din 28 Dec. 1920. Jur. Rom. 10
din 1921 ; Curier Jud. 16/921 ; Pand.
Rom. 1922, I, 79, Pand. Rom. 1922, I,
83, Pand. Rom. 1922, III, 3).
12. A se vede : art. 313 cu nota 2.
316. - Murind adoptatul, fr descedenti legitimi,
lucrurile date lui de catre adoptatorul prin dar sau prin

mostenire, ce se vor gsi In natur In vremea mortei adoptatului, se vor intoarce l. adoptatorul, sau la descendentii si,
cu Indatorirea de a contribui la datorii, i far prejuditiul
drepturilor unor a treia persoane.
Prisosul bunurilor adoptatului va fi al pdrintilor 1) sai
firesti i acestia vor exclude totdeauna, pentru obiectele specificate In acest articol, pe toti mostenitorii adoptatorului afar
de descendentii si. (Civ. 317, 651, 659, 825 ; Civ. Fr. 351).
Text. fr. Art. 351.
Si
l'adopt meurt sans descendants lgitimes, les
choses donnes par l'adoptant, ou recueillies dans sa succession, et qui existeront
en nature lors du dcs de l'adopt, retourneront l'adoptant ou ses descendants, la charge de contribuer aux dettes, et sans prejudice des droits des tiers.
Le surplus des biens de l'adopt appartiendra ses propres parents ; et
ceux-ci excluront toujours, pour les objets mme spcifis au prsent article,
tous hritiers de l'adoptant autres que ses descendants.
Doctrinit
AUBRY ET RAU, VI, p. 140, 343, 344, 346, 350, 360;
BAUDRY ET CHNEAUX, Personnes, IV, 101 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 422, 424, 428, 429, 430, 579, 717;
DALLoz, IVp. Adoption, 203 urm.; Suppl. Adoption, 51 urn,. ;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 85 bis, II; 88 bis, II;
DEMOLOMBE, VI, 167 urm., 174, 181;
Huo, III, 128, 129;

LAURENT, IX, 179;
MARCAD, art. 352, n 3;

PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 1897 urm.
1) Legiuitorul roman, a tradus act impropriu cuvantul francez ,parents" prin vorha ,pdrinfi care ar
losemna p5rintii propriu zivi adic tatSi i mama. Legiuitorul francez a vrolt Si Inteleaga pc ,rudele' de orice
- 397
www.digibuc.ro
Art. 317
DESPRE ADOPTIUNE
Codul civil
DoctrinA romueasc.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 415 urm. ; (III, part. II, ed. 2-a, p. 43, 49 n. 2, 166, 689, 840 n. 1,
886 nota, 897 n. 2; IV, part, I, ed. 2-a, p. 157 n. 2, 400 n. 1, 525, 526 ad notam,
534 n. 1, 776 n. 1; IV, part. II, ed. 2-a, p. 294, 296; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 549);
Droit ancien et moderne de la Rournanie, p. 161, 200; Observatie sub. Trib. Taraseon
(Bouelles du Rhne), 9 Mai 1921. Pand. Rom. 1923, III, 23; Observatie sub. Trib.
Taraseon, 9 Iunie 922. Pand. Rom. 1923, III, 24; Observatie sub. Tri.b. Roman, 13
Mai 1914. Curier Jud. 68/1914;
Cos= ALEX., Nota sub. Trib. Ilfov s. I, 320 din 23 bunk 919. Curier Jud. 33-34/919;
JUVARA ALFRED, Nota sub. Cas. II, 167 din 21 Dec. 1920. Curier Jud. 16/921;
NACU, I, p. 549, 550; II, p. 74, 75, 76, 97;
PRERECHYDE M. GRIGORE, Nota sub. Cas. II, 167 din 28 Dec. 1920. Pand. Rom. 1922, I, 79;
ROSENTAL S., Nota sub. Cas. II, 167 din 28 Dec. 1920. Pand. Rom. 1922, I, 83.
Inrudirea pe care o meeaza adoPtiunea intre adoptator si adoptat, este

numai o inrudire fictiva, de oarece
doptatul continua a ranadnea in familui de eatre adoptator prin dar, ce se lia sa de origina, in care-si pastreaza
vor ysi in naturli, in vremea mortei calitatea sa de descendent legitim.
adoptatului, se vor intoarce la adoptaFietiunile fiind marginite in limitele
tor; iar prin cuvintele ce se vor neisi determinate de lege, nu pot avell alte
in naturei, legiuitorul nu a voit a in- efecte dec.& acele pe care le confera
telege numai existenta kr materiala, legea.
ei existenta lor in patrimoniul adoptaSingurul drept pe care il dobandeste
tului. (Trib. Iasi I, Dr. 31/911, p. 247). adoptatul este de a fi asimilat cu un
2. Adoptatoful fiind un simplu suc- fiu legitim in eeeace priveste dreptul
eesor pentru bunurile daruite, iar nu sau la succesiune in averea adoptatouu mostenitor rezervatar, fata de day- rului.
Dreptul de reintoarcere succesorala
sul dreptul adoptatului de a dispune
cu titlu gratuit, este absolut liber si consacrat priif art. 316 si 317 din eodul
nelimitat fie prin donatiuni intre vii, civil, fiind o excep tie dela dreptul cofie prin testament, adoptatorul fiind mun, pe care legea n'o recunoaste coindrituit a-si vaiorifich drepturile nu- piilor adoptivi, de aiei rezulta e numai in eazul &And defunctul nu a dis- mai deseendentii legitimi ai adoptapus de bunurile donate. (Trib. Iasi I, torului, adiea care se inrudese cu el
Dr. 31 911, p. 247. Tn acelas sens : C. printr'o legatura de sange, pot exereit
Apel Bue. s. III, 157 din 3 Nov. 1919, acest drept, nu insa i copiii adoptivi,
Dreptul 7 919. Curier Jud. 33-34/919; care nu se inrudese eu adoptatorul deCas. II, 167 din 28 Dee. 1920, Jur. Rom. ct
legatura fictiva. (Trib.
Jurisprudent.
i. Potrivit art. 316 c. civil, adoptatul
murind fara deseendenti, luerarie date
10 921, Curler Jud. 16 921, Pand. Boni.
Roman, 13 Mai 1914; Curier Jud. 68/914,

p. 555).
1922, I, 79, Pand. Rom. 1922, I, 83, Pand.

Rom. 1922, III, 3).
4. Conform dispozitiilor art.
316
c.
3. Exceptiunile fiind de strict in- civ., murind adoptatul fara deseenterpretare, nu pot fi admise decat in denti legitimi, averea lsata lui de aeazurile anume statornicite de lege si doptator se intoarce la descendentii
in favoarea persoanelor pe care legea acestuia. (C. Apel Buc. s. III, 328 din
le prewde anume.
27 Nov. 1922, Curier Jud. 8/923).
Dac trdind adoptatorul, si dup moartea adoptatului, copiii sau descendentii lsati de acesti din urm,
vor murl i ei fr posteritate, adoptatorul va mosten lucrurile
date de dansul, dupd cum s'a zis In art. precedent, dal% acest
Art. 317.
drept se va margini numai la persoana adoptatorului si nu

se va transmite i la mostenitorii si, chiar de ar fi descendenti
directi. (Civ. 316; Civ. Fr. 352).
Text. fr. Art. 352. Si, du vivant de radoptant, et aprs le dcs de

l'adopt, les enfants ou descendants laisss par celui-ci monraient eux-mmes
1) Ar trebul eetit ,acesta.' in loc de .ace$Ii dupa cum este si tu textul francez, Rind vorba de copiii
sau descendentii 15sati de adoptat.
398
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE kDOPTIUNF
Art. 318
sans posterit, l'adoptant succdera aux choses par lui donnes, comme il est
dit en l'article prcdent ; mais ce droit sera inhrent it la personne de radoptant, et non transmissible W-ses hritiers, mme en ligne deseendante..
Doctrinil slrhinh.
AuBRy ET llAU, VI, p. 334, 345;
BAUDRY ET CIMNEAUX, Personnes, IV, 106;
COLIN ET CAPITANT, ed 1-a, III, p. 422, 424, 428, 429, 717;
DALLoz, Bp. Adoption, 208 urm.; Suppl. Adoption 55;

DEMOLOMBE, VI, 176;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 5H urm.;

PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 1897 urm.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 427 Urm.; (III, part. II, ed. 2a, p. 43, 49 n. 2,166, 669, 840
n. 1, 886 nota, 897 n. 2; IV, part. I, ed. 2-a, p. 157 n. 2, 400 n. 1, 525, 526 ad notam,
534 n. 1, 776 n. 1; VIII, part. J, ed. 2-a, p. 549); Droit ancien et moderne de la Bou,
manie, p. 161; Observafie sub. Trib. Roman, 13 Mai 1914. Curier Jud. 68/914;
DooAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 52;

NACU, I, p. 549, 550; II, p. 76, 77, 97.
Seetiunea IL. - Despre formele aaoptiunei.
Art. 318. - (Mod- L. 15 Martie 1906 1). Persoana ce i va

propune de a adopth si aceea ce va vol a fi adoptatd se vor
inftish, in orasele resedinte de judet, la tribunal, iar in celelalte localitati, la judecdtoria adoptatorului, spre a face declaratiune c aceasta este cu consimtimantul amndurora.
In cazul cnd adoptatul va fi minor, se vor prezinta pe
lng aceasta i persoanele al cror consimtimant se cere
vor declar in numele rninorului c consimt la adoptiune 2).
Aceast declaratiune de consimtimnt se poate face si prin
act autentificat de judecAtoria de ocol sau de judectoria comunal 3).
Text. fr. Art. 353 La personne qui se 'proposera d'adopter, et celle

qui voudra tre adopte, se prsenteront devant le juge de paix du domicile de
l'adoptant, pour y passer acte de leurs consentements respectifs.
Doctrina strrtinil.
AUBRy ET RAU, VI, p. 122. 125-133;
BAUDRy ET CIMNEAUX, Personnes, IV, 51, 60, 65;
DALLOZ, Rp. Adoption, 133 urm., Suppl. Adoption, 23 urm.;

DEMANTE ET CoLMET DE SANTERRE, II, 95 bis, I;
DEMOGUE, I, Sources des obligations, I, p. 321; II, p. 509;
DEMOLOMBE, VI, 85, 86, 88, 118-121, 187, 193, 202;

1) Textul vechiu al art. 318. Persoana ce Ii va propune de a adopta i acem ce va vol a fi adoptat4
se vor infItisa la tribunalul domiciliului adoptatorului spre a face lnscris declaratiune cS acesta este consimtinuintul amAndurora (Civ. 87, 309 ur. L. Timbr. 19 4; Civ. Fr. 353).
2) Conform art. 50 din legea jud. de ocoale (1907) aceste judecgtorii sunt competinte de a pronunth
adoptiunea locuitorilot d in comuncle rurale.
Iat5 de altfel cuprinsul acestui articol: Judeckorit de ocoale rurale stint competenti a se din codul
asuora actelor de adoptiune ale locuitorilor din ocoalele respective, conformandu.se art. 319, 320 si 323 pronunttt
civil,.
3) Noua Lege a judeedtorillor de meals din 1907 desfiintnd judecatoriile comunale, aceste declare
tiuni de consimtmtint nu se mai face deck numai la judeckoriile de ocol.
Art. 318
DESPF1E ADOPTIUNE
Codul civil
Hue, III, 130 ;

MARCADE, art. 359, 360, n 2;
MouRLON, ed. 7-a, I, p. 505 urm.;
ALEXANbRESCO, II, ed. 2-a, p. 380, 431 urm.; Observafie sub. Trib. Prahova s. 1, 231 din
8 Iunie 1900. Curier Jud. 77/1903; Observafie sub. Trib. Tutova, 9 Sept. 904. Curier
Jud. 64/905;
MAXIM G. D., Nota sub. C. Apel Buc. s. III, 182 din 28 Mai 1924. Pand. Rom. 1924. II, 146 ;
NACU, I, p. 214, 546.
INDEX ALFABETIC
Abrogare 8.
Inscriere in fals 6.
Act autentic 9.
JudecAtorii de ucoale 7, 8,
Adoptiune 1-11.
11.
AdresA oficiala 9.
Mama adoptiv 10.
Afisarea hotarrei 8.
Mandat 2.
Anulare a se yedeA Nu- Minori 2, 5, 9, 10.
lite te".
Nulitate 1, 5.
Apel 8, 11
Prezentare In persoanA 2,
Ascendenti 9.
4, 5.
Cod francez 3.
Primar 9.
Competent 7, 8, 11.
Putere plrinteascA 10.
ConsimtAmnt t, 2, 9.
Redeschidere 4,
Contract de adoptie 3.
Registre de stare civilA 3.
Dezistare 4.
SemnAturA 4.
Domicilbal adoptatorului 7, Stare civil, registre 3
8, 11.
Suspendare 4,
Fals. 6.
Transcriere 3.
FormalitAti 1.
Tribunale 7, 8, 11.
Francez Sod 3.
TutelA legalA 10.
Hotartre de adoptie 6, 8. Tutor 2.
alt afacere, poate fi suspendat, cnd

prtile nu se prezintA in instant,
fr ea neprezentarea s poat fi considerat ca o dezistare. Instanta se
poate redeschide in urm, dupg, o
noul cerere, care nu se cere sA, fie
senutat de toate prtile. (Apel, Buc.
III, Dr. 26/906).
6. Sub noul text al art. 318 din codul civil, ca si inainte do legea modificatoare din 1906, care a schimbat redactiunea acestui articol, prezenta
minonilui inaintea instantii de adoptiune nu este cerut sub pedeaps de
nulitate. (Cas. I. 560 din 20 Oct. 1910.
B. p. 1359, Jurisprudenta 39/910).
6. Constatarea instantei de fond in

hotrirea de adoptie e prtile s'au
prezentat inaintea complectului tribunalului pentru ineuviintarea adoptiei
iar nu numai inaintea Presedintelui,
Infatiare 2, 4, 5.
Jurisprudent6
1. FormalitAtile edictate de lege
pentru adoptiune, fiind preserise in
interesul aceluia ce se adoptA, o per-
soan strein nu poate invoca lipsa

acestei forme pentru a obtine anularea adoptiunei. De asemenea lipsa
consimtAmntului sau un consimamnt neregulat dat, nu poate fi invocat de cat de persoana al cArei consimtmnt se pretinde a fi fost imperfect. (Cas. I, 373/99, B. p. 1139).
2. Cnd legea, prin art. 318 a civ.,
prescrie ed la adoptiune prtile s se
inftiseze la Trib. spre a face in scris
declaratiunea lor de consimtmnt, insemneazA, el ele sA, se prezinte la Tribunal, astfel cum legea permite s fie
prezinte, adic in persoan sau prin
reprezentantii lor eu mandat dela
dnsii, dacA, sunt majort i capabili
de a da mandat, sau pHn mandatar
legal, dac sunt minori. (C. Apel, Galati, II, Dr. 15 902).
3. Legea romn, in deosebire de c.

civil francez, nu cere pentru adoptie
formahtatea prealabil a unui contract de adoptie si transerierea lui in
registrele strei civile, ei pur i simplu cere ea persoana, care voeste s
adopte, s se inftiseze la tribunal,
impreun cu persoana re va vo s fie
adoptat i s facA, in scHs declaratiunea lor despre aeeasta. (Trib. Prahowl, I, C. Jud. 77/903).
4. Cererea de adoptiune, ea ori si ce
face deplina credintA ptiA, la inscrierea in fals. (Cas. I, 560 din 20 Oct. 1910,
Jurisprudenta, 39/910).
7. Instanta competent a incuviinta
adoptia se determin dup domiciliul
adoptatorului i prin urmare e jude-
catoria de ocol pentru comunele rurale si urbane neresedinte de judet si

tribunalul pentru resedinta de judet.
(Cas. I, 275 din 25 Aprilie 1911, Juris8. Dup art. 318 din codul civil, astfel cum a fost modificat prim legea din
15 Martie 1906, declaratia de adoptie se
prudenta, 18/911).
face in orasele resedinte de judet la

Tribunal. iar in celelalte localitti la
judecAtoria adoptatorului; prin art.
321 si 322 din codul civil fiind abrogate dispozitiunile cari prevedeau
dreptul de apel in contra hotrirei
Tribunalulut i afigerea deciziunei

Curtei de Ape].
De ad rezult cA, legiuitorul eel nou
a redus formele adoptiunei, mrginindu-le la o singur instant, care este
judecAtoria de ocol pentru comunele
rurale si urbane neresedinte de judet,
si Tribunalul pentru orasele resedinte
de judet. (Cas. I, 99 din 3 Febr. 1912,
B. p. 208, Curier Jud. 17/912).
9. In caz cnd adoptatul este mai
mic de 21 ani si n'are aseendenti, con-
simtimntul primarului, cerut de art.
400
www.digibuc.ro
Codnl civil
DESPRE ADOPT1UNE
311 c. civ., modificat la 1906, este valabil dat sub forma unel adrese oficiale trimisk Tribunalului, cad art.
318 acelas cod, care prevede c persoa-
tual, combinate cu art. 67 din vechea

lege a jud. de pace, competenta in materie de adoptie se determina dupa
domiciiul celui care adopta. Prin
urmare judecatoriile de ocoale sunt
competente de a pronunt adoptia locuitorilor din comunele rurale si cele
urbane neresedinte de judet, iar pentru cei din eomunele urbane resedinte
de judet la tribunal. Singura modificare adusa codului civil in 1906 este
c tribunalele nu mai pot judech Iii
apel, adoptiunile pronuntate de judecatoriile de ocoale, cari ramn astfel
definitve. (Trib. Buzeu, s. I, 31 din
4 Febr. 1922, Curier jud. 16/923).
12. A se veddi : art. 311 cu notele 6,
nele al diror consimtimnt este cerut

la adoptiune trebue sa se prezinte la
Tribunal, sau sa-si dea consimtimntul printeo declaratie autentica, nu
este aplicabil in caz Mild este vorba
de consimtimntul primarului, ci al
unor persoane particulare. (Cas. I, No.
26, 1915; Jurispr. Rom.", 1915, p. 30,
10. Mama adoptatoare
dobndeste
puterea parinteasca i tutela legala

asupra adoptatului sau fiu. (Trib. Iai
II, 1915; Justitia", 1915, p. 26).
At At dupa ag. 318 $i 321 c. civil
vechiu cAt si dupa art. 318 c. civ., ac-
Art. 319.
Art. 319
7, 9; art. 315 nota 9.
(Mod. L. 15 Martie 1906 ') Tribunalul sau jude-
cdtorul, dupa ce vor lu stiintele trebuincioase, vor verificA

In camera de consiliu :
I) De sunt indeplinite toate conditille cerute de lege ;
2) Dac, persoana care voeste a adopta se bucur de o

bun reputgiune.
Text. fr. Art. 355. Le tribunal runi en la chambre du conseil, et
apres s'tre procur les renseignements convenables vrifiera, 1 si toutes les
conditions de la loi son remplies ; 20 si la personne qui se propose d'adopter
jouit d'une bonne rputation.
Doctring, strging.
AUBRY ET RAU, VI, p. 123 ;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 51, 60, 65 ;
DALLoz, Rp. Adoption 97 urm., 143 urm.; Suppl. Adoption, 16, 29 urm.;
DEMOLOMBE, VI, 93, 95;
LAURENT, IV, 217;

Doctring. romneascit
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 380, 431 urm.; Observatie sub. Trih. Prahova s. I, 231 din
8 Iunie 1900. Curier Jud. 77/1903; Nota sub. C. Apel Buc. s. Iii, 28 Mai 1924. Jurispr.
Gen. 24/1924, No. 1365 ;
ALEXANDRESOU CONST., Nota sub. Jud. Ocnele-Mari (Valcea), 26 Iulie 1294. Jur. Gen. 1924,
No. 1534 ;
CANTAOUZINO MATEI, pg. 206, 208;
MAXIM G. D., Nota sub. C. Apel Buc. s. III, 182 din 28 Mai 1924. Pand. Rom. 1924, II, 146;
NACU, I, p. 516.
Jurispradentg.
I. Hof ririle in materie de adoptiune, ca toate hotririle date pe cale gratioas, se pronunta in Camera de con-
iar nu in sedinta publicA. ((Jas.

2. Constatarea instantei de fond ca
partile s'au prezintat inaintea complectului Tribunalului pentru IncuviinI, 20 Oct. 1910, B. p. 1359).
1) Teatul vechlu al art. 319. Tribunalul dup ce va hit stiinfele trebuincioase, se va trage In camera
de consiliu si va verilici:
1. De sunt Indeplinite toate conditiunile cerute 4e legi.
2. Daci persoana care voeste a adopta se bucurt de o bun reputatiune. (Civ. 309 urm., 320; L. jud. oc.
50; Civ. Fr. 355).
401
www.digibuc.ro
26
Art. 320
DESPRE ADOPTIUNE
tarea adoptiunii, iar nu numai inaintea Preeedintelui, face deplind aredintd pnd la inscrierea in fals. (Cas. I,
20 Oct. 1910, B. p. I359).
Codul civil
No. 589, din 5 Decembrie 1914; Jurispr.

Rom." 1915, p. 137).
5. Incuviintarea unei adoptiuni este

un act de jurisdictie gratioasd, care,
conform legii, se rezolvd, in camera de
consiliu. Asemenea cereri avnd un
caracter urgent, intru ct intereseazd
3. Hotrirea prin care magistratul se

pronunt asupra unui act de adoptiune
are, in mod necontestat, caracterul starea persoanelor, pot fi rezolvate de
unei hotriri gratioase,
i prin
vacantelor mari.
urmare, desbrdcatd, de conditiuni sectiunea
Nefacerea repartitiei cererii de adopde form asupra locului unde magis- tiune
chtre Primul Preeedinte, contratul are a se pronunt, el. ca conse- form de
art. 11 din legea organizdrii
cintd., scutit de sanctiunea nulitAtei decatoreeti
ei art. 1 din regulamentul
atta vreme cat ntagistratul se proal Tribunalelor, nu este sanenunt inteun loc unde iei exercitd. a- interior
tionat en nulitatea hotdririi ei nioi
tributiunile sale legale;
o nulitate virtuald nu poate fi vorPrin urmare, intruct judeatorul de de
ba,
caci scopul este acela de a proporocol iei exercit atributiunile sale ei tiona
luerdrile intre sectinnile unei
la Primariile comunelor ce formeaz instante
o egal competint, pentru
ocolul su, o hotarire de adoptiune ca toate cu
fie deopotriv de ocupate,
pronuntat in localul Primriei este ae c e s
mai mutt o simpl chestie de
valabill (C. Apel Galati s. I, 149/914. bun administratie
interioar, fra
Curier Jud. 3/915).
nici o urmare pentru drepturile prti4. Sentinta Tribunalului care Inca- lor din lipsa unei formalitati ce de altviinteaza o adoptiune nu este nula.din fel nu le poate fi imputatd.
eauza ea a fost pronuntatd, in seContrasemnarea hotaririi de cdtre
dint public iar nu in camera de con- grefierul altei sectiuni este legald si
siliu, de oarece ratiunea, pentru care nepronuntarea instantei de fond asulegea cere ca Curtea de apel sd nu dea pra acestui punct nu constitue o orniin eedinta publicd hotgrirea prin care shine esentiald.
respinge o cerere de adoptiune, fiind
Participarea judeditorului de inca publicul sd nu creazd cY adoptato- struotie la incnviintarea hotririi de
rill nu are o bunk' reputatiune, o ase- adoptie la tribunalele cu dou sectiuni,
menea ratiune nu exist in caz cnd este legald ei instantele de fond nu
Tribunalul incuviinteazd adoptiunea, violeazd dispozitiunile articolelor resedci in acest caz publicitatea hotarirei pective din legea de organizare judedeparte de a atinge in ceva buna re- ctoreasc, cnd hotrse astfel. (Cas.
putatie a partilor, o mreete si con- I, No. 248, 1919; Jurispr. Rom." 1920,
tribue la scopul urmrit de legiuitor. p. 52, Pand. Rom. 1924, III, 81).
Pe MBA% aceasta nulitatea produs la
6.Faptul c adoptatorul nn. s'ar buTribunal prin faptul c hotrirea de cur de o bund reputatie, conform art.
incuviintarea adoptiei a fost pronun- 319 2 codul civil, nu este ins o cauzd
tata in eedint publicd, este acoperit de anulare a adoptiunei, aceasta fiind
prin deeizia Curtii de apel, care cer- o chestiune de apreciere a tribunalelor.
cetnd din nou adoptia ei indeplinind (C. Apel Bucureeti, III, 182 din 28 Mai
toate formele eerute de lege, a omolo- 1924, Jur. Gen. 1924 No. 1365, Pand.
gat sentinta Tribunalului. (Cas. I, dec. Rom. 1924, II, 146).
Art. 320.
(Mod. L. 15 Martie 1906 '). HotArfrea se va da
printr'un proces-verbal nemotivat, In acesti termeni:
Se incuviinteaz5, sau nu se Incuviinteaz, adoptiunea".
Text. Jr. Art. 356.
Aprs avoir entendu le procureur du Roi, et sans
aucune autre forme de procdure, le tribunal prononcera, sans noncer de motifs

en ces termes : Il y a lieu ou il n'y a pas lieu ci l'adoption.
Doctrin
BAUDRY ET CHANEAUX,
Personnes. IV, 51, 60, 65;

DALL0z, Rp. Adoption, 145 urm., 154
MOURLON,
ed. 7-a, I, p. 505 urm.;
PLANI01 I,
urm.; Suppl. Adoption 30 urm.;
ed. 3-a, No. 1594.
1) Textul vechiu al art. 320. Dupa ce procurorul ii va da concluzlunde, tribunalul, printeun pro-
ces-verbal nemotivat va hotarl In ace*ti tcrrneni: se ineuviinleaz5, sau nu se Incuviinleaz5 adoptiunea. (Civ.
319; Pr. civ. 80; L. jud oc. 50; Civ. Fr. 356).
402
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE ADOPTIUNE
Art. 320
Do ctrinii romilneascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a. p. 380, 431 urm.; Observalie sub. Cas. I, 422 din 9 Nov. 909 ;
Dreptul 2/910; Obsevrafie sub. Trib. Prahoya, s. I, 231 din 8 lunie 1900. Curier Jud.
77/1903; Observafie sub. Trib. Tutoya 9 Sept. 1904. Curier Jud. 64/905; Observafie sub.
C. Apel Gatap s. II, 80 din 9 Mai 905. Curler Jud. 76/905;
ALEXANDRESCU CONST. Nota sub. Judec. Ocnele-Mari (Villcea) 26 Julie 1924. Jur. Gen.
1924 No. 1534;
DEMETRIU G. I., Articolele 320 si 323 din codul civil". Pagini Juridice 20/1908:
MAXIM G. D., Nota sub. C. Apel Buc. s. III, 182 din 28 Mai 1924. Pand. Horn. 1924, II 146.
NACU, 1, p. 546.
Jurisprudent&
1. Nici legea Jud. de Ocol, nici Co-
dul civil nu dispune in mod categork

ca hotririle, care statueazii in prima
instanta in materie de adoptiune, sa,
se pronunte in camera de consihu.
Chiar daea asemenea oblizatie ar fi
impusa de lege judeuatorilor dela
prima instanta, totusi neobservarea acestei formalitati, care nu este textual
inseris in lege, nu poate ave, ca eonsecint anularea adoptiunei, intru cat
o asemenea nulitate nu rezult din nici
o dispozitie legislativa. (Apel Galati,
II, C. Jud. 76/905).
2. Necetirea in sedinta publica a hotarirei de adoptie data in apel, nu atrage militatea adoptiei. (Cas. I, 422
din 9 Nov. 1909, Jurisprudenta 38/909:
Bul. p. 1241).
3. Hotarirea de adoptie se pronunta

dinta publie. (Cas. I, 560 din 20 Oct.
in camera de consiliu, iar nu in se1910, Jurisprudenta 39/910; Judec. Ocol

Ocnele-Mari (Valcea) 26 Iulie 1924;
Jur. Gen. 1924 No. 1534).
4. Prouuntarea sentintei care him.-
viinteaza adoptiunea facutrt in sedint

publica, constitue o abatere dela dispozitiunile art. 320 cod, civil si atrage
astfel nulitatea adoptiunei. (Trib. Covurlui I, Dr. 6/913, p. 44).
3. Constatarea judecatorilor in
co-
prinsul hotarirei care, incuviintea7 adoptiunea, c s'au depus actele de
part odata cu cererea de adoptiune.

fart'', a se discut validitatea lor, nu
constitue o motivare a sentintei eontrard prescriptiunilor art. 320 cod civil, care O. atraga, nulitatea adoptinnei. (Trib. Covurlui, I, Dr. 6 913, p. 44).
6. Sentinta Tribunalului care incuviinteaza o adoPtiune nu este nula din
cauza ea a fost pronuntata in sedinta
publicd, iar nu in camera de consihu,
de oarece ratiunea, pentru care legea
cere ea Curtea de apel sa nu dea in
$edinta publica hotrirea prin care
respinge o cerere de adoptiune, fiind
ea publicul A. nu creaza c adoptatorul nu are o bun reputatiune, o asemenea ratiune nu exista child Tribunalul incuviinteazti adoptiunea, eaci
in acest eaz publicitatea hotrirei, de-
parte de a atinge in ceva buna re-
putatie a partilor, o mareste si eontribue la seopul urmarit de legiuitor. Pe
lnga aceasta nulitatea produsa la

Tribunal prin faptul c hotarirea de
ineuviintarea adoptiei a fost pronuntat in sedinta publica, este acoperita

prin deeizia Curtii de apel, care eercetnd din nou adoptia si indeplinind
toate formele cerute de lege, a orru
logat sentinta Tribunalului. (Cas. I,
No. 589, 1914; Jurispr. Rom." 1915,
p. 137).
7. Formalitatile preserise de lege
pentru solemnitatea adoptiei nu sunt

indeplinite daca sentinta de adoptie
pronuntata de Tribunal nu a fost supusa spre confirmare Curtii de apel
pentru ca decizia Curtii sa fie in urm
i inscris in registrul actelor civile, cum cere art. 318 si urm.
C. civ.
Prin urmare, Tribunalul, in aceste
imprejurri, declarnd Dula, adoptia,
n'a comis nici un exces de putere. (Cas,
I, No. 240/914, Jur. Rom. 23 914, Jur.
Rom. 1915, p. 48, Curier Jud. 2/915).
8. Incuviintarea unei adoptiuni este
nn act de jurisdietie gratioas, care,
conform legei, se rezolva in camera de
consiliu. Asemenea cereri avnd un
earacter urgent, intru cat intereseaza
starea persoanelor, pot fi rezolvate de
1,ectiunea vacantelor mari.
Nefacerea repartitiei cererei de adoptiune de catre Primul Presedinte,
conform art. 11 din legea organizrei
judeeatoresti si art. 1 din regulamentul interior al Tribunalelor, nu este
sanctionata cu nulitatea hotarirei. si
nict de o nulitate virtuala nu poate fi
vorba, caci scopul este acela de a
proportionA luerarile intre sectiunile
iinei instante cu o egald competinta,
pentru ea toate s fie de o potriva de
ocupate, ash ea e mai mult o simula
chestie de bun administratie haterioara, fr niei o urrnare pentru
drepturile partilor din lipsa unei formalitati ce de altfel nu le poate fi imputata.
Contuasemnarea hotrirei de catre
grefierul altei sectiuni este legala si
nepronuntarea instantei de fond asu
pra acestui punct nu constitue o ornishine esentiala
Participarea judecatorului. de ins-
403
www.digibuc.ro
Art. 321
DESPRE ADOPTIUNE
tructie la ineuviintarea hotarirei de

adoptie la tribunalele cu dou sec-
tiuni, este legall, si instantele de fond

nu violeazA, dispozitiile articolelor respective din legea de organizare judeetorease, elind hotrase astfel. (Cas.
I, dec. civila No. 248 din 22 Oct. 1919;
Jurispr. Romn," 1920, P. 52; Pand.
Rom. 1924, III, 81).
9. Adoptiunea are un dublu caracter:
caracterul de act de notariat si carac-
Codal civil
terul unei hotdriri judiciare. Aceasta

rezult din art. 320 si 323 c. civ. ct f3i
din vechiul text al art. 321 suprimat la
1906, cum si din art. 67 1. jud. oc. din
1896 si 50 1. jud. oe. din 1908 cari se
servesc de terminul pronunth", ceeace
denot, c este vorba de o hotrire judeetoreasc. (Trib. Buzau. s. I, 31 din
4 Far. 1922, Curier Jud. 16/923).
10. A se vede art. 319 cu notele respective.
Art. 321. (Abrog. L. 15 Martie 1906 ').

Text. fr. Art. 357. Dans le mois qui suivra le jugement du tribunal de
premire instance, ce jugement sera, sur les poursuites de la partie la plus dili-
gente, soumis la cour royale, qui instruira dans les mmes formes que le
tribunal de premire instance, et prononcera, sans noncer de motifs : Le jugement est confirm ou Le jugement est rform: en consguence, il y a lieu, ou
il n'y a pas lieu radoption.
Doctrina
AUBRY ET RAU, VI, p.i123;
BEUDANT, II, 672;
DALLOZ, Rep. Adoption, 148 urm.; Suppl. Adoption, 31 urm.;


Do ctrinii romitneascil.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 380, 431 um.; Observafie sub. Trib. Tutova, 9 Sept. 904.
Curier Jud. 64/905;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice vol. I, p. 97 urm. Despre adopOune";
NACU, I, p. 546.
Jurisprudenti.
1. Dupit art. 321 nu se cere ca prtile s vie in persoan i inaintea
curtei de apel ca la tribunal pentru a
cere confirmarea sentintei de adoptiune, fiind in drept curtea de apel de
a se pronunt numai dup simpla cerere a prtei interesate in cauz. (Cas.
I, 319/0 ct, 18/81, B. p. 747).
2.Tribunalul, lucrnd, in ce privekite
adoptiunile locuitorilor steni, ea
curte de apel, este dator s se conforme dispozitiunilor art. 321, pronuntndu-se pentru confirmarea sau reformarea hotretrei. judecAtoriei de
ocol dupl actele prezentate acolo sau
inaintea sa printr'un prescript verbal
nemotivat. (Cas. I, 320/90, Sept. 26/90,
B. p. 1010).
3. Din art. 318 si 321 rezult cd prezentarea prtilor in .persoan este ce-
rutd numai inaintea tribunalului, $i cA
cererea de confirmarea sentintei tribunalului poate fi facut numai de

partea cea mai struitoare, fr s fie
trebuint ca aceast cerere Fs se fac
de toate prtile, si nici de prezentarea
lor in persoan, inaintea curtei de
apel. Si, desi prim art. 321 se prevede
O. la curte se va urma in acelasi chip
ca $i la tribunal, aceasta nu se raporteaz de efit numai la verificarea bideplinirei tuturor formalittilor cerute
de lege pentru adoptiuni, adie el $i
curtea trebue s controleze dacti, aceste formalitti sunt indeplinite, nu
ins FA la prezentarea prtilor care
si-au dat deja inaintea tribunalului
consimtimntul lor, si pe care nu mai
este necesar a-1 repet si inaintea
curtei; intru cat cererea de confirmarea sentintei e fcut de una din
prti si cealalt, nu a retraetat cousim-
1) Textul vechiu al art. 321. In termen de 1 lung dela data hotgrgrei tribunalului, aceastfi hotgrire va
bunalul de prima instantg, st va pronunta printr'un proces-verbal nemotivat:
,,Hot5rIrea e confirmat5, sau hotrirea e reformatg. Prin urmare se Incuviinteazg sau nu se Incuviinteazg adotiunea". (Civ. 319 urm., 332; Civ. Fr. 357).
fi supusg, dupg cererca partei cclei mai struitoare, curtei de ape], care va urmg In acelas timp ca i tri-
404
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE ADOPTIUNE
timntul pe eare l'a dat la tribunal
Art. 322-
teresul social, prin faptuL ert adoptapersoane cinstite, au adoptat pe
pentru facerea adoptiunei, este cert cg

ambele prti voese ea sentinta tribunalului s fie confirmatg de curte.
(Apel Galati, I, 135, Sept. 9/92. Dr.
61/92).
4. Dupe, art. 321, hotgririlepronuntate de instantele de fond, in materie
fiul unui om condamnat la pedepse

infamante, eaci, de ate ori o solutie
e conformg cu echitatea si cu umanitatea, interesul social nu poate fi pusin pericol prin admiterea acestei solutiuni; acestea ffind doug din principiile fundamentale, care trebue s
conducg pe judecgtori inteo sangtoas
interpretare i aplicare a legei, lueru
care este de un mare interes social.
Afarg de aceasta, prejudecata atilt de
rgspAndit, care consistg intea face
pe copii responsabili de greselile si
chiar de crimele pgrintilor lor, este neumang, absurdg ca toate prejudecittile
si incompatibilg cu spiritul, de care
este animatg societatea moderng si eu
tendintele rationale egtre care evolueazg. (Trib. Ilfov, I, C. Jud. 4/905).
6. Nulitatile fiind de drept strict si
ne putnd fi create pe eale de interpretare, nu se poate zice eg Trib. sau
Curtea n'ar puteit, incuviintit adoptiunea, de cte ori ar fi lost investite
peste termenul de una lung prescris
de art. 321 c. civ.; acest termen nefiind
fatal si prescris sub pedeapsg de nulitate, dupg cum este acel prevgzut de
art. 323, in care trebue s se inscrie adoptiunea in actele stgrei civile.
(Trib. Tutova, C. Jud. 64/905).
7. A se vedeit i nota 8 de sub art.
de adoptiune, sunt nemotivate, 8i in

toate articolele privitoare la acest titlu, care prevede i procedura cc trebue a se urma, legiuitorul nu prescrie
$1 dreptul de recurs; de altfel curtea
de casatie ffind chematg a controla
deciziunile instantelor de fond, dupg
motivele pe cari s'a intemeiat, si in
privinta adoptiunei hotgririle instantelor de fond nefiind motivate, deci, prin

natura lucrurilor, nu pot fi supuse la
cenzura curtei de casatie, i dar recursul e neadmisibil, libere fiind pgrtile a reincepe procedura de la prima
instantg, sentintele lor neputnd, in
aceastg materie a aveit intre pArti caracterul de lucru judecat. (Cas. I, 296,
Sept. 30/92, B. p. 783).
5. In materie de adoptiune actiunea
in anulare este singura cale pentru

tertit, ea sg desfiinteze o adoptiune,
recursul ffind inadmisibil pentru
pArti, eari n'au figurat in instantA,
iar contestatiunea in apel priveazg
Pe prti de doull grade de jurisdie-
tiune. Adoptiunea nu poate fi anulatg,
pentru motivul eg s'ar fi vtmat in-
318.
Art. 322. (Abrog. L. 15 Martie 1906 1).

Tout arrt de la cour royale qui admettra une
Text. fr. Art. 358.
adoption, sera prononc l'audience, et affich en tels lieux et en tel nombre

d'exemplaires que le tribunal jugera convenable.
Doctrinii strinrt.
AIIBRY' ET RAC, VI, p. 124;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, J, p. 319;
DALLoz, Rep. Adoption, 148 urm.; Suppl. Adoption, 31 urm., 152;

DEMANTE ET COLMET DE SANTTERE, II, 93;
DEMOLOMBE, VI, 92, 100 urm., 122;
Huo, HI, 132, 144;

MOCRLON, ed. 7-a, I, p. 505 CPITI.;
Dootring romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 380, 431 urm. ; Observage sub. Cas. I, 422 din 9 Nov. 909.
Dreptul 2/910; Observatie sub. Trib. Tutova 9 Sept. 1904. Curier Jud. 64/905; Observa(ie sub. C. Apel Galati s. II, 80 din 9 Mai 905. Curler Jud. 76/905;
DEGRL ALEXANDRU, Scrieri juridice vol. I, p. 97 urm. Despre adoptiune";
NACU. I, p. 546, 552.
Jurisprudentii.
1. Codul civil nu prevede cazurile de
nulitate a unei adoptiuni. Nu se poate
contest& ins cg un asemenea con-
traet poate fi anulabil and a fost Mcut cu lipsa conditiunilor substantiale

cerute de lege, att pentru adoptator
ct si pentru adoptat, sau cnd regulele de competintg $i de formg, nece-
1) Textul vechlu al art. 322. Orice hotrtre a curtei apelative, care va incuviinti o adoptiune se
va cell in Sediuta puolica, *1 se va afi0 la locurile unde curtea va gas) de cuviint. (Civ. 321; Civ. Fr. 358).
405 -www.digibuc.ro
Art. 323
DESPRE ADOPTIUNE
sare pentru perfectarea adoptiunei,

n'au fost observate. Pe de altd parte,
nu se poate ziee c ori ce cauzd de
imperfectiune, fie dnsa ori i at de
usoard, poate fi de naturd a atrage
dupd, sine nulitatea adoptiunei. Astfel fiind, lipsa de afigere a deciziunei
curtil la primria resedintei tribunalului, astfel cum hotdrise curtea si
inlocuirea acestei. localitAti ou aceea
a altei prinadrii, nu se poate sustine
c constitue o Tiolare a uneia din f ormele esentiale ale adoptiunei, mat
ales child afigerea s'a Mcut la comuna
unde isi aveau domiciliul persoanele
care au participat la facerea adoptiunei. Si apoi, sub punctul de vedere juridic, adicit al schimbrei stdrei civile
a persoanelor contractante, e mai natural ca afigerea sau publicarea deciziunei curtii sd se fact, la locul unde
aceste persoane isi au domiciliul lor.
(Apel Buc. II, 4 Ian. 15/88, Dr. 12/88).
2. Afisarea sentintei de omologare
a uuei adoptiani la localul primriei

unde domiciliazd prtile nu e o formalitate substantiald a conditiunei de
publicitate ce legea cere sd, se dea unor
asenienea acte, aceast publicitate resultnd principalmente din inscrierea
actului de adoptiune in registrele stdrei civile. (Cas. I, 190/Iun, 27/88, B.
p. 595).
3. Procesul-verbal incheiat de capul
portreilor curtii pentru afigerea deciziunei la usa curtii de apel, fiind redactat de un ofiter competent, in formele legale, are puterea unui act autentie, si nu i se poate contest& efectele sale juridice de ct in urma anulrei sale pe cdile prevAzute de lege.
(Apel Buc. II, 4 Ian. 15/88, Dr. 12/88).
Codal civil
4. Conditia de publicitate a unei ho-
triri date in materie de adoptiune,

pretinsd de art. 322 din codul civil,
este satisfAcutd prin inserierea hotdririi in registrele de stare civild, conform art. 323 din codul civil.
CA, de aceea, formalitatea de a se
cal hotdrirea datA in apel in $edintA
publica, nu poate fi consideratd, ea o
formalitate substantial, fr de care
adoptia n'ar putea exist& $i, dar, neindeplinirea ei nu poate atrage nulitatea adoptiunii. (Cas. I, 9 Nov. 1909,
B. p. 1241).
5. Sentinta Tribunalului care incuviinteazd o adoptiune nu este nuld
din cauz cd, a fost pronuntat in sedint publicA iar nu in camera de consiliu, deoarece ratiunea, pentru care
legea cere ca Curtea de apel sd, nu dea
in sedint publied hotrirea prin care
respinge o cerere de adoptiune, hinder], publicul sd, nu creaz c adoptatorul nu are o build reputatiune, o asemenea ratiune nu existd, in caz cnd
Tribunalul incuviinteaz adoptiunea,
caci in acest caz publicitatea hotrirei, departe de a atinge in ceva buna
reputatie a prtilor, o mre$te f3i. contribue la scopul urmrit de legiuitor.
Pe Una, aceasta nulitatea produs la
Tribunal prin faptul c hotrirea de
incuviintarea adoptiei a fost pronuntat in sedint publicd, este acoperit
prin. decizia Curtii de apel, care cercetnd din nou adoptia $i indeplinind
toate formele cerute de lege, a omologat sentinta Tribunalului. (Cas. I.
No. 589, 1914; Jurispr. Rom", 1915. p.
137).
6. A se vede& art. 318 cu nota 8.
Art. 323. (Mod. L. 15 Martie 1906) '). Hotrirea de adoptiune cum si aceia de revocarea ei se vor Inscrie In registrul
actelor civile ale locului unde ii va aveA domiciliul adoptatorul.
In acest scop grefierii tri bunalului si al judecatoriei
respective sunt obligati de a trimite In termen de 10 zile un

extract dupg procesul-verbal de adoptiune ofiterului strei
ci vi le com petent.
Grefierii cari vor contraveni obligatiunei de mai sus, pre-
cum si ofiterii strei civile cari vor fi omis de a Inscrie de

Indat adoptiunea In registrele actelor civile, se vor pedepsi
cu amend Ora la 100 de lei.
Inscrierea se va puteA face dup cererea uneia sau alteia
din prti, care va prezent i o copie legalizatd dup hotArIrea
de adoptiune.
1) Textul vechiu al art. 323. In cele trei luni dupi darea hotrlrei, adoptiunea se va Mamie, dupA
cererea uneia sa u alteia din prti, in registrui actelor civile al locului unde ii va avea domiciliai adoptatorul.
Aceasti Inscriere se va face dupil o copie legalizati a hotArirei curtei apelative; sj adoptiunea va
rAmane firA efert, de n'a fost inregistrati in arkatul termen. (Civ. 27, 87; L. judec. oc. 50; Reg. act. st. civ.
97; Civ. Fr. 359).
406
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE ADOPTIUNE
Art. 323
Dans les trois mois qui suivront ce jugement l'aText. fr. Art. 359.
doption sera inscrite, h la rquisition de l'une ou de l'autre des parties, sur le
registre de l'tat civil du lieu o l'adoptant sera domicili.
Cette inscription n'aura lieu que sur le vu d'une expdition, en forme du
jngement de la cour royale ; et l'adoption restera sans effet si elle n'a t inscrite
dans ce
Doctring stating.
AUBRY ET RAU, VI, p. 125, 126, 132;
CouN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 319, 393, 395;
DALLoz, Rep. Adoption, 162 urm.; Suppl. Adoption, 39;

DtMOLOMBE, VI, 105 urm., 184;
Huo, III, 133;
LAURENT, IV, 225;

MARCADA, art. 359, 360, n 1;
PLAmou, I, ed. 3-a, No. 1595.
Do ctring romneascg.
ALEXAbIDRESCO, II, ed. 2-a, p. 433, 436 urm.; Observatie sub. Trib. Prahova, s. I, 231
din 8 lunie 1900. Curie!. Jud. 77/903; Observatie sub. Trib. Tutova, 9 Sept. 904.
Curier Jud. 64/905;
CERBAN ALEX., Nola sub. Trib. Buzau s. II, 344 din 11 Iulie 1923. Curier Jud. 34/924.
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice vol. I, p. 97 urm. Despre adoptiune";
Pagini Juridice 20/908;
DEMETRIU I. G., ,Art. 320 $i 323 din Codul
NACU, I. p. 547, 548.
INDEX ALFAI3ETIC
Inregistrare 7, 8, 9.
Judecator de ocol 10.
Marturi 11.
Neglijentd 1, 6, 7, 9 11.
Neretroactivitate 8.
Nulitate 1, 2.
Adoptiune 1-14.
Amenda 10.
Anulare 1, 2.
Apreciere suveran 1.
Cerere de inscriere 1, 2,
3, 6, 9, 11
Cod civil francez 7.
Ofiterui starii civile a se
Contraventie 10, 13.
vecleaDelegatie i NeCopie legalizata de pe hogligent".
tardre 4, 8.
Petitie, a se vedea CeData 11.
rere de inseriere".
Delegatia ofiterului de Primar 5.
stare civila 5.
Probe 11.
Dovezi 11.
Refuz de mscriere 12.
Registre de stare civild, a
Extract 10.
Formula executorie 4.
se vedea Inscriere".
Francez cod 7 .
Retroactivitate 8.
Grefier 10.
Hotirdre, a se vedeS
pie' si Inscriere'.
Stare civila, a se vedea

,,Inscricre".
Suveran apreciere 1.
Inceput de dovad scris Termin a se vedea In11.
Inscriere 1-9, 11-14.
scricre" si 1, 6-11, 14.
-Jurisprudentrt.
I. Nearatndu-se de legiuitor in care

anume registru trebue fdcutd inscrierea adoptiunei, precum $i dacA, o inscriere mai mull sau mai putin regulat fAcutA poate atrage nulitatea adoptiunei chiar, s'a referit la suverana
aprectere a magistratilor spre a vede
cd inteo materie care intereseazd att
de aproape familia, societatea, nu trebue nimic hotArit inteun mod absolut, precum si cA pArtile nu pot defven victima neglijentei sau neprieePerei ofiterului stArei civile prin neindeplinirea punctualA a formalittilor ce legea pretinde. Uznd dar de
aceastA latitudine de apreciere, jude-
cata poate gAs c cererea fcutd de

dare adoptator catre ofiterul starei
civile pentru a se baser adoptiunea in
registrele starei. civile, precum si retinerea in cancelarie a copiei de pe
sentinta curtei de apel prin care se
confirmA adoptiunea spre a se alaturit la dosarul nasterilor, echivaleazd
cu prisosintd inscrierii adoptiunei in
registrele stArei civile. (Apel Buc.

203, Nov. 7/91. Dr. 1/92; Trib. Ilfov, II,
112, Mai, 17/89, Dr. 1 92).
2. Nu se poate sustine cd lipsa cererei de inscrierea adoptiunei poate

produce consecinta riguroasA a anularei adoptiunei chiar, de oare ce neindeplinirea acestei formalitati, de interes cu totul secundar i pentru care
legea nu prevede sanctiunea nulitA
tei, nu poate fi de naturd a afect
soarta chiar a adoptiunei, destul numai ca scopul final, adicA formalitatea substantiald a inscrierei adoptiunei sd se fi indeplinit. (Apel Buc. II,
4, Ian. 15/88, Dr. 12 88).
3. Art. 323 nu cere pentru inscrierea

strei civile, o petitie inscris ei e destul o cerere verbald. (Cas. I, 190/Iun.
27/88, B. p. 596).
4. Art. 323 prevede cA inscrierea adoptiunei se va face dupd o copie
hotArirei de adoptiune in registrele
galizat a botitrirei curtei de apel; el

nu cere ins& o hotdrire investitd cu
formula executorie. (Cas. I, 190/Iun.,

27/88, B. p. 596).
5. Legea nu cere o delegatiune in

scris, din partea primarului, ci e su-
407
www.digibuc.ro
Art. 323
DESPRE ADOPTIUNE
ficient ca ofiterul care a procedat la

transcrierea hothrirei de adoptiune s
fie delegat verbal. (Cas. I, 190/88, Iun.
admish de judechtor. Dac o asemenea

manifestare a avut loc prin facerea cererei de inscriere in termenul prescris
de lege, adoptia trebue sh-si produch

efectul, independent de faptul el ofiterul stdrei civile din neglijenth, sau
rea voint a omis s inscrie sau a inseris peste termenul legal hothrirea de
adoptie. (Cas I, dec. No. 142, din 3 Martie 1914; Jurispr. Rom." 1914, p. 265;
Curier Jud. 39/914. In acelas sens: Trib.
Dolj s. II 388 din 29 Mai. 1913; Curier
27/88, B. p. 597).
6. Legiuitorul prin art. 323 codul ei-
vil, cernd inscrierea hothrirei de adoptiune in termen de trei luni de la

pronuntarea ei, ea o manifestare a
vointei partilor de a persist& in adoptiune, scopul legei se satisface hidestul prin cererea de inscriere facuth
In lhuntrul termenului de trei luni, de
oarece prtile au fcut tot ce le-a stat
prin putinth spre a se conform& legei $i nu pot suferl din cauza neglijentei sau chiar a relei credinte a ofi-terului strei civile care, desi a Primit eererea de inscriere in termen, a
Inscris insh hothfirea loeste termen.
(Cas. I, 339/905, B. p. 893).
7. In codul francez adoptiunea trebue sh fie anscrish." nu inregistrath"
la ofiterul starei civile in termen de
3 luni. Legiuitorul nostru a voit a se
asigur, dach partea persisth Inch in
vointa sa de a opera adoptia, oblignd-o s fach a se inregistra adoptiunea in acel termen spre a deveni
perfect, Met altfel perfectibilitatea
adoptiunei ar depinde numai de bunvointa sau diligenta functionarului

chemat duph lege a opera inscrierea.
E destul deci ea cererea s fie primith,
inregistrath la ofiter, independent
&Rh inscrierea s'a fcut mai thrziu.
(Trib. Dmbovita, Dr. 25/906).
8. Vechiul art. 323 din codul civil
prevede eh in cele trei luni dupa darea
hothrirei, adoptiunea se va inscrie
dupa cererea uneia sau alteia din
prti, in registrul actelor strei civile
ale locului unde isi va aye& domiciliul adoptatorul, iar acea inscriere se
face dupa o copie legalizath a hothri.rei Curtei apelative, i adoptiunea
va rmne Me& efect de n'a fost Inregistrat in artatul termen.
Prin urmare, din momentul ce o hothrire de adoptiune a fost pronuntath
la 13 Septembrie 1890, iar transcrierea
ei s'a fheut in Septembrie 1891, adich
peste termennl de trei luni, acea adopthine se considera far nici un elect,
iar modifichrile aduse in anul 1906 articolului 323 e. civil nu pot fi aplicabile $1 actelor de adoptie anterioare
promulgrei legei modificatoare, intrn
cast modificarea acestui articol nu este
fcut cu efect retroaetiv. (Cas. Sec-tiuni Unite, 21 Martie 1913, B. p. 861).
9. Art. 323 c. civ., vechiul text, pre-
vhznd c adoptia va rmne MTh

elect de n'a fost inregistrath in ter-
men de trei luni dupa darea hothfirei

in registrul actelor civile, prin aceasta
legiuitorul a inteles sh cear o ultim
formalitate de manifestare a vointei
prtii de a da efect adoptiei ceruth. el
Codul civil
Jud. 2/919).
lo. JudecAtorul de ocol nu poate aamendei pentru contraventhinea prevhzuta de art. 323 e. civil, pentru eh
n'a trimis in termen de 10 zile ofiterului strei civile extract dupa un proces-verbal de adoptiune, prin incheierea unui proces-verbal, fr judecarea
contraventiunei conform dreptului coplic& grefierului judechtoriei pedeapsa
mma, de oarece nici prin art. 323 c. civ.
nici prin legea judechtoriilor de

oeoale nu se &rod, dela dreptul comun ei nu se recunoaste judechtorului
dreptul de a amend& pe subalternii shi.
Dach judechtorul are dreptul de a

supraveghi mersul regulat al hicrrilor judechtoriei $i exacta implinire
a atributiunilor fiecruia din subalternii shi, el insh nu poate dect s
constate abaterile lor, dreptul de disciplinh asupra functionarilor auxiliari
ai justitiei apartinnd, conform art.
173 din legea de organizare judechtoreasch, Ministerului de Justitie, care
are a aplici si pedepsele disciplinare,
potrivit art. 178 din aceias lege.
Prin urmare, tribunalul n'a comb:3
nici un execs de putere, cnd a anulat
procesul-verbal al judehii de ocol si a
achitat pe grefierul judechtoriei de
amenda la care fusese condamnat printr'un asemenea proces-verhal pentru
contraventia din art. 232 c. civil. (Cas.

II, dec. penalh, No. 2354, din 6 Oct. 1915,
Jurispr. Rom." 1916, p. 101).
II. Data eererei de inscriere poate fi
doveditit prin toate mUloacele de pro116, admise de lege, deci si- prin martori, independent de existenta unui inceput de dovadh scrish, de oarece partea interesath se gse$te in imposibilitate, de a aye& o dovadh scrish si
in acest caz articolul 1198 ca si art. 33
c. civ., autorizA proba, en martori.
In acest caz, dach se dovedeste eh

cererea de inscrierea hothrirei de adoptiune a fost facuth in termen, aceasta va aveit de efect de a suplinl
inserierea hothririi ce s'a omis a se
face de primar, conform art. 33 c. civ.,
care este aplicabil si in materie de
adoptiune.
Prin urmare, omisiunea instantei de

fond de a se pronunt asnpra probei
eu martori, invocath de recurenth, este
408
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE PIJTEREA PARINTEASCA
esentiald si motivul de easare este intemeiat. (Cas. I, No. 296, 1919; Juris-
prudenta Rom." 1920, p. 70, Curier Jud.

34-35/920).
12. Inscrierea eartior de adoptiune
in registrele de stare eivil, a fost prevzutd de legiuitorul din 1906, ea o

simplA msura de publicitate, iar nu
ea o conditiune neaparattt pentru valabilitatea adoptiunei. (Trib. Bob s.
181 din 3 Febr. 1921; Justitia (Craiova)
13/921).
13. Refuzul ofiterului strii &vile de
a inserie eartea de adoptiune, nu intr4
in prevederile art. 161 e. pen., ei in
Art. 324-325v
prevederile art. 323 e. civil. (Trib. Don
s. II, 181 din 3 Febr. 1921 ; Justitia

(Craiova) 13/921).
14. Inserierea adoPtiunei in termen
de zece zile in registrul ofiterului strei eivile, nu face parte integrant din
formele solemne ale aetului si aeeastit
inseriere se poate face si obtine ori
cnd, nu numai inlAuntrul termenului
de zece zile prevazut de art. 323 e. eiv.
(Trib. Buzilu s. II. 344 din 11 Line 1923.

Jur. Gen. 1924. No. 1753, Curier Jud.
34/924).
15.A se. vedeit: art. 322 cu nota 4.
Art. 324. (Abrog. L. 15 Martie 1906').

Text. fr. Art. 360.
Si l'adoptant venait mourir aprs que l'acte con-
statant la volont de former le contrat d'adoption a t rep par le juge de

paix et port devant les tribunaux, et avant que ceux-ci eussent dfinitivement
prononc, l'instruction sera continue et l'adoption admise, s'il y a lieu.
Les hritiers de I adoptant pourront, s'ils croient l'adoption inadmissible,
remettre au procureur du Roi tous mmoires et observations ce sujet.
Doctring, strita
DALLoz, FUT. Adoption, 137 urm., 156, 166 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, H, 95 Ms, I;
DEMOLOMBE, VI, 118;
MARCADE, art. 360, no 2 ;

PLAbuoL, I, ed. 3-a, No. 1596.
Doctrinii rcinneasci.
ALEXANDRESCO, II. ed. 2-a, p. 380, 431 urm.;
NACU, I, p. 215, 548.
TITLUL IX
Despre puterea pitrinteasei.
Art. 325.-7-- La orice 175"st:a copilul este dator sd onoreze
si sd, rcspech ze pe tatl i pe marna sa. (Civ. 131-136, 1224,
1225 ; C. p. 229, 232, 243, 252; Qv. Fr. 371).
Text. fr. Art. 371.
pre et mre.
L'enfant, it tout ge, doit honneur et respect ses
Doctrini sti
COLIN ET ('AP1TANT, ed. 2-8 I, p. 441, 468;
DALLoz, Rp. Puissauce paternelle, 17 urm.; Suppl. Puissance paternelle, 9;

DEMOLOMBE, V, 273 ;
MOURLON, ell. 7-a, I, p 520;

1) Textul vechin al art. 324. Daca adoptatorul ar murl, dupii ce s'a depus la tribunal actul care
a upia tu mai inainte de a se da hotrirea de atre tribunal se va urtna cu procedure
tie
constats %mien
Inainte si auloptuuned se va prim , (le se va g5si cu calc.

nituril ..dupLt iului, Or I utca, de vor crede ci tdup iunea nu poate fi primiti, a da procurorului orme memorlu i observatiuni ating5teare de aceastS adoptione. (Cm. 31 t3 urm., 653; Leg, 29 Oct. 77);
Civ. Fr. 360).
409
www.digibuc.ro
Art. 326-327
DESPRE PUTEREA PRINTEASCA.
Codul civil
Doctrinti, romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 405 nota, 453 urm., 479;
NACU, L p. 554;
VELESCU ALEX., Nota sub. Trib. Ilfov s. III, 9946 bis din 10 Iunie 921. Pand. Rom.
1922-H-150.
Art. 326.
Copilul rmAne sub a lor autoritate pan la
majoritate sau emancipare 1). (Civ. 131 urm., 249, 282, 283,
311, 327 urm., 421, 434, 1000, 1224, 1225 ; C. p. 268; Civ.
Fr. 372).
Text. fr. Art. 372.
Il reste sous leur autorit jusqu' sa majorit ou
son mancipation.
Doctrinii.
DALLOZ, Rep. Puissance paternelle, 24 urm., 51, 74; Suppl. Puissance paternelle, 10 urm.;
MouRLoN, ed. 7-a, I, p. 518, 519;
Doctrini romfinoasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 453 urm., 479; Observatie sub. Trib. civil din Chambry,
8 Dec. 900. Curier Jud. 16/902; Observage sub. C. A pel Rennes, 5 Dec. 901. Curier
Jud. 26/1902;

NACU, I, p. 554;
Jurisprudentii.
1. Autoritatea pgrinteascil este un
drept eminamente personal, E3i. in con-
acest drept este irevocabilmente inalienabil, de oareee potrivit

secintA
legii nu se poate deleg persoanelor

stralne de eilt paza copiilor, it:1.r nu
puterea printeasca. (Trib. Doti, com.,
Mai 16/74, Dr. 44/74).
2. A se vedea : art. 313 cu notele 2,
6, 7 ; art. 389 en nota 9.
In timpul cgstoriei tatl singur exercit aceast autoritate. (Civ. 124, 452, 1244 ; C. p. 268 ; Lege autorizand
luarea de msuri In vederea strii de rzboi cu privire la familia
Art. 327.
averea celor mobilizati (Mon. of. 221/916) Art. 4; Civ. Fr. 373).
Text. fr. Art. 373.
Le pre seul exerce cette autorit dnrant le mariage.

Doctrinil
AUBRY ET RAU, VI, p. 77, 78, 94, 95;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 442, 459; ed. I, III, p. 13;
DALLoz, Rep. Puissance paternelle, 51 urm., 93; Suppl. Puissance paternelle, 15 urm.;
DEMOLOMBE, VI, 295, 364, 387; VIII, 611 urm.;
Huo, III, 215 arm.;
MARCADt, art. 373, n 1;

ALEIANDRESCO, II, ed.
Doctrina romneascrt.
2-a, p. 453 urm., 479; (I, ed. 2-a, p. 671 n. 4); Observatie sub.
Trib. civil Lyon, 23 Febr. 905. Curier Jud. 47/905;
1) In Codul Caragea partea I. Cap. 3, emanciparea este denumit: ,ertarea de odrstii`. Tot astfel
Codul Calimach in art. 230, 231 qi 333.
410
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PUTEREA PARINI EASCA
Art. 328.
DocAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 53, 55, 61, 62;
IvIsicuuu GRIGORE, Administratia legalet a bunurilor personate ale copiitor

Convorbiri Juridice 5/1908;
NAcu, I, p. 554;
PAXIMADE MARGARETA, Puterea parinteascd In viitorul cod civil". Curier Jud. 17 1924;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 60;
VRANCEANU VICTOR, Nota sub. Trib. Iltov s. U, 422 din 8 Iunie 1921. Pand. Rom.
1922-II-279.
2. Dreptul, ee legea dA tutorelui, se re-
Jurisprudentl.
ferA numai la adminstrarea bunurilor

minorior si nu se poate confunda cu atributul puterii pArintesti, care, fiind
inerent calittii de pitrinte, se exeroit
asupra persoanei copiilor si nu se poate
pierde de cAt in cazul art. 268 o. Pen.
numai asupra copilului, care a fost
obiectul delictului, astfel crt puterea
pitrinteascA si atributele ei nu se pot
pierde pe simple consideratii morale.
(C. Apel Galati, II, Dr. 15/96).
a. Actiunea mamei, pentra a obtineo pensie alimentarA in numele copiior
sAi minori, este inadmisibil, de oarece
tatl singur are puterea pArinteascit,
el reprezintit pe copii to. poate exercitit in numele lor actiunile in justitie. (C. Apel Buc. I, Dr. 251900).
4. A se vedea : art. 249 cu notele 1.
2; art. 282 cu notele 22, 23; art. 283 cu
nota 1; art. 389 au nota 9.
I. mania, in lipsa tathlui mort, are
puterea parinteasca, i prin urmare

copilul ei trebue s rmitn sub a sa
autoritate pna. la majoritate sau emancipare, in care interval ea singurA
are dreptul a-i dirige educatiunea. Si
dac consiliul de familie gseste cu
cale a DU 1Asit tutela asupra ei din
cauzA c in urma desprteniei de primul sot s'a recAsittorit, aceast imprejurare insit nu o face s Peard decilt
numai dreptul de tutelit, iar nici cum
eelelalte atribute ale puterei pArintesti. Astfel, &And consiliul de familie
decide ca tutorul s ducA pe minor in
strinAtate la invittturA nesoeoteste
dreptul mamei de a-si exercitil singura puterea pArinteascA asupra copilului ei, In ceeaee priveste directiunea educatiunei lui. (.Apel Iasi, II, 71,
Iunie 20186, Dr. 1/86).
Art. 328.
Copilul nu poate pardsi casa parinteascd rar
voia tatlui sut). (Civ. 93, 249, 282 ; C. p. 280 urm.; Civ. Fr. 374).
Text. fr. Art. 374. L'enfant ne peut quitter la maison paternelle sans
la permission de son pre, si ce n'est pour enrlement volontaire, aprs Page
de dix-huit ans rvolus.
Doctrinii
DALLoz, Rp. Puissance paternelle, 24 urm.; Suppl. Puissance paternelle 11, 13, 18, 21 ;.
MouaLort, ed. 7-a, I, p. 521;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1660-1663.
Doctrinii romneas ch.

CANTACUZINO MATEL p, 202;
NACU. I, p. 555;
Tim Ann G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 60.
Jurisprodentrt.
I. Din art. 326,327 si.328 rezult e. ta-
0.1 are autoritate asupra minorilor sAi

eopii, si acestia nu pot prsi casa pArinteascA frit voia si consimtimntul
sAu. Si dacA legiuitorul, prin art. 330,
acord facultatea printelui de a cere
dela presedintele tribunalului sit ordone arestarea copilului sAu, cttnd are
motive de nemulturuire contra sa cu
atttt mai mult, in baza art. 328, el va
pute cere ca copilul situ srt. fie adus
in casa printeasca manu militari, cerere care nu i se mate refuzit, cAci altfel n'ar ave nici o sanctiune dispozice n'esi pour enrlement volontaire, apres t'dger
1) Art. francez 374, corespunzator, continua:
de dix-huit ane.
41 1
www.digibuc.ro
Art. 329-330
Caul civil
DESPRE PUTEREA PARINTEASCA
liunile art. 328. (Trib. Ilfov, I, ordon.

prezident., Apr. 20/89, Dr. 30/89 si Apr.
.5/89. Dr. 69 din 1889).
2. TatAl este responsabil de prejuditiul cauzat de copilul sn minor, cnd

locueste cu dnsul, nu si cnd copilul
a prsit domiciliul tatlui su cu autorizatia acestuia. (Cas. II. 169198, B.
p. 334).
3-Isgonirea minorului din casa ta-
tlui su na apr pe acesta de rs-
punderea civil pentru prejuditiul

cauzat de minor, din moment ce dnsul nu a luat mitsurile ce legea Ii pune
la dispozitie prin art. 328 si urm. din
codul civil, referitoare la puterea printeasc. (Gas. II, dec. pen. No. 2984,
din 23 Nov. 1915; Jurispr. Rom." 1916,
p. 141, Curier Jud. 25/916).
Art. 329.Tatl care va ave, motive de nemulumire foarte

grave asupra purtrei copilului sau va ave urmatoarele mijloace de Indreptare. (Civ. 330 urm., 414 ; Regul. gen. al Casei
Centr. de corectiune p. minori, 14 Mai 1874 ; Civ. Fr. 375).
Text. fr. Art. 375. Le /Are qui aura d es sujets de mcontentement
trs-graves sur la conduite d'un enfant, aura les moyens de correction suivants.
Doctrina stead,.
Hoc, II, 431 ;
LAURENT, DI, 294;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1664-1670, 1675-1677.
Doctria, romneascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 464 urm., 474, 475, 477, 479;
(VIII, part. I,
ed. 2-a, p. 24);
NACU, I, p. 556;
Art. 330.
Daca copilul are mai putin de 16 ani, tatl 11 va
puteh pune in o cas de arest pentru 1 lun cel mult, drept
care presedintele tribunalului de district, dupa cererea tatlui,

va trebul a liber ordinul de arestare. (Civ. 332, 333, 334 urm.,
414 ; Civ. Fr. 376).
Text. fr. Art. 376.
Si l'enfant est AO de moins de seize ans commencs,
le pre pourra le faire dtenir pendant un temps pi ne pourra excder un

mois ; et, cet effet, le prsident du tribunal d'arrondissement devra, snr sa
demande, dlivrer l'ordre d'arrestation.
Doctrin,
BAUDRY ET CIdNEAUX, Personnes, IV, No. 137, 140;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 448:
DEMOLOMBE, VI, 329, 342, 343;
MARCADE, art. 375, 382;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1664-1670, 1675-1677.
2-a, p. 464 urm., 474 urm., 475, 477, 479;
p. 24); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 52;
412
www.digibuc.ro
(VIII, part. I,
ed. 2-a,
Codul civil
Att. 331-332
NACU, I, p. 556;
Art. 331.
Dela vArsta de 16 ani pAn la majoritate, sau
emancipAiune, tatAl va puteh numai sa cear arestarea copi-
lului sau pe timp cel mult de 6 luni, adresAndu-se pentru

aceasta la presedintele tribunalului, care, dupa ce se va intelege
cu procurorul va liber sau va refuzh ordinul de arestare,

libernd ordinul de arestare, va puteh scurth termenul are-
strei cerut de tatl. (Civ. 332 urm., 334, 336, 414 ; Leg. 29 Oct.
77; Civ. Fr. 377).
Text. fr. Art. 377.
Depuis l'ge de seize ans commencs jusqu' la
majorit ou l'mancipation, le pre pourra seulement requrir la dtention de
son enfant pendant six mois au plus ; il adressera au prsident dudit tribunal,
qui, aprs en avoir confr avee le proeureur du Roi dlivrera l'ordre d'arrestation ou le refusera, et pourra, dans le premir eas, abrger le temps de la
dtention requis par le pre.
Doctrink strilinft.
BAUDRY ET CHRNEAUX, Personnes, IV, 136, 138, 146;
DEMOLOMBE, IV, 318;
Mommos, ed. 7-a, I, p. 521 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1664-1670, 1675-1677;
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 464 urrn., 474, 475,_477, 479;
NACU, I, p. 556;
TITARU G. V., Prezidentut Tribunalului, p. 58, 59.
Art. 332. In ambele aceste cazuri nu se va face nici o procedur Inscris i nici o formalitate judecAtoreasca, afar numai
intru ct priveste ordinul de arestare, care nu va cuprinde

motivele pentru care el s'a dat ; tatl va fi numai dator de a
subscrie lndatorirea de a plti toate cheltuelile si de a da arestatului alimentele cuviincioase. (Civ. 185, 330, 331; Pr. p.
580-582 ; Reg. 14 Mai 1874 ; Civ. Fr. 378).
Text. fr. Art. 378. 11 n'y aura, dans l'un et l'autre eas aueune criture ni formalit judiciaire, si ce n'est l'ordre male d'arrestation, dans lequel
les motifs n'en seront pas noncs.
Le pre sera seulement tenu de souserire une soumission de payer tous

les frais, et de fournir les aliments eonvenables.
Doctrini
BEUDANT, II, 689, p. 334, 729;
LAURENT, V, 5;
MARCADA, II, 275;

413
www.digibuc.ro
Art 333-334
DESPRE PUTEREA PRINTEASCA
Codul civil
DNA-ring romneascd.
ALEXANDRERCO, II, ed. 2-a, p. 464 urm., 474,475, 477, 479.;
Nitou, I, p, 556;
Tatl poate scurt ori cand va vol termenul arestrei de el reclamat In cazurile prevAzute de precedentele trei
Art. 333.
articole. Daca dupd eirea copilului din arest el va face din

nou alte necuviinte, arestarea lui se va pute ordora din nou,
cu modul prevazut in articolele precedente. (Civ. 330 urm.; Civ.
Fr. 379).
Text. fr. Art. 379.

Le pre est toujours maftre d'abrger la dure de
la dtention par lui ordone ou requise. Si, aprs sa sortie, l'enfant tombe dans
de nouveaux &arts, la dtention pourra tre de nouveau ordonne de la manire prescrite aux articles prcdents.
Doctrid
AUBRY ET R AU, VI, p. 82;
DEMOLOMBE, V I , 354;
LAURENT, IV, 283;

MARCAD, art. 379, no 3;

PLArnoL, I, ed. 3-a, No 1675.
Doctrid romneascii.
CANTACUZIN M ATEI, p. 202, 203;
NACU, I, p. 557;
TA TARU G. V., Preztidentul 7'ribunalului, p. 59.
Art. 334.
Dac tatl se va cstori din nou, nu va putea
arest pe copilul su din precedenta cstorie, chiar de ar ave
mai putin de 16 ani, cleat conformndu-se celor prescrise de
art. 331. (Civ. 331 ; Civ. Fr. 380).
Text. fr. Art. 380.
Si le pre est remari, il sera tenu, pour faire d-
tenir son enfant du premier lit lors mme qu'il serait g de moins de seize ans,
de se conformer l'article 377.
Doctrid
COLIN ET CAP TANI`, ed. 2-a, I, p. 448, 544;
DEMOLOMBE, V I, 322-324;
MARCADE, art. 375, no 2;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 521
Doctridl romineasc.
A LEXANDRESCO ,
II, ed. 2-a, p. 464 urm., 474, 475, 477, 479;
NACU, I, p. 557;
TATARU G. V., Prezidentut Tribunalului, p. 58.
414
www.digibuc.ro
Codal civil
Art. 335.
Art. 335-336
Mama vaduvd, care nu se va fi m6 ritat din nou,
nu va puteh aresth pe fiul ei, decAt cu concursul a doua din

cele mai aproape. rude despre tata, si numai prin cererea adresath tribunalului conform art. 331. (Ci v. 331 ; (Civ. Fr. 381).
Text. Jr. Art. 381. La mre survivante et non remarie ne pourra faire
dtenir un enfant qu'avec le concours des deux plus proches parents paternels,
et par voie de rquisition, conformment . l'article 377.
Doctrina stating.
AUBRY ET RAU, VIs p. 79, 80;
RAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 143;
DEMOLOMBE, VI, 322-324, 345, 346, 348, 350, 353;
LAwterr, IV, 79, 262, 282;
MAROADE, art. 375-382, n. 2 i 3;

Doctrini romneascri.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a p. 472 urm.;
NACU, I. p. 558;
MARC G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 59;
Art. 336.
Cnd copilul va aveh avere proprie a lui, sau
cnd el va exercit vre-o profesiune sau meserie, nu va puteh
fi arestat, chiar de va aveh mai putin de 16 ani, decat prin

cerere adresat tribunalului conform art. 331. Copilul arestat
va puteh adresh un memoriu procurorului general de lngh
Curtea de Apel. Acesta va ordonh procurorului pe lnga tribunalul de prima instanth ca sa cerceteze Imprejurarile, si va
face apoi el insusi raport presedintelui curtei apelative, care
dupa ce va instiinth pe parinte si dupd ce va fi adunat toate
stiintele putincioase, va puteh, revoch sau modifich ordinul de
arestare liberat de presedintele tribunalului de prima instanta.
(Civ. 330-334 ; Civ. Fr. 382).
Text. fr. Art. 3,82. Lorsque l'enfant aura des biens personnels on lorsqu'il
exercera un tat, sa dtention ne pourra, male au-dessous de seize ans, avoir
lieu que par voie de rquisition, en la forme prescrite par l'article 377.
L'enfant dtenu pourra adresser un mmoire an procureur-gnral prs la
cour royale. Celui-ce fera rendre compte par le procureur du Roi pres le tribunal de premire instance, et fera son rapport au prsident de la cour royale,
qui, aprs en avoir donn avis au pre, et aprs avoir recueilli tous les renseignements, pourra rvoquer on modifier l'ordre delivr par le prsident du tribunal
de premire instance.
Doctrintt striiini.
Coml.; ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 448;
DALLOZ, Rp. Puissance paternelle, 29 urm., 41 urm., 73; Suppl. Puissance paternelle
14, 133;
DEMOLOMBE, VI, 331;
415
www.digibuc.ro
Art. 337-338
DESPRE PUTEREA PARINTEASC
Caul civil
DURANTON, III, 355;
MARCADB, art. 375-382, no 4;

PLArnoL, I, ed. 3-a, No. 1670, 1676.
DoctrinA romneasci.
Art. 337.
Mama are drepturi de corectiune asupra coplilor sai naturali, legalmente recunoscuti. (Civ. 48, 308, 325,
330-333; Civ. Fr. 383).
Text. fr. Art. 383. - Les articles 376, 377, 378, et 379, seront communs
aux 'Ares et mres des enfants naturels lgalement reconnus.
Doctrinii, strAinA.
AUBRT ET RAU, VI, p. 210, 212, 214;
BEUDANT, II, 726, n. 1;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 355, 539, 541, 543, 544, 548; II, p. 390;
DALLOZ, Rp. Puissance paternelle, 181 urm.; Suppl. Puissance paternelle, 130 urm.;
DEMOLOMBE, VI, 623, 630, 637, 638, 647, 649;
DURANTON, III, 360;
Hue, III, 184;
LAURENT, IV, 357;
MAncaot, art. 383, n. 2 si 3; 384, n. 4;

Doctrin, romAneascA.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a p. 414, 478 urm.; (V, p. 520); Observalie sub. Jud. ocol rural
Calafat, 284 din 22 Sepl. 919. Tribuna Juridica 34-36/919;
CANTACUZINO MATEI,_ p. 202, 204;
DOCAN P. GEORGE, M onortialeu, p. 53;
NACU, I, p. 527, 558;
TAmacr G. V., Prezidentul Tribunalului, p.
61.
JurispradentA.
nostru, cnd el insusi nu admite insti-
308 cleat dispozitiile articolelor corespunzdtoare 340 si 341 din codul Napo-
este esential A, spre a puted atrage casarea deciziei. (Cas. I, No. 135, 1916 ;
Jurispr. Rom.", 1916, p. 338).
2. Copilul natural, nerecunoscut de
tutiunea in sine a recunoasterii voI. Din faptul c legiuitorul nostru, luntare a copiilor naturali.
cu ocazia redactrei codului civil, a
Prin urmare, omisinnea Curtii de
suprimat sectia II din capitolul
apel de a se pronuntd asupra cererei
relativ la recunoasterea copiilor na- de a se admite martori pentra dovediturali si nu a mentinat in art. 307 si rea unei asemenea recunoasteri nu
leon, relativ la recunoasterea silit a
copiilor naturali, de aci rezultd, cd, in
sistemul legiuirii noastre nu s'a admis
recunoasterea voluntard a copilor
naturali. Mentinerea unor texte din
codul Napoleon, cum sunt art. 62
si 383, corespunzatoare cu art. noastre
48 si 337 cod, civil, in care se vorbesto
de recunoasterea. copiilor naturali, nu
se poate explica dert ca o simpl
inadvertent din parlea legiuitorului
mama, se gseste sub raportul nationalittil sale in conditiunea copiilor

gsiti pe teritoriul trii i deci considerat ca roman, nefiind astfel supus
dispozitiunii legei strinilor. (Cas.
Iasi II. No. 145, 1917; Jurispr. Rom."
1919, p. 525).
3.A se vede art. 308 cu nota 4.
Art. 338. - Tat'al in timpul cdstoriel, i dupa desfacerea

Casatoriei, acel din doi soti ramas In viatd, conservd dreptul
Codal civil
DESPRE PUTEHEA PktINTEASCA
Art. 338
de folosinta asupra averei copillor lor pAnA la varsta de 20

ani deplini, sou On la emanciparea bor. dac se va face Ina-
inte de aceast etate. (Civ. 209, 285, 343, 397, 416, 421 urm., 431,
517, 521, 541 urm., 560, 572, 658, 1225; Civ. Fr. 384).
Text. fr. Art. 384. - Le pre, durant le mariage, et, aprs la dissolution
du mariage, le survivant des pre et mre, auront la jouissance des biens de leurs
enfants jusqu', l'ge de dix-buit ans accomplis, ou jusqu' l'mancipation qui
pourrait avoi lieu avant l'ge de dix-huit ans.
Doctring. striing.
Ausity ET Rau, VI, p. 83-86, 72, 83, 90-93;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, I, 1293; IV, 173, 223;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 453, 458, 460, 540, 543, 795, 988; ed, 1-a, III, p. 164:
DALLOZ, 1-I6p. Puissance palernelle, 88 urm., 102 urm., 131 urm., Suppl. Puissance pa-
ternelle, 1u3 urm., 111 um.. 116 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE. II, 129 bis, VIII; 132 bis, VII;
DEMOLOMBE, II, 318 ; VI, 483, 503, 504, 517, 519, 527-529, 555, 556, 558, 565, 593, 594, 601 urm.;
Hue, I, 461; Ill, 189. 102, 198;
LAURENT, IV, 328, 339, 342, 343, 344 bis;
MaRcani:, art. 38i., 385, n 1; 386, 387, no 4-7;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 528, 529;
PLAMOL, I, ed. 3-a, No. 1689-1705, 2761.
Doctrin ro mneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 509 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 24); Drotit ancien et
moderne de la Boumonie, p. 47, 127, 149; Observatie sub. Judectoria ocol I Galati
2502 din 16 Dec. 902. Curier Jud. 7/903;
CANTACUZINO INIATEI, pg. 202, 204;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice, vol. I,
p. 97 urm. Despre adoptiune" ;
p. 92 urm. Uzufructul mamei naturale";
DocaN P. GEORGE, Minmitalea, p. 61;

GEORGEAN N., Nola sub..Trib. Dorohoi 3526 din 28 April 1921, Jurispr. Gen. 24/923, No. 1698;
NAOU, I, p. 560, 803.
poate fi urmArit, si care este portiunea liber ramas 6. parintelui, portiune ce poate fi urmarita, fiind o
avere ce-i apartine lui si care formeath gagiul creditorilor si. (Trib.
INDEX ALFABETIC
Alimente 1-4, 8, 16.
Adopliune 6, 18.
Averca minorilor 1, 2,
7,
13-17.
Avere nesezisabil 1, 3.
Avere ieztsabili 1, 3.
Caragea 6.
Codul Napoleon 6.
Consiliu de female 7,
15.
Creditori 1, 2, 3, 8.
Datmi vechi 6.
Dtvort 3.
Dobnzi 4.
Educatie 1-4, 8,
Gagiu 1.
Hipotea 15, 17.
Imprumut 17.
16.
Infiere 6.
Intretinere 1-4, 8, 16.
Lucrurt fungibile 5, 13.
Majoritate 12, 16.

Minori 1-5, 7, 8, 13, 14.
On ologare 15.
Printi legitimi 1-3, 6, 11,
13.
Braila, Tun. 15/83. Dr. 61183).
Poprire 3.
Procenie 4.
Putere pArinteascfi 5, 6, 13
10,
2.Din art. 338, 339 FA 343 rezultd. c
uzufructul legal asupra averei mino-
bis, 18.
rilor fii apartine parintelui, insa cu

obligatiune pentru dnsul de a alimen-LA, intretine si educ pe acesti
copii in proportiune ca aceasta avere.
Daca legea nu declara niched inse-
Renunlare 10, 11.

Revieutre 9,
Succesiune 6, 16.
Tutor 4, 5, 7, 9.
Tutor destituit 13 Ws.
Tutor legal 4, 5, 7, 9, 13,
13 bis, 14, 15, 17, 18.
zisabil acest uzufruct legal ei (lac/ prin
Urmrire 1, 3, 8.
Uzufruct legal 1-17.
Sot supravetuitor 5, 14, 16.

Vcluv sirac 16.
Jurispradent.
1. Uzufructul legal al parintilot asupra averei minorilor copii nu poate
fi urmitrit de creditori de at cu obligatiunea pentru creditorl de a dovedi
care este venitul averei minorilor,
pentru a se putea apreci portiunea

ce trebue rezervata intretinerei si
educatiunei copiilor, portiune ce nu
53707.-Codul Civil adnotat
art. 343 nu impune nici cnd indatoriri parintelui de a da socoteala despre veniturile ce-i apartin in uzufruct
este ca fructele sau veniturile acestui
uzufruct, de mai prisosesc peste cheltuelile de nutriment, intretinere s educatiune a copiilor, sunt proprietatea
absoluta a printelui, si prin urmare
gagiul creditorilor sai, (Trib. Ilfov,
com., Oct. 15184, Dr. 83/84).
3. Dreptul de folosinta al parintelui

pe averea minorilor sai copii are ca
cea mai esentialit sarcina aceea a in-
tretinerei FA educatiunei copiilor (art.

417
www.digibuc.ro
27
Art. 338
DESPRE PUTEREA PARINTEASCit
atunci cnd uzufructul euprinde lu-
339). Si ori de cte ori aceast sareind

se dd, de justitie mamei, fie in caz de
divort prin consimtimnt mutual (art.
258 si 259), fie in cazurile divortului
pentru cauzd determinat (art. 282 si
283), nu se poate sustine cb. dreptul de
folosintit nu poate fi poprit sau urmrit
indeplinirea acestor sarcine chiar, ne putnd admite a legiuitorul a impus o sarcind platonic/I,
si frd msurd de
executare. Deci
dal.. mama, in caz and sotul refuel,

a-si execut cea mai esentiall din datorlile pdrintesti, e in drept a execut
urmrirea si poprirea sumelor necesarii pentru indeplinirea acestor sarclue, sau suma conventionald recunoseutd. de sot prin invoirea Mead cu
ocaziunea divortulut prin consimtimnt mutual.
O data deduse sarcinele educatiunei copiilor, restul folo-
sintei averei e un drept personal si

exclusiv al tatlui, care poate fi urmarit de ori ce creditor, si deci si de
setie pentru o ereantd, provenind din
dobanzile dotei. (Trib. Ilfov,
Mart. 2/84, Dr. 35/84).
not.,
4. pact), tatl cere achitarea capitalului in calitate de tutore legal al copilului sau, si dacd, procentele acelui
capital i se cuvin, nu ca tutor, ci ca
uzufructuar legal, conform art. 338 4i
urm., de aci nu rezultd c el nu poate
sd, ceard prin aceeasi actiune atAt capitalul ct i plata procentelor, sub
cuvnt cd nimeni nu-si poate lua o dubld calitate prin aceeas reclamatiune,
pe ctd, vreme el are dreptul de a eere
acele procente, nu numai ea uzufruetuar legal, ci si ca tutor, dupd cum
aceasta rezulth din art. 390 si 339,
fiind c dnsul trebue s. ingrijeasa
de persoana minorului su copil, si
pentru aceast ingrijire are dreptul
datoria de a percepe i intrebuint veniturile averii minorului. (Apel Iasi,
II, 147, Oct. 10/83, Dr. 17/84).
5. Dup6 moartea sotului, sotia devine de drept tutoare a minorilor si
copii (art. 344), si dnsa succede sotului in atributele puterei pdrintesti,
printre care figureazd in prima linie

dreptul de uzufruct legal asupra averei minorilor Vaud, la vrsta de 20 ani
(art. 338).
Si dacd, unui tutor ordi-
nar i se indied modul cum a intrebuinteze averea misatoare a minor-1.'-
1W. (art. 399). nu e tot ast-fel and e

nrimul lueru se explia, prin faptul c
este un simplu administrator tinut s
dea socoteald (art. 416), pe ct timp
tutorul legal este un uzufructuar, disPensat de cautiune, precum si de a da
compt de gestiunea sa (art. 416, 541),
si ea atare trebue s i se lase torat,
latitudinea de a administr eum va
credo mai bine in interesul sporirei
uzufructului sau. Si cum In principiu,
vorba de un tutor legal, ad pentru
Codul civil
cruri cu care nu se poate serv cineva

MIA a le cons-AAA, cum este numerariul, uzufructuarul poate dispune de
dnsele, conform art. 526; ash, urmeazd, a se procede in caz de tuteld
legald. A decide altfel, este nu numai
a se pune in contradictiune cu principiul care face din tutorul legal un
uzufructuar privilegiat (art. 541, 509),
dar e chiar a-i ridia uzufructuarului
legal drepturile unui uzufructuar ordinar, ceeace e inadmisibil, cnd legea-i impune toate sarcinele uzufruetuarului ordinar. Ast-fel, tutorele legal poate dispune cum va vol de lucrurile care se consuma prin uz. (Apel
Bue. III, 81, Apr. 17/84. Dr. 68/84; Tribunalul Ilfov, I, Ian. 18/88, Dr. 8/88).
6. ITzufructul legal este un drept exceptional care nu poate a fie atribuit
nimnui de at in virtutea unui text
de lege clar i pozitiv. Or, codul civil,
prin art. 338 si 343, nu acorda aceast
favoare cleat printilor legitimi, ffind
cd, el vorbeste de copiii esiti din as6,torie. Si prin niei un text de lege nu
se intinde acest drept exceptional $1
in beneficiul adoptatorului; dar din
contrd, intentiunea legiuitorului este
de a del:AAA, in materie de adoptiune,
ideea ori card: speculatiuni si a ori
ettrui interes altul, de at cel moral,
probl despre aceasta este art. 315 care
dispune cd, adoptatorul nu mosteneste
Pe adoptat. Si chiar daa, considerdm
uzufructul legal ca un atribut al Paterei printesti, totusi adoptatorul
n'are aceastd putere fiind cd. art. 313,
care se ocupd de efectele adoptiunei,
spune curat si lmurit c cel adoptat
amne in familia sa fireasa. Argumentul tras din datinele cele vechi ale
tdrei relative la infierea de alt dat
este nefuudat, aci. sub imperiul legei
Caragea, nici chiar printii legitimi
nu aveau uzufructuI legal, ci erau datori s dea socoteli In fiecare an de
gestinnea lor ca ori ce tutor. De asemenea este inexact a se zice c codul
nostru primind adoptiunea minorilor
a inovat dreptul franeez in ceeace priveste efectele infirei, ad. art. 313 n'a
schimbat dispozitiunile existente ntr'nsul; si atAt de adevrat este aceasta, in ct adoptatorul nu mosteneste pe adoptat (art. 315); si doctrina
si jurisprudenta francea, au stabilit

c adoptatorul n'are un atribut al acestei puteri. Dacd, s'ar admite sistemul contrar, ar trebu s primim ca
consecint imediat c prin adoptiune tatl legitim isi pierde puterea
printeascd, fiindc amndoi nu pot
sd o exercite de odatd. Asemenea, distinctiunea ce se voeste a se face intre
adoptiunea minorilor cari au printl

legitimi eunoscuti si intre eel cari nu
au, este rbitrarie si ilegald, 0.6 co-
418
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPHE PUTEREA PABINTEASLA
dul nu prevede deck o singura adoptiune ale cdrei efecte in ceeace prir
veste puterea parinteasel sunt prescrise de art. 313. A creeh ins, un f el
de adoptiune este a legifer, nu a interpreta. (Apel Buc. I, 137, Mai 31/85,
Dr. 58/85.
7. Tutorul legal, avnd folosinta averei minorilor sM copii, trebue a i

se las toath latitudinea de a administr cum va crede mai bine averea
minorilor, in interesul sporirei uzu-
fructului situ. Si nu War pute, ajunge

la acest rezultat daca, f MI vre-o dispozitiune a legii, s'ar impune tutorelui legal obligatiunea ca sa, depuna la
casa de depuneri banii proveniti din
vnzarea averei minorilor, in care caz
procentele ar fi neinsemnate. Obligatiunea impusa cumpratorului padurei minorilor prin avizul consiliului
de famine de a depune pretul la casa

de depuneri, nefiind intemeiata pe
nici un text de lege, din contra filad
contrarie art. 338, 416 si 541, prtile
contractante
pot
s'o nesocoteasca.
(Apel Bite. I, 166, Nov. 10/86, Dr. 16187).
8. Tatal, avnd uzufructul imobilelor apartinnd minorilor sat copii, acest uzufruct poate fi urmarit de creditorii sai personali, eu restrictiunea
ca o parte din aceste venituri s, fie
rezervat, educatiunei $i cresterei minorilor sai copii. (Apel Buc. II, Dr.
34/87).
3. Chestiunea uzufructului parintelui fiind cu desaviirsire separata si
independenta, de chestiunea tutelei, ea
poate fi cerutii si discutat prin actiune principal de instantele de fond,
sau and s'a cerut inaintea instantei
judecatoresti $1 instanta nu s'a pronuntat asupra acestui cap de cerere,
atunci pentru aceast cerere este rezervata calea revizuirei, conform art.
288 alin. IV pr. civ., ea atare nu
poate face obiectul unui motiv de casare. (Cas. I, 10/Ian. 12/88, B. p. 13).
10. Desi renuntarea la uzufructul legal nu e supusa, la nici o formalitate,
cu toate acestea lipsa ei poate rezult
din faptul c uzfructuarul a censervat averea miscittoare, Mira sa, se conforme legit de a comunich, aceasta reuuntare consiliului de familie ca el sa
procead in conformitate cu dispozitiunile art. 398 si 399. (Apel Iasi, I,
Ian. 26191, Dr. 29(91).
11. Desi parintele uzufructuar poate
renunth la folosinta bunurilor copiilor shi, aceasta ins numai pentru
viitor 13i n'are nici un efect asupra
trecutului; renuntarea ce o face inteun
moment dat nu schimba faptul real
ce a avnt loc in urma si prin urmare
nici consecintele lui juridice; deci el
nu se poate aparit c n'a consimtit s
fie uzufructuar si pentru timpul care
a trecut de la acceptarea sa Vital in
Art. 338'
momentul in care renunta, cnd el a

facut acte in puterea dreptului lui de
uzufructuar. (Apel Iasi, I, Ian. 26 91,
Dr. 29191).
12. Uzufructuarul legal are dreptul
la folosinta bunurilor mobile $i imobile, numai Lana cnd implinese copiii 20 ani, cnd inceteaza, acest
drept, conform art. 338. Dac, uzufruc-
tuarul nu restitue averea mobila la

majoritatea copiilor, este tinut sa le
plateasca $1 procente legale pentru
capitalul cuvenit lor de la ajungerea

la majoritatea uzufructuarh si 'An
la numrtoare (art. 338 comb. cu art.
399 ci. 400). (Apel Iasi, I, Ian. 26 91, Dr.
29/91).
13. Dasi, in principiu, parintele, ca

tutore legal, are dreptul de a administra averea minorilor BM copii
a dispune de ea, cnd consta in lu-
cruri, cu cari nu se
poate cineva
servi fat% a le consum, acest drept,

ins nu poate depa$ limitele unei
Prin urmare
instantele de fond au dreptul a supraveghi modul de administratiune
a unor asemenea averi si a mi Neuviint un act care ar fi de natur a
bune administratiuni.
compromite aceste averi. (Cas. I,
189,
901, B. p. 671).
13 bis. Tutorul legal, destituit din

tutela minorului salt fiu, pentru inca
pacitate vaditd in administrarea a
verei minorului, dea conserva, in virtutea puterei parinte5ti, dreptul de folosinta legala, pierde Insa, dreptul de
administratiune asupra acelei averi,
conservnd dreptul de a cere tutoru
lui seama de administratia sa si de a
reclamit ceeaee va exeede dupri aeoperirea trebuintelor minorului. (Apel
Bue. III, Dr. 8/903).
14. pupa. art. 338 din codul civil, sotul supravietuitor avnd uzufructul
legal asupra intregii avert a minortlor sai copii, de aci rezulta el dnsul
este in drept a adminstr acea avere
cum va crede de cuviinta, ash ca in-
stantele judecatoresti nu pot sa, refuze,

cererea parintelui supravietuitor, care
e tutore $1 administrator legal, de a i
se libel-A in administratiunea sa averea minorilor sat copii. (Cas. I. 14 Decembrie 1907, B. p. 1895).
15. Desi art. 338 cod. civil and tu-
torelui legal dreptul de folosint, asupra averei mnorilor sAi copii, ii lash
prin aceasta faaultatea de a adininitr
avere ast-fel cum va crede de
cuviinta, totusi, pentru actele de oarecare gravitate cari intrec limitele unei
simple administratiuni, cum ar fi di

exemplu plasarea intfun imprumut
hipotecar a eapitalului ce ar rezultit
din vnzarea averei imobiliare a minorilor, se cere imperios avizul consiliului de familie si omologarea Tri-
419
www.digibuc.ro
Art. 339
bunalului. (Apel Buc. I, 2331908, Dr.

71/908. p. 585. Revista judiciar 10/908).
16. Dreptul ce art. 684 si 338 c. civil,
confer vAduvei srace in averea sotului ei, dup moartea acestuia, este
un drept de succesiune, iar nu un
drept de creant, i acest drept se envine vaduvei din momentul incetrei
din via% a sotului, iar nu dela majoritatea copilului sail minor, de carece dreptul ce-1 mai are vaduva de a
percepe venitul prtei minorului, este
Cu totul distinct si vkluva sarac, 11
incaseazA nu in profitul sn personal.
intrebuint la cresterea si
ci spre
educatia minorului. (Apel Craiova,
Dr. 6/911, p. 45).
17. Dreptul Tribunalului de a control& si supraveghi& administratia tutorilor, apreciind in fiecare caz special dacit actul pentru indeplinirea
cruia tutorul cere aprobarea Tribunalului este sau nu in interesul minorului, trebue s se exercite si in caz
&And tutela este a mamei sau a Wit-
Art. 339.
sarcini :
Codal civil
lui, cttei acestia pot dispune de banii

minorului. ca uzufructuari legali, ins
sunt obligati a-i inapoi la sfArsitul
uzufructului (art. 526 e. civil).
Prin urmare, Curtea de apel poate
s aprecieze in mod suveran c este
in interesul minorulni pentru o bund
administratie a averei sale ea o sunlit
de bani depusit la Cassa de Depuneri
s, nu poat fi ridicat de tutoare deal
pentru a fi Intrebuintat inteun imprumut cu ipotecd, iar nu Ma% nici o
destinatie, cum cereh tutorul legal.
(Cas. I, decizia No. 424, din 23 Tunic
1915; Jurispr. Rom.", 33/915, p. 514.
Dreptul 1915, p. 524, Curler Jud. 71/915,

p. 586).
18. Mama adoptatoare dobandeste
puterea printeasc i tutela legall

asupra adoptatului su fin. (Trib.
Iasi, II, 1915; Justitia", 1915, p. 26).
19. A se vede: Art. 313 cu nota 7;
art. 339 cu nota 3; art. 341 cu notele
1, 2; art. 343 cu nota 12; art. 386 cu
nota 1; art. 684 cu nota 44).
Dreptul acesta de folosint impune urmtoarele
1. Sarcinile cari privesc pe uzufructuari ;

2. Alimentele, Intretinerea i cresterea copiilor In propor-
tiune cu averea lor ;

3. Plata rentelor sau a dobAnzilor capitalurilor ce datoresc
copiii ;
4. Cheltuelile ingroprei i acele ale boalei din urmA. (Civ.

185, 474, 540-556, 1729 2 si 3 ; Civ. Fr. 385).
Text. fr. Art. 385. Les charges de cette jouissance seront :
1. Celles auxquelles sont tenus les usufruitiers;
2. La nourriture, l'entretien et l'ducation des enfants, selon leur fortune;
3. Le paiement des arrrages ou intrts des capitaux;
4. Les frais funraires et ceux de dernire maladie.
Doctrinil striinfi.
AUBRY ET RAU, I, ed. 5-a, p. 714; VI, p. 87-89, 92;
DALLoz, Rp. Puissance paternelle, 117 urm., 157; Suppl. Puissance paternelle 114 urm.,126;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 132, bis, VII;
DEMOLOMBE, VI, 543, 544, 547, 548, 590, 599, 600;
LAURENT, IT, 232, 244;
MARCADE, art. 385, n. 3, 4; 387, n. 4;

Doctrini romAneasck
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 519 urm.; (X, p. 387). Observatie sub. Judectoria ocol. I
Galati, 2502 din 16 Dec. 902. Curier Jud. 7/1003; Nola sub. Trib. Arras (Pas de Calais)
8 Sept. 1920. Jurispr. Gen. 21/1924, No. 1238; Observalie sub. Trib. civil. Epernay
(Marne) 23 Feb. 1923, Pand. Rom. 1924-III-127;
420
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 340
GEORGEAN N., Nota sub Trib. Dorohoi 3525 din 28 April 1921. Jurispr. Gen. 24/923, No. 1698;
PAR-trutEscu M. Nie., Cheltuelile de inmormeintare a sufiei, cine trebue sa le suportes,

Curier Jud. 77/1903.
Jurisprudent&
1- Tutorul uzufructuar legal, este supus la toate sarcinele prescrise de art.
339; prin urmare cad in sareina sa
toate cheltuelile de alimentare, intretinere ei creeterea copiilor in proportiune cu averea lor, precum ei plata
rentelor sau a dobnzilor i cheltue-
lilor de ingropare, in ct toate sumele privitoare la aceste sarcini nu
pot privi DC erezi. (Apel Ia 4i, I, Ian.

26/91, Dr. 29/91).
2. Incetarea uzufructului, att pentru abuz de folosinta ct ei pentru
neindeplinirea sarcinelor, se aplicd
uzufruetuarilor in genere, precum ei
uzufructuarului legal. Deel art. 339 nu
prevede aceasta expres, dar se impune

uzufructuarilor legali ei sarcinele cari
prive se pe uzufructuar in genere.
(Trib. Ilfov, I, Dr. 71/903).
3.11zufructul mamei asupra averei

minorilor sM copii diferd radical de
uzufructul ordinar; el nu este un desmernbrmnt al propriettitei, nu poate
fi cedat sau urmrit ei mama nu poate
pretinde folosinta de ea asupra restului din veniturile averei minorilor
dupd ce se scad cheltuelile pentru intretinerea acestora iar ca averea minorilor nu se poate intelege de ct
ceeace rmne dupd reducerea datoriilor. (Cas. IT 95 din 24 Sept. 920.
Jur. Rom. 17/920, Curier Jud. 81412/920).
4.A se veded; Art. 343 cu nota 12.
Art. 310.
Acest drept de folosint nu va ave loc pentru
tatl sau mama, in contra cdreia se va fi pronuntat desprtenia.
Mama care va trece in alt cdstorie nu va mai avea acest

drept de folosint. (Civ. 211 urm., 280, 338, 341, 658 ; C. p. 268 ;
Civ. Fr. 386).
Text. fr. Art. 386.

Cette jouissance n'aura pas lieu an profit de eelui
des pre et mre contre lequel le divorce aurait t pronone; et elle cessera
l'gard de la mre dans le cas d'un second mariage.
Doctrini
BAUDRY ET CHANEAUX, Personnes, IV, 166, 169 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 241. 248, 251, 455, 458, 462, 482, 988;
DALLoz, Rp. Puissance paternelle 135 urm.; Suppl. Puissance paternelle 118 urm.;
DEMOLOMBE, V I, 483, 562, 563, 565;
Him, II, 432; III, 401;
LAURENT, III, 296;

MARCADA, art. 386, 387, n 6;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1691, 1704.
D octring, romneasa.
ed. 2-a, p. 181, 199, 484 n. 1, 525 urm., 538; (IV, part. I, ed. 2-a,
p. 751 n. 5; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 24 n. 1); Mama care a pierdut folosin fa legald
averei copiilor nsculi din prima cdsdlorie, redobandege uzuftuctul legal prin des.raeerea celci de a doua castilorii" Dreptul 85/1001; Observafie sub. C. Apel Iasi s. II,
15 Dec. 904. Curier Jud. 10/1005. Nota sub. tas. I, din 22 Fein'. 1021. Pand. Rom.
1922, I, 182; Observafie sub. C. Apel Constanta, 76 din 22 Nov. 1920. Tribuna Juri-
ALEXANDRESCO, II,
dica 10-11/1921;
CERBAN ALEX., Nota sub. C. Apel Constants., 76 din 22 Nov. 1920. Curier Jud. 12/1021;
NACU, I, p. 480, 562.
Jurisprudent&
(Apel Tael, IL C. Jud. 10/905. In acelae
1. Dupd art. 340 din c. civil, mama

pierznd pentru totdeauna, prin a
doua cdstorie, folosinta legall asupra averei copiilor nscuti din prima
Insotire, nu dobndeete acest drept
prin desfacerea cdstoriei de a doua.
Noemurie 1920. Curier Judiciar 12/921;

Cas. I, 125 din 22 Febr. 1921. Jur. Rom.
16-17/921, Curier Jud. 221921, Pand.
Rom. 1922, I, 182; Pand. Rom. 1922.
III, 45).
senz:
C. Apel Constants 76 din 22
421
www.digibuc.ro
Art. 341
Codnl civil
Dreptul de folosint nu se va intinde asupra

Art. 341.
averei ce copiii ar pute cstigA prin deosebita lor muncA si
industrie, precum nici asupra averei, ce s'ar fi dat prin donaVune sau legat copiilor, cu conditiune expres ca tatl si mama
s nu se foloseasa de ea. (Civ. 343, 658, 969 ; C. corn. 13 ; Civ.
Fr. 387).
Text Jr. Art. 387. Elle ne s'tendra pas aux biens que les enfants
pourront acqurir par un travail et une industrie spars, ni ceux qui leur
seront donns ou lgus sous la condition expresse que les pre et mre n'en
jouiront pas.
Doctrini
DALLoz, Rp. Puissance paternalle, 104 urm.; Suppl. Puissance paternelle, 112;
DEMOLOMBE, VI, 507, 512, 613;
Hue, III, 190;
LAURENT, IV, 327;

MANCAD, art. 387;
114otiaLort, ed. 7-a, I, p. 530;

Doctringt romneasc.
CANTACUZINO MATEI, p. 202, 205
NACU, I, p. 561.
Jurisprudentri..
1. Daca este adevrat c dupl lege

sotul supravietuitor are dreptul de
folos'nta asupra averei copiilor in limitele prevAzute la art. 338. nu e mai
putin adevrat cA acest drept poate fi
mArginit, intre altele, in privinta averei copiilor, prin donatiuni sau legate feute sub conditiunea expres
ca pArintii sA nu aibA folosinta (art.
341). Si legea ne fcnd nici o distinetiune in privinta donatiunilor sau legatelor prin care se cAstigA de copii
asernenea avere, urmeazA e aceste
donatiuni sau legate pot fi instituite
de printii. insisi asupra portiunei kr
disponibile, in care respect au deplin
drept sub conditiunea ea legitima sA
nu fie atinsA. Deci tatal poate dispune
prin testament ca s opreascl, in limitele portiunei disponibile, pe seama
numai a copiilor o parte din venituri
de care s nu se poate, atinge mama.
(kPel Iasi, I, 83, Mai 26/84, Dr. 61/84).
2. Chiar dac defunctul ar fi legat

partea sa disponibil in favorul copillor shi, ingrildind legatul cu clauza
ea uzufructul lui s nu revie sotului
supravietuitor, totusi aceastA. clauz,

cnd ar intrece partea disponibil
trebue consideratA ea neexistent,
fiind contrarie legei cAci rezerva copiii nu o primese in puterea legatului, ci in puterea legei, i in privinta
ei prin urmare nu poate fi vorba de
aplicatiunea art. 341, care presupune
o liberalitate. (Cas. I, 419/Dec. 11/84,
B. p. 987).
3. Sotia, in tirnpul cAstoriei si in
vederea desprteniei, este in drept a
drui copiilor sAi, spre cApAtuire un
imobil, i a-si rezerva uzufructul pn
la majoritatea copiilor, desi divortul
s'a pronuntat contra sa. CAci, acesta
fiind un drept de uzufruct conventional, permis dura art. 341, el nu se
poate pierde de donator, potrivit art.
280 si 340, cu toate cA divortul s'a pronuntat contra sa, de oareee prin acele
articole, legiuitorul nu s'a ocupat si
nu a statuat de ct asupra avantagiilor fAcute de un sot in favoarea celuilalt sot E3i. de uzufructul legal, pe cnd
in specie uzufructul ce se reclamA de
tatAl copiilor nu apartine mamei ca
un avantagiu fAcut de fostul sAu sot
in favoarea cAruia s'a pronuntat divortul, ci ca un drept de uzufruct
conventional cc) sotia t3i l-a rezervat
prin insusi actul de donatiune, care
nu poate cAdeit sub prevederile mentionatelor texte de lege. (Apel Iasi, I,
68, Mai 23/86, Dr. 72/86).
422
www.digibuc.ro
(Jodnl civil
DESPRE MINORIT ATE. DESPRE TUTELA
Art. 342-343
T1TLUL X')
Despre rainoritate, despre tuteli i despre emancipalinne.

CAPITOLUL I
Despre minoritate.
Art. 312.
Minor este acela care nu are inc6, etatea de
21 ani Impliniti, fie parte barbteasca sau femeeasca. (Civ. 43,

434, 950, 1187 urin., 1166, 1887; Civ. Fr. 388).
Text. fr. Art. 388. Le mineur est l'individu de l'un et de l'autre sexe
qui n'a point encore l'ge de vingt-un ans accomplis.
Doctrini
Coma ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 435;

DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 24 urm.; Suppl. Minorit-tutolle, 25 urin.;
DEMOLOMBE, VII, 407;
Huc, III, 231;

LAURENT, I V, 362;
MARCADE, art. 388;
MODELON, ed. 7-a, I, p. 537 arm.;

D oaring romneascii.
NACU, I, p. 561, 567.
CAPITOLUL
Despre tuteld.
Sectiunea I. Tutela tateilui i a mainei,
Tatl, In timpul casatoriei, administreaz6, averea personal6, a copiilor sai minori, d seama despre fondul
Art. 313.
si veniturile averei, asupra cdreia n'are dreptul de folosint.

D6, seama numai despre fondul averei asupra cdreia legea Ii
d, dreptul de folosint. (Civ. 124-126, 315 urm., 338-341,
343, 427, 658, 1224, 1225, 1324 ; C. p. 268 ; Pr. civ.
Fr. 389).
189 ; Civ.
Text. fr. Art. 389. Le pre est, durant le mariage, administrateur des
biens personnels de ses enfants mineurs.
Il est comptable, quant h. la proprit et aux revenus, des biens dont il

n'a pas la jouissance; et, quant la proprit seulement, de ceux des biens
dont la loi lui donne l'usufruit.
Doctrin
A UBRY ET RAU, I, p. 500-503, 508, 509; I, ed. 5-a, p. 584, 586, 775-788;
BAUDRY-LAC, Prcis, 1, 995;
BA UDRY ET CHENEAUX , Personnes, IV, 180 arm., 201 urm.;
BEUDANT, II, 736;
1) Din eroare tn textul oficial, acest tittu poarti No. V.
423
www.digibuc.ro
Art. 343
DESPRE TUTELA
Codal civil
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 89, 138, 141, 241, 248, 453, 455, 463, 478, 480, 530, 533 urm.,
541, 542, 543, 556, 630; II, p. 435, 641, 896;
DALtoz, .Rp. Puissance paternelle, 76 urm., 88 urm., 195 urm.; Suppl. Puissance pafernelle, 87 urm., 103 urm., 134;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 133 big, III; 137 bis, I, III, A ;
DEMOLOMBE, VI, 421, 422, 424, 427-430, 433-435, 438, 441-446, 455458, 650, 651; VIII, 381 ;
Huo, III, 237, 240 urm., 242:
LAURENT, IV, 299-301, 309, 310, 313, 314, 316, 319, 413;
MARCAD, art. 389; 390, n. 2;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1706-1724.
Doctrini romneascg.
ALEXANDREsco, II, ed. 2-a, p. 487 urm., 516; (II1, part. 11, ed. 2-a, p. 230 n. 1; IV, part. I
ed. 2-a, p. 249; V, p. 306; VI, p. 454 n. 1, 465; VIII, part. 1, ed. 2-a, p. 23; IX, p.
49 n. 2, 54); Droit ancien et moderne de la Boumanie, p. 252 ; Observafie sub. Trib.
Buzau, 586 din 6 Nov. 1903. Curier Jud. 6/904; Observafie sub. Trib. civil Lyon,
23 Febr. 905. Curier Jud. 47/905; Observafie sub. Trib. Caen, 9 Dec. 1919. Pand.
Rom. 1922-111-144; Ohs erva fie sub. Judec. ocol. rural Calarat 284 din 22 Sept. 1019.
Tribuna Juridica, 34-36/919; Nola sub. Trib. Bacau s. II, 896 din 10 Febr. 1923.
Jurispr. Gen. 5/1924, No. 286;

BURADA S. C., Nola sub. Trib. Bacetu s. II, 896 din 10 Febr. 1223. Jurispr. Gen. 5/1924.
No. 28o ;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice, vol. I, p. 130 urm.: Familia i selfgovernmentul

anglo-saxon";

DRAGOMIRESCU IULIU, Folovin fa $i admmistrafia legald a parintelui". Dreptul 37/1915;
GEORGEAN N., Nola sub. Trib. Dorohoi, 3526 din 28 April 1921. Jurispr. Gen. 24 923. No. 1698;
IVANCIANU GRIGORE, Administrafia legala a bunurilor personate ale ropiitor minori".

Convorbiri juridice, 5/1908;
NACU, I, p. 568.
INDEX ALFABETICI
Acceptare de succesiune 4 Imprumut 6, 9
Litrebuintarea banilor, a
Aciune po,esorie B.
se vcdea Bain"
Administratie 3, 4, 5, 7,8,
9, 11, 12.
Adoptiune 8.
Anulare 6.
Apreciere suverani 9.
IpmeLi 9.
Ipoieca legali 1.
Mama, a se vedea Pa-
rinti...
Autorizatia tribunalului 1, Minister Public 6.
2, 3, 5, 6, 9, 10, 12.
Wide bunuri, a se vedea
12.
Nulitate 6.
Avere misatoare 1, 3, 9,
Bani 1, 3, 9,
12.
Bencriciu de inventar 4.
Cautiune 1.
Consiliu de familie 2, 4,
10, 12.
Cowl adoptat 8.
Divort 7, 11.
Drept de folosinti,a se vedea Uzufructul legal'.
B.ni".
Omologare, a se vedea
.Auturizatia Tribun.".
Printi 1-5, 7-9, 11, 12.
Poae,orie actiune 8..
Proc uror 6.
Putere printeascil 3.
Recunuastere 2.
Succestunc 4.
StRerana apreciere 9.
Tat.i, a se vedea Parinti".

Folosint5, a se vedea U- Tutor legal 1.6, 9, 10, 12.
Uzufruct legal 1, 9, 10, 11.
zufruct legal".
Educatie 7.
Garantie 1.
Jurispradentii.
1. Legea nu s'a ocupat de garantiile
ee sunt obligati a da tutorii in interesul minorilor, de cat la art. 1762
1767, cad din singura obligatiune impush tatalui, prin art. 343, de a da
seama despre fondul averii minora-
lui su fiu, nu poate rezulta obligatiunea de a da cautiune pentru primirea acelui fond, prin acel articol ne
dispunandu-se alt de cat ea tatill, ea
veri care mandatar, este dator a da
socoteli despre fondul ce i s'a incredintat; si dupa cum din imprejurarea cA
un mandatar este dator a da socoteli,

nu poate rezult, in lips de stipulatiune, ea el trebue sA dea i cautiune
pentru buna sa gestiune, tot asemenea si tutorele, fie tatal, fie strain,
nu poate fi obligat a da cautiune pentru aceasta, dar, nu este impus de
lege, des este dator a da socoteli. Si
desi singura garantie ce sunt obligati
de lege, prin art. 1762, a da tutorii. in
genere este ipoteca legald si aceasta
inscris prin struinta consiliului de
familie, legiuttorul prin art. 1767, a
voit ca nici aceast garantie s, nu
aib, loc cnd tutorele minorului este
chiar tatl sau mama lui. Aceast incredere a legiuitorului in tatl t3i
mama se face si mai evidenta din dispozitiile art. 541, dupa care acestia,
cnd au uzufructul legal al averii copiilor lor, sunt dispensati de darea
cautiunei la care sunt obligati ceilalti
uzufructuari. Si dispensarea facuta de
lege, prin art. 541. in favorul parintilor, cand au uzufructul legal, nu este
numai pentru eazul cand uzufructul
euprinde lucruri nemiscatoare, dar 'Inca
pentru cazul &and el cuprinde t3i
lucruri miseatoare, i chiar numai
bani; ceea ce rezult mai evident din art. 542, clupa care banii euprinsi in uzufruct se pun la dobanda
daca uzufructuarul, care nu este dispensat de lege a da. cautiune, nu gaseste sa ofere o eautiune. (Cas. I. 86,
- 424
www.digibuc.ro
Co dul civil
DESPRE TUTELA
Mart. 12/69, B. p. 121). Deci curtea de
urnid prin o autorizare de un nou I'mprumut, la care autorizare a luat concluziuni ei procuroruL (Cas. I, 2 Mai
apel oblignd pe tutorul legal a da

cautiune pentru ca sd, poatd ridia
banii depusi la tribunal ca avere a
minorului sdu copil si asupra cArei
1908, B. p. 787).
7.,Din momentul ce copiii au fost
averi el are dreptul de uzufruct legal,

violeazd, citatele articole. (Cas. I, 78,
Febr. 13/73, B. p. 15).
2. PArintele fiind de drept tutore al
minorilor sAi EL nu are trebuintd de
a i se recunoaste aceastd, calitate de
tribunal nici de consiliul de familie
in apArarea dreptAtilor minorilor sal
fii. (Cas. I, 267/Iun. 12/78, B. p. 243).
3. Intre atributele puterii paterne
este si acela al administratiunei legale a averei minorului, conferit de
art. 343, care insA, dureazd numai att
ct existA cdsAtoria. Dnpd, incetarea
cAsAtoriei, sotul supravietuitor, avnd
administratiunea averel minorului in
virtutea dreptului sAu de tutor legal,
urmeadt, a se aplicA, administratiunei
gale toate regulile privitoare la tuteld,
dupd, distinctiunile ee le face legea in
anume articole, iar nu a privi acest
drept al sAu din punctul de vedere al
administratiunei legale ce au pArintii
asupra copiilor in timpul cAsAtoriei,
care, desi atribut al puterii paterne,
pentru considerathmi de ordine pu-
luati de sub ingrijirea si educatia mamei si incredintati tatAlui, mimai acesta are dreptul a percepe venitul
destinat intretinerei si educatiei copiilor, indiferent dac aceastd rentA
a fost constituit de atre sotie sau

alte persoane, in urma unui act de
tranzactie. (Cas. II, 15 Martie 1911, B.
p. 392).
8. Din dispozithmile combinate ale

lul adoptat va rAmne in familia sa
fireascd, in care-si va phstrit si toate
drepturile sale, tatAl firese administrand averea perso4ald a copilului
adoptat de un tertiu.
Astfel, actiunea posesorie fiind un
act eminamente de administratiune, o
asemenea actiune poate fi intentatA
de tatAl firesc al minorului adoptat
art. 313 si 343 C. civ., rezultd cd copi-
chiar fArd, sA aibil, autorizarea consiliului de famille. (Cas. s. I, decizia No.

153, din 5 Martie 1914; Jurispr. Rom".
1914, p. 262; Curler Jud. 40/914, p. 332).
9. Dreptul Tribunalului de a con-
trolit si supraveghl administratia

tutorilor, apreciind in fiecare caz
blicA, totusi in anumite cazuri se poate

restrAnge tE} i chiar luit. Deci tribuna-
special dacit actul pentru indeplinlrea

cdruia tutorul cere aprobarea Tribunalului este sau nu in interesul minorului, trebuie sit se exercite si in
caz cnd tutela este a mamei sau a tatAlui, diet acestia pot dispune de
banii minorului, ca uzufructuari legall, insA sunt obligati a-i inapoi la
starsitul uzufructului (art. 526 c. civ.).
Prin urmare, Curtea de apel poate
s aprecieze in mod suveran cA este
in interesul minorului pentru o bund
administratie a averei sale ca o sunlit
de bani depusA la Cassa de Depuneri
sa nu poatd fi ridicatd, de tutore cleat pentru a fi intrebuintatd inteun
imprumut cu ipotecA, jar nu fdrd nici
o destinatie, cum cerea tutorul legal.
(Cas. I, No. 424, 1915; Jurispr. Rom".
lul poate dispune ca tutorele legal, cu

restul pretului vnzdrii imobilului
minorului sd cumpere un alt imobil
eau sa-1 plaseze bate') ipotectt solvabild. (Trib. Vaslui, 158, Oct. 13/82, Dr.
35/83).
4. TatAl, avnd singur in timpul cAsAtoriei administratia averei personale

a minorilor sdi copii, el este in drept
a primi, sub beneficiu de inventar, acceptatiunea unei mosteniri cuvenit
minorilor sdi copli, fArd avizul consi-
liului de familie, intrucht acceptatiunea unei mosteniri intrA in categoria

actelor de administratiune. Numai tutorele nu poate primi mostenirea cuvenitd, minorului, fArd, autorizare a
consiliului de familie. (Cas. I. 209/99,
B. p. 662).
5. Dreptul pArintelui, ea tutor legal
al minorilor sAi copii, nu poate trece
peste limitele unei administratiuni t3i
trib. sunt datoare a supraveghi modul de administratie al averei si in
drept a nu incuviint un act, care ar
fi de naturd a compromite veniturile.
(Apel Buc. II, Dr. 59/906).
IL Imprumutul contractat de cAtre
nn minor prin administratorul legal
nu se poate anul numai pe simplul
motiv cd procurorul n'a luat concluziuni cu ocaziunea autorizArii datA .
de Tribunal, cnd se constatd cit banii
imprumutati prin actul al cdrui anulare se cere, a profitat minorilor si cd
acel imprumut a fost confirmat in
Art. 343
33/915, p. 514, Dreptul 1915 p. 524; Curier Jud. 71/915, p. 586).
10. Tutorul, chiar avnd uzufructul

legal, nu poate plas un capital al minorului, fArd, a ave autorizarea consiliului de familie si omologarea tri-
bunalului. (Trib Roman, 1915; Dr. 1915,

p. 631).
H. Dispozitille art. 343 e. civ., cari

stabilesc dreptul de administratie al
tatlui in ce priveste averea coplilor,
in timpul cAsAtorlei, neprevAznd si

cazul end sotii sunt divortati. instanfele judecAtoresti sunt in drept a incredint administratia averei copillor
aceluia dintre pArinti care prezintd

mai multe garantii de bung admini-
stratie si aeeasta en attit mai mult
425
www.digibuc.ro
Art. 344
DESPRE TUTELA
cnd prin sentinta de divort copiii

sunt incredintati mamei t3i tatAl condemnat pierde uzufructul legal. (Trib.
Codal civil
apartine minorului, pentru a o administra cum va socoti de cuviintA, Tribunalul, totusi, avnd datoria, sub a
sa rAspundere, de a supraveghea modul de administrare al tutorilor fArA
distinctiune, este in drept de a refuzit
omologarea procesului-verbal ncheiat de consiliul de familie, cnd 0.seste cA acest act depAseste limitele
unei bune administratii si este de naturA a compromite interesele minoru-
Teleorman, s. II, 2651 din 22 Mai 1920.

Dreptul 28/921).
12. Cu toate c potrivit dispozitiuni-
lor art. 338, 339, 343 t3i 526 c. civ., pArintele tutor legal al minorilor sAi
copii, are in principiu dreptul de a

administra averea copiilor si a dis-
pune de ea cum va credo necesar, cnd

ea constA din lucruri cu care cineva
nu se poate servi, fArA a le consum,
cum stint banii, i cu toate cA, consiliul
de familie opineazA a se incredinta
tutorului legal o sumA de bani care
lui. (Trib. Dorohoiu, jurnalul 3526 din

28 Aprilie 1921. Jur. Gen. 1923, No.
1698).
13. A se vede.a: art. 282 cu nota 22;
art. 338 cu notele respective.
Art. Mt Dupd moartea unuia din soti, tutela asupra

minorilor eopii revine de drept sotului rmas In viatd. (Civ.
124-126, 345-348, 355 urm., 385, 421; Pr. civ. 254; C. p.
22, 268; Civ. Fr. 390).
Text. fr. Art. 390. Aprs la dissolution du mariage arrive par la mort
naturelle ou civile de l'un des poux, la tutelle des enfants mineurs et non
mancips appartient de plein droit au survivant des pre et mre.
Doctrinii
AUBRY ET RAU, I, p. 400; I, ed. 5-a, p. 629; VI, p. 213 :
BAUDRYLAC., Prcis de dr. civil, I, p. 605;
BAUDRY ET CHgNEAUX, Personnes. IV, 311 ;
DEMOLOMBE, VII, 465; VIII, 283-285;
DURANTON, III, 502;
Huo, III, 238;
MAROADE, art. 390 n. 2;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1755, 1803.
Doctrina romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 552 urm., 827; Droit ancien et moderne de la Roumanie
p. 221; Observafie sub. Cas. I, 73, din 13 Febr. 1909. Dreptul 42N09. Adnotafie sub
Cas. Geneva, 28 Febr. 1899. Curier Jud. 47/1900: Nola sub. Cas. II, 138 din 9 lunie
1922. Pand. Rom. 1923-1-137;
ALEXANDRESCU TRAIAN, Institufia tutelei in viitorul cod civil". Curier Jud. 23/924;
CERBAN ALEX. (Quidam), Nota sub. Cas. II, 138 din 9 Iunie 922. Curier Jud. 42/922;
GEORAAN N., Nota sub. Trib. Dorohoi 8496 din 25 Nov. 1921. Jurispr. Gen. 23/1923,
No. 1637;
NACU, 1, p. 569, 577, 642;
NICOLAU AL., Nota sub. Cas. II, 138 din 9 lunie 1922. Pand. Rom. 19234-139;
POLICHRON DEM., Nota sub. Cas. II, 68 din 30 Martie 1921. Pand. Rom. 19224-139; Nota
sub. C. Apel Buc. s. I, 12 din 1 Febr. 1922. Pand. Rom. 19234I-14.
INDEX ALFAI3ETIC
Femei ascendente 4, 9.
Actiune 5, 6.
Actiune imobiliari 5.
Imobiliara actiune 5,
Adoptiune 9.
Mam 2, 3, 4, 6, 7, 9, 10, 11
Ascendenti 4, 9.
Mam adoptiv 9.
Autorizarea tribunalului
5, 8.
Bunt 4, 9.
C5s5torie 10.
Competint5 7.
Consiliu de familie 2, 5,8,
Cotutor 3.
Divort 3, 6.
Femei 1, 4, 9.
Mama* recastorita 3, 6,11

/Vlam vitreg5 1.
Mobilizat 10.
Rsboi 10.
Recunoastere 2, 8.
Tali 7, 8.
Tutor 1, 9.
Tutor legal 2-11.
Urmilrire silia 2.
Jurisprudentk
1. Din art. 344 rezultA intetm mod
elar si nedubios, cA tutela sotului rAmas in via% nu se poate exercitit de
drept de cat asupra copiilor nAscuti
din cAsAtoria care s'a disolvat prin
moartea celuilalt sot, iar nu si asupra
eelor nAscuti din cAsatoria sa anterioarti; si cum tutela este o sarcinA
publicA de la care sunt excluse fe-
426
www.digibuc.ro
C o dul civil
DESPRE TUTEI
meile, i prin exceptiune numai legea
a admis pe mama ca tutrice natural

a copiilor sdi proprii, sotia eea de a
doua nu poate fi tutoare a copiilor
sotului sdu nAscuti din prima lui clstorie. (Cas. I, 328/Nov. 12/70, B. p.
336).
2. Din cuprinsul art. 344 c. civil, urmeazd, ed actele de urmrire. contra
unor minori. se pot indeplini fata cu
mama tutrice legald, frd ca dnsa
sd. fi fost recunoscutd ca tutoare de
cAtre consiliul de familie. (Cas.
152/Sept. 21192, B. p. 826).
3. Femeia rdmasd in viatd, desi divortat i remritatd, este tutoare legall a copiilor nscuti din prima cdstorie. Ea functioneazd Iii aceast
calitate, frd cotutela
(Trib. Dolj, Dr. 48/94).
sotului
ei.
4. Femeia, afard de mamd, nu poate

fi tutoare legald, si. o asemenea incapacitate nu dispare prin faptul
Tribunalul, din eroare, ar fi recunoscut ca tutore legath pe buna unor
minori. (Cas. II, 56/900, B. p. 430).
5. Potrivit art. 344 codul civil, in
caz de moarte a unuia din soti, tutela
asupra minorilor copii, revine de
drept sotului Anus in viat d. care
fiind astfel un tutore legal, reprezint pe minori frd sd aib trebuintd
de vre-o autorizare din partea Tribunalului, dar avnd indatorirea de a
eere autorizarea Consiiului de familie
a-1 consult asupra mijloacelor de
apdrare atunci and intenteazd o actiune imobiliard.
Art. 344
8. Lard tutore legal al minorilor

sdi fii nu are trebuinta a i se recu-
noaste aeeastd calitate de justitie sau

de consiliul de familie peritru apdrarea minorilor si fii. (Judec. BAbiceniocol Scdrisoara-Romanati. 3 Febr.
1920. Justitia Iasi, 10/921).
Din cuprinsul textului art. 344 a.

reiese cd dupd moartea unuia
dintre soti, tutela asupra copillor minori legitimi sau legitimati, revine de
drept sotului rmas in viat. Mama
adoptivd nu poate fi tutrice legald de
drept, de oarece legea nu acordd acest
drept deal printilor legitimi si. nici
nu poate fi aleas tutrice dativ de
oarece art. 383 al. 3 e. civ., nu acordd
acest drept femeilor de at cu exceptia mamei st a femeilor ascendente,
intre cari nu intrd si mama adoptivA.
(Trib. Dorohoi, Jurnal 8496 din 25
Nov. 1921. Jur. Gen. 1923, No. 1637).
18. Legiuitorul, la 1916, pentru a
veni in ajutorul familiilor i averilor
celor mobilizati, cum i a femeilor
a copiilor nseuti din cdstorit nelegitime, a edictat mai multe legi si decrete, cari, prin dispozitiunile ce cuprind, au derogat dela dreptul comun,
8.
civ.,
intre care si legea promulgata prin

decretul No. 3243 din 21 Dec. 1916 Si de-
cretul No. 1117 din 14 Mai 1918, prin

care adauga cinci aliniate la art. 9.
Prin art. 9 din aeest decret-lege se
declard ca valabile orice declaratiuni
de cdstorie, fcute sub orice forrad
de cei mobilizati, dacd declarantii vor
fi murit in decursul rzboiului, posterior efectudrei deelaratiunilor kr.

este necesard atunci and avtiunea a fax% ca acele declaratiuni sd fi avut
fost pornitd de autorul minorului, cuvenita urmare legald, iar prin al
caci in acest caz tutorul nu face dect doilea alineat declard tot ca valabile
s continue instanta inceputd. (Cas. I, si cererile de astorie insotite de re13 Febr. 1909, B. p. 129).
cunoastere, etc., ehiar dacA acele ce6. Dupg, legile romne. tutela reve- reri sau declaratiuni vor fi intocmite
nind de drept mamei copilului, in in alte forme cleat cele previtzute
urma mortii tatlui, i. intru at nu prin aceast lege, dar cari ar fi obtis'a dovedit la instanta de fond cd nut datd certd.
dupd, legea nationald a prtii civile,
Prin urmare, in spetd, din actele
care este minor, femeea desprtit de dela dosar, rezultnd c mobilizatul
primul ei. brbat pierde dreptul de a a incetat din viat in rdzboiu, iar mai
fi tutoare, cnd se afl recdstorit inainte a declarat cdstoria cu intila deschiderea tutelei. instanta de mata st a recunoseut copilul nscut
fond nu sAvArseste nici un exces de cu aceasta, intimatei, fiind sotia sa leputere cnd mentine in instantA pe gitimd, conform art. 343 si 344 si urm.
mamd ca tutoare legald a copilului ei c. eiv., ii revine de drept tutela asuAceast autorizare, insd,
nu mai
minor, acordndu-i, despagubiri civile

in aceastd calitate, pentru omorul
prin imprudentd sAvArsit contra tatlui copilului. (Cas. s. II, 979/912, C.
Jud. 58/912).
7. Instanta competent a administr
o tuteld este aceia a jurisdictiunei
cdreia se and domiciliul minorului.
Tutela dar se va administrit la domicil:111 tatlui pentru copiii legitimi si
la acel al mamei pentru copiii naturali. (Cas. II, 133/915. Curier Jud.
71/915).
pra copilului sdu minor. (Trib. Buzdu

s. II, sent. civ. 241 din 28 Oct. 1922.
Jur. Gen. 1924 No. 161).
11.
Mama supravietuitoare, chiar
dacd in momentul incetdrii din via%
a fostului ei sot se aflit reedstorit, nu
poate fi deazut din calitatea i dreptul de tutoare legald ce-i revine potrivit art. 344 e. eiv. (C. Apel Bue. s. I,
12 din 1 Febr. 1922. Dreptul 28 922,
Cas. II, 138 din 9 Iunie 1922. Jur. Rom.

18/922; Pand. Rom. 1923, I, 137, Curier
Jud. 42/922).
427
www.digibuc.ro
Art. 345
Codnl civil
DESPRE TUTELA
Art. 345 Tatl poate s oranduiasca un consiliu Ingrijitor pe Ing rrnasa In viat mama a copiilor, In care caz ea
nu va putea face nici un act atingtitor de tuteld, fr stirea

si invoirea consilierului. (Civ. Fr. 391).
Text. fr. Art. 391. Pourra nanmoins le Ore nommer la mre sur-
vivante et tutrice un conseil spcial, sans l'avis duquel elle ne pourra faire
aucun acte relatif la tutelle.
Si le Ore spcifie les actes pour lesquels le conseil sera nomm, la tutrice
sera habile A, faire les autres sans son assistance.
Doctrinii
AUBRY ET RAU, I. p. 402-401, 403; I, ed. 5-a, p. 631, 633-637;
BAUDRY-LAC., Prcis, I, 999;
BAUDRY ET CHP.NEAUX, Personnes, IV, 328 urm.;
COLIN! ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 481;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, I, p. 331:

DEMOLOMBE, I, 89; VII, 86, 02-95, 98, 99, 103, 105;
DURANTON, VII. 88;
Huo, III, 262, 263, 265, 266;

LAURENT, IV, 378, 3.32, 383;
Motemori, ed. 7-a, I, p. 542;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1804-2, 1854.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 552, urm., 827; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 125;1V, part. II, ed.
2-a, p. 357);
18-10/1922;
Observalie sub. Cas. I, 882 bis din 1 Nov. 1921. Tribuna Juridic,
CERBAN AL., Nola sub. Cas. I, 882 bis din 26 Oct. 921. Curier Jud. 4/922;
SESCIOREANU M. G
1922-B-107.
Nota sub. C. Apel Buc .
Jurisprudenti.
I. Consiliul de familie nu poate interveni i discut actul prin care tatl defunct, in baza art. 345 c. civil, a
ornduit un consiliu ingrijitor pe
lngd rmasa in via% mama, a copiilor, de oarece acest act depinde de
aprecierca personald a tatlui, si dis-
cutarea lui ar fi o infrngere a acestei vointe si o eludare in aceast

privint a termenilor precisi ai legei.
(Trib. Covurlui, I, Dr. 35/911, p. 279).
2. Din faptul cd tatril care voeste a
lsit un consilier mamei copiilor, nu
numeste o singuril persoan, ci hied
ea anumite persoane sit decid intro
ele care poate primi aceastd sarcind,
nu se poate zice cit prin aceast clauzd
prevAzut inteun testament se eludeazd, termenii legei prevAzuti in art.
345 c. civil si prin urm are aceastg.
dispozitiune rmne cu totul valabild.

(Trib. Covurlui, I, Dr. 35/911, p. 279).
3. Potrivit art. 345 c. civ. atunci cnd
tatAl autorizat de acest text de lege,
numeste un consiliu ingrijitor pe
Una, mama copiilor kr, ea nu va
s.
II. 99 din 6 Aprilie 1921. Pand. Rom.
putea face nici un act atingator de

tuteld, fArA stirea i invoirea consiliului.
Aceast
dispozitie
edictat
sub
forma prohibitiva, avnd de scop de

a complect capacitatea tutoarei, garantndu-se ast-fel o protectiune depunA intereselor minorilor, implica
virtual nulitatea actelor fcute de tutoare fArd consimtimntul consilierului sfatuitor. (Cas. I, 822 bis din 26
Oct. 921. Curler Jud. 4/922, Pand. Rom.

1922, I, 136, Pand. Rom. 1922, II, 107;
Jur. Rom. 8/922).
4.Intr'un proces intentat tutoarei,
sfAtuitorul, fat cu menirea sa, nu
poate aye& numai un rol pasiv in instant ci si dreptul de a spune cuvntul sAu in contractul intervenit inaintea justitiei, putnd pune
chiar deosebite de cele ale tutoarei si
a recurge la toate Odle de atac prevzute de lege, pentruc numai astfel participarea sa cu aceast ocazie
la protectia minorilor poate ad nu fie
iluzorie. Un asemenea drept pentru
consilierul sfAtuitor decurge necesarmente i implicit din inssi rolul sau
428
www.digibuc.ro
Codn1 civil
DESPRE TUTELA
f unctiunea ce este chemat a indeplini

fat cu situatia de prt, pe care si
dnsul ca i tutoarea o are in proces.
(Cas. I, 882 bis din 26 Oct. 1921. Cu-
Art. 346-347
rier Jud. 4 922, Pand. Rom. 1922, I, 136.
Pand. Rom. 1922, II, 107, Jur. Rom.

8 922).
Art. 316.Mama nu este Indatoratd a fi neapdrat tutrice.
La Intamplare cand nu va priml tutela, este datoare a face aceast& declaratiune la tribunal In 40 zile t) dupa moartea sotului
si a Indeplinl datoriile tutelei, pan& cand se va ordndul un

tutore dupd formele prescrise de lege. (Civ. 344, 355 urm. ;
Civ. Fr. 394).
Text. fr. Art. 394. La mre n'est point tenue d'accepter la tutelle;
nanmoins, et en cas qu'elle la refuse, elle devra en remplir les devoirs jusqu'it
ce qu'elle ait fait nommer un tuteur.
Doctrina
AUBRY ET RAU, I, p. 401 ; I, ed. 5-a, p. 631;
BAUDRY ET CEIBNEAUX, Personnes, IV, 335;
COLIN E1 CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 423, 4b0;
DmdoLoniBE, VII, 111, 112;
Boa, III, 273;
LAURENT, IV, 376;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1804-10.
Doctrin romaneasca.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 562 urrn., 682 n. 2; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 123; VIII, part. I,
ed. 2-a, p. 75; XI, p. 281); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 48;
DocAN P. GEORGE, Alin oritatea, p. 67;

Jarispradenta.
I. Mama, fiind de drept tutrice a

gatl a apar interesele acestora. Si
desi ea nu este indatorat a fi neal:drat tutrice, la caz cnd voeste a
minorilor sl fii, dup6, art. 344, e obli-
se lepdit de tutelg, ea este obligat

pn la numirea unui alt tutore, a indeplin toate indatoririle tutelei, fr
a aye& trebuint de vre-o autorizatiune, nefiind vorba de at de acte de
administratiune (art. 346). Deci toate
citatiunile si alte incunostiintri pri-
vitoare la vnzarea silit a averei minorilor aunt bine adresate mamei ca

tutrice si numita e datoare a prezent
in justitie toate aprrile minorilor
sl fii, fr a aveit trebuint de vre-o
autorizatiune. (Cas. II, 204/Oct. 6/75,
B. D. 242).
2. Pe at timp mama a primit de a

fi tutoare nu se mai poate desciircit
de ct in cazurile prevAzute de lege,
si pastreaz1 aceast calitate ct timp
n'a fost dispensata prin o incheere a
tribunalului. (Cas. II, 38/Apr.
B. p. 367).
17/84,
Art. 347.
Daca mama tutrice va voi a trece In a doua
dstorie, este datoare, mai Inainte de a se cdstorl, a cere
dela judecdtoria competentd adunarea consiliului de fami lie, ca
acesta sd hotdrascd. de se cuvine a se ldsd tot asupra ei

tutela sau nu ; In lipsd acestei formalit5ti ea va pierde de
drept tutela i noul ei sot dimpreund cu ansa vor fi r6spunzAtori solidari pentru toate urmdrile tutelei ce ea a tinut In
contra legei. (Civ. 344, 348, 355 urm., 1039 urm. ; Civ. Fr. 395).
1) Dup cum vedem din cuprinsul acestui articol, spre diferent de textul art. francez 394 corespun-
1egiuitorui roman fixeazd termenul de 40 zile pentra ea mama sd declare ed na primeete tutela,
d ispozipe care iipseste In textul francez.
429
www.digibuc.ro
Art. 347
Codul civil
DESPRE TUTELA
Text. fr. 'Art. 395.Si la mre tutrice veut se remarier, elle devra, avant
l'acte de mariage, convoquer le conseil de famine, qui dcidera si Ia tutelle

doit lui tre conserve.
A dfaut de cette convocation, elle perdra la, tutelle de plein droit ; et
son nouveau mari sera solidairement responsable de toutes les suites de la
tutelle qu'elle aura inditment conserve.
Doctrina
AUBRY ET Rau, I, p. 391, 406-408; I, ed. 5-a, p. 637-640; III, p. 209; IV, p. 214;
BAUDRY ET CIINEAUX, Personnes, IV, 340 HPIII.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 480, 482 urm., II, p. 182, 897; ed. 1-a, III, p. 671;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, IV, p. 193;

DEMOLOMBE, VII, 119, 122-124, 126, 128, 130, 140, 167; VII,
87;
DURANTON, III, 426;

GARSONNET, IV, p. 215, 224;
Hue, III, 275-277 279;
LAURENT, IV, 389, 392, 469;

MAROADA, art. 395;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 544 urrn.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1804-30, 1823-1828.
Doctrinii romneasca.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p.. 564 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 751 n. 5; VI, p. 160 t. si
n. 3; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 75, 76 n. 2); Droit ancien et moderne de la Roumanie,
p. 48; Observatie sub. Cas. Fr. 23 Iunie 1902. Dreptul 1/1903; Observalie sub. C. Apel,
Paris, 14 Mak. 1906 Dreptui 32/1907; Observalie sub. Cas. I, 18 din 2 Febr. 1920.
Tribuna Juridic& 30-31/1920; Observatie sub. Trib. civil Narbonne 18 August 1919.
Tribuna Juridic, 27-29/921; Nola sub. Cas. II, 138 din 9 Iunie 1922. Pand. Rom.
19234-137; Nota sub. Trib. Epinal, 14 August 1921. Jurispr. Gen. 1924. No. 1627.
CERBAN ALEX. (Quidam), Nota sub. Cas. II, 138 din 9 Iunie 922. Curier Jud. 42/922;
DEGRA ALEXANDRU, Serieri juridice vol. I, p. 137 urm. Art. 347 codul civil";
DOCAN P. GEORGE, Minoritalea p. 61;
NACU, I, p. 578 urm.; II, p. 565;

NrcoLAu AL. Nola sub. Cas. II, 138 din 9 Iunie 1922. Pand. Rom. 19234-139;
POLICHRON DEM, Nola sub. C. Apel Buc. s. I, 12 din 1 Febr. 1922. Pand. Rom. 19234I-14;
SIPSOM M. CONST. Despre masurile ce se pot lua cared mama tutrice .i propune a contractd o a doua cdsettorie". Curier Jud. 39/900.
Jurispruden.
1. In virtutea art. 347 mama, prin
faptul remritrei sale, pierde de drept
tutela ce ave in virtutea art. 344
asupra copiilor si, 15i nu poate fi tutoare de cat dadi consiliul de familie
o mentine in aceast tutel si cu con-
2. Legea mrgine$te atributiunile

consiliului de familie .numai cnd este
vorba de tutela tatlui $i a mama.
Cnd ins mama trece in a doua cstorie consiliul isi rei atributiunile
pe cari le are pentru ori ce tutel, astfel c. art. 398, 400 $i. 416 devin aplicabile, t3i. sub acest raport tutela lsat
mamei poate fi calificat de dativ.
Atributiunile consiliului de familie
conferite prin citatele articole Ii apartin de drept comun si nu inceteazA de
ct cnd este tutela tatlui $i. mamei
rmas vAduv; deci, este evident el
fcnd aceast exceptiune cnd mama
trece in a doua cAstorie, art, 398 si
416 n'au a.vut in vedere de cat tutela
legald, si tutela lsatri mamei cnd
trece in a doua csatorie nu mai are
acest caracter. Pozitinnea mamei se
modifiel prin trecerea ei in a doua
cAstorie sub un indoit raport: 1) ea
nu mai prezint aceleasi garantii mo-
ditiunea numai a numirei celui de al

doilea sot ca cotutor. Acelasi principiu urmeaz, a se aplicit $i in cazul
cnd femeea divortat, se remrit,
inaintea mortii fostului Eau sot; elci
din momentul ce faptul remritrei
face pe mam aid pierde de drept tutela legal ce aveit in virtutea art.
344, este invederat cA acelasi fapt trebue s'o facl a nu puta, pretinde crt ar
aveit un asemenea drept, si dar si in
acest caz, ca si in cazul prevazut de
art. 347, mama ne putnd fi tutoare
de cat dacl consiiul de familie o va
alege, tutela o are in acest caz nu de
la lege, ci de la vointa consiliului de rale pentru interesul copiilor din
familie. (Cas. I, 310/Nov. 2/87, B. p. prima cAstorie, afectiunea ei mic$o849).
rndu-se prin nasterea de eopii din a
430
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
doua casatorie; 2) fiindca, ea pierde

uzufructul legal (art. 340), ceea ee da
o si mai mare insemnatate la aplicarea articolelor citate. Alt-fel nu s'ar
putea intelege ca consiliul de familie,
care poate lu tutela mamei, sa nu

poata lasandu-i-o sa o supuna conditiunilor cari sunt impuse tutorilor
ordinari. Si chiar dacA consiliul de
familie lasa, tutela mamei, al doilea
bArbat trebue sa-i fie numai de cat
cotutor (art. 348) ; daca al doilea barbat nu voeste sa, fie cotutor atunci
Art. 347
plineasca. Cat pentru neglijenta fie a

instantei judecAtoresti de a convoca
consiliul de familie, fie a consiliului
de a se intrun si deliberit, nu a putut-o face raspunzAtoare si inca, sub
o sanctiune atat de gravA de a pierde
de drept tutela si raspunde solidar cu
noul sot de toate urmArile tutelei, mai
ales at o asemenea stare de fapt nu
poate dur mult.
b) Fata cu principiile generale do
drept $i echitate: ea, nimeni nu poate
pedepsit deck pentru faptele sale
$i in lipsa, de o veehe traditie care face& in Franta ca. caleand peste aceste
principii sa, se poata sustine teza contrarie, legiuitorul nostru a admis sistenaul care i s'a praut drept ei echitabil, a sters din art. 348 c. civ., euvin-
nioi femeea nu va pute fi tutrice; de

unde dar urmeaza c tutela este esentialmente dativa. Mama recasaitorita,
i tine dreptul sAu de la deliberatiunea consiliului de famine *i nu de la
lege, si atunci ea este supusa, prescriptiunilor cerute de art. 398, 400 si. tele posterior cAsAtoriei." care im416. Apoi, dupa, art. 347 consiliul de preuna cu alte consideratiuni. daduser
familie poate sa ridice tutela mamei; nastere controversei in Franta ei a dat
deci cine poate mai. mult. poate si o redactie identia, art. 347 si 348 c.
mai putin: legea instituind tutela a civ., lAsand a se intelege ca, si inteun
avut in vedere interesul minorului $i caz $1 in altul, sotul cotutore nu Asnu interesul tutorului. Daca, al doilea punde deck de gestiunea la care a
barbat nu intruneste conditiunile de luat ei el parte, cu o agravantli pentru
capacitate, mama de asemenea nu tutrice de a pierde de drept tutela lepoate fi tutoare, caci se stie cA barba- gala. ei a fi expusA sa, nu mai fie in
tul va fi de fapt tutor, el este acela urma, mentinuta in tutelA, daca. s'a eacare va administr tutela; excluziunea satorit inainte de a avea avizul conbArbatului pentru necapacitate atrage siliului de familie. (C. Apel Galati, s.
pe aceea a mamei, un motiv mai mult I, 77/915. Curier Jud. 71/915).
ca tutela sa fie dativA. (Trib. Iasi III,
6. Mama nu poate fi inlAturata, de
52, Oct. 8/86, Dr. 29/87).
la tutelA pentru faptul recasatorirei
3. Mama remAritata, care pAstreazA ei ei potrivit art. 347 e. civ., daca, la
tutela, fAra, a indeplinl formalitatile epoca reeasAtoriei ei, tutela nu era
prevazute de art. 347 din Codul civil deschisa, prin faptul ea primul sot
pierde tutela legalA, dar ramaue, pang, trAiii, nc i deci nu era cu putintA sA
la inlocuirea ei, tutoare de fapt, iar ceara, avizul unui consiliu de familie
noul su bArbat cotutor de fapt t3i care nu exista. (Cas. II, 93 din 7 Nov.
sotii sunt rAspunzAtori de violarea 1919, Dreptul 9/920).
oricArei obligatiuni, ce legea impune
7. a) Art. 347 c. civ., prevede in tertutorilor. (Cas. I, 425/97, B. p. 1331).
meni generali cA mama tutrice co va
4. Din combinatia art. 344 ei 347 c. voi a trece in a doua cAsAtorie, este
civil, rezulta in principiu ca, mama datoare, inainte de a se cAsAtori, sA
prin faptul casatoriei de a doua ceara judecatoriei competinte adunapierde tutela legala intru cat legea nu rea consiliului de familie, pentru a
acorda, aceasta, tutela de eat sotiei din hotari de se cuvine a se Ms& tutela
momentul mortei tatalui nu $i fostei tot asupra ei, sau nu; ca, in lipsa asotii, cu toate acestea nici un text de cestei formalitati, ea va pierde de
lege nu se opune ca mama pierzand drept tutela i noul sot, impreuna, eu
tutela legal s poata, fi aleasa de &Lisa, vor fi raspunzatori solidar
care consiliul de familie impreuna ou pentru teate urmarile tutelei ce ea a
sotul sAu ca tutori ai minorior din tinut in contra legei. In art. 348 c. civ.,
prima casAtorie, dispensandu-i. chiar care prevede cA in caz card consiliul
ei de darea unei cautiuni. (Trib. Fal- de familie va lasa tutela asupra mamei ce voeste a trece in a doua casAciu 2679/910. Curier Jud. 11/912).
5. a) Din dispozitille art. 347 si 348 torie, el, atunci, va trebui sa. numeasca ca cotutore pe eel de al doilea
c. civil si ratiunea care a avut-o in
vedere legiuitorul &and le-a edictat, bArbat, care, impreuna, cu sotia, vor
nu rezulta, ca mama tutrice este obli- fi raspunzatori solidar despre admigata sA amane castoria 'Ana ce con- nistrarea acelei tutele, Iegiuitorul rosiliul de familie se va intruni ei avi- man s'a departat de redactiunea textuzul sAu va ramane definitiv. Legiui- lui franeez corespunzAtor, suprimand
torul a obligat-o numai sa faca, cu- cuvintele posterioare casAtorier, de
noscut judecatoriei competinte dorinta unde rezulta ca, legiuitorul nostru a
ei de a se recasatori, singura forma- inteles sA inlAture discutia la care a
litate ce-i este in putintia sA o inde- dat nastere interpretarea textului co431
www.digibuc.ro
Art. 348
DESPRE TUTEL
respunzdtor din codul francez (art.
396), care, prin redactiunea so, justificA restrictiunea creiat in sensul c.

art. 396 c. eiv., francez, nu este aplicabil in cazul prevAzut de art. 395 c.
civ. francez;
Prin urmare, Curtea de Apel nu violeazA art. 347 si 348 c. civ., cnd decide
inteo tutelit tinut in contra le-
gei, sotul cotutore nu va rspunde de

gestiunea anterioarA cAstoriei;
b) Art. 347 e. civ., impu 'And tutoorei ce voeste a se recAsAtori, obligatiunea de a cere judecAtoriei competinte adunarea consiliului de famine
pentru a hotAri de se cuvine a se las
tutela tot asupra ei, de aci rezult eh'
tutoarea legal satisface cerintele acestui articol, prin simplul fapt ca (la
o petitie cAtre Tribunal, prin care
cere convocarea consiliului de familie,
spre a botAri data o mentine in tutel, neputnd fi rspunzAtoare de neglijenta consiliului de familie de a se
intruni, sau de a Tribunalului de a
face luerrile de convocare, in caz
Codul civil
cnd tutoarea s'a recAstorit inainte

ea consiiul de famine s-si fi dat avizul c o mentine in tutel. Iar dae
Tribunalul, in administrarea tutelei,
esind din atributiunile sale, trece peste
avizul consiliuhti de familie, cnd
mentine pe fosta tutoare legal, dabdu-i ea cotutore pe noul ei sot, de aci
nu se poate trage concluzia c cotutorele a exercitat atributiunile tutelei
in contra legei, ceeace i-ar angaja
responsabilitatea i fat de gestiunea
anterioarA cAstoriei. (Cas. I, No. 18,
1920; Jurispr. Rom.", 1920, p. 120).
8. Potrivit dispozitiilor art. 347 c.
civ., mama tutrice legal ce treee in
a doua cAstorie fr sit fi cerut mai
inainte de a se cAsatori, ca consiliul

de familie s hotraseit de a-i ls
mai departe tutela, pierde de drept tu-
tela. (C. Apel Iasi, s. II, 31 Mart. 1921.

Justitia (Iasi), 2/921).
9. A se vedeh: art. 327 cu nota 1; art.
348 cu nota 4; art. 388 cu notele 2, 4, 5;
art. 389 cu notele 2, 4.
Cnd consiliul de familie, adunat dupd lege, va

Visa tutela asupra mamei, ce voeste a trece In a doua castorie,
el atunci va trebul sa numeasca ca tutore ) pe cel de al doilea
Art. 318.
WWI care, Impreund cu sotia sa vor fi rspunzdtori solidari
despre administrarea acelei tutele; iar and brbatul de al
doilea nu va voi sa lie cotutore, atunci nici femeea nu va pute

fi tutrice i consiliul familiei va alege alt tutore2). (Civ. 347,
356, 390 urm., 1039 urm., 1753; Civ. Fr. 396).
Text. fr. Art. 396. Lorsque le conseil de famille, dfiment convoqu,
conservera la tutelle la nire, il lui donnera ncessairement pour cotuteur le
second mari, qui deviendra solidairement responsable, avec sa femme, de la gestion
postrieure au mariage.
Doctrini strAing.
AUBRY ET RAU, I, p. 408-411; I, ed. 5-a, io. 640-643; III, p. 208;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 482 urm., 487; II, p. 182, 897;
DALLoz, Rp. Minoril-tutelle, 66 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 60 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, IT, 150 bis, I;
DEMOLOMBE, VII, 131, 135, 136, 138, 139, 146, 211, 630;
Huo, III, 276-278, 483;
LAURENT, IV, 386-388;
Mounr,ox, ed. 7-a, I, p. 544 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1804-30, 1823-1828.
Doctrin romneasck.
ALEXANDRES00, II, ed. 2-a, p. 564 urm., 576; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 123; VI p 160 I.
si n. 3); Droit anctien et moderne de la Roumanie, p. 48; Observa(ie sub. C. Apel

Paris, 14 Mart. 1906. Dreptul 32/1907; Observafie sub. Cas. I, 18 din 2 Febr. 1920.
1) Din eroare se zice ea Wore' In loc de ,colutore, dupi cum este gi In textul francez.
2) Din art. francez 396, corespunzAtor, lipseste ultima frazA care Incepe In textul romAn co euvintele:
,iar and barbalal de al doilea'.... Din art. francez, nu stint traduse cuvintcle finale: ,poslrieure au maHags.. Darla textul roman, barbattil poate refuzit a n tutor, ceeace nu se poate dup6, art. fr.
432
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE TUTELA
Art. 348
Tribuna Juridica 30-31/1920; Observalie sub. Trib. civil Narboune, 18 Aug. 1919.
Trihuna Juridica 27-241921; Nota sub. Cas. II, 138 din 9 Iunie 1922, Pand. Rom.
1923, I, 137:
CANTACUZINO MATEI, p. 72, 73. 530;
NACU, I, p. 578 urm.; II, p. 565;

NICOLAU AL.. Nota sub. Cas. II, 138 din 9 Iunie 1922. Pand. Flom. 1923. I, 139.
inainte de a ava avizul consiliului de
Jurisprudentii.
1. Dreptul modern, consacrnd prineipiul unitAtei tutelei, spre deosebire
de ceeaee exist& in dreptul roman,
unde puteau fi mai multi tutori in caz

de remAritare a mamei tutrice, tutela
apartine i rAmne in principiu tot
mamei, iar sotul cotutor nu este cleat un ajutor cu rAspundere angajata,
ash c minorul e bine reprezentat si
procedura e blue indeplinitA and
mama a fost citatA. ca tutoare iar
bArbatul ca sot pentru autorizare.
(Trib. Ilfov, s. notariat, 3465/912. Curier Jud. 561912).
2. a) Din (lispozitiile art. 347 si 348
e. civil i ratiunea care a avut-o in ve
dere legiuitorul and le-a edictat, nu
rezultA a mama tutrice este obligatA
amne asAtoria 'AMA ce consumi
de familie se va intrunl si avizul sAu
va rmne definitiv. Legiuitorul a
obligat-o numai sA faa cunoscut judeatoriei eompetinte dorinta ei de a
se reasAtorl, singura formalitate ce-i
este in putintA sA o indeplineascA. Ct
pentru neglijenta fie a instantei judeatoresti d e a convoch consiliul de familie, fie a consiliului de a se intruni
delibea, nu a putut-o face rAspunzAtoare si ina sub o sanctiune att de
gravA de a pierde de drept tutela ei
rAspunde solidar cu noul sot de toate
nrmArile tutelei mai ales a o avmenea stare de fapt nu poate durh mult.
b) FatA cu principiile generale de
drept i echitate : c nimeni nu poate
fi pedepsit deat pentru faptele sale
si in lipsA de o veche traditie care faea in Franta ea, Wand peste aceste
principii sA se poatA sustine teza contrarie, legiuitorul nostru a admis sistemul care i s'a pArut drept si echitabil, a sters din art. 348 c. civ. cuvintele
familie. (Apel (.+alati I, No. 77, 1915 :

Curier Jud. 71/915, p. 581).
3. Art. 347 c. civ. prevede in termeni
generali a mama tutrice ce va vol a

treee in a doua asittorie este datoare,
inainte de a se cAsAtori, sA cearA judecAtoriei competente adunarea consiliului de familie, pentru a hotAri de se cu
vine a se lash tutela tot asupra ei, sau

nu ; c in lipsa acestei formalitAti, ea
pierde de drept tutela si noul sot, impreunA cu dnsa, vor fi rAspunzAtori
solidar pentru tonte urmArile tutelei ce
ea a tinut in contra legii. In art. 348 c.
civ., care prevede c in caz cnd consiliul de familie va lAsh tutela asupra
mamei ce voeste a trere in a doua castorie, el, atunci, va trebui sit numeasa ea eotutore pe eel de al doilea
bArbat, care, impreunA cu sotia vor fi
rAspunzatori solidar despre administrarea acelei tutele, legiuitorul roman
s'a depArtat de redactiunea textului
francez corespunator, suprimnd cu-
vintele ,,posterioare eAsItoriei", de

unde rezultA cA legiuitorul nostru a inteles sA inlAture discutia la care a dat
nastere interpretarea textului corespunzAtor din codul francez (art. 396),
care, prin redactiuma sa, justifia restrictiunea creatA in seusul a art. 396
C. civ. francez nu este aplicabil in cazul prevAzut de art. 395 c. civ. francez.
Prin urmare, Curtea de apel nu violeazA art. 347 si 348 c. civ. and decide
cA, inteo tutelA tinutA in contra legii.
sotul cotutore nu va raspunde de gestiunea anterioarA asAtoriei. (Cas. I,
No. 18, 1920; Jurispr. Rom." 1920, p..
120).
4. In caz de reasAtorire a mamei,
cu ocazia. confirmitrii nouei tutele,
care capAtit astfel un nou caracter juridic, transformndu-se din legalit in

dativA, instantele judeatoresti sunt
datoare, potrivit art. 347 f3i 348 c. civ.,
posterior asktorier care impreunA
cu alte consideratiuni, dAduserA nastere
s controleze att administratia din

trecut a mamei ca tutoare legal ct
controversei in Franta si a dat o redae-
tie identioil art. 347 si 348 c. civ., lAsnd
a se intelege c $i inteun caz ei in-
tealtul, sotul cotutore nu rAspunde cle-
at de gertiunea la cam a luat st el
parte, cu o agravantil pentru tutrice

de a pierde de drept tutela legalA si
a fi expusA sA nu mai fie in urmA mentinutit in tutelA, daca s'a asrttorit
53707.
Codul civil adnotat
ei situatia care se creeazA prin confirmarea sotului din a doua cAsAtorie ea

cotutore. (Cas. II, 124 din 30 Mai 1921.
Dreptul 40/921. Curier Jud. 3/922, Pand.
Rom. 1922, III, 64).
5. A se veda.: art. 347 cu nota 2;
art. 1767 cu nota 1.
433
www.digibuc.ro
26
Art. 349-351
DESPRE TUTELA
Co dui civil
Sectiunea II. Despre tutela numitd de takil sau mama.
Dreptul personal d'a alege prin testament sau

prin un act autentic, un tutore, rudenie sau strain, nu-1 are decat cel din urma dintre parinti, care Inceteaz din vial.. (Civ.
Art. 319.
344, 350 urm., 856 urm., 1171 ; Lege p. aut. actelor, 1886 ; Civ.
Fr. 397 ; Civ. Ital. 242).
Text. Jr. Art. 397. Le droit individuel de choisir un tuteur parent, on
mme tranger, n'appartient qu'au dernier mourant des pere et mre.

Il diritto di nominare un tutore parente od
Text. Ital. Art. 242.
anche estraneo, spetta a quello dei genitori che rimane superstite. La nomina
deve essere fatta per atto notarile o per testamento.
Doctrin ii, st fain&
AUBRY ET RAU, I, p. 370, 411, 412; I, ed. 5-a, p. 590, 591, 644-646; VI, p. 214;
Baupar ET CHENEAUX, Personnes, IV, 351 urm.;
DEMOLOMBE, VII, 156, 158, 159, 161-163, 224, 225; TIII,386;
DURANTON, III, 436;
Mommort, ed. 7-a, I, p. 348;
Doctrinii romneas di.

ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 576 urm., VII, p. 124 n. 4; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 24);
DOCAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 66, 67.
schimbe domicilinl tutelei prin schimbarea propriului su domiciliu. (Cm.
Jurisprudent&
1. Tutorul legal sau testamentar, spre
I, 144 din 16 Mart. 1910. Dreptul 36/910).
deosebire de tutorul dativ, poate s
Art. 350.
Mama casatorita din nou cdreia nu i s'a lsat
tutela fiilor din insotirea dintAi, nu poate s randuiasca tutore
asupra lor. (Civ. 346, 347, 349 ; Civ. Fr. 399).
Text. fr. Art. 399. La mre remarie et non maintenue dans la tutelle
des enfants de son premier mariage, ne pent leur choisir un tuteur.
Do ctriniti striinii.
RAUDRY ET CHENEAUX, Personnes IV, 351 urm.;
DURANTON, III, 436;

Doctring, romneascfi.
CANTACUZINO MATEL p. 73.
Art. 351.
and mama cea din nou casatorita, creia i s'a
lsat tutela ar orandui prin testament, un tutore pentru copill
434
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
Art. 352-353
din cstoria de mai Inainte, acea oranduire nu se va tineh In

seam deca numai (And va fi Intdrita de catre consiliul de
familie. (Civ. 347, 349, 356 urm.; Civ. Fr. 400).
Text. fr. Art. 400. Lorsque la mre ,remarie, et maintenue dans la

tutelle, aura fait choix d'un tuteur aux enfants de son premier mariage, ce choix
ne sera valable qu'autant qu'il sera conlirm par le conseil de famille.
Doctrin strainit
AUBRY ET RAU, 1, ed. 5-a, 100, p. 644;
BAUDRY ET CTIP,NEAUX, Personnes, IV, 354, 355;
CouN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 485;

DEMOLOMBE, VII, 152, 165, 167, 170;
DURANTON, III, 436;
Huo, III, 280;

SLIMY, Tutelle, 159.
Doctrin romneascfi.
CANTACUZISO MATEI, p. 73.
Sectiunea III.
Despre tutela ascendentitor.
Art. 352.
Cnd cel din urm dintre printi, care va Incet din viata n'a ales tutore asupra minorilor si copii, tutela
revine d'a dreptul bunului dupa tat, iar In lipsa acestuia bunului sau dupd mama, i asa suindu-se dupa spite, astfel ca
ascendentii dupa tata sa fie totdeauna preferati Inaintea as-
cendentilor in aceeasi linie dupd mama. (Civ. 125, 349, 660 urm.,
809 ; Civ. Fr. 402).
Text. fr. Art. 402. Lorsqu'il n'a pas t choisi au mineur un tuteur
par le dernier mourant de ses pre et mre, la tutelle appartient de droit it son
aeul paternel ; (Want de celui-ei, son aleul maternel, et ainsi en remontant,
de manire que l'ascendant paternel soit toujours prfr l'ascendant maternel
du mme degr.
Doctrin
AUBRY ET Rau, I, p. 413, 414; I, ed. 5-a, p. 646-648;
BAUDRY ET CHNEAUX, Personnes, IV, 360, 361;
DEMOLOMBE, VII, 178-181, 183, 187;
Hue, III, 285, 351;
LAURENT, IV, 400, 402, 405;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1808-1811.
Doctrin romneasci.
NACU, I, p. 250, 584.
Daca, In lipsa bunului dupa tata si a bunului

Art. 363.
dupa mama a minorilor, s'ar aria doi ascendenti de un grad
mai sus, carora se cuvine tutela si care amndoi ar fi din linia
435
www.digibuc.ro
Art. 354-355
DESPRE TUTECA
Codul civil
despre tat a minorului, atunci tutela revine de drept aceluia

care s'ar gasl a fi bunul dup tata al tatlui minorului. (Civ.
352, 354; Civ. Fr. 403).
Text. fr. Art.r 403. - Si, it Want de l'aieul paternel et de l'aieul maternel
du mineur, la concurrence se trouvait tablie entre deux ascendants du degr
suprieur qui appartinssent tous deux b. la ligne paternelle du mineur, la tutelle
passera de droit . celui des deux qui se trouvera tre l'aeul paternel du pre
du mineur.
Doctring
AUBRY ET RAU/I, ed. 5-a, 101, p. 646-648;
BAUDRY ET CHNEAux, Personnes, IV, 360, p. 411; 361, p. 412, 413; 362, p.S414; 363, p. 416;
455, p. 498 ;
BEUDANT, II, 790, p. 436, 791, 793;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERItE, I, 150 Ids, I urm., V;
DEMOLOMI4E, VII, 178, 179 urm., 182, 183, 187, 188;
DURANTON. III, 441, 447;
Hue. III, 285, 2s6 ;
LAURENT, IV, 400-405;

MARCADB, JI, 191, 192, 233;

PANDECTES FR., Minorit, 129;
PLAmoL, I, ed. 3-a, 1808-1811;
TRIM', I, 540, 541, 568.
Doctrinii romneascli.
NACU, I, p. 250, 584.
Art. 351. - 'Jac& o asemenea concurenta s'ar gasi intre

doi buni al doilea din linia despre mama, numirea se va face
de catre consiliul de familie, care va fi Ins dator a alege pe
unul din acei ascendenti. (Civ. 353, 355 urm., 357 urm.; Civ.
Fr. 404).
Text. fr. Art. 404.

Si la mme concurrence a lieu entre deux bisaleuls
de la ligne maternelle, la nomination sera faite par le conseil de famille, qui
ne pourra nanmoins que choisir l'un de ces deux ascendants.
Doctrinfo.
BAUDRY ET CHNEAUX, Personnes, IV, 360 urm. ;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 487, nota 1;
DALLoz, Rp Minoril-tutelle, 146 urm.; Suppt. Minorit-tutelle, 99 Urill.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1808-1811.
Doctrinil romneasci.
ALEXANDRESCO, H, ed. 2-a, p. 583 urm.;
NAOU, I, p. 250, 584.
SECTIUNEA IV.- Despre tutela aleasd de cdtre consiliul de familie.
Art. 355. - Cand un copil minor si neemancipat ar rmane

far& tata i mama, fr tutore ales de ctre tatl sau mama
sa, i far ascendenti de sex barbtesc, precum si la Intam436
www.digibuc.ro
Codul civil
UESPRE TUTELA
Art. 356
plare cand tutorele find unul din cei pomeniti mai sus, s'ar
gas sau in starea escluziunei de care se va vorbi mai jos,
sau dup lege apdrat de tutelk atunci consiliul de familie va
ingrijI pentru numirea unui alt tutore. (Civ. 344 urm., 346,
349 urm., 356 urm., 352 urm., 356 urm., 370 urm., 383 urm. ; Pr.
civ. 254, 638 urm.; C. p. 22, 268 ; Decret-lege privitor la dispo-
zitiunile luate pentru inlesnirea ocrotirei orfanilor de rdsboi

(Mon. of. 19/918) Art. III, V, VI; Civ. Fr. 405).
Text. fr. Art. 405.-- Lorsqu'un enfant mineur et non mancip restera
sans pre ni mre, ni tuteur lu par ses pre et mre, ni ascendants mles,
comme, aussi lorsque le tuteur de l'une des qualits ci-dessus exprimes se
trouvera on dans le cas des exclusions dont il sera parl ci-aprs, ou valablement excus, il sera pourvu, par un conseil de famine, la nomination d'un
tuteur.
Doetrintt strain&
AUBRY ET RAU, 1, 370, 391, 415, 416; I, ed. 5-a, p. 590, 618,650;
BAUDET ET CHENEAUX, Personnes, IV, 366;
Coils ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 479, 486, 627, 646;
DALLOZ. Rp. Minorit-tutelle, 155 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 106 urm.;
DEMOLOMBE, VII, 220, 223, 325, 335, 336;

DURANTON, III, 477;
Huo, III. 284;
LAURENT, IV, 369, 407, 466;

MARCADE, art. 417;
PLArnoL, I, ed. 3-a, No. 1812, 1813;

SIRE; Tutelle, 200.
CANTACUZINO MATE1, p. 73;
DOCAN P. GEORG% .Afinoritatea, p. 67;

NACU, I, p. 585.
POLLCHRON. DEM., Nota sub. C. Apel Buc. s. I, 12 din 1 Febr. 1922. Pand. Rom. 1923. II, 14;
Jurisprudent&
I. Dupa art. 355 si urm. minorii ai

ebror printi s'au stivfirsit din vieatA
nu pot fi. legal represintati in alt mod
decat prin un tutore; deci tribunalul
sAvfirsind adjudecatiunea fara ca orfanul sA fie reprezintat prin un tutore,
a violat art. 355 si urm. (Cas. I, 114,
Mart. 31169, B. p. 155).
2. Din termenli art. 355 rezultA cA
mimai consiliul de familie are dreptul
exclusiv de a numi tutori, child este
loc a se recurge la tutela aleasit de
consiliul de familie. Si art. 747 neindichnd de critre cine sA se dea tutorul
la cazul acolo prevAzut, ar urma a se
aplich regula din art. 355. InsA art. 693
pr. civ. pare a da in sarcina tribunalului numirea de tutori speciali. Dar aceast contrarietate e numai aparentA,
pentru el art. 693 pr. civ. prescrie cA
numirea tutorilor ad hoc se va face de
tribunal, dupa avizul consilinlui de famille. Ash dar, actiunea tribunalului
se mArgineste la a incunostiina pe
persoanele alese. In atare eaz, concluziunile orale ale ministerului

intru eta numirea nu este ordonatA a
se face in audientA publicA, nu se pot
da; iar cA.t despre concluziunile serise.
in aceastA materie legiuitorul, nu le
prevede. Deci nu se poate deduce vre-o
militate din circumstanta cA in ineheerca tribunalului nu se mentioneazA de
prezenta procurorului. (Apel Bue. III,
122, Mai 9/88, Dr. 47/88).
a. Tutorul ad-hoe, ales de un consiliu
de familie campus din persoane capa-
bile de a figurh, este bine ales si nu

poate fi dispensat, fArA motiv legal
de o sarcinA care este publicA si onorifle& (Trib. Ilfov II, Dr. 21(904).
4.1n contra unei incheeri a judeetitorului de pace relativa la namirea

unui tutor, se poate face apel la tribunal, pentru a se anulit numirea tutorului, pe motiv ca consiliul de familie
care a ales pe tutor nu a fost constituit
in mod legal si regulat. (Cas. II, 25 din
31 Ian. 1914, Culler Jud. 26/914).
5. Spre deosebire de legislatia fran-
437
www.digibuc.ro
Art. 356
DrSPRE TUTF:LA
Codul civil
sA incredinteze tutela aceluia Pe care

Il va crede mai potrivit intereselor minorului. (Cas. II, 93 din 7 Nov. 1919,
Dreptul 9,920).
6. A se vedett : Art. 356 cu notele 5,
7 ; art. 368 cu nota 3 ; art. 389 eu no-
cezA unde consiliul de familie decide

in mod suverau despre alegerea tutorului, in legiuirea noastra potrivit art.
638 pr. civ. toate actele consiliului de
familie stint puse sub controlul tribunalului, care e suveran sti statueze asupra diferendului dintre maioritatea
ei minoritatea consiliului de familie si
tele respective.
Art. 356. Consiliul familiei se va adun, sau prin cererea si struinta oricreia din rudeniile minorului, sau a
creditorilor lui, sau a altor prti interesate, sau ex officio,
prin Ingrijirea judectoriei competinte.
E liber oricare a da de stire tribunalului, despre cauzele

ce reclamd numirea unui tutore. (Civ. 93, 387, 424; L. jud.
oc. 39; Civ. Fr. 406).
Text. fr. Art. 406. Ce conseil sera convoqu soit sur la requisition et
A la diligence des parents du mineur, de ses eranciers ou d'autres parties intresses, soit mme d'office et b. la poursuite du juge de paix du domicile du
mineur. Toute personne pourra dnoncer ce juge de paix le fait qui donnera
lieu la nomination d'un tuteur.
Doctrinii strin.
AURRYi ET RAU, I, p. 376, 377, 382; I, ed. 5-a, 599, 600, 601, 607;
BAUDET ET CHENEAUX, Personnes, IV, 411, 412;
DALLOZ, Bp. Minorit-tutelle, 202 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 135 urro.;

DEMOGUE, I, Sources des Obligations, I, p. 182 ;
DEMOLOMBE, VII, 241-251, 281;
Hue, III, 299;
LAURENT, IV, 447 urm., 453;

MAROADE, art. 406, 410, p. 224;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1769, 1774, 1786, 1787, 1814.
Doctrinli romneasci.
CANTADUZINO MATEI, p. 76;
NACU, I, p. 591.
Nov. 22/83, B. p. 1064; Cas. I, 399/Nov.
Jurisprudentil.
1. In orice cerere care tinde a modifiat o regula asezatA de lege in priyin% tutelei, cum este ei cererea de a
se strAmutit sediul unei tutele de la
tribunalul unde s'a desehis tutela la
tribunalul locului unde tutorele ei-a
strAmutat domiciliul, instantele judecAtoresti nu pot ineuviint aceastA
strAndutare dupA o simplA petitiune a
tutorului, ei sunt datoare sil examineze daert o asemenea cerere e sau nu
in interesul unei bune administratiuni
a averei minorilor i spre acest scop,
sunt datoare a luit avizul tuturor acelor persoane ce legea a crezut, in vederea acestui interes, cA trebuese a
particip la actele fAcute de tutor,
adicA ale eonsiliului de familie. (Cas.
I, 23/Ian. 22/92, B. p. 40; Cas. I, 398/83,
23/83, B. p. 1067).
2. In privinta actelor judeatoreeti
fAeute pe cale gratioasA, pArtii ce ar

aveA interes a le atacit nu-i este deschisA de lege nici o cale ordinarA pentru a puteA ajunge la retractarea lor,
opozitiune nu poate aveit, cAci opozitiunea se dA celui ce a fost judecat in
lipsA, EA nu este judecat in lips de
cdt eel ce a fost citat; ea nu poate
ave apel c5ci nu se poate face apel
contra unei sentinte de acela care n'a
figurat ea parte la sentinta ce se
atacit eu apel; ea nu poate aveA nici
tertia opozitiune, cAci tertia opozitiune
nu este deschisA de eat contra hotlririlor suseeptibile de a dobindi autoritatea luerului judecat i pentru a
inlAturit efeetul ce ar rezult din aceastA autoritate in privinta pArtei es)
438
www.digibuc.ro
Codal civil
TUTELA
Art. 356
in cazurile anume stabilite de lege;
a facut-o si deciziunile date pe aceasta

cale nu pot avea acest elect. Daca, dar
legea 1111 deschide nici o cale ordinal%
peutru a se pute ataca o asemenea

hotarire de o parte ce ar avea dreptul
$i interesul de a o ataea. nu se poate
pentru motivul ca dansa n'a sleit caile
ordinare, daclara recursul fcut de
acea parte contra unor incheieri date
Pe aceasta cale, inadmisibil. Asemenea
nu se poate declar inadmisibil pentru imprejurarea ca partea ce l'a
cut n'a figurat la instantele de fond,
caci din momentul ce instanta judecatoreasca nu putea da o asemenea
hotarire de eat ascultand pe partea ce
ataca cu recurs acea hotarire, t3i ca
dar prin exces de putere din partea
instantei de fond, (lama n'a fost ascultata, nu se poate tagadu partei,
in privinta careia s'a comis excesul
de putere, dreptul de a putea atacA
pentru acest motiv aceasta hotarire
inaintea casatiei, in virtutea art. 36
din legea sa organica, care deschide
calea recursului in contra tuturor hotaririlor i actelor judecatoresti date
cu exces de putere $i fara competintL
Ast-fel Bind, fratii defunctului, al ca.ror drept ca membrit ai consiliului
de familie, pana cAnd o hotarire judecatoreasca nu i-ar exclude, nu poate
fi tagaduit, pot stac cu recurs in ea-
nu se deroga insa la regulele stabilite

de lege prin aceea ca tutela legala s'a
instituit la domiciliul tutorului, fiind
ca legea nu cere sa fie instituita la
domiciliul succesiuneL (Apel Iasi, II,.
163, Nov. 14/83, Dr. 11/84).
4. ()rice tutela se deschide la domiciliul minorului, si minorul in momentul mortii parintelui sau pierzand domiciliul acestuia, a capatat
istantaneu pe acel al mamei, tutoare
legala, divortata de sotul sau, i puterea paterna pe care aceasta o exerea& asupra-i in timpul dementei tatAtransformandu-se in tutelara, gaseste pe minor cu domiciiul la &Lisa,
unde urmeaza a se procede la actele
de regularea tutelei. (Apel Craiova,
II, Nov. 7/92, Dr. 3/93).
5. Tribuna1ele romane sunt in drept
a organiza si supraveghia tutela minorior de nationalitate autro-ungara,
intru cat intre Romania si AustroUngaria nu exista o conventie consu-
lara, care sa deroge de la principiul

de drept natural, dupa care minorul
nascut pe teritoriul unei tari, fie el
strain sau national, trebue sa fie aparat si protejat. (Apel Buc. III, Dr. 50/97).
6. Tribunalul, dupa cererea rudelor
sau a altor persoane interesate, ori din
oficiu, poate sa convoace consiliul de
satie deeiziunea curtii de apel data familie pe care este dator a-1 compe cale gratioas prin care dispunse pune, dupa alegrea sa, din persoa-
stramutarea sediului tutelei atunci

deschis, fara ca consiliul de familie
sa fi fost constituit a. consultat. (Cas.
I, 398/Nov. 22/83, B. p. 1065).
3. Din textele relative la tutela rezulta ca tutela se institue cu necesitate la domiciiul mortului numat in
cazul cand tutorul e numit de consiliul de familie, de oarece in acest caz,
tutela fiind o delegatiune a consiliului de familie, nu se poate strmuta
in alt district, caci atunci consiliul ar
fi pus, daca nu in imposibilitate, eel
putin in mare greutate de a supraveghia administrarea averei minorilor
de catre tutorul numit de consiliu.
CAnd insa mama e tutoare de drept,
tutela este $i ramane bine instituita
la tribunalul unde a lost FA este domiciliul tutoarei, de oarece in atari eazuri tutricea avand uzufructul legal,
nu trebue sa dea searna de venituri
prin urmare administrarea veniturilor averet nu e supusa controlului
consiliului de familie si de aceea nici
legea nu cere ca tutorul de drept sa-si
paraseasca domiciliul sau i sa se
stramute la domiciliul succesiunei.
Este adevarat ca tutela este de ordine
publica in acest sens cA administrarea averei minorilor nu se poate face
alt-fel de cat conform reguleloi preva-
zute de lege si ca un tutor nu poate

refuza aceasta sareina de cat numai
nele aratate in art. 357, 358, 359 si. 360

din codul civil. Aceastil putere discretional% a Tribunalului, de a compune
consiliul de famine din acele rude,
afini. sau amici, cari i se par mai anti.

nu poate fi supusa controlului instantei superioare, si prin urmare, Indieerile Tribunalului date asupra cornpunerei consiliului de familie nu sunt
supuse apelului, instanta de apel avalid competinta, dupa art. 642 din
procedura civila, de a examina numai
apelurile in contra hotaririlor Tribunalulut date asupra deliberarilor consiliului de familie. (Cas. I, 411/901, B.
p. 1442. In acelas sens: C. Apel Buc.
s. III, 2 din 2 Feb. 918. Curier Jud.
30-31/920. In sens contrar Cas. I, 104/904,
B. p. 189).
7- Gaud inteo urmarire imobiiar

tutorelui lor, ei au a fi reprezentanti
de un tutore adhoc, fara ca prin
acest mod de reprezentare sa se viominorii, au interese contrarii de ale
leze disp. art. 356 si 390 codul civil.

(Cas. II, 21 Martie 1907, B. p. 503).
8. Tutorul legal sau testamentar,
spre deosebire de tutorul dativ, poate
sa schimbe domiciliul tutelei prin
schimbarea. propriului situ domiciliu.
(Cas. I, 144 din 16 Mart. 1910. Dreptul 36/910).
9. A se vedea.: art. 359 eu nota 2; art.
373 eu nota 1; art. 390 cu nota 20.
439
www.digibuc.ro
Art. 357
DESPRE TUTELA
Codul civil
Consiliul de familie se va compune cel putin

Art. 357.
de 5 rude, din care 3 vor fi despre partea tatalui, si 2 despre
partea mamei, iar cnd despre partea unuia din printi nu ar
fi rudenii, ca sd. se poat Indeplini acest numr, lipsa s se
indeplineasc cu rude de partea celuilalt printe1), pzindu-se
rnduiala de a se prefer totdeauna cele mai de aproape rudenii despre fiecare linie. Rudenia se va prefer Inaintea
afinelui (cuscru) de acelas grad si, Intre rudeniile de asemenea
grad, cel mai In varst se va prefer. (Civ. 95, 358 urm.,
365, 370 urm., 383 urrn., 386, 660 urm. ; C. p. 22, 268 ; L. jud.
oc. 39, 40 ; Civ. Fr. 407).
Text. Jr. Art. 407. -Le c6nsei1 de famille sera compos, non compris le
juge de paix, de six parents ou allis, pris tant dans la commune o la tutelle
sera ouverte que dans la distance de deux myriamtres, moiti du ct paternel,
moiti du ct maternel, et en suivant l'ordre de proximit dans chaque ligne.
Le parent sera prfr l'alli du mme degr ; et, parmi les parents de
mme degr, le plus AO celui qui le sera le moins.
Doetrini
AUBRY ET RAU, I, p. 373, 379, 381, 392; I, ed. 5-a, p. 594, 595, 603, 608, 619, 620;
Cor,m ET GAPITANT, ed. 2-a, I, p. 493, 495;
DALLoz, Bp. Minorit-tutelle, 170 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 109

DEMOLOMBE, VII, 267, 269, 278, 328 urm.;
Huc, III, 298, 306;
LAURENT, IV, 438, 441, 442, 473;

PLAN10L, I, ed. 3-a, No. 1769, 1778.
Doctrinil romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 597 urm; Observafie sub. Trib. Ilfov, s. III, 23 Sept. 1906.
Dreptul 66/1905; Observalie sub. Cas. I, 79 din 16 Febr. 1909. Dreptul 28/1909;
Nam, I, p. 588.
INDEX ALFABETIC
Arun, a se vedea Rude". Hotririle
Arnie* 1, 8.
Anulare, a se
litate".
consiliului de
Camille 2, 8, 12, 13.
vedea Nu- Incheieri 2, 3, 5, 8, 13, 14.
Lucru judecat 10.

Mandat 7.
Apel 2, 8, 12, 13.
Apreciere suveranfl 4, 6, Modificarea compnn. consiliului 8, 10.
& 10.
Autoritate de lucru jude. Nulitate 3-6, 8, 9.

cat 10.
Omologare 3, 5, 12, 13.
Autorizarea tribunalului, a Prejudicii 4, 6, 8, 12.

se vedea Omologare". Pricteni 1, 8.
Rude 1, 2, 3, 5, 8.
Consiliu de fannlie 1-13.
Sfluitor consiliu 11.
Consiliu sfItuitor 11.
Suveran5 apreciere 4,
Curatell 1, 2.
8, 10.
Deliberri, a se vedea Ho-
tariri" si Incheieri".
Fraudi 9.
6,
Terte persoane 3, 5, 6.
Jurisprudentit.
1- Din combinatiunea art. 357 si urm.
rezulta ca legiuitorul, tocmal spre a
Inconjur de mai mari garantii intere-
sele persoanei a carei punere sub curatel se eere, a prescris ca consiliul

de familie sa fie compus din rudele
cele mai apropiate si. in lips& de rude,
din amicii acelei persoane, ca singure
competinte a se pronunt daca merita
a i se institui tutela sau nu. Si dupit
art. 365, numai un consiliu de familie
format dupd lege este obligat a Pasi
in lucrare. Deci curtea de apel, admitnd teoria contrarie dupa care un consiliu de familie ar puteit fi compus in
mod arbitrar si. de alte persoane dead
cele aratate in lege, necunoaste importanta in dreptul de familie a acestei institutiuni i violeaza sus citatele
articole. (Cas. I, 394/Nov. 24/75, B. p. 338).
2. Prin art. 638 2 si art. 641 pr. civ.

se da drept a aNcii, hotdririle uonsiliului de familie atilt tutorului i curate-
11 Din art. francez 407, corespunz5tor, lipseste Craze intermediar5: ,...iar cdnd despre pariea unuia
din paring nu ar fi rudenii ca ed se poald indeplini acest numdr, lipsa sd se indeptineascd cu rude
de partea celuilalt pdrinte....
Codul civil
DESPRE TUTELA
rului, cat i oricarui membra din conde familie. i prin euvintele .,ori
cdrui memuru din consiliu" trebue a se
intelege si toate rudele acelea cari, avnd capacitatea de a fi membri in
consiliu, au fost ea toate ac?,stea pe
nedrept inlaturafre. (Apel Iasi, II, 71.
Iun. 20/86, Dr. 1/86).
3. Neregularitatea compunerei eonsiliului de familie nu este prevazutd sub
pedeaps de nulitate. Prin actele si
omologrile tribunaului ea este acoperitd in privinta celor de al treilea, care
aunt in imposibilitate de a control lucrdrile tribunalului si a sti dacd persoanele din care se compune eonsiliul
sunt sau nu rude, in ce grad si despre
a cui parte. (Apel Bue. IlI, 172, Iunie
21188, Dr. 63/88).
4. Regulile prevAzute de art. 357 si
359, relative la compunerea consiliuluj
de familie, nu sunt prescrise sub pedeapsa de nulitate; ele stint introduse
de leginilor in seopul de a ocroti interesele minorlior. De ael urmeazd ca,
chiar dacd acEl cobsiliu a lost ru
compus, apartine tribunalelor de a apreci in mod suveran dupd eireumstantele
cauzei
dacd
neobservarea
formelor a putut sd cauzeze vre-un
krt. 357
ueregulata compunere a consiliului. De
s'ar admite eontrariul, aceasta ar fi
nu numai inechitabil pentru tertii. dar

chiar prejudiciabil intereselor bine intelese ale minorilor. In adevr. de
oarece neregularitdtile ce s'ar putea
comite la compunerea unui consiliu de
famine nu sunt mai niciodatil aparente si nici nu se pot alit din hotdririle consiliului, de oarece pe de alta
parte tertii nu sunt in pozitiune de a
verified daed toate prescriptiunile legii privitoare la formarea consilului
au fost observate, ar fi injust a se anul in prejuditiul lor actele ce le-ar
sdvars in deplind bun eredint.
ceasta ar fi i vtmtor pentru interesele minorilor, cad telnerea cd s'ar
puled anul conventiunile ineheiate in
numele lor pentru neregulata compu-
nere a consiliului do familie, ar face

ea nimeni s nu mai voiasca a contract cu ei. (Apel Buc. III, 165, Oct.
5/91, Dr. 5/92).
7. Cfind este constatat in fapt c un
membru al consiliului de familie domiciliaz inteo comuud prea deprtatd de resedinta tutelei unui minor.
din care eauza, neputinidu-se prezentit
la convocarile consiliului de familie.
er nevoit s dea altuia mandat pentru a-1 reprezent la ()rice deliberare si
a vot in locul su, judecatorul
dului este in drept s deprteze pe un
prejudiciu minorilor. (Cas. I, 98/Apr.

11188, B. p. 332.A se vedeit si No. 2
de sub art. 358).
5.Regulele pre vtizute in art 357 urm.
relative la compunerea consiliului de asemenea membru din consiliul de fafamilie, nu sunt preserise sub pedeapsd milie. (Cas. II, 224 Iun. 18/93, B. p. 585).
de nulitate; i chiar dacd ar exist ne8. In virtutea art. 356 si urm., triburegulariaiti, cei de al ti eilea nu pot nalul, dupa eererea rudelor sau a altor
sufer consecintele lor, eaci legea rn persoane interesate, ori din oficiu,
le impune datoria de a control lucrd- poate s convoace consiliul de familie
rile tribunalului, care, de altmintrelea. pe care este dator a-1 compune dupa
nici dansul nu poate sti &dud compune alegerea sa din persoanele artate in
un consiliu de familie, daed cei intere- art. 357-360. Aceast putere diseretioBali nu-i arat la timp eine sunt ade- nard a tribunalului de a compune convdratele rude, in ce grad si despre siliul de familie din acele rude. afini
care parte. (Cas. I, 1A/Mai 3189, B. sau amici, cari i se par mai apti, nu
p. 505).
poate fi limitatd la prima convocare,
6. Dee legea in general prin art. 357 cdci o atare restrictiune ar fi vtamitoi urm., a reglementat inteun mod for- toare intereselor persoanelor puse sub
mal cum trebue sa se compund consi- tutela; in intervalul dela o convocare
liurile de familie ale minorilor, totusi la alta este posibil ea o rudd de aproape
ea s'a ferit a prouunt nulitatea pen- a minorului sau a interzisului, care
tru cazul cand prescriptiunile sale n'ar mai inainte se an peste frontiErd, s
fi riguros observate, prevdznd cd. la se fi intors in jar i tribunalul sd.
eompunerea si la intrunirea unei adu- voiased a-I numi in eonsiliu in intenri de familie sunt o multime de cir- resul numitilor ineapabili, ceeace n'ar
cumstante delicate, o multime de con- mai puted face dacd consiliul odatti
sideratiuni, pe cari legea a trebuit sd compus n'ar mai puted fi modificat;
le lase tribunalelor a le aprecia in de- deci dar consiliului de familie nu este
plind libertate. In aceasil privint le- un corp permanent $1 poate s se re.
gea referindu-se ca desvrsire la in- eompund la fiecare convocare din alte
telepeiunea tribunaielor, si lsnd la rude sau amici. De aci rezult e ina lor rdspundere orice vtrnare ar cheerile tribunaluhii relative la comrezult pentru minori de neexacta in- punerea consiliului de familie nu sunt
deplinire a tuturor eerintelor legei, supuse apelului. In adevr, tribunaevident este at aetele petrecute intre lul avnd dreptul de a alege pe memcei de al treilea si tutorul unui minor, brii consiliului de familie dintr'un uneu autorizatiunea consiliului de fami- mr oarecare de persoane care insulie, nu pot fi izbite de nulitate pentru sese calitAtile legale, se determind la
441
www.digibuc.ro
Art. 358
DESPRE TUTEL
aceastO, alegere dupA arbitrul situ. Dae
.aceasta alegere ar trebui sA fie supustt

eontrolului instantei superioare, in aceastA ipotezA curtea de apel in definitiv ar avea dreptul de alegere. Dar
din termenii neindoioei ai art. 356 reese
Codul civil
familie, ce s'ar invocii de Tribunal in

viitor. (Trib. Ilfov, II, Dr. 21/904).
DacA tatl a numit un consiiu
sfAtuitor pe lngl tutoare, participarea acestuia la formarea majoritAtei
consiliului de familie, care-1 numeete
sfAtuitor pe Hula, tutoarea aleast",
nu vitiaz avizul consiliului de familie. Dreptul de a orndui un consiliuingrijitor, fiind conferit de lege numai tatAlui, consiliul de familie n'a
fticut deceit s se conformeze dorintei
defunctului, numind un consiliu, ale
eArui sfaturi tutoarea este obligat
a le urma. (C. Apel Buc. Dr. 9/905).
12. Compunerea neregulatA a unui
consillu de familie, prin lipsa de ca-
ea nu acesta este sistemul adoptat de

legiuitor; instanta de apel, conform
-art. 652 pr. civ., are competinta de a
examinit numai apelurile in contra
botririlor tribunalului date asupra
deliberrilor consiliului de familie. Mai
mult, incA, chiar deliberarile consiliulni
familie atacate ea emanand de la un consiliu compus cu
violarea regulelor prescrise la art.
357-360, totuei nu sunt nule a vriori,
ci se vor anula numai cnd judendn- litate a unui membru ori indeprtadu-se in specia diferit insantei se va rea pe nedrept a altuia nu poate da
constat c interesele minorului au loc la o plngere susceptibilA de toate
fost lezate. (Apel Bue. I, 99, Mai 5/93, gradele de jurisdictie, inainte de ori
Dr. 46/93).
ce deliberare a acelui consiliu, cAci nu
se poate eti mai inainte dactt acele
9. Regulele din art. 357 ei 359 c. civor vAtma pe minor ei
vil nu aunt prescrise sub pedeapsA de iregularitAti
prin urmare, exist vre-un innulitate. Astfel, nu se poate cere anu- dactt
pentru el la modificarea consilarea actelor Mcute prin consiliul de tea-es
liului.
proc. civilA nu acord
familie, intruct neregularitatea corn- dreptulAst-fel,
de
apel
numai contra
-punerii lui nu se datoreete unor ma- hotririlor Trib.decat
care statueaz asunopere frauduloase, ci unor impreju- pra deliberrior consiliului
de famiTri de fapt care justifica aceastA lie compus de atre Trib. (Apel
Buc.
compunere. (Trib. Bfov, 1, Dr. 38/96). I, C. Jud. 80/905).
10. Consiliul de familie nu este un
13. Rnduiala sau
incheerea prin
corn permanent, cu o compozitiune care tribunalul compune un consiliu
fixA, de la deschiderea tutelei panA de familie, este o lucrare incredintatA
la majoritatea minorului, el nu are de lege numai grijei ei initiativei trinimic definitiv in formatiunea sa, bunalului, avnd, ce e drept, a se conpoate variii, de la o convocare la alta forma unor regult anume stipulate de
Tribunalul are o putere discretio art. 357 ei urm. o. civ., flr ca asupra
nar, de a-I reface ori i cnd, condus acestei alcAtuiri tribunalul sA aibt" a
numai de regulele inscrise in art. aetepti" sau sA cearl concluziuni de
357, 358 ei 360 Codul civil. Prin urmare, la partiPrin urmare, este inadmisibil un
neputnd fi vorba de lucru judeeat
in ceeac priveete compunerea consi- apel, apriori, contra modului cum tride familie, nu se poate invoca bunalul de prima instantA a inteles
o deciziune, spre a se sustine el este sl compuna consiliul de familie, aseautoritate de lueru judecat pentru menea apeluri fiind admise numai
constituirea unui consiliu de familie, contra deliberArilor consiliului, ei in
in sensul de a obliga Tribunalul s orice caz numai cu acea ocazie s'ar
convoace pe viitor aceleaei persoane. putea statua ei asupra formArei con-0 asemenea deciziune insA poate consiliului de famine. (C. Apel Iasi, s. II,
stitui autoritate de lucru judecat, nu- 1914. Curier Jud. 1915, p. 663).
14. A se vedea: art. 360 cu nota 1;
mai in ce priveete capacitatea legal5
de a figura ca membru in consiliul de art. 383 cu nota 2.
Art. 358. Fratii buni (adicd frati de un tatd i man*

ai minorului i bdrbatii surorilor bune sunt de drept membri
ai consiliului de familie, fard a. fi mdrginit numdrul lor, de
vor fi Insd mai putin la numdr deck 5, alte rudenii vor fi

chemate spre complectarea consiliului. (Civ. 352, 357,
383 ;
L.' jud. oc. 40 ; Civ. Fr. 408).
Text. fr. Art. 408. Les frres germains du mineur et les maris des soeurs
germaines sont seuls excepts de la limitation de nombre pose en l'article
prcdent.
442
www.digibuc.ro
Codnl civil
DESPRE l'UTELA
Art. 359
S'ils sont six, ou au del, ils seront tous membres du conseil de famille,
qu'ils composeront seuls, avec les veuves d'ascendants et les ascendants valablement excuses, s'il y en a.
S'ils sont en nombre infrieur, les autres parents ne seront appels que
pour completer le conseil.
DoctrinA strinA.
OMAN ET CA PITANT, ed. 2-a, I, p. 493;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 182 urm.; Suppl. Minorite-tutelle, 122 u Pm . ;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 155 Ins, I, II;
DEMOLOMBE, VII, 258-265;
Hue, III, 304;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1778, 1780.
DoctrinA romAneascii.
NACU, I, p. 588.
Jurisprudent.
1. Singura imprejurare c n'au participat in consiliul de familie i barbatii surorilor pentru alegerea unui
tutore ad hoc necesar la un partagiu,
nu este suficienta pentru a se anul
actele facute eu concursul acelui tutore, pe ct amp interesul minorilor
n'a fost intru nimic vtAniat. (Apel
Buc. III. 112, Mai. 9/88, Dr. 47/88).
2. Fratii buni sunt de drept membri
in consiliul de familie, ori care ar fi

numrul acestora. In privinta lor legea nu face nici o distinctiune relativ la domiciliu declarndu-i mem-
bri de drept, independent de districtul

unde locuese (art. 358).
Deci necitarea lor atrage nulitatea lucrarilor consiliului de familie ca neregulat constituit. (Apel Buc. I, 232, Dec. 21/92,
Curier Jud. 38/93).
3. A se vede art. 360 cu nota 1.
Art. 359.
Cdnd In districtul unde s'a deschis tutela nu
se vor gdsi rudenii de aproape, In numdr lndestuldtor spre
complectarea consiliului, atunci tribunalul districtului va
chemd pe rudele cele mai de aproape ale mortului din cuprinsul

Wei ; iar la caz de necomplectarea consiliului cu rudele cele
mai de aproape ale mortului, atunci se vor chemd alte persoane dintre cettenii din aceeasi comund, cunoscuti 0, au
avut legsaturd de amicitie neIntreruptd cu tatdl sau mama minorilor. (Civ. 357, 360 ; L. jud. oc. 40 ; Civ. Fr. 409).
Text. fr. Art. 409. Lorsque les parents ou allis de rune on de l'autre
ligne se trouveront en nombre insuffisant sur les lieux, ou dans la distance

&sign& par Particle 407, le juge de paix appellera, soit des parents ou allis
domicilis de plus grandes distances, soit, dans la commune mme, des citoyens
connus pour avoir ea des relations habituelles d'amiti avec le Ore ou la inre
du mineur.
Doctrina
ARNTZ,
680;
AUBRY ET RAU, I, 67, p. 341.; 91, p. 595; 93 p. 602, nota 4, 606; 96, p. 620;
BAUDRY ET CEENEAUX , Personnes, IV, 399, 410;
BEUDANT, II, 808, p. 452, 453.!urm.;
DALLoz, Rp. Minorite-tutelle, 169;
443
www.digibuc.ro
Art. 360
DESPRE TUTELA
Codul civil
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 154 bis, 158;

DEMOLOMBE, VII, 255, 277, 278, 328 UM.;
DURANTON, III, 459, p. 446, nota 1;
flue, III, 298, 306, 323;
LAURENT, IV, 436, 443, 451, 477, 482, 543;

MAROADE, II, 194 ;

PANDEOTES FR., Minorit, 112 urm., 193 urm.;
Pnarnot., I, ed. 3.a, 1771, 1773, 1777, 1778, 1780;
SIREY, Tutelle, 151, 486;
THIRY, I, 244, 543.
Doctring rom,neascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 597 urm.; Sediul tutelei". Curier Jud. 83/903.
DUMITRIU I. MATEI, .Asupra domiciliului tutelei", Curier Jud. 41/912;

NACU, I, p. 589.
Jurisprudent&
1. Consiliul de familie al unui micorhpus eel putin din 5 rude ale minoruluj i numai in caz and in districtul unde s'a deschis tutela nu se
Tor gAsi rude in numAr indestulAtor,
atunci tribunalul va putea chemh rudele cele mai apropiate din cuprinsul tArii, Si numai in lipsa rudelor
tribunalul poate recurge, pentru cornplectarea consiliului la alte persoane
nor, conform art. 357, 358 si 359, trebue
cunoscute el au avut legaturi de amicitie cu defunctul. (Apel Buc. II, 98,

Mart. 30/83, Dr. 53/83),
2. Sediul unei tutele sau curatele se
poate stramut de la locul unde s'a
deschis tutela i unde sunt domiciliati
membrii consiiului de familie, in altA
parte, and aceastA strAmutare este
reclamatA de interesele celui pus sub
tutelA sau curateld. (Apel Bue. II, C.
Jud. 24/903).
3. A se veda: art. 356 cu nota 8; art.
357 cu nota 4; art. 373 cu nota 1.
Art. 360. Tribunalul va putea chiar in cazul cand se

gAseste In cuprinsul districtului un numar Indestulator de
rudenii sau afini (cuscri) pentru a forma consiliul de familie,
sa cheme pe alte rudenii, mai apropiate In grad sau tot de
acelas grad ca i rudeniile i afinii prezenti, domiciliate in
alte districte, pentru a forma sau a complecta consiliul fa-
miliei. (Civ. 357-359, 361 ; L. jud. oc. 40; Civ. Fr. 410).
Text. Jr. Art. 410. Le juge de paix pourra, lors mme gun y aurait
sur les lieux un nombre suffisant de parents ou allis, permettre de citerl b,
quelque distance gulls soient domicilis, des parents ou allis plus proches en
degrs ou de mmes degrs que les parents ou allis prsents ; de manire
toutefois que cela s'opre en retranchant quelques-uns de ces derniers, et sans excder le nombre rgl par les prcdents articles.
Doctrin strain&
COLIN El` CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 493; ed. 1-a, III, p. 103;
Damoz, Bev. Minorit-tutelle, 192 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 129 urm.;

NACU, I, p. 589.
Jurisprudent&
1. Incheierile tribunaltilui relative la
eompunerea consiiului de familie nu
aunt susceptibile de apel. (Cas. I, 166

din 24 Aprilie 1902. Dreptul 40/902).
2. Rnduiala sau incheerea prin care
tribunalul compune un consiliu de fa-
444
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
milie este o lucrare incredintatA de

lege numai grijei si initiativei tribunalului, avnd, ce e drept, a se conform unor reguli anume stipulate de
art. 357 FA urm. c. civ., fArA ea asupra
acestei aleatuiri tribunalul sA aibb. a
astept sau sli mart/ concluziuni dela
01.0Prin urmarer, este inadmisibil un
Art. 361-362
apel, a priori, contra modului cum tribunalul de prima instantA a inteles al

compunA consiliul de famine, asemenea apEluri fiind admise numai contra
deliberArilor consiliului, si in ori ce
caz numai cu acea ocazie s'ar putei
statuit si asupra formArei consiliului
de familie. (Apel Iasi, II, 1914; Curier
Jud. 1915, p. 663).
Art. 361. Terrnenul pentru Intrunire se va regul de

càtre tribunal In zi anume hotdrit, potrivit cu apropierea
sau deprtarea locuintei persoanelor ce au a fi chemate. (Pr.

civ. 729 urm.; L. jud. oc. 40; Civ. Fr. 411).
Text. fr. Art. 411. Le dlai pour comparatre sera rgl par le juge
de paix k jour fixe, mais de manire qu'il y ait toujours, entre la citation
notifie et le jour indiqu pour la runion du conseil, un intervalle de trois
jours au moins, quand toutes les parties cites rsideront dans la commune, on
dans la distance de deux myriamtres.
Toutes les fois que, parmi les parties cites, il s'en trouvera de domicilies
au del de cette distance, le Mai sera augment d'un jour par trois myriamtres
Doctrinil strilinil.
Damoz, Rp. Mmorit-tutelle, 222; Suppl. Minorit-tutelle, 144 urm.;

DEMOLOMBE, VII, 289, 200;
LAURENT, IV, 450. 455;
MARCADE, art. 411;
MOURLON, ed. 7-a, p. 559;
Doctrini romneasci.
ALEXANDREECO, II, ed. 2-a, p. 606 urm.;
NAeu, 1, p. 591.
Jurisprndenti.
I. Formele relative la convocarea
consiliului de familie nu sunt prescrise
sub pedeapsA de nulitate. In afarA de
aceasta, pe ct timp avizul consiliului
de familie a fost omologat de tribunal
Art. 362.
dupa cererea chiar a tutorelni MT% ea
el sA fi ridicat veri o nulitate, ori ce

viciu de forma a procedurei in privinta acestei convocAri e acoperit
prin aceast. tAcere. (Cas. L Ian. 156190,

B. p. 15).
Rudeniile, afinii sau amicii adunati astfel, vor
fi datori a merge In persoan, sau a fi Infatisati fiecare de

procuratori anume si Inadins rnduiti pentru aceasta. Un procurator nu poate inftis, mai mult deck o singur5. persoan.
(Civ. 364 urm.; 1532 urm.; 1535; Civ. Fr. 412),
Text. fr. Art. 412.
Les parents, allis on amis, ainsi convoqus, seront
tenus de se rendre en personne, ou de se faire reprsenter par un mandataire spcial.
Le fond de pouvoir ne peut reprsenter plus d'une personne.

Doctriiiii strilink
BAUDRY ET CHANEAUX, Personnes, IV, 420;
445
www.digibuc.ro
Art. 363-364
DESPRE TUTELA
Codul civil
DALLoz, Rp. Minorit-tutelle, 161 urm.; Suppl. Minorite-tutelle, 109 urm.;

Hue, III, 308;
LAURENT, IV, 457;

Doctrinti, romAneascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 605 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 142. n. 2);
NACU, I, p. 592.
Art. 363.
De va urinh, legiuit apdrare din partea chematilor, si de se va gsi de cuviint ori a se astept membrii
ce lipsesc, ori a se indeplini cu alte persoane, la un asemenea
caz, precum si la ori care altul cnd interesul minorelui ar
cere, tribunalul va puteA hotari adunarea pentru o alt zi. (Civ.

362, 364 urm. ; Civ. Fr. 414).
Text. fr. Art. 414. S'il y a excuse suffisante, et qu'il convienne, soit
d'attendre le membre absent, soit de le remplacer ; en ce cas, comme en tout
autre o l'intrt du mineur semblera l'exiger, le juge de paix poura ajourner
l'assemble ou la proroger.
Doctrinii strAin.
AUBRY ET RAU, I, p. 383; I, ed. 5-a, p. 609;
DALLOZ, &mat Minorit-tutelle, 134, 147;
LAURENT, IV, 458;
PLArnoL. I, ed. 3-a, No. 1789.
Doctrina romneascA.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 606 urm.; (III, part. I, ed. 2-a, p. 26);
NACU, I, p. 591.
Art. 361.
Orice rud, cuscru sau amic, convocat, si care,
MIA scuza legitim, nu va veni la adunare, se va supune la

o amenda care nu va trece peste 200 lei, si se va pronun0
de ctre tribunal MIA apel. (Civ. 361-363 ; L. jud. oc. 41 ; Civ.
Fr. 413).
Text. fr. Art. 413. Tout parent, alli ou ami, convoqu, et qui, saiis
excuse lgitime, ne comparaltra point, encourra line amende qui ne pourra
excder cinquante francs,
et sera prononce sans appel par le juge de paix.
..
DoctrinA strAini.
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 220 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 275;

DoctrinA romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed'. 2-a,p. 606 urm.;
NACU, I, p. 591.
446
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
Art. 365.
Art. 365
Consiliul de familie format dupd lege, se va
adun, la tribunalul ') judetului, sau aiurea unde va decide preedintele tribunalului ; aflarea de fata a 5 membri cel putin este
obligatorie spre a puteA pasi In lucrare. (Civ. 357, 358, 366 ;
Leg. jud. ocol art. 39 ; Civ. Fr. 415).
Text. fr. Art. 415.
juge de paix, moins
Cette assemble se tiendra de plein droit chez le
ne dsigne lui-mme un autre local. La prsence
des trois quarts au moins de ses membres convoqus sera ncessaire pour qu'elle
dlibre.
Doctrinti stritinti.
DALLoz, Rp. Minorit-tutelle, 230; Suppl. Minorit-tutelle, 157;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, I, p. 310 ;
LAURENT, I V,460, 475;
MouRLON, ed. 7-a, I, p. 560;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1790, 1791.
Doctrina romneasck
ALEXANDRERCO, II, ed. 2-a, p. 606 urm.;
NACU, 1, p. 59 ;
TATARU G. V., Presidentul Tribunalului, p. 62.
Jurispradentii.
art. 365 Cod. civ., lucrit in mod valabil
Deliberatiunea consiliului de familie, pentru a fi valabil, nu e necesar sA fie luatti. cu unanimitate

de voturi, ci ajunge numai majoritatea voturilor. (Trib. Iasi III, 52, Oct.
1.
3/86, Dr. 29/87).
2. Nu e prescris sub pedeapsti de

nulitate ca toll membrii tari compun
consiliul de familie s, ia parte la deliberare, ci e destul O. fie numai prezenti. Ash, desi 2 membri cari au fost
fate.' in consiiu de familie au refuzat
de a deliberit 5i a iscAli procesul-verbal, intru cat insA majoritatea de
membri a fost de opinie unanim, nevointa celor 2 membri de a iscAli
procesul-verbal nu poate fi considerate,' de cat ca o opinie separat care
nu viciazA deciziunea consiliului.
(Cas. 1, 98/Apr. 11/88, B. p. 333).
3. Art. 365 prevede c, consiliul de
familie nu poate psi in lucrare dac

nu se all fatl cel putin 5 membri din
consiliu; prin urmare, avizul dat de
3 membri din consiliu de familie, ne
Mud dat in conformitate cu art. 365,
nu e valabil i deci nu poate fi omologat de tribunal. (Cas. I, 23/Ian. 22/92,
B. p. 40).
4. Consiliul de familie putnd dupe.
cu cinci membri, omisiunea celui

de al saselea membru de a fi citat nu
altereaz intru nimic incheerea luat
de consiliul de familie, mai cu seam
cnd nu se probeaza c prezenta celui
de al saselea membru ar fi schimbat
deciziunea consiiului. (C. Apel Buc.
t3i
I, Dr. 42/905).
5. Dup art. 357 codul civil, consiliul de familie trebue FA fie compus
din cel putin 5 membri, iar dupa art,
365 codul civil, cnd consiiul de familie se adun, aflarea de fata a cel
putin 5 membrii este obligatorie spre
a pute pas in lucrare.
Data atunci cnd consiliul de familie s'a adunat si a dat avizul pentru
excluderea din tutel a unui tutore,
era compus din 5 membri care se geseau de fat, avizul de excludere este
dat in conformitate cu legea si, dacii
ulterior, unul dintre consilierii cari
au semnat acest aviz, a incetat din
viat, acest fapt nu poate atinge valabilitatea avizului dat cu respectarea conditiunilor cerute de lege si instanta judeatoreasa, este in drept
s se intemeeze pe el pentru indepr,
tarea tutoarei. (Cas. II, dec. 79 din 29
Febr. 1924. Jur. Gen. 1924, No. 1361).
6. A se vedeit art. 355 cu nota 4.
1) Prin art. 39 al legii judeatoriilor de ocoale din 1907 regularea tutelelor, pAra la suma de 10.000 lei
este dati In competenta judecitoriilor de ocoale. Prin legea din 23 Iulie 1921 (Mon. of., 4 Aug. 1921) competenta
judecitoriilor de ocoale a fost miritS pini la 40000 lei.
447
www.digibuc.ro
Art. 366-367
DESPRE TUTELA
Codnl civil
Art. 366. - Consiliul se va prezia, de etre cel mai In varsta din membrii prezenti. Chibzuirile se vor Inchei dupa rnajoritatea voturilor, adicd cel putin cu un glas mai mult peste
jum'atatea glasurilor persoanelor aflate de fa-0,, IntelegAndu-se
cA numrul persoanelor de fata s, fie totdeauna far. sot. (Pr.
civ. 638 urm.; L. jud. oc. 40; L. Timbr. 39 8; Civ. Fr. 416).
Text. fr. Art. 416. -Le conseil de famille sera prsid par le juge de paixt
qui y aura vois dlibrative, et prpondrante en cas de partage.
Do ctrina strin.
AUBRY ET Rau, I, p. 378, 384-386, 388-390, 394-398; I, ed. 5-a, p. 610-612, 615-620,622-627;
DALLoz, Rp. Minorite-tutelle, 226 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 156;

II, 309, 311-314, 317, 329, 334, 339, 343, 352;
flue, III, 312, 319;
DEMOLOMBE ,
LAURENT, IV, 4151, 462, 466-469;

MARCADA, art. 415, 416;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 560, 561;

PLANIOL,
I, ed. 3-a, No. 1778, 1792;
Doctrin romneasoii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 606 UM.;
CANTACUZ1NO MATEI, p. 77;
NACU, I, p. 592, 593.
Jurisprudenti.
1. Cnd consiliul este compus din 9
membri, ins. nu se prezint la tribunal deck 8, din cari unul se abtine de
a lu parte la deliberdri, avizul de
destituire a tutoarci legale, dat cu majoritate de 4 din 7 membri, este dat cu
majoritatea cerutA de art. 366 din c.
civ. (C. Apel Buc. Sec. vac. Dr. 9 905).
2. Art. 366 c. civ., prevede cA chibzuirile consiliului de familie se vor
inchei dupA majoritatea voturilor,
adicA eel putin cu un glas mai mult

peste jumAtatea glasurilor celor prezenti, intelegndu-se ca acestia sA fie
totdeauna fdrA sot. Chiar dacA s'ar
interpret acest articol in sensul cA
legiuitorul a impus ca sfatul de fanlie sA nu poatA deliber dect fiind
constituit in numAr impar, totus prin
nici un text de lege nu s'a prevAzut
nulitatea unui aviz dat in alte conditiuni. (Cas. I, No. 740, 1913; Jurispr.
Rom.", 1914, p. 69).
Art. 367 - Spre a nu se compromite interesele minorilor

prin Intrziere, cand consiliul de familie, convocat dupa lege,
nu se va aduna In termenul prescris, afar& de cazul artat de
art. 373 9, tribunalul districtului va p cu lucrarea ex officio,
si va Indeplinl datoria ce are consiliul de familie dupd lege,
ardtand aceasta anume iii jurnalul ce va Inchei. Dup o asemenea lucrare, orice propunere s'ar face din partea consiliului
de famine nu va fi primit 2). (Civ. 361, 368. L. jud. oc. 40; L.
Timbr. 39 8).
Doctrin striina.
CERNEAUX, Personnes, IV, 422;
LAURENT, IV, 417; V, 70.
BAUDRY
1) Din eroare se trimite la art. '373 In loc de 363.

2) Articolul 367 nu are echivalentul sAu In Codul civil francez. El este o inovatiune a legiultorului
roman, ffira urme In Iegislaiile anterioare: Caragea sau Calimach.
448 www.digibuc.ro
Codul civil
DEsPIIE TI I'M A
Art. 367
Doctrina romineascii.
ALExANDRESCO,
II, ed. 2-a, p. 614, 615 Urm., 678, 743, 744; Droit ancien et moderne de
la Roumanie, p. 49 ; Observalie sub. C. Apel Iasi, 168 din 21 Dec. 1900. Dreptul 18 1907;
CANTAcuziNo MATEL p. 79, 80;
DOCAN P. GEORGE,
NACU,
Minoritatea, p. 65;
1, p. 280, 575, 505.
tul. numai cd, in afacere s fie vorba

de o msurd de luat in interesul mi1. Desi legiuitorul priu art. 367 si norelui si ea afacerea ad fie urgentd.
368 dd drept tribunalelor a se substitui In &it priveste constatarea urgentei
in locul consiliului de familie si a si a periclitrei intereselor minorelui
psi cu luerdrile din oficiu indepli- ambele aceste elemente Lei ute de art.
find datoria ce acest consiliu are dupd 367, hind niste chestiuni ue fapt, ca
lege, insd un atare drept le este dat atare ele sunt lasate de legiuitor la
numai in caz cfind se constatd in fapt suverana apreciere a instantelor de
e afacerile supuse desbaterei consiliu- fond. (Cas. I, 155 Apr. 21 90. B. p. 454).
lui de familie pentru care a fost con4. Potrivit art. 367 e. civ. si 633 pr.
vocat si nu s'a adunat, sunt de naturd civ. in materie de tuteld, in toate caurgent, a cd nu pot fi prelungite zurile cnd se eere parerea eonsiliului
fan'', a se compromite interesele mi- de familie. autorittile judectitoresti
norilor, in care caz tribunalul trebue avnd indatorirea a supraveghe ads o arate anume in jurnalul ce va ministratia tutelei si chiar a se substiinchei. Iar in ct priveste constata- tul consiliului de famine, facnd in
rea i apreciarea urgentei, mimai tri- locul acestuia ceeace se neglijeazd sPre
bunalul, care este sezisat eu regularea paguba minorilor, urmeazd cd in caz
tutelei, este competent. (C as. I, 435, de diferend nilseut intre majoritatea si
Dec. 13/83, B. p. 1189).
minoritatea eonsiliului de familie, tri2. Dispozitiunea luat de tribunal de bunalul poate statu si inctiviint mda numi din oficiu un tutore cnd con- sura pe care o va apreci ea necesard
siliul de familie nu se intruneste in a- in interesul minorilor. (C. Apel Sue.
cest scop, desi a fost convocat de mai s. I, 12 din 1 Febr. 1922. Dreptul 28/922;
multe ori, este legald. de oarece dupd, Cas. H, 138 (lin 9 Innie 1922, Jur. Rom.
art. 367 tribunalul e in drept, veri de 18/922, Pand. Rom. 1923, I, 137, Curier
cte ori consiliul nu Isi indeplineste Jud. 42)922).
datoria dupd, lege, a pas inainte din
5. Din art. 401, 365 si 366 cod. civ.. reoficiu cu lucrarea pentru care a fost zult c tutorul, fie chiar tatl si maconvocat. Dacd membrii consiiului de ma, nu poate instrinh averea nemisfamilie au motive pentru a cere de- cdtoare a minorilor cleat dupa o preapdrtarea din tuteld a celui numit de labild imputernicire a consiliului de
tribunal, ei unneazd a le supune mai familie care nu se va da dect in caintiu la deliberarea consiliului de fa- zuri de mare nevoe, si ed consiliul de
milie, de oareee once excludere sau familie va insemna in toate cazurile
destituire a unui tutor legalmente nu- anume cari averi nemiscdtoare trebue
mit fiind o msurd foarte riguroas, sa se vndd mai mntiu, precum si conlegea a cenit s fie luat de consiliul ditiunile ce ar socoti mai avantade familie, prin o incheere motivatd, gioase pentru vnzarea lor.
dupa ce va fi chemat si ascultat inainOridecteori este vorba de avizul pe
tea sa tutorul. (Apel Rue. I, 177, Nov. care trebue sd-I dea dun lege consi29186, Dr. 3186).
liul de familie, el trebue convocat de
3. Leginitorul prin art. 367 si 368 a- cdtre presedintele tribunalului, iar
corda dreptul tribunalului de a se sub- ehibzuirile se vor inchei dupd maiostitui in locul consiliului de familie si ritatea voturilor membrilor prezenti.
de a pas cu lucrarile din oficiu bideDaed dupa art. 367 cod. civ., tribunaplinind datoria ce acest consiliu are lul locului unde s'a deschis tutela este
dupa lege in caz child se constata in indrepttit ca, spre a nu compromite
fapt c afacerile supuse desbaterei interesele minorilor prin intrziere, s
consiliului de famine sunt de natura indeplineasca din oficiu datoria pe
urgenta ash ca nu pot fi prelungite care dupa lege o are consiliul de famiMil a se compromite interesele milie, care apoi nu se mai poate opune
norului. Din textul si spiritul acestui la hotrirea luatA de tribunal, acest
artieol rezuli competinta tribunalu- drept, ins, nu este conferit tribunalului de a se pronunth in asemenea ma- lui deal in cazul &And membrii conterie, ori de cte orj chestiunea supus siliului de familie convocati dup lege
desbaterei consiliului n'a fost rezol- nu s'au prezentat la termenul al-Mat
vat din cauzd cd consiliul de familie, pentru a-si da avizul kr. Nici un text
convoeat dupa lege, ori ca nu s'a adu- de lege nu indritueste Pe tribunal de
nat, ori ed nu s'a rostit asupra ei, des- a lu vre-o msurd eu privire la vnJurisprudentA.
53707.
Codul Civil adnolat
449
www.digibuc.ro
29
Art. 368-369
DESPRE TUTELk
al minorilor frd a consult& mai inthi

a comis exces de putere. (Cas. II, dec.
eivild 609 din 26 Decembrie 1923. Jur.
zarea averior nemisadtoare ale minorilor Mr ea mai intiu s fi citat

consiliul de famine spre a-si da avizul
in acest scop.
Prin urmare, In spet, intru &It tribunalul a dispus viinzarea unui imobil
Art. 368.
Codal civil
consiiul de familie, a violat legea si

Gen. 1924 No. 440 ; Jun Rom. 61924).
La toate intamplarile mai sus aratate, tribu-
nalele de judete sunt datoare, sub a lor rspundere, a se Ingriji

despre indeplinirea la vreme a legiuitelor formalitti, spre a
nu se vtm interesele orfanilor, rmind ele raspunzatoare
pentru mice incuviintare a nelegalelor msuri propuse de consiliul familiei, i membrii consiliului vor fi rspunztori pentru
frauduloasele lucrri din parte-le, min care s'ar cauza pagub
pupilului 1). (Civ. 367, 998, 1876; Pr. civ. 305, 308).
Doetrintt
ARNTZ, I, 691;
AUBRY ET RAU, I, 97, p. 627;
BAUDRY ET CliiNEAUX, Personnes, IV, 437 ;

LAURENT, V, 181;
THIRY, I, 552.
Do arid& romfineascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 616, 678; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 49 ;
GANTACUZINO MATE!, p. 79, 80;
Doom.; P. GEORGE, Minoritatea, p. 65;

NACU, I, p. 596.
Jurisprudentrt.
1. Dupa art. 368, tribunalele sunt rspunztoare pentru orice incuviintare a
nelegiuitelor msuri propuse de consi-
pia fortat a autorittii eare-i reprezint, a tribunalului sub jurisdictiunea

cdruia se gsese. Deci consulatul nu
poate fi socotit ca reprezentant sau
mandatar al unui minor, si restituirea
me. (Cas. I, 19G175, Aug. 18/75, B. p. 172).
pe depozitar. (Apel Buc. III, 23, Febr.

4/84, Dr. 37/84).
3. Dreptul de omologare a avizurilor consiliului de familie dat de lege
tribunalelor consist in a aprobh sau a
refuz, cele cuprinse in aviz, rmnfind
ea consiliul de familie pe urm s avizeze. Dreptul de omologare nu autorizIt pe tribunal de a se substitui eonsiliului de familie si a numi din oficiu
un tutore in locul celui ales de consiliul de familie mai cu seam efind nu
e vorba de vre-o incapacitate in persoana alesului consiliului de familie,
tre, nu pot fi considerate de lege ca

tutori ai minorilor, ci ea controlori ai
celor numiti de diinsii; de n'ar fi ash,
toti supu$ii unei tri ar fi sub epitro-
356.
Hui de familie. Astfel, dacti consiliul

de familie ineuviinteazd ca tutorele,
pentru suma ce so intrebuinteazd la
intretinerea minorilor, s fie dispensat de predarea socotelilor anuale d'a
prezent& acte justificative, ci numai
chitanta mtusei minorilor, tribunalul
in virtutea citatului articol gsind c
aceastd msurd propus de consiliul
de familie nu este legald, e in drept a
refuzit aprobarea avizului in aceast
privint $i a obligh pe tutore d'a prezent& la predarea socotelelor acte justificative de intrebuintarea acelei su2. Consulate le, ca si tribunalele noas-
Art. 369.
depozitului in &Abide sale nu libereazd
nici de alcarea vre-unei formalitti

din cele prevdzute in art. 368. (Apel
Buc. III, Oct. 8,86. Dr. 4186).
4. A se vede notele de sub art.
Tutela este o insrcinare personal care nu
poate trece la mostenitorii tutorelui. Acestia vor fi numai rds-
1) Artirolul 368 nu are echivalentul su In Codul civil francez. El este o inovatie a legiuitorului romtin
fAri urme In legislatiile antertoare: Caragea sau Calimach.
450
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 370
DESPRE TUTELA
punztori despre administratiunea acelei tutele i dacd vor fi

majori, vor fi datori a continud cu tutela pand, se va numi alta.
(Civ. 434, 653, 1552, 1559; Civ.
Fr.
419).
Text fr. Art. 419. La tutelle est une charge personnele qui ne passe
point aux hritiers du tuteur. Ceux-ci seront seullement responsables de la gestion de leur auteur ; s'ils sont majeurs, il seront tenus de la continuer jusqu'h
la nomination d'un:nouveau tuteur.
DoctrinA
AUBRY ET BAu, I, p. 479, 480; I, ed. 5-a, p. 743;
BAUDRY ET CRNEAUX, Personnes, IV, 618;
PALLOR, _Rep., Mmorit-tutelle, 585 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 572;

DURANTON, III, 613;
PLAxioL, I, ed. 3-a, No. 1867, 1968.
Doering romAneascit.
ALEXANDREBCO, II, ed. 2-a, p. 682,n. 2, 783 lam.;
p. 281);
CANTACURINO MATES, p. 93;
NACU, I, p. 596.
Sectiuneai V.
Despre cauzele care apdrd de tuteld.
Art. 370.
Pot s se apere de tuteld persoanele cari fac
parte din cler; cei ce se afld In serviciu public, si cei cari au
o cdrmuire superioard In ramurile ce le sunt Incredintate,
precum :
a) Ministrii;
b) Membrii Curtii de Casatiune;
c) Membrii consiliului de Stat ');
d) Presedintii tribunalelor si curtilor;

e) Prefectii ;
Sub-Prefectii ;
g) Directorii ministerelor;
h) Directorii prefecturilor;
i) Grefierii ;
I) Militarii In serviciu;
m) Directorii de di ferite servicii publice;
n) Cei trirnisi In misiune In tar& strain, i toti cei cari
au o functlune publicd In alt district deck acela unde se deschide tutela. (Civ. 370-372, 379 urm. ; Civ. fr. 427, 428).
Text. fr. Art. 427. Sont dispenss de la tutelle:
Les personnes dsignes dans les titres III, V, VI, VIII, IX, X et XI de
l'acte du 18 mai 1804;
Les prsidents et conseillers b. la cour de cassation, le procureur-gnral
et les aNPocats-gnraux en la mme cour;
Les prfets ;
Tous citoyens exerant une fonctiaa pnblique dans un dpartement autre

que celui o la tutelle s'tablit.
1) Consiliul de Stat a lost desfiintat prin legea din 12 Inlie 1866 i prin art. 131 din Constitutinne.
451
www.digibuc.ro
Art. 371-372
DESPRE TUTEL
Codal civil
Text. fr. Art. 428. Sont. galement dispenss de la tutelle:

Les militaires en activit de service, et tous autres citoyens qui remplissent,
hors du territoire du Royaume, une mission du Roi.
Doctring striini.
AUBRY ET RAU, I, p. 422, 423, 428; I, ed. 5-a, p. 659-661;
DALLoz, Rp. Minorit-tutelle, 324 urm.; Suppl. Minorite-tutelle, 236 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE BANTERRE, II, 186 bis, I I ;
DEMOLOMBE, VII, 397, 403, 408, 445-447;
Huc, III, 341, 348;
LAURENT, IV, 496, 508, 512:

MAROADL, art. 427, 428, 441, n. 2;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1836-1842.
Doctrina romneasci.
ALE XANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 627 urm.; Droit ancien et moderne de la Rournanie, p. 48, 191;
DOCIAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 67;
NACU, I, p. 597;
Art. 371.
Cu toate acestea cei ce au primit tutela, aflandu-se In serviciile mai sus aratate, nu vor fi In urma Ingaduiti
a se lepada de dansa din cauza acelor servicii. (Civ. 370 urm. ;
372, 379; Civ. Fr. 430).
Text. fr. Art. 430. Les citoyens de la qualit exprime aux articles
prcdents, qui out accept la tutelle postrieurement aux fonctions, services ou

missions qui en dispensent, ne seront plus admis h s'en faire dcharger pour
cette cause.
Doctrin strinit.
AUBRY ET Ran, I, 107, p. 661, nota 6; 108, p. 667;
LAURENT, I V, 511;
MOURLON, ed. 7-a, I. p. 567;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1836-1842.
Doctrinit ronineascii.
A LEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 627 urm.;
NAOU, I, p. 598;
TATARU G. V., Prezidrntul Tribunalului, p. 64.
lar la din contra, acei cari ar fi intrat in unul

din serviciile mai sus aratate, In urma primirei unei tutele,
vor pute, dac nu voesc a tine acea tutel, sa ceara In termen de 1 luna adunarea consiliului de familie, spre a alege
Art. 372.
un alt tutore In locu-le. (Civ. 371; Civ. Fr. 431).
Text. fr. Art. 431. Ceux, au contraire, it qui lesdites fonctions, services
ou missions, auront t confrs postrieurement l'acceptation et gestion d'une
tutelle, pourront, s'ils ne veulent la conserver, faire convoquer, dans le mois,
un conseil de famine, pour y C'tre procde ii. leur remplacement.
452
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELI
Art. 373
Si, A l'expiration de ces fonctions, services ou missions, le nouveau tuteur

rclame sa &charge, ou que l'ancien redemande la tutelle, elle pourra lai tre
rendue par le conseil de famille.
Doctrinft strilink
AUBRY ET RAU, p. 424; I, ed. 5-a, p. 661, 662;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 324 urm.; Suppl. Minorit6-tutelle, 236 urm.;
DEmOLOmBE, VII, 414, 415;
LAURENT, VI, 498;
MOURLON, ed. 7-a, I, p 568;

PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 1836-1842.
Doctrinti romneas
NACU, I, 11. 598;
TATAau G. V., Prezidentut 7'ribunalului, p. 64.
Art. 373.
Tot ace! ce nu este nici rudd nici afin (cuscru)
cu pupilul, nu poate
silit a priml tutela far& vointa sa,

afar& de cazul and In tot cuprinsul districtului unde este domiciliat minorele nu se afl nici o rud sau afin In stare de
a-i administr tutela. (Civ. 379 urm., 453, 785; Civ. Fr. 432).
fi
Text. fr. Art. 432. Tout citoyen non parent ni alli ne peut tre forc
d'accepter la tutelle, que dans le cas o il n'existerait pas, dans la distance de
quatre myriamtres, des parents ou allis en tat de grer la tutelle.
D ootrinrt strinA.
AUBRY ET RAU, ed. 5-a, I, 106, p. 659;
DALLoz, Rp. Minorit-tutelle, 319, 339 urm.; Suppl. Minorite-tutelle, 250;

DEmANTE, II, 179;
Hue, III, 342;

MARCADE, II, 222;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1836-1842;
SIREy, Tutelle, 248;
THIRY, I, 559.
Doctring romneasei,
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 632, 633; (X, p. 756);
NACU, I, p. 598.
deci. daea tutorele i strAmutA do-
Jurisprudent.
1. Tutela are o personalitate juriproprie deci nu poate fi considerata ea avnd un domiciliu distinct de domiciliul minorului. Din
termenii art. 373 e. c. instanta chemat a supraveghe administrarea tutelei, este aceea a domic. minorului,
iar potrivit art. 93 c. c., minorul este
domiciliat la tutorele sau. Nici un
text de lege nu derogl, in ee priveste
pe tutore, dela regulele de drept comun asupra schimbArii domieiliului,
miciliul, aceastA imprejurare atrage

strAmutarea tutelei, i instanta noului
domiciliu devine competentA ea sA
supravegheze administrarea ei, afara

de cazul cnd s'ar constat cA tutorul
s'a mutat in scopul de a impedich controlul consiliului de familie E3i al tri-
bunalului. (Cas. II, deo. eivilA 413 din

26 Septembrie 1923. Jur Gen. 1923. No.
1512 Jur. Gen. 1924, No. 247, Jur. Rom.
20 923, Curier Judici ar, 71924).
2. A se vedeA: Art. 344 cu notele 6,
7; art. 356 cu nota 8.
453
www.digibuc.ro
Art. 374-376
DESPRE TUTELA
Codul civil
Art. 371.
Persoanele In vdrstd de 65 ani, pot a se apra
de primirea tutelei ; iar acela ce ar fi fost numit tutore, mai
inainte de aceast vdrstd, va puted la 70 ani sd ceard lepddarea sa din tuteld. (Civ. 379 urm. ; Civ. Fr. 433).
Text. fr. Art. 433. Tout individu AO de soixante-cinq ans accomplis

peut refuser d'tre tuteur. Celui qui aura t nomm avant cet Age, pourra, a
soixante-dix ans, se faire dcharger de la tutelle.
Doctring strainii.
DALLoz, Rp. Mmorit-tutelle, 328 urm.; Suppl. Minorite-tutelle, 241 urm.;

DEMOLOMBE, VII, 422, 423.
Hue, III, 343;

MARCADA, art. 433;
PLAMOL, I, ed. 3-a, No. 1836-1842.
Doctringt romfineasa.,
NACU, I, p. 598.
Art. 375.
Persoanele supuse unei intirmitdti grave legalmente dovedit, sunt aprate de tuteld ; dacd acea infirmitate
li s'a Intdmplat In urma primirei vreunei tutele, pot cere desdrcinarea lor. (Civ. 379 urm. ; Civ. Fr. 434).
Text. fr. Art. 434. Tout individu atteint d'une infirmit grave et ailment justifie, est dispens de la tutelle.
Il pourra mme s'en faire dcharger, si cette infirmit est survenue depuis
sa nomination.
Doctrini strinii.
MARCAD, art. 434;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1836-1842.
Doctrin. romneasc.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 633 urm.; (X, p. 756);
NACU, I, p. 598.
0 tuteld primit este pentru aceeasi persoand

o legiuit aprare de a nu primi si o a doua tute15. (Civ. 378
Art. 376.
urm., 451 ; Pr. civ. 638 ; Civ. Fr. 435).
Text. fr. Art. 435. Deux tutelles sont, pour toutes personnes, une juste
dispense (Yen accepter une troisime.
Celui qui, poux ou pre, sera dej, charg, d'une tutelle, ne pourra tre
tenu d'en accepter une seconde, except celle de ses enfants.
454
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE TUTELI
Art. 377-378
Doctrini strkin.
AUBRY ET RAU, I, p. 425, 426; I, ed. 5-a, p. 663, 66t;
DALLOZ, Rp. Minorite-tutelle, 333 urm.; Suppl. Minorite-tutelle, 245 urm.;

DEMANTE, II, 182 bis;
DEMOLOMBE, VIL 428, 434;
Huo, III, 345;

PLAtuoL, I, ed. 3-a, No. 1836-1842.
Doctririk romitneasck.
CArrrAouzum MATEI, p. 74;
NAOU, I, p. 599.
Cei ce au 5 copii 1egiuii sunt al:161.4 de ori

care alt tuteld strdin ; copiii morti nu vor fi numdrati, deck
numai atunci cnd si acestia vor fi lsat copii vii. (Civ. 378
urm. ; Pr. civ. 638 ; Civ. Fr. 436).
Art. 377
Text. fr. Art. 436. Ceux qui ont cinq enfants lgitimes, sont dispenss
de toute tutelle autre que celle desdits enfants.
Les enfants morts en activit de service dans les armes du Roi seront
toujours compts pour oprer cette dispense.
Les autres enfants morts ne seront compts qu'autant qu'ils anront euxmmes laiss des enfants actuellement existants.
Doctrini strAini.
AUBRY ET RAU, I, p. 426, 427; I, ed. 5-a, p.664, 665;
DALLoz, Suppl. Minorite, 248;

DEMOLOMBE, VII, 431-438;
Huo, III, 346;
LAURENT, IV, 507;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1836-1842;
SIREY, Tutelle, 277 ;
THIRY, I, 503.
Doctrini romneasci.
NACU, I, p. 599.
Art. 378.
Copiii nscuti in cursul duratei tutelei nu pot
fi o cauzA spre :a se cere desrcinarea din tuteld. (Civ. Fr. 437).

Text. fr. Art. 437.
autoriser l'abdiquer.
La survenance d'enfants pendant la tutelle ne pourra
Doctrini strilink.
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 336 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 248;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1836-1842.
Do ctria romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 638 urm.; (X, p. 758).
NACU, I, p. 599.
455
www.digibuc.ro
Art. 379-380
DESPRE TUTELA
Codul civil
Daca tutorele ales este fa-t la deliberarea

consiliului de familie, care pune asupra lui sarcina tutelei,
Art. 379.
el este dator Indat sa, propue, spre aprarea sa, ori care din
Imprejurdrile mai sus ardtate, iar nefiind fatti, va fi Indatorat
In 15 zile cel mult, dup ce i se va face cunoscut numirea
sa, s Impartseasc5, tribunalului cuvintele aprrei sale ; iar
nepzind aceste formalitli nu va fi In urm primit a mai
face propuneri de aprare. (Civ. 370 urm.; Civ. Fr. 438, 439).
Text. fr. Art. 438. Si le tuteur nomm est prsent b. la dlibration

qui lui dfre la tutelle, il devra sur-le-champ, et sous peine d'tre dclar
non recevable dans toute rclamation ultrieure, proposer ses excuses, sur
lesquelles le conseil de famille dlibrera.
Text. fr. Art. 439. Si le tuteur nomm n'a pas assist la dlibration
qui lui a dfr la tutelle, il pourra faire convoquer le conseil de famille
pour dMibrer sur ses excuses.
Ses diligences b. ce sujet devront avoir lieu dans le dlai de trois jours,
ii, partir de la notification qui lui aura t faite de sa nomination; lequel
dlai sera augment d'un jour par trois myriamtres de distance du lieu de son
domicile celui de l'ouverture de la tutelle: pass ce dlai, il sera non recevable.
Doctrinri strainft.
AUBRY ET RAU, I, p. 427, 428; I, ed. 5-a, 665, 666;
BAUDRY ET CHANEAUX, Personnes, IV, 451, 452, 453;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 343 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 251 urm.;

DEMANTE, II, 185 his;
Hua, III, 347;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1836-1842;
SienY, Tutelle, 298, 303, 304.
Docirinii romneascrt
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 640 urm., 682, n. 2;
NACU, I, p. 599.
Art. 380.
Cnd tribunalul districtului va cunoaste c
Imprejurarile de apArare propuse de alesul tutore nu au fiinta

lor, Il va Indator a primi tutela.
In tot cazul Insd pan la deciziunea tribunalului, oricare
ar fi acea deciziune, va fi dator a administr provizoriu tutela. (Ci v. 378, 379 ; Pr. civ. 638-642 ; Civ. Fr. 440).
Text. fr. Art. 440. Si ses excuses sont rejetes, il pourra se pourvoir
devant les tribunaux pour les faire admettre; mais il sera, pendant le litige,
tenu d'administrer provisoirement.
Doctrinti straini.
DALLOZ, Suppl. Minorit-tutelle, 254 urm.;
LAURENT, IV, 512;
MOURLON, ed. 7, I, p. 570, 571;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1836-1842.
456
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
Art. 381-382
ALEXANDRESCO, II,
Nmar, I, p. 600.
ed. 2-a, p. 640 urm., 682, n. 2; (XI, p. 381);
Jurispradentii.
I. Dacd. consiiul de familie incuviinteazd a se plat tutorului pe fiecare an cate o sumd, anumit sub de-
numirea de cheltueli dP administratiune, fr indatorirea de a le justificit, din momentul ce consiliul de familie dispenseazd pe tutore de a da
seamd de intrebuintarea acestei sume,
este invederat e s'a alocat in scop
numai de a-1 indemnizii de timpul ce
va aye& a intrebuint cu ingrijirea
intereselor minorului. Ins tutela
fiind o sareind publicit (munus publicum), obligatiunea de a o primi este
impustt ca o datorie sociald ori cdrui
cettean, rudi sau strin cu minornl,
si nu e permis de a o refuzit de cat in
cazurile de scuze legitime anume prevdzute de lege. De and parte, tutela

fiind gratuit, tutorul nu poate primi
nici o indemnizare pentru timpul ce
1-ar intrebuintit in afacerile persoanei
pus sub ingrijirea sa. Prin urmare,
dispozitiunea luat de consiliul de familie e in contra spiritului legii. (Apel
Iasi, II, 71, Iun. 20/86, Dr. 1/86).
2. Tutorele ales, care a cerut de la
tribunal dispensarea sa de tuteld,
fiind dator s administreze provizopang la deciziunea tribunalului, comunicarea unei hotriri judecatoresti fdeutd, acestui tutore este
bine fcutd dac comunicarea s'a fdcut mai Inainte ea tribunalul s admad demisiunea sa din tuteld. (Cas.
nu
I, 347/97, B. p. 1152).
Daca va isbuti a rmneA aparat de tutel,
Art. 381.
aceia care se vor fi Impotrivit apArrei, pot fi condamnati la

despagubiri.
Daca nu va fi aparat, va fi insusi condamnat la cheltueli.

(Civ. 378, 379, 998, 1084; Pr. civ. 140, 143, 144 Pr. pen. 638
642 ; Civ. Fr. 441).!
Text. fr. Art. 441. S'il parvient 6, se faire exempter de la tutelle, ceux
qui auront rejet l'excuse, pourront tre condamns aux frais de l'instance.
SI] succombe, il sera condamn lui-mme.
Doctring
AURRY ET RAU,
I, p. 429; I, ed. 5-a, p. 667;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle,

LAURENT, IV, 512;
MOURLON,
PLANIOL, I,
ed. 7-a, I, p. 570, 571;
ed. 3-a, No. 1836-1842.
ALEXANDREsco, II,
NACU, I,
345;
p. 600.
Doctrinti romAneascii.
ed. 2-a, p. 640 urm., 682 n. 2 ;
Art. 382.
Acei cari, far% a feat*, legiuite cuvinte de
aprare i dupa formele prescrise de lege, nu vor vol a priml

carmuirea unei tutele ce li s'a oferit dup% legi, vor fi rdspunzAtori de toate pagubele cauzate, prin refuzul lor, In averea
minoreluP). (Civ. 370 urm., 379, 998, 1084 ; C. Calimach, 270,
271 ; C. p. 330).
Do etring
DEMOLOMBE, VII,
Hua, III, 252;
496, 497;
LAURENT, IV, 518.
1) Art. 382 din Codul civil roman, nu are echivalentul sliu In Codal civil frances. El este o inovatiune
a legiuitorului nostru.
457
www.digibuc.ro
Art. 383
DESPRE TUTELA
Codul civil
Doctring romineasci.
A LEXANDRESOO, II, ed. 2-a, p. 645 urm.;
CANTACUZINO M.ATEI, p. 74;
NACU, I, p. 600.
Sectiunea VI.- Despre necapacitatea, escluziunea i destituirea din tuteld.
Art. 383. - Nu pot fi tutori, nici membrii unui consiliu
de familie :
1. Minorii, afar de tatl si mama.
2. Interzisii.
3. Femeile, afar de mam si de femeile ascendente.
4. Toti aceia care Insusi, sau ai cgror tata si mama au

cu minorul un proces In care este compromisa starea civila
a acestui, sau averea lui, sau o parte Insemnat din ea. (Civ.
325, 342, 348, 358, 384-386, 435, 441, 445, 452 ; Decret-lege
privi tor la dispozitiunile luate pentru Inlesnirea ocrotirii orfanilor de rzboi (Mon. Of. 19/918). Art. IV ; Civ. Fr. 442).
Text. fr. Art. 442. - Ne penvent tres tuteurs, ni membres des conseils,
de famille.
1 Les minenrs, except le pre ou la mre;

2 Les interdits ;
30 Les femmes, antres qne la mre et les ascendantes ;
40 Tons ceux qui ont ou dont les pre on mre out avec le minenr nix
proces dans lequel l'tat de ce mineur, sa fortune, on une partie notable de
ses biens, sont compromis.
Doctrini
AUBRY ET RAU, I, p. 374, 375, 418; I, ed. 5-a, p. 596-599, 653:
BAUD RI' ET CHNEAUX, Personnes, IV, 455, 456;
Coux ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 479, 493, 540;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 345 urm., 367 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 256 urm.,
275 urm.;
DEMANTE, II, 190 bis, II; 193 bis,
DE M OLOMBE, VII, 468, 469, 474-476, 492, 512, 513, 515, 516;
DURANTON, XII, 505;
Hue, III, 350;
LAURENT, IV, 513-520, 538, 539, 542;

LYON-CAEN ET RENAULT, Trait de droit commercial, VIII, 976;
M ARCADE, art. 442;
PLANIOL. I, ed. 3-a, No. 1843-1846, 4863;
SIAM", Tutelle, 330, 332 urm.;

TRIRY, I, 568.
Maria' romneascA.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 647 urm.; (III,
part. I, ed. 2-a, p. 26; VII, p. 551; VM,
part. I, ed. 2-a, p. 74, 75); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 46;
CANTAOUZINO MATE!, p. 73, 74, 77;
GEORGEAN N., Nola sub. Trib. Dorohoi, 8496 din 25 Nov. 1921. Jurispr. Gen. 23/1923, No. 1637 ;
Neon, I, p. 600, 601.
Jurispruclenti.
1. Dupli. art. 383, femeile (afara de
maml j alte ascendente) Bunt incapabile de a fi tutoare; i, desi in ge-
neral, actele unui tutor in persoana
earuia exist o cauza de incapacitate

trebue mentinute in favoarea tertilor
de bunit credintg., aceastit dispozitiune
favorabilit, fundat pe maxima factum tutoris, factum pupili, nu poate
aveit aplicatiune in cazul unel tutele
Codul civil
DESPRE TUTEL
gerata de o fernee, pe care tertiul, care

a contractat cu dnsa ca cu o tutoare,
trti a nu e nici mama, nici ascendenta a upilului, nimeni fiind presupus a ignora legea. (Cas. I, 165/Mai
15(82, B. p. 559).
2. Din spiritul art. 347 si 357 combinate cu art. 383, mama vaduva si re-
maritata care nu e mentinuta ca tutrice legala, trebue sa faca de drept

parte din consiliul de familie, ca cea
mai de aproape ruda, a minorilor el
copil, pe att. vreme inlocuirea ei en
alt tutor pentru motiv de remritare
nu se poate consider& ea o excludere
sau destituire in sensul prevazut de
art. 385, 5i prin urmare nu se poate
invoa pentru ea aplicarea art. 386
pentru a fi exclusa si din consiliul de
familie. Ast-fel, in lipsa de un text
formal de lege pentru pierderea cali-Lath de a face parte din consiliul de
famine ca cea mai apropiata rud a
minorilor, urmeaza de a i se respect&
aceast calitate. (Apel Iasi, II, Apr.

26/90. Dr. 41/90; Apel Iasi, IL 71, Iun.
20/86, Dr. 1/86).
3. Singurul fapt ca tutoarea legala

a cerut in justitie ea, fata de altii si
de minorul shu fiu, s i se recunoasca
dreptul la a treia parte in uzufructul
averei decedatului ei sot, nu constitue
pentru mama pierderea calitatei sale
de tutoare legal, de oare ce dreptul
ce reclama II e recunoscut de legiuitor prin art. 684 in averea mortului;
$i dar nefiind vorba de o pretentiune
in contra minorului, ea poate AA in
instanta de partagiu ca tutoare legala
a fiului sail minor. (Apel Buc. III,
211, Oct. 3/87, Dr. 39/88).
4. Daca autoritatea competent deleaga puterea unui incapabil, ii da
prin . aceasta calitatea ceruta de a
irt. 383
tori toti aceia earl insile sau ai ca-
ror tata f3i mama, au cu minorul un

proces in care este compromis averca aeestuia sau parte insemnata din
ea, si in atare eaz, conform art. 355,
consiliul de familie al minorului va
ingriji pentru numirea unui alt tutor. Ast-fel daca tutorele minorului
este creditor al decedatului al clirui
erede e minorul, tutorul nu pate re-,
prezint pe minor in instanta la Wmzarea averei decedatului, ei tribunalul,
trehue sa amne vnzarea pentru a
se numi un alt tutore minorului care
s-1 reprezinte pe acesta si in persoana
caruia sd se indeplineasa procedura
de urmarire. (Cas. II, 6/Ian. 14/91, B.
p. 66).
6. Dupit art. 383 alin. III, nu pot fi
tutori, nici membrii unui consiliu de
familie, femeile, afar% de mama st femeile ascendente. De aci reese a femeile, afar% de mama sau aseendente,
fiind incapabile de a fi tutore, aeeasta neeapacitate a lor rezultnd
din lege, nu poate fl acoperita prin
nimie, nici prin avizul consiliului de
familie, nict prin omologarea unui
asemenea aviz de catre tribunal, $i actele facute de un tutore incapabil sunt
nule ea facute de o persoana ce nu
ave& puterea a le face. (Cas. I, 109/92,
Mart. 20/92, B. p. 225).
7. Art. 747 c. civ.,.$i art. 693 pr. eiv.,
dispunnd ca ori de ate ori inteun

partagiu sunt mai multi minori cu
interese contrarii, se va da fie carula
din el ate un tutor special. rezulta
de wit, prin inductiune, a ori de ate
ori minorul ar ava interese contrarii
cu ale tutorelui sail trebue a i se
numi un tutor ad hoc. (Apel Bue. I,
Oct. 9/93, Dr. 68/93).
8.Incapacitatea de a fi tutore poate
puta luer legalmente. Ast-f el sunt

valabile a prin urmare pot fi opuse
minorilor actele savrsite de catre
matusa minorilor, care a fost aleasa
tutoare de atre consiliul de familie
$i confirmata de tribunal; mai ales ca
legea, prin art. 368, pentru ori ce incuviintare a nelegalelor masuri pa-
fi invocata si pe cale de contestatie la

executarea hotrirei pronuntata contra
minorului, care nu fusese legal reprezentat; buna credinta a celui de al treilea, neputnd fi un argument pentru
mentinerea unei hotriri, in care o
parte in contra areia se invoaca hotarirea,, nu a fost reprezenta ta in mod
responsabil, nu pe cei de al treilea, ci

pe tribunal t31 pe membrii consiliului
de familie. Chiar si din art. 347 pr.
civ. se poate deduce a capacitatea putativa a unui tutor nu Poate invalid&
actele savrsite de el, pentru cii, dup
acel articol, in cazul and o mama,
fiind tutrice legalii, se recstoreste
fr a se consult& in prealabil consiliul de familie (hat i se mai lasii tutela, ea o pierde, si cu toate acestea le-
cludere sau destituire exist pentru un

membru din consiliul de familie ea ei
pentru tutor. Aceasta rezulta att din
dispozitiile art. 383 c. civ. care asimileaza pe membrii consiliului de famine cu tutorii in ceeace priveste incapacitatea de a indeplini aceste insarcinari, cat ei din faptul a nu exist
gubitoare intereselor minorilor, face
giuitorul nu face responsabil de urmarile acestei tutele nelegale de at

pe tutrice si pe sotul ei. (Apel Iasi,
IL 80, Mai 27/89, Dr. 59/89).
5. Art. 383 prevede a nu pot fi tu-
legal. (Cos. II, 257/99, B. p. 1322).

2. Acelea5i cauze de incapacitate, ex-
nici un text din lege care sa prevada

modul cum un membru poate fi departat din consiliul de famine. Prin
urmare, in lipsa unor dispozitii goo-
ciale, aceia$i procedura ariltata de art.

387-389 o. civ. pentru indepartarea tutorului, urmeaz sa se aplice si pentru
459
www.digibuc.ro
Art. 384-385
DESPRE TUTEL
departarea unui membru din consiliul

de familie. Dupa eitatele texte de leg%
excluderca sau destituirea tutorului se
face de consiliul de familie, convocat
de tribunal dupa ce a fost ehemat ei
ascultat inaintea sa ei tutorul, procedura care daca nu a fost urmata de
tribunal cu privire la departarea unui
membru din consiliul de familie, indritueste Curtea de apel sa reformeze
Codn1 civil
hotarirea tribunalului ea data In mod

neregulat si fax% competinta. (Cas.
168 din 9 Sept. 1921, Jurispr. Rom.
20-21/921, Curier Jud. 44/921 ei Pand.
Rom. 1922 III, 77. In acelae sens : C.
Apel Galati 178 din 9 Oct. 1909, Dreptul
1/910).
10. A se vedeit: art. 313 eu notele 1, 2;

art. 344 du notele 4, 9.
Art. 381. - Osdnda la o pedeapsd criminal aduce cu sine
de drept escluziunea dela tutel precum i destituirea din o

tutel primit mai dinainte. (Civ. 385 ; C. p. 7, 22, 268 ; Civ.
Fr. 443).
Text. fr. Art. 443. - La condamnation une peine affictive ou infamante

emporte de plein droit l'exclusion de la tutelle. Elle emporte de mme la destitution, dans le cas o il s'agirait d'une tutelle antrieurement dfere.
Doctrini
AUBRY ET RAU, I, p. 373, 418; I, ed. 5-a, p. 595;
DALLoz, REp. Minorit-tutelle, 346 urm., 355 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 258 urm.,
261 urm.;
Hue, III, 353;
PLANIOL, I, ed. 3-a, NU. 1843-1846, 1863;
MIRY, I, 569, 570.
Doctrina romfineascii.
ALESANDREBCO, II, ed. 2-a, p. 854 urm.; (I, ed. 2-a, p. 375; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 74, '75;
NACU, I, p. 601;
RADULESOU &LIU, Observalie, sub. Cas. I, 470 din 1 Dec. 909. Dreptul 4/1910.
Art. 386.
Sunt asemenea opriti de a fi tutori i desti-
tui bili :
1. Persoanele cu purtarea rea In deobe,ste cunoscut.

2. Persoanele care dau dovezi de rea credint sau inca-
pacitate In Indeplinirea sarcinei de tutore. (Civ. 384, 386, 458 ;

Pr. civ. 145 ; C. p. 330; Civ. Fr. 444).
Text. fr. Art. 444. - Snt aussi exclus de la tutelle, et mme destituables,
s'ils sont en exercice.
10 Les gens d'une inconduite notoire ;
2 Ceux dont la gestion attesterait l'incapacit ou
Doctrinil straing.
BAUDRY ET CIANEAUX, Personnes, IV, 457;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 480, 502, 533, 537; II, p. 199; ed. 1-a, III, p. 903;
DALLOZ, REp. Minorit-tutelle, 346 urm.; 356 urm.; Suppl. Minorite-tutelle, 256 urm.,
261 urm., 284 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, II, p. 454:
DEMOLOMBE, VII, 486, 491, 495;
Hue, III, 354;
460
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
Art. 385

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1843-1846, 1863;
SIREY, Tutelle, 347, 352, 353, 355, 361, 369;
THIRY, I, 569.
Doctrina romneaseft.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 654 urrn.; (IV, part. II, ed. 2-a, p. 350, n. 1, 390; VIII,
part. I, ed. 2-a, p. 74, 75); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 51; Observafie
sub. C. Apel Rennes, 5 Dec. 1901. Curier Jud. 26/1902;
NACU I, p. 602;
RADULESOU SILIU, Observafie sub. Cas. I, 470 din 1 Dec. 909. Dreplul 4/910.
Jurispruden.
I. Mama, desi tutoare legall a minorelui sdu fiu, se deprteard dela acest
drept cnd se dovedeste ablitutd la rele
purtdri. (Cas. I, 10/ian. 13/88, B. p. 12).
2. Chestiunea de a se sti dec tutorul
a dat dovezi de rea credint sau necapacitate este chestiunea de fapt, asupra careia consiiul de familie si instantele de fond sunt chemate a decide
dupd cireumstante. (Cas. I, 365/Nov. 18

din 1892, B. p. 975).
3. Legea obliga pe tutor ea la intrarea sa in tutela a facd inventariul a-
verii. Neindeplinirea acestei indato-
riri poate atrage destituirea cnd omisiunea ar fi o probd de rea credint

spre vtmarea intereselor interzisului. In ipoteza ins cnd nefacerea inventariului se poate atribul neglienaltei cauze, tutorul poate fi sulei
pus numai la rdspundere pecuniard,
iar nu la destituire, fiind c legea permite a se lua aceastd indsurd extrema
numai in contra tutorilor eu purtare
rea in deobste cunoscutd. sau care administreazd cu rea credintd (art. 385).
(Apel Buc. I, 232, Dec. 21/92, Curier
Jud. 38/93).
4. Cauzele de oprire sau destituire

din tuteld, prevAzute de art. 385 din
Codul civil, pot fi propuse si incuviintate nu numai and tutorul a fdeut

acte de administratiune, dar chiar mai
inainte de intrarea sa in functiune.

cnd consiliul de familie gseste cd
persoana, case reclain tutela, nu are
capacitatea cerutg. pentru indeplinirea
unei asemenea sarcine. (Trib. Ilfov I,
Dr. 31/901).
5. Dacd prin art. 385, combinat cu art.

387 Cod. civ. se recunoaste oonsiliului
de familie dreptul de a pronunt destituirea unui tutor, pentru rea purtare indeobste cunoseutd, acest drept
nnd exclusiv tribunalului, in cazul

unic cnd un pdrinte s'ar face culpabil de delictul prevlizut in art. 267 si
268 Cod. penal. In afard de acest caz,
copilul rmne sub a lui autoritate
pfind la majoritate sau emancipatiune.
(C. Apel Bue. S. vac. Dr. 9/905).
6.In principiu, orice persoand, chematd. legalmente la exercitiul unui
drept sau insiirdinare nu poate fi exclus ca incapabild sau nedemnd de

cat in baza unui text formal de lege.
Ca urmare a acestui principiu, legea, prin art. 384 si 385 din codul civil, arat cauzele de incapacitate sau
nedemnitate cari pot aduee excluderea sau destituirea unui tutore, care,
dupg, natura faptelor ce acele articole
prevad, asemenea. cauze sunt limitative, iar nu demonstrative. Ca. afard
de aceasta, destituirea unui tutore
fiind nu numai o fapta dezonorant,
dar chiar o penalitate, dispozitiunile
legei in aceastd materie aunt de strictit
interpretare si, ca atare, nu aunt A,sate la arbitrariul instantelor judeeatoresti.
Astfel, intro cauzele cari atrag destituirea unui tutore fiind i incapacitatea in indeplinirea sareinii de tutore, prevazutit de art. 385 din codul
civil, aceast incapacitate trebuie s
se dovedeased si sd rezulte in mod
evident din fapte precise si articulate
in hotrirea motivat a Consiliului
de familie sau a judecgtorilor.
Prin urmare, instantele de fond nu
pot deprt pe un tutore din aceast
sareing, bazndu-se pe fapte din cari
nu conchid e ar rezult incapacitates
sa, i intru ct pe Fang% aceasta acele
fapte nici nu pot s atrag excluderea sau destituirea. tutorelui, nef iind
prevAzute de lege. (Cas. I, Dec. 1909,
B. p. 1442).
7. Dupa moartea unuia din soti, tucnd e vorba de tata sau mama co- tela revine sotului rdmas in yield, insit
piilor minori trebueste limitat nu- conform art. 385 c. civ. sunt opriti de
mai la cazul anume previizut de lege, a fi tutori persoanele cari au o puradica la deprtarea din tutell si lua- tare rea in deobste cunoscutg. Acest
rea administratiunii averii copiilor din text clar si categoric se aplicli la toate
mna sa. In niei un caz insg consiiul tutelele in genere. indiferent dacd. tude familie nu poate ridic mamei pu- tela e legald, sau dativd si ar fi neraterea printeascd, acest drept aparti- tional a se mentine in tutel un tutore
461
www.digibuc.ro
Art. 386-387
DESPRE TUTEL
Codul civil
ori cte dovezi de imoralitate ar da
astfel c interesele minorilor ar rit-
pe Ung tutrice nu are un rol activ,
instantei de fond prin care se exclude

o tutoare legalA din tutelA, atunci and
aratA cd dnsa este nedestoinicA pentru a administrA averea succesoral
a minorilor. de oarece dnsa, desi a
incasat sume insemnate pentru introtinerea ei si a copiilor, totusi anroape
in tot intervalul de timp de la moartea
sotului a cedat pensiunile copiilor, ate
odatA cu sume mult mai mici, a lAsat
sA i se facA numeroase noprirri, etc.
O astfel de decizie motivatA in fapt,
scapA de sub cenzura Inaltei Curti de
Casatie. (Cas. II, 7 din 1924, Jur. Gen.
1924. No. 2035).
W. A se veda : art. 383 cu nota 2.
numai pentru ca. e6te tatl sau mama

minorilor. (C. Apel Buc. s. III, 175 din
Sept. 1920. Curler Jud. 69-70/920).
B. Constitue o apreciere do fapt
scapA cenzurii Curtii de Casatie, constatarea instantei de fond cA, des averea succesoralA a unor minori sub tutela legalA a mamei lor, este pusA sub
sechestru judiciar, totusi acest fapt nu
poate inlAtur excluderea tutricei din
tutelA, pentru nedestoinicie. de oarece
aceastA mAsurA de garantie a sechestrului judiciar poate incet oricnd,
In momentul ce drepturile acelui ce
a cerut aceastA mAsurit de garantie a
sechestrului judiciar ar fi valorificate
de oarece. pe de altA parte, consiliul ingrijitor care se gseste instituit
mne in suferintA. (Cas. II, 79 din 1924,

Jur. Gen 1924. No. 2034).
9. Este suficient motivatA deciziune- a
Art. 386. Vericare va fi esclus sau destituit din o tuteld, nu mai poate fi niciodat membru la vreun consiliu de
familie. (Civ. 347, 383 urm.; C. p. 7, 268; Civ. Fr. 445).
Tex. fr. Art. 445. Vout-iindividuTqui aura .t exclu ou destitu d'une
tutelle, ne pourra tre membre d'un conseil de famille.
Doetrinit
BAUDRY ET CHRNEAUX, Personnes, IV, 457, 458;
DALLOZ. Rp. Minorit-tutelle, 346 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 263, 285 urm.;
DEMANTE, II. 196 bis, IV;
Hoc, III, 355;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1843-1846, 1863.
Doctrinti romneascil.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 573, 664 urm.;
NACU, I, p. 600.
a fi uzufructuarg legal& asupra ave-
Jurisprudentri.
I. Uzufructul legal fiind un atribut

exclusiv al puterei pArintoti, mama
destituitA din tutelA nu inceteazA de
rei minorilor sAi copii. (Apel Buc.

III, Dr. 37/95).
2. A se vedei r2d. nota No. 2 de sub
art. 383.
Destituirea tutorelui se va face de catre consiliul de familie, convocat find el de tribunal.

Tribunalul nu va pute refuzA convocarea consiliului de
familie, cnd cererea de convocare se va face formal de Care
unul sau mai multe rude sau afini ai minorului, pAnd la gradul
de vr primar, sau In mai de aproape spi. (Civ. 356 urm.,
660 urm.; Pr. civ. 642; L. jud. oc. 40; Civ. Fr. 446).
Art. 387.
Text. fr. Art. 446. Toutes les fois qu'il y aura lieu it une destitution de
tuteur, elle sera prononce par le conseil de famille, convoqu it la diligence du
subrog tuteur, ou d'office par le juge de paix.
Celui-ci ne pourra se dispenser de faire cette convocation, quand elle sera
46,2
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE TUTEL
Art. 388
formellement requise par un ou plusieurs parents ou allis du mineur, au degr

de cousin germain ou h. des degrs plus proches.
Doctrin& striinA.
Ausay ET RAU, I, p. 419, 480, 481; I, ed. 5-9, p. 655, 656, 744, 745;
COLIN rt. CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 480, 490, 492;
DALLOZ, BO. Mmorit-tutelle, 202 urm., 209 urm., 376 urm.; Suppl. Minorite-tutelle,
135 urm.;
DEMANTE, II, 173 bis, I;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1843-1846, 1863.
Doctria romAneasch.
CANTACUZINO MATEI, p.15, 76;
NACU, I, p. 602.
Jurispradentil.
1. Dreptul de apel de care se ocupa

acordat de lege in contra tuturor hotafirilor Tribunalului date asupra deliberarilor consiliului de familie,
afara de acelea date asupra incheerilor privitoare la destituirea tutorilor, de oarece acest caz e prevazut de
dispozitiunea special& a art. 389, care
ohliga pe tutore sa se adreseze mai
intiu cu plngere inaintea Tribunalului, ramnndu-i in caz de nemultumire, dreptul de apel la Curte in contra hotaririi date de Tribunal asupra
acestei plngeri.
Prin urmare apelul Mont la Curte
in contra jurnaluIui de omologare a
Tribunalului, prin care tutorul este
destituit, are a fi respins ca inadmisibil. (Cas. 1, 10 Febr. 1906, B. p. 207).
2. Demiterea unui tutore pentru
fapte de rea adminiFtratie. poate fi cerutA si de membrul din consiliul de
familie care a dat aprobarea unora din
art. 642 din procedura civil, este acela
actele administratiei sale. intrudit nu

e vorba de interesele sale, personale 81
masurile daunatoare incapabilului pot
fi provoeate chiar din oficiu de tribunal.
Avizul consiliului de familie 'in ma-
terie de tuteIa si jurnalul de mnologarea lui nu rezolva un conflict de

drepturi si nu pot fi asimilate unei
hotafiri judecatoresti pronuntate pe
cale de jurisdictie contencioasa, astfel ca, autoritatea lucrului judecat nu
poate deeurge din asemenea acte.
Prin urmare gresit instants de fond
a aplicat principiul autorittii luerului judecat in materie de administratie
a tutelei a a pronuntat o hotarire nemotivatil cnd nu a examinat toate
faptele invocate pentru a stabili ca
interesele interzicerei Bunt prejudiciate prin o rea administratie si chiar
prin acte de rea credint din partea
tutorului, sub cuvnt ea administraOa tutorului a fost verificata si aprobata de consiliul de familie. (Cas. II,
108 din 29 Apr. 1916. Jur. Rom. 24/916).
Incheierea consiliului de familie, prin care se

va pronunt excluderea sau destituirea tutorelui, va trebul a
fi motivat si dat dup ce va fi chemat si ascultat Inaintea
lui si tutorele. DacA tutorele nu se va fi conformat chemArei,
escluderea sau departarea se va Inchei de coniliu si In lips6..
Art. 388.
(Civ. 389 urm.; Pr. civ. 638 urm. ; L. jud. oc. 40 ; L. Timbr. 39 8 ;
Civ. Fr. 447).
Text. fr. Art. 447. Toute dlibration du conseil de famille qui prononcera
l'exclusion ou la destitution du tuteur, sera motive, et ne pourra tre pries
qu'aprs avoir entendu ou appel le tuteur.
Doctria strilin.
AUBRT ET RAU. I, ed. 5-a, p. 745;
DALLOZ, Rp. Minorite-tuttele, 237 urm., 389; Suppl. Minorit-tutelle, 162, 290 urm.;
483
www.digibuc.ro
Art. 388
DESPRE TUTEL
Codul civil
DEmoLomBE, VII, 140;

LAURENT, IV, 529;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1843-1846, 1863;

Tutelle, 396.
NACU, I, p. 603.
Jurisprudentg.
1. Dupd art. 638 al. II pr. civ., toate
botaririle consiliului de familie, attit
sau ale destituirei din tuteld. Excluderea

din tuteld, in senzul art. 388, se face pen-
tra fapte anterioare sAvArsite de tutor

(art. 384 si 385), pe cAnd inldturarea ma-
cele motivate at $i cele nemotivate, mei de la tuteld, In cazul art. 347, se face
pot fi atacate la tribunal de cAtre tu- numai ea o preeautiune pentru viitor,
tor, curator sau ori care membru din atunci cnd consiliul de familie se inconsiliul de familie, att pentru vitiile doeste de afectiunea mamei pentru code form/ at si de fond. Si in desbate- pilul din intAia edsdtorie, si cAnd se
rile ce se fac in justitie e natural ed indoeste si de solicitudinea sotului al
trebue s se arate motivele pentru doilea pentru persoana si interesele cocari se sustine sau se ataa hotArirea piilor din inthia cdstorie, cAci de
consiiului de familie, ohiar i in ca- fapt sotul al doilea este tutor, in caz
zul cAnd acea hotArire nu ar fi dintre and tutela se las/ asupra marnei.
acelea cari dupd lege trebue s fie Consliul de familie, cAnd i exereitd
motivate. Deci, de ate ori se ataed facultatea ce-i acordd legea de a Ids&
pentru fond o hotrire a consiliului sau nu tutela asupra mamei, trebue sd,
de familie din acele earl dupd, lege nu aibd in vedere mai cu seam/ confienta
se motiveazd, necesarmente urmeazd ce-i inspird al doilea sot si influenta
ea s se arate in justitie motivele pe eventual/ ce ar puta, exercit asupra
cari se intemeiazd sau combaterea ho- mamei in favoarea copiilor din prima
tdrirei consiliului, pentru ea judecata cdsdtorie. Asemenea motive ar lovI
sd poatd, apreci in cunostintd, de intr'un mod foarte simtitor amorul
cauzd asupra fondului chestiunei. propriu al secundului sot, in eazul
(Apel Iasi, II, 5, Ian. 9/83, Dr. 37/85).
cAnd tutela ar fi luat de la mamd, si
2. DeliberArile consiliului de fami- de aceea este de interesul ordinei si
lie in reguld general/ nu trebuese mo- a bunei intelegeri intre membri famitivate, si aceasta rezultd prin argu- liei ca consiliul de famine sd, nu spun/
ment a contrario din art. 388 si 1763. motivele pentru cart nu lasd tutela
Numai in 2 cazuri exceptionale, pre- mamei, mai cu seamd and nici nu e
vAzute de art. 388 si 1763, consiliul de obligat de lege a ardt motivele. A
familie e dator a-$1 motiv deliberd- sustine teoria contrarie ar insemnA a
rile sale, r;;I anume: 1) cnd delibera- admite cri ex:insulini de familie e dator
ra e relativ la excluderea sau desti- sd, arate pentru ce nu numeste ea tutuirea tutorului, $i 2) cnd consiliul tor pe al doilea sot, fiinded in genede familie fixeaz suma pentru care ralitatea cazurilor, tutela se lasd sau
urmeazd a se lu inscriptiune ipote- nu mamei, mai cu seamd din considecard in averea tutorului si se indicd ratiune atre sotul al dollea, cdel de
anume imobilele tutorului in care s sigur cd, in ipoteza art. 347, mama a
se ia inseriptiunea. Ins,/ deliberarea fost blind tutrice pAnd la cdatoria a
prin care consiliul de famine, con- doua, de vreme ce n'a fost exclusd de
form art. 347, hotrd$te a nu lAsa tu- consiliul de familie, $1 simplul fapt al
tela asupra mamei trecutA in a doua trecerii in a doua elsdtorie ne fiind
cdattorie nu este o hottirire pentru ex- prin sine insusi o cam/ de a nu i se
cluderea mamei din tuteld in sensul Ids& tutela, apoi de sigur ed numai
art. 388 Si nici prin analogie nu se increderea in sotul al doilea este cauza
poate aplicA, acest articol la cazul pre- care determind pe consiliul de famivdzut de art. 347, ad excluderea din tu- lie de a lash, sau nu tutela mamei, si
tell este consecinta sau a unei condam- este cu totul inutil si imprudent a se
natiuni criminale pronuntatd, in con- spune cauzele pentru earl consiliul de
tra tutorulut, sau a relei credinte ori familie nu alege ea tutor pe al doinecapacitdti in indeplinirea sarcinei lea sot. Si nu se poate sustine c, dui)/
de tutor (art. 384 si 385), pe and inIA- art. 638 pr. civ., toate botdririle consiturarea mamei de la tuteld se face din liului de familie ar trebul motivate,
eauze cu totul de altd, naturd si cari hind cd, acest art. zice numai cd, dae
nu au absolut niei o analogie ori ct hotdrirea consiliului de familie nu e
de depArtatd eu cauzele exelusiunei data in unanimitate, fiecare membru
464
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTEIA
trebue s-si arate parerea sa in pres-
criptul-verbal, dar de ac nu rezulta ea

hotarlrea majoritatii sau parerile
membrilor din minoritate trebuese sa
fie motivate, fiind c a-$1 da o parere
nu inseamn a o $1 motiv. Deci art.
638 pr. civ., nu schimba nici de cum
regula din codul civil, dupa care hoWhile consiliului de familie nu se
motiveaza, afara, de cele dou exceptiuni indicate. (Apel Iasi, II, 5, Ian.
9/85, Dr. 37/85).
3. Art. 638 pr. civ., nu statueazd, altceva de at a in eazul and hotrirea
consiliului de familie nu este data in
unanimitate, fie care membru este dator a-gii ardt parerea sa. De ad insd
nu rezulta e de cte ori nu este unanimitate, consiliul de familie FA fie dator a-ei motiva hotrirea sa, chiar
and ar fi vorba de hotriri ee eonsiliul de famine nu este obligat a le

motiviL; legea cere ea toti membrii
said arate parerea bor. (Cas. I, 310,
Nov. 2/87, B. p. 850).
4. Din momentul ce legea ridia ma-
met remritate dreptul legal de tutoare kd nu consimte a fi tutoare de

ct daca consiiul de familie va voi s
fie, este invederat ca consiiul de familie cnd nu-i da aeeastd tuteld $i
nume$te un alt tutore, nu poate sa fie
obligat a-si motivit parerea sa; caci
prin aceast dispozitmne a sa, consiliul de familie nu ridia mamei un
drept ce ava de la lege, ci nu face de
at sa uzeze de o facultate lsat la
aprecierea sa, aceea de a o num1 sau
nu ea tutoare. Si nu exista niei o ase-
mnare intre cazul prevazut de art.
Art. 389
388, in care excluderea sau destituirea
din tutel se pronunta de chiar consiliul de familie si dar se puta cere

motivarea deciziunei sale, cu cazul
unei femei maritate, care pierde tutela nu in virtutea art. 388, ci a art. 347
prin simplul fapt al remritarei sale.
(Cas. I, 310 87, Nov. 2 87, B. p. 850).
5. Art. 388 nu se poate aphic la ca-
zul and consiiul de famine n'a lsat

tutela mamei reasatorit, caci nu
este o destituire ce consiliul pronunt
cnd nu las tutela mamei care trece
in a doua castorie, fiind at din acest
moment intr in regula generala,
regula este ca, avizul nu trebue sa fie
motivat. Raid, motivele care consiiul
le-a avut in vedere and a ridicat tutela mamei trebue sa le desluseasca
inaintea tribttnalului, cnd deliberatiunea lui ar fi atacata. Tribunalul nu
poate s sehimbe hotrirea consiliului
de familie substituind parerea sa in
locul celei pronuntate de consiliu ; el
se margineste in asemenea caz a anul
numai hotarirea consiliului de famine,
fiind a din momentul ce se reounoaste
ea tutela este dativa, numai consihiul
de familie este in drept a numi tutor.
(Trib. Iai, III, 52, Oct 3186, Dr. 2987).
6. Fr o plngere din partea perbunalul nu poate dela sine s infirme

soanelor al-Mate in art. 388 si 389, Tri-
avizul consilinlui de famine, prin care

se dispune departarea din tutela a unei
tutoare legale. (C. Apel Bue. III. Dr.

1/96).
7. A se veda $1 notele No. 2 de sub
art. 367 ei No. 1 de sub art. 387.
Art. 389.
Daca tutorele se va multurni cu escluderea
sau deprtarea lui, atunci se va numi alt tutore care va intr
Indata In functiunea sa.
Daca va urma plangere din partea tutorelui, asupra escluderei sau destituirei sale, Ora In 5 zile cel mutt, de cand
i se va fi Incunostiintat escluderea sau destituirea, (And ea s'ar

fi Incheiat In nefiinta lui, tribunalul va hotArt de urger*, asupra plangerei, ramaind dreptul de apelatiune, In caz de nemul-
tumire, atat rudelor sau afinilor cari au provocat escluderea

sau destituirea, cat i tutorelui.
Din momentul and tribunalul va Incuviint escluderea sau
destituirea tutorelui, acesta va fi suspendat si se va numl o
alta persoana ca tutore provizoriu. (Civ. 388 ; Pr. Civ. 58, 69,
638, 640, 641, 642, 683; L. jud. oc. 40 ; L.Timbr. 39 8 ; Civ. Fr.
448, 449).
Text. fr. Art. 448. Si le tuteur adhre la dlibration, il en sera fait
mention, et le nouveau tuteur entrera aussited en fonctions.
S'il y a rclamation, le subrog tuteur poursuivra l'homologation de la
dlibration devant le tribunal de premire instance, qui prononcera sauf l'appel.

53707.
465
www.digibuc.ro
30
Art. 389
DESPRE TUTELA
Codul civil
Le tuteur exclu ou destitu peut lui-mme, en ce cas, assigner le subrog

tuteur pour se faire dclarer maintenu en la tutelle.
Text. fr. Art. 449. Les parents ou allis qui ouront requis la convocation
pourront intervenir dans la cause, qui sera instruite et juge comme affaire
urgente.
Doctrin strin.
AUBRY ET RAU, I, p. 345, 481, 483; I, ed. 5-a, p. 624, 745-747;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, P. 497;
DALLoz, Rp. Minorit-tutelle, 255, 265 urm , 322, 377 urm., 385, 387, 389; Suppl. Minorit-
tutelle, 178, 181 urm., 206 urm., 291 urm., 295, 485;

DEMOLOMBE, VII, 344, 503, 506, 507 ;
Huo, III, 356;
LAURENT, IV, 466, 528-531;
MARCAD, art. 438 n. 1, 448, 449;

PperuoL, I, ed. 3-a, No. 1843-1846, 1863;
Doctrinit romneasc.
p. 291, 323;
P. 659 urm., 662; Droit ancien et moderne de la Roumanie,
CANTACUZINO MATEI p. 75;
DooAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 32;

NACU, I, p. 603.
Jurisprudent.
1. Dupd. art. 389 termenul de 5 zile
prevazut pentru a atacit jurnalul consiliului de familie este Prescris numai
pentru cazul cnd un tutor, fiind destituit din aceastd calitate de consiliul
de familie, nu se multumeste pe dispozitiunile luate de consiliu si voeste
a face apel la tribunal. lar incheerile
consiliului de familie prin care se numeste tutor minorilor pot fi contestate
la tribunal de care unul din membrii
consiliului sau de o rudd a minorilor,
legea nu prevede nicderi un termen
fatal in care numai asemenea contes-
tatiuni se pot face, prin urmare ele
pot fi Mute in tot timpul cht tine
tutela. (Apel Foes. II, Febr. 14185, Dr.

24/85).
2. In principiu, incheierile consiliului de familie sub executorit prin ele
inssi i numai prin exceptiune uncle
din acele incheieri, si in anume cazuri
prevdzute de lege. sunt supuse aprobrirei tribunalului. Deliberdrile consiliului de familie relative la numirea de
tutori nu sunt supuse aprobrei tribunalului; ins persoana care se crede
vtmatd, tutorul sau oricare din
membrii consiliului de . familie, au
drept de a atacA prin actiune principald inaintea tribunalului acea incheere a consiliului de familie, si asemenea actiune urmeazd ad se judece
de urgent fatti cu prtile care au luat
parte la deliberatiune, si acea hotrire se va da asupra unei asemenea
contestatiuni este supus apelului ; aeestea rezultit din art. 388 si ur. c. civ.
si art. 638 si ur. pr. civ. Astfel bind.

desi tribunalul aprobd inlocuirea tutoarei legald trecutd in a doua cstone, totusi incheierea consiliului de
familie prin care se nurneete alt tutor,
nefiind supusd aprobrei tribunalului,
procesul-verbal de aprobare nu se
poate atac pe calea apelului, avnd
drept ins mama s fac reclamatiune
la tribunal contra incheierei consiliu-
lui de familie si s ceard ca contradictorin cu membrii consiliului de familie

sd se pronunte asupra ineheerei consiliului de familie si numai botarirea ce
se va da asupra unei asemenea reclamatiuni este supus apelului. Dacii

dar mama nu atacd acea incheiere a
consiliului de familie prin o actiune
directd inaintea tribunalului, ci se
mdrgineste numai de a da o petitiune
prin care aratd e este nemultumit Toe
incheierea consiliului de famine, si tribunalul, prin exces de putere si MI%
competint, in camera de consiliu, o
discutd aprobnd avizul consiliului, o
asemenea incheiere a tribunalului neputnd a modifie intru nimic dispozitiunile avizului consiliului de famine, nici curtea de apel nu poate, prin
apelul facut inaintea sa contra procesului-verbal al tribunalului, intr in
cercetarea motivelor dc nemultumire
ce ar prezent acest aviz. (Apel
I, 122, Sept. 29/88, Dr. 67/89).
3. Duph art. 389 aunt susceptibile de
dreptul de apel numai inaheerile tribunalului cari au confirmat excluderea sau destituirea &Ad de consiliul ,
de familie unni tutor, lar avizurile
consiliurilor de famine sunt supuse
466
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
Art. 390
apelului inaintea tribunalului numai
violfind cu modul acesta art. 389 c. civ.

in cazurile prevAzute de kge. Or, avi- si art 642 pr. civ. (Cas. I, 7/Ian. 12/90,
zul consiliului de familie in materie de B. p. 12).
6. Hotrfrile date de trib. pe cale
destituire a tutorelui nu este supus apelului dealt atunci cnd el pronuntA gratioasA nu sunt susceptibile de a fi
destituirea. Astfel, deca consiliul de apelate, decal in cazurile prevAzute de
familie, chemat a deliber asupra pro- art. 389 C. c. si 642 Pr. civ. (Apel Bue.
punerei de destituirea tutorelui a gsit III, Dr. 03).
7. Actele sAvarsite de un consiliu
propunerea nefundatA, tribunalul nu
poate intrh in cercetarea faptului
de familie, care nu va fi fost format
decide altfel cleat consiliul de familie, conform legei, trebuesc a fi privite ea
deci apelul contra incheerei tribune- mile, de oarece un asemenea consiliu
lului care confirma o atare deci7iune n'are existenta legalA, si nulitatea lor
a consiliului de familie este inadmisi- poate fi propusa in orice moment, FA
bil. (Apel Buc. III, 28, Febr. 9/89, Dr. nu poate fi aeoperita prin faptul ca
19/89).
persoanele, fr drept de a fi membri
4. DacA, in contra incheerei consiliu- in consiliul de familie, au fost citate
lui de familie, prin care n'a mai pri- si n'au fost contestate la diferite conmit pe mama remaritatA sA fie tu- vocAri. Astfel, tutorele destituit de un
toare a copiilor si, dnsa a fAeut o asemenea. consiliu de familie poate
plngere in conformitate cu art. 389, si opozitie la tribunal contra avizului
tribunalul n'a dat o ineheere de omo- prin care este destituit din tute ll. el
logare, ci s'a pronuntat asupra pln- peste termenul de 5 zile, acordat de
gerei contra acelui jurnal, i conside- art. 389 din C. civil, intrit cat acest
rnd-o ca o plngere in regu1 judecA articol a avut in vedere numai avizul
toate punctele pentru cari mama cerea dat de un consiliul legalmente constianularea incheerei consiliului de fami- tuit, nu si acele cari, din cauza vitioalie ca nelezal data, respingndu-i presei constituiri a consiliului, sunt nule
tentia, o asemenea incheere data de si nu pot produce nici un efect. (Cas.
tribunal e susceptibila de apel. (Cas. I, I, 64/98, B. p. 199).
8.Tribunalul nu poate sit infirme
191/Mai 8/90, B. p. 606).
5. Art. 642 pr. civ. fiind conmput in cartea de judecata prin care se destitermeni generali, de aci urmeaza, c tue un tutore, numai dupii apelul aceori de cte ori tribunalul e chemat a stuia si fata de dnsul, fr sa citeze
se pronunth asupra unei contestAri in in instantA si pe ruda sau afinul, care
materie de destituire sau excludere din a cerut aceasta, destituire. (Cas. I, 557
tutela, hotarirea data asupra delibera- din 1904, B. p. 1783).
0. Tribunalele sunt suverane a detiunei consiliului poate fi atacata cu
apel. Daca curtea de apel statuiaza cd cide, avnd in vedere interesele minosunt susceptibile de apel numai inehe- rului, dacA este locul a se luh, pArinteierile tribunalului care au confirmat lui destituit din tutelA conf. art. 3S5
avizul consiliului de familie, prin care c. civil, dreptul de privighere si edupronuntA destituirea unni tutore, iar catie asupra minorilor, Bait a viol
nu si atunci cnd consiliul de famine, prin aceasta principiile eari edicteazA
chemat a deliber asupra unei propu- puterea, pArinteasea. (Trib. Neamt 196
neri de destituire a tutorelui, nu ineu- din 1911, Curier Jud. 27/1912).
viinteazA acea destituire. creeaza, o dis10. A se vede, : art. 387 eu note 1 ;
tinctiune care nu e prevAzutA de lege, art. 388 cu nota 6.
Sectiunea VII.
Despre administrafiunea tutorilor.
Tutorele va purt grij de persoana minorului

si 11 va reprezent In toate actele civile ; el va administr
bunurile minorului ca un bun printe de familie, i va fi rdspunzator pentru daune interese ce s'ar puteA. IntAmpl din
reaua lor administrare ; el nu poate nici a cumpsr bunurile
minorului, nici a le lu In arena, nici a prirni cesiunea a vreunui
drept sau a vreunei creante In contra pupilului sau. (Civ. 93,
Art. 390.
127, 131 urm., 142, 338, 356, 391, 395 urm., 398, 414, 807, 809,
1084, 1106, 1161, 1231, 1308, 1391 urm., 1419, 1538, 1753, 1906,
1908 ; C. Corn. 10, 13, 18; Pr. civ. 145, 653 ; Decret lege privitor
la dispozitiunile luate pentru Inlesnirea ocrotirei orfanilor de

rsboi. (Mon. of. 19/918), Art. IX, X ; L. p. regularea si Con467
www.digibuc.ro
Art. 390
Codul civil
DESPRE TUTELA
sol. drept. de a exploata petrol si ozocherita, Art. 57; Civ.

Fr. 4501.
Text. fr. Art. 450. -Le tuteur prendra soin de la personne du mineur,
et le reprsentera dans tons les actes civils
II administrera ses biens en bon pre de famille, et rpondra des dommagesintrts qui pourraient rsulter d'une manvaise gestion.
11 ne peut ni acheter les biens du mineur, ni les prendre ferme, moins
que le conseil de famille n'ait autoris le subrog tuteur lui en passer bail,
ni accepter la cession d'aucun droit ou crance contre son pupille.
Doctrina
AUBRY ET RAU, I, p. 429431, 433, 434, 456-459, 462, 468-470, 472, 473; I. ed. 5-a, p. 668,
670, 671, 673, 674, 690, 713-718, 729-733;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 516 urm., 607, 614. 621, (326;
BAUDRY ET SAIGNAT, Vente, 250;
BEUDANT, II, 832, 876;
BUFNOIR, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 632, 635;

CHAUVEAU ET HELM, Thorie, du Code pnal, ed. 5-a, I, 339;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 89, 499, 501, 504, 508, 514, 516, 537, 591; II, p. 231;
ed. 1-11, III, p.158;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 29, 390 urm., 400 urm., 445 urm., 564 urm., 727 urm.;
Suppl. Minorit-tutelle, 29, 301 urm., 311 urm.,343urm.,417, 545,555 urm., 661 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 206 bis, VII;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, I, p. 118 urm.; II, p. 379;

DEMOLOMBE, VI, 374-385; VII, 508, 533, 535-537, 569, 570, 649, 650, 652, 653 urm., 656, 677
086, 687, 691, 754, 757, 760-762, 769-768, 774, 802-804; VIII, 118, 121, 127;
DURANTON, III, 570;
GUILLOUARD, Vente. I, 131;
Huc, III, 370, 371, 386, 398;

LAURENT, V, 1 urm., 44, 50, 54, 62, 78; 166; XXIV, 45 urm.;
PANDEOTES FR., Minorit, 505 urm., 520 urm., 646;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1848-1852, 1856, 1957-1959;
7'utelle, 693, 699, 830 urm.
Doctrinii romneascil.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 501-503, 568, 713 urm., 733 urm., 782; (IV, part. I, ed. 2-a,
p. 243, 247 n. 4, 249, 351, 450; VI, p. 312, 321, 465, 752; VII, p. 551; VIII, part. I,
ed. 2-a. p. 71; IX, p. 54; XI, p. 113, 338); Droit ancien et moderne de la .Roumanie,
p. 186, 191, 252; Observafie sub. Trib. Ia.$i 6 Nov. 1906. Dreptul 72/1906; Nota, sub.
Cas. I, 687 din 20 Iunie 1923. Jurispr. Gen. 4/1924 No. 246;
CANTACUZINO MATEI, p. 84, 85, 86, 92, 93, 441, 492;
CONSTANTINESCU JAC N., Asupra contractului de localiune, ed. 2-a, p. 42;

Dociar P. GEORGE, Minoritatea, p. 69, 71.;
DinuTaEscu, A. M., II, 184.;
Hozoc D., Nota, sub. Trib. Dorohoi, 92 din 17 Mai 1921. Pand. Rom. 1923, II, 30; Nota
sub. Cas. I, 47, din 4 Nov. 1909 Cas. I, 411 din 19 Iunie 1915. Pand. Rom. 1924,1, 199 ;
NACU, I, p. 571, 606, 615, 635, 641; II, p. 418, 620, 680;
ZAHARIA .1., Nota sub. C. Apel Gala0 s. I, 130 din 26 Iunie 1924. Curier Jud. 38/924.
INDEX ALFABETIC
Acte de InstrAinare i dis Chitante desc5ratoare 18,

pozitie 9, 12, 24.
21.
Actiune de conservare 27. Consiliu de familie 2, 9, 16,
19, 21, 22, 24, 26.
Administratia tutorului 2,
3, 6, 8, 9-14, 16, 18, 21, 24. Contestatie 27.
Adoptiune 19.
Cotutore 25.
Arendare, a se vedea Lo- Cump5rare 15, 22, 25, 28.
Curator 9.
catiune".
Bunuri imobiliare 13, 26. Datorii 3, 6, 10.
Bunuri mobiliare 9, 24.
Delicte i quasi-delicte 11.
Capacitate 27.
Destituire 7.
Capitalurile minorului, a
se vedeA Ineasare"
2, 22.
Cesiune de creants 5.
Cheltueli 9.
Dobnzi :3.
Dota 24.
Educatie 7, 19, 29.

Farmacie 24.
Hotirari 4.
mobile 13, 26.

Prescriptie 3.
Incasarea datoriilor i ca- Procese corectionale 23.
pitalurilor 6, 10, 13, 18. Procese de arendare 26.
Incetarea functiunilor tu- Putere printeascfi 7.
torului 5.
Recurs 4, 16.
Interdictie 26.
Responsabilitatea tutoruJurisdietie gratioas5 2.
lui 1.
Justificarea socotelilor 9. Revizuire 4.
Schimbarea numelui 29.
Locatiune 13, 24, 25.
Majoritate 5, 8, 28.
Socoteli generale 9, 28.
Mandat 8.
Tranzactie 17.
Mobile 9, 24.
Tutor adhoc 20.
Nume, schimbarea lui 29. Tutor legal 6, 12, 14.
Urmrire 1, 20.
Omologare 24.
Pdure 12.
Uzufructuar 12, 14.
Partaj. 8, 10,
Plata datoriilor 3, 6, 10.
Plata dobnzilor 3.
Vnzare, a se vede Acte

de instr5inare
si ,,Cumprare".
Codul civil
DESPRE TUTELA
Art. 390
insd ineeteawd indat ce pupilul, devenind major, a luat in a sa administrare averea. DacA dar ceziunea ereantei a lost fdcutd in timpul pe cand minorele devenia majore si incetase functiunea do tutore nu se poate opune nulitatea ceziunei. (Cas. I, 122IMart. 28/84,
Jurisprudentil.
1. Epitrop-nl care nu inceteazit cu

urmdrirea indatd ce i s'a inatisat un
act autentic, prin care se prob eit everea urnadritd nu mai er a debitorului minorului, este supus la rdspundere
de prejuditiu in numele situ personal,
dupd art. 145, pr. civ., de oarece prin
B. p. 261).
6. Una din principalele obligatiuni

culpa sa s'a cauzat acel prejudiciu. ale tutorului este administratiunea a(Cas. I, 339/Nov. 26/82, B. p. 1072).
verii minorului (art. 390). Si unul din
2.In materie de jurisdictiune gra- atributele esentiale ale acestui drept
tioasd judecdtorul nu poate statu de- de administratiune este plata datoriialt in eazurile prevdzute de lege. Or, lor minorului si ineasarea sumelor danici o dispozitiune legald nu autoriza torite lui. Astfel fiind, a ridica tutorupe tribunal, fie intr'un mod direct fie lui dreptnl de a priml pretul creantepe calea unei cereri de omologare a lor datorite minorului, este a se pune
unui aviz dat de eonsiliul de famine, in contradietiune cu unul din cele mai
s impund tutorului modul cum trebue importante drepturi ale tutorului. Deed
sd, intrebuinteze capitalurile disponi- aceastd teorie este indiscutabild cnd
bile ale minorilor. Tutorul, in lipsa e vorba de administratiunea unlit tuunei restrictiuni legale, ca administrator ordinar, a fortiori va aye& loo in
tor al averei minorului, este in drept, specie undo mama este tutoare legald,
fail a aye& trebuintd de nici o autori- si prin urmare chematit de lege a adzare, i mimai sub a sa rdspundere, sd ministrit cu o mai mare latitudine.
intrebuinteze banii pupilului situ dupit (Apel Buc. III, 81, Apr. 17/84, Dr. 68/84).
cum gdseste de cuviintd, As& bind,
7. Dreptul de educatiune fiind un atribunalul care refuzd s omoloage a- tribut al puterei pdrintesti, imprejuravizul consiliului de familie prin care rea cd mama a fost destituitd din tuse autorizit tutorul sd, dea cu impru- tell nu o face sd, peardd acest drept.
mut banii minorului, in loc de a-si de- Deci dar curtea de apel deciziand cd
clin& competinta, pseste peste atribu- mama e in drept de a exercitit singurd
tiunile sale. (Apel Bue III, Tunic 3/82, puterea pdrinteascd asupra copilului
Dr. 51182).
3. Tutorele care are capacitatea de a

administr bunurile minorilor, ca un
bun pdrinte de familie (art 390), are,
in puterea acestei atributiuni ce-i conferd legea, dreptul si datoria de a pldti
o datorie devenitA exigibild i interesele acestei datorii, sau de a cere un
termen de platd, sau de a solicit& un
scdzAmt. Deed dar se admite, ceeace
nu se poate constatit, el administratorii until patrimoniu pupilar aunt eapabili de a intrerupe prescriptiunea
prin platd, nu este nici o ratiune de a
le refuz& de a intrerupe prescriptiunea in orice alt chip, eum ar fi cererea
de a i se seddeit dobnda sumei datorite, sub conditiunile numai ea actul
tutorelui care cuprinde implicit o reeunoagtere, sd, fie fdcut in limitele
puterei sale. (Cas. I, 280/Oct. 2/82, B.
p. 930).
4. Hotririle pronuntate contra unui
tutor, chiar cend ar aye& tutorul interese contrarii minorului, sunt oposabile minorului, de oarece dupd, art. 390,
tutorul reprezintit pe minor in toate

actele civile, i minorul nu poate deck a ataa, aceast deciziune prin
loacele orifinare: recurs in casatie sau
cerere in revizuire. (Apel Iasi, IL 80
Iun. 14/82, Dr. 7/82).
5. Dee legiuitorul prin art. 390 opre-
ste pe tutore de a primi in timpul tutelei ceziunea vre-unei ereante contra

pupilului
sdu, aceastA
prohibitiune
stui in ceeace priveste directiunea edueatiunei lui, nu violeazd art. 390. (Cas.
I, 233/Sept. 2/86, B. p. 661).
principiu, ori de cte ori un

tutor continua si dupd ajungerea la
majoritate a pupilului o afacere ineeputd din timpul minoritdtei, acel act
nu poate fi privit cleat ca sviirsit de
un mandatar cu mandat tacit, jar nu
ea un fapt al administratiunei tutelare, de oarece cu majoritatea inceteazd si tutela. Astfel bind minorul
care in timpul partagiului devenind
major nu a instiintat pe nimeni despre
aceasta in calitatea sa de persoand capabild de a dispune de avutul sau, ne-
inldturnd pe fostul situ tutor, a at,ceptat tacit a fi reprezentat de el in

operatiunile partagiului, si nu se mai
poate preval& de necitarea sa In persoand ca sit obtind nulitatea impdr-
telei. (Apel Buc. III, 122, Mai 9 88, Dr.

47/88; Trib. Ilfov, II, 205, Dee. 21/87, Dr.
5/88).
3. Dup art. 402 i 413 e. eiv., combi-
nate eu art. 639 pr. elf:, numai pentru

actele de instrdinare ei dispozitiune a
bunurilor mobile se cere ea avizul donsiliului de familie sd, fie omologat de
tribunal. Cnd ns e vorba de eheltueli pentru reparatiuni, care constituese un fapt de administratiune, ele
intrd in exclusive atributiune a tutorilor sau curatorilor, sub singura rezervd de a le justificit, fie ca cuantum,
fie ca utile administratiunei ce i s'a
469
www.digibuc.ro
Art. 390
DESPRE TUTELA
buna chibzuire a tutorului. Tutorul in

calitatea sa de administrator al averei
minorului, avnd dreptul s arendeze
bunurile acestuia, are prin aceasta faeultatea de a face orice stipulatiune
relativii la plata arenzii, conform uzului, statornicind epocele &And trebue a
se efectuh aceastd plata, dupa, cum va
crede mai folositor, sub a sa raspundere, pentru garantarea intereselor minorului. Si este de natura contractului
de locatiune ea plata chirlilor sau arenzilor sa se facd prin anticipatiune
pe sease luni sau pe MI an dupa obiceiurile locului. Obiectmnea ca aceasta
plata ar constitul o instrainare de folosinta, nu este fuudata, caci oriee locatiune este o instrainare de folosintit,
cu toate acestea legiuitorul o considera, ea un act de administratiune
valabil din partea tutorului si o recunoaste de buna pe un period de 5 ani.
Stipulatiunea platei prin anti ipatiunea chiriei sau arenza este o masura
de precautiune pentru garantarea seriozitittii contractului de locatiune si
un act folositor intereselor minorului,
asigurndu-i din vreme plata pretului
locatiunii si garantndu-1 contra unei
eventuale insolvabiliiati a loeatarului.
incredintat, si aceasta cu*ocaziunea drei socotelelor anuale, neputnd fi descareat definitiv decht cu ocaziunea
predrei socotelelor generale ale intregei gestiuni. (Apel Bue. I, 92, Iun. 1188,
Dr. 45/88).
Tutorul ordinar, ca administrator al bunurilor minorului, are dreptul

de a prim). capitalurile acestuia, de a
insular plata ereantelor pupilului si
de a-i plat). datoriile. Or, dreptul de a
plati datoriile implica dreptul de a reeunoacte legitirnitatea lor, atunci cand
sunt certe; insa pe cele contestabile nu
are dreptul a le plati, caci ar face o
recunoastere, dispunnd iudirect de
bunurile minorului, ceeace legea ii interzice. Daca dar dreptul de a reeunoaste legitimitatea unor creante certe
e acordat unni tutor ordinar, cu atilt
mai mult euvnt aceet drept 11 are un
tutor eu puteri speeiale de a efectu

liehid un rartagiu. (Trib. Ilfov.
II, 285. Dec. 24/87, Dr. 5/88).
11. Tutorul, ea mandatar legal al minorului sail, -nu contracteaza personal

niei o obligatiune &Are persoanele cu
cari trateazd in aceasta calitate pentru
ca el nu interpune cleat ministerul su
prin mijlocul earuia mandantul este
presupus cit contracteaza. Astfel ori de
cate ori tutorul contracteaza, cu o persoan in cunostinta de calitatea sa,
mi poate fi obligat &Ire acesta, chiar
cand ar fi depsit limitele mandatului
Dec& un contract de locatiune facut de
tutor cu clauza platii prin anticipatiune a arenzii este pe deplin valabil

si nu ar puteh fi atacat dealt numai
in caz de fraucla sau dol; caci altfel
protectiunea ce legea acorda minorilor
s'ar intoaree in contra lor si le-ar deyen cu totul vatamatoare ne mai
voind nimeni sit trateze cu tutorii, pe
cht timp actele inehiate cu acestia
ar aved un caracter precar, sau, dach
s'ar gasi eineva s trateze eu dnsii,
acela ar face-o in conditiuni foarte
oneroase pentru bunurile minorilor.
Chiar claca plata arenzii pe un an se
face cu un an si jumatate, inainte de
intrarea in vigoare a contractului de
arendare, acea plata tot este valabila,
Pe cht timp din eembinatiunea art.
1419 cu 1269 rezultd clar ea tutorul
poate reinoi arendarea bunurilor rurale ale minorului cu doi ani inainte
de expirarea contraetului; deei tutorul
se gaseit in intrul termenului de doi
ani spre a primi valabil plata acelei
sau, &lei in acest caz persoana contraetanta a trebuit s tie ca tutorul

depaseste marginele mandatului
astfel nu poate fi obligat nici in virtutea vre-unui delict sau quasi-delict.
(Trib. Ilfov, I. 94, Febr. 7/89' Dr. 65/89).
12. Atht tutorul legal eta F3i usufruc-
tuarul legal, trebue a administr averea minorilor, si a se bucurit de fond,

cu indatorire de a nu instrainh, si denatur nimic si de a-i eonservh, substanta. Astfel fiind, defrisarea unei
pacluri si prefacerea ei in teren arabil
nu este din partea tutorului un act de
administratiune, ci de instrainare, care
nu se poate face decht cu anume formalitati, $i nici din partea uzufructuarului un act de conservarea substantei
fondului, ci de denaturarea lui, ceeace
nu-i este permis. (Trib. Ilfov, I, 94.
Febr. 7/89, Dr. 65/89).
Intre obligatiunile impuse de lege
tutorului, prin 9,rt. 390, este $1 aeea de
a administr bunurile minorului ea un
bun parinte de familie. In aceasta calitate de administrator tutorul poate
face singur, fara s aiba trebuinta de
nici o autorizatiune, toatc. actele de administratiune, adica acelea care au de
scop conservarea bunurilor $1 fructifiearea bor. Iu a-easta categorie de acte
intrit FA locatiunea iniobilelor m:norului pentru care legiuitorul nu a prescris nici o formalitate, lasnd-o la
Codal civil
arenzi. (Trib. Ilfov, IV, 162. Apr. 5/89,

Dr. 33/89).
14. Calitatea tatalui de uzufructuar

poate modifich intru nimic drepturile
si indatoririle sale de tutor legitim, si
nu poate aye& nici o influenta asupra
actelor sale de administratiune si eonsecintelor juridice, cad mimai in calltate de tutor are dreptul sit administreze averea fiului sail minor (Trib.
Ilfov, IV, 62, Apr. 5 89, Dr. 33/89).
15. Oricine poate cumpark, panfnt
pentru un minor, far% mandat, cu din
legal al averii minorului sdu fiu nu
470
www.digibuc.ro
Codtil civil
DESPRE TUTELA
banii siti, nu din banii minoruhii.
odatA aceastA cumpArAtoare aceeptatA.

de tutorele minorului, nu mat are
trebuintA de vre-o ratificare si este

perfectA fatA de toate pArtile, afarA
de minor, cnd s'ar crede prejuditiat.
(Cas. I, 82/99, B. p. 232).
16. Chestiunea de a se sti, (tacit o
conventiune de constructie angajeazA
sau nu capitalurile minorului si, prin
urmare, dacA poate tutorele s o facA
singur, MI% avizul consiliului de familie, este o chestiune de fapt, asupra
cAreia instantele de fond comit o omisiune esentialA, dacA nu se pronuntd.
(Cas. I, 10/901, B. p. 15).
17. Desi inteo tranzactiune tutoral
iseAleste fr sA-si arate calitatea in
care semneazii, dar dach in corPul
tranzaetiunei se specificA calitatea in
care participA, aceastA indicatiune
este suficientit, nefiind vorba de vre-o
forml solemnA prescrisA de lege.
(Trib. Ilfov, I, Dr. 7/905).
18. Tutorul dativ al averei minorului, fiind singur in drept de a administr aceastA avere, el singur poate
primi. arenzile dela arendast i da
chitante valabile de descArcare. Faptul cA chitantele de descAreare ar fi
iscAlite i de uzufructuarul legal, cu
voia tutorului dativ i spre siguranta
arendasilor, dar fArti a aye& calitatea
de administrator, nu poate ave niei
o influentA asupra validitAtei primirei
arendei de ditre tutor. (C. Apel Buc.
III, Dr. 58/905).
19. Dreptul de a creste si a educ Pe
un minor adoptat, aflAtor sub tutelA,
nu apartine acelula care a adoptat po
minor, ci numai tutorelui sAu. El poate
singur sA determine modul de crestere, fArA ea consiliul de familie BA
se poata amesteck consiliul avnd rol
numai la fixarea cheltuelilor necesare.
(Trib. Iasi, III, Dr. 72/906).
20.CAnd inteo urmArire imobiliarA
minorii au interese contrarii de ale
tutorelui lor, ei au a fi reprezentati
si de un tutore adhoc, Ma% ca prin
acest mod de reprezentare s se violeze dispozitiunile art. 356 l 390 codul civil. (Cas. II, 21 Mart. 1907, B.
p. 503).
21. In principiu descArcarea de venituri ce un tutore dA unei persoane
intrA in actele de administratie ale
tutelel, pentru cari legea nu cere ea
tutorul sA aibrt o autorizatie a eonsiliului de familie. (Cas. I, 683 din 19
Nov. 1913. Curier Jud. 5/914).
22. Dacit tutorelui ii este interzis sA
cumpere bunuri de ale minorilor (art.
390 al. 2 si 1308 al. 1 cod. civ.), sub
sanctiunea cA minorul ajuns la majoritate sh cearA anularea vnzArei,
pentru a puteit fi obligat la daune,
ele trebue sA fie dovedite, nerezultnd
din simpla imprejurare cA pretul esit
Art. 399
la licitatie a fost mai mie decAt acel

cu care acele bunuri fuseserA evaluate
prin inventar.
Nu existA nisi o dispozitie care sa
indreptAtease pe consiliul de familie
sau pe Tribunal sit determine si modul de intrebuintare al capitalului minorilor, tutorele fiind din contra indreptAtit ca sub a sa ritspundere, In
caz cnd nu a luat mAsurile necesare
de asigurare i eu riscul de a fi inlocuit din tutelA pentru incapacitate sau
rea administratie, sA plaseze cum va
crede de euviintA acel capital, dndu-I deci si cu dobAndA, de altminteri
singurul mod de intrebuintare prevAzut de lege, sau plAtind el dobnda legala in caz de neintrebuintare sau intrebuintare in folosal sAu. (C. Apel
Galati s. I, 77/915. Curier Jud. 71/915).
23. Minorul are nevoe de a fi reprezintat de tutorele sAu inaintea unel
instante corectionale, spre a puteit
raspunde la o actiune in despAgubiri,
cnd aceastA actiune se exereit con-
comitent cu actiunea penald. (C. Jurati

Teleorman, 1915. Curier Jud. 1915, p.
632).
24.a) Art. 390 c. civ., nu se ocupA de
capacitatea tutorului ca mandatar legal al minorulut, din aceastA cauzA ju-
risprudenta a creat teoria actelor de

dispozitie si de administratie in materie de tutelA.
b) S'a considerat o arendare pfinA
la 5 ani ea un act de admnistratie iar
de la 5 ani in sus ea un act de dispozitie; dar s'a nitscut o nouA controversA: dacA pentru actele de dispozitie trebue i autorizarea consiliului
de familie si a tribunalului.
e) Inchirierea unui bun mobiliar
cum ar fi eel al unei farmacii
pe
mai mult de 5 ani nu se poate consi-
deli' ea un act de dispozitie si deci nu

i se poate apnea dispozitiile art. 1268;
d) Art. 1268 c. c., prin averi dotale
intelege mimai imobilele urbane sau
rurale cum sunt i as& cum se precizeazA in art. 1269 c. c. (C. Apel Craiova s. I, 44 din 28 Dee. 1920. Justitia
(Craiova), 9/921).
25.Dispozitiile art. 3911 c. civ. se referA numai la cazul cnd tutorul fiind
deja in functiune nu poate eumpAr
nici Ina in arendA bunurile pupilulul,
Ma% insA ea de ad sA rezulte vre-o
impiedicare sau incapacitate de a fi
numit ca tutore pentru aeela care anterior numirei sale ar fi luat cu a' endA
vre-un bun al pupilului. (Cas. II, 124
din 30 Mai 1921 Dreptul 40/921,, Curler.
Jud. 31922, Pand. Rom. 1922, III, 64).
26. Tutorul unui minor sau interzis,
nu are nevoe de autorizatia consiliului de familie in actiuni privitoare
la arendarea bunurilor incapabililor,
art. 408 c. civ., fiind aplicabil numai
la actiunile privitoare la drepturile
471
www.digibuc.ro
Art. 391
DESI'RE TUTELA
reale imobiliare. (Trib. Dorohoi, 1

Nov. 1921, Dreptul 32/922; Cas. I, 687
fid
Codul civil
la garantii particulare. Faptul c
tru pdstrarea dreptului de folosint.

b) In cursul judecAtii ins, persoana
capabilit actionatd,, numai de minor
legea prevede excluderea lui dela tujel atunci cnd a fost condamnat la
o pedeapsd, aflictivii si infamantd, sau
destituirea lui and are o purtare rea
de notorietate publica, ne aratd. solicitudinea ce, a avut-o legiuitorul in alegerea tutorulut, solicitudine ash de
necesard atunci, cnd atributiunile lui
s'ar mrgini numai la o simpld administratie. Asa dar, in minile tutorului este incredintatd soarta pupilului,
el este acela care determind educatiu-
1923, II, 30).
este cel mai in msurd a cunoaste atfit

caracterul ct i aptitudinele minorului.
Prin urmare, chestiunea de preschimbare a numelui patronimic a
minorului, cum este in spetd, nu poate
din 20 Iunie 1923. Jur. Gen. 1923, No.
1079 si Jur. Gen. 1924 No. 246, Jur.

Rom. 20/923).
27. a) Minorul poate singur introduce o actiune in justitie cu scop de

conservare de drepturi; ast-fel el
poate introduce o contestatie, care
este si utild i necesard, eel putin pen-
in conditiunile de mai sus, poate cere

si (Mine complectarea capacitatii prin
ehemarea reprezentantului legal si aeeasta in baza art. 952 c. civ. care in-terzice persoanelor capabile de a opune
minorilor incapacitatea lor. (Trib. Dorohoi, 92 din 17 Mai 1922. Pand. Rom.
Potrivit art. 390 c. civ., tutorul

nu poate cumpr averea pupilei, sale
numai in timpul tutelei, nu si dupd
te pupila a ajuns la majoritate i s-au
depus socotelile (Trib. God. s. II,
134 din 5 Mart. 1924. Curier Jud. 25/924)
29. Tutorele potrivit art. 390 c. civ.,

soana minorului, el II reprezintd in
toate actele civile, administreazd toate
nea minorului si Ii d directive in

viatd, aci el trdind impreund cu el,
fi de atributul consiliului de familie,

ci de acela al tutorului, singurul in
stare de a cunoaste mai bine dacd
este sau nu necesard, spre a-i da consimtimntul. (C. Apel Ga'ati I, decizia
civild 130 din 26 Iunie 1924. Jur. Gen.
1924, No. 1626. Dreptul 26/924. Bul. C.
este acela care poartd grijd de per-
Apel 11/924. Curier Jud. 38/924).
bunurile sale ca un bun pdrinte de

familie, eu alte cuvinte tutorul este
5, 7, 14; Art. 343 cu nota 3; Art. 380 cu

nota 1; Art. 401 cu notele 1, 19; art 408
cu notele 24, 29.
snpus la o responsabilitate personald
Art. 391.
30. A se veda: Art. 338 cu notele 4,
Consiliul familiei, sau In lipsa acestuia tribunalul
tinutului, va regula facerea catagrafiei averei minorului, spre
a o incredint tutorelui numit, Mr de care tutorele nu va
pute6. intr In functiune f). (Civ. 367, 379 urm., 706, 730 urm. ;
Pr. civ. 654 urm., 657, 668, 671, 674 urm. ; L. jud. oc. 39 ; L.
Timbr. 18 11, 23).
D o c trini s tr Mina .
ARNTZ I, 728,
AUBRY ET RAU, I, 112, p. 676, 678;
BAUDRY ET CHRNEAUX, Personnes, IV, 478, 479, 481;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, H, 208 bis. V;
DEMOLOMRE, VII, 547-549, 552, 569;
DURANTON, III, 538;
Hoc, III, 391, 393;
LAURENT, V, 9-11;
MAROADP, II, 210, 248, 252;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 578, 579;
&any, Tutelle, 721;
THIRY, I, 576, 579;

TROPLONG, Donations et lest., I, 262.
1) Art. 391-394, Codul civil roman aunt :atroduse de legiuitorul nostru in sck.eal pastrarei averii minorilor, pana la indeplinirea tuturor formalittilor prevazute In capitolul ,Despre
.Ele lipsesc In Codul
civil francez. Ele trebuesc puse in legatura cu art. 730-732 din Codul civil si 654 gi urmitoril din Procedure
civili.
472
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE 1 UTELA
Art. 392-394
Docrting romnease.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 688 111'111.;
NACU, I, p. 611;
POLICHRON DEM., Nola sub. Cas. II, 68 din 30 Martie, 1921. Pand. Rom. 1922, I, 13a.
Jurisprudenti.
I. Tutorele dativ nu intrA, in ailministratiune si nu reprezinUt legalmente
pe pupil, cleat dupit ce a depus garantia fixat de consiliul de familie

dup6, ee averea minorului, catagrafisitg, conform legei, i-a fost incredin-
tat. Asa dar, dac ititeo urnaltrire
imobiliar, cerutA contra minorului,

comandamentul prealabil a fost inmnat tutorelui sg.u. inainte si fdrit ca
fi depus garantia i s fi
primit averea, din care cauza in urma
a si fost inlocuit, acel comandament
regulat fAcut, atrage nulitatea urmarirei si casarea ordonantei de adiudecare. (Cas. II, 65/95, B. p. 813).
Art. 392.
La orice intmplare care motiveazd dupd legi
numirea unui tutore, tribunalul 1) districtului unde se institue
tutela, va numi indatd un delegat, care, In unire cu procurorul,
vor pune indatd sigiliul pe toate lucrurile minorelui, i vor inchei jurnal; un exemplar se va depune la tribunal subscris
de cei ce au fost fatd la punerea sigiliilor ; in caz de a fi
rudenii de fatd, sa se cheme i dnsele s pund sigiliile lor
si In lipsd de rude s se cheme din cettenii cei mai bine
notati ca sd fie prezenti la aceasta operatiune 2). (Civ. 367, 368,
391, 730-732 ; Pr. Civ. 654 urrn. ; Leg. jud. ocol. art. 39 si urm.,
L. Timb. 18 10b; 19 19b).
Doctrinit romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 666 urrn.;
NACU, I, p. 607,609.
Art. 393.
Ridicarea sigiliilor se va face dupd aceleasi
forme ca si punerea lor, prin Incheiere de jurnal 3). (Civ. 392;
Pr. civ. 668 urm ; L. Timbr. 18 10b; 19 19b).

Doctrina romneasca.
NACU, I, p. 607.
p. 688 urm.;
Art. 391.
Tribunalul districtului, Indatd dupd sdvarsirea
lucrdrei cuprinse in articolele de mai sus, este dator sd con-
voace consiliul de familie, spre a numl tutore 4). (Civ. 391, 392 ;
Pr. civ. 638 urm., 654 urml.
Doctrinii romilneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 667.
1) Prin legea Judecatoriilor de Ocoale art. 39, regularea tutelelor, pfin la suma de 40.000 let, este data
in competinta Judeatoriilor de Ocoale.
2) A se vedeA nota de sub textul art. 391.
3) A se vedea nota de sub textul art. 391.
4) A se vedea note de sub textul art. 391.
473
www.digibuc.ro
Art. 395-396
DESPRE TUTELA
Codul civil
Art. 395. in urma lucrrilor preserise la art. 402, 403, si

404 f) delegatul tribunalului, Insotit de procuror si de tutore,
vor catagrafisi averea minorelui, i o vor Incredint tutorelui
prin un jurnal care se va subscrie de acesta.
Dac minorele datoreste ceva tutorelui acesta va trebul
s declare aceasta In inventariu, sub pedeaps de a pierde

creanta sa, i aceasta se va face dup rechisitiunea procurorului sau a delegatului tribunalului, mentionandu-se si In
jurnal. (Civ. 392-394, 396, 397 urm., 706, 730; Pr. ci v. 654, 657,
668, 674; Leg. timbr. art. 18 14; Leg. 29 Oct. 77 ; Civ. Fr. 451).
Text. fr. Art. 451. - Dans les dix jours qui suivront celui de sa nomi-
nation, diiment connue de lui, le tuteur requerra la levee des scenes; s'ils ont t
apposes, et fera procder immdiatement k l'inventaire des biens du mineur, en
prsenee du subrog tuteur.
S'il lui est du quelque chose par le mineur, il devra le declarer dans
l'inventaire, . peine de dchance, et ce sur la requisition que l'officier public
sera tenu de lui en faire, et dont mention sera faite au proces-verbal.
Doctring stritinit.
AUBRY ET RAU, I, p. 435-437; I, ed. 5-a, p. 675-678;
Boman ET COLMET-DAAGE, Leons de procd. civ., II, p. 550;

CARRA ET CHAUVEAU, Lois de la procd., VI, quest. 3140;
COIAN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 490, 502, 537;
DALLOZ, Rp. Minoril-tutelle, 405 urrn., 407 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 315 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 209, bis, IV;
DEMOLOMBE, VII, 546, 548, 549, 553, 555, 558, 563, 566, 569;
DURANTON, 111,358;
Huc, III, 392, 393;
LAURENT, V, 8-10, 12, 13;

MARCAD, art. 451;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 578, 579;
PLANTOL, I, ed. 3-a, No. 1855, 1936;
TROPLONG, Des donations et testaments, I, 262; Du contral de mariage, II, 1208.
Doctrinii, romneascit
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 504, 688 urrn., 693, 694, 605, 699; Droit ancien et moderne
de la .Roumanie, p. 491;
CANTADDZINO MATES, p. 80, 81;
NACU, I, p. 571, 611, 612.
Jurisprudent&
I. Art. 395 nu se ocupA cleat numai
de ipoteza in care tutorul ar fi creditor al minorului in momentul deschiderei tutelci, $i are de scop de a irapedica frauda prin care tutorul ar pute sa feat BA renasca o creant stina
cnd s'ar convinge cti probe liberatiunei minorului n'ar existh printre hr-
tiile inventariate. Or, consideratiunile

cari au condus pe legiuitor stt alctituiasc5, acest articol nu le intilmPinm
cnd este vorba de un act simulat intro tutore si autorul pupilului, si deci
lipsa de declaratiune din partea tutorelui nu-1 impedicti de a cere nulitatea unui atare act simulat. (Apel Buc.
III, 236, Nov. 29186, Dr. 36/87).
Art. 396. - In curgere de o lun dela facerea inventarului,

tutorele va vinde prin licitatiune, care se va face prin Indeplinirea tutulor formalitAilor la tribunal, toate averile misI) Din eroare se trimite la aceste articole; acele cari trebulau citate suet art. 392, 393 qi 394.
Codul civil
Art. 397
DESPRE TUTELA
cdtoare, afard de acelea pe care consiliul farnilieil-ar fi autorizat
a le pstrd in naturd. (Civ. 397, 472 urm. ; Pr. civ., 431 urm.,
437, 444, 677 ; C. corn. 13 ; Civ. Fr. 452).
Text. fr Art. 452. Dans le mois qui suivra la clture de l'inventaire,

le tuteur fera vendre, en prsence du subrog tuteur, aux enchres revues par
nn officier public, et aprs des affiches ou publications dont le procs-verbal
de vente fera mention, tous les meubles autres que ceux que le conseil de famine
l'aurait autoris b. conserver en nature.
Doctrin
AURRY ET Rau, I, p. 438-440, 453, 454; I, ed. 5-a, p. 679-681, 710, 711;
BAUDRY ET CHB EAUX, Personnes, IV, 483, 484, 485;

CoLDI ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 490, 503, 500 ;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 424 urm., 613; Suppl. Minorit-tutelle, 326 urm.;
DEMANTE, II, 210 bis, 220 bis, V;
DEMOLOMBE, VII, 351, 553, 579, 580, 582-585;
Hue, III, 395;
LAURENT, V, 16, 18, 20;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1909-1911, 1913, 1943,
Doctrin romneasca.
Hozoo D., Concluziuni". Curier Jud. 44/1914;

NACU, I, p. 613.
Jurisprndent.
1. Dupg art. 396, generala si obligatoarea regul este ea tutorul s vnza
toatti averea mobil ramasa minorului
dela defunct, bird do niei o autorizare
a consiliului de familie. Numai prin
exceptiune, tutorul poate conservA in
natura o parte din aceastg. avere, care
eu interesele ce
ar produce. Chiar
intrzierea ce o pune tutorul in a vinde averea mobil, nu-1 deseare de obligatiunea ce-i impune legea, ei din
contra il supune la daune interese
daea intrzierea a produs preindiciu
minorilor. (Apel Iasi, I, Ian. 26/91. Dr.
29/91).
3. Pentru instrainarea bunurilor mo-
conservare nu o poate face frtt au- bile ale minorilor, instrinare ee se

torizarea consiliului de familie. Prin face in eurgere de o lun dela faceurmare, aceast autorizare nu e neee- rea inventariului prin lieitatie publica
saril decAt numai and tutorul s'ar eu indeplinirea tuturor formalittilor
afl In exceptiune. (Apel Iasi, II, 163, la tribunal, nu este nevoie de autorizarea sfatului de famine, o asemenea
Nov. 14/83. Dr. 11/84).
2. Tutorul ordinar trebue s se con- autorizare fund necesarti mimai penforme art. 396, prin care se pune intru averile misatoare, ce tutorul voedatorire tutorilor ca, in eurgere de 1 ste a pastra in natur. (Trib. Botosani, C. Jud. 61/903).
lun dela faeerea inventariului,
4. Cu toate c e neeontestat c tutovnz averea mobilti, afar de aceea
pe care cousiliul de familie ar fi dis- rele conform art. 396 codul civil trepus s se pstreze in natur. DacA tu- bui s facil vnzarea lucrnrilor motorul nu se conform acestei dispozi- bile prin lieitatie, aceasta fiind o mAtiuni devine responsabil prin acest sur de garantie a minorilor, tot att
fapt fatti de minori; cci dispozitiunea de necontestat este a aceast obligacuprinsli in art. 396 nu constitue un tiune nu poate atrage raspunderea tudrept pe care legea sg-1 acorde tutore- torilor deat in caz and prin ea s'a
lui, ei este o obligatiune pe care i-o cauzat un prejudiciu minorilor si pntt
impune legea pentru a ea nu voes'e la coneurenta acelui prejudieiu. (C.
ea averea mobil 0, se deprecieze prin Apel Galati s. I, 77/915. Curier Jud.
efeetul timpului, astfel ea minorii s-si 711915).
gseaseit eapitalul sporit la majoritate
Art. 3917.
Tatl si mama, in cat timp au folosinta legald
a bunurilor minorelui, sunt scutiti de a vinde averea mis475
www.digibuc.ro
Art. 398
DESPRE TUTEL
Coda civil
catoare, daca ei preferesc a o pastra si a o restitul
In
natur.
In acest caz ei vor face, cu cheltuelele lor, o estimatiune
dreapta prin un expert, care se va numb de tribunal, dupa

ce va depune jurmant. (Civ. 338 urm., 396, 528 ; Pr. civ. 211
Text. Jr. Art. 453. Les pre et mre, tant qu'ils out la jouissance propre
et lgale des biens du mineur, sont dispenss de vendre les meubles, s'ils prfrent de les garder pour les remettre en nature.
Dans ce cas, ils en feront faire, leurs frais, une estimation h, juste va-
leur, par un expert qui sera nomm par le subrog tuteur et pretera serment
devant le juge de paix. Ils rendront la valeur estimative de ceux des meubles
qu'ils ne pourraient reprsenter en nature.
Doctrinii
AUBRY ET RAU, I, p. 439, 440; 1, ed. 5-a, p. 680, 681;
BAUDRY ET CRENEAUX, Personnes, IV, 486 urm.;
I1ALLOZ, Sup*. Minorittutelle, 330 urm.;
Rue, III, 395;
LAURENT, V, 22;

Doctrini romneasci.
ALEXANDREtCO, II, ed. 2-a, p. 695 urm., 865;
NACU, I, p. 613.
acelea la care se poate astepti cineva

si prin urmare se pot prevedeh, desl
I. Legea obliga chiar pe sotul care a se pot intmpl mai rar, i ca atare
uzat de facultatea de a conserva in aceste evenimente nu se pot prenunatura averea mobil supus folosin- mra printre acele considerate de catei sale, a rhspunde de ea, si atunci zuri fortuite sau de fort majorg., enm
ond a perit prin caz fortuit, sau cnd Bunt tempestele, cutremurul, trsnen'ar mai puteh send prin efectul tim- tele, etc., pentru c. omul la aceste capului la uzul pentru care er desti- miri este supus in mod fatal si el nu
nata. Evenimentele ordinare ale na- poate sit le prevadtt, nici s reziste.
turii precum seceta, desele ploi, ores- (Apel Iaei I, Ian. 26/91, Dr. 29,191).
terea apelor, etc., sunt evenimente de
2.A se vedeb. art. 338 cu nota 12.
Jurisprudenfii.
La Inceperea oricarei tutele, afar de aceea a

tatalui si a mamei, consiliul de familie va regula, dupd starea
Art. 398.
averei, suma cat s'ar socoti de cuviint pentru cheltuelile

minorelui cele de peste an, precum i cheltuelile administraiunii
; acelas act va cuprinde anume daca tutorele
este Imputernicit ca, In lucrarea sa, s fie ajutat de unul sau
de mai multi administratori i procuratori cu leafa; acestia
vor gera, sub rspunderea tutorelui. (Civ. 338 urm., 343, 357
urm., 1542 ; Civ. Fr. 454).
Text. fr. Art. 454.Lors de l'entre en exercice de toute tntelle, autre que
eelle des pre et mre, le conseil de famine rglera par aperu, et selon l'im-
- 476
www.digibuc.ro
Codul civil
UESPRE TUTELA
Art. 398
portance des biens rgis, la somme laquelle pourra s'lever la dpense annuelle
du mineur, ainsi que celle d'administration de ses biens.
Le mme acte spcifera si le tuteur est autoris s'aider, dans sa gestion
d'un ou plusieurs administrateurs particuliers, salaris, et grant sous sa
responsabilit.
Doctrini
AUBRY ET RAU, I, p. 442, 488; I, ed. 5-a, p. 692, 693, 751;
BAUDRY ET CHNEA WC, Personnes, IV, 466, 468 urm.;
COLIN ET CA PITANT, ed. 2-a, I, p. 479, 483, 492, 500, 503, 506;
DALLOZ, Rep. Minoril-tutelle, 434 urm.; Suppl. Minorit-lutelle, 304 urm., 336 urm.;
DEMANTE, 11, 212 his, III, IV;

DEMOLOMBE, VII, 602, 603, 610; VIII, 115;
Hue, III, 409, 457;
LA URENT, V, 24, 133;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1835, 1882, 1890-1892;
SIREY, Tutelle, 747.
Doctrinft romitneascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 504, 702 urm, 731, 732, 809, n. 4;
NACU, I, p. 581, 614, 617;

SESCIOREANU M G., Nota sub. C. Apel Buc.
s. II, 99 din 0 Aprilie 1921. Pand. Rom.
1922-11-107.
Jurisprudenti.
I. Dupit art. 398 consiliul de familie
e in drept sA reguleze inteun mod suveran cheltuelile minorilor fr ca hotArirea sa in aceastA privintA s fie
supus la omologarea tribunalului. Si
judectitorul este dator s. se declare necompetinte ori de cte ori i se cere
sanctionarea unui act pentru validitatea cAruia interventiunea justitiei este
inutila. (Apel Buc. Ill, Dec. 13/75, Dr.
1/761.
2. Din dispozitiunile art. 398 si urmAtorii. din codul civil rezultA cA con-finial de famine singur are dreptul sA
fixeze cheltuelile pentru intretinerea
si educatiunea minorului.
Dup ce consiliul de familie a determinat aceste cheltneli si, mai cu seamA, dupa ce Tribunalul a omologat
bugetul unor asemenea cheltueli, iar
tutoarea si co-tutorele au Mcut cheltuelile iu limitele aces( ui buget, instantele judeattoresti nu mai pot, in
urmit, st, reducA aceste cheltuli, sub
cuvnt c ar fi exagerate, cci prin
aceasta violeazA art. 398 din codul civil si comit un exces de putere. (Cas.
I, 5 Dec, 1902, B. p. 1872).
3. Dup dispozitiile art. 398 c. civ.

consiliul de famine este in drept sA
reguleze in mod suveran cheltuelile
minorilor, fArA ca ineheerea sa in a-
eeast privintA sA poatA fi supus, omologril tribunalului.

Prin urmare tribunalul e dator sA
se declare incompetent ori de cte ori
i se cere sanctionarea until aet pentru
validitatea cruia interventia justitiei
este inutil. (C. Apel Bue. s. IV, 122

din 30 Sept. 1919, Curier Jud. 29-30/919).
4. Art. 398 c. civ., prevede cA la in-
ceperea oricArei tutele, consihul de familie are cAderea sA fixeze dupA starea
averei, suma destinatA pentru cheltuelile minorului: duph litera su spiritul

legei, aprecierea consiliului de familie
este suveranA, fiind o chestiune de

purit administratie. Consiliul de fa-
milie poate micsor sau mAri cuantumul cheltuelior, justificfind utilitatea bor.
Art. 402 si 408 c. civ. nu cer ca avizul dat de Consiliul de familie cu aceastA ocaziune, sA fie omologat de
Trib.. asa cA el este definitiv. (C. A.
Buc. III, dec. 39 din 18 Far. 1922. Jur.
Gen. 1923 No. 565).
5. Dispozitiunile art. 398 c. civ. po-
trivit cArora consiliul de familie va

regul dupg, starea averei, suma cit
s'ar socoti de cuviintA pentru cheltuelile minorului in timpul anului, indritueste consiliul de familie numai de a
cercetit partea bneasc din venitul ce
trebue sA se sacrifice pentru ngriji-
rea minorului, farA ca prin aceasta
sa aibA drEptul (le a apreci oopul si

obiectul cheltuelilor care este exclusiv
rezervat tutorului, (C. Apel Galati s. I,
130 din 26 lunie 1924. Dreptul 26/924).
6. Din faptul cA, (potrivit art. 347,
448 c. civ.), tutela mamei rectistoritit
nu poate fi conservatA dect in virtutea unei deeiziuni a consiliului de f amilie, care este liber a-i ls, sau nu tutela
si din faptul cA tutela noului el sot este
necontestat dativA si cA intre tutela
inamei si aeea a sotului ei se formeazil
- 477 -www.digibuc.ro
Art. 311
DESPBE TUTELA
o led:tur indivizibild i indisolubild,

rezult c tutela mamei reedstorit
isi schimba natura juridica si din tuteld legald devine dativa.
Prin urmare in asemenea conditiuni,
consiliul de familie este in drept s ia
msurile ce legea prevede pentru orice
tuteld dativ intre cari, potrivit art.
398 c. civ., si pe acele de a regula dung
starea averei tutelei. suma ct s'ar so-
Codul civil
cot de cuviint pentru cheltuielile anuale ale minorilor, precum si cheltuelile tutelei. Art. 398 c. civ., scuteste pe
mama supravietuitoare de fixarea bugetului anual al tutelei numai atta
timp cat ea nu se cdsatoreste din nou.
(Cas. II 405 din 6 Oct. 1924. Jur. Gen.
1924 No. 2300).
7-A se vedea : art. 347 cu nota 2; art.

380 cu nota 1; art. 416 nota 5.
Art. 399. Consiliul familiei va hotdrisuma din excedentele
veniturilor asupra cheltuelilor, de la care va Incepe pentru

tutore obligatiunea de a o da cu dobAndd; o asemenea intrebuintare urmeazd a se face prin asigurare cu garantie potrivit
legilor si In soroc de 6 luni, dupd expirarea cdrui termen
tutorele va fi obligat a pltl dobAndd pentru sumele neIntrebuintate, de nu va dovedl cd i-a fost cu neputintd. a intrebuinth acele sume
Civ. 400, 1088 ; Civ. Fr. 455).
Text. fr. Art. 455. Ce conseil dterminera positivement la somme

laquelle commencera, pour le tuteur, l'obligation d'employer Fexcdent des revenus sur la dpense : cet emploi devra tre fait dans le dlai de six mois,
pass lequel le tuteur devra les intrts dfaut
Doctring, strain.
AUBRY ET RAU, 1, p.443-445, 484, 485; I, ed. 5-a, p. 693-695, 749, 750;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 473, 529;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 492, 503, 506 urm.;

DALLoz, lip. Minorite, 473;
DEMANTE, II, 213 bis, VII;
DEMOLOMBE, VB, 146, 611, 614, 619, 628, 630; VIII, 23 urm.;
Hue, III, 413;
LAURENT, V, 33, 35, 117;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1897 ;
Tutelle, 776, 783.
Doctrina romitneascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 504, 702 urm., 731, 732, 809, n. 4; (VI, p. 427; X, p. 640);
CANTACUZINO MATE; p. 82, 513;
NACU, I, p. 614, 616.
Jurisprudentii.
tul legal al averii minorilor pe care o
administrcazg, este dater ea att eapi1. In cazul cnd tatl sau mama sunt talul minorior, ct si sumele de bani
tutori ai minorilor lor copii, dnsii nu rgmase din excedentul venitului asu-pltesc procente pentru intrebuintarea pra cheltuelilor, s le intrebuintcze
excedentului veniturilor ce incaseazd dndu-le eu dobnd, sub sanctiune, in
din averea copiilor, cdci au dreptul de caz de neobservare, cd, dupd trecere
folosint asupra acelor venituri. conde 6 luni, tutorul s fie obligat a plti
form art. 399 ; iar mama care se remd- dobanda pentru sumele neintrebuinrit, urmeazd, s plilteased asemenea tate, de nu va dovedi c i-a fost cu neprocente pentru excedentele venituri- putint a intrebuintit acele sume.
lor, did perde uzufructul legal indat
Prin urmare, neexistand dispozitie
dupa remritare (art. 340 si 399). (Cas. legald care s determine modul de inI, 343/Nov. 292, B. p. 948).
trebuintare al capitalului minorilor,
2. a) In conformitate cu art. 399 si din aceast rezultd, cd tutorii cari pas400 e. civ., tutorul care n'are uzufruc- treazd in mna kr capitalul minorilor
1) In art. francez 455, corespunzltor, lipsesc ultimele cuvinte: ....de nu va dovedi cd
putinid a intrebuings acele same'.
478
www.digibuc.ro
fosi ou ne-
(Jodul civil
DESPRE TUTELA
Art. 400-401
actele prezentate nu corespund realitAtii faptelor, pentru a puteit cere

daune pentru rea administrare. (Cas.
nu pot fi rAspunzAtori de daune pen-
tru rea administrare, din moment ce

instanta de fond constatA cA tutorii
au plAtit la sumele intrebuintate de
dnsii o dobndit de 6 %, mai .mare
I. No. 18, 1920 ; Jurispr. Rom., 1920, p.

121).
3. Plasarea excedentului veniturilor minorilor de cAtre tutore intr'o societate in participatie constitue un
plasament conform art. 399 c. civ. (C.
Apel Rue. s. III, 15 din 9 Febr. 1921:
Curier Jud. 18/921, Pand. Rom. 1921,
III, 28.
4. A se vedeit : art. 338 ou nota 5 ;
art. 390 eu nota 2.
deci dect cea legalA prevAzutit de art.

1088 c. civil.
b) Dach instanta de fond constatA in
fapt cl tutorii s'au descAreat de gestiunea administratiunii lor, prin con-turile de venituri si cheltueli, iar actele justificative au fost depuse si aprobate de consiliul de familie si de
Tribunal, minorul devenit major trebue
s dovedeascA cA gestiunea tutorior si
Daca tutorele n'a facut a se determina de consiliul de familie suma la care Incepe pentru dnsul obligarea
Art. 100.
de a o Intrebuinta, el va fi dator dupa trecerea termenului
expres prin art. precedent a plan dobnzile pentru orice surna

neintrebuintata, ori cat de mica ar fi aceasta. (Civ. 399, 420,
1088, 1589 ; Civ. Fr. 456).

Text. fr. Art. 456. Si le tuteur n'a pas fait dterminer par le conseil
de famille la somme laquelle doit commencer l'emploi, il devra, aprs le
(Mai exprim dans l'article prcdent, les intrts de toute somme non employ&
quelque modique qu'elle soit.
Do ctrina straing.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 506; II, p. 30:

DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 461 urm., 632 ; Suppl. Minorit-tutelle, 363 urm., 464 urm.;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 583 urra.;
Rumor., I, ed. 3-a, No. 1904.
Doctrin roinneascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 504, 702 urm., 731, 732, 809, n. 9; (VI, p. 427; X, p. 640);
CANTACUZINO MATE; p. 81, 447;
NACU, I, p. 582, 616; II, p. 624.
Jurispruclent.
1. In conformitate cu art. 399 si 400
c. civ., tutorul care n'are uzufructul

legal al averei minorilor, pe care o
administreazA este dator ea atiit capttalul minorilor ct si sumele de bani
rAmace din excedentul venitului asupra cheltuielilor, sA le intrebuinteze

dndu-le cu dobAndA, sub sanctiune in
caz de neobservare cA, dunA treeere de
6 luni, tutorul EPA fie obligat a plAt
dobndA pentru sumele naintrebuintate, de nu va dovedi cA i-a lost cu neputint a intrebuint acele sume.
Prin urmare, neexistiind dispozitie
legalA care sA determine modul de intrebuintare al capitalului minorilor,

din aceasta rezultA cA tutorii cari pAstreazA in mna lor capitalul minorilor,
nu pot fi rAspunzAtori de daune pentru rea administrare, din moment ce
instanta de fond constatA eA tutorii au
plait la sumele intrebuintate de
sii o dobndA de 6 %, mai mare deci
dect cea legalA prevAzutA de art. 1088
c. civil. (Cas. I, No. 18, 1920 ; Jurispr.
Born." 1920, p. 120).
2. A se vede : art. 347 au nota 2 ;
art. 399 en nota 1.
Art. 101. Tutorele, fie chiar tatal sau mama, nu poate

1u imprumut pentra minore, nici a ipoteca, niei a Instraina
averile lui cele nemiscatoare, mai Inainte de a fi imputernicit
de catre consiliul de familie ; o asa Imputernicire nu se va
putea da dect pentru cauza de mare nevoe, sau de un folos

479
www.digibuc.ro
Art. 491
DESPRE TUTELA
C odul civil
Invederat; la Intmplarea dintAiu consiliul de familie nu va
da Irnputernicirea sa, dect numai duph ce se va constat
prin o socoteal. In scurt Infatisatà de tutore, cum ca banii, lucrurile miscatoare si veniturile minorelui sunt neIndestulatoare ;
consiliul familiei va Insemra In toate cazurile anurne averile
nemisctoare, care ar trebui s se vnd mai Intiu, precum

conditiunile ce ar socoti mai avantagioase pentru vnzarea
lor. (Civ. 402 urm., 404, 430, 454, 462 urm., 951, 952, 1166,
1771 ; Pr. civ. 80, 638 urm., 681 urm.; C. corn. 12, 13 ; L. jud.
oc. 42 ; L. Tirnbr. 39 8 ; Legea pentru Incurajarea construe-
tiilor de cfadiri (Mon. of. 87 921) Art. 5 ; L. p. regularea si consol.
dreptului de a exploat petrolul si ozocherita, Art. 57 ;

Fr. 457
Civ.
Text fr. Art. 457. Le tuteur, mme le pre ou la mre, ne peut emprunter pour le mineur, ni aliner ou hvpothauer ses biens immeubles, sans y
tre autoris par un conseil de famille.
Cette autorisation ne devra tre accorde que pour cause d'une ncessit
absolue, ou d'un avantage vident.
Dans le premier cas, le conseil de famille n'accordera son autorisation
qu'aprs qu'il aura t constat, par un compte sommaire prsent par le tuteur
que les deniers, effets mobiliers et revenus du mineur sont insuffisants.
Le conseil de famille indiquera, dans tous les cas, les immeubles qui devront tre vendus de prfrence, et toutes les conditions qu'il jugera utiles
Doctrin
AUBRY ET Rau, 1, p. 44)-452, 468; I, ed. 5-a, p. 704, 705, 707-709, 727;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 563 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 492, 506, 514, 515, 555, 562; II, p. 641, 939;
DEMOLOMBE, VII, 729, 735, 737, 737 bis, 742. 823 urm.:
DURANTON, XIX, 348;
Hue, III, 377;
LAURENT, V, 00, 93, 94, 101;

PANDECTES FR., Minorit, 760 UPDI.;
PLANIoL. I, ed. 3 a, No. 1919-1921, 1930:
SIREY, Tutelle, 991, 999, 1000, 1007.
Doctrinil romiineascg.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 761 urm., 770 urrn., 772 um., 862; (III, part. I, ed. 2-a.
p. 317; III, part. II, ed. 2-a, p. 512; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 87, 210 ad notam, 412;
X, p. 582; XI, p. 58, n. 1); Droit ancien et moderne de la Rounzanie, p. 458; Note i
diseufiuni (Consultatie date: cu M. B. Cantacuzino si Gr. I. Buicliu). Dreptul 43/1903;
Observatie sub. Trib. civil Gex. 18 Mai 1899. Curier Jud. 42/1900; Observafie sub.
Trib. Buzau, 586 din 6 Nov. 903. Curier Jud. 6/904; Nota sub. Judec. Ocol. Heria
(Dorohoi). 25 din 12 Febr. 1924, Curier Jud. 19/924;
DIMIU BADU, Nola sub. Judec. Ocol. Urban II Ploesti, 22 Sept. 1923. Jurispr. Gen.
24/923. No. 1699;
DOCJAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 93, 94;
Hozoc D., Concluziuni", Curier Jud. 44/1914. Not sub. Cas. I, 47 din 4 Nov. 1909 si
Cas. I. 411 din 19 lunie 1915. Pand. Rom. 1924, I, 199;
NACU, I, p. 625, 626, 628, 629;
RosETTI-BALAriEsou I., Nola sub. Cas. I, 1146 din 16 Nov. 1923. Pand. Rom. 19244-123;
Scan3AN R. TRAIAN, Nota sub. Judec. Heqa-Dorohoi, 25 din 12 Febr. 1924. Jurispr. Gen.
25/1924. No. 1475.

TONCESCII VASILE, No14 sub. Cas. 1. 203 din 12 Feb. 1924, Pand. Rom. 19244-250.
Codttl civil
DESPRE TUTELA
bilul minorului decat pentru cazurile

si cu formele prevazute de lege. DacA
instrinarea s'a fAcut de cAtre tutore
fait a fi indeplinit aceste formalitAti,
intru cfit ea s'a fAcut fArA nici un
INDEX ALFABETIC
Leziune, a se vcdea ,PreActe de adrninistratie

judiciu.
de dispozitie 19, 24.
Actiune, a se vedea Pro- Majorat 1, 18.
Mandat, prdte-nom 20.
Mandatar 1.
Martori 20.
Autorizatie 4, 11, 14, 16, Marturisire 10.
Minister public 12, 22.
17, 21, 22, 23, 26.
Bunuri imobiliare 1, 2, 3, Minor emancipat 5, 6,8, 13.
Nevoe mare 6, 15, 17, 18,
8, 13, 17, 20, 22, 24.
21, 22.
Comert 4
Nulitate 1, 2, 5,6, 8, 9, 13,
Confirmare 1, 5.
18, 23, 25.
Consiliu de familie 10, 14, Omolugare
17, 23.
16, 17, 21, 23, 26.
P5dure
19.
Datorii 3, 17.
Parnnt
clilasesc
7.
Daune 19.
8, 13, 17, 18.
Folos invederat 5, 17, 18, Prejudiciu
Pr, ces-10, 16.
21, 22.
Profit 9, 12.
Imprumut 6, 11, 12, 18, 23. Ratificare 1, 5.
ces".
Administratie 10.
drept si nici o forma, trebue decla-
An tichrezA 25.
ratA. nulA. (Cas. I, 174 Mai 14 85, B. p.

379).
3. Daca se constatA in fapt ea altA

avere mobiliarA cu ewe sa se achite
creantele nu exista, si ca singurill mi.iloc de a se plati e vfinzarea

in atare caz, orice socotealA data de
epitrop e superflua, mai ales cA legea
nu prescrie militate pentru omisiunea
acestei formalitati. (Cas. I, 152(Mai
3/89, B. p. 506; Apel Buc. III, 172, lun.
21 88, Dr. 63/88),
4. Antorizatiunea datA de tribunal
unei tutoare de a continu comertul
defunctului 'Au sot, sau de a face comert nu implicA ca si averea minorilor ramasi pe urma defunetului sAu
sot face parte din activul comercial
Inceput de dovadii scrisA Restituirea profitului 9.

20.
Revendicare 1,
Invoeli agricole 14.
Rural5 lege 7.
Ipotec 17, 15,25.
Schimb 21, 26.
Islazuri comunale 14.
Simulatie 24.
Judealorii de ocoale 22. Succesiune 23.
Tutor legal 2, 20.
Legat, 23.
Legea invoelilor agricole VAnzare, instrlinare 1, 2,
3, 7, 8, 11, 13, 14, 20-24.
14.
Vrizare prin licitatie 5.
Legea rural5 7.
ei, intruct, pentru a puue i averea

minorilor in comert, trebue o autori-
Jurisprudent&
zatiune specialA. (Cas. I, 46 97, B.
Tutorul, cu toate sa mandatar legal al minorului (art. 390), puterea sa

insa nu se intinde pfinil a instrAinA
imobilele miuorilor, caci aceasta instrainare fiind un lucru care excede puterile
sale de administratiune, nu este in aceasta privintA faptul minorului. facturn, tutoris factum pupilli", precum
n'ar fi faptul oricArui strin care si-ar
fi permis de a vinde sau instrAini acest imobil. Astfel minorul, devenit
major, poate sA revendice imobilul,
farA ea pentru aceasta sA aib necesi-late de a atacit in militate contractul
de instriiinare fricut de tutorul
precum n'ar aveit end instriiinarea
s'ar fi fAcut de un strAin fArA calitate;
tutorul in actele cari intrec puterea sa, este a se asimila cu oricare
alt strAin fArA niei un caracter. AceastA regulA este conformA cu regulele
dreptului civil, dupa cari tutorul este
mandatarul legal al minonilui, si,
dupa art. 1546, mandantul nu este tinut
de a execut angajamentele contractate de cAtre mandatarul sAu dect
cnd sunt Mute conform puterilor
ce-i sunt date, ai nu este tinut de aceea
ce mandatarul ar fi facut afarA din
limitele puterilor sale decfit intru atfit
cat ar fi ratificat expres sau tacit,
Deci, atilt timp cat minorul n'a ratificat, nu se poate zice : factum tutoris,
factum pupilli", fArA a face ea mandatul prin care legea insAsi a voit a protege pe minori sA ofere mai putine ga-
rantii dead un simplu mandat con-
ventional de drept comun. (Apel Iasi,

I, 165, Dec. 8/82, Dr. 41/83).
2.In principiu, tutorele, fie chiar fatal sau mama, nu poate instrAinit imo53707.
Art. 401
1).
240).
5. Vnzarea prin licitatie publiea a

cnd, unul din mostenitori fiind minor emancipat prin eAsAtorie, nu s'au
respeetat formalitAtile impuse de art.
401, 402. 411 si 747 c. c, chiar dacA respectivul minor a consimtit si a luat
parte la vnzare. InsA aceasta e o nulitate relativA, care se poate acoperi
printr'o ratificare sau renuntare tacitA. Primirea pretului vnzarel, de
cAtre minorul ajuns major, eonstitue
cel putin o ratificare (confirmare) tacitA a vnzArei fAcutA fArA respectau
rea sus rnentionatelor articole. Daca,
in termen de 10 ani de la ajungerea
la majoritate, fostul minor nu a atacat vnzarea prin licitatie cu violarea
aeelor texte de lege, el se considerA a
fi renuntat tacitamente la actiunea-i
tiller bunuri succesorale este anulabilA,
in anulare si este loc a aplic art.
1900 c. c. (Trib. Mein, C. Jud. 22199).
6. Minorul, fie chiar emancipat, nu
se poate imprumut, de cat pentru

cauzA de mare nevoie sau de un folos
invederat, i numai cu anumite forprescrise prin art. 401 si 429
din Codul ivjl. Ori de dite ori se
poate dovedi in fapt cA prin manopere

mesteaugite s'a reusit a se elud prescriptille create de lege intru aphrarea
minorului, judecAtorul, investit eu
cercctarea lor, este in drept sA le constate i, dovedind existenta unor asemenea manopere, sA anuleze actele de
instrAinare fAcute pe baza lor in detrimentul minorului. (Cas. I, 235/900.
B. p. 784).
7. Declaratia, fAcutA de vAduva eu
copii minori, cA nu mai poate plti
claca pentru pAinfintul, pe care fusese
481
www.digibuc.ro
31
Art. 401
DESPRE TUTEL
Codal civil
improprietArit defunetul ei sot si el valabil. (Cas. II, 22 Ianuarie 1908, B.

renuntA la acel pmnt, nu constitue p. 103).
un act de instreinare in sensul Coda12. Imprumutul contractat de crare
lui civil, pe care dnsa, in calitate de un minor prin administratorul legal
tutoare 1ega1, fiA nu-I poat face de nu se poate anul numai pe simplul
ct cu paza formelor prescrise de art. motiv cA proeurorul n'a luat conclu401 si 402 C. civ., ci numai o facultate ziuni cu ocaziunea autorizArei datA de
acordatA de legea rural. (Cas. I, Tribunal, cnd se constatA c. banii
50/902, B. p. 139).
imprumutati prin actul a cArui anu8. Din combinarea art. 401, 403 $i lare se cere, a profitat minorilor si cA
430 C. eiv., rezultA c minorul, chiar acel imprumut a fost confirmat in
emancipat, nu poate sA faca unele unnA prin autorizare de un nou imacte, precum o vnzare de bunuri ne- prumut, la care autorizare a luat conmiscAtoare, dect observnd oarecare cluziuni si procurorul. (Cas. I, 2 Mai
forme anume determinate de lege, a 1908, B. p. 787).
cAror neindeplinire atrage nulitatea
13. Din combinarea art. 401, 403 si
actului, independent de once prejudi- 430 din codul civil rezult cA minorul
tiu, de oarece acea nulitate decurge chiar emancipat nu poate face oaredin insusi caracterul prohibitiv al ac- cari acte, precum este vnzarea bunutului. Art. 951 C. civ., se referA la acele rilor nemisetoare, cleat cu observaacte, pentru care legea cere simpla rea unor forme anume arAtate, iar
interventie sau asistenta tutorelui, neindeplinirea acestor forme atrage
precum ar fi o obligatie luat de mi- nulitatea actului, independent de once
nor, iar nu si la instreinrile de bu- leziune, de oarece aceast nulitate denuri imobile, care sunt supuse la for- curge din insus caracterul proibitiv
malitti speciale si a cAror neobser- al legei. (Cas. I, 435 din 22 Mai 1912,
vare atrage desfiintarea actului, in B. p. 925, Curier Jud. 63/912).
14. Pentru vinderea terenurilor desaw de once leziune. (Cas. I, 393/903,
tinate islazurilor comunale, tutorii
B. p. 1194).
sunt scutiti de once fel de formalitate
9. Regula edictal de art. 1164 C. civ.,
dupa care, la caz de anulare sau res- pe care erau tinuti s'o indeplineascA
eiziune, incapabilii restituesc ceea ce pentru vinderea imobilelor minorior,
le-a profitat, nu se aplicA dect la obli- deci si de formalittile cerute de art.
gatiile contractate de reprezentantul 401-402 C. civ. Legea invoelilor agrilor legal. Este, deci, inutil de a se cole nu cere de at buna intelegere a
mai cercetit, in aeest din urm caz, tutorului cu cumprtorul. (Trib. IldacA actul fAcut de reprezentantul le- fov s. I. 696/914, Curie'. Jud. 5/915).
19. Faptul insuficieutii veniturilor
gal a profitat sau nu minorul. (Trib.
pentru a acopen cheltuelile ce neeesiBuzau C. Jud. 6/904).
10. In principiu, tutorele nu poate,
teazA intretinerea minorilor, constitue
fr autorizarea consiliului de famine, o cauzA de mare nevoe, care da drept
sA faca mrturisin opozabile minoru- tutorului sA atace fondurie ce anarlui, dect asupra faptelor personale de
administratiune cari nu exced limitele
puterilor sale de bun administrator.
Acest principiu rezult, nu numai
din dispozitiunile art. 401, 408 si urmtorii codul civil, care aratA actele pe
cari tutorele nu le poate face si pentru
cari nu poate sta in judecat deck
cu autorizatiunea consiliului de familie, dar si din chiar interesul unei
bune administratiuni a averei minorului, de oarece, dael si pentru actele
de administratiune ar fi necesar autorizarea consiliului de familie, multi
ar evit s trateze eu tutorele din cauza
formelor de indeplinit, si astf el interesele minorului ar sufen. (Cas. I, 17
Ianuarie 1907, B. p. 21).
11. Cnd din constatrile de fapt fA-
tin minorilor. (C. Apel Constanta No.

26/1915. Dreptul 1915, p. 645).
19. Autorizarea consiliului de familie
nu este cerutA cnd tutorul nu face deeta BA se apere ca pritt inteo actiune
Prin urmare, omisiunea acestei formalitti nu duce la casare, mai ales
cnd tutoarea care o invoacA a primit
sA fie judecat neautorizatA la instantele de fond. (Cas. I, dec. No. 581, din
suma eu care s'au imprumutat in mod
cgror interese ar fi lezate. El nu poate
2 Decembrie 1914; Jurispr. Rom." 1915,

p. 120).
17.
DacA se constat, cA ipoteca con-
stituit
imohihilul unor minori, pentru plata imprumutului contractat de tutor in numele minorilor,
a fost autorizat de consiliul de familie printr'un aviz omologat de Tribu-
cute in chip suveran de instanta de nal si prin care se aratA, socotinunnrire rezult cA tutorul, impru- du-se veniturile si cheltuelile, nemutndu-se pentru minori, nu a de- voile urgente ale minorilor, ce au a se
psit autorizatia ce aveit, Tribunalul acoperl din Imprumut, in asemenea
nu a violat art. 401 si 1041 din codul conditiuni constituita ipoteca, Imprucivil vnznd imobilul minorilor, o- mutatorul este pus la adbpostul oridatA ce e eonstatat cA ei nu au plait eror aetiuni din partea minorilor, ale
482
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
fi tinut raspunzglor cu anularea ipotecei, dacd imprumutul contractat a fost

sau nu in realitate determinat de nevoile brineeti personale ale minorului,
sau dacd a fost sau nu intrebuintat in
tutoarea legala in uumele sdu personal, iar nu ca tutoare, nu poate fi opozabil minorei, care este fata de ea
un tertiu. Tutoarea legald nu poate
scoate prin acest mod din patrimoniul
minorei un drept-imobiliar, fArd ea sit
respecte formalitAtile ei garantiile expres prevgzute de art. 401, 402 ei 403
c. civ., sub sanctiunea nulittii actului
realitate scopului pentru care a fost

contractat. Daed minorii lezati printr'un asemenea aviz au o actiune, apoi
aceasta nu poate fi indreptatd contra
imprumutatorului, care a ingrdit actul
sau cu toate formele cerute de lege, ci
contra tutorului sau contra consiliului
de familie care a incuviintat la ipoteca
de instrAinare.
Proba cu martori, cerut de ape-
bunului minorilor, fard a se satisface

o nevoe urgentd a acestora ei fgra un
folos invederat.
Prin urmare, instanta de fond co-
llate exces de putere 51. violeaza art.

401 5i 1771 c.. civ., end amileazd creanta i inscriptia ipotecara, pe motiv cii
ea nu este contractata pentru cauze
legale, intruct imprumutul nu a fost
eontractat pentru plata datoriilor Personale ale minorilor. (Cas. I, dee. No.
din 28 Noembrie 1914 ; Jurispr.
Rom." 1915, p. 114; Curier Jud. 78/915;
Cas. I, 220/916; Jur. Rom." 1916, p. 358;
Curier Jud. 48j916).
19. Dupil dispozitiunile art. 1771 c.
568,
eiv., bunurile minorilor nu pot fi ipotccate dectit pentru cauzele si cu formele prescrise de lege, de unde rezultd
cd imprumutul ipotecar, fdeut fdrg, indeplinirea acestor formalitAti sau fard
ca deliberarea consilului de familie sd
constate existenta unei cauze de mare
nevoe sau a unui folos invederat, cu
alte cuvinte, lu dispretul dispozitiunilor art. 401 ei 402 c. civ., nu este valabil
ei opozabil minorilor, ei acestia, ajunei
la majoritate, pot atach in nulitate un
asemenea act, independent de orice
prejudiciu, de oarece nulitatea decurge
din insue caracterul proibitiv al actului. (Apel Constanta, No. 26, 1915 ;
.,Dreptul" 1915, p. 645).
19. Criteriul dupd care se poate distinge actele de administratie de cele
de dispozitie este insue textul legei, de
unde se pot deduce cg, actele de administratie sunt acele cu caracter de
prevedere i conservare.
Prin urmare, obligatia luatd de un
tutor printr'un contract de arendare
de a pred un numdr de pogoane de
pddure pentru defrieare constitue un
act de chibzuit administratie, ee se
ref en g. la modul de culturd al mosiel
punerea ei in valoare, deci un act valabil, de unde se trage eoncluziunea logied eg, tutorul In caz de neexecutare
se poate obliga valabil, in numele minorului. sd plAteascd daune, fie fixnd
dnsuI, prin anticipatie, quantumul
daunelor, fie fixnd justitia aceste
daune in mod posterior. (Cas. I. dee.
civ. No. 127 din 20 Iunie 1919 ; Jurispr.
Rom." 1919, p. 764).
Art. 401
20.I.Jn mandat de prete-nom, dat de
lanti, ea sg, do-vedeascd cd imobilul a

fost cumpArat, eu banii persoanei care
a servit ca prte-nom de catre tutoare,
tinznd sd probeze un mandat conventional de prte-nom. a cdrui valoare
este mai mare de 150 lei, potrivit art.
1191 c. civ., este inadmisibild.
Nici adeverinta" datd de tutoare, in
calitatea sa personal& nu poate constitui .un inceput de dovada scrisd,
care sg, facd admisibild proba eu martori, conform art. 1197 c. civ., fiindc
aceastd adeverint nu poate fi opozabild pupilei. (C. A. Buc. II, dec. civ.
36 din 27 Febr. 1922, Jur. Gen. 1923,
No. 534).
21. In reglementarea tutelelor, art.
401 e. civ., ineuviinteazd instrdinarea
nemiscAtorului minorului, numai dupd
o prealabild imputernicire a consiliului de familie i pentru cauzd de
mare nevoie sau de folos invederat",
ca astfel acesta fig, fie al:drat de oriee
act al tutorelui sail, care 1-ar pute
leza interesele.
Intruct contractul de sehimb euprinde in sine &MI vAnzdri simultane
ei reciproce, 5i chiar legiuitorul Ii determing, natura sa cnd il trateazd cu
totul sumar, ardtnd cd i se aplicA
toate celelalte dispozitii privitoare la

vnzare (art. 1409 c. oiv.), care este
contractul eminamente de instrdinare,
ei de oarece redactiunea art. 401 e. civ.,
este cu totul generied in ce priveete
instrindrile" imobilelor minorului,
in aceastd acceptie urmeazd a fi cuprins ei contractul de schimb, care se
va pute incuviint judecAtoreete in
cazurile ardtatS i prin paza formelor
legale anume prevAzute. (Judec. ocol
II Urban Ploeeti. 22 Sept. 1923, Jur.
Gen. 1923. No. 1699).
22. Constitue o mare nevoie ei un
invederat folos pentru minor in sensul art. 401 o. civ., ei, permite vnzarea unui nemiecdtor, in spetd o cm&
imprejurarea cd imobilul este degradat ei continu A a se degrad amenintnd
cu distrugerea FA din lipsd de fonduri
nu se pot face reparatiunile necesane, iar in al doilea loo pretul ce se
oferd astAzi este destul de avantagios,
tinnd searad ed pretul imobilelor s'a
ridicat, ei prin degradare ei-ar pierde
din valoare.
Conform art. 402 c. civ., 39 ei 54 leg.

jud. oeol., judeditorul de ocol este coin-
483
www.digibuc.ro
Art. 402
DESPRE TUTEL
petinte sa apro he aceast vAnzare

cnd tutela este de resortal sdu, fdcnd
Si oficiul de Minister public. (Judec.
Rra-lloman, 24 Nov. 1923. Jur. Gen.
1924, No. 441).
23. Potrivit art. 899 c. eiv. dreptul de
proprietate asupra unui bun imobil,

transmis printr'un legat unui minor,
trecnd in patrimonial acestuia din
chiar momentul mortii testatorului,

urnieazit cd un asemenea bun, potrivit
art. 401 c. civ. si 681 pr. e. nu poate fi
scos in vnzare de cdtre executorul
testamentar, in vederea aducerii la indeplinire a clauzelor testamentului, deck cu paza formelor prescrise de aceste dispozitiuni relative la vnzarea
bunurilor imobiliare ale minorilor, adied ea avizul consiliului de familie si
eu omologarea Tribunalului.
Prin urmare, in speta, pe temeiul
acestei consideratiuni si a constatdrii

in fapt ce instanta de fond o face ea,
intentiunea. testatorului nu a fost de a
las minorului un legat in bani. ci o
parte disponibild din imobil, iar executorul testamentar in vederea educenil la indeplinire a clauzelor testamentare, a procedat la viinzarea imobilului frd indeplinirea formelor din art.
401 c. civ., si 681 pr. e., bine a decis
cd vnzarea nu este valabild, oricare
an fi partea pe care tutorele minorului a luat-o la aceast vnzare. (Cas.
I, dec. 1146 din 16 Noembrie 1923; Jur.
Gen. 1924 No. 591; Jur. Rom. 6/924,
Codul civil
rat, pentru minor, imobilul in discutiune, recurentul nu poste opune astdzi fostei minore inscrisul sub semntura privatd a mamei sale. Prin care
aceasta recunoaste cd, in realitate
dansa a cumpgrat acel imobil nu pentru Mee sa, cum este trecut in actul
autentic, ci pentru recurent si pe temeiul lui sg revendice acel imobil.
De asemenea recurentul nu are calitatea de a discut drepturile celorlalti
minori, fat cu modal cum averea iii
discutiune a intrat, in timpul minorittii lor, numai in patrimonial unuia
(Cas. I. dec. 203 din 12 Februarie 1924, Jur. Gen. 1924 No. 1160,
Pand. Rom., 1924. I, 250).
25. Tutorul care a fost autorizat de

tribunal ca s contracteze un imprumut ipotecar, nu poate imbrach creditorul cn drepturile ce le conferd contractul de anticreza, fiinded faptul constitue o depsire a puterilor ce i s'an
conferit, iar eontractul de anticrezd,
cuprins in conventia de ipotecti. fiind
o instrinare deghizatd, nu poate fi
efectuatg fdra paza formelor cerute de

codul i procedure eivild, pentru vnzarea bunurior minorilor.
Actiunea in anulare se intentd de tutor in timpul minoritatii si de minor
din moment ce va deveni major.
Ea este admisibild pentru tot, fiindcd
ipoteca e indivizibilii. (Judeditoria
Herta. Dorohoi.. 25 din 12 Febr. 1924.
Jur. Gen. 1924 No. 1475, Curier Jud. 19
Pend. Rom. 1924, I. 123. Dreptul 20/924).
din 1924).
24. ()rice reeimoastere a unui tutor.

care va aved de efect de a atinge un
drept de proprietate al minorilor asupra unui imobil ce le apartine, este un
act de dispozitiune cu privire la acel
bun si ca. atare nu poate fi opozabil
minorilor, dect dacd ar fi fcut in
conditiunile cerute de codul civil in asemenea materie.
Prin urmare fiind constant cd prin
actul de vindere eumprare. prezentat
de fosta minord, rezultd cd mama el,
ca tutoare legald a numitei, a cumPa-
1924, Jur. Gen. 1924. No. 1856).
26.Pentru schimbul imobilelor oe apartin minorilor se va proceda ca si in

eazul prevAzut de art. 1254 c. eiv., cerndu-se pe rang% avizul consiliului de
famine si o expertizd si aprobarea justitiei. (Jud. ocol. &Ira-Roman, 17 Mai
27. A se veded : Art. 338 cu note 15 ;
Art. 367 cu nota 5; art. 390 cu nota 12;
art. 402 cu notele 6 si 7; art. 1157 cu

notele respective; art. 1190 eu notele
14, 15.
Art. 402. Hotarlrile consiliului de familie atingatoare de

acest obiect, nu se vor pune in lucrare decat dupa ce tutorele
va fi cerut si dot:Audit aprobarea tribunalului, care va decide
in camera secret, ascultnd i concluziunile procurorului.
(Civ. 401, 404, 454 ; Pr. eiv. 80, 639 urm., 682 urm.; L. jud.
oc. 42 ; L. Timbr. 39 8 L. p. regularea i consolidarea dreptului de a exploat petrolul i ozocherita, Art. 57 ; Civ. Fr. 458).
Text. fr. Art. 458. Les dlibrations du conseil de famille relatives
cet objet, ne seront excutes qu'aprs\ que le tuteur en aura demand et obtenu
l'homologation devant le tribunal de premire instance, qui y statuera en la

chambre du conseil, et aprs avoir entendu le procureur du Roi.
484
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
Art. 402
Doctrinti strAini.
ADMIT ET RAU, I, p. 449; I, ed. 5-a, p. 703, 707, 708;
BAUDRY ET CRANEAUX, Personnes, IV, 563 urm;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 498, 515; II p. 939;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 530 urm.; Suppl. Minorite-tutelle, 517 urm.;

DEMOGUE, I, Sources des Obligations, II, p. 509; De l'homologation en gnral- , Curler
Jud. 17/924;
DEMOLOMRE, VII, 730, 731;
Huo, III, 427;
LAURENT, V, 93;
MOURLON, ed. 7.a, I, p. 589:

PANDECTES FR., Minorit, 754 urm.;
PLANIOL. I, ed. 3-a, No. 1794-1706, 1030;
SHIRT, Tettelle, 001 urm.
Doctring romfineasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 761 urm., 770 urm., 772 urni., 862; (III, part. II, ed. 2-a,
p. 512; X, p. 582); Nota sub. Cas. I, 11 din 2 Ian. 1923 (in privinta participarii Ministerului Public), Pand. Rom. 1924-I-163; Nota sub. Cas. II, 9 Martie 1923 (in privinp, participarii Ministerului Public). Pand. Rom. 1924-I-164;
Hozoc D., Concluzii", Curier Jud. 44/1914, Nota sub. Cas. 1, 47 din 4 Nov. 1009 i Cas.I,
411 din 19 Innie 1915, Pand. Rom. 1924, I, 199;
Nsocr, I, p. 626.
INDEX ALFABETIC
pe care tribunalul Il are in asemenea

materie, de a veghi ca interesele minorilor sg nu fie periclitate, el poate
Autoritate de lucru jusa complecteze avizul in senzul de a
decat 5.
9, 10.
satisface cerintele legei, care prin inCasare 2, 8.
Minori 1-9.
Consiliu de familie, 3-7.
Nulitate 5.
stituirea eonsiliului de familie si conCreditor ipotecar, a se Nulitate relativ 1, 8.
trolul tribunalului a cautat s asigure
vedea
Omologare 3, 5, 6, 7,
ct mai mult pastrarea averei celor
Prejudiciu 5.
Imprumut 4, 5, 6.
Incheierea consiliului de Procuror 1, 2, 8, 9, 10.
pusi
sub tutelg. (Trib. Tecuci, Martie
Putere pariateasca" 7.
familie 3-7.
1914; Dreptul" 1914, p. 508).
Incheierea tribunalului, a Recurs 2, 8.
4. Creditorul ipotecar nu poate fi tise vedea Umologare. Tutor 4, 6.
Interzisi 10.
nut rspunzgtor eu anularea ipoteeei,
daeg se constatg eg imprumutul conJurisprudentA.
traetat a fost sau nu determinat de
nevoile buesti, personale ale minoriI. Participarea Ministerului public lor, sau daog imprumutul a fost sau
in procesole cari intereseaz pe minori lin intrebuintat in realitate scopului
este cerutg Iii interesul acestora si pentru care a fost contractat, destul
prin urmare, orice ncregularitate cu numai ea linprumutul contractat In
privire la neindeplinirea acestei for- numele minorilor sg, se fi fgent cu formalitati, constitue o nulitate relativg mete prescrise de art. 401 si 402 cod. cicare nu poate fi invocat deet de mi- vil si 1171 c. civil; e6 dac minorii lenor, iar nu si de celelalte pgrti din zati au o actiune, aceast actiune nu
proces. (Cas. s. 1, 893 911, Oilier Jud. Puate fi indreptat contra imprninuta7/912; Cas. 1, 194 din 11 Febr. 1924. Jur. torului, care a ingradit actul sau cu
Gen. 1924 No. 761 si 946).
toate formele legale, ci contra tutoru2. Faptul c procurorul nu a lust lui sau consiliul de familie, care a inparte la judecarea unui proces in care cuviintat ipotecarea bunului minorilor
figurau si minori, iIU poate atrage ea- fArd DiCl un folos invederat pentru misarea hotnrei cand se constatg cd la nori. (Cas. I, dec. No. 568 din 28 Noem.
acel termen proceaul a fost amnat din 1914; Jurispr. Rom." 1915, p, 114; Culips de procedurg, iar mind s'a jude- rier Jud. 78/915, p. 68).
5. a) Inchemile tribunalului privicat procesul se constata piezenta in
instant a Ministerului publie. (Cas. toare la omologarea avizurilor censiliilor de familie, fiind acte cu caracter
I, 405/912; Curier Jud. 45/912).
3. Desi este de principiu c, eu oca- gratios, de supraveghere judecgtoziunea omologgrei, tribunalul este ti- reascii, intervenite in interesul minonut sg, aprobe sau s respingg incheerilor, care nu cuprind o hotrire conrea consiliului de famine, fr sg o tencioasg, statund asup.ra vreunei eeniodifice, cgci atunci s'ar subtitul reri de naturg a ridica vreo impotrieonsiliului de famine si ar comite un vire sau a intamping un adversar, de
exees de putere, 1-o1 us, dat fiind rolul ad rezulth c asemenea incheeri nu
Act de adrninistratie 7.
Apel 7.
Ipoteat 4, 6, 6.
Lucru judecat 5.
Ministerul public 1, 2, 8,
485
www.digibuc.ro
Art. 403
DESPRE TUTELA
au caracterul lucrului judecat si nu
pot s inlture viciul de forma sau de

fond ce ar contine atilt incheerea inBA% ct i avizul consiliului de familie asupra cdruia e dat, si nici s asigure validitatea actului fcut in numete minorilor, in puterea unor atari
incheeri.
b) Dup dispozitiuMle art. 1771 o.
civ., bunurile minorilor nu pot fi ipotecate dead pentru cauzele i f6rmele
prescrise de lege, de uncle rezultd c
imprumutul ipotecar, fdeut frlr hideplinirea acestor formalitati sau fat%
ca deliberarea consiliului de familie sa
constate existenta unei cauze de mare
nevoe sau a unui folos invederat cu
alte cuvinte, in dispretul dispozitiunilor art. 401 si 402 c. eiv., nu este valabil
si opozabil minorilor, si acestia, ajunsi
la majoritate, pot ataca in nulitate
un asemenea act, independent de orice
prejudiciu, de oarece nulitatea decurge
din insus earacterul prohibitiv al actului. (Apel Constants, No. 26, 1915 ;
Dreptul" 1915, p. 645).
6. Din combinarea art. 401, 402 si
1771 cod. civ., rezulta cd bunurile imo-
biliare ale minorior pot fi ipotecate
de cdtre tutor cu autorizarea consiliului de famine, omologata de Tribunal

Ili data pentru cauze legale, adica
pentru nevoi urgente ale minorilor sau
un folos invederat, chestiuni ce cad in
exclusiva competint a consiliului de
familie care le constata si a tribunalului ce d omologarea
ce imprumuttorul si-a ingrdit actul
sdu cu formele cerute de lege, el este
pus la addpost de mice actiuni din
partea minorilor lezati prin acel act,
ace$tia neputand Ewa recurs dect

contra tutorului care a intrebuintat
banii imprumutati sau contra eonsiliului de faniilie care a aprobat Im-
prumutul pentru cauze streine intereselor bor.

Ash, fiind, instantele de judecat nu
mai au cAderea s judece fat de ereditorul ipotecar, contra, cdruia s'ar
cere anularea ipotecii, dach in fond
eauzele ce au determinat aprobarea
imprumutului au fost sau nu nevoile
personale ale rninorilor, cnd acele
cauze au fost astfel apreciate de in-
Art. 103.
Coda civil
stanta de omologare. (Cas. I, 220 din

19 April 1916; Jurispr. Rom." 1916, p.
358, Curier Jud. 48 916, Cas. I, 568 din
28 Nov. 1914, Jur. Roni. 1915, p. 114, Cu-
tier Jud. 78 915).
7. a) Deliberarile consiliului de familie pot fi atacate de acei interesati

inaintea tribunalului cu drept de apel
la Curte, conform art. 638 si 642 pr. civ.
si aceste cia de atac sunt deschise si
contra hotaririlor consiliului date in
unanimitate si indiferent dacd hotdrirea consillului se referd la un act de
gestiune patrimoniald sau la un act
privitor la exercitiul puterei printesti.

b) In cazul cnd Tribunalul dezaproba hotarirea consiliului, are edderea de a statuit asupra inssi fondu-
lui afacerei, putnd substitui sentinta

sa hotrirei consiliului. (C. Apel Iasi
s. II, 31 Mart. 1921. Justitia (Iasi) 2/921).
8. Participarea Ministerului public
In cauzele in cari sunt in diseutiune si
interese de minori, este o msurd de
protectiune edictatd numai pentru
proteguirea intereselor acestora; prin
urmare parte.a advers, care nu a relevat la timp, inaintea instantei de
fond, neeonstituirea instantei cu procuror si care a pierdut proeesul intentat contra minorilor nu poate invoca
motiv de recurs pentru neindeplinirea
acestei formalitti. (Cas. 1, 11 din 2
Ian. 1923. Jur. Gen. 1923. No. 129; Jur.
Rom. 91923, Pand. Rom. 1923, III, 129,
Pand. Rom. 1924, I, 163).
9. Daca prezenta Min. Public este ne-
cesara in procesele in eari sunt interesati minorii. legea nu eere insd sub
pedeapsd de nulitate ea pttrerea si concluziunile sale sd fie aratate in procesal-verbal de audientd. (Cas. II, dec.
eivila 113 din 9 Martie 1923, Jur. Gen.
1923 No. 130).
10. Tribunalul poate invoca din oficiu chestiunea lipsei Ministerului Public in constituirea instantei, and sunt
in cauza interzisi. (Trib. Dorohoi, Jurnal 2254 din 20 Mai 1924. Jur. Gen 1924
No. 1405).
11.
A se vedea: Art. 338 cu nota 15;
Art. 390 cu notele 2, 9; Art. 401 cu no-
tele 12, 20, 22.
Vnzarea se va face public prin licitatiune
In tribunal in fiinta:tutorelui i dui:A ce se vor face legiuitele

publicatiuni.
La caz cnd vanzarea nu s'ar pute face Inaintea tribunalului, atunci el va orndul pe un judeator supleant sau
fata locului.
pe sub-prefectul respectiv spre a o svArs1
(Civ. 395, 396, 401, 402 ; Pr. civ. 682 urm., 685 urm., 689 urm.;
L. Timbr. 44 2, 61a ; Civ. Fr. 459).
486
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTEL
Art. 404
Text. fr. Art. 459. La vente se fera publiquement, en prsenee du subrog tuteur, aux enehres qui seront reues par un membre du tribunal de
premire instance, ou par un notaire h. ce commis, et it la suite de trois affiehes apposes, par trois dimanches conseutifs, aux lieux accoutums dans le
canton.
Chacune de ees affiches sera vise et certifie par le maire des communes
o elles auront t apposes.
Doctrini stetting.
AUBRY ET RAU, I,
ed. 5-a, p. 703;

Personnes, IV, 563 urm.;
BAUDRY ET CHANEAUX,
COLIN ET CAPITANT., ed. 2-a, I, p. 490, 515;

DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 543 urm.; Suppi.
Huo, III, 428;

MOURLON,
Minorit-tutelle, 537 urm.;
ed. 7-a, I, p. 589;
Minorit, 754 urrn.;

ed. 3-a, No. 1919;
Tutelle, 991 urm.
PANDECTES FR.,
PLANIOL, I,
SIRE;
Doctrin romilneasci.
ALEXANDRESOO, II,
p. 412);
ed. 2-a, p. 761 urm., 770 urm., 772 urm., 862; (VIII, part. I, ed. 2-a,
CANTACUZINO MATEI,
NACU, I,
p. 626.
p. 89;
Jurisprudent.
1. Minorul, devenit major, are aetiune in nulitate contra vanzarei Imobilului efeetuat de tutore frl badeplinirea formelor prevazute de art. 403
e. eiv., combinat cu art. 681 pr. eiv. Tar
Art. 401.
art. 401 e. eiv., nu intelege ea se poate

derogir, la dispozitiunile prohibitive
ale art. 403. (Trib. Teeuci, Oct. 5/93,
Dr. 66/93).
2. A se vedeit: art. 401 eu nota 20;
art. 1157 en notele 3, 4, 5.
For mele cerute prin art. 401 si 402, pentru
instrinarea bunurilor minorelui, nu se vor aplica nici de

cum la cazul cnd o asemenea vanzare prin licitatiune va
fi fost ordonat prin o sentinO, judecgtoreasc, dup, cererea
unui coproprietar.
Ins, In acest caz, licitatiunea nu se va puteA face decAt
dup formele stabilite prin art. precedent ; strinii vor fi

neaprat admisi la licitatiune. (Civ. 395, 396, 409, 454, 733,
736, 747 urm., 1388 urm., 1389, 1826 urm.; Pr. civ. 682, 949 ;
Civ. Fr. 460).
Text fr. Art. 460. Les formalits exiges par les articles 457 et 458,
pour Palination des biens du mineur, ne s'appliquent point au cak o un jugement aurait ordonn la lieitation sur la provocation d'un copropritaire par
indivis.
Seulement, et en ce cas, la licitation ne pourra se faire que dans la forme

prescrite par l'artiele prcdent : les trangers y seront necessairement admis.
Doctrinti striinit.
AUBRY ET RAU, I,
p. 450, 451; I, ed. 5-a, p. 705, 706;
BAUDRY ET CHANEAUX, Personnes, IV, 563 urm.;

CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 513, 515, 517;
COLIN
DALLOZ, Suppl. Minorit-tutelle,

LAURENT, V, 75, 92;
534;
487
www.digibuc.ro
Art. 405
DESPHE TUTELA
Codul civil

PANDECTES FR., Minorit, 754 urrn.:
Pnasion, I, ed. 3-a, No 1920-2'1:

SIREY, Tutellc, 991 urm.
Doctrin romneascii.
ALEXANDRESCO, II, O. 2-a, p. 761 urm., 770 urm., 772. unn., 862;
NACU, I, p. 626, 627.
partagiu judiciar in care sunt intere-
Jurisprudentii.
I. Atunci nand un imobil apartine

in indiviziune unor majori si. minori
si toti coproprietarii voiese sa cear
vanzarea lui prin justifie, pentru un
folos invederat, cum ar fi evitarea deprecierei imobilului sau procurarea
unei sume de bani care O. inlocuiasc
operatiunile ulterioare ale partagiului, nimic nu impiedica ea aceast
vanzgre independent de orice partagin, s fie valabila, fara observatiunea forinelor cerute in cazul unui
sati minori. (Cas. 180/912. Curier Jud.
24/912, B. p. 250).
2. Dupa art. 404 c. civil F3i. art. 681 al.
2, pr. civild, avizul consiliului de famine nu este necesar nand vanzarea

este ceruta de mostenitorii majort, iar
numirea de experti, fie pentru impartirea in loturi a imobilului, fie
pentru a arata c imobilul nu se poate
imparti in natura, este lsata la facultatea tribunalului conform articoluhii
694 si 695 pr. civila. (Cas. s. I, 180/912,
Curier Jud. 24/912, B. p. 250).
Tutorele nu va pute primi nici refuz. o mostenire c5zutb, minorelui, far a ave, mai intdiu autorizarea
consiliului de familie; primirea nu se va face decAt cu beneficiu de inventariu1). (Civ. 357 urm., 687 urm., 695 urm., 704,
713, 751; Pr. civ. 702 urm.; L. jud. oc. 42 ; Civ. Fr. 461).
Art. 105.
Text. fr. Art. 41. - Ce tuteur ne pourra accepter ni rpedier tine suc-
cession chue au mineur, sans tine autorisation pralable du conseil de famille.

L'acceptation n'aura lien que sous bnfice d'inventaire.
Doctrini striiini.
Aueey ET RAU, I, p. 447, 448; I, ed. 5-a, p. 697-699; VI, 399-406;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 546, 548, 554;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 492, 513: ed. 1-a, III, p. 185, 458, 659;
DAnnoz, Rep. Mmorit-tutelle, 494 urm.; Suppl. Minont-tutelle, 494 urm.;

DEMOGUE, I, Sources des Obligations, I, p. 227i
DEMOLOMBE, VII, 678, 696, 703; XV, 133;
Hue, III, 437;
LAURENT, V, 70, 73;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1937; III, ed. 2-a, No. 1957, 2016;
Doctrini romneasa
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 690, 741 urm.; (IV, part. II, ed. 2-a, p. 183), Droit ant. ie
et moderne de la Roumanie, p. 176, 182;
NACU, I, p. 618, 619.
Jurisprudentii.
I. Minorii neputand accept& succesiunea de cat sub beneficiu de inven-
tariu, nu pot fi obligati a plati ultra

vires successionis cu din averea ra-
masa lor mai in urma de la alt cineva.

(Cas. I, 13/Ian. 15/79, B. p. 11).
2. Dispozitiunile art. 405 nu au aplicatie nand este vorba de un legat particular, de oarece acceptatiunea unei
mosteniri, fie ab intestat, fie testa-
1) Asupra ,beneficiutui de inventor' a se vedell dispozitiunile art. 713, Codul civil.
488
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
norului dealt ou autorizarea cousiliului de familie, fArd a ardta, cii, este

uevoie si de avizul jurisconsultilor si
concluziile Ministerului public, ast-fel
cum cere pentru tranzactiuni. art. 413
codul civil.
Prin urmare, Tribuualul d o justA
interpretare art. 405 c. civ., nand hotArdste cA avizul consiliului de familie prin care se autoriza tutorul de a
renunt la o suceesiune este suficient,
spre a fi omologat de judecdtorie.
(Cas. I. decizia No. 26, din 1914; Jurispr. Rom.", 1914, p. 168, Curier Jud.
(legal universal), poate s

devie din pricina sarcinilor si dato-
mental%
riilor mostenirei, in loc de folositoare,

impovdrAtoare, si de aceea legea cere,
in asemeneu caz, ea tutorele sa fie autorizat de consiliul de familie; ins
pentru primirea unui legat particular,
pe langd cd, din art, 405 nu rezultd aeeasta, apoi niei existd un euvant pentru ca sd se ceard o asemenea autorizatie, de vreme ce legatarul particular nu este, dupd art. 909 obligat a
pliiti datoriile succesiunei. Prin urmare, predarea lucrului. legat in pHmirea tutorului milli minor legatar
particular, frd, o prealabild autoriza-
18 914).
6. Tutorul
tie a consiliului de familie, este bine

fricut de care mostenitorul sau legatarul universal obligat cu aceast
sarcind. (Cas. I, 135/Apr. 4/83, B. p.
427).
3.
Pentru a putea fi vorbd, de ad-
ministrarea unei averi, venita mostenire, de catre tutore, in numele minorului, trebue sd se presupund acceptatiunea acestei mosteniri. Ori, dupd
art. 405, o mostenire cdzutd, unui minor nu se poate primi de tutor de cat
cu autorizarea consiliului de familie.
Deci dar acest consiliu trebue sd fie
constituit icainte de ori ce cerere fdcutd, de tutor, care ar ave de obiect
interesul administrarei averel rmas
ca rnostenire minorului, i prin urmare si inainte de a se pute cere
strAmutarea sediului tutelei. (Cas. I,
398/Nov. 22/83, B. p. 1064).
4. Legiuitorul, pHn art. 405 si 687,
prescrie in mod formal cd, succesiunea ce cade unui minor nu poate fi
acceptat de cat sub beneficiu de inventariu; deci un minor este totdeamia
reputut
ca mostenitor beneficiar.
(Trib. Muscel, 123, Mai 29/90, Dr. 9/92).
5. Art. 405 c. civ., prevede in mod
expres cd, tutorul nu va puteit refuza

sau primi o succesiune cuvenit mi-
Art. 406
nu poate renunta la
mostenire in numele minorului, decat

cu autorizarea consiliului de familie.
(Cas. III, No. 29 914; Jurispr. Rom.,
914. p. 258; Curier Jud. 26/914, p. 220).

7. Mostenitorii sezinari daed sunt
majori, au exercitiul drepturilor
de-
fiinctului din iiisai,i momentul deschiderei succesiunei, ei avand posibilitatea sa accepte suceesiunea &liar in
mod tacit; dacd. sunt minori, ei potrivit art. 687 al. 2 combinat cu art. 405
e. civ., neputand sa aceepte succesiunea de cat prin tutorele bor. cu autoriYatia consiliului de famine si numai
u b beneficin de inv enter, nu pot
aye& exercitiul drepturilor defunctului, cleat din momentul indeplinirei
acestor formalitati. pentru ei acceptarea succesiunei neputand aveit loc in
mod tacit.
Mostenitoril sezinari, chiar minori
fiiud, pot exercit drepturile defunctului privitoare la actele conservatorii
chiar intinte de a accepta succesinnea,
prin exercitarea unor asemenea drepturi ei netinzand la modificarea pail moniului suecesiunei. ci la conservarea lui in starea actuala. (Trib. Ilfov s. I, 1 din 1 Ian. 1920. Curier Jud.
26-27 920).
8. A se vedea; art. 343 cu nota 4.
Art. 06. La caz cnd succesiunea refuzata in numele

minorelui nu s'a primit de o alt, persoan, ea se va pute
relu, sau de tutorele autorizat prin o noud deliberatiune a
consiliului de familie, sau de minore ajuns la majoritate, Ins
In starea in care succesiunea s'ar gsl la reluare, i far% a
se pute atach vanzrile sau alte acte, cari s'ar fi fcut legiuit
in timpul vacantei. (Civ. 405, 695, 701, 724 urm., 1876, 1882,
1883 ; L. jud. oc. 42 ; Civ. Fr. 462).
Text. fr. Art. 462. Dans le cas o la succession rpudie au nom du

mineur n'aurait pas t accept& par un autre, elle pourra Gtre reprisP soit
par le tuteur, autoris cet effet par une nouvelle dlibration du conseil de
famille, soit par le mineur devenu majeur, mais dans l'tat o elle se trouvera
Ion, de la reprise, et sans pouvoir attaquer les ventes et autres actes qui auraient t lgalement faits durant la vacance.
489
www.digibuc.ro
Art. 407-408
DESPRE TUTELit.
Codul civil
Doctrini striiin.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 513; ed. 1-a, III, p. 469, 471:
DALLOZ, Rep. Minorit-tutelle, 501; Suppl. Minorit-tutelle, 500;
MounLoN, ed. 7-a, I, p. 587;
PLAruoL, I, ed. 3-a, No. 1939.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 690, 741 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 294);
CANTAouzwo MATES, p. 241;
NACU, I, p. 324, 620.
Art. 407. - Donatiunea fcut unui minor nu se poate
primi decdt cu autorizatiunea consiliului de familie.
Ea va aveA In privinta minorului acelas efect ca si In

privinta majorului. (Civ. 357 urm., 801, 815; L. jud. oc. 42;
Civ. Fr. 463).
Text. fr. Art. 463. -"La donation faite au mineur ne pourra tre accept&
par le tuteur qu'avec l'autorisation du conseil de famille.
Elle aura, it l'gard du mineui, le mme effet qu' l'gard du majeur.
Doctring strinii.
BAUDRY ET COLIN, Don. et testanz., I, 1293, 1299 bis, 1304;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 79, 492, 512, 554; ed. 1-a, Ill, p. 659;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 502; Suppl. Minorit-tutelle, 502;
DEMANTE, IV, 73 bis, 74 bis,II, V;
DEMOLOMBE, VII, 708; XX, 219;
DURANTON, Ill, 582;
Huo, III, 437-440;
LAURENT, V, '73; XII, 224-259;

MARCADB, art. 935, N 5;
MouRtoN, ed. 7-a, I, p. 588;

PrAluoi., I, ed. 3-a, No. 1924, 1925; III, ed. 2-a, Nb. 2934;
MIRY, I, 586.
Doctrintt romneascii.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 745 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 232 urm., 243, 244, 269,
356; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 77);
CA NTACUZINO MATEI, p. 87;
NACU, I, p. 620, 621, 622.
Art. 408. - Nici un tutore nu va putea intent actiune In

numele minorelui, avnd de obiect un drept asupra vreunui
imobil, nici a Incuviinta1) la o asemenea cerere fcut. In
contra minorelui, fara autorizarea consiliului de familie. (Civ.
357 ur., 413, 952; Com. 10, 12, 16; Pr. civ. 291, 297; L. jud.
oc. 42; L. Timbr. 39 8; Civ. Fr. 464).
Text. fr. Art. 464. Aucun tuteur ne pourra introduire en justice not
action relative aux droits immobiliers du mineur, ni acquiescer it une demande
relative aux mantes droits, sans l'autorisation du conseil de famille.
1) In textul francez: ,acquiescee .
490 www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
Art. 408
Doctrin
Army- ET RAu, 1, p. 462-467; I, ed. 5-a, p. 719-725;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 534, 537, 555, 558;
BOITARD ET COLMET DAAGE, Lecons de proc., ed. 15-a, II, 1025;
CRAUVEAU ET CARR, Lois de la proc., VI, Quest., 2551;
Co LIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 79, 492, 509, 512, 514, 554; II, p. 454;
DALLoz, Rp. Minorit-tutelle, 492, 506 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 393 urrn., 504;
DEMOLOMBE, VII, 680-710, 712, 713, 715;
GARSSONET, lIT, p. 556;
Huc, III, 442-444;

LAURENT, V, 43, 66, 67, 81-84, 86;
MOURLON, ed. 7-a, 1, p. 588;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No.1950-1953;
SrREy, Tutelle, 933.
Doctrina romAneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 749 urm.; (III. part. I, ed. 2-a, p. 848; III, part. H, ed. 2-a,
p. 471, 476, n. 3, 477; V, p. 302, n. 1.; X, p. 758); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p, 252, nota 1; Observalie, sub. Cas. I, 13 din 17 Ian. 1907, Dreptul 25/1907;
Observafie sub. Cas, I, 73 din 13 Febr, 1909. Dreptul 42/1009; Observant, sub. Trib.
Mehedinti, 3 Martie 1920. Dreptul 39/920 ; Observafie, sub. Judec. ocol I, T.-Severin, 1461
din 25 Nov. 904. Curier Jud. 37/905. Nota sub. Cas. 1,687 din 20 Iunie, 1923. Jurispr.
Gen. 4/1924, No. 246; Not sub. Trib. Clermont-Ferand (Puy de Dome), 30 Aug.
1920. Jurisur. Gen. 15/924, No. 888;
CANTACUZINO MATE', p. 83, 87, 88 ;
CERBAN ALEX., Nota, sub. Cas. I, 1373, din 18 Dec. 1922. Curier Jud. 22/923;
GEORGEAN N., Nola, sub. Trib. Dorohoi, 20 Nov. 1923. Jurispr. Gen. 15/1924, No. 868;
Hozoo D., Concluzii", Curier Jud. 44/1914;
NACU, 1, p. 324, 617, 623, 632, 633;
POLICHRON. DEM., Nota sub. Cas. II, 68 din 30 Martie 1921. Pand. Rom. 1922, I, 139.
INDEX ALFABETIC
Actiuni imobiliare 1, 2, 5,
7, 10, 12, 13, 15, 20, 22,
27, 28, 30, 33.
Actiuni mobiliare 8, 9.
Actiuni posesorii 11, 24.
Actiuni relativ la arendare 31.
Adjudecare 6.
Adoptiune 24.
Apel 2, 9.
Contestatie imobiliarfi 16.
Continuarea unei actiuni
(Cas. I, 294/Oct. 11/82, B. p. 955).
30.
Ordine publici 19, 26, 27.
Ordonante preztdentiale 29.
Prat in actiuni imobiliare

1, 2, 5, 7, 10, 13, 15, 20,
22, 28, 33.
Recurs 19, 26.

Expropriere 13.
Renuntare la apel 9.
Incuviintare la actiune Revendicare 4, 6.
imobiliar 1, 10, 12, 13, Succesiune 4, 6,
15, 20, 27, 32, 33.
Tranzactie 2, 8, 9, 10, 22.
Inlocuirea tutorului 25.
Tutor adhoc 6.
Intentare de actiuni imo- Tutor legal 11.
biliare 1, 10, 12, 13, 15, Urmrire 5, 6, 7, 43.
20, 27, 30, 33.
Vnzare 6.
Interogator 8.
VAnzare silit 12, 21, 23.
17, 25.
dacA procesul are a se judecit

de curte dupA apelul adversarului, tutorul ne avnd alt rol de citt acela
de defendor, nu e loc de o prealabilA
autorizare a consiliului de familie.
Interzis 6.
Legea judectoriilor de ocoale 27.
Mrturisire 8.
Nulitate 6, 27.
Nulitate relativ 3, 14, 27,
Jurisprndentil.
1. pupil art. 408, autorizarea consi-
liului de famine este cerutA in cazul

intentArei unei actiuni ee ar ava, de
obiect un imobil sau asupra unei invoeli, iar nu cnd tutorii aunt chemati a se apAr contra unei actiuni
intentate contra lor, in care caz atare
autorizare nu este cerutA de legiuitor.
(Cas. I, 145/Mai, 4/76, B. p. 200).
2. Dispozitiile art. 408. sunt aplicabile numai in caz &And tutorele voeste sl intenteze o actiune sau sA facii
o transactiune. Cnd ns e vorba de
o actiune intentatA de cAtre chiar partile interesate pe cnd se aflau in
3. Inct priveste autorizatia ce tu-
torele este dator a cere i obtine de la

consiliul de familie cnd este vorba de
o actiune care ar aveit de obiect un
drept asupra unui imobil, etc., aceastit
dispozitiune hind creatA exclusiv in
interesul minorului, numai el singur
este in drept a cere nulitatea, and
prin neobservarea formalitAtei edietatA de acest articol, s'ar fi jienit interesele sale. (Cas. I, 426/Dec. 9/83, B.
p. 1177).
4. Art. 408 este relativ exclusiv la actiunile ce un tutor ar intent& in numele minorului si care ar avek de
obiect un drept asupra unui imobil.
DacA dar actiunea intentatA de tutor
are de obiect cererea de a se recunoaste minorilor un drept de succesiune in averea lui de cujus, iar nu revendicarea vre-unui imobil, art. 408 nu
se aplich in speoie. (Cas. I, 67/Febr.
20/85, B. p. 106).
5. Art. 408 se referA la intentArile
de actiuni care nu se pot face de tutori fArA avizul consiliului, de familie.
In eaz instt de urmArirea unui imobil al
minorilor, tutorele ffind chemat in instantA ea defendor, nu e nevoe de avir
zul consiliului de familie pentru ea sit
491
www.digibuc.ro
Art. 408
DESPRE TUTELA
poata sta in instanta In calitate de defendor. (Cas. II, 17/Febr.19/86. B. p.161).

6. Tutorul ad hoc, insrcinat de a
reprezentit pe un interzis cu ocaziunea unui proces, nu are dreptul a-I
reprezenta si in urmarire asupra averei interzisului foùt, de eel ce a castigat procesul in fond contra interzisului. In asemenea oircumstante interzisul este in drept a revendica imobilul
ce i s'a vndut, si conform art. 501,
512, 735 alin. II i III $i art. 736 pr. civ.
urmeaza a se declar ca nule toate
formalitatile efectuate pentru vnzarea
silit a imobilului. si adjudecarea lui,
pe &Ma vreme tutorul ad hoc in chestiune nu ave dreptul sa reprezinte pe
interzis ca debitorul urmrit la indeplinirea acelor formalitati prescrise
sub pedeaps de nulitate, i pe cat
vreme numai cernd $i obtinnd anularea acelor acte poate interzisul se
repare dauna ee i s'a eauzat prin vanzarea silita a imobilului su. Apoi,
dupa textul si spiritul art. 1803 urmeaza a se declar nula i vnzarea
imobilului in chestiune facuta de catre
adjudecatar unui tertiu cad aeesta nu
putea sa aiba, asupra acelut imobil,
dect tot aeeleasi drepturi ce Ewa, si
adjudeeatarul automl sau. Iar tertiul
cumparator nu poate opune contra revendicarei exercitata de interzis ca
adjudecatarul vnzator fiind responsabil catre dnsul de evietiune, si interzisul reprezentnd pe vnzator ea
erede, ar urmit s i se resping actiunea in revendicare dupa principiul
quoit de evictione tenet actio eumdem
agentem repellit exceptio. Caci dupa
art. 405 si 454, interzisul n'a primit si
n'a putut primi succesiunea in chestiune de cat sub beneficiul de inventar, si dupa art. 713 averea proprie a
eredelui nu poate $1 nu trebue sa sufere nici o pierdere din cauza daraverilor succesiunei 13rimita de dnsul
sub beneficiul de inventar, si Prin
urmare un asemenea erede trebue sa
aiba dreptul de a exercit ori ce actiune de revendicare, fie direct contra
succesiunei, fie contra celor de al treilea earl ar detine averea revendicata
cu veri ce titlu de la de cujus, fat% s
i se poat opune acelui erede exceptiunea de mai sus, cci alt-fel aceasta
ar insemn e el e silit a pierde o

parte din averea sa proprie, ceea ce
nu e admisibil. (Apel Iasi, II, 13 Febr.

19/86, Dr. 45 86).
7. Dad'," imobilul a fost pus in urmarire pe comptul tutricei legale a fiilor
sai minori, nu e nevoe nici de recunoasterea tribunalului nici de consiiul
de familie pentru a se pute ordonit
de eatre tribunal vnzarea ace.lui imobil, de oare ce nu e vorba de cat de
aprarea intereselor minorilor, care
incumba de drept tutorului legal, fail
Codul civil
ea sa aiba nevoe pentru a puteit faee

aceasta aprare de vreo autorizare.
(Cas. II, 17/Febr. 19 86, B. p. 160; Cas.

II, 24/Mart. 11 87, B. p. 239).
8. Aetiunile personale cari au de
obiect mobile, tutorul le poate intent&
si st in judecata fat% autorizarea
consiliului de familie, de care n'are

nevoe nici pentru a raspunde la interogatoriu, caci interogatoriul este
un mijloc de probatiune i nu o tran-
sactiune in cuprinsul art. 1704. (Trib.

Bacau, 204, Sept. 15 88, Dr. 69 88).
B. Nu este oprit print art. 408 de a
ineuviint la o actiune mobiliar cum
e cererea unei. sume de bani, si prin
urmare se poate prea bine renunta
la dreptul de apel fara a fi necesitate
de avizul a trei jurisconsulti. O asemenea imprejurare nu se poate asemana en o transactiune care pregupune coneesiuni si pierderi reciproee.
(Apel Bue. III, 172, Iunie 21/88, Dr.
63 88).
W. Tub:n.0 defendor inteo actiune
imobiliara trebue sa aib autorizarea
consiliului de famine, dupa art. 408.
Legiuitorul se exprima categoric ea
tutorul chemat in juclecata nu poate
a ineuviint, adica a se invol, a acced
la o asemenea cerere far autorizarea
consiliului de famine. A se zice ea aceasta dispozitiune e relativa la transactiunile ce un tutor poate face asupra averei minorului, ar fi a da intentiunei legiuitorului un scop cu total
altul de eat acel ee l'a avut in vedere
eaci altfel cum s'ar putea explicit dispozitiunile art. 413, care zice c in tran-
sactiuni tutorul va avea autorizarea

consiliului de familie, de care nu ar
mai fi avut trebuinta dacd s'ar fi specificat prin art. 408 aceasta dispozitiune. In fine, grija ce se cere de ate
ori sunt in joc interesele minorilor
motiveaza in de ajuns dispozitiunile
art. 408 si intentiunea ce a trebuit sa
aiba legiultorul de a ingrdi pe cat se
poate mai avantagios aceste interese,
de cede ori a fost vorba de ele. (Trib.

Actiunea posesorie, nu apartine
de cat persoanei ce, avnd posesiunea
unui lucru, a pierdut-o sau a fost turburata in posesia sa. Deci tutoarea
legala a copiilor sal minori, avnd
uzufructul legal al averei lor, are
dreptul personal de a intentit actiupea posesorie contra turburatorilor,
sa fie nevoe a invoc calitatea
de tutoare si a obtitie autorizarea consiliului de familie. (Cas. I, 25/Ian.
24 92, B. p. 42).
12. Art. 408 prescrie ca tutorele rin
poate, fara autorizarea consiliului de
familie, sa ineuviinteze, adica sa adereze la o cerere in contra minorului
al/Hid de obiect un drept asupra vreunui imobil; or. faptul tutorului de a
Suceava, 3807, Nov. 23 89. Dr. 81/89).
492
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TU1ELA
Art. 408
fi asistat inaiutea tribunalului la vnzarea silita a imobilului pupilului sau,

nu este echivalent eu ipoteza preva-
cnd tutorele porneste judecata, aviind

de object un drept asupra vre-unui
imobil, sau se invoeste la o eerere rela-
B. p. 636).
in cazul cnd minorul este chemat in

judecata si tutorele nu face cleat sa
apere interesele lui en privire la imo-
zuta de art. 408. (Cas. II, 109 Iun. 8 92,
13. Prin art. 408 se eere autorizarea

consiliului de familie numai in cazul
cnd tutorul porneste judecat relativa la drepturile imobiliare ale minorului sau se invoeste la o eerere relativ la acele drepturi. Rezult dar
tutorul poate raspunde la
de ad j.
o aetiune fie si imobiliara, adica sa
respinga pretentiunile unui al treilea,
fara, a fi autorizat. (Cas. I, 283 Sept.
11184, B. p. 676). Cnd dar e vorba de
exproprierea unui imobil apartinnd
unor minori, tutorul poate st in indecat peutru miuori si fara autorizatinnea consiliului de familie, intru
ct nici. nu se poate opune la o asemeuea cerere fiind vorba de o instrinare silita ordonata de legea de expropriere. (Cas. II, 196/Nov. 24/92. B.
p. 1058).
14. Dispozitiunile art. 408 din Codul
civil, fiind edictate exelusiv in favoarea minorului, numai dnsul este in
drept a cere nulitatea, cnd, prin neobservarea formalitatilor preserise, s'ar
atinge interesele sole. (Cas. I, 164 97,
B. p. 539).
15. Tutorul, inteo aetiune avfind de
object un drept asupra unui imobil, nu
numai ea reclamant, dar si ea defendor, are necesitate de autorizatiunea
consiliului de lamilie spre a sta in judecat in numele minorilor, fie de a
ineuviint la o asemenea cerere, fie de
a se apara in contra ei. potrivit 'jutelesului art. 408 din C. civil. (Trib. Botosani. Dr. 23 901. In sens eoutrar: Cas.
I, 562/904, B. p. 1799).
16. Chid se pune in diseutie un drept.

ce minorul pretinde ca ar ave, inteun
imobil urmarit, tutorul trebue s aiba
autorizarea consiliulni de familie, pentru a pute. face $i sustine contestatia
in numele minorului. (Cas. II, 197 904,
B. p. 827).
17. Autorizatia consiliului de familie
nu e necesara, atunci cnd tutorul nu
fare (leek continua judecata pornita

autortil minorilor inteo actiune
imobiliara. (Cas. I, 18 Ian. 1906, B.
p. 26).
18. Tutorele nu poate porni actiune
in nuinele it inorului, avand de obiect
un drept asupra vre-unui imobil fara
artorizatiunea Consiliului de famitiP.
(Cas. I, 7 Sept. 1907, B. p. 1284).
19. Chestiunea privitoare la eapacitatea minorilor de a st in instanta,
de
tiva la un asemenea drept, iar nu si

bilul in litigiu. (Cas. I, 19 Dec. 1908, B.
p. 2067).
21. Dispozitiile art. 408 cod civil. pri-
vitoare la autorizatia eonsiliului de

familie, cnd e orba de intentarea
unei actiuni sau de apararea contra
unei actiuni ce ar area, de obiect un
drept asupra unor imobile din averea
minorilor nu se aplica *i la vanzarile
s lite. (C. Apel Buc. s. I, Dreptul 60
din 1908, p. 568).
22. Numai atunci efind tutorul oeste

sa intenteze o aetiune imobiliar a. sau
sa incheie o tranzaetiune are trebuinta
de autorizatia consillului de familie,
iar nu si in cazul cnd este park, in

care eaz el poate raspunde la o aetiune chiar imobiliara, fra a aveit
o asemenea autorizatie. (Cas. I, 20 Mai
1911, B. p. 646).
23. Autorizarea eonsiliului de familie

ceruta de art. 408 c. civ., nu se aplie
la vnzarile silite de imobile apartinnd minorilor, caci urmarin a facuta
de creditor nu poate sa dcpluda de autorizarea data de consiliul de famine
tutorului, de a reprezent pe minor in
instanta de urmarire. (Cas. I, deeizia
No. 694, din 25 Noembrie 1913, data dung.
diverginta; Jurispr. Hem." 1914, p. 33).
24. Actiunea posesorie, fiind un act

eminarnente de administratie, poate fi
intentata de tatal firese al minorului
ldoptat de un teal, ebiar Pima sa
aiba autorizarea eonsiliului de familie,

de oareee din dispozitiile combinate ale
art. 313 si 343 c. civ., rezulta ea copilul
adoptat va ramne in familia sa

reasca in care isi va pastr si toate
drepturile sale, tatal firesc administrnd averea personala a copilului adoptat de un tertiu. (( as. I. No. 153,
1914, Jurispr. Rom." 1914 p. 262).
25.Autorizarea consiliului de famine
datA unui tutor care in urmli s'a dezistat de tutela si a fost inlocnit eu
altul, serveste si acestui nou tutore,
eaci autorizaiea ceruta de lege este
dat nu in vederea tutorului- ci a in-
tereselor minorului. (Cas. I, No. 595,

1914, Jurispr. Rom." 1915, p. 149).
26. Nu este de ordine publica forma-
Thud de ordine publica, se poate ridict

direct in Casatie. (Cas. I, 7 Sept. 1907,
litatea autorizarei tutorelui de eatre

eonsiliul de familie de a st in judetata, astfel ea daca omisiuma acelei
formalitati n'a lost invocata la instanta de fond, nu poate fi invocata direct la Curtea de casatie. (Cas. s. I,
20. Din dispozittunile art. 408 codul

civil rezulta, ea autorizarea consiliului de famine se eere numai in eazul
27. a) Dupa art. 408 c. eiv. tutorul nu

poate exereit in intmele minorulni. Q
actiue avnd de obieet un drept imo-
B. p. 1284).
596 915 C. Jud. 9 916).
493
www.digibuc.ro
Art. 409
DESPRE TUTU2'k :
biliar Wei a ineuviinta o asemenea eerere, fr autorizatia consiliului de famine si dup art. 6 L ud. oeoale sub
imperiul ereia a avut loc litigiul, asemenea autorizare putd, fi inlocuit eu
acea a judecatorului data in instant.

b) De$1 art. 408 mentionat cuprinde
numai o fornm16, prohibitiva, totusi
este necontestat in drept, a aceasta
prohibitie atrage nulitatea virtual, ei
relativd din ins$i neindeplhilrea formelor legale, autorizarea fiind in specie prescris ea o proteethme suPlimentar, bazat pe incapacitatea minornlui, iar aceast incapacitate fiind
socotit ea interesnd ordinea publie,
nu se poate derogh dela dispozitiile ei.
in conformitate eu art. 5 e. civ. (Trib.
Mehedinti, 3 Mart. 1920. Dreptul 39/920).
Actele indreptate in contra unor

minori, se pot indeplinl fa% eu mama
tutrice legal, fr, ea aeeasta s aib
nevoe de o abilitare din partea consiliului de familie. (Cas. II, 68 din 6
28.
April 1921, Jur. Rom. 141921, Pand. Rom.
1922, I, 139, Pend. Rom. 1922, III, 59).

29. Ordonantele prezidentiale neeauznd nici un prejudieiu fondului drep-
tului, tutorii, minorii emancipati, femeele mritate, Statul $i in genere

toate stabilimentele publice, nu au nevoe de nici o autorizatie sau asistent
pentru a reelama, sau a se apAra in
asemenea materie. (Trib. Dorohol 1
Nov. 1921. Dreptul 32/922).
30.11otarirea contra minorilor eu

privire la un bun imobiliar al lor, obtinut intfun proees, in care &lush au
fost reprezentati de cAtre tutorele neautorizat de consiliul de familie a sta
in proces, este izbit, pe temeiul art.
Codul civil
408 si. 1166 c. civ. de o nulitate relativ
in favoarea minorilor, earl dup ajungerea la majorat o pot atach, fie pe

eale principal, fie pe eale de aprare,
cci fiind minori, nu au fost in msur de a exereit contra ei Mile de
atac. (Cas. I, 1373 din 18 Dee. 1922. Curler Jud. 22/923).
Tutorul unui minor sau interzis

de familie in actiuni privitoare la arendarea bunurilor incapabililor, art.
408 e. oiv., fiind aplieabil numal la
aetiunile privitoare la drepturile reale
31.
nu are nevoe de autorizatia consiliului
imobiliare. (Trib. Dorohoi 1 Nov. 1921.

Dreptul 32/922; Cas. I, 687 din 20 Iunie
1923. Jnr. Gen. 1923 No. 1079, Jur. Gen.
1924 No. 246, Jur. Rom. 20/923).
32.
Cu toate c potrivit art.
408 e.
elv., tutorul poate ineuviinta la o aethine intentat contra minorilor, eu

autorizatia consiliului de familie, insa
o astfel de aehiesare din partea tutorului nu poate aye& loe cleat in eazul cnd nu se poate invoa, in favoarea minorilor nici o aprare. (C. Apel
Iasi s. I, 10 din 7 si 13 Febr. 1924. Drew
tul 211924).
33.Autorizatia consiliului de familie

tenteazd o actiune imobiliur, iar nu si
este necesar numai and tutorul inin eazul cnd el este chemat in asemenea
actiune ea prht, mrginindu-se numat la a apara interesele minorilor in

contra altora.. (Cas. I, 706 din 7 Mai
1924, Jur. Gen. 1924 No. 2072).
34. A se vede : Art. 344 eu notele 2,

5, 8; art. 346 en nota 1; art. 401 en notele 10, 16; art. 402 eu notele 1, 2, 8, 9,
10; art. 1166 eu nota 3.
Asemenea autorizare va fi trebuitoare tutorelui pentru facere de o impArteala pornita in contra minorelui. (Civ. 408, 410 ur., 728 ur., 747 ; L. jud. oc. 42; Civ.
Art. 109.
Fr. 465).
Text. fr. Art. 465. La mme autorisation sera ncessaire au tuteur pour
provoquer un partage; mais il pourra, sans cette autorisation, rpondre une
demande en partage dirige contre le mineur.
Doctrin straini.
AUBEY ET RAU, I, p. 463; I, ed. 5-a, p. 705, 720 ;
RAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 559;
BAUDRY ET WAHL, Successions, II, 2229;

DALLOZ,
Minorit-lutelle, 515 urm.; Suppl. Minorite tutelle, 506 urm.;
Hue, III, 444;
LAURENT, V, 74;
MIDI:LAU; Trait pratique des liquidations et partages, ed. 4-a, 151 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1931, 1940.
494
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE TUTEL
ALEXANDEESCO, II, ed. 2-a,
Art. 410-411
p. 754 urm.; (III, part. H, ed. 2-a, p. 471, 476 ri. 3, 477);
Observatie, sub. Cas. I, 73 dia 13 Febr. 1903. Dreptul 42 1909;
CANTACUEINO MATEI, p. 88, 90, 260;
IONESCU I. ICAN, Dota sub raportul Lnstrinrii, p. 81;

NACU, I, p. 624, 625.
tagiu voluntar, ei de o imprtealit fttcutd in virtutea unei sentinte defini1. Interpmtarea dupd care tutorele tive, tutorul n'are nevoie de autorizaare nevoe de autorizarea consiliului de rea consiiului de familie; prin urmare,
familie numai pentru a face un par- nulitatea. actelor facute cu imprteala,
tagiu voluntar e contrarie atat art. bazat pe lipsa acestei autorizatiuni,
408 si 409 c. civ., dupd cari tutorul, este inadmisibild. (Apel Buc. III, 211,
chiar ea prt, i fitrd a se face vre-o Oct. 3/87, Dr. 39/88).
distinetiune intre partagiul voluntar si
eel silit, are nevoe de autorizatiunea nu este neeesard child minorul nu ficonsiliului de famine, cat si art. 749, gureazd singur in instant, ci este acare nu declara definitive deck im- lturi cu un major care are un interes
partirile facute de tutori cu autoriza- identic si inteo cauzd indivizibild. inrea consiliului de famine. (Cas. I, 122, teresele minorului hind astfel comMai 11188, B. p. 444).
plect salvate. (Cas. I, 93/Mart. 5/93, B.
2. Intru ctit nu e vorba de un par- p. 236).
Jurisprudenth.
Art. 410. In ambe cazurile art. precedenti, tutorele va

fi dator a consult consiliul de familie In privinta mijloacelor
de ardrare '). (Civ. 357 ur., 408, 409, 411; L. jud. oc. 42).
Dootrini romAneascit.
ALEXANDEESCO, II, ed. 2-a, p. 760, 761; (III, part. II, ed. 2-a, p. 471, 476, u. 3, 477); Droit
ancien et moderne de la Roumanie, p. 252, nota 1; Observafie sub. Cas. I, 73 din

13 Febr. 1909. Dreptul 42/909;
CANTACUEINO MATES, p. 88, 90, 260;
NAO u, I, p. 623.
Jurispradent.
1. Tutorul nu poate reprezinta valabil pe minor inteo actiune pornitd
contrd-i pentru esire 'din indiviziune
deck numai dupd ce va fi consultat
pe consiliul de familie in privinta mijloacelor de aprare, insit dacit a omis
a indeplini fornialitatea prescrisd de
art. 410 aceastd unic imprejurare nu
este suficient pentru rescisiunea imprtelei, de oarece art. 951 dispune c
minorul nu poate ataci angaiamentul
su pentru cauzd de incapacitate de&at in caz de leziune, formuld, fundamentald care trebue s fie luat aminte in solutiunea chestinnilor relative la actiunea dunoseut generic sub
denumirea de restitutio in intearum
acordath, miuorilor. Aceast idee reese
si mai vadit in diferitele ei aplicatiuni
la actiunea de annlatiune ei rescisiune
din art. 1157 si urmtori, i mai cu
seamd in art. 1163. Deci actiunea in
rescisiuue nu poate fi admisibild, chiar
pentru omisiunea celor mai esentiale

formalitti, dach leziunea nu existd,
ocrotirea integrant a intereselor mino-
rului fiind en drept cuvnt singura
prescriptiune a legiuitorului. (Trib.

Iasi, IV, 9 Ian. 21/84. Dr. 20/84).
cerut de art. 408 e. (ANT., nu se aplich
la vnzarile siite de imobile apartinnd minorilor, cdci urmrirea Mout

de creditor nu poate ad depindd de autorizarea data de consilinl de familie
tutorelui, de a reprezenta pe minor in
instanta de urmrire (Cas. I, No. 694,
1913; Jurispr. Rom." 1914, p. 33).
dat unui tutor care in urind s'a dezistat de tuteld, si a fost inlocuit e altul,
serveste si acestui nou tutore, chci autorizarea cerutit de lege este datit nu
in vederea tutorului ci a intereselor
minorilor. (Cas. I, No. 595, 1914; Juris.
Rom." 1915, p. 149).
Art. tu. O Imprteal atingatoare de averea minorelui,

ca s poat ave tgrie legiuit, trebuie sd se faca prin jude1) Acest art. 410, nu are echivalentul sau In Cod. civ. francez. El este o inovatiune a legiuitorului roman.
495
www.digibuc.ro
Art. 411
DESPRE TUTELA
Codul civil
cdtorie, in urma unei pretuiri facutd prin experti numi0 de

ctre tribunal si dup indeplinirea tutulor formelor legiuite.
(Civ. 95, 409, 412, 734 ur., 743, 747, 749, 952, 1157, 1166, 1190,
1900; Pr. civ. 211 ur., 692, ur., 694 ur., 700; Civ. Fr. 466 1).
Text. fr. Art. 466 1.Pour obtenir It regard du mineur tout l'effet qu'il
aurait entre majeurs, le partage devra tre fait en justice, et prcd d'une estimation faite par experts nomms par le tribunal de premire instance du lieu
de l'ou verture de la succession.
Doctrinii
AUBRY ET Rau, I, p. 454; I, ed. 5-a, p. 711; VI, p. 546;
CHAUVEAU ET CARR.i.', L. de la proc., 9, 2505;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 513; ed. 1-a, III, p. 490, 512, 514;
DaLLoz, Rp. Minorit-tutelle, 517 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 511 urm.;

DEMOLOMBE, XV, 642;
Hue, III, 446;

MICEIAUX, Trait pratique des liquidations el partages, ed. 4-a, 581 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1941, 1963;
S1REY, Partage, 376.
Doctrinii romineasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 754 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 504, n. 3, 536, 862) ;
Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 186, 187;
GORUNEANU I. Ttmuus, Observalie sub. Trib. Prahova, s. III, 381 din 13 Julie 1923. Pand.
Rom. 1924, III. 30. Nola sub. Trib. Prahova s. III, 381 din 13 Iulie 1923, Jur. Gen.
1924. No. 45:
NACU, I, p. 627; II, p. 150, 159:
PHEREC1UDE GR., Nola sub. C. Apel Buc. s. I, 106 din 11 April 1924. Pand. Rom. 1924,11, 159 ;
SION FLORIN, Nola sub. C. A pel Iai, s. I, 16, din 17 Martie 1920. Pand. Born. 1922, II, 168 ;
SPINEANU I. ALEXANDRU. Nola sub. Cas.I, 273 din 9 Marhe 1923. Pand. Rom. 1923, I, 308;
STOENEsCU D. DEN., Este admisibild tranzarfia in procesele de parted cdnd sunt minori?"
Dreptul 26/908; Tranzactiile in imprjelele averii ininorilor", Pagini Juridice, 15/1907;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 63;
TITULESCU N
, Imparlirea mo$tentrilor, p. 69.
rului, este nul si de nul efect in cat

priveste pe minor. Aceste forme fiind
atasate la natura i importanta actului, iar nu la persoana care a contractat, nu poate ave loe distinctiunea
INDEX ALFABETIC
Acte de partaj, a se ve- Interzisi 11.

deb. ,Partaj.
Jurisconsulti, a se vedea
Adjudecare 9.
,Tranzactie.
Apreciere suveranS 5, 6. Licitatie 2, 4, 9, 10.
Aviz, a se vedea Consi- Minort 1-13.
Nulitate I, 7.
Nubtate relativ5 4,
cesorale 7.
Omologare I, 4, 8.
Cod francez 6.
Ordine publia 7., 8.
Consiliu de familie, 1, 4, Vartaj 1-13.
daca actul e facut de tutore sau de insusi minorul, in ambele eazuri aetul
fiind nul pentru lips de forme. (Apel
Drepturi succesorale 7.
tpertiz 2, 5, 6, 9, 10.
Francez cod 6.
nori nu se poate face de cat in formeld

prescrise de art. 411 si 412. Formantatile preserise de aceste articole,
adiea numirea expeAilor prin prestare
de jurainant, vanzarea bunurilor prin
licitatiune, etc., sunt atatea garantii
tur de familie",
Cesiune de drepturi suc7, 8.
Imprteala 1-13,
mologare".
Tranzactie 2, 3, 4, 7, 8, 11,
familie 1, 4, 7, 8.
lncheierea tribunalului 1,
Vnzare, a sc vedea ,Li-
Incheierea consiliului de
4, 8.
Bue. I, Nov. 29/75, Dr. 5/76).
2. Partagiul in care figureaza mi-
Succrsorale drepturi 7.
Suverana apreciere 5, 6.
Tribunal, a se vedea ,012, 13.
eitatie".
Jurisprudentli.
1. Actul de partagiu facut fat% indeplinirea formelor prevazute de art.
411, adic frd avizul consiliului de famine si omologarea tribunalului, formalitti pe care legea le cere imperios
pentru salvgardarea intereselor mino-
de cari leginitorul in intelepoiunea

lui, ingradeste partagiul minorilor
pentru a-i pune la adapost de cupiditatea eomostenitorilor lor. Independent
de aceste formalitati, legea, prin art.
412. declarand orice alt imparteala ca
nelegalei, a inteles a exclude in mod
imperativ oli ce alta cale pentru esirea din indiviziune. Ast-fel fiind, nu
496
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTEL
se poate pretinde ca pe cale de tranzactiune se poate esi din indiviziune

ehiar intre minori de oarece legea nu
adrnite tranzactiunea pentru minori de
eat ea un ru necesarin i uumai in
eazul cnd minorul s'ar gs incureat
intr'un proces imprudent al edrui rezultat i-ar fi probabil funest, iar nici
de cum in eazul &And prin formele cerute de lege, bunurile ar fi fost estimate la justa lor valoare si vndute
la licitatiune publica, adied la addpost
de (nice intelegeri ascunse i doloase
Art. 411
ceasta data tutoralui ne fiind MeutA

in forma prescris de art. 413, s'ar putea pune in discutiune validitatea partagiului si cere anularea lui. Un asemenea drept insa si o asemenea actiune
apartine numai minorului in interesul
caruia au fost prescrise formalittile
de indeplinit cnd se face imparteala
cu minori iar nu i coprtasilor majori, eari, conform art. 952, nu pot eere
anularea actului de partagiu interneindu-se pe necapaeitatea tutorului de
a fi consimtit in numele minorului la
facerea imprtelei in modul propus
Mcute In scop de a despui pe minori.

(Apel Bue. II, 98, Mart. 30/83, Dr. 53/83).
3. Din art. 390 si urm. rezultd ed legiuitorul a supus validitatea actelor
tutelare la indeplinirea unor formali-
chiar de ei. Prin urmare, miuorul

fiind la adipostul ori edrei actiuni
din partea coprtasilor sdi majori. care
ar tinde la anularea actului de partagiu, a erui anulare tutorul nu o cere,
tti diferite pentru fie care act, land

in seamd natura si importanta bor.
partagiul urmeazi a se omologh. (Apel

Buc. III, 203, Oct. 25/86, Dr. 79 86).
5. Din combinatiunea art. 411 si 734
giuitorul a cerut indeplinirea forma- c. civ., cu art. 694 pr. civ. rezulti ea
littilor prevzute in art. 411 si 412; expertiza consttitoare a usurintei impe cnd transactiunea relativa la afa- prtelei in naturd nu este obligatorie
eeri atiugatoare de interesele lor a su- pentru tribunale. Apreciatiunea como-
Ast-fel imprteala atingatoare de averea minorilor, pentru a fi valabil, le-
pus-o prin art. 413 la alte formalitti

cu totul diferite. Deed, aceasta a fost
voiuta legiuitotului, nu e permis judecdtorului ea s inlocuiaselt unele
formalitAti prin allele, ori care ar fi
motivul ce s'ar puta, invoc i prin
urmare nu poate s facd, un partagiu al averei minorilor prin indeplinirea forrnelor cerute pentru transactiune. $i ori cat de generali ar fi termenii art. 413 totusi aplicatiunea sa
trebue sii inceteze cnd e vorba de I'mprteal, de oare ce aeest act e suPus
prin art. 411 *i 412 la anume formalitti determinate si speciale. (Trib.
Brila, jurn. 585, Febr. 4/84, Dr. 23/84).
4. Dam intre erezi se afla si un minor, partagiul succesiunei urmeazd, sa
se feed prin tribunal eu indeplinirea
formelor prescrise de codul si procedura civili. Aceste formalitti consistnd principalmente Iii vnzarea prin
licitatiuue a imobilului succesiunei
daed nu se poate impartl, in formarea loturilor si tragerea lor la sorti
intre eopartasi, fiind prescrise in interesul minorului, tutorul poate, in
virtutea art. 413, si consimtd, pentru
minor, sub forma unei transactiuni cu
indeplinirea formelor de autorizare
prescrise de art. 413, a se pune in lotul minorului singurul lot al succesiunei si aceasta Iii interesul
inlturndu-se cu modul acesta aplicatiunea artieolelor din procedura
civila, care reguleazd formalitatile de
indeplinit cnd este a se face imparDaca ins tutorul
tiri si lieitatiuni.
n'a fost autorizat de cat numai printr'un aviz al consiliului de famine,
omologat de tribunal, ca si consimta
la un atare mod de imparteald priu
atributiune de loturi, autorizarea a53707.
Codul Civil adnotat
ditatei sau incomoditatei partagiului

este o chestiune de fapt, i ea atare
tribunalul este singurul apreciator al
necesittii ordondrei expertizei si al
faptului comodittii partagiului In naturi. Art. 694 pr. civ., a facut expertiza facultativa pentru tribunal ehiar
and sunt minori iu cauz, spre a evit
cheltuelile, a eastiga timp si a se iultur sicanele. (Trib. Ilfov, II, 285,
Dec. 21/87. Dr. 5/88).
6. Legiuitorul pentru a evit gravele
inconveniente la eari art. 411 ar fi dat
na$tere si care ar fi fost: cheltuelile
frustratorii si pierderea de timp ocazionat de facerea expertizei, pe care
erezii majori ar recunoaste-o inutild,
de oare ee imposibilitatea comoditatei
impdrtirei imobilulul in natura ar fi
manifesta, a revenit asupra sistemului adoptat, si prin art. 694 si 695 pr.
civ., Iasi in absoluta facultate a tribunalului a hotdri de este sau nu loc
a se face expertiza. Aceasta dispozitiune nu vatamd interesele minorilor,
pentru ed legiuitorul Ii pune sub ocrotirea intelepciunei tribunalului, care
pe a sa rdspundere este dator a nu
incuviinta nici o msura pagubitoare

averei minorilor (art. 368). Obiectiunea ed lcgiuitorul romAn traducnd
art. 971 pr. eiv. franceza, corespunzator cu art. 695 pr. eiv. romni, si supriinnd cuvintele mme s'il y a des
mineurs en cause, prin aceasta a inlaturat antinomia existentd, la francezi intre codul Napoleon $i procedura
civili, ramnnd in vigoare dispozitiunea din art. 411 e. civ., de a se face
expertiza, este find, nici o valoare, de
oarece prin art. 681 pr. eiv. romand legiuitorul dispune ea vnzarca si se
Ned conform eu regulele din sectiu-
497
www.digibuc.ro
32
Art. 411
DESPRE TUTELA
nea urmtoare" la intamplare de a fi

bunurile de odat ei ale majorilor si
ale minorilor. Or, in sectiunea notat
de legiuitor aflndu-se art. 694 si 695
pr. civ., evident cd, i atunci cnd aunt
minori in cauzd nu se modified facultatea tribunalului de a hotari ca
partagiul sit se faca ori nu in naturd.
Asa dar, suprimndu-se mentionatele
expresiunt s'a evitat numai o repetire
inutilit a aceluiasi lucru fdrit a se introduce vreo inovatiune. Si cum legiuitorul las la discretiunea judecittorului de a hotri de a se face expertiza
ori nu, retese de aci c tribunalul avnd
alte elemente, precum o expertizd, anterioarit sau documentele propriettei,
poate s estimeze singur imobilul,
dupd, datele ee are, Mr a viola vre

un text de lege. (Apel Bue. III, 122,
Mai 9/88, Dr. 47/88).

7. Dupd, art. 411, 412
FA
749, partagiele
intro majori tai minori nu sunt legale

si definitive de cat daed sunt fiteute
prin justitie conform cu regulele prevdzute in cod. Aceste dispozitiuni sunt
absolute FA generale, nedistingand de
loc intre efectele unui asemenea partagiu in ceea ce priveste pe majori si
in ceea co priveste pe minori. Iar art.
952 nu e aplicabil in specie, pentru
actele trebuind s fie conforme dispozitiunilor speciale fie cdrei materii,
$i art. 749 continand o dispozitiune
speciald partagiurilor, urmeazd, e numai el trebue aplicat in specie. Deci
deed actul de partagiu intervenit intre
persoane intre cari se aflau i minori,
nu e fdeut prin justitie si eu formele
cerute de lege, este ilegal si ne-definitiv. adicd un partagiu care n'a pus
capt stdret de indiviziune, att in privinta minorilor cat si a majorilor;
cum nimeni nu poate fi obligat a 1%mb:11e in indiviziune, urmeazd el chiar
maj oral poate cere nulitatea unui
atare aet de partagiu nedefinittv, rd:
mnnd a cere pe crale legale un
partagiu definitiv conform legii.
Si cum formalittile prevxute de

legiuitor pentru partagiurile in care
sunt interesati minori. hind stabilite
in vederea ineapacittii kr. urmeazd
cit ele sunk de ordine publicit
cd, nu se poate deroga de la ele.
tist-fel hind, un partagiu nu se poate
face nici sub forma unei cesiuni de
drepturi succesorale, niei sub forma
unei transactiuni, chiar and aceste
acte ar fi fcute cu formalittile kr
speciale cerute de lege, caci nici conde familie, nici tribunalul nu pot
deroga de la o lege de ordine publica.
(Trib. Ilfov, II, Mai 4/88, Dr. 36/88).
8. Legiuitorul prescriind in termeni
imperativi formele in cart trebue s
se facd imprteala atingtoare de averea minorilor, si aceste forme fiind
create de legiuitor in favoarea mino-
Codul civil
rilor $1 din eauza incapaeittii lor, urmeazit cA sunt de ordine publied, i ca

atare nu se poate deroga de la ele. Or,
garantiile pe care legiuitorul le-a
creat in favoarea incapabililor nu se

pot inlocui prin alte garantit chiar
dacd, consiliul de familie. 3 jurisconsulti si tribunalul le-ar gs indestuldtoare, pentru cd nu este permis niet
consiliului de familie si nici unei alte
instante judecatoresti de a deroga la o
lege de ordine publicd. lirmeazd dar
cd imprteala unei avert de minort nu
se poate face prin transactiune. Prohibitiunea imprtelii averii minorilor
prin transactiune se justified ei mai
mult in legislatiunea noastr, unde
legiuitorul prin art. 743 spre diferent
de art. 834 c. civ. francez permite Imprteala prin atributiune, adicit prin
darea prtilor in total, i asemenea
imprteald, este valabild si pentru minorii ai edror tutori ar fi autorizati
de consiliul familiei, asemnat artie.
747 combinat eu art. 748. Deci st din acest punct de vedere imprteala intre
minori prin transactiune nu poate fi
admis. (Trib. Suceava, Mai 1/90, Dr.
38/90).
9. Chiar atunci eanci este vorba de

vnzarea bunurilor apartinnd numai
minorilor, nu este neeesar de at o
singurd evaluare conforrn art. 684 pr.
civild, fiind cd dupit art. 688 pr. civ.,
dad, la ziva fixat nu este eel putin
pretul insemnat, tribunalul, dupd imprejurrt, va putea s adjudeee imobilul in aceeasi zi cu pretul esit sau
sd, &mane vnzarea pentru un alt termen. (Trib. Ilfov. 11. 621, Nov. 17193.
Dr. 80/93).
lo. Procedura previtzuta de art. 684

pr. civ., care trebue s se urmeze
atunci cnd se valid bunuri ale minorilor, nu-si mai are keul cnd se vnd
bunuri aparttnnd majorilor $i minorilor pentru esire din indiviziune,
deci bunurile trebue sit fie vndute,
ori care ar fi. pretul esit, independent
de oriee pretuire. Chiar art. 681 pr.
civ., spune in mod categoric cd, acest
avis al consiliului de familie nu va ft
neeesar dacd bunurile vor fi tot de odeal si ale majorilor si ale minorilor,
$l dacd, vanzarea este cerutd de dnsii,
se va urmit atunci conform regulelor
din sectiunea urmtoare. Or, dupa art.
694 si 695 din aceast sectiune, estimatiunea. nu este neeesard, si tribunalul este in drept ea stt ordone vnzarea eu sau frd pretuire dupd cum
va crede de euviintit. (Trib. Ilfov,
621, Nov. 17/93, Dr. 80/93),
11. Imprteala atingAtoare de ave-
rea minorilor sau interzisilor nu se

poate face prin tranzaetie, edei s'ar
elud precauttile speciale prevAzute de
lege, pentru garantarea intereselor ce-
lor ineapabili. Mica prin art. 413 se
- 498
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE 1 U1 EL
permite tutorilor a curmit prin tranzactie pricini de ale minorilor, de act

nu rezultd ins c imptirtirea averii
minorilor se poate face prin tranzactie cdci art. 413 nu a pant s desfiinteze dispozitiile precedente ale art. 411,
ci a inteles numai, cd tutorii pot prin
tranzactii s stingd, contestatii de

drepturj intre minori cu alte persoane
(Cas. I, 366/94, B. p. 1065).
12. Imprteala, atingatoare de averea minorilor, trebue stt se fac, prin
judecatorie, mice alt imprteald, considerndu-se ea nelegal. De aci rezultd e tutoarea nu poate tranzige, in
ceeace priveste aceast imparteald,
chiar cnd tranzactiunea ar fi favorabild minorilor. (Trib. Prahova II, C.
Art. 412
Jud. 45 94; C. Apel Craiova s. I, 167 din

Sept. 1922, Dreptul 34 922, Pend.
Rom. 1923, III, 61).
20
13. Tutorul putnd cu indeplinirea

unor anumite formalitti, face o tranzactie, conform art. 413 c. civ., asupra
pricinelor atingAtoare de interesul minorilor, nimic nu se spune ea el sd facd
o tranzactie pentru imparteala atingltoare de averea minorilor, rmnnd
bine inteles sd se indeplineasca formalittile prescrise de art. 413 c. civ. (C.
Apel Buc. s. III 67 din 6 Mart. 1924.
Jur. Gen. 1924 No. 948 0. 1790).
14. A se vedea : Art. 412 cu nota 3 ;
art. 413 cu notele 13, 14, 15 ; art. 952
cu nota 10.
Expertii dupà ce vor depune jurmnt Inaintea

presedintelui tribunalului sau a judecAtorului care 11 tine locul,
vor ndep1in cu credint misiunea, vor procede la diviziunea lucrului de Imprteal i formarea loturilor, cari se vor
Art. 112.
trage la sorti In prezenta unui membru al tribunalului. Orice

alta Imprteal se va consicler ca nelegal. (Civ. 411, 734,
743 ; Pr. civ. 211, 700 ; Civ. Fr. 466 2).
Text. fr. Art. 466 2. Les e3gerts, aprs avoir prt, devant le prsident du mme tribunal ou autre juge par lui dlgu, le serment de bien et
fidlement remplir leur mission, procderont A, la division des hritages et h la
formation des lots, qui seront tirs au sort, et en prsence soit d'un membre
du tribunal, soit d'un notaire par lui commis, lequel fera la dlivrance des lots.
Tout autre partage ne sera considr que comme provisionnel.
Doctrinii string..
AUBRIC ET RAU, I, p. 454; I, ed. 5-a, p. 711 ; VI, p. 540-543;
CRAUVEAU ET CARRI:1, Quest., 2007, 16;
Conat ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 513; ed. 1-a, III, p. 490, 512, 514;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 517 urm.; Suppl. Minorite-tutelle, 5H urm.;
DEMOLOMBE, XV, 608, 690-693;
DURANTON, VII, 177:
Huc, III, 446, 447;

LAURENT, X, 295;
MARCADE, art. 466, 831, no 2;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1941, 1963.
Doctring. romitneascg.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 754 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 505 n. 4, 529, 536, 862);
Droit ancien et moderne de la Rounzanie, p. 187, 191 ;
GORUNEANU TULLIUS, Observafie sub. Trib. Pranova s. III, 381 din 13 Iulie, 1923. Pend.
Rom. 1924, III, 30; Nota sub. Trib. Prahova s. III, 381 din 13 Iulie 1923. Jurispr.
Gen. 1/1924. No. 45;

NACU, I, p. 627; II, p. 150 urm.;
PHERECHIDE GR., Nola sub. C. Apel Buc. s. I, 106 din 11 April 1924. Pand. Rom. 1924.
II, 159;
SIoN Flom, Nota sub. C. Apel Iasi s. I, 16 din 17 Martie 1920. Pand Rom. 1922, 11, 168 ;
Seimiimiu I. ALEXANDRU, Nota sub. Cas. I, 273 din 9 Martie, 1923 Pand. Rom. 1923, I, 308;
STOENEsou D. DEM., ,Este admisibild tranzacfia in procesele de partaj cdnd sunt minori?'.
Dreptul 26/908;
TATARU G. V , Prezidentut Tribunalului, p. 63.
499
www.digibuc.ro
Art. 413
Codul civil
DESPGE TU ['Eta
plicatia dect cnd loturile sunt egale

sau &and instantele judPcgtoresti nu
gsesc ca este necesar a se face partagiul prin atributiune. (Trib. Botosani.
Dr. 19/908, p. 150).
3. Des un partaj voluntar in care nu
Wan observat formele prescrise de lege
pentru minori este nul, totusi cererea
de nulitate nu poate fi fAcut de mostenitorul major si capa bil care a luat
parte la act, de oarece nulitatea prevzut de legiuitor, a fost prescrisk
numai in interesul minorilor cari singuri o pot invoch atunci cnd vor a-
Jurisprudeut.
1. Intfo imparteala judecatoreasca.
child mostenitorit vin la succesiune cu

parti inegale, art. 743 al. fin. C. c. permite ca Trib. s procedeze prin atributiunile loturilor in total sau intre copartasi. Art. 412 C. o. nu este decilt o
inadvertent a legiuitorului nostru si
ca dovada sunt art. 747 si 749, cari vin
indat dupa art. 743 si cari, vorbind
despre regulele cum sit se efectueze
imptirtelile la cari participa minorii,
trimit la dispozitiile art. precedente ale
sectiunei, intre cari si 74e. (Trib. Ialomita, C. Jud. 32/902).
2. Art. 412, Cod. civil, care prevede
junge in vArsta legitim. (C. Apel Buc.

s. I, 106 din 11 Aprilie 1924. Pand. Rom.
1924, II, 158).
4 A se vedea : Art. 411 cu notele respective; art. 413 cu notele 13, 14, 15.
tragerea la sort a loturilor cnd intre

mostenitori sunt minori, nu-si are a-
Art. 113.
Tutorele nu va pute precurma prin transigere
pricini atingtoare de interesul minorelui dect numai cu

autorizarea consiliului de familie, i dup avizul a 3 juris-
consultii, ardtati de procurorul tribunalului, aprobat de ctre

tribunal, dupa ce va fi asculta( i concluziunile procurorului.
(Civ. 357, urm., 408, 419, 1164, 1166, 1704-1706, 1900; Pr. civ.
80, 339, 638 urm., C. corn. 10, 12, 16 ; L. jud. oc. 42 ; L. Timbr.
18 21, 20 13, 39 8; Civ. Fr. 467).
Text. fr. Art. 467. Le tuteur ne pourra transiger au nom du mineur,

qu'aprs y avoir t autoris par le conseil de famille, et de l'avis de trois
jurisconsultes dsigns par le procureur du Roi prs le tribunal de premire
instance.
La transaction ne sera valable qu'autant qu'elle aurra t homologue

par le tribunal de premire instance, aprs avoir entendu le procureur du Roi.
Doctring strin.
AUBRY ET RAU, I, p. 453; I, ed. 5-a, p. 709,
BAUDRY ET CHgNEAUX, Personnes, IV, 595;
710;
BAUDRY ET BARDE, Obligations, III, 2734;
que,4., 1581 quinq;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 492, 516, 537, 555; ed. 1-a, III, p. 419, 513;
DALLoz, Rep. Minorit-tutelle, 556 urm. ; St/x23/. Minorit-tutelle 546 urm.
CHAUVEAU ET CARRil,
DEMOLOMBE, vII, 745, 747;
Hue, III, 448;
LAURENT, V, 96;
Mommorr, ed. 7-a, I, p. 591;
PANDECITS FR., Minorite, 816;

THIRY, 1, 587.
Doctring. romneasca.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2a, p. 500, 753, 774 urm., 848; (III, part. II, ed. 2-a, p. 490, n. 3 ;
VII, p. 383, 385, n. 3, 387; X, p. 189, 199, 200, 231);
CALcAm V. G., Poate tutorele face compromis?". Curier Jud. 31/921;

GORUNEANU J. TULLIUS, Observatie sub. Trib. Prahova s. III, 381 din 13 Ellie 1923. Pand.
Rom. 1924, III, 30; Nola sub. Trib. Prabova, s.

Gen. 1/1924. No. 45;
111, 381
Hozoc D., Concluzii" Curier Jud. 44/1914;

NACU, I, p. 631 urm ;
- 500
www.digibuc.ro
din 13 Julie 1923. Jurispr.
Codul civil
DESPRE TUTELA
Art. 413
POPESOU A. C., Cum trebue sa renunfe tutorul la dreptul de apel". Dreptul 32 1904;
Smug FLORIN, Nola sub. C. Apel Ias) s. I, 16 din 17 Martie 1920. Pand. Rem. 1922. II, 168 ;
SPINEANU I. ALEXANDRU, Nota sub. Cas. I, 273 din 9 Martie 1923. Pand. Rom. 1023, I, 308;
, Este admisibilti tranzarfia in procesele de partaj aind sunt minori?".

Dreptul 26/908; Tranzactiile n impeirfetele averei minoritor". Pagini Juridice 15 90'7;
ZAHARIA C.D., Tranzacliile [acute de cdtre tutori in numele minorilor". Curier Jud. 41/912.
STOENESOU D. DEM
INDEX ALFABETIC
Arceptarea succesiunci 10.
Acte de administratie 3.
Autentificare 4.
Consiliu de familie 4,5, 10.
Imprumut 12.
Juranuint de credulitate 7.
JurarmInt decizoriu 3, 3, 9,
11.
Leg. jud. ocoale 4, 5.

Locatiune 3.
Minor emancipat 7.
Nulitate relativa 11.

Partaj 13, 14, 13.
Report 11.
Recurs 11.
Renuntare la apel 2.
Renuntare la recurs I.
Renuntare la succesiunc
1U.
Retract litigios 12.

Statut personal EL
Succesiune li, 11.
JurispradentL
I. Prin art. 413 se determing anume
formalitatile ee treinte s indeplineascg tua tutor pentru a precurmit prin
transigere pricinile atingAtoare de averea minorilor. DacA dar nu s'au Indeplinit aeele formalitati end tutoarea legal a cerut executarea deciziuliii
de apel, farA. a mai face recurs, acest act de procedurA nu se
poate opune minorilor in privinta ctirora nu poate s renunte numai ea
singurA la dreptul de a-i apr. (Cas.
I, 306/84, Sept. 26 84, B. p. 716).
2. Prin renuntarea la dreptul de apel,
tutorele nu face dect sit scape pc minor de o pagubit, platind o datorie la
care e condamnat prin sentintd judecatoreascA. Astfel hind, in cazul acesta
nu e vorba de o transactiune in sensul prevAzut de art. 413 si 1706, ci de
plata unei datorii pe care tutorele
poate sil o facg filrA indeplinirea prescriptiunilor acestor articole. (Cas. I,
152/Mai 3/89, B. p. 506).
3. De jurAmntul este asimilat cu
transactiunea de unde se conchide ea
pentru a-1 deferi tutorul sau pentru

a-i fi deferit, trebue sA se indeplineascA
formalitAtile relative la facerea unei
transactiuni de catre tutor. totusi trebue admisA o exceptiune la ackst principiu in favoarea actelor care intrA in
libera administratiune a tutorului singur, i care-i sunt personale acestui
tutor inc6 in functiune in cursul precesului, cAei ar fi de neinteles ca., de

exemplu, tutorul sA poatA da o chitautil de primirea unui capital datorit minorului, si sl nu poat mrturisi sau jurit fr formalitatile ordinare cA a primit acei bani. Astfel, tutorul poate farA indeplinirea acelor
formalitAti, prestit juramnt asupra
ehestiunei dac a inchiriat un imobil
al minorilor i dacA a primit chiria,
cAci aceste acte intr in libera administratiune a tutorelui. (Trib. Dolj. II,
104, Mart. 31/92, Dr. 58/92).
4. DupA art. 50 si urm, din legea in-
decAtoriilor de ocoale, JudecAtorii de

()male n'au cAdere in mod absolut d'a
cunoaste vre-o chestiune imobiliarA fie
pe cale gratioasa, fie pe cale contencioasa, 5i conform art. 5 din legea actelor autentice, ei nu pot autentificit
acte translative de proprietate imobiliar sau constitutive de drepturi reale
asupra imobilelor. Cum dar s'ar putei
admite ca ei sA autorize un tutor a
transige asupra unui imobil 7 FarA temeiu dar tribunalul, bazat pe art. 62
leg. jud. de ocoale, s'a declarat necompetent de a omologh avizul consiliului
de famine care autorizA pe tutor de a
transige asupra unui proces pentru revendicarea unui imobil. (Trib. Bue.
III, Mai 13 93, Dr. 47 93).
6. Prin alt. 62 leg. judee. de ocoale
regularea tutelclor locuitorilor sAteni
sunt de competinta judelui de ocol ;

prin urmare judectitoriile de ocoale
sunt indrituite a interveni in actele
pentru a cAror validitate codul civil
cere interventia justitiei, dacA ele sunt

relative la tutelele locuitorilor sAteni.
Deci, judecatorul de ocol este competinte sA omologe avizul consiliului de
familie pentru autorizarea tutor( lui de
a transige asupra until proees pentru
pAmnt. (Trib Ilfov, I, Mai 3/93, Dr.
47 93).
6. Juramntul decizoriu fiiud o transactiune, nu poate fi deferit de cAtre
tutor mai inainte de a se indeplini dispozitiunile art. 413. Si indeplinirea
acestor dispozitiuni trebut, facutu dupA
cererea si staruintele tutorului, iar nu
din oficiu de tribunal. Deei tribunalul
ar comae un exces de putere numa: in
cazul &And tutorul, propunnd ju
rmntul, ar eere amitnarea spre a indeplini dispozitiunile art. 413 8i tribunalul ar respinge o asemenea cerere
de amiinare. (Cas. II, 47 Apr. 12 93, B.
p. 395).
7. Juramntul de credulitate nu se
poate deferi sau referi tutorilor In
aRe ipoteze decAt cele prevAzute in
art. 1906, chiar dacA s'au indeplinit
formele prevazute de art. 413 c. c. Minorului emaneipat i se poate, eu asistenta curatorului si cu indeplinirea
formelor prevazute de art. 413 c, c., a
i se &fell sau referi jurAmntul de
credulitate i pentru ipoteze analoage
celor prevAzute de art. 1906 c. c. (Trib.
Dolj II, Dr. 12/95).
8. Formele cerute de lege, pentru ea
miuorul sA facA in mod valabil un act
de tranzactie, fiind relative nu la
imobil ci la capacitatea lui, aceste
501
www.digibuc.ro
Art. 413
DESPRE TUTEL
formalitati sunt cele prescrise de sta-
Codul civil
nori, nu poate fi facuta conform dispozitiilor art. 411 c. eiv., dee4t cu indeplinirea formelor prevazute de acest
text de lege, ori ce alta imparteal
chiar farg, indeplinirea formelor pre- fiind nelegal, dupa, cum hotrste
scrise de art. 413 codul civil, este va- art. 412 e. civ. Daca, legea nu permite
labil, intru cat prin acel jurmnt nu a se face tranzactiuni pentru operas'a adus hei o vattimare intereselor tiunile prevazute la imparteal, child
minorului. (Cas. I, 185/905, B. p. 529).
sunt si minori in cauza, nu sunt insa,
10. Art. 405 e. civ., prevede in mod
de Ice oprite tranzactiunile in proceexpres c tutorul nu va puteit refuzg sele prealabile celor de imparteala, ca
sau priml o succesiune cuvenit mi- cele de revendicare, reductiunea de
norului deck cu autorizatiunea consi- liberalitate, simulatie, anulare de tesliului de familie. MI% a art eg, este tament, procese cari sunt straine Imnevoe si de avizul jurisconsultilor si partelii propriu zise, independent daca
concluziunile Ministerului public ash se judeca incidentul in aceast actiune
cum cere pentru transactiuni.
sau pe cale principala.
Prin urmare, instanta de fond da, o
Aceste din urmg, procese, chiar cnd
bung, interpretare art. 405 e. civ., cnd sunt minori, pot fi transate sau prehotarste ca avizul consiliului de fa- intampinate prin tranzactii, cari sunt
milie este sufieient pentru a autorizii perfect valabile, dacg, sunt Monte cu
pe tutore s renunte la o succesiune. paza formelor legale. (C. Apel Iai s.
(Cas. s. I, dec. No. 26 din 17 Ianuarie I, 16 din 17 Mart. 1920. Pand. Rom.
1914; Jurispr. Rom." 1914, p. 168; Cu- 1922, II, 168).
14. Daca prin art. 413 c. civ., se perrier Jud. 1914, p. 152).
Nulitatea rezultnd din nerespec- mite tutorilor de a curmit, prin trantarea formelor prescrise de art. 413 e zactiuni, pricini atingatoare de inteciv., pentru abilitarea minorilor de a resul minorilor, indeplinind formaliface o tranzactie nu poate fi invocat ttile special prevazute nentru aceste
cleat de mhiori.
cazuri,
din aceasta dispozitiune nu
Prin urmare, daca, se constata cg, in se poate deduce ca, imprtirea de
dovedirea cererei de raport comoste- averi in care risi minorii au o parte, s'ar
nitorul major a cenit juramntul de- puteg face, chiar in cazurile cnd nu
cizoriu pe care l-a primit i prestat se ivesc contestatiuni, prin tranzacceilalti comostenitori intre care sunt tiune. Inteadevar este inadmisibil ca
minori, fat% ca nici unti nici altii legiuitorul s fi desfiintat prin art.
sa facii vreo obiectiune ca minorii 413 c. civ., indirect F31 imediat, dispoar trebui special autorizati de consi- zitiunile precedente din art. 411, 412
liul de famine, in asemenea impreju- C. civ., ci de sigur a inteles ca, tranrari comostenitorul major nu are ca- zactiunile se pot face de tutori numai
litate s invoace in recurs violarea atunci and existg, contestatiuni de
art. 413 citat. (Cas. I, decizia No. 46, drepturi intre minori i alte persoane
din 23 Ianuarie 1915; Jurispr. Rom." iar nu r3i. atunci child drepturile lor
1915, p. 178, Curler Jud. 53/915).
nu sunt determinate ei urmeaza, a fi
12. Formalitti le cerute de art. 413
determinate prin esirea lor din indic. civ., pentru incheerea unei tranzac- viziune, pentru care legea prevede atiuni de catre tutore nu au a fi in- nume forme, cari nu pot fi inlocuite
deplinite i atunci cand tutorul pro- prin controlul si aprecierea consiliului
pune retractule litigios, de oarece desi de familie si al Tribunalului, cu ocaretractul litigios ca i tranzactia are ziunea efectuarii tranzactiunii relative
efect de a pune capt unui proces, la iinprtirea atingatoare de averea
ns tranzactia este un contract con- minorilor.
sensual iar retractul litigios este un
Prin urmare partajul voluntar, sub
mijloc de aparare pentru invocarea forma de tranzactie, cnd asupra
caruia legea nu puteit BA ceara forma- averii indivize au i minorii drept, nu
litti speciale ca pentru incheerea este valabil. (Cas. I, dec. 273 din 9
unei tranzactii.
Martie 1923. Jur Gen. 1923, No. 381;
Autorizarea datg tutorului de catre Pand. Rom. 1923, I, 308, Jur. Rom.
consiliul de familie de a face un im- 12/923, Dreptul 39/924).
prumut necesar pentru a plAti pretul
15. Este adevarat ca art. 411 cod. civ.
cesiunei $1 accesoriile daca judecata prevede cg, o imparteala atingatoare
va admite retractul litigios, implica de averea minorilor, ea sg, poata, Ewe
autorizarea data tuterului de a pro- taria legala, trebuie at, se faca, prin
pune retractul litigios. (Cas. I, No, 54, judecatorie, in urma unei pretuiri fA1915; Jurispr. Rom." 1915. p. 194).
cut de tribunal si dupa indeplinirea
13. Actiunea pentru iesirea din indituturor formelor legiuite.
viziune este o actiune in lichidarea
Insg, prin. art. 413 cod. civil se preaverei supusg, partajului iar in cazul vede cg, tutorul poate face tranzactii
cnd ea are loeul intre majori i mi- asupra unor pricini atingatoare de
tul personal al minorului, iar nu de

legea romn. (Cas. I, 94/905, B. p. 176).
9. Jurmntul dat de un tutore,
502
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE TUTELA
Art. 414-415
interesul minorului, cu anumite forj. anume: autorizarea consiliului de familie, avizul a trei juristi
numiti de procurorul tribunalului
aprobarea tribunalului, dupa ascultarea concluziunilor procurorului.
DacA o transactie poate fi referitoare la orice fel de interese ale mi-
in cazul cnd e vorba de o tranzactie

prevAzutA de art. 413 c. c. si in consecintA este admisibil in principin ca
tutorul sA facA transactie chiar cnd
e vorba de impArteala atingatoare de
averea minorilor, numai daca se indeplinesc formalitAtile prevAzute de
art. 413 cod. civ. (C. A. Bile. III, dec.
de sigur nu e nici o ratiune ca transactia sa nu fie posibill in cazul cnd
5-6/924).
malitAti,
norilor, care uneori pot fi de mai

multA importantA de ct o impArteall,
ea este o afacere de impArtealA.

Prin urmare dispozitia art. 411 cod.
civ., nu trebue inteleasA eu strictete,
civ. No. 67 din 6 Martie 1924. Jur. Gen.

1924, No. 948 si No. 1790, Bul. C. Apel
16. A se vedeit: Art. 390 eu nota 17:

art. 401 cu nota 10; art. 408 cu nota 9;
art. 411 cu notele 2. 3, 4, 7, 8; art. 950
cu nota 2; art. 1190 eu notele 14, 15.
Art. 414. - Tutorele ce ar aveA cuvinte de nemultumire

insemntoare pentru purtrile minorului, va pute s arate
plngerile sale consiliului de familie, si dac5 el va fi autorizat
de consiliu, va putea cere punerea la popreal a minorelui
conform cu regulele stabilite la titlul IX Despre puterea OrinteasCa. (Civ. 329-337, 357, urm., 390; Civ. Fr. 468).
Text. fr. Art. 468. - Le tuteur qui aura des sujets de mcontentement
graves sur la conduite du mineur, ponrra porter ses plaintes . un conseil de
famille, et, s'il y est autoris par ce conseil, provoquer la reclusion du minenr
conformment k ce qui est statu ce sujet au titre de la Puissance paternelle.
Doctrinil
DALLoz, Rp. Minorit-Lutelle, 390, 395; Sup*. Minorit-tutelle, 301, 385:

LAURENT, V, 5;
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 476 urm., 477 n. 3, 715;
NACU, I, p. 606;
TATARU G. V., .Prezidentut Tribunalului, p.61.
Sectiunea VIII. - Despre socotetile tutelei.
Art. 415. - Fiecare tutore este dator a da seam despre
administratiunea sa. (Civ.
urm., 419, 426; 454, 1541,

jud. oc. 40; Civ. Fr. 469).
416
1762, 1991; Pr. civ. 653 ; L.
1753,
Text. fr. Art. 469. - Tout tuteur est comptable de sa gestion lorsqu'elle
finit.
DoctrinA
AUBRY ET RAU, I, p. 486, 487, 490, 491; I, ed. 5-a, p. 752, 753, 755, 757;
BAUDRY ET CFIgNEAUX, Personnes, IV, 633, 636;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 579 urm., 593 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 569 urm.,
574 urm.;
DEMOLOMBE, VIII, 39, 55, 56, 106;
Hua, III, 454;
DURANTON, HI, 611, 615;
- 503
www.digibuc.ro
Art. 416
Codul civil
DESPRE TUTELA
LAURENT, V, 128-131;
PANDECTES FR. Minorite, 956;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1969 urm.;

SIREY, Comp le de Tutelle, 29.
Doctring romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 785 urm.; (IV, parL II, ed. 2-a, p. 382);
CANTADUZINO %IATEI, p. 93;
NACU, 1, p. 647.
Jurisprndentg.
gatit; iar dac actele au prigubit pe
1. Tutorul nu rdspunde personal de

daunele ce cauzeazd, altora prin actele
de administratiune ale tutelei; dacd
acele acte au adus foloase minorilor,
numal minorii pot fi rdspunzdtori
cdtre cei IIa cror daund s'au imbo-
minori, i catre societate (art. 415 si

urm. c. civ., art. 330 c. pen.), si aceasta
Art. 116.
minori, tutorul rdspunde numai cdtre
fr a se mai discut dacd tutorul a

depsit mandatul sdu. (Trib. Fraciu,
173, Oct. 18/92, Dr. 1/93.
Fieeare tutore, afar de tat
mam,
acestia numai pe timpul cat au uzufructul legal asupra bunurilor minorelui, este dator In cursul tutelei sale a ardth In
sells la tribunalul,) tinutal, la finele fiecrui an, starea administratiunei sale ; iar tribunalul, la intmplare cnd tutorele este
ales de catre consiliul de familie, va fi dator a Impartasi mai
Intju copie intrit de starea acestei administratiuni consiliului
de familie, care avnd a face ludri aminte asupra imprejurdrilor
administratiunei tutelei, le va adres tribunalillui In termen de
15 zile, dupa primirea .copiei ; trecand ins, acest termen, atunci
tribunalul, fra a mai astept sus zisele ludri aminte, va regul
cele de cuviint In privirea drei de searn din partea tutorelui.
(Civ. 338, 343, 348, 415, 417 urm. ; L. jud. oc. 40; L. Timbr. 39
8 ; Civ. Fr. 470).
Text fr. Art. 470. Tout tuteur, autre que le pre et la mre, peut tre
tenu, mme durant la tutelle, de remettre au subrog tuteur des tats de
situation de sa gestion, aux poques que le conseil de famille aurait
jug k propos de fixer, sans nanmoins que le tuteur puisse tre astreint
en fournir plus d'un chaque anne.
Ces tats de situation seront rdigs et remis, sans frais, sur papier non
timbr, et sans aucune formalit de justice.
Doctring strging.
AUBRY ET RAU, I, p. 409-475; I, ed. 5-a, p. 735;
BAUDRY ET CHANEAUX, Personnes, IV, 636 ;
DALLoz, Bp. Minorit-tutelle, 299, 410, 600 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 342, 577 urm.;
Huc, III, 457:

PLANKIL, I, ed. 3-a, No. 1960.
Doctring, ronneascrt.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 787 urm., 792; (III, part.
flrut ancien et moderne de la Roumanie, p. 50;
In
1,
ed. 2-a, p. 35 text si n. 1);
l) Prin legea Judecatoriilor de Ocoale art. 39, regulacea tutetelor, Ora la suma de 40.033 lei, este. (tat&
eorni etinta judecatoriilor de Ocoale.
504
www.digibuc.ro
Codtil civil
DESPRE TUTELA
Art. 417

NACU, 1, p. 648, 649.
un atare control, este bine ea $i 111

eazul tutorilor testamentari gestiunea
I. Mama tutoare legald, avnd uzu- lor sd fie irnprtdsit consiliului de
fructul legal, nu trebue s de seared familie. Daed legiuitorul ar fi inteles,
de venituri, si. prin urmare admini- ca si tutorii testamentari sa fie disstrarea veniturilor averei nu e supusd pensati, ar fi spus-o elar, cum face
controlului consiliului de familie. (Apel pcutru tutorii legali (art. 341, 343, 415),
Iasi, II, 163, Nov. 14/83, Dr. 11/84).
carora le atribue uzufructul averii
2. Dupd art. 415, indatorirea de a da minorilor. Din contra, din textul art.
seam despre administrarea tutelei e 416 se probeaza c intentiunea legiuiimpus ori erui tutor, fie el legitim, torului nu este in acest setts. (Trib.
testamentar sau dativ. Si dupd art. Ilfov, I, Febr. 24 93, Dr. 57 93).
416, aceast seamd, in ee priveste pe
4. Mama naturald nu are dreptul de
tutorul legitim sau testamentar, trebue folosintd asupra averei copiilor sdi
s fie data tribunalului tinutului, pe minori si prin urmare este tinutd a da
cnd gestiunea celui dativ trebue pre- socoteala de administratiunea sa. (Apel
alabil sd fie supusd controlului con- Bue. I. Dr. 51 99).
siliului de familie. Deci, tutorii testa5. Un tutor care cheltueste cu intrementari ai averei defunctului nu pot tinerea pupilului mai mult de ct i s'a
fi tinuti a pred socotelile lor de ct fixai lunar de catre consiliul de famimimai tribunalului. (Apel Bue.
lie si justified in mod sincer si real
153, Sept. 6/93, Dr. 57/93).
acest surplus de cheltueli, tribunalul
3. De.5 din continutul art. 416 ar este tinut a omologh in totul avizul
reesi c numai tutorii alee de consi- consiliului de familie iar nu in parte,
liul de familie ar fi obligati a impar- cu ocazia depunerii compturilor aimprin tribunal, consiliului de fami- ale. (C. Apel Bue. s. IV, 89 din 18 Aprilie, compturile de administrarea ave- lie 1921. Curier Jud. 29 921).
rei, insa pentru o mai bun admini6. A se vedeit: art. 338 cu notele 5,
stratiune i un mai mare control, si 7, 14; art. 347 eu nota 2; art. 380 cu
Jurisprudentii.
in consideratiune ca legea nu prohibe
nota 1.
Art. 417.
Tutorele care nu va depune In tribunal socotelile Ora in 15 zile dupa finitul anului, va puteA, fi executat
pentru predarea lor de cdtre tribunal '). (ON. 416; C. p. 330 ;
C. Calimach 318 ; L. Jud. oc. 40).
Doctrin romneasci.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 792, 796 urm.; Droit ancien el moderne de la lioulnanie,
p. 50, 52;
NACU, I, p. 648, 649, 650.
nimie art. 417, de oarece se constatd ed
Jurispradenti.
1. Dacd cineva a lost tutore de fapt
de oarece dnsul a primit averea dupd
inventariu si a Meut toate actele de
gestiunea acestei averi insusindu-si aceast administratiune in locul sotiei
sale, ce fusese numit tutoare prin
testamentul printelui minorului, dnsul este responsabil de consecintele acestui fapt; $1 instantele de fond obligndu-1 a pred socotelile administratiunii averii niinorelui in care se ingerase, conform art. 417, Wan violat intru
singur numitul prin auturitatea maritala $i-a insusit gerarea acestei averi.
(Cas. I, 337/75, Oct. 17/75, B. p. 270).

2. Legiuitorul, prin art. 417, dd. facul-
tate tribunalului d'a executit pe tutore

pentru predarea sociotelilor administrarii averti ce i-a fost ineredintata;
deci mlisura luat de tribunal de a sill
pe epitropul de fapt a predi socotelile,
prin sequestrarea averii sale, este con
forma cu spiritul art. 417. (Cas. I, 337,
Oct. 17/75, B. p. 270).
I) Ace.l. lrtkol lipse$te la francezi. Cuprinsul stiu este inspirat din art. 318, Codul Calimach.
505
www.digibuc.ro
Art. 418
DESPRE TUTELit,
Codul civil
La iesirea sa din tuteld, tutorele este dator a
Art. 118.
da socoteli obstesti pentru toat durata tutelei sale ; spre acest

sfrsit el este dator a Intocml cloua deopotriva exemplare, care
trecnd prin consiliul de familie, se vor supune tribunalului
cu observatiunile ce va fi fcut, rmind tribunalului a le

Incuviinth sau nu, dup Imprejurri. Numai dupa predarea
socotelilor obstesti i Incuviintarea lor de catre tribunal, se va

consider tutorele desfcut de tutela sa, fr jignirea dreptului
rezervat pupilului devenit majore de a cere seama tutorelui
de adiministrarea tutelei 1). (Civ. 415 urm., 1540 urm ; Pr. civ.
254 ; L. jud. oc. 40 ; L. Timbr. 39 8).
DootrinA strAini.
DEMOLOMBE, VIII,
Huo, III. 455;

LAURENT, V,
MARCADB, II,
PLAmor.., I,
106, 109, 110, 114;
125, 126;
278;
ed. 3-a, No. 1970, 1972.
ALEXANDRESCO, II,
Doctrini romilneascil.
ed. 2-a, p. 790 urrn.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 78 nota); Droit ancien
et moderne de la Roumanie, p. 50;

p. 93;
CANTACUZINO MATEL
NACU, I,
p. 650, 651, 652;
PLASTARA G.,
Nota sub C. Apel Bue. s.
I,
43 din 30 Sept. 1918. Curier Jud. 34-35/920.
JurisprudentA.
1. Incetarea tutelei se deelar de tribunal sub formele legale. (Cas. II, 23,
Mart. 5/85, B. p. 213).A se vede si.
No. 1 de sub art. 434.
2. Art. 419 impedich orice eonventiune intre tutor si fostul Om pupil
prin care direct sau indirect s'ar tinde
s'au s'ar ajunge la o dispensa de socoteli. Astfel, chitanta in care fostul pupil ar declar: , nu mai am. nici o pretentiune in privinta averei imobile",
ascunde un adevarat abandon al averei pentru care tutorul trebue sh dea
socoteala, si echivaleaza cu o dispensh
parte tutoris, socotelile generale se dau

numai astfel cum prescrie legea in art.
418, adic prin interveutiunea justitiei,
pentru ea tutorul sit se creada legalmente desfAcut de tutela sa. Tot acesta
e modul de desfacere al tutorului chiar
cnd minorul se emancipeaz, insh in
auest caz legea prevede eh minorul

trebue asistat de curatorul shu (art.
426). Distinctiunea ce se pretinde
trebue facuth asupra art. 418, cum eh
aceasth dispozitiune e privitoare numai end tutela inceteazh ex parte tutoris e arbitrarh, de oarece legea in
aceasth sectiune, uncle e cuprins art.
418, si care e intitulath Despre socotelele
tutelei, nu aratit un alt sistem de desde eompturi pe care legea nu o per- chrearea tutelei cAnd ea inceteazh prin
mite nici inteun caz si sub nici un ajungerea la majoritate a minorului,
motiv. (Apel Buc. I, 137, Alai 31/85, Dr. as eh acesta e singurul mijloc adop58185).
tat de legiuitorul nostru pentru desfa3.Faptul cit epitropul, la esirea sa cerea socotelelor tutelei ori cum ar indin epitropie a dat compturi generale cetit ea. Asemenea e farri temeiu obieede administratiunea sa, compturi cari tiunea ce se face ch la ajungerea mas'au aprobat de consiliul de familie si jorittii unei persoane nu mai poate
de tribunal, nu impedeeit pe minorul function consiliul de familie si c prin
ajuns major de a cere din nou seamh urmare dispozitiunile art. 418 nu sunt
dela fiecare epitrop pentru intreaga relative la minorul ajuns major, de
lui administratiune. (Apel Iasi, II, Februarie 10/87, Dr. 29187).
4. Oricum ar fi modul cum s'ar termina o tutela, ex parte minoris sau ex
oareee consiliul de familie ce se convoach in acest caz pentru examinarea

socotelelor nu face deck a indeplini
o sarein pentru timpul cnd ave a-
1) Acest art. 418, ca i acel precedent 417, nu existil in Codul civil francez. El este o inovatiune a legiuitorului roman, inspirata de grija noel bune adiministratiuni a averei minorilor.
506
www.digibuc.ro
Codal civil
Art. 419
DESPRE TUTELA
ceasta calitate, adic a. pentru socoteli

din timpul minoritatii, cnd sunt presupusi ca cunosteau, urmariau si controlau gestiunea tutorului $1 ea, prezenta si controlul kr la darea socotelilor generate ale tutorului nu e cleat
ultimul act de protectiune $1 cel mai
important ce aduc in sprijinirea intereselor minorului ajuns major. A sustine ca, dupa art. 419, legiuitorul nostril a admis ca tutorul se poate desface de socoteli prin o simpla conventiune cu minorul ajuns la majoritate,
este a admite e legiuitorul a lasat pe
minorul ajuns major prada neexperientei si aviditatei varstei sale, child,
pentru a i se da mai curand in posesiune averea, e gata a da orice descarcare tutorului sau fat% a mai examina cat de putin socotelile tutelei.
Ceeace dovedeste mai mult ca. nu e
acesta sistemul legei noastre pentru
darea socoLelilor, e c codul civil francez, care admite, conform art. 472, corespunzator art. 419 roman, socotelile amiabile intre minor $i tutor. cere ea
aceste socoteli sa fie insotite de compturi detaliate" far de cart declaratiunea de descarcare a minorului ajuns
major catre fostul sdu tutor a nula
neavenita"; or, legiuitorul nostru suprimand aceste cuvinte din art. 419, corespunzator art. 472 francez, a inteles
prin urmare c singurul mod de deschrcare al tutorului e acela prevazut
de art. 418, adic sub controlul justitiei, caci altf el trebue sa admitem ea la
noi, si mai usor cleat la francezi, tutorul poate fi deadreptul descAreat de
minorul ajuns major si far compturi
detaliate si piese justificative, adica
cu o lipsa complectA de control pentru
gestiunea tutelei lucru neadmisibil,
cilnd reese att de evident din intregul sistem al codului nostru c legiui-
misibil, ceeace dovedeste iar ea, legiui-
torul nostru nu admite desfacerea definitiva a tutorului de gestiunea sa deeat conform art. 418, adica socoteli supuse controlului justitiei. Deci tutorul
ramne nedesfacut fata cu minorul ajuns la majorttate daca n'a dat socoteli conform art. 418, sau daca n'a pus
diligenta sa pentru ca tribunalul competent 814 descarce de acele socoteli,
si astfel minorul devenit major poate
cere contradictoriu si deadreptul in
justitie darea socotelilor dula fostul
sail tutor. bi conform art. 419, orice
conventiune s'ar fi incheiat intre tutor si minorul ajuns major, chiar o de
elaratiune de primirea socotelilor dela
tutor, e fara -Lark, dacit tutorul nu s'a
desfacut in mod definitiv de tutela sa
conform art. 418. (Apel Buc. I, 73, Iun.
24 89, Dr. 27/90).
6. Descarcarea
de
minorul
pot aplich art. 418 si 419 C. civ. (Trib.

Tecuci, Dr. 29/900).
6. Din momentul ee socotelile tutelei

au fost depuse de tutor si aprobate de
Tribunalul care administreaza tutela,
competinta acelui Tribunal ineeteaza,
asa e actiunile ce tutorul ar aveit in
contra ininorului pentru sumele cu

cari acesta i-a ramas dator din timpul administratiunei tutelei, fiind personale si mobiliare, sunt de compe-
tenta Tribunalului locului unde domiciliaza minorul, conform regulei comune actor sequitur forum rei" la
care legea n'a facut nici o derogatiune
in aceast materie. (Cas. I, 672 din 3
Oct. 1912, B. p. 1634, Curier Jud. 83/912).
7. Incheierea Tribunalului data cu

pazirea tuturor formelor cerute de
torul s'a aratat mai minutios si mai

sever ca leginitorul francez in pri-
vinta controlului si socotelilor tutelei.

De asemenea ar fi sA atribuim legiuitorului nostru precautiuni absurde
cnd, conform art. 419, a interzis tutorului orice conventiune, oricAt de neinsemnata ar fi cu minorul ajuns major pang, ce tutorul nu va fi desearcat
definitiv de tutela sa, si pe de OM
parte legea ar recunoaste de valabilA
conventiunea chiar de desfacere soco-
telelor ce ar interveni intre minorul

ajuns major si tutorul su, amiabil,
fAra control, f Ar compturi detaliate
sau piese justificative, cnd ar fi in
joe poate o avere insemnat a minorului ajuns major, lueru absolut inad-
data
emancipat, asistat de curator, pentru

gestiunea tatalui administrator legal,
este valabila de oarece in ape% nefiind
tutela $ i consiliul de famine, nu se
lege, pentru administratiunea bunurilor minorilor, constitue un titlu pentru

tutor opozabil minorului, ash cA poate
servi ca mijloc de probatiune in justitie. (Cas. I, 672 din 3 Oct. 1912, B. p.
1634. Curier Jud. 83/912).
8. In sistemul legislatiunei noastre,

tutela nu se poate inchide si tutorul
nu poate fi legalmente desfacut, nici
chiar cnd pupilul a ajuns la majoritate, de cat cu obligatia ca tribunalul din oficiu sA ia in mod prealabil
socoteal de gestiunea tutelei. (C.

Apel Bue. s. I, 43 din 30 Sept. 1918, Curie/. Jud. 34-351920).
6. A se vedeit: art. 419 cu notele res-
pective.
Orice conventiune svr*t intre tutore i InArt. 419.

tre pupilul ajuns In majoritate, va fi far& tdrie daa, ea va fi
fost facut Inaintea expirrei unei luni dela desfacerea definitiv

507
www.digibuc.ro
Art. 419
ORSPRE TUTELA.
Codul civil
a tutorelui. (Civ. 413, 416 urm., 418, 809, 1704, 1705 urm.;
Civ. Fr. 472).
Text. fr. Art. 472. Tout trait qui pourra intervenir entre le tuteur
et le mineur devenu majeur, sera nul, s'il n'a t prcd de la reddition d'un
-eompte dtaill, et de la remise des pikes justificatives; le tout constat par
un repiss de l'ayant-compte, dix jours au moins avant le trait&
Doctrin strin.
AUBRY ET RAU, I, p. 491494; I, ed. 5-a, p. 758-762 ;
BAUDRY Er CBENEAUX, Personnes, IV, 639, 640, 641 urm., 691;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 522, 525, 533, 535; II, p. 231; ed. 1-a, III, p. 670;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle 642 urm.; Suppl. Minorit-lutelle, 603 urm.;

DEMOGUE, I, Sources des obligations, I, p. 346, 348; II, p. 379;
DEMOLOMBE, VIII, 60, 61, 67, 21, 76, 78, 86, 87, 92, 94, 168;
Hue, III, 454, 458, 459;

LAURENT, V, 151, 153, 165, 191;
PANDECTES FR., Minorit, 1106:
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1724, 1975-1980;
Tinny, I, 594;
TROPLONG, De la transition, II, 1087.
ed. 2-a, p. 387, 504, 570, 740, 741, 782, 794, 799 urm., 812, 813; (IV,
part. I, ed. 2-a, p. 122; X, p. 199, 231, 232; XI, p. 283, 284); Droit ancien et moderne
de la Roumanie, p. 52; Observatie sub. C. Apel Buc. s. I, 407 din 21 Dec. 1904.
Curier Jud. 7/905;
ALEXANDRESCO, II,
LANTACUZINO MATEI, p. 93, 209;
NACU, I, p. 654, 655; II, p. 418, 850;

PLASTARA 6., Nota sub. C. Apel Buc. s. I, 43 din 30 Sept. 1918. Curier Jud. 34-35/920;
RADULESCU SILIU, Observatie sub. C. Apel Bucuresti s. I, 170 din 15 Sept. 1911. Dreptul
61/911.
acest caz fostul minor are nevoe de
Jurispradenti.
1. Dupa art. 419 rezulta c ori ce con-
ventiune savarsit intre tutor si pupilul ajuns in majoritate va fi Third tdrie, daca se va fi facut inaintea expirdrei unei luni de la desfacerea definiliv a tutorelni. Odat incetat calitatea de tutore, ineeteazd cu dnsa
si incapacitdtile create de lege. Astfel, e valabil actul de cesiune intervenit intre pupil si tutore dung expirarea termenului de 1 lund de la incetarea tutelei. Argumentul tras din art.
418 eh' numai dupa predarea socotelelor obstesti si ineuviintarea lor de cdtre tribunal, se va consider tutorul
desfacut de tutela sa", se refera la administratiuma tutorelui, iar nu la ineapacitti, caci ineapacittile tutorelui inceteazd cu majoratul minorului
si fill% ea tutorul sa fi dat socotelile.
(Apel Craiova, II, Oct.' 28/81, Dr. 32/82).
2. Intentiunea legiuitoralui a fost, nu
de a opri ori ce conventiune intre fostul tutor si pupilul sdu ajuns la majoritate, ci numai pe acele relative la
darea de socoteli, prin cari direct sau
indirect fostul epitrop ar tinde la elmdarea acestei obligatiuni. In adevr, in
protectiune, cdei hind farg, experientg,

grbit de a-si dirige singur afacerile
si de a pune mina pe avutul sdu, el ar
trece cu usurint asupra socotelilor
ar subser HIM a controlii, ori ce conventiune in privinta lor. Si daed, prin
cuvintele ori ce conventiune" s'ar intelege si aeele ce nu sunt relative la
legiuitorul nu si-ar fi dat

osteneala sa inipiedice pe fostul minor,
prin art. 809 de a drui i testa, in f avoarea ex-tutorului sdu. Prin urmare
este valabild vnzarea facutil fostului
socoteli,
tutore inainte de predarea compturilor generale. (Apel Buc. I, 137, Mai

31/85, Dr. 58/85).
3. Art. 419 din C. civ., dupa care ori

ce conventie incheiat intre fostul tutor si minorul ajuns major este nul,
dacd a fost facut inaintea expirdrei
unei luni dela predarea socotelilor definitive, fiind un text exceptional, se
aplica numai in cazul cnd tutela a
incetat, prin ajungerea minorului la
majoritate, nu ins si in cazul cnd

minorul a esit de sub tutela prin
emancipare, fie aceast emancipare
expresa sau tacit& (Apel Buc. I, C.
Jud. 7/905).
- 508
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE TUTELA
Art. 420
tificarea acestui act dA tArie actului

numai dacit indeplineste conditiunile
aft. 1190 c. civil. (Trib, Ilfov I, Dr.
34 911, p. 267).
7. Vnzarea intervenitA intre fostul
tutor si expupila ajuns la majoritate,
nu poate fi nulA, chiar dacA aceast
4. Prim art. 419 aodul civil, legiuitorul, cernd o singurA exceptiune la regula libertAtei conventiunior, si
anume cA conventiunea sAvrsitA intre
tutor si pupilul ajuns la majoritate
va fi fr tArie, dacA ea s'a f Acut inmaintea expirArei unei luni de la desfacerea definitivA a tutorelui, o asemenea exceptiune nu se poate invoca
si de minorele emancipat, pentru anularea. conventiunei fAcutA de dnsul cu
asistenta curatorului su, intru cat
exceptiunile sunt de strictA interpretare si nu pot fi aplicate la alte cazuri
de ct aeelea anume preserise de lege.
(Cas. I, 126/905, B. p. 301).
5. 0 declaratiune de descArcare data
de fostul minor, fArA a fi fost prece-
conventie a fost sAviirsitA inaintea expirArei termenului de o lunA de la desfacerea definitivA a tutorului, de oare
ce textul art. 419 cod. civ., nu-si are
aplicarea de cat numai cnd e vorba

de conventii relative la darea socotelilor, iar nu si la orice conventii in
general, cum e vnzarea. (Apel Buc.
I, Dr. 61/911. p. 482).
8. Art. 419 c. civ., hind o derogatiune
dela dreptul eomun al liberttei conventiunilor, de oareee stabileste incapacitatea tutorului de a trata cu fostul sAu pupil in termen de o lunA dela
lichidarea definitivA a socotelilor tutelei, nu se aplicA de ct acelor conventiuni cari au un raport direct sau
indirect cu socotelile i administratiunea tutelei. (Cas. I, 419 din 7 Iunie
1913. B. p. 1346, Curier Jud. 56/913. In
acelas sens: Trib. Ilfov s. II, 427 din
10 Tunic 1921. Dreptul 24/921).
5. A se vedeit i notele No. 2 si 4 de
data de depuuerea de socoteli si acte

justificative de cAtre tutor, n'are nici
o tArie, conform art. 419 c. civil, fiind
socatitA ca smulshi prin fraudA, de
drc:pt presumat in favoarea fostului
minor. (Trib. Ilfov, I, Dr. 34/911, p.
267).
6. Daa, posterior acestei decIaratiuni, care nu operA o desfacere delinitivA a lutorului, intervine un act de
vnzare intre tutor si fostul minor,
privitor la patrimoniul acestuia din
armA, acel act de vnzare este frA
tArie, potrivit art. 419 c. civil, iar ra-
sub art. 418).
Art. 120.
Daca, dup socoteli, tutorele va rArnnea dator
cu vreo suma minorelui, acea suma va purt dobanda din ziva
chiar a incheierei socotelilor tutelei.
Dobanzile pentru sumele cu care ar rtimne dator mi-
norele catre tutore, nu vor curge decat din ziva dup incheierea
socotelilor definitive, in care se va fi fcut somatiune de plat.
(Civ. 1079, 1088, 1753; Civ. Fr. 4741.
Text. fr. Art. 474. La somme laquelle s'lvera le reliquat &I par le
tuteur, portera intrt sans demande, compter de la clture du compte.
Les intrts de ce qui sera d au tuteur par le mineur, ne courront que
du jour de la sommation de payer qui aura suivi la cleiture du compte
Doctridt strAini.
AUBRY ET RAU, I, p. 490; I, ed. 5-a, p. 756,
RAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV. 637;
757;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I. p. 520, 533, 535;
DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 627 urm.; Suppl. Minorit-tutelle, 593 urm.;

DEMOLOMBE, VIII, 133, 136;
Hue, III, 461.;

LAURENT, V, 146;
PANDECTES FR., Minorit, 1028, 1030;
Doctrin romitneasci.
part, I, ed. 2-a, p. 33; III, part.
9d. 2-a, p. 391 n. 6; IV, part. I, ed. 2-a, p. 122; XI, p. 333);
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 729, 804 urm.;

NACU, I, p. 656, 657; II, p. 624, 630, 631.
509
www.digibuc.ro
II,
Art. 421
DESPRE EMANCIPArIUNE
Codal civil
CAP1TOLUL III
Despre emancipatiune 1).
Minorele se emancipeaza de drept prin casAtorie.

(Civ. 127, 431 urm., 1224, 1225; C. corn. 10; Civ. Fr. 476).
Art. 421.
Text fr. Art. 476.
Le mineur est mancip de plein droit par le mariage.
Doctria, et/ilia.
AUBRY ET Rau, I, p. 540, 541; I, ed. 5-a, p. 831, 832;
BAUDRY ET CHENEAUX, Personnes, IV, 656 UM, 660, 752;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, p. 547;
DALLOZ, Rep. Mmorite-tutelle, 786 urm.; Suivt. Minorite-tutelle, 685;

DEMOLOMBE, VIII, 185-187;
Hue, III, 466;
LAURENT, V, 195;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1994-1998;
SIREY, Emancipation, 152, 158;
THIRY, I, 600.
Doctrin romneasert.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 823 urm.; (V,, P. 520; X, P. 646); Droit ancien et moderne
de la Rounzanie, p. 40, 47;

NACU, I,
p. 660 urm.
Jurispradenti.
1. In legea romnli, neexistnd o
curatorie legala, femeia minora casatorita, desi emancipata de drept prin
casatorie, totusi are nevoe de a fi asistata, deosebit de sotul sau, de un turatore ales de sfatul de familie, la toate
actele pe care minorii emancipati nu
Id pot face fall asistenta unui curator.
Astfel, excedentul venitului unui minor capitalizndu-se, femeia casatorita, minora, nu poate cere si obtine
acest excedent capitalizat, fax% a fi
asistata de un curator, cu toata autorizarea sotului. (Trib. Dorohoi, C.
Jud. 77/903).
2. In sistemul legislatiei noastre civile existA doua feluri de emancipari:
o emancipare de drept, tacita sau implicita, care se opereaza prin simplul
art. 421
fapt a1 cAsatoriei minorului
si alta expresa sau explicitA,
C. civ.
pentru flinta careia e nevoie de implinirea unor anumite formalitati preart. 422 si 423 c. civ.
vazute de lege
Din compararea art. 197 c. civ. cu
451 c. eiv., rezulta ca emanciparii de
drept D. corespunde, ca efect, in cazul
cnd emancipatul e femeie, o curatela
legala in persoana sotului major.
In toate celelalte cazuri, curatela e
dativa.
Emanciparea e in principiu revocabila (art. 431 e. civ.). Totttsi din insge
redactia art, 431 c. civ.

emanciparea se va ridich cu pazirea acelorasi
forme cu care s'a dat"
rezultA cA
revocabilitatea e numai de esenta emanciparei exprese.
Urmeaza deei ca. emanciparea tacitA
e irevocabila. Ea se mentine si dupit
desfacerea casAtoriei, fie prin moartea
unuia din soti fie prin divort.
Sunt si alte motive care pledeaza
pentru irevocabilitatea emanciparii
tacite:
a) aceast emancipare lund fiinta
printr'un text categoric de lege urmeazA s fie desfiintata pe aceeasi
cale,
ori nu existA nici un text de
lege in acest sens;
b) revocarea emanciparii tacite nefiind posibila in starea de cAsatorie,
caci rostul ei e tocmai de a scoate pe
minorul sot de sub puterea parinteasel sau de sub tutel, situatii necompatibile cu casatoria, oricAt de incapabil ar fi sotul emancipat pe aceastA cale,
ea nu este posibila niei
dupa desfacerea casatoriei.
Deci, in spetA, casatorin dintre Elena
P. Vieru si N. D. Persu fiind desfacut
prin divort, Elena P. Vieru, desi minora, continua sit ramnit emancipata,
urmnd numai ca, prin schimbarea
caracterului curatelii legale
a sotului in dativA, sa i se de un duratore nou, ales de un consiliu de familie instituit in acest seep. (.1. Oc. ru-
1) Emancipatiunea In Codul Calimach si Caragea se nnmea: .ertare de odrski`. A se vedeit art. 230
231, 333 si urm. din Codul Calimach si Partea I, Cap. III din Codul Caragea.
510
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 422
DESPRE EM4.NCIPATIUNE
ral Filia$i-Doljiu. 4 Oct. 1922. Jur.

Gen. 1923, No. 912).
3. Desi logic ar fi ea minora emancipata tacit prin asgtorie devenind
vaduva sit reintre sub puterea printeasc sau sub tutelg, pe baza principiului: eessante causa cessat effectus,
totusi intruciit legea nu prevede nici
o dispozitie expres in aceast pri-
vintA 13i. cum decAderile de drepturi
incapacitAtile nu se presupun, rezult

ca emanciparea ramne irevocabil dobndit minorului citettorit chiar cnd
el a ramas vg.duv sau s'a divortat. (Judec. Ghergani 17 Iunie 1924. Jur. Gen.
1924. No. 1333; C. Apel Craiova s. I. 66
din 20 Mart. 1924. Bul. C. Apel 7/924).
Art. 422.
Minorele chiar necdstorit, va putea fi emancipat de ctre tatl sau, sau In lipsa tatlui, de .cAtre mama sa,
end va fi Indeplinit 18 ani ai varstei sale.
Aceast emancipare se va face prin singura declargiune
a tatlui sau a mamei, la tribunal, care se va publich. (Civ.

431 urm.; Leg. Timbr. art. 21 24; Civ. Fr. 477).
Text fr. Art. 477. Le mineur, mme non mari, pourra tre mancip
par son pre ou, (Want de pre par sa mre, lorsqu'il aura atteint rage de
quinze ans rvolus.
Cette mancipation s'oprera par la seule dclaration du pre ou de la

mre, recue par le juge de paix assist de son greffier.
D octrini
AUBRY ET RAU, 1, p. 541-543; I, ed. 5-a, p. 832-836; V, p. 144; VI, 94, 214;
BAUDRY ET CHBNEAUX, Personnes, IV, 673, 674, 677;
Corm ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 67, 421, 539, 548;

DALLOZ, Rp. Minorit-tutelle, 767 urm., 774; Suppl. Minorit-tutelle, 677 urm.;
DEMOLOMBE, VI, 405; VIII, 193, 194, 196, 197, 203, 204, 206-210, 227, 373 urm.;
DURANTON, III, 655;
Hue, II, 351, 431; III, 468, 470-472, 475;

LAURENT, V, 193, 197-202, 204;
MARCADA, art. 477;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 603 MM. ;
PANDECTES FR., Emancipation, 84 urm.; Minorit, 94;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1986, 1992;
&REY, Emancipation, 33 urm.;
THIRY, I, 602.
Doctring romneascrt.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 825 urrn.; (VIII, part. I, ed. 2-a,
et moderne de la Roumanie, p. 46;
1)-
23, 72); Droit ancien
-CANTACUZINO MATES, p. 100, 202;
Doom P. GEORGE, Minoritatea, p. 22:

FLECHTENMACHER M., Care este intelesul art. 422 al. 2 cod. civil ?'. Dreptul 77/1904;
NACU, I, p. 661, 662.
consiliul de familie va fi fAcut ;n

celasi act, c.1 minorul este emancipat,
1. Art. 422 si 423 prevad dou ipo- tot de asemenea publicandu-so. Din ateze : una &And minorul poate fi eman- propierea acestor dou6 rostiri a legei
eipat de cdtre tatAti situ, si in lipsa rezult c in primul raz, leginitorul
acesluia de care mama sa, fiind datA increziltor in prudenta si afectiunea
viirsta de 18 ani prin singura deelara- printelui in vieatit, i-a dat exclusiv
tiune a tatAlui, sau a mamei Men-tit la lui dreptul de a emancipit pe minornl
tribunal, si publiciindu-se ; iar alta situ fiu r nici o alt formalitate
cnd minorul, neavnd nici tat nici dead aceea pur si simplu a singurei
mam5., poate fi emancipat, insit numai sale declaratiunj la tribunal, pe cnd
la 20 ani impliniti, in urma delibera- in.seeundul caz cnd lipseste minorutiunei consiliului de familie, prin de- lui ocrotarea si grija fireasc a pitrin
elaratiunea ce tribunalul impreun en tiler, pe lng deliberare si hotArire
Jurispradontii.
511
www.digibuc.ro
Art. 423
DESPBE EMANCIPA IUNE
din partea consiliului de familie mai

ordon hied si amestecul tribunaluhd.
care in chip judecatoresc trebue sd, declare insusi c minorul esie ernancipat.
Astfel fiind stabilita odatd aceastd
deosebire de texte, att de clar exprimatd, este in afara de irdoial cd in
speeia art. 422, tateil sau mama emancipeaza, pe cnd in specia art. 423 emancipeazd, consiliul de familie si tribunalul, de aceea expresiunea la tribunal" din art. 422, nu insemneazd c
Codul civil
tru ea acolo se arata c cererea se va

prezenth la judecatorul de pace asistat
de grefier, care primeste declararea
de emancipare in cazul art. 422 romn,
ceeace insemneaza c face o luerare
judecatoreased asistat de grefier, prescriptiune ce nu existd in codul nostru
unde se vede himurit cd, declaratiunea
se va aduce la tribunal si nimic mai

mult. In fine, de ate ori legiuitorul
prescrie pentru validitatea actelor solemne o serie de postulate formale ad

tribunalul trebue sd ia act si sa in- solemnitatem de attea ori explicd si
chee lucran a p'recum lucreaza ca enumArd in modul eel mai clar formacolegiu dupa legea de organizare jude- litatile esentiale acelor acte, preeum la
catoreasett, ci nu poate insemnA alt- testamente si mai eu seam la testaeeva deciut designatiunea oficiului la mentul mistic si la donatiuni, pe care
care se prezinta cererea de emanci- de altfel nu pare a le favorizit, si nu
pare, indicatiunea instantei compe- lipse$te nici odatit de a sanction contente pentru a priml asemenea decla- ditiunile ce pune, cu pedeapsa nulitratiuni. A se sus-tine contrariul este tei expres pronuntata, nelsnd astfel
a amplifich fdrd ratiune legea si a in- discutiunei comentatorului putinta de
troduce formalitati neprevazute prin interpretare. Ash dar, intru ct nu
text in acte solemne, unde total este exist text special pentru a se addogh,
de rigoare, si efind nun:Lai ac.ele moda- la formalitittile prescrise prin art. 422,
litti sunt esentiale, cari stint impuse 51 nefiind p(rnos de a le introduce pe
prin anume explicite texte de lege. cale de interpretare, nu se poate cere
Asupra intelesului expresiunei la tri- ca tribunalul in complect sd ia act de
bunal" avem art. 331 care in cazul are- declaratiunea de emancipare a prinstdrei de eopil, prescrie c tatl se va tilor copilului. (Apel Ia$i, II, 148, Oct.
adresh singur la presedintele tribuna- 14/92, Dr. 10/93).
lului, iar in art. 335, in ipoteza mamei
2. Formele in materie de emancipare,
vdduve, aceasta nu va puteit, arest ea $i in materie de adoPtiune, sunt socopilul sun deck numai eu asistenta lemne si dac nu se cere termeni saa cloud, rude prin cerere adresatd tri- cramentali, totusi intentiunea tatlui
bunalului, conform art. 331. adied pre- sau a mamei de a ernancip trebue sa
sedintelui, de unde rezultd e in ter- fie constatatd in mod cent si expres.
minologia obisnuit a codului, cuvin- Publicatiunile cerute de lege in matetele a s(-: adreset la tribunal", ca for- rie de emancipare trebue fdeute din
muld genera% si fart), and, explicare, ordinul trib. civil, si nu in extract ci
insemneazd a se adresa la presedintele in extenso. (Trib. Ilfov comert. Dr. 9
tribunalului. Si nu se poate excipa cu din 1906).
succes de textul art. 477 francez, pen3. A se vedel art. 423 eu notele 1, 2.
Art. 123.
Minorele ai cdrui tat'a i mamd au ncetat din
vieat va pute asemenea fi emancipat, Insd numai dup ce
va fi implinit vrsta de 20 ani, i dac consiliul de familie va
gsi de cuviint.
In acest caz emancipatiunea va rezult din deliberatiunea
consiliului de familie si din declaratiunea ce tribunalul dimpreun cu consiliul de familie va fi fcut In acelas act, Ca
minorele este emancipat.

Incuviintarea emancipatiunii se va publicA 9. (Civ. 356
urm., 366, 424, 431 urm. ; Pr. civ. 638 urm. ; Civ. Fr. 478).
Text. fr. Art. 478. Le mineur rest sans pre ni mre ponrra aussi,
mais seulement l'ge de dix-huit ans accomplis, tre mancip, si le conseil
de famille l'en juge capable.
En ce cas, l'mancipation rsultera de la dlibration qui l'aura autorise,
et de la dclaration que le juge de paix, comme prsident du conseil de

mille aura faite dans le mme acte. gue le =incur est mancip.
fa-.
1) Art. 478 francez, corespunzator. nu cuprinde dispozilia final a publicitiltii Moat i,nrii emancipatiunei.
512
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE INTERDICTIUNE
Art. 451-452
ritate, tutel i emancipatiune; administratorul provizoriu va

Incet din functiunile sale si va da socoteal tutorelui, de nu
va fi chiar el insusi tutore oranduit. (Civ. 355 urm., 416 urm.,
443, 447, 451 urm.: 454; Pr. civ. 129, 647; Civ. Fr. 505).
Text.
Art. 505. S'il n'y a pas d'appel du jugement d'interdiction
rendu en premire instance, on s'il est confirm sur l'appel, il sera pourvu
la nomination d'un tuteur et d'un subrog tuteur l'interdit, suivant les r?,les
preserites au titre de la Minorit, de la Tutelle et de l'Emancipation. L'administrateur provisoire cessera ses fonctions, et rendra compte au tuteur s'il ne
l'est pas. lui-mme.
Doctrinii striink
AUBRY ET RAU, I, p. 518-520; I, ed. 5-a, p. 802-804;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 587 ural.;
DALLoz, Rep. Interdiction, 153 urm.; Suppl. Interdiction, 118 urm.;

DEMOLOMBE, VIII, 512, 552-555, 572-574;
LAURENT, V, 289-291;

Doctrinit romneasch.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 39 urm., 55, n. 2, 293; Droit ancien et moderne
de la Roumanie, p. 55:
NACU, I, p. 692.
Art. 451. Brbatul este de drept tutore al femeei sale,

cnd va fi pus sub interdictiune. (Civ. 195 urm., 453 ; Civ.
Fr. 506).
Text fr. Art. 506.
Le mari est, de droit, le tuteur de sa femme interdite.
Doctring strain&
DALLOZ, Rp. Interdiction, 161 urm.; Suppl. Interdiction, 121 urm.;
DEMOGUE .1, Sources des Obligations, II, p. 406, 407;

DEMOLOMBE, VIII, 562, 568, 569;
Hue, IH, 523;
LAURENT, V, 287, 288;
MouRLoN, ed. 7-a, I, p. 625;

PLANIOL, I, ed. 3a, No. 2015, 2093.
Doctrinii romAneascii.
ALEXANDRESCO, III, part I, ed. 2-a, p. 39 urm., 55 n. 2, 293; (VIII, part. I, ed. 2-a. p. 460);
Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 54, 55;
CANTACUZINO MATEI, p. 96;11
NACU, I, p. 693.
Art. 452. Femeea va fi tutrice brbatului sau interzis

si In asemenea caz consiliul de familie va regula forma si
conditiunile administratiunei, rmaind femeei dreptul a reclam
inaintea tribunalelor, de se va socoti nedrepttit prin regularea consiliului. (Civ. 357 urm., 383, 390 urm., 398, 441, 453 ;
Pr. civ. 638 urm.; L. jud. oc. 43; Civ. Fr. 507).
53707.
Codul CiVil adnotat
545
www.digibuc.ro
35
Art. 453-454
Codal civil
Text. fr. Art. 507. La femme pourra tre nomme tntrice de son mari.
En ce cas, le conseil de famille rglera la forme et les conditions de l'administration, sauf le recours devant les tribunaux de la part de la femme qui
se croirait lse par l'arrt de la famille.
Doctria, strilink
AUBRY ET RAU, I, 366, 520; I, ed. 5-a, 586, 804;
DALLoz, Rp. Interdiction, 163 urin., 178 urm.;Suppl. Interdiction, 123 urm., 137 urm.;
DEMOLOMBE, VIII, 565, 567-571, 603 urm., 607, 616;
LAURENT, V, 291, 302, 303;
MARCADE, art. 507;
PLANIOL, I, ed. 3-a, N-o. 2094.
Doctrinii romneasc.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 39 urm., 55 n. 2, 203; (H, ed. 2-a, p.-651; VIII,
part. I, ed. 2-a, p. 651; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 464 n. 3); Droit ancien et moderne
de la Roumanie, p. 46, 54, 55;
NACU, I, p. 442, 693.
Art. 153. Nimeni, afard de soti, de ascendenti si de descendenti, nu va fi dator a tinea tutela unui interzis mai mult
de 5 ani. Dup5, acest termen, tutorele va putea cere a fi Inlocuit si cererea sa trebuie a fi prirnit. (Civ. 370, 415 urm. ;
Civ. Pr. 508).
Text. fr. Art. 508. Nul, A, l'exception des poux, des ascendants, et descendants, ne sera tenu de conserver la tutelle d'un interdit au-delh de dix
ans. A l'expiration de ce dlai, le tuteur pourra demander et devra obtenir
son remplacement.
Doctrinii striiin.
DALLOZ, Rp. Interdiction, 167 urm., 282;

DEMOLOMBE, VIII, 623;
LAURENT, V, 293;
Motnmoii, ed. 7-a, I, p. 627;
Doctrinfi romneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 39 urm., 55 n. 2, 293; Droit ancien et moderne de
la Roumanie, p. 55;
NAae, I, p. 694.
Art. 451.
Interzisul se aseamn cu minorele Intru ceeace
priveste persoana si averea sa ; legile relative la tutela mi-
norilor se vor aplica si la tutela interzisilor. (Civ. 342 urm., 390

urm., 413, 415 urm., 455 ; Legea pentru Incurajarea constructiilor
de cldiri (Mon. of. 87/1921), Art. 5 ; Civ. Fr. 509).
Text. fr. Art. 509.
L'interdit est assimil an minenr, pour sa personne
et pour ses biens : les lois sur la tutelle des mineurs s'appliqueront h la tutelle
des interdits.
546
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE INTERIM i IUNE
Art. 455-456
Doctring strain:A.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 588, 591; II, p. 900, 939; ed. 1-a, III, p. 659;
LAURENT, XXXII, 267;
Mommori, ed. 7-a, I, p. 624, 627;

Doctrinit romneasa
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 39 urm., 55 n. 2, 203; (III, part. II, ed. 2-a, p. 91,
n. 4, 229, 501 n. 2, 835; IV, part. I, ed. 2-a, p. 235; VI, p.454 n. 1, 465; VIII, part. I,
ed. 2-a, p. 87; X, p. 767; XI, p. 113, 180, 281); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 55, 1'76, 182, 186, 252, 333, 458;
CANTActiznio MATEI, p. 97, 230, 238, 260;
MANTU GEORGE Interzisul se poate cdsdtori. si poate testa intr'un interval lucid".
Dreptul 21/908;
NACU, I, p. 272, 273, 695;

RADULESCU SILIU Despr! situafia interzisului at privire /a cdsdtorie 0 /a testament".
Dreptul 18/908.
Jarisprudentit.
1. Tribunalul poate invoc din oficiu
chestiunea lipsei Ministerului Public in
constituirea instantei, &And sunt in
cauzd. interzisi. (Trib. Dorohoi, Jurnal

2254 din 20 Mart. 1924. Jur. Gen. 1924
No. 1405).
2. A se vedeA: art. 408 cu nota 6.
Art. 465. - Veniturile unui interzis trebuesc a fi mai cu

osebire intrebuintate spre a-i imbundati soarta si a-i grbl
vindecarea potrivit cu caracterul boalei si dup5, averea ce va

fi avnd. Consiliul de familie va putea hotri de trebuie s fie
ingrijit In casa sa, sau de. trebuie s fie asezat in vreun stabiliment privat sau In vreun spital. (Civ. 357 urm., 398, 452,
454; Civ. Fr. 510).
Text fr. Art. 510. - Les revenus d'un interdit doivent tre essentielement
employs 6, adoucir son sort et it acclrer sa gurison. Selon les caractres de
sa maladie et l'tat de sa fortune, le conseil de famille pourra arrter qu'il sera
trait dans son domicile, ou qu'il sera plac dans une maison de saut, et mme
dans un hospice.
Doctrinil strAinit.
AUBRT ET RAU, I, p. 520; I, ed. 5-a, p. 805;

DEMOLOMBE, VIII, 579 bis;

Doctrinit romineasa
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 39 urm., 55n. 2, 293;
NACU, I, p. 699.
Art. 466. - and va sosi timpul de a se csAtorl copilul
unui interzis, zestrea si toate celelalte conventiuni privitoare

la stabilirea sau csatoria lui, se vor regula de catre consiliul
de familie, dup Incuviir4area tribunalului, care va ascult
concluziunile procurorului. (Civ. 357 urm., 396 urm., 1223, 1231;
Pr. civ. 80, 639; Civ. Fr. 511).
Art. 457
odd civil
Text. fr. Art. 511.

Lorsqu'il sera question du mariage de l'enfant d'un
interdit, la dot, ou l'avancement d'hoirie, et les autres conventions matrimoniales,
seront rgls par un avis du conseil de famine, homologu par le tribunal, sur
les conclusions du procureur du Roi.
Doctrini stating.
AUBRY ET RAU, I, p. 521; I, ed. 5-a. p, 806;
COIJN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 496, 589, 592; ed. 1-a, III, p. 646, 648;
DEMOLOMBE, VIII, 586-589;
Hut), III, 526, 528;
Doctring romineasch.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 39 urm., 55 n. 2, 293; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 88
nota, 144); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 89;
NACU, I, p. 699.
Jurisprudentil.
1. Dota coustituith de tutorul unui
interzis MI% autorizarea consiliului de

familie este nul. Autorizarea dath de
cfaisiliul de familie dupa celebrarea ehstoriei prin care ratifich donatiunea
facuth de tutore ftish autorizarea consiliului de familie este inoperanth.
(Apel Buo. III. 118, Mai 9/88. Dr. 50/88).
2. FAA, avizul consilhilui de familie

nalului, tutorele interzisului nu are capacitatea ceruth de lege pentru a, constitui doth in numele interzisului. (Cas.
I, 37/Ian. 30/90. B. p. 56).
3. pupa art. 456 conventiunile matrimoniale privitoare la chshtoria copilului unni interzis, nu se poate regua de
et de consiliul de familie al interzisu-
al interzisului si incuviintarea tribu-
lui cu ineuviintarea tribunalului. Si

contractul de egsatorie fiind un contract solemn, este izbit de nulitate dach
nu este incheiat de persoane capabile,

inaintea celebrrei cununiei i. in forma autentich. Ash hind, cu drept euvnt se anuleaza foaia dotard, cnd
dota fiMd prelevatg, din averea unui
interzis, a fost constituith de o persoanh care, duph art. 456 n'aveh, capacitatea legalh' de a reprezint pe interzis, 5i prin urmare eontractul de ashtorie exit nul. Avizul consiliului de famine omologat de tribunal, care ar interveni in urma. celebrarei eununiei,
avnd de obiect de a ratifich contraetul de cashtorie, nu mai poate reinvi
un contract ee este nul si neexistent in
ochii legei. Nu se violeadi niei autorita-
tea lucrului judecat consistnd in aceea c. hothrirea tribunalului, a rhmas definitiv, de oare ce asemenea
hothriri sunt date pe cale gratioash
nu pot dobilndi autoritatea lucrului ju-
decal. (Cas. I, 37/Ian. 30/90, B. p. 52).
Interdictiunea Inceteazd deodatd cu cauzele ce

au determinat-o ; cu toate acestea nu se va puted, pronuntd
desfiintarea ei decdt observandu-se formalitatile prescrise penArt. 157.
tru a ei pronuntare i interzisul nu va puted reintr In exercitarea drepturilor sale, cleat dupa ce se va pronunt,
public ') hotrirea pentru a ei desffintare. (Civ. 435, 438 urm.,

440 urm., 460; Pr. civ. 254, 644, 647; Civ. Fr. 512).
Text. fr. Art. 512.
Vinterdiction cesse avec les causes qui rout dter-
mine : nanmoins la main-leve ne sera prononce qu'en observant les formalits
prescrites pour parvenir k l'interdiction, et l'interdit ne pourra reprendre l'exereice de ses droits qu'aprs le jugement de main-leve.
1) In art. 512 francez, corespunzltor, lipsesc cuvintele: $1 publicet'.
548
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE CONSILHLE JUDIC1ARE
Art. 458
Doctrin striiin.
AUBRT ET RAU, I, p. 521, 522; I, ed. 5-a, p. 806, 807;
DALLOZ, .110. Interdiction 236 urm.; Suppl. Interdiction, 184 urrn.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 284 bis, I;
DEMOLOMBE, VIII, 678;
Hue, III, 527, 528;

PLANIOL, ed. 3-a, No. 2098.
ALEXANDRESCO, III,
Doctring romAneasci
part. I, ed. 2-a, p. 55, n. 2, 75 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 489,
n. 1); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 55;
CHIRCULESCU D. N., Actele faculP de interzis in urma ridicarii interdiciiei". Curier

Jud. 64/1902;
NAOU, I, p. 700;
Jurisprudent&
reascg care sa constate cg, cauzele pen-
1. In codul nogtru, articolul care se

servate pentru ridicarea interdictiunei
este art. 457. Ins prima parte a acestui articol nu este toomai exactg., si a
ceasta o dovedeste partea a doua; in
adevr, preourn pentru punerea sub interdictiune se cere o sentint judecatoreascl, care recnnoscnd. in fapt e o
persoan este incapabil de a se administrit singur sg, o declare si in drept
incapabil de a-si exercit drepturile
sale civile tot ash, si la ridicarea interdictiunei trebue o sentint judeetoocupg. cu formalitAtile ce trebuese ob-
tru care acea persoatil s'a declarat incapabill au incetat si s-i ridice interdictiunea, deci incetarea cauzelor interdietiunei permite numai a se cere de la
tribunal desfiintarea ei. iar nu face sit
nceteze ipso facto interdictiunea.
(Trib. R.-Srat, Dec. 16/92, Dr. 6/93).
2. In sistemul codului nostru. incapacitatea. unei persoane incepe de la

publicarea sentintei de punere sub interdictiune si continu pn la publicarea sentintei de ridicarea interdictiunei; in acest interval toate actele facute de interzis sunt anulabile. (Trib.
R.-Sdrat, Dec. 16/93, Dr. 6/93).
CAPITOLUL III
Despre consiliile judidare.
Art. 158. - Se pot oprl risipitorii de a pledh, a face tran-
zacVuni, a se Imprumut, a primi un capital si de a da chitant

de primire, de a Instrainh si ipotecA averea lor, fdr azistenta
unui consiliu ornduit de tribunal. 0 asemenea oprire se va

publid. 9. (Civ. 197, 200, 204, 445, 447, 448, 449, 450, 1706, 1769,
1771 ; Corn. 14 ; Pr. civ. 254; Civ. Fr. 513).
Text. fr. Art., 513. - Il pent kre dfendu aux prodigues de plaider, de
transiger, d'emprunter, de recevoir un capital mobilier et d'en donner &charge,
d'aliner, ni de greyer leurs biens d'hypothques ; sans l'assistance d'un conseil
qui leur est nomm par le tribunal.
Doctrinii striini.
AUBRY ET RAU, I, p. 563-575; I, ed. 5-a, p. 862-865, 868-877, 879;
BOISTEL, Cours de dr. commerc., 92;
BUFNOIR, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 633;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 215, 421, 601, 604, 606 urm.; II, p.454,939,1019; ed. 1-a,
III, p. 38, 39, 459, 651, 659;
DALLOZ, Rep. Interdiction, 28 urm., 276 urm; 285 urm.; Suppl. Interdiction, 191 urm., 212,
225 nrm.;
1) In art. frant.e, 51 t, torespunzator lipsesc ultunele cuvinte: .0 asemenea oprire se oa publice.
- 549
www.digibuc.ro
Art. 458
DESPRE CONSILIILE JUDICIARE
Codul civil
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 285 bis, 285 bis, V;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, J, p. 331; II, p. 398, 440; De la responsabilit que l'on
peut encourir pour une autorisation donne un incapable"; Curier Jud. 6/921;
DEMOLOMBE, III, 21; VIII, 444, 606, 697, 709-711, 714, 720, 724, 726, 727, 729, 733 bis, 734,
738, 740, 744, 745 urm., 752-757, 759, 761-766, 777, 779;
GUILLOUARD, Contrat de mariage, I, 321;
Huc, III, 538, 542, 545, 548, 549, 552, 554;
LAURENT, V, 345, 351, 354, 361-366, 368, 372;
LYON-CAEN ET RENAULT, Prc. de dr. commerc., I, 160; II, 2562; Tr. de dr. commerc., H,
470 urm.;
MARCADE, art. 513;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2109, 2123-2130.
Doctrina romAneascA.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 86 urm., 114 urm.. 119, 120 urm.; (III, part. H,
ed. 2-a, p. 474; IV, part. I, ed. 2-a, p. 57, 63, 64, 236, 353, 695; V, p. 31, 471; VII,
p. 552; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 89 t. si n. 3, 91 t. si n. 1, 458; IX, p. 676; X, p.199);
Droit ancien et moderne de la Boumanie, p. 45, 55, 183 nola 1. Ckte-va considerafii
generale istorice i critice asupra institufiei consiliului judiciar". Dreptul 49/907;
Observatie sub. C. Apel Buc. S. I, 195 din SO Oct. 902. Curier Jud. 11/903; Observatie sal) C. Bruxelles, 28 Iulie 902. Curier Jud. 18/905;
CANTAcumo MATEI, p. 103, 104.
Hozoc D. Notd sub. Trib. Dorohoi, 02 din 17 Mai 1921. Pand. Rom., 1923, II, 30; No14
sub. Cas. I. 47 din 4 Mai 1909 si Cas. 1,411 din 19 lunie 1915, Pand.Rom. 1924-1-199;
NACU, I, p. 442, 702, 703, 704, 705;
Pouzu-MtcsukiEsTI N., Cateva observalii asupra art. 458 c. civ." Dreptul 10/1901;
RADULESCU SLIU, Observafie sub. trib. Toulouse, 3 Iunie 1911. Dreptul 11/1912; Observa fie sub. C. Apel Buc. S. IV, 441, din 13 Oct. 1910. Dreptul 65/1910;
Jurisprudent&
I. Formalitatea publicArei sentintelor
de punere sau ridicare de sub eonsiliu
judiciar nu este cerutA cleat in intere-
sul celor de al treilea ca o garantie a

drepturilor lor. Lipsa ei nu poate fi
propusA de insAsi persoanele cari au
fost scoase de sub consiliu judiciar, de

oarece neglijenta sau reaua br credintA
nu trebue sA vatAme pe aceia eari n'au
a-si imputa cea mai micA vinA. (Cas. I,
130/97, B. p. 345).
2. Perceperea pe mai mult timp eu

anticipatie a Teniturilor poate constitul
imprumut deghizat i ea atare
interzis prodigului de ad face fArA asistenta consiliului su judiciar, afara
nunaai daea in fapt si inteo specie anume, aceastA percepere antieipata nu
este un adevArat act de buna adininistratie, oricare ar fi forma si modalitatea sub care s'ar face primirea anticipatA a veniturilor. (Apel Bue.
Dr. 8/903).
3. Actele anterioare publicArei, prin
care s'a numit consillu judicial-. se pot
de asemenea anul, dacA sunt fAcute
cu frauda legei Ii in scop de a elud
de mai inainte efeetele unei iminente
numiri de consiliu judiciar. Si frauda
de lege se poate dovedl prin toate mijloacele de probatiune, chiar prin simple presumptiuni puterniee i concordante. (Trib. Ilfov Comer. Dr. 7/903).
4. Prodigul, fiind incapabil sA facA
oriee acte, afaril de acelea aratate anu-
me in art. 458, are in mod ineontestabil

dreptul de administrare si in conseeintA, dreptul de a stipul orice conventie in scopul de a face un bun act de
administratie, cum ar fi stipularea
unei garantii pentru executarea unui
contract de arendare ce a inchelat.

(Cas. I, 101/903, B. p. 206).
5. Scopul pentru cam legiuitorul a
edictat dispozitiunile art. 458 codul
civil, n'ar fi atins, dacA sub forma
unui act de administratie s'ar putei
face un act de dispozitie sau instrAinare, pentru cA prodigul nu poate fi

autorizat sA facA indirect, eeeace legea opreste de a face direct; cA, dar,
o arendare pe un timp mai lung de
cinci ani i in conditiuni vAtAmAtoare
pentru risipitor, poate fi privitA ea
o instrAinare indirectA; cA un asemenea contract, fcut fArA asistenta consiiulul judiciar, exeede eapacitatea
prodigului, i prin urmare instants
de fond e in drept sA reducA la 5 ani
un termen mai mare de arendare.

(Cas. I, 15 Nov. 1906. B. p. 1792).
6. DacA este adevArat cA atuncl And,
dintr'o cauzA justificatA, consiliul judiciar ar fi impiedicat ea personal sIt

asiste pe prodig la o judecatA, el poate
fi reprezentat prInteun avoeat, nu e

niei un cuvAnt ea consiliul judiciar
sA nu se poath absenta dela infltisare,
lAsAnd pe avocatul sAu sA deit toate
sfaturile neeesare, mai ales cAnd in-
stanta. constatA eA prin aceasta nu s'a
Codul civil
DESPRE CONSIUME JUDICIARE
prin care se autorizd ea sti se ceard

punerea sub consiiu judiciar, fr
avizul respectiv al rnedicior, aceastd
autorizare n'are valoare legald ei ea
atare Mci actiunea, care este hpst
adus nict o vdtdmare intereselor eelui

Pus sub consiliu judiciar. (Cas. I, 26
Iunie 1907, B. p. 1102).
7. Cu toate c. nici un text de lege
nu conferd in mod expres consiliului

judiciar dreptul ca singur ei in contra
celui pus sub consiliu sd atace in justitie actele isbite de militate totuei
functiunea cu care legea Il investeete
implied ei dreptul pentru.consiliul judicier de a cere singur anularea actelor fdeute cu nesocotinta legei, cnd
cel pus sub consiliu nu voeete a o face.
(Trib. Ilfov IV, No. 162, 1914; Dreptul, 1915. p. 69).
8. Conform art. 644 pr. civ., pentru
a se intent actiune de punere sub
consiliu judieiar pentru motiv de ri-
de o bazd. legald. (C. A. Buc. III, dec.

32 din 13 Febr. 1922. Jur. Gen. 1923.
No. 514).
9. Cnd se constatA cA inteun laps
de limp relativ scurt, aproape tret
ani, o persoanit cheltueete att sumele
obtinute prin instrindri, circa 2.500.000
lei, ct ei sumele obtinute din imprumuturi. cart cu dobtinzi se cifreazd la
22.750.000 lei, inseamnd cA averea sa se
risipeete prin cheltueli att de mart ei
disproportionate, in cat conservarea
patrimoniului ei este gray i definitiv
amenintatd. astfel ed instituirea unui
consiliu judieiar se impune, spre a pune
capt unei achninistratii dezordonate.
(C. Apel Buc. s. IL 157 din 15 April.
se cere pe lngd constituirea

unui consiliu de familie, care sd-ei
dea avizul, i avizul medicilor.
Prin urmare in spetd, neexistnd
dect avizul consiliului de famine,
sipd,
Art. 159.
Art. 459
1924. Bul. C. Apel 71924).
Oprirea de a lucr fara azistenta unui consiliu,
va puted fi provocata de catre acei ce au dreptul de a pro-
vocA interdictiunea ; cererea lor trebuie a fi cercetat i judecat

tot In acelas chip ; aceastd oprire nu se va putea desfiint decAt
observndti-se aceleasi formalitati. (Civ. 436 urm., 457; Pr. civ.
254, 644 urm.; Civ. Fr. 514).
Text. fr. Art. 514.
La dfense de procder sans l'assistance d'un conseil
peut tre provoque par ceux qui ont droit de demander l'interdiction; leur demande doit tre instruite et juge de la mme manire.
Cette dfense ne peut tre leve qu'en observant les mmes formalits.
Doctrin
AUBEr ET RAU, I, p. 563-566 ; I, ed. 5-a, p. 863-865, 867;
DALLoz, Rp. Interdiction 261 urm., 312 urm.; Suppl. Interdiction 200 urm., 289 urm.;
DEMOLOMBE, VIII, 474, 697, '703, 706, 775;
Huo, III, 541;
LAURENT, V, 343, 344;

MARCADE, art. 514;
MourtioN, ed. 7-a, I, p. 635 urni.;
PLANIOL, I, ed. 3-a No. 2116, 2117.
Doctrini romneasc.
ALEXANDREsco, III, part. I, ed. 2-a, p. 86 urm., 114 urm., H9, 120 urni.; (IV, part. I,
ed. 2-a, p. 57, 63, 64, 236, 353, 606, 695; VII, p. 552; VIII, part. I, ed. 2-a, p.89 t.
n. 3, 91 t. ei n. 1, 453); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 55;
CANTACUZINO MATE1, p. 103.
NACU, I, p. 703;
Tkranti G. V., Prezidentul Tribunalului, p.68.
Jurisprudent.
1. In codul nostru nu gsim nict un
text de lege care sit prescrie publicarea hotdrirei prin care risipitorii sunt
seoei de sub consiiul judiciar. In adevdr, art. 459, care se ()mpg de modul
incetrei acestet incapacittiti, in aliniatul II ziee: aceastd poprire de a

lucr nu se va pute desfiint de ct
observndu-se aceleaet formalitAti",
adic trebue o hothrire care sh pronunte ridicarea consiiulni judiciar,Si
aceastd hotdrire nu trebue publicatd.
551
www.digibuc.ro
Art. 460
DESPRE CONSILTILE JUDICIARE
Caul civil
carea consiliului su judiciar ar fi

publicati sau nu, fiindea efeetele sentintei de punere sub Consiliu judiciar
inceteazi deodati cu cauzele cari au
provocat-o, ei dar, and instanta de
fond constati incetarea acelor cauze
ei, Pronunta ridicarea Consiiului judiciar, din acel moment persoana a
devenit capabila a-ei puteit instriina
averea, independent de faptul publicArii sentintei, care nu intereseazi de
ct pe cei de al treilea cari ar trati
cu dnsa. (Cas. I, 14 Nov. 1908, B. p.
1835).
3. Protectorul natural al femeei
fiind sotul sau, iar puterile ee i le di
pentru e legea nu o cere, dupi cum

o cere la numirea consiliului, ei ratiunea este ci, acela care a devenit capabil va aveit grij si anunte eelor de
al treilea ridicarea incapacititii sale.
In lipsi dar de un text de lege care si
ceari publicarea sentintei de ridicarea
consiliului judiciar i sh prelungeasei
incapacitatea rezultati din numirea acestui consiliu pin la publicarea sentintei declarnd nule, aetele ficute
pin la aceasti data, cum nulititile
sunt de drept strict ei nu se pot intinde prin deductiune ei analogie. trebue s recunoastem cil incapacitatea
rezultati din numirea unui consiliu judiciar, inceteazi odati ca prortuntarca
de ridicare, iar nu de la
publicare, eici nu publicarea ci hotifirea judecitoreasci 11 face capabil.
(Trib. R.-Sirat, Dec. 16/92, Dr. 6/93).
2. Publicarea hotifirei prin care se
ridici Consiiul judiciar unei persoane, nu e cerut deal fati de cei
de al treilea, earl singuri Bunt interesat, de a cunoaste noua situatie juridia a persoanei; astf el, pentru eel
ce fusese pus sub Consiliu judieiar,
putin importi daei sentinta de ridi-
legea fiind de naturi a pune la adipost pe femeie chiar cnd ea nu are

simtul unei bune administratiuni a
averei, de ad i. rezulti cil. o femeie indati ce s'a eisitorit i se poate ridia
consiliul judiciar ce i se infiintase anterior, intruat averea ei este destul
de apArati prin ocrotirea puterei maritale a sotului. (Trib. Ilfov s. I, 342,
1912. Curier Jud. 72 912).
4. A se vede: art. 197 cu nota 35;
art. 447 cu nota 3.
Nici o hotrire n materie de interd4une sau

de numire de consiliu nu va puteA fi data, sau de tribunalul
de prima instant sau de curtea de apel, deal dup ee miArt. 160.
nisterul public i va pronunt concluziunile sale. (Civ. 435, 445,

457 urm. ; Pr. civ. 80, 644 urm. ; Leg. 29 Oct. 77; Civ. Fr. 515).
Autun jugement, en matire d'interdiction, on de
Text. fr. Art. 515.
nomination de conseil, ne pourra tre rendu, soit en premire instance, soit en
cause d'appel que sur les conclusions du ministere public.
Doctrina
DALLOZ, Rp. Interdiction, 120;
PLANIOL, I, ed. 3-a, n. 2117.
Do ctrinii romneasa.
ALEX ANDREW% III, part. I, ed. 2-a, p. 86 urm., 114 urm., 119, 120 urm.; (IV, part. I,
ed. 2-a, p. 57, 63, 64, 236, 353, 606, 695; VII, p. 552; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 89 t.
n. 3, 91 t. i n. 1, 458); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 55;
CANTAOUZINO MATEI, p.103;
NACU, I, p. 703.
JurisprudentA.
turati. Cnd dar e vorba de a se da
I. In virtutea art. 2 al legei din 1877

pentru atributiunile ministerului public, presenta procurorului la diferitele instante e ceruti neapirat numai
and ministerul public are calitate de
parte principali; in ceeace priveete pe
minori ei interziei, asistenta procuro-
lege. (Cas. I, 314/Sept. 25/90, B. p. 1001).
rului e pistrati numai ea parte alb.-
risipitorului un consiliu judiciar, prezenta procurorului nu este ceruti neapirat; prin urmare, neasistnd la
judecarea cauzei nu se violeazi art.
460, care dela promulgarea legel din
1877 nu se mai poate apnea de cat in
conformitate eu art. 2 dinteaceasti
552
www.digibuc.ro
Codul civil
DISTINCTIUNEA BUNURILOR. DESPRE [MOBIL
Art. 461-462
CARTEA II
DESPRE BUNUR1 $1 DESPRE OSEBITELE MOD1FICATIUNI ALE PROPRIETATIL
T1TLUL 1
Despre distinetiunea bunurilor.

Art. 161.
Toate bunurile sunt mobili sau imobili. (Civ. 2,
113, 396, 401, 408, 428, 462 urm., 472 urm ; 489 urm., 1242 urm.,
1265, 1272 urm., 1295, 1315 urm., 1685, 1697, 1727, 1751, 1824
urm., 1895 urm., 1909 ; Corn. 490, 811 ; Pr. civ. 58 urm., 406,
492 urm. ; Civ. Fr. 516).
Text. fr. Art. 516.
Tous les biens sont meubles ou immeubles.
Doctrintt stignii.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 21, 40;
DALLOZ, Rp. Biens, 16 urm.; Suppl. Biens, 3 urm.;

Doctrin romneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 127 urm.;
NACU, I, 710, 717 urm.
Jurispradentil.
I. Chestiunea dac un obiect este a

se consider ca mobil sau ea imobil,
este o chestiune de drept care nu poate
fi rezolvita prin vointa partilor, ci

numai prin vointa legiuitorului rezultnd dinteun text de lege. (Cas. I,
213/Iun. 13/81, B. p. 499).
CAPITOLUL I
Despre Imobili.
Bunurile sunt imobili sau prin natura lor, sau

prin destinatiunea lor, sau prin obiectul la care ele se aplica.
Art. 462.
(Civ. 463 urm., 467 urm., 471, 1750 ; Pr. civ. 492 ; Civ. Fr. 517).
Text. fr. Art. 517. Les biens sont immeubles, ou par leur nature on
par leur destination, ou par robjet auquel ils s'appliquent.
Doctrinii striin.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 22;
CoLni wr CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 679;

DALLOZ, Rp. Biens, 17 urm.; Suppl. Biens, 3 urm.
PLANTOL, I, ed. 3-a, No. 482.
Doctrinii. romneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 140;
CANTACUZINO MATEI, p. 42 si UM. ;
NACU, I, p. 721.
553
www.digibuc.ro
Art. 463
DESPRE IMOBIL1
Codul civil
Jurispruden.
natura sa, conform principiului sta-
I. Din momentul ea este constatat cA
trebue a fi impus la funciar, cnd
bilit de art. 462 din codul civil, i deei,
acel pod apartine unui particular ei
un pod este fixat prin stlpi de ambele maluri ale rului., trebue a i se
recunoaste caracterul de imobil prin
peroepe in folosul sAu taxe de trecere.

(Cas. III, 12 Ian. 1911, B. p. 94).
Art. 163. Fonduri le de pmnt i cldirile sunt imobili

prin natura bor. (Civ. 464, 465, 470; Civ. Fr. 518).
Text. fr. Art. 518.
par leur nature.
Les fonds de terre et les btiments sont immeubles

D o ctrini
AUBRY ET RAU, II, p. 6, 7, 11, 440 urm.; II, ed. 5-a, p. 6-8, 14, 626 urm.;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 27 urm., 31, 32, 34, 42, 43, 91;
DALLOZ, Rp. Biens, 18 urm.; Suppl. Biens, 3 urm.

DEMOLOMBE, IX, 104, 105, 125, 168-172;
GARBONNET, Tr. thor. et prat. de proc. civ., IV, p. 28;

GUILLOUARD, Tr. du touage, I, 295 urm.
Huo, IV, 9-11;
LAURENT, V, 411, 416;

MAROADE, art. 518;
Doctrini romineasci.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 141 urm., 143 urm., 339;
NACU, I, p. 722.
si aceasta nu numai cnd este alipit

in mod material la fond, dar i cnd
este transportabil. (Apel. Buc. II, Dr.
77/909, p..615).
4. Din termenii art. 463 e. civ., rezate pe stlpi, sunt imobile prin na- zultA cA aunt imobile prin natura kr,
tura bor, este cA materialele care le fondurile de pAmnt si clAdirile care
compun f iind incorporate cu solul. fac fao parte integrantA cu solul, chiar
impreunA un singur tot, se identificA cnd aceste clAdiri n'an fost %cute de
dobndesc aceeas natura ea solul.
proprietarul terenurilor ei de un arenPrin urmare, un pavilion fotografie da$ sau uzufructuar iar prin clAdirl
asezat pe stlpi de zid, care nu are se inteleg nu numai constructiunile adeaderentA en solul si care poate fi rente la sol, dar si orice adunare de
transportabil, nu poste fi considerat materiale consolidate in clAdire, cari
ca imobil prin natura lui. (Cas. I, 7 fae un corp en clAdirea si aunt desIunie, 1906, B. p. 1079).
tinate stt o complecteze. (Cas. II, 162.
Drumurile de fer, in ce priveste 1911. Curier Jud. 3/1912).
dnele atagate la terasamente, ct
5. ClAdirile fiind imobile prin natura
materialul rnlant, neputnd fi consi- lor, chiar cnd aunt fAcute de o perderate ea imobile prin natura kr, aunt soanA care nu este proprietara tereimobile prin destinatiune, i devin nulni, nu pot fi constituite in gaj,
avere mobiliarA atund cnd se dispune spre deosebire de masinile ei ustenside ele prin vnzare sau in alt mod, ca lele afectate exploatArei unei fabrid
despArtite de pAmnt. (Cas. III, 23 cari nu devin imobile prin destinatie
Marti') 1907, B. p. 1013).
dect dach aunt atasate exploatArel
3. Potrivit art. 463 eodul civil, ell- fondulut de insus proprietarul teredirile fiind imobile prin natura kr, nului si prin urmare pot fi constituite
urmeaz cA tot ceeace constitue o in gaj. (Trib. Illov, s. II com. 1914;
parte integrantA a unei clAdiri are a Dreptul 1915, p. 109).
Jurisprudentg.
1. Din dispozitiunile art. 463 si 464
din codul civil rezultA cA, dadi cldirile si. morile de vnt sau de (wit, ase-
fi considerat ca imobil prin natura lui.
554
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE IMOBILI
Art. 464-465
Art. 161. Morile de vant, sau de apa, asezate pe stalpi,

sunt imobili prin natura lor. (Civ. 462, 473 ; Civ. Fr. 519).
Text. fr. Art. 519. Les moulins it vent on eau, fixes sur piliers et
faisant partie du btiment, sont aussi immeubles par leur nature.
Doctrina strain&
AUBRY ET RAU, II, p. 5, 6; II, ed. 5-a, p. 7 ;
BAUDRY ET CHAUVEAU Des biens, 45.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2a, I, p. 681;
DALLOZ, Rp. Biens, 29 urm.; Suppl. Biens, 9;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, IL 341 his;
DEMOLOMBE, IX, 124-126;
DURANTON, III, 24;
LAURENT, V, 409, 418;
MARCADE art. 519, n. 1;

MOURLON, ed. 7a, I, 648 urm.;
Doctrid, romaneasca.
NACU, I, p. 722.
Jurisprudent&
1. Moara in care instalatia mecanicA face un singur trup cu clAdirea

in care e asezath si care este incorporata pAmntului, nu poate fi consideratA dect ca un imobil prin natura
lui, potrivit art. 463 si 464 c. civ., iar
&Lai acest din urmA -art. nu prevede
ea imobile prin natura lor ei morile
cu motor de ben.tinA, explicatiunea
este cA redactarea acestui text are

caracter enunciativ, iar nu limitativ
nici nu se putea altfel, fatA de imposibiitatea in care se gAseit legiuit&rul de a face o enum.eratiune a tuturor sistemelor de mori, care in urma
marelui progres al industriei, au de-
venit numeroase. (Trib. Roman, 203

din 1 Tunic 1921. Jur. Gen. 1923. No.
1085, Pand. Rom. 1923, III, 92).
2.A se vedeit: art. 463 cu nota L
Recoltele cari Inca se tin de rAddcini, i fructele de pe arbori, neculese Inca, sunt asemenea imobili.
Indat ce recoltele se vor tl i fructele se vor culege,
Art. 465.
sunt mobili. (Civ. 463, 466, 471, 472 urm., 484, 972, 1295, 1393,
Pr. civ. 467, 468; Civar. 520).
1730
Text. fr. Art. 520.

Les rcoltes pendantes par les racines, et les fruits
des arbres non encore recueillis, sont pareillement immeubles.
Ds que les grains sont coups et les fruits dtachs, quoique non enlevs,
ils sont meubles.
Si une partie seulement de la rcolte est coupe, eette partie seule est
meuble.
Doctrina atraid.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 47 urm.;
DALLOZ, Rp. Biens, 33 urm.; Suppl. Biens, 10;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 648, 653;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2205, 2242.
Doctrini romaneasci.
CANT Ammo MATEI, p. 42;
NACU, I, p. 723.
555
www.digibuc.ro
Art. 466
DESITIE IMOBILI
Codul civil
Prin urmare, atunci and un con-
Jurisprudenti.
1. VnzArile de producte prinse de
tract de arendA se reziliaza inainte de

eulegerea recoltei proprietarul reintrnd in stApAnirea moaiei, are, prin
aceasta chiar dreptul asupra recoltei
prinsit inert de rAdAcini, cu indatorire
numai, rezultnd dintr'un principiu
de echitate, ea sA, despAgubeascA pe
fostul arendas de cheltuielile arAturel
semAnAturei. (Cas. IL 3 Dec. 1910.
rAdAcini nu se pot consider& de cat ca

vnzAri de bunuri mobiliare, ei., ea atare
aunt scutite de plata taxei de inregi-
strare. (Cas. I 69/905, B. p. 146).

2. Duph art. 465, 482 tai 484 din codul
civil, recoltele prinse de rAdAcini stint
imobile prin incorporatie ad, ea atari,
apartin proprietarului fondului, in vir-
Bul. p. 1745).
tutea dreptului sAu de proprietate.
Arborii ce se taie, devin mobili.

529 urm. ; Civ. Fr. 521).
Art. 166.
v. 465, 473,
Text. fr. Art. 521. Les coupes ordinaires des bois taillis ou de futaies
mises en coupes rgles, ne deviennent meubles qu'au fur et h, mesure que les
arbres sont abattus.
Doctrinri strinfi.
AUBRY ET RAU, II, p. 8-10; II, ed. 5-a, p. 10-13;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 48 u rm.;
COLIN ET CAprrANT, ed. 2-a, I, p. 680;
DALLOZ, Rp. Biens, 35 urm.; Suppi. Biens, 11 urrn.;

DEMOLOMBE, IX, 145-155, 160 urm., 180;
LAURENT, V, 419, 420, 426-431, 457 ;
MAROADE, art. 520, 521, no 2;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 648, 653;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2242, 2243.
DectrinA romAneascA
NACU, I, p. 723.
se are in vedere starea arborilor despartiti de pAmnt prin Were.

Din acest punct de vedere, asemenea vnzitri de pAdure sunt supuse la
plata taxei de inregistrare, conform
art. 45 din legea timbrului. (Cas.
Jurisprudentii.
1. Cnd se reclamA despAgubirea pre-
tului unor arbori tAiati, aceasta nu e

deca o actiune personalA, nefiind
vorba de un imobil, ci de valoarea
unor arbori tAiati, care prin natura lor
30 Oct. 1907, B. p. 1654).
au devenit mobili, dui:A art. 462 combinat cu art. 466. (Cas. 1, 125/74, B. p. 42).
2. Oa toate c arborii netAiati inert,
din natura lor sunt imobili, vnzarea
unei prtduri spre tAere e o adevAratA
vnzare de obiecte mobile, eAci contine toate elementele unei vnzitri care
5. Dadi cumpArAtoral unei pAduri de

exploatare vinde dreptul sAu unei
alte persoane, prin aceastA operatie
nu face altceva dect cesioneazA ace-
tinde la mobilizatiunea unor obiecte

imobile. (Cas. I, 319/76, Nov. 5/76. B. p.
425).
3. In principiu general, pAdurile sunt
imobile prin natura kr ai se mobilizeazA mimai prin destinatiunea ce le

drt proprietarii, precum in cazul cnd
sunt supuse trterei la epoce determinate, 0. destinate prin urmare a fi
tiliate al considerate ea fructe, (Trib.
Prahova I, Dec. 17/81, Dr. 68/82).
4. Asenatinat art. 466 din codul civil,
viinzarea spre Mere a unei pAduri
este o vnzare de avere mobilA, ertei
let persoane un drept incorporal, iar

nici de cum nu se face o nouA vnzare
de pAdure pentrn c pAnA la tAierea
prtdurii, cumpArAtorul nu obtine un
drept direct de proprietate mobiliarA
asupra arborilor din pAdure, ci numal
un drept de creantA contra vnzAtorului pentru a oblig pe acesta de a-i
predit i lAs, pAdurea sure exploatare.
(Cas. III, 30 Oct. 1907, B. p. 1654).
6. Din art. 466 din codul civil, re-
zultA cA vnzarea unei pAduri sure a

fi tiliat este o vnzare de avere mobilA, cAci se are in vedere starea arborilor despArtiti de pAmnt prin tAiere. Asemenea vnzare, deci, trebuie
sA fie supusA la plata taxei de inre-
556
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 467-468
DESPRE MOBIL!
gistrare, conform art. 47, alin. 3 din
legea timbrului.
Cu toate acestea, pn la tAierea phdurii cumpArAtorul nu obtine un drept
direct de proprietate mobiliar asupra arborilor din pdure, ci numai un

drept de creant contra vAnzAtorului
pentra a-1 obligh pe vnztor sA-i predeA pAdurea spre exploatare.
Un asemenea drept de creanth nu

se poate califich deet un bun mobil
prin determinatia legii, sau un drept
incorporal (art. 474 din codul
Prin urmare, dacA cumprtorul unei
pduri de exploatare vinde dreptul
su unei alte persoane, i aceasta cesioneazA dreptul. su altei persoane,
prin asemenea operatii nu se face o
nou vnzare de pdure, ci pur
simplu se cesioneazA un drept incorporal, pentru care Statul are a percepe
taxa de 20 bani la sutA, ea pentru ce-
siune de drept incorporal (art. 30, alin.

1 din legea timbrului. (Cas. 11E, 19
Sept. 1908, B. p. 1545).
7. Dupit dispozitiunie art. 465 si 466
c. civ., arborii netAeti inch se considerh
imobile numai pe timpul cat nu sunt
desprtiti de pAmnt, iar nu ai atunci
cnd sunt vnduti spre tere, eAci, in
acest caz, nu se are in vedere cleat 0
avere mobil desprtit de pmnt,
desi desphrtirea nu s'a efectutat hie&
Prin urmare, Curtea de apel eonstatA el desi pAdurea se anti pe picior
in momentul adjudecArei, ins arborii
eran destinati terei, calificarea vnzrei pdurei ca. vnzare de bunuri
mobile este conform cu art. 466 cod.
civil. (Cas. I, 31 Mai 1913, B. p. 1136).
8. Vnzarea de arbori destinati tAerei, este o vnzare de lucruri mobile
iar nu imobile. (C. Apel Iai s. II, 18
Mai 1920. Justitia (Ii). 1-2/920),
Animalele ce proprietarul fondului d arendasurui pentru cultura, sunt imobili pe cat timp li se pastreaza
elestinatiunea bor. (Civ. 462, 468, 503 Pr. civ. 407, 410, 493 ;
Art. 467.
Civ. Fr. 522).
Text. fr. Art. 522.

Les animaux que le propritaire du fonds Eyre au
fermier ou au mtayer pour la culture, estims ou non, sont censs immeubles
tant qu'ils demeurent attachs au fonds par l'effet de la convention.
Ceux qu'il donne , cheptel d'autres qu'au fermier ou mtayer, sont
meubles.
Doctrini stain&
AUBRY ET RAU, II, p. 12-15; II, ed. 5-a, p. 15-17, 19;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 59, 59-4, 64
DALLOZ, np. Biens, 63 urm.; Suppl. Biens 16 urm.;

DEMOLOMBE, IX, 203, 205, 209, 235 urm., 242-244;
Hue, IV, 19;
LAURENT, V, 443, 447;

MAROADE, arL 522, n 4, 524, n 4;
PLANIOL, I, ed. 3-a, N-o . 2220-1.
Doctring, romneasck,
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 152 urm., 156 urm., 171 urm., 600; (X, p. 556);
NACU, I, p. 725.
Obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe

ele t) pentru serviciul i exploatarea acestui fond sunt imobili
Art. 468.
prin destinatiune.
Astfel sunt imobili prin destinatiune, cand ele s'au pus de
proprietar pentru serviciul i exploatarea fondului
Animalele afectate la cultura ;
1) Din eroare se zice ele" in loc de ,el".
557
www.digibuc.ro
Art. 468
DESPRE IMOBiLI
Codal civil
Instrumentele aratoare ;
Semintele date arendasilor sau colonilor partiari 1);
Porumbii din porumbrie ;
Lapinii 2) tinuti pe Ingd casa ;
Stupii cu roi ;
Pestele din iaz (helestaie);
Teascurile, cldrile, alambicurile, Faille 3) i vasele ;
Instrumentele necesare pentru exploatarea fierAriilor, fabricelor de hartie si altor uzine ;
Paiele i gunoaiele.
Mai sunt imobili prin destinatiune toate efectele mobiliare
ce proprietarul a asezat ctre fond In perpetuu. (Civ. 462,

467, 469, 473, 503, 1746, 1750, 1909; Pr. civ. 406, 407, 493 ; L. p.
infiintarea Bncii agricole, Art. 7 ; Civ. Fr. 524).
Text. fr. Art. 524. - Les objets que le propritaire d'un fonds y a placs
pour le service et l'exploitation de ce fonds, sont immeubles par destination.
Ainsi, sont immeubles par destination, quand ils ont t placs par le
propritaire pour le service et l'exploitation du fonds :

Les animaux attachs la culture;
Les ustensiles aratoires ;
Les semences donnes aux fermiers ou colons partiaires ;
Les pigeons des colombiers ;
Les lapins des garennes ;
Les ruches miel;
Les poissons des tangs ;
Les pressoirs, chaudires, alambics, cuves et tonnes ;
Les ustensiles ncessaires l'exploitation des forges, papeteries et autres
usines ;
Les pailles et engrais.

Sont aussi immeubles par destination, tous effets mobiliers que le propritaire a attachs au fonds perptuelle demeure.
Doctrinii stead'.
Avenv err RAU, II, p. 13-15, 17-20; II, ed 5-a, p. 15, 17-24, 26, 27; III, ed. 5-a, 701;
BAUDRy ET CHAUVEAU, Des biens, 66, 68, 70, 71, 78, 81, 82, 86, 87, 92, 96;
BAUDRY ET LOYNES, Du nantissement, etc. III, 2006-2008;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 682 UM., 869;
DALLOZ, Rdp. Biens, 63 urm., 97, 106 urm.; Suppl. Biens, 16 urm., 22, 28 urm.;
DEMOLOMBE, IV, 236, 258-260; IX, 28, 214 bis, 220, 247, 248, 250, 251, 261-263, 265, 266, 268,
276, 278, 293-295, 309;
DURANTON, IV, 62;
GUILLOUARD, Tr. de louage, II, ed. 1-a, 552; II, ed. 3-a, 552;
Hue, 1V, 19, 22, 24, 28, 31, 34, 35;
LAURENT, V, 433-435, 442, 450-453, 455, 456, 458-460, 464-467, 481, 482, 546;
MAROADE, art. 524;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2210-2229.
Doctring romneascil.
152 urm., 156 urm., 171 urm., 600; (III, part.
II, ed. 2-a, p. 909; IV, part. II, ed. 2-a, p. 251; V, p. 561, n. 1, 574; IX, p. 575
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p.
1) Coloni parliari", se numesc arendasii cari cultiv pimntul, pltind proprietarului arenda In
naturi, adici In o parte din fructe.
2) Adici: epurii de casii.
3) Din croare se zice ,,ldzile", In loc de ecizile", In art. francez: etioes"..
558 -
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE IMOBILI
Art. 468
nota; Observafie sub. Judec. ocol. II Iati, 2815 din 12 Aprilie 1903. Curier Jud.
42/1903;
CANTACUZI/40 MATEI, p. 46, 47;

DUMITRESCU A. M., II, 692;
NACU, 1, p. 725 urm. ;
SIEFERT E. DR. Despre natura contractului prin care bdncile pun la dispoxitia clienfilor
casete de bancd" Curier Jud. 10-11/1920.
INDEX ALFABETIC
Hotel I.
Iambi le prin destinatie 1,
Accesorii 1.
Amanet 10.
Anima le 2.
Apreciere suveranh 7.
fost destinate. (Trib. Ilfov, not., 1543,

Sept. 20/83, Dr. 68/83).
4. Aeest articol nu face dect niste

simple enuntri asupra obiectelor devenite imobile prin destinatune, enunArat, a se vedea Instru- 4, 8, 10.
Instrumente arAtoare 2.
mente arkoarea.
tAri care nu sunt limitative, si nici nu
Arendare, a se vedeh Lo- Locatie 6, 9, 9.
poate fi altfel in prezenta
Ma One 3, 8, 10.
catie..
in care se gse legiuitorul de a
Mobile 4, 5, 9.
Candelabre 4.
Chirie, a se vedeh Lo- Mobile prin natura lor 4. face o enumeratiune exactd de toate oPrivilegii 3, 6.
catie.
biectele intrebuintate pentru exploataCldire 1, 10.
Sechostru, a se vedeh Urrea unui fond si care in fata merelui
Conducte de titei 9.
mrire silith'.
Sobe 1, 4.
Dot5 2.
progres al indnstriei au devenit numeSuverani apreciere 7.
Enumerare enuntiativh
cele de tuciu asezate de proprietar spre
limitativi 4.
Taxa de Inregistrare 9.
roase. Astfel, sobele de zid, precum el
Fabrich 3, 8.
Urmrire silita 2, 3, 8.
Gaj 10.
Venzare 9.
a inlocui pe cele de zid, sunt imobile
Gaz 1, 4.
Ziduri 1.
prin natura lor, sau imobile prin destinatiunea ce le-a dat-o proprietarul de
Jurisprudent&
a aduce un serviciu indispensabil si in
exploatArei fondului. Iar
1. Nu se socotesc ca obiecte fcnd perpetuu
de gaz aerifortn, candelabrele,
parte integranta dintr'o ellidire numai becurile
policandrele sunt mobile prin natura
zidurile, mari i mici, din eari ea se eom- lor, cAci nici serviciul lor nu este abpune, ci si accesoriile care intrA att solut inrispensabil inteo casA. nici acde mult in esenta ei, in ct Ma% ele cesitnea cu conductele nu este astfel in
cldirea ar rdmne necomplectd, ne- efit dacd s'ar detasA imobilul s'ar deisprdvit ei incapabild de a produce terior ct de putin, orl conductele aseutilitatea in vederea eareia a fost conprin zid si-ar pierde caracterul
struitd. Astfel, un hotel Wind eonstruit sate
usagiul.
Illov, s. not., 277 Nov.
in vedere de a fi exploatat ca atare, 19/81, Dr.(Trib.
9/82).
este inadmisibil ea el ad fi putut vreDupg. art. 473, toate lucrurile care
odatd a-si implini scopul Mr& incglzit se6.pot
transportii, dinteun loo in altul
si fr luminat; deci daca spre nclin reguld
aunt mobile. Prin
zirea si luminarea lui proprietarul a exceptiunegeneralA
parte
din
aceste lucruri
garnisit camerile eu sobe de tueiu :A a sunt considerate ca imobile
prin destiintrodus gaz aeriform prin asezare de natiune, cnd proprietarul unui
imobil,
tuburi de metal in interiorul pAretilor conform art. 468, a destinat oare
prin impodobire eu accesoriile care lucruri mobile pentru exploatareacari
ule fAceau proprii la uzul pentru care nui imobil. Dar aceastd fietiune, emafuseserd asezate, adicd cu becuri sau nnd dela vointa proprietarului, nu
alte aparate analoage apte a da lumina, poate dur in contra vointei lui, ei
att sobele cat i becurile de gaz au trebue ad inceteze indat ce a incetat
doWindit indat caracterul de nemis- si vointa care le-a dat atare fictiune
cdtoare prin destinatiunea ea le-a fost sau destinatiune, i. luorurile trebue sA
datd de proprietarul care le-a asezat isi rei starea lor naturald de lucruri
acolo si au devenit astfel parte inte(Apel Iasi, II, 168, Nov. 14/83,
grant eu imobilul. (Apel Bue. III, 167, mobile.
Dr. 11/84).
Mai 26/82, Dr. 66/82).
6. Mobilele puse de proprietar pentru
2. Animalele, instrumentele aratoare
alte obieete destinate pentru servi- serviciul fondului inchiriat devenind
ciul i exploatarea fondului dotal, nu imobile prin destinatiune, conform art
pot fi urmrite, de oarece prin desti- 468 Codul civil, chiria lor este plAtibild
natiunea lor apartin acelui imobil, eon- cu privilegiu, ea si chiria imobilului
form aceasta cu art. 467 si 468. (Cas. I, din care fac parte integrantd. (Apel
Bue. II. Dr. 27/901).
282/Aug. 24/83, B. p. 755).
3. Instrumentele si ,masinele asezate
7. DupA art. 468, ultimul aliniat din
intr'o fabried cu destinatiune a servi codul civil, stint imobile prin destinala fabricare de zahdr, au devenit imo- tiune toate efectele mobiliare ce probile prin destinatiune, i ca atari nu prietarul a asezat cAtre fond in perpese pot sequestrit ei urmAri deosebit de tuu si chestiunea de a se sti cari din acAtre vnzAtorul lor, cl mimai odatd cu cele efecte sunt imobile prin destinafondul pentru exploatarea cdrui au tiune este o chestie de apreciere a ins10.
Imobile prin nature lor
559
www.digibuc.ro
Art. 469
tantei de fond. (Cas. I, 13 Nov. 1907, B.

p. 1689).
Codul civil
DESPRE 1\10BILI
8. Spre deosebire de imobilele prin

natura lor devin imobile prin destinatie in sensul art. 468 c. civ., toate
obiectele pe cari proprietarul unui
prin destinatiuue presupune in mod necesar faptul proprietarului, iar nu aeela
al unui chirias sau arendas fr invoirea expres a proprietarului terenului. Asa dar, cel care instaleazA un obiect pe un fond oarecare in calitate de
chirias, cum ar fi in cazul asezrii unui conduct de titei de eatre o societate petroliferti pe un teren ce tine in
arena, pe un timp determinat si f Ara
obligatia de a-1 ls proprietarului la
expirarea contractului, II instaleazA
utimai pe timpul Cat tine dreptul sti
de arendA, care e un drept mobiliar,
apoi si cnd transinite la altul acest
drept mobiliar, desigur c nu transmite
fond le-a asezat pe el pentru servieiul

si exploatarea lui. Legiuitorul a imobilizat aceste obieete in vederea interesului agricol sau industral cu conditie
ca ele s fie asezate pe acest fond de
care proprietarul lui si in interbsul exploattirei acestui fond.
As fund1 masinele instalate inteo
fabricA nu poate fi considerate ca imobile prin natura lor cAci nu fac parte
din eldirea propriu zisA ci ele sunt deck tot un drept mobiliar pentru
considerate ca imobile prin destinatie care nu se plteste taxe de inregisdacA au fost atasate la cldire de pro- trare. (Cas. III, 17 Mai 1913, B. p. 1257).
10. ClAdirile fiind imobile prin naprietarul fondulul si in interesul extura lor chiar cnd sunt Meute de o
ploatrii lui.
Prin urmare, dae arendasul unui persoan care nu este proprietara tereteren construeste o fabrie de brichete nului, nu pot fi constituite in gaj, spre
pe acel teren, masinele asezate de a- deosebire de masinile si utensilele afecrendas in acel fond industrial in inte- tate exploatArei unei fabrici care nu
resul exploatttrii industriale, nu au devin imobile prin destinatie decAt
putut deveni imobile prin destinatie ei daub, sunt atasate exploatArei fondului
au rmas avere mobiliarA, putnd face de insusi proprietarul terenului si prin
obiectul unei urmriri mobiliare din urmare pot fi Constituite in gaj. (Trib.
partea unui creditor al still. (Cas. II, Ilfov, s. II com. 1914; Dreptul 1915,
p. 109).
162 911, Curler Jud. 3/1912).
11- A se vede: art. 163 cu nota 2.
9-ImobilizarEa unui object mobil
Art. 169.
Proprietarul se presupune ca a asezat catre
fond In perpetuu efecte mobiliare, cand acestea sunt intArite

cu ghips, var sau ciment, sau cand ele nu se pot scoate frd,
a se stricA sau deteriork sau far, a strich sau deterior partea fondului atre care sunt asezate.
Oglinzile unui apartament se presupun asezate In perpetuu,
cnd parchetul pe care ele stau, este una cu boaseria 1) camerei.
Aceasta se aplia, si la tablouri
alte ornamente.
Statuetele sunt imobili cnd ele sunt asezate inadins, chiar
i
and ele s'ar puteb, scoate far& fractur. sau deterioratiune.

(Civ. 468, 1199, 1200 urm. ; Pr. civ. 493 ; Civ. Fr. 525).
Le propritaire est cens avoir attach son fonds

Text. fr. Art. 525.
des effets mobiliers perptuelle demeure, quand ils y sont scells en pltre
ou chaux ou ciment, ou lorsqu'ils ne peuvent tre dtachs sans tre
fracturs et dtriors, ou sans briser ou dtriorer la partie du fonds laquelle

ils sont attachs.
Les glaces d'un appartement sont censes mises perptuelle demeure,
lorsque le parquet sur lequel elles sont attaches fait corps avec la boiserie.
n en est de mme des tableaux et autres ornements.
Quant aux statues, elles sont immeubles lorsqu'elles sont places dans une
niche pratique exprs pour les recevoir, encore qu'elles puissent tre enleves
sans fracture ou dtrioration.
1) Adia lemniria.
560
www.digibuc.ro
Co dul civil
DESPRE MOBIL!
Art. 470-471
D outdo& st. :qua.

AUBRY ET RAU, II, 18-20; II, ed. 5-a, p. 24-26;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 83, 86, 89, 90;
Cor.Di ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 688 urm.;
DALLoz, Rp. Biens, 106 urm., 119 urm.; Suppl. Biens, 28 urrn., 31 urm.;
DEMOLOMBE, IX, 283, 309, 316, 318, 319;
Huc, IV, 36;
LAURENT, V, 476;
MARCADA, arL 525;
MOURLON, ed. 7-a, I, p, 660;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2210-2229.
Doctring romfino asci.

ALEXANDRESCO, III, parL I, ed. 2-a, p. 152 urrn., 156 urm., 171 urm., 600; (III, part. H.
ed. 2-a, p. 909; X, p. 556);

NACU. I, p. 727, 728.
I.
Jurisprudentii.
Rezervoarele de petrol construiute
din fier si fixate prin postamente de
zid de catre o societate in pmntul ce

i-a fost arendat, devin imobile prim Ineorporatie conform art. 469 c. civil e
deci sunt supuse impozitului funeiar.
2. In acelmi senz deciziunea Cas. III,

rea la finitul hotArirei : ...acest intvodin 10 Sept. 1913. B. p. 1686, cu aclaogi-
zit trebuind a fi vlatit de acel ce proMet de venitul conductei incorporatil

terenulur.
3. A se vedeit: art. 463 cu nota 3.
(Cas. III, 24 Mai 1913, B. p. 1274).
Art. 170.
Urloaele sau tevile ce servesc pentru conducerea apelor la un fond de p5mAnt, sau la vreo cas, sunt
imobili i fac parte din propriettile la cari servesc. (Civ. 462 ;
Pr. civ. 493 ; Civ. Fr. 523).
Text. fr. Art. 523. Les tuyaux servant k la conduite des eaux dans une
maison ou autre hritage, sont immeubles et font partie du fonds auquel ils sont
attachs.
D octrinti strilinii.
AUBRY ET RAU, II, p. 6; II, ed. 5-a, p. 7;
DALLOZ, Rp. Biens, 27; Suppl. Biens, 8;

DEMOLOMBE, IX, 149;
Hue, IV, 18;
LAURENT, V, 409;
MAROAD, art. 523;

Doctrinit romflu (mock

ALEXANDRESCO, HI, part. I, ed. 2-a, p. 141, 143 arm., 151; (III, part. II, ed. 2-a, p. 909);
NACU, I, p. 728.
Art. 471.
Sunt imobili prin obiectul la care se aplic5, :
uzufructul lucrurilor imobili, servitudinile, actiunile cari tind
a revendic un imobil. (Civ. 461, 517, 565, 576 urm., 1750 ; Civ.
Fr. 526).
53707. Codul Civil adnotat
-- 561
www.digibuc.ro
36
Art. 472-473
DESPRE MORILI
(Jodul civil
Text. fr. Art. 526. - Sont immenbles, par l'objet auquel ils s'appliquent :
L'usufruit des choses immobilires ;
Les servitudes on services fonciers ;
Les actions qui tendent k revendiquer un immeuble.
Doctrin
AUBRY ET Ban, II, p. 24-27; II, ed. 5-a, p. 31-34;
DALLoz, Rep. Biens, 136 urm.; ,Suppl. Biens, 35 urm.;

DEMOLOMBE, 352, 354, 355, 357, 366-368, 371, 372;
GARSONNET, 1, p. 529, 531;
LAURENT V, 490, 491, 495;
MAROAD, art. 526 n. 4;
Mouimorr, ed. 7-a, I, p. 662 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2230-2233, 2879;

TROPLONG, Du touage, 1, 17.
Doctrinft romneascil.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 178 urm., 183 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 648,
649; X, p. 556; XI, p. 533);
DIMITIUU I. MATEI, ,Asupra acfiunei n revendicare". Pagini Juridice, 22/1908;

G. A., Nota sub. Trib. Tecuci,842 dinp21 Dec. 1.20. Pand Rom 1923, 11, 223;
NACU, I, p. 169, 729, 730.
CAP1TOLUITII
Despre mobili.
Art. 172.
Bunurile E tint mobili prin natura lor, sau prin
determinatiunea legei. (Civ. 461, 473 urm., 1751, 1909 ; Pr. civ.
411 ; L. propr. liter. (Mon. of. 68/923), Art. 7 ; Civ. Fr. 527).
Text. fr. Art. 527. -Les biehs sont meubles par leur nature, on par la
dtermination de la loi.
Doctrinii
BAUDRYfET CRAUVEAU, Des biens, 119;
DALLoz, Rp. Biens, 169 urm.; Suppl. Biens, 41 urm.;

Doctrinil romineascii.
NACU, 1, p. 711 urm 730.
Jurisprudent
S. I, 44 din 28 Dec. 1920. Justitia (Ors,
I. Dreptul de farmacie din pricina

naturei sale speeiale, are o manifestare complex cu un earacter patrimonial care poate fi obiect de tranzactinni, fiind susceptibil de a fi in co-
mobiliar incorporal, firndc majoritatea elementelor componente sunt bunuri mobiliare incorporale. (Trib. Bu-
iova) 9/921);
mert. Acest drept de farmacie e un bun

mobiliar incorporal. (C. Apel Craiova
2. Un fond de comert este un bun
zeu s. II, 300 din 27 Nov. 1922, Jur. Gen.

1924. No. 1833).
3. A se vcdeA, : art. 473 en nota 1; art.

1411 cu nota 29.
Art. 173.
Sunt mobili prin natura br, corpurile cari se
pot transport dela un loc la altul, atat acele care se misca
Codul civil
DESPRE MOBRA
Art. 474
de sine precum sunt animalele, precum si cele cari nu se pot
strarnuta din loc decal prin o putere straina, precum sunt
lucrurile nelnsufletite. (Civ. 467 urm., 472, 827, 1316; Corn. 490 ;
Civ. Fr. 528).
Text. fr. Art. 528. Sont meubles par leur nature, les corps qui peuvent
se transporter d'un lieu h un autre, soit gulls se meuvent par eux-mmes,
comme les animaux, soit qu'ils ne puissent changer de place que par l'effet
d'une force trangere, comme les choses inanimes.
Doctrinti strilinii.

DALLOZ, Rp. Biens, 170;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2238-2240;
Doctring. romAneascii.
N ACU, I, p. 731-
Jurisprudentii.
1. Farmacia fiind un fond de comert,
trebue a, fie considerat ea ori care
fond de comert, ca lucru miscittor. Si
caracterul de mobilitate al farmaciilor
e incontestabil rid. sub C. Caragea, intru
cat sub C. Caragea dreptul de farmacie nu er, un privilegium rei alipit de
care poate fi obiect de tranzactiuni,

fiind susceptibil de a fi in comert. Acest drept de farmacie e un bun mobiliar incorporal. (C. Apel Craiova s. I,
p. 498).
zeu s. II, 300 din 27 Nov. 1922, Jur. Gen.
cutare imobil. (Cas. I, 213/Iun. 13/81, B.
2. Dreptul de farmacie din pricina

naturei sale speciale, are o manifestare
eomplexa cu un caracter patrimonial
Art. 471.
44 din 28 Dec. 1920. Justitia, (Craiova),

9/921).
3. Un fond de comert este un bun
mobiliar incorporal, fiindat majoritatea elementelor componente sunt bunuri mobiliare incorporale. (Trib. Bu1924, No. 1833).
4. A se vedeL art. 463 cu nota 1;
Sunt mobili prin determinatiunea legei, obli-
gatiunile si actiunile cari au de obiect sume exigibile sau efecte

mobiliare, actiunile sau interesele In companii de finante, de
comerciu sau de industrie, chiar si cand capitalul acestor cornpanii consta In imobili.
Aceste actiuni sau interese se socot ca mobili numai In

privinta fiecarui din asociati si pe cat timp tine asociatiunea.
Sunt asemenea mobili prin determinatiunea legei, veniturile
perpetue sau pe vieata asupra Statului sau asupra particula-
rilor. (Civ. 462, 472, 1639, 1837 ; C. corn. 78 urm., 131, 166-167 ;
Civ. Fr. 529).
Text. fr. Art. 529. Sont meubles par la determination de la loi, les
obligations et actions qui ont pour objet des sommes exigibles ou des effete
mobiliers, les actions ou intrts dans les compagnies de finance, de commerce
on d'industrie, encore que des immeubles dpendants de ces entreprises appartiennent aux compagnies. Ces actions ou intrts sont rputs meubles l'gard
de chaque associ seulement, tant que dure la socit.
Sont aussi meubles par la dtermination de la loi, les rentes perptuelles
on viagres, soit sur l'tat, soit sur des particuliers.
563
www.digibuc.ro
Art. 475
BUNUR1LE IN RAPORT CU CEI CE LE POSED
Codul civil
Doctrinri
AUBRY ET RAU, II, p. 27-31, 457; II, ed. 5-a, p. 35-40, 650;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 129, 167, 169;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 693 urm., 701; II, p. 618;
DALLOZ, Rep. Biens, 178 urm.; Suppl. Biens, 44 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, V. 60 bis, IV;
DEMOLOMBE, IX, 350, 351, 372-376, 403, 408, 415, 418, 423, 424, 437, 438, 440;
DURANTON, IV, 119 urm.;
Hoc, IV, 41;
LAURENT, V, 495, 499, 500, 505, 509, 511, 513;

MARCADE, art. 529, n. 1 si 2;
Moira Lox, ed. 7-a, I, p. 666 UM. ;

PLANIOL, I, ed. 3, No. 2244-2261;
POUILLET, Iles brevets d'invention, 197, 198; Des marques de fabrique, 92; De la propriet littratire et artistique, 183 urm.
part. I, ed. 2-a, p. 189 urm., 199 n. 2; (X, p. 94, 96, 97; XI, p. 206
n. 2); Avem sau nu, in dreptul actual rente perpetue". Dreptul 76/909;
ALEXANDRESCO, III,
DEGREA ALEXANDRU, Scrieri juridtice, vol. IV, Diversae causarum figurae', p. 234;
MEITANI GEORGE, Despre rentele perpetwi in codicele romeln". Dreptul 58/1902;
Nam, I, p. 116, 166, 731, 732, 733;
FLORIN SION, Considerafiuni asupra existenfei rentelor perpetue in Dreptul roman".

Curier Jud. 62/1914.
Jurisprudenti.
I. Din Ouprinsul dispozitiunior art.
474, 523, 550: 776, 1892 si 1907 c. eiv., rezultd ett legiuitorul a consacrat in codicele roman renta perpetug cu acelasi
earaeter personal si mobiliar si prin esentg rgscumpgrabild ca si In legislatiunea franeezg si italiand, care i-a servit ca model, iar din faptul elimingrei
art. 530 si 1909-1911 din codul Napoleon, nu poate rezult intentia legiuitorului roman de a scbimba acest caracter al rentei perpetue, de oarece alte
texte de lege evidentiazg c i in legislatia minting renta perpetua poate fi
rgscumpgrat, astfel art. 776 c. eiv.,
care vorbind de imprteala imobilului ipotecat pentru garantarea unei

rente, i autoriznd rscumpgrarea acestei rente pentru inlesnirea operatiunilor imprtelei, intelege a vorb de o
rentg perpetug. (Cas. I, 641 bis, 6 Nov.

1913, B. p. 1962, Jur. Rom. 1914, p. 65,
Curier Jud. 1914, p. 55).
2- Renta perpetug. constituit.g eu pre-
tul unui capital mobiliar este recunoseut in dreptul nostru att in cazul
cnd este creatg. cu titlu oneros, cat t3i
in cazul cnd ia nastere dinteun contract cu titlu gratuit, intrucat nu se
vede motivul pentru a decide altfel.
(C. Apel Craieva s. II, 176/911. Curler
Jud. 8.1912).
CAPITOLUL III
Despre bunuri in raportul lor cu cei ce le posed.
Art. 475.
Vericine poate dispune liber de bunurile ce
sunt ale lui, cu modificatiunire stabilite de legi.
Bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate
si nu pot fi instrainate deck dup regulele i formele prescrise
anume pentru ele. (Civ. 199 urm 390 urm., 426 urm., 445, 454,
458, 480 urm., 1243, 1248., 1265, 1285, 1306, 1307, 1706, 1845:
Pr. civ. 75, 80, 291; Corn. 16, 712; Civ. Fr. 537).
Text. fr. Art. 537. Les particuliers ont la libre disposition des biens
qui leur appartiennent, sous les modifications tablies par les lois.
Les biens qui n'appartiennent pas des particuliers, sont administrs et
ne peuvent tre alins que dans les formes et suivant les rgles qui leur sont
particulires.
- 564
www.digibuc.ro
Codul civil
BUNURILE IN RAPORT CU CEI CE LE POSED
Art. 475
Doctring strian.
AUBRY ET RAU, I, p. 185-192; I, ed. 5-a, p. 188, 268-273, 275-279, 281, 283;
BAUDRY ET FOURCADE Des personnes, I, 217, 302;

RAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 171;
BONFILS, Manuel de dr. int. pybl., 391 urm.;

DALLOZ, Rp. Biens, 263, 270;
GUILLOUARD, Tr. du contrat de Socit, 7 ;
LAURENT, I, 287 urm.; XXVI, 189; XXIX, 276;

LYON-CAEN ET RENAULT, Tr. de dr. CM., II, 1057;
WEISS, II, p. 430.
Doctrini romAnoascit
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 199 urm., 229 urm.; Droit ancien et moderne de
la .Roumanie, p. 67 nota 1, 70;
CAI4TACUZINO MATEI, p. 39 Ilrm.;
CERNEA B., Concluzii sub. Trib. Ilrov s. I Corn., 150 din 2 Mart. 1923. Pand. Rom.
1923-II-209;
NACU, I, p. 114 urm., 167, 734; II, p. 10.

INDEX ALFABETIC
Abrogare 5, 12.
Anulare 4, 5, 7, 10, 13, 14
Biserici 13.
Clcasi 1, 5, 8, 12, 13, 15.
Comun 1, 2, 4, 5, 10, 13,
14.
Comunititi 16.
Constitutie 4, 5, 8,
11-13,
15.
Mica proprietate 5, 8.
Mostenitori 7, 8, 13.
Neimproprietitriti 5, 8, 13,
14.
Notari 9.
Nulititi 4, 5, 7, 10, 13, 14.
Obiceiul pmntului 16.
Piminturi rurale 2, 3,
5, 14.
4,
Cumpirare, a se vedea Partaj 8.

Vfinzare" si
13, 15.
Derogare 12.
Dijma 13.
6,
7, 8,
Persoane morale 16.

Preoti 13, 14.
Prescriptie 15.
Puturi !Anna' 3,
Dobrogea 5.
Regulament organic 13.
Expropriere 2.
Revizuire 5, 8, 12.
Improprietlirlti 1, 5-7, 12, Rurali lege, a se vedea
13, 15.
Legea rurali',ParnilnInalienabilitate 1-5, 11-15.
turi rurale".
Inprescriptibilitate 15.
Sateni 1-5, 7-15.
Insurtei 5, 8, 15,
Schimb 5, 8, 12.
Instriinare 1-5, 8, 10-14.
Sol-sub-sol 3.
Interpretare 5, 12.
Striini 1, 2, 5, 8.
Ipoteciri 3.
Succesiuni 12.
Legea rurali 1-14.
Testament 12.
Lege interpretativA 3, 5, Transactie 10.
9-11, 15.
VA nzare, a se vedea CumLocatie 3.
Ware' si 2, 3, 7, 13, 14.
MAnstiri 16.
J orisprudenti.
1. Legiuitorul, prin art. 7 leg. rur, nu
a inteles c numai acei sAteni pot
curapAr pdmnt de la cei improprietdriti care vor fi fost ed cldeasi inainte
de promulgarea acelei legi, ci cd instrdinarea unor asemenea bunuri. sd
se facd ori cAtre comuna sau cAtre vre

un ait skean, iar nu strAin. (Apel Buc.
III, Mart. 26/76, Dr. 18/76).
2- Legea rurald departe de a creea o
incapacitate in privinta locuitorilor
tdrani, le-a acordat dreptul asupra pogoanelor Mr cedate, eu restrictiune de
a nu le puteit vinde in termen de 30

ani cAtre strAini, ci numai cAtre comund sau la alti locuitori sAteni,
aceasta din punctul de vedere de a nu
devent prea curnd lard proprietd,
fArd ca prin aceastd di spozitiune sd
izbeaseA In drepturile lor civile, cdoi

in asemenea caz legiuitorul ar fi indicat i modul cum au a fi reprezentali in atare conditiuni. Or, legea de
expropriere pentru utilitate publied
fiind o lege posterioard legei rurale,
locuitorit rurall bucurndu-se de
toate drepturile Mr civile, fdrd a li se
creea vre o incapacitate, dnsii pot legal convent asupra pretului locului expropriat de oare ce ei nu intrd intro
persoanele incapabile de a contract:a
prevAzute de art. 16 si 17 din legea de
expropriere. (Cas. I. 310/Sept. 13/77, B.
p. 271).
3. Legiuitorul cnd a declarat pe %-
rani de proprietart asupra pdmnturilor rurale a inteles a'i face proprietari Etta asupra solului eat si subsolului,
cu restrictiune insd de a nu-1 pute
instrAina sau ipotech in termen de 30
ant (art. 7 leg. rurald din 1864 si art.
1 leg. interpretativd din anul 1879). Or,
contractul prin care sAtenii cedeazd
dreptul pentru un timp uedeterminat
de a face puturt pe proprietatea lor
rurald, pentru a extrage pAcurd, nu
poate fi privit ca contract de locatinne ci ca contract de vnzare, cei
prin el se instrdineazd sub-fata solului, ceeace n'a voit legiuitorul. (Cas.
218/Iun. 11/84. B. p. 526).
4.Prin art. 7 al legii din 1864, pd.-
mntul dobAndit donform legei rurale,

este inalienabil in timp de 30 ant, principiu consacrat i prin constitutie si
prin legea din 1879; insd sAteanul poate
instrAinA in acel timp numai comunel
sau unui sAtean; i prin sAtean nu se
intelege un individ care simplu locueste in comuna in circumscriptiunea

cdreia se and pAmntul dat conform
legei rurale, ei azel individ care prin
profesie obicinuitd este Wean ea e
vAnzAtorul adicA Oran si care este
565
www.digibuc.ro
Art. 475
mult eu eat constitutiunea din 1866

care este posterioarA leg. rur. s'a revizuit mai trziu de cat interpretarea
fAcut art. 7, si au existat ratiuni puternice care au justificat prohibitiunea strictA introdus in unnd, apoi
nici nu s'a mai reamintit prin revi-
satean, nu la 1864 ci la epoca instrinrei. InstrAinrile fAcute in contra

legei rurale nu s'ar putea anula si aetiunea de revendicare nu s'ar puteA
exercita cu scop de a se cere restituirea pmntului instrinat in contra
prescriptillor legei din 1864, daca ne
vom multuml a cere numai ca cumpArAtorul s fi fost locuitor in comuna
zuire de mentinerea concesiunilor din

legile anterioare, ash cA ele nu mai pot
fi in vigoare. Aceasta e cu atAt mai
adevArat cu Cat legiuitorul, vznd cA
mare parte din micii proprietari ce al
crease se deslipiser de pmnturile lor, de oare-ce unele instante judecAtore$ti fAceau o rea aplicatiune a
art. 7 din legea, rural, a fost silit sA
interprete acest articol prin legea din
1879 si le-a permisi instrinarea numat
cAtre consteni neimproprietAriti. Si
chiar creindu-le aceast situatiune,
incA s'au gsit steni cari, renuntnd
la pmnturile lor pentru un pret de
nimic, se intorceau la vechiul proletariat. DacA acele pmnturi treceau la
alti concetteni, dest improprietriti,
legiuitorul nu puteA sA vadA cu ochi
buni inavutirea unora in detrimentul
celorlalti, mai cu seam cA ingrijise
treptat sa improprietreascl pe insurAtei $i sA ajungh la idealul de a realiz, mica proprietate fcndu-i in acelast timp pe toti proprietari. 0 ratiune,
pe cat politicA, pe atat economicA si
socialA, a condus pe legiuitor sA prohibe instrAinrile pmnturilor ce a
dat stenilor, $i cu toate cA restrngei
dreptul de proprietate, a chutat sA tinA
acel pmnt nedeslipit de cultivatori
pentru interesul aprrii nationale
conservarea familiei, lund si garantii
ea proprietatea lor sA nu fie atacatA,
nict fAtis, nici pe ascuns, panA vor
respectivA in 1864. (Cas. I, 90/Mart. 5/85,

B. p. 171).
5. Prohibitiunea din art. 132 al constitutiunei este imperativ i. contine

inteinsa ideea inalienabilittii in sens
foarte larg ash cA, nu mai perraite s
se faca instrinri de pmnt nici
chiar intro consatenii neimproprietriti sau care comun, ceeace in art. 7
din legea rural de la 1864 se prevedeit, $i mat tarziu o lege interpretativA a acestui articol, din 13 Februarie
1879, o expuueit si mai categoric. Si
dacA inteo constitutiune se inscriu
numai principiile generale, rmnnd
ca prin legi speciale posterioare s, se
fact aplicatiunea lor, apoi nu tot astfel se poate argumenta si pentru art.
132 din constitutiune de oare ce nu
s'a declarat printr'insul numai in primcipiu inalienabilitatea pmnturilor
date fostilor cincai, principiu care
era consacrat incA dela inceput prin
art. 133 din constitutiunea de la 1866
nerevizuit, $i se gAseit chiar si in legea rurala de la 1864, in art. 7, ei in
vedere cA, cei 30 ani din lege aveau
sA expire in curnd, cu oeaziunea revizuirei din 1884, s'a prevAzut un termen de alti 32 ani, s'a intins inalienabilitatea $i la pmnturile insurAteilor, cum si la aceia care au cumpArat
sau vor cumpAr in loturi miei proprietAtt de ale statului. Camerile de
revizuire de atunci s'au mai ocupat si
de locuitorii cuprinsi in raza unei comune urbane; tot prin art. 132 au apltcat inalienabilitatea si la pmnturile
vndute in Dobrogea; mai mult cleat
atat, au prevAzut din nou i au regulamentat schimburile acelor pmnturi. Asa flind ele au fAcut o lege special prin care au oprit cu desvrsire
instrAinarea in termenul acolo prevAzut cu corolariul schimbului. Din cele
ce preced se vede dar ett scopul camerilor de revizuire a fost de a abrogit
att concesiunea din art. 7 legea ruralti din 1864, prin care alienabilitatea er permis cAtre un constean,
ct si legea interpretativA a art. 7 legea rural din 13 Februarie 1879, prin
care se specificA cA aeel Wean sA fie
neimproprietrit. Apoi, o constitutiune
este legea legilor si intru cAt ea con.
tine dispozitiuni generale prohibitive,
cum este art. 132, anuleazA concesiunile acordate de legi anterioare cum
este art. 7 legea ruralA si interpretarea
lui prin legea din 1879, eu att mai
Co dill civil
ajunge la o culturA in care sA aprecieze mai bine interesul de a fi proprietar. Prin urmare, fatA cu situatiunea anormall ce gsise in 1884, s'a
vAzut nevoit sA prohibe in definitiv
prin constitutiunea revizuitA ori ce fel
de instrinare, afarA de schimb. Acea.s-
ta rezult neindoios chiar din desbaterile urmate in camerile de revizuire

cu ocaziunea votrei art. 132 (Monitorul Oficial No. 134 din 5 Aprilie 1884).
Ceea ce confirmA tld mai mult abrogarea prin art. 132 din constitutiune a
legilor anterioare relative la instreinarea propriettit rurale, este eA, cu ocaziunea discutiunei acelui articol in camerile de revizuire ministrul domeniilor a promis cA va aduce o lege desvolttoare principiilor inalienabilitAtii; de unde se vede cA legiuitorul n'a
mai avut intentiunea sA mentin concesiunile din art. 7 legea ruralA. Admisibilitatea cAtre un constean neinproprietArit ar face totdeauna a se eludit
legea si a se nimicl seopul ei, de oare
ce nimeni nu ar putea opr pe un cumpArAtor de un pmnt rural neinpro-
566
www.digibuc.ro
Codal civil
prietArit ca s revndA la rndul situ

pAmntul cumpArat dela un clAcas
chiar si unui stain, el nedetinndu-1
in virtutea legei rurale si sA continue
astfel cu ati-va altii cu cumpArarea
de la fo$tii clAcast si revinderea cAtre
streini a tuturor pAmnturilor date la
1864, reducnd pe Wari iarAst la proletariatul de care legiuitorul a cAutat
Art. 476
neimproprietAriti sA cumpere pAmnthri, et de a opr pe staini dela aceasta

ca sA nu se strice mica proprietate ce
el crease si sA nu deslipeascA pe cultivatori de pAmnturile lor in interesul
apAritrei nationale si a conservArei familiei, phnit and ei insA$i vor puta sA
aprecieze mai bine necesitatea de a fi

proprietari, cA, aceasta se constatA $i
sA-i scape. (Trib. R.-SArat, Proces-ver- mai mult prin redactiunea art. 132, in
bal, Mai 8187, Dr. 56/87. In acelas sens: care se insea cA sunt si anahn inalieTrib. Teleorman, 58, Mart. 4/92, Dr. nabile etc., prin urmare se confirm&
34/93; EA Apel Craiova, II, Dr. 210/91). existents inalienabilitAtei din vechia
6. De53j dupd dreptul comun femeei Ii constitutiune, care este in legAturit cu
e permis a cumpArh, imobile, fatA, ns legea ruralA. Pentru legiuitor a fost
eu principiul inalienabilitAtii din legea si amne indiferent dacA pAmntul
ruralA, dispozitiunile sale sunt limita- rural trece de la un conatean la altul
tive, ash cA nu se pot intinde t3i la fe- cnd acesta este neimproprietarit, nemei. A permite femeei cumpArare de putnd el improprietAri pe toti de o
pAmnt dupA legea ruralA, ar fi a face data, destul numai sA nu intre in
sA se acumuleze pAmnturile in mai- mAini staine si sA nu intreacA suma
nile unora, de oarece n'ar mai exist de 11 pogoane at se recunoaete de lenici o ratiune ca concesiunea sA nu se gea ruralA unui fost clAcas, spre a
intindA si la mama, surorile sau fiicele mentine mica proprietate; cA a fi Imunlit cultivator, desfiintndu-se astfel piedecat pe conatenit neimproprietAen desAvrsire impArtirea fAcutA de le- riti sA cumpere pAmnturi prtA la conglutton Chiar dacA sotul nu ar fi Ina- curenta sumei de mai sus. ar fi fost a
proprietArit, totusi, femeea nu poate be- expune pe toti succesorit improprietAneficiii de concesiunile legei rurale, de ritilor de la 1864 a amne cu ate unul
oarece mai thrziu ar urmit sA se per- sau douA pogoane ce li s'ar fi cuvenit
mitA si sotului ei s cumpere i a a- in urma partagiului, cu produsul cljungd iar la un rezultat opus scopului rora neputndu-se nici chiar nutri, le
legii. (Trib. R.-SArat, Mai 8/87, Dr. ar fi abandonat,
necultivate
56!87).
$i inchiriindu-si munca lor, aiurea, re7. Din cuprinderea art. 7 din L. ru- venind prin urmare la vechiul proletaralA din 1864, rezultit cA, orice vnzare riat. Daa msA legiuitorul constituant
fAcutA de cAtre un atean sau de cAtre a previtzut prin acelasi art. 132 si pe
mostenitorit sAi, relativ la pAmnturile insuatel ca i pe acei ce au cumpArat
cu care au fost improprietAriti in via.- sau vor eumpAr in loturi mid protutea zisei legi, cAtre o altA persoanit prietAti de ale Statului, este a la 1884,
afarA, de comunA sau de vre-un Wean, and revizui constitutiunea, s'au geste nulA. (Cas. III, 95, Sept. 12/88. Bul. sit Ina, dourt categorii de mici prop. 796)
prietari care it crease posterior legei
8. AdunArile convocate la 1884 pentru de improprietArire de la 1864, si a aplirevizuirea unor spume punete din cat inalienabilitatea et la pAmnturile
constitutiunea dela 1866, vAand a ter- lor, tot pentru acelasi period de 32 ani,
menul de 30 ani din art. 133 din vechia ina nu a schimbat in nimic conditiconstitutiune, pentru inalienabilitatea unile legei rurale, si nu se poate suspAmnturile fostilor clAca$i prevA- tine e6, dacA s'a inglobat la un loc mai
zuttt prin legea ruralA de la 1864, ava multe categorti de a:tent, s'ar fi resA expire in curnd si prewupate de nuntat la inalienabiitatea conditioinane interese sociale nu au fAcut de natA de altA data si interpretatA prin
cat au mai prelungit Ina cu 32 ani ina- legea dela 1879 si s'ar ft declarat absolienabilitatea, reproduand-o dupA ve- lutA inalienabilitatea, de oare ce urmit
chiul text, a$ cum er acolo eu refe- sA se introducA si celelalte douA caterire la legea ruralA, prin urmare eu gorii de improprietAriti confundndupermisiunea instainArei acestor pA- le cu improprietAritit dela 1864 sii sumnturi cAtre conatenii neimproprie- punndu-le acelorasi conditiuni din letAriti si 'And la coneurenta intinderei gea ruralA in ce priveste instritinArile.
de pAmfint recunoscutA unui fost clAcas; Si daa s'au mai introdus $i schimbucA dacA legiuitorul ar fi avut intentiu- rile, aceasta s'a fAcut pentru cA ele nu
nea sA declare absolut inalienabile erau prevAzute prin legea ruralA; amentionatele pAmnturi, ar fi prev- poi nu numai cA nu a alterat in nimic
zut aceasta expres 131 categoric, mat cu conditiunile inalienabilitAtei din acea
seamA cA se asturnit mare parte din lege, ci din contra le-a mai confirmat
economia legei rurale; dar scopul sAu incA odatA declarnd categoric cit
nu a fost nici cu ocaziunea confectio- schimburile de pAmnt contra pAmnt
nArei acestei legi i mai putin in cons- nu inta in prohibitiunile legei, ash cA
tituantA de a impiedia pe conatenii le-a coneedat FA stainilor dreptul de
567
www.digibuc.ro
Art. 475
BUNTURILE
RAPORT CU CEI CE LE POSED
a schimbh cu rurali, ins cu corectivul

de a le oferi alte pmnturi, tot de aceeast intindere i calitate, aeeasta iard$i
prin testament, a pdmnturilor date fostilor clcasi prin acea lege er permisd
sub oare care conditiuni anume indicate, si dacd apoi att constitutiunea
din 1866 eat i legea din 1879 pentru
mentinetrea si executarea art. 7 din legea rurala, nu aduce vre-o derogare la
principiul stabilii prin acea lege, ba
din contrA, legea din 1879 nu nurnai cd
mentine in mod expres instrinarea
pdmnturilor intre locuitorii steni,
dar recunoaste chiar si schimbul de
pamnt contra pdmnt, frd a distinge
dacA locuitorii sunt sttteni sau nu (art.
in avantagiul rurarilor si in scopul

mentinerei unei proprietti deosebit
de celelalte ratiuni de ordine superboat% cari au determinat permisiunea

lor. Acestea rezultd si din desbaterile
camerelor constituante cu ocaziunea
votArei art. 132 din constitutiune, mai
cu seamd din ale Senatului. (Trib. Prahova I. Ian. 18/90, Dr. 29 90. In aeest
sens: Trib. Dolj, II, Oct. 19 92, Dr.
49/93).
9. Imprejurarea ed. un Olean a ocu-
13). Insd constituanta din 1884, chematA

a revizui anume puncte din vechea constitutiune de la 1866, ocupndu-se si de
Pat -nostril de notar $i agent la perceptia comunald, functiuni de altfel timporare, nu poate ridich dreptul acelui sdtean, care nu inceteazd de a fi cultivator, mai cu seamd in lipsd de funetiune, de a cumpar pamfint rural
art. 133 din acea constitutiune, care

prevede inalienabilitatea pmnturilor fostilor clAcasi pe timp de 80 ani,
termen ce er tocmai sd expire, a de,
cretat inalienabilitatea acestor pdmnturi cum si acelor ale noilor improprietdriti, hied pe un period de 32 ant.
Si principiul stabilit de constitutiunea din 1884 este absolut, adicd legiuitorul constituant din 1884 a inteles a
decret, grin art. 132, inalienabilitatea,
fr vre-o rezervA din acele prevAzute
in legea rurald de la 1864 sau aceea de
la 1879, oeea ce in adevr si reese din
chiar cuprinsul acestui text. invoinduse numai schimbul de pdmnt, contra
pdmnt, fcndu-se prin urmare o singurd exceptiune la principiul gen-ral
al inalienabilitAtii, si aceasta pentru
motivul cd legiuitorul nu a considerat
schinabul ea o instrAinare. Daott
constituant din 1884 ar fi intelos
a decret inalienabilitatea conditionath
din legea rurald de la 1864, o spune in
termeni precisi sau eel putin se refere le aeea lege, cum a facut legiuitomb constituant de la 1866, care. prin
art. 133, declard cd inalienabilitatea
cnd nu este impropri( tdrit. Apoi, o

asemenea prohibitiune fiind de drept
strict, urm sd fie expres deelaratd,
si ea nu se gaseste nici in legaa ruraid, nici in legea interpretativa a art.
7 din legea rurald, si ar fi fost a impiedech munea, a nirniei cultura si desvol-
tarea ruralilor $i a deservi interesele

comunelor dacd cei ce ar sti sa sorie
$i s citeascd, si astfel sd poatd ocupa

vre-o functiune in oomuna lor, sd nu
poata obtiue un petic de pamnt care
s-1 alipeascd mai mult de tara in care
s'a nscut. (Trib. Prahova, I, Ian. 18 90,
Dr. 29/90).
10. Dupd art. 1 si 2 din legea interpretativa a art. 7 al legei rurale, instrAinrile de pdmnturi rurale, facute
de sAteni la alte persoane de ct comuna sau vre-un alt stean, fiind nule
de drept, prin urmare prtile nu pot
nici sd transigd asupra lor. (Cas. I,
164 Apr. 26 90, B. p. 465).
11. Nied din textul art. 139 din constitutia de la 1881, nioi desbaterile ce
au avut lac cu ocaziunea discutdrei si
votArei acestui articol, nu rezultd cd
constituanta a avut intentiunea sd modifice art. 7 din legea rural de la 15
August 1864, precum i legea din 13 Februarie 1879, pentru mentinerea si executarea art. 7 in sensul de a owl pe sdteni de a instrina pdmnturile la alti
sAteni in cazurile prevAzute de a cele
legi. Prin art. 131 din constitutiunea
de la 1884, legiuitorul mentinnd malienabilitatea pmnturilor rnrale,
exceptiunile prevAzute in legea rurald
din 1884 $i cea interpretativa din 1879,
nu a voit a face alteeva cleat FA, dea
inalienabilittii pdmnturilor date atenilor un caracter constitutional si sd
prelungiascd termenul fixat pentru aceastd stare de inalienabilitate. (Cas.
I, 324/93.
Contra: Apel Craiova, II,
No. 210 91).
12. Dacd, dupd legea rurald din 1864,
instrAinarea, fie prin acte intre vii, fie
Codul civil
peinidnturilor fostilor clitcasi in timp de
30 ani, prevdzutd prin legea rurald.

este mentinutd", ceea ce denotd di, in
spiritul lui n'a fost a aduce vre-o
schimbare la cele stabilite prim legea
rurald pq cnd constitutiunea de la
1884 decrefnd inalienabilitatea pmnturilor fostilor cldcasi cum $i a nouilor improprietdriti, nu numai cd nu se
referd la legea rural, dar incA prin
art. 129 declard abrogate toate dispozitiunile din legi, decrete, regudamente
alte acte contrarii en cele asezate de
ea", deei si dispozitinnile relative la
instrAinarea pdmnturilor rurale intre
ateni prin acte intre vii san testamentare, prevdzute in legea de la 1864 si acea de la 1879, gli din care dispozitiuni
ea nu mentine de citt sehimbul de pamnt contra pdmiint, prevAzut in legea

de la 1879. prin art. 14 ceea ce denotd cd
in spiritul lui a fost de a nu mai permite instrinarea pdmnturilor intre

steni nici prin alte acte intre vii do
568
www.digibuc.ro
Codul civil
BCNURILE IN RAPORT CU CEI CE LE POSED
art prin sehimb i nici prin testament.

A se admite contrarinl, ar fi sa. se nesocoteased, vointa bine exprimata a legiuitorului constant de la 1884, care
prin art. 132 nu face numai declaratiuni
de principiu pentru ca s aiba ncvoe de
legi speciale spre a pute fi aplicat
ori a necesit consideratiuni trase din
principiik generale de drept spre a puteit fi interpretat, ci decreteaza dispozitiuni negative si absolute si restricthini precise la modul de a dispune al
locuitorilor sateni de pamnturile lor
rurale abrognd prin art. 129 1-gi1e anterioare in dispozitiunile contrarli; ar
fi apoi s se rstoarne intregul sistern adoptat de legiuitorul de la 1864
in privinta dreptului de proprietate al
satenilor asupra painnturilor kr
dupa expirarea termenului de 32 ani
in privinta succesiunei, sistem eminamente tutelar si care deroaga in totul
de la dreptul comun. Astfel, testamentul nu poate formA un titlu pentru a
detine un pamnt rural. (Trib. Suceava, Oct. 21 93, Dr. 75 93).
13. Legea rural din 1864 nu se ocupd, de improprietarirea si a preotibor. Aceasta lege respect& numai, dispozitiunile anterioare, relative la aceasta chestiune. Insa, cu ocaziunea
delimitarei locurilor pe eari fostii clacasi se improprietreau, s'a fixat i intinderea pmntului tare er ludo it de
dect al unui elca, ce proprietarii de
mosii erau obligati, dupa legea din 1847
si art. 13 ultimul aliniat din regulamen-
tul organic, sa, concedeze far plata

sau dijma preotilor de pe la sate. Prin
aeeasta, locurile bisericilor nu deveneau proprietatea exclusiv a preotilor
(v. circulara No. 25645 din 1864). Deci
dar preotii n'au fost tratati ca clacasi,
si nici au lost vre'odata improprietariti, chiar daca erau fii de clacasi, pentru ca spre a fi improprietrit se cerea sa
fie cultivator de pamnt. Si cum legea
declara inalienabil terenul pe care foal
claeasi au fost improprietariti, afara
numai daca achiziterul nu este insasi
comuna sau un satean cultivator de
pdmnt neimproprietdrit din o eircumstanta oare care dupa legea din
1864, urmeaza de aci ca un preot, de
fiu de clams neimproprietarit, bis avnd o alta profesiune, iar nu aceea
de satean cultivator de pamnt, nu

aveit capacitatea la 1882 ca sa cumpere
pamntul unui fost clacas; prin urmare, contractul de vnzare este nul
si el cata a fi obligat sa delase terenul

in posesiunea i proprietatea celui de
la care l'a cumpArat sau reprezentantilor sai. (Apel Bile. I, 55 Mart. 10/93.
Dr, 37/93).
14. Desi dupa art. 14 din legea pentru mentinerea si executarea art. 7 din
legea rurald, se declara nule actele de
instrainarea pmriturilor rurale ce
Art. 475
vor interveni de la promulgarea aeestei legi, ins o atare dispozitiune
nu a putut fi luata de cat pentru stra

inii ee ar fi. voit a deveni proprietari
rurali, iar nu si pentru sateni. In acest caz legiuitorul n'ar fi prevazut
prin art. 1 din acea lege c vnzarile
facute de improprietarit catre comuna
sau vre-un stean sunt permise. Deci
un preot cultivator de pitnint, fin de
clams si neimploprietaxit dupa legea
rurala, e in drept de a cumpr un pamnt rural, intru ct atari instraindri
nu erau prohibite de cat pentru persoanele care nu erau culitivatoare de
pamnt, sateni, si pent]. u cei cari n'ar
fi avut o intindere de pamnt recunos(nth, unui fost clcas prin legea din
1864. (Trib. Buzau, 318, Sept. 1/92, Dr.
37 93).
15.Din legea de la 1864. relativa la

improprietarirea tdranilor. legea interpretativa din 1879 si din art. 132 din
constitutie reese cd legiuitorul romn,
in timp de aproape 30 ant a reinoit
principiul ea toate pamanturile acerdate, fie fostilor clacasi, fie insura
teilor, sunt si ramtin inalienabile. In
fata acestor texte precise ramne a se
sti daca aceste pamnturi declarate
inalienabile sunt si inprescriptibile. Iii
principiu. mi sunt suseeptibile de prescriptiune cleat lucrm ile oari sunt o
biectul unei proprietnti private, sail
cari pot fi puse in comert; si prin art.
1844 se prevede cit nu se poate prescrie
domeniul luerurilor cain, prin natura
br proprie, sau prin o declaratie a legei, nu pot fi obiectul de proprietate
privata. Din momentul dar ce legea a
dispus ca oel improprietrit nu peate
dispune de acel pgmfint in timp de 30
ani, el nu e proprietar absolut, i, prill
urmare, aceste pamnturi, fiind seoase
din comert prin lege chiar, ele nu sunt
susceptibile dc prescriptiune. (Cas. I,
149/93, Mai 9/93, B. p. 436).
16. Desi sub legislatiunea veche niei
o dispozitiune din lege nu reglementa
modul de stabilire al persoanelcr morale, en toate acestea, de rapt, este constant ea mai multe comunitti, mai cu
seama dintre cele cu caracter reeligios,
au existat in tard, uznd de toate drepturile si prerogativele acordate unei
persoane morale, dobndind drepturi
imobiliare si altele, i pentru a nu cita
dect monastirile inchinate, comunittile catolice si protestante, cari toate
au dohndit drepturi imobiliare in singura lor calitate de comunitati, si dar
cu drept cuvnt se poate argumenta si
sustine cd asemenea asociatiuni puteau dobndi fiinfa lor morald prin
ingaduire si tQlerairta, din partea guvernului jrii. Aceast ingaduire si tolerant& constitue uzul pamntului In
privinta acelor personalit6ti morale.
De s'ar decide ca chiar singura a
569
www.digibuc.ro
Art. 476
Codul civi
ceast toleranth a guvernului nu e su- minister. (Apel Buc. I, 214, Oct. 29/93,
ficienth pentru a da existentel de fapt Dr. 79/93).
17. A se vedea: Art. 7 i 11 IndexuL
a unei comunitati, caracterul de personalitate moral, ch acea tolerant& ar Persoane morale" si strini" si notele
trebul consacratit prin vre-o recunoas- respective relative la dreptul de a dotere expresa a acelei personalitti, a- bncll imobile rurale in Romnia; art.
poi o asemenea recunoastere reiesh din 480 cu notele respective; art. 654 cu noaprobarea domneasch push pe petitiu- tele 5, 7; art. 1306 si 1310; indexul. Phnea ce i se adreseazh de o comunitate mnturi rurale" i Strini" si notele
israelith spre a cere aprobarea statu- respective.
telor j din legalizarea statutelor de
Art. 476.
Dr umurile mari, drumurile mici i ulitele cari
sunt in sarcina statului, fluviile i raurile navigabile sau plutitoare, thrmurile, adAugirile Care mal i locurile de unde s'a
retras apa marei, porturile naturali sau artificiali, rnalurile

unde trag vasele i in deobste toate prtile din p5mantul Romniei cari nu sunt proprietate particular, sunt considerate
ca dependinte ale domeniului public. (Civ. 478, 495 urm., 647,

963, 1310, 1844; Constit. 19, 20 ; L. regimului apelor (Mon. of.
137/924) Art. 1, 8; L.:Energiei (Mon. of. 143/924), Art. 6 urm. ;
Civ. Fr. 538).
Text. fr. Art. 538 Les chemins, routes et rues 6, la charge de l'Etat,
les fleuves et rivires navigables ou flottables, les rivages, lais et relais de la
mer, les ports, les havres, les rades, et gnralement toutes les portions da
territoire franais qui ne sont pas susceptibles d'une proprit prive, sont
4onsidrs comme des dpendances du domaine public.
Doctrin
AUBRY ET RAU, II, p. 39-43; II, ed. 5-a, p. 50, 51 urrn., 53, 56-64;
BAUDRY ET CIIAUVEAU, Des biens, 184;
BAUDRY ET TISSIER, De la prescription, 144;
BUFNOIR, Propriete et contrat, ed. 2-a, p. 183;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 707 urm., 729, 736. 737 ;
DALLOZ, Rep. Biens, 254 urm.; Suppl. Biens, 55;

DEMOLOMBE, IX, 458 bis, 460;
Hoc, IV, 62;
LAURENT, V, 255; VI, 42;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 3069-3076.
Doctrina romneasch.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 201 urm., 363, 652; (II, p. 416 urm.; V, p. 118;
XI, p. 80) ; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 67 nota 1; Observatie sub.
Cas. Belg. 11 Mai 1912. Dreptul 81/1913. Observalie sub. C. Apel Buc. s. I, 106 din
15 Mart. 1908. Dreptul 41/1908; Observatie sub. Cas. III, 35 din 27 Jan. 910. Dreptul
25/1910; O chestiune importantd asupra regimului apelor curgdloare in Romania'.
ALEXANDRESCII TRAIAN, Nota sub. Cas. Fr. Req., 29 Ian. 1919. Jurispr. Gen. 4/1923, No. 254 ;

ORNESCU C., Raurile navigabile $i flotabile in raport cu domeniul public". Curier Jud.
34/1910;
RADONTICI SEBASTIAN, Notd sub. Trib. Romanati, 461 din 30 Iunie 1911. Curier Jud. 58/1911 ;
RADULESCU &mu, Observa fie sub. C. Apel Bruxelles 9 Dec. 912. Dreptul 81/1913; Obser-
vatie sub. C. Apel Gand, 24 Dec. 1907. Dreptul 53/1909;

TIRON N. N., Regimul apelor naviggbile eau plutitoare. Curier Jud. 11/916.
570
www.digibuc.ro
Codul civil

INDEX ALFABETIC
Art. 476
lor din stabiimentul sAu de bad in
Actiuni posesorii 8, 9, 19. Navigabilitate 1, 2, 3, 4,

Canalizare 1, 2, 3.
14, 16, 18, 20, 21, 23.
amitire 25.
Precaritate 1.
Concesiuni 1, 4.
Prejudicm 1, 3.
Constitutie 22.
Prescriptie 3, 6, 11, 13, 14,
Constructiuni 10, 11.
20, 25.
Derogare 4.
Redevent6 16, 18, 26,
Despdgubiri 1, 3, 5, 6. 7. Regulament organic 1, 2,
Domeniu privet 25.
3, 18, 21, 23, 26.
Domeniu public 1-4, 6, Revendicare 12.
9-14, 16-26.
Riverani 1, 2, 3, 6, 7, 11,
Drept castigat 2, 4.
14, 15, 16.
Drept de fulosint 1, 2, 3, Riuri navigabile 1, 2, 3,
23, 26.
4, 14, 16, 18, 20, 21, 22,
Drumuri 6.
23.
Expropriere 12, 17, 24.
Servituti 3, 4, 5, 6, 7, 11,
Folosinta 1, 2, 3.
20.
Ghecet (drept de) 14.
Taxe 22.
Interpretare 6.
Tolerant 1, 2, 9, 10, 16,
Lucrari de utilitate 1, 3.
26.
Mori 23, 26.
Uzurpare 19.
Warginasi 1, 3, 4, 6, 11.
Jurisprudentii.
1. Domeniul public ne fiind suseeptibil de un drept privat de proprietate,
el nu poate proeur mArginasilor de

eat un drept de folosinta limitat la
destinatia esentialA la care domeniul
public este afectat. De la acest principiu decurge o indoit consecintA:
1) ori ce eoncesiune dobandita de maxginasi pe domeniul public este prin
natura ei precarie si revocabilA;
2) dac prin modificArile aduse domeniului public, inteun scop de interes
general, se atinge sau se desliinteazA
drepturie de folosintA ale mArginasilor, atingerea sau desfiintarea unor
asemenea drepturi poate da loc la despagubiri cnd dreptul de folosinta ce-1
exercitau er conform cu destinatia
esential a domeniului public; din
contra, niei o despagubire nu se poate
acord cnd folosinta de care se bucurau mArginasii prin tolerantil sau

coneesiuni speciale er abusiva sau nu
corespundeit destinatiei esentiald la
care domeniul public erit afeetat. Astfel flind, rul Dmbovita, fiind declarat navigabil inc a. de sub regulamentul organic, el face parte din domeniul public si nu poate avelt o alta. desthuttiel de cat a servi la navigatiune
si la alimentarea orasului Bueuresti
cu apa.; i dacA prin eanalizarea acestui ritu s'au pus in imposibilitate riveranii de a mai, scurge in Dombovita
apele stabilimentelor de bAi, aceastA
jicnire de interese nu le poate da dreptul la despAgubire, de oarece folosinta

ce trageau din apropierea sus mentionatului, ran exit abusivA si constituiit
o simplA tolerant. (Cas. I, 345/Oct.
18/83, B. p. 944).
2. Dupb, regulamentul organic si legea din 17 Martie 1865, rul Dmbovita este declarat de ru navigabil si
de domeniu public, si ea atare nu poate
fi susceptibil de a deven un drept de
proprietate privata. DacA dar eine-va
a fost tolerat de a ave scurgerea ape-
Dmbovita, prin aeeasta nu a putut dobndi nici un drept real in contra dis-
pozitiunilor citatelor legi si a principiilor decurgnd din modul de folosintA asupra proprietAtilor de domeniu public. Insusi regulamentul organic, departe de a recunoaste un asemenea drept de scurgere proprietarilor riverani, nu se preocupa, de cat de
mijlocul de a face a se scurgo bltile
si mocirlele ce erau la acea epoca. in
Bucuresti si numai in interesul general al salubritAtii publice, in neputinta de a face alt-fel, a prevAzut formarea eanalelor de scurgerea acelor
blti in DmbovitA. Deei, proprietarul
UIIUj asemenea stabiliment de bai nu
se poate plnge cA prin canalizarea
Dmbovitei i s'a inchis canalul ce avea
de seurgerea apelor menagere, desfin-
tndu-i-se un drept castigat. (Trib.
Ilfov, I, 811. Ian. 23 82, Dr. 30/83).

3. Este ineontestabil in drept cA toate
lucrurile care fac parte din domeniul

public sunt inalienabile, inprescriptibile, si ca atari nici o servitute propriu zisA nu poate fi constituitA in
sareina lor. Aeest principiu insa. nu se
opune la plata unei indemnizatiuni in
favorul proprietarilor riverani ai unei
portiuni a domeniului public care sufer un prejudiciu in exercitiul legitim al dreptului lor de proprietate, in
urma unor luerAri de utilitate publicA,

luerAri care ar avea de rezultat desfiintarea unor drepturi de eari se bucurau Ong, atunci, sau chiar deprecierea
imobilelor riverane eu domeniul public. Astfel, spre exemplu daca. autoritatea publicA ar desfiintit o stradA
sau o pia% publica, proprietarii riverani eari ar pierde dreptul lor de vedere, de scurgere al apelor pluviale,
conform art. 615, si de esire pe strada.
sau piata desfiintatA, nu sunt tinut-i
prin nici o dispozitiune de loge a suferi
aceste prejudicii far% indemnizare.
Toate drepturile de cari se bucurA pro-
prietarii riverani asupra domeniului

public, dacA nu constituese servituti
propriu zise, totusi ele fac parte integrantA din uzul legitim si din folosintA, cari sunt atributele cele mai
esentiale ale dreptului de propritate,
de unde rezulta c oriee vtamare
gravA adusA dreptului de folosinta al
unei proprietAti, dA drept, in virtutea
art. 480 si 481, la o despAgubire echivalentA cu prejudiciul suferit. Dreptul de despgubire rezultA din principiul cA toate sarcinele publice trebuesc repartizate in mod egal asupra
tuturor cetatenilor. Si principiile pe
cari se intemeiaza, dreptul de despagubire, adicA neatingerea proprietAtii
in nici una din atributiunile sale si
egalitatea sarcinelor publice, nu permit a se face vre-o distinetiune intre
571 www.digibuc.ro
Art. 476
diferitele specii de domeniu public,

adica intre strade ei piete deoparte ei
rauri navigabile de alta parte, distine-
-tiune ce nu se gAseste stabilita prin

nioi un text de lege. Adevarata teorie
In aceasta materie este ch, proprietarii
riverani au dreptul de a uzif, de domeniul public intru eat prin aceasta nu
se pun in contradietiune eu destinatiunea aeelui domeniu si nu micsoreazb.
uzul public; si precum destinatiunea
unei trade este de a servi la treeere,
de a procur easelor riverane lumina,
intrare si esire tot ash tg destinatiunea unui rau, inteun oras necanalizat,
este de a servi de canal colector apelor din oras, pe cari le aduna sfi. cari
se scurg pe matca lui. Astfel hind,
daca prin canalizarea Dambovitei un
stabiliment de MI nu se mai poate exploath din cauza ea nu mai are unde
se scurge apele de la acel stabiliment,
proprietarul are drept de a fi despagubit de prejudiciul ce i se aduce prin
aceasta. Si desi prin regulamentul organic se declara Dambovita navigabila, iiii. se claseaza astfel in categoria
lucrurior care fac parte din domeniul public, insa niei aceasta destinatiune si clasificare, nici legea din 1865
nu impiedeca intru nimic ea Dambovita sa continue a fi colectorul in care
se scurg toate apele pluviale si menagere din Bucuresti, chiar si acelea care
tree mai intai prin canalurile subterane in flint& Insuei regulamentul organic ordonA prin o serie de dispozithini ea sa se ia masuri pentru scurgerea in DarnbovitA, in interiorul orasului, a tuturor lacurilor si moeirlelor din Bucuresti. Ash Mud, and s'a
infiintat acel stabiliment de bad, in
lipsa de orice canal subteran. in Bucuresti, ar fi fost imposibil ca o atare industrie sa fie asezata in alt loc de eat
pe marginea Dambovitei, unicul colector al tuturor apelor din oras. (Apel
Buc. I, 30, Febr. 14 83. Dr. 30183).
4. Ori care locuitor din Romania are
dreptul de a trece sau de a mijloci treeerea dupa tarmurile fluviilor navigabile ale Romaniei, flindea tarmurile
fluviilor navigabile fac parte din domeniul public in virtutea art. 476. Astfel nimeni, nici statul nici judetul,
nici comuna, niai particularul nu poate
Impiedeca pe locuitori de a trece dupa
malurile fluviilor navigabile sau a se
folosi de ele. Dae,A, statul sau judetul,
sau comunele pot lu dispozitii pentru a supravegia, din punctul de vedere politienesc, exercitiul dreptului ee
il au locuitorii conform art. 476, aceasta insa fara a-i lipsi cu totul de
dreptul ce-1 au. Si daca Administratia
domeniior va fi conees unui particular singur de a exercith dreptul de
ghecet, aceasta ne fiind regulat printr'o lege care, derogand dispozitiei art.
Coda civil
476, sa fie obligatoare pentru toti locuitorii, de aeeea aeel contract deei valabil intre partile contractante, nu
poate at oblige pe alti locuitori neparticipanti la acel eontract, pentru
ea atinge drepturi pe cari le au loeuitorii conform art. 476. (Cas. I, 23 Ian.
21/83, B. p. 38).
5. Din art. 7 sect. II din legea de la
1835 ei. art. 6 al legii din 17 Martie
1865, rezulta ca ceea ce a voit legiuitorul n'a fost sa creeze o servitute asupra proprietatior marginase eu albia
Dambovitei, ci dupa cum pentru strade
a luat patru palme de teren in plina
proprietate tg. fAra despagubire, fa&and o cale publica si aceasta in interesul salubritAtei si al infrumusetarei
oraeului, tot aea, pentru acelasi scop
a luat 31/2 stAnjeni pentru cheuri, facand o cale comunala. (Trib. Ilfov, s.
com., 27, Mai 5/86, Dr. 51/86).
6. Din art. 576 rezultA ea dreptul de
servitute nu poate exist de cat intre
doua imobile care sunt susceptibile de
proprietate privata, caci servitutea nu
este de cat un desmembramant al dreptului de proprietate (art. 475 si 479). Or,
calle publice, urbane sau rurale, fa&and parte din dorneniul public (art.
476), sunt afara din comerciu si prin
urmare inalienabile, ei imprescriptibile; caei o servitute afecteaza pro-
prietatea, ii modifica foloshrta ei-i impiedecA libera dispozAiune, fapte care

sunt proibite de art. 1844, care se opune
la perseriptinnea domeniilor afar%
din comert. hag. ceea ee face ca domeniul public al statului sau al comunei
sa nu fie suseeptibil de un drept exclusiv si individual, este nurnai destinatiunea sa. Prin urmare, domeniul
public chiar poate fi obiectul unui
drept real privat, atat pe cat acest
drept este in conformitate cu destinatiunea sa esentiala. Or, destinatiunea

stradelor, in eeea ce priveste pe proprietarii lindtrofi, consistand in dreptul acestora de a deschide porti sau ferestre, rezulta ea acest fel de lucruri
constitue niste adevarate drepturi reale
asupra, stradelor in profitul proprietarilor riverani. Si pentru a determina,
intinderea acestei specie particulare de
servitute, trebue a ne raporth la dispozitiunile generale ale art. 620 care prevede ca uzul fg intinderea servitutilor
se reguleaza prin tithd ce le constitue,
cu alte cuvinte determinatiunea intinderei ei a efectelor unei servituti este
totdeauna o chestiune de interpretare
Si din natura acestei servituti, bazata
pe echitate si interesul general al societatii, rezulta c nu putem aplich
toate efectele servitutilor ordinare dintre dour), domeniuri private, adiea
dreptul de a refuza indemnitatea ei de

a cere ea sa nu se faca nici o schimbare stradei, ci numai ea comuna nu
572
www.digibuc.ro
Codal civil
poate suprimit sau face mai putin avantagioase servitutile de acces sau
vedere ale proprietarilor riverani asupra unei strade, fie prin suprimarea
ei, fie prin diferite construetiuni, fArA

a fi obligaa la indemnitate cAtre aeesti
proprietari. Astfel primAria care inchide o stradA este datoare daune-interese proprietarului riveran cAraia i
s'a suprimat sau i s'a fAcut mai putin
avantagioasA servitutea de trecere ce
avea pe acea stradA. (Trib. Ilfov, II,

7. In principiu, eomuna nu poate
Ma% a fi supusA la o indemnitate cAtre
proprietarii riverani, sA suprime o
ulitA sau s facA intfun mod notoriu
imposibil exercitiul servitutilor de
esire, de vedere eau de scurgere; cAci
desi comuna poate dispune de proprietatea unei ulite, insA nu e niai putin
invederat cA dnsa nu poate prin
atari fapte s cauzeze vre-un prejudioiu insemnat proprietarilor unei ulite
sau piete, cArora dnsa le-a garantat
249, Nov. 24/88, Dr. 82/88).
exercitiul ziselor servituti. Comuna

insA poate, fdrA a fi tinutA cAtre proprietarii riverani la vre-o despagubire
sA ia mAsuri sau dispozitiuni pe cari
le-ar crede de cuviintA, (cum ar fi infundarea unei strade la un capAt),
dacA din ele n'ar rezult pentru exercitiul servitutilor de iesire, vedere sau
scurgere, nici o schimbare, ci numai
s'ar micsora in ceva avantagiele unei

proprietti, f apt la care un proprietar
riveran se poate astepta cnd eonstrueste pe o ulitA. (Apel Bue. II, 179,
Nov. 9/87, Dr. 1/88).
8. Chestiunea de a se FAI dacl imobilul pus in litigiu cu ocazia unei aetiuni posesorie este sau nu legalmente
in comerciu, este o chestiune de fapt
lAsatA cu totul la apreciatiunea suveran a instantelor de fond, care seal:4
de controlul curtei de casatie. (Cas. I,
322 Sept. 10 91, B. p. 927).
9. Lucrurile de domeniu public, fiind

afarA din comerciu, nu sunt susceptibile de apropriatiune sau de posesie
privatA, i prin urmare nu pot da loc
in nici un caz la actiunea posesorie fata
de administratie. Asa fiind, facerea de
seAri in stradA pe local comunei care
este afarA din comerciu, nu constitue
de ct o simplA tolerantA, care poate
fi revocatA de primArie ori cnd voeste. (Cas. I, 322/Sept. 10/91, B. p. 927;
Trib. Dorohoi, Mart. 1/91, Dr. 25/91).
10. Constructiunile fAcute pe locuri
de domeniu public de eltre partieulari, nu constituese pentru acestia un
drept deplin de proprietate, pe cat
timp vor fi tolerati de cAtre autoritAtile publice competente de a urmArl si
executa distrugerea lor, iar particularii
nu pot invoca, unii contra altora, lipsa
dreptului de construire pe domeniul
public, Met n'au calitate si interes di-
Art. 476
rect in aceastA privire, si numai facultatea de aii apitra dreptul de proprietate, ce fie care poseda. (Cas. I,
239/Mai 31/91, B. p. 63O, Apel Buc.
198, Oct. 20/90, Dr. 45/91).
Desi nu este indoios el ori de
cte ori se deschid cM de eomunicatiune, strade, piete publice pentru utilitate publicA proprietarii mArginasi castigA dreptul de a avea fatadA spre
acele strade, piete, etc.; nu este ilia.
tot astfel cu pietele unde se vnd obiecte de prima necesitate, care difer
de pietele publice. In pietele unde se
vnd obieetele de prima necesitate comuna poate sA contraiascA ori ce elldiri va crede necesar pentra ajungerea acestui scop. DacA am admite cA
proprietarii mArginasi ciistigA un drept
de vedere rid treeere asupra acestor
pieta, ar fi a le da un drept de servitute asupra acestor piete, ceea ce nu
se poate admite, de oare ce prin constitutiune domeniul public este declarat inalienabil si impreseriptibil, si
afarA de aceasta, o servitute nu se

poate constitui de cat prin vointa
pArtilor sau prin lege, si nicAeri la
titlul servitutilor nu se recunoaste
proprietarul mArginas vre-un drept de

servitute asupra pietelor publice sau
cAilor de comunicatiune; singurul
drept ce pot aveit acei proprietari este
eel care D. are orice cetAtean si care
rezultA din scopul pentra care au fost
create. Astfel mArginasul nu poate pretinde ca primAria sA dArme clAdirile
ce a construit inteo pia% de consumatiune pentru ea prin acele clAdiri nu
ar aveit vedere sau acces asupra aeclei
piete.
(Trib. Putna, Apr.
20/92,
Dr.
37/92).
12. Un nemiscAtor, care apartine unui
particular, nu poate deveni de domeniu public, cleat dacA a fost cumpArat de bund voe de la dnsul sau dacA
a devenit proprietate publicA prin indeplinirea tuturor forrnalitAtilor preserise de legea de expropriatiunepentru cauzA de utilitate publicA. Asa
dar, acela cAruia, in afarA de aceste
douA eazuri, i s'a luat de eatre autoritatea publicA un irnobil, e in drept sA-1
revendice, fArA sA i se poatA spune cA,
prin destinatiunea ce i s'a dat, a de-
venit un lucru de domeniu public.

(Cos. I 509/95, B. p. 1431).
13. Din combinarea art. 1844 cu art.
476 c. civ., si in special din art. 1844 re-
zultd cA ceeace legiuitorul a luat ca
normA, pentru earacterizarea unui bun

ea apartinnd domeniului public i deci
scos din content i imprescriptibil, este
numai natura lui sau declaratia legii.

Constatarea instantei de fond ea un
imobil prin natura lui nu apartine domeniului public, este o constatare suveranA de fapt. (Cas. I. 434/904, B. p.
1423'
573
www.digibuc.ro
Art. 476
RUNURILE IN RAPORT CU CE1 CE LE POSED
14. Dupa art. 19 din constitutiune si

art. 476 codul civil, rurile navigabile
si flotabile sunt considerate ca dependinte a domeniului public. Si daca una
din consecintele domenialitatei rurilor este c ele sunt inalienabile si imprescriptibile, caractere esentiale ori
carei fractiune din dorneniul public,
aceasta nu impiedec pe riverani de a
intrebuinta apa rului pentru diferite
uzuri conforme cu destinatia lui, si

care nu sunt de natura a-i altera re-
gimul. (Apel Buc. I, Dr. 41/908. p. 330).

15. Statul neputnd aid crea venituri
de cat numai dada o lege consacra
principiul lor i autoriza perceperea,
rezulta a el nu poate sit perceapa, de

la riverani o sumn de bani pe fiecare
an pentru morile instalate pe rurile
plutitoare, intru at nu exista nici o
lege sau vre-un regulament care s
indreptteasca pe stat a percepe o asemenea plat. (Apel Buc. I. Dr. 41/908.
p. 330).
16. Simpla tolerant nu da nastere
la un raport juridic din care s, rezulte
drepturi si obligatiuni corelative. Numai in cazul cnd statul, in virtutea
dreptului general ce-i apartine asupra
domeniului public si apreciind ca, este
util sa uzeze de toleranta, ar conveni
cu proprietarul riveran si i-ar acord
autorizarea revocabila de a instal o
moara, pe un ru navigabil, sub conditiunea sinalagmatia a unei redevente,
ar putea, s cear de la proprietarul
riveran pentru moara lui plata anuala
a unei sume oare-care ca echivalent al
avantagiului conferit. (Apel Buc. I.
Dr. 41/908. p. 330).
17. Sentintele de expropriere pentru
eauze de utilitate publica, nu pot avea
de obiect deca proprietatile private
alienabile, iar nu cele intrate in domeniul public. Prin urmare din cornbinatiunea art. 476 5i 478 codul civil
rezultnd ea' terenurile callor ferate
fac parte din domeniul Statului, afectate serviciului public, ele sunt absolut
inalienabile pe cat timp rmn afectate unui asemenea serviciu. (Cas. III,
5 Iunie 1909, B. p. 849).
codul civil, fluviile sau raurile navigabile sau plutitoare sunt considerate
ea dependinte ale domeniului public.
Statul, in virtutea dreptului general
ce posed asupra domeniului public,
poate concede provizoriu unui particular, in sehimbul unei plati sau redevente, permisiunea de a instal o
moar sau o alt lucrare care ar jena
navigatiunea pe un ru navigabil sau
plutitor.
Regulamentul Organic al Moldovei,
prin art. 158, declara rani Siret navigabil, i intru cat n'a intervenit in
urma vreo lege sau vreun deeret care
s fi fixat punctul de unde ar incepe
Codnl civil
navigabilitatea, acest ram trebue s fie
considerat ca pastrandu-si caracterul

ce i-a dat Regulamentul Organic pe
tot parcursul sam, chiar de la obarsie.
(Cas. III, 27 Ian. 1910, B. p. 133. In acelai sens deciziile No. 403, 490 si 529.
Cas. sect. I din 1910; decizia aceleeasi
Curti No. 269 din 7 Mai 1910, precum
si decizia No. 16 din 30 Ianuarie EA No.
333 din 13 Iunie 1912. Aceast din
urrn deciziune mai cuprinde ca incheere: Prin urmare, cnd Tribunalul hotrste ca acest ru este de domeniul public numai in prtile sale
plutitoare, creeaza o distinctiune ne-
prevazuth de lege si violeaza, art. 476

din codul civil").
12. Autoritatile publice, in a caror
paz si priveghere sunt puse bunurile
cari fac parte din domeniul public, au,
pe lama celelalte mijloace ce legile
regulamentele pun la dispozitiunea lor,
si dreptul de a recurge la actiunile posesorii pentru a impiedica orice uzurpare de care particulari, precum
orice incercare din partea lor de a sustrage aceste bunuri dela adevrata lor
destinatiune. (Cas. I. 9 Nov. 1910, B.
p. 1502).
20.Dmbovita fiind unul din rurile
declarate prin lege navigabile, face
parte din domeniul public al Statului
si ca atare, bunurile domeniului public fiind scoase din comert, nu pot

face obiectul unui contract, hind inai imprescriptibile.
Prin urmare, curtea de apel violeaz
aceste principii de drept inscrise formal in art. 476, 963, 1310 si 1844 din codul civil, cnd califica de servitute
invoirea acordata, unei persoane de a
lua din rul Dmbovita apa necesara
pentru moara sa, i da acelei Invoiri
efectul unei servituti. (Cas. sectiuni
unite 2 din 26 Ianuarie 1912, B. p. 187.
Curier Jud. 18/912 si 45/912).
21. Art. 165 din Regulamentul Organic al Munteniei cum st art. din
legea plutirei garlelor, din 1835, enumarg. raul Ialomita printre cele cinci
grle plutitoare ale Munteniei, de unde
rezult c acest ran este de domeniul
public in toata intinderea lui, chiar
de la obrsie dupa, cum aceasta, mai
lienabile
reese si din art. 3 al. c. din legea din

1835.
Prin urmare instanta de apel creeaza

o distinctie neprevazut de lege cnd
declard ea acest rau este de domeniul
public numai in partile unde s'ar dovedi ea este plutitor. (Cas. I. 801/911.
Curier Jud. 23/912; In acelas sens: Cas.
I. 83/912. Curier Jud. 31/912; Cas. I,
1037 din 18 Oct. 1922, Jur. Rom. 3/923).
22.Potrivit art. 19 din Constitutiune
combinat cu art. 476 c. civ., libera
neimpedicata intrebuintare a rurilor
navigabile fiind de domeniu public,
Statul nu este in drept de a pereepe
574
www.digibuc.ro
Codn1 civil
vreo dare pentru uznl ce ar face cinevii

de dnsele, de oarece Statul are numai
gestiunea acestor bunuri de care nu el
se folose$te ci publicul. (Apel Galati I,
No. 127, 1914; Dreptul 1915, p. 166).
23.Dup art. 476 c. civ., sunt consi-
derate ea dependinte ale domeniului

public toate riturile plutitoare, iar prin
art. 158, regulamentul organic al Moldovei,
neabrogat in aceast privinta
prin nici o dispozitiune ulterioara conrul Siret este deelarat plutrarie,
titor servind pentru pogorirea marfurilor si productelor". Prin textul acestui articol legiuitorul nu a lent
nici o distinctiune in ce priveste
anume parti din rurile declarate plutitoare dacA pot sau nu prin firea lor
servi la plutire, astfel ett ele urmeazb,
a fi considerate ca atare pe toat intinderea lor incepnd de la obrsie.
Prin urmare, Tribunalul violeaz
articolele citate mai sus cnd respinge
actiunea Statului pentru plata de chirie a unei mori ce particularul are instalat pe apa rului Siret, pe motiv
eA, acolo unde este instalatA moara,
apa Siretului nu este plutitoare prin
firea ei $i deci nu este de domeniu
pentru ca Statul s aib dreptul
a -percepe vre-o folosint. (Cas. I, decizia No. 473, din 11 Sept. 1915; Jurisprudenta Rom. 1915, pr 562).
24. Sentintele de expropriere pentru
cauz6, de utilitate publica avnd de
scop de a face ca o proprietate sa
treacg, din domeniul privat in dome$i obtine prin o asemenea sentinta exproprierea unui teren deja intrat in
domeniul public printr'o expropriere
anterioarl si afectat unui serviciu de
utilitate public&
Cnd, prin urmare, instanta de fond
admite cererea unei comune de a se
niul public, urmeazA, e nu se poate cere
Art. 477
expropriit un teren obtinut de stat pentru serviciul crillor de comunicatie in

acelas mod, si de a se afect acel teren
trebuintelor locale pentru canalizarea
ora$ului, instanta prin acest mod
de a judecit si hotitri violeaza dispozitiile art. 476 si 478 c. civ., $i interpretA gresit art. 16 din legea de expropriere pentnz cauze de utilitate pu(Cas. III, deciziunea No. 526, din
20 Octombrie 1915 Jurispr. Rom. 1915,
p. 608. Curler Jud. 1915 p. 679).
25. Locurie rezervate cimitirelor fax
parte din domeniul privat, iar nu din
domeniul public al comunei. In conseeintA, aceste locuri sunt alienabile ei
prescriptible. (Trib. Bacu s. I. No.
1787/915. Curier Jud. 1915, p. 297).
26.Statul avnd, dupl art. 165 din

Regulamentul Organic, dreptul de a
desfiint oricnd morile instalate pe
cele child ruri, chiar inainte de Regulament, simpla tolerant din partea
Statului de a fi lAsat pe particulari
de a se folosi de al:a, nu le-a putut
crei nici un drept asupra apei din
domeniul public, astfel cA Statul poate
cere proprietarior de mori plata unei
sumo de bani ca echivalent att pentru folosinta ce au tras in trecut, ct
$i pentru acea viitoare pn la drmarea morii.
Prin urmare, Curtea de apel violeazil art. 165 Regul. Organic, cum $i
principiile din art. 476 si 582 e. eiv.,

cnd respinge cererea Statului de a 1
se pad o redeventa pentru folosinta
apei rului Ialomita pe trecut si pe
viitor, pnit la desfiintarea morel. (Cas.

I, decizia No. 563, din 14 Oct. 1915; Jurispr. Rom. 1916, p. 36).
27.A se vedit: art. 480 cu nota 13;
art. 577 eu nota 1; art. 1000 cu nota 133;

art. 1844 cu notele 5, 13, 14.
Art. 177.
Toate averile vacante i fdrd, stdpan, precum
si ale persoanelor cari mor fdr mostenitori, sau a cdror moste-
niri sunt lepddate, sunt ale domeniului public. (Civ. 499, 646, 648,
649, 652, 680, 724 urm., 1845 ; L. poi. rur. 45 urm ; Civ. Fr. 539).
Text. fr. Art. 539.
Tous les biens vacants et sans maitre, et ceux des
personnes qui dcdent sans hritiers, ou dont les succesions sont abbandonnes
appartiennent au domaine public.
Doctring
AUBRY ET RAU, H, p. 43; II, ed. 5-a, p. 63, 64;
BAUDRY ET CRADVEAU, Des biens, 180;
BUFNOIR, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 11, 12:

Cows ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 707; ed. 1-a, III, p. 420:
DALLoz, Rp. Biens, 261, 271;
DEMOLOMBE, IX, 458;
LAURENT, VI, 39;
MOURLON, ed. 7.a, I, p. 679 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2170, 2188, 3087.
576
www.digibuc.ro
Art. 478-479
Codul civil
'haring romneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 212 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p.
ancien et moderne de la Roumanie, p. 149;
9,
20); Droit
NACU, I, p. 734, 735, 743; II, p. 10, 11.
Jurisprudenti.
1 A se vedea: art. 645 cu nota 2.
Art. 178.
Portile, zidurile, santurile, intdriturile pietelor
de rezbel si ale fortgretelor, fac i ele parte din domeniul public.
Aceste lucruri reintra in comerciu cnd nu mai servesc la
uzul public 1). (Civ. 476, 647, 1844 ; Civ. Fr. 540, 541).
Text. fr. Art. 540.
Les portes, murs, fosss, remparts des places de
guerre et des forteresses, font aussi partie du domaine public.
Text. fr. Art. 541. Il en est de mme des terrains, des fortifications et
remparts, de places qui ne sont plus places de guerre : ils appartiennent l'Etat,
s'ils n'ont t valablement aliens, ou si la proprit n'en a pas t prescrite
contre lui.
Doctritai
AURRY ET RAU, II, p. 39; II, ed. 5-a, p. 55;
DALLOZ, Rp. Biens, 37, 38, 44 urm., 259; Suppl. Biens, 52

Doctrinfi romneasa.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 202 urm.; (II, ed. 2-a, p. 416 urm.; V, p. 118; XI,
p. 80); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 67, nota 1; Observalie sub. Cas.
Belg. 11 Mai 1912, Dreptul 81/1913;
CANTACUZI140 MATEI, p. 39, 40.
NACU, I, p. 735, 739 urm.;

RADULESCU SILIU, Observafie sub. C. Apel Bruxelles, 9 Dec. 912. Dreptul 81/1913.
Jurisprudent.
1. Exproprierea a-vnd de scop a face
ca o proprietate s. treael din domeniul privat in domeniul public, nu se

mai poate apnea la propriettile cari
se gri.sesc deja in domeniul public.
Prin urmare, drumurile de fier fa&And parte din domeniul Statului afec-
tat serviciului public sunt absolut inalienabile FA nu mai pot deveni alienabile dect in cazurile prevrizute de art.
476 si 478 e. civ., adicA atunci cnd au
incetat a servi publicului, intrucht utilitatea public ce s'ar declar din nou,
spre exemplu, pentru facerea unui canal colector, pentru seurgerea apelor
unei comune, nu poate mictsor cu nimic utilitatea publica declarat pentru
cAile ferate, cAei cu chipul acesta lu-
crrile de mare utilitate publicti s'ar

desfiint prin noui exproprieri, ceea
ce este (Wing:tor interesului public.
(Cas. III, No. 526, 1915; Jurispr. Rom.
1915, p. 608; Curier Jud. 1915, p. 679;
Cas. III, 5 Iunie 1909. Bul. p. 849).
Art. 479.
Poate aveA cineva asupra bunurilor, sau un
drept de proprietate, sau un drept de folosintd sau numai servitute. (Civ. 480 urm., 517 urm., 565 urm., 576 urm., 1720;
Civ. Fr. 544'
Text. fr. Art. 543. On peut avoir sur les biens, ou un droit de proprit,
ou un simple droit de jouissance, ou seulement des services fonciers prtendre.
1) In art. francez 540 corespunzator, lipseste acest ultim aliniat lug pfincipiul lui se gseste cuprins In
art. 541 c. civ. fr.
576
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPR1ETATE
Art. 480
Doctrina
AUBRY ET RAU, II. 438-410; II, ed. 5-a, p. 623-626;
BAUDRY ET CHAUVEAU. Des biens, 311, 343;
Omar ET CAPITANT, e(I. 2-a, I, p. 714, 767, 816;
DALLOZ, Rp. Proprit, 49 urm.; Biens, 272 urm.; Suppl. Proprit, 18 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 378 bis, IV ;
DEMOLOMBE, IX, 482, 519;
GARSONNET, I, 132, n. 3;
Hue, III, 74;
LAURENT, VIII, 409. 418;

Doctrin romneascrt.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 216 urm.; Observatiune sub. C. Apel Iai s. I, 17
Nov. 1901. Drentul 14 1002;
NACU, I, p. 745 ura,., 798.
TITLUL II
Despre proprietate.
Art. 480.-Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se

bucur si a dispune de un lucru In mod esclusiv i absolut,
insA In limitele determinate de lege1). (Civ. 475, 479, 481 urm.,

574, 581, 582 urm., 586, 588 urm., 620 urm., 841 urm., 998, 999 ;
Const. 17 urm. ; L. propr. liter. (Mon. of. 68/923), Art. 1, 2, 18,
21, 24, 29; L. regimului apelor. (Mon. of. 137/924), Art. 2 urm. ;
L .Minelor. (Mon. of. 143/924', Art. 1 urm.; Legea asupra flumelui din 18 Mart. 1895; Civ. Fr. 544).
Text. fr. Art. 544.
La proprit est le droit de jouir et disposer des
choses de la manire la plus absolue, pourvu qu'on n'en fasse pas un usage
prohib par les lois ou par les rglements.
Doctrinit straink
AUBRY ET RAU, II, p.173-175, 194-199, 384, 399, 400 ; II, ed. 5-a, p. 270-272, 302-300, 573, 574 ;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 203, 204, 206, 215 urm., 218, 219, 229, 393;
-DALLoz, Rp. Proprit, 49 urm., 144 imp.; Suppl. Proprit 18 urm., 60 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, IV , p. 316 urm., 326 urm., 354 urm., 39(5 urm.;
DEMOLOMBE, VI, 655 urm.; X, 27, 172-174; XI, 30, 50, 56; XII, 647, 648,653 urm.,658-660;
RUC, IV, 77 urm., 89;
LAURENT, VI, 103, 112, 136 urm., 138, 140 urm., 112, 146-148, 150, 152-154;
MARCADE, art. 544, 674;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 684-685;
PLANIOL, Rev. crit., 1883, p. 670; I, ed. 3-a, No. 2329.
DESPRE COPROPRIETATE.
Coproprietate ordinaril.
AUBRY ET RAu, II, p. 404-406; II, ed. 5-a, p. 579-582;
BAUDRY ET CH AUVEAU, Des biens, 267 Wm . 268, 269;
)EMOLOMBE, XI, 445-448 urm.; XII, 565, 579;

LAURENT, XXVI, 436, 439.
Coproprietate rezultfind din concursul a mai multi proprietari, avnd drept fiecare la
produse diferite ale acelui4 fond.
AUBRY ET Rau, II, p. 410, 411; II, ed. 5-a, p. 586, 587;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des &lens, 271.
1) La acest articol precum si la art. 998 si 1000 c. civil s'au Moot trimeterile la doctrina si jurisprudenta privitoare la actele administrative de autoritate.
53707. - Codul Civil adnotat
-- 577
www.digibuc.ro
37
Art. 480
DE SPRE PROPRIETATE
Codul civil
Coproprietate cu InclivIzIune
A UBRY ET RAU, II, p. 411-414; H, ed. 5-a, p. 588, 592;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 271, 273-276;
DEMOLO MBE, XI, 444-416, 448, 449;
De la Socil, 387, 389, 391, 397, 398;

LAURENT, VII, 164, 480, 486; XXVI, 437, 438.
G UILLO CARD ,
Doctrinit rocodneasca.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 223 urm., 301; (III, part. II, ed. 2-a, p. 30, 632,
674, 759; IV, part. I, ed. 2-a, p. 32i, 370, 476, 503, 528, n. 2, 723); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 223; Observajiune sub. Casatia ngJez 27 Nov. 1897
Dreptul 81/1900; Observatiune sub. C. Apel Iasi s. I. 17 Nov 001. Dreptul 14/1902;
Observalie sub. C. Apel Paris, 24 Fehr. 1013. Dreptul 62/1913% Teoria abuzului de
drept in noul cod al Romdoiri Mari". Dreptul 25/920; Observalie sub. Trib. Neamt,
31 Oct. 901. Curier Jud. 82/1901; Observalie sub C. Apel Trani (Italia) 7 Iunie 1901.
Curier Jud. 19/1902; Observalie sub. Jud. ocol II Ploesti 2225 din 14 Oct. 903. Curier
Jud. 19004; Observatie quI), C. Apel Paris, 9 Dec. 904. Curler Jud. 61/905. Nola sub.
Judec. Odobesti-Putna 131/915. Curier Jud. 26'1915; Nola sub. Cas. Fr. 25 Oct. 911
Curier Jud. 49/016 ; Observatie sub. Judec. ocol Zatreni-VAlcea, 664 din 1111die 919. Tribuna Ju rid. 37-38/919 ; Observatie sub. Trih. civil din Remirmo il, 7 Fehr. 921. Tribuna
Juridicet 24-27/1922; Observatie sub. Trib. Doll, s. I, 51 din 22 Ian. 1909. P tgini Juridice 45 1909; Nola sub. C. Apel Bordeaux, 14 Iunie 1923. Jurispr. Gen. 22/1923 No.
1559; Nola sub. Trib. civil Bruxelles, 1 Iunie 1917. Jurispr. Gen. 27/1023 No. 1851;
Nota sub. Trib. Narbonne, Aude, 20 Mart. 1920. Jur. Gen. 1924 No. 1939; Nola sub.
Trib. Senei (Paris), 1 Mai 1892. Jur. Gen. 1924 No. 1979 ;
ALEXANDRESCU TRAIAN, Nola sub. Cas. Fr. Req. 22 Ian. 918. Pand. Rom. 1924, III, 8;
BARASCH I. MARCO, Nola sub. Judec. ocol.II Buc., 22 Nov. 1922. Pand. Rom., 1924-11-190;
CANTACUZINO MATEI, p. 109, 110, 111, 143, 144; .Despre liberlatea individuala si persoa-
nele juridire, p. 37 urm.

CERBAN ALEX., Proprietalea sub regimul legilor exceptionale". Curier Jud. 32/.122;
CERNEA B., Concluzii sub. Trib. Ilfov, s.I Corn., 150 din 2 Mart. 1923. Pand. Rom. 1923H-209;
DEGR ALEXANDRU, S.rieri juridire vol. I, p. 146 urm. Teoria mrginirei proprietiltii
in interesul vecinului"; Scrieri juridice vol. IV, Proprietatea hetrtiei confidentiale,

p. 312 urm.,
DIOGENIDE E., Observatie sub. Trib. Dolj s. I, 239 din 5 April 1908. Pagini Juridice,
34/908;
DRAGOMIRESCU IULIU, Serisorile confidentiale". Dreptul 73/1910.
ERBICEANU VESPASIAN, 0 noua concep(ie a dreptului de proprielate al imaginei". Curier

Jud. 10, 13, 14/101)4;
GEORGESCU CONST. Caleva cuvinte despre proprietatea noastra devalma,e". Pagini Juridice 4/1907, 9/907;
GEORGESCU B. I., Organizarea proprietafii in dreptul nostru consuetudinar" Pagini J u.
ridice 1/907; Observatie sub. Trib. Seine, Pagini juridice 2/1907;
GHELMEGEANU M., Observalie sub. Trib. com. Sena. Pand. Rom. 1924, III, 1.04.
GLOGOVEANU R. I., Nota sub. Cas. S. U. 2 din 2 lunie 1921. Pand. R )m. 1923, I. 166;
HAMANGIU C., Proprietatea literara ;i artistica in legislalia Romaneasca, p. 9 urm; Noua
lege asupra proprielatii lilerare ;i artistice din 28 lunie 1923;

Hozoc D., Proprietatea colectiva i familiara in Ronidnia". Curier Jud. 72/909.
ILIESCU NICOLAS, Transformarea dreptalui de proprietale". Curier Jud. 35/914;
I OANITESCU R. D., Abuzul dreptului de proprietate". Curier Jud. 27/908;
Ioricscc-Dou I., Adnotatie sub. Trib. corn. Ilfov, 2 Aprilie 905. Curier Jud. 48/908;
KiLINESCU C. CONSTANTIN, Note' sub. Cas. I, 1016 din 29 Nov. 1921. Pand. Ram. 1924,
I, 184;
MICESCU D., Conrluziuni". Curier Jud. 39/923;
NACU, I, 751 urm., 798;
Cas. I, 158 din 20 April 1920. Pand. Rom. 1922,

I, 98;
Oakicscu C , Dreptul de proprielate si problemele aviafiunei". Curier Jud. 46/910;
R&DEJLESCEJ SHAG, Scrisori confidentiale. Proprietalea si inviolabilitatea lor". Dreptul
46/1911; Observatie sub. C. Apel Toulouse, 10 Iunie 909. Dreptul 10/910;
NICOLEANU HYPPOLYTE, Nola sub
ROSETTI, BILNESCU I., Observatie sub. C. Apel Poitiers, 29 Ian. 1923. Pan-1. Rom. 124,
DI, 78; Observafie, sub. Cas. Fr. 7 Mai 1921. Pand. Rom. 1924, III, 101;
SCRIBAN STEFAN, Nota sub. Trib. Darohoi, 90 din 15 Ian. 921. Curier Jud. 22/921;
SIEFERT E., Nola sub. C. Apel Hamburg, 1. Iunie 1922. Jurispr. Gen. 3/1923, No. 250;
STEFNESCU PRIBOI C. D., L'idtie de faute et la responsabilit des choses inanimies;
VASILIU BARNOSCHE D., Despre abuzul de drept". Curier Jud. 82/906.
578
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
INDEX ALFABETIC
Abrngare 19, 21.

Abuz de drept 5, 7, 12, 18,
28 bis, 41, 49.
Abuz de incredere 22.
Actiunc poscsorie 4, 17.
Aliniere 6. 9, 30-33, 35,38:
43, 44, 47.
Anulare 26, 28.
Ape curgatoare 5.
Inundatie 5.
Jurnal 1, 8, 10.
Legea presci 1, 8, 10, 15,
1)21, 24.
Linitita posesiune 17.
Literarli propriclate 1, 8,
10, 11, 15, 19, 21, 25.
Li(ogrart 21.
Locatar 24.
Artisti, a se veded Au- Loc viran 34.

Poscsie 4, 17.
Prejudiciu 2, 3, 5, 12, 15,

16, 18.
Autori 1, 8, 10, 11, 15, 19, Prescriptie 48.
Pruprietar 2, 5, 6, 7, 12,
20, 21, 22, 25.
Artistica proprietate 15,
20.
17, 24, 28-30, 32, 49.

Bunuri 26.
Pruprietate artistica 15,20.
Ce-iune 1.
Cladiri 3, 6, 40, 43, 44, 46, Proprretatea literara 1, 8,
10, 11, 15, 19, 21, 25.
47.
Confidentiale scrisori 11, Proprietatea scrisurdur 11,
16, 22.
16.
Proprietatea ziarului 8, 10.

Confiscare 19.
Constructii 3, 6, 9, 12, 30, Rduri pluutoare 13.
32, 35, 36, 38, 44, 45, 47. Regularnent de constructii
9, 32, 3), 46.
Contencios administrativ
Regulament organic 9, 13,
28, -10.
14, 31, 39.
Daune cominatorii 40.
Daune-interese 5, 7,10, 12, Regulamentul legii presei
13, 15, 16, 29, 49.
Depozit 16, 19, 21, 22, 23.
19,
Reparatii 2, 12, 13, 17, 33,

Desdaunare 5, 7, 10, 12, 35, 44, 47, 49.
13, 1i, 16, 29-31, 33, 35, Responsabilitate 5, 49.
Revendicare 4.
36, 38-40, 49.
Riveran 5, 13.
Desiiintare 5.
Destinatar (scrisori) 11, Siipaturi 3.
Secretul scrisorilor 16, 22,
16, 22, 23.
23.
Donatiune 26.
Drept de autor 1, 8, 10,11, Servitute 9, 33, 41, 42, 46.
15, 19-22, 25.
Scriltori, a se veded Au-
Editori 21.
Scrisuri 11, 16, 22, 23.
Etaj nou 35.
Exprupriere 28-33, 35, 36, Strade 9, 14, 31, 32, 39.
Sustragerea scrisorilor 23.
36 Ins, 38-40, 43-45, 47.
Titlul ziarelor 8, 10.
Fabrica 12.
Traditiune 22.
Fereastra de lumina 41.
Mite 9, 14.
Furt de scrisori 23.
Militate publica 28-30, 36,
Gdrle plutitoare 13.
Gazeta, a se vedea Jur-
nal", Ziar".
Inalienabilitate 26.
Inchiriere 24.
Industrie 24.
lmprejmuire 34.
42, 45.
Vecini 2,3, 7, 12, 17, 28 bis,

37, 49.
Zagaz 13.
Ziar 1, 8, 10.
Ziduri 3, 9, 14, 41.
Jurispruderp.
1. Proprietatea literarA chiar de ar
fi recunoscutA de art. 19 din constitu-
tie, nefiind reglementatA, rAmne MI%

sanctiune, j deci scrierea unui autor
Art. 4S0
zul de reparatiuni necesare fondului

vecin. Proprietarul obligat a suportit
pe fondul sAu ocupatiunea necesarA
pentru reparatiunile la fondul vecin
are insA, drept la o indemnizare in caz
de prejudiciu sau degradatiuni. (Trib.
Illov, I, 424, Iun. 15 81. Dr. 24/82).
3. Dacri cineva nu poate fi responsabil de prejudiciul cauzat prin faptul situ and uzeazA de .un drept al
sAu., catA insA sA, nu vatAme dreptul

altuia, cAci atunci acea vAtAmare i se
poate imput ca o greseala si trebue
prin urmare, dupA art. 998 si 999, sA
fie reparatA. Deci este dator a reparit
prejudiciul ce a cauzat cel care, eu
ocazia sApAturilor pentru clAdirile ce
voi, sA faa, in alAturare cu clAdirile
vecine, nu a luat mAsurile necesarii

dictate de regulile arhitectonice spre
a impiedia, o asezare brusa, a zidului de la casele vecine, ceeace a pro-
dus dislocarea bor. (Cas. I, 68 Mart.

1/83, B. p. 241).
4. Cel ce revendia, prin aceasta
chiar afirrnA inteun mod virtual a
nu posedA dar se pretinde numai proprietarul imobilului posedat de altul.

Astfel cererea de a constatit c cel ce
revendia are posEsiunea actualA a
imobilului litigios, este inadmisibilii,
pentru cA el nu poate in acelas timp
s revendice si sA posede actualmente
imobilul ce revendia. (Apel Buc. II,

120, Mai 28/85, Dr. 54/85).
5. Dreptul care apartine fie aruia de

a uz, sau chiar abuz, de proprietatea
sa, gAseste limita naturalA si legalA, in
dreptul proprietAtei altuia. IndatA ce
se va recunoaste c un proprietar a
prejudiciat proprietatea altuia prin
lucrArile de folosintA facute pe proprietatea sa, naste imediat ideea responsabilitAtii acestuia. Pe baza acestui
principiu, care rezultA din esenta ehiar
a proprietAtii, astfel cum o defineste
codul, se stabileste ideea responsabiMAW pentru pagubele aduse din cauza
luerArilor de folosintA fAcute do un
riveran pe o apA curgAtoare, si prin
urmare, dreptul de a cere a fi desdlunat pentru acest prejudiciu, si desdAunarea cea mai naturalA este, pe de
o parte desfiintarea luerArilor care Ii
aduc prejudiciu si pe de altit parte,
inteun jurnal nu poate fi considerat

de at un drept de cesiune care trebue
regulat dup dreptul civil. (Trib. Ilfov. coin., Sept. 23/80, Dr. 13/81).
2. Dacg, proprietarul are dreptul de
a uz de dreptul sAu de proprietate in
modul eel mai absolut, aceasta numai
sub rezerva limitelor legii si uzului. plata prejudiciului real. AceastA acSi este de interes public a exercitiul tiune in daune-interese se_naste cu ocaabuziv al acestui drept de atre un ziunea prejudiciului cauzat care se reproprietar sA, nu ajungit a ruin& edi- petA la fiecare inundatiune, astfel c
ficiile i stabilimentele vecine con- fiecare din aceste fapte dA nastere unei
struite in conformitate cu prescriptiu- actiuni separate, care constitue creante
nile reglernentare, and nici un preju- divizibile, independente una de alta.
diciu n'ar rezultii, din toleranta unor Actiunea pentru repararea prejudiciuacte trecAtoare pe fondul su. Chiar lui cauzat se prescrie prin 30 de ani
textul legei prevede in art. 616 obliga- dupA, dreptul comun. (Trib. Ialom.
tiunea legalA de a suport actele ne- 1299. Mai 7/85, Dr. 45/85).
cesare pEntru exploatarea unui fond.
6. Proprietatea este dreptul ce are
Prin analogie aceeasi dispozitiune este cineva de a se bucurit, i dispune de
cu mai tare cuvnt aplicabilA in ca- un lucru in mod exclusiv si absolut.
3 79
www.digibuc.ro
Art. 480
DESI'RE PROPRIETATE
Codal civil
ca dreptul de proprietate al unui autor este compleet si absolut, avnd astfel jus utendi et abutendi, caracter esential al dreptului de proprietate.
Astfel fiind deei nu avem o lege speeiala care s reglementeze dreptul de
proprietate literard, insd, ea intrunind
toate conditiunile unei adevarate proprietti, art. 480 c. civ., care reguleaza
in general dreptul de proprietate, tot
el reguleaza si dreptul de proprietate
literara; prin urmare, acest drept
existd si este prevazut intr'un mod
implicit in art. 480. Ca proba cA exist
dreptul de proprietate literal% este
art..339 si urm. c. pen., in cari legiuitorul prevede penalitati pentru acei
Si de legiuitorul, prin art. 480. a pus

oare cari restrictiuni acestui drept al
proprietarului asupra luerului sat',
intre cari se pot enumar si regulamentele comunale cari prescriu alinierile, ins daea dreptul proprietarului
inceteaza in fata uuor interese genevale, nu se poate sustine c autoritatea comunal far% a atinge si a face
iluzoriu un drept, ar puted in timp,

nedeterminat sd. tind nerezolvate cereri
cari ar aye& de object aliniarea terenului pe care voeste a se construi;

cad, de$ proprietarul o data eu cererea de voe pentru constructiuni este
obligat sa prezinte si plarnil cladirei,
ins acesta trebue sa fie precedat de
alinierea terenului pe care se tinde a
se construi (art. 16 reg. de construe. si
alinieri), fiind cu totul imposibil a se
face planul constructiunei pang, ce nu
se stie de mai inainte intinderea si limitele terenului, pe care se eostrueste.
cari vor tipari sau gravA cu orice mijloc, fr voia autorului, ori ce editiune
de scrieri si allele, considerndu-i ea
Odata stabilit drepcontra-facatori.
tul de probrietate literard intre cari
Intl% neaparat ei jurnalele, rezultd, cd
titlul unui jurnal este o proprietate
care nu se poate atinge mci direct nici
indirect. Titlul unui jurnal care a incetat de a exist poate fi adoptat de un
alt jurnal nou, cu conditiune numai de
a se lu toate precautiunile necesare
pentru ca responsabilitatea proprieta-
(Trib. Ilfov, s. corn. 29. Apr. 18 85, Dr.
47 85 si 61. Iun. 26/85. Dr. 68/85).
7. Cnd instanta de judecata proclama principiul ca exercitiul dreptului de proprietate e subordonat conditiei de a nu pricinul vatamare propriettei vecinului $i recunoaste proprietarului vatamat dreptul de a cere
despagubire, departe de a violit dreptul de proprietate, se conform articolelor de lege care regulamenteaza a-
rului jurnalului care a incetat de a

apare sa nu fie prin nimic angajat
prin noua publicatiune.
Daca nu
existd un alt mod de probatiune a proceasta materie. (Cas. I, 385 Dec. 10 86, prietatii unui jurnal, simpla ardtare
pe jurnal ca o persoand este redactor
B. p. 923).
9. Proprietatea literal% este aceea si directorul lui nu indicd de ct c
care se recunoaste mai facil de cat dnsul este un colaborator i aceasta
colaboratiune platita nu-i confer% drep-
toate proprietatile 13i. care este cea mai
distinctamente imprimata de personalitatea autorului. Si cu toate c aceasta

proprietate este compusa cu idei cari
ratacesc in caetul treeutului, fond co-
mun din care se adapa inteligentele,

dar, cautarea acestor idei, combinatiunea lor, de multe ori foarte noug,
Inca se pare ca nimeni nu le-a cunoscut pn atunci, munca aceasta,
lunga si rdbdatoare ce omul indeplineste eu atta greutate sondnd addncimile viitorului sau plimbandu-si cugetarea sa In infinitele drurcruri ale
imaginatiunei. sau fixnd-o neincetat
asupra tabloului asa de misctor al
societtilor, muned care profita splendoarei uuei tari, in care un autor sau
scriitor si-a uzat viata ei de multe ori
si-a absorbit si averea sa, nu poate fi
produsul tuturor, ei foloasele nu le
poate pierde nici el nici deseendentii
sal. Autorul unui uvragiu folosindu-se
de dnsul dupa dorinta sa, exereitndu-I dupa vointa sa, cedndu-1, vnzndu-I si transmitndu-1 prin toate mijloacele de drept civil, putnd a-ei corige
si modificit opera sa, putnd a o suprima in tot sau In parte dupl interesele averei sale, dupa grijile, dupa
inspiratiunile constiintei sale, rezultd
turile unui proprietar. (Trib. Ilfov,

Mart. 17/87. Dr. 38 87).
9. Art. 7, cap. I, sect. II din Regulamentul organic al legei pentru dregerea tuturor ulitelor din oras, mentinut
de art. 19 din constitutiune, care, in
consideratiune ea ulitele din tot cuprinsul orasului sunt strmte, supune
pe tott proprietarii de imobile din Bucuresti obligatiunei de a se retrage att
ct va fi trebuinta stradei pentru a
dobndi lrgimea de 6 stnjeni sau 12
metri, creeazd, o servitute asupra tuturor imobilelor dupd, stradele din Bucuresti, servitute de care nici un proprietar nu-si poate libera imobilul sau
dect numai atunci end strada a dobndit largimea de 6 stnjeni. Ca sanetiune a acestei dispozitiuni, acela4i
art. 7 din Regulamentul organic interziee proprietarului, de a zidi din nou
..au a preface zidirea veche pail% cnd
nu va satisface servitutii de retragere,
prohibitiune pe care o reproduce s
regulamentul de constructiuni in art.
51. Servitutea aeeasta de retragere
exista asupra imobilelor depe stradele
care n'au lrgimea de 6 stnjeni ei
pentru tot terenul trebuincios pentru
dobndirea acestei lrgimi, i termenii
580
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 480
7 nu la.sd nici o indoiald asupra unui loc are acultatea de a se bueur

servitutii: ari cine de acum inainte va de lucrul &du in mod exclusiv i absovol a zidi s. fie dator a lash, ulitei 4 lut; extensiunea ius a acestui drept
palme domnesti (1 m. 20 cm.) din locul are de limit obligatiunea pentru prosdu, sau si mai mult, dupd trebuintd... prietar ea uznd de dnsul s nu vaaceasta se va urind 'And cnd
tme drepturile altuia. Si daed din
tele vor doband lrgimea de 6 stn- exereitarea acestut drept se eauzeazd
jeni". Si din intregul text al art. 2 din prejudiciu vre unei persoane, numai
regulamentul de constructiuni nu re- atunei proprietarul poate fi rdspunzsult altd deosebire de ct c portiu- tor de dnsul, cnd prejudiciul provine
nea de 1 ni. si 20 cm. este terenul de din violarea dreptului aeelei persoane.
retragere ce proprietarul este obligat Ast-fel, cel ce construeste o fabried de
a ced gratuit, iar restul pan la com- lumndri nu atinge intru nimic drepplectarea largimei de 6 stnjeni, tere- turile vecinului sdu, i clacd mai inanul aservit pe care Primaria este da- inte vecinul plted pentru asigurarea
toare a-1 rescumpdrit. (Apel Buc. III, casei sale o prima mai micd de cum
125, Mai 11/87, Dr. 49/87).
plteste aeum din pricina infiintarei
10. Legiuitorul prin legea presei din acelei fabrici lnet casa sa, cause este
1862, declard c jurnalele si alte foi pe- cd fabricantul nu uzase de dreptul ce
riodice sunt proprietatea persoanelor aved de a construi pe locul sau, impre-care le publicd, garantndu-le aceast jurare care constitue un simplu avan-proprietate in modurile aeolo ardtate. tagiu pentru vecin, iar nu un drept;
Deci proprietarul unui jurnal are drept deci daed fabricantul uznd de drepa face actiune in despdgubire contra tul sail, a privat pe vecin de avantace i-ar usurp& acest drept de pro- giul ce-1 axed si l'a facut s sufere un
prietate. Dar, pentru a ave loc a- prejudiciu din aceast cauzd, nu poate
ceast. uzurpare si ca actiunea in dauue fi obligat la nici o reparatiune. (Trib.
sr], fie admisibild, trebue ca noul titlu Covurl., Nov. 23 88, Dr. 57 89).
al ziarului s fie in tocruai cu al gaIn virtutea art. 165 din regulamensetei uzurpate si s aibd acelasi cli- tul13.organic,
care pentru motive ecoseu si format, cu alte cuvinte noul ziar nomic* hotrnd
face plutitoare
s. fie in asa conditiuni in ct sa se unele ruri, si a art. a1 din
legiuirea de
confunde cu eel vechi, fapt care sd
la 1834-35 relativ la plutirea grlelor, declard irnperios e, nimeni

s, nu mai fie volnic s lege vre-un
37I89).
zagaz
pe malurile grlei, din care s,
Orice scriere, notit, sau insemnare sd adaoge
si s impedice
intimd sau confidential este proprie- cursul firescnamolul
al apei prin strmutarea
tatea exclusiv a acelui ce a seris-o; mdtcii, pe temeiul
dar al acestor dispo-
poat induce in eroare
pe cititori.
(Trib. Ilfov, corn., Mart. 7/89, Dr.
iar cnd ea este adresat altuia, atunci

si destinatarul coproprietar
asupra-i impreund cu cel ce i-a trimis-o. Daa, ins se intmpl, ca ea s,
fie sustras, pierdutd sau rtcit., acel
ce a sustras-o, a gA'sit-o sau a primit-o
din eroare nu poate pretinde vre un
drept de proprietate asupra ei, $i adevratul proprietar poate s'o revendice
ca pe ori ee alt lucru mobil. Numai
autorul si destinatarul unei scrisori
confidentiale pot face uz de ea; ori ce
tert. persoand nu se poate send de
ca in justitie fat% voia celor doui coproprietari, cari numai de comun acord au dreptul s dispund de confidentele continute in ea. Scrierile si
hartiile intime sau confidentiale ale
clevine
cettenilor sunt inviolabile ca $i domiciliul lor, si nimeni, nici chiar justitia, nu poate s patrund in secretul lor de ct numai cnd interesul
ordinei publice o reclamd si numai cu
paza formelor prescrise de lege; daed
in materie penald principiul de mai
sus suferd o exceptiune, aceast, exceptiune nu se poate aplich cnd sunt
In joc simple interese private. (Trib.
Ilfov IV, 225, Iun. 3/89, Dr. 47/89).
12. Conform art. 480, proprietarul
zitiuni legale a drepturilor inerente suveranittii interne a statului. Ministerul lucrrilor publice pentru infdptuirea efectiva a dorintei legiuitorului,
aceea adied a trausformrei grlelor
principale din tar% (Jim, Oltu, Argesu,
Dmbovita, Ialomita, Siretu i Prutul)
in ruri plutitoare, precum si aceea de
politic generald ce are a exercit asupra acestor garle, nu i se poate tgddu prerogative sa de a puted reglement drepturile proprietarilor rive
rani ai acestor grle, precum si a supraveghiii, abaterile de la lege svrsite cu oeaziunea exercitiului acestor
drepturi. Deei in vederea unor atari
consideratiuni, Ministerul e In drept
a stabil conditiunile sub care li e permis proprietarilor de mori de pe acele
axle de a reconstru zgazele morilor. Asemenea msuri sunt aplicabile
si morilor anterioare regulamentului
organic, cacj prin legiuirea din 1834-35
edictndu-se categoric a dispozitiunile
privitoare la luerri accesorii a morilor existente la epoca decretrii legii
natural cd atari msuri le aunt i lar
Deed ins Ministerul e
aplicabile.
intemeiat a subordonii, indeplinirei
581
www.digibuc.ro
Art. 480
unor anume formalitAti dreptul riveranului de a repar zAgazul, nu mai

putin insA e dator, in urma notificatiunei ce 1 s'a Mout, de a pune pe riveran in mAsurA a cunoaste ce luerAri
ce formalitAti necesitA obtinerea
unei autorizri de repararea zAgazului; lipsa unei atari procedAri din
partea Ministerului it poate fi imputabil i da loe la daune-interese contra-i. (Apel Buc. III, 214, Nov. n/90, Dr.
81/90).
14. Regulamentul organic, fiind rAmas in vigoare in ce priveste dispozitinnile sale relative la lArgirea si alinierea stradelor (art. 19 din constitutiune) stabileste prin art. 7 de sub seetiunea II, c de acum inainte ori eine
va voi a zidl stt fie dator a lAs, ulitei
4 palme domnesti din locul sAu si c
nimenea dar sA nu fie volute a zidi

din nou sau a preface zidire veche
fArA a se da mai inti de stire comisarului care dimpreunA cu architectul
va merge la fata locului sA pue semPrin expresiunea zidire veche
nul.
nu se intelege numai zidirea propriu
ei easa in intregul et si cu toate
pArtile principale ce o constitue, precum e acoperamntul. (Apel Bue. I,
238, Nov. 14/90, Dr. 2/91).
15. Din combinatiunea art. 19 din

constitutiune cu art. 480 c. civ., art. 339
C. pen., si cu art. 1 al legit presei din

13 Aprilie 1862, rezultA cA proprietatea literarA i artistic, este recunoscutA j respectatA, putnd proprietarul s se bucure in mod exclusiv si absolut de lucrul sAu, si cA cel ce o violeaz este dator sA repare prejudiciul
ce a cauzat, conform art. 998 c. eiv.
(Trib. Ilfov. corn., 807, Mai 19/92, Dr.
50/92).
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
16. In general o scrisoare apartine

celui carat este adresatA, destinatarului, din momentul ce acel care a seris-o
s'a desfcut de (Musa, remitnd-o sau
depunnd-o spre a ajunge la destinatie. Principtul acesta inceteaz de a se
aplicA cnd epistola scrisit posedA un
caracter intim si confidential, proprietatea celui ce a scris-o devine in mainile destinatarului un simplu deposit
de care nu poate face nici un uz fr
consimtimntul celui care a scris-o,
putnd ori si cnd s-i. fie reclamat
depozitul; iar cnd ar face vre un uz
de dnsa publicnd-o, lipseste la buna
sa credint si violeaz secretul incredintat in scrisoare, el i se poate cere
daune interese, (Trib. Ilfov III, 879,
Sept. 20/92, Dr. 67/92).
17. Proprietarul unei ease avnd
dreptul a o intretine si a o repar, cnd
e impedicat in general in exercitiul
aceStui drept de chtre vecini, el poate
e in drept a intent o actiune care
nu poate i i nu e de ct o actiune
posesorie, scopul ori cArei actiuni po-
sesorie fiind a-si garant, exereitiui

unui drept sau linistita posesiune sau
quasi-posesiune.
18/92, B. p. 763).
(Cas.
I.
277/Sept-
18. Fiecare trebue s rspunz pentru exercitiul abuziv al dreptului ce-1

are si pentru prejudiciul ce se eauzeaz prin exerci(lul dreptului. Acest
principiu anterior constitutiei nu e
contrazis prin dispozitiile constituttei,.
care nu consacr un prineipiu contrariu principiului stabilit. De altmintrelea, dac exercitiul unui drept e abuziv sau cauzeaz prejudiciu e o chestiune de fapt care dac se constat de
o hotArire, intru aceasta nu poate fi
supus cenzurei.
18/92. B. p. 763).
(Cas. I,
277/Sept.
19. Dest prin art. 19 al legit preset

din 13 Aprilie 1862 se impune ori erui proprietar ca 4 exemplare s sedepuna la Ministerul instructiunet publice si ate 2 exemplare la fiecare prefecturA de judet, iar prin art. 2 din
regulamentul acelei legi se dispune ea
autorti, odat cu depunerea operilor
Mr, s faca cererea in scris Ministerului instructiunei publice spre li se
constat dreptul de proprietate, totusi
aceste dispozitiuni ale legit preset si regulamentului su nu sunt prescrise suh
pedeaps de pierderea dreptului d
proprietate asupra operei nedepus la
Minister. Art. 9 al citatei legi nu dispune c depunerea acelor exemplare
serveste pentru constatarea dreptului
de proprietate asupra operei depusz
o asemenea dispozitimie nu este introdus de cAt prin art. 2 al regulamentului legit presei, care astfel, nefiind f-cut in conformitate cu legea, nu poat aveA Mrie acea dispozitiune a regulamentului din care s'ar deduce pierderea dreptului de proprietate. pierdere
nestabilit de legea preset. In ort ce
caz, art. 2 al regulamentului, precum
si art. I, nu au avut de scop cleat a

procur autorului un mijloc de a-si
constat dreptul de proprietate asupra

operei sale i a se puteit urmAri si
confisch (art. 6 al legei) exemplarele
contrafAcute, de dare administratiune
care ar Ewa, la indemn opera original; ele nu au avut de scop de a
rApt chiar dreptul de proprietate, impiedecnd pe autorul ce nu a Mcut depozitul de a-si constath dreptul sAu de
proprietate. Rezult dar de act cA eel
ce nu s'a conformat legit si regulamen-
tului presei asupra acestui punct, it

va lipst mijlocul acesta facil de a-si
constat dreptul sAu de proprietate,
dar pentru dovedirea lui va rAmne
supus dreptului comun. Dac in inten-
tiunea leginitorului de la 1862 articolele
in chestiune au avut intinderea contrarie, atunci ele de sigur au fost abrogate prin art. 19 din Const. si prin
art. 480 c. civ., cari nu aduc atari stir-
582
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 480
DESPRE PROPRIETATE
impune printeun simtimnt 'de toti

imprtasit, si care ne face A. vedem
uu abus de ineredere din partea desticonstitue pentru un produs artistic, o uatarului, care s'ar pretinde a face cu
creatiune a spiritului sau a geniului, o asemenea scrisoare intrebuintarea ce
pe care legea din 1862 a inteles a pro- un proprietar este in drept face cu
tege, apartine judecatorilor de fapt de lucrul sAu. (Cas. II, 244 Mai 5/93, p. 488.
a aprecia, prin o eonstatare necesar- B. p. 488).
23. In dreptul roman gsim consamente suverand, clael produsul oferit
apreciatiunei kr reintra, prin natura crat prineipiul ea destinatarul se consa, in operile de arta protegiate prin sidera ea proprietar al scrisorii ce i
biri dreptului de proprietate. (Trib.
Ilfov, coin., 807, Mai 10/92. Dr. 50 92).
20. Legea nedefinind caracterele care
legea din 1862. (Cas. II, 148/93. Sept 21,

93. B. p. 856).
se trimite. (Dig. leg. 65, De adquirende

rerum dominio), $i ca un corolariu ne-
21. Pentru ea proprietatea literara

sa poata ft adusa la cunostinta celor
de al treilea si pentru ea autorul sa
se poata preval de dreptul exclusiv
de reproductiune. trebue ca el sa faca
depunerile eerute de art. 9 din legea
presei la Ministerul de instructiune;
acea depunere nefiind facuta, rezulta
ea proprietatea literara ramne in domeniul public. Si nu se poate argument din dispozitiunile legii din 15
Aprilie 1885 pentru obligarea autorior,
editorilor si litografilor de a da ate
cesar al acestui principiu, sustractiunea serisorii ca un furt (leg. 14 17,

de furtis). Doctrina, reprezentata prin
autoritati impunatoare, e de acord a
recunoaste ea o scrisoare misiva devine proprietatea destinatarului in virtutea transmisiunei, animo donandi.
ce i-a facut autorul sau si a principiului cousacrat de art. 1909 e. civ., si ea
destivatarul nu e un simplu depozitar,
caci dnsul nu e tinut a restitut. Tot
ce se poate zice, &and e vorba de o
scrisoare confidentiala, este ea aceasta
transmisiune de proprietate nu a fost
facuta de cat sub conditiunea de a respecta si de a nu destinui nimanui confidenta ce ea contine, caci dreptul destinatarului e subordonat conditiunei
de diseretiunea ce natura unei asemenca scrisori i impune, cA destinatarul
care a primit o scrisoare posednd
asupra-i un drept exclusiv si constituind un mobil caruia legea acorda
protectiunea sa, sustractiunea sau furtul ei cade sub aplicatiunea articolelor
codului penal relativ la delietele contra proprietatii. Si dacd am paras domeniul $tiintific pentru a consult
practica 5i uzul relatiunilor sociale, de
asemenea nu se poate admite c acela
ce a trimis o serisoare unei persoane,
fie dnsa ct de confidentiala, intelege
a retine vre un drept de proprietate
asupra ei, de oare ce nu se poate tagadui cA prin faptul trimiterei scrisorii,
expeditorul si-a manifestat indestul intentiunea de a vol sa se desbrace de
stapnirea ei pentru a o face EA treaca
in aceea a destinatarului. Si daca inteadevar in unele imprejurari, autorul
unei serisori nu are alt scop de eat a
3 exemplare din orice publicatiune Bibliotecei centrale a Academiei, pentru
a sustine ea prin acea lege s'ar fi abrogat ea contrarii dispozitiunile art.

9 al legii presei din 1862, de oarece nu
poate fi vorba de nici o contrarietate
de dispozitiuni intre ambele aceste legi
avnd amndoug scopuri diferite: cea
din 1862 stabilirea unui drept de proprietate exclusiva fa% cu reproducatorul cea din 1885 imbogatirea biblio-
tecilor nationale si a Academiei; si

apoi legea din 1885 niet nu impune
desemnatorilor si pictorilor prevazuti

de legea presei, obligathinea de a face
vre-o depunere pentru bibliotect. (Apel
Buc. III, 4, Ian. 21/93. Dr. 13/93).
22. Dreptul destinatarulut asupra
unei scrisori ce i-a fost adresata, nu

ia nastere de ct prin faptul traditiunei; intre autorul unet serisori si
destinatar se poate convent ett aceast
traditiune nu da drept destinatarului
de a face cu aceasta scrisoare intrebuintarea ce ori ce proprietar este in
drept a face cu lucrul salt, si ea, dar
printeiusa nu s'a transmis acestuia
un drept de proprietate asupra acestor serisori. Insa, o scrisoare confidentiala fiind in intentiunea si a celui ce
a scris-o si a celui ce a primit-o, de a
rmneit continutul ei un secret intre
dnsii, urmeaza neaparat at sus zisa
conditiune trebue sa fie primita ca
virtual stipulata de cel ce a adresat
scrisoarea. si de asemenea cA destinatarul ei n'a primit-o de cat sub angajamentul tacit din partea so de a nu fi
privit ca proprietar al acestei scrisori,
ci ea un simplu depositor al unui secret al scriitorului ei. Pe lnga aceasta
sus zisul raport intre autorul unei sarisori confidentiale si destinatarul ei, se
face
cunoscut
destinatarului senti-
mente sau afectiuni ee i-au fost inspirate, prin aceasta ins nu se poate
sustine cA natura actului petrecut s'a

schimbat si cA dintr'un pur act de dar,
o scrisoare a luat caracterul unui deposit. Dacit in asemenea ocurenta, destinatarul se califica de depositar, e
gratie facultiltii imaginative si ea o
figura metaforicA, pentru a exprimit
secietul destanuirei
intime al ace-
luia ce i le incredinteaza. o datorie

de discretiune ce i se impune ; aceasta
insa nu exclude ideia unei volute
energie manifestata din partea ex-
583
www.digibuc.ro
Art. 480
DESPRE PROPRIET ATE
peditonilui de a transmite destinetarului instrumentul sau actul ce cuprinde consemnarea gndului si cugetdrilor sale. (Apel Bue. III, 100, Febr.
8/93. Dr. 17/93).
24.Proprietarul fiind in drept de a

se bucur si a dispune de bunul sdu
intr'un mod absolut, cu singura rezervd de a nu depsi limitele preserise
de lege, dnsul poate, in lipsd de stipulatiuni contrarii, sd inchirieze in
parte imobilul sau, sau imobilele sale
inveeinate, la mai multi locatari exercitnd industrii similare, cci desi locatorul este dator, dupd lege, s feed
pe locatar de a se folosi inteun mod
neimpiedicat de imobilul inchiriat, totusi prin aceast dispozitiune, legiuitorul nu a inteles a supune pe proprietar la altd obligatiune, dect aceea de
a garant locatarului folosinta materiald a localului, iar nici de cum si folosul ce locatarul se awteaptd a trage
din exploatarea industriei sale. (Cas.
If 248/99, B. p. 1306).
25. Din combinatia art. 19 din Constitutie eu art. 480 c. civ., art 339 c. pen.
si art. 1 din legea presei din 1862 rezultd, cd proprietatea de orice naturd si
deci si proprietatea literard si. artisticd
este recunoscut si respeetatd, putnd
proprietarul sd se bucure in mod exclusiv si absolut de lucrul su. (Trib.
'Hoy I, C. Jud. 41/901).

26. Inalienabilitatea bunurilor. fie
vremelnicd, fie perpetud, este o excep-
tie, ce nu poate fi creath decAt prin

lege in marginele puse de Constitutiune puterii legislative, iar nici de
cum printr'o conventie particulard. A
creea printr'o conventiune sau dispozitiune particulard o inalienabilitate,
este a contraveni ordinei publice;
cdci, pe de o parte, se restrnge
capacitatea persoanelor, care e de
ordine publied, lar pe do alta, se

si stnjeneste libera cireulatiune,
care este de un interes covrsitor pentru economia national. Astf el, conditiunea pus inteo donatiune de cdtre
donator si acceptat de donatar, de a
nu se instrin bunul ddruit cAt va

trl donatorul, fro invoirea lui, este
contrard ordinei publice si dar desfiinteazd donatiunea ce depinde de dnsa.

(Trib. Dorohol, C. Jud. 1/904).
27. Deciziunile date, fie de consiliile
de higiend, fie de Ministerul de interne, nu pot constitui in legislatiunea
noastrd niste sentinte judecAtoresti,
care s aibd autoritate de lueru indecat, $1, care s impiedeoe pe eel in-
teresat de a se adres justitiei ordinare. (Cas. I. 30 Ianuarie 1906, B. p. 51).

28. Dreptul de proprietate este ga-
rantat de art. 19 din Constitutie, dupd

care nimeni nu poate fi exprepriat de
cat pentru cauzA de utilitate publicA
numai eu formele prevAzute de lege
Codul civil
si dupd o prealabild despdgubire, iardupd. art. 480 din codul civil, proprietarul este in drept a se folosi si dispune de proprietatea lui cum va vol,
intru cat nu atinge interesele si drepturile celorlalti.
Astfel, cnd dreptul de proprietate
al mosnenilor Cmpulungeni asupra prundului rnlui Trgului in lungimea orasului, si asupra locurilor virane din raionul orasului, a fost consacrat din vechime prin acte, hrisoave
si hotdriri judeedtoresti, ordonanta
Primriei Cmpulung care impiedica.
pe numitii mosneni de la exerciiarea
drepturilor lor, constitue un exces de
putere din partea unei autoritti in
contra drepturilor patrimoniale ale
unor partieulari, si, prin urmare
Curtea de Casatie, conform art. 5, alin.
h si j din legea Contenciosului administrativ, e in drept a anul si desfiint asemenea ordonantd. (Cas.
20 Mai. 1908, B. p. 983).
28 bis. Conform principiilor dreptw
lui de proprietate, acest drept ca orice
alt drept, este considerat att de insemnat in ct s'a crezut cd e bine a fi
garantat, nu numai prin dispozitiile legiuirilor civile i penale dar chiar prin.
Constitutie prin Art. 19, neviolabilitatea proprietdtii fiind dar un pHncipiu constitutional.
Tot din acest principia de drept rezultA cd proprietarul vecin poate
uzeze de proprietatea sa (ua cum ar
crede, frd 'hash ca prin aeest uzagiu
ad pricinuiascd vdtdmarea propriettil
vecinului. Acesta poate s ceard baldturarea faptelor vecinului cari aduc
ase(menea vtmare dreptului sn..
(Trib. Dolj s. I, 239 din 25 Apr. 1908,
Pagini Juridiee 34/908. In acelas sens:
Judec ocol. Budesti (Arges) 7 din 10
Ian. 913. Curier Jud. 28/913; Judec. oeol.
ZAtreni-VAlcea, 25 Iun. 1916, Dreptul
32/920).
29.Art. 480 si 481 din codul civil,

combinate cu art. 19 din Constitutie,
recunoaste proprietarilor dreptul de a
se bucur si dispune de lucrul lor dupd
cum vor crede mai bine pentru f olosul lor, supuindu-se numai la restrietiunile prevAzute de legi i regulamente pentru exercitiul dreptului de
proprietate; iar in afard de acele restrictiuni nu pot sd fie siliti a ced
proprietatea lor, dect prin expropriere pentru cauzd de utilitate publicd, dndu-li-se in schimb o dreaptd
si prealabil despdgubire. (Cas.
14 Apr. 1909, B. p. 471).
30. Dreptul de proprietate este garantat inteun mod categoric de art.
19 din Constitutie, si nimeni nu poate
fi expropriat de imobilul su, deal
pentru cauzd de utilitate publied $i
dupd o prealabild despagubire; iardupd art. 480 si urm. din codul civil.
584
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
proprietarul este in drept a se folosi
si a dispune de proprietatea lui in mod

absohit si dupd cum interesele sale 11
povAtuese, end nu mica legile si nu
atinge ordinea publied.
Conform acestor principii. Prim Aria
im poate refuzii, unui proprietar autorizatiunea de constructiune, pe motiv
ed planurile ar fi necomplecte $i neregulate, sau cd s'a admis in principiu
exproprierea imobilului, sau pe mo-
Art. 480
dreptul de proprietate, PrimAria nu

poate refuza autorizarea cerut de
cineva pentru a-si imprejmui un loe
al sAu viran care este bine determinat

si individualizat in deajuns. (Cas.
Iunie 1912, B. p. 1349).
35.DacA un imobil a fost supus le-
giuitei retrageri, cnd s'a fAcut clAdirea pe linia de aliniere stabilitd de

primArie, conform autorizatiunei datd
pentru a elddi, primdria nu poate imtiv cd alinierea decretatA este uumai pune proprietarului o noud retragere,
provizorie si temporarie. Un aseme- conform unui nou plan de aliniere,
nea refuz echivaleazd cu o expropriere dead numai expropriindu-1 conform
de un imobil, dar fArd o justa si pre- cu legea i aeordndu-i o justA si prealabild despAgubire, ceeace este con- alabild despdgubire, neputnd sd-i retra vointii Constitutiei si legilor tdrii. fuze autorizatia de a face un nou etaj
(Cas. III, 22 Sept. 1909, B. p. 1024).
si alte reparatiuni la imobilul exis31. Aceiasi sectiune a Casatiunei in
tent, cdei altfel caled dispozitiunile art.
sedinta dela 23 Sept. 1909. (B. p. 1032), 480 din codul civil si art. 19 din Conbazatd pe acelasi principiu din art. 480 stitutie, care garanteazA dreptul de
proprietate. (Cas. III, 9 Oct. 1912, B.
urm. din Codul civil hotdrAste:
Astfel, singura restrictiune ce s'a p. 1793).
adus dreptului de proprietate, in ra36. DupA art. 480 din codul civil, ori
port on alinierile, este cea prevAzutd ce proprietar are dreptul de a se bude art. 7, cap. I din Regulamentul Or- cur i a dispune de bunul sAu in mod
ganic, pentru ca strdzile sd dobn- exclusiv si absolut, in limitele deterdeased lrgimea de sase stnjeni; or, minate de legi, i acest drept este condeed strada are o asemenea lArgime, sfintit si garantat prin art. 19 din Conoriee lucrare de noud aliniere, deschi- stitutie, dupd care nimeni, nu poate fi
dere de strAzi, etc., nu se poate face silit a cedit proprietatea sa, deciit pende PrimArie dect respectndu-se tru cauzA de utilitate publied constadreptill de proprietate, adicd expro- tatd legalmente si dupd o dreaptA si
priind mai inti terenurile de cari are prealabild despAgubire.
nevoie, dupd o dreaptd si prealabild
Prin urmare, intruct nici o dispodespdgubire. (Cas. III, 23 Sept. 1909. zitiune din lege nu autorizA pe cop. 1032).
mund, in prevederea unei viitoare ex32. Tot sect. III a Casatiei, in seproprieri, care e numai in stare de
dinta dela 10 Noembrie 1909, bazatd pe proiect, sd impiedece pe proprietar de
principiul aceluiasi art. hotArAste tar- a se folosi de dreptul sau de propriemAtoarele:
tate, a..g cum e ingrddit de lege, autoPrin urmare, PrimAria Capitalei nu ritatea comunald nu poate refuza libepoate refuz, unui proprietar autoriza- rarea auterizatiunei de a construi pe
liunea de a construi pe o stradd ce fuel teren sub cuvnt ca ar fi supus
are lArgimea de sase stnjeni, pe sim- unei viitoare exproprieri. (Cas. III, 23
plul motiv cd, conform modificArii art. Oct. 1912, B. p. 1831).
4 aditional dela art. 42 al Regulamen36 bis. Art. 480 din codul civil care
tului de constructiuni si alinieri, con- defineste proprietatea si vorbeste de
structiunile depe acea stradd trebuesc limitele determinate de lege, nu poate
stt fie retrase cu cinci metri din ali- fi inteles dect in sensul unei regleniere, cAci o asemenea dispozitiune din mentdri prin lege a exereitulul drepregulament constitue de fapt o ex- tului de proprietate, iar nu in intelepropriere deghizatd si. o impiedicare sul ed. legiuitorul ar fi cu drept sA ada proprietarului de a uzit de dreptul mitA o expropriere in afard de eazusAu de proprietate, garantat de lege. rile cu total exceptionale prevdzute de
(Cas. III, 10 Nov. 1909. B. p. 1404).
C'onstitutie, cdci astfel inteles art. 489
33.PrimAria nu poate impune unui din codul civil, ar fi in contradictiune
proprietar o noud retragere, conform cu principiul inscris in art. 19 din
noului plan de aliniere, deciit uumai Coustitutie, care declard cd proprieta,expropriindu-1 conform cu legea si a- tea e sacrA si inviolabild. MA, a face
cordndu-i o justA si prealabild des- nici o distinetiune intre mobile sau
pAgubire. Prin urmare, dacd n'a avut imobile, ci dispune cd proprietatea de
loc. o asemenea expropriere, primAria mice naturd este pusd sub acest prinnu poate refuz, autorizatiunea de re- cipiu ocrotiter. (Cas. I, 549/912, B. p.
paratiuni si addogiri la un imobil dupd 1191, Curier Jud. 65/912);
-vechea aliniere. (Cas. III, 10 Martie
37.33acA in interesul esteticei si sa1910. B. p. 509).
lubritAtei unui ores, un regulament
comunal poate impune anumite res34.Potrivit art. 19 din Constitutie
480 din codul civil, care garanteazd trictiuni exercitiul dreptului de pro585
www.digibuc.ro
Art. 480
DESPRE PROPRIETATE
prietate, de acl nu urmeazd ed un asemenea regulamnt trebue interpretat in

sensul ed a inteles a liber un fond
aservit de orice servitute legalmente
dobnditd de proprietarul vecin, nesocotind astfel principiul inviolabilittei
drepturilor reale imobiiare.
Prin urmare, cnd tribunalul declard
desfiintatd o servitute de vedere intre
clou fonduri veeine, prin apliearea
regulamentului comunal si pe consideratiuni strdine dispozitiilor art. 634 c.
civil, cum ar fi lipsa de prejudiciu
pentru proprietarul fondulut dominant, violeazd atAt citatul artieol cAt
$i art. 480 si 481 C. civil. (Cas. I, 251 din
26 Martie 1913, B. p. 666. Curier Jud.
56/913).
38. Primaria Comunet Bueuresti nu

are dreptul ea in vederea unei viitoare
exproprieri, care este in stare de proiect, fdrd ca vre-o formalitate s fie
indeplinitd, s impiediee pe proprietar
a se folosi de dreptul au de proprietate, inainte de a-1 fi expropriat si

despdgubit, caci altfel dreptul proprietarului ar fi suspendat si lipsit de garantia ce-i acordd Constitutia.
Prin urmare, Primdria Capitalei refuznd recurentului autorizarea de a
elddi pe terenul proprietAtii sale din
str. Cotroceni 18, pe motiv e este supus unei eventuale exproprieri si ed
planurile ce prezentase nu erau con-
form regulamentului special al cartierului Cotroceni, decretat in vederea acelei viitoare alinieri., prin aeeasta a
violat dreptul de proprietate al recurentului. (Cas. III, 3 Apr. 1913. B. p.
Codol civil
alabild despdgubire. (('as. III, 30 Apr_
1913, B. p. 1058).
40.Art. 19 din Constitutie si 480 codciv., nu autorizd pe comune, in preyed -
rea unei viitoare expropriert, care este

numai in stare de proeet si fr ca
vre'o formalitate s fie indeplinit, s
impiedice pe proprietar a se folosi de
dreptul sdu de proprietate, inainte de
expropriat $i despdgubit, cdci
altfel dreptul proprietarulni ar fi suspendat i lipsit de garant'a ce-i acordd
Constitutia.
Prin urmare, Primaria unei comune
sviseste exees de putere si violeazd
dreptul de proprietate al pdrtei, end
it refuzd autorizarea de a elddl pe terenul sau, pe motiv cii preprietatea sa
este supusd unei eventuale exproarieri. (Cas. III, deeizia No. 448, din 18
Noemb. 1913, Jur. Rom. 1914 p. 118 .
41. Deschiderea unel ferestie de lu-
mind (jour de souffrance) in zidul care

este proprietatea unui vecin nu constitue o manifes1 are abuziv a dreptu-
lui de proprietate, un vecin putnd
desehide lumini in zidul dinspre fondul vccin, fr ca aeeasta sd-i confere

vreun drept de servitute asupra acelui
fond.
Chestiunea dacd deselazdtura f cutd
are caracterul unei ferestre spre vedere sau numai pentru lumind, este a
ehestiune de apreciere a judeeatorilor.
(Apel Bue. IV No. 203, 1913 ; Dreptul
19H, p. 39 Curier Jud. 58/914).
42.Din moment ce drei tul de proprietate care este prin esenta a un

drept real, nu poate fi exereitat in mod
1037).
de cdtre proprietar, dnsul
39.Dispozitiunea art. 6 din regula- absolut
fiind supus la toate restrictiunile stamentul constructiunilor si salubritdtii bilite
prin legi $i regulamente, create
publice din orasnl Craiova din 1909. in interes
general si de utilitate
care prevede cd pe Bulevardul Carol publied, aeelas
prineipiu urmeazd a se
I din acel oras, elddirile se vor a$ezh aplica si in ceeace
priveste dreptul de
paralelo cu alinierea, insd retrase cii servitute care ea si toate
celelalte dreppatru metri distant dela aliniere, turi reale constitue un desmembrAmnt
constitue o expropriere deghizatd si o al dreptului de proprietate si este suimpiedicare a proprietarului de a uz pus acelorasi regule ea si insns drepde dreptul sdu de proprietate garantat
de lege.
In adevr, singura restrietiune ce

s'a adus dreptului de proprietate Ill
raport eu alinierile este aceit, prevdzutd de art. 7, cap. I din Regulamentul
organic, in scopul ea stradele s dobandeascit o lArgime de sease stAnjeni.
Prin urmare, daed o stradd are a-
coastd lArgime, orice dispozitiune de

neni alinieri, desehideri de strade, ldrgiri sau retrageri dela alinierile deeretate, nu se pot face cleat respectndu-se dreptul dc proprietate ; eu alte
cuvinte. Primdria nu poate sd execute
deeretele si regulamentele votate in aoest seop, cleat expropriind mai inti
pe proprietari dupd o dreaptg si pre-
tul de proprietate.
Cu toate ed proprietara sunt volnici
a crea pe proprietdile lor orice servitute, acest drept inceteazd din moment ce se gdsese in conflict cu o lege
sau regulament de ordine publied si
interes general care sd impiediee exercitiul dreptului de servitute, intruct
legile si regulamentele de ordine publied au putere de a se aplicit si pentru trecut frd ca cei ce au dobndit
drepturi sd se poafd plnge. (Trib II-
fov IV, No. 155, 1914 ; Dreptul 1914, p.

251 Ourier Jud. 66/915).
43. Des este necontestat dreptul administratiunii comunale de a elaborit

planuri de aliniere a strdzilor indiefind, fie in scopul infrumusetrii oravului, fie al inlesnirei cireulatiunii,
586
www.digibuc.ro
Coclul civil
DESPRE PROPHIETA rE
imobilele ce urmeaza, s fie expropiate,
claborarea unor asemenea planuri nu

pot insa, atinge $1. prejudicia Intru nimic dreptul de proprietate al particularilor, cari in niei un chip nu pot fi
.constrnsi s cedeze proprietatea kr
in vederea unor exproprieri eventuale.
Violeaza prin urmare aceste
svarseste un act ilegal autoritatea administrativa dad refuza unui proprietar autorizatiunea de a
t th.d pe locul sari, nuniai sub cuvnt
ca acel loc urmeaza a se expropria in
viitor pe baza unor planuri de aliniere
-a stradelor. (Cas. III, decizia No. 404
din 15 Decemb. 1914; Jurispr. Rom.
1915, p. 109).
44.Primria unei eonmne urbane nu

poate sa invoace decretul de noui alinieri pentrti a impiedieit pe proprietari
de a construl, repari., sau marl imobilele lor mai inainte de a fi expropriati in mod legal cu o dreapta i urealabila despagubire, c5ci altfel s'ar atinge dreptul de proprietate al persoanelor, garantat de art. 19 din Constitutie si 480 c. civ., suspendndu-se exercitiul acestui drept pentru un timp nedetermi nat. Tn a devr, Primaria pe
motivul serios sau nu cti-i lipsesc resursele materiale pentru realizarea exproprierii, ar putea, amain\ aceast expropriere pana la o epoe indeprtata,
in care timp proprietarii fiind oPriti
a-si imbuntati imobilele lor, draptul
de proprietate ar deveni prin aceasta
un drept iluzoriu. (Cas. III, deciziunea
No. 261, din 28 Apr. 1915; Jurispr. Rom.
1915, p. 362).
45. Dupd art. 480 codul civil, (nice

proprietar are dreptul a se bucur si
dispune de bunul situ in mod exelusiv
si absolut in limitele determinate de
legi, drept consfintit si garantat prin
art. 19 din Constitutie, dupa care nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa cleat pentru cauza de utilitate publie constatata legalmente si
(lima o dreapt si prealabila despagubirg.
Fa% de aceste dispozitiuni de lege,

administratia comunala nu poate, in
vederea unei eventuale exproprieri.' s
Impiedice pe proprietar a se folesi de
dreptul Om mai inainte de a-1 fi expropriat i despgubit, caci altfel dreptul proprietarului ar fi suspendat si
lipsit de garantia ce-i acorda Constitutia.
Constitue o impedicare in Intelesul
mai sus artat refuzul primriei de a
da autorizare de constructiune, ref uz
bazat pe simplul motiv ca locul de chi,dire ar fi obiectul unei viitoare si eventuale exproprieri pentru deschideri
de strade. Acest refuz are a se consider& ea un act Regal din moment ee
nu se intemeiaza pe o expropriere or-
Art. 480
donata conform legii. (Cas. III. No. 309,

1915 ; Jurispr. Rom. 1915, p. 471).
46. Proprietarul fondului aservit de

o servitute de vedere lcgalmente dobandita de proprietarul veein, nu poate
sii construiasca pe aeel fond in locul
easelor vechi altele eu cloud etaje, Impiedecnd astfel exercitiul servitutii de
vedere, chiar dacA regulamentul de
constructiuni al comunei respective opreste pe acea strada oonstruirea caselor cu un singur etaj, Intrneat nit
asemenea regulament nu poate sa desfiinteze drepturile de servitute reala
dobandite anterior deeretrei lui. (Cas.
s. unite, deeizia No. 10, din 11 Iunie
1915 ;
Jurispr. Rom. 1915, p. 484).
47.Daea primria unei comune ar

putea, sa invoace decretul unor proieetate alinieri de strade, rentru a impiedica pe proprietari de a uza de
dreptul de proprietate ce li se confera

si garanteaz prin art. 480 c. civ si art,
19 din Constitutie, refuzndu-le pentru
ac-est unic motiv autorizarea de a construi sau repara eladiri, ceeaee constitue unul din principalele exercitiuri
ale dreptului de mai sus, fat% a-i fi expropriat si despagubit in prealabil
conform legei de expropriere, un asemenea act al Primariei ar face iluzoriu mice drept de proprietate asupra
terenurilor din euprinsul unei comune. In adevr realizarea alinierilor proiectate depinznd de singura
vointa a autorittii administrative, elereitiul dreptului de a clad san repar constructiuni ar fi in realitate la
d i seretin n ea acestei autoritati, contra
dispozitiunilor de lege formale at-gate
mai sus. (Cas. Ill, decizia No. 392. din
1915 ;
48.
Jurispr. Rom. 1915, p. 552).
Proprietatea nu se pierde prin
neuz ; mice preser,iptie extinctiva presupune ea corolar neaparat o prescriptie achizitiva din partea unei alte persoane: (C. Apel Buc. s. I, 159 915, Culler Jud. 141916 ; In acelas sens : Trib.
Dorohoi 30 Iunie 915. Curier Jud.
591915).
49.
a) Proprietarul trebue s pue in
exercitiul dreptului sail de proprietate,

prudenta si atentiune, ash, ea inconvenientele inerente si normale ale veci-
nttii sa nu fie depasite.

b) Exercitiul abuziv si anormal al
dreptului de proprietate constitue o
culpa din partea proprietarului, care,
pe cale de consecinta, Ii angajeaza responsabilitatea fata de veeinul lezat.
e) Responsabilitatea aceasta se poate
traduce pentru eel lezat, fie intr'o despagubire brineasca, fie Inteo reparatiune in natura. (Trib. Ilfov s. III,
1184 din 28 Oot. 1924. Jur. Gen. 1924.

No. 2179).
50.A se vedea: Art. 7, Index. Per-
soane morale" si notele respective;
587
www.digibuc.ro
Art. 481
DESPRE PROPRIETATE
art. 11 eu notele respective asupra

dreptului strdinilor de a dobindi imobile rurale in Romania ; art. 475, In
dex. Lege rurald." cn uotele respective ; art. 998, Index, Abuz de drept",
Act administrativ de autoritate", Ali-
Codut civil
niere", Constructie", strade" si notele

respective ; art. 1000 Index. Act administrativ de autoritate", Aliniere",
"Constructii" si notele respective ; art.
1306 si 1310, Index. Pmnturi rurale"si notele respective.
Nimeni nu poate fi silit a ced proprietatea

sa, afard numai pentru cauzd de utilitate publica i primincl
o dreapt i prealabil despgubire. (Civ. 475, 480, 581, 597 urm.,
616; Legea de expropriere ; Legea agrar ; Const. 17; L. regiArt. 481.
mului apelor. (Mon. of. 137/924) Art. 36 urm ; Civ. Fr. 545).
Text. fr. Art. 545.

Nul ne pent tre contraint de cder sa propritr
si ce n'est pour cause d'utilit publique, et moyennant une juste et pralable
indemnit.
Doctrini
BAUDRY ET CHAUVEATY, Des biens, 214;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 745, 757, 986; II, p. 490, 780;
DALLOZ, Rep. Propriet, 149 urm.; Supt. Proprit 64;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2138-2444;
Doctrina romneasci
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 256 urm., 644, n. 2. 85+, n. 1; (III. part. II, ed. 2-a,.
p. 6+9 n. 4); Droit ancien et moderne de la .Roumanie p. 180;
CANTACUZINO MATEI, p. 1+8, 149;
NACU, I. p. 43, 75+.

INDEX ALFABETIC
Alinierea stradelor 1, 3, 6,
8, 9.
tantelor judeditore.sti, nu poate 111s
Legea drumurilor 7.
Ordine publicA 2.
Proprietate I, 2, 4, 6.
Public domeniu 4, 10.
Putere administrativA 1, 3.
supune pe nimeni la o serbire mai

mare dealt cea prevzuta de lege.
Prin urmare proprietarul cdruia pentru alinierea unei strade 1 se cere o intindere pe pamnt mai mare de cat
cea prevtizutd de legea pentru retragere, desi nu poate supune criticei instantelor judeedtoresti alinierea deliberat de consiliul comunal, poate cu
toate acestea eere de la aceleasi instante ea O. nu i se violeze dreptul sdu
de proprietate peste pdmniul serbit
prin legea de retragere si s fie mentinut in posesiunea propriettii sale
celei neserbit, pnd la o expropriaJurisprudent.
tiune legalmente pronuntat si dupd
1. Puterea administrativd si in spe- o dreapid si prealabild despgubire.
cial eonsiliul comunal este indepen- (Cas. I, 195/Mai 5/71, B. p. 91).
2. Legea de expropriere pentru cauzd
dent de puterea judeedtoreasca in lucrrile sale, si suveran apreciator pende utilitate publicd fiind atingtoare
tru msurile ee
chibzul, cu rezerv dreptului de proprietate, tribunalul nu
ins, intre altele, ea A. nu se violeze pnate procede la hotrirea de exproproprietatea de ori ce naturd, care priere flail a constata prealabil exiseste garantat de constitutiune art. 19, tenta unei asemenea legi de expropriedei in asemenea cm, proprietarul vd- ere. Indeplinirea acestei formalitti fitAmat poate cere desdlunare prin canal ind de ordine publicd, lipsa ei se poate
judecatorese. De aci decurge, c daed invoca si d'a dreptul inaintea curtei
consiliul comunal esie in drept a face de casatie. (Cas. II, 14iFebr. 92/83 B. p.
alinierile stradelor in comuna sa, cum 219).
va crede mai bine pentru utilitate pu3. Lrtilitatea publied se inte'ege mai
blicd si aceast luorare a sa nu poate ales pentru tot ce se referd la lrgifi censurat niei atacaid inaintea ins- mea, directiunea, nivelul, etc., a cdilor
conducte 4.
Autoritate administrativA
1, 8.
Autorizare de constructie Putere judecatoreasa I.
8.
Putere legiuitoare 3.
Cale ferat 4.
Recurs 2.
Comunala lege 9.
Itegulamente comunale 6.
Conducte de apt, 4.
Regulament de constructli
Constitutie 1, 6, 7, 9.
9.
Constructiuni 6, 8, 9.
Regulament Organic 6.
Daune 1, 5.
Revendicare 10.
Domeniu public 4, 10.
Strade, aliniere 1, 3, 6, 8,
Drumuri lege 7.
9.
F.xpropriere 1-5, 7, 9, 10. Utilitate publicfi 1-5, 9.
Legea comunalA 9.
588 -www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 481
de comunicatiune precurn si la condiliunile de salubritate ; si dacd, prin lucrAri intreprinse in be op de a imbundtti circulatiunea sau salnbritatea in
un oras se produce *i o infrumusetare,
aceasta nu va s zicA c aceasta, i nu
prevede cd, in caz cand o stradd nu

are lArgime de 6 stnjeni, proprietarul
e dator a se retrage cu 4 palme cand
construeste sau IngrAdeste proprietatea sa despre stradd. Si pe cAt, timp
regulamentele comunale vor fi con-
de fer si circumstanta ad canalul a fost

declarat de utilitate publicd dupd drumul de fier nu importd in nimic flind
lucruri de ordine cu totul diferitA si
utilitatea lor neputndu-se fix dupd
data efectudrei lor. Singurul drept ce-1
are comuna in virtutea legei care declard de utilitate publicd facerea canalului pentru aducerea apei in Bucuresti, este a sill pe drumul de fier sd,
modifice, de va fi nevoe, luerrtrile sale
as, in cat facerea canalului sd, nu fie
impiedicatd, $i de a se adres, in caz de
refuz din partea drumului de fer la
justitie pe cale ordinal% pentru a face
sd, se respecteze dreptul. (Cas. II, 17
gata de a da autorizatiune pentru constructiuni noui, reparatiuni radicale si

imprejmuiri, dect atunci cnd cererile de autorizare pentru asemenea lrtcrdri se conformeazd, planului de alifield a stradelor si tuturor conditiunilor prevAzute de mentionatul regulament. (Cas. III, 12 Martie 1907, B. p.
555).
9. Nici din legea comunald, nici din
regulamentul de aonstructiuni l alinieri, precum nici din alte dispozitiuni legale nu rezultd cd, pentru aplicarea planurior de alinieri, Prinadria
ar fi datoare de a efectu mai intAi exproprierea si plata valoarei terenului
si constructiunilor supuse retragerii
pentru alinierea stradelor, ci, din contra, asemenea operatiuni urmeazA a-si
utilitatea, e cauza lucrdrilor. De alt- tradictiune cu legea fundamentald remintrelea cestiunea de a se sti dacd lativd la aliniere, regulamentul organic,
eutare lucrare este sau nu de utilitate ele nu pot fi obligatorii pentru propublica este de resortul esclusiv al or- prietarii ale cAror proprietAti sunt suganelor administrative sau legiuitoare puse alinierei de at ou retragerea precArora legiuitorul le-a deferit deciziu- vAzutd de legea de expropriere pentru
nea asupra acelei utilitati; iar tribu- cauzd, de utiitate publicA. Deci Prinalele, cnd sunt chemate a se pro- mdria e obligatA sd sufere ca cel ce-si
nuntit asupra unel cereri de expropri- recnstrueste casele s se retragd nu
atiune nu au a critich meritorial lu- mai cu 1 metru si 20 rentimetri, concrArilor proiectate, ci a se vede numai form regulamentrtlui organic, iar nu
dacd cauza expropriatiunei este din a- cu mai mull,. (Apel Buc. I, 14, Ian.
cele prevAzute de lege si dacd declara- 17/90, Dr. 21/90).
A se vedea si No. 9
tiunea de utilitate oublica s'a Mont de sub art. 480).
in formele legale. (Cas. II, 104 Oct.
7. Chiar admitnd at art. 11 din le22/85, B. p. 784).
gea drumurilor ar mai fi aplicabjl i
4.Sentintele de expropriatiuni pen- astdzi, in fata principiilor consacrate
tru cauzd de utilitate publiod, avnd prin constitutiune pentru respectarea
de proprietate, totusi de oare
de scop de a face ea o proprietate s dreptului
treacd din domeniul privat in domeniul ce printrInsul se prevede numai case schimba un teren pe care
public, ele nu se pot aplicA la proprie- zul cnd
drum natural nesoseluit, pentru
ttile cari sunt dejit in domeniul pu- eo un
altd portiune de pAmnt, spre a se
blic; or drumurile de f,er facnd parte construl
un drum soseluit, nici in
din domeniul statului afectat serviciului public, ele sunt absolut inalienabile puterea acelui articol nu se poate luA
de pAmnt fArd a se
nu pot deveni alienabile de cat a- vre'o portiune
la legea de exproprieri, ash,
trunci And au incetat de a servi pu- recurge
blicului (art. 476 $i 478 r. civ.). AsA fica nimenea sA nu fie secs din dreptufar% o prealautilitatea publica declaratd pen- rile sale de proprietate
(Cas. I, 48/Febr. 8/93,
tru canalul de aducerea apei in Bucu- bil
resti, nu poate micsora in nimia utili- B. p. 97).
9. PrimAria unei comune nu e oblitatea publicA declaratA pentru drumul
Mart. 9/87. B. p. 223).

5.Numai in caz cnd
existd nn
decret de utilitate publicd i administratia intrziazd, activitatea lucrArilor,

propretarul, al arid imobil e supus exproprierei, are drept de a reclam daune interese pentrn deprecierea imobilulni, iar Mel cum cnd deoretul e
numai in stare de proiect. (Cas. I, 101
Apr. 11/88, B. p. 337).
6. Dupg, art. 7 din regulamentul organic, combinat cu art. 9 din Constitutiune singura lege in vigoare rand
azi relativ la alinierea stradelor, se
ave cursul conform legii de expropriere, dupd ce va fi efectuat alinierea, afar% de cazul cnd insdsi Primdria face exproprieri pentru deschideri
de strade sau piete publice noui, sau
lArgirea celor vechi, si numai in aceste imprejurAri se poate indich dispozitiile art. 19 din Constitutie FA art.
481 din aodul civil, relativ la obligatinnea autorittilor administrative de
a nu face exproprieri cleat pentru
cauzd, de utilitate publicA si cu preala-
580
www.digibuc.ro
Art. 482-483
DESPRE PROPRIETATE
bile despfigubiri. (Cas. III, 12 Martie
1907, B. p. 555).
10 Proprietarul poate revendich un

imobil chiar in cazul cnd prin destinatiunea sa a intrat in domeniul public atta timp coit acel imobil nu a
esit din patrimoniul su pe calea ex-
Codul civil
proprierei silite. (Trib. Teleorman I,

10 916. Curier Jud. 27/916).
11. A. se vedeir: art. 476 cu notele 12,
17, 24; art. 480, Index. Expropriere" cu
notele respective; art. 1000, Index. ..Expropriere" cu notele respective; art.
1248 cu nota 37.
Art. 182. - Proprietatea unui lucru mobil sau imobil d

drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste,
ca accesoriu, cu lucrul, lintr'un mod natural sau artificial.
Acest clrept se numeste: drept de accesiune. (Civ. 480, 483-515,

488, 489, 490, 491, 645, 903 urm., 1202, 1324 urm., 1396, 1750,
1777, 1824, 1833, 1847 ; Civ. Fr. 546).
Text. fr. Art. 546.

La proprit d'une chose, soit mobilire, soit
immobilire, donne droit sur tout ce qu'el1P produit, et sur ce qui s'y unit
accessoirement, soit naturellernent, soit artificiellement.
Ce droit s'appelle droit daccession.
Doctring strain&
AUBRY El' RAU, II, p. 180-183 ; II, ed. 5 a, p. 292-285 ;
BAUDRY ET CHAUVEAU, lips biens, 282, 283, 28o;
DALLOZ, Rp. Proprit, 122 urm., 250 urm.; Eaux, 355 urm.; Suppl. Proprit 48 urm.
100 urm., Eaux, 289 urm.;
DEMOLOMBE, IX, 129;
Huc, IV, lug;
LAURENT, VI, 187;

MOURLON, ed. 7-a, 1, p. 688.
Doctrin romneasch.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2a, p. 283 urrn.;
NACU, I, p. 755.
CAP1TOLUL I
Despre dreptul de accesiune asupra celor produse de lucru.
Fructele naturali sauindustriali ale pmntului.

Fructele civile.
Sporul animalelor (prsila).
Se cuvin proprietarului In puterea dreptului de accesiune.
(Civ. 482, 484, 522 urm. ; Civ. Fr. 457).
Art. 183.
Text. fr. Art. 547. Les fruits naturels on industriels de la terre,

Les fruits civils,
Le croft des animaux,
Appartiennent au propritaire par droit d'accession.
Doctrira striinit.
RAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 2:)0;
RUFNOIR, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 8;
DALLOZ, Rp. Proprit, 254 urm.; Suppl. Proprit, 110 urm.;

DerdoLomse, IV, 580, 582; X, 275, 280;
Huo, IV, 111;
LAURENT, VI, 201;
MOURLON, ed, 7-a, I, p. 689;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2228, 2296, 2301.
590 -
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 484
Doctring, romneascA
ALEXANDRESCO, III, nart. I, ed. 2-a, p. 288 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 915; IV, part.
I, ed. 2-a, p. 412, 421, 490, 659; IV, part. II, ed. 2-a, p. 210, 309; X, p. 723);
NACU, I, 756.
1.
antele litigicase ar produce fructe de

la cedarea Oa, la retragerea lor, trebue s, ne raportin la regulile generale stabilite de art. 483-487 din codul
Jurisprudentii.
Venitul unei mosii se compune, pe
lngl fructele ce se produe prin semnturi, si din fruetele ce ea poate
civil, pentru perceperea fructelor.

(Trib. Gorj. Dr. 11/910. p. 92).
produce fr . nici o lucrare a omului,

precum este pasunea, etc., si Inca din
venitul acaretelor ce s'ar afl pe acea
4. In actiunea de revendicare imobitiara, afartt de eazul cnd deposedarea

are loe la o epoe prea deprtat si se
opune preseriptia, determinarea preeis a epocei in care a avut loe deposedarea, nu prezint interes de ct pen-
proprietate. (Cas. I, 321/83, Sept. 28/88,

B. p. 830).
2. Venitul unor bi este un produs

tul dupa natura sa produce diferite
roade, imprejurarea ca exist un stabiliment care n'are alt seop de cat de
a exploat acel venit, nu-i: poate
schimbh natura sa de a fi considerat
direct al pmntului, de oarece pmn-
tru a se stabili data dela care ineepe

pentru prt obligatia de a restitui
ea venit rural. (Cas. II, 35/Mart. 29/83,

B. p. 392).
3- Legiuitorul nestabilind reguli speciale pentru cazul cnd lucrul sau cre-
Art. 481.
fructele lar pentru exercitiul unei asemenea actiuni si indiferent de obligatia de mai sus, este suficient ca eel ce
reelam s, fie proprietarul
si acest imobil sa, se afle in posesia
celui dela care se reelam. (Cas. I, 542
din 4 Oct. 913, Curier Jud. 70 913).
Fructele produse din vreun lucru nu se cuvin
proprietarului, cleat cu indatorire din parte-i de a platd

semnturile, arturile i munca push", de aAii. (Civ. 524, 1730 ;
Civ. Fr. 548).
Text. fr. Art. 548. Les fruits produits par la chose n'appartiennent
au propritaire qu' la charge de rembourser les frais des labours, travaux et
semences faits par des tiers.
Doctrinii
AIIBRY ET RAU, II, p. 187; II, ed. 5-a, p. 290;
DALLoz, Rp. Proprii, 266 urm., 1422-10; Sappl. Proprit, 11 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, III, 383 bis, I $i III;
DEMOGUE, I, Sources des obligations, RI, p. 122, 233;

DEMOLOMBE, IX, 588; X, 584;
Hue, IV, 112;
MOURLON, ed. 7-a I, p. 689;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2228, 2296, 2361.
ALEXANDRESCO, III,
Doctrinii romneasc4.
part. I, ed. 2-a, p. 307 urm.; (III, part. It, ed. 2-a, p. 914 n. 1; X,
p. 97, n. 1, 438); Observa(ie, sub. Trib. civil Libourne (Gironde) 4 Mai 1922. Pa nd.
Rom. 1922, 111, 102;
CANTACUZINO MATEI, p. 119, 145, 254, 644.;
NACU, I, p. 758.
Jurisprudentrt.
1. In baza principiului. general de

eehitate, c nimeni nu se poate imboati in paguba altuia, fie chiar de rea
eredintil, legiuitorul a prevazut in art.
484 ea proprietarul trebue a pad po-
sesorului semntura, artttura $i munca. Bezult, dar de ael e aceastil dispozitiune nu e restrietiv, A legiuitorul a prevazut numai ceea ce se intmpl mai de ordinar, frtt basil, a exclude eelelalte cazuri. Astfel fiind, el
urmeaztt a se apnea si la impositele ce
591
www.digibuc.ro
Art. 485
DESPRE PROPRIETATE
posesorul a plAtit pentru imobilul ce
a posedat. (Trib. Ilfov, I, Mai 12/89, Dr.

42 89).
2. Dupa art. 465, 482 si 484 din codul

civil recoltele prinse de rAddeini sunt
imobile prin incorporatie si, ca atari,
apartin proprietarului fondului, in virtutea dreptului sAu de proprietate.
Prin urmare, atunci &And un contract de arendA se reziliaza inainte de
culegerea recoltii proprietarul reintrnd in stApAnirea mosiei, are, prin
aceasta chiar, dreptul asupra recoltei
prinsA inc6 de rAdAcini, cu indatorire
numal, rezultnd dintr'un principiu de
echitate, ca sA despAgubeascA pe fostul
arendas de cheltuelile arAturii $i semAnAturii. (Cas. II, 3 Decem. 1910, B.
p. 1745).
3. Conform art. 482, combinat cu art.
484 din codul civil, fructele apartin
proprietarului, cu obligatiunea de a
plAt smnta 5i munca fcutA de altul.
Prin urmare, de a6 rezultA eA afarA
de actiunea persona.% de care e tinut

proprietaral fructelor, dreptul sAu nu
este subordonat la nici o conditiune
care sA-i suspende exereitiul pan la
executiunea obligaiuiii plAtii. (Cas.
II. 3 Dec. 1910. B. p. 1745).
4. CAnd legea a acordat, prin art.
1730 alin. 2 si 1734 c. civil, privilegiul
asupra recoltei din anul curent, pentru sAmnta i cheltuelile de recoltA,
nu a avut in vedere de cat aplicatiunea principiului inscris in. art. 484 c.
civil, dupa care legea nu acordtt proprietarului fructele produse de lucrul
sttu de cat numai dupA deducerea cheltuelilor Mcute de altii pentru producerea acelor fructe; ast-fel eA acela care
Art. 185.
Codul civil
a procurat o Oman% anumitA, nu

poate pretinde privilegiul asupra produsului altei seminte, fiindcA el nu a
contribuit cu nimic la produeerea acelei recolte. (Trib. Suceava. Dr. 25/911.

p. 197).
5. Dispozitiunile art. 1423 din eodul
civil se aplicA numai cnd e vorba de
pagube cari deeurg din rezilierea contractului, de oarece acest articol se
ocupA numai de pagube cauzate prin
distrugerea din caz fortuit a lucrului
arendat, caz in care se lasA arendasului facultatea de a cere sau rezilierea,
sau reducerea arendei, adAugand apoi
cA arenda*ul nu poate cere nici o desdAunare.
De acl rezultit cA n'a putut intr in
intentiunea legiuitorului sA interzic
judecAtorului de a acord despAgubiri
pentru orice alte pagube independente
do distrugerea lucrului, cari nu intrau
in prevederile acestui articol si cari

prin urmare rmneau supuse dreptului comma.
Astfel, dacA printr'o actiune se cere
dela proprietar de cAtre arendas plata
cheltuelilor ce fcuse cu semAnAturile
pe cari le-a recoltat proprietarul, in
urma rezilierei contractului de arendA,
o asemenea cerere nu numai cA este
conformA cu principiul pus in art. 484
din codul civil, dar $i cu cele mai elementare principii de echitate cari
obligA pe proprietar sA restitue cheltuelile Mcute cu semAnAturile pe cari
le-a recoltat si. pe cari le-ar fi fost fAcute dnsul dacA n'ar fi fost Mcute de
fostul arendas. (Cas. sect. unite 25 din
15 Dec. 1911, B. p. 1749. Curier Jud.
8 1912).
Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decAt
and posed cu buna credint; la cazul contrariu el este dator de a Inapoi productele, Impreund cu lucrul, proprietarului care-1 revendicA. (Civ. 123, 486, 487, 494, 974, urm., 994
urm., 1730 urm., 1846 urm., 1898 urm., 1908, 1909 ; Pr. civ.
139 ; Civ. Fr. 5491.
Le simple possesseur ne fait les fruits siens que
Text. Jr. Art. 549.
dans le cas o il possede de bonne foi : dans le cas contraire. il est tenu de
rendre les produits avec la chose au propritaire qui la revendique.
Doctrini strain A.
Ausny ET Rau, H, p. 267, 268, 275, 276, 393; If, ed. 5-a, p. 405-407, 416-418, 567;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 299, 302, 303, 316, 318-321, 327, 328;
BAUDRY ET WAHL, Successions, I, 926;
BUFNOIR, Proprit et contrat, ea. 2-a, p. 32, 430, 698;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 848, 929 u rm.; II, p. 441, 471; ed. 1-a, III, p. 440;
DALLoz, Rp. Proprit, 271 urm.; Suppl. Proprit, 116 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II. 384 bis, 384 bis III i V; III, 239 bis;
DEMOGUE, Trait des Obligations, I, Sources des Obligations, Tome I, p. 7;

DEMOLOMRE, IX, 586, 587, 609 bis, 621 urm., 625, 627-629;
Hue, IV, 118, 121-123; V, 267 ;
!Coal civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 485
LAURENT, VI, 204, 206, 207, 230, 231, 233, 243, 265; X, 511;
MOCRLON, ed. 7-a, I, p. 689 urm.;
PANDECTES FR., Successions, 2101
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2289-2301;

THIRY, II, 103.
Doctring romneasca.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 299 urm., 322, 223, 581; (III, part. II, ed. 2-a, p. 5,
79, 230 n. 2, 313, 629, 672,839,893 n.2,914, 915;IV, part. I, ed. 2-a, p. 164, 658 n. 2,
709, 744; V, p. 232; VII, p. 39; XI, p. 94, 102, 245, 246, 330, 3600 Observatie, sub.
C. Apel Galati S. I, 176 din 2 Nov. 907. Dreptul 79 907; Observalie sub. C. Apel
BucurWi s. 1, 267 din 12 Oct. 909. Dreptul 13/1910; Tit lul pulativ poate servi de
temei spre a fare pe posesorut de buna credinfa sa dobandeasca propietatea fructelor". Pagini Juridice 21/908; Nola sub. Trib. civil Rouen 9 April 1920 Jurispr.
Gen. 3/1924. No. 149;
DEGREA AL., (Alexander), Adnotaliune sub. Cas. I, 142 din 29 Mart. 1900. Dreptul 44 1900
IONESCU I. IOAN, Dota sub raportul instrainarii, p. 240;

NACu, I, p. 759; II, p. 428.
INDEX ALFABETIC
Accesorie actiune 4.
Prejudiciu, a 'se vedea
Actiune accesorie 4.
Daune.
Apreciere suveranA 5.
Producte, a se vedett
Fructe', Venituri.
Bunn credint, a se vedett
Rea credint".
Cheltueli de intretinere 2.
Comostenitor 12.
Competent 4.
Constitutie 9.
Credint, a se vedeh Rea

credintP.
Daune 1, 2, 7.
Efect declarativ al hodririlor 14.
Expertiz 5.
Fructe 1, 3, 6-13.
FlotrIre 7, 14.
Hotrnicie 14.
Irn Ail rural 8, 9.
Posesori 1, 2, 3, 5-12,
damne de a restitui nu valoarea lor, ei
venitul pereeput. (Cas. I, 123/Mart

24/90. B. p. 325).
4. Actiunea peutru venitul unui imobil revendicat e o actiune aceesorie a
actiunei principale de revendicare, care
Proprietari 1, 2,3, 6, 7, 8, 9.
Rea credint 1, 2, 3, 5, 8,
9, 10, 12, 14.
Restituire, a se vede
conform art. 61 pr. eiv., trebue sA fie

intentata inaintea judecAtorilor cornpetenti a judecit pe cea principal.
(Apel Craiova, II, 130, Sept. 6/89. Dr.
5/90).
5. Instantele de fond suut suverane
sA aprecieze, care a putut fi venitul
imobilului pe tot timpul cat a fost stAnnit pe nedrept de un posesor de rea
credint. DacA in eauzA s'a fAcut o
estimatiune de experti, raportul acestora nu poate legit constiinta judeetorilor, ci dnii rnin in drept, intruck priveste aprecierea $i constatarea faptelor, sA se convingA din toate
eelelalte irnprejurAri deduse in in-
FructeVenituri'.
Revendicare 3, 4, 6, 8, 9, 14.
Rural imobil 8, 9.
Strini 8, 9.
Succesiune 12, 13.
Terti detentori, a se vedeA Posesori.

Titlu de proprietate 8, 9.
Venituri 3, 4, 5, 10.
14.
V indere-cumprare 8.
Vitii 8, 9, 10.
Jurisprudentg.
1. Pentru calcularea fructelor ee urmeazA, s se restitue proprietarului tre-
bue a se aveit in vedere dauna real

ce a suferit proprietarul prin reaua
credint a posesorilor. (Trib. Ia lom.
Ian. 10/84, Dr. 13/85).
2. In ceea ce priverge eheltuelile de
intretinerea imobilului, posesorul de
rea credint urmnd a despAgubl cornplect pe proprietar de prejudiciul ce i-a
cauzat, urmeaz c el trebue s suporte toate aceste cheltueli. (Trib. Ilfov, I, Mai 12/89. Dr. 42/89).
3.
Dui:a art. 485, posesorul de rea cre-
credinta este tinut s restitue proprietarului care revendiat lucrul sAu toate
fruetele ce au fost percepute, sau valoarea lor. Dacii dar se coustatA in f apt
cA posesorul e posesor de rea credint
el trebue sA dea indrAt adevAratului
proprietar productele de cari aeest din
urm se puteit folosi, iar nu numai
suma au cari s'a folosit eel dinti. JudecAtorul e in drept sA aprecieze valoarea fructelor, dar nu poate sa facit
o apreciere in acest inteles Inca sA
sehimbe obligatiunea impus de lege
posesorului de rea credintA si sa-1 eon53707.
Codul Civil adnotat
stant. (Cas. I. 426/98. B. p. 1407).
6. Dispozitiile art. 485 si urm. relative la achizitia i restituirea fruetelor din partea posesorului unui fond,
desi presupun cA o actiune in revendicare este intentath din partea proprietarului fondului, se aplicA totusi
si in e,azul and proprietarul, M./ a
intent actiunea in revendicare, pretinde numai restituirea fructelor percepute pe nedrept, de oarece in codul
eiv. nu exist alte dispozitii, pe care
judecAtorul sA le aibA, in vedere la rezolvarea unui asemenea proces. (C.
Apel Buc. I. Dr. 34 900).

7.
Acel ce are citstigatA posesia unui
imobil pe baza unei hotAriri judeciitoresti, posesie care prezumA dreptul

de proprietate, este in drept sA cearA
despAgubiri pentru fructele culese de
altii fitr drept, iar acestia nu pot invoca ea mijloace de apArare niste
acte anterioare acelei hotAriri. (Cas.
I, 552/904. B. p. 1779).
8. Dupb. art. 485 din codul civil, po-
593
www.digibuc.ro
Art. 486
DESPRE PROPRIETA1 E
Codul civil
sesorul nu cfn3tigg proprietatea fructelor deefit cnd posed g. cu bung eredint; iar la caz contrariu, el este
nootint viciul luerului
pgrare. (Cas. I, 30 Oct. 1909, B. p. 1123).
personal, obliga pe posesor la restituirea lor in limitele folosintei sale. (Cas.

I 574 din 31 Mai 1921 Curier Jud.
eie
posed&
(Jud. ocol. I rural Iasi 144 din 6 si

Mart. 1914. Curier Jud. 52 914).
11. Pentru ea pose.orul sg aib drepdator de a inapoi productele impreunit, cu lucrul proprietarului care il tul de a pereepe fructele, nu e o conditie esentialg ca el si stnneascg in
revendicg.
Posesorul e de bun credintg and baza unui act material. (Jud. cool. I
posedg ca proprietar in puterea unui rural Iasi 144 din 6 fi i 8 Mart. 1914.
titlu translativ de proprietate, ale NI.- Curier Jud. 52/914).
12. Dacg tertii detentori de bung crerui viciuri nu-i sunt cunoscrute, iar
posesorul inceteazg de a fi de bung, dintg nu sunt tinuti a restitui fruecredint din momentul cand aceste vi- tile, nu tot astfel va fi cu un comostenitor a egrui cauzg de restituire se
sunt cunoscute.
Necunostinta viciului titlului nu naste nu numai din detinerea luarupoate fi alegat de acela care cum- lui produegtor de fructe, dar si din opgrg, in contra probibitiunii formale bligatia lui personala, ce-i conferg caa legii, de oarece prezumtiunea este litatea de mestenitor, impreung cii
altii, fcndu-1 sa fie presupus a fi
c toti cunose legea.
Prin urmare, strinul care a cumpg- pereeput fructele pentru si in mirage
rat un imobil rural este considerat de comostenitorilor suui, pe baza principirea credint din mementul eumpr- ului c suocesiunea trebue eral imparrii; astfel cg din acest moment el are titA intre mostenitori. (Apel Constanta
a restitui revendicantului fructele 1915. Dreptul 1915 p. 558).
13. Ruda care mosteneste si percepe
hnobilului. (Cas. I, 2 Mai 1908, B. p.
fruetele, cunoscnd existenta alteia, a799).
Wind mai mari drepturi la mostenire,
3. Dupa art. 485, posesorul nu CA5tiga proprietatea fructelor dect a- insg din ignoranta drepurilor sale, nu
tunci cnd poseclg, cu bung credint, se prezintg a le reclamk este datoare
iar In caz contrariu el e dator a in- s le restitue acestuia cnd, aflnd desnapoi produetele impreun cu lucrul pre drepturile lui, se prezintg, sa le
eeara. (C. Apel Constanta 1915. Drepproprietarul care-1 revendicg.
Un posesor este de bung credintg tul 1915 p. 558).
14. Hotorftrile juclecgtoresti fiind deend poseda ca proprietar, in puterea
unui titlu translativ de proprietate, a clarative de drepturi si avnd efect de
ogrui vitiuri nu-i sunt cunoscute; el la data introducerei actiunei urmeav
inceteazg de a fi de bun credinta din ea reclamantul in o cerere de revendimomentul cnd aceste vitiuri ii sunt care are drept la restituirea fructelor
de la data introducerei acestei cereri,
cunoscute.
Ca consecintg a acestor principii, independent de data cilnd se pronuntg
strginul care cumpgra imobile rurale, hotrirea.
0 cerere de hotrnidie, depusg anin contra probibitiuunii formale a art.
7 Constitutie uu poate sg invoace ne- terior actualului regulament de hotgrnicii, are din punet de vedere al pereunostinta vitiului de car., e ptat
sgu, de oarece probibitia din art. ceperei fructelor, efectul unei actiuni de
7, fiind o dispozitie de ordine publica revendieare de$i odat eu dnsa nu s'a
5i de interes national, toti locuitorii fgeut o cere deosebit de revendicare,
cum prevede art. 19 din actualul regusunt presupusi eg o ennose ;
Astfel, un asemenea posesor nu lament ; in ennsecintrt fructele percepoate fi considerat de bung credinta, pute trebuesc restituite, independent
de oarece este presupus c avea eu- de faptul bunei sau relei crPdinte.
Perceperea fructelor fiind Uil fapt
nostint de vitiul actului sgu de oumPosesorul care stgpneste imobilul eu buna credintg are dreptul
pereeapg veniturile din momentul
inceperei posesiunei pang, in acel al intentrii actiunei, cnd i se aduce la ou10.
Art. 486.
37/921).
15. A se vedeit: art. 486 FA 487 cu notele respective.
Posesorul este de bun& credint cand posed&
ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate,

a c&rui viciuri nu-i sunt cunoscute. (Civ. 485, 494, 994, 1894
urm., 1898 urm,; Civ. Fr. 550, al. 1).
Text. fr. Art. 550, 1. Le possesseur est de bonne foi quand il possde
comme propritaire, en vertu d'un titre translatif de proprit dont il ignore
les vices.
594
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRF. IROPRIETAFR
Art. 486
Doctrin strains&
AUBRY ET RAU, 11, p. 267-721; II, ed. 5-a, p. 405, 407-412;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 294-297, 301, 305, 310-315,323;

Coma ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 860, 929, 931; II, p. 441; ed. 1-a, HI, p. 440;
DALLoz, Rp. Proprit, 294 urm.; Suppl. Proprit. 128 urrn.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 385 bis, IV, V $i VIII;
DEMOLOMBE, IX, 595 urm., 605, 608, 609, 610, 615, 617, 618;
Hue, IV, 120, 124;
LAURENT, VI, 208, 218, 221, 223, 241; XXIII, 240;

MOURLON, ed. 7-a, L p. 691 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No 2289-2301.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 309 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 5, 79, 230 n. 2,
313, 620, 672, 839, 893 n. 2, 914, 915; IV, part. I, ed. 2-a, p. 164, 424, 425, 499, 658
n. 2, 709, 744; VII, p . 39; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 367 n. 1; X, p. 268; XI, p. 94,
102, 240,245,246,263,330,360); Observatie sub. C. Apel Buc. S. I, 267, din 12 Oct. 909.
Dreptul 13/1910; Tillul putativ poate servi de tentei spre a fare pe posesorut de
buna credinta sa dobancleasca proprietatea fructelor"? Pagini Juridice 21/1908.
DEGREA AL. (Alexander), Adnotatiune sub. Cas. I, 142 din 29 Mart. 1900 Dreptul 44/1900;
Nam I, p. 759 UM.
destul de controversatA, posesorul in

virtutea unui act de vnzare considerat
ca o donatiune deghizata, a putut
se insele asupra senzului legii, si buna
eredinta prin urmare nefiind exelusA,
nu poate fi obligat de ct din momenRevendicare 7, 10, 13.
Sot dotal 12.
tul cnd vitiile aetului i'au lost euSuccesiune 4.
noscute, SI in special acel moment este
Suveran apreciere 8, 9.
Dota 12.
Tillu de proprietate 1-7, ziva reclamatiunii in judecata. (C. AEroare 3, 9,. 11.
9-11, 13.
pel Iasi, II, 87, Aug. 28 80. Dr. 4/80).
Fructe 1-7.
Uzufruct 3.
2.Dupg. art 486, Mina eredintA reVenituri, a se vedea ,frucImprumut 7.
zulth din nedunostinta vitiilor titlului
Indiviziune 12.
te'.
Ipotet 5 7.
Vitii 1-7, 9, 11, 13.
de proprietate, intre care vitii se enNulitate 1, 2, 6 9.
prind i nulitAtile de forma, legea ief1cnd nici o distinctiune. Si cum buna
Jurisprudentil.
credint se presupune, rezulta de aci
ea posesorul unui act de donatiune nul
1. Din combinatiunea art. 485 si 486 pentru vitii de forma, eitstiga proprierezultit cb. posesorul de buna eredinta tatea fructelor, pang la intentarel acestiga fructele, i ea este de bunA cre- tiunei in nulitate, dacA nu se dovedeste
dinta cnd posedit in virtutea unui ti- a el a cunosett vitiile actului de dotlu translativ de proprietate ale cArui. natiune. (Trib. Iasi, II, 44, Febr. 27j82,
fie de forma fie de fond, i sunt Dr. 17/83).
necunoseute, legea nefacnd nici o dis3.In virtutea art. 486 titlul translatinctiune in aceasta privinta. Daert dar tiv de proprietate precum i t (1-1u1
vitiul actului pe care se bazeaza pose- translativ de uzufruct, care in aceasta
siunea consistA in lipsa formelor so- privintA trebue a se asemana eu titlul
lemne, aceastA nulitate de forma nu translativ de proprietate, nu se eere ea
poate EA fie un obstaeol la buna ere- o conditiune deosebitA de butte eredint a posesorului, eAri mai intili art. dintA, ci numai ea un element, bau mai
486 nu face nici o distinctiune intre blue ca o dovada a bunei credinte. De
unde urmeazA ert, daea partea ar avitiile de f apt .9i vitille de drept
urrna, presumptiunea c. nimeni nu ve duvinte terneinice si invederate
este considerat a ignora dreptul nu pentru a crede in existenta unui titlu,
este att de absolutA; partizanii chiar child acest titlu n'ar existit dect
ehiar ai acestei doctrine admit ca, cleat, in opiniunea sa, aceasta nu poate imnienu este permis a ignor un principiu, dica pe instantele judeeatoresti, eoneste permis eel putin a se neI asu- vingndu-se de sinceritatea credintei
pArtei, d'a o eonsiderit ea de bunt]. erepra faptului undo principiul poate
aiba aplicatiune, precum de aseme- dinta. Si credinta in existenta unui tinea si eroarea asupra sensului unei tlu poate proveni lin numai dinteo elegi indoioase si controversate. Astfel roare de fapt dar si dintr'o eroare de
chestiunea donatiunilor deghizate fiind drept; si uu este nici un motiv de a se
INDEX ALFARETIC
Actiune 1, 2.
Adjudecare 7.
Adopoune 3.
Apreciere suveran 8, 9.
pura credinta 1-13.
Cesiune 6.
Constructii 10, 12.
Donatiuni 1, 2.
Donatiuni deghizate 1.
Ordine publia 11.

Posesor de buni eredint
1-13
Rea credint, a se vedea
,13una eredintP.
www.digibuc.ro
Art. 486
DEspilE PROPRIETATE
distinge intre aceste cloud erori, caci

lege, nu distinge si cine ziee eroare,
fie oritare cauza acestei erori, zice
bung. credint. Eroarea do drept numai atunci nu poate servi ea scuza,
cAnd aplicatinnea legei este cerutd, In
vederea interesului social, dar nu Si
&And legea reguleazd interese private
numai, precum ar fi in eazul unui tatd
adoptiv dare consurnd fructele averii
de posesor spre a tahi1j buna sa eredint. Astfel, un act de ceziune, declarat priu hotrire definitivd, de neexistent pentru lipsd da cauzd nu poat- fi
invocat de posesor ea act trunslativ
spre a stabili buna sa credintd. (Trib.
Ilfov, I, Mai 12/89, Dr. 42/89).
fiului sdu adoptiv si minor. (Cas. I, 306
Sept.. 27185, B. p. 670).
ALErezii care primesc un imobil in

succesiuuea lor au un just titlu de posesiune scris in lege chiar, care ii declard sesizati de drept de bunurile defunctului. Astfel fiind, posesiunea
de buna credintd, atributivii de fructe,
se poate bazu pe dreptul ereditar, ca
si pe orice alt titlu translativ ale cdrui vitii n'ar fi cunoscute. Prin urmare posesorul trage din lege chiar
un titlu de posesiune care permite
dea invoch buna sa credint si de a-si
apropria fructele ce a perceput cu toata

realm credhit a autorului su. Achizitiunea fructelor e o favoare ce legea
atribue faptului posesiunei, cAnd posesorul nu cunoaste vitiile titlului in vir-
tutea cdruia posedd, echitatea trebue

sd primeze dreptul, edei dacd s'ar decide contra posesorilor s'ar viol echitatea in profitul dreptului proprietarului ceea ce ar fi in contradietiune cu
principiul legei. (Trib. Ialom. Ian.
10184, Dr. 13 85).
5. Din art. 486, rezultd cd buna credintd presupune un titlu ca conditiune

esentiald a ei. Posesorul are drept asupra fructelor fiind c e presupus
proprietar ; or, neputnd cineva fi proprietar fdr, titlu achizitiv, nu poate
nici ar fi posesor de bung, credint frd
titlu. Si de$1, dill-A art. 1899, buna credint, e presumatd in totdeauna astfel
cd reclamantul ar trebul s probeze
reaua credint a posesorului. insd aceasta se poate sustine numai atunci
cAnd posesorul ar probe cd a posedat
in baza Irani titlu translativ de proprietate, cdci existenta. acestui titlu e
faptul care face probabild buna lui
credintrt si in care eaz el ar fi presu-
mat cd nu a cunoscut vitiile titlului
(Trib. Ialom., Ian. 10 84, Dr. 13185).
Codul civil
6. Doutt sunt conditiunile pentru ea

posesorul s cAstige fructele : 1) buna
credintd, legald, absolut adied o certitudine eomplectd despre dreptul Fait,
si 2) un titlu translativ de proprietate,
adicd s posedd in baza unui fapt juridic care transferd proprietatea; si pe
Mug% acestea, &and titlul sau ar fi vitiat din orice cauz, s, ignoreze aceste
vitiuri. Or, WWl translativ poate fi infectat de vitiuri care-I face nul sau
neexistent. si in acest din urm caz,
conform art. 966, neputAnd produce
nici un efeet, nici nu poate fi invocat
7. Este posesor de bun exedintd eel

ce a stdpAtait imobilul in virtutea ordonantei de adjudecare, desi imobilul
11 pusese in vAnzare pe numele sotiei
debitorelui shut, pe cAnd el era al sodebitor al debitoarei sale, pentru
el lipsit CUM e de eunostintele elementare necesarii in aceasta materie, nu
si-a dat searna cd in temeiul actului
su de imprumut cu amanet actul de
ipotec constituit de sot sotici, debitoarea adjudecatarului, nu puteit sa devind, proprietar, urnarindu-se si Vanzndu-se imobilul sotului ea fiind al
debitoarei sale. Din ziva base a intentrei actiunei in revendicare, Mandu-i-se cunosent vitiurile ce continea
titlul sdu, adjudecatarul trebue s rdspundd veniturile imobilulni pAn la
predare. (C. Apel Galati, I, Oct. 4/90,
Dr. 8/91).
8. Realm credint nu se presupune,
ci trebue dovedita de eel ce o propune.
(Cas. I, 65, Febr. 22/84, B. p. 137). Si intru
cat nu se poate face aceast prof:A innaintea instantei de fond, acea instan% poate constata din faptele si imprejurdrile deduse iaintea ei, buna credin% a posesorului. O asemenea constatare scapd, controlului eurtei de casatie. (Cas. I, 343/Sept 29191, B. p. 959).
9. Posesorul poate fi de band eredintit chiar cAnd titlul sdu ar fi nuL

fie pentru un vitiu de forma sau de
fond, fie cd nulitatea ar fi absolut
sau relativd. Astfel fiind, eroarea de
drept nu exclude buna credintd, care
ca fapt este lsatd, en totul suveranei
aprecieri a judeatorului (art. 486). (C.
Apel Craiova, II, Mai 17/91, Dr. 44/91).
10. Cel ce dovedeste c detine un te-
ren in puterea unui titlu translativ de

proprietate este si trebueste considerat, conform art. 486 codul civil de
build credintd, intru cat revendicantul
nu a cerut s, dovedeasc6 contrariul ;
cd, in asemenea caz, si Wand la dovada
contrarie, detindtorul fiind considerat
de bund credint, are dreptul, conform
art. 494 codul civil, sa fie despgubit
do valoarea constructiunilor fcute de
dansul. (Cas. I, 20 Ernie 1907, B. p. 1094).
11. Titlul translativ de proprietate
nu se cere ca o conditiune deosebit

frd de care posesorul nu poate fi cons;derat de bungt eredint, ei numai ea
un element, sap mai bine ca o dovadd
a bunei sale oredinte, de oarece legea
il declard de bund credint cAnd posea, ca proprietar in baza unui titlu
de proprietate ale citrui viciuri nu-i
sunt cunoscute.
596
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 487
DESPRE PRODRIETATE
Ca de ac rezult c dach, are cuvinte

temeinice $i invederate pentru a crede
in existenta unui titlu, judeetorii de
fond pot s-1 considere de bun credint, dae. se conving de sinceritatea
oredintei lui, fie a eredinta in existenta titlului provine dintr'o eroare de
fapt, fie O. provine dintr'o eroare de
drept, act legea nu face nici o distinctiune, destul numai, bine inteles, ea in
acest din urrn, caz s fie vorba de o
lege relativa la interese private, iar nu
la un interes social $i de ordine
(Cas. I, 19 Noemb. 19N, B. p.
1851).
12. Stpitnirea in indivizinue exeroitat in calitate de sot dotal nu este de

nalur s fae pe acel care posed, in
asemenea calitate s se creada proprietar al locului ce posedri, astfel ca,
un asementa posesor nu poate fi eon-
pi in urmare, dreptul la valoarea constructiunilor ce a fcnt pe loeul ce poseda. (Cas. I, 16 Mart. 1912 B. p. 467).
13. Buna credintd, la care se refer
art. 486 C. civ., trebue inteleas eea absolutd, en ignorarea oricrui viciu al
propriettei ee se cumpr, iar nu cea
relativ6, adia in sensul ei bunul cumparat ar apartine aeoluia care II
vinde, fr a se cereetit daca cumprtorul a eunoscut vitiul propriettii,
cci in aceast din urm ipotez, buna
eredint, astfel inteleas, in loc de a

constitui o garantie serioas pentru
cel ce revendia drepturile sale triadcate, ar fi mai mult un mijloe imoral
de ineurajare a curnprrii propriettiler r6n pocedate. (Apel Constant%
1915; Dreptul 1915, p. 558).
14. A se veda: art. 485 cu notele respective; art. 487 cu notele respective;
siderat de bun credint si a ava, art. 494, eu nota 29.

Art. 487.
El inceteazd de a fi cu bund
credint din
rnomentul cand aceste viciuri Ii sunt cunoscute. (Civ. 486,

994; Civ. Fr. 550, 2).
Text fr. Art. 550, 2. - 11 cesse d'tre de bonne foi du moment o ces
vices lui sont connus.
D octrini strAinA.
AUBRY ET Rau, II, 273, 274; II, ed. 5-a, p. 413-415;
BUFNO1R, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 305, 300;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 860, 929, 031; II, p. 441; ed. 1-a, III, p. 440;
DALLoz, Rep. Proprit, 294 urm.; Suppl. Propriete, 128 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, H, 385 bis, VIII;
DEMOLOMBE, IX, 613, 632, 636;
Hue, IV, 124;
LAURENT, VI. 220-223;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2289-2301;
Doctring romineascil.
ALEXANDRESCO, III, part I, ed. 2-a, p. 309 urm.. 322, 323, 581; (III, part. II, ed. 2-a, p. 5,
79, 230 n. 2, 313, 629, 672, 839, 893 n. 2, 914, 915; IV, part. I, ed. 2-a, p. 164, 424,
658, n. 2, 709, 744; VII, p. 39; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 367 n. I; XI, p. 94, 162, 240,
245, 246, 263, 330, 363);
CANTACUZINO MATEI, p. 119, 120. 254;
NACU I, p. 759 urm.
Jurisprndent.
1. Un posesor este de rea eredint

atunoi and dermal., sau prin modul
cum se conduce, sau prin titlul in virtutea caruia luerul se afl in m'ainile
lui, c cunoa$te c acel lucru este al
altuia. (Bue. III, 100, Mai 5/83, Dr.

52/83). Astfel, daa pan in momentul
exeoutrei unei hotrnicii, posesorul a
putut s nu cunoasca adevratele limite, legitime ale propriettti sale,

apoi din acel moment mice indoial a
trebuit s dispara din spiritul su, eci
eu acea ocaziune afost pus in pozi-
tiune de a cunoaste adevratele hotare

pn in care trebui s se intind mosia sa. Deci el trebue s restitue fruetele din momentul adueerei la indeplinire, chiar and min contestatiunea
ridicat s'a prelungit posesiunea. (Apel
Buc. III, 272, Nov. 5/81, Dr. 75/82).
2. Posesorul este dator sit restitue
fructele de la data reclamatiunei, fr
deosebire daa el este de bun sau de

rea credinta, coi hotrirea retroopereazA la data cererei, ed reelamantul se
poate intemei pe contractul judiciar
care se alcaueste in momentul cererei, pentru a dobndi fruetele de la a-
597 --
www.digibuc.ro
Art. 488
ceast
DESPRE PROPR IETATE
Codal civil
neputndu-se
nostint de vifiurile posesiunei sale, de
ssionis vaccilet ac dubitet). (Cas. I, 38,
tea fructelor, urmeazA, sA, le re stitue reclamantului, fiind percepute frti

drept. (Apel Craiova, II, 130, Sept. 6/89.
Dr. 5/90).
dat,
prtul
opune la aceasta, aci ori cat de con- atunci a ineetat a mai fi posesor de
vins ar fi de bunul su drept, el tre- bund credintA, i dar de la acea datA
bui totusi s. admit. posibilitatea si pAnti, la punerea reclamantului in
pierderei procesului (super jure posse- posesiune, neputnd astigh proprietaFebr. 1/85, B. p. 71).
3. Din art. 485 si 487 reese o diferent enorm intre achizitiunea fructelor i prescriptiunea proprietAtei aceluiasi imobil prin mijlocul pose-
siunei de bung, credintA, cci pentru

prescriptiune e suficient ca posesorul
s fie de bunA credintA in momentul
achizitiunei (art. 1895 i 1898), iar suc-
cesorii sai nu pot de at a continu&

posesiunea ee a avut i autorii lor. Pe
cnd pentru perceperea fructelor nu
este suficient numai ea buna credint

s fi existat la fie-care epocA a nouilor
succesivelor achizitiuni cari sunt necesarmente corelative eu periodicitatea fructelor. Astfel succesorii pur si
simplu ai unor posesori de rea credintA
numai atunci pot fi obligati a inapoi
fructele ce au perceput personal, cnd
dnsii personal ar fi fost de rea credint in momentul perceptiunei lor.
(Trib. Ialom. Ian. 10/84, Dr. 13/85).
4. Doi judecata s'a inceput prin ac-
tiunea posesorului care pAn atunci posed& de bunA credint i fart a cu-
noaste vitjile titlurilor in virtutea a-
rora puta s se creadA proprietar, dar

din momentul cnd adversarul sAu a
f Acut cerere in instant in contra oredintei sale, si 1-a convins judeatoreste
a nu are nici un drept asupra terenului si cA-1 posedA, prin uzurpatiune, este
dator sA restitue fructele de cnd a inceput a eunoaste c titlurile sale sunt
vitioase, iar nu de and a Mums definitivA deciziunea pronuntat. (Cas. I,
182/Mai 19/89, B. p. 522).
5. De la data intentrei actiunei de

cel ce revendia., posesorul luAnd cu-
6. Posesorul, contra cAruia s'a fAcut

o cerere in revendicare, fundatA asupra vitiilor titlului sAu, inceteazA de
a fi de bunA credintA din momentul de
cnd s'a fAcut o asEmenea cerere, si in
acest caz, dupA, art. 485, e tinut la restituirea fructelor percepute ina, din acel moment. Ash fiind, desi prin hotrIre
a fost obligat sA, prede
numai dupd ce cel ce re-
vendicA Ii va plAti suma cu care a cumpArat ea mandatar, al su, ace.st imobil,

din aceasta nu se poate deduce c dnsul
are dreptul de a se folosi de produsul

lui pe timpul a a urmat pAnA. la Predare, cAci nu se poate bucur si da
acest produs si de dolanda zisei sume,
dobnda la care reclamantul a fost
coudamnat i pe care i-a i achitat-o
integral; in tot cazul obligatia sa de a
restitui fructele fundndu-se pe reaua
credintA cu care posed lucrul, din
momentul intentrei actiunei in revendicare, dnsul nu poate a se sustrage de la restituirea lor. (Cas. I, 435,
Dec. 11/90, B. p. 1397).
7. Posesorul este de bun credintA,

cnd posed ea proprietar in puterea
unui titlu translativ de proprietate,
ale arui vitiuri nu-i sent cunoscute si
inceteazA de a fi de bung credint din
momentul cnd vitiile posesiunei sale
Ii sunt cunoscute. (Cas. I, 313/900. B.
p. 1019).
8. A se veda: art. 485 tI3i 486 eu notele respective.
CAPITOLUL II
Despre dreptul de accesiuna asupra celor unite i incorporate de lucru.
Art. 488.
Tot ce se unete si se Incorporeaza cu lucrul
se cuvine proprietarului lucrului, potrivit regulelor statornicite

mai jos. (Civ. 482, 489-515 1325; Civ. Fr. 551).
Text. fr. Art. 551. Tout ce qui s'unit et s'ineorpore b. la chose appartient au propritaire, suivant les rgles qui seront ci-aprs tablies.,
Doctrinit strilintt.

DALLOZ. Rp. Proprit, 379 urn) ;
598
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 4'39-499
part. I, ed. 2-a, p. 323; (lIL part. II, ed. 2-a, p. 5, 79. 230. n. 2, 313,
f'24:1, 672, 839, 893 n. 2, 914, 015: \ III. rsrt. I. ed. 2-a, p. 414 n. 1; X, p. 268 urm.);
Neld sub. Cas. I, 2 Mai 1923, Pand. Rim. 1924-1-223;
Islam I, p. 767.
ALEXANDRESCO, III,
JurisprudentA.
I. In virtutea principiului din art.

488 si urm. c. civ., proprietarul soluhii
devine, prin dreptul de accesiune, pro-
prietar $i al cldirilor acute pe acel

loe de o a treia persoand, aceasta neputnd cere prin justitie, dupd distinctiunile fcute de lege dect valoarea
cldirilor sau ridicarea materialelor.

AO., fiind, constructorul neavnd nici
un drept real asupra cldirei fcute
ci numai un drept de creant contra
proprietarului locului, el nu poate pretinde in nici un caz venitul acelei cld.dirk (Cas. I, deciza Nr. 318 din 8 Mai
1915; Jurispr. Rom. 1915, P. 405).
Sectiunea I. - Dcspre dreptul de accesiune relativ la lucrurile imobile.
Proprietatea pmantului cuprinde In sine
Art. 189.
proprietatea suprafetei i a subfet,ei lui. (Civ. 490, 492, 579,

607 urm., 610, 612, 613, 620 ; Constit. 19; Legea agrar. 24 ; L.
xninelor (Mon. of. 143/1924). (Art. 1 urm.; Civ. Fr. 552, 11.
Text. fr. Art. 552, 1.
La proprit du sol Pmporte la proprit du
dessus et du dessous.
Doctrin strain&
AUBRY ET RAU, II,
p. 183; II, ed. 5-a, p. 286;
BAUDRY ET CHAUVEAU,
Des biens, 331;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 719, 721 UM.; ed. 1-a, III, p. 93;
DALLoz, Rep. Proprit, 381 urm.; Suppl. Proprit, 164 urm.;
IX, 644;
Huc, IV, 136;
DEMOLOMBE.
LAURENT, VI,
246;
ed. 7-a, I, p. 695;

I, ed. 3-a, No. 2301 urjn.
MOURLON,
PLANIOL,
Doctrinii romneasa.
III, part. I, ed. 2-a, p. 324, urm., 634, 745; (III, part. II, ed. 2-a, p. 15;
IV, part. II, ed. 2-a, p. 260; VII, p. 31 i ; X, p. 287); Observalie sub. Trib. civil Tours
1 Iulie, 1007. Pagini Juridice 15/1907;
ALEXANDRESCO,
NACU, I,
p. 768.
Jurisprudent.
I. Dreptul de proprietate prevazut de
art. 498 c. civ., se afl modificat, in pu-
terea art. 491 c. civ., fn ceeace privel3te
minele de sare gii supus prin urmare

dispozitiilor cuprinse in regulamentul
organic. (Cas. I, 191/902. B. p. 616).
Art. 190. - Proprietarul poate face asupra pmntului
toate plantatiunile si cl'adirile ce gseste de euviintd, afar& de

exceptiunile statornicite la capul ') care trateaz despre servitudini. (Civ. 480, 489, 492, 607 urm.; Civ. Fr. 552, 2).
Text. fr. Art. 552, 2. - Le propritaire peut faire au-dessus toutes les
plantations et constructions qu'il juge ii. propos, sauf les exceptions tablies au
titre des 'Servitudes ou Services fonciers.
1) Legiuitorul a voit si zici /a ,,titia/" In loc de la capul", de oarece materia servitudinelor formeazi In codul nostru civil, ca si In cel francez, un titlu aparte.
- 599
www.digibuc.ro
Art. 491-492
DESPRE PROPRIETATE
Codul civil
Doctrin sterling.
DALLOZ, Rp. Proprit, 381 urm.; Suppt. Proprit, 164 urm.;

PLANIon, I, ed. 3-a, No. 2391 urm.;
Doctrinit romneasc.
I, ed. 2-a, p. 321 urm., 634, 745; (XI, p. 424); Observalie sub.
Trib. civil Tours 1 Iu lie 1907. Pagini Juridice 15/1907;
ALEXANDRESCO, III, part.
NACU, I, p. 768.
Proprietarul poate face sub fata pmntului

toate constructiunile i spturile ce gseste de cuviint, si
trage din el toate foloasele ce acestea ar produce, afar, de
Art. 191.
modificatiunile prescrise de lege si regulamentele privitoare

la mine precum si de legile i regulamentele politienesti. (Civ.
480, 489, 490, 492, 579, 607 urm., 610, 612, 613, 620 ; Constit.
19 ; L. agrar, 24 ; L. Minelor (Mon. of. 143/924), Art. 1 urm. ;
Civ. Fr. 552, 3).
Text. fr. Art. 552, 3. Il peut faire au-dessous toutes les constructions
et fouilles qu'il jugera h. propos, et tirer de ces fouilles tous les produits
qu'elles peuvent fournir, sauf les modifications rsultant des lois et reglements
relatifs aux mines, et des lois et rglements de police.
Doctrini
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 719, 721 urrn.;
DAnLoz, Rp. Proprit, 381 urm.; Suppl. Proprit, 164 urm.;

PnAmon, I, ed. 3-a, No. 2391 urm.
Do ctrin romneasc.
AnnicANDuEsco, III, part. I, ed. 2-a, p. 324 urm., 634, 745; Observafie sub. Trib. din Tours.
ARSENES0U VALERIU, Conditia juridicd a subsolului fala cu reforma agrarei din Vechiul
Regar. Curier Jud. 32/924;

CRISTODORESCU C. SI STEFANESCU-PRIBOI
DEM., Codul legislafiei de expropriere, p. 112;
Jurisprudentii.
1. Legea, In interes general, consider%
pe Stat ea singur proprietar al minelor

de sure. Dispozitia art. 127 reg. organic, care acordti proprietarului solului
dreptul la o zeeiuial pentru gurile de
sure, es s'ar deschide de stpiinire pe
proprietatea sa, nu implicit dreptul de
proprietate asupra sarei; ea nu are de

fundament decat desprigubirea ee se
cuvine proprietarului solului pentru
atingerea FA ocuparea suprafetel si
pentru toate pagubele ce-i pot cauzii
lucrrile de exploatare fAcute pe proprietatea sa. (Apel Buc. II, Dr. 60/98).
2. A se vedeii: art. 489 cu nota 1.
Art. 492.
Orice constructiune, plantatiune sau lucru facut In pmnt sau asupra pAmntului, sunt presumte a fi fcute
de Care proprietarul acelui pmnt cu cheltuiala sa si cd sunt
600
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 492
ale lui, pan& ce se dovedeste din contr. (Civ. 491, 493, 623,
624, 1200, 1202, 1846 urm., 1890, 1895 urm.; Civ. Fr. 553).
Text. fr. Art. 553. Toutes constructions, plantations et ouvrages sur un
terrain on dans l'intrieur, sont presumes faits par le propritaire ses frais
et lui appartenir, si le contraire n'est prouv; sans prejudice de la proprit&
qu'un tiers pourrait avoir acquise ou pourrait acqurir par prescription, soit
d'un souterrain sous le btiment d'autrui, soit de toute autre partie du bkirnent..
Doctrina
AUBRY ET RAU, II, 180, 436, 437; II, ed. 5-a, p. 282. 622, 623;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p, 858, 883; II, p. 232;
DALLOZ, Rep. Proprit 393 urm. ; Suppl. Proprit, 172 urm.;

DEMOLOMBE, IX, 654, 697 bis;
Huo, IV, 136, 138, 139;
LAURENT, VI, 252;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 695, 696;
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 332 urm., 697, n. 3; Droit aneen et moderne de la.
Roumanie, p. 226; Observafie, sub. C. Apel Iai, s. II, 115 din 7 Sept. 903. Curier
,Tud. 9/1904;
NACU, I, p. 774 urm.; JI, p. 848.
Jurispruclentti.
1. Femeia care prin accesiune devine
proprietara a constructiunilor fcute
pe imobilul Om de brbat, neputnduse imbogati pe nedrept in paguba averei lui, e datoare

desclunit de plus
valuta castigatti de imobil prin constructiunile de el ranute. Aceast obligaiune a femeii, avnd de obiect plata
unei sume de bani, este o obligatiune
personal si mobiliar, si deci, nu trece,
afar de o conventiune expres, asupra succesorilor cu titlul particular ai
femeii. Astfel, dae.1 imobilul femeii a
fost urnittrit si adjudecat, aceast obligatiune nu poate fi urmarit contra
adjudecatarului imobilului, chiar dac
creanta sotului constructor ar fi privilegiat asupra imobilului ameliorat,
pentru cA imobilul trece n proprieta-
tea adujudecatarului liber de orice
privilegiu sau ipoteca la care ar fi
fost supus. In virtutea dreptului de accesiune, constructiunile facute de bra-
bat, cu eheltuiala sa, pe imobilul sohei sale, se incorporeaztt cu solul pe

care au fost fgeute, formnd un singur tot cu ele i devin propritatea exclusiva a femeii, proprietara solului,
deci brbatul constructor nu dobnde$te, pentru constructiunile filcute,
un drept de coproprietate asupra imobilului pe care a construit. (Apel Iasi,
II. C. Jud. 9/904).
2. Constructiunile ridicate pe un teren, apartin proprietarului solului, ash
c o persoan, numai in aceasta cali-
tate de proprietar al pmntului, poate .
cere desp6gubiri cu privire la elddirile ridicate pe acel teren; ca intrucat

acea Qersoanil nu e proprietar de ciit
pentrn o parte din sol, dnsa nu poate
cere despagubiri, cleat pentru partea
de cldiri aflate pe portiunea de teren. Astfel, instanta de fond savrseste
un exces de putere, cnd inltur cererea prtei prte, de a se determinit
mai inthi care parte din imobilul deteriorat apartinea reclamantului, spre a
se putea sti dac si pentru cat reclamantul are calitatea s cear despagubiri. (Cas. I, 377/905. B. p. 1019).
3. Constructiunile facute de brbat
pe locul dotal al sotiei sale nu pot fi urmrite de un creditor al barbatului,
cum ar fi Statul pentru niste sume de-
lapidate de acesta, cleat numai dup

ce mai intai s'a valorificat in justitie
creanta ce are constructorul asupra acelui imobil conform art. 494 din codul
civil. (Cas. III, 15 Febr. 1913, B. p. 502).
4. Constructiunile facute pe un teren
devin prin aocesiune proprietatea stpnului terenului, constructorul strttin

neavnd de ct un drept eventual de
creanta pe care trebue s-1 valorif ice
prin justitie; dar pe ct timn construetorul strAin nu a dobndit un asemenea titlu, toate constructiile pe teren
sunt presupuse a apartine proprietarului terenulul.
Prin urmare dac cu ocazia stabilirei unor taxe succesorale tribunalul a
omis sh, se pronunte asupra unei autorizatii de constructie, cu care mosteni-
601
www.digibuc.ro
Art. 493-494
Codal civfl
DESPRE PROPRIETATE
torii voiau sA dovedeaseA cA pe terenul rAmas de la mama lor, una din
diri a fost construitA de tatril lor si

deci s fie scoas din succesiuue, aceasth omisiune a tribunalului nu e
esentialA dadt constructorul nu ei-a
liquidat dreptul sAu de creantA. (Cas.

ITT, 55 din 14 Feb. 1914. Curier Jud.
27/914).
Art. 193.
Proprietarul pamntului care a Mcut construetiuni, plantatiuni i lucrdri cu materialuri strdine, este dator
s plateasc valoarea materialurilor. El mai poate fi osandit
dup. imprejurdri pentru o asemenea urmare i la plata de

daune-interese. Dar proprietarul materialurilor n'are drept a
le Tidied. (Civ. 1084; Civ. Fr. 554).
Text. fr. Art. 554.

Le propritaire du sol qui a fait des constructions,
plantations et ouvrages avec des matriaux qui ne lui appartenaient pas, doit
en payer la valeur; il peut aussi tre condamn des dommages et intrts,
s'il y a lieu: mais le propritaire des matriaux n'a pas le droit de les enlever.
Doctrinii strfiinfi.
AUBRT ET RAU, II, 257. 253; II, ed. 5-a, p. 352, 303;
BUFNOIR, Proprit et coo lrat, al. 2-a, p. 32 ;
BAUDET ET CRAUVEAU, Des biens 350, 352, 35.1, 356;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 850; II, p. 416;
DALLoz, Rp. Proprile, 407 urm.; Sappi. Proprit, 176 urrn.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II. 3.)1 bis, NV;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, III, p. 122, 257;

DEMOLOMBE, IV, 661-666;
LAURENT, VI, 260, 261 ;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 606, 607;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2722-2724.
Doctrin romneasck
part. I, ed. 2-a, p, 153 n. 1, 336 urm.; (XI,
Cas. I, 102 din 4 Iunie 1919. Tribuna Juridica 20-21/1920;
ALEXANDRESCO, III,
I).
421); Observalie sub.
Mimi, I, p. 774 urm.
Art. 491.
Daca, plantatiunile, construgiunile si luerrile
au fost facute de catre o a treia persoana cu materialurile ei,
proprietarul parnntului are dreptul de a le tined pentru dansul,

sau de a Indatord pe acea persoansa s'a le ridice.
Daca, proprietarul pamntului cere ridicarea plantatiunitor
si a constructiunilor, ridicarea va urmd cu cheltuiala celui ce
le-a Mcut, el poate chiar dup imprejurri fi condamnat la
daune-interese pentru prejudiciile sau vtmarile ce a putut
suferi proprietarul locului. Dacb% proprietarul voeste a pstrd
pentru dansul acele plantatiuni i clddiri, el este dator a plati
valoarea materialurilor i pretul muncei far ca sa se ia in
consideratiune sporirea valoarei fondului, ocazionat prin facerea unor asemenea plantatiuni i constructiuni. Cu toate acestea, daca plantatiunile, cldirile i operile au fost facute de
catre o a treia persoan de buna credinta, proprietarul pamantului nu va puted cere ridicarea sus ziselor plantatiuni,
602 -www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 494-
DESPRE PROPRIETATE
cldiri i lucrAri, dar va ave dreptul sau de a inapoi valoa-
rea materialurilor i pretul muncei, sau de a plti o sum de

bani egal cu acea a cresterii valoarii fondului. (Civ. 482, 485
urm.. 539, 771, 987, 991, 997, 1084, 1191, 1377, 1619 ; L. agrar,
131 ; Civ. Fr. 555).
Text. fr. Art. 555.

Lorsque les plantations, constructions et ouvrages
ont t faits par un tiers et avec ses matriaux le propritaire du fonds a droit
ou de les retenir, ou d'obliger ce tiers it. les enlever.
Si le propritaire du fonds demande le suppression des plantations et
constructions, elle est aux frais de celui qui les a faites, sans aucune indemnit
pour lui ; il peut mme tre condamn it des dommages et intrts s'il y a lieu,
pour le prjudice que peut avoir prouv le propritaire du fonds;
Si le propritaire prfre conserver ces plantations et constructions il doit
le remboursement de la valeur des matriaux et du- prix de la main-d'oeuvre,
sans gard A. la plus ou moins grande augmentation de valeur que le fonds a
pu recevoir. Nanmoins, si les plantations, constructions et ouvrages ont t
faits par un tiers vinc qui n'aurait pas t condamn it la restitution des
fruits, attendu sa bonne foi, le propritaire ne pourra demander la suppression
debdits ouvrages plantations et constructions; mais il aura le choix, ou de
rembourser la valeur des matriaux et du prix de la main-d'oeuvre, ou de
rembourser une somme gale celle dont le fonds a augment de valeur.

Doctrinsa strin.
AUBRY ET Rau, II, p. 258-262, 264; II, ed. 5-a, p. 394-398, 402;
BAUDRY ET CHAUVEAU. Des biens, 3CO3 363-365, 367-369, 371-375, 377;
BUFNOIR, Propril et conlrat, ed. 2-a, p. 780, 784;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 829, 859 urm.; II, p. 272, 416, 453, 473,544, 782; ed. 1-a,
III, p. 441, 545;
Damoz, Rp. Propril, 418 urm., 431; Suppl. Propril 180 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 392 Ins, I, V, VIII, IX ai XII;
DEMOGUE, I, Sources des Obliaotions. III, p. 122, 230 urm., 285 urm., 295 urm.;
DEMOLOMBE, IX, 672, 678, 680, 681, 685 urm., 691, 691 bis, 691 ter;
Him, 1V, 143-146;
LAURENT, VI, 181, 263-268, 270, 272, 274, 276, 278, 280;
Moinumx, ed. 7-a, I, p. 607 urm.;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 2725-2737.
Doetrin romtineascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 278, 279, 341 urm., 351 urm.; (III, part. II, ed. 2-a,
p. 820, n. 2, 910 n. 1.; IV, part. I, ed. 2-a, p. 101 nota, 332, 661, n. 1 ; IV, part.
H, ed. 2-a, p. 213, n. 1; V, p. 338, n. 2, 380, 428, n. 4; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 200
n. 1 ; IX, p. 166, 167 ; X, p. 502 nota; XI, p. 246 n. 3); Observalie sub. C. Apel
s. I, 176 din 2 Nov. 1007. Dreptul 79/007; Observalie sub. C. Apel Buc. s. I, 88 din
4 April 1905. Curier Jud. 38/906; Observafie sub. Cas. I, 102 din 4 Iunie 1019. Tribuna Juridicd 20-21/1920; Nota sub. Trib. Muscel, 24 Nov. 1923. Jurisprudenta Generalti 7/1024, No. 404; Nola sub. Trib. Avallon (Yonne), 11 April 1921. Jurispr.
Gen. 21/1024, No. 1230;
CANTACUZINO MATEL p. 120, 121, 254, 644;
DUMITRESCU A. M., II, 494 urm.;

NACU, I, p. 774 urin ;
ROSETTI-BALANESCU 11, Nota sub. Cas. I, 102 din 4 Tunie 919. Pand. Rom. 1923-I-15S.
INDEX ALFABETIC
.Accesiune 6.
Actiune
reconventionall
11.
14-16,
Contestatie 2.
18-20, 22, 24,
27-29, 32.
China.lo 1.
Codul Napoleon 3, 6.
Actium. recursorie 6.
Coercde 4,
Analogie 3, 9.
Constructor 3-8, 10, 15-20,
Antichrezh 3.
Buna credint 3, 4, 6, 10,
22-24, 26-35.
Drept de retentiune, a se-
Contracte sinalagmatice 4.
vedea ,Retentiune.
Conventiuni 13 bus.
Echitate 3, 6, 24, 28, 30, 33.
Coproprirtate 31, 33.
Erect declarativ 34.
Credttort 3, 6, 7, 9, 12.
Embatic 22.
Debitori 6, 9.
Eroare de drept 10.
Delapidare 23.
Evictiune 21.
Despgubiri 3-8, 10, 15-20, Exceptiuni 2, 3.
24, 26, 28, 30, 32-34.
Executri 2, 9, 23.
- 603
www.digibuc.ro
Art. 494
DESPRE PROPMETATE
Expropriere 6.
Probe 18, 29.
Garantie 3, 6, 7, 12, 21.
Proprietari 3, 4, 6, 11, 14,
Hotdriri, efect declarativ
20, 21.
34.
Raport 4.
Imbogdtire pe nedrept 24, Rea credintd 3, 6, 13, 14,
Co dill civil
tra textului formal al art. 494, care reguleazA raporturile dintre constructor
si proprietarul fondului. Legea priveste cu mat multA favoare pe stAp30, 33, 35.
16, 18 bis, 19, 26-30, 32.
nul solului de cat pe constructor, care
Rechizutie 30.
ImbundtAtiri 25, 33.
Restituire 4, 5, 12, 15.
Imobil dotal 9, 23, 33.
e in culpa, fie el de bun sau de rea
Retentiune 2-5, 7, 9, 12, 13,
Interpretare 3, 4.
credintA. Aceasta reese din termenii
Ipoteci 3, 6, 8.
18 bis, 19 bis, 25,
ultimului aliniat care acordd proprieJurisdictie 2.
Revendicare 4, 18 bis, 21.
Legea rurald 27.
Stat 23, 30.
tarului dreptul de a plAti constructoLicitatie 6.
Succesori 7.
rului de bung, credintA valoarea mateMarturi 18.
Terti detentori 1. 4, 6, 7,
rialului i pretul muncii, sau o suma
Obligatie mobiliar 7.
13, 19 bis, 28.
Obligatie personald 7.
Tit lu putativ 29.
echivalentA cu aceea a cresterei fonPartaj 31.
Tit lu translativ de propriedului. De aci rezultA el constructorul
Phis valuta 3, 6, 10, 13-15,
tate 29.
nu are de cht o simplA creantd, a cA20, 21, 32, 35.
Urmrire, a se vedeaExePoseme 2-6, 11, 14, 18 bis,
cutri..
rei realizare trebue sA o facA dup reUzufructuar 10.
20, 21, 24, 25, 28, 29.
gulilc dreptulul comun. DacA legiuitoPrivi legit 3.
rul ar fi voit sA garanteze creanta
constructorului de bunA credintA prin
Jurisprudentii.
dreptul de retentiune, el ar fi fAcut-o
articolul despre care ne ocupAm e
I. Dee nu e vorba de raporturi ju- In
este sediul materiei. Neexistnd
ridice intervenite intre proprietarul care
aceasta
uici in art. 494 nie1 in altA
fondului si un al treilea detentor, insl parte a codului
ca o dispozitiune gechiriasul nefiind, fata cu proprietarul, neralA a legii, urmeazA
c creanta conun al treilea, totusi tribunalul aplicnd structorului nu e garantatA
prin recu analogie art. 494 la raporturile de tentiunea lucrului clAdit. Imobilele
drept isvorite din contractul de aren- sunt susceptibile de a servi ca garandare, nu face o rea aplicatiune a acelui
numai in ipoteci si antichrese. Iar
text, intru cht relatiile existnd intre tie
dreptul
de retentiune e acordat de lechiria i proprietar dupA contract,
uostru inteun mod exceptioprezintA cea mai perfecta analogie cu giuitorul
in cazurile prevAzute de art. 771,
cazul prevazut de art. 494. (Cas. I, 263, nal,
1377 si 1444; $i garantii ca sA existe, in
Iun. 25/83, B. p. 677).
lipsA de conventiuni, trebue stt fie ne2. Dreptul de retentiune trebue pro- gresit consacrate de lege; or legiuitopu-s si desbAtut odatA cu fondul, iar nu rul, cnd a voit sA le acorde, dupA cum
and se face contestare la punerea in a fcut in citatele articole, a spus-o inposesiune a proprietarului asupra
tr'un mod lAmurit; si este imposibil a
cAci dacA s'ar admite acest sis- se concepe c, atunci cnd legiuitorul
tern, s'ar viola dreptul ce aveh partea francez a legiferat condica civilA si
de a se apAr pe calle ordinare, obli- cnd er in prezenta datinelor vechi
gAnd-o sA f aed adeasta pe tArmul ex- a ordonantei mentionate sA fi voit sA
ceptiunei. 0 chestiune asa de impor- admit o garantie pentru constructorul
tantA, un cap de cerere nou, pe care de bunA credinta i sa nu o fi consapartite nu 1-au formulat si nu I-au avut crat inteun mod expres. Si cum nimeni
in vedere, si pe care judecata nu I-a nu-si poate face dreptate singur, dacA
atins, nu se poate rezolva pe cale de s'ar admite teoria contrarie am permite
contestatie la executarea hotArirel prin constructorului sA se despAgubeasel
care se obliga constructorul a lash imo- singur de creanta ce are, pe o cale exbilul pe care a construit in posesiu- ceptionalA si arbitrarie, $1 Pat% internea proprietarului, farA a se viola prin- ventiunea justitiei. Detinerea imobicipiul celor douA grade de jurisdic- lului ar ridich posibilitatea proprietatiune. (Apel Buc. III, 200, Dec. 22/83, rului de a puteh face uz de lucrul sAu,
Dr. 25/84).
1-ar lipsi de credit si 1-ar pune in ne3. Dreptul de retentiune consacrat de putintA de a plati vre-o datorie ce-1
legiuitorul roman prin legea 29 2, de apasA. Constructorul creditor chiropignorib, et hypothec., se exercit de grafar, de ar st in posesiunea imobicAtre posesor in contra proprietarului lului, ar percepe neturburat venitul
prin mijlocul exceptiunei exceptio doli imobilului in comptul creantei sale un
pnA ce acest din urmA plAteh impen- timp indefinit, fArA sA se ingrijeascA
sele j amelioratiunile facute. Acest de vnzarea lor. AceastA stare de ludrept de retentiune, ash duprt cum a cruri nedreaptA si in contradictiune cu
fost reglementat la Romani, nu a tre- toatA economia codului nu poate sA fie
cut in legislatiunea veche francezA, si inserat in legea civilA prin interpreincA mai putin in cea modernA. De s'ar tAri $1 analogii depArtate. Doctrina a
admite teoria ca constructorul pe te- cautat sr]. facA din retentiune un drept
renul altuia are dreptul de retentiune general, invocnd echitatea. Ins6 dupA
asupra imobilului pn la achitarea adevAratele principii, creditorul nu
surnei cu care a contribuit la plus va- poate cere de cat executarea obligatiuluta imobilului, ne-am inscrie in con- nei contractatA de debitor. Or, dreptul
004
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 494
cle a retine lueral pan ce debitorul isi

va indeplini obligatiunea sa e o specie
de privilegiu, e o exceptiune la regula
loarea amelioratiunilor facute de dnsul. Tot ast-fel au dreptul de retinere a

imobilelor arendate sau inchiriate Jo.
comun, $i prin urmare de cea mai catarii Wand, la plata despdgubirilor de
strietA interpretare. Nu se poate, pe (-titre acei ee au cumpArat acele imomotiv de echitate, s se intindA dreptul bile sau de cAtre vecliii proprietari
de retentiune, cAci atunci am presu- (art. 1444). In fine, dupd art. 1618 si
pune cA echitatea face lege, am creea 1619, acelasi drept '11 are si depositso preferint legala far lege, si am rul 'Ana la efectuarea platei de eatre
viola art. 1720, care nu recunoaste alte proprietar a speselor si a daunelor
cauze de preferinta de eta privilegiile ocazionate prin pdstrarea lucrului in
5i ipotecile. (Apel Buc. III, 263, Dee. depozit. (Apel Iasi, I, Apr. 25 85, Dr.
22/83, Dr. 25/84).
85 85).
4. Des prin art. 494 se prevede nu5. Ori de ate ori posesorul, care a
mai cd. proprietaral care revendicA un facut constructiunea sau plantatiunea,
imobil pe care s'au fAcut plantatiuni in urmd a fost condamnat la restituisau constructiuni de care o a treia rea imobilului pe care a fAcut acele
persoand, cu materialul ei si cu bund imbuuttiri, are dreptul a retina acel
credint, este dator de a plat acelei imobil pn cnd acela &are care e
persoane pretul materialului si al condamnat sa faca restituirea isi, Inmuncei sau o suraa egala eu cresterea deplineste obligatiunea impus de a
valoarei imobilului revendicat, farA a plti valoarea imbunatatirilor. (Apel
se prevede totdeodat dreptul de re- Craiova, I, 74, Iun. 18 86. Dr. 84 86).
6. Spre a se pute invock art. 494 tretentiunea imobilului de &are proprietar, si cu toate cd acest drept de reti- bue sa fie vorba de un tertiu posesor
nere al imobilului nu este prevazut care, de bun sau de rea credintd, cumnict prin un alt text de lege in mod parnd un terene, a non domino eonspecial, totusi el trebue s fie acordat strueste pe el $i in urm se afla in
ori de ate ori posesorul care a fAcut fata adevaratului proprietar. Nu se
constructiunile sau plantatiunile va fi afl in ipoteza acestui articol cel care
condamnat de a restitul imobilul pe cumparnd un imobil, supts unei ipocare a facut acele imbuntatiri, cAci teci. este expropriat de creditor, dupa
asemenea drept rezult din o justa in- ce ins facuse mai multe construeterpretatiune si aplicare a dispozitiu- tiuni pe imobilul ce-1 eumpArase, de
nei prevazut in art. 1021, dispozitiune oare-ce cumpAratorul nu este un simcare, des se ocup special de indepli- plu posesor, el este un adevArat pronirea obligatiunilor reciproce din con- prietar, care a cumpArat iarsi dela
tractele sinalagmatice in sens cd o adevAratul proprietar, deci el a conparte care nu si-a indeplinit obligatiu- struit pe fondul su iar nu pe fondul
nea ce-i este impus prin contract nu altuia. Ins cererea cumpAratorului de
poate pretinde ca cealalta parte sa in- a fi despagubit de catre creditorul addeplineascA pe a sa, totusi ar fi neex- judeeatar, de valoarea constructiunilor
plicabil ca legiuitorul s nu fi inteles sau de plus valuta ce a produs asupra
de a se aplich asemenea dispozitiune imobilului, este echitabil, caci credica un principiu general in ori ce alte torul de la inceput nu compt de cat
c azuri in care exist intre partt obli- pe un loc viran pe care 1-a gasit sufigatiuni reciproce, care nu sunt prevA- cient pentru asigurarea creantei sale.
zute prin contract, ei sunt isvorite A intinde siguranta creditorului si la
dinteun fapt oare-care, pe ct vreme constructiunile facute in urm de cumnu exist nici un motiv ca sa nu fi prtorul imobilului, este a avantagi
avut legiuitorul acelasi spirit in inde- pel creditor in paguba constructorului.
plinirea obligatiunior reciproce dintre DacA dup art. 1777 ipoteca se intinde
parti, fie ele prevAzute prin contracte la toate amelioratiunile imobilului,
sau isvorte din fapte. Apoi daca in ceeace cuprinde si constructiunile, aadevr nu s'a prevAzut de legiuitor ceasta nu este alt-ceva de cat princiasemellea principiu general printeun piul accesiunei: quod solo inaedificatur
text special, nu este mai putin adeva- solo cedit, dar aceasta nu este adevrat
rat cd aplicatiunea lui reese din mai de cAt in raporturile dintre creditor F3i
multe alte dispozitiuni, precum este debitor, unde exist o conventiune taaceea prescrisa prin art. 771, dup care cita de a intinde garantiile la aceste
coeredele care raporteazd imobilul in accesorii, dar nu in raporturile cu tertiul
natura poate sa retina posesiunea pan detentor, care nu este intru nimic oblila plata efectiva a sumelor ce-i sunt gat personalmente, care nu este tinut
datorite pentru cheltueli sau ameliora- dect propter rem. Constructorul nu
-tiuni. De asemenea, dup art. 1377, poate sA ramn in paguba de valoacumpArAtorul cu pact de rscumpArare rea acelor constructiuni; si atunci s'ar
poate s retina imobilul ce se rscum- pute zice ca sau el a fdeut afacerea
pr de vnzAtor pti ce acesta ii va debitorului, eaci gratie acelor conplAti pretul, spesele contractului si va- structiunt, debitorul s'a putut liber
605
www.digibuc.ro
Art. 494
DESPRE PROPRIETATE
fat de creditorul sau, sau s'ar puieh

zice cd, el ar trebui s aibd, un recurs
in contra creditorului, cci acesta nu
s'ar fi despagubit integral de creanta
sa dacd, nu erau acele constructiuni,si
cum clausal nu este intru nimic obligat care creditor, acesta trebue sd-i
restitue valoarea acelor constructiuni,
rAmnndu-i recurs pentru suma resti tuit, in contra debitorului. Aceastd
din urnad alternativd, este mai echitabild in virtutea principiului de drept
natural consacrat si de lege a civild, c
nimeni nu se poate imbogti in paguba altuia, si pagubd ar fi pentru
constructor dacd, 1-am lash, expus insolvabilittei probabile a debitorului,
vnzatorul sau. Dintre constructor si
creditor este mai just ea acest din
urnati, sd suporte insolvabilitatea debitorului cdci el s'a multumit cu un gagiu insuficient, el nu compt de cat
pe un loc viran, aceasta a fost intentiunea prtilor si ar fi a o denaturit
clack' n'am lsa actiunea recursorie
creditorului si am pune-o in sarcina
constructorului, atunci am imbogAt
pe creditor in paguba constructorului,
cdruia nu i s-ar acord de cat un recurs iluzoriu. Daert constructorul ar fi
cumprat un imobil construit si l'ar
fi drmat, ar fi fost responsabil atre
creditor conform art. 998; tot aka 5i.
invers El trebue s, fie despagubit si
de amelioratiunile produse, cdei nu
poate ave numai datorii frd drepturi, o just reciprocitate dieteazd, aceast solutiune. Argumentul tras din
circumstanta ed legiuitorul nostru,
care a avut in vedere pe eel francez, si
cu toate ackstea a suprimat art. 2175
din codul francez, prin care se acordd
constructorului un recurs in contra
creditorului ipotecar, nu are nici o
valoare, crtei art. 2175 francez nefiind
de cat consacratiunea principiului de

echitate a art. 998, legiuitorul nostru
l'a suprimat ca inutil, ca o superfetatiune. Argumentul c constructorul s'a
grabit, cdei trebui mai intai s purgeze imobilul de toate sarcinele, si apoi
ad, inceapd a construi, este iardsi MA,
valoare, cci dacd, constructorul 1-ar fi
purgat, creditorul ar fi avut numai

suma cu cat s'a cumprat imobilul,
sau, de nu War fi multumit, ar fi putut
sd, provoace o licitatiune publie, ins
licitatiunea atunci n'ar fi purtat de
cat numai asupra locului viran, tocmai
ceeace cere si constructorul, ea din
pretul licitatiunei s se defalceze plus-
valuta provenit din constructiunile

sale, Mr/ de care creditorul s'ar imbogAti in paguba lui. (Apel Buc. III,
22. Febr. 6/88, Dr. 17/88). (Contra acestei solutii a se vedeit decizia Casatiei
62/89 B. p. 166 aflatd, la No. 2 de sub
art. 1777).
7.
Obligatiunea impusd proprietaru-
Codul civil
lui solului de a despdgubi pe constructor de costul materialelor si al muncei, in cazul &and voeste a retine cldirile pe seama sa, este o obligatiune personald si rnobiliar, intru cat are deobiect plata unei sume de bani;. si este
de principiu ed obligatiunile mobiliare
personale nu tree la succesorii cu titlu
particular de cat in cazul de conventiune expres. Daca legiuitorul ar fi

inteles s. facd din acest drept de despdgubire un adevrat drept real, prin
urmare opozabil celor de al treilea,
el s'ar fi grbit sd ia in acelas timp si
msurile de publicitate pentru salvgardarea intereselor celor de al treilea
cari ar fi dobndit de la proprietarul
solului, presupus pang. la proba contrane si proprietar al constructiunilordupd, el (art. 492), drepturi asupra intregului: imobil. Si dacd, pentru asigurarea creantei sale de despdgubire,
s'a recunoscut constructorului un drept
de retentiune asupra lucrului care
drept Il poate opune att proprietarului solului cat si achizitorilor ulteriori,
aceasta dovedeste incd odat mai mult
personalitatea obligatiunei, caci dreptul real urn:LAI-Ind lucrul in ori ce maini
s'ar gsi el, n'are trebuint de o ga-
rantie speciald. De altd, parte, duprt

cum chiar sensul etimologiei cuvntului o indicd, pentru ca dreptul de retentiune s, se poat exercitit, trebue-
neaprat ca creditorul s detind lucrul, s-1 aibd in mainile sau la dispozitia sa. Daed din ori ce imprejurare
si mai ales dacd, pe cale de judecatil,.
creditorul a pierdut detentiunea luerului, prin acesta chiar el a pierdut si
dreptul de retentiune. care const tocmai in aceea de u refuzit predarea lui
in mama proprietarului nand ce nu-1
va despdgubi de cheltuelile fcute. Iar
dacd, creditorul &tine or nu detine
lucrul si, prin urmare, dacd poate sau
nu invoch dreptul de retentiune, este
o chestiune de fapt pe care instantele
de fond o constat in mod suveran si
fr nici un control superior, dup
actele produse de prti. (Cas. I, 2p5,.
Iun. 18/90. B. p. 808).
9. Dup art. 494, proprietarul unui
material care cldeste pe un teren
strin nu devine proprietar asupra
imobilului, ci, dupd imprejurdri si in
tot cazul, nu are de cat un drept de
creantd, pentru valoarea materialulut
sdu sumd, cu care a crescut imobilul
in valoare; imobilul insd, intreg, teren
Si cldire, rmne proprietate a proprietarului terenului. Constnictorul are
numai un drept de creant, care ca
atare nu poate fi ipotecat; deci trebue
stears ipoteca inscris asupra casei
construit de sot pe ten nul sotiei sale.
(Apel Galati, II, 57. Apr. 26/90. Dr.
41/90).
9. Dreptul de retentiune cat s, fie a-
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETA E
sporit in valoare prin inibuniftittiri
cordat nu numai in cazurile formal
prevdzute de lege, dar si in cele analoage: ubi eadenz est legis ratio, ibi
eadem est legis dispositio. Deci dreptul acesta trebue s existe in favoarea
orierui debitor sau detinAtor al unui
lucru care a devenit, la rndul sdu
creditor din eauza cbeltuielilor fmte
cu acel lucru; in ash situatiune ar fi
inie a se cere uneia din prti executa-
facute de un tertiu, nu trebue nici s

se mbogtetasc In pagnba altuin,
niei st fie gift a face o cheltuiald la
care a consimtit, putiind prin urmare
ca sau s refacii lucrurile in stares
de mai inainte, sau s le retind, pldtind valoarea lor, tnate acestea child
tertiul e de rea credintd. (C. Apel Buc.

I C. Jud 51 906).
13 bis. Art. 494 din codul civil, dare
prevede eazul cnd constructiunea este
efectuatd, .frd nici o conventiune mijlocitd intre proprietarul locului si
constructor, nu este aplicabil in cazul
chard intre proprietar si constructor a
intervenit o conventiune; in acest eaz
are a se aplich art. 969 din codul civil.
(Cas. III, 27 Sept, 1906 B. p. 1497).
14. Potrivit art. 494 codul civil, plus
aluta nu profit, de cbt posesorului
de bun/ credintit si atunci numai cnd
rea obligatiunei sale MA, insd ea cealalta s indeplineasch. pe a sa. Astfel, drop-
tul de retentiune se poate exercith

chiar asupra unui imobil dotal. (C.
Apel Bue. I, 34, Febr. 27 91, Dr. 33/91;
Trib. Ilfov, III, 22, Tan. 14192, Dr, 68122).

10. Eroarea de drept nu exclude
buna credint. Astfel buna credint a

uzufructuarulni legal al dotei sotiei sale,
care a construit pe un teren posedat
t$i de alti coproprietari, reese din faptul e constructiunile le-a fdeut in
fata tuturor coproprietarilor, din Inaprejurarea cd coproprietarii tdcnd,
vedeau avantagiile ce se aduceau intregului fond, si din reennoasterea expresd a aeestor avantagii prin faptul
de a luit i venitul acelor construetiuni. Deci, in baza ultimei dispozitiuni a art. 494 fiji a prineipiului ca nimnui nu i e permis a se imbogAt in
prejudiciul averei altuia, urmeazd a se
acorda constructorului ca despagubire
valoarea en eare a crescut fondul comun prin acele constructiuni, (C. Apel
plus-valuta se datorcste unor lueritri

de imbundttire din partea posesorului; posesorul de rea credinta nu
poate, in cazul eel mai bun, de cat sit
ceard cheltuelile fiteute pentru conservarea luerului. Pdurea neexploatat
de pe o mosie, cnd este destinat a fi
taiatd, eonstituind un fruct al mosiei
si prin urmare un venit, nu poate profit posesorului de rea credintd. (C.
Apel. Buc. III, Dr. 70 909. p. 557).
15. Potrivit art. 494 codul civil, proprietarui fondulni poate fi obligat a
plti construetorului de bung credint
Craiova II, Mai 17/91, Dr. 44 91).

11.
p. 133).
12.
Dreptul de retentie este mijlocul
de a garanta indestularea celui ce a

devenit creditor, din caum cheltuelilor Mcute pentru imbunttirea
supus restituirei. Legiuitorul
admit:1nd aeest drept de retentie nu
face nici o distinetie intre cazul cnd

eel obligat restiturei trebue sit inapoieze tot lucrul, sau numai o parte din
el. fie acea parte determinatit sau rmnind a se delermina mai in urm.
(Cas. I, 80/99 B. p. 229).
13.
cresterea valoarei fondului. Astfel,

dacd coneesionarul care construeste
pe baza unui contract care este anula-
Desi e necontestat in drept ed
proprietarul solului lin poate fi autorizat a deduce din despiigubirea cuvenitd, conform art. 494, posesorului ce a
construit cu bunii credint, venitul
produs de imobilul ce acesta a construit, eei ar fi neinteles ea proprietarul solului s, voat pretindel ca al
su un venit ce nu s'a obtinut de cat
prin capitalul si munch posesorului de
bund credintd, ins acest principiu nu
e adevrat de cht numai in ceeace priveste venitul produs prin constructiunile fdeute; in privinta venitului ce
imobilul a dat in afara de acele construetiuni acest venit se cuvine proprietarului solului din momentul ce
posesorele a ineetat de a fi de bund
credint. (Cas. I, 67192, Febr. 24192 B.
Proprietarul, al crui imobil a
Art. 491
bil, poate fi considerat de bund credintit si deci eu drept la despdembire,

iar cresterea valo.rrei are a se face
dup starea luerurilnr in moment ul
restitutiunei. (Trib. Ilfol

14/909 p. 107).
Corn. Dr.
16. Valoarea
constructiunilor rru
poate fi acordath, potrivit art. 494 d'n
codul civil, de cfrt posesorului de bunt
eredintd, posesorul de rea credint, ne
avnd dreptul s cearit, de cat numai
valow.ea construetunilor constatate ca
utile proprietarului, fiind Meute pentru
eonservarea luerului. (C. Apel Bue. IV
Dr. 37 910 p. 298).
17. Art. 494 din codul civil, care prevede cazul cnd constructiunea este
efectuatd, Mr% niet o cenventiune mijlocit intre proprietarul locului si constructor, nu este aplicabil in cazul cnd
intre proprietar si constructor a intervenit o conventiune; in acest caz
are a se aplich art. 1119 din codul ci-
vil. (Cas. III, 27 Sept. 1906. B. p. 1497).

18. Cel ce eldekite cu blind credint
pe locul altuia are dreptul s ceard valoarea eldirilor 13i imbunttirilor

Write.
Instanta de fond nu poate s respingd, proba cu martori pentru dove-
607
www.digibuc.ro
Art. 494
DESPRE l'ROPRIETATE
Codul civil
direa bunei credinte, pe motiv ca partea n'a dovedit imbungtatirile i nioi

valoarea realg a acestor imbungtgtiri. (Cas. I. 4 Mai 1907, B. p. 786).
16 bis. Desi prin nici un text de lege
nu se acordg, dreptul de retentiune posesorului evins prin revendicare, totus
in doctrind si jurisprudent este admis ca judecatorul poate acorda acest
drept, ori de cate ori gseste o corelatiune intre lucrul retinut si creanta
reclamat, si nu este niei un motiv a
se face distinctie intre posesorul de
bung credintg si eel de rea credintg,
de oarece nici traditia i nici
piile generale relative la aceastg materie nu-i refuzg acest drept de retentiune posesorului de rea cerdintg. (Cas.
I, 30 Oct. 1909. B. p.).
19. Aprecierea faptelor si actelor din
cari instanta de fond isi face convingerea cg acel ce a construit sau plantat pe un teren a fost sau nu de bung
credint, este de atributul suveran al
instantei de fond si. scapd de sub controlul Curtii de Casatie. (Cas. I, 4
Mai 1910. B. p. 713).
19 bis. Dreptul de retentiune se poate
ineuviinta si in alte cazurl decat aeele
anume prevgzute de lege, ori de ate
ori fiind vorba de un debitum cum re
junctum, instantele de fond gsese cd
retentiunea este necesarg, pentru a
garanta plata despgubirilor cuvenite
detentorului luerului a cgrui: restituire
s'a cerut. (Cas. I, 4 Mai 1910, B. p. 713).
20.Dupg, dispozitiunile art. 494 din
codul civil, valoarea construetiunilor
depe o mosie si plus valuta acelei
mosii nu pot fi acord ate decat posesorului de bung credintg, si numai &and
plus valuta se datoreste unor luergri
de imbungttiri din partea acelui po-
22.Instanta de fond face o justg

aplicare a art. 486 si 494 c. civ., (And
decide e un posesor embaticar, care
a fost declarat decazut din dreptul su
de embaticar. are dreptul la valoarea
constructiunilor fcute de dnsul pe
local pe care-I posedg ea embaticar,
dacg a fost un constructor de bung
credintd. (Cas. I. 453 912. Curier Jud..
59 912).
23.Constructiile fgeute de bgrbat pelocul dotal al sotiei nu pot fi urmrite
de un creditor al brbatului, cum ar
fi statul pentru niste sume delapidate
de aeesta, de cat numai dung ce mai
inti s'a valorificat in justitie creanta
ce are construetorul asupra acelui imobil conf. art. 494 c. civil. (Cas.
90/913. Curier Jud. 81/913).
24.Pentru ca constructorul pe tereu
strein sg, fie de bung credintg in sensul art. 494 c. civ. nu este necesar s
justifice cg detine terenul pe baza unui titlu translativ de proprietate, cum
cere art. 486 e. civ. posesorului pentru
dobandirea fructelor pereepute in tirapal posesiunei sale, de oarece aci este
vorba de acordarea unei indemnizatii
coustructorului care a mgrit valoarea
terenului, iudemnizatie far/ de care
proprietarul terenului s'ar inavuti pe
uedrept in detrimentul conitructorului,
iar nu de atribuirea propriettii unor
ca in cazul dobandirei de egtre posesor a fructelor care in principiu apartin proprietarului fondului
care le-a produs; as fiind, e logic ea
legiuitorul sg fi tratat mai riguros pe
dobanditorul fructelor ea pe constructor. si s nu impue decat celui dintl
obligatia de a justifica calitatea sa de
proprietar aparent. printr'un titlu
translativ de proprietate.
posesorul de rea credint, nu

are nici un drept asupra productelor
25. Posesorul de bung credintg, are

dreptul s cearg i. s i se admitg dreptul de a continua stgpanirea, piing la
complecta achitarea a valoarei imbunttirilor aduse imobilului. (Judec.
Ca, prin urmare, din toate acestea

Prin urmare, dac se constat cg rezult cg constructorul este de bung.
posesorul este de rea credintg, el nu credintg si in lipsa unui titlu. (Cas.
poate profit& nici de plus valuta, nici I, decizia No. 732 din 10 Dec. 1913.
de valoarea pdurii depe mosie, de Jurispr. Rom. 1914, p. 81. Curier Jud.
oarece pgdurea fiind un product al 13/1914, p. 104, Bul. p. 2270).
sesor.
mosiei, conform art. 485 din codul civil.

(Cas. I, 8 Oct. 1910, B. p. 1331).
21. Dispozitiunea din art. 1344 din
codul civil se referg la raportul dintre
cumprtor i vnzgtor, care e tinut
fat de dansul de obligatiunea de garantie j in virtutea careia trebuie sg.-1

indemnizeze de toat paguba ce-i canzeazg evictiunea.
Prin urmare, in eazul nand un proprietar revendieg un imobil si care nu
are nici o obligatiune fat de posesorul acelui imobil se aplicg, dispozitiunile art. 494 din o. civ. iar nu acela din
art. 1344 din codul civil, si in acest
caz nu se poate acordit posesorului excedentul valorii in momentul evictiunei. (Cas. I, 8 Oct. 1914, B. p. 1331).
ocol I rural Iasi 144 din 6 si 8 Mart.
1914. Curier Jud. 52/914).
26. Potrivit art. 494 c. civ., proprieta-
nil
pe care s'au fcut constructiuni de o a treia persoang este
dator a despgubi pe constructor de
valoarea materialului i. pretul muncii,
intrucat acesta chiar de rea credintg
fiind, are drept, in cazul cnd proprietarul loeului n'ar consimti sg-i pigteascg despggubiri, sg ridice construetiunile ce a flcut pe un teren strein.
O asemenea cerere de despgubire din
partea constructorului, fiind opusg in
compensatie actiunei principale, cons-
608
www.digibuc.ro
. Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
titue un mijloe de aparare la actiunea

principalg si poate deci sa fie opusg
pentru prima card, in apel.
Prin urmare, Tribunalul violeazg
art. 494 e. civ., 327 pr. civ., and resDingo actiunea reconventionalg pentru
valoarea constructiunilor pe motiv c
este inadmisibilg in apel si c reclamantul n'are drept la nici o despAgubire fiind constructor de rea credinta.
(Cas. I, No. 140, 1914; Jurispr. Rom.
1914, p. 266).
Dispozitiunile legei interpretative

din 1879, care derogfind dela principiile
27.
dreptului comun, admise prin art. 494

arm. c. civ., nu face nici o deosebire intre constructorul de bung sau rea credinta, se apnea tuturor improprietaririlor si actelor de instrainare facute cu calcarea legei, indiferent daca
improprietrirea sau actul s'a efectuat
anterior sau posterior acestei legi.
(f1as. I, No. 386/1915. Dreptul 1915 p.
577).
28. Articolul 494 C. eiv., este adevgrat
a se ocupa de construetiunile fAcute

de a treia persoang pe locul altuia si
reguleaza dupg consideratiuni de echitate indemnitatea pe care proprietarul
trebue sA o plateaseg constructorului,
dupa cum este de buna ori rea credi nta.

Nimic nu se opune insd ca prin analogie sd se apliee dispozitiunile acestui articol si la alti posesori care
nu sunt tertii.
Deteutorul precar, fgand construetiuni pe terenul proprietarului farA
consimtimAntul acestuia si Ma% sa. fie
In privinta aceasta vre-o conventiune,
se ggseste fata de proprietar inteo situatie analoaga ca si a unui tertiu si
deci raporturile intre dnsii urmeazg
a fie regulate ca aeele dintre tertiul
constructor si proprietar. (Cas. I. decizia No. 102 din 1 Iunie 1919 ; Jurispr.
Rom., 1919, p. 722 (Jurier Jud. 11920,
Pand. Rom. 1923, I, 15S : Curier Jud.
65-66 920).
29.
a) Criteriul determinant pentru
stabilirea conditiilor posesiunei de

bung credinta, prevazute de art. 494 e.
civ., in privinta celui ce construeste pe
Mc strain, nu trebue cautat in art.
1895 si urm. cod. civil referitoare la
prescriptiune, ei in art. 486 cod. eiv.,

privitor la insusirile cerute unei asemenea posesiuni, pentru a indritui pe
cel ce o exereita, ea sa dobAndeasca
proprietatea fructelor pereepute. Redaotiunea textului francez a art. 555
corespunzator art. 494 c. civil Rom. nu
lasa uici o indoiala asupra acestui
punct: Nanmoins si les plantations,
constructions et ouvrages ont t faits
par un tiers vina, qui n'aurait pas

t condamn la restitution des fruits,
attendu sa bonne foi, etc".

b) Cnd legiuitorul stabileste in art.
53707. Codul Civil adnotat
Art. 494
486 c. civ., c posesorul este de bung

credintg daca posedg ca proprietar, in
puterea unui titlu trauslativ de proprietate, ale carui viciuri nu-i sunt cu-
noscute, aeest titlu nu este cerut ea o

conditie distincta de aceea a bunei
credinte, ci numai ca un element sau
ca majloc de probg al acesteia din urina

si pentru cuvAntul ca. in general, buna
credhita nu s'ar puteit prezumit din
partoa aceluia care poseda MI% titlu.

0) De aici urmeaza in mod logic ca,
in aceastg materie, pe lngg titlu real
existent, catg sA aiba acela.$ efect si
titlu putativ, adica acel titlu a arui
denumire singur indicA, eg detentorul
are confienta inteinsul, necunoscndu-i
defectul EA care prin aceastA imprejurare, nu mai poate fi considerat ca
fiind de rea credinta.
d) Aceastg solutiune fiind admisg si
in vechiul drept francez, legiuitorul
insasi. face aplicatia ei in art. 123 c.
civ., prin care atribue proprietatea
fructelor percepute de bun credintg,
mo$tenitorului aparent in caz de ivirea ulterioara a adevgratului moklenitor desi titlul celui. dintAi nu este in
acest caz de et un titlu putativ.
Prin urmare, posesiunea exercitatg
in virtutea unui titlu putativ, poate
ealifia, pe eel ce o exercita, constructor de bung credint Iii sensul art. 494
cod. civil. (Trib. Prahova s. I, 92/920.
Al. Gantoiu.
Lucrari judecatoresti,
1922. p. 45).
30. CAnd autoritatea ce a rechizitionat un imobil, a facut constructiuni,
cererea reconventionala a autoritatii
se reguleazg potrivit art. 494 cod. civil
referiter la constructorul de rea eredinta, adicg eu sanetionarea dreptului
pentru proprietar sau de a indator
pe constructor sa-li ridice sau a-li retine plgtind valoarea materialului $i
pretul muncii.
Obligatia de restituire fiind edietata
ca o consacrare a principiului cg nimeni nu se poat imbogati pe nedrept
in dauna altuia, urmeaza a se socoti
in evaluare, valoarea materialului si a
muncii pe pretul de la data construirei, cad numai aceasta valoare, reprezintit pierderea pentru constructor.
(Trib. Dorohoi 415 din 9 Dec. 1922. Jur.
Gen. 1924. No. 1414).
31. Cnd proprietarul terenului este

si coproprietar asupra construetiunii
de pe el, nu este Maul la aplicarea dispozitilor art. 494 c. civ., care se referg
cu totul la alte ipoteze $i anume: la
eazul and proprietarul constructiunii
faeuta pe loc strain este altul de at
prin urmare
proprietarul fondului,
in priniul caz este locul numai la actiunea in imparteala, iar nu cea prevazutg de art. 494 c. civ. (Cas. I, dec. 11
din 21 Ianuarie 1923. Jur. Gen. 1923.
No. 106).
609
www.digibuc.ro
39
Art. 495
Codal civil
DESPRE PROPRIETATE
32.a) Proprietarul pe al cdrui fond

s'an fitcut constructii de cdtre un tertiu de bung credint, trebue s pdstreze aceste constructii pentru el. pltind ins cdnstructorului valoarea materialului i pretul muneei luertorilor
intrebuintati, sau plus-valuta adus
fondului prin aceste constructiuni.
b) Niel. intr'un caz insd, constructorul de bung credint, nu poate fi
ridice conca eel de rea credint,
struetiunile fdeute de el.
c) Pretul materialului St al muncei
ce trebue s plateased proprietarul
fondului, este acel din momentul facerei constructiunilor, iar nu din momentul restituirei fondului; ash cd, legea a admis ea proprietarul fondului
in chestiune s plateascd constructorului eea mai micg, despdgubire posi-
de coproprietate cu femeia asupra acestor constructii si luerdri.

Dacd 1111s el nu devine coproprietar
cu sotia asupra acestor constructii si
luerdri, de ad nu urmeaz cd, el nu are
Buletin Trib. Mused. 2-3/Ian. 1924, Jur.
Dee. 1923. Bul. C. Apel 2/S21).
drept la nici o despdgubire: in viatutea principiului de echitate, e nimeni nu se poate imbogAtl in dauna
averii altuia, femeia, care prin tweesiune a devenit proprietara construetiilor si luerdrilor, datoreste brbatului, care le-a fcut, despdgubire. (Trib.
Ilfov s. III, 877 din 16 Oct. 1923, Jur.
Cen. 1924 No. 473).
34. Sentintele judecdtoresti hind declarative de drepturi, urmeazd cd valoarea constructiilor, earl fac obiectul
unei eereri reconventionale, sA e de-
termine dupa epoea la care s'a intentat procesul. iar nu duna valoarea de
azi. (C. Apel (raiova s. II, 327 din 28
bild. (Trib. Museel, 24 Noemb. 1923.
35. La evaluarea materialului si mun-
Gen. 1924. No. 404).
dela constmwtie se are in vedere

33.Dup principiile de drept inscrise cci
momentul ridicarei constructiei, iar
in art. 489 si 492 c. civ., constructiunile nu al proeesului si ridicarea valoarei
luerdrile, de orice natura fcute de
proprietarului solului conf.prinbrbat eu cheltuiala lui pe locul dotal profit
cipiului accesiunei, care militeazd inal sotiei, se incorporeazd acestui loc, totdeauna in favoarea sa si fdrA a
in virtutea dreptului de aceesiune, si cale principiul imbogtirei fArd
imbraed, conditiunea lui juridicti, devecare protejeaza interesele connind astfel proprietatea exclusivd a cauzd,
structorului
cdrui i se restitue toate
femeei, proprietara solulul, si dipdpentru construetie.
tnd dimpreund cu solul pe 'care au (Judeedtoriafcute
ocul. Brastvt-riomalost fcute earacterul dotalittei.
nati. Cartea de judecat No. 142 din 27
Astfel fiind, bdrbatul constructor nu Aug. 1924; Jur. Gen. 1924 No. 1601).
dobfindeste pentru eheltuelile fdeute
36. A se vedeh: art. 486 eu notele 10,
cu efectuarea constructiilor si lucrdri- 12; art. 488 cu nota 1; art. 492 cu nolor de pe loeril dotal al sotiei, un drept
tele 3, 4.
Cresterile de pmnt ce se fac succesiv si pe

nesimtite la malurile fluviului si ale rurilor, se numesc aluviune. Aluviunea este In folosul proprietarului riveran cnd e
vorba de un fluviu sau rat' navigabil, plutitor sau neplutitor 1),
Art. 195.
cu indatorire ins pentru proprietar de a ls, pe pArnntul

sau, drumul trebuitor pentru conducerea vaselor. (Civ. 476
urm., 482, 488, 495, 496 urm., 499, 500, 535, 587 ; L. regimului
apelor. (Mon. of. 137/924), Art. 4, 8 ;'Civ. Fr. 556).
Text. fr. Art. 556 Les attrissements et accroissements qui se forment

successivement et imperceptiblement aux fonds riverains d'un fleuve ou d'une
rivire, s'apellent alluvion.
L'alluvion profite au pro pritaire riverain, soit qu'il s'agisse d'un fleu ve
on d'une rivire navigable, flottable on non, la charge, dans le premier cas,
de laisser le marchepied ou chemin de halage, conformment aux rglements.
Doctrina
AUBRY ET RAU, II, p. 247-251; II, ed. 5-a, p. 379, 380, 382, 383, 385;
RAUDRY
CatuveAtr, Des biens, 382, 384-388, 390, 391, 393;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-A, I, p. 745, 866;
1) Art. francez 556 corespunztor, se exprina astfel:
mier cas, de laisser...-.
610
www.digibuc.ro
on non; cl ta charge, dans to pre-.
Codnl civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 496
DALLoz, Rp. Proprit 461 urm.; Suppl. Proprit, 206 urm.;
DEMOLOMBE, X, 17 urm., 45-49, 52, 54, 55, 59, 73 urm., 76 urm.;

DUBREUIL, Lgislation des eaux, 674;
GARNIER, Rgime des eaux, I, 242;
Hue, IV, 151)-152;
LAURENT, VI, 282-285, 287-290, 292,294, 295;
PLANIOL. I, ed. 3-a, No. 2710.
Doctrin romneasc.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 207, 355 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 909; IV,
part. I, ed. 2-a, p. 661, n. 2); Nota sub. Cas. I, 989 din 16 April 1924. Curler Jud.
11/924; Not sub. Cas. I, 2 Mai 1923. Rand. Rom. 19244-22.3;
NACU, I, p. 783.
Jurisprudent.
I. Chestiunea de a se sti dacA torenul format de apele unui fluviu navigabil constitue o aluviune, care apartine proprietarului riveran, conform
art. 495, sau dacA el constitue o insulA
san prunt format in albia fluviului
care, asemAnat art. 499, apartitte statului, este o chestiune de fapt lAsata la
judecata suverand a instantelor de
fond, care nu eade sub controlul curtei
3. Potrivit art. 495 c. civ., cresterile

de pAmnt ce se fac suctesiv i pe nesimtite la malurile riturilor se numese
591901).
502 cu notele respective.
aluviuni si ele apartin proprietarului

riveran, in baza dreptului de accesiune, potrivit art. 465 c. civ.
Aluviunea si fondul riveran nef or-
mnd douA fonduri separate, ci aluviunea dobanditA prin accesiune constituind un accesoriu al terenului riveran la care s'a incorporat,
de aici
urmeazA necesarmente cA ea imprude casatiune. Deed dacA instanta de mutA caracterul si conditia juridlicA a
fond constatA in fapt cA terenul ce fondului cu care forrneazA un tot indiface obiectul litigiului este format vizibil.
printr'o crestere succesivA fed indelunPrin urmare in spetA terenul de agatA la malul fluviului navigabil FA a- luviune format si alipit succesiv si pe
lipit de proprietatea riveranilor, el nesimtite la terenul rural clAcA$ese al
are in mod neindoios caracterul unui recurentului riveran, a luat caracterul
teren format prin aluviune, iar nici de juridic al acestuia si deci actiunea in
cum o insulA sau prunt; i acea alu- revendicare exercitatA ulterior pentru
viune folose$te proprietanilor rive- acest teren ocupat de un tertiu, are
rani. (Cas. I, 23/93, Ian. 19/98. B. p. 22). ar fi introdusl i judecatA fdrA platA
2.BesmAnarul, ea proprietar al folo- de timbru. ca oriee actiune privitoare
sintei, trebue sA profite de aluviunea la terenuri clAcdsesti. (Cas. I, Dec. 438
provenitit prin schimbarea cursului u- din 2 Mai, 1923. Jur. Gen. 1923, No. 570,
nui ru, intocmai ca si proprietarul Pand. Rom. 1924, I, 223).
4. A se vedeit: art. 501 cu nota 2; art.
fiintei lucrului. (Trib. Neamt, C. Jud.
Tot ale proprietarului riveran sunt i pamnturile lasate de apele curgtoare, and ele se retrag pe nesimtite
dela unul din trmuri si se Indreapta catre celalt tarm ; proprietarul tarmului de unde apa s'a retras profita de aluviune,
fara ca proprietarul tarmului opus sa poata reclama pamantul
cel perdut.
Acest drept nu are loc In privirea pamanturilor parasite
Art. 196.
de apa marii. (Civ. 476, 495, 499, 502 ; L. regimului apelor. (Mon.
of. 137/924), Art. 4, 8; Civ. Fr. 557).
Text. fr. Art. 557. II en est de mme des relais que forme l'eau courante
qui se retire insensiblement de l'une de ses rives en se portant sur l'autre: le
propritaire de la rive dcouverte profite de l'alluvion, sans que le riverain du
ct opos y puisse venir rclamer le terrain qu'il a perdu.
Ce droit n'a pas lieu l'gard des relais de la mer.
611
www.digibuc.ro
Art. 497
DESPRE PROPRIETATE
Codul civil
Doctrin strina.
AUBRY ET RAU II, p. 251; IT, ed. 5-a, p. 384;
COLTN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 867;
Dana:1z, Rp. Proprit, 505 urm.; Suppl. Proprit, 227 urm.;
DEMOGUE I, Sources des Obligations, 111, p. 122;

DEMOLOMBE, X, 22, 23;

PLANIon, I, ed. 3-a, No. 2719.
Doctrin romneascrt.
part. I, ed. 2-a, p. 661 n. 2; VI, p. 500); Notd sub. Cas. I, 2 Mai 1923. Pand. Rom.
1924-1-223;
CANTACUZINO MATES, p. 146 ;
NACU, I, p. 784.
Jurisprudeng.
1. Nu uumai pmnturile, dar tot ee
solul pow-t la suprafata si apele
curgatoare aduc si lasa pe trm, intru
cat nu se poate eunoaste proprietarul
primitiv, trebue sa se considere, ca
apartinnd proprietarului riveran.
(Trib. Bacau, Oct. 6 83, Dr. 77 83).
Art. 19'7.
2. Durd art. 496, pmntul lAsat de

apele curgatoare cand ele se retrag pe
nesinrtite de la unul din tdrmuri si se
indreapt etre celalt tam, este al
proprietarului riveran despre care se
retrage apa, %air ea proprietarul tarmului opus sg, poat reclama acel pamnt.
(Cas. I, 398/Nov. 21 90, B. p. 1264).
Aluviunea nu are loc Iri privirea lacurilor, ele-
steurilor si a iazurilor ; proprietarul lor conserva totcleauna

pmntul acoperit de ap, arid ea este la Inaltimea scurgerii
elesteului, iazului, chiar dadi ctimea apei ar scade In urma ;
viceversa, proprietarul iazului nu cstig nici un drept asupra prnntului riveran ce se acoperA de apa iazului cand
urmeaz vrsturi extraordin are. (Civ. 495, 1847; C. p. 353, 356;
Civ. Fr. 558).
Text. fr. Art. 558. L'alluvion n'a pas lieu k l'gard des laes et &tangs,
dont le propritaire conserve toujours le terrain que l'eau couvre quand elle
est b. la hauteur de la &charge de l'tang, encore que le volume de l'eau

vienne diminuer.
Rciproquement le propritaire de l'tang n'acquiert aucun droit sur les

terres riveraines que son eau vient couvrir dans des crues extraordinaires.
Doctrina strin,
AUBRY ET RAU, II, ed. 5-a, p. 282, 385;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 397-400;
DALLOZ, Rp. Proprit, 507 urm., Suppl. Proprit, 230 urm.;

Hoc, IV, 153;
LAURENT, VII, 245;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 702'

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2415, 2719.
Nutria, ronifineascii.
part. I, ed. 2-a, p. 661 n. 2);
Nam, I, p. 781.
-- 612
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 498
asupra terenului parasit de apa iazului, care continua s ramntt in sta-
Jurisprudent.
1. Proprietarii riverani nu-si pot intinde proprietatea lor priu aluviune
pnirea proprietarilor respectivi. (Cas.

I, i Oct. 1910, B. p. 1299).
Art. 498.
Daca un fluviu sau rau navigabil sau nu, rupe
deodat o parte mare, si care se poate recunoaste, de pamant,
o lipeste la pamantul unui alt proprietar, acea parte rmne
a cui a fost pmntul dela care s'a rupt; insa daca se va re-
clamA in termen de 1 an 1). (Civ. 476, 495, 1845, 1893, 1894;

Civ. Fr. 559).
Text. fr. Art. 559. Si un fleuve ou une rivire, navigable ou non, enlve
par une force subite une partie considrable et reconnaissable d'un champ
riverain, et la porte vers un champ infrieur ou sur la rive oppose, le propritaire de la partie enleve peut rclamer sa proprit; mais il est tenu de
former sa demande dans l'anne : aprs ce dlai, il n'y sera plus recevable,
moins que le propritaire du champ auquel la partie enl eve a t nnie, n'efit
pas encore pris possession de celle-ci.
Doctrini striin.
AUBRY ET RAU, II, 252-254; II, ed. 5-a, p. 386-388 ;
DALLOZ, Rp. Proprit, 514 urm.; Suppl. Propriet, 241 urrn.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 395 bis, I 0 II ;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, III, p. 336;

DEMOLOMBE, X, 5, 99, 104, 110, 112;
Hue, IV, 154;
LAURENT, VI, 297-300;

ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 364 urm. ; (III, part. II, ed. 2-a, p. 909; IV, part. I,
ed. 2-a, p. 661,n. 2; XI, p. 183); Observatie sub. Trib. Iai, s. I, 6 Dec. 920. Dreptul
3/1921;
NACU, I, p. 785.
Jurisprudenta.
1. Din combinatiunea art. 498 cu 502
TezuIt6, cA, numai in caz de avulsiune
proprietarul pmntului rApit prin
violenta apei si lipit la malul altui
proprietar, desi se poate recunoate
acel pamnt, pierde dreptul de proprietate asupra lui, daa. nu 1-a revendicat in termenul scurt de i an; iar in
caz cnd o aprt curgAtoare i schimb
albia
formeazA alta prin cuprin-
tul de revendicare prin o prescriptie

de 10, 20 sau 30 de ani, conform dreptului comun, pe cta vreme legea nu
prevede veri o prescriptiune partien-
lara in aceastri. privire. (Cas. I. 369/92,

Nov. 20 92, B. p. 980).
2. a) In eaz de avulsiune bucata de

lipit de alt pamnt rimne proprietatea celui a cui a fost pamntul de
la care s'a rupt, sub conditia ins de
a fi reclamata in termen de un an de
sul terenului unui proprietar riveran, la incorporarea ei la fondul vecin.
atunci acesta ramne proprietar pe
b) Art. 498 c. civ., nu a mai reprodus
terenul aflat intre noua albie si cea ve- paragraful ultim al art. 559 c. civ. fr.,
,che, intinzndu-si chiar acea proprie- dupa care proprietarul deposedat prin
tate pan la jumatatea acelei vechi violenta apelor poate s exercite drepalbii, afara numai daca, dnsul va a- tul salt de revendicare, chiar in urma
bandon& posesiunea si va pierde drep- expirttrii, termenului de un an, adica
pamnt a unui proprietar, rupth. FA a-
1) Art. francez 559 corespunator, continuS: ,aprs ce Mai, it n'y sera plus receoable, mains quo
le propritaire du champ auquel la wile enleode a CM unie, n'eal pas encore pris possession de celle-ci%
613
www.digibuc.ro
Art. 499-500
DESPRE PROPR IETATE
in 30 ani data proprietarul fondului

prin violenta nu a pus Inca stdpnire
care care s'a alipit pmntul rpit
pe el. (Trib. Iakii s. I. 6 Dec. 1920. Dreptul 3/921).
3. Incorporatiunea fiind unul din mo-
durile prin care se dobndeee proprietatea, bucata de pmnt rupta prin

avulsiune, trece in proprietatea st-
pnului fondulut absorbent, dad], n'a

fost revendicat in termen de un an.
C o dal civil
Portiunea de teren dislocatit, cu tot

ce contine pe ea, ca plantatiuni, constructiuni, etc., revin fondului cu care
s'au alipit, iar insusirea si vnzarea
unor astfel de valori de care dobnditorul terenului, nu are elementele
furtului, faptul fiind exclusiv de resortul instantelor civile. (Jud. ocol.
Herta Jud. Dorohoi, carte jud. 291/924;
Jur. Gen. 1924. No. 1091, Curler Jud.
23/924).
Art. 199.
Insulele si prunturile cari se formeaz In albia
fluviilor si a rdurilor navigabile sau plutitoare, sunt ale Statului, daca nu i se opune titlu sau prescriptiune. (Civ. 476, 500
urm., 1845 ; L. regimului apelor. (Mon. of. 137/924), Art. 5 ; Civ.

Fr. 560).
Text. fr. Art. 560. Les Iles, flots, attrissements, qui se forment dans
le lit des fleuves ou des rivires navigables ou notables, appartiennent l'Etat,.
s'il n'y a titre ou prescription contraire.
Doctrina strinri.
AUBRY ET RAU, II, p. 255; II, ed. 5-a, p. 389, 390;
DALLOZ, Rp. Proprit, 532; Suppl. Proprit, 251 urm.;

Huo, IV, 155 ;
LAURENT, VI, 303 ;

Doctrini romneasc.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 208, 219, 369 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 909;.
IV, part. I, ed. 2-a, p. 661 n. 2; XI, p. 80); Not sub. Cas. I, 2 Mai 1923. Pand.
Rom. 1924-1-223;
NACU, I, p. 786.
Jurisprudentri.
I A se vedeit nota No. 1 de sub art.
495 si note 1 sub art. 501.
Art. 500.
Insulele si prunturile cari se formeazd In ra uTile nenavigabile si neplutitoare, sunt ale proprietarului trmului
pe care ele s'au format ; daca insula format trece peste jurna-
tatea rkilui, atunci fiecare proprietar riveran, are dreptul de

proprietate asupra prtei de insuld ce se intinde spre el, pornind dela jumtatea raului. (Civ. 476, 496, 499, 501, 502, 579-582 ;
L. regimului apelor. (Mon. of. 137/924), Art. 5 ; Civ. Fr. 561).

Text. fr. Art. 561.
Les iles et attrissements qui se forment dans les
rivires non navigables et non flottables, appartienneut aux propritaires riverains du ct oil rile s'est forme : si Vile n'est pas forme d'un seul ct, elle
appartient aux propritaires riverains des deux cts, a partir de la ligne qu'on
suppose trace au milieu de la rivire.
614
www.digibuc.ro
Codnl civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 501
Doctrina stetting.
AURRY ET Rau, H, p. 255; II, ed. 5-a, p. 390;
BAUDRY ET CHAUVEAIT, Des biens, 391, 413-415;
DALLoz, Rp. Proprit, 545 urm.; Suppl. Proprit 254 urm.

Huo, IV, 156;
LAURENT, VI, 304;

DoctrinA romneascA.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 208, 219, 369 urm.;
NACU, I, p. 786.
Art. 501.
Daca un rdu sau fluviu formandu-si un brat
nou, taie i nconjoard pdmantul unui proprietar riveran, si
face prin acest chip o insul, proprietarul nu pierde pmntul
-ce s'a transformat in insul, chiar dacd el s'a fdcut de un fluviu sau de un ru navigabil sau plutitor. (Civ. 476, 499, 500;
L. regimului apelor. (Mon. of. 137/924), Art. 5 ; Civ. Fr. 562).
Text. fr. Art. 562. Si une rivire ou un fleuve, en se formant un bras

nouveau, coupe, et embrasse le champ d'un propritaire riverain, et en fait une
ile, ce propritaire conserve la proprit de son champ, encore que File se soit
forme dans un fleuve ou dans une rivire navigable ou flottable.
Doctrina

DALLOZ, Rp. Proprit, 537;
PLANIOL, I, ed. 3-a, N'o. 2720.
DoctrinA romfineascA.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 208, 219, 369 urm.;
NACU, I, p. 786.
Jurisprudentil.
1. Cliestiunea de a se sti dacd un rau
sau un fluviu, formndu-si un brat

nou, taie i inconjoard pmntul unui
proprietar riveran si face prin acest
chip o insuld, care apartine proprietarului riveran conform art. 501 e. c., sau
dacd constitue o insuld sau prunt format in albia fluviului, care asemnat
art. 499 acelas cod, ar apartine statului, constitue o ehestiune de fapt.
satd la judecata suverand a instantelor
de fond, care nu cade sub controlul
Curtei de casatiune. (Cas. I, 186/905, B.
p. 531).
2. In conformitate cu art. 495 din c.

eiv., aluviunea, adich cresterile suceesive i pe nesimtite de primnt, care
se fac la malurile rurilor, profit proprietarului riveran.
In spet, reclamanta., Primaria co-
munei Gorgota, nu poate revendica un

teren in suprafatd de 10 hectare. care
s'ar fi format, dupd cum pretinde, numai in limn de 15 ani prin aluviune si
in care timp ar fi crescut pe acel teren o pridure ce s'a dat spre tdere.
Regula de drept care urmeazd a se
aplich in cazul de fat e cea prevdzutit
la art. 501 din c. civ., in conformitate
cu care, daed un ru isi formeazd un
brat nou, Mind si inconjurnd pttmntul unui proprietar riveran ei face prin
acest chip o insult% proprietarul nu
pierde pamntul ce s'a transformat in
insuld.
Prin notiunea de insuld urmeazit a

mnt inconjurat de toate prtile de
apd, adic in intelesul strict geografie, dar chiar terenul care e inconjurat
numai deoparte sau de mai multe
se intelege nu numai o intindere de ph-
615 -www.digibuc.ro
Art. 502
DESPRE PROPRIETATE
pArti cu apA, iar de alte pArti se invecineste cu vechia albie a rului, care
ei-a schimbat cursul. Deci, dacA rul
Prahova, care constituind hotarul despArtitor dintre comunele Gorgota si
Puchenii-Mosneni, si-a schimbat cursul
cnd au venit apele marl si a tAiat terenurile loeuitorilor Puchenari, inglobndu-le, in parte, la comuna Gorgota,
acest fenomen natural nti autorizA pe
Codul civil
revendice terenul intrat in circumscrintiunea sa administrativA, ci suprafatade pamnt de 10 hectare, ad, ocolitA,
de ru, urmeazA a se stApn ea si In
treeut de locuitorii Puchenari, astfel

precum se dovedeste de altf el, cA acestia au stApnit intinderea de prtmnt aflatA in litigiu Ina, de la data
improprietAririi lor, in anul 1864. (Trib.-
Prahova I, sent. civ. 400 din 7 Tunica.
primAria acestei din urmA, Comune, sA
1923. Jur. Gen. 1923. No. 837).
Art. 502.
Wed un fluviu sau un rAu fsi face un nou
curs prsind vechia sa albie, aceast albie se imparte Intre
proprietarii mrginari 1). (L. regimului apelor. (Mon. of. 137/924),

Art. 6 ; Civ. Fr. 563 ; Civ. It. 461).
Text. fr. Art. 563. Si un fleuve ou une rivire navigable, flottable
non, se forme un nouveau cours en abandonnant son ancien lit, les propritaires.
des fonds nouvellement occups prennent, 6, titre d'indemnit, l'ancien lit abandonn, chacun dans la proportion du terrain qui lui a t enlev.
Text. Ital. Art. 461. Se un flume o torrente si forma un nuovo left&
abbandonando l'antico, questo spetta ai proprietari conflnanti alle due rive.
Doctrinfi strain&
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 417 MID. ;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 807 urm. 984;
DALLOZ, Rp. Proprit, 599 urm.; Suppl. Proprit, 279 urm.;
MOURLON ed. 7-a, I, p. 703;

Doctrin romneasc.
ALEXANDRESCO, III. part. I, ed. 2-a, p. 367, 375 urm. (X, P. 603); Droll ancien et moderne
de la Roumanie, P. 149; Nota sub. Cas. I, 989 din 16 April 1924. Curier Jud. 20/92'r;
Jurisprudent.
1. Des legiuitorul, prin art. 502, urmnd traditiunilor romane, uncle vechia mated era atribuitA proprietarilor mArginasi, a inovat asupra art. 563
francez care acordA vechia matc6,
proprietarior cotropiti de noua matcA,
totuk-i acest articol, ea si cele care-1
preced, se ()curd nurnai de actiunea fireascA si naturalA a apelor; el nu s'a
ocupat si
a rezolvat si chestiunea
cnd aceastA schimbare de curs e rezultatul unor lucrAri de utilitate publicA intreprinse de comunA in interesul general expropriind cu mari cheltueli pe proprietarii pe unde a dat noul
curs al apei. In acest caz, vechia albie
nu poate fi atribuitA de cat comunel
care a intreprins lucrArile. ca echiva-
lent al cheltuelilor fAcute cu exproprierile, si aceasta in virtutea principiu1ui cA nimAnui nu-i este permis a
se inavut in paguba altuia. Pe de

altA parte un ru declarat navigabil,
incA de sub regulamentul organic, fac nd parte din domeniul public, nu e

susceptibil de un drept privat de pro-
prietate, si astfel vechea lui albie nu

poate apartine proprietarilor mArgi-
nasi. (Trib. Ilfov, com. 27, Mai 5/86, Di .

51/86).
2. Cnd un ru i. schimbN, cursul..

albia pArAsitA a rului se imparte intre proprietarii mArginasi, fArA a se
distinge prin lege, dacA rail a fost

navigabil sau plutitor, legiuitorul a-
cordnd matca veche mArginasilor, fie
in virtutea dreptului de accesinne, fie

ca compensatie a prejudiciului suferit
de dnsii pria aceastA schimbare a
cursulut apei. (Cas. I, 365/900. B. p.
1182).
3. Intruct este constant cA terenurile revendicate de recurent nu provin
din aluviuni succesive si pe nesimtite
1) Art. 502 c. civil Roman este luat din codul civil Italian art. 461, suprirnandu-se partea finali:
616
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 503-504
adunate la malul proprietAtil sale;
cut o dreaptA si judicioasA aplicatiune
-existA, si nici nu poate exist o violare

a art. 488 si 489 c. c.,
acest din urmA
albia secatA. (Cas. I, dec. 989 din 16

Aprilie, 1924. Jur. Gen. 1924. No. 1480,
mimai prin astuparea canalului mal a art. 502 c. civ., care prevede cui se cusus si mai jos de proprietatea lui, in- vine albia pArAsitA a unui ru, ce si-a
sula Cetatea a Statului a devenit ve- schimbat cursul i cum trebue sA se
-cinA cu proprietatea lui, ash, el nu impartA intre proprietarii mArginasi
text vorbind de 'cresterile de pAmnt
.ce se depun pe malurile fluviilor si a
rurilor prin aluviune.
Prin urmare. in spetl, (Jurtea a fA-
Curier Jud. 29 924, Pand. Rom. 1924,

113).
4. A se vedea: art. 498 cu nota 1.
Art. 503.
Orice animale sau sburtoare slbatice ') tree
In cuprinsul nostru, se fac ale noastre, pe at, timp rman la
noi, afar& numai dacd asemenea trecere s'a ocazionat prin
fraude sau prin artificie. (Civ. 468, 998, 1898 ; C. p. 309 1,
368 ; Civ. Fr. 564).
Text. fr. Art. 564.

Les pigeons, lapins, poissons, qui passent dans un
autre colombier, garenne ou tang, appartiennent au propritaire de ces objets,
pourvu qu'ils n'y aient point t attirs par fraude et artifice.
Doctrintt string.
RAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 427;
DALLOZ, Rp. Droit rural, 113 urm.; Proprit, 615 urm.; Suppl. Droit rural, 102 urm.;
Proprit, 288 urm.;
DEM./kb= ET COLMET DE SANTERRE, II, 399 bis, I;
DEMOLOMBE, X, 178;
Flue, IV, 159;
LAURENT, VI, 311 ;

MARCADE, art. 564;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2575, 2718.
Doctrina romneasci.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 380 urm.; (V, p. 561, n. 1).
NACU, I, p. 789.
Sectiunea II.
Art. 501.
Despre dreptul de accesiune relatio la lucrurile m4ciitoare.
Dacd dou'd lucruri a doui deosebiti stpAni s'au
unit ImpreunA hick amandoud formeazA un singur tot, dar

se pot despArtl i conservA fiecare in parte dup despdrtire,
atunci totul format este al proprietarului lucrului care constitue partea principald, rmAind el dator a plAtl celuilalt proprietar pretul lucrului ce a fost unit cu principalul. (Civ. 505
iurm., 514 ; Civ. Fr. 566).
Text. fr. Art. 566. Lorsque deux choses appartenant diffrents maltres,
qui ont t unies de manire A, former un tont, sont nanmoins sparables, en
sorte que l'une puisse subsister sans l'autre, le tout appartient au matre de la
chose qui forme la partie princi pale, la charge de payer it l'autre la valeur
de la chose qui a t unie.
1) Textul fiances nu prevede animalele i p5srile sfilbatice, ci numai pe acele domestice.
617
www.digibuc.ro
Art. 505-506
DESPRE PROPRIETATE
Codul civil
Doctrin A strAinA.
AUBRY ET Rau, II, p. 265; II, ed. 5-a, p. 403;

DEmomm, I, Sources des obligations, III, p. 122;
DEMOLOMBE, X, 187-189;
LAURENT, VI, 314;
Moum,ou, ed. 7-a, I, p. 706;
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 384 urm.; (VI, p. 815);
NACU, I, p. 792.
Art. 505.
Este principal acela din doua lucruri, pentru
uzul sau pentru ornamentul, pentru complectarea cdrui, a servit unirea celuilalt lucru. (Civ. 504, 506; Civ. Fr. 567).
Text. Jr. Art. 567. Est rpute partie principale celle a laquelle l'autre
n'a t unie que pour l'usage, Pornement ou le complement de la premiere.
DoctrinA strAinA.

NACU, I, p. 792.
Art. 506.
Cnd Ins lucrul unit este mult mai de pre
decdt lucrul principal, si cnd el s'a unit fard stirea proprietarului, acesta poate cere desprtirea si restituirea lucrului
unit, chiar daca ar rezult din despArtire oarecare vtmare
lucrului cdtre care el a fost unit. (Civ. 504 urm., 728; Civ.
Fr. 568).
Text. fr. Art. 568. Nanmoins, quand la chose unie est beaucoup plus
prcieuse que la chose principale, et quand elle a t employee A, l'insu du
propritaire, celui-ci peut demander que la chose unie soit separe pour lui
tre rendue, mme quand il pourait en rsulter quelque degradation de la chose
laquelle elle a t jointe.
DoctrinA strAinA.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des &lens, 429;

MARCADA. II, 446;
Doctrini romAneasci.
Neou, I, p. 792, 793.
618
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 507.
DESPRE PROPRIETATE
Art. 507-599
Dacd din cele cloud lucruri unite pentru a
forma un singur tot, nici unul nu poate fi privit ca accesoriu

al celuilalt, atunci acela este considerat ca principal care va
fi mai mare In valoare. Dacd valoarea ambelor lucruri ar fi
mai tot aceeasi, atunci lucrul cel mai mare In volum va fi
considerat ca principal. (Civ. 504 urm., 511; Civ. Fr. 569).
Text. fr. Art. 569. Si de deux choses unies pour former uh seul tout,
l'une ne peut point tre regarde comme l'accessoire de l'autre, celle-lk est
rpute principale qui est la plus considrable en valeur, ou en volume, si les
-valeurs sont peu prs gales.
Doctridl strilin
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des Liens, 429;

DEMOLOMBE, X, 193;
MARCADE, II, 447;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 706:

Doctring romitneascA.
NACU, I, p. 793.
Art. 608.
Daca un mester sau altcineva a Intrebuintat
materia care nu era a sa si a fdcut un lucru nou, atunci proprietarul materiei Intrebuintate are dreptul de-a reclama lucrul
format din ea, pltind pretul muncii, atat cand acel obiect ar
putea, cat si and el n'ar putea. reveni In starea primitivd. (Ci v.

509 urm., 514, 1478, 1686; Civ. Fr. 570).
Text. fr. Art. 570. Si un artisan ou une personne quelconque a employ
une matire qui ne lui appartenait pas, former une chose d'une nouvelle
espce, soit que la matire puisse ou non reprendere sa premire forme, celui
.qui en tait le propritaire a le droit de rclamer la chose qui en a t forme,
en remboursant le prix de la main-d'ceuvre.
Doctrin strain&
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 872; II, p. 416, 780, 782;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 406;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, IIJ, p. 122 ;

Doctring, romneasa.
ALEXANDRESCO, III, part. T, ed. 2-a, p. 388 urm., 391, n. 1;
CANTACyzato MATEI, p. 147;
NACU, I, p. 794.
Dacd Insd manopera ar fi atat de important&

Incat ar intrece cu mult valoarea materiei intrebuintate, atunci
Art. 509.
619
www.digibuc.ro
Art. 510-511
DESPRE PROPRIETATE
Codul civil
munca lucrtorului va fi considerata ca parte principal,

lucrtorul va ave dreptul de a resine lucrul format pltind
proprietarului pretul materiei. (Civ. 508 ; Civ. Fr. 571).
Text. fr. Art. 571.

Si cependant la main-d'ceuvre tait tenement importante qu'elle surpasst de beaucoup la valeur de la matire employe, l'industrie
serait alors rpute la partie principale, et l'ouvrier aurait le droit de retenir
la chose travaille, en remboursant le prix de la matire an propritaire.
Doctrina straina.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 872 ; II, p. 416 ;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, III, p. 122, 257;

DEMOLOMBE, X, 200 ter;

ALEXANDRESCO, III, part. I,
la Boumanie, p. 211;
Do ctrina romaneasca.
ed. 2-a, p. 388 urm., 391, n. 1; Droit ancien et moderne de
NACU, I, p. 795.
Art. 510.
Cnd cineva a Intrelauintat In parte materia
care er a sa, i In parte materie strin, pentru a form un
lucru nou, fard, ca nici o parte din materie s-si fi pierdut cu

totul flinta, si daca acele materii nu se mai pot desprti Mr&
vtmare sau pagub, atunci lucrul format se cuvine ambilor
proprietari, celui dinti in proportiune cu materia ce er a sa,
si_ celuilalt in proportiune cu materia sa i cu pretul muncei
sale. (Civ. 511 urm., 728 urm., 1388 urM. ; Civ. Fr. 572).
Text. fr. Art. 572. Lorsqu'une personne a employ en partie la matirequi lui appartenait, et en partie celle qui ne lui appartenait pas, former
une chose d'une espce nouvelle, sans que ni l'une ni l'autre des deux matires
soit entirement dtruite, mais de manire qu'elles ne puissent pas se sparer
sans inconvnient, la chose est commune aux deux propritaires, en raison quant
A, Pun, de la matire qui lui appartenait ; quant l'autre, en raison A. la fois

et de la matire qui lui appartenait, et du prix de sa main-d'muvre.
Doctrina atraina.

DEMOLOMBE, X, 201;
LAURENT, VI, 317;

Doctrina romaneasca.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, 388 urm., 391 n. 1;
NACU, I, p. 794
Art. 511.
and un lucru s'a format din amestecarea mai

620
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE PROPRIETATE
Art. 512
multor materii cu diferiti stpni din care nici una nu poate

fi considerata ca materie principal, atunci proprietarul In nestiinta arui. a urmat amestecarea, poate cere desfacerea lor,
dac ea este cu putint a se desface.
Daca materille amestecate nu se mai pot despartl frd \TAM-
mare, sau pagub, atunci lucrul format se cuvine tutulor stdpdnilor, fiecdrui Ins in proportiune cu cdtimea, calitatea
valoarea materillor lui, intrebuintate la facerea acelui lucru.
(Civ. 512 urm., 728 urrn., 1388 Civ. Fr. 573).
Text. fr. Art. 573. Lorsqu'une chose a t forme par le mlange de

plusieurs matires appartenant differents propritaires, mais dont aucune ne
pent tre regarde comme la matire principale, si les matires peuvent tre
spares, celui l'insu duquel les matires ont t mlanges, peut en demander
la division.
Si les matires ne peuvent plus tre spares sans inconvnient, ils en
acquirent en commun la proprit dans la proportion de la quantit, de la
qualit et de la valeur des matires appartenant chacun d'eux.
DoctrinA
Des biens, 429;
ed. 2-a, I, p. 871, 872;
BAUDRY ET CHAUVEAU,
COLIN ET CAPITANT,
ALEXANDRESCO, III,
DoctrinA romneascA.
parL I, ed. 2-a, p. 391 urm.;
CANTACUZINO MATEI,
NACU, I,
p. 795.
p. 147;
Daca materia unui din proprietari ar covars1 ' )
Art. 512.
pe cealalt materie prin valoare i cantitate, atunci proprietarul materiel mai cu pret va pute cere lucrul format prin
amestecare, pltind Ins celuilalt proprietar pretul materiei sale.

(Civ. 505 urm., 511 ; Civ. Fr. 574).
Text. fr. Art. 574.

Si la matire appartenant l'un des propritaires
tait de beaucoup suprieure l'autre par la quantit et le prix, en ce cas le
propritaire de la matire suprieure en valeur pourrait rclamer la chose prove-
nue du mlange, en remboursant l'autre la valeur de sa matire.

Doctrini stetting,.
BAUDRY ET CHAUVEAU,
Des biens, 429;
ed. 2-a, I, p. 871:

des Obligations, III, p. 122, 257;
PLANIOL, I, ed. 3.a, No. 2739.
COLIN ET CAPITANT,
DEMOGUE I, Sources
ALEXANDRESCO, III,
DoctrinA romAneasci.
parL I, ed. 2-a, p, 391 urm.;
CANTACUZINO MATEI,
NACU, I,
p 795.
p. 147;
1) Art. franeez 574 corespunzAtor, se exprira astfel: ...Mail de beaueoup superieure 4 l'autre...4.
621
www.digibuc.ro
Art. 513-515
DESPRE PROPRIETATE
Codal civil
and lucrul format rAmne comun Intre proprietarii materiilor din cari s'a format, atunci lucrul se va
vinde prin licitatiune si pretul se va Imphrti. (Civ. 510, 511,
Art. 513.
728, 1388 urm. ; Civ. Fr. 575).

Text. fr. Art. 575.
Lorsque la chose reste en commun entre les pro-
pritaires des matires dont elle a t forme, elle doh tre licite au profit
commun.
Doctring strMnil.

DoctrinA romneascii.
NACU, I, p. 795.
Art. 511.
In toate cazurile In cari proprietarul materiei
Intrebuintate far stirea lui la formarea unui lucru nou, este
In drept de a reclam lucrul format, el are si voia de a cere
in loc de lucrul format o materie de aceeasi naturh, chtime,
greutate, mrime si calitate, sau valoarea aceleiasi materii. (Civ.

504, 508 ; Civ. Fr. 576).
Text. fr. Art. 576. Dans tous les cas ail le propritaire dont la matire
it t employe, b. son insu, former une chose d'une autre espce, peut rclamer
la proprit de cette chose, il a le choix de demander la restitution de sa
matire en mme nature, quantit, poids, mesure et bont, ou sa valeur.
DoctrinA strilinii.

DEMOLOMBE, X, 207;
LAURENT, VI, 321;

ALEXANDRESOO, Iii, part. I, ed. 2-a, p. 393 urm.;
NACU, I, p. 796.
Art. 515.
Vericari vor fi Intrebuintat materil strine Mr%
stirea proprietarului lor, vor puteh dupa IrnprejurAri fi osanaiti si la plata de daune-interese, si aceasta far& prejudiciul
urmririlor prin canal extraordinar. (Civ. 506 urm., 1084; C. p.
306 urm. ; Civ. Fr. 577).
Text. fr. Art. 577. Ceux qui auront employ des matires appartenant
b. d'autres, et it leur insu, pourront aussi tre condanmes A des dommages et
intrts, s'il y a lieu, sans prjudice des poursuites par voie extraordinaire, si
le cas y chet.
022
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE UZUFRUCT
Art. 516-517
Doctrini strini.
COLIN ET CAPIPANT, ed. 2-a, I, p. 872; II, p. 416;

Doctrini romiineasc.
CANTACUZINO MATM, p. 147;
Near, I, p. 796.
Principiile regulelor de mai sus vor servi judecdtorilor si fn. deciziunea cazurilor analoge ca cele preceArt. 516.
dente 1). (Civ. 3, 504-515 ; Civ. Fr. 565).
Text. fr. Art. 565.

Le droit d'accession, quand il a pour objet deux
choses mobilires appartenant h, deux metres diffrents est entirement subordonn aux principes de l'quit naturelle.
Les rgles suivantes serviront d'exemple au juge pour se dterminer, dans
les cas non prvus, suivant les circonstances particulires.
Doctrin romneasca.
ALEXANDRESCO, RI, part. I, ed. 2-a, p. 396;
NACU, I, p. 596.
TITLUL III
Despre uzufruct, despre uz 1 despre abitatinne.
CAPITOLUL I
Art. 5117.
Despre uzufruct.
Uzufructul este dreptul de a se bucur cineva
de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, Intocmai ca Insusi
proprietarul lor, Ins cu Indatorire de a le conserv substanta.

(Civ. 479, 480, 518 urm., 526 urm., 540, 1242 ; Civ. Fr. 578).
Text. fr. Art. 578.
L'usufruit est le droit de jouir des choses dont un
autre a la proprit, comme le propritaire lui-mme, mais la charge d'en
conserver la substance.
Doctrin strain&
AUBRY ET BAU, II, 464-466, 498; II, ed. 5-a, p. 660, 662, 700; VI, p. 512, 513;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 439, 448 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 103, 456, 791 urm., 834;
DALLoz, Rep. Usufruit, 50 urm.; Suppl. Usufruit, 5 urm.;
DEMOLOMBE, X, 442 urm.XV, 489, 490;

Hue, IV, 164;
LAURENT, VI, 368, 481 urm.; 525 UM.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2747, 2777, 2818.
1) Dispozitiunile art. 516 Cod, civil rorndn, nu existA In Codul civil francez InsA esie Art. 565 C. civ. fr.
care are dispozitiuni asernAnitoare.
623
www.digibuc.ro
Art. 518-519
DESPRE IJWFRUCT
Codul civil
Doctring romneasck
part. I, ed. 2-a, p. 398 urm., 401, 492, nota, 563; (VIII, part. I,
ed. 2-a, p. 258, n. 2); Droit ancien et moderne cle la Roumanie, p. 226;
ALEXANDRESCO, III,
NACU, I, p. 801; II, p. 620;

THEODORESCU VALAHU C. I., Nota sub. Trib. Constanta s. I, 361 din 23 Oct. 923. Justitia
Dobrogei 10/1923.
Jurisprudong.
1. Textele de lege cuprinse in art.
517 si urm. din codul civil. sunt privitoare numai la uzufructul conventional intervenit intre majori capabili de
a dispune de avutul lor, nu si la umfruotul prevAzut de art. 285 codul civil,
care dispune e6, sotul vinovat isi ph.streazA uzufructul asupra averei trecutit in favoarea copillor, cArora le 1.6,
mne numai nuda proprietate.
Astfel, treimea acordat copiilor devine inalienabil si printele nu mai
poate dispune de acest fond al crui
Art. 518.
uzufructuar este. (Trib. Putna. Dr.

61 909. p. 486).
2. In conformitate cu art. 517 c. civ.,
uzufructuarul are dreptul a se bucur
de lucrurile ce-i sunt date in folosint
intoemai ca i proprietarul. cu singura
indatorire de a conservA substanta.
Intrzierea de a da cautiunea nu ridite uzufructuarului dreptul de a se

folosi de fructele ce i se cuvin din momeutul de cnd s'a deschis uzufructul.
(Trib. Constanta s. I. 361 din 22 Oct.
Justitia Dobrogei 10 923. Pand.

Rom. 1924. III, 65).
1923.
3. A se vede: art. 520 cu nota 1.
Uzufructul se stabileste prin lege sau prin
vointa omului. (Civ. 338, 805, 844, 1242, 1890, 1895; Pr. ci v.
722 ; L. Timb. 20 5, 21 5, 44 2, 61b, c.; Civ. Fr. 579

Text. fr. Art. 579.
de l'homme.
L'usufruit est tabli par la loi, ou par la volont

Doctrinii strilinft.
AUBRY ET BAU, II, p. 466-469; II, ed. 5-a, p. 657, 658, 663-667; VII, 368;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 444, 445, 456-459, 461, 471;
BAUDRY ET WAHL, Successions Ill, 2475;
BUFNOIR, Propritf; et contrat, ed. 2-a, p. 189;

DALLOZ, Rp. Usufruit, 75 urm.; Suppl. Usufruit, 23 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 418, IV, V; 418 bis, II;
DEMOLOMBE, X, 232, 241, 246 urm., 248; XX, 481;
Huo, IV, 169;

LAURENT, VI, 337-339 urm., 354, 456; XII, 446 urm.;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 718, 719;

PANDECTES FR., Usufruit, 61, 173 urm.;
SIREY, Usufruit, 102;
THIRY, I, 725, 726.
Doctrini romneasd.
NACU, I, p. 803.
Jurisprudenti.
1. Pentru constituirea dreptului de
uzufruct constatarea judectitorilor fondului a intentia prtilor a fost sA, constitue un drept de uzufruct, este decisiv. earn dactt cuprinsul insusi al
Art. 519.
actului ar contrazice in mod formal

aceasta, sau daca instanta de fond a
considerat in mod eronat elementele
constitutive pentru determinarea naturei dreptului. (Cas. II. 118/901. B. p.
854).
Uzufructul se poate stabill sau pur, sau cu
termen, sau cu conclitiune. (Ciy. 1004 urm., 1017, 1019, 1022

024
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE UZUFRUCT
Art. 520-521
Text. fr. Art. 580. L'usufruit peut tre tabli, ou purement, ou

certain jour, on condition.
Doctridi strain&
AUBRY ET RAU, II, ed. 5-a, p. 664;
DALLoz, Rp. Usufruit, 109 urm.; Sup*. Usufruit, 46 urm.;

DEMOLOMBE, X, 255;
LAURENT, VI, 359, 361;

D octrinii romtmeascrt.
NACU, I, p. 802.
Uzufructul se poate stabili pe tot felul de

bunuri mobili si imobili. (Civ. 462 urm., 471, 472 urm., 526
urm., Civ. Fr. 581).
Art. 520.
Text. fr. Art. 581.
II peut tre tabli sur toute espce de biens meubles
ou immeubles.
Doctring strin.
BAUDRY ET CFIAUVEAU, Des biens, 478 UM. ;

DEMOLOMBE, X, 261 bis, 262, 306, 397;
LAURENT, VI, 325 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3, No. 2748 urm.;
Doctrinft romneasa.
NACU, I, p. 802.
Jurisprudent.
1. Donatiunea unel sume fixe de

bani, ce are a se prelu numai din venitul anual al unei mosii, sub conditiune de a nu pute fi urmrit i ou
dreptul peutru donatar de a exercit
in virtutea acestut drept real constituit si. concedat prin act, drepturile
politice, platind insusi: fonciera i celelalte ditri catre Stat, in analogie cu
cuantumul sumei druite, constitue un
Sectiunea I.
Art. 521.
uzufruct, iar nu o rent/ viagerit. (Apel

Bue. I, C. Jud. 18/902).
2. Conform art. 520 din Cod, civil,
uzufructul putndu-se constitul pe tot
felul de lucruri mobile $i imobile,
clauza de nesezibilitate, continuttt in
actul de donatie nu poate aveit nici
un efect $i prin urznare uzufructul
anual druit poate fi proprit de creditorii donatarului. (Apel Buc. I, C.

Jud. 18/902).
Despre drepturile uzufructuarului.
Uzufructuarul are drept de a se bucur de
tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra carui are

uzufruct fie naturale, fie industriale, fie civile. (Civ. 517, 521,
522 urm., 1292; Civ. Fr. 582).
Text. fr. Art. 582.
L'usufruitier a le droit de jouir de toute espce de
fruits, soit naturels, soit industriels, soit eivils, que peut produire l'objet dont
il a l'usufruit.
53707.
Cociul Civil adnotat
025
www.digibuc.ro
40
Art. 522
DESPRE UZUFRUCT
Cock] civil
Doctring
AUBRY ET RAU, II, p. 479; II, ed 5-a, p. 680, 684;
RAUDRY ET CHAUVEAII, Des biens, 456, 485, 592;

DEidoLokum X, 266, 280, 281;
Hue, IV, 175, 195;
LAURENT, VI, 362;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2778-2789.
NACU, I. p. 805 urm.
Jurispruden.
1. Legiuirea Caragea nu impiedicit ea
pAdurea de pe o proprietate sA fie pri-
vitA, and este supusA unei tgeri periodice, ca uzufruct al acelei proprietAti, i dal-. in drept e uzufnictuarul a
se folos in aceastA calitate de Pretul
(Cas. I, 489/901. B. p. 1634).
2. Brbatul, pe timpul cat a durat
cAsAtoria n'are dreptul dect la valoarea cupoanelor obligatiunilor ce s'au
emis in baza legei rurale din 1864; aceste obligatiuni insA, cari nu sunt decat echivalentul pierderei ce proprietarul fondului are sA sufere pentru totdeauna pentru desfiintarea clAcei,
altor sarcini, apartin proprietarului, in snag. sotiei. (Cas. I, 489/901.
B. p. 1634).
3. Uzufructuarul are dreptul de a se

bucur de fructele naturale, industriale si civile ale obiectului dat in uzufruct, putndu-1 chiar arena., insA numai in limitele in care bArbatul poate
arenda averea dotalA a sotiei sale
adicA: arendarea nu. poate fi fAcutA de

cat pe un termen maximum de cinci ani,
pentru a fi obligatorie. (Trib. Tecuci,

C. Jud. 63/903).
4. a) Uzufructul fiind un drept real

asupra lucrului, actiunea pentru respectarea acestui drept i pentru determinarea lui, poate fi pornitA direct de
titularul uzufructului, in conformitate
Art. 622.
cu titlul ee i-1 confer; obligatiunea

impush de art. 554 c. civ., uzufructuarului, de a denunta uzurpatiunile. sub
pedeapsA de a rspunde personal de
toate pagubele ce ar decurge pentru
proprietar din acea nedenuntare, nu
priveste cleat raporturile dintre pro-
prietar 8i uzufructuar, fArA. a se pute

deduce din acea obligatiune cA actinnea pentru respectarea uzufructului, in
toatA intinderea lui, deci si pentru determinarea obiectului supus uzufructului, nu poate fi purtatA de titularuI
acestui drept, fArA a fi. introdus in
cauzA si nudul proprietar.
Prin urmare, Curtea de apel nu a
violat art, 521, 536 si 540 c. civ., cnd

a decis cA actiunea pentru a i se lAsh
in folosintA casele supuse uzufructului,
poate fi intentatA de uzufructuar, fArA
a introduce in cauzA pe nudul proprietar.
b) Instanta de fond este in drept sA
se intemeleze pe acte autentice si Pe

raportul expertului si sA le interpreteze, spre a-si forma convingerea dacA
dreptul de uzufruct, constituit prin
acele acte, se intinde si asupra imobilului in litigiu, iar decizia instantii
de fond nu poate fi supus cenzurei
Curtii de Casatie, dacA nu se denatu-
reazA nict o dispozitie clarA si categoricA din aeele acte. (Cas. I, No. 591,
1915; Jur. Rom. 1916, p. 22).
5. A se vedea: art. 517 cu nota 2.
Fructele naturale sunt acelea ce pmntul
produce dela sine; productiunea i prsila (sporul animalelor)

sunt asemenea fructe naturale. Fructele industriale ale unui
fond sunt acelea ce se dobandesc prin cultur. (Civ. 483 urm.,
524, 529-533, 537, 538 ; Civ. Fr. 583).
Text. fr. Art. 583.

Les fruits naturels sont ceux qui sont le produit
spontan, de la terre. Le produit et le croft des animaux sont aussi des fruits
naturels.
Les fruits industriels d'un fonds sont ceux qu'on obtient par la culture
626 -www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE UZUFRUCT
Art. 523
Doctrini striin.
AUBRY ET R AU, II, 192, p. 289;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 290, p. 205; 491, p. 320, 492, 493, 511 urm., 517;
COL IN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 802
DALLOZ, Suppl. Usafruit, 112;
DEMOLOMBE, IX, 581, 582: X, 273, 274:
LAURENT, VI, 199, 200, 395;
PLANIOL, I, ed. 3, No. 2778-2789;
SYREY, Usufruit, 122, 152:
THIRY , I, 694.
Doctrinii romneas
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 284 urm.; (X, p. 268);
CANTACU ZINO MATEI, p. 164;
NACU, I, p. 756.
Jurisprudent.
0 pAdure pe ct timp nu este pusii.
in exploatare se consider ca fond, iar

nu ca venit. (Apel Focsani, II, 177.
Dec. 10/84, Dr. 13/85).
Art. 523. - Fructele ci vile sunt chiriele caselor, dobanzile

sumelor exigibile, venitul rentelor ; arendele intr In clasa fructelor civile. (Civ. 525, 527, 1088, 1411, 1587, 1649, 1907 ; Civ.
Fr. 584).
Text. fr. Art. 584. - Les fruits civils sont les loyers des maisons les
intrts des sommes exigibles, les arrrages des rentes.
Les prix des baux ferme sont aussi rangs dans la classe des fruits civils.
Doctrinft
AUBRY ET RAU, II, 192, p. 289:
BAUDRY ET CRAUVEAU, Des biens, 290, p. 205; 491, p. 320, 492, 493, 511 urm., 517;
DALLO Z, Suppl. Usufruit, 112;
DEMOLOMBE, IX, 581, 582; X, 273, 274;
LAURENT, VI, 199, 200, 395;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2778-2789;
SIREY, Usufruit, 122, 152;
THIRY, I, 694.
Doctrinii romitneasch.
ALEXANDRESCO, I II, part. I, ed. 2-a, p. 284 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 625 urm., 915;
VIII, part. I, ed. 2-a, p. 606; XI, p. 206, n. 2, 424);
NACU, I, p. 756. 808.
caracter al rentei perpetue, de oareee

Jurispreent.
alte texte de lege evidentiazIt cg. si in
I. Diii cuprinsul dispozitiunior art. legislatia romng renta perpetua poate
474, 523, 550, 776, 1892 EA 1907 c. civil re-
zult cA legiuitorul a consacrat in codicele romn renta perpeturt cu acelasi

caracter personal mobiliar si prin
esentri rescumprabila ca Eli in legislatiunea francez i italiang., care i-a
servit ca model, iar din faptul eliminrei art. 530 si 1909-1911 din codul Napoleon, nu poate rezult intentia legiuitorului roman de a schimba acest
fi rescumpgrat, astfel art. 776 c. civ.,

care vorbind de imprteala imobilului
ipotecat pentru garantarea unei rente,
si autorizand rescumptirarea acestei
rente pentru inlesnirea imprtelei, in-
telege a vorbi de o renth perpetu.
(Cas. 641 bis. I, 6 Nov. 1913, B. p. 1962.

Jur. Rom. 1914. p. 65, Curier Jud. 1914,
p. 55).
- 62 7 www.digibuc.ro
/id. 524-525
DESPRE UZUFRUCT
Codal civil
Art. 521. - Fructele naturale i industriale neculese In

momentul cnd se deschide dreptul de uzufruct, sunt ale uzufructuarului. Acelea ce se gsesc In aceeasi stare cand se sfarseste dreptul de uzu Cruet, sunt ale proprietarului, fr de a
pute pretinde unul dela altul despagubire de cheltuelele urmate pentru arturi i semnturi. Drepturile colonului partial") ce vor fi existat la Inceputul, sau la finele uzufructului,.
nu pot fi vtmate de dispozitiunea precedentd. (Civ. 484, 522,
529, 534, 1280, 1441 ; Civ. Fr. 585).
Les fruits naturels et industriels, pendants par
Text. fr. Art. 585.
branches on par racines au moment o l'usufruit est ouvert, appartiennent .
rusufruitier.
Ceux qui sont dans le 'name tat au moment o 6'14 rusufruit, appartiennent au propritaire, sans rcompense de part ni d'autre des labours et des
semences, mais aussi sans prjudice de la portion des fruits qui pourrait tre
acquise au colon partiaire, s'il en existait un au commencement on h, la cessation
(le rusufruit.
Doctrina
Aunny ET Rau, II, p. 479, 480; II, ed. 5-a, p. 681, 682;
BATTDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 494, 495 urm., 407, 503;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 802 urm., 804, 806, 808; II, p. 500; ed. 1-a, III, p. 285, 342;
DEMOLOMBE, X, 368 urm., 369, 373;
LAURENT, VI, 356 urm., 383 urm., 301, 393;

MARCAD, art. 585;
MovELON, ed. 7-a I. p. 723 urm.;

PEamoL, I, ed. 3-a, No. 2789.
Doetrin, romneasert.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 290, 422 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 625 urm.;.
015; IV, part II, ed. 2-a, p. 212; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 304, 305 t. i n. 4, 306
note, 607, 608 t. j n. 1, 611, 612, 617);
Art. 525.
Fructele civile se socotesc dobndite zi cu zi,
si se cuvin uzufructuarului In proporsiune cu durata uzufructului

Aceast regul se aplicA la arenzi2) si la chiriele caselor
la alte fructe civile. (Civ. 523, 527, 1088, 1280, 1411, 1587, 1619 ;
Civ. Fr. 586).
Text. fr. Art. 586. -Les fruits civils sont rputs s'acqurir jour par jour,
et appartiennent rusufruitier, proportion de la dure de son usufruit. Cette
rgle s'applique aux prix des baux ferme, comme aux loyers des maisons et
aux autres fruits civils.
Doetrink
AUBRY ET Rau, II, p. 186, 187, 481; II, ed. 5-a, p. 289, 290, 683, 684;
DAUDET ET CHAUVEAU, Des biens, 514, 517, 593;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 802 urm., 930; ed. 1-a, III, p. 95, 285, 342;
Daixoz, Rep. Usufruit, 50 urm., 144 urm.; Suppl. Usufruit, 5 urm., 56 urm.;
DEMOLOMBE, IX, 576; X, 280, 377 urm.;
1) A se vedea nota sub textul art. 468 cod civ. cu privire la colonii partied.
2) Din eroare in textul editiunei oficiale lipseste vorba: ea', corespunzfitoare lui: .comme din art..
francez respectiv.
- 628
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE UZUFRUCT
Art. 526
Hue, IV, 181;

LAURENT, VI, 390 urm, 394 urm., 402;
MOURLON ed. 7-a, I, p. 726, 727;
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 290, 302, 428 urm., 467 n. 3; (III, part. II, ed. 2-a,
n. 4,
p. 625 urm., 915; IV, part. II, eozi. 2-a, p . 212; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 305 t.
493 nota, 606, 612);
CANTACUMNO MATE!, p. 164;
Nacu, I, p. 807 tkrm.
leze doar raporturile dintre uzufruetuar si nudul proprietar. mostenitorii

uzufructului rmannd datori, fata de
nudul proprietar, peutru fruetele ineasate mai mult de uzufructuar.
De ad rezulta el arendasul care a
platit la termen arenda uzufructuarei,
astfel cum s'a prevazut prin contract,
18/90).
nu poate fi apueat a plati a doua oara
2. Regula stabilit de art. 525 codul aceeas arenda, nudului proprietar
civil, dupa care fructele civile se so- daed, in nauntrul termenului pe care
cotese dobandite zi eu zi $t se eu- s'a aehitat arenda. uzufructuara a invin uzufruetuarului, in proportiune eu cetat din viat, de oareee arendasul a
durata uzufructului sau, se apnea atat faeut o plata legala iar nudului prola arenzi i chiriile caselor eat st la prietar Ii ranfane sa mara dela mofructele civile. (Cas. I, 14 Ianuarie stenitorii uzufruetuarei, fruetele Inca1908, B. p. 9).
sate de aceasta pe zilele urmatoare in3. Art. 525 e. civ., care dispune ea a- eetarii din vieata. (Cas. III, decizia
renzile constituind niste fructe civile No. 124, din 16 Aprilie 1914; Jurispr.
se dobandese zi eu zi de eatre uzufrue- Rom. 1914, p. 323. Curier Jud. 39/914).
tuar, nu a facut alteeva cleat sa reguJurisprudent&
1. Desi in prineipiu arenda e un fruet
civil ce se percepe zi cu zi, e stint
insa ea dupa un uz constant castiurile
apartin in intregime proprietarilor
existenti la epoea exigibilittit castiurilor. (Apel Iasi, II, 149, Oct. 27/89, Dr.
Art. 526. - Dacd uzufructul cuprinde lucruri cu cari nu se

poate cineva servi far% a le consumA, precum bani, grne,
buturi, uzufructul are dreptul de a dispune de ele, Ins cu
indatorire de a le Inapoia In aceeasi cantitate, calitate i valoare, sau pretul la sfarsitul uzufructului. (Civ. 521, 557 urm.,
1576, 1584, 1585 ; Civ. Fr. 587).
Text. fr. Art. 587. - Si l'usufruit comprend des choses dont on ne peut
faire usage sans les consommer, comme l'argent, les grains, les liqueurs, l'u-sufruitier a le droit de s'en servir, mais la charge d'en rendre de pareille
quantit, qualit et valeur, ou leur estimation, b. la fin l'usufruit.
Doctrin strain&
AUBRY ET Rau, II, p. 525-529; II, ed. 5a, p. 738-743;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 574 urm., 577, 579, 583;
Court ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 685, 797, 827; ed. 1-a, III, p. 72, 124, 155, 273, 276, 283, 354 ;
DALLOZ, lip. Usufruit, 189 urm.; Suppl. Usufruit, 81 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 426; 426 bis; 426 bis, I;

DEMOLOMBE, X, 291, 294, 307;
Huc, IV, 182, 183;
LAURENT, VI, 408-410, 420, 422, 423;

MARCADP, arL 587;
MouRLON, ed. 7-a, I, p 728 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, NO. 2808-2864.
Doctrintt romaneasca.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 401, n. 2, 430 urm., 482, 496, 522, 533, 555, 558,
562 n. 2, 567, 574 n. 3, 579; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 573, 574, 652, 666 n. 3, 674; VIII,
- 629 -
www.digibuc.ro
Art. 527-528
DESPRE UZUFRUCT
Coal]. civil
part. I, ed. 2-a, p. 260, 263, 569 n. 2; IX, p. 527 n. 3); Nota sub. Trib. Tours (Indre
et Loire), 4 Oct. 922. Jurispr. Gen. 21/1924. No. 1240;
CANTACIUZINO MATEI, p. 161, 165;
GEORGEAN N., Nuta sub. Tri b. Dorohoi 3526 din 28 Apri11921. Jurispr. Gen. 24/923. No. 1698;
NAM, I, p. 817.
Jarispruden.
1. Dreptul de control si supraveghere al tribunalului asupra administratiunei tutorilor, earn i datoria ce are
s aprecieze in fiecare caz particular
dae actul pentru indeplinirea eruia
tutorul cere aprobarea tribunalului,
este sau nu in interesul minorului, se
apnea si in cazul cnd tutela este a
mamei sau a tatalui, cci acestia des
pot dispune de banii minorilor, ea
uzufructuari legali, stint insa tinuti
a-i inapoi la sfarsitul uzufructului.
33/915. p. 514; Dreptul 1915. p. 524. Curier Jud. 1915 p. 586, No. 71).
2. Dee uzufructuarul este in drept a

se folos de luerurile altuia ca st proprietarul, insa el are indatorirea de a
Art. 527.
le conservit substanta, i atunci and

uzufructul cuprinde bani, cura e in
spet, are indaterirea de a le inapoi
in aceeasi cantitate, calitate valoare
(art. 517 si 526 c. c.), dela care indatorire nu se poate abate dect eu consimtimntul nudului proprietar.
In spet, cursul efectelor care se cere
a inloeui numerarul consemnat fiind

variabil, nu se poate preeiza daca la
sfiirsitul uzufructului va ave o valoare egal cu numerarul si neexistnd
nici consimtimntul nuzilor proprietari, cererea urmeaz6, a fi respinsa.
(Trib. Dolj s. EI. Jurnal 10470 din 10
Oct. 923, Jur. Gen. 1923. No. 1700).
3. A se vede: art. 338 cu notele 5,
14; art. 343 cu nota 12; art. 517 en
nota L
Uzufructul unei rente pe viat da uzufructuarului
sau, dreptul de a percepe veniturile, fr de a fi obligat la

nici un fel de restitutiune. (Civ. 521, 523, 1266, 1276 urm.,
1639 urm. ; Civ. Fr. 588).
Text. fr. Art. 588. L'usufruit d'une rente viagre donne aussi l'asufruitier, pendant la dure de son nsufruit, le droit d'en percevoir les arrrages,
sans etre tenu aucune restitution.
Doctring stadia
AUBET ET Rau, II, p. 482, 483; II, ed. 5-a, p. 685, 686;
BALMILY ET CHAUVEAU, Des biens, 598, 600, 602;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 811; ed. 1-a, III, p. 283 ;
DALLOZ, Bp. lisufruit, 235 urrn., 456 urm.; Suppi. Usufruit, 126 urm., 216 urm.;
DEMOLOMBE, X, 329, 330, 330 his;

PLArnoL, I, ed. 3-a, No. 2783.
Doctring roman ease&

ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 446 urrn.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 181 n. 1, 587; X,
p. 94);
CANTAOUZINO MATE!, p. 164;
NACU, I, p. 811.
Dac, uzufructul cuprinde lucruri cari, fara a

se consumA Indat, se stric dupsa, vreme prin Intrebuintarea
lor, precum rufele, mobilele casei, uzufructuarul are dreptul
Art. 628.
d'a se sluji cu dansele pentru Intrebuintarea la care ele sunt

destinate, si nu este obligat de a le Inapoi la sfarsitul uzufructului, decal In starea ce se vor afl, Ins nestricate din
dol sou culpa. (Civ. 397, 534, 571, 998, 1274; Civ. Fr. 589).
630
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE UZUFRUCT
Art. 529
Text. fr. Art. 589. Si l'usufruit comprend des choses qui, sans se consommer de suite, se dtriorent peu peu par l'usage, comme du linge, des
meubles meublants, l'usufruitier a le droit de s'en servir pour Fusage auquel
elles sont destines, et n'est oblig de les rendre, 6, la fin de l'usufruit, que
dans l'tat o elles se trouvent, non dtriores par son dol ou par sa faute.
Doctrintt
AUBRY ET RAU, II, p. 481, 489, 490; II, ed. 5-a, p. 683, 694;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 800, 828; ed. 1-a, ifi, p. 283;
DALLOZ, Bp. Usufruit, 196 urm.; Suppl. Usufruit, 84 urm.;

DEMOLOMBE, X, 298-300, 302 bis;
LAURENT, VI, 405, 470 Una ;
maacapt, art, 589, 595, n. 3;

Doctrinti romneascil.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p.. 434 urm., 482, 503; (II, ed. 2-a, p. 518, 701; IV.
part. I, ed. 2-a, p. 3991; Nota sub. Trib. Tours (Indre et Loire) 4 Oct. 1922. Jurispr,
Gen. 21/1924, No. 1240;
NACU, I, p. 810.
Art. 529. - Dac uzufructul cuprinde pduri destinate de

proprietarul lor la taieri periodice, uzufructuarul este dator a
pastr ordinea i cttimea taierei In conformitate cu regulile
stabilite de proprietar, sau cu uzul locului, Mr% a putea pretinde vreo despgubire nici uzufructuarul, nici mostenitorii si,
pentru prtile lsate nefaiate In timpul uzufructului su.
Arborii cari se pot scoate dintr'un seminariu 9 de pomi far%
degradatiunea acestui, nu vor face parte din uzufruct, cleat

cu Indatorire, pentru uzufructuar, de a se conformA obiceiului local In privirea lnlocuirei lor. (Civ. 530, 533, 534, 1280;
Civ. Fr. 590).
Text. fr. Art. 590. -Si l'usu fruit comprend des bois taillis, l'usufruitier
est tenu d'observer l'ordre et la quotit des coupes, conformment l'amnagement ou l'usage constant des propritaires; sans indemnit tutefois en faveur
de l'usufruitier ou de ses hritiers, pour les coupes ordinaires, soit de taillis, soit
de baliveaux, soit de futaie, qu'il n aurait pas faites pendant sa jouissance.
Les arbres qu'on peut tirer d'une ppmMre sans la &grader, ne font aussi
partie de l'usufruit qu' la charge pour l'usufruitier de se conformer aux usages
des lieux pour le remplacement.
Doctrinii stain&
AUBRY ET RAU, II, p. 483, 484; II, ed. 5-a, p. 686, 687;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 605-607, 610, 619;
Colml ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 456, 807, 809; ed. i-a, IH, p. 283, 285;
DALLoz, .13p. Usufruit, 266 urm., 312 urm.; Suppl. Usufruit, 132 urm.;
DEMOLOMBE, 390, urm., 396-398, 402, 419 urm.;
LAURENT, VI, 431, 432, 438, 439, 442;
MOURLON, ed. 7-a, I, yl. 734 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2791-2793, 2819.
1) Adici:
631 www.digibuc.ro
Art. 530
Codul civil
DESPRE UZUFRUCT
Doctrin romneasca.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a,
NACU,
p. 416 n. 1, 451 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 307);
I, p. 812.
prietar iar pe de alta periodicitatea tg-
Jurisprudent.
I. Dup art. 529, 530 si 531, uzufructuarul nu poate dispune, dupa vointa,
ttlerea sau exproprierea pAdurilor, de
cht in conformitata cu ordinea stabilitA de proprietar, dada pAdurea este
din cele supuse la -Merl periodice (art.
529 si 530), iar in privinta pAdurilor
erilon.
Prin urmare, dacA acesta este eriteriul legal, iar nu esenta si natura arborilor si dacA instanta de fond constatA cA pAdurea in litigiu a fost destinatA exploatArei in scop de a produce
venituri periodice, cererea reclamantului de a dove& cA arborit sunt de einalte, uzufructuarul nu se poate a- senta. stejari cart servesc ca lemn de
tinge de dnsele de eat in modul ex- constructie, poate sA fie respinsA de
ceptional prevAzut de art. 531, adicA instanta de fojul pe motiv elt o asemepentru reparatiunile mart constatate nea proba nu duce la eoncluzia reclalegalmente. (Apel Buc. I, 221, Noem. mantului ca uzufructuarul exploatnd
pAdurea a trecut peste drepturile ce-i
24184, Dr. 9185).
2. Din combinarea art. 529, 530 si 531 dA legea si cA deci ar trebui sA fie oc. civ., rezultA cd aceeace dA arborilor bligat sA inceteze exploatarea. (Cas. I,
dintr'o pAclure caracterul de fruct este decizia No. 393, din 12 Iunie 1915 ; Jupe deoparte destinatiunea datA de pro- rispr. Rom., 1915, p. 584).
Uzufructuarul se mai bucurd, conformndu-se

cu epocile si uzul vechiu al proprietarului, de prtile de pdduri Ina lte cari au fost puse In Were regulat, sau cd aceste
taieri se fac periodice pe o Intindere de pmnt determinatd,
sau c se fac numai d'o ctime oarecare de arbori alesi pe
Art. 530.
toat suprafata domeniului. (Civ. 529, 531 urm.; Ci v. Fr. 591).

Text. fr. Art. 591. L'usufruitier profite encore, toujours en se conforrnant
aux poques et 6, l'usage des anciens propritaires, des parties de bois de haute
futaie qui ont t raises en coupes rgles, soit que ces coupes se fassent
priodiquement sur une certaine tendue de terrain, soit qu'elles se fassent d'une
certaine quantit d'arbres pris indistinctement sur toute la surface du domaine.
Doctring straina.
BAUDRY ET CHAUVEAU,
Des biens, 612 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 45,i, 807; ed. 1-a, HI, p.

DALLoz, Rp. Usufruit, 287 urm.; Suppi. Usufruit, 134;
MOURLON,
PLANIOL,
283;
ed. 7-a, I, p. 734;
I, ed. 3-a, No. 2791-2793, 2819.
Doctrin romneasci.
ALEXANDRESCO, III,
part. I, ed. 2-a, p. 416 n. 1, 451 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 307);
CANTACUZINO MATEI,
Nam, I, p. 813.
p. 164;
Jurisprudent.
I. Din combtnarea art. 529, 530 si 531
c. eiv., resultA cA aceeace d arborilor
dintr'o pAdure caracterul de fruct, este
pe deoparte destinatiunea datA de proprietar iar pe de alta periodicitatea tAerilor.
Prin urmare, daca acesta este criteriul legal, iar nu esenta si natura ar
borilor si dacA instanta. de fond constatA cA pAdurea in litigiu a fost destinatA exploatArei in scop de a produce
venituri periodice, cererea reclamantu-
lui de a dovedi O. arborii sunt de esentA stejari cari servese ca lemn de

constructie, poate sA fie respinsA de
instanta de fond pe motiv cA o asemeilea probA nu duce la concluzia reclamantului cA uzufructuarul exploatnd
632
www.digibuc.ro
Codn1 civil
DESPRE UZUFRUCT
pdurea a trecut peste drepturile ce-i
dd legea i cd deci ar trebui sd fie obligat s6 inceteze exploatarea. (Cas. I,
Art. 631.
Art. 531-532
No. 393, 1915 ; Jurispr. Rom. 1915, p.

584).
2. A se vedeit : art. 529 cu uota 1.
In toate celelalte cazuri, uzufruetuarul nu se
poate atinge de arborii Inalti ; va puteA Ins6, Intrebuint, spre

a face reparatiunile la care este obligat, arborii desrdticinati
sau sfrmati din accidente ; poate chiar a tAi pentru acest
sfarsit arborii trebuinciosi cu Indatorire ins a constat In

fiinta proprietarului aceast trebuintd. (Civ. 529 urm., 533;
Civ. Fr. 592).
Text. fr. Art. 592.

Dans tous les autre cas, rusufruitier ne peut toucher
aux arbres de haute futaie ; il peut seulement employer, pour faire les rparations
dont il est tenu, les arbres arrachs ou briss par accident ; il peut mme, pour
cet objet, en faire abattre s'il est ncessaire, mais 6, la charge d'en faire constater
la ncessit avec le propritaire.
Doctrin straina.

DEMOLOMBE, X, 409, 410, 410 bis, 413;
Hue, IV, 192;
LAURENT, VI, 434-437, 440 urm., 443, 445;
MURLON, ed. 7-a, I, p. 734 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2791-2793, 2819.
Doctrinh romneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 416 n. 1, 451 urm.;
NACU I, p. 813.
duce venituri periodice, cererea reclaJurisprudentit.

mantului de a dovedi c5 arborii sunt
1. Din combinarea art. 529, 530 si 531 de esentd stejari cari servese ca lemn
c. div., rezultd c. aceeace dd arborilor de constructie, poate s fie respinsd de
dintr'o pdure caracterul de fruct, este instanta de fond pe motiv elt o asepe deoparte destinatiunea dat de pro- menea probil, nu duce la coucluzia reprietar iar pe de alta periodicitatea t- clamantului cd uzufructuaral exploaerilor.
tiind pdurea a trecut peste drepturile
Prin urmare, daed acesta este mite- ee-i (Id legea si c deci ar trebui Fs fie
riul legal, iar nu esenta si natura ar- obligat s inceteze exploatarea. (Cas.
borilor si dacd instanta de fond cons- I, No. 393, 1915 ; Jurispr. Rom. 1915, p.
tatd c pdurea in litigiu a fost des- 584).
tinat exploatArei In scop de a pro2. A se vedea : art. 529 cu nota 1.
Art. 632.
Uzufructuarul poate lua din- pdduri araci pentru vii, poate asemenea lua de pe pomi producte anuale sau
periodice, Ins, toate acestea dup obiceiul locului si al pro-
prietarului. (Civ. 529; Civ. Fr. 593).

Text. fr. Art. 593.
Il peut prendre, dans les bois, des chalas pour les
vignes ; il peut aussi prendre, sur les arbres, des produits annuels ou priodiques
le tout suivant l'usage du pays ou la coutume des propritaires.

633
www.digibuc.ro
Art. 533-534
DESPRE CZUFRUET
Codul civil
DoctrinA strAinit.
AUBRY ET Rau, IT, p. 485; II, ed. 5-a, p. 688;
CouN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 808; ed. 1-a, III, p. 283;

DaLLoz, Rap. Usufruit, 308 urm.;
LAURENT, VI, 444;
MURLON, ed. 7-a, I, p. 734 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2791-2793, 2819.
Doctrini romneasci.
ALEXANDRESCO, III, part I, ed. 2-a, p. 416 n. 1, 451 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 308);
Nam, I, p. 814.
Art. 533.
Pomii roditori cari se usuca si chiar acei ce
sunt desradacinatii sau drdmati din accidente, se cuvin uzu-
fructuarului cu Indatorire de a-i Inlocui prin altii. (Civ. 531, 541 ;

Civ. Fr. 594).
Text. fr. Art. 594.

Les arbres fruitiers qui meurent, ceux mme qui
sont arrachs ou briss par accident, appartiennent l'usufruitier, h. la charge
de les remplacer par d'autres.
Doctrinii strain&
AUBRY ET Rau, U, p. 485; II, ed. 5-a, p, 689;
BAIMET ET CHAUVEAU, Des biens, 623, 624;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 456, 809; ed. 1-a, III, p. 283;
DALLOZ, Rep. Usufruit 315 urm.; Suppl. Usufruit. 142;
DcatoLomnE, X, 424, 425;
Huc, IV, 192;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2791-2793, 2819.
Doctrini romneascA.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 416 n. 1, 451 urm.; (VIII, part. I,. ed. 2-a, p. 308);
NACU, I, p. 814.
Art. 531.
Uzufructuarul se poate bucura el Insusi, sau
inchiria altuia sau ceda exercitiul dreptului sau. De va inchiria, urmeaz a se conforma pentru epocile and se prelnoese
)
contractele si pentru durata lor, regulelor Intocmite pentru

barbat, In privinta averei femeei sale la titlul Despre con-
tractut de
ceiseitorie. (Civ. 523, 573, 1268 urm., 1413; Civ.
Fr. 595).
L'usufruitier peut jouir par lui-mme, donner ferme

Text. fr. Art. 595.
un autre, ou mme vendre ou cder son droit h, titre gratuit. S'il donne b. ferme,
il doit se conformer, pour les poques o les baux doivent tre renouvels, et
pour leur dure, aux rgles tablies pour le mari l'gard des biens de la
femme, au titre du Contrat de mariage et des Droits respectife des poux.
1) Art. francez 595 corespunzltor, zice: ,...ou name vendre ou ceder son drat sure gratuit'.
634
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPBE UZUFRUCT
Art. 534
Doctrini strain&
AUBRY ET RAU, II, p. 488-492; H, ed. 5-a, p. 692-695, 697, 698;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des &lens, 525, 528 urm., 531, 536, 540-542, 544;
Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 702, 750;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 456, 804 urm.; II, p. 319, 522, 526;
DALLoz, Rp. Usufruit, 61, 62, 174 urm.; Suppl. Usufruit, 70 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 427 bis; 434 bis;
DEMOLOMBE, X, 298, 347, 350, 352, 354, 356, 357, 359, 362, 363, 363 bis;
Hue, IV, 180, 206, 214;
LAURENT, VI, 460-462' urm., 474-478, 509;

MARCADP, art. 595;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2800 urm., 2810.
p. 917; IV,
part. I, ed. 2-a, p. 503; X, p 40, 199); Droit ancien et moderne de la Roumanie,
p. 222; 0 chestiune importantd a supra art. 534". Dreptul 4/1908;
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 466 urm., 604; (III, part. II, ed. 2-a,
Hozoc DIM., Nola sub. Cos. I, 47 din 4 Nov. 1909 si Cas. I, 411 din 19 Iunie 1915. Pand,
Rom. 19244-199;
NACU, I, p. 824.
urmrit pe termen de 4 ani si a redus

acest termen numai la un singur an.
I. Nici o asemAnare nu poate sd
b) Conservatortil imobilului urmdrit
existe intre uzufructuarul legal si gi- capitaliznd veniturile att in intererantul insreinat sd administreze ve- sul debitorului c si mai ales, al CrPniturile, imobiiare puse in urmrire ditorilor, este considerat ca mandatasilitd, de oarece uzufruetuarul Inca- rul tuturor si deci ratificarea din parseazd veniturile in profitul su, frd a tea debitorului urmbrit a contractului
fi indatorat s dea socoteli, pe cnd de inehiriere pe termen de 5 ani mi
girantul conserv veniturile pentru poate fi opus creditorului, care a cealtul 5i, ea atare, este indatorat s dea rut anularea aeelui contract, ea excesocoteli de venituri si cheltueli.
d5nd puterile conservatorului. (Cas. I,
Astfel, Tribunalul face o gresit a- decizia No. 335, din 19 Mai 1915; Juplicatiune a regulelor prescrise de art. rispr. Rom. 1915, p. 467).
534 si 1268 din codul civil cnd asimi3. Dispozitiile art. 534, 1268, 1263 si
leazd pe un uzufructuar eu un girant 1419 c. civ., referitoare la uzufruct nu
(Cas. I, 20 Apr. 3912, B. p. 641).
se pot aplidt aclministratorului provi2.a) Dreptul de administratte al con- zoriu, intructit nu are niciun interes
servatorului imobilului urnattrit nu eu- personal, presupunndu-se ea luereazd
prinde, ea acela al uzufruetuarului le- in interesul exelusiv al proprietarului.
gal, dreptul de a consimti la inchirieri (Trib. Ilfov I, No. 229/1915, Curier Jud.
pe termen de cinci ani (art. 534 si 1268 c. 1915, p. 444).
eiv.) de oareee nu exist nici o analo4. Dupd stngeroa uzufructuhti nugie intre cOnservator i uzufructuar; diii proprietar este obligat, conform
cel dinti conserv veniturile pentru art. 534 e. civ., s respecte contractele
un altul si este indatorat s deA, soco- de arendare incheiate de uzufruetuar,
teli, pe cnd cel de al doilea ineaseazd in limitele timpului si ale regulelor
veniturile in profitul sn fr s fie preserise de art. 1268 c. civ., pentru
tinut de nici o socoteal. Asemenea nu uzufructuarii dotali. Aceastd dispozise poate sustine c mandatul conferit tie se intemeiazd pe un fel de mandat
conservatorului prin art. 519 pr civ., tacit, dat de la lege, prin care uzufruccuprinde un mandat general de a ad- tuarul lucrnd in interesul situ proministr, deci i. dreptul de a inchiria.-- priu, stipuleazd in acelas timp si penpnd la cinci ani, Md. art. 1536 o. civ., tru nudul proprietar, astfel e toate
este aplicabil numai mandatului con- clauzele ce profitau uzufructuarului,
ventional, iar nu si mandatului
trebue s profite i nudului propriecare nu poate coprinde alte puteri de- tar, atunci cnd acesta consolidnd
asupra sa dreptul deplin de propriecfit cele limitativ ardtate de lege.
Prin urmare, Curtea de apel n'a in- tate, beneficiazd la rndul situ de stiterpretat gresit art 519 pr. civ. si n'a pulatiile contractului.
AFA fiind cnd sunt doi nuzi procomis nici o violare de lege, cnd a decis e conservatorul a depsit limitele prietari cari s'au substituit deeedatei
mandatului su, &and a inchiriat via uzufructuare, nu se poate sustine c41
Jurisprudent&
- 635
www.digibuc.ro
Art. 535-536
DESPRE TJZINRUCT
creanta lor s'a divizat in proportie cu

partea lor in succesiune, eonform art.
1060 c. civ. si cA in consecintA, plata care
mai inainte trebui fAcutA la domicHiul

uzufructuaruhii, a d'evenit acum ehera-
bilA fatA de nuzii proprietari, de oare

ce acestia nu sunt erezi ai uzufructuarului, ci exerditA un drept al lor propriu, care a luat nastere odatA cu formarea contractului, a cArui folosintA
a stat insA suspendatA pentru dnsii
pill la moartea uzufructuarulul si acest drept li se cuvine nestirbit, in-
Codul civil
vine, nu poale fi con4derat l. ca un

refuz de a primi plata, de orice conf.
art. 1114 c. civ. un asemenea refuz trebni constatat prin oferta realA, iar liberarea prin consemnatie. Pretul fiind
stipulat global arendasul ar fi fost le-
truck uzutructuarul stipulnd pentru

el insusi a stipulat in acelas timp si
pentru nuzii proprietari si prin
urmare plata arenzii portabilA la
domiciliul acestora. Imprejurarea cA
unul din nuzii proprietari a refuzat sA rAspundA la somatia arendasusului de a fixii in intelegerea cu celalt
nud proprietar, cotitatea ce i se en-
gal liberat, dacA dupA oferta realA refuzatA, ar fi consemnat iutreaga arendA
la dispozitia ambilor proprietari, fArA
sA se ocupe de lichidarea intre dnsfi
a cotitAtii aferente fiecAruia dintre ei.
Prin urmare Curtea de apel, constatnd cA nu s'a fAcut nici o ofertA realA,
nici consemnatie si cA pactul comisor
a operat cu drept cuvnt a decis cA arendasul este in culpA si deci a decla-
rat reziliat contractul fatA de coproprietarul cAruia nu i s'a achitat aren-
da. (Cas. I, 185 din 9 Mart. 1921. Juris-
prud. Rom. 19/921. Dreptul 38 921, Pand.

Rom. 1922, III, 47).
5. A se vede: art. 521 cu nota 3.
Art. 535.
Uzufructuarul se foloseste de addogirile facute

prin aluviune la obiectul asupra cdrui are uzufruct. (Civ. 495
urm., 502, Civ. Fr. 596).
Text. fr. Art. 596.
L'usufruitier jouit de l'augmentation survenue par
alluvion l'objet dont il a l'usufruit.
Doctrinit

DEMOLOMBE, X, 112 bis, 158, 333, 334;
Huc, IV, 194;
LAURENT, VI, 373;

MARCADil, art. 596;
Moum,ori, ed. 7-a, I, p. 739;

Pumuou, I, ed. 3-a, No. 2797.
Doctrinii romneascil.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 415, 419, 464 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 661
n. 2; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 199 n. 1);
NACTJ, I, p. 815.
Art. 536.
El se foloseste de drepturile de servitudine
In genere de toate drepturile de care se poate folosi proprietarul, si se foloseste Intocmai ca Insusi proprietarul. (Civ. 517,
537 rm., 554, 576 urm., 639; Civ. Fr. 597).
Text. fr. Art. 597.
Il jouit des droits de servitude, de passage, et gnralement de tous les droits dont le propritaire peut jouir, et il en jouit comme
le propritaire
Doctrinii
AUBRY ET RAU, II, p. 481, 490-493; II, ed. 5-a, p. 224, 684, 692, 695, 696, 698-700; HI,
ed. 5-a, p. 128;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 522, 546 urm., 552-555, 585 urm., 587;
636
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE UZUFRUCT
Art. 537
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 456, 801 ;
DEMOLOMRE, X, 321, 322 urm., 333 urm., 344, 345; XI, 256 urm.;
Hue, IV, 185, 196, 209, 210;

LAURENT, VI, 363 urm., 365 urm., 367, 368, 370, 381, 412 urm., 414; VII, 48; VIII, 167;
MARCADS, art. 597, 614;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 739, 740;
Doctrin romneascrt.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 415, 419, 464 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 310);
CANTACUZINO MATEY, p. 165;
NACU, I, p. 816.
Jurisprudent.
I. a) Uzufructul fiind un drept real
asupra luerului, actiunea pentru respectarea acestui drept i pentru determinarea lui, poate fi poruita direct
de titularul uzufructului, in conforuiitate cu titlul ce 1-1 confera; obligatiunea impus de art. 554 c. civ. uzufructuarului, de a denunth uzurpatiunile, sub pedeapsa de a raspunde personal de toate pagubele ce ar deeurge
pentru proprietar din acea nedenuntare, nu priveste decat raporturile dintre proprietar si uzufructuar, fax% a
se putea deduce din acea oblizatiune
c actiunea pentru respectarea uzufructului, in toata intinderea lui, deci
si pentru determinarea obiectului supus uzufructului, nu poate fi purtata
de titularul acestui drept, fra a fi in-
trodus in cauz i nudul proprietar.

violat art. 521, 536 si 540 c. civ., child a
decis c actiunea pentru a i se lash in

poate fi intentat de uzufructuar, Ma%
a introdee in cauza pe nudul proprietar.
b) Instanta de fond este in drept sa
se intemeieze pe acte autentice $i Pe
raportul expertului si sa le interpreteze, spre a-si formit convingerea daca
dreptul de uzufruct, constituit prin acele acte, se intinde si asupra imobilului in litigiu, iar decizia instantei de
fond nu poate fi supusa cenzurii Curtii
de Casatie, daca uu se denatureaza
nici o dispozitie elara i categorica din
acele acte. (Cas. I. No. 591, 1915, Jufolosinta, casele supuse uzufructului,
rispr. Born, 1916, p. 22).
Art. 537. - Uzufructuarul se foloseste asemenea intocrnai

ca proprietarul de minele, pietrriele si nisipurile ce sunt in
,exploatatiune la deschiderea dreptului de uzufruct.
Daca Inss, se atinge de o exploatatiune, care nu s'ar pute
face fara o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucurb.
(le ea fara a dobandl mai intai invoirea guvernului. (Civ. 538,
.539, 649 ; L. Minelor (Mon. of. 143/1924) ; Civ. Fr. 598, 1).
Text. fr. Art. 598, 1.
Il jouit aussi, de la inCme manire que le propritaire, de3 mines et carrires qui sont en exploitation l'ouverture de l'usu-fruit ; et nanmoins, s'il s'agit d'une exploitation qui ne puisse tre faite sans
une concession, l'usufruitier ne pourra en jouir qu'aprs en avoir obtenu la

permission du Roi.
Doctrin stead&
AUBRY ET BAU, II, p. 485, 486, II, ed. 5-a, p. 689, 690;
BUFNOTR, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 23;
Coua ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 456, 790, 809; ed. 1-a, III, p 96;
DEMOLOMBE, X, 432, 435, 436, 458;
LAURENT, VI, 41.9, 453, 454;
MARCAD, art. 598;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 737. 738;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2794-2796, 2819.
637
www.digibuc.ro
Art. 538-539
DESPHE UZUFRUCT
(Yodul civit
Doctrini romneasort.
ALEXANRDESCO, Ill, part. I, ed. 2-a, p. 416, n. 1, 460 urm.; (IV, part. II, ed. 2-a, p. 248;
VIII, part. I, ed. 2-a, p. 307);
NACU, I, p. 814, 815.
Art. 538.
Uzufructuarul n'are nici un drept asupra mi-
nelor i pietrriilor nedeschise, Inca 1) nici asupra nisipurilor

a cror exploatatiune nu e IncA. Inceputd, nici asupra comoarei
care s'ar pute gsi In cursul uzufructului su. (Civ. 537, 539,
649; Civ. Fr. 598 2).
Text. fr. Art. 598 2. Il n'a aucun droit aux mines et carrires non
encore ouvertes, ni aux tourbires dont l'exploitation n'est point encore commence, ni au trsor qui pourrait 'are dcouvert pendant la dure de l'usufruit.
Doctring
DALLOZ, 116p. Usufruit, 321 urm.; Suppl. Usufruit, 143 urm.;
DEMOLOMBE, X, 433, 437.
Hua, IV, 200;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 737, 738;
PLANIoL, I, ed. 3-a, No. 2794-2796, 2819.
Doctrina romneasd.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 416 n. 1, 460 urm.;
NACU, I, p. 815.
Art. 539.
Proprietarul nu poate prin faptul sdu nici cu
orice chip vtm drepturile uzufructuarului.
Uzufructuarul nu poate, la incetarea uzufructului, cere
vreo despagubire pentru Imbundtatirile ce ar pretinde ca a
fcut, chiar cnd printrInsele ar fi sporit valoarea lucrului..
El sau mostenitorii si pot Ins ridic oglinzi, tablouri, i alte
ornamente, pe cari le-ar fi asezat, cu indatorire de a restabill
localul tn starea ce a fost mai inainte. (Civ. 494, 540, 547, 634
urm., 999 ; Civ. Fr. 599).
Text. fr. Art. 599. Le propritaire ne peut, par son fait, ni de quelque
manire que ce soit, nuire aux droits de l'usufruitier.
De son ct l'usufruitier ne peut, k la cessation de l'usufruit, rclamer
aucune indemnit pour les amliorations qu'il prtendrait avoir faites, encore
que la valeur de la chose en filt augmente.
Il peut cependant, ou ses hritiers, enlever les glaces, tableaux et autresornements qu'il aurait fait placer, mais A, la charge de rtablir les lieux clans
leur premier tat.
1) Virgule ar fi trebuit s fie dupS cuvntul
dup cum este i In art. rancez corespunzitor.
Astfel cum este pusi Inaintea lui ancd" schimbA Intelesul frazei.
638
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE UZUFRUCT
Art. 539
Doctring
AUBRY ET RAU, II, p. 263, 264, 506-508, 523, 524; II, ed. 5-a, p. 399, 401, 402, 715-718,737;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 523, 558, 550, 563, 566-568, 573, 679, 681;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 828, 829, 865; II, p. 420; ed. 1-a, III, p. 546, 585;
DALLOZ, Rp. Usufruit, 586 urm., 738 urrn.; Suppl. Usufruit, 269 urm., 325 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 449 bis, IV;
DEmoLobutE, IX, 695 urm.; X, 395-307, 410 bis, 418, 573, 583, 584, 592, 632, 642-644 bis,
647-649, 652-656, 659-661;
Hue, IV, 192, 204, 222, 225;

LAURENT, VI, 487 urm., 491, 534, 543; VII, 35-39;
MARCADR, arL 555, n. 6;
.PLANtor,, I, ed. 3-a, No. 2868-2870.
DoctrinA romAneascft.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 533 urm., 537 urm., 401, 582; (IV, part. I, ed. 2-a,
p. 332, 661, n. 2; IV, part. H, ed. 2-a, p. 604; V, p. 380; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 201,
'275). Droit ancien el moderne de la Roumanie, p. 211; Observa fie, sub. Trib. Ilfov,
s. III, 963 din 20 Nov. 904. Curier Jud. 19/905;

NACU, I, p. 843, 857;
RADULESCU SILIU,
Observatie sub. Cos. Fr. 17 Iulie 1911. Dreptul 30/1913.
Jurisprudent&
1. Art. 539 vorbeste de imbunAtAtirt,
iar nu de constructiuni totalmente
nout. Legiuitorul, prin cuvintele:
,,chiar cnd printeinsele s'ar spor va-
loarea lucrului", a inteles simplele amelioratiuni, pe cari uzufructuarul le

sAvfirseste spre a face lucrul mai avantagios i mai agreabil pentru dnsul, fdrA sA cugete la vre-o despagubire
viitoare. Atunci., cnd uzufructuarul,
cum ar fi sotul, a ridinat pe terenul
sotiei, in loeul unei c1diri ruivate, uu
edificiu nou care a sporit valoarea.
mobilului ar fi o inechitate de a-1 pune
inteo situatiune mai desavantagioasA
ca aea, a constructorului de rea eredintA. In fine, pe cnd uzufructuarul
are un drept real asupra imobilului si
lucreaza pe socoteala sa, barbatul din
contrA poate pretinde o desdaunare
aci nu pentru dnsul singur ca unafructuar a Mcut clAdirea, dar pentru
famine si in interesul femeei al cArei
mandatar legal este. Nici obleetiunea
eu cu acest mod de interpretare s'ar
nimiel dota nu e fundatA, de oare ce
brbatul, uzufructnarul, in cea mai f avorabilA situatiune pentru dnsul, nu
poate cere de ct costnl materialului
al cheltuelelor ; i ori care ar fi dorinta de a eonservh zestrea femeei, nu
e posibil de a se legitima sistemul unei
expropriatiunt silite pentru cauzA de
utilitate privata. Deci sotul are dreptul la cheltuelile Mcute cu construetiunea unei elAdiri pe imobilul sotici
sale. (C. Apel Bue. I, 69, Mart. 28/83, Dr.
44/83).
2. In principiu cbeltuelile ce intereseazA nuda proprietate privesc pe proprietar, iar ceea ce intereseazA folosinta
privese pe uzufructuar. HotArnicia unei
mosii, avnd de scop fixarea definitivA a intinderil i. limitelor ei, tinde

la consolidareo dreptului de proprietate si, deci, intereseazA numai pe nudul proprietar.
Prin urmare, Curtea de Apel face o
justa aplieare a acestui prineipiu ei
nu violeazA art. 539 din codul civil,
and decide cA suma cheltuitA de sotul
uzufructuar legal cu hotrnicia mosiei dotale a sotiei sale trebuie supertatA de sotie ea nuda proprietar4. (Cas.
I, 13 Apr. 1912, B. p, 612),
3.DacA sotul dotal cere sh fie despAgubit de cheltuelile fcute de dnsul, in
virtutea unui mandat tacit din partea
sotiei, cu niste constructiuni noi Movie la imobilul dotal ei daa sotia nu
contestA la instanta de fond calitatea
de mandatar a sotului, ci numai cuantumul cbeltuelilor, dnsa nu poate invoch la Curtea de Casatie existenta unei gestiuni de afaceri, spre a sustine cA nu poate rAspunde dect in limitele utilitAtii rtii a plus valutei acelor constructiuni. (Cas. I, 13 Apr. 1112,
B. p. 612).
4. Conform art. 539 al. II e. civ., uzufructuarul nu poate la incetarea uzafructului sA cea.r vre-o despAguhire pentru inabunAtAtirile ce ar fi
cut, chiar cnd printeinsele ar fi sporit valoarea lucrului. (Trib. FAlein 134
din 11 Mai 1912. Curier Jud. 45/913).
5. Conform art. 539 c. civ., aplicabil
si sotului dotal, dup art. 1243 e. civ.,
uzufructuarul, la sfrsitul dreptului
sAu, nu are drept la nici o despguhire pentru imbungtAtirile aduse imobilului in cursul uzufructului, insit
Printre aceste imbunAtAtiri nu pot sA.
intre i acele lucrAri care au de scop
de a face producAtor imobilul i constitue o transformare radicalA a lui.,
Art. 540
Codttl civil
DESPRE UZUFRUCT
cum ar fi plantarea cu vie a unui teren si facerea constructiunior necesure culturei viei.
Priu urmare, Curtea de apel nu violeazd art. 539 ei 1243 c. civ., cnd decide e plantarea ell vie si arbori a te-
renului, proprietatea sotiei, de care

sot, cade in sarcina sotiei ca nudd.
proprietard, la desfacerea castoriei.
1916, n. 89. Curier Jud. 131916).
Sectiunea H. - Despre obligatiunile uzufructuarului.
Art. 510. - Uzufructuarul la lucrurile In starea In care se

el Ins& nu poate intr In folosinta lor, deck dupa ce va
face In prezenta proprietarului, sau dup5, ce-1 va chem formal, inventariul lucrurilor miscdtoare i constatarea starei In
care se vor afl cele nemiscAtoare, supuse uzufructului (Civ.
afl. ;
566, 88.9, 895, 899, 1421, 1432 ; Civ. Fr. 600).

Text. fr. Art. 600.- L'usufruitier prend les choses dans l'tat o elks
sont; mais il ne peut entrer en jouissance qu'aprs avoir fait dresser, en prsence du propritaire, ou lui dment appel, un inventaire des meubles et um
tat des immeubles sujets l'usufruit.
Doctriat strata.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 456, 794, 813; ed. 1-a, III, p. 95, 283, 783;
DALLOZ, Rp. Usufruit, 372 urm., 370, 439; Suppl. Usufruit, 157 urm., 172;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 441; 441 bis;
DEMOLOMBE, X, 461 bis, 463, 465, 467, 469, 471-473 urm., 479;
Hue, IV, 212-213;
LAURENT, VI, 426, 493, 495, 497 urm., 501 urm.;
MARCADH, art. 600, n. 2;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2763-2766.
Doctridt romiineascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 483; (VIII, part. I, ed. 2-a,
D. 5); Conc1uzii4, Curier, Jud. 63/1903;
P.
553, 628; XI,
P. 203
Jurispradentrt.
1. Din art. 540 FA 547 c. eiv., cum si
din natura uzufructului, care este un

drept real, rezult c. nudul proprietar
nu este obligat s feed nimic in folo-.
sul uzufructuarului., ci numai s-1 lase
sd-si exercite dreptul su i prin urmare ed. uzufructuarul nu are nici o
actiune contra nudului proprietar pentru a cere s. i se feed reparatiuni mari
la inceputul sau in cursul uzufructului, nici valoarea lor in cazul cnd
le-ar fi fcut dnsul. Cuvintele reparatiunile mari rdmn in sarcina proprietarului" din art. 545 e. eiv., insemneazd numai ed uzufruetuarul nu este
obligat a face reparatiuni mari si. cd
deed nudul proprietar voeste a le face,
costul lor Il priveste pe dnsul, iar nu
cA este si obligat a le face la cererea
uzufructuarului.
Prin urmare, in lipsa unei obligattani
legate sau care sd rezulte din conventia prtilor, uzufructuarul nu poate

cere sa fie obligat nudul proprietar la
valoarea reparatiunilor mari cleat in
limitele in care va dovedi ca. eu eheltuelile fcute de uzufructuar s'a addogat ceva la valorea fondului, caz in
care cererea s'ar sprijini pe prineipiul
cA nimeni. nu se poate imbogdti pe nedrept in naguba altuia. (Cas. I, decizia
No. 292, din 16 Mai 1914; Jurispr, Rom.
1914, p. 417. Curier Jud. 56/914. p. 460).
2. a) Uzufructul fiind un drept real

asupra lucrului, actiunea pentru respectarea acestui drept, si pentru determinarea lui poate fi pornitit direct
de titularul uzufructului, in conformitate eu titIul ce i-1 conferd; obligetiunea impus de art. 554 c. civ., uzufructuarului, de a denuntit, uzurpatinnile, sub pedeapsd de a rdspunde personal de toate pagubele ce ar decurge
pentru proprietar din acea nedenun-
www.digibuc.ro
Codttl civil
DESPRE UZUPRUCT
Art. 541
a introduce in cauzg, pe nudul proprietar.

b) Instanta de fond este in drept stt
se intemeieze pe acte autentice si pe
tare, nu priveste decat raporturile dintre proprietar i uzufructuar, Mra a

se putea deduce din acea obligatiune
ea aetiunea pentru respectarea usu.fructului. in toat intinderea lui, deci
Pentru determinarea obiectului supus uzufructului, nu poate fi purtata
de titularul acestui drept, fr, a fi introdus in cauzg, si nudul proprietar.
violat art. 521, 536 si 540 c. civ., cnd
a decis c actiunea pentru a i se Ms&
in folosintit easele supuse uzufructului,
poate fi intentat g. de uzufruetuar, Mr6,
aportul expertului i stt le interpreteze, spre a-si form convingerea dac

dreptul de uzufruct, constituit prin acele aete, se intinde si asupra imobilului in litigiu, iar decizia instantei de
fond nu poate fi supustt eenzurii Cartel
de Casatie, dactt nu se denatureaztt
niei o dispozitie ciar i categoria
din acele acte. (Cas. I, No. 591, 1915;
Jurispr, Rom. 1916. p. 22).
Art 511. Este dator a da cautiune, ca se va folosi ca

un bun printe de familie, de ntt va fi scutit prin actul constitutiv al uzufructului ; cu toate acestea tatii, mamele ce vor
ave uzufruct legal al averei copiilor lor, vnzatorur sau donatorul care i au uzufructul, nu sunt obligati a da cautiune.
(Civ. 338, 517; 540, 542 urm., 566, 1244, 1659 urm., 1675 urm.;
Pr. civ. 392; Civ. Fr. 601).
Text. Jr. Art. 601. Il donne caution de jouir en bon pre de famille,
s'il n'en est dispens par l'acte constitutif de l'usufruit; cependant, les pre et
mre ayant l'usufruit lgal du bien de leurs enfants, le vendeur ou le donateur
sous rserve d'usufruit, ne sont pas tenus de dormer caution.
Doctrinii
AUBRY ET RAU, II, 474-478, 494, 495; II, ed. 5-a, p. 673-679, 701, 702;
RAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, (550, (551, 653, 655-657, 661, 662, 665, 669;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 455, 815, 817; II, p. 736; ed. 1-a, III, p. 95, 285, 411, 783;
DALLoz, Rp. Usufruit, 395 urin.; Suppl. Usufruit, 174 urm., 225;
DEMOLOMBE, X, 267, 449, 484, 488, 490, 491, 493, 494, 497, 498, 500, 502, 505, 628;
Huc, IV, 214-216 urm.;
LAURENT, VI, 506, 508, 511, 515;

MARCADE, art. 601. (503, n. 1.;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 750, 753 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2767-2774, 2815, 2816.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 416 n. 1, 488 n. 2, 489 urm.; (II, e J. 2-a, p. 518,
520; IV, part. II, ed. 2-a, p. 604; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 305 n. 4, 315, 316, 628);
63/1903;
Concluzii", Curier
CANTACUZINO MATEI, p. 162, 16(), 441, 536;
NACU, I, p. 828, 830, 831; III, p. 490.
nut a veghi la paza i conservarea

luerului supus uzufructului; si in tot
cazul, chiar duct), nu e obligat de a
Jurisprudentli.
1. Darea unei atari cautiuni este una
din conditiunile ce se cere inainte de

a fi pus uzufructuarul in posesiunea
lucrului legat. Deci tribunalul care
trimite pe legatar in posesiunea imobilului al arui uzufruct 1-a lost legat,
fr. a cere mai. intai cautiunea prev6.zuM, de lege, violeaztt art. 541. (Cas. I,
77/Febr. 14/78, B. p. 73).
2. Dupg, art. 541, uzufructuarul fiind
obligat a se folosi ea un bun pgrinte

de familie, este prin aceasta insgsi ti53707. - Codul
adnotat
asigurit contra ineendiului imobilul ce

face obiectul uzufructului. totusi cnd
Il asigur uzufructuarul mi incheie
acest contract de cat in numele i folosul proprietarului, procuratorio nomine ori negotiorum gestione; ate
contractul de asigurare, dupA. art. 442
c. com., avnd prin esenta, sa de scop
numai srt despagubease pe asigurat
de pierderile sau daunele ce ar ineereit
din oare cari intmplri fortuite ori
641 www.digibuc.ro
Art. 542-543
DESPRE UZUFRUCT
de fortA majora, nu poate fi nici intr'un caz un mijloc de benefieiu pentru asigurat; si. dar intru cat uzufruetuarul n'a asigurat dreptul sAu de uzufruet, ci MAIi proprietatea, rezultA cA
indemnitatea ce se plAte$te de societatea de asigurare in caz de incendiu
pentru dauna cauzatA proprietAtil, nu
apartine uzufructuarului. si trebue ca

la incetarea uzufructului s fie restituitA proprietarului, dupa ce se scad
primele plAtite de attre uzufructuar.
(Trib. Iasi, II, Nov. 3/92, Dr. 74/92).
a. Cu toate cA prin art. 541, tatii si
Art. 542.
Codul civil
mamele cnd au uzufructul legal sunt

scutiti de a da cautiune, totusi aceast
scutire este referitoare numai la uzufructul legal prevAzut de art. 338 e.
civ. relativ la folosinta legall a sotului rAmas in viatA, iar nu si la uzufructul eu totul special prevAzut in
art. 285 e. civil in favoarea sotului vinovat in contra cAruia s'a pronuntat
divortul. (Apel Galati II, Dr. 43/912 p.
339).
4. A se vedeA: art. 338 cu notele 5,
7; art. 343 cu nota 1; art. 517 cu nota 2.
Daca uzufructuarul nu gseste cautiune, nemis-
cRoarele se dau cu arend, f) sumele de bani cuprinse In

uzufruct se pun la dobanda, productele se vand si pretul lor
se pune asemenea la dobanda ; dobAnzile acestor sume si pretul

arendelor se cuvin uzufructuarului. (Ci v. 524, 525, 543, 544,
1411, 1587 urm., 1626 urm., 1675 ; Civ. Fr. 602).
Text. fr. Art. 602.
Si l'usufruitier ne trouve pas de caution, les im-
meubles sont donns ferme ou mis en squestre;

Les sommes comprises dans l'usufruit sont places;
Les denres sont vendues, et le prix eh provenant est pareillement plac;
Les intrts de ces sommes et le prix des fermes appartiennent, dans ce
cas, b. l'usufruitier.
Doctrinii stritinii.
BAUDRY ET CHAUYEAU, Des Wens, 666;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 815, 816; II, p. 658; ed. 1-a, III, p. 970;
DEMOGUE I, Sources des Obligations, I, p 70: II, p. 494;
DEMOLOMBE, X, 508;
Huo, IV, 218;
LAURENT, VI, 523;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 751, 752;

ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 416, n. 1, 488 n. 2, 489 urin.;
NACU, I, p. 236, 829.
Jurisprudenti.
1. A se vedeA : Jurisprudenta de la No.
1 sub art. 343.
Art. 513.
In lipsd de cautiune din partea uzufructuarului,
proprietarul poate cere ca mobilele supuse periciunei prin

intrebuintare, s se vanzA spre a se pune pretul la doband,
si uzufructuarul se foloseste de dobAnzi In cursul uzufructului ;
cu toate acestea uzufructuarul va puteA cere si judectitorii

vor pute5, ordonA dupa Imprejurdri, ca o parte din lucrurile
miscatoare necesare pentru propriele sale trebuinte, s i se
lase sub simpla sa depunere de jurarnant si cu indatorire de
1) Art, francez, 602 corespunzator, adauga: ,....ou mis en sdquestre".
642
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE UZUVRUCT
Art. 544-545
a le pred la curmarea uzufructului. (Civ. 528, 542 ; Civ. Fr.

603).
Text. fr. Art. 603. A dfaut d'une caution de la part de l'usufruitier,

le propritaire pent. exiger que les meubles qui dprissent par l'usage soient
vendus, pour le prix en tre plac comme celui des denres ; et alors l'usufruitier jouit de l'intr't pendant son usufruit cependant l'usufruitier pourra demander, et les juges pourront ordonner, suivant les circonstances, qu'une partie
des meubles ncessaires pour son usage lui soit dlaisse, sous sa simple caution
juratoire, et , la charge de les reprsenter . l'extinction de l'usufruit.
Doctrini strini.
AUBRY ET RAU, II, p. 476;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 815; II, p. 247; ed. 1-a, III, p. 970;
DALLoz, Rp. Usufruit, 399 urm.; Suppl. Usufruit, 178 urm.;

DEMOLOMBE, X, 515;
Huo, IV, 219;
LAURENT, VI, 523;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 751, 752;
Doctrin romneasca.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 416 n. 1, 488 n. 2, 489 urm.;
NACU, 1, p. 829.
Art. 514.
Intrzierea de a da cautiune nu ridic uzu-
fructuarului dreptul de a se folosi de fructele la cari el aveA,

drept ; ele i se cuvin din momentul de cand s'a deschis uzufructul. (Civ. 542, 543, 899 ; Civ. Fr. 604).
Text. fr. Art. 604. Le retard de donner caution ne prive pas l'usufruitier des fruits auxquels il peut avoir droit ; ils lui sont dus du moment o
l'usufruit a. t ouvert.
Doctrin strina.
DALLoz, Rp. Usufruit, 438 prm.; Suppl. Usufruit, 207 urm.;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 750,-751;
PLANIOL, I, ecl. 3-a, No. 2770.
Doctrin romneasc.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 416 n. 1, 488 n. 2, 489 urm.;
CANTACUZINO MArET, p. 162;
NACU, I, p. 829; III, p. 490.
Art. 545.
Uzufructuarul nu este obligat deck la repa-
ratiunile de Intretinere. Reparatiunile cele mari rmn In sarcina proprietarului, afar, numai daca aceste s'ar fi cauzat din
lipsa reparatiunilor de intretinere dela deschiderea uzufructului,
in care caz, uzufructuarul este obligat a le face si pe aceste.
(Civ. 517, 541, 546, 547 urm., 558, 574, 1447 urm. ; Civ. Fr. 605).
Text. fr. Art. 605.
L'usufruitier n'est tenu qu'aux rparations d'entretien.

643
www.digibuc.ro
Art. 546
DERPRE UZUFRUCT
Codul civil
Les grosses rparations demeurent la charge du propritaire, moins

qu'elles n'aient t occasionnes par le dfaut de rparations d'entretien, depuls
Pouverture de Pusufruit ; auquel cas Pusufruitier en est aussi tenu.
Doctring strilin&
AUBRY ET Rau, II,;p. 497, 498, 508, 522, 523 ; II, ed. 5-a, p. 681, 703, 705, 706, 718, 736;
BAUDRY ET CHAUVEATJ, Des biens, 679, 680, 685;
Comm ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 456, 819 urm.; II, p. 543; ed. 1-a, III, p. 253;
DaLLoz, Rp. Usufruit, 502 urm.; Sappl. Usufruit, 241 urm., 259;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, III, 449 bis, III;
DEMOLOMBE, X, 551, 572, 572 bis, 573, 577 urm., 580, 592 urm., 595;
Hue, IV, 222, 226:

LAURENT, VI, 542-545, 547, 550;
MARCADE, art. 605, n. 2 si 3;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 757 urm.; 764 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2821, 2833, 2834, 2869.
Doctrinii romAneasc&
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 510 urm., 539; (III, part. II, ed. 2-a, p. 668, 672
n. 2; IV, part. I, ed. 2-a, p. 660; IV, part. II, ed. 2-a, p. 604; V, p. 576; VIII, part. I,
ed. 2-a, p. 306 nota, 314): Consultalie", Curier Jud. 74/911;
NACU, 1
p. 833 urm.; III, p. 352;
Jurisprudent&
1. Dupe, art. 545 c. eiv., uzufructuarul ia, la desehiderea uzufructului, lucrurile in starea in care se gesese,
iar art. 347 c, civ., declare, ce proprietarul nu e obligat de a reclAdl ceeace
a cezut de vechime.
CA dar, din aceste texte de lege cum
$i din natura uzufructului care este un
drept real, rezulte c nudul proprietar, nu este obligat s facA nimie in
folosul uzufructuarului, ci numai se-1
lase se-si exereite dreptul su, i deci
uzufructuarul nu are nici o actiune

contra nudului proprietar pentru
cere se i se face, reparatiuni mari la
inceputul sau in eursul uzufructului
nici nu poate pretinde valoarea
lor, in cazul cnd le-ar fi fecut uzufructuarul. (Cas. I, dec. No. 292. 1914;
Jurispr. Rom. 1914, P. 417; Curier Jud.
56/914, p. 460).
2. Prin art. 545 c. civ. se prevede in

mod categoric c reparatiunile zise de
intretinere sunt in sareina uzuf ruetuarului, iar cele mari remn in sarcina proprietarului, iar prin art. 546
acela$ cod, legiuitonil spre a evit ori
ce contestatiune asupra naturei reparatiunei, a prevezut, in mod limitativ,
care sunt lucrerile care trebuesc considerate ea reparatiuni mari, adeognd c toate celelalte sunt de intretinere.
Prin urmare, Curtea de apel violeazA
articolele citate mai sus, cnd consirie si de ferestre ea reparatiuni mari,

$i le pune in sarcina proprietarului,
des asemenea luereri nu sunt prey&
zute de art. 546 c. civ., printre reparatiuni mari. (Cas. I, decizia No. 471,
din 20 Octombrie 1914; Jurispr. Rom.
dere, inlocuirile de dusumele, de zide-
1915, p. 6. CuPrier Jud. 18/915).
Art. 516.
Reparatiunile cele mari sunt acele ale zidurilor

celor mari si ale boltelor, restabilirea grinzilor i acoperisului
Intreg, acelea ale zgazelor si ale zidurilor de sprijinire i de
Imprejmuire In total ; toate celelalte reparatiuni sunt de intretinere. (Civ. 545, 547 ; MT. Fr. 606).
Text. fr. .A.rt. 606.

Les grosses rparations sont celles des gros murs
et des voutes, le rtablissement des poutres et des eouvertures entires ;
Celui des digues et des murs de soutnement et de elture aussi en entier
Toutes les autres rparations sont d'entretien.
Dearing strain&
AUBRY ET Rau, II, p. 496, 497; II, ed. 5-a, p. 703-705;
644
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE UZUFRUCT
Art. 547
COLIN ET CApITANT, ed. 2-a, I, p. 819; II, p. 543; ed. 1-a, III, p. 323;
DALL0z, Rp. Usufruit, 502 urm., Suppl. Usufruit, 241 urm.;

DEMOLOMBE, X, 560-566, 569 his;
Hue, IV, 221;
LAURENT, VI, 538-510;

MARCADE, art. 606;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 757 urm., 764 urrn.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No: 2821.
Doctrina romaneascl.
part. I, ed. 2-a, p. 510 urm., 539; (III, part. II, ed. 2-a, p. 668, 672
n. 2; IV, part. I, ed. 2-a, p. 660; V, P. 576; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 405, 407);
ALEXANDRESCO, III,

NACU. I, p. 833 urm.; III, p. 352;
RDULESCU SILIU, Observalie sub. Cas. Fr., 17 Iulie 1911. Dreptul 30/1913.
Jurisprudenta.
1. Prin art. 545 cod civil se prevede
cA reparatiunile zise de intretinere
sunt in sarcina uzufructuarului, iar
reparatiunile cele mari, rAmn in sarcina proprietarului. iar prin art. 546
se prevede anume cari sunt luerArile
cari trebuese considerate ca reparatiuni mari, adAogandu-se cA toate cele-
lalte reparatiuni aunt de intretinere.

Astfel, inlocuirile de dusumele, de
zidarie st de ferestre, nefiind calificate ca reparatiuni mari, nu pot fi
puse in sarcina proprietarului si, prim
urmare, cnd Curtea de apel le considerA ca reparatiuni mari, violeazA
dispozitiunile art. 545 si 546 cod civil.
1915, p. 6; Curier Jud. 18/915, p. 148).
Art. 517. - Nici proprietarul, nici uzufructuarul nu sunt
obligati a recldi ceeace a cszut de vechime sau s'a distruit 1)

din caz fortuit. (Civ. 539, 540, 546, 557, 563 urm., 1083, 1156
urm., 1431, 1434, 1435, 1488; Civ. Fr. 607).
Text. fr. Art. 607. Ni le propritaire, ni l'usufruitier, ne sont tenns de

rebtir ce qui est tomb de vtust, ou ce qui a t dtruit par cas fortuit.
Doctrina straina.
DALLOZ, Rp. Usufruit, 546 urm.; Suppt. Usufruit, 256 ;

LAURENT, VI, 551;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 762, 763;
Doctrina romaneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 510 urm., 539; (V, p. 576; XI, p. 203, n. 5);
Nam, I, p. 834 urm.; III, p. 352.
Jurisprudenta.
11. Din art. 540 si 547 c. civ., cum si
din natura uzufructului, care este un
drept real. rezultA cA nudul proprietar
nu este obligat sA facA nimic in folosul uzufructuarului, ci numai sA-1 lase
sa-si exercite dreptul sAu 81 prin urmare cA uzufructuarul nu are nici o
actiune contra nudului proprietar pentru a cere sA i se facA reparatiuni mari
1)
la inceputul sau in cursul uzufructului,

nici valoarea lor in cazul cnd le-ar fi
fAcut dnsuI. Cuvintele reparatinnile
mari rAmn in sarcina proprietarului",
din art. 545 c. civ., insemneazA numai
cA uzufructuarul nu este obligat a face
reparatiuni mari si cA dacA nudul proprietar voekite a le face, costul lor II
priveste pe dnsul, iar nu cA este FA
obligat a le face la cererea uzufructuarului.
Adicii: ,ddrniag'.
Art. 548-549
DESPRE UZUFRUCT
Prin urmare, in lipsa unei obligatiuni legale sau care sa rezulte din
conventia prtilor, uzufructuarul nu
poate eere s fie obligat nudul pro-
Codul civil
s'a addogat ceva la valoarea fondului,

caz in care cererea s'ar sprijin pe
principiul cd nimeni nu se poate imbogat pe nedrept in paguba altuia.
prietar la valoarea reparatiunilor mari

decitt in limitele in care va dovedi cd
cu cheltuelile Mcute de uzufructuar
1914, P. 417. Curier Jud. 56/914, p. 460).
Uzufructuarul este obligat In cursul folosintei

sale, la toate sarcinele anuale ale fondului, precum contributiunile i altele ce dupd obicei sunt considerate ca sarcine ale
fructelor. (Civ. 545, 574; Civ. Fr. 608).
Art. 518.
Text. fr. Art. 608. L'usufruitier est tenu, pendant sa jouissance, de

toutes les charges annuelles de l'hritage telles que les contributions et autres
qui dans rusage sont censes charges des fruits.
DoctrinA strAinA.
BAUDRY ET CRAUVEAU, Des biens, 688, 689, 691;
DALLOZ, Rep. Usufruit, 551 urm. ; Suppl. Usufruit, 263;

DEMOLOMBE, X, 436, 601, 605, 607;
Hue, IV, 231;
LAURENT, VII, 1-5, 25;

Doctrintt romneasci.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 506 urm., 532, 597; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 313);
NACU, I, p. 839.
tuarului, intrucat ele au de scop de a
JurisprudentA.
I. Imobilul construit de un arendas

pe un teren inchiriat dela Stat, care
rmne apoi proprietatea Statului, are

a fi impus la funciar pe tot timpul cat
arendasul se foloseste de acel imobil
ea un adevrat uzufructuar. intru &At
sunt scutite de impozit numai constructiunile ce sunt in proprietatea Statului. (Cas. III, 19 Oct. 1911, B. p. 1332).
2. Dupd art. 548 c. civ.. cheltuelile de
intretinere sunt in sarcina uzufruc-
prepar recolta.
Prin urmare, Curtea de apel violeazd acel articol si face o omisiune
esentiald, cnd respiuge cererea sotiei
de a deduce, din suma ardtatd de expert ea valoare a luerrilor de plantare a viei j, a celor de intretinerea ei,
valoarea luerdrilor de intretinere a
viei pe anii &and era pe rod. (Cas. I, decizia No. 704, din 8 Deeembrie 1915; Jurispr. Rom. 1916, p. 89, Curier Jud.
13/916).
In privinta sarcinelor ce pot fi impuse pe proprietate In cursul uzufructului, proprietarul i uzufructuarul

contribuesc dupd modul urmtor: proprietarul este obligat a
le plti i uzufructuarul a-i edspunde dobanzile, iar daca uzufructuarul le-a pltit, el are dreptul a cere capetele pltite dela
proprietar la expirarea uzufructului. (Civ. 552, 557 urm. ; Civ.
Art. 519.
Fr. 609).
Text. fr. Art. 609.

A l'gard des charges qui peuvent kre imposes
sur la proprit pendant la dure de l'usufruit, l'usufruitier et le propritaire y
contribuent ainsi qu'il suit :
646
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE UZUFRUM
Art. 550
Le propritaire est oblig- de les payer, et l'usufruitier doit lui tenir
compte des intrts.
Si elles sont avances par l'usufruitier, il a la rptition du capital it la

fin de l'usufruit.
Doctring strAinA.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des &tens, 692, 693;

DEMOLOMBE, X, 526, 611-613, 615;
Hoc, IV, 232;

LAURENT, VII, 6 urm., 8, 10, 11;
MAROAD, art. 610; 612, n. 8;
Doctrin romneasca.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 506 urm., 532, 597; Consulta(ie". Curier Jud. 74/911;
NACU, I, p. 839; II, p. 624.
Art. 650.
- Acel ce castiga cu tau gratuit un uzufruct
universal, sau cu titlu uni versal, este dator a achith In proportiune cu folosinta sa i fara nici un drept de repetitiune,
legaturile 1), pensiunile alimentare i veniturile rentelor perpetue sau pe vie*" cari privesc asupra patrimoniului. (Civ.
548, 775, 844 urm, 888 urm., 893, 894 urm., 900, 902 urm. ;
Fr. 610).
Text. fr. Art. 610. - Les legs fait par un testatear, d'une rente viagre ou
pension alimentaire, doit tre acquitt, par le legataire universe] de l'usufruit
clans son intgrit, et par le lgataire, it titre universel de rusufruit, dans la
proportion de sa jouissance, sans aucune rptition de leur part.
Doctring,
RAUDRY ET CHAUVEAU, Des Liens, 711;
DALLOZ, Rp. Usufruit, 456 urm., 560 urrn.; Sappi. Usufruit, 216 urm.;
DEMOLOMBE, X, 522, 523, 543, 605;
Hue, IV, 235;
LAURENT, VII, 23, 28;

ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 194, n. 2, 522 urm., 597; (IV, part. I, ed. 2-a,
p. 338 urm.; IV, part. II, ed. 2-a, p. 191, n. 2, 244; X, p. 97, n. 1; XI, p. 206, n. 2);
Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 197, 198, 498; Avem sau nu in dreptul
actual rente perpetue". Dreptul 76/909;
CANTACUZINO MATE!, p. 167, 205, 225, 359;
EcoNordu G. E.Despre legatul uzufructului tuturor bunurilor testatorului sau al unpi

fracliuni". Dreptul 13/1903.
MEITANI GEORGE. Despre rentele perpetui in codicele romein". Dreptul 58 1902 ;
NACU, I, p. 840 urm
1) Din eroare se lice ,legdturile in loc de ,legaturite.
- 647
www.digibuc.ro
Art. 551
DESNU ULU!. UCT
Jurisprudent&
1. Din cuprinsul dispozitiunilor art.
474, 523, 550, 776, 1892 si 1907 c. civil rezultd cd legiuitorul a consacrat in codiode romn renta perpetud cu acelasi
caracter personal mobiliar i prin esent rescumparabila ca si in legislatiunea francezd si italiand, care i-a servit ca model, iar din faptul elimindrei
art. 530 si 1909-1911 din codul Napoleon, nu poate rezult intentia legiuitorului roman de a schimb acest ca-
Codul civil
racter al rentei perpetue, de oarece

alte texte de lege evidentiazd cd si in
legislatia romnd renta perpetud poate

fi rescumpratd, astfel art. 776 c. civ.,
care vorbind de imprteala imobilului
ipotecat pentru garantarea unei rente,
autoriznd rescumprarea acestei
rente pentru inlesnirea imprtelei., in-
telege a vorbi de o rent perpetua.
(Cas. I, 641 bis, 6 Nov. 1913, B. D. 1962

Jur. Rom. 1914, p. 65, Curier Jud. 1914,
p. 55).
Uzufructuarul cu titlu particular nu se obliga"

la plata datoriilor, pentru care fondul este ipotecat si de va fi
silit sd le plteasc, are actiune In contra proprietarului. (Ci v.
775, 899 urm., 905, 909, 1790 urm., 1799, 1875; Civ. Fr. 611).
Art. 551.
Text. fr. Art. 611.

L'usufruitier titre particulier n'est pas tenu des
dettes auxquelles le fonds est hypothqu: s'il est forc d0 les payer, il a son
recours contre le propritaire, sauf ce qui est dit l'article 1020, au titre des
Donations entre-vifs et des Testaments.
Doctrinii
AUBRY ET Rau, II, p. 501, 504; II, ed. 5-a, p. 709, 710, 713;
BAUDRY ET CIIAUVEAU, Des biens, 713, 714 :
DaLLoz, Rp. Usufruit, 449 urm.; Supp/. Usufruit, 215;

DEMOLOMBE, X, 526, 528, 529;
Huc, IV, 233;
LAURENT, VII, 12, 18, 21;

MARCADE, art. 611;

Doctrina romnea sc.

ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 194, n. 2, 522 urm., 597; (IV. part. II, ed.
p. 293; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 314, 342);
NACU, 1, p. 840 urm.
Jurisprudent&
1. Legatarii de nzufruct, desi legatari particulari, to-Wi dintr'un spirit
de echitate al legiuitorului, sunt obligati sh." contribue la plata datoriilor
succesiunei. Si pentru a se sti care
anume i in ce proportie, legiuitorul
prin art. 551 t3i 552 c. civ., li-a aplicat
lor clasificatia tripartit de la legate
impartindu-il in: uzufructuari universali, uzufructuari cu titlu universal
uzufructuari cu titlu particular, prevdznd apoi cd uzufructuarii universali
si cei cu titlu universal, intru cat se
bucur de veniturile totalittii patrimoniului sau a unei fractiuni din to-
talirtate, sunt obligati s plteased dobnzile datoriilor succesiunei si nudul

proprietar capitalul; iar uzufructuarul
cu titlu particular care nu are folo-
sinta de ct asupra unui bun determinat de succestune nu plteste

nudul proprietar trebuind ad ad:teased
totul. (Trib. Ilfov s. I, 697 din 24 Sept.
920. Curier Jud. 20/921).
2. (Tzufructuarul universal si cel cu

talul 13i dobnzile datoriilor defunctului este un drept conf. art. 552 c.
s ceard de la nudul proprietar restituirea capitalului pltit, dar nurnai la
sfrsitul uzufructului si frd. nici o dobnd. (Trib. Ilfov s. I, 697 din 24 Sept.
titlu universal care a pltit si capi-
1920. Curier Jud. 20/921).
3. Desi anuitAtile unei datorii ipotecare, pltibild in termene lungi si prin

amortizare, cum de pildd sunt impruinuturile de la creditele funciare, sunt
o sarcind care apas numai asupra

veniturilor fondului si nu si asupra
Codul civil
DESPRE UlliFRUCT
Art. 552
fondului si ar urma ea in caz de connu se poate ziee, fr sa se calce disstituire de uzufruct al mini asemenea pozitiile contrare ale art. 551 si 552 c.
fond ipotecat, ele s fie pltite numai eiv., c. uzufructuarul particular al
de uzufructuar, care incaseaz toate unui asemenea fond este obligat s suveniturile si nu si de nudul proprie- porte singur, tot timpul uzufructului
tar, care tot timpul duratei uzufructu- sau, plata acestor anuitAti, capital 13i
lui nu incaseaz nimic, totusi in lipsa procente, pentru motivul 0, el e acela
unel dispozitii de lege care a consacre care ineaseazA toate veniturile. (Trib.
e aceste anuitAti sunt o sarcind reald Ilfov s. I, 697 din 24 Sept. 920. Curier
care apas numai asupra veniturilor, Jud. 20/921).
Art. 552. - Uzufructuarul fie universal, fie cu titlu universal, trebuie s contribueascd impreun cu proprietarul la
plata datoriilor, dupa cum urrneazd: se pretueste valoarea
fondului supus uzufructului, se defige in urm ctimea cu
care urmeaz a eontribui la plata datoriilor in proportiune cu
valoarea zisului fond.
Dac uzufructuarul voeste s avanseze
suma pentru care trebuie fondul s, contribue, capitalul i se

Inapoiaz la sfrsitul uzufructului fr nici o doband. lar de
nu va vol uzufructuarul a face acest avans, proprietarul poate,
dup a sa vointd, sau s plteascsa dansul acea sumd,
atunci uzufructuarul Ii plteste dobnzile in tot cursul uzufruc-
tului, sau s pund in vnzare o parte din averea supus uzufructului pn se va dobandi un pret analog sumei datorite.
(Civ. 549 urm., 775, 893, 896, 902, 1087; Civ. Fr. 612).
Text. fr. Art. 612.

L'usufruitier, ou universel, on titre universel doit
contribuer avee le propritaire au paiement des dettes, ainsi qu'il suit :
On estime la valeur du fonds sujet usufruit ; on fixe ensuite la contribution aux dettes h.. raison de eette valeur.
Si l'usufruitier veut avancer la sonnne pour laquelle le fonds doit eontribuer, le capital lui en est restitu la fin de l'usufruit, sans aucun intrt.
Si l'usufruitier ne veut pas faire eette avance, le propritaire a le choix,
ou de payer eette somme et, dans ce cas, l'usufruitier lui tient eompte des intrts pendant la dure de l'usufruit, ou de faire vendre jusqu' due concurrence
une portion des biens soumis l'usufruit.
Doctring strainti.
BAUDRY ET CHAUYEAU, Des biens. 692, 695, 700-702, 704, 707-709, 711;
BAUDRY ET WAHL, Successions, I, 838;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 457, 821; ed. 1-a, III, p. 243, 411, 481, 588, 889;
DALLOZ, Rp. Usufruit, 462 urm., 472; Suppl. Usufruit, 218 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, IL 455 bis;
DEmoLohiBE, X. 533-535, 537-510, 542, 543, 545-547;
Huc, IV, 23%, 236, 237; V, 134;

LAURENT, VIII, 13, 17, 20, 24, 25, 28, 29 urm., 32, 33;
Motnu.ou, ed. 7-a, I, p. 767 urm.;

PLArnoL, I, ed. 3-a, No. 2822; III, ed. 2-a, No. 2809.
Doctrinli ronifineasca.
ALEXANDREBCO, III, part. I, ed. 2 a, p. 194, n. 2, 522 urm., 597; (IV, part. I, ed. 2-a,
p. 234, 340, t. si n. 3; IV, part. II, ed. 2-a, p. 218, 229, 244; VIII, part. I, ed. 2-a,
p. 314, 342; XI, p. 329); Droit ancien et moderne de la Rountanie, p. 1984
CERBAN ALEX., Nola sub. Trib. Ilfov s. I, 697 din 24 Sept. 920. Curier Jud. 20/1921;
NACU, I, p. 840 urm.; II, p. 62.
-649www.digibuc.ro
Art. 553
DESPRE UZUFRUCT
Codul civil
ct se bucur de veniturile totalittii

patrimoniului sau a unei fractiuni din
totalitate, sunt obligati sd pia-teased
dobnzile datoriilor succesiunei si nudul proprietar capitalul; iar uzufructuarul cu titlu particular cari nu are
folosint de cat asupra unui bun determinat de sucesiune nu plteste nimic, nudul proprietar trebuind s pldteased. totul. (Trib. Ilfov s. I, 697 din
24 Sept. 1920. Curier Jud. 20/921).
4. Uzufructuarul universdl si cel cu
titlu universal care a pltit si capitalul fA dobnzile datoriilor defunctului
este in drept conf. art. 552 e. civ., sd
ceard de la nudul proprietar restituirea capitalului pltit. dar numai la
sfrsitul uzufructului si frd nici o
doband. (Trib. Ilfov s. I, 697 din 24
Sept. 1920. Curier Jud. 20/921).
5.De$1 anuittile unei datorii ipotecare, pltibild in termene lungi si prin
amortizare, cum de pildd sunt imprumuturile de la creditele funciare, sunt
o sareind care apasil numai asupra
veniturilor fondului. si nu $i asupra
fondului i ar urnait ea in caz de constituire de uzufruct al unui asemenea
fond ipotecat, ele s fie platite numai
de uzufructuar, care incaseazd toate
veniturile st nu si de nudul proprietar,
care tot timpul duratei uzufructului
nu incaseazd nirnic, totusi in lipsa unei
dispozitii de lege care s consacre cd
aceste anuitti sunt o sareind reala
care apas numai asupra veniturilor,
nu se poate zice, frd sa se ealce
contrare ale art. 551 Bi 552 c.
civ., cd, uzufructuarul particular al
unui asemenea fond este obligat sA suporte singur, tot timpul uzufructului
sdu, plata acestor anuititti, capital si
procente, pentru motivul cd el e acela
care ineaseaz toate veniturile. (Trib.
Ilfov s. I, 697 din 24 Sept. 920. Curler
Jurisprudent&
1. Viiduva fr. avere, lund o portiune virild in uzufruct din succesiunea brbatului. dacd acesta are descendenti, urmeazd c dnsa, ca uzufructuard. trebue sd contribue la plata
datoriilor suecesiunei, si anume la
plata intereselor acelor datorii in proportiune cu partea sa virilL si dar nu
poate fi urmrit de cat pentru plata
intereselor datoriei in proportiune cu
valoarea, asupra cdreia dreptul sail de
uzufruct isi are flint& iar nu pentru
plata capitalului datoriei, care rd.mane in sarcina nudului proprietar.
Dach, datoria este stinsh prin prescriptie, atunci vdduva nu mai poate fi urmrit hei pentru plata intereselor,
de oarece o creanta stins nu poate
produce interese. (Apel Iasi, II. C. Jud.

22/903).
2. Legatarul uzufructului intregei
averi a defunctului nu este legatar uni-
vesal sau cu titlu universal, ci un

simplu legatar particular' si ca atare
nu poate fi tinut a contribui la plata
datoriilor succesiunei. Dar, fatd cu cre-
ditorii succesiunei, atat uzufructuarul

cat sj nudul proprietar, n'au drepturi
castigate, de cat dui:4 ce s'a scos mai
intai din acea avere partea, ce trebue
sd, serveascd la plata creditorilor succesiunei. (Trib. Romanati. Dr. 19/903).
3. Legatarii de uzufruct, desi legatari particulari, totusi dinteun spirit
de echitate al legiuitorului, sunt obli-
gati sd contribue la plata datoriilor

succesiunei. Si pentru a se $ti care
anume i in ce proportie, legiuitorul
prin art. 551 si 552 c. civ., li-a aplicat
$i lor clasificatia tripartitd de la legate imprtindu-i in: uzufructuari universali, uzufructuari eu title univer-
sal $1 uzufructuari cu titlu particular,

prevrizand apoi cd uzufructuarii. universali $1 cei cu titlu universal, intru
Jud. 20/921).
Art. 553.
Uzufructuarul e dator a plati numai cheltuelile
proceselor ce privesc folosinta si ale acelorlalte ') condemnatiuni la cari procesele artate pot da nastere. (Civ. 549 ; Pr.
civ. 140 ; Civ. Fr. 613).
L'usufruitier n'est tenu que des frais des procs qui

Text. fr. Art. 613.
concernent la jouissance, et des autres condamnations auxquelles ces prod%
pourraient donner lieu.
Doctrinii stetting.
AUBRY ET RAU, II, p. 502, 503; II, ed. 5-a, p. 710, 711i
DALLOZ, Rp. Usufruit, 574 urm.;',Suppl. Usufruit, 267;

DEMOLOMBE, X, 618, 620, 622, 624;
1) Ar trebul zis: .celelaite` In loc de: .ale
650
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE UZUFRUCT
Art. 554
Huc, IV, 238;
LAURENT, VB, 14 urm.;

MCBiRLON, ed. 7-a, I, p. 766;
Doctringt romAneasci.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 321, 522, 597, 598: (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 313);
NACU, I, p. 830.
Art. 554.
Daca in cursul uzufructului, o a treia persoana face vreo uzurpatiune asupra fondului, sau vreo alta
Incercare spre a calca drepturile proprietarului, uzufructua rul

este tinut a-1 denunta proprietarului, caci la din contra uzu-
fructuarul rdmane raspunzator pentru toate daunele ce ar

pute rezulta pentru proprietar, precum ar fi raspunzator
pentru orice stricaciune s'ar face de el Insusi. (Civ. 998 urm.,
1084, 1427 ; Civ. Fr. 014).
Text. fr. Art. (114.

Si, pendant la dure de l'usufruit, un tiers commet
quelque usurpation sur le fonds, ou attente autrement aux droits du propritaire, l'usufruitier est tenu de le dnoncer celui-ci: faute de ce, il est responsable de tout le dommage qui peut en rsulter pour le propritaire, comme
il le serait de degradations commises par lui-mme.
Doctrinii, striink
DALLoz, Bp. Usufruit, 491 urm., 765 urm.; Suppl. Usufruit, 233;
DEMOLOMBE, X, 304;
LAURENT, VI, 528;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 756, 757;

Doctrinii romAneascA.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, .p. 504 urm.; (V, p. 576).
NACU, I. p. 832.
Jurisprudontii.
violat art. 521, 536 si 540 c. civ.. cAnd

a decis e actiunea pentru a i se ls
in folosint casele supuse uzufructului,
1. a) 13zufructul fiind un drept real

asupra lucrului, actiunea pentru respectarea acestui drept i pentru deter- poafe fi intentat de uzufructuar, fr
minarea lui, poate fi pornitA direct de a introduce in cauzA pe nudul protitularul uzufruetului, lu conformitate prietar.
cu titlul ce i-1 conferA; obligatiunea
b) Instanta de fond este in drept sh
impus de art. 554 c. civ., uzufructuaruintemeieze pe acte autentice si pe
lui, de a denunt uzurpatiunile, sub se
expertului si s le interprepedeaps de a rspunde personal de raportul
spre a-si formA convingerea dacA
toate pagubele ce ar decurge pentru teze,
de uzufruct, constituit prin
proprietar din acea nedenuntare, nu dreptul
acte, se intinde si asupra im.obipriveste dect raporturile dintre pro- acele
prietar si uzufructuar, fr a se pute lului in litigiu, iar decizia instantii
deduce din acea obligatiune cA actiu- de fond nu poate fi supus cenzurei
de Casatie, dacg nu se denaturespectarea uzufructului, Curtii
nea
reazA nici o dispozitie clar si catein toat intinderea lui, deci si pentru goriat
din acele acte. (Cas. I. No. 591,
determinarea obiectului supus uzufructului, nu poate fi purtatA de titu- 1915; Jurispr. Rom: 1916, p. 22).
larul acestui drept, fArA a fi introdus
Iii canz 5i nudul proprietar.
051
www.digibuc.ro
Art. 555-556
DESPRE UZUFRUCT
Codul civil
DacA uzufructul are de obiect un animal si

daca acesta va pieri fr culpa uzufructuarului, el nu este
obligat a da proprietarului alt animal in loc, nici de a-i plti
Art. 555.
pretal. (Civ. 547, 556, 557, 563 urm.; Civ. Fr. 615).
Text. fr. Art. 615. Si l'usufruit n'est tabli que snr un animal qui
vient prir sans la faute de l'usufruitier, celui-ci n'est pas tenu d'en rendre
un antre, ni d'en payer l'estimation.
Doctrin striin.
DALLoz, Rep. Usufruit, 211 urm.; Suppl. Usufruit, 95 urm.;

DUFOURMANTELLE ROGER, Force majeure;

ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 437 Urm.;
Naou, I, p. 821.
Daca turma pe care un uzufruct a fost constituit, din intamplare sau din boal, va perl cu totul si
culpa uzufructuarului, acesta nu este obligat de cAt a-i da
seama de piei sau de valoarea bor.
Daca turma nu va pieH cu totul, uzufructuarul este da tor
de-a Inlocul numrul vitelor perdute, prin vitele ce (IA sporul (Civ. 555, 557, 563 urm.; Civ. Fr. 616).
Art. 556.
Text. fr. Art. 616. Si le tronpeau sur lequel un usufruit a t

entirement par accident ou par maladie, et sans la faute de Pusufruitier,
celui-ci n'est tenu envers le propritaire que de lui rendre compte des cuirs oi
de leur valeur.
Si le troupeau ne prit pas entjrement, l'usufruitier est tenu de rem:.
placer, jusqu' concurrence du croft, les ttes des animaux qui ont pri.
Doctrir
striin.
AUBRY ET RAU, II, p. 529, 530; II, ed. 5-a, p. 743-745;

DALLOZ , Rp. Usufruit, 220 urm.; Suppl. Usufruit, 96 ursn.;

DEMOLOMBE, X, 315-317 bis;
DUFOURMANTELLE ROGER, Force majeure;
LAURENT, VI, 536; VII, 69;

MARCADE, art. 616;
MouRLON, ed. 7-a, I, p. 772, 773;

PLANIoL, I, ed. 3-a, No. 2842;
DoctriE rom incase&

ALE X ANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 437 urm.; (IV, part. H, ed. 2-a, p. 472; VIII,
part. I, ed. 2-a, p. 306 nota).
CANTAOUZINO MATE!, p. 169, 205;
NACU, I, p. 821, 822.
662 -www.digibuc.ro
Co dul civil
DESPRE UZUFTWCT
krt. 557
Sectiunea ILL - Despre stingerea uzufructului.
Uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului, prin espiraVunea termenului pentru care uzufructul a
fost acordat, prin consolidarea sau intrunirea asupra aceleiasi
persoane a ambelor calitti de proprietar si de uzufructuar ;
Prin neuzul dreptului de uzufructuar in curs de 30 ani ;
Prin totala desfiintare a lucrului asupra crui uzufructul
era constituit. (Civ. 558 urm., 636 urm., 1154 urm., 1156 urm.,
Art. 657.
1798, 1837, 1890, 1895 ; Civ. Fr. 617).
Text. fr. Art. 617. - L'usufruit s'teint ;

Par la mort naturelle et par la mort civile de l'usufruitier ;
Par l'expiration du temps pour lequel il a t accord;
Par la consolidation ou la rnnion sur la mme tte, des deux qualits
d'usufruitier et de propritaire;
Par le non-usage dn droit pendant trente ans ;
Par la perte totale de la chose sur laquelle l'usufruit est tabli
Doctrina
AUBRY us RAU, II, p. 509-515, 517-521; II, ed. 5-a, p. 719-727, 729-735;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 444, 729, 733, 738-742, 744, 746, 748 urm., 761-763. 708,
769, 771, 773;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 456, 791, 811, 982, 988 urm., 993;
DALLOZ, Bp. Usufruit, 603 urm.; Suppl. Usufruit, 273 urm.,_ 290-20;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, IL 462 bis, II, 463 bis, 472 bis; IV, 199 bis
DEMOLOMBE, X, 635, 637-639, 667, 680, 683, 684 urm., 691, 694-697, 609-702, 704, 713, 714,
728, 733, 733 bis, 734, 741, 742 urm., 745, 747 urm., 749;
Huo, IV, 241, 244-247, 250;
LAURENT, VII, 50, 57-59, 61-65, 68,
XIV, 316;
71, 72 urm., 89 urm., 91, 92 urm 95, 97, 100, 101;
MARCADA, art. 624, n. 1 ;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 773, 774, 776;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2837, 2849, 2859.
Doctrin romitineascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 400 n, 1, 494, 515, 516, 540, 544 urm., 561 urm.;
570, 854; (II, ed. 2-a, p. 531; IV, part. I, ed. 2-a, p. 398 n. 2, 573 n. 2, 622; IV,
part. II, ed. 2-a, p. 191, 470, 490 t. si n. 3, 533, 602 n. 1, 603; VI, p. 802; IX, p. 216;
X, p. 103, 161 n. 3; XI, p. 99 nota, 144 n. 3, 145, 218, 225);
NACU, I, p. 844, 847 urm.
Jurisprudent.
1. Transmiterea de uzufruct de la o
persoand la alta este numai atunci
child uzufructul are sa se continue. In
ceeace priveste fiintalui, tot in conditiunile in care a fost i in minile transmitritorului, adie cnd noul uzufructuar se gnseste cdtre nudul proprietar tot in aceleasi raporturi juridice ea
primul uzufructuar. Dacd, ilia, do-
natorul ce si-a rezervat uzufructul a

murit, uzafructul ce-si rezervase donatorul numai s'a stins iar nu s'a transmis, numai a reintrat pentru a cornplect nuda proprietate, disprnd de
a mai figurit in minile strine ea
drept deosebit, jar nu a trecut la and,

persoand pentru a exist incA; prin
urmare, este numal o stingere, iar nu
o transmisiune. (Cas. I, 207/Iun. 9)93. B.
p. 560).
2. Cnd testatorul zice: las prea iumele, iar dupd incetarea amndorora
din viatd. fiica mea va aveit plina proprietate a acestor case", intrebuintnd
o frazd att de clard, nu se poate sustine e intentiunea lui a fost alta, de
at de a stabill un drept de acreseentd
si de a da, cu alte cuvinte, fieedruia
din fratii sal, in caz de deces al unuia
din ei, vocatiune la intregul uzufruct.
bitilor mei frati uzufructul caselor
(C. Apel Buc. I, Dr. 52/902).
653
www.digibuc.ro
Art. 558-559
DESPRE UZUFRUCT
Codul civil
Art. 558. - Uzufructul poate Incet asemenea prin abuzul

ce face uzufructuarul de folosinta sa, sau aducnd stricaciuni
fondului, sau lasandu-1 sa se degrade din lipsd de Intretinere.Creditorii uzufructuarului pot inter veni In contestatiunile pornite la contra-i pentru conservarea drepturilor lor, ei pot
propune repararea degradatiunilor facute si a da garantii

pentru viitor.
Judecatorii pot, dupa gravitatea imprejurrilor, sau a
hotari stingerea uzufructului, sau a rasa pe proprietar s'a se
bucure de fructele obiectului su pus la uzufruct, cu Indatorire
de-a plati pe fiecare an uzufructuarului sau celor ce prezinta
drepturile sale, o suma hotarit pana, In ziva cnd uzufructul
urma sa inceteze. (Civ. 541-545, 554, 557, 562, 975, 976, 998 ;
Civ. Fr. 618).
Text. jr. Art. 618.
L'usufruit peut aussi cesser par l'abus que l'usu-
fruitier fait de sa jouissance, soit en commettant des -dgradations sur le fonds,

soit en le laissant dprir faute d'entretien.
Les cranciers de l'usufruitier peuvent intervenir dans les contestations,
pour la conservation de leurs droits ; ils peuvent offrir la rparation des &gradations commises, et des garanties pour l'avenir.
Les juges peuvent, suivant la gravit des circonstances, ou prononcer l'extinction absolue de l'usufruit, ou n'ordonner la rentre du propritaire dans la
jouissance de l'objet qui en est grev, que sous la charge de payer annuellement l'usufruitier, ou ses ayant-cause, une somme dtermine jusqu' Pinstaut o l'usufruit aurait du cesser.
Doctrinii,
AUBRY ET RAU. IL p. 489, 515, 516; II, ed. 5-a, p. 691, 727, 728, 739;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des bies, 753, 755-757, 759;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 456, 817, 825, 988; II, p. 42, 55;

DEMOLOMBE, X, 298, 299, 632. 717-719, 722, 723, 726;
Huo, IV, 248;

LAURENT, VI, 170 urrn.; VII, 24, 80-82. 84-86;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 781, 782;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2852-2856.
Doctrin romneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 400 n. 1, 494, 515, 516. 510, 514 urm., 561 urm.,
570, 851; (II, ed. 2-a, p. 594; IV, part. II, ed. 2-a, p. 601);
NACU, I, p. 854, 855.
Jurisprudentrt.
I.
Pentru ea cineva s. poat cere,
pentru abuz de folosintd, desfiintarea

uzufruetului ce exist asupra unui
bun, este neaprat neeesar sA, fie proprietar al aeelui bun. cdci incuviintarea miei asemenea cereri din partea
Art. 559.
justitiei implied recunoasterea calitdtei de proprietar a celui ee reclamd.

Prin urmare, uzufructuarul este in
drept sd pretindd dovada acestei calitati i sd discute titlurile inftttisate
de reclamant. (Apel Bue. s. II. No.
201 915. Dreptul 1915, P. 579).
Uzufructul care nu e acordat particularilor,
nu poate trece peste 30 ani. (Civ. 557, 560 ; Civ. Fr. 619).
654
www.digibuc.ro
Codul civil
Text. fr. Art. 619.

ne dure que trente ans.
DESPRE UZUFRUCT
Art. 560-561
L' usufruit qui n'est pas accord h. des particuliers,
Doctrini striiina.
AUBRY ET Rau, II, p. 468, 509, 510: II, ed. 5-a, p. 666, 667, 720;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 730 UM. ;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 792, 831, 988:
DALLOZ, Rp. Usufruit, 106 urm., 610; Suppl. Usufruit, 45, 275;
Hue, IV, 242;
LAURENT, VI, 352, 353; VII, 53;
MommoN, ed. 7-a, I, P. 775;
Doctring, romneasc.
ALEXANDRESCO, HI, part. I, ed. 2-a, p. 577 urm.; (X, p. 561; XI, p. 225); Droll ancien
et moderne de la Roumanie. io. 67 nota 1;
NACU, I, p. 114 urm., 167, 845.
Art. 560 .- Uzufructul constituit pan ce o alta persoana

va ajunge la o varsta hotarIta, tine Ora la acea epoca, chiar
de ar murl zisa persoana Inaintea varstei hotarile. (Civ. 519,
557, 1019 ; Civ. Fr. 620).
Text. fr. Art. 620. L'usufruit accord jusqu' ce qu'un tiers ait atteint
un Age fixe, dure jusqu' cette poque, encore que le tiers soit mort avant
Page fix.
Doctrinii striin.
DALLOZ, Rp. Usufruit, 612 urm.; Suppl. Usufruit 276 urm .,
DEMOLOMBE, X, 679-681;
Huc. IV, 243;
MOURLON, ed. 7-a, I, P. 776;

PLaNmr.,_1, ed. 3-a, No. 2840.
Doctrinii romneasck
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 515, 538, 544 urm., 550, 550, 567 urm.;
NACU, I, P. 846.
Art. 561.
Vanzarea lucrului supus la uzufruct nu aduce
nici o schimbare dreptului uzufructuarului ; el continua a se
folosl de uzufructul sau, de nu a renuntat la dansul in mod

formal. (Civ. 562, 1294 urm., 1770 ; Civ. Fr. 621).
Text. fr. Art. 621.

La vente de la chose sujette , usufruit ne fait
aucun changement dans le droit de l'usufruitier; il continue de jouir de son
usufruit s'il n'y a pas formellent renonc.
Doctrinft stritinit

DEMOLOMBE, X, 730 Win ;
Huc, IV, 246;

Mourcum, ed. 7-a, I, p.780;
655 www.digibuc.ro
krt. 562-563
Codul civil
DESPRE UZUFRUCT
Doctring romneascit
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 515, 533, 544 arm.. 550, 556. 587 urm.
NACU. I, p. 856.
Art. 562. -
Creditorii uzufructuarului pot s ceard a se
anul, renuntarea fcut In paguba bor.
(Civ. 558, 699, 975,
976, 1843 ; Civ. Fr. 622).
Text. fr. Art. 622.

Les cranciers de l'usufruitier peuvent faire annuler la renonciation qu'il aurait faite 5. leur prjudice.
Doctrin
BUFNOIR, Proprit et control, ed. 2-a, p. 439;

DALLOZ, lip. Usufruit, 696 urm.; Suppl. Usufruit, 303 urm.;

Doctrina romilneascil.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 515, 538, 544 urm., 550, 556, 567 urm.; (II, ed. 2-a,
p. 533; III, part. II, ed. 2-a, p. 304; V, p. 222, 225, 254 n. 1; XI, p. 74); Droit ancien et moderne de la Rournanie, p. 180; Nola sub. Trib. Roanne (Loire), 11 Sept.
1920, Jur. Gen. 1924, No. 2251;

NACU, I, p. 856.
Art. 563. - Dacd o parte numai a lucrului supus la uzufruct s'a distruit ,), uzufructul se pastrea& asupra prtei rmaie. (Civ. 555 urm., 564 ; Civ. Fr. 623).
Text. fr. Art. 623.

Si une partie seulement de la chose soumise l'usufruit est dtruite, l'usufruit se conserve sur ce qui reste.
Doctrinii
AUBRY ET RAU, II, p. 509-515, 517-521; II, ed. 5-a, p. 719-727, 729-735;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 441, 729, 733, 738-742, 744, 746, 748 urm., 761-763, 768,
769, 771, 773;
DALLoz, Rp. Usufruit, 603 urm.; Sappl. Usufruit, 273 urm., 290-20;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 462 bis, II; 463 bis; 472 his; IV, 199 bis;
DEMOLOMBE, X, 635, 637-639, 667, 680, 683, 684 urm., 691, 694-697, 699-702, g704, 713, 714,
728, 733, 733 bis, 734, 741, 742 urm., 745, 747 urm.. 749;
Hue, IV, 241, 244-247, 250;
LAURENT, VII, 50, 57-59, 61-65, 68, 71, 72 urm., 89 urm., 91, 92 urm., 95, 97, 100, 101;
XIV, 316;
MARCADA, art. 624, n. 1;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2842, 2843.
Doctringi romneasci.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 515, 538, 544 urm., 550, 556, 567 urm.;

1) A se vedei nota de sub textul art. 547 Cod. Civil.
656
www.digibuc.ro
(Joda civil
Art. 561.
UESPBE UZ 51 ABITATIUNE
Art. 564-565
De va fi uzufructul constituit nurnai asupra
unei cldiri, si aceast cldire va arde sau se va distrui din

alt lntmplare, sau se va drArra de vechirne, uzufructuarul
nu va ave, drept a se folosi de parnntul pe care a fost cldirea, nici de materialurile rrnase. - Dac uzufructul s'ar afl
constituit asupra unuf dorneniu din care face parte si cldirea,
uzufructuarul se va folosi de pmnt t). (Civ. 547, 557, 563, 637,
1156 urm.; Civ. Fr. 624).
Text. fr. Art. 624.

Si l'usufruit n'est tabli que sur un btiment et
que ce btiment soit dtruit par un incendie ou autre accident, ou qu'il s'croule
de vtust, l'usufruitier n'aura le droit de jouir ni du sol ni des matriaux.

Si l'usufruit tait tabli sur un domaine dont le btiment faisait partie,
l'usufruitier jouirait du sol et des matriaux.
Doctring
Aumtr ET RAU, II, p. 512, 513; II, ed. 5-a, p. 723-725;
RAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 747, 752;
DALLoz, Rp. Usufruit, 654 urm.; Suppl. psufruit, 289;

DEMOLOMBE, X, 713, 713 ter.;
LAURENT, VII, 70;
MARcAoil, art. 617 n. 8;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2842, 2843.
Doctrina romAneascii.
ALEXANDRESCO, III, part I, ed 2-a, p. 515, 538, 544 urtn., 550, 556, 567 urm.; (IV, part.
ed. 2-a. p. 471; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 306 nota);
NACU, 1, p. 852 urm.
CAPITOLUL II
abitatiune.
Despre uz
Art. 565. - Drepturile de uz si de abitatiune se stabilesc

si se pierd In acelas chip ca i uzufructul. (Civ. 518 urm., 557
urm.; Pr. civ. 722; L. Timbr. 20 5, 21 5, 44 2, 61
Civ. Fr. 625).
b,
Text. fr. Art. 625. - Les droit d'usage et d'habitation s'ta-blissent et se

perdent de la mme manire que l'usufruit.
DoctrinA
Aumtr ET RAU, II, p. 531, 534, 535; IL ed. 5-a, p. 746, 750;
RAUDET ET CHAUVEAU, Des biens, 777-780;
DALLOZ, Rp. Usage, 5 urm.; Suppl. Usage, 2 urm.:

DEMOLOMBE, X, 759, 760, 764;
Huo, IV, 253:
LAURENT, VII, 103, 105-107, 124;

MARCADE, art. 625;
PLANIOL. I, ed. 3-a, No. 2871-2874;

1) Art. fiances 624 adaugi: ,st des materiaux'.
53707. - Codul Civil adnotat
657
www.digibuc.ro
42
Art. 566-568
DESPRE UZ SI ARITATIUNE
Codul civil
Doctrina romneascrt.
p. 585 urm., 587; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 621 n. 3;
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a,
X, p. 727, 728 urm.; XI, p. 341);
NACU, I, p. 858.
Jurisprndenti.
1. Constatarea 'in fapt a instantil de
fond, c dreptul de habitatie a fost
constituit In paguba preditorilor ipo-
tecari, scapl de controlul C. de Casatie.

(Cas. I. 182/904. B. p. 568).
2. A se vedeit si nota No. 1 de sub
art. 573).
Ca si in cazul de uzufruct, nu se poate folosi
Art. 566.
cineva de aceste drepturi, frd a da mai Intaiu cantiune si

fr a face inventariu. (Civ. 540, urm., 1652 urm., 1659, 1675
urm. ; Pr. civ. 392 urIn. ; Civ. Fr. 626).
Text. fr. Art. 626. On ne peut en jouir, comme dans le cas de l'usufruit, sans donner pralablement caution, et sans faire des tats et inventaires.
Doctrinil steitin.
DALLOZ Rp. Usa e, 13 urm., 43; Suppl. Usage, 18:
DEMOLOMBE, X, 79
LAURENT, VII, 118;

MARCADH, art. 626;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2871-2874.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 594 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 621 n. 3);
NACU, I, p. 859.
Uzuarul si cel ce are dreptul de abitatiune

trebuie s se foloseascd de ele ca un bun printe de familie.
Art. 567.
(Civ. 541 urm.; Civ. Fr. 627).
Text. fr. Art. 627. L'usager, et celui qui a un droit d'habitation, doivent jouir en bons pres de famille.
Doctrinit strainli.
DaLLoz, .IVp. Usage, 46 urm., 76; Suppl. Usage, 19;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2871-2874.
ALEXANDRESCO, Ill, part. I, ed. 2-a, p. 594 urm.; (IV. part. I, ed. 2-a, p. 621 n. 3);
NACU, I, p. 859.
Drepturile de uz si de abitatiune se reguleazA

prin titlul care le-a infiintat si primesc dupa cuprinderea lui
Art. 568.
658
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE UZ
I ABITATIUNE
Art. 569-570
mai multa sau mai putind intindere. (Civ. 569 urm., 969 ; Civ.
Fr. 628).
Text. fr. Art. 628. Les droits d'usage et d'habitation se rglent par le
titre qui les a tablis, et revpivent, d'aprs ses dispositions, plus ou moins
d'tendue.
Doctrinfi striiinft.
DALLOZ, Rp. Usage, 33; Suppl. Usage, 10 ;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 784 IIPI11.;
PLANIOL I, ed. 3-a, No. 2871-2874.
Doctring romineascrt.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 168, 588 urrn., 604; (X, p. 727, 728 urni.);
CANTAcumbro MATEI, p. 169;
NACU. I, p. 860.
Art. 569.
Dac titlul nu se explica asupra intinderei
acestor drepturi, ele se reguleazA precum urmeaz. (Civ. 568,

570 urm. ; Civ. Fr. 629).
Text. fr. Art. 629. Si le titre ne s'explique pas sur l'tendue de ces droits,
ils sont rgls ainsi qu'il suit.
Doctrintt strin.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a. I, p. 830;
DEMOLOMRE, X, 767, 768;
DURANTON, V, 24;
LAURENT, VII, 115, 168; Dr. civ. intern.. VII, 354;

PANDECTES FR., Usage et habitation, 48, 49;
PLANIOL. I, ed. 3-a, No. 2871-2874.
Doctrinii romneasck
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 468, 588 urm., 604;
NAcy, I, p. 860.
Art. 570.
Cel ce are uzul unui loc 4), nu poate pretinde
mai multe fructe din acest loc decAt se cuvine pentru tre-
buintele sale si ale familiei sale.

Poate pretinde si pentru trebuirAele copiilor ce va ave
in urma constituirei dreptului de uz. (Civ. 484, 522 urm. ; Civ.
Fr. 630).
Celui qui a l'usage des fruits d'un fonds, ne peut
Text. fr. Art. 630.
en exiger qu'autant qu'il lui en faut pour ses besoins et ceux de sa famine.
11 peut en exiger pour les besoins mme des enfants qui lui sont survenus
depuis la concession de l'usage.
1) Art. francez zice: eel ce are uzul fructelor unui
659
www.digibuc.ro
Art. 571-572
DESPRE UZ 51 ABITATIUNE
Codul civil
Doctrinli strin.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 782-784 urm.;
DaLLoz, Rp. Usage, 34 urm.; Suppl. Usage, 11 urm.;

DEMOLOMBE, X, 771-774, 776-778 urm., 784;
Flue, IV, 256;

LAURENT, VII, 110, 111 urm., 116;
MARCAIA art. 630, n. 1;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2871-2874.
NACU, I, p. 860.
Art. 571. - Uzuarul nu poate ced nici inchiria dreptul
sau altuia. (Civ. 534, 573, 1411 ; Civ. Fr. 631).

Text. fr. Art. 631.
antre.
L'usager ne peut cder ni loner son droit nn

Doctrin A striini.

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 832; II, 885;
DALLOZ, Rp. Usage, 18, 34; Suppl. Usage, 13 urm.;

DEMOLOMBE, X, 764, 786, 788;
LAURENT, VII, 113;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2871-2874;
Do ctrin fi, romne as ci.

ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 468, 588 urm., 604; (V, p. 119 n. 3, 204; IX, p. 40,
49 n. 2; X, p. 194, 336, 479, 762);
NACU, I, p. 861; II, p. 458.
Jurisprudent.
tor persoane, asemenea drept de stranA,
1. Cnd instanta de fond constatA

in fapt, di dreptul de stranA constA in
facultatea pe care posesorul lui o are
de a ocup in templul comunitAtei, in

timpul serviciului religios. o anumitA
stranA, in schimbul unei ofrande, drept
pe care comunitatea nu-1 acordA de
citt persoanelor demne de o asemenea
distinctihne fArA a nutea fi cedat al-
astfel precum este constatat, fiind un

drept de folosintA este analog dreptului de uz E3i, prin urmare. neputnd
fi nici cedat, nici inchiriat. nu pute
fi nici vndut silit de creditoril titularului, ash cl instanta de fond cu drept
cuvnt a anulat vnzarea dreptului de
stranA. (Cas. IL decizia civill No. 237,
din 2 Oct. 1915; Jur. Rom. 1916, p. 58).
2. A se vede art. 573 cu nota 1.
Art. 572. - Cel ce are un drept de abitatiune pe o casa

poate sedea intrInsa cu familia sa, chiar de n'ar fi fost Insurat la epoca cnd i s'a dat acest drept.
Cel ce are dreptut de abitatiune poate inchiria partea casei
ce nu locueste '). (Civ. 570, 573; Civ. Fr. 632).
I) Acest al donee aliniat lipseste in textul art. francez corespunzAtor.
660
www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE UZ 51 ABITATIUNE
Art. 573
Text. fr. Art. 632.

Celui qui a un droit d'habitation dans une maison,
pent y demeurer avec sa famille, quand !name il n'aurait pas t mari h l'poque o ce droit lui a t donn.
Doctrinit stritinfi.
ARNTZ. I, 1048, 1051;
A UBRY ET RAU, 11, ed. 5-a, 237, p. 747-749, nota 10;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 476, 476 bis, II; 477 bis;
DEMOLOMBE, X, 772, 776, 778 urm., 786-788, 790;
DURANTON, V, 21;
LAURENT, VII, 109, 110, 113-117;
MAROADE, II, 574, 578;

PANDECTES FR., Usage et habitation, 74 urm., 96, 98, 99-101, 108;
PLANtor,, I, ed. 3-a, No. 2871-2874;
SIREY, Usage, 126;
Timor, I, 753, 755;
TROPLONG, Hypoth., III, 778 bis.
Doctrinil romAneascA.
ALEXANDRESCO, III, parL I, ed. 2-a, p. 468, 588 urm., 604; (IX, p. 40, 49 n. 2);
NACU, I, p. 862.
Art. 573. - Dreptul de abitatiune nu poate fi nici cesionat

nici Inchiriat, afar& de exceptiunea adus la art. 572 t). (Civ.
534, 571, 1411; Civ. Fr. 634).
Text. fr. Art. 634.
Le droit d'habitation ne peut tre ni cd ni

Doctrin5.
CouN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 832; II, p. 885;

DALLOZ, Rp. Usage, 66 urm., 72; Suppl. Usage, 24, 29 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2871-2874.
Doctrink romAneascA.
(V, p. 119 n. 3, 204; IX, p. 40, 49 n. 2; X, p. 194, 336, 479, 762);
NACU, I, p. 862; II, p. 458.
de locuint in folosul nudului proprietar, prin aceast renuntare se stinge

prin consolidare dreptul de habitatiune
cAci proibitiunea cùprins in art. 571 si
573 se aplicA numai fat eu tertele persoane, si nimic nu poate opr pe uzuar
Jarisprudentrt.
1 Legiuitorul prin art. 565, prescrie

categoric c. drepturile de uz si de habitatiune se stabilesc si se pierd in
acelaEi chip ca si uzufructul; or intre
modurile de stingere a uzufruetului,
art. 557 prevede i consolidarea sau n-
trunirea asupra aeeleeasi persoane a

ambelor calitti de proprietar si de
uzufructuar. Deci dach cineva prin
act de vnzare renunt la dreptul su
572g,
ca s vnda dreptul san nudului proprietar, aceasta fiind o dispozitie de

ordine publica. (Cas. I. 271/Sept. 18/89,
B. p. 749; Apel Bue. II, 102, Mai 13/88,
Dr. 53/88).
1) In art. francez 634 corespunzator, lipsesc cuvintele ultime: afard de exeepttunea adusd la art.
care lips5 4i are explicarea sa prin adausul ce legiuilorul romdn a Ilcut art. precedent 572.
061
www.digibuc.ro
Art. 574-576
DESPRE SERVITUDIN1
Codul civil
Daca uzuarul absoarbe toate fructele fondului,

sau daca ocupa toast& casa, e dator s. fad, cheltuelile de cultura, reparatiunile de intretinere i s plteascg, contributiunile
ca i uzufructuarul. Dac nu la deck o parte din fructe sau
daca nu ocup decal o parte din casa, el contribueste In proportiune cu lucrul de care se foloseste. (Civ. 545, 546, 548 urm. ;
Civ. Fr. 635).
Art. 571.
Text. fr. Art. 635.

Si l'usager absorbe tous les fruits du fonds, ou s'il
occupe la totalit de la maison, il est assujetti aux frais de culture, aux reparations d'entretien, et au paiement des contributions, comme l'usufruitier.
S'il ne prend qu'une partie des fruits, ou s'il n'occupe qu'une partie de
la maison, il contribue au prorata de ce dont il jouit.
Doctrintt strin.
AUBRY ET RAU, II, 11. 534, 535; II, ed. 5-a, p. 750, 751;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a. I, p. 830. 831;
DALLoz. ./Mp. Usage, 46 urm., 76; Suppl. Usage, 10 urm., 33:

DEMOLOMBE, X, 795, 797, 800 urm.;
Hue, IV, 256;
LAURENT, VII, 120-122;
PLArnoL. I, ed. 3-a, No. 2871-2874.
Doctrink romneasck
ALEXANDRESCO, III. part. I, ed. 2-a, p. 594 urm.;
NACU, I, p. 861; II, p. 458.
Art. 575.
Uzul pdurilor se va regul prin legi parti-
culare. (Civ. 565, 570 ; C. Silv. 1, 3, 8; Civ. Fr. 636).

Text. fr. Art. 636.
particulires.
L'usage des bois et forks est rgl par des lois

Doctrintt strkink

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2876-2878.
Doctrini romneasci.
ALEXANDRESCO. III, part. 1, ed. 2-a, p.
manie, p. 226;
598 urm. Droit ancien et moderne de la Bon-
CANTACUZINO MATES, p. 16g;

NACU. I. p. 862.
TITLUL IV
Despre servitudini 1).
Servitudinea este o sarcin impusd asupra unui

irnobil pentru uzul i utilitatea unui imobil avand un alt sapAn.
(Civ. 471 urm., 577, 620 urm. ; Civ. Fr. 637).
Art. 576.
1) ,Seroitud;nea era cunoscuta in vechile legi codul Calimach qi Caragea sub denumirea de: ferbire'
sau ,robirea
002
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 577
Text. fr. Art. 637. - Une servitude est une charge impose sur un hritage pour rusage et rutilit d'un hritage appartenant un autre propritaire.
Doctrini strilink
AUBRY ET RAU, III, p. 62-65; III. ed. 5-a, p. 111-116;
BAUDRY ET CHATIVEAU, Des Iriens, 800, 801, 1076;
Conix ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 103, 833 urm.;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 21 urm.; Suppl. Servitudes, 7 urm.;

DEMOLOMBE, XII, 669, 670, 684, 685, 691, 692, 694, 696, 701, 703, 775, 775 bis, 1053-1055;
Hue, IV, 405:
LAURENT, VII, 128, 143-145, 152, 154, 156, 157;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2880, 2886.
Doctrin, romneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 606 urm., 791, 792; Droit ancien et moderne de la
Roumanie, p. 226; Observatie sub. Trib. Versailes (Seine et Oise) 4 Ian. 1923.
Pand. Rom. 1924, III, 79;
DINULESCU N., Nota sub Judec. ocol. TibnetJ, Vaslui, 67 din 20 Nov. 1923. Jurispr.
Gen. 2/1924. No. 109;
NACU 1, p. 865, 866.
technice pentru preservarea si impiedicarea rului, are un earacter numai

transitoriu et timp ar existit rgul. De
altfelveeinul pe al carui pmnt este
a se face acel trotuar, are dreptul a
zidi, a merge si
exercit facultatile inerente dreptului de proprietate,
In ct sub toate aceste raporturi nu
poate fi vorba de un drept de servitute ee s'ar inflint In detrimentul
propriettei vecinului. (Cas. I. 277
Sept. 18/92 B. p. 763).
3. A se vede si nota No. 6 de sub.
Jurisprudent.
1. Actiunile relative la servitnti stint
actiuni reale imobiliare, $i ca atari su-
puse principiilor generale care gu-
vern aceste actiuni, au modificArile

numai proprii earacterului particular
al servitutilor. Astfel fiind, ele pot fi
intentate pe cale posesorie sau petitorie, (Trib. Ilfov I, Febr. 17/89, Dr. 17189).
2. Facerea until trotuar pe proprietatea vecinului pentru a inltur innezeala de la casl nu e reeunoasterea unui drept de servitute, fiind c aceast
masur, prescris din eonsideratiuni
Sept. 1892, B. p. 763).
Art. 577. - Servitudinile izvorsc sau din situgiunea natural a locurilor, sau din obligatiunea impus de lege, sau
din conventiunea dintre proprietari. (Civ. 578 urm., 586 urm.,

588 urm., 620 urm. ; L. Timbr. 20 5, 21 5, 61 - b, c; L.
agrar, 25 ; L. regimului apelor. (Mon. of. 137/924), Art. 27 urm. ;
Civ. Fr. 639).
Text. fr. Art. 639. - Elle drive ou de la situation naturelle des lieux,
ou des obligations imposes par la loi, ou des conventions entre les propritaires.
Doctridi stain.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 816 arm.;
DALLoz, Rp. Servitudes, 32;

MOURLON, ed. '7-a, I, p. '788, 794 urm.
Doctrinii romineascii.
ALEXANDRESCO, III, part, 1, ed. 2-a, p. 623 urm.;
NACU. I, p. 867 urm.
663
www.digibuc.ro
Art. 578
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
mise pentru comoditatea particularilor, inceteazd de a exist fatd eu dnsa

I. Linia de pdmnt ocupatA de un
ca incompatibile cu interesul general,
drum de fier nu poate fi considerat Din contrd, din art. 587 rezultA ed luca un fond oare 'care susceptibil de erarile de utilitate publicA impun serproprietate particu1ar
vituti fondurilor invecinate iar nu sui. supus in
favoarea propriettilor pe care trece, ferd servituti de la ele. Odatd deprla diferitele servitutii, rezultnd din tate servitutile rezultnd din situatia
situatiunea liniei pe acele proprietti. loeurilor, alte servituti nu pot exista
O asemenea linie constituind o cale de at in urma unei conventiuni sau
de comunicatie de interes national si in virtutea unei legi. (Cas. I, 341/Nov.
destinat serviciului public, toate acele 2/81, B. p. 814).
servituti recunoscute de lege ea rezul2. A se vede i notele No. 1 si 2 de
thud din situatiunea locurilor si ad sub art. 578.
Jurisprudent&
CAP1TOLUL I
Despre servitudini ce se nasc din situatiunea locurilor.
Art. 578.
Locurile inferioare sunt supuse a primi apele
ce curg fireste din locurile superioare far ca mana omului
s, fi contribuit la aceasta.
Proprietarul inferior nu poate ridic stavili ca sA opreasca

aceast scurgere.
Proprietarul superior nu poate faCe o lucrare spre agravarea servitudinii fondului inferior. (Civ. 481, 579 urm., 582,
583, 615, 634, 635 ; Civ. Fr. 640).
Text. fr. Art. 640 Les fonds infrieurs sont assujettis envers ceux qui
sont plus levs, it recevoir les eaux qui en dcoulent naturellement sans que
la main de l'homme y ait contribu.
Le propritaire infrieur ne peut point lever de digue qui empche cet
coulement.
Le propritaire suprieur ne peat rien faire qui aggrave la servitude du

fonds infrieur.
Do ctrinii strain&
AUBRY ET RAU, II, p. 310; III, p. 3-12; III, ed. 5-a. p. 13-19;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 7)30, 746, 750, 887;
DALLOZ, NI). Servitudes 77 urm.; Suppl. Servitudes 25 urm.;
DEMOLOMBE, XI, 20 urm., 29, 30, 32, 33, 38, 49, 59;
Hue, IV, 262-264;
LAURENT, VII, 358-361, 364, 365, 368, 373;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No 2901-2004.
DoctrinA romilneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 607 nota, 627 urm., 772, 889, 890;
de a se turbur astfel proprietarul veJurisprudent&

cin in folosinta loeului sdu, constitue
o grewala care poate da loc la daune
1. Dupa art. 998 $i 999 pentru ca
fapt sd intruneased elementele consti- interese, aeelasi fapt insA inceteazA de
tutive ale unui quasi-deliet, trebue ne- a mai fi o greseal si devine legitim,
aprat ea el sd, constitue o greseald and el nu a fost decht consecinta nedin partea aceluia care l'a sAvnit. Or, eesittii in care se afl orice propriedaed in regula generald faptul de a tar de a apdr proprietatea sa in conface lucrAri al edror elect ar fi de a se tra furiei apelor de inundatiune. In aaruncit apele asupra fondului altuia Si devr, ar fi cu totul neechitabil si con664
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
trariu
dreptul de a se impune proprietarului amenintat de flagelul inundatiunei, obligaliunea de a asist cu
bratele incrucisate la distrugerea averei sale, sub motivul eA luerArile ce ar
trebui sA o facA pentru a o salvA ar putea sA fie vAtAmAtoare vecinului sau,
agravAnd in prejudiciul lor efectul
inundatiunei. Iar obligatiunea inscrisA
in art. 578 dupA care proprietarii inferiori sunt tinuti sA primeasett apele
fondurilor superioare, nu se aplicA de
cAt la cursul natural a1 apelor si nu
se poate intinde la viiturile lor extraordinare provenite din debordarea unui nAu; de unde rezult c dispozitiEmile art. 578 nu pot legalmente impiedica pe proprietarul amenintat de acele viituri sA facA d'a-lungul cursului natural al unui rti lucrAri defensive pentru a protege proprietatea sa,
cum ar fi digul fAcut pentru a apAr
terasamentul liniei ferate contra inundatiunilor extra-ordinare provenite
din debordarea unui rAu. Si acest drept
de a-si apAr averea sa prin luerAri
defensive apartine ori cArui proprietar
amenintat de inundatiune, fie acel
proprietar vecin imediat, fie el vecin
mai depArtat cu rAul debordat, neexisarid nici un motiv senios pentru a face
distinctiune in aeeastA privintA.
(Apel Bue. II, Febr. 27/81, Dr. 46/81).
o
2. Art. 578 nu i are aplieatiune

cAnd se face un dig paralel au malul
in lung spre a apAr linia feratA de
inundatii extraordinare de vArsarea
rAului, adeasta nefiind de cAt o lucrare
definitivA care nu are nict un efect asupra scursurei naturale a apelor dupA
celalt mal, fiindcA rAul i are cursul
sAu firese. (Cas. I, 13/Ian. 16/82, B. p. 25).
Art. 579
3. Obligatiunea ce i ia clirectiunea
cAilor ferate fata cu proprietarul unui
toren, de a face un canal de scurgere
apelor provenite din lucrArile de terasament ale liniei, nu constitue o servitute in favoarea terenului acelui
proprietar. Astfel, dacA directiunea nu
curatA acel canal, actiunea, ce-i intentA proprietarul acelui teren, nu
poate fi consideratA ea o actiune relativ la exereitiul miei servituti ci
ea o simplA actiune in daune interese
provenite din neexeeutarea unui con-
tract si ca atare trebue sA fie inteutatA la domiciliul prtului. (Cas. I,

330 98 B. p. 1169).
4. Dispozitiile art. 578 e. civ. se aplic

in eazul, child e vorba de
curgerea fireascA a apelor, ce locurile

inferioare sunt supuse a priml din locurile superioare, iar nu VI atunci
cnd ele provin dintr'un fapt al omului. cum ar fi facerea unor santuri
pentru scurgerea apelor murdare.
(Cas. I, 250 902, B. p. 743).
5. Tribunalul nu violeazA art. 578 c.
eiv., relativ la servitutile ce se nase
din situatia lucrurilor, atunci cAnd
constatA cA un proprietar a efectuat lucrAri la imobilul sAu, prin care a ingreuiat situatia fondului vecin, prin
accea cg. 1-a fAcut sA primeaseA, intr'un mod care nu e eel natural, apele
de pe primul fond, j dind condamnA
la plata numai a daunelor ce rezultA

din fapta proprietarului, iar nu si
pentru faptele ce provin din situatia
natural a ambelor fonduri, sau din
constructia defectuoasA a rigolei stra-
dei. (Cas. I. decizia No. 181, din 21

Mart. 1916, Jurispr. Rom. 1916 p. 373).
6. A se vede, art. 582 cu nota 6.
Art. 579. - Cel ce are un izvor pe proprietatea sa poate

face orice Intrebuintare cu dnsul, fr Ins a vatkn dreptul
ce proprietarul fondului inferior are dobndit sau prin vreun
titlu sau prin prescriptiune asupra acelui izvor. (Civ. 489, 490,
491, 580 urm., 582, 583, 623 urm., 635, 636, 1890, 1894; Civ.
Fr. 641).
Text. fr. Art. 641. - Celui qui a une source dans son fonds, peut en
user 4. sa volont, sauf le droit que le propritaire du fonds infrieur pourrait
avoir acquis par titre ou par prescription.
Doctring strAink
AUBRY ET RAU, III, 244, p. 56, 57, 60, 61;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 729, 730, 732, 747, 749, 750;
DEMOLOMBE, XI, 63-66, 73, 84;
Huc, IV, 268;
LAURENT, VII, 138, 178-181, 184, 186, 188, 191, 195, 199, 343;
PANDECTES Fn., Eaux, 65 urm., 76, 144 urm., 161, 245, 352; Servitudes, 291. 291;
PLArnoL, I, ed. 3-a, No. 2498;
THIRY, I, 759.
- 065
www.digibuc.ro
Art. 580
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
Do ctrinii romneas
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 633 urm.; (XI, p. 90);
Art. 580. - In acest caz prescriptiunea nu se poate do-
bandi deck prin o folosint neIntreruptd In timp de 30 ani, socotiti

din ziva cnd proprietarul fondului inferior a fcut i a savarsit
lucrri aparente destinate a Inlesni trecerea i scurgerea apei
In proprietatea sa. (Civ. 579, 623, 634, 639, 645, 1844, 1846 urm.,
1890, 1894 ; Civ. Fr. 642).
Text. Jr. Art. 642.
La prescription, dans ce cas, ne peut s'acqurir que
par une jouissance non interrompue pendant l'espace de trente annes, a compter du moment o le propritaire des fonds infrieurs a fait et trmin des ouvrages apparents destins faciliter la chute et le cours de ream dans sa
proprit.
Doc trinii strilink
ARNTZ, I, 1069, 1071, 1080;
AUBRY ET RAU, III, ed. 4-a, 244, p. 36, 37, 38, nota 18, 56, 57, 60, 61, 62 nota, 15, 63,
72, 246, p. 50; III, ed. 5-a, 246, p. 86;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 832, 834, p. 542, 839, 842, p. 564, 565; 844, 845, 859,
p. 585, 873;
COLD; ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 731, 732, 733, 73 5, 887, 990;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 493 bis, II, I; 495 bis, I ;
DEMOLOMBE, XI, 63-66, 73-75, 77, 78 bis, 81 bis, 82-86, 88, 109, 110, 156 urm.; XII, 702;
DURANTON, V, 158, 181; 226;
Hue, IV, 268, p. 333, 269, 271, 278;
LAURENT, VII, 138, 178-181, 181, 186, 188, 191, 195, 197, 199, 200, 203, 206, 237, 238, 383 urm.;
343; VIII, 204;
MARCAD, II, 586, 589, 590, 590 bis; 593;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 799, 800;
PANDECTEs FR., Eaux, 65 urm., 76, 144 urm., 164, 245, 255 urm., 259, 264; 275 urm.,
279-281 urm. ; Servitudes, 290, 291, 294, 297, 319 urm., 329, 372 urm., 500; 554; 775 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2412-2414, 2916-2919, 2959;
THIRY, I, 759, 760, p. 784 urm.;
TROPLONG, Prescr. I, 114, 148.
Doctrinii, romneascit
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 634 urm., 636 urm., 643 urm., 649, 655 n. 3, 890;
(XI, p. 225. 229);
NACU, I, p. 872.
superior nu se poate dobandi de proprietarul fondului inferior deck prin1. Proprietarul poate face (mice nz teo folosint neintrerupt timp de 30
de isvorul dupa fondul su. filrA ins ani, socotit din ziva cnd propriea vt6mit dreptul, ce proprietarul fen- tarul fondului inferior a flcut si. sdului inferior are debndit pum titlu varsit lucrAri aparente destinate a insau prescriptiune. In aseanenea caz, lesni trecerea si seurgerea apei in proprescriptiunea nu se poate astiga de- prietatea sa. Prin analogie i pentru
ck, printeo folosint neitrerupta de identitate de motive este admis el
30 de ant, de and a Meut si savrsit acest principiu este aplicabil ei in caluerttri aparente, destinate a inlesni zul prescriptiei folosintei apelor unui
trecerea i seurgerea apei in proprie- canal particular.
tatea sa. (Trib. Baclu, Dr. 82/902).
Prin urmare dael pe fondul inferior
2. Conform art. 580 c. civ. preserip- se afl o moarii care se alimenteaz/
tia dreptului de folosinta apelor unui eu apa Unni iaz aflat pe fondul supeisvor aflat pe proprietatea fondului rior. pentru ca proprietarul fondului
Jurisprudent&
666
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SEHVITUDINI
inferior s poatA invoc preseriptia

dreptului de servitute, trebue sA do-
vedeaseA cA a fAcut luerAri aparente

pe proprietatea fonduhii, superior destinate a hilesni treeprea apei pe proprietatea sa ash cum prevede art. 580
eitat, a cArui aplicatie In spec,ie nu
Poate fi inlaturat de tribunal pe motiv cA acest text de lege reglementeazA
Art. 581-582
apele ee curg fireste din loeurile superioare fArl ca mina omului sA fi contribuit la aceasta i cti. nu er neeesar
ea posesia sa fi fost manifestatd prin
anumite luerAri, cci prin o asemeuea
argumentare tribunalul interpretA gre-
sit art. 580 c. civ. (Cas. I. 195 din 14

Mai 1920, Jurispr. Rom. 4 921).
Proprietarul izvorului nu-i poate schimbA,

cursul cand izvorul da apa trebuincioas locuitorilor unei comune, unui sat sau unui cstun '). (Civ. 481, 489 urm., 579,
Art. 581.
1890 ; Civ. Fr. 6431.
Text. fr. Art. 643. - Le propritaire de la source ne peut en changer le

cours, lorsqu'il fournit aux habitants d'une commune, village ou hameau, l'eau
qui lour est ncessaire ; mais si les habitants n'en ont pas acquis ou prescrit
l'usage, le propritaire peut rclamer une indemnit, laquelle est rgle par
experts.
Doctrinii stating.
ARNTZ, I, 1074, 1075;
AUBRY ET RAU, ITT, ed. 4-a, 244, p. 41, 42;
BAUDRY
CHAUVEAU, Des Liens, 572, [iota 1, 833, p. 551; 848, p. 572, 573;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 731 UM., 734, 739;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 173 urm.; Suppt. Servitudes, 50 urm.;

DEMOLOMBE, XI, 90-95, 100, 113;
DURANTON, V, 187, t91;
Hue, IV, 273, p. 342, 343;
LAURENT, VII, 212-216, 220, 232; 308;

MARCADil. II, 592, 592 bis;
Moinu.ori, ed. 7-a, I, p. 801, 802;

PANDECTES FR., Eaux, 398, 401, 405 urm., 407, 409 .urm., 416 urm., 429, 439, 443, 448;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2412-2414, 2916-2019, 2959;
THIRY, I, 761, p. 786.
ALEXANDRESCO, III,"part. I, ed. 2-a, p. 634 urm., 636 urm.. 643 urm., 649, 655, n. 3, 890;
(XI, p. 84);
NACU, I, p. 874.
Art. 582. - Acela, a c'drui proprietate este pe marginea

unei ape curgAtoare, afara de apele cari sunt declarate dependente de domeniul public prin art. 476 la titlul Despre
distinctiunea bunarilor, poate lua apa pentru irigapunea propriettilor sale, farbi Ins a o abate de tot 2).
Acela prin al cdrui fond trece apa o poate chiar intrebuint In toat intinderea prin care ar ave curgere, cu indatorire numai a-i lsa cursul firesc la eirea din proprietatea
sa. (Civ. 476, 480, 481, 578 urm., 583, 623 urm., 631, 634, 635,
647, 1837, 1844, 1849, 1890; Civ. Fr. 644).
1) Din art. 643 c. civil francez de la care s'a luat art. 581 cod. civil Romn, s'a eliminat partea
naiS privitoare la despgubire.
2) In art. francez 644, lipsesc cuvintele:
tnsd a o abate de tot'.
667
www.digibuc.ro
Art. 582
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
Text. fr. Art. 644.

Celui dont la proprit borde une eau courante,
autre que celle qui est dclare dependance du domaine public par l'article 538
au titre de la Distinction des biens, peut s'en servir it son passage pour l'irrigation de ses proprits.
Celui dont cette eau traverse l'hritage, peut mme en user dans l'intervalle qu'elle y parcourt, mais b. la charge de la rendre, la sortie de ses fonds
A, son cours ordinaire.
Doctrin
AuBar ET RAU, III, p. 46-54; III, ed. 5-a, p. 80-95;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 845, 849-852, 854. 858, 862, 868, 872, 873;
BUFNOIR, Propril el control, ed. 2-a, p. 241;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 739 urm.. 748;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 195 urm.. Sappl. Servitudes, 55 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 495This, I,
II, III, IV si VI; II, 498 bis, II;
DEMOLOMBE, XI, 92 his, 106, 121, 122, 127, 139, 144, 147, 150-155, 157, 159, 163, 164, 167,
168, 170, 177, 179, 180, 193;
Hue, IV, 276, 278, 279 urm., 282, 297;
LAURENT, VII, 248, 249, 263, 272, 274, 275, 279, 280 urm., 283, 285, 286, 291 urm., 306,
309, 379;
IVIommoN, ed. 7-a, I, p. 803 urm.;

PLANIOL, i, ed. 3-a, No. 2416, 2417.
Doctrink romneascii.
ALEXANDRESCO, M. part. I, ed. 2-a, p. 635, 650, 652 urm., 654 urm., 659, 660 urm., 890;
(VII, p. 492; XI, p. 114).
NACU, I, p. 874; 875.
triti printre care trece un rga, trebue
INDEX ALFAI3ETIC
Actiune posesorie 4.
Albia rului 1.
Apa rului 2, 3, 5, 6, 7, 10.
Apreciere suverang 5.
Despagubiri 8, 9.
.Domeniu public 8, 9.
Industrie 10.
_Mori 8, 9.
Navigabil rau 3, 8. 9.
Plutitor rilu 3, 8, 9.
l'osesorie actiune 4.
Prescriptie 2, 7.
Proprietari riverani 1, 3,
4, 10.
Proprietate 1, 2, 5.
RAu, albie 1.
Ru, ap5 1, 3, 5, 6, 7, 10.
Ru plutitor 3, 8, 9.
Regularnent Organic 8, 9.
Riverani proprietari 1, 3,
4, 10.
Stat 8, 9.
Stavilar 6.
Suveranil apreciere 5.
Jurisprudont.
1. Desi. art. 582 si 583 sunt puse sub
86 fie mijlocul albiei acelta ru. (Apel
Focs. I, 69, Mai 19/84, Dr. 79184).
2. Dreptul de intrebuintare al unui

curs de apg fiind un drept facultativ,
scap de ori-ce prescriptiune, in sensul

cA el nu se pierde prin neintrebuintare
de ct numai atunci cnd un al treilea
vine si opreste intrebuintarea acestui
drept. Si din momentul de cnd se tolereazg aceastg, oprire incepe posesiunea dreptului oprirei. 0 asemenea prescriptiune a dreptului de folosintA a
apei se poate deduce din lucrAri aparente in ceea ce priveste pe proprieta-
rubrica Despre servitutile ce se nasc

situatiunea locurior", insA dispo- nil inferior, nefiind insg indestulgreguleaz drepturile red.- toare, in ceeace priveste pe riveranul
zitinnile
proce ale proprietarilor riverani asu- superior. pentru care se cere un act
pra unui rAu ne declarat de domeniu formal, judiciar sau extra-judiciar sau
public, si. nici cum numai dreptul rezul- luerAri care sA-1 punA in imposibilitatnd din o servitute constituit de pro- te de a se folosl de apg. (Trib. Ialom.,
prietarii riverani. Prin urmare, aceste 1299. Mai 7/85, Dr. 45/85).
3. Din combinatiunea art. 582 si 476
.articole se aplicg, nu numai cnd e in
discutiune dreptul de a lu apA, din- reese c toti riveranit rgurilor neplutr'un rau ne declarat de domeniu pu- titoare au dreptul de a se folosi de apa
blic. dar chiar si atunci cnd e in dis- curgAtoare; iar pentru rurile pluticutiune dreptul de proprietate asupra toare le este interzis in mod absolut de
albiei insilsi a rului, fiind-cA ambele a face ori-ce lucrAri noui de ori ce naaceste dou drepturi stint strns le- turA, fie pe matca lor, fie pe iazuri.
gate intre ele in interesul agriculturei, (Trib. Ialom. 1299. Mai 7/85. Dr. 45/85).
intru cat bine inteles, nu rezultA din
4. In actiunea ce are de obiect resactele pArtilor c proprietatea albiei pectarea exereitiului unuti drept de forului in totalitatea ei apartine exclu- losintA ce prorietarii riverani au asusiv numai unuia din proprietarii rive- pra cursului unui canal si restabilirea
Tani. Deci limita intre doug. proprie- lucrurilor in starea lor anterioarg spre
- 668
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDIM
Art. 583
a nu mai fi turburati in exercitiul a- dreptul de a desfiint oricnd morile

cestui drept de folosintd, dreptul lor instalate pe cele einci rnri plutitoare,
nu repauza de ct pe un drept ce de- chiar inainte de Regulament, simpla
curge din dreptul lor de proprietari tolerant din partea Statului de a fi
riverani ai acelui canal si anume din lsat pe particulari de a se folosi de
dispozitiunile art. 582 si 583. In aceastd apd, nu le-a putut creiit nici un drept
stare de lucruri, dnsii au actiunea asupra apei din domeniul public
posesorie ori de ate ori prin lucrdri deci Statul poate cere proprietarilor
fdcute de ceilalti proprietari superiori. de mori plata unei sume de bani ca
aunt impiedicati in exercitiul acestei echivalent, atat pentru folosinta ce au
folosinte. (Cas. I. 431/Nov. 12/91, B. p. tras in trecut, ct i pentru folosinta
ce ar trage-o in viitor, pnd la ditr1213).
5. Din combinarea art. 582 si 583 re- marea morii.
zult e chestiunea de a se ed. nand,
Prin urmare, dacd Curtea de Apel
la ce punct proprietarul fondului su- respinge o asemenea cerere, comite
perior poate s intrebuinteze apa ce exces de putere i violeazd art. 165 din
trece pe proprietatea sa. fr s va- Regulamentul organic. (Cas. I, deciteme i dreptul proprietarului fondu- zia No. 241, din 13 Aprilie 1915; Jului inferior asupra acelei. ape. este o rispr. Rom. 1915, p. 373).
chestiune de apreciere suverand a in9. Statul avnd, dupd art. 165 din
stantii de fond. (Cas. I. 3491902. B. p. Regulamentul Organic, dreptul de a
1025).
desfiinta oricnd morile instalate pe
6. Dup dispozitiunile art. 582, alinia- cele cinci rhuri, chiar inainte de Retul ultim din codul civil. acela prin gulament, simpla tolerant din partea
al cdrui fond trece apa, o poate intre- Statului de a fi lsat pe particulari
buint chiar in toat intinderea prin de a se folos de al:4. nu le-a putut
care ar ave curgere, cu indatorire crei nici un drept asupra apei din
numai de a-i rash cursul firese la ie- dorneniul public, astfel c Statul poate
sirea din proprietatea sa.
cere proprietarilor de mori plata unei
Fa% cu dispozitiunile acestui text sume de bani ca echivalent atilt pende lege. instanta de fond este in drept tru folosinta ce au tras in trecut ct
s respingd actiunea care are de si Pentru acea viitoare 'And la ddrobject desfiintarea unui stvilar con- marea morii.
struit de un proprietar in cursnl apei
Prin urmare, Curtea de apel viope proprietutea sa, cnd acel stvilar leazd art. 165 Regulamentul Organic,
nu face sd, abat cursul firese al apei cum si principiile din art. 476 si 582
la iesirea din proprietatea sa. (Cas. I, C. civ., cnd respinge cererea Statului
16 Mai 1907. B. p. 813).
de a i. se plAti o redevent pentru fo7. Potrivit art. 582 codul civil. folo- losinta apei rului Ialomita pe trecut
sinta unei ape curgtoare constitue o si pe viitor, piin la desfiintarea morii.
eomunitate legalii care nu poate duce
la prescriptie. (Cas. I, 9 Iunie 1909, B.
p. 735).
8. a) Art. 165 din Regulamentul Organic al Munteniei, care consacrd, principiul dupd care proprietarii de mori
construite inainte de acel Regulament,
Pe unul din cele cinci rtrri plutitoare,
au dreptul s fie despdgubiti, nu prevede ea despagubirea sd fie prealabil,
astf el e chestiunea despdgubirilor rmane s fie rezolvat de instantele ordinare de judecatd, dupd cererea proprietarilor de mori.
Prin urmare, cnd instanta de fond
respinge cererea Statului de a se cldrm o asemenea moard, construit
pe rul Ialomita, pe motiv e ftind
construit anterior, trebui s despdgubeascd in prealabil pe proprietar.
adaogd o conditie pe care nu o cere

art. 165 din Regulamentul Organic si
deci violeazd acest articol.
b) Statul, avnd, dup art. 165 din
Regulamentul Organic. al Munteniei,
1916, p. 36).
Proprietarul riveran al unei ape

curgatoare, care nu face parte din domeniul public, poate in baza art. 582 al.
c. c., s intrebuinteze arid din acel
ru si la exploatarea industriei,
punerea in miseare a unei uzini, fachestiune care, la
mori, etc.,
noi, des e controversatd, totusi aceast
prere este singura juridica, pentru c
apa nu este numai un mijloc de irigatie, et are in industrie o putere misctoare mult mai insemnatd. Codul italian admite chiar aceast solutiune in
termenii expresi, prin art. 543, iar la
noi, des legiuitorul vorbeste, in art.
582. numai de irigatiuni, totusi., dodtrina admite intrebuintarea unei asemenea ape si pentru exploatarea unei
industrii,
textul art. 582 c. civ., nefiind limitativ si restrictiv, ci numai
enunciativ. (Judec. Cmpu-Lung, 779
din 26 Dec. 1923. Jur. Gen. 1924. No.
101, Curier Jud. 3/924).
De se ridica vreo contestatiune Intre proprietarii cror aceste ape pot fi trebuincioase, tribunalele, la darea
Art. 683.
66 9
www.digibuc.ro
Art. 584
DESPRE SERVITUDIN I
Codul civil
hotrlrei, sunt datoare sa caute a ImpacA interesul agriculturei

cu respectul cuvenit propriettei, observnd in totdeauna regulamentele particulare si locale asupra curgerei i uzului
apelor. (Civ. 582; Civ. Fr. 645).
Text. fr. Art. 645.
S'il s'lve une contestation entre les propritaires
auxquels ces eaux peuvent tre utiles, les tribunaux, en prononcant, doivent
concilier l'intrt de l'agriculture avec le respect d la proprit, et dans
tous les cas, les reglements particuliers et locaux sur le cours et l'usage des
eaux doivent tre observs.
Doctrinti
AUBRY ET RAU, II, p. 56-58; ed. 5-a, p. 96-100 ;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 857-860, 862, 866. 868;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 27, 729;
DALLOZ, Rep. Servitudes, 306 urm.; Suppl. Servitudes, 97 urni.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, ii, 496 bis, I;

DEMOLOMBE, XI, 194, 197;
LAURENT, VII, 341, 342, 346;

PLAmon, I, ed. 3-a, No. 2416, 2417.
ALEXANDRESCO, III, Tart. I, ed. 2-a, p. 635, 650, 652 urm., 654 urm., 659, 660 urm., 890;
(VII, p. 4921.
NACU, I, p. 875.
Jurispruclentk
I. Intr'o actimin posesorie relativ
la o apd, tribunalul are indatorirea de
a stabil dacd reclarnantul e sau nu
turlmrat in exercitiul posesiunei sau
al uzului apelor si astfel a admite aetiunea posesorie in totul sau in parte,
sau a o respinge, nu insd a judeca ex
aeguo et bono, sau conform art. 538,
din care nu reese nici un principiu
pentru judecarea. actiunei posesorie.
(Cas. I, 224/Iun. 8/83. B. p. 635).
2. Nu e indoial cd proprietarii mrginasi pot exereit unul contra altuia
aetiunea posesorie, fiind c apa

curgAtoare e susceptibild de posesiune
proprietarul mrginas e in drept a
si
cere a i se respecta posesiunea intentand aetiune posesorie dac a posedat

in conditiile determinate de lege. (Cas.
I. 432/84, Dec. 22/84, B. p. 1006).
3. In virtutea art. 582 combinat cu
583, proprietarii mrginasi au dreptul a se folos de al:4 pentru scopurile agriculturei, pentru scopuri industriale, pentru scopurile familiei, In
mod egal, ins frd a aduce o vtmare proprietarilor mrginasi. In caz
ins cand un proprietar, infiintnd o

moard, aseazd iazul in asemenea conditii, in 'cat impiedicd, functionarea
morel unui proprietar superior, in
lipsd de regulamente administrative
si in lipsa supravegherei si a necesittei acordrei unei autorizdri din partea autorittilor administrative, numai tribunalele, in urma unei contestatii, in urma unei actiuni formate in
reguld, suntt in drept a regul drepturile respective ale proprietarilor mrgina*i, in eat priveste folosinta apei
curgAtoare, edutnd intru aceasta sd
coucilieze dreptul unui proprietar mrginasi eu dreptul egal al celorlalti proprietari mrginasi, ceea ce tribunalele
sunt in drept a face in virtutea art.
583. (Cas. I, 432/84, Deo. 22/84, B. p. 1005).
4. Pentru constatarea ridicdrei std.vilarului de la moara noud peste limita avutd la functiunea vechei mori,
judecdtorul servindu-se de luerdrile
expertior ee a insrcinat, a fileut prin
acest mod de procedare o build aplicatiune a legei, avnd drept de a ordon
asemenea luerdri, conform art. 159 pr.
civ., si frd a viola astfel art. 583 T.
civ. (Cas. I, 239/Mai 31/91. B. p. 630).
Art. 581.
Orice proprietar poate indator pe vecinul sau
la granituirea propriettei lipite cu a sa; cheltuelile grdni070
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 585
tuirei se vor face pe jumatate. (Civ. 600 ; C. pen. 321, 355 ; Civ.
Fr. 646).
Text. fr. Art. 646 Tout propritaire peut obliger son voisin au bornage de leurs proprits contigues. Le bornage se fait . frais communs
Doctrin strini.
AUBRY ET RAU, II, p. 221-228 urm. ; II, ed. 5-a, p. 336-342 urm., 345, 346, 348 urm., 352,353;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 903, 905, 906, 908-910, 917, 918;
BUFNOM, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 249, 781;

Coun ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 743. 760;
DALLOZ, Rp. Bornage, 9 urm., 19, 23; Servitudes, 361 urm.; Suppl. Bornage, 3 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERR.E, II, 500 bis, IV;

DEMOLOMBE, XI, 241, 248 urm., 256 urm., 258, 260 urm., 263, 264, 266-268, 272, 276, 277,
279, 280;
Huc, IV, 298, 299, 302, 307;
LAURENT, VII, 418-420, 422, 424-426, 429. 433, 435-437;
MARCAD.g, art. 646;
MOURLON, ed. 7, I, p. 813, 814;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2370-2382.
Doctrina romneasc.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 419, 663 urm., 890; (II, ed. 2-a, p. 727, n. 2); Droit
ancien et moderne de la Rournanie, p. 241;
NACU, I, p. 875, 876 urm.;

RADULESCU SILIU, Observa fie sub. Trib. civil Gand, 18 Iulie 1007. Dreptul 69/900.
Jurisprnden.
1. a) Potrivit art. 548 c. civ., oriee
proprietar este in drept a obliga pe
vecinul sau la grAnituirea proprietdtei alipite de a sa.
b) Grnituirea consist in a fix,
prin semne externe i vdzute, limita
ce deosebeste cloud fonduri limitrofe,

pentru a impiedica inedledrile sau
impresurdrile reciproce dare vecini.
e) Seopul grd'nituirii Mud de a stabill hotare intre proprietati aPartinand la persoane deosebite. este cert
ea, pentru ea o aetiune in grnituire
s fie admisibild, trebue ea proprietd-
tile, fie ele chiar clddri, sd fie limitrofe, s existe intre ele un spatiu liber de constructiune si de ash, natur,
inc.& s existe indoiald asupra hotarelor.
Prin urmare, atunci cnd clclirile
sunt alipite j intinderea lor se determind prin peretele desprtitor, sau
cnd hotarul ce se pretinde sa se stabileased, treee printr'un imobil indiviz, limitele acestor fonduri fiind dej
marcate prin zidul desprtitor al cldirilor alipite, grnituirea nu poate
aveit loc. (C. Ape] Buc. s. I, 39 din 1915.

Dreptul 1915 p, 483).
2. A se vedea: Art. 600 cu nota 3.
Tot proprietarul i poate Ingradi proprietatea,

afard de exceptiunea ce se face la art. 615 '). (Civ. 480, 600,
602 urm., 612 urm. ; C. pen. 355; L. politiei rur. Art. 11, 12 ;
Art. 585
Civ. Fr. 647).

Text. fr. Art. 647. - Tout propritaire peut clore son hritage, sauf l'exeeption porte en Particle 682.
Doctrinii
trii

BUPNOIR, Proprit et contrat, ed. a 2-a, p. 782;

Aci e o gresea15. de tipar, cAci art. 616 trebuie citat, dupA cum este si In art. trancez corespunzAtor.
Art. 585
DALLoz,
Codul civil
DESPRE SERVITuDIN1
Bj. Servitudes, 378; Suppl. Servitudes, 128;

II, 501 bis:
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE,
OuntootTE, I, Sources des obligations, IV, p. 398;
DEMOLOMBE, XI, 283, 284; XII, 632;

LAURENT, VII, 441;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 814, 815;
PLANIOL I, ed. 3-a, No. 2385-2387.
Doctria. romAneascA.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed, 2-a, p. 677 urm.;
VELEscn ALEX.,
....,-
Notd sub. Judec. Ocol. IV Buc., 30 Nov. 920. Curier Jud. 6/921.
Jurisprudont.
1. Orice proprietar este in drept sd-si
ingrddeased proprietatea sa, cu singura exceptiune ed trebue sd sufere

o servitute legald de trecere in fata
proprietdtei vecine, ins numai daed
loeul inveeinat este infundat si nu are

niei o altd esire la ealea publicd. (Cas.
T, 436/97. B. p. 1341).
2. In principiu fiecare proprietar
avnd dreptul de a-si hotdrniel mosia sa, independent de hotArniciile fcute de vecinii add, rezultd de ad i. cd nu
i se poate opune autoritatea lucrului judecat de cdtre un proprietar vecin,
deck daed prin hotdrnicia ce se cere
a se confirm, se Uncle a se schimb
linia despdrtitoare prevzut In hotdriri rdmase definitive. (Cas. I. 226,
1904. B. p. 741).
3. In conformitate eu art. 585 codul
civil, numat proprietarul poate cere
hotArnicia despre proprietkile lipite
de mosia sa. (Cas. I, 1 Iunie 1909. B.
p. 713).
4. Proprietarul are dreptul sd-si ingrddeased locul situ insd acest drept
nu se poate exercit cu edlearea dreptului de folosint al locatarului. (Ju-
dec. ocol IV Buc., 30 Nov. 1920. Curler

Jud. 6/921).
5. Potrivit principiilor de drept, puterea de a judeeit a Presedintelui Tribunalului in materie de ordonante

presidentiale, se reguleazd totdeauna
dupd. competinta Tribunalului din care
face parte; prin urmare el n'ar pute
in principiu, lu pe calm exceptionald
prevdzutd de art. 66 bis pr. civ., vre-o
mdsurd intfo afacere care ar fi datd
de lege in competinta unei alte jurisdidtiuni, mai ales unei jurisdictiuni
administrative.
Primarul unei comune rurale nu
este in drept ea sd distrugd o imprejmuire construitd frd autorizatie in
afard de raza satului pe imasul locuitorilor satului in devitlmilsie, de oarece imasul satului potrivit art. 15 legea
rurald dela 1864, este proprietatea s-
tenior iar nu a comunei, apoi nici un

text de lege nu-1 autorizd ca ad ordone distrugerea luerdrilor fdeute in
afard de raza satului, fitr autoriza-
tie, edei art. 45 din Legea drumurilor,

art. 3 din Regulamentul pentru alinierea satelor si art. 91 din Legea organizdrii comunelor rura1e, singurele in
legislatia noastrd care se ocupd de
constructiile fdcute la comunele rurate, dau dreptul de control Primarului comunelor rurale asupra construetiilor si imprejmuirilor executate innituntrul vetrei satului si prevad ed
ele nu se pot execut MIA autorizatie,
mar in cazul and s'ar executa fdrd sd
se fi obtinut in prealabil autorizatia,
el le va pute distruge insd, numai in
urma hotdririi datd de judeedtorul de
oeol.
Prin urmare, cnd o autoritate adtul sdu nefiind un act administrativ

de autoritate, ci un fapt material, o
simpld cale de fapt, tribuna1ele ordiDare sunt competente a statu asupra
fondului acestui conflict de drepturi
si deci implicit si Presedintele aces-
ministrativ ia o asemenea nafisur, ac-
tor tribunale poate ordonit mdsuri prevdzute de calea exceptionald de rfr,

daed bineinteles se justified urgenta
sunt indeplinite si celelalte conditiuni
prevrtzute de art. 66 bis pr. civ.
Presedintele tribunalului prate permite pe calea prevAzutA de art. 66 Us
pr. civ., unui proprietar ea sd-si grdnituia.sed proprietatea sa, de oareee
dreptul de granituire existd pentru
rice proprietar al unui bun imobiliar
in baza interesului ce-1 are de aid conservit proprietatea acelui bun si a tot
ce se gdseste pe el in limitele stabilite
prin grdnituire, care este un atribut al
dreptului de proprietate; grdnituirea

fiind dar o mdsurd de conservare a
proprietatii, urgenta este inerent

dreptului i. deci 5h actiunii in justitie
care o garanteazd (Trib. Dorohoi. Ordonanta presidentiald 5581 din 11 Iulie
1922).
- 67 2
www.digibuc.ro
Codul civil
01-SPRE SERVITE DIM
Art. 586-587
CAPITOLUL II
Despre servitudini stabilite de lege
Art. 686.
Servitudinile stabilite de lege au de obiect
utilitatea public, sau a comunelor, ori acea a particularilor.

Civ. 577, 588; L. agrar, 25; L. regimului apelor (Mon. of.
137/924). Art. 27 urm.;,Civ. Fr. 649).
Les servitudes tablies par la loi ont pour objet

Text. fr. Art. 649.
publique ou communale, ou l'utilit des particuliers.
Do ctrink strain&
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 816 urm.
NACU, I, p. 896.
Art. 687.
Acele stabilite pentru utilitatea publica sau
comunald, au de obiect cArarea sau poteca de lng marginea

rdurilor navigabile sau flota bile, constructiunea sau reparaOunea drurnurilor, sau alte lucrri publice sau comunale.
Tot ce priveste acest fel de servitudini se determin de
cAtre legile sau regularnentele particulare. (Civ. 476, 495; L.
regimului apelor (Mon. of. 137/924), Art. 28 urm. ; Civ. Fr. 650).
Text. fr. Art. 650. Celles tablies pour l'utilit publique ou communale
ont pour objet le marchepied le long des rivires navigables on flottables, la
construction ou rparation des chemins et autres ouvrages publics ou communaux.
Tout ce qui concerne cette espce de servitude est dtermin par des lois
ou des rglements particuliers.
Doctrin strain
BAUDRY ET CRAUviAil, Des biens, 927;
DALLoz, Rp. Servitudes, 387 urm.; Sap*. Servitudes, 131 urm.;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 816 urm.
Doctrini routines seg.

ALEXANDRESCO, In, part. I, ed. 2-a, p. 207, 362, 686 urm., 891; Nota sub. Cas. I, 2 Mai
1923, Pand. Rom. 1924-1-223;
NACU, I, p. 896, 897;

NEGULESCU PAUL, Adnotaliune sub. Trib. Prahova, s. I, 22 lunie 1899. Dreptul 6/1902.
Jurisprudent&
1.
Servitutea de dram pe marginea
rtturilor navigabile sau plutitoare, cum

este DunArea. dit dreptul la acostarea
plutelor pe malurile lor. (Cas. I, 272,

1901. B. p. 967).
2. Dispozitiunea din art. 119 din regulamentul relativ la politia porturilor i malurilor DunArei, care fixeazA
53707.
Codul civil adnotat
la un minimum lungimea cii de halagiu necesarit pentru conducerea vaselor, constitue, duptt art. 587 codul
civil o servitute legal, care greveazA
proprjetatea in scop de utilitate publicA, i ca atare, in lipsa unei dispozitii formale a legel, proprietarul riveran nu are dreptul la nici o indemnitate pentru uzul ce-1 fac cei de al
treilea de portiunea de teren destinatA
673
www.digibuc.ro
43
Art. 588-589
DESPRE SERVITIMINI
acestei inlesniri a navigatiei. (Trib.

Covurlui I. Dr. 62/908. p. 511).
3. Dupl. Regulamentul Organic din
1834 ritul Bistrita face parte din cele 9
ruri declarate navigabile sau pluti-
toare.
Art. 476 c. oiv., declarA rurile navigabile sau plutitoare ca dependinte ale
domeniului public.
Doctrina romnit i strAinti considerA
malurile, porturile i in general tot ce
prin destinatie i prin accesiune serveste la navigabilitatea rAurilor, ea

dependinte ale domeniului public.
Art. 1844 c. civ., spune cA domeniul
public este inalienabil si imprescriptibil. Statul poate acord particulariMr concesiuni numai temporare, personale si revocabile cari nu se pot
transformit in drepturi de proprietate
susceptibile de posesiune sau de conventiuni particulare. (Vezi proectele
legilor asupra apelor 1886, 91 si 96).
Aetuala lege asupra regimului apekr din 4 Aug. 1921 (M. Of. No. 97) in
Cpclul civil
partea 2 art. 33 al. c dispune eA: Riveranii sunt obligati fArtt drept de despAgubire sti tolereze acostarea vaselor de transport sau plutelor (schellritul). V. Cap. Exproprieri i Servituti.
Din toate aceste prineipii, rezult,
cti dreptul de acostare a plutelor sau
sehelttritul este un accesoriu al dreptulni de navigatiune, i ca atare, este
de domeniu public.
Prin urmare, in spetA, locuitorii
apelanti nu puteau sA arendeze acest
drept, care nu le apartine, indiferent
dac terenul care se mArgineste cu
rul Bistrita este sau nu al kr, si. deci
ei sunt supusi acestei servituti de acostare (schelArit), ca si celei de halagiu,
dispozitiunilor art. 587 c. civ. si art.
32 si 33 din legea asupra regimului
apelor. (Trib. BacAu s. I, sent. civ.,
din 26 Aprilie 1923. Jur. Gen 1923. No.
1005, Dreptul 34 923).
4. A se vedetk : Art. 476. Index si note
respective; art. 480 cu notele 6. 9. 14;

Art. 577 cu nota 1.
Art. 588.
Legea supune pe proprietari la osebite obligatiuni unul catre altul, fr chiar s existe vreo conventiune
Intre dnii. (Civ. 577, 578, 585, 588, 610; Civ. Fr. 651).
Text. fr. Art. 651. La loi assujettit les propritaires h diffrentes
obligations l'un l'gard de l'autre, indpendamment de toute convention.
DoctridA strAinh.
Court ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 763; II, p. 253;

PLANIOL, I, ed. 3-a No. 2367.
Doctrini romitneascA.
NACU, I, p. 898.
Art. 589.
Parte din aceste obligatiuni e regulat de. cdtre
legile asupra politiei rurale.
Celelalte sunt relative la zidul sau la santul comun Intre
vecini, la cazul and se poate 111610 un contra-zid, la privirea
asupra proprieftei vecinului, la scurgerea stresinilor, la drumul
de trecere. (Civ. 590-619 ; Civ. Fr. 652).
Text. fr. Art. 652.
la police rurale ;
Partie de ces obligations est rgle par les lois sur
Les autres sont relatives au mur et au foss mitoyens, au cas o il y a

lieu contre mur, aux vues sur la proprit du voisin, l'gout des toits, au
droit de passage.
Doctrini strAinA.
BAUDRY ET CHAUVEAU, DPS biens, 928;

PLAinoL, I, ed. 3-a, No. 2367.
674
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 590-591
Maria, romilneascii.
NACU, I, p. 808.
Sectiunea I. - Des pre zidul qi omful cornun.
Art. 590. - In orase si la tar, orice zid care serveste de

desprtire Intre cldiri, sau Intre curte i gradind, si Intre
ograde la 04, se socoteste comun, dac nu exist& titlu sau
semn care ar probA contrariul. (Civ. 591 urm., 611, 1200, 1202 ;
Civ. Fr. 653).
Text. fr. Art. 653. pans les vines et les campagnes, tout mur servant
de separation entre hatiments jusqu' l'hberge, ou entre cours et jardins, et
made entre enclos dans les champs, est presume mitoyen, s'il n'y a titre ou
marque du contraire.
Doctrini
Alum- ET RAU, II, p. 418-423; II, ed. 5-a, p. 597-603;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 932, 936, 937, 942, 944, 947, 948;
Coi.n nr CAprrAwr, ed. 2-a, I, p. 781 urm., II, p. 232;

DALLOZ, Rep. Servitudes, 409 urm.; Suppl. Servitudes, 133 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 506 bis, III; 507 bis; 507 bis, II, V si
;
DEMOLOMBE, XI, 317, 319, 321, 323, 327, 328, 328 his, 330, 333-335, 343, 346, 349;
Hnc, IV, 323-326;
LAURENT, VII, 512, 526, 528-530, 533, 537, 538, 540;
MAROADE, art. 653, n. 1 si 2; 654, n. 2;
MoinueN, ed. 7-a, I, p. 816 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2507-2510.
Doctriat romineascii.
ALEICANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 695 urm., 891, 892; (I, ed. 2-a, p. 182; VII, p. 317;
IX, p. 536); Observalie sub. Cas. Fr., 8 Nov. 905. Curier Jud. 57/006;

NACU, I, p. 899; II, p. 848.
Jurispruden.
I. Nu se poate atinge proprietatea
nimnui, afarA de cazul de utilitate

publicA. Se nesocoteste acest prineipiu
cnd se declarA comun la doui vecini,
zidul elAdit pe proprietatea unuia din-
(Gas. 1, 220/Iun. 7183, B. p. 626).
2. Proprietarul unui zid eoninn nu

este proprietar exclusiv pro diviso
pentru jumAtatea acelui zid, ei amndoi veciuii sunt de o potrivl coproprietari pro diviso ai totalitrttel zidului.
prin urmare, din simplul fapt
al vnzAril unui loc, pe care se era
uu zid comun nu se poate deduce, frd
Art. 691.
o stipulatiune expresA, c msurAtoarea intinderei determinatA in actul
de vindere-cumprare, trebue s in-
ceapA de la jumAtatea zidului comun.

(Cas. I, 208/901, B. p. 791).
3. Art. 590 c. civ. socoteste comun ori
ce zid existnd intre donA eldiri. sau
intre douA, terenuri imprejmuite.
Prin urmare, zidul care face parte
integrantA dintfo clAdire vecinA cu
un loc imprejmuit poate fi considerat
ca comun i prin urmare veeinul nu
se poate servi de acest zid pentru a-si
sprijni pe el o clAdire. (Trib. FAlchi
117 din 1913, Curier Jud. 59/913).
Este semn de necomunitate and culmea zidului
este dreapt i perpendiculara despre pretele de o parte,

iar despre cealaltd parte Inftiseaz un plan Inclinat ; in acest
caz zidul se presupune c apartine exclusiv proprietarului
despre car exist planul Inclinat. (Civ. 590, 615, 1200, 1202 :
Civ. Fr. 654).
Art. 592
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
Text. fr. Art. 654. II y a marque de non-mitoyennet lorsque la sommit

du mur est droite et h. plomb de son parement d'un cte, et prsente de l'autre
un plan incline;
Lors encore qu'il n'y a que d'un ct on un chaperon ou des filets et
corbeaux de pierre qui y auraient t mis en batissant le mur.
Dans ces cas, le mur est cense appartenir exclusivement au propritaire
du ct duquel sont l'gout ou les corbeaux et filets de pierre.
Doctrinii
AUBRY ET RAU, II, p. 422, 423; II, ed. 5-a, p. 601-603;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 427 urm.; Suppl. Servitudes, 140 urm., 172;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 508 bis, IV;
DEMOLOMBE, XI, 337-339, 341;
Hue, IV. 326;

MARCADE, art. 654;

PLANIOL, I, ed. 3-a, N-43. 2507-2510.
Doctrinii rorailneasca.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 695 urm., 891, 892; (1, ed. 2-a, p. 182; IX, p. 536);
NACU, I, p. 900.
Jurispruden.
1. Dovada despre necomunitatea usemne, nu mimai prin semnul nclin
zidului, precum i prin alte
imprejurari de fapt, intrucat dispozitiile art. 591 din codul eivil sunt enuu-
nui zid se poate face si prin alte
Art. 592.
tiative, nu limitative, destul numui ea

aceste imprejurgri si constatitri de
fapt sit fie de natura a face convingerea judecatorului, si hotarirea sa in
aceastA, privint nu cade sub cenzura
curtei de Casatie. (Cas. I. 2281990 B
p. 773).
Reparatiunea i reclddirea zidului cornun sunt
In sarcina tutulor devlmasilor, si in proportiune cu dreptul

fiecarui. Civ. 593 ur., 600, 605 ; Civ. Fr. 655).
Text. fr. Art. 655. La reparation et la reconstruction du mur mitoyen

sont b, la charge de tolls ceux qui y ont droit, et proportionnellement au droit
de chacun.
Do ctrinii
AUBRY ET RAU, II, p. 424; II, ed. 5-a, p. 603 604;
BAUDRY ET CHAUVEAU, DPS biens, 974;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 488 urm., 492, 498; Suppl. Servitudes, 173 urm.;
DEMOLOMBB, XI, 387, 395;
Huo, IV, 327;
MOURLON, ed. 7-a, I, p.825;

PLANIOL, I, ed. 3-9. No. 2507-2510.
Doctrinii romneasck
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 684, 685, 703 urm., 721, 728, 729, 733; (IX,. p. 536);
NACU, I, p. 903.
676
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SER VITUDINI
Art. 593-594
Art. 593. - Cu toate acestea fiecare coproprietar al unui

zid comun poate fi apArat de-a contribul la reparatiuni
recldiri, renuntand la dreptul su, daca Insa zidul comun nu ar

sprijini vreo cl.dire a sa. (Civ. 592, 632 ; Civ. Fr. 656).
Text. Jr. Art. 656. - Cependant tout copropritaire d'un mur mitoyen
peut se dispenser de contribuer aux rparations et reconstructions en abandonnant le droit de mitoyennet, pourvu que le mnr mitoyen ne sontienne pas
un btiment qui lui appartienne.
Doctrini
AUBRY ET RAU, II, p.232, 424; II, ed. 5-a, p. 356, 604, 605;
Omni ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 744, 761, 785, 786, 987;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 510 bis, II; 517 bis, I;'
DEMOLOMBE, XI, 379, 389, 391;
Hue, IV, 328, 329;
LAURENT, VII, 502, 537, 548, 550;

MARCADE, art. 656;
PLANIOL, 1. ed. 3-a, No. 2511-2513.
Doctrin romneasci.
ALEXANDRESCO, III, part. 1, ed. 2-a, p. 684, 685, 703 urm., 721, 728, 729, 733; (X, p. 340);
Neu, I, p. 903.
Art. 591.
Fiecare coproprietar poate s zideascd. In contra
unui zid comun si s, bage grinzi sau legdturi In toga gro-
simea zidului lasand 54 milimetre despre vecin, frd prejuditiul
dreptului ce are vecinul ca s scurteze acele grinzi pAna In

jumatatea zidului, In caz cnd si el ar vol a pune grinzi tot
fn acele locuri, sau a lipi un cos. (Civ. 595, 599, 610, 611 ; Civ.
Fr. 657).
Text. fr. Art. 657. - Tout copropritaire pent faire bfitir contre un mur
mitoyen, et y faire placer des poutres ou solives dans toute l'paisseur du mur,
cinquante-quatre millimtres (deux pouces) prs, sans prjudice du droit qu'a
le voisin de faire rduire k l'bauchoir la poutre jusqu' la moiti du mur,

dans le cas o il voudrait lui-mme asseoir des poutres dans le mme lieu, on
y adosser une chemine.
Doctrinft strainti.
BAUDRY ET CHAUVEAU, DeS biens, 960;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 784, 786; II, p. 572;
DALLOZ, .Rp. Servitudes, 511 urm.; Suppl. Servitudes, 184 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2511-2513.
Doctrin romneasch.
NAcu, I, p. 904;
RADULESCU SILIU, Observafie sub. Cas. Fr. civ., 31 Ian. 1912. Dreptul, 45/1912.
- 677
www.digibuc.ro
Art. 595-596
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
Art. 595.
Orice coproprietar poate s inatte zidul comun, dara e dator a face') singur cheltuiala Ind1Orei, reparatiunile de Intretinere pentru partea inaltata, i totodat5.2)
pAgubiri1e pentru sarcina cauzat zidului comun In proportiune cu Inatimea. (Civ. 596 urm., 599; Civ. Fr. 658).
Text. fr. Art. 658. Tout copropritaire peut faire exhausser le mur
mitoyen ; mais il doit payer seul la dpense de l'exhaussement, les rparations
d'entretien au-desue de la hauteur de la clture commune, et en outre l'indemnit
de la charge en raison de l'exhaussement et suivant la valeur.
Doctrina

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 513 bis, III; 514 bis, I si III; 516 bis;
DEMOLOMBE, XI, 398, 400, 405-408, 416;
DURANTON, V, 335;
Hue, IV, 332, 333;
LAURENT, VII, 553 urm., 555, 557, 559, 560, 562, 563;
Mommori ed. 7-a, I, p. 828.
Doctrini romneasci.
ALExAbirousco, III, part. I, ed. 2-a, p. 706 urm.;
CANTAGUZINO MATEI, p. 155;
NACU, I, p. 904.
Jurispruden.
1. Nici art. 595 uici vre-un alt text
de lege uu ndatoreste pe cel ce inaltA

im
zid comun de a obtine, mai inainte
de a incepe lucrarea, consimtimntul
celuilalt proprietar. De si se sustine
art. 599 care eere acest eonsimtimnt
and e vorba de a giturl zidul comun,
de a alatur sau sprijini vre-o luerare
(le el, trebue a se aplica a fortiori cnd
e vorba de inltare, del dad, trebue
consimtimnt pentru aceste lucrri de
mica importantl, cu att mai mult
trebue cnd e vorba de inaltarea zidului eomun; insa in ipoteza art. 595, le-
giuitorul a luat toate masurile pentru

salvgardarea interesului celuilalt, in
ct n'a mai gsit necesar a obliga pe
Art. 596.
constructor a cere consimtimntul. In

cazul art. 599 legiuitorul, cernd acest
cousimtimnt a pus o pedeca construetorului care nu a pus-o in ipoteza art.
595, st bine a facut, ertei cnd e vorba
de cazurile prevazute de art. 599 aceste lucrari pot in adevar 'Mama interesele proprietarului W a contribill la infrumusetarea edificiului, Pe
cnd in cazul art. 595. unde e vorba de
inttltarea zidului, deci mai totdeauna
de o eonstnictiune nouti, nu e de admis
ea construetorul ar intreprinde lucrari atilt de mari si costisitoare numai pentru a vtmii pe coproprietar,
temere pe care ins a avut-o in ipoteza
art. 599. (Trib. Vaslui, 280, Oct. 31/91,
Dr. 3/92).
2. A se vede : art. 598 cu nota 1.
Daca zidul comun nu e in stare a purtb.
greutatea InAltrei, cel ce vrea s-1 Inalte e dator a-1 face din
intreg din temelie cu cheltuiala sa, i orice adaos In grosime
s.-1 fac pe locul su. (Ci v. 595, 597 ur., 599; Civ. Fr. 659).
Text. fr. Art. 659. -- Si le mur mitoyen n'est pas en tat de supporter
l'exhaussement, celui qui veut l'exhausser doit le faire reconstruire en ender .
ses frais, et l'excdent d'paisseur doit se prendre de son cot.
1), 2) Aci lipsete vorba a piUi, dupi cum este, de altfel la textul francez. Legiuitorul rumn a
tradus cuvntul francez ,payee prin ,a face.
678
www.digibuc.ro
Codni civil
Art. 597-598
DESPRE SERVITUDINI
Doctrina str AWL

BAUDRY ET CRAUVEAU, Des biens, 964 UrITI. ;
DALLOZ, Rep. Servitudes, 544 urm.; Suppl. Servitudes, 198;

DEMOLOMBE, XI, 404;
MOURLON, ed. 7-a. I, p. 828.
Doctrinii. romneasa.
NACU, I, p. 904.
Art. 597.
Vecinul care n'a contribuit la Inltare, poate
c4tig, dreptul de comunitate pltind cheltuiala jumtate,
precum i pret,u1 pe junfatate al locului, ce s'ar fi Intrebuintat

pentru ingrosarea zidului. (Civ. 596, 598, 599 ; Civ. Fr. 660).
Text. fr. Art. 660.
Le voisin qui n'a pas contribu . l'exhaussement,
peut en acqurir la mitoyennet en payant la moiti de la dpense gull a
cot, et la valeur de la moiti du sol fourni pour l'excedent d'paisseur, s'il
y en a.
Doctrinii,

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2507-2510.
Doctring romneasck
NACU, I, p. 905.
Art. 598. - Orice vecin al unui zid poate s-1 fac comun
In parte sau tot pltind stapanului zidului jumtate din valoarea sa, sau jumtate din valoarea prtei ce vrea s, facd
comunsa, precum i jumatate din valoarea locului pe care este
clclit zidul. (Civ. 597, 599, 611, 612, 623, 625; Civ. Fr. 661).
Text. fr. Art. 661.

Tont propritaire joignant un mur, a de mme la
facult de le rendre mitoyen en tout ou en partie, en remboursant au mattre
du mur la moiti de sa valeur ou la moiti de la valeur de la portion qu'il veut
rendre mitoyenne, et moiti de la valeur du sol sur lequel le mur est bti.
Doctrink strait&
AUBRY ET RAU, II, p. 423, 429-432; II, ed. 5-a, p. 603, 610-615;
BAUDRY ET CRAUVEAU, Des biens, 950, 951, 953-958;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I p. 781, 786, 788, 857;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 515 bis; 515 bis, u
DEMOGUE I, Sources des Obligations, I, p. 70; III, p. 117;

DEMOLOMBE, XI, 336, 347, 353, 359-365, 367, 369-372, 374;
Huc, IV, 335-340, 342;

LAURENT, VII, 505, 506, 508 urm., 512, 519;
679 -
www.digibuc.ro
i V;
Art. 599
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
M ARCA DA, art. 661, n. 1 si 2;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2514-2518.
Doctring romfineasc*A.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 694, 716, 729 urm., '733, 791, 892 ; (X, p.. 479 ;
p. 89) ;
Observafie sub. Trib. civil Boulogne sur Seine, 11 Nov. 904. Curler Jud. 19/1906;
Obsprrafie sub. Justitia de Pace din Alban (Tarn), 15 Iunie 910. Curier Jud. 61/910;
Nola sub. Justitia de Pace din Thenon (Dordogne), 28 Nov. 921. Curier Jud. 41/923;
NACU, I, p. 905.
Jurisprudentk
I. Proprietarul unui zid desprtitor,
fileut pe pmntul su uzeazd de dreptul sdu, cand face zidul mai mic sau
mai mare de 2 m., i numai cnd zidul va deveni comun, prin rescumpa-
rare, vecinul are dreptul sd. ceard inaltarea zidului pnd la 2 metri. Un pro-
prietar nu poate cere ca vecinul sAu

sA contribuiascd pentru un zid mal
nalt de 2 metri. (Trib. Dolj I, Dr.

391902).
Art. 599.
Unul din vecini nu poate guri zidul comun.
nici s, alture sau s sprijine de dnsul vreo lucrare, fr
consimtimntul celuilalt.
ln caz de Impotrivire el nu poate face aceasta fr a regul,
mai IntAlu prin experti mijloacele necesare pentrg ca acea lucrare s nu vateme drepturile celuilalt. (Civ. 594 urm., 611 ; Civ.
Fr. 662).
Text. fr. Art. 662.
L'un des voisins ne peut pratiqner dans le corps
d'un mur mitoyen aucun enfoncement, ni y appliquer ou appuyer aucun ouvrage sans le consentement de l'autre, on sans avoir, it son refus, fait rgler
par experts les moyens ncessaires pour que le nouvel ouvrage ne soit pas nuisible aux droits de l'autre.
Doctring
A UBRY ET RAU, II, p. 425; II, ed. 5-a, p. 605, 606;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 471 urm., 514 urm.; Suppl. Servitudes, 154 urm., 185 um.;
DEMOLOMBE, XI, 366, 411, 412, 416, 417;
Huo, IV, 347;

M ARCAIA, art. 662;
Doctrini romfineascil
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 707, 714, 715, 750, n. 1;
NA CU, I, p. 905.
Jurisprudentii.
I. Dupd art. 599 din eodul civil, unul
din vecini nu poate gduri zidul comun,
nici sA alliture sau s sprijine pe dnsul vre-o lucrare, frd consimtimntul
celu il alt.
Prin urmare, deed asemenea luordri
680
nu se pot face Intfun zid comun, en

atilt mai mult nu se pot face intfun
zid care este proprietatea exclusivd. a
unui singur vecin. (Cas. I, 692 din 13
Dec. 1910, B. p. 1717, Jurispr. 511911).
2. A se vedek i nota No. 1 de sub
art. 595.
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 600
DESPRE SERVITUDINI
Art. 600.
Fiecare poate in orase i suburbie a Indator
pe vecinul sau, a contribul la cladirea i repararea Ingrdirei
ce desparte casele, curtile si gradinile lor ; inaltimea Ingradirei

se va hotarl dupa regulamentele particulare, sau dup obiceiul
obstesc, si hi lipsa de reglemente si de obiceiu, Inltimea zidului
va fi cel mutt de 2 metri socotindu-se

585, 592 urm.; Civ. Fr. 663).
coama. Civ. 481,
Text. Jr. Art. 663.

Chacun peut contraindre son voisin, dans les villes et faubourgs, contribuer aux constructions et rparations de la clture
faisant sparation de leurs maisons, cours et jardins assis sdites villes et faubourgs : la hauteur de la clture sera fix& suivant les rglements particuliers
ou les usages constants et reconnus ; et, dfaut d'usages et de reglements,
tout mur de sparation entre voisins, qui sera construit ou rtabli k l'avenir,
doit avoir au moins trente-deux dcimtres (dix pieds) de hauteur, compris le
chaperon, dans les villes de cinquante mille Ames et au-dessus, et vingt-six dcimtres (huit pieds) dans les autres.
D o ctrinft
AUBRY ET Rau,
p. 231-2.34; II, ed. 5-a, p. 354-358;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 980, 981, 983-985;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 27, 743, 761, 781, 785, 788;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 503 urm., 549 urm.; Suppl. Servitudes, 181 urm., 199 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 517 bis, II, III si V;
DEmoouu, I, Sources des Obligations, III, p. 335;

DEMOLOMBE, XI, 378, 380-382, 383 bis, 384, 384 bis, 386;
DURANTON, V, 323;
Hue, IV, 348, 349;
LAURENT, VII, 497, 498, 500, 501, 503;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2388-2390.
Doetrin ro iniimeas
ALEXANDRESCO, IIf, part. 1, ed. 2-a, p. 677, 690 urm., 720, 729, 733, 832; X. p. 340; XI,
p. 89);
NACU, I, p. 903;
SORIBAN TRAIAN, Obligatia vecinilor de a contribut la constructia gardurilor", Curier

Jud. 2/916.
Jurisprudent&
1. Dispozitiile art. 600 c. civ., dup
care fiecare poate, in orase si suburbii,
a indator pe vecinul au a contribui
la clAdirea si, reparatiunea ingrAdirei
ce desparte casele, curtile i grAdinile
lor, aunt enuntiative, iar nu limitative,
astfel nat s'ar apnea si atunci. cnd

ar fi vorba de o vie. Dar din partea
finalA a acestui articol rezultA cA cuvntul ingrAdire", intrebuintat la Inceputul articolului, se ref erg, numai la
ziduri, nu la alt mod de a limit proprietAtile, cum sunt gardurile sau zAplazurile. AceastA interpretare, admia
si de doctrin, isi are explicatiunea

foarte fireasa in aceea, c lealmitorul
a inteles a obligh pe vecin la edificarea
unni semn despArtitor durabil, care
sA permitA a evit pe viitor procesele,

mar nu la ntocmirea unor semne, earl
se disting cu usurintA si a aror re-
Intocmire dA loc din nou la procese.

(Trib. Ilfov I, Dr. 61/902).
2. Expresiunea ingrAdire" ntrebuintatA in art. 600 c. civ., se referA numai la ziduri iar nu la alt mod de a limid]. proprietAtile cum sunt zaplazurile sau gardurile si aceastA interpretare rezultA, din chiar termenii elddire" si zid" intrebuintati in textul
legii si care nu se pot refer dect la
niste semne despArtitoare durabile care
sh evite pe viitor nentelegerile dintre
vecini cu privire la ntinderea proprietAtilor lor si care ar fi inevitabile and
semnele s'ar distruge en usurintA sau
ar d loc la reparatiuni continue.
Prin urmare, Tribunalul dA o bunA
081
www.digibuc.ro
Art, 601-602
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
bui la cheltuiala comunA a unui zid

despArtitor, totus proprietarul care
voeste sl construiascl un asemenea
zid comun t sA constrngA pe vecinul
slu a centribui la cheltuiall., trebue,
in primul loc si in mod prealabil, set
stabileasel, pe cale de bun invoial/
sau pe eale de judecatii, in caz de neintelegere intre prti locul pe nude urmeazA a se face ingrldirea, felul ma-
interpretare art. 600 c. civ., cnd respinge aetiunea prin care unul din proprietarii veMni, care a construit un
gard de scnduri ea semn desplirtitor
intre proprietatea sa i aeeea a veeinului sAu, a cerut ea acesta sl fie obbgat la jumAtate costul acelui gard.
(Cas. I, deeizia No. 517, din 5 Noem.
1914. Jurispr. Rom. 1915 p. 18, Curler
Jud. 21/915).
3. a) Din textul art. 630 e. civ., rezultl
neindoios el e vorba numai de un zid,
terialelor, necesitatea despArtiturii

stabilirea devizului de cheltuieli, dupl
valoarea ambelor proprietAti veeine.
Neproeednd astfel, vecinul care a
construit singur i numai cu cheltuiala sa zidul despArtitor, nu mai poate
in urmA sl sileasel pe eelalt vecin set
contribue la jumAtate din costul luerlrii, clei se considerl cet a renuntat la
dispozitiile art. 600 c. civ. (Trib. Botosani 1913, Dreptul, 1915 p. 638).
4. A se vedel : art. 598 cu nota 1.
iar nu de alt mod de limitare a pro-
prietAtilor, t3i el legiuitorul a clutat

BA oblige pe veein stl contribuiasel nu-
mai pentru acest fel de ingrAdire, care

s delimiteze proprietAtile inteun
chip mil mai statornic, pentru a se inlet-Writ uzurpArile, certurile 8i contestatiunile intre vedini.
b) Desi legea autoriz pe oricare din
vecini sA reclame dela celalt a contri-
and se recldeste un zid comun sau cas

toate servitutile active si pasive se perpetua In privirea noului
zid sau a nouei case, far& a se pute Ins ingreun daca
Art. 601.
recldirea s'a fcut mai inainte de implinirea prescriptiunei.

(Civ. 636 ur., 640, 1890, 1895; Civ. Fr. 665).
Text. fr. _Art. 665.
Lorsqu'on reconstruit un mur mytoyen ou une
maison, les servitudes actives et passives se continuent a l'gard du nouveau

mur ou de la nouvelle maison sans toutefois qu'elles puissent tre aggraves,
et pourvu que la reconstruction se fasse avant que la prescription soit acquise.
Doctrin4 stainti.
BAITDRY ET CHAUVEAII, Des biens 1148 urm.;
DALLOZ, .Rp. Servitudes, 500;
MouaLoN, ed. 7-a, I, p. 832.
Do ctrin romneascil.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 855, 858;
NACU, I, p. 903.
Jurisprudent-I.
1. Proprietarul fondului aservit de o
servitute de vedere, legalmente dobnditit de proprietarul vecin nu poate sit
construiaseet pe acel fond in locul caselor vechi altele cu doul etaje, impie-
dectied astf el exercitiul servitutii de
vedere, ehiar dadi regulamentul de
Art. 602.
COD structiuni al comunei respective opreste e acea stradA construirea ease-
lor cu un singur etaj, intruct un asemenea regulament nu poate el desfiinteze drepturile de servitute reald
dobndite anterior decretArei lui. (Cas.
s. unite. No. 10. 1915, Jurispr. Rom.
1915, p. 484).
Toate santurile intre doua proprietti se so-
cotese comune de nu va fi titlu sau semn contrariu. (Qiv. 480,

590, 603 ur., 1200 ur. ; Pr. civ. 355 ; Civ. Fr. 666).
Text. fr. Art. 666. Tous fosss entre deux hritages sont prsums mitoyens s'il n'y a titre ou marque du contraire.
682
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 603-604
Doctrini
ARNTZ, 1, 1116;
AUBRY ET RAU, II, 198, p. 334; 222, p. 617, nota 68, 618, 619;
RAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 989 urm., 995, 997, 998;
DALLOZ, Rep. Servitudes, 571 urm; Supplement, Servitudes, 207 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 521 bis, 523 bis;

DEmOLOMBE, XI, 453, 454, 456-458, 461, 463, 464, 467, 479;
DURANTON, V, 349, 354, 355, 356,360;
Huc, IV, 357;
LAURENT, VII, 537, 570-573, 575, 586; VIII, 32 urm.;

MARCADE 11, 616;

PANDECTES FR., Mitoyennet, 51, 645, 647 urm., 651, 657, 667-669, 672, 680;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2509, 2510;
SIREY, Fosse, 70
;
THIRY I, 779.
Doctrial, romineascA.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 701, n. 3, 725 urm.; (VII, p. 317 urm.; IX, p. 536);
NACU, I, p. 901; II, p. 848.
Este semn de necomunitate and pamantul e

inltat sau aruncat numai de o parte a santului. (Civ. 602,
Art. 603.
604;1200, 1202; Civ. Fr. 667).
Text. fr. Art. 667. - Il y a marque de non mitoyennet lorsque la leve

ou le rejet de la terre se trouve d'un ct seulement du foss&
Doctria strAinit.
ARNTZ, I, 1116;.1
RAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 989 urm., 995, 997, 998, 1002 urm.;
DALLOZ, Rep. Servitudes, 571 urm.; Supplement, Servitudes, 207 urm.; 213 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 521 bis: 523 bis;
DEMOGUE, I, Sources des obligations, III, g. 335;

DEMOLOMBE, XI, 453, 454, 456-458, 461, 463, 464, 467, 479;_.
DURANTON, V, 349, 354-356, 360;
Hue, IV, 357;

MARCADE, II, 616;

PANDECTES FR., Mitoyennet, 57, 645, 647 urm., 651, 657, 667-669, 672, 680;
&REY, Fosse, 70 UrM. ;
THIRy, I, 779.
Doctrinil romAneasci.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 701 n. 3, 725 urm.; (IX, p. 536);
NACU, I, p. 901.
Art. 604. - *antul se socoteste a fi exclusiv al acelui in

partea aruia pmntul e aruncat. (Civ. 603, 1200, 1202; Civ.
Fr. 668).
Text. fr. Art. 668. Le fosse est cens appartenir exclusivement cell:Li
du ct duquel le rejet se trouve.
- 683 -
www.digibuc.ro
Art. 605-606
DESPRE SERVITUDINI
CaG.1 civil
Doctrinii
ARNTZ, I, 1116;
ATJBRY ET RAU, II, 198, p. 334; 222, p. 617 nota 68, 618, 619;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 989 UM., 995, 997, 998, 1004;
COLIN ET C APITANT, ed. 2-a, I, p. 785, 787;
DALLoz, Rep. Servitudes, 571 urm.; Suppl. Servitudes, 207 urm., 218 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 521 bis; 523 bis;
DEMOGUE, I. Sources des obligations, I, p. 70;

.DEMOLOMBE, XI, 453, 454, 456-458, 461, 463, 464, 467, 479;
DURANTON, V, 349, 354-356, 360;
Hue, IV, 357;

LAURENT, VII, 537, 570-573, 575, 586; VIH, 32 urm.;
MARCADE, II, 616;

PANDECTES FR., Mitonennet, 51, 645, 647 urm.; 651, 657, 667-669, 672, 680;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2511, 2515;
&REY, Fosse, 70 urm.;
THIRY, I, 779.
Doctrini romneascris
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 701, n. 3, 725 urm.; (IX, p. 536);
NACU, I, p. 901.
Art. 605. - *antul comun trebuie Intretinut cu eheltuiala
comund. (Civ. 592; biv. Fr. 669).

Text. fr. Art. 669.
Le foss mitoyen doit tre entretenu
frais coin-
11111ns.
Doctrini
ARNTZ, I, 1116;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 989 urm., 995, 997, 998, 1005; '
DALLoz, Rep. Servitudes, 585; Suppl., Servitudes, 220 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 521 bis; 523 bis,
DEMOLOMBE, XI, 453, 454, 456-458, 461, 463, 464, 467, 479;
DURANTON, V, 349, 354-356, 360;
Hue, IV, 357;

MARCADP., II, 616;

PANDEOTES FR., Mitoyennet, 51, 645, 647 urm., 651, 657, 667-669. 672, 680;
SIAM', Fosse, 70 urm.;
Tamr, I, 779.
Doctrini romneasci.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 701, n. 3, 725 urm.; (IX, p. 536);
CANTAOUZINO MATES, p. 155.
Art. 606.
Orice gard ce desparte cloud proprietti se
socotete comun afard dacd nuinai una singurd din cloud proprietAti va fi Ingrdit, sau de nu va fi un titlu sau posesiune
Indestuldtoare care s constate din contra. (Civ. 590 urm., 602
urm., 609, 1200, 1202, 1846, 1890, 1895 ; C. p. 355; Civ. Fr. 670).
Text. fr. Art. 670. - Toute haie qui spare des hritages est rpute mitoyenne, moins qu'il n'y ait qu'un seul des hritages en tat de ch5ture, ou
s'il n'y a titre ou possession suffisante au contraire.
- 684
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDIN1
Art. 607
Doctrini stifling,.
ARNTZ, I, 1112, 1118, 1121;
AUBRY ET RAU, II, ed. 5-a, 222, p. 602, 619-621;
DALEOE, Rp. Servitudes, 601 urm.; Suppl. Servitudes 209, 222 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 524 bis; 527 bis VI;
DEMOLOHHE, XI, 349, 350, 450, 468, 469, 471-473, 475, 477, 478, 481;
DURANTON, V, 314, 368, 370;
LAURENT, VII, 540, 576-582, 585;
MARCADE, II, 617-619;

PANDECTES FR., Arbres, 109; Mitoyennet, 690, 693, 696, 703, 708;
Sn toy, Haie, 58, 59, (1.
Doctring romneascg.
ALEXANDREBCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 730 urm.; (VII, p. 317; IX, p. 536);
NACU, I, p. 901; II, p. 848.
Art. 607. - Nu e ertat a sdi arbori cari cresc inalti decAt

In deprtarea hotarIt de reglementele particulare ') sau de
obiceiurile constante si recunoscute si In lips& de reglemente
si de obiceiuri, In deprtare de 2 metri, dela linia desprtitoare
a celor cloud propriet4i pentru arborii Ina lti si de o jumtate
metru pentru celelalte plantatiuni si garduri vii. (Ci v. 480,

489-491, 586, 608 urm., 627, 639, 1790 ; Civ. Fr. 671).
Text jr. Art. 671. - Il n'est permis de planter des arbre de haute tige
qu' la distance prescrite par les reglements particuliers actuellement existants

on par les usages constants et reconnus ; et, dfaut de rglements et usages,
qu' la distance de deux metres de la ligne separative des deux heritages pour
les arbres k haute tige, et h la distance d'un demi-metre pour les autres arbres et haies vives.
Doctring striiing.
ARNTZ, I, 1130, 1133;
AUBRY ET RAU, II, ed. 4-a, 197, p. 212, nota 9, 213, 215; ed. 5-a, p. 324-329;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 1008 urm., 1010, p. 734. 735; 1011, p. 786, 737, 1014;
Conra ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 27, 753, 784;
DALLOE, Rp. Servitudes, 651, 659;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 527 bis I;
DEMOGUE, I, Sources des obligations, IV, p. 397;

DEHOLOHEE, XI, 485 urm., 489, 491-496, 499, 501, 502, 502 bis;
DURANTON, V, 384, 386, 388-391;
Huo, IV, 364, p. 455;
LAURENT, VIII, 2-15;

MAHCADE, II, 621-623;

PANDECTES FR., Arbres, 135, 137, 149 urm., 163, 165, 166, 207, 217, 225, 257, 264 urm.;
THIRY, I, 782;
TROPLONG, Prescription, I, 346.
Dearing, romneasci.
ALEXANDRES00, III, part. I, ed. 2-a, p, 327, 736 urm.; Nola, sub. Trib. Muscel, 2 Ian. 1924.
Jur. Gen. 1924, No. 2305;
BOTEZ CORNELIU, Noul codice de f edin fa al Judecatorului de Ocol, p. 339;
CANTAOUZINO MATES, p. 153;
NACU, I, p. 905.
1) In art. francez 671, se zice imediat: actuellement existante.
685
www.digibuc.ro
Art. 608
DESPRE SERVITUDINT
Codal civil
3. a) Dreptul de a axed plautatii (ar-
Jurisprndentii.
bori sau garduri vii), la o distant

1- Dreptul de a aye& arbori cari mai mica de ct cea legala (doi metri
cresc inalti, la o distant mai micd, pentru arborii cari cresc inalti si judeck cea hotArit de lege se poate nadtate metru pentru celelalte plandobandi prin prescriptiune de cdteori tatii i garduri vii) poate fi dobndit
arborii plantati la o distanta mai mic prin preseriptie, de cte ori arborii
ar fi existat timp de 30 ani frd, ca ve- plantati sau rsriti la o distant mai
einul s fi cerut seoaterea lor.
micd, de et cea ardtat mai sus, au
Aceastd, preseriptiune este achizitiv avut fiinta timp de 30 ani, MI% ea veiar nu liberatorie intruct acest drept cinul sd, fi cerut desfiintarea lor.
fiind o mrginire a dreptului de prob) Oprirea de a aye& plautatii la o
prietate, stabilitd in interesul vietei distant mai mica de Cat cea statorcomune, impune o sareind vecinului nicitd, de lege, este edictatd in interesi anume aceea de a suferi niste plan- sul comun al veeindaitii, ea o restrictatii cari depreciazd, fondul sdu. (Trib. tie a dreptului de proprietate, iar nu
Muscel, Apr. 1914; Dr. 1914, p. 320).
ea o servitute a locului plantat.
2. a) Distanta legal ce trebue s
e) Vecinul care face plantatii, conexiste in privinta arborilor inalti ce trar regulei statornicite de art. 607 c.
cresc pe 1nia desprtitoare a cloud pro- civil, creeazd o sarcind celuilalt fond,
prietti. se deiermina, in lipsd de regu- a cdrui proprietate suferd din cauza
lamente particulare, de obiceiuri lo- existentei acelor plantatii. Prin urcale constante (statornicite) si recu- mare, prescriptia pe care o poate innoscute, conform art. 607 din codul vocA autorul plantatiilor, sure a dobndi dreptul aoestei servituti, este
civil.
b) Aceste obiceiuri trebue s fie cons- achizitiv iar nu liberatorie.
d) In baza acestui principiu vecinul
tante si reennoscute in localitate, si
s fi fost aplicate ca o regula gene- care a avut timp de 30 ani, arbori ce
rald, pentru ca o simpld ingAduint sd crese inalti la o distanta mai micd, de
ct doi metri de hotarul celuilalt venu poatd fi luat drept obiceiu.
e) Aprecierea judeedtorilor de fond cin, dobndeste prin prescriptia
dreptul de a pstr acei arbori.
scapd, in aceastd privintd, de oriee
control superior. (Trib. Muscel, 5 Oot.
923, Bul. Trib. Muscel, Ian. 1924, Jur.
Gen. 1924 No. 432).
(Trib. Muscel, 2 Ian. 1924, Bul. Trib.
Muscel, 7/924, Jur. Gen. 1924, No. 2305).
Art. 608. - Vecinul poate cere ca arborii i gardurile vii

pusi la o distanO, mai mica sa se scoata.
Ace la pe a carui proprietate se ntind crcile arborilor
vecinului poate s-1 Indatoreze a le tai.
Daca radacinile se ntind pe pmntul sau are drept a le
ti singur. (Civ. 489-491, 607, 623, 625; Civ. Fr. 672).
Text. fr. Art. 672. - Le voisin peut exiger que les arbres et haies
plant& . une moindre distance soient arrachs.
Celui sur la proprit duquel avancent les branches des arbres du voisin,
peut contraidre celui-ci couper ces branches.
Si ce sont les racines qui avancent sur son hritage, il a le droit de les y
couper
Doctrinil
ARNTZ, I, 1130, 1131, 1133;
AUBRY ET RAU, II, ed. 4-a, 197, p. 212, nota 9, 213, 215 ; ed. 5-a, p. 324-330, 331, nota 29 ;
BAUDRY ET CIIAUVEAU, Des biens, 1010, p. 734, 735; 1011, p. 736, 737; 1013, 1014, 1015,
p. 743; 1016, 1017;

DALLOZ Rp. Servitudes, 651, 659;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 527 bis I, II;
DEMOLOMBE, XI, 485 urm., 489, 491-496, 499, 501, 502, 502 bis, 506-509, 511-513;
DURANTON, V. 384, 386, 388-391, 394, p. 426, 427; 400, p. 431, 432;
Huo, IV, 364, p. 455;
LAURENT, VIII, 2-15, 17-22, 24;

MARCAD, II, 621-625;
- 686
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 609-610
PANDECTES FR., Arbres 135, 137, 149 urm., 163, 165, 166, 207, 217, 225, 257, 264 urm.;
PLANIon, I, ed. 3-a, No. 2914;
THIRY, I, 782;
TROPLONG, Prescription, I, 346. 347, 351.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 327, 736 urm.; (XI, p. 90);
NACU, I, p. 906.
comune, impune o sarein veciuului

i. anume aceea de a suferl niste plan-
Jurisprudenti.
I. Dreptul de a aveit arbori cari

cresc nalti, la o distantA mai mica de
cAt cea hotAritA. de lege, se poate dobAndi prin prescriptiune de eitte
ori arborii plantati la o distantA mai
micA ar fi existat timp de 30 ani fArA
ca vecinul sA fi cerut scoaterea lor.
AceastA prescriptiune este achizitivit
iar nu liberatorie, intruca acest drept
fiind o mArginire a dreptului de proprietate. stabilitA in interesul vietei
tatii care depreciazA fondul sAu. (Trib.
Musoel, Apr. 1914; Dreptul 1914, p. 320).
2. Proprietarii cari vor stabili el arborii au fost plantati la o distantA mal

micA decat aceea legalA, pot cere ea
ei sA fie scosi, fArA a aveh nevoe de a
dove& cA au suferit vre-o pagubtt din
aceastA eauzA. (Trib. Muscel, 5 Oct.
1923. Bul. Trib. Muscel. Ian. 1924. Jur.
Gen. 1924. No. 432).
Art. 609.
Arborii ce se afl In gardul comun sunt comuni
ca i gardul i fiecare din ambii proprietari e In drept a cere
sh-i taie. (Civ. 606, 1200, 1202 ; Civ. Fr. 673).
'Text. fr. Art. 673.
Les arbres qui se trouvent dans la haie mytoyenne
sont mitoyens comme la haie; et chaeun des deux propritaires a droit de requrir qu'ils soient abattus.
Doctrin strfiina.
ARNTZ, I, 1119;
AUBRY ET RAU, II, 222, p. 619, 621;
BAUDRY ET CHAUVEAU, lies biens, 1015 urm.;
BUFNOJR, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 807;

DALLoz, Rp. Servitudes, 622 urm.; Suppl. Servitudes, 222, 237 urni;
DEMOLOMBE, XI, 460, 463, 479, 482, 483;
DURANTON, V, 361, 376, 379, 381;
LAURENT, VII, 574, 583, 584, 586;

MARCADE, II, 626;
Mommon, ed. 7-a, I, p. 838;
PANDECTER FR., Arbres, 111, 126; Miloyennet, 716, 733;

SIREY, Raie, 67, 69, 86, 161.
Doctrin routine:loci.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 7419, 730, 733 urm.; (IX, p. 536);
NACU, I, p. 902.
Sectiunea
Despre distanta i lucrdrile intermediare cerute pentru oare cari

construcliuni.
Art. 610. - Cel ce face un put sou o privat lng, un zid

fie comun sau nu ;
Cel ce vrea s ciddeasc un cmin sau vatra, o fierrie,
un cuptor sau sobd, sa-i alture un ocol de vite sau cel

687 www.digibuc.ro
Art, 610
JESPRE SERVITUDINI
Codul civil
ce vrea s, pue lnga zid un magazin de sare, sau grArnezi

de materii corosive ;
E indatorat sA, lase depArtarea prescris de reglemente

obiceiurile particulare asupra unor asemenea obiecte, sau
s faca lucrarile prescrise de aceleasi legi i reglemente spre
a nu aduce vtmare vecinului. (Civ. 489, 491, 599 urm., 998;
Civ. Fr. 674).
Text. fr. Art. 674. Celui qui fait creuser un puits ou une fosse d'ai-
sauce prs d'un mur mytoyen ou non;

Celui qui veut y construire chemine ou tre, forge, four ou fourneau ;
Y adosser une table;
Ou tablir contre ce mur un magasin de sel ou amas de matires corrosives ;
Est oblig laisser la distance prescrite par les rglements et usages particuliers sur ces objets, ou faire les ouvrages prescrits par les mmes rglements et usages, pour viter de nuire au voisin.
Doctrin atraina.
AURRY ET RAU, II, p. 218-220; II, ed. 5-a, p. 332-335:
BAUDRY ET CRAUVEAU, nes biens, 998, 1021-1023;
Court Er CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 27, 754;

DALLOZ, Rp. Servitudes, 681 urm., 698, 703; Suppl. Servitudes, 243 urni.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 529 bis, I, II si III;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, IV, p. 329, 397;

DEMOLOMBE, XI, 464, 466, 515, 516, 520 urrn., 524;
Hue, IV, 368, 370, 372;
LAURENT, VIII, 26, 27, 29, 32;

ALEXANDRES00, III, part. I, ed. 2-a, p. 709, n. 4, 750 urm., 888;
CANTAOUZINO MATES, p. 153;
CRISTODORESOU C. RI STEFNERCU-PRIBOI DEM., Codul legislatiei de expropriere, p. 112;

NACU, I, p. 906, 907.
Jurispr ode*.
Prin urmare art. 610 nu se poate apnea
1. Cel ce construind niste latrine, ledeschis usile in stradd in fata

caselor vecinului fdr vre-o
permisiune din partea primariel intru
aceasta, astfel cd att aspeetul ct si
mirosul aduce vtamare, propriettii
vecinului, acesta este in drept a reclam& in justitie si tribunalul e corn.-
petinte de a judecit aeest diferent de

oare ce ori ce fapt a omului care
aduce prejudiciu altuia 11 obligit a-1
repar. (Cas. I, 1341Mai, 18/79. B. p. 385).
2. Des1 dupd art. 610 se lasd alterna-
tiva aceluia ce construeste o privat
lngd un zW vecin sau de a se retrage,
sau de a face luerani pentru a nu
aduce vtmare veeinului, ins acel

articol se referd si la regulamente si
obiceiuri particulare; or, prin regulamentul de salubritate publicd votat de
consiliul comunal al capitalei, pe lngd
lucritrile de art se cere si distanta de
1 metru de proprietatea vecinului.
de cat conform regulamentului, care

Ja distanta reglementard. (Cas. I, 154,
Apr. 30/85. B. p. 281).
3. Dual.. art. 610. eel ee face o constructie destinatd a contine materii
corosive, este dator a pdstr distantele
la eldiri din nou cere $i retragere
prevAzute de regulamentele si obieeiurile particulare, pentru a nu aduce

vtmare vecinulur; i dispozitiile a-
cestui articol nu sunt limitative, ci se

intind la toate cazurile de o analogie
invederatd. Astfel fiind, dac cel ee
obtinnd de la primria capitalei permisiunea de a construl o ghetarie sub
conditiunea expres de a o stabill la o
departare de 3 metri de fie care vecin,
dansul a construit un bordei. (eeea ce
opreste art. 4 reg. municip.) intrebuintat pentru ghetdrie la o distant numai de 2 metri in deprtare de casa
vecinului, din care cauzd cldirea acestuia s'a umplut de umiditate a a
devenit improprie pentru locuire, con688
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDril
structorul prin nerespectarea conditiunilor impuse de primrie, aducnd

astfel un prejudiciu vecinului, a contravenit regulelor de distante ce se
observ de obiceiu de cAtre municipalitate pentru cldiri de asemenea naturn. (Cas. I, 302/Sept. 2/85, B. p. 660).
4. In principiu, ori ce proprietar are
dreptul de a eere desdilunri pentru
prejudiciul ce i-ar cauz un proprietar

veein, si a cere stricarea lucrurilor
care i-ar aduce acest prejudiciu. Ins5.
dacil reclamantul nu se plnge de vre
un prejudieiu actual ce i-ar cauzit privata vecinului, ci de faptul cA ea nu e
construit in mod higienic si conform
regulamentului municipal, in acest caz
el neputnd a se substitul in drepturile autoritAtei municipale, nu poate
pretinde ea Teoinul sA-si fae privata
eonform regulamentului municipal, si
nici prin urmare a fi dnsul autorizat
a o face in caz de neexecutarea acestuia. (Trib. Ilfov, I, Febr. 17/89, Dr.
17/89).
5. Art. 610 arat anume care sunt
constructiunile ce un proprietar nu
poate face pe proprietatea sa M.A. sti

lase, despre propriettile vecine, deprtarea prescris de regulamentele $i
obiceiurile particulare. DA dar o sentint nemotivatA triblinalul care declarA cA sura constniitA de vecin a
adus o daun eeluilalt vecin, fArA ins
a art dact1 acele daune provin din
faptul di sura construit este din
acele constructiuni prevzute de art.
610, constructiuni ce tocmai din cauza
daunelor ce pot aduce propriettilor
vecine sunt tinute a se face la oarecare qistant de aceste proprietAti.
(Cas. 1. 348/Nov. 12 93, B. p. 126).
6. Ei actiunea posesorie, ce are de
obiect obligarea vecinului de a desfiintit latrina, ce a construit frA respeetarea clistantei regulamentare, partul este in drept sit' invoace $i s
dovedease pe cale de exceptie mijlocul de apArare, intemeiat pe faptul
e acea latrin fusese construit la
distant legal $i el numai prin uzurSectiunea III.
Art. 611
parea unui teren. ce i-a fAcut insu$i

reclamantul, ea a rmas la o distant
mai micA. frit sA aibA nevoie pentru
aceasta s intenteze o actiune petito-
rie. (Cas. I. 430/94, B. p. 1253).

7. IngrAdirea a dus exercitiului
dreptului de proprietate prin dispozitinnile art. 610 c. civil, potrivit cAruia

cel ce voeste a cladi pe proprietatea
sa un cuptor sau o sobl este indatorat
sii observe o anumil distant de la
proprietatea vecinului constitue, din
punctul de vedere al distantei la care
se poate construi, o sarcin sau o
obligatiune avnd caracterul unei servituti legale, care se poate exereitit
in lips de regulamente si obiceiuri
particulare prin bun intelegere iar in
caz de neintelegere, exercitiul ei se
reguleazA de justitie prin experti numiti conform art. 599 c. civil. (Apel Galati. II, Dr. 35/912. p. 274),
8.Dupd, art. 610 din codul civil, eel
ce face un put sau o hazna lng un

zid, fie comun sau nu, un climin eau
vatrA, o fierrie, un euptor de sobA, un
ocol de vite, un magazin de sare sau
de materii corosive, este obligat sA
lase desprtirea prescrisA de regula-
mente $i obiceiul locului. EA sA facrt

luerrile prescrise de regulamente,
spre a nu aduce vttimare vecinului,

iar dup art. 67 din regulamentul de
constructiuni si alinieri al orasului
Bucure$ti din 1890, cel ce cldeste haznaua lngrt zidul vecinului va respect,
intre altele si distanta de un metru de

\
la aoest zid.
CA oricare ar fi caracterul enumerativ din art. 610 din codul civil, judecAtorii pot apreci dael lucrArile
asupra cArora nu se pronunt intrA
sau nu in categoria celor arAtate de
lege.
Prin urmare este lAsat la aprecierea
instantei de fond de a decide dacA
printr'o rea constructiune a instalatianei de al:a gli canal s'a cauzat sau
nu unui vecin vreo pagub. (Cas. I,
12 Iunie 1913. B. p. 1363).
Despre vederea En proprietatea vecinului.
Unul din vecini nu poate face frd consimArt. 611.

timntul celuilalt, nici intr'un chip, fereastr, sau deschidere
inteun zid comun. (Civ. 594, 599 urm., 623, 998; Civ. Fr. 675).
Text. fr. Art. 675. L'un des voisins ne peut sans le consentement de
l'autre, pratiquer dans le mur mitoyen aueune fentre ou ouverture, en quelque
manire que ce soit, mme it verre dormant.
Doctrinii strini.
AUBRY ET Rau, II, p. 428; II, ed. 5-a, p. 609, 610;
BUFNOIR, Proprite et contrat, ed. a 2-a, p. 240;

517117.
Codul civil adnotat.
(189
www.digibuc.ro
44
Art. 612
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
DALLOZ, Bp. Servitudes, 526 urm., 723 urm.; Suppl. Servitudes, 188 urm., 247 urm.;
DEMOCIDE, I, Sources des Obligations, IV, p. 397;
Doctrinit romneasci.
ALEXANDRES00, III, part. I, ed. 2-a, p. 755 urm., 892, 893;
NACU, I, p. 908.
Jurisprudentil.
1. Desehiderea unei ferestre de lu-
ming, (jour de souffrance) in zidul care

este inspre proprietatea unui vecin, nu
constitue o manifestare abuziv a
dreptului de proprietate, vecinul nu e

intru nimic lezat, aerul si lumina de
Pe proprietatea sa, nefiind susceptibile de apropriatiune. (C. Apel Buc. s.
IV 203 din 16 Dec. 1913. Curier Jud.

58/914. Dreptul 1914, p. 39).
2. Chestiunea dacil o deschidere lintr'un zid are caracterul unei

ferestre spre vedere sau numai pentru
lumiii e o chestie de apreciere a judecatorului de fond. (C. Apel Buo. s.
IV. 203 din 16 Dee. 1913. Curler Jud.
cuth,
58/914. Dreptul 1914. p. 39).
- Nimeni nu poate ave vedere t) sau ferestre

spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra propriettei Ingrdite sau neingrdite a vecinului sau, de nu va
fi o distanO, de 19 decimetre Intre zidul pe care se deschid
Art. 612.
aceste vederi si proprietatea vecin. (Civ. 489 urm., 570, 601,

608, 614, 618, 620, 623, 634, 637, 639 urm.; Civ. Fr. 678).
Text. fr. Art. 678.

On ne peut avoir des vues droites ou fentres d'aspect, ni balcons ou autres semblables saillies sur l'hritage dos ou non dos de
son voisin, s'il n'y a dix-neuf decimetres (six pieas) d distance entre le mur
o on les pratique et ledit heritage.
Doctrini striinft.
AUBRY ET RAU, II, 201-203, 205-207, 209-211, 413-414; II, ed. 5-a,
321-324, 591, 592;
BAUDRY ET CHAUVEAU. Des biens, 1032, 1034, 1035, 1039, 1041;
CoLni ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 751, 776;
DALLOZ, Suppl. Servitudes, 251;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 533 his, I. si II; 535 bis II;
DEMOLOUBE, XII, 528, 547, 560, 562-565, 569-572, 579, 580, 994;
GUILLOUARD, De la Socit, 389;
p.
312-314, 317-319,
Huo. IV, 384, 388;

LAURENT, VIII, 35, 40, 46. 53, 55, 59 urm., 183;
MAROAD, art. 678, 679 n. 1, 701, 702;
ALEXANDRESCO, [II, part. I, ed. 2-a, p. 755 urm., 892, 893; Observafie, sub. Trib. Tutova,
185 din 4 Mai 900. Curier Jud. 31/1906;
NACU, I, p. 909:
RADEmzsm SILm, Observafie, sub. Trib. civil Paris 19 Febr. 1912. Dreptul 61/1913.
INDEX ALFABETIC
Actiune posesorie 3, 4.
Balcoane 6.
Cladiri 1, 3, 6, 8, 10, 11.
Constructii 1, 3, 6, 810, 11.

Distant 1,3, 4, 6, 9,11,12,13.
Ferestre 1, 3,
12, 13.
4, 5, 6, 11,
Intreruperea posesiunei 8.
Lumin5 5, 11.
Posesiune, Intrerupere 8.
Posesorie actiune 3, 4.
Prescriptie 3, 7, 9.
Servitute continud si aparent 3, 7, 8.
Titluri 3.
Uluci 12.
Usd 2.
Vecini 1, 3, 9, 11.
Servitute de vedere 1-13.

Stresin 1.
Zidiri, a se vedea C15-
Servitute de piaturi 1.
Vedere 1-13.
diri".
1) Art. francez 678, complecteaza; .aues droites` spre deosebire de: ,vues par ate!' din art. 679
.vederi piezife' din art. 613 romdn.
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 612
sustine at are aceastA servitute in plenitudinea ei, nepAtattt cu nimic care

al modifica-o, ori ar neutralisa-o ; si
sareina dovedirei modificArei sau neutralizAred eade asupra aceluia pe care
1 ar interes. In fatA dar a cerintelor
legei si a principiilor de drept aci expuse relative la servitutile de vedere,
tribunalul, spre a se convinge dacA
este fundatA sau nu pretentia cuiva
in poseseriu de$1 e in drept a vedea
p. 709).
care este natura acelel servituti, care
2. Din modul redactiunei art. 612 reeste durata exercitiului posesiunei ei
zultA. al el cuprinde tot ce poate intr si dacA vecinul prin clAdirea ce a fAin categoria servitutilor de vedere. cut, i-a turburat in adevAr posesiunea
Deei aol se poate cuprinde $1 o usg, nu trebue insA sA se departeze de acest
cnd se constatA in fapt c aceastA tarm, nici a cere 81 dovedirea altor
usg, poate serv ca vedere in eurtea ve- drepturi strAine eauzei, cum este acela
cinului. (Cas. L 154/Apr. 30 85, B. p. al neobstruarei vederei; urmnd ast282).
fel nu numai interpreta inteun mod
3. Din combivatia art. 612, 613, 622 si
eronat art. 612, 613, 622 si 623. dar si
623 rezultA: 1) cA vederea propriu zisA alunecA china tArmul posesorului pe
exercitindu-se prin mijloace cari o acela al petitorului, child gAseste serproduce inteun mod principal si per- vitutea de vedere lipsitA de elementul
manent este regulatA si prescrie o dis- servitutli de neobstruarea vederei, si
tantA ; 2) cA vederea asupra fondului statueazA ea si. cum i s'ar cere a se proveeinului care se exereita prin 1uerArt nunt asupra validitAtei dreptului de
continue si aparente, cum sunt fere- servitute de vedere activA, iar nu asustrele, este consideratA ca o servitute Pra turburArei posesiunei exercitiului
continuA si aparentA; 3) cA, servitutile acelui drept. (Cas. I. 310/Dec. 14/88. B.
continue si aparente se pot dobtincli p. 1036).
4. Tribunalul chemat a judech poseprin titluri sau prin prescriptiune. Or,
obligatiunea impusA de legiuitor prin. sorul ca instantA de apel, nu comite
art. 612, cA vert ce proprietar nu poate exces de putere, cnd ordonA desfiindesehide ferestrele de vedere asuprt tarea unor ferestre infiintate in contra
fondului vecinului mai aproape de 19 legei. mentinnd insA intacte dreptudecimetre, constitue o servitute pa- rile pArtei rezultnd din servitutea de
sivA; din momentul ce va infrange a- vedere, ce ar fi fost dobnditA si exerceastA prescriptiune a legei, incepe o citatA mai dinainte, intru ct s'ar mulreactiune de liberare a fondului san de tumi. sA observe distanta legala a serservitute pasiva; mai mult ineepe in vitutei ee Poseda fondul sAu. (Cas. I,
acelasi timp o reactiune de a obtine 27/97. B. p. 36).
5. Dispozitiile art. 612 si urm. din
o servitute satyr', asupra fondului
vedin, pentru cA cine a deschis fere- C. eiv., nu se aplicA ferestrelor, care
stre spre vedere asuprai fondulut venu procurA nici o vedere pe proprietacinului la o distanta proibita incepe tea vecinA, ci permit numai propriea posed& asupra acelui fond in sensul tarului imobilului de a primi lumina
aservirei acelui fond la vederile sale, de sus. (Trib. Tutova. C. Jud. 31 906).
si, de oare ce servitutea continuA si
6. Cel ce are in favoarea sa o serviaparinte este susceptibilA de a fi do- tute este in drept sA o intrebuintezo,
bnditA prin preseriptiunea de 30 de iar proprietarul fondului supus serviani. dacA nu continuA un asemenea tutii, nu poate face nimic care sA
exercitiu aparinte pe intreaga aceastA schimbe exercitiul acelei servituti si
duratA, obtine servitutea. activA de nici sA construiascA sau sA deschidA
vedere; altfel ar fi derizoriu sA se ad- ferestre, balcoane, etc.. deot la o dismitA cl cine-va a obtinut o servitute tantA de 19 deeimetri. (Cas. I. 14 Febr.
de vedere prin posesiunea de 30 de 1907. B. p. 210).
ani, dacA s'ar permite vecinului sA-i
7. Dest legea nu prevede formal
modifice vederea ori sA o obstrue com- totusi posesiunea prin care dui:A trei
plect prin constructiune. De altA parte, zeci de ani se poate dobnd servitutea
dupA principitle generale de drept, de vedere care e o servitute continuA
precum un vecin are dreptul, nu nuaparentA, trebue sA indeplineascl
mai de a se liberit de o servitute pa- cerintele art. 1847 e. civil. (Trib. Ilfov
siva, dar si de a obtine o servitute ac- s. I 598/911. Curier Jud. 41/912).
tivA, tot asemenea si celalt vecln are
8. Exeroitiul servitutii de vedere este
dreptul a-I tine in servitutea pasivA continuu st rezultA din insAsi dispoprin obstruarea vederei sau printr'alte zitia locurilor fArA, sA fie trebuintA de
mijloace legate. Si cine sustine a Ewa, faptul omului. OdatA ce proprietarul
o servitute de vedere, naturalmente fondului dominant a clAdit la disJurisprudenta.
1. Sub aceleasi conditiuni prevAzute
de art. 612, infra i acela care voeste a
zidi in fata unor ferestre FA a stresinii
vecinului care a dobndit servitute de
vedere $1 picAturA; prin urmare judecata e in drept a determinit distanta
unde urmeazA a fi zidul caselor celui
ce construeste in fata servitutii castigate de vecin. (Cas. I, 279/Oct. 28/79 B.
691
www.digibuc.ro
Art. 613
DESPHE SERVITUDINI
tanta mai miel de cat cea legald
vecinul 1-a lsat, chiar daca rn exist

titlu intre ei, clddirea In aceste condititini este faptul constitutiv al servitutii si din acel moment exercitiul ei
continul indiferent dacd proprietarul
fondului dominant locueste tot timpul
in acea cldire oil, se serveste mereu
sau cu intreruperi. de aeeast vedere.
Numai atuned ar fi intreruptd posesiunea cnd eldirea ar fi desfiintat sau
modificatd, ash ca s nu mai exercite
vederea, ori cnd proprietarul fondului serbit ar face vreo lucrare care ar
impiedech exercitiul vederei. (Trib.
Ilfov s. I, 598/911. Curier Jud. 41/912).
9. Din faptul cd o persoand a avut

timp de 30 ani vedere in proprietatea vecinului, nu urmeazd numai c.
vecinul nu 1-ar mai puteit opr dupa
acel timp s deschidd vedere cleat la
distantele legale i c s'a liberat astfel numai de o servitute pasiva, oi a
dobndit chiar o servitute activd, flind
neputnd a mai fi oprit, inseamnd
cd rioate desehide vedere ash cd fondul
robit suportit neajunsurile ce ar rezult din aceast vedere in folosul
fondului dominant. (Trib. Ilfov s. I.
598/911. Curler Jud. 41/912).
10. Proprietarul fondului serbit lsand sd. se stabileased asupra fondului
sgu servitutea de vedere i mtru cat
potrivit art. 629 c. aiv., trebue s dea
toate mijloacele pentru intrebuintarea
ei, iar potrivit art. 634 e. eiv., sd nu fw
nimic pentru a-i sedde intrebuintarea
sau a i-o ingreunk urmeazd c nu
poate clddi, sau inalt cldirile existente de eta respectnd distantele legale pentru ca fondul dominant sa-$i
poat exercit servitutea, liber fiind
ms t. a se folos de dreptul sal' de proprietate cum va crede de euviintn,
dincolo de aeele distante. (Trib. Ilfov
s. I. 598/911. Curier Jud, 41/912).
11. Art. 612 c. civ., prescrie formal,

M a face vreo distinctiune, c nimeni
nu poate aveh, ferestre spre vedere in
proprietatea veeinului su, decht la
distanta legiuitL
Prin urmare. cnd instanta de fond
motiveazd cd, citatul articol opreste nu
faptul material al constructiei unei
ferestre spre proprietatea vecinului,
ei faptul juridic, vederea in pfoprieta-
tea vecinului, si c astfel ar fi ingd-
Codul civil
duit de lege ca un proprietar, care a

astupat vederea in proprietatea vecinului prin facerea unei constructii de
scnduri, s aib prin acea fereastrd
numai lumin. instanta de fond a violat citatul articol prin interpretarea
ce i-a dat si a pronuntat o deciziune
casabild. (Cas. II, decizia civild No.
70, din 18 Martie 1916; Jurispr. Rom.

916, p. 306).
12. Potrivit art. 612 c. civ., nimeni nu
poate aveit vedere sau ferestre spre

vedere asupra propriettii altuia, de
nu va fi o distant de 19 d. m., intre zidul pe care se deschid acele vederi si
proprietatea vecina.
In specie intanta de fond constatnd
fereastra deschis de intimatd in
zidul casei sale, independent de nepdstrarea distantei legale dintre proprietate. are in fata ei uluci inane de
scnduri, cari acoperd, i impiedecd
vederea spre proprietatea Tecurentei,
cu drept cuvnt a respins cererea de

inchiderea acestel ferestre, prin care
nu se exercit nici un drept de servitute de vedere, lucru ce nici intimata
n'a pretins cd-1 are iar simpla posibilitate de desfiintare in viitor a acestor uluci ce impiedeed vederea asupra proprietAtei recurentei, nu poate
justifich un interes actual in executa,rea unei actmni m tgliduirea dreptului de servitute ce astAzi nu are fiint.
(Cas. I, 899 din 26 Sept. 1923. Jur. Gen.

1923. No. 1759; Jur. Rom. 1/1924).
13. Prohibitiunea prescris de art.
612 si. 613 c. civ., de a se deschide ve-
d eri sau ferestre spre vederea direct

sau piezia asupra unei proprietti vecine ingrdite sau neingrdite. nu are
loc, cleat numai in eazurile cnd nu
se va fi respectat, pentru vederile directe, o distant de 19 decimetri.
intre zidul casei, in care se deschid
aceste vederi si linia desprtitoare de
proprietatea vecind
st de 6 decimetri, pentru vederile piezise; deei
deschiderea unor asemenea vederi nu
e interzis, atunci cnd aeeste distante vor fi. respeetate intro zidul casei, in care se deschid asemenea veden,
zidul aflat pe linia despdrtitoare a propriettei vecine. (Cas. I,
276 din 22 Febr. 1924. Jur. Gen. 1924.
No. 894, Jur. Rom. 9-10/924).
Nimeni nu poate avea vederi piezise pe

proprietatea vecinului de nu va fi o distantd de 6 deciArt. 613.
metre. (Civ. 489 urm., 601, 614, 623, 634, 637, 639 urm.; Civ.
Fr. 679).
On ne peut avoir de vues par ct ou obliques sur
Text. fr. Art. 679.
le m'Cme hritage, s'il n'y a six dcimtres (deux pieds) de distance.
692
www.digibuc.ro
Co dul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 614
Doctrini strilina.
AUBRY DT RAU, II, p. 207, 208; II. ed. 5-a, p. 319, 320; III, ed. 5-a, p. 122. 123;
BAUDRY ET CHAUVEAU. Des biens, 1032, 1040, 1041;

DEMOLOMBE, XII, 551 bisi 566, 567;
Hoc, IV, 384, 385;
LAURENT, VIII, 42, 47-49;

MAROADE, art. 679 n. 2;

Do ctrini roinneasci.
AxANDDEsoo, III, part. I, ed. 2-a, p. 755 urm., 892, 893;
NACU, I, p. 909.
Jurisprudent.
I. Prohibitiunea prescrisg de art. 612
si 613 c. civ., de a se deschide vederi
sau ferestre spre vedere directa sau piezisg asupra unei proprietti vecine ingrgdite sau ningrdite, nu are loc de
cfit nuinai in cazurile cnd nu se va fi
respectat, pentru vederile directe o
distantg de 19 decimetri
intre zidul casei, in care se deschid aeeste ve-
dell si linia despgrtitoare de proprietatea vecing,

si. de 6 decimetri pentru vederile piezise; deci deschiderea
unor asemenea veden i. nu e interzisg,
atunci &And aceste distante vor fi respectate intre zidul casei in care se
deschid asemenea vederi si zidul aflat
pe linia despgrtitoare a proprietatii
vecine. (Cas. I, 276 din 22 Febr. 1924,
Jur. Gen. 1924, No. 894 Jur. Rom.
9-10/924).
Art. 614.
Distanza de care este vorba In cele daub', articole precedente se socoteste de la fga zidului, pe care s'a
deschis vederea, si, de va fi balcoane sau alte asemenea, dela
linia lor cea din afar, pAn la linia de despArOre a celor
cloud proprietti. (Civ. 612, 613 ; Civ. Fr. 680).
Text. fr. Art. 680.

La distance dont il est parl dans les deux articles
prcdents, se compte depuis le parement extrieur du mur o l'ouverture se
fait, et s'il y a balcons ou autres semblables saillies, depuis leur ligne extrieure jusqu b., la ligne de sparation des deux proprits.
Do ctrinft strin.
AUBRY ET RAU, II, 205, 206; II, ed. 5-a, p. 317, 318;

DEMOGUE, I, Sources des Obligations, IV, 397:

DEMOLOMBE, XII, 552, 558;
LAURENT, VIII, 57, 58;

MAW:JADE, art. 680;

Do ctrin A romaneascfi.
ALEXANDRESCO, DI, part. I, ed. 2-a, p. 755 urm., 892, 803;
NAOU, I, p. 909.
693
www.digibuc.ro
Art. 615-616
DESPRE SERVITUDINI
Codal civil
Sectiunea IV. Despre piceitura stroinilor.
Tot proprietarul este dator a-si face strasina

Art. 615.
casei sale astfel IncAt apele din ploi sa se scurgA pe tArtmul
sA,u, sau pe ulite, iar nu pe locul vecinului su. (Civ. 578, 589,
622, 623, 624, 840, 998 ; Civ. Fr. 681).
Tout propritaire doit tablir des toits de manire

Text. fr. Art. 681.
que les eaux pluviales s'coulent sur son terrain ou sur la voie publique; il
ne pent les faire verser sur le fonds de son voisin.
Dearing, strginit.
AUBRY ET RAU, II, p. 184, 200, 201, 143; H, ed. 5-a, p.286, 310, 311, 312, 591;

DEMOGUE, 1, Sources des Obligations, IV, p. 397;

DEMOLOMBE, XI, 446; XII, 587, 592, 593, 595;
DURANTON, V, 415;
Huo, IV, 390, 391;
LAURENT, VIII, 72;
MARCADE, art. 681 n. 1;

ALEXANDRESCO, HI, part. I, ed. 2-a, p. 607 nota, 770 urm.;
NACU, I, p. 911.
Jurisprudentg.
1. Este de principlu ca acela care
reelanatt un drept de servitute, pe temeiul posesiunei exercitate timp de 30

ani, are drept s. cear respeetarea
acelei servituti in conditiile in care a
exercitat-o. Astfel dac instanta de
fond constat c apa de pe stn.:sing a
picat totdeauna. direct pe looul
far nici o impiedicare din partea aeestuia, drmarea unei construetiuni fcute de vecin pentru a impiedich apa s piee direct pe pamnt ei
a o face sh se prelingit pe lama% zidul

reclamantului aducndu-i vtmare,
este o consecinth imediattt a reeunoasterei dreptului de servitute. (Cas. I,
decizia No. 706 din 27 Nov. 1913; Jurispr. Rom. 1914, p. 85. Curier Jud.
19/914).
2. Un teren nefiind obligat a suportit trecerea apelor venind dup terenurile vecine dead in att cat ele se
scurg in mod natural si nu cnd aunt
Sectiunea V.
adunate artificial ca acelea cari eurg

dui-A acopermntul unei case, trebue
a se lash, o distanttt oarecare intre
streasina easel si fondul vocin, pentru
a evit daune vecinului, iar in caz
contrar proprietarul streasinei poate
fi obligat sit si-o mute, atunci cnd n'a
dovedit eg a dobndit aoest drept prin
vre un titlu, prim prescriptia de 30 ani
sau prin destinatiunea proprietarului.
(Jud. Ivestis 46/916, Curier Jud. 51/916).
3. Din prevederile art. 615 c. civ., rezult prezumptiunea c terenul pe
care se face scurgerea stra4inelor unei

case va apartine proprietarului casei,
prezumptiune de fapt ce poate fi combtuttt ou proba contrarie, de oarece
servitutea pieturei poate fi exercitatA
independent si dobndita prin prescriptie, fat% ca s implice necesarmente si dreptul de proprietate asupra terenului pe care se face scurgerea
strasinei (Cas. I, No. 211, 1919; Jurispr.
Rom., 1919, p. 858).
Despre dreptul de trecere.
Proprietarul al crui toe este infundat, care

nu are nici o esire la calea publica, poate reclam o trecere
Art. 616.
pe locul vecinului sAu pentru exploatarea fondului, cu Indato- 694

www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 616
rirea de a-1 despdgubi In proportiune cu pagubele ce s'ar puteb. ocaziona. (Civ. 481, 581, 585, 617 urm., 624, 633, 998 ;
Civ. Fr. 682).
Text. fr. Art. 682. Le propritaire dont les fonds sont enclavs, et qui
n'a aueune issue sur la voie publique, peut rclamer un passage sur les fonds
de ses voisins pour l'exploitation de son hritage, it la charge d'une indemnit
peut occasionner.
proportionne au dommage
DoctrinA strAinft.
AUBRY ET RAU, III, p. 25-28; 30, 31; lIT, ed. 5-a, p. 42-47, 49-51, 53;
BAUDRY ET CUAUVEAU, Des biens, 1045-1049, 1052, 1059, 1061, 1065;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 858;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II. 527 bis, II;
DEMOGUE, I, Sources des Obligations, I, p. 70; III, p. 117;

DEMOLOMBE, XII, 600, 606-609, 611, 612, 615, 632, 638;
Huo, IV. 393, 394;
LAURENT, VIII, 74, 75, 90-92, 96-98;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 853. 854;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2920-2923.
DoctrinA romneascA.
ALEXANDRESCO, III. part. 1, ed. 2-a, p. 774 urm.; (IV, part. II, ed. 2-a, p. 252; XI. p. 86,
87, 89, 331, 332 nota); Observatie sub. Cas. Florenta, 11 Iunie 1901. Curier Jud.
83/1901; Observafie, sub. Judec. ruralit Berevoesti ocol. Domnesti (Muscel) 30 din
19 Sept. 912. Curier Jud. 77/913; Observafie, sub. Justitia de pace Carpentras 11
April 913. Curier Jud. 77/913;
NACU. I, p. 912 urm.;

OPRESOU ILLE, ,Domeniul editor ferate Romdne i Art. 616 cod civil". Curier Jud. 9/906;
SCRIBAN R. TRAIAN, Proprietarul al cdrui loc este infundat poate reclamd o trecere pe
repard zidul caselor". Curier Jud. 54/1914.
local veciuului spre
INDEX ALFABETIC
Actiune petitorie 3.
Lucru judecat 2.
Actiune posesorie 3, 5, 8. Partaj 11, 14, 15, 16.
Apreciere suverani 9.
Prescriptie 5, 8.
Autoritate de lucru ju- Recurs 9.
decat 2.
Reparatia imobilului 1, 13.
Cale ferat5 12.
Schimb 4.
Servitute convetionala 14.
Conventie 10, 14.
DesnAgubire 2, 4, 6, 7, 10, Servitute legal 8, 10, 12,
15.
Domeniu public 4.
Drum mai lung 15.
Hotlrare 14.
leSire insuficienti 9.
Inconveniente 15.
Infundare, cauza ei 6, 7,
11, 16.
13, 14, 16.
Servitute necontinu 5. 8.
Terti 14.
Titluri 5.
Tolerare 12.
Transcriere 14.
Vecini 12.
JurisprudentA.
1. 0 asemenea trecere, desi legea o

mrgineste numai la necesittitile exploatArii locului infundat, poate i cu
mai mare cuvnt s aib loc, atunci
cnd e vorba, nu de luerri de exploatare, cari sunt permanente. ci de
luerri de reparatie si de Intretinere
ale imobilelor dupa locul infundat.
(Cas. I, 59/Febr. 16/82. B. p. 164).
2. Hotrirea prin care se recunoa$te
unui proprietar cu un teren infundat

dreptul de trecere pe loaul vecinului
su, nu constitue lucru judecat fatA
de actiunea ce acesta face in urma
zisului proprietar de a-1 despagubi
conform art. 616 si in proportiune cu

pagubele ce i s'ar cauza prin acordarea acelui kept de trecere. intru
cat acea hotrire nu s'a ocupat i n'a
judecat catusi de putin ehestiunea acestor despagubiri. (Cas. I, NI Iun.
8 92. B. p. 561).
3. Des art. 616 prevede c proprieta-
ral unui loc infundat poate reclama o

trecere pe locul vecinului situ, bas
cum acest drept de trecere e un drept
real un drept de servitute legal. care
robeste dreptul de proprietate al vecinului, el nu poate fi reclamat de cat
pe cale petitorie inaintea tribunalului
ca prim instant iar nu pe cale posesorie. (Cas. I, 360/Nov. 19 93).
4. Asemanat art. 616 din C. civil, pro-
prietarul, al erui loc este infundat,

care nu are nici o esire la calea pu-
blie, poate reelama o trecere pe locul

vecinuhii sAu peutru exploatarea fondului, cu indatorire de a-1 despAgubi in
proportiune cu pagubele, ce s'ar puta
ocaziona. Aceast dispozitie a legii se
aplicA, chiar and proprietarul locului
infundat a dobndit acest loc prin
schimbul ce ar fi Mcut cu un alt loc al
695
www.digibuc.ro
Art. 616
DESPRE SERVITUDINI
sAu, stand c locul ee ia in schimb este
infundat. De asemenea se aplicA si

cnd locul vecin, pe care proprietarul
locuhui infundat voeste a obtine un
drept de trecere, este un domenin public, cAci desi imobilele din domeniu
public sunt inalienabile, ins ele se pot
alien sau aservi, cnd legea o permite
in mod expres, cum este pentru dreptul de trecere, prevAzut de sus mentionatul text de lege. (Cas. I, 130/901, B. p.
424).
5. Servitutea de trecere, hind o ser-
vitute necontinuA, care nu se poate do-
vedi de ct prin titluri, iar nu prin
prescriptie urmeaz c posesiunea unei asemenea servitoti nu poate da loc

la o actiune posesorie. (Trib. Neamt C.
Jud. 70/902).
6. Potrivit art. 616 c. civ., proprieta-
Codul civil
ce,,te actiuni. (Cas. I, 870 din 9 Dec.

1911, B. p. 1610, Curier Jud. 5/912 si
Citrier Jud. 24/912).
9. Dreptul de trecere prevAzut de art.
616 e eiv., Mud pentru exploatarea
fondului, trebue s se eonsidere ca infundat nu numai locul care n'are nici
o esire la calea publicA, dar si chiar acelea cari nu au dect o esire insuficientA, iar chestiunea de a se sti dacA
un teren are sau nu o esire suficientA,
apartine judeattorior fondului, fr
ca deciziunea lor in aceastA privintA s
poat fi supus cenzurei Curtei de casatie. (Cas. Ir 181 din 27 Febr. 1913, B.
p. 346, Jurispr. Rom. 16/913, Curier Jud.
32 913).
10. Dispozitia din art. 616 cod civil,

dup care proprietarul unui loc infundat poate s reclame o trecere pe loeul
rul unui loc, care nu are esire la cale vecinului su, pentru exploatarea fonpublica, poate reclam un drept de dului, cu indatorire de a-I despAgubi
trecere pe locul vecinului, pentru ex- in proportie cu pagubele ce Ii s'ar ocapleatarea fondului arm, eu indatorire zion5 stabileete o adevratA servitute
de a despagubi pe acel vecin. Pentru a de trecere care existA in virtutea legei
se puteit reclamit aeest drept de servi- independent de price conventiune.
tute, care existA in virtutea legii, se (Trib. Muscel, Dr. 61/913 p. 247).
cere ca originea infundrei O. fie ne11. Proprietarul unui loc infundat
cunoseut sau provenit dintr'un caz nu poate exereitit actiunea prevAzutA
fortuit sau prin fora major. Prin ur- de art.. 616 c. civ., in eaz cnd loeul a
mare, dac infundarea locului provine devenit infundat prin chiar faptul prodin fapta proprietarului sau chiar din prietarului sau al autorului, cum este
lipsa lui de prevedere, dnsul nu mai in cazul cnd locul a devenit infundat
poate pretinde in asemenea caz nu
in urma partajului. (Cas. I, No. 761/913;
drept de trecere asupra fOndului vecin. Jurispr. Rom., 1914, p. 98, Ourier Jud.
16/914).
(Trib. Mehedinti I. C. Jud. 84/905).
12. Dae este adevrat el proprieta7. Desi prin art. 616 e. civil se prevede cA proprietarul al cArui loc este rul unui loc, care are mai multi veinfundat si care nu are nici o iesire la
dacA. este tolerat de until din ei a
calea publicit poate reclam o trecere trece pe locul situ, nu poate reclami
pe locul vecinului su pentru exploa- dela ceilalti vecini un drept de trecere
tarea fondului, cu indatorire de a-I pretinznd c kettl sAu ar fi inchis,
despAgubi pentru daunele cauzate, a- nu tot astfel este cnd proprietarul
ceastA dispozitie de lege ins nu se a- unui loc are un singur vecin si fr
plica in caz cnd local reclamantului alt posibilitate de esire cleat pe loeste infundat numai prin vointa si cul acestuia, de oarece in acest caz
fapta sa, caz in care instanta de fond nu mai poate fi vorba de o tolerantA
nu poate obligA pe vecin sA lase drum ci de un drept legal.
de trecere pe proprietatea sa, fr
Prin urmare, Tribunalul face o justA
ri dovedit vre-un drept de servitute de aplieare a art. 616 C. eiv., &find obligd
trecere anterior ne acel loc. (Cas. I, 713 pe Directia C. F. sit donstruiascA o
din 31 Oct. 911. Curier Jud. 7/1912, Bul. rampA practicabilit pentru exercitiul
p. 1244, Siiptmdna juridie 1/911).
dreptului de trecere al reclamantului,
9. DacA in adevAr, servitutile de tre- constatnd cA locul acestuia este incere nu pot servi de bazA, unei actium chis in sensul ditatului artieol, cAci
posesorii si nici nu se pot dobndi prin este asezat dealungul rului Bistrita,
prescriptiune, nu este tot astfel cu ser- mrginindu-se de oparte cu acea aptt,
vitutea prevAzutil de art. 616 din codul iar de celelalte pArti eu loeul Direccivil pentru locurile infundate, cAci a- tiei C. F. (Cas. I, decizia No. 287, din
teastA servitute existnd in temeiul 28 Apr. 1915, Jurispr. Rom., 1915, p. 405).
art. 616 din codul civil, are titlul ei
13. Art. 616 c. div.,
care stabileste
chiar in lege si nimic nu exclude do- servitutea legal in virtutea ctireia
biindirea prin prescriptiune a exerci- proprietarul unui loc infundat poate
tiului ei printr'un anume loc determi- reclamit o trecere pe locul vecinului
nat si nimie nu impiedie, prin ur- sAu pentru exploatarea fundului,
mare, ea acest exercitiu, des1 necontinu poate fi aplicat prin analogie si
nuu, sA fie garantat prin actiunea po- in eazul in care proprietarul reclamA
sesorie. in cazul cnd ar fi intrunite dreptul de a trece pe proprietatea vecelelalte conditiuni cerute pentru a- cinA spre a tencui zidul construit pe
690
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPHE SEHVITUDIN1
linia ce desparte ambele proprietAti.

Un asernenea drept nefiind recunoscut
de art. 616 st nicj de vre un alt text de
lege, el poate fi stabilit nurnai prin
conventia dintre pArti conform art.
620 c. civ. (Cas. I, decizia No. 540, (lin
Oetombrie 1915, Jurispr. Rom., 39/915,
T. 613, Curier Jud. 1915 p. 682).
14. 0 servitute de trecere stabilit cu
ocazia unui partaj judiciar nu este stabilitA de judecittor intr neat numai
proprietarul poate constitui servitutile
autorizatie de lege; ea are caracterul
unei servituti conventionale, rezultnd
Art. 617
Partaial in mod voluntar nu e o
culpa din partea partei, ca sA nu mai

poata benefieia de prevederile art. 616
intruct nimnui nu se poste impune
starea de indiviziune si dac partajul
s'ar fi fcut prin judecat situatia terenului s'ar fi gsit tot ea azi, indiferent dadt apartinea reclamantului sau
fratilor sai. Doctrina si jurisprudenta
francezA pan la legiferarea art. 684,
Pe baza art. 683, corespunator roman
618. au solutionat in sensul ea, drumul
dela terenul infundat in urrna partajului trebue s fie pus la dispozitie de
dintfun acord necesar impus coparta- coprtasii terenului primitiv si numai
silor In contractul judiciar intervenit 5n caz and nu se poate face un drum
intre ei, ca o compenlatie i o urmare comod se va adresa vecinilor necoproa drepturior si obligatiilor rezultate prietari ai terenului primitiv. In codul
din partaj.
romn nu se gAseste text, totuairsoluCu tot caracterul ei conventional si tiunile admise pAna la legiferare in
oneros, o asemenea servitute odatd ce Franta fiind echitabile si juridice, tree constatat printr'o botrire judecAto- buesc aplicate si la noi. In speta desi
reascA, devine opozabil si tertilor do- drumul pe terenul intimatului, care
bnditori ai terenului supus ei, inde- exist dela 1881 e mai lung cu 8 metri
pendent de transcrierea hotrirei, de dect celalt care duce tot la calea paoarece hotririle judecittoresti sunt de- rtului. totusi fatA de attea incoveclarative de drepturi si supuse trans- niente ce ar rezulta prin deschiderea
criptiunei numai in cazurile exceptio- acestui din urm drum urmeazA a se
nale prevAzute de art. 722 pr. eiv.
acorda dreptul de trecere pe drumul
Din caracterul oneros al unei aseme- mai lung. (Trib. Dolj II, sent. civ. 753
nea servituti rezultA e ea nu se gauge din 923, Jur. Gen. 1924 No. 720).
16. Art. 616 din codul civil prevede
ea servitutie legale odatA, cu ineetarea
necesitAtii care a legitimat constitui- eA proprietarul al cArui loc este in funrea ei, ci subsista dupa incetarea aces- dat, poate reclama o trecere pe locul
tei necesitti. (Cas. I, 313 din 8 Apr. vecinului su. Din cercetarea fcuta
1921, Jurispr. Rom. 12-13 921, Pand.
la fata locului se constatA cA amndoi
Rom. 1922, I. 122. Pand. Rom. 122, III, 59). reciamantii si-au construit case pe lo15. Conform art. 616 c. civ., propriecuri, Pe care ei singuri le-au Infuntarul unui loc infundat poate cere ve- dat, unul prin cumparare altul prin
cinului dreptul de trecere la calea pu- imprteall. Astfel hind, infundtura
blica cu indatorirea de a-1 despAgubl, nefiind natural sau provenit dintrebuind facut trecerea pe partea ce teun eaz fortuit, ei din fapta reclaar scurta calea proprietarului inchis. mantilor, acestia nu pot eere drept de
Aeest principiu su fertt derogatiunea a- trecere pe proprietatea prtului.
rtat in art. 618 cod. civ., anume
(Jud. BAlcesti, jud. VAlcea. Carte de
decata trelme a decernna treeerea prin Judecat No. 64 din 28 Febr. 1924, Jur.
locul ce ar prieinul o mai micA pagubA Gen. 1921 No. 771).
acehria pe al erui loc trecerea ur17. A se veda : art. 480 cu nota 2 ;
meazA a fi deschis si deci a se tine art. 619 cu nota 1 ; art. 620 du *iota 1.
seam de interesul ambelpr pArti.
Art. 617.
Trecerea trebuie regulat facuta pe partea ce
ar scura calea proprietarului fondului Inchis, ca s ias la
drum. (Civ. 616, 618, 634 urm.; Civ. Fr. 683).
Text. fr. Art. 683.

Le passage doit rgulirement 6tre pris du ct ou
le trajet est le plus court du fonds enclav la voie publique.
Doctring
Aunty ET RAU, III, p. 29; III, ed. 5-a, p. 49;
BAUDRY ET CHAUVEAU. Des Wens, 1053, 1055;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 757; ed. 1-a, III, p. 289;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 11, 538 bis, II;
DEMOLOMBE, XII, 610;
Hue, IV, 395;
697
www.digibuc.ro
Art. 618-619
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
LAURENT, VIII, 93;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 853, 854;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2920-2923.
Doctrin romneasci.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 774 urm.; (XI, p. 86, 87, 89, 331, 332 nota);
CANTAouzaio MATE!, p. 155;
NACU, I, p. 914.
Art. 618. - Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea

prin locul ce ar pricinui o mai putin paguba acelui pe al
crui loc trecerea urmeaz a fi deschis. (Civ. 617 ; Civ. Fr. 684).
Text. fr. Art. 684.
Nanmoins il doit tre fix dans l'endroit le moins
dommageable . celui sur le fonds duquel il est accord&
Doctrin striin.
ARNTZ, I, 1151, 1153-1156, 1159;
AUBRY ET RAU, I, ed. 5-a, 181, p. 191; 238, p. 4; 243, p. 43-48, 51-54. 248, p. 47;
251, p. 140; 254, p. 166;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 929, 1044, p. 772; 1045, p. 774; 1046, p. 775; 1048, 1049,
1051, nota 2, 1052, 1056, p. 786; 1059-1061;

DALLOZ, B4p. Servitudes, 816 urm.; Suppl. Servitudes. 273 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 537 bis, I-111; 538 bis, I, III; 539 bis II;
DEMOLOMBE, XI, 424; XII, 598, 600-602, 605-612, 614 bis, 615, 615 bis, 618, 621, 622, 624-627,
630-632, 635, 636 urm., 642, 643;

DURANTON, V, 316, p. 316 urm.; 418, 420, 423 urm., p. 455 urm., 428, p. 458, 429, nota 2,
435, p. 464;
GARSONNET, Pr. civ., I, 132, p. 563;
HUC, IV, 392-394, 397, p. 488; 400;
LAURENT. VII, 441; VIII, 73-76, 76 bis, 77, 79-82, urm., 89, 90, 92, 93, 96-101 urm., 106,
108-110 urm., 121 urm., 273;
MARCAD, II. 638 bis, 639, 640, 642, 643, 1805;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 853, 854, 856;
PANDEarEs Fn., Enclave, 3-5, 64 urm., 92 urm., 99 urm., 106 urm.,121,169 urm., 175, 177,
211 urro., 268 urm., 273. 275 urm., 316 urm., 383, 389, 393, 395;
PLANIOL, I, ed, 3-a, No. 2920-2923;
SIREY, Enclave, 11, 21, urm., 25, 60, 67 urm., 125, 171, 172,. 179, 181, 183-186, 189, 209, 639
urm., 643, 644;
THIRY, I, 790, 792-794.
Doctrini, romneasa.
ALEXANDRESCO III. part. I,
ed. 2-a, p. 774 urm.; (XI, p. 86, 87, 89, 331, 332, nota);
NACU, I, p. 914, 915;
Jurisprudent.
1. A se vedeet Jurisprudenta dela No. 15
sub. arL 616.
Art. 619.
Actiunea de despgubire, in cazul prevzut
prin art. 616 este prescriptibild ; lard trecerea trebuie s urmeze
dup prescriptiune, desi actiunea de indemnitate nu s'ar mai

pute admite. (Civ. 581, 616, 624, 1890 ; Civ. Fr. 685).
Text. fr. Art. 685. - L'action en indemnit, dans le cas prvu par Par-
ticle 682, est prescriptible ; et le passage doit tre continu, quoique l'action
en indemnit ne soit plus recevable.
Codul civil
Art. 620
DESPRE SERVITUDINI
Doctrints
AUBRY ET RAU, III, p. 30; III, ed. 5-a, p. 51;
DA.LLOZ , Rep. Servitudes, 859 urm.; Sappl. Servitudes, 304 ur
DBMANTE ET COLMET DE SANTERRE II, 539 bis, I;

DEMOLOMBE, VII, 635, 635 bis;

Pr...ouou, I, ed. 3-a, No. 2920-2923.
Doctrini romAneasci.
ALEXANDRESOO, III, part. I, ed. 2-a, p. 774 urm.; (XI, p. 225, 332 nota);
Nam, I. p. 915, 916.
Jurisprudentrt.
I. Dupa art. 624 c. civ. servitutile ne-
teren infundat, adicA care nu are alta

iesire la drum public, caz in care ser-
itutea se poate stabili $i prin prescontinue $i neaparente nu se pot sta- criptie.

bill dedit prin titluri.
Astfel daeS, un teren mai are $i alita
Prin urmare, servitutea de trecere ie$ire i pe cale publics, acel teren neintrnd in cadru.1 unor asemenea ser- putndu-se socoti ca infundat, servivituti intruciit nu este aparent $i tutea nu se poste stabili prin presnu poate avea prin firea sa caracterul criptie. (Judee. rural Berevoesti, ocol
de continuitate, nu se poate stabili de- Domnesti. (Mused) 30 din 19 Sept. 1912,
ct prin titian, afarl de cazul &And e Curler Jud. 77/913).
vorba de un drum de treeere (le la un
CAP1TOLUL III.
Sectiunea I.
Despre servitudinile stabilite prin faptul omuluf.

Despre osebite feluri de servituti ce se pot stabill asupra bunurilor.
Art. 620.
Este ertat proprietarilor a stabill pe propriettile lor, sau n folosul proprieatilor lor, verice servitute vor
gdsi de cuvint, pe cat timp aceste servituti nu vor impune
persoanei proprietarului fondului servient obligatiunea unui
fapt personal, si pe cat timp aceste servituti nu vor fi contrarii ordinei publice.
Uzul i intinderea servitudinilor stabilite astfel se reguleazd prin titlul ce le constitue, si In lipsd de titlu, dupd regulele urmdtoare. (Civ. 5, 480, 568, 576, 621 urm., 968, 1075,
1080, 1412, 1471, 1798 ; Civ. Fr. 686).
Text. fr. Art. 686.

Il est permis airx propritaires d'tablir sur leurs
proprits, ou en faveur de leurs proprits, telles servitudes que bon leur
semble, pourvu nanmoins que les services tablis ne soient imposs ni la
personne, ni en faveur de la personne, mais seulement . un fonds et pour un
fonds, et pourvu que ces services n'aient d'ailleurs rien de contraire . l'ordre
public.
L'usage et l'tendue des servitudes ainsi tablies se rglent par le titre

qui les constitue; dfaut de titre, par les rgles ci-aprs.
Doctrini
AUBRY ET Rau, III, p. 61, 71-73; III, ed. 5-a, p. 109, 110, 125-128;
1) Adicfi: a fondului care sufere servitutea.
699
www.digibuc.ro
Art. 621
DESPRE SERVITUDINI
Codal civil

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 541 bis, III ei V;
DEMOLOMBE, XI, 626 ; XII, 674, 686, 687, 694, 736, 742, 746, 759, 760, 764 ;
Hue, IV, 404, 407, 414;
LAURENT, VIII, 146, 157, 158, 166, 167, 171 ;
Motmort, ed. 7-a, I, p. 855 urm.,-869;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2928-2934.
ALEXANDREBCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 790 urm., 822 urm.; Observatie sub. Trib. Ilfov,
s. III, 383 din 8 Mai 903. Curier Jud. 46/904; Observatie sub. Trib. Belfort (Haut-Rhin)
9 Sept. 1922. Pand Rom. 1921, III, 78; Observatie sub Justitia de Pace din PontA-Mouson (Meurthe) 2 Aug. 922. Pand. Rom. 1924, III, 80;
CANTACUZINO MATES, p. 170 ;
NAOU, I, p. 917.
Jarispradent.
1. Numai proprietarul poate doband
o servitute in profitul fondului sgu,
eilci el singur are asupra fondului un
drept permanent si vecinic Creditorul
ipotecar, avnd numai un drept real,
e fArA calitate peutru a stipul o servitute in folosul imobilului, ee-i este
ipoteeat, de oarece drepturile reale
sunt timporare si, deci, nu pot procurit,
acelora care le au, niel interes, nici
calitatea, ea sA poata obtine un drept
de servitute menit s foloseaseA numai
fondului. De asemenea, nici proprietarul, cand isi ipoteceazA, imobilul
nu poate constitu o servitute n folosul acelui imobil, pe un alt imobil

al situ; cAoi nemini res sua servit,
astfel, ereditorul ipotecar nu poate pretinde, in baza actului sAu de ipotecii,
un drept de treeere, in favoarea fondulni
i s'a ipotecat pe un fond veein al aceluias propriPtar pe motiv
proprietarul singur ar fi eonstituit
aceastli servitute de trecere. (Trib. 11fov, HI, C. Jud. 46/904).
2. Din momentul ce dreptul de proprietate care este prin esenta sa un
drept real, nu poate fi exercitat in mod
absolut de eltre proprietar, ansul
fiind supus la toate restrictiunile stabilite prin legi ei regulamente, create
in interes general si de utilitate publicA, acela$ principiu urmeazA a se
aplica si in ceeace priveste dreptul de
servitute care ea si toate eelelalte

drepturi reale constitue un desmembrAmnt al dreptului de proprietate
este supus aeeloras regule ca
dreptul de proprietate.
Cu toate cA proprietarii sunt volmol
a ere& pe proprietatile lor orice servitute, acest drept inceteazA din moment ce se gAseste in conflict cu o lege
sau regulament de ordine publicA
interes general care sA impiedice exercitiul dreptului de servitute, intru cat
legile si regulamentele de ordine publicA au putere de a se aplie si pentru trecut WI ea cei ce au dobandit
drepturi sA se poatA plange. (Trib.
Ilfov IV, No. 155, 1914; Dreptul 1914,

p. 251. Curier Jud. 66/915).
3. Servitutea legald, stabilitA de art.
616 cod. civil, in virtutea cAreia proprietarul unui loc infundat poate reclama o trecere pe locul vecinului sAu,
pentru exploatarea fondului, nu poate
fi aplicatA prin analogie i in cazul

in care proprietarul reclamA dreptul
de a treee pe proprietatea vecinA, spre
a tencu zidul construit pe linia cm
desparte ambele proprietAti; un asemenea drept nefiind recunoscut de art.
616 cod. civil i nici de vreun alt text
de lege, el poate fi stabilit numai prim
conventia pArtilor, conform art. 620
cod. civil. (Cas. s. I, decizia No. 540,
1915; Jurispr. Rom. 39/915, p. 613; Cureir Jud. 1915, p. 682).

4. A se vedea: art. 476 cu notele 6, 7.
Servitutile sunt stabilite sau In folosul

sau In folosul pamAntului.Cele de felul dintAi se numesc urbane, chiar cAnd cldirile pentru cari servitutile sunt
instituite se vor afl nu numai in oras dar i la tart, ; cele de
al doilea fel se numesc rurale. (Civ. Fr. 687).
Art. 621.
Text. fr. Art. 687.

Les servitudes sont tablies ou pour l'usage des
btiments, ou pour celui des fonds de terre.
Celles de la premire espce s'appellent urbaines, soit que les bitiments
atixquels elles sont dues, soient situs h. la ville on la campagne.
Celles de la seconde espce se nomment rurales.
700
www.digibuc.ro
Codul civil
Art. 622
DESPRE SERVITUDINI
Doctrin strain.

DALLOZ, Rp. Servitudes, 3;
Mommori, ed. 7-a, I, p 859;
Doctrinit romAneasc.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 615, 616, 789;
NACU, I, p. 170, 919.
Art. 622. - Servitutile sum sau continue sau necontinue.

Servitutile continue sunt acelea al cdror exercitiu este
sau poate fi continuu, Mr& sa aib trebuint de faptul actual
al omului ; astfel sunt apducele, scursurile apelor, ferestrele
si altele asemenea. Servitutile necontinue sunt acelea cari au
trebuint de faptul actual al omului spre a fi exercitate, astfel
.este dreptul de trecere, de a lu, ap din fntn, de a paste
vite si alte asemenea.
Servitutile sunt aparente sau neaparente. Servitutdle aparente sunt acelea cari se cunosc prin lucrdri exterioare, precum : o us, o fereastr, o apducere; servitutile neaparente
sunt acelea ce n'au semn exterior de existenta lor, precum
spre exemplu, proibitiunea de a zidl pe un fond, sau de a nu
zidi decat pn, la o Inltime determinat. (Civ. 623-625, 627,
636 urm., 639 urm., 1349; Civ. Fr. 688, 689).
Text. .fr. Art. 688.
Les servitudes sont ou continues,
ou discon-
tinnes.
Les servitudes continues sont celles dont l'usage est ou peut tre continuel
sans avoir besoin du fait actuel de l'homme : tels sont les conduites d'eau, les
gouts, les vues et autres de cette espce.
Les servitudes discontinues sont celles qui ont besoin du fait actuel de
l'homme pour tre exerces : tels sont les droits de passage, puissage, pacage et
autres semblables.
Text. fr. Art. 689. Les servitudes .sont apparentes, ou non apparentes.
Les servitudes apparentes sont celles qui s'annoncent par des ouvrages
extrieurs, tels qu'une porte, une fentre, un aqueduc.
Les servitudes non apparentes sont celles qui n'ont pas de signe extrieur
de leur existence, comme, par exemple, la prohibition de bitir sur un fonds:
ou de ne biltir qu' une hauteur dtermine.
Doctrin strin.
AUBRY ET RAU, III, p. 66-68; III, ed. 5-a, d. 117-120, 138;

COLIN ET CAPITANT ed. 2-a, I, p. 83;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 1095, 1117 urm., 1205; Suppl. Servitudes, 411 urm.;
DEMOLOMBE, XII, 704, 710, 712, 715, 718, 719;
Huo, IV, 445-447, 453;
LAURENT, VIII, 126-128, 130, 132, 136, 203;

MOURLON. ed. 7-a, I, p. 859, 860;
PLANIor.., I, ed. 3-a. No. 2894, 2897, 2898.
701 www.digibuc.ro
Art. 623
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
Doctrin romAneasci.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 615, 616, 789; (VII, p. 250 n. 4; XI, p. 79 n. 1);
Nota sub. Trib. Aubresson (Creuse) 9 Ian. 1920. Jurispr. Gen. 24/1923 No. 1696;
NACU, I. p. 920.
Jurisprudentil.
I. A se vede jurisprudenta dela No. 3
sub. art. 612.
Sectiunea II. - Despre modul au care se stabilesc seroitufile.
Art. 623. - ServituVle continue si aparente se dobandesc

prin titlu sau prin .posesiune de 30 ani. (Civ. 578 urm., 622,
1846 urm., 1890, 1894 urm.; Pr. civ. 722; Civ. Fr. 690).
Text. fr. Art. 690. Les servitudes continues et apparentes s'acquirent
par titre, ou par la possession de trente ans.
Doctrini
AUBRY ET RAU, III, p. 71, 74, 76, 77, 79, 80 ; III, ed. 5-a, p. 124, 128, 129, 131-133, 136-138, 188 ;
BUFNOIR, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 175, 185, 230, 237, 262, 264;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 977 urm., 1048 urm., 1089 urm., 1120 urm.; Suppl. Servitudes,
347 urm., 401 urm., 415;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 546 bis, I; 550 bis, I;
DEMOLOMBE. XII, 732, 755, 756, 774, 776-779, 781;
HUC, IV, 413, 419, 427;

LAURENT, VIII, 145 urm., 149, 151, 194;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2936-2959,
Doctrini romneasci.
ALEXANDRESCO, III, Oart. I, ed. 2-a, p. 765 urm., 799, 800 urm., 803, 821 urm., 849, 853;
p. 43, 73, 78, 225 t. i n. 1, 229, 235); Observa fie sub. Jud ocol. Clo$ani Jud.
Mehedinti 14 Dec. 1900. Curier Jud. 83/1901; Observalie sub. Judec. ocol. I, Ploesti
2144 din 1 Nov. 1901. Curier Jud. 46/1902; Nota, sub Trib. Vassy, Haute Marrie,
9 Dec. 1921, Jur. Gen. 1924, No. 1798; Notd sub Trib. Muscel, 2 Ian. 924. Jur..Gen.
1924 No. 2305;
NACU, I, p. 922 urm., 925 urm.
Jurisprudent.
1. Cnd autorul pArtei stipuleazA
deschiderea unor ferestre nu constitue
un drept de servitute, ei numai o ingAduialA cu drept de a se iuchide ferestrele la priMa cerere, noul achizitor
al imobilului, avnd cunostintA de o
asemenea invoial, nu dobndeste nioi
un drept in priviuta ferestrelor desehise chiar dupA o stApnire indelungatA. (Cas. I, 312 Dec. 14 88, B. D. 1042).
2. Servitutea de vedere, prin ferestrele privatei e o servitute de ordine

privatA, ce nu e proibit% nici prin lege,
nici prim regulameutele municipale,
care nu se ocupA de eitt de hasnale, si
prin urmare suseeptibilA de a fi dobAndit prin preseriptie. (Cas. I, 311,

Dec. 14 88, B. p. 1040).
3. Dreptul de vedere fiind regulat,
prin art. 622, intre servitutile continue

aparenti, servituti ce, dupA art. 623,
se dobndese $1 prin prescriptiune, judele de ocol in prima instantA i tribunalul in apel sunt competinti sA
statueze in posesoriu asupra unei ser-
vituti de vedere. (Cas. I, 371/Nov. 26/93,

B. p. 325).
4. Servitutea de vedere este continuA
si aparentA; ea prin urmare conf. art.

623 c. civil, poate fi stabilitA nu numai
prin titlu dar i prin o posesie de 30
ani. (Trib. Romanati 2 April. 1908. Revista Judicial% 30/908).
5. In materie de servituti nu este
admisA cleat prescriptia de 30 ani si

aceasta numai pentru servitutile continue kit aoarente. In adevAr, prin art.
623 din codul civil legiuitorul a dero-
702 www.digibuc.ro
Codal civil
DESPRE SERVITUDINI
gat dela termenii generali ai art. 1895

din codnl civil, dupa care cel ee cstigA un imobil cu just titlu i bunA
credintA prescrie proprietatea lui prin
10 sau 20 ani $i a prevAzut ea servitutile continue ea aparente se dobndeed prin titlu sau prim posesiune de
30 ani.
Prin urmare, Tribunalul interpretA
aplicA gresit art. 568 din procedura
civill, i violeazA art. 623 din codul
civil, cnd hotArdste cA partea care a
cumpArat la licitatie imobilul ski a
putut sA dotandeascA servitutea de
vedere asupra fondului vecin prin trecere de 5 ani dela executarea ordonantel de adjudecare. (Cas. I, 8 Oct.
1912, B. p. 1647).
6. Potrivit art. 1853 c. civ., posesiunea ce se exeratA prin simpla ingAduintA nu constitue o posesiune de
proprietar, astfel cA o servitute exercitatA, timp de 30 de ani prin ingAduintA, nu poate constitu un drept de
servitute dobndit prin posesie in sensul art. 623 c. eiv., si existA ingAduintA
oridecteori actele de posesiune exercitate de proprietarul fondului dominant nu adue un prejudiciu apreoiabil
proprietarului fondului servant $i
cnd acesta din urnal nu are un interes serios de a se opune. (Trib. Ilfov
I, No. 588, 1913; Dreptul 1914, p. 635).
7. Prim aplicarea regulei generale
prevAzutA de art. 1847 c: civ., pentru
posesiunea cerutA pentru a prescrie
posesiunea servitutilor, ea sA fie utilA
sA ducA la prescriptie trebue sA
cuprindA si elernentul intentional
adicA sA fie exeroitatA sub nume de
proprietor, iar nu in mod preear si
prin simpla tolerantA, ciind nu se eau7eazA nici un prejudiciu apreciabil.
Astfel dacA se constatA cA niste ferestre a cAror desfiintare se cere, aveau
vedere numai pe acoperisul easel. reclamantului, acest simplu fapt, neaducand nici un prejudiciu, nu s'a putut
dobncli prin prescriptiune servitutea
de vedere. (Cas. I, 425/914. Curler Jud.
3 915. Jur. Rom. 1914. p. 514).
8. Din prevederile art. 615 c. civ., rezultA prezumptiunea cA terenul pe care
se face scurgerea streasinilor unei
Art. 624
case va apartine proprietarului casei,

prezumptiune de fapt ce poate fi cornbAtutA cu proba contrarie, de oarece
servitutea picAturei poate fi exercitatit
independent si dobanditA prin prescriptie, fArA ca sA implice necesarmente 8i dreptul de proprietate asupra terenului pe care se face scurgerea .straeinet.
Potrivit art. 634 c. civ., singurele
schimbAri care sunt interzise asupra
unui imobil supus unei servituti, sunt
acelea ce tind a o restrnge sau micsor, pentru ratiunea ca legiuitorul,
tintind seamA de interesele schimbAtoare cu timpul ale proprietAtii, a
voit sA concilieze, in mod echitabil,
drepturile proprietarului fondului dominant cu cea mai micA incomoditate
a acelui ce suferA servitutea si de
aceea a autorizat lucruri care nu aduc
nici un prejudiciu, in exercitiul in
sine, al dreptului de servitute si deci
nu poate constitui o turburare de posesiune.
Condittunile de formA, prevAzute de
partea ultimA a art. 634, au a fi aplicate mmiai la eazul unni transport al

servitutii din locul in care s'a exercitat, intealtul, nu insA sr la schimbarea autorizatA prin partea ntia a
acestui articol i adusA numai in starea primitivA a servitutii. (Cas. I, No.
211, 1919; Jurispr. Rem. 1919, p. 858).
9. a) Veeinul care face plantatii contrar regulei statornicitA de art. 607 c.
civ., creeazA o sarcinrt celuilalt fond, a
cArui proprietate suferA din cauza exis-
tentei acelor plantatii. Prin urmare,
prescriptia pe care o poate invocit autorul plantatiilor, spre a dobancli dreptul acestor servituti, este achizitivA iar
liberatorie.
b) In baza acestui prinoipiu, vecinul
care a avut arbori ce oresc inalti, la o
distantA mai micA deck doi metri de
hotarul celuilalt veciu, dobndeste prin
prescriptia achizitivA dreptul de a pAstr acei arbori. (Trib. Muscel 2 Ian.
1924, Bul. Trib. Muscel 7/924, Jur. Gen.
1924. No. 2305).
O. A se vedek art. 607 ou nota 1; art.

608 cu nota 1; art. 612 cu notele 3, 7, 8,
9; art. 615 cu notele 1-3.
Servitutile continue neparente, i servitutile

necontinue si neparente'), nu se pot stabill deck prin titluri.
(Civ. 576, 616, 622, 623, 635, 645, 1845, 1847; Pr. civ. 722;
L. pol. rur. Art. 16: Civ. Fr. 691).
Art. 621.
Text. fr. Art. 691. Les servitudes continues non apparentes, et les ser.
vitudes discontinues apparentes ou non apparentes, ne peuvent s'tablir que par
titres.
1) Textul francez se exprimA:
seraitugle necontinuie aparenie sau neaparenie".
703
www.digibuc.ro
Art. 624
DESPHE SERVITUDINI
Codul civil
La possession nAme immmoriale ne suffit pas pour les tablir ; sans cependant qu'on puisse attaquer aujourd'hui les servitudes de cette nature,. dj
acquises par la possession, dans les pays o elles pouvaient s'acqurir de cette
manire.
Doctrinii
A UBRY ET RAU, III, p. 77, 78, 81, 82; III, ed. 5-a, p. 134, 135, 138, 141;
BUFNOIR, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 174, 185, 230, 233, 237, 204;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 902 urm., 977 urm., 1048 urm. 1075 urm., 1089 urm., Suppl.
Servitudes, 312 urm., 347 urm., 395 urm., 401 u rm.;
DEMOLOMBE, XII, 788, 789, 791, 792, 797;
Hue, IV, 413;

LAURENT, VIII, 196, 196 bis. 207 urni.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2938, 2945, 2946.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 814 ; (I, ed. 2-a, p. 122; VII, p. 250 n. 4; XI, p., 79, 83);
Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 244; Observaiie sub. Jud. ocol. Closani
Jud. Mehedinti 14 Dec. 1920. Curier Jud. 83/1901; Observatie sub. Judec. ocol. I,
Ploesti 2144 din 1 Nov. 1901. Curier Jud. 46/1902; Observatie sub. Judec. rurala
Berevoesti ocol. Domnesti (Mused) 30 din 19 Sept. 912. Curier Jud. 77/913; Obser-
va fie sub. Judec. ocol. Zatreni-Valcea 664 din 11 lulie 1919, Tribuna Juridicti
37, 38/919 ; Nota sub. Trib. Aubresson (Creuse) 9 Ian. 1920. Jurispr. Gen. 24/923. No 1696 ;
CANTACUZINO MATE', p. 171;
GrnicA SERBAN AL., 1Vota sub. Cos. I, 313 din 8 Aprine 1921. PancIntom. 1922-1-122;
MAMIGONIAN V., Servitutile necontinue aparente". Pagini Juridice 62/1910;
NACU, 1, p. 922 urm.;
POPESCU N. lox, Servituti aparente necontinue i dovada lot". Pagini Juridice 59/1910;
STEFINESCU G. MooLAEServituti aparente necontinue fi dovada lor". Pagini Juridice 26/1910.
Jurisprudentrt.
1. Dach nu e in chestiune validitatea dreptului de trecere, ci numai turburarea posesiunei exercitiului acestui
drept, care cld loo unei actiuni poseserii, tribunalul care se bazeazd numai pe depozitiile martorilor, fax%
a pune in discutiune titlul lui, nu violeazd art. 524 c. civ. (Cas. I, 309/Sept.
22/90, B. p. 993).
2. Dreptul de trecere, dupa art. 622,
este regulat in clasa servitutilor necontinue, servituti cari dupd art. 623
combinat cu art. 624, nu pot fi stabilite de cSt prin titluni. (Galati I, 50,
Mart. 27/92, Dr. 31/92), de unde consecinta e asemenea servituti ne putnd
fi dobndite prin prescriptiune, posesiunea lor nu poate da loc la actiunea
posesorie. (Cas. I, 371/Nov. 26/93; Cas.
I, 3/Ian. 10/92, B. p. 7; Cas. I, 246/Iun.
4/91, B. p. 698; Cas. I, 145/Mart. 22/91,
B. p. 325), si existenta kr nu se poate
dovedl cu martori. (Cas. I, 186/Mai
22/92, B. p. 473; Cas. I, 346/Sept. 23/91,
B. p. 964). Si nu se poate admite el

posesiunea unei servituti necontinue
poate sd, dea loc la actiunea posesorie

nici in cazul cnd s'ar pretinde c prin
ea s'ar fi dobilndit servitutea inaintea
codieelui civil, sub imperiul legiuirei

Caragea, dupd cart atari servituti eratt
prescriptibile, cAd judecatorul de ocol
nu ar puteit in acest caz s statueze de
cat pronuntndu-se asupra prescriptiunei, adic judecnd chestiunea propriettei, ceeace, dupd art. 66 din legea
judectoriilor de ocoale exclude limitele competintei sale. (Cas. I, 246/fun.
4/91, B. p. 698).
3. Dreptul de trecere fiind regulat.
dupa art. 622 C. civil in clasa servitutilor necontinue, care, dupa art. 623
comb. cu 624, nu pot sd fie stabilite
dect prin titluri, urmeazd de ad c
asemenea servituti, ne putnd fi dobandite prin prescriptie, Posesia lor
nu poate da loc la actiunea posesorie
si existenta lor nu se poate dovedi cu
martori. (Cas. I, 50/94, B. p. 102).
4. JudecAtorul actiunii posesorii are
calitatea si competinta sit se ocupe de
titlul constitutiv al servitutii,
ce face obiectul actiunii si s respingd
o atare actiune, cand constatd ed terenul, asupra cdruia reclamantul cere
sa-si exercite o servitute de trecere,
este de domeniu public, care nu poate
da loc la actinnea posesorie, neputndu-se dobncli prin prescriptie. (Cas.
I, 91/94, B. p. 235).
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Axt. 625
tea proprietarului imobilului aservit

sau a autorilor acestuia, un titlu nepoate stabili cleat prin titluri emanate contestat prin care i s'a constituit serde la proprietarul sau autorii. proprie- vitutea, sau cand stabileste existenta
tarului fondului supus si, in lips de servitutii prin destinatiunea proprietitluri, exercitiul de trecere, orica de tarului, prin aceasta dnsul face sd disrepetat si. indelungat ar fi, nu poate pard, prezumtia de tolerant/ a quasiservi de temei. nici pentru a intent, posesitinei sale si deci dobilndeste
niei pentru a respinge o actiune pose- dreptul la actiunea posesorie.
sorie, cdci un asemenea exercitiu nu
Prin urmare, cu drApt cuvnt Tribupresupune un drept de servitute, ci un nalul declard admisibild actiunca posimplu drept de tolerantl, de pasuire. sesore, cnd constatd cd servitutea de
(Cas. I, 170 98. B. p. 689).
trecere a fost constituitd prin destina6. Dispozitiile art. 623 $1. 624 nu sunt tiunea autorului comun al proprietaaplicabile dect la servitutile stabilite rilor acelor cloua irnobile vecine, destiprin faptul omului, iar in privinta ace- natiune care echivaleazd cu titlu. (Cas.
lora stabilite prin lege. precum este I, No. 131, 1914, Jurispr. Rom., 1914, p.
dreptul de trecere in favoarea proprie- 180, Curier Jud. 30 914).
tarului unui loc infrmdat, titlul unei a5. Legiuitorul cnd a incuviintat
semenea servituti, fiind in lege chiar, exeroitiul actiunilor posesorii, s'a banu este necesitate pentru dobndirea zat de sigur cd posesiunea duce la
ei dect de a se doved faptul cA locul prespriptie, care e un mijloc, potrivit
este infundat. (Cas. I, 2771902, B. p. 776). art.`645 c. civ., de a dobndi proprie7. Servitutea de trecere fiind o ser- tatea.
Potrivit art. 623 c. civ., servitutile
vitute necontinuA, ea nu se poate dobndi sub imperiul actualului cod ci- continui si. aparente se dobndesc ei
vil cleat prin titluri, iar nu si prin prin posesiune de 30 ani, iar potrivit
prescriptiune. Prin urmare, o servitute art. 624 c. oiv., servitutile necontinui Ed
de trecere nu se puteh dobndl sub co- neaparente nu se pot dobndi dead
dul lui Caragea prin prescriptia de prin titluri; prin urmare aceste din
10 ani, dect dacd ar fi constatat c./. urinA servituti neputnd fi dobndite
termenul prescriptiei a fost implinit prin prescriptie, este indiscutabil ed
inainte de punerea in aplicare a codu- nici actiunile posesoril relativ la exerlui civil actual. (Cas. I, 669 din 3 Oct. citiul lor, fdrA existenta unui titlu, nu
1912, B. p. 1626, Curier Jud. 811912 *1 pot fi admisibile pentru cA. posesiunea
are de scop prescriptia, iar prescriptia,
12/913).
B. Desl. 'in principiu, servitutea de intrucht exercitiul posesiunit acestor
trecere, fiind presupusl a se exercit servituti este considerat de lege ca de
prin toleranta proprietarului imobilu- simplA tolerantA FA cu titlu precar, nu
lui aservit, nu se poate dobndi prin poate constitul un titlu pentru dobnprescriptitme si nici nu poate servl de direa lor. (Trib. Dorohoi, sent. 67 din
tin nici actiunei posesorii, ins/. a- 12 Aprilie 1921. Jur. Gen. 1923. No. 1072).
10. A se vedeh: art. 616 cu notele 5,
tunci cnd reclamantul produce in
5. Dreptul de trecere, fiind o servitute aparentd dar necontinud, nu se
sprijinul quasi-posesiunei sale, din par-
8; art. 619 cu nota 1.
Art. 625. Destinatiunea proprietarului tine loc de titlu

In privinta servitutilor continue si aparente. (Civ. 622, 623,
626, 627; Civ. Fr. 692).
Text. fr. Art. 692. La destination du pre de famille Taut titre h l',-gard des servitudes continues et apparentes.
Doctrinit strilinii.
AUBRY ET RAU, III, p.
85, 87, 88; III, ed. 5-a, p. 147, 150, 151 ;
COLIN ET CAPITANT, ed.

DEMOLOMBE, XII, 579;
LAURENT, VIII,
2-a, I, p. 979 urm.;
183;
ed. 7-a, I, p. 864, 865;

I, ed. 3-a, No. 2960, 2962.
IVIOURLON,
PLANIOL,
Doctring romneascl.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 3-a, p. 799 urm., 808 urm.; Observatie sub. Judec. ocol.
II Iasi, 49 din 13 Ian. 904. Curier Jud. 39/904; Observalie sub. Trib. Belfort (Haut
Rhin), 9 Sept. 1922, Pand. Rom. 1924, III, 78;
CANTAOUZINO MATES,
NACU, I,
53707.
p. 173;
p. 929.
Codul Civil adnotat
705
www.digibuc.ro
45
Art. 626
DESPRE SERVITUDINI
Codal civil
zidul despartitor, intelegfind prin aceast Were sa transforme starea de

fapt intfuna de drept, adica sti creeze
in favoarea casei lsate unuia din copii o servitute de trecere, cu drept cuvnt hotrste Tribunalul ea existenta
unei asemenea servituti nu poate fi
contestata. (Cas. I, decizia No. 131, din
26 Febr. 1914 ; Jurispr. Bona. 1914, p.
Jurisprudeng.
1. ()data constatat ea drumul ce s'a

inchis de o parte exista dejit si ca era
deschis de parintele lor, ea atare intimatul are un titlu fata cu recurentul,
derivnd din destinatia proprietarului,
conform art. 625 ; si astfel fiind, neexistnd interes de a se sti daca, drumul er public, sau privat, intru cat 180, Curier Jud. 30.914).
intimatul axe& un drept de la autorul
4. Servitutea de vedere fiind contisail asupra acelui drum, f3i legea nef- nua si aparent, poate fi creata nu
cnd o distinetiune in aceasta pri- numai prin titlu sau prescriptie ei si
vinta bine f3i. corect a urmat curtea prin destinatia parintelui de familie,
end a recunoscut intimatului dreptul adica actul prin care proprietarul a
de servitute de trecere. (Cas. I, 112, doua fonduri stabileste intro ele o
Mart. 16/93, B. p. 257).
stare de fapt, care ar constitui o servi2. Servitutile, stabilite prin destina- tute daca ar apartine la doi proprietiunea proprietarului, fiind intemeiate tart diferiti, (v. Baudry-Lacantinerie,
pe consimtimntul tacit al partilor 1, 181, p. 982 kti Planiol, I, 2960).
contractante, aeeasta exclude existenta
Peutru crearea in acest fel a unel
unui titlu, si deci, necesitatea de. a-1 servituti de vedere sunt necesare cloud
transcrie. (Trib. Ilfov III, C. Jud. conditiuni: 1) Ca cele dou fonduri ac44/903).
tualmente despartite sa fi apartinut
3.1n regula generala, dupa art. 625 aceluiasi proprietar ; 2) Ca acesta sa
e. eiv., ca o servitute s fie constituita fi pus lucrurile in starea din care a
prin destinatiunea proprietarului, le- rezultat servitutea.
Dacd in principiu nemini res sua
gea cere ca ea s fie continua si aparenta, insa, prin exceptiune dela a- servit" si nu poate fi vorba de o serviceast regula, art. 627 c. civ. permite ca tute ct timp un imobil apartine proproprietarul s poata ere prin desti- prietarului sail, servitutea incepe in,
natiunea sa si o servitute necontinua momentul in care acest imobil este imdaca aceast servitute se manifesta partit prin suceesiune san cnd o
printeun semn vazut 5i daca actul, parte a lui e instrainata, eaci la starea
care donstata separatiunea imobilelor. de fapt, ce e la baza servitutii, nu se
nu contine nici o rezerv sau restrie- mai opune sus zisul adagiu de drept.
tiune atingatoare de servitute.
Acest mod de creare a srvitutii nu
Prin urmare, cnd Tribunalul eons- este ins dect in putinta proprietatata a autorul comun al proprietarului ; uzufructuarul, locatarul sau
rilor eelor doul imobile vecine, faciind un tertiu nu-1 pot crea cleat cu eontestamentul prin care separ cele dou simtamntul aceluia. (J. oc. Il Urban
imobile vecine ce a %sat copillor BM, Bucuresti, 1093/922, Jur. Gen. 1923
nu a adus nici o modificare partii din No. 81).
Art. 626. Nu poate fi destinatiune a proprietarului decAt

numai cnd se va dovedi cd cele doua fonduri acum desprtite au fost averea aceluiasi proprietar, si ca printr'insul s'au
pus lucrurile In starea din care a rezultat servitutea. (Ci v.
625, 627, 638; Civ. Fr. 693).
.
Text. fr. Art. 693. Il n'y a destination du pre de famille que lorsqu'il
est prouv que les deux fonds actuellement diviss ont appartenu au mme
propritaire, et que c'est par lui que les choses ont t mises dans l'tat duquel
rsulte la servitude.
Doctring striiira.
AUBRY ET RAU, RI, p. 83-85; III, ed. 5-a, p. 144-147;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des Meng, 1117, 1118;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 548 bis, I li II;

DEMOLOMBE, XII, 811, 812, 814, 827;
Huo, IV, 426;
706
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 627
LAURENT, VIII, 174, 177, 178, 181;

MommoN, ed. 7-a, I, p. 864, 865;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2960, 2962.
Doctrin romneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 799 urm., 808 urm.;
LANTACUZINO MATEI, p. 173;
NACU, I, p. 929.
Jurisprudent.
I. Proprietarul until fond poate stabil

o parte din el o sarcin in profitul celeilalte prti, $i de indat ce acele prti vor incet de a mai fi proprietatea aoeleias persoane, serviciul
stabilit se va schimbh in adevrat serprin titlu. Art. 626 Cod. civil cuprinde
si aceasta ipotezd in definitiunea destiinatiunei proprietarului. (Trib. Ro-
vitute, ea si cum ar fi fost stabilita

man, Dr. 48/901).
Art. 627. Dae proprietarul a dou'd proprietAti, Intre

-care exista un semn vazut de servitute, Instrineazd una din
proprietAti, fr ca contractul sa contind nici o conventiune
atingatoare de- servitute, ea urmeaz de a exista Intr'un mod
activ sau pasiv In favoarea fondului Instrinat, sau asupra
fondului nelnstrinat 1). (Civ. 622, 625, 626, 633, 1349 ; Civ.
Fr. 694).
Text. fr. Art. 694. Si le propritaire de deux hritages entre lesquels

il existe un signe apparent de servitude, dispose de run des hritages sans que
le contrat contienne aucune convention relative h la servitude, elle continue
d'exister activement ou passivement en faveur du fonds alin ou sur le fonds
alin.
Doctrinii strin.
AURRY ET RAU, III, p. 83, 85-87; III, ed. 5-a, p:144, 147-150;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 980 Ur111.;
DALLOZ, lip. Servitudes, 1018 urm.; Suppl. Servitudes, 380 urm.;

Huc, IV, 424;
LAURENT, VIII, 176;
MourmoN, ed. 7-a, I, p. 865 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2963, 2981.
Doctrin romneasca.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 861 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 814 nota);
Observafie sub. Judec. ocol. II, Iasi, 49 din 13 Ian. 1904. Cunier Jud. 39/904;
NACU, I, p. 930.
Jurispradenta.
1. Asemnat art. 627 din codul civil,
vitute, ea urmeaz de a exist:a, inteun

mod activ sau pasiv, in favoarea fondului instrinat, sau asupra fondului
dae proprietarul a dou ptoprietati, neinstrinat. Astfel, &Ind intre dou
intre care exist un senm vtizut de proprietti ale aceluias proprietar, din
servitute, instritineazit una din pro- care una nu are esirs si treeere la straprietti, fdr ca contractal s continA dd dect pe cealalt proprietate, exist&
vre-o conventiune atingtoare de ser- o poart, acest semn exterior al ser1) Din eroare se zice: netnstrdinat" In lac de anstrdinat', cum este 0 In textul art. francez 694
corespunzitor.
707
www.digibuc.ro
Art. 628
DESPRE SERVITUDINI
Codal civil
in sprijinul quasi posesiunei sale din

partea proprietarului imobilului aservit sau a autorilor acestula un titlu necontestat prin care i s'a constituit servitutea, sau and stabileste existenta
servitutei p.rin destinatiunea proprietarului, prin aceasta dnsul face sA,
dispard, prezumthinea de toleranat sau
precaritate a quasi posesiunei sale si
prin urmare dobndeste dreptul la actiunea posesorie.
Prin urmare, cnd tribunalul constat c servitutea de trecere a fost
constituit prin destinatiunea autorului comun, al proprietarilor celor clou
imobilef destinatiune care echivaleaza
titht, cu drept cuv5nt declard admisiposesorie.
bil
In regul generalti dupd dispozitiie
art. 625 c. civ., pentru ea o servitute s
fie constituit prin destinatiunea proprietarului, legea cere ca ea s fie continud, i aparent, c insa,prin exceptiune dela aceast regula art. 627 c. civ.
clauz relativ la aceast servitute. permite ea proprietarul s poat crei
(Trib. Ilfov III, C. Jud. 46/904).
prin destinatiunea sa si o servitute
2.Din eauza raporturilor de bung necontinud, daca aceast servitute se
vecindtate intre proprietari, servitu- manifest printr'un semn vzut i dach
tea de trecere fiind presupusl a se actul care constatd, separatiunea imoexercit prin toleranta proprietarului bilelor mi constitue nicio rezervO, sau
imobilului aservit, o asemenea servi- restrictiune atingtoare de servitute.
tute, in principiu nu se poate dobndl (Cas. I, decizia No. 131 din 26 Febr.
prin prescriptiune 13i nici nu poate 1914; Jurispr. Rom., 1914, p. 180 ; Curier
servi de bazd, unei actiuni, posesorii; Jud. 30/1914, p. 252).
atunci ins cnd reclamantul produce
3.A se vede : art. 626 cu nota 1.
vitutei de trecere face ca, la separatiunea acestor dou fonduri, servitutea
de trecere sd. urmeze a exist, dacd.
contractul, prin care s'a instrainat una
din proprietti, nu contine nici o conventiune relativ la servitute, c tdcerea pastrat de Ora la redactarea
actului prin care s'a separat proprietAtile, fat cu semnul aparent de servitute, face sd, dispara indoiala, ce ar fi
nOscut din caracterul discontintiu al
servitutei de trecere. E rational si echitabil a se crede e, dacd, pOrtile n'ar
fi voit s consimtii la stabilirea unei
servituti, ar fi avut grija de a o spune
formal in actul ce constatd, separatiunea fondurilor. Asa dar, in acest
caz, cumprtorul fondului, in favoarea eruia exist servitutea de trecere,
poate cere sg, se recunoasc judecAtoreste acest drept de trecere prin celalt
fond, produchnd in dovedire actul de
separatiune al celor doua fonduri, spre
a se vedeb, dacd, contine sau nu vre-o
Art. 628.
Titlul constitutiv al servitutei, fn privinta servitutilor ce nu se pot dobandi prin prescriptiune, nu poate fi
lnlocuit deal prin un titlu de recunoasterea servitutei i dat
din partea proprietarului locului servit1). (Civ. 623, 624, 1189
urm., 1200, 1205 ; Civ. Fr. 695).
Text. fr. Art. 695. Le titre constitutif de la servitude, b. l'gard de

celles qui ne peuvent s'acqurir par la prescription, ne peut tre remplac quepar un titre rcognitif de la servitude, et rnan du propritaire du fonds
asservi.
Doctrini
AUBRY ET Rau, III,
p. 75; III, ed. 5-a, p. 131;
Burama, Proprit et contrat, ed. 2-a, p. 185;

DALLOZ, Rp. Servitudes, 995; Suppl. Servitudes, 358 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II,
DEMOLOMBE,
XII, 757,
757 bis
550 bis, II;
Hue, IV, 428;

L AURENT, VIII, 152, 152 bis;
Doctrin romitneascg
part. I, ed. 2-a, p. 803, 819 urm.; (VII, p. 240); Observatie sub. Trik
Ilfov s. III, 383 din 8 Mai 903. Curter Jud. 46/904;
ALEXANDRESCO, III,
NAOU, I, p. 924, 925.
1) Din eroare se zice: serail", in loc de aserolisi.
708
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 629.
Art. 629-631
Cnd se stabileste o servitute se intelege cd se
acordd totdeodat si toate mijloacele spre intrebuintarea ei.

Astfel servitutea de a lud apd din fntAna altuia trage cu sine
si dreptul de trecere. (Civ. 630 urm. ; Civ. Fr. 696).
Text. Jr. Art. 696. Quand on tablit une servitude, on est cens accorder
tout ce qui est ncessaire pour en user.
Ainsi la servitude de puiser de l'eau 6, la fontaine d'autrui, emporte
ncessairement le droit de passage.
Doctrinii, stadia
AUBRY ET RAU, III, p. 89; III, ed. 5-a, p. 152, 153;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I. p. 835;
DALLoz, Rp. Servitudes, 1141 urm.; Suppl. Servitudes, 425 urm.,

LAURENT, VIII, 250;
MO ORLON, ed. 7-a, I, p. 869;

Do ctring romAneakft.
NACU, I, p. 932.
JurispradentA.
1. A se vede art. 612 cu notele 6, 10.
Sectiunea III.
Despre drepturile proprietarului fondului cdrui se =vine servitutea.
Art. 630.
Acelui 1) cdrui se cuvine -o servitute are dreptul
a face toate lucrrile trebuincioase spre a se sluji cu dnsa

si spre a o pstr. (Civ. 629, 631 urm., 635; Civ. Fr. 697).
Celui auquel est due une servitude, a droit de faire

Text. Jr. Art. 697.
tous les ouvrages ncessaires pour en user et pour la conserver.
Doctrini strilinit
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 1129, p. 851;
DEMOLOMBE, XII, 833, 835, 839, 841;
PANDECTES FR., Servitudes, 1845, 1859;
Doctring romneasA.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 515, 828 urm.;
NACU, I, p. 983.
Jurisprndentii.
1. A se vedeit art. 635 cu notele 1 O. 2.
Art. 631.
Aceste lucrdri se fac cu cheltuiala sa, iard nu
cu cheltuiala proprietarului fondului supus, afard numai cnd
1) Din eroare se zice acl ,acelui' In Ion de .aeela' cum este si In textul rancez.
709
www.digibuc.ro
Art. 632-633
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
se va stabill altfel In titlul de stabilitatea servitutei. (Civ. 630,

632; Civ. Fr. 698).
Text. fr. Art. 698. Ces ouvrages sont ses frais, et non ceux du
propritaire du fonds assujetti, ii, moins que le titre d'tablissement de la ser
vitude ne dise le contraire.
Doctrin strilinii.
AUBRY ET RAU, III, p. 89-91; III, ed. 5-a, p. 154-156;
DEMOLOMBE, XII, 874, 876, 880;
Huo, IV, 432 bis;

Doctrini roindneascii.
ALEXANDBEECO, III, part. I, ed. 2-0, p. 515, 828 urm.;
CANTACUZLNO MATEI, p. 170, 174;
NACU, I, p. 933.
In cazul chiar unde proprietarul fondului supus este Insarcinat prin titlu a face cu cheltuiala sa lucrarile
Art. 632.
trebuincioase pentru a se servi de servitute sau a o pstr,

el poate totdeauna a se seuti de aceast5. sarcink 15sAnd fondul
supus In dispozitiunea proprietarului fondului cArui se euvine
servitutea. (Civ. 503, 593, 631; Civ. Fr. 699).
Text. fr. Art. 699. Dans le cas mme o le propritaire du fonds assujetti
est charg par le titre de faire ses frais les ouvrages ncessaires pour l'usage
on la conservation de la servitude, il peut toujours s'affranchir de la charge,
en abandonnant le fonds assujetti au propritaire du fonds auquel la servitude
est due.
Doctrina strilin.
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, B31;
DALLOZ, Rep. Servitudes, 1146 urm.; Suppl. Servitudes, 428 rm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 555 bis, I si II;

Hue, IV, 432 bis;
LAURENT, VIII, 245-247;

MARCADE, art. 699;

ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 515, 828 urm.;
CANTAbUZINO MATEI, p. 170, 174;
NACU, I, p. 918, 933.
Art. 633. i Data proprietatea pentru tare s'a stabilit ') s'ar
Imprtl, servitutea rdmane tot aceeasi pentru fiecare parte,
1) Acl din greaeal de tipar, lipsete cuvntul oervitutea%
710
www.digibuc.ro
Codn1 civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 634
fdr ca fondul supus s, se Ingreuneze. Astfel de va fi un drept

de trecere, toti devlmasii vor fi Indatorati a-1 exercith prin
acelasi loc. (Civ. 616 urm., 627, 635, 653, 728, 1062 urm. ; Civ.
Fr. 700).
Text. fr. Art. 700. Si l'hritage pour lequel la servitude a t tablie
vient tre divis, la servifude reste due pour chaque portion, sans nanmoins
que la condition du fonds assujetti soit aggrave.
Ainsi, par exemple, s'il s'agit d'un droit de passage, tous les copropritaires
seront obliges de l'exercer par le mme endroit.
Doctrina
AUBRY ET RAU, III p. 96; III, ed. 5-a, p. 162;
DALLoz, Rp. Servitudes, 1188 urm.; Suppl. Servitudes, 461 urm.;

DEMOLOMBE, XI1,858-863;
Huo, IV, 436, 438;
LAURENT, VIII, 279, 280, 283;

Doctrin romneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 833 urm.; (X, p. 340);
CANTACUEINO MATEI, p. 174;
NACU, I, p. 933.
Proprietarul fondului supus serviMei nu poate

face nimic spre a-i schdeh Intrebuintarea sau, a i-o Ingreunh.
Astfel nu poate schimbh starea locurilor, nici strmuth exercitaArt. 631.
rea dintr'un loc Intealtul, deck acela unde servitutea a fost

din Inceput stabilith. Cu toate aceste, dach acea stabilire primitiv a devenit mai Impovaratoare proprietarului fondului
supus, sau dacA.11 opreste a-si face pe dnsul reparatiuni folositoare, va puteh oferl proprietarului celuilalt fond un loc ce
ar aveh aceeasi Inlesnire pentru exercitarea drepturilor sale,
si acesta nu va puteh refuzh. (Civ. 578, 617, 618, 1128 ; Civ.
Fr. 701).
Text. fr. Art. 701.
Le propritaire du fonds dbiteur de la servitude
ne peut rien faire qui tende it en dimineur l'usage ou le rendre pIus incommode.
Ainsi, il ne peut changer l'tat des lieux, ni transporter l'exercice de la
servitude dans un endroit diffrent de celui o elle a t primitivement assigne.

Mais cependant, si cette assignation primitive tait devenue plus onreuse
au propritaire du fonds assujetti ou si elle l'empchait d'y faire des rparations
avantageuses, il pourrait offrir au propritaire de l'autre fonds un endroit aussi
commode pour l'exercice de ses droits et celui-ci ne pourrait pas le refuser.
Doctrina
AUBRY ET RAU, III, p, 29, 97-100; II, ed. 5-a, p. 164-168;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 1140-1144, 1146;
COLIN ET CAPITANT. ed. 2-a, I, p. 835, $36;

711
www.digibuc.ro
Art. 634
DESPRE SERVITUDINI
Codal civil
DALLOZ, Rp. Servitudes, 1170 urm., 1180; Suppl. Servitudes, 425 urm.;
DEMOLOMBE, XII, 845, 887, 888, 893, 895, 899, 901, 904, 905;
Hue, IV, 440, 441;
LAURENT, VIII, 205, 271, 274, 275;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2965, 2971.
ALEXANDREBCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 835 urm.; Observa(ie sub. Tri b. Versailles (Seine
et Oise), 4 Ian. 1923. Pand. Rom. 1924-III-79;
CANTActuino MATEE, p. 174;
NACU, I, p. 933.
Jurisprudentli.
I. Dupii, art. 634 numai proprietarului fondului supus servitutii i se acor-
dit dreptul in oare-care cazuri, a strhmut exercitiul servitutei din un loc

intealtul. (Cas. I, 374/Oct. 15/71. B. p.
347).
2. Dach se stabileste e. servitutea a
consistat numai in dreptul de trecere
prin curte, MI% a se preciza anume
directia trecerel, nu se scade intrebuintarea servitutii prin facerea unor constructiuni in acea curte, cnd prin
aceasta nu se opreste dreptul de trecere. (Cas. I, 145/Mart. 22/91, B. p. 326).
3. Dach prin aetul de vnzare a unui
loc care se invecineazh cu imobilul
vnzatorului, acesta si-a rezervat dreptul de lumina prin ferestrele imobilului su asupra fondului vndut, in asemenea caz instanta de fond nu denatureaz. contractul dintre prti, cnd dispune desfiintarea luerrilor fcute de
cumprtor cari aduc o vtmare
exercitiului dreptului de servitute a
vnzAtorului. (Cas. I, 692 din 13 Dec.
1910. Jurisprudenta 5/911. Bul. p. 1717).
4. Dac.g, in interesul esteticei i salubrittei unui oras, un regulament comunal poate impune anumite restrictiuni exercitiului dreptului de proprietate, de aci nu urmeazh, c un asemenea regulament trebue interpretat in
senzul eh a inteles a libera un fond aservit de orice servitute legalmente dobndith de proprietarul vecin, nesocotind astf el principiul inviolabiittei
drepturilor reale imobiliare.
Prin urmare, cnd tribunalul declar
desfiintath o servitute de vedere intre
douh fonduri vecine, prin aplicarea
regulamentului comunal i pe consideratiuni strine dispozitiilor art. 634
cod. civil, cum ar fi lipsa de prejudichi pentru proprietarul fondului dominant, violeaza att citatul articol,
ct a art. 480 si 481 cod. civil. (Cas.
tarului fondului aservit respectarea

obligatiunilor impuse de lege de a nu-1
impiedich in exercitiul aoelei servituti.
indiferent dach cldirea, in favoarea

chreia era instituith, ar fi fost ruinath
sau nu.
Prim urmare, Tribunalul comite exces de putere si violeazh art. 634, 636
a 637 c. civ., cnd hothrste eh inteun
asemenea caz reclamantul nu ar avea
dreptul s pretind drmarea
ce-i impiedecau vederea, de oare
(Cas. s. I, decizia No. 741, din 13 Dec.
1913; Jurispr. Rom. 1914, p. 97, Bul. p.
2274).
6. Servitutea de vedere fiind un
drept real, nu se poate stinge sau desflint& dect in cazurile expres artate
de lege.
oe casa sa er ruinath si nelocuit.
Prin urmare, un regulament cornunal care, in interesul esteticei a salubrittei orasului, impune anurnite restrictiuni dreptului de proprietate, nu
poate s, desfiinteze drepturile de servitute real dobndite de prti cu mult
inainte de decretarea lui. (Cas. s. unite,
No. 10, 1915; Jurispr. Rom. 1915, p. 484;
Dreptul 1915, p. 475).
7. Potrivit art. 634 o. civ., singurele

schimbri cari sunt interzise asupra
unui imobil supus unei servituti, sunt
acelea ce tind a o restrnge sau mie-
sor, pentru ratiunea c legiuitorul tiand seam de interesele schimbtoare

cu timpul ale propriettei, a voit s
concilieze, in mod echitabil, drepturile proprietarului fondului dominant
cu cea mai mich incomoditate a acelut
ce sufer servitutea, si de aceea a autorizat lucruri cari nu aduc nici un
prejudiciu in exercitiul in sine, al
dreptului de servitute i deci nu poate
constitu o turburare de posesiune.
Conditiunile de forma, prevhzute de
partea ultim a art. 634, au a fi aplicate numai la cazul unui transport al
servitutei din locul in care s'a exercitat intealtul, nu insh si la schimbarea autorizat prin partea intia
5. Dacit instanta de fond constat cA
a acestui articol si adus, numai in stareclamantul are in favoarea fondului rea primitiva a servitutei. (Cas. I, desitu o servitute do vedere pe fondul cizia civil, No. 211, din 3 Octombrie
vecinului, in acest caz reclamantul are 1919; Jurispr. Rom. 1919, p. 858).
dreptul ori si cnd sh cear proprie8. Art. 612 si 613 c. civil prevad cA
I, 251 din 26 Martie 1913. B. p. 666. Curier Jud. 56/913).
71 2
www.digibuc.ro
'Codul civil
DESPRE SERVITUDIM
Art. 635
nimeni nu poate wadi vedere sau fe- ditiunile legale, si inteun asemenea
restre spre vedere, nici balcoane ori caz, nu va mai puta fi vorba numai
alte asemenea luerAri asupra proprie- de o mdrginire a dreptului de proprietAtii vecinului, de nu va fi o distantd tate, ci de servitute activA asupra fonde 9 dm., intre zidul pe care se des- dului cdtre care se exercit vederea,
chid aceste vederi si proprietatea ve- care se poate dobndi fie pe calea unei
eind.
conventiuni, fie prin presclriptiunea
Daed aceastd obligatiune legald, desi de 30 ani, intru &At servitutea de veprevAzut sub titlul servitutilor sta- dere este o servitute continuA si apabilite de lege n'ar constitui totusi o rentA ce poate fi dobnditA si prin
servitute propriu zisA, ci mai curnd prescriptie, conform art. 622 si 623 C.
o simplA restrictiune a dreptului de civ. In acest caz, potrivit art. 634 c. civ.
proprietate, reclatmatA de necesitAti proprietarul fondului supus servitutei
sociale pentru a se concili interesele de vedere nu poate face nimie spre a-i
respective ale proprietarilor vecinL scAdeit intrebuintarea sau a o ingreuiit.
totusi, independent de caracterul ju- (Cas. I, 1088 din 2 Nov. 1923. Jur. Gen.
ridic al acestei obligatiuni nimie nu 1924. No. 234).
se opune ea vecinii sd accepte o lucrare

de vedere mai oneroasd depAsind con-
Art. 635.
9. A se vedeh : art. 601 cu nota 1; axt
612 cu notele 6, 10.
Insa i acela ce are un drept de servitute nu-1
poate Intrebuint dect dupa cuprinderea titlului sau, fart a
puteA, face nici In fondul supus servitutei, nici In fondul pentru

care servitutea este Infiintat, vre-o schimbare Impovaratoare
celui dintaiu fond. (Civ. 481, 578, 620 urm., 634, 636, 969; Civ.
Fr. 702).
Text. fr. Art. 702. DP son cte, celui, qui a un droit de servitude ne
peut en user que suivant son titre, sans pouvoir faire ni dans le fonds qui
doit la servitude ni dans le fonds h qui elle est due, de changement qui aggrave
la condition du premier.
DoctrinA
AUBRY ET RAU, III, p. 92-95, 100 ; III, ed. 5-a, p. 155-162, 168;
COLIN ET CARITANT, ed. 2-a, I, p. 835;
DALLoz, Rp. Servitudes, 1141 urm.2- Sunni. Servitudes, 425 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 535 his, I; 553;
DEMOLOMBE, XII, 578, 783, 784, 781 bis, 848, 849, 866-868;
Rua, IV, 442.
LAURENT, VI, 225, 236, 237, 261;

Doctrini romitneascii.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 631, 841 urm.; Observage, sub. Trib. Versailles
(Seine et Oise), 4 Ian. 1923. Pand. Rom. 1924-III-79;
NACU, I, p. 934.
Jurispruden.
I. Din cuprinsul art. 630 e 635 re-
zult clar cA proprietarul fondului dominant nu poate sA facd, lucrAri, pentru exercitiul dreptului de servitute,
asupra fondului supus acelei servituti
de eta in limitele stabilite pentru exereitarea unui asemenea drept, fie prin
titlu constitutiv, fie prin prescriphiune. (Cas I, 239/Mai 31/91, B. p. 628).
2. Un drept de moarit este o adevdratd servitute care autorizd pe proprie-
tami vadului de a face toate luerdrile

necesare pentru exercitiul dreptului
sdu. InsA un drept de servitute nu
poate fi exereitat de efit in conditiunile pe cari le autorizd, tithil constitutiv sau posesiunea care a condus la
dolAndirea servitutii prin prescriptiune (tantum praescriptum quantum
possessum). Astfel, proprietarul fondului dominant nu poate face nici o
schimbare impovArdtoare pentru fondul supus. Aeest principiu este inscris
formal in art. 635. Prin nrmare, drep-
- 713
www.digibuc.ro
Art. 636-637
DESPRE SERVITUDINI
Codul civil
tul de moat% nu autoriztt pe proprie- reduce exercitiul servitutei la limitele

tarul vadului s schimbe in mod I'm- FA proportiunile in care a fost constipovarittor pentru fondul supus exer- tuita, sub cuvnt a nici dimensiunea
eitiul servitutii sale. (Apel Bue.
mai mare a ferestrei in etajul superior,
198, Oct. 20/90, Dr. 45/91).
nici deschiderea unei noui ferestre
3. Exercitiul unei servituti consti- etajul superior, nu ar constitui o agratuite prin prescriptie, nu se poate in- vare a servitutei. (Cas. I, 377/98, B. p..
tinde peste limitele in care s'a pose- 1286).
dat j prescris, conform regulei tau4.Potrivit clispozitiunilor art. 635 C.
t= praeseriptum quantum possesum". civil, proprietarul fondului dominant
De unde urineaza c eel ce a obtinut o nu poate sa intrebuinteze servitutea
servitute, cum ar fi acea de vedere de cat dupa intinderca titlului sax,
prin o fereastra, nu poate, f Ara con- fara a putea face vre-o schimbare care
simtimntul proprietarului fondului sa impovreze conditia fondului aseraservit, sa deschidd o a doua fereastra, vit. Astfel, eel ce are stabilita in sarla o alta inaltime, chiar in dimensiu- cina fondului vecin o servitute de venile si conditiunile celei dintai, nici dere, nu este in drept a exercit aceas schimbe dimensiunea cunoseuta a sta, servitute de cat cu dimensiunile
ferestrei, in privinta careia servitutea numrul de ferestre ash cum au fost staa fost dobandita, prin prescriptie. Prin bilite prin titlul constitutiv al serviurmare se violeaza art. 635 combinat tutei, fara sit le poata marl dimensiueu art. 637 din e. civil, cnd tribuna- nile sau sa, le inmulteasca numrul..
lul refuza cererea reclamantului de a (Jud. oe. V, Bue. Dr. 59/912, p. 478).
Sectiunea IV.
Despre modul stingerei servitutilor.
Art. 636.
Servitutile inceteazd and lucrurile se gsesc
In astfel de stare, IncAt servitudinea na se mai poate exercit.
(Civ. 481, 557, 576, 601, 634 urm., 637, 1156 ; Civ. Fr. 703).
Text fr. Art. 703.
Les servitudes cessent lorsque les choses se trouven
en tel &tat qu'on ne peut plus en user.
Doctrin strgin.
AUBRY ET RAU, III, p. 100, 101; III, ed. 5-a, p. 169;
DALLOZ, Rep. Servitudes, 1210 urm.; Suppl. Servitudes, 479 urm., 485;
DEMOLOMBE, XII, 965, 966, 971, 1059;
Huc, IV, 457, 458;
LAURENT, VIII, 290;

MARCADDy art. 703;

Doctrinil romneascrt.
NACU, I, p. 934;
FrAntiLEscu Sun, Observalie sub. Cas. Fr., 17 Nov. 1908. Dreptul 67/1912.
Jurisprudent.
1. Daca instanta de fond constata c
reclamantul are in favoarea fondului
sau o servitute de vedere pe fondul veeinului, in acest caz reclamantul are
dreptul ori i cnd s cear proprietarului fondului aservit respectarea
inapiedech in exercitiul acelei servi-
tuti, indiferent duc cladirea, in fa-
voarea careia er instituit, ar fi fost

ruinata sau nu.
Prin urmare, Tribunalul comae ex-
ces de putere j. violeazd art. 634, 636 si

637 e. eiv., and hotrste ca inteun asemenea caz reclamantul nu ar avea drep-
tul s pretinda, drmarea cldirilor

impiedecau vederea, de oare ce
case sa er ruinata i nelocuita. (Cas.
I, No. 741 din 13 Dee. 1913; Jurispr..
Rom. 1914, p. 97. Bul. p. 2274).
Art. 637.
Ele renasc daca lucrurile sunt restabilite intr'un chip Mat servitutile s se poat exercia, afara numai
714 -www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITUDINI
Art. 638
de nu ar fi trecut un spatiu de timp indestultor spre a se
puteA, presupune ca s'a desfiinOt servitutea, dup6. cum se zice

la art. 640. (Civ. 601, 636, 639, 1798, 1890 ; Civ. Fr. 704).
Text. fr. Art. 704. Elles revivent si les choses sont rtablies de manire
qu'on puisse en user ; moins qu9il ne se soit dj coul un espace do temps
suffisant pour faire prsumer l'extinction de la servitude, ainsi qu'il est dit
l'article 707.
Dodder', stilling.
AUBRY ET RA U, III, p. 101-103; III, ed. 5-a, p. 170-173;
BAUDRY ET CHAIIVEAU, Des biens, 1151;
DALLOZ, .Rp. Servitudes, 1215 urm.; Suppl. Servitudes, 485 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 562 bis, II, III i V;
DEMOLOMBE, XII, 974, 979, 980, 1012;
Hue, IV, 459;

PLANKIL, I, ed. 3-a, No, 2975.
Doctring romneasc g.
A LEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 855 urm.;
CANTACUZINO M ATEI, p. 175;
NACU, I, p. 934;
RADULESCU SILIU, Observafie sub. Cas. Fr., 17 Nov. 1908. Dreptul, 67/1912;
Jurisprudentg.
1. Dacti instanta de fond constat6
reclamantul are in favoarea fondului

sau o servitute de vedere pe fondul
vecinului, in acest caz reclamantul are
dreptul ori ei cnd s ceard proprietarului fondului aservit respectarea
impiedicii in exercitiul acelei servituti,
indiferent daca cldirea, in favoarea
cdreia er instituit, ar fi fost ruinatti

sau nu.
Prin. urmare, Tribunalul cornite exces de putere si violeazA art. 634, 636 $i
637 c. civ., cnd hotArriste c inteun
asemenea caz reclamantul nu ar ave
dreptul s pretindd drtimarea
rilor ce-i impiedecau vederea, de oare
ce casa sa era ruinatd ei nelocuit.
(Cas. I, No. 741 din 13 Dec. 1913; Jurispr. Rom. 1914, p. 97. Bul. p. 2274).
Art. 638.
Orice servitute este stins, and fondul cAtre
care este datorit si acela ce o datoreste cad In aceeasi man.
(Civ. 557, 626, 627; 1154, 1798 ; Civ. Fr. 705).
Toute servitude est teinte lorsque le fonds IL qui

Text. fr. Art. 705.
elle est due, et celui qui la doit, sont runis dans la lame main.
Doctring,
AUBRY ET RAU, III, p. 103, 104; III, ed. 5-a, p. 173, 174;

DEMOLOMBE, XII, 984-986;
DURANTON, V, 662-664;
LAURENT, VIII, 301;
Moinumn, ed. 7-a, I, p. 874, 875;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2981, 2982.
Doctring romneascg.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 861 urm.; (IV, part. II, ed. 2-a, p. 490; VI, p. 802);
Observatie sub. Trib. Versailles, 4 Ian. 1923. Pand.. Rom. 1924-III-79;
NACU, I, p. 935.
715
www.digibuc.ro
Art. 639-641
Art. 639.
Codal civil
DESPRE SERVITUDINI
Servitutea este stins6 prin ne-uz in curs de
treizeci ani. (Civ. 580, 623, 640 urm.,

1890 urm., 1895 ; Civ. Fr. 706).
1800, 1842, 1847, 1864-
Text. fr. Art. 706. - La servitude est teinte par le non-usage pendant
trente ans.
Doctring stfAinil.
AUBRY ET RAU, III, p. 105, 106; III, ed. 5-a, p. 174-177;
BAUDRY ET CHAUVEAU, Des biens, 1156, 1163-1165;

DEMOLOMBE, XII, 795, 979, 992, 1004, 1015, 1019;
DURANTON, V, 564 urm.;
Huo, IV, 461, 462;

MARCAD, art. 706;
PLANIQL, I, ed. 3-a, No. 2977.
Do ctrinii romitneascA.
ALEXANDRESCO, III, parL I, ed. 2-a, p. 859, 866 urm., (XI, p. 98 n. 1, 144, n. 3, 145, 218,
225, 235);
CANTAcumo MATEI, p. 175;
NACU, I, p. 935.
Art. 610.
Acesti treizeci de ani se numar5, dupa osebite
feluri de servituti, sau din ziva de and ) a incetat de a se
folosi de dansa cand este vorba de servituti necontinue, sau

din ziva de cnd s'a facut un act contrariu servitutei continue.
(Civ. 601, 622 urm., 636 urm.; Civ. Fr. 707).
Text. fr. Art. 707, - Les trente ans commencent h, courir, selon les diverses
espces de servitudes, ou du jour o l'on a cess d'en jouir, lorsqu'il s'agit de

servitudes discontinues, ou du jour o il a t fait un acte contraire b. la
servitude, lorsqu'il s'agit de servitudes continues.
Doctrini stritinti.
AUBRY ET RAU, III, p. 104-106, 109, 110; III, ed. 5-a, p. 174-176, 181-183;
DALLoz, Rp. Servitudes, 1228 urm.; Suppl. Servitudes, 490 urm.;

DEMOLOMBE, XII, 759, 1006, 1009, 1013, 1014, 1043, 1056;
Huo, IV, 456, 461;
LAURENT, VII, 72; VIII, 307, 308, 311, 316, 336, 338;
Doctring romAneasdi.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 866 urm. ; (XI, p. 98 D. 1, 144 n. 3, 145, 218, 225, 235) ;
NACU, I, p. 936.
Art. 611. - Modul servitutei se poate prescrie ca si servitutea, si cu acelas chip. (Civ. 639 urm. ; Civ. Fr. 708).
1) Cuvantut ,l'on" din textul art. francez corespunzitor, n'a fost tradus de legiuitorul nostru.
- 716 -
www.digibuc.ro
Codul civil
DESPRE SERVITIMINI
Art. 642-643
Text. fr. Art. 708. Le mode de la servitude peut se prescrire comme la

servitude mme, et de la mme manire.
Doctrini stetting.
AUBRY ET RAU, III, p. 108, 109; III, ed. 5-a, p. 179-181;

COLMET DE SANTERRE, II, 507;
DEMOLOMBE, XII, 994, 1028, 1029, 1031;
DEMANTE
Huc, IV, 461, 465;
LAURENT, VIII, 328, 329 urm.;

MARCADR, art. 708;

Doctring romneascg.
NACU, I, p. 936.
Art. 642. Dac proprieta tea in folosul arei s'a stabilit

servitutea este a mai multor coproprietari, Intrebuintarea din
partea unuia popreste prescriptiunea In privinta celorhtlti. (Civ.

643, 1057, 1058, 1872, 1875; Civ. Fr, 709).
Text. fr. Art. 709.

Si l'hritage en faveur duquel la servitude est
tablie, appartient h plusieurs par indivis, la jouissance de l'un empche la
prescription h l'gard de tous.
Doctring striing.

DEMOLOMBE, XII, 907-910, 998;
Huc, IV, 466;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2987, 2988.
Doctring romneasci.
Nam, I, p. 174, 936.
Art. 643. Dad, dintre coproprietari se ggseste unul In

contra cgrui prescriptiunea nu s'a putut aplick precum un
minor, acela pgstreaza dreptul tutoror celorlalti coproprietari.

(Civ. 786, 1876 ; Civ. Fr. 710).
Text. fr. Art. 710.

Si parmi les copropritaires il s'en trouve un contre
lequel la prescription n'ait pu courir, comme un mineur, il aura conserv le
droit de tous les autres.
Doctring strging.
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 991; II, p. 195;
DALLOZ, Rp. Servitudes, 1231 urm.; Suppi. Servitudes, 492;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 568 his, II;
717
www.digibuc.ro
Art. 643
DESPRE SERVITUDINE
Caul civil
DEMOLOMBE, XII, 999 ;
Huo, IV, 466;
LAURENT, VIII, 322;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 2987, 2988.
ALEXANDRESCO, III, part. I, ed. 2-a, p. 877 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 808; VI, p.173;
XI, p. 179, 204);
NACU, I, p. 937.
Jurisprudent.
I. In principiu, servitutile fiind inaviind, prin urmare, drept la intreaga

divizibile to. fiecare din coproprietari
servitute, urmeazA cA suspensiunea

prescriptiunei, admisA in favoarea
unuia, face sA profite pe toti coproprietarii. (Cas. I, 157/905. B. p. 352).
toti coproprietarii de suspensiunea admisA in favoarea unuia dinteinsii, cauza este cA servitutile fiind indivizibile, conservarea dreptului unuia are
de efect conservarea dreptului intreg, si
aceastA dispozitiune exceptionalA, fibid
intemeiatA pe natura dreptului de servitute, nu poate fi intinsA la drepturi
divizibile. (Cas. I, 14 Fehr. 1911. B. p.
2. DacA art. 643 din codul civil. in ma- ,168).
terie de servituti, face sl profite pe
SfAritul volumulul intAi.
718
www.digibuc.ro
TABLA MATERIILOR
www.digibuc.ro
TABLA MATERIILOR
CUPRINSE IN VOLUMUL I.
(A se vede la sfrOtul celui de al patrulea volum, tabla detaliat pentru
intreaga materie cuprinsa in toate volumele)
Pag.
Prefata
Bibliografia operelor la cari s-au fcut trimeteri
IX
Prescurtri
.
Titlul preliminar.
Despre efectul i aplicarea legilor in genere (art. 1-5) . .
1
Lege privitoare la dobandirea i pierderea nationalittii romne din 23 Februarie
1924, publicat In Monitorul Oficial" No. 41/1924. (art. 1-70) . .....
. .
47
CARTEA I.
Despre persoane.
Trrum I.
Despre drepturile civile i despre naturalizare. (art. 6-20) ..

66
Despre bucurarea de drepturile civile i despre naturalizare
f.
56
(art. 616)
Despre pierderea drepturilor civile prin pierderea calittii de
Romn (art. 17-201
89
TITLUL Il.
Despre actele strii civile (art. 21-86)
94
94
Capitolul I.
Dispozitiuni generale (art. 21-40)
Despre actele de natere (art. 4148)
111
117
Despre actele de citstorie (art. 4942)
.
127
IV.
Despre actele de fncetare din viat (art. 63-72) . .
V.
Despre actele strli civile privitoare la militarii ce se gsesc
afaret de teritorul Romn, sau pe teritorul Romtin, fn timp
133
de rezbel sau de turburri (art. 73-83)
137
VI.
Despre rectificarea actelor de stare civild (art. 84-86) . . .
140
Despre domiciliu (art. 87-97)
TITIAN. III.
Despre absenti, adic cei cari lipsesc de la locul lor (art. 98-126) 148
Timm, IV.
148
Despre absenta prezumat (art. 98-100)
Capitolul I.
151
Despre declaratiunea absentei (art. 101-105)
154
Despre efectele absentei (art. 106-123)
Despre efectele absentei in privinta averei ce absentul
Sectiunea I.
poseda in ziva dispftrerei sale (lipsirei sale) art. 106-119) 154
Despre efectele absentei In privinta drepturilor eventuale
164
care se pot cuveni absentului (art. 120-123)
Capitolul
53707. Codul Civil addatstr
721
www.digibuc.ro
96
TABLA MATERULOR
Pag.
Despre privegherea copiilor minori ai tatlui care a disprut
Capitolul I V.
(art. 124-126)
Timm, V.
Capitolul
167
168
Despre distorie (art. 127-910)
Despre insusirile si conditiunile necesarii spre a se putea
I.
seivetrsi castoria (art. 127-150)

Despre formalittile relative la
If.
168
celebrarea
cdstoriei
kart. 151-152)
186
Despre opozitiuni la castorie (art. 153-161)

191
I V.
Despre cereri de nulitate a crisiitoriei (art. 162-184)
198
V.
Despre obligatiunile ce isvorsc din distorie (art. 185-193) 214
VI.
Despre drepturile si datoriile respective ale sotilor (art. 194-208) 422
VII
Despre desfacerea ciistoriei (art. 209)
255
VIII.
Despre a doua cAstorie (art. 210)
255
Despre desprtenie (art. 211-285)
TITLUL VI.
256
Despre cauzele despiirteniei (art. 211-215)
I.
Capitolul
250
Despre desprtenie pentru cauz determinate, (art. 216-253) 261
IL
Despre formalittile despartirei pentru cauz determiSectiunea I.
nat (art. 216-248)
261
11.
ILL
Capitolut III.
IV.
TITLUL VII.
Capitolut
Despre msurile provizorii ce se pot lua In urma cererei

de desprtenie pentru cauzii determinata (art. 249-250) 307
Despre cauzele de respingere a cererei de desprtenie
pentru cauz determinat (art. 251-253)
316
Despre despartenia prin consinatmnt mutual (art. 254-276) 319
Despre efectele -desparteniei (art. 277-285).
Despre paternitate i despre filiatiune (art. 286-308)

Despre filiatiunea copiilor legitimi nscuti sau conceputi in
I.
timpul csittorieikart: 286-291)
III.
332
351
351
Despre dovedirea filiatiunei copiilor legitimi (art. 292-303). 361

Despre copiii naturali (art. 304-308)
374
Despre legitimarea copiilor naturali (art. 304-308) .
374
Sectiunea I.
386
Despre adoptiime (art. 309-324)
TrmuL VIII.
386
Despre adoptiune (art. 309-324)
Capitolut I.
386
Adoptiunea i efectele sale (art. 309-317)
Sectiunea I.
II.
Despre formele adoptiunei (art. 318-324)
399
409
Despre puterea printeasca (art. 325-341)
TITLUL IX.
Despre minoritate, despre tutel si despre emancipatiune (art. 342-433) 423
TITLUL X.
Despre minoritate (art. 342)
423
Captitolul L
423
Despre tutel (art. 343-i20)
IL
423
I.
Tutela tatlui si a matnei (art. 343-348)
Sectiunea
Despre tutela numit de tatl sau me ma (art. 349-351) . 434
II.
Despre tutela ascendentilor (art. 352-354)
435
III.
IV.
Despre tutela aleas de ctre consiliul de familie
art. 355-369)
V.
VI.
Despre cauzele cari apar de tutel (art. 370-382). .

Despre necapacitatea, axcluziunea i destituirea din
tutelit (art. 383-389)
436
451
458
Despre administratiunea tutorilor (art. 390-414) . . .

467
Despre socotelile tutelei (art.'415-420)
503
Despre emancipatiune (art. 421-433)
Capitolul ill.
510
Despre majoritate, despre interdictiune i despre Consiliul judiciar
TITLUL XI.
VII.
VIII.
(art. 434-460)
Capitolul
Despre majoritate (art. 434)

Despre interdictiune (art. 435-457)
II.
Despre consiliile judiciare (art. 458-460)
I.
722
www.digibuc.ro
522
522
523
549
TABLA MATERIILOR
CARTEA II.
Despre bunuri i despre osebitele modificatiuni ale proprietifii.
TITLUL I.
Capitolul
Bag.
55 3
553
562
Despre distinctiunea bunurilor (art. 461479)

Despre imobili (art. 462-471)
Despre mobili (art. 472-474)
1.
11.
Despre bunuri in raportul lor cu cei ce le posed (art. 475-479) 564

Despre proprietate (art. 480-516) . .
.
577
Capitolut I.
Despre dreptul de accesiune asupra celor produse de lucru
TITLUL II.
(art. 483-487)
590
Despre dreptul de accesiune asupra celor unite si incorporate

de lucru (art. 488-516)
Sectiunea
598
I.
Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile imobile
II.
Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile misca-
(art. 489-503)
599
toare (art. 504-516)

T1TLUL III.
Despre uzufruct, despre uz i despre abitatiune (art. 517-575)
617
623
623
625
Despre uzufruct (art. 517-564)

Capitolul I.
Sectiunea I.
Despre drepturile uzufructuarului (art. 521-539)
II.
Despre obligatiunile uzufructuarului (art. 540-556)
640
III.
Despre stingerea uzufructului (art. 557-564)
653
Capitolut II.
Despre uz i abitatiune (art. 565-575)
657
662
Despre servitudini (art. 576-643)
TITLUL IV.
Despre servitudini ce se nasc din situatiunea locurilor (art 578 585) 664
Capitolut I.
IL Despre servitudini stabilite de lege (art. 586-619)

673
Despre zidul i antul comun (art. 590-609)
675
Sectiunea J.
II.
Despre distanta i lucrarile intermediare cerute pentru
oarecari constructiuni (art. 610)
687
III. Despre vederea in proprietatea vecinului (art. 611-614) .
689
IV. Despre picttira stresinilor (art. 615)
694
694
V. Despre dreptul de trecere (art. 616-619)
Despre servitudinele stabilite prin faptul omului (art. 620-643) 699
Capitolul III.
Sectiunea I.
Despre osebite feluri de servituti ce se pot stabili asupra
bunurilor (art. 620-622)
699
II.
Despre modul cu care se stabilesc servitutiile (art. 623-629) 702
III.
Despre drepturile proprietarului fondului c.rui se cuvine
709
servitutea (art. 630-635)
714
IV.
Despre modul stingerei servitutiilor (art. 636-643) . . .
723
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro

Codul Civil Adnotat Cu Textul Art. Corespunzător Francez Italian Și Belgian Cu Trimiteri La Doctrina Franceză Și Română Și Jurisprudența Completă de La 1868-1925 de C. Hamangiu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Codul Civil Adnotat Cu Textul Art. Corespunzător Francez Italian Și Belgian Cu Trimiteri La Doctrina Franceză Și Română Și Jurisprudența Completă de La 1868-1925 de C. Hamangiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CODUL CIVIL

CU TRIMITERI LA DOCTRINA FRANCEZA $1 ROMANA

JURISPRUDENTA COMPLECTA DELA 1868-1925

Cu colaborarea, in ceeace prive

EDITURA L1BRRIEI UNIITERSALA" ALCA.L4Y & Co.

genul marilor repertorii franceze: Sirey $i Fuzier-Herman, nici nu

Casafiei $i a instanfelor de fond, lucreiri cari Insd astd-zi nu mai

la curent peind la zi, nu numai ca jurisprudentd dar $i cu trimiteri

In ceeace prive$te jurisprudenfa rorneind,(Casafie, Curti de Apel,

Tribunale), am publicat sub fiecare articol, pe doud coloane, toate

nologiccl, spre a se urindri mai bine evolufia juridied a solutiunilor

roman sunt in vechile noastre legiuiri Caragea $i Calimach, am

turile civile $i naturalizare (art. 6-20) am adaus pe langd articolele

In general, planul de alcdtuire $1 adnotare, urmdrit in aceastd

plectare am insdrcinat pe D-1 N. Georgean, care, cu puterea sa de

din trimiterile la doctrina romnd, sunt fdcute de D-sa.

OPERELOR LA CARE S'AU rACUT TRIMITERI

ALEXANDRESCO (DIMITRIE). Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului civil Rolm In.

Droit ancien et moderne de la Roumania.

ARNTZ. Cours de droit civil franais.

Commentaire thorique et pratique de la loi sur le divorce.

BDARIDE. Commentaire du Code de Commerce, Des socits.

Trait des faillites et banqueroutes.

De la lettre de change, des billets

BEDARIDE ET RIVIRE. Trait du dol et de la fraude en matire civile et commerciale.

BONFILS. Manuel de droit international public.

Despre libertatea individual si persoanele juridice.

CAPITANT. De la cause des obligations.

CHARDON. Trait du dol et de la fraude en matires civiles et commerciales.

COLIN ET CAPITANT Cours elmentaire de droit civil franais. (Ed. I si II-a).

CREPON. Du pourvoi en cassation en matire civile.

:41`EF)...NESCU-PRIBOI. (DEM.) Codul legislatiunei de expropriere

pentru utilitate nationald.

DALLOZ, Jurisprudence gnrale, Repertoire mthodique et alphabetique de legislation,

DEMOGUE (RENA). Trait des obligations en gneral, I. Sources des Obligations.

DESPAGNET. Prcis de droit international priv.

DUBREUIL, TARDIF ET COHEN. Analyse de la lgislation des eaux.

et dans les marches administratifs.

Duivirriascu (M. A.). Codul de comerciu cornentat.

Downie. Trait de la separation de biens judiciaire.

DUVERGIER. Droit civil frangais. Suite A. l'ouvrage de Toullier.

FLANDIN. De la transcription en matire hypothcaire, ou explication de la loi du 23

GARNIER. Regime ou trait des rivires et cours d'eau.

GARRAUD. Prcis de droit criminel.

men taire de la loi du 9 Mars 1891.

GLAssoN ET COLMET-DAAGE. Prcis thorique et pratique de procedure civile. Ed. II-me

GUILLOUARD. Trait du contrat de louage.

Trait du contrat de mariage.

GRENIER. Trait des donations, des testaments, etc.

Le droit civil international.

LEROUX DE BRETAGNE. Nouveau trait de la prescription en matire civile.

Etudes historiques et pratiques sur le droit criminel.

LEVASSEUR. Trait de la portion de biens dont on peut disposer.

MARCADE ET PONT. Explication thorique et pratique du Code Napoleon.

Commentaire-trait des petits contrats.

Trait pratique des liquidations et partages de communaute, de succession

MouRLON. Trait thorique et pratique de la transcription.

NACU (C.). Dreptul civil -Roman.

PANDECTES FRANAISES. Nouveau Repertoire de doctrine, de legislation et de jurisprudence.

PONT. Commentaire des socits civiles et commerciales.

Commentaire-trait thorique et pratique des privileges et hypotheques et de

PONT ET MARCAD. Commentaire-trait des petits contrats.

Trait des marques de fabrique et de la concurrence dloyale en tous genres.