g-, ;,1 .,;x 0.

"s
;

N
vk\
\,\
,

f
, k.) _

\ .

www.digibuc.ro
 (i.'J,1RÀ1. al 11,01'101J
(Codurile, legile i regu1amente1e =wile îr vígoare)
-1856-1910=
INTOCMAI DUPA TEXTELE OFICIALE
CuprinAnd: CONSTITUTIUNEA, LEGEA I PROCEDURA ELECTORALX, TOATE CODURILE PRE-
CEDATE DE INDEXE ALFABETICE, LEGILE UZUALE, REGULAMENTELE, CONVENTIUNILE
DIPLOMATICE, COMERCIALE EI DE EXTRXDARE, DECRETELE I DECIZIUNILE CELE
MAI IMPORTANT& DELA 1856-1910
CU ULTIMELE MODIFICARI
Adnotate cu : TEXTUL VECIIIU AL ARTICOLELOR MODIFICATE, CU DIFERENTA INTRE TEXTUL
ROMAN SI STRAIN, CU INDICAREA ARTICOLELOR CODURILOR STRAINS CORESPTIN -
ZATOARE CELOR ROMANE, CU TRIMITERI LA ARTICOLELE, LA LEGILE §I LA
REGULAMENTELE CU CARE SUNT IN LEGATURA
URMATE DE
Legiuirile vechi romane: CODUL IPSILANTE, CODUL ANDRONACHE DORIC!, CODUL
CARAGEA, CODUL CALIMACH I REGULAMENTUL ORGANIC AL MUNTENIEI
AL MOLDOVEI
INZESTRAT LA FINELE FIECARUI VOLUM
tit cite un aminuntit i complet index alfabetic al tuturor legilor, regula-
mentelor, conventiunilor, decretelor i deciziunilor cuprinse In ele.
DE
C. HAMANGIU
PROCUROR LA CURTEA DE APEL DIN GALATI

EDITIUNEA H-a
revázuth, complectati I adusit la curent Nina la zi

Suplimentul III 1910.

cu un index alfabetic general al tuturor volumelor

VOLUMUL VI
LEGI1909-1910.
UZUALE
BUCURETI
ED1TURA LIBRARIE1 LEON ALCALAY

www.digibuc.ro
 ORDINEA MATERIILOR

VOLUMUL I.

1) Constitntiunee adnotati cu jurispru- 12) Code! silvic, (cu ultimele modificAri)

denta Casa(iei ¡I cu trinriterl la Consti-
tutia belgiang.
2) Legea Electorate, (cu ultimele modi-
Odd), adnotatA cu jurisprudenla Casa-
3) Legea intocmirei, revizuirei si pemm-
nen(ei listelor electorale din 18 Few. 1907.
4) Procedure electorali, (cu modificarile
din 1906).
5) Codul civil, (cu mod. 1906) precedat
de un index alfabetic si urmat de o ta-
blA de materii dupa capitole.
6) Legea Judecatorlilor de Ocoale, (cu mod.
1905) si Regulamentul sari, precedata de
un index alfabetic si Noua lege a judeci-
torillor de ocoale din 1907.
7) Noua procedure. civila, (cu mod. 1904
si 1905) in note cu textul vechei proce-
duri, precedati de ui index alfabetic si
urmatA de o tablA de materii dupir ca-
pitole.
8) Codul comercial, (cu mod. 1900, 1902
si 1906) in note cu textul vechiu, prece-
dat de un index alfabetic si urmat de Re-
gularnentul alu si Regulamentul sindici-
lor si de o tablA de materii dupA capi-
tole.
9) Legea Timbrului ¡I Inregistrarel, (cu
mod. 1906 st 1907) cu numeroase note
practice si trimiteri la circuläri ministe-
dale, precedatA de an index alfabetic.
10) Codul penal, precedat de un index
alfabetic si urmat de o tablA de materli
dupA capitole.
11) Procedure penali, (cu mod. 1902, asu-
pra libertA(ii individuate) in note cu tex-
tul vechiu, precedatA de un index alfabe-
tic si urmata de o tablA de materii dupA
capitole.
precedat de un index alfabetic si urmat
de o tablA de materii dupA capitole.
13) Codul Justitiel Marine, precedat de un
index alfabetic si urmat de o tablA de
materO dupA capitole
14) Codul Justitiei Militare, (cu mod. 1906)
precedat de un index alfabetic ¡I urmat
de o tabla de materit dupl capitole.
ANEXE
15) Legea proprietarilor, (drepturile rezul-
tate din contractele de inchirieri si aren-
(Uri) din 30 Mantle 1903. (Vol. 1. pag.
1907).
16) Legea asupra autentificaril actelor, din
1 $ept. 1886 (cu mod. 1887 si 1904 si Le-
gea pentru legalizarea actelor de imprumut la
Creditele Agricoie din 1 Septernvrie 1886.
(Vol. L pag. 1097).
17) Anexe la suplimentul II pag. 685
102 9.
LEGIUIRI VECHI
18) Codul Alexandra lpsilante. (Pravilni-
ceasca condicA), urmat de o tablA de ma-
terli dupd capitole.
19) Codul Andronachi Donici, urmat de o
.tablA de materii dupA capitole.
20) Gorki Caragea, al Munteniei, urmat
de o tablA de materii dupA capitole.
21) Coda! Calimach, al Moldovei, urmat
de o tablA de mated! dupA capitole.
22) Regulamentul organic al Munteniel, ur-
mat de o tabil de materii dupA capi-
tole.
23) Regolamentul organic al Moldovel, ur.
mat de o tablA de materii dupA capitole.
24) Table generate de materii a vol. I.

VOLUMUL II, III, IV, V §i VI.

Legile uzuale, Regulamentele, Conventlunile diplomatice, comerciale ¡I de extra-
dare, Decretele si Deciziunile in vigoare, aranjate In ordine cronologicA, dela 1856--
1010.
ca Indexe altabetice la nude tuturor volumelor.

AVIS
Data tuturor acestor legi, regulamente, etc. din vol. I, II, Ill, IV, V ¡I VI (arlicA anal, lam
¡I ziva) ce este indicata In dreptul lor, corespunde intocmal cu data, anal, tuna, :hut,
din Monitoral Oficial" in care ele aunt publicate si ande pot fi gasite ¡I verificate In caz
de control.

www.digibuc.ro
CODUL GENERAL
AL ROMANIEI
VOLUMUL VI.- SUPLIMENTUL HI.

www.digibuc.ro
 DE ACELAS AUTOR
Proprietatea literati si artistic& (1894), un volum de 230 pagini. (Lucrare prezentat&
ca tez& pentru luarea licen(el in drept), 5 lei.
Scditori si artisti, studiu asupra dreptuiui kr (1897) un volum de 212 pagini 4 lei.
Codul civil, aclnotat cu jurisprudenta Curt& de Casette si precedat de un index
alfabetic (1898), un volum de 600 pagini, 3 lei.
Codul de procedurft civilà, (textul vechiu si nou), adnotat cu jurisprudenta Curtei de
Casatie si precedat de un index alfabetic (1900), un volum de 700 pagini, 3 lei.
Codul comercial, cu ultimele modificari din 1901 si 1902, adnotat cu jurisprudenta
Curtei de Casette, precedat de un index alfabetic si urmat de conventiunile de co-
merciu si diferite legi comerciale, un volum de 900 pagini, 5 lei.
Codul penal si Codul justitiel militare, (in colaborare cu N. M. Sotir), adnotate cu ju-
risprudenta Tribunalelor, Curtilor de Apel si a Casatiei, precedate de un index alfa-
betic si urmate de conventiunile de exträdare si de toate díspozitiunile penale din
legile si regulamentele uzuale, 6 lei.
Procedure penalk (Codul de instructie criminal8) cu ultimele modific&ri din 1902,
adnotata cu jurisprudenta tribunalelor, Curti lor de Apel si Casatiei, precedatä de un
index alfabetic, (1904) un volum de 500 pagini, 5 lei.
Codurile male, un volum format mare in 40 cuprinzand toate codurile uzuale ad-
notate cu textul vechtu al art; modificate, cu diferenta 'Mire textul roman si strain,
cu trimeteri la articolele, legile si regulamentele cu care sunt in legfitura, (1906) un
volurn de 558 pagini, 15 lei.
Arta si literatura din punct de vedere juridic, teoria proprietatei intelectuale. Discurs
pronuntat in sedinta solemn& a Curtit de Apel din Iasi, (1906), o brosua de 48 pagini.
La propriété litéraire et artistique, droits des auteurs roumains et étrangers. Paris
(1906) o brosua de 56 pagini, publicatä de Asociatiunea international& de proprietate
literati si artistic& din Paris, cu ocazia congresului din Bucuresti, Septembrie 1906.
Rechizitoril, tut volum cuprinzand cele mai importante rechizitorii pronuntate ca
Prim-Procuror al Trib Ilfov. (1902-1905), un volum de 220 pagini 3 lei.
Contagiunea crimei prin literaturit st prea, discurs pronuntat in sedinta solemn& a
Curtit de Apel din Iasi. (19(18).
Suplimentul 1, din Codul General" (1907-1908) un volum de 1200 pagini, legat in
piele, 10 lei.
Suplimentul II, din Col:tut General" (1908-1909) un volum de 1150 pagini, legat in
piele, 10 lei.
SUB PRESA :
Rechizitoril vol. II (falimente frauduloase; comer(ul de carne vie; literature porno-
grafica ; traficul cu loteriile statue).

78,096.Institutul Grafic ,,SAMITCA".I. Samitca si D. Baas, Craiova.

www.digibuc.ro
 CODUL GENERAL
AL

ROMÂNIEI

SUPLIMENTUL III.
1000-1010.

1. A se vedea colectiunea noasträ de coduri, legi, regulamente

decrete : Codul general al Romemiei" In 3 volume i 2 Suplimente,
care cuprinde intreaga legislatiune uzualä in vigoare dela 1856 OM
in 1909 luna Octomvrie.
Acest al treilea supliment este o continuare a acestei colectiuni,
incepând cu data de 1 Octomvrie 1909.
C. HAMANGIU, Suplimentul III. 1
www.digibuc.ro
 CODUL GENERAL AL ROMANIEI
surDimnvinw-rur, nu.
(OCTOMVRIE 1909
REGULAMENT1
Peutru conditiuul speciale de admisibi-
litate la licitatluuile ministerului
cultelor vi instructiunii
DIN 1 OCTOMPIUE 1909
Ministerul cultelor §i intructiunii
nu admite la licitatiunile lucrarilor
ce dore0e a executa decat concu-
rentii cari intrunesc urmätoarele
conditiuni :
I. Arhitectii diplomat*" a unei
Foale superioare de arhitectura din
tara sau din strainatate.
Inginerii Inscr4i In corpul tehnic
al Statului §i aceia cari de fi nu
sunt înscrifi, totufi posedä o di-
ploma, care le-ar da dreptul sä fie
Inscri0 In corp.
Ace0i concurenti trebuie sa pre-
zinte la licitatie un act oficial prin
care sä justifice conditiunile de
mai sus.
II. Antreprenorii specialifti, cad
au executat lucrarl de o natura
o importanta asemänatoarecu aceea
pentru care se prezintä la licitatie.
1 Acest Regulament" a fost publicat In
nMonitoral Oficial" No. 147 din 1 Octom-
v rie 1909 si conform art. 10 s'a pus in
www.digibuc.ro
OCTOMITRIE 1910).
Pentru a fi admi0 la licitatie,
concurentii vor fi datori sä prezinte
certificate emanate dela autoritatile
pentru care au lucrat, prin cari sa
se constate lucrärile ce au executat,
valoarea lor fi modul cum §i-au
Indeplinit obligatiunile.
Aceste certificate nu trebuie sä fie
mai vechi de 3 ani.
Concurentii, cari nu au executat
lucräri pentru vreo administratie
publica vor putea prezenta numai
un certificat dela persoanele pen-
tru cari au lucrat, In care certificat
se va arata In mod lämurit, natura
lucrärilor executate, valoarea lor,
arhitectul sau inginerul care le-au
dirijat §i modul In care si-a inde-
plinit angajamentele fatä cu pro-
prietarul, lucrätori sau tertiile per-
soane.
III Dacä doi sau mai multi con-
curenti s'ar prezenta la licitatia unei
lucräri sub firma de tovära0e, fie-
care din tovar4i, In parte, vor fi
datori de a produce toate actele
preväzute la capitolul precedent.
aplicare cu incepere dela 1 Octomvrie
1909, data promulgärei lui.
4 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
IV. Concuren(ii cari au executat
lucräri numai In sträinätate sunt
datori, pentru a putea lua parte la
vreo licitatie, de a prezenta ace-
leasi acte, traduse In limba românä
si autentificate de o autoritate con-
sularä.
V. Sunt cu desävârsire exclusi
de a lua parte. la ofice licitatiune
persoanele urmätoare :
a) Falitii nereabilita(i sau aso-
ciatii (tovaräsi) unui falit când fa-
limentul s'a declarat pe când exe-
cutau vreo lucrare in toväräsie ;
b) Antreprenorii, cari fiind In-
särcinali cu lucräri publice sau par-
ticulare au dovedit incapacitate de
a le executa ;
c) Antreprenorii cari au dat probe
de rea credit* In executarea lu-
crärilor cu cari au lost insärcinati,
cari, prin reaua executiune a lu-
crärilor, au adus o pagubä auto-
ritätii pentru cart au lucrat, si care
prin procedeuri neleale au ridicat
procese cu acea autoritate.
VI. Publicarea licitatiilor se face
conform art 74. din legea contabi-
MAW generale a Statului.
VII. Fiecare concurent trebuie sä
depunk spre a fi primit la licitape,
o garantie provizorie In bani sau
efecte publice ale Statului sau ga-
rantate de Stat.
Importanta garantiilor se va face
de minister prin publicatiunea de
licitatiuni pentru fiecare lucrare.
In cazul când in publicatiuni nu
se va face mentiune de garantii,
acestea vor fi de 4 la sutä pentru
garantia provizorie si 6 sutä pen-
tru garantia definitivä.
VIII. Actele enumerate mai sus
vor fi depuse de concurenti odatä
cu oferta lor, Insä separat de of ertä,
1. Acest Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 149 din 3
Octomvrie 1909. Conform art. 74, el a
fost pus in aplicare dela 1 Septemvrie
1909. A se vedea la ordinea sa cronolo-
gicä Regulamentut organizdrii scoate-
tor de arte frumoase" din 25 Aprilie
www.digibuc.ro
cel mai târziu la data preväzutä pen -
tru deschiderea ofertelor.
Ministerul va examina mai IntAiu
actele depuse si va decide dupä
modul cum au executat deja alte
lucräri si dupá importan(a acestor
lucrAri, cari sunt concurentii cari
pot fi admisi la licitatie.
Se va deschide numai ofertele
concurentilor admisi, iar celelalte
se vor Inapoia imediat cu actele si
cu garantia depusä.
IX. Primirea of ertelor, d eschide-
rea lor si declararea adjudecatiunii
se face conform legii contabilitätii
generale a Statului (art. 72-84 in-
clusiv).
X. Acest regulament se va pune
In aplicare In ziva promulgärii lui.
REGULAMENT 1)
Pentrn administratia interiearl a pea-
lelor de aite frumease
DIN 3 OcTomvme 1909
Dispozifinni generale.
I. coalele de arte frumoase au
menirea de a forma : pictori, scul-
ptori, artisti decoratori, precum si
maestri de desemn si caligrafie
pentru scolile statului.
2. Invätämântul In scolile de
arte frumoase se Imparte In cloud
cursuri: comun si special. (Art. 1
din regulamentul de organizare).
3. Cursul comun cuprinde 4 clase
sau ani scolari, cel special cuprinde
cel putin 3 ani.
4. Värsta minimä pentru inscri-
ere In scoalä este 15 ani. Scolarii
nu vor putea fi admisi in scoalä
decât pânä la vârsta de 30 ani
cel mult (v. art. 18 reg. de orga-
nizare).
1908. Supl. I pag. 574 Decretul asupra
scoalelor de belearte" din 9 Martie 1906.
Vol. III pag. 3692, si Legea pentru orga-
nizarea ministerului instructiei publice",
capitolul Casa Artelor din 21 Aprilie
1906. Vol. III pag. 3793.
 LEGI UZUALE.
Conditiuni de admitere a eleeilor
in roali. iatrienla.
5. Elevii din cursul comun nu
se vor putea admite deck In clasa
I. Ei vor trebui, afarä de exceptia
preväzutä la art. 7, sä poseadä cer-
tificatul de absolvirea Invätämän-
tului secundar inferior sau un cer-
tificat echivalat de minister,
treacä un examen de admitere a-
supra desemnului cu notiuni de
istoria generalä (v. reg. de org.,
art. 3).
Pentru inscriere vor inainta incä
actul de nastere.
6. Inscrierile elevilor se fac nu-
mai la inceputul anului scolar. Elevii
cari nu s'au prezintat la timp, vor
putea fi admisi numai in urma u-
nei autorizatiuni ministeriale si a
probelor de capacitate cerute de
regulament. In tot cazul, admite-
rile In scoala nu se vor putea face
decât In cele 3 luni dela Incepu-
tul anului scolar.
7. Elevii care neposedând cer-
tificatul de absolvirea Invatämän-
tului secundar, vor prezinta lu-
crAri doveditoare de reale aptitu-
dini, vor putea fi admisi de con-
siliul profesoral sä urmeze cursu-
rile, färä a fi Inscrisi printre elevii
regulati ai scoalei. Ei vor fi Insä
supusi absolut la toate indatoririle
elevilor regulati atât In privinta re-
gularitätei frecuentei, cât si disci-
plinei scolare ; vor fi trecuti In
cataloagele de clasà, la urmä, sub
o rubricä aparte ; nu vor avea note
de studiu sau de aplicatiune, vor
fi supusi pedepselor si odatä eli-
minati nu vor mai putea fi primiti
sub nid o formä, nici ca elevi re-
gulati. Elevii Insa cari in cursul
urmärii lor ca elevi nematriculati
vor cäpata certificatul de studiu
cerut de art. 5, vor putea fi ad-
mii reguleze situatiunea
se va recunoaste scolaritatea dupa
anii urmati, li se va da dreptul sä
www.digibuc.ro
3 Oclowyrie 1909 5
treacä examen cu dispensä de sta-
giu si sä urmeze regulat in clasa
la care ar avea dreptul dupä anii
urmati In scoalä. Dacä insä elevul
nu capätä acest certificat, el nu
poate cu nici un chip fi considerat
ca elev matriculat al scoalei
singurul certificat ce poate obtine
este acel de frecuenta cu indica-
sä rea cursurilor ce a urmat.
S. Se admit elevi de ambele
sexe (v. art. 3, alin. II din reg. de
organizare).
Se pot admite In locurile libere
elevi de nationalitate sträinä
inteo proportie care se va fixa de
minister.
9. Ministerul va putea margini
In fiecare an numarul admiterilor,
potrivit cu locurile disponibile In
scoalä si cu posiblitatea invätä-
mântului Inteinsa (v. art. 4 din
reg. de org.).
10. Elevii care se strämutä din-
teo scoalä de arte frumoase a sta-
tului intr'alta corespunzätoare, se
vor inscrie In anul corespunzätor
studiilor.
Strämutärile nu se fac dealt la
inceputul anului scolar. Abaterile
pentru cazurile extraordinare nu
se pot decide decât de minister.
In nici o clasä nu se poate in-
scrie un elev strämutat decât cu
certificatul autentificat al scoalei
de unde vine, certificat continând
intreaga situatie a lui pe anii pre-
cedenti si pe anul actual. Certi-
ficatul astfel conceput nu va avea
putere dealt doi ani dela emite-
rea lui; dupä aceastä epocä el va
trebui completat cu tin examen
sumar relativ la materiile anului
de studiu si cu probe practice din
fiecare dexteritate. Consiliul scoa-
lei va decide inscrierea.
11. Elevii cari au urmat intr'o
scoalà din sträinätate, vor putea
fi inscrisi intr'o sward': nationalä
de arte frumoase numai dupä ce
ministerul va fi stabilit echivalenta
6 LEG1 UZUALE. 3 Octomvrie 1909
studiilor fäcute si va acorda auto-
rizarea inscrierii lui.
12. Elevii care au dobândit In-
scrierea, conform dispozitiunilor
precedente, se inscriu in matricula
scoalei.
Trecerea in matriculd a scolari-
lor se Incepe dupà terminarea In-
scrierilor ; ea trebuie terminatä pânä
la 31 Octomvrie.
Elevii vor fi trecuti In matriculä
pe ani ; iar cei din fiecare an In
ordine strict alfabetick dupd nu-
mete lor de familie.
Fiecare elev va avea In matri-
culä rezervatii o partidä In care
se vor trece toate obiectele de stu-
diu, numele si pronumele pärinti-
lor, profesiunea lor, data si locul
lui de nastere, nationalitatea, re-
ligiunea. Se vor mai trece anul,
volumul si pagina diferitelor ma-
tricule anterioare ale scoalei unde
mai figureazä elevul ; In fine se
vor trece absentele, notele lui la
studii si celelalte date din cursul
anului scolar respectiv, cari vor
stabili activitatea elevului.
13. Când un elev päräsäste scoala
sau se strämutä dintr'o scoalä In-
tealta, directiunea scoalei de unde
plead, Inchizând partida lui din
matriculä Ii elibereazä o foaie ma-
tricularä, cu situatia amänuntitá
spre a se avea In vedere la noua
lui Inscriere.
14. Indatä ce se terminä cu ad-
miterea elevilor, i cel mult pand
la 15 Septemvrie, directiunea va
ingriji a se face catalogul de clasä
cu lista alfabeticä a elevilor admisi
In fiecare an. Dupà acest catalog
fiecare profesor /si va forma car-
netul säu de clasä. . tivi (vezi reg. de org., art. 10).
Materiile de invd(inräut.
15. Materiile de invätämânt din
cursul comun sunt
a) Materii de studiu :
1. Geometria planä 0 In spatiu,
2. Perspectiva.
www.digibuc.ro
3. Istoria artelor.
4. Principii de arte decorative.
5. Anatomia umanä i cornpa-
ratä,
6. Invätämântul practic al lim-
bei franceze ;
b) Dexteritäti
7. Desernnul.
8. Modelajul.
9. Coloritul (acuarelä si uleiu).
Desemnul i rnodelajul vor for-
ma obiectul principal si fundamen-
tal al Invätämäntului din cursul
comun (vezi art. 12, reg. de org.).
16. Cursul special va cuprinde
sectiile de picturä, sculpturä si
arte decorative (v. reg. de org.,
art. 7).
17. Durata cursurilor In cursul
special va fi limitatä prin numä-
nil de lucräri si probe, cari vor
fi impuse elevilor prin program.
In odce caz durata studiilor, In
acest curs, nu va putea fi mai
micä de trei ani (v. reg. de org.,
art. 12).
18. Obiectul principal si fun-
damental In cursul special va con-
sta din studii de picturg, sculpturà
arte decorative, corespunzätoare
specialitätii respective si grupelor
de specialitäti.
Afarà de aceasta scolarii vor fi
obligati a urma In comun un curs
de esteticA.
19. Lucrärile practice aplicate ale
sectiei de arte decorative se vor
executa In atelierele ei, in atelie-
rele scoalelor superioare de mese-
rii, In cale profesionale de fete
si In alte pärti unde se executä
lucräri relative la cursurile predate
sub controlul profesorilor respec-
Profesorii sectiunii decorative
sunt tinuti a conduce si directia,
a Inlesni pe elevii acestei sectiuni
sä viziteze atelierele scoalelor de
meserii i profesionale, precum
orice ateliere uncle se executà ase-
menea lucrgri, spre a observa de
 LEOI UZUALE. 3 Oetonivrie 1909
aproape chipul cum se utiliseazA
diferitele materiale $i se executà
diferite proiecte.
20. Directiunea $coalei de arte
frumoase va putea da concursul
necesar, cu consimtirnântul profe-
sorilor säi speciali de arte deco-
rative, $coalei de arte $i meserii,
precum i coalelor profesionale,
ori de câte ori va cere trebuintä,
pentru executarea proiectelor i lu-
crärilor cari au legäturä cu artele
decorative.
21. Afarä de atelierele indis-
pensabile cursurilor $coalei, $coala
va fi preväzutà cu ateliere zise
de aplicatie. Ele vor servi absol-
ventilor $coalei, asistati fiind de
lucrätori angajati i elevi din scoa-
lele de meserii $i profesionale, spre
a executa, sub conducerea profe-
sorilor respectivf, comande de lu-
cräri particulare ce directiunea $coa-
lei este autorizatä a primi $i a
executa, luându-se avizul $i al pro-
fesorilor speciali respectivi. Ase-
menea comande vor consta din
lucrári anoloage (identice) cu cele
prevazute In programul $coalei.
Directiunea este autorizatá ca
din surnele incasate pe lucrärile de
comandä dupä ce va acoped chel-
tuelile de materiale, sä achite lu-
crätorii angajati, iar restul s5 le
distribuie In modul urmätor : 20
la sutd ca beneficiu al $coalei, 40
la sutä ca remuneratie pentru pro-
fesorul respectiv, iar 40 la sutä
pentru elevii cari au luat parte la
lucrare.
Elevii vor putea lua parte, in
orele de $coalä, la executarea pro-
iectelor lucrärilor de comandä
i $i de särbätorile unnätoare :
numai atunci când acele lucräri
corespund programului clasei din
care fac parte.
22. Q1$tigul (beneficiul) rezul-
tat din comande va spori fondul
bugetar al $coalei pentru incura-
jarea elevilor i absolventilor me-
www.digibuc.ro
7
23. Elevii $coalei, pe care pro-
fesorii ii vor socoti destoinici, pot
fi recomandati de directiune spre
a lua parte la executäri de lucrki
afará de $coalä, In timpul vacan-
tei. Ei vor prezenta la reInceperea
cursurilor, certificate de chipul cum
s'au achitat.
24. In cazul când se vor pro-
pune elevilor $coalei prin concurs
facerea de proiecte, apartinând dife-
ritelor obiecte ce se predau In
$coalä, elevii ale cäror lucrári vor
fi clasate ca cele mai bune, vor
primi premiile In bani, Impärtin-
du-li-se suma destinatä dupä chi-
pul cum au fost clasati.
25. Elevii cari absolvind cursul
comun cu media cel putin bine
la materiile de studiu ale ultimilor
doi ani, au frecuentat doi ani, cu
media cel putin binior, Invätä-
mântul uneea din sectiunile spe-
ciale ale $colii si au urrnat timp
de un an cu rezultat anual bine
cursul de pedagogie al desem-
nului i caligrafiei, precum i pe
cel de esteticä, au ,dreptul sä fie
Inscrisi printre candidatii la exa-
menul de capacitate pentru
secundare.
Pentru $colile profesionale $i de
meserii, maqtrii se vor recruta
numai din absolventii sectiei ar-
telor decorative cari vor fi trecut
examenul de absolvire a cursului
de pedagogie (v. art. 9 reg. de org.).
26. Studiile în coalä Incep In
ziva de 15 Septernvrie i dureazä
pänä la 10 lunie. In intervalul
acesta se va tine curs in toate zi-
lele, afarä de Dumineci, de vacante
Vacante : a Cräciunului dela 24
Decemvrie pând la 7 lanuarie in-
clusiv ; a Pa$tilor, dela Dumineca
Floriilor pänd la Dumineca Tornei
inclusiv.
Särbätori biserice$ti: Inältarea Sf.
Cruci 14 Septemvrie, Sf. Dumitru
26 Octomvrie ; Sf. Arhangheli Mi-
 LEG! UZUALE. 3 Octomvrie 1909
hail si Gavril, 8 Noemvrie; Intra-
rea In biserich 21 Noernvrie ; Sf. Ni-
colae, 6 Decerrivrie ; Intampinarea
Domnului In BisericA, 2 Fevruarie ;
Buna-Vestire, 25 Martie ; Sf. Ghe-
orghe, 23 Aprilie ; Inältarea Dorn-
nului, Joi, la 40 zile dupa' Pasti ;
PogorArea Sf. Spirit, Luni, la 51
zile dupd Pasti ; Sf. Constantin si
Elena la 21 Maiu.
SArbAtori nationale : 24 lanuarie,
Unirea-Principatelor ; Aniversarea
nasterii M. S. Regelui, la 7 Apri-
lie ; Aniversarea Independentei si
a Intemeierei Regatului, la 10 Maiu.
Anul scolar se imparte In trei
trimestre.
27. Orele de studiu i lucru
obligatoare pentru elevi vor fi Cate
patru pe zi dimineata si 3 dupA
amiazi, anume : dela 8 ore pAnä
la 12 si 2-5 In rAstimpul
1 Septernvrie liana la 15 Aprilie
si dela 71;, ore-111/2 ore si 3-6
de aci in colo.
Orele de studiu consecutive vor
fi despärtite intre ele prin intervale
de Cate 10 minute repaus.
28. Orariul scoalei se alcAtueste
intre 2 si 10 Septemvrie, in con-
ferinta plenard a tuturor profeso-
rilor, convocati anume pentru acest
scop la Inceputul anului scolar.
Profesorul absent nu va avea
dreptul a cere In urmä vre-o mo-
dificare In orariu asa cum va fi
fost alcAtuit. Orariul va fi Indatä
afisat in scoalA i inaintat minis-
terului In dublu exemplar, impre-
unA cu un raport explicativ.
Apreeierea studiilor elevilor.
29. Aprecierile asupra activitätii
progresului i purtärii scolarilor se
face de fiecare profesor la mate-
ria ce predä prin urmAtoarele ca-
lificative foarte bine, bine, binisor,
insuficient, räu.
Elevul trebuie sä posede cel pu-
tin binisor" la toate cursurile teo-
retice si bine" la majoritatea cur-
www.digibuc.ro
surilor practice, spre a putea trece
dintr'un an scolar intr'altul supe-
rior.
30. Inaintea fiecärui sfärsit de
trimestru, adicä la finele lunilor
Noernvrie, Fevruarie i Maiu, toti
profesorii sunt obliga(i a inainta
directiunii situatia elevilor, la cur-
sul lor, spre a se trece In matriculä.
31. La sfArsitul anului, Intre 1
si 10 Iunie, se face situatia anualA
la fiecare obiect.
32. Spre a putea fi promovat
dintr'un an Intealtul, elevul trebuie
sA IndeplineascA urmAtoarele con-
ditiuni
a) SA prezinte pentru expozitia
anualä cel putin trei pAtrimi din
nurnärul total de lucräri practice
date spre executare i väzute de
profesor In decursul acelui an scolar;
dela b) SA nu aibA la cursurile de
studiu absente nemotivate in nu-
mAr mai mare ca 1/4 a numärului
de lectiuni anuale, iar la lucrärile
practice de dexteritäti sä fi lucrat
cel putin 4/1 din numärul orelor
fixate elevilo r pentru lucru ;
c) SA aibd ca medie anualA
ca notare pe ultimul trimestru la
studii cel putin notarea binisor,
färä ca la vre-unul sä aib5 räu
la majoritatea cursurilor Wire,
fârä ca la vre-unul sä aibA men-
tiunea insuficient. Se mentioneazd
cA conferinta clasei are dreptul, in
primele douä clase, sA prornoveze
pe un elev care ar avea la cel
mult cloud materii de studii men-
tiunea insuficient, dacA la studiile
practice elevul are notarea de foarte
bine.
33. Neindeplinirea fiecAruia din
aceste conditiuni aträgAnd dupä
sine rämAnerea elevului In acelas
an scolar, directiunea scoalei va In-
cunostiinta pe elevii arnenintati,
dupa finele fiecärui trimestru 1 si
despre situatia lor, spre a se
putea corige pAnA la Incheierea
anului scolar.
 LEGI UZUALE. 3 Oetontvrie 1909 9
34. Rezultatul dela finele cla- venti cu distinctie dupä cum va
sei I, cursul comun, va servi ca se- fi autorizatä.
lectiune, In urma cüruia se vor
elimina din scoalä toti scoIarii cari Diseiplina in roalL
nu vor fi dovedit In cursul anului 39. Ordinea in atelierele prac-
cA posedg o realä aptitudine pen- tice ca si In salele de studii, va
tru invätgmântul artistic. (v. art. 5 fi tinutä de dtre un supraveghetor
din reg. de org.). anume inskcinat, ales de indsi
Carti de elev. Certificate. Diplome. elevii. Pentru aceasta fiecare ate-
35. coalele de arte frumoase lier 10 va alege In a doua skytä-
elibereazg ckti de elev, certificate mânä dupg inceperea cursurilor pe
de absolvire i diplome. delegatul sâu. Delegatul fieckui ate-
Cartile de elev se elibereazä de lier va avea Imputernicirea recunos-
directiunea scoalei imediat ce ele- cola' si de profesor, a tine ordiriea, a
vul a fost inscris in matriculg. supraveghea sg nu se deterioreze
Certificatul de situatiune scolarä materialul didactic, a comunica di-
se eliberead dupä cerere. rectiunii prin profesorul ski nu-
Certificatul de absolvirea cur- mele elevilor cari s'ar face culpa-
sului comon se elibereazg dupg bili de vre-o neregulg.
terminarea acestui curs. Acesti delegati nu vor putea fi
Diploma scoalei se elibereazA alesi deck dintre elevii cei mai
elevilor care au terminal cei trei Inaintati si mai bine notati.
ani ai cursului de specializare Delegatul va avea Inskcinarea
dupg ce au executat o lucrare apro- de a angaja modelele necesare ate-
batA de consiliul scolar, dupä schita lierclor, va da poze modelelor in
de cornpozitii prealabil studiatä de lipsa profesorului dupä indicatiu-
elev. nea acestuia i va tine socoteala
36. In caz de pierderea unui orelor de studiu.
certificat, ministerul poate elibera 40. Abaterile elevilor dela In-
un duplicat, anulând prin Monitor datoririte lor, vor fi judecate
originalul pierdut. pedepsite cu urnigtoarele pedepse:
a) Admonestarea de catre pro-
premii. fesor In particular;
37. Pentru devil rornâni valo- b) Admonestarea de cAtre pro-
roV §i lipsiti de mijloace, minis- fesor in clasä;
terul va acorda un numgr oarecare r) Eliminarea cel mult o säptä-
de burse. mâng, o singurd data in cursul
Suma acordatg fiecgrui bursier anului;
va fi de 50 lei pe lung. d) Eliminarea din scoalA pang
38. Osebit de burse, directiunea la finele anului, elevul trebuind sä
scoalei poate fi autorizatA sä pri- repete clasa ;
meascg diferite premii dela parti- e) Eliminarea definitivg din
culari si sA le decerne elevilor pe scoalä.
baza probelor date In concurs. Fiecare pedeapsä se poate anunta
Judecarea concursurilor de pre- cu clauza aniânärii executiunil ei
mii se va face de care profesorii pad la o nouä vinä a §colarului,
respectivi de cursuri practice. dad greseala este In nepotrivire
De asemenea pentru premiile cu firea si purtarea de pang atunci
sau bursele de strAingtate, scoala a scolarului. La o noug gresealä,
va putea institui concursuri sau va pedeapsa cuvenitä creste cu pe.
tecornapda de drept elevii deapsa trevutd,

www.digibuc.ro
10 LEGI UZUALE. 3 Oelonivrie 1909
La darea pedepselor se va tine
seamä de gravitatea greselei, de
vArsta elevului, de anul scolar in
care este, de trecerea de care se
bucurä In clasä, de antecedentele
sale, de semnele ce a dat de in-
dreptare pe urma pedepselor tre-
cute.
41. Pedepsele de sub lit. a §i
b se pronuntä de cAtre profesori
sau director, cea de sub lit. c de
cAtre consiliul scolar, iar cele de
sub lit. d i e se propun de con-
siliul scolar si se pronuntä de mi-
nister.
Toate pedepsele, Impreuna cu
motivarea lor, se inscriu In partida
elevului si se iscAlesc de autori-
tatile cari le-au dictat.
Persona le de invitamiint.
42. Membrii personalului didac-
tic din scoalele de arte-frumoase
poartä numele de profesori.
Ei au aceleasi drepturi si dato-
rii ca si profesorii de scoli secun-
dare. Articolele respective din le-
gea Invätämântului secundar si su-
perior le sunt aplicabile (v. reg.
de org. art. 15).
43. Afarä de sfaturile ref eritoare
la specialitatea care formeaza obiec-
tul catedrei lor, profesorii de cur-
suri practice sunt tinuti, oricare ar
fi principiile lor personale, sä lase
elevilor toatä initiativa spre
desvolta Insusirile lor firesti, In ve-
derea desvoltärii personalitätii fie-
cäruia.
Profesorul este obligat sä con-
sacre studiilor teoretice sau prac-
tice câte 12 ore pe saptämänä,
elevii trebuind sä lucreze In ve-
derea studiilor practice si in ab-
senta profesorului, in marginile ora-
rului fixat la Inceputul anului scolar.
Este dator sä uzeze de toate
metodele cele mai perfectionate si
sä caute ca pe fiecare an sä-si im-
bunätäteasca metoda, tinandu-se In
parent cu progresele invatämäntu-
www.digibuc.ro
lui, fie din lark fie din strainä-
tate.
44. Profesorul de studii teore-
tice, fiind chemat a aplica programa
in intregimea ei i in spiritul ei,
nu-i este permis a suprima parti
din materia pe care programa le
prevede, nu-i este permis nid sA
faca pär(i pe care programa nu le
prevede.
Profesorilor de cursuri practice
nu le este interzis ca, pe längä ma-
teria prevazutA In program, sA
impärtäseasca elevilor cunostiinte
complimentare cari ar putea pre-
gati pe elevi spre a coordona mai
bine elementele ce constituesc o
compozitiune ; spre ex., studii de
peisagii, studii in aer liber etc.
45. Profesorul este tinut a Inscri
In mod detaliat, de fiecare data,
In condica de prezentä, subiectul
lectiunii lui precum i subiectele
de compozitie, problemele In ge-
nere ale tuturor lucrarilor practice
propuse elevilor.
46. Profesorii de aceeas specia-
litate pot alterna intre ei prin con-
simtimant mutual, cu aprobarea mi-
nisterului.
47. Pentru absentele nemoti-
vate ale profesorilor dela curs si
dela consiliile scolare, se va face
retinere proportionalä din salariu.
Aceste relined se vor vArsa la Cassa
scoalelor.
48. Absentele nu se pot con-
sidera ca motivate, cleat in pute-
rea acordärii prealabile a unui con-
cediu sau in urma motivArii ulte-
rioare.
49. Concediile prof esorilor se
pot acorda :
a) Pentru cazuri de boalA ;
b) Pentru grave interese fami-
Bare ;
c) Pentru numirea intr'o functi-
une administrativä, sau pentru o
insarcinare timporarä ;
d) Pentru studii artistice Iii str4-
inatate ;
 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
e) Pentru Implinirea unui man-
dat electiv.
50. PánA la 4 zile pe an, con-
cediul sau motivarea se acordä
de director cu aprobarea ulterioarä
a ministerului ; peste aceastä li-
mitä, de minister.
Pentru ca directorul sA acorde
concediul cerut, se cere mai intâiu
profesorului sA 1n0iinteze din timp
pe director, pentru ca acesta sä
poatá lua mäsuri de suplinire.
Se cere de asemenea ca absen-
tele sä fi putut fi suplinite fie de
un suplinitor capabil, fie de un co-
leg al petitionarului.
51. Concediile profesorilor ce
trec peste 4 zile pe an se acordd
numai de minister. Cererea de con-
cediu, motivatä de actele 0 dove-
zile necesare, se InainteazA minis-
terului prin directorul f coalei.
Directorul fcoalei, 1naintând rni-
nisterului cererea de concediu, 1.0
dA pärerea chiar pe dânsa asupra
temeiniciei motivelor invocate, arä-
tând diversele concedii ce a mai
avut petitionarul in ultimii doi ani
cu motivele lor.
Prin cererea de concediu sau
prin avizul directiunii, se va pro-
pune modul cum catedra va fi su-
plinitä. Ministerul va acorda conce-
diul numai in cazul când catedra
va fi suplinità In mod satisfäcätor.
52. Afarä de caz de fortä ma-
jorä, un profesor nu poate pAräsi
scoala mai Inainte de a fi primit
incuviintarea concediului fi panä
ce suplinitorul nu va fi gata de a
intra in functie.
53. Suplinitorul unui profesor va
primi 800 din leafa titularului pe
timpul suplinirii; iar titularul va
primi restul de 20°/0 din leafA pre-
cum fi gradatia intreagä.
Dacä concediul este mai mare
de dotiä luni fi dacä este acordat
pentru cauzä de boalä, suplinitorul
va primi 60,/, din leafä, iar titu-
larul 4070 din leafä fi gradatia
www.digibuc.ro
11
intreagä. In statele lunare de plata
lefurilor se va trece separat atât
profesorul cât fi suplinitorul, fiecare
cu suma ce i se cuvine, fi vor
semna pentru achitare ei sau 1m-
puternicitii lor.
54. Oricari ar fi motivele con-
cediului, afarA de acela al chemädi
inteo functie administrativA Folarä,
dacA concediul este Mire 5-7 luni,
procentul legal din leafä pe o tuna
de vacantä revine de drept supli-
nitorului. DacA concediul trece peste
7 luni acelaf lucru se va face cu
procentul legal din leafä pe am-
bele turd de vacantä.
Cu privire la absentele sale, su-
plinitorul este supus aceloraf i dis-
pozitiuni ca 0 prof esorii suplinitori
de catedrä.
Retinerile ce se cade sä i se facä
vor atinge numai procentul legal
din leafa ce i se cuvine lui. In caz
de repetare, suplinitorul se va în-
bocui fi dacä e cu neputintä de
a gäsi un suplinitor concediul se
va revoca.
In fiecare lunä, de odatA cu tri-
miterea statelor de prezentd pe
acea lunä, directorul va inainta mi-
nisterului si tabloul de absentele
corpului didactic al Foalei pe tu-
na precedentA, Impreunä cu actele
fi dovezile ce ar ti prim it pentru
motivarea lor. El va arAta care
absentä a fost motivatä fi care nu,
fi i i va da pärerea, asupra moti-
velor invocate.
Dacä profesorul cdruia i s'a fä-
cut retineri prezintä pe urmä jus-
tificAri noi, rninisterul nu le va
lua in seamA dacä nu vor fi in-
sotite de pärerea directorului asu-
pra bor. Justificäd noi cad ar veni
dupä finele lunii urmätoare, nu se
vor lua In consideratie.
55. Dacä absentele nemotivate
ale unui profesor se repetä in mod
sistematic, el va putea fi avertizat sau
amendat, peste retinerea din leafä.
56. Profesorul care va avea in
 12 LEGI UZUALE. 3 Octoinvrie 1909
cursul unui an 30 zile de absentä
fàrà concediu $1 färä motive cari
sä fi fost recunoscute valabile de
minister, va fi considerat ca de-
misionat din corpul didactic.
Personalul administratIv.
57. Directorul se nume$te de
minister prin decret regal, $1
indatorirea de a supraveghea
intretine in bunä stare localul
zestrea $coalei, a priveghea la in-
deplinirea datoriilor personalului
administrativ $i de invätämänt, a
pästra ordinea i disciplina in $coala
sa, a tine corespondentä oficialä
cu toate autoritätile cu cari $coala
este pusä in legäturä, in fine, di-
rectorul este räspunzätor de bunul
mers al $coalei.
58. Secretarii se numesc $i se
revoacA prin deciziune ministerialä
dupà propunerea directorului.
59. Secretarii au atributiunea
de a executa lucrArile de cancela-
rie ce le sunt incredintate de di-
rector $i cele cerute de regula-
ment.
Secretarii sunt datori a suprave-
ghea direct $i de aproape buna
intretinere a $coalei, a materialu-
lui de invätämânt $i a comunica
directorului orice lipsä sau stricä-
ciune. Ei tin In bunä ordine ar-
hiva i contabilitatea $coalei.
('ons! liul rolar.
60. Toti profesorii formeazä, sub
prefedintia directorului, consiliul
$colar. In lipsa directorului, pre$e-
dintia o va avea cel mai in vârstä
dintre profesori.
61. Consiliul $colar se adunä
ori de cateori este convocat de
cätre director. Sedintele lui nu sunt
valabile decât dacä se tin cu. mai
mult de jumätate din numärul
membrilor.
62. Voturile consiliului sunt va-
labile numai cu majoritatea mem-
brilor prezenti. In caz de paritate
www.digibuc.ro
votul pre$edintelui va avea pre-
ponderenta.
63. Consiliul $colar va delibera
asupra chestiunilor puse de direc-
tor, de minister, precum $1 asupra
chestiunilor propuse de vreun mutt-
bru din consiliu.
Ordinea de zi se va anunta o-
are datä cu convocarea.
64. Consiliul $colar va fixa ora-
rul lectiunilor $coalei pe baza pro-
gramelor, va putea judeca $i ho-
tärt pedepsele ce directorul singur
nu poate da elevilor vinovati (v.
art. 40), va aräta imbunätätirile de
ordin general sau special cari tre-
buesc aduse $coalei.
Modelele
65. Pentru studiul desemnului,
picturii $i sculpturei dupä naturà,
$coala de arte frumoase este ti-
nutä sä angajeze modele de bär-
bati sau femei de diferite etäti
dupä cerintele studiului.
Modelele se angajeazä verbal
de cätre delegatul atelierului; ele
trebuesc sä fie admise de profe-
sorul respectiv.
Modelele pozeazä in fiecare zi
dela 8-12 sau dela 9-1 dimi-
neata $i dela 2-4, ori dela 3-5
d. a. La fiecare sfär$it de orä are
un sfert de orä repaos.
Arhiva.
66. In fiecare $coald de arte fru-
moase se vor tine urmatoarele re-
gistre :
a) Condica de prezentä a pro-
fesorilor;
b) Matricula $coalel, paginatä,
$nuruitä $i sigilatä;
c) Dosarul de procese-verbale
ale $edintelor consiliului $colar ;
d) Registru cu matcA pentru cer-
tificatele de absolvirea cursului co-
mun $i pentru diplomele de ab-
solvirea $coalei ;
e) Condicä de inregistrare pen-
tru lucrärile intrate, ie$ite i cu a-
 LEGI UZUALE. 3
rdtarea pe scurt a continutului fie-
cArei lucrári;
f) Condica de expeditie ;
g) Registrul de primirea onora-
riilor ;
h) Registru de primirea comen-
zilor ;
Registru de cassä relativ la
comenzi;
j) Un registru de material, unelte,
primite In vederea comenzilor ;
k) Condica de corespondentii
elevilor cursului comun ;
I) Condica de corespondentä
cu pärintii i corespondentii ele-
vilor.
Toate aceste condici $i registre
vor fi numerotate, puruite i si-
gilate, de dtre secretar $i director.
Arhiva $coalei va mai cuprinde
inch' :
Catalogul de clasá i cataloagele
trimestriale, reunite pe fiecare an
volar !rite un dosar, asemenea nu-
merotat, inuruit i sigilat.
Dosare In regulä pe milt scolari,
de corespondentä $i toate lucrärile
fäcute In $coalä, clasificate dupä
natura lucrärilor.
Colectia Monitorului Oficial §i
a Buletinului Oficial al ministe-
rului instructiunii cu un repertor
anual de circulärile $i dispozitiile
ministeriale.
Condica de prezentä a profeso-
rilor va fi pregdtità pentru fiecare
zi de cätre secretar.
Fiecare profesor va fi dator a
nota In mod detaliat In spatiul säu,
subiectul i lucrärile lectiunii, fie
Inainte de a intra In clasá, fie
dupä ce iese din clash $i a semna
aläturi.
67. Lucrärile scrise cari au fast
retinute, vor forma un dosar spe-
cial. Lucrärile de desemn, de acu-
arelä, picturä, artä decorativä, re-
tinute, se vor pästra In cartoane
$i caziere speciale l vor fi clasate
dupä anii de studii In mod cro-
nologic.
www.digibuc.ro
Ociwnvrie 1909 13
Lucrärile mai importante din cele
retinute vor fi expuse, alcätuind
cu timpul o galerie specialà a
icoalei.
Biblioteca, bibliotecarul i expoziple
68. Biblioteca $coalei de arte
frumoase, compusä din reviste,
carti de artä, stampe, reproduced,
fotografii, etc., va fi pusä de di-
rectiunea $coalei la dispozitiunea
elevilor In anumite zile $i ore din
säptämânä.
69. Pentru procurarea cärtilor
de artá, directiunea $coalei va in-
terveni pe lângä minister a pre-
vede In fiecare an suma necesará.
Din acea sumä, directiunea, luand
In considerare trebuintele arätate
de fiecare profesor, va procura
acele carp de artä cari sunt mai
de folos elevilor.
70. Plan$ele cele mai intere-
sante din biblioteca Icoalei, vor fi
pe rând aranjate $i expuse pe pe-
retii atelierelor icoalei in mici ex-
pozitii säptämanale.
71. Organizarea bibliotecii i päs-
trarea cu regulä a cärtilor dinteinsa
este In sarcina bibliotecarului $coa-
lei ; de asemenea i corespondenta
la timp cu editorii pentru abona-
mente $i cumpäräri de cärti pre-
cum $i tinerea cataloagelor in re-
gulä de numele cärora li s'au In-
credintat anumite cärti.
Nu este permis bibliotecarului
de a päräsi biblioteca In orele de
lecturä, nici de a Imprumuta cdrti
afarä din salä. El este personal
räspunzátor de toatä averea biblio-
tecii.
Dispozttil tranzitoril.
72. Elevii inscri$i in $coalä /na-
intea aplicàrii prezentului regula-
ment, cari n'au obtinut nici o re-
compensä la nici una din materiile
practice de invatämânt, vor fi con-
siderati Inscrimi In anul I, curs co-
MUD.
14 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
73. Elevii cari au obtinut
putin o recompensä, vor continua
studiile dupà vechiul regulament
si program.
74. Acest regulament se pun e
In aplicare dela 1 Septemvrie 1909.
75. Toate regulamentele, dispo-
zitiunile i circulärile ministeriale
contrarii si anterioare regulamen-
tului de fatä, sunt i rämän abro-
gate.
DECRET
De orarlul I programa scoalelor de arte
frumoase.
DIN 3 OCTOMVIZIE 1909.
Cursul coma.
Ore a. tn. Ore p. m.
I 11 III IV I 11 Ill IV
Desonn 41
pictud in u-
lei. . . . 16 16 16 16
Modelaj . 8 8 8 8
Arte decorative. . . . 7 7 7
Geometria si perspec-
tive. Desen geometric . 4 4
Istoria artelor. . . . 2 3
Limba francezà . 3 2
Anatomia 2 2
Cursul special.
a) Practice i teoria specialitatilor.
Ore a. m Ore p. m.
I 11 111 1 II Ill
Pictura . . . . 24 24 24
Sculpture. . 24 24 24
Arte decorative . 24 24 24 1 1
b) Lucrari pregAtitoare la fiecare sectie
si teorie generala tuturor sectiilor.
Ore p. m.
Estetica
Psichologia si pedagogia . . 2 cu un plan.
Didactica desemnului si caligrafia 1
(Lucriirile pregatitoare vor fi in restul
orelor de dupd amiazä in fiecare sectiune).
Programa geometriel Si perspective! en
desemnitl ge'ometrie.
Cursul comun. Geometria
perspectiva curs teoretic cAte 2 ore
1. Acest .Decrel" cuprinzind orariul si
programa scoalelor de arte frumoase, a
cel pe säptämänä In anii I, II si III si
o orä in anul IV. Desemnul geo-
metric, practic câte o sedintä de 2
ore consecutive In anii I si II si
ate douà sedinte de Cale cloud
ore consecutive In anii III si IV.
ANUL I.
a) Geometria si perspeetiva.
Geometria planet (desemn geo-
metric elementar). Perpendiculare.
Paralele. Unghiuri egale. Bisectrita
unghiului. Cercul prin trei puncte.
Trangenta la cerc. Cercul circon-
scris, inscris i cercurile exinscrise
unui triunghiu. Cercuri In diverse
pozitiuni relative. Tangentele co-
mune la douà cercuri. Figuri ase-
menea. Linii proportionate. Divi-
ziunea unei drepte. Scara de re-
ductiune. Construirea de poligoane
asemenea. Impärtirea cercului In
mai multe pärti egale. Constructia
de poligoane regulate pe laturi
date. Curbe cu mai multe centre.
7
Ogiva, spirale, arcul rampant. Curbe
6 5 trase cu mâna liberà prin puncte
3 3 exact determinate.
2 3
Geometria in spatiu. Plan. In-
tersectiunea a douä plane. Plane
paralele. Plane si drepte paralele.
Unghiurile cu laturile paralele In
spap. Perpendiculare la plan. O-
nce la plan. Teorema celor trei
perpendiculare. Perpendiculare la
acelas plan. Diedre i unghiurile
lor plane. Plane perpendiculare.
Intersectiunea a douä plane per-
pendiculare pe un al treilea. Pro-
1 11 111
ectiunea unui punct i unei drepte
1 1 pe un plan. Unghiul unei drepte
Perspectiva cavalierd. Defini-
tiuni. Punct. Dreaptä. Pätrat. Cerc
orizontal.
Geometria descriptiva. Proecti-
unea unui punct pe clod plane
si ortogonale. Epura punctului. Punc-
tul In cele patru cadrane i pe
fost publicat in Monitoral Oficial" No.
149 din 3 Octomvrie 1909.
www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 3 Octonivrie 1909
planele de proiectiune. Proiectiunea
dreptei pe douä plane ortogonale.
Epura dreptei. Pozitiunile dreptei
In raport cu planele de proiectiune.
UrmeIe dreptei. Planul reprezentat
prin urmele lui. Epura planului In
diversele pozitiuni, in raport cu
planele de proiectiune. Drepte si-
tuate Inteun plan dat. Drepte im-
portante ale unui plan : orizontale,
frontale si de cea mai mare pantä.
Puncte situate in plan. Intersecti-
unea a douä plane. Intersectiunea
unei drepte cu un plan. Partea vi-
zibilä si invizibilä a dreptei. Dreapta
perpendicularä la plan. Piciorul
dreptei pe plan. Plane date prin
douà drepte concurente. Metodele
generate ale geometriei descriptive.
Schimbarea de plane de proiecti-
une pentru un punct, o dreaptä,
un plan. Rotatiunea de front si
de nivel. Rabateri. Dreapta de pro-
fil : urmele ei, intersectiunile ei.
Lungimea unui segment de dreaptä
oricare g de profit. Unghiul a
douä drepte. Perpendiculara din-
tr'un punct la o dreaptä datä. Un
ghiul unui plan cu o dreaptä. Un-
ghiul a douä plane. Unghi ul unei
drepte i unui plan cu planele de
proiectiune. Proiectiunea cercului
In diversele probleme.
Principii generale de perspec-
Hod liniard. Definitiuni. Perspec-
tiva punctului, dreptei i unei fi-
gud plane (triunghiu, patrat, poli-
gon, cerc, etc.). Perspectiva de ele-
vatiune Punerea unui punct in
Inältime;
b) Desemnul geometric. Instru-
mentele de desemn si intrebuin-
tarea lor. Figuri geometrice i corn-
binatiuni de figuri geometrice dupa
indicatiunile profesorului. Diverse
probleme grafice In raport cu teo-
ria din acest an. Cunostinta sem-
nelor conventionale intrebuintate
In plane topografice i arhitecturä ;
çetirea hirtilor i planelqr.
www.digibuc.ro
15
ANUL II.
a) Geometria vi perspeetiva.
Geometria in spathz. Corpuri
geometrice. Poliedre. Cuburi. Pa-
ralelipipedul. Prisma. Piramida.
Trunchiul de piramidä. Suprafetele
si volumele lor.
Corpuri rotunde. Cilindrul. Co-
nul. Trunchiul de con. Sf era. Su-
prafetele i volumele lor. Supra-
fete cilindrice, coulee si de revo-
lutiune In general.
Perspectiva cavalierd. Corpurile
geometrice si solidele In genere.
Geometria descriptivii. Epurile
piramidei, prismei, tetraedrului re-
gulat, cubului i octaedrului re-
gulat. Sectiunile acestor corpuri
cu un plan si o dreaptd. Epura ci-
lindrului, conului si trunchiului de
con de revolutiune. Epura sferei.
Sectiunile acestor corpuri cu un
plan si o dreapiä. Plan tangent.
Suprafete de revolutiune In ge-
nere. Sectiuni principale. Sectiuni
cu un plan oarecare. Intersectiu-
nile corpurilor solide.
Perspectiva liniarà. Perspectiva
elevatiunilor. Punerea punctelor la
inältime. Metoda celor trei scäri.
Perspectiva solidelor geometrice.
Perspectiva directd pe geome-
tral, färä cunoasterea punctului
principal ; diferite probleme prac-
tice. Retea perspectivä pentru ele-
vatiune (In cazul când punctele de
fugä sunt mult afarä din tablou).
Perspectiva directa pe geometral,
fiind trebuintä de cunoastere a
punctelor principale si de distantä.
Diferite probleme. Perspectiva
cercului prin diferite probleme. Ri-
dicarea geometralului. Perspectiva
unui cerc orizontal, cunoscându-se
pe tablou perspectiva unui diame-
tru oblic tabloului. Diferite apli-
catiuni la cerc (lucräri practice de
atelier). Cazuri particulare de pers-
pectiva cercului ;
b) Desemnul geometric. De-
seninul geometric cu mâna liberä.
16 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
Crochiuri cotate dupä obiecte u-
zuale, mobile simple, etc. si tran-
scrierea lor pe o scarä datd In
mod geometral (plan, sec(ie si fete),
Releveuri de desemnuri pe o scarä
datä de elemente arhitectonice sim-
ple (plan, sectie, fa(ä) dupä na-
turä i modele. Elemente de laviu
cu tus, aplicat la corpuri geome-
trice (cub, piramidä, prismä)
grupuri.
ANUL III.
a) Geometria II perspectiva.
Despre umbre. Razä luminoasä.
Umbrä. Punct luminos. Lumina so-
larä. Raze paralele. Directiunea
conventionalä a luminii. Umbra
proprie si umbra aruncatà. Umbra
unui punct, a unei drept si a unei
figuri plane, umbra unui cub so-
lid, piramidä, prismä, etc. Umbra
proprie i aruncatà a unei sfere In
cazul razelpr paralele si a unui
punct luminos. Umbra unei cor-
n*. Umbra aruncatä de o dreaptà
pe un poliedru, corp rotund sau
suprafatä de revolutiune. Umbra
unei nise. Umbra unui corp solid
aruncatä pe un alt corp. Umbre
din mai multe focare luminoase.
Perspectivd. Diversele metode
de perspectivd dvectet. Aducerea
de front a unei figuri plane, me-
toda coardei i arcului. Perspec-
tiva imaginilor prin reflexitine (pe
suprafata apelor, In oglinzi verti-
cale). Despre umbrà in perspec-
tivä, consideratiuni generale si di-
ferite aplicatiuni. Restituire per-
spectivä, utilitatea ei. Derogarea la
regulele perspectivel, anamorfoze.
Racursiuri. Despre desemnul dupä
naturä, perspectiva de observa(iuni.
Alegerea pozitiunii ochiului spec-
tatorul
b) Desemnul geometric. Lava-
rea corpurilor rotunde : cilindru,
con, sferä, inel etc. Tente plate
degradate si pierdute. Desemn de
glemente arhitectonice dupä
www.digibuc.ro
capitele, fragmente caracteristice
(egiptene, grece, romane, medie-
vale si moderne), desemnate sau
relevate dupà mulage In gips sau
modele tipärite i fotografii si re-
date In geometral si In perspec-
tivä (In condi(iunile cursului de
perspectivä) umbrite si colorate In
tus, sepie sau aquarelà.
ANUL IV.
a) Perspectiva.
Perspectiva corpurilor negeome-
trice. Racursiuri. Perspectiva In
compozitiuni i intrebuintarea per-
spectivei in trecerea dela schita
compozitiei la tablou (execu(ie) :
facerca unei situatiuni de stäri pen-
tru gruparea maselor compozitiei
ca perspectivä. Notiuni de per-
spectivä decorativä (teatralä).
Tablouri circulare (panorame).
Perspectiva de plafoane. Tablouri
oblice. Tablouri curbe. Plat oane
curbe. Perspectiva In baso-relief.
Perspectiva aerianä, generalitä(i.
Instrumentele cari se Intrebuin-
teazd in perspectivä.
b) Desemnul geometric.
Practica se va continua in acest
an, cu aceleasi motive ca In anul III,
cu subiecte mai complete, pärti de
monumente sau monumente intregi
(simple) in geometral i In per-
spectivd concordantä cu cursul
de perspectiva), dupä naturk mu-
lage, modele tipArite sau fotogra-
fiate umbrit si colorit. Arhitectura
nationalà (releveuri i desemne).
Curs comun.
Istoria artelor eu stiintele auxiliare.
(Anul I 2 ore, anul II, III si IV rate 3 ore)
Istoria artelor urmäreste un scop
Indoit: intf iu acela de a face cu-
noscute si intelese elevilor operele
de artd ale trecutului si prezen-
tului, dându-le astfel un bogat ma-
terial intelectual o bunä educa-
tie intelectualà §i artisticä ; apoi
 LEGI UZUALE. 3 Octoinvrie 1909
acela de a-i face sa Injelcagá con-
ditiile de nastere, crestere i moarte
ale artei, precum i rolul i atitu-
dinea artistului, atat faja de me-
diul sau social, cat si fajä de tra-
dijia tehnicä a artei sale.
Potrivit cu aceasta, cursul Intreg
se incepe cu cateva considerajiuni
de istorie a civilizajiunii, pentru a
fixa i caracteriza epocile de dez-
voltarea artisticä, se Incheie cu alte
considerajiuni etice privitoare la
problemele artei, la dezvoltarea
tehniciei si la raporturile etice din-
tre artist si mediu.
Istoria propriu zisá a artelor este
Impärjita In epoce, iar numarul de
lecjiuni ce s'a dat fiecärei epoce
a fost hotarit mai intaiu de In-
semnätatea educativa (nu istoricä
sau arheologica) a epocei, apoi de
trebuinjä ca toate lec(iile unui an
sa alcatuiasca un tot. Epocile s'au
studiat pe cat posibil, pe tad, pen-
trued de abia In zilele noastre se
släbeste caracterul local al pro-
ducjiunii artistice, iar in fiecare
Ora, studiul a cäutat, pe cat cu
putinjä, sä dea pe rand urrnatoa-
rele cunostinji: a) starea generala
a societäjii, moravurile, Insemnä-
tatea producjiunii artistice In epo-
ca i jara respectivi ; b) descrie-
rea amanunjitä a principalelor o-
pere (arhitectura, sculptura,pictura,
arte minore), pentru a face sa re-
iasa estetica lor specialä, precum
Injelesul lor In concepjia artis-
tilor creatori si a contimporanilor
lor (mitologie, religie, literatura,
filosofie).
*irul, In care s'au luat ladle si
cari se deosibeste de cel in ge-
nere adoptat este hotärit de cir-
culajia influenjelor artistice.
ANUL I
(2 lec(ii pe saptainana. Total 54 lectii).
Consideratinni generale isteriee.
primitiv. Condijiunigeo-
grafice prielnice la gura rnaril or
www.digibuc.ro
17
fluvii. Egiptul. Asiro-Babilonia.
Dezvoltarea In parte a fiedrui
popor.
Lupta dintre ele dela stäpânirea
Asiei mediterane. Fenicienii si ro-
lul lor istoric. Persil Dominajia
persana.
2. Civilizajia persicd (elemente
si caractere): Civilizajia vechiului
Egipt, a vechei Asirii si Babilo-
nii (popor, Ora, moravuri, credinjä,
industrie, stiinja, arta); noul ele-
ment adus de persani, Pacea Per-
sicä.
3. Grecii. Lumea greaca ; pa%
mânt, climä, producjiuni. Centre
de vie* primitiva : influenje stra-
ine; emancipare repede. Alcatui-
rea fizionomiei definitive a Gre-
ciei vechi : Spirit local si asezä-
minte comune. Sparta, Atena, Asia-
Mica, Grecia Mare. Rivalitäjile din-
tre State. Macedonenii. Alexandru-
cel-Mare i cucerirea orientului.
Stapanirea greacä in bazenul ori-
ental al Mediteranei.
4. Civilizajia greaca veche. Ge-
niul grec judecat dupä asezäminte,
productii intelectuale, stiinjä, filo-
zofie si arte. Centre creatoare de
civilizajie. Intinderea i dominarea
spiritului grec. Helenismul.
5. Romanii. Inceputuri grele :
lupta cu pamântul hotäräste i fi-
rea i asezämintele romanilor pri-
mitivi. Stäpânirea etrusd. Romanii
cuceresc Latium, Italia, Bazinul oc-
cidental al Mediteranei, Bazinul o-
riental al ei. Schimbarile cores-
punzátoare Heard epoce In vieata
internä. Imperiul roman si barba-
rii. Pacea romana".
6. Civilizatia romana. Ce au fa-
cut rotnanii: asezäminte, adminis-
tratie, lucräri de utilitate publica.
Ce au läsat sä se faca: imprästie-
rea vechilor civilizatii orientale.
Sinteza lumei vechi: robia, ras-
boiul, placerea. Päganismul si in-
ceputurile crestinismului.
7. Barbarii. Epocile Ott-to-Wei-4
 18 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
lor in imperiu. FOramarea impe-
riului de apus, incerdrile de in-
temeiere de noui State. Stäruinta
crestinistnului si organizarea lui In
apus. Carol-cel-Mare. Arabii. Papa
Impäratul de räsärit. Turcii. Cru-
ciadele. Monarhiile noui in apusul,
centrul i räsäritul Europei. Tä-
tarii.
8. Civilizatia latinä, cea greacä
cea arabä. Caracterele lor i In-
riuririle lor reciproce. Europa cres-
tinä i cea pagânä. Asezämintele
politico-sociale in apus i in rà-
skit; moravurile. Clerul depozitar
al culturii vechi. Alianta altarului
si a tronului.
Monarhia religioasä.
literatura, artele.
9. Corn ertul element renovator
al societätii medievale. Täri co-
merciale in veacurile XIV si XV,
orase comerciale ; comerciantii cre-
iazä orasele, le organizeazä. Co-
muna. Hansele i toväräsiile de
orase. Inventiuni, rolul clerului In
conceperea lor si al burgheziei In
utilizarea i popularizarea lor. Nä-
vAlirea turcilor In räsärit ; cautarea
de drumuri noui spre India ; des-
coperiri geografice; Atlantica de-
vine Mediterana.
10. Orasele i statele in veacul
al XIV, al XV si al XVI. Täri cu
orase, tari färà orase.
Situatia exceptionalä a Italiei,
legaturile ei comerciale cu cele-
lalfe täri. Renasterea in Italia, in-
tinderea si triumful ei asupra in-
ceputurilor de renastere in Wile
de apus. Lumea germanä sub in-
fluenta italianä: revoltele religioa-
se pana la Luther. Luther si re-
forma germanä. Miscarea reformi-
stä In apusul si centrul Europei.
Reactiunea catolicä. Insemnätatea
Spaniei. Luptele religioase. Pacea
de Westfalia. Influenta Frantei.
11. Monarhiile moderne in vea-
cul XVII si XVIII. Vieata interna :
monarhiile cu orase creeaz4 civi-
www.digibuc.ro
lizatia, monarhii fOrà orase o adop-
tä sau adapteazä ; concentrarea in
jurul curtii.
Curtea lui Ludovic XIV : Con-
ditii de existentä, relatii intre oa-
meni, idolatrizarea regelui, (poli-
teta, salonul, conversatia, familia),
ocupatiuni : stiinta, literatura, ar-
tele plastice. Curtea sultanilor din
Constantinopole. Curtea lui Vasile
Lupu si Brâncoveanu. Influenta fran-
cezd in Europa.
12. Relatiile Internationale din
veacul XVII si XVIII. Echilibrul eu-
ropean fixat Orin pacea de West-
falia, i intemeiat pe acordul fran-
co-turc. Amestecul Angliei : cAde-
rea lui Ludovid XIV. Ridicarea Ru-
siei ; scäderea Austriei, Indrepta-
rea acesteia spre rAsärit ; scäderea
Turciei, ridicarea Rusiei, cäderea
Suediei i peirea Poloniei. Ridica-
rea Americei engleze de Nord.
Echilibrul european In ajunul re-
vohitiei franceze.
13. Veacul al XIX. Relatii inter-
nationale. Revolutia francezä de-
vine miscare europeanä : cauza po-
poarelor (adicä a oraselor) in luptä
cu a principiilor. Napoleon victo-
rios ca reprezentant al cauzei po-
poarelor. Revolta neputincioasA a
natiunilor. Alianta natiunilor cu
absolutismul rusesc si mercanfilis-
mul englez. Sfanta alianta, Infra-
narea tarismului. Epoca nationali-
tätilor : Serbia, Grecia, Italia, Ro-
mania, Ungaria. Organizarea im-
pottivirii contra Rusiei ; tractatul
dela Paris, Intärirea Prusiei, räs-
boiul pruso-austriac, räsboiul pru-
so-francez, creiarea Germaniei. In-
cercarea Rusiei din urmä : räsboiul
ruso-turc, fractatul dela Berlin :
Rusia putere asiaticd. Echilibrul
mondial la finele veacului XIX :
puteri dominante, sfere de influ-
entä.
14. Veacul al XIX : caracterul
civilizatiei achiale. Vieata econo-
mica ; productia capitalistä, carg-
 LEGI UZUALE. 3 Octomyrie 1909
terul impersonal §1 colectiv al pro-
ducjiei, caracterul stiinjific al in-
dustriei i comerjului ; agenjii pro-
ducjiunii : lucr torul si motorul ;
comerjul mondial, colonile. Buna
stare a oraselor, luxul, strAlucirea.
Concurenja, crizele de supra-pro-
ducjie : nesiguranja traiului popo-
rului de jos ; Incercärile de a re-
media : asociajii,. carteluri. Vieaja
politicä : amestecul poporului irr
cârmuirea Statelor, monarhia con-
stitujionalà, republica i toate for-
mete lor. Partide politice, lupte po-
litice ; patima i violenja lor ; in-
semnätatea lor decisivä. Vieaja cul-
turalä, §tiinta internajionalä prin
tehnicä i rezultate, najionalä prin
probleme : munca tiiritificâ, labo-
ratorul, colaborarea internalionalä.
Filozofia i religia. Literatura ro-
manticä, naturalistä, impresionistä;
literaturä cultä §i popularä. Arte
plastice. Muzica. Opera. Complexi-
tatea viejii contimporane, emanci-
parea individualitäjilor, organiza-
rea eticä prin solidaritate.
15. Agricultura. Omul cucereste
pämântul, pämântul cucereste pe
orn. Pâinea. Agricultura formeazä
unitatea moralä a institujiilor pri-
mitive. Agricultura europeanä, o-
pera Romanilor. Tipul poporului
agricol.
16. Datina agricolà. Superstijii
§i credinje agricole. Agricultura in
religie, literaturä i arte plastice.
17. Industria preistoricä, anticä,
medievalä, modernä, contirnporanä.
Istoria materiilor prime i a moto-
rului. Istoria claselor industriale,
raporturile lor, complicarea lor. Ti-
pul poporului industrial.
18. lndustria empericä si indus-
tria stiinjificä. Superstijii si cre-
dinje industriale. lndustria in re-
ligie, literaturä i arte plastice.
19. Comerjul antic, medieval,
modern, contimporan. Schimbul in
www.digibuc.ro
19
naturä, moneda, creditul : Scopul,
cumpärare descärcare a prisosului
producjiunii, cucerire de pieje strä-
ine, colonii. Cre§terea piejii co-
merciale, piaja localà, najionalä,
mondialà, prävälie, bâlci, expozi-
jie internationalä.
20. Mijloacele de comunicajle.
Apa : marea, marile fluvii. Usca-
tul : väile, marile drumuri comer-
ciale. Mijloace de transport, mij-
loace de comunicare. Cucerirea pa-
mântului, cele trei mediterane (ve-
che, modernä, actualä).
21. Istoria claselor cornerciale :
nomazi, piraji, venetici, cäräusi al
civilizajiei superioare. Relajiile din-
tre clasele comerciale i cele in-
dustriale, cooperajia lor creând ci-
vilizaia a oraselor. Spi-
ritul burghez.
22. Comerjul In religie, litera-
turd i arte plastice.
III
23. Originele artei plastice. Ar-
tele in epoca quaternarä.
24. Artele in epoca pietrei cio-
plite si a bronzului.
25. Arta egipteanä veche Egip-
tul, jara, pämântul, cerul, materia-
lurile de construcjie. Poporul : ocu-
pajiunile egiptenilor primitivi, agri-
cultura, lucrärile de utilitate
Credinjele i evolujia lor in
legäturä cu a organizajiei politice.
Principalele faze ale istoriei egip-
tene cu principalele evenirnente si
principalii eroi.
26. Arhitectura egipteang. Pira-
mide si temple. Descrierea unei
piramide, menirea si alcätuirea ei.
Dificultäjile tehnice, Invinse cu zi-
direa ei si mijloacele cu cari au
fost invinse. Temple, supra si sub-
terane. Descoperirea templului de
la Luxor, templele din insula Phi-
lae, templul subterart din Ipsa m-
bul. Estetica arhitecturii egiptene.
27. Sculptura egipteanä. Cultul
morjilor, momâia. Cultul animate-
 20 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
lor. Statui de colo0. Sfinxul, statui
funerare i statui decorative din
imperiul vechiu, mijlociu i nou,
estetica formelor §i simbolismului
in sculptura egipteanä.
28. Baso-reliefuri. Pictura. Scrie-
rea. Arta decorativä. Mobilierul,
podoabele.
29. Arta asiro-babilonianä. Re-
giunea Tigrului §i Eufratului, pa-
mântul, productele, materialul de
constructie, cerul. Poporul. A§ezä-
mintele §i credintele.
30. Arhitectura. Intärituri, palate,
temple. Descrierea zidurilor din
Korsabad. Bolta. Estetica arhitec-
turii Asiro-Babilonianä.
31. Sculptura, bazo-reliefurile, ci-
lindrele, arte decorative, ceramica.
Descrierea operilor din Tel lo, Ni-
niva, §i Babilona, subiecte, mate-
rial, mod de tratare, caracteristica
generalà.
32. Arta Persanä. Tara §i popo-
rul. Materialurile de constructii, cre-
dinte. Influente artistice. Arhitec-
tura : altare, palate, morminte re-
gale, (ruinele dela Persepolis, mor-
mântul lui Darius), sculptura §i
baso-reliefuri (friza arca0lor, stânca
dela de Behistun), smalturile.
33. Fenicia i Siria. Influente e-
gipto-asiriene. Industrializarea ar-
tei, Impr4tiarea ei.
34. Arta greacä. Descoperirile
arheologice, epocile artei grece.
35. Arhitectura. Ziduri ciclopice,
palate minoene §i miceniene. Co-
loana §i capitelul. Cele trei or-
dine.
36. Templul grec, menirea 0 al-
cätuirea lui.
37. Temple Dorice. Parthenonul,
Theseionul (Zeus din Olimpia, Ap-
haia din Egina, temple din Agri-
gent. Selimont, Paestum).
38. Temple Ionice. Erechteion.
Temple Corintiene.
39. Sculptura. Marea ei Inflorire,
explicarea ce se clä acestei precum-
päniri.
www.digibuc.ro
Sculptura In epoca egeanä, mi-
noeanä §i micenianä.
40. Sculptura veche din archipel
§i Attica. Arthemis din Delos, Hera
din Samos, Chares, Cariatidele din
Delphi. Scoala din Chios, Niké
din Delos, Orantele din vechea
Acropole, Apolon cel vechi.
41. Frontoanele templelor Ap-
haei din Egina §i al luí Zeus din
Olimpia. Discobolul. Emanciparea
sculpturii de caracterizAri generale.
Polyclet i Miron.
42. Fidias.
43. »
44. Praxitele, Scopas, Lysip.
45. Sculptura helenisticä : Galii:
Athena präbqind un uria. Lao-
coon. Apollo din Belvedere, Cen-
taurul §i Eros. Noul principiu al
sculpturii.
46. Pictura §i decoratiunea. Ma-
niera. Subiecte, compoziVa, carac-
tere.
47. Arte minore; mobile, vase.
48. Incheiere : Caracterele do-
minante ale artei grece0i i eman-
ciparea ei treptatä.
49. Arta Etruscä §i romanä. Ita-
lia. Pämântul, materialul de con-
structie, poporul ; primele influ-
ente. Arta Etrusc5 : zidiri, mor-
minte, sarcofage, vase, frescuri,
bolta.
50. Arta romanä ; Arhitectura,
monumente publice, temple, terme,
teatre, amfiteatre, arene, arcuri de
triumf, columne, dezvoltarea bol-
tii, caractere generale.
51. Sculptura i bazo-relieful :
Descrierea bazo-reliefurilor arcului
lui Titus 0 al Columnei Traiane.
52. Pompei §i Erculanum : Re-
constituirea vietii cetätilor. Artele
minore.
ANUL II
(3 ore pe slptärnanii, 81 ore).
Arta erestin4 i rea medieval4
111.0. la 1600.
1. Arta creVind. Noua credintä
atitudinea ei primitivä fatä de
 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
artele plastice arhitectura, cata-
combele.
2. Basilica. Basilicele din Roma
si Ravena.
3. Basilica S-tei Sofii. Sculptura
condamnata ; miniaturi decorative ;
baso-reliefuri; sarcofage ; mozai-
curi.
4. Pictura reprezentativä.
5. Pictura simbolicä.
6.
7. Arta arabd. Noua credintä
atitudinea ei fatä de artele plas-
tice. Arhitectura. Moscheele din
Cairo, Cordova, Toledo.
8. Generaliful si Alhambra. Ca-
racterele arhitecturii arabe.
9. Artele decorative. Arabescuri.
10. Artele minore.
11. Arta romana. Amestecul de
neamuri In apusul Europei, intre
400 si 1.000 ; nestatornicia asezä-
mintelor militäresti politice, stä-
ruinta celor religioase ; incercarea
de echilibru fäcuta de Carol cel
Mare. Nouile näväliri. Alcätuirea
celor trei centre de vieatä activa :
castelul, mänästirea, orasul. Pre-
cumpänirea arhitecturii.
12. Arhitectura : domul cate-
dralei din Aix-la-Chapelle, St. An-
gelo la Roma, Notre Dame du Puy,
biserica din Angoulème. Caractere.
Intinderea In Germania (Bamberg,
Spirra, Worms, Mayenza) Italia (St.
Marco din Venetia, Pisa).
13. Elementele ce arhitectura
romana Imprumuta din traditia cel-
ticä, romana, bizantina orientalä.
Istoricul extensiunii arhitecturii ro-
mane.
14. Arhitectura feodalä si orä-
seneascä. Castelele : forma primi-
UN/ si sporirile ulterioare din vea-
cul XII si XIII ; persistenta carac-
terului roman In arhitectura ex-
terioarä a castelelor. Primärii.
15. Sculptura In epoca artei ro-
mane. Catedrala din Autun, cea
din Moissac. Enluminuri, decora-
tiuni, mobile.
www.digibuc.ro
21
16. Arta goticii. Miscarea In so-
cietatea i spiritele din apus, in
ajunul i timpul cruciadelor: apo-
geul credintii crestine i puterile
sufletesti ce ea exaltä.
Arta romanä nu multumea nici
nevoile climei nordice, nici trebu-
iota de manifestare a vechilor tra-
ditii celtice i septentrionale acuma
desteptate. Cum räsare arta goticä
din cea romana. Precumpänirea
arhitecturii.
17. Arhitectura religioasä. Stu-
dierea marelor catedrale franceze :
Notre Dame de Paris, de Chartres,
d'Amiens, de Strassbourg, de Be-
auvais la Sainte Chapele.
18. Dispozitia generalä a bise-
ricii gotice i valoarea ei simbo-
lick partite ei cu semnificarea Ira;
dimensiunile ei i caracterul ce
reese de aci.
19. Bolta i proptelele. Lumina si
ferestrele, les gargouiles ; dessime-
tria si lipsa de proportiune ca mij-
loace estetice.
20. Caracterele generale ale ar-
hitecturii gotice; cele trei varste
ale ei.
21. Tarile influentate de arta
goticä limitele acestei influente.
Anglia (Cantorbery, Westminster,
Salisbury) are aspectul ski parti-
cular. Germania (Colonia) Austria
(Stephanskirche) Polonia (Cracovia)
Ungaria . . . . Romania (res-
turile).
22. Spania (Burgos) Sicilia (Pa-
lermo) Cipru (Famagusta) Siria
(Kral) des chevalierès) Italia (Mi-
lan) este cea mai neprimitoare de
gotic. Cauzele acestei Impotriviri.
23. Arhitectura militarä i ci-
vila. Castele (la Ferté, Milon, Pier-
fons, Aigues Mortes, Vitré) pala-
tul vechiu al Luvrului, mänästirea
dela Mont-Saint Michel, hotelul
de Cluny, casa lui Jacques Coeur
din Bourges ; primäriile comunelor
din Flandra.
24. Scluptura goticä i baso-re-
22 LEGI UZUALE. 3 Octoinvrie 1909
lieful: locul ce ocupd, multiplele
sale Intrebuintki In arhitectura
bisericeascd. Subiecte (Amiens : le
Beau Lieu ; Reims : capitelul cu-
lesului viei, intâlnirea lui Abra-
ham cu Melchisedec, Buna-Ves-
tire, profetul asezat, Ingerul ; Bor-
deaux : Magdalena, etc.) ; caracte-
rele dominante : Indreptarea päre-
rilor gresite asupra acestora, rä-
posatii : (Haymon la Corbeil, Ro-
bert d'Artois, Charles V la St. De-
nis, Philippe VI la Louvres, etc.)
25. Artele minore. Vitratul; In-
semndtatea ce are in arhitectura
gotica, subiecte : principiile este-
tice ale vitraiului, mosaic colorat;
analogie cu covoarele orientate :
rolul transperantei, transluciditätii,
opacitätii vitraiului in lumina ca-
tedralei ; influenta materialului asu-
pra compozitiei subiectului.
26. Fildesuri : Intrebuintarea In
decoratiunea religioasä i mireanä;
subiecte : influenta materialului a-
supra realizkii ideii artistice (sol-
direä, capul pe spate, etc.). Reli-
quarii. Small pe metal. Enluminuri.
Policromia In fildesuri, baso-relie-
furi, statuete. Mobile.
27. Costumul civil, militar (cu
armele) i preotesc in veacul XIV
si XV in apusul Europei.
28. Arta Burghinond. Locul ce
ocup intre goticä i renastere.
Conditiuni favorabile de dezvol-
tare, imprejurki cari o Imping sä
se diferentieze. Studiarea vechei
Chartreuse de Champinol : arhitec-
turd i sculpturä (mormântul lui
loan Ufa fricä, putul lui Moise,
etc.) Influenta probabilä asupra ar-
tei italiene.
29. Rena,sterea. Definitiunea :
miscarea generalä a puterii de crea-
tiune artisticä ; primele renasteri
nationale i renasterea umanisticd
30-31. Extensiunea influentei
artei bizantine. Arta ruseascä, sâr-
beascä. Tärile române.
www.digibuc.ro
32. Prima renastere flamandd.
Relatiunile artei flamande cu cea
franco-burghinond i cu cea itali-
anä din acest timp. Bogätia Flan-
drei, spiritul intreprinzkor si des-
voltarea personalitätii ; bogätia
principiilor i oraselor inconjurând
arta. Arhitectura : S-ta Gudula
din Bruxeles, primäria din Lou-
vain. Sculptura mormântul lui
Philip Pot.
33. Pictura progresând prin In-
trebuintarea uleiului i perfectio-
narea sicativelor. Paul de Limburg :
Ceaslov din muzeul Con& ; Ma-
lonel : Treimea. Fratii Van Eyck :
polipticul din Gand, bätrânul cu
garoafa, a doua sotie, fecioarele,
ingerii cântäreti, solii Arnolfini,
St. Francisc.
34. $coala lui Van-Eyck ; Ro-
gier Van der Weyden: coborirea
de pe cruce, Carol indräsnetul,
impärtäsania. Albert Van Ouwa-
ter : Invierea lui Lazär. Thierry
Bouts : Abraam i Melchisedec,
judecata impäratului Oton. Me-
ting: Fecioara si domnul Chris-
tos, un cälugär, sosirea S-tei Ur-
sule la Colonia. Jacob Daret : Fe-
cloara i copilul. Simon Marnion :
Viata sfäntului Bertin. Van der
Goes : Nasterea lui Isus, Gerard
David : Fecioara in mijlocul sfin-
telor (inceputuri de Inräurire ita-
lianä), S-ta Ana. Artele minore :
Tapiseriile din Arras si Bruxelles.
35. Prima renastere francezä.
Centru artistic din Paris si Avig-
non. Arhitectura stationard. Pictura
cu influente italiene: Pieta din
Villeneuve; Froment d'Avignon :
rugul arzätor; tripticul catedralei
din Moulins si nasterea din Au-
tun ; Jean si François Clouet : por-
trete. Sculptura cuceritä de italieni,
intaiu in decorativä, apoi /n baso-
reliefuri, In fine, In statuerie. Cau-
zele decäderii puterii de creare a
artistilor francezt : räsbotul de 100
ani, säräcirea, desvoltarea porniri-
 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
lor räsboinice, superioritatea artei
italiene.
36. Prima renastere germanä.
Incercki de vieatä proprie ; Imp--
rati, orase (corporatii) ajutä arta,
inrâurirea flamandä o stäpâneste.
Arhitectura stationark goticA (por-
talul sudic al catedralei din Colo-
nia, catedrala din Ulm, sfânta Ca-
terina din Dantzig: primäria din
Brunswick) scade in nord prin In-
trebuintarea cär5mizii. Sculptura
capätä caracter dramatic si realist
in baso-reliefuri l statuerie: mor-
mântul lui Peter von Aspelt, al
lui Conrad von Weinsperg, al lui
Conrad Rad von Holzhaufen din
Mayenta, busturile lui Nicolas von
Leyen. Lemnul, sculpturile lui A-
dam Kraft din Niirenberg, P. Vis-
cher, Veit Ston ; apogeul sculp-
turn In lemn: Tillman Riemen
Schneider.
37. Pictura. Particularismul ora-
selor aduce crearea de scoli. coala
din Praga : Tomasso. Scoala din
Colonia : Stefan Lochner (trichina-
rea magilor, fecioara cu trandafiri):
inräurirea flamandä cu anonimii :
(coborlrea depe cruce, S-ta Co-
lomba cu S-tu Andrei ; pkimirea
Mântuitorului, a lui Lyverberg;
vieata sfintei fecioare, S-ta Fami-
lie). *coala din Suabia : Mattin
Schöngauer de Colmar (Fecioara
cu trandafiri); scoala din Augs-
burg; Burgkmair. Scoala din Nu-
remberg: Mihail Wohlgemfith (Co-
borirea depe cruce). Influenta ita-
lianä ajunge dominantä.
38. Gravura l artele minore.
Miniatura rämasä inferioarä pictu-
rei. Gravura In lemn, stângace :
Wohlgemüth ; gravura In metal :
Martin Schöngauer (Christos du-
cându-si crucea, Fecioara nebunk
familie de mistreti); anonimi (ti-
nerii dela Amsterdam, Täierea ca-
pului Sf. loan). Vitraiurile (St. Ar-
bogast din Amsterdam, S-ta Cate-
jna din 13oppart), pietrele mor-
www.digibuc.ro
23
mântale covoarele, fildesurile, re-
licvarii, mobile, etc.
39. Prima renastere italianä. Con-
ditiunile exceptionale defavorabile
artei In Italia : politice, scdderea
puterii papei si a Impäratului, di-
viziunea In mici republici inde-
pendente ; puternic spirit local, eco-
nomice : comert si industrie foarte
activä, mare miscare financiark
egemonie economic5 In apus si
räskit: Lombarzii, Veneticii ; mare
Incredere si indräznealä (culturale)
contactul cu orientul si occiden-
tul : influente grece si arabe ; con-
tactul cu anticitatea : descoperiri
de manuscrise si monumente an-
tice.
40. Vieata unui oras italian din
veacul XIV In paralel cu vieata
unui oras in evul mediu. Activi-
tatea multiplä a unui om superior :
idealismul. Humanismul nu creazä
renasterea dar o educk (Leonardo
da Vinci, Pic dela Mirandola).
41. Arhitectura. Florenta, Bru-
neleschi : Santa Maria del Fiore,
St. Lorenzo, Sto Spirito, palatul
Pitti. Principiile estetice ale nouei
arhitecturi si izvoarele sale antice
de inspiratie ; minunata utilizare
a materialului pentru efecte este-
tice. Michelozzo (palatul Riccardi)
Benedetto da Majano si Cronaca
(palatul Strozzi).
42. Celelalte orase. Venezzia,
(Palazzo Vendramini), scuola din
San Marco, St. Giovani; Ca d'Oro ;
palatul Ducal ; San Zaccaria (Mi-.
lan) catedrala ; certoza di Pavia
Verona (palatul Sfatului) Neapoli
(Arcul de triumf al lui Alfons de
Aragon). Rimini (San Francesco).
Brescia (inchisoarea). Lupta !titre
decoratie si liniile arhitecturale.
43. Sculptura Sienez5 si Floren-
tink Nicola Pisano (baptisterul din
Pisa), Giovanni Pisano (uciderea
pruncilor, Fecioara din catedrala
din Arezzo), Giotto (Campanilul),
Brunelenschi (portile), Lorenzo Gil.
 24 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
berti (baptisterul din Florenta, Or
San Michele, San Zanobi).
44. Denatello (David din Flo-
renta, St. Ioan, idem; St. loan co-
pil, idem; bustul lui Nicolo da
Uzzano ; statuele din Or San Mi-
chele, din Campanil, din Padua ;
punerea in mormânt ; Santa Croce,
Prato) cu scoala lui : Verrochioi
(statua lui Colleone ; David ; mor-
mântul Franciscei Tournabuona),
Desiderio da Settignano (Madona
cu pruncul ; mormântul lui Mar-
zuppino). Jacopo della Quercia
(Adam si Eva din Bolognna, mor-
mântul lui Ilaria del Caretti din
Lucques). Luca dela Robia (can-
täre(ii, judtorii ; fecioara cu prun-
cul din San Jacopo di Ripon).
Giovanni si Andrea dela Robia, Ja-
copo San Sovino, Andrea San So-
vino. Caracterele sculpturii primei
renasteri.
45. Pictura sienez5 si florentina.
Cimabue (Fecioara). Duccio (Isus
dinaintea lui Pilat) cu scoala sa.
Giotto : frescurile (din Santa Croce,
S-ta Maria dell Arena (Padova), St.
Francisco) si tablourile (St. Fran-
cisco primind semnele) ; scoala lui
Giotto (Capela Spanionlilor dela
S-ta Maria Novella din Florenta
si Campo Santo din Pisa).
46. Fra Angelico de Fiesole
(Buna vestire, Incoronarea Fecioa-
rei). Massaccio (La carmine, mos-
neagul din muzeul Ufizzi).
47. Benozzo Gozzoli (Campo
Santo, Ricardi, San Gimignano).
Paolo Ucello (Apostolul). Andrea
del Castagno (Pippo Spano, Cina).
Fra Filippo Lipi (Incoronarea Fe-
cioarei, banchetul lui Herod). Ver-
rocchio (Madona Fecioara, Bote-
zul lui lsus). Antonio del Polla-
juollo (Tobie, prudenta din Ufizzi).
Domenico Gizirlandajo (Vizitarea,
Magii, St. Ion, etc. din Santa Ma-
ria Novella). Filippino Lipi (Magii,
Fecioara si St. Bernard).
48. Bpticel(i (Prirnäyara? Na0-
www.digibuc.ro
rea Venerei, Fecioara cu pruncul,
etc.) Lorenzo di Credi (inchinarea
pästorilor. Pietro dela Francesca
(Visul lui Constantin ; Baptisto
Sforzza, Fr. de Montefeltro). Luca
Signorelli (Sfarsitul lumei, Pan).
Antonello din Messina (rästigni-
rea, condottierul portret). Pisanello
(B eatrice d'Este).Fra Bartholomeo
(Fecioara i Sfintii). Andrea del
Sarto.
49. Pictura Umbrianä. Vannu-
cci (Perugino), Fecioara i prun-
cul cu douà sfinte si doi ingeri.
Betti (Pinturicchio); Libreria, Apar-
tamentul Borgia Intoarcerea lui
Ulise.
50. Pictura venetianä. Originele:
*coala din Murano cu familia Vi-
varini (Fecioara cu pruncul in bi-
serica räscumpärätorului). $coala
lui lacoppo Bellini cu influenta pa-
dovana a lui Mantegna (Martirul
Jacop In Ermitani, curtea
Barbei de Brandeburg In Palatul
din Mantua, Triumful lui Caessar).
Conditiunile speciale vietei vene-
tiene, amestecul de gothic cu antic.
51. Giovani Bellini (Pieta, Fe-
cioara cu pruncul in Academic,
idem In Galeria nationalä din Lon-
dra, Fecioara cu pruncul si sfintii).
Crivelli (Fecioara i pruncul). Car-
paccio (legenda Sfintei Ursula)
Cima da Conegliano (Fecjoara cu
pruncul i doi sfinti). Giorgione.
(Concertul câmpenesc, Fecioara cu
pruncul i doi sfinti). Caracterul
special picturei venetiene.
52. Artele minore. Faianta, fa-
ianta cu reflecte metalice, smal-
turile medaliile.
53. Mobilele, bijuteriile, hainele.
54. Renasterea propriu zisä. Cur-
tea lui Laurentiu Magnificul : mo-
ravuri, credinte, devize ; ocupati-
uni intelectuale istorice, stiintifice
artistice. Benvenuto Cellini: Omul.
55. Leonardo da Vinci.
56. Michel Angelo; sculptor si
arhitect,
 LEG1 UZUALE. 3 Octonlvrie 1909
57. Michel Angelo : pictor.
58. Rafael.
59. Zidirea catedralei St. Petro.
Arhitectura sub Inraurirea lui Mi-
chel Angelo.
60. Tizziano.
61. Scolile de picturä. 5coala
Lombardä : Cesare da Sesto. (Fe-
cioara aux balances). Solario Luini.
(Cäsätoria S-tei Fecioare, Na#e-
rea Mântuitorului). 5coala Sienezä:
Sodoma St. Victor, Extazul S-tei
Ecaterina, Fecioara cu pruncul).
62. 5coala venetianä. Palma cel
bätrân. (Cele trei surori. Vestirea
ciobanilor). Lorenzo Lotto (Buna
Vestire, Laura di Pola). Sebastiano
del Piombo (Invierea lui Lazär,
Romana, S-ta Dorotea).
63. A doua rena0ere venetianä.
Tintoreto. (Fecioara In templu. Ca-
lea laptelui). Paul Veronese. (Fu-
carea Europei, räsplata).
64. Scoala din Parma : Corre-
gio. (Fecioara i pruncul cu St.
Jerom, Madona cu St. George, Cä-
sätoria misticä a S-tei Ecaterina).
Scolile mici umbrianä, romanä,
bolonezä, napolitanä, ferarinä.
65. Artele minore : gravurä, me-
dalii, bijuterie, mobilier, ceramicä,
legäturä.
66. Vedere generalä a rena0e-
rii italiene. SecoluI lui Leon X
AMR. III.
(3 ore pe saptämânii, 81 ore)
1. Renafterea In Germania. Ar-
hitectura. (Heidelberg, Insbruck,
Colonia). Sculptura : P. Vischer.
Pictura sträluce0e. Albert Diirer.
(Melancolia, Cäläretul, Moartea §i
Diavolul, inchinarea magilor).
2. Hans Holbeio. Hans Sebald
Beham. Arte minore.
3. Rengterea in Franta Isbânda
artei italiene. Arhitectura. (Caste-
lele Loarei : Blois, Chambord, St.
Jaques dela Boucharie). Pierre
Lescot.
4. Sculptura : Michel Colombe.
www.digibuc.ro
25
ultimul sculptor national. Jean
Goujon, Germain Pilon, Ligier Ri-
chier. Pictura : Jean Clouet (Fran-
cisc I). Francisc Clouet (Mo§neag
Enric II), Jean Cousin (Judecata
depe urmä). Isbânda coaiei ita-
liene : §coala dela Fontainebleau.
5. Rengterea italianä In Tärile
de Jos. Arhitectura. (Primäria din
Lyda, palatul justitiei din Liege,
primäria din Kampen. Pictura : Qu-
entin Matsys §i Breughel ultimii
reprezentanti nationali. Bernard
van Orley, Gossaert, Floris. Ta-
piseria cu modele italiene.
6. Rena§terea italianä in Spania:
Influenta flamandd, stilul plateresc
(catedrala din Sevilla): influenta
italianä ajunge stäpânä. Alcazar
din Toledo, Escurial). Sculptura ;
Elonso Berrugnete. (St. Sabastian
Jertfa lui Abraham), Pictura : Por-
treti0i, Sanchez Coello, Pantoja
dela Cruz, Antonio Moro, Greco :
religio0 loanes, Luis de Varga,
Cespedes, Morales. Artele minore.
7. Rena0erea italianä In Anglia,
Polonia, Ungaria, Rusia.
8. Cauzele izbândei rena§terii
italiene In toatà Europa. Decäde-
rea artei italiene In Italia : cauzele.
9. Dadderea artei italiene. Ca-
uzele. Pictura totu0 e mai rip-
roasà. 5coala bolonezä. Manieri0i.
Calvaert L. Carrocio. (Neptun
Amfitrita, Pieta). Annibal (frescu-
rile palatului Farnese), Albane Do-
miniquin (Impärt4ania S-tului Je-
ron). Guido Reni, (Aurora, Isus
incoronat cu spini), Guercino (S-ta
Magdalena).
10. Privire generalà asupra is-
toriei veacului XVII.
11. Reactiunea naturalistä a lui
Caravagio. (Punerea In mormânt
a lui Isus, Adormirea S-tei Ma-
ria); inrauririle lui. 5coala romanä:
P. de Cortona cu elevul säu Luca
Giordano ; Sassoferato. (Madona
cu mätänii).
12. 5coala din Napoli ; Salvator
26 LEGI UZUALE. 3 Octomyrie 1900
Rosa (MOW) í sculptorul Bernini
(Apo Ion i Dafne, S-ta Teresa).
coala Florentina : Alexandru
Cristofor Allori (Judita) Carlo Dolci
(S-ta Cecila).
13. Flandra ci Olanda. Vigoa-
rea productiunii artistice ; Impre-
jurärile politico-economice fayora-
bile ; traditia nationala artisticä
Inräurirea italianä.
14, 15, 16. Rubens cu predece-
sorii säi, Adam van Noort si Otto
Vaenius.
17. Jordaens si Van Dyck.
18. Day. Teniers cu pictorii de
genre interior, etc. : Fr. Pourbus
(balul dela curte) Van Tilborgh (fa-
milia flamandä), Sieberecht (fermä
flamandä), Pieter Meert (corpora-
tia pescarilor).
19. Predecesorii lui Rembrandt.
*coala realistä a lui Franz Hals
(pictorul cil femeia sa, masa ofi-
terilor arcasilor Sf-tului Gheorghe):
Adrian Brouwer (fumatorul), Adrian
van Ostade (dasaul, familia olan-
dezä, camin olandez).
20. Peisagistii : Evérdingen, Sa-
lomon van Ruisdael, J. van Ruis-
dael (mlastina, moara, peisaj) Ph.
Wouyerman. Portretistii din Har-
lem : Van der Heist (banchetul
breaslei puscasilor din Amsterdam,
banchetul gardei civice din Am-
sterdam).
21. 22. Rembrandt.
23. Portretistii : Pieter der Hooch
(interior, curte olandeza) Vermeer
din Delft (artistul In atelier). Pei-
sagistii (Van Goyen vederea Meu-
sei), Aart van der Neer, Hobbema
(moara, Luvru), moara de apä (Am-
sterdam. Animalistii : Paul Potter
(pajiste), Cuyp (Taurul, peisaj elan-
dez cu boi). Scene familiare si
galante : Ter Borch, Metzu (familie
olandeza, pia(a ierburilor), Steen
(examenul medical, familie olan-
dezä); Cerard Dou (bäcanitä de
sat, femeia hidropicä). Mieris:
24. Spania. Bogatia spaniolä,
www.digibuc.ro
lipsa de traditie artistica, mare pu-
tere politica stäpanä pe Italia si
pe Tärile-de-Jos. Inräurirea itali-
anä i olandezä.
25. Arhitectura i sculptura. Her-
rera Barnuevo si Herrera cel tânär;
Montanez, Alonso Cano. Cauzele
pentru cari aceste arte se desvolta
slab .
26. Pictura. Ribera (inchinarea
pästorilor, femeie bätrânä. Herrera
cel bâtran. Zurbaran (dominicanul
ingenunchiat ; Fr. Rizzi (autodafé).
27. Velasquez.
28. Murillo.
29. Francia. Inrâurirea artistica
trece dela Spania la Francia. Ca-
uzele acestui fenomen. Privire ge-
neralä asupra istoriei Franciei In
veacul XVII.
30. Formarea curtii regale: ca-
racteristica sufleteascá a Frantei lui
Ludovic XIII si Ludovic XIV: abso-
lutizmul, catolicismul, clasicismul,
politeta ; Insemnatatea elementului
fern eiesc.
31. Arhitectura. Temple protes-
tante. Palate catolice. Zidirea, des-
crierea, caracterizarea Luvrului.
32. Mansard, Lemercier, Cl. Pe-
rrault.
33. Sculptura reprezentativä
cea alegoricä a curtii : St. Guillain
(Louis XIII, Louis XIV copil). Gi-
rardon (Ludovic XIV, furarea Pro-
serpinei (Barth Prieur (Henri IV),
Martin van den Bogaerth, Desjar-
dins (Colobert). Coysevo (Ducesa
de Borgogne, rnormântul lui Maza-
rini, les Rénomées), Couston (Ro-
nul, caii dela Marles) L egros (lama),
Fr. Augier (mormântul lui de
Thou).
34. Puget.
35. Pictura. Influenta italianä si
Hamann dela inceputul secolului.
J. Cousin (judecata depe urmä)
Ph. de Champaigne (Président
Mortier, starostele negustorilor si
scabini din Paris, portretul lui
Richelieu, cälugärtii. Jac. Calot cu
 LEGI UZUALE. 3 Octonavrie 1909
realizmul sau (in cârji), cei trei frati
Le Nain (prânzul täranilor; epis-
cop, cântäre(ii si coritii, fierarul).
Simon Vouet (Credit*, Bogätia).
36. Pictura curtii. Le Brum (In-
trarea lui Alexandru In Babilona ;
cartoane pentru Gobelinuri). Le
Seueur (vieata lui St. Bruno) Jean
Jouvenet coborârea depe cruce, cor
de bisericä). Portretistii: H. Rigaud
(Ludovic XIV, Bossuet, etc.). Lar-
gilli ere (pictorul cu femeia si fata lui).
37. Indepedentii. N. Poussin (P5s-
torii din Arcadia, judecata lui So-
lomon, scene biblice). Cl. Lorrain
(Vadul, Debarcarea Cleopatrei, Port
In zorii zilei) Mignard (Fecioara
cu struguri). Inläntuirea artei libere.
38. Gravura : Abr. Bosse. Mat
Medan, Lepautre, G. Pérelle, Seb.
Lecrec P. Brissart, P. Dumoustier,
R. Nanteuil, I. Silivestre. Mobile :
Tapiserii.
39. Anglia, Germania si Tarile
nordice. Cauzele scäderii artistice;
publicul i artistii imitatori. Arhitec-
tura In Anglia : Inigo Iones, Ch.
Wreen ; in Germania : Scliitter; In
Danemarca si Suedia : (castelele
Friedrichsburg, Carlberg, etc.).
40. Secolul XVIII Privire generala
asupra miscärii vietei in Europa.
Ivirea unor noui centre ; vie*"
europeneascä.
41. Secolul infuentii franceze. Ca-
racteristicele culturei franceze din
acest secol : Inceputurile individua-
lismului criticismul necreator, rati-
onalismul neartistic, reactiunea spre
naturä i adevär, rolul femeiei ; se -
col de amurg al unei luni si de
pregätire al alteia. In Europa, cu
exceptia Angliei, copie exterioarä
a civilizatiei franceze.
42. Francia. Arhitectura. Souflot,
Servadoni, Gabriel.
43. Aparitia monumentelor pentru
public. Magdalena, pi a la Caruse-
lului, piata Stelei, piata i colona
Vendenne. Origina stilului empire.
44. Sculptura. Curentul alegoric
www.digibuc.ro
27
In marile compozitiuni; curentul
nou in cele mici. Lemoyne si Fal-
conn et.
45. Pigalle, Houdon, Clodion.
46. Pictura. Academismul: Coy-
pel. Van Loo, Lagrenee; Raphael,
Mengs.
47. Arta nouà a lui Watteau.
48. coala lui Watteau : Lancret,
Pater, Boucher, Fragonard.
49. Reactiunea clasica, Vien,
David.
50. Chardin, Greuze.
51. Portretul, La Tour, Nattié,
Tocqué, M-me Vigée Lebrun, Pei-
sagiul , Joseph Vernet.
52. Anglia : Reactiunea clasicA
in sculpturä, Flaxman (miscare In
picturä, moralistul Hogarth, casd-
toria la modä), portretisti si mi-
niaturisti ; Isaac Olivier, J. Ray-
nolds, Gainsborough, Romnuy Ral-
burn, Hoppner, Opie, Lavrence.
53. Peisagisti : Revolutia in pci-
saj, Crome, Gainsborough.
54. Finele veacului in artà. Täri
creatoare. Italia : sculptura lui Ca-
nova. Spania : pictura lui Goya,
Germania : sculptura lui Danne-
ker. Danemarca : sculptura lui Thor-
waldsen.
55. Täri tributare : Rusia, Prusia,
Polonia, Austria.
56. Presimtirea unei revolutii In
artä.
ANUL IV.
(3 ore pe saptämânä 81 ore).
Seeolul XIX. Arta t1 arlistal in cursul
vronurilor.
1. Privire generalä asupra mer-
sului civilizatiunei In secolul XIX.
2. Francia. Epopea imperialä. In-
fluenta Franciei In Europa. Arhi-
tectura , Stilul empire. Caracteris-
tica lui Duban.
3. Viollet le Duc Labrouste-Duc.
4. Influenta italianä in architec-
tura francezä. Ballu, Gernier.
5. Industria fierului in arhitec-
turà. Nouile mari constructiuni.
6. Sculptura stationarä sub im
28 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
periu ; si mai tärziu. Rude, Barye.
Cain. Gardet.
7. Eclectismul. Chapu. IVIercié.
Dubois. Bartholdi. Guillaume, Bar-
riàs. Marceaux.
8. Naturalismul. Carpeaux. Fré-
miet. Dalou. Falguere. Bartholomé.
Injalbert.
9. Rodin.
10. Roty. Chaplain.
11. Policromia. Gérôme. Barrias.
12. Pictura. Marea bogAtie a
productiei artistice. David. Scoala
lui : Guerin, Gerard, Girodet. Ca-
racterele
13.Romanitizmul. Gros. Prudhon.
14. Ingres. Géricault.
15. Delacroix.
16. Eclecticii. Paul Delaroche,
Ary Scheffer. Couture. Gleyre. Flan-
drin. Gogniet. Gabanel. Bougue-
rea u.
17. Delaunay. Habert. J. P. Lau-
rens.
18. Merson. Corinon. Maignan.
Duez.
19. Fantin Latour. Agache.
20. Pictorii de bätälii. H. Ver-
net. Charlet. Raff et.
21. Meissonnier. Neuville. De-
taille.
22. Orientalisti. Decamps. Ma-
rilhac. Fromentin.
23. Influenta englezä in peisa-
giu. Th. Rousseau. Daubigny. Du-
pre. Diaz.
24. Corot.
25. Millet.
26. Français. Harpignies Cazin.
Pointelin. Animalieri. Troyon. Rosa
Bonheur.
27. Reactiune realist5 i natura-
listä. Courbet. Manet.
28. Pleinairistii. Monet. Pissaro.
Sisley. Cesanne.
29. Impresionistii. Renoir. H.
Martin. Degas. Besnard.
30. Pictura de genre. Ulysse Bu-
tin, Lhermite. Roll, Steinlen.
31. Reactiune idealistd. G. Mo-
reau. Baudry.
www.digibuc.ro
32. Puvis de Chavannes.
33. Sinteza surselor de inspira-
Bonnat. Richard. H. Regnault.
Carol us-D uran.
34. Henner, Roybet, H. Levy.
Bail, Baudry, Benj. Constant, Dag-
nan-Bouveret.
35. Anglia si America Englezä :
Originalitatea creatiei artistice. Ar-
chitectura. Curentul neo-grec.Reac-
tia nationalä cu goticul perpendi-
cular. Bary.
36. Nouveau Style.
37. Sculptura slab5. Saint-Gau-
dens. Pictura. Confrätia prerafaili-
tilor. Hunt. Rosseti. Millais. Rus-
kin, Elevii. Borne Johnes. Watts.
38. Reactiunea impresionist5.
Whestier. Portretul. Orchardson.
Herckomer. Ouless. Peisagiul H.
Moore. B. Leader.
39. Modern Style. W. Mods.
40. Tärile germane. Arhitecturä
stationar5. Stilul neo-grec. Schin-
kel. Kleuze. Influenta renasterii
italiene. Semper. Hasenauer. Nou-
veau Style. Otto Wagner. Secesio-
nizmul.
41. Sculptura. Rauch. Riatschel.
Klinger. Pictura. Romantizmul. Mo-
ritz von Schwind.
42. Nazarenienii. Overbek Fiih-
rich. Cornelius. Kaulbach. Schnorr.
Pictura istorici : Menzel. Influenta
neo-venetiana. Hans. Mahart-Rea-
listii. Uhde. Liebermann.
43. Lenbach.
44. Boecklin.
45. Restul Europei : Sculptura.
Belgia cu Meunier. Rusia cu An-
tokolsky í Trubetcoi.
46. Pictura, Belgia i Olanda :
Gallait. Leys. Wauters. Israel. Ma-
ris. Alma. Tadema. Tärile scandi-
nave : Thaulow. Edelfeld. Rusia.
Veresiaghin. Rjepin. Serov.
47. România. Aman. Grigorescu.
Austro-Ungaria. Munhacz. Matejko.
Brozik. Grecia. Ralliz. Turcia. Handi
Bey. Italia. Segantini. Boldini.
48. Starea actualä a productiei
 LEGI UZUALE. 3 Oetwavrie 1909 29

artistice, centre de productiuni pro- Ce reprezintá ea ;

prie, cantitate, scoli, individualitäti. CAnd se poate zice CA e lute-
49 si 50. Incheiere asupra isto- leash' ;
riei artei. Cum se studiazd un artist ;
II.
Ce Intrupeaza el In arta lui ;
Stilul individual ;
Epoci le de mare creiatie artis- Ce folos are cunoasterea vietei
flea, descrierea puterei de vieatä si mediului lui ;
In toate ramurile de activitate. CAnd se poate zice CA un artist
Epoci de pregatire Impiedecate e bine cunoscut ;
In dezvoltare. Cum se studiazä o epoca ar-
Epoci de pregätire cari au reusit. tistica ;
Epoci de scädere. Ce reprezinta arta In societate ;
Rolul averii sociale In produce- Stilul social ;
rea artistica. Rostul traiului societatii in pro-
Rolul puterii de Stat In produ- ducerea artistica a epocei ;
cerea artisticA. Rostul traditiei in producerea
Artistul in fata cerintelor socie- artisticA ;
tatii ; artistii cari nu se supun a- Rostut individualitatilor in pro-
cestor cerinte, artisti cari le inte- ducerea artistica ;
leg si idealizeaa Când se poate zice cA o epocA
Artistul In fata gustului società- e bine cunoscutä ;
tii ; artistii cari se supun gustului Relativitatea judecätii artistice
artistic al publicului, artisti cari II Critica pedagogic& personal&
inteleg si-1 perfectioneazä ; artisti impresionista ;
cari il atacA si creiazä cu izbändä Critica explicativä, impersonal&
sau Mr& stiintificä.
Artistul In fata credintelor so-
cietatii. ir. Creatinnea artisticA.
Emanciparea treptata a artistului. A) Elementele.
Limitele acestei emancipari. 1. Sufletesti. Individuale : sen-
Artistul In fata traditiei morale zatii, idei, sentimente, porniri, na-
si a traditiei tehnice. tura, omul ;
Problemele fiecärei arte in parte, 2. Sufletesti sociale : traditie,
probleme sufletesti si probleme sentimente sociale ;
tehnice. 3. Materiale (tehnice) ;
Arhitectura. B) Operatiile.
Sculptura. Imitatia ;
Pictura. Ritmarea ;
Libertatea de inspiratie. Meditatia :
Conceptia ;
Carsul special. Dorul de mai bine ;
Estetica. Puterea de expansiune ;
ANUL I. Ideia creatoare ;
(1 orA pe sAptAmAnA). Organizarea elementelor sufle-
testi ;
I. Locul esteticei in §tiin(ele sufletesti. Executia ;
Caracterul si definitia ei. Rostul Influenta materialului asupra con-
ei In invátämântul artistic. ceptiunei.
Cum se studiazA o opera de C) Talentul critic.
aria ; Talentul creator ;
www.digibuc.ro
30 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
Geniul ; d) Elemente utilizate ;
D) Artistul decorativ. Material ;
Artistul expresiv ; Elemente omenesti ;
Artistul moralist. Corp : 1. Armonie de linii, fru-
musete, expresie, haine, atitudine.
III. Pläeerea estetici. 2. Un grup : 1) cu un erou cen-
A) Elemente fiziologice directe tral, 2) färä erou.
prin asociare. Gruparea elementelor i caracte-
Elemente psihologice : intelec- rizarea vizualä in fiecare epocä
tuale i motore ; sau scoalà ;
Elemente morale ; e) Sculptura In aer liber ;
Sinteza tuturor acestor elemente ; f) Sculptura In baso-relief ;
B) Gustul. g) Sculptura In mobile si gäteli.
C) Oarneni ce nu pot simti E) Pictura.
cere esteticA ; a) Atarnarea de arhitecturà
Pläcerea esteticä e sentiment su- treptata emancipare ;
perior : b) Pictura arhitecturalä, cea de
Ce place in artä. atelier, pictura In aer liber ;
c) Sentimente generale tuturor
iv. Clasillea(ia artelor dupg materialul epocilor ;
de expresiane.
d) Sentimente speciale epocilor
A) Caracterele artelor miscä- scolitor :
toare. e) Elemente utilizate.
B) Caracterele generate ale ar- 1. Materiale.
telor plastice ; I. Desemnul : stare pe loc, linia,
Subiecte neIngAcluite ; arabescul, miscare.
Sentimente dominante ; 2. Luminä conturul, volumul,
Lupta cu spatiu ; relieful, suprafata, perspectiva, um-
Lupta cu gravitatia ; bra si lumina.
Lupta cu lumina ; 3. Coloarea : coloarea in naturä,
C) Arhitectura. coloarea In tablou, armonia colo-
a) Sentimente generale ce In- rilor, colori simbolice ;
trupeazA ea ; 4. Combinarea acestor elemente
b) Evolutia sentimentelor domi- materiale;
nante speciale epocilor ; Studiu de detaltu ;
c) Elementele utilizate in fie- Impresie totalà ;
care epocä ; Impresionizm ;
Material ; II. Sufletesti.
Forma geometrica ; 1. Natura : reproducere, impre-
d) Gruparea elementelor i ca- sionizm, fantazie.
racteristica vizuald in fiecare epocä. 2. Individual : portretul, tipul u-
ANUL II. nei epoci sau meserii, tipul gene-
(1 ora pe slptämAnä).
ral omenesc ; trup (atitudine, etc.),
expresie, hainä.
D) Sculptura. 3. Grup colectivitate (grup de
a) Atärnarea de arhitecturä si individualitati) concentratä, grup
emanciparea ei ; de individualitäti subordonate u-
b) Sentimente generale tuturor nui erou.
epocilor ; Indivizi : varietate, armonie.
e) Sentimente dominante speci- Mediu natura, societatea, casa.
ale fiearei epoce ; 4. Combinarea tuturor acestor
www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 3 Ocioinvrie 1909
elemente si caracterizarea lor vi-
zualä dupa epoci sau scoale.
5. Pictura dccorativä.
6. Pictura monumentalä.
7. Pictura In mobile, haine si
gateli.
Incheieri practice.
Sinceritate in emotie.
Contact direct cu natura.
Studiu tehnic.
Perfectionare proprie.
Curaj.
Conditiuni normale ca fiecare sä
dea tot at e capabil sä dea.
Carnal comun.
Principii de arte decorative fi aquarerci.
(Cursul comun 4 ani. Cate o ora pe
säptämanä in fiecare an, In orele de dup.&
amiazi. Cate (Iona dupa amiazi complete
de Cate trei ore practica).
ANUL I.
a) Teorie. Scopul si necesitatea
artei decorative. Legile fundamen-
tale si teoria geometrica a artei
decorative. Repetitie. Alternantä. Si-
metrie. Progresiune. Confuziune.
Consonanta. Contrast. Radiare. Gra-
datiune. Complicatiune. Elemente
de ornamentatiune simplä prin a-
plicatiuni la forme geometrice.
Puncte, unii. Combinatiuni de
puncte, de drepte, de puncte si
drepte.
Suprafete. Impartirea suprafe-
telor. Retele. Chenare. Bordure, etc.
(elementele necesare pentru lucrä-
rile practice).
Liniile curbe. Armonia curbe-
lor. Ramuri. Elemente secondare
adause curbelor.
Volume, cu suprafete plane si
curbe.
b) Practica. Studii asupra prin-
cipiilor fundamentale de decorati-
une : puncte, drepte, curbe etc. si
variatiunile lor in desemn si co-
loare.
Elementele simple de decorati-
une (chenare, frize, carelage, etc).,
www.digibuc.ro
31
desemnate cu preciziune si colo-
rate In mod conventional.
Acuarele dupa naturä moarta
(obiecte).
ANUL II.
a) Teorie. Despre stilizare. Corn-
binatiuni in arta decorativa si echi-
librul cantitätilor. Suprafete si di-
viziuni. Raportul dintre forma si
decorarea unui obiect ;
b) Practica. Continuarea exerci-
tiilor de ornamentatiune simplä :
meandre, volute, a chate, floroane etc.
Acuarele dupä plante si anali-
zarea structurii lor.
Stilizarea geometricä aplicat A la
plante.
Studii de scriere artisticä In ceea-
ce priveste efectele de repartizare
a suprafetelor. Mid compozi(iuni
de titluri, monograme, coperte afise
etc.
ANUL III.
a) Teorie. Teoria stilizarii. SU-
lizare de plante, natura moarta si
fiinte. Elemente constitutive prin-
cipale §1 secundare intr'un subiect.
Expresivitatea unui obiect din
punctul de vedere al raportului ce
trebuie sa existe Intre forma, co-
loarea i natura materialului Intre-
buintat. Teoria colorilor prime si
complimentare. Raportul distribu-
tiunii colorilor (sacrificii, contraste,
varietati 5i bogA(ie) cu privire la
obiecte 5i interior ;
b) Practicei. Studii de acuarela
dupA modelele vii. (Pasäd, animale
fluturi, insecte).
Stilizarea formelor. Determinarea
planurilor de umbra (in valori ho-
tädte). Analizarea colorilor ca masse
intensitate, asupra unor subiecte
date.
Mici cornpozitiuni decorative pen-
tru sabloane.
ANUL IV.
a) Teorie. Principii fundamen-
tale de arhitecturA (ordine, elemente
arhitecturale In decora(iune).
 32 LEGI UZUALE.
Analiza elementelor ornamentale
intrebuintate in arta decorativä de
diferite stiluri (stiluri istorice) in
legäturä cu prelegerile din anii pre-
cedenti, studiarea elementelor de-
corative intrebuintatä in aria ro-
mAneascA ;
b) Practica. Exercitii de ele-
mente arhitectonice si de stil din
punctul de vedere al aplicatiunilor
lor decorative (in desemn i coloare).
Schite de compozitiuni fäcute in
anumite stiluri istorice i stilul ro-
mAnesc.
Cursul de specializare.
Sectiunea artelor decorative.
(3 ani)
(Cate o orá pe saptamanä teorie dupa
amiazi, In anul I si II. In fiecare
Mainte de amiaa cdte 4 ore
practica)
ANUL I.
a) Teorie. Studii istorice de or-
namentatiune. Costumul istoric. A-
legorii i atribute. Heraldica.
Consideratiuni generale asupra
mobilierului istoric si modern ;
b) Practica. Studii in desemn
picturd dupä nud (atitudini, ra-
cursiuri sau figura in scurtare).
CAutarea i simplificarea masselor
de umbrA i coloarea prin reduc-
tiune platä.
Crochiuri dupä naturä si din me-
morie.
Studii de draperli dupä naturA
si din memorie si stilizarea bor.
Peisaje dupA naturA i stilizarea
lor dupä diferite aplicatiuni deco-
rative.
LucrArile vor fi numai proiecte
de compozitiune decorativä, exe-
cutate in desemn i coloare, i vor
avea ca subiect orice compoziti-
une referitoare la artele decorative
färä deosebire de specializare.
ANUL II.
a) Teorie. Tehnologia materia-
lelor si aplicatiunea lor in indus-
www.digibuc.ro
Octonivrie 1909
triile artistice. Tapiseria i cera-
mica (generalitäti de stil i apli-
catiuni tehnice).
Consideratiuni tehnice si rtis-
tice asupra industriei dantelelor,
broderiilor, tesäturilor, pijuteriilor,
industriei sticlei, etc. Arta nationalä
elementele ei din punct de ve-
dere al aplicatiunii ei industriale
casnice.
ANUL II i HI (Practica).
Practica. Elevii se vor imparti
in multe sectiuni de specializare
si grupe, dupä aptitudinele lor in
diferitele ramuri ale artelor deco-
rative cari decurg dela picturA, dela
sculpturä, dela arhitecturä sau dela
gravurä i dupä artele mai potri-
vite elevilor sau elevelor.
Sectiunea I. (Pictura).
Grupa I. Pictura murald, (pa-
nouri, plafoane etc.) Aplicatiunile
vor consta din compozitiuni pictu-
rate pentru aplicatiuni decorative
in diferite procedeuri (frescuri, tem-
pera, mosaic, vitrouri, etc).
Grupa II. Pictura religioasd.
Aplicatiunile vor consta din corn-
pozitiuni picturale i studiul spe-
cial al stilului bizantin religios (su-
biecte i ornarnentatiuni in acest
stil).
Grupa III. Pictura teatrald. Apli-
catiunile vor consta din proiecte de
decoratiuni teatrale l studii de per-
spectivä liberä.
Grupa IV. Pictura pe sticlà $i
porfelan, ceramica zugrävitä, pic-
tura pe stofe i miniaturA. Aplica-
tiunile vor consta din compozitiuni
decorative pentru aplicatiuni in in-
dustriile respective.
sectiunea II (Sculptura).
Grupa I. Sculptura decorativA de
clAdiri i sculptura in lemn, piaträ,
metal etc.
Grupa II. Ciselura, argintária
giuvaergeria.
 LEGI UZUALE. 3 Octonivrie 1909
Grupa III. Ceramica modelatä
(oläria i obiectele uzuale diverse).
Grupa IV. Modelatul pielei si al
metalelor in foi, legätoria de lux.
Aplicatiunile la toate aceste gru pe
vor consta din compozitiuni deco-
rative pentru aplicatiuni in indus-
trifle respective.
Secfiunea HI. (Arliiteetura)
Grupa I. Mobilier de tot
diferite obiecte uzuale sau de lux,
executate din lemn, metale, piaträ,
argilä, stied etc., de ordin profan
sau religios.
Grupa Industria textilä de
artä, covoare, broderie, dantela, ta-
pete, stofe, imprimate, etc., de or-
din profan sau religios.
Aplicatiunile la aceste grupe vor
consta din compozitiuni decorative
pentru aplicatiuni In industriile res-
pective si de decoratiuni interioare
obisnuite sau festive.
Sectiunea IV. (Gravura)
Grupa I. Gravura propriu zisä :
ilustratiunea tipärità, xilografia, zin-
cografia.
Grupa II. Tipografia si litogra-
fia in negru i colori.
Aplicatiunile la aceste grupe vor
consta din : exercitii cu burinul pe
Oki de aramä, de linii drepte,
curbe, In hasuri subtiri si groase,
linii punctate pentru deprinderea
mâinii i intrebuintarea uneltelor
materialelor. Cunoasterea modului
de preparare al plAcilor, ingredien-
tele si mijloacele necesare in gravu-
r4. Copii partiale depe gravuri alese
de maestrii. Studii de anvelone si
modelat pe hârtie transparend (pa-
piergelatine) dupä desemnuri de
maestrii sau dupä deseninurile de
interpretare. Gravuri de planse mai
importante ca dimensiuni dupä ta-
blouri consacrate sau dupä desem-
nuri proprii. Desemnul din punctul
de vedere al gravurii va precede
orke lucrare executatä, si se vor
da si exercitii numai de desemn.
C. HAPAANGIU. Supliment III.
www.digibuc.ro
33
Notd. Lucrärile practice la toate
sectiunile vor consta din schite
executate in tirnp de 8 ore, la cari
sunt tinuti a lua parte elevii si ele-
vele in mod regulat la fiecare 2
sAptämäni, si din proiecte execu-
tate in timpul determinat de pro-
fesor.
Cursul roman
Anatomia umane
ANUL I
(2 ore pe saptämân5, 54 Iectii)
Elemente te anatomie i isio1ogia
om
Scheletul si articulatiile, pielea
si productiunile ei.
Muschii si structura lor : mus-
chii mai principali, anatomia si fi-
siologia lor.
Aparatul respirator, circulator, vo-
cal ; anatomie si fisiologie
Aparatul digestiv, anatomie si fi-
ziologie. Nutritiunea.
Sistemul nervos central si peri.
feric. Anatomie si fisiologie.
Organele simturilor ; anatomie si
fisiologie.
Anatomia arlistieä.
Definitiunea anatomiei, divizi-
unea. Definitiunea, istoricul si im-
portal* anatomiei artistice.
Notiuni asupra _structurei ma-
croscopice fi microscopice a cor-
pului. Nomenclatura In anatomie.
Divisiunea corpului.
Osteologia. Oasele in general.
Clasificatiunea oaselor. Particula-
ritätile generale, structura oaselor.
Artrologia:ligamente, fisiologia
articulatiilor in genere. Diviziunea
scheletului.
Axa scheletului. Vertebrele in
particular. Coloanä vertebrad. Arti-
culatia si miscärile coloanei verte-
brale. Formele pe cart coloana ver-
tebrald le impune corpului.
Oasele toracelui. Sternul. Topo-
grafia sternului i formele impri-
mate corpului.
2
34 LEGI UZUAI.E. 3 Octotnyrie 1909
Coastele.Formatoracelui.Influenta
sexului, värstei, maladiilor si a im-
bräcämintei asupra formei toracelui.
Membrele superioare. Diviziun ea.
Clavicula, omoplatul. Topografia,
misckile si formele imprimate cor-
pului in repaos si in miscare.
Hurnorul. Articulatia si miscArile.
Oasele antibratului.
Articulatia cotului. Miscärile in
moclificdrile produse prin aceste
Axa membrelor superioare
in repaos i in miscare.
Scheletul mäinei : diviziunea, ar-
ticulatia, misarile i modificärile
formelor in timpul miscärei.
Scheletul basinului. Articulatia
miscärile. Deosebirea basinului du-
pä sex.
Membiele inferioare. Diviziunea.
Femurul. Articulatia coxo-temoralä.
Fisiologia si formele exterioare.
Scheletul gambei i articulatiu-
nile oaselor gambei. Fisiologia. For-
mete genunchiului In repaos i mis-
c are.
Scheletui piciorului. Diviziunea.
Articulatiunea. Rolul piciorului in
mers. Formele piciorului. Modifi-
dri produse prin Incältäminte.
Scheletul capului Articulatiileoa-
selor capului. Diviziunea oaselor
craniului. Formele exterioare.
Oasele fetei. Dintii si rolul lor
din punctul de vedere al formei.
Influenta värstei asupra formelor
figurei. Unghiul facial. Cavitätile
craniului si ale fetei.
Proportii asupra scheletului.
Miologia. Generalitäti asupra
structurii muschilor.Tendoane, apo-
nevroze. Nomenclatura. Diviziunea
si fisiologia muschilor.
Muschii regiunii toracice i abdo-
minale anterioare. Fisiologia. For-
mele In repaos i miscare. Cavi-
tatea abdominalä í toracick
Mamele. Caracterul dupe rase si
varstä. Ombilic. Regiunea pubiank
IVIuschii regiunii posterioare ai
trunchiului. Fisiologia formei.
www.digibuc.ro
Muschii membrelor superioare,
umär, brat, (axila) ante-brat.
Mâna.
Rolul fisiologic al fiecArui mus-
chiu. Formele in stare de repaos
miscare.
Muschii basinului : regiunea fete-
lor. Rolul teautului gräsos. Forrnele
si diferenta formelor dupä sex si rasä.
Muschii coapsei, gambei, pido-
rului. Forme si functiuni.
Muschii gâtului, rolul lor din
punctul de vedere al formelor.
Muschiicapului.Diviziunea,Mus-
chii expresiunei. Istoricul cercetä-
rilor fisiologice, a acestor muschi.
Fizionomia. Descrierea fiecärui
muschiu i functiunea sa.
Statuele grece i operele renaste-
rei din punctul de vedere anatomic.
Pi elea i pärul din punctul de
vedere al formelor.
Elemente asupra organelor sim-
turilor : oChiul, urechea i nasul,
elemente de fisologie asupra orga-
nelor simturilor.
Influenta värstei si sexului asu-
pra formelor. Influenta mortei asu-
pra form elor.
Proportii aplicate la intregul corp.
Canonul egiptean i canonul lui
Polyclet.
Carsal cumin
Anatomia comparatd
ANUL II
(2 ore pe sziptämânä, 54 lectii)
Introdueere, si geneialitTi, asupra
anatoMiei eompanite.
Osteologia si artrologia. Trun-
chiul. Coloana vertebralk toracele.
Membrele anterioare: Umärul,
bratul, antebratul, mâna.
Membrele anterloare cu toate pär-
tile lor la câteva animate : planti-
grade, digitigrade si onguligrade.
Proportiile bratului antebratului
matacarpului.
Articulatia membrelor anterioare.
Membrele posterioare : basinul,
coapsa, gamba, piciorul, articulatia
membrelor posterioare.
 LEGI UZUALE. 3 Octointrie 1909
Caput: craniul, fata.
. Miologia.
Muschiitrunchiului:mu§chii to-
racelui, muschii abdomenului, mus-
chii spatelui, regiunea coccigianA.
Muse muschii sub-
hyoizi si suprahyoizi.
Muschii membrelor anterioa-
re: muschii umArului, muschii bra-
tului (regiunea anterioarA i pos-
terioarä). Muschii antebratului
(regiunea anterioarA si externa, re-
giunea internA i posterioard).
Muschii mAinei.
Muse membrelor posterioa-
re : muschii bazinului, muschii
coapsei (regiunea posterioarä) mus-
chni coapsei (regiunea anterioarà,
regiunea internA). Muschii gam-
bei, regiunea anterioard, externd
si posterioarä.
Muschii piciorului.
Musclzii capului: Muschiul mas-
ticator. Muschii pielei capului.
Productiunile epidermice si ale
extrernitatilor.
Proportiile calului.
Mersul calului.
Cursul eomun.
Limba Francezd.
(3 ore in cl. I, ate 2 ore in cl. H §i Ill
§i 3 ore in cl. IV pe sAptatnanä).
Scopul Invätarnântului limbei
franceze in cursul comun al scoa-
lei de arte frumbase este dublu :
a) sA facA pe elevi stäpâni pe lim-
bd asa ca sà o poatA Intrebuinta
usor In vorbire, scriere si mai a-
les In cetire proprie ; b) sd le punA
la Indemând literatura esteticd fran-
cezd (originald i tradusA) propriu
zisA i cunoasterea stiintelor auxi-
liare istoriei artelor.
Potrivit cu aceasta, cursul se im-
parte In cloud* : invatatura limbei
si cunoasterea literaturii estetice.
InvAtAtura limbei se va urmAri
mai ales In prirnele cloud clase,
continuându-se i completându-se
www.digibuc.ro
35
cunostintele de limn' cu cari vin
elevii din curs inferior de liceu
Buciltile de studiat se vor alege
tot dupA criteriul ce se indicA mai
jos, dar, pe ldrigA lectura si Inte-
legerea lor, se va urmAri studia-
rea lor si din punct de vedere gra-
matical morfologia se va revizui
In clasa IV, sintaxa in clasa I si
H. Se vor consacra pentru aceasta
câte o orA speciald pe sAptdmänd
si In clasa I si in clasa II, ordi-
nea cestiunilor rämânând la ale-
gerea profesorului.
Cunoasterea literaturii estetice
va sluji elevilor pentru a afla cele
mai bune studii i monografii de
criticd sau de descriptie de add',
pentru a cunoaste cAt mai bine
miscarea culturald a epocilor a cA-
rora producere artisticä o studiazA
In acelas timp la istoria artelor.
AceastA cunoastere se va urmAri
prin lecturi In clasd i prin lecturi
acasä.
Lecturile In clasd vor fi de cloud'
feluri : bucAti cu caracter mai mult
sau mai putin literar, produse de
literatii epocei ce se studi-
azä, alese insd asa ca sA fie In
strânsA legAturA cu operile artistice
ce se analizeazA In clasA ; bucAti
de istorie artisticA sau de criticA
artistick continând fie analiza cre-
dintelor, prejudiciilor, etc., ale u-
nei epoce, fie descriptia unei e-
poce, a unei productiuni artistice,
fie critica unei scoale sau unei o-
pere, scoase fiind aceste bucati
din madi istorici sau critici fran-
cezi sau strAini tradusi In cArti
clasice.
Lecturile acasd vor fi formate
din operile clasice de istorie a ci-
vilizatiei sau a artelor.
Norme pentrn aloituirea drfilor de
limba franeoza.
1. Pentru fiecare an va fi o sin-
gurd carte.
2. AceastA carte va cuprinde in
36 LEGI UZUALE. 3 Octonivrie 1909
proportii variabile, dupä natura ma-
teriei ce se face la istoria artelor,
trei feluri de bucäti : a) literaturà
na(ionalä a epocei respectivä ; b)
istoria artelor aceleeasi epoce ;
tiinti auxiliare acestei istorii.
3) Alegerea bucätilor din litera-
tura nationalä a epocei respective
va urmärii lämurirea sufletului e-
pocei prin cunoasterea probleme-
lor dominante, a sentitnentelor ca-
racteristice, a modului special de
a privi lumea, ornai, societatea.
Aceste bucäti vor putea fi ur-
mate, pentru fiecare ciclu de lee-
tiuni relativ la un popor sau o
perioadä de un capitol rezumativ,
Imprumutat din o istorie a lite-
raturii respective, care sä räspun-
dä la intrebärile puse In aliniatul
precedent.
Fiecare bucatä va fi Intoväräsitä
de notele trebuitoare pentru buna
pricepere atat a valorii sale lite-
rare (unde aceastä valoare existä)
cat si a valorii sale istorice.
Pentru literatura francea se vor
alege bucätile din clasicii cunos-
cuti ; pentru literaturile sträine, se
vor prefera traducerile franceze re-
cunoscute si numai la trebuin(ä,
se va putea recurge la traduceri
ad hoc.
4) Lecturile din istoria artelor
se vor face pentru a inlezni carac-
terizärile generale, consideratiile
istorice, conaparatiunea intre opere
sau epoce, precurn i rezolvirea
unor probleme speciale cutärei arte
sau cutärei inova(ii artistice.
Se atrage speciala atentiune cä
aceste lecturi nu urrnäresc des-
voltarea spiritului de analizá es-
teticä deck in mäsurä in care el
este compatibil cu temperamentul
artistic creiator. Lecturile acestea
vor inlezni mai ales organizarea
conceptiei artistice i gustului fie-
druia (land elevilor prilejul de a
se cunoaste fiecare pe sine si de
a gäsi in lecturile scolare formule
www.digibuc.ro
literare si frumoase care sä justi-
fice pe fiecare dinaintea propriei
sale constiinti.
Se alätureazä la aceasta o listä
de opere recomandate pentru a se
alege din ele bucätile necesare.
5) Lecturile din stiintele auxili-
are vor urmäri instruirea elevilor
pentru Intälegerea cat mai deplinä
a insäsi operelor de artà ; ele se
raporteazä la archeologie, epigra-
fie, mitologie, filologie, potrivit cu
epocile ce se studiazä si se vor
lua din cärtile clasice cunoscute.
Carstil special.
Pedagogia desemnului caligrafiei cu
,stiinfele ajuldloare.
ANUL III
(2 ore pe sàptämAng pentra psichologie
pedagogie, o orä pe OptArnânä
pentru didactia).
Notiuni de psichologie
Legäturile dintre suflet si corp.
Cum se Inteleg oamenii.
Cutn se cunosc oamenii.
Cum se conduc oamenii.
Fenomenal sufletesc.
Felurile fenomenelor sufletesti.
A. Puterea de a ne da seama :
constiinta. Constient si inconstient.
B. Puterea de a cunoaste : in-
teligenta.
Cunoasterea nedisciplinatà (in
voie sau pasionatä) i cea discipli-
natä (logica).
a) Simturile. Observa(ia si ex-
perienta.
Metoda experimentala. Imagina.
Ingustimea campului constiintei ;
b) Abstragerea i generalizarea
(In voie, pasionatä Idei
abstracte. ¡clef generale, notiuni.
Sferä si continut ;
e) Judecarea (in voie, pasionatä
si logicä), descriere, clasificare,
diviziune, definitiunea. Judecata,
felurile de judecä(i;
d) Rationarea (in voie, pasionatä
 LEG1 UZUALE. 3 Octomvrie 1909
logicä). Rationamentul, felurile de
rationament ;
e) Memoria intelectualä. Imagi-
natia. Fantezia.
C. Puterea de a simti unitatea
sufleteascä : sentimentul. Insem-
nätatea in vieatä.
a) Clasificarea psichologicä : sen-
zatii. Emotii. Sentimente, pasiuni;
b) Clasificarea moralä : egoiste,
altruiste, superioare ;
c) Sentimentul i inteligent? :
atentiunea intelectuald Sentimen-
tul i expresiunea fizicä. Senti-
mentul i actiunea : atentiunea
motorä. Sentimentul i obiceiul.
Memoria sentimentalà.
D. Puterea de a Inräuri lum ea :
vointa. Insemnätatea In vieatà.
a) Clasificatia. Actul reflex. Ac-
tul instinctiv. Actul voit. Obiceiul ;
b) Vointa si puterea fizicä. Vo-
inta i puterea intelectualä. Vo-
inta i puterea sentimentului. Me-
moria vointei. Caracterul.
E. Tipul intelectual. Tipul sen-
timental. Tipul voluntar. Echilibru
sufletesc, personalitatea moralà.
fI
Pedagogia generald
A. Ce este pedagogia. Ce este
educatia. Necesitatea educatiei. Fe-
1 urile educatiei. Scopurile i limi-
tele fiedreea. Educatia generalä
profesionalä : fizicä, intelectualä,
sentimentalä, volitionalà, moralä si
socialä.
B. Factorii educatori : rostul fie-
druia, felul cum lucreazä, urmele
ce lasä :
a) Institutiuni, mediul, societa-
tea : Statul, familia, biserica, scoala ;
b) Necesitatea interventiei con-
stiente.
Agentii educatori : cum lucreazä
fiecare agent la educatie. Partea
de educatie inconstientä mult mai
mare ca cea constientä. Indivizii,
functionarii, pärintii : individual si.
colectiv, rudele : individual si co-
www.digibuc.ro
37
lectiv, slugile : individual si co-
lectiv, profesorul : individual si
colectiv. Persona lul auxiliar al scoa-
lei. Necesitatea organizärii activi-
tätii educatoare a institutiilor si a
agentilor.
C. .5tiinte auxiliare : fiziologia
cu igiena, psichologia cu logica,
sociologia cu morala.
D. Educatia individualä. Pro-
blema ei : cunoasterea copilului
(observare i experientä). Intärirea
unor el emente, släbirea altora. Cbor-
donarea elementelor. Acordul e-
ducatiei inconstiente cu cea con-
stientä.
E. Educatia colectivä. Problema
ei : cooperatia, intrecerea, respec-
tul i desvoltarea individualitätii.
Ordin ea superioarä. Acordul edu-
catiei inconstiente cu cea consti-
entä.
F. Metode de educatie : inte-
lectualistä, sentimentalistä, voli(i-
onistä sinteticA.
G. Auto-educatia profesorului.
Idealul. Necesitatea. Metoda.
a) Imprejuräri de lucru : mate-
riale (clasa i materialul de stu-
diu), sufletesti (scopul scoalei, pro-
grama, orariul), colarii, numärul
deprinderilor ce aduc, insusirile lor
sufletesti.
Personalitatea profesorului. Va-
loarea personalitätii. Idealele si re-
alitatea carierii. Cultura stiintifica
a prof esorului. Cultura inimei si
formarea caracterului. Tactul pe-
dagogic. Caracterul oficial si co-
legialitatea i pozitia socialà a
profesorului. Autoritatca.
Tratarea materiei de invätämânt
Metoda. Raportul profesorului cu
metoda. Intrebuintarea corectä. Nici
un prisos de metodà, nici o pro-
cedare färä metodä. Metoda i or-
ganismul scoalei. Desvoltarea ar-
fished a metodei. Pregätirea in-
vätämäntului, intuitia. Limba, rit-
mul, tonul si dispozitia In Invätä-
mânt. Expunerea. Povestirea si
38 LEGI UZUALE. 3 Oct lll vrie 1909
arta povestirii. Arta descrierii. Ex-
punerea principiilor generale. Arta
explicatiei. Arta de a intreba. Räs-
punsul. Alternarea expunerii si In-
trebärii in Invätämänt. Memoriza-
rea. Repetitiunile. Aplicarea prac-
tic:4 a treptelor formate. Metoda
studiului si arta de a trezi iubirea
muncei. Skguinta scolarului. Aten-
tia. Oboseala. Recreatia ;
b) Conditiunile unui bun lucru.
Pregätirea lectiei, ordinea i dis-
ciplina clasei. Cultivarea supune-
rii. Cerbicia. Nesupunerea. Epilog
despre politetä.
Cultura simtului de ordine. Va-
loarea ordinei. Datoriile diriginte-
lui. Condica clasei. Impärtirea tim-
pului. Caietele de exercitii. RAn-
duiala. *colarii ca monitori. Cu-
rAtenia. Servitorul scoalei.
Simtul adevärului.. Veracitatea
profesorului. Incredere i neincre-
dere. Tratamentul Indoielei.
Minciuna. Minciunile scoläresti
minciunile perplexitätii. fuser&
ciunea. Falsurile. Cercetarea de-
lictelor disciplinare.
Valoarea recompenselor; apro-
barea si lauda.
Pedeapsa. Scopurile pedepselor.
Principiile pedepsirii. Felurile pe-
depselor.
Notele. Apreciarea oralà. Apre-
ciarea In scris a lucrärilor scrise.
Certificate sumare la intervale mai
mari. Valoarca si forma lor. Apre-
ciarea purtkii, sArguintei, atentiei
rezultatele lor. Raportul intre re-
zultate i progres. Alegerea terme-
nilor pentru notarea lucrärilor.
Locatiunea. Locurile de ordine
hotärite de notele de studii. Clase
de ranguri. Rânduirea dupä notele
dela o specialitate. Intrecerea pen-
tru locuri.
Individualitatea i Inclinkile fi-
resti ale elevilor. Individualitatea
Indreptätitä i nelndreptätitä. Ob-
servarea i tratarea prostiei. Inte-
legerea Inclinärilor firesti si pre-
www.digibuc.ro
tentiunile firesti ale elevilor. Tra-
tamentul firilor necaste. Observa-
rea si apreciarea temperamentelor.
Caracteristicele scolarilor. Valoa-
rea si foloasele lor.
Sentimentul de dreptate si au-
torita tea ce inspirA dragostea pro-
fesorului pentru subiectul lectiei.
Dragostea lui pentru scolar. Con-
lucrarea clasei. Atentia. Cucerirea
adevärului de cätre elevi ; sforta-
rea.
Pedagogia speciald
A. Locul ce ocupä desemnul si
caligrafia In program, In educatia
generalä (intelectualä i esteticA).
B. Ochiul : insemnätatea lui pen-
tru vie* sufleteascA, conditiunile
fiziologice normale, elementele in-
t electuale ce procurä, tipul formelor,
al relief urilor al colorilor. Mäsu-
rare din ochi. Gimnastica ocularà.
C. Mâna. Insemnätatea pentru
vieata sufleteascA: elementele in-
telectuale ce procurä, tipul forme-
lor, al distantelor. Gimnastica pro-
prie.
Cooperarea mAinei cu ochiul :
observarea i memoria. Tipul vi-
zual i variatiunile sale.
D. Limitele ¡litre cari se poate
educa copilul din acest punct de
vedere. Concluziuni asupra apre-
cierii elevilor de cätre profesori.
Copilul observator si impulsiv,
copilul desemnator, diverse tipuri :
tipul conturului, formelor, tipul
colorii, desemnul geometric, cali-
grafia.
E. Educatia artisticä a copilu-
lui : interesul, observarca consti-
entil, dorinta spre expresiune.
F. Educatia tehnicä a lui.
a) Caligrafia: dela linie i punct
la literA, sau deadreptul la literä?
Caiet liniat de elevi? Caiet liniat
gata? Mt-A linii ? linia e necesard?
Principiul general al educatiei ca-
ligrafice ;
 LEGI UZUALE. 3 Octomvrie 1909
b) Desemn liniar : intelegerea
volumului metod sintetic ;
e) Desemnul artistic $i pictura.
Erezia metodei geometrice. Stu-
diul naturii statice simple, statice
complexe, studiul naturii In mi$-
care. Indrumarea copilului spre a-
uto-educatie.
G. Lectia profesorului de de-
semn $i caligrafie. Conditiile spe-
ciale : educatia individualä $i co-
lectivä. Interesul. Ordinea. Corec-
tura.
H. Expozitia de desemn $it ca-
ligrafie.
cursul coma%
Desemnul pictura in Weill.
(Acest program serve§te nurnai ca o in-
dicatie generala pentru profesor, druia
i se va Itisa libertatea de pune in
evidenfa tendin(ele sale artistice).
Not& Desemnul i pictura In
uleiu va alterna cu modelajul In
proportie de 4 dimineti desenmul,
la douä dimineti modelajul, sau
dou5 sAptämâni desemnul una mo-
delajul. Orele de studiu vor fi
dimineata câte patru ore conse-
cutive pe zi.
ANUL
Construirea $i stabilirea In mod
practic prin linii, a formelor ori-
cärui obiect static dupä naturä,
precum : modele In ipsos, repro-
duse dupd naturä, fragmente de
statui, draperii, etc.
Stabilirea prin planuri a mase-
lor generale de umbrà $1. luminä.
ANUL Il
Acelea$i studii ca in anul 1 pre-
cum $i dupä modele vii.
Valori. Raporturile între valori.
Exercitii de compozitii simple
dup5 subiecte date, cu privire la
dispozitiunea obiectelor sau figu-
rilor, din punctul de vedere este-
tic, atät ca linii cilt $'1 ca mese $i
valori.
Crochiuri dup5 naturä $i din
memorie.
www.digibuc.ro
39
ANUL Ill
Continuarea studiilor din anul
II. Studiul caracterelor formelor.
Studiul desemnului din punctul
de vedere anatomic.
Desemnul dupä antic, fragmente
(maini, picioare, capete, torsuri),
figura intreagä.
Exercitii de compozitii ca In a-
nul precedent ; studiul atitudinei
in compozitie.
Crochiuri dupd naturà $i din
amintire.
ANUL IV
Continuarea studiilor din anul
Coloritul. Reprezentarea obiecte-
lor sau a modelului viu prin mase
tonuri largi.
Desemnul dup5 statui antice
din punctul de vedere al stilului.
CompoziOunea ca In anii prece-
denti, cu aplicatiuni tehnice de
picturä.
Crochiuri dupä natur5 $i din a-
mintire.
Canal special.
Desemn si picturei.
ANUL I
(24 ore pe siiptrunAnä)
Studiul dup5 naturi, figurä nudä.
Construirea ei din punct de vedere
anatomic. Principii generale $i
lustrarea lot In mod practic spre
a reda aspectul naturei prin colori
a-1 vedea prin valori i planuri.
Aplicatiuni practice individuale.
Compozitia : gruparea obiectelor
figurilor, stabilirea tonurilor
a maselor generale, distribuirea
valorilor.
Schite In deseinn $i coloare
dupà naturä $i din amintire.
ANUL II
(24 ore pe säptilmânii)
Continuarea acelora$i studii In
desemn i picturä ca in anul pre-
cedent. Studii asupra nudului in
märime naturalä. .
40 LEGI UZUALE. 3 Octonavrie 1909
Studiul draperiei si a nudului
drapat.
Compozitiunea ca in anul I cu
insistente asupra chestiunilor de
unitate si armonie, inventiunea
poetick psihologia subiectului re-
prezentat, adevärul istoric, cunos-
tinte archeologice, etc.
Crochiuri dupà naturä i schite
In picturä.
ANUL III
(24 ore pe säptämânti)
Continuarea studiilor din anul
II. Studiul figurei umane cu pri-
vire la expresiune, atitudine
gest.
Punerea In perspectivä a obiec-
telor sau ligurilor grupate in com-
pozitie.
Nord. Pentru compozitiile cari
prezintä un interes vädit se va
pune la dispozitia elevilor mij-
loacele pentru a le executa in di-
mensiunile date.
Cursnl come.
Modelagiu.
Nola. A se vedea nota dela programa
cursului de desemn i picturä de oleiu.
ANUL I
Studii de modelare (ronde.bosse
si basso reliefuri) dupd obiecte
mai simple din naturä i dupä ip-
sozuri simple.
ANUL II
Studii de modelare (ronde-bosse
sibasso reliefuri) dupd obiecte
mai complicate si mai mari si dupä
ipsosuri de asemenea mai com-
plicate si mai mari (ornamente,
parti din corpul uman) urmärin-
du-se desvoltarea simtului sime-
triei i reducerea sau mdrirea cu
pästrarea raporturilor dintre pärti.
ANUL III
Idem dupä obiecte si ipsosuri
si mai complicate si dupa antic ;
urmärindu-se reducerea i märirea
cu accentuarea caracterului.
www.digibuc.ro
ANUL IV
Idem dupd modeluri vii (nud
drapat capete) i dupd antic ur-
mdrindu-se caracterul i stilul.
Cnrsul special.
Sculptura.
ANUL I
(24 ore pe säptämänä)
Studii dupä model viu, nud, In
basso-relief si haut-relief.
Studii asupra expresiunei, ges-
turilor i atitudinei.
Compozitii cu subiecte simple.
Exercitii de sculpturä in mar-
morä.
ANUL II
(24 ore pe silptämänä)
Continuarea si desvoltarea stu-
diilor din anul precedent.
Studii de ronde-bosse dupä mo-
del viu (nud si drapat).
Compozitii cu subiecte mai com-
plicate ca in anul 1.
Exercitii de sculpturä In mar-
morä.
ANUL III
Continuarea i desvoltarea stu-
diilor din anul precedent. Studii
In basso-relief dupä modul nud, In
märime naturalä.
Studiul figurei umane cu pri-
vire la expresiune.
Diferite genuri de compozitit
pentru grupuri i basso-relief uri cu
una sau mai multe figuri.
Pentru compozitiile cari pre-
zintä un interes vädit, scoala va
pune la dispozitia elevilor, mij-
loacele necesare pentru a le exe-
cuta dupä naturä.
Exercitii de sculpturä In m ar-
mord.
Nora. In toti anii cursului spe-
cial elevii sunt tinuti a face ate
douä schite de compozitie pe fie-
care lunä.
 LEG( UZUALE. S Octomvrie 1909
REGULAMENT
Pentru telegrafia farf. fir.
Stabilirea raporturilor dintre directiunea
generalá a telegrafelor, postelor i tele-
foanelor i directiunea generala a porturi-
lor i comunicatiunitor pe LTA, cu privire
la infiintarea $i exploatarea unui serviciu
de telegrafie Mil fir.
DIN 8 OCTOXIVRIE 1909.
1. Se infiinteaza un serviciu de
telegrafie färä fir Intre statiunile
radiotelegrafice de pe vapoarele
române si reteaua telegraficä a
Statului prin mijlocirea statiunii
de coasta din Constanta.
ACM 1ntretinerea cat si deservi-
rea statiunilor radiotelegrafice se
va face cu personalul, cu mijloa-
cele de cari va dispune directiunea
generalä a porturilor si comunica-
tiunilor pe apä, iar exploatarea
publicä a acestor statiuni se va
face conform regulelor stabilite
prin prezentul regulament.
2. Statiunea radiotelegraficä din
Constanta va servi numai ca sta-
tiune de transit si control si va fi
pusa in comunicatiune CU reteaua
telegraficä a Statului printr'o linie
specialä ce se va introduce in ofi-
ciul telegrafic Constanta.
Cheltuelile pentru construirea si
intretinerea liniei exterioare se vor
suporta de directiunea generalä a
telegrafelor, postelor i telefoane-
lor.
3. Textele de legi, conventiu-
nile, regulamentele, instructiunile,
precum si toate registrele, impri-
matele si scriptele de contabilitate
necesare exploatärii telegrafici farà
fir, vor fi procurate in mod gratuit
de dire directiunea generalä a
postelor, telegrafelor si telefoanelor
Redaetarea telegramelor.
4. Radiotelegramele pot fi re-
dactate in limbagiu clar sau In
1. Acest Regulament- a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 153 din 8 Oc-
tyrrlyrie 1909,
www.digibuc.ro
41
limbagiu convenh, dupä regulile
stabilite prin conventiunile tele-
grafice in vigoare.
Taxe.
5. Taxa radiotelegramelor se
compune :
1. Din taxa telegrafica ordinarä
stabilitä prin tarifele interne si in-
ternationale.
2. Dinteo taxa speciald radiote-
legrafica care se fixeazä la :
a) Pentru radiotelegramele de
Stat la o taxa de un leu pentru
10 cuvinte, In care se cuprinde §i
adresa, si 10 bani pentru fiecare
cuvânt In plus ;
1)) Pentru radiotelegramele pri-
vate o taxä fixä de un leu , 50 bani
de telegra ma, plus 25 bani de fie-
care cuvânt la radiotelegramele des-
tinate din Marca Neagrä, 30 bani
la cele pentru sau din Marea Mar-
mara si 35 bani la cele pentru
sau din Marea Egee.
Radiotelegramele directiunii ge-
nerale a porturilor si comunicati-
unilor pe apa, si ale directiunii
generale a postelor, telegrafelor si
telefoanelor, fintrebuintate pentru
serviciile respective sau Inteun
scop umanitar, sunt scutite de ori
ce taxe.
Cu toate acestea, radiotelegra-
mele nu pot sa depaseasca anual
2000 cuvinte pentru serviciul di-
rectiunii generale a postelor, tele-
grafelor si telefoanelor.
4500 cuvinte pentru serviciul
directiunii generale a porturilor si
cornunicatiunilor pe apa.
Radiotelegramele M. S. Regelui
§i administratiunei Coroanci, pre-
cum si ale ministrilor, adresate in
interes de serviciu autoritätilor,
stint scutite de taxä.
6. Dacä si alte administratiuni
sau companii sträine ar conveni in
viitor sä stabileasca relatiuni intre
statiunile respective si statiunile
radiotelegrafice ale directiunii ge-
42 LEGI UZUALE. S Octoinvrie 1909
nerale a porturilor $i comunicati-
unilor pe apä, taxele de perceput
conditiunile sub cari se va pu-
tea face schimbul radiotelegramc-
lor, se vor stabili de directiunea
generala a postelor, telegrafelor
telefoanelor, fn comun acord cu
administratiunile interesate i cu
directiunea generala a porturilor
comunicatiunilor pe apä.
Pereeperea taxelor.
7. Pentru toate radiotelegramele,
taxele se vor percepe in intregime
dela expeditor.
Remiterea radiotelegramelor.
S. Remiterea radiotelegramelor
se va face dupä regulile stabilite
prin regulamentele interne $i in-
ternationale.
Cand din o cauza oarecare, o
radiotelegramä provenind dela un
vapor nu poate fi remisä destina-
tarului, se va da cuvenitul aviz
de serviciu gratuit.
Deasemenea neremiterea tele-
gramelor sosite la o statiune depe
bord, va fi semnalata biuroului de
origind prin avis de serviciu.
Restituiri de taxe.
9. Alteratiunile i intarzierile
survenite In transmiterea radiote-
legramelor, intre statiunea de coastä
staVunile depe vapoare i in-
vets, nu dä dreptul la nici o res-
tituire de taxa.
Pentru pierderile sau alteratiu-
nile survenite intre oficiul telegra-
fic de originä i statiunea radio-
telegrafica de coastä, se vor aplica
dispozitiunile din legea interna
regulamentul telegrafic internatio-
nal.
Contabilitatea.
10. Taxele speciale radiotele-
grafice percepute de organele di-
rectiunii generale a porturilor $i
comunicatiunilor pe apa, conf. art.
5, al. II, pentru radiotelegramele
prezentate, vor rärnane In Intre-
www.digibuc.ro
gime in folosul directiunii gene-
rate a porturilor i comunicatiuni-
lor pe apä, iar taxele telegrafice
ordinare preväzute la art. 5, al. I,
vor fi värsate In Intregime direc-
tiunii generate a telegrafelor, pos-
telor i telefoanelor.
Aceastä din urmä administratie
va bonifica directiunii generale a
porturilor $i comunicatiunilor pe
apa taxele radiotelegrafice cuve-
nite pentru radiotelegramelc des-
tinate statiunilor de bord.
Controla schimbului radio-
telegramelor se va face numai de
oficiul telegrafo-postal din Con-
stanta cu statiunea radiotelegrafica
de coastä, conform instructiunilor
ce se vor da de directiunea gene-
ralä a telegrafelor, postelor i te-
lefoanelor ; iar regularea i Mae-
ierea conturilor lunare se va face
la finele Heckel luni pe baza ac-
telor de telegrame $i a situatiuni-
for de control.
Lichidarea acestor conturi se va
face in cursul lunii urtnatoare,
dupd verificarea $i acceptarea lor
de ambele administratiuni.
DIspoziiiuni finale.
12. Personalul destinat a de-
servi statiunile radiotelegrafice va
fi supus la toate regulile $1. obli-
gatiunile stabilite sau cari se vor
stabili prin legea interna i regu-
mentele telegrafice internationale,
precum $i la depunerea juräman-
tului prevazut de legea de orga-
nizare a corpului telegrafo-postal.
DECIZIUNE
De conditiunile pentru a putea il numit
in postal de gardian In serviciul
inehisorilor centrale.
DIN 8 OCTOMÇRIN 1909.
1. Sa fie cetatean roman ;
1. Aceastil nDeciziune" a fost publicatá
in ,,Monitoral Oficial" No, 153, din 8
Octomvrie 1909.
 LEGI UZUALE. S Octonvvrie 1909
2. Sä aibä etatea de cel puyn
25 ani i cel mutt 40 ani ;
3. Sä posedä cunostiinta a 4
clase primare sau cel putin sA stie
a ceti, scrie si socoti ;
4. Sä fie de o constitutie robustä,
fArg nici o infirmitate sau difor-
mitate ;
5. Sä justifice prin certificate cA
are o bunä purtare In societate.
Fostii condamnati sau numai de-
tinuti In preventie nu vor plea
fi numiti.
Fostii gardieni Indepärtati din
serviciu pentru cauze determinate,
precum si fostii gardieni cari vor
fi pArAsit serviciul, de asemenea
nu vor putea fi numiti.
Recomandatia aspiratului se face
de directiunea inchisorii respective,
care pe langä actele doveditoare
cä cel recomandat intruneste con-
ditiunile cerute mai, sus va inainta
si o cerere scrisä i subscrisä de
aspirant, iar confirmarea se va da
de directia generala a Inchisorilor.
Odatä cu recomandatia aspiran-
tului, directiunea Inchisorii respec-
tive va inainta un angajament sem-
nat de acesta, prin care se va an-
gaja a servi In corpul gardienilor
de inchisori centrale pe limp de
3 ani.
Acest act de angajament" va
fi fAcut astfel :
ACT DE ANGAJAMENT
Subsemnatul , din co-
inuna , plasa . . . . , ju-
detul , declar prin acest
act cA mA angajez a servi in ca-
litate de gardian in serviciul in-
chisorilor centrale, cu serviciu pe
land inchisoarea , timp
de trei ani, cu incepere dela . . .
. . . . , conform legii asupra regi-
mului inchisorilor centrale si re-
gulamentului general In vigoare,
precum si a deciziunii ministerului
de interne sub No. 9.607 din 3
www.digibuc.ro
43
Octomvrie 1909, inseratA in Mani-
land Oficial No. . . . din . . . .
Mä oblig in acelas timp a res-
titui la iesirea mea din serviciu
toatä munitiunea i efectele ce mi
se vor incredinta, rAmânând rAs-
punzätor de mice degradare Ina-
iMe de termen sau mice pierdere.
Imputatiunile ce mi se vor face
le voi plAti färä a avea dreptul a le
discuta judecätoreste.
Fäcut astäzi . . . . 19 . . In . .
Semnätura gardianului
angajat,
Subscrisä in prezenta noasträ,
Directoral
Grefier-contabil,
Dupä confirmare, gardianul va
depune un jurArnânt in fata direc-
torului inchisorii sau a delegatului
säu, dela data cAruia Incepe a curge
dreptul de salar.
Directiunea generalä a inchiso-
rilor va putea detasa cu serviciu,
in mod provizoriu, un gardian, ori
unde va crede de cuviinta, si chiar
a-1 transfera definitiv.
Directiunea generalä a inchiso-
rilor poate numi d'adreptul gar-
dieni la orice inchisoare, färä o
recomandatie prealabilä a directi-
unii inchisorii Linde va functiona,
in care caz i angajamentul se va
face tot prin directiunea generalä.
Pentru abated grave dela dato-
rie, gardianul va putea fi indepär-
tat din serviciu sub mice formä,
färä ca el sä aibä dreptul a in-
voca termenul de angajament.
Abaterile se vor constata de di-
rectiunea inchisorii respective In
o condicä de pedeapsä", anume
Infiintatä, si in care se vor trece
observatiunile si odce pedepse ale
gardianului, despre care se va ra-
porta directiunei generate si In tn.-
ma aprobärei datä in aceastä au-
toritate, pedepsele se vor trece in
statul personal al gardianului pe-
depsit.
44 LEGI UZUALE. 6 Noemvrie 1909
Ca mäsurä de sigurantä, direc-
torul inchisorii poate suspenda
provizoriu pänä la aprobarea di-
rectiunei generale a Inchisorilor,
pe un gardian gäsit vinovat.
Gardianul care va päräsi servi-
ciul inainte de expirarea termenu-
lui din angajament, va putea fi
urmärit de directiunea generalä a
inchisorilor, fie direct, fie prin di-
rectia oricärei inchisori, pentru res-
tituirea cheltuelilor fkute cu echi-
parea sa, precum i pentru des-
pägubirea oricgrei daune ce se va
cauza prin aceastä päräsire.
In caz de boalä sau de infirmi-
tate, constatatä prin certificat libe-
rat de medicul Inchisorii sau me-
dicul judetului, care pune In im-
posibilitate pe gardian de a face
serviciu, directiunea generalä va
putea anula actul de angajament.
Oricärui gardian i se va retine
cu incepere din a doua lund a
functionärii, câte 5 lei lunar din
salar, pe tot timpul angajerii pen-
tru forrnarea unei garantii de 180
lei, care nu i se va restitui decät
douä luni dupd expirarea angaja-
mentului.
In caz de reangajare, se va res-
titui jumätate din garantia formatä
iar pentru completarea garantiei,
se vor face retineri numai de 2
lei, 50 bani lunar.
La a doua reangajare i se va
restitui 60 lei, färä a se mai re-
line pentru completare pe viitor.
.Toate sumele retinute se vor Ina-
inta directiunii generale a inchi-
sorilor, la finele fiecärei turd, spre
a fi consemnate.
Aspirantii la posturile de primi-
Acest nRegulament" a fost publicat in
,Monitorul Oficial" No. 177 din 6 Noem-
vrie 1909. A se vedea la ordinea lor cro-
nologicii: Legea pentru invoeli agricole"
din 23 Decenivrle 1907 cu modificärile din
22 Aprilie 1908. Supl. 1 pag. 202 ; modi-
fictirile din 28 Martie 1909, supl. 11 pag.
319, precum si ultimele modificäri din 16
Aprilie 1910 aflate in acest volum la or-
www.digibuc.ro
gardieni vor Intruni aceleasi con-
ditiuni ca si gardienii, cu deose-
bire cà vor trebui sä posede cer-
tificatul de absolvire a cursului pri-
mar.
Fostii gradati In armatà vor fi
preferati la numirea In posturile
de primi-gardieni i gardieni.
Sunt supuse prezentei deciziuni
si gardieni-femei.
In caz de suprimare de post, ac-
tul de angajament rämâne de drept
anulat, i gardianul nu va avea
nici o pretentiune de salar.
Dispozitiunile cuprinse In legea
regulamentul general al inchi-
sorilor centrale, privitoare pe gar-
dieni, rämän cu totul in vigoare.
D. director general al Inchiso-
rilor este insiircinat cu aducerea la
indeplinire a prezentei deciziuni.
REGULAMENT')
Pentru evaluarea si plata primei previ-
auli de art. 58 din legea pentru
invoeli agrieole din 1907.
DIN 6 NOENIVRIE 1909.
I. Ministerul agriculturii si al
domeniilor va plâti täranilor, pro-
prietarilor i arendasilor cari vor
cultiva plante de nutret o primä
In numerar, corespunzätoare cu 50
la sutà din impozitul fonciar, so-
cotit färä zecimile aditionale, la
cari sunt supuse pämânturile in
cari s'ar cultiva asemenea plante.
Aceastä prima se va pläti numai
pânä In anul 1917 inclusiv.
2. Prin plante de nutret se In-
telege acelea cari au o duratä mai
mare de un an, ca : lucerna, trifo-
iul i esparceta (ghizdeiul).
dinea cronologicä. A se vedea de aseme-
nea i Regulamentra pentru evaluarea .,si
plata primei preveizutii de art. 58 din le-
gea Invoielilor agricole" din 6 Martie 1909,
supl. Il pag. 991, precum si Regularize/dul
pentru mdsurdtoarea tocrnirea
comunale" din 19 August 1908, supl.
1 pag. 1031.
 LEGI UZUALE. 6 Noemyrie 1909
Pentru pämânturile cultivate cu
plante anuale de nutret, ca : meiul,
dughia, mohorul, porumbul semä-
nat des si altele nu se va pläti
nici o primä.
3. Cei cari vor sä beneficieze
de prima preväzutä la art. 1, vor
trebui ca, pän5 la 30 Aprilie al
fiecurui an, sä arate primäriei co-
munei In cuprinsul cäreea se aflä
pämântul cultivat cu plante de
nutret, intinderea i felul plantei
de nutret cultivate. Cererile fäcute
dupä acest termen sunt nule.
Primarul Impreunä cu percepto-
rul sunt obligati ca, cel mai tärziu
pänä la 31 Maiu al anului In care
s'a fäcut cererea, sa constate, prin
masuratoare pe pämânt, dacä in-
tinderea i felul plantei corespund
cu arätärile celor interesati. Aceastä
constatare se va face prin dresare
de proces-verbal, in asistenta pär-
tii, care va semna cA a luat cu-
nostintä de constatare.
Pentru senmäturile prin punere
de deget se va face mentiune in
procesul-verbal.
Procesele-verbale Impreunä cu
un tablou cuprinzând numele tu-
turor cultivatorilor, intinderile
felul plantei cultivate si prima cu-
venità, se vor inainta ministerului
agriculturii si al domeniilor, cel
mai tärziu pänä la 15 Iunie al
anului pentru care se cere prima.
In contra proceselor-verbale cei in-
teresati vor putea face recurs la
ministerul agriculturii si al dome-
niilor OM la 30 lunie.
Ministerul, prin agentii säi, va
face verificarea i va stabili In
chip definitiv prima cuvenità. In
contra acestei deciziuni nu existä
nici o altä cale de reformare.
4. Pranii, proprietarii i aren-
dasii cari vor face declaratiuni ne-
adevärate, fie In ce priveste felul
plantelor cultivate, fie In ce priveste
Intinderile cultivate, pierd dreptul
la prima cuvenitä pe anul pentru
www.digibuc.ro
45
care au fäcut declaratiunea ne-
exactä. La declaratiunea Intinderii
se Ingäclue o gresalä care nu poate
trece de 5 la sutä din Intinderea
cultivatä.
5. Primarii, perceptorii i orice
alti agenti, cari vor face constatäri
neadevärate, fie in ce priveste fe-
lul plantelor cultivate, fie In ce
priveste Intinderile cultivate, se
vor pedepsi conform dispozitiuni-
lor art. 124 din codul penal.
6. Pentru anul 1909, constata-
rea se va face In termen de cel
mult douä luni dela promulgarea
regulamentului de fata; cei inte-
resati sunt obligati sä fad cererea
preväzutd de art. 3 de mai sus In
termen de o lunä dupä aceastä
prom ulgare.
7. Sumele trebuitoare pentru
plata primelor se vor prevedea In
fiecare an In bugetul de cheltu-
eli al ministerului agriculturii
al domeniilor.
Pentru anul 1909, plata prime-
lor se va face dintr'un credit ex-
traordinar, ce se va deschide asu-
pra bugetului 1909 910.
S. Plata primelor cuvenite co-
munelor pentru islazurile comu-
nale, conform art. 58 din legea
pentru invoelile agricole, se va
face luandu-se de normä intinde-
rile constatate prin actele de con-
stituire ale islazurilor.
Ministerul agriculturii si al do-
meniilor va värsa, cel mai târziu
pänä la 1 Octomvrie al fiecärui an,
ministerului de finante, 50c/o din
impozitul funciar cuvenit cornu-
nelor pentru aceste prime, rämâ-
nand ca restul de 50 cyo din a-
cest impozit sä fie värsat la co-
mune.
46 LEGI UZUALE. 6 Noenurrie 1909
REGULTIMENTUL
Seoalei navale superioare
DIN 6 NOENWRIE 1909.
CAP1TOLUL 1.
Scopul l durata scoalel
1. Scoala navalä superioark are
de scop de a da instructiunea so-
perioarà teoreticä si practicä ofite-
rilor de marina'.
2. Darata studiilor in aceastä
scoaIä este de un an.
3. Comandantul marinei are di-
rectiunea superioarä a invätämân-
tului scoalei.
CAPITOLUL II.
Adm1terea, invätamantul.
4. In scoala navalä superioar5 se
admit locotenenti de marinA avan-
sati In cursul anului Oa la epoca
inceperii cursurilor scoalei.
5. In cazul când nurnArul loco-
tenentilor dintr'un an va fi mai
mic ca 5, acestia vor frecuenta
scoala cu seria urmAtoare.
6. Anul scolar incepe la 15 Oc-
tomvrie i cuprinde douä perioade:
perioada teoreticA dela 15 Octom-
vrie la 1 Aprilie si perioada prac-
ticA dela 1 Mai la 15 Septemvrie.
7. Cursurile ce se predau sunt :
1. Arta militarä maritimä. RAs-
boaele navale.
2. Tactica combinatA. Serviciul
de stat major.
3. Tirul naval si materialul de
artilerie.
4. Electro
5. Apärärile sub apl.
6. Dreptul international maritim.
S. Toate aceste cursuri se vor
preda in perioada teoreticä, dupä
programele analitice, cari se vor
stabili prin decizie ministerialä.
9. Perioada practicä constä in
aplicatiuni superioare, relative la
1. Acest Rep/lament" a fost publicat
fn ,Monitorul Oficial" No. 177 din 6 No-
enwrie 1909 §i conforia art. 28 el a fast
www.digibuc.ro
aceste cursuri si se va face pe
crucisetorul Elisabeta", unde vor
fi ambarcati toti ofiterli elevi.
In acest timp ofiterii elevi vor
vizita i diferitele stabilimente, lu-
cräri sau localitAti cari vor prezenta
un interes special pentru armä.
Pe timpul manevrelor navale,
ofiterii-elevi vor fi repartizati pe
vasele cari iatt parte la manevre.
CAPITOLUL
Examene, absolv1re, repetenti
10. Pentru fiecare materie vor
fi dotiä examene partiale: unul la
jumiitatea perioadei teoretice
altul la finele acestei perioade.
Examenul va consta dintr'o probA
fie oralä, fie o lucrare de aplica-
tiune scrisä, dupd aprecierea pro-
fesorului.
La sfârsitsil anului, dela 1
15 Octomvrie, elevii vor fi supusi
la un examen general de absol-
virea scoalei asupra tuturor mate-
riilor predate, teoretic si practic.
Examenul va consta din trei
probe:
Una scrisA, cu subiect din arta
militarA sau tacticA, una -practicä
de artilerie, torpile sau electrici-
tate si una oralä asupra tuturor
materiilor.
12. Aprecierea se va face prin
mentiunile:
Foarte bine (10);
Prea bine (8-9);
Bine (6-7);
Binisor (4-5);
Räu (1-3).
13. Pentru fiecare din exame-
nele partiale i cel general se va
da o notä.
Media acestor note va da nota
de absolvirea scoalei.
cari vor fi dobAn-
dit nota de absolvire bine" (6
7) vor fi declarati absolventi ai
pus in aplicare cu inceperea anului 1910.
EI desfiinteazä Icoala de aplicatie a sub-
locotenentilor de marina (art. 29).
 LEGI UZUALE. 6 Noemvrie 1909
scoalei i vor fi trecuti In anuar
cu mentiunea: Absolventi ai scoa-
lei navale superioare".
14. Ofiterii-elevi cari nu vor fi
obtinut nota de absolvire, se vor
declara repetenti fiind Ingaduiti a
repeta Inca doi ani scoala.
Nici un ofiter elev nu va fi ad-
mis a sta In scoala mai mult de
trei ani consecutiv.
Trecut acest timp, ofiterii vor
fi eliminati i repartizati la uni-
FAO, iar In anuar vor fi trecuti in
urma absolventilor din acel an, In
ordinea vechimei, cu mentiunea :
N'a absolvit scoala navala supe-
rioara".
15. Ofiterul-elev, pe tot tirnpul
cat se gaseste In scoalä, nu va
putea fi propus la inaintare.
16. Comisiunea examinatoare de
absolvire se va compune din:
1. Un comandor numit de co-
matidament.
2. Comandantul scoalelor.
3. Profesorul cursului.
Presedintele va fi de drept cel
mai vechi in grad.
CAPITOLUL IV.
Clasare, recompense, pedepse.
17. Ofiterii-efevi, cari au obti-
nut nota de absolvire, primesc o
diploma, arätându-se nota de ab-
solvire i mentionându-se cursul
la care ofiterul-elev s'a distins.
18. Cläsarea dobanditä de ofi-
terii-elevi la absolvirea scoalei,
chiar când intr'un an sunt mai
multe sedi, hotäraste vechimea
acestor ofiteri ini gradul de loco-
tenent si ea va fi trecutä In anua-
rul armatei.
19. Pentru ca marina noasträ
sä se tinä la curent cu progresele
marinelor sträine, cel dintaiu ()titer-
elev din promotiune va putea fi
trimis in sträinatate sä se specia-
lizeze pentru una din materiile :
Artilerie, electricitate sau torpile.
20. Pentru pästrarea disciplinei
www.digibuc.ro
47
se va uza de masurile preväzute
de legile i regulamentele militare.
21. Profesorii cum si ofiterii-
elevi sunt scutiti de serviciul gar-
nizoanei i cel de apärätor la con-
siliul de disciplina i rasboi, cum
si de odce alt serviciu In afarä de
scoalä.
CAPITOLUL V.
Profesoril, material didactic.
DispozIfii tranzitoriL
22. coala va functiona sub con-
ducerea unui director, ofiter su-
perior de marina.
Profesorii vor fi luati dintre ofi-
tedi superiori de marina si In lipsä
din ofiterii inferiori, având gradul
de cäpitan, preferindu-se cel cu
studii speciale.
23. Unul din profesori va fi
numit in functiunea de director
de studii ; el va ajuta pe coman-
dant, va dirige i supraveghea dis-
ciplina i controlul îrivâtämântului.
24. Profesorii vor primi din fon-
durile bugetare, diurn& potrivite
numärului de ore ce au.
25. Ofiterii-profesori vor fi là-
sati spre asi preda cursul neintre-
rupt cel putin trei ani.
26. Un curs odatä format, nu
se va putea schimba timp de trei
ani. Fiecare profesor va putea per-
fectiona cursul, adäugänd la cur-
surile anterioare, anexe.
27. Numirea profesorilor se va
face de minister dupä propunerea
comandamentului marinei.
28. Actualul regulament se va
pune in aplicare cu incepere din
anul 1910.
Intaia promotie de ofiterii-elevi
va incepe cu locotenentii inaintati
in anul 1909 si 1910.
29. Cu Incepere din anul 1910,
actuala scoalä de aplicatie a sub-
locotenentilor de marina se des-
fiinteazä.
Ofiterii-elevi ai acestei scoli se
vor trimite la corp.
 48 LEGI UZUALE. 12 Noeinvrie 1909
Toate dispozitiunile contrarii a-
cestui regulament sunt si rämân
desfiintate.
REGULTIMENT
Pentru exploatarea i vanzarea proda-
selor seeundare sau intermediare, and-
dentale li acresoril slat neleninoase
din Waffle statulni
DIN 12 NOENIVRIE 1909.
Definifiunea produselor
I. Se numesc produse secun-
dare sau intermediare :
a) Materialele lemnoase prove-
. nite din rärituri i curatiri ;
b) Arborii in depericiune, adicä
acei cari au vat-turtle si cräcile
principale uscate, aträgänd moar-
tea arborelui in scurt timp ;
Arborii uscati In picioare ;
d) Arborii si orice material lem-
nos cAzut pe jos ;
e) Spinii, märäcinii, mäcesii, etc.
2. Se numesc produse acciden-
tale :
a) Arborii verzi desrädäcinati
frânti ;
b) Arborii rästurnati, rupti
cei vätätnati prin exploatare ;
c) Materialele lemnoase seches-
trate dela IntreprinzAtori ;
d) Materialele lemnoase seches-
trate dela delicuenti ;
e) Materialele lemnoase, arborii
si arboretele incendiate ;
f) Arborii si arboretele atacate
de insecte, a cgror vegetatiune
este compromisä i cari, prin pre-
zenta lor, ar putea periclita arborii
arboretele invecinate.
3. Se numesc produse nelem-
noase i accesorii.
a) Päsunea din goluri, din po-
ieni si din terene destinate a fi
Impädurite ;
b) Fânul i recolta agricolä din
1) Acest ,Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No.182 din l No-
emvrie 1909.
www.digibuc.ro
goluri, din poeni si din terenun
destinate a fi impAdurite ;
c) Fructe, seminte, ciuperci,
muschi, vâsc i flori de arbori ;
d) Vânatul ;
e) Piatra, nisipul, pietrisul
pämântul pentru intrebuintäri in-
dustriale ;
f) Pescuitul in apele din inte-
riorul pädurilor.
CAP. 11.
Exploatarea produselor
4. Exploatarea produselor se-
cundare sau intermediare dela art.
1, alin a §i b se va face in baza
unor studii intocmite de un
Insotit de capul de o-
col respectiv, aprobate de minis-
ter in urma avizului motivat al
capului de regiune.
Orice propunere pentru exploa-
tarea acestor produse va fi inso-
WA de urmätoarele acte :
a) Un memoriu, justificând ne-
cesitatea exploatärii din punct de
vedere cultural ;
b) 0 schitä de plan a pádurii,
cu indicatiunea situatiunii si su-
prafetii unde urmeazä a se face
täierea ;
c) Un act estimativ ;
d) Un exemplar de conditiuni
speciale de exploatare
e) Un deviz de cheltueli nece-
sare, când exploatarea se va face
in regie ;
f) Un proiect de contract de in-
voialà, când exploatarea se va face
in dijmä.
In caz când pädurea este a me-
najatä, lucrarea se va face in mo-
dul, timpul si locul prescris in
planul de amenajament, inaintän-
du-se ministerului, numai actul es-
timativ i conditiunile speciale de
exploatare si de vânzare.
5. Exploatarea produselor se-
cundare sau intermediare dela art.
1, alin. c §i d se va face fail alte
studii si in baza lucrärilor capului
 LEGI UZUALE. 12 Noemyrie 1909
de ocol si a estimatiunii sale, ve-
rificate pe teren de silvicultorul-
sef i aprobate de minister In urma
avizului motivat al capului regiunii.
Produsele dela punctul e se vor
estima numai de capul de ocol.
6. Exploatarea produselor acci-
dentate se va face In baza lucrä-
rilor si a estimatiunii capului de
ocol, cari vor fi verificate pe te-
ren de silvicultorul-sef i aprobate
de minister in urma unui raport
motivat al capului de regiune.
Lucrkile pentru punerea in van-
zare a acestor produse i estima-
rea lor se va face In timpul cel
mai scurt posibil dupä ce acci-
dentul s'a procius.
7. Exploatarea produselor ne-
lemnoase sau accesorii dela art.
3, alin, a si b se va face in baza
lucrkilor capului de ocol si a es-
timatiunii verificatä pe teren de
silvicultorul-sef i aprobate de mi-
nister in urma avizului motivat al
capului regiunii.
Actele Intocmite de capul de
ocol se vor Inainta ministerului
cu 6 luni inainte de expirarea
contractelor de arendarea poienilor.
8. Exploatarea produselor acce-
sorii dela art. 3, alin. c se va face
numai in baza lucrärilor capului
de ocol.
Evaluarea acestor produse se va
face In urma cererii pärtii intere-
sate si cu autorizatiunea capului
de regiune.
9. Exploatarea produselor acce-
sorii dela art. 3, alin. d, e si fse
va face in baza legilor si regula-
mentelor in vigoare.
10. Exploatarea in dijmä nu se
va putea face deck in urma unui
ordin expres al ministerului pen-
tru fiecare localitate, unde va fi
absolutá necesitate de a se intro-
duce acest sistem i numai pen-
tru a veni In ajutorul tkanilor
lipsiti de mijloace.
11. Lucrkile pentru constatarea
www.digibuc.ro
49
necesitätii exploatkii si a estimä-
rii produselor dela art. 1, alin, a,b,
csi dtrebuesc Intocmite In timpul
campaniei de lucru dela 1 Apri-
lie pând la 1 Septemvrie al lie-
ckui an.
Ele vor fi Inaintate ministerului
spre aprobare cel mai tarziu pânä
la 15 Septemvrie al fieckui an.
12. Toti arborii ce se vor scoate
In exploatare vor fi marcati cu
ciocanul silvic cu 2 .märci : una
pe trunchiu si una pe tulpinä ; iar
arborii cAzuti pe jos vor fi mar-
cati cu o singurd marcl
13. Dupà datele culese si ex-
perientele fkute, silvicultorii sefi
se vor intruni in fiecare an in con-
siliu la 15 Martie, sub presedentia
capului de regiune, spre a stabili
normele de cubagiu si estimatiu-
nile In bani, de cari capul regiu-
nii va tine seamä In lucrärile ce
va face pentru scoaterea materia-
lului in vänzare.
14. Vânzarea produselor secun-
dare -sail intermediare, acciden-
tale, nelemnoase sou accesorii se
va face prin licitatiune publicä.
Nu sunt supuse acestei forma-
litki invoelile la uscAturi, la cu-
legerea de fructe, a semintelor, a
ciupercilor, etc., a cäror vânzare
se va putea face si prin bunä In-
voialä. Contractele pentru vanzki
de uscäturi vor fi aprobate de mi-
nister, iar celelalte de capul de
regiune.
15. Autorizarea tinerii licitati-
unilor se va da de minister sau
de regiune, dupä cum lucrärile
de punere in exploatare au fost
aprobate de una sau de alta din
aceste douä autoritäti.
16. Licitatiunile se vor tine :
a) La primAria In cuprinsul cä-
reia se afld pklurea sau la cen-
trele ce se vor fixa de minister,
când valoarea estimatiunii mate-
rial ului sau a dreptului de folo-
sintä este mai micA de 1000 lei ;
50 LEGI UZLIALE. 12
b) La prefectura judetului In
cuprinsul cäruia este situatä pä-
durea, and valoarea estimatiunii
trece de 1000 lei.
17. In caz când licitatiunea se
va tine la coMunä, capul de ocol
va fi asistat de primar sau de de-
legatul säu si de perceptor, care
va primi garantia provizorie.
Când licitatiunile vor avea loc
la prefecturä, prefectul va fi asis-
tat de capul regiunii sau de de-
legatul säu si de administratorul
financiar al judetului sau de de-
legatul ski, care va primi garan-
tiile provizorii.
18. Publiarile de licitatiuni
pentru materiale sau pentru drep-
till de folosintä a cäror valoare
de estimatiune nu trece de 1000
lei, se vor face, cu 15 zile inainte
de tinerea licitatiunii, la comuna
respectivä, la cinci comune vecine
si la sediul ocolului silvic.
Pentru materialele sau pentru
drepturile de folosintä a aror va-
loare de estimatiune trece de 1000
lei, publicärile se vor face, cu 30
zile inainte de ziva licitatiunii, la
a utoritä tile en um erate m ai sus, pre-
cum si la prefecturä si la regiune;
iar când estimatiunea trece de
3000 lei, publiarile se vor face si
prin Moniloral Oficial.
19. In publiari se va specifica
in mod precis numele pädurii
a pärtii de pädure din care se va
face exploatarea, felul materialului
si al dreptului de folosintä, condi-
tiunile de exploatare, cifra estima-
(iunii, termenul de exploatare sau
de folosintä, garantia ce Intreprin-
zätorul va fi obligat sä depunä.
Se va fixa asemenea locul, ziva
si orele and se va tine licitatiunea.
In nici un caz licitatiunea nu
va putea fi tinutä deschisä mai
mult de donä ore.
20. Pentru a se putea tine lief-
tatiuni trebuie sä fie prezenti cel
putin 2 concurenti pentru aceea§
www.digibuc.ro
Noenivrie 1909
vânzare sau arendare de drept de
folosintä.
Concurenta prin mandatar nu
se admite decât in virtutea unei
procuri speciale, legalizatä si pre-
zentatà odatà cu oferta.
21. Pentru a fi admisi la Bet-
tatiune concurentii vor trebui sä
depunä, in numerar ori in efecte
publice sau garantate de Stat, o ga-
rantie provizorie, reprezentand 1/4
din valoarea estimatiunii.
Supraoferte nu se primesc.
22. Rezultatul fiearei licitatiuni
se constatä printeun proces-verbal
incheeat i semnat de functionarit
cari au luat parte la licitatiune, pre-
cum si de concurenti.
Imediat dupä inchiderea licita-
tiunii, garantiile provizorii se vor
inapoia depunAtorilor, pästrandu-se
numai acea depusä de adjudeca-
tar, cäruia i se va libera de per-
ceptor sau de administratorul fi-
nanciar cuvenita recepisä de de-
punerea garantiei provizorii, ce se
va anexa la actele de licitatiune.
Proceselc-verbale de tinerea li-
citatiunii se vor inainta autoritätii
chematä sä aprobe rezultatul lici-
tatiunii.
23. Dacä dupä trei licitatiuni
nu s'au prezentat concurenti, mi-
nisterul va putea decide ca vän-
zarea materialului sau dreptul de
folosintä sä fie cedat prin build
Invoialä.
24. Toate taxele sau impozitele
atre Stat, judet i comuna pri-
vesc pe cumpärätori.
25. Pentru materialele sau pen-
tru dreptul de folosintä adjudecate,
a aror valoare nu trece de 300
lei, aprobarea licitatiunii se va da
de atre capul de regiurle, iar pen-
tru cele cari nu trec de 500 lei,
aprobarea licitatiunii se va da de
cätre directorul phdurilor.
Toate adjudecärile cari trec de
aceastä sumä se vor aproba de
minister.
 LEGI UZUALE. 12 Noenavrie 1909
26. Rezultatul licitatiunii se va
comunica adjudecatarului In ter-
men de cel mult 30 zile dela ti-
nerea licitatiunii.
In caz de aprobare, recepisa de
consemnarea garantiei provizorii,
care va fi transformatä In garan-
tie definitivä, se va inainta spre
pästrare regiunii sau ministerului,
dupä cum vanzarea a fost apro-
batä de una sau alta din aceste
cloud autoritäti.
In caz de neaprobare, recepisa
de consemnarea garantiei se va
restitui adjudecatarului odatä cu
adresa de comunicarea rezultatului
licitatiunii.
Predarea se va face personal de
capul de ocol.
Când vânzarea a avut loc pe
numär de arbori, numärätoarea se
va face de acesta In fata cumpà-
rätorului, marcându-se arborii cu
ciocanul numärätor.
27. Daca In termen de 15 zile
dela data comunicärii aprobärii
vânzärii, adjudecatarul nu va de-
pune pretul rezultat la licitatiune,
ministerul va putea confisca ga-
rantia in folosul Statului, iar ma-
terialul sau dreptul de folosintä se
va scoate dira nou In vânzare.
28. La expirarea termenului de
exploatare sau a dreptului de fo-
losintä, arendat, se va procede de
catre capul de ocol, la receptiunea
partii de pädure de unde s'a scos
materialul sau unde s'a arendat
dreptul de folosintä, incheindu-se
proces-verbal fatä cu adjudecatarul
chemat formal, iar in lipsa sa,
fatä cu primarul comunei respec-
tive sau cu inlocuitorul säu.
Dacä la receptiune se va con-
stata cA intreprinzätorul s'a con-
format conditiunilor de vânzare,
autoritatea in drept va dispune li-
berarea garantiei.
1. Acest Ordin circular" al Ministeru-
lui de asbolu, a fost publicat in ,Moni-
torul Oficial" No. 182 din 12 Noemvrie
www.digibuc.ro
51
Dacä, insa, se va constata cA In-
treprinzatorul nu s'a conformat con-
ditiunilor contractului, sau a fäcut
täeri nepreväzute In contract, sau
a cauzat daune cu ocaziunea ex-
ploatärii sau a exercitärii dreptu-
lui de folosintä, valoarea daunelor
constatate prin procesele-verbale
ale agentilor Statului, fäcute in
prezenta primarului sau a inlocui-
torului säu, se va retine din ga-
rantia depusä i In caz de neajun-
gere, el va fi urmärit in orice altà
avere a sa.
Liberarea garantiei se va face
de catre autoritatea care a fost
chematä a aproba rezultatul hei-
tatiunii.
29. Neindeplinirea veriuneia din
formalitatile preväzute In acel re-
gulament, nu atrage dupa sine
anularea licitatiunii, deck dupä
cererea Statului.
CIRC(J LRRA1)
Ministerului de rtisbolu relativ la inter-
ventinnite i proteetille in armatt.
DIN 12 NOEMVRIE 1009.
Intervenirile laturalnice prin per-
soane civile sau militare pentru
mutAri, numiri, Inaintäri i diferite
favori, ucid dreptatea, disciplina si
camaraderia, cari trebuesc sä dom-
neascd In armatà.
Pentru a curma odatil aceastä
stricilciune si a asigura dreptatea
celor cari nu aleargii dupa protec-
tii si favoruri.
Se ordonä :
Pentru soldati si grade inferioare,
protectoral anumit, dupa cäpitan
si colonel, va fi comandantul bri-
gade!.
Deci, soldatul sau gradul inferior,
care va suferi de rea tratare de
frig, de foame, de incältäminte,
de nesomn, sau care doreste mu-
1909, si coprinde menhiunea: na se ceti
respectiv trupei si ofiferilor din limp in
timp."
52 LEGI UZUALE. 2-1 Noeinvrie 1909
tare, permisie, concediu i altele,
va cere si se va duce mai Intâiu
la cäpitan si la colonel apoi, la
novoie, va merge sau va scrie co-
mandantului brigadei. Acesta va
satisface singur sau va mijloci
spre a se satisface orice cerere
dreaptä i intemeiatä.
Soldatul sau gradul inferior, care
nu va urma aceastä cale si care
se va duce la alti protectori sau
mijlocitori, va fi pedepsit cu pe-
depsele cari prelungesc termenul
de serviciu, cu suspendarea, revo-
carea si chiar cu degradarea In
cazuri de repetare.
Pentru ofiteri, protectorul anu-
mit, dupä colonel sau comandan-
tul imediat superior, va fi minis-
trul de rtisboiu. Ofiterul, dar, se
va adresa mai intäiu respectiv co-
lonelului sau comandantului ime-
diat superior si apoi la nevoie se
va duce sau va scrie personal mi-
nistrului de reisboiu.
Acesta va satisface cu cea mai
bund vointä orice cerere dreaptä si
legalà si care nu ar jigni nici in-
teresele camarazilor, nici ale ser-
viciului sau ale armatei.
Ofiterul care nu va urma aceastil
cale si care va trimite protectori
sau mijlocitori, fie civili, fie mili-
tari, va fi denuntat tutulor capilor
ierarhici, precum si corpului ofite-
resc din corp (de grad egal sau
superior); apoi i se va trece vina
In memoriu si va fi eliminat dela
Inaintare.
Nid o solicitare de mutare dupd
cerere nu se va putea face, decal
pe baza unei vacante in fiintä sau
in perspectivä.
Nici o numire sau mutare in
interesul serviciului nu se va face
din oficiu, decât In urma unui re-
ferat motivat al inspectorului ge-
neral respectiv din minister.
1. Acest Regttlament" a fost publicat
in ,,Monitoral Oficial" No. 191 din 24
Noemvrie 1909. El abrogft regularnentul
www.digibuc.ro
Pentru orice abatere dela acest
ordin, care ar dovedi lipsa de dis-
ciplinä si de educatiune militarä,
räspunde cdpitanul, pentru trupä,
si colonelul, pentru ofiteri. Orice
caz intâmplat se va trece in me-
monk' calificativ al acestora.
Partea privitoare la trupä din
acest ordin se va tipäri si se va
afisa in camerile trupei.
In interesul dreptätri si al bine-
lui armatei, comandamentele sunt
rugate cu toatä stäruinta sä bine-
voiascä a lua continuu toate mä-
surile si a intrebuinta toate mij-
loacele legale pentru a asigura a -
plicarea acestui ordin, de care rä-
mân räspunzätoare.
REGULAMENT
Pentru oeuparea posturilor de intend st
externi la Eforia Casei Sf. Spiridou
din Iasi.
Dui 24 NOEMNTRIE 1909.
1. Orice student in medicinä de
nationalitate român sau impämân-
tenit poate fi numit extern, cu avi-
zul favorabil al medicului primar,
sef de serviciu, dupä ce va avea
sase inscriptii i va poseda certi-
ficatul dela decanat cä a terminat
anul al doilea i cä are o bunä
conduità.
2. Durata externatului va fi de
doi ani, obligat fiind externul a
se prezenta la concursul de inter-
nat cel mai tärziu la finele anu-
lui al doilea de externat. Cei ce
nu se vor prezinta la acest con-
curs de externat nu mai pot fun-
ctiona ca externi.
3. Externul nu poate sta mai
mult decât un an In acelas servi-
ciu, cu dreptul ca dupä sase luni
sä poatä trece in alt serviciu, färä
ca seful serviciului, ce externul
voeste a'l päräsi, sä-1 poatä opri,
din 10 lanuarie 1897 care a lost in vigoare
pfla la decretarea acestui nou regulament.
 LEGI UZUALE. 24 Noenivrie 1909
4. Externul datoreste supunere
ascultare sefului serviciului si me-
dicului secundar primar; el este pus
sub imediata privighere a internu-
lui, dator sä ia zilnic temperaturile
matinale i sä ajute pe intern atAt
In luarea observatiunilor cat si In
facerea autopstilor, cat si a tutulor
celorlalte obligatiuni spitalicesti.
5. Externii tin caietele de pres-
criptiuni medicale ; ei trebuie sä
se poarte cu bland* i otnenie cá-
tre bolnavi, sA privegheze Indeplini-
rea regulatA a serviciului personal
inferior si sä raporteze imediat su-
periorilor lor, la cea dintAi vizitä,ne-
regularitätile ce vor fi observat.
6. Externii nu sunt salariati, to-
tusi and spitalul este departe,
epitropia le va putea da indemniza-
tie de transport.
7. In posturile de interni deve-
nite vacante In timpul anului se
va numi intern, cu fitful provizoriu,
pâtiä la concurs, unul dintre cei mai
vechi externi,ales dupd recomanda-
tiunea medicului sef al serviciului.
S. Pentru ocuparea definitivä a
posturilor de interni se va tine
concurs, In pritnele zile ale lunei
Octomvrie, in fiecare an.
9. La concurs se admit numai
externi cari vor avea cel putin un
an si cel mult doi ani de externat
vor fi trecut examenele anului al
patrulea. La inscriere vor prezenta
un certificat al sefului de serviciu
unde au fost repartizati ca externi,
care sä constate regulata frecuen-
tare la spital si exacta Indeplinire
a tuturor Indatoririlor spitalicesti.
10. Juriul concursului se corn-
pune din trei medici primari de-
finitivi, trasi la sorti de epitropie
dintre medicii spitalelor epitropiei
din lasi cu trei zile Inainte de ziva
concursului.
11. Probele concursului vor con-
1. Acest Decrel a fost publicat irs ,Mo-
nitorul Oficial" No. 191 din 24 Noemvrie
1909. A se vedea la ordinea cronologicl,
www.digibuc.ro
53
sta din douä chestiuni una scrisA
si alta oralA. Proba scrisä va con-
sta dintr'un subiect de anatomie
patologia internä sau externä,
pentru care se acordä candidatilor
4 ore, färä a se putea servi de
arti sau note. Proba oralä va con-
sta dintr'un subiect de anatomie
si patologie internä sau externä.
Pentru aceastä probä li se acordä
candidatilor 15 minute de reflec-
tiune si 15 minute de tratare. Can-
didatii vor trece In serii de ate
5. Notele vor fi dela unu pAnä la
zece pentru fiecare probä, iar me-
dia partiald pentru fiecare probd
se va face adunând notele ce-
lor trei judecätori si Impärtin-
du-le prin trei. Dupä terminarea
probelor, notele vor fi afisate la
usa localului de concurs pentru ca
candidatii sA poatä lua cunostintä
de ele. Media generala se face
adunând mediile partiale ale ambe-
lor probe si Impärtindu-le prin doi.
12. Candidatul care nu va fi ob-
tinut minimum media generalä 6
se considera ca nereusit si nu va
putea fi numit.
13. Durata maximum a functio-
nädi internatului va fi de trei ani.
Internii vor sta In serviciile
de chirurgie generalä si medicinä
ate un an, iar la specialitäti câte
o jumätate de an, schimbându-se
in alte servicii.
DECRET1)
Pentru moditicarea art. 4 din regulamen-
tul scoalei de moan depe Wigs insti-
tntut mat'erattatea.
Dug 24 NOEMSTRIE 1909.
1. Alin. d de sub art. 4 din re-
gulamentul scoalei de moase depe
lângä institutul Maternitatea al efo-
riei spitalelor civile din Bucuresti,
sanctionat prin decretul Nostru cu
No. 1.171 din 1900 si publicat
prin Monitorul Oficial No. 282
Regulamentul .ycoalei de mow dela In-
stitutnl Maternitatea din Bucure$ti" din
16 Martie 1900, vol. 11 pag. 2053.
54 LEGI UZUALE. 26 Noemvrie 1909
din 16 Martie 1900, se modifica
precum urmeazä:
Art. 4, alin. d.Certificat de
studiu a patru clase primare.
Acest certificat poate fi sau
dela o scoala a Statului sau dela
un institut autorizat de Stat, insä
ale carui certificate de studiu echi-
valeaza cu certificatele de studiu
ale scoalelor Statului".
Aceastä conditiune urmeazä sä
o indeplineascä i moasele cari au
fäcut studiile in strainatate i cari
cer echivalarea diplomei lor cu
aceea a scoalei de moase depe
langä institutul Maternitatea".
REGULAMENT
Pent re serviciul si intretinerea palatulni
de justitie al Tiibunalalul Dimbovita.
DIN 26 Non INTRIE 1909.
1. Serviciul de Intretine al pala-
tului de justitie se pune sub in-
grijirea unui intendent, care va fi
retribuit de judet.
El va fi numit i destituit de
presedintele tribunalului.
Ministerul justitiei are asemenea
dreptul de control si destituire
asupra intendentului.
Atribatiunile intendeutului.
2. Intendentul va avea urmä-
toarele atributiuni ; va veghea
dirige serviciul de mäturare i cu-
rätire a tutulor indperilor si säli-
lor, va veghea la curatirea mobi-
lierului, conform instructiunilor ce
i se va da de ficcare sef de ser-
viciu.
3. Intendentul va inspecta in-
tregul local inaintea deschiderii
sedintelor i venirii la serviciu a
functionarilor, pentru a se asigura
de perfecta stare de curätenie.
Va fi dator asemenea ca indatä
dupä terminarea sedintelor si ple-
cärii d-lor functionari, sä proce-
deze la inspectia minutioasä a In-
t. Acest Regulament" a fost publicat
In Monitorut Oficial" No. 193 din 26
Noemvrie 1909.
www.digibuc.ro
caperilor si a mobilierului si de
va constata vre-o degradatiune
sau deteriorare, sä raporteze ime-
diat presedintelui.
Este obligat ca In tot timpul
cat tine sedinta sau mai sunt incä
lucrari, sä se afle In permanentä
In palat.
4. Intendentul va tine un in-
ventariu de mobilierul care va fi
in ingrijirea sa.
5. Serviciul de curatenie si de
máturare se va face de camerierul
tribunalului si de un alt orn pla-
tit de judet, sub privegherea in-
tendentului.
6. Deschiderea palatului pentru
public va fi la orele 9 dimineata.
7. Nici un fel de comert, nici
chiar ambulant nu se poate exer-
cita fie In interiorul, fie in curtea
palatului. Nici un chiosc sau ghe-
retä nu se poate aseza In interiorul
sau curtea palatului, afará de chios-
cul destinat pentru timbre si tutun.
Un bufet insa se va instala In-
tr'o camera a palatului ce se va
destina de presedinte si va fi pusä
sub ingrijirea intendentului.
Inchirierea bufetului si a chios-
cului pentru timbre si tutun pri-
veste pe judet.
S. 0 condicä de reclamatiuni
se va prezenta in fiecare zi de
intendent tuturor d-lor de serviciu
care vor nota observatiunile ce vor
avea de fäcut In privinta curäteniei
intretinerei, apoi o va prezenta
presedintelui.
intretinerea palatnlui.
9. Este interzisä orice agätare
de tablouri sau afipte in afarä de
locurile destinate, orice batere de
cuie In ziduri sau lemnarie, orice
lipire de placarde sau alte lucruri
similare, fie in interior, fie pe zi-
durile exterioare precum i in im-
prejurimea palatului.
Este asemenea interzis a sta
träsuri in curtea palatului.
 LEGI UZUALE. 3 Deceluvrie 1909
Oricine va Infrânge prescriptiile
acestui articol, va fi responsabil
de costul reparatiunilor l va fi.dat
in judecatä ca contravenient.
Grefierulajutoarele, secreta-
i H. Seful serviciului de pompieri
rul parchetului si al portäreilor,
vor fi responsabili de stricäciuni,
când autorul nu se va dovedi.
10. Intendentul palatului va fi
dator sä punä a se ridica orice
afisare, agätare de cadre, sau ta-
blouri etc., ¡Acute In contravenVe cu
art. precedent si sä cearä parche-
tului constatarea contraventii si da-
rea contravenientului in judecatä.
Serviclul de pazä td politic.
1 . Serviciul de pazä se va exer-
cita de un sergent de politie pus
sub ordinile parchetului ; dânsul
va parcurge necontenit In tot tim-
pul cat palatul este deschis publi-
cului, coridoarele i sälile i va
veghea ca publicul sä nu facä vre-o
stricAciune, sä nu facä murdärii, sä
purià continuu in vederea publicului
sä nu scuipe pe jos, ci in scuipä-
tori, s5 nu seazä pe ferestre sau
sä se culce pe bänci, 55 nu se frece
de ziduri, sä nu manánce sau sä
fumeze prin säli sau coridoare.
Orice abatere o va semnala in-
tendentului, care va expedia din
palat pe toti cei ce nu vor observa
aceste dispozitiuni, precum i pe
aceea cari neavând nici o afacere,
ar cäuta numai adäpost In palat,
pe ma rtorii de profesiune si pe
samsarii ce li se va semnala de
d-nii magistrati, parchet sau de-
canul corpului de advocati.
12. Nimeni, nici chiar inten-
dentul, nu poate locui sau petrece
noaptea in patat, afarä de came-
rierul tribunalului, druia i se va
destina de presedinte o camera'.
13. Serviciul de politie va
exercitat de atre parchet prin
Aceastä Cortventiune publicatá in
1.
Monitorul Oficial" No. 199 din 3 De-
cemvrie 1909, a fost votatä de CamerS la
20 Martie 1908, far de Senat la 28 Martie
www.digibuc.ro
55
agentii de politie ce-i va avea la
dispozitia sa.
Serviciul de incendiu.
ai orasului, va lua mäsuri necesarii
pentru paza de incendiu a palatului.
Servleiul de aprozl.
15. Serviciul interior al tribuna-
lului si serviciul de curieri se va
face de cei trei aprozi ce-i are.
Ei vor fi tinuti, când serviciul va
permite, spre a ajuta si la curäti-
rea palatului.
16. Aprozii vor purta uniforma
dupä modelul ce li se va indica si
sunt datori a fi curat ImbrAcati, in-
cältati i primeniti. In caz de contra-
ventie vor fi pedepsiti pentru prima
datä cu amenda de 5 lei, a doua oarä
de 10 lei si a treia oarà concediati.
Este interzis aprozilor sä pri-
meascä orice remunerate dela In-
pricinaV sub pedeaps4 de imediatà
concediare.
Aprozii se vor prezinta la servi-
ciu la ora ce li se va determina,
vor imbräca uniforma si apoi vor
ocupa posturile lor. Dupà Inchi-
derea sedintelor, aprozii vor da In
primirea intendentului localurile,
apoi desbräcându-si uniforma, vor
pär5si palatul.
18. Intendentul dupà ce va primi
localurile dela aprozi, va inspecta
intreg locale!, i dupä ce se va
asigura cä nimeni n'a mai rämas
In palat, va Inchide toate intr5rile
va lua cheile.
Camerierul care va locui, va
avea intrare deosebitä.
CONVENTWNER
dintre Serbia qi Romania asupra
pescuitului pe DunAre.
fi DIN 3 DECEIVTlila 1909.
I. Pescuitul, In portiunea din
1908, promulgatä fiind la 1 Decemvrie
1909. Schimbul scrisorilor de ratificare a
avut loc in Bucure0 la 2 I 15 Decernvrie
1909,
 56 LEGI UZUALE. 3 Decemvrie 1909
Dunäre ce formeazä fruntaria in-
tre Romania si Serbia, va fi su-
pus dispozitiunilor urmätoare :
2. E oprit a intrebuinta
instrumente pentru pescuit, de
sfoar5 sau de alte materii textile,
ale c5ror ochiuri, mAsurate dupä
sederea lor in ap5, ar avea dimensi-
uni mai micide4 centimetripelature.
Pentru partea din plasä care for-
meazä sacul n5vodului (Ialov in sax.-
beste»), ochiurile vor putea fi micso-
rate pan5 la 2 1/2 centimetri pe lature.
Pentru pescuitul scrumbiilor de
Dunäre (Clupea pontica i Clupea
Nordmani), dimensiunile ochiuri-
lor vor putea fi micsorate Oa la
3 centimetri pe lature.
Pentru instrumentele ce servesc
exclusiv la prinderea pestilor mici,
a c5ror lungime na trece niciodat5
peste 20 centimetri, ochiurile vor
putea avea pang la 2 centimetri
pe fiecare lature, dar in nici un
caz dimensiunea totalä a acestor
retele nu va putea trece de 10 me-
tri pa tra ti.
De asemenea fac exceptiune plä-
site In formä de sac, numite In
sarbeste gketza», sau pläsi Cara-
toare, a dror gurä nu trece peste
2 m2 si aparatele numite oria" in
româneste i balaela predja" In
sarbeste, cu o gura care nu frece
peste zece (10) m2, ale chor ochi
pot avea 25 mm. pe lature.
Mäsurätoarea ochiurilor este ad-
mis4 cu o tolerantä de 1/.
Guvernele respective, In urma
unei Intelegeri Intre delegatii lor,
pot micsora dimensiunile ochiuri-
lor unor anumite aparate si in a-
numite timpuri, dar numai pentru
speciile de pesti mici.
3. Este oprit pescuitul cii dina-
mitä sau cu orice altä materie ex-
plosibilä, oträvitoare sau narcotic&
precum si pescuitul cu furci de
fier, numite ostie" pe româneste,
ostre" pe sarbeste, precum i cu
arme de foc.
www.digibuc.ro
De asemenea este interzis a in-
trebuinta pentru pescuitul ceg5i
(keciga") franghii cu undite mici
plutitoare, färá nadà, având de scop
a apuca pestele care trece printre
ele (numite in româneste carma-
cute plutitoare de cegä färä nadA"
si In sarbeste pampurski struk).
Aceastà mäsurd nu se aplic5. frân-
ghiilor cu carlige. mari plutitoare
färä nadä (numite pe româneste
cal-mace" si in sârbeste morun-
ski struk"), cari servesc la pescui-
tul celorlalte specii de Acipenser.
4. Cotetele de peste i gardu-
rile fixe, de lemn sau de trestie,
trebuiesc s5 fie construite asa In
cat spaturile dintre gratii sä nu fie
mai mici de 3 centimetri.
5. Este oprit a aseza pe un curs
de apä, orice fel de aparate pen-
tru pescuit, fixe sau miscätoarc,
(franghii cu carlige, nävoade, setce,
pläsi mail, etc.), cari ar Inchide
mai mult de jumatatea fluviului,
Impiedicând astfel libera trecere a
pestilor.
Aceastà jumätate a fluviului va
fi determinatä luänd mijlocul li-
niei cea mai scurtä ce uneste cele
cloud maluri cand apele sunt scä--
zute.
Aceastà Ingsurà nu se apnea gar-
lelor ce conduc in HIV si In la-
curi, cari vor putea fi inchise prin
cot* i garduri fixe de lemn sau
de trestie, construite dup5 pres-
criptiunile art. 4.
6. Pescuitul speciilor urmittoare
este oprit dela 1 Aprilie parià la
1 lunie stil vechi, In scopul de a
cruta präsila :
Acipenser Huso L. (Morun in
romaneste si In sarbeste) ;
Acipenser Gtildenstädtii (Nisetrit
in româneste, Yessetra In sârbeste);
Acipenser stellatus Pall (Pästruga
In româneste si In sârbeste) ;
Acipenser glaber (Viza In roma-
neste, Sim In sarbeste) ;
Acipenser ruthenus (Cegd in ro..
 LEGI UZUALE. 3 Decernvrie 1909
mâneste, Kecga In sârbeste) i toate
speciile geniului Acipenser ;
Lucioperca sandra si volgensis
Cuv. (Saläu in româneste, Smudj
in drbeste) ;
Cyprinus carpio (Crap In româ-
neste, Saran in sarbeste) ;
Tinca vulgaris Cuv. (Lin In ro-
mâneste, Lignak In särbeste) ;
Barbus fluviatilis Agass. (Mreanä
In româneste, Mrena in sârbeste)
toate speciile geniului Barbus ;
Astacus fluviatilis i leptodacty-
lus (Rac In româneste i In stir-
beste).
Guvernele respective, in urma
intelegerii intre delegatii lor, vor
putea stabili timpuri de crutare si
pentru alte specii decât cele enu-
märate.
Prin exceptiune, pescuitul In Du-
näre va fi permis douii zile Ina-
nte de Dumineca Floriilor (Tsveti"
In sârbeste).
7. Pescuitul speciilor arätate mai
jos, va fi oprit dad ele nu ajung
cel putin dimensiunile urmätoare
Acipenser Huso 100 ctm.
Acipenser Güldenstädtii 60 »
Acipenser stellatus 60 »
Acipenser ruthenus 35 »
Acipenser glaver 60 »
Lucioperca sandra i Lu-
cioperca volgensis 30 » asupra celor ale pescäriei. Proprie-
Cyprinus carpio i alte
specii ale geniului Ciprinus 30
Tinca vulgaris 20 » coteala lor tot ce se va gäsi de
Barbus fluviatilis 25 » trebuintd ca räul pe care 1-ar pro-
Astacus fluviatilis 0 9I
Astacus leptodactylus
Dimensiunile pestilor vor fi lu-
atc mäsurând distanta dela ochi
pânä la vârful cozei.
Toleranta admisä este de lOo/o
Guvernele respective, In urma
intelegerii dintre delegatii lor, vor
putea de vor crede folositorsä
stabileascä dimensiuni minimale
pentru alte specii decât cele ard-
tate mai sus.
S. Pestii cari nu vor avea di-
www.digibuc.ro
57
mensiunile arätate la art. 7, precum
acei cari vor fi pescuiti intr'un
timp and peseuitul lor este oprit
prin art. 6, trebuie sä fie aruncati
de lndatä Inapoi In apà, chiar dad
stint morti.
9. Vânzarea pestilor opriti, fie
din cauza dimensiunilor lor, fie din
cauza epocii lot de reproductiune,
este riguros interzisä, de aseme-
nea i vânzarea icrelor lor proas-
pete.
M. In interesul pisciculturii
al astaciculturii, precum si pentru
scopuri de experimente
pescuitul pestilor i racilor poate,
cu toatá oprirea stabilitä prin art.
6 si 7, sä fie atitorizat exceptional,
In virtutea unui permis liberat de
autoritatea competentä, care va pu-
tea de asemenea, pentru aceleasi
motive, sä autorizeze Intrebuinta-
rea de aparate i instrumente o-
prite prin art. 2.
11. Este oprit de a arunca, a
conduce sau a läsa sä se scurgA
in apele Dunärii amäsite dela sta-
bilimente industriale, a dror fel si
dtime ar putea fi vätämätoare pes-
tilor.
Totus, se va permite de a se
face canale de scurgere, când in-
teresele industriei ar predomina
tarii insä ale unor asemenea sta-
bilimente vor trebui sä fad pe so-
duce aceste scursuri sä fie redus
la minimum.
12. Guvernele Pärtilor contrac:
tante vor lua toate mäsurile de
trebuintä pentru punerea in apll-
. care a acestei Conventiuni, vor
pedepsi toate contraventiunile cu
pedepsele preväzute In legile res-
pective si vor avea personalul tre-
buitor pentru supraveghiere.
Aceasta Conventiune nu opreste
pe pärtile contractante de a lua,
In voie, pe teritoriile lor, mäsuri
 58 LEGI UZUALE. 3 Decenivrie 1909
chiar mai severe, daa le vor gäsi
de trebuintä.
13. Partile contractante vor nu-
mi fiecare un delegat special.
Acesti delegati îi vor comunica
unul altuia mäsurile pe cari Gu-
vernele lor le vor fi luat cu pri-
vire la pescuitul In apele indicate
la articolul I.
In afarä de aceasta, acesti dele-
gati se vor intruni din timp In timp,
cel putin odatä pe an, pentru a
discuta si propune noui mäsuri,
drecum i pentru a veghia la apli-
parea strictä si riguroasä a textu-
cui prezentei Conventiuni.
14. Prezenta Conventiune va fi
ratificatä si ratificArile vor fi schim-
bate la Bucuresti, cat s'ar putea
mai curând.
Ea va fi pusä In executie In-
data dupä schimbul ratificärilor
va rämânea in lucrare pentru o
duratä de cinci ani.
Dacä nici una dintre pärtile con-
tractante nu o va fi denuntat cu
un an inainte de expirarea acestei
perioade, ea va rämânea In lu-
crate si nu va inceta decal dou5.-
sprezece luni dupä ce o va fi de-
nuntat unul dintre Guvernele con-
tractante.
Spre credinta cdrora, Plenipoten-
respectivi au semnat prezenta
Conventiune sl au pus pe clansa
pecetiile lor.
Fäcut In indoit exemplar la Bu-
curesti, la douzeci i apte Fevrua-
rie o mie nouä sute opt.
1. Acest Decrel" modificator, a fost pu-
blicat In Monitorul Oficial" No. 199 din
3 Decemvrie 1909. Aceste modificlri sunt
bazate pe urmAtoarele motive arätate in
raportul adresat M. S. Regelui de D-1 Minis-
tru de räsboin Sire, pierzdndu-se ade-
sea un limp indelungat cu raportul in
corpurile de trupd, la cari asistd de pri-
sos un personal numeros, iar, de alta
www.digibuc.ro
DECR ET s)
De madifiearea regulamentului Servi-
child interior al trapeler".
DDT 3 DECahlyME 1909.
I. Se suprimä articolele No. 209,
210, 211, 212 si 214 din regula-
mentul Serviciului interior" al tru-
pelor.
Se modificä articolele urmätoare
din acelas regulament :
213. Raportul. La ora destinatä,
comandantul corpului primeste ori
ce raport, cerere, reclamatiune sau
prezentare, iar deciziunile precum
si ordinele de serviciu se copiazä
438. Intamplându-se uneori sä
se aplice mäsuri sau pedepse ne-
drepte ori prea mari, inferiorul
poate reclama, conformandu-se re-
gulefor urmätoare :
Peclamatia contra unei pedepse
nu poate fi fácutä decât a doua
zi dupà ce a ince;mt executarea.
Peclamatia si In general orice
cerere trebuie sä se primeascA si
sA se transmitä imediat, punând
datä certä.
La orice reclamatiune sau cerere
trebuie sä se dea un räspuns mo-
tivat, fie ofiterilor, fie soldatilor si
gradatilor.
439. Peclamatiunile sau cere-
rile soldatilor si gradatilor se pri-
mesc mai IntAiu de cäpitan si de
cornandantul corpului si apoi de
comandantul brigadei. Acesta ina-
inteaza, In scris, direct autoritä-
tii competinte, acele cereri sau re-
clamatiuni pe cari nu le poate re-
zolvi sau satisface el Insusi.
440. Peclamatiunile sau cere-
parte, regulamentul asupra Serviciului
interior", prevazdnd la art. 213 modal
de comunicare al ordinelor ;
De asemenea, pentru a griibi solutin-
nea cererilor si reclamatiunitor trupei
sou ofiterilor, precum si spre a le evita
pierderea de timp si cheltuelile ocazio-
nate cu prezentarea in mai mulle gar-
nizoane".
 LEGI UZUALE; 20 Decenrivie 1909
rile ofiterilor sunt pri mite mai intaiu
de comandantul corpului sau de
comandantul ierarhic urmAtor si
apoi de unul din capii ierarhici
superiori, arätat de ofiter. Acest
din urmä autorizeazä sau inainteazä
direct autoritätii competinte acele
cereri sau reclamatiuni, cari nu pot
fi rezolvite sau satisfäcute de el
441. Ofiterul, care a dobandit
autorizarea, se va prezenta sau va
adresa raport scris direct autori-
tätii competinte (comandantul di -
vizii, corpului de armatä sau Mi-
nisterului), prezentand in acelas
timp, sau alAturând opiniunea scrisä
a comandantilor mentionati.
442. Orice reclamatiune sau ce-
rere verbalä a ofiterilor va fi for-
m ulatà si in scris. De asemenea,
atat pentru trupä cat i pentru of i-
teri, opiniunea comandantilor va
fi scrisä i documentatä pe ra's-
punderea lor personalä.
443. Reclamatia verbalà sau scri-
sä trebuie sä fie fäcutà in termeni
respectuosi si cuviinciosi, WA a
bänui intentiunea persoanei contra
cäruia se reclamä ; altminteri, ea
nu se primeste, iar cel care va face
o asemenea reclamatiune va fi pe-
depsit.
444. Capii ierarhici sunt datori
a asculta cu bunä vointä i interes
reclamatiile inferiorilor, dändu-le
o dreaptä deslegare sau inaintan-
du-le mai departe, dad inferiorul
nu a fost satisfäcut. In schimb,
inferiorul care va urma altà cale
decal cea de sus, in cereri si re-
clamatiuni, va fi aspru pedepsit.
L Aceastä Lege° cunoscutà sub denti-
mirea de Legea tn contra sindicatelor"
a fost publicatä in Monitorul Oficial"
www.digibuc.ro
59
LE(3 E 1)
In contra sindicatelor, asociatiunilor pro-
fesionale a functionarilor'Statului,
judetelor, coninnelor si stabi-
'1intentelor pnblice.
DIN 20 DECDIVRIE 1909.
1. Functionarii, meseriasii, mun-
citorii si, In fine, orice salariat al
Statului, judetelor, comunelor
stabilimentelor publice cu caracter
economic, industrial si comercial,
precum i toti aceia cärora le este
incredintatä asigurarea unui ser-
viciu public de aceastä naturä, nu
vor putea, sub nici un cuvant, face
parte din nici un fel de asociatiune
profesionalä färä autorizarea minis-
terului de care depinde.
Functionarii, meseriasii si mun-
citorii de mai sus, nu se pot pune
In grevä.
Cel care va contraveni dispozi-
tiunilor de mai sus, va fi destituit
va pierde toate avantagiile ce
avea, ca i retinerile ce i s'ar fi
fäcut pentru diversele case de aju-
tor si pensii, pe bazä de legi, re-
gulamente si contracte.
Acei cari, in 15 zile dela pro-
mulgarea legii dc fatä, vor de-
clara ca se retrag din administra-
tiunile din care fac parte, vor
primi retinerile ce li se vor fi f
cut, dacä regulamentele acelei ad-
ministratiuni Ingädue aceasta.
Cad sub prevederile acestui ar-
ticol toti functionarii, meseriasii
muncitorii cari se vor gäsi in ser-
viciu la expirarea termenului de
15 zile pornenit mai sus.
2. Libertatea muncii este ga-
rantatä. Oricine, prin violentä sau
amenintäri, va provoca sau va face
sä dureze o incetare partialä sau
totala a muncii, pentru a impune,
fie muncitorilor, fie antreprenorilor
sau patronilor, o micsorare sau ri-
No. 214, din 20 Decemvrie 1909. Ea a fost
votatä de Camera' la 17 Decemvrie 1909,
iar de Senat la 18 Decemvrie 1909.
60 LEGI UZUALE. 20 Decemvrie 1909
dicare de salariu, sau conventh di-
f erite de acelea adoptate pânä atunci
este pedepsit cu Inchisoare dela o
lurid pânä la doi ani.
Dacä acei ce s'au fäcut culpa-
bill de acest delict nu fac parte
din personalul stabilimentului In
care s'a produs greva, ei se vor
pedepsi cu maximul pedepsei.
Aceste infractiuni se vor judeca
de urgentä, in prima instantä, de
cätre judec5torul de ocol.
3. Judetele, comunele i stabi-
limentele publice sunt indatorate
ca, In termen de doi ani dela pro-
mulgarea legii de fatä, sä creeze,
dad nu au Ind, case de ajutor
asigurare pentru accidente í bä-
trânete a functionarilor, meseria-
silor, muncitorilor i, in genere,
tutulor salariatilor din serviciile lor,
intruck ei intrà In categoria celor
dela art 1.
LEGE
Pentru infiintarea Wandler populare de
nieserlasi si a cooperativelor de pro-
ductie, consuls, construetie si
de comet,.
DIN 20 DECEWRIA 1909.
I. Muncitorii si meseriasii români
dela orase, In parte, impreunä, vor
putea, In localitatea unde se gäsesc
exercitând profesiunea lor, sä In-
fiinteze bänci populare sau orice
alte cooperative, cum ar fi de pil-
clä, cooperative de productie, de
consum, de constructie, de comert,
de cumpärare in comun a uneltelor
si materialelor prime, de inmagazi-
nare si vânzare in cornun si altele.
2. Aceste societäti pot cumpära
¡mobile urbane si rurale numai
1. Aceastä Lege" publicatä in ,,Moni-
tortil Oficial° No. 214 din 20 Decernvrie
1909, a fost votatä de Camerei la 15 De-
cemvrie 1909, iar de Senat la 18 Decem-
vrie 1909. A se vedea la ordinea cronolo-
Legea asupra Mncilor populare
seitesti si a casei tor centrale, din 24
Martie 1903, cu modificlrile din 1904, 1905
si 1906, (Vol. Ill pag. 2671) precum si mo-
www.digibuc.ro
imprejurul oraselor pentru construi-
rea de locuinte ieftine, nu numai
pentru trebuintele scopului pentru
care s'au lnfiintat, dar chiar si pen-
tru plasarea economiilor lor.
3. Forma In care aceste coo-
perative se vor constitui, modul
cum ele Ifi vor conduce afacerile,
raporturile dintre asociati, ca fi
dintre ace0a §i cei de al treilea,
sunt aceleafi cu cari Bäncile po-
pulate §i cooperativele säte0 fun-
ctioneazä conform legii din 28 Mar-
tie 1903, cu modificärile ce i s'au
adus prin legile din 1 §i 8 Decem-
vrie 1904, 15 Martie fi 6 Aprilie
1905, 1 fi 4 Martie 1906 fi 31
Martie 1908, cum fi regulameniul
acestei legi.
4. Cassa centrald a Bäncilor po-
pulare va avea fatä de aceste coo-
perative identic acelas rol pe care
il are fatä de Brincile populate si
cele alte cooperative sätesti.
Ea va fi reprezentatä printr'un
consiliu special, compus din 5 mem-
bri, 3 alesi de dare consiliul de
administratie al Cassei centrale a
Bäncilor populate din sänul lui,
unul numit pe sapte ani din mi-
nisterul de industrie si unul va fi
de drept directorul sau seful ser-
viciului de meserii din ministerul
inaustrii si comertului.
Autorizatia prealabilä a Cassei
centrale a Bäncilor populare este
ceruta pentru infiintarea acestor
cooperative.
5. Cassa centralä a bäncilor po-
pulare are facultatea ca, numai pe
temeiul autorizatiunii consiliului ei
de administratiune, sä facä aceleasi
operatiuni si cu casseh) de econo-
difickile din 1 Aprilie 1908, (Supl. I pag.
443) si ultimele modificlri din 15 Aprilie
1910, aflate in acest volum la ordinea cro-
nologIcä. De asemenea si Regulamen-
tul" ei din 11 August 1904. (Vol. III pas.
3159), precum si Legea pentru societa-
tile cooperative seitesti" din 15 Aprilie
1905. (Vol. III pag. 3296).
 LEG1 UZUALE. 30 Innuarie 1910
mie sau cooperative infiintate, con-
form codului de cornett, de midi
functionari si midi comercianti.
6. Se va intocmi un regula-
ment pentru aplicarea acestei legi.
LEGE 9
Pentrn modificarea eltorva articole din
legea invitAndintnlni primar s,i nor-
mal-primar din 19 August 1901.
DIN 10 1ANUARIE 1910
In legea invatämantului primar
normal-primar, sanctionatä la 19
August 1901, se introduc urmä-
toarele modificäri :
1. La aliniatul III se adaugä la
fine cuvintele urmatoare :
In localitätile si In Imprejurärile
in cari ministerul ar crede nece-
sar, el va putea decide ca etatea
dela care copii vor fi obligati a
urma la scoalä sä Inceapä dela 6
ani.
22. Se inlocueste cu cel urniä-
tor :
«Durata studiilor in scale pri-
mare rurale este de cinci ani. In
localithi1e si in imprejurArile in
cari ministerul ar crede necesar,
el va putea decide ca aceastä du-
ratä sä fie de sase ani, dintre care
un an preparator».
31. Intre alin. al IV-lea si al
V-lea se introduce un nou aliniat
in cuprinderea urmätoare :
In localitätile i In imprejurarile
In cari ministerul ar crede nece-
sar, el va putea decide ca durata
1) Aceastä Lege" publicata in Moni-
tor/a Oficial" No. 227 din 10 Ianuarie
1910 a fost votata de Camerd In sedinta
dela 24 Martie 1909, iar de Senat dela 11
Decemvrie 1909. A se vedea la ordinea
ei cronologica legea completA In vol. III
pag. 2359, precum i modificArile din 2
Aprilie 1908, supl. 1 pag. 463 si acele din
27 Martie 1909, supl. II pag. 277. A se
vedea i Regularnerdul" legii in vol. III
pag. 2910 si modificárile din 25 Mai 1908.
supl. I pag. 748; acele din 13 Septemvrie
1998, supl. II pag. 46 ; din 20 lunie 1909,
sup. II pag. 595 si din 24 lunie 1909,
www.digibuc.ro
61
cursurilor sä fie de cinci ani, Im-
partita In cinci clase, dintre cari
o clasä preparatoare".
DECRET 9
Peutrn adlugarea nnni aliniat la art. 3
al regulanientulni pentrn infiintarea
si func(ionarea scoalelor de notari.
DIN 17 IANUARIE 1910
1. Se aprobä de Nbi a se acIA-
uga la aliniatul II al art. 3 din
regulamentul pentru Infiintarea
functionarea scolelor de notad, ur-
mätorul aliniat :
cActualii notad vor putea fi ad-
misi la concurs daca nu au trecut
varsta de 40 ani i dad au servit
In aceastä calitate sau in aceia de
secretad comunali cel putin 3 ani,
fiind si bine notati sub raportui
aptitudinei.
REGULRMENTUL 3)
,?eoalelor pregátitoare de plutouiert.
DIN 30 1ANUARIF. 1910.
CAPITOLUL J.
Scopui scoalelor. DIrectiune.
Muni.
1. Pentru a se da instructiunea
teoretica i practicA necesarä gra-
delor inferioare destinate sa de-
vinä plutonied, se infiinteaza cate
o scoalä pregalitoare de plutonieri
de : infanterie, cavalerie, artilerie
de camp, artilerie de cetate, pio-
neri si geniu, fiecare alipitä res-
pectiv pe lAngA: coala de tragere
supl. 11 pag. 596. Vezi i notele din supl.
I pag. 1045 si 1046.
2) Acest Decret" a fost publicat in
Monitorul Oficial" No. 233 din 17 lanua-
rie 1910. A se vedea la ordinea sa cro-
nologica Regulamentul penfru Infiinta-
rea si functionarea scoalelor de notari
din 3 Septemvrie 1908, Supl. II pag. 3
de asemenea si : Regularnentul pentru
organizarea i achninistrarea cassei de
ajutor si pensiuni a notarilor" din 2 De-
cemvrie 1908, Supl. Il pag. 122.
3) Acest Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 244 din 30
Ianuarie 1910.
62 LEGI UZUALE.
a infanteriei, Scoala militarä de
cavalerie, Scoala militard de arti-
lerie, geniu si marina', Regimentele
de cetate, unul din Batalioanele
de pioneri, Batalionul de cal ferate
si Batalionul de pontonieri.
2. PregAtirea viitorilor plutonieri
trebuie sä fie moralA, fizicA si mi-
pentru care se va urma
litarA,
dupä principiile stabilite in Regu-
lamentul Scoalelor militate, avail-
du-se in vedere scopul ca ei sA
devinA instructorii inferiori ai tru-
pelor, pentru : instructiunea
trageri, cAlArie, lucrAri de
camp, serviciul in campanie, teo-
riile trupei, etc.
3. Comisiunile de inviffameint,
pentru studiul chestiunilor de in-
vátAmant, se vor compune din
toti profesorii scoalei respective,
sub presedenpa comandantului
§coalei.
Comisiunile de examinare,
la absolvirea scoalelor, se vor coin-
pune din :
a) Comandantul scoalei si doi
ofiteri din armA, pentru scoalele
alipite pe längä scoalele militare;
b) Comandantul Corpului si doi
ofiteri din armä, pentru scoalele
alipite pe langA Corpurile de trupä.
CAPITOLUL IL
Recrutarea elevilor de plutonieri.
Eievii de plutonieri se vor
recruta dintre subofiterii armei res-
pective, aflätori in ultimul an de
serviciu, si cari vor indeplini con-
ditiunile urmAtoare :
a) Sä fie de nationalitate ro
manä ;
b) Sä se bucure de o sänätate
deplinä si de o constitutiune ro-
bustä ;
c) SA fi avut o purtare bunä,
atat in societate, inainte de incor-
porare, cat i pe timpul serviciului
activ ;
d) SA nu fie cäsätorit ;
e) SA poseadA certificat in re-
www.digibuc.ro
30 lanu arie 1910
gulä de absolvirea a cel putin
dottA clase gimnaziale sat echiva-
lente ;
f) SA dea o declaratiune, prin
care se obligä a se reangaja ca
plutonier, dupä terminarea scoalei
si la ivirea de vacante in corp ;
g) SA poseada un certificat al
capului de corp, care sd dove-
deascA educatiunea militarä §1 ap-
titudinea de a deveni plutonier-
instructor ;
h) Sä aibä vechimea de cel pu-
tin 6 luni in gradul de subofiter,
si un serviciu efectiv la front de:
1 an si 5 luni, pentru trupele cari
au serviciul obligatoriu de doi ani,
si 2 ani si 5 luni, pentru cele cu
serviciul de trei ani.
6. Numärul maxim de subofiteri
ce se vor recomanda de corpuri
va fi proporponal cu vacantele bu-
getare.
CAPITOLUL Ill.
Invitämäntul.
I. Durata i metoda Inviitännintalut.
7. Durata invätämäntului in scoa-
lele pregatitoare de plutonieri va
fi de 7 luni, dela 1 Aprilie panä
la 1 Noemvrie.
La finele lunit Octomvrie se va
tine examen de absolvire, dupA
care se va acorda o permisiune
Oa la 1 Noemvrie.
8. InvätAmAntul va fi aplicatiV
practic pe teren, dupA metoda
prescrisä in scoalele pregätitoare
de ofiteri.
IL Materlile invAtiman lulu'.
9. Materiile ce se vor preda ele-
vilor de plutonieri sent :
Datoriile morale ale os-
tasului,
a) Educa- I
Livretul militar,
tiunea mili- Teoriile soldatului,
tara (moralä Pedagogia instructorului,
si profesio- Corespondenta militarä,
nalä) Notiuni de igienä,
Notiuni de ipologie.
b) Regulamentele si manualele
armei ;
 LEGI UZUALE.
Notiuni de tacticä ;
d) Notiuni de artilerie i arme
portative;
e) Cetirea hartilor i ridicäri ex-
peditive;
f) Notiuni asupra administratiunii
unitätilor mici ;
g) Cunotinte din istoria mili-
tarä a României ;
h) Comunicatiunile tärii (pe us-
cat §i pe apä) ;
0 Exercitii gramaticale i de
compunere ;
j) Scriitura §i desenul ;
k) Exercitii militare §i trageri
In tintä ;
1) Agerimi diverse §i cglärie.
CAPITOLUL IV.
Programe, cotäri, examen de absol-
Ore.
10. Predarea cursurilor se va
face dupà programele analitice,
stabilite de profesori i aprobate
de inspectorii generali respectivi.
11. In alcätuirea orarului servi-
ciului se va avea in vedere Re-
gulamentul *coalelor militare. .
Pentru prelegeri, aplicatiuni
exercitii militare, se destinä 8 ore
pe zi, 1mpartite In 6 §edinte, din
cari 3 inainte de amiazA §i 3 dupä
amiazä, afarä de Sâmbäta dupä
amiazà, care se rezerveazä pentru
curatenie: in total, 33 §edinte pe
säptämânä.
Pentru aplicatiuni i exercitii
de mice natura, se pot combina
douä sau mai multe §edinte in
§ir.
In orar, timpul se va Imparti
aräta pe edinte l-a, II-a, III-a,
etc., edirita fiind unitatea de mä-
surd a timpului.
Durata unei edinte va fi de 1
orà §i 13 minute, iar Intre *edinte
se va läsa un repaus de 10 mi-
nute.
12. Elevii de plutonied se no-
teazä la ioate materiile ce se pre-
dau In §coalä.
www.digibuc.ro
30 fanuarie 1910 63
Ei vor mai fi nota(i la :
1. Purtare ;
2. Rânduialä §i curä(enie ;
3. Aptitudini militare pe teren.
Aceste note se dau de coman-
dantul Scoalei, dupä ce a consultat
pe profesori i instructori.
13. Notarea §i stabilirea medii-
lor se fac dupä prevederile regu-
lamentului §coalelor militare.
14. La terminarea coalei, me-
ddle partiale §i generale, se trec
In livretele individuale ale elevi-
lor de plutonied, pe paginile pre-
väzute In acest scop §i legate la
finele livretului. Ele se semneazä
de comandantul
15. Examenul de absolvire, tre-
cut inaintea comisiunii prevAzutä la
art. 4, va cuprinde o probd orald
o proM de aptitudini militare
pe teren.
Proba oralà va consta din apli-
catiuni asupra mai multora din
materiile predate in §coalä.
Proba de aptitudini militare pe
teren va consta din :
a) Metoada de instructiune a re-
crutilor, executatà cu aplicarea la
un recrut, un §ir §i o grupä, *i a-
plicate la toate regulamentele
manualele armei;
b) Comanda unui pluton de in-
fanterie sau cavalerie, sau a unei
sectii de artilerie ;
c) Cetirea unei härti §i ridicarea
din vedere, pe scara datä, a unei
portiuni de teren.
16. Media de absolvire va fi
de cel putin tbine» (6), cu medii
partiale anuale §i de examen de
cel putin : ,bine" (6) la purtare
aptitudini militare §i binipr" (4)
la celelalte materii.
La medii egale, clasarea se va
face dupä aptitudinile militare.
17. Când un elev de plutonier
cade bolnav In examen, i dad
media anualä este satisfädtoare,
el va putea trece examenul dupä
insänätoOre ; insä, nu mai târziu
64 LEGI UZUALE. 30 Innuarie 1910
decât pânä la 1 Noemvrie al anu-
lui.
18. Când un elev lipseste din
orice cauza mai mult deck o lunä,
continua sau intreruptd, el va fi
inapoiat corpului.
19. Repetenta nu se admite.
20. Elevii de plutonied cari au
absolvit scoala vor fi reangajati,
de drept, ca plutonieri, pe ziva
de 1 Noemvrie, la corpurile chora
au apartinut.
Cei cari nu au absolvit scoala,
vor fi trecuti In concediu cu gra-
dul de subofiter.
21. In caz de lipsä de vacante
de plutonied la data exacta a ter-
minânli absolventii scoa-
lelor pregititoare de plutonieri,
vor avea dreptul a fi mentinuti In
functiunile de subofiteri instructori
pana la ivirea de vacante In corp,
acestea se vor da In ordinea cla-
sificatiunii obtinutä la scoalä de
catre elevii de plutonied din cor-
pul respectiv.
CAPITOLUL V.
Administraflunea coalelor.
22. Administratiunea scoalelor
pregatitoare de plutonieri depinde
de scoalele sau corpurile pe Iângä
cari sunt alipite.
23. Elevii de plutonied vor conta
In corpurile lor si vor fi detasati
la scoli.
Ei vor purta uniforma corpului
In care conteaza, având ca semn
distinctiv un galon de land albä,
cu dungä rosie la mijoc, in zig-
zaguri, cusut pe mâneca stângä la
manta si tunicä. La bluza, galonul
se poartä pe ambele contra epo-
lete.
21. La intrarea In scoala, elevii
de plutonier vor avea asupra lor
urmkoarele efecte:
Micul echipament complet si In
build stare ;
Imbracämintea : cloud garnituri
complete si in build stare (una de
www.digibuc.ro
cazarmä si una de serviciu), cloud
bluze de vara, din care una nouii
douä perechi cizme noui.
Marele echipament si armament
complet.
Cazarmamentul : un dos de sal-
tea, un dos si cloud fete de perna,
doua cearseafuri, o patura.
25. Pentru fiecare din elevii de
plutonieri din trupele calki, cor-
purile de trupä vor trimite scoale-
lor pregätitoare de plutonied res-
pective, eke un cal de Marie cu
harnasamentul complet. Corpurile
vor mai detasa numärul de soldati,
ingrijitori de cai, In raport cu caii
trimisi de corpul respectiv.
In caz când elevii de plutonieri
nu vor avea loc In scoalä, ei vor
putea dormi la corpurile din gar-
nizoanä.
CAPITOLUL VI.
Personal si atributiuni. Dispozifluni
finale.
26. Personalul scoalei pregki-
toare de plutonied de infanterie,
este cel preväzut In buget la scoala
de tragere a infanteriei.
Pentru scoalele pregatitoare de
plutonieri ale celorlalte arme, co-
mandantii scoalelor si ai corpurilor
de trupa, pe lânga cari sunt ali-
pite aceste scoale, vor hotäri in
raport cu trebuintele, din persona-
lul lor, pe acela necesar bunei
functionari a scoalelor respective.
27. Ofiterii instructori, cari sunt
si profesori de diferite materii, sunt
numiti de ministerul de räsboiu
(inspectoratul general al Invätä-
mântului militar), dupä propune-
rile comandantilor i avizul inspec-
torilor generali respectivi.
28. Nici unul din acesti ofiteri
nu poate fi Insarcinat cu tin ser-
viciu in afarä de corp. Ei sunt da-
tori a se conforma strict progra-
melor analitice ale cursurilor.
29. Regulamentul de fata anu-
leazä regulamentele anterioare ale
 LEGI UZUALE. 30
scoalelor de suboflteri de infante-
rie si de cavalerie.
Dispoziiiuni trauzitorii.
30. Pentru anul curent, scoalele
pregätitoare de plutonieri vor dura
dela 1 Decemvrie. 1909 la 1 Iu-
lie 1910, putând fi urmate, In li-
mitele vacantelor scoa1e1or respec-
tive, de subofiterii reangajati si de
subofiterii cu (nice vechime In a-
cest grad, cari posecia certificatul
de 4 clase primare urbane sau 5
rurale.
Mode le de aete cc trebuiese Mute pentru
reaugaj area ea platen ier.
Pegatul Romaniei Model A.
Primäria comunei . . .
Certificat de nationalitate
Noi primarul comunei
din judetul . . . certificam :
a) Ca D. . . . tatäl tânärului
. . . . este domiciliat In aceastä
comuna dela 2) . . . .
b) Ca nid unul nici altul n'a fost
si nu este supus altui Stat 3) . . .
c) Cä este In deobste cunoscut
de roman 4) . . . . Corpul .
d) Ca este inscris In listele e-
lectorale Inca dela anul 5) . . . .
e) Ca D. 1) . . . (fiul) n'a fost
condamnat la pedeapsä criminalä
1) Numele i pronumele. 2) Anul de
cand domiciliazA g de unde a venit ; In
caz cand ar fl localnic se zice : Este do-
miciliat sin aceastä comunä dela nastere.
Cand domiciliazA de mai pufin de 1 an
in comunä, va trebui sä aducA certificatul
si de la comuna de unde a venit. 3) Dacä
e vorba de un dobrogean, trebuie a se a-
rAta cä tatäl tanArului dela data de 11
Aprilie 1877 era locuitor in Dobrogea
era supus turc. 4) Prin nastere, prin im-
pAmantenire sau roman din all Stat care
a fost recunoscut. De va fi ImpArnantenit
sau recunoscut ca roman din alt Slat, se
C. HAMANGIU. Suplimentul
www.digibuc.ro
lanuarie 1910 65
sau la pierderea drepturilor poli-
tice i nici n'a pierdut calitatea de
roman prin vreunul din faptele a-
rätate de art. 17 din codul civil
Pentru care am liberat prezentul
certificat, conform cererii
inregistratä la No. .. .astäzi
Primar,
Model B.
Certlficat medical
Astäzi I) . . . .
Subsemnatul 2) . . In calitate
. .
de medic al 3) . . . . si conform
ordinului ce am primit, procedând
la examinarea stärei fizice a 4) ...
5) . . . din . . . 6) . . am con-
statat ca el posecia o constitutiune
robustä i ca nu este atins de nici
o maladie sau infirmitate care l'ar
pune in imposibilitate sau cel pu-
tin l'ar Impiedeca sä suporte greu-
tätile serviciului militar activ.
Pentru care am semnat, pe a
noastra räspundere, prezentul cer-
tificat medical.
Vazut de 9)
. . Armatä Model C.
Divizia . . . .
Brigada . . . .
va aräta legea de impäinantenire si nu-
märul A4onitoru1ui Oficial". 5) Dacä n'a
fost inscris in listele electorale, se va a-
räta cauza neinscrierii. Copilul gAsit pe
teritoriul roman, este roman, dud pärin-
fil nu sunt cunoscuti.
1) Ziva, luna si anul. 2) Titlul, gradul.
numele medicului militar. 3) Corpul de
trupA. 4) Gradul candidatului. 5) Numele
si pronumele. 6) Corpul din care face
parte. 7) Locul unde s'a fäcut constatarea
8) Semnätura medicului. 9) Ajutorul ca-
pului de corp.
3
66 LEGI UZUALE. 30 Iannarie 1910
Certificat de bunk purtare ratiune, insotitä de extrasul actului
meu de nastere.
Noi . comandantul 9 . . .
.
in conformitate co prevederile art.
5 din regulamentul scoalelor pre-
gätitoare de plutonied. Domniei-Sale
Certificäm cä subofiterul 3) . D-lui Comandant al 6) . . . .
din contingentul 4) . . . näscut in (Timbru 1 leu) Model E.
comuna plasa judetul
avand talia . . . pärul . . . sprân- Declara(iune
cenele . . . ochii . . . fruntea . Subsemnatul 1) . . . . 2) . . . .
nasul . . gura . . . bärbia . . . urmând a implini termenul de ser-
semne particulare . . . viciu activ sub arme la 3) . . . .
A avut o bunä purtare atät In declar prin aceasta cä consimt de
societate inainte de incorporare, a mea bunä voie sä mä reanga-
cfit si pe timpul aflärii sale sub jez in 4) . . . pe 5 ani, in limi-
drapel, servind cu credintä i o- tele vacantelor din corp, in condi-
noare. tiunile legit din 2 Martie 1906 si
Pentru care ii liberäm prezen- mä oblig a m5 supune la toate
tul certificat dupä propunerea co- indatoririle ce decurg pentru mine
mandantului 9 si numai in aceastä pozitiune.
dupä ce i-am examinat foaia sa de 9
pedepse. eS

Fticut la . . . . Certificat de noi, comandantul 7)

Comandantul . . . . . . . . cä declaratiunea de fatä s'a
8) semnat In prezenta noastrà de in-
Cassier, susi 9 . . . .
7) Comandan lul
(L. S. C.) 8) . . . ,
(Timbru 30 bani) Model D. Ajutorul comandantului,
9)
Domnule Comandant,
Corpul ArmatA Model F.
Subsemnatul 9 . . . . 2) . . .

urmând a implini termenul de ser- Divizia . . .

viciu activ sub arme la 3) . . .
si dorind a mä reangaja pe 5 ani,
in conditiunile legii din 2 Martie
1906, am onoare a vä ruga sä bi-
nevoiti a interveni pentru aproba-
rea acestei reangajeri.
In acest scop, anexez pe lângä
cererea de fatä i aläturata decla-
1) Numele i pronumele capului de
corp. 2) Denumirea corpului. 3) Numele
pronumele subofiterului. 4) Contingen-
nil. Compania, escadronul sou bateria.
6) SemnAtura capului de corp. 7) Semnä-
tura cassierului corpului.
1) Numele i pronumele candidatului.
2) Gradul. 3) Data trecerii in concediu.
4. Semnätura canclídatului. 5) Data 3i lo-
cut redactärli peti(iunei. 6) Comandantul
companiei, escadronului sau bateriei.
.
Brigada . . .
Certificat de aptitudine
Noi . . cornandantul . . .
in conformitate cu prevederile art.
5 din regulamentul scoalelor pre-
gätitoare de plutonied, certificäm
1) Numele si pronumele candidatului.
2) Gradul. 3) Data trecerii in concediu.
4) Corpul in care cere a fi reangajat. 5)
SemnAtura candidatului. 6) Data si locul
redactArli declaratiunei. 7) Companiei, es-
cadronului sau bateriei. 8) Semnätura co-
mandantului de companie. escadron sau
baterie si sigiliul sAu. 9) SemnAtura aju-
torului comandantului.
1) Numele si pronumele capului de
corp. 2) Denumirea corpuluf. 3) Numele

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 4 Fevrnarie 1910 67

cä subolilerul 3) . . . din contin- DECRETI

gentul 4) . . . posedä educatiunea Pentru conditinnile de reerntare sl pre-
militarA i aptitudinea de a deveni &ire a ofiterilor de Stat-111ijor
plutonier instructor.
Fäcut la . . . DIN 4 FENTRUARIE 1910.
Comandantul 2) . . . .
I. In cadrele bugetare, prevd-
6)
zute la diferite statmajoare ale ar-
Ajutorul comandantului, matei, nu pot figura decdt ofiteri
de statmajor. (Art. 4 din lege).
Model G. Pentru serviciile auxiliare, nu
se vor atala decât absolventi ai
.5coa1a preatifoare Anul §coalei superioare de räsboiu.
de plutonieri de. . . Prontotia 2. *eful statmajorului general
are autoritatea asupra intregului
Foaia personalà personal din serviciile de statma-
. din 2) jor ale arrnatei, din punctul de
a Subofiterului . . . .
vedere al functionärii serviciului
de statmajor. (Art. 8 din lege).
Apreci- Obser- El inspecteazd toate serviciile de
Detalii eri vatii statmajor din armatä si face toate
propunerile privitoare la personal
Rezultatul ob- 5i la functionarea serviciului. (Art.
timit la invätä- 8 din lege).
mânt, cu al-Ma- Orice chemare, mutare sau in-
rea mediei de trebuintare a ofiterilor de statma-
absolvire. jor, se va face pe baza unui re-
ferat al säu. In acest scop, el poate
inspecta pe ofiterii de statmajor
Absente.
_ sau absolventil scoalei superioare
de rilsboiu, dela corpuri sau ser-
vicii, cari ar fi susceptibili de di-
Pedepse. ferite propuneri, precutn pentru
misiuni, insdrcindri speciale, cAlä-
torii de statmajor altele. Pen-
Aptitudinile de tru numirile in cornandament, de
cari a fäcut do- la cel de brigada in sus, se va
vadA. cere propunerile sefului de stat-
major, sprijinite pe constatärile
sale fäcute tri cälätorille de coman-
Comandantul scoalei, dament. (Art. 8 din lege).
a) Nici o dispozitiune sau modifi-
care nu se poate aduce in orga-
nizarea, instructiunea i pregätirea
pronumele subofiterultd. 4) Contingen- 1) Acest Decret" a fost publicat In
tul. 5) Semnätura capului de corp. 6) Sem- Monitorul Oficial" No. 246 din 4 Fe-
nilura ajutorului comandantului. vruarie 1910. A se vedea la ordinea sa
1) Numele i pronumele. 2) Corpul. 3) cronologicä : Legea serviciului de Vat-
Gradul i sernnAtura comandantului. Major" din 18 Aprilie 1909, supl. H pag.
Aceastä foaie se va anexa la memoriul 385 O. Regulamentul cursului compli-
calificativ al plutonierului. mentar de Slat-Major" din 30 Mai 1909,
supl. 11 pag. 485. A se vedea i Deere-
tul" din 20 lunie 1908, supl. 1 pag. 849.

www.digibuc.ro
68 LEGI UZUALE. 4 Fevruarie 1910
de rAsboiu a armatei, fkä propu-
nerea §efului de statmajor. (Art. 8
din lege).
3. Pentru recrutarca §i pregAti-
rea pentru statmajor a cApitanilor
de orice armä, cari n'au absolvit
§coala superioarä de räsboiu, ce-
redle i propunerile vor fi inain-
tate ministerului de ra'sboiu (stat-
major general) pAnä la 1 Septem-
vrie din fiecare an. Ele vor fi in-
sotite de memoriile ofiterilor §i de
rapoartele speciale confidentiale,
pornind dela capii de corpuri sau
de servicii §i completate de toti
capli ierarhici. (Art. 9 din lege).
In luna Octomvrie, cei admi§i
de comitetul de statmajor vor trece
eke o probä la fiecare curs predat
In §coala superioarä de räsboiu,
precum §i examenul de absolvire,
al §coalei, dupA care cei reu§iti
sunt declarati absolventi ai §coalei
superioare de rdsboiu. (Art. 9 din
lege).
4. Absolventii §coalei superioare
de räsboiu §i ai Cursului compli-
mentar de statmajor, cari au reu-
§it la toate incerckile §i stagiurile
preväzute de lege, sunt declarati
ofiteri de statmajor, susceptibill
de a fi chemati, fie la comandä
de unitäti, fie in serviciu de stat-
major, dupä propunere. (Art. 12
din lege).
In fiecare an, in luna Martie,
§eful de statmajor general impre-
unä cu comitetul consultativ revi-
zue§te §i stabile§te motivat §i do-
cumentat tabela ofiterilor de stat-
major pe care o supune la apro-
barea M. S. Regelui.
Acei cari, motivat §i documen-
tat, nu vor figura pe tabelä in 3
ani consecutivi, nu vor mai putea
figura.
5. Maiorii §i Lt.-Colonelii de
orice armä, cari In timpul serviciu-
lui lor indelungat la trupg, s'au
distins prin cuno§tinte superloare
§i aptitudini militare exceptionale
www.digibuc.ro
in comanda unitätilor pe teren, §i
au dovedit cä posedi aptitudini
§i pentru serviciul de statmajor,
vor fi chemati din of iciu, sau vor
fi propu§i pentru stagiul de un an
la statmajorul general, de cätre
capii lor ierarhici. Propunerea va
fi bazatä pe un raport special bine
documentat, dovedind calitätile de
mai sus. (Art. 14 din lege).
Aceste chemid sau propuneri
se vor face, inainte de data de 1
Noemvrie, numai in anii 1909
§i 1910.
Pe baza lucrkilor de biurou §i
pe teren, executate in timpul sta-
giului de incercare §i constatate fie-
care prin proces-verbal, intocmit
de comitetul de statmajor, ei vor
fi declarati absolventi ai §coalei
superioare de räsboiu §i ofiteri de
statmajor, in modul de mai sus.
6. Actualii ofiteri, brevetati de
statmajor dupä legile anterioare,
precum §i ofiterii absolventi ai unei
§coalei superioare de räsboiu, cari
§i unii §i altii, au servit deja In
statmajor, in bune conditiuni, fiind
bine notati de toti capii ierarhici,
vor fi declarati ofiteri de statma-
jor, dupä constatarea acestor con-
ditiuni de cAtre §eful de statmajor.
(Art. 15 din lege).
Actualii ofiteri absolventi ai §coa-
lei superioare de räsboiu, cari n'au
servit inch' in serviciul de statma-
jor, pot fi chemati sau propu§i,
conform art. 9 §i 14 din lege, pen-
tru incercki, conform art. 10 §i
11, §i pentru hotärire, conform art.
12 din lege §i art. 4 de mai sus.
7. Ofiterii inferiori §i superiori,
absolventi ai unei §coale superi-
oare de räsboiu, vor purta totdea-
una un semn distinctiv la guler;
cei chemati in serviciul de stat-
major vor purta §i o furajerä de
fir galben.
S. Toate dispozitiunile regula-
mentului legii de statmajor din
1895, decretat cu No. 4.193 din 15
 LEGI UZUALE. 7 Fevruarie 1910
Noemvrie 1899, cari nu stint con-
tradi dispozitiunilor legii actuale
decretului de fatä, rämân in
vigoare.
DECRET1
Pentrn adiugarea nnui aliniat la art. 89
al Itegulanientului de aplieatie al le-
gii pentrn organizarea autorita-
tiler administrative exteri-
oare din ministerul de
Interne.
DIN 6 FEVRITAIIIE 1910.
1. Se aprobä de Noi a se adäuga
la art. 89 din regulamentul de
aplicatiune al legii pentru organi-
zarea autoritätilor administrative
exterioare un nou aliniat, litera e,
in cuprinderea urmätoare:
Actualii fuctionari din cancela-
rifle prefecturilor, dacä sunt absol-
venti a patru clase gitnnaziale
au o vechime in serviciu de cel
putin 10 ani."
REGULAMENT 2
Pentrn scoalele elementare de gospodirle
ruralä infiiii(ate in baza art. 7 din
legea invatamiintirlul profesional.
DIN 7 FEMIJAIIIE 1910,
CAPITOLUL I.
Scopul l adrninistrarea lor.
1. coalele elementare de gos-
podärie ruralä sunt puse sub auto-
ritatea, supravegherea si contro-
lul ministerului instructiunii i cul-
telor, dupä dispozitiile statorni-
cite de acest regulament.
2. Scopul i coalele de gospo-
(lade rurala este de a pregäti fi-
cele de säteni, cari vor urma In
aceste scoli, pentru rolul de bune
1) Acest Decret" a fost publicat in
,Monitornt Oficial" No. 248 din 6 Fe-
vruarie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologica Regulamentul" respectiv din
3 Martie 1892, Vol. II pag. 1025, precurn
Legea pentru organizarea autoritti(i-
lor administrative exterioare din minis-
tend de Interne' din I Noemvrie 1892,
(cu modif. din 1904), Vol. II pag. 1019.
www.digibuc.ro
69
gospodine, invätându-le toate da-
toriile si indeletnicirile unei sta-
pane de casa täräneascä.
3. In acest scop, ministerul va
infiinta treptat cel putin ate o
scoalä de fiecare judet sau câte o
sectiune de gospodärie pe lane o
scoala primara-rurala, tinându-se
seatna de caracterul economic al
judetului.
4. *coalele ee se vor infiinta
intretine de judete, comune sau
asezaminte publice si private, tre-
buie sä fie autorizate de minister
si organizate ca si ale Statului.
Ele vor fi supuse controlului mi-
nisterului.
CAPITOLUL II.
Invatämantu 1.
5. Potrivit scopului mai sus arä-
tat, In scoalele de gospoddrie ru-
rala se vor inväta cunostinte, mai
cu searna practice, privitoare la:
a) Rânduiala si ingrijirea casei;
b) Ingrijirea copiilor;
e) Bucatäria si facerea painei ;
d) Spälatul, cälcatul i carpitul
rufelor ;
e) Pregatirea materialului pen-
tru tesut i impletit, ingrijitul si
curatitul fulgilor, tesutul panzetu-
rilor, stofelor, velintelor (lavicere-
lor) i scoartelor, diferite impleti-
turi ;
f) Cusaturi nationale simple si
cat se poate de ieftine. Cusatoria
simplä trebuitoare in gospodäria
unui täran ;
g) Ingrijirea curtii, a gradinii de
flori si de legume de langa cask
a päsarilor i vitelor, In deosebi
a vacilor si porcilor. Branzeturi
läptärie;
2) Acest ,Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 149 din 7 Fe-
vruarie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologicä art. 7 din Legea invätämän-
tului profesional" din 29 August 1901,
Vol. III pag. 2373 si modifichile din 29
Aprilie 1908, supl. I pag. 591.
70 LEGI UZUALE. 7 Fevruarie 1910
h) Agricultura practicd In loca-
litatea in care se aflä scoala
numai In ce priveste lucrArile po-
trivite cu natura ferneei, intruat
scoala are terenul necesar ;
i) Cultura si recolta legumelor;
j) Intrebuintarea si pästrarea fruc-
telor ;
Cresterea albinelor si gända-
cilor de mAtase ;
I) Tinerea socotelilor gospodä-
riei ;
m) Igiena casei, cunoasterea
si lecuirea boalelor mai dese la orn
animale de casä ;
n) Scrierea, compunerea si so-
coteli; cetiri cu subiecte patriotice,
morale, educative, economice, igie-
nice, etc.
6. Aceste cunostinte se vor preda
sub formä de conferinte, conver-
satiuni si lecturi numai In timput
iernei, mai ales dupd cinä.
In marginile fondurilor disponi-
bile, se vor face excursiuni
elevele la fabrici, scoale si ferme
model, gospodärii täränesti bine
inzestrate, etc. Escursiunile se vor
face de preferintä in lunile de
va rä.
CAP1TOLUL HI.
Durata cursulul sI vacante.
7. Timpul cat vor petrece elevele
In scoala elementarä de gospodä-
rie ruralà dureazä 2 sau 3 ani, si
anume : elevele mai inaintate In
varstä vor sta 2 ani, cele mai mici
de 14 ani vor putea rämäne 3 ani.
8. Inscrierile In scoalà se fac
dela 15 Septemvrie la 1 Octom-
vrie, and incepe cursul.
9. Elevele vor depune la sfär-
situl anului un examen practic.
Absolventele cursului scoalei vor
trece deasemenea un examen pra-
tic, care va consta din diferite
probe de lucrAri casnice.
Acest examen se va tine In fata
personalului diriginte al §coalei si
a unui delegat al ministerului.
www.digibuc.ro
Pentru ca o elea sä fie promo-
vatä dintr'un an in altul, trebuie
sä merite calificativul general cel
putin binipr, MCA ca prin aceasta
sä se facä derogarea la art. 7 de
mai sus, adicä färä ca elevele pri-
mite la etatea mai micä de 14 ani
sä petreacä in scoalà mai mult de
3 ani, iar cele adulte mai mull
de 2 ani.
Cu ocazia examenului de absol-
vire se va face si o expozitie de
lucräri ale elevelor si se vor pre-
mia elevele meritoase.
La examenul de absolvire, care
se va tine Intre 1 si 15 Septem-
vrie si care va avea un caracter
de serbare, se vor invita i frunta-
sii satului din localitate, pärintii, etc.
10. 5coalele de gospodärie ru-
ralä nu dau diplome sau certifi-
cate de absolvire, ci nurnai foi per-
sonale sau carnete, In cari vor fi
trecute lunar lucrärile fAcute de
cu eleve, cu mentiune asupra destoi-
niciei, härniciei si purtärii lor.
Aceastä arätare se face cu califi-
cativele fan, binisor, bine si foarte
bine, mentionându-se dacä are o
deosebità destoinicie la o specia-
litate.
Afarà de aceasta, absolventele
vor putea primi ate un obiect de
amintire dela scoalä.
H. Afarä de vacantele de Paste,
CrAciun, de Duminecile si särbä-
todle legale si nationale de peste
an, la scoalele de gospodärie tä-
räneascä elevele din anul I vor
mai avea o vacantä de 30 zile,
impartindu-se in 2 serii, din cari
seria I va merge in vacantd dela
1 Iulie la 1 August, iar a doua
dela 1 August la 1 Septemvrie.
Elevele care rämän In scoalà 3
ani, vor avea vacantä de 30 zile,
si la finele anului al doilea repar-
tizându-se la cele douä sedi In
modul arätat mai sus.
 LEGI UZUALE. 7 Fevrunrie 1910
CAPITOLUL IV.
Persona Jul poalelor de gospodfirie rurali
12. Personalul unei scoli de gos-
pociárie ruralä se compune din : o
dirigintä, având cel putin etatea
de 30 ani, o maesträ, o suprave-
ghetoare, un sef de culturä s't un
orn de serviciu.
Diriginta se recruteazä dintre
persoanele cu cunostinte teoretice
si practice, posedând diploma scoa-
lei de menaj sau a azilului Elena
Doamna" sau a institutului Ote-
teliseanu" sau a unei scoli nor-
male de fete sau a unei scoli pro-
fes, de grad. II de fete, In care
se predä i gospodäria casnicá.
13. Diriginta se numeste de
minister cu titlu de suplinitoare.
14. Dupá cel mult doi ani de
suplinire se acordä nurnirea pro-
vizorie pe baza unui examen de-
pus inaintea unei comisiuni de
trei persoane speciale.
Acest examen va consta din douä
probe orale extemporale din ma-
terii de gospodärie i trei probe
practice : una de bucätärie, una de
spälätorie, una de lucru.
Mai inainte de admiterea can-
Matelot la examen, comisiunea
specialä se va putea transporta la
scoalele respective, spre a se in-
credinta de modul cum sunt con-
duse si de rezultatele activitätii
candidatelor In scoalá si In afará
de scoalä.
Comisiunea va tine seamá de
observatiunile notate In registrul
de inspectie. Ministerul va ingriji
ca aceste candidate, In timpul ce-
lor doi ani de suplinire, sä alba
cel putin 6 inspectiuni, fäcute fie de
personalul de control al ministe-
rului, fie de persoane competinte
delegate anume de minister.
15. Nurnirea cu titlu provizoriu
se va face de minister, pe baza
raportului amänuntit i motivat al
comisiunii de examen.
www.digibuc.ro
71
16. Dupä trei ani de provizorat
In care timp dirigintele trebuesc
a ff. supuse cel putin la north' in-
spectiuni speciale ca la art. 14, se
poate acorda numirea definitivä.
17. Diriginta este In scoalä
in afarä de scoalá reprezentanta
ministerului si are sarcina de a
conduce si supraveghia toate lu-
crärile elevelor si ale personalului
ajutätor, fiind räspunzätoare de
starea si mersul scoalei.
Ea tine, arhiva, corespondenta
contabilitatea scoalei, putând
insä deferi o parte din aceste atri-
butiuni maestrei.
Ea este justitiabilä Inaintea Cur-
tii de conturi pentru gestiunea fi-
nanciarä a scoalei i räspunde d-
tre minister de toatä averea mo-
bilä i irnobild a scoalei ; va de-
pune garantia legalá sau i se va
retine o patrirne din salar pânä la
complectarea garanyei, in sumä
de 1.000 lei.
18. Maestrele se recruteazä prin
concurs, dintre persoanele cari in-
deplinesc conditiunile cerute de
art. 12, al. II de mai sus.
Concursul va consta din douá
probe orale si patru probe practice
din cunostintele cari se invatá In
scoalele elementare de gospodärie
ruralä.
Numirea se iace cu titlu provizor.
Dupä trei ani de provizorat, se
poate acorda numirea defin itivä
In conditiunile art. 16. Maestrele
cu titlu definitiv se pot numi,
dad se disting, in functiunea de
diriginte cu titlu provizor.
19. Maestra este subordonatá
dirigintei, care, In raport cu dis-
tribuirea timpultd, Il va determina
atributiile.
Ea inlocueste pe dirigintä in
caz de concediu si de absentä.
Maestra primeste la inceputul
anului Folar, dupä inventar, toate
aparatele necesare la lucrärile ei ;
ea prezintä dirigintei lista de ma-
72 LEGI tIZUALE. 7 Fevruarie 1910.
terialele trebuitoare si este räspun-
zátoare de acel inventar, de starea
materialului, de eventuate pierderi
si risipä. Maestra tine un carnet
de intrarea si esirea materialului
incredintat ei.
20. Dirigintele si maestrele nu-
mite provizoriu sau definitiv se
bucurá de toate drepturile corpu-
lui didactic primar In ce priveste
inamovibilitatea si gradatiile, ne-
putand fi mutate, Inlocuite, revo-
cate sau destituite decat In cazu-
rile si cu formele preväzute In le-
gile si regulamentele respective.
Diriginta, maestra si suprave-
ghetoarea vor avea intretinerea In
scoalä.
21. Diriginta i maestra au In-
datorirea a se interesa de aproape
de absolventele din localitate, vi-
zitandu-le cel putirr de câteva ori
pe an, spre a se Incredinta de mo-
dul cum Isi tin gospodäria si a
le da sfaturi prietenesti asupra ac-
tivitätii lor.
Diriginta si maestra sunt obli-
gate a-si alege In localitate, In f ie-
care an, un numar de 3-6 fami-
milii de säteni, dupä ce le va cu-
noaste In deajuns, din toate punc-
tele de vedere spre a le Indruma
In imbunätätirea gospodäriei lor.
La examenul pentru definitivat
si cu ocaziunea inspectiilor, se va
da o deosebitä atentiune activitä-
tii si rezultatelor dobandite de di-
rigintd si maesträ pe acest teren.
22. Supraveghetoarea se nume-
ste de minister dintre absolventele
unei scoli de gospodärie ruralä.
23. Un medic va fi angajat a
vizita scoala cel putin odatä pe
saptämänä.
24. Apuntamentele personalu-
lui se fixeazä In chipul urmätor:
Diriginta . . . 150 lei lunar
Maestra 90
Supraveghetoarea 60
Seful de culturä . 80
Omul de serviciu 40
www.digibuc.ro
25. Diriginta poate sà dea per-
misiune de cel mult 5 zile intr'un
an personalului de sub autoritatea
Sa, Incunostiintând ministerul.
Inspectoratul are dreptul a acorda
concedii pang la 20 zile, incunos-
tiintand ministerul. Concedii mai
mart se acordä numai de minister.
CAPITOLUL V.
Internat. Elevate §i indatoririle lor.
26. Regimul elevelor este inter-
natal pentru maximum 20 eleve.
Se primesc Insä si externe din lo-
calitate, In mäsura locurilor dispo-
nibile, pänä la cel mult 20.
Toate externele vor lua cel pa-
tin masa la pränz In scoalä.
27. Ca eleve se primesc fete
de säteni in varstä de 13-18 ani,
avand cursul primar terminat, con-
stitutia sänätoasä si purtare bunä.
La caz de lipsä se primesc si
fete cu 3 clase primare, intrucat
au etatea de 14 ani Impliniti.
lipsá se pot admite si fete
färä stiintä de carte, cu conditie
sä nu fie mai mad de 20 ani.
De asemenea se pot admite a
lua parte la unele lucrAri practice
si sätence märitate din localitate.
In alte cazuri deck cele prevä-
zute aci, admisiunea In scoalä nu
se va putea face cleat cu autori-
zatiunea ministerului.
Dacä pentru locurile disponibile
in scoala sunt mai multe candi-
date, alegerea se va face prin con-
curs, tinându-se seamd de certifi-
catele scolare si de purtare.
28. Elevele interne contribuiesc
In naturà sau bani pentru Intreti-
nerea lor, Imbräcämintea le pri-
veste. Elevele särace vor avea
hrana dela scoalà, Intruat mij-
loacele scoalei vor permite.
29. La intrarea In scoalä ele-
vele vor aduce rufäria si hainele
trebuitoare, dupä o lista hotäritä
de dirigintä.
30. Elevele sunt datoare a se
 LEGI UZUALE. 7 Feyruarie 1910
prezenta la scoalä in ziva fixatä
pentru inceperea cursurilor sau la
terminarea vacantei.
Orice intärziere nemotivatä se
va pedepsi cu scäderea notei la
purtare i in caz când asemenea
intärziere trece peste 10 zile eleva
vinovatd se va sterge din matri-
culä.
31. Elevele sunt obligate :
a) A da ascultare si respect per-
sonalului scoalei si a se purta cu-
viincios.
b) A merge Dumineca i särbä-
tonne la bisericä, conduse de di-
rigintd sau de maesträ;
c) A lua parte la toate lucrärile
practice, dupà dispozitlile zilnice
ale dirigintei ;
d) A ingriji de lucrärile lor, ti-
nându-le In cea mai deplinä rân-
duialà i curätenie, precum si de
toate obiectele i materialele scoa-
lei incredintate lor pentru instruc-
tia practick fiind räspunzAtoare de
starea acelor obiecte i materiale.
In caz de stricaciune sau pierdere,
din rea vointä ori neingrijire, vi-
novata va pläti costul obiectului
sau materialului stricat sau pierdut.
32. Elevele vor forma un cor
religios si de cântece patriotice,
nationale i scolare, Intrucât cineva
din personalul scoalei sau a altor
scoli din localitate poate sä pre-
dea muzica vocalä.
33. Hrana elevelor va fi sim-
plä dar gustoasä s't indestulâtoare.
In Intocmirea ei se va urmäri in-
doitul scop de a Inväta pe eleve
sä gäteascä mai bine si economic
si de a le demonstra cum se pogte
imbunätäti hrana säteanului, chiar
cu alimente obisnuite lui.
34. Elevele vor purta o uniformä
simplä i ieftinä, adoptändu-se pe
cat va fi posibil portul national.
Unde nu se poate adopta por-
tul national din cauza obiceiului
local, uniforma va fi urmätoarea :
a) Pentru yard : foi de pânzä,
www.digibuc.ro
73
lucratä In scoalä ; cämase (ie) na-
tionalà, lucratà in scoalä si OVA-
rie mare de paie, Impletità de
eleve;
b) Pentru iarnä : rochie groasä
din stof5, lucratä in scoalä;
*orturialbe de panzà, pentru
atelierul de lucru i serviciul de
masä ; de pârta coloratà, pentru
grädinä i bucätärie.
35. Elevele cari se abat dela
indatoririle lor, vor fi supuse la
urmätoarele pedepse, dupä greu-
tatea cazului :
a) Mustrarea In particular ;
b) Mustrarea in public ;
Scäderea notei dela purtare ;
d) Indepärtarea vremelnicä ;
e) Indepärtarea pentru totdeauna.
Pedepsele dela a c inclusiv se
dau de dirigintä ; indepärtarea pe
timp märginit de consiliul scolar;
iar cea pentru totdeauna de ace-
las consiliu, cu aprobarea minis-
terului.
Consiliul scolar se compune din
dirigintä i maesträ.
36. Ocupatia zilnicA a elevelor
in scoala de gospodärie ruralä va
fi hotärità de dirigintä.
Sâmbäta dupä arniazi va fi li-
berä, la dispozitia elevelor, pentru
bäi, pentru repara lucrärile
lor, etc., insä sub privigherea per-
sonalului diriginte.
CAPITOLUL VI.
MiJloace de instruene preened.
37. Pentru aplicatiunea elevelor
la diferite indeletniciri, scoala de
gospodärie ruralà va avea :
a) Räsboaiele i accesoriile ne-
cesare la tesut, masina de cusut
si uneltele trebuitoare pentru im-
pletit ciorapi ;
b) 0 spälätorie ;
c) 0 bucätärie i cämarä :
d) 0 läptärie micä, care la ne-
voie se poate injgheba in cämarä;
e) Un cuptor de pâine
74 LEGI UZUALE. 7 Fevrnarie 1910
f) Un uscätor de fructe, unde
se practicd pomäritul ;
g) Un afumätor pentru sunci
alte cärnuri ;
h) 0 micä gospodärie täränea-
scä, compusd din: casä, grajd, ma-
gazie, sopron, cocinä, cotet de pa-
ski, etc.
3S. Lucrärile se vor face dupä
rânduiala statornicità de dirigintä,
in raport cu Impädirea timpului,
färä Insd a obosi elevele in dauna
desvoltärii lor trupesti si sufletesti.
Afarä de lucräri, elevele vor pu-
tea lucra pentru ele ate o zi pe
sAptämänä, hotárità de dirigintd.
Pentru lucrärile de tesut i cu-
sut se va tine un registru de ma-
teriale, in care se vor trece pe o
parte toate materialele procurate
de scoalä sau primite dela eleve ;
iar pe altà parte materialele lucre-
dintate maestrei, care va semna
de primire in aceeas condicä si le
va trece In carnetul
30. Lucrärile fäcute de eleve
pentru personalul scoalei cu ma-
terialul acestuia, nu vor putea ocupa
mai mult de o pätrime din tim-
pul dat i numai pentru obiecte
de uz personal.
40. coalele de gospodärie ru-
ralà vor avea in regiunea câmpiel
o intindere de pämânt de culturä
de 10 hectare, cele dela dealuri
de 5 hectare.
Unde nu se gäseste teren, se va
lua cu arena' cel mult un hec-
tar.
41. LucrArile in grädinä se vor
face totdeauna sub privigherea di-
rigintei sau maestrei.
Aceste lucräd vor fi numai de
acelea cari se potrivesc cu natura
puterile elevelor.
12. La sfärsitul exercitiului fi-
nanciar se vor incheia socotelile
lucrArilor fäcute In scoalä, spre a
se calcula venitul lor net. In acest
calcul, din venitul brut, rezultat
pan vânzarea obiectelor, se va
www.digibuc.ro
scade numai valoarea materialelor
intreb uintate.
Ceeace va rämäne de prisos din
produsele câmpului i grädinii se
va vinde, iar suma astfel dobän-
ditä va trece la venitul net al
scoalei.
Acest venit se va intrebuinta
astf el :
a) 500/0 va servi la prerniarea
absolventelor meritoase.
Premiile vor consta din unelte
de gospodárie sau bani.
b) 200/0 va servi la diferite im-
bunätätiri i inzesträri in folosul
scoalei, cu aprobarea ministerului;
Restul de 30% se va impärti
in sase pärti egale si se va dis-
tribui personalului scoalei In pro-
portiile urmätoare : diriginta va
lua 2 pärti, maestra 2 pärti, supra-
veghetoarea o parte si seful de
culturä o parte.
43. Personalul scoalei se bucurä
de o reducere de cel mult 25°10
din pretul produselor, grädinii si
fermei, pentru cantitatea potrività
trebuintelor gospodäriei fiecärui
membru al personalului.
44. Cu ocazia sezätoarelor, cer-
curilor culturale, serbärilor scolare
si in alte cazuri incuviintate de
minister, se va putea prepara masa
in schimbul costului pentru un
numär de persoane determinat de
dirigintä
45. Intrucât elevele nu vor fi ocu-
pate in deajuns cu lucràrile scoa-
lei si ale lor proprii, se vor pu-
tea primi comenzi de lucräri .pri-
vitoare la cunostiintele ce se pre-
dau in scoalä, insä numai cu au-
torizatiunea ministerului, cerutil la
inceputul anului scolar. Cererea va
fi insotitä de orarul intocmit pen-
tru anul scolar incepätor, indicân-
du-se anume orele disponibile pen-
tru lucrärile de comandä.
 LEG1 UZUALE. 10 Fevniarie 1910
CAPITOLUL VII.
Dispozifiuni finale sl tranzitorli.
46. Actualele diriginte de Foli
de economie casnicd, cari au un
concurs depus, fie ca Invätätoare,
fie pentru f coale de menaj, vor
putea fi scutite de stagiul de su-
plinitoare.
Actualele diriginte deta§ate din-
tre invätätoare sau institutoare cu
titlu definitiv vor putea fi confir-
mate cu acelaf titlu in urma unei
inspectiuni speciale, având facul-
tatea a opta /litre invätämântul
menajer fi cel primar.
47. Toate dispozitiile contrarii
regulamentului de fata sunt fi rä-
mkt abrogate.
46. Pentru rânduiala fi disciplina
interioarä fi pentru toate cazurile
nepreväzute In acest regulament
diriginta Heckel f coale va Intocmi
instructiuni amänuntite, supunân-
du-le la aprobarea ministerului.
49. Acest regulament se pune In
aplicare dela data promulgärii lui.
LEGE
Privil ()are la terminarea si Inn intarea
Pallor ferate urmitoare: lineuresti-01-
tenita, Pacioasa-Moroeni, Ploesti-Urzi-
eeni, Urzieeni-Slobozia, }titian-Po-
dal lloaei, Tul-
cea-Balnulag-Medgitlia, Bultiesti-
Negresti-Neesti-Bara-Roman,
Paseani-Grasi-Targu-Neanttu,
Ffutrei-Tecuei si transfer-
mares liniei ingaste Cras-
na-lInsi in linie
DIN 10 FFXRUARIE 1910-
I. Este abrogatä legea promul-
gata la 19 Ianuarie 1906, pentru
contractarea imprumuturilor jude-
tene la Creditul judetean fi co-
munal in scop de a construi cäi ferate.
2. Sunt asemenea abrogate : le-
gea promulgatä la 14 Fevruarie
L Aceastl Lege" publicatä in Moni-
torul Oficial" No. 251, din 10 Fevrua-
rie 1910, a fost votatä de Camera la 29
www.digibuc.ro
75
1906, pentru crearea liniei ferate
Bucure0i-Oltenita, legile dela 4
Martie 1906, pentru liniile Pucioasa-
Moroeni, Ploefti-Urziceni §i Urzi-
ceni-Slobozia fi legile dela 10 Mar-
tie 1906 pentru liniile Hârläu-Po-
dul-Iloaei i Giurgiu-Bleje0i.
3. Judetele Ilfov, Dâmbovita,
Prahova, Ialomita, lafi fi Via§ ca,
sunt descdrcate, cu incepere dela
1 Aprilie 1910, de sarcina de a
pläti anuitätile imprumuturilor con-
tractate la Creditul judetean 0 co-
munal pentru infiintarea liniilor de
mai sus.
4. Statul ia asupra sa fi va in-
scrie In bugetul datoriei publice
anuitätile Imprumuturilor de mai
sus pânä la definitiva lor stingere.
Statul ia asupra sa terminarea sus
ardtatelor linii cu toate cheltuelile
ce se vor cere, precum fi punerea
lor In exploatare, anexându-le intru
toate la liniile dependinte de di-
rectiunea cäilor ferate române.
5. Zecimile aditionale impuse
de judetele mai sus al-Mate, in pu-
terea art. 6 al legii dela 27 Maiu
1905, pentru construirea liniilor arä-
tate la art. 2 sunt desfiintate.
In schimb Statul va percepe
asupra contributiilor directe 0 a
licentelor bduturilor spirtoase 1/2
zecime In judetul Ilfov Impreund
cu Sucure0i, 1 zecime in judetul
Dâmbovita, 1 zecime In judetul
Prahova, zecime in judetul la-
lomita, zecime in judetul Iaf
1112 zecime In judetul Vlafca, al
dror produs va fi inscris in bu-
getul de venituri al Statului.
Pe oricari din liniile de mai sus
veniturile exploatärii vor ajunge
sá acopere cheltuelile exploatärii
fi anuitätile capitalului de fonda-
tiune, zecimile aditionale arätate
mai sus asupra judetelor respec-
tive vor fi desfiintate ; in orice
lanuarie 1910, iar de Senat in edinta de
la 9 Fevruarie 1910.
 76 LEGI UZUALE. 11 Fevruarie 1910.
caz aceste zecimi aditionale se vor
desfiinta la 1 Aprilie 1920.
6. Se declarä de utilitate publicä
si se vor pune de Indatä în lu-
crare liniile :
Medgidia-Babadag-Tulcea ;
BuhAesti-Negresti-BAcesti - Bâra -
Roman ;
Pascani-Grasi-TArgu-Neamtu ;
FAurei-Tecuci.
7. Aceste 4 linii se vor construi
cu cale normalä, dar cu toatA eco-
nomia putincioasä, tinând seamä
de solidaritatea cerutä de o circu-
latiune normald.
Lucrärile vor incepe dela Med-
gidia spre Babadag-Tulcea ; dela
Buhäesti spre Bäcesti-Roman ; de
la Pascani spre Grasi-TArgu-Neam-
tu ; dela FAurei spre Tecuci.
8. Pentru terminarea liniilor In
constructiune Bucuresti - Oltenita,
Pucioasa - Moroeni, Ploiesti - Urzi-
ceni, Urziceni-Slobozia, HArläu-Po-
dul Iloaei i Giurgiu-Blejesti hp-
prurnuturile contractate la Credi-
tul judetean i comunal In tifra
totalä de 39.490.000 lei nefiind In-
destulätoare, ministerul lucrärilor
publice este autorizat a mai chel-
tui in scoput terminärii si punerii
lor In exploatare o sumä de 9.000.000
lei, care se va impArti asupra ce-
lor sase linii fri proportiunile ce-
rote de terminarea lucrärilor fie-
cäreia.
9. Pentru executarea lucrärilor
ce se vor putea face In primele
douä sau trei campanii de lucru
pe liniile din nou Infiintate, con-
form art. 6 de mai sus, se va pune
la dispozitiunea ministerului lu-
crArilor publice, treptat cu trebu-
intele
Lei 6.000.000 pentru prima por-
1. AceastA nLege^ publican in Moni-
torul Oficial" No. 252 din 11 Fevruarie
1910, a fost votan de Camera" in aedinta
www.digibuc.ro
tiune din linia Medgidia-Babadag-
Tulcea ;
Lei 2.500.000 pentru portiunea
BuhAesti-Bäcesti din linia Bäcesti-
Roman ;
Lei 3.000.000 pentru linia Pas-
cani-Grasi-Targu-Neamtu ;
Lei 3.000.000 pentru linia Fäu-
rei-Tecuci ;
Lei 1.500.000 pentru transfor-
marea In cale normald a portiunii
Crasna-Dobrina din linia ingustä
Crasna-Husi.
In total lei 16.000.000.
10. Pentru acoperirea cheltue-
lilor preväzute la 8 si 9, ministe-
rul finantelor este autorizat a-si
procura, prin emisiune de rentA 4
la sutá amortibilä, suma totalA ef ec-
tivä de lei 25.000.000. Renta in
sumä nominalä trebuincioasä pen-
tru acoperirea sumei efective de
lei 25.000.000 se va emite de mi-
nistrul finantelor In momentul si
In conditiunile cele mai avantagi-
oase ce se vor putea dobAndi
färä a aduce IntArziere lucrärilor.
LEGE 1)
RelativA la nn impramut de lei 45.000.000
pentru trelmintele eAilor ferate
romane.
DIN 11 FFSIMARIE 1910.
1. Ministrul finantelor este au-
torizat a contracta un imprumut
de lei 45.000.000 efectiv, prin emi-
siune de rentä 40/e arnortibilà, pen-
tru trebuintele dilor ferate române.
2. Produsul acestui imprumut
va fi intrebuintat de directia ge-
neralä a cäilor ferate române pen-
tru urmAtoarele aprovizionäri i lu-
cräri :
dela 27 lanuarie 1910, iar de Senat in
aedinta dela 8 Fevruarie 1910.
 LEGI UZUA LE. 11 Fevraarie 1910 77

1. Material rulant :
a) Vagoane de cdlätori . lei 5.195.000
b) Vagoane de märfuri :
1.000 vagoane descoperite seria K, a 10 tone .
800 vagoane descoperite seria Kn, a 10 tone .
100 vagoane descoperite seria Ls, a 40 tone . 11.060.000
25 vagoane Kz (kazane)
600 acoperite de 20 tone
Masini :
25 locomotive pentru trenurile de cälätori . . . .
55 locomotive pentru trenurile de märfuri . . . . 7.500.000
10 locomotive pentru Ruffle secundare
Trei garnituri de piese de schimb (cAte una pentru fie-
care tip) 57.000
d) Cheltueli de supraveghere i nepreväzute . . 98.000
2. Construiri si sporid de depozite de masini in sta-
tiunile Buzäu, Braila, Focsani, Badu, Pitesti, T.-Severin
si Constar:fa (din nou jos In port) . . 2.147.000
3. Sporiri i completäri de alimentAri de apä in diferite
statiuni ale retelei 727.000
4. Sporiri i modificäd sau completäri In statiunile
Bucuresti-Nord, Triaj-Bucuresti, Ploesti, Märäsesti, Piatra -
Neamtu (Varianta), construirea unei clddiri de caliitori
ln stafia Obor §i construirea unei noui gäri de cälätori
la Constanta jos In port 8 000.000
5. Construirea i sporirea atelierului nou Bucuresti
atelierelor Iai i Pascani 1 450.000
6. Refactiuni de cale pe liniile Golesti-Câmpu-Lung
Costesti-T.-Mägurele, inlocuindu-se sinele tip 17 cu sine
tip 30 pe 60 kilometri 1 200.000
7. Construirea de poduri bascule prin statiuni . . . 165.000
8. Linii de garaj prin diferite statiuni i prin halte
pentru a se putea face incarcäri in aceste halte. . . . 2.100.000
9. Haltele dela Podul-Olt (dintre Slatina i Piatra-Olt)
si dela Breaza (1ângA Comarnic) spre a se inlesni circu-
latia mai cu seamä pe Câmpina-Comarnic prin dublarea
finii Câmpina-Ploiesti 480.000
10. Soproane de cereale 525.000
11. Cheiuri de transbordare 260.000
12. Magazii 132.000
13. Pasagiul superior din gara Buzäu 50.000
14. Inceperea dublärii liniei dintre Ploiesti-Buzau, in-
cepänd dela Ploiesti spre Buzäu 3.201.000
15. Locuinte pentru personal prin diferite gäri . . 653.000
Total lei 45.000.000

www.digibuc.ro
78 LEGI UZUALE. H
3. Daca in urma efectuärii apro-
vizionärilor si lucrärilor ardtate la
art. 2 se vor realiza economii asu-
pra tifrelor inscrise in acest arti-
col, toate sumele economisite se
vor Intrebuinta In lucrärile de dub-
lare a liniei Ploiesti-Buzäu.
4. Anuitätile datorate pentru
imprumutul de 45.000.000 arátat
la art. 1 se vor inscrie In buge-
tul datoriei publice. Pe de altä
parte sumele trebuincioase pentru
plata acestor anuitäti se vor pre-
lua In fiecare an din fondul de
rezervä al C. F. R., alimentat In
conformitate cu legea din 28 Mar-
tie 1908, si se vor Inscrie intre
veniturile Statului.
Acest Imprumut se va contracta
si emite de ministrul finantelor in
momentul iîn conditiunile cele mai
a vantagioase ce se vor putea do-
bandi.
LEGE
penteu inillu(area nnui fond zooteehnie,
destinat 1tubuniti4irii animalelor
doinestice.
DIN 11 FUR-LURIE 1910.
1. Pentru Imbunätätirea anima-
lelor domestice, cum si pen tilt In-
curajarea initiativei private, se In-
fiinteazä un fond zootechnic.
El va fi alimentat:
a) Cu 60/0 din veniturile anuale
ale mosillor i domeniilor Statului ;
b) Cu taxele abatoriilor ce se
vor Mil* la Severin, Burdujeni
si alte parti ale tärii ;
c) Cu veniturile institutiunilor
zootechnice si ale mosillor afec-
tate prin legi acestor institutiuni ;
d) Cu subventiunile ce se vor
acorda acestui fond de judete si
comune.
1. Aceastä Lege" publicard in Moni-
torul Oficial" No. 152 din 11 Fevruarie
1910, a fost votatà de Camera' in sedinta
debt 21 lanuarie 1910, iar de Senat in se-
dinta dela 29 lanuarie 1910.
2) Aceastä Lege" publicatä in Moni-
torul Oficial" No. 253 din 12 Fevruarie
www.digibuc.ro
12 Fevrnarie 1910.
2. Dela 1 Aprilie 1910 si trep-
tat cu Incasärile, ministerul de fi-
nante va pästra pe socoteala mi-
nisterului de agriculturä, fond
zootechnic,sumele provenite dela
alin, a, b, c, si din subventiunile
acordate de judete si comune
3. Fondul realizat Intr'un an, nu
va putea fi intrebuintat decât In
anul urmätor.
El se va prevede in bugetul ace-
lui minister, precum si cheltuelile
ce se vor stabili a se face din el,
aceasta cu incepere dela bugetul
ex. 1911/912.
4. Destinatia fondului zootech-
nic, este numai pentru imbunätäti-
rea a nimalelor si incurajarea ini-
tiativei private.
Nu i se poate da nici o altd
destinatiune.
5. Un regulament va indica mo-
dul Intrebuintärii fondului zoo-
technic.
LEGE
Penten eompletarea adnsii legii des-
flintArii aceizelor I infllutarea
fouldului comnual.
DIN 12 FURIIANIE 1910.
Art. unic.Art. 25 din legea des-
fiintärii accizelor si Infiintärii fon-
dului comunal se modified precum
urmeaza :
La fiecare cinci ani, jumätatea
rezervei existente se imparte intre
toate comunele tärii, dupä prorata
repartitiunii periodului In curs, ju-
mätate rämâne spre a se adäuga
la rezervele anilor urmatori.
Dacä jumatatea care ar rämâne
spre a se adauga la rezervele a-
nilor urmätori ar trece de opt mi-
lioane, prisosul peste opt milioane
1910 a fost votatä de Camera la 11 la-
nuarie 1910, lar de Senat la 23 lanuarie
1910. 'A se vedea la ordinea ei cronologica
si Legea asupra desfiintdrei accizelor
infiintdrei fondului comunal" din 1
Martie 1903 cu modificArile din 1904,
1906 si 1907, in suplini. 11 pag. 924.
 LEGI UZUALE. 12
se va imparti intre toate comunele
impreunä cu jumälatea din rezer-
va destinatä a fi impärtitä.
Cele opt milioane pästrate ca
rezervd se vor depune in nume-
rar la cassa de depuneri si con-
semnatiuni. Aceastà cassä va pune
soma intree in rentä a Statului.
iar cupoanele, la scadentele lor,
le va Värsa la tezaur, ca venit al
fondului comunal.
Cassa de depuneri si consemna-
tiuni nu va libera acest depozit,
fie partial, fie in total, deck in
cazuri de deficite ale fondului co-
munal si in mäsura acelor deficite
spre a servi, conform art. 24 de
mai sus, la compensarea lor. Mi-
nisterul de finante comunicä Ca-
ssei de depunefi deficitul de aco-
pedt, ia in primire titlurile de
rentä, le vinde si realizeazä com-
pensarea.
LEGE
relativa la masurile de sigurantA pentru
eazane, iiialni, instalatiuni mecanlee
eleetrlue, precum qi la nasa-
rile igieniee din stabilimentele
industriale.
DIN 12 FEVIMARIE 1910.
1. MAsurile de sigurantä pentru
cazane, maini, instalatiuni meca-
nice si electrice, precum si mäsu-
rile igienice, sunt supuse legii de
fatä si se executä de cätre minis-
terul de industrie si corned.
2. Proprietarul oricärei instala-
tiuni nu o va putea pune in func-
thine sau exploatare färä o auto-
rizatiune datä de organele minis-
terului de industrie si comert, In
urma unei examinäri i incercIri
prealabile.
Dacä aceastä autorizatiune nu
e aprobatä in timp de 15 zile dela
prezentarea cererii, proprietarul va
putea pune instalatiile in miscare.
1) Aceastä Lege" publicatä in Mont-
¡oral Oficial" No. 253 din 12 Fevruarie
1910, a fost votatä de Camera la 28 Ia-
www.digibuc.ro
Fevruarie 1910. 79
Aceste instalatiuni vor mai fi
supuse, in ce priveste intretine-
rea, buna functionare si mäsurile
igienice, la supraveghere si con-
trol.
Controlul si supravegherea in-
stalatiunilor cari apartin autoritä-
tilor se vor face de cätre agentii
lor respectivi, dar mäsurile trebu-
esc executate in conformitate cu
aceste prescriptiuni de sigurantä
si
Aceste autoritäti vor fi obligate
a trimete in fiecare an ministeru-
lui de industrie si cornert datele
statistice.
3. Serviciul de supraveghere si
control se va face numai de mi-
nisterul de industrie si cornert prin
directiunea industriei.
Verificärile, examinärile si con-
trolul se vor face:
1. Prin inspectorii industriali a-
partinAnd directiunii industriel
Instalatiunile miniere de sub
controlul directiunii miniere se vor
face prin inginerii regionali si
guarzii sal de mine.
2. Prin inginerii delegati de mi-
nisterul de industrie §i comert si
cari apartin altor administratiuni
ale statului, judetelor si comune-
lor.
3. Prin asociatiuni formate de
inginerii romAni sau de proprie-
tarii unor asemenea instalatiuni
si cari dau probe serioase dc o
supraveghere constiintioasä.
4. Prin medicii de circumscrip-
tie, medicii de orase, de plasà sau
de judet, dupä cum fabrica este
in judet sau in oras.
Agentii vor face rapoarte deta-
liate de vizitele lor si vor dresa
la nevoie procese-verbale de con-
traventiuni, fAcAnd dovadä in jus-
titie pAnä la proba contrarie. Un
exemplar din procesele-verbale se
nuarie 1910, iar de Senat la 6 Fevruarie
1910.
80 LEGI UZUALE.
va trimite procurorului respectiv,
iar altul contravenientului.
Inspectorii ministerului de in-
dustrie vor avea dreptul sä opreas-
cä functionarea unui aparat, când
it vor crede periculos sigurantei ;
aceasta numai In cazul când ho-
tärlrea lor a fost aprobatä de co-
misia centralä de control industrial.
el. Se institue o comisiune per-
manentA, denumitä Comisitmea
centralä de control industrial",
care îi va da avizul asupra dife-
ritelor lucräri §i contestári relativ
la siguranta i igiena §i asupra
numirii delegatilor.
Aceastä comisiune se compune
din 7 membri, §i anume :
Directorul §coalei superioare de
arte §i meserii din Bucure§ti ;
Un membru al consiliului sani-
tar superior ;
Trei industria§i, §i
Doi Ingineri delegati de minis-
terul industriei.
5. Deodatä cu cererea proprie-
tarului sau exploatatorului pentru
examinarea §i verificarea instala-
tiunilor sale se va inainta rece-
pisa Cassei de depuneri pentru
taxa cuvenità.
AceastA taxä va fi de :
10 lei pentru fiecare cäldare de
abur ;
5 lei de recipient sub presiune,
cu un volum mai mare de 1/4 me-
tru cub ;
1 leu pentru recipient mai mic
de 1/4 metru cub.
0,20 centime de cal vapor pen-
tru ma§inile de abur §i electro-
motoare.
Pe lângä taxele de mai sus, se
va percepe §i o taxA anualä dela
proprietar sau exploatator pentru
cercetärile fäcute din oficiu.
Aceastä taxä va fi de 20 (douä
zeci) centime la mia de lei din
valoarea instalatiunilor mecanice,
färä ca ea sA fie mai inferioard
sumei de 5 lei.
www.digibuc.ro
12 Fevruarie 1910
Aceste taxe vor forma un fond
pentru Incurajarea industriei mici
§i casnice.
6. Proprietarii sau exploatatorii
cari vor pune in functiune stabi-
limentul industrial fArA autorizatia
data' de organele ministerului de
industrie §i comert, cari nu vor
executa mäsurile prescrise de ser-
viciul de control §i supraveghere,
dupä curn se prevede la art. 2,
cari nu se vor conforma obligati-
unii prescrisä la art. 5, precum §i
acei cari nu se vor conforma pre-
scriptiunilor de sigurantä §i de i-
gienä preväzute in regulamentul
anexat la aceastä lege, vor fi (tali
judecAtii §i condamnati la o a-
mendä de 25-200 lei.
Amenda se va aplica de atâtea
ori cAte sunt contraventiuni deo-
sebite §i constatate prin proces-
verbal, insä totalul amenzilor nu
va putea intrece 250 lei.
In caz de recidivä, amenda va
putea fi sporitä pAnä la 400 lei.
Se considerä ca recidivist cel
care a suferit o condamnare pen-
tru o infractiune de aceea§ naturä
in cele 6 luni ce au precedat faptul
urmäririi.
Când, dupä condamnare, pro-
prietarul sau exploatatorul nu a luat
mäsuri de indreptare pentru fap-
tul amendat, in termenul hotärit
de comisiunea centralä de control
industrial, ministerul de industrie
§i comert va avea dreptul de a
lua mäsuri pentru inchiderea ace-
lui stabiliment pâtiä la Indeplini-
rea dispozitiunilor.
Pentru inchiderea stabilimentu-
lui se va lua avizul conform al
comisiunii centrale de control in-
dustrial.
Sumele provenite din amenzi
se vor incasa In folosul Came-
rii de comert din circumscriptie,
prin administratiunea financiark
conform legii de urmärire.
7. Proprietarii §i exploatatoril
 LEGI UZUALE. 12
instalatiunilor industriale, sunt o-
bligati a permite agentilor de con-
trol vizitarea instalatiunilor.
Verificärile se vor face numai
in urma unor reparatiuni mai im-
portante, sau in urma unei opriri
a masinilor sau când masina a de-
venit suspectä i patronii vor pune
la dispozitia agentilor de control
aparatele i lucrdtorii trebuinciosi
pentru efectuarea operatiunilor de
verificare, suportând el cheltuelile
provocate de aceste operatiuni.
Vor fi amendati dela 100-300
lei toti acei proprietari sau exploa-
tatori care au Impiedicat pe agen-
tii ministerului de industrie si co-
mert de a-si indeplini datoria, färä
insä sä excludä si aplicarea art.
183 si urmätorii din codul penal.
S. Un regulament pentru apli-
carea acestei legi va determina
conditiunile de sigurantä ce tre-
buie sä indeplineascä cazanele,
masinile, instalatiunile mecanice
electrice, recipientii, precum si
mäsurile igienice de aplicat in
stabilimentele sau atelierele in-
dustriale.
Asemenea i conditiunile pen-
tru obtinerea brevetului de meca-
nici fochisti.
Regulamentul se va face in cel
mult 4 luni dela promulgarea le-
gli de fatà.
9. Orice lege si regulament
contrarii acestei legi rämân abro-
gate.
LEG E1
Pentrn exploatarea in regie a Waffler
pentru ieftinirea lemnelor de foe It
construetie.
DIN 12 FEVRUAR1E 1910.
J. Ministerul agriculturii si al
domeniilor este autorizat a vinde
prin bunä Invoialä, pe unul sau
1. Aceasta nLege" publicatà in Moni-
torul Oficial" No. 253 din 12 Fevruarie
1910, a lost votata de Camera la 21 fa-
www.digibuc.ro
Feyruarie 1910 81
mai multi ani, din pädurile Sta-
tului, lemnele de foc necesare mi-
nisterelor si autoritätilor depen-
dinte de ele, judetelor, comunelor
urbane §i institutiunilor de bine-
facere puse sub controlul Statului.
Toate aceste autoritäti vor cum-
pära lemnele de foc de cari au
trebuintä numai din pädurile Sta-
tului, afarä de cazul când minis-
terul agriculturii si al domeniilor
le-ar face cunoscut a nu are pä-
duri exploatabile disponibile, sau
când ele ar avea pädurile lor pro-
prii In conditiuni de a putea fi
exploatate in vederea productiunii
lemnului de foc.
Vânzarea se va face pe supra-
fatà, pe numär de arbori, sau pe
unitatea de produse fasonate, dupä
cum interesul cultural al pädurilor
ar cere.
Pretul vânzärii va fi acela fixat
de ministerul agriculturii si al do-
meniilor prin agentii säi silvici.
2. Exploatarea se va face de a-
utoritatea cumpärätoare, cu respec-
tarea clauzelor contractului de vân-
zare, ale amenajamentului sau re-
gulamentului special de exploatare
ce ar avea pädurea vandutä si tot
ea va suporta cheltuelile de ex-
ploatare, de transport si altele.
Pretul datorit si toate cheltue-
lile fäcute de autoritatea cumpä-
rätoare se vor inscri de dânsa in
bugetul anual ca cheltueli obliga-
torii.
3. Ministerul agriculturii si al
domeniilor mai este autorizat a
vinde spre exploatare, prin bunä
Invoialä i pe pretul de estimatie,
loturi mici din orice päduri, insä
de o valoare pânä la 10.000 lei,
comunelor rurale, fie pentru I re-
buintele lor, fie ale sätenilor, obs-
tiilor sätesti si micilor meseriasi.
Comunele rurale sunt datoare ca
nuade 1910, 1i de Senat la 29 lanuarie
1910.
82 LEGI UZUALE. 12 Fevroarie 1910
lemnele de lucru ce se vor gäsi
In loturile cumpärate sä le vânzä,
pe pretul de revenire, ca lemn de
lucru, meseriasilor st de preferintä
acelor din comunä.
Asemenea vânzäri se vor face
tot In raport cu dispozitiunile a-
menajamentului sau regulamente-
lor speciale de exploatare i cu
limitarea vanzärii numai la post-
bilitatea acelei päduri.
Consiliul de ministri, dupà re-
feratul ministerului agriculturii
al domeniilor, poate acorda cum-
pärätorilor preväzuti la acest arti-
col Inlesnire de platä, sub garan-
tia ce va crede de cuviintä.
Un regulament special va re-
gula modul exploatärii acestor lo-
turi.
4. Ministerul agriculturii si al
domeniilor va putea, de va crede
de cuviintä, sä facd exploatarea in
regie a pädurilor ce ar vinde con-
form art. 1 si 3, in care caz la
pretul estimatiunii se vor adäuga
si cheltueli fäcute In acest scop.
5. Comunele urbane sunt da-
toare a infiinta unul sau mai multe
depozite pentru vânzarea directä,
cu amänuntul, prin bunä invoialà
si de preferintd la populatiunea
nevoiase, a oraplui, a lemnelor
de foc.
Spre acest sfârsit, ele sunt da-
toare a ingriji, pecât se poate,
ca sä aibà cantitatea de lemne tre-
buincioasä atât pentru satisfacerea
nevoilor ei, cat i pentru regulata
functionare a depozitelor menite
a satisface nevoile populatiunii.
Pretul de vânzare in acest caz
nu poate fi mai mare deck suma
cat costä pe comunä lemnele a-
duse In depozit, plus cheltuelile
de administratie si de vanzare.
6. Pretul transportului lemnelor
de foc pe cäile ferate ale Statu-
lui, atât pentru cumparätorii enu-
märati la art. 1 si 3, cat si pen-
tru oricine alt, va fi acela prevä-
www.digibuc.ro
zut de tarifele cäilor ferate, cu ex-
ceptiunea numai pentru transpor-
turile ce s'ar face in timpul dela
1 Martie i pand la 1 August, pen-
tru care epocä pretul transportu-
lui nu va trece de 2 bani tona
kilometria
'7. Eforia spitalelor civile din
Bucuresti i Sf. Spiridon din Iasi,
cu autorizatia ministerului de in-
terne, vor putea vinde spre ex-
ploatare pädurile lor pentru lemne
de foc, in conditiunile prezentei
legi.
S. Contractele de vânzare fäcute
de rninisterul agriculturii si al do-
meniilor pe baza acestei legi sunt
scutite de taxa timbrului i lure-
g is trärii.
Incasarea pretului si a tot ce se
va datori ministerului agriculturii
si al domenitlor se va face prin
aplicarea legii de urmärire a ve-
niturilor Statului.
9. Un regulament de adminis-
tratie publicä facut de ministerul
agriculturii si al domeniilor, va de-
termina procedura de urmat pen-
tru aplicarea acestei legi.
Ministerul de interne, printr'un
regulament, va determina orga-
nizarea i modul functionärii de-
pozitelor preväzute la art. 3, pre-
cum si aplicarea dispozitiunilor le-
gii de fatä la judete si comune.
 LEGI UZUALE. 12 Fevruarie 1910
REGUL1MENTUL1
Seas lelor militare
DIN 12 FEVIWATIFI 1910
PARTEA I.
Dispozifinni Generale
CAPITOLUL I.
Scopul Scoalelor.Directiune. Co-
1. ,Scoalele militare` au de
scop de a da tinerilor doritori e-
ducatiunea V instructiunea mili-
tará de bazä, necesarä ofiterului.
2. Aceste scoale se deosibesc in :
a) coale pregeititoare, in cari
se invatä mai intaiu cunostintele
serviciul militar la trupä, In gra-
dele inferioare, i apoi cunostin-
tele generale necesare gradului de
sublocotenent ;
b) $coale speciale, in cari se
invatä cunostintele speciale nece-
sare ofiterilor de fiecare armä.
3. Pregätirea viitorilor ofiteri
trebuie sä fie moralä, fizicá si mi-
litarä.
In pregätirea moralä trebuie sä
se punä o deosebitä atentiune, pre-
cum s'a hotArit prin Inaltul ordin
de zi din 1903, pentru ca sä se
formeze si sit se desvolte carac-
terul tandrului Romdn, judecata,
vointa 8Í apucdturile sale, cari
trebuese &I fie dominate de sim-
tul datoriei si al ordinei".
Pregätirea moralä trebuie sà for-
meze din tinerii elevi, oarneni pä-
trunsi de sinttui datoriei, abnega-
tiunii si onoarei, in sensul adevä-
rat al cuvantului : trebuie sä se in-
sufle in infirm lor respectul auto-
ritätii si al tuturor indatoririlor so-
ciale.
I. Acest ,Regulatnent" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 253 din 12 Fe-
vruarie 1910. Conform art. 109, acest Re-
gulament anuleazl toate regulamentele §i
Instructiunile contrare lui. (Vezi Dec. 7.
tunie 1906. Vol. III pag. 4083 ; Dec. 2 lu-
nie 1905. Vol. III pag. 4081 ; Dec. 29 Apri-
lie 1906 Vol. III pag. 3893 0 Reg. 14 Au-
www.digibuc.ro
83
In pregätirea fizicA, trebuie sä se
urmeze metoade cari sä obisnu-
iascä pe elevi treptat cu toate gre-
utätile V sä facä din ei oameni
vioi i voiosi, sänAtoV i rezistenti,
curagiosi i oteliti.
In pregAtirea militarä, viitorii
ofiteri trebuie sä invete Inainte de
toate regulamentele arrnei si ser-
viciul militar la trupä.
Pentru aceasta, ei vor fi pusi
dela inceput in contact direct cu
trupa.
Elevii trebuesc sá devinä buni
instructori pentru instructia indi-
vidualä a soldatului si a unitätilor,
pentru trageri, cálärie, lucrärile de
camp, serviciul in campanie, teo-
flute trupei, etc.
Apoi, prin cunostintele generate
si speciale militare, elevii trebuie
sa capete o bazA stiintificA
pe care in urmä sä o desvolte cu
timpul prin ingrijirea capilor de
corp, conform Regulamentului a-
supra serviciului interior prin toate
trupele.
4. Comandantul fiecárei scoale
este räspunzätor de executarea a-
cestor dispozitiuni, urmärind sco-
pul, ca cunostintele dobandite sä
fie, dupA cum prescrie Inaltul or-
din de zi din 10 Maiu 1903, pro-
funde, solide si depiirtate de su-
perficialitate".
5. Caput Statmajorului general
al Armatei are directiunea supe-
rioarà militark conform Inaltului
decret No. 1975 din 1908.
6. Comisiunea de examinare,
pentru admiterea in scoalä, pro-
movarea i absolvirea §coalei, se
se compune din : Inspectorul ge-
neral respectiv, Comandantul §coa-
gust 1905. Vol. III pag. 3502 ; Dec. 20 lunie
1907. Supl. I pag. 67 ; Dec. 18 lulie 1907.
Supl. I pag. 94; Dec. 27 lulie 1907. Supl.
I pag. Ill ; Dec. 5 August 1907. Supl. I
pag. 117; Dec. 18 Oct. 1907. Supl. I pag.
172; Dec. 6 lunie 1907. Sup!. I pag. 61 ;
Dec. 18 lulie 1907. Supl. I pag. 92, 93 §i 94).
 84 LEGI UZUALE. 12 revruarie 1910
lei, si trei ofiteri superiori din ar-
mg, profesori sau fosti profesori.
La examenul de admitere, se va
alipi Comisiunii un medic supe-
rior din garnizoand i medicul scoa-
lei respective ; de asemenea, la ne-
voie, un profesor de matematici
si unul de stiinti fizico-chimice.
7. Comisiunea de intnitiimeint,
pentru studiul chestiunilor de hit
vätämAnt, se va compune din toti
profesorii titulari ai scoalei res-
pective.
PARTEA II.
Scoalele preglititoare
(de infanterie, cavalerie, artilerie, geniu
$i marind).
CAPITOLUL II.
Recrutarea elevilor.
8. Elevii se recruteazá, prin con-
curs, din:
a) Absolventii a cel putin 7 clase
de liceu, chiar dacA sunt sub dra-
pe! ;
b) Sub-ofiterii din arma respec-
tivä, cu 1 an vechime in grad, cari
posedä certificat de absolvirea a
cel putin 6 clase secundare, pre-
cum si educatiunea i calitätile ce-
rute unui viitor of iter.
9. Concursul se va tine la re-
sedinta fiearei scoale i va consta
din examinarea asupra cunostin-
telor prevAzute In programul ce-
lor 3 clase superioare ale sectiei
moderne a liceelor Statului pen-
tru scoalele de infanterie i cava-
lerie, si In programul sectiei reale
pentru scoala de artilerie, geniu
marinA.
Pentru a fi admis la concurs,
candidatul trebuie sA IndeplineascA
urmätoarele conditiuni :
a) SA fie de nationalitate ro-
mänä ;
b) SA se bucure de o sänätate
deplinä i sA aibä o constitutiune
rebustA i un fizic prezentabil ;
www.digibuc.ro
c) Sä nu fi fost indepärtat din
nici o scoalä militarä sau civilä,
pentru mice motiv ;
d) Sä aibi o notA bunä la pur-
tare In scoalele de unde provine ;
e) SA aibA värsta intre 17-21
ani impliniti la data inträrii lor in
scoalA ; iar sub-ofiterii candidati
pAnA la 24 ani Impliniti ;
f) Sä nu fie logoditi sau cAsä-
toriti.
10. Pentru a fi admis la con-
curs, candidatul trebuie sA Mara-
teze direct scoalei respective pänä
la 8 Septemvrie urmAtoarele acte
a) Actul de nastere ;
b) Actul de botez ;
e) Actul de nationalitate (Md.
lit. A);
d) Actul de pozitia i onorabili-
tatea pärintilor (Md. lit. B) ;
Pentru ofiterii In neactivitate
(Md. lit. B.); pentru ofiterii activi
acest act nu este necesar ;
e) Angajamentul candidatului
(Md. lit. C) ; pentru sub-of iteri, sau
cei cari se gäsesc sub drape!, este
necesarA i aprobarea capilor ie-
rarhici ;
f) Consimtimfintul autentificat al
pArintelui sau tutorelui prin care
candidatul minor se autorizä a fin-
brätisa carierea militarä (Md. lit. D);
g) Foaia matriculä i cea de pe-
depse in original, pentru elevii li-
ceului militar i pentru gradele in-
ferioare aflAtoare sub drapel ;
lz) Certificatul de studii cu no-
tele in parte si media generalä
obtinutä In fiecare din cei din urmä
3 ani de studii. Pentru elevii li-
ceului militar se va prezenta
nota Comandantului scoalei asu-
pra purtarii, caracterului si aptitu-
dinii elevului pentru carierea mi-
litarä ; pentru cei proveniti din li-
ceele Statului, se va prezenta un
certificat asupra purtArii i repu-
tatiunii elevului in scoalä ; pentru
sub-ofiteri : certificatul de absol-
vire a cel putin 6 clase secundare
 LEGI UZUALE. 12 Vevruarie 1910
si un certificat de bunä purtare In
serviciu ;
i) Un memoriu biografic al can-
didatului semnat de 5 suburbiani,
legalizat i cuprinzând data si lo-
cul nasterii, numele, ocupatiunea,
religiunea i nationalitatea pärin-
tilor sau tutorilor, averea de care
dispun pkintii sau candidatul; do-
miciliul pärintilor sau al tutorelui,
scoalele urmate de candidat, purta-
rea si reputatiunea In suburbie,
rudele candidatului In armatä. Pen-
tnt sub-ofiteri, se va adäuga ser-
viciul si functiunile indeplinite In
corp, fiind vizate de comandantul
corpului. Pentru fiii de ofiteri in
activitate, sematura acestui me-
moriu de cAtre oilier este de ajuns.
11. Pentru a fi admis la con-
curs, candidatul trebuie sä fi de-
pus, odatä pentru totdeauna, taxa
de instalare In scoald de 200 lei
si o taxA de cärti 300 lei, dove-
dite prin recepisele Cassei de de-
puned si consemnatiuni pe nu-
mele scoalei.
Aceste douä taxe se reduc fie-
care la jumätate pentru urmätorii
fii de militari :
a) Fiii de ofiteri sau asimilati
si de grade inferioare morti pe
câmpul de onoare, sau intr'un ser-
viciu comandat In timp de rdsboiu;
b) Fiii de ofiteri sau asimilati
si subofiteri reangajati, reformati
pentru infirmitäti dobändite in timp
de fásboiu, sau In timp de pace din
cauza serviciului ;
c) Fiii de ofiteri sau asimilati
orfani de tatä si de mama sau nu-
mai de tatä ;
d) Fiii de ofiteri sau asimilati
aflati in activitate de serviciu ;
f) Fiii de ofiteri veterani cari au
luat parte in campanie ca activi ;
g) Fiii de ofiteri, sau asimilati
si de subofiteri trecuti In rezervä
sau In retragere, cari vor fi servit
In armatä In mod onorabil, cel
putin 15 ani neintrerupti;
www.digibuc.ro
85
h) Fiii de ofiteri veterani cari
au luat parte In campanie fiind
chemati din rezervä ;
0 Fiii de subofiteri veterani din
campanie, cari vor fi fäcut cel
putin o reangajare peste termenul
de serviciul legal ;
j) Fiii de subofiteri reangajati
pe 5 ani si allah in activitate de
serviciu ;
Candidatii pentru cavalerie tre-
buie sä mai deputià la Cassa de
depuneri i consemnatiuni i suma
de 800 lei, In bani ori in efecte
de ale Statului, sau garantate de
Stat. Aceastä sumä va servi pen-
tru cumpärare de cal si harnasa-
ment, cAnd vor fi inaintati sublo-
cotenenti, si nu va putea fi ridi-
catä deck prin corpul de trupä In
care vor fi Insumati. Osebit de
aceasta, pkintii sau tutorii aces-
tor candidati vor trebui sä probeze
cä dispun de mijloace necesare
pentru ajutorul tânärului ofiter.
Celor neadmisi In scoalä li se
restituie aceste taxe.
In cazul retragerii sau depärtärii
elevului din scoalä, sau in cazul
de moarte, taxa de instalare rä-
mâne In folosul scoalei ; cea de
cärti se va restitui atAt cAt a rä-
mas ; lar cea pentru cal si harnasa-
ment se va restitui in Intregime.
12. Concursul va incepe in zitia
de 12 Septemvrie la ora 8 dimi-
neata.
PAnä la acea datä, actele vor fi
fost cercetate de cätre, comanda-
mentul scoalei, care In ziva ince-
perei concursului va afifa, pe rAs-
punderea sa, pe candidatii admisi
si respinsi la acte.
Contestatiunile celor respinsi vor
fi supuse comisiunii de admitere,
care va hotäri In complectul ei.
Cele adresate Ministerului sau al-
tei autoritäti nu vor fi luate in
consideratiune si vor forma un
motiv mai mult de respingere.
13. lnainte de concurs, se aduce
86 LEGI UZUALE. 12 Fevruarie 1910
la cunostinta candidatilor c5 orice
elev admis contracteazd prin aceasta
Mdatorirea de a servi in armatä
cel pu(in 9 ani dela data lnaintärii
In gradul de sublocotenent.
14. Inainte de inceperea concur-
sului, ambii medici constat5 In
prezenta comisiunii starea fizicä a
tuturor candidatilor. Ei resping pe
toti acei a cäror constitutie sau
conformatie i-ar face improprii pen-
tru serviciul de ofiter. Medicii ho-
täräsc in mod irevocabil, dacä can-
didatul este apt sau nu. Hotdrirea
lor nu poate fi schimbatä de nici o
autoritate, ei fiMd singuri räspun-
zätori, prin memoriul calificativ,
de o bunä alegere.
Nu se admit la concurs : candi-
datii cari au o talie mai micd de
1 ni. 60 cm., cei debili, cei bd.
nuiti de o board de plämâni, de
inimä, de ochi sau miopie, de boale
de piele i venerice, cei scrofulosi
sau reumatici, cei insemnati de va-
riolä, cei cari vorbesc defectuos ;
in fine, toti acei cari ar avea un
defect interior sau exterior.
Medicii intocmesc un tablou de
candidatii primiti i respinsi, In-
sotit de un proces-verbal semnat
de clansii si de comisiune.
15. Concursul se dä pe vacan-
tele fiecdrei arme, luandu-se fie-
cdrui candidat declaratiunea scrisä
pentru arma la care concureazä. In
urmä, orice solicitare pentru schim-
barea de armä este cu totul opritä,
oricare ar fi motivul.
16. Candidatii admisi de comi-
siunea medicaid vor trece urmd-
toarele probe :
a) 0 probä scrisä, In limba ro-
mânä, cu caracter istoric, literar si
economic (din istoria (ärii), din
care sä se constate cultura gene-
raid a candidatului ;
b) Cate o probd scrisd aplicativ5
asupra a trei din matertile urnid-
toare : Aritmetica, Geometria, Al-
gebra, Trigonometria, Fizica ci
www.digibuc.ro
Chimia, dupd programele analitice
ale liceului modern pentru infan-
terie si cavalerie, si ale liceului real
pentru artilerie , geniu i marinä ;
c) 0 probd de desen de toate
genurile si de scriitur5;
d) 0 probd oralä aplicativ5 asu-
pra materiilor preväzute la litera b.
Probele scrise si examenul oral se
coteazä dupä art. 49 din acest regu-
lament. Din notele obtinute la toate
probele se va face media generalä.
La medie egald, au precädere
concuren(ii proveniti din liceul mi-
litar, apoi acei din liceele Statului,
si Intre acestia hotäräste media din
certificatele liceului, In urmd sub-
ofiterii din armatd, si Intre dânsii
hotärdste nurnärul claselor absol-
vite sau media din certificate.
Media minirnd de admitere va
fi 6 si la nici o probä o notd mai
mica de 5.
Candidatii, a cäror medic in fie-
care din ultimele trei clase este
mai mare de 8, nu vor mai fi su-
pusi la probele preväzute in acest
articol, ci vor fi intercala(i de drept
In tabloul de admisibili la rândul
de clasificatie ce ar rezulta din
media ultimelor trei clase.
17. Indatä dupä terminarea con-
cursului, se incheie lucrdrile menj
tionate la art. 14, 15 si 16 si se
Inainteazd inspectoratului general
al Invätämântului militar urmätoa-
rele acte :
a) Procesul-verbal i tabela exa-
minärii medicate, cu candidatii
primiti si respinsi ;
b) Procesul-verbal si tabela can-
didatilor admisibili cu notele ob-
tinute si clasati conform art. 16.
Aceste acte trebuiesc s5 fie pri-
mite la inspectoratul general al
Invätämântului militar pand in ziva
de 20 Septemvrie.
IS. Ministerul de räsboiu, având
in vedere vacantele rämase in
efectivele scoalelor i numärul tre-
buincios pentru complectarea va-
 LEGI UZUALE. 12 Fevruarie 1910
cantelor In fiecare arma, alege pe
elevi In ordinea clasificärii lor si
ii declarä adm4i provizoriu pe
ziva de 1 Octomvrie.
Toti elevii admisi provizoriu se
vor prezinta la scoalä in ziva de
1 Octomvrie, ora 8 dimineata,
pentru a fi echipati.
CAPITOLUL III.
InvälamantuI in §coaleIe pregatitoare.
I. Durata i urmarea invalAmintului.
19. Durata Invatamântului in
*coalele pregkitoare va fi de doi
ani, din care o parte la corpuri,
pentru cunoasterea trupei si invä-
tatura serviciului militar la trupä.
20. Invätamântul se va urma
astfel :
Anul I. Dela 1 Octomvrie, ele-
vii vor fi trimesi respectiv la cor-
purile din Bucuresti sau Târgoviste,
iar cei din marina, pe vasele ma-
rinei. Ei vor MN/4a timp de 3 sau
4 luni instructiunea soldatului si
a caporalului, sub privigherea co-
mandantilor de corpuri si a scoa-
lei respective.
Dupa acest termen, comandantii
de corpuri, ascultând corpul ofite-
resc, se vor pronunta pentru fie-
care elev, daca in timpul serviciu-
lui a aratat ca posedä educa(iunea,
caracterul i aptitudinele militare
cerute ofiterului.
In caz afirmativ, elevii vor fi
adm4i definitiv in scoalä si pe
ziva de 1 Fevruarie vor fi inain-
tati caporali. In caz contrariu, ei
vor fi stersi din controalele scoa-
lei, putand continua In armata ser-
viciul militar.
Cei admisi vor continua instruc-
tiunea teoretica si practicä in scoalä
Oa la 1 lulie, când cei promo-
vati In anul al doilea vor fi inaintati
subofiteri.
In tuna 'tulle, elevii vor fi In
concediu.
Anul II. Dela 1 August, elevii
www.digibuc.ro
87
vor reincepe instructiunea la trupä,
iar cei din marina, pe vasele ma-
rinei, In timp de 2 sau 3 luni, in-
deplinind functiunea de subofiteri.
Iii restul anului vor continua
instructiunea teoretica si practicä
In scoalk
Examenul de absolvire va avea
loc in ultimile zile ale lunei Iunie.
Predarea iuvát1ntLutuiui in Seoalele
pregstItoare.
21. In general, conform princi-
piilor dictate de Inaltul Ordin de
zi din 1903, teoria asupra orickei
Invataturi se va reduce la strictul
necesar, spre a se da cea mai
mare desvoltare aplicatiunilor scrise
si celor practice pe teren.
Apoi teoria admisd in scoalele
pregatitoare se va preda mai mult
prin : instructiuni, figuri, schite,
proiectiuni, desenuri, modele, harti,
aparate, instrumente, miniature
si vederi in natura, cari lovesc
ochii si imaginatiunea si folosesc
mai mult deck cursurile didactice
desvoltate.
Ca urmare, nu se va face geo-
grafie deck pe harta sau pe teren,
topografie numai pe teren §i cu
instrumente, fortificatiune numai
pe desenuri, reliefe, sau pe teren,
etc.
22. In spiritul regulamentelor si
al pedagogiei rationale, se inter-
zice cu totul, sub räspunderea
personala a comandantului scoalei
si a profesorului respectiv, ca in
invätamânt sä se trudeasca memo-
ria elevilor cu Invatare pe din afarä
si fàrà judecata.
De aceia, in afarä de regula-
mente este oprit ca elevii sa ras-
puncla la Intrebki cu frazele altuia
Invatate pe din afarä.
23. In coalele pregatitoare
este oprit ca profesorii sa facä
prelegeri teoretice cu definitiuni,
formule sau naratiuni academice.
In aceste §coale, prelegerile vor
88 LEGI UZUALE. 12 Fevruarie 1910
consta din convorbiri aplicative
cu elevii, din cari principiile si
regulele teoretice sA reiasä dela
sine, asa precum din vorbirea ju-
decatä ies regulile gramaticale.
Teoria va fi lAsath mai mult pe
seama elevilor cari vor ceti sin-
gufi Inainte subiectele ce se vor
trata aplicativ sau practic In sedintä.
Convorbirile aplicative vor tre-
bui sä se facä cu energie i cu
suflet, pentru ca atentiunea tuturor
elevilor sA se mentinä necontenit
desteaptA.
La orice subiect, este oprit a se
pune elevilor cestiuni teoretice, ci
numai aplicative.
In convorbirile aplicative, ele-
vii vor fi totdeauna notati dupä
felul cum juded si se exprimA.
24. Deosebit de interogärile
elevilor in timpul convorbirilor
aplicative, se vor da elevilor probe
scrise In clasei, in fata profesoru-
lui; subiectele probelor vor fi cu
totul aplicative si se vor raporta
la toatà materia predatä pAnä a-
tunci.
La finitul unei materii, sau al
und parti din materie vor avea
loc examene aplicative scrise in
clasei, sau practice pe teren.
25. La cursurile de limbi sträine
se va Intrebuinta in prelegeri limba
respectivä, fAcAndu-se mai putinä
teorie si mai multA practick adicA
exercitii.
La limba romänä, se va insista
cu deosebire asupra exercitiilor de
scriiturä, stil si compunere sau
vorbire. Trebuie s5 se dea limbii
romAne locul intAiu in InvätAmAnt.
26. In ofice sedintä, elevii no-
teazä inteun caiet separat pentru
fiecare curs, in rezumat i In ter-
menii lor proprii, ceeace au MO.-
tat in acea sedintA. Aceste caiete
vor fi examinate si notate de pro-
fesori odatä cu probele scrise.
In scoalA elevii nu pot sA aibA
alte cärti i caiete 001 cele date
www.digibuc.ro
de scoa15. Ele vor purta sigiliul
data punerii In serviciu.
0 deosebitä atentiune se va
pune ca devil sA scrie frumos,
citet i corect ant literele
tifrele. Toti profesorii sunt rAspun-
zAtori de aceastä calitate, de care
vor tine seamä in notarea elevilor
la fiecare materie. Deosebit, elevii
indArätnici, cari nu vor scrie citet
deslusit, vor fi consemnati sär-
bätorile pentru exercitare la scrii-
turA i desen.
27. In cestiunile militare mai
ales, elevii vor fi pusi totdeauna
in situatiunea realä ; iar rezolvirea
problemelor tactice se va face nu
prin naratiuni i discutiuni, ci nu-
mai pfin ordine, ca cap de grupei,
de sectie, de ploton, etc.
28. Partea principara a InvätA-
mAntului va consta, deosebit de
exercitiile militare, in aplicatiuni
scrise" i pe teren4 .
Aplicatiunile au loc in tot cur-
sul anului, de regulA in cele 3
sedin(e de dupd amiazi, precum
si in o perioadä determ inatA pen-
tru toate materiile.
La toate aplicatiunile militare,
elevii vor fi indatorati a face
schite, fie pe teren, fie prin re-
duced sau mAriri de härti. Aceste
schite nu vor fi numai exercitii
de desen, ci trebuie executate in
raport cu scopul ce se urmäreste.
lll.Matertile invitimäntului in Seettlele
pregittitoare.
29. Materiile ce se vor preda
In aceste scoale sunt :
Datoriile morale ale os-
tasului.
a) Educatiu- Livretul mllitar.
nea militaiS Teoriile soldatului.
(moralä si Pedagogia instructorului.
profesionali) Coresponden(a
Nofiuni de igiena.
Notiuni de ipologie
b) Tactica ;
c) Regulamentele i manualele
armei ;
Artilerie i arme portative ;
 LECI UZUALE. 12
e) Fortificatiune ;
f) Topografie;
g) Administratie i legislatie ;
h) Limba românä (gramatica,
stil i compunere) ;
t) Limbile franceza, german5 si
slave ;
j) Desen de toate genurile
scriitura ;
k) Cälarie i agerimi diverse ;
1) Exercitii militare si trageri in
tinta ;
Pentru coala pregtititoare de
artilerie, geniu i marine)" se ada-
ugd :
rn) Notiuni de matematici su-
perioare ;
n) Notiuni de mecanicä ratio-
nalk
Elevii destinati marinei vor ur-
ma materiile dela lit. a (färd no-
tiuni de ipologie) c, d, f, g, h,
j, k, (MCA cälärie) 1, m, n.
In afará de acestea, ei vor mai
urma :
a) Navigatiunea estimatä si as-
tronomica ;
b) Idrografia ;
c) Manevre navale ;
d) Constructiuni navale ; Masini
marine ;
e) Materialul de artilerie de
bord ;
f) Electricitate si aplicatiunile ei
In matink
Numarul strict necesar al lecti-
unilor si aplicatiunilor la fiecare
materie va fi preväzut In progra-
mele analitice respective.
CAPITOLUL IV.
Formarea ofiternor de rezerva.
30. Tinerii cu termen redus,
aspiranti a deveni ofiteri de re-
zerve, vor urma In principiu ace-
iasi pregätire ca i cei activi, in
Scoalele pregatitoare ale celor trei
arme.
31. In limitele locurilor dispo-
nibile in clasele §coalelor, ei vor
urma ca externi invätämântul anu-
www.digibuc.ro
revruarie 1910 89
lui I, conf. prescriptiunilor art. 20.
Dela 1 Julie pänä la terminarea
anului de serviciu, ei vor continua
instructiunea la trupa, indeplinind
functiunea de subofiter.
Materiile anului II de invätämânt,
vor fi pregatite de fiecare candi-
si dat insui, afarä din serviciu, in
timpul stagiului ca plutonier.
32. Chemarea la stagiu ca plu-
tonier, prevazutä de legea ofiteri-
lor de rezervä, va avea loc inainte
de luna Septemvrie a anului ur-
mätor.
Acei hotäriti sä devinä ofiteri
de rezervä asimilati, vor face acest
stagiu in serviciul efectiv al specia-
litätii respective.
33. Examenut de capacitate
pentru gradul de sublocotenent de
rezervk combatant sau asimilat,
preväzut In legea ofiterilor de re-
zervä, va fi trecut de toti candi-
datii din armatk cari doresc sa
devinä ofiteri de rezerva, In a
doua jumatate a lunei Septemvrie
inaintea comisiunei examinatoare
dela art. 6.
PARTEA Ur.
Scoalele speciale.
(de infanterie, cavalerie, artilerie, genia
marind).
CAPITOLUL V .
Recrutarea
34. In $coalele speciale sunt
admisi prin concurs ofiterii arm ei
respective, cari au doi ani de ser-
viciu efectiv la trupä si sunt pro-
pusi de catre comandantii ierar-
hici, in urma unui bun serviciu la
corp.
Ofiterii de marina urmeazä scoala
speciala de marina, conform pre-
vederilor Regulamentului respectiv.
(Inaltul Decret No. 2928/909).
35. Dacä in timp de trei ani,
dupä implinirea celor doi ani de
serviciu efectiv la trupä, ofiterul
nu este propus pentru concursul
 90 LEGI UZUALE. 12 Fevruarie 1910
de admitere, el va intra in preve-
derile legei de inaintare.
36. Ofiterii-elevi compleazd in
corpurile lor.
CAPITOLUL
Invätätnantul In scoalele speciale.
L Durata si urmarea invitamantului.
37. Invátämântul In scoalele spe-
ciale va dura un an intreg.
38. El se va urrna astfel
9 luni (1 Octomvrie la 1 Julie) :
invätämântul aplicativ in scoald ;
3 luni (1 Julie la 1 Octomvrie):
concediu, aplicatiuni practice pe
teren, trageri sau scoalä de echi-
tatie, examen de absolvire.
La 1 Octomvrie intoarcere la
corpuri.
IL Predarea inv5ämâutuluiin scoalete
speciale.
39. Invä(ämântul In scoalele spe-
ciale va avea cu totul un caracter
aplicativ si practic si va consta in :
a) Lec(iuni aplicative ;
b) Examene aplicative, orale si
scrise, pe cursuri sau pe parti de
cursuri ;
c) Aplicatiuni scrise sit pc teren.
40.1n lertiunile aplicative, pro-
fesorul va face numai aplicatiunile
la teoria subiectului ce trateazä,
ludnd cazuri si situa(iuni concrete,
drora le dä solutiunile cuvenite.
Toate dispozitiunile preväzute la
art. 21 pad la 28, pentru scoalele
pregâtitoare, se aplicd si in scoa-
lele speciale.
HI. Materiile invitamilutului lu scoalele
sp'eciale.
41. Materille ce se predau In a-
ceste scoale sunt
A. In scoala specialii de in-
fanterie
a) Tactica si regulamente ;
b) Istoria milliard (cu istoria ar-
mei) ;
c) Geografia milliard a tárii ;
www.digibuc.ro
d) Arme de foc portative, pul-
beri si munitiuni ;
e) Curs de tragere si trageri In
tintá ;
f) Ridicári topograf ice ;
g) Cälärie ;
h) Exercitii militare.
B. In scoala speciald de ca-
valerie
a) Tactica si regulamente ;
b) Istoria milliard (cu istoria ar-
mei) :
c) Geografia milliard a (drii ;
d) Ridicdri topografice si recu-
noasteri militare ;
e) Ipologie ;
f) Cälärie si scoala de echitatie ;
g) Exercitii militare si trageri In
tinta.
C. In scoala speciald de arti-
lerie i geniu
a) Tactica si regulamente ;
Istoria milliard (cu istoria ar-
mei) ;
c) Geografia militarä a tärii ;
d) Fortificatiune ;
e) Curs de tragere si trageri In
tintä ;
f) Ridicdri topografice ;
g) Mecanica aplicatá ;
h) *Mate aplicate la armatä ;
0 Constructiuni si comunicatiuni
(pentru ofiterii de geniu) ;
j) Artilerie (pentru ofi(erii de
k) Ipologie I artilerie) ;
1) Cälärie ;
m) Exercitii militare.
D. In scoala speciala de ma-
rina.
Conform regulamentului scoalei
navale superioare (Inalt decret
No. 2928 I 909).
Numärul strict necesar al fecti-
unilor fi aplicatiunilor la fiecare
materie, va It prevázut in progra-
mete analitice respective.
 LEGI UZUALE. 12 Fevruarie 1910 91

PARTEA IV. este necesarä si nu este obositoare

Dispoziiitml comae de invManant. dacä prelungirea se face in mod
CAPITOLUL VII. aplicativ si aträgator.
Programe. Cotarl. Promovari. Exa- Orariul serviciului va fi Intoc-
mene de absolvire. Repetäri. mit asa ca el sà nu mai reclame
Inaintäri.
nici o modificare, nici o explicare
12. Predarea cursurilor se va sä fie urmat cu o extrema pun-
face dupa programele analitice sta- ctualitate, pentru ca aceasta sä ser-
bilite de profesori i aprobate de veascä si ca pildä de regularitate
inspectorii generali respectivi si de pentru elevi.
comisiunea invälämantului militar. 45. Comisiunea invatämantului
43. Toate scoalele pot lua drept va face la finele anului, constata-
normä orariul de mai jos : rea rezultatelor obtinute i va in-
scularea ora 6 a. tu. vara 6; dica imbunatätirile ce trebuie sa
GMeala 6-6,30' 5-5,30'; se aducä In invatämantul general
Gustarea 6,30' 5,30';
Pregatirea si al fiecarei materii.
studiiilor 7-8 6-7; Deosebit, la finele anului scolar,
Prelegeri 8-12 7-11 ; profesorii cursurilor vor prezenta
Masa gi
repaus 12-2 p. m. 11-3; däri de seamä stiintifice asupra
Exerci(ii cursurilor lor, cu observatiuni si
Ij aplicatii 2-6 3-7 : propuneri. Extracte din aceste dad
Masa gi
repaus 6-7,80 7-8,30'; de searna se vor supune inspecto-
Pregatirea ratului general al Invatämantului
studiilor 7,30-9 8,30.-9,30'; militar.
Curatirea
efectelor 9-9,30' 9,30'-10; 46. Pentru unificarca Invatä-
Culcarea 9,30' 10. mântului si stabilirea celor mai
44. In alcatuirea programului bune metode pedagogice, se vor
de studii, se vor observa directi- (ine cu elevii conferinfe de pre-
vele urmätoare legere ci aplicafiuni model, la
Pentru prelegeri, aplicafiuni diferitele materii, la inceputul fie-
exercifii militare se destina 8 carui trimestru.
ore pe zi, impärtite in 6 sedinte, 47. Elevii i ofiterii-elevi se no-
din cari 3 Inainte de amiazi si 3 teaza la toate materiile ce se pre-
dupä amiazi, afarä de Sâmbäta dau in scoalä pe pärti de materii
dupa amiazi, care se rezerveaza pe materii (art. 23, 24 si 39).
pentru curatenie ; In total 33 se- Ei se mai noteazä la :
dinte pe säptämânä. 1) Purtare ; 2) RcInduialei
Pentru aplicafiuni §i exercifii curilfenie; 3) Aptitudini militare
de orice naturä, se pot combina pe teren.
douä, trei sau mai multe sedinte Notele la aceste puncte se dau :
in sir. de comandantul scoalei, care, pen-
Una din sedintele de dupa a- tru elevi, consultä pe comandantul
miazi poate fi destinatä, la trebu- companiei, escadronului sau bate-
inta, pentru repaus. riei, pe medic, pe profesori i pe
In orar, timpul se va Impärti inspectorii de studii ; iar pentru
aräta pe sedinte: I-a, II-a, III-a, etc., ofi(erii-elevi consultä numai pe di-
Intrebuintând 1sedinfa ca unitate rectorul i pe inspectorul de studii.
de mdsura a timpului. 48. La darealnotelor se va ob-
Durata unei sedinte va fi de serva cu stricteta urmatoarele nor-
1°13', iar ?titre sedinte se va lása me :
un repaus de 10'. Aceasta duratä 1) Notele servesc nu numai pen_

www.digibuc.ro
 92 LEG1 UZUALE. 12 Fevruarie 1910
tru clasificare, ci $i ca indrumare
pentru elevi.
2) 0 notä data nu se mai schimba.
3) Un elev sau ofiter-elev nu
poate discuta, nici reclama in con-
tra unei note date ; el trebuie sä
caute ca prin silin(ä sä capete o
alta notä mai buna.
4) Fiecare notä se scrie cu cer-
nealä neagrä cu denumirea i (ifra
ei. Este oprit a se scrie notele cu
creionul.
5) Comandantul $coalei i direc-
torul de studii, vor priveghia cu
cea mai mare atentiune $i scrupu-
lozitate, ca interveniri de orice na-
turä, privitoare la notarea elevilor,
sä fie inläturate cu rigoare.
49. Se dau 5 categorii de note
anume :
Foarte bine (10).
Prea bine (8-9).
Bine (6-7).
Bini$or (4-5).
Rau (1-3).
Profesorii trec notele in cata-
loage i apoi le dau inspectorilor
de studii.
50. Notele se trec in registrul
general de note al $coalei.
Räzäturi, corecturi, $tersaturi In
aceste acte sunt oprite. Necesita-
tea absolutä a unei rectificki, tre-
buie doveditä printr'un raport scris
numai comandantul $coalei are
dreptul de a o face cu mâna
cu semnätura sa pe catalog sau in
registru $i cu arätarea motivului,
cu cernealä ro$ie.
51. Pentru a se deduce media
pareiald la o materie, se vor a-
duna toate notele dobandite In
cursul anului la acea materie. Su-
ma rezultatä se va Impärti la nu-
marul total al notelor adunate ;
câtul, oprit la douä zecimale, re-
prezintä media partialä la acea
materie.
Pentru a obtine media generalä
anualii, se va face media tutulor
mediilor partiale a materiilor $i a
www.digibuc.ro
celorlalte puncte ; apoi, separat,
media la aptitudini militare pe te-
ren. Suma acestor douä medii se
va Imparti prin 2 ; câtul, oprit la
doua zecimale, reprezintä media
generalä anualä.
Media generalä din cursul anu-
lui I de studiu, decide asupra cla-
promovarii in anul
al II-lea.
Mediile generale din ambii ani
de studiu adunate, iar suma lor
impärtitä la 2, constituie media
generalii de urmare a goalei,
care dä dreptul de prezintare la
examenul de absolvirc.
Nu se intrebuinteazä coeficienti
la intocmirea mediilor.
52. Pentru ca un elev sau ofi-
ter-elev sd poatä fi promovat, sau
pentru a avea dreptul dc a se pre-
zinta la examenul de absolvire,
trebuie sä aibä media generald
de promovare $i pe acea de ur-
tnare a $coalei, de cel putin 6,
iar ca medii anuale
6 sau 7 la aptitudini militare
pe teren, §i
5 la celelalte materii.
La medii egale, ei se vor clasa
dupä aptitudini militate.
53. Elevii i ofiterii-elevi, la
sfär$itul ultimului an de studiu al
$coalei respective, vor trece exa-
menul de absolvire inaintea co-
misiunii preväzuta la art. 6.
Acest examen va consta din :
O probei scriscl;
O probei oralii ;
O probä de aptitudini militare
pe teren.
Pentru aceste probe, comisiunea
de examinare, In fiecare $coalä, va
repartiza toate materiile in 3 gru-
pe, fiecare grupa cuprinzând ma-
teriile ce au legaturd intre ele, in
aplicatiuni militare.
Proba scrisd va cuprinde trei
cestiuni aplicative, corespunzând
celor trei grupe. Durata ei va fi
de 4 ore.
 LEGI UZUALE. 12 Fevruarie 1910
Proba orald va cuprinde expu-
nerea unei cestiuni relativA la una
din cele trei grupe de materii.
Pentru meditarea cestiunii se a-
cordä o orä.
Durata expunerii va fi de maxi-
mum o orä.
Proba de aptitudini militare
pe teren va consta din comanda
unui exercitiu aplicativ pe teren.
54. Media examenului, adunatä
cu mediile generale ale ambilor
ani de studiu, iar suma impArtitä
la 3, va decide asupra clasificati-
unii definitive de absolvire.
Pentru §coalele cari au un sin-
gur an de studiu, media exame-
nului adunatä cu media de promo-
vare si Impärtitä la 2, va da me-
dia de absolvire.
55. La finele anului, mediile
partiale si generale se trec in b.-
vretele individuate ale elevilor, pe
paginele prevAzute In acest scop
§i legate la sfAr§itul livretului. Ele
se semneazä de comandantul corn-
paniei, escadronului sau bateriei,
care poate adAuga ateva observa-
tiuni asupra elevului.
Pentru ofiterii-elevi se noteazà
in memoriul calificativ rezultatul
general al anului.
56. In conformitate cu legea
pentru inaintarea in armatä, se pot
prezenta direct la examenul de
absolvire al scoalelor pregiititoare
de ofiteri, subofiteri, cari pe lân-
gà indeplinirea prevederilor art. 5
si 14 din acea lege si art. 25 din
regularnentul ei, vor it satisfAcut
si conditiunile prevAzute la art. 8,
alin. b §i art. 9 din prezentul re-
gulament.
Acesti candidati, dupä un an de
vechime In gradul de subofiter,
vor putea trece exarnenul de ad-
mitere si de promovare, iar In a-
nul urmätor vor trece examenul
de absolvire.
Fiecare din aceste exarnene vor
fi trecute dupA aceleasi programe
www.digibuc.ro
93
§i In acela§ timp cu elevii §coale-
lor respective.
57. Când un elev sau ofiter-elev,
care a urmat regulat invätätura §i
serviciul in tot timpul anului, cade
bolnav in timpul examenului, el
poate sä treaa examenul In urmA.
In scoalà nu se admit corijenti.
58. a) Când un elev sau ofiter-
elev, din cauzä de boalä, nu a ur-
mat invAtätura si serviciul In timp
de o funk directorul de studii are
grija ca elevul sd nu rämânä Ina-
poi cu materia neurtnatä ;
b) Când un elev sau ofiter-elev
a lipsit dela InvätäturA, nu i se dä
nici o notä ; Insä dupä prezentare
el este obligat sA cearä inspecto-
rului de studii, ca sä fie examinat
asupra pärtilor dela care a lipsit,
cel mai tArziu In 8 zile dela pre-
zentare ;
c) O absentä de 60 zile (conti-
nuä sau intreruptä) atrage dupä
sine repetarea anului scolar ;
d) Nu se poate repeta cleat un
an si numai o clasà, asa inat un
elev, din ofice §.coalä preglititoa-
re, nu poate sta in scoalä decât
cel mult 3 ani, iar un ofiter-elev
din o scoald speciald, nu poate sta
In scoalä decât cel mutt 2 ani.
59. Comandantii scoalelor, dupä
incheierea examenelor anuale, pu-
blicä In fiecare an, prin ordin de
zi, pe elevii si ofiterii-elevi absol-
venti sau repetenti, iar tabelele de
clasificatiune, impreunä cu darea
de seamä asupra anului §colar, se
inainteazä inspectoratului invätä-
mântului militar.
60. Elevii se inainteazA conform
art. 20. La promovarea In anul al
II-lea, acei clasati No. 1 si 2, vor
fi numiti respectiv In functiunile
de sergent-major §1 sergent-furier.
Gradele elevilor vor fi conside-
rate ca grade in armatA.
Dupä absolvirea scoalei pregä-
titoare, dcvii sunt inaintati la gra-
dul de sublocotenent la vacantele
 94 LEGI UZUALE.
existente. Acei cari au dobändi
media de absolvire de cel putin 8
vor avea dreptul a-§i alege corpu
de trupä ; ceilalti vor fi repartizat
din of iciu In ziva de 1 August se
vor prezenta la corpurile lor.
61. Dupä 3 luni de studii, co
misiunile de Invätämânt ale §coa-
lelor, se Intrunesc de drept, sub
pre§edentia comandantilor respec-
tivi, pentru a constata §i propune
inspectoratului general al Invätä-
mântului militar, cari ofiteri-elevi
pot continua §coalele speciale §i
cari trebuiesc trimi§i la corp.
Motivele trimiterii ofiterilor la
corp, vor fi trecute In memoriile
calificative, cari apoi vor fi inain-
tate corpurilor.
Ace§ti ofiteri vor reincepe §coala
in anul urmätor.
62. Inainte ca devii §i of iterii-
elevi sä päräseasa §coalele, co-
mandantii §coalelor ii Intrunesc la
un apel general. Ziva i ora ape-
lului se raporteazA inspectoratului
general al Invätämântului militar,
spre a se supune §i la cuno§tinta
M. S. Regelui.
La acest apel general, se face
cunoscut Inaltul decret regal de
Inaintare la gradul de sublocote-
nent a elevilor, precum §i ordinele
de zi, pentru promovati, repetenti
sau depärtati din §coa1d.
PARTEA V.
Serviciul in seoalele militare.
CAPITOLUL
Disciplina.
63. Elevii §i ofiterii-elevi sunt
supu§i disciplinei §i legilor militare.
Elevii depun jurämântul de cre-
dintä cätre M. S. Regele, conform
regulamentului serviciului interior,
la corpurile de trupä unde sunt
repartizati, odatä cu recrutii acelor
corpuri.
*coalele militare având de scop
de a forma pe viitorii ofiteri pen-
www.digibuc.ro
12 Fevruarie 1910
tru diferitele arme, Intaia conditi-
une ce se cere celui care mai tar-
ziu va porunci, este ca dânsul sä
arate cä §tie sä asculte. Ascultarea,
executarea ordinelor §i punctuali-
tatea trebuie sä domneasca !titre
elevi §i ofiterii-elevi ai §coalei.
Disciplina este temelia armatei".
(lnaltul ordin de zi din 10 Maiu
1903).
64. Recornpensele pentru elevi
ofiterii elevi, constau :
a) In vacantele de Cräciun, de
Pa§te §i de yard. Cele de Cräciun
dureazd din ajun §i tin pänä la 7
Ianuarie inclusiv ; cele de Pa§te
incep din Vinerea Patimilor §i tin
pânä la Dumineca Tomii inclusiv ;
iar cele de varà dureazä o lund
la epocile stabilite prin programele
§coalelor respective.
Comandantul poate sá acorde
foi de drum elevilor cari se dis-
ting la studii §i la purtare ;
b) Pentru elevi: Invoirea In o-
ras, la spectacole in corpore sau
individual, premii la tragere, la
scrimd §i la cälärie.
Invoirea de a iemi In ora§ se
poate da In toate Duminecile §i
särbätorile mari nationale ; se dä
insä numai elevilor care in cursul
säptämânei ce precede ie§irea, nu
au avut la nici un curs nota mai
micA ca bini?or, i nid o pe-
peapsä mai mare ca o zi inchi-
soare sau douä zile arest. Afarä
de aceasta, se mai dau ie§irL,atunci
când comandantul §coalei va ju-
deca necesar, pentru räsplata §i
stimularea elevilor.
In Intáia Dumined a fiecärei
Joni, se va da o ie§ire generalá,
când ies toti elevii, afarä de acei
care se gäsesc sub punctul de pe-
deapsà.
65. Toti elevii constituesc res,-
pectiv : o companie, un escadron
sau baterie, cu un 7:sergent-major
§i un sergent-furier.
66. Pedepsele ce se aplicä ele-
 LEGI UZUALE. 12 Fevruarie 1910
vilor i ofiterilor-elevi, sunt acele
preväzute in regulamentul servi-
ciului interior. Aplicarea pedepse-
lot se face conform Inaltului Ordin
de zi din 10 Mai 1902.
Comandantul Scoalei in cazuri
grave, poate dispune ca elevul
sau ofiterul sä execute pedeapsa
in garda pietei.
67. Peniru elevi arestul se exe-
cutd numai in timpul noptii ; in-
chisoarea si carcera se aplica con-
form serviciului interior.
Hrana zilnicà pentru cei pedep-
siti cu inchisoare i carcerd, se ciä
dela trupä.
Pentru ofiterii-elevi, inchisoarea
se va putea executa i la scoalà,
dui:4 hotärfrea comandantului scoa-
lei.
68. Suspendärile degradärile e-
ley ilor, se pronuntä de dtre coman-
dantul scoalei, conform Regulamen-
tului serviciului interior, in urma
avizului Consiliului de disciplinä.
Degradarea, atrage dupä sine
depärtarea elevului din scoalä, prin
aplicarea art. 71.
69. Elevii si ofiterii-elevi ne-
disciplinati i nesupusi, se de-
pärteazd din scoalà, chiar dad
notele lor la diferite materii sunt
bune.
Departarea se pronuntä de Mi-
nisterul de räsboiu, In urma ho-
täririi consiliului de disciplinä al
scoalei.
Ofiterii-elevi depärtati din scoal5
vor fi chemati a face scoala In
anul urmätor.
70. Consiliul de disciplinä se
compune :
Pentru elevi din : Comandantul
scoalei, ca presedinte ;
Ajutorul comandantului scoalei;
Comandantul companiei, esca-
dronului sau bateriei elevilor ;
Un profesor militar din cadrele
scoalei ;
Inspectorul de studii respectiv.
Pentru ofilerii-elevi: Consiliul
www.digibuc.ro
95
de disciplinä al elevilor, In care
comandantul cornpaniei, escadro-
nului sau bateriei este inlocuit cu
un al doilea profesor militar din
cadrele scoalei.
71. Depärtarea din scoalä se
hotäräste in urmAtoarele cazuri
a) Orice prelungire färä autori-
zare i nemotivatä printr'un caz
de fortä majorä, a invoirilor, va-
cantelor sau congediilor ;
b) Lipsa din scoalä fàrà invoire,
oricare ar fi durata ei (pentru e-
levi);
e) Indärätnicie la studii si inca-
pacitate constatatä ;
d) Purtare rea din obisnuintä ;
e) lndisciplinä ;
f) Minciunä repetatä si furt ;
g) Greseli contra demnitätii;
h) Datorii i angajamente de
onoare ;
i) Joc de cärti ;
j) Logodna sau cädtoria In tim-
pul anilor de studiu, pentru elevi ;
k) Neabsolvirea scoalei conform
prevederilor art. 58 din prezentul
regulament ;
1) Degradarea pentru elevi (art.
68).
72. Timpul petrecut In scoalä,
considerandu-se ca serviciu activ,
elevii depärtati din scoalä se in-
sumead la corp pentru a inde-
plini restul serviciului legal, cu
gradul pe care 1-au avut in armatà
inainte de intrarea tri coalä, sau
1-au dobandit In scoalä, afarä de
cazul suspendärii sau degradärii
cari s'ar efectua dupà prevederile
serviciului interior pentru toate
trupele.
Vina li se scrie In livret.
Un elev trecut la trupä nu mai
poate fi din nou primit In scoalä,
sub nid un motiv si nici pe altä
cale sä devinä mai tärziu sub-lo-
cotenent in activitate sau rezervä,
decât cel putin un an In urma
camarazilor lui de promotie.
73. Ofiterii-elevi depärtati din
96 LEGI UZUALE. 12 Fevruarie 1910
fcoalä vor fi amânati un an dela
inaintare la rândul vechimei, so-
cotit dela data când ei ar fi In
cazul de a fi inaintati.
74. Elevul sau ofiterul-elev nu
are dreptul de a reclama, deck In
cazurile i dupä prevederile regu-
lamentului serviciului interior.
75. Este oprit ca un elev sä poarte
uniforma de ofiter, inainte de a
se fi publicat Inaltul decret regal
care hothr4te numirea sa.
Infractiunile se vor pedepsi as-
pru.
76. Nici un elev nu poate pä-
räsi fcoala färä a värsa mai Ina-
inte efectele primite dela aceastä
Foald §i a se Incheia socotelile
cu dânsul.
CAPITOLUL IX.
Igiena.
77. Medicul fcoalei nu poate
fi ocupat cu alt serviciu decât cu
acela al fcoalei.
Pentruboale ware eleviisunt In-
grijiti la infirmeria goalei; In cazuri
grave elevii se interneazä la un
spital militar fi sunt îngrijii acolo
ca ofiteri. Elevii bolnavi se pot
incredinta pkintilor când sunt ce-
ruti.
Elevii sunt supu0 odatä pe
säptämânä unei inspectiuni medi-
cale.
Orice ofiter-elev care din cauzA
de boalä nu poate veni la fcoalA,
este dator sà anunte prin raport
in scris pe inspectorul de studii.
Inspectorul de studii Inainteazä
raportul medicului fcoalei fi acesta
este dator sä constate pe ofiter
chiar In aceea zi i sä raporteze
fcoalei imediat In scris rezultatul
constatkei. Pentru boale ware,
ofiterii-elevi sunt cautati la domi-
ciliu de medicul fcoalei, iar pen-
tru boale grave ei pot fi trime0
dupä cerere in familie sau Intr'un
spital militar.
78. Medicul supravegheaz5
www.digibuc.ro
giena §i salubritatea intregului
local al §coalei, controleazä dacä
hrana elevilor este igienicA.
Pronuntä scutirile de serviciu fi
tine la curent tabele statistice re-
lative la scutiri fi bolnavii din
infirmerie, care servesc coman-
dantului Foalei la aprecierea ele-
vilor fi ofiterilor-elevi. (Art. 47).
79. Elevii fac baie cel putin de
douä ori pe lunä.
PARTEA VI.
Administratilunea Personalul
Ooalelor.
CAPITOLUL X.
AdmInistratiunea fcoalelor.
80. Administratiunea coalelor
militare depinde direct fi numai
de Ministerul de rAsboiu ; /nsä
conform legii organizkii coman-
damentelor, fcoalele rAmAn In pri-
vinta disciplinei sub supraveghe-
rea comandamentului pe teritoriul
cäruia se gäsesc.
Administratia fondurilor bAnqti
fi a efectelor se face conform re-
gulamentului de administratie fl
vigoare.
CAPITOLUL XI.
Intrefinerea elevilor.
81. Elevii sunt intretinuti In
fcoará de Stat.
Când interesele armatei cer o
sporire a efectivelor Foalelor mili-
toare peste prevederile bugetare,
se pot primi elevi solventi, In or-
dinea re4itei la concurs. Acefti
elevi, pe IângA taxele preväzute
la art. 11, vor mai pläti o taxä
de Intretinere de 1000 lei anual,
plätiti direct fcoalei in douä rate
la inceputul fiecärui semestru.
Prinia ratä semestrialä va fi plä-
titä cel mai târziu pAnA In ziva
de 27 Septemvrie, iar a douä cel
mai tkziu pAnA In ziva de 30
Ianuarie.
Solventii, fii de militari, cari a-
parpn categoriilor arätate la art. 11
 LEGI UZUALE. 12 Fevruarie 1910.
vor plat! taxa de intretinere pe
jurnAtate.
De asemenea vor pläti taxa de
Intre(inere pe jumätate solventii,
fit de civili, cari vor dovedi prin
certificate si acte fiscale cA sunt
lipsiti de mijloace.
Plata taxei de intretinere va fi
garantatä prin depunerea perma-
nentä la Cassa de depuneri $i con-
semnatiuni, la dispozitia $coalei
respective, a unei sume de 500
lei pentru solventii cari plAtesc
taxa Intreagä $i de 250 lei pen-
tru cei cari plätesc taxa jumAtate.
Ea va fi depusä cel mai tärziu
pAnä la 30 Noemvrie a anului de
admItere In scoalä. AceastA garan-
tie serve$te la plata ratei ultimu-
lui semestru.
Neplata taxei de intretinere $i
a garantiei la termenele fixate, va
atrage fArA apel, Indepärtarea ele-
vului din $coalä.
CAnd din o cauzä oarecare un
elev solvent päräsäste $coala, se
va restitui farniliei partea propor-
tionalä din taxa de intretinere.
82. CAnd elevii sunt inaintati
la gradul de sub-locotenent, ei
primesc pentru echiparea lor, dela
Stat, suma prevAzutä prin legea
soldelor.
83. Din fondul de echipare nu
se poate retine deck pentru de-
gradAri $i pierded.
84. Elevii Scoalei aspirantilor
de ofiteri de rezervä stint intreti-
nuti in $coalä In contul corpurilor
din cari fac parte.
Drepturile lor de soldä vor fi
acelea preväzute pentru soldati,
ori care ar fi gradul lor.
Drepturile de hranä -vor fi : a-
locatia bugetarä pentru trupA, plus
un supliment preväzut In buget
alocat direct scoalei.
Ei vor putea beneficia de pre-
vederile Regulamentului asupra
1. La scoala militara de artilerie, geniu
si marina', comandantul si ajutorul vor
C. HAMANG11.1. Suplimentul III.
www.digibuc.ro
97
serviciului interior al armatei, In
ceeace prive$te dreptul de a dormi
in ora$.
CAP1TOLUL X11.
Personal si atributiunl.
a) Personalul ,scoalelor.
Personalul scoalelor se com-
pune din :
Un locot.-colonel din arma co-
respunzätoare $coalei, comandant
$i profesor.
Un maior din arm a corespun-
zAtoare scoalei, ajutor, director de
studii $i profesor.
Doi administratori sau guarzi
de artilerie sau geniu clasa I-a,
contabili in bani $i matedi $i pro-
f esor de legislatie $i adrninistratie ;
Doi subofiteri de administratie
sau guarzi de artilerie satt geniu
clasa I-a, ajutori contabili ;
Un medic major sau cäpitan,
medicul $coalei i profesor de i-
gienä ;
Un cApitan veterinar, veterinarul
scoalei $i profesor de ipologie ;
Un $ef de birou civil ($eful can-
cela dei) ;
Un registrator-arhivar (civil) ;
Doi suboliteri de administratie
sau subofiteri guarzi de artilerie
sau geniu clasa II-a, secretari la
cancelaria $coalei;
Doi scriitori autografi ;
Un desenator ;
Un litograf ;
Un maistru potcovar ;
Un portar ;
Un bucätar.
Ofiterii instrnetori al seoalei peegS-
titeare si profésori.
Un cäpitan comandant al uni-
VAR elevilor $1 prof esor de regu-
lamente ;
Patru locotenenti ca ofiteri sub-
alterni ai unitAtii.
aparline, la ate una din armele: artile-
riei i geniului.
4
98 LECI UZUALE. 12
Profesori civili qi militarl al lemalelor.
Pentra pregatirea moralei: Co-
mandantul unitatii, preotul si me-
dicul scoalei ;
Pentru pregeitirea Cate
un profesor de cälärie, scrimä
gimnasticä ;
La scoalele de cavalerie vor fi
trei profesori de cälärie;
Pentru pregedirea militart
Cate unul sau mai multi profesori
pentru accea materie. Un pro-
fesor poate preda la nevoie si doua
materii ;
Toti profesorii militari vor fi In
cadrele scoalelor. Dintre acestia
se va numi ate un inspector de
studii la fiecare promotiune.
Trupa.
Un locotenent din arma res-
pectiva, comandantul trupei si o-
liter cu cazarmarea ;
Un sergent-major ;
Un sergent-furier ;
Sergentii, caporalii si soldatii
In proportie Cu trebuintele fiecä-
re scoli, avand In vedere numä-
rul elevilor, al cailor, ordonantele
necesare, etc.
Nurnärul acestor oameni se va
prevede In bugetul anual.
b) Comandantul scoalei.
86. Comandantul scoalei per-
sonifica unitatea pe care o co-
mandä.
Autoritatea sa este recursul
reazemul Intregului personal al
scoalei ; comandä si administreazä
scoala si dirige Invätämântul ; el
este investit cu autoritatea unui
cap de corp si räspunde de dis-
ciplina, tinuta, educatiunea, ingri-
jirea, Pregätirea elevilor si ofiteri-
lor-elevi pentru rangul ce-1 vor o-
cupa In armatä. El este räspunza-
tor ca si in scoalä sä se cultive
Infrätirea intre viitorii ofiteri ai
armelor respective. El veghiazä,
ca intelegerea si camaraderia ele-
www.digibuc.ro
Feyruarie 1910
vilor scoalei cu aceea ai altor
scoale sä fie depliná.
Pentru a avea in manä directi-
unea serviciului si a-I Indruma
In mod consecuent In spiritul In-
naltelor Ordine de zi din 1902 si
1903 si a acestui Regulament, Co-
mandantul scoalei Intruneste pe
toti ofiterii i profesorii pentru a
conferi asupra mersului scoalei
dupä prevederile cap. III, IV, si VI.
Hotäririle relative la studii, cari
ar iesi din cadrul prescriptiunilor re-
gulamentului de fatä, nu se vor
putea lua de catre comandantul
scoalei, deck cu autorizarea pre-
alabilä a inspectorului general res-
pectiv si al inspectorului general
al Invätämantului militar.
Conform Inaltului ordin de zi
din 10 Maiu 1902, se va rasa co-
mandantului unitätei elevilor, in-
treaga latitudine si libertate de a
alege cele mai bune mijloace pen-
tru a executa ordinele primite.
c) Alatoral cornandantului si director
de studii.
87. Ajutorul comandantului
scoalei are functiunea de director
de studii. El Inlocueste cu deplinä
putere pe comandantul scoalei In
lipsa acestuia. El ajuta pe coman-
dant Iii toate amänuntele serviciu-
lui si se asigurä de executarea
intocmai a ordinelor date de a-
cesta. In celelalte privinte, el se
conformä prescriptiunilor regula-
mentului serviciului interior ca a-
jutor al capului de corp.
El supraveghiaa cu deamänun-
tul studiile si metoadele de Invä-
tamant. Asista des la prelegerile
profesorilor, la aplicatiuni si la
examinarea elevilor.
El are sub ordinele sale directe
pe inspectorii de studii si stabi-
leste atributiunile si räspunderea
acestora, astfel ca In cercul lor de
actiune sä nu calce drepturile si
 LEGI UZUALE. 12 IFevrnarie 1910
atributiunile comandantului unitä-
tii elevilor 5i ale profesorilor.
El veghiazä sä fie bunä intelegere
intre diferitii membri ai persona-
lului 5coalei, pentru ca disciplina
si educatiunea elevilor sä nu su-
fere i sä nu släbeascd un mo-
ment.
Intocme5te programele lunare
ale 5coalei, priveghiazä executarea
intocmai a programului zilnic al
invätämântului, precum 5i tinerea
la curent a tuturor registrelor de
studii de cätre inspectorii de stu-
dii respectivi.
Vegheazä la buna intretinere a
colectiunilor 5tiintifice, a bibliote-
cii, a sälilor de modele, a labo-
ratoarelor 5i materialului de stu-
dii i ingrije5te ca ele sä fie tot-
deauna complecte. Hotärä5te apro-
vizionarea furniturilor de birou 5i
are controlul general al autografiei
5coalei.
Se si1e5te prin toate mijloacele
a cunoa5te individual pe elevi
pe ofiterii-elevi.
Tine istoricul 5coalei, registrol
de promotii, precum i registrul
de absentele profesorilor.
El prezintä zilnic comandantului
5coalei raportul general al studii-
lor i il tine la curent cu tot ce
se petrece in 5coalä relativ la studii.
Directorul de studii asigurä exe-
cutarea intocmai a tutulor dispo-
zitiunilor prescrise de comandan-
tul 5coa1ei in ce prive5te invätä-
mântul.
d) Conzandantut uuzildlil elevitor.
SS. Comandantul unitätii elevi-
lor este räspunzgtor de formarea
elevilor, in special in ceeace pri-
ve5te disciplina, educatiunea mi-
litarä, formarea lor ca instructori
pentru toate felurile de instructii,
cu un cuvânt de bunä pregätire a
elevilor pentru gradul de subloco-
tenent.
Teoria i practica regulamente-
www.digibuc.ro
99
lor, datoriile osta5ului, invätätura
cum trebuie sä se facä teoria la
soldati 5i grade inferioare, cad in
sarcina sa. El este ajutat de ofi-
leni
El administrazä unitatea sa dupà
Regulamentul de administratie in
vigoare.
e) Comandanna plutonului trupei.
89. Comandantul plutonului tru-
pei este insärcinat cu conducerea
trupei datä sub comanda sa ; îi
administreazä plutonul in confor-
mitate cu regulamentele in vigoare
5i este räspunzätor de buna im-
pärtire a serviciului trupei sale,
precum i pentru disciplina pluto-
nului trupei.
El are grija grajdurilor i bar-
na5amentului dat in primirea sa
pentru 5coa15.
El indeplinefte i functiunile de
ofiter cu cazarmarea.
90. Pentru comandantul unitätii
elevilor, ofiterii instructori 5i co-
mandantul plutonului trupei, tim-
pul serviciului fäcut la 5coalä se
considerà ca serviciu fäcut la trupà.
f) Inspectorii de studii.
91. Inspectorii de studii (câte
unul de fiecare promotie), sunt in-
särcinati cu tot ce se raporteazä
la studii.
Inspectorii de studii luând In
primire o promotie de elevi sau
de ofiteri-elevi la intrarea ei in
5coalä, o conduce in ambii ani de
studii pänä la terminarea 5coalei.
Ei sunt sub ordinele directe ale
directorului de studii, pe care II
ajutä In ceeace prive5te Invätä-
mantul.
Asigurä executarea programului
5i a dispozitiunilor privitoare in-
vätämântului, luate de comandan-
tul 5coalei. El privegheazä de a-
proape purtarea elevilor 5i a oh-
terilor-elevi in sälile de studii
100 LEGI UZLIALE. 12 Fevruarie 1910
amfiteatre i asistä foarte des la
prelegerile profesorilor.
Se Incredinteazä pe timpul se-
dintelor de aplicatiuni scrise, cä
toti elevii sunt prezenti In sala se-
dintelor si cä se ocupä exclusiv
cu lucrarea curentä.
Raporteazä directorului de studii
absentele profesorilor si intocmeste
situatiunile zilnice de studii.
Tin la curent i in regulä toate
registrele de studii.
Inspectorii de studii Insolesc pe
elevi sau ofiterii-elevi la toate lu-
crärile exterioare la vizite, CAM-
torii, aplicatiuni pe teren.
Ei constatà prezenta elevilor sau
ofiterilor-elevi i observä dacä a-
cestia se conforma programelor si
ordinelor cari le-au fost date.
Inspectorii de studii sunt linuti
a constata progresul ce face f ie-
care elev sau ofiter-elev si pun
toatá stäruinta sä-i cunoascä din
toate punctele de vedere, notând
tot ceeace poate sa-i caracterizeze.
g) Profesorii.
92. Personalul militar si civil
al invätämântului militar se nu-
meste de Ministerul de räsboiu
(Inspectoratul general al invätämân-
tului militar).
Profesorii vor fi propusi de In-
spectorii generali respectivi, dupä
avizul comandantilor scoalelor.
93. Pentru materiile militare,
la aceeasi materie vor ti aceeasi
profesori la diferitele scoale mi-
litare. Ei vor fi preväzuti In ca-
dre si impärtiti la scoale.
In afarä de insärcinarea profe-
sorilor la alte scoale militare, nici
unul din ofiterii sau profesorii mi-
litari din cadre, nu poate fi ocu-
pat sau insärcinat cu Uil serviciu
in afará din corp.
94. Profesorii sunt, sub contro-
lul direct al directorului de studii,
datori a se conforma strict progra-
melor analitice ale materiilor, pre-
www.digibuc.ro
cum si a se afla exact la orele fixate
pentru facerea prelegerilor, exami-
narea elevilor, conducerea i su-
praveghiarea lucrärilor de orice na-
turä, dupa cum se prevede in pro-
gramul intrebuintärii timpului.
Profesorii redacteazá corect
In rezumat materiile ce se predau,
cerceteazä i corecteazá toate apli-
catiunile scrise, fácute de elevi si
ofiterii-elevi si If Insotesc in toate
excursiunile, vizitele i lucrärile
exterioare relative la materiile lor.
95. In principiu nu se permite
profesorilor a absenta dela lectiuni.
Cu toate acestea, In caz de forta
majorä si care n'ar pune pe pro-
fesor in imposibilitate de a lipsi
mai mult de o lectiune, acesta
va fi obligat a anunta mai dina-
inte pe directorul de studii, pen-
tru ca sä se poatä lua mäsuri de
inlocuirea sa. Profesorul afará din
cadre va trebui sä justitice in scris
forta majorä ; in caz contrariu i
se va retine in profitul fondului
de intretinere a scoalei, indemni-
tatea lectiunii.
96. In caz de absenta prelun-
gitä si care ar trece peste douà
luni, se va cere Ministerului in-
locuirea.
97. Prezenta profesorilor la cur-
suri, se constatä prin registrele res-
pective, tinute de cätre inspectorii
de studii, in cari profesorii vor tre-
bui sä semneze.
98. Profesorii trebuiesc sä po-
seadä In clasä rezumatul subiec-
telor ce vor trata In sedintä, care
In urmä se va alipi la dosarul res-
pectiv.
99. Pentru profesori, Scoala tine
ate o foaie personalä In care no-
teazä modul cum îi profeseazä
materia i alte observatiuni.
Ofiferii contabili, medic, veterinar.
100. Atributiunile acestor ofi-
ted precum si a celorlalti functio-
nari civili si grade inferioare, care
 LEGI UZUALE. 12 Fevrioarie 1910
sunt organele directe ale coman-
dantului, se indeplinesc conform
Regulamentului serviciului interior
pentru toate trupele.
In privinta trebuintelor speciale
ale scoalelor se va Intocmi un Re-
gulament special pentru servi-
ciul nterior al ,scoalei, de calre
comandantii acestor
In acest Regulament, comandan-
tul scoalei va prevedea bine si IA-
murit atributiunile, drepturile si
datoriile fiedrei functiuni a per-
sonalului scoalei, astfel ca nime-
nea sä nu calce in atributiunile
altuia si räspunderile sä fie exact
despärtite.
CAPITOLUL XIII.
Dispozitiuni diverse
a) Cat si harnasynnent.
101. Ofiterii-elevi de cavalerie
si artilerie, vor avea la sosirea lor
la scoalii echipamentul i harna-
samentul complect pentru un cal,
cei de artilerie ; pentru doi cai cei
de cavalerie i stint obligati a-1
intretine continuu in bunä stare.
102. Ofiterii-elevi de cavalerie
artilerie la terminarea Scoalei
speciale respective, primesc câte
un cal de serviciu, dintre remontii
scoalei, care vor fi fost dresati de
ei Insusi, In timpul anului de studii.
103. Caii trebuinciosi fieciirei
scoale se vor remonta In fiecare
an de cätre o coinisiune compusa
din ofiteri din cadrele scoalei, prin
comisiunca de remontä a armatei,
In conditiunile hotärlte pentru re-
montarea cailor ofiteresti
Remonta se va face astfel ca In
cursul lunei Septemvrie caii sä fie
sositi la scoalà.
b) Hrana
104. Toti ofiterii-elevi vor lua
masa obligatoriu la popotà.
Amänuntele privitoare la masa
ofiterilor-elevi vor fi regulate pdn
serviciul interior al scoalei.
www.digibuc.ro
101
c)Materialul de studii.
105. Materialul necesar pentru
studii se va procura de scoalä. Cos-
tul lui se va retine in rate lunare
din solda ofiterilor-elevi, astfel ca
el sä fie achitat la sfärsitul anului
scolar.
d) Ordonanfele ofiterilor-elevi.
106. Ofiterii-elevi, la sosirea lor
la Koala' vor aduce sir ordonantele
personale din corpurile de trupä
respective.
PARTEA VII.
Dispozitiuni finale.
107. Pentru goala milliard de
infanterie se mai pot prezenta la
concurs in conditiunile art. 15 din
Regulament sl absolventii scoale-
lor comerciale superioare, insä nu-
mai pentru a deveni ofiferi de
administraiie.
108. Pe lângä elevii acImisi in
conditiunile art. 107, viitorii ofi-
led de administratie se vor mai
recruta dintre elevii Scoalei mill-
tare de infanterie doritori a deveni
ofiteri de administratie, precum si
dintre acei cari se constatä, dupä
primul an de studiu, c5 nu posedà
rezistenta necesarä ofiterului com-
batant.
In anul I de studii pregätirea
va fi aceeas ca pentru toti elevii
scoalei.
In anul II de studiu se va da
cursului de administratie, pentru
acesti elevi, o desvoltare potrivitä
specialitätii lor.
Ei nu vor urma Scoala specialS.
109. Regulamentul de fatä anu-
leazä Regulamentele anterioare ale
Scoalelor militare de infanterie,
cavalerie, artilerie, geniu 5i admi-
nistratie, Instructiunile relative la
functionarea 5coalei tinerilor cu
termen redus, precum si orice dis-
pozitiuni din alte regulamente re-
lative la Invätämânt si cari ar fi
contrarii Regulamentului de fatä.
102 LEG1 UZUALE. 12 Fevruarie 1910
Regatul Romaniei Model lit. A. pe a noasträ rAspundere cum cA
Primäria c.7munel . .
d. 3 . . . , domiciliat In . . ;
.

de profesiune 5 >6
CERTIFICAT DE NATIONALITATE tanärului 7 ; se bucura
Noi , Primarul co- de o bunä conduitä In societate,
munei . . . . , din judetul .
neffind niciodatd supus judecätii
certificArn sau condamnat pentru vreo faptä
a) CA d-I , tatäl criminalä sau corectionarA, ca
närulu i I este domiciliat furt, excrocherie, fals, abuz de in-
In aceastä comunä dela 2 . . credere, ori atentat la bunele mo-
b) CA nici unul, nid altul, n'a ravuri.
fost si nu este supus altui Stat 3 Fäcut la . . . astäzi In
Primar,
c) CA este In deobste cunoscut Semnätura).
ca roman
Comandamentul Model lit. 13.t
d) CA este inscris In listele e-
lectorale lncä dela anul . . Garnizoanei 1
e) C5 d. i fini, n'a CERTIFICAT
fost condamnat la pedeapsd cri-
minalä sau la pierderea drepturilor Noi, Comandantul garnizoand
politice i nici n'a pierdut calita- , certificäin cA d. 2 .
tea de roman prin vreunul din fap- domiciliat In 3 tatäl tanA-
tele arätate de art. 17 din codul rului 4 ; se bucurä de o
civil. onorabilitate ireprosabilä, cA, dela
Pentru care am liberat prezen- päräsirea serviciului achy pAnA in
tul certificat, conform cererii . . . prezent, nu a fost supus judecatii
inregistratA la No. . , astAzi . sau condamnat pentru vreo faptä
Primar, infamantä si cA se ocupä cu . . . .

(SemnAtura).
Timbru de un leu. Model lit. B.
CERTIFICAT
Noi, Primarul comund I . . . ,
din judetul a ; certificAm
I. Numele i pronurnele.
2. Anul de and domiciliazä pi de uncle
a venit; in caz dud ar fi localnic se zice :
Est edomiciliat in aceastà comunt dela
naptere".
Cand domiciliazt de mai Win de un
an in cornunä, va trebui st aduct certi-
ficatul pi dela comuna de unde a vault.
3. Dacä e vorba de un dobrogean, tre-
buie a se aräta cä tattl tanärului, dela
data de 11 Aprilie 1877, era locuitor in
Dobrogea pi era supus turc.
4. Prin naptere, prin impämantenire, sau
roman de alt Stat, care a fost recunoscut.
De va fi impämantenit sau recunoscut ca
roman din alt Stat, se va arata : legea de
1mptmântenire pi numärul Monitorului
Oficial.
5. Dac5 n'a tost inscris in listele elec-
torale, se va aräta cauza neinscrierii.
Fäcut la
Conlandantul garnizoanei,
Timbru legal. Model lit. C.
. ANGAJAMENT
Subsemnatul mA an-
Copilul gäsit pe teritoriul roman eae
roman, dacä päriniii nu sunt cunosculi.
I. Numele comunei.
2. Numele judefului.
3. Nurnele tstilui, mamei situ tutorelui.
4. Strada pi numarul casei.
5. Profesionea tatälui, mamei sau tuto-
rultti.
6. Tattl, mama sau tutorele.
1. Numele pi pronutnele tantrului.
8. Data : ziva, luna pi anul.
1. Denumirea garnizoanei.
2. Gradul, numele pi pronumele tattlui.
3. Strada pi numárul.
4. Numele pi pronuntele tanärului.
5. Data : luna pi anul.
I. Numele pi pronumule tfintrului care
se angajeazä.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 13 revrnarie 1910
gajez de burfávoie ca, dupä dobân-
direa gradului de sublocotenent,
sä servesc In armatä ca ofiter In
activitate timp de 9 ani Impliniti.
Fäcut la 2 . . . . astäzi 3 . .
(Semnätura tânärului care se an-
gajeazä).
(Autentificarea actului de Tri-
bunal sau Judedtorie). 4
(Timbru legal).
Model lit. D.
AUTORIzARE
Subsemnatul 1 ..... . .
al tânärului 3 autoriz pe
4
meu, cä In cazul and
va fi admis ca elev In *coala mi-
litarä de sä ia angajamen-
tul ca, dupg dobandirea gradului
de sublocotenent sä serveascä in
armatà obligator ca ofiter In ac-
tivitate timp de 9 ani.
Fäcut la 5 . . . . astäzi . . . .
(Semnätura pärintelui sau tutore-
lui legal).
(Autentificarea actului de cätre
Tribunal sau Judecätorie).
LEG F,
Pentrn eonstrnirea de locuinte slnitoase
ieftine
Do 13 FEVRIIARIE 1910.
1. In vederea construirii de lo-
cuinte sänätoase j ieftine de cä-
tre particulari sau societäti, In sco-
pul de a le vinde sau inchiria mun-
citorilor, meseriasilor i functiona-
rilor publici si privati, cu salariu
pänä la 250 lei lunar, cari träiesc
2. Comuna i judeful uncle s'a fAcut
actul.
3. Data alus, luna si anul.
4. Autentificarea actului trebuie fäcut de
judecätoriile de ocol sau tribunalele civile.
I. Numele si pronumele parintelui sau
tutorelui legal.
2. Pärintele sau tutorele legal.
3. Numele fiului sau pupilului.
4. Fiul sau pupilul.
5. Comuna, judetul unde s'a fAcut actul.
6. Autentificares trebuie fäcutä de ju-
deciltoriile de ocol sau tribunalele civile.
Acest act se face si se depune la Scoan
www.digibuc.ro
103
numai din leafä sau salariu, se a-
cordä prin prezenta lege urmätoa-
rele foloase :
a) Persoanele ca §i societätile
vor fi, relativ la aceste construc-
tiuni, scutite de orice fel de däri
câtre Stat, judet si comunä. Actele
de constituire ca i actiunile, obli-
gatiunile, actele de dizolvare i li-
chidare a societätilor vor fi scutite
de orice taxe de timbru i lure-
gistrare ;
. .
b) Casele ce se vor construi vor
fi scutite, pe timp de zece ani de
la data construirii, de orice impo-
zit cätre Stat, judet i comunä ;
pentru alti cinci ani de trei pä-
trimi din acest impozit, i, in fine,
pentru alti cinci ani de jumátate
din acest impozit ;
c) Materialul destinat acestor
clädiri se va bucura de toate a-
vantagiile ce prin legi si regula-
mente sunt acordate locuintelor
destinate muncitorilor din fabrici
ateliere;
d) Particularii, ca sä poatä be-
neficia de aceste avantagii, trebuie
sä fie proprietari de ateliere, fa-
brici i Intreprinderi comerciale
agricole cari vor sä facä construc-
tiuni pentru personalul intrebuin-
tat In aceste stabilimente.
2. Statul, judetele, comunele
institutiunile de binefacere sunt
autorizate a construi sau cumpära
actiuni de ale societätilor de con-
structii sau a participa la consti-
tuirea societätilor de constructii. In
acest din urmá caz, participarea se
numai daca tânärul cäruia se dä, a reu-
sit la examen si a fost admis ca elev, triad
odatä cu prezentarea sa .
DacA tänärul, la data când se face ac-
tul si mai inainte de I Septemvrie, are
etatea de 21 uni fmpliniti, nu mai este
trebuincios a se produce si depune la
scoan acest act.
1. Aceastä Lege" publican In Moni-
tor& Oficial" No. 254 din 13 Fevruarie
1910, a fost votatä de Senat la 15 Ianua-
rie 1910, iar de Camera la 3 Fevruarie
1910.
 104 LEGI UZUALE. 13 Fevruarie 1910
poate urca Oita la maximum ju-
matatea capitalului social si färä
ca autoritatea sä poatá garanta o
dobändä mai mare ca 5 0/0.
ObligaVunile emise de aceste
societäti se vor primi pe valoarea
lor nominalä ca garantii la toate
casele publice.
In acest caz autoritatea care a,
participat la formarea societätii va
numi cel putin 1/4 din membrii
consiliului de administratie.
Constructorul de açest tel de case
va pläti comunei mimai jumätate
din valoarea lucrärilor de edilitate
impuse prin legea i regulamen-
tele comunale celor cari deschid
strade pe terenuri particulare.
3. Pentru a se putea folosi de
aceastä lege, constructia trebuie sä
Intruneascä conditiunile cerute de
legile i regulamentele comunale.
Comuna este in drept sä refuze
parcelarea care n'ar fi In interesul
comunei.
Valoarea constructiei cu terenul
impreunä sä nu treacä in Bucu-
resti peste 8.000 lei, In restul tärii
peste 6.000 lei ; chiria locuintei
sä nu tread peste 5 0/0 la capital,
plus cota de amortizare.
4. Societgile de constructii
credit se vor obliga prin statute a
vinde casele, construite pe teme-
iul legii de fata, pe un pret care
nu va trece peste acel al costului,
majorat cu 6 0/0.
Se dispenseazä de obligatiile de
vânzare fabricile cari au construit
pentru lucrátori. Aceste vânzäri
sunt scutite de taxele de timbru
si Inregistrare.
5. Orice imobil construit pe te-
meiul legii de fatä va pierde a-
vantagiile ce i s'au acordat, dad
imobilul s'ar märi sau si-ar pier-
de caracterul de locuintä econo-
micä.
6. Serviciul meseriilor din mi-
nisterul de industric i comert se
Insärcineazri cu tot ceeace priveste
www.digibuc.ro
constructiunile de locuinte sänä-
toase i ieftine.
Se infiinteazA pe Iângä minis-
terul de industrie si comert un
consiliu, compus din : un arhitect
sau inginer, un medic actual sau
fost medic-primar de spital, numit
prin concurs, ambii numiti de mi-
nisterul de industrie i comert pe
timp de opt ani, i un delegat al
ministerului de interne.
Atributiunile acestui consiliu
sunt urmAtoarele : va aproba sta-
tutele societätilor, va face regula-
mentele destinate modului In care
locuintele vor trebui sä fie cons-
truite ; va studia cererile fäcute de
particulari sau societäti In scopul
de a obtine avantagiile legii de
fatä ; va supraveghia mersul tutu-
ror acestor Intreprinderi ; va studia
situatiunea terenurilor destinate
parcelärii si, de acord cu comuna,
va hotäri modul in care acea par-
celare trebuie fäcutà spre a ajunge
la sistematizarea i asanarea car-
tierelor i va cerceta valoarea si
salubritatea locuintelor ; va veghia
asupra bunei intretineri a locuin-
telor si, In fine, asupra tuturor ches-
tiunilor privind locuintele ieftine.
Ministerul de industrie si co-
mert va hotärl in ultima instantä
asupra tuturor acestor chestiuni,
afard de acele de edilitate, cari pri-
vesc primäria. El va avea dreptul
sä revoace autorizarea societätilor
cari se abat dela scopul pentru
care au fost infiintate. Va fixa si
lua asupräli toate cheltuelile ser-
viciului.
7. Dad proprietarul unei atare
locuinte ar deceda si dad locuinta
in acel moment era ocupatà de
defunct, sotul supravietuilor sau
copiii se deroagA la dispozitiile
codului civil dupà cum urmeazä :
a) Dad sotul supravietuitor este
coproprietar al casei cel putin pe
jumätate, indiviziunea, dad el o
cere, se mentine pänä la moartea
 LEGI UZUALE. 14 Fevruarie 1910
lui, fàrà sä aiba ceva de platit pen-
tru aceastä folosintä;
b) Dad defunctul nu a lasat
descendenti decAt din dsätoria
care s'a desfäcut prin rnoartea lui,
sotul supravietuitor. WA a fi co-
proprietar, va avea dreptul sä cearä
mentinerea indiviziunii si sa CA-
mânä In folosinta imobilului panä
la moartea lui ;
c) Dad' defunctul nu a läsat des-
cendent), sotul supravietuitor, fie
sau nu coproprietar, va avea drept
la V, imobilului In ODA proprie-
tate i restul In folosintä papa la
incetarea din vieatä, epod când
el trece la mostenitorii legitimi. In
cazul când defunctul sot are as-
cendenti cari, in momentul mortii,
locuiau cu dânsul, acestia vor a-
vea dreptul a locui in casä, Ini-
preuna cu sotuLsupravietuitor, pâ-
nä la incetarea lor din vieatä ;
d) Dad defunctul nu a läsat
sotie, ci numai descendenti, prin-
tre cari sunt i minori, indiviziu-
nea poate fi ceruta de unul singur
dintre comostenitori, färA ca tim-
pul pentru care ea va dura sä
tread peste epoca ajungerii celui
mai tank la majoritate.
JudecAtorul de ocol va primi de-
claratiile mostenitorilor cari voesc
sa uzeze de dispozitiile de mai
sus.
Dad sunt copii din mai multe
dsatorii, in concurentA cu sotia
sau numai intre ei, judele de ocol
va decide dad indiviziunea tre-
buie mentinuta sau casa atribuitä
unui comostenitor mai in nevoie
de a locui.
8. In cazul and mostenitorii nu
vor sA stea in indivizie, sau când
indiviziunea a incetat, ca i in ca-
zul când defunctul nu a läsat nici
I. Acest .Regulament" a fost publicat in
.Monitorill Oficial" No 255 din 14 Fe-
vruarie 1910. Conform art. silu 94, acest
regulament anuleaz2 regulamentele ante-
rioare ale Gimnazului si Licenlui Militar
gin Craiova si bai rlin 13 August 194
www.digibuc.ro
105
sot, nici descendent!, fiecare co-
mostenitor va putea cere sA ia casa
in natura, plAtind suite dupä esti-
matia facutä de consiliul depe
langa ministerul de industrie.
Dad sunt mai multi comoste-
nitori cari voesc sä ia casa, a-
tunci ei vor fi preferati In ordinea
urmätoare acel pe care defunctul
I-a desemnat prin act de ultimä
vointa, sotia si, in fine, descen-
dentii.
DacA sunt mai multi descen-
denti cari doresc sä ia casa, ma-
joritatea mostenitorilor decide ; iar
and aceastä majoritate lipseste,
sortul tras in fata judelui de ocol
decide.
Toate aceste operatii ca i drep-
tul de succesiune asupra acestor
case sunt scuffle de taxe de tim-
bru i inregistrare atâta timp cat
pretul n'a fost amortizat.
9. Vanzärile acestor case sunt
supuse la taxe de inregistrare.
DacA e stipulata plata pretului
in cel mull cinci anuitati, taxa se
va plat! si ea In acelas mod.
10. Un regulament va hotäri
modul de aplicare a prezentei leg!.
REGULTIMENTUL
Ginmaziulni si Lieettltd miltar
DIN 14 FEVRIJARIE 1910.
PARTEA I.
Dispozifiuni generate.
CAPITOLUL I.
Scopul scoalelor. Direcflune. Comi-
slunl.
1. Gimnaziul militar dela Cra-
iova i Liceul militar dela Iasi
sunt destinate a veni in ajuto-
rul cresterii si instruction!! fiilor
Supt. I pag. 3472. Reg. din 13 August
1905. Vol. III pag 3488, Dec. 29 Aprilie
1906. Vol. III pag. 3896 si Dec. 29 Apri-
lie 1906. Vol. ItI pag. 3898, precum i orice
alte dispozifiuni contrare acestui regu-
lament,
 106 LEGI UZUALE. 21 Fevruarie 1910
de militari, cländu-le o indrumare
de educatiune militarä si aceeas
instructiune ca In scoalele secun-
dare ale Statului, fie pentru a con-
cura la intrarea in scoalele militare,
fie pentru a continua studiile in
alte scoale.
Gimnaziul si Liceul militar au
ambele ate 4 clase. Liceul cu-
prinde dottä sectiuni realii
modernd.
2. In Gimnaziul i Liceul mi-
litar, invätämântul se urmeazä in-
tocmai chip acela al Statului, adicä
Regulamentul Gimnaziului si Li-
ceului militar este Intocmitä dupá
acela al scoalelor Statului si pre-
vede aceleasi materii cu aceleasi
programe analitice.
3. In educatiunea militarä, elevii
a cestor scoale trebuie sä invete mai
inainte de toate, sä dea supunere
si respect superiorilor si persona-
lului de Invätämânt, arätänd bunä
vointä, interes i iubire camarazi-
lor, pentru a se desvolta in ei sim-
tut disciplinei si al camaraderiei.
In afarä de aceasta, prin exem-
ple vii, sfaturi i fapte, elevii tre-
buie sä dobandeascä o desávarsitä
si severä educatiune moralä. In
fine, elevii vor fi pregätiti In prac-
tica exercitiilor militare §i a dif e-
ritelor agerimi, potrivit varstei lor.
4. Comandantul fiecärei scoale
este räspunzAtor de executarea a-
cestor dispozitiuni, insd urtnärind
scopul ca cunostintele dobändite
1) Art. 90. Examenul de absolvire se
trece inaintea unei comisiuni compusä din
5 membrii, numitä de minister si comuni-
cata directorului scoalei inainte de 19 lu-
nie. Patru din membrii comisiunii vor 1i
luati dintreprofesorii scoalei sidintre ei va
fi negresit dirigintele ultimei clase ; al cin-
cilea care va fi presedintele, se poate lua :
pentru gimnazii, curs inferior de liceu
scoale secundare de fete gr. I dintre pro-
fesorii de Universitate sau lices; iar pen-
tru cursul superior de liceu si pentru
scoalele secundare de fete de gradul al
II-lea, dintre membrii corpului profe-
soral Universitar.
ppçi npmkg candidaplor ya fti mg
www.digibuc.ro
sä fie solide i depártate de su-
perficialitate.
5. Comisiunea de examinare
pentru admiterea in ambele scoale
se cornpune din : un delegat al
Ministerului de räsboiu, comandan-
tii Gimnaziului i Liceului militar
si câte un profesor dela fiecare
din aceste scoale.
Examenul de admitere se va
trece in garnizoanele Craiova, Iasi
Bucuresti, respectiv in localul
Gimnaziului militar, al Liceului
militar si al scoalei militare de
infanterie.
La acest examen se va atasa
cotnisiunii medicii Gimnaziului
Liceului militar.
6. Comisiunile de examinare
pentru absolvire se vor cotnpune
conform art. 90 din Regulamentul
scoalelor secundare ale Statului
si se vor numi de ministerul in-
structiunii si al cultelor, -In urma
propunerii Inspectorului general al
Invätämântului militar.
7. Comisiunea de invdtamint
pentru studiul chestiunilor de In-
vátámânt se va compune din toti
profesorii titulari ai scoalei respec-
tive, sub presedentia comandantu-
lui scoalei.
PARTEA II.
CAPITOLUL 11.
Recrutarea
S. Vor putea fi admisi elevi in
orice clash' a Ginmaziului si a Li-
mare de 50 pentru cursul inferior si de
40 pentru cel superior, se vor putea numi
douä comisiuni.
Comisiunea se reuneste in zina de 19
lunie, la doliä ore dupä amiazi, in loca-
luI respective si reguleazä planul
lucriirii sale.
Dacil presedintele comisiunii nu sose-
ste pâtiä la 10 lunie, directorul scoalei va
comunica telegrafic Ministerului cazul
va prezida comisiunea panä la noui dis-
pozifiuni din partea ministerului, puttind
face chiar lucrarile de incheierea exame-
nului, In caz cand Ministerul nu numeste
alt presediute,
 LEG1 UZUALE. 14 Fevrtnirie 1910
ceului militar, la vacantele exis-
tente si In limitele prescriptiuni-
lor art. 9 din Regulamentul scoa-
lelor secundare, 2 numaifii de rni-
litari cari vor indeplini urmätoa-
rele conditiuni:
a) Sä satisfacä prescriptiunile art.
2, 3 3 4 si 4 5 din Regulamentul
scoalelor secundare, cu adäugire
cä vor prezenta certificatele de ab-
solvire pe ultimii trei ani de stu-
dii, In parte ;
b) Sa aibä etatea ;
Pentru clasa I, de cel putin 10
ani si cel mult 13 ani impliniti,
2) Art. 9. In fiecare clasd I secundarä
nu pot fi inscrisi mai mult de 60 scolari.
In clasele 11, Ill, IV si V, nu mai mult de
50 ; iar in clasele VI, VI1 si VIII nu mai
mult de 40.
Toate cererile i declaratiunile de in-
scriere pentru toate clasele se vor adresa
numai directiunilor scoalelor. Nici o ce-
rere nu se va primi la Minister. In caz
dacä sosesc la Minister In acest timp ce-
red prin postä, ele vor fi inapoiate peti-
tionarilor de registratura Ministerului, fard
a le mai inregistra.
3) Art. 2. Se pot inscrie in scoalele se-
cundare :
a) Absolventii Invátilmântului public
primar, urban si rural ;
Cei promovati dintr'o clasd a unei
scoale secundare a Statului, identice cu
aceea in care se cere inscrierea ,
c) Cei cari au absolvit invätämântul
primar sau un numär de clase secundare,
ca preparati in institute private sau in
famine si au fost promovati conform re-
gulamentelor privitoate la examenele aces-
tor scolari si art. 130 din regularnentul
de fatd;
(I) Cei cari au urmat o scoalä publicä
din tarä de o programä diferitd de aceea
a scoalelor secundare si cari au trecut cu
succes examenul de diferentä preväzut la
art. 108-110 din acest regulament ;
e) Cei cari au urmat o scoald din silt-
inätate, dupä ce Ministerul va fi stabilit
echivalenta studiilor filcute de dânsii in-
tr'insa si daa el va fi gäsit necesar a se
trece un examen de diferentä, dupä ce
va fi trecut cu succes acel examen.
4) Art. 3. In cazurile previlzute la alin.
b, c, d i e de sub art. '2, dud data ac-
tului prezentat aratd o intrerupere in stu-
dii mai mare de dui ani scolari, elevul
pentru a putea fi inscris, va trebui sd
tread un nou examen sumar pentru cea
din urmä clasä cuprinsä in act, la scoala
unde voeste sä se inscrie.
www.digibuc.ro
107
pânä in ziva de 1 Septemvrie a
anului de admitere ;
Pentru clasa II: 11-14 ani ;
11
III: 12-15
IV: 13-16
V: 14-17
0 VI: 15-18
VII: 16-19
VIII: 17-20
c) Sd nu fie atinsi de vreo boalä
cronicä sau contagioasä, precum si
de nici o infirmitate care sä-i im-
piedice dela indeplinirea intocmai
a programului zilnic al scoalei;
d) Sä probeze printr'un certifi-
5) Art. 4. Repetentii nu se pot inscrie
cleat in limitele preväzute in lege, dupd
care in o clasA un elev nu poate urma
mai mutt de doi ani i un elev nu poate
ramâne in cursul inferior repetent mai
mult de douä ori iar in cursul superior
mai mull de odatil. Se acordä insä elevi-
lor repetenti doi ani la scoalele Statului
dreptul de a se inscrie ca elevi particu-
lari la examen.
Pentru implinirea acestei dispozitii di-
rectorii vor insemna in partida elevilor si
pe toate certificatele i diplomele ce vor
elibera numArul repetdrilor de clase, iar
pe scolarii cari cad in veriuna din rate-
goriile celor ce pierd dreptul de inscriere
ii vor pune inteun tablou pe care, cAnd
situatia de repetent a elevilor va rämâne
definitivä, il vor trimite ministerului spre
publicare prin »Monitor i Buletin".
La dispozitiile acestui articol se va face
exceptie pentru scolarii cari, In cursul
anilor petrecuti in aceeasi clasä vor fi
fost siliti sä absenteze dela scoalii un timp
mai indelungat, din cauzii de boalii bine
constatatA, o cari pentru acest motiv, vor
fi apiitat autorizare de Inscriere dela
minister.
Cererea pentru autorizatiuni de acest
fel se va adresa In 10 zile dela data and
situatia de repetent a rämas definitivä,
insotitä de dovezile necesare. Ea se va
inainta prin directiune, care isi va da avi-
zul. Elevii cari se retrag inainte de 31
Decemvrie stint considerati ca elevi ne-
inscrisi pentru acel an scolar. Ei daa,
inainte de inscriere fusese repetenti, nu
se considerä ca ramasi pentru a doua oard
repetenti, chiar in caz când prezentându-se
la examen ca particulari nu se promoveazä
nici al doilea an scolar. In consecintd, and
ei cer sä se reinscrie la inceputul anului
al treilea scoter iii aceeas clasii din care
se reträsese vor fi considerati ca repetenti
numai odatä si vor fi inscrisi in limita
numärului legal de elevi.
 108 LEGI UZUALE. 11 Fevrnstrie 19/0
cat cä nu au fost isgoniti din vreo
scoalä publicä pentru rea purtare
sau inclaratnicie la Invätatura;
e) Acei cari solicita a fi Intre-
limit' In scoalã de Stat sà probeze
printr'un certificat eliberat de auto-
ritatea militarä cä pärintii au greu-
tä(i familiare si ca rnijloacele de
cari dispun nu sunt In raport cu
aceste greutati. (Mod. lit. A.)
9. Locurile In scoalà se acordd
in urmätoarea ordine de preferimp:
a) Fiilor de ofiteri sau asimilati
si de grade inferioare, morti pe
câmpul de onoare sau Inteun ser-
viciu comandat In timp de ras-
bolo ; . didatului, lntocmit conform legit ;
b) Fiilor de ofiteri sau asimilati
si de subofiteri reangajati, refor-
mati pentru infirmitäti dobandite
in timp de räsboiu sau In timp
de pace, din cauza serviciului;
c) Fii lor de ofiteri sau asimilati,
orfani de tatä si de mama sau
numai de tatä;
d) Fiilor de ofiteri sau asimilati,
aflati In activitate de serviciu;
e) Fiilor de ofiteri veterani cari
au luat parte In campanie ca ac-
tivi;
f) Fiilor de ofiteri sau asimilati
si de subofiteri trecuti in rezervä
sau in retragere, cari vor fi servit
In armatä, In mod onorabil, cel
putin 15 ani neintrerupti;
g) Fiilor de ofiteri veterani, cari
au luat parte In campanie, fiind
chemati din rezervä ;
h) Fiilor de subofiteri veterani
din campanie, cari vor fi facut cel
putin o reangajare peste termenul
de serviciu legal;
i) Fiilor de subofiteri reangajati
pe 5 ani si aflati In activitate de
serviciu,
10. Pentru a fi admis in scoalä,
pärintele sau tutorele candidatului
trebuie sä inainteze cel mai thrziu
'Ana la 8 Iulie, catre comandan-
tul scoalei din localitatea unde tâ-
närul doreste a fi examinat, o ce-
www.digibuc.ro
rere de Inscriere fa care sA arate:
a) Numele i pronumele candi-
datului ;
b) Numele si pronumele pärin-
telui sau tutorelui ;
c) Judetul, plasa, comuna, strada
numärul casei unde locueste
piirintele sau tutorele ;
d) Clasa pentru care concureazä
localitatea unde doreste sä treacä
examenul Craiova, Iai sau Bu-
curesti.
11. Cererile de admitere ale can-
didatilor trebuie sä fie Insotite de
urmätoarele acte :
a) Extractul de nastere al can-
b) Certificatul de studii prevä-
zut la art. 8, lit. a ;
c) Certificatul preväzut la art. 8,
lit. d, liberat de directiunea scoa-
lei sau a scoalelor unde a urmat
cele din urrnä trei clase.
d) Certificatul prevazut la art.
8, lit. e ;
e) Un certificat de serviciile lä-
cute in armatä de pärintele
precum i categoria In care s'a
aflat sau se AA, dupa cum se spe-
cificä la art. 9 ;
f) Recepisa Cassei de depuneri
si consemnatiuni, prin care sä se
dovedeasca depunerea pe numele
candidatului a sumei de 150 lei,
odatä pentru totdeauna, ca taxa
de instalare si carti.
Nu se admite sub nici un mo-
tiv achitarea taxei In rate.
Pentru militari In activitate de
serviciu, certificatele dela lit, e,
vor fi liberate de catre capii de
corpuri sau de servicii unde ei
servesc; iar pentru militarii mot-0
sau cari nu sunt In activitate de
serviciu, de cätre Ministerul de
räsboiu pentru fostii ofiteri, sau
de cätre capii de corpuri unde au
servit, in caz cä au fost grade in-
ferioare.
12. Candidatii sunt datori sä se
prezinte la scoalele unde au ce-
 LEG1 UZUALE. 1-1 Fevrtiarie 1910
rut sä fie examinati la datele ur-
mätoare :
In ziva de 10 Julie la Gimna-
naziul militar Craiova;
In ziva de 15 Iu lie, la Liceul
militar Iasi ;
In ziva de 20 Iu lie, la *coala
militará de infanterie Bucuresti.
13ânä la 8 bilie actele vor fi cer-
cetate de cätre comandamentele
scoalelor la cart au fost inaintate,
cari vor afisa pe räspunderea lor,
pe candidatii admisi i respinsi
dela acte. Contestatiunile celor res-
pinsi vor fi supuse Comisiunii de
admitere, care va hotäri in corn-
pletul ei.
13. Inainte de Inceperea concur-
sului, ambii medici constat, in pre-
zenta comisiunii starea fizicd a
candidatilor. Ei resping pe toti
a cei a dror sänätate fizicá sau
mintalá i-ar pune in imposibilitate
de a urma cursurile sau exercitiile
corporate.
Medicii hotäräsc in mod irevo-
cabili hotärirea lor nu poate fi
schimbatä de nici o autoritate, ei
fiind singurt räspunzAtori, prin me-
1) Art. 10.Inscrieri in clasa 1. Di-
rectiunea formeazA in ziva de 31 August
lista cererilor de inscrierile ce i s'au pre-
zintat pentru clasa I.
In aceastä lista va inscrie pe toti co-
pii cari vor fi trecut arsta de 11 ani im-
pliniti in ziva de 1 Septemvrie a anului
curent. Va mai inscrie si pe copiii cari
in acea zi vor avea etatea cuprinsä intre
10 si 11 ani, daa vor avea dispensa de
vArstä care o acordä directorul sau direc-
toa rea scoalei.
Oricare ar fi numärul copiilor trecuti
astfel pe listä, toti vor fi supusl unui exa-
men de admitere, care va incepe in zina
de 2 Septemvrie, orele 8 a. m., si se vor
termina cel mai tarziu in ziva de 5 Sep -
temvrie. Examenul de admitere constä :
dintr'o bucatä in limba românä, scria
dupä dictare ; intr'o problems de aritme-
ticä de forta ultimei clase primare si in-
tr'o probA de cetire.
Nota la limba romAna se va da tinând
seamä de caligrafie, ortografie si punctu-
atie; la aritmetia, de exactitatea rezul-
tatului si de asezarea calculului; iar la lec-
tura de facilitatea i priceperea, si
Notele lucrärilor scrise se vor insemna
www.digibuc.ro
109
moriul lor calificativ, de rezultatul
examinkii.
Medicii Intocmesc o tabelä de
candidatii primiti i respinsi, in-
sotitä de un proces-verbal semnat
de dânsii si de comisiune.
11. Dupä pronuntarea comisiu-
nii medicate, comisiunea de ad-
mitere procedeazä la examinarea
actelor candidatilor admisi la vi-
zita medicalä si formeazä tabele
pe clase in cari se vor inscrie can-
didatii admisibili, In ordinea de
preferintä dela art. 9.
Candidatii pentru clasa I a gim-
naziului militar, cari au lost gäsiti
buni la vizita medicalä si ale cä-
ror acte au fost gilsite in regulä,
vor fi supusi examenului de ad-
mitere preväzut la art. 10 din Re-
gulamentul scoalelor secundare.
Media acestui examen se va com-
bina cu media ultimelor trei clase
primare i rezultatul va reprezenta
media generald de admitere.
Candidatii pentru clasele II VIII
se admit conform prevederilor art.
2, 5 si 19 din regulamentul scoa-
lelor secundare,2) cu deosebire cä
chiar pe lucriiri in tifre si in litere. Lu-
cradle se vor conserva in arhiva scoalei,
pänä la finele lunei Octomvrie, and se
vor arde.
Nota la cetire se va scrie pe catalogul
pe care se va trece notele lucrärilor scrise
precum si media notelor tutulor probelor,
care se va face adunändu-le si impärtind
suma cu 3.
colarii români cari au trecut exame-
nul de admitere, vor fi trecuti pe o listä
dupä ordinea mediei. Fli de straini vor fi
trecuti pe o alta listä dupa aceeas normA.
Nu se vor considera ca sträini, sub rapor-
tul inscrierii, copii näscuti din pärinti na-
turalizati sau recunoscuti, chiar dacä s'ar
fi näscut inainte de incetätenirea pärin-
tilor.
Nu se vor trece pe lists acei copii cari
nu vor avea cel putin media 5, precum
nici aceia cari la vreuna din cele douä lu-
cräri scrise au obtinut o notA mai mica de 4.
2. Art. 5 In scoalele secundare se ad-
mit numai scolari regulat inscrisi. Audi-
tori nu se primesc sub nici un motiv.
Art..19. Inscrierile in clasele IIVIII sunt
subordonate prescriptiunilor dela art. 5.
A. Directiunea va inregIstra toafe de-
 110 LEGI UZUALE.
media de admitere va fi aceea care
rezultä din combinarea mediilor
pe ultimii 3 ani de studii. Pe baza
acestor medii generale, comisiunea
va intocmi tabela de clasificare,
in care se vor trece numai elevii
a cdror medie generalä, calculatd
cum se aratä mai sus, va fi cel
putin 6 si nici o medie partialä
mai putin de 4.
15. Indatä dupd terminarea con-
cursului se incheie lucrärile men-
tionate la art. 13 si 14 si se Ina-
inteazd Statmajorului general (In-
spectoratului general al invátämân-
tului militar) urmätoarele acte :
a) Procesul-verbal si tabela in-
tocmitä de medici cu candidatii
primiti si respinsi la vizita medicaid ;
b) Procesul-verbal i tabela pe
clase a candidatilor admisibili, cu
mediile obtinute i clasati conform
art. 9.
Aceste acte trebuie sd fie primite
la Statmajorul general pilnd in ziva
de 31 Iulie.
Actele candidatilor neadmisibili
se vor restitui familiiior de cätre
presedintele comisiei.
16. Ministerul de räsboiu (In-
spectorul general al invätämintului
militar) având In vedere tabelele
de admisibilitate, vacantele rämase
In efectivele scoalelor, precum
nu mdrul trebuincios pentru corn-
dal-41mile ce i se vor prezinfa, cn toate
actele necesare paná in seara de 31 Au-
gust si le va repartiza pe clase.
In ziva de 7 Septemvrie a. m., dupä
terminarea examenelor de corigenth ; di-
rigintele fiedrei clase va rezolva cererile,
prirnind, in limita locurilor disponibile, in
urmätoarea ordine de preferintä:
a) Elevii scoalei;
b) Elevii români din alte scoale ale
Statului ;
c) Elevii Romani din scoalele particulare ;
d) Celelalte categorii de elevi.
Nu se vor primi dinteo grupä decal
dadi dupä primirea tuturor din grupa pre-
cedentfi au mai ramas locuri libere.
In fiecare grupä se vor primi intaiu
elevii promovati, apoi elevil repetenti cu
observarea art. 3.
Ist seara de 6 Septernvrie, dirigintele
www.digibuc.ro
11 Fevruarie 1910
pletarea vacantelor In fiecare clasä,
va hotärt pe cei adrnisi, tinând
seaniä de ordinea de preferintä a
categoriilor at-Mate la art. 9. Dacti
numärul de candidati, luati astfel
dintr'o categorie, nu completeazä
vacantele clasei respective, se va
trece la categoria urtniitoare, con-
tinuând astfel pe rind la toate
categoriile dela art. 9. la comple-
tarea vacantelor. La con.ditiuni egale
se va da preferintd acelora ai ca-
roc pärinti au, sau au avut, grade
mai mici in armatä, i sunt cu do-
miciliul In localitätile lipsite de
scoale secundare.
Numele elevilor admisi se va pu-
blica in Monitoral Oficial i in
Monitoral Oastei de indatd ce se
va hotäri de Minister.
Elevii admisi sunt datori sa se
prezinte la scoalä in dimineata zi-
lei de 6 Septemvrie. Intârzierea
peste 4 zile atrage dupd sine ster-
gerea din controale i inlocuirea
cu altii luati In ordinea clasifica-
tiunii din tabelele de admisibi-
litate.
Vacantele cari se vor mai pro-
duce in cursul anului nu vor fi
complectate.
17. Actele tinerilor cari nu au
fost admii, impreund cu recepisele
Cassei de depunei, vor fi inapo-
late farnililor lor, iar actele celor
fiedirei clase va afisa lista strict alfabe-
tica a elevilor primiti, precum si acelora
neprimiti ; va pune pe cererile acestor din
urmii rezolutia sa arätänd cauza nepri-
mirei si le va incredinta secretarului, ca
acesta sá le inapoieze la cerere, petitio-
narilor. Acestia le vor putea prezenta in
altä parte. In aceeas zi directorul va in-
gdji ca sä se publice, conform art. 11,
numärul locurilor dimase libere in fiecare
clasä si al acelor ocupate, sau, eventual,
numárul cererilor inregistrate i respinse.
Aceste locuri se vor ocupa conform art.
urmätor:
B. In orasele unde sunt mai multe scoale
secundare, se vor centraliza toate tablou-
rile la scoala desemnatä de minister, unde
se va procede dupä prescriptiunile com-
binate ale art. 11 si ale acestuia.
 LEGI UZUALE. 14 Fevrti arie 1910
admisi se vor pästra la scoalele
respective.
In cazul retragerii sau depärtädi
elevilor din scoalä, sau in caz de
moarte taxa de instalare rämäne
in folosul scoalei.
18. Sunt admisi de drept in
clasa V-a Liceului militar Iasi, in
ordinea clasificrii, absofventii Gim-
naziului militar Craiova.
CAP1TOLUL
Invätämantui.
1.Durata i urmarea
19. Durata Invätämântului ill
Gimnazial militar va fi de 4 ani,
1. Art. 40. Anul scolar incepe in scoa-
lele secundare in ziva de 1 Septemvrie.
la 8 ore dimineata, prin conferinta tutu-
lor profesorilor scoalei, adunati pentru a
face programul lucrärilor premergâtoare
inceperii lectiunilor.
Art. 41. Lectiunile incep in ziva de 9
Septemvrie, la 8 ora dimineata, prin sfin-
Brea apei in fiecare scoalä, in prezenta
directorului, a corpului dirigintilor si a
intregului corp profesoral; dupä aceea ur-
meazä o cuväntare cätre scolari, tinutä
de director sau de until din profesori.
Anul scoter dureazá pânä lu ziva de
25 lunie inclusiv. In intervalul acesta se
vor tine lectiuni si se vor face lucräri,
conform art. 59-80-89 si urmäto¿ji.
Lectiunile se vor tine in toate'zilele,
afarä de Dumineci, de vacantele si sir-
Mitorile urmätoaare :
Vacante : A Cräciunului, dela 21 De-
cenivrie pänä la 7 lanuarie inclusiv; a
Pastelor, dela Dumineca Floriilor pinä la
Dumineca Tornei inclusiv.
Särbätori bisericesti; Inalkrea Si. Cruci,
14 Septernvrie ;
Sf. Dumitru, 26 Octoinvrie;
Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, 8
Noemvrie;
Intrarea in bisericä, 21 Noetnvrie;
Sf. Nicolae, 6 Decemvrie ;
Intâmpinarea Domnului, 2 Fevruarie;
Buna-Vestire, 25 Martie ;
Sf. Glmorghe, 23 Aprilie;
Inältarea Dornnului, Joi, la 40 zile dupâ
Pasti;
Pogorirea Sf. Spirit, Luni, la 51 zile
dupä Pasti.
Sf. Constantin si Elena, la 21 Maiu ;
SARB 'ATOR1 NATIONALE: Aniversarea
Unirii Tarilor Romine, 24 Ianuarie ;
Aniversarea nasterii M. S. Regelui, 7
Aprilie;
Ziva numelui 11. S. Reginei, 24 Aprilie;
Patronul 9coalei ;
www.digibuc.ro
111
far clasele se vor denumi : I, Il,
III si IV.
Durata invätämântului in Liceal
militar va fi de asemenea de 4
ani, far clasele se vor denumi : V,
VI, VII si VIII, pentru fiecare din
cele cloud sectiuni (realä i mo-
derna).
20. Invätämântul In aceste scoale
se va urma conform prevederilor
art. 40, 41, 42 si 59 din regula-
mentul scoalelor secundare ale Sta-
tului.
IL Fredarea 1nvAtätnântatui.
21. Conform principiilor dictate
Serbarea de incheierea anultri scolar, in
ziva de 15 lunie.
Când aceastä zi cade Inteo Sumbiltä sau
bite() Luni, serbarea va putea avea loc in
Dumineca de 14 sau 16 Write.
Art. 42. In afarä de zilele de vacantä
enumärate la articolul precedent si de
cazul preväzut la alin. ultim al acestui
articol, este cu totul interzis a suspenda
lectiile sub orice motiv ar fi. Directorii
sunt direct räspunzätori pentru indeplini-
rea acestei prescriptiuni.
Singur ministrul poste, in cazuri excep-
(locale i penlru motive bine stabilite,
sä pronunte sau sil acorde suspendarea
lectrilor unei scoale pentru una sau mal
multe zile.
Pe lângä aceasta, directorii au dreptul
a suspenda cursurile pinä la 2 zile pe an,
de fiecare clasä, pentru excursii, cu con-
ditia expresä ca excursia sä ocupe toatä
clasa, toatii ziva si sä se facä inäuntru
sau in imprejurimile orasului, färä cheltu-
ell ce nu s'ar putea suporta de toti elevii.
Aceastä suspendare a cursurilor se va face
cunoscutä ministerului prin raportul lu-
nar ce insoteste statele la care directorul
va alatura darea de seamä a profesorului
ce va fi condus excursia.
Art. 59. Ann! scolar se imparte in 4 bi-
rnestre.
Primele bimestre se sfarsesc cu Sam-
bäta cea mai apropiatii de urmätoarele
date:
15 Noemvrie ;
31 lanuarie ;
iar despärtirea dintre ultimele douä bi-
mestre se va fixa in fiecare an, având in
vedere aderea Pastilor
In cursul unui birnestru trebuie si se
dea cel putin o lucrare scrisä (art. 53 lit.
d i e), iar la oral sä fie ascultat de atâ-
tea ori cât e necesar, pentru ca profeso-
rul si poatä avea despre el o impresie ho-
täriti. Pentru fiecare literate scrisä (art.
 112 LEGI UZUALE. 14 Fevruarie 1910
de Inaltul Ordin de zi din 1903,
materia fiecärei invätäturi se va
preda mai mult In mod aplicativ
practic decât teoretic, recurgänd
la schite, desemnuri, modele, härti,
proiectiuni, aparate, instrumente,
miniaturi i vederi in naturä, cari
lovesc ochii i imaginatiunea mai
cu folos cleat cursurile didactice
desvoltate.
Ca urmare nu se va face geogra-
fie decât pe hartà sau pe teren,
agrimensurá numai pe teren i cu
instrumente, etc.
22. In spiritul pedagogiei rati-
onale se interzice cu totul, sub
räspunderea personalà a coman-
dantului $coalei, a directorului de
studii ia profesorului respectiv,
ca in invätämânt sä se trudeascA
memoria elevilor cu invätarea pe
dinafarä i färä judecatà.
De aceea este oprit ca elevii
sä räspunzä la chestiuni cu fra-
zele altuia Invätate pe dinafarä.
23. In aceste $coale, este oprit
ca profesorii sä fad lectiuni teo-
retice cu definitiuni, formule, sau
naratiuni academice.
Lectiunile vor consta din con-
vorbiri aplicative cu elevii, din
cari principiile teoretice sä reiasä
dela sine, precum din vorbirea ju-
53, lit. d §i e), pentru fiecare ascultare
orala, precum i pentru fiecare extemporal,
elevului trebuie sä i se dea ate o nota
cu data zilei. Elevii care se transferä din
alte $coli, conform art. 33 $i urmätorii,
in cursul unui bimestru, dad printre no-
tele scoalei de unde vin, nu se gase,te la
una sau mai multe obiecte nota la lucra-
rile scrise, ei vor intra in categoria ele-
vilor cari au absentat in zilele i la acele
obiecte la cari s'au dat teze la scoala unde
ei s'au transferat. Pentru toti se vor fixa
zile anume in cari elevii vor lucra tezele
la cari au lipsit. Intre 11 $i 15 lunie se
va organiza in ziva 15, expozitia anualà
de desemn i caligrafie t productie de
muzica $i de gimnastica, in vederea ser-
barii de inchiderea anului Icolar. Tot in
acest interval, profesorii vor fi la dispo-
zitiunea $coalei pentru examinarea elevilor
cari vor face cereri sä treacä examen de
diferenta.
1. Art. 51. In tot timpul cursului, sco-
www.digibuc.ro
decatä ies regulele gramaticale.
Elevii vor ceti singuri In cárti mai
dinainte subiectele ce se vor trata
aplicativ sau practic in clasä. Cu
modul acesta elevii vor trebui sä
iasä din clasä cu lectiunea Mt&
leasä.
Convorbirile aplicative se vor
face cu energie i cu suflet, pen-
tru ca atentiunea elevilor sä se
mentinä necontenit de$teaptä.
La orice subiect este oprit a se
pune elevilor chestiuni teoretice,
ci numai aplicative.
In convorbirile aplicative", ele-
vit vor fi totdeauna notati, iar no-
tarea se va face numai dupä felul
cum ei judecd $i se expritnä.
In atarä de convorbiri aplicative,
profesorii vor intrebuirita, când vor
crede necesar, $i metoda expozi-
tivd, punând pe elevi, mai cu seamä
In ultimele clase, sä povesteasca
cu vorbele lor, un $ir mai lung de
fraze, pentru a-i deprinde sä in-
läntuiascä i sa exprime cugetärile
lor dupà un plan anumit.
24. Deosebit de interogärile in
timpul convorbirilor aplicative, a pre-
cierea activitätiii elevilor, se va
face conform prevederilor art. 51,
52, 53, 54 $i 55 bis, din regula-
mentul $coalelor secundare.0
larii vor fi interogati cat mai des asupra
tutulor obiectelor de studiu.
Interogatiunile vor fi orate sau scrise ;
lungi sau extemporale.
Cu ajutorul lor, profesorul va cauta sa
alle nu slat modul cum scolarul este pre-
gatit asupra portiunii de materie, care a
fäcut obiectul ultimei sau ultimelor lecti-
uni, cat mai eta seama masura in care el
a Out sä profite de intregul curs, dela
inceputul anului pang la zi, pentru a-si
inmulti cunostintele a-si forma cugetarea
si perfectiona putinta de expresiune.
Art. 52. Interogatiunile orale extempo-
rale vor consta din scurte intrebäri puse
asupra materiei si la cari scolarii vor tre-
bui sä raspundä indatä oral, in cateva cu-
vinte ; intrebärile se vor putea face sau
asupra materiei deja explicata la altä lec-
tiune, sau asupra aceleia care este in curs
de explicatie.
Ele vor avea de scop, pe deoparte, a
tine intr'una desteapta atentia lor asupra
 LEGI UZUALE. 14
25. La cursurile de limbi stre-
ine, se va intrebuinta In prelegeri
limba respectivä, fäcându-se mai
putinä teorie §i mai multe exer-
cilii.
celor ce se trateazä in clasä ; iar pe de-
alta, de a le aminti mereu toate pärtile
materiei pi de a-i face sä-pi dea seama
de relatiunile dintre ele.
Profesorul este dator ca in fiecare lec-
tie sä fad interogatiuni orate, de un tel
sau de celalt; nu este permis sä fad ex-
plicatiuni toatd ora, Iärä a pune intrebäri.
In primele clase, ìn deosebi, vorbirea ne-
intreruptä a profesorului nu va trece nici-
(data' pi sub nici un motiv peste 10 sau
12 minute ; in celelalte, ea se va putea
urca Ora la 15 minute.
Intrebärlle vor trebui puse in apa fel,
hick fiecare pcolar sä se aptepte in tot
momentul a fi intrehat Intrebärile se vor
distribui in modul cel mai egal posibil
intre dânpii. In mice caz, profesorul este
dator sä fad apa ca fiecare pcolar sä fie
intrebat maul: odata la fiecare 5 lectiuni.
Pentru a fi sigur de indeplinirea acestor
prescriptiuni este bine ca profesorul sa
noteze In catalogul de clasä zilele acestor
scurte interogatiuni, precum pi aprecierea
lor in bine sau in du.
Pe Idnga astfel de intreldri orate, se
vor face din and in and pi intrebäri sin-
tetice asupra materiei ei, uneia sau mai
multor lectiuni, cari sä comporte rilspun-
suri mai lungi. In acest caz, timpul ce se
va läsa pcolarului pentru a räspunde nu
va fi mai lung de cateva minute, Mina-
nfind ca räspunsul sä-1 continue un altul,
dad cel dintliu nu l'a terminat.
In clasele superioare pi mai ales in ul-
timele clase se poate spori timpul ce se
acordä elevului ce raspunde. Acestitia i se
poate ingädui sI facä desvoltäri mai lungi,
ha pentru lectiunile de sinted si la obiec-
tele cari cer o mai mare elocutiune, elevii
bine dotati vor fi deprinpi sä tie aded-
rate dizertatii. Asernenea lectiuni sunt de
recomandat in ajunul lucrärilor de sinted.
Pregätirea elevilor pentru dizertatii va
fi urmäritä in special in clasele Ill, IV,
VII pi VIII. Conferinta bimestrialä a doua
va impärti intre deosebitele niaterii nu-
ndrul dizertatiunilor, ala cä fiecare elev
sä aibä a tinea mäcar Cate o dizertatie.
Art. 53. Lucrärile scrlse pot fi de mal
multe feluri :
a) Lucräri de exercitare, precuin sunt
cele de ortografie la limbi, inenite sä fixeze
in mintea elevilor imaginea vizualä a cuvin-
telor. Asemenea lucräri nu se vor da nici
odatä rti aceastä singurä intentisme; ele se
vor face impreunä cu lucrärile dela punc-
tul b, la care se va nota osebit priceperea
lectiunii pi osebit atentiunea cu care s'a
urmärit forma viZualt a cuvintelor ;
www.digibuc.ro
Fevruarie 1910 113
La limba rornänä se va insista
cu deosebire asupra exercitiilor de
stil, compunere §i vorbire. Trebuie
sä se dea limbii române locul in-
tâiu in invätämänt.
b) Lucräri de aplicatiune: teme, versi-
uni, probleme. Acestea se vor face tot-
deauna dupä explicarea pi ascultarea oralä
a lectiunii. Pentru ele, elevii vor avea ale
un caiet special de fiecare materie, caiet
in care fiecare lectiune va purta data zi-
lei pi titlul lectiunii. In primele douä clase
nu se va da acasä nici o lucrare de aceastä
natud ; in celelalte clase se va lua mä-
surä ca totalul pe o zi al lucrlrilor scrise
acasa sä nu tread peste o orä ; in con-
dica clasei se vor trece deslupit toate lu-
crärile acestea in ziva dud se dau, pen-
tru ca profesorii lutind astfel cunostiintä
de ocupatiile elevilor, sä poatä implca
trebuintele cursului lor cu puterile clasei.
Aceste Incrari sunt mai ales menite sI
punä in lumina' pe langä calitätile de cu-
rätenie, conptiintiozitate, atentiune ale ele-
vilor si priceperea lor, gradul de intele-
gere a lectiunilor fäcute. Cercetarea lor
trebuie sä facä parte din ascultare, pi la
indreptare, trebuie sä ia parte toed clasa
flcând indreptiirile necesare ; pentru a in-
lesni lucrul acesta, fiecare profesor va
adopta normele ce vor conveni mai bine
materiei sale.
Pentru aceste lucräri nu se poate da
noth aparte, notele acestea combinAndu-se
cu cele dela oral.
Clasele I pi II vor avea cfite un caiet
zis al ,clasei", trimis de minister pen-
ini din materiile ce comportä ase-
menea lucräri scrise in clasä ; in acest
caiet, fiecare elev, in ordinea pe care
o va fixa profesorul, va face pe rand
lucrärile scrise. Caietul clasei se va pästra
in tot consul anului in arhiva pcoalei, iar
dacä va prezinta merite deosebite, va pu-
tea fi pästrat, dupii hotärirea conferintei
anuale, definitiv ils arhivá ;
c) Lucrärile de control sau extempo-
rale, constand din intrebäri ce comportä
räspunsuri scurte ce inträ in cadrul lec-
tiunii, sunt mentle sä controleze mai ales
promptitudinea activitätii intelectuale pi
preciziunea curloptiintelor dpätate. Ase-
menea lucräri se pot da in toate clasele
si la toate materiile ale dror material in-
telectual se poste desface in unitäti mici ;
dar, de oarece precisiunea pi promptitu-
dinea se dezvoltä mai târziu, lucrurile
acestea nu trebuesc utilizate dedt mai ales
in clasele mai mari (clasele IIIVI) Ele
se vor nota in condica clasei de profesor,
care va avea grije sii insemne pi cercul
de cunoptinti pe care I-a vizat cu extern-
poralul dat.
Extemporalele trebuesc Map:date In lec-
tie urtratoare ; la inapoiere, topte grepe-
 114 LEGI UZUALE.
26. In orice sedintà, elevii no-
teaza inteun caiet separat pentru
fiecare curs, in rezumat si in ter-
menii lor proprii, ceeace au invä-
tat in acea sedintä. Aceste caiete
vor fi examinate si cotate de pro-
fesori odatä cu probele scrise.
In class, elevit nu pot sä aibä
alte cärti si caiete pentru studiile
file trebuie insemnate i lucririle trebuie
sä poarte notarea ce meriti. Profesorul le
incredinteazi.sefului clasei i mentioneazi
aceasta in condica de prezenti. In lectia
urtnitoare, toate lucrkile trebuie aduse la
scoalä indreptate ; profesorul printr'o re-
pede cercetare se va convinge de aceasta
si va nota la conduitä pe cei ce vor
fi fkut datoria. Note le dela extemporalele
scrise trebuesc sä aibä aceias importanjä
ca si notele dela rispunsurile orale extent-
porale ; ele nu vor servi rticiodati pentru
a forma singura apreciere a profesorului,
cl tumid pentru a comp/eta sau fixa;
d) Lucräri de interogatiune. in cari ele-
vii astern in scris lectiunea pe care au
avut-o de preparat in ziva aceea. Aceste
lucriri ingiclue scolarilor si dovedeascä
stipânirea deplinä a unei chestiuni, pu-
terea de concentrate a atentiei iar celor
nu prea inzestrati co darul vorbirei sau
cu prezenta de spirit, le di putinta de all
da mäsura puterilor tor.
Aceste lucrki trebuie date in toate cla-
sele, dar trebuie ca profesorul sit invete
pe scolari cum se dispune si cuin se face
asemenea lucrare. Nota meritatä cu o ase-
menea lucrare este mai hotiritoare deck
notarea impresiunii fugitive dela oral sau
extemporal, cu conditie ca profesorul sä
se asigure ci elevii n'au copiat. Aseme-
nea lucriri trebuie annotate in cancelarie
pentru ca profesorii ce urmeazi si tinä
seama de tensiunea de spirit ce elevii au
avut in lectiunea ce i-a precedat; in access
dimineatä sau in aceeas dui:Ca arniazi nu
va putea fi dati deck o lticrare in scris.
Se vor da cel putin dotiä luctiri de aceasti
naturi pe an. Lucririle a cestea se vor ina-
poia in cel inult o siptimânä cercetate
notate ;
e) Lucriri de compozitiune, adici de
sintezä menite si punil mat ales in lu-
mina' puterea de concentrare a atenfiunii,
puteri de creare a inteligentei, puterea
de expresfune a lirnbajului. Asernenea lu-
crki se vor da numai dupä incheerea
unui ciclu de cunostinji si se pot cu folos
utiliza dupä micar o lectiune pregititoare
oralä. Subiectele acestor lucriri se vor
siege in asa tel hick &A nu se fad apel
numai la memoria scolarilor ; se va ciuta,
din contra, a li se da ocaziunea si dea
dovadi de pitrundere, de initiativä si
de originalitate, 1 54 Se poatä Verles
www.digibuc.ro
14 Fetruarie 1910
programulut decal cele date de
scoalä. Ele vor purta sigiliul si
data punerii in serviciu.
Elevii pot ceti 5i alte anti date
de cätre directiunea de studll din
biblioteca elevilor.
0 deosebitä atentiune se va
pune la scriitura elevilor, astfel
ca ei sä scrie frumos, citet 5i
cum si-au asimilat ei materia. Totdeo-
data lucririle scrise trebuie sä fie un mij-
loc de a se vedea cum scolarii stiu sii
expunä ideile lor din punctul de vedere
al claritätii, conciziunii si corectitudinii
imbii.
Astfel de subiecte de lucriri scrise se
vor putea alege: pentru religie, aplicatiuni
morale ale celor invitate; pentru limba
rornânä, compozitiuni; pentru istorie, bi-
ografii. rezumate, asupra istoriei unei pe-
rioade, aproprieri i comparatiuni ; pentru
geogra fie, schitarea unei hirti, descriptiuni,
rezumate; pentru matematici, probleme ;
pentru stiinte fizice si naturale : compa-
rails, descriptia in mod general de feno-
mene, de organe, explicarea de functiuni
fiziologie i alte chestiuni de acest fel.
Se vor da douä lucriri scrise de sin-
tezi pe an la fiecare studiu, avándu-se
grije ca si alterneze cu cele dotia lucrki
dela lit. d. Lucririle acestea vor fi prece-
date de cel pulls o lectiune oralä de sin-
tezi, in care, revenind asupra lectiunilor
precedente, profesorul va fi atras atentia
elevilor asupra ideilor dominante din ma-
teria parcursä si in cadrul cirora min
subiectele ce are de gaud sä dea elevilor
spre desvoltare.
Ziva lucrkii scrise va fi anuntati si ele-
vilor si In cancelarie cu cel putin o lectie
inainte; aceeas clasi poate avea in aceeas
siptämini pini la douä lucrki scrise de
aceasti naturi. Nepotrivirile cart ar pu-
tea lesi de aci se vor deslega in conferinte
convocate adhoc de diriginti.
La aceste lucriri se va anunta din titnp
daci elevii pot sau nu aduce si utiliza
cärti ; se vor pedepsi cu cea mai Inane
severitate incerciri, reusite sau nu, de a
culca dispozitiunile luate. Lucrarea va
dura: in cursul inferior 30-40 minute; in
cursul superior 40 -50.
Profesorul trebuie sä aduci lucririle in
cel mult 15 zile dupä ce va fi insemnat
greselile si dat notele pe lucrirl. Lectiu-
nea in care se vor restitui lucrärile va fi
exclusiv consacratä criticei Tor.
Notele dela aceste lucriri vor avea o
insemnitate deosebiti in aprecierea de-
finitivä a elevului din cauza puterilor su-
fletesti si intelectuale ce se pun in lucrare
cu aceasti ocaziune. Aprecierea profeso-
rului trebuie sä se fad chiar pe lucrare
in gall de notä, printr'o observatie
 LEGI UZUALE. 14 Fevraarie 1910 115

corect literite i ifrele. Toti pro- Scularea . . ora 6

fesorii sunt räspunzätori de aceastä Gäteala . . 6-6,30 ;
calitate, de care va tine seamä in Gustarea . . 6,30 ;
notarea elevilor la fiecare materie. Pregätirea
Deosebit, elevii Indärätnici, cari studiilor. . 6,50-7,50 ;
nu vor scrie citet 5i deslu5it, vor Lectiuni . . 8-11,20 ;
fi consemnati särbätorile pentru Masa i re-
exercitare la scriiturä 5i desen. paus . . . 11,20-2 ;
Pentru scriiturä se va da o notä Exercitii si
care se va socoti la mediile In- aplicatiuni. 2-4,10 ;
vätät urii. Gustarea
Materiile
repaus . . 4,10-5 ;
Pregätirea
17. Materiile 5i programele a- studiilor 5-6,30 ;
nalitice ce se vor urma in Gim- Masa 5i re-
naziul i Liceul militar vor fi ace- paus . . . 6,30 8,30 ;
lea preväzute in 5coalele secun- Curätirea
dare ale Statului. efectelor . 8,30-9 ;
La acestea se adaugA : Culcarea 9.
Educatiunea militarä (morala, Scularea. a. m. vara 5,30;
disciplina, igiena); Gäteala . 5,30-6 ;
Regulamente militate ; Gustarea 6;
Exercitii i agerimi diverse ; Pregätirea
Vizite 5i escursiuni cu caracter studiilor 6,20-7,20 ;
aplicativ. Lectiuni 7,30-10,50;
Numärul de lectiuni la fiecare Masa 5i re-
materie va fi acel din programele paus. p. 10,50-3,30 ;
5coalelor secundare, la care se va Exercitii si
adäuga un numär de 5edinte pen- aplicatiuni 3,30-5,40 ;
tru aplicatiuni i exercitii. Gustarea 5i
repaus 5,40 6,30 ;
PARTEA III PregAtirea
CAPITOLUL IV. studiilor . 6,30-8 ;
Programe, cotári, promovári, corl- Masa 5i re-
Jente, repetarl, examene de
absolvire.
paus . . . 8-9 ;
Curätirea
28. Ambele 5coale pot lua drept efectelor . 9-9,30 ;
normä orariul de mai jos : Culcarea . . 9,30.
mark care se va trece si in statul perso- Observatiunile profesorului vor privi
nal al elevului, atunci cand ea va fi ea- erorile de fapte, defectele de expunere si
racteristicii. necorectitudinea limbii. Profesorul se va
Pentru toate lucrärile scrise, fiecare aplica a face pe scolari st capete deprin-
elev va trebui sä lucreze singur, In- derea de a expune bine cele ce stiu si sä
cercärile de fraudä vor fi considerate ca nu se ocupe numai de obiectul materiei
niste greseli foarte grave si, dupä vûr- probate de (Mush. Va fi cauzä de sadere
sta elevului se vor pedepsi la conduitä de notä pentru o lucrare scrisä, desi ar
de profesorul diriginte, de conferinta cla- expune lucruri exacte, dacä le-ar expune
sei sau de consilitd scolar ; in tot cazul, iu mod confuz, prolix sau necomplet
la invätäturä elevul se va considera cä a inteo limbä necorectä.
cäpätat la acea lucrare ìn scris la care a Art. 54. Dact vreuna din lucrärile scrise
fraudat, nota 1. prezintä merite deosebite ca fond si ca
*colarii sunt datori sii pästreze in ori- forma, ea va fi retinutä, adiet se va con-
ginal si sa reuneascii intr'un caiet toate serva in arhiva scoalei, inteun dosar spe-
lucrärile lor scrise in cursul anului dela cial.
punctele c, d 1i e. Art. 55 bis. Se va da o deosebitt

www.digibuc.ro
 116 LEGI UZUALE.
29. In alcätuirea programului
de studii se vor observa directi-
vele urmätoare :
Pentru lectiuni, aplicafiuni,dex-
terittiti i exerettii militare, se
destinä 5 ore pe zi, impartite in
5 sedinte, din cari 3 Inainte de
amiazi si 2 dupá amiazi, afarä de
Sâmbáta dupä amiazi, care se re-
zervä pentru curätenie, in total 28
sedinte pe säptämänä.
Pentru aplicatiuni i exercitii de
orice naturä se pot combina douà
sau mai multe sedinte in
In orar timpul se va impärti
aräta pe sedinte : I-a, Il-a, III-a,
etc., ,sedinta fiind unitatea de
mdsurd a timpului.
Durata unei sedinte va fi de 13
orä, iar intre sedinte se va läsa
un repaus de 10.
Orariul serviciului va fi intocmit
asa ca sä nu mai reclame nici o
modificare, nici o explicare i sä
bägare de seamä lucrärilor extrascolare,
pe cari elevii le vor face cu privire la
lecturile recomandate sau acceptate de
profesori.
Asemenea lucritri se pot utiliza pe langl
societatile de lectura si trebuie sa tie
luate its seamä and este vorba de nota
rea definitivä a scolarilor.
1. Art.6). In primele 8 zile cari urmeaza
dupii terminarea fiedrui bimestru, profe-
sorii sunt datori sa insemneze, in cata-
loagele speciale, notele bimestriale ale
scolarilor in rubricele spectate.
Pentru fiecare bimestru se va da ate
o nota medie fait' fractie a tutulor notelor
obtinute de elev.
In catalogul special de absente, diri-
gintele va trece in acelas interval mal in-
taiu numarul tuturor absentelor motivate
si al celor nemotivate, facute de fiecare
elev in cursul bimestrului. Nota la con-
duita se va da In conforrnitate cu art. 66.
Art. 63. Pentru desenul artistic, muzica,
gimnastica, lucru de Mang, nu se vor
face interogatii de teorie de nici un fel.
Pentru fiecare din aceste dexteritäti, se
va da fiedrui scolar cate o singura notii
pe bimestru, dupa IndernAnarea la lucru
si dupa stäruinta ce va depune la studiu.
Notele mai mici de 5 nu se vor da la
aceste materii cleat in caz de Mira rea
vointä din partea scolarilor. In acest caz,
insa, parintele, tutorul sau coresponden-
tul scolarului va fi avizat anume si el va
putea face apel la consiliul scolar, care
www.digibuc.ro
14 Fevruarie 1910
fie urmat cu o extremä punctua-
litate, pentru ca aceasta sä ser-
veascä si ca pildä de regularitate
pentru elevi.
30. Comisiunea de Invätämânt
va face la finele anului constata-
rea rezultatelor obtinute si va in-
dica imbunätätirile ce trebuie sä
se aducä in invátámântul general
si al fiecärei materii.
Deosebit, la finele anului scolar,
profesorii cursurilor vor prezinta
däri de seamä stiintifice asupra
cursurilor lor, cu observatiuni si
propuneri. Extracte din aceste däri
de seamä se vor supune inspec-
toratului general al invätämântului
militar.
31. Cotarea elevilor din Gim-
naziul si Liceul militar se va face
conform prevederilor art. 60, 63,
64, 66, 67 si 67 bis, din Regula-
mentul scoalelor secundare ').
Notele la purtare, rdtzduiald
dacä va gasi ca aprecierea maestrului e
prea severd, o va putea atenua. Cataloa-
gele se vor depune ca si la art. 60 de
mai sus.
Art. 64. Se vor putea acorda dispense
de a urma cursul de desen artistic si cel
de lucru de 'liana, insä numai scolarilor
cari ar avea o infirmitate a manei drepte
sau a ochilor care sa-i impiedice de a se
servi cu totul de aceste organe pentru
acest scop.
Pentru muzica, dispeuse se vor acorda
numal scolarilor a chor voce ar fi In mod
permanent stinsa s'au ragusita in chip
evident, sau cari se vor constata cA sunt
cu totul lipsiti de aptitudinea muzicala.
Aceastä dispensil se va da de cätre di-
rector, dupa propunerea maestrului de
muzica, care nu o va putea face decal dupa
cel putin 3 luni de incercare.
Baietii, in epoca schimbärilor de voce,
vor fi dispensati a lua parte la lectiile de
cant.
Pentru ginmastica nu se vor acorda
dispense. Dad insä vreun scolar ar avea
o infirmitate care sA-1 impiedice de a lua
parte la toate exercitiile, maestrul il va
supune numai la acele exercitii cari nu-i
pot fi prejuditiabile.
Toate cererile de dispensä se vor adresa
directorului cu dovezile necesare. Pentru
acordarea dispensei, afara de cazul de
infirmitati vadite, este trebuintri de o cer-
cetare medicala fäcuta de doctorul scoa-
lei, sau la scoald de doctorul sanitar al
 LEGI UZUALE. 14
curtitenie vor fi date de ciitre co-
mandantul scoalei, care ia j pä-
rerea ajutorului, a comandantului
companiei elevilor, a inspectoru-
lui de studii al clasei respective,
a celorlalti ofiteri si a pedagogilor.
32. La darea notelor, se va obser-
va cu strictete urmätoarele norme :
1. Notele servesc nu numai pen-
tru clasificare ci si ca indrumare
pentru elevi ;
2. 0 notä hotdritä i data nu
se mai schimbA ;
3. Un elev nu poate discuta nici
comunei. Rezultatul acestei cercetäri se
va aduce la cunostinta directorului, care,
lutind avizul dirigintelui si al maestrului
va decide.
Scolarii cari beneficiazd de vreuna din
dispensele enumarate in acest articol,
afard de cei dela al. 1V, nu vor avea notil
la dexteritätile la cari au cdpätat dispensa.
Toti dispensatii vor fi datori sä utili-
zeze in scoald timpul cdpätat liber, prin
dispensä, dupa cum va crede nemerit di-
rec torul.
Art. 66, Fiecare scolar va avea o notii
anualä de purtare; la inceputul anulni
scolar, fiecare elev este considerat ca
avand nuta 10 si cu aceastä nota va
mane, dad nu i se face in cursul anuliii
nici o scadere blinestriald. Aceste saideri
se hotärdsc de diriginte si de director, in
urrna consultärii conferintei bimestriale
dupä normele urmätoare: conferinta se
pronuntil asupra cazurilor ce i se referd
de diriginte pe temeiul condicei clasei,
ea aprecieazd gravitatea lor relativd,
aceastä apreciere se consernneazd in pro-
cesul-verbal, pe temeiul caruia dirigintele
singur, in primele cloud bimestre, din--
gintele cu directorul in cele douä bimestre
finale, decid nota cu care rämäne scola-
rul.
Nota care se trece in catalogul special
de catre diriginte este restul räinas din
10, dupd facerea scilderilor hotärite. Se
mentioneazd in special cä o nota scäzutii
se poate ridica dupä aceleasi norine, dacii
elevul dovedeste stäruinta remarcabilä in
indreptare. Se adaugil de asemeni, ca de
pedepse date pentru greseli intamplatoare
elevii pot fi absolviti, dada dau dovadä
de serioust indreptare. Absolvirea o pro-
nuntd consiliul scolar, dupd propunerea
dirigintelui clasei. Pedepsele acestea nu
se trec in certificatele elevilor.
In momentul rand nota bimestrialä de
purtare ajunge sub 5, i se va aplica ele-
vului art. 78 bis.
Art. 67. Indatd dupd incetarea lectiuni-
lor pand in douä zile cel mult, profesorii
www.digibuc.ro
Fevrnarie 1910 117
reclama in contra unei note date;
el trebuie sä caute ca, prin silintä,
sä capete o altä notä mai bunä ;
4. Fiecare notä se scrie cu cer-
nealà neagrä, cu denumirea i i-
fra ei. Este oprit a se scrie notele
cu creionul ;
5. Comandantul scoalei va pri-
veghia cu cea mai mare atentiune
scrupulozitate, ca interveniri de
orice naturg, privitoare la notarea
elevilor, sä fie Inläturate cu rigoare.
33. Se dau 5 categorii de note,
anume :
maestrii trebuie sä prezinte directoru-
lui cataloagele speciale cu notele trecute
pe ultimul bitnestru si cu mediile anuale
fäcute pe räspunderea lor.
Media generalä anualä a fiecdrui scolar
se calculeazä fäcAnd soma mediilor sale
la fiecare materie, impreunä cu cele dela
dexteritäti, precum si nota de portare
si de frecuentare si impärtind suina cu
numärul lor.
Toate mediile se calculeazä cu douA
zecimale.
Art. 67 bis. Fiecare elev trebuie sä albA
la fiecare obiect 4 note bilnestriale.
In cazul cAnd un elev lipseste in mod
indelungat pentru un motiv de boalä bine
constatatd, That la unul sau mai mine
obiecte n'a cdpiltat notä, el va fi ascultat
din board materia parcursä in lipsa sa si
supus la aceleasi probe ca i colegii
Daca absenta dureazd un bimestru, el va
fi ascultat oral si scris, la toate materiile
putându-se =Ana ascultarea pAnd la fi-
nele bimestrului urmAtor.
Dad elevul absenteazä din aceleasi
cauze, ultimul bimestru, el va putea fi
admis a trece examenul integral in Sep-
temvrie i nota obtinutd la acest examen
se va combina cu notele primelor bimes-
tre urmate la scoalä, pentru a-i da media
anuald. Obtinerea acestui drept este su-
pus prescriptiilor urmätoare elevul tre-
buie sA cearA, pe temehil unui certificat
medical, invoirea inainte de 10 Mai, pre-
zentAnd si recepisa de plata ultimelor rate
de taxi.' ; cazul trebuie sä se cerceteze de
visu' de director, care sä refere ministe-
rului i acesta sä aprobe.
Dard absentele incep dintr'un bimestru
anterior bimestrului al IV-lea si se con-
tinuä in cursul acestuia, conferinta cla-
sei va da aviz motivat, dupd situatia
scolarului, pAnd in momentul pärdsirei
cursurilor, dacii el poate fi invoit de mi-
nister sä dea examen ca particular in lu-
nie, cu dreptul de inscriere al elevilor
Statului sau dad el trebuie sd repete
clasa.
 118 LEGI UZUALE. 14 revniarie HMO
Foarte bine (10)
Prea bine (8-9)
Bine (6-7)
Binisor (4-5)
Rau (1-3)
34. Note le date de profesori vor
fi scrise In litere si tifre pe toile
zilnice de note, cari se vor sub-
scrie de profesori si se vor preda
directiunii de studii, chiar In ziva
când a avut loc notarea elevului.
Lucrärile scrise vor fi notate de
profesori si predate ca mai sus,
cel mult In termen de 5 zile dela
facerea lucrArii.
Notele se vor trece imediat ce
sunt primite, in registrul de note.
35. La finele bimestrelor, pro-
fesorii trec mediile bimestriale in
cataloage semnate de ei, pe cari
le predau directorului de studii
spre a le trece In registrul gene-
ral de note al §coalei.
Räsäturi, corecturi, stersäturi in
aceste acte sunt oprite.
Necesitatea absolutä a unei rec-
tificäri trebuie doveditä printr'un
raport in scris si numai comandan-
1. Art. 75. Un scolar este promovat
dacä la fiecare obiect de studiu si la fie-
care dexteritate, media sa anuali, precum
si nota ultimului bimestru, este egalii
sau superioari lui 5, si (lea media sa
generald anuali calculatä eta cum se arati
la art. 67, este de asemenea egali sau
superioarä lui 5.
Se specificä di In dasa IV se dä o sin-
gurä medie pentru stontele fizice si stiin-
tele naturale. Se specificä de asemenea
ci in colile unde este introdus studiul
agriculturii sau al cornertului, media aces-
tut studiu inträ in facerea situatiei ele-
vului. De asemenea si desenul linter pen-
tni elevii din sectia realä.
Art. 76. CAnd conditiunile preväzute la
art. precedent relativ la materiile de stu-
diu nu sunt Implinite, scolarul este de-
clarat corigent dupi normele urmätoare:
a) Scolarul din clasa 1, care are cel
mult la trei obiecte de studii media ami-
ali sau ultima notä bimestrialä intre cinci
trei, va fi declarat corigent la acele o-
biecte. Acel care nu va atinge acest nivel,
va fi declarat repetent.
b) In clasele IIVIII si in aceleasi con-
ditiuni, elevul va fi declarat corigent, dacä
insuficienta de care se vorbeste la attn.
www.digibuc.ro
tul scoalei are dreptul de a o face
cu mâna i semnatura sa pe cata-
log sau in registru si cu arAtarea
motivului cu cernealä rosie.
36. Pentru a se deduce media
parfiald la o materie se vor aduna
toate notele bimestriale din cursul
anului la acea materie. Suma re-
zultatä se va impär(i là numärul
bimestrelor ; câtul, oprit la dotia
zecimale, reprezintä media par-
tiald la acea materie.
Pentru a obtine media generald
anuald se va face media tuturor
mediilor partiale a materiilor si a
celorlalte puncte, preväzute la art.
31. alin. IL Suma rezultatä se va
imparti la numarul mediilor par-
tiale ; catul oprit la douä zecimale
reprezintä media generald.
Nu se intrebuinteazä coeficienti
la intocmirea mediilor.
37. Promovarea i declararea
elevilor de repetenti si corigenti
se va face conform art. 4, 75, 76,
77, 77 bis si 80 din Regulamen-
tul scoalelor secundarel).
Elevii intretinuti de Stat, rämasi
a este numai pentru doui materii de
studiu; sub acest nivel scolarul va fi de-
clarat repetent.
Art. 77. La dispoztiunile art, precedent
se fac urmitoarele usuriri
a) CAnd un elev are la un singur object
de studiu media anualii Intre 5 si 4, iar
la celelalte obiecte are rnediile anuale
egale sau superioare lui 6.50, el va fi de-
clarat promovat de cAtre conferinta ulti-
mi a clasei, dacä obiectul este de asa
naturä cA lipsa partiali de cunostinti din
class precedentä nu constitue o piedici
pentru priceperea materiei anului urmitor;
b) In calculul mediilor, si numai pentru
un obiect, media 4.75 va fi considerati
drept 5 ;
c) In clasele VII si VIII, dacä la una
din limbile francezä si germani elevul
are media 7, el poate fi promovat, chiar
dacA la cealaltä limbi modernä media sa
anualä va fi intre 5 si 4. Acest caz se va
hotiri de conferintä, numai dupi propu-
nerea profesorului de limba la care elevul
are media cea mai midi.
Art. 77 bis. De nici una din exceptiile
previzute la art, precedent nu poate be-
neficia elevul care are la conduitä sau la
frecuentare note inferioarl lui 7.
 LEGI UZUALE. 14 Fevrnarie 1910
repetenti, pierd bursa pe timpul
anului de repetenta.
38. Pentru elevii cari in cursul
anului vor fi avut peste 100 zile
absentä In total, oricare ar fi fost
motivul lor, conferinta profesorilor
va hotäri la finele anului dacd tre-
buie a fi declarati repetenti sau a
li se admite examenul integral in
Septemvrie.
Pentru celelalte cazuri se vor a-
plica prescriptiunile art. 67 bis din
regulamentul scoalelor secundare.
39. Dupä regularea situatiunei
fiecärui elev, conform dispozitiu-
nilor precedente, directorul de sto-
dii va intocmi i Inainta coman-
dantului scoalei o tabelä, in care
va aräta pentru fiecare elev situa-
tiunea sa de promovat, corigent
sau repetent. Aceastd tabeld se va
face cunoscutä prin ordin de zi
cel mult pânä In seara zilei de 15
Tot In aceastd tabelä vor fi tre-
cuti si acei elevi cari urmeazd a
fi eliminati din toate scoalele se-
Art. 80. In ziva and are loc serbarea
de sfarsit de an, dupä terminarea solern-
nitätii, se afiseazá situatiunea scolarg. In-
tre 16-20 lunie, fiecare profesor va avea
tin coloquiu cu corigentii sai, pentru a a-
ritta fiecärui partea slabä, pentru a-i in-
dica chestiunile asupra cärora trebuie sä
se aplice cu deosebire i pentru a-i da
lucrärile scrise ce elevul va trebui sä pre-
pare In vacanth si &supra cärora profeso-
rul va da toate deslusirile. La acest colo-
quiu, pot asista l reprezentantii legali ai
copiilor. La urtnä profesorul va fixa ches-
tiunile pentru elevii cari au a hece exa-
menul integral.
Pinä in ziva de 21 Iunie, profesorii vor
inainta directiunii scoalei un raport anti-
nuntit asupra acestor lucrini. In acest ra-
port se vor arita si chestiunile ce profe-
sorul fixeazi pentru elevii absenti la co-
loquiu, si pe care directiunea va ingriji sä
le aducá la cunostinta corespondentilor
lor !Ana la 15 Julie cel mai tärziu. Elevii
cari färä motiv valabil nu se vor prezenta
la coloquiu, nu vor fi primiti la examenul
de corigenti din Septenivrie si se vor de-
clara repetenti.
1) Art. 90. colarii promovafi din cla-
sele IV ¡I a VIII ale scoalelor secundare
de bAieti, precum si elevele promovate din
04sele IV i a VIII 4 externatelqr si
www.digibuc.ro
119
cundare, din cauzd cä au rämas
repetenti a doua oard In aceeasi
clasä, sau au rämas repetenti pen-
tru a treia oarä in intregul curs al
gimnaziului sau liceului. Numele
acestor elevi se va face cunoscut
si ministerului instructiunii publi-
ce, pentru a se publica iu Buleti-
nul Ministerului Instructiunii.
40. Aceastd tabeld va fi inain-
tatä ministerului (inspectorul ge-
neral al invätämântului militar),
cel mult pânä la 1 tulle, Insotind-o
de propuneri cu privire la acor-
däri si pierderi de burse justifi-
cate prin rezultatul general al a-
nului.
41. Comandantii gimnaziului si
ai liceului militar, vor comunica
pdrintilor sau tutorilor elevilor re-
zultatul general al anului
42. Examenele de absolvire de
gimnaziu si de liceu, se vor urma
conform prevederilor art. 89-99
inclusiv din regulamentul scoale-
lor secundare 1).
43. Dupä terminarea examenului
ternatelor secundare de fete, vor incepe
in ziva de 20 lunie, la orele 7 jum. dimi-
nests, examenul de absolvire respectiv,
conform art. 19 din lege. Acest examen
va putea dura pänä in ziva de 25 lunie
inclusiv.
Art. 91. Examenul de absolvire pentru
gimnaziu, cursul inferior de ¡ken si scoala
secundarä de fete de gr. I, va consta din
urmätoarele probe:
Rezolvarea unei probleme de tnatema-
tice de forts ultimelor donä clase ;
O compunere scrisä in Ihnba rominä:
asupra unui subiect ales de fiecare scolar
din o listä de 5 subiecte deosebite, pro-
puse de comisiune;
Traducerea unui text francez de greuta-
tea ultimei clase, sau reproducerea in fran-
tuzeste dupä douä lecturi a unei bucäti
cu continut narativ, sau desvoltarea in
limbs francezä a unei mici compuneri cu
continut narativ si dupii un plan dat. In
tot cazul textul scris de elev nu va trece
peste o paginä de un sfert de coald.
Rezolvarea unei ptobleme de materna-
tice, de forta ultimelor dota clase,
O dizertatiune vorbitä de 10 minute cel
putin si 20 minute cel mult, asupra unui
subiect ales de fiecare scolar dintr'o listä
de 20 subiecte deosebite pentru fiecare
onclidat si asupra cäruia va urrpa uil
 120 LEG1 UZUALE. 14 Fevruarie 1910
de absolvire, prqedintele comisiu-
nei Inainteazä ministerului (inspec-
toratul ganeral al invälämântului
scurt coloquiu cu comisia, cu scop de a
pune in lumina preciziunea cunoetintelor
de dizertatiune, seriozitatea metodei de
lucru ei de cugetare, precum ei sincerita-
tea credintelor exprimate. Preeedintele va
utiliza in special constatärile fäcute cu o-
cazia acestui coloquiu in raportul sä.u.
Nota oralului se va da tinand seamä ei de
dizertatie si de coloquiu.
Art 92. Se acordä ecolarilor trel ore de
lucru pentru compunerea scrisä in limba
romana, ate doug ore pentru probele de
limba francezä 9i de matematicä ei douä
ore pentru preperarea dizertatiunii.
Cele cinci subiecte pentru lacrarea scrisa
din care ecolarii vor avea a-ei alege Ole
unul, conform art. 91, alin.II, se vor scrie
pe tablä in inomentul inträrii candidati-
tor in sala de lucru.
Pentru lucrarea scrisa in limba románä,
scolarul va fi dator a-ei face un plan, pe
care il va remite profesorului supraveglre-
tor deodatä cu lucrarea scrisä: la notarea
acestei lucräri, se va tine searna 9i de mo-
dul cum a etiut sa se Vila de planul tras
mai dinainte in alcätuirea lucrärii sale.
Pentru lucrärile scrise ca 9i pentru pre-
pararea dizertatiunii, se va permite flea-
rui ecolar sii consulte cärti 9i dictionare ;
nu i se va permite insä sä primeascä de
la altii nici un fel de ajutor pentru pre-
pararea lucrärii sale.
Alit in timpul lucrärilor scrise, cat 9i
pe timpul preparärii dizertatiunii, ecolarii
nu vor avea nici o comunicare cu exte-
riorul.
Art. 93. Pentru inlesnirea operatiunilor
examenului, ecolarii vor fi impärtiti in
grupe de cite 15 'Anil la 20 Icolari de
fiecare grupä. Lucrárile grupelor pot al-
terna, eta cä pe and unele fac lucritrile
in scris, altele sa prepare si sä depunä
dizertatiunea vorbitä.
Pentru prepararea dizertatiunii, fiecare
scolar va intra in sala de preparatiune cu
douä ore inainte de momentul cand vor
fi admiei sä o vorbeascä.
Alegerea subiectului de compozitie ro-
mini ei de dizertatie, se va face in mo-
mentul inträril in sala de lucru sau de
preparatie.
Pentru fiecare grupä comisiunea va al-
catui o listä deosebitä compusä din 20
subiecte luate din deosebitele materii, asa
ca sa fie peat posibil reprezentate toate
materiile cari comportä dizerta(iuni orate.
Comisiunea va pregäti pe lung acestea
un numär de chestiuni suficiente pentru
ca fiecare subiect luat de un elev, sii poata
fi inlocuit cu altul de aceea9 materie. Co-
misiunea va ingriji ca lista unei grupe
sä nu sernene cu lista grupei imediat pre-
cedente,
www.digibuc.ro
militar) un raport detaliat asupra
lui, impreunä cu tabela complectá
de note, semnatä de dânsul §i de
La expunerea dizertatiunii va fi de fati
presedintele 9i cel pu(in Inca doi din mem-
brii ei.
Art. 94. Examenul de absolvire pentru
cursul superior de liceu, va consta din
urmitoarele probe:
a) Comune pentru cite trei sectiile:
U compunere scrisä in limba romilni
asupra unui subiect ales de fiecare scoter
dintr'o listä de 5 subiecte deosebite, pro-
puse de comisiune.
O compozitie in limba francezä sau
germanä dupii. un plan dat; litnba in care
se va face aceastä compozitie va fi la a-
legerea elevalui
O dizertatiune vorbiti de 20 minute cel
pu(in ei 40 minute cel mult, asupra unui
subiect ales de fiecare tcolar dintr'o listi
de 20 subiecte deosebite, propuse de co-
misiune i potrivite fiecareia din cele trei
sec(iuni ;
h) Speciale pentru sectiunea clasicä:
Traducerea din limba romanä in cea la-
tinä, a unei bucitti de proza de o intin-
dere ca de o jumatate paginä in 80.
Traducerea din limba elenä in cea ro-
nranä a unei bucäti luatä dintr'un autor
clasic, din cei stndiati in ultimii doi ani,
dar care si nu fi fost tradus in clasä
de o intindere ca de 8-10 randuri ;
c) Speciale pentru sectiunea realä:
Rezolvarea unei problem ,. de matema-
tici de greutatea ultimelor doui close.
Tralarea unei chestiuni generale de fi-
zicä sau etiin(i naturale de forta celor tra-
tate in cursul superior;
d) Speciale pentru sectia clasicä mo-
dernä:
O traducere din limba latinä in cea ro-
manä, a unei bucati de prozä de o intin-
dere ca de jumiltate paginä in 8, din au-
torii tradusi in liceu, insä nu din partite
traduse in clasä.
O chestiune generalä de fizicä ca cea
dela sectia realä.
Se acordä cite trei ore de lucru pentru
fiecare lucrare scrisa ei dotiä ore. de pre-
paratie pentru dizertatie.
Art. 95 bis. Pentru a se forma listele de
subiectele preväzute la art. 91, alin. II 9i
V, la art. 94, alin. III 9i V ei la art. 95,
alin. II, toti profesorii cari compun comb-
siunea lei vor impärti cat mai egal mun-
ca. Se vor lua toate mäsurile sä nu se
propunä nici unul din subiectele asupra
carol' 9colarii vor fi fäcut dizertatii in
timpul anului. Lista respectivi se va al-
catui conform art. 93 alin. IV, in momen-
tul and se va incepe proba cu fiecare
serie de ecolari.
Art. 96. Lucrarile scrise se cerceteazil
de catre unul din membrii comisiunii,
Ggre pune in cutmlinVA pe cçibabi mem-
 LEGI UZUALE. 14
ceilalti membrii 0 copie dupà a-
ceastà tabelä se va depune in ar-
hiva §coalei respective.
bri, intr'o sedintä anume, de meritele si
defectele fiecArei lucriiri in parte.
Nota pentru liecare lucrare se va da in
comisitme, dupd propunerea profesorului
care a cetit-o.
Nota la dizertatie se va da indatä dupä
spunerea ei de catre membrii cari au a-
sistat la (lama.
La darea notelor in genere, comisia va
avea in vedere si valoarea candidatului,
rip dupti curn rezultä din matriculA pen-
tru ultimele 4 clase.
In aprecierea meritului lucrArilor scrise
si al dizertatiei, comisitmea va avea in
vedere pint la ce punct ele denota la
scolarii respectivi, rnai mult asirnilarea
materiei invätate si formarea cugetdrii
mature decal intinderea cunostintelor lor.
Va vedea dad scolarii stiu sO. grupeze
faptele, sA aleagA pe cele necesare subiec-
tului lor, sä lase la oparte pe cele inutile,
sa expunä cu claritate si in mod sistema-
tic ideile lor, sä-i märgineasa expunerea
in limita timpului de care dispune.
Va fi o cauzA de inferioritate insemnatii
pentru un scolar: ca lucrarea lui sä nu
lie terminatd din cauzA cä s'a abAtut de
la chestiune, sau c5 a croit-o pe un plan
prea vast, chiar daca partea deja expusä
sr fi bine tratatä. Comisiunea va aprecia
nota personalä a lucrärilor, fie ca idei, fie
ca formä de expunere. Va pune deosebit
pret pe corectitudinea limbei intrebuin-
tale si pentru dizertatiune pe facilitates
si metoda expunerei.
De notele date, presedintele formeazA
un tablou care se subscrie de dAnsul
de toti membrii comisiunii
Se vor declara admisi ocolarii cari nu
vor fi cäphitat la nici una din probe o notA
mai micä de S. Acei cari vor fi capatat
una sau douä note mai mici deck 5, dar
nu mai midi decfit 3, vor fi adrnisi sä
treacA din nou probele la cari vor fi cä-
pätat aceste note, in ziva de 9 Septemvrie
urmOtor, la 8 ore dimineata, co ocolarii
prevAzuti la art. 98 bis, de mai jos. Toti
ceilalti se vor amana pe anul viitor, cand
vor trece exarnenul din nou la aceeas
scoalä si tot intre 20 si 25 lunie.
Dupt terminarea lucrärilor, presedintele
inainteazA ministerului im raport amA-
nuntit asupra lor, impreunä cu tabloul
complect de note, semnat de dinsul si de
ceilalti membrii. O copie dupä acest tablou
se va depune in arhiva scoalei.
Art. 96 bis. Pentru notarea elevilor a-
'At la oral, cAt si la fiecare din lucrärile
scrise, se va face prin ingrijirea directo-
rului ate un catalog pentru fiecare mem-
bru al comisiunii ; acestia vor pune notele
cu mAna lor i vor semna. Cataloagele se
vor anexa la raportul presedintelui.
www.digibuc.ro
Fevruarie 1910 121
44. Elevii, cari nu vor fi reu§it
la examenul de absolvire se 'Ma-
poiazd familiilor, putand trece a-
Art. 97. colarilor, cari se vor declara
admisi la examenul de absolvire, li se vor
libera cAte un certificat, semnat de pre-
sedintele comisiunii, de directorul si se-
cretarul scolii oi de absolvent acest din
urinA va semna in prezenta clirectorului.
Pentru absolventii de liceu, certificatul
va aräta sectiunea pentru care este do-
bAndit, i anume: clasicä, realA sau cla-
sicA modernA.
Certificatul de absolvire al scolarilor,
cari la examenul de absolvire vor fi do-
bandit cel mutt la dottA probe o notä in-
ferioarä lui 10, dar nu inferioarä lui 9, iar
la celelalte nota 10, va purta mentiunea
cu laudAu.
Pe verso al certificatului de absolvire,
se va trece un extract din matriculä cu
notele medii anuale ale celor din urrnii 4
clase.
Sub nici un motiv certificatul nu se va
emite pe un alt nume deck acela cu care
scolarul a fost inscris in scoalä.
Pentru eliberarea certificatului se va
percepe o taxd de 10 lei in folosul $tatului.
Art. 98. Dacä un candidat a ciipätat la
o singurä probä o notA mai micA decAt
5, dar nu mai micii deck 4, si dacä me-
dia notelor sale, toate probele nu e mai
micA decAt 6, comisinnea de examen va
aprecia dacä, in vederea rezultatelor ob-
tinute la celelalte probe, candidatul poate
fi declarat admis. In acest caz comisiunea
isi va motiva avizul säu printr'un proces-
verbal deosebit.
Art. 98 bis. Examenul de absolvire al
scolarilor promovati din clasa IV-a sau a
VIII-a, in virtutea art. 100 din acest regu-
lament, se va tine intre 9-14 Septemvrie.
la orele 8 dimineata oi se va tine de al
ceeasi comisiune care a fAcut si pe cel
din lunie precedent la scoala respectivä,
intocmai dup5 normele prevAzute la art.
89 98 din acest regulament.
Art. 99. §colarii promovati din clasa IV
de gimnazitt si de liceu, nu se vor putea
inscri in cursul superior de liceu, cleat
dupd ce vor prezenta si certificatul de ab-
solvire al cursului inferior.
$colarit promovati din clasa VIII de li-
cett, nu vor avea dreptul a se inscrie in
Uttiversitate, decAt dup5 dobAndirea cer-
tificatului de absolvire al liceulni. Pacul-
tatile i sectiunile de facultäti in care se
pot Morrie absolventii fiecäreia din cele
trei sectiuni ale cursului superior de li-
ceu, se reguleazA prin regulamentele uni-
versitare.
Art. WO. In zilele de 1 ai 2 Septemvrie
se vor tine la fiecare scoalii examenele
de corigentii pentru elevii de clasa I, IV
si VIII; in zilele de 1-5 se vor tine exa-
menele de corigent5 pentru celelalte close.
 122 LEGI UZI.JALE. 14 revrnarie 1910
cest examen In anul urmätor, con-
form prevederilor art. 96, alin. VIII,
din regulamentul §coaielor secun-
dare, dupä care, dacä vor reu§i, vor
Odatä cu examenele de corigentä se
vor tine si examenele integrate in virtu-
tea art. 67 bis.
Examenele se vor trece pentru fiecare
materie inaintea unei comisiuni compusä
din profesorul respectiv si un protesor a-
sesor fixat de director.
Art. 101. *colarii corigenti vor trece
examenul de corigentä la scoala unde au
lost declarati corigenti si numai in luna
Septemvrie care urmeazä dupa tuna Iunie
in care au fost declarati corigenti.
Scolarii cari au fost admisi a trece exa-
menul integral al vreunei clase in Sep-
temvrie si vor fi rätnasi corigenti, vor trece
examenul de corigentä in lunie urnikor.
Scolarii cari nu se vor prezenta la exa-
men la aceste date, vor amâne repetenti.
In mod exceptional si in caz de forth
majorä bine doveditä, ministerul poste a-
corda trecerea examenului de corigentä
si la alte
Art. 102. Intre 25 August si 1 Septem-
vrie, directorul formuleaa lista corigenti-
lor scoalei. In aceastä listä, el nu va in-
scrie pe acei elevi cari pinä in ziva de 25
August, n'a depus la cancelarie caietul
respectiv de Incarile scrise pe vacant:1,
date conform art. 80.
0 a doua listä, va cuprinde numele e-
levilor inscrisi pentru examenul integral
cari vor prezenta inainte de 25 August,
caietul lor de exercitii si lucari scrise,
date conform art. 80.
AmAndouä listele se vor afisa in scoalä,
in ziva de 31 August,
In dreptul fieckui elev, el va scri obiec-
tele la cari acesta va avea de trecut exa-
menul.
Art. 103. Examenul de corigentä va fi
oral si in scris, aaa precum se prevede in
acest articol.
Examenul oral va incepe prin controlul
caietului de vacantá ; comisiunea va auta
a se convinge dad scolarul a lucrat sin-
gur si bine, sau cá si-a insusit temeinic
cunostintele ce sunt intrebuintate in lu-
carile din caiet, cä si-a imbunatatit me-
toda de lucru si de cugetare.
Dad aceasta prola oralA este decisivä
si in favoarea candidatului, comisiunea de-
cide daa mai este nevoie sA proceadä
la interogatiile orale si la lucrarea scria
Darr' prima probä oralá este in defavo-
rul candidatului, interogatia oralä si exa-
menul scris este de rigoare.
Deciziunea comisiunei de a nu se mai
face probá oralá i scrisä, nu se va lua de
at in caz and nota Incarilor de vacantä
va fi minimum 8.
Art. 104. Fiecare profesor va face exa-
menul de corigentA pentru scolarii si o-
www.digibuc.ro
beneficia de prevederile art. 18
din prezentul regulament.
45. Examenele de corigentd
de diferenfd, se vor urma conform
biectut au, potrivit dispozitiunilor din
regulament.
Note le se trec deadreptul de profesorul
respectiv in insusi catalogul au special
la coloanele anume rezervate. Aceste co-
loane sunt in numär de 4: una pentru con-
trolul caietelor, a doua pentru examenul
oral, a treia pentru lucrarea scrisä, a pa-
tra pentru medie care se va trece cu rosu.
CAnd conform art. 103, una sau dowl note
vor lipsi, profesorul va mentiona aceasta
la observatiuni si va isali. Catalogul se
predá directiunii imediat dupä terminarea
examenului. Note le din catalogul special
se trec indatä, prin ingrijirea directorului
in matricula, la rubrica
In caz de lipsa profesorului la ziva fixa-
directorul deleagä pe un altul, capon-
tänd cazul ministerului.
Art. 105. Elevii corigenti se vor pro-
mova numai dacä la toate obiectele la
cari au trebuit sä tread examenul de co-
rigentä, vor obtine media 6, cu conditie
ca nici una din ultimele douä note (oral
si scris), sd nu fie alai mica' deck 4. Cei
cari nu vor indeplini aceastä conditiune,
vor fi declarati repetenti.
Rezultatul examenului de corigentá, tre-
buie a se anunte imediat la finele jum 'A-
tka de zi in care s'a filcut.
Art. 105 bis. Corigentii promovati vor
fi supusi la o speciald privighere in cur-
sul anului urmätor.
Art. 106. Examenul integral se va urma
in tocmai ca si cel de corigentA, cu deo-
sebire cá la el atesi trele notele de care
se vorbeste la art 104, alin. Il, sunt obli-
gatorii.
Media acestor note va fi adunatá pen-
tru fiecare materie cu notele bimestriale
din cursul anului i suma impartitä prin
numärul notelor, va da media anualA.
Conditiunile de promotiune vor fi ace-
least ca si pentru elevii regulati, cu deo-
sebire câ la aceste examene nu existi co-
rigentä sub nici un pretext.
Art. 107. Aprobat.
Art. 108. *colarii cari au urmat una sau
mai multe clase ale unei sectiuni de li-
ceu, cursul superior si doresc sä-si com.
plecteze examenele pentru materiile altei
sectiuni, vor trece intre 16-20 Iunie sau
intre 1-5 Septenivrie, examenele de di-
ferentä pentru materiile cari figureaa in
programa celei de a doua sectiuni, si nu
se kid in programa celei dintAiu.
Aceste examene se pot trece, ori tot in
liceul unde s'a urmat cursurile primei sec-
tiuni, ori in altul in care elevul se inscrie
pentru a ¡Irma anul urmätor sau a trece
examenul de absolvire.
Ele se pot trece pentru mai multe clase
 LEGI UZUALE. 14 Fevrnarie 1910
prevederilor art. 100-111 inclu-
siv din regulamentul Icoalelor se-
cundare.
PARTE A I V.
Serviciul in roara.
CAPITOLUL V.
46. Elevii gimnaziului i ai li-
ceului militar, sunt suptii disci-
plinei militare.
Ascultarea, executarea ordinelor
punctalitatea trebuie sä dom-
neascA intre 1evii coafei.
Ei sunt datori In toate Impre-
jurArile supunere §i respect grade-
lor ofitere0 din armatä, persona-
deodatä, insa nu mai multe cleat clasele
trecute de candidat in prima sectiune. In
acest caz nu se va trece examenul de di-
ferentä pentru o clasä, deck dupä ce se
va fi trecut cu succes examenul pentru
clasa precedentä.
Candidatii adreseaza intre 1-15 lunie
sau intre 16-31 August, inclusiv cererea
lor directiunii liceului unde doresc sä
tread' examenul, arätand clasele si secti-
unile pe care le-a urmat si clasele si sec-
tiunile pentru care doreste sii tread exa-
menul de diferentä. Daca liceul unde se
prezintä este altul deaf acela unde a ur-
mat cursurile primei sectiuni, el va :da-
tum pe langä cererea sa i certificatul de
promotiune pentru clasele urmate deja in
prima sectiune i cererea de inscriere
pentru saul scolar urrnator. Candidatii al
cäror certificat este mai vechiu de 2 ani,
cad in prevederile art. 3 din regularnent.
In orice caz dacä candidatul nu este fiu
de roman, el va prezenta in acelas timp
chitanta de achitare la o casa publica a
taxei de 30 lei, de fiecare clasS pentru
care trece examenul. Dispense de plata a-
cestei taxe se pot acorda de minister in
modul prevazut la art. 28 din acest regu-
lament. In caz de neprezentare sau de cif-
dere la examen, taxele nu se vor restitui.
Suinele provenite din aceste taxe vor
fi supuse regimului taxelor elevilor pre-
parati in particular.
Art. 109. Materiile asupra carora se vor
face examenele de diferenta vor fi cele
urmätoare :
2. Pentru trecerea dela cliferite sectii
ale cursului superior de liceu ;
a) Dela sectia clasica la cea reala :
Cosmografia, geografia, matematica, ti-
infe-fizice, stiinte naturale, igiena, dese-
nul-liniar, limba italianä sau englezä sau
agronomia sau stiintele fizico-chimice, a-
www.digibuc.ro
123
lului de Invätämânt al coalei, ca-
marazil or din clasele superioare,
celor cu distinctiuni i monitorilor.
In raporturile lor cu acqtia vor
pästra o atitudine perfect militarä.
Orice ordin dat trebuie executat
Indatä i färä discutiune.
47. Este ca desävär§ireoprit ele-
vilor de a fuma fie In Foalä, fie in
afarä din §coalä.
48. Recompensele pentru elevi
constau din :
a) Vacantele de CrAciun, de
Pate i de varä.
Cea de Cräciun dureazä din a-
jun pänä la 7 Ianuarie inclusiv,
cea de Pate dela Dumineca Flo-
riilor panä la Dumineca Totnei
plicate la tehnica sau stiintele comerciale;
b) Dela sectia reala la cea clasica :
limba latinä i limba elenä ;
c) Dela sectia clasica la cea moderna :
cosmografia, geografia, sti-
intele-naturale, igiena ;
d) Dela seeps modernä la cea clasid :
limba elenä;
e) Dela sectia reala la cea modernä :
limba latinä ;
f) Dela sectia modernä la cea reala :
matematica, desenul liniar, limba italiana
sau engleza sau agronomia, sau stiintele
fizice-chimice aplicate la tehnick sau
stiintele comerciale.
In cazurile preväzute la art. 76 al. c.
obiectele : limba italianä sau englezä nu
inträ in studiile de diferenta cari aduc
dupa sine rämanerea elevului ca repetent.
Art. 110. Examenul va consta din ate
o probä salsa t una oralä la toate ma-
teriile ; pentru desenul liniar se cere exe-
cutarea unei lucrari sub privegherea ma-
estrului respectiv in timp de douti ore.
Scolarul va fi declarat admis dad: me-
dia notei dela proba oralä si a celei dela
proba scristi dela fiecare obiect asupra
cariiia a fost examinat, va fi 5 sau mai
mare de 5, cu conditia ca iici una din
acele note sä nu fie mai mica de 4 ; se
niai cere ca note de desen liniar sä nu
fie mai mica cleat 5. Dana conditia a-
ceasta nu este implinita candidatul este
refuzat. Examene de corlgentii nu se ad-
mit la aceste examene de diferenta.
Art. 111. Pentru examenele de diferenta
regularnentate de art, precedente, directia
va forma un dosar special in fiecare an.
Candidatii admisi la aceste examene vor
primi un certificat semnat de director si
de posesorul lui, care va arata feint exa-
menului trecut, notele obtinute la el si
situatia dobanditä de candidat in urma lui.
 124 LEGI UZUALE. 14 Fevrnarie 1910
inclusiv i cea de varA incepe
pentru diferitele clase respectiv
dupA terminarea cursurilor, a ex-
cursiunilor, sau a examenului de
absolvire, Oa la 5 Septemvrie
inclusiv.
Elevii care au a trece examene
tri Septemvrie se vor prezenta la
$coalä in dimineata zilei de 31
August.
Elevii rAtna$i In goalä pe tim-
pul vacantelor se ocupä cu repe-
tarea cursurilor la cari sunt slabi,
cu scrima, muzica, excursiuni, etc.;
b) Invoirea de a iesi in oras
care se poate da In toate Dumi-
necile i särbAtorile mad nationale ;
se dä insä elevilor, cari in cursul
sAptämänei ce precede iesirea nu
au avut la nici un curs nota mai
mica. ca binisor" i nici o pe-
deapsä mai mare ca douä zile a-
rest sau carcerä.
Afarä de aceasta se mai dau ie-
$iri atunci and comandantul $coa-
lei va judeca necesar, pentru rAs-
plata $i stimularea elevilor. In
Intaia Duminecä a fiecarei luni,
se va da o ie$ire generalA, cand
ies toti elevii, afarä de acei care
se gäsesc sub punct de pedeapsA ;
c) Acordarea de foi de drum
pentru vacantele de CrAciun $i de
Pa$te elevilor care se disting la
studii $i la purtare ;
d) Ducerea ta spectacole In con-
tul §coalei.
e) Acordarea distinctiunilor de :
monitor, fruntas, furier, caporal,
sergent i sergent-major.
49. Distinctiunile de caporal $i
sergent se acordä elevilor din clasele
VIII-a $i a VII-a, a Liceului mili-
tar, dupä ordinea clasificärii $i a-
nume
Distinctiunea de sergent-major
se va acorda celui Intaiu clasat din
sectia realA sau modernA a clasei
VIII-a, care va avea media cea
mai mare.
Distinctiunea de sergent-furier
www.digibuc.ro
se va acorda celui intaiu clasat dela
cealaltà sectiune a clasei VIII-a.
Cate 4 sergenti de fiecare din
cele douä sectiuni ale ciasei VIII-a.
Cate un caporal-furier $i 8 ca-
porali de fiecare din cele cloud
sectiuni ale clasei VII-a.
Cei dintaiu sergenti din fiecare
sectiune a clasei VIII-a, vor fi
claselor respective.
Cei dintâiu caporali din fiecare
sectiune a clasei VII- a, vor fi $efi
de clasd respectivi.
50. Distinctiunea de frunta0u-
der, se acordä celor dintaiu la cla-
sificatie din cele doriA sectiuni ale
claselor V $i VI dela Liceul mili-
tar precum $i din toate clasele
Gimnaziului militar.
Ei vor fi $efii claselor respec-
tive.
51. Distinctiunea de fruntas se
acordd in numär nelimitat elevi-
lor din toate clasele Liceului
Gimnaziului militar i cari au me-
dia generalA precum i nota la
portare de cel putin 7.
52. Distinctiunea de monitor
se acorn' elevilor din toate clasele
Gimnaziului i Liceului militar,
cari vor avea la purtare prea
bine", far la Invätäturä bine".
53. Distinctiunile se acordä de
comandantul $coalei in urma sta-
bilirei clasamentului anual.
Pentru clasa I a Gimnaziului
militar, precum i pentru elevii
noui admisi In ofice clasä a Gim-
naziului i Liceului militar, acestc
distinctiuni se acordA In urnia re-
zultatului bimestrului al 2-lea.
Distinctiunile se pot pierde $i
c5pAta In timpul anului in raport
cu rezultatele dobandite la Invä-
täturd sau conduitä in primele
douA bimestre.
Distinctiunile conteazä numai
pentru $coala i pentru timpul cat
elevul stä In $coalA.
Semnele distinctive ale grade-
lor sunt cele din armatA, iar cel
 LEGI UZUALE. 14
de monitor va consta dintr'un ga-
Ion de rand alb, indoit in unghiu
drept sau vârful in sus la mâneca
stângä, in dreptul jumätätii bra-
tului.
54. Toti elevii Gimnaziului sau
Liceului militar constituesc o corn-
panie.
Elevii Liceului militar vor avea
pentru exercitii militare arma Md.
1893 cu baioneta i cartu0ere1e
regulamentare. Elevii claselor a
III-a 0 IV-a din Girnnaziul militar
vor avea carabinä 1VId. 1893; iar
cei din clasa I 0 a II numai ba-
ionetä. Toti elevii Gimnaziului mi-
litar vor avea baionete cu värf ro-
tund 0 nu vor avea cartu0ere.
Uniforma va fi conform brop-
rei de uniformitate.
55. Pentru abaterile dela inda-
toririle lor, se vor aplica elevilor
urmätoarele pedepse :
a) Mustrarea individualä sau In
fata camarazilor ;
b) Arestul ;
c) Oprirea dela ie0rile in ora§,
ordinare i exceptionale ;
d) Carcera ;
e) Oprirea din vacante ;
f) Suspendarea din distinctiunc
pe timp märginit ;
g) Casarea din distinctiune ;
Eliminarea din §coalä, tem-
porala sau definitivä.
56. Primele trei pedepse se
aplicA pentru : abated ware dela
disciplinä §i pentru note rele ; car-
1) Art. 292. Orice abatere dela datoriile
impuse scolarului se pedepseste dupli gra-
vitate cu una din urmAtoarele pedepse :
C. a) Eliminarea pe cel mult o saptA-
manA, o singura data' in cursul unui ail ;
b) Eliminarea din scoalA Oa la finele
anului cu dreptul de a se inscrie in altA
scoalä. publica ;
c) Eliminarea din scoalä Oa la finele
anului fArA drept de a se inscrie in acel
an scolar in alta scoalA publicA, dar cu
dreptul de a se prezenta la finele anului
scolar ca del/ preparat in particular ;
d) Eliminarea din scoalA 'Ana la finele
anului, färA drept de a se inscrie in altil
§coalA publica, dar cu dreptul de a se
www.digibuc.ro
Feyruarie 1910 125
cera, pentru acte de insubordo-
nantä §i nu va dura deck cel
mult 4 ore ; oprirea dela vacan(ei
pentru purtare rea i indärätnicie
la invätäturà ; suspendarea, ca-
sarea din distinctiune çi elimi-
narea temporalii se aplicä pentru
grqeli repetate de purtare rea,
conform prevederilor art. 292 C.
din regulamentul §coalelor secun-
dare 5).
Elevul eliminat temporal, con-
form al. c, d §i e, de sub art. 292
C din regulamentul §coalelor se-
cundare, se va putea prezenta la
examenul de fine de an, fie la
Gimnaziul si Liceul militar, fie la
§coalele Statului.
Eliminarea definitimi din goa-
Id se aplicä pentru urmAtoarele
grqeli grave:
a) Neintoarcerea la zi i orä
din lnvoire, vacante sau concediu ;
b) Fugirea din §coalä färä In-
voire, ori care ar fi durata ei ;
c) Indärätnicie la studii 0 in-
capacitate constatatä ;
d) Purtare rea din obi§nuintä ;
e) Acte de indisciplinä ;
f) Minciunä repetatä ;
g) Calomniile superiorilor ;
h) Joc de cärti.
57. Pedepsele de sub art. 55
lit, a, i b, se dau de Intreg per-
sonalul de conducere i suprave-
ghere al §coalei, conform servi-
ciului interior al coalei respective.
Aceste pedepse sunt trecutc pe
prezenta in Septemvrie la examen inte-
gral la Stat;
e) Eliminarea din scoalä Oita' la finele
anului färä drept de a se inscrie in altä
gcoalà publica dar cu drept de a se pre-
zenta in Septemvrie ca preparat in par-
ticular ;
f) Eliminarea din scoalA pAnA la finele
anului farai drept de a se inscrie in alta
scoalA publica dar cu dreptul de a repeta
clasa in aceeasi scoalA ;
g) Eliminarea din scoalA 0E15 la finele
anului, färà drept de a se inscrie in altii
scoalä publicA ;
h) Eliminarea definitivA din toate scoa-
lele Statului.
126 LEGI UZUALE. H Fevruarie 1910
situatia zilnici 5i aprobate de co-
mandant.
Pedepsele de sub lit. c, d, e, f
§i g se dau numai de comandan-
tul 5coalei.
Eliminarea temporali se pro-
nunt4 de consiliul de disciplinä 5i
se executä imediat raportându-se
Ministerului (Inspectoratul general
al invi(imântului militar).
Eliminarea definitivä din 5coalä
se pronunti tot de consiliul de
disciplina, dar nu se executä de-
ck cu aprobarea Ministerului. Pani
la sosirea aprobärii Ministerului,
elevul se elimineazä temporal.
Eliminarea din 5coalä pentru ca-
zurile de boale previzute la art. 13,
se propune Ministerului (Inspec-
toratul general al invätamântului
militar) de citre comandantul 5coa-
lei in urma unui raport al medi-
cului 5coalei.
58. Consiliul de disciplina se
compune din comandantul 5coalei
ajutorul, comandantul companiei
doi profesori.
59. Pedepsele se executi dupä
aprobarea comandantului 5coalei,
data la ora raportului.
Pentru cazuri de indisciplinä ce
nu sufera amânare, pedepsele se
executä imediat dupi cum au fost
ordonate.
Pedepsele cerute de elevii cu
distinctiuni trebuie sä fie mai in-
tâi aprobate de cätre comandan-
tul companiei, sau ajutorul ski,
care nu le va trece pe situatic
decal dupä o prealabila cercetare.
60. Pedepsele pronuntate ele-
vilor In timpul vacantelor, se vor
executa in garnizoanele unde stint
5coale militare, insä5i la acele
5coale; iar In celelalte la arestul
pietei intr'o camera separatä.
61. In timpul vacantelor sau ie5i-
rilor, elevii nu pot vizita decal
muzeele, teatrele, cofetäriile 5i gra-
dinile ora5ului. Le este oprit a lua
parte la adunäri zgomotoase, a
www.digibuc.ro
frecuenta grädini cu spectacole 5i
localuri nepotrivite cu pozitiunea
bor.
Comandantul 5coalei hotära5te
tinuta ce trebuie sä poarte elevul
in vacante sau ie5iri. Efectele ce
constitue acea tinuta vor fi in tot-
deauna din cele date de adminis-
tratia 5coa1ei, sau unele identice.
Elevii In orice fel de concediu,
trebuie si-si vizeze biletul de con-
cediu la comandamentul garni-
zoanei, care va nota pe el condu-
ita elevului pe timpul concediu-
lui.
CAPITOLUL VI.
Igiena.
62. Medicul 5coalei nu poate fi
ocupat cu alt serviciu decal cu a-
cela al 5coa1ei.
Pentru boale u5oare devil sunt
ingrijiti la infirmeria 5coa1ei; In
cazuri grave devii se interneazä
la un spital militar 5i sunt ingri-
jili acolo ca ofiteri.
Elevii bolnavi se pot incredinta
pärintilor când sunt ceruti.
Elevii sunt supu5i odatä pe sap-
tämänä unei inspectiuni medicate.
63. Medicul supravegheazä i-
giena 5i salubritatea intregului lo-
cal al 5coalei. Controleazä dacä
hrana elevilor este igienicä. Pro-
nuntä scutirile de serviciu 5i tine
la curent tabelele statistice rela-
tive la scutiri 5i la bolnavi din
infermerie, cari servesc coman-
dantului 5co1ei la aprecierea ele-
vilor.
61. Elevii fac baie cel putin
de douii ori pc lunä.
PARTEA V.
Administratinnea si personalul teoalei
CAPITOLUL VII.
Adrninistratiunea §coaIeIor.
65. Administratiunea Gimna-
ziului 5i Liceului milltar depinde
direct de Ministerul de rasboiu.
 LEGI UZUALE. 14 Fevrtiarie 1910
Administratia fondurilor bänesti
si a efectelor se face conform Re-
gulamentului de administratie In
vigoare.
CAPITOLUL VIII.
Intreilnerea elevilor.
66. Fiii de militari lipsiti de
mifloace se intretin In scoald de
Stat.
Fiii de militari cari dispun de
Inijloace plätesc o taxd anualä de
intretinere de 500 lei.
Pentru elevii solventi, taxele de
intretinere se plätesc, in numerar
la cassieria scoalei, In cloud rate
semestriale.
Prima ratd va fi plätitä cel mai
târziu Oita in ziva de 30 August,
iar a doua ratd cel mai târziu pand
in ziva de 30 Ianuarie.
Pentru elevii noui admisi, prima
ratä se va depune odatä cu in-
stalarea elevului in scoalä.
67. Pentru orice elev admis In
Gimnaziul sau Liceul militar, pe
lângä taxa de instalare preväzutä
la art. 11, se va depune, Inainte
de 30 August, suma de 100 lei,
ca garantie pentru acoperirea di-
feritelor pierderi, stricäciuni, etc.
Aceastd taxd se va depune la Cassa
de depuneri si consemnatiuni pe
numele scoalei, iar recepisa se va
preda administratiunii scoalei, care
elibereazd o contra recepisä.
Garantia trebuie sà rätnânä in
tot momentul intactd ; orice impu-
täri trebuie a fi achitate de cätre
pdrinti sau corespondenti semes-
trial.
Nemndeplinirea acestor prescrip-
tiuni atrage atacarea garantiei, care
la rândul säu, in caz de necom-
plectare, atrage eliminarea elevu-
lui din scoalä
Pentru elevii Gimnaziului mili-
tar, dupä terminarea gimnaziului,
garantia urmeazä pe elev la Liceul
militar, sau, in caz de retragere,
se restitue faniiliei, deducându-se
www.digibuc.ro
127
irnputatiile ; iar pentru elevii Li-
ceului militar, garantia se Inapo-
iazd familiei la terminarea cursu -
rilor liceului, sau In caz de tetra-
gere, deducandu-se
Pärintii sau tutorii elevilor sunt
datori a incunostiinta scoala ori
decâte ori ii vor schimba domi-
ciliul.
68. Neplata taxelor de intreti-
nere si a garantiei la termenele
fixate, va atrage, färd apel, elimi-
narea elevilor din scoalä.
Când, din o cauzd oarecare, un
elev solvent páräseste scoala, se
va restitui familiei partea propor-
tionalä din taxa de intretinere.
69. Elevii ai dror pärinti sau
tutori nu locuesc In localitatea unde
este scoala, trebuie sä aibä un
corespondent acreditat pe lângä
directiunea scoalei. Procura rela-
tivä, consimtitä de corespondent,
se va depune odatä cu prezenta-
rea elevului la intrarea In scoalä.
CAPITOLUL IX.
Personal 4i atribuilunl.
Personal el poalelor.
70. Personalul Gimnaziului si
Liceului militar se compune din :
a) Personal militar
GIMNAZIUL MILITAR
1 Maior, comandantul gimna-
ziului.
1 Cdpitan, ajutor al comandan-
tului si director de studii.
1 Cäpitan, comandant al com-
paniei elevilor si plutonului trupei.
4 Locotenenti sau sublocotenenti,
ofiteri instructori i inspectori de
studii.
2 Administratori, contabili In
bani i materii.
1 Medic locotenent, medicul
scoalei.
1 Subofiter de administratie, se-
cretar la cancelaria scoalei.
128 LEGI UZUALE.
LICEUL MILITAR
1 Locot.-colonel, cornandantul
liceului.
1 Maior sau capitan, ajutor al
comandantului si director de studii.
1 Cápitan, comandant al corn-
paniei elevilor si plutonului trupei.
6 Locotenenti sau sublocotenenti,
ofiteri instructori si inspectori de
studii.
2 Administratori, contabili in
bani i materii.
1 Medic locotenent, medicul
scoalei.
1 Subofiter de administatie, se-
cretar la cancelaria scoalei.
b) Personal civil
GIMNAZIUL MILITAR
4 Pedagogi, ajutori ai inspecto-
rilor de studii.
1Registrator-arhivar.
2 Scriitori autografi.
I Desenator.
1 Litograf.
Portar-grädinar.
1 Bucätar.
LICE(JL MILITAR
6 Pedagogi, ajutori ai inspecto-
rilor de studii.
1 Registrator-arhivar.
2 Scriitori autografi.
1 Desenator.
1 Litograf.
1 Portar-gradinar.
1 Bucatar.
Profesori eivili sI iuílltaii ai twoalelor.
Pentru pregeitirea educatiwzii:
Directorul de studiu, comandan-
tul companiei si ofiterii scoalei,
preotul si medicul scoalei.
Pentru pregeitirea fizicd ; Cate
un maestru de gimnastica si scrima.
Pentru pregátirea culturald :
Cate unul sau mai multi profesori
pentru aceeas materie ; eventual
un profesor pentru douä materii.
Tropa de serviciu se va corn-
pune din :
www.digibuc.ro
14 Fevruarie 1910
Un sergent major ;
Un sergent furier;
Sergentii, caporalii si soldatii in
proportie cu trebuintele fiecärei
scoale, avand In vedere numärul
elevilor, al cailor, ordonantele ne-
cesare, etc.
Numärul acestor oameni se va
prevede In bugetul anual.
ATRIBUTIUNI
a) Comandanlul çcoalei
71. Comandantul ccoa1ei per-
sonified unitatea pe care o co-
mandä.
Autoritatea sa este recursul
reazemul Intregului personal al
scoalei ; comanda si administreaza
scoala i dirige invätämantul. EI
este Investit cu autoritatea unui
cap de corp si räspunde de dis-
ciplina, tinuta, educatiunea, ingri-
jirea si Invätätura elevilor ; este
räspunzator ca in scoalá sä se cul-
tive infrätirea Intre elevi.
El vegheazä ca intelegerea
camaraderia elevilor scoalei cu a-
ceea ai altor scoale sä fie deplinii.
Pentru a avea In mana direc-
tiunea serviciului si a'l indruma in
mod consecvent in spiritul Matte-
lor Ordine de zi din 1902 si 1903
si a acestui Regulament, coman-
dantul scoalei Intruneste toti ofi-
terii si profesorii scoalei pentru a
conferi asupra mersului scoalei
dupä prevederile cap. Ill si IV.
Prezideazil comisiunea de invä-
tärnant si consiliul de disciplina.
Hotäririle relative la studii, cari
ar iesi din cadrul prescriptiunilor
regulamentului de fatá, nu se vor
putea lua de catre comandantul
scoalelor, cleat cu autorizarea pre-
alabilá a lnspectorului general al
invätämantului militar.
Conform Inaltului Ordin de zi
din 10 Mai 1902, se va läsa co-
mandantului companiei elevilor In-
treaga latitudine i libertate de a
 LEO! UZUALE. 14 Vevrnarte 1910
alege cele mai bune mijloace pen-
tru a exercita ordinile primite.
b) Ajutorul comandantului
72. Aj utorul comandantului scoa -
lei Inlocueste cu deplinä putere pe
comandantul scoalei in lipsa aces-
tuia. El ajutä pe comandant In
toate amänuntele serviciului si se
asigurä de executarea intocmai a
ordinelor date de acesta.
In celelalte privinte, el se con-
fortná prescriptiunilor Regulamen-
tului serviciului interior, ca ajutor
al comandantului de corp.
El vegheazä ca sd fie bunä in-
telegere intre diferitii membri ai
personalului scoalei, pentru ca dis-
ciplina i educatiunea elevilor sä
nu sufere i sä nu sldbeascä un
moment. Tine istoricul scoalei.
73. Ajutorul comandantului In-
deplineste i functiunea de direc-
tor de studii, avänd ca Indatorire
principalà de a supraveghea cu
deamänuntul studiile i metodele
de Invätämânt. Asistä des la pre-
legerile profesorilor, la aplicatiuni
si la examinarea elevilor.
El are sub ordinele sale directe
pe inspectorii de studii i stabi-
leste atributiunile i räspunderea
acestora, astfel ca In cercul lor de
actiune sä nu calce drepturile si a-
tributiunile comandantului compa-
niei elevilor si ale profesorilor.
Intocmeste programele scoalei,
privigheazä executarea intocmai a
programului zilnic al invätämän-
tului precutn i tinerea la curent
a tuturor registrelor de studii de
catre Inspectorii de studii respectivi.
VegheazA la buna Intretinere a
colectiunilor stiintifice, a bibliote-
cii, a sälilor de modele, laboratoa-
relor si a materialului de studii
Ingrijeste ca ele sä fie totdeauna
complete.
Propune aprovizionarea furnitu-
rilor de biurou si are controlul ge-
neral al autografiei scoalei.
C. HAMANGIU. Suplimentul
www.digibuc.ro
120
Se Ingrijeste de biblioteca scoa-
lei si a elevilor, fäcând propuneri
pentru alimentarea lor.
Se sileste prin toate mijloacele
a cunoaste individual pe elevi.
Tine registrul de promotiuni pre-
cum si registrul de absentele pro-
fesorilor.
El prezintä zilnic comandantu-
lui scoalei raportul general al stu-
diilor i Il tine la curent cu tot
ce se petrece In scoalä relativ la
studii.
Directorul de studii asigurä exe-
cutarea. Intocmai a tuturor dispo-
zitiunilor prescrise de comandan-
tul scoalei in ce priveste Invätä-
mântul.
c) Comandantul companiei elevilor si a
plutonului trupei
74. Comandantul companiei ele-
vilor este In special räspunzätor
de formarea elevilor in ceeace pri-
veste disciplina i educatiunea mi-
litarä i practica exercitiilor mill-
tare. El este ajutat de ofiteri su-
balterni.
El administreazä compania ele-
vilor i plutonul trupei dupä Re-
gulamentul de administratie In vi-
goa re.
75. Pentru comandantul com-
paniei i ofiterii-instructori timpul
serviciului fäcut la scoalä se con-
siderä ca serviciu la trupä.
d) Inspectorii de studii
76. Inspectorii de studii (Cate
unul de fiecare promotiune si sec-
tiune) sunt Insärcinati cu tot ce
se raporteazä la studii. Inspectorii
de studii luând In primire o pro-
motiune de elevi, la intrarea ei
In scoalà, o conduce in toti anii de
studii pänä la terminarea scoalei.
Ei sunt sub ordinile directe ale
directorului de studii In ce prive-
ste invätämântul, ajutându-1 in con-
ducerea acestuia.
Asigurä executarea programului
5
130 LEGI UZUALE. 14 revretarie 1910
si a dispozitiunilor privitoare In-
vätämantului, luate de comandan-
tul scoalei. Ei privegheazä de a-
proape purtarea elevilor in sälile
de studii §i amfiteatre si asistä
foarte des la prelegerile profeso-
rilor.
Se incredinteazä pe timpul §e-
dintelor de aplicatiuni scrise cä
toti elevii sunt prezenti in sala de
sedinte si Ca' se ocupä exclusiv
cu lucrarea curentä.
Raporteazä directorului de stu-
dii absentele profesorilor i intoc-
me§te situatiunile zilnice de studii.
Tin la curent si in regulä toate
registrele de studii §i carnetul cur-
surilor.
Inspectorii de studii Insotesc pe
elevi la toate lucrärile exterioare,
la vizite, cälätorii, aplicatiuni pe
teren.
Ei constatä prezenta elevilor §i
observä dacä ace§tia se conformä
programelor i ordinelor cari le-au
fost date.
Inspectorii de studiu sunt tinily a
constata progresul ce face fiecare
elev §i pun toatä stäruinta sä-i
cunoascä din toate punctele de ve-
dere, notând ceeace poate sä-i ca-
racterizeze.
e) Ofiterii instructori
77. Atributiunile, drepturile §i
indatoririle generale ale acestor
ofiteri sunt cele preväzute in Re-
gulamentul serviciului interior al
corpurilor de toate armele, la art.
40-45 inclusiv, precum §i cele
rezultate din Regulamentul servi-
ciului interior al §coalei respective.
f) Ofiferii contabili si medic
78. Atributiunile acestor ofiteri,
precum si a celorlalti functionari
civili si grade inferioare, cari sunt
organele directe ale comandantu-
lui, se indeplinesc conform Regu-
lamentului serviciului interior pen-
tm toate trupele.
www.digibuc.ro
g) Profesorii si maestrii
79. Profesorii si maestrii civili
se recruteazä dintre acei cari satis-
fac conditiunilor de capacitate im-
puse prin legea asupra invätämän-
tulul secundar.
Profesorii vor fi supusi insä mai
intâiu unei probe pedagogice, con-
stând In :
a) 0 lectiune tn clasei cu ele-
vii, din care se va constata me-
todele de ekplicatiune, modal de
interogatiune i cotare a elevilor,
temperamentul §i orice chestiuni
in legäturä cu aptitudinele peda-
gogice ale candidatului ;
b) 0 probti scrisei cu elevii, prin
ajutorul cäreea se va constata mo-
dul de propunere al lucrärii.
Proba pedagogica va fi trecutä
In fata unei comisiuni compusä din :
Inspectorul general al invätä-
rnântului militar, pre§edinte;
Comandantul Gimnaziului sau
Liceului militar §i doi profesori
universitari, membrii.
O decizie ministerialä specialà
va cuprinde detaliile relative aces-
tei probe pedagogice.
Nici un profesor dela aceste
scoale, oricare ar fi vechimea sa,
nu va putea cäpäta titlul definitiv,
färä a fi trecut cu succes proba pe-
dagogicd de felul celei mai de sus.
In orice caz titlul definitiv nu
se poate obtine decât cel putin
dupä un an dela numirea ca pro-
fesor i numai In urma unui raport
motivat al comandantului scoalei.
Profesorii färä titlul definitiv
pot fi revocati, licentiati sau pusi
in retragere dupà trebuintä.
Cei cu titlul definitiv, numai
pentru motivele preväzute In le-
gea invätämäntului secundar.
Soldele profesorilor civili vor fi
cele preväzute in bugetul anual,
färä drept la gradatiune.
SO. Profesorii sunt datori, sub
controlul direct al directorului de
studii, a se conforma strict pro-
 LEGI UZUALE. 14 Fevruarie 1910
gramelor analitice ale cursurilor,
precum §i a se afla exact la orele
fixate pentru facerea prelegerilor,
examinarea elevilor, conducerea §i
supraveghiarea lucrärilor de orice
naturä, dupä cum se prevede In
programul Intrebuintärii timpului.
Profesorii redacteazä corect §i
in rezumat cursurile ce predau,
cerceteazä toate aplicatiunile scrise
fácute de elevi si-i Insotesc in
toate excursiunile, vizitile §i lucra-
rile exterioare relative la cursu-
rile lor.
81. Para lel cu instructiunea, pro-
fesorii sunt datori sä formeze §i
educatiunea elevilor, profitand de
toate imprejurärile pentru a le co-
rijea defectele morale, a le tnälta su-
fletele §i a le inobili sentimentele.
In orice imprejurare, profesorul
trebuie sä fie bland cu elevii säi
§i sä nu Intrebuinteze fatä de ei
decât cuvinte frumoase §i expre-
siuni alese, aceasta fiind cel mai
puternic mijloc de a se mentine
prestigiul Icoalei §i al corpului
profesoral.
82. In principiu nu se permite
profesorilor a se absenta dela curs.
In caz de forta majorä §i care n'ar
pune pe profesor in imposibilitate
de a lipsi mai mult de o prele-
gere, acesta va fi obligat a anunta
mai inainte pe directorul de stu-
dii, pentru ca sä se poatá lua mä-
suri de inlocuire. Profesorul afarä
din cadre va trebui sä justifice
in scris forta majorä ; In caz con-
trariu, insä, se va retine indemni-
tatea prelegerii In profitul fondu-
lui de intretinere al §coalei.
83. Comandantii §coalelor pot
acorda profesorilor §i mae§trilor
civili Invoiri panä la 8 zile, cu
indatorirea pentru ace§tia de
trimite suplinitori pe timpul ab-
sentei.
Pentru concedii mai mari de 8
zilese va cere aprobarea Mi-
nisterului, (Inspectoratul general
www.digibuc.ro
131
al invätämantului militar), arä-
tandu-se numele §i titlurile su-
plinitorului.
84. In caz de absenta nejusti-
ficatä §i care ar trece peste 8 zile
dela prima §edintä de prelegere
absentatá, se va cere Ministerului
inlocuirea.
85. Prezenta profesorilor la cur-
suri se constatä prin registrul de
prezentä, tinut de cätre directorul
de studii §i In care profesorii vor
trebui sä semneze.
86. Profesorii trebuesc sä po-
sedà in clasä rezumatul subiecte-
lor ce vor trata in §edintä, care In
urmä se va alipi la dosarul respectiv.
87. Mae§trii de gimnastia scri-
má, muzicä, etc., sunt datori sä
fad, atât in clasä cat §i in afará
de clasá, toate lucrärile ce le sunt
impuse prin : Legea asupra Invä-
tämantului secundar, Regulamen-
tul de MO §i programele §coalei.
SS. Profesorii §i mae§trii sunt
datori sä participe la toate consi-
Iiile, conferintele, serbárile In §coalä,
inspectiunile generale §i comisiu-
nile de Invatämânt preväzute prin
legi, regulamente §i ordine de ser-
viciu. In caz de neindeplinirea
acestor indatoriri, vor putea fi
amendati sau revocati dupä cazuri.
89. Comandantul §coalei tine
pentru fiecare profesor §i maestru
o foaie personalä in care noteazä
modul cum profeseazá, precum §I
alte observatiuni.
b) Pedagogi
90. Pedagogii impärtiti pe clase,
asistä la toate meditatiile ajutând
pe elevi §i priveghindu-i sä stea
la locurile lor, In ordine §i sä-§i
faca datoriile impuse de program.
Ei sunt sub ordinile imediate
ale directorului de studii.
Pedagogii fac pe rand serviciul
de 24 ore.
Ei vor fi luati pe cat se poate
din fo§tii militari.
132 LEGI UZUALE. Fevruarie 1910
Vor supraveghia ca in toate con- manentä la Cassa de depuneri
vorbirile elevilor In orele libere, ei consemnatiuni, la dispozitia scoa-
sä Intrebuinteze succesiv, intr'o zi lei respective, a unei sume de
limba germ anä, iar in ziva urmatoare 350 lei. Ea va ii depusä cel mai
limba francezä. Aceastä alternare târziu pânä la 30 Noemvrie a anu-
se va continua In mod regulat pe lui de punere in aplicare a aces-
tot timpul aflärii In scoalä. tui regulanient i va servi pentru
Pedagogii se vor afla printre plata ultimului semestru petrecut
elevi atât la mese dt 0 In timpul de elev In sCoalá.
recreatiilor mari. 94. Regulamentul de fatä anu-
leazä Regulamentele anterioare ale
j) Locuinta personalutui Gimnazului si Liceului militar pre-
91. Personalul ofiteresc va locui cum si orice alte dispozitiuni con-
In scoala dad localul permite. trarii prevederilor acestui regula-
Pedagogii vor locui In scoalä ment.
In mod obligator. Mod. lit. A.
PARTEA VI. Comandantul garnizoanei . . . .
CAPITOLUL X CERTIFICAT
Dispozifl tranzitoril si finale. Noi . . Comandantul gar-
. ,
92. Trecerea dela efectivele ac- nizoanei 2) , certificäm cä
tuale ale elevilor fiedrei clase la a) domiciliat . . . In
acele stabilite prin art. 8 se va 4) , tatil (mama sau tutorul)
face treptat. tânärului , are urmä-
Pentru chestiunile de amänunte, toarele greutäti familiare 6) .
Scoalele ii vor intocmi un Regu-
lament special pentru serviciul
interior al §.coalei respective. Mijloacele de cari dispune sunt
In acest regulament, comandan- urmätoarele :
tul scoalei va prevedea lämurit Soldä (pensie) 7)
atributiunile, drepturile i datoriile Venituri diverse 8)
fiecärei functiuni a personalului FAcut la 2) . . . astäzi 9)
scoalei, astfel ca nimeni sä nu in- Comandantul garnizoanei,
tre in atributiunile altuia si räs-
punderea fiecäruia sä fie bine ho- (Pentru comunele rurale acest
täritä. certificat va fi vizat si de primar).
93. Actualii fii de civili admisi
solventi plätesc o taxA anualä de
intretinere de 700 lei. Actualii fii
de militari din aceastä categoric
350 lei, panä la ivirea de vacante
bugetare.
Plata taxei de intretinere pen-
tru actualii solventi fii de civili
va fi garantatä prin depunerea per-
I. Gradul si numele comandantului gar- 6. Enumärarea greutatilor familiare.
nizoanei. 7. Aratarea sumei anuale ce primeste
2. Denumirea garnizoanei. in mâná.
3. Numele tatalui, mamei sau tutorelui. 8. Afatarea sumei anuale a diferitelor
4. Localitatea, strada si numärul casei. venituri.
5. Numele tanárului. 9. Anul, tuna, ziva.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 19 Feyruarie 1910
DECRET1
Pentra mud. art. 64 din regulamentul
seealeler elementare de meserii
DIN 16 FEVRIJARIE 1910.
I. Se aprobä de Noi a se intro-
duce in art. 64, alin. III din regu-
lamentul scoalelor elementare de
meserii särbätorile dela 20 Iu lie,
6 August si 8 Septemvrie.
DECRET2
Pentru desfiintarea junialitei de zechne
asupra contrilmtinnilor directe
din legea accizelor
DIN 16 FEVRUARIE 1910.
I. Aprobärn desfiintarea, cu trice-
pere dela 1 Aprilie 1910, a jumä-
tätii de zecime infiintatä asupra
contributiunilor directe prin legea
pentru desfiintarea accizelor si in-
fiintarea fondului comunal.
DECR ET,
l'entru moditiearea, art. 75 al. 1, din re-
gulamentol scealelor secundare
DIN 19 FEVRUARIE 1910.
I. Aprobám ca la art. 75 alin. I
din regulamentul scoalelor secun-
dare, modificat prin decretul No.
1880 din 2 Iunie 1909, dupä cu-
vintele Asa cum se aratä la art.
67", sä se adauge cuvintele: aPre-
cum si fiecare din rnediile sale la
purtare si la frecuentare».
1. Acest Decret" a fost publicat in
Monitortil Oficial" No. 256, din 16 Fe-
vruarie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologicä Regulamentul scoalelor ele-
mentare de meserit" din 16 Martie 1904.
Vol. III pag. 2875 si rnodifickile din 23
Decemvrie 1907 si 16 Fevruarie 1908. Supl.
I pag. 225 si 371.
2. Acest Decret" a fost publicat in
Monitorul Oficial" No. 256 din 16 Fe-
vruarie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologica Legea pentru desfiintarea
accizelor i itzfiintarea fondului comu-
nal" din 1 Martie 1903 (cu mod. 1904,
1906 si 1907) Supl. II pag. 929 care auto-
rizil desfiintarea.
3. Acest Decret" a fost publicat in
,Monitortd Oficial" No. 259 din 19 Fe-
vruarie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologica Regulamentul scoalelor se-
www.digibuc.ro
133
LEG E4
Pentru moditicarea tutor artleole din
legea asupra coutabilitatei publice
DIN 19 FEVRUARIE 1910.
I. Legea asupra contabilitätii pu-
blice se modificä precum urmeazä :
TITLUL II.
CAPITOLUL IV.
71, alin. 10. Pentru inchirieri de
localuri in trebuinta ad-tiilor pu-
blke i cumpärki de imobile Ong
la valoarea de 10.000 lei in acelas
scop.
CAPITOLLIL VIII.
Incheerea conturilor.
137-139 se rnentin nemodifi-
cate.
147 devine art. 140 si rämäne
nemodificat.
CAPITOLUL IX.
1ntrebuintarea excedentului.
140, 141 §i 142 devin art.141.
142 §i 143 §i rämân nemodificate.
CAPITOLUL X.
Rezerva tezaurului.
144. Rezerva tezaurului se va
depune la Cassa de depuneri
consemnatiuni si se va intrebuinta
In cumpäräri de rentä a Statului
român.
Aceste cumpäräri se vor face de
cundare" din 26 August 1901 cu mod.
din 1905 si 1906. Vol. Ill pag. 2303 si 3526 ;
modif. din 24 Mai 1907. Supl. 1 pag. 17 ;
Regulamentul din 17 Mai 1908 Supl. I
pag. 665 si modificArile din 27 Sept. 1906;
7 lunie 1909 si 1 Sept. 1909. Supl. II pag.
91. 533 si 666.
4. Aceastä Lege" publican in Moni-
fond Oficial" No. 259 din 19 Fevruarie
1910, a fost votan de Senat in sedinta
dela 23 lanuarie 1910, iar de Camera in
aceia dela 6 Fevruarie 1910. A se vedea
la ordinea sa cronologica Legea asupra
contabilitätii publice a Statului" din 21
Mart. 1903 cu modif. din 1906 Vol. III pag.
2628 precum si modifickile din 21 Febr.
1907 si 30 Martie 1908, Vol. IH pag. 4271
si Supl. 1 pag. 438. Art. Il din prezenta
lege prevede schimbarea nurnerotatiei ar-
ticolelor.
134 LEGI UZUALE. 19 Fevruarie 1910
Cassa de depuneri chiar In cursul
anului in care s'a ales partea re-
zervei din excedentul bugetar.
Rezerva adunatà pânä la pro-
mulgarea legii de fatä se va tran-
sforma in titluri de rentä pânä cel
mai tärziu la 31 Decemvrie 1910.
Cassa de depuneri va capitaliza
fondurile rezervei, incasând la sca-
dentä cupoanele i titlurile ie§ite
la sorti §i cumpärând altele.
Ea va putea, in scop de a face
sä profite rezerva, sà 'ândà din
titluri spre a cumpära altele In
conditiuni mai folositoare, insä a-
ceasta numai cu aprobarea minis-
trului de finante.
145. Guvernul nu va putea dis-
pune de fondurile rezervei tezau-
rului decât in temeiul unei legi
speciale votatä de ambele Corpuri
legiuitoare.
146. Cassa de depuneri, In vir-
tutea legii speciale, va remite mi-
nistrului de finante titluri In tifra
arätatä in acea lege; ministrul va
putea sä le vânciä sau sä le lom-
bardeze la Banca Nationalä, ori la
alte Bänci In tara sau sträinätate.
CAPrroun, xi.
Publicarea conturilor.
143, 144 §i 145 devin art. 147,
148 §i 149 rämânând nemodificate.
CAPrroun XII.
Bonurile de tezaur.
146 devine art. 150 §i rämäne
nemodificat.
TITLUL IV.
CAPITOLUL IV.
Contabilitatea Cassel de depunerl,
consemnatiuni §l economie.
242. Contabilitatea Cassei de
depuneri, consemnatiuni §i econo-
mie este supusä regulelor privi-
toare la contabilitatea Statului.
243. Bugetul acestei Casse se
voteazä de Adunarea deputatilor,
www.digibuc.ro
dreia se trimite prin intermediul
ministerului finantelor.
In acest buget se va prevedea
un fond special pentru deschidere
de credite suplimentare §i extra-
ordinare.
244. Cassierul acestei institu-
tiuni va fi obligat a depune cau-
tiune, conform legii constitutive.
El va trebui sä incheie conturi
lunare pe cari le va supune ad-
ministratiunii Cassei spre verificare,
§i conturi de gestiune anuale, cari
se vor supune controlului Curtii
de conturi.
245. Ad ministratia a cestei Casse
este tinutä §i ea a inainta Curtii
de conturi, In termenele preväzute
pentru Stat, conturile sale de ges-
tiune, §i, la nevoie, conturi de exer-
citiu. Aceste conturi vor fi spriji-
nite pe conturile lunare ale cassie-
rului central §i ale administratori-
lor financiari, cum §i pe actele, jus-
tificative anexate la dânsele.
246 rämâne nemodificat.
244 din legea In vigoare se su-
primä.
247. Un regulament de admi,
nistratiune publicà va determina
natura scriptelor ce aceastä insti-
tutiune este indatoratä a tine.
252 din legea In vigoare se su-
primh.
Dispoziliune
254. Toate dispozitiunile con-
trarii legii de fatä sunt §i rämän
abrogate, afarä de cele cuprinse In
legile de exploatare ale cäilor fe-
rate române In vigoare la promul-
garea legii de fatä, docurilor §i na-
vigatiunii maritime, fluviale §i §an-
tierului naval dela Turnu-Severin.
Ministerul finantelor este
autorizat a schimba numerotarea
articolelor din actuala lege asupra
contabilitätii publice, pentru a se
pune de acord cu modificärile pro-
puse mai sus.
 LEGI UZUALE. 20 Fevruarie 1910
LEG E i)
Pentru instituirea unel comisii ¡stake
a Rominiel.
DIN 20 FEVRUIRTE 1910.
1. Se infiinteazA, cu incepere
dela 1 Aprilie 1910, pe langA mi-
nisterul instructiunii si al cultelor,
o comisie, care va purta numele
de Comisia istoricA a României"
si care va avea Insärcinarea de a
publica, in editii critice, cronicile
românesti, scrise de români In
limba românä, slavA si in odce
altä
Pe langa acestea, comisia va
putea publica i alte izvoare isto-
rice românesti, i In special : do-
cumente interne si inscriptii din
secolul XIV pAnA la XVIII inclusiv;
cronici strAine cari se ocupä cu
tArile române ; monumente vechi
literare cari au o deosebitA insem-
nAtate pentru studiul limbii i li-
teraturii române.
2. Comisiunea se va compune
din cinci membrii, dintre cari unul
va fi presedinte. Ei vor fi =nip
prin decret regal, dupA propune-
rea ministerului instructiunii i cul-
telor, dintre istoricii i filologii cu
o reputatie bine stabilita prin lu-
crArile for tiintifice. Ei vor trebui
sA fie sau profesori universitari
de specialitätile respective, sau
membrii ai Academii române, sau
doctori in stiintele istorice sau filo-
logice, sau sA aibg un titlu echi-
valent.
3. Membrii comisiunii sunt nu-
miti pe termen de sapte ani. In
acest timp ei nu pot fi Inlocuiti
decAt In urma unor fapte incorecte,
sau In urma unui refuz constant
de a lua parte la lucrArile ei. In
acest caz, propunerea de inlocuire
va trebui fAcutA ministerului de
1. Aceastä Lege" publicatä in Moni-
torn( Oficial` No. 260 din 20 Fevruarie
1910, a fost votatä de Senat In sedinla
dela 13 lanuarie 1910, iar de Camera in
aceea dela 6 Fevruarie 1910. A se vedea
www.digibuc.ro
135
catre presedintele cornisiei, in u-
nire cu cel putin doi din rnem-
brii ei.
La expirarea termenului de 7
ani, insArcinarea membrilor comi-
siei poate fi reinoitä.
In caz de moarte, de retragere
sau de inlocuire a unuia din mem-
brii, propunerea pentru ocuparea
vacantei se va face, in termen de
cel mult trei luni, de atre ceilalti
membrii, cu aceeas majoritate.
Dad' voturile vor fi impArtite in
numär egal, votul presedintelui va
fi hotAritor.
In caz de vacantA a locului de
presedinte, acesta se va numi prin
decret regal, dintre membrii comi-
siei, dupa propunerea ministerului
instructiunii si al cultelor.
4. LucrArile comisiei vor fi con-
duse de presedintele ei. El va fi
ajutat de un secretar, care va fi
licentiat sau doctor In stiintele is-
torice sau filologice si va fi nu-
mit prin decizie ministerialk dupä
.propunerea presedintelui comisiei.
5. Comisia va tine una sau cloud
sedinte pe funk In zilele and va
fi convocatA de presedinte. Mem-
brii ei vor primi ate o diurna de
20 lei pentru fiecare sedinta la
care vor lua parte.
6. Pentru implinirea scopului
sAu, comisia istoricA va avea dreptul :
a) SA intre in corespondentA di-
iecta cu toate autoritatile din tail
si cu institutiile sirnilare strAine
(academii, arhive publice si pri-
vate, biblioteci, comisii istorice,
etc.) ;
b) SA Imprumute spre studiere
publicare orice manuscrise, do-
cumente, tipArituri vechi, precum
si orice alte rAmasite ale trecutu-
lui de cari ar avea nevoie pen-
tru studiile i editiile sale;
Deciziunea" din 23 Maiu 1909 la or-
dinea ei cronologicä, supl. 11 pag. 436, care
pe cale bugetarä inflintase aceastä comi-
siune istoricd, care deci funcfiona inainte
de votarea acestei legi.
136 LEOI UZUALE. 20 revraarie 1910
e) SA delege pe membrif sAi,
sau persoane din afarA de comisie,
ca sA faca cercetAri stiintifice In
bibliotecile, arhivele si colectiile
din tall sau sträinAtate ;
d) Sä prinleascA donatif de cro-
nici, documente, corespondente,
tipArituri vechi i alte resturi ale
trecutului, pe cari le va pästra
pftnä la publicarea lor, depunAn-
du-le apoi definitiv in biblioteca
Academiei romAne.
7. Comisia istoricA va pune la
cale douA feluri de publicatii :
a) Editii de izvoarele istorice
preväzute la art. 1 ;
b) Un buletin anual sau trimes-
trial.
Editiile vor consista In publica-
rea critic./ a textelor, dupä origi-
nale sau dupA toate copiile cunos-
cute, cu variante, cu note, cu in-
dice complete, cu Introduceri asu-
pra autorilor i operilor editate
cu facsimile.
Buletinut va cuprinde :
a) DAri de seamA de lucrlrile
comisiei, de cheltuelile fAcute de
publicatii ;
b) Informatii bibliografice privi-
toare la istoriografia romana.
8. Räspunderea pentru publica-
tiile si pentru toate celelalte ht-
crAri ale cotnisiei o are presedin-
tele ei.
Presedintele este dator :
a) SA IngrijeascA de pástrarea
In sigurantä a materialelor tiinti-
lice intrate in posesia provizorie a
comisiei ;
b) Sà supravegheze toate editi-
ile comisiei i sa le dea bun de
imprimat";
c) SA Inainteze minfsterului in-
structiei si al cultelor, la sfArsitul
fiecArui an, un raport asupra lu-
crArilor fAcute i asupra sumelor
cheltufte ;
d) SA redacteze buletinul comi-
siei.
In caz de absenta mai Indelun-
www.digibuc.ro
gatA a presedintelui din Capitala
sau din tara, el va Insärcina pe
unul din membrii cu suplinirea sa.
9. Editiile si buletinul cornisiei
se vor face dupä un plan slabilit
In primele sedinte ale ei i adus
la cunostinta ministerului instruc-
tiunii si al cultelor spre apro-
bare.
Schimbarile ce s'ar impune In
cursul timpului, precum i amd-
nuntele privitoare la pregätirea
tipärirea editiilor si a buletinului
se vor hotAri In comisie.
10. Comisia istoricä va publica
dela 30 pana la 50 coale de tipar
pe an, In 8, mare. Textele editate
vor fi tipArite cu cicero, studifle
introductive i traducerile cu gar-
mond, notele si indiciile cu petit.
Numárul exemplarelor, atAt pen-
tru editii cat i pentru buletin II
va hotArl comisiunea pentru fie-
care volum sau brosurA In deosebi.
11. Ministerul instructii si al
cultelor va acorda comisiei istorice
o subventie fixa de 25.000 lei pe
an, care se va Inscrie pe fiecare
an In bugetul sAu. Din aceastA
subventie se vor plAti diurnele
presedintelui, secretarului si ale
membrilor, cheltuelile imprimatelor
si ale misiunilor tiintifice, chel-
tuelile de corespondenta si cele-
lalte cheltueli mArunte.
12. Presedintele comisiei va pri-
mi o diurna de 400 lei pe luná,
iar secretarul o diurnä de 200 lei.
Membrii comisiei sau persoa-
nele fn afarä de comisie cari vor
face editii dupa InsArcinarea ei,
vor primi pentru fiecare coalä de
tipar urmAtorul onorar :
Pentru textele tipärite dupa un
singur manuscris 100 lei ;
Pentru textele tipArite dupA doua
manuscrise, 125 lei ;
Pentru textele tipArite dupa tref
manuscrise, 150 lei ;
Pentru textele tipArite dupä pa-
tru manuscrise, 175 lei ;
 LEGI UZUALE. 21 Fevruarie 1910
Pentru textele tiparite dupg cinci
sau mai multe manuscrise, 200 lei;
Studiile introductive, notele si
indicele vor fi plätite cu 100 lei
coala ;
13. Ministerul va dispune de
exemplarele publicatiilor fäcute de
comisie dupä un plan dat de
dansa. Sumele incasate dupà exem-
plarele puse in vânzare se vor a-
däuga la subventia anuald a comi-
siei.
14. Comisia istoricä poate pri-
mi donatii particulare, cari vor fi
intrebuintate exclusiv pentru sco-
purile stiintifice ale comisiei.
REGULAMENT(JL1)
Interior al consistorinlui superior
bisericese.
DIN 21 FEFRITARIE 1910.
CAPITOLUL I.
Sesiunile Consistoriului superior
biserIcesc.
I. Deschiderea sesiunilor Con-
sistoriului superior bisericesc se
va face printr'un serviciu religios,
la care vor asista membrii si re-
prezentantul guvernului.
2. Dupd slujba religioasä mem-
brii trec in sala de sedinte, unde
d. ministru al cultelor i instruc-
tiunii, sau lnlocuitorul sätt legal,
va da cetire decretului regal pen-
tru deschiderea sesiunii.
Apoi I. P. S. Mitropolit Primat,
ocupând fotoliul presedintial, in
calitate de presedinte, printr'o cu-
vântare de deschidere va aräta
chestiunile cu cari are a se ocupa
Consistoriul superior bisericesc.
3. Consistoriul superior biseri-
1. Acest Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 261 din 21
Fevruarie 1910. El a fost votat cu unani-
mitatea voturilor de Consistoriul supe-
rior bisericesc In sedintele dela 17 si 18
Decemvrie 1909. Conform art. säu 45, ori
când, zece membrii ai consistoriului pot
cere modificarea regulamentului, printr'o
www.digibuc.ro
137
ricesc se convoacä de douä ori pe
an : primävara i toamna, i durata
unei sesiuni va depinde de numd-
rul i felul lucrärilor ce va avea de
rezolvat.
4. edintele Consistoriului su-
perior bisericesc nu sunt publice.
5. Orice discutiuni cari ar atinge
dogmele bisericii crestine ortodoxe
sunt oprite.
6. Membrii Consistoriului su-
perior bisericesc prirnesc o indem-
nizare de Cate 20 lei pe zi pe tot
timpul sesiunii, precum si câte un
bilet permanent pe calle ferate ro-
mane.
CAPITOLUL II.
Despre blurou.
7. Consistoriul superior biseri-
cesc este prezidat de catre I. P.
S. Mitropolit Primat ; In lipsä de
I. P. S. Mitropolit al Moldovei ;
iar In lipsa amândorora, de catre
Prea Sfintitul Episcop cel mai
vechi in hirotonie.
S. Atributiunile I.P. S. Presedinte
sunt : de a pästra ordinea In se-
dinte ; de a priveghea stricta ob-
servare a regulamentului si a Os-
tra rândul membrilor cari au ce-
rut cuvântul.
1. P. S. Presedinte este in drept
a cherna la chestiune pe cel ce
s'ar abate dela obiectul in discu-
tiune.
I. P. S. Presedinte are dreptul a
interveni in desbateri, spre a che-
ma la ordine pe vorbitorul care
s'ar abate dela regularnent, sau ar
face chestiuni personale, ori ar
lipsi dela buna cuviintä.
9. La inceputul fiecärei sesiuni,
Consistoriul superior bisericesc a-
propunere subscrisa de dânsii. A se ye'
dea la ordinea sa cronologica si Legea
pentra tnfiinfarea consistoriului superior
bisericesc" din 3 Aprilie 1909, Supl. II
pag. 352 si Regulamentul" pentru ale-
gerea membrilor consistoriului, din 3 lu-
nie 1909, Supl. II pag. 518.
138 LEGI UZUALE. 21 Fevruarie 1910
lege prin vot secret sau prin acla-
mare 4 secretari.
10. Indatoririle secretarilor stint :
a face apelul nominal in ordinea
ierarhicä, a priveghea §i redacta,
sub supravegherea I. P. S. Pre§e-
dinte, sumarele de §edinte, a da
cetire actelor depuse la biurou, a
insemna voturile §i, in genere a
indeplini toate lucrärile de cance-
lade in §edinte.
II. Lucrärile de cancelarie ale
Consistoriului superior bisericesc
se vor Indeplini de cätre directo-
rul §i celalt personal al cancelarii
Sf. Sinod, care va fi mdrit §i re-
munerat potrivit cu sporul lucrä-
rilor.
Consistoriul superior bisericesc
va avea §i unul sau doi steno-
grafi.
12. Indatoririle directorului vor
fi :revizuirea §i corigerea notelor
stenografice, a sumarelor §i a dis-
cutiunilor ce se vor trimite spre
tipärire ; pästrarea i orânduirea
arhivei §i bibliotecii Consistoriului
superior bisericesc, precum §i in-
deplinirea tuturor lucrärilor de can-
celarie.
CAPITOLUL
Despre sedinte.
13. Dupä deschiderea §edintei,
se va face apelul nominal de 6-
tre until din secretad.
In fiecare §edintä, Consistoriul
superior bisericesc apreciazA mo-
tivele invocate de membrii absenti
§i hotärä§te asupra cererilor de
concedii. Hotärirea se va comu-
nica celui in drept de cAtre I. P. S.
Pre§edinte.
14. Ministrul cultelor §i instruc-
liunii asistä la deliberärile Con-
sistorului superior bisericesc cu
vot consultativ.
Administratorul Cassei bisericii
poate asista la desbaterile Con-
sistorului bisericesc.
Sedintele Consistorului su-
www.digibuc.ro
perior bisericesc se tin in zilele §i
orele indicate de I. P. S. Prese-
dinte cu asentimentul membrilor.
16. Consistoriul superior bise-
ricesc tine §edinte in toate zilele
de lucru, afarä de Dumineci §i sär-
bätori.
17. Consistoriul superior bise-
ricesc, lucreaza" cu majoritatea
membrilor in exercitiu, afarà de
cazurile de judecatä, preväzute de
art. 20 din lege, când trebuie sä
fie 213 din membrii ale§i.
In cazul acesta, precum §i In
toate cestiunile cari, pentru a de-
veni executorii, trebuesc a fi apro-
bate de Sf. Sinod, nu vor lua parte
la §edintä membrii Sf. Sinod. Des-
pre a ceasta li se va comunica de
birou in §edinta precedentä.
IS. Dupä apelul nominal se ci-
te§te sumarul §edintei precedente.
19. Fiecare membru este in drept
sä cearä modificarea redactärii su-
marul ui. Votul Consistorului decide.
20. Dupä cetirea sumarului s4-
dintei. Consistoriul superior bise-
sericesc îi incepe lucrärile con-
form cu ordinea de zi.
Ordinea de zi se fixeazä de I.
P. S: Presedinte. Ea nu se poate
schimba deck prin votul majori-
tätii Consistoriului si in chestiuni
urgente.
21. Nici un membru nu poate
vorbi decât dupg ce a cerut §i a
obtinut cuvântul dela I. P. S. Pre-
§edinte. Fiecare membru poate
schimba rândul cu un alt vorbitor.
22. Nici un membru nu poate
vorbi decät de douä ori in aceeas
chestie, afarà de cazul chid Con-
sistoriul va hotärt altfel.
23. Fiecare membru este liber
a vorbi pentru päzirea regula-
mentului, pentru chestiune peso-
nalä sau pentru a explica intele-
sul cuvintelor sale ; in asemenea
cazuri, aceste chestiuni au intaie-
fate §i nu se poate lua cuvântul
deaf odatä,
 LEGI UZUALE. 21
24. Membrul vorbitor se adre-
seazä cätre I. P. S. Presedinte,
membrii ierarhi si membri, in chi-
pul urmätor : I. P. S. Stäpâne.
25. Raportorii comisiunilor pot
vorbi ori când va trebui sà dea
lämuriri asupra chestiunilor in dis-
cutie.
26. Numai 1. P. S. Presedinte
poate intrerupe pe vorbitor, si a-
ceasta numai pentru päzirea regu-
lamentului si chemarea la ches-
tiune.
27. I. P. S. Presedinte, cu apro-
barea Consistoriului superior bi-
sericesc, poate opri pe un orator
de a mai vorbi In aceea§ chesti-
une si in aceeas sedintä, and a
fost chemat la ordine de cloud ori.
28. Reclamatiunile ce se vor ivi
cu privire la ordinea de zi, pre-
cum si chestiunile prealabile, au
preferintd Inaintea chestiunilor fic-
sate in ordinea de zi.
29. Chestiunile prealabile cele
referitoare la primirea sau nepri-
mirea proectului sau propunerii
in discutiune, chestiunile de amâ-
nare si amendamente se pun la
vot inaintea propunerii principale.
$0. Cinci membrii cerând inchi-
derea discutiunii, I. P. S. Prese-
dinte consultä Consistoriul supe-
rior bisericesc dacä trebuie sau nu
sä se inchidä discutiunea.
CAPITOLUL IV.
Despre comisiuni I voturl.
31. Orice chestiune sau propu-
nere ar veni inaintea Consistoru-
lui superior bisericesc, ori se re-
zolvä imediat, sau se trimete co-
misiunilor respective.
32. Pentru studiul chestiunilor
prevAzute in lege se aleg urmä-
toarele comisiuni :
a) Comisiunea de petitiuni ;
1. Acest ultim aliniat, fiind gre§it impri-
mat, a fost indreptat prin Redificarea"
publicata fn Marmara! Oficial" No. 26
www.digibuc.ro
Fevruarie 1910 139
b) Comisiunea pentru asez5min-
tele clericale, programele de stu-
dii ale acestora, precum si a celor-
lalte scoale in ceeace priveste in-
vätämäntul religios ;
c) Comisiunea pentru parohii
d) Comisiunea pentru mänästiri;
f) Comisiunea pentru constru-
id si zugräviri de biserici si re-
compensarea preotilor meritosi;
f) Comisiunea de judecatä a pre-
otilor i diaconilor;
g) Comisiunea pentru antärile
bisericesti ;
h) Comisiunea de cercetare a
artilor didactice pentru invätä-
mântul religiei in scoale ;
t) Comisiunea pentru privighe-
rea imprimàrii, cercetärii §i in-
dreptärii cärtilor bisericesti de ri-
tual ;
Comisiunile dela literile a, b,
c, i d se vor alege dintre membrii
intregului Consistoriu superior bi-
sericesc ; iar comisiunile dela li-
tulle e, f, g, h, §i i se vor aicà-
tui numai dintre cei 21 membrii
alesi.
33. Pentru chestiunile neprevä-
zute si cari s'ar mai ivi inaintea
consistodului superior bisericesc
si ar necesita un studiu deosebit
se vor institui comisiuni ad hoc.
34. Comisiunile dela literile c, d,
e, h §i i sunt permanente. Perma-
nenta se intelege dela o sesiune
ordinarä la alta.
35. Toate comisiunile se vor
compune din ate trei membri.
36. Membrilor din comisiunile
permanente li se vor acorda o
indemnizare, socotità dupä zilele
de lucru.
37. Do.mnul ministrul al culte-
lor si instructiunii face comunicari
si propuneri Consistorului supe-
rior bisericesc. Ele se vor rezolva
potrivit legii si regulamentelor.
din 5 Mai 1910, pagina 1147. Noi 11 pu-
blican' aci conform rectificarel facute.
 140 LEGI UZUALE.
38. Fiecare membru este In
drept, In limitele legii, a face pro-
puneri privitoare la disciplina
administratia preoteascä.
Asemenea propuneri spre a pu-
tea fi puse In discutie de cätre
biurou, trebuie sustinute de 5 mem-
brii.
39. Petitiunile venite la Con-
sistoriul superior bisericesc se tri-
mit la cotnisiunile respective. Opi-
nia comisiunii se supune cu ose-
bit referat Consistorului spre a-
probare.
Petitiunilor sau altor hârtii ce
ar veni la Consistoriu si ar cu-
prinde expregiuni necuviincioase
nu li se vor da curs.
40. Cornisiunile au dreptul de
a cere prin biurou orice acte, in-
formatiuni si stiinte relative la lucrä-
rile lor dela autoritätile respective.
41. Cornisiunile permanente sunt
obligate a depune raport asupra
tuturor lucrärilor ce Ii s'a Incre-
dintat la sesiunea ordinarä ime-
diat urrnätoare ; iar celelalte comi-
siuni ii vor depune raportul In
termen de trei zile libere.
42. Voturile Consistorului su-
perior bisericesc sunt secrete sau
pe fatä.
Ele se vor face cu bile ; iar vo-
tul de fatä prin apelul nominal
sau prin sculare i edere.
43. Votarea secretä se va face
atunci, când o va cere cincI mem-
44. I. P. S. Presedinte si se-
cretarii voteazA In totdeauna pe
urmä.
In caz de paritate de voturi, I.
P. S. Presedinte decide majorita-
tea ; de aceea I. P. S. Presedinte
voteazä pe fatä si biuroul Insem-
neazA curn s'a exprimat acest vot
1) Aceastä ,Lege" publicald in Moni-
torul Oficial" No. 261 din 21 Fevruarie
1910, a fost votata de Camera' in sedinta
dela 29 lanuarie 1910, far de Senat in
aceea dela 11 Fevruarie 1910. A se vedea
la ordinea sa cronologid Legea si tabloul
www.digibuc.ro
21 Feitruarie 1910
pentru sau contra, spre a se pu-
tea face uz de dânsul In cazul
mentionat pentru determinarea ma-
joritätii.
In caz de paritate de voturi si
In cazul când I. P. S. Presedinte
s'ar abtinea dela vot, paritatea de
voturi Insemneazd cäderea propu-
nerii.
45. Ori când 10 rnembrii vor
socoti cä este trebuintä a se In-
troduce vre-o modificare In regu-
la mentul Consistoriului superior
bisericesc, vor face pentru aceasta
o propunere subscrisä de dânsii.
Aceastä propunere se va ceti in
trei sedinte sucesive. Dupä aceste
trei cetiri, daca Consistoriul, cu
majoritate de 2 3, va lua propu-
nerea In consideratie, o va trimete
la o comisiune specialä spre a se
face modificärile cerute.
Prezentul regulament s'a votat
de Consistoriul superior bisericesc
In sedintele dela 17 si 18 Decem-
vrie 1909 si s'a primit in total cu
unanirnitatea voturilor.
LEGE 1)
Pentre modificarea a doni articole din
tabloul de taxe de sub art. 3 din le-
gea asupra desfilniftril aceizelor
qi înfiinOrij taxelor fondulul
comunal.
DIN 21 IVEMARIE 1910.
1. Taxa de 6 bani pe grade si
decalitru asupra alcoolului se ti-
died' la 10 bani.
2. Taxa asupra vinului de 60
bani de decalitru se reduce la 30
bani.
3. Taxele preväzute in legea de
fatä se aplica cu incepere din ziva
cetirii Mesajului regal In adunarea
deputatilor.
asupra desfiin(hrei accizelor
tdrei fondului comunal" din 1 Martie
1903 cu modificOrile din 1901, 1906 si
1907 in supl. II pag. 924, precum si mo-
difickile din 12 Fevruarie 1910 aflate in
acest volutn, la ordinea sa cronologica.
 LEGI UZUALE. 24 Fevruarie 1910
REGULIIMENT(J L1)
Servieiului geografic al armatei.
DIN 24 Fltvrto&RIE 1910.
TITLUL I.
Organizaren
CAPITOLUL I.
DIspozifluni generate.
1. Serviciul geografic al arma-
tei are misiunea :
1. De a ridica harta tärii i cu-
lege toate datele necesare, cunoa5-
tedi tärii din punct de vedere geo-
grafic, topografic, statistic 51 isto-
ric, ce intereseazä pperatiunile mi-
litare.
2. De a tine la curent harta (re-
vizuirea).
3..De a tipäri harta.
4. De a culege sau intocmi ma-
terialul cartografic necesar pentru
studiul tärilor sträine, dupä indi-
catiunile 5efului statmajorului ge-
neral al armatei.
5. De a intocrni 51 da publici-
tätii lucrär1 cartografice interesând
instructiunea generalä, serviciile
publice sau chiar trebuintele par-
ticlare.
2. Serviciul geografic al armatei
este pus sub directiunea unui di-
rector al serviciului, care comunicä
In scris direct cu ministerul de
rásboiu, In tot ce prive5te adminis-
tratiunea, i cu statmajorul gene-
ral, In ceeace prive5te atributiunile
directorului tehnic, care e insärci-
nat special cu lucrärile härtii.
3. Serviciul geografic al arma-
tei cuprinde urmdtoarele servicii
a) Serviciul geodezicolastrono-
mic 51 al lucrärilor de preciziune
Imbräti5ind operatiunile ref eritoare
1. Acest Regulament" a fost publicat
In Monitorul Oficial" No. 263 din 24 Fe-
vruarie 1910 El abrogft vechiul regula-
ment din 29 Mantle 1897 g acel decretat
la 20 Decemvrie1900 i publicat In .Moni-
torul Oficial" din 14 lanuarie 1910. Vol.11
www.digibuc.ro
141
la intocmirea canevasului geodezic,
la nivelementul de precizie, la ope-
ratiuni tachimetrice, etc ;
b) Serviciul topografic cu lu-
crárile referitoare la ridicarea for-
melor 5i detaliilor terenului ; lu-
crAri speciale i revizuirea härtii ;
e) Serviciul cartografic cu lucrä-
rile referitoare la Intocmirea, ti-
pärirea 5i publicarea diferitelor edi-
tiuni ale härtii ;
d) Serviciul administrativ cu
chestiunile referitoare la materiale,
instrumente, soldä 5i diurnä.
4. In ce prive5te administratiu-
nea sa, serviciul geografic al ar-
matei urmeazä tutulor prescriptiu-
nilor legii de administratie 5i re-
gulamentulul serviciului adminis-
trativ in corpurile de trupä i ser-
vicil, Mail de cele prevAzute in
regulamentul de fatä.
5. *efii servicillor dela a, b, c,
sunt ajutoarele directorului tehnic
al serviciului geografic al armatei,
in ceeace pave§ te conducerea teh-
nicä a serviciului ; iar In ce pri-
ve5te partea administrativä (d), ea
este condusä de directorul servi-
ciului geografic, având ca ajutor
un locot.-colonel, care indepline5te
sarcinile ajutorului 5efulu1 de corp.
CAPITOLUL II.
Servicli, biurouri, ateliere, personal.
6. Serviciul geografic al arma-
tei cuprinde urmätoarele servicii
a) Administratiune :
Biuroul I. Serviciul contabilitatii
In bani ;
Biuroul II. Serviciul contabili-
tätii In materii ;
b) Serviciul geodezico-astrono-
mic :
Biuroul I. Triangulatiunea geo-
dezicä i studii 5tiintifice relative ;
pag.1773 sipag. supl. Il 847. In raportul säu
catre M. S. Regele, D-1 Ministru de Rás-
boiu aratä c11 acest regulament a fost pus
In armonie cu .Legea pentru servicial de
Stat major" din 18 Aprilie 1909. Supl. 11
pag. 385.
142 LEGI UZUALE. 24 Fevrunrie 1910
Biuroul II. Astronomia §i studii
§tiintifice relative ;
Biuroul III. Lucräri de precizi-
une (nivelment, tachimetrie, etc.).
c) Serviciul topografic :
Biuroul I. Lucräri referitoare la
harta tarn ;
Biuroul II. Lucräri speciale
Biuroul Ill. Revizuirea härtii.
d) Serviciul cartografic §i de re-
produceri :
Biuroul 1. Cartografia cu atelie-
rele gravorilor 0 al desemnatorilor ;
Biuroul Il. Atelierele de fotografie
§i atelierele de litografie §i tipo-
grafie ;
Biuroul III. 5coala de gravurä §i
desemn.
7. Personalul militar 0 civil va fi :
Un general sau colonel director
al serviciului geografic;
Un colonel sau locot.-colonel di-
rector tehnic ;
Un locot.-colonel ajutor ;
Un locot.-colonel sau maior §ef
al serviciului geodezico-astrono-
mic ;
Un locot.-colonel sau maior §ef
al serviciului topografic ;
Un maior sau cäpitan §ef al ser-
viciului cartografic ;
9 capitani sau locotenen(i §efi
de biurouri ;
4 capitani sau locotenenti ope-
ratori geodezi ;
Un administrator sau guard de
geniu clasa I §eful biuroului con-
tabilitätil in bani ;
Un administrator sau guard de
geniu clasa II §eful biuroului con-
tabilitatii cu materialul ;
Un locotenent cu aprovizionarea
§i comandant al trupei;
Un elev guard de geniu cl.
calculator la serviciul geodezico-
astronomic ;
Un elev guard de geniu cl. I
registrator-arhivar ;
Un elev guard de geniu cl. Il
la contabilitatea In materii §i cu
cazarmarea ;
www.digibuc.ro
Un elev guard de geniu cl. Il
la contabilitatea in bani ;
Restul personalului va fi dupä
prevederile bugetare.
S. In afarä de personalul pre-
vAzut la art. 7, serviciul geografic
al armatei, la caz de trebuinta, va
putea angaja cu contract §i ofiteri
de rezervä cari sä fi lucrat la harta
tArii.
Pe Bugg aceasta se va putea
angaja §i ingineri civili, ingineri
hotarnici, ingineri silvici sau licen-
tiati In matematici, cari In urma
unui examen al cärui program va
fi stabilit de directia tehnicä §i
supus spre aprobare statmajorului
general, ar proba cA sunt apti pen-
tru lucrärile serviciului geografic
al armatei.
9. In timpul lucrärilor exteri-
oare §efii serviciului geodezico-as-
tronomic §i topografic vor Infiinta
Cate un serviciu de cancelarie pen-
tru corespondenta §i scriptele teh-
nice.
10. In timp de räsboiu lucrärile
curente ale serviciului geografic In-
ceteazä, afarä de lucrärile de re-
producerea härtii.
Toti ofiterii disponibili sunt tre-
cuti la corpurile lor, iar parte din
ofiterii din cadre se organizeazä In :
a) 0 sectie de campanie sub di-
rectiunea directorului tehnic având
ca ajutor pe §eful serviciului topo-
grafic, compusä din ofiteri geodezi
§i topografi necesari pentru exe-
cutarea ridicArilor eventuale In tim-
pul operatiunilor militare, §i un
personal de tipAritori, litografi, fo-
tografi, cu numärul necesar de prese
de campanie, pentru imprimarea
ordinelor, crochiurilor, etc. ;
b) 0 sectie sedentarä sub, direc-
tiunea directorului serviciului geo-
grafic §i având ca ajutor pe §eful
serviciului cartografic cu persona-
lul tehnic §i administrativ necesar
pentru completarea härtilor nece-
sare mobilizàrii sau altor lucrAri.
 LEGI UZUALE. 24
11. Personalul de desemnatori,
gravori, litografi, fotografi, etc., ne
cesad ant la serviciul de campa-
nie cál i la cel sedentar, se ia,
pecat va fi posibil, dintre prole-
sionitii au servit deja la ser-
viciul geografic i fac parte din
elementele armatei.
T1TLUL
ittributinni i responsabilithil.
CAPITOLUL I.
Directorul serviclului geografic.
12. Directorul serviciului geo-
grafic al armatei are urmätoarele
atributiuni :
1. El hotäräste prin ordin de zi :
a) Aconturile de dat pentru In-
ceperea lucrarilor exterioare de ge-
odezie ; astronomie, nivelement
topografie ;
b) Angajarea personalului com-
plimentar, dupä nevoile arätate de
directorul tehnic pentru efectuarea
comenzilor ce nu se pot efectua
cu personalul permanent, arätân-
du-se in ordin i lucrarea pentru
care este angajat ;
c) Cheltuelile ce trebuiesc plà-
tite In bani senior de biurouri, etc.,
pentru materialele ce nu se pot
procura in naturä prin ofiterul cu
aprovizionarea.
2. Prin aprobäri puse pe dife-
rite acte:
a) Aconturile ce urmeazä a se
da pentru continuarea lucrgrifor
exterioare de geodezie, astronomie,
preciziune i topografie, dupä ce-
rerea directorului tehnic si numai
dupà justificarea aconturilor pre-
cedente prin inaintarea actelor ;
b) Constatkile fäcute de ajutor
pentru mice materiale pierdute, de-
gradate sau consumate, cari tre-
buiesc scäzute sau imputate ;
5i, In general, exerciteazä atri-
butiunile unui sef de corp.
www.digibuc.ro
Fevruarie 1910 143
CAPITOLUL II.
Directorul tehnic.
13. Directorul tehnic al servi-
ciului geografic al armatei are sar-
cina de a ingriji ca toate lucrärile
geodezice-astronomice, topografice
de redactiune i imprimat, sä se
fad In cele mai bune conditiuni
stiintifice si de economie.
In acest scop :
a) El se asigurä cA personalul
Insärcinat cu conducerea i execu-
tiunea observatiunilor, ridicärilor,
calculelor, desemnurilor i toate
lucrärile relative la imprimarea här-
tilor, intocmirea memoriilor, etc.,
ii executà indatorirea cu corecti-
tudine si competintä;
by Supune imediat directiunii,
dupä votarea bugetului, programul
anual al tutulor lucrArilor, atM ex-
terioare, cat si de redactiunea härtii
precum Si de revizuire ;
c) Supune directiunii spre apro-
bare chestiunile referitoare la pu-
nerea In executie a tuturor lucrà-
rilor de reproducere ;
d) Cere a se face intervenirile
necesare pentru a asigura la timp
ofiterilor-operatori concursul auto-
ritätilor civile si a tuturor mijloa-
celor necesare pentru inceperea
lucrärilor exterioare ;
e) Urmäreste prin inspectiuni pe
teren atat legätura dintre diferite
servicii exterioare, cat si chestiu-
nile de ordin stiintific, economic
sau disciplinar, referitoare la calf-
tatea lucrärilor, aptitudinea perso-
nalului In lucrärile ce Indeplineste,
relatiunile cu populatiunea, auto-
ritätile, nevoile ofiterilor i trupei,
etc. ;
f) Supravegheazd scolile practice
pentru formarea ofiterilor geodezi,
a elevilor gravori i desemnatori.
CAPITOLUL
A.jutorul.
14. Un locot.-colonel Indepli-
 144 LEGI UZUALE. 24 Fevruarie 1910
neste functiunea de ajutor al di-
rectorului serviciului geografic.
15. Ajutorul are urmätoarele In-
datoriri speciale :
a) Se asigurä de existenta tu-
turor efectelor, obiectelor, instru-
mentelor, materialelor, productelor
cartografice aflate asupra coman-
dantului trupei, biurourilor, asupra
contabilului cu materialul, asupra
cazarmärii, In magaziile serviciului
geografic, precum si de intretine-
rea lor In bunä stare. El face din
propria sa initiativä inspectie si
recensäminte, astfel ca, In decursul
fiecärui an, sä fi väzut i numärat
cel putin odatä intregul material
al serviciului geografic al armatei.
Rezultatul acestor inspectii
recensäminte il supune directiunii
pe registrul de raport.
Hotäririle directiunii puse pe
aceste referate pentru recensäminte
sau inspectiuni se executä prin in-
grijirea ajutorului.
and, cu ocaziunea recensämân-
tului, se constatä fapte cari atrag
mäsuri de imputatii sau pedepse,
se fac referate speciale i confi-
dentiale.
CAPITOLUL IV.
§efii de servicil.
16. Sub autoritatea i directiu-
nea directorului tehnic, sefii ser-
viciilor privegheazk fiecare In ser-
viciul säu, la indeplinirea regula-
mentelor i ordinelor date, ingri-
jind In tot momentul ca orice ne-
regularitate s5 fie prevenitä.
17. *efii serviciilor geodezico-
astronomice, topografice si carto-
grafice au directiunea imediatà a
biurourilor din diviziunile lor §i
supravegherea intregului personal
ce compune biurourile respective.
18. Ei stabilesc proiectul lucrä-
rilor serviciului lor la inceputul
fiecárei campanii, odatä cu pune-
ea in aplicare a bugetului exerci-
tiului viitor, si-1 prezintä directo-
www.digibuc.ro
rului tehnic pentru intocmirea pro-
iectului general.
Lucrärile geodezico-astronomice,
topografice i cartografice fäcân-
du-se In regie i implicând t räs-
pundere bäneascä a sefilor, acestia
sunt datori:
a) A urmäri, prin inspectiuni pe
teren i In biurouri, executarea
lucrärilor, conform instructiunilor
speciale si proiectelor stabilite ;
b) A supraveghia in deosebi pär-
tile delicate ale lucrärilor, Insärci-
nând pe cei mai tari operatori cu
pârtile cele mai grele, notând
repetând inspectiunile acolo unde,
cu ocaziunea inspectiunilor prece-
dente au gäsit cá lucrärile lasä de
dorit ;
c) A cäuta ca, cu ocaziunea in-
spectiunilor, atât pe teren, cfit
In biurouri, sä-si dea seama de
constiinta i aptitudinea pentru lu-
cräri a personalului de sub co-
manda lor, de tinerea regulatä a
scriptelor, priceperea aplicärii me-
toadelor, intrebuintarea i conser-
varea instrumentelor, profitând de
toate circumstantele pentru a forma
pe ofiterii cei noui, si cerând Into-
cuirea acelora cari din diferite mo-
tive, n'ar fi In stare de a continua
lucrärile ;
d) A stabili räspunderile, ori de
ate ori lucfarile se gäsesc necon-
stiintios executate, si a face sä re-
inceapä lucrarea gäsitä neadmisi-
bilà in socoteala celui vinovat, prin
incheerea unui proces-verbal de
constatare ;
e) La terminarea observatiunilor
geodezico-astronomice i ridicärile
topografice, sefii serviciilor respec-
tive fac constatarea lucrärilor ex-
terioare, notând pärtile cari nu pot
sä intre In redactiunea härtii, pe
actele cari urmeazA a fi refäcute
stabilind responsabilitätile in pro-
cesele-verbale pentru incheerea lu-
crArilor exterioare.
La incheerea lucarilor de cabi-
 LEGI UZUALE. 24 Fevruarie 1910
net, 5efii servicillor geodezico-as-
tronomice, topografice §i cartogra-
fice, procedeazä la predarea lucrá-
rilor definitive prin procese-verbale,.
cari servesc la inregistrarea lucrä-
rilor intre meterialele serviciului
geografic, ca materiale de valoare.
19. Pe timpul lucrkilor exteri-
oare, §efii serviciilor geodezico-as-
tronomic i topografic, fac câte un
raport sumar asupra situatiunii lu-
crärilor din toate punctele de ve-
dere 5i la Miele fieckei luni.
20. In ce prive5te biurourile cu
atelierele serviciului cartografic, 5e-
ful acestui serviciu:
a) Privegheazä 5i urm ke§te zilnic
executiunea lucrkilor cartografice
ale biurourilor ;
b) Asigurä concursul biurourilor
5i atelierelor pentru toate lucrärile
a ckor executiune cere o colabo-
rare cornunä ;
c) Inspecteazä ma§inile, apara-
tele 5i tot materialul atelierelor,
constata la timp lipsurile, Impiedicd
risipa materialelor, efectele atelie-
relor 5i cere imputarea stricdciuni-
lor sau lipsurile celor vinovati ;
d) Asigurä politia 5i disciplina
Intregului personal civil al biurou-
rilor 5i supravegheazä ca nici un
functionar civil St nu lasä din ser-
viciul geografic cu härti, pachete,
etc., 5i nu permite nici unei per-
soane sträine serviciului de a vi-
zita biurourile färi permisiune ;
e) Studiazä cu concursul perso-
nalului procedeurile cele mai bune
5i economice pentru reproducerea
härtilor 5i supune rezultatul aces-
tor studii directorului tehnic.
21. *efii serviciilor geodezico-
astronomic, topogmfic 5i cartogra-
fic, sunt pecuniar ráspunzätori de :
a) Strickiunile 5i lipsurile de
instrumente, unelte, efecte, mate-
riale, uvraje, hárti, etc., Incredin-
tate personalului biurourilor lor,
ce s'au produs din cauza neprivi-
gherii sau neconstatärii la timp,
www.digibuc.ro
145
provenind ele din fortä majorä sau
din neglijentá ;
b) De neplata sau nedistribuirea
la timp i regulat a aconturilor
pentru lucru, soldä, diurne, hranä,
etc., cátre cei in drept, când avänd
5tiintá sau descoperind abuzurile,
le vor tolera sau acoperi ;
c) De toate erorile din scripte,
de toate observatiunile, calculele,
ridicärile sau redactiunile neexacte,
conform instructiunilor speciale, de
toate primirile de lucräri insufici-
ente, a cäror revedere sau indrep-
tare necesitä cheltueli ; and ace-
ste pagube ar proveni din lipsä de
priveghere, din neglijentä sau in-
dulgenta 5efilor.
CAPITOLUL V.
§efII de blurouri.
22. efii de biurouri ai servi-
ciului geodezico-astronomic 5i al
lucrärilor de preciziune, iau parte
ca operatori la observatiunile 51
calcule, rezervändu5i de obiceiu
cele mai importante. Pe langa a-
ceasta, ei centralizeazä, claseazä 5i
tin In bunä regulä lucrkile rezer-
vate biuroului respectiv.
Atributiunile lor ca 5efi de biu-
rouri, se raportä mai mult la lu-
crärile de cabinet ; inspectiunea
lucrärilor fiind läsatä exclusiv 5e-
fului serviciului.
23. Sefii de biurouri ai serviciu-
lui cartografic, numai In ce pri-
veste partea tehnicä a lucrärilor,
centralizeazä, claseazä 5i studiazä
toate chestiunile relative la gra-
vurä, fotogravurà, galvanoplastie,
heliogravurä 5i a imprimatelor car-
tografice, aplicarea regulelor 5i con-
ventiunilor topografice, pregätirea
elevilor desemnatori 5i gravori, etc.
In ce prive5te supravegherea per-
sonalului civil, politia, disciplina,
inskcinarea ca 5i ráspunderea cade
5efului serviciului cartografic.
24. CAnd se va constata, cä din
cauza lipsei de supraveghere a 5e-
146 LEGI UZUALE. 24 Fevruarie 1910
fului serviciului, lucrärile unui o-
fiter sunt defectuoase,1/3 din chel-
tueli pentru revederea lucrärii cade
in sarcina .5efului neglijent §i 2/3
operatorului. Când ace§tia nu mai
sunt la serviciul geografic al ar-
matei, se raporteazä ministerului,
pentru a se ordona imputarea.
CAPITOLut,
§efll atelierelor de reproducer!
cartografice.
25. Atelierele de gravurä, lito-
grafie, fotografie, Oefuit i sala de-
semnatorilor, sunt puse sub ordi-
nele §efilor de biurouri, având ca
ajutoare pe elii atelierelor.
AceOia sunt insärcinati cu :
a) Politia i executarea ordine-
lor sau instructiunilor speciale ce
se raportä la ateliere ;
b) Buna conservare a hktilor
ce sunt date in lucru, uneltelor, in-
strumentelor §i ma§inilor, precum
§i buna intrebuintare a materiale-
lor afectate serviciului atelierelor ;
c) Curätenia atelierelor, ingriji-
rea i punerea in stare de a fun-
ctiona a maOnilor la inceperea ser-
viciului, cererea la timp a materia-
lelor necesare atelierelor ;
d) Tinerea la curent a foaiei de
prezentä a functionarilor;
e) A supraveghia ca functiona-
rii civili sä nu comunice persoa-
nelor sträine härti sau lucrki ce se
executä in ateliere.
CAPITOLUL vn.
Operatori geodezi topografi.
26. Operatorii geodezi §i topo-
graf i sunt indatorati :
a) SA cunoascd instrumentele,
verificarea, rectificarea i intrebu-
intarea lor, aplicarea conOintioasä
a instructiunilor tehnice i a ordi-
nelor §efilor, fiind obligati a avea
in totdeauna la cuartierul lor in-
structiunile tehnice, regulamentul
serviciului geografic, §i nota
in carnet principalele ordine. Ei
tint Indatorati a se adresa efibor
www.digibuc.ro
respectivi pentru a-i initia in toate
pärtile serviciului unde intAmpinA
d ificultäti ;
b) A ingriji de hrana §i imbrA-
Umintea gradelor inferioare ce li
se dau ca ajutoare, trimitânclu-i
la caz de boalA gravA la spitalul
cel mai apropiat;
c) A nu comunica persoanelor
strAine serviciului, datele sau co-
pii "clepe lucrkile ce executA §i a
nu executa lucrki particulare ;
d) A raporta efilor directi, de
ate ori autoritätile refuzä concur-
sul lor, pentru cuartiruirea oame-
nilor, sau cer preturi ce ar dep5§i
tarifele publicate in Monitoral
Oficial".
27. Ofiterii operatori geodezi
sau topografi, sunt räspunzAtori
pecuniar de lucrkile gAsite insu-
ficiente, chiar daa aceastA consta-
tare s'ar face dupA pArAsirea ser-
viciului. In acest din urmä caz se
va raporta ministerului, cerând a
se imputa celui vinovat cheltuiala
necesitatä cu corectura lucrärilor,
refacerea observatiunilor i calcu-
lelor.
Pe IângA räspunderea pecuniark
ofiterul va fi i pedepsit.
28. In caz and un ofiter ope-
rator a primit mai mult, plusul i
se va inscri la partidA ca datorie
a-ire Stat.
CAPITOLtm
Ofiteril contabili.
29. Ofiterii contabili ai serviciu-
lui geografic sunt
a) Cassierul pentru fondurile 13A-
ne$ti, corespondenta, acte, registre
§i tot ce privqte manipularea fon-
durilor serviciului geografic ;
b) Contabilul cu materialele ser-
viciului geografic, care tine conta-
bilitatea :
1. lnstrumentelor, ma§inilor §i
materialelor pentru serviciile geo-
dezico-astronomice, topografice
cartografice ;
 LEGI UZUALE. 24 Fevruarie 1910
2. Materialelor brute, servind la
alimentarea atelierelor de imprimat
harta ;
3. Materialelor transformate In
härti (confectiuni).
30. Materialele, instrumentele,
masinile de imprimat sunt predate
serviciilor interesate, dupd formele
regulamentare (inventare, aprobäri
pe rapoarte speciale, etc.).
Instrumentele si masinile sunt
reintegrate in magazia serviciului
geografic, indatä ce nu mai sunt
necesare serviciilor cari le-au ce-
rut, in prezenta sefului serviciului
respectiv si a mecanicului la care
se reparä instrumentele.
Orice stricäciuni ce nu ar pro-
veni din fortä majorä, ci numai
din neglijenta operatorilor, se im-
putä acestora.
TITLUL III.
Aduninistrafinnea fondnrilor
st materialelor.
CAPITOLUL I
Diferite fonduri.
31. Fondurile bänesti manipu-
late de serviciul geografic, se im-
part in : fondul soldei, fondul de
intretinere, fondul härtii i fondul
de revizuirea härtii.
A) Fondul soldei.
32. Acest fond cuprindt toate
sumele destinate ofiterilor, fungi-
onarilor i trupei, cu alte cuvinte
el formeazä fondul care se com-
pune din sume preväzute in bu-
get pentru plata soldei ofiterilor,
gradelor inferioare si personalului
civil permanent de desemnatori,
gravori, fotografi, litografi, tipografi
cari se lichideazA conform regu-
lamentului soldei.
B) Fondul de intretinere.
33. Sub acest titlu se intelege
fondurile de cari dispune serviciul
geografic si care i se pune la dis-
pozitie prin alocatiuni bugetare a-
nual, pentru functionarea serviciiior.
www.digibuc.ro
147
El se alimenteazä :
a) Din alocatiuni bugetare cari,
sub titlul de cheltueli de intretinere
materiale pentru ateliere, servesc
pentru infiintarea si intretinerea
masinilor, atelierelor, diferitelor bi-
urouri ale serviciului cartografic,
reparatiuni, cumpäräri de articole
de droguerie, hârtie i alte mate-
riale necesare imprimärii härtii ;
b) Din amenzile aplicate fun-
ctionarilor civili ;
c) Din produsul vânzärii mate-
rialelor (lemnärie, fierärie, etc.) si
efectelor trupei, cad., indeplinând
termenul, au fost scoase afarä din
serviciu ca de neintrebuintat si au
fost inlocuite, precum si din vân-
zarea instrumentelor ce nu mai pot
servi la ridicäri, din cauza prea
multei intrebuintäri ;
d) Din dobanzile fondurilor con-
semnate la Cassa de depuneri, de
economie sau de credit a ofiterilor ;
e) Din orice alte fonduri ce s'ar
ordonanta serviciului geografic, cu
destinatiunea de a fi intrupate
administrate ca acest fond.
34. Partea anualä a fondurilor
alocate sub acest titlu de solde ale
personalului permanent al servi-
siului geografic, precum si aloca-
tiunile pentru personalul compli-
mentar, se ordonanteazä lunar, con-
form regulamentului soldei si pro-
portional cu alocatiunea bugetarä
anualá.
C) Fondul härtiei.
35. Sub acest titlu se intelege
fondurile bugetare de cari dispune
serviciul geografic pentru lucräri,
si se alimenteazä :
a) Din fondul special al ridicä-
rilor pe teren ale härtii tärii ;
b) Din fondul special al repro-
ducerilor härtilor, destinat pentru
plata personalului complimentar
din ateliere i cheltueli de repro-
ducere, colori, hârtie, etc.
$6. Partea anualà preväzutd in
buget pentru ridicäri, adicä : cum-
 148 LEGI UZUALE. 24 Fevruarie 1910
pArAri de materiale trebuincioase
constructiei semnalelor, indemni-
täti de lucru, transporturi, perso-
nalului diriginte al serviciilor geo-
dezico-astronomic si topografic,
plata lucrului, reparatiunea si In-
locuirea instrumentelor necesare o-
peratiunilor geodezice si topogra-
fice, etc., se ordonanteazd trimes-
trial.
D) Fondul revizuirii hârtiei.
37. Acest fond este constituit :
a) Din vAnzArile produselor ser-
viciului geografic al armatei si a-
probatA de minister, ca atlase,
härti si alte produse cartografice ;
b) Din (nice alt fond s'ar da de
minister, având destinatia specialä
pentru revizuirea härtii sau refa-
cerea ei.
CAPITOLUL II.
Conservarea, distributia I reintegra-
rea materlalelor. Executarea
lucrärilor.
as. Materialele serviciului geo-
grafic se compun din: instrumente
de precizie, din carnete de obser-
vatiuni, pietre litografice, pläci de
aluminium sau zinc, masini de im-
primat, materiale de consumatie
pentru ateliere, lemnärie §i zidärie
pentru semnale, etc
39. Toate carnetele de observa-
tiuni si calcule, originalele ridicä-
rilor, pietrele cari capätä valoare
prin lucrul ce se graveazä pe efe,
evaluate dupA suma cheltuità, se
eticheteaa si se trec cu valoarea
lor In registrele materialelor per-
manente.
Primirea si verificarea tutulor
registrelor de calcule originate si
produse cartografice mentionate,
se va face ca si pentru materiale,
instrumente, etc., de cätre comisi-
unea de aprovizionare, compusä la
trebuintä.
In caz când comisiunea de apro-
vizionare a constatat cà articolele
nu sunt bine confectionate sau nu
sunt conform ordinelor tip, se Ina-
www.digibuc.ro
poiazä atelierelor pentru rectifica-
re ; costul rectifickii sau valoarea
celor cari nu se pot indrepta, se
imputA vinovatilor.
40. Aprovizionarea materialelor
de tot felul, trebuincioase servi-
ciului geografic, se face prin ofertä
In scris dela negutAtorii din tara
si, in lipsä, direct din sträinätate.
In acest din urmä caz, aceasta se
va face sau prin !eprezentantul
lor, dacä existA, sau direct prin
corespondentd.
41. Inceputul lucrärilor exteri-
oare se fixeazä la 15 Aprilie In
fiecare an, iar terminarea cel mult
la 26 Septemvrie pentru regiu-
nea de câmp i dealuri ; pen-
tru munte va fi la 15 Maiu si 26
Septemvrie.
In baza programului aprobat de
seful statmajorului general, un or-
din de zi al directiunii tehnice ho-
tAräste amänuntele pentru aplica-
rea programului lucrärilor, adicä :
regiunea in care se vor intinde lu -
crärile geodezico-astronomice si de
preciziune, regiunea lucrärilor to-
pografice, cuartierul sefilor geode-
zic si topografic, §i face cunoscut
directorului serviciului geografic
aconturile ce urmeazä a se da se-
filor de servicii.
42. Executarea lucrärilor carto-
grafice se face asemenea dupä un
ordin de zi dat de directorul teh-
fife, de eke ori e cazul.
43. Instrumentele invechite, ma-
sinile de neintrebuintat, pietrele
litografice degradate, si, in genere,
toate materialele de aceastä naturä
cari nu mai pot fi Intrebuintate
nici chiar la transformäri sau repa-
rain, dupä cererea directorufui teh-
nic, sunt vândute direct diferitelor
fabrici pe preturile aprobate de mi-
nister, sau chiar vändute prin li-
cita tie publicä.
Vânzarea se face prin comisia
de aprovizionare asistatä de un o-
liter de intendentä.
 LEO! UZUALE. 24 Fevruarie 1910
Suma Incasatd se va face venit
la fondul de intretinere a serviciu-
lui geografic al armatei, conform
art. 43. alin. I, din legea contabi-
litätii publice, având destinatie spe-
cialä de a se Intrebuinta pentru re-
pararea i intretinerea instrumen-
telor, masinilor, cumpärarea pie-
trelor, etc.
TITLUL IV.
Registre st seripté de eonta-
bilitate.
44. Pe lângä registrele si scrip-
tele prescrise asupra serviciului ad-
ministrativ in corpurile de trupä
si servicii, serviciul geografic mai
tine urmätoarele registre :
De cassier :
1. Registru matricul al persona-
lului civil.
2. Registrul cu matcä, talon si
recepisä pentru comenzi si vânzäri.
3. Registrul de partide pentru
indemnitätile de lucru al ofiterilor,
cu indicatiunea seriei, coloanei,
suprafetei si costul pe hectar al
ridicArilor.
De contabilul cu materialul :
4. Registrul de magazie si valori
permanente model No. 162-163.
5. Registrul de diverse ;
6. Registrul de bonuri pentru
primirea materialului din magazie.
De ofiterul cu cazarmarea :
7. Inventarul de mobilier al ser-
viciului geografic si al observato-
rului astronomic.
De seful serviciului cartografic
8. Carnetele de lucru ale perso-
nalului civil.
9. Foile personale ale persona-
lului civil.
45. Sefii serviciilor geodezico-
astronomic si topografic, vor tine
In biurourile serviciului respectiv
registrele sau inventarele necesare
corespondentei i contabilitätii in-
strumentelor si materialelor aflate
asuprä-le, dupä normele regula-
www.digibuc.ro
149
mentului administrativ al corpuri-
lor de trupä i servicii.
T1TLUL V.
Reeruturea personalulni pentru
servielal geografie al amnia-
CAPITOL UL I.
Recrutarea personaIulul de ofiteri.
46. Ofiterii noui intrati ca'ope-
ratori-geodezi, vor urma mai intâiu
un curs de douä luni pentru geo-
dezie, dupa un program stabilit de
directorul tehnic.
Nici un ofiter nu va fi trinlis
ca operator pe teren inainte de
a fi probat cä posedd cunostiintele
practice si teoretice in fata ofiterilor
superiori din serviciul geografic
al armatei, intruniti In juriu. A-
ceste cunostiinte se predau ofite-
rilor de selii de serviciu sau de
sefii de biurouri. Juriul îi Inchee
constatarea prin proces-verbal, ce
se va inainta statmajorului gene-
ral al armatei spre 6:onfirmare.
Ofiterii cari, in tirma acestei
probe, n'au dovedit aptitudine,
pentru lucrärile serviciului geo-
grafic se vor Inapoia la corp.
47. Seful statmajorului general
al armatei, dupä propunerea di-
rectiunii, va prezenta
In fiecare an, la sfârsitul cam-
paniei de lucru, pe ofiterii din ca-
dre, de odce grad, caii urmeazd
a fi retinuti la serviciul geografic
sau retrimisi la trupä pentru sta-
giu, (art. 17 din lege).
4S. Ofiterii din cadre vor fi ti-
nuti cel mull 5 ani la acest ser-
afarä de ofiterii-topografi,
cari vor trebui sä se reintoara la
corp Indatà ce au terminat pe te-
ren cu desenul lucrädlor cu care
fusese insärcinati.
49. La 1 Aprilie al fiedrui an,
directdrul tehnic va prezenta di-
rectiunii serviciului geografic un
tablou nominal de ofiterii ce vor
150 LEGI UZUALE.
trebui chemati pentru fuel-at-fie ex-
terioare ale anului
Pe baza acestui raport se va ce-
re ministerului chemarea tempo-
ralä a ofiterilor-topografi si a sol-
datifor ajutoare necesari.
50. Chemärile si inaintärile la
vacantele ivite In cadrele servi-
ciului geografic se vor face pre-
cum urmeazd
a) La vacantele de directori si
ajutori, sunt chemati ofiterii din
odce armä, cari sA posede cunos-
tintele predate in o scoalA speci-
ala, facultatea de stiinte, mate-
matice, sau sA fi fäcut o scoald
de geodezie i astronomie ;
b) La vacantele de sefi ai ser-
viciilor de geodezie, topografie
cartografie, vor fi chemati ofiterii
cari, pe langa cunostintele prevA-
zute in aliniatul precedent, sA fi
executat ca operator sau inspector
de lucrAri in conditiuni distinse,
lucräri cari sä-i dovedeascA apti-
tudini pentru acel serviciu ;
c) Vacantele de sefi ai biurou-
rilor de geodezie, astronomie, ni-
velement de precisie, precum si
acele din serviciul cartografic, vor
fi ocupate de ofiterii cari sA po-
sede un fond de cunostinte ma-
tematice, fizice sit chimice.
Acesti ofiteri, färä deosebire,
vor trebui, inainte de a fi intre-
buintati la serviciul geodeziei sau
cartografiei, sä fi practicat cel pu-
tin o campanie de lucrAri topo-
grafice ;
d) La vacantele de ofiteri-in-
spectori topografi, se aleg dintre
cei mai buni operatori topografi.
Ofiterii operatori topografi, se
iau din toate armele, pecât po-
sibil din acei cu un fond de cu-
nostinte matematice sau fizico-
chimice, pentru a-i pregAti pentru
serviciul geodeziei, astronomiei
sau cartografiei. Ei vor trebui sä
aibA cel mult gradul de locotenent
doui ani de serviciu la trupA,
www.digibuc.ro
24 Fevrnarie 1910
bunA conduitA, sA fie robust pen-
tru a suporta greutätile serviciu-
lui pe teren.
51. Ofiterii serviciului geogra-
fic vor concura la inaintarea cu
ofitedi din arma for ; ei vor avea
mnsä dreptul exclusiv la vacantele
din catedrele serviciului geografic
la cari concurA intre dânsii. (Art.
27 din lege).
Propunerile pentru ocuparea va-
cantelor ce s'ar ivi in catedrele
serviciului geografic, se vor face
direct ministerului, de cAtre di-
rectiunea serviciului geografic, lu-
And avizul directorului tehnic,
intrucAt priveste pe ofiterii de sub
ordinele sale.
CAPITOLUL IL
Recrutarea personalului civil. *coala.
52. Personalul cartografic civil
al serviciului geografic, se Impar-
te in un cadru bugetar si un ca-
dru complimentar, acest din urmä
numai provizoriu In 1 irnitele lu-
crArilor exceptionale ale serviciu-
lui geografic.
53. Pentru pregätirea persona-
lului cartografic civil, functioneazä
pe lângA serviciul cartografic, o
scoalä pregätitoare de desenatori
si gravori, unde se primesc tineri
români dela 14 la 17 ani. Cursu-
rile scoalei sunt de doui ani. In-
tretinerea elevilor In scoará pri-
veste pe pärintii sau tutorii ele-
vilor.
Conditiunile de admisibilitate
sunt aduse la cunostinta publicu-
lui prin Monitorul Oficial Mo-
nitorul Oastei.
54. Cursurile si aplicatiunil e se
predau de personalul ofiteresc
civil al serviciului geografic, de-
semnat prin ordin de zi, de cA-
tre directorul tehnic.
Programul studiilor si cu alte
dispoziyuni complimentare, este
publicat in Monitorul Oastei No.
25 din 24 Maio 1907.
 LEGI UZUALE. 24 Fevruarie 1910
55. Elevii cari au obtinut cer-
tificatul de aptitudine la iesirea
din scoalä devin aspiranti la va-
cantele de desenatori i gravori,
din catedrele serviciului geografic.
Locurile aspirantilor sunt pre-
väzute in cadrele serviciului geo-
grafic.
Din acesti aspiranti, doui, cei
mai buni, vor putea fi trimii In
sträinAtate, pentru a se perfectiona
in gravurä, hasuri i litografie.
56. Aspirantii, cat timp se a-
f la' sub drapel, pot fi chemati. la
serviciul geografic, dupä 6 luni
de serviciu. In acest scop servi-
ciul geografic va tine un tablou
al tuturor acestor tineri aflati sub
drapel, pentru a putea fi chemati
In serviciu, la caz de necesitate.
57. Numai In lips5 de aspiranti
apti, sau de fosti elevi ce s'ar pu-
tea lua dela corpuri, In conditiu-
nile art. precedent, se va recurge
la angajarea unui personal corn-
plimentar, cu platä din tarä sau
sträinAtate.
58. Numirea personalului civil
permanent, din cadrele serviciului
geografic, precum si al aspiranti-
lor din cadre, se face de minister
dupä cererea directorului serviciu-
lui geografic, i recomandatia di-
rectorului tehnic.
Angajarea personalului compli-
mentar se face direct de directo-
rul serviciului geografic, dupg re-
cornandatia directorului tehnic, in
limitele fondurilor extraordinare,
de care dispun i cu aprobarea
statmajorului general.
TITLUL VI.
Pertnisinni.
Concedinri.
CAPITOLUL I.
Ofiferi.
59. TO ofiterii din serviciul
geo grafic al armatei, sunt supusi
la mäsurile disciplinare preväzute
www.digibuc.ro
151
In regulamentul serviciului iñteri-
nor al trupelor, atât când se gä-
sesc cu lucrärile pe teren, cat si
la serviciul de biurou, In cartierul
de iarnä.
Ei sunt scutiti de serviciul de
garnizoank Insä iau parte numai
exceptional la anumite särbätori.
60. Orele de serviciu In biu-
rouri i ateliere, In timpul iernei
se fixenä de cätre directorul teh-
nic, dupä necesitätile lucrärilor
lumina zilei.
Timpul de lucru in biurouri
este de cel putin 7 ore pe zi,
putându-se märi exceptional nu-
märul orelor dupä graba i impor-
tanta lucrArilor de executat sau
micsora in timpul iernei când nu
se poate vedea.
61. Afard de cazuri grave, nu
se poate da o permisiune mai In-
d el ungatà. Inspectorii topografi pot
acorda o permisiune de 48 ore.
Sefii geodezi i topografi o per-
misiune de 3 zile.
Se poate acorda permisii mai
indelungate In cele din urmä 14
zile ale campaniei, cu conditie
insä ca lucrärile pe teren sä fie
complect terminate la ziva ple-
cärii.
Toate permisiile date de sefi,
se raporteazä directorului tehnic.
In timpul lucrärilor de iarnä se
pot acorda permisii conform regu-
lamentelor, cu conditiune ca lu-
crul de cabinet sä nu sufere.
Toate permisiile se dau dupä
avizul sefilor imediat superiori,
care räspunde de neterminarea
lucrärilor la timp.
CAPITOLUL II.
Personal civil.
62. Desemnatorii, gravorii, li-
tografii, sunt considerati intocmai
ca personalul civil din adminis-
tratia räsboiului i supusi regula-
mentelor militare, In ceeace pri-
veste disciplina
152 LEGI UZDALE. 24 Fevruarie 1910
Ei pot fi supusi la reprimande,
amenzi i depärtdri.
Reprimandele i amenzile se
dau de câtre directorul serviciu-
lui geografic sau ajutor ; iar de-
pârtarea se cere ministerului de
cätre directorul serviciului geo-
grafic pe baza raportului directo-
rului tehnic.
63. Se pedepseste cu amenclà :
a) Dezordinea, cearta in säli sau
ateliere ;
b) Intärziere la apel, abuzul le-
sirii din säli, indisciplina i ne-
cuviinta ;
c) Reaua vointä la lucru.
64. Lucrärile gresite se refac
In socoteala celui vinovat.
T1TLUL
i411 distribuirea.
65. Scärile la cari urmeazä a
se Intocmi harta àrii, portiuni de
hartä, sau härti speciale, pentru
trebuintele militare, se hotäräsc
de seful statmajorului general. Chel-
tuelile pentru aceste lucräri se ho-
täräsc la Inceputul fiecärui exerci-
iu cu stabilirea programu-
lui lucrärilor exteriore i cartogra-
fice, chid se aratä directorului
tehnic i fondurile ce sunt dispo-
nibile pentru executiunea acestei
lucräri.
66. Modifichile de procedeu,
fie in ridicki, fie In reproducerea
härtilor, implicând in to tdeauna
cheltueli, vor fi prezentate cu o-
caziunea inspectiunii generale spre
a se putea obtine aprobarea sefu-
lui statmajorului general.
67. Ridicärile la scäri mai mari
de 1 20.000 si intocmirile de härti
pentru anumite trebuinte militare
se executä dupä ordinele statma-
jorului general al armatei, când
se aratä fondurile ce urmeazA a
suporta asemenea cheltueli.
68. Härtile cerute de coman-
damente sau corpuri se plätesc
www.digibuc.ro
serviciului geografic din creditele
speciale ale comandamentelor, cor-
purilor sau serviciilor. Tot aseme-
nea se urmeazä i cu härtile la
scarä mai mare, ce eventual ar fi
cerute de comandamente, corpuri
sau servicii.
Costul acestor härti se inainteazä
serviciului geografic odatä cu ce-
rerea i hârtile nu *vor mai pu-
tea fi primite Inapoi, dupä ce sau
trimis la destinatie.
69. Härtile cerute serviciului
geografic pentru manevrele de
toamnä se plätesc din creditele a-
fectatF pentru manevre.
Ministerul va desemna de ase-
menea fondurile ce urmeazä a su-
porta cheltuelile pentru härtile ce-
rute, pentru deosebitele trebuinte
ale armatei.
70. Härtile preväzute la art. 68
se vor servi comandamentelor, cor-
purilor i serviciilor cu 50 ° 0 sub
tarifele stabilite de serviciul geo-
grafic.
71. Toate härtile ce urmeazä a
se distribui trupelor pentru mobi-
lizare se expediazä de statmajo-
Ail general al armatei prin servi-
ciul geografic.
TITLUL VIII.
Indemnitate de lucre, diurne
prime.
72. Legea i regulamentul sol-
delor in armatä precum i regu-
lamentul transporturilor se aplicä
personalului din serviciul geogra-
fic al armatei.
73. Copie dupä toate rapoar-
tele asupra inspectiunilor lucrärilor
exterioare din partea sefilor, ori-
care ar fi gradul lor, se strâng
intr'un dosar care se tine la di-
rectorul tehnic.
74. Pentru prepararea pe viitor
a tinerilor ofiteri operatori geodezi
sau topografi, In fiecare an, in
 LEOI UZUALE. 28 Fevro arie 1910
luna Septemvrie, se va cherna un
nurndr oarecare de ofiteri, cari vor
fi atasati pe lângä vechii ofited
pentru practicä.
DECRET1
Pentru moditlearea art. 204-207 din re-
gulamentul legit asupra
primar si normal-primar
Ms 28 FEVRIIARIE 1910.
I. Articolul 204 se suprirnä si
se Inlocueste cu cel urmätor :
Conferintele scolare sunt adu-
näri la cari iau parte numai mem-
brii ai corpului didactic primar.
Ele sunt anuale.
Conferintele anuale se vor tinea
la epoca si fn localitätile ce se
vor fixa In fiecare an de minister.
Durata lor i programul lucrärilor
se vor hotärt In fiecare an prin
decizie ministerialä.
La conferintele anuale vor par-
ticipa acei membrii ai corpului di-
dactic primar si rural cari vor fi
convocati de inspectorul de dr-
cumscriptie, conform deciziunii mi-
nisteriale.
Programul lticrärilor se va aduce
la cunostinta corpului didactic cu
cloud luni inainte.
Dacä Invätätorii si instifutorii
convocati intr'un centru sunt in
numar prea mare, ei se vor im-
pärti In sectiuni, prezidate de re-
vizorii scolari sau de institutorii
delegati de inspectorul general al
Invätämântului primar.
Inspectorii scolari sunt datori,
fiecare In circumscriptiunea sa, sä
viziteze câteva din localitätile In
cari se tin conferinte".
Art. 205 se suprimd si se fnlo-
cueste cu cel urmätor :
Cercurile culturale sunt intru-
1. Acest Decret" a fost publicat in
Monitorul Oficial" No. 267 din 28 Fe-
vruarie 1910. A se vedea la ordinea lui
cronologia Regulamentul legii inveigi-
mantului primar $i normal primar" din
www.digibuc.ro
153
niri ale membrilor corpului didac-
tic primar, urban §i rural, fäcute cu
fndoit scop:
a) Perfectionarea membrilor cor-
pului didactic prin lärgirea sferei
lor de cunostinte ;
1)) Ridicarea städi morale a lo-
cuitorilor, prin cultivarea in ei a
sentirnentelor frumoase, si a celei
materiale, prin imboggirea min-
tilor cif cunostinte practice.
Cercurile culturale se tin numai
In lunile de scoalä.
Art. 206 se suprimä si se fnlo-
cueste cil cel urmätor :
»In vederea celor cloud scopuri
ale cercurilor culturale se vor tine
sedinte intime si sedinte publice.
Numärul sedintelor, programul
de lucru, organizarea sectiunilor
unde va fi nevoie si, In genere,
toate amänuntelele se vor stabili
la Inceputul fiecdrui an scolar prin
deciziune ministerialä, data in urma
avizului inspectorului de circum-
scriptie.
Tot atunci se vor numi si pre-
sedintii de cercuri pentru anul cur-
gätor.
Ministerul 'va putea, când va
socoti de cuviinta, sä convoace
pe membrii corpului didactic pri-
mar si numai In vederea unuia
din cele douä scopuri preväzute
in art. 205".
Art. 207 se suprimä si se Inlo-
cueste cu cel urmätor :
,De activitatea cercurilor, pre-
sedintii vor informa regulat pe
revizorii lor scolari.
Revizorii scolari sunt datori sä
viziteze In fiecare an cercurile
culturale si sä:tinä in curent pe
inspectorul de circumscriptie des-
pre tot ce se face la ele".
2 Aprilie 1904, Vol. III peg. 2910 si supl.
1 pag. 1046, modificarile din 17 Ianuarie
1908 si 25 Mai 1908, supl 1 pag. 329 si 748
precum i acele din 13 Sept. 1908 si 20
lunie 1909 supl. II pag. 46 si 595.
 154 LEGI UZUALE. 2 Martie 1910
REGULAMENT,
Pentru organizarea InvAtamMitului mi-
Mar in scoalele normale de
invititori
DIN 2 MARTIE 1910.
Regull generale.
I. In temeiul art. 39 bis din
Legea Invätämântului primar si
normal", In fiecare din scoalele
normale de Invätätori se va preda
instructia militarä a gradelor in-
ferioare (art. 2, alin. II din legea
pentru instructia militará in scoli,
sanctionatä la 24 Marne 1909).
2. Elevii acestor scoli, când vor
fi atins varsta de 20 ani, vor fi
inscrisi obligator In controalele ar-
matei (art. 2, alin. II idem).
3. La data Inscrierii lor In con-
troalele armatei ei vor fi reparti-
zati corpurilor de trupä de infan-
terie In garnizoanele depe ter--
toriul judetului pe care familia
elevului este stabilitä si in cercul
de recrutare respectiv. Repartitia
se va face de o comisiune com-
pusä din seful biuroului de recru-
tare si mobilizare pe t eritoriul cä-
ruia se aflä scoala si din directo-
rul scoalei.
4. Corpurile ii vor avea lnscrisi
si In carnetele de mobilizare ale
unitätilor, iar cercurile de recru-
tare pe tabelele de recensämânt ale
clasei respective.
5. *coaleIe normale sunt obli-
gate ca, in fiecare an, dupá ter-
minarea anului scolar, sä aducä
la cunostintä cercurilor de recrutare
pe teritoriul cäruia se aflä comu-
nele unde locuesc elevii, pozitia
de prezentä sau absentä a elevilor
In scoalä.
Cercurile de recrutare, tinând
socotealä de situatiunea fiecärui
1. Acest Regulament" a fost publicat
in Monitorut Oficial" No. 268 din 2 Mar-
tie 1910. A se vedea la ordinea sa cro-
nologicd art. 39 bis din Legea frivrig-
mdntului primar fi normal primar" din
www.digibuc.ro
elev, dispun prezentarea lor inain-
tea consiliilor oe revizie la datele
prescrise de lege.
6. Dupä Inscrierea In controa-
lele armatei, elevii vor depune ju-
râmintul militar, la un regiment
de infanterie din orasul unde se
and scoala, in fat a unei comisiuni
compusä din comandantul regi-
mentului, a unui delegat al minis-
terului instructiunii i cultelor
a directorului scoalei.
Vor lua parte la aceastä solem-
nitate intreg corp .31 didactic si
toti elevii scoalei.
Scopul qi organizarea
7. Pentru a se da elevilor pre-
gätirea necesarä echivalentä sub-
ofiterilor instructori In arma in-
fanteriei, instructia militarä este
obligatorie In cei 6 ani de studiu
al scoalelor normale de Invätätori
(art. 2, alin. II idem).
S. $coalele normale, din punct
de vedere al instructiunii i intoc-
mirii programului de invätämânt
militar, sunt sub controlul minis-
terului de räsboiu (statmajorul ge-
neral, inspectoratul Invätämântului
militar).
9. Autoritätile scolare i direc-
torii scoalelor vor concursul
sprijinul lor organelor insärcinate
cu predarea instructiunii militare.
lo. Instructia militarä va cuprinde
cunostintele militare teoretice
practice preväzute In prograrnul
instructiunii de 1-iul, al 2-lea si
al 3-lea grad.
Notele obtinute la aceste cunos-
tinte militare teoretice si practice,
vor intra In calcularea mediei ge-
nerale de promovare, ca i notele
obtinute la celelalte studii.
H. Nici un elev nu va fi scutit
26 August 1908, Supl. I pag. 1045 cu mo-
difickile din 2 Aprilie 1908 (supl I pag.
463), din 27 Martie 1909, (supl. Il pag.
277), in temeiul ciiruia s'a alcatuit acest
regulament.
 LEGI UZUALE. 2 Martie 1910
de instructia milliard' decal numai
aceia cari vor avea verio infirmi-
tate prevdzutä in legea de recru-
tare, cari se vor trece in matricu-
lele §coalei. Constatarea se va face
de cdtre o comisiune compusä din
medicul §coalei §i medicul garni-
zoanei. Aceastd scutire este pro-
vizorie pând la prezentarea elevu-
lui inaintea consiliului de revizu-
ire a recrutárii, care va hotärl de-
finitiv.
12. Invätämântul in §coalä va
fi mai mutt practic. Prelegerile vor
consta in convorbiri aplicative, la
cari elevii vor fi totdeauna notati,
iar notarea se va face mai mult
dupä felul cum judecd §i dupä
claritatea expunerii.
13. Pentru instructia milliard in
Icoalele normale de invätätori,
elevii vor fi impArtiti in douä ca-
tegorii :
1. Categoria I, va cuprinde ele-
vii anului I, II §i al III-lea de stu-
dii ;
2. Categoria II, va cuprinde
elevii din anul IV, V §i al VI-lea
de studii.
14. Ins'ructia militarä a elevilor
din prima categorie se va face
dupá programul instructiunii de
intdiul grad predat de ofiterul-in-
structor, iar din tragerea in tintä
se va executa numai tragerea re-
dusd, dupä regulamentul respectiv.
15. Instructia milliard a elevilor
din a doua categorie se va face
dupä programele ardtate la art. 10.
16. In programele §coalelor se
va prevedea numärul de ore ne-
cesare pentru instructia milliard,
§i anume :
Pentru elevii din prima catego-
rie doud ore pe säptämanä, iar
pentru a doua categorie patru ore
pe sdptdinând. Aceste ore se Impart
in §edinte de câte o orä, iar pen-
tru anume exercitii, ca : instructia
practicd, tragerea in tintä, aplica-
tiuni tactice §i topografice §edin-
www.digibuc.ro
155
tele pot fi de donä §i de patru
ore (art. 2, alin. III, ideml.
17. Elevii din a doua categoric
vor forma o companie comandatä
de cdpitanul instructor ata§at, sau
in cadrele §coalei §*1 incadratd cu
levii caporali. Corni§tii §i tobo-
§arii necesari companiei pentru
mar§uri, aplicatiuni, paräzi, etc.,
se vor da de trupele din localitaie
prin ingrilirea comenduirii garni-
zoanei §i dupä cererea directiunii
§coalei.
IS. Instructia milliard practicä
§i teoreticd a intregii §coli normale
se conduce de comandantul corn-
paniei.
Armament 0 echipament.
19. Fiecare elev din a doua ca-
tegorie va primi dela §coald Cate
o armä Md. 1893 cu baionetä §i
teacä, un centiron cu douä cartu-
§iere §1 o ranitä.
20. Armamentul §i echipamen-
tul vor fi cumpárate de ministerul
instructiunii dela ministerul de räs-
boiti.
21. Nlinisterul de rdsboiu, va da
gratuit cartu§ele reduse §i cel de
räsboiu, dupä alocatia anuald stabi-
litä de regulamentul de tragere al
infanteriei, §i va pune la dispo-
zitia §coalelor câmpurile de tra-
gere, precum §i tintele necesare.
Pentru reparatia acestor tinte
directia §coalelor va Intâmpina chel-
tuelile necesare.
Interogatii, examene, iuspectii.
22. Cäpitanul §i ofiterul instruc-
tor sunt datori a tine un registru
in care vor trece aptitudinea pen-
tru serviciul militar a fiecärui elev,
aprecierile la invätdmánt §i rezul-
tatul dobândit.
23. La examenul de capacitate
va face parte din comisiunea exa-
minatoare un ofiter superior din
infanterie numai in ceeace prive§te
cuno§tintele militare. El va sta la
156 LEGI UZUALE. 2 Martie 1910
dreapta presedintelui comisiuni (art.
2, alin. II, idem).
24. La incheierea anului scolar,
elevii din Intâia categorie vor face
In fata comisiunii dela art. 23 o
aplicatiune pe teren, care va cu-
prinde :
Immlädieri färä arme ;
Gimnastica la aparate ;
Marsuri, intoarceri i adunári ;
Tragerea redusä.
Elevii din a doua categoric, afarä
din anul al VI, vor face o aplica-
tiune pe teren, care va cuprinde
miscäri tactice cu plutonul i tra-
gerea de räsboiu.
La examenul de capacitate can-
didatii vor trece examenul de cu-
nostintele militare, preväzute la art.
10, si vor face miscäri tactice cu
plutonul i tragerea de räsboiu (art.
2. alin. Il idem).
25. a) La trecerea dintr'o clasd
in alta, elevii din Intâia categorie
trebuie sä aibä nota 61a cunostin-
tele teoretice si practice. Elevii
din a doua categorie, pe lângd
conditia de mai sus, trebuie sä
aibä la practica tragerii In tintä
cel putin 500/o cartuse lovite
b) Elevii din clasa I pânä fa V
inclusiv, cari nu vor obtine pad
la terminarea anului scolar nota 6
vor putea da examen de corigentä
In Septemvrie urmätor.
Elevii din clasa VI cari la exa-
menul de capacitate nu vor inde-
plini conditiunile cerute la alin, a,
vor face serviciul militar de un an
la corpul la care sunt repartizati.
26. De douä ori pe an, la in-
tervale de cel putin 4 luni, un
ofiter superior din trupele de in-
fanterie din localitate, delegat de
inspectoratul Invätämântului mili-
tar, va inspecta In timpul sedin-
telor de instructie militará modul
cum se face aceastä instructie,
felul cum ofiterii isi indeplinesc
insärcinärile i ascultä cererile
reclamatiunile ce se fac de ofiterii
www.digibuc.ro
instructori In interesul bunului
mers al serviciului. Rezultatul in-
spectiunii se va inainta direct stat-
majorului general (inspectoratul in-
vätämäntului militar).
27. La terminarea anului scolar,
comandantul companiei va inainta
un raport amänuntit statmajorului
general asupra felului cum a fun-
clionat Invätämântul militar, nea-
junsurile ce a intämpinat si pro-
punerile ce va avea de fäcut pen-
tru bunul mers al instructiunii.
Inainatri, risplitirl, disciplimi, pedepse.
28. Elevii absolventi ai unei
scoli normale, cari îi iau obliga-
tiunea a servi timp de 6 ani ca
Invätätori, vor fi inaintati la gra-
dul de caporal sau subofiter pe
ziva când au absolvit scoala, tre-
cându-se In concediu tot pe aceeas
zi (art. 2, alin. Il, idem).
Aceastä Inaintare se va aproba
In urma propunerii comisiunei exa-
minatoare, de cAtre statulmajor
general, care o va comunica cor-
purilor din cari fac parte absol-
ventii, dând in acelas timp ordin
de trecerea lor in concediu.
29. Tinerii cari, la vârsta de
20 ani päräsesc scoala pentru ori
ce motiv care nu-i pune In impo-
sibilitate de a face serviciul mili-
tar, precum i acei cari la absol-
vice nu mai doresc a fi invätätori,
vor fi incorporati pentru indepli-
nirea serviciului pe timp de 2 ani.
30. Elevii din prima categorie
pot fi numiti fruntasi, dacä dau
dovadä de bune aptitudini mili-
tare si sârguintä la Invätäturä. Nu-
märul lor va fi In proportie de 1
la 8.
Elevii din a doua categorie pot
fi inaintati caporali dacä Indepli-
nesc conditiunile de mai sus si
posedd cunostintele programului
instructiunii de al 2-lea grad. Nu-
märul lor va fi de 18, din cari
unul va fi numit caporal-furier, lar
 LEGI UZUALE.
unul va face functia de sergent-
major.
lnaintärile se vor face prin or-
din de zi, dat pe scoalä de cätre
comandantul companiei in Intele-
gere cu directiunea scoalei.
31. Pentru greseli contra disci-
plinii militare elevii din intaia ca-
tegorie vor fi pedepsiti conform
regulamentului scoalei; elevilor din
a doua categorie li se vor aplica,
pe langa pedepsele din acel regu-
lament, si pedepsele preväzute in
serviciul interior pentru toate tru-
pele. Aceste din urmä se vor dicta
de cätre comandantul companiei
In intelegere cu directiunea scoa-
lei,
Personalu1 minter.
32. Numärul ofiterilor instruc-
tori necesari scoalelor normale se
fixeazd astfel:
Pentru elevii din IntAia catego-
rie, un locotenent din garnizoana
respectivä, care va absenta dela
serviciul säu dela corp numai in
orele preväzute pentru instructia
militarä (art. 16).
Pentru elevii din a doua cate-
gorie, un cäpitan, care, pänä la 1
Aprilie 1910, va fi atasat la scoalä,
iar dela aceastä datá va intra in
bugetul ministerului instructiunii
si al cultelor i va conta in per-
sonalul scoalei, rämânând Insá In-
scris in corpul de unde a plecat
(art. 5 idem).
33. Comandantii de companie
se vor numi prin decizie ministe-
rialä, iar ofiterii instructori prin
ordin ministerial, in urma propu-
nerii statmajorului general (ins-
pectoratul invätämäntului militar)
(art. 2, alin. III).
Chenari.
34. In caz de mobilizare, elevii
inscrisi In controalele armatei vor
1. Acea stS Decatune" a feet publicatä In
Monitorul Oficial" No. 268 din 2 Mar-
tie 1910.
www.digibuc.ro
2 Martie 1910 157
fi chemati cu contigentul din care
fac parte (art. 2, ahn. II idem).
35. Dupà trecerea in concediu
a elernentului corespurrzätor värs-
tei elevilor, ei vor lua parte la
concenträrile i manevrele la cari
va fi chemat contigentul din care
fac parte (art. 2, On. II idem).
36. Sunt scutiti de serviciul
permanent in armatä elevii i ab-
solventii scoalelor normale de in-
vätätori cu conditiunea de a servi
Statului ca Invatätori sau institu-
tori in timp de cel putin 6 ani
(art. 2, alin. IV idem).
37. Acest regulament se va
pune in aplicare din momentul
publicärii.
DECIZIUNE
Pentru intersicerea invartlrei volanuliti
motoarelor dela masini de oamenii
de servietu
DIN 2 MAMIE 1910.
Noi, ministrul secretar de Stat
la departamentul industriei si co-
mertului.
Având in vedere referatul ser
viciului pentru aplicarea legilor
regulamentelor privitoare la mine
carieri;
Având In vedere cä punerea in
miscare a rnotoarelor prin Invârti-
rea volanului cu ajutorul oameni-
lor de serviciu este periculoasä
a provocat adeseori accidente mor-
tale.
Decidem
1. Este interzis a se pune in
miscare motoarele In modul arà-
tat mai sus 2 si In acest scop
exploatatorii sunt obligati a-si pro-
cura aparatele mecanice corespun-
zAtoare, in termen de 60 zile dela
publicarea deciziunii de fatä.
Contraventiunile la aceastä
deciziune se vor constata i pe-
depsi conform art. 85 si urmAtorii
din legea minelor.
2. Adicä : prin ajutorul oamentlor de
servicin".
 158 LEGI UZUALE. 4 illartie 1190
III. D. ef al serviciului pentru
aplicarea legilor i regulamentelor
privitoare la mine si carieri este
Insärcinat cu aducerea la indepli-
nine a deciziunii de fata.
CONVENTIUNE 1
Pentru ltondinia qi Austria pentru pro-
teepunea proprietAtei literare artis-
UN) i fotograliee
DIN 4 MARTIN', 1910:
1. Autorii de opere publicate
pentru innia oarà In Romania sau
in Austria, indatä ce vor fi im-
plinit formalitätile necesare in tä-
rile lor de originä, se vor bucura,
in ce prtveste protectiunea dreptu-
lui de proprietate asupra operilor
literare, artistice i fotografice, de
toate foloasele si de toate drep-
turile date nationalilor prin legile
respective.
Durata protectiunii acordate ast-
fel In Romania operilor autorilor
austriaci i In Austria operelor au-
torilor romani nu va putea, cu
toate acestea, trece peste durata
ce le este datä de legile tärti de
originä.
2. Conventiunea de ¡aka va in-
fra în lucrare In a cincisprezecea
zi dela data schimbului ratificki-
lor ei
Durata acestei Conventiuni se
fixeaza la zece ani, cu incepere din
ziva inträrii sale in lucrare.
In cazul când nici una din Pärtile
contractante nu va Instiinta cu douä-
sprezece luni inainte de implinirea
acestui termen despre intentiunea
sa de a face sä inceteze efectele
Conventiunii de talk aceasta va
rämâne obligatorie Oita la impli-
nirea unui an din ziva In care una
sau alta din Partile contractante o
va fi denuntat.
1. Aceastä Conventiune" publicata
in Monitorul Oficial" No. 270 din 4
Mastic 1910, a lost votatä impreunä cu
notele diplomatice ce o insotesc de Senat
www.digibuc.ro
3. Conventiunea de fatä va fi
ratificatä i ratificärile et se vor
schimba la Bucuresti peat se va
putea mai curand.
Spre credinta cärora, plenipo-
tentiarii au semnat-o si au pus pe
dansa sigiliile lor.
Hatt la Bucuresti, in Indoit ori-
ginal, la 18 Fevruarie 2 Martie,
o mie nouà sute opt.
CUPR1NSUL NOTELOR DIPLOMATICE
Din 23 Fevruarie 7 Martie si din 3 16
Martie 1908.
Presehimbate intro guvernul Romitu
vi guvernul Austriae.
Dispozitiunile Conventiunii li-
terare incheiate de curand intre
Austria si Romania vor fi de ase-
menea aplicabile operelor literare,
artistice i fotografice ce vor fi
fost deja publicate sau editate
inainte de punerea in lucrare a
Conventiunii.
Cu toate acestea, operele dra-
malice si compunerile de muzicä,
a cAror reprezintare va fi lost au-
torizatä in reguld Inainte de pu-
nerea In lucrare a Conventiunii,
vor putea fi reprezintate pe viitor
dupä vechile dispozitiuni.
In afarà de acestea, reproduce-
rile si imitärile ce vor fi fost ter-
minate dupä vechile norme, Ina-
inte de punerea In lucrare a Con-
ventiunii, vor putea fi puse in cir-
culatie; reproducerile i imitärile
ce vor fi in curs de executare la
punerea In lucrare a Conventiunii
si cari nu vor fi fost oPrite panä
atunci, vor pufea fi terminate si
puse in circulatie.
in sedinta dela 28 Martie 1908 1i de Ca-
mera- in aceia dela 2 Aprilie 1908. Schim-
bul ratific5rilor s'au fäcut In Bucuresti
la 2 15 Martie 1910.
 LEGI UZUALE. 13 Martie 1910
LEG Ei
Pentra adoptaren earatnlui metrie nentru
comertn1 de diamante, pietre Ilne
qi pietre pretioase
DIN 5 MARTIN 1910.
1. Pentru comertul de diamante,
de perle fine si de pietre pretioase
se adoptA ca unitate de massä ca-
ratul metric de 200 miligrame.
Verificarea si eontrolul acestei uni-
täti se vor face In conformitate cu
dispozitiunile legii si regulamen-
tului de mäsuri si greutati.
11. i cel din urmd. Punerea
In aplicare a acestor dispozitiuni
se va face dela 1 lanuarie 1911.
L E GE2
Prin care se cedeazI gratuit, pe seam
prefecturii judetnlui Dilmhovita2 o
portimne de 10 hectare din pa-
dare& &Abdul Gura-Vnicanet
DIN 10 MARTIN 1910.
Art. unie.Ministerul agricul-
turii si al domeniilor este autori-
zat sä cedeze gratuit, pe seama
judetului Dâmbovita, o portiune
de 10 hectare din pAclurea Statu-
lui Gura-Vulcanei, pentru a o tran-
sformä in parc.
Subsolul este si rämâne proprie-
tatea Statului.
1. AceastA Lege" publicatä in Moni-
torul Oficial" No. 271 din 5 Martie 1910,
a fost votatä de Camera in sedinta dela
4 Fevruarie 1910, iar de Senat in aceia
dela 23 Fevruarie 1910.
2. AceastA Lege" publicatA in .,Mo-
nitorul Oficial" No. 275 din 10 Martie
1910, a fost votatä de Camerd in sedinta
dela 18 Decemvrie 1908, iar de Senat in
aceia dela 4 Fevruarie 1910.
3. Acest Decret" publicat in Monito-
rul Oficial'. No. 78 din 13 Martie 1910,
este insotit de urmätorul report al d-lui
Ministru de rAsboiu dire M. S. Regele :
Sire,
Fiind necesar a se lärgi calea reclama-
www.digibuc.ro
159
DECRET3
NMI% dreptul soldatnlui sau gradatu-
lui de a reclama direct superiofflor
sau Ministeruld de Illisboin in
caz de iusulti, bAtae sat"
neprimire de soldi i hrata
la timp.
DIN 13 MARTIN 1010.
L Articolul 439 din inaltul de-
cret cu No. 3.240 se complecteazä
dupä cum urmeazä:
Soldatul sau gradatul care va
fi suferit insulte ori bätaie, sau
care nu va fi primit solda ori hrana
la vreme, precum si soldatul care
§i-ar pune In gAnd sä dezerteze
pentru un motiv oarecare, poate
sA reclame singur si de-a dreptul
oricarui superior ce-si ar alege,
pAnä la comandantul corpului de
armatA si Ministerului de Räsboiu.
Acel care nu va urma astfel si
care s'ar adresa la altcineva nemi-
litar, nu va fi crezut si va fi as-.
pru pedepsit".
Capii de corpuri vor comunica
aceasta in persoanä trupei, cat se
poate mai des".
CIRCULARR4
R-Ini ministry' de finan(e eAtre d-nii
administratori financian din Ora
relativA la incasarea därilor pen-
tru drumuri
DIN 13 MARTIE 1910. .
Domnule i.dministrator,
S'a fAcut in câteva judete con-
tiunilor trupei, pentru cazul de insultä,
bätaie sau neprimirea soldei si a hranei
la vrenie, si a micsora astfel numärul aces-
tor triste cazuri si al dezertärilor, am al-
cdtuit alAluratui proiect de decret, pe care
cu cel mai profund respect il supun Ma-
iestätii Voastre, rugAnd-o prea plecat sä
binevoiascil a-I semna, dacA il aprobä.
4. Acura Circulard" a d-lui Ministru
de Finante, poartA No. 177,118 din 11 Mar-
tie 1910. A se vedea la ordinea lor crono-
logicA si Legea pentru drumuri" din 11
Fevruarie 1906 si Regulamentul" ei din
27 Mai 1908, in Vol. III pag. 3593 si 4033,
acest din tunfa modificat prin decretul
din 6 funie 1908, supl. I pag. 814.
160 LEGI UZLIALE. 14 91artie 1910
fuziune in Ceeace priveste incasa-
tea därilor pentru drumuri, prevä-
zute prin legile dela 11 Fevruarie
si 6 Septemvrie 1906, reclaman-
du-se aceste däri dela acelas con-
tribuabil in mai multe locuri unde
avea proprietäti. Scopul circulärii
de fatä este de a se face sä ince-
teze aceastä nedreptate.
D-voastrà stiti cä prestatiile pen-
tru cäile de comunicatie sunt des-
tinate mai cu seamä soselelor afarä
din orase (art. 20 din lege); con-
tribuabilii ce au locuinte numai
In orase, plätesc taxe fixe (art.
23), proportionate cu celelalte im-
pozite la cari stint supusi.
Legea nu aratä insä unde tre-
buie sä fie impus contribuabilul,
care are proprietate i locuintä
atAt in orase cat si In comunele
rurale. De ad a näscut confuziunea.
Spiritul legit si bunut simt, re-
zolvd insä aceastä chestiune, lä-
satá nehotáritä de lege.
Darea pentru drumuri având de
scop principal drumurile judetene,
vecinale si comunale rurale, ur-
meazä de aci cä, oricine are pro-
prietate i locuintä ruralä si ace-
las timp proprietate sau locuintä
In oras, trebuie sä-si pläteascä da-
rea pentru drumuri in comuna
unde isi are proprietatea ruralä.
Bine inteles el nu trebuie sä plä-
reascä cleat o singurä datä, ori-
câte proprietäti ar avea in cornu-
nele rurale.
Vä invit dar, d-le administrator,
si Ina-VI de Indatä dispozitii, ca
oricine locueste, sau are proprie-
tate in oras i inteo cornunä ru-
ralä, sä pläteascä darea pentru dru-
muri la comuna ruralä
Dacä are mai multe proprietäti,
veti ingriji a face sä se intrebe
contribuabilul la care din proprie-
I. Acest Decrel" a fost publicat In
Monilorul Oficial" No. 279 din 14 Mar-
tie 1910. A se vedea la ordinea lui cronolo-
gid RegnIamentul penira administrarea
www.digibuc.ro
tätile sale doreste sä-si achite da-
rea pentru drumuri i acolo II veti
inscrie in rolurile de prestatiune.
Dacá contribuabilul nu va voi, sau
nu va ingriji sä räspundâ, il yeti
inscrie In comuna ruralä unde este
mai mull impus.
Dacä veti avea cunostintä cä
contribuabilul are proprietate ru-
ralá si In aft judet, yeti ingriji a
comunica administratiunii financi-
are din acel judet impunerea fa-
cutä de d-voasträ, afarä numai
dacä contribuabilut va cere sä fie
lupus In cetalt judet.
DECRET1
Pentru adiugarea unni non aliniat la
nuele art. 74 din regulamentul pen-
tru adminIstrarea interioari a leoa.
lelor primare urbane.
DIN 14 MARTIE 1910.
1. La finele art. 74 din regula-
mentul pentru administrarea in-
terioarä a scoalelor primare urbane
se adaugä un nou aliniat, in cuprin-
derea urrnätoare:
In clasa I primarä, caiigrafia
se va preda In unire cu studiul
limbii si al aritmeticii, iar desern-
nul in unire cu scrierea i cu exer-
citiile de intuitie; in aceastä clasä
nu se va da note deosebite la ca-
ligrafie si la desemn".
11. La finele art. 81 din regu-
lamentut pentru administrarea in-
terioarä a scoalelor primare rurale
se adaugä un nou aliniat, In cu-
prinderea urmátoare
In divizia I ruralä, caligrafia se
va preda in unire cu studiul lim-
bii si al aritmeticii, iar desemnul
in unire cu scrierea si cu exerci-
tiile de intuitie; In aceastä divi-
zie nu se da note deosebite la
caligrafie si la desemn.
interioard a §woalelor primare urbane"
din 4 Septemvrie 1908, cu modificärile
din 29 Maiu 1909, in supl. li pag. 13
pi 442.
 LEGI UZUALE. 18 Martie 1910 161

L E G E1 din Martie 1883 se suprimä ; tar

Pentra saprimarea art. 32, motilficarea art. 30 din acea lege se modificä
art. 30 si a tabelei de funetiuni si re- precum urmeazä :
tributiunl din legea pentru exploata- Art. 30 notz. Functiunile i re-
17ea, eMlor ferate ale Statalul din
Martie 1883 si completarea tributiunile personalului cäilor fe-
inter dispozitiunl din rate In exploatare, sunt cele pre-
acea lege väzute de tabelele A §i B ce ur-
DIN 18 MARTIE 19[0. meazä i cari lnlocuesc tabela litera
A, anexatä legii de exploatare din
1. Art. 32 din legea pentru ex- Martie 1883.
ploatarea cäilor ferate ale Statului
TABELA A
Continfind categorille de functiuni, clase, retributiunile lunare ale personalulul definitiv
provizoriu si stagiul pentru inaintare.

Stabilirea P
functiunilor in .?. . -'d -V.
serviciile : 5' .E.

Denumirea functiunei
c> o
Centrale Exteri-
oare = .n
4' C
E e) Lei

Director general 12000

Subdirector general . . . 1700

1 1500
1 Directori de serviciu . . . . C 2 1350 3
3 1200 3

1 1200
2 Sefi de serviciu 1 C 2 1100 3
Subdirectori de serviciu . .
3 1000 3

11000
3 Inspectori principali . . . . C E 2 900 3
3 750 3

SubFfi de serviciu 1 750

Cassier general
4 Medic-§ef I C 2 600 3
Sefi de divizie
Sefi ai biurourilor tehnice . 3 500 3

1. AceastA Lege, impreunA cu tabela A Martie 1910. A se vedea la ordinea sa cro-

si B aci anexate, publicatA in Monitorul
Oficial" No. 282 din 18 Martie 1910, a fost
votatA de CamerA in sedinta dela 4 Fe-
vruarie 1910, iar de Senat in acea dela 6
C. HAMANGILL Suplimentul
www.digibuc.ro
nologicA si Legea pentru exploatarea
editor ferate ale Statului" din 19 Martie
1893 cu modif. din 1901, in vol. II, pag.
707 si 1875.
6
162 LEGI UZUALE. 18 Martie 1919

Stabilirea I. ,,,
74 ... funcliunilor in -.-.. E -5
serviciile: o .,..-
CFc2,
o., c P ......
Denumirea functiunei LI

1
'
.612
Centrale Exter - &)
oare A _____ . =
z6 -6'' c E Lei B. t'l

Inspectori E 1 750
Advocati 2 600 4
Sell de sectle I c E 3 500 3
Arhitecti 4 400 2

Sell de biurou principali . . . 1 600

Secretar al directiet generale . c 2 500 4
Cassier general ajutor . . . 3 450 4
Subinspectori E 4 400 3

1 500
Sell de gat-A principali . . . E
7
3 400 3
Sell de depozit principali . . E 4 350 3

1 600'
2 500 3
Subsefi de sectie tehnici . . c E
3 450 2
Ingineri atasati 4 400 2
5 350 z-- 2
6 300 2

Sell de biurou C E
Controlori principali (in serviciul 1 400
9 miscärii, comert si tractiune) . C
Sell de atellere specializate . . E 2 375 3
Medic-sef ajutor c 3 350 3

10 Subsefi de biurou C- E
1 350
2 325 3

Sell de garä E 1 300

2 275 3
11
Controlori (in serviciul de mi sca- C E 3 250 3
re, telegraf, comert gtractiune). 4 225 3
Institutori si institutoare 5 200 3
. . . E
I

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. Is Martie 1910 163

Stabili re a
73 , funcliunilor in g
serviciile :
7.; Denumirea functiunei 'El z s .9.
o..41a
Z"6
Centrale Exteri-
c oare
E
'
,`,1

L"
&
L ei

Sefi de magazie principalä (de 1 450

12 E 2 400 4
märfuri si materiale) . . .
3 350 3

*efi de magazie (de märfuri si 1 300

materiale) E 2 275 3.
3 250 3

14
Cassieri principali E 1 400
C
Reditionari de märfuri principali E 2 350 4

1 300
2 275 3
Cassieri 3 250 3
15 C E
Reditionari de märfuri 4 225 3
E
. .
5 200, 3
6 175 3
7 150 2

1 350
2 300 3
16 Medici de circumscriptie . 3 250 3
. . E
4 200 3
5 150 3
6 100 3

1 375
2 350 3
17 Desemnatori principali . . . C E 3 325 3
4 300 3
5 275 3

1 250
2 225 3
18 Desemnutori C E 3 200 2
4 175 2
5 150 2 I

www.digibuc.ro
164 LEGI UZUALE. IS Marne 1910

Stabiliren
functiunilor in
serviciile:
2
'E '
4) 2F.

..
P.:E..
zc.,bo Denumirea functiunei
0 Centralel Exteri- ,,,?,,'

61,1
Z ' C 1 naÉe ° Lei

1 325
19
Impiegati de biurou principali . C E 2 300 3
Pontatori principali (in ateliere) E 3 275 3
4 250 3

1225
2 200 3
20
Impiegati de biurou . . . . C E 3 173 3
Pontatori in ateliere . . . . E
4 150 2
5 125 2

1 300
21
efi de depozite 1 E
2 275 3
Maestri de ateliere 3 250 3
4 225 3

Maestri de ateliere ajutori . . 2

1 225
200
- 3
Maestru al lampistäriei centrale I E
3 175 3
4 150 2

Impiegati de miscare principali 1 300

Mecanici principali
23 Picheri principali E 2 275 4
Revizori principali de vagoane,
de telegraf si de aparate centrale J 3 250 3

1 225
24 Picheri E 2 200 3
3 175 2

Impiegati de miscare . . . . 1 225

Mecanici conducätori de loco-
25 motive 2 200 3
1 E
Revizori de vagoane, de aparate
centrale si de telegraf . . 3 175 3
Grädinari 4 150 2

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. IS Martie 1910 165

Stabilirea = E
Te. ,
functiunilor in
serviciile : 2
4
5:T3
Denumirea functiunei
Centrale Exteri- a;
IF. a

z'
c; Fa
C
E '''' Lei B "" g.

1200
Telegrafisti 2 175 4
26 6efi de manevrä 1 E 3 150 4
Mtcanici de pompe alimentare 4 125 3
5 100 2

Elevi mecanici (conducdtori de E

1 150
locomotivä) 2 125 2

1 175
28 $efi de tren E 2 150 5
3 125 3

Intendenti 1 175
$efi de echipä (in serviciul in- 2 150 5
29 tretinerii) E 3
Magazined (de märfuri si ma- 3 125
4 100 3
teriale)

Elevi revizori de telegraf. . . . i E 1 125

Elevi revizori de aparate centrale 2 100 2
1

1 125
31 Copisti (in biurouri si magazfi) C E 2 110 3
3 95 2

1 125
2 110 5
32
Veghetori de incärcare . . .
I E 3 100 3
Scriitori de vagoane . . . .
4 90 3
5 80 2

33 Manipulanti de imprimate (in r 2

3
130
120
4
3
serviciul comercial central) . `-'
4 110 3
6 100 2

www.digibuc.ro
166 LEGI UZUALE. 18 Martie 1910

-.1 8
Stabili rea
fun ctiuntior in
.t.F.. serviciite: 5
o Denumirea functiunei -, .2 ''.-'
6 --'.
Centrale Exteri-
oa re
z C
E

1 1501--
34 Lampisti
Läcàtusi de revizie 1 E 2 125',-- 3
3 100 3

1 160
2 145 4
3 130 3
35 Fochisti E 4 120 3
5 110 2
6 100 2
7 90 2

Aspiranti copisti
Aspiranti de telegraf 1 90
36
Aspiranti revizori de telegraf .
Aspirantf de aparate centrale .
2 80 2

1 130
2 120 5
Portari 3 110 4
37 I E 4 100 3
Avizeri
5 90 3
6 80 3
7 70 2

1 125
2 110 4
38 Usieri (in administratia centralà) 3 100 3
C 4 90 3
5 80 2
6 70 2

1
1 125
39 Conductori de tren I E
2 110 4
Invätkori, fnvätätoare . . . 3 100 3
4 90 3

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 18 Martie 1910 167

c o
Ts , Stabilirea - '..1
.. o functiunilor in .-7-,-,,,2
c .- a-.
serviciile: .0 = ,IJ
a S; Denumirea functiunei 7.:

6.4 Centrale exteri-

oare 31 14
.5. 43-5
Z ' C
E U Lei 1 B.

1 1251--
2 110/ 5
3 100 4
40 Acari E 4 90 3
5 801 3
6
7
70
60
3
2
I

Frânari 1 100
Veghietori de vagoane . . . 2 90 5
41 Servitori de biurou E 3 80 3
Curieri 4 70 2
PäzItori de zi i de noapte . . 5 60 2

1 90
2 80 5
42 Cantonieri i päzitori de bariere E 3 70 3
4 60 2
5 50 2

43
Cantonierese i p äzitoare de ba- 1 15
E
riere (sotii ale cantonierilor) . 2 101

Personalul definitiv §i provizo- din categoria 29, precum §i acei

riu denumit la articolul 30 nou, e
plätit cu salariile lunare indicate
in tabela A i face parte: acei
In categoriile dela No. 1
pânä la No. 33 inclusiv, afarä de
efii de echipä din serviciul !Titre-
tinerii, la Cassa generalä de pen-
siuni a Statului ; iar acei cuprin§i
In categoriile dela No. 34 pânä la
No. 43, inclusiv 4efii de echipä
cu mai putin de 95 lei lunar din
categoria 32, la Cassa de ajutor
C. F. R.
Categoriile de personal cuprin-
zând pe lucrätorii meseria0 i ne-
meserigi, plätiti cu salarii zilnice,
sunt preväzute In urmätoarea ta-
belä B :

www.digibuc.ro
 168 LEGI UZUALE. IS Marti* 1910
TABELA B
Continand categorille de locatorl meserfali I nemeseriall platitt cu safari! zilnice.

a,
= Salariile zilnice
6 'a Desemnarea titlului meseriei sau a in lei
z8 insärcinäii indeplinite
0 Minime Maxime
.0

a) Pentru Ina-am-if meseria§i

1 Sef1 de echipä in ateliere . . . . 4 9
2 Cazangii si modelisti . . . . . 3 50 9
3 Electriciani . . . . . . . 3 9
4 Montator, fierar, strungar, ajutor läcätus, cal-
därar, ar5mar, plombier . . . . 3 7 50
5 Turnätor, pilor, tinichigiu, vopsitor . . 3 7
6 Mecanici de pompä (pompagii), mecanici pro-
vizorii conducätori de locomotive si meca-
nici de masini fixe, tâmplar, zidar, rotar,
lemnar, tapiter . . . . . . 3 6 50
7Lucrätori tipografi . . . . . . 1 50 6 50
8Curelari . . . . . . . . 3 5
9Lucrätori la pres5 . . . . . . 2 5
10Lucrätor grildinari . . . . . . 2 50 5
11 Gäuritori, andelari . . . . . . 2 50 5
12 Lucrátori de telegraf . . . . . 2 50 4 50
13 Lucrätori lampisti . . . . . . 2 3 50
14 Ucenici . . . . . . . . 50 3

b) Pentru lucratorii nemeseria§i

1 Telefonisti . . . . . . . 2 50 4 50
2 Curätitori principali . . . . . 2 5
3 Ungätori . . . . . . . . 3 4 50
4 Lucrätori la serviciul comercial central . . 2 4
5 Piloti, lucrätori de manevrä . . . . 2 4 50
6 Incärcätori, incalzitori de vagoane, hamali, dis-
tribuitori, lucrätori la economat . . . 2 3 50
7 Curgitori, lucritori de static si de magazie . 2 3 50
8 L ucrätori pentru intretinerea cälei . . . 1 50 3
9 Randasi . . . . . . . . 2 2 50
10 Lucrätori si lucrätoare la uzina de spAlat cârpe 50 2 50
11 Lucrätori auxiliari In serviciul miscärii, spa-
lätorese (dupä importanta lucrului) . . 50 2

Lucrätorii de ateliere, afarà de baza salariilor zilnice din tabela B,

lucrätorii de regie si de lucrätorii ziva de lucru fiind socotitä de 10
dela atelierul telegrafic si tipogra- ore. Ei mai primesc i eventuale
fic, sunt platiti cu ora, socotitä pe castiguri de acord pentru lucrärile

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 20 Martie 1910
executate cu bucata (in a cord) con-
form instructiunilor speciale in vi-
goare.
Ceilalti lucrAtori, fie definitivi,
fie provizorii, sunt plätiti cu ziva,
cu exceptiune de lucrätorii deve-
niti definitivi dela serviciul de mis-
care, Intretinere, economat si co-
mercial, cari se plätessc in acest
caz cu salarii lunare corespunzä-
toare salariilor zilnice din tabela
B, luna liind socotitä de 30 zile.
In afarà de categoriile continute
de tabela A, nici o altä categorie
nouâ de functiune nu poate fi in-
trodusA decAt prin o modificare a
regulamentului de personal fäcutA
prin decret regal.
Nurnärul functionarilor i repar-
titia claselor, sunt variabile cu exi-
gentele serviciului si se hotAräsc
in fiecare an prin bugetul cheltu-
elilor.
Pentru trebuintele variabile ale
traficului, directiunea va putea an-
gaja personal care se va plAti cu
ziva.
2. Nimeni nu poate fi numit de-
cal inteuna din functiunile prevA-
zute de tabelele A i B, §i numai
dupä ce posedà cunostintele ne-
cesare acelei functiuni si indepli-
neste toate conditiunile cerute de
regulamentul asupra personalului.
3. Un regulament de adminis-
tratie publicä va stabili : conditiu-
nile de numiri i inaintäri in func-
tiuni, acordarea diferitelor
fixarea drepturilor i inda-
toririlor personalului, precum
prescrierea mAsurilor disciplinare.
4. Prezenta lege intrà in vigoare
pe ziva de 1 Aprilie 1910. Trece-
rea insä dela salariile actuate ale
personalului, intrucât nu se potri-
Aceastä Lege" publicatä in Moni-
total Oficial" No. 284 din 20 Martie 1910,
a fost votata de Senat in sedinta dela 22
lanuarie 1910, iar de Camera' in acea dela
29 Ianuarie 1910. Aceasta lege abrogl ve-
chea lege din 13 Martie 1896, (vol. 11 pag.
1606) precum si modificarile din 22 Martie
www.digibuc.ro
169
vesc cu cele continute de tabelele
A 0 B (ale prezentei legi), la cele
preväzute de aceste tabele, se va
face treptat pe cale bugetarä, in
interval de 3 ani, astfel ca pe ziva
de 1 Aprilie 1913 intregul perso-
nal sd poatä fi incadrat in una din
clasele functiunii indeplinite de el,
cu salariul indicat pentru acea func-
tiune i clasä.
Stagiul trebuitor pentru avansare
va fi cel prevAzut de tabele i va
incepe a decurge pentru fiecare
functionar dela data la care a pu-
tut fi incadrat inteo clash' a tabe-
lei cu salariul corespunzätor ace-
lei clase.
5. Toate dispozitiunile prey&
zute de legi i regulamente, con-
trarii legii de fatä, sunt si rämân
abrogate. Pentru inginerii inscrisi
in corpul tehnic al Statului, legea
corpului tehnic rämâne in vigoare;
totusi, inginerii nu vor putea do-
bAndi lefuri superioare celor con-
tinute de tabela A pentru functiu-
nea indeplinitä, chiar dacä gradele
obtinute in corpul tehnic le-ar da
dreptul la salarii superioare.
LE GE,
Asupra soldei in armati
DIN 20 1.LIATIE 1910.
CAPITOLUL 1.
Solda.
a) Solda ofiterilor.
1. Soldele ofiterilor armatei se
fixeaz5 astfel:
1905, (vol. III peg. 3261). De asemenea
regulamentele respective din 14 Septemvrie
1896 si mod. din 7 Octomvrie 1908. (Supl.
Il pag. 91 si 810). De asemenea, conform
art. 50 din prezenta lege, se desfiinteazil
si dispozitiile contrare din alte legi, spe-
cificale ij acest articol.
170 LEG! UZUALE. 20 Martie 1910

Lei Lei
GRADUL lunar F UNCTIUNEA lunar

General de divizie . . . . 1.300 clasa I 480

General de brigadA sau con-
tra-amiral sau asimilat . 1.100
Colonel sau comandor sau
asimilat 800
Locotenent-colonel sau cA-
pitan-comandor sau asi-
milat 650
Major sau locotenent-co-
mandor sau asimilat . . 500
Cäpitan sau asimilat. . . . 400
Locotenent sau asimilat . . 300
Sub-locotenent sau asimilat 260
2. Maiorii i cApitanii, dupä 7
ani de vechime in grad, primesc
o gradatie de soldA respectiv egalA
cu 2/, si 2/, din diferinta intre solda
gradului i aceea a gradului ime-
diat superior.
Gradatiile se plAtesc numai dela
1 Aprilie al anului urmätor al Im-
plinirii vechimii.
3. Generalii de brigadA, coloneii
locot.-colonelii combatanti, cari
vor fi numiti la comanda unei uni-
tAti superioare gradului lor, sau in
o functiune similark vor primi o
soldA sporitä cu 1/2 din diferenta
Intre solda gradului lor i aceea a
gradului imediat superior.
Acest spor va fi primit dupA 5 ani
de vechime In grad, pentru gene-
rali i colonei, i dupA 4 ani, pen-
tru locot.-coloneli.
4. Soldele inginerilor si meca-
nicilor militari navali, cari cores-
pund gradelor ofiteresti, sunt cele
prevAzute in tabela dela art. 1.
b) Solda funclionarilor.
5. Pentru capii de muzicA
functionarii civili, soldele se fixeazä
astfel :
Inspectorul muzicilorfIclasa II 400
iclasa I 250
Cap de muzia . . ¡clasa II 200
Iclasa III 160
clasa I 400
Cap de biurou. . . Iclasa II 300
Ajutor de biurou . *Iclasa I 250
clasa II 200
clasa I 200
Registrator-arhi var. 'Iclasa II 150
150
Copist clasa I 140
clasa II 120
Grefier cu titlu academic. . . 400
clasa I 300
Grefier Iclasa II 250
6. Functionarii i maestrii din
armatd si din marina militarA, pre-
cum si, In general, orice alt per-
sonal aflat In serviciul armatei
marinei, care nu este prevAzut in
legea de fatä, vor fi plàtii cu sa-
lariu sau diurnA, dupA regulamen-
tul acestei legi i prevederile bu-
getare.
7. In timp de rAsboi, soldele
färä accesorii, fixate prin legea de
fatä, se sporesc cu 1/, parte la toti
cei care Insotesc armata in cam-
panie i cu 1/, parte la toti cei-
lalti cari nu insotesc armata in cam-
panie, insä cari se vor afla pusi
pe picior de räsboiu.
Solda trapei.
S. Solda i hrana soldatilor, ale
gradatilor in termen i solda gra-
datilor reangajati vor fi acelea pre-
väzute In regulamentul legii de
fatä si In buget.
CAPITOLUL IL
Accesorii.
a) Indemnitate de activitate.
9. Spre a putea face fatä la di-

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 20 Martie 1910 171

feritele obligatiuni ale pozitiunii In caz and misiunea dureazA

de ofiter in activitate, se acorn mai mult de 10 zile, indemnitatea se
ofiterilor si asimilatilor o indemni- reduce la 2/ pentru zilele ce trec
tate de activitate, precum urmeazä : peste 10.
Daa misiunea dureazä mai mult
Lei de 20 zile, indemnitatea se reduce
GRADUL lunar la 1/2 pentru zilele ce trec peste 15.
Aceste reduceri nu se efectueazä
General de divizie 250
and misiunea se indeplineste In
General de brigadä . 200
garnizoane deosebite.
. .
Colonel 150
Pentru sträindtate, indemnitatea
Locot.-colonel 100
de misiune se indoieste ; ea se
Maior 80
reduce ca mai sus, Insä respectiv
Cäpitan 60
dupä 15 si 20 zile.
Locotenent 12. Pentru functionarii civili, in-
Sublocotenent 50 demnitatea de misiune se va sta-
bili prin regulament, fixandu-se
Inginerii i mecanicii navali au proportional si la maximul de 2/3
aceleasi indemnitäti ca i ofiterii. din aceea a ofiterilor.
Inspectorul muzicilor are o in- 13. Când ofiterul se transportä
dentitate de 40 lei, iar capii de In interes de serviciu, dintr'o gar-
muzia de 30 lei. nizoanä intfalta, in tara sau In
10. Idemnitatea de activitate sträinAtate, el va avea drept la foi
poate fi sporitä prin legea buge- de drum sau la plata transportului.
tark dar nici odatä micsoratä ; ea c) Indemnitate de chirie si de mutare.
nu este supusä la nici o retinere,
pentru pensie sau altele, i nici 14. In caz de mutare sau deta-
nu poate fi urrnäritä sau cedatä, sare In interes de serviciu, mai
afarä de exceptiunile preväzute In indelungatä de 5 luni, i dupä 26
aceastä lege. Septemvrie sau 23 Martie, ofiterul
b) Indemnitate de mistime ,si de va avea drept la transport in so-
transport. coteala Statului, pentru sine, sotie,
11. Ofiterii i asimilatii lnsärci- copii, servitori si toate bagajele.
nati cu misiuni sau inspec(iuni, Pe lânga transport, ofiterul va
afarä din garnizoana lor, au drept avea drept si la o indernnitate de
la o indemnitate de misiune, pre- chirie, dupä contractul de Inchiri-
cum urmeazä: ere si maximum parlä la indem-
nitate de activitate pe 6 luni, pen-
tru generali ; pe 7 lunl, pentru co-
GRADUL Pe zi loneli ; pe 8 luni, pentru locot.-co-
lei
loneli i maiori ; pe 9 luni, pentru
ofiteril inferiori.
General de divizie . . . . 25 Se acordä de asemenea ofiteru-
General de brigadä . . . 22 lui o indemnitate de mutare, dupä
Colonel 18 cum urmeazä
Locot.-colonel 15
Maior 13
Cäpitan 11
Locotenent
Sublocotenent I 9

www.digibuc.ro
 172 LEGI UZUALE. 20 Mar lie 1910
>,2,1.
.7, 8
GRAD UL
Ofiteri generali. . . . 900 600 400
superiori . . . 700 500 300
inferiori. . . . 500 300 200
Capii de muzicä au drept la V,
din indemnitatea de mutare 0 de
chirie.
15. In caz de mutare prin Ina-
intare, indemnitätile de mai sus se
reduc la 112; iar In caz de dislo-
carea corpului de trupä, la f14-
Indemnitatea de mutare nu se
acordä decât odatä cu mutarea ca-
sei i familiei ofiterului.
16. Ofiterir mutati prin consim-
timânt, dupä cerere, sau ca mä-
surä de disciplinä, nu au drept de-
ck la transport, ca la art. 14.
La acest transport au drept
ofiterii, când päräsesc serviciul ac-
tiv 0 se stabilesc in alt orav
17- In concediu de boalä, ofite-
rul care merge la bäi In tarä are
drept la transportul säu, al famr-
liei 0 al unei ordonante.
18. Când ofiterul cälätoreVe In
interesul säu personal, el va pläti
pentru sine 1(2 din tariful cäilor fe-
rate sau al bastimentelor Statului.
Gad cälätoreVe vara la statiunile
climaterice, el va plâti, pentru sine,
sotie i copii, 11, din tarif.
19. In caz de rnoarte a ofiteru-
lui, in activitate sau disppnibilitate,
familia are drept la transportul ei
V al corpului in ora§ul unde va
avea loc inmormântarea.
Familia mai are drept la o in-
demnitate de inmormântare egalá
cu solda pe o lunä
d) Indemnitate de reprezintare.
20. *eful stat-majorului general
comandantli de unitati, formând
www.digibuc.ro
a corp in parte, precum I ai §coa-
lelor pot avea o indemnitate de
xl reprezintare, care se va fixa prin
' regulament i legea bugetarä.
g :2 Aceastä indernnitate este desti-
natä pentru Intrunirea ofiterilor la
comandantii lor.
CAP1TOLUL
Prime §I alocafiuni de brana.
21. Elevii din §colile militare,
cand sunt inaintati ofiteri, primesc
o primä de echipare de lei 500,
iar cei destinati trupelor cäläri pri-
mesc §i un cal de serviciu. Acest
cal se inlocueVe dupä fiecare 7
ani, IAA când ofiterul inainteazä
la gradul de major.
22. Se acordä de asemenea un
cal de serviciu, In acelea0 condi-
tiuni, cäpitanilor de stat-major, pro-
veniti din trupele pedestre, aflati
in serviciu de statmajor sau la
hut* precum i cäpitanilor din
trupele pedestre, insä numai odatä,
când sunt inaintati la gradul de
maior.
23. Când armata este pusä pe pi-
cior de räsboiu, ofiterii i asimilatii
ce intrà In campanie au drept la
o prima de echipare §i la aloca-
title zilnice de brand urmAtoare :
Prima Alocati a
de zilnicd
GR ADU L echipare de hramii
Lei Lei
Ofiterul general . . 800 5
superior. . 600 3
inferior . . 400 2
Functionarii, cari insotesc armata
In campanie, primesc numai alo-
catiile zilnice de hranä, stabilite
prin regulament.
24. Pe timpul concenträrilor pen-
tru exercitii i manevre sau In di-
ferite aplicatiuni pe teren, ofiterii
asimilatii lor, profesoril i elevii,
 LEGI UZUALE. 20 Marble 1910 173

când pAräsesc garnizoana, au drept mai mare de 6 luni, el numai pri-

la urmätoarele alocatiuni de hranA :
Alocatiurlea
DENUM1REA Cu Fad
trupä trupS
Of iter general . . . 3 5 erii, subofiterii asimilati si mai-
superior . . 2 3 strii, se bucurä, In concediu de in-
inferior. . 1, 50 2 terese sau de boalà, de solda si acce-
El evii 1 soriile ei, respectiv pe timp de 1
Pentru ofiterii i trupele de ma-
rinä, când sunt Imbarcati pe vase,
alocatiunile de hranä se vor fixa
prin regulamentul legii, dupä ca-
zuri i dupd durata imbarcArii.
Functionarii civili, In conditiuni
identice, au drept la alocatiunile
zilnice stabilite prin regulament.
25. Trupa i gradele inferioare,
in carnpanie sau in concentrAri, vor
avea o alocatie de hranA fixatd prin
tarifele regulamentare si prevede-
rile bugetare.
26. Prizonierii de räsboiu ai ina-
micului au drept la un tratament
n raport cu graduf si pozítiunea lor.
CAPITOLUL IV.
Variatlunea soldei.
27. Solda si accesoriile fixate
mai sus se acordä tutulor milita-
rilor aflati prezenti la corpul sau
serviciul lor, ori in diferite poziti-
uni considerate ca prezentA.
In celelalte pozitiuni, ele variazA
dupä cum se specificA mai jos :
1. In conàdia.
28. Ofiterul in concediu de in-
terese personale primeste solda In-
treagA cu accesoriile ei numai pe
timp de douä luni de concediu sau
de absentä totalä, In timp de 1
an, socotit dela data implinirii
absentii, numärându-se 365 zile
Ina poi .
Când ofiterul cere dela Inceput
un concediu de interese personate
meste nici o soldä.
29. In concediu sau absentä de
boalä, ofiterul are drept la solda
Intreagd cu accesorii, pe timp de
2 luni, si la 3L din solda cu acce-
sorii, pe tirnp de 4 luni mina toare.
30. Functionarii civili, plutoni-
si 2 luni.
2. In disponibilitate.
31. Pentru licentiare de corp,
suprirnare sau incetare de functi-
une, In captivitate i dupä Intoar-
cerea din captivitate, pAnä la che-
marea In activitate, ofiterul are
drept la solda IntreagA, färä ac-
cesorii.
32. In disponibilitate pentru caz
de boalä sau infirmitäti timporale,
ofiterul are drept la 213 din soldä,
färä accesorii. In caz când boala sau
infirmitatea provine din felul vie-
ofiterului, el va primi 25 din
soldA, färA accesorii.
33. Ofiterul cu drept la cai pri-
meste, in timpul disponibilitätii,
furajul In naturä, dacd posedd cai
In fiintä.
3. In rezervd, retragere reforrnd.
$4. Ofiterul, trecut din of iciu In
rezervA sau in retragere, care are
drept la pensiune, insä care nu are
hied vârsta prev5zutä in legea ge-
neralä de pensiuni, primeste o soldA
färä accesorii, egalä cu pensiunea
ce i se cuvine, panä când va tre-
bui sA cearä si sä dobAndeascä in-
scrierea la pensiune.
35. Dad punerea In retragere
are loc pentru infirmitäti incura-
bile sau släbiciune mintalä ori cor-
poralà, provenitä din felul vietei,
sau din cauza neposedärii cunos-
tiintelor militare corespunzätoare
gradului, sau din cauza eliminärii

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 20 Miartie 1910
de trei ori dela lnaintare, ofiterul,
cu drept la pensiune, primeste o
soldk färd accesorii, egalä cu
din pensiunea ce i se cuvenea la
Inscrierea la pensiune.
36. Ofiterul, färä drept la pen-
siune, trecut In retragere, pentru
infirmitäti incapabile, sau släbi-
dune mintalä ori corporalä, cari II
pun In neputinta de ali câstiga
existen(a, primeste o soldä egalä cu
113 din solda gradului, fárà acce-
sorii.
37. Când infirmitätile provin din
cauza unui serviciu comandat si
chiar il pun in neputintä de a-si
câstiga existenta, ofiterul prirneste
din sold& färä accesorii.
$8. Ofiterul färä drept la pen-
siune, trecut In retragere pentru in-
firmitäti incurabile sau släbiciune
mintalä ori corporalä, provenite din
felul vietei, sau pentrn neposeda-
rea c unostintelor militare corespun-
zätoare gradului, sau din cauza eli-
minärii de trei ori dela inaintare,
primeste o soldà egalä cu 13 din
solda gradului, färä accesorii, pe
timp de 3 ani, sau panä la dobAn-
direa unei functiuni ori ocupatiuni
cäpätate inainte de acest termen.
Ofiterul cu drept la pensiune,
trecut In reformd, primeste o soldä
egalä cu 1/4 din pensiune, pânä la
regularea lui la pensiune, iar cel
fàrà drept la pensiune primeste 1 4
din solda gradului, pe limp de
un an.
CAPITOLUL V.
Retineri din sofa..
39. Soldele preväzute In pre-
zenta lege sunt supuse la urmä-
toarele relined :
a) Pentru pierded de materiale
ale Statului, restituiri de same ne-
justificate, precum i diferite alte
pagube aduse fondurilor si mate-
rialelor Statului, se ordonä relined
pAnä la ill din soldk färä acce-
www.digibuc.ro
sorii, de cätre autoritätile militare
pe baza actelor de constatare.
Constatärile se fac de comanda-
mentele militare.
Reclamatiunile relative, Impre-
unä cu actele de constatare, se tri-
mit ministerului de räsboiu,. care
decide cu drept de apel la Inalta
Curte de conturi ;
b) Pentru procurare, pdn admi-
nistratia armatei, de echipament,
cal si orice alt material, se fac re-
tined din soldä, färä accesorii, dupä
prevederile regulamentului.
Numai reclamatiunile sau con-
testatiunile, fäcute in cursul exe-
cutärii retinerilor, pot fi cercetate
judecate de catre comandamen-
tele militare.
Pentru despagubirea administra-
tiei armatei, retinerile de mai sus
se vor executa chiar de autorita-
tea ce retribueste pe ofiter, la iesi-
rea sa din activitate, dandu-se
precklere fata de orice alt credi-
tor si chiar fatä de privilegiile ce
legea acordä administratiilor pu-
blice sau cele preväzute de codul
civil.
Aceste retined vor continua si
pe pensia titularului sau urmasilor
säi, conform legii pensiilor.
40. Popririle ce se ordonä de
justitie, pe baza art. 409 si 455
la 465 din procedura civilà, vor
fi validate numai pe partea dispo-
nibilä, tinându-se seamä de reti-
nerile de mai sus.
La judecarea popririlor de orice
naturk ministerul de räsboiu poate
face declaratiunile legale prin o
adresä oficialä, färä a mai fi re-
prezintat In instanta.
41. Solda gradelor inferioare ne-
reangajate nu se poate retine sau
popri.
42. In timp de räsboiu, orice
retinere sau poprire pe soldele
celor dela partea activä va fi sus-
pendatk afarä de cele pentru ali-
mentele sotiei, copiilor i pdrinti-
 LEGI UZUALE. 21
lor. Ofiterii vor putea ceda o parte
a soldei unui membru al familiei
numai prin o cerere cAtre autori-
tatea militarä.
CAPITOLUL VI.
Dispozitluni tranzitorii §I generale.
43. Prevederile dela art. 34, 35
si 36 sunt dispozitiuni tranzitorii,
pâttä la prevederea lor in legea
pensiunilor din cari fac parte de
drept,
44. Militarii de orice grad, din
diferite elemente ale armatei, când
sunt chemati sub arme, in con-
centräri pentru manevrä sau räs-
boiu, au aceleasi drepturi ca
acei din activitate.
45. Ofiterii de rezervä, chid sunt
concentrati pentru exercitii si ma-
nevre, au drept la retributiunile gra-
dului lor, färä restrictiunea legii
cumulfflui.
46. Ofiterii de rezervä cari ar
fi pensionad ai unei casse, che-
mati timporar la o vacantä buge-
tarä, vor opta intre soldä, cu ac-
cesorii i pensie, dacä impreund
trec de 300 lei.
47. In orke schimbare de po-
zitiune a ofiterului, din cele pre-
väzute la capitolul IV, ofiterul päs-
treazá drepturile sale la soldä
accesorii, pAnä la finele lunei in
care are loc schimbarea de pozi-
tiune.
4S. Sporurile de soldà, prey&
zute la art. 1 la 6, vor fi aplicate,
la nevoic, In mod treptat, pe anii
bugetari 1910 la 1912.
49. Un regulament va deter-
mina cazurile de aplicatiune ale
tuturor dispozitiunilor preväzute in
aceastä lege.
50. Toate dispozititinile anteri-
1. Aceastä Lege- publicatä fn Moni-
toral Oficial" No. 285 din 21 Martie 1910,
a fost votatà de Senat in pedinta dela 11
Fevruarie 1910, iar de Camera-in acea de
la 11 Martie 1910. A se vedea la ordinea
or cronologica: Legea pentru monopo-
www.digibuc.ro
Marne 1910 175
oare, prevazute in legea pozitiunii
ofiterilor, a marinei, a reangajatilor,
a grânicerilor, sau in alte legi
regulamente privitoare la soldd,
sunt si rämân desfiintate.
LEGE
Pentru modillearea cittorva articole diu
legea pentru monopulul vanzirii
biuturilur spirtuase
DIN 21 MARTIE 1910.
Articol unic.Articolele 7, 13,
23 si 24 ale legii pentru monopo-
lul vânzärii bäuturilor spirtoase in
comunele rurale, se modified pre-
cum urmeazä
7. Pentru odce sat numärul car-
ciumilor este limitat la o cArciumä
cu tot felul de bäuturi pentru fie-
care sutà de capi de familie. To-
tusi, in cAtunele mai mici de o sutä
familii pânä la minimum 50 se va
putea infiinta ate o asemenea câr-
ciumä, daca acel cätun se aflä si-
tuat la mai mult de 5 km. de alt
cätun in care se aflä carciumä.
Numärul cârciumilor ce vând nu-
mai vin i nici o altä bäuturä al-
coolicä nu este limitat ; deschide-
rea lor este liberä ; ele rämân insd
supuse celorlalte dispozitiuni ale
legii de fata.
arciumile ce vând numai vin
bere, precum i cele ce valid
numai vin, se vor Inchide, prin
retragerea brevetului de licentä, in-
datä ce se va constata cä au vân-
dut i alcooluri, iar cârciumarul va
fi condamnat la o amendd de 500
lei.
Constatarea o va putea face atät
autorltatea comunalä cât i prefec-
tul, administratorul financiar, con-
trolorul fiscal, administratorul de
lul vdnzarei bduturilor spirtoase in co-
munele rurale si luarea de mdsuri con-
tra betiei" din 7 Marne 1908 (Supl. I peg.
375) precum pi modificärile aduse acestei
legi prin Legea din 27 Martie 1909. (Supl.
Il pag. 297).
 176 LEGI UZUA LE.
plasä §i drice inspector adminis-
trativ, agricol, financiar si medicul
pläsii.
Asemenea este permis a se des-
chide circiumi pe drumuri frecu-
entate, pentru trebuintele cäläto-
rilor, la depärtare mai mare de 2
km. de alte carciumi, precum i pe
lângä odce statiune de cale feratä,
oricare ar fi distanta de alte car-
ciumi.
13. Veniturile dela cânclumi nu
vor fi nici odatá Inscrise intre ve-
niturile ordinare ale comunei, ele
se vor inscrie la un fond special,
care nu se va Intrebuinta in nici
un caz In cheltueli ordinare sau
In remunerare de personal, sub
orice forma ar fi. Acest fond se va
intrebuinta numai pentru construe-
tiuni de scoli, Imbunätätiri de fa-
cut bisericilor, imbunätätiri si re-
paratiuni de fäcut scolilor, pentru
ateliere de lucräri manuale, plan-
tatiuni, desecári de bälti, reguläri
de rapi i torente, alimentäri sis-
tematice cu ape potabile, fäcute
dupä regulele ce se vor stabili de
directia serviciului sanitar, cumpä-
räri de tauri, armäsari, berbeci
vieri de reproductie, precum 0 la
constructii, de case pentru biblio-
teci si petreced populare.
23. Cârciumarul trebuie sä fie
cetätean român, sä aibA värsta de
25 ani §i &A fie cäsätorit In mo-
mentul incheierii contractului. Car-
ciurnarului de meserie, rämas vä-
cloy, nu i se pune obligatiunea de
a se redsätori, spre a putea fi
cârciumar. Bärbatilor ce au trecut
värsta de 50 ani nu li se cere sa
fie obligatodu cAsätoriti spre a fi
cârciumari.
Dela 1 Aprilie 1920 inainte nu
va mai putea nimeni sä devinä
cârciurnar dacä nu va §ti carte si
nu va fi capabil sä-§i tinä regis-
trele obligatorii dupä codul de co-
mert.
Cârciumarul trebuie s5 fie cu-
www.digibuc.ro
21 Martie 1910
noscut ca orn cu purtki bune, färä
vitii, si care sä nu fi cäzut nici
odatä sub lovitura unei sentinte
penale pentru delicte preväzute In
legea licentelor.
Sotia unui carciumar comunal
poate, ca tutoare, sä urmeze co-
mertul, In caz de deces al sotului
säu, insä numai pänä la expirarea
contractului de arendare incheiat
de sotul sdu i Insärcinând cu gi-
rarea cArciumii pe un prepus bär-
bat.
Prepusul imputernicit de cârciu-
mar sau de väduva tutoare trebuie
sä indeplineascá toate conditiunile
ce se cer cärciumarului. Nimeni,
afarä de crAciurnar, de familia, de
servitorii lui si de cälátori, nu poate
locui In cuprinsul localului cârciu-
mii. Toti servitorii cârciumii sau ai
arciumarului trebuie sä fie români.
Cârciumarul care ar contraveni
acestor dispozitiuni se. va pedepsi
cu amendä dela 200 pänä la 1000
lei ; far in caz de recidivä, cu In-
chisoare dela 3 luni la 1 an si cu
rezilierea de drept a contractului
de arendare.
Nimeni, afarä de societätile de
Gumpätare, nu poate lua In ex-
ploatare decât o singuti carciumä.
Cei ce se vor abate dela acea-
stä dispozitiune, precum i cei ce
vor lua in exploatare o cârciumä
ruralä printr'o persoanä interpusä,
se vor pedepsi, atat ei cât §i per-
soana interpusä, cu o amendä de
500 pänä la 1000 lei si cu Inchi-
soare dela 3 luni pänä la 1 an,
precum si cu rezilierea de drept a
contractului.
24. CArciumarul este dator sä
tina totdeauna bäuturi sänätoase
de bunä calitate si sä le pästreze
astfel hick sä nu se strice. Pen-
tru pästrarea vinului va trebui sä
aib5 o pivnit5 räcoroasä si ghiatä
pentru pästrarea berei, ca sä le a-
pere de corupere In timpul cal-
durii.
 LEGI UZUALE. 25 Martie 1910
Producerea i vanzarea tuicii ar-
tificiale, provenind din altceva de-
cat din prune, este cu totul inter-
zisä.
Dispozitiune tranzitorte.
In satele unde se vor deschide
cArciumi In virtutea legii de fatä,
se va scädea din castiurile anuale
ale cârciumilor cu toate bäuturile,
arendate In virtutea legii dela 6
Martie 1908, valoarea arendei anu-
ale plätitä de carciuma din nou
deschisä. Dach vor fi mai multe
cârciumi anterior arendate, arenda
cârciumii nouä se va scädea pro-
portional cu valoarea câstiurilor
fiecäreia. Aceastä scadere se va o-
pri la suma la care arenda carciu-
mii vechi se va egala cu arenda
arciumii nouä. Dacä va rämânea
un prisos, se va värsa la fondul
carciumilor.
Carciumarii arendasi In virtutea
legii din 1908, nemultumiti pe dis-
pozitiunile de mai sus, au dreptul
a cere rezilierea Icontractelor, fära
a pretinde alte daune comunelor.
De aceastä dispozitiune vor be-
neficia numai carciumile cu toate
bäuturile ce se vor afla arendate
la promulgarea legii de fatä.
LEGE
Pentra modilloarea unor dispozitiuni
din 1egea organicii a ivaltel soul
de casatiune t justitie
DIN 25 MARTIE 1910.
ultimele rnodificäri
TITLUL I.
Orgaulzarea Carpi de easeitinne.
CAPITOLUL I.
Pentru intocmirea Curtil de casatlune.
L Pentru Intregul Stat al Romà-
1. Aceastä Lege" modificatoare a Legit
pentru infiinfarea Curfii de casa fie si
justifie" din 24 lanuarie 1861 (cu modif.
din 1864, 1870, 1886, 1890, 1896, 1905 0
1906) a fost publicata in ,Monitorul Ofi-
cial" No. 288 din 25 Martie 1910. Ea a
fost votatä de Camera" in sedinta dela 26
www.digibuc.ro
177
niei exista o 'Malta curte de ca-
satiune si de justitie.
2. Toate tribun lele i Curtile
de apel ale statului roman sunt
supuse jurisdictiunii Curtii de ca-
satiune.
Asemenea sunt supuse jurisdic-
tiunii Curtii de casatiune i tri-
bunalele militare, In cazurile si
dupä modul prevazut la art. 31.
3. Curtea de casatiune se corn-
pune din : un prim presedinte,
trei presedinti de sectiune V 24
consilieri.
Ea este Impartita In trei sectiuni.
Fiecare sectiune se compune
dintr'un presedinte V 8 consi-
lieri.
Primul-presedinte prezideazä cur-
tea Intreagä In sectiuni-unite, pre-
turn V secliunile cari au sä ju-
dece diverginte, si poate prezida
când crede de cuviintä sau servi-
ciul cere, i fiecare sectiune In
parte.
4. Presedintii de sectiune si
consilierii surit permanenti la sec-
tiunile din cari fac parte.
In caz de vacanta la o sectiune
cu avizul primului-presedinte
al presedintilor de sectiuni, se
poate da preferintd consilierilor
dela celelalte sectiuni, cari cer lo-
curile vacante.
La punerea In aplicare a pre-
zentei legi, repartizarea presedin-
tilor si a consilierilor in cele trei
sectiuni se va face prin un decret
regal, In urma avizului consiliu-
lui de ministri.
5. Sectiunea I va judeca toate
recursurile in materie civila, afarä
de cele deferite sectiunilor celor-
lalte prin prezenia lege si prin
legi speciale.
Fevruarie 1910, iar de Senat in aceia dela
20 Martie 1910. Pfin aceasta modificare a
legii Curtii de casatie, se desfiinteaza
(art. 4 si 5) atributiunile de contencios
administrativ ce i se därluse prin legea
din 21 Fevruarie 1906. A se vedea Ii tea
178 LEGI UZUALE. 25 Marne 19H)
Sectiunea II va judeca :
a) Recursurile in materie crimi-
nalä, corectionalä $i de contraven-
tiuni penale ;
b) Recursurile in contra decizi-
unilor date in materie de despär-
pärtenie, de paza copiilor, de pen-
siuni alimentare $i de separatiune
de patrimonii ;
c) Recursurile in contra ordo-
nantelor de adjudecare in materie
de expropriere ; tori, un registrator general cu doi
d) In contra hotäririlor date a-
supra contestatiunilor la executare
$i in contra tuturor celor interve-
nite in cursul executärii ;
e) In contra deciziunilor date
asupra consolidärii drepturilor de
a exploata petroleul i ozocherita
pe proprietätile particulare ;
f) In contra deciziunitor tribu-
nalelor militare, in limitele art. 31
lit. c, din aceastä lege.
Sectiunea III va judeca recursu-
rile :
a) In contra hotkirilor date In
materie comercialä ;
b) In contra deciziunilor Curtii
de conturi ;
e) In contra deciziunitor date
in materie de expropriere pentru
cauzä de utilitate publicä ;
d) In contra deciziunilor date In
materie electoralä ;
e) In contra deciziunilor date
in materie de pensiuni ;
f) In contra deciziunilor comi-
siunilor de apel $i hotäriritor ju-
decätoresti In materie administra-
tivä sau fiscala, precum i In ma-
terie de contraventiuni la legile
fiscale, la legile monopolurilor
Statului $i la legea de urmärire,
ori decâte ori prin legi speciale
tul legii vechi, Vol. II pag. 14 §i urm.
Discutia generala a prezentei legi modi-
ficatoare a avut loc la Camera in zilele
de 10, 11, 12, 13, 15, 16. 17, 18, 19, 20, 22
ai 23 Fevruarie 1910. (Desbateri Camera
No. 44-45, pag. 586-738). Votarea pe ar-
ticole l discutia in total in zilele de 23,
24, 25 si 26 Fevruarie 1910. (Desb. Cam.
www.digibuc.ro
este deschisä calea recursului in
casatie ;
g) Tot aceastä sectiune va ju-
deca i conflictele de atributiuni.
CAPITOLUL II.
Pentru grefa Curtil de casatlune.
6. Grefa Curtii de casatiune se
compune dintr'un prim-grefier, din
trei grefieri de sectiuni, trei aju-
tori de grefieri, patrusprezece scrii-
ajutori i trei arhivari.
Primul-grefier e Insärcinat cu
publicarea Buletinului ; el ia parte
ca grefier la sectiunile-unite ale
Curtii $i poate intra ca grefier la
orice sectiune.
Primul-grefier i grefierii de
sectiune dela Curtea de casatiune
sunt asimilati In grad $i onorarii
cu prefedintii de tribunate de ju-
del, at/And ca $i ei dreptul la ina-
intare dupä un stagiu de cel pu-
tin cinci ani tri asemenea functiuni.
Primul grefier al Curtii de ca-
satiune, dupä un stagiu de cel pu-
tin patru ani In asemenea functi-
une $i cu avizul conform al Cur-
ti' de casatiune, poate fi inaintat
pe loc $i asimilat in grad $i ono-
rarii cu primii-prefedinti de tri-
bunate, având aceleni drepturi la
inaintare ca i ace$tia.
Nimeni nu poate fi numit aju-
tor de grefä la Curtea de casati-
une dacä nu are diploma de li-
centiat sau doctor In drept $i dacä
n'a ocupat functiunea de judecä-
tor de ocol sau de tribunal, de
procuror de tribunal, sau în timp
de cel putin doi ani pe aceea de
magistrat stagiar pe lângä o ju-
decätorie sau tribunal, sau de a-
No.55-58, pag. 738-776). La Senat, dis-
cutia generala a avut loc in zilele de 8,
9, 10, 11, 12, 13, 15, 16 al 17 Martie 1910.
(Desb. Senat No. 55-62 pag. 768-884).
Votarea i discutia pe articole i votarea
in total, in zilele de 18, 19 ai 20 Martie
1910. (Desb. Senat No. 63 si 64 pag.
885-908).
 LEGI UZUALE. 25 Marne 1910
jutor de grefä la o Curte de apel.
Ei sunt asimilati In grad $i ono-
rarii cu judecätorii de tribunal.
Conditiunile de admisibilitate
pentru ceilalti functionari din grefd
se vor determina prin regulamen-
tul pentru punerea In aplicatiune
a legii de fatd.
7. Primul grefier este capul tutu-
ror functionarilor grefei ; el II-1ga-
jeite a se päzi buna rânduiala in
tinerea registrelor $i a tuturor
härtiilor din cancelariile sectiunilor.
Grefierul redige deciziunea sub
controlul judecatorului raportor
o subsemneazá dupà modul pres-
cris In art. 55.
Grefierii de sectiune au aceleali
Insärcinäri, fiecare In grefa secti-
unii sale. Aceltia se impart la
sectiuni de cAtre primul-presedinte
$i iau locul prirnului-grefier, dupd
vechime, In lipsa lui.
8. Curtea va avea 12 aprozi,
din cari unul va fi capul lor, si
toti trebuie sä $tie sä scrie i sä
citeasca.
Asemenea va avea pentru ser-
viciul ei trei odgia$i i trei rândasi.
Toti acelti impiegati i servi-
tori vor fi numiti de primul-pre-
ledinte al Curtii.
CAPITOWL 1H.
Despre ministerul public.
9. Ministerul public alezat pe
längä Curteá de casatiune se com-
pune dintr'un procuror-general $i
doi procurori de sectiune.
10. Procurorul general este ti-
nut sä asiste $i sä puie concluzi-
uni in toate afacerile la ledintele
sectiunilor-unite.
In caz de lipsä sau de impiedi-
care, procurorul general este inlo-
cuit de procurorul de sectiune cel
mai vechiu, sau de cel delegat
de dânsul.
11. Procurorii au dreptul de a
vorbi In toate cauzele ce se des-
www.digibuc.ro
179
bat Inaintea Curtii, de da pà-
rerea despre aplicatiunea legii
de a lua concluziuni.
Ei sunt datori de a lua con-
cluziuni in toate afacerile penale,
iar In afacerile civile sau comer-
ciale numai In cazuri de divergintä,
precum $i in acele prev5zute de
procedura civilä $i de legi speciale.
Procurorii nu pot, In nici un
caz, sd ia parte sau sä asiste la
deliberärile judecätorilor, cari sunt
In totdeauna secrete.
Procurorii nu pot fi recuzati.
In caz de lipsä de procuror,
primul-presedinte sau acela ce-I
inlocue$te va delega pe unul din
membrii Curtii spre a lua conclu-
ziuni In $edintä.
12. Ministerul public, deadrep-
tul, sau luand Intelegere cu de-
partamentul dreptätii, va ataca, pen-
tru rea interpretare a legii, inain-
tea Curtii de casatiune hotärlrile
desävarsite i actele celorlalte in-
stante judecätoresti In pricini ci-
vile, chiar când nu se vor ataca
de pärtile interesate, Insä numai
In interesul legii i dupä expirarea
termenului de recurs.
Deciziunea de casare ce va in-
terveni In asemenea cazuri nu va
avea nici un efect pentru pärti.
13. Procurorul general are drep-
tul de control $i de priveghere a-
supra concluziunilor pregätite de
procurorul de sectiune pentru a le
pune inaintea Curtii.
Dacä procurorul general nu In -
cuviinteazd concluziunile procuro-
rului de sectiune i acesta std-
rueste In pärerea sa, atunci pro-
curorul general va lua lust* parte
la Iedintä sau va delega un alt
procuror.
14. Cancelaria parchetului ge-
neral al Curtii de casatiune se
compune dintr'un secretar If doi
scriitori, pusi sub directa prive-
ghere a procurorului general.
180 LEGI UZUALE. 25 Mantle 1910
CAPITOLUL IV.
Despre randuiri la Curtea de
casatiune.
15. Conditiunile de admisibili-
tate pentru numirea membrilor
procurorilor Curtii de casatiune,
precum i pozitiunea lor, sunt
cele determinate prin legea de or-
ganizare judecätoreascä.
Procurorul general este inamo-
vibil, in aceleni conditiuni ca
membrii Curtii de casatiune.
CAPITOLUL V.
Despre serviciul Curtii.
Sectiunea I.Despre tinerea sedintelor.
16. Sedintele sectiunilor-unite 5i
acelea ale sectiunilor cari au sä
judece divergente se prezideazä
de primu1-pre5edinte ; In lipsa a-
cestuia de pre5edintii de sectiune,
dupä ordinea vechimii ; In lipsa
5i a acestora, de cel mai vechiu
dintre membrii prezenti.
Sectiunile, In lipsa pre5edinti-
lor lor sau a primului-pre5edinte,
se prezidä de cel mai vechiu din-
tre membrii lor.
Când primul-pre5edinte prezi-
deazá, pre5edintii de sectiune func-
tioneazá ca membrii.
17. Pre5edintii i consilierii Cur-
lii casatiune 151 iau locurile in
5edintele generale 5i In cele de
sectiuni dupà rândul numirii lor.
IS. 0 sectiune nu poate lucra
5i judeca de nu vor fi de fatä
noud sau 5apte membriL
Cam' acest numär nu se poate
implini din pricinä de boalä, de
concediu, de recuzare sau alte ase-
menea 1mprejurári, numärul se com-
pleteazä cu consilieri din celelalte
sectiuni, tra5i la sorti, cu bile, in
5edintä publicä.
In cazurile In cari Curtea ar gäsi
cd e locul de a se reveni asupra unei
jurisprudente stabilitä de dânsa In
cursul a cinci ani anteriori intro-
www.digibuc.ro
ducerii recursului de judecatà, Cur-
tea se va compune cu completul
cerut pentru divergente.
Când acea jurisprudentä a fost
stabilitä de sectiunile unite ale Cur-
tii, atunci recursul se va judeca de
asemenea in sectiunile-unite.
19. Nici o deciziune nu se poate
pronunta de o sectiune a Curtii
dacä nu intrune5te cel putin cinci
glasuri.
20. Intâmplându-se a nu se Im-
plini numärul de glasuri cerut de
articolul precedent, completul che-
mat a hotärl asupra divergentei
ivite se va compune din unspre-
zece membri. In compunerea aces-
tui numär vor intra, pe lângä pri-
mu1-pre5edinte, membrii prezenti
5i nerecuzabili ai sectiunii respec-
tive, iar restul pânä la completa-
rea numärului legal se va lua din-
tre consilierii celorlalte sectiuni,
conform art. 22.
Dacä la cercetarea din nou a
recursului nu se va putea forma
majoritatea de 5apte glasuri, re-
cursul se va trirnite In judecata
sectiunilor-unite.
21. Judecätorii deosebitelor sec-
tiuni se pot inlocui unii pe altii
dintr'o sectiune la alta prin sorti,
la cazuri cand dupä lege un ju-
decätor nu poate lua parte la j u-
decatä ln sectiunea lui.
22. Inlocuirea i chemarea ju-
decätorilor dela o sectiune la alta
se va face de primul-pre5edinte
prin tragere la sorti cu bile, In
5edintä publicä i fatä cu minis-
terul public.
23. Când Curtea de casatiune
judecä In sectiuni-unite, trebuie sä
fie fata 51 sä ia parte la judecatä
cel putin douäzeci i unu membri.
Completul va fi intotdeauna corn-
pus dintr'un numär nepereche.
La asemenea caz o deciziune nu
se poate da deal cu majoritate ab-
solutä a glasurilor.
24. Fiecare sectiune In parte
 LEGI UZUALE.
tine cel putin câte patru sedinte pe
säptämânä.
Sectiunile-unite tin §edinte de
câte ori trebuinta va cere.
Sectiunea II. Despre vacaute.
25. Vacantele i särbätorile le-
gale pentru Curtea de casatiune
sunt aceleasi ca pentru Curti le de
apel si tribunalele de judge.
Sectiunea vacantelor mad se va
compune din consilierii Curtii cari
n'au fäcut parte din sectiunea va-
cantelor In cei doi ani precedenti.
Presedintii de sectiuni, pe tim-
pul vacantelor mad, vor alterna
intre dánsii.
Sectiunea vacantelor va judeca
In materie criminalä, toate re-
cursurile ; In materie corectionala,
recursurile privitoare la afaced in
cari sunt arestati, acele privitoare
la contestatiuni la executarea man-
datelor de arestare si la toate afa-
cerile pentru cari legile speciale
preväd pedepse penale si ordonä
judecarea lor de urgentä sau cu
termene scurte.
In materie civild i comercialä
recursurile privitoare la afaced pe
cari legea sau Curtea (sectiunea
de vacantd) le declard urgente.
Sectiunea III.Despre coucedii.
26. Membrii Curtii de casati-
une pot doliân,.:i pentru trebuinte
hotärite, In cursul aceluias an, un
concediu de cel mult o lunä, sau
mai multe concedii, cari intrunite
Insä n'ar trece peste acest termen.
In caz de boalä, concediul se
poate prelungi pând la trei luni.
Pentru acest termen dreptul la
onorarii inceteazd si magistratul
poate fi pus prin decret in disponi-
bilitate, rämânând a fi rechemat
In functiune dupd insändtosire la
prima vacantä ivitä.
Concediile se Incuviinteazd de
catre insäsi Curtea, in sec(iuni in-
trunite.
www.digibuc.ro
25 Marne 1910 181
Concediile astfel incuviintate, se
trec intr'un registru special ce stä
lu pästrarea §i ingrijirea primului
grefier si se comunicä de Indatä
ministerului de justitie.
27. Procurorii de sectiuni cer
concediu dela procurorul-general,
când concediile nu trec peste o
lunä ; iar dacd cererea de conce-
diu este pentru mai mult de o
lunä, se adreseazd cdtre ministerul
dreptätii prin procurorul-general.
28. Procurorul-general adreseazd
cererile de concediu totdeauna la
ministerul dreptdtii.
29. Orice cerere de concediu
din partea unui membru al Curtii
trebuie sä se facä in scris si sä
fie sprijinità de primul-presedinte,
care constatä i Incredinteazd cä
numärul judecätorilor ce rämân in
fiintä este de ajuns pentru lucrä-
rile Curtii si cä serviciul nu va
suferi din lipsä.
Cererea de concediu a primului
presedinte se va supune Regelui,
prin mijlocirea ministrului de jus-
title.
TITLUL II.
Despre jurisdietiune:si pro-
eednrii.
CAPITOLUL I.
Despre Jurlsdictiune.
Sectiunea LDespre competinta Cur-
tit ea atributionile de easatinne.
30. In cauze de drept privat
Curtea functioneazä ca Curte de
casatiune.
In cauze politice si In cazurile
exceptionale preväzute in legea de
fatä, Curtea judecd ca inalta Curte
de justitie.
31. Curtea de casatiune judeca
In aceastä calitate cererile in ca-
satiune pornite:
a) In contra hotäririlor tribuna-
lelor de prima instantd nesupuse
la apelatiune si In contra hotäri-
rilor desävärsite pronuntate de in-
stantele de apel;
 182 LEGI UZUALE. 25 Margie 1910
b) In contra desgvarsitelor hotg-
rid de arbitri, and acestia judecä
ca tribunal conform regulelor sta-
bilite de art. 352 si urmätorii din
procedura civila ;
c) In contra hotärtrilor tribuna-
lelor militare, insä numai :
1. Pentru cauzä de necompetintä
sau abuz de putere, and se va fi
dat In contra unui individ ce nu
este militar, nici asimilat pdn a
sa functiune de lege cu militarii.
2. Când vor fi atacate de gu-
vern dupä cuprinderea art. 36 din
aceastg legiuire, In care caz mili-
tarul condamnat se poate folosi
de cererea ln casatiune formatà de
guvern.
Asemenea, Curtea de casatiune
pronuntg
1. Asupra cererilor de strämu-
tare a pricinilor dela un tribunal
la alta, sau dela o Curte de apel
la altul pentru cuvântul de bänu-
ialä legitimä sau de sigurantg pu-
blicä.
2. Asupra cererilor In contra ho-,
tgririlor fie si nedesävârsite, sau
actelor judecätoresti de orice in-
stantä cari ar cuprinde un exces
de putere, sau ar fi fäcute färä
competintg.
Asemenea si asupra reclamatiu-
nilor In contra tribunalelor pentru
tägadä de dreptate, pentru fraudä
sau mituire.
3. Asupra conflictelor de juris-
dictiune 'Mire doug sau mai matte
Curti si tribunate, de vor fi supuse
acestea la Curti de apel diferite.
lar conflictele de jurisdictiune
intre douä sau mai multe tribu-
nate, supuse la aceeas Curte de apel,
se judea la Curtea de apel la
care sunt supuse.
4. Asupra hotgririlor contrarii
date de aceeas Curte, sau de doug
diferite Curti, sau de un tribunal
o Curte, In una si aceeas pri-
cing, intre aceleasi persoane i in
aceleasi imprejuräri de prigonire.
www.digibuc.ro
5. Asupra tânguirilor pornite in
contra hotáririlor atingätoare de
reclamatiunile izvorgte din cauza
unei expropriatiuni.
6. Asupra recursurilor electorate
indreptate In contra deciziunilor
Curtilor de apel cari admit sau
resping inscrieri sau stergeri in lis-
tele electorate In contra legilor.
7. i, In genere, asupra tuturor
materiilor ce i se vor atribui de
lege.
32. Casatiunea unei hotärld se
poate cere i in imprejurärile ur-
matoare:
I. Când pricina s'a judecat si
hotgrirea s'a dat de un numär de
judecätori mal mic decât cel ce-
rut de lege.
2. Când hotärirea s'a dat de un
numär de judeatori cari nu au
luat parte la toate sedintele de
Infälisare ;
3. Când hotgrIrea, in dispoziti-
vul ei, nu cuprinde temeiurile pe
cari este bazatä, sau and se in-
temeiazä pe articole cu totul strä-
ine de firea pricinii ;
4. Când tribunalul sau Curtea
ce au judecat pricina vor fi fost
compuse din judecätori ce n'au In-
deplinit conditiunile cerute de lege;
5. Când incheierile tribunalelor
sau Curtilor de apel, date cu titlu
de deslusiri la Impiedickile ivite
cu ocaziunea punerii In lucrare a
unei hotärtri definitive, sau adu-
cedi intru indeplinire, se vor ataca
ca contradi hotärIrilor definitive ;
6. Cererea In casatinne pornitä
In contra unei hotäriri, sub cuviint
de rea interpretare a tocmelii, nu
va fi primitä dealt and interpre-
tatiunea data tocmelii, prin acea
hotärire ar schimba însäi natura
tocmelii.
33. Curtea nu poate primi ce-
reri In casatiune decât In contra
hotiirldlor judecätoresti definitive,
iar nu si In contra hotärldlor ne-
desävârsite, cari sunt Ina supuse
 LEGI UZUALE.
apelatiunii, afarä de cazul prey&
zut la art. 36 din aceastä legiuire,
precum nici In contra hotäririlor
pregAtitoare i deslu$itoare (juge-
ments preparatoires et interlocu-
toires), cäci casarea acestora nu se
poate cere decât dupä ce s'a dat
hotärirea definitivä In fond a ace-
lei pricini.
La caz când procedura va fi ca-
satä, se va reincepe dela lucrarea
cea abätutà din forme
Curtea de casatiune nu judecä
pricina In fond, ci caseaa hotd-
ririle date cu violare de legi
proceduri vitioase, In cari au fost
cAlcate forme esentiale cerute pen-
tru validitatea lor $i anuleaz5 actele
fäcute färä competin(ä.
In recursurile electorate, Curtea
casând, va statua definitiv i asu-
pra fondului.
34. Curtea de casatiune, afati
de cazurile prevAzute in art. 35
din prezenta lege, anulând o pro-
cedurä, sau casänd o hotärire, va
rândui o altä judecätorie mai apro-
piata de judecätoria care a jude-
cat Intaiu, care va avea sà judece
fondul pricinii, dacä pricina este
de naturà a primi o urmare de
judecatä.
Judecätoria urmeazA a fi de ace-
eas treaptä cu aceea a drei ho-
Mare se caseazä.
35. Curtea de casatiune nu tri-
mite pricina la alt tribunal sau
Curte
a) Când casatiunea se pronuntä
pentru cuvântul cä hotätirea ca-
satä a condamnat fapte neprevä-
zute de lege ;
b) Când desfiinteazä o hotärlre
pentru cä s'a primit apelatiune sau
opozi(iune peste termenul legiuit;
e) Când anuleazá hotäriri pen-
tru contrarietate cu alte hotärtri
desävärsite i incheieri de deslu-
$iri pentru punerea in lucrare a
hotäririlor definitive, contrarii a-
cestor hotärfri ;
www.digibuc.ro
25 Marne 1910 183
di Când desfiinteazä hotärfri in
materii penale, prin care acuzatul
a fost declarat nevinovat.
36. Ministerul justitiei, adre-
sându-se prin procurorul Curtii de
casatiune, sau deadreptul, sau In
urma initiativei luate de acesta $i
färä prejuditiul (vätämarea) drep-
tului phrtilor interesate, va de-
nunta Curtii de casatiune orice
hotärire i mice act prin cari ju-
decAtorii $i-ar fi insusit atributiuni
peste competinta lor i ar fi co-
mis vreun exces de putere sau
delicte relative la functiunea lor.
In caz de delicte, când Curtea va
anula acele hotäriri sau acte, se va
constitui indatä In curte de justi-
tie, conform art. 37, $i va proceda
la judecata culpabililor.
Sertiunea 11.Despre competilita Curtii
de easatiune ea Inalta" curie de
justitie.
37. Ca inaltä Curte de justitie,
Curtea judecä deadreptul acuzati-
unile indreptate In contra mini$-
trilor $i a celorlalti demnitari inalti,
prevkuti de legi speciale.
Ea are dreptul de jurisdictiune
exclusivä asupra membrilor ei in
pricini penale.
In asemenea cazuri, Curtea ju-
deed si hotäräste In fond.
Hotäririle Curtii de justitie, date
In puterea acestui articol, se aduc
intru implinire prin ministerul
dreptätii.
CAP1TOLUL II.
Despre procedurä.
Sertiunea 1.Despre eererea Iii
casatiune.
3S. Cererea de casatiune se face
prin petitiunea In scris depusä la
grefa Curtii.
Ministerul public,când este parte
principalä, adreseazä cererea sa
de casatiune prin act formal cA-
tre prepdintele Curtii,
 184 LEG1 UZUALE. 25 Martie 1910
39. Termenul de recurs in ca-
satiune in materie civilä, este de
douà luni, iar In materie comer-
cialA de 30 zile.
Acest termen curge dela cornu-
nicarea hotärtrii ce se atacä, pen-
tru hotärtrile date In materie ci-
vilä si pentru cele comerciale date
In lipsä ; el curge dela pronuntare,
pentru hotäririle comerciale date
in contradictoriu.
In materie criminald, corectio-
nalä si de simplä politic, termenul
de recurs este cel stabilit prin
condica de procedurA criminalä.
In cazurile preväzute de legi
speciale se vor urma acele ter-
mene.
40. Dad partea interesatä moare
in cursul acestui termen, färä sà
fi pornit cerere In casatiune, atunci
termenul curge : pentru mosteni-
torii prezenti si majori, din mo-
mentul mortii ; pentru mostenito-
rii minori sau declarati de inca-
pabili din orice altä cauzä sau
pentru cazul când mostenirea va
fi vacantä, terrnenul va curge din
ziva in care se va nurni o tutelä
sau o curatelà.
Recursul in casatiune, ori in ce
caz, nu se socoteste o faptä de
primirea mostenirii.
41. Cererea in casatiune va fi
Insotitä de copia hotäririi atacate,
comunicatä pärtii, si de taxele pre-
väzute de legea timbrului si in-
registrärii, sau de actul de säräcie.
42. Odatä cu cererea in casa-
tiune, sau prin osebit memoriu,
cel mai tArziu pAnä inteo lunä dela
inregistrarea recursului la casatie,
recurentul va depune la grefa
Curtii de casatiune mijloacele de
casare, lämurit desvoltate, si do-
vada de plata taxelor pentru cita-
rea pärtilor.
In recursurite pentru a dror
judecatä legea prescrie termene
mai scurte decal o lunä de zile
dela inregistrarea lor, mijloacele
www.digibuc.ro
de casare vor fi depuse cel niai
târziu cu zece zile inaintea prime!
zile fixate pentru judecarea tor.
OdatA expirat acest termen, rnij-
loacele de casare nu mai pot fi
depuse, schimbate sau adäugate
Curtea nu poate acorda pre-
lungire pe termen pentru a se de-
pune, schimba sau adäuga mij-
loacele de casare, afarä de cazu-
zile exceptionale apreciate de dânsa.
In afacerile electorate si fiscale
rnijloacele de casare pot fi depuse
pAnä in prima zi fixatä pentru
judecatä.
43. Nedepunerea rnijloacelor de
casare in conformitate cu art. 42
atrage de drept nulitatea recur-
sului.
44. In pricini criminate, corec-
tionale si de contraventiuni de
simplA politic, recursul In casa-
tiune se face in modul i terme-
nele preväzute de codul de in-
structiune criminalä.
In asemenea materii recursul
poate fi adresat si direct Curtii
de casatiune.
Secfiunea 11.Despre impirtirea
pricinilor la seefiuni.
45. Toate pricinile intrate se
trec chiar In momentul inträrii lor
într'un registru general cu numär
dupA data i rândul
Primul-presedinte le imparte a-
poi intre sectiuni, unde si acolo
se trec in deosebit registru, iarä§
cu numär, dupA data si rândul in,
trärii.
46. In fiecare sectiune sunt douä
registre unul se trec pricinile
urgente, in celälalt pricinile ordi-
nare.
Pricinile se. sorocesc dupä rân-
du! inträrii tor, afarä de cele ur-
gente, cari au precädere.
Se socotesc urgente pricinile
declarate astfel de legi sau de
sectiunea respectivä a Curti!.
47. Primul-presedinte i prese-
 LEGI UZUALE. 25 Marne 1910
dintii de sectiune fixeazä terme-
nele pentru judecarea recursurilor.
Pricinile supuse taxelor pentru
citatiuni nu se vor soroci deck
dacä acele taxe au fost plätite.
48. Presedintele, sorocind re-
cursul, desemneazá i membrul
Insärcinat sä intocmeascä raportul
asupra recursului.
. Distribuirea dosarelor pentru a-
cest scop !titre membrii sectiunii
se va face in mod egal dupä or-
dinea inträrii lor i dupa vechi-
mea membrilor.
Raportul va cuprinde descrierea
amänuntitä a cursului pricinii, cu
imprejurärile ei si cu arätarea teme-
iurilor hotärtrii atacate, fata de
mijloacele de casare, i peat
posibil starea jurisprudentei asu-
pra acelor mijloace, dar färä con-
cluziuni din partea raportorului.
Raportorul este obligat a depune
neapärat raportul säu, In pricinile
ordinare, cu cel putin 15 zile Ina-
inte de ziva infälisärii ; iar in pri-
cinile urgente cu cel putin trei
zile Inainte de ziva
Pentru recursurile electorale
cele fiscale raportul nu e necesar.
49. Grefierul sectiunii este da-
tor, dupä ordinul presedintelui, sä
tina listä pe o condia specialä
de pricinile sorocite In fiecare zi.
Listele de sorocire a pricinilor
se afiseazä In grefä, i In sala se-
dintelor panä In ziva hotäririi pri-
cinei.
50. Procurorul Inapoiazä Curtil
dosarul cu toate hârtiile, cu trei
zile libere inaintea zilei de Inf.&
tisare.
Sectiunea 111.Despre eereetarea
51. Sedintele Curtii de casati-
une sunt publice, afará numai
când publicitatea lor ar putea a-
meninta bunele moravuri, in care
caz se declarà aceasta prin ¡riche-
www.digibuc.ro
185
iere de jurnal cu majoritatea vo-
turilor:
Un asemenea jurnal, and se
atinge de cercetarea delictelor po-
litice si de presä, sau de cerceta-
rea pricinilor preväzute la art. 37
din aceastä legiuire, nu se poate
Incheia deck in unanimitate.
Fiecare Fdinta a Curtii va tine
cel putin cinci ore, incepând la
ora 1 p. m.
Primul-grefier va tine un re-
gistru de prezenta membrilor Cur-
tii.
Primul-presedinte i, In lipsa lui,
presedintii de sectiuni, dupä rân-
dul vechimii, vor incheia zilnic
foaia de prezentä la ora 1 p.
constatând cari membri au venit
la timp i adeverind cä sedintele
s'au deschis sau nu la ora legalä.
Membrii absenti färä concediu sau
sositi dupa ora legalä, In afarä
de mäsurile disciplinare la cad
se expun, pierd dreptul la onora-
rii pentru zilele de absentä sau de
Intärzieri.
Deodatä cu statele lunare, pri-
mul-grefier va inainta ministeru-
lui lista acelor absente sau
Aceleasi mäsuri se aplicä
grefierilor i celorlalti functionari
judecätoresti ai Curtii.
Ministrul justitiei, prin orga-
nul procurorului general al Curtii,
precum i procurorul general dela
sine, au dreptul de a controla
stricta päzire a mäsurilor prescrise
prin acest articol.
52. Inainte de deschiderea e-
dintei, din timp, pärtile prigo-
nitoare sau Imputernicitii lor, vor
depune In mäinile grefierului pro-
curile de cari inteleg sä se ser-
veasa, fácându-i cunoscut daa
au vreun motiv legal de amânare
a judecätii.
La inceputul sedintei, färä a se
mai face apelul tuturor pricinilor,
presedintele va chetna mai intâiu
 186 LEGI UZUALE. 25 Marble 1910
pricinile cari ar urma s5 se amâne,
pentru ca Curtea sä statueze a-
supra mijloacelor de amânare.
53. Dupä cetirea petitiunii de
casare, a mernoriului recurentului
si a raportului, pärtile prigonitoare
sau advocatii lor pot sä vorbeascä
cerând voie dela presedintele Curtii.
In recursurile electorale Curtea
va examina mijloacele de casare
si In lipsa recurentului. Deciziu-
nile astfel pronuntate sunt fArà
drept de opozitie.
Pentru a se stabili cil recursul
a fost introdus in termenul legal,
recurentul e dator, când terme-
nul de recurs curge dela comuni-
carea hotAririi atacate, sä aducä si
sä depunA la grefä, pânä la ziva
infätiserii, dovada de comunicare
sau certificatul portkeilor ca nu
s'a fäcut comunicarea.
Neprezentarea Oda la aceastà
clan' a dovezii de comunicare sau
a certificatului portäreilor, atrage
deadreptul nulitatea recursului.
Curtea, sub nici un cuvânt, nu
poate acorda vreun termen pen-
tru aducerea lor.
51. In toate pricinile procuro-
rul vorbeste cel din urmä. Narnai
atunci pärtile prigonitoare pot vorbi
cele din urm5, când ministerul
public va fi Insus parte prigoni-
toare.
55. Desbaterile fiind terminate,
Curtea se retrage In camera de
deliberatiune.
Pärerile se adung de dtre pre-
sedinte, dupà rândul numirilor,
incepând dela consilierul cel din
u rmä numit.
Pärerile fiind adunate si deci-
ziunea scrisä si subscrisä de mem-
brii, Curtea reinträ in pretoriu si
grefierul citeste In auzul tuturor
cuprinderea ei.
56. Deciziunile Curtii de casa-
tiune se pronuntä in numele legii
si se executa In numele Regelui ;
ele mentioneazd lätnuririle rapor-
www.digibuc.ro
torului, Intâmpinkile pärtilor, con-
cluziunile procurorului, motivele
si dispozitivul, numärul si numele
judecätorilor ce au luat parte la
judecatä.
57. Deciziunile Curtii de ca-
satiune Sunt privite de lege ca
acte colective ale Intregii Curti,
iar nu a unei p5rti din membrii
ce o compun.
De aceea, nici unul din judedtorii
disidenti de majoritate nu are
dreptul de a-si da pär ere scrisä
in parte, ci toti sunt datori sä
subscrie deciziunea majoritätii ca
sä o constate si sa o incredinteze.
Dad in cursul deliberatiunii
asupra unei pricini, tratatä In sec-
tiuni-unite, se ivesc mai mult de-
ck dou5 opiniuni, fär5 ca nici una
sd Intruneasd majoritatea voturi-
lor, atunci opiniunea celor mai pu-
tini la numär trebuie sä se uneascä
cu una din cele dotiä opiniuni
cari intrunesc mai multe glasuri,
spre a se putea da In pricinä o
deciziune in majoritate.
58. In caz de acuzatiune por-
nitä In contra demnitarilor pred-
zuti de art. 37, altii decât minis-
trii, sectiunea civil5 va cerceta
mai Intaiu admisibilitatea acuza-
tiunii, si numai la caz de admi-
tere, acuzatul va merge Inaintea
sectiunilor-unite.
59. Acuzatiunile In contra mi-
tropolitilor, episcopilor eparhioti,
arhiereilor titulari, precum si cele
pornite in contra membrilor Curtii
de casatiune, In cazurile preväzute
de art. 37, se judecä intotdeauna
de completul Curtii In sectiuni-
unite.
Acuzatiunile pornite in contra
ministrilor de rege sau de corpu-
rile legiuitoare se juded de Curte
cu completul si dupä normele sta-
bilite de legea asupra responsabi-
litätii ministeriale.
60. La cazul predzut de arti-
colul precedent, Intâmplându-se de
 LEGI UZUALE. 25 Martie 1910
a nu se putea forma completul
din pricinä de recuzatiune sau al-
tele, numärul judecätorilor se com-
pleteazä cu membrii dela Curti le
de apel, prin tragere la sorti, ur-
matä In pretoriul Curtii de casa-
tiune, In sedintä publicä i In fiinta
acuzatilor, cel putin cu 15 zile In-
tea Infätisärii.
Atat acuzatii, cât i ministerul
public au dreptul de recuzatiune
si In contra membrilor trasi la
sorti.
61. Acuzatii au dreptul de a-si
alege apärätorii lor. Când ei se
refuzä de a-si alege apärätori, pre-
sedintele le dä un avocat ex-offi-
do.
Sectiunea IV. Despre deeiziunile de
easatiune.
62. Deciziunile Curtii de casa-
tiune, dupä ce se vor Inscrie in
registrul ei se vor transcrie i In
condica de hotäriri a tribunalelor
sau a Curtilor ale cäror hotäriri
s'au casat.
Aceastä inscriere se va face prin
ingrijirea ministerului public sau
a pärtilor interesate.
63. Hotärlrea casatä se soco-
teste ca si cum nu ar fi fost
nu mai are nici o putere.
De aceea, orice acte de asigu-
rare sau de executare se vor fi
fäcut in puterea unei asemenea
hotäriri se desfiinteazá cu totul.
In cazul când o procedurd se
va fi anulat, ea se va reincepe
dela cel dintâiu act pentru care
nu se vor fi observat formele. Pri-
cina se va pleda din nou, in ve-
derea procedurii refäcute.
64. Cand partea prigonitoare
chematä in judecatá nu se infáti-
seazA insäsi sau prin Imputernicit,
recursul se juded in lipsä si de-
ciziunea i se comunicA In copie.
Ea are dreptul de a ataca cu
opozitiune deciziunea pronuntatä
in lipsa sa, in termen de opt zile
www.digibuc.ro
187
libere, socotite dela primirea co-
piei deciziunii sau dela läsarea ei
la domiciliul
DacA opozitiunea e declaratä de
Curte regulat introdusd, recursul
se judecä In starea In care era
când s'a pronuntat deciziunea In
lipsä, mijloacele de casare nepu-
tând fi nici adaugate i nici schim-
bate.
65. Când, dupä casarea unei
hotärfri, Curtea de apel sau tribu-
nalul, la care s'a trimis pricina a
se judeca din nou, va da o a doua
hotärire, In aceeas pricinä, intre
aceleasi persoane, lucrând In ace-
ias calitate, i va fi atacatà
aceastä a doua hotärlre, pentru
aceleasi motive ca i cea dintdiu,
atunci Curtea de casatie judecä
pricina In sectiuni-unite.
Dacä a doua hotärIre a unui
tribunal sau Curte este casatä pen-
tru aceleasi motive ca i cea din-
tâiu, atunci Curtea sau tribunalul,
la care pricina va fi trimisä, se va
conforma cu deciziunea Curtii de
casatiune asupra punctului de drept
judecat de acea Curte.
In acest caz, Curtea de casatie
va comunica indatà ministerului
de justitie chestiunea de drept,
controversatä, pentru ca, la trebu-
intä, sd se cearà de guvern inter-
pretarea oficialä a legii dela Pu-
terea legislativä.
66. Toate deciziunile Curtii de
casatiune se publicä In colectiunea
ce poartä titlul de Buletinul Cur-
de Casatiune a României".
TITLUL III.
Dispozitinni generate.
67. Deciziunile Curtilor de apel
definitive sunt supuse la casatiune
pentru rea aplicatiune a legii, pen-
tru cälcare de procedurä, sau pen-
tru exces de putere i necompe-
tintä precum s'a arätat mai sus.
68. Impricinatii vor putea cere
punerea In lucrare a hotäririlor de-
188 LEGI UZUALE. 25 Mantle 1910
finitive date de Curti le de apel sau
de tribunate, insä aceastä punere
In lucrare se va putea suspenda
de partea protivnicä prin asigura-
rea sau depunerea valorii cores-
punzätoare, In caz mimai când va
pomi cererea In casatiune.
Cererea de casatiune suspendä
färä asigurare sau depunere a
valorii procesului punerea In lu-
crare a hotárlrilor privitoare la strä-
mutarea de hotare si la desfiinta-
rea de constructiuni. Asemenea,
In materie de revendicare sau po-
sesie, instanta de fond, a cärei ho-
tärfre este executorie, va putea, In
urma ceretii partii interesate, sä in-
cuviinteze suspendarea cu cautiune
echivalentä valorii imobilului, apre-
cian de instann.
69. Dispozitiunite codului de
procedun civilä privitoare la cau-
zele si la modul de recuzare al
judeatorilor, se aplicä färä dis-
tinctiune i membrilor Curtii de
casatiune si de justitie.
70. Curtea de casatiune, la fi-
nele fiecärui an, va comunica mi-
nisterului justitiei vitiurile sau ne-
ajunsurite ce va fi observat In cur-
sul anului la legislatiunea exislentä.
71. Reinceperea lucrärilor Curtii
de casatiune, dupä vacantele mart,
se va face In sedintá solemnä,
primul-presedinte dând cetire co-
munichii fäcute ministrului justi-
tiei asupra vitiurilor sau neajun-
surilor ce se vor fi observat In
cursul anului judecätoresc In le-
gislatiunea existenn.
In sedintele plenare, adid cu
sectiunile intrunite, ant Curtea cat
ministerul public sunt In uni-
formä ; iar In sedintele sectiunilor
separate, In mica' uniformä.
Acestea se vor hotärf printr'un
regulament administrativ.
T1TLUL IV.
Inspozitinut tinniest transitorii.
72. Recursurile privitoare la pri-
www.digibuc.ro
cini de contencios ad ministra tiv pen-
dinte Inaintea sectiunii a III-a a
Curtii de casatiune, in momentul
punerii acestei legi In aplicare, vor
fi judecate conform legii in vi-
goare In momentul introducerii lor.
73. Recursurile pendinte main-
tea Curtii de casatiune, In momen-
tul punerii In aplicatiune a pre-
zentei legi, se vor judeca fan ra-
port.
In acele recursuri pärtile prigo-
nitoare vor depune mijloacele lor
de casare In termen de trei luni
dela publicarea legii de fatä.
In recursurile pentru judecata
drora legile prescriu terrnene mat
scurte, mijloacele de casare se vor
depune cel mai nrziu in prima zi
fixan dupg publicarea legii de
fatä pentru judecarea lor.
Odatä expirat acest termen, Mot.
un mijloc de casare nu mai poate
fi depus, adäugat sau schimbat,
recursul se va judeca In starea
In care va fi fost atunci, afarä de
cazurile exceptionale apreciate de
Curte.
74. Pricinile dintre particulari
Stat, judete, comune sau alte
autoritäti publice, pentru vätäma-
rea drepturilor particularilor prin
acte administrative de autoritate,
venind Inaintea instantelor judecá-
toresti, conform principiilor gene-
rale ale dreptului, se vor judeca
de urgentä i cu precädere asupra
tuturor celorlalte afaceri.
Tribunalele de judge vor judeca
asemenea pricini in sedintä pu-
blicäi cu completul de cel putin
doi judecätori.
Termenul de apel In asemenea
afaceri va fi de 15 zile dela pro-
nuntarea hotärfrii ancate.
Termenul de recurs va fi de 15
zile dela pronuntarea deciziunii
atacate.
Instanta de fond care a pronun-
tat hotärfrea atacan e datoare si
redacteze hotärlrea cel mai tarziu
 LEGI UZUALE. 25 Mantie 1910
pána in a cincea zi dela pronun-
tare.
Recursul In casatiune e de drept
suspensiv de executare fárA nici o
cautiune.
75. Plata creantelor certe, li-
chide si exigibile, recunoscute In
mod legal sau constatate prin ti-
tlu executoriu, In contra judetelor,
comunelor sau stabilimentelor pu-
blice i neinscrise In bugetul anu-
lui financiar imediat urrnator epo-
cii exigibilitii lor, va putea fi
urmaritä asupra tuturor veniturilor
judetului, comunei sau stabilimen-
tului public debitor.
76. Sunt abrogate legile si re-
gulamentele contrarii legii de Mtg.
Dispozitiunile legii de organi-
zare judecatoreasck cari nu sunt
contrarii celor cuprinse in prezenta
lege, ramân aplicabile membrilor
Curtii de casatiune i personalului
din grefk
77. Regulamente de adminis-
tratie publicä vor determina ser-
viciul interior al Curtii si al gre-
fei i vor desvolta diferitele puncte
de aplicatiune ale acestei legi.
Aceastä lege se va pune In
aplicare la 1 Aprilie 1910.
DECIZILINEI
Pentro distanta re trebnie '5stra1:1 de
Cassa razinelor in exploatArile
de petrol
DIN 25 MARTIE 1910.
Noi, ministrul secretar de Stat
la departamentul industriei si co-
mertului ;
Avänd in vedere referatul pen-
tru aplicarea legilor si regula men-
telor la mine si carieri ;
Având In vedere ca prin regu-
lamentul de administratie i poli-
tie minierk la exploatärile de pe-
1. Aceast5 Decizie" a fost publicatä In
Monitorul Oficial' No. 288 din 25 Mar-
tie 1910. A se vedea la ordinea cronolo-
www.digibuc.ro
189
trol, nu se fixeaza distanta easel
cazanelor de hotarul concesiunii
sau proprietätii vecine ;
Avand in vedere cà prin aceastä
omisiune se poate aduce mari pa-
gube vecinului, care urmeaza
instala sondele sau puturile la dis-
tanta de 40 metri de casa caza-
nului ;
Având in vedere ca, casa ca-
zanului s'ar putea instala chiar la
limita proprietatii vecine, in care
caz vecinul nu-si va putea instala
sondele sau puturile sale, la dis-
tanta de mai mica de 40 metri
de hotar, desi regulamentul pre-
vede o distantä numai de 15 me-
tri de aceasta ;
Având In vedere ingustimea par-
celelor pe cad se fac exploatkile
de petrol, prin lipsa de reglemen-
tare a casei cazanelor s'ar putea
usor Intâmpla ca o parceld sa nu
poatä fi exploatatä ;
Decidem
1. Casa cazanelor la exploatä-
rile de petrol va pästra o distanta
de 25 metri de hotarul concesiunii
sau proprietatii vecine.
2. La parcelele inguste sau la
concesiunile la care aceastä distanta
nu se va putea pastra fata de fie-
care hotar vecin, casa cazanelor
se va instala la mijlocul parcelei
sau concesiunii, iar instalatiunile
vecine vor trebui sa respecte dis-
tantele regletnentare de casa ca-
zanelor.
3. D. sef. al serviciului pentru
aplicarea legilor i regulamentelor
la mine si carieri, este Insärcinat
cu aducerea la indeplinire a deci-
ziunii de fatä.
gica si Regulamentul de administratie
rainier& din 10 Octomvrie 1906,
Vol. III pag. 4190.
190 LEGI UZUALE. 27 Inartie 1910
LEG E1
Pentre organizarea sl adrninistrarea
teatrelor din Romania
DIN 27 MARTIE 1910.
CAPITOLUL I.
Dispozitii generale.
1. Exploatarea teatrelor In Ro-
mania este liberä, cu indatorirea
pentru IntreprinzAtori de a se con-
forma legit de fatA si a se supune
tuturor celorlalte legi i regula-
mente In vigoare, in tot ce pri-
veste ordinea, siguranta i salubri-
tatea publicA.
2. Teatrele actualmente subven-
tionate de Stat, menite sä serveascä
de scoli pentru formarea gustului
public si pentru Incurajarea artei
dramatice române, sub toate for-
mele ei, vor purta singure numele
de »Teatre nationale". Sunt trei
teatre nationale: until la Bucuresti,
unul la Iasi si unul la Craiova.
Ele sunt institutii dependinte de
Stat si recunoscute ca persoane ju-
ridice.
CAPITOLUL 11.
Administrarea teatrelor.
3. Directiunea fiecdrui teatru
subventionat se compune dintr'un
director, dintr'un consiliu de ad-
ministratie i dintr'un comitet de
lecturä. Directorul teatrului din Bu-
curesti se va numi Director ge-
neral al teatrelor". Ministrul in-
structiunii si al cultelor printr'un
delegat al säu, va exercita contro-
lul asupra tutulor teatrelor subven-
tionate.
Consiliul de a dministratie al fie-
cäruia din teatrele subventionate
se compune din trei persoane
anume: un reprezentant al minis-
!. Aceastä Lege° publican in Moni-
torul Oficial" No. 289 din 27 Martie 1910,
a fost votan de Senat in tedinja dela 26
Fevruarie 1910, iar de Camera In acea
dela 15 Martie1910. Prezenta lege, abroga
www.digibuc.ro
terului de instructiune i culte; un
reprezentant al comunei, nurnit de
consiliul comunal, un reprezen-
tant al artistilor societari, dupä o
listä de 3, ales de dânsii i numit
de ministru.
Comitetul de lecturä al Teatru-
lui national din Bucuresti se corn-
pane din cinci persoane i anurne
un reprezentant al Acaderniei Ro-
mane, sectia literarä sau istoricä,
recomandat de dânsa ; un repre-
zentant al facultAtii de litere din
Bucuresti, recornandat de clansa; un
reprezentant al autorilor drarnatici
In vie*, cari au avut cel putin
patru acte sau cloud piese repre-
zentate pe scena Teatrului natio-
tional din Bucuresti, numit de mi-
nistru, dupä o listä de trei, alesi
de autorii drarnatici ; un orn de li-
tere cu o reputatie bine stabilitä,
numit de ministrul instructiunii si
al cultelor ; un reprezentant al ar-
tistilor societari, deosebit de acela
care va figura In consiliul de ad-
ministratie, numit de ministru dupd
o listä de trei, alesi de artistii so-
cietari, fie dintre ei, fie si In afarä
de numärul lor.
La Iasi comitetul de lecturä se
va compune dintr'un reprezentant
al Academiei Române, sectia lite-
rarA sau istoricä, cu domiciliul In
Iai numit de ministrul Instructiei ;
dintr'un reprezentant al facultätii
de litere, recomandat de clansa ;
dintr'un om de litere cu o reputa-
tie bine stabilitA, nurnit de minis-
trul instructiei, i dintr'un repre-
zentant al artistilor societari, ales
de acestia, fie dintre ei, fie afarä
de numärul lor ; la Craiova din
doi membrii, numiti de ministrul
instructiei publice, din cari unul
profesor secundar, i dintr'un re-
prezentant al artistilor societari, ales
vechea lege a teatrelor din 6 Aprilie 1877
(cu mod. din 1892) Vol. Il pag. 373, pre-
cum i Regulamentul ei din 29 lunie 1877
cu modifidrile din 10 August 1906, (Vol.
Il pag. 378 8i VoL Illipag. 4151).
 LEGI UZUALE. 27 Marne 1910
de acestia, fie dintre ei, fie afarä
de numärul lor.
In caz când Academia, faculta-
tea de litere, autorii sau artistii
dramatici, in urma a douä adrese
ale ministerului de instructiune si
de culte, nu deleagá pe reprezen-
tantul lor In comitetul de lecturä,
ministrul va avea facultatea sä nu-
meascä din oficiu pe membrul
respectiv.
4. Membrii directiunilor celor
trei teatre subventionate vor fi nu-
miti prin decret regal. Aceia ai
consiliilor de administratie si ai co-
mitetelor de lecturá vor fi numiti,
pe o perioadä de cinci ani si nu
pot fi revocati decât dupä o väditä
abatere dela datoriile lor.
5. Directorul general al teatre-
lor si directorul teatrului din Iasi
fac parte de drept din comitetele
de studii ale conservatoriilor de
muzica si declamatiune din Bucu-
resti si IasL
6. Directorii celor trei teatre sub-
ventionate au administratia gene-
ralä si intreagä a teatrelor puse
sub conducerea lor, executá toate
dispozitiunile ministrului, ale con-
siliului de administratie si ale co-
mitetului de lecturä. Ei sunt au-
torizati In special :
a) De a ordonanta si de a face
toate cheltuelile arätate in buget;
b) De a contracta orice fel de
furnituri si de a subscrie orice
mandate de platä, In limita credi-
telor disponibile ;
c) De a reprezenta In instant&
ca reclamanti sau pârâti, teatrele
subventionate In orice actiune ;
d) De a putea numi sau desti-
tui Intreg personalul administrativ,
luhnd avizul consiliului de admi-
nigtratie ; iar pentru posturile plä-
tite cu mai mult de 150 lei pe
lunä si cu aprobarea ministerului ;
e) De a contracta cu autorii sau
cu traducätorii pentru piesele ce
ar reprezenta ;
www.digibuc.ro
191
f) De a hotärl In ultima instanta
asupra distribuirii rolurilor si asu-
pra repertorului ;
g) De a da concedii, a incuviinta
despägubiri ( des feux") si grail-
ficatii pânä la suma de 100 lei,
precum si de a pronunta amenzi
si pedepse disciplinare In confor-
mitate cu art. 32 ;
h) De a pune din oficiu la re-
tragere cu pen siune, cu avizul con-
form al consiliului de administratie
si al comitetului de lecturä reunite :
1. Pe artistii societari sau pe
artistele societare cari vor avea 20
ani de serviciu Impliniti ;
2. Pe aceia cari, neavând 20 ani
Impliniti, nu mai sunt In stare de
a-si Indeplini, in mod satisfäcätor
si folositor institutiei datoriile im-
puse de legea si regulamentele
teatrelor, din cauzA de infirmitate,
vitiuri, pierdere a memoriei sau
scädere väditä a talentului.
Deciziunile de punere la pensie
stint definitive si färä nid un drept
de recurs la justitie In privinta
aprecierii motivelor de punere la
pensie.
In ceeace priveste cuantumul pen-
siei cuvenite, ea se va regula dupá
normele prevAzute la art. 39, insä
cu dispensd de varstä.
De asemenea celor prev5zuti la
alin. II de mai sus, cari n'ar avea
cel putin 10 ani serviti, cum cere
art. 39, totusi li se va a corda pen-
sia ca pentru 10 ani serviti.
Artistii cari ar pretinde ca cu-
antumul pensiei ce li s'a recunos-
cut nu este conform cu dispoziti-
unile art. 39, au drept, cu privire
numai la acest cuantum, sä ape-
leze decizia la Curtea de apel res-
pectivä. Apelul se va face in ter-
men de o lunä dela comunicare.
Decizia Curtii e supusä recursului
in casatie, conform dreptului co-
mun.
Directorul poate trece o parte
din atributiile sale unuia din mem-
 192 LEGI UZUALE. 27 Martie 1910
brii consiliului de administratie
sau al comitetului de lecturä.
7. Consiliile de administratie ale
celor trei teatre subventionate ajutä
pe directori In rezolvirea chestiu-
nilor de ordine administrativä, fi-
nanciarä sau disciplinarä. Ele stint
autorizate :
a) De a inchiria prin bunä in-
telegere edificiul Teatrului natio-
nal pentru o searä sau mai multe,
Intrucat aceste Inchirieri nu jig-
nesc menirea institutiunii si nu
irnpedicä bunul mers al reprezen-
tatiunilor societätii dramatice ;
b) De asemenea de a inchiria prin
licitatie bufetele, vestiarele, even-
tual programul Teatrului national;
c) De a pregäti, la sfarsitul fie-
arid an teatral, bugetul anului
teatral urmator si de a-1 supune,
In acest scop, aprobärii ministru-
lui instructiunii si al cultelor ;
d) De a pronunta amenzi si pe-
depse disciplinare, In conformitate
cu art. 32 ;
e) De a hotärl asupra nelntele-
gerilor ivite In exercitiul functi-
unii lor intre artistii dramatici si
directorii trupelor particulare, fie
ei români sau sträini, sat, asupra
neintelegerilor ivite intre trupele
sträine si. impresarii lor, dacA prin
Invoiala Inscrisä intre pärti se va
fi convenit a se deferi consiliului
de administratie.
Hotäririle se vor executa prin
agentii tribunalelor, conform drep-
tului comun si cu formele cerute
pentru executarea hotäririlor Jude-
cätoresti.
Pärtile vor fi citate dinaintea
consiliului de administratie prin
organele administrative. Hotäririle
vor fi executorii. In contra lor se
se poate face recurs In casatie In
termen de o lunä dela pronuntare.
In caz de casare, afacerea va re-
veni dinaintea consiliului de ad-
ministratie, cu Indatorirea pentru
el de a se conforma.
www.digibuc.ro
8. Cornitetul de lecturä are ca
principalä indatorire de a pregâti
repertorul teatrului. Nid o piesä
româneascä sau sträinä nu poate
li jucatä färä invoirea comitetului.
El e Insdrcinat cu revederea tra-
ducerilor din iimbi sträine, având
dreptul de a refuza pe acelea ce
nu i se vor pärea conforme cu ge-
niul limbii noastre.
9. Directorul, luand avizul con-
siliului de administratie, din con-
sideratiuni financiare sau tehnice,
poate sä amâne o piesä admisä de
comitetul de lecturä.
10. Pe scena teatrelor subven-
tionate nu se poate juca deck in
limba românä. Exceptie se face
nuniai pentru reprezentatiunile de
Opel-A" in limbi sträine, ant cat
nu va exista Operd romând- , 0
pentru ale artistilor sträini deo
reputatie cu totul exceptionalä, dirn-
preunä cu trupele lor, cari ar pu-
tea servi ca model artistilor nostri
dramatici. In acest din urmä caz,
insä, va fi nevoie si de aprobarea
comitetului de lecturä si al con-
siliului de administratie, reunite.
11. Comitetul de lecturä al Tea-
trului national din Bucuresti va
decerne la fiecare doi ani ate trei
premii pentru cele mai bune piese
de teatru scrise in limba romanä.
12. In fiecare an comitetul de
lecturä al Teatrului national din
Bucuresti va Intocmi si va publica
lista acelor piese din vechiul re-
pertoriu ce mai pot fi reprezentate
Incä. Aceste piese, dimpreunä cu
acele ce vor fi admise de acum
inainte de catre cornitetul de lec-
turä din Bucuresti, vor alcätui Re-
pertorul definitiv al Teatrului na-
tional". Lista va fi publicatä de
Directiunea generaIä la inceputul
fiedrui an teatral.
13. Teatrele nationale din last
si Craiova vor avea dreptul de a
se servi de repertoriul Teatrului
national din Bucuresti, dar numai
 LEGI UZUALE. 27 Martie 1910
cu consimtimântul autorilor. Cu
aceastA rezervA, Directiunea gene-
rald va fi obligati, in urma cererii
acelor teatre, a pune sä se copi-
eze si sä se trimeatä In termenul
cel mai scurt manuscrisele tuturor
pieselor noui originale sau tradu-
ceri de cari acele teatre ar avea
nevoie. Cheltuelile de copiere
de transport vor fi in sarcina tea-
trelor respective.
14. Teatrele subventionate sunt
obligate sA joace cel putin odatA pe
sAptämäng o piesä originalä româ-
neascA. Ele vor trebui sA reprezinte
In decursul fiedrei stagiuni cel putin
douà piese românesti noui. Aces-
tea vor fi admise la 1nceput nu-
mai provizoriu, iar la sfArsitul sta-
giunii comitetul de lecturd va ho-
tári vor face parte din reper-
toriul definitiv al Teatrului nati-
onal.
15. Directorul teatrelor subven-
tionate In orasele lor respective si
primarii In celelalte comune pot
interzice un spectacol când 11 vor
gAsi imoral. Nemultumitii vor pu-
tea apela la Curtea de apel res-
pectivä, in termen de 15 zile dela
notificarea Incheerii date asupra
mAsurii luate. Termenul de apel,
precum i apelul format, nu sus-
pendä executiunea. Procedura va
fi gratuitä. Autoritä tile administra-
tive vor fi datoare sä Impiedice
orice spectacol in urma cererii Di-
rectiunii teatrelor sau a primarilor
respectivi.
16. Nici o trupä statornicä sau
ambulantA nu va putea juca o piesä
de teatru fArA invoirea autorului,
care va fi In drept sä cearA inscris
dela una din cele trei directiuni,
sau in celelalte comune dela pri-
mari, sä Impiedice reprezentarea
operei sale.
17. Directorii celor trei teatre,
presedinti de drept ai consiliilor
de administatie i ai comitetelor
de lecturA, vor trebui sA le con-
C. HAMANGIU. Suplimentul III,
www.digibuc.ro
193
voace regulat cel putin odatá pe
sAptAmânä in decursul stagiunii
teatrale. In aceste sedinte hotärl-
rile se vor lua cu majoritate de
voturi ; In caz de paritate, votul di-
rectorului va fi preponder ant.
18. Directorii celor trei teatre
subventionate, membrii consiliilor
de administratie i ai comitetelor
de lecturä, precum i primarii In
comunele lor, au dreptul de in-
trare la toate spectacolele publice.
Directorii sau tntreprinzAtorii aces-
tora sunt datori a le rezerva lo-
curi din cele dintâiu, mai dinainte
hotärite.
19. Directorul general al teatre-
lor va primi din bugetul ministe-
rului de instructiune si de culte o
leafä de 700 lei lunar.
Directorii teatrelor din Iasi si
Craiova vor primi :
Cel dela lasi, o leafg de 500 de
lei lunar ; cel dela Craiova, o leafä
de 300 lei lunar.
Membrii consiliilor de adminis-
tratie i ai cornitetelor de lecturä
vor primi din bugetele teatrelor
respective, pentru fiecare sedintä
la care vor lua parte, indemnizare
care nu va putea trece peste 20 lei.
Directorii vor avea drept la o
tantiemä egalä cu aceea a unui
societar, de clasa I din exceden-
tul anual al teatrelor respective.
CAPITOLUL 111.
Despre artist11 dramatici.
20. Artistii teatrului national
sunt de douA feluri : artisti socie-
tari i artisti stagiari.
Nici un artist nu poate deveni
societar f AM a fi fAcut un stagiu
de cel putin trei ani 3n serviciul
Teatrului national.
21. Cei trei directori vor face
parte de drept i cu vot delibe-
rativ din comisia examenelor de
absolvire a claselor de declama-
tie dela ambele conservatorii. Ei
vor hotArt, luand avizul Directo-
7
194 LEGI UZUALE. 27 Marne 1910
rilor conservatoriilor, cari anume
eleve sau elevi vor putea fi ad-
misi ca artisti stagiari In cele trei
teatre subventionate.
22. Sunt trei clase de stagiari.
Se cere doi ani de stagiu spre a
trece dela o clasä la alta.
Se face exceptie numai pentru
artistii stagiari cari vor fi obtinut
un premiu de creatie, pentru cari
acest terrnen se va putea reduce
la un an.
23. Angajarea si licentiarea artis-
tilor stagiari se va hotäri de cdtre
director, cu avizul comitetului de
lecturä. Trecerea lor dintr'o clasä
intr'alta se va hotäri printr'un vot
al acestui comitet. Trecerea unui
stagiar la rangul de societar, pre-
cum §i trecerea societarilor dela
o clasä la alta, se va hotäri prin-
tr'un vot al cornitetului de lecturà
§i al consiliului de administratie,
reunite.
24. Artistul stagiar care in timp
de 5 ani nu va fi obtinut nici o
Inaintare la o clasä superioarä de
stagiari va fi Indepärtat din teatru.
25. Artistul stagiar care va fi
functionat fArà intrerupere timp
de zece ani se va considera ca
intrat definitiv In teatru. El nu
mai poate fi indepärtat deck prin-
tr'un vot al comitetului de lecturä
§i are aceleasi drepturi la pensie
ca si artistii societari.
26. Sunt trei clase de societari.
Se cere trei ani spre a se trece
dinteo clasä In alta.
Se face exceptie nurnai pentru
artistii societari cari au oblinut
doi ani dearândul eke un premiu
de creatie §i pentru cad acest ter-
men se va putea reduce la doi ani.
27. Numkul societarilor va fi
la Bucuresti de douäzeci (20), §i
anume : cinci (5) de clasa intaia,
sapte (7) de a doua si opt (8) de
a treia ; iar la Iasi si la Craiova
de doisprezece (12), si anume :
trei (3) de clasa intaia, patru (4)
www.digibuc.ro
de clasa a doua i cinci (5) de
clasa a treia.
28. TO arti§tii Teatrului na-
tional vor fi retribuiti pe toate
lunile anului.
Nici un artist stagiar nu va pu-
tea fi retribuit cu mai putin de
150 lei lunar la Bucure§ti si de
100 lei la Iasi si la Craiova.
Va fi o deosebire de cel putin
50 lei la Bucuresti si de cel putin
25 lei la Iasi §i la Craiova, intre
retributia diferitelor clase de ar-
tisti stagiari, precum i intre pri-
ma clasa de stagiari §i ultima clasd
de societari. Deosebirea va fi de
cel putin 100 lei la Bucuresti si
de 50 lei la Iasi si la Craiova In-
tre retributia diferitelor clase de
artisti societari.
Societarii singuri vor avea drept
la tantieme provenite din ex-
cedent : societarilor de clasa I §i
directorilor de scenä li se vor dis-
tribui tantieme indoite de acelea
ale societarilor de clasa II ; aces-
tora tantieme indoite de acelea ale
societarilor de clasa
29. Artistii societari de clasa
vor putea fi obligati sh dea lecii
la conservator de diversele mate-
rii ale artei dramatice, färä adaus
de apuntamente. Meritele dovedite
de ei in implinirea acestel sarcini
onorifice vor fi tinute In seam ä
la numirea de profesori titulari
ai conservatorului.
30. Artistii societari de clasa I
vor forma Cornitetul directiei de
scenä", care va da avizul sari Di-
rectiunii teatrului, ori de eke ori a-
ceasta crede de cuviinlä, asupra
tuturor chestiunilor privitoare la
partea tehnicA a reprezentärii pie-
selor.
Directorul va putea insärcina
pe vreunul din acesti artisti ca,
sub conducerea directorilor de
scenä, sau i In lipsa acestora, sä
supravegheze repetitiile sau sä punä
o anumitá piesä in scenä.
 LEG! UZUAI:E. 27 Marne 1910
Directorii de scenä vor fi nu-
mitt de ministru, dupä recoman-
darea directiunii. Ei vor fi alesi
de preferintä In afarà de corpul
artistilor.
31. Vor fi cinci premii de cre-
atie. Ele se vor decerne, la sfk-
situl fiecärui an teatral, artistilor
stagiari sau artistilor societari din
clasele II si III, de dtre comite-
tul de lecturä si de cätre consiliul
de administratie.
32. Pedepsele disciplinare ce se
pot aplica artistilor sunt urtnaloa-
rele :
a) Admonestarea In particular ;
b) Admonestarea In fata cole-
gilor sau afisarea vinei artistului
In sala de repetitie ;
c) Amenzi dela 5 lei Oa la
onorariul pe 15 zile ;
d) Suspendarea dela 2 luni pânà
la un an ;
e) Excluderea pentru totdeauna
din rândurile artistilor Teatrului
national.
Pedepsele dela literile a, b
se pot aplica de cAtre director ;
cea dela litera d de cätre consiliul
de administratie ; cea dela litera
e se va aplica de consiliul de ad-
ministratie i comitetul de lecturä
reunite, iar dacä artistul e socie-
tar se va cere i aprobarea mi-
nistrului de instructiune si de culte.
33. Artistii societari sau stagiari
cari au suferit In decursul unui
an teatral trei pedepse discipli-
nare din cele de sub literele a,
b fi C sau dottä din cele de sub
litera d, ale art. 32, pierd dreptul
de inaintare in decursul acelui an.
34. Artistul societar sau stagiar
care ar voi sä päräseasc5 scena
Teatrului national, va trebui sä a-
nunte directiunea cu cel putin trei
luni Inainte in decursul stagiunii,
si cu cel putin sase In decursul va-
cantelor teatrului. El se face räspun-
zätor de toate daunele pricinuite
teatrului prin cälcarea acestei dis-
www.digibuc.ro
195
pozitii. Pe längä aceasta, artistul
societar va fi considerat ca demi-
sionat, dacä in terrnen de un an
nu va fi revenit asupra demisiei
sale. Dupä acest termen, artistul
societar demisionat nu va putea
fi reintegrat in teatru deck cu
rangul, cu leafa si cu drepturile
stagiarilor de clasa III-a.
35. E absolut interzis artistilor
Teatrului national de a juca pe
scene particulare färä consimti-
mântul directiunii. Ei vor fi Indato-
rati insä ca, cu invoirea directiunilor
respective, sä se punk ori de câte
ori nu va fi nevoie de dânsii in
teatrele din cari fac parte, la dis-
pozitia celorlalte teatre subventio-
nate, pe timp de 15 zile in fie-
care an, and Directitmea acelor
teatre o va cere. In acest caz,
cheltuelile de transport, precum
si Intretinerea, vor fi in sarcina
teatrelor subventionate ce-i vor fi
chemat la dânsele.
36. Directiunite teatrelor sub-
ventionate vor organiza In fiecare
an câte un numär de reprezenta-
tiuni in localitätile tärii In cari nu
existä teatre subventionate. Mo-
dalitatea acestor reprezentatiuni
va fi hotärftä, la Inceputul fiecä-
rui an teatral, de cätre directorii
teatrelor subventionate.
37. Artistii dramatici ai teatre-
lor nationale sunt scutiti de pa-
tentä.
38. Artistii teatrelor subventio-
nate pot deveni membrii ai Cassei
de credit, ajutor si economie a
corpului didactic, fiind asimilati
artistii societari cu membrii cor-
pului didactic, iar artistii stagiari
cu functionarii ministerului de in-
structie si culte.
39. Artistii societari si stagiari
cu o vechime mai mare de 10
ani i cari au etatea de 57 de ani
impliniti, au dreptul la pensie,
din fondul preväzut la art. 46 al
legii de fatä, In modul urmätor :
196 LEGI UZUALE. 27 !Hartle 1910
dad au 10 ani serviti, vor primi
un sfert din suma medie ce au
primit In ultimii 5 ani de servi-
du ; dad au 30 ani serviti, vor
primi Intreaga sumä lunard medie
ce au primit in ultimii 5 ani; iar
pentru fiecare an de serviciu, din-
tre 10 0 30 ani, vor primi un a-
daus anual de 3,75 0/0; 75 010 din
pensia astfel calculatä vor reveni
in mod colectiv copiilor pang la
majorat i femeei, dacd a trait 5
ani de vieata legitima cu sotul ei
0 gat timp cat nu va trece in
altä casatorie.
Timpul servit ca stagiar se tine
in seama la calcularea pensiei.
In caz dud fondul de rezervä
al teatrului subventionat ar fi ne-
indestulätor, lipsa se va repartiza
proportional cu cuantumul pensiei
fiedruia.
40. Dad vreurt artist va Inceta
din vieatä inainte de a putea face
parte din vreuna din categoriile
preväzute la art. 39, vaduva
copiii sai vor avea drept la jumä-
tatea pensiei ce ar fi trebuit sä o
primeascä sotul, dad ar fi servit
10 ani deplini. Dad timpul dé
serviciu al sotului a fost mai mic
de 10 ani, dar nu mai mic de 5
ani, pensia servita sotiei i copii-
lor se va calcula ca §i pentru 10
ani serviti deplin.
41. Cei nemultumiti cu cuan-
tumul pensiei ce li s'a recunoscut,
conform art. 39 0 40, au dreptul
de apel in contra deciziunii comi-
tetului la Curtea de apel respec-
tivä in termen de o lung dela
comunicare. Deciziunea Curtii este
supusä recursului in casatie, con-
form dreptutui comun.
42. Fondurile de rezerva actu-
ate ale teatrelor subventionate 11-
man la dispozitiunea directiunilor
respective spre a face fatä chel-
tuelilor de plata pensiunilor pre-
vAzute prin legea de fall.
www.digibuc.ro
CAPICOLUL IV.
Despre veniturIle I cheltulellle
teatrelor subventionate.
43. Veniturile teatrului national
se compun din :
a) Ca§tigurile reprezentatiunilor
de searä §i de zi ale trupei : se
va juca cel putin de patru ori pe
säptämanä la Bucure§ti i cel pu-
tin de trei ori la la§i 0 la Cra-
iova.
b) Sumele provenite din inchi-
rierea dill teatrului, a bufetelor,
a vestiarelor, eventual a progra-
mului teatrului, etc. ;
c) Subventiile acordate de Stat
fiedruia din cele trei teatre sub-:
ventionate ;
d) Subventiile acordate de co-
munele Bucure§ti, Iai i Craiova
spre acoperirea cheltuelilor de
luminat §i Matzke;
e) O taxä de 5 010, care se va
percepe de cake Stat, sub forma
de timbru mobil aplicat pe bi-
etele de intrare, asupra spectaco-
lelor de cafenele-concerte, varie-
täti, baluri publice, cinematografe,
circuri, precum i reprezentatiuni
dramatice sau lirke §i concerte vo-
cale in limbi sträine, sau in cari,
pe langa limba roman& se va !titre-
buinta i o limba sträina. Aceea§
taxä se va aplica §i concertelor
instrumentale, combinate cu cant
vocal in limbi sträine. Sunt scu-
tite de aceastä tad balurile publice,
concertele §i reprezentatiile date
in scop de binefacere.
Toate spectacolele de natura ce-
lor de mai sus, pentru cari nu se
va percepe o taxa de intrare, vor
pläti, In locul timbrelor, o taxa
fixa de 25 lei in fiecare searä.
Timbrele mobile se vor imprima
de ministerul finantelor §i distri-
bui prin ministerul cultelor §i in-
structiunii publice celor insarcinati
cu vanzarea lor. In Bucure§ti, Iai
§i Craiova, vanzarea timbrelor se
va face prin Directiunile Teatrelor
 LEGI UZUALE. 27 Martie 1910
nationale. In celelalte comune ur-
bane sau rurale vânzarea se va
face prin primäria localä sub pri-
vegherea primarului.
0 remizä de zece la sutä se va
acorda autoritatii teatrale sau co-
munale Insärcinate cu desfacerea
timbrelor.
Toti agentii fortei publice .sunt
datori sa constate Indeplinirea aces-
tei dispozitii §i sä dea concursul
lor autoritätilor competinte In caz
de fraudä.
Pentru fiecare bilet netimbrat se
va pläti in folosul Statului o amendä
egalä cu de 2 ori valoarea biletu-
lui. In caz de recidivä, amenda va
fi indoitä.
Taxele percepute se vor distri-
bui In mod egal Intre teatrele sub-
ventionate din Bucure§ti, Ia§i §i
Craiova.
44. In afard de subventia anu-
alä, Statul va prevedea In bugetul
säu spese de asigurare pentru edi-
ficiile Teatrelor nationale, precum
§i spese pentru administrarea Tea-
trului national din Bucure§ti unde
se aflä sediul directiunii generale
a teatrelor.
45. Excedentul ce ar proveni
la sfAr§itul fiecärui an teatral, se
va Impärti de fiecare din teatrele
subventionate In câte cinci parti
egale: douä pärti se vor trece fon-
dului pensiunilor, douà se vor dis-
tribui dupA normele preväzute la
art. 19, alin. ultim, §i art. 28, alin.
IV, iar o parte va servi ca fond
pentru acoperirea primelor cheltu-
eli ale anului teatral urmätor.
Aceastä din urmA cincime se va
reintregi din primele venituri ale
anului teatral care incepe, se va
värsa la Cassa de depuneri de cä-
tre Directiunea teatrului la sfAr§i-
tul primei luni a stagiunii, 'se .va
capitaliza §i va servi pentru ca la
fiecare cinci ani sA se dea premii
autorilor dramatici români ale cä-
ror opere vor fi produs mai mult
www.digibuc.ro
197
sau vor fi avut o mai mare va-
loare artisticä. In caz de moarte
a unuia din ace§ti autori, premiul
ce i s'ar fi cuvenit va reveni fa-
miliei sale.
Sub nici un cuvânt acest exce-
dent nu poate fi distribuit lnainte
de inchiderea anului teatral.
46. La sfAr§itul fiecärui an tea-
tral, Directiunile celor trei teatre
subventionate vor prezenta minis-
terului instructiunii §i al cultelor
ate un cont exact de intrebuin-
tarea veniturilor lor. Contul, odatä
aprobat de minister, constituie o
descArcare pentru administratiunea
teatrului.
47. In afarä de bugetul ordinar
de venituri §i cheltueli, Directia
generalä a teatrelor va tine in
mod deosebit bugetul fondului
de pensiuni", care nu se va putea
confunda, nici chiar In mod pro-
vizoriu, cu bugetul ordinar de ve-
nituri §i cheltueli.
Bugetul fondului de pensiuni"
va servi exclusiv pentru plata pen-
siilor arti§tilor §i se va-alimenta din:
a) o retinere de cinci la sutà
din venitul brut al tuturor reprezen-
tatiunilor de seara §i de ziva date
pe scena teatrelor subventionate;
b) o retinere de zece la sutä
din lefurile arti§tilor de toate gra-
dele ;
e) o retinere de zece la sutä din
pensiunile §i ajutoarele teatrului;
d) partea din excedentul anual
prevAzutA la art. 45 ;
e) amenzile personalului tea-
trului.
4S. Directorii de scene, regi-
sorii, suflorii, cassierii, controlorii
§i toti functionarii teatrulut, In
afarä de personalul inferior de ser-
viciu, vor fi retribuiti pe toate lu-
nile anului §i vor fi la dispozitia
Directiunii In tot acest interval.
Ei vor avea dreptul la pensiuni
din fondul preväzut la art. 47 al
legii de fatä, dar dupä normele
198 LEGI UZUALE.
legii generale de pensiuni a Sta-
tului. In acest scop li se vor face
aceleasi relined ca i la artistii
teatrului.
CAPITOLUL V.
Dispozifluni tranzitorli
49. Un regulament va intregi
va lämuri mai amänuntit dispozi-
tiunile legii de fatä.
In termen de trei luni dela pro-
mulgarea legii acesteia, Directiu-
nea generalä a teatrelor va fixa
listele stagiarilor, pe cari îi va Im-
pärti dui:4 normele legii de fatä.
Societarii actuali ai teatrului lj
pästreazd drepturile materiale cAs-
tigate ; ei vor intocmi o categorie
deosebità de societari in afarà de
clase : hors classe". De aci Ina-
inte insä locurile vacante nu se
vor Implini decât conform pres-
criptiunilor art. 27.
In toatä aceastä perioadà de Iran-
zitie comitetul directiei de scenä"
se va compune din cinci artisti so-
cietari, alesi in fiecare an de co-
mitetul de lectur).
50. Actualii artisti pensionad ai
Teatrului national, precum
societari In functiune, cu o
vechime in teatru mai mare de
15 ani, se vor bucura de prescrip-
tiile art. 39.
Artistii cu o vechime mai micä
de 15 ani, spre a se bucura de
1. AceastA ,,Decrzucrze" a fost publicatA
In Monitoral Oficial" No. 289 din 27
Martie 1910. A se vedea la ordinea lor
cronologicA Legea din 12 Aprilie 1908 si
Jurnalul din 11 Iunie 1908. Supl. I pag.
562 si 830.
2. latä referatul d-lui rninistru de finanfe
eltre consiliul de ministri.
Domnilor
Preful cu care distileriile din fail sunt
datoare sA vAndä petroleul lampant, se
formeazA din titre de 4 pAnA la 4,50 lei
reprezentAnd cheltuelile de transformare,
la cari se adaugá preful mijlociu pe suta
de kilograme de fifei. Acest pref odatA
fixat se menfine cat timp prelul fifeiului
rämäne acelas.
Tifeiul socotit pe lei 3,80 suta de kilo-
grame la ultima stabilire de pref pentru
www.digibuc.ro
27 Marne 1910
prescriptiunile art. 39, vor trebui
sä facä la cassa teatrului, In ter-
men de cel mult zece ani, värsä-
mintele pe cari ar fi trebuit sd le
facä dela intrarea lor In cariera
dramatieä. Modalitatea In care se
vor face aceste värsäminte se va
fixa de cätre consiliul de adminis-
tratie al Teatrului national din Bu-
curesti, tinându-se In seamä pen-
tru fiecare artist si de retinerile
ce i s'au fäcut prin cele douä parti
de societar cu cari se alimenta
,fondul de rezervä", potrivit art.
105 din vechiul regulament al tea-
trelor.
51. Orice legi, regulatnente
dispozitiuni contrarii acestei legi
sunt i rämân abrogate.
DECIZIUN E'
Relativi la preful petrolenlni
lampant 2
DIN 27 MARTIN 1910.
J. Pretul cu care distileriile din
taxi vor avea sä vändä petroleul
lampant, cu Incepere dela I. Apri-
lia 1910, se fixeazä la lei 8,10
maximum pentru suta de kilo-
grame.
11 i cel din urmä.D. minis-
tru al finantelor este insärcinat cu
indeplinirea dispozitiunilor acestui
jurnal i sä aducA la cunostinta
distileriilor aceastä schimbare de
pret.
petrol aprobatä de consillul munstrilor se
vinde astäzi cu lei 3,60 maximum. Preful
fifeiului schimbAndu-se, urmeazä, conform
prevederilor art. 9 al legii pentru impAr-
tirea consumului de petrol lampant 1ntre
distileriile din Ora', sä se fixeze din nou,
preful cu care distiläriile trebuie sä vfindä
petroleul, cu incepere dela 1 Aprilie 1910.
'Mrs de lei 3,60 ca pref al fiteiului,
aclaugatA la cea de lei 4,50 costul cheltu-
elilor de transformarea lui, dau ca pref
al petroleului lampant lei 8,10.
Pentru aceste motive, am onoare a vä
propune sa se fixeze la lei 8,10, preful
maximal cu care clistileriile din farä au sä
vAndA petrolcul lampant, cu incepere dela
1 AprlW1910, i vä rog sA binevoiti a
semna aläturatul jurnal pntru fixarea
acestui pref.
 LEGI UZUALE.
LEGE1
penura lixarea veniturilor si cheltuelilor
Statulni pe exercifiul 1910-1911
DIN 28 MARTIE 1910.
T1TLUL I.
§ 1. Credite deschise.
1. Pentru cheltuelile ordinare si
extraordinare ale exercitiului 1910-
1911, se deschide ministrilor cre-
ditele specificate In tabela gene-
ralä aläturatä la aceastä lege.
Aceste credite se aplicä la da-
toria publicA, la lista civilä, la do-
tatiunea Corpurilor legiuitoare, la
Curtea de conturi, la serviciul ge-
neral al tuturor ministerelor, la
cheltueli de regie si de percepere
ale impozitelor §i veniturilor pu-
blice, la prime, la restituiri, astfel
precum rezultA din bugetele spe-
ciale ale fiecArui minister, consti-
tuind o sarcinA pentru Stat de lei
454.194.583.
2. Creditele suplimentare §1 ex-
traordinare, ce guvernul va fi ne-
voit sà-si deschidA In cursul exer-
citiului 1910-1911, conform art.
54 §i 55 din legea asupra contabi-
lifAtii publice, vor fi märginite la
suma de lei 2.643.237.
§ 2.ImpozIte si venituri autodzate.
3. Contributiunile directe si in-
directe, veniturile monopolurilor
Statului, arenzile si chiriile, emba-
ticurile, taxele postale, telegrafice
si telefonice, taxele cäilor ferate,
veniturile diverse §i extraordinare,
anume trecute In bugetul de ve-
nituri, se vor Implini dupä legile
speciale.
Pretul särei geme, destinatä con-
sumatiunii interioare, este fixat prin
legea specialä a serviciului sali-
nelor.
Pentru export guvernul este au-
1. Aceasn Lege publican in Monito-
rul Oficial" No. 290 din 28 Mantle 1910,
a lost votan de Adunarea deputatilor in
www.digibuc.ro
28 Martie 1910 199
torizat a face asupra acestui pret
reductiunile cuvenite, conform cu
cele stabilite prin legea specialä a
serviciului.
§ 3. Evaluatiunile, aile si mijloacele,
rezultatul general al bagetnlul si
mijloacele speciale de servicia.
4. CAile si mijloacele aplicabile
cheltuelilor bugetului general pe
exercitiul 1910-1911, sunt evalu-
ate la suma de lei 461.079.942.
5. Rezultatul general al buge-
tului exercitiului 1910-1911, se
rezumä astfel :
Impozite si venituri
Lei 461.079.942
Cheltueli ordinare
si extraordinare o 456.837.820
Diferentd » 4.242.122
Aceastä cifrA reprezintA partea
fondului de rezervä cuvenitA admi-
nistratii cäilor ferate, lei 3.242.122
si pentru constructiunea liniei Bk.-
ladGalati lei 1.000.000.
TITLUL II.
Venitari si cheltue0 pentru
servieli speciale.
6. Pentru lucrkile extraordinare
guvernul este autorizat a efectua
cheltuelile necesare In marginea
creditelor deschise si a resurselor
speciale de cari ar dispune, con-
form diferitelor legi speciale.
7. Veniturile si cheltuelile Ca-
ssei de depuneri, consemnatiuni si
economie, ale Eforiei spitalelor ci-
vile din Bucuresti, ale Epitropiei
Sf. Spiridon din lasi, se vor efec-
tua conform bugetelor lor aprobate
de Adunarea deputatilor.
Veniturile §i cheltuelile tArgu-
rilor de rämätori §i de vite se vor
efectua dupä bugetele lor speci-
ale, aprobate de ministerul agricul-
turii si domeniilor, conform art.
sedinta sa dela 27 Martie 1910, impreuna
cu tabourile aci anexate.
200 LEGI UZUALE. 28 Martie 1910
246 din legea asupra contabilitAtii
publice.
In conformitate cu art. 44 din
legea asupra impozitului bAuturi-
lor spirtoase, prima pentru expor-
tul alcoolului se fixeazä pentru a-
nul 1910-1911 la bani 1 1/2 de
grad pentru fiecare decalitru de
spirt exportat.
TITLUL III.
Serviciul special al jadetelor,
al cornanelor 'Id al Came-
rilor de comert.
S. Pentru serviciul special al ju-
detelor se autoriza perceperea ze-
cimilor votate de consiliile judetene
asupra principalului contributiuni-
for directe, asemAnat legilor cari
reguleazA zecimile judetene si e-
fectuarea cheltuelilor dupä buge-
tele aprobate, conform art. 186
din legea asupra contabilitatii pu-
bike.
9. Pentru serviciul comunelor
se autoriza perceperea zecimilor
votate asupra principalului contri-
butiunilor directe dupA legile spe-
ciale i efectuarea cheltuelilor dupA
bugetele aprobate, conform art. 202
www.digibuc.ro
din legea asupra contabilitAtii pu-
blice.
10. Pentru serviciul Camerilor
de comert se autoriza, conform le-
gilor speciale, perceperea zecimi-
lor asupra taxelor de patentä
efectuarea cheltuelilor dupä buge-
tele aprobate, conform art. 246 din
legea asupra contabilitätii publice.
TITLUL IV.
Dispozitianl diverse.
11. Este cu desAvArsire opritA
implinirea oricAror contributiuni di-
recte, oricäror taxe si venituri, al-
tele deck cele trecute in bugetul
veniturilor i autorizate prin legea
de fata, sub orice titlu si sub orice
numire ar fi, afarä numai de acele
impozite ce s'ar creia prin legi
speciale.
Autorititile cari ar ordona im-
plinirea lor, functionarii cari ar face
repartitiunea si, in fine, toti agen-
tii cari ar implini asemenea clAri
nelegale, se vor da judecAtii si se
vor pedepsi conform legilor in vi-
goa re.
202 LEGI UZUALE. 28 Martie 1910 LEGI UZUALE. 28 Martie 1910 203

BUGETUL GENERAL AL STATULUI PE EXERCITIUL 1910- 1911.

RECAPITULATIUNE GENERALA

VENITURI Evaluatiuni CHELTUELI Credite

Impozite directe 43.880.000 Ministerul de räsboiu 61.174.668

indirecte 73.330.000 de finante 197.627.608
Drepturile de timbru i inregistrare 26.000.000 de culte 44.073.526
Monopolurile Statului 67.460.000 de interne 46.388.411
Serviciile publice 112.639.000 de lucrki publice 81.633.618
Domeniul Statului 29.044.000 de justitie 10.534.156
Subventiuni 20.216.000 agriculturii si domeniilor 7.339.146,
comertului i industriei 2.435.755'
Venituri speciale provenite din adrninis- de externe 2.942.057
trarea ministerelor. Consiliul de ministri 45.638
Ministerul finantelor 454.194.583
66.254.250
» de interne 5.910.096 Fond pentru deschidere de credite, conform a-
» de justitie 1.819.000 läturatului tablou, din cari pe searna Statului
» de externe 249.000 lei 1.809.508
O agriculturii si domeniilor 277.000 pe seama fondurilor Casselor spe-
» industriei si comertului 1.452.000 ciale lei 833.729 2 643 237
. de rásboiu 615.455
de lucrki publice 456.837.820
» 2.435.600
O de culte 9.498.541 De trecut din beneficiul editor ferate
pentru fondul de rezervä al aces-
tei administratii lei 5.860.000
din care scäzându-se anuitatea im-
prumutului de 45.000.000 efectiv,
conform legei sanctionatä cu de-
cretul regal No. 252 din 11 Fevrua-
rie 1910, lei 2.617.878
3.242.122
Pentru continuarea lucrärilor cons-
tructiunii liniei GalatiBarlad lei 1.000.000 4.242.122
461.079.942 461.079.942

www.digibuc.ro
204 LEGI UZUALE. 28 Martie 1910
Tab lou pentru specificarea fondului pentru deschideri de credite suplimentare ji extraordinare.

SPECIFICAREA FONDULUI 1910-1911

Ministerele . . 1.809.508
Cassa pensiunilor . . . . . . . 381.800
Fond pentru Imbunätätirea culturii tutunului . . 65.700
Cassa de ajutor a lucrätorilor Regiei monopolului
Statului . . 184.750
Cassa dotatii oastei 12.547
» §coa1eIor . 35.390
» bisericii . 25.000
Fond pentru epizootii 8.704
» » epidemii . . . . 46.546
Fondul serviciului veterinar de cale feratä 14.040
Cassa de ajutor a sergentilor de oras . 3.432
» » a jandarmilor rurali . . 2.800
Fondul serviciului sanitar la porturile maritime 12.520
Serviciul hidraulic . . . . 35.000
Cassa de ajutor i retragere a notarilor. . . . 4.000
Cassa pentru asigurarea comunelor rurale contra
incendiului. . 1.500
Total . 2.643.237

DECIZIUNE' Dupà nevoia corespondenth se

relativi la formatal hârtiel qi la cores-
pondenta administratiilor publice
DIN 28 MARTIE 1910.
Cancelariile administratiilor pu-
blice, vor intrebuinta pentru cores-
pondentä i comunicäri numai ju-
mätäti i sferturi de coli.
I. WS si referatul d-lui prejedinte al con-
siliului, atre consiliul de ministri.
Domnilor
Cheltuelile de cancelarie ce se inscriu
anual in bugetele administratiunilor pu -
blice, se urea, precum stiti la o tifra foarte
insemnata si totusi aceste alocatiuni sunt
Ina depäsite In fiecare an prin deschi-
deri de credite suplimentare. Cauza prin-
cipala a raului este risipa ce se face cu
toate furniturile de biurou ji In deosebi
cu hârtia si cu imprimatele.
Spre a se inlatura aceastä risipá, trebuie
sa se ia si In a dministratiunile noastre
publice, masurile cari s'au adoptat in toate
celelalte tad.
vor intrebuinta sferturi de coli
pentru textele cari nu necesiteazä
un format mai mare. Pentru co-
respondenta §i comunicdrile cad
n'ar IncApea pe un sfert de coalä,
scrisä pe amândouà pärtile, se vor
intrebuinta jumätäti de coli. Pen-
tru rapoarte §i alte acte cari n'ar
In ceeace priveste imprimatele trebuie
ca toate administratiunile sa renunte la
luxul ce obicinuesc in alegerea calitatii
hartiei si in facerea legaturilor; trebuie a-
semenea, ca numarul imprimatelor sä fie
proportionat dupa trebuinte ji sa nu rA-
mAnä neintrebuintate registre si formulare,
cu miile de kilograme, la mice schimbare
de dispozitiuni.
In ceeace priveste hartia de cancelarie
trebuie sa nu se mai intrebuinteze in co-
respondente ji. In comunicari cleat jumii-
tAti si sferturi de coli, precum este uzul
in cancelariile cele mai mgri ale Statelor
sträine. Dupa trebuinta corespondentei se
vor intrebuinta: sferturi de coli pentru
textele cari nu necesiteaza un format mai

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 30 Martie 1910
Incäpea pe o jumätate coalä pe
amândoud pättile, se vor intrebu-
inta mai multe jumätäti de coli.
Atât jumätatile cat si sferturile de
coli vor trebui sä poarte imprimat
numele administratii care le Intre-
bui nteazä.
Pentru concepte, cari urmeazd
a se scrie pe hârtie ordinark se
vor intrebuinta, dupa normele sta-
bilite mai sus, tot jumätäti §i sfer-
turi de coll.
Nid o administratie publicä nu
va mai avea coli intregi, ci numai
jumätäti §i sferturi de coli. Hârtia
ce s'ar gäsi In depozitele autori-
tätilor, furnizatä In coli Intregi, se
va täia In jumätäti i sferturi de
coli, spre a se intrebuinta conform
cu prevederile de mai sus.
Formula a§a zisä de politetä, se
va suprima din toate corespon-
dentele si comunicärile adminis-
tratiilor publice.
Rapoartele adresate Maiestätii
Sale Regelui se vor scrie pe pa-
gina Intaia si a doua a unei coli
Intregi, iar decretele sau mesagiile
mare. Pentru corespondenta i comunicf -
rile cari n'ar incApea pe un sfert de coalä,
scrisä pe ambele parti, se vor intrebuinla
jumatAti de coli ; in fine pentru rapoarte
si alte acte cari n'ar incapea pe o juntä-
tate de coalä, pe ambele parti, se vor in-
trebuinta mai multe jumätäti de coli.
Pentru a asigura rezultatul masurei ce
propunem, este dar necesar ca, in nici o
cancelarie, sä nu se mai afle coli intregi
la dispozitia functionarilor, cari in puterea
obiceiului, ar putea Inca urma a le intre-
buinta de preferintä.
Conformandu-ne ordinului expres al Ma-
iestatii Sale Regelui, rapoartele adresate
Maiestiifii Sale vor fi scrise pe pagina I-a
si a doua a unei coli intregi, si decretele
sau mesagiile Regale pe paginile a 3-a si
a 4-a ale aceleiasi coli.
Am onoalea, d-lor ministri, sä vä propun
sa adoptati, in toate cancelariile ce depind
de departamentul d-voasträ aceste mäsuri,
privitoare la furniturile de biurou, dispu-
nand ca intrebuintarea hArtiei in cancelarii
sA fie regulatä in conformitate cu dispo-
zitiunile aratate mai sus si cu formularele
pe cari le anexez la prezentul referat.
Wartia ce s'ar asi la depozitele autorità-
tilor, furnizatA in coli intregi, se va tAia
www.digibuc.ro
205
regale pe pagina treia §i a patra
a aceleeasi coli.
Drept model pentru aplicarea
dispozitiilor prezentului jurnal, vor
servi formularele aläturate pe lângä
referatul d-lui pre§edinte al consi-
liului mini§trilor.
L E G El
Pentru infiintarea easel pidurilor.
DIN 30 MAMIE 1910.
§ 1.Seopul Cassel pidurilor
J. Pe Iângä ministerul agricul-
turii si domeniilor, si sub autori-
tatea ministrului, se Infiinteazä in-
stitutiunea numitä Cassa ',Mari-
bor", al cärei scop va fi :
a) A administra fondurile create
prin aceastä lege, precum §i prin
oricare alta, avand ca destinatiune
sporirea suprafetei domeniului sil-
vic al Statului, conservarea, rege-
nerarea si punerea In valoare a
pädurilor existente, precum §i a
celor pe cari le va cumpära ;
b) A dispune ridicarea In plan
in jumatäti ¡I sferturi de colt. Chiar hartia
ordinara de concepte va trebui sa fie in-
trebuintatä in acelas f el.
lmi permit sa vA atrag atentiunea cA
din cauza risipei de hartie, dosarele au
un volum indoit si intreit mai mare deck
cel normal, jumitate din cuprinsul lor Hind
baffle albä. Aceasta cere si arhive de douä
trei ori mai mari si ezplica, in parte, cum
cele actuale nu mai sunt indestulatoare la
autoritAtile administrative si la cele jude-
catoresti.
Dosarele, in urma intrebuintarii sfertu-
rilor si jumatatilor de coli, se vor forma
dupä modelul aci alAturat; ele se vor pu
tea consulta mai cu inlesnire si vor ocupa
un loc mult mai restrans, in arhive.
In fine, mai propun ca formula finalä,
asa zisä de politetä, din corespondentele
oficiale si care nu prezinta nici o utilitate,
sA fie suprimata in mod general de toate
administratiunile publice.
1. Aceastä Lege" publicata in Moni-
torul Oficial" No. 91 din 30 Martie 1910,
a fost votatä de Camera in sedinta dela
10 Martie 1910, iar de Senat in acea dela
22 Martie 1910.
206 LEGI UZUALE.
a pädurilor Statului si a locurilor
goalc din perimetrul lor, a le ho-
tärnici si a le asigura stabilitatea
limitelor prin semne de hotar dupä
formele stabilite in regulamentul
de hotärnicia izlazurilor comunale ;
a dirige, controla i executa toate
operatiunile privitoare la intocmi-
rea i aplicarea amenajamentelor,
a regulamentelor de exploatare
studitlor preväzute in codul silvic;
a face lucräri pentru corectiunea
torentilor si pentru consolidarea
terenurilor expuse surpärilor ;
c) A cumpära pädurile oferite de
Cassa ruralä, aflätoare pe moiile
cumpärate de aceastä institutiune,
In conformitate cu legea sa orga-
nicä i cu dispozitiunile cuprinse
in prezenta lege;
d) A cumpära In deplinä pro-
prietate, sau numai spre exploa-
tare, päduri intregi, sau numai por-
tiuni dintr'insele apartinând mos-
nenilor sau räzesilor i fostilor da-
casi improprietäriti la 1864, precum
golurile sau poienile din inte-
riorul sau din jurul pädurilor lor ;
e) A cumpära in deplind pro-
prietate, sau numai spre exploa-
tare, päduri particulare Intregi sau
numai portiuni dintr'insele, a cäror
mentinere in mod permanent, datä
fiind situatiunea lor, natura si con-
figuratiunea accidentalä a solului,
este necesarä din punctul de ve-
dere al interesului general ori a-
cela de a se Inlesni exploatarea
pädurilor Statului vecine, precum
golurile sau poienile din inte-
riorul sau din jurul pädurilor cum-
pärate ;
f) A cumpära päinânturi impro-
ductive, terenuri lipsite de vege-
tatie lemnoasä spre a se crea pä-
duri de protectie, proprietäti strä-
ine aflätoare in perimetru päduri-
lor Statului, precum i terenuri des-
pädurite din regiunea muntoasä a
tärii, in scopul impaduririi sau im-
bunatätirii päsunilor printr'o cul-
www.digibuc.ro
30 Martie 1910
turd pastoralä, rationald, combinatä
cu cea forestierd;
g) A schimba poieni i goluri
din perimetrul pädurilor Statului
sau portiuni din aceste päduri, In
caz când portiunile pe cari Statul
le-ar primi in schimb ar fi vecine
sau trebuincioase Statului pentru
regularea perimetrului pädurii lui,
pentru Impädurire, exploatare sau
pdsune ;
lz) A fixa pretul i conditiunile
de cumpärare a pädurilor i tere-
nurilor enumerate la alin. c, d, e
§i f de mai sus, precum si a schim-
burilor preväzute la alin g ;
t) A administra fondurile depuse
de particulari pentru asigurarea re-
generärii pädurilor lor supuse re-
gimului silvic ;
j) A arenda poienile din peri-
metrul pädurilor Statului si golu-
rile de munte, sau a regulamenta
folosinta lor In chipul cel mai a-
vantagios pentru interesul pädu-
rilor ;
k) A exercita controlul si supra-
vegherea asupra agentilor silvici ai
Statului da avizul asupra
tuturor chestiunilor privitoare la
päduri, la bugetul lor, la persona-
lul tehnic i la invätämântul sil-
vic;
1) A aviza la numirea persona-
lului trebuincios indeplinirii sco-
pului säu si la organizarea intregii
sale administratiuni.
2. Cassa pädurilor are toate drep-
turile unei persoane juridice, pu-
tând primi donatiuni i legate,..a
poseda bunuri miscätoare i ne-
miscätoare, a intenta actiuni i fi-
gura In justitie, prin administra-
torul ei, ca reclamantä i pârâtä.
§ ILFouduriie Cassei Waffler.
3. Pentru Indeplinirea scopurilor
ei se acordd Cassei pädurilor ur-
mätoarele fonduri:
a) Sumele ce se vor prevedea
In bugetul anual al ministerului
 LEGI UZUALE. 30 111artie 1910
agriculturii $i al domeniilor pentru
cheltueli de administratie;
b) 5 0/0 pentru exercitiul 1910
1911 $i 10 0/n, cu incepere dela
exercitiul 1911-1912, din venitul
anual provenit din vanzarea spre
exploatare a pädurilor Statului, pre-
cum si din mice produse lemnoase
sau nelemnoase din perimetrul a-
cestor päduri ;
e) Suma anuala de 5.000.000 lei
acordatä ministerului agriculturii
si domeniilor prin legea din 23
Decemvrie 1908. Emisiunea rentei
pentru 5.000.000 lei efectivi se va
face anual $i. in mod obligatoriu
de ministerul de finante; ea se va
trece in bugetul Cassei padurilor
$i se va intrebuinta in cumpärari
de päduri dela Cassa rurala.
Daca la finele anului intreaga
sued nu va fi intrebuintatä in a-
acest scop, prisosul se va intre-
buinta de Cassa pädurilor tot in
cumparari de päduri, conform legii
de fatä;
d) Pretul rezultat din vanzarea
tuturor bunurilor Statului cari se
vor face cu incepere dela 1 Apri-
lie 1910;
e) Venitul poienilor din perime-
trul pädurilor $i a golurilor de
munte;
f) Sumele ce se vor incasa ca
despigubiri, amenzi, sau sub orice
alt titlu, provenite din violarea dis-
pozitiunilor codului silvic sau a con-
tractelor $i stabilite fie prin hotä-
rid judecatore$ti, fie prin tranzac-
tiuni ;
g) Sumele ce vor ramane dis-
ponibile la Cassa de depuneri si
consemnatiuni, pe ziva de 1 Apri-
lie 1910, din fondul plantatiunilor
comunale din Dobrogea ;
h) Sumele depuse de proprieta-
di particulad pentru asigurarea pa-
zei $i regenerarea pädurilor lor $i
cari nu se vor putea intrebuinta
deck in acest scop;
if Veniturile fondurilor Ca sei pa-
www.digibuc.ro
207
durilor, precum $i orice alte fon-
duri sau venituri ar dobandi acea-
stä institutiune prin donatiuni, le-
gate, etc., sau prin orice alt mod.
§ CI.Administrarea Cassei 'Marilee.
I. Administratiunea Cassei padu -
rilor este incredintata unui admi-
nistrator $i unui consiliu de admi-
nistratie.
Administratorul se nume$te pe
termen de 10 ani, neputänd fi re-
vocat cleat in caz de abatere gra-
vä sau de rea credinta $i in urma
avizului motivat al consiliului de
administratie.
Consiliul de administratie se
compune din 7 membri, dintre cari
6 desemnati de ministrul agricul-
turii $i domeniilor, iar al 7-lea, de
Eforia spitalelor civile din Bucu-
resti. Intre membrii desemnati de
ministru va figura un membru din
consiliul de administratie al Ca-
ssei rurale $i un membru din Con-
siliul superior al agriculturii.
Numirea administratorului si a
membrilor consiliului de adminisl
tratie se va face pdn decret rega-
de catre ministrul agriculturii $i
domeniilor $i conform jurnalului
consiliului de mini$tri.
Durata functiunii acestor mem-
brii este de 5 ani, dela data nu-
midi, putand fi dupa expirarea man-
datelor lor numiti din nou. Con-
siliul alege din sanul lui un pre-
sedinte $i un vice-pre$edinte. Func-
tiunile acestora dureaza atät cat
consiliul nu va procede la alege-
rea altora.
Administratorul este dator a lua
parte la $edintele consiliului, pre-
zentand toate chestiunile supuse
deliberadi sale.
Consiliul de administratie lu-
creazä cu majoritatea membrilor
ce-1 compun $i decide cu cel pu-
tin patru voturi din cele exprimate.
Minoritatea este tinutä ali motiva
parerea,
208 LEGI UZUALE. 30 Marne 1910
In urma convocärii administra-
torului, consiliul se intruneste cel
putin de douä ori pe lunä.
Membrii consiliului de adminis-
tratie primesc câte un jeton de
prezentä la fiecare sedintä i o in-
demnizare in caz de deplasare,
care se va stabili prin regulamen-
tul de aplicatiune al acestei legi.
5. Atributiunile consiliului de
administratie sunt:
a) A lua mäsuri pentru buna
functionare a Cassel pädurilor fä-
când propuneri in acest sens,
a exercita toate drepturile i sar-
cinile preväzute la art. 1 al legii de
fatä, in codul silvic, precum
orice altä lege cu privire la päduri ;
b) A se rosti asupra contracte-
lor de Incheiat, asupra scoaterei In
vanzare a pädurilor Statului si al re-
zultatului licitatiunilor, asupra vân-
zärilor prin bunä invoialä, asupra
transactiunilor pentru mice amenzi,
despägubiri sau cheltueli sub odce
titlu, pretinse sau cuvenite pe baza
codului silvic, precum i asupra
oricäror procese sau transactiuni
privitoare la päduri ;
c) A aviza, dupä propunerea ad-
ministratorului, la numirea, Main-
tarea i modifichile de adus In
numärul i compunerea persona-
lului administrativ, sau oricärui al-
tul, necesar functionärii Cassei pd-
durilor i indeplinirii scopului ei;
d) da avizul asupra buge-
tului Cassei pädurilor prezentat de
administrator, asupra salariilor, di-
urnelor i indemnizatiunilor de
acordat personalului din adminis-
tratiunea centralä si a celui din
serviciul exterior :
e) A-si da avizul asupra tuturor
chestiunilor privitoare la päduri,
cari i s'ar supune de ministerul
agricultudi i domeniilor ; a pro-
pune el insusi oHce mäsurä ar
crede de cuviintä i, In fine, a
controla si supraveghea executarea
lucrArilor si mäsurilor hotdrIte.
www.digibuc.ro
6. Ministrul agriculturii si do-
meniilor are dreptul sà controleze
sä verifice, In tot timpul, mer-
sul Intregii administratiuni a Ca-
ssei pädurilor i sä impunä orga-
nelor ei mäsurile de indreptare pe
cari le va crede de cuviintä. El
poate lua parte la sedintele con-
siliului, in care caz va prezida
consiliul.
Toate avizele consiliului i ac-
tele administratorului nu se pot
pune In executare fàrà aprobarea
prealabilä a ministrului agricultu-
ru i domeniilor.
In caz and ministrul nu ar a-
proba, va trebui sà motiveze acea-
sta, iar hotädrea care se va pune
In lucrare va fi deciziunea moti-
vatä a ministrului.
7. Atributiunile administratoru-
lui Cassei pädurilor sunt cele ur-
mAtoare :
a) Intocmeste bugetul Cassei pä-
durilor pentru venit si cheltueli
si-1 supune spre deliberare consi-
liului de administratie ;
b) Ia toate mäsurile de ordine
disciplinä asupra intregului per-
sonal al Cassei pädurilor ;
e) Tine licitatiile, incheie con-
tractele, face tratärile, tranzactiu-
nile i alcätuirile de odce naturä,
in conformitate cu deciziunile con-
siliului de administratie, aprobat
de ministru ;
d) Subscrie toatä corespondenta
Cassei pädurilor ;
e) Dispune intrebuintarea fon-
durilor bugetare, pe baza deciziu-
nilor consiliului de administratie
aprobate de ministru si semneazd
ordonantele de platä ;
f) Reprezintä In justitie Cassa
pädurilor, fie ca reclamantä, fie ca
pârâtä, si clà toate delegatiunile
In acest scop.
Procesele de mice spetä, In cari
drepturile sau pretentiunile nu ar
trece de 3.000 lei, se pot intenta
de administrator singur.
 LEM UZUALE. 30 Mantle 1910
Inchiderea oridrui proces, ca
transactiunile de orice fel, nu le
va putea face Insä deck cu avi-
zul consiliului de administratie,
aprobat de ministru ;
g) Va putea aproba cheltueli
orice vanzAri sau inchirieri Ora
la o valoare de 5.000 lei ;
h) El dirijad, In fine, toate afa-
cerile Cassei pädurilor In limita le-
gilor si executä toate deciziunile
mäsurile luate de consiliul de
administratie ì aprobate de mi-
nistru.
§ IV.Cumpdrarea 'Muffler dela Cases
maid.
S. Potrivit art. 21, alin. I al le-
gii constitutive a Cassel rurale, Sta-
tul este obligat sä cumpere toate
pädurile situate pe moiile sloban-
dite de aceastä Cassä. Se excep-
teazä dela aceastä regula padurile
de o suprafatä mai mid de 50
hectare si situate la mai mult de
10 klm. de cea mai apropiatA pä-
dure a Statului, dacä ele nu cad
In prevederile alin, e, f, g §i h
de sub art. 1 al codului silvic, sau
dacä terenurile pe care ele se gä-
sesc nu ar fi, In caz de defrisare,
cu desävarsire improprii culturii
päsunatului. In aceste din urmä
cazuri, Cassa pädurilor este obli-
gatä de a cumpära i aceste pä-
duri, cu facultatea, frisk de a le
revinde comunelor pe teritoriul cA-
rora sunt situate, dup5 regulele
stabilite de legea pentru insträi-
narea bunurilor Statului. Aceste
pAduri vandute de Stat comunelor
räman supuse regimului silvic, ne-
putandu-se exploata deck conform
regulilor din codul silvic.
9. Constatarea acestor impreju-
räri, precum i aprecierea tuturor
elementeIor cari servesc la eva-
luare, se face de o comisiune de
doi sau mai multi experti, numiti
In numär egal de ministerul de
domenii i Cassa rurald.
www.digibuc.ro
209
Cassa ruralä este obligatä ca
odatA cu oferia de vanzare sä noti-
fice numele expertului sau experti-
lor sAi ministerului domeniilor, care
la randu-i este tinut ca, In termen
maximum de 10 zile dela primi-
rea ofertei, sà desemneze numele
expertilor sAi si data dud comi-
siunea astfel compusA urmeazä sä
descindä In localitate si sä proce-
deze la constatärile necesare. Lipsa .
unuia sau mai multor experti in
ziva desemnatä, nu va putea im-
piedeca constatarea, care se va
face de expertii prezenti, dad ei
reprezintä cel putin jumdtate din
numarul membrilor comisiunii, in-
diferent de partea ce reprezintä,
sau dad ambele pärti sunt repre-
zentate In mod egal. Evaluarea
lor i osebitele lor päreri, de vor
fi, se vor consemna Inteun proces
verbal, dresat in dublu exemplar,
din cari unul se va Inainta minis-
terului de domenii i celAlalt Ca-
ssei rurale, In termen cel mult de
10 zile dela constatare.
10. In termen de 20 zile dela
primirea procesului-verbal, minis-
terul, bazat pe constatärile exper-
tilor, va trebui sä notifice Ca-
ssei rurale dad acceptä oferta
In caz afirmativ, care este pretul
unitar ce-1 oferä atat pentru pä-
duri cat i pentru terenurile ce
comisiunea a gäsit de cuviintä sä
se dea ca perimetru al pAdurilor,
fie pentru impädurire, fie pentru
oHce altA trebuintä a exploatärii
sau conservArii pädurii.
11. DacA deciziunea ministru-
lui nu va pärea acceptabilä Cassei
rurale, aceasta are dreptul ca, in
termen de 15 zile dela notificarea
ministerului, sä-i arate pretentiu-
nile sale si sä cearä numirea unui
supra-arbitru, care sä stabileasd
pretul i celelalte puncte ce ar fi
In litigiu.
Dad ambele pArti nu vor cA-
dea de acord pentru numirea su-
210 LEGI UZUALE. 80 11Iartie 1910
pra-arbitrului panä in 10 zile dela
cererea Cassei rurale cAtre minister,
dânsa se va adresa primului-pre-
sedinte al Curtii de casatie pen-
tru a numi pe supra-arbitru.
Ace las drept Il va avea Cassa
ruralä si in cazul in care ministe-
rul nu se va fi conformat dispo-
zitiunilor art. 10 din aceastä lege.
Supra-arbitrul convenit de pärti,
sau numit de primul-presedinte
'al Curtii de casatie, este dator ca,
In cel mult 10 zile dela primirea
actelor, fArA citarea pArtilor, ci nu-
mai pe baza constatärilor exper-
tilor, a cercetärli ce el Insu§ ar
face la fata locului si a memorii-
lor ce eventual pArtile ar depune,
sä se pronunte In mod definitiv
asupra admisibilitätii ofertei, asu-
pra pretului de cumpärätoare
asupra oricArei alte neintelegeri ce
ar exista intre minister §i Cassa
ruralä.
12. De Indatä ce cumpärarea a
fost decisä, fie prin bund invoialä,
fie prin efectul deciziunii arbitru-
lui numit de primul-presedinte al
Inaltei Curti de casatie, se va pro-
cede la mäsurätoarea si fixarea
perimetrului definitiv al pädurii si
a terenurilor accesorii, fiecare din
pärti trebuind sä numeascä in acest
scop eke un inginer silvic sau
topograf, iar acestia Impreunä vor
ridica un singur plan de situatiune.
Pe baza operatiunilor acestor in-
glued, i inând seamA de pretu-
rile unitare fixate, se va stabili
pretul total al cumpArArii, proce-
dändu-se la facerea actului de vân-
zare-cumpärare, care va fi scutit
de orice taxä de timbru si inre-
gistrare.
13. Pretul pädurii §i partea pro-
portionalä din taxele de Inregis-
trare, corespunzätoare acestui pret
§i plätitä de Cassa ruralA la cum-
pärarea moiei, cu dobAnda pre-
väzutA In bonurile rurale, socotitä
din ziva In care Cassa ruralä a
www.digibuc.ro
cumpärat §i 1)&15 la platä, precum
cheltuelile de pad a pAclurii de
la aceeas datä, se vor achita din
fondul predzut la art. 3, alin.
din aceastä lege, fie In numerar,
fie In rentA de 4%, emisiune spe-
cialA pentru cumpArgri de päduri,
socotitá pe cursul zilei dupä ale-
gerea Cassei rurale. In acelas mod
se vor plAti i sumele trebuincioase
pentru acoperirea cheltuelilor ex-
pertizei, a mAsurAtoarei si a ori-
drei Ate cheltueli fäcute In sco-
pul realizärii acestor cumpArAri.
14. Dad ambele pArti consimt,
ministerul agriculturii i domenii-
lor este autorizat ca pentru achi-
tarea pretului datorit Cassei rurale
sau unei pärti din el sA cedeze
Cassei rurale alte bunuri rurale ale
Statului. Evaluarea acestor bunuri
rurale se va face tot dupä regu-
lele stabilite la art. 9 si urmAtorii
din aceastä lege.
In asemenea caz, valoarea bu-
nurilor rurale date de minister in
platä Cassei rurale se va lua de
Cassa pAdurilor din fondul prevà-
zut la art. 3, alin. e. i intrebuinta
de dânsa la scopurile preväzute
In prezenta lege.
Bunurile primite astfel de Cassa
ruralä nu se vor Intrebuinta de
dânsa deck pentru indeplinirea
scopului ei legal si nu le va pu-
tea vinde tAranilor cu pret mai
mare deck cu 10% peste pretul
cu care Cassa ruralä le-a dobAndit
dela Stat.
I. Cassa ruralA sau prepu§ii sAi
este in drept de a defrisa, fArà
nici o altA autorizare sau formali-
tate, pädurile a cäror cumpArare a
fost definitiv respinsä de Cassa pä-
durilor.
§ V.Dispoz4inni finale.
16. La finele fiedrui an, si cel
mult In primele trei luni ce ur-
mead, consiliul de administratie
al Cassei pädurilor este dator a
 LEGI UZUALE.
prezenta ministrului agriculturii §i
domeniilor un raport general de
venituri §i cheltueli, de lucräri e-
fectuate sau proiectate a se face
In viitor, precum §i de toate mä-
surile de ordin general luate sau
cari se vor lua In interesul dome-
niului silvic al tärii, Insotind ra-
portul sau de tabele statistice de-
tailate relative la operatiunile Ca-
ssei pädurilor, r aport care se va
publica In Monitorul Oficial.
17. Aceasta lege se va pune In
aplicare dela 1 Aprilie 1910. Dela
aceasta data directiunea pädurilor
din ministerul Agriculturii §i do-
menillor rämane desfiintatä, iar
personalul ei Impreund cu toate
atributiunile ei l cu arhiva res-
pectivä vor trece la administratia
Cassei padurllor.
Toate surnele preväzute In bu-
getul exercitiului 1910-1911 la
directia padurilor trec administra-
tiei Cassei pädurilor care, pe baza
lor si a sumelor preväzute In bu-
getul exercitiului 1910-1911 pen-
tru aceastä Cassä, va face cheltu-
elile de personal si material nece-
sar functionarii Cassei padurilor.
Personalul care se va plati din
fondul prevazut In buget pentru
Cassa pädurilor va fi supus la re-
tinal pentru Cassa generalä de
pensiuni.
Fondurile acordate de aceastä
lege Cassei pädurilor se vor incassa
pe contul ei cu incepere dela 1 atributiunilor ce-i sunt date prin
Aprilie 1910.
Ministerul de finante va pästra
aceste fonduri la dispoziliunea Ca-
ssei pädurilor si nu le va putea
da altä destinatiune deck cea pre-
väzutä In aceastä lege.
1) Aceasn Lege" publican in Mo-
nitorul Oficial" No. 1 din 1 Aprilie 19W,
a fost votaa, impreura cu tablourile act
anexate, de Senat in sedinta dela 30
Martie 1910, iar de Camérti In aceia dela
31 Martie 1910. A se vedea la ordinea
sa cronologica .Legea pentru organiza-
rea comunelor rurale si administrarea
www.digibuc.ro
1 Aprilie 1910 211
IS. Un regulament de adminis-
tratie publicä va regula toate dis-
pozitiile de detaliu cu privire la
aplicarea acestei legi.
19. Toate legile i regulamen-
tele contrarii leg ii de fatä sunt si
raman abrogate.
L EG E9
peutru medifiearea legit de organizare
a coniunelor male i administra-
Vanes pldfolor.
DIN i APR= 1910.
L UrmAtoarele articole din le-
gea pentru organizarea comunelor
rurale i administratiunea pläsilor
se modificä dupä cum urmeazä:
55. alin. 3.-1mprumuturile si
constituirea de ipoteci de o va-
loare dela 25.000 la 100.000 lei.
Sunt scutite de aceasta forma-
litate imprumuturile care se vor
face la Cassa rurald pentru plata
izlazurilor comunale, cari se vor
aproba nurnai de ministerul de
interne.
57. alin 2. Imprumuturile de
mice naturä cari trec peste 100.000
lei.
Sunt scutite de aceastä forma-
litate imprumutirile cari se vor
face la Cassa ruralä pentru plata
izlazurilor comunale, cari se vor
aproba numai de ministerul de
interne.
79. alin. 2.Cu indeplinirea
urmätoarele legi :
Legea pentru Invoeli agricole ;
Legea pentru judecatoriile de
ocoale ;
Legea pentru monopolul vânzä-
rii bäuturilor spirtoase In comu-
pl4ilor" din 29 Aprilie 1908. Supl. 1 pag.
513, precum ai modificdrile din 28 Mid--
tie 1901. Supl. 11 pag. 300 0 324. Idem
circulara nitre prefecfi, Supl. I pag. 1046.
A se vedea fi textul legit din 21 Aprilie
1908 0 nota dela pag. 513. Supl. 1 pre-
emu fi cuprinsul circumscriptiilor modi-
ficate pag. 300. Supl.
212 LEGI UZLJALE. 1 Apri lie 1910
nele rurale i mäsuri contra be-
tiei ;
Codul de procedurà civilä, art.
74, alin. VI 0 urratorii (adause
prin legea din 11 Fevruarie 1904)
0 art. 75, § 11, celelalte indato-
riri atribuite primarului prin acest
cod trecând asupra notarului ;
Legea asupra Bäncilor populare
säte§ti §i a Cassei lor centrale, art.
4, 5, 10, 12, 14 0 21, lit. d;
Legea privitoare la constituirea
§i controlul societätilor coopera-
tive säte§ti de productie §i con-
sumatie, art. 2 ;
Legea pentru Creditul agricol,
art. 26 0 35;
3. Primarul, incetând de a niai
fi agent administrativ rämâne sä
indeplineascA numai Insärcinärile
privitoare la actele de gospodärie
comunalä sau de interes local ce-i
sunt atribuite prin legi §i regula-
mente.
La art. 84 se intercaleazä ur-
mätorul aliniat nou, intre aliniatele
203:
Toate atributiunile de politie
judiciarà conferite primarului, ark
prin legile de drept comun, Cat
§i prin legi speciale i regtilamente,
afarä de acelea prevAzute prin alin.
1 de mai sus, trec asupra jandar-
mului §ef de post.
114. Notarul, in calitatea sa de
agent administrativ, este insärci-
nat, sub privigherea autoritätil ad-
ministrative superioare :
6. Cu indeplinirea tuturor insär-
ciarilor cu caracter general ce au
fost atribuite primarului atât prin
legile de drep+ comun, cAt §i prin
legi speciale i prin regulamente,
afarä de acelea ce-i sunt menti-
nute prin art. 79, § 2;
7. Cu indeplinirea atributiunilor
ce-i sunt conferite prin art. 79, §
1. Din eroare, in textul primitiv al le-
gli se zicea: imobiliard". De altfel s'a
rectificat imediat aceastä eroare in No. 2
al Monitoralui Oficial" din 2 Aprilie
www.digibuc.ro
2, alin. V de mai sus, precum §i
cu comunicarea citatiunilor §i tu-
turor actelor de procedurà In ma -
terie penalà dua regulele deter-
minate de art. 68 din legea pen-
tru judecätoriile de ocoale ;
8. Cu executarea cártilor de ju-
decatä pronuntate de judecätoriile
de ocoale in materie mobiliarä, 9
anä la valoarea de 50 lei inclu-
sivindependent de cheltuelile de
judecatädupä delegatiunea jude-
cätorului respectiv §i potrivit re-
gulelor de procedurä civilä ;
9. In caz de flagrant delict, no-
tarul are calitate de agent de po-
litie §i este dator sä anunte ime-
diat pe administratorul plä§ii §i
pe procurorul tribunalului, land
In acela§ timp mäsuri spre a tine
la dispozitia autoritätii pe fäptui-
torii §i corpurile delictului.
Aliniatul final se suprimä.
La art. 123 se adaugá urmäto-
rul aliniat nou :
Cei cari au functionat ca notari
inainte de a fi intrat in §coalä,
vor fi clasificati in clasa cdreia au
apartinut inainte de intrarea in
§coalä.
La art. 127 se adaugd un aliniat
110t1 :
10. Insultà gravä adusä superi-
orilor säi.
134. Sunt scutiti de paza In co-
munä primarul, ajutorul, consilierii
comunali, delegatii satului, vete-
ranii, top funclionarii plátiti de
Stat, judet sau comunä, precum
lucrAtorii C. F. R. cari locuesc
in acele comune.
La art. 146 se suprimä aliniatul 2.
La art. 147 se adaugä urmäto-
rul aliniat nou :
9. Taxa a§unatului pe izlazu-
rile comunei, conform art. 29 din
legea pentru invoeli agricole.
1910. A se vedea si art. 110 al. 2 din .1.e-
gea judecdiorillor de ocoale" supl. I pag.
232.
 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910
La art. 172 se adaugA urtnAto-
rul aliniat nou :
In afarä de lucrkile de utilitate
regionalä, comunele se vor putea
asocia V pentru constructiuni sau
reparatii de scoli primare rurale,
primärii, biserici i infirmerii.
In acest caz suma de care are
nevoie o comunä i se va impru-
muta de cätre asociatiune, cu con-
ditiunea ca ea sä fie rambursatä
fondului asociatiei; delegatiunea
judeteanä va prevede in mod o-
bligatoriu anuitatea cu ocazia a-
probärii bugetelor.
La art. 178 se adaugä urmä-
toarele aliniate noui:
4. Fondul asociatiunii se va
forma din sumele pe cari aduna-
rea a stabilit cá revine fiecärei
comune. Aceste sume inscrise in
bugetele comunelor asociate se vor
ordonanta de primar pe contul
asociatiunii. Recepisele se vor ina-
inta prefecturii, care pe temeiul
acestor venituri alatueste bugetul
asociatiunii. Bugetul se va aproba
de delegatiunea judeteanä;
5. Prefectul contracteazá lucrärile
§1 executd bugetul i deciziunile
www.digibuc.ro
213
luate in adunarea asociatiunii in
1 imitele i dupà normele stabilite
de legea contabilitätii ;
6. In cazul and lucrärile nu
s'au executat sau sumele destinate
nu au fost absorbite de totalitate,
delegatiunea judeteanä la desfa-
cerea asociatiunii va intoarce co-
munelor sumele neintrebuintate in
proportiune cu contributiunea lor.
Art. 182, alin. 3.Numärul ad-
ministratorilor de pläsi se fixeazA
la 336, din cari 160 de clasa I si
176 de clasa 11.
Art. 194, alin. 4.Cu publica-
rea si executarea legilor si regu-
lamentelor generale, precum si cu
executarea cärtilor de judecatà,
conform art. 109 din leg ea jude-
atoriilor de ocoale, si numai in
materie mobiliarä dela valoarea
de 51 pänä la 100 lei inclusiv,
independent de cheltuelile de ju-
decatä.
La art. 222 se adaugä la fine
un aliniat nou :
11. Insultä gravä adusä supe-
riorilor sAi.
214 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910
2. Circumscriptiunile mai multor comune rurale si pldsi din tail, se
modified precum urmeazä

JUDETUL ARGES

',T.:

:t. Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta prásii

z6

A1besti
Areful
Bdiculesti
Cerbureni
Corbeni
1 Plasa Arge§ Curtea-de-Arge§ Curtea-de-Arges
(urb.)
Oesti
Tutana
Valea-Danului
Valeelele

Bascov
Bodesti
Budeasa
Braduri
Dobrogostea
2 Plasa Bascov Dräganu Bascov
Gävana
Grosi
Merisani
Prundu
Pitesti (urb.)

Fälfani
Harsesti
Lunca-Corbului
Martalogi
Plasa Cotmeana Marghia Lunca-Corbului
3
Pädureti
Säpata-de-Sus
Sdpata-de-Jos
Sili§teni
Stolnici

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 215

.
Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii
a
Z

Barsoiu
Dänicei
Läunele-de-Jos
4 Plasa Dänicei Scheiu Dänicei
Stoilesti
Trepteni
Ursi

Barlogu
Cäteasca
Gruiu
Mozâceni
Negras't
5 Plasa Dâmbovnic Teiu
Räscäeti
Rätesti
Rociu
Slobozia
Teiu

Albota
Cerbu
Cocu
Hintesti
Mare§ Mosoaia
6 Plasa Mosoaia Mosoaia
Poiana-Lacului
PAduroiu
Sämara
Slätioare1e

Babuesti
Berislävesti
Boisoara
Câineni
7 Plasa Oltu-de-Sus
Dângesti Jib lea
Jiblea
Perisani
Racovita
Titesti

www.digibuc.ro
216 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910

,..
.
z Numirea plä§ii Numirea comunelor Rqedinta plä§ii
c;
z

Bercioiu
Bleici
Blidari
Plasa Oltu-de-Jos Bude5ti
8
Cremenari Bude§t
Fede1e§oiu
Galicea
Olanu

Bäseni
Bro§teni
Coste0i
Plasa Gligani
9 Teleormanu-de-Sus Oarja Coste0i
Serbäne§ti
Serboeni
Suseni
Tutu1e§ti

Buzoe§ti
Cornäte lu
Deagurile
Plasa Hume le
10 Ione Oi Recea
Teleormanu-de-Jos
Izvoru-de-Jos
Izvoru-de-Sus
Recea
Ungheni

Cepari
Ciofrängeni
Giurgiuveni
Plasa Gole§ti
11
Topologu-de-Sus Runcu 5 uici
Sälätrucu
*uici
Tigveni
UrIue§ti

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE 1 Aprihe 1910 217

-5

.
E.'

Numirea präsii Numirea comunelor Resedinta p1äsii

6
Z

1361cesti
Ciutesti
Corbi
12
Plasa Dedulesti 1341cesti
Topologu-de-Jos Mäcäi
Milcoiu
Plesoiu
Poenari

Bascovele
Ciomägesti
Launele-de-Sus
13 Plasa Uda Richitelele-de-Sus Uda-de-Sus
Richitelele-de-Jos
Säpunari
Uda-de-Sus
Uda-de-Jos

Brädet
BrAtieni
Bunesti
Mälureni
14 Villsan Musetesti Stroesti
Stroesti
Valea-Märului
Välsänesti
Zärnesti

JUDETUL BACAU
5'
Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii
6
z
Beresti-Bistrita
BIagesti
Ciumasi
Fântânele
Gârleni Garleni
1 Plasa Bistrita Märgineni
Racova
Valea-lui-Ion
Serbesti
Säucesti

www.digibuc.ro
218 LEGI UZUALE i Apri lie 1910

-5
E.,

<1 Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pMsii

z6
Ardeoanit
Bucsesti
Mägiresti
2 Rasa Moine sti
Moinesti Moinesti
Poduri
Schitu-Frumoasa
Solontu
Luckesti

Agas
Asäu
Brusturoasa Comänesti
3 Plasa Muntele Comänesti
Därmänesti
Väsäesti

Bogclinesti
Casin
Grozesti
Harja
4
Plasa M-rea Casin Onesti
Oituz-Borzesti Onesti
Bogdana
Cäiuti
Jevreni
Râpe le

Barsänesti
Doftana
Párgäresti
5 Plasa Trotus Slänic Tg.-Ocna
Tg.-Ocna (urb. ner.)
Tg.-Trotus
Välcelele

Beresti-Tazfäu
Berzuntu
6 Plasa Oräsa Brätila Valea-Rea
Heleght
Sänduleni
Valea-Rea

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 219

gNumirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

zó
Botesti
Horgesti
Lecca
7 Plasa Parincea Parincea Parincea
Päncesti
Racatäu
Buhoci

Bacau (urbanä res.)

Cälugära
Cleja
Färäoanii
Gioseni
8 Plasa Rädciuni Gropile Rädciuni
Letea-Nouä
Letea-Veche
Luizii-Cälugära
Räcäciuni
Valea-SeacA

Bähnäsani
Bäsesti
Enächesti
9 Plasa Tazlau Luncani Scorteni
Nadisa
Scorteni
Tetcani

Filipeni
ObArsia
Odobesti
10 Plasa Siret-Glodurile 0(e1esti Secueni
Prdjesti
Secueni
Traian

www.digibuc.ro
220 LEGI UZUALE. 1 Apri lle 1010
JUDETUL BRAILA

Satul Victoria se deslipeste dela comuna Mihai-Bravul, pentru a for-

ma o comunä separatä cu numele de comuna Victoria si cu resedinta
in satul Victoria.
Sate le Bucsa si Valea-Cioarei se deslipesc dela comuna Cioara-Radu-
VocIA si se alipesc la comuna Murgeanca din judetul Ialomita.

a..'

. Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

6
_
Z

Br Aila (urbanä res.)

Cazasu
Cotu-Lung
lzlazu
Plasa Vddeni La
1
anu Cazasu
Romtinu
Nazäru
Scortaru-Nou
Tudor-Vladimirescu
Vädeni

Batogu
Dudescu
Filiu
Fleasca
2 Plasa Cälmäluiului
Jug ureanu
Rusätu Surdila-Greci
Surdila-Greci
Surdila-Gäiseanca
Strambu
Ulmu

Bordei-Verde
Dedulesti
Filipesti
3 Plasa lanca lanca lanca
Perisoru
Movila-Miresei
Sutesti

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910 221

'5
P, Numirea p1ä§ii Numirea comunelor Re§edinta pl4ii
6
z
Chiscani
Gropeni
Osmanul
4 Plasa Silistraru Scortaru-Vecu
hi
Silistraru Silistraru
Tichile§ti
Urleasca
Valea-Cânepei

Chichineti
Cioara-Doice§ti
Cioara-Radu-Vodà
Ciocile
5 Plasa Tätaru Coltea Tätaru
Ro§iori
Slujitorii-Albote§ti
Tätaru
Victoria

Berte§tii-de-Jos
Berte§tii-de-Sus
Ceacâru
Insuretei
6 Plasa Viziru Lacu-Rezi Viziru
Mihai-Bravul
Pârlita
Stâncutu
Viziru

JUDETUL CONSTANTA

'5
2'.
S A T .E CATUNE RE*EDINTA
8 COMUNE
COMUNEI
Z'

Anadolchioi Anadolchioi
1 Anadolchioi I. C. Brätianu

www.digibuc.ro
222 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910
JUDETUL CONSTANTA

E
g COMUNE SATE CATUNE
RESEDINTA
COMUNEI
6
Z

Adam-Clisi
Ghiolp unar
2 Adam-Clisi Adam-Clisi
Kerim-Cuius
Urluia

Alacap
3 Alacap Ende Carachioi Turc-Murfat Alacap
Nazarcea

4 Altman
Altman
Vlahchioi Aliman

5 Alma läu Alma läu Alma1äu

6 Baeram-Dede Baeram-Dede Cealmagea Baeram-Dede

Schender

Bet lic
7 Beilic Bac-cuius Beilic
Demircea

8 Biulbiul Biulbiul-Mare Biulbiul-Mic

Biulbiul-Mic

9 Bugeac Bugeac Bugeac

Canara
10 Canara
Cog ea-Ali
Horoslar Mamaia Canara
Palaz

Capugi
Carta!
Cartal
11
fit-iu
Cartal
Terzichioi

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910 223

'5
E REgDINTA
=
., COMUNE SATE CATUNE COMUNEI
6
z

Canlia
12 Can Ha Canlia
Galita

Cavgagi
13 Carabaca
Be§aul Terzi-Vell
Carabaca Merdivenli- Carabaca
Punar

Caracicula
Ilanlâc
14 Caracicula Caracicula
Hagilar
Doul-Mai

15 Caratnurat Cararnurat Caramurat

Caranasuf
16 Caranasuf Caranasuf
Duingi ,

Ciucurchioi
Caranlac
17 Caranlac Caranlac
Cara-Orman
Bazarghean

Cali-Ciucur
18 Cara-Omer Cara-Orner Cara-Omer
Dauluchioi

Caratai
19 Chiostel Chiostel Agi-Cabul Chiostel
Docuzol

Carol I
20 Carol I Derenchioi Carol I
Dorobantu

www.digibuc.ro
224 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

REgDINTA
1 COMUNE SATE CATUNE COMUNEI
6
Z

Carvanu-Mare
Carvan Carvanu-Mic
21
Cuiungiuc Carvanu-Mare
Velichioi

22 Casap-Chioi Casap -Chioi

Mihai-Viteazu Casap-Chioi

Cavaclar
23 Cavaclar Cazil-Murat Cavaclar
Mangaci

24 Ceamurli-de-Jos Caugagea Ceamurli-de-

Ceamurli-de-Jos Jos

Ba§-Punar
Becter
25 Chioseler Chirtic-Punar Borungea Chioselor
Chioseler

Chiragi Casincea
26 Chiragi Valala
Acargea Chiragi
Deli-Oruci

Caracoium
Cicracci
27 Cicracci Cicracci
Palazu-Mic
TapuI

28 Ciobanu
Ciobanu Ciobanu
Cadi-C4Ia

29 Cobadin Caceamac Cobadin

Cobadin

30 Cochirleni
Cochirleni Cochirleni
iIvrinez

www.digibuc.ro
 LEG1 UZUALE. 1 Apri lie 1910 225

-5
RESEDINTA
SATE
2'..

5 COMUNE CÄTUNE COMUNEI

6
Z

Cogelac
31 Cogelac Inan-Cisrne Cogelac
Tad-Verde

Dobromir-din-Deal
32 Dobromir Dobromir-din-Vale Dobrornir-dir
Techecheoi Vale

Calfachioi
33 Docuzaci Cerchezchioi Docuzaci
Docuzaci
Mamuslia

34 Esechioi Esechioi
&di- lita
Esechioi

Endelchioi
35 Enghi-Mahale Enghi-IVIahale Enghi-Mahale
Uzumlar

Amzacea
36 Enghez Casicei Enghez
Enghez

37 Enigea Cocargea Enigea

Enigea

Asarlac
38 Enisenlla Enisenlia Enisen1ia
Nastradin
Sevendnic

Gargalacu-Mare
39 Gargalacu Gargalacu-Mic Gargalacu-Mare
Sahman

C. HAMANGIU. Suplitnentul Ill.

www.digibuc.ro 8
226 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910
....
c
E
0 COMUNE SATE CATUNE
RESEDINTA
COMUNEI
a
Z

40 Gârlici GArlici Gar lici

Ascilar
41 Gheringec Copucci Haidarchioi Gheringec
Gheringec

42 Ghiuvenlia Ghiuvenlia Alibechioi Ghiuvenlia

Ghizaresti
43 Ghizdäresti Muslu-Bei Ghizdäresti
Tichilesti

Agigea
44 Hazi-Duluc Hazi-Duluc Hazi-Duluc
Lazmahale

45 Hasancea Hasancea Hasancea

Omurcea

Cara-Aci
46 Hairanchioi Demercea Armutlia Hairanchioi
Hairanchioi

47 Lipnita Coslugea Lipnita

Lipnita

Alibei-Ceair
48 Pestera
Idris-Cuius Mircea-Vodä
Saidia Pestera
Mamut-Cuius
Pestera

Caraharman
491Pelitha Pelitlia Pelitlia
Traian
www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. I Apri lie 1910 227

-5
REEDINTA
. COMUNE SATE CA TUNE COMUNEI
6
Z .

Azaplar
50 Mustafa-Aci
Carachioi Mustafa-Aci
Erebiler
Mustafa-Aci

51 Márleanu MArleanu Mârleanu

Arabagii
Iusuf-Punar
52 Mulciova Mu Iciova
Mulciova
Polucci

53 Murfatlar Murfatlar Murfatlar

54 Oltina
C4Ia Oltina
Oltina

. Agemler Cioban-Isa
55 Osmancea Osrnancea Sofular Osrnancea

Abdulah
Ebechioi
56 Osmanfaca Osmanfaca
Mahometcea
Osmanfaca

Calaici
57 Parachioi Ghiuvegea Parachioi
Parachioi

Ester
Ghelingec
58 Pazarlia Cavargic Pazarlia
Pazarlia
Seremet

www.digibuc.ro
228 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

'5
2.:

,.. COMUNE SATE CATUNE RE*EDINTA

COMUNEI
o

59 Potur
Hamangia Potur
Potur

60 Rasova Rasova Rasova

61 Regep-Cuius
Regep-Cuius Regep-Cuius
Techicleresì

Balgiu
Carapelit
62 Sarai Dulgheru Sarai
Muslu
Sarai

Acbasi Baspunar
Serighiol Cadichioi
63 Sarighiol Sarighiol
Hoscadin
Popucci

Bältägesti
Erchesec
64 Satischioi Sati schioi
Saragea
Satischioi

PArjoia
65 Satu-Nou Satu-Nou
Satu-Nou

Azizia
Facria
66 Seimeni Seimenii-Mari Seimenii-Mari
Seimenii-Mici
tefan-cel-Mare

Bouascic
67 Taspunar Chlorcismea Taspunar
Taspunar

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie il810 229

-5
2.)

5 COMUNE SATE CATUNE

RESEDINTA
COMUNEI
6
Z

Mangiapunar
Pervelia Tatlageacu-
68 Tatlageac
Tatlageacu-Mare Mare
Tatlageacu-Mic

Musurat -
69 Techirghiol Techirghiol Techirghiol

70, Topalu Topalu Calachioi Topalu

Muratanu-Mare Carlichioi Topraisar

71 Topraisar Muratanu-Mic Urluchioi
Topraisar

Celibichioi
Defcea
72 Tortomanu Geabacu Tortomanu
Satu-Nou
Tortomanu

Chiri§lic
73 Toxof Pantelimon-de-Sus
Toxof
Pantelimon-de-Jos
Toxof

74 Tuzla
Mangia-Punar
Tuzla Tuzla

www.digibuc.ro
230 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910
JUDETUL CONSTANTA

t
8 NUMIREA PLASH NUMIREA COMUNELOR RE*EDINTA PLAII
Z'

Canara
Caramurat
Caranasuf
Carol I
Casapchioi
Ceamurli-de-Jos
Cicrâcci
1 Constanta Cogelac Caramurat
Constanta
Gargalk
Hazi-duluc
Pazarlia
Pelitlia
Potur
Toxof

Cartal
Ciobanu
Gal-lid
Ghizdäresti
2 Hârsova Hársova Hârsova
Saraiu
Satischioi
Seimeni
Taspunar
Topalu

Cara-Omer
Ca vaclar
Caracicula
Chiragi
Docuzaci
Enghez
3 Mangalia Gheringec Mangalia
Ghiuvenlia
Mangalia
Mustafa-Aci
Sarighiol
Tatlageac
Topraisar
Tuzla

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE I Aprilie 1910 231

NUMIREA PLASH NUMIREA COMUNELOR RE*EDINTA PLA*II

Alacap
Anadolchioi
Biulbiul
Cernavoda
Chiostel
Cobadin
Cochirleni
4 Medgidia Engemahale Medgidia
Hasancea
Medgidia
Murfatlar
Osmancea
Osmanfacâ
Pe Vera
Tortoman
Techirghiol

Almalau
Bugeac
Canlia
Caranlâc
Carvan
Dobromir
5 Ostrov Esechioi Ostrov
Lipnita
Oltina
Ostrov
Parachioi
Regepcuius
Satu-Nou

Adam-Clisi
Altman
Beilic
Baeram-dede
Carabacâ
Chioseler
6 Traian Gusgun Adam-Clisi
En4enlia
Enigea
Hairanchioi
Mulciova
Mâileavu
Rasova

www.digibuc.ro
232 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910
JUDETUL TULCEA
-5
..
.
6- Numirea Numirea SATE CÄTUNE
6 pl4ii comunelor
Z

Ba§chioi Ba§chioi
Camber Camber
Satu-Nou
Armutlia
CanIA-Bugeac CanIA-Bugeac
Pa§a-Ca§la
Cararnanchioi Caramanchioi
Plasa Baba- Ciucurova Ciucurova
1
dag, cu re- Ba§punar
§edinta In Atmagea
ora§u1 Ba- Congaz Cmgaz
Enisala Enisala
badag Visterna
Jurilofca Jurilofca
Nalbant Nalbant
Trestenic
Sarichioi Sarichioi
Slava-Rus5 Slava-RusA
Slava-Cerkezä M-rea-lispenia
Zebil Zebil

Alibechioi Alibechioi
Accad An
Cinele
Balabancea Balabancea
Geaferca-Rusä
Isla m-Geaferca
2 Plasa lsaccea, Tiganca
cu rgedinta Frecatei Hamcearca
In ora§ul Luncavita Frecatei
Isaccea Meidanchioi Luncavita
Meidanchioi
Mircea-Vodä Mircea-VodA
Omurlar
Iaila
Nicolitel Nicolitel Sarica Nico-
liteanä
M-rea Cocq

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910 233

-5

. Numirea Numirea
'i.
pläsii comunelor SATE CATUNE
6
Z

Ortachioi Ortachioi
Dautcea M-rea Saona
Parches Parches
Plasa Isaccea, Principe le Ni- Principe le Ni- Tichilesti
cu resedinta colae colae
In orasul Rachel
Isaccea Somova Somova
Telita Telita
Posta
Mänästirea Sarica Tell-
Celic-Dere tianu

Beidaud Beidaud
Sarigiol
Calfa Calfa
Rahman
Corugea
Haidar
Mahomedcea
Ramanzanchioi
Casimcea Casimcea
Alifac
Caciamac Ceauschioi
Ceamurli-de-Sus Ceamurli-de-Sus
3 Plasa Istru, cu Camena
resedinta in Däeni Däeni
comuna ru- Ostrov Ostrov
ralä Casimcea Aigär-Amet
Rânuiicu Râ mnic-de-Jos
Râmnic-de-Sus
Cuciuckioi
Colelia
Topolog Topolog
Doeran
Ururnbei Urumbei
Fágärasu-Nou
Vasile-Alexandri Vasile Alexandri
Eschi-Baba
HagI-Orner
Neatärnarea

www.digibuc.ro
234 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910

.6
Numirea Numirea
pläsii comunelor SATE CATUNE
6
Z

Carcaliu Carcaliu
Cârjelari Cärjelari
Hasanlar
Cerna Cerna
Piatra-Rosie
Dorobantu Dorobantu
Canat-Calfa
4 Plasa Mäcin, Coiumpunar
cu resedinta Greci Greci
in orasul Ion Brätianu Ion BrMianu
Pisica
Mäcin
Jijila Jijila
Pecineaga Pecineaga
Traian Traian
Turcoaia Turcoaia
Muntele Carol Ig lita
Gura-Arma-
VAcAreni Vächeni nului
Garnän

Agighiol Agighiol
Sabangia
Bestepe Bestepe
Carasuhatu-de jos
Carasuhatu-
Cataloi Cataloi de-Sus
Cgsla Cäsla
Lascar Catargiu Lascar Catargiu
Ceatalchioi
Pardina
5 Plasa Tulcea, Patlageanca HI-Italia Dulce
cu resedinta Regele Carol Principile Fer-
in orasul Malcoci Malcoci dinand
Mahmudia Pârlita
Mihail Cogälni- Mihail Cogälni-
ceanu ceanu
Hagilar
Morughiol Morughiol
Dunävätu-de-Jos
Dunävätu-de-Sus
Uzlina
Principele Carol Principele Carol
Domnita Maria
(Prislava)
Gorgova Cetalul Sf. Gheor-
ghe

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910 235

'E.
.,
'.,., Numirea Numirea
plä§ii comunelor SATE CATUNE
6
z
Ilganii-de-Sus Romula
Plasa Tulcea, Ilganii-de-Jos
cu re§edinta Sarighiol Sarighiol
In ora§u1 Ca lica
Mahmudia Sarinasuf Sarinasuf
(Urmare) Beibugeag
Caraibil

Caraorman Caraorman
Mila 23
Carmen-Sylva
Floriile
6 Plasa Sulina Litcovul
cu re§edinta Ivancea
Ro§u
in orqu1 L umina
Sulina C. Rosetti C. Rosetti
Letea Cardon
Periprava Periprava
Sfi§tofca
Sf. Gheorghe Sf. Gheorghe

COMUNE URBANE

Numirea SATE CATUNE

comunei

1. Tulcea Apartine de plasa Tulcea

2. Babadag Babadag
3. Mäcin , Mäcin
Smardanu- Tatomir Sulina
4. Chilia-Veche
Nou )1 ,
5. Sulina » Sulina
6. Mahmudia I, Tulcea
7. lsaccea Isaccea

www.digibuc.ro
236 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910
JUDETUL COVURLUIU
Sate le Cavadinesti, Gräpeni i Rugineni se deslipesc dela comuna
Gänesti pentru a forma o comunä separatä cu numele de Cavadinesti
si cu resedinta in satul Cavadinesti.

JUDETUL DOLJ
Satul Podari se deslipeste dela comuna ruralä Balta-Verde pentru
a forma singur o comunä aparte cu numele de Podari, unde va fi re-
sedinta comunei.
Satul Fäntana-Banului, care se contopise cu satul Cetatea dela co-
muna Cetatea, se deslipeste de zisul sat si comunä pentru a forma
Impreunä cu satele Moreni si Principe le Carol dela comuna Cetatea o
comunA aparte cu numele de FântAna-Banului, unde va fi si re§edinta
comunei.
Satul AtArnati se deslipeste dela comuna ruralä Breasta si se ali-
peste la comuna Cernelele ; de asemenea se vor alipi tot la comuna
Cernelele si satul Craiovita, impreunä CU cAtunul Poenari.
Satul Poiana-Plenita, care este contopit cu satul Plenita, pendinte
de comuna Plenfta, se deslipeste dela acest sat si comunä pentru a
forma Impreunä cu satul Traian, tot dela comuna Plenita, o comunä
separatä cu numele de Poiana-Plenita, unde va fi si resedinta comune i.
La comuna Perisoru se adaugä un sat nou constituit cu numele
de Perisoru-Nou.
Satul Plosca se deslipeste dela comuna ruralä CArna pentru a for-
ma singur o comunä aparte cu numele de Plosca, unde va fi si re-
§edinta.
Satul Goicea-MicA se deslipeste dela comuna ruralä Goicea-Mare
pentru a forma singur o comunä aparte cu numele de Goicea-Micä,
unde va fi i resedinta.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 237
JUDETUL DAMBOVITA
Resedinta comunei Märuntisul va fi In satul Märuntisul, In loc de
Tomsani.
Satul Codreanu, fiind o prelungire a satului Titu, se contopeste
cu Titu, pentru a forma un singur sat cu numele de Titu.
Sato! Scheiul se deslipeste dela comuna Ludesti pentru a forma
singur o comunä aparte, cu numele de Scheiul, unde va fi si resedinta.
Sate le Raul-Alb si Ronal! se deslipesc dela comuna Bärbuletu pen-
tru a forma o comunä aparte, cu numele de Raul-Alb si cu resedinta
In satul Raul-Alb.

i
Numirea pläsii Numirea cornunelor Resedinta pläsii
6
Z

Bella
Bezdeadu
1 Plasa Bezdeadu Colibasi Bezdeadu
Valea-Lungä
Varfurile
Visinesti

Bäleni
Bilciuresti
Cätunul
Cojasca
Cornätelu
2 Plasa Bilciure sti Cornesti Bilciuresti
Dobra
Finta
Frasinul
Gheboaia
Märcesti
Tätärdi

Bädulesti
Bogati
Butoiul
Ciupele
Crangurile
3 Plasa Bogati Glambocatu Väile-Unite
Hulubesti
Ludesti
Pâtroaia
Scheiul
Väi le-Unite

www.digibuc.ro
238 LEGI UZUALE. t Apri lie 1910

-5
e..'

.
z Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii
d
z
Aninoasa
Bränesti
Doicesti
4 Plasa Bränesti Glodeni Bränesti
Sotânga
Vulcana
Vulcana-Pandeli

Bolovani
Bucsani
Cazaci
Häbeni
5 Plasa Cazaci Mircea-Vodà CazacI
Persinari
Raciu
Suta-Seacä
Vdcäresti

Brosteni
Cobia
Cajocaru
Dragodana
Greci
6 Plasa Gäesti Gura-Foi Gäesti
Ionesti
Jugureni
Morteni
Picior-de-Munte
Uliesti

Bäldana
Bälteni
Brezoaele
Contesti
7 Plasa Ghergani Ghergani Ghergani
Lunguletu
Podul-Bärbierului
Slobozia-Moara
Vizuresti

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 239

'5
e.
.
z Numirea p1Asii Numirea comunelor Resedinta pläsii
Z'

Crovu
Gäiseni
Odobesti
Poenile
8 Plasa Pot logi Pot logi Potlogi
Rumänesti
Serdanu
VAdrestii-de-
Rästoacá

Moroeni
Motäeni
9 Plasa Pucioasa Pietrosia
t
Pucioasa
Pucioasa
Runcu
TAO

Colanu
Comisan1
Dragomiresti
Gura-Ocnitei
10 Plasa Targoviste Lucieni Targoviste
Ocnita
Räzvadu
Secueni
Viforata

Branistea
Dornetu
Costesti
Ghinestt
Gura-Sutii
11 Plasa Titu Mgruntisu Titu
Mätäsaru
Mogosani
Produlesti
Sperieteni
Titu

www.digibuc.ro
240 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

2:
0 Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii
6

Bärbuletu
Botesti
Cândesti
Gemenea
12 Plasa Voinesti Izvoarele Voinesti
Mänesti
Pietrari
T5tärani
Voinesti

JUDETUL DOROHOIU

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

Avrämeni
Dräguseni
Hänesti
1 Plasa Baseu Manoleasa SAveni
S5veni
Stiubieni
Vläsinesti

Dersca
Lozna
Plasa Berhometele Pomârla
2
Tureatca Mihäileni
Miheilleni (urbanä
neresedintA)

Broscäuti
Domeni
Havârna
3 Plasa Centru Sindriceni HavArna
Vorniceni
Dorohoiu (urbanä
resedint5)

www.digibuc.ro
 LEG1 UZUALE. 1 Aprilie 1910 241

-a

.
g
Numirea plä§ii Numirea comunelor Re§edinta p14ilor
6
z
Darabani
Hude§ti
4 Plasa Darabani
Horodi§tea Darabani
Ibäne*ti
P5 ltini§
Suharäu

Borzqti
Bra e§ti
5 Plasa Gorovei Corläteni Väcu1e0
Väcule§ti
Värful-Câmpului

Buda
Lunca
Mamornita
6 Plasa Herta Movila Herta
Tärnauca
Herfa (urbanä nere-
edintä)

Cotu§ca
Mitoc
7 Plasa Lascar Mileanca Rädäuti
Miorcani
Rädäuti

Adâncata
Gräme§ti
8 Plasa Siretu HänteVi Zvor5§tea
Zamostea
Zvor5§tea

www.digibuc.ro
242 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910
JUDETUL GORJ
Comuna Teti la se desfiinteazd ; satele cari compuneau aceastä comunä
vor trece : Tetila si Läzäresti la comuna Câineni, iar satul Gruiu la
comuna Musetesti.
-
-5
E
= Numirea pläsii Resedinta pläsii
,., Numirea comunelor
6'-
z
Calnicu
Celeiu
Ciuperceni
Godinesti
Plasa Tísmana Päräu Tismana
I
Pesteana
Pestisani
Pocruia
Tismana
Topesti

Arcani
Bälesti
BrAdiceni
Balta
2 Plasa Brädiceni Cornesti Brädiceni
Dobrita
Lelesti
Runcu
'Stroesti
5onfáne§ti

Barsesti
Bumbestii-Jiu
aineni
Musetesti
Sambotinu
3 Plasa Turcinesti Schela Turcinesti
Stänesti
Teti la
Turbati
. Turcinesti
Vädeni
Valari

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 243

'
E
,.,
6
Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pldsll
Z

Alimpesti
Aninisiu
Baia-de-Fier
BäIcesti
Bengesti
Bumbestii-Pitic
Cernädia
4 Plasa Novaciu Ciocadia Novaciu
Crasna
Novaciu
Pociovalistea
Poenari
Polovraci
Säcelu
Sarbesti

Bäcesti
Barzeiu-de-PAdure
Coltesti
Cordesti
Hurezanii-de-Sus
Logrestii-Birnici
5 Plasa Hurezani Logrestii-Mojneni Hurezani
Piscoiti
Poiana-Seciuri
Pojaru
Rädinesti
Rosia
Scrada

Andreesti
Aninoasa
Bärbätesti
Bibesti
Groserea
Jupânesti
Musculesti Bibesti
6 Plasa Bibesti Petrestii-de-Jos
Säulesti
Sipotu
Turburea
Valea-lui-Câne
Viersani
Vladimiru
www.digibuc.ro
244 LEGI UZUALE 1 Apri lie 1910

'ci
,.J Numirea p14ii Numirea comunelor Re§edinta plii§ii
6
z
Bo 1b4
Boräscu
BräneVi
Bro§teni
7 Plasa Turceni Calapäru Turcenii-de-Sus
Ione§ti
Ohaba
Turcenii-de-Jos
Turcenii-de-Sus

Balteni
CArbqti
Pe§teana-de-Sus
Plomoru
8 Plasa Pqteana Rä§ina Pe§teana-de-Sus
Rovinari
SärdäneVi
Ureche§ti
Vläduleni

Bäläce*ti
Ceauru
Färcämti
Garbov a
9 Plasa Färcäse§ti Raci Färc4e§ti
R4a
tejerelul
Urdarii-de-Jos
Urdarii-de-Sus

Bäläne0
Brätuia
Budieni
Copäcioasa
Crete§ti Petre§tii-de-
10 Plasa Ocolul Däne Oi
Värsäturi
Glodeni
Petre§tii-de
Värsäturi
Romane§ti
Scoarta

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 245

-5
t'..'

,., Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

6
Z

Albeni
Bobu
Cärbunesti
Frumusei
Plasa Magheresti
11 Petrestii-de-Sus Negoesti Petrestii-de-Sus
Negreni
Petrestii-de-Sus
I Pojogeni
Stefänesti
Zorlesti

JUDETUL IASI

i:
8 Numärul pläsii Nurnirea comunelor Resedinta pläsii
6
Z

Andrieseni
Plasa Bivolari Bivolari
1 Bivolari
Hermeziu
Roscani

Buciumi
2 Plasa Buciumi Ciurea Buciumi
Poieni
Tomesti

135 Itati
Bräiesti
Buznea
3 Plasa Chligâtura Lungani Târgu-Frumos
Sinesti
Tdrgu-Frumos (ur-
banä neresedintä)

www.digibuc.ro
246 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910
"ç
El
z.... Numirea p14ii Numirea comunelor Re§edinta plä§ii
a
Z

Aroneanu
Copou
Holboca
4 Plasa Copou Rediu Mitropoliei Copou
Uricani
Ia,si (urbanä rep-
dintä)

Bäiceni
Belce§ti
5 Plasa Cotnari Ceplenita Cotnari
Cotnari
Scobinti

Gropnita
6 Plasa Jijia Movileni Tigâna§i
Sculeni
Tigäria0

Dumqti
Plasa Erbiceni
7
Podul-lloaiei Mädarjac Pod ul-lloaei
Podul-lloaei
Pope§ti

Cucuteni
Galata
8 Plasa Stavnicu Miros lava Galata
Mogog§ti
Voine§ti

Fântânele
Plasa Sipotele Plugari
9
Sipotele 5ipotele
Vlädeni

Costuleni
Golägti
10 plasa Unghemi Prisäcanii-Moreni Ungheni
Tutora
Ungheni

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910 247

JUDETUL ILFOV
Satul Dumitrana se deslipeste dela comuna Därästi si se alipeste la
comuna Mägurelele.
Comuna Hotarele-Crivatu se desfiinteazä, iar satele cari o corn-
pun vor forma douä comune separate si anume:
Sate le Hotarele si Scärisoara vor forma o singura comunä cu
numele de comuna Hotarele si cu resedinta In satul Hotarele, iar sa-
tul Crivätul va forma singur o comund cu numele de comuna Crivä-
tul, unde va fi si resedinta comunef.
Comuna Rädulestii-Maia se desfiinteazà, iar satele cari o com-
pun vor forma douä comune separate si anume
Satul Maia va forma singur o comunä cu numele de Maia,
unde va fi si resedinta comunei ; fir satele Movileanca, Rädulestii-Cäl-
därusani, Rädulestii-Filitis si Resimnicea vor forma o altà comunä,
cu numele Rädulesti si cu resedinta In satul Rädulestii-Filitis.
Satul Clätesti se va deslipi de comuna Chirnogi si se va alipi
la comuna Mitreni
Comunele rurale Copäceni si Mogosesti se Intrunesc pentru a
forma o singurä comunä cu numele de Copäcenii-Mogosesti si cu
resedinta In satul CopAcenii-de-Jos.
Satul Lilieci se deslipeste dela comuna Crângu-Fundulele si se
alipeste la comuna Fundenii-Frunzänesti.
JUDETUL IALOMITA
-`'
1..'

5 Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

z6
Balaciu
Copuzu
Grindasi
I Plasä Balaciu Maly Balaciu
Muntenii-Buzdu
Rasi
Säräteni

Cacomeanca
Cdlärasii-Vechi
Ciocânesti
Cuza-Vodä
Gäunosi
Independenta
2 Plasa Ciodnesti Radu-Negru Ciocänesti
Rassa
Roseti
Tonea
Ulmu
Väresti
Cil1ara,s1 (urbanä)

www.digibuc.ro
248 LEG! UZUALE. 1 Apri lie 1910

.
e...'

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

6
Z

Albesti
Andräsesti
Borduselu
Cäzänesti
3 Plasa Ciochina Ciochina Ciochina
Crunti
Dragos-Vodä
Marsilieni

Artari
Axintele
Cosereni
Plasa Eliza-Stoenesti Eliza-Stoenesti
4 Eliza-Stoenesti Frumusica
Moldoveni
Speteni

Bordusani
Cegani
Cocargeaua
Dichiseni
Fäcäeni
5 Plasa Fetesti Fetesti Fetesti
Crä tau
Jegälia
Maltezi
Pietroiu
Socariciu

Crucea
Dor-Märunt
Floria
Lehliu
6 Plasa Lehliu Lupseanu Leh liu
Mihaiu-Viteazu
Plevna
*tefänesti

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910 249

N.umirea p15sii Numirea comunelor Resedinta p1äsii

6

Cocora
Colelia
Grivita
7 Plasa Rovine Grindu Reviga
lazu
Milosesti
Reviga
Smirna

Amara
Bora
Ciulnita
Cosâmbesti
8 Plasa Slobozia Ion Ghica Slobozia
Märculesti
Perieti
Poiana
Pribegi
Slobozia
Suditi

Bucu
Chioara
Frätilesti
Giurgeni
9 Plasa Tândäreni
Hagieni
Luciu Tândärei
Murgeanca
Ograda
Piva-Petri
Tândärei
VIAdeni

Alexeni
Armäsesti
Bärbulesti
Brosteni
10 Plasa Urziceni GArbov Urziceni
Jilavele
Manasia
Urziceni (urbanä nere-
sedintä)

www.digibuc.ro
250 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910
JUDETUL MEHEDINTI
Satul Pestrila se deslipeste dela comuna ruralä Comânesti si se
alipeste la comuna urbanä Baia-de-Aramä.
Satul Podeni se deslipeste dela comuna Gornenti, pentru a forma sin-
gur o comunk cu nurnele de comuna Podeni, unde va fi si resedinta.
Comuna Gornenti se va compune din satul Gornenti, unde va fi si
resedinta si din cätunul Mälärisca.
Sate le Botosesti, Paia-din-Dos si Paia-din Fatd, dela comuna Bo-
tosesti, se intrunesc pentru a forma un singur sat, cu numele de Bo-
tosestii-Paia. Comuna se va numi Botosestii-Paia si resedinta va fi In
Satul Botosesti-Paia.
Satul Ostrovu-Mare se deslipeste dela comuna Gogosu, pentru a
forma singur o comunk cu numele de Ostrovu-Mare, unde va fi si
resedinta.
Sate le Ursa dela comuna Cäzânesti si Stoicani dela comuna Co-
libasu se sterg din tabloul anexat la legea pentru organizarea cornu-
nelor rurale, de oarece de fapt nu existä.
Satul Comanda se deslipeste dela comma Strehaia si se alipeste
la comuna Mentii-din-Fatà.

lq
Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii
6
Z

Broscari
Bucura
Corlätelu
Fântânele-Negre
Izvorul-Anestilor
Orevita
1 Plasa Blahnita Poroina-Mare Vânju-Mare
Recea
Rogova
Traian
Valea-Anilor
Vanjuletu
Vânju-Mare

Balta-Verde
Batoti
Burila-Mare
Burila-Mic5
Crivina
2 Plasa Burila Deveselu Burila-Mare
Gogosu
Jiana
Ostrovu-Mare
ScApäu
Tigânasu

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 251

'4
.°4

5 Nurnirea plä§ii Numirea comunelor Rqedinta pl4ii

6
z
Almäjelu
Bäiäcita
Bärboiu
Boto§eVii-Paia
Busu
Cleanovu
3 P1asa-Bäläcita Dobra Bäläcita
Grecqti
Gvardinita
Opri§oru
Priseceana
SIavoma
Vlädaia

Aurora
Brani§tea
Cujmiru
Darvari
Drincea
4 Plasa Câmpu
Gemeni Cujrniru
IzimFa
Obarsia-Câmp
Punghina
Ro§iori
Salcia .

Vânätori

Balta
Balväne§ti
Cire§u
Dalma
Godeanu
5 Plasa Cerna Gomel* Balta
Marga
Nadanova
Podeni
Pre§na
Isverna
Seli5tea

www.digibuc.ro
252 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

ti:
E Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsií
z6
Bala
Baia-de-Arc:ma (urbanä
neresedintä
Closani
Comänesti
Glogova
6 Plasa Closani Märäsesti Baia-de-Aramä
Negoesti
Obarsia
Orzesti
Ponoarele
Rudina
Sovarna

Bäsesti
Bobaita
Cäzánesti
Ciovarnäsani
Colibasu
7 Plasa Cosustea Cräguesti
Garbovätu-de-sus Ciovarnäsani
Gusnicioara
Ilovätu
Peri
Sisesti
Severinesti

Albulesti
Baltatii-de-Jos
Bä Itatii-de-Sus
Bâclesu
Corzu
lablanita
Padina-Mare
8 Plasa Dumbrava Padina-Mid Bâclesu
Piria
Podu-Grosului
Secu
Smadovita
Stingnita
Valea-Marcului

www.digibuc.ro
 LEG1 UZUALE. 1 Apri lie 1910 253

1
Numirea pl4ii Numirea comunelor Re§edinta pl4ii
z6

Bro§teni
Corcova
Cgtune
Flore§ti
Girbovalu-de-Jos
9 Plasa Motru-de-Sus Lup§a Brogeni
Lupoaia
Ohaba
Plo§tina
Samarine§ti
Zegujeani

Breznita-Motru
Butoe§ti
Cernaia
Go§ovätu
Groze§ti
Gura-Motrului
Jirovu Strehaia
10 Plasa Motru-de-Jos Mentii-din-Dos
Mentii-din-Fatä
Pluta
Socoletf
Stângkeaua
Strehaia
iti§ita

Balotqti
Bistrita
Breznita-Ocolu
Dedovita
Ghelmegioaia
Hinova
Izvorul-Warzei Turnu-Severin
11 Plasa Ocolul Jido§tita
Schela-Cladovci
Simianu
Vârciorova
Zegaia
Turnu-Severin (ur-
banä re§edintä)

www.digibuc.ro
254 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

Numirea p1ä§ii Numirea cornunelor Re§edinta p15§ii

o

Cioroboreni
Dänceu
Flämânda
Gar la-Mare
12 Plasa P5tulele Gruia Pätulele
Izvoarele
Pätulele
Pristolu
Vrata

Bältanele
Cremenea
Fântâna-Domneascä
Greci
Igiroasa
lzvorälu
13 Plasa fânina Lumnicu Tama
Plopi
Pruni§oru
Rocwreni
Ruptura
Tâmna
Voloiacu

Brädatu
Covrigi
Drägote§ti
Mätäsari
Nicule0
14 Plasa Väi le Negomiru Slivile§ti
SIivile§ti
Strämtu
Sura
Vägiu1e§ti
Horà§ti

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. I Aprilie 1910. 255

JUDETUL MUSCEL
Comuna ruralä Miclosani se va numi in viitor Malu-cu-Florile si
se va compune din satele Copäceni, Miclosanii-Mici, Miclosanii-Mari si
Runceasa sau Malu-cu-Florile, care se deslipeste dela comuna Läicäi,
iar resedinta comunei va fi In satul Malu-cu-Florile, (Runceasa).
La comuna ruralä Pucheni se mai adaugA cdtunul Nicolaesti, des-
lipit dela fosta comunä Miclosani.
Comuna ruralä Läicäi, se va compune din satele Läicäi, Minciunesti
si Mesteadnu, iar resedinta comunei va fi In satul Läicäi.
Satul Väleni se deslipeste dela comuna Läicdi pentru a forma sin-
gur o comunä aparte cu numele de Väleni, unde va fi si resedinta
comunei.
Satele Cârstieni, Gorganu-de-Sus si Râncáciovu se deslipesc dela
comuna Gorganu pentru a forma o comunä aparte cu numele de Ran-
cäciovu si cu resedinta In satul Gorganu-de-Sus.
Satele Micesti, Porckenii-Micesti si Päuleasa se deslipesc dela co-
muna Purcäreni pentru a forma o comuna aparte cu numele de Mi-
cesti si cu resedinta In satul Micesti.
Satele Hârtiesti si Lucieni se deslipesc dela comuna Boteni, pentru
a forma o comunä aparte cu numele de Hârtiesti si cu resedinta In
satul Hârtiesti.

!
O. Numirea plash Numirea comunelor Resedinta pläsii
6
Z

Boteni
Bârzesti
Contesti
I Plasa Argesel Hârtiesti Racovita
Racovita
Titesti
Vulturesti

Cetäteni
Dragoslavele
I.:Mai
2 Plasa Giuvaia Malu-cu-Florile
Pucheni Rucäru
RucAru
Stoenesti
Väleni

www.digibuc.ro
256 LEGI UZLJALE. 1 Apri lie 1910

4a.
E.'
=
Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii
6
Z

Beleti
Ciulnita
Dobresti
3 Plasa Leurdeni Glâmbocel Leurdeni
Leurdeni
Priboeni
Tigánesti

Aninoasa
Berevoesti
4 Hasa Nucsoara
Corbi Domnesti
Domnest:
Nucsoara
Stânesti

Albesti
Godeni
Juguru
Leresti
5 Plasa Päpusa MA* Nämäesti
Nämäesti
Schitu-Golesti
Voinesti
Crimpulung (urb. r).

Golesti
Gorganu
Râncdciovu
6 Plasa Podgoria tefänesti
Topoloveni tefänesti
Valea-Mare
Väleni
Vränesti

Ciumesti
Colibasi
Cosesti
Dârmonesti
7 Plasa R5u1-Doamnei Jupânesti Purckeni
Micesti
Purcäreni
Petrosani
Retevoesti
www.digibuc.ro
 LEG1 UZUALE. 1 Aprilie IWO 257

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

Z;

Bäjesti
Dräghiciu
8 Plasa RAuri Mihäesti
Stälpeni StAlpeni
Valea-Popii
VIAdesti

JUDETUL NEAMTU
GAtunul MänAstirea-Bisericani se deslipeste dela comuna TärcAu si
se alipeste la comuna Pângärati.
Resedinta comunei Tärcäu va fi in satul Straja, in loc de satul
TärcAu-Ghenea.

JUDETUL OLT
Satul Negreni se deslipeste dela comuna ruralä Birci pentrit a
forma singur o comunä aparte cu numele de Negreni, unde va fi si
resedinta.
Satul Degesti se deslipeste dela comuna DrAgoesti si Impreunä cu
satul Donesti, care se deslipeste dela comuna Dobroteasa, sä formeze
o comunä aparte cu numele de Degesti si cu resedinta In satul Degesti.
Satul Murgesti se deslipeste dela comuna Dobroteasa si se alipeste
la comuna Câmpul-Mare.
Sate le Cireasovu, Par liti, Säräcesti, Satul-Nou, din nou infiintat, si
cAtunul Cotesti se deslipesc dela comuna Dobrotinetu pentru a forma
o comunä aparte cu numele de Cireasovu si cu resedinta in satul Ci-
reasovu.
Comuna Mihäesti se desparte fn douä comune : Mihäestii-de-Sus
si Mihäestii-de-Jos.
Comuna Ursii se desparte In douA comune : 1) Ursii, cuprinzând satele
Afumati, Dobrinesti, Greeresti si Leleasca, si 2) Vai-de-ei, cuprinzând
satele Mierlesti, Popesti, Spätaru, Stufaru si Välvoiu.

C. HAMANG111. Suplimentul 111. 9

www.digibuc.ro
258 LEG1 UZUALE. 1 Apri lie 1910

JUDETUL PRAHOVA

Comuna Tätaru se alipe§te la comuna Cälugäreni pentru a forma

impreunä o singurä comunä cu numele de comuna Cälugäreni §i cu
re§edinta In satul Cálugäreni.
Sate le Parepa §i Rupni, pendinte de comuna Parepa, se intrunesc
pentru a forma un singur sat cu numele de Parepa-Ru§ani ; re§edinta
comunei va fi in satul Parepa-Ru§ani.
Satele Mancläu, Moiceni i Provita-de-Sus, dela comuna Provita-
de-Sus, se Intrunesc pentru a forma un singur sat cu numele de Pro-
vita-de-Sus, far
Satele Secäturile §i Valea-Sultanului se Intrunesc pentru a forma
un singur sat cu numele de Secäturile.
Satul Belciugu se deslipeOe dela comuna Gherghita i se alipe§te
la comuna Cornurile.

Numirea p15§ii Numirea comunelor Re§edinta plàii

Balta Doamnei
Crivina
Gorgota
Häbudu
Poenarii-Apostoli
1 Plasa Câmpu Poenarii-Rali Puchenii Mopenii
Poenarii-Burchi
Puchenii-Crainici
Puchenii-Moveni
Tinosu
Täriceni

Albqti-Mur
Albqti-Paleolog
Ceptura
Fântânelele
2 Plasa Cricov Gornetu-Cricov Urlati
Tompni
Vadu-Säpat
Valea-Cälugäreascä
Urlati (urb. nere§.)

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 259

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta

Bughile
Drajna-de-Jos
Hornoticiu
lzvoarele
Mâneciu-Pämânten1
3 Drajna
Mâneciu-Ungureni
Olteni Väleni
Opäriti
Predealul-Särari
Scäiosi
Teisani
Valeni (urb. neres )

Bäicoi
Borden].
Cocorästii-Misle
Mätäesti
4 Doftanetu Päulesti Bordeni
Plopeni
Scortent
Tintea

Buda-Palanga
Ciumati
Ciupelnita
Cornurile
Coslegiu
5 Drägänesti Drägänesti Drägänesti
Gherghita
Hätcäräu
Netoti
Rafovu

Aricesti-Rahtiva nu
Cälinesti
Ditesti
Filipestii-de-Pädure
6 Filipesti Floresti Filipestii-de-Tärg
Mägureni
Märgineni
Nedelea
(urbaná neresed.)

www.digibuc.ro
260 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

Adâncata
Ciorani
Colceag
7 Fulga
Conduratu
Fulga Fulga
Inotesti
Parepa-Rusani
Sälciile

Cocorásti
DärAmânesti
Ederile
Ghirdoveni
8 Mânesti Haim analele Haimanalele
Mänesti
Moreni
Valea-Lungä
Vlädeni

Breaza-de-Jos
Breaza-de-Sus
Busteni
Comarnic
Ocina
I

9 Pe les Sinaia
Predeal
Talea
Tesila
Sinaia (urbanä nere-
sedintä)

Bärdnesti
Blejoi
Brazi
Bucov
Corlâtesti
Negoesti
Ploiestiori Ploiestiori
1011
Sdeni Ploiesti
Strejnicul
Throorul-Nou
Târgusorul-Vechiu
Tätärani
Pioie#i (urbanä re-
sedintä)

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 261

Numirea p15§ii Numirea comunelor Re§edinta p1ä§ii

o

Gornetu-Cuib
NIägurele
PAcure§ti
Podenii-Noi
11 Podgoria Podenii-Vechi Podenii-Vechi
Hârsa
Soimari
Surani
Bo1de§ti
Bäne§ti
Brebu
Cornu
Poiana-Prahova
12 Prahova Provita-de-Jos Câmpina
Provita-de-Sus
Sotrile
Telega
Cdmpina (urb. ner.)
Apostolache
Cälugäreni
Chiojdeanca Apostolache
13 SAngeru Salcia
Sangeru
Udre§ti
Bertea
Cosminele
Poiana
Strâmbeni
14 Värbiläu Stefe§ti
Slänic
Värbiläu
Väkäne§ti
Sldnic (urb. nere§.)
Arice§ti
Bätrâni
Cärbune§ti
Cera§
15 Zeletin Drajna-de-Sus Pose§ti
Pose§ti
Ogretin
Râneezi
Starchiojd
Tar1e§ti

www.digibuc.ro
262 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910
JUDETUL RAMNICU-SARAT

Numirea piii Numirea comunelor Resedinta pläsii

6

Bäläceanu
Bä Itati
Costieni
Drogu
Plasa Bäläceanu
Galbenu Bäläceanu
Jar läul
Nisipurile
Slobozia-Galbenu
Socariciu
Visani

Amara
Balta-A1b5
Boldu
CAineni
2 Plasa Boldu Domnita Boldu
Ghergheasa
Grädistea
Racovita
Sälcioara
Valcelele

Budesti
Chligele
Cotesti
Gologanu
3 Plasa Cotesti Odobasca Cotesti
Popesti
Slobozia Ciorästi
Urechesti

Bisoca
Buda
Chiojdeni
4 Plasa Dumitresti Dumitresti Dumitresti
Dänulesti
Jitia
Valea-Sälciei

www.digibuc.ro
 LEOI UZUALE. 1 Apri lie 1910 263

= Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

zo
Corbu
Gulianca
Hangulesti
5 Plasa Mäidne sti Märtinesti Maldnesti
Mäidnesti
MAxineni
Obilesti
Râmniceni
Andreiasu
Brosteni
6 Plasa Vârtescoiu Dä lhäutu
V Artescoiu
Golesti
Mândresti
VArtescoiu

Bogza
Bordesti
Dragosloveni
Lacul-lui-Baban
7 Plasa Plaginesti Plaginesti Piaginesti
Sihlele
Slobozia
Tâmboesti
Voetinu

Mesh
Ciorästi
MAcrina
8 Plasa Pue sti
Nicolesti.
Obiditi Puesti
Puesti
Slo ozia-Mihälceni
*tiubeiu

Bäbenii
Grebänul
Jideni
Märgäritesti
9 Plasa Topliceni Racoviteni Sgarciti
Sgârciti
Valea Ratel
Rdmnicu-Seirat (ur-
bang resedintä)

www.digibuc.ro
264 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1010
JUDETUL ROMAN
Satul Litca se deslipeste dela comuna Micläuseni si se alipeste la
comuna Doljesti.

JUDETUL ROMANATI

Numirea plàii Numirea comunelor Resedinta pláii

Brastavät
Bucinis
Cruv)v
Deveselu
Grädinile
Obarsia
Plasa Câmpu Rotunda Vädastra
Studina
Stefan-cel-Mare
Urzica
Vlädila
Vädastra
Vädästrita
Visina

Celeiu
Dä bulen
Giuvärästi
Gärgov
Gura-Padinei
Grojdibod
2 Plasa Dunärea Hotarul Corabia
lanca
Izlaz
Isbiceni
Moldoveni
Orlea
Potel

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910 265

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

Bäbiciu
Cilieni
Dobrosloveni
Färcasele
Gostavat
Hotärani
Jieni
3 Plasa Oltu-de-jos Potlogi Gostavät
Resca
Rusänestii-de-Jos
Stoenesti
Släveni
Scärisoara
Traian
Tia-Mare

Arcesti
Garlogani
Colibasu
Cockästi
Cepar
Doba
4 Plasa Oltu-de-Sus Dranovät Piatra
Enosestt
Gäneasa
Piatra
Slätioara
I Strejestii-de-Jos
Strejestii-de-Sus

Brâncoveni
Branet
Bärza
Cioroiu
Dobrunu
Fälcoiu
Greci
5 Plasa Oltetu-de-Jos Märgäritesti Osica-de-Sus
Osica-de-Jos
Osica-de-Sus
Pârscoveni
Rosieni
Rusänestii-de-Sus
Racovita
oppârlita

www.digibuc.ro
266 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

Bals
Baldovinesti
Bäleasa
Bâzgäräi
Bechetu
Bobicesti
CAluiu
Dobriceni
6 Plasa Oltetu-de-Sus Gävänesti Bats
Gropsani
Leotesti
Morunglav
Oboga
5tirbeiu
Ungureni
Värtina
Vulpeni
Amärastii-de-Jos
Amärästii-de-Sus
Apele-Vii
Cacaleti
Celaru
Dobrotesti
7 Plasa Ocolul Diosti Caracal
Dräghiceni
Ghizdävesti
Marotinu-de-Jos
Marotinu-de-Sus
Redea
Soreni
Zvorsca
Bosoteni
Cezieni
Ciocänesti
Câmpeni
Drägotesti
Golfinul
8 Plasa Tesluiul Le u Bosoteni
Popänzälesti
Preajba
Robänesti
Radomir
"[Artalul
Viisoara
Zánoaga

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. I Apri lie ION 267
JUDETUL TECUCII)
Comuna Muncelu se desfiinteazä, iar satele si cätunele cart o
compun vor forma douä comune separate, si anume :
Satele Frumuselu, Fundätura si Muncelu vor forma o comunä cu
numele de Muncelu si cu resedinta in satul Fundätura, iar
Satele Glävfinesti, Polana-lui Stan si cätunele Plopu sl Räzesu vor
forma o altä comuna cu numele de Glivänesti si cu resedinta In satul
Glävänesti.
Comuna Tiginesti se desfiinteazä, iar satele cari o compun vor
forma douá comune separate, si anume :
Satul Munteni va forma singur o comunä aparte, cu numele de
Munteni, unde va ft si resedinta, iar
Celelalte sate Tigänesti si Ungureni, Impreunä cu satul Slobozia-
Bläneasa dela comuna Negrilesti, vor forma comuna Ungureni cu re-
sedinta In satul Ungureni.
Satul erbänesti se deslipeste dela comuna Liesti pentru a forma
singur o comunä aparte, cu numele de Serbänesti, unde va fi si re-
sedinta.
.a'
E
o Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii
Z;

Boghesti
Brähäsesti
Corbita
I Plasa Brähäsesti Giurgioana Brähäsesti
Gohor
Valea-Rea

Corod
Matca
Mandresti
2 Plasa Corod Munteni Corod
Negrilesti
Puteni
Ungureni

Gäiceana
, Godinesti
3 Plasa Gäiceana Negulesti GAiceana
Oncesti
Vulturani

1. In Monitorul Oficialw No. 2 Aprilie 1910, se redificd 9tergerea comunei Tetila

care s'a desfiintat,

www.digibuc.ro
268 UEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

z6

Bucesti.
Cälmätuiu
Fundeni
4 Plasa Ivesti
Ivesti lvesti
Liesti
Serbänesti
Tudor-Vladimirescu
Umbräresti

Buda
But dusaci
Colonesti
Glävänesti
5 Plasa Podu-Turcului Muncelu Podu-Turcului
Mohorâti
Podu-Turcului
Rächitoasa
Stänisesti

Condrächesti
Corbasca
6 Plasa Siret Corni Corbasca
Homocea
Huruesfi

Barcea
Buciumeni
Cosmesti
Movileni
7 Plasa Tecuci Nicoresti Tecuci
Poiana
Tecuci (urbanä ne-
resedin(A).
Tepu

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 269

JUDETUL TELEORMAN
Satul Caravaneti se deslipe$te dela comuna ruralä Cârligati pentru
a forma singur o comunä aparte cu numele de Caravaneti, unde va fi
$i re$edinta comunei.
Satul Vânätori se deslipe$te dela comuna ruralä Cioara pentru a
forma singur o comunä aparte cu numele de Vânätori, unde va fi $1
re$edinta comunei
Satul Uda-Clococlov se deslipe$te dela comuna ruralä Uda-Paciu-
rea pentru a forma singur o comunä aparte cu numele de Uda-Cloco-
ciov, unde va fi $i re$edinta comunei.
Satul Stefäne$ti se deslipe$te dela comuna rural5 Antone$ti $i se
alipeste la comuna Bivolita.
Satul Zlote$ti se deslipeste dela comuna ruralä TAt5r4tii-de-Jos
pentru a forma singur o comunä aparte cu numele de Zlote$ti, unde
va fi $1. re$edinta comunei.
Comunele Mäldäeni $i M5gureni, dela plasa Calmätuiu, vor apar-
tine In viitor de plasa Ro$iori ; iar comuna Strâmbeni dela plasa Cio-
läne$ti va apartine In viitor de plasa Tecuciu-Calinderu.

JUDETUL TUTOVA
Satul Cotoroaia va fi deslipit dela comuna C1uresti, formând pe
viitor comunä aparte cu numele de Cotoroaia, unde va fi $i re$edinta.
Satul Stânc4eni se deslipege dela comuna Corode$ti pentru a
forma o comunä aparte Impreunä cu satul Bänce$ti $i cätunul Gärde$ti,
cari se deslipesc dela comuna MAr4e$ti, precum $1 satul ObArseni,
care se deslipe$te dela comuna Pope$ti. Comuna se va numi Stand-
seni $i re$edinta va fi In satul Stânc4eni.
Plasa Bälähäne$ti, cu re$edinta In comuna B515bAnestI, va avea
pe viitor denumirea de plasa Grivifa, cu re$edintA in comuna Grivita.
Plasa Ghidigent, cu resedinta In comuna Ghidigeni, va purta In
viitor numele de plasa Pripone$ti $i rgedinta va fi In comuna Pripo-
ne$ti.
Cele trei plä$i : Zorleni, Buda $i Bogdänita vor fi reduse la dou5
cu denumirile si compunerea urmätoare :
Plasa Unfeisti, cu re$edinta In comuna Untasti care sä cuprindà
comunele : Untà$ti, Bogdäne$ti, Orgoe$ti, Coste$ti, Punti$eni, SArbi,
Banca si Zorleni.
Plasa Bacani, cu resedinta fn comuna Bacani, care sä cuprindä
comunele: Bacani, Ibängti, Mânzati, Buda, Bogdana, BogdAnita $i
Flore$ti.
Comuna Popeni va apartine pe viitor plä$ii Murgeni.

www.digibuc.ro
270 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910
JUDETUL PUTNA
Sate le Copäcesti i Slobozia, se deslipesc primul de comuna gu-
gInesti i cel de al doilea dela comuna Urechesti, pentru a forma im-
preunä o singurd comunä cu numele de Copäcesti si cu resedinta in
satul Copäcesti.
-5
2
<9 Numirea pläsii Numirea comunelor gesedinta pläsii
6
z
Câmpineanca
Rästoaca
Pätesti
1 Plasa Milcovu Jorästi Focsani
Mircesti
Ciuslea
Fooani (urb. resed.)

Biliesti
Suraia
2 Plasa Biliesti Vulturul Suraia
Cálieni
Nänesti
Nämoloasa

Mera
Värsätura
Jarestea
3 Plasa Garle le Bolotesti Odobesti
Gägesti
Clipicesti
Odoboti (urb. neres.)

Märäsesti
Fäurei
4 Plasa Märäsesti Bätinesti Märäsesti
Pädureni
Pufesti

PAunesti
Ruginesti
Copäcesti
5 Plasa Caregna Anghelesti Pätinesti
Domnesti
Movilita
Diocheti

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 271

Numirea plàii Numirea comunelor Rqedinta plä§ii

Grucea-de-Jos
Crucea-de-Sus
Sträoanii-de-Sus
6 Plasa Zäbräuti Sträoanii-de-Jos Panciu
Tife§ti
Panciu (urb. nere§.)
Mänästioara
Fitione§ti

Adjudu-Nou
Adjudu-Vechiu
Buricioaia
Ureche§ti
7 Plasa Trotup Cornätelu
Adjudu-Nou
Cotofäne§ti
BA Ica
Bor§ani

Sascut
Bere0i
Päuce§ti
Mândri§ca
8 Plasa Stret Valea-Sead Sascut
Cucova
Scurta
Orbeni
Drägqeni
Para va

Reghiu
Näruja
Nistore§ti
9 Plasa Zabala Herästräu Näruja
Paltinu
Spulberu
Nereju

Bärsqti
Poiana
Väsuiu
10 Plasa Vrancea Negrile§ti Bärse§ti
Tulnici
Päu1eVi
Spine§ti

www.digibuc.ro
272 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

Vidra
Valea-Särel
Colacu
Tichirisu
II Plasa Vidra Iresti Vidra .
Gäuri
Vizantia
Räcoasa
Câmpuri
Soveja

JUDETUL VALCEA
Resedinta comunei Frätila sä fie in satul Säiistea.

Numirea plA§ii Numirea comunelor Resedinta pläsii

6
4

Bälcesti
Bäbenii-Oltetu
Benesti
Fäurei
Frati la
I Plasa BAlcesti Ghioroiu Balcesti
Gorunesti
Lalosu
Otetelisu
Pietroasa
tirbesti

Fumureni
Gusoen1
2 Plasa Beka
1 Mädulari-Beka Mädulari-Beica
Ramesti
Sparleni
Susani

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apr Hie 1910 273

V,
.j Numirea p1Asii Numirea comunelor Resedinta pläsii
Z

Batäsani
Dozesti
Dräganu
3 Plasa Cerna Giulesti Mäciuca
Mäciuca
Nisipi
Stänesti
Várleni
Zävoeni
Armäsesti
Brosteni
Ciumagi
4 Plasa Cernisoara
Copäceni
Lädesti
Lädesti
Läpusata
Mädulari-Cernisoara
Roesti
Roma nesti

Bunesti
Cäzänesti
Cheia
Dobriceni
Olänesti
0 cnele-Mari (urbanä
5 Plasa Cozia neresedintä) Râmânicu-Valcea
Päusesti Mäg Iasi
Rtimnica-Vellcea (ur-
banä resedintä)
Stoenesti
Vlädesti
ZmiorAtul

Creteni
Drik4ani (urbana ne-
resedint5)
Glävile
Lungesti
6 Plasa Dragäsani Nemoiu Dragäsani
Pesceana
Sutesti
Stefänesti
Verdea
Voice§ti

www.digibuc.ro
274 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

1
8 Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii
6
Z

Ba lle Govora
Bäbeni Bistrita
Bärbätesti
Bodesti
Plasa Govora Costesti
7
Frâncesti Bäl le Govora
Govora
Mihäesti
Mänästireni
Päusesti-OtAsäu
Pietrarile

Cärstänesti
Folesti
Horezu
Mäldäresti
8 Plasa Horezu Otesani 1-lorezu
Racovita
Romani
Slätioara
Stroesti
Tomsani
Vaideeni
-
iBujoreni
Brezoiu
Cälimänesti
Plasa Muntele Cälinesti Brezoiu
9
Calneni
Malaia
Muerestile
Voineasa

Alunu
Bäesti
Co Ugh
Greci
10 Plasa Oltetul-de- Grädistea Sinesti
Sus Mateesti
Sinesti
Slävesti
Turcesti

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910 275

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

6 .
Z

Däesti
Fisc Alfa
Ionesti .
Marcea
11 Plasa Oltul Orlesti Zävideni
Prundeni
Scundu
Sirineasa
Zävideni

Cräpäturile
Läcusteni
Pârfteni
Plesoiu
12 Plasa Zätreni Rosiile ntreni
Säscioara
Tetoiu
Väleni
ntreni

JUDETUL VASLUIU
Satul Dobarceni se deslipeste dela comuna Muntenii-de-Jos si se
alipeste la comuna Mânjesti.
Resedinta comunei Doagele sá se mute In satul Doagele, In loc
de Valea-Hogei.
Se Infiinteazii cätunul Ludesti, care se alipeste la comuna Buhaesti.
Cätunul Râpa sä fie contopit cu satul FAstâci, pendinte de co-
muna Cosmesti.

www.digibuc.ro
276 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910.
JUDETUL VLASCA

il
c; Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta p1äsii
6
Z

Adunatii-Butesti
Buteasca
CMunul
Cosmesti
Fierbinti
1 Plasa Adunatii- Glavacioc AdunMii-Butesti
Butesti Negreni
Preajba
Purani
Scurtu
*elaru
Talpa

Arsache
Bujoru
Cacaleti
Gäujani
Gogosarii
Hodivoaia
2 Plasa Arsache Malul Arsache
PetrosanI
Putineiu
Slobozia
Stänesti
Giurgiu (urbanä
resedintä)

Bälänoala
Bäneasa
Branistea
Däita
Frasinu Bäneasa
3 Plasa Bäneasa Frätesti
Gostinu
Mihai-Bravul
Pietrele
Radu-Vodà

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 1 Aprilie 1910 277

Numirea pläsii Numirea comunelor Resedinta pläsii

Babele
Bucsani
Bulbucata
Clejani
Crevedia
Gâstesti
4 Plasa Clejani Goleasca Obedeni
Mârsa
Mihäilesti
Obedeni
Roata
Rusii-lui-Asan
Velea

Adunatii Copäceni
Bränistari
Cálugäreni
Comana
Dkä sti
5 Plasa Comana GI-Mt stea Comana
Novaci
Popesti
Pueni
Strâmba
Singureni

Cartojani
Cäscioarele
Corbii-Ciungi
Corbii-Mari
Fundu-Pärului
Gratia
6 Plasa Corbii-Mari Corbii-Mari
Petresti
Sârbeni
Udeni
Vânätorii-MarI
Vânätorii-Mici
Visina
Zäddriciu

www.digibuc.ro
278 LEGI UZUALE. 1 Apri lie 1910

Numirea pläii Numirea comunelor Resedinta pIAii

Ciolanu
Chiriacu
Cucuruzu
Drägänesti
Grosu
Lahovari
7 Plasa Drägänesti Mägura Drägänesti
Prunaru
RAsmiresti
Räsuceni
Tarnavele
Toponi
Trestenicii

Bälärie
Bila
Cdmineasca
Epuresti
Ghimpati
8 Plasa Ghimpati Gorneni Ghimpati
Letca-Nouä
Letca-Veche
Naipu
Pángälesti
Stoenesti
Tangärn

Bäbäita
Bäscoveni
Blejesti
Crevenicu
Flämânda
Fräsinetu
9 Plasa Vide le Gäleteni Vida
Merenii-de-Jos
Merenii-de-Sus
Rädulesti
Tämäsesti
Vida
Vida-Furculesti

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 2
DECRET1
Pentru moditlearea art. 1, 2 si 25 din
regulamental pentrn unnuirea eu ti-
tlu provizorin al ajutorilor de
invMatori la geoalele de &Stun
Dug 2 APRILIE 1910.
1. La art. 1, cuvintele: pânä
la 1 Ianuarie" se Inlocuiesc prin
cuvintele : !And la 1 Maiu".
La art. 2, dupä aliniatul I se
adaugä un nou aliniat, care va fi
al doilea:
oCandidatii cari vor implini ter-
menul de trei ani de suplinire du-
pà 1 Fevruarie i Inainte de 1 Maiu
a anului In care se tine exame-
nul, vor fi obligati sä prezinte co-
misiei un certificat dela revizorul
scolar, prin care sä se constate cä
au functionat efectiv pânä In ziva
implinirii termenului. Vor prezenta
copii depe procesele-verbale de
inspectiunile ce vor fi avut In acest
din urmä timp, vizate de revizor».
La art. 25 se adaugd un nou
aliniat, care va fi al V-lea, In cu-
prinderea urmätoare :
4Invätätoril bärbati, pentru a fi
numiti, vor trebui sä probeze ca
au satisfäcut cerintele legii de re-
crutare».
LEGE2
Pentru modillearea niter dispozifinni din
legea organizarii administrallei ge-
nevale a ilnat4elor Statulni
DIN 2 APRILIE 1910.
1. Se modificä precum urmeaz5
dispozitiile din legea pentru orga-
nizarea administratiei generale a
finantelor Statului, prevAzute in
articolele mai jos enumerate:
1. Acest Decret a fost publicat in
Monitorul Oficial' No, 2 din 2 Aprilie
1910. A se vedea la ordinea sa cronolo-
gich regulamentul respectiv din 3 lunie
1904, Vol. 1H pag. 3102, precum i modi-
ficArile din 29 Aprilie 1908, Supl. I pag.
592.
2. AceastA Lege" publicatA In Moni-
tortil Oficiql" NQ. 2 din 2 Aprilie 1910, a
www.digibuc.ro
Aprilie 1910 279
Art. 12. Inspectorii financiari sunt
In mimär de doisprezece, dintre
cari o patrime pot sä fie numiti
dintre inginerii corpului tehnic. Ei
îi exercitä drepturile i Indatori-
rile In conformitate co legea lor spe-
cialà.
Ministrul poate sä insärcineze
printr'o delegatie specialä i pe
alti functionari din administratia
generalá a finantelor Statului cu
indeplinirea atributiunilor de in-
spectori.
Art. 57. Intre aliniatul I i ur-
mAtorul se adaugä :
Pentru serviciul fabricilor su-
puse controlului ministerului fl-
nantelor vor putea fi numiti con-
trolori, färä nici un stagiu, dintre
licentiatii facultätilor de stiinte.
Art. 73. Functionarii din admi-
nistratia generalä a finantelor Sta-
tului sunt pusi de drept i obli-
gatoriu in retragere din oficiu când
implinesc varsta de 60 ani.
Ei pot Insä fi trecuti la pensie
si mai inainte de implinirea Ark-
stei prevgzutä In aliniatele de mai
sus, In conditiile art. 46 din legea
generald de pensii.
Punerea In retragere din oficiu
este obligatorie pentru functionarii
de orice grad, când sunt pusi sub
consiliu judiciar.
Dispozltinne tranzitorle.
Dacä la promulgarea legii de
fatà vor fi mai multi de doispre-
zece inspectori In serviciu, se vor
elimina cei mai noui in functiu-
nile ministerului de finante si ale
administratiunilor dependinte de
acest minister, cu exceptiunea in-
fost votatA de Camera in sedinta dela
26 Martie 1910, tar de Senat in aceia de
la 31 Martie 1910. A se vedea la ordinea
sa cronologica ,Legea pentru organiza-
rea administrafiei generale a finanfelor
Statului" din 25 Martie 1909, Supl. 11 pag.
259, precum §i Regulamentul respectiv
din 13 fevruarie 1906, Supl. II. pag. 961,
 280 LEGI UZUALE. 4 Apri lie 1910
ginerilor Intrebuintati In serviciile
speciale.
II. Legea de fatä se pune in
aplicare la 1 Aprilie 1910.
Ill. Toate celelalte dispozitii
legilor anterioare, cari vor fi con-
trarii legii de fatä, sunt si rämân
abrogate.
DECRETI
Pentru modiflearea regulamentului de
administrare qi exploatare a bailor
Statnini Calimânelti, Caeinlata
blovora si Lacul-Sirat
DIN 4 APRILIIi 1910.
I. Regulamentul pentru admi-
nistrarea §i exploatarea bailor Sta-
tului Calimänesti-Caciulata, Govo-
ra si Lacul-Särat, sanctionat prin
decretul regal No. 1605 din 16
Aprilie 1904 si publicat in Mo-
nitoral Oficial" No. 31 din 9
Maiu 1904, se modifica precurn
urmeazä :
Regulament pentru administrarea
si exploatarea bailor Statului Cä-
limänesti- Cäciulata, Govora, La-
cul-Särat si Techir-Ghiol.
Art. 100 a). Proprietarii cari vor
voi sa-si construiascä cladiri de
twice fel In statiunea balnearä Te-
chir-Ghiol, precum : stabilimente
de bai, hoteluri, restaurante, case
de locuit, etc., trebuie sa poseada
mai Intaiu autorizatiunea ministe-
rului de industrie si comert, cäruia
i se va Inainta odatä cu cererea
detaliatä, si planurile constructi-
unii si a localului pe care vor sa
execute cladirea.
Ministerul, luând si avizul con-
siliului tehnic superior, va da au-
torizatiunea cuvenitä cu modified-
rile ce consiliul tehnic va gäsi cä
urmeazä a se introduce In cons-
tructiune si cari sunt obligatorii.
1. Acest ,Decret" a fost publicat in
,,Monitorul Oficial" No. 4 din 4 Aprilie
1910. A se vedea la ordinea sa cron010-
www.digibuc.ro
Art. 119, alin. II. Pentru stati-
unea balnearä Techir-Ghiol, taxele
de curä si muzicä vor fi :
Pentru o persoanä lei . . 5,00
Pentru o familie lei . . . 10,00
Pentru o familie cu mai
mult de patru persoane lei 15,00
Art. 125, alin. IL Extragerea
nomolului din lacul Techir-Ghiol
se va face sub supravegherea mi-
nisterului de industrie §i comert,
si este permisä numai proprieta-
rilor stabilimentelor de bai din sta-
tiune, locuitorilor si proprietarilor
locali pentru tratament In locali-
tate.
Pretul nomolului si conditiunile
de extragere se vor fixa de mi-
nister prin deciziune.
Proprietarii stabilimentelor de
bai cu nomol, vor depune o ga-
rantie care se va fixa de minister
dupä inaportanta stabilimentului.
Pentru stabilimentele publice de
bäi din Constanta, cari la data de
1 Aprilie 1910, se vor gäsi insta-
late pentru a servi bai de nomol,
ministerul va decide asupra mo-
dalitatii acordärii nomolului nece-
sar si restituirii lui In lac.
Ministerul va putea satisface ce-
reri bine justificate pentru acor-
dare de nomol si In alte localitäti
ale tärii pana la cantitatea de ma-
ximum 200 kilograme.
gici regulamentul cornplect din 9 Maiu
1904, Vol. III pag. 3012,
 LEG! UZUALE.
LEG El
Pentra interpretarea art. 7 din legea
pentru regularea proprietitii rnrale
art. 1 din legea dela'13 Fe-
Vruarie 1879, pentrn mentine-
rea r$1 exeentarea art. 7
din legea, ruralA
dela 1864
DIN 7 APMLIE 1910.
Art. unic.La art. 1 din legea
dela 13 Fevruarie 1879 se adaugä
urmätorul aliniat :
Prin cuvântul csâtean», prevä-
zut la art. 7 din legea dela 1864,
«Cultivatorii sâtenio dela alin.
II de mai sus, se Inteleg i Invä-
tätorii, preotii i servitorii biseri-
cesti din comunele rurale, precum
femeile sätence. Toate insträi-
närile ce se vor fi Mcut In favoa-
rea acestora sunt si rämân vala-
bile.
CIRCULARIA2
Donninlul lilinistre de interne No. 32485
eAtri d-nii Prefeeti de jadete
DIN 8 APRILIE 1910.
Din constatärile delegatilor mei
cu prilejul inspectiunilor ce am
fäcut in câteva judete, m'am in-
credintat cä nouile legi si organe
administrative asigurä o mai bund
administratiune ruralä i o mai
eficace pazá a ordinii publice.
De asemenea, am väzut cä s'a
lucrat temeinic la punerea In apli-
care a ziselor legi si cä, in gene-
ral, personalul administrativ pose-
dä sentimentul datoriei.
Ceeace s'a fäcut panä acorn este
dovada unei bune indrumäri i ne
Indreptäteste a astepta cu incre-
dere roadele activitätii administra-
tive, desi este incä mult de fäcut
I. Aceasta Lege" publicatd in Moni-
torul Oficial" No. 6, din 7 Aprilie 1910.
a fost votan de Senat la 30 Martie, 1910
si de Camera. la 31 Martie 1910. A se ve-
dea la ordinea sa cronologicd Legea pen-
tru regularea propriettitei rurale" din 15
August 1864 si Legea pentru mentinerea
executarea art. 7 din legea rurald de
www.digibuc.ro
S Aprille 1910 281
pentru realizarea acestor rezultate.
Pentru a inlesni directiunea
d-voastre si a indemna pe toti a-
gentii administratiunii In Indepli-
nirea Indatoririlor lor, ne-am pro-
pus, ca completare a circulärii cu
No. 16728 din 23 August 1908, 3
a vä da urmátoarele instructiunii
1. Simplillearea corespondentei.
Una din cauzele cari Ingreuiaza
bunul mers al administratiuneieste,
färä Indoialä, formalismul excesiv
si nejustificat de care astäzi de-
pinde satisfacerea intereselor pu-
blice si care istoveste zadarnic pu-
terile de muncä ale impiegatilor.
Activitatea celor mai multe oi-
gane administrative este prea mult
absorbitä in multiple lucrári de
cancelarie, in formare de dosare si
in tinerea unui numär considera-
bil de registre, pierzandu-se din
vedere cä unctiunile administra-
tive -- prin esenta lor de executi-
unear trebui sä se manifeste in-
tr'o actiune realä i permanentä,
pe terenul faptelor, acolo unde ad-
rninistratiunea vine in contact cu
nevoile obstesti.
Dar inconvenientele formalismu-
lui se resimt mai ales in vieata
comunalä ruralä.
Cerintele unui atare formalism
cu lucräri de cancelarie prea com-
plicate tin organele administratiu-
nii Intr'o regretabilá izolare fatä
de sätenii cari, din lipsa acestui
contact, prind mai anevoie incre-
dere in eficacitatea legilor si nu
dobândesc simtimântul deplin al
protectiunii ce legile acordä drep-
telor Ion interese.
Formele trebuiesc dar reduse la
aceeace este absolut necesar, iar
la 1864" din 13 Fevruarie 1879, Vol. II
pag 78 si 412.
2. Areas** ,Circulard" a fost publicat5
in Monitorul Oficial" No 7 din 8 Apri-
lie 1910.
3. A se vedea aceastil Circulard din 29
August 1908 la ordinea sa cronologicA,
Supl. I pag. 1085.
282 LEGI UZUALE. 8 Apri lie 1910
administratiunea trebuie asezatä pe
terenul ei propriu de activitate.
Pang când vom completa mäsu-
rile ce sunt de luat pentru sim-
plificarea corespondentei In toate
directiunile si serviciile dependinte
de acest minister, vä recomand nor-
mele ce urmeazA pentru corespon-
denta primarilor rurali si a nota-
rilor cu autoritatile superioare :
1. Primarul va Inainta raportul
sätt, pentru toate chestiunile, care
inträ In competinta sa personalä
sau In atributiunile consiliului co-
munal, admnistratorului de plasä
care, conform art. 207 din legea
pentru organizarea comunelor ru-
rale, II va transmite prefecturii
spre rezolvare, cu avizul ski de
aprobare sau neaprobare pus pe
contrapagina raportului.
Raportul va fi contrasemnat de
secretarul comunal, afará de ca-
zurile cand legea cere-formal con-
trasemnarea notarului, sau cad
acesta lndeplineste i functiunile
secretarului comunal, in lipsa unui
titular ;
2. Dacá raportul primarului se
referä la o lucrare din acelea care
inträ In atributiunile sale proprii
si care urmeazA a fi rezolvatä de
d-voasträ, yeti aproba sau refuza
cererea prin sirnplä rezolutiune, cat
se poate de concisä, pusä in jo-
sul avizului administratorului de
plasd; apoi raportul, astfel rezolvat,
se va restitui in original primäriei
respective, tot prin intertnediul
administratorului, care nu trebuie
sä adauge nimic la rezolutiunea
d-voastre, márginindu-se a face
numai serviciul de transmitere ;
3. Când pe lângä raportul pri-
marului, se inainteazä o delibera-
tiune a consiliului comunal, de-
ciziunea de aprobare sau de ne-
aprobare se va da de cätre d-voasträ
sau de cätre delegatiunea jude-
teanä, dupä distinctiunile prevä-
zute In art. 52 si 53 din legea
www.digibuc.ro
pentru organizarea comunelor ru-
rale, prin deciziune scrisd in jo-
sul deliberatiunii, care se va ma-
poia primáriei respective odatà
cu raportul primit, pe a cärel con-
trapagind se va face urmätoarea
mentiune, semnatä de d-voastra
cSpre satisfacerea cererii din
raportul de fatä, vi se restituie
deliberatiunea consiliului comu-
nal Ain ap ro-
batä (sau neaprobatä) de noi
(sau de delegatiunea judeteanä),
pentru Intocmai urtnare».
Aprobarea bugetelor si a con-
turilor comunale se va face prin
deciziunea delegatiunii, scrisä pe
buget sau pe cont.
In materie electoralä, deciziu-
nea se va scri pe hartie separatä;
4. Deciziunile d-voastre si ale
delegatiunii vor fi totdeauna mo-
tivate In fapt si In drept and
cazul comportäsi vor fi afisate,
conform art. 72 din legea pentru
organizarea comunelor rurale, sau
conform art. 55 din legea de pro-
cedurä electoralk pentru deciziu-
nile privitoare la alegert.
5. Deliberatiunile de care se
ocupá art. 54, 55 si 57 din zisa
lege se vor inainta In original
ministerului de interne spre re-
zolvare, insotite fiind de avizul
d-voastre personal ;
6. Conform art. 54 din aceea§
lege, se va lua totdeauna avizul
in scris si motivat al inginerului
judetului pentru toate chestiunile
tehnice; iar in chestiuni de pro-
cese, transactiuni sau compromise,
a vizul advocatului statului. Aceste
avize sunt obligatorii atat in ca-
zul când deliberatiunile se aprobä
de d-voastrà sau de delegatiune,
cat i cand ele se aprobA de au-
toriatile superioare ;
7. Raportul primarului, avizul
administratorului de plasä si re-
zolutiunea d-voastre vor purta nu-
mär de iesire i datä.
 LEGI UZUALE.
Aceste luciári se vor trece In
rezumat In jurnalul de masä (in-
trare si iesire) al autoritälii res-
pective Deciziunile d-voastre
ale delegatiunii se vor transcrie
Inteun registru special ce se tine
la prefecturä ;
8. Mid corespondenta este por-
nitä de prefectura, ordinul se va
transmite primäriei In original de
cätre administratori ; primarul va
da räspunsul pe contra pagina or-
dinului In josul ordinului de tran-
smitere al administratorului si-1
va restitui acestuia, care II va
Inapoia prefecturii.
Acelas lucru i când ordinul
emanä direct dela administratorul
de plasà, cu deosibire cä räspun-
sul primarului nu se va Inainta
prefecturii deck dacä administra-
torul gäseste necesar ori este In-
datorat a ref eri cazul d-voastre ;
9. ACM rapoartele primarului, cat
si ordinele dumneavoastre sau ale
administratorului, cu toatä cores-
pondenta urmatà se vor opri
pästra la autoritatea unde s'a pri-
mit uitima corespondentä de In-
cheiere ;
10. Dispozitiunile de mai sus
se vor aplica si la corespondenta
notarului pentru atributiunile sale
proprii ;
11. La arhiva primäriei si a no-
tarului se va forma ate un sin-
gur dosar anual pentru pästrarea
hârtiilor rezolvate, conform nor-
melor precedente, putându-se face
mai multe volume ale aceluis do-
sar, dacä corespondenta ar fi prea
mare In cursul anului.
Pentru buget i socoteli insä,
precum i pentru toatä corespon-
denta urmata In privinta lor, se
va forma un dosar aparte.
Hârtiile vor fi cusute /n ordi-
nea datei lor de intrare ;
12. Pentru coresporrdenta cu
toate celelalte autoritäti cari nu
depind de acest minister se va
www.digibuc.ro
S Aprilie 1910 283
continua, pânä la nout dispoziti-
uni, sistemul coresponden(ei de
pânà acum, formându-se de cätre
primar i notar ate un dosar spe-
cial pentru aceste corespondente.
Notarul va tine, insä, ate un
dosar pentru fiecare cAsätorie, con-
form regulelor privitoare la tine-
rea actelor de stare civilä ;
13. In toatä corespondenta din-
tre autoritäti se suprimä ca inu-
tilä formula finalä de politetä ;
14. Normele de mai sus se vor
pune In aplicare la 1 Aprilie
1910.
2. Reducerea registrelor.
La nici o autoritate publicä nu
se tin atâtea registre ca la o pri-
märie ruralä.
Glick de sârguitori ar fi nota-
ru i secretarii comunali, este a-
proape cu neputintä sä tie la cu-
rent aceste registre. i, In tot ca-
zul , munca ce depun acesti func-
tionari pentru diferitele Inregis-
träri ce stint obligati sä facä zil-
nic este färä vreo utilitate apre-
In urma Insärcinärii mele, o co-
misiune, la care au participat mem-
brii consiliului administrativ per-
manent, studiind chestiunea, a
opinat cä registrele unei primärii
rurale se pot reduce, filrà nici un
inconvenient pentru servicii, la
urmätoarel e
a) Pentru prhuari i secretarli
comunali.
Jurnal de masä, at/And in
1.
stänga inträrile si in dreapta
2. Registru pentru trecerea de-
liberatiunilor consiliului comunal ;
3. Registru inventar ;
4. Registru pentru Inscrierea
listelor electorale ;
5. Registru de partizi pentru
cheltuieli ;
6. Registru pentru intabularea
284 LEG1 UZUALE. S Aprilie 1910
contractelor de imprurnut la Cre-
ditul agricol ;
7. Idem la Bäncile populare ;
8. Registru pentru servitori.
Se vor tine incä condici cu
matcä pentru emiterea ordonante-
for de platä, bilete de vânzäri de
vite, bilete de legitimatie, incassa-
rea taxelor dela oborul comunal,
certificate de provenientä si sa-
nätatea animalelor i condici de
expeditie.
b) Pentru primarl ai Bottle.
1. Registrele de stare civilä
(näscuti, cäsätoriti, morti, buleti-
nul de nastere, buletinul de cäsä-
toriti, autorizare de inmormântäri.
declaratiuni de cäsAtorie) ;
2. Registrele pentru invoeli agri-
cole (autentificarea contractelor li-
brete si reclamatiuni) ;
3. Registru pentru inspectiuni
(administrative, sanitare, veterinare
tehnice, etc.).
c.) Pentru motel.
1. Jurnal de mash' ;
2. Registrele judecAtoriei
ocol ;
3. Registru pentru statistica po-
pulatiunii, cu specificarea cetäte-
nilor romAni, a sträinilor supusi
români, a sträinilor cari apartin
altor state si a celor cari au ob-
tinut autorizarea de stabilire ;
4. Registru pentru statistica vi-
telor cadastru In zonele pre-
ventive ;
5. Condicä de expeditie.
d) Pentrn delegate slatulni.
1. Registru pentru trecerea In-
cheierilor sfatului sätesc ;
2. Condicä pentru incassarea
taxelor penttu vitele inchise.
e) Pentru pereeptorul comunal.
1. Jurnal de cassä ;
2. Registru-chitantier ;
www.digibuc.ro
3. Registru recapitulativ pentru
venituri ;
4. Registru recapitulativ pentru
cheltueli.
Toate registrele enumärate mai
sus vor fi introduse dela 1 Maiu
1910.
Ele se vor confectiona conform
formularelor alAturate la prezenta
circularä.
In caz când aceste registre vor
fi deja confectionate dupä vechile
formulare, ce se vor introduce,
manuscris, pentru anul acesta, mo-
dificArile In nouile for-
mulare.
Adaug cA registrele pentru vac-
cinati i revaccinati, pentru dis-
tribuirea medicamentelor, consul-
tatiuni gratuite, bilete de vacci-
nAn i revaccinäri, miscarea epi-
demtilor, inscrierea pelagrosilor,
sifiliticilor i tuberculosilor se vor
tine pe viitor de agentul sanitar.
De asemenea, registrele pentru
vizitarea animalelor ce se taie in
comunä pentru consumatia publick
pentru certificatele de produse
animale brute si pentru declararea
de boalelor molipsitoare la vite se
vor tine de cätre revizorul de vite
sau, In lipsä-i, de agentul sanitar.
Revizorii de vite acolo unde
functioneazä vor da obligatoriu
concursul lor notarului pentru In-
tocmirea statisticii vitelor si ca-
dastrului In zonele preventive.
Registrele pentru Inscrierea in-
divizilor urmäriti si a condamna-
tilor vor fi tinute de jandarmul
sef de post, pe lângä celelalte re-
gistre ce este obligat sA tie, con-
form instructiunilor inspectoratu-
lui general al jandarmeriei.
3. Inspeel,,iuni.
De oarece unii primari rurali,
secretari comunali si notari nu sunt
destul de pregätiti pentru a pu-
tea räspunde pe deplin importan-
telor for atributiuni, este absolut
 LEGI UZUALE. S Aprilie 1910
necesar, d-nule Prefect, ca atat
d-voasträ, cat si administratorii de
sa faceti cat mai dese in-
spectiuni prin comunele rurale.
Aceste inspectiuni, impuse de
altfel prin art. 15 din legea pen-
tru organizarea autoritätilor admi-
nistrative si art. 201 din legea
pentru organizarea comunelor ru-
rale, iau sub imperiul nouilor legi
s't un caracter instructiv pentru
formarea unor bune cadre admi-
nistrative In comunele rurale.
Vechea deprindere de a se face
inspecttuni sumare i superficiale,
märginite la o repede observare
a registrelor si a arhivei, In sco-
pul de a se motiva de cele mai
multe ori dizolvarea consiliului
comunal, ori de a se face repri-
mande sau de a se aplica pedepse
disciplinare primarilor i notarilor,
trebuie sa Inceteze.
In interesul administratiunii
pentru a se 4sigura stricta apli-
care a legilor i regulamentelor,
doresc ca inspectiunile sa fie pri-
lej pentru a se da sfaturi i Indru-
märi, pentru a se risipi nedume-
ririle, pentru a se explica pärtile
neIntelese din legi, regulamente
sau instructiuni i pentru a se
provoca fapte de utilitate sociala.
Pentru ca inspeliunile sä se
fad In aceste conditiuni, am cre-
zut necesar a Intocrni formulate
de procese-verbale ; unul pentru
d-voasträ l altul pentru adminis-
tratorii de pläsi.
Alaturat la aceastä circularä, vi
se trimite . . . exemplar si vä
. inspectiunile sale ;
rog a dispune ca ele sa fie im-
primate, cu cheltuiala judetului, In
numär suficient pentru toate in-
spectiunile din cursul anului 1910
Cestiunile din formular vor fi
imprimate pe jumatatea fetelor
unei coale In stanga, läsandu-se
partea din dreapta alba pentru räs-
punsuri.
Intre chestiunile cari comporta
www.digibuc.ro
285
räspunsuri mai fungi, se vor läsa
intervale mai marl
La procesele-verbale pentru in-
spectiunile administratorilor de
pläsi se va suprima capitolul XIV
din formular.
WA' cum se va procede cu a-
ceste procese-verbale
1. D-voasträ yeti Incheia ate
un asemenea proces-verbal pen-
tru fiecare comuna din judet fn
cursul unui an, iar administratorii
de pläsi le vor incheia trimestrial
pentru fiecare comuna din plasa
Mr ;
2. Dacä d-voasträ repetati in-
spectiunile la comuna unde s'a
incheiat asemenea procese-verbale,
yeti constata inspectiunile In re-
gistrul de inspectiuni, cu menti-
une specialä dacä s'au Indreptat
neregularitatile consemnate in pro-
cesul-verbal formular i dacä s'au
adus la Indeplinire dispozitiunile
recomandate printr'Insul.
and administratorul de plasä
repeta inspectiunile, In conformi-
tate cu art. 201, ultimul aliniat din
legea comunala ruralä, le va con-
stata de asemenea In registrul de
inspectiuni ;
3. Procesele-verbale vor fi In-
cheiate In triplu exemplar ; unul
ramânand la primärie i altul la
prefecturä, iar cel de al treilea se
va fnainta ministerului ;
4. Cu ocaziunea inspectiunilor,
d-voasträ yeti nota, In special, acti-
vitatea administratorului in fiecare
comunä si modul cum si-a facut
5. Räspunsurile ce se vor da la
chestiunile puse in procesul-ver-
bal vor fi cat se poate de amä-
nuntite si se vor sprijini pe con-
statarile personale ale acelui ce
inspecteaza si pe examinarea do-
sarelor si a registrelor ;
6. Pe langä autoritatile inspec-
tate, dacä inteo comunä se gäsesc
bänci populare, cooperative, ma-
286 LEGI UZUALE. S Apri lie 1910
gazine de consum, spitale, infir-
medi sau dispensare, obstii si
asociatiuni pentru diferite exploa-
täri i intreprinderi, ele vor fi vi-
zitate de d-voastrA si de adminis-
tratorul de plask notându-se In
procesul-verbal constatärile fäcute.
bisericile vor fi de
asemenea vizitate ;
7. AtAt la inspectiunile d-voas-
trk cât si ale administratorilor, se
vor asculta i rezolva toate recta-
matiunile ce se vor prezenta, sau
cari vor fi trimise spre cetcetare
de minister, fäcându-se mentiune
despre aceasta in procesul-verbal.
Ar fi de dodt ca locuitorii sä
file totdeauna and d-voastrA ve-
niti In inspectiunea comunei lor,
fie prin stabilirea unui itinerariu
pentru toate comunele ce veti in-
specta in cursul anului, fie anun-
tându-se separat Heard comune
ziva inspectiunii cu ateva zile
mai Inainte.
In tot cazul, ziva inspectiunii
va fi adusA la cunostinta locuito-
rilor prin afipte la usa primäriei,
sau prin orice alt mijloc de pu-
blicitate.
4. Conferinte administrative.
Pentru a se invedera utilitatea
legilor rurale atAt din punct de
vedere administrativ, cât si so-
cial si pentru ca agentii admi-
nistratiunii si ai comunelor sA
poatä face o bunä si constiintioasä
aplicare a lor, cred necesar a vä
recomanda, d-le Prefect, ca con-
f erintele administrative ce obisnu-
iti a tine sä ia din ce In ce o
desvoltare mai mare.
Aceste conferinte se vor tine
succesiv la resedinta fiecärei ad-
ministratiuni de plasä si vor asista
la ele obligatoriu primarii, nota
rii, secretarii comunali din cuprin-
sul unei
Ar fi de dorit ca in fiecare lunä sä
www.digibuc.ro
se tinä ate o asemenea conferintä.
In aceste intruniri, cu caracter
pur administrativ, d-voasträ si ad-
ministratorii de pläsi respectivi yeti
aplica principalele dispozitiuni din
legislatia ruralä, stäruind asupra
pärtilor cari au prezentat dificul-
täti in practia ; yeti trata subiecte
de drept administrativ aplicat ; yeti
vorbi despre gospodäria comunalä,
despre economia ruralä, despre igi-
enä si salubritate, despre siguranta
generalä si localk despre asocia-
tiuni si cooperative si despre mice
alte chestiuni in legAturä cu ne-
voile publice puse sub ocrotirea
administratiunii.
Veti insista de asemenea asu-
pra modului cum urmeazä a fi re-
zolvate lucrärile de cancelarie si
cum trebuiesc tinute registrele si
scriptele de contabilitate.
Tot cu prilejul conferintelor, yeti
stimula activitatea primarilor si a
notarilor pe terenul faptelor de fo-
los obstesc si de practia a vietii
publice, arätându-le importanta mi-
siunii sociale ce au : de a fi po-
vAtuitori ai sätenilor pentru tot
ceeace priveste buna lor stare si
pentru tot ceeace se raportä la
desvoltarea lor moralä si culturalà.
Deprindeti-i sä stea puturea in-
tr'o continuä comunitate de idei
si sentimente cu sätenii, autând,
prin vorbA blânclA si convingätoare
sä strAngA la olaltA si sA solida-
rizeze toate bunevointele si toate
energiile pentru bindle comun, cä-
ruia cu totii sA inchine aptitudi-
nile si devotamentui lor.
Primarii, In deosebi, sä nu piardA
un minut din vedere cA ei sunt
alesii sAtenilor, cà puterile publice
ce legea le conferä trebuie sä le
Intrebuinteze numai pentru susti-
nerea intereselor legitime ale obstii.
Iatä, d-le Prefect ceeace trebuie
sd bed obiectul conferintelor ad-
ministrative, pe ale cäror rezul-
tate favorabile contez foarte mult.
 LEGI UZUALE. 8 Aprilie 1910
5. Atributiuni.
Desi nouile legi cari cArmu-
iesc vieata ruralä determin'A amä-
nuntit atributiunile organelor ad-
ministrative si comunale, cu toate
acestea In practica se ivesc unele
dificultäti, mai ales de procedurk
cari tin In loc actiunea adminis-
tratiunii ori provoacA conilicte in-
tre autoritäti sau Intre agentii lor.
Gäsesc, dar, oportun, cu prile-
jul acestei circulari, sä vä dau ur-
matoarele deslusiri :
a) A tri butiunile administratorilor de p150.
Prin circulara din 23 August
1908, s'a fäcut o expunere amA-
nuntitä a atributiunilor conferite
administratorilor de pläsi prin le-
gea pentru organizarec ^omunelor
rurale i alte legi spec' .e, Impär-
tindu-le, dupA natura In pro-
prii delegate.
Voiu reveni asupra unora din
ele, pentru a preciza si mai bine
competenta acestor agenti ai pu-
terii executive si a o fixa in cadrul
ei legal.
Dintre atributiunile propril ale
administratorilor, cea mai de cä-
petenie este aceia de a veghea la
mentinerea ordinii publice, consi-
deratä atAt sub raportul sigurantei
si a Iinitii publice, cAt si al apli-
carii legilor.
In exercitiul acestei atributiuni
administratorii sunt investiti cu pu-
ted de politie judiciarä sau repre-
sivä.
Pentru tot ce se raportä la po-
litia administrativk administratorii
stau sub ordinele d-voastre ; iar,
In privinta politiei judiciare, sunt
subordonatii procurorului, färd Insä
prejuditiul dreptului ce vä acordä
art. 15 din procedura penalä.
latä cum administratorii de pläsi
urmeazä a indeplini functiunile de
politie administrativä
1. Fiecare administrator va exer-
cita politia ad ministrativä pe tot
www.digibuc.ro
287
teritoriul pläsii sale, lucrând din
initiativa sa, sau executând ordi-
nele d-voastre si ale directiunii
sigurantei generale din
ministerul de interne.
Lucrarea administratorului va fi
personalà ; tot ceeace se presu-
pune cä ar turbura ordinea publicä
sä formeze obiectul cercetärilor
urmäririlor sale proprii.
In acest scop, administratorul va
face descinderi localeperchiziti-
uni, Tusk nu va putea face färä
autorizatiunea justitieiva face in-
vestigatiuni, tinându-vä In curent
despre toatä actiunea i constatà-
rile sale ;
2. Cea dintâi grijd a administra-
torului, când merge intr'o comunä
ruralk este de a se interesa de
ordinea publicä, verificând ime-
diat informatiunile ce i se dau si
cercetând pe indivizii suspecti.
In special, va da o deosebitä
atentiune misc5rilor, cari ar putea
provoca violarea legilor sau nesu-
punerea cätre autoritäti.
Administratorul este tinut, insk
sä lucreze cu tact si prudentä, evi-
tand orice exces de zel ;
3. Administratorul se va folosi
cât mai rar, i numai In cazuri de
absolutä nevoie, de dreptul ce'i
acordä art. 114 No. 3 din legea
pentru organizarea comunelor ru-
rale, de a delega notarului execu-
tarea mäsurilor de sigurantä ge-
neralä. De altfel, o asemenea de-
legatiune necesitând In prealabil
aprobarea d-voastre, veti chibzui
dacA i când ea poate fi data' ;
4. Ad ministratorul poate da de-
legatiuni jandarmilor --left de sec-
tiune sau de postIn materie de
politie administrativä, in cazuri ur-
gente sau când administratorul v a
fi ocupat cu alte InsArcinäri.
Dintr'aceasta, insä, sä nu se facä
un obiceiu constant, pentru a se
descärca administratorul de una
din principalele sale indatoriri.
288 LEGI UZUALE. S April lie 1910
In nid un caz, Insä, adminis-
tratorul nu va da asemene dele-
gatiuni primarului ;
5. Cu ocaziunea inspectiunilor
d-voastre In judet, i chiar dela
resedinta prefecturii, veti urmAri
de aproape activitatea administra-
torilor de p1Asi pe terenul politiei
administrative si yeti cere pedep-
sirea acelora dinteinsii cari vor ne-
glija aceastä atributiune, sau o vor
läsa In mAinile jandarmilor sau
notarilor.
Chid politia administrativA n'a
putut preveni infractiunile, lncepe
actiunea politiei judiciare.
Administratorii In calitatea lor
de ofiteri ai politiei judiciare
auxiliari ai ministerului public, vor
proceda astfel
1. Când un administrator se gä-
seste In fata unui flagrant delict,
el va instrumenta din propria sa
autoritate, putând In acest caz, sä
urmäreascä pe infractor chiar in
altA plasä.
Odatä, insä, cu Inceperea cons-
tatärilor, va va vesti imediat pe
d-voasträ i pe procuror.
Dacä procurorul li rezervä per-
sonal constatarea, administratorul
va lua mäsuri spre a se tine la
dispozitia sa Mptuitorii i corpu-
rile delictului.
De altfel, In toatä aceasta ma-
terie se vor avea In vedere dis-
pozitiunile referitoare din proce-
dura penalä.
In materiile de contraventiuni
pentru infractiunile preväzute In
art. 52 din legea judecAtoriilor de
ocoale, combinat cu art. 197 din
legea pentru organizarea comune-
lor rurale, administratorul poate
totdeauna instrumenta din propria
sa autoritate, putând pronunta in
aceste cazuri l amenda preväzutä
de citatele articole.
Pentru toate celelalte infractiuni,
administratorul va instrumenta fie
dupä delegatiunea ce primeste de
www.digibuc.ro
la d-voasträ ori dela procuror, fie
In urma unei denuntäri sau recla-
matiuni din partea celor vätämati
prin sIvArsirea infractiunii.
Denuntärile sau reclatnatiunile
pot fi fäcute si verbal ; adminis-
tratorul fiind tinut, !ma, a le con-
semna In procesul säu verbal ;
2. Toate procesele-verbale In
cari se va constata amänuntit: na-
tura, circumstantele, modalitätite
de timp l loc, probele sau indi-
cille culese, precum i corpurile
delfctului, vor fi Inaintate parche-
tului ;
3. Dacä la constatarea unei infrac-
tiuni se prezintä procurorul sau
judecätorul de instructiune, admi-
nistratorul este dator sä le cedeze
locul a instrumenta, afarä
numai da acestia i-ar da dele-
gatie de continua constatärile
si urmAririlc, ori a face numai
unele din aceste acte ;
4. Când un jandarm, sef de sec-
tie sau de post, a Inceput consta-
tarea i urmärirea unei infractiuni
inaintea administratorului, o va
continua tot el insus ;
5. Când administratorul primeste
dela d-voastra sau dela procuror
delegatiune de a constata o infrac-
tiune, nu are dreptul sä subdelege
pe jandarm, delegatiunea având,
pe de o parte, un caracter perso-
nal i, de altä parte, ea nu poate
fi datä, conform procedurii penale,
cleat de d-voasträ sau de pro-
curor ;
6. Administratorul trebuie, ca
reprezentant al d-voastre, sA se in-
formeze dacä jandarmii, ofiterii de
politie, au executat sau nu dele-
gatiunile primite pentru consta-
tarea si urmärirea infractiunilor,
raportându-vä de urgentä, pentru
ca d-voasträ sä atrageti atentiunea
comandantului companiei de jan-
darmi, informând la nevoie si mi-
nisterul de interne.
efii de sectiuni si de posturi
 LEGI UZUALE. S Aprilie 1910
primesc ordine direct dela admi-
nistratorii de pläsi i executä toate
mäsurile ordonate de dânsii.
Pe lângä aceasta, ei sunt datori
ca pe datä ce au cunostintä de
fapte cari intereseazä siguranta pu-
blicä, mentinerea ordinei si exe-
cutarea legilor, sä le raporteze ime-
diat i administratorului de plasä,
care trebuie tinut In curent de tot
ce se petrece in circumscriptia sa.
Când imprejurärile nu Ingäduie
ca acest raport sä fie fäcut direct
jandarmul, spre Inlesnire, 11 va pu-
tea transmite prin notar.
0 altä atributiune proprie a ad -
ministratorului este de a face ca
legile si regulamentele de admi-
nistratie publicä sd fie strict si drept
aplicate.
Pentru indeplinirea acestei In-
datoriri, administratorul va lua in-
formatiunile necesare când in-
specteazä comunadela toate or-
ganele administrative locale si, la
nevoie, va asculta i pe locuitori.
Când o dispozitie dintr'o lege
sau dirrteunregulament nu se poate
aplica, administratorul va cauta sä
afle cauzele neaplicärii, gräbindu-
se a vi le semnala prin raport cir-
cumstantiat, pentru ca dati
cuvenitele deslegäri sau sä le ce-
reti, la rândul d-voastre, ministe-
rului.
Administratorul, ca agent al pu-
terii executive, având misiunea de
a veghea la executarea tuturor le-
gilor si regulamentelor, indepen-
dent de ministerul dela care emanä,
se va interesa de modul cum se
aplica aceste legi, notând neajun-
surile ce se intâmpinä in aplica-
rea lor i lacunele ce se constatä,
pentru a vi le aduce la cunos-
tinta. Prin aceasta, frisk nu se fn-
telege ca administratorul poate da
ordine agentilor i impiegatilor
cad depind de alte ministere.
Dintre legile a cäror executare
trebuie sä atragä In deosebi aten-
C. HANIANGIU. Suplimentul Ill.
www.digibuc.ro
289
tiunea administratorilor, notez : le-
gea pentru organizarea comunelor
rurale, legea invoelilor agricole,
legea monopolului vânzärii bäutu-
rilor spirtoase, legea Invätämántu-
lui primarin ceeace priveste obli-
gativitatea Invätämântului,legea
drumurilor si legea sanitarä.
0 indatorire de cea mai mare
importantä a administratorului, fie
ca activitate a sa proprie, fie ca
control al activitätii autoritätilor
locale, este grija sänätätii publice,
privitä ca un atribut administrativ.
A stinge focarele de infectie si
si a insAnätosi satele, a asigura, In
primul rând, populatiunei apà bunä
de bäut, alimente sänätoase si bäu-
turi nefalsificate, a soselui i pava
sträzile din interiorul satelor, a In-
fiinta grädini publice si a incuraja
plantatiile particulare, a face posi-
bilä igieria individualä, a ameliora
conditiunile de traiu i Imbräcd-
minte, iatä indeletnicid proprii de
edilitate, cari InsA sunt i lucräri
de igienä i salubritate publicä.
Dacä, cu toate rndsurile luate,
nu s'au putut preintAmpina boalele
epidemice, administratorii sunt ti-
nuti a da tot concursul medicilor
pentru combaterea epidemiilor, exe-
cutând mäsurile ce ei recornandä,
fie pentru izolarea bolnavilor, fie
pentru desinfectarea locuintelor con-
taminate, fie pentru procurarea aju-
toarelor necesare.
In caz când o epidemie ia In-
tr'o comunä, o extensiune ingriji-
toare, ar fi de dodt ca adrninis-
tratorul sä stea In localitate In per-
manentä, Impreunä de medicul de
plasä, pând la completa stingere a
epidemiei.
Administratorii vor exercita cea
mai severä supraveghere asupra
sträinilor cari vin In comunele ru-
rate, verificându-le actele de cAlä-
torie si incredintându-se dacA au
bilete de liberä petrecere ; far, pen-
tru cei ce se stabilesc fntr'o co-
10
290 LEGI UZUALE. 8 Apri lie 1910
munä, dad au obtinut autorizarea
de stabilire, In conformitate cu art.
5 din legea pentru organizarea co-
munelor rurale.
In privinta sträinilor cari n'au
obtinut autorizarea de stabilire, ori
a cäror autorizare a fost revocatä,
administratorii le vor pune In ve-
dere, prin jandarmi, sä päräseascA
comuna unde s'au stabilit si, dad
nu vor fi urmätori, vä vor cere
izgonirea lor cu raport motivat.
Dupä cum vi s'a comunicat si
pdn circulara din 23 August 1908,
izgonirea sträinilor, cari se gäsesc
In categoriile de mai sus, nu se
poate face decal cu aprobarea spe-
cialä a ministerului, consiliile co-
munale rurale, neavând cädere a
o pronunta.
O altä atributiune proprie a ad-
ministratorului este acea privitoare
la statistid.
Conform legilor si regulamen-
telor speciale, administratorul va
cere notarilor toate stiintele nece-
sare pentru formarea diferitelor sta-
tistici de interes general sau local.
In cancelaria fiecärei administra-
tiUni de plasä sA stea permanent
In evidentdintocmità pe comune,
sate si dtunestatistica popula-
tiunii, impArtitä pe nationalitäti,
sex, stare civilä, profesiuni si sti-
intä de carte.
Se va urma la fel pentru statis-
tica vitelor, pe specii i pe comune.
Ambele statistici vor fi revizuite
la Inceputul fiecärui an, operatiu-
nile de recensiune fäcându-se de
notarul fiecärei comune sub con-
ducerea personalä a administrato-
rului V dupä instructiunile sale.
In calitatea sa de delegat al pu-
terii centrale, administratorul este
insärcinat cu privegherea si con-
trolarea actelor de administratiune
comunali, cum se rosteste art. 201
din legea pentru organizarea co-
munelor rurale.
Din cele expuse rezultA, d-le
www.digibuc.ro
Prefect, cä In cadrele administra-
tiunii sunt putini functionari cari
sä dispunA de atâtea mijloace
sä se bucure de o autoritate asa
de afirmatä ca administratorul de
plad.
Depinde, dar, in mare parte de
därisul sä determine In toate di-
rectiunile vietei rurale acea acti-
vitate sänätoad, care sä indrumeze
actiunea administrativA cätre ade-
värata ei chemare.
b) Atributinulle notarilor.
Noua lege pentru organizarea co-
munelor rurale a fäcut din notar
un agent administrativ, pus sub
ordinile imediate ale administrato-
rului de plasä, al cärui auxiliar
efectiv este si trebuie sA fie.
In exercitiul functiunilor sale
proprii, atribuite de lege, notarul
nu mai are nici un amestec in lu-
crArile comunale.
De aceea, prin circulara din a-
nul trecut, v'am recomandat sA in-
grijiti ca notarul sä-si aibä arhiva
sa specialä ; dacä va fi posibfl, sä-si
instaleze chiar cancelaria într'o ca-
merä separatä din localul primäriei.
Sunt informat, Insä, cä nu pre-
tutindeni s'a executat aceastA dis-
pozitiune. Vä rog, dar, din nou sä
luati mäsuri ca dela 1 Aprilie toate
lucrärile si registrele notarului sA
fie absolut separate de ale primA-
riei, tinându- se arhive speciale pen-
tru fiecare serviciu.
Aceastä separare sä se fad chiar
acolo unde notarul indeplineste si
functiunile secretarului comunal In
lipsá unni titular.
De asemenea, yeti lua dispozi-
tiuni ca, la primäriile unde func-
tioneazA un secretar comunal, ace-
sta sä nu fad lucrärile proprii ale
notarului.
Câteva cuvinte asupra atributiu-
nilor notarului :
Cele mai de seamä atributiuni
administrative ale notarului sunt
 LEGI UZUALE. 8 Aprilie 1910
acele preväzute in art. 114 din
legea pentru organizarea comune-
lor rurale.
Fiindcä In practica, cu toate in-
structiunile precise ce cuprinde cir-
culara din anul trecut, s'au dat di-
ferite interpretari citatului articol,
gäsesc necesar a explica din nou
dispozitiunile sale, astfel cum au
fost modificate prin legea din 1
Aprilie 1910 :
1. Publicarea legilor $i regula-
mentelor, precum $i a ordonante-
lor, instructiunilor $i a altor acte
ale puterii executive de cari se
ocupä § 1 al art. 114avand de
scop a face ca locuitorit satelor sä
cunoascä i sä inteleagä cuprinsul
lor, ar fi de dorit ca notarii sä nu
se märgineascä numai la actul ma-
terial al publicärii, ci sä explice
verbal, cu prilejul publicarii, dis-
pozitiunile legilor $i sanctiunile ce
preväd in caz cand nu sunt res-
pectate ;
2. In § 2 al citatului articol se
pune expresä indatorire notarului
de a culege datele statistice ce se
cer unei comune, privitoare fie la
interesele locale, fie la cele ge-
nerale.
Aceastä importanta lucrare se va
efectua personal de notar, el liind
agentul recensor $i impiegatul sta-
tistic al comunei.
Pentru culegerea acestor date,
notarul va aduna, din casä in casä,
informatiunile de cari are nevoie.
Dânsul se va ocupa cu statistica
populatiunii, a vitelor ì instru-
mentelor agricole, a productiunii
agricole, a industriilor, etc., $i va
redacta aceste date conform for-
mularelor intocmite de servicial
statistic din ministerul agriculturii
domeniilor, de cätre d-voastra
sau de administratorul de plasä.
Datele statistice privitoare la mi$-
carea populatiunii se vor culege
din actele stärii civile.
Toate actele statistice ale unei
www.digibuc.ro
291
comune incheiate de notar se vor
inainta administratorului de plasa,
care, dupä ce le va verifica V co-
recta, va face recapitulatia pe plasa
$i le va inainta prefecturii, pas-
trand un exemplar In cancelaria
a dministratiu nu.
3. In § 3 de sub acela$ articol
se prevede cä notarul executa mä-
surile de sigurantä generalä ce i-ar
fi delegate special de administra-
torul de plasä cu aprobarea d-voa-
strä.
Consiliul administrativ perma-
nent, prin avizul No. 753 din 22
Decemvrie 1908, publicat in bule-
tinul sat! No. 1/909, a opinat cà
in sens larg se intelege prin mä-
suri de sigurantä generala toate
acele acte cari au de obiect men-
tinerea ordinei publice, a siguran-
tei persoanelor $i a avutului lor ;
iar, in acceptiunea din § 3 al art.
114, legiuitorul nu a putut cuprin-
de cleat materiile de politie ad-
ministrativä, comunalä V ruralä,
cari, fiind date in competenta ad-
ministratorului de plasa, pot fi de-
legate de dânsul notarului.
Pentru ca notarul sa nu depä-
$easca limitele competentei sale,
in materie de politie administra-
tivä, trebuie observat :
CA In nici un caz el nu poate
hicra an propria sa autoritate, ro-
lul säu marginindu-se a executa
numai delegatiunea formala ce pri-
me$te in aceastä privintä dela ad-
ministratorul de plasä, cu aproba-
rea expresa a d-voastre ;
Ca delegatiunea trebuie data a-
supra unui caz special, iar nu pen-
tru totalitatea faptelor cari intra In
domeniul politiei administrative ;
Cä nimeni, afara de administra-
torul plä$ii respective, nu poate da
notarului delegatiuni de asemenea
naturd.
4. In § 4 de sub art. 114, se pre-
vede cä notarul va executa mästi-
rile prescrise de art. 82, adica ma-
292 LEGI UZUALE. 8 Apri lie 1910
surile de politie comunalä ordo-
nate de primar. In toate aceste ca-
zuri, notarul va lucra fie din pro-
pria sa autoritate, fie dupä cererea
formalà a primarului.
In Indeplinirea acestei atribu-
tiuni legate, notarul va constata
contraventiunile prin Incheiere de
procese-verbale si va executa in
fapt másurile ordonate de primar
In limitele competentei sale.
Notez cä indatoririle de politie
comunalä sunt enumerate In art. 81.
5. Paragraful 5 al aceluias arti-
col prevede cä notarul va executa
mäsurile prescrise de personalul
santtar sau veterinar relative la
combaterea epidemiilor i epizoo-
tiilor. In aceastä materie notarul
Ware initiativä proprie ; datoria sa
este de a executa mäsurile pres-
crise de medici sau veterinari.
6. Prin legea modificätoare din
1 Aprilie 1910 (§ 6), s'a dat In
competenta notarului indeplinirea
tuturor Insdrcinärilor cu caracter
general, ce erau atribuite primaru-
lui atât prin legile de drept co-
mun CAA i prin legi speciale
regulamente, gall de acelea ce-i
stint mentinute prin art. 79, § 2,
si anume : legea pentru invoeli
agricole; legea pentru judecätoriile
de ocoale ; legea pentru monopolul
vânzArii bäuturilor spirtoase In co-
munele rural e ì mäsuri contra
betiei ; codul de procedurä civilä
(art. 74, alin. VI si urmätorii, adause
prin legea din 11 Fevruarie 1904
si art. 75, § 11) ; legea asupra
bäncilor populare sätesti si a ca-
sei lor centrale (art. 4, 5, 10, 12,
14 si 21, lit. d) ; legea privitoare
la constituirea si controlul socie-
tätilor cooperative sätesti de pro-
ductie si consumatie (art. 2), si
legea pentru creditul agricol (art.
26 si 35).
7. Tot prin citata lege, notarul
este Insärcinat conform alin. V de
sub § 2 al art. 79, cu comunica-
www.digibuc.ro
rea citatiunilor §i tuturor actelor
de procedurä In materie penalä
dupd regulele determinate de art.
68 din legea pentru judecätoriile
de ocoale.
8. Notarul este Incä Insärcinat,
In virtutea § 8, adäugat la art.
114, sä execute cärtile de jude-
can pronuntate de judecätorille
de ocoale In materie mobiliarä
pârtä la valoarea de 50 lei inclu-
siv independent de cheltuelile
de judecatà dupä delegatiunea
judecätorului respectiv i potrivit
regulelor de procedurà civilä.
9. In § 9 adäugat iar la art.
114 s'a dat notarului calitatea de
agent de politie In caz de flagrant
delict, cu Indatorirea de a anunta
imediat pe administratorul pIäii
pe procurorul tribunalului, luând
in acelasi timp mäsuri spre a tine
la dispozitia autoritätii pe fäptui-
tori si corpurile delictului.
Notarul se va abtine Insä de a In-
cheia vreun proces-verbal pentru
constatarea faptului, sau de a face
acte de urmäriri, competenta sa
fiind limitatä numai la ceeace le-
gea dispune, adicä sä punä mâna
pe fäptuitori, tinându-i la dispo-
zitia ofiterilor de politie judiciarä
si sä la mäsuri ca sä se pästreze
corpurile delictului.
Vom observa cä ultimul aliniat
al art. 114, prin care se dädea
notarului calitatea de ofiter al po-
litiei judiciare, a fost abrogat prin
legea modificätoare din 1 Aprilie.
Notarii sunt incä Indatorati a
indeplini Insärcinärile prescrise prin
art. 8, 39, 40, 41, 62, 65, 66, 72,
77 si 92 din legea invoelilor agri-
cole i prin art. 9 din regulamen-
tul special pentru mäsurätoarea si
hotärnicia izlazurilor comunale.
Cu ocaziunea inspectiunilor ce
au fAcut delegatii mei, s'a consta-
tat cä unii notari neglijeazá aceste
importante atributiuni, mai ales
registrele sunt räu tinute, §i In
 LEGI UZUALE. 8 Aprilie 1910
unele comune nid nu se operase In
ele muncile contractate, cat i cele
executate, pretextând notarii cä
nu s'au priceput cum sä facä In-
registrärile.
Atrag, d-le prefect, toatà luarea
arninte a d-voastre asupra acestuf
lucru, ivä rog stäruitor a lua
dispozitiuni ca notarii sä fie bine
pätrunsi de indatoririle ce le im-
pune citata lege.
In aceastä materie gäsesc nece-
sar a vä da încä urmätoarele in-
drumäri :
1. Contractele de invoeli agricole
trebuiesc redactate i autentificate
cu formele i in conditiunile pre-
väzute de art. 52, 67, 71 si 72
din lege.
Toate contractele, cari vor fi
incheiate fârà respectarea dispo-
zitiunilor din aceste articole, sunt
nule i neexecutorii.
Pentru a se evita consecinte
pägubitoare, fie pentru proprietari
sau arendasi, fie pentru locuitorii
invoiti, notarul va pune o grijä
deosebitä la redactarea contracte-
lor, ant sub raportul forrnelor,
cat si al obiectului invoelii ;
2. In registrul ,contractelor agri-
cole " se vor transcri toate contra ctele
autentificate in ordinea datei lor.
Obiceiul ce se urmeazA In unele
comune de a se redacta origina-
lul contractului chiar in registru
cum prescrie legea veche a toc-
melilor agricole unde i sem-
neazä pärtile, trebuie sä inceteze,
legea in vigoare prescriind a in
acest registru se vor transcri con-
tractele al cäror original se va
forma pe hârtie separatä, conform
formularului Intocmit de ministe-
rul agriculturii ;
3. In Tegistrul libretelor" se vor
trece in rubricile respective toate
invoelile contractate, conform li-
bretelor ce trebuie sä poseadä
fiecare locuitor invoit, precum
muncile efectuate.
www.digibuc.ro
293
Pentru ca acest registru, menit
a controla sincera i dreapta exe-
cutare a invoelilor agricole de cä-
tre pärtile contractante, sä fie tot-
deauna tinut la curent i sä cu-
princiä toate indicatiunile cerute,
notarul va Indemna pe locuitori
sä se prezinte cu libretele la pri-
márie indatä ce efectueazä mun-
cite contractate, pentru a se opera
in registre Insemnärile fäcute in
librete In aceastä privintä.
In caz când In unele librete nu
se va fi operat, de cätre pro-
prietar sau arendas, rnuncile efec-
tuate, sau nu va fi concordantä
intre arätärile locuitorilor i insem-
närile din libret, notarul va raporta
cazul inspectorului agricol, anun-
tând i pe ad ministratorul de plasä ;
4. In registrul reclamatiunilor",
in contra mäsurätorilor, In contra
modului cum sunt aplicate condi-
tiunile din contract O. In contra
lichidärilor nedrepte, precum se
exprimä art. 77, notarul este in-
datorat a inregistra orice plângere
i s'ar face.
Inspectorul agricol si judecäto-
rii de ocol cand se prezintä In
comunä sunt obligati a examina
registrul de reclamatiuni, certifi-
când aceasta cu data si propria
lor semnäturä si a da curs plân-
gerilor intemeiate.
Independent de aceasta, notarul
va avea de normä, indatà ce se
formuleazä o plângere, a instiinta
pe inspectorul agricol i pe ad-
ministratorul de plasä ;
5. Toate registrele de invoeli
agricole se vor verifica i incheia
de primar i consiliul comunal la
sfârsilul lui lanuarie al fiecärui
an si se vor pästra in cancelaria
primäriei (arhiva notarului).
Veti veghea la stricta indepli-
nire a acestei formalitäti, prescrisä
in scopul de a nu se inregistra
prin frauclà vreun contract dupà
Incheierea anului agricol ;
294 LEGI UZUALE. 8 Apri Ile 1910
6. Notarul va contrasemna le-
galizarea ce face primarul listelor
de rärnä§ite intocmite de proprie-
tar sau arenda§.
De asemenea, va asista pe pri-
mar la facerea socotelilor, In ca-
zul prevázut de art. 87, contra-
semnând lista de rämä§itá fäcutA
din oficiu ;
7. La executarea contractelor de
invoeli agricole, primarul sau cel
ce-1 inlocue§te va fi totdeauna asis-
tat de notar, procedându-se con-
form art. 92 ;
8. Notarul va inregistra (In jur-
nalul de masä al säu) incheierile
comisiunii regionale IndatA ce
se comunicA, fiindcd dela data in-
registrärii curge termenul de re-
curs In contra ziselor Incheieri
(art. 101) ;
9. Libretele preväzute de art.
30 vor fi liberate fiecArui locuitor
Invoit pentru a mund pe pArnAn-
tul unui proprietar sau arendg
numai de cAtre notarul cornunei
dorniciliului celui Invoit.
Aceastä dispozitiune va fi in-
deplinitA cu strictetA, veghiând ca
libretele sä nu fie eliberate dela
curtea proprietarului sau arenda-
ului, ori sä rämânä nurnai In de-
pozit la primArie, dupä cum s'a
constatat In unele comune.
Notarul va fi Indatorat sA cheme
la primärie pe fiecare locuitor §i
sä-i remitA personal libretul, ex-
plicându-i In acela timp impor-
tanta acestui document §i cAt Ii
este de folositor fie la controlul
rnuncilor efectuate, fie la facerea
räfuielii.
In deosebi, se va spune locui-
torilor cA dacä vor pierde libretul
sau nu vor voi sA-1 prezinte la
facerea räfuelilor, registrele pro-
prietarului vor face singure do-
vada, precum prescrie art. 88.
10. In afarä de atributiunile arA-
tate mai sus, notarul va mai in-
deplini i pe acelea din art. 8, 40,
www.digibuc.ro
41, 62 i 66 din legea invoelilor
agricole ;
11. Toate atributiunile notarului
In materie de Invoeli agricole sunt
puse sub sanctiunea pedepselor
prevAzute in art. 104, 105, 106,
107 i 109 din zisa lege.
Notarul este IncA Investit cu
importante atributiuni prin art. 47,
59, 61, 62, 66, 68, 95, 99, 104
106 din legea judecAtoriilor
de ocoale, pentru a cäror strict5.
Ind eplinire atrag atentiunea d-voas-
tre.
De§i In Indeplinirea acestor In-
datoriri notarii stau sub ordinele
judecAtorilor de ocol, cu toate
acestea, adrninistratorii de plasä,
ca efi ierarhici ai notarilor, au
incontestabil dreptul de a vedea
cum 4i indeplinesc i aceste atri-
butiuni. Administratorii nu se pot
amesteca Insä In lucrArile rezer-
vate personal judeatorilor §i se
vor abtine cu totul de a examina
sau a critica modul cum se judecä
pricinile §i cum se dd autentici-
tate actelor.
c) 4triljutiiinile primarilor ruralt.
In privinta acestor atributiuni
mA refer la expunerile destul de
amänuntite ce cuprinde circulara
din anul 1908.
Insä, sä invederez i de
astädatä caracterul special al func-
tiunilor ce exercità primarul ac-
tual, care se deosebe te mult de
primarul legilor comunale anteri-
oare.
Noua lege pentru organizarea
comunelor rurale, despärtind inte-
resele generale de cele local e, a
despärtit implicit fi administratia
propriu zisä de cea localä, rea-
ducând astfel In dorneniul puterii
executive atributiuni ce-i aparti-
neau, defi ele erau delegate pri-
marului, §i läsAnd pe seama aces-
tuia grija intereselor pur comu-
nale.
 LEGI UZUALE. S Apriiie 1910
ACeastá importantä inovatiune
a caracterizat i repartizat mai
just interesele publice, scotând In
acelas timp pe primar din cadrele
ierarhiei administrative, pentru a-1
läsa numai ca reprezentant si ma-
gistrat al cornunei.
Primarul, descärcat astfel de o
multime de insärcinäri adminis-
trative, sträine de adevärata lui
misiune, va putea de acum Ina-
inte sä-si consacre toate puterile
de muncä i intreaga-i activitate
pentru interesele comunei, lucre-
dintate vigilentei i solicitudinii
sale; iar, de altä parte, interesele
administrative in special cele
cari stau in legiturà cu ordinea
publicä vor fi mai bine prote-
jate si mai energic sustinute de
cAtre nouile organe de adminis-
tratie cari s'au substituit primarului.
Din acest punct de vedere, noua
lege comunalä ruralä va aduce
foloase reale atât administratiei
comunale, cât i adrninistratiei
propriu zise.
Atributiunile primarului fie
lucrând din propria lui putere, fie
executând hotärfrile consiliului co-
munal se raportä la douä cate-
gorii de acte unele de gestiune
§i altele de autoritate, constituind
ambele categorii : administrajiu-
nea comunald.
Actele de gestiune se referá la
vieata civilä a comunei, conside-
ratä fiind comuna ca persoanä ju-
ridicä i ca institutiune publicá.
Aceste acte sunt enumärate in
art. 77 din legea comunalä ruralä.
Mai toate sunt privitoare la ad-
ministrarea avutului comunei fie
rezultat din däri, fie produs al
bunurilor sale, sau la conservarea
drepturilor comunei.
Prirnarul le indeplineste sub
controlul consiliului comunal si
sub privegherea autoritätii supe-
rioare.
In indeplinirea actelor de ges-
www.digibuc.ro
295
tiune se rezumä intreaga gospo-
därie a unei comune.
Un primar intelept, prevázätor
si cunoscätor al vietii comunale
poate realiza In domeniul actelor
de gestiune fapte de o mare uti-.
litate publick pre cum ar fi :
cradle de Insänätosire i Infru-
musetare a satelor, soseluirea sf
pavarea druimurilor, creiarea de
grädini publice, alimentäri cu apä,
adäpätori pentru vite, bäi popu-
lare, clädiri pentru primärie, sfatuf
sätesc, scoalä, bisericä, etc.
In stabilirea tuturor creditelor
bugetare pentru asernenea imbu-
nätätiri, consiliul comunal va If
läsat sä delibereze In toatä liber-
tatea, tinându-se totdeauna seamä
si de dorintele populatiunii.
Se vor da precädere imbunätä-
tirilor cari se referä la protectiu-
nea sänätätii publice.
Veti veghea de asemenea, d-le
Prefect, ca fondurile speciale, ca :
rezerva fondului comunal, fondul
cârciumilor si imprumuturile, sä
serve exclusiv la destinatiunea le-
galä, neamestecându-se aceste fon-
duri cu veniturile ordinare pentru
a servi apoi la plata personalului
si la alte cheltueli ordinare.
In conformitate cu alin. IX adä-
ugat la art. 147 din legea pentru
organizarea comunelor rurale si
art. 29 din legea pentru invoeli
agricole, venitul izlazului con-
stituit pe temeiul acestei din urmä
legi va servi exclusiv la plata
cuvenitä proprietarului dela care
s'a cumpärat izlazul, neputându-se
afecta la vreo altä destinatiune.
Capitalul comunelor adunat din
exercitiile Inchise nu se va putea
intrebuinta decât la cheltueli ex-
traordinare.
Cele mai multe din aceste acte
de gestiune neputându-se inde--
plini decât dupä ce deliberatiunile
consiliului comunal, cari le auto-
rizä, vor fi dobändit aprobarea..
296 LEGI UZUALE. S Apri lie 1910
legalä, veti avea de normä a exa-
mina personal deliberatiunile su-
puse aprobärii d-voastre (art. 52),
si le yeti aproba sau respinge,
tinând seamä de interesele cornu-
nei respective si de cerintele le-
gii. Vitiile de formä sd nu fie
motive hotäritoare de respingere,
când ele se pot Indrepta de con-
siliul comunal, dacä i s'ar inapoia
lucrarea pentru a o amenda.
Pentru deliberatiunile cari sunt
supuse aprobärii delegatiunii ju-
detene, d-voasträ yeti lua totdea-
una parte la discutiuni si yeti pri-
veghea ca interesele comunale sä
fie bine sustinute. In special, yeti
observa ca bugetele comunelor sä
nu fie atAt de radical modificate
IncAt sA dea aparenta cä ele au
lost aldtuite de delegatie, care
este o instantA de revizuire a bu-
getelor comunale, iar nu o auto-
ritate chematä a le confectiona.
In tot cazul, când IntAmpinärile
d-voastre nu vor fi luate in con-
sideratie, vd rog a vä folosi de
dreptul de recurs ce vä acordd
art. 72 din legea pentru organi-
zarea comunelor rurale.
Pentru ca situatiunea bugetarä
a comunelor sä fie lämuritä la fi-
nele exercitiului, yeti stdrui ca In
sesiunea de lunie a fiecärui an
sä se Incheie socotelile pe exer-
citiul inchis, lnaintându-se imediat
spre aprobare delegatiunii jude-
tene, iar dupA ce se aprobä sä se
urmäreascä imediat persoanele a-
supra drora s'au ales debite in
favoarea comunei.
Intrând In grija specialä a pri-
marului pästrarea bunurilor cornu-
nei, ant acelea producätoare de
venituri, cât si acelea ce sunt in
folosinta colectiva a locuitorilor,
yeti face ca sä se aplice imediat
dispozitiunile art. 227 din legea
comunalä rural& pentru a se pu-
tea readuce in patrimoniul comu-
nei bunurile cotropite.
www.digibuc.ro
Cel mult pânä la 1 Octomvrie
1910, Ifni yeti raporta dacä s'au
adus la indeplinire dispozitiunile
citatului articol, cu indicarea pre-
cisd a tuturor bunurilor revendi-
cate.
Pe lângä deosebita solicitudine
ce yeti acorda gestiunii financiare
a comunelor, fie cu ocaziunea in-
spectiunilor d-voastre, fie la rese-
dinta prefecturii cu prilejul apro-
bdrit deliberatiunilor consiliilor co-
munale, yeti face atenti pe admi-
nistratorii de plAV, cari se gä-
sesc in contact mai frecvent cu
administratorii i gestionarii fon-
durilor comunale, ca sä exercite
cel mai sever control asupra con-
tabilitAtii si asupra serviciului per-
ceptorului fiscal, pentru a se evita
defraudäri, pentru a nu se schimba
destinatiunea fondurilor, pentru a
nu se depAsi creditele bugetare si
pentru ca legea si regulamentul
contabilitAtii sä nu fie indicate.
Acest control nu se justificä
numai prin grija ce trebuie sA
aibà statul de a nu se compro-
miteprintr'o rea fi necinstitä ges-
tiunepatrimoniul comunelor, dar
si pentru a se putea chema la räs-
pundere cei ce risipesc sau isi
insusesc bani publici.
Cele mai Insemnate acte de au-
toritate ce iMrä In atributiunile
primarului sunt acele privitoare la
siguranta localä si acele de politie
comunalä si ruralä.
Actele privitoare la sigurantä
le Indeplineste primarul, conform
art. 79, No. 1, numai pe baza unei
delegatiuni speciale ce ar primi
dela administratorul de plasä sau
dela d-voasträ.
fn aceastA ma terie, care inträ
in cadrul politiei generale, prima-
rul n'are putere de initiativä.
Desi legea acordA autoritAtilor
superioare dreptul de a da ase-
menea delegatiuni primarului, insä,
pentru a nu se produce con-
 LEGI UZUALE. 8 Aprilie 1910
flicte si confuziuni de atributiuni
este mult mai bine ca sh se lase
siguranta localä, ca i cea gene-
ralä, In grija agentilor administra-
tivi si a jandarrnilor, asa cum am
recomandat sä se fad când am
vorbit mai sus despre atributiu-
nile administratorilor de pläsi
notarilor.
Actele privitoare la politia co-
munalà si la cea ruralä le hide-
plineste primarul din propria sa
initiativä.
Materiile de politie comunalä
se sintetizeazä In siguranta si
Inlesnirea circulatiei pe drumurile
din interiorul comunei, salubrita-
tea si igiena publicä, prevenirea
accidentelor i calamitätilor, pre-
cum si luarea mäsurilor pentru
Incetarea lor, Indestularea obstii
cu substante alimentare, inspecta-
rea debitelor pentru Indestularea
publicä i, in fine, executarea re-
gulamentelor comunale.
In toate aceste materii, prima-
rul are dreptul de a da ordonante
pe cari le si executà personal ori
cere notarului, jandarmului sau
oricärui agent al politiei adminis-
trative, aflat In comunä, ca sä le
execute.
Când primarul constatä contra-
ventiunile In materie de politie
comunalà, el are competinta ofi-
terului de politie judiciarä.
Politia ruralä se exercità In con-
formitate cu dispozitiunile legii ei
speciale, i asupra materiilor pre-
väzute de art. 61 din legea orga-
nizärii comunelor rurale.
Cu privire la aplicarea acestui
din urmä articol, voiu observa cà
alin. 5, 6 5i 7 se referä la mate-
rii de politie comunalä i, prin ur-
mare, vor fi considerate ca atare.
In fine, pentru comunele rurale
suburbane yeti lua dispozitii ca
regulamentele de politie ruralä, ca
acele pentru igiend i edilitate,
sä se intocmenca de consilitle co-
www.digibuc.ro
297
munale dupä ce se va fi luat in
prealabil avizul d-voastre si al
primäriei comunei urbane limi-
trofe.
Legea pentru rnonopolul vân-
zärii bäuturilor spirtoase i mäsuri
contra betiei dä In competenta pri-
marului rural :
1. A constata contraventiile ce-
lor cari, färä a tine cârciumä co-
munalä, vând cu amänuntul bäu-
turi spirtoase (art. 2 si 3) ;
2. A constata când o cArciumä
tine bAuturi alcoolice stricate sau
amestecate cu substante vätämä-
toare sänätätii (art. 25);
3. A constata când arciumarul
va Vasa cârciuma lipsitä de vin sau
and va tine tuicä artificialä sau
vin artificial fäcut din stafide sau
alte substante ori bäuturi conti-
nând substante vätämätoare (arti-
col 26) ;
4. A denunta judecAtorului de
ocol infractiunile la art. 27, care
prescrie ca cârciumarii sunt opriti
a da consumatorilor bäuturi pe da-
torie ori In schimb de grâne, ou5,
pasäri sau ofice alie produse ale
economiei agricole sau casnice
(art. 28) ;
5. A constata contraventiunile
dela art. 29, 30 5i a pronunta a-
menda prescrisä de art. 31 ;
6 A constata când, in zilele de
alegeri, vre-o cârciumä nu va fi
Inchisä (art. 31) ;
7. A constata contraventiunile 5i
a pronunta amenzi in cazurile pre-
väzute de art. 33 (art. 34).
In indeplinirea acestor acte de
autoritate, primarul are competenta
ofiterului de politie judiciarä.
In caz de flagrant delict, 5i nu-
mai in lipsa oricärui agent al po-
litiei judiciare 5i administrative,
primarul are aceeas competentä ca
notarul, adicA de a tine la dis-
pozitia .autoritätii In drept pe fàp-
tuitori i corpurile delictului 5i de
a atmlia imediat pe administr-
298 LEGI UZUALE. 8 Apri lie 1910
torul pläsii i pe procurorul tri-
bunalului.
Pe lângä actele de gestiune
de autoritate ce executd primarul
ca sef al administratiei comunale,
el este Insärcinat, sub autoritatea
administratiunii superioare, si cu
importante atributiuni administra-
tive sau, mai exact, are si insar-
cinäri de interes general.
In privin(a acestor Insärcinäri,
preväzute In art. 78, 79, § 2 (mo-
dificat prin legea din 1 Aprilie
1910) si 90, din legea pentru or-
ganizarea comunelor rurale, vom
observa :
1. Art. 78 dispune ca" primarul,
impreuna cu consiliulcomunal, pre-
parà i publid in fiecare an atat
listele electorate preväzute In art.
24 din legea pentru intocmirea,
revizuirea i permanenta listelor
electorate, cat i listele partiale pe
sate pentru alegerea sfaturilor sä-
testi.
Din combinarea acestor dottä
texte rezultä ca se vor intocmi pa-
tru liste, si anume : lista alegato-
rilor directi ai colegiului al Ill-lea
pentru Camera, lista alegatorilor
indirecti pentru alegerea delegati-
lor In acelas colegiu, lista alegä-
torilor comunali si lista pe sate
pentru alegerea sfaturilor sätesti.
Normele dupä cari au a fi al-
caluite aceste liste sunt diferite.
Astfel :
Listele pentru alegätorii indi-
recti, alegatorii comunali si alega-
torii sfaturilor, se vor Intocmi pang
la 15 Decemvrie si se vor afisa
pe usa primäriei pang la 15 Ia-
nuarie. In acest interval, consiliile
comunale vor rezolvi singure si de-
finitiv contestatiunile relative la
inscrieri sau stergeri.
Aceste listescrise sau tiparite
vor fi afisate la primärie la 1
Fevruarie, dud räman definitive
pentru acel an.
Ar fi bine ca listele pentru
www.digibuc.ro
gerea sfaturilor sä fie afisate si la
localul sfatului respectiv.
Copii depe aceste liste vor fi
inaintate prefecturii.
Legea pentru Intocmirea, revi-
zuirea si permanenta listelor elec-
torate and, In privinta celor trei
liste notate mai sus, dreptul de a
le incheia definitiv, färä drept de
apel sau de recurs, yeti face atente
autoritätile comunale rurale ca sá
nu abuzeze de acest drept, pentru
a face Inscrieri sau stergeri ile-
gale.
Dad, Ind, cu toate bunele
d-voastre sfaturi, se vor gäsi pri-
mari i consilii comunale cari sä
fad inscrieri sau stergeri cu rea
credinta sau fait justificare legi-
lima, yeti cere ministerului public
sä deschida in contra celor culpa-
bili actiune publicä, potrivit art.
40 din legea pentru intocmirea,
revizuirea si permanenta listelor
electorate.
In ceeace priveste. lista alegäto-
rilor directi pentru colegiul al Ill-
lea, se aplicä art. 23 din aceastä
din urmä lege, dupd care listele
Intocmite de consiliile comunale se
vor afisa in termen de trei sapta-
mani, incepând din ziva de 10
Ianuarie.
Cei nemultumiti vor apela la
judedtorul de ocol respectiv, care
va statua definitiv dela 15 Fe-
vruarie panä la 15 Martie.
Cel mai tarziu panä la 1 Apri-
lie, primarii sunt datori a trimite
primului-presedinte sau presedin-
telui tribunalului copii semnate de
ei depe listele definitive ale ale-
gätorilor directi.
Fiindcä In practicä nu se apnea
aceste dispozitiuni formate ale le-
gii afisandu-se toate listele In
aceeas zi, si in unele comune fa-
candu-se o singurä listä, zisä a
colegiului al Ill-lea atat pentru a-
legätorii directi si indirecti, cat si
pentru alegatorii comunaliyä rog
 LEGI UZUALE. S Aprilie 1910
cu insistentä, d-le Prefect, &A fa-
ceti ca administratorii de plasä sä
dea toate lämuririle necesare pen-
tru stricta aplicare a legii, fiind In
joc drepturi politice al cdror exer-
citiu nu poate fi anihilat sau mä-
car lmpiedecat prin gresita inter-
pretare a legii, ori chiar prin ig-
norarea ei.
De asemenea, autoritätile comu-
nale rurale vor trebui sA cunoasca
bine conditiile de capacitate elec-
toralä, cari sunt speciale pentru fie-
care categorie de liste.
Pentru alegätorii directi si in-
directi ai colegiului al III-lea de
deputati, conditiunile de capacitate
sunt preväzute in art. 5 din legea
electoralä, iar pentru alegAtorii co-
munali ele sunt inscrise In art. 2
si 3 din legea pentru alegerea con-
siliilor comunale ;
2. Art. 79 din legea comunalä
ruralä (modificat prin legea din 1
Aprilie 1910) aratä cd primarul In-
depline§te Insärcinärile ce li sunt
date prin legea pentru monopolul
vânzärii bäuturilor spirtoase, legea
judecdtoriilor de ocoale, legea in-
voelilor agricole, codul de proce-
durä civilä (art. 74, alin VI §.1 ur-
mätorii si art. 75 § 11, legea asu-
pra bäncilor populare sätesti si a
cassei lor centrale (art. 4, 5, 10, 12,
14 si 24 lit. d), legea privitoare
la constituirea si controlul asocia-
tiilor cooperative sätesti de pro-
ductie si consumatie (art. 2) si le-
gea pentru creditul agricol (art.
24 si 55).
Chid am vorbit despre actele
de autoritate ce Indeplineste pri-
marul, am dat toate lämuririle In
privinta insärcinärilor preväzute in
legea monopolului, cari se raportà
la puterile de politie ale primaru-
lui. Voiu adäuga cä, afard de acele
insärcindri, art. 6, 7, 8, 13, 15, 16,
19, 20 si 21 din aceeas lege pre-
scriu si alte Insärcinäri, fie pentru
primari, fie pentru consiliul cornu-
www.digibuc.ro
299
nal. Pentru aceste din urniä Inda-
todri mä refer la textul destul de
lämurit al citatelor articole.
Legea judecätoriilor de ocoale
impune primarului In art. 71 No.
3, indatorirea de a Indeplini pro-
cedura de chemare a cetelor de
mosneni, a obstiilor räzesti si a lo-
cuitorilor Improprietäriti sau cum-
pärätori de pämânt, dar neimpär-
Observ cä Indeplinirea aceasta
de procedurä se va face numai
pentru afacerile civile ce se judecä
la judecätoria de ocol. Gat priveste
chemarea Inaintea tribunalului a
cetelor de mosneni si a locuitori-
lor improprietäriti pentru confir-
marea hotärniciei izlazurilor co-
munale, am arätat mai sus - la
atributiunile notatilor - cd proce-
dura se indeplineste de notad, con-
form art. 8 din regulamentul pen-
tru mäsurätoarea §1 hotärnicia iz-
lazurilor comunale.
De asemenea, observ cä dreptul
acordat primarului de a constata
pedepsi cu amendä contraven-
tiunile i infractiunile enumerate In
art. 52 din legea judecätoriilor de
ocoale a lost abrogat prin art. 84,
ultim aliniat, din legea organizä-
rii comunelor rurale.
Legea Invoelilor agricole me-
nità a stabili raporturi mai echi-
tabile !rare interesele proprietari-
lor sau arendasilor si ale tdranilor
muncitori de pämânt-a fäcut din
primar principalul organ de exe-
cutiune al celor mai multe si de
cdpetenie dintre dispozitiunile ce
cuprinde.
Cu alte cuvinte, aplicarea aces-
tei legi este datä In grija repre-
zentantului legal si real al obstii
locuitorilor.
Indatoririle impuse primarului
prin legea invoelilor agricole sunt
inscrise In art. 4 alin. IV, 9, 13,
29, 34, 41, 42, 45, 48, 56, 72, 73,
81, 84, 86, 87, 92, 93 si 98.
300 LEGI UZUALE. S Apri lie 1910
In aceste texte se rezumä intreaga
economie a legii si se urmäresc de
aproate toate fazele prin cari trec
Invoelile agricole din momentul
In care ele fac obiectul unei con-
tractäri panä la completa i defi-
nitiva lor lichidare.
Tot In aceste texte se lämuresc
formele si conditiunile de consti-
tuire si de intrebuintare a izla-
zurilor comunale.
Fatä cu dispozitiunile clare
precise ale citatelor articole, cred
inutil de a intra In examinarea
lor amänuntitä; mä märginesc nu-
mai a vä recomanda sA puneti se-
rioasä indatorire administratorilor
de plasA a fi totdeauna la dispo-
zitia primarilor pentru a le da toate
explicatiunile ce se vor socoti ne-
cesare pentru stricta i dreapta apli-
care a legii.
In special, and pArtile contrac-
tante se prezintä la primärie sä au-
tentifice un contract de Invoeli
agricole, primarul i notarulmai
ales acesta din urmäsA le punä
In vedere dispozitiunile legii, ex-
plicate pe Intelesul tuturor, i sA le
invedereze garantiile eficace ce pre-
vad pentru respectarea drepturilor
reciproce.
Tot primarului i notarului in-
curnbä indatorirea de a veghea ca
sä nu se fraudeze legea prin oco-
liri mestesugite, prin dauze cu sub-
Intelesuri ilicite, fie asupra obiec-
tului invoelii, fie asupra executi-
unii sale.
dacA acesti functionari au da-
toria imperioasA de a nu Ingädui
fraudarea legii de cätre vreuna din
pärtile contractante, cu atat mai
mult ei nu se pot face autorii unor
asemenea fraude, nici sä Impie-
dece cu rea credintä, fie libera con-
tractare a invoelilor, fie sincera lor
executare.
Atat ca reprezentant al puterii
executive in a cärei grije este
datä paza i executarea Jegilor
www.digibuc.ro
cat i ca ofiter de politie judiciark
in virtutea dreptului ce Ira acordä
art. 15 din procedura penalA, veti
constata d-le Prefect, ori
veti face a se constata de ceilalti
ofiteri de politie i auxiliari ai mi-
nisterului public, toate infractiunile
cu caracter penal dela legea invo-
elilo agricole i veti trimite pe
cei culpabili inaintea instantelor
represive.
In privinta sanctiunilor i pena-
litatilor, atrag atentiunea d-voastre
asupra art. 104-110 inclusiv din ci-
tata lege. De asemenea, mA refer si
la art. 102 din legea comunalä ru-
ralä In privinta revockii prima-
rului ;
3) Art. 90 din legea comunalä
ruralä consacrä dreptul primarului
de a redacta asistat de notar
actele de stare civilA.
In Indeplinirea acestei atributi-
uni primarul are caracterul de ofi-
ter public.
Asupra modului cum trebuiesc
intocmite actele de stare civilA
cum trebuiesc tinute registrele, mä
refer la instructiunile date prin
circulara din anul trecut, la dis-
pozitiunile prcvAzute in codul ci-
vil, precum i in regularnentul spe-
cial asupra acestor acte.
Desi judecAtorii de ocoale au
cädere, conform art. 56 din legea
lor organicA de a supraveghea in-
tocmirea actelor de stare civild
tinerea in mod regulat a registre-
lor, administratorii de plAsi räman
Insä indatorati a observa dacä pri-
marii i notarii ii îndeplinesc bine
aceastä importantä atributiune.
6. Paza in comnni.
Cu prilejul inspectiunilor fäcute
s'a constatat cä paza In comune
lasä foarte mult de dorit.
Chiar acolo unde s'au infiintat
sergenti rurali i constat ca in
foarte putine comune s'au Infiintat
asemenea pazniciei sunt intre-
 LEGI UZUALE. s Aprilie 1910
buintati ca oameni de serviciu la
primarie ori ca vätäsei, sau chiar
ca servitori ai primarului sau ai
notarului.
Pentru a asigura linistea publica
si siguranta persoanelor si a avu-
tului lor, ar fi de dorit sa stäruiti
cu tot dinadinsul ca sä se realizeze
cerintele art. 133 din legea cornu-
nalA ruralä, In ceeace priveste in-
fiintarea sergentilor rurali, a caror
organizare este prevAzuta de re-
gularnente.
Sergentii rurali sunt pusi sub
autoritatea jandarmului sef de post,
care sub nid un cuvânt nu va
permite detasarea lor In alte ser-
viciipublice sau particularerä-
mânând exclusiv insärcinati cu paza
de zi si de noapte In Intreaga co-
munä, nu numai la satul de re-
sedintä.
0 parte, Insä, din sergentii ru-
rali pot fi Insärcinati si cu paza
holdelor locuitorilor säteni, cum
prescrie art. 113, alin. II din citata
lege.
DacA sergentii rurali destinati
pentru paza holdelor sätenilor vor
päzi i holdele proprietarilor sau
arendasilor, acestia vor fi Indato-
riti sà contribuie la plata lor pro-
portional cu intinderea holdelor lor.
In caz când proprietarii sau aren-
dasii vor preferi sA aibä pdzitori
particulari, yeti veghea ca sä se
aplice cu stricteta dispozitiunile art.
8 din legea politiei rurale.
Fiind informat ca la unele co-
mune locuitorii insäsi fac angaja-
mente cu päzitorii holdelor, stipu-
lând de cele mai multe ori ca
plata product,. In naturä, iar In alte
parti paza fiind data In Intreprin-
derea unui locuitor care îi anga-
jeazä paznici, vä recomand, d-le
Prefect, a lua mäsuri ca asemenea
invoeli ilicite sä nu se mai facä,
Intruat paza holdelor constituie
un serviciu public, care, conform
legii comunale, urmeazä a se inde-
www.digibuc.ro
301
plini de sergentii rurali sau de pä-
zitorii numiti de primar cu apro-
barea d-voastre (art. 113, alin. ;
iar dupä legea politiei rurale de
guarzi câmpeni, cari sunt numiti
si functioneazA In conditiunile art.
3, 4, 5, 6 si 7.
7. Asociatinnea comunelor.
Una din principalele inovatiuni
ale legii comunale din 1904, pas-
tratä i In legea In fiintä, este a-
sociatiunea comunelor.
Scopul urmärit de crearea aces-
tui nou organ de administratie pu-
blica este de a inlesni desAvArsirea
lucrärilor de utilitate re gionalit,
cum se rosteste art. 172 alin. 1,
sau de interes comun, cum se ex-
prima art. 173.
Pe lângä acestea, prin alinlatul
adäugat la art. 172, se prevede cä,
In afarä de lucrärile de utilitate
regionalä, comunele se vor putea
asocia si pentru constructiuni sau
reparatiuni de scoli primare rurale,
primärii, biserici si infirmerii.
Din enumärarea lucrärilor, pen-
tru a caror executare se pot aso-
cia cloud sau mai multe comune
rurale, rezultä cä legiuitorul a avut
In vedere realizarea unor opere
economice, culturale i de asistentä
publica, cari trec peste puterile bu-
getare ale unei comune.
Fie cä nu s'a apreciat In de
ajuns utilitatea asociatiunilor comu-
nale, fie ea nu s'a gäsit in buge-
tele comunelor fondurile necesare,
pana azi cerintele art. 172-181
din legea comunalä ruralä nu si-au
gasit o aplicare destul de intinsä.
Din lege reiese clar caracterul
ce trebuie sä prezinte lucrärile pen-
tru care se poate constitui asocia-
tiunea comunelor, cu distinctiunea
stabilitä prin art. 172 modificat.
Din noua redactiune rezulta cA
principiul asociatiunii s'a lärgit pen-
tru a cuprinde i satisfacein mod
302 LEGI UZUALE. S Aprilie 1910
limitativ de altfelsi cel mai de
seamä dintre interesele locale.
Asociatiunea va fi aprobatä In
principiu de consiliile comunale
respective, cari vor desemna o co-
misiune specialä, compusä din 2
membrii ai consiliului si aleasä cu
un vot secret.
DupS ce hotärfrile consiliilor co-
munale vor fi aprobate de dele-
gatiunea judeteanA, comisiunile co-
munelor asociate se vor intruni la
resedinta pläsiiIn caz cand se
asociazä cloud sau mai multe co-
mune dintr'o plasAsub presedin-
tia adrninistratorului, sau la rese-
dinta prefecturii, in caz cand toate
comunele dintr'un judet sunt aso-
ciate, sub presedintia prefectului.
In tot cazul, convocarea comisi-
unilor se va face numai de d-voas-
trä, dupä cererea comunelor aso-
ciate.
Sedintele adunärii sunt publice.
D-voasträ veti asista si la adu-
närile de pläsi; in acest caz, yeti
prezida.
In aceste adunAri se hotäräsc
lucrärile cari se vor executa de
asociatiune, se va determina par-
tea de cheltuialä care revine fie-
cärei comune, precum si modul
cum se va face supravegherea lu-
crArilor si cum se vor administra
institutiunile, ce se vor funda.
Hotärtrile luate de adunarea co-
misiunilor vor fi supuse aprobärii
consiliilor comunale respective, si
hotärhile acestora vor fi aprobate
de delegatiunea jud4eanä.
La caz de neintelegere a con-
siliilor comunale asupra pärtii con-
tributive, delegatiunea judeteanä
va hotäri conform art. 165 din le-
gea comunalA ruralä.
Färä Indeplinirea acestor forma-
litäti, art. 178 din citata lege de-
darA cä hotäririle comisiunilor nu
se pot pune In executare.
Dacä adunarea comisiunilor ar
lua in discutiune alte chestiuni de-
www.digibuc.ro
cat cele preväzute In legetitlul
despre asociatiun ea comunelorad-
ministratorul plAsii sau d-voasträ
o yeti declara dizolvatä ; iar dacA
adunarea ar continua sä delibereze
si dupä aceasta, membrii ei se vor
pedepsi conform art. 207 din co-
dul penal.
Acestea sunt modalitätile cons-
tituirii si functionärii asociatiunilor
comunale.
Fondul asociatiunii se va alcA-
tui din sumele pe cari adunarea a
stabilit cä revine fiecArei comune.
Aceste sume, Inscrise In buge-
tele comunale respective, se vor
ordonanta de primar pe contul aso-
ciatiunii. Recepisele se vor inainta
prefecturii, care, pe temeiul aces-
tor venituri, alcAtueste bugetul aso-
ciatiunli, care va cuprinde la ve-
nituri sumele primite dela comune,
procentele capitalului consemnat,
etc., tar la cheltueli valoarea lu-
crArilor ce se vor executa in cur-
sul anului, sau a subventiunilor
date in vederea scopului pentru
care s'a alcAtuit asociatiunea.
Acest buget se va Intocmi de
prefecturAsi pentru cazul and
numai parte din comune s'au aso-
ciat. El va fi aprobat de delega-
tiunea judeteanä.
Prefectul contracteazA lucrärile
si executä bugetul si deciziunile
luate In adunarea asociatiunii, In
limitele si dupä normele stabilite
de legea contabilitätii.
In cazul &id lucrärile nu s'au
executat sau sumele destinate nu
au fost absorbite In totalitate, de-
legatiunea judeteanä, la desface-
rea asociatiunii, va Intoarce comu-
nelor sumele neintrebuintate In
proportiune cu contributiunea !or
si va face, sub presedintia prefec-
tului, lichidarea asociatiunii.
In cazul prevAzut de alin. II al
art. 172, adicä cand asociatiunea
este fäcutä in vederea lucrärilor
de interes local, limitate prIn text,
 LEGI UZIJALE. S Aprilie 1910
suma de care are nevoie o comunä
i se va Imprumuta de cätre aso-
ciatiune, cu conditiunea ca ea sä
fie rambursatä fondului asocia-
tiunii.
Delegatiunea judeteanä va pre-
vedea, in mod obligatoriu, anui-
tatea cu ocazia aprobärii bugetelor.
Acestea sunt, d-le Prefect, in-
structiunile ce am crezut necesar
a vd da pentru a asigura stricta
constiintioasa aplicare a nout-
lor legi administrative si comunale.
Se intelege cä In cadrul unei
circularloriat de desvoltatä ar
finu se pot cuprinde toate difi-
cultittile de fapt ori de drept ce
se ivesc in practicA i nici nu se
pot rezuma toate cazurile In cari
agentii administrativi au a'si exer-
cita multiplele si diversele lor a-
tri bu
Veti binevoi dar, d-le Prefect,
a implini lacunele ce veti constata
In textul acestei circuläri prin in-
structiuni generale sau spectate,
atat din cancelaria prefecturii, cat
si cu prilejul inspectiunilor ce veti
face.
fatá i cestionarele cari Insotesc aceastä
circulad:
Comuna , plosa
PROCES-VERBAL DE INSPECTIUNE
Noi,
Prefectul judetului .
Ad-stratorul pläsii.... .......
inspectänd astäzi, , starea servi-
ciilor si institutiunilor comunei
am constatat urmätoarele:
I. Starea financiará
1. Sitnatiunea generals a tassel comu-
nale in momentul inspeetinnii.
Incassdri efectuate
a) Din veniturile bu-
getului ordinar . . .
Lei .... b
k) Din veniturile bu- Total Lei ... b
getului extraordinar.
www.digibuc.ro
303
Cheltuell efectuate
a) Din prevederile
bugetului ordinar
b) Din prevederile j Total Lei ... b
bugetului extraordinar .
Sold . . . Lei ... b
Acest sold s'a constatat in urmátoarele
monede:
2. Ilugetnl eomunei.
Consiliul comunal a Intocmit bugetul
in conformitate cu dispozitiunile art. 1b8
urm din legea pentru organizarea co-
munelor rurale si administratiunea plä-
ilor?
Sumele predzute in bugetul ordinar si
extraordinar, la venituri si cheltueli sunt
inscrise potrivit dispozitiunilor art. 145 si
urm. din aceeas lege?
In deosebi, sumele provenind din ve-
nitul drciumilor, rezerva fondului comu-
nal, amenzile predzute prin legea de in-
voeli agricole si legea monopolului vân-
zärii bäuturilor spirtoase, sunt trecute la
bugetul extraordinar i li s'a pästrat des-
tinatiunea?
Sumele provenind din imprumuturi sunt
Intrebuintate in scopul pentru care ele au
fost contractate?
La intocmirea i aprobarea bugetului,
s'a observat ca totalul subventiunilor
cotizatiunilor sä nu tread cota de 600/q
asupra veniturilor ordinare ale comunel
si in caz afirmativ cu ce suma trece?
3. Averea eomnnei.
a) ¡mobile
Ce imobile are comuna si descrie-
rea Mr ?
Se vor trece :
Pämânturile date pentru local de pri-
märie i piatä comunei;
Locurile sätenilor morti färi mosteni-
tori, päräsite, rämase de drept comunei,
conform art. 8 din legea ruralk Toate
locurile i clädirile din cuprinsul vetrei
satului cari, dupä art. 20 din legea ru-
raid, au rämas proprietatea comunei,
precum: bisdrici, cimitire, case comunale,
scoale, case si ingrädituri menite i fäcute
de comunä pentru preoti, Mete. ulite si
Mcurile ocupate de pätulele (cosarele) de
rezervä si alle stabilimente;
Pämänturile ce au revenit comunelor
conform art. 60 al legil din 14 Aprilie
1884, conform legii din 12 Aprilie 1881 si
art. 11, 13, 14, 35 si 51 din legea vänd-
rii mosiilor statului dela 7 Aprilie 1889,
cu modificárile introduse in 1889, 1892 si
1696 si orice alte pärnanturi sau bunuri
304 LEGI UZUALE. 8 Aprilie 1910
ce au revenit comunelor prin acte de do-
natiunl, cumparari, schimb, etc.;
PAmanturile sau binurile date bised-
cilor ;
PAminturile sau bunurile date acoalelor.
S'a intocmit tabloul preväzut de art.
235 din legea pentru organizarea comu-
nelor rurale ai administratiunea pläailor ?
S'a omis a se trece in acel tablou vreun
imobil i in caz afirmativ ce mäsuri s'au
luat?
Tabloul relativ la locurile cotropite a
fost aprobat de consiliul judetean si Ina-
intat tribunalului local?
Hotkirile pronuntate de instantele ju-
deekoresti au rämas definitive ai comuna
a intrat in proprietatea bunurilor cotro-
pite?
Este dresat inventar de averea comunei ?
b) Capital
1. Numerar consemnat la
Cassa de depuneri ai Con-
semnatiuni . . . . . . . Lei ... b
2. Capital vArsat la admi-
niatratia Cassei scoalelor .
3. Capital värsat la admi-
nistratia Cassei bisericii . .
4. Fond värsat la ministe-
rul de interne pentru asigu-
rarea clädirilor comunei . .
5. Sume consttate rämä-
Total . . Lei ... b
Recepisele cu cari s'a consernnat capi-
talul comunei.
Cine pästreaza aceste recepise ai dupA
ce anume norme?
4. Stares registrelor de enntabilitate si
sorotelilor comunei.
a) Registrele
Jurnalul de cassa este tinut in regulä
ai se trec in el zilnic incasärile i plAtile ?
Registrul cu chitante cu matcä este ti-
nut in regula se libereazä chitante pen-
tru toate sumele incasate?
Dacä sumele incasate din taxele bile-
telor de vinzArl de vite, biletelor de in-
dentitate si dela oborul comunal sunt vär-
sate regulat si la timp perceptorului fiscal?
Registrul pentru ordonante de platä este
tinut in regulä, sunt trecute in el toate
plätile efectuate?
Registrele de partizi pentru venituri
cheltueli sunt tinute la curent ?
Celelalte scripte de contabilitate ale co-
munei sunt tinute in regula t conform
legii de contabititate publica ai regula-
mentelor in vigoare ?
Cheltuelile ordorantate in contul exer-
citiului curent sunt conforme bugetului ?
Cite mandate s'au achitat, cite au ra-
ms in suferintä si chn ce cauzA?
lira au rams ordonante neachitate
din exerci(ipl trecut si din ce calla?
www.digibuc.ro
Dacl primarul verified cel putin odata
pe lunä starea cassei comunale?
In caz de inlocuire a primarului sau
perceptorului se aplica dispozitiunile art.
73 din regulamentul contabilitätii cotnu-
nelor rurale?
b) Socoielile comunei
Socotelile veniturilor i cheltuelilor co-
munei sunt incheiate i aprobate pe fie-
care an?
Deed sunt socoteli neincheiate, care este
cauza intarzierii, ce mäsuri s'au luat pen-
tru incheierea lor si daca perceptorul fis-
cal neglijent a fost supus judecatii con-
form art. 171 din legea pentru organize-
rea comunelor rurale si administratiunea
pliailor?
Dried deciziunile delegatiunii judetene
privitoare la socoteli au fost comunicate
la timp celor in drept; daca ele au ti-
mes definitive si dad au fost puse in
executare?
5. lutrebuintarea averei rammed.
Dacä s'a dat vreo destinatiune capita-
lului consemnat al comunei?
Cum sunt administrate imobilele co-
munei si ce venituri produc?
Mica sunt date prin licitatiune publica
sau se administreazA in regie ?
Antreprenorii au depus garantle, platesc
la termen ratele prevazute in contracte?
Cate earciumi are comuna ? Daca sunt
arendate prin licitatie sau prin bunl in-
voial5
Carciumarii au depus garantit, plitesc
la termene ratele prevaztite in contracte?
6. Datoria comunel
Sunt prevazute in buget toate anuitä-
tile imprumuturilor contractate?
Lucrkile pentru cari s'au fäcut impru-
muturi sont terminate?
Dad a rämas vreo suma disponibila
din imprumuturi i deed aceasta suma
este consemnatä ?
II. Personalul l starea cancelarttlor.
Consiliul comunal este complet at ii in-
deplineste indatoririle prevAzute de lege?
Cati consilieri sunt cu atiintä de carte?
Deed sunt consilieri demisionati, cart
au fost cauzele dernisiunii ?
Se gäseste vreunul din consilieri in unul
din cazurile de incapacitate sau incompa-
tib litate preväzute de lege? In caz afir-
mativ ce mAsuri s'au luat?
Daca este comisie interimara, de and
functioneazi?
Daca e convocat colegiul electoral pen-
tru alegerea copsilimlui comunal si pentru
ce zi?
 LEGI UZUALE.
Consilierii se intrunesc regulat in sesiu-
nile ordinare sau extraordirtare?
In caz de absenta unora din consilieri
dela ledintä, li s'a aplicat amenzile pre-
vAzute de art. 35 din legea pentru orga-
nizarea comunelor rurale $i administra-
tiunea plA$itor?
Delegatii sfaturilor stteiti sunt convo-
catl sA ia parte la deliberArile consiliului
comunal, conform art 93?
Primarul are cunottintt de carte ? l$i
cunoaite atributiunile i ii indepline$te
regulat serviciul?
In sesiunea ordinarA primarul a prezen-
tat consiliului raportul general asupra si-
tuatiunii comunei ?
Pentru autorizatiuni de constructii, re-
paratiuni, etc., primarul convoad comi-
siunea .prevAzutA de art. 19 din regula-
mentul de constructiuni Ii alinierea sa-
telor?
Ce salariu are primarul?
Ajutorul de primer Vie carte? I1i cu-
noatte atributiunile?
Functiunea de secretar al primAriei se
indepline$te de notar sau de dtre un se-
cretar titular?
Secretarul titular dad existA lode-
plinette conditiunile cerute de art. 109
din legea pentru organizarea comunelor
rurale $i administratiunea plätil r? l$i
cunoa$te atributiunile $i-ai indepline$te
'in mod satisfacAtor insärcintrile functiu-
nit sale ?
Care este stares cancelariei $i a arhi-
vei $i dad in cancelarie se gäse$te co-
lectia legilor i regulamentelor in vigoare?
Corespondenta i celelalte acte ale pri-
mAriei sunt redactate conform circulärii
ministerului de interne?
Dosarele sunt formate conform aceleati
circuit ri?
Tine secretarul primäriei in mod regu-
lat registrele prevAzute in circulara mi-
nisterului de interne?
Se pAstread regulat colectia Monito-
rului Oficial, Buletinului Ministerului de
interne ai a Buletinului Consiliului ad-
ministrativ permanent?
Ce salariu are secretarul primäriei?
Secretarul indepline$te in mod satisfA-
cAtor serviciul postei rurale $i serviciul
telefonic
Depozitul de timbre este In fiintä
secretarul a fAcut la timp vArsarea taxe-
lor incasate?
Are comuna l alti functionarl comu-
nali, precum $i personal pentru serviciul
de incediu? CAti anume $i cu ce salariu?
Notarul.
Este absolvent al $coalei de notari sau
e numit provizoriu?
De ce clast este notarul l dad a fost
numit conform art. 111 din citata lege?
Are locuintA satt o inclempizare din par-
tea curnunei?
www.digibuc.ro
Aprilie 1910 305
Ce aptitudini are? Dart cunoWe atri-
butiunile ce-i sunt date prin legi $i regu-
lamente $i dad se achità in mod efectiv
de insArcinärile functiunii sale?
Cancelaria notarului este separat5 de
aceea a secretarului primtriei
In ce stare se gAse$te cancelaria, pre-
cum ai arhiva ?
Corespondenta i celelalte acte ce intrA
in competinta sa sunt redactate conform
circulArii ministerului de interne; dosarele
sunt formate $i pästrate In regula ?
Tine la curent registrele prescrise in ace-
la$ ordin circular?
Dad tine in regulA registrele si inde-
plinegte $i celelalte insärcinäri previzute
de legea invoelilor agricole?
Dad tine in regulä registrele i lode-
plinette i celetalte insArcinäri prevAzute
de legea judecAtoriilor de ocol?
In special, in registrul de amenzi jude-
cAtoregti aratA deslutit pentru ce anume
fapt amenda a fost pronuntatii, spre a i
se putea da destinatiunea preväzulA de
lege
Dacä se ocupA cu culegerea datelor
statistice $i dad le transmite la timp ad-
ministratorului de plasA sau autoritatilor
in drept?
Dad tine registrul pentru statistica po-
pulatiunii i catagrafia vitelor?
Notarul ia parte la conferintele adminis-
trative ai la cercurile culturale?
Raporturile notarului cu locuitorii ui care
este rezultatul activitätii sale in comunt ?
Perceptorul
Perceptorul fiscal pune tot interesul in
incassarea veniturilor i rAmtuitelor co-
munale?
Tine In regulA registrele de contabili-
late?
Se prezintA la inspectiunile fAcute co-
munei de cAtre administratorul plit$ii?
Perceptorul, impreunA cu primarul, au
alcAtuit liste nominale $i amanuntite pen-
tru sumele rAmase de incassat ii de platA,
conform art. 54 $i 59 din regulamentul
contabilitatii comunelor rurale?
III. Stares localurllor Wince co-
munale.
1. Primdria.
PrimAria este instalatt intr'un local al
sAti ori in local inchiriat?
In ce stare de intretinere se gäse$te lo-
calul primAriei
Dad localul e inzestrat cu mobilierul
necesar?
Dad comuna nu are un local propriu
de primärie, ce mtsuri s'au luat pentru
construirea unui asemenea local?
DacA primAria sg af10 situata in satul
dg retedintt
306 LEGI UZUALE. S Apri lie 1910
2. Oborul comunal.
Satul de reaedinfi, precum i celelalte
sate ce compun comuna au cite un obor
comunal ?
Sumele incassate se yard cel mult in 15
zile la perceptorul fiscal ?
Se trece zilnic In registrul respectiv
dad au fost sau nu inchise vite la obo-
rul comunal ?
Sunt imprejmuite oboarele comunale ai
in caz contrariu ce mäsuri s'au luat ?
3. Localul jandarmerieL
Existi un local special pentru postul de
jandarmi ai in ce stare se glseate?
Este local propriu sau inchiriat ?
Localul e satisfäcitor ai are mobilierul
necesar?
IV. Scoala.
Localul acoalei e proprietatea comunei
sau este inchiriat ai in ce stare se aflä ?
Scoala este inzestratä cu mohilierul ne-
cesar ?
Dirigintele are locuintä ?
Functionead pe längd acoali o cantinä
acolati? Cu ce mfjloace se intretine ?
Numirul copiilor din comuni in etate
de acoald ?
Numärul elevilor Manih '. in acoalä ?
Cari sunt Imprejurärile ce irnpiedici pe
copiii in Oran legalä de a frecuenta
acoala ?
Ce amenzi s'au aplicat pentru lipsa co-
piilor dela acoalä ?
Primarul comunei i perceptorul fiscal
executa indatoririle ce le au conform le-
gii instructiunii publice i regulamentelor
in vigoare?
Invätätorul este chemat si la parte la
deliberarea consiliului comunal In cestiu-
nile privitoare la acoald ?
Elevii invatä in acoalä lucrul manual?
Scoala are teren pentru culturd i gri-
dinärie? Acest teren este ingrädit? Ce in-
tindere are ai ce culturi se fac pe el de
cätre elevi?
Mai are scoala alte terenuri de culturä
arendate locuitorilor ? S'au (lout licitatii
pentru aceste arencläri i rezultatul licitatii-
lor a fost aprobat de Cassa acoalelor?
Antreprenorli au depus garantiile pre-
väzute in contracte ai plätesc regulat
ratele ?
Se face In grädina acolarä culturA de
legume, plante furajere i pometuri ?
Invätitorul se ocupti cu cultura viermi-
lor de mdtase? Cultivä duzi ? Se ocupä
cu albinäritul ?
Sdtenii profitä de aceste culturi practice
facute de invdtdtor ?
Invätätorul face regulat cursurile acoalei ?
Ce purtare are In comunä, in ce rapor-
turi se glseate cu locuitorii i cu auto-
ritätile administrative ?
Care este activitatea extraacolarl a in-
vätätorului al ce rezultate s'au obtinut ?
www.digibuc.ro
V. Biserica.
Gate biserici sunt in comuni af in ce
stare se gäsesc ?
Localurile bisericilor au nevoie de re-
paratiuni ai ce mäsuri s'au luat ?
FunctIonead epitropiile bisericilor ?
Socotelile epitropiilor sunt aprobate?
Ce intindere au piminturile bisericii si
de clne se cultivi ?
Are biserica locuri arendate? Ce intin-
dare au ; daci au fost arendate prin lici-
tatie publid ai dad rezultatul licitatiunii
a fost aprobat de Cassa bisericii?
S'au depus garantii de cätre arendaai
ai plätesc regulat ratele preväzute In con-
tracte ?
Invätätorul í acolarii asistä in zilele de
sirbitori la slujba bisericeascd ?
Existä un cor aco'ar ?
Membrii cojisiliulul comunal, functio-
narii pub/id ai sitenii asistä la slujoa bi-
sericeascd ?
Preotul este chemat si ia parte la de-
liberarea consiliului comunal in cestiu-
nile privitoare la biserict ?
Ce purtare are in comuni preotul
ceilalti functionari bisericeati ai in ce ra-
porturi stau cu locuitorii i cu autorititile
administrative ?
VI. Populatiunea comunei.
Cite suflete formeazä populatiunea co-
mullet pe sate ai citune ?
Care este numärul contribuabililor, pe
sate ai atone ?
Care este numärul capilor de familie,
pe sate ai cdtune?
locuitori din comunä atiu ceti ai
scri ?
Cilti striini supuai romini sunt in co-
munä ai cu ce se ocupi ?
sträini supusi altor state si cu ce
se ocupä ?
Dad ambele categorli de stráini au do-
Wanda autorizarea de stabilire conform
art. 5 din legea comunalä ruralä ?
Care este miacarea populatiunii, pe na-
tionalitate ai sex ?
VII. Starea sanitari.
Dacä populatiunea a fost bäntuitä de
vreo epidemie ?
Numärul bolnavilor ai ai mortilor ?
Ce misuri s'au luat pentru combaterea
epidemiilor ai prevesirea !or in viitor ?
Consiliul comunal al sfaturile säteati au
fost convocate conform art. 36, spre a ho-
Uri mäsurile ce sunt de luat ?
Administratorul plisii, medicul pläaii,
agentul sanitar, preotii ti invätätorii au
boat parte la deliberärile consiliului co-
munal ai sfaturilor säteati ?
Comuna are spital sau dispensar ? In
caz contrariu, s'a infiintat infirmerie ime-
diat dupä declararea epidemiei
Cum functioneazi spitalul, dispensartul
sau infirmeria ?
 LEGI UZUALE.
Sunt inzestrate cu mobilierul necesar ?
Se clä bolnavilor hranä bunä si indes-
tulätoare?
Existä in comunä o baie popularä si in
ce stare se gäseste ?
Farmacia comunalä este aprovizionatä
ea medicamente necesare ?
Se distribuie medicamente celor sufe-
rinzi gi dad se tine socotealä de medi-
camentele distribuite ?
Cine este insärcinat cu impärtirea me-
dicamentelor ?
Ce personal sanitar functionead in co-
munä si cum îi face datoria ?
Medicul plägii a fäcut inspectiuni pe-
riodice in comunä, la ce epod gi dad
mäsurile prescrise sunt executate ?
CAnd a inspectat medicul primar co-
muna
Care este numärul copiilor Inscrigi pen-
tru vaccinare
Cali copii au fost vaccinati ? Câti au
fost revaccinati ?
Comuna a fost bäntuitä de vreo epi-
zootie ?
Care e nutnärul vitelor bolnave si al
celor moarte ?
Din ce cauzä au provenit epizootiile gi
dacä consiliul comunal gi sfaturile sätegti
au fost convocate conform art. 36 din le-
gea pentru organizarea comunelor rurale
gi administratiunea plägilor ?
Veterinarul circumscriptiunii,agentul sa-
nitar, preotii gi indtatorii au asistat la
deliberärile consiliului comunal gi sfatu-
turilor sAtegti ?
Medicul veterinar face inspectiuni pe-
riodice, la ce epocä gi dacä mäsurile pre-
scrise sunt executate ?
Autoritätile administrative gi comunale
inspecteazä localurile unde se aflä gi se
\rand alimente si bäuturi, iau probe de ali-
mente si bäuturi din acele localuri, din
piete publice sau din cele ce se gäsesc in
comert ambulant pentru a le supune exa-
minärii sanitare?
VIII. Iglena.
Cum se ingrijesc locuitorii din comunä
gi in ce constA hrana lor?
In ce stare de curätenie se gäsesc Io-
cuintele täranesti
Sunt in comunä locuri nesänätoase,
bälti, etc., gi cc mAsuri s'au luat?
Conform art. 65 din legea pentru orga-
nizarea comunelor rurale gi administra-
tiunea pläshor, s'att destinat zile de pres-
tatie, si eke anume, pentru secAri de bälti,
alimentarea cu apA, etc.? In ce stare se
gäsesc lucrArile?
Regulamentul pentru alinierea satelor si
constructiunea locuintelor täranesti este
apl cat deautoritates comunalA ?
Este instituitä comisiunea prevAzutA de
art. 19 din acest regulament gi-si indepli-
negte insArcinArile ce-i sunt date?
Comuna este alimentatä cu apA ?
In ce stare se gAsesc puturile si fAntä.-
www.digibuc.ro
8 Aprilie 1910 307
nile din comunA gi de ce calitate este
apa lor
Personalul sanitar si cel administrativ
dau sfaturi locuitorilor cu privire la mä-
surile de igienä ?
S'au luat mäsuri la timp pentru a se
Impiedeca culegerea porumbului necopt ?
Consiliul comunal a elaborat regula-
mente de igienä conform art. 59 din le-
gea pentru organizarea comunelor rurale
si administrmiunea plägilor si ce anume
regulamente ?
IX. Moralitatea §1 siguranta.
1. Moralitatea.
NumArul concubinagiilor din comunä
gi ce Masud s'au luat pentru ca ele sä
inceteze
CAti copii naturali sunt in comunä ?
Ce alte cauze de imoralitate sunt de
semnalat ?
2. Siguranta.
Paza de zi gi de noapte se face con-
form dispozitiunilor politiei rurale sau prin
sergenti ruraii, potrivit art 133 din legea
pentru organizarea comunelor rurale gi
administratiunea pläsilor ?
Dacä serviciul se face regulat gi dad
jandarmul-sef de post exercitä controlul
necesar
Dacä labloul de strejuire a fost intoc-
mit pe fiintä de adevär de cätre primer
gi jandarmul-sef de post si aprobat de ad-
ministratorul plägii ?
Cfite arme are comuna si in ce stare se
gäsesc ?
Sträinii din comunri plätesc taxa anima'
pentru pad, fixatä de consiliul judetean,
conform art. 137 alin. Ill din legea count-
nalä ruralä?
Dad sunt päzitori particulari de tarine
gi dacä ei au fost recunoscuti conform art.
8 din legea politiei rurale?
Dad sunt persoane cari feu in intre-
prindere dela locuitori paza holdelor in
schimoul unor pläti in bani sau producte
si ce mäsuri s'au luat pentru a se impie-
deca acest mod de exploatare a locuito-
rilor ?
Sunt sträini cari n'au acte de cälätorie
in regulä gi ce mäsuri s'au luat in pri-
vinta 1m ?
Se observä dispozitiunile ordinului cir-
cular No. 16.7.8 908 cu privire la izgoni-
rea sträinilor din conlunä?
Ce mäsuri s'au luat contra persoanelor
cari, färti a avea o autorizatiune-in regulä,
umblä cu condici sau pantahuze spre a
strAnge fondufi pentru biserici, gcoli, etc.?
In comunä este infiintatä o asemenea
condid, in ce scop si cu ce autorizare
Consiliul comunal a intocmit i votat
regulamente privitoare la politia ruralä,
conform art. 61 din legea pentru organi-
zarea comunelor rurale si administratiu-
nea plAgilor, si ce anume regulament
308 LEGI UZUALE. S Apri lie 1910
Postul de jandarmi 1I face in mod sa-
tisfacator datoria?
Cate procese-verbale pentru descoperi-
rea infractiunilor a dresat in cursul anu-
lui ai dad sunt incheiate conform proce-
durii penale?
Dad aeful postului de jandarmi tine re-
gulat registrul pentru sträinii aflati in co-
munä i dad' controlead ca ei sä poseadä
acte de dlatorie in regulä ?
Dacä tine registrul de condamnatii din
comunä at registrul pentru urmäriti?
Daca poseda carnetele de amenzi, cate
amenzi a pronuntat i pentru ce anume
fapte i dacä sumele incassate au fost vär-
sate perceptorului fiscal?
InspecteazA posturile i patrulele i ob-
servä ca paza sä se faca conform tablou-
lui de strejuire ?
DacA jandarmil au purtare burai in co-
muna ai in ce raporturi se gäsesc cu au-
toritätile locale ai cu locuttorli ?
Dad fn comunä se gäseate veriun a-
las de ligani nomazi ?
Sunt ei supttai r math sau strAini
Din cite suflete se compune salaaul ?
Au ei bilete de identitate i justifica
proprietatea vitelor ce poseda ? Dela ce
autoritate emanä biletele de identitate
actele de proprietate ?
Cu ce se ocupa sälaaul de hgani?
Are vreunul din hganii sälasului pämant
ai îfl ce intindere?
Cate contraventiuni, delicte ai crime
s'au comis in comunä in cursul anului ?
Daca autorii lor au fost descoperiti sau
nu at ce mäsuri s'au luat?
CAti condamnati sunt in comunä si pen-
tru ce anume fapte? Dad se exercitit
asupra lor cuvenita priveghere?
X. Agricultura, comertul i Industria.
1. Agricultura.
Cu ce culturi se ocupä täranii, proprie-
tarii ai arendasii?
Se cultivä in ai canepa si in ce canti-
t ate ?
Dad se cultivä duzi al alti pomi fruc-
tiferi ?
Dacä se face culture viermilor de mä-
tase ai ce rezultate se obtin?
DacA locuitorii se ocupä ì cu alte cul-
turi ai cari anume?
-Care e productiunea agricolä a anului
trecut ai a acelui curent?
Care e starea semanäturilor In momen-
tul inspectiunii?
Se afiaead in comunä cota oficialä a
cerealelor?
Ce cauze locale, precum: inundatiuni,
sltuatiunea terenurilor, etc., pot compro-
mite sau diminua productiunea agricolä?
Daca se pAstreaza tabelele de impro-
prietArire dela 1864 ai acelea ale insurä-
tenor?
Cati locuitori n'au pamant?
Izlazul cuvenit locuitorilor improprietä-
www.digibuc.ro
riti la 1864 se stäpaneate individual sau in
indiviziune?
Locuitorii au arat din acest izlaz si cata
Intindere anume?
Izlazul cedat comunei conform legilor
de improprietäriri isi pästread destinati-
unea?
S'a constituit izlaz comunal conform
legii invoelilor agricole? In ce intindere?
Cu ce pre( s'a cumpärat ai cari sunt con-
diliunile de pieta?
Dacä izlazul s'a delimitat, impietruit ai
hotärnicit conform regulamentului special
din 27 Fevruarie 1909?
Consiliul comunal a intocmit vreun re-
gulament asupra modului cum se vor fo-
losi pentru paaune izlazurile comunei po-
trivit art. 61 No. 9 din legea comunala
ruralä ?
Venitul izlazului, precum si plata lui
anuitatii datorite au fost trecute in buge-
tul comunei?
Cari sunt raporturile dintre säteni si
proprietari sau arendaai?
Contractele de invoeli agricole sunt in-
tocmite in conformitate cu legea, auten-
tificate de primar si trecute in registrul
respectiv tinut de notarul comunei, con-
form art. 72 din legea Invoelilor agricole?
Locuitorii invohi poseda libretele pres-
crise de lege si ele sunt trecute in regis-
trut preväzut de art. 75 al aceleeaai legi?
Notarul comunei opereazä exact ai la
timp in registrul de partizi muncile efec-
tuate de fiecare sateen invoit?
Proprietarul sau arendaaul tine In re-
gulä cele dota registre de care vorbeate
art. 76 din lege ?
Dijrnuitul se face la timp conform dis-
pozitiunilor art. 4 din lege? In caz con-
trariu, care este cauza i ce mäsuri s'au
luat.
Ce reclamatiuni s'au ivit cu privire la
invoelile agricole ai ce curs li s'au dat?
Data locuitorii invoiti au fost socotiti
pentru muncile din anul expirat i dad
listele de rämäaite au fost intocmite in
conformitate cu art. 80 ai urmAtorii din
lege?
Mäsurile pentru imbunatätirea culturii,
preväzute in art. 58 si urm. din legea in-
voelilor agricole, se aplicä?
Inspectorul agricol a inspectat comuna
ai ce dispozitiuni a lust?
Muncitorii agricoli straini intrati in tall
pentru mund din acea comuna au apro-
barea ministerului de interne?
La primarii se gäsesc mäsurile preva-
zute la art 55 din legea invoelilor agri-
cole ai dacä sunt bine pastrate?
Sunt afisate la up primariei instruch-
unite rninisterului de domenii pentru in-
trebuintarea acestor mäsuri ai ce rezultate
au dat?
Dispozitiunile art. 95-97 din legea po-
litiei rurale pentru distrugerea insectelor
pagubitoare agriculturii stint aplicate?
Contravenientii sunt supuai la amendä?
 LEGI UZUALE. 8 Aprilie 1910
Comuna posecIA animate de reproduc-
tiune?
Cum sunt ingrijite si ce rezultate au
produs dela cumpArarea tor?
2. Comertul.
NumArul si felul stabilimentelor de co-
mert din comuna?
DacA au autorizatiuni si firme in con-
formitate cu legea ?
Numarul cArciurnarilor e determinat de
consiliul comunal conform art. 6 si urm.
din legea pentru monopolul vAnzArii bA-
uturilor spirtoase in comunele rurale?
Cate cArciund sunt arendate prin lici-
tatiune publia si Cate prin bung invoialä
si cu ce pret
Cate carciumi sunt date la societäti de
cumpAtaie?
Carciumarii indeplinesc conditiunile pre-
vAzute de art. 23 si urm din lege ?
Servitorii carciumarilor sunt romAni?
In afarA de carciumar, familia sa, de
servitori si cälätori, mai locuesc in car-
ciumA si alte persoane?
Bauturile ce tine carciumarul sunt sA-
nAloase si de bunA calitate?
DA carciumarul bäuturi pe datorie in
schimb de grAu, porumb sau alte producte
ale economiei agricole sau casnice?
Are carciumarul luate in arena' pAman-
turi, direct sau prin persoane interpuse?
Carciumile comunale sunt inchise la
orele prevAzute de art. 29 din lege?
Este interzis in carciumi jocul de carti
si alte jocuri de noroc?
MAsurile contra betiei sunt aplicate in
comunä ?
CAte contraventiuni s'au constatat, de
cine si Cate au fost pedepsite ?
Functionarii administrativi, financiad,
comunali si medicul plâii isi indeplinesc
indatoririle prevAzute la art. 21, 22 si 34
din lege?
Carciumile si celelalte stabilimente de
comert posedA mAsurile si greutAtile pres-
crise de legea si regulamentul in vigoare?
Verificarea lor se face in conforrnitate
cu legea pentru aplicarea sistemului me-
tric de mAsuri si greutAti din 1906 si re-
gulamentul acestei legi?
Taxele de verificarea mAsurilor si greu-
tatilor sunt aprobate de consiliile comu-
nale conlorm legii maximului?
Sunt comercianti ambulanti in comunä
si posecIA cArtuliile prevAzute de legea
respectivA?
Cate brutArii sunt in comunä, cine le
posedd si carei nationalitAti apartin bru-
tarii ?
Sunt brutAriile inspectate la timp? Pai-
nea e de burfa calitate?
Cate macelArii sunt in comunA si clacA
mAcelarii sunt strAini sau romAni ?
ExistA in comunA un abator?
Consiliul comunal a intocmit regula-
www.digibuc.ro
309
mentul pentru vanzarea pAinei si carnei
fixarea pretului acestor alimente?
3. Industria.
Ce stabilimente industriale sunt in co-
munA si cui apartin?
De cand dateazA aceste industrii si ce
progrese au facut ?
DacA lucrAtorit intrebuintati la aceste
industrii sunt romAni sau strAini si in ce
proportie?
Sunt in comuna cuptoare comunale
pentru coacerea painei; se folosesc locui-
torii de ele?
Sunt uscatorii de prune sau alte fructe:
cine le posedA si dacA le pune la dispo-
zitiunea locuitorilor gratuit sau cu plea?
Se tolosesc locuitorii de aceste uschto-
rii si pentru a usca porumbul cules crud ?
Ce mäsud s'au luat pentru a se incu-
raja industria casnice
Locuitorii se indeletnicesc cu vreo in-
dustrie casnica si care anume
Xl. Drumurile.
Ce intindere au soselele nationale, ju-
detene, vicinale si comunale din interiorul
comunei si care este starea lor de intre-
tinere?
Cate din aceste sosele sunt 1mpietruite,
ce intindere este neirnpietruitä si ce mA-
suri s'au luat?
In ce stare se gäsesc drumurile natu-
rate
DacA stradele din interiorul comunei
sunt aliniate, nivelate si impietruite?
Podurile si podetele din cuprinsul co-
munei sunt in stare bunA, si in caz con-
trariu ce mAsuri s'au lust?
Dad tabloul zilelor de prestatie este
intocmit conform legii drumurilor?
Administratorul pläsii a verificat exec-
titatea acestui tablou, folosindu-se in a-
ceastâ verificare mai ales de statistica
populatiunii, de catagrafia vitelor si re-
gistrele de intabularea imprumuturilor la
creditul agricol si bAncile populace?
Care este debitul zilelor de prestatie cu
brate si vite?
Cite din aceste zile au fost lucrate pAnA
in momentul inspectiunii?
Care este numärul zilelor de prestatie
rämäsite din anii trecuti cu brate si vite?
Perceptorul fiscal a luat mAsuri pentru
incassarea acestor rAmäsite?
Consiliul comunal a determinat taxele
prevAzute la art 147 No. 6 din legea pen-
tru organizarea comunelor rurale, si aceste
taxe au fost aprobate de ministerul lu-
crânior publice? La ce se intrebuinteazA
aceste taxe?
XII. Asociatia comunelor.
Consiliul comunal a hotArit ca comuna
sA se asocieze cu una sau mai multe co-
mune din judet pentru executarea vretmei
lucrAri de utilitate regionalA sau localA si
 310 LEGI UZUALE. 8 Aprilie 1910
care anume, conform art. 172 din legea
pentru organizarea comunelor rurale si
administratiunea pläsilor?
Aceastä hotärire a fost aprobalä de de-
legatiunea judeteanä ?
S'a preväzut in bugetul comunei suma
cu care va avea st contribue la lucrtrile
de interes comun, conform art. 177 din
legea comunalli ruralä?
Aceasta suma a fost ordonantatä de
primer, sau a fost predzuta inteun bu-
get special al asociatiunii i in acest din
urmä caz cine a ordonantato ?
In comunä s'a efectuat vreo lucrare din
fondul asociatiei, in ce stare se gäseste
cum s'a facut supravegherea executärti ei?
XIII. Diferite Institutluni.
Este constituitä fn comunä o band po-
pularä
Care este capitalul ei constitutiv si la
ce desvoltare a ajuns?
Face banca avansuri sätenilor pentru
cumpärare de vite, serninte si instrumente
agricole ?
Ce anume operatiuni face banal ?
Din cine se compune consiliul de ad-
ministratie ?
Administratorul comunal, notarul si jan-
darmii au datorii contractate la banca po-
pularä si cu al cui gir?
Este constituitä in comunä o societate
cooperativä de productie si consum, con-
form legii din 15 Aprilie 1905?
Ce operatiuni face aceastä societate, in
ce mod este administratä si cari sunt re-
zultatele dobändite ?
Este constituit in comunä vreo obstie
säteascä pentru cumpärare, arendare sau
exploatare de proprietätt, päduri, etc.
Existä in comunä vreo altfel de socie-
tate, de and este infiintatà i ce avan-
tajii procura membrilor ei sau populati-
unii?
XIV. Activitatea administratorului
de plasa.
Administratorul plAsii inspecteazä in
mod regulat comuna cu satele i cltunele
ei si-si indeplineste in mod constiintios
indatoririle ce-i sunt impuse prin legea
pentru organizarea comunelor rurale si
administratiunea pläsilor si circulara mi-
nisterului de interne
Administratorul se ocupä de feint cum
primarul, notarul i jandarmii isi fac da-
toda si le cia sfaturi pentru o mai bunä
functionare a legilor si a regulamentelor?
Tine el conferinte cu functionarii co-
munali, administrativi, cu preolii, invä-
tätorii si cu locuitorii din comuna asupra
imbunätätirii conditiunilor de traiu si pen-
tru desvoltarea economid si culturaiä a
populatiunii?
Asista administratorul la cercurile cul-
turale si la alte conferinte ce se tin in
comuna ?
www.digibuc.ro
Care este rezultatul activitätil adminis-
tratorului de plasä, mai ales in ce prive-
ste infiintarea de bänci populate, coope-
rative sätesti, magazine de consult', so-
cietäti de cumpätare, obstii sätesti si alte
institutiuni de folos obstesc pentru im-
bunä tätirea stärii materiale si morale a
populatiunii ?
CIRCULARA1
minIstru de finante No. 181.695
eitre d-nii adininistratari relativa
la reeensimantul impo-
zitelor direete
DIN 8 APRILIE 1910.
In anul financiar 1910/1911, se
va face recensärnântul general cin-
cinal al impozitelor directe si este
neapkat ca aceastä lucrare sä se
alcAtuiasch de astädatä mai con-
stiintios si mai exact decâtä pAnä
astAzi.
D-voasträ stiti cA dela 1907 s'a
Inceput elaborarea statisticei ge-
nerale a impozitelor, care abia la
inceputul anului curent s'a termi-
nat. Aceastä lucrare completä as-
täzi, In minister, a dat pe latä
toate neregularitätile, toate neco-
rectitudinile ce obisnuit se comi-
teau la recensArnintele generale.
In viitor acelas lucru nu se mai
poate intAmpla, ministerul are acum
mijlocul de a controla operatiunile
fAcute In toate unghiurile
Pentru recensämintele trecute
nu se mai pot face deck presu-
puneri asupra mobilului favorurilor
sau nedreptätilor ce s'au comis.
Pentru recensämintele ce se vor
face de aci Inainte, mobilul se va
putea constata de lndatä, responsa-
bilitätile se vor stabili lesne si con-
secintele vor cädea greu atAt asu-
pra celor ce vor face fa voruri In
dauna fiscului, ca i asupra celor
ce vor cornite nedreptäti In dauna
contribuabililor.
Statistica impozitelor ne-a do-
1. Aceastä Circulard" a fost publicatl
in Monitorul Oficial" No. 7, din 8 Apri-
lie 1910.
 LEGI UZUALE. S Aprilie 1910
vedit, spre exemplu, cä In aceea§
localitate, in conditiuni absolut i-
dentice de venit, cutare proprietar,
care a §tiut sä impresioneze intr'un
mod sau altul organele impunerii,
a fost impus pe un venit numai
de 20 lei de hectar ; altul, care
n'a alergat dupä favoruri §i a fA-
cut declaratiuni con§tiintioase, a
fost impus pe drept la un venit
de 40 lei de hectar, iar un al trei-
lea, care nu s'a ocupat sä-§i apere
dreptul, a rämas impus pe nedrept
la un venit de 60 lei de hectar.
S'au väzut mo§ii posedate de doi
proprietari in douä párti absolut
identice, unul, cu partea sa aren-
datä, impus la un venit de 30 lei
de hectar, celalt, cultivânduli sin-
gur molia, impus la un venit nu-
mai de 13 lei de hectar. S'au con-
statat In judetele Ialomita §i Bo-
to§ani, spre exernplu, proprietäti
impuse la un venit de 36 lei de
hectar, iar, imediat aläturi, alte
proprietäti, in conditiuni agricole
§i mai bune, impuse la un venit
numai de 12 lei de hectar. Ase-
menea fapte nu se vor mai petrece
In viitor, färä ca ele sä fie ime-
diat cunoscute la minister §i In-
frânate.
Neregularitäti grave, ca cele con-
statate in a§ezarea impozitului fon-
ciar, s'au gäsit §i In a§ezarea im-
pozitelor patentelor, licentelor, im-
pozitului personal, In genere, In
toate impozitele directe. Pretutin-
deni favoruri, nedreptäti §i omisi-
uni. In impozitul personal sunt o-
misiuni cu zecimele de mii, mai
cu osebire prin ora§e, §i de acolo
provine acea multime nemäsurat
de mare de impu§i ambulanti,
mijloc larg de fraudA pentru agen-
tii fiscali.
Veti atrage serioasa atentiune a
comisiunilor comunale de consta-
tare asupra controlului la care va
fi supus4 de astä datä lucrarea lor.
Veti supraveghea de aproape pe
www.digibuc.ro
311
controlori §i pe agentii fiscali In
modul lor de a-§i indepini datoria
§i ne yeti denunta imediat orice
abated veti constata. Veti avea
neincetat ochii deschi§i asupra a-
buzurilor interesate ce le comit
agentii fiscali cu contribuabilii am-
bulanti ai impozitului personal.
titi In ce mod opereazA ei cu
aceitia, §i dacd yeti pune destulä
vigilentà, yeti §ti sä-i infrAnati.
Odce locuitor stabil, fie chiar sta-
bilit numai ca servitor, nu poate
sä fie inscris ca ambulant ; cu atät
mai mult nu se poate admite ca
functionarii Statului §i cei parti-
culari sä fie Inscri§i ca ambulanti,
dupä cum se proceda In trecut §i
dupä cum se mai urmeazä intfo
micä mäsurà §i astäzi.
Asemenea neregule, cari ascund
sub ele acte necinstite, trebuie sä
disparä cu desävär§ire. Silintele
d-voastre In acest scop vor fi aju-
tate neincetat de inspectorii finan-
ciad §i de delegati speciali ai mi-
nisterului pentru supravegherea re-
censämântului general.
Veti primi din partea ministe-
rului instructiuni amänuntite, re-
lative la toate operatiunile recen-
sàmântului. In punctele In cari acele
instructiuni nu VA vor lämuri pe
deplin, veti cere de indatä noui 15-
muriri §i chiar ordine, In cazuri
speciale, ce vi se vor pärea greu
de rezolvat.
Tinem sä ne rostim de indatä
intr'o controversä care se ridicä
neincetat in aplicarea impozitului
fonciar : acest impozit este a§eza t
numai pe valoarea locativä §i in
nici un caz altfel, §i aceasta atAt
la proprietatea ruralä cAt §i la pro-
prietatea cläditä. Discutiile ce se
ridicä neincetat intre agentii con-
statarii §i proprietari in aceastà
privintd sunt vexatorii §i cu totul
de prisos. Cu proprietAtile aren-
date sau inchiriate chestiunea este
foarte simplä : n'aveti a lua de
312 LEGI UZUALE. 8 Apri lie 1910
bazá a evaluárif cleat arenda sau
chiria ; singura d-voastrA preocu-
pare trebuie sA fie numai dacA nu
vi se prezintà contracte simulate,
spre a dobAndi o impunere redusA.
Aceste simuläri se descoperä
lesne prin ImprejurArile In cari
contractul simulat a fost Incheiat.
In fatä ins'A a oricärui contract sin-
cer i onest incheiat, orke discu-
tie cu proprietarul trebuie s'A 'Mee-
teze i contractul sä fie luat de
bazA a impuneril.
Pentru proprietAtile rurale culti-
vate de Insist proprietarii, lot va-
loarea locativA urmAnd sA fie luatä
de bazA a impunerii, prima Mire-
bare ce trebuie sà và puneti este
cu cat s'ar putea arenda mosia al
drui venit aveti sA-1 evaluati. A-
rendele mosiilor Invecinate, trans-
formate In venit pe hectar, trebuie
sä vA serveascA ca bazä, avAnd de
grijä ca acele arende sA provinA
dela proprietäti aflAndu-se cam In
aceleasi conditiuni agricole ca mo-
sia al caret venit voiti sA-1 cons-
tatati. Nu aveti nevoie pentru
aceasta sA aduceti nemultumiri
proprietarului, cerAndu-i registrele,
nid sA vA informati despre veni-
tul ce el retrage din mosie ; un
proprietar druia i-ar plAcea sA-si
lase mosia paraginä nu trebuie sA
fie impus mai putin deck unul
ce-si cultivA normal mosia ; càci
interesul tarii cere ca tot pärnAn-
tul sAu sA fie cAt mai bine culti-
vat. Ceeace puteti sA-i cereti, spre
a nu comite erori, nici In dauna
lui, nid In dauna fiscului, este
planul mosiei, care sA vA permitä
a judeca despre situatiunea si In-
tinderea ei. In lipsA de plan vA
yeti informa pe lAngA primarii
locuitorii locali sau dela tribunale,
dacA mosia va fi fost hotArnicitä
sau dacA altä Imprejurare va fi in-
tervenit pentru ca tribunalul sä
aibä a cunoaste despre Intinderea
calitatea
www.digibuc.ro
Statul retrage venitul eel mai
mare dela proprietAtile arendate ;
acestea sunt impuse la fundar cu
61/20/o i deosebit arendasul pIA-
teste ca patentA 10/o asupra aren-
dei ; deci Statul retrage 71/20/o. Dela
venitul proprietatilor cultivate de
insusi proprietarul, Statul retrage
numai 51/20/o asupra venitului lo-
cativ, fArA nici un alt adaus din
industria agricolA a proprietarului.
AceastA diferentä de 20/o este sa-
crificiul pe care Statul si-1 impune
spre a Indemna pe proprietari sä-si
cultive singuri moiile. Interesul
economic de a face sA se crute
p5mAntul i interesul social de a
suprima pe mijlocitorul dintre pro-
prietar i Oran, meritä acest sa-
crificiu.
Totusi el nu trebuie sA fie de-
pdsit printr'o evaluare mai joasä a
veniturilor acestor proprietäti de-
cAt valoarea locativA realä ce s'ar
dobAndi prin arendarea lor.
VA atrag bägarea de seamk
d-le administrator, asupra acestor
ultime consideratiuni, pentrucA in
special In aceste evaluäri s'au VA-
cut pAnA astAzi cele mai mari fa-
voruri i nedreptAti, dupä curn
proprietaruI era mai putin cons-
tiintios i organele constatärii mai
impresionabile, sau clad el era
rieglijent In ingrijirea intereselor
sale.
dupä revizuirea impozitu-
lui funciar fAcutä In 1907, cA ni-
died täranul nu trebuie sä fie
impus la venit pe hectar, cu o
sumä mai mare deck proprietarul
mare depe aceeas mosie. AceastA
regulA trebuie sA o observati cu
sfintenie si la recensämAntul anu-
lui curent. Asemenea nici Intinde-
rile de pärnAnt plantate cu pruni
nu pot sA fie impuse la un venit
mai mare deck pAmAntul destinat
in genere agriculturii, cAci, dacA
In anii In cari recolta prunelor e
abundentA, venitul pe hectar este
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
mai mare, totu0 recoltele fiind
foarte neegale §i In unii ani lip-
sind cu desävärf ire, mijlocia veni-
tului nu intrece nici odatä mijto-
cia venitului, din pa mânturile cul-
tivate cu porumb, cu grâu i alte
produse agricole.
VA mai atrag bägarea de seamä
asupra unor confuziuni ce se fac
cäte odatä In constatarea impo-
zitelor : venitul unui imobil rural
constatându-se dupä valoarea lui
locativä, nu se pot nici odatä con-
stata §i impune separat clädirile
§i orice a§ezAminte cuprinse In
contractul §i In pretul arendärii.
Numai In cavil când proprietand
§i-a rezervat ceva pe seamä, pre-
cum : case de locuit, inchidate se-
parat, pAmAnturi de culturä, stabi-
limente industriale sau comerciale,
prin urmare, tot ce nu este cuprins
In contractul de arendare §i de
care se folosef te proprietarul, sä
se constate §i sä se impunä sepa-
rat, observändu-se regulele pres-
crise de art. 4, alin. f. al legii
impozitului fundar. CAnd proprie-
tatea este exploatatä de Insu0
proprietarul, evaluarea având a se
face ca i and ar fi arendatä, tre-
buie sä nu evaluati separat odce
clddiri §i afezäminte ar fi trebu-
incioase exploatärii, case de locuit
pentru proprietar i personalul sdu.
magazii, co§are, grajduri i altele.
Stabilimentele comerciale i indus-
triale vor fi insä impuse separat,
fie la impozitul funciar, fie la pa-
tente, fie la ambele, dupä natura
fiecäruia, tot cu aplicarea art. 4
citat mai sus.
In constatarea venitului proprie-
tätii clädite, nu yeti confunda nici-
odatä pe cele Inchiriate nemobi-
late cu cele mobilate.
La impozitul fundar se impune
1. Aceastä .Lege a Codului Silvic" pu-
blicatä in Monitorul Oficial" No. 8 din
9 Aprilie 1910, a fost votatA de Camera'
fn sedin(a dela 2 Aprilie 1910, far de Se-
www.digibuc.ro
313
nurnai proprietatea nemobilata. Ex-
ploatarea clädirii mobilate este o
Intreprindere separatä, care se im-
pune conform legii patentelor. Când
Insu0 proprietarul exploateazä pro-
prietatea sa mobilatä, fie deadrep-
tul, fie Inchiriind-o, veti impune
la funciar clädirea sa nemobilatä,
§i veti supune separat pe proprie-
tarul mobilelor la plata patentei.
Comisiunile comunale fiind obi§-
nuite din trecut a face constatärile
cu superficialitate §i cele mai ade-
sea, nu In vederea materiei impo-
sabile, ci a persoanelor ce au a fi
impuse, yeti supraveghea neince-
tat lucrarea lor §i veti Ingriji ca
agentii fiscului, ce fac parte din
aceste comisiuni, sä dea exemplul
unei aplicad obiective §i con0iin-
tioase a legii.
Ne va fi lesne sä constatäm
chiar dela ministerul finantelor, cu
ajutorul statisticei financiare, punc-
tele slabe §i rau ingrijite din ope-
ratiunile recensämântului i vom
nota pe f iecare agent al constatà-
rii dupa meritele sau defectele
lucräri sale.
L EG El
A Coduln1 Silvio
DIN 9 APRILIE 1910
CAPITOLUL I
Regimul silvic.
1. Sunt supuse regimului silvic
0 se vor administra conform legii
de fata :
a) Pädurile ce apartin Statului,
Domeniului Coroanei, Cassel
Cassei bisericii, judetelor, co-
munelor, Eforiei spitalelor civile
din Bucurefti i Epitropiei Sf. Spi-
ridon din la0 ;
b) Pädurile aezämintelor de bi-
nefacere, de culturä nationalk ale
nat in aceea dela 5 Aprilie 1910. Conform
art. 92, aceastä lege abrogrt .Codul Sil-
vie", din volumul I, pag. 993.
814 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
bisericilor de mir, ale comunitäti-
lor, ale fundatiunilor publice
private, ale societätilor anonime
§i ale oricäror persoane juridice ;
c) Pädurile pe care Statul, institu-
tiunile, fundatiunile si persoanele
preväzute la alin, a 0 b ale acestui
articol le stäpAnesc in indiviziune
cu asemenea institutiuni si per-
soane sau cu orice alt proprietar
particular ;
d) Pädurile pe cari mosnenii sau
rAzesii le stäpAnesc In devälmäsie ;
e) Pädurile particulare situate pe
vArfurile, crestele §i coastele mun-
tilor, precum si pe dealurile re-
giunilor muntoase ;
f) Pädurile particulare zise de
protectie, adicä acelea cari se gd-
sesc In bazinele de receptie ale
torentilor, acelea a cAror existentä
este necesarA pentru a impiedica
surpäturile, miscArile de terenuri,
ereziunile, dislocarea pietrelor si a
stâncilor, acelea situate pe povâr-
nisuri repezi, destinate a garanta
siguranta circulatiunii pe cAlle fe-
rate si pe sosele, precum si pe
acelea cari ImpiedicA formarea de
nisipuri miscAtoare ;
g) Pädurile sau pärtile de pä-
dud a cAror mentinere este nece-
sarà protejarea malurilor,
rAurilor contra ruperilor si a man-
cäturilor de apä, precum si ace-
lora cari asigurä cursul regulat al
apelor sit conservarea izvoarelor ;
h) Pädurile trebuincioase pen-
tru apärarea teritoriului tArii, a
fruntariilor si a oraselor, ce se vor
determina printr'un regulament de
administratiune publicä, in urma
avizului ministerului de räsboiu ;
i) Pädurile particularilor, cari nu
inträ In prevederile aliniatelor de
mai sus, când proprietarii lor vor
cere ca ele sä fie supuse acestui
regirn.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II
Conservarea padurilor
Sectiunea I.--Amenajarea &hailer
2. Pädurile supuse regimului sil-
vic nu se pot exploata deck in
baza unui anienajament sau a u-
nui regulament de exploatare apro-
bat prin decret regal. Amenaja-
mentul este obligatoriu :
a) La pädurile enumerate la art.
1, alin, a, b, c i d.
El se va face pentru Stat, de
silvicultorii säi, iar pentru celelalte
institutiuni si mosneni sau räzesi
de cAtre agentii lor silvici sau de
cätre silvicultorii recunoscuti con-
form legii de fatä.
Toti ace§ti agenti silvici sunt
Indreptätiti ca, cu ocazia intocmi-
rii amenajamentului, sä poatä face
si hotärnicia pädurii, conformân-
du-se regulamentului de hotärni-
cia izlazurilor comunale ;
b) La celelalte päduri particulare
este obligatoriu intocmirea numai
a unui regulament de exploatare,
care se va face de silvicultorii re-
cunoscuti conform acestei legi.
Amenajamentele si regulamen-
tele de exploatare fäcute de silvi-
cultorii recunoscuti vor fi verifi-
cate de consiliul tehnic, i la tre-
buintä chiar pe teren de agentii
silvici ai Statului.
3. Amenajamentul va fi fAcut
In urma unui studiu amänuntit al
circumstantelor fizice si economice
ale pädurii. El va avea de scop
fixarea conditiunilor si a modului
de exploatare, stabilirea posibili-
tätii In vederea continuitätii ex-
ploatärii produselor principale, a-
sigurarea regenerärii pädurii cu
specii de valoare proprii regiunii
si producerea lemnului de lucru
si constructiuni In locurile unde
natura terenului si a esentelor va
permite aceasta.
Regulamentul de exploatare, pre-
väzut la art. 2, alin, b se va face
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
in vederea conservärii acelor pä-
duri si a regenerärii lor cu specii
de valoare proprii regiunii In cari
vor fi situate.
Proprietarii paniculan ii vor
putea exploata pädurile, dacd vor
gäsi aceasta In interesul lor, i pe
baza unui amenajament alcätuit
dupä principiile enuntate la alin.
1 al acestui articol. A-tat prin ame-
najament cat i prin regulamen
tul de exploatare se va fixa : tim-
pul necesar pentru regenerarea na-
turalä a suprafetelor exploatate,
termenul pentru Impadurirea ace-
stor suprafete, dad regenerarea
urmeaza a se face In mod artifi-
cial, timpul necesar pentru repo-
pularea portiunilor de pädure a
cäror regeneratiune pe cale nalu-
ralä, in termenul stabilit, nu va
fi complet asiguratä.
In amenajamentele pädurilor par-
ticulare, precum i in regulamen-
tele de exploatare ale acestor pä-
duri, se va prevedea i suma ce
va trebui sa se consemneze in fie-
care an, si Inainte de a se incepe
exploatarea, pe seama ministeru-
lui de domenii, ca garantie cä o-
bligatiunea de impädurire se. va
aduce la Indeplinire. Aceastä sumä
in nici un caz nu poate fi mai
mare de 100 de lei de hectar.
Nedepunerea ei Impiedicä ince-
perea exploatarii si, in caz de aba-
tere, se va aplica sanctiunea pre-
vazutii la art. 7.
Dupä indeplinirea a 12 ani de
la promulgarea legii de fatä, mi-
nisterul agriculturii si al domenii-
lor va putea dispensa de depune-
rea acestei cautiuni, si In condi-
tiunile ce va crede de cuviintä,
in urma unei cercetäri la fata lo-
cului, pe proprietarul care se va
constata cä exploateazA pädurea
sa de cel putin 10 ani i ca por-
tiunile exploatate in acest inter-
val sunt regenerate in bune con-
ditiuni, fie in mod natural, fie
www.digibuc.ro
315
artificial, si cg se ingrijeste de
Intretinerea portiunilor regenerate.
4. Proprietarii particulari, iar in
caz .de vânzarea pädurii exploata-
torii, chiar atunci and acestia nu
ar fi obligati prin contracte, sunt
indatorati a face si a inainta mi-
nisterului agriculturii si al dome-
niilor, spre verificare, amenajamen-
tul sau regulamentul de exploatare
dimpreunä cu planul acelei päduri,
dupä ce i le vor fi comunicat
unul altuia, prin portärei, conform
art. 74 din procedura civilä, pentru
ca fiecare sä ia cunostintä de ele.
In termen de o lung dela data
depunerii la minister, de cätre pro-
prietar ori de catre cumpärator,
dupd cum unul sau altul exploa-
teazd pädurea, fiecare din aceslia
are dreptul a face intâmpinärile ce
ar crede de cuviintä cu privire la
dispozitiunile amenajamentului ori
regulamentului de exploatare, dup.5
cum va fi cazul. Dacä consiliul
tehnic al pädurilor, In urma exa-
minärii i studierii amenajamen-
tului ori regulamentului de exploa-
tare si tinând socotealä de Intam-
pinärile fäcute, It gaseste bine In-
tocmit, va supune de indatä avizul
sau motivat aprobarii ministrului
agriculturii si al domeniilor. In
cazul insä cAnd consiliul tehnic
este de pärere a se aduce modi-
ficäri amenajamentului ori regula-
mentului de exploatare, 'ant pro-
prietarul cat i exploatatorul au
dreptul a-si face In scris obiec-
tiunile lor, in termen de 2 luni
dela data instiintärii lor pe cale
administrativä, despre inscrierea
avizului Consiliului tehnic in re-
gistrul säu special, de al carui
continut pot lua cunostintä la mi-
nister. Dupä trecerea acestui ter-
men, ministrul agriculturii, avand
in vedere si Intâmpinarile, de vor
fi, va decide In mod definitiv si
executoriu.
Dacä proprietarul sau exploata-
316 LEGI UZUALE. 9 Aprilie
torul s'a conformat intocmai dis-
pozitiunilor de mai sus, ministerul
este indatorat sä se pronunte in
termen de cel mult opt luni dela
data depunerii la minister a ame-
najamentului sau a regulamentu-
lui de exploatare, aceasta sub
sanctiunea de a nu se considera
ca delicte silvice täierile fäcute de
proprietar sau exploatator dupä
expirarea acestui termen §i pAnd
In ziva când amenajamentul sau
regulamentul de exploatare se va
decreta.
In nici un caz nu vor avea drep-
tul de defri§are.
5. Amenajamentul sau regula-
mentul de exploatare, odatä de-
cretat, nu se poate modifica decât
dupä aceleag reguli i cu ace-
lea§i forme in care a fost fäcut §i
numai la epoca de revizuire ce
neapârat se va fixa printrinsul.
6. PAdurile supuse regimului sil-
vic, a dror intindere va fi mai
mid de 25 hectare, vor putea fi
exploatate numai In baza unui stu-
diu sumar examinat de consiliul
tehnic §i aprobat de ministru.
Pang la facerea a.menajamente-
lor i numai pentru pädurile Sta-
tului §i ale mo§nenilor, ele se pot
exploata pe baza unui anumit stu-
diu fäcut de minister pe bazele
cari se vor determina prin regu-
lamentul de aplicare a acestei legi
tinândti-se seamä de principiile
stabilite prin art. 3.
Prin acest regulament se va pre-
vedea, in ce prive§te pädurile mo§-
nenilor sau räze§ilor, §i depunerea
de cätre exploatatori a cautiunii
pentru impäduririle preväzute la
art. 3.
7. Persoanele juridice mentio-
nate la art. 1, alin. a §i b, precum
proprietarii pädurilor particulare
supuse regimului silvic, când Ibi
exploateazä pädurile lor färä a me-
najament sau regulament de ex-
ploatare, ori contra dispozitiunilor
www.digibuc.ro
ce cuprind, vor fi supu§i la o
amenclä dela 300-500 lei, iar in
caz de recidivä dela 600-800 lei
de hectar.
Aceastä amenclA nu se va socoti
dupä suprafata Intregei portiuni de
pädure In curs de täiere färä ame-
najament sau regulament de ex-
ploatare, ori contra dispozitiunilor
ce cuprind, ci dupä numärul de
hectare ce de fapt s'a exploatat in
aceste conditiusi.
Aceeab pedeapsä se va aplica
§i exploatatorilor pädurilor cum-
pärate dela proprietarii de mai sus ,
când täierea se va face färä ame-
najament sau regulament de ex-
ploatare, ori contrariu dispozitiu-
nilor ce cuprind.
CAM exploatarea nu se va fi
fAcut pe suprafatä ci pe numär de
arbori, proprietarul sau exploatato-
rul, dupA distinctiunile de mai sus,
vor fi supu§i la amenzile prevä-
zute la art. 60 §i 63 de mai jos.
Afarä de aceasta ministerul agri-
culturii §i al domeniilor, luând
avizul consiliului tehnic, va avea
dreptul de a opri, pe cale adminis-
trativä, exploatarea pAclurilor färä
amenajament sau regulament de
exploatare pânà ce proprietarul ori
exploatatorul se va conforma dis-
pozitiunilor art. 2 din aceastä lege.
Dacä ministerul va constata cA
acebtia se abat numai dela pres-
criptiunile amenajamentului sau re-
gulamentului de exploatare decre-
tat, exploatarea va putea fi de ase-
menea opritä ; proprietarul ori ex-
ploatatorul având, in cazul acesta
dreptu) de contestatiune la tribu-
nalul situatiunii imobilului In ter-
men de 15 zile dala InmAnarea,
pe cale administrativä, a deciziunii
ministerului.
Tribunalul va decide de urgentä
dad mentine sau nu oprirea ex-
ploatärii. Sentinta tribunalului in
aceastA privintä va fi definitivä,
nesupusä opozitiunii, apelului sau
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
recursului. Oprirea hotkitä dupa
regulile de mai sus, a exploatkii
färä amenajament sau regulament
de exploatare, ori pentru abateri
dela dispozitiunile ce cuprind, nu
Indreptäteste, niciodatä si sub nici
un motiv, de a se formula vreo
pretentiune de despägubire In con-
tra Statului.
Sectiunea
S. Persoanele preväzute la art.
1, alin, a ai b, sunt obligate a
Impáduri :
a) Poienile sau locurile goale
aflate In perimetrul pädurilor, afará
de acelea cari vor fi necesare pen-
tm trebuintele exploatärii ;
b) Terenurile improductive, pre-
cum si acelea pe cari le-ar cum-
pära In scop de a se crea päduri
de protectie.
9. In caz când proprietarul sau
exploatatorul nu-si va Indeplini
obligatiunea de impädurire In ter-
menul fixat de amenajament sau
de regulamentul de exploatare, ori
dacä impädurirea s'a fäcut in rele
conditiuni, atunci ministerul agri-
culturii si al domeniilor este In
drept ca, färä somatie, punere In
Intärziere sau judecatä, sä dispunä
epoca când crede de cuviintä a se
face impädurirea, precum a lucrà-
rile de intretinere necesare pânà
la completa reusitä a Impáduririi
in contul lor, intrebuintând pentru
aceasta garantia consemnatä con-
form art. 3.
10. Amenajamentele existente
cari preväd, ori nu, obligatiunea de
impädurire, insä numai pentru por-
tiunile de pädure neexploatate Inc.&
sunt supuse revizuirii in ceeace
priveste obligatia de impádurire.
Proprietarul sau exploatatorul,
dad pädurea e vandutä spre tä-
iere, este dator ca, In termen de
6 luni dela promulgarea acestei
legi, sä prezinte spre revizuire
www.digibuc.ro
317
amenajamentul pádurii, in scop
de a se intercala Intr'insul dispo-
zitiunile art. 3 si 9.
In caz de neconformare, amena-
jamentul se anuleazä de drept si
exploatkile efectuate dupä expi-
rarea termenului de mai sus sunt
considerate ca fa-cute färä amena-
jament a supuse la toate sanctiu-
nile art. 7 din aceastä lege.
Cheltuelile de Impädurire cad
In sarcina proprietarului, afarä nu-
mai dacä contractul de vânzare
spre exploatare prevede altf el.
Pkiä la depunerea cautiunii pen-
tru garantarea Impáduririi prevá-
zutd la art. 3, orice Mere e opritä.
Cautiunea se va consemna la
Cassa de depuneri, in numerar sau
efecte publice calculate pe cursul
zilei, iar recepisa se va depune la
ministerul de domenii, restituin-
du-se depunätorului, In caz când
nu ar fi loc la aplicarea art. 9.
Când proprietarul nu depune
cautiune a cumpärätorul pädurii
spre exploatare e nevoit a o de-
pune dânsul, pentru a putea Incepe
täierea, atunci el este autorizat a
reline cautiunea depusä din su-
mele datorite ca pret vânzätorului ;
iar dacä nu ar datori nimic sau
mai putin deck cautiunea consent-
natä, el devine deplin drept cre-
ditor al proprietarului pânä la con-
curenta sumei nedatoritä de el.
Certificatul se va libera cumpä-
rätorului de ministerul de domenii,
doveditor ch a depus cautiunea,
va constitui. fatä de proprietar nu
numai chitantä liberatorie pentru
suma consemnatä, dar Incä si un
titlu autentic definitiv si executo-
riu, pe baza cäruia 1a va exercita
fatä de proprietar, Uri somatie,
punere In Intärziere sau judecatä,
toate drepturile sale. Spre acest
sfârsit el se poate adresa tribuna-
lului inaintea cäruia voieste sä-1
execute spre a cere si obtine for-
mula executorie, care se va aplica
318 LEGI UZUALE.
pe acest certificat, i tribunalul va
ordona executarea luí.
Comandamentele ce s'ar face In
baza unor asemenea titluri execu-
torii nu se vor putea executa de-
ck dupa trei ani dela transcrierea
lor si, prin derogatie dela art. 500
pr. civ., nu se perimä deck dupa
4 ani dela transcrierea lor.
In ceeace prtveste msA pe mos-
nenii sau räzesii cari si-au vân-
dut padurile spre exploatare, chel-
tuelile de impädurire i, prin ur-
mare, cautiunea de depus in acest
scop, va privi numai pe exploa-
tatori. Ea va fi panä la 60 lei de
hectar si se va putea consemna
In efecte publice, pe cursul zilei.
Pe lane aceasta cautiune, care
priveste pe exploatatori, mosneni
sau räzesi, sunt datori pentru lu-
cräri de impädurire V de intreti-
nere sä presteze munca lor in na-
turä in limita ce se va fixa prin
regulamentul de aplicarea acestei
legi ; iar indeplinirea acestei obli-
gatiuni din parte-le se va executa
in acelas mod ca V zilele de pre-
statii datorite dupä legea drumu-
rilor.
11. Statul va Incuraja im-
päduririle :
a) Fäcând prin agentii säi sil-
vid, dupä cererea proprietarilor
particulari, planurile i devizurile
pentru repopularea pädurilor aces-
tora l, In anumite cazuri, dirijând,
In total sau in parte, lucrärile de
impädurire;
b) Punând la dispozitiunea pro-
prietarilor particulari, in mod gra-
tuft sau pe costul de productiune
si In limitele cantitätilor de cari
va dispune, semânta si numarul
de puieti necesari pentru repopu-
larea pädurilor lor ;
c) Acordând premii de incura-
jare proprietarilor cari se vor fi
distins prin buna exploatare a pä-
durifor for, sau cari vor fi fäcut
Impaduriri in bune conditiuni In
www.digibuc.ro
9 Aprilie 1910
regiunile de munte si de dealuri
in special, precum i pe locurile
supuse surpäturilor, iar la camp
pe terenurile cu nisipuri sburá-
toare ;
d) Reducând pariA la jumätate
fonciera catre Stat, la care sunt
supuse pädurile in exploatare, când
proprietarii ii vor amenaja pädu-
rile lor dupä principiile stabilite
in art. 3, alin, a, i le vor rasa sä
creascä la vârsta cerutä pentru
producerea lemnului de lucru
de constructiune ;
e) Contribuind cu sumele nece-
sare pentru executarea lucrarifor
de impadurire la pädurile rnosne-
nifor sau r5zesilor, in caz and
garantia fixata prin articolul pre-
cedent nu va fi indestulatoare.
Sectiunea III.Defrigarea
12. Defrisarea padurilor, fie ca
sunt, fie ca nu sunt puse sub re-
gimul silvic, nu se poate face de-
ck In cazurile prevazute In pre-
zenta lege.
Se considera asemenea ca defri-
pre pasunatul vitelor in ins5man-
tärile naturale, in plantatiuni, si
in lästaruri mai mici de 10 ani,
afarä de cazurile preväzute la art.
15, 16 V 17; incendiarea unei
päduri, precum i exploatarile vi-
tioase, cari vor conduce, in total
sau In parte, la distrugerea unei
päduri, afarä dacä aceste exploatäri
vitioase nu sunt rezultatul aplicä-
rii unui amenajament sau regula-
ment de exploatare aprobat.
13. Defrisarea se poate permite
numai In urmätoarele cazuri :
a) Pentru pädurile aflate pe mo-
sine de camp and rämâne cel
putin 1/4 din suprafata totala a
mosiei acoperita cu pädure ;
b) Când proprietarul se va o-
bliga sä planteze In locul pädurii
defrisate arbori fructiferi.
Permisia de defrisare nu se va
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
acorda decât treptat cu In aintarea lu-
crärii de plantare ;
c) Când pädurea este situatä
pe loc §es, are o Intindere mai
micA de 25 hectare si se aflä la
o distantä de cel putin un kilo-
metru de alt trup de pädure In
suprafatä de cel puyn 5 hectare
cu care nu ar putea sä furmeze
impreunä un trup mai mare de
25 hectare ;
d) Când va fi necesar a se da
un perimetru mai regulat unei
päduri, färä ca intinderea defri-
satä sä treacA peste 20/o din Intin-
derea totalä a sa i färä ca su-
prafata defrisatà sä fie mai mare
de 25 hectare ;
e) Când va fi necesitate sä se
construiascä prin pädure case de
locuit si alte clädiri necesare ex-
drumuri sau alte mijloace
de transport, sä se creeze locuri
de depozite pentru lemne i sä
se deschidd linii de amenajament,
sau linii destinate sä separe, in
caz de partaj, diferitele pärti ale
proprietarilor ce stäpâneau pädu-
rea n indiviziune;
f) Când va trebui sä se dea in
schimb unui proprietar al unui
loc infundat In pädure o Intindere
echivalentä lânga perimetrul säu
exterior;
g) Când Intinderea portiunil de-
f tisate va fi compensata prin im-
pädurirea prealabilä a unei intin-
deri egale de teren i când tine-
rele plante, in varstä de cel putin
3 ani, reprezintä toate garanyile
de reusitä a impäduririi.
Defrisarea nu se va putea face
decât In urma unei constatäri In
localitate de cätre un agent silvic
superior si a avizului consiliului
tehnic, aprobat de ministerul agri-
culturii si al domeniilor.
Contractele cu data certa in
fiintä In momentul prom ulgärii
acestei legi, privitoare la päsunat
V la defrisarea pädurilor cari nu
www.digibuc.ro
319
sunt supuse regimului silvic
cari ar contrazice dispoziyunile
legii de fatä, se vor respecta pânä
la expirarea lor.
14. Exploatatorul unei päduri,
fie el proprietar, fie cumpärätor,
care va contraveni la dispoziyu-
nile art. 12 si 13, se va pedepsi
cu o amencld dela 500 1000 lei
de hectar ; In nici un caz nu se
va putea cumuia cu cea preväzutä
la art. 7.
Incasarea acestei amende se va
face cu legea de urmärire si se
va Intrebuinta de ministerul agri-
culturii si al domeniilor la repo-
pularea suprafetelor despädurite.
Sumele ce vor rämâne dispo-
nibile dupä acoperirea tuturor chel-
tuelilor de Impädurire se vor in-
casa de Stat ca venit din amenzi.
SecOunea FV. PApinatul in Wail.
15. Päsunatul In pädurile su-
puse regimului silvic, preväzute
la art. 1, alin, a, b i c, este cu
totul oprit.
El este Insä permis numai In
pädurile de baltä situate pe mar-
ginea i In ostroavele Dunärei sau
a altor cursuri de apä, dupä din-
stinctiunile urmätoare
a) Dacä pädurea se exploateaz4
In scaun, päsunatul este permis
färä restrictiunea de varstä;
b) Când täierea arborilor se face
din fata pämântului, päsunatul
este permis numai dad pädurea
e compusä din specii albe (cu
lemn moale) i dacä are vârsta
de 5 ani impliniy.
16. In celelalte päduri particu-
lare supuse regimului silvic pdsu-
natul va fi permis numai Intru-
cât nu se compromite regenerarea
pädurii.
Spre acest sfärsit se stabilesc
urmätoarele reguli
1. Päsunatul e permis :
a) In pädurile supuse trata-
mentului codrului cu Wed rase V
320 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
celui cu täieri succesive (codru
regulat), numai dad au varsta
mai mare de 30 ani;
b) In pädurile tratate in cräng
compus i crâng simplu, când vor
avea varsta de 15 ani dupä täiere.
Pärtile de pädure preväzute la alin.
a §i b se vor determina la fata
locului de agentii silvici ai Sta-
tului, In urma unei cercetäri lo-
cale fäcutä in asistenta autoritätii
comunale respective si In prezenta
proprietarului sau reprezentantului
sat' legal, cu care ocazie se va
determina i numärul vitelor cari
pot infra la päsiune ;
c) In pädurile de baltä, dupä
distinctiunile preväzute la art. 15,
alin. a §i b.
2. Päsunatul este cu desävärsire
oprit
a) In pädurile tratate In codrul
grädinärit in care s'a adoptat o
rotatiune mai mid de 15 ani ;
b) In pädurile de protectie pre-
väzute la art. 1, lit, f;
c) Pe terenurile surpate sau cari
sunt supuse a deveni surpätoare
prin faptul päsunatului.
17. In pädurile particularilor
nesupuse regimului silvic päsu-
natul este permis când pädurea
are 10 ani, afarä numai de pädu-
rile de salcie i alte specii albe,
unde oäsunatul e permis dupà 3
ani de-la täiere.
CAP1TOLUL III.
Consiliul tehnic.
18. Pe lângä ministerul agri-
culturii si al domenitlor va func-
tiona un consiliu consultativ, nu-
mit consiliul tehnic al pädurilor.
Acest consiliu se va compune
din cinci membri, luati dintre in-
spectorii generali silvici sau din-
tre inspectorii silvici ai Statului,
numiti prin decret regal dupà pro-
punerea ministrului agriculturii
si al domeniilor.
Consiliul tehnic este obligat sä
se pronunte :
www.digibuc.ro
a) Asupra amenajamentelor, re-
gulamentelor de exploatare si a
studiilor sumare ale pädurilor su-
puse regimului silvic ;
b) Asupra proiectelor de dru-
muri si alte mijloace de transport
In pädurile Statului, de construc-
tiuni in interesul exploatärii acestor
päduri, de lucräri pentru impà-
duriri, pentru corectiunea si stin-
gerea torentilor, asupra devizu-
rilor acestor lucrAri, precum
asupra tuturor chestiunilor tehnice
privitoare la päduri ;
Asupra defrisärii pädurilor, in
cazurile preväzute la art. 13 de
mai sus ;
d) Asupra studiilor de punere
In exploatare a pädurilor Statului;
e) Asupra actelor de estimatie
pentru punerea in vânzare a pro-
duselor secundare i accesorii ;
f) Asupra conditiunilor gene-
rate i speciale de vânzarea pro-
duselor Statului ;
g) Asupra devizelor de cheltu-
ieli pentru repopularea pädurilor
particulare ;
h) Asupra cererilor fäcute de
particulari de a se supune päda-
rile lor sub regimul silvic ;
z) Asupra estimatiunii padurilor
ce se vor cumpara dela Cassa ru-
ralä si a terenurilor preväzute la
art. 8, alin. b.
Consiliul tehnic va stabili :
Tabloul de padurile ce se vor
supune regirnului silvic si cari,
dupà aprobarea ministerului, se
va publica in Monitorul Oficial ;
Lista pämânturilor lipsite de ve-
getatiune lemnoasà, cari vor tre-
bui impädurite.
termen de 6 luni dela pu-
blicarea In Monitorul Ofic al a
tabloului de pädurile ce se vor
mai supune regimului silvic, par-
tea interesatà va putea face contes-
tatiune la ministerul agriculturii
si al domeniilor.
Ministrul, luAnd avizul consiliu-
 LEGI UZUALE. 9 Aprile 1910
lui tehnic i examinând motivele
contestatiunii, va putea dispune o
nouä verificare In localitate. De-
ciziunea ministrului va fi defini-
tivA i adusä la cunostinta con-
testatorului printr'o simplä adresä
comunicatA pe calea administra-
tivd.
Consiliul tehnic este obligat sä
facä, la finele fieckui an, minis-
trului agriculturii si al domeniilor
propuneri privitoare la conserva-
rea, regenerarea i ameliorarea
pädurilor Statului, pentru ca so-
lutiunile ce se vor da sä poatä fi
puse In aplicare In anul ce ur-
meazA.
CAPITOLUL IV.
Sectiunea LExploatarea padurilor
Statului, judefelor, comunelor,
a§ezámintelor publice §i
de blnefacere.
[9. Mud de regulele preVäzute
prin amenajament, exploatarea pä-
durilor apartinând Statului, Cassei
scoalelor, Cassei bisericii, judete-
telor, comunelor, asezämintelor pu-
blice si de binefacere, nu se va
putea face deck in baza unei ad-
judecatiuni precedatä de licitatiune
publicä, tinutä conform regulelor
preväzute de legea contabilitätii
Statului, afarä de cazul când legi
speciale ar prevedea contrariul.
Exploatatorii unor asemenea pd-
duri nu vor putea Incepe exploa-
tarea deck dupä ce vor fi obtinut
o permisiune In regulä dela pro-
prietarii acestor pAduri sau dela
reprezentantii lor.
Exploatatorul va fi dator sä albA
cel putin un päzitor care, dupä ce
va fi recunoscut de capul de ocol
silvic respectiv, va depune jurä-
mânt inaintea tribunalului local.
Acest päzitor va fi autorizat a
Incheia procese-verbale, atat In cu-
prinsul suprafetei In exploatare,
cat si la distantä de 200 metri
dincolo de limita acestei exploa-
täri.
C. HAMANGIU. Suplimentul III.
www.digibuc.ro
321
20. Agentii silvici ai Statului,
judetelor, comunelor i asezAmin-
telor publice si de binefacere sunt
datori sA depunä, la grefa tribu-
nalului situatiunii pädurii, tiparul
ciocanelor silvice pe cari le vor
Intrebuinta pentru marcarea atât
a arborilor destinati a servi ca re-
zerve sau a fi vânduti, cat si a
arborilor Matt In delict, supusi
fiind, in caz de abated, in ce pri-
veste agentii Statului, la pedepsele
preväzute de legea de organizare
a ministerului de domenii, iar cei-
lalti la o amendä dela 100 500
lei.
21. Exploatatorul nu va putea
face nici un cuptor de ckbuni
nici un atelier deck in locurile
indicate prin procesul-verbal de
predarea suprafetei de pädure van-
dutä, Incheiat de capul de ocol
sau de reprezentantii proprietaru-
lui pAdurii, sub pedeapsä de a fi
supus la o amendä de 50 lei pen-
tru fiecare cuptor sau clädire de
atelier construitä in altä parte, pre-
cum si la desfiintarea lor.
22. Din momentul primirii per-
misiunii de. exploatare i pAnA nu
va fi obtinut deplinä descArcare,
exploatatorul este räspunzätor de
toate delictele silvice comise in
cuprinsul i In jurul locurilor de
exploatare !Ana la o distantA de
200 metri, dacä prepusii, lucrätorii
sau oamenii lui nu vor fi Intiin-
tat, prin raport fäcut cel mai tar-
ziu in termen de 8 zile dela co-
miterea delictului, pe agentii sil-
vici respectivi, pe proprietarii pä-
durii sau pe reprezentantii lor.
Räspunderea exploatatorului nu va
Inceta Insä nici dupä descärcarea
datA de agentii silvici, dacA se va
constata In urmä cA aceastA des-
cArcare a fost datä In mod frau-
dulos.
Exploatatorii nu vor fi descAr-
cati de räspunderea lor deck când
vor fi indicat pe delicuenti, sau
11
322 LEG1 UZUALE. 9 Apri lie 1910
cand vor face dovada cä au luat
toate mAsurile necesare pentru
descoperirea lor.
23. Exploatatorii nu vor putea in-
troduce In tara lucrAtori sträini pen-
tru exploatarea pädurilor lor deck
cu autorizarea ministerului de in-
terne, care nu se va da decal in
cazul cand se va constata cA In
regiunea respectivä nu s'au gäsit
lucrätori, sau cá acestia nu au voit
sA se angajeze la asemenea lu-
cräri.
Sectiunea 11.Transportal lemnelor.
1. Transportul pe uscat.
24. Cand transportul lemnelor
prin proprietatea de care apartine
pädurea destinatä exploatärii nu
s'ar putea face, sau ar costa rela-
tiv prea mult, scoaterea lor se va
face si pe proprietätile sträine, fie
pe drumurile existente sau cele ce
se vor Infiinta de exploatator, a-
cesta fiind obligat sä despägu-
beascA pe proprietari de toate dau-
nele ce i s'ar ocaziona.
In acest scop, dupä cererea
partii interesate, ministerul agri-
culturii 0 al domeniilor, in urma
unei constatäri locale prin agentii
säi silvici, va hotärt despre necesi-
tatea transportului lemnelor prin
proprietäti strAine, si va determina
locul pe unde el se va putea face,
In modul cel mai putin vätämätor
pentru proprietätile sträine, timpul
cat el va dura si suma cuvenitá
ca despägubire proprietarilor res-
pectivi.
La fixarea despägubirii, pe langA
celelalte elemente de apreciere,
agentii silvici vor tine seamä, In
cazul and trecerea se va face pe
drumuri existente, atat de cheltu-
ale fäcute cu constructia lor, cat
si de cele necesare pentru Intreti-
nerea lor ; iar and trecerea ar ur-
ma sä se facä pe drurnuri ce tre-
buesc Infiintate din nou, spesele
www.digibuc.ro
de constructie si de intretinere
privesc numai pe exploatator.
Dacä partite nu s'ar multumi cu
aceastä surnA, ele se pot adresa
justitiei, dar numai In ce priveste
cuantumul despägubirii, far nu §i
asupra utilitätii si conditiunilor de
trecere.
PanA la pronuntarea unei sen-
tittle definitive, transportul lemne-
lor nu poate fi insA Impiedicat,
dacA s'a depus despägubirea fixatä
de minister.
In caz Irish' and exploatatorul ar
voi sä Infiinteze o linie feratä pen-
tru transportul materialului lemnos,
el nu poate face deck conforman-
du-se conditiunilor stabilite prin
legea pentru construirea si exploa-
tarea cAilor ferate din initiativA
privatä din 28 Martie 1900, cu
modificärile din 31 Maiu 1905.
2. Transportul pe apa.
25. Proprietarii sau exploatatorii
de päduri, pentru ali transporta
pe apä lemnele, fie In stare liberä,
sau sub forma de plute, au drep-
tul a se folosi de toate cursurile
de apä, chiar and acestea nu fac
parte din dotneniul public.
Cand Insä pentru efectuarea tran-
sportului va fi nevoie de construc-
uni hidraulice: opusturi, stävilare
sau alte retinal de apA, precum si
de lucräri pentru apárarea maluri-
lor si altor instalatiuni agricole si
industriale aflate In fiintä, aceste
constructiuni nu se vor putea face
decal In baza unei autorizäri prea-
labile din partea guvernului.
Cererea pentru obtinerea autori-
zärii se va inainta ministerului a-
griculturii si al domeniilor, Inso-
tite de un memoriu amänuntit cu
indicatiunea cantitAtii si f elul lem-
nelor de plutit, arätarea locului pe
unde se Incepe si unde se terminä
plutirea si de un plan de situatie
al cursului de apa pentru care se
cere autorizarea,
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
In acest memoriu si plan se va
indica, In mod detaliat, construe-
tiunile hidraulice, morile, canalu-
rile, lucrkile de apärare a maluri-
lor sau de regulare a cursului a-
celei ape, in fine toate lucrkile
existente pe cursul sau malurile
apei, precum i acelea ce se pro-
iecteazä a se face.
Ministerul, In termen de 10 zile
dela primirea cererii de autorizare,
o InainteazA prin prefecturä prima-
rului sau primarilor comurtelor pe
teritorul ckora se va face plutirea.
Acestia o afiseazA de IndatA la
usa primäriei, constatând aceasta
prin dresare de proces-verbal.
In timp de o lunä dela afisare,
toate persoanele interesate vor pu-
tea face observatiunile lor sau vor
putea formula noui cereri de plutire.
Dupä expirarea acestui termen,
prefectul, cu asistenta agentilor
silvici si a autoritätilor comunale
respective, va face o constatare la
fata locului . Inaintând rezultatul
ministerului, care va decide asupra
cererilor.
26. Durata autorizärii va depin-
de de felul, de importanta con-
structiunilor proiectate, de cantita-
tea materialului lemnos destinat a
fi transportat si de distanta de
parcurs prin plutire.
Ea nu poate fi mai lungä decât
termenul de exploatarea pädurii
pentru care se acordä autorizarea.
Când sunt mai multe cereri de
autorizare i cei interesati nu se
pot Intelege /titre dânsii, ea se va
acorda aceluia sau acelora cari vor
avea sA transporte cantitatea cea
mai mare de material lemnos, pe
distanta cea mai lungä si de va-
loarea cea mai mare.
Nu se poate da autorizare decât
aceluia care va prezinta garantii
serioase de solvabilitate pentru
despägubirea proprietarilor riverani
de daunele ce eventual li s'ar putea
produce prin faptul transportului.
www.digibuc.ro
323
Nu se va Incuviinta nici o au-
torizare de plutire, dacA prin con-
structiunea opusturilor sau altor in-
stalatiuni pentru retineri de apä
s'ar putea ocaziona pagube mai
mari deck mijloacele cunoscute
ale aceluia care a cerut-o, precum
atunci când constructiunile In
chestiune ar face cu neputintA
functionarea instalatiunilor indus-
triale sau agricole In fiintä, a cAror
utilitate ar fi mai mare deck aceea
a transportului lemnelor prin plu-
tire.
Infiintarea de noui opusturi, stà-
vilare sau alte retineri de apa nu
se poate incuviinta decdt dacä a-
cestea nu ImpiedicA functionarea
celor existente.
27. Autorizarea de plutire, odatä
acordatä, pentru un curs de apA,
sau o anumità portiune dintrInsul
nu se mai poate .da o noua auto-
rizare altei persoane pentru tim-
pul duratei primei autorizki.
Aceia carom nu li s'a admis ce-
rerea, precum l alti exploatatori
de päduri cari ar avea nevoie sä-si
transporte lemnele pe cursul de
apä pentru care s'a acordat auto-
rizarea, vor avea dreptul sä se
foloseascä i dânsii de acel curs'
de apA, plätind aceluia care a ob-
tinut autorizarea despägubirea pe
care o va fixa ministerul agricul-
turii si al domeniilor, tinând seamä
de serviciul adus si de cheltuelile
fäcute cu lucrkile.
Cei nemultumiti cu aceastA des-
pägubire au dreptul de apel la
Curtea de apel, din resortul cAr eia
face parte pAclurea exploatatä de
cel autorizat, in termen de 15 zile
dela notificarea deciziunii minis-
terului. Deciziunea Curtii este de-
finitiva i farà drept de recurs.
Pâtiä la pronuntarea unei sen-
tinte definitive, transportul lemne-
lor nu poate fi impiedicat, dad
s'a depus despägubirea fixatA de
minister.
324 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
28. Cel autorizat este oblf gat
sä tina constructiunile in bunä
stare, sd facä lucrarile necesare
pentru apärarea malurilor, a clä-
dirilor si a instalatiunilor hidrau-
lice ce sunt pe cursul apei, toate
acestea sub sanctiune de a i se
revoca autorizarea si farä drept de
despägubire.
El este dator sä despägubeascä
pe riverani de stricaciunile cauzate
prin lovirea lernnelor transportate
In stare libera sau In forma de
plute, cum si prin revdrsarea ape-
tor slobozite.
Stricäciunile provenite din ca-
zuri de fortä majora sau cari s'ar
fi produs si Ma instalarea opus-
turilor nu-1 privesc.
De cloud ori pe an fiecare pro-
prietar de opusturi va face sa se
constate prin primäria respectivä,
prevenind si pe riverani, starea
constructiunilor acestora, spre a se
putea lesne stabili in urmä degra-
datiunile provenite din faptul plu-
tirit.
Dad nu a fäcut aceasta cons-
tatare, cel autorizat nu va fi ad-
mis sä probeze ca stricaciunile
erau anterioare plutirii.
El este obligat a depune, cu
privire la desdaunärile eventuale,
o cautiune ce se va stabili de cä-
tre autoritatea silvicä in urma u-
nei expertize.
Cel caruia i s'a acordat autori-
zarea nu poate desfiinta lucrärile
de care nu se mai serveste si nici
face altele decat cele autorizate,
färä incuviintarea ministerului, sub
sanctiunea, in caz de abatere a
revocärii de drept a autorizarii
farä drept de despagubire.
Toate lucrärile facute in cursul
duratei autorizarii rarnan de drept,
la expirarea termenului autorizärii,
proprietatea Statului, färä nici un
drept de despagubire.
Lucrätorii vor avea dreptul sä
treacä si pe proprietati sträine ori
www.digibuc.ro
de Cate ori au lucrari de fäcut dea-
lungul malurilor.
In caz de stricäciune, proprietarii
malurilor vor fi despägubiti.
Autoritatile comunale si admi-
nistrative vor ajuta pe exploatatori
in redobândirea lemnelor lor luate
de apa.
CAPITOLUL V.
Secfia 1.Stabillrea dreptulul de pro-
prletate al mosnenlIor sau razesl-
lor cu privire la paclurl,poienl,
golurl de munte, etc.
29. Pentru stabilirea drepturilor
de proprietate a cetelor de mos-
neni sau räzesi aflate in devälma-
sie, cu privire atat la pädurile
ce stäpanesc, cat si la päsunele,
fânetele si locurile de aratura aflä-
toare In poenile si locurile goale
din interiorul sau dimprejurul peri-
metrului pädurilor lor, precum si
la golurile de munte destinate pä-
sunatului, se instituie o cornisiune
compusä din judele de ocol, din
administratorul pläsii si din con-
trolorul fiscal ai locului unde este
situatä proprietatea, si care comi-
siune va fi prezidata de judele
de ocol.
Dacä imobilul face parte din
mai multe comune sau chiar ju-
dete ori pläsi, oricare din judecä-
torii din ocolul caruia ar face parte
o portiune din imobil e dator si
are competinta de a instrumenta
pentru intreg imobilul si a face
parte din comisiune. El atrage dupa
sine in comisiune pe subprefectul
si controlorul din resortul resedin-
tei judecätoriei. In asemenea ca-
zuri, si dacä mai multi judecätori
au luat initiativa operatiunii, con-
ducerea ei rämâne aceluia care a
luat-o mai intaiu.
Judecatorul e dator ca, in ter-
men de o tuna dela promulgarea
legii de fata, prin notarii comune-
lor din ocolul sau, sä se informeze
de cetele de mosneni sau räzesi
aflatoare In fiecare comund de nu-
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
mete persoanelor care o compune
peck va posibil, de numele
fi
generic al proprietätii, de numele
parohului si al dirigintelui scoalei
din comuna situatiunii imobilului.
Notarul e dator, panä In 15 zile
dela primirea adresei judelui de
ocol, sä-i dea toate aceste infor-
matiuni, sub pedeapsa unei amende
dela 100-200 lei, care i se va
aplica de judele de ocol In mod
definitiv.
Treptat cu primirea acestor in-
formatiuni comisiunea va procede
In lucrare, care va trebui termi-
natä pentru toate imobilele cetelor
de mosneni sau rAzesi din ocolul
ski pAnä In 8 luni dela promul-
garea acestei legi.
Spre acest sfksit, judele de ocol
este dator ca printr'o citatie colec-
tivä sä Incunostiinteze obstea de
ziva când comisia va descinde In
comunA.
30. Citatiunea va cuprinde :
a) Numele obstei ;
b) Numele generic al proprie-
tAtii ;
c) Ziva si ora descinderii In co-
munA ;
d) Invitarea obstei de a se pre-
zenta In localul primäriei situatiei
imobilului cu mice acte, planuri
sau titluri de posesiune privitoare
la drepturile ei.
Citatia se va trimite de judele de
ocol, pe lângä o adresA a sa, pa-
rohului, dirigintelui scoalei si no-
tarului comunei situatiunii imobi-
lului.
Notarul o va afisa de indatä la
usa primäriei, constatând aceasta
prin dresare de proces-verbal, pe
care ll va trimite judelui de ocol.
Preotul o va ceti In bisericä In
prima Duminecä dela primire si
va trimite Indatä judelui de ocol
adeverinta de primire in care va
mentiona si ziva când a cetit-o in
bisericä. In vAtAtorul va trimite de
asemenea adeverintä de primire
www.digibuc.ro
325
si va cauta sä räspAndeascA prin-
tre mosneni aceastä Incunostiintare.
Dacä imobilul face parte din di-
ferite comune, trimiterea citatiei
la notarul, parohul si dirigintelui
scoalei uneia din comune este de
ajuns.
Asemenea dacä In comunä sunt
mai multe parohii si scoli, trimi-
terea citatiei la unul din parohi sau
diriginte de scoalä este de ajuns.
Dacä din conträ nu va fi preot,
ori Invätätori in comunA, sau unul
din ei, exemplarele de citatie des-
tinate acestora nu se vor scoate
de judele de ocol.
Judele de ocol e dator a trimite
citatia In timp util, far descinderea
comisiunii nu poate avea loc Ina-
inte de 15 zile dela afjsarea cita-
tiunii la usa primäriei.
El va incunostiinta de aseme-
nea prin adresä pe ceilalti mem-
brii ai comisiunii de ziva descin-
derii, cel putin cu 8 zile Inainte
de ziva fixatà, precum si pe Cassa
centralA a Bäncilor populare.
31. La ziva fixatä, comisiunea,
in asistenta notarului, care va servi
ca secretar al ei, va asculta pe toti
mosnenii sau räzesii cari se vor
prezenta, va exa mina titlurile, ri-
fuelile dintre ei, hotärniciile si pla-
nurile prezentate de fiecare, va
descinde la imobil, va face mäsu-
rätoarea prin ingineri de va fi ne-
vote, va lua orice informatiuni si
va face orice investigatiuni cu pri-
vire la obiceiurile locale, la drep-
turile si posesiunea lor, va asculta
martori, va cerceta odce acte de
orice fel i s'ar prezenta, va statua
chiar cu privire la drepturile celor
ce nu s'ar prezenta, si, prin dero-
gare dela dispozitiunile codului si
procedurii civile, va stabili drep-
turile privitoare la averile dotale,
la acelea ale minorilor, interzisflor,
persoanelor puse sub consiliul ju-
diciar si absentilor, chiar and aces-
tia nu ar avea reprezentanti legali,
326 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
sau când ar fi lipsä, judecätorul
putând chlar la fata locului sä nu-
meascA reprezentanti legali mino-
rilor §i incapabililor §i uza de
toate mijloacele pen tru a constata
existenta si proportia unor aserne-
nea drepturi, va primi pe soti ca
reprezentanti de drept, pentru par-
tile dotale si parafernale, cu tin
cuvânt, comisiunea va uza de pu-
tedle cele mai largi pentru a sta-
bill drepturile fiecäruia din deväl-
masi, färä a fi nevoie pentru fe-
meile märitate de autorizatia so-
tului, pentru minori si ceilalti in-
capabili de indeplinirea formalità-
tilor de autorizare cerute de codul
§i procedura civilà.
Dacd lucrarea sa nu se va putea
termina inteo singurä zi, dânsa va
continua färä. Intrerupere si In zi-
lele urmätoare pänä la terminare.
Asupra Intregei sale operatiuni
comisia va da o deciziune semnatä
de toti membrii prezenti, putând
lucra chiar cu doi membrii, dintre
cari judele de ocol trebuie sd fie
prezent neapärat. Pe lângä deci-
ziunea sa, comisia va dresa si o
tabelä, care va face parte integrantä
din deciziune §i care va cuprinde:
numele obstei, numele membrilor
ei, calitatea lor de sunt majori, mi-
nori sau incapabill, numele itno-
bilului, natura si Intinderea lui
aproximativä si proportiunea drep-
tului fiedruia In imobil.
Deciziunea comisiunii si tabela
care o insoteste se vor afisa lndatä
de judele de ocol la usa primäriei
respective, si pänä in trei zile de
la pronuntarea lor si la usa jude-
cátoriei. Aceastä afilare se va con-
stata prin dresare de proces-verbal
semnat, pentru afilarea la comunä,
de membrii comisiunii prezenti la
darea deciziunii si de notar; pen-
tru afilarea la judedtorie, de ju-
decätor sau stagiar si de grefier.
Pentru fiecare imobil judele de
ocol va tine un dosar separat.
www.digibuc.ro
El e dator a da copii oricui i-ar
cere dupä decizia comisiunii si
tab elä.
32. In termen de douà luni de
la data afisärii deciziunii comisi-
unii la usa judeatoriei, oricine ar
pretinde drepturi asupra acelui i-
mobil, ca fäcând parte din obste,
dar nu a fost trecut, sau drepturi
mai mari deck cele fixate de co-
misiune, fie cá a fost sau nu pre-
zent lnaintea comisiunii, are drep-
tul de a face apel In contra deci-
ziunii comisiunii la tribunalul ju-
detului de care depinde judecä-
toria.
Femeia märitatä poate face apel
färä autorizatia sotului, sotul poate
face apel färä mandat chiar pentru
drepturile parafernale ale sotiei,
reprezentantii legali ai minorilor si
interzisilor, färä autorizarea con-
siliului de familie, care nu e ne-
cesarä nid pentru a sta In instantä.
Pentru cei pusi sub consiliu judi-
ciar, pot face apel ei sau consilie-
rul lor judiciar. Pentru minori si
interzisi are Ind dreptul de a face
apel, tot In termenul de mai sus,
primarul comunei, notarul, preotul,
Invätätorul, procurorul tribunalului,
minorul mai mare de 14 ani si
orice altä persoanä.
In petitia de apel se va aräta
numele obstei, dorniciliul apelan-
tului, acela al obstei, calitatea in
care face apelul, numele §i situa-
tia imobilului, data deciziunii ape-
latà, iar apelul va fi insotit si de
o copie dupä el.
Tribunalul, indatà ce va primi
un apel, va cere dosarul dela ju-
decä torie.
Nu va fixa termenul la nici un
apel pânä când din dosarul jude-
atoriei nu va constata cä a expi-
rat termenul de apel. Atunci va
forma un singur dosar pentru toate
apelurile fAcute contra deciziunii
comisiunii, pe cari din oficiu le va
declara conexe printeun proces-
 LEO! UZUALE. 9 Aprilie 1910
verbal 0 va fixa o singurä zi de
judecatä. Pentru acea zi se va scoate
o singurä citatie pe numele ob-
§tei, cart va servi ca chemare la in-
fäti§are, atät pentru apelanti, cat
pentru ob§te. Citatia se va face
dupä regulele preväzute la art. 75,
al. II pr. civ.
Dad judecata se va amana la
ziva fixatä pentru cauze legate, sau
ar fi nevoie de cercetäri locale ori
expertize, totu§i pre§edintele tribu-
nalului e dator a fixa termenele
de Infäli§are §i a face ca toate lu-
cradle preparatorii sä fie fäcute In
timp util, pentru ca sentinta tri-
bunalului sä fie pronuntata panA
in maximum trei luni, socotite din
ziva expirarii termenului de apel,
sub sanctiunea, in caz de abatere,
de pedepse disciplinare.
Apelurile de asemenea naturä
se vor fixa chiar In zilele In cari
tribunalul, dupa regulamentul säu
interior, nu judecä apeluri ; ele se
vor cerceta cu precadere inaintea
tuturor proceselor din acea zi §i,
dacä nu se va termina Inteo zi, se
va continua färä Intrerupere in zi-
lele urmätoare Oa la terminare.
Tribunalul va judeca cel putin cu
doi judecätori. Ministerul public va
pune concluziuni.
Tribunalul, apreciind toate titlu-
rile prezentate i dovezile fäcute,
va pronunta sentinta sa.
Sentinta se va redacta de un ju-
deator i va prevede Intr'insa nu-
mete acelui judecätor.
Sentinta tribunalului e definitiva,
nesupusä opozitiunii, insa cu drept
de recurs in Casatie, in termen de
15 zile dela pronuntare, chiar In
cazul cand a fost datä In lipsa.
Curtea de casatie va judeca pânA
intr'o lunä, cu precädere inaintea
tuturor proceselor dela ordinea zi-
lei §i färà opozitie. Recursul sus-
pendä executarea.
Tribunalul, pe baza sentintei ce
ar pronunta, va forma panä la 5
www.digibuc.ro
327
zile dela pronuntare o notta ta-
beta definitiva, care va cuprinde
toate enuntarile tabelei comisiunii
§i care se va semna de comple-
tul care a luat parte la judecatä.
33. Panä In 8 zile dela pro-
nuntarea sentintei ea trebuie sa
fie trecutä In condica de sentinte
a tribunalului §i Indata dupa clan-
sa se va trece tabela vorbitä mai
sus, care face parte integranta din
sentinta. Ele se vor trece §i In re-
gistrul de transcriptiuni imobiliare.
Pre§ edintele tribunalulul e da-
tor, a trimite din oficiu copie de
pe sentintä i tabelä, certificate
de el ca conform cu originalele §i cu
mentiunea cä sunt transcrise, ju-
delui de ocol respectiv pana in 10
zile dela transcrierea lor in regis-
trul tribunalului ; iar judecatorul
pana in 5 zile dela primire este
dator a le trece un registru spe-
cial numit .Registrul drepturilor
mo§nenilor sau räzefilor'.
34. Dacä pre§ edintele tribuna-
lului, Oa la 2 luni dela afi§area
deciziunii comisiunii la judecatoria
de ocol, nu va cere judecatoriei do-
sarul afacerii, judecatorul din ofi-
ciu este dator a-1 trimite tribuna-
lului.
Pre§edintele tribunalului va avea
grije sa examineze acel dosar,
cand va II trecut 2 luni dela aft-
§area deciziunii comisiunii la ju-
decatorie farä sa se fi fäcut apel
contra ei de nimeni, el este dator
a incheia un proces-verbal consta-
tând neapelarea §i rämanerea lor
definitivä §i va face mentiune de
aceasta pe decizia comisiunii §i
pe tabela ei, ordonând grefei a
transcrie procesul sau verbal, de-
cizia comisiunii §i tabela ei, fä-
cand mentiune pe ele de efectu-
area acestei operatiuni. Termenul
In care ea se va face va fi acela
preväzut la articolul precedent.
Dupa transcriere va inapoia din
oficiu judelui de ocol dosarul cu
 328 LEGI LIZUALE. 9 Aprilie 1910
mentiunile fäcute pe originala de-
cizie a cornisiunii i pe tabelä ca'
n'au fost apelate, precum si copie
legalizata de presedinte depe pro-
cesul säu verbal. Jude le de ocol,
primind toate acestea, le va tran-
scrie Indatä in registrul mentionat
la articolul precedent.
35. Dupä ce tabela a rämas
definitivd i s'a transcris, ea con-
stitue un titlu definitiv pentru
toti cei ce au fost prezenti sau re-
prezentati, In modul indicat de
aceastä lege, inaintea unei din cele
douä instante de fond.
Acestia nu vor putea invoca In-
tre ei, sub nid un motiv i pe nici
o cale, alte drepturi asupra imobi-
lului deck cele prevAzute In tabela
definitivä.
Toti acei cari vor pretinde ca au
fost omisi sau au fost Inscrisi cu
drepturi mai mid deck ar avea
si nu vor fi prezenti sau reprezen-
tati, In modul indicat de aceastä
lege, Inaintea nici uneia din cele
cloud instante de fond, Ii vor pu-
tea stabili drepturile lor, pe cale
de actiune ordinarä Inaintea tribu-
nalulul, care va judeca ca prima'
instantä.
Actiunea se va Indrepta In con-
tra reprezentantilor obstei, desem-
nati conform acestei legi.
Pe baza hotdririlor definitive ce
se vor da, se vor face cuvenitele
Indreptäri in tabela definitivä, pre-
cum si in registrele tribunalului si
judecatoriel uncle ea este trans-
crisä.
Numai dela data acestel rectifi-
cäri, noui Inscrisi nu vor putea
exercita drepturile lor de codeväl-
masi.
Drepturile dobandite panä atunci,
conform acestei legi, de catre cel
deal treilea, se vor respecta.
Noui inscrisi nu vor putea, In
nici un caz, cere nici valoarea fon-
dului, nici veniturile pe trecut, de-
ck numai In contra obstei si nu
www.digibuc.ro
vor putea urmki pentru acoperi-
rea lor deck veniturile nedistribuite
Inca i cele viitoare.
Ei nu vor putea Infiinta nici
sechestru asigurator, nici sechestru
judiciar in timpul judecätii.
36. Impkteala pädurilor proprie-
tatea mosnenilor nu se poate face
deck In naturi.
In caz de a se cere Impärteala
prin justitie, ea nu se poate face
deck dacä judecata va constata cä
Imobilul se poate comod Impärti
in naturä.
In timpul procesului de impär-
tire nu se poate cere, nici Infiinta
sechestru judiciar.
In caz and obstia se aflä In in-
diviziune cu o persoanä morala
sau cu particulari cari ei sau au-
torii lor nu au fäcut parte din obste,
iesirea din indiviziune se va face
conform dreptului comun.
Insträinkile fäcute de unul sau
mai multi mosneni sau räzesi a
dreptului tor indivis nu pot avea
alt efect deck a substitui pe cum-
Orator In aceleasi drepturi indi-
vize pe cari le avea vânzatorul, rä-
manand cumparatorul supus la toate
restrictiunile acestei legi.
Cand vanzätorul ar voi sa vanzä
la o persoanä straina de obste, e
dator a face un anunt, care se va
afisa la judecdtoria de ocol si la
primäria respectivä, constatandu-se
aceasta prin dresare de proces-ver-
bal dresat de judecAtor i notar
si In care se va indica pretul
conditiunile vanzärii.
Vanzarea nu se va . putea face
deck intr'o lunä dela afisare. Dacä
In acest interval unul sau mai multi
devälmasi vor voi sä cumpere ei,
vor fi preferiti la pret 1 conditiuni
egale i vor declara oferta lor In-
sotità de garantiile cuvenite jude-
lui de ocol.
In caz de abatere, dupä cererea
devalmasului interesat, vanzarea
va fi declaratä nulä In favoarea de-
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
välmasului care va fi exercitat
dreptul de preferintä.
Constituirea de drepturi reale
nu conferä dobAnditorului alte drep-
turi deck tot asupra pärtii indivize
a constituitorului ; iar dacä consti-
tuirea un or asemenea drepturi ar
conduce-o la vânzare silitä, cum-
pärätorul nu dobandeste deck tot
un drept indivis prin substituirea
lui In drepturile si obligatiunile ex-
propriatului prevAzute In prezenta
lege.
Vänzkile In deplinä proprietate
sau numai pen tru exploatare a In-
treg sau parte din imobilul indivis
precum si constituirea de drepturi
reale nu vor fi valabile deck atunci
când se vor face dupA normele
stabilite In aceastä lege.
Din ziva promulgkii acestei legi
si pAnä la stabilirea definitivä, con-
form acestei legi, a drepturilor
codevälmasilor, orice Insträinare vo-
luntarA sub odce titlu, totalä sau
partialä, este interzisà. Orice act
fäcut contra acestei prohibitiuni
este nul si de nul efect.
Sectiunea II.Exploatarea pfulurilor sti-
'Amite de motnenI san de rizesi
in devAlmisie.
37. In termen de o lunä dela
transcrierea tabelei definitive, care
stabileste drepturile mosnenilor sau
rAzesflor In devälmäsie, judecAto-
rut de ocol este dator a Incunos-
Uinta obstea, a se prezenta la ju-
deckorie pentru a-si constitui ase-
zAmântul ei cu pri vire la averea
In devälmäsie.
El va fixa ziva când obstea va
trebui sä se prezinte in acest scop,
iar chemarea se va face prin cita-
tiune colectivä, pe numele obstei,
Inmanatä in modul indicat la art. 30.
Adunarea mosnenilor sau faze-
silor devAlmasi este legal consti-
tuitä dacä se prezintä mosneni sau
räzesi, reprezentând peste junta-
tate din drepturile indivise stabi-
www.digibuc.ro
329
lite prin tabela definitivä si tran-
scrisl
Dacä la prima chemare nu se
prezintä mosneni In conditiunile
preväzute la aliniatul precedent,
judele de ocol va constata aceasta
prin procesul-verbal si va fixa o
notrA zi de Intrunire, al ckui ter-
men nu va fi mai scurt de 15 zile,
nici mai lung de 20, socotit din
znia primei convocAri. Pentru acest
nou termen va fi citatd tot dupä
normele de mai sus.
La acest de al doilea termen,
adunarea este legal constituitä, ori-
care ar fi proportia de drepturi pe ca-
re ar prezenta-o mosnenii prezenti.
38. Mosnenii sau räzesii, Intro-
niti in modul de mai sus, Isi vor
alcätui asezAmântul lor, In care
vor indica :
a) Numirea proprietAtii devAl-
mase si locul unde este situata;
b) Nurnele si domiciliul tuturor
mosnenilor sau rAzesilor devälmasi,
precum si partea pe care fiecare
din ei o are in proprietatea sta-
pânitA In devälmäsie, conform ta-
belei definitivä si transcrisi ;
c) Dispozitiuni privitoare la mo-
dul sum se va face numirea ad-
ministratorilor cetei de mosneni
sau rAzesi, la numärul §i durata
functiunii lor, precum si la fixa-
rea drepturilor si indatoririlor aces-
tora ;
d) Dispozitiuni privitoare la mo-
dul cum se vor tine intrunirile
devälmasilor, la numärul de vo-
turi ce va trebui sä se obtinä pen-
tru ca o hotkire a Intrunirii sä
poatà fi valabilä si la puterea ce
aceste hotkiri vor avea fatä de
devälmasi sau fatA de cei de al
treilea ;
e) Dispozitiuni privitoare la chel-
tuelile comune, la darea socoteli-
lor si la distribuirea beneficiilor
realizate din exploatarea pAdurilor,
din päsune, fâneatA i terenurile
de arAturg ;
 330 LEGI UZUALE. 9 A prille 1910
f) Dispozitiuni privitoare la mo-
dul cum se vor aplana neintele-
gerile ce se vor ivi hare devAl-
masi;
g) Epoca la care se va fixa in-
trunirea anualä a devälmasilor ;
h) Numirea primilor administra-
tori si fixarea salariilor lor ;
in afarä de dispozitiunile de mai
sus, In asezämänt se vor putea
trece orke dispozitiuni prevAzute
in aceastä lege, cari totusi se vor
aplica chiar de nu ar fi preväzute
precum de asemenea judele de
ocol va opri a se trece In asea-
mânt stipulatiuni cari ar contrazice
fie direct, fie indirect, dispozitiu-
nile acestei legi.
Asezämântul pentru a fi valabil
trebuie sä fie fäcut inscris si apro-
bat de majoritatea in drepturi si
in nutnär a mosnenilor prezenti
la convocare. El se va autentifica
de judecátorul de ocol si se va
transcrie In registrul prev5zut la
art. 33.
39. Dacä la a doua convocare
nu s'ar prezenta de loc mosneni,
sau, prezentändu-se, nu s'ar putea
obtine majoritatea preväzutä la a-
liniatul precedent, precum si in
cazul chid, prezentându-se nu ar
voi sä incheie asezämântul, judele
de ocol este indreptätit a forma
el insusi asezämântul si a numi ad-
ministratorii, conformändu-se prin-
cipiilor stabilite in legea de fatä.
Asezämäntul, alcätuit dupä nor-
mete de mai sus, fie de catre mos.-
neni sau rizesi, fie de cätre jude-
cator, este obligatoriu pentru toti
devälmasii si opozabil celor de al
treilea, din ziva transcrierii lui.
Tot in acest registru se va trece
asemenea, dupd cerere sau din o-
ficiu, toate schimbärile ce ar sur-
veni posterior in drepturile fled-
ruia din devälmasi sau in alcätu-
irea asezämântului, precum si orice
indicatiuni se vor da judelui de
ocol de ministerul agriculturii si
www.digibuc.ro
al domeniilor, privitoare la supu-
nerea pádurii si a golurilor regi-
mului silvic, la amenajament sau
regulament de exploatare, si in
fine, orice instraindri sau drepturi
reale s'ar constitui de obste sau
de unii din ei asupra proprietätii
devälmase.
Dad asemenea drepturi reale
s'ar constitui inaintea tribunalului,
grefierul e dator din oficiu a le co-
munica judelui ocolului respectiv
pentru a fi trecute si in acest re-
gistru.
40. Devälmasii vor trebui sä
aibä in fiecare an, la epoca fixatä
prin asezämânt, o intrunire in care
se vor ocupa :
a) Cu luarea socotelilor ;
b) Cu fixarea beneficiului net
de distribuit, care va fi in propor-
tie cu dreptul fiedruia in deväl-
mäsie ;
e) Cu numirea administratorilor
cari nu pot fi mai putini de trei,
nici mai mare de cinct ;
d) Cu fixarea remunerariilor ad-
ministratorilor, cari nu vor putea
fi mai mari de 10 Vo din benefi-
ciile nete realizate ;
e) Cu fixarea cheltuelilor de ad-
ministratie si de paza pädurilor.
In intrunire se va decide suma
ce va trebui sd se retina din ve-
niturile proprietätii, pe fiecare an,
pentru impädurirea locurilor, con-
form amenajamentului sau regu-
lamentului de exploatare.
Intrunirea va avea loc in ziva
si locul fixat de administratori.
Devälmasii vor fi instiintati de
presedinte de ziva intrunirii prin
anunturi, in cari se vor indica pre-
cis chestiunile asupra drora se va
discuta, facute cu 25 zile mai Ina-
inte de intrunire. Anunturile vor
fi trimise de presedinte primäriei
locale, la ocolul silvic, la judecä-
toria de ocol si la Cassa centralä
a BAncilor populare.
Primarul e dator a afisa anun-
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
tul la usa primäriei, constatând
aceasta prin proces-verbal. Trimi-
terea anuntului la celelalte auto-
ritäti se va constata prin dovezile
acestora de primirea lui.
Numai cu indeplinirea acestor
formalitäti adunarea este legal con-
stituitä. Presedintele i primarul
cari nu vor Indeplini obligatiunile
impuse mai sus, sau le vor inde-
plini cu violarea vreunei forme,
se vor pedepsi cu o amencld, care
se va aplica de judele de ocol,
dela 100-500 lei, iar In caz de re-
cidivä dela 500-2000 lei.
Aceste amenzi se vor incassa in
folosul comunei.
Afarä de Intrunirea obisnuitä ce
va avea loc In fiecare an, se vor
putea tine Intruniri extraordinare
ori de Cate ori administratorii vor
crede aceasta necesar.
Intrunirea va trebui sd fie con-
vocatä
a) Când va fi cerutd de cel pu-
tin a 5-a parte din devdlmasi ;
b) Cand se vor ivi pagube ex-
traordinare, cari vor fi distrus o
parte din päduri, precum incendii
sau alte accidente ;
e) Când se va fi intentat cetei
mosnenilor sau räzesilor un pro-
ces care ar pune In discutiune drep-
tul ei de proprietate sau de pose-
siune, oricând se vor fi constatat
mari pierderi din averea devälmä-
siei.
Anunturile pentru asemenea adu-
ndri se vor face intocmai ca pen-
tru adunärile anuale.
41. Vor avea dreptul sä ia parte
la intrunire toti proprietarii deväl-
masi sau mostenitorii lor, ale cäror
drepturi vor fi stabilite prin tabela
transcrisä.
In afarä de exceptiunile dela art.
42, pentru orice alte afaceri Intru-
nirile anuale i cele extraordinare
sunt legal constituite când vor fi
de MIA la prima convocare devAl-
masi reprezentând In drepturi cel
www.digibuc.ro
331
putin jurndtate din pärtile totale
ale devAlmäsiei.
Dacä la prima convocare nu s'a
Intrunit acest numdr, adunarea anu-
alä si cea extraordinarä va avea
loc de plin drept, färd altd con-
vocare, In a opta zi liberd dela
prima convocare si se va tine, ori-
care ar fi numärul devälmasilor
prezenti.
Deciziunile, In toate aceste adu-
näri, se iau cu majoritatea In drep-
turi a devälmasilor prezenti.
42. Intrunirile !risk cari au de
scop modificarea asezämântului,
constituirea de drepturi reale, fa-
cerea de transactiuni, punerea in
exploatare a pädurii stäpânite in
devälmäsie, vânzarea ei spre ex-
ploatare in total sau In parte, pre-
cum si vânzarea de veci a pro-
prietätii Insdsi sau o parte din ea,
nu sunt legal constituite dacä la
prima convocare nu sunt prezenti
mosneni sau räzesi, reprezentând
in drepturi peste 2/3 din ele i In
numär cel putin jumdtate din nu-
märul total al mosnenilor sau rä-
zesilor devAlmasi; iar la oricare
din Intrunirile ulterioare In acest
scop trebuie sd fie prezenti mos-
neni reprezentând peste jumätate
din drepturile totale ale devälmd-
ca numär 1/3 cel putin din
numärul mosnenilor.
In ambele cazuri hotäririle nu
se pot lua cleat cu cel putin 2/a
din drepturile reprezentate in adu-
nare.
Oricare ar fi numärul Intruniri-
lor convocate in acest scop, pen-
tru fiecare din ele trebuesc fäcute
anunturile preväzute de art. 40,
cäci dispozitiunea dela art. 41, ca
Intrunirea sä se poatä tine a doua
oarä färä convocare si cu orice nu-
mär, nu se aplicd pentru deliberä-
rile de aceastä naturä.
43. Toate Intrunirile se prezi-
deazä de judele de ocol respectiv,
iar in capitalele de judete, cari
332 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
au obste de mosneni sau räzesi,
de presedintele tdbunalului local.
La Intrunire va putea s asiste un
delegat al ministerului de domenii
si a Cassel centrale a Bäncilor
populare.
Presedintele Intrunirii va verifica,
Mainte de a se declara intrunirea
constituitä, dacä convocärile legale
sunt regulat fäcute i dad este
prezent numärul legal de membrii.
In caz când convocärile nu sunt
fäcute In conformitate cu legea,
el va amâna Intrunirea pentru altä
zi spre a se face noui convocki.
Dacä convocarea este legal fäcuta,
dar nu se prezintä membrii In
conditiunile legate, el va amâna
intrunirea, lar pentru noua Intru-
n ire se va procede dupá distinc-
tiunile dela art. 41 si 42.
44. La toate Intrunirile, färä deo-
sebire, femeea máritatä se poate
prezenta fall a utorizatia sotului;
sotul poate reprezenta pe sotie,
färä mandat, chiar pentru drepturi
parafernale ; tutorii i curatorii re-
prezinta de drept pe minori si in-
terzisi ; iar pentru cei pusi sub
consiliul judiciar, se pot prezenta
ei singuri sau consiliul lor judiciar.
De asemenea minorii peste 14 ani
se pot prezenta in persoanä.
Toti -acestia, fárá distinctiune,
nu au nevoie ca sa Indeplineascä
nid una din formalitätile de au-
torizäri cerute de codul civil sau
de procedura civilä.
De asemertea, prin derogare de
la dreptul comun, drepturile do-
tale indivize In imobil, acelea ale
minorilor, interzisilor, absentilor si
ale celor pusi sub consiliul judi-
ciar, se pot Instraina In total sau
In parte, In mod valabil
Indeplinirea oricarei alte formali-
täti, intrucat Insträinarea a fost In-
cuviintatä de Intrunirea devälma-
silor constituitä dupe cerintele aces-
tei legi.
45. Hotärlrile Intrunirilor deväl-
www.digibuc.ro
masilor, luate cu numärul legal,
sunt obligatorii pentru toti deval-
masii, oricare ar fi natura dreptu-
lui lor i starea lor civila i chiar
dacä nu au luat parte la intrunire.
In termen de 15 zile dela in-
trunirea prin care s'a luat o hotä-
tire, orice devälmasi vor avea drep-
tul sä cearä judelui de ocol res-
pectiv anularea unei hotärld luate
contra dispozitiunilor asezämântu-
lui si contra celor preväzute in
aceasta lege.
Hotärirea Intrunlrii nu se poate
pune hi lucrare cleat dupä expi-
rarea acestui termen i dupä ce
presedintele consiliului de admi-
nistratori va lua un certificat dela
judele de ocol cä nu s'a facut ce-
rere de nimeni pentru anularea ei.
In caz când ar exista cererea de
anulare, judele de ocol e dator a
o judeca pänä in 10 zile dela data
cererii. Hotadrea lui nu e supusä
opozitiei, apelului sau recursului.
Ea e definitivä i executorie.
46. Administratorii reprezintä
ceata mosnenilor sau rezesilor
devälmasie fatä cu cei de al treilea.
Numärul lor nu va putea fi nici
mai mic de 3, nici mai mare de 5.
Ei vor alege din sânul lor un
presedinte si un cassier.
Cassierul nu va avea dreptul sä
pästreze la clansul cleat sumele
strict necesare pentru exploatare
si cari se vor fixa de administra-
tori.
Toate celelalte sume le va de-
pune la Cassa centrald a Bancilor
populare dupä regulele pe cari
aceastä Cassä le va stabilL
Administratorii sunt solidad räs-
punzätori de gestiunea lor si a
cassierului, precum si de orice
daune ar rezulta prin abaterile lor
dela obligatiunile impuse prin acea-
stä lege.
Ei lucreaza valabil in majoritate.
Deciziunile lor vor fi constatate
prin procese-verbale, cari se vor
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
trece intr'un registru special pe
care il vor tine la dispozitia orickui
devälmas, a agentilor ministerului
de domenii, ai Cassei centrale a
Báncilor populare si a judelui de
ocol.
Ei in majoritate reprezintA ob-
stea MIA de cei de al treilea si in
justitie fie ca reclamanti, fie ca
pârAti.
Administratorii, cu autorizatia
Cassei centrale a BAncilor popu-
late, vor avea dreptul sA angajeze
tot personalul necesar pentru ex-
ploatarea i paza proprietatii In
devälmAsie si a cere sA fie recu-
noscut de ministerul de agriculturA
si de domenii acela relativ la pa-
duri.
Pe tot timpul preväzut in ase-
zämânt, administratorii nu pot de-
misiona, nici fi inlocuiti de mos-
neni sau räzesi, afarä de cazul
când s'ar constata a nu lucreazA
cu bunä credintä, cá compromit
interesele obstei, cA fac acte ile-
gale sau dau probe de o vAditä
neglijentA. In asemenea cazuri orbe
mosnean, ministerul agriculturii
Cassa centralA a Bäncilor populare
pot cere judelui de ocol depArta-
rea. Jude le citând pe cel invino-
vAtit va decide.
PAnä la pronuntare elli poate
suspenda.
Hotärirea judeatorului e den-
nitivA i executorie, nefiind supusA
opozitiei, apelului sau recursului.
47. In cazurile and ar fi va-
cante In consiliul administratorilor,
când administratorii ar fi indepär-
tati pentru vreunul din cazurile
prevazute la articolul precedent,
and obstea nu ar numi adminis-
tratori prin asezAmânt sau in in-
trunirile anuale, ori i-ar numi in
numár mai mic deck minimum
legal si, in fine, ori de ate ori
din orice imprejurki nu ar fi de
loc administratori, sau n'ar fi in
numkul legal, numirea in total
www.digibuc.ro
333
sau completarea se face din oficiu
de judele de ocol in mod defi-
nitiv.
Administratorii, astfel numiti,
reprezintA obstea fata de cei de
al treilea si in justitie, având ace-
leasi drepturi si obligatiuni pe cari
legea le prevede pentru admnis-
tratorii numiti de obste prin ase-
zärnânt sau alesi In intrunirile br
legale.
De asemenea, din ziva transcri-
erii tabelei definitive de dreptu-
rile mosnenilor sau rAzesilor
pAnA la alckuirea asezAmântului,
sau când din orice cauze obstea
s'ar gAsi %CA asezAmânt, tot ju-
dele de ocol numeste din oficiu
unul sau trei administratori i cari
vor functiona pAnA and obstea
ii va alatui asezAmântul dupA
regulele acestei legi i ar alege
administratorii sAi.
Judele de ocol va fixa onora-
dul acestor administratori, care nu
poate fi mai mare deck acela pre-
väzut de art. 487 din ptocedura
civilA, precum i cautiunea la care
vor fi supusi, daca judele de ocol
va gAsi cA e nevoie a se depune
o cautiune.
In asemenea caz acesti adminis-
tratori sunt investiti cu toate drep-
turile i supusi la toate obligatiu-
nile pe cari legea le conferä ad-
ministratorilor numiti de obste prin
asezAmânt sau alesi in Intruni-
rile lor.
In plus, ei vor avea, pAnA la al-
atuirea asezämântului, toate pu-
terile pe cari legea de fata le da
adunkilor devAlmasilor.
In ceeace priveste insd actele
enumArate la art. 42, ei nu le vor
putea face deck in urma unei au-
torizki speciale i prealabile a ju-
delui de ocol I numai dupA for-
mete prescrise la art. 48 si 50 din
aceastä lege.
Functiunea administratorului, nu-
mit din oficiu de judele de ocol,
334 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
dureazA atât timp cât obstea nu-si
va alcätui aseamântul dupà re-
gulele acestei legi i ar alege ad-
ministratorii lor.
is. In caz când ceata de mos-
neni decide vânzarea spre exploa-
tare, In total sau in parte a pädurii,
vanzarea nu se va putea face cleat
prin mijlocirea ministerului agri-
culturii si al domeniilor i numai
prin licitatiune publicä, dupä re-
gulele vânzärii pädurilor Statului.
Ministerul agriculturii si al do-
meniilor va fi obligat ca, prin a-
gentii säi silvici, sä facä evaluarea
materialului lemnos aflat in pädu-
rea cetei de mosneni sau de ri-
zesi destinatä vânzärii.
Aceastä evaluare se va lua de
bazä la tinerea licitatiunii pentru
vânzarea acestei päduri.
Dupä ce se va fi cunoscut re-
zultatul licitatiunii, ministerul agri-
culturii si al domeniilor va fi obli-
gat sä comunice, cel mult In 15
zile dela tinerea licitatiunii, admi-
nistratorilor cetei de mosneni sau
de rkesi pretul cel mai mare ob-
tinut la licitatiune.
Ei stint datori sä comunice mi-
nisterului, pAnä In 15 zile dela
comunicarea ce ministerul le-a fä-
cut de rezultatul licitatiunii, dacä
se multumesc sau nu pe pretul
obtinut.
In cazul când majoritatea admi-
nistratorilor consimte sä facä vân-
zarea cu acest pret, ministerul va
aproba rezultatul licitatiunii. In
asemenea caz, administratorii vor
Incheia contractul de vânzare al
pädurii pe baza conditiunilor ge-
nerale i celor speciale de vân-
zarea pädurilor Statului.
Dad va gäsi de cuviintä, mi-
nisterul poate sä cumpere pädurea
pe seama Statului pe pretul iesit
la licitatie si primit de administra-
tori, conform aliniatului precedent.
In ceeace priveste folosinta lo-
curilor de aräturä, päsunii si a fâ-
www.digibuc.ro
netei, fie de cätre Insäsi devälmasi,
fie prin arendare, Invoke la vânat,
pescuit, etc., se va face si regula de
administratorii devälmäsiei, dupà
avizul conform al sefului de ocol
respectiv ; In caz contrariu, acesti
administratori se vor pedepsi cu
amendä fiecare dela 500-1000 lei,
iar arendärile vor fi nule de drept,
färä drept de despägubire de orice
naturà pentru arendasi, iar folosinta
mosnenilor, dacä ei singuri o exer-
citi, va fi opritä.
Un regulament va indica si mo-
dul numirii personalului necesar
pentru pazä, exploatarea i admi-
nistrarea averii devälmasilor.
49. Pretul se va värsa la Cassa
centralä a Bäncilor populare, care
dupä ce va consemna la Cassa de
depuneri suma preväzutä In ame-
najament sau In regulamentul de
exploatare pentru impädurire
va inainta recepisa ministerului de
domenii; va distribui restul In chi-
pul cel mai lesnicios mosnenilor
sau rAzesilor, fieckuia in propor-
tie cu dreptul säu In devältnäsie.
50. Când, conform art. 42 si
48, se decide vânzarea in deplinä
proprietate se va aräta i prettil
pentru care se poate vinde.
Administratorii vor cere tribu-
nalului situatiei imobilului a pro-
ceda la vanzare prin licitatie
dupä formele prescrise de
art. 686 si urmätorii din procedara
civilä, pentru vânzarea bunurilor
minorilor. Tribunalul e dator a cita
la vânzare pe ministerul agricul-
turii i al domeniilor.
Licitatia poate incepe dela orke
sumä.
Adjudecarea Insä nu se va pu-
tea face pe o surnä mai micä
deck aceea fixatä de adunarea ge-
neralä sau de judele de ocol, când
vânzarea se face de administratorii
numiti din oficiu.
Dacä dupä douä licitatiuni nu
va iesi acest pret, administratorii
 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
nu vor putea vinde pe un pret
mai mic, ci vor convoca o nouä
adunare generalä, sau va obtine
o nouä autorizare dela judele de
ocol pentru a bond' un alt pret.
Vänzarea se va face tot In forma
arätatä mai sus.
51. Odce vânzäri a pädurilor
apartinând cetelor de mosneni sau
räzesi, fie In deplinä proprietate,
fie spre exploatare sau folosintä,
cari se vor face In alt mod deck
conform regulelor preväzute In
aceastä lege, sunt nule de drept
si de nul efect
Ministerul agriculturii si al do-
meniilor, Cassa centralä a Bänci-
lor populare, orke persoanä inte-
resatA i ministerul public depe
lângä tribunalul situatiunii imobi-
lului vor avea dreptul ca sä cearä
anularea unor asemenea vânzäri.
PAnä la pronuntarea justitiei,
ministerul domeniilor va opri ex-
ploatarea, fArA a se putea formula
vreo cerere de despägubire contra
Statului, sub nici un motiv.
52. Ministerul agriculturii si al
domeniilor va exercita, prin agentii
säi silvici, un control asupra mo-
dului cum se va face exploatarea
pädurilor cetelor de mosneni sau
räzesi si va lua mice mäsuri va
crede de cuviintä pentru respec-
tarea amenajamentului.
Cassa centralä a Bâncilor popu-
lare are dreptul de control si su-
praveghere In ceeace priveste in-
treaga gestiune a administratori-
lor, modul cum ei li Indeplinesc
indatoririle legate, dreptul de a
asista, prin delegatul säu, la adu-
närile generale, cu un cuvänt, va
exercita oricând i oricum ar crede
de cuviintA controlul .säu asupra
Intregei administratiuni, aceasta
independent de drepturile ce legea
de fatA conferä organelor minis-
terului agriculturii si al domeniilor.
Beneficiile nete, dupä scAderea
tutulor cheltuelilor, amortizkilor
www.digibuc.ro
335
celorlalte sarcini, se vor impärti
intre devälmasi proportional cu
partea ce fiecare are in devAlmäsie.
53. Prin amenajamentele sau
regulamentele de exploatare ale
pAdurilor, stäpanite In indiviziune
de cetele de mosneni sau
se va determina portiunea din care
proprietarii devälmasi vor putea
lua lemnul de foc pentru IncAlzi-
tul caselor i lemnul de lucru ne-
cesar trebuintelor lor casnice.
Täierile comise de mosneni sau
räzesi In contra prevederilor ame-
najamentului sau studiului prevd-
zut la art. 6, se vor pedepsi con-
form art. 7 de mai sus.
54. Un regulament special va
desvolta toate dispozitiunile dela
art. 37-53, precum si procedura
de urmat In cazurile In cari ea nu
e determinatA in aceastä lege.
Toate petitiunile, cererile, actiu-
nile, apelurile, constatärile locale,
expertizele, citatiile, comunickile
de sentinte, transcrierile, procesele-
verbale, afiptele, dovezile, certifica-
tele, copiile, orice acte de wee-
durA judiciarä sau extrajudiciarä,
etc., etc., cu un cuvânt tot ce s'ar
face si de oricine In aplicarea ori-
dreea din dispozitiunile dela art.
37 pAnd la 53 din aceastä lege,
sau cu ocaziunea lor, este scutit
de orice taxA de timbru si platä
de portkei, fie ca taxä dupä re-
gulamentul for, fie ca spese de
transport.
In ceeace priveste obstele de
mosneni dela orase toate atribu-
tiunile i obligatiunile prevAzute
in acest capitol, pentru primarul
notartil comunei rurale, se vor
indeplini de primarul i secretarul
comunei urbane, afarä de oficiul
de secretar al comisiunii de sta-
bilirea drepturilor mosnenilor, care
se va Indeplini de grefierul jude-
cätoriel.
336 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
CAPITOLUL VI.
Paza §I polifla
55. Supravegherea i paza pä-
durilor Statului este Incredintatä
agentilor silvici, functionari ai Sta-
tului.
Acesti agenti se impart : In a-
genii silvici superiori, inspectori
genera li, inspectori, silvicultori-sefi,
silvicultori i silvicultori asistenti
si In agenti silvici inferiori, briga-
dieri i pädurari.
Supravegherea i paza pAduri-
lor celorlalte institutiuni preväzute
la art. 1, alin, a, b i c, este In-
credintatä agentilor lor silvict su-
periori i inferiori, recunoscuti de
ministerul agriculturii si al dome-
niilor ; far supravegherea i paza
celorlalte päduri supuse regimului
silvic agentilor recunoscuti de mi-
nisterul agriculturii i domeniilor.
56. Agentii silvici superiori ai
Statului vor trebui sä poseacIA di-
ploma sau un certificat de absol-
vire al scolii speciale de silvicul-
turä sau al unei scoale similare
din sträinAtate si ale cäror titluri
vor fi recunoscute de comislunea
permanenta depe langa ministe-
rul agriculturii si al domeniilor.
Agentii silvici, functionari supe-
riori ai institutiunilor preväzute la
art. 1, alin, a, b i c, pentru a
putea fi recunoscuti de ministerul
agriculturii si al domeniilor, vor
trebui se poseadä aceleasi titluri
de capacitate sau titluri echiva-
lente ca l agentii silvici ai Sta-
tului.
Dupä intervenirea administratii-
lor respective, ministerul agricul-
turii sl al domeniilor le poate con-
f eri grade dupä normele preväzute
pentru agentii silvici ai Statului.
Agentii silvici superiori din ser-
viciul proprietarilor particulari vor
putea fi recunoscuti de ministerul
agriculturii si al domeniilor, In
urma unui examen trecut Inaintea
www.digibuc.ro
unei comisiuni speciale, numitä
de acest minister, sau dovedind
cu acte In regulA, Inaintea ace-
leeasi comisiuni, cA au o practicä
forestierA de cel putin 10 ani si
cä In acest timp au servit i ca
dirigmni ai unei exploatAri din tara
sau sträinätate.
Brigadierii din serviciul Statu-
lui vor trebui sä fi absolvit scoala
de brigadieri ; iar pAdurarii sä stie
carte, sä fi fAcut serviciul militar
si de preferintd sä fi servit in cor-
pul gränicerilor, panä când vor
putea fi recrutati dintre absolventii
scoalelor de pädurari ce se vor in-
fiinta, sau ai cursurilor elementare
de silviculturä ce se vor institui,
In Intelegere cu ministerul de räs-
boiu, la unele regimente din tarä.
Brigadierii tuturor celorlalte au-
toritäti, precum i aceia ai parti-
cularilor, pentru a putea fi recu-
noscuti, trebuie sä fi absolvit scoala
de brigadieri sau sä treac4 un exa-
men echivalent Inaintea unei co-
misiuni, ori sA dovedeascä cä au
o practica de cel putin 6 ani.
Pädurarii tuturor acestora, pen-
tru a fi recunoscuti, vor trebui sA
stie carte si sä fi satisfäcut legea
de recrutare.
Numele tuturor agentilor silvici
recunoscuti vor fi publicate In Mo-
nitorul Oficial.
57. Agentii silvici ai Statului
agentii recunoscuti vor depune
la intrarea lor in serviciu, jurAmânt
in prezenta ministerului sau secre-
tarului general, ori inaintea prese-
dintelui tribunalului judetului sau
judelui respectiv.
Formula jurämäntului va fi a-
ceasta :
Jur In mumele lui Dumnezeu
cà voi servi cu credintä i drep-
tate in functiunea (sau Insárcinarea)
ce mi s'a incredintat, cä nu mä
voi abate dela datoriile mete i cä
voi respecta legile l Constitutiu-
nea tdrii mele.
 LEGI UZUALE 9 Aprilie 1910
,Jur credinta Regelui si Dinas-
tfei Sale.
Asa sä-mi ajute Dumnezett".
58. Po litia silvicä, In pädurile
supuse regimului silvic, se va face :
a) De tali agentii silvici ai Sta-
tului si de agentii silvici recunos-
cuti de minister ;
b) De tali functionarii admi-
nistrativi si de top agentii fortei
publice;
e) De toti ofiterii si subofiterii,
caporalii si soldatii gräniceri ;
d) De toti picherii si cantonierii
depe soselele nationale, judetene,
vicinale si comunale ;
e) De cätre gardienii parcurilor
si gradinilor destinate unui uz pu-
blic, dupä ce vor fi recunoscuti
de minister si depus jurämântul
legal.
CAPITOLUL VII.
Delicte, penalitAft §i urmArirl.
Sectiunea I. Delicte si contraventiunt
comise In pAdurile supuse regimului
59. Delictele si contraventiunile
comise in pädurile supuse regimu-
lui silvic se vor pedepsi cu amendä
sau trichisoare, dupa distinctiunile
stabilite mai jos.
Pe langä pedepse, delicuentii si
contravenientii vor fi condamnati
atat la valoarea materialului, cat
si la despägubiri civile.
Amenda si valoarea vor fi ace-
lea prevazute In lege sau in ta-
rifele anexate la dânsa.
Despägubirile civile sunt lä-
sate la aprecierea instantelor Jude-
catoresti.
La aplicarea pedepselor preva-
zute In lege sau In tarifele anexate,
judecätorii pot acorda circumstante
usurätoare ; nu pot lush reduce va-
loarea materialului preväzutä In
lege sau In tarife.
60. Oricine va täia, va scoate
din rädäcina sau va ridica, färä
drept, arbori de mai putin de 2
www.digibuc.ro
337
decimetri in circumferinta, mäsu-
ratä la 1 metru si 30 la pämänt,
se va pedepsi cu o amendä de 2
lei de sarcina de orn, sau pentru
o cantitate mai mica; de 5 lei pen-
tru o sarcina de vitä sau pen-
tru o incärcäturä de sanie ori ca-
rutä trasa de un orn ; de 10 lei
pentru fiecare cap de vita inha-
man', când ridicarea se va face cu
sania sau cu caruta.
Afarä de aceasta, delicuentul va
fi condamnat la restituirea lemne-
lor cätre proprietarul padurli sau,
In lipsa lor, la valoarea lor, care
va fi egalä cu de douä ori amenda.
La aceea§ amendä si valoare vor
fi supusi i aceia cari, In padurile
supuse regimului silvic, exceptan-
du-se numai pädurile de salcie si
alte spedi albe, vor täia värfurile
si cräcile arborilor mai groase de
2 cm. In diametru, mäsurat la ca-
pätul cel mai gros, pentru a se
da iama mugur la vite.
Dacä arborii vor avea o grosime
mai mare de 2 decimetri In cir-
cumferintä, mäsuratä la 1 metru si
30 cm. dela pämänt, amenda si va-
loarea vor fi calculate conform ta-
rifului anexat la prezenta lege.
Acei cari, exploatând in baza
unui contract, o pädure supusä re-
gimului silvic, au täiat ei sait oa-
menii lor alti arbori deck cei vân-
duti, sau un numär mai mare cle-
at aveau dreptul, ori In altä parte
cleat In locul unde s'au vândut,
vor fi considerati ca delicuenti si
urmäriti la plata amenzii si valorii
arborilor dupä tarifele anexate la
prezenta lege. Dacä arborii täiati
nu se vor mai gäsi in fiintä, gro-
simea se va determina dupa dr-
cumferinta másuratä pe tulpinä ; iar
daca tulpina va lipsi, grosimea se
va hotärl de autoritätile judecäto-
resti dupä grosimea arborilor ce
se gasesc imprejurul locului unde
erau situati arborii, constatatä prin
adele dresate de agentii silvici.
 338 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
61. Oricine va smulge sau va
distruge plantatiunile depe margi-
nea sose1elor nattonale, judetene,
vicinale si comunale, din parcu-
rile sau grädinile destinate unui
uz public, se va pedepsi cu de
trei ori amenda si cu de trei ori
valoarea preväzutA la anexatele ta-
rife.
62. Oricine va täia, smulge sau
Mama puieli din pepiniere, din
cei crescuti In pädure sau din plan-
tatiuni In grosime pAnA la 2 de-
cimetri In circumferintä mAsuratä
la suprafata pämântului, se va pe-
depsi cu o amendä dela 25-100
lei, si cu plata valorii plantelor, so-
cotitA cu 10 bani panä la un leu
de fiecare plantä, dupä specia, ca-
litatea l grosirnea lor.
63. Dispozitiunile art. 60, in ce
priveste amenda si art. 59 in ce
priveste despAgubirea, se aplicä si
la crestarea, secuirea, ciopartirea,
cojirea, zdrelirea, ruperea arborilor
si a vlrfurilor ori a cräcilor lor
principale.
64. Proprietarul vitelor cad se
vor gäsi päsunând, färd drept, in
pAduri In varstA mai mare de 10
ani, sau In poienile acestor päduri,
se va pedepsi cu o amendä dupä
cum urmeazä :
0,50 lei pentru o oaie sau un
miel ; 1,50 lei pentru un porc sau
purcel ; 2 lei pentru un cal, un
mägar, un catar, o vitä mare cor-
nutä, un vitel sau mAnz ; 3 lei pen-
tru un bivol, o caprä sau un ied.
Dada pAdurea va fi mai tanärä
de 10 ani amenda va fi Indoitä.
Aceea§ pedeapsä se va aplica
arendasilor §i exploatatorilor cari
introduc vite In pädure in contra
conditiunilor statornice prin con-
tractele lor de arendare sau de ex-
ploatare, precum si contravenientilor
la dispozitiunile art. 15, 16 si 17
din presenta lege.
Proprietarul pädurii, care a per-
mis päsunarea In contra dispozi-
www.digibuc.ro
tiunilor art. 15, 16 si 17 se va pe-
depsi de asemenea, InsA cu amenda
indoitä.
Proprietarul vitelor cari se vor
gäsi in pepinierä sau in planta-
tiuni mai tinere de 10 ani, in par-
curile sau grAdinile destinate unui
uz public, se va pedepsi cu amendä
intreitä.
Toti delicuentii de mai sus vor
fi condamnati si la despAgubiri,
conform art. 59.
65. Acei cari, färä autorizarea
proprietarului, vor face säpäturi In
pAduri, sau In poienile din päduri,
pentru a scoate nisip, pämant,
brazde de iarbl, pietri§ sau alte
produse minerale, se vor pedepsi
cu amendA de 10 lei de cärutä
continand asemenea materil, de 5
lei pentru sarcina de vitä si 2 lei
pentru sarcina de om, independent
de despägubiri.
66. Se vor pedepsi cu amendä
dela 100-500 lei acei cari, färä
autorizarea proprietaruhti, vor sta-
bili in interiorul pàdurii cuptoare
pentru fabricarea varului, fabrici
de cArAmidä sau de olane, heräs-
trae sau alte industrii.
Constructiunile fäcute pentru a-
semenea fabrici sau industrii se
vor desffinta In baza unei ordo-
nante a judecätorului de ocol, iar
contravenientii vor fi condamnati
si la despägubiri.
67. Este oprit a scutura, a strange
sau a ridica spre aji insusi, FICA
drept, ghinda, jirul, ranza sau alte
fructe, seminte, sau productiuni ale
pAdurilor, ori ale terenurilor din
perimetrul pädurilor
Contravenientii se vor pedepsi
cu amenda prevAzutä la art. 65 §i
la despägubiri.
68. Acel care va gäsi In pädure,
sau Im marginea ei, rAmäsite de
un foc, care nu este ¡ilea stins, este
dator sä ia mäsuri de a-1 stinge
complet ; iar dacä va vedea cl pa%
durea a luat foc intr'un punct °are:
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
care, el este obligat sä dea de stire
celor cari locuesc In casa cea mai
apropriatà in drumul sàu. Acestia,
la rändul lor, sunt obligati a vesti
imediat pe notarul comunei, de
care apartine pädurea unde s'a ivit
incendiul, sau autoritatea cea mai
apropiatä, precum i pe proprie-
tarul pädurii, sau pe prepusii lui
spre a lua mäsuri de stingerea fo-
cului.
Orke abatere va fi pedepsitä cu
o amendä dela 5-20 lei.
69. Acei cari vor aprinde foc in
pädure sau In jurul ei, la o dis-
tantä de 100 metri ; acei cari vor
depune In pädure materii expuse
focului ca fân, paie, coceni, etc.,
vor fi pedepsiti cu o amendä de
la 50-200 lei, färä prejuditiul pe-
depselor preväzute in codul penal
si a despägubirilor datorite.
Este insä permis a se depozita
mated' de felul celor de mai sus,
necesare pentru hrana vitelor intre-
buintate in exploatarea pädurii si
a se face foc in pkiuri in locurile
destinate pentru stânä i numai
pentru trebuintele ei, in *tile lo-
cuite de pädurari, de täietorii de
lemne i a1i lucrätori in pkiurile
in exploatare, de cätre agentii sil-
vid aflati in lucräri, precum si de
cätre acei cari iau parte la vänä-
tori.
Ei vor ingriji ca sä-1 stingä la
plecarea lor, sub pedeapsä de a fi
supusi la amenda preväzutä la
Min, 1 al acestui articol.
70. Acela care, prin neglijenta
sa, a provocat un incendiu intr'o
pädure va fi pedepsit cu Inchisoare
dela 5 la 15 zile.
Afarä de aceasta el va fi con-
damnat la plata daunelor suferite
de proprietarul pädurii.
Dacä insà, prin mäsurile ce va
fi luat, a reusit sä opreascA incen-
diul färä sä fi cauzat vreo pagubä,
el va fi scutit de orice pedeapsä.
71. Acela care cu vointä va fi
www.digibuc.ro
339
pus focul unei päduri va fi supus
la pedepsele specificate in art.
358-364 inclusiv din codul penal,
dupä distinctiunile preväzute in
aceste articole, precum si la des-
pägubiri.
72. PAsunatul vitelor, in locul
unde pklurile au fost distruse prin
incendiu, este oprit in limp de 10
ani dela data când incendiul a
avut loc, proprietarul vitelor gäsite
la päsunat fiind supus la amenda
preväzutä de art. 64 ; jar In caz
dacA se va fi pricinuit distru-
gerea in parte sau in total a pä-
durii, va fi pedepsit cu amenda
dela art. 62. Aceasta independent
de despägubirile cuvenite proprie-
tarului, conform art. 59 ; iar cel
ce va distruge sau va fura tab lite,
stálpi de parchetatie, sau servind
la fixarea perimetrului pädurii, etc.,
precum si alte inscriptiuni aflate
in pädure, se va pedepsi cu o
amendä dela 5-25 lei, plus va-
loarea acelor obiecte.
7$. Acei cari vor fi contrafäcut
sau falsificat ciocanele servind la
marcarea arborilor, sau care vor fi
uzat de ciocane contrafäcute sau
falsificate ; acei cari isi vor fi pro-
curat, färä drept, ciocane adevä-
rate si vor fi fäcut cu ele o apli-
care sau o Intrebuintare pägubitoare
intereselor sau drepturilor proprie-
tarilor de päduri, vor fi pedepsiti
cu inchisoare dela o lunä la 6 luni,
independent de despägubiri.
74. Acei cari vor fi comis de-
lictele i contraventiunile prevä-
zute dela art. 60 pänä la 67 indu-
siv si 72, vor fi supusi la o pe-
deapsä indoità si la o inchisoare
dela 5 zile la o lunä
a) In caz de recidivä, prin co-
miterea unui nou delict sau con-
traventiune, in timp de un an dela
ultima condamnare a delicuentului
sau contravenientului ;
b) In caz de cumul de delicte
sau de contraventiuni ;
 340 LEGI UZUALE. 9 Apri he 1910
c) Când täierea s'a fäcut cu he-
rAsträul ;
d) Când infractiunea a avut loc
Intre apusul fi räsäritul soarelui ;
e) Când comiterea infractiunii
s'a fäcut de mai multe persoane
constituite in bandä sau armate.
75. Sustragerea de lemne lu-
crate, sau asezate In teancuri sau
stive, aflate In perimetrul pädurii,
sau in depozite, magazii sau curti,
se va pedepsi cu Inchisoare dela
5 zile 'Ana la o lunä, indepen-
dent de plata valorii i despägu-
birilor.
76. Functionarii public!, cari vor
fi provocat, ajutat, Inlesnit sau
participat la comiterea unui delict
silvic, vor fi pedepsiti cu maxi-
mul amenzilor preväzute mai sus
si cu Inchisoarea dela 3 luni pAnä
la un an si solidar pentru valoarea
despAgubirilor.
Sectiunea 11.-11rmirirea delietelor
elivice.
77. Agentii silvici ai Statului,
ai judetelor, ai comunelor, ai ase-
zämintelor publice si de binefacere,
precum si agentii silvici ai pro-
prietarilor particulari recunoscuti
de ministerul agriculturii si al do-
meniilor, sunt obligari sä constate
sA urmAreascä toate delictele
comise In pädurile date In supra-
vegherea lor.
Ei aunt tinuti a lua instrumen-
tele cari au servit la comiterea de-
lictului, precum si vitele ce s'au
gäsit päsunând In contra dispozi-
tiunilor acestei legi si a le da in
paza primarului comunei celei mai
apropiate. Ei vor putea, Insotiti
de notarul comunei, urmAri obiec-
tele ridicate de delicuenti chiar
si in curti, grädini, magazii, etc.,
sau si In alte locuri, unde vor fi
transportate si a le ridica, pre-
dându-le primäriei respective. No-
tarul va fi dator sä asiste la aceastä
lucrare si sä semneze procesul-
verbal de constatärile fäcute.
www.digibuc.ro
Primarul, dupä cererea proprie-
tarului, va restitui vitele aduse la
primärie, dacä acesta va plät! chel-
tuellle fäcute cu paza i intretine-
rea lor,fiind totdeodatä dator a con-
stata identitatea proprietarului aces-
tor vite.
78. Agentii silvici ai Statului,
agentii institutiunilor prevAzute la
art. 1 alin, a, b,c i d, §iagentii
recunoscuti, insärcinati cu paza si
politia pädurilor supuse regimu-
lui silvic, vor avea dreptul sä cearä
direct ajutorul fortei publice pen-
tru urmärirea i reprimarea delicte-
lor si con tray entiunilor silvice, pre-
cum si pentru cäutarea si luarea
Inapoi a lemnelor täiate In delict,
vândute sau cumpärate in fraudä.
In cazuri de flagrant-delict, toti
agentii preväzuti la art. 55 sunt
datori a constata faptele cel mult
In 24 ore dela comiterea delictu-
lui i, In caz de imposibilitate
materialà, cel mai târziu In 3 zile
dela sAvArsirea faptului, incheiând
proces-verbal semnat de dânsii,
de delicuenti si de doui martori.
In caz de refuz din partea deli-
cuentilor de a semna, se va face
mentiune despre aceasta In pro-
cesul-verbal. Toti a cesti agenti vor
avea dreptul, In caz când delictul
ar fi pedepsit cu inchisoare, sä
cearä ajutorul fortei publice spre
a aresta pe delicuentii necunoscuti
si a-i duce la arestul comunei
celei mai apropiate. In acest caz,
insä, agentul este dator ca, in cel
mult 24 ore, sA Inainteze actele
incheiate judecAtorului de ocol
respectiv, care se va pronunta a-
supra liberäril delicuentului cel
mult In termen de 2 zile libere.
79. Gaud delicuentul se va o-
pune, ultragia sau ameninta pe
agentul silvic, va fi pedepsit cu
inchisoare d ela 5 zile pânä la o
lunä ; iar in caz când delicuentul
il va lovi, va fi pedepsit cu In-
chisoare dela una pAnä la 6 luni.
 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
80. Lemnele täiate se vor res-
titui proprietarului lor ; iar heräs-
traele, bardele i mice alte instru-
mente cari vor fi servit la comi-
terea delictului, gäsite asupra de-
licuentilor sau a complicilor lor,
precum $i zäloagele luate, vor fi
confiscate si vândute in folosul
säracilor din comuna unde s'a dat
in pästrare aceste obiecte.
81. Delictele i contraventiunile
la prezenta lege, cari nu se ref erä
la flagrant delict, se vor constata
pdn procese-verbale, dresate de
agentul silvic al locului unde s'a
comis delictul sau contraventiunea,
in urma chemärii delicuentului pe
cale administrativä. Procesul-ver-
bal se va semna de agent, de no-
tarul comunei respective $'1 de
delicuent dacA va voi ; iar dacä
nu, se va face mentiune de ne-
prezentarea sa sau de refuzut são
de a setnna.
Procesele-verbale de constatare,
in cazuri de flagrant-delict, fac
probä deplinä pAnA la loscrierea
lor In fals ; celelalte procese-ver-
bale vor fi crezute pAnä la proba
contrarie.
82. Procesele-verbale de con-
statarea delictelor L contraventi-
unilor silvice se vor trimite jude-
cätorului de ocol sau tribunalului,
dupä competinta lor, pentru a li
se da cursul legal.
Justitia in nici un caz nu poate
anula pentru vicii de formA de-
ck numai procesele-verbale refe-
ritoare la flagrant-delict.
83. Judecätorul de ocol judec5
In prima $i ultima instanta, de-
lictele l contraventiunile silvice,
e'and pedeapsa nu trece de 15
zile inchisoare $i de 300 lei a-
mendä i când restituirile si des-
pägubirile civile reclamate rio trec
peste aceastA sumA ; iar cu drep-
tul de apel la tribunal, când de-
lictele sunt pedepsite cu inchi-
soare mai mare de 15 zile $i cu
www.digibuc.ro
341
o amendä pAnä la 3000 lei $i
când restituirile i despägubirile
civile sunt mai mari de 300 lei.
84. Dacä in instanta de jude-
catA delicuentul sau contravenien-
tul ar pretinde vreun drept de
proprietate, coproprietate sau ori-
ce alt drept real asupra pädurii in
cue delictul sau contraventiunea
a fost cornisk afirmatiunea sa nu
poate fi tinutä In seattfä decAt
atunci când ea va fi bazatä pe
titluri sau pe o posesiune dove-
ditä i numai când dreptul invo-
cat ar fi de naturä a ridica faptu-
lui caracterul de delict sau con-
traventiune.
In cazul când judecata ar chib-
zui cä afirmatiunile delicuentu-
lui sau contravenientului prezintä
oarecare seriozitate, ea va fixa un
termen scurt inäuntrul cäruia aces-
tia trebuie sä intente actiunea
civilä tinzând la stabilirea dreptu-
rilor lor.
Dacd la acest termen dânsii
nu vor prezenta dovada intentärii
acestei actiuni, sau dacA se va
constata din parte-le strägäniri In
judecata ei, instanta penalA va
procede la judecarea delictului sau
contraventiunii fail a tine seamä
de pretinsele Ior drepturi.
85. Agentii silvici superiori ai
Statului $i ai celorlalte institutiuni
prevAzute la art. 1, alin, a, au
dreptul de a intenta actiuni, de a
face opozitiune, apel $i recurs
Inaintea instantelor judecAtoresti,
pentru amenzi, valoarea materia-
lului $i despägubiri civile, precum
$i a sustine aceste actiuni.
In caz când Statul i celelalte
institutiuni dela art. 1, alin, a,
n'ar fi reprezentate inaintea instan-
telor judecAtoreVi printr'un advo-
cat sau un agent silvic, judecä-
torul va fi dator a lua in consi-
derare actele scrise prezentate
procesele-verbale de constatarea
delictului, pentru ca, aplicând de-
342 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
licuentului sau contravenientului
pedeapsa amenzii sau inchisorii,
sà-1 condamne in acelas timp la
valoare i despAgubiri civile.
86. Ministerul public, la tribu-
nale si Curti, va lua totdeauna
concluziuni in procese de delicte
sau contraventiuni silvice, atât In
ceeace priveste aplicarea amenzi-
lor, cât si a restituirii valorii
despägubirilor civile cuvenite Sta-
tului i celorlalte institutiuni pre-
väzute la art. 1, alin. a.
El este obligat sä fad apel sau
recurs pentru restituirile (valoarea)
despägubirile cuvenite Statului
celorlalte institutiuni prevAzute
la art. 1, alin. a.
87. Bärbatii, pärintii, tutorii
in general toti stäpânii vor fi räs-
punzätori pe cale civilä de delic-
tele i contraventiunile comise de
femeile, de copiii minori si de pu-
pilii lor, domiciliati cu dânsii
neinsurati, de lucrätorii, de ser-
vitorii si de alti subordonati ai lor.
Aceastä räspundere se va intinde
la restituiri, daune si cheltueli.
88. Judecätoriile de ocoale, tri-
bunalele i agile de apel sunt
datoare sä trimità ministerului agri-
culturii si al domeniilor i celor-
lalte institutiuni preväzute de art.
1, alin, a, extracte depe cärtile
de judecatä, hotäririle i deciziu-
nile lor pentru ca cei in drept sä
poatä lua mäsurile necesare de
incassarea sumelor ce li se datoresc.
Grefierii cari nu se vor confor-
ma acestei dispozitiuni, vor fi pe-
depsiti cu o amendä dela 20 pânä
la 100 lei.
89. Toate amenzile pentru de-
licte sau contraventiuni pronun-
tate pe baza acestei legi, ant pen-
tru proprietätile Statului, institu-
tiunilor preväzute la art. 1, alin.
a §i b, si ale particularilor supuse
regimului silvic, precum i toate
condamnatiunile la valori si des-
pägubiri pentru delicte si contra-
www.digibuc.ro
ventiuni comise In pädurile Sta-
tului, se vor incassa in folosul mi-
nisterului de agriculturä si al do-
meniilor ; iar restituirile i despä-
gubirile acordate pentru delicte
contraventiuni comise In oricari
alte päduri se vor incassa In folo-
sul proprietarilor respectivi.
Pentru realizarea amenzilor, res-
tituirilor si despägubirilor cuve-
nite Statului, precum si a restitu-
irilor si despägubirilor cuvenite
institutiunilor preväzute la art. 1,
alin, a, se va aplica legea de ur-
märire a veniturilor Statului.
Restituirile si despägubirile cu-
venite celorlalti proprietari se vor
indeplini conform dreptului comun.
In caz de insolvabilitate a deli-
cuentului sau contravenientului,
judecAtoria de ocol sau tribunalul
va inlocui amenda prin lnchisoare,
socotindu-se pentru 10 lei o zi
de inchisoare.
90. Ministrul agriculturii si al
domeniilor, färä lndeplinirea for-
melor cerute de art. 20 din legea
din 28 Martie 1872, privitoare la
administrarea domeniilor Statului,
va putea, inainte de pronuntarea
unei hotäriri definitive, sä facä
transactiuni asupra amenzilor, res-
tituirilor si despägubirilor la cari
ar avea drept in baza acestei legi.
Dupä pronuntarea unei hotkiri
definitive nu va putea transige
deck asupra restituirilor (valoarea)
si despägubirilor ; iar in privinta
amenzii rezultând din o hotärire
definitivä nu va putea transige In
forma arAtatä mai sus deck dacä
dânsa va fi mai micä de 1000 lei.
91. Un regulament de adminis-
tratiune publicä va determina atria-
nuntele aplicärii prezentei legi.
92. Codicele silvic din 24 Iu-
nie 1881 cu modificArile aduse
prin legea din 4 lunie 1892 si 22
/vlartie 1896, precum si orice alte
dispozitiuni contrarii acestei legi,
sunt i räman abrogate.
 LEGI UZUALE. 9 kprilie 1910 343

TARIFELE
PENTRU
Valoarea i ainenzile arborilor filati In delict, conform art. 60 din prezenta lege.

Arborii de prima clasà, ca : me- Arborii de a doua clasä : cer,

lezi (larice), molifti (molizi), brazi,
pini, ulmi, frasini, paltini, salcâmi,
nuci, castani i diferitele specii de
stejar, afarä de cer.
anini, tel, plopi, salcie, fagi, car-
pent, sorbi, artari, jugastri, cire0,
meri, peri pädureti §i alti arbori
fructiferi, precum §i toate celelalte
specii necuprinse In prima clasä.

Grosimea Valoarea Amanda Valoarea Amenda

arborilor
In circum- Arborilor de clasa I Arborilor de clasa II Observatii
fell*
Decimetri Lei B. Lei B. Lei 1 B.11 Lei B.

2 1 2 0 50 1 , a,
3 2 4 1 2
4 3 6 1 50 3 -c, ci'
5 4 8 2 4 .z `.°
6 6 12 3 6
75 cc'
7 8 16 4 8
8 10 20 5 10 c2 ^a)
9 13 26 6 50 13
10 16 32 8 16 , Ai
11 20 40 10 20
12 24 48 12 24
13 28 56 14 28
14 32 64 16 32 -.0gi ..R.
15 37 74 18 50 37 (.) u
16 42 84 21 42 a,
17 48 96 24 48
18 54 108 27 54
19 60 120 30 60
20 66 132 33 66
21 73 146 36 50 73 7j -t,
22 80 160 40 80
ri), ,r,
23 88 176 44 88
24 96 192 48 96 41-''''
25 104 208 52 104 g=
26 112 224 56 112 pi 2
27 121 242 60 50 121 --
28
29
130
140
260
280
65
70
130
140
c,u
.co 00

30 150 300 75 150

31 160 320 80 160 0.
32 170 340 85 170 -2 >

www.digibuc.ro
344 LEG! UZUALE. 9 Aprifie 1910
CIRCULARR1
Consi linIni superior al agrienlittrii
Will d-nii Inspeetorl relativii, la
aplicarea Legii toemelelor
agrieole
DIN 9 A PRIME 1910.
In cei doui ani trecuti dela pro-
mulgarea legii invoeliler agricole,
grija si activitatea comisiunilor re-
gionale si a d-voasträ a trebuit sä
se Indrepteze mai In special asu-
pra cercetärii terenurilor oferite spre
vânzare pentru infiintare de izIa-
zuri comunale.
S'a cercetat In acest timp nurnä-
rul de 1.660 terenuri din cele ofe-
rite pentru izlaz si grape consta-
tärilor fäcute de d-voasträ Impre-
unA cu comisiunile regionale la
fata locului asupra fiecäruia din
acele terenuri, s'a putut alege ca
proprii destinatiunei si acceptabile
din punct de vedere al Intinderei
calitätii, situatiunii si a pretului
de cumpärare, numärul de 752 te-
renuri, in Intindere totalä de 93.000
hectare, Wand astfel cu putintä
autoritätilor superioare sä dea, in
cunostintä de cauzä, legiuita au-
torizare pentru cumpärarea acestor
intinderi de pämânt.
Parte din aceste terenuri sau
dat In folosinta comunelor In cursul
anului trecut §i parte se vor da in
prirnävara actualä.
Personalul institutului topogra-
fic al armatei lucreazä cu stäru-
intä la mAsurarea si hotärnicia iz-
lazurilor incuviintate pang acum,
asa trick, In anul agricol ce in-
cepe, 752 comune vor avea infiin-
late izlazuri comunale pe o Intin-
dere totalä de 93.000 hectare de
pämänt.
In acelas timp, de dol ani tre-
1. Aceastä Circular& a fost publicatä
in Monitorul Oficial" No. 8 din 9 Apri-
lie 1910. A se vedea la ordinea sa crono-
logica §i ,,Legea tocmelelor agricole" din
23 Decemvrie 1907, Supl. L pag. 202, mo-
dificirile din 28 Martie 1909 in Supl. IL
www.digibuc.ro
cuti dela promulgarea legii invo-
ielilor agricole, d-voastrA si comi-
siunile regionale, ati avut a vä o-
cupa cu constathile preväzute de
art. 65 al legii si a culege toate
stiintele trebuincioase, pe cari comi-
siunile regionale sä se poatA in-
temeia in stabilirea preturilor, peste
cari legea nu permite a se arenda
täranilor in bani sau in dijmä pä-
manful de culturä sau päsune, pre-
cum §i a preturilor sub cari legea
nu permite a se Invoi täranii sA
munceascA cu ziva sau cu mäsura.
S'au stabilit, la inceputul anului
1908, acele preturi aplicabile nu-
mai In cursul acelui an si, potri-
vit art. 67 din lege, a trebuit a se
revizui, la inceputul anului 1909,
si a se stabili din nou preturile si
normele dupä cari urma a se con-
tracta Invoieli agricole in cursul
anilor dela 1909 Oita la sfârsitul
anului 1911.
Consiliul apreciazA insemnäta-
tea operei sAvArsite in aceste pri-
vinti si Isi dA seamä de greutä-
tile ce au fost de invins pentru a
se ajunge la aceste rezultate, greu-
täti nedespärtite de inceputurile de
aplicatiune a ori cArel reforme si
mai ales a reformelor de insem-
nätatea celor introduse prin legea
in vigoare a invoielilor agricole,
cad a trebuit, In interesul stabi-
lirii päcii si armoniei intre clasele
cele mai interesante ale populati-
unii rurale, sA schimbe normele,
duph earl sä se reguleze raportu-
rile dintre proprietarul si munci-
torul de pAmânt.
Decal, tot ce s'a Mcut in cursul
acestor doi ani trecuti, nu poate fi
considerat cleat ca lucrAri pregA-
titoare punerii In aplicare a legii
Invoielilor agricole, lucrAri Mil de
pag. 319, precum si acele din 16 Aprilie
1910 aflate in acest volum la aceastä dati.
De asemenea si regulamentul respectiv din
6 Noemvrie 1909, in acest volum, la or-
dines sa cronologied.
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
cart n'ar fi fost cu putintä a se
cere ca legea invoelilor agricole
sá dea roadele asteptate, fiindcä
nu s'ar fi putut lua mäsuri bine
chibzuite In privinta unei spornice
exploatäri a izlazurilor comunale,
mai Inainte ca un numär Insem-
nat de asemenea izlazuri sä fi fost
cumpärate si Infiintate, si iiindcä
nu s'ar fi putut exercita o mai de
aproape privighere asupra chipu-
lui cum se contracteazä si se exe-
cutA Invoelile agricole, mai Ina-
mute de a se fi stabilit definitiv
normele dupA cari legea permite a
se contracta si executa acele In-
voeli.
Acum, când lucrärile pregati-
toare sunt In bunä parte sfArsite,
este timpul sä vä Indreptati acti .
vitatea d-voastre In chip mai std-
ruitor Intru Indeplinirea serviciilor
ce legea cere dela d-voastrA cu pri-
vire la exploatarea izlazurilor co-
munale si cu privire la grija ce
trebuie sä aveti ca Invoelile agri-
cole sä se incheie si sä se exe-
cute cu dreptate, potrivit norme-
lor stabilite de lege.
In aceastä privintä, Consiliul
simte trebuintä a vä adresa ur-
mätoarele recomandatiuni :
* *
Dupä cum s'a *arätat mai sus si
dupä cum stiti si d-voasträ, sunt
multe comune, pentru care nu s'au
putut Ind infiinta izlazuri comu-
nale, fie din pricinä ca mare parte
din proprietari s'au abtinut de a
face oferte, fie din pricinä cä parte
din terenurile oferite s'au consta-
tat a fi improprii päsunatului si
culturif de plante de nutret, sau
oferite cu preturi de vänzare ne-
potrivite cu calitätile acelor tere-
nuri.
Veti stärui atAt pe lângä pro-
prietarii cari n'au fdcut Incä oferta,
cát si pe lângä aceia, ale cäror o-
f erte au fost respinse, sä facä oferte,
Spre acest sfArsit, fäcând Inscris
www.digibuc.ro
345
sau prin interventiuni personale,
apel la patriotismul si simtimin-
tele d-lor de iubire de neam, veti
duta a convinge pe proprietar de
foloasele ce ar rezulta chiar pen-
tru proprietate, prin constiluirea
cu justä despägubire a izlazurilor
comunale, dela a dror culturä si
exploatare rationalä asteptäm re-
zolvirea grelei chestiuni a hranei
si cresterei vitelor täranilor atAt
de trebuincioase exploatärii mogei
proprietarului, si stärpirea neinte-
legerilor atAt de vätämätoare ar-
moniei ce trebuie sä fie Intre pro-
prietar si säteni.
Prin art. 28, 29 si 58 din legea
invoelilor agricole, se stabilesc re-
gulele de urmat In privinta Intre-
buintärii izlazurilor comunale ; iar
prin regulamentul ce s'a elaborat
si care se va decreta In curând,
desvoltându-se principiile legii In
aceastä privintä, se enumärä ser-
viciile ce legea cere dela d-voas-
trä, pentru a organiza, conduce si
privighea cultura si exploatarea a-
celor izlazuri.
Stili cä scopul urmärit cu Infiin-
tarea izlazurilor comunale nu este
atAt pentru procurarea numai a pä-
sunei vitelor sätenilor, cât este mai
ales pentru a procura täranilor, in
conditiuni Iesnicioase, pdmânt, pe
care se poate cultiva nutretul tre-
buincios vitelor In timp de iarnä
si In timp de secetä, când päsu-
natul devine cu neputintä.
De aceea, prin regulamentul de
exploatare a izlazurilor comunale,
se prevede cä din intinderea lor
sd se rezerve numai a cincea parte
pentru pAsunat, iar restul sä se
arendeze läranilor Invoiti, spre a
semäna lucernä sau alte plante de
nutret, dând Statul, gratuit, sä-
manta trebuincioasä.
Se Intelege cä izlazurile, al cA-
ror fel de pArnant nu IngAdueste
a se Imparti culturile In propor-
tiile mai sus arätate, se va putea
 346 LEGI UZUALE. 9 Aprl Ile 1910
chibzui sä fie exploatate, potrivit
cu Insu§irile ce le au acele izlazuri.
Legea §i regulamentul lash* toath
grija exploatdrii izlazurilor comu-
nale In sarcina inspectorilor agri-
coli §i prescrie, ca tot ce se va
chibzui in aceastä privintä, sä se
urmeze de cätre autoritätile comu-
nale dupà Indemnul §i sfatul d-voa-
strä.
Spre acest sfar§it §i mai ales a-
cum la Inceputul punerii In ex-
ploatare a izlazurilor, va trebui sä
vizitati cat de des comunele In-
zestrate cu izlaz ; yeti explica
autoritätii comunale §i locuitorilor
dispozitiunile regulamentului, f5-
candu-i sä priceapä foloasele ce
vor avea intrebuintând i cultivând
izlazul In conditiunile prevAzute
prin regulament ; yeti stärui sä se
Incheie contracte de 1nvoialä la iz-
laz, conform art. 29 din lege 0
potrlvit celor chibzuite In privinta
modului de exploatare, stipulând
preturi, in limitele stabilite de co-
misiunea regionalä, pentru aren-
dare de locuri de culturd §i fâ-
nete pe hectar i preturi pe cap
de vita' pentru locurile de p5§une ;
veti Ingriji sd se arate lämurit, In
contractele de invoialä, obligatiu-
nea täranilor invoiti de a face la
timp semänäturile de plante de
nutret, stäruind In cursul muncilor
ca culturile sä se facä In conditi-
unite recomandate prin instructiu-
nile privitoare la asemenea cul-
turi §i yeti lua färä crutare mäsu-
rile dictate de art. 62 din lege in
potriva celor abätuti.
Pentru ca dispozitiunile legii
In voelilor agricolein privinta in-
cheerii contractelor §i a executärii
sä nu rämânä slove pe hat-
tie, cum au Minas multe din dispo-
zitiile bune ale legilor anterioare
asupra materiei, legea actualä a
simtit trebuintä sä inflinteze or-
gane Insärcinate special cu privi-
gherea aplicatiunii sale.
www.digibuc.ro
Principalul agent, prirt activita-
tea cäruia se poate dobândi rea-
lizarea acestui scop al legii, este,
färä lndoialä, inspectorul agricol,
Child 10 Indepline§te cu sfintenie
serviciile ce legea ii cere.
In art. 79 din aceastä lege sunt
arätate, intr'o formä strânsä, prin-
cipalele servicii ce se cer dela
d-voasträ.
S'd examinati contractele agri-
cole ; sá cercetati conditiunile in
cari ele se executd ; sà culegeti
stiintele de cari yeti avea tretm-
intd, pentru a putea lua meisuri
de indreptare.
Pentru a face sistematicä mun-
ca d-voastre, spre inlesnirea mdc-
plinirli acestor servicii, consiliul
vä recomandä sä tineti la inspec-
torat un registru repertoriu, alcä-
tuit pe comune, In care sä Insem-
nati, dupä §tiintele culese cu pri-
lejul constatärilor fäcute pând a-
cum, intinderea cultivabila i po-
pulatiunea muncitoare aflatä pe
fiecare mo§ie din comunä, intin-
derea de pämânt ce s'a obi§nuit
in anii trecuti a se cultiva pe sea-
ma proprietätil §i intinderea ce s'a
obi§nuit a se da täranilor sä cul-
tive cu arendà, in bani sau dijmä,
cu arAtarea preturilor de arena
sau alte conditiuni sub cari s'a
fäcut acele invoeli.
Veti nota In acela§ repertoriu
contractele agricole ce vi se vor
fi notificat, conform art. 72 din
lege, cu arätarea pe scurt a intin-
derii pämânturilor date täranilor
In culturä, a preturilor de aren-
dare, de pä§une 0 de mund sub cari
s'au fäcut Invoelile din anul curent.
Cu ajutorul acestor insemnäri,
yeti putea fi in mäsurä a cunonte
dela Inceputul anului, agricol, sta-
rea de lucruri din fiecare comunk
§i a vä da seamä de relatiunile In
cari se gäsesc proprietarii sau a-
renda§ii cu täranii muncitori de
pämânt depe fiecare mo§ie.
 LEGI UZUALE.
Din comparatiunea Intinderilor
de pämant §i a conditiunilor sti-
pulate prin contractele de Invoeli
ale anului curent, cu Intinderile
de pätnant i conditiunile In cari
s'au dat anul trecut locuri §.1 munci
täranilor din aceea§ mo§ie ; yeti
putea vedea, dacä starea de lucruri
!titre proprietari sau arenda§i §i
intre tärani este ori nu normalä,
In inspectiunile ce sunteti obli-
gati de lege a face In fiecare co-
munä, vä yeti transporta, cu pre-
ferintA In comunele, dela cari nu
vi se vor fi notificat contracte de
invoeli, sau vi se vor fi notificat
contracte pentru arendAri de pA-
mant §i pentru munci In dispro-
portie cu intinderea cultivabilä a
mo§iei, §i cu populatia muncitoare
allatá pe mo§'te. Veti cerceta im-
prejurärile, §i :
Dovedind cä s'au dat täranilor
pämant sau cä s'au invoit sä mun-
ceascA §i muncesc, insä färä con-
tract scris §i autentificat, yeti de-
fed cazul judecätorului de ocol,
prin adresA formalä indicativä de
nutnele proprietarului sau arenda-
§uiui, de numele tuturor tAranilor
invoiti astfel, de Intinderea §i si-
tuatiunea aproximativa a päman-
tului ce li s'a dat sä cultive, §i
de muncile ce s'au obligat fArd
contract sä sAvar§eascA §i veti cere
sä determine, conform art. 52 din
lege, prin hotärire, conditiunile In-
voelei, chiar in cazul cand acele
invoeli verbale n'ar contine sti-
pulatiuni oprite de lege, sau peste
limitele fixate de Comisiunea re-
gionalä ; fiindcä legea nu ingAdu-
ie§te sA existe §i sA se punä in a-
plicare invoeli neconstatate prin
act scris §i formal, astfel de in-
voeli putand da na§tere la nett-
telegeri intre proprietar sau aren-
da§ §i intre muncitor, fie in tim-
pul executArei muncilor, fie la dij-
muire sau ráfuialà, neintelegeri,
vätämätoare bunei randuieli, ce este
www.digibuc.ro
9 Aprilie 1910 347
de dorit sä domneascä In tot tim-
pul intre ace§ti principali factori
ai bogätiei nationale.
Dovedind, in alte cazuri, cä nu
s'a dat de loc täranilor pamant de
culturä §i cA n'au fost invoiti la
munci, sau cA li s'a dat pAmant §i
munci In disproportie cu intinde-
rea mo§iei §i trebuintele lor, In a-
ceste cazuri spiritul legii vä cere
sä vä transformati in agenti mij-
locitori pentru stabilirea armoniei
intre pärti.Samsari cinstiti intre
tärani §i proprietari sau arenda§i,
yeti uza de toate mijloacele ce le-
gea vA pune la Indemanä §i mai
ales de sfat, spre a face pe pro-
prietari §i arenda§i sA InteleagA cat
este de pAgubitor pentru proprie-
tate a se läsa in lipsä de hranä
muncitorii depe mo§ie §i vitele for
§i ce urmäri ar avea Inmultirea ce-
lor desnAdajduiti §i färä cApAtaiu in
satele noastre.
In aceste privinte, mai ales, vä
rugärn sä n'aveti astampär Oa nu
veti fi izbutit a stabili, In toate lo-
calitätile, Intre pärti, intelegerea
pe care o dore§te legea.
In acest chip trebuie inteleasä
Indatorirea ce vä impune art. 79
prin cuvintele : sä examineze con-
tractele agricole.
Indeplinità, in cursul primAverii,
aceastä primä parte din serviciile
ce vA cere legea, veti inainta Con -
siliului, panA la sfir§itul lunii Maiu,
un raport amänuntit asupra acti-
vitätii d-voastre In aceastä privintä,
prin care, dand seamA de starea
generalä de lucruri cu privire la
incheierea contractelor agricole.
yeti semnala mo§iile In cari i Im-
prejurärile pentru cari nu s'a pu-
tut izbuti, cu toate stAruintele d-voa-
stre, a se ajunge la stabilirea bu-
nei intelegeri !nitre pärti.
In restul anului agricol yeti a-
vea de Indeplinit partea a doua
din serviciile ce vä cere art. 79
prin cuvintele : sä cerceteze con-
348 LEGI UZUALE. 9 Apri lie 1910
ditiunile tn cari se executd
voelile contractate si sá culeagd
,stiintele de cart va avea trebu-
intd.
Spre indeplinirea acestei pärti
de serviciu va trebui sà vizitati
cat de des mosiile din judetul
d-voastre i sä cercetati :
1. Dad mAsurAtoarea pämantu-
rilor date täranilor In arena sau
In muna pe bani se face sau s'a
fäcut potrivit celor prescrise de
art. 54 din lege si dad primarul
a dat curs legal reclamatiunilor ce
i se vor fi adresat In aceastä pri-
vinti, conform art. 56, supunând
d-voastre, potrivit dreptului ce vi
recunoaste alin. ultim de sub art.
77 din lege, In caz de refuz din
partea primarului, chestiunea in
judecata judeatorului de ocol, ce-
rând In acelas timp judeatorului
de a aplica i primarului recalci-
trant pedepsele preväzute de art.
104 din lege.
2. Dacä registrele preväzute de
art. 75 si 77 sunt tinute in regulä
and explicatiuni i land mäsuri
de indreptare and erorile ce veti
constata ar proveni din neprice-
pere i deferind cazul judecitoru-
lui de ocol, spre a pedepsi pe vi-
novati, and yeti constata cä ne-
regula tinerii acelor registre izvo-
riste din rea credintA. In acelas
chip veti proceda i In privinta
registrelor tinute conform art. 76
de proprietari sau arendasi, pe cari
aveti dreptul a le cercetati, de
vreme ce art. 79 vä IndatoreazA
sä culegeti toate stiintele de cari
aveti trebuintä, spre constatarea
conditiunilor In cari se executA
contractele agricole. Refuzul pro-
prietarului sau arendasului de a vä
infAtisa registrele, constatat prin
proces-verbal, constitue lnaintea
judecätorului de ocol prezumti-
unea de netinere In regulä a acelor
registre. Neregulä preväzutä i pe-
depsitä de art. 108 din lege.
www.digibuc.ro
3. Daci chemarea datornicilor la
lucru, pentru care s'au invoit cu
contract, se face de cAtre autori-
tatea comunali In conditiunile
cu urmärile preväzute de art. 92
urmätorii din lege. In aceastä
privintä vä yeti folosi de orice tre-
cere a d-voastre prin veri o comunä,
spre a da autoritätii comunale cele
mai Intinse explicatiuni, atAt asu-
pra formalitätilor de Indeplinit pen-
tru chemare la lucru, cat i asupra
constatärii nevointii tiranului de a
fi urmätor si a pagubelor pricinuite
prin neindeplinirea muncii ce s'a
obligat a sävarsi : Indemnand pe
acele autoritAti sä fie cat de rigu-
roase In aceastä privinti ; fiinda
legea Invoelilor agricole doreste
tot atat de mult de a ocroti pe
täran In potriva asupririlor ce i se
fac, cat doreste a-1 deprinde sä-si
respecte i sä-si indeplineasa obli-
gatiunile ce ar fi contractat.
In timpul avarsirii muncilor ce
nu sufere Intarziere, cum este se-
ceratul, sunteti datori a indesi in-
spectiunile si a vä transporta cu
preferintä In comunele unde vi se
vor semnala de atre autoritäti sau
prin reclamatiuni particulare, cä
chemarea i iesirea datornicilor la
lucru ar Intampina dificultäti sau
s'ar face In potriva legii.
Tot astfel sunteti datori a vä
transporta fArà Intarziere In comu-
nele In cari vi se va semnala ci
dijmuitul grAului i altor päioase
nu se face In conditiunile stipulate
prin contract, sau nu se face In
termenele preväzute prin art. 4
din lege, i, constatand abaterile,
veti solicita, prin adresi formalä,
pe administratorul de plasä si pro-
cedeze, conform legii si, peat se
va putea, In cazuri mai de seamä,
chiar in prezenta i cu asistenta
d-voasträ.
Despre aceste cercetäri i despre
rezultatul incidentelor ce yeti fi a-
vut de rezolvit In toate aceste pri-
 LEG1 UZUALE. 10 Aprilie 1910
vinte in cursul executärii munci-
lor, yeti mentiona In registrul re-
pertor, recomandat mai sus, si le
veti consemna in raportul ce veti
inainta Consiliului despre aceste
operatiuni panä la sfarsitul lunii
August, urmând dupä aceleasi nor-
me si In trimestrul urmAtor, In
care veti avea de priveghiat cule-
sul i dijmuitul porumbului si fa-
cerea semänäturilor de toamnä.
In timpul iernii, grija d-voasträ
trebuie indreptatä asupra operatiei
räfuielii si a afisärii listelor de rä-
mäsite, dela regularitatea drora
depinde in cea mai mare parte a-
tingerea scopului urmärit de lege.
Cu prilejiul inspectiunilor ce veti
face In timpul iernii, veti cerceta :
dad taranii au fost socotiti In ter-
menele prevAzute de art. 85 din
lege, invitând, In caz contrariu,
pe primar a proceda conform art.
87 ; dad rifuiala s'a urmat dupä
normele prescrise de art. 80 si ur-
torii din lege, si in caz contrariu,
veti invita pe primar a refuza le-
galizarea i afisarea listelor de rä-
mäsite provenite din räfuialä ne-
legala, prevenindu-i cä procedand
altfel ar savarsi faptul de inregis-
hare de acte abätute dela lege,
fapt prevAzut i pedepsit de art.
105 din lege si cä ar fi tot atat
de vinovati i pedepsiti pentru le-
galizarea unei liste de rämäsite in-
cheiate In neregulä, pecat ar fi
de vinovati i pedepsiti conform
art. 104, pentru refuzul de legali-
zare i afisare a unei liste de rä-
mäsite incheiatà dupä formele ce-
rute de lege.
Dupä cum vedeti, sunt nume-
roase l grele serviciile ce vä cere
1. AceastA Lege interpretativt, publi-
catä in Monitorul Oficial No. 9 din 10
Aprilie 1910, a fost votata de Senat" in
sedinta dela 26 Mantle 1910, iar de Ca-
mera"' in aceea dela 6 Aprilie 1910. A se
vedea la ordinea lor cronologica: Legea
pentru regularea proprietatii imobiliare
In Dobrogea" din 3 Aprilie 1882 (cu mo-
www.digibuc.ro
349
legea. Nädäjduirn, insä, cA, p:4-
trunsi de Insemnätatea misiunii ce
vä este Incredintata, yeti pune toatá
priceperea i sârguinta trebuincioa-
sä pentru indeplinirea acestei mi-
siuni.
De altfel, consiliul va intreprinde
prin membrii säi, cu Incepere din
luna Maiu, inspectiuni prin cornu-
nele rurale, spre a-si da seama cum
fiecare din d-voasträ pricepe sä-si
Indeplineasd datoria.
LEGE
['warn interpretarea art. 9, alin. I; 14
26, 28, alin. VI. 29, attn. I o 32, attn.
VII; pentrn modificarea art. 14, 24,
27 si 28 Si pentrn suprimarea art.
22, 23, 28, alin. II si 29, alin. II
din legea pentrn regnlarea pro-
prietaIii imobiliare lii Dobro-
gea dela 3 Aprilie 1882, im.
prenni ea diferitele modifi-
earl ce i s'an atlas prin
legile din 10 Martie 1884,
17 Fevrnarie 1885, 11
lank+ 1889, 20 qi 25
Main 1893 si 4
Aprilie 1908
DIN 10 APRILIE 1910.
1. Art. 9, alin. I, se interpre-
teazä in modul urmätor :
Aceste dispozitiuni se aplich
acelor locuitori sau mostenitorilor
lor, a cäror titluri au fost verificate
si admise, dar cari erau lipsä din
Dobrogea atunci când s'a fäcut
parcelarea individualä In localita-
tea unde li se recunoscuse dreptul
la pämânt. Prezenta In Dobrogea
a acestor locuitori se dovedeste
numai cu chitantele de plata im-
pozitului personal, pentru tot tim-
pul dela prornulgarea legii din 3
Aprilie 1882 si panä la parcelarea
dif, din 1884, 1885, 1889 si 1893) In vol.
II pag. 658, si regulamentul ei din 8 Iunie
1881, Vol. 11 pag. 723. De asemenea
Legea pentro interpretarea art. 95 at. I
din legea pentru instrdinarea bunurilor
Statului" din 4 Aprilie 1908, Supl. I pag.
480.
350 LEGI UZUAL E. 10 Apri lie 1910
individualà. Orice alt mod de do-
vadà este prohibit.
2. Art. 14 se interpreteazä In
modul urmätor:
Ei pot fi deposedati pe calea
administrativä §i Statul inträ In
posesiunea acestor terenuri, fàrà
ca sä fie obligat a face punere In
Intarziere, somatiune sau judecatä
färä ca In prealabil sä fie ne-
voit a urmäri incassarea ratelor, fie
In baza legii de urmärire, fie in
alt mod.
Deposeclarile deja efectuate In
baza art. 14 sunt §i rätnan vala-
bile.
3. Art. 26 se interpreteazä In
modul urmätor :
Ministerul agriculturii §i dome-
niilor are dreptul de a rezilia ac-
tele de vanzare färä somatiune,
punere In Intarziere sau judecatä
§i a deposeda pe cale administra-
tivä pe toti cumpärätorii de loturi
mici, fie panä la 10 hectare indu-
siv, preväzute In acest articol, fie
de 10 hectare combinate cu alte
loturi panä la suprafata totalà de
25 hectare, preväzute In art. 27
din legea din 3 Aprilie 1882, cari
nu s'au stabilit In Dobrogea, sau
cari, de§i stabiliti, nu vor fi limas
In permanentä §i efectiv la tere-
nurile cumpärate ; precum §i pe
acei cari vor fi posedand prin altii
In bazd de procuri, contracte de
antichresä, de arendare, sau odce
fel de acte, sub odce titlu, cons-
titutive de drepturi reale sau per-
sonale asupra unor asemenea loturi.
Stabilirea permanentä §i efectivä
in Dobrogea nu se poate dovedi
cleat prin chitantele de plata im-
pozitului personal pe tot timpul
posesiunii invocate. a-ice alt mod
de dovadä este prohibit.
Sunt nule de drept toate Instra-
inärile Mt* sau deghizate de a-
semenea loturi, §i ministerul agri-
culturii §i al domeniilor poate de-
poseda pe cale administrativä pe
www.digibuc.ro
orice alt detinätor deck cumpä-
rätorul primitiv sau mo§tenitorii
säl legali cari ar poseda aceste te-
renuri In virtutea oricärui fel de
act de Insträinare cu titlul oneros
sau gratuit, fie chiar deghizat sub
formä de procuri, contracte de a-
rendare, de antichresä, sau orice
alte acte constitutive de drepturi
reale sau personale.
Se excepteazä cumpärätorii de
asemenea loturi, cari ei In§i§i a-
veau capacitatea cerutä de aceastä
lege pentru a putea dobandi lo-
turi mid §i cari vor dovedi cä atat
autorii lor cat i ei, fiecare pe tim-
pul cat au stäpanit, au fost stabiliti
efectiv In Dobrogea. Dovada sta-
bilidi se va face in .modul arätat
la alin. II din articolul de fata.
Se pot arenda Insä numai pe
cate 3 ani, terenurile de aceastä
naturä apartinand väcluvelor sau
infirmilor, interzi§ilor §i minorilor,
cari au alti tutori cleat until din
pärinti.
Nu dispenseazä de obligatiunea
de a fi locuit sau de a locui lu
Dobrogea, nici functiunea proprie-
tarului sau a sotului säu, afarà de
functiunea de preot sau Invätätor
§i de obligatiunea de a face ser-
viciul militar.
Deposedarea fäcutä de Minister
se dovede§te fie prin procesul-ver-
bal incheiat de un agent al Sta-
tului, fie prin ordinul dat de Mi-
nister pentru Inchiderea debitului,
fie prin ori §i ce act al Ministe-
rului, care aratä intentia de a re-
zilia sau deposeda.
Deposedärile deja fäcute de mi-
nister pentru unul din motivele
arätate mai sus §i constatate In
modurile expuse prin acest articol
sunt l räman valabile.
Dispozitiunile acestul articol se
aplicA tuturor celor ce vor fi cum-
pärat pe numele lor, sau prin per-
soane interpuse, mai mult de un
lot mic.
 1.101 UZUALE. 10 Aprilie 1910
4. Articolul 28, alin. VI, se in-
terpreteazA in modul urmkor :
Platile partiale, fie fäcute direct,
fie fäcute prin imputare, pe baza
dispozitiunilor alin. VI al acestui
articol din legea modifintoare pro-
mulgatA la 10 Aprilie 1893, nu se
tin in seaml dent atunci când si
diferenta pAnä la completarea ra-
tei anuale este plAtitä.
In caz contrariu, rata anualä este
consideratä ca datoritA In intregul
ei, din punctul de vedere al apli-
carii art. 45 din legea pentru vân-
zarea bunurilor Statului i räscum-
pkarea embaticurilor din 7 Apri-
lie 1889.
5. Articolul 29, alin. I, se in-
terpreteazA In modul urmätor:
Acest termen fiind pentru cum-
pärätori numai amânarea plätii pre-
tului, nu se aplin dent acelora
cari vor fi cumpärat dela Stat lo-
turi, In interval dela 3 Aprilie
1882 pârtA la 3 Aprilie 1885, so-
cotit pentru fiecare dela data cum-
pärärii fAcutä in acest interval, asa
cA ultimul termen de amânare a
plätii a expirat la 3 Aprilie 1888.
Plätile fäcute InAuntrul termenu-
lui de amânare constituesc o re-
nuntare din partea cumpärätorului
la beneficiul acestui termen, asa
cä din momentul ce a plätit o ratä
incep sA curgA celelalte pAnä la
achitarea integralA a pretului.
6. La articolul 14, pe lângA in-
terpretarea dela art. 2, se adaugd
urmAtorul aliniat:
Dela promulgarea acestei legi
nici o deposedare pentru neplata
ratelor terenurilor recunoscute nu
se va putea face deck aplicându-
se posesorilor gradele de urtrikire
prevazute de legea de urmärire.
7. Articolul 24 se suprirnä si se
inlocueste cu urmAtorul :
Intinderea de izlaz, care fusese
cedatA gratuit obstei locuitorilor
ttece in proprietatea comunei In
Intinderea i starea ei actualä
www.digibuc.ro
351
nu va putea servi deck la spori-
rea vetrei satelor, iar pAnä atunci
numai ca izlaz.
PAdurea si locurile rezervate
pentru impAdurire, pe baza art. 23
din legea din 3 Aprilie 1882, fie
cA au fost sau nu impädurite,
trec in proprietatea Statului, färä
nici un drept de despAgubire.
S. Articolul 27 se suprimä
se inlocueste cu urmkorul :
CrescAtorii de vite cari, la par-
celarea din anii 1884-1887, au
cumpärat loturi mid pe alte nume
deck ale lor i cari de atunci
pAnA la promulgarea acestei legi
au continuat a le stäpAni neIntre-
rupt, dovedind cu originalele chi-
tante de plata fonderei si a rate-
lor cA el au plAtit aceste dki, vor
putea fi recunoscuti ca proprietari
ai loturilor ce stäpAnesc, cu obli-
gatiunea de a pläti câte 100 lei de
fiecare hectar ce nu ar fi fost cum-
pärat pe numele lor propriu si
färä a li se tine in seamä orice
platä ar fi fäcut Oa in prezent,
totalä sau partials& cu privire la
loturile dobAndite prin persoane
interpuse.
O comisiune numitä de minis-
terul agriculturii si al domeniilor
va verifica toate loturile cari se
vor gäsi in aceastä categorie, iar
lucrarea ei confirmatä de minister
va constitui titlul de proprietate
pentru actualii detinätori si tot in
baza ei se vor executa, conform
legii de urmärire, la plata pretului
de 100 lei hectarul. Deciziunea
ministerului, cuprinzAnd numele
economilor de vite, a persoanelor
interpuse, a suprafetelor recunos-
cute ca proprietate a acestor eco-
nomi si a localitätii unde se gä-
sesc situate loturile, se va publica
in Monitorul Oficial".
Pretul de 100 lei hectarul se va
plAti in termen de trei ani dela
promulgarea acestei legi, in rate
anuale i egale.
 351 LEGI UZIJALE.
Pretul de 100 lei hectarul se
reduce la 90 lei hectarul pentru
acei cari 11 vor pläti integral, In
termen de sase luni dela promul-
garea acestei legi.
Dispozitiunile art. 45 din legea
vânzkii bunurilor Statului si räs-
cumpärarea embaticurilor din 7
Aprilie 1889 se aplicä i acestor
curnpärätori.
Persoanele de al ckor nume
s'au servit acesti economi de vite
pentru a cumpka loturile mid,
sunt i rämän deposedate definitiv
prin efectul acestei legi, de loturile
cumpárate pe numele lor.
Ei nu au nid o actiune, nici de
revendicare, nici de despAgubire
contra Statului.
9. Articolul 28, alin. I, III, IV
§i V se inlocuesc cu urmAtoarele:
Pretul vânzärii va fi de 350 lei
hectarul calitatea I, de 250 lei hec-
tarul calitatea II, de 150 lei hec-
tarul calitatea HI.
Loturile ce se vor vinde nu pot
fi mai mari de 10 hectare, iar
plata se va face In termen de 30
ani dela cumpkare. Vânzarea nu
se poate face deck ckre agricul-
torii români, cultivatori manuali
de pämânt, stabiliti efectiv In Do-
brogea. Un regulament special va
determina conditiunile ce trebuiesc
sä 1ndeplineascä cumpärätorii unor
asemenea loturi.
Plata ratelor se va face 1ntr'un
singur termen, la 1 Septemvrie In
fiecare an.
Implinirea se va face conform
legii de urmkire.
Pläyle partiale, fie Matte direct,
fie fäcute prin imputare pe baza
dispozitiunilor alin. VI ale acestui
articol din legea modifickoare pro-
mulgatä la 10 Aprilie 1893, nu se
tin in seamä deck atunci când
I. Aceastä Lege publicatd in Moni-
torul Oficial" No. 10 din 11 Aprilie 1910,
a fost votatä de Camera" in sedinta dela
29 Martie 1910, iar de Senat" in aceea
www.digibuc.ro
11 Aprilie 1910
§1 diferenta Oa la completarea
ratei anuale este plätitä. In caz
contrariu rata anualä e consideratä
ca datorità In Intregul ei, din punc-
tul de vedere al art. 45 din legea
pentru vânzarea bunurilor Statului
räscumpärarea embaticurilor din
7 Aprilie 1889.
JO. Articolele 22 si 23 in Intre-
gul lor, precum si aliniatele II de
la articolele 28_ si 29 se suprimä.
11. Articolul 32, alin. VII se in-
terpreteazä In modul urmätor :
Actele de Impartealà incheiate
de comisiunea ce se va Intocmi
vor avea deplinä putere ca o ho-
tärlre judecätoreascä definitivä, fatä
de oricine i opozabilä tuturor.
LEGE
Pentru modificarea nnor artleole din
legea generall de pensinni
DIN 11 AMUR 1910.
Art. unic.La art. 2, 21, 21,
26, 46, 50, 52 i 54 se intro-
duc urmätoarele modificäri :
Art. 2, § I, lit. e (aliniat nou).
Ofiterii I asimilatii lor, cari au
fácut campania din 1877-1878 si
li s'au regulat drepturile la pensie
lithe 1 Aprilie 1901 si 1 Aprilie
1908, au drept la rectificarea pen-
siei lor In urmätoarele conditiuni:
Cuantumul pensiei se va stabili
tot asupra mediei soldei gradului
ce au avut in cei din urmä doi
ani ce au precedat retragerea din
armatä. Calculul, Insä se va face
asupra soldei gradului corespun-
zätor, astfel cum era preväzut In
bugetul de cheltueli al Statului pe
anii 1900-1901.
Rectificarea se va face de comi-
sia de pensii i va avea efect nu-
mai dela data cererii si in nici un
caz lnainte de 1 Aprilie 1910.
dela 7 Aprilie. A se vedea la ordinea sa
eronologicd Legea generald de pensiuni"
din 27 Martie 1909 si Regulamentul" ei
din 25 Aprilie 1909, Supl. II pag, 282 t 396.
 LEGI UZUALE. 11 Aprilie 1910
Art. 21 (alin. I). Functionarul
care a ocupat functiuni la epoce
diferite, la Stat, judge, comune
urbane si la administratiile de u-
tilitate publicä, preväzute in pre-
zenta lege, îi va regula dreptul
la pensie pe baza legii de fata,
tinându-se In seamä i adunându-
se timpul servit In acele functiuni
dacä retributiile lor au fost supuse
la retined pentru pensie.
(Min. III nou).Medicii, prole-
sod la facultätile de medicinä,
cari In acelas timp sunt si medici
la spitalele administratiilor de uti-
litate publicä, pot sä-si reguleze
drepturile la pensie la fiecare Cassä
de pensii unde a värsat rginerile
sä primeascä acolo acele pensii
(Stat, Eforia spitalelor civile din
Bucuresti i Epitropia Sf. Spiridon
din Iasi), färä a fi obligati sä op-
teze pentru una din pensii.
Art. 24.Aliniatele 1 si II rä-
mân nemodificate.
(Alin. III).La aceastä dispozi-
tie fac exceptie functionarii intrati
In serviciu Inainte de 22 Fevruarie
1902 si cei ce se vor afla In pre-
vederile art. 3 ; acestora li se vor
tine In seamä, la regularea drep-
turilor la pensie, tot timpul servit
pentru care li s'au fäcut relined.
Art. 26 (alin. I). Infirmitätile
rezultând din cauzele preväzute la
art. 3, lit, a, se vor constata din
oficiu, sau dupä cererea celor in-
teresati, cel mai târziu in termen
de trei luni dela accident sau de
la actul de curaj sau devotament,
sub pedeapsa pierderii drepturilor
cari decurg din asemenea infirmi-
täti.
Art. 46 (alit'. 1I).Orice func-
tionar public care face parte din-
tr'o administratie a cärei lege or-
ganica nu prevede limitä de vârstä,
poate sä fie pus din oficiu in re-
tragere la vârsta de 52 ani spre
a-si putea regula drepturile la pen-
sie, dacä administratia de care de-
C. HAMANGIU. Suplimentul
www.digibuc.ro
353
pinde gäseste cg aceasta este in
interesul serviciului si dacä func-
tionarul are minimum 15 ani de
serviciu, dintre cari cei din urmä
5 ani neintrerupti in adrninistratia
din care face parte.
Art. 50, lit. b (alin. II).Reti-
nerile nu se aplicä diurnelor de
50 lei lunar sau mai midi când nu
sunt ca accesodi pe lângä leafg,
precum si diurnele functionarilor
plätiti din fonduri globale, far nu
din articol special de personal.
Se excepteazä inginerii, conduc-
todi si functionarii plätiti lunar In
serviciile de constructiuni si lucräri
publice fäcute din credite speciale,
cu obligatiunea pentru autoritätile
cari fac asemenea lucräri sä tri-
meatä in fiecare an pentru control
ministerului de finante un stat
de personalul ce intrebuinteazä cu
retined pentru pensie.
Art. 50, lit f. Retinerile de
40/o asupra tuturor pensiilor ofite-
rilor cari au fäcut campania peste
Dunäre sau pe malul Dunärii In
1877-1878, si de 140/o asupra tu-
tutor celorlalte pensii sub mice
denumire ; retinerile de 40/o se a-
plick cu lncepere dela 1 Aprilie
1909, si asupra pensiilor transmise
vdduvelor si copiilor ofiterilor din
aceastä categorie.
Retinerile de 40/o se vor aplica,
cu incepere dela 1 Aprilie 1910,
si ofiterilor din categoria de mai
sus, cari si-au regulat drepturile
la pensie ca functionad civili, cu
conditie insä ca majoritatea anilor
pe baza cärora primesc pensie sä
fi fost serviti In armatä.
Art. 52, lit. f.Indemnitatea co-
misiunii insärcinatä cu constatarea
drepturilor la pensie, care se fixeazd
la 25 lei pe zi de sedintä pentru
fiecare membru, far a membrilor
comisiunilor medicate, afarä de
medicul curant, la 15 lei pe zi de
sedintä.
Art. 54.Pensiunile deja eon-
12
354 LEGI UZUALE. 13 Aprilie 1910
statate i Inscrise In virtutea legi-
lor anterioare, precum §1 a statu-
telor cäilor ferate, fie cä titularii
§i-au exercitat sau nu drepturile,
vor continua a fi servite conform
titlurilor ce posedd ; totu5, retine-
rile de 150/o, 170/o, 180/o,
210/o 5i 230/o asupra pensiilor li-
chidate inainte sau dupä 22 Fe-
vruarie 1902, se reduc la 140/o cu
Incepere dela 1 Aprilie 1910.
Dispoziliuni tranzitoril.
Legea de fata se va aplica cu
tncepere dela 1 Aprilie 1910.
CONVENTIUNER de COMERC1U
Dintre Romania yi Suedia
DIN 13 APRIL1E 1910.
1. Va fi deplinä 5i intreagä li-
bertate de comert 5i de naviga-
tiune Intre cele douä State con-
tractante.
Supu5ii unuia din cele
State contractante stabiliti In cel-
alt sau §ezand timporar acolo,
se vor bucura, In ce prive5te face-
rea comertului §i a industriei, de
acelea§i drepturi 5i nu vor fi su-
pu§i la nid un impozit mai ridi-
cat, sau altul, decal nationalii. Ei
se vor folosi, sub toate privirile
acestea, pe teritoriul celuilalt Stat
de ace1ea5i drepturi, foloase, imu-
nitäti 5i scutiri ca l supu§ii täril
celei mai favorizate.
Este Insä Inteles cä stipulatiu-
nile ce preced nu abat nimic dela
legile, ordonantele 5i regulamen-
tele speciale In materie de stabi-
lire de comert, de industrie 51, de
politie, cari sunt sau vor fi In lu-
crare In fiecare din cele douä State
5i aplicabile tuturor sträinilor.
1. Aceasti Conventiune" publicatä in
Monitorul Oficial" No. 11 din 13 Apri-
11e 1910, a fost voted de Camera in *e-
dinta dela 9 Martie 1910, lax de Senat
www.digibuc.ro
2. Toate lucrurile, produse ale
pämantului sau ale industriei Ro-
mâniei, cari vor fi importate in
Suedia, §i toate lucrurile, produse
ale pätnantului sau ale industriei
Suediei, cari vor fi importate In
190/o, Romania, destinate sau pentru con-
sumatiune, sau pentru punerea In
antrepozite, sau pentru reexportare,
sau pentru tranzit, vor fi supuse,
pe timpul duratei conventiunii de
fatä, la tratamentul acordat natiunii
celei mai favorizate 5i, In deosebi,
nu vor fi supuse la taxe nici mai
rid icate, nici altele decat cele puse
pe productele sau pe märf unIe
natiunii celei mai favorizate.
1
La exportare pentru Romania
nu se va percepe In Suedia, 5i la
exportare pentru Suedia nu se va
percepe In Romania, taxe de ie§ire
altele, nici mai ridicate decat la
exportarea acelora5i lucruri pentru
tara cea mai favorizatä sub aceastä
privintä.
Fiecare din partile contractante
cloud se Indatore§te deci a face sä se
foloseascd cealaltä, Indatd, de mice
foloase sau scäderi de taxe pe cari
le va fi acordat deja sau pe cari
le-ar putea acorda In urmä, cu
privire, la cele ardtate, unui alt
Stat.
3. Certificate de origine vor
putea fi cerute de fiecare din pär-
tile contractante In cazul cand clansa
ar fi stabilit taxe diferenti ale dupä
originea märfurilor, sau pentru
motive privitoare la statistica co-
mercialä.
Pärtile contractante se Inda-
toresc de a nu Impiedica intru
nimic comertul reciproc al celor
cloud tad prin proibitiuni la import,
la export sau la tranzit.
Exceptiuni la aceastä regula,
Intrucat ele vor fi aplicabile tu-
fn aceea dela 26 Martie 1910. Schimbul
actelor de ratificare a acestei convenfiuni
a avut loc la Berlin la 9 22 Aprilie 1910.
 LEGI UZUALE. 13 Aprilie 1910
turor tärilor sau tärilor ce se vor
gäsi In conditiuni identice, nu se
vor putea face decat In cazurile
urmatoare :
1. In Imprejuräri exceptionale,
cu privire la proviziunile de räs-
boiu;
2. Pentru motive de sigurantä
interioarä a Statului ;
3. Pentru motive de politie sa-
nitarä sau pentru a impiedica räs-
pandirea epizootiilor, sau nitnicirea
plantelor In deosebi prin insecte
sau pfin paraziti stricatori;
4. In vedere de a intinde si la
märfurile sträine sir/fibre proibi-
liunile sau restrictiunile stabilite
min I egile interne fa tá de pro ductiu-
nea, vanzarea sau transportul mär-
furilor indigene ;
5. Pentru märfurile cari sunt
sau vor fi obiectul unui monopol
al Statului.
5. Bastimentele române si in-
cArcätura lor vor fi tratate /n Su-
edia si bastimentele suedeze si
lor vor fi tratate in
incArcaitura
Romania cu totul pe acela§ picior
ca si bastimentele natiunii celei
mai favorizate.
Nationalitatea bastimentelor va
fi recunoscutä, de o parte si de
alta, dupä legile si regulamentele
particulare ale fiecaruia din Sta-
tele contractante, prin titlurile si
patentele liberate cäpitanilor, pa-
tronilor sau coräbierilor de catre
autoritätile competente.
6. Stipulayunile conventiunii de
fatä nu se apnea foloaselor cari
sunt sau cari ar putea fi acordate
de una din inaltele pärti contrac-
tante Statelor limitrofe pentru a
inlezni traficul de fruntarie, cat
timp aceleasi foloase nu vor fi
intinse si la alte State.
7. Conventiunea de fatä va fi
ratificatä, iar ratificárile vor fi
schimbate la Berlin peck se va
putea mai curând.
Ea va intra in lucrare la cinci-
www.digibuc.ro
355
sprezece zile dupa schimbul rati-
ficärilor.
Pärtile contractante Isi rezervä
fiecare dreptul de a denunta in
odce timp conventiunea de fata,
Instiintandu-se cu douäsprezece
luni d'inainte.
Spre credinta drora, plenipo-
tentiarii respectivi au semnat con-
ventiunea de fatä §i au pus pe
dânsa sigiliile lor.
Fäcut in Indoit exemplar origi-
nal la Berlin, la 18 Fevruarie 3
Martie o mie nouä-sute-zece.
PROTOCOL FINAL.
In momentul de a proceda la
semnarea conventiunii de comert,
incheiatä astäzi Intre Romania si
Suedia, plenipotentiarii subsemnati
au declarat In comunä Intelegere,
ca stipulatiunile conventiunii de
fatä, nu se aplicä concesiunilor
speciale ingaduite sau cari vor fi
Ingäduite de Suedia supusilor nor-
vegieni, societätilor comerciale, in-
dustriale si financiare, - precum §i
märfurilor norvegiene, tat timp
aceleasi concesiuni nu vor fi in-
gäduite si supusilor, societätilor
sau märfurilor unui alt Stat.
Aceastä. declaratiune va face
parte integrantä din conventiunea
insäsi.
Spre credinta carora, plenipo-
tentiarii respectivi au semnat pro-
tocolul final de fatä si au pus pe
dânsul sigiliile lor.
Fäcut in indoit exemplar origi-
nal la Berlin, la 18 Fevruarie (3
Martie) 1910.
356 LEGI LIZUALE. 13 Aprilie 1910
LEGE1
Pentrn modlRearea art. 27 si 46 din
Loges eassei rnrale
DIN 13 APR1LIE 1910.
27.1n cazul In care clädirile si
instalafiunile unei mosii nu ar ti
trebuincioase destinafiunilor de mai
sus, sau nu ar putea fi Intrebuin-
fate cu folos de asociatiunile fä-
ränesti, ele se vor vinde prin li-
citafiune publicä, fie singure, fie
constituindu-se imprejurul lor un
lot de o Intindere de maximum
150 hectare.
CAnd valoarea clädirilor si in-
stalafiunilor fixatä de cAtre consi-
liul de administrafie, care urmeazä
sä finä seamä si de evaluarea fä-
cutä la cumpärarea mosiel, va fi
mai mare de 50000 lei, sau In-
tinderea lotului ce se va forma va
fi mai mare de 50 hectare, licita-
fiunea se va fine fie la tribunalul
Ilfov, fie la acela al situaliunii
imobilelor.
In publicafia de vânzare se va
aräta situaliunea imobilelor puse
In vânzare, preful dela care va
incepe licitafiunea, tribunalul Ina-
intea cäruia se va face vânzarea,
precum si ziva si ora licitafiei.
Vânzarea nu se va efectua de-
cAt dupA treizeci zile libere dela
inserfiunea In Monitoral Oficial
a publicafiunii de mai sus §i dupä
afisarea ei In acelas termen la
tribunalul situafiunii imobilului, Ia
tribunalul Inaintea cAruia se va
fine licitafiunea si la primäria co-
munei In care se aflä situat imo-
bilul.
Ordonanfa de adjudecare nu va
fi supusä recursului In casafiune.
Când valoarea clAdirilor si in-
stalafiunilor va fi mai micd de
1) Aceastä Lege" publicatil in Moni-
toral Oficial" No. 11 din 13 Aprilie 1910,
a fost votat5. de Camera' in sedinla dela
4 Aprilie 1910, iar de Senat in aceia dela
5 Aprilie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologica Legea pentru infiiniarea ca-
www.digibuc.ro
50000 lei, sau Intinderea lotului
format va fi mai micä de 50 hec-
tare, licitafiunea se va putea fine
fie la sediul Cassei rurale, fie la
primäria comunii situaliunii imo-
bilului, conform unui regulament
special ce se va intocmi.
In toate cazurile de vânzare prin
licitafiune, preful se va depune de
adjudecatari, fie integral, fie In
mai multe anuitAfi, dupä deciziu-
nea consiliului de administrafie
menfionatä In publicafiunea de
vânzare, färä Insd ca anuitatea sä
fie mai micä decât o zecime din
preful adjudeckii In 10 ani.
In toate cazurile de mai sus,
vânzarea nu rämâne definitivä de-
ck dupä aprobarea consiliului de
administrafie.
16. Locurile cari, prin natura,
intinderea ori situafiunea lor, nu
ar fi comod parcelabile, precum si
acelea cari ar putea fi utilizate ca
locuri de casä In Intindere de
maximum 2000 metrii patrafi si
pentru alli locuitori deck cum-
pArAtorii de loturi, sau, in fine,
locurile cart cu ocaziunea Impär-
firii unei mosii, vor fi rämas ne-
cumpärate de färani, se vor putea
vinde In loturi de o Intindere pânä
la 50 hectare, cu licitafiune pu-
blicA, la sediul cassei rurale sau la
primäriasituafiunii imobilului, con-
form regulelor dela art. 26 si cu
condifiune ca cumpArätorul sä nu
aibä altä proprietate mai mare de
25 hectare.
La cumpärarea acestor loturi se
va da preferinfä absolvenfilor scoa-
lelor de agriculturä superioare.
Vânzarea nu rAmâne definitivA
decât dupä aprobarea consiliului
de administrafiune.
ssei rurale" din 4 Aprilie 1908. (Supl. I
pag. 466) si Statutele" ei din 18 Maiu
1908 (Supl. I pag. 722). De asetnenea si
Legea" din 21 Decemvrie 1908, Supl. 11
pag. 148.
 LEGI UZUALE 14 Aprilie 1910
LEGE1
Pentrn acordarea drepturilor politice
locnitorilor din jndetele Constants
Tulcea.
(Legea din 19 Aprilie 1909
cu ultimele modificAri)
DIN 14 APRILIE 1910.
J. Se acorcIA locuitorilor din ju-
delete Constanta i Tulcea, dupA
distinctiunile de mai jos, intregi-
mea drepturilor politice recunoscute
românilor prin Constitutiune. (Le-
gea din 1909).
2. Fiecare din aceste judete va
alege eke doi deputati in cote-
giul I i cAte unul in colegiile
5i Ill, precum 5i cAte doi sena-
tori In colegiul I 5i unul in co-
legiul II.
Colegiile electorale se vor con-
stitui conform art. 59, 60, 61, 68
5i 69 din Constitutiune.
3. Vor avea intregimea dreptu-
rilor politice, deci 5i dreptul de
alegätor :
a) Locuitorii cetäteni otomani
cad aveau domiciliul real In ju-
delete Constanta i Tulcea In ziva
de 11 Aprilie 1877 5i descendentii
lor, chiar cei näscuti in urtnA, in-
truck vor proba cA nid unii, nici
altii n'au emigrat sau nu s'au bu-
curat de vreo protectiune strAinä.
Pentru descedentii minori ai lo-
cuitorilor preväzuti la alin, a, ce-
refile de a li se recunoa5te call-
tatea de cetätean român, conform
prezentei legi, se vor face de tu-
tori, i In lipsa lor, de primarii
comunelor unde ei domiciliazä ;
b) ROtrIânii din orice Stat, fArA
privire cAtre locul na5terii, pro-
prietari de imobile in judetele
1) Aceastä Lege' este in realitate tot
aceea dela 19 Aprilie 1909, (Supl. II pag.
392). Ea a suferit importante modificäri
prin Legea" dela 14 Aprilie 1910, publi-
catt In Monitorul Oficial" No. 12 din 14
Aprilie 1910. In Monitorul Oficial No.
13 dela 15 Aprilie 1910 s'a publicat aceastä
www.digibuc.ro
357
Constanta i Tulcea 5i domiciliati
acolo In ziva promulgärii legii de
fatä, Intruck ei ar fi declarat cA
renuntä la ofice protectiune sträin5.
Copii minori ai acestor români
urmeazä conditiunea pärintilor lor.
Declaratiunea de renuntare la
protectiunea strAind se poate face
In tot timpul pAnä la expirarea
termenului pentru introducerea ce-
rerilor de inscriere In primele liste
electorale prevAzute de aceastA
lege, fie la tribunalul judetului sau
la judecätoria de:ocol, fie la co-
misiunile instituite pentru Intoc-
mirea acestor prime liste electo-
rate, prin chiar cererea pentru acor-
darea drepturilor politice.
Cererea pentru acordarea drep-
turilor politice implicA virtual re-
nuntarea la orice protectiune sta.
inA. (Legea din 1910).
4. Pentru intocmirea primelor
liste electorale se instituesc pen-
tru aceastä singurä datA douA co-
misiuni, unaryentru judetul_Con-
stanta, alta pentru judetul Tulcea,
compuse fiecare din : prefectul
judetului, un membru al Curtii de
apel din Galati 5i pre5edinte1e tri-
bunalului local.,
In caz de impiedicare, membrii
comisiunii vor fi Inlocuiti in tim-
pul absentei lor precum urmeazä :
Membrul Curtii de apel printr'un
alt membru delegat de primul-pre-
5edinte al Curtii.
Prefectul judetului prin vreun
inspector administrativ sau pre-
fect de judet, delegat de minis-
trul de interne.
Pre5edinte1e tribunalului prin
vreun inspector judecAtoresc de
tribunal, delegat de ministrul jus-
titiei.
lege ieintregime, cu ultimele modificki,
dupA C-are text am reprodus'o i noi. A
se vedea la1 ordineaLsa cronologicA, In
acest.volum, i Regulamentul% acestel
legi, din 16 Aprilie 1910, unde este re-
produs i formularul ,Diplomei de face-
täteture.
358 LEGI UZUALE. 14 Apri lie 1910
Fiecare comisiune va avea, pe
lânga secretarul-arhivar prevazut
In decretul No. 2780/909, un gre-
fier i unul sau mai multi copi0i
dupd trebuintele serviciului.
Grefierul va putea fi sau un aju-
tor de grefier de tribunal, delegat
pentru aceasta de ministrul justi-
tiei, sau un licentiat In drept, nu-
mit anunie in acest post prin de-
cret regal, dupä propunerea mi-
nistrului de juste.
Cei nemultumiti cu hotäririle
comisiunilor, fie pentru nerecuno--
terea lor ca cetateni români, fie
pentru nelnscrierea lor in colegiile
electorate cerute, vor avea dreptul
de a le ataca cu recurs la Curtea
de casatiune In termen de o lima
dela data afilärii listelor pe ua
Atli de deliberare a comisiunii.
Curtea de casatiune va judeca
de urgenta acele recursuri i, ca-
sand, va statua i asupra fondului.
Regulamentul de administrati-
unepublica pentru executarea aces-
tei legi, ce se va Intocrni de mi-
nisterul justitiei, va determina
procedura de urmat inaintea comi-
siunilor §i a Curtii de casatiune,
termenul pentru Intocmirea prime-
lor liste electorate de cätre comi-
siuni, repartitiunea recursurilor In-
tre sectiunile Curtii de casatiune,
termenul pentru Incheierea listelor
definitive §i va fixa i desvolta
celelalte puncte de aplicatiune a
acestei legi.
Locuitorii din Dobrogea cari s'ar
crede Indreptätiti a reclama, pe
temeiul acestei legi, calitatea de
cetateni români nu o vor putea
face decât conformându-se pres-
criptiunilor legii de fata i adre-
1. Acest Regulament" a fost publicat
In Monitorul Oficial" No. 12 din 14 A-
prilie 1910. A se vedea la ordinea lor cro-
nologicti t Regulamentul pentru meisu-
reitoarea i hoteirnicia izlazurilor. comu-
nale" din 19 August 1908, (Supl. I pag.
1031) precum i Regulamentul special"
din 2is Fevruarie 1909 (Supl. II pag, 191).
www.digibuc.ro
sandu-se comisiunilor Intocmite de
ea In acest scop.
In viitor, pentru dobândirea sau
recunogterea calitatii de cetatean
roman, se vorZaplica dispozitiunile
Constitutiunii in privinta natura-
lizarii i recunonterii ; iar pentru
Inscrierile sau §tergerile din lis-
tele electorate se va urma In to-
tul conform legii :pentru Intocmi-
rea, revizuireai permanenta lis-
telor electorate. (Legea din 1910).
5. Prin derogare dela dispozi-
tiunile comune, alegatorii dlrecti
delegatii colegiului III de Ca-
mera vor vota înaLâtea sectiuni ate
pla0 sunt In fiecare judet.
Sectiunea centralä va fi In ora-
011 de repdintä al judetului, unde
vor vota i alegätorii din toate
comunele pla0i In care e situat
orapl de rqedintä.
Alegatorii din celelalte pla1i se
vor Intruni In comunele de rese-
dintä ale plä0lor. (Legea din 1909).
REGULAMENT t
privitor la modal de intrebaintare a
islazurilor emanate
DIN 14 APMLIE 1910.
CAPITOLUL I.
Dispozifiuni generale.
I. Comunele sunt obligate ca,
dupa luarea In posesiune a izla-
zurilor comunale, se fixeze In mod
vizibil i durabil pe fata Oman-
tului limitele despärtitoare ale a-
cestor izlazuri de celelalte proprie-
täti prin §anturi sau alte_Ingrädi-
turi.
Statul va fi obligat ca pe izIa-
zurile constituite pe proprietätile
sale sä fixeze aceste limite, unde
A se vedea de asemenea i Legea pen-
tru invoeli (intocrneli) agricole" din 23
Decemvrie 1907. (Supl. I pag. 202) la
Capitolul: Izlazul comunal" Supl. I peg.
204; de asemenea si modifictirile din 28
Martie 1909 supl. II pag. 319, precum si
acele din 16 Aprilie 1910, elate in acest
volum, la ordinea lor cronologia.
 LEGI UZUALE. 14 Aprilie 1910
va fi posibil, prin santuri de o
lärgime de un metru, pe limita si
intre pietrele de hotar ce vor tre-
bui sä fie asezate conform art 30
din legea pentru Invoelile agricole,
de o adâncime de un metru, sä-
pätura, fAcându-se pe un plan In-
clinat de 450, astfel ca fundul sä
fie de 50 centimetri. Pämântul
scos din asemenea santuri se va
aseza pe partea lor exterioarä, for-
mând astfel o culme ce se va
planta cu arbusti sub formA de
garduri vii.
In 1ocalitàile unde aceasta nu
va fi cu putintä, limitele vor fi
fixate prin altfel de ingrädituri.
Aceste santuri sau ingrädituri vor
fi intretinute de comune.
2. Pe izlazurile comunale unde
nu se vor gäsi adäpätori, sau nu
vor fi adäpätori IndestulAtoare, co-
munele sunt datoare sA facA ase-
menea adApAtori pentru adAparea
vitelor i sä le doteze cu cele ne-
cesare, pe cari le va Intretine tot-
deauna in bung stare.
3. In localitatile unde nu existA
drumuri de comunicatie Intre sate
si izlazuri sau tithe izlazuri si a-
dApAtori, sau unde drumurile exis-
tente nu au lArgimea necesarä, co-
munele vor expropria terenul ne-
cesar pentru facerea acestor dru-
mud, In conformitate cu legea dru-
murilor si cu dispozitiile art. 68
din legea pentru invoeli agricole.
I. Comunele sunt datoare a im-
bunAtAti izlazurile si a le Intretine
In stare bunA. Asa, ele vor face
§anturi, scursuri de apA sau puturi
Infundate in locurile bältoase, vor
curAti pAmântul de märäcini, stu-
färisuri, rädAani de arbori burueni,
vor strica musuroaele fäcute de
cartite vor planta arbori hide-
pArtati unii de altii pentru umbrA
cAutând ca primele plantat'mni sä
fie fäcute In portiunea izlazului
destinatA a fi cultivatä cu plante
de nutret.
www.digibuc.ro
359
CAPITOLUL IL
Modul de intrebulntare a IzIazurilor
comunale.
5. Izlazurile comunale existente
si cele ce se vor constitui in vii-
tor, conform legii pentru invoeli
agricole, vor fi intrebuintate la pa-
sunare. Parte din ele vor fi culti-
vate cu plante de nutret In cazu-
rile si conditiunile preväzute In
acest regulament sau vor fi rezer-
vate ca fânete naturale.
Sectiunea I. Pkinnarea.
6. Pe izlazurile comunale se vor
putea Invoi numai vite mari cor-
nute §i cai In numärul fixat la
hectar de comisiunea regionalk
cu aprobarea consiliului superior
al agriculturit Mânzatii i mânjii
se vor socoti doi drept o vitä mare
iar gonitorii trei drept douä vite
mari.
and numärul vitelor din satul
cämia apartine izlazul va fi mai
mare deck acela ce poate cuprinde
izlazul comunal, se va da prefe-
rintA la o vacä si doi boi de fie-
care cap de familie.
DacA izlazul comunal nu va fi
indestuator nici pentru päsunarea
acestor vite, se va face o reducere
proportionalä, admitându-se la pA-
sunare numai numärul de vite in-
cApAtoare pe izlazul comunal si
apartinând täranilor din satul pro-
prietar izlazului.
Dacä izlazul comunal este de o
calitate exceptional de bung, con-
siliul comunal, constatând aceasta,
poate decide cA se poate introduce
pe el un numär mai mare de vite
cleat acel fixat pentru regiune de
citre comisia regionalä.
Deciziunea consiliului comunal
va fi inaintatA prin inspectorul a-
gricol comisiunei regionale, care
va hotArl dacä este loc sA se pri-
meascA un numär mai mare de
vite la hectar.
De asemenea, In caz când o In-
360 LEGI UZUALE. 14 Apri lie 1910
tindere din izlaz este intrebuintatä
la cultura plantelor de nutret sau
este rezervatä ca Mae* naturalä,
comunele pot primi la päsunat pe
restul izlazului un numär de vite
mai mare decât acela fixat de co-
misia regionalä, a ceasta tot cu au-
torizarea comisiei regionale.
7. In caz cand numärul vitelor
din satul pentru care a lost cons-
tituit izlazul va fi mai mic decât
acela ce poate cuprinde izlazul co-
munal, primarul, cu autorizarea
consiliului comunal, va putea in-
cheia contracte de Invoeli la pa-
sunat cu täranii din celelalte sate
din comunä sau din comunele In-
vecinate cari nu au izlaz, sau al
dror islaz nu este Indestulator, In
aceleasi conditiuni si cu aceleasi
preturi ca cele fixate cu Oranii
din comuna sa.
S. Când suprafata izlazului des-
tinat la päsune este intinsa si nu-
märul vitelor mare, izlazul va fi
Impârtit in mai multe sectiuni, In
fiecare sectiune se va pune câte
un f el de vite: boi de jug, vaci
de lapte, märuntisuri.
IzIazul sau sectiunile sale nu
vor fi päsunate deodatd in toate
intregitnea lor, ele vor fi impartite
In douä päti egale, si vitele vor
fi puse la päsune pe una din aceste
pärti, si numai dupä ce iarba de
pe aceastä parte va ft fost päsu-
natà, ele vor fi trecute pe partea
a doua, läsându-se partea Intâia
In repaus.
9. Päsunarea pe izlazurile co-
munale este interzisä inainte de
23 Aprilie al fiecärui an, afarà de
cazul când primävara fiind tim-
purie si secetoasä, consiliul co-
munal, cu aprobarea inspectorului,
va hotäri ca pásunarea sä se poatä
face si inainte de acest termen.
De asemenea este oprit de a
se scoate vitele la päsunat In tim-
pul ploilor mari pâtiä când pätnân-
tul este desfundat.
www.digibuc.ro
10. Täranii cart vor voi sg se
foloseascä de izlazul comunal, sunt
obligati sä cultive cel putin 10
aril plante speciale de nutret, de
fiecare cap de vitä mare, conform
regulilor stabilite mai jos.
Nu sunt supusi acestei obliga-
tiuni taranii cari nu au pämänt
propriu sau izlaz comunal potrivit
pentru semAnatul plantelor de nu-
tret, sau cad n'au dobandit dela
proprietar sau arenda§ pämânt spre
cultivarea unor asemenea plante.
Pe lângä cultura plantelor de
nutret, Oranii vor fi obligati sä
cultive in grädinile for si zarza-
vaturile trebuincioase familiei lor.
11. Paza vitelor se va face sub
Ingrijirea autoritätilor comunale.
Consiliul comunal va hotäti su-
mele necesare pentru aceastä pazä
si le va Impärti pe cap de vitä,
far banii datoriti pentru paz5 de
fiecare Oran, pentru vitele Invoite
la izlaz, vor fi trecuti in contractul
de päsunat si debitati in roluri.
Sumele incasate de perceptor vor
fi värsate la comunä.
12. Contractele de Invoealä la
päsunat cu täranii, cari vor voi sä
päsuneze vitele lor pe izlazul co-
munal, se vor incheia de primari,
cu autorizatia consiliului comunal,
pe termen dela 1 an pang la 5 ani,
pe formularele de contracte tipä-
rite si Impärtite de ministerul de
agriculturä, In conformitate cu art.
71 din legea pentru invoelile agri-
cole.
Preturile de päsunare se vor
fixa in limitele determinate de co-
misiunile regionale si aprobate de
consiliul superior de agricultura.
Autentificarea contractelor se va
face de cätre ajutorul de primar
asistat de notarul comunal, con-
formându-se urmätoarelor regule:
Pärtile contractante se vor pre-
zenta in persoand In localul pri-
märiei. Notarul va ceti actul, in
fata si auzul pärtilor, din cuvânt
 LEGI UZUALE. 14 Aprilie' 1910
in cuvânt, i dad pärtile vor de-
clara cä cele cuprinse Intrinsul
sunt conforme cu libera lor vointä
cä nu au nici o opunere de 15-
cut, ajutorul de primar le va pune
sä semneze actul Inaintea sa. Cei
ce nu stiu carte vor semna prin
punerea degetului pe semnul crucii.
Indeplinirea tuturor acestor for-
malitäti se va constata prin un
proces-verbal semnat de ajutorul
de primar si de notarul comunal
si care se va trece In josul con-
tractului.
In caz când täranii contractanti
nu se vor prezenta toti, se va lua
consimtimântul numai acelor pre-
zenti, incheindu-se proces-verbal
despre aceasta, se va astepta apoi
20 zile pentru cei absenti, când
se va da a ctului autenticitatea le-
galä.
Indatà dupä autentificare, nota-
rul e obligat a transcrie contractul
In registrul de invoeli agricole al
comunei. Contractul se va face in-
teun singur exemplar care, dupä
autentificare si transcriere, se va
da in mAna primarului.
Secretarul comunal e dator a tri-
mite copii depe contracte comi-
siunii regionale prin inspectorul
agricol i consiliului superior al
agriculturii.
13. Indatä dupä Incheierea con-
tractului de Invoealä la päsunat,
primarul va trece in debit la ad-
ministratiunea financiarä, cu su-
mele ce se vor fi obligat a pläti,
pe toti thanii cari au invoit vitele
lor pe izlazul comunal
Plata pretului se va face cel
mai tärziu pänä la 15 August al
fiecärui an.
Incassarea se va face de percep-
torii Statului in conditiunile pre-
väzute de legea pentru incassarea
veniturilor Statului ; sumele inca-
ssate pentru plata päsunatului vor
fi värsate la administratiile finan-
ciare in contul comunelor, lar acele
www.digibuc.ro
361
pentru paza vitelor vor fi värsate
la primärie.
In caz de histräinarea vitelor In-
voite pe izlaz, debitul rämâne bun
pe intregul an, cu dreptul pentru
táranul Invoit de a Inlocui vitele
insträinate cu alte vite.
In caz de moarte a vitelor, de-
bitul anual se va preface si stabili
numai pentru timpul cat au päsu-
nat vitele pe izlaz.
Când durata contractului la pA-
sunat este mai mare de un an,
consiliul comunal va reduce la 1
Aprilie al fiecärui an, pentru anii
urrnätori, debitul täranilor ale cä-
ror vite vor fi murit sau vor fi
fost Insträinate, infiintând noui de-
bite pentru aceia ale cäror vite
vor fi fost admise la päsunare.
Termenul de Invoealä la pAsunat
se socoteste ca Incepând dela 23
Aprilie si panä la 26 Octomvrie al
fiecärui an.
Pentru lunile Incepând dela 26
Octomvrie si pâtiä la 1 Martie,
comunele, cu autorizarea comisiunii
regionale, vor putea incheia con-
tractul de päsunat al oilor pe iz-
lazul comunal.
11. Proprietarul unei vite ad-
mise la päsunare pe izlazul comu-
nal nu va putea därui sau Insträ-
a vita sa inainte de a pläti taxa
cuvenitä comunei pentru päsunarea
vitei däruitä sau vândutä.
Comuna va avea un drept de
detentiune asupra vitelor ce vor
päsuna pe izlazul comunal si un
drept de urmärire In mâna celui
de al treilea, in caz de Insträinare
a acestor vite, putând sechestra si
vinde chiar prin perceptorul fiscal
vita pentru care proprietarul nu a
plätit taxa de pAsunat.
Din produsul vânzärii vitei, per-
ceptorul va värsa la administratia
financiarä, In contul comunei, su-
ma ce i se datoreste pentru taxa
de päsunat, precum i pentru toate
cheltuelile de urmärire sau altele,
362 LEGI UZUALE. 14 Aprilie 1910
iar restul 11 va da proprietarului
vitei, iar in caz de refuz din par-
tea acestuia de a primi acest rest,
11 va värsa la administratia finan-
ciarä pe numele proprietarului vi-
tei.
Vitele sätenilor nu se pot vinde
deat pe pietele principale din a-
propriere. La vânzare va lua parte
pe IângA perceptorul respectiv, §i
un controlor al bäncilor populare
sau al administratiei financiare res-
pective, färä nici o platä.
In caz când la prima licitatie
nu va rezulta un pret satisfAcator,
se va incerca o a doua 0 pAnä la
a treia licitatie.
SECTIUNEA II.
15. Consiliul comunal va putea
autoriza pe täranii cari au dreptul
de a pApina vitele lor pe izlazul
comunal sä intrebuinteze partea
de izlaz ce li se cuvine dupd nu-
märul vitelor admise pe acest iz-
laz, la cultura de plante de nutret,
färä ina a putea_ face pe aceastä
parte de izlaz alte culturi.
16. In caz când un täran va fi
intrebuintat partea sa din izlazul co-
munal datä pentru cultura plante-
lor de nutret, la facerea de alte
semänäturi, comuna va fi in drept
a lua aceastä recoltä pe seama sa,
färä nici o despägubire §i a ridica
acelui Oran folosinta izlazului co-
m unal.
Primarul, care nu va fi luat la
timp mäsuri de a impiedica aceastä
contravenire dela lege, va fi pe-
depsit cu revocarea.
17. Samânta de lucerna trebuie
sä fie de cea mai bund calitate §i
färä corpuri sträine.
In caz and amânta va fi pro-
curatA de alte persoane deat de
Stat, ea va fi insotita de certifi-
catul statiunii agronomice, consta-
tând a nu contine cuscuta.
18. Partea ce comuna va putea
destina pentru cultivarea lucernei,
www.digibuc.ro
esparcetei 0 a trifoiului nu va pu-
tea trece de 40 la sutd din intin-
derea totalA a izlazului comunal.
Consiliul comunal va putea au-
toriza pe tärani ca, pe o altä In-
tindere de 40 la sutä din izlazul
comunal sä cultive plante anuale
de nutret, precum : meiul päsäresc,
porumbul de nutret, borceagul, sfe-
cla, morcovi §i alte plante ce se
va indica comunelor de ministerul
de agriculturä.
Restul de 200/o din izlazul co-
munal, ce va mai rämâne dispo-
nibil, va fi intrebuintat exclusiv
la p4unare.
19. Gaud lucerniera nu mai pro-
duce, partea din izlazul comunal
pe care s'a facut aceastä semänA-
turd se va cultiva cu plante de
nutret anuale, iar semänarea din
nou a lucernei se va face pe ace-
ea§ intindere de teren ca prima
semängturä, in altA parte din izla-
zul comunal.
Dad terenul unde a fost semä-
natä lucerna pentru prima oarä a
fost ap de puternic inerbat incAt
ar putea fi Intrebuintat ca pApne,
atunci se va destina pentru culti-
varea plantelor furagere numai ju-
mätate din acest teren, iar cealaltä
jumätate, adicä 200/o din intinde-
rea totalä a izlazului comunal, va
servi exclusiv la p4unare, pe tim-
pul at se va fixa de consiliul co-
munal, cu autorizarea inspectorului
agricol.
20. Cand lucerniera provenind
din a doua semänäturä nu va mai
produce a treia semanaturA de
lucerna se va face pe 200/o din
izlazul comunal, cari fuseserä re-
zervate pentru päpne §i pe jumä-
tate din locul unde lucerna a fost
semAnatA pentru prima oarä.
Aceastä rotatiune de semänare
a plantelor de nutret se va urma
in modul acesta §i in viitor, ast-
fel cä 400/o din izlazul comunal
sä fie ocupat cu semändturä de lw
 LEGI UZUALE. 14 Apri lie 1910
cerna, esparceta sau trifoi, dupA
regiuni, 40% cu plante de nutret
anuale indicate la art. 17 de mai
sus, iar 200/o sa fie destinate nu-
mai la päsunare.
21. Când o parte mai mica de-
cat 800/o din izlazul comunal ar
fi proprie pentru cultura plantelor
de nutret semänarea aceitor plante
se va face numai pe aceastä parte
de izlaz, din care jurnatate va fi
destinatA la semanarea lucernei,
esparcetei sau trifoiului, dupä re-
giuni, iar cealaltA jumätate va fi
rezervatä la cultura plantelor de
nutrel anuale.
Restul din izlazul comunal, care
nu este propriu la semAnarea plan-
telor de nutret va fi Intrebuirrjat
pentru päsunare.
22. In caz când partea ce . s'ar
cuveni unui ¡Aran din izlazul co-
munal pentru cultivarea plantelor
de nutret ar fi mai mare deck
aceea ce i-ar reveni din acest iz-
laz, se va face o reducere propor-
tionalä a acestei pärji, linându-se
seamä de drepturile tuturor ¡Ara-
nilor si de intinderea izlazului co-
munal.
23. Porjiunile din izlazul co-
munal, cari vor fi destinate sA
fie semänate cu lucerna, esparcetä
si trifoi, se vor concentra unele
IângA altele, pentru ca toate sä
formeze o singurä tarla (Ian).
Fiecare ¡Aran va face cultura
sa in parte, afarA numai dacà to¡i
jaranii, cari au dreptul de a face
culturä de plante de nutret pe iz-
lazul comunal, nu vor conveni ca
sa facä culturä In comun.
Porliunile din izlazul comunal
destinate sa fie semAnate cu plante
de nutret anuale, vor forma de a-
semenea o singura tarla (Ian), fie-
care Oran va cultiva In parte por-
¡iunea sa.
24. Dupa ridicarea recoltelor
de plante de nutre( anuale, par-
tea din izlazul comunal pe care
www.digibuc.ro
363
fuseseri semänate asemenea plante
va fi Intrebuinlata la pasunat, ¡Ana
la facerea arAturilor pentru cul-
tura anului urmätor.
25. Contractele pentru arenda-
rea terenurilor din izlazul comu-
nal pentru cultivarea plantelor de
nutrej se vor face pe hectar, con-
form legii pentru invoelile agri-
cole si pe termenul cerut, pand
la durata fiecäruia din aceste plante,
iar pentru fixarea prelurilor cu
cari comunele vor arenda la ta-
rani aceste terenuri, se va lua de
baza prejurile fixate de comisiu-
nea regionalä si aprobate de con-
siliul superior al agriculturii pen-
tru arendarea pämänturilor de cul-
tura.
Aceste contracte se vor auten-
tifica dupa regulele stabilite In art.
12, iar incassarea sumelor datorite
de lärani se va face conform art.
13, din acest regulament.
Secliunea III. Modul de enitivare
a izlazurIlor comunale en
plante de nutret
26. Cultura plantelor de nutret
se face in modul urmAtor :
a) Cultura lucernei se va face
cu o ingrijire deosebitä.
In toamna ce procede semäna-
rea lucernei, si cel mai tärziu Oita
la finele lui Octomvrie, pamântul
va fi arat ca ogor la o adâncime
de cel pulin 25 cm., curatindu-se
bine locul de spini si de mail-
cini.
In caz când pe terenul destinat
pentru semAnarea lucernei se vor
afla locuri joase cari ¡in apa, se
vor face, daca va fi posibil, mici
santuri de scurgere sau putrid In-
fundate pentru insänAtosirea pa-
mântului.
Primavara, IndatA dupa ridica-
rea zapezii, si In primele zile ale
lunii lui Martie, ogorul se va ara
din nou 0 sub brazda lui se v
semAna 30-40 kgr. ovaz sau orz,
iar deasupra se va semana 30 kgr.
 364 LEGI UZUALE.
lucernä la hectar. Apoi pamantul
se va gräpa i netezi cat se va
putea mai bine cu o grapä de
märäcini sau se va tävälugi.
Cand ovAzul sau orzul se va
inspica, el se va täia cu cel putin
25 centimetri dela fata pämântu-
lui, spre a nu se atinge lucerna.
Cositura se va ridica imediat.
In primävara urmätoare, locul
unde a fost semänat lucerna se
va gräpa cu grapa de fier Indatä
ce pärnantul a inflorit (s'a uscat
superficial).
In regiunile unde clima si urne-
zeala pämantului va permite, lu-
cerna se va putea semäna i färä
plante ocrotitoare.
Päsunatul pe locurile unde lu-
cerna a fost semänatd va fi cu totul
oprit panä la päräsirea lucernierei
ca Mite* ;
b) Cultura plantelor de nutret
anuale se va face numai In pä-
manturi cari au fost arate toamna.
Sectiunea IV.Modul de recoltarea
si de intrebuintarea lueernei.
27. Lucerna nu se.,va putea
cosi deck In anul ce urnieazä se-
mänarea ei, afarä de cazuri excep-
tionale, determinate de consiliul
comunal cu avizul inspectoratului
agricol.
Lucerna cositä nu poate fi lä-
satä pe loc (In brazdä) mai mult
cleat 43 ore dela cosirea ei.
In caz de ploi abundente, cari
ar Inipiedica uscarea, cositura va
trebui sa fie ridicatä dupä camp
chiar Inainte de acest termen, sau
spre a fi pusä in gropi la murat,
sau spre a fi clädità in cApite, pe
capre de lemn, conform instructi-
unilor speciale date de ministerul
de agriculturä.
28. Lucerna va putea fi intre-
buintatä fie In stare de maldär
(cositurä verde), fie ca fan uscat,
fie ca nutret murat, dupä impre-
juräri si conform trebuintelor fie-
cärui täran.
www.digibuc.ro
14 Aprilie 1910
CAPITOLUL
Administrarea izlazului comunal.
29. Administratia izlazului co-
munal este Incredintatä consiliu-
lui comunal si primarului.
30. Primarul va Ingriji ca con-
tractele pentru päsunat i pentru
cultura plantelor de nutret sä fie
Incheiate cu täranii cel mai târziu
panä la 15 Fevruarie, iar bugetul
izlazului, fäcut de consiliul comu-
nal, sä fie inaintat delegatiunii
judetene inainte de 1 Martie.
In buget se vor trece :
a) La venituri
1. Venitul prevenind din Invo-
elile fäcute cu täranii pentru pAsu-
nat pe cap de vitä ;
2. Venitul prevenind din aren-
darea pâmantului destinat pentru
cuitura plantelor de nutret ;
3. Solda rämas din exploatarea
izlazului in anul precedent ;
4. Prima reprezentand 50 la sutä
din impozitul funciar, färä zecimi,
de care, conform art. 58 din le-
gea pentru invoeli agricole, au sä
beneficieze izlazurile comunale
OA la 1917.
b) La cheltueli
1. Plata anuitätii datorite;
2. Impozitele, cuprinzand fon-
ciera i zecimile aditionale ;
3. Cheltuelile necesare pentru
paza vitelor ;
4. Cheltuelile necesare pentru
Imbunätätirea izlazurilor.
Dacä veniturile izlazului vor fi
mai mid decal cheltuelile, dife-
renta se va acoperi din veniturile
ordinare ale comunei.
31. Delegatiunea judeteanä va
cerceta l aproba bugetele izlazu-
rilor cel mai târziu pang la 20
Martie.
32. Primarul va inainta minis-
terului agriculturii, Oa la 15
Aprilie, un proces-verbal al con-
siliului comunal, vizat de percep-
torul comunal, constatänd lntinde-
 LEGI UZUALE. 14 Aprilie 1910
rea izlazului comunal, impozitul
funciar, fat-A zecimi, cu care acest
izlaz este trecut In roluri, si prima
de 50 la sutä din acest impozit
cuvenitä comunei pentru izlaz.
Ministerul va värsa aceastä prima,
In contul comunei, la ministerul
de finante.
33. Consiliul comunal poate
Insärcina pe primar cu adminis-
tratia propriu zisä a izlazului co-
munal.
In caz cAnd consiliul comunal
nu a decis altfel, primarul este
obligat
a) A stabili numArul de vite
ce vor putea fi admise la Op-
nat ;
b) A fixa suprafetele destinate
a fi semAnate cu lucernA, espar-
cetA sau trifoi si cu plante de nu-
tret anuale ;
c) A supraveghea i ingriji de
buna stare a culturii plantelor de
nutret;
d) A inspecta In fiecare an,
lmpreunä cu consiliul comunal,
cultura plantelor de nutret, atat
depe izlazul comunal cat i depe
celelalte terenuri proprii sau aren-
date de tärani pentru cultivarea
unor asemenea plante ;
e) A Incheia procese-verbale de
constatarea prezentei cuscutei (tor-
telului) In semänäturä de lucernä
si a lua másurile necesare pentru
ca täranii sä distrugä focarele de
cuscuta constatate In semänäturile
lor ;
f) A stArui a se urmAri averea
tAranilor cari nu au achitat plata
päsunatului sau a arenzii portiunii
din izlazul comunal pe care a
cultivat-o cu plante de nutret ;
g) In fine a lua mice mäsuri
1) Aceastä Lege" publicatä in Moni-
torul Oficial" No. 12 din 14 Aprilie 1910,
a fost votatä de Camera' in sedinta dela
30 Martie 1910, iar de Senat in aceia dela
6 Aprilie 1910. Ea abrogá in totul vechea
lege din 6 Martie 1897. (Vol. 11 pag. 1721).
A se vedea l Regulamentul" nouei legi,
www.digibuc.ro
365
va crede de cuviintä pentru buna
administrare a izlazului comunal
si incassare la timp a sumelor da-
todte de tärani pentru Intrebuin-
tarea izlazului comunal, excluzAnd
dela folosinta acestui izlaz pe toti
aceia cari nu vor plAti la epoca
fixatä prin art. . . . de mai sus.
84. lnspectorii agricoli vor fi
datori sá privegheze stricta apli-
care a acestui regulament si sA
dea tot concursul lor In acest scop.
Ei vor fi obligati :
a) SA inspecteze cel putin de
douA ori pe an, In fiecare yank
cultura plantelor de nutret si sA
dea instructiunile necesare privi-
toare la modul de culturA ;
b) Sä Inainteze In fiecare an,
In luna Noemvrie, un raport de
modul cum functioneazá izlazurile
comunale si sä propunä, la tre-
buintä, mäsuri de lndreptare.
LEGE
Asopra repaosulai daminical
DIN 14 APRILIE 1910.
1. Odce impiegat, elev (ucenic)
lucrätor, precum si vreun meseria§
intrebuintat In vreun stabiliment
sau hitreprindere industrialä sau
comercialä se va bucura de repaus
In zilele de Duminecä si sär-
bAtorile mai jos notate, IncepAnd
dela orele 6 dimineata pänä a
doua zi la aceeas orä.
In acest timp stabilimentele co-
merciale i industriale vor Inceta
de a functiona si vor fi inchise.
2. Zilele cari, In afarA de Du-
mined, sunt hotärite a se pästra
spre odihnd sunt:
Anul Nou (Sft. Vasile);
din 3 Mai 1910, publicat in acest volum
la ordinea sa cronologia. O deciziune
din 10 lulie 1910, care este trecutà in
nota de sub art. 5, introduce o modifi-
care in ceeace priveste pe bArbierii din
comunele urbane si tirgusoare.
366 LEGI UZUALE. 14 Apri lie 1910
Botezul Domnului ;
Prima si a doua zi de pasti;
Sf. Gheorghe;
Zece Maiu ;
Sf. Dumitru ;
Prima si a doua zi de CrAciun.
15 August.
Ziva de 24 Ianuarie.
3. In comunele urbane si târ-
guoare1e din comunele rurale, In
cari Dumineca si In zilele de Or-
bätori prevAzute la art. 2 va fi un
bAlciu, iarmaroc, obor sau tArg
sAptämAnal, stabilimentele comer-
ciale ce desfac In detaliu lucruri
necesare populatiunii rurale vor
putea fi deschise pang la 2 ore
p. m., iar personalul intrebuintat
va beneficia de repaus pAnA a
doua zi la aceeas orA, In care timp
stabilimentele vor fi Inchise.
Aceastä dispozitiune nu se a-
plied dad In aceeas localitate ar
mai fi In cursul säptAmânii i o
altA zi de tArg sAptärnAnal.
J. Sunt exceptate dela obliga-
tiunile art. 1 urmAtoarele categorii ;
1. Fabricatiunea i desfacerea
produselor alimentare destinate
consumatiunii imediate.
2. Hotelurile, restaurantele, de-
bitele de bäuturi spirtoase, cafe-
nelele, cofetArille i ceainäriile.
3. Chiscurile de jurnale si de-
bitele de tutun ce nu desfac si
alte mArfuri decât cele specificate
la art. 60 din legea monopolului
tutunurilor.
4. Spitalele, ospiciile, azilurile,
casele de sänätate, farmaciile.
5. Stabilimentele de bAi.
6. Grädinile publice, teatrele,
spectacolele, muzeele i In gene-
t. Prin Decizia din 10 lulie 1910, pu-
blicatA in Monitorul Oficial" No. 78 din
10 Iulie 1910, s'a hotArit:
Se incuviinteazA propunerea d-lui mi-
nistru secretar de Stat la departamentul
Industriel si comertului ca dispozitiunile
legii asupra repausului duminecal pentru
toti bärbierii din comunele urbane si tar-
gusoare sä se aplice In modul urniltor:
Toti bärbierii din comunele urbane si
www.digibuc.ro
ral Intreprinderile ce servesc pen-
tru distractia publicului.
7. Desfacerea florilor natural e.
8. Intreprinderile de iluminat,
de distributie de apä sau a fortei
motrice, fabricile cari lucreazA cu
foc continuu, transportul pe apA
pe uscat, Incárdri i descArdri.
9. Industriile In cari materiile
ce servesc fabricArii sunt supuse
stridciunii i s'ar deprecia, in ca-
zul cAnd s'ar Intrerupe fabricatiu-
nea timp de 24 ore.
In toate aceste cazuri persona-
lul stabilimentelor, ImpArtit In se-
rii, va avea o altA zi de repaus
in cursul sAptámânii.
10. Stabilimentele fotografice.
5. Când repausul acordat Intre-
gului personal si Inchiderea unui
stabiliment, fie Dumineca, fie In
zilele de särbätori aritate la art.
2, ar aduce prejudiciu publicului
sau au jigni functionarea normalä
a stabilimentului, repausul pentru
Intreg anul sau numai pentru o
anume epocä a anului va putea
fi dat :
1. In o altA zi a sAptämânii, fie
pentru intreg personalul, fie nu-
mai pentru o parte din el ;
2. De Dumined la prAnz pAnA
Luni la prAnz, de asemenea fie
pentru Intreg personalul, fie nu-
mai pentru o parte din el.
Cei ce vor voi sA se foloseascä
de una din aceste dodo exceptiuni
vor trebui sA cearä i sA obtinä
autorizarea specialä, conform pres-
criptiunil art. 9 din legea de fatA.
6. Pentru executarea lucrärilor
urgente, In vederea organizArii
mAsurilor de salvare pe uscat
tArgusoare vor putea tine deschise prä-
väliile lor Dumineca l särbAtorile arätate
la art. 2 al legii, pAnA la orele 12 din zi.
Dela aceastä orä pAnä a doua zi la aceeas
orA, präväliile vor amble inchise si per-
sonalul se va bucura de repaus.
AutorizA pe d. ministru al industriei si
comertului sä aducA la indeplinire dispo-
zitiunile acestui jumal.
 LEGI UZUALE. 11 AprIlie 1910
apä, de prevenirea accidentelor sau
de repararea accidentelor suferite
de vase, instalatiuni, material sau
clädiri, ca i pentru curAtirea
repararea masinilor sau curätirea
stabilimentului, repausul se va sus-
penda pentru personalul necesar
executärii acestor lucràri urgente.
In aceste cazuri InsA personalul
Intrebuintat va beneficia de o altä
zi de repaus in cursul sAptAmânii.
7. Stabilimentele comerciale din
comunele unde se aflA statiuni
balneare si climaterice vor putea
fi deschise in zilele de Duminecä
särbAtorile preväzute la art. 2
pe tot timpul sezonului. In acest
caz, personalul intrebuintat va pu-
tea sä aibä cel putin o zi de re-
paus In timp de 15 zile.
S. CArciumele i stabilimentele
comerciale vor fi deschise In co-
munele rurale, afarä de tArgusoare,
Dumineca si in zilee de särbätori
preväzute la art. 2, dela orele 11
dimineata pAnä la 9 seara, afarä
de cazurile cand Dumineca sau
särbätoarea este bAlciu, tArg peri-
odic sau obor In comunä, când
cArciumile, ca si celelalte stabili-
mente comerciale, vor putea rä-
mâne deschise toatà ziva pânà la
orele 9 seara.
CArciurnile i stabilimentele co-
merciale deschise In mod timpo-
rar numai pentru durata bAlciuri-
lor vor fi deschise In permanentä.
Personalul intrebuintat In aceste
stabilimente nu va mai avea drep-
tul de a cere un alt repaus com-
pensator.
9. DacA vreun stabiliment oare-
care va voi sä beneficieze de vre-
una din exceptiunile prevAzute la
art. 5, va trebui sä adreseze o
cerere In scris ministerului Indus-
triei i comertului, care, cercetând
nevoile acelui stabiliment i land
si avizul Camerei de comert din
circumscriptia din care face parte,
va decide asupra cererii fAcutä,
www.digibuc.ro
367
Camerile de comert sunt tinute
da avizul lor In termen de
cel mult o lunA dela cerere. In
caz contrariu, ministerul indus-
triei i comertului va decide mo-
tivat.
Autorizatiunea acordatä unui
stabiliment va trebui sA se In -
tindA asupra tuturor stabilimente-
lor din acel oras cari fac acelas
fel de afaced.
Cu avizul consiliului de minis-
tri, o asemenea autorizatinne se
poate Intinde asupra tuturor sta-
bilimentelor similare dintr'o regi-
une determinatä sau din toatä
tam
10. Contraventiunile la prezenta
lege se vor constata i 'tread de
inspectorii ministerului industriei
comertului, de membrii si se-
cretarii camerelor de comert
ai Camerelor de meserii in raza
circumscriptiei lor, de administra-
todi de pläsi In plàuIe lor respec-
tive, de notad in raza comunelor
lor, de politai, comisan i subco-
misari de politie in circumscrip-
tine lor.
Procesele-verbale de contraven-
tie vor face dovadä In justitie pâná
la proba contrarie.
11. Orice contraventiune la dis-
pozitiunile prezentei legi se va
pedepsi cu amendä dela 20 pAnä
la 200 lei, In folosul Camerei de
comert din circumscrlptia din care
face parte stabilimentul.
Amenda se pronuntä cu aplica-
rea art. 28 din codul penal. In
caz de recidivä, amenda se va
Indoi.
Sefii de intreprinderi, precum
sefii stabilimentelor industriale sau
comerciale sunt rAspunzAtori de
amenzile pronuntate In contra di-
rectorilor I girantilor lor.
12. Aceste infractiuni se vor ju-
deca de urgentA in prima instantA
de judecätorul de ocol, conform
dreptului comun.
368 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
13. Un regulament de punere
in aplicare a legii de fatä, intoc-
mit de ministerul industriei si co-
mertului, va regula amänuntele
aplicàrii acestei legi. Acest regu-
lament va enumera : targusoarele
si stabilimentele preväzute in art.
3 si alin. 1 si 9 din art. 4 ; va
aräta modul cum se va face rota-
tia personalului preväzut in art. 4,
alin. penultim ; stabilimentele ce
se vor bucura de dispozitiunile
art. 5, ca si orice alte chestiuni
de cari se ocupä legea de fatä.
Regulamentul va trebui sä intre
in vigoare cel mult 2 luni dupà
promulgarea legii de fatä.
14. Dela aceastä lege se excep-
teazä toate institutiile Statului si
administratiunile publice care se
administreazA dupä legile si regu-
lamentele lor speciale.
15. Orice dispozitiuni contrarii
legii de fata sunt si rämân abro-
gate.
LEGE1
pentru infiin(area unei casse de econo-
mie, imprumut, ajutor fi pensiuni
functionarilor dependluti de mi-
nIsterul de interne
DIN 15 APRILIE 1910
CAPITOLUL Î.
Scopul §i administratia Cassel.
1. Se infiinteazä In Bucuresti o
institutiune, persoanä juridicä, sub
denumirea de Cassa de economie,
imprumut, ajutor si pensiuni a tu-
turor functionarilor dependinti de
ministerul de interne.
2. Pot fi membrii ai Cassei func-
tionarli cari fac parte din adminis-
tratia centralä a ministerului de in-
terne, directiunile dependinte, in-
spectoratul general al jandarmeriei
rurale, prefecturile de politie, po-
i. Aceastä Lege" publicatá in Aiwa-
torul Oficial" No. 13 din 15 Aprilie 1910,
a fost votata de Camerd in ledinta dela
Aprilie 1910, iar de Senat in aceea de
Ia 9 Aprilie 1910, Conform art. 38. Cassa
www.digibuc.ro
prefecturile de judete (atat
functionarii administrativi cat si
cei judeteni) si din primäriile co-
munelor urbane.
Nu pot fi primiti ca membrii
functionarii provizorii, nici eel plä-
titi din fonduri globale.
Functionarii administratiilor men-
tionate spre a fi admisi membrii
trebuiesc sä facä cerere In scris
administratorului Cassei, arätand
din ce zi doresc sä fie socotiti ca
membrii.
Calitatea de membru se pierde
prin retragerea din functiune.
3. Cassa are de scop :
a) A obliga pe membrii sä facd
mici economii §i a fructifica aceste
economii;
b) A inlesni membrilor creditul
prin imprumuturi acordate In con-
ditiuni avantagioase;
c) A forma un fond din al c5-
rui venit sä se acorde membrilor
si urmasilor lor pensiuni i aju-
toare.
4. Cassa este administratä de
un consiliu de administratie com-
pus din 5 membrii deliberanti si
unul consultativ. Membrii delibe-
ranti sunt: Secretarul general al
ministerului de interne si patru
directori numiti de ministru, din-
tre cari cel putin doi vor fi alesi
din administratia centralä.
Membrul consultativ este admi-
nistratorul Cassei.
Secretarul general al ministeru-
lui este presedintele consiliului de
adrninistratie ; in absenta sa, se-
dintele vor fi prezidate de mem-
brul cel mai In varstä.
Consiliul de administratie se In-
trune§te de ate ori este convocat
de administratorul Cassei. Pentru
a tine sedinta este necesitate de
cel putin 3 membri deliberanti.
a Inceput sA functioneze incA dela 1 Apri-
lie 1910. A se vedea la ordinea sa crono-
logica i Legea pentru organizarea mi-
nistrului de interne" din 19 Aprilie 1892,
(cu mod. 1895.) Vol. II pag. 950.
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
Orice lipsä dela sedintä se va mo-
tiva in scris; scrisoarea se va atasa
la procesul-verbal al sedintei. Mem-
brul care lipseste nemotivat dela
3 sedinte consecutive se socoteste
ca demisionat.
Membrii consiliului au dreptul
la o diurnä de 10 lei pe zi de
sedintä la care au luat parte efec-
tiv. Când trite() lunä se tin mai
mult de 4 sedinte, nu se pläteste
diurna cleat pentru primele 4.
La sedintä ia parte si secretarul
Cassei.
Secretarul va forma pentru fie-
care sedintä un proces-verbal amä-
nuntit, in care va arata toate ches-
tiunile ce s'au discutat si hotärlrile
luate.
Actele de administratie si deci-
ziunile consiliului de administratie,
pentru a fi valabile, trebuiesc luate
cu majoritatea voturilor membrilor
prezenti ; in caz de paritate, votul
presedintelui va avea preponde-
renta.
Votul nu este secret; in proce-
sul-verbal se va indica neapärat
modul cum a votat fiecare mem-
bru asupra fiecärei chestiuni.
Membrii cari au votat pentru
deciziuni sau acte ce nu ereau
conforme cu prevederile prezentei
legi sunt pecuniarmente respon-
sabili are Cassa pentru orice pa-
gubä i s'ar aduce prin acel act
sau decizie.
5. Atributiunile consiliului de
administratie sunt:
a) A conduce In general toate
afacerile Cassei;
b) A decide asupra imprufnutu-
rilor cerute;
c) A hotäri and trebuesc acor-
date ajutoare si pensiuni si ce
sume;
d) A aproba restituirile de ca-
pital si a ingriji ca fondurile dis-
ponibile sä fie fructificate;
e) A mimi functionarii Cassei
mai mici decal verificatond.
www.digibuc.ro
369
6. Administratorul Cassel este
organul de executie. El va fi aju-
tat de un secretar-contabil, un ca-
ssier, un verificator si personalul
inferior, numit de consiliul de ad-
ministratie dupa necesitätile ser-
viciului.
Administratorul, secretarul si ca-
ssierul vor fi numiti de ministrul
de interne dintre functionarii mi-
nisterului, primul dintre sell de
serviciu, iar ceilalti doi dintre §efii
sau subsefii de biurou sau de sectie,
dupä recomandarea consiliului de
administratie.
Administratorul Cassei va avea
o diurnä lunarä de 100-200 lei,
iar secretarul si cassierul Cale o
diurnä de 75-150 lei.
Consiliul de administratie fixeazA
la Inceputul fiecarui an, in aceastä
limitä, diurnele administratorului,
cassierului si secretarului.
Verificatorul va fi numit de mi-
nistrul de interne, dupä recoman-
darea administratorului Cassei si
cu avizul consiliului de adminis-
tratie din a farä de functionarii mi-
nistrului. Postul se va inscrie in
bugetul ministerului si va primi
leafa postului similar din minister.
Cassa va rambursa Statului echi-
valentul salariului.
La Inceputul fiecärui an, consi-
liul de administratie, dupa propune-
rile administratorului, fixeazä nu-
märul posturilor inferioare, salariile
(panä la 100 lei) si numeste titu-
larii.
7. Administratorul primeste toate
cererile adresate Cassei si le su-
pune consiliului de -administratie,
dându-si opiniunea In scris pe fie-
care cerere. El executä toate de-
ciziunile consiliului.
Orice corespondentä emanatä de
la Cassä va fi semnatä de admi-
nistrator si contrasemnatä de se-
cretar sau cassier, dupä natura lu-
crärii.
In lipsa mai Indelungatä a ad-
370 LEGI UZUALE. 15 A prilie 1910
ministratorului, consiliul de admi-
nistratie va insärcina pe un alt
sef de serviciu din minister sa-i
tinä locul.
8. Secretarul si cassierul vor tine
toate lucrärile si registrele Cassei
dupä cum se va rândui prin regu-
lament.
Administratorul are dreptul sä
verifice oricând cassa.
Nu este permis cassierului sä
tina In cassä mai mutt de 5 zile
o suma mai mare de 20.000 lei.
Sumele mai mari se vor consemna
sau, cu aprobarea consiliului de
administratie, se vor transforma in
efecte de Stat sau garantate de
Stat.
9. Presedintele consiliului de
administratie va Insärcina, la 1
Aprilie si 1 Octomvrie al fiedrui
an, pe un membru din consiliu
sa inspecteze cassa si operatiunile
fäcute, Incheind un proces-verbal
astipra celor constatate. . Cassei 6' sunt membri, si sä le
10. Gestiunea cassei este pusd
sub controlul Mattel Curti de con-
turi.
Consiliul de administratie va Ina-
inta Curtii pentru verificare conturi
definitive de administratie, conform
art. 26 din legea organica a Curtii.
Cassierul va forma conturi de
gestiune, cari se vor viza pentru
verificare si exactitate de presedin-
tele consiliului de administratie,
membrii cari au inspectat opera-
tiunile si adminsitrator, si le va
prezenta direct Inaltei Curti de
conturi.
El este justitiabil de acea Curte
ca mice mânnitor de bani publici.
El va trebui sa depunä o garantie
egalä cu diurna pe doi ani. Ga-
rantia se va putea forma prin re-
tineri lunare, a cAror suma se va
fixa printr'o incheiere a consiliu-
lui de administratie.
II. In cursul lunii Aprilie se va
supune ministrului un rezumat al
conturilor din cari sä se vadä clar
www.digibuc.ro
situatiunea financiarä a cassei si
operatiunile fäcute. Rezumatul se
va publica In Monitoral Oficial.
12. In fata instantelor judecäto-
resti Cassa va fi reprezentata de
un membru din consiliu sau de
administrator, autorizat pentru fie-
care chestiune de consiliu st asis-
tat, In cazuri mai importante, de
un advocat al Statului.
CAPITOLUL IL
Depunerea §I restituirea economillor.
13. Toti membrii sunt obligati
sä depunä la cassä In fiecare lung
30/o din suma ce au in buget ca
salariu. Pentru fractiunile mai mici
de 50 lei se va lua 1 leu bani 50,
iar pentru fractiunile mai marl 3 lei.
Contabilitatile diferitelor autori-
täti sunt obligate sä retina cotiza-
title prin statele de lefi dela func-
tionarii arätati de administratia
mandateze In fiecare tuna pe nu-
mete cassierului Cassei.
14. Nici un membru nu se poate
retrage deck dupä 10 ani dela In-
scriere, afarä de cazul când Ora-
seste functiunea. Membrul retras
primeste toate sumele depuse cu
dobânzile cuvenite depunerii.
Membrii cari nu se retrag au
dreptul dupa 10 ani dela inscriere
sä cearä sä li se restitue 750/o din
depuneri. Restul de 250/o nu se
poate restitui deck la paräsirea
functiunii. In caz de moarte, suc-
cesorit legali ai membrului dece-
dat au dreptul sa primeascä ime-
diat depunerile cu clobanda lor
15. Cassa va plan o dobandä
de 30/o pentru sumele depuse. Do-
bânda se va socoti dela prima zi
a lunii ce urmeazä luna In care
s'a primit depunerea panä la prima
zi a trimestrului In care se resti-
tuie.
Cassa nu pläteste dobanda la
dobânclä,
 LEGI UZUALE. 15 Aprille 1910
Dobänzile se vor pläti membri-
lor din 5 In 5 ani.
CAPITOLUL III.
Imprumuturi.
16. Cassa va face dou5 feluri
de operatiuni de Imprumuturi :
a) Aconturi asupra lefii pe luna
curentä;
b) Irnprumuturi pang la maxi-
mum feed bugetarä pe 3 luni,
plätibile in rate lunare.
DobAnda ce se va percepe este
de 70/o; la imprumuturile ce se
achità In rate lunare se va avea
aceasta in vedere la socotirea do-
bAnzii.
Consiliul de administratie are
dreptul sä mic§oreze dobAnda.
17. In fiecare lunA se va putea
da membrilor aconturi asupra lefii
pe luna curentä, pAnä la 1/2 din
leafä membrilor cari nu au con-
tractat imprumuturi i pAnA la 1/3
celorlalti.
Cererile de aconturi se adreseazA
administratorului Cass& ; cererea
va fi garantatA de un alt membru
al Cassei, dad suma depusä
salariul pe zilele servite nu aco-
perä acontul, §i va purta mentiu-
nea contabilului serviciului unde
functioneazA membrul cä a luat
cuno§tintA de cerere 0 se obligä
a retine acontul In luna respectivá,
cu preferintä asupra oricArei da-
torii.
Administratorul are drept sä
aprobe avansurile cerute In con-
formitate cu aceste prescriptiuni;
când crede cä nu trebuie aprobat
avansul, va supune cererea consi-
liului de administratie la prima
Intrunire. Consiliul poate aproba
sau respinge cererea, arätând mo-
tivele pe cari se intemeiazà.
Dobânda se va socoti din ziva
când s'a aprobat avansul 'Ana la
data de 20 ale lunii pentru mem-
brii din Capitalä §i pAnA la finele
lunii pentru membrii din provincie.
www.digibuc.ro
371
18. Imprumuturile plätibile In
rate se acordä numai de consiliul
de administratie. Administratorul
prezintä cererile in ordinea In care
au fost primite. Se poate deroga
In caz de nenorociri grave, cari
necesitA un ajutor grabnic, indi-
cându-se precis motivul. In acest
caz, administratorul poate chiar
avansa imediat, când cererea este
In regulk un imprumut provizo-
du egal cu leafa pe o lunA.
Cererile de Imprumut formulate
pe imprimatele alcätuite de admi-
nistratia Cassei vor fi garantate
solidar de doi functionari ai au-
toritätilor pentru cari s'a format
Cassa.
Fiecare girant trebuie sä aibA
leaf5 mai mare deck jumätatea
lefii celui care cere Imprumutul
§i sä nu fie subalternul sAu direct.
Fiecare membru are dreptul sä
la cu imprumut färä girant o sumä
care sä nu fie mai mare deck de-
punerile sale.
Consiliul are dreptul sA reducä
suma ce se cere ca imprumut, sau
sä o respingä cererea, färä a mo-
tiva refuzul. In acest caz, nu se
va indica In procesul-verbal al §e-
dintei cum a votat fiecare membru.
19. Achitarea imprumuturilor se
va face cel mult In termen de 15
luni dela contractare prin retined
lunare, operate prin statele de lefi,
independent de orice sechestru sau
refined.
DacA un membru p5r5se§te ser-
viciul inainte de a fi achitat Im-
prumutul, datoria r5masä se va
acoperi din depunerile lui, iar di-
ferenta se va retine garantilor.
20. In procesele-verbale ale §e-
dintelor se va indica modul cum a
votat fiecare membru asupra cere-
rilor de Imprumut ce s'au aprobat.
21. Cassele speciale de ajutor
§i pensiuni ale sergentilor de ora§,
jandarmilor rurali §i notarilor sunt
autorizate sä punä la dispozitia
 372 LEGI UZUALE. 15 Apr Hie 1910
Cassei, parte din sumele destinate
a fi capitalizate In efecte 'Ana la
cel mult 1.000.000 lei, pentru cari
li se va pläti o dobAnda de 50/o
pe an.
CAPITOLUL IV.
Ajutoare.
22. Consiliul de administratie
va putea acorda membrilor cu cel
putin 2 ani de vechime ajutoare,
in limitele fondului destinat pen-
tru aceasta, in urmätoarele cazuri :
a) Pentru a ajuta la märitisul
fetelor membrilor cari au cel pu-
tin 4 copii ;
b) Pentru cazuri de boalä ;
c) Pentru cazuri de moarte,
d) Pentru diferite intämpläri ne-
norocite.
23. Fondul ajutoarelor se ali-
menteazä :
a) Din donatiunile i legatek
fäcute socieatii in acest scop;
b) Din orice sume Inscrise in bu-
getele autoritätilor pentru aceasta;
c) Din 400/o din beneficiul net
al exercithilui precedent.
Suma ce reprezintä 400/o din be-
neficiul net al primilor 2 ani In
cari nu se pot acorda ajutoare se
va trece la fondul de pensiuni.
La alcAtuirea bugetului, când se
stabileste ce sumä se dä fondului
de ajutoare, ca 400/o din beneficiul
net al anului precedent, consiliul
de administratie fixeazä sumele
maxime ce se pot acorda ca aju-
toare.
CAPITOLUL V.
Pensiuni.
24. Se poate acorda pensiuni,
pänä la cel mutt 250/o din ultimul
salariu ce primeau, rnembrilor cu
5 ani de vechime la Cassä, cärora
desi li se fäceau retined pentru
Cassa generalä de pensiuni sau
pentru vreo Cassä specialk insä
au lost siliti de boalà sau injirmi-
www.digibuc.ro
tàtì päräseascA functiunea fArà
sä fi indeplinit nici un termen de
serviciu cerut de legile de pensi-
uni, precum i familiilor acestora,
dupä cum urmeazä :
a) Membrilor cad au päräsit
functiunea din cauzele ardtate mai
sus, se va acorda 100/o dacä nu
au copii, 150/o cu un copil, 200/o
cu doi copii, 250/o cu trei sau mai
multi copii. Pensiunea pentru ca-
uzä de boalä se va pläti tot tim-
pul cât dureazä boala, iar pensiu-
nea pentru infirmitäti va Inceta
in ziva cAnd infirmul va putea
ocupa o altä functiune, sau se va
reduce la jumätate când infirmul
îi va putea câstiga existenta prin
orice fel de mind;
b) Väduvei färd copii se va
acorda 100/0, cu un copil 150/o, cu
doi copii 200/o, cu trei sau mai
multi 250/o;
c) Orfanului 150/o, când sunt doi,
200/o, and sunt trei sau mai
multi 250/o.
Dupä moartea fiecärui copil pen-
siunea se va reduce In proportiu-
nile arätate.
Pensiunea väduvei se pläteste
pAnä la remkitis si copiilor 0114
la majoritate.
Dacä fetele se dsätoresc cAnd
sunt minore, pierd pensiunea.
Actele cu cari se vor proba Im-
prejurärile cari ar da drept la pen-
siune sunt acelea cerute prin le-
gea generalä de pensiuni.
25. Pensiunile se acordä de
consiliul de administratie, adunat
In completul lui, motivându-se de-
ciziunile.
26. Fondul de pensiuni se ali-
menteazä :
a) Donatiunile i legatele fäcute
in acest scop ;
b) Sumele Inscrise In bugetele
autoritätilor pentru aceasta ;
c) 450/o din beneficiul net al
anilor precedenti;
d) In primii doi ani, din partea
 LEGI UZUALE 15 Aprilie 1910
de 400/o din beneficiul net desti-
natA fondului ajutoarelor ;
e) Din dobânda de 50/o pe an
pe care Cassa o va bonifica capi-
talului strAs la acest fond, pentru
a avea dreptul sA-1 ImpartA In Im-
prumuturi.
27. Când fondul de pensiuni
nu este suficient pentru a se plat!
toate pensiunile acordate, cuantu-
mul fiecArei pensiuni se va reduce
proportional cu fondul.
CAP1TOLUL VI.
Buget §I scripte.
28. Cel putin cu 15 zile mnainte
de 1 Aprilie se va forma bugetul
de cheltuelile Cassei de care con-
siliul de administratie si va fi su-
pus ministrului spre aprobare.
Anul bugetar incepe la 1 Apri-
lie 0 se terminA la 31 Martie.
29. IncassArile Cassei provin din:
a) Depunerile obligatorii ;
b) Procentele avansurilor si im-
prumuturilor ;
c) Donatiuni sau legate.
30. Din suma incassatd ca pro-
cente se va scoate :
a) Dobânda de 50/o ce trebuie
plätitä capitalului luat dela Cassele
speciale de ajutor si pensiuni ;
b) DobAnda de 30/o ce trebuie
bonificatA la sumele depuse de
membri ;
c) Dobânda de 50 o bonificatA
capitalului fondului de pensiuni ;
d) Cheltuelile de personal si
material ;
e) Ratele Imprumuturilor cari nu
se mai pot Incassa nici dela debi-
tor, nici dela girantii säi.
31. Restul, care constitue bene-
ficiul net, se va repartiza
400/o fondului de ajutoare ;
450/o fondului de pensiuni ;
150 o fondului de rezervA.
32. Fondul de rezervA serveste
pentru acoperirea cheltuelilor obli-
gatorii prevAzute la art. 30, In anii
www.digibuc.ro
373
când sumele incassate ca procente
nu sunt suficiente pentru a se plat!
aceste cheltueli. Consiliul de ad-
ministratie va stabili ce sumä tre-
buie sä se ia din fondul de rezerva
In acest scop, precum si dad este
necesitate sä se destine o parte
din fondul de rezervä pentru acor-
dare de ajutoare si pensiuni.
33. Corespondenta Cassei, pre-
cum si trimiterile de bani sunt
scutite de taxele postale.
Corespondenta cu diversele au-
toritäti, actele si registrele de con-
tabilitate, registrele de chitante si
borderourile si actele cari constatA
restituirea si acordarea Imprumu-
turilor, ajutoarelor si pensiunilor
sunt scutite de timbru. Cererile ce
Cassa va face In justitie si toate
actele ce decurg din aceste cereri
vor fi scutite de timbru si taxe
de portArei.
CAPITOLut, vn.
Diverse dispozifluni.
34. Suma &it'd asupra fostului
contabil al directiunii inchisorilor,
care era cassierul desfiintatei so-
cietäti a functionarilor ministeru-
lui, va forma un prim fond al
Cassei; la incheierea conturilor pri-
mului an se va trece la fondul de
rezervä.
35. Fondurile Cassei sunt de-
clarate bani publici si sumele de-
puse de membrii Cassei ca coti-
zatiuni, precum si procentele lor,
nu se vor putea urmäri pentru nici
un motiv, nici nu se vor putea
ceda.
36. In cazul când membrii vre-
uneia din societAtile similare din
vreuna din autoritätile pendinte de
ministerul de interne decid alipi-
rea la Cassä, nu se va tine seamä
de dispozitiunile din statutul acelor
societäti decât In pärtile identice
acelora din prezenta lege.
37. Functionarii cancelariei pre-
sedintiei consiliului de ministri au
 374 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
dreptul sä se inscrie ca membrii
ai Cassei.
38. Cassa va Incepe sä functi-
oneze la 1 Aprilie 1910.
Un regulament special va sta-
bili modul cum se vor face toate
operatiunile Cassei.
CAnd operatiunile Cassei se vor
inmulti, astfel ca sä numai poatä
fi conduse de functionarii din mi-
nister, si fondurile vor permite,
consiliul de administratie are drep-
tul sä hotärascA printr'o Inchiere,
aprobatA de toti membrii, numi-
rea de functionari titulad ca : ad-
ministrator, secretar- contabil si ca-
ssier sau chiar numai pentru parte
din aceste functiuni.
Salariile si conditiunile de ad-
misibilitate se vor stabili de con-
siliul de administratie.
.. LEGER'
BAneilor popnlare sätevti si a (wad lor
centrale
DIN 15 AnuuR 1910.
Promulgata la 28 Martie 1903 al pu-
blicath In Monitorul Oficial" No. 288
din 29 Martie 1903 cu adaosele al mo-
dificarite fAcute prin legile din :
1 ai 8 Decemvrie 1904, publican in ,Mo-
nitoral Oficial No. 199 §i No. 204 din 2
ai 9 Decemvrie 1904;
15 Martie 1905, publican in Monitorul
Oficial No. 284 din 19 Martie 1905;
6 Aprilie 1905, publican in Monitorul
Oficial No. 12 din 14 Aprilie 1905 ;
1 al 4 Martie 1906, publican in Moni-
torul Oficial No. 265 al 269 din 2 ai 7
Martie 1906;
31 Martie 1908, publican in Monitorul
Oficial No. 1 din 1 Aprilie 1908, ai
14 Aprilie 1910, publican In Monitorul
Oficial No. 13 din 15 Aprilie 1910.
1. AceastA Lege" este tot vechea lege
din 29 Martie 1903, (cu mod. din 1906 ai
1908) Vol. 111 peg. 2671 ail Supl. 1 pag. 443.
Ultima lege modificAtoare din 15 Aprilie
1910, a lost publican in ,Monitorul Ofi-
cial" No. 13 din 15 Aprilie 1910, votatA
fiind de Camera' In ledinta dela 3 Apri-
lie 1910, iar de Senat, in aceia dela 8 Apri-
lie 1910. Prin aceastA ultimA lege modifi-
cAtoare, art. II final, Cassa Centrala; a
www.digibuc.ro
CAPITOLUL I.
Despre bindle populare sliteati.
1. SocietAtile cooperative de cre-
dit la sate, nutnite Beinci popu-
lare sätegi" sunt supuse tutulor
dispozitiunilor cuprinse In titlul
VIII, sectiunea VII din codul co-
mercial, IntrucAt ele nu vor fi mo-
dificate prin legea de fata.
2. Toate bäncile populare sätesti,
constituite In conformitate cu dis-
pozitiunile legii de fatä, slant con-
siderate ca societäti comerciale.
3. BAncile populare sätesti, cari
se vor constitui In conditiunile le-
gii de fatä, vor avea personalitate
juridicä.
Donatiunile fAcute bAncilor po-
pulare nu vor putea fi niciodatä
ImpArtite Intre societari, färä de
vointa expresä a donatorului. Sta-
tutele trebuie sä precizeze, pentru
cazul de disolvare a societatii, des-
tinatiunea lor intr'un scop de uti-
litate publicA. In caz de omisiune,
aceste donatiuni se vor värsa la
fondul de rezervä al bäncilor po-
pulare, format pe längä Cassa cen-
tralä, conform art. 23 de mai jos.
4. Bäncile populare sAtesti se
constituesc printr'un act scris, care
va fi autentificat de judecätoria
de pace a ocolului In care se aflä
societatea, färä nici o taxä de In-
registrare sau timbru.
JudecAtoria va autentifica actul
constitutiv, prezentat cel putin de
doi dintre rnembrii fondatori, dad
iscAliturile celorlalti membrii sau
declaratiunile de adesiune ale ce-
lor nestiutori de carte vor fi cer-
tificate de primAria localA.
acestor bAnd a fost autorzan de a da o
notn numerotatie articolelor acestei legi,
punAnd'o in concordann cu aceste modi-
lira-rt. Noi o publicAm astfel cum este as-
Uzi in vigoare, cu noua numerotatie, aaa
cum a fost publican in Monitorul Ofi-
cial" No. 34 din 15 Mai 1910. A se ved ea
ai Regulamentul acestei legi in Vol. III
pag. 3159.
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
Judecätoria va autentifica statu-
tele fi actul constitutiv numai dad
In prealabil vor fi vizate de cä-
tre Cassa centralä ca fiind con-
forme cu legea Bäncilor populare.
5. Odatä cu cererea de auten-
tificare a actului constitutiv al bän-
cilor populare se va depune la ju-
decätorie fi o copie depe acel act.
Judedtorul, pânä In trei zile dela
primirea actului constitutiv, este
dator a-I trece Intr'un registru
ce se va Infiinta la fiecare
judecätorie, pentru transcrierea ac-
telor de constituire de bänci po-
pulare sätefti.
In acelafi interval de trei zile
judecätorul este dator a face el
insufi trei extracte dupä actul con-
stitutiv continând indicatiunile pre-
väzute la art. 89 codul comercial,
fi va face sä se afifeze, unul la
u§a judedtoriei, un al doilea la
u§a primäriei conlunei unde este
sediul societätii constituite, fi un
al treilea Il va trimite la Moni-
toral Oficial pentru a-1 publica de
urgentä, Ingrijind ca publicarea sä
se facä. Afif area la u§a judedto-
fief fi la primärie se va constata
prin proces-verbal, dresat de jude-
cätor fi primar, procese cari se vor
atafa la dosarul respectiv al jude-
dtoriei.
Judecätorul, dupä indeplinirea
acestor formalitäti, va incheia un
proces-verbal, constatând transcrie-
rea actului constitutiv, afifarea ex-
tractelor fi publicare In Monitor,
fi va dispune cä societatea poate
functiona liberänd administratorilor
un certificat In acest sens.
Dupä aceasta va trimite un ex-
tract fi tribunalului judetului, care
e dator din oficiu fi färd spese
a-I trece in registrul de societäti.
Toate aceste formalitäti fi pu-
blicarea in Monitor, vor fi gra-
tuite.
BAncile populare nu vor putea
modifica statutele lor decât cu apro-
www.digibuc.ro
375
barea Cassei centrale fi In urma
unei deciziuni a adunärii generale,
luatä cu majoritate de voturi, so-
cotindu-se aceastä majoritate din
numärul total al membrilor bäncii,
iar nu numai al celor prezenti la
adunarea generala.
Incheierea adunärii generale se
va prezenta judecätorului de ocol,
care va procede la aceleafi for-
malitäti ce s'au indeplinit la con-
stituirea societätii.
Judecätorul, care va neglija In-
deplinirea veriuneia din formalitäti,
sau cari ar Intärzia mai mult de
20 zile, dela depunerea actului con-
stitutiv, a face ca toate formele
pentru functionarea societatii sä
fie indeplinite, va fi pasibil, pe
lângd mäsuri disciplinare, fi de
daune civile catre cei interesati.
6. Toate bändle populare sä-
tefti, in termen de o lund dupä
constituirea lor, sunt obligate a co-
munica Cassei centrale o copie au-
tentica a actului lor constitutiv fi
un exemplar din statute.
7. Aceste statute, In mod obli-
gator, vor arata
a) Numele ce va purta societa-
tea §i locul in care se infiinteaza;
b) Modul formärii capitalului
social, märimea pärtilor sociale ale
membrilor, modalitätile lor de platä
fi de restituire, In caz de lqire
sau de excludere din societate ;
c) Enumärarea operatiunilor pe
cari le poate face societatea ;
d) Modul cum se vor pastra ca-
pitalurile societatii ;
e) Conditiunile de intrare In so-
cietate, precum fi conditiunile re-
tragerii asociatilor sau cazurile de
excludere ;
f) Limitele räspunderii mem-
brilor pentru actele societätii ;
g) Conditiunile in cari se va
acorda creditul, atât membrilor cât
fi nesocietarilor ;
h) Modul formärii fi intrebuin-
tarii fondului de rezervá i desti-
876 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
natiunea lui In caz de disolvare a
societätii ;
i) Modul ImpArtirii beneficiilor,
In cazul and statutele ar permite
o Impärtire de benefidi ;
j) Modul de administrare al so-
cietätii regulele pentru alegerea ad-
ministratorilor, puterile i indato-
ririle acestora ;
k) Modul de lichidare eventualä
a afacerilor societätii ;
1) Sumele depuse In Wild, cu
scopul anumit de a servi drept
cheltueli de tnmormântare, se pot
restitui mostenitorilor la Incetarea
din vieatA a depungtorului, pentru
cheltueli de Inmormântare, pânä la
cel mult 300 lei ; iar In lipsä de
mostenitori aceste cheltueli se vor
face de banca popularä care le va
justifica.
8. Administratorii, directorii sau
lichidatorii bäncilor populare nu
pot fi decât români majori, cad se
bucurà de drepturile civile fi po-
litice.
9. Bäncile populare atesti, nu
vor pläti nid o patentä, dacä vor
fi bazate pe principiile urmä-
toare :
a) Räspunderea nelimitatA si so-
lidarä a membrilor ;
b) Neimpärtirea Intre membrii a
fondului de rezervä, constituit din
cel putin 500/o a beneficiilor anu-
ale nete, si destinarea lui, In caz
de lichidare, pentru scopuri de uti-
litate publicä comunalä;
e) Gratuitatea administratiunii,
afarA de contabil.
De asemenea nu vor pläti nici
o patentä bäncile populare cari vor
prevede In statutele lot cä nu vor
percepe dobanclA mai mare de 100/o
pentru societari si 120/o pentru ne-
societari.
Din celelalte bänci populare sä-
testi, cele cu un capital pang la
20.000 lei de asemenea vor fi
scutite de plata patentei ; iar cele
cu un capital mai mare vor plàti
www.digibuc.ro
jumätate din patenta cuvenitä dupA
lege.
Cererile In judecatà introduse
de bäncile populare sätesti, Intreaga
procedurä, precum si actele, cre-
antele si toate operatiunile pentru
efectuarca si urmärirea imprumu-
turilor, pAnä la valoarea de 300
lei inclusiv, vor fi scutite de taxa
de timbru pentru toate bAncile po-
pulare.
.10. Autentificarea cambiilor si
a contractelor de imprumut pAnA
la valoarea de 1.000 lei se va face
la primäria localä, In conformitate
cu art. 35 din legea Creditului
agricol.
Registrele societätii vor fi para-
fate si legalizate de judeatoria de
ocol respectivä si vor fi scutite de
taxa de timbru.
11. Imprumuturile contractate la
bäncile sätesti sunt de naturä co-
mercialä ; creantele, rezultând din
aceste imprumuturi, sunt negocia-
bile si vor putea fi transmise
prin gir.
12. Cambiile emise in ordinul
bäncilor populare sätesti, sau scon-
tate la ele, se vor putea protesta,
In caz de neplatä, pentru suma
pânä la 1.000 lei la primAria sediu-
lui bäncii.
Primäria va avea competinta de
a instrumenta, fArA ca impiediarile
preväzute In art. 329 din codul co-
mercial, relative la actele In cari
sunt interesate rudele sau afinii,
sä fie aplicabile.
Pentru sumele mai mad pro-
testul se va face la judecAtoria de
ocol.
13. Actiunile intentate de cätre
bindle populare, se vor judeca de
cätre judeatoriile de ocoale panA
la valoarea de 300 lei, In prima
si ultima instantä ; iar pAnä la
3.000 lei, cu drept de apel.
Termenul de apel va fi de 10
zile si va curge dela pronuntare,
când judecata a avut loc in fata
 LEM UZUALE. 15 Aprilie 1910
pârâtilor, si dela comunicare, and
cartea de judecatà s'a pronuntat
in lipsä.
Tribunalul va fi dator sä se pro-
nunte in termen de cel mull 20
zile dela primirea apelului.
Hotärlrile definitive, in toate
aceste cazuri, se vor executa con-
form legii de urrnärire a venituri-
lor Statului, dacä privesc creante
contractate direct la bäncile popu-
lare, i dupd dreptul comun pen-
tru toate celelalte creante.
Investirea cu formula executorie
a acestor hotäriri sau a actelor au-
tentice se va face dupä sirnpla in-
terventie a Bäncii sau cooperati-
vei la instantele judecátoresti com-
petinte, cari vor fi datoare sä le
inapoieze investite in term en de
cel mult 10 zile.
14. Imprumuturilor pe amanet
contractate la Bäncile populare sä-
testi li se aplicä toate dispozitiu-
nile din legea Creditului agri-
col.
Datornicii bäncilor populare cu
amanet pe vite, producte, instru-
mente agricole sau alte lucruri pot
vinde lucrul a manetat pentru a
cumpära altele in loc i primäria
va libera bilet de vânzare cu In-
voirea Bäncii creditoare, putând In
acest caz sä intabuleze din oficiu
amanetul pe vite sau lucrul cum-
pärat din nou.
In cazul când debitorul nu ar
lnlocui vita sau lucrul invoit a se
preschimba, atunci el pierde be-
neficiul termenului creantei sale,
cad devine exigibilä si care se va
executa imediat In ofice avere a
sa, prezentä sau viitoare.
In orasele resedinte i nerese-
dinte de judet intabularea amane-
telor i eliberarea biletelor de vân-
zare pe vite sau alte lucruri se va
face de cätre politia orasului.
Primarii si politaii cari vor li-
bera bilete de vânzare pentru vite
amanetate la bánci, färä invoirea
www.digibuc.ro
377
acestora, se vor pedepsi dela 3 luni
pänä la 2 ani in chisoare.
15. Când bäncile populare fac
avansuri sätenilor pentru cumpä-
rare de vite, seminte i instrumente
agricole, acestea vor fi considerate
ca amanetate din momentul cum-
pärärii lor, aplicându-se In aceastä
privintä dispozitiunile preväzute in
art. 17 alin. ii, i art. 25 din le-
gea Creditului agricol din 2 Iunie
1892.
16. Toate bäncile populare sA-
testi fat-A distinctiune dacä vor avea
sau nu cont la Cassa centralä, vor
fi supuse controlului acestei casse
pentru toate operatiile lor.
Pentru exercitarea controlului,
Cassa centralä poate da delegati-
une 1 agentilor ministerului in-
structiunei publice.
17. Dacä se vor descoperi de-
zordine sau abuzuri in adrninis-
tratia verunei bänd populate sä-
testi, obstii de arendare sau de
cumpärare, sau societäti coopera-
tive de productie i consumatie,
Cassa centrald va putea sä depärteze
imediat pe administratorii abuzivi,
luand mäsuri pentru asigurarea
averii societätii, pänä la desemna-
rea nouilor administratori, In con-
formitate cu statutele fiecärei
obstii sau societati cooperative.
In acest caz, administratoril in-
läturati nu vor mai putea fi rea-
lesi 2 ani dela data indepärtärii lor.
Autoritätile administrative si ju-
decgtoresti vor lua, in urma cererii
agentilor de control ai Cassei cen-
trale, toate mäsurile pentru adu-
cerea la indeplinire a dispozitiu-
nilor luate de acestia.
Administratorii, censorii, functi-
onarii st prep usii Bäncilor popu-
lare, obstiilor de arendare sau de
cumpärare, ai oricárei societäti coo-
perative de productie sau consuma-
tie, precum i oricärei societäti coo-
perative de meseriasi sau munci-
tori, conform legii promulgatä la
378 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
19 Decemvrie 1909, cari vor sus-
trage din fondurile incredintate mâ-
nuirii lor, se vor pedepsi ca dela-
pidatori de bani publici, conform
art. 140 din codul penal, sau conform
art. 123 din codul penal, dacA vor
fi comis si falsuri ; iar cei ce se
vor dovedi cä pretind sau primesc
milk sub orice formä, pentru In-
deplinirea atributhmilor lor, vor fi
pedepsiti cu inchisoare dela o fund
la 3 luni.
Restituirea sum elor delapidate nu
scuteste pe vinovat de efectele ac-
tiunii publice, chiar atunci când
nu ar fi fost pus In intArziere.
Orice administrator, censor, di-
rector, functionar sau prepus al
Bäncilor populare, obstiilor sau ori-
cärei societäti cooperative, InlAtu-
turat din administratia acestor in-
stitutiuni, care va refuza sä predea
averea societätii nouilor adminis-
tratori, In urma hotArtrii agentilor
Cassei centrale, se va pedepsi cu
inchisoare Wind la sase luni.
Refuzul se constatd prin proce-
sul-verbal incheiat de unul din or-
ganele Cassei centrale.
Instanta competentA sä instru-
menteze g sä judece toate delic-
tele preväzute In legea de fatä va
fi judecätoria de ocol, care va In-
deplini in acest scop si atributiu-
nile judecAtorului de instructie.
HotArirea va trebui pronuntatä
in cel mult o lunA de zile dela pri-
mirea reclamatiei.
Ea va fi datä färä drept de opo-
zitie g numai cu drept de apel la
tribunal, in termen de 10 zile. Tri-
bunalul va fi dator, sä se pronunte
In termen de 20 zile.
Acei condamnati pentru cazurile
aci arätate prin sentinte judecAto-
resti rämase definitive numai pot
face parte niciodatd din nici o so-
cietate cooperativä preväzutä de
aceastA lege.
IS. Toate bäncile populare sä-
tegi sunt datoare sä-g incheie bi-
www.digibuc.ro
lantul anual si sä-I comunice for-
mal Cassei centrale, cel mai tArziu
douä luni dupA Inchiderea exerci-
citiului anual.
Comunicarea bilantului, prescrisä
de art. 179 din codul comercial,
nu este cerutä.
19. In caz de lichidare a unei
bänci sätegi, judecätoria de pace
are toate drepturile si atributiunile
conferite In asemenea materie de
codul comercial tribunalelor.
CAPITOLUL II.
Despre Cassa centrala a bancilor
populare satest].
20. Pentru a veni In ajutorul g
a asigura supravegherea adminis-
tratiunii bAncilor populare, obgii-
lor de arendare, societätilor coo-
perative de productie si consuma-
tie, precum si a oricärei institu-
tiuni de credit care ar avea se-
diul Intr'o comunä ruralä, Cassa
centralA a bäncilor populare si coo-
perativelor sätesti se desparte, cu
incepere dela 1 Aprilie 1906, de
Creditul agricol si constituie o di-
rectie generalä deosebitä, functio-
onând ca persoanA moralä.
Capitalul Creditului agricol, va
servi g pentru operatiunile Cassei
centrale ale bäncilor populare si a
cooperativelor sätesti.
Creditul agricol va fi obligat sä
tie la dispozitia Cassei centrale toate
sumele de cari ar avea nevoie.
Toate cheltuelile ce se vor face
cu administratia Cassei centrale se
vor pläti de asemenenea de Cre-
ditul agricol, iar beneficiile reali-
zate de Cassa centralA se vor face
venit la Creditul agricol.
Creditul agricol e obligat prin
sectiunile lui sä facä plätile g in-
cassärile ce Cassa centralä i-ar cere,
precum g sA primeascA depunerile
spre fructificarea bäncilor populare
sau a societAtilor cooperative de
productie g consumatiune.
21 Cassa centralä a bäncilor po-
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
pulare g cooperativelor sAte0i e
autorizatA sA fad urmätoarele ope-
ratiuni :
a) SA sconteze efectele comer-
ciale ale bäncilor populare §i ale
federatiilor.
SA acorde Imprumuturi atAt bAn-
cilor, federatiilor, cat 0 societati-
for cooperative de productie §i
consumatie, cand aceste operatii
nu s'ar putea face prin bAncile
populare locale, precum 0 oNtii-
lor de arendare legal constituite,
in conditiunile preväzute la cap.
IV din legea de fata ;
b) SA deschidA conturi ourente
bAncilor populare 0 federatiilor, de
asemenea ob0iilor §i societatilor
cooperative de productie i consu-
matie (and nu s'ar putea face
aceastä operatie prin bAncile po-
pulare) 0 sA primeascA dela ele
depozite spre fructificare.
In caz cand o bancA populard,
federatie, ob§tie sau societate co-
operativA depune o sumä In con-
tul Cassei centrale spre fructificare,
precurn §i sumele depuse peste
soldul contului curent, vor avea
drept la dobandA de 5 la sun din
ziva depunerii ;
c) SA reesconteze, de preferintd
la Banca Nationalk portofoliul bän-
cilor populare §i federatiilor sau
efectele comerciale emise de ob-
§tii, bAnd populare 0 federatii, 0
garantate prin portofoliul lor, in
afarä de contul curent prevAzut la
art. 37 al legii dela 4 Martie
1906;
d) SA depunä In gaj comercial
contractele de imprumuturi fAcute
de bAncile populare sAte0i §i tre-
cute la ordinul Cassei centrale a
bAncilor populare, spre a lua bani
cu imprumutare in cont curent, de
preferintä dela Banca Nationalä.
Imprumuturile fäcute in aceste
conditiuni, IntrucAt ar reprezenta
producte de hranA date drept bani
locuitorilor agricoli, sunt garantate
www.digibuc.ro
379
de Stat pAnA la suma de 20.000.000
lei §i vor fi scutite de odce taxe
de timbru.
Primarii vor avea competinta sA
autentifice aceste contracte de im-
prumut, dacA sunt colective, pânä
la orice sumA.
Obligatiunile, rezultand din ase-
menea imprumuturi, precum §i din
girurile cu cari ele sunt sau vor fi
investite, rämAn valabile §i dupA
scadentA, fArA sA fie necesitate de
vre-o formalitate judecAtoreascä sau
alta.
Garantia Statului subsistä pAnA
la definitiva achitare a acestor o-
bligatiuni.
22. Dacä Creditul agricol, prin
desvoltarea operatiunilor sale, va
ajunge a dispune de fonduri mai
insemnate decAt ar avea nevoie
pentru bAncile populare 0 pentru
propriile sale afaceri de imprumut,
va putea sd fructifice aceste fon-
duri prin cumpärare de efecte pu-
blice.
23. DupA deducerea tuturor chel-
tuelilor de supraveghere, contro-
lare§i administrare, beneficiile nete
realizate de Cassa centralä din re-
escontul imprumuturilor bäncilor
populare se vor intrebuinta precum
urmeazA :
50 la suth vor servi pentru for-
marea unui fond, care se va numi
Fondul de rezervei al beincilor
populare", §i din care se vor pu-
tea ajuta aceste Mild in cazuri
de pierded exceptionale ;
50 la sutä se vor impärti dupA
prorata lucrArilor cu Cassa centralA
acelor bänd populare cari vor fi
bazate pe principiile arätate sub
aliniatele a, b §i c dela art. 9 al
legii de MO.
In caz and nu vor exista bAnci
intemeiate pe aceste principii, cele
50 la sutä, arAtate mai sus, vor fi
intrebuintate dupA o deciziune a
consiliului de administratie, apro-
batA de ministerul finantelor, pen-
380 LEpI UZUALE. 15 Apri lie 1910
tru Imbunätätiri economice i cul-
turale la sate.
24. Ca organ superior de ad-
ministratie i supraveghere, se in-
fiinteazä pe lângä directia Cassei
centrale un consiliu de adminis-
tratie, compus din 11 membri, nu-
miti pe 7 ani.
Aceastä prelungire se aplicä
membrilor cari se gäsesc In func-
tiune la promulgarea legii de fatä.
Opt membri vor fi numiti de
ministrul finantelor ;
Doui membri de ministrul cul-
telor i instructiunii publice,
Un membru de Creditul funciar
rural din Bucuresti.
In cazul când veriuna din ace-
ste institutiuni ar refuza sä nu-
meascä pe reprezentantul säu, mi-
nistrul finantelor va indeplini el
Insusi locurile vacante.
Consiliul alege dintre membrii
säi un presedinte. In lipsa prese-
dintelui intrunirile consiliului sunt
prezidate de cel mai in varstä din-
tre membri.
25. Consiliul de administratiune
se Intruneste cel putin de douä ori
pe lunä.
El lucreazä cu majoritatea mem-
brilor in functiune.
26. Principalele atributiuni ale
consiliului de administratiune, sunt
a) A se rosti In mod consulta-
tiv asupra tuturor afacerilor pentru
cari va fi consultat de directorul
general, sau In lipsa acestuia, de
sub-director ;
b) A delibera si a decide des-
pre tot ce priveste relatiunile din-
tre bäncile populare sätesti si Ca-
ssa lor centralà ;
c) A elabora regulamentele pri-
vitoare la relatiunile cu bäncile
populare si un tip de statute pen-
tru bäncile populare ;
d) A prescrie regulele de urmat
de bäncile populare spre a fi ad-
mise sä. lucreze cu Cassa centralä ;
in consecintä, a le examina statu-
www.digibuc.ro
tele si a cere modificärile trebu-
incioase pentru stabilirea relatiu-
nilor cu Cassa centralà.
Dobanda i scontul se vor fixa
insä de cätre ministerul finante-
lor, In urma raportului Cassei cen-
trale a bäncilor populare si coope-
rativelor sätesti ;
e) A se rosti asupra admiterii
fiecärei bänci populare a lucra cu
Cassa centralä, a-i fixa creditul
dobända pentru scont i pentru
Imprumuturi ;
f) A prescrie toate mäsurile de
supraveghere si de control ce le
va crede trebuincioase, spre a feri
bAncile populare de nereguli
pericole ;
g) A lua, in fine, orice dispozi-
tiuni va crede de cuviintä, fie prin
publicatiuni impartite pe la sate,
fie prin conferinte populare cu cari
va insärcina persoane apte a le
face, spre a propaga pe la sate In-
fiintarea de bänci populare, indru-
mándu-le in acelas timp spre im-
bunätätirea culturii si a gospodä-
del sätesti ; tot in acest scop va
organiza i congrese ale bäncilor
populare ;
h) A determina, in urma unei
anchete prealabile, bäncile popu-
lare cärora li se pot transmite crean-
tele Creditului agricol.
Creditul agricol nu va mai avea
dreptul sä facä operatiuni In co-
munele cu cari aceste bänci lu-
creazä ;
i) Va putea hotäri din oficiu li-
chidarea acelor Bänci, cari in urma
unei Incunostiintäri nu-si vor fi
Indreptat administratia sau nu vor
fi dat dovezi de propäsire.
27. Ministrul finantelor poate
oricând opune veto la odce deci-
ziune a consiliului.
28. Membrii consiliului de ad-
ministratiune primesc märci de pre-
zenta de 30 lei de sedintä sau de
zi de inspectiune.
29. Directorul general al Cassei
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
centrale a bAncilor populare este
obligat a supune deliberärii con-
siliului de administratie toate ches-
tiunile ce inträ In prevederile art.
26 de mai sus si a executa deci-
ziunile ce se vor lua.
30. Fiecare bancá popularA va
trebui sä fie inspectatd, cel putin
de cloud ori pe an, In toate amä-
nuntele gestiunii sale si raportul
de inspectie supus consiliului de
administratie ; bilantul anual va fi
verificat la resedinta fieckei bänci
dupA normele ce se vor hotki de
consiliul de administratie.
CAPITOLUL III.
CondiflunIle ce se cer báncilor popu-
lare sätesti spre a ti prImite sä
lucreze cu Cassa centrala.
31. Consiliul de administratiune
al Cassei centrale a bäncilor po-
pulare, examinând statutele i ac-
tul constitutiv al bäncilor popu-
lare sAtesti, va decide dad' o ad-
mite sau nu sä lucreze cu Cassa
centralä; el va putea, eventual, sä
arate schimbarile de introdus In
statute pentru ca admiterea sä fie
cu putintä.
Nu vor fi admise sä lucreze cu
Cassa centralä deck acele bänci
populare skesti cari vor indeplini
urmätoarele conditiuni :
a) Banca popularä nu va admite
ca membrii ai societkii deck lo-
cuitorii din comuna de resedintä
a bäncii sau cel mult hid din o
comunä limitrofd ; ea poate ad-
mite însà, cu hivoirea Cassei cen-
trale i membrii din mai mutt de
cloud comune ;
b) Nu se va admite ca membru
un locuitor care ar mai fi mem-
bru Inteo altä bancä popularä sä-
teascA ;
c) Când o bancä popularä sä-
teascä va avea forma unei socie-
täti pe actiuni,. actiunile, In con-
formitate cu art. 226 din codul
comercial, vor fi totdeauna no-
www.digibuc.ro
381
minative i vor putea fi posedate
numai de locuitorii comunei de re-
sedintä sau i ai unei comune ve-
cine ; ele nu se vor putea cesiona
deck cu consimtimântul consiliu-
lui de administratiune al bäncii
sau al adunärii generale a mem-
brilor ei, dupä statute;
d) BAncile populare sätesti nu
vor putea acorda Imprumuturi de-
ck locuitorilor acelor comune din
cari se pot recruta si membrii lor ;
e) Dobanda imprumuturilor acor-
date de bäncile populare sätesti
nu va putea trece peste limitele
fixate de consiliul de administra-
tiune al Cassei centrale. Statutele
vor preciza cu ingrijire lnlesnirile
ce se fac in aceastä privintä mem-
brilor societätii fatA de nesocie-
tari, dacä acestia, dupä statute, pot
face Imprumuturi la bancA ;
f) Imprumuturile, acordate de
bäncile populare sätesti, vor pu-
tea fi restituite i Inainte de ter-
men, dupä vointa imprumutatului ;
iar dobAnda nu se va pläti deck
pentru partea din capital care rä-
mâne imprumutatä i numai pen-
tru timpul cat rämâne In mainile
imprumutatului ;
g) Pentru bAncile al cäror capi-
tal nu trece peste 10.000 lei, ad-
ministratiunea afarA de un conta-
bil, va fi gratuitA ; pentru cele cu
un capital mai mare, cheltuelile
de administratiune nu vor plea
trece peste 15 la sutä din bene-
ficiu;
h) Administratorii bäncilor po-
pulare sätesti vor fi solidar räs-
punzätori pentru pierderile bAnci-
lor cari ar rezulta din reaua cre-
dinta sau de neglijenta lor ;
i) Fiecare balled isi va forma un
capital de rezervä din cel putin 10
la sutä din beneficiile sale, desti-
nat a acoperi pierderile eventuale
ale bäncii. Consiliul de adminis-
tratiune al Cassei centrale va pu-
tea impune ca acest capital sä fie
382 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
depus la Cassa centrali spre fruc-
tificare.
32. Consiliul de administrati-
une al Cassei centrale va putea
impune bincilor populare säte§ti,
cari ar voi sä lucreze cu Cassa
centralä, i alte conditiuni, dupi
datele experientei §i dupa Impre-
jurari, relativ-la termenele de cre-
dit, misurile de garantie, cuantu-
mul Imprumutului, caracterul ope-
ratiunilor, avantajele de acordat
membrilor fatA de nesocietari, etc.
33. Bäncile populare sätqti, ad-
mise sä lucreze cu Cassa centrali,
nu pot introduce nici o schimbare
in statutele societitii, färá o prea-
labilä autorizare a consiliului de
administratie al Cassei centrale, sau
lnainte de achitarea integralä a Pentru mice altfel de Imprumu-
datoriilor sale cAtre Cassa centrali.
34. Se pot organiza bänci po-
pulare i firä capital social, alci-
tuit din mize sau din donatiuni ;
insA astfel de bänd populare nu
se pot infiinta decAt pe baza ris-
punderii solidare §i nelimitate a
membrilor societitii pentru toate
operatiunile ei. Consiliul de ad-
ministratiune al Cassei centrale
poate avansa acestor bind capi-
talul necesar pentru inceperea ope-
ratiunilor lor, cu conditiune ca so-
cietatea si fie formati din cel pu-
tin 20 de agricultori, gospodari
dintr'o comunä, i dupi ce s'a con-
vins, printeo verificare la fata lo-
cului, ci acei 20 societari au des-
tulä avere mobilä §i de preferintä
imobilä, spre a inlätura ofice rizic
pentru suma de avansat.
Autorizand avansul, consiliul va
fixa i modalitätile de restituire ;
va putea impune ca toate benefi-
ciile nete si nu se imparti intre
societari, ci sä formeze un fond
de rezervä ; va putea asemenea
impune formarea capitalului social
prin cotizatiunea societarilor cu cite
cel putin 1 leu pe lunä.
$5. Bincile populare, constituite
www.digibuc.ro
pe baza creditului acordat, dupi
cum este previzut in articolul pre-
cedent, vor putea fi obligate de
Cassa centrali si nu mai contrac-
teze nici un Imprumut in alti parte
deck la Cassa centrali i sä fie
tinute sï transmiti fin intArziere,
la cea mai apropiati sucursali a
creditului agricol, toate depozitele
ce, eventual, ar primi de% neso-
cietari spre fructificare.
36. Bäncile populare site§ti, des-
pre cari trateazä capitolul al III-
lea al legii de fata, vor putea si
urmAreascA averea debitorilor lor,
dupä legea de urmärire a venitu-
rilor Statului, pentru imprumutu-
rile ficute conform legii din 2 lu-
nie 1892.
turi, i aceste bänci se vor con-
forma art. 13 din aceasti lege, In
ceeace prive§te stabilirea dreptu-
rilor lor i urmarirea.
$7. Bincile populare, formate
de locuitorii muncitori agricoli din
comunele urbane, se vor constitui
vor lunctiona conform dispozi-
tiunilor legii de fatä.
Indatoririle puse prin aceasti le-
ge i prerogativele acordate pri-
marilor comunelor rurale i jude-
calorifi.r comunale se vor inde-
plini i executa de judecitorii de
pace din ornul de re§edintä al
Actul constitutiv i statutele unor
asemenea binci, nu se vor lega-
liza, decât dupi aprobarea data'
de administratia Cassei centrale a
bincilor populare säte*ti.
De asemenea, când s'ar constata
chi veri-una din aceste bänci, s'a
indepärtat dela menirea ei, admi-
nistratia Cassei centrale a Vinci-
lor populare säte0i, are dreptul de
a le .retrage toate avantajele legii
de fati.
38. Mai multe bänci populare
sitqti dintr'o regiune se pot fe-
dera Intre ele pentru asigurarea
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
creditului i Inleznirea operatiilor
lor.
Dacä bäncile federate, fiecare in
parte, intrunesc conditiile prevä-
zute In art. 31 din legea bâncilor
populare, federatia astfel formatä,
poate lucra cu Cassa centralä a
bäncilor populare.
Formalitätile de constituirea bän-
cilor populare sätesti sunt aplica-
bile i acestor federatiuni.
Partea socialä a unei bänci sau
cooperative sätesti In federalà va
putea fi mai mare de 5.000 lei prin
derogare dela art. 225 codul co-
mercial.
39. Corespondenta bäncilor po-
pulare, obstiilor i cooperativelor
sätesti cu Cassa lor centralä i cu
Creditul agricol este scutitä de
odce taxe postale.
CAPITOLUL IV.
Despre obstiile Welt!.
40. Sätenii, cultivatori de pl.
mânt, au dreptul de a constitui
societäti cooperative, sub numele
de : obstii de arendare, in scop de
a lua mosii in arendä. Pentru con-
stituirea acestor societäti un mini-
mum de 25 membri e obligator ;
ei pot fi din aceeas comunä sau
din comune deosebite.
Acelas drept If vor avea i lo-
cuitorii agricultori din comunele
urbane, insä numai pentru a lua
In arendä, in total sau In parte,
mosiile dependinte de orasele unde
ei locuesc i pe cari au si muncit
in trecut.
Obstia de arendare este persoana
moral& ; membrii ei vor fi räspun-
zätori, In mod solidar i nelimitat,
fatä de proprietar, pentru toate o-
bligatiile cari cleat/ din contrac-
tul de arendare.
41. Obstia se va constitui prin-
tr'un statut, cuprinzând drepturile
obligatiunile membrilor, precum
si modul de exploatare al mosiei.
Acest statut va fi vizat de Cassa
www.digibuc.ro
383
centralä a bäncilor populare si nu-
mai In temeiul acestei vize jude-
cätorul de pace se va transporta
in localitate pentru a lua consim-
timântul membrior va auten-
tifica. Pentru celelalte formalitäti
de constituire i pentru publicatie
se va urma intocmai dispozitiilor
preväzute la art. 5 pentru consti-
tuirea bäncilor populare.
Ele vor putea Irish contracta va-
labil cu proprietarul si cu tertiile
persoane chiar Inainte de publica-
rea In Monitorul Oficial', a ac-
tului for constitutiv. Toate aceste
form alitati vor fi gratuite.
Dad obstenii fac parte din mai
multe circumscriptii de judecatorii
de ocoale, actele vor fi autentifi-
cate pentru toti numai la una din
judecätorii.
42. Obstia este reprezentatä in
toate actele judiciare i extrajudi-
ciare de câte trei mandatari alesi
de adunarea ei generalä, care va
fi convocatd cu ocazia venirii ju-
deatorului de ocol, spre a lua
consimtimântul membrilor. Jude-
cätorul este dator sä incheie pen-
tru aceastä alegere un anume pro-
ces-verbal, semnat de majoritatea
membrilor. Cei trei mandatari vor
fi alesi pentru tot timpul cât va
dura arendarea mosiei. In caz de
rea credintä sau de väditä nepri-
cepere, mandatarii vor putea fi re-
vocati, dar numai prin justitie. Au-
toritatea competinte va fi judecä-
torul de ocol care va fi dat or sä
se pronunte in termen de 15 zile
dela cerere. Hotdrirea lui este cu
drept de apel la tribunal. Apelul
se face in termen de 10 zile dela
pronuntare.
Rana la pronuntarea definitivä a
justitiei, Cassa centralä are drep-
tul sä suspende pe mandatarii cari
se vor fi fäcut vinovati si sä de-
sernne un administrator provizo-
du, care va avea toate drepturile
mandatarilor.
 384 LEG! UZUALE. 15 Aprilie 1910
Mandatarii nu vor putea sä con-
tracteze nici un Imprumut in nu-
mete obstii fará votul prealabil al
adunärii lor generale.
43. Membrii obstei, cari vor fi
calcat statutele, pot fi exclusi, dar
numai In urma unni vot dat cu
majoritate de adunarea generala.
Aceastä excludere este cu drept
de apel la judecätoria de ocol.
Cel exclus famâne insä obligat in
mod nelimitat si solidar fatä de
proprietar pentru toate obligatiu-
nile ce derivä din contractul de
arendare.
44. Adunarea generalä poate in
totdeauna primi noui membrii in
obstie ; acestia au aceleasi drepturi
si obligatiuni ca §i membrii fon-
datori §i acceptá statutul prin sim-
plul fapt al inträrii lor In obstie.
De asemenua un membru se
poate retrage din obstie când vo-
ieste, dar atunci rämâne ráspun-
zbitor in mod solidar si nelimitat
fatä de proprietar de toate obliga-
tiunile ce derivä din contractul de
a renda re.
45. Fatä de tertii, atât membrii
retrasi, cât si cei exclusi, nu rA-
man räspunzätori deck de obliga-
tiunile contractate de obstie pâriä
In ziva iesirii lor.
46. Mandatarii obstiilor sätelti
sunt datori ca, cel mai târziu pânä
la 15 Mai al fiecärui an, sä sta-
bileascä sarcinile datorite de fie-
care asociat In parte, afisand la
sediul primäriilor comunelor unde
domiciliazä asociatii un tablou,
specificând intinderea loturilor fie-
cäruia l sumele datorite de ei.
Acest tablou rämâne definitiv si
executoriu, In ceeace priveste su-
mele de platä, dad In limp de
15 zile dela data afisärii nu s'au
fácut contestatii.
Contestatiile se fac la judedto-
ria de ocol respectivá si se jaded
cel mult In 10 zile dela cerere.
Hotärlrea este definitivä cu drept
www.digibuc.ro
de recurs la tribunal in 10 zile.
Tabloul ramas definitiv consti-
tuie un titlu autentic pentru ob-
stie si In parte pentru fiecare de-
bitor.
Sumele preväzute In asemenea
titluri autentice, controlate si cer-
tificate de Cassa centralä, vor fi
executate prin perceptorul fiscal,
conform legii de urmärire a veni-
turilor Statului.
47. Obsteanul poate ri-
dica recoltele depe lotul säu din
mosia arendatä obstei, deck nu-
mai dupä ce va fi achitat toate
obligatiunile sale fata de obstie.
Dad nu-si achitä datoriile, recolta
se vinde In comun, si dupá ce se
vor deduce datoriile cdtre obstie,
prisosul se restituie obsteanului.
48. Dad asociatii nu plätesc,
la epoca fixatä de statute, partea
cuvenità din sarcinile datorite ob-
stet, notarul comunei, dupä cere-
rea presedintelui obstei, va seches-
tra recolta pámânturilor pentru cari
nu s'au plätit acele sume, inche-
ind In acest scop un proces-ver-
bal, care devine public prin afisare
la usa primdriei, la cancelaria ob-
§tiei si la locuinta datornicului.
Dad, dupä 5 zile dela afisare,
cel interesat nu s'a achitat, recolta
pusä sub sechestru se ridicä si se.
inmagazineazä de catre adminis-
tratia obstiei.
Un proces-verbal dresat de man-
datarii obstei In asistenta notaru-
lui, va constata cantitatea si cali-
tatea recoltei depozitate.
Dacä debitorul, In timp de 10
zile dupä aceasta nu va fi achitat
suma pentru care s'a infiintat se-
chestru, recolta va continua a fi
tinutä In depozit Odd la vânzarea
In comun ; din suma obtinutä se
vor retine mai intâiu cheltuelile
ocazionate cu urmärirea, depozita-
rea §i vânzarea productelor, apoi
sumele datorite administratiei ob-
stiei, iar prisosul se va restitui
 LEM UZUALE. 15 Aprilie 1910
celui in drept sub luare de chi-
tantä.
49. Obstfile de arendare sunt
tinute sä inainteze spre aprobare
Cassei centrale, cel mai târziu pânä
la 15 Mai al fiecArui an, bugetele
pentru administrarea fondurilor bor.
Bugetele vor fi intocmite de d-
ire mandatari, având §i consimti-
mântul censorilor, si Cassa centralä
va putea lua asupra lor dispoziliu-
nile preväzute la art. 41 1) al legii
de fatä.
50. Toate obstiile de arendare
sunt puse sub controlul Cassei cen-
trale a bAncilor populare si coo-
perativelor sätesti ; aceasta are drep-
tul sä cearä justitiei revocarea man-
datarilor abuzivi si de rea credintä.
Aceastä revocare se va pronunta
dupä formele previzute la art. 17;
mandatarii revocati nu vor putea
fi realeg.
51. Cassa centralä va imprumuta
obstiilor sätesti ce se vor constitui
pentru arendäri de mosii :
1. Pentru complectarea garantiei,
când obstea dispune de cel putin
1/2 din suma necasarä ;
2. Pentru celelalte nevoi ale ei.
In ambele aceste cazuri, Cassa
centrali este autorizati si ia toate
misurile ce va crede de cuviintA
pentru garantarea sumelor impru-
mutate.
52. De ate ori Cassa centralä
imprumuti o obstie, ea va avea,
pe lângä drepturile ce legea ii
conferä asupra tuturor obstiilor de
arendare, si urmätoarele drepturi:
a) Sä numeascä, dacä va fi tre-
buincios, pe längä mandatarii le-
gali si administratori agronomi,
cari sä conduci exploatarea agri-
colä si pe care obstea nu-i va
putea revoca färA aprobarea Cassei
centrale.
Retributia administratorului agro-
nom se va plAti de Cassa centralä
1) Art. 41, prin noua numerotatie ce s'a
dat articolelor, conform legii din 14 Aprl-
C. HAMANGIU. Suplimentul III.
www.digibuc.ro
385
din fondurile pe cari obstia este
datoare a le depune semestrial si
anticipat la aceasti cassä;
b) SA introducA în statutele ob-
stiilor modifickile ce va crede de
cuviinti.
53. Cassa cen tralä, Imprumutând
pc gaj de recoltä o obstie sätea-
scä, pe langd drepturile ce-i con-
ferä legea de fatä, va avea asupra
intregei recolte amanetate privile-
jul prevAzut de art. 1.730, alin. II
§i III din codul civil.
Sätenilor cari vor sustrage in
parte sau in total recoltele a ma-
netate, färä a pläti integral sumele
datorite, li se vor aplica pedepsele
previzute In art. 120 din regula-
mentul legii Creditului agricol §i
In art. 5, alin. IV, din legea toc-
melilor agricole.
54. In caz când obstea si pro-
prietarul vor Incheia contractul de
arendare, cu aprobarea prealabilä
a Cassei centrale, atunci aceastä
obstie poate sä lucreze cu banca
popularä si Cassa centralä, si la
expirarea termenului de arendare,
dacä el nu s'a prelungit intre pärti,
precum si In caz de neexecutarea
contractului in cursul sdu, Cassa
centrali va lua mäsuri de lichida-
rea obstei si evacuare.
55. Obstiile cari se vor distinge
printr'o culturA agricolä mai ingri-
jiti, prin infrintäri de lucerniere
sau trifoisti dupä normele ce se
vor stabili in regulament sau prin
cultivare de nutreturi anuale In
asolament cu cerealele, se vor bu-
cura de urmätoarele avantaje:
a) Scutirea de patentä de arendas;
b) Acordarea de premii In se-
minte, unelte agricole sau tauri
de reproductie.
In acest scop se va prevedea in
bugetul Cassei centrale anual o
sumä ca fond pentru acordarea de
prernii acelor obstii cari se vor
lie 1910, Monitorul Oficial No. 13 din 15
Aprilie 1910, a devenit art. .52.
13
386 LEOI UZUALE. 1
distinge prin imbunätätirea siste-
mului de culturä, cre§terea ratio-
nala a vitelor, albinärit, etc.
Se vor institui expozitiuni regio-
nale, iar premiile se vor decerne
de un juriu compus din trei mem-
brii delegati ai consiliului de ad-
ministratie al Cassei centrale, di-
rectorul Cassei centrale §i un de-
legat al ministerului de agricultura.
Dispozi thin I tranzitoril.
56. Bäncile populare säte§ti, cari
vor fi existând in momentul pro-
mulgärii acestei legi, vor putea sä
beneficieze de dispozitiunile ei,
dupd ce se vor fi conformat con-
ditiunilor preväzute inteinsa.
57. 1) Toate dispozitiile din pre-
zenta lege se aplica intro totul
societätilor cooperative de produc-
tie §i consumatie, ob§tiilor säte§ti
de arendare 0 de cumpärare
societatilor de cumpätare, având
acelea§i inlesniri i acelea§i inda-
toriri ca i bAncile populare sAte§ti.
In societätile cooperative de pro-
ductie §i consumatie partea socialä
a unui membru nu va putea fi
nici cedatä, nid retrasä fArA apro-
barea adunärii generale.
58. Ob§tiile de arendare astäzi
In fiintä, dad sunt legal constitu-
ite, se vor bucura de toate drep-
turile §i vor fi supuse tuturor In-
datoririlor, ca §i ob§tiile ce se vor
infiinta pe viitor, färä a mai tre-
bui sA facd din nou formalitätile
de constituire.
59. Cassa centralä a bAncilor
populare §i cooperativelor säte§ti
are dreptul a sta in justitie, prin
directorul sau prin imputernicitii
lui, spre a apära interesele oricä-
rei bänd populare, ob§tii sau so-
cietAti cooperative, precum §i a se
1) Acest articol a fosf introdus prin le-
gea dela 31 Martie 1908, Monitorul Ofi-
cial No. 1 din 1 Aprilie 1908 sub No.
44-11 modificat prin legea din 14 Apri-
lie 1910, Monitorul Oficial No. 13 din 1,5
Aprilie 1910, devenit art. 57, regulamen-
www.digibuc.ro
Apkille 1910
constitui parte civilà pentru §i alä-
turi de aceste societati, chiar in
cazul când ele onu s'ar fi constituit
parte civilä.
60. Cassa centralä a bäncilor
populare §i a cooperativelor sd-
te§ti se va conduce d e cätre un di-
rector-general, de un sub-director
§i de personalul cuprins in statul
aci aläturat.
Numirile §i revocärile functio-
narilor se vor face de cätre mi .
nisterul finantelor, dupA recoman-
darea consiliului de administratie
al Cassei centrale.
Pentru inspectarea bAncilor po-
pulate, ob§tiilor §i societätilor coo-
perative de productie i consuma-
tie se vor numi, tot dupe normele
mai sus arAtate, inspectori, con-
trolori §i agronomi.
Numärul lor se fixeazä prin le-
gea bugetarä §i retributiunile lor
se fixeazä dupA statul de retribu-
tiuni ad aläturat.
Inspectorii sunt asimilati in grad
cu inspectorii financiari 0 au ace-
lea§i atributiuni i drepturi ca
dân§ii, in ce prive§te aplicarea le-
git de fatä, potrivit prevederilor
legii speciale a inspectorilor finan-
ciari.
Ei sunt numiti de cAtie minis-
trul finantelor tot dupä recoman-
darea consiliului de administratie
al Cassei centrale a bäncilor po-
pulare.
Procesele-verbale încheiate de
director, sub-director 0 inspectori,
aprobate de consiliul de adminis-
tratie al Cassei centrale, fac probA
deplinA In justitie pand la inscrie-
rea in fals.
Actele Incheiate de cAtre con-
trolorii bäncilor populare, ob§tiilor
sau cooperativelor säte§ti, aprobate
teazii constituirea fi controlul socield-
(nor cooperative de productie consu-
mafie, asa ca" legea dela 13 Aprilie 1905,
Monilorul Oficial No. 13 din 15 Aprilie
1905, ramâne abrogata
 LEG1 UZUALE. 15 Aprilie 1910
de Cassa centralä, fac dovadä pânà
la proba contrarie.
Controlorii se vor numi de mi-
nistrul finantelor, Insd In urma
unui concurs ce se va tine la Cagsa
centralä dupä programul si in con-
ditiunile stabilite de consiliul de
ad ministratie.
La acest concurs nu vor fi pri-
miti decAt cei ce vor Indeplini
conditiunile de admisibilitate pre-
väzute in legea de organizare a
ministerului de finante.
Cassa centralA este autorizatä
prin derogare dela legea de orga-
nizare a ministerului de finante, a
alege i recomanda In personalul
ei i absolventi ai scoalelor supe-
rioare de silviculturä, ingineri ho-
tarnici, avocati i alti specialisti
pentru brutärii, grädinArii, etc., al
cAror numär i retributii se vor
fixa prin legea bugetarä.
Cassa centralA este insä autori-
zatA a alege parte din personalul
ei de control dintre Invätätori
preoti.
Aceste numiri nu vor putea fi
facute de cätre ministrul de finante
cleat In urma unui concurs tinut
In conditiunile mai sus arätate.
Nu vor fi primiti a participa la
concurs cleat preotii i Invätätorii
cari vor indeplini urmätoarele trei
conditiuni:
a) SA fi condus In calitate de
presedinte, cassier sau secretar-
contabil, cel putin 4 ani, o bancd
www.digibuc.ro
387
populark obstie sau societate coo-
perativä säteascä ;
b) Sä fi fost notati In tot acest
timp la inspectiile fâcute de per-
sonalul de control al Cassei cen-
trale ca niste conducätori cinstili
destoinici;
c) SA fi fost favorabil notati la
o inspectie specialA fAcutä inainte
de concurs de cAtre director, sub-
director sau un inspector al Cassei
centrale anume trimis.
61. Cassa centralä va putea face
inlesniri bänesti tinerilor säteni pen-
tru InvAtarea i practicarea diferitelor
ramuri de activitate cooperativä.
62. Legea de fatä se va aplica
cu Incepere dela 1 Aprilie 1903.
63. Un regulament de adminis-
tratiune publica va determina amä-
nuntele aplicArii legii de fatä.
61. Toate dispozitiunile legilor
anterioare, cari vor fi contrarii le-
gii de fatä, sunt i rämAn abrogate.
Dispozitiile privitoare la numiri
revocäri din legea de organi-
zare a ministerului de finante, pro-
mulgatA prin Monitorul Oficial
No. 288 din 25 Martie 1909, nu
aduce nici o modificare alin.
art. 47 al legii din 31 Martie 1908.
De asemenea toate dispozitiile
legilor privitoare la bäncile popu-
lare, la obstile si la cooperativele
sätesti si la Cassa lor centralä nu
pot fi modificate deck printr'o lege
direct modificAtoare a dispozitii-
lor lor.
388 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910

CASSA CENTR A LA
A

BANCILOR POPULARE COOPERATIVELOR SÂTEFI

STATUL PERSONALULUI

Retributia lunarà Diurna fixä

GRADELE DE FURTH 1
OBSERVATII
F1x5 CI. III Cl. II Cl. 1 Lenart Pe zi
Lei Lei Lei Lei Lei Lei

Ad-trafia centrald
Director . 700 800 900 100 IDiurnä pe zi de
Subdirector 550 600 650 servicio. afarh din
Inspector . 500 600 700 20 re§edintà, deose-
bit de cheltuelile
Contabil . . . 400 450 500 de transport.
Sel de biurou . 350 400
Sub§ef de biurou 250 300
Impiegat . . . 150 200
Impiegat auxiliar 100 120

Serviciul exterior
Controlor . . . . 240 280 320 10 Diurna pe zt de
serviciu, deose-
Controlor agronom . 300 350 400 10 bit transportul.
1

Personalul de serviciu §i retributia lut se fixeazA anual prin bu-

getul de cheltueli.

1) Acest stat e conform legii de organizare a administratiei generate a finante-

lor Statului din 24 Martie 1909, Monitorul Oficial No. 288 din 25 Martie 1909, care
a modificat statul personalului Cassei centrale a bancilor populare $i coop. seitesti
din legea dela 31 Martie 1908 §i publicatà in .Monitorul Oficial No. 1 din 1 Aprilie 1908.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUA LE.
LEGE
Pentra modifiearea art. 3 din legea
pentrn ImpArtirea eonsumului
total de petroleu lampant
intre distilerille
din tall,
DIN 15 APRILIE 1910.
3. Diferitele categorii de disti-
lerii vor primi partea ce li se cu-
vine In consumatiunea anualä, dupa
proportiunile urmatoare
Distileriile cari pot sa prelucreze
in cursul unui an mai mult de
100.000 tone de titel vor reprezenta,
in raport cu puterea lor de pro-
ducere, coeficientul in impärtirea
consumului total; cele cu putere
de prelucrare dela 100.000 exclu-
siv ¡Ana la 50.000 tone vor re-
prezenta 1, 5 ; cele cu putere de
prelucrare dela 50.000 pand la
30.000 tone vor reprezenta 3 ;
cele cu putere de prelucrare dela
30.000 liana la 10.000 tone vor
reprezenta 3, 5 ; cele dela 10.000
Oita la 2.500 tone vor reprezenta
5, 5 ; cele dela 2.500 pânä la 1.000
tone vor reprezenta 7, 5 ; cele cu
putere de prelucrare mai mica de
1.000 tone vor reprezenta coefi-
cientul II in raport cu puterea lor
de producere.
In nici un caz cele din urma
distilerii dintr'o categorie, nu vor
putea sä aibä o parte mai mica in
consumatie deck cele din catego-
ria imediat inferioara ca putere de
producere. Se va rezerva din con-
sumatia totalä cantitatile trebuin-
cioase spre a acoped asemenea
inegalitäti.
1. Aceastä Lege" publicatA in Moni-
torul Oficial" No. 13 din 15 Aprilie 1910,
a fost votatä de Camera' in sedinta dela
2 Aprilie 1910, iar de Senat in aceea de
8 Aprilie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologicA si legea modificatA, din 12
Aprilie 1908, Supl. I pag. 562, precum
www.digibuc.ro
15 Aprilie 1910 389
REGULAMENT 2
Privitor la conditiantle de reerutare §i
avansare a personalului, si organi-
zarea administratiei C. F. R.
DIN 15 APRILIE 1910.
Regulamentul de fatä are de scop
de a determina organizarea admi-
nistratiei cäilor ferate exploatate de
Stat §i de a stabili dispozitiunile
privitoare la personal, precum: con-
ditiuni de recrutare, modul de in-
naintare, fixare de salarii, indica-
tiunea drepturilor i Indatoririlor
functionarilor, §. c. I.
PARTEA I.
Organizarea administratiei eäilor ferate
ale Statulut
CAPITOLUL L
Dispozitiuni generale.
1. Administratia l exploatarea
cailor ferate ale Statului se face
de catre o directiune generalä, in
numele ministrului lucrarilor pu-
blice §i In limitele atributiunilor
preväzute de legea de exploatare,
promulgatä la 18 31 Martie 1883,
cu toate modifickile ei succesive.
2. Toti functionarii i lucrätorii
intrebuintati in administratia chilor
ferate exploatate de Stat sunt con-
sidera ti ca functionari ai Statului
au toate drepturile §i indatori-
rile generale prescrise de legile
tarii, i cele speciale preväzute de
regulamentul de fatä.
CAPITOLUL II
Compunerea l Impartirea servicillor.
3. Directiunea generala se com-
pune din :
Un director general, Insärcinat
cu conducerea tutulor afacerilor
Jurnalul din 11 Iunie 1908, Supl. I pag.
830.
2. Acest Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 13 din 15
Aprilie 1910. A se vedea la cuvAntul:
Cdi ferate" in vol. 11, III i supl. I si II
diMrite legi si regulamente relative la cAile
f era te.
390 LEGI UZUALE.
exploatärii, In numele ministrului ;
Un sub director general, putând
inlocui pe directorul general, in li-
mitele puterilor ce i se dau de
catre acesta.
4. Executarea diferitelor dispo-
zi iuni reclamate de exploatare se
face de care directiunile i ser-
viciile ce compun administratiunea
centrald a directiunei generale prin
serviciile sale exterioare.
5. Administratia centralä cuprin-
de urmätoarele directiuni i ser-
vicii :
1. Serviciul secretariatului, per-
sonalului i contabilitätii generale;
2. Serviciul contencios;
3. Serviciul medical ;
4. Serviciul economatului ;
5. Directiunea serviciului co-
mercial ;
6. Directiunea serviciului mi§-
cärii ;
7. Directiunea serviciului intre-
tinerii ;
8. Directiunea serviciului atelie-
relor §i tractiunii ;
9. Directiunile de construction!.
Aceste directiuni i servicii se
pot subdivide sau intruni, dupä
trebuintä, In directiuni sau servi-
cii, de cätre directiunea generalä
cu aprobarea ministrului lucrärilor
publice.
6. Directiunile §i serviciile mai
sus arätate sunt conduse de di-
rectori de servicii sau de §efi de
servicii, ajutati, dupà trebuintä, de
unul sau mai multi subdirectori
respectivi, de unul sau mai multi
sub§efi de servicii 0 la nevoie, de
unul sau mai multi inspectori prin-
cipali.
Fiecare directiune l serviciu se
subimparte In divizii, sectii §i biu-
rouri, de cAtre directiunea gene-
ralä, dupä necesitätile ivite.
7. Diviziile i sectiile sunt con-
duse de §efi de divizie 0 de §efi
de sectie ; fiecare divizie cuprinde
cel puyn douä biurouri, care, dupg
www.digibuc.ro
15 Aprilie 1910
importanta lor, pot fi pricipale sau
ordinare.
Sectiile sunt biurouri de o im-
portantä specialà cu caracter ich-
nc, sunt conduse de §efi de
sectie sau de inspectori.
In lipsa §efului de divizie, lu-
crärile se conduc de §eful biurou-
lui principal, desemnat de catre
directorul sau §eful de serviciu
respectiv.
In lipsa efului de sectie, lucrä-
rile se conduc de cätre sub§eful
sectiei sau de catre subinspectorul
respectiv.
Biurourile tehnice importante pot
fi conduse direct de inspectori
principali.
S. Fiecare biurou principal, izo-
lat sau fäcând parte dintr'o divi-
zie e condus de un §ef de biurou
principal, având de ajutor un §ef
de biurou.
Fiecare biurou e condus de un
§ef de biurou, avänd de ajutor un
sub§ef de biurou.
9. Numärul diviziilor, sectiilor,
biurourilor principale §i ordinare,
ce compun o directiune centralä
sau un serviciu central, e variabil
In fiecare directiune i serviciu,
dupä cum, de asemenea, e varia-
bil dela un biurou la altul §i nu-
märul functionarilor de diferite ca-
tegorii §i clase ce compun acele
biurouri.
Aceste diviziuni, sectii §i biu-
rouri se pot Intruni §i despärti,
dui:4 trebuintä, de catre directiu-
nea generala, In baza rapoartelor
motivate ale directorilor §i §efilor
de servicii.
CAPITOLUL III.
Compunerea l impartirea serviciilor
executive, exterioare.
10. Serviciile executive exteri-
oare cuprind :
1. Serviciul mi§drit §i exploa-
tarii comerciale;
2. Serviciul tractiunii ;
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
3. Serviciul Intretinerii ;
4. Serviciul atelierelor de repa-
ratiune si de Intretinere a mate-
rialului rulant ;
5. Serviciul liniilor noui si cons-
tructiunilor noui.
6. Serviciul medical ;
7. Serviciul magazinelor de ma-
teriale si al tipografiei.
In cele ce urmeazä se indicä
compunerea fiedruia din aceste
servicii exterioare.
11. Serviciul exterior al m4-
ceirii ci exploateirii comerciale.
Acest serviciu cuprinde, deocam-
datä, 6 circumscriptii cu resedin-
tele : In Craiova, Pitesti, Bucuresti,
Buzgu, Galati si Iasi, sub denu-
mirea de inspectiuni de exploatare
(miscare i comert).
Fiecare circumscriptie de exploa-
tare cuprinde un numär oarecare
de statiuni, magazii de márfuri,
sectiuni de Intretinerea telegrafelor
telefoanelor, partide de perso-
nal Insotitor al trenurilor, In numär
variabil cu Intinderea i cu trafi-
cul fiecArei circumscriptiuni.
In capul fiecärei circumscriptiuni
de exploatare functioneazä un in-
spector principal sau inspector de
exploatare, având de ajutoare unul
sau mai multi subinspectori.
In cazul In care inspectia este
condusä de un inspector principal
primul ajutor poate fi un inspector.
In oficiul inspectiunii de exploa-
tare functioneazA
Controlorii specializati In ramura
miscärii i comertului, insärcinati
cu revizia trenurilor, a caselor de
bilete 11 de märfuri, cu revizia
manipulatiunilor magazinelor de
märfuri, cu executarea serviciului
de ace, semnale, manevre si a al-
tor diverse manipulatiuni de mis-
care si comert ;
Controlorii de telegraf, Insärci-
nati cu controlul executärii mani-
pulatiei telegrafice, telefonice
serviciului postal pdn gAri, pre-
www.digibuc.ro
391
cum si a bunei Intretineri a linii-
lor telegrafice i telefonice ;
Impiegatii de rezervá, destinati
a substitui, In caz de lipsä, per-
sonalul executiv de prin statiuni ;
Un numär variabil de functio-
nari, necesari lucrärilor proprii de
biurou si de control al inspectiu-
nilor, precum : sell de biurou, im-
piegati de biurou i copisti.
In capul fiecärei statiuni se ea
ate un sef de garä ordinarA sau
sef de garä principalä ; iar In ca-
pul fiecärei magazii de märfuri,
de mai mare importantä, functio-
neazA câte un sef de magazie sau
sef de magazie principal. Acesti
sefi de magazie sunt pusi sub or-
dinele sailor de garA respectivi,
care îi exerciteazd autoritatea asu-
pra Intregului personal de miscare
si de comert al statiunilor, precum :
impiegati de miscare, telegrafisti,
sefi de manevrä, acari, cassieri,
reditionari, impiegati de biurou,
copisti, magazineri, lucrAtori de
diferite categorii, s. c. 1.
In statiunile cu serviciu foarte
greu de zi si noapte, seful gärii
este ajutat de unul sau mai multi
subsefi de garA.
Personalul de tren, §efii de
tren, conductorii i frânarii, se aflä
impärtit In partide atalate pe la
difedte statiunl, in genere prin
statiunile de dispozitie.
Intregul personal de tren ce corn-
pune partidele statiunii In care
domiciliazä este pus sub ordinele
directe ale sefului gärii respective.
Sectiunile de intretinere tele-
graficti ci telefonicd sunt conduse
de revizorii de telegraf, cu rese-
dinta in statiuni anume determi-
nate si depind direct de inspec-
torn de exploatare.
Atelierul special de telegraf,
aflätor deocamdatä numai In Bu-
muesli, depinde de sectia telegra-
ficA, fäcând parte din directiunea
centralä a miscärii.
392 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
Numärul diferitelor categorii de
functionari in fiecare inspectiune
de exploatare si in fiecare statiune
e variabil si in raport cu trebuin-
tele traficului.
Inspectorul de exploatare este,
in acelas timp, $eful Intregului ser-
viciu de statiuni, de magazii, de
trenurl si de Intretinere telegraficA
telefonicA.
Intregul serviciu exterior de ex-
ploatare. este pus sub ordinele di-
rectorului central al miFärii, care
ii exerciteazä, de comun acord cu
directorul comercial, in limitele a-
tributiunilor lor, controlul asupra
executärii serviciului inspectiunilor,
statiunilor, magaziilor, c. L, prin
concursul diferitelor subdiviziuni
ale serviciilor for centrale.
12. Serviciul exterior al trac-
tiunii.
Acest serviciu cuprinde acela$
numär de circumscriptiuni $i re-
$edinte ca i serviciul exterior a1
miscärii i exploatärii comerciale.
In capul fiecárei inspectiuni de
tractiune functioneazä un inspec-
tor principal sau inspector, ajutat
de unul sau mai multi subinspec-
tori, dintre cari primul poate fi in-
spector, in cazul cä $eful inspec-
tiunii e un inspector principal.
Pentru controlarea executärii ser-
viciului de cätre mecanici $i pen-
tru instruirea acestora, precum
pentru controlarea lucrArilor in de-
pozite i inspectarea instalatiuni-
lor de apä $i de päcurä, a aprovi-
zionärilor de materiale, combusti-
bil sau unsoare, c. 1., sunt ata-
pti pe lângä inspectiunile de trac
tiune controlori de tractiune; iar
pentru lucrärile curente de perso-
nal $i contabilitate, functioneazä,
In raport cu trebuintele, un sef de
biurou i un numär de impiegati
de biurou i copi$ti, variabil cu
necesitätile ivite.
Depozitele de masini sunt con-
duse, dupä importanta lor, de cä-
www.digibuc.ro
tre $efi de depozit principali sau
de cätre iefi de depozit.
In depozitele principale cu ser-
vicini greu de zi $i de noapte,
$efii de depozit sunt ajutati de
unul sau mai multi sub$efi de de-
pozit.
In fiecare depozit functioneazä
un numär variabil $1 in raport cu
trebuintele serviciului de impiegati,
copi$ti i magazineri de materiale.
Mecanicii i fochi$tii sunt repar-
tizati pe la diferite depozite $i
sunt pu$i sub ordinele directe ale
$efilor respectivi de depozite, ca
personalul de lucrätori meseriasi
nemeseria$L de diferite cate-
gorii.
$eful inspectiunii de tractiune,
este, in acela$ timp, $eful intre-
gului personal de depozite de ma-
$ini, de pompe de alimentare, al
mecanicilor, fochi$tilor $i al dife-
ritelor categorii de lucrätori din
circumscriptia sa.
Intregul serviciu exterior al trac-
tiunii este pus sub ordinele direc-
torului serviciului central al ateli-
erelor i tractiunii.
13. Serviciul exterior altntre-
tinerii.
Acest serviciu cuprinde aceleni
circumscriptiuni i rgedinte ca
serviciile exterioare precedente.
In capul unei circumscriptiuni
de intretinere functioneaza un in-
spector principal, ajutat de un in-
spector si mai multi ingineri, sub-
$efi de sectie sau ingineri atapti
diferiti alti functionari, precum:
$efi de biurou, cassieri, desemna-
tori, impiegati de biurou, magazi-
neri, picheri de rezervä $i copi$ti,
necesari luctirilor curente ale di-
viziei, precum i diferite categorii
de lucrätori meseria$i.
Fiecare inspectie de intretinere
cuprinde mai multe sectiuni de
linie.
In capul fiecdrei sectiuni se
aflä un inginer $ef de sectie, pu-
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
tând avea de ajutor unul sau mai
multi subsefi de sectie i until
sau mai multi desemnatori, impie-
gati i copisti.
Fiecare sectiune e impârtitä in
mai multe zone de linie. In capul
fiedirei zone functioneazä câte un
inginer subsef de sectie.
Fiecare din zone stint sublm-
pârtite la randul lor, In mai multe
districte puse sub supravegherea
picherilor.
In fiecare district lucreazd mai
multe echipe de linie, in capul
cärora se aflä ate un ,sef de
echipei.
Paza barierelor dela trecätoarele
de nivel se face de cätre cantoni-
eri si cantonierese ; cei dintâiu pu-
tând fi in acelas timp, Insärcinati
cu revizia liniei, cu tinere In
stare de curätenie a trecAtoarelor
de nivel, precum i cu curätirea
banchetelor de ierburi si cu buna
Intretinere a santurilor de scurge-
rea apelor. Cantonierii i cantonie-
resele dintr'un district sunt pusi
sub ordinele sefilor de echipà
picherului respectiv.
Seful inspectiunii de intretinere
in acelas tirnp, seful Intregului
serviciu de sectiuni, zone si de
pazA a liniei i constructiunilor
din circumscriptia sa.
Intregul serviciu exterior al in-
tretinerii este pus sub ordinele
directorului serviciului central al
intretinerii.
14. Serviciul atelierelor de re-
parafiune ci de intretinere al
materialului rulant.
Acest serviciu cuprinde :
Atelierele din Turnu-Severin, Bu-
curesti, Constanta, Galati, Pascani
si Iasi, precum si revizia vagoa-
nelor efectuate in diferite statiuni
ale retelei.
Atelierele se Impart in ateliere
principale i ateliere secundare.
Atelierele principale se pot sub-
divide, dupa' trebnintä, in ateltere
www.digibuc.ro
393
principale de masini si in ateliere
principale de vagoane.
Fiecare atelier principal e con-
dus de un inspector sau inspector
principal de ateliere.
Serviciul in, interiorul fiecärui
atelier principal e divizat In mai
multe sectiuni, conduse fiecare de
cätre un sef de sectie, ajutat de
unul sau mai multi ingineri atasati.
Atelierele secundare stint con-
duse de inspectori de ateliere, a-
jutati de unul sau mai multi in-
gineri atasati.
Atelierele secundare i sectiile
atelierelor principale stint Impär-
tite In ateliere specializate (ateli-
ere de specialitäti), conduse fie-
care de cätre un sef de atelier.
Acesti sefi de ateliere sunt pusi
sub ordinele sefilor de sectie, in
atelierele centrale, si sub ordinele
directe ale inspectorului In ateli-
erele secundare.
In fiecare atelier functioneazä
until sau mai multi maestrii, su-
praveghind fiecare grupe de lucra-
tori, i sunt pusi sub ordinele di-
recte ale sefilor de ateliere : In
lipsä de sefi de ateliere (in ateli-
erele secundare), maestrii lucreazd
sub ordinele directe ale inspecto-
rului.
Contabilitatea i corespondenta
stint conduse in atelierele princi-
pale de un sef de biurou princi-
pal sau sef de biurou, ajutati de
impiegati de biurou i copisti ; iar
In atelierele secundare conducerea
se face de cätre un sef de biurou
sau impiegat principal, ajutati de
impiegati de biurou i copisti.
Numärul impiegatilor de biurou
copistilor variazä dupà impor-
tanta lucrärilor.
Serviciul de revizie al vagoa-
nelor se face de cätre sell revizori
sau revizori de vagoane, ajutati de
un numär variabil de läcätusi de
revizie, de ungätori i curätätori
de vagoane,
394 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
In statiunile In cari lipsesc re-
vizorii de vagoane, serviciul se
conduce de un l'Acätus, ales de
inspectorul de atelier.
Magazine le de materiale din
ateilere sunt puse, de asemenea,
sub conducerea inspectorului ate-
lierului respectiv.
Fiecare magazie de atelier e
condusä, dupä importanta ei, de
un sef de magazie principal sau
sef de magazie ordinar sau chiar
de un magaziner.
Sub ordinele sefilor de magazii
functioneazä magazinerii de mate-
riale, Insärcinati cu efectuarea bo-
nurilor si cu distribuirea si primi-
rea materialelor.
Tinerea jurnalelor de materiale
si Intoemirea conturilor acestor
materiale se face de seful de ma-
gazie, ajutat, dupä importanta lu-
crdrilor, de impiegati de biurou, In
numär variabil cu necesitätile ser-
viclului.
Intregul serviciu de ateliere, de
revizia vagoanelor si de magazii
de materiale din circumscriptia
unui atelier principal sau secundar
e condus de inspectorul respectiv
al acelei circumscriptii, iar intre-
gul serviciu exterior de ateliere e pus
sub ordinele directorului serviciu-
lui central al atelierelor si tractiunii.
15. Serviciile exterioare de
constructiuni n'au o organizare
definitivd, Intrucat importanta si
durata lucrdrilor depinde de cre-
ditele extraordinare puse la dispo-
zitie, din cari se executd aceste
lucrdri si din cari se plAteste per-
sonalul Mr.
Numärul divizillor si sectillor
de constructiuni variazd cu lungi-
mea liniilor de construit sau cu
numdrul mai mult sau mai putin
Insemnat al lucrdrilor mai impor-
tante de reconstructiuni.
16. Serviciul magaziilor de ma-
teriale ci al tipografiei cuprinde
deocarndatä, numal ;
www.digibuc.ro
Magaziile principale de materi-
ale din gara Filaret, conduse de
un sef de magazie principal, aju-
tat de mai multi magazineri de
materiale. Tinerea jurnalelor de
materiale si Intocmirea conturilor
ale acestor materiale se face de
seful magaziei, ajutat de sefi de
biurou, impiegati de biurou, co-
pisti si altii.
Atelierul de tipografie e condus
de un sef de atelier, ajutat de
maestrii tipografi, avAnd sub su-
pravegherea Mr diferiti lucrätori
de tipografie.
Intregul serviciu exterior ardtat
aci este pus sub ordinele directe
ale sefului serviciului economatu-
lui din administratia centralä.
17. Serviciul exterior medical.
Acest serviciu cuprinde, deocam-
data', 62 circumscriptiuni medicale
cu resedintele in diferite statiuni
ale retelei, si ai cäror titulari de-
pind, In ceeace priveste indatori-
rile lor ca medici ai administratii
cäei ferate, de seful serviciului
medical din administratia centrald.
Numärul circumscriptiunilor me-
dicale se modified treptat cu In-
tinderea retelei si cu desvoltarea
traficului.
18. Serviciile exterioare, definite
la articolele precedente 11-17 in-
clusiv, pot fi modificate atAt ca
numär de circumscriptii al acelu-
ias serviciu, c At si prin unirea Mr,
cu aprobarea ministrului lucrArilor
publice, dupd propunerea directi-
unei generale.
PARTEA II
Dispozitinni prIvitoare la personal.
CAPITOLUL IV.
ClasifIcarea personalulul.
19. Personalul cäilor berate se
imparte In :
a) Personal definitiv:
b) Personal provizoriu, st
c) Personal auxillar,
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
20. Fac parte din personalul
definitiv :
a) Functionarii numiti prin de-
cret regal sau deciziune ministe-
rialä ;
b) Functionarii numiti de direc-
tiunea generalä, cu o vechime de
doi ani In serviciu ;
c) Functionarii numiti de direc-
torii sau §efii de servicii, cu o ve-
chime de cinci ani ;
d) Lucrätorii cari au o vechime
de cinci ani ;
e) Servitorii cari au o vechime
de cinci ani.
21. Personalul provizoriu cu-
prinde pe toti ceilalti functionari,
lucrätori §i servitori, cart n'au in-
deplinit conditiunile de vechime
dela art. 20, lit. b, c, d, 0 e.
22. Personalul suplimentar de
orice categorie, angajat cu platä
zilnicä, In mod temporal, in cur-
sul anului bugetar, e considerat
ca personal auxiliar, panä la licen-
tiarea sau intrarea lui In cadru, ca
provizoriu sau definitiv.
CAPITOLUL V.
Condl(luni generale de admitere
in functiuni.
23. Nimeni nu poate fi primit
in serviciul cAilor ferate dacä nu
dovedeste prin acte in regulA :
a) CA este roman sau naturali-
zat ;
b) CA a Implinit varsta de 21
ani, a satisfäcut obligatiunile legii
de recrutare §i nu a trecut de 40
a ni ;
c) CA e in deplinä sAnAtate si
are o constitutie care sA-1 facä apt
pentru serviciul de cale feratä ;
d) CA se bucurä de o bung con-
duitä ;
e) CA posedä studiile si cunos-
tintele prescrise mai departe de
regulamentul de fatä.
Prin exceptie dela puntul a, §i
numai cu aprobarea ministerului
lucrärilor publice, se pot admite
www.digibuc.ro
395
lucrätori meseriasi sträini, In ca-
zurile in cari, pentru anumite me-
sedi, nu s'ar gäsi meseriasi ro-
mâni in deajuns sau de loc.
Prin exceptie dela punctul b,
pot fi, de asemenea, admisi acei
cari, intrecând varsta de 40 ani,
posedä titluri academice sau di-
ploma unei scoli speciale, cari II
fac apti, pentru a ocupa, cu folos,
o functiune In administratia cäilor
ferate ; acei cari au ocupat mai
inainte o pozitiune echivalentA
inteo administratie de cale fe-
ratA. Se face, de asemenea, excep-
tiune pentru lucrätorii cazangii si
fierari, cari pot fi primiti pAnä la
vârsta de 45 ani.
Ucenicii din ateliere, elevii §coa-
lelor speciale de cale feratá si as-
pirantii cari fac practicä de tele-
graf, pot fi admisi in varstä mai
mica de 21 ani, dupä regulile spe-
ciale stabilite de directiunea ge-
neralä prin dispozitiunile sale de
serviciu.
Prin exceptie dela punctul e,
se pot admite numai lucrätorii de
intretinere si acord Intrebuintati
In mod vremelnic.
24. Pentru constatarea Indepli-
nirii conditiunilor de admitere,
prevAzute la art. 23 precedent, se
va cere candidatului sä prezinte
urmätoarele acte :
Ad. a) Un certificat al autoritä-
tii comunale din locul sAu de nas-
tere, prin care sä se constate cä
pärintele säu e roman sau natura-
lizat mai inainte de nasterea can-
didatului, sau diploma sa proprie
de cetätenie ;
Ad. b) Extractul depe actul säu
de nastere, sau act judecätoresc,
tinând loc de act de nastere, in-
tocmit conform cerintelor legii
generale de pensiuni ;
Ad. 0 Constatarea medicului
adrninistratiei fäcutà pe tabloul de
serviciu (vezi art. 45);
Ad. d) Certificatul de bunä pur-
396 LEGI LIZUALE. 15 Aprilie 1910
tare eliberat de politia locali, dacä
candidatul n'a ocupat mai inainte
functiuni, sau certificatul de bun
purtare al autoritätii sau al parti-
cularului la care ar fi functionat
mai Mainte ;
Ad. e) Adele de studii sau do-
vada cä poate ceti i scrie.
Indeplinirea conditiunii de a fi
satisfäcut obligatiunile legii de
recrutare se va dovedi prin pre-
zentarea livretului sau a actului
de scutire liberat de autoritatea
militarä.
25. Candidatii admisi Inainte
de a fi indeplinit virsta de 21 ani
(vezi excep. dela art. 23) nu vor
putea fi mentinuti In serviciu dupä
aceasti virsti, dacä nu dovedesc
cä s'au supus obligatiunilor legii
de recrutare.
CAPITOLUL VI.
Categorlile functiunhlor, retributiunile
indemnizirile personalulul,
stagiul.
26. Functiunile i retributiunile
personalului definitiv i provizoriu,
plätit cii salarii lunare, sunt pre-
väzute in urmätoarea tabelä A:

TABELA A
Continand categorlite functiunlior, clasele, retributiunile funare ale personalului definitiv
sl provizoriu l stagiul pentru inaintare.

Stabilirea =
func(iunilor in
serviciile:
,o
'F,7,-;
Denumirea functiunei :f73 o '0-9
Centre le Exteri- g," .6-1, F.,

6 tt, oare
C
Z' E

Director general 2000

Subdirector general . . . 1700

1 1500
1 Directori de serviciu . . . . C 2 1350 3
3 1200 3

1 1200
Sefi de serviciu I C 2 1100 3
Subdirectori de serviciu . .
3 1000 3

1 1000
3 Inspectori principali . . . . C E 2 900 3
3 750 3
,

Subsefi de serviciu 1 750

Gassier general 1

4 Medic-sef i C 2 600 3
Sefi de divizie I

Sefi ai biurourilor tehnice . 3 500 3

I

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910 397

Stabilirea E ?:

funciiunilor in
serviciile: "5
,C1
ea'
n .Ii; '-",

Denumirea functiunei E."

^a ,c
3V
--.`i
C,..,..."C'
Centrale Exteri-
oare g
Lei

Inspectori E 1 7501--
8 Advocati
I C
2 6001 4
$efi de sectie E 3 500 3
Arhitecti 4 400 2

$efi de biurou principali . . 1 600

Secretar al directiei generale c 2 500 4
Cassier general ajutor . . . 3 450 4
Subinspectori E 4 400 3
J

$efi de garä principali 1 500

. . . E
7
2 450 4
$efi de depozit principali E
3 400 3
. .
4 350 3

1 600
2 500 3
Subsefi de sectie tehnici . . . c E
3 450 2
1ngineri atasati 4 400 2
5 350 2
6 300 2

$efi de biurott C E
Controlori principali (In serviciul 1 400
9 mi scärii comert si tractiune) . C
Sefi de ateliere specializate . . E 2 375 3
Medic-sef ajutor . . . . . . C E 3 350 3

1 350
10 Subseii de biurou C E
2 325 3

1 300
*eft de garä E
2 275 3
11
Controlori (In serviciul m4c5- c E 3 250 3
rii,telegraf, comertsitractiune). 4 225 3
5 200 3
Institutori si institutoare . . . E
6 175 2

www.digibuc.ro
398 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
Stabilirea c 1

73 , functiunilor in 2. . ',9. v.
.!..,
_9.
: E:
serviciile: 2 `-4. 5
Denumirea functiunei
5 Po
.3.2
get
Centrale 1 E 13, & a P.
C
3 E L) Lei B.'4 0,

1 450
12 5efi de magazie principalà (de E 2 400
märfuri §i materiale) . . .
3 350 'fr
3

300
,, Sefi de magazie (de märfuri 1

'' materiale)
i
E 2
3
275
250
3
3

Cassieri principali C
E 1 400
14 350
Reditionari de mArfuri principali E 2 4

1 300
2 275 3
3 250 3
Cassieri C E
4 2251 3
15
Reditionari de márfuri . . E 5 200 3
6 1751 3
7 1501 2

1 350
2 300 3
3 250 3
16 Medici de circumscriptie . . . E 4 200 3
5 150 3
6 100 3

1 375
2 350 3
17 Desemnatori principali . . . C E 3 325 3
4 300 3
5 275 3

1 250
2 225 3
18 Desemnatori C E 3 200 2
4 175 2
5 150 2

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910 399

73 , Stabilirea
o functiunilor in 2
1.--
-5.2
serviciile: 2 u.......

E to
Denumirea functiunei I; .?. 73,5.
Centrale Exteri-
c oare
"

1 325
Impiegati de biurou principali . C E 2 300 3
Pontatori principali (in ateliere) E 3 275 3
4 250 3

1 225
2 200 3
20 Impiegat i de biurou . . . . C E 175 3
Pontatori In ateliere . . . . E "4 150 2
5 125 2

1 300
21
*efi de depozite 1 E 2 275 3
Maestrii de ateliere 3 250 3
4 225 3

1 225
22
Maqtrit de ateliere ajutori . . 1 E 2 200 3
Maestru al lampistäriei centrale 3 175 3
4 150 2

Impiegati de miscare principali 1 300

Mecanici principali
23 Piched principali . E 2 275 4
Revizori principali de vagoane,
de telegraf si de aparate centrale 3 250 3

1 225
24 Picheri E 2 200 3
3 175 2

Impiegati de miscare .. . . , 1 225

Mecanici conducätori de loco-
25 motive 2 200 3
1 E
Revizorl de vagoane, de aparate
centrale §i de telegraf . . . 3 175 3
Gradinarl , , , . . , 4 I
150 2

www.digibuc.ro
400 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910

74 , Stabilirea a '..'
..,
Cq:
Denurnirea functiunei
func(iunilor in
serviciile; ,
5 ,, ,

5 to
.-al Centrale Exteri- 1"
,,,
V C u
E ''-i Lei I B. e) E

1 2001
TelegraNti 2 175,- 4
26 Sett de manevrà 1 E 3 1501 4
Mecanici de pompe alimentare 4 1251 3
5 1001 2
I

Elevi mecanici (conducAtori de E

1 1501
locomotivä) 21 1251 2
-1 1

1 175
28 Sefi de tren E 2 150 5
3 125 3

Intendenti 1 175
Sefi de echipä (In serviciul in- 2 150 5
29 tretinerii) I E
3 125 3
Magazineri (de märfuri i ma- 4 100 3
teriale)

Elevi revizori de telegraf. . . . I E

1 125
Elevi revizori de aparate centrale 2 100 2
I

1 125
31 Copi§ti (in biurouri §i magazii) C E 2 110 3
3 95 2

1 125
2 110 5
Veghetori de Incärcare . . .
I E 3 100 3
Scriitori de vagoane . . . .
4 90 3
5 80 2
1

1 140
2 130 4
33 Manipulanti de imprimate (In r. 3 120 3
servIclul cornercial central) . ''' 4 110 3
5 100 2

www.digibuc.ro
 LEGI UZOALE. 15 Aprilie 1910 401

Stabilirea
functiunilor in ..?.

..-5 -

-
w.5.
11 servicille:
Denumirea functiunei .t. 2
6 T.
Centrale Exteri-
oare
E
'
g &)

Lei I B. )&
a?.
5,

Lampisti 1 1501
Läcätusi de revizie I E 2 125I 3
3 100 3
I

1 160
2 145,1 4
3 130,1 3
35 Fochisti E 4 1201 3
5 1101 2
6 100, 2
7 90' 2
I

36
pg raf copisti
As iranti de teleAspiranti

Aspiranti revizori de telegraf .

I E
1

2
90

80 2
Aspiranti de aparate centrale .

2
1 130
120
1 5
Portar i
3 110, 4
37
Avized
I E 4 1001 3
5 90I 3
6 80. 3
7 701 2 I
i

1 125
2 110 4
3 100 3
38 Usieri (in administratia central5) C 4 90 3
5 80 2
6 70

1 125
39 Conductori de tren 1 E
2 110 4
InvätAtori, InvAtätoare . . . . 3 100 3
4 90 3

www.digibuc.ro
402 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
Stabilirea ..a.
vi ,
..
,-.9.
e; *g Denumirea functiunei
functiunilor In
serviciite: :f
'Z.?. '3,5
Se
6'4
Z'
Centrale Exteri-
C
oare
E
:4
' Lei 1 B.

1 125
2 110 5
3 100 4
40 Acari E 4 90 3
5 80 3
6 70 3
7 60 2

Frânari 1 100
Veghietori de vagoane . . 2 90 5
41 Servitori de biurou I E 3 80 3
Curieri 4 70 2
Päzitori de zi si de noapte . 5 60 2

1 90
2 80 5
42 Cantonieri si päzitori de bariere E 3 70 3
4 60 2
5 50 2

43
Cantonierese si päzitoare de ba- E 1 15
riere (sotii ale cantonierilor) . 2 10

27. Personalul definitiv si pro- din categoria 29, precum i acei

vizoriu denumit la articolul prece-
dent, e plätit cu salariile lunare in-
dicate in tabela A si face parte:
acei cuprinsi In categoriile dela
No. 1 pänä la No. 33 inclusiv, a-
fard de sefii de echipä din servi-
ciul intretinerii, la Cassa generalä
de pensiuni a Statului ; iar acei
cuprinsi In categoriile dela No. 34
OM la 43 , inclusiv efil de echírá
cu mai putin de 95 lei lunar din
categoria 32, la Cassa de ajutor
C. F. R.
28. Categoriile de personal cu-
prinzând pe lucrätorii meseriasi
nemeseriasi, plätiti cu salarii zilni-
ce, sunt preväzute In urmätoarea
tabelä B ;

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910 403
T A BELA B
Cantinand categorille de lucritori meseriati §I nemeserlali plitili cu salaril Make.

a, Salariile zilnice
=
d V., Desemnarea titlului meseriei sau a in lei
2o insärcinärii indeplinite
a,
Minime Maxime

a) Pentru lucrätorii meserimi

1 Sell de echipä in ateliere 4 9
2 Cazangii §i modeli§ti . 3 50 9
3 Electriciani . . . 3 9
4 Montator, fierar, strungar, ajutor läcgtq, cäl-
därar, arämar, plombier . 3 7 50
5 Turnätor, pilor, tinichigiu, vopsitor . 3 7
6 Mecanici de pompà (pompagii), mecanici pro-
vizorii conducätori de locomotive §1 meca-
nici de maini fixe, tâmplar, zidar, rotar,
lemnar, tapiter . 3 6 50
7 Lucrätori tipografi . 1 50 6 50
8 Curelari . 3 5
9 LucrAtori la presä . 2 5
10 Lucrätor grädinari . . 2 50 5
11 Gäuritori, rândelari . . 2 50 5
12 Lucrätori de telegraf . 2 50 4 50
13 Lucritori lampiO . . 2 3 50
14 Ucenici . . 50 3

b) Pentru lucrätorii nemeserimi

1 Te1efon4ti . . 2 50 4 50
2 Curätitori principali 2 5
3 Ungätori . . . 3 4 50
4 Lucrätori la serviciul comercial central . 2 4
5 Piloti, lucrAtori de manevrä . . . 2 4 50
6 Incärcätori, Incälzitori de vagoane, hamali, dis-
tribuitori, lucrätori la economat . . . 2 3 50
7 Curätitori, lucrAtori de statie i de magazie . 2 3 50
8 Lucrätori pentru Intretinerea cälei . . 1 50 3
9 Rândni . . . . . . . . 2 2 50
10 Lucrätori §i lucrätoare la uzina de spälat carpe 50 2 50
11 Lucrätori auxiliari In serviciul mi§drii, spä-
lâtorese (dupä importanta lucrului) . 50 2

29. Lucrätorii de ateliere, afarä baza salariilor zilnice din tabela B,

de lucrätorii de regie §i de lucrätorii ziva de lucru hind socotità de 10
dela atelierele telegrafice i tipogra- ore. Ei mai primesc i eventuale
fice, sunt plátiti cu ora, socotitä pe c4tiguri de acord pentru lucrArile

www.digibuc.ro
404 LEG! UZUALE. 13 Apri lie 1910
executate cu bucata (In acord) con-
form instructiunilor speciale apro-
bate de directiunea generali, pre-
cum si un spor de 20 0/o pentru
orele suplimentare de lucru.
Ceilalti lucrätori, fie definitivi,
fie provizori, sunt plAtiti cu ziva,
cu exceptiune de lucrätorii deve-
niti definitivi dela servicful mis-
carii, Intretinerii, economatului
comercial, cari se plätesc In acest
caz cu salarii lunare corespunzA-
toare salariilor zilnice din tabela
B, luna fiind socotitä de 30 zile.
30. In afarä de categoriiie con-
tinute de tabela A, nid o altä ca-
tegorie nouä de functiune nu poate
fi introdusd decAt prin modificarea
regulamentului de fatä prin decret
regal.
Nouile categorii de meseriasi,
de cari s'ar simti nevoie pentru
specialitäti viitoare, se vor putea
introduce in tabela B de cätre di-
rectiunea generalä, cu aprobarea
ministerului lucrärilor publice.
31. Retributiunile i salariile pre-
väzute de tabelele A si B, se a-
plicA pentru diferitele functiuni
insärcinäri desemnate de aceste ta-
bele, numai IntrucAt titularii Inde-
plinesc efectiv aceste functiuni si
InsArcinäri.
CAPITOLUL VII.
Nu niri In serviclu.
$2. Nimeni nu poate fi numit
In functiune, in administratia cäi-
tor ferate, dacä nu lndeplineste
conditiunile de admitere prescrise
la cap. V, art. 23 g 24.
3$. Cei ce Indeplinesc conditi-
untie de admitere nu pot fi nu-
miti decât in una din functiunile
vacante, preväzute de tabelele A
B, §i numai dacä posedä stu-
diile si cunostintele necesare pen-
tru acele functiuni.
Dispozitiuni speciale fixate de
directiunea generalä vor stabili cu-
www.digibuc.ro
nostintele ce se cer personalului
din serviciile speciale ale miscArii,
Intretinerii, atelierelor si tractiunii.
Ace le cunostinte se vor dovedi
fie prin certificate, fie prin con-
cursuri, potrivite naturii functiunii
cerute.
$4. Candidatii cari nu vor pu-
tea dovedi prin certificate de ab
solvire sau diplomä de capacitate,
cä au absolvit cel putin 4 clase
gimnaziale sau o scoala echiva-
lentA cu 4 clase gimnaziale, nu
vor putea fi numi(i cleat In una
din categoriile 23-29 si 31-43,
afarä de impiegatii principali de
miscare, impiegatii de miscare, te-
legrafistii, copitii, aspirantii co-
pisti i aspirantii telegrafisti, invä-
Wm-1i si Invä(ätoarele, cärora li se
cer, de asemenea, cunostintele a
cel putin 4 clase de studii secun-
dare sau studii echivalente.
35. a) Pentru functiunile teh-
nice, dela inclusiv subinspector §i
subset de sectie In sus, In servi-
ciile de miscare, tractiune, intreti-
nere, ateliere i economat, nu se
vor putea numi decAt candidati
cari au diploma sau certificatul de
absolvire a unei scoli tehnice echi-
valente cu diploma scoalei natio-
nale de poduri si sosele.
Totusi, functiunea de subinspec-
tor In serviciul misc5rii se poate
acorda i efilor de garA sau con-
trolorilor principali, cu aptitudini
speciale i conduitä exemplark färä
ca acestia sä poseadä titluri aca-
demice ;
b) In functiunile netehnice, in-
trând in una din categoriile cu-
prinse dela 1-6 inclusiv, nu se
vor putea numi decât persoane cu
titluri academice, (eel putin lice*);
c) In functiunile de medici se
vor putea numi medicii cu diploma
de doctor In medicinä í cu drep-
tul de liberä practicä ; iar In func-
tiunile de avocati se vor numi nu-
mai candidatii posedând cel putin
 LEGI UZUALE.
licenta In drept i stagiul cerut
pentru a putea profesa ;
d) In postul de cassier general
cassier general ajutor se vor
putea numi candidatii absolventi
ai unei scoale superioare de co-
mert sau cel putin al unui liceu.
36. Pentru personalul aflätor In
serviciu la punerea In aplicare a
prezentului regulatnent, nu se va
avea In vedere nici o altä restric-
tiune de studii, deck cele in vigoa-
re astäzi pentru diferitele servicii
37. Lucrätorii meseriasi (tab. B,
lit, a) se vor lua dintre ucenicii
din atelierele administratiei cäilor
ferate, cari au dobândit cunostin-
tele necesare pentru exercItiul me-
seriilor, dintre absolventii scoalefor
de meserii, dintre meseriasii cari
prezintä diploma sau certificatul
constatator cA au devenit calfe.
Pentru ceilalti lucrätori nemese-
riasi (tab. B, lit, b) nu se cer alte
conditiuni decât sä stie sä scrie
sä citeascä, i sä fie apti pen-
tru mutt&
Lucrätorii meseriasi, la angaja-
rea lor In serviciu, sunt supusi
unei probe de 14 zile, dupä care
li se fixeazä salariul in raport cu
aptitudinea lor si In limitele cifre-
lor fixate prin tabela B.
Ceilaiti lucrätori primesc, din
ziva numirei lor, salariul cu care
au fost angajati, In limitele tabe-
lei B.
3S. Pentru numirile In serviciu,
soldatii si gradatii eliberati din
armatä vor fi preferati, la condi-
tiuni egale de studiii, celorlalti
candidati.
39. Toti functionarii, afarä de
cei numiti prin decret regal sau
deciziune ministerialä i afarä de
medici sunt considerati ca provi-
zori timp de 2 ani, dacä sunt nu-
miti de directia generalä, si timp
de 5 ani, dacä sunt numiti de di-
rectorii sau sefii de servicii res-
pectivi.
www.digibuc.ro
15 Aprilie 1910 405
Lucrätorii i servitorii sunt con-
siderati ca provizorii limp de 5
ani dela numirea lor.
Toti acesti functionari, dupä im-
plinirea acestor termene, devin de-
finitivi, si se bucurä de drepturile
personalului definitiv.
40. Directorii i efii de servi-
cii vor avea in vedere de a nu
face propuneri de numiri de per-
sonal decât In limetele statelor bu-
getare si de a nu face insisi sau
de a autoriza sä se facä numiri
depäsind statele bugetare, sau ci-
frele de cheltueli preväzute in
buget.
Pentru personalul necuprins In
stat, numärul functionarilor va fi
aprobat de directiunea generalä,
sporirile ulterioare nu se vor putea
face cleat cu aprobarea directiunei
generale.
41. Numirea directorului gene-
ral si a subdirectorului general se
face prin decret regal, dupä pre-
zentarea ministrului lucrärilor pu-
blice.
Numirea directorilor, sefilor de
servicii si a tutulor celorlalti functl-
onari, pânä la un salariu de' 200
lei inclusiv lunar, se face prin de-
cret regal, dupä prezentarea minis-
trului lucrärilor publice, In urma
recomandatiunii directiunii gene-
rale.
Numirea celorlalti functionari se
face de directorul general, In urma
rapoartelor directorilor sau sefilor
de servicii respectivi, sau deadrep-
tul de dtre acestia sau de cätre
sef ii serviciilor exterioare, In limi-
tele atributiunilor date de directiu-
nea generalà.
42. Functionarii numiti prin de-
cret regal sau decizie ministerialä,
cu exceptie de directorul general,
sunt Instiintati de numirea lor
printr'un ordin al directiunii gene-
rale ; cei numiti deadreptul de di-
rectiunea generalä prim esc un or-
din de numire, semnat de direc-
406 LEGI UZLIALE. 15 A prilie 1910
torul general sau subdirectorul ge-
neral ; iar eel numiti de directorii
de servicii si de sefii de ser-
vicii central i sau de sefii servi-
ciilor exterioare, fäcând parte din
tabela A, primesc ordin de numire
semnat de cAtre acestia. Persona-
lul din tabala B si personalul auxi-
liar nu primesc ordine de numire.
43. Toti functionarii si lucrAto-
rii cäilor ferate, afarä de auxiliad,
sunt datori, la intrarea lor In ser-
viciu, sà depunä jurAmânt In fata
directorului general, directorilorsau
sefilor de servicii centrale, si sefi-
lor serviciilor exterioare, dupä na-
tura functiunilor In care au fost
numiti.
Formula jurämântului este ur-
mAtoarea :
Our In numele lui Dumnezeu
declar pe onoarea i constiinta mea
credintä Regelui si Constitutiei tä-
rii mele. De a implini cu sfinte-
nie datoriile ce-mi impune functiu-
nea mea.
A§a sä-mi ajute Dumnezeu'.
Formula de jurämânt scrisä se
semneazä de noul numit si de se-
ful inaintea cäruia s'a fäcut pres-
tarea §i se anexeazä la tabloul de
serviciu.
44. Functionarii cäilor ferate cari
sunt considerati prin lege ca agenti
ai politiei judiciare, si anume: sefii
5i subsefii de gäri sau inlocuitorii
lor, in gärile unde nu sunt ofiteri
de politie, piched, sefii de echipä
si cantonieril sunt Investiti cu pu-
tulle prevAzute de codul de pro-
cedurA penalä pentru toate crimele,
delictele si contraventiunile cad
s'ar comite fie dupä dreptul comun,
fie dunä legea specialä de politie
§i expioatare, atât In gAri eat si
pe liniile cäilor ferate.
45. Pentru Intregul personal pri-
mit In serviciu, afarä de persona-
lul intrebuintat pe timp limitat,
administratia va Intocmi si pästra
tablouri de serviciu individuale.
www.digibuc.ro
Aceste tablouri vor cuprinde obli-
gator : starea civilä a fiedrui func-
tionar, situatia lui militarä, gradul
de studii, viza medicalä si toate
mutatiile operate.
CAPITOLUL VIII.
Indemnizärl diverse.
46. Chirii. In afarA de retribu-
tiunile arätate In tabela A, mai
primesc, ca indemnizatie de lo-
cuintä, saiariul pe douä luni 5i ju-
mätate, personalul definitiv din ta-
bela A, afarä de : fochistii, conduc-
torn de tren, frAnarii, medicii, cari
nu sunt numiti prin decret regal,
aspirantii, elevii revizori, veghe-
torii de Incärcare, lampi§tii, scrii-
torii de vagoane, avizerii, portarii,
copistii curierii, veghetorii de va-
goane si servitorii din serviciile
exterioare.
De asemenea, nu primesc in-
demnizatii de chidi personalul de-
numit In tabela B.
Când acesti functionari vor primi
o locuintä In naturä, ei vor putea
fi supu§i la o retinere din salarii
corespunzätoare cu valoarea de
inchiriere a localului ce ocupä ;
directiunea generald poate face Insä
exceptiuni dela aceastä regulä, pen-
tru localitäti In care scumpätatea
chiriilor este In disproportie cu sa-
lariul ce primesc acesti functio-
nari
47. Deplasiiri. Functionarii pH-
mesc despägubiri de deplasäri pen-
tru timpul ce intrebuinteazä in ser-
viciu, afarä de resedintele lor, de-
plasäri cari sunt socotite pe zi 5i
jumätate de zi, dupä un tarif apro-
bat de ministerul lucrärilor publice.
Personalul de tren, precum si
personalul de statiuni, participant
la cassa de ajutor, când este tri-
mis In substitutie, primeste drept
deplasare despägubiri pentru orele
de lucru, conform dispozitiunilor
speciale ale directiunii generale.
LucrAtorii meseriasi, precum 5i
 LEG1 UZUALE.
alti lucrAtori prevazuti prin ordine
speciale, când sunt intrebuintati in
serviciu in afard de resedinta lor,
primesc despägubiri de deplasare ;
ei mai primesc si plata pentru
orele suplimentare, in anumite ca-
zuri previizute de dispozitiuni spe-
ciale.
48. Prime. Personalul de tre-
nuri si cel de masini primesc prime
de parcurs, pentru timpul insoti-
rei si conducerii trenurilor.
Personalul de masini mai pri-
meste si prime pentru economii
de material de ars, luminat si uns,
si pentru buna intretinere a ma-
sinelor si a regularitätii circula-
tiunei.
Toate aceste prime sunt stabi-
lite prin dispozitiuni speciale apro-
bate de ministenil lucrärilor pu-
blice.
49. Idemniziíri pentru schim-
bare de re,sedinte. In caz de schim-
bare de resedintä, comandatä In
interesul serviciului, functionarul
primeste indemnizatie de mutare,
stabilità dupA un tarif fixat de di-
rectiunea generala si aprobat de
ministrul lucrärilor publice.
50. A!ocatie pentru furnituri
de biurou. Functionarii cari au un
serviciu de biurou primesc o alo-
catiune pentru furnituri de biurou,
care e de 9 lei pe trimestru pen-
tru desemnatori si de 2 lei pe tri-
mestru pentru ceilalti functionari.
Din aceastA alocatiune ei sunt
datori sa-si procure pensule, colori,
condee, creioane, linii, compasuri,
materiale pentru sters, lipit, s. c. I.
Functionarii cari nu au un ser-
viciu de biurou, ocazionând ase-
menea cheltueli, nu primesc aceastä
indemnizare.
*efii serviciilor exterioare, in
locul alocatiunii personale arAtate
mai sus, pot prlmi pentru furni-
turi de biurou necesare intregei
lor cancelarli, alocatiuni care se
aprobä de directiunea general% Din
www.digibuc.ro
15 Aprilie 1910 407
aceste alocatiuni, ei trebuiesc sä-si
procure, pe langa furniturile indi-
cate mai sus, si celelalte furnituri
de biurou, precum : sule, ace, cer-
nealä, cearä, atä, hârtie de cores-
pondentä, hârtie obisnuitä de scris
si de impachetat, plicuri s. c. I.
CAPITOLUL IX.
Permise de calátorie.
51. Personalul are dreptul sd
calAtoreascä pe cAile ferate fail
platä, in interes propriu.
Numärul permiselor gratuite pe
care personalul le poate dobAndi
in cursul unui an, pentru cäldto-
rifle ce le face In interesul ski
propriu, este lAsat la aprecierea
directiunii generale.
52. Personalul poate beneficia
de reduced pentru cAlätorille fa-
miliei lui, in clasele 'in care el Insusi
are dreptul la cAlätorie gratuitA.
Reducerea se acordä numai pen-
tru sotie copii si doick si consistA
in plata a unei jurnAtAti de bilet
clasa Ill-a, taxatä dupä tariful tre-
nurilor de persoane.
Posesorul acestui bilet este au-
torizat sä cAlätoreascA in clasa In
care are drept functionarul res-
pectiv.
Directiunea generalA are singurä
dreptul de apreciere dacA aceastA
inlesnire poate fi acordatà si pen-
tru alti membrii ai familiei functio-
narului cari locuesc Impreunä cu
el si de a limita numärul bilete-
lor cu pret redus ce se poate li-
bera aceluias functionar.
Directiunea generalA poate de
asemenea elibera bilete de abona-
ment cl. III pentru sotiile functio-
narilor, cu dreptul de cälätorie in
clasa in care are drept sA cäläto-
reascA sotul functionar, In schim-
bul reducerii pentru un numAr de
cAlAtoril limitate cu 1/2 cl. III.
53. Personalul mai poate do-
band! reduced pent: u transportul
408 LEGI UZUALE.
de efecte casnice si de combusti-
bil pentru uzul lui.
54. Personalul care nu locueste
In capitale de judete poate primi
certificate de cälätorie liberä (zise
certificate de nutriment), In con-
formitate cu dispozitiile In vigoare
ale Directiunii generale, In scop
de asi putea procura alimente
obiecte necesare lui i familiei lui.
55. Intregul personal, când este
transferat In interesul serviciului,
nou numit, licentiat sau demisio-
nat, pentru regularea drepturilor
sale la pensie, se bucurä de tran-
sportul sdu gratuit, al familiei si
al obiectelor sale, pânä la resedintä.
CAPITOLUL X.
Concedil.
56. Personalul constatat bolnav
de cätre medicii administratiei C.
F. R., poate dobândi concedii pen-
tru cäutarea sänätätii.
In asemenea cazuri, concediile
se acorn, in conformitate cu dis-
pozitiunile In vigoare ale directi-
unii generale, fie de cätre sefii
respectivi autorizati, fie de cätre
directiunea generala, când cererile
de concediu Intrec limitele drep-
turilor acelor sefi.
57. Personalul definitiv parti-
cipant la cassa de pensiuni, In con-
cediu pentru caz de boalä, are drep-
tul la salariul intreg timp de trei
luni, dui:I'd care poate fi licentiat
din serviciu.
58. Personalul provizoriu parti-
cipant la cassa de pensiuni, poate
fi licentiat din serviciu Inainte de
termenul de trei luni, de Indatä
ce s'ar constata cA prelungirea ma-
ladiei sale ar fi cläunätoare servi-
ciului.
59. Personalul participant la ca-
ssa de ajutor se bucurä, in caz de
maladie, numai de drepturile ce i
se acordà prin statutele acelei
casse.
In Mild 1ts4 de OrdrI prove-
www.digibuc.ro
15 Aprilie 1910
venite din accidente In serviciu,
pe lângä ajutoarele preväzute de
statute, ei primesc, cu aprobarea
directiunii generale, Intregul sala-
du pe timpul cäutärii In spital.
60. Personalul preväzut la art. 20
(punctele a §i b) are drept la un
timp neIntrerupt de concediu pen-
tru odihnä, in urmAtoarele condi-
tiuni :
Personalul cu un serviciu mai
mare de 20 ani la 30 zile pe an ;
Cel cu tin serviciu cuprins litre
10 si 20 ani, la 20 zile, i cel cu
un serviciu mai mic de 10 ani, la
10 zile pe an.
Timpul de concediu nelntrerupt,
la care are drept personalul, se re-
duce cu numärul zilelor de con-
cediu de care ar fi beneficiat in
cursul anului ; astfel cä dacä s'ar
fi obtinut concedii izolate, insu-
mând zilele preväzute mai sus, pen-
tru alte motive decât maladia, drep-
tul la concediul de odihnä este
pierdut.
Personalul care cere si obtine
un concediu de odihnä mai mare
decât cel fixat mai sus, primeste
numai 1'2 salar pentru zilele ce
trec peste acel timp.
61. Personalul preväzut la art.
20 (punctele c i e) beneficiazä
pentru concedii de odihnä la 1/2
timpului preväzut pentru persona-
Jul dela art. 20 (punctele a §i b).
62. Functionarii provizorii, cei
plätiti cu ziva i lucrätoril nu se
bucurä de aceste drepturi.
63. Data intrebuintärii conce-
diului de odihnä e hotäritä de
seful respectiv ; concediul nu poate
incepe decât dupä predarea regu-
latä a serviciului.
Administratia poate cere, In in-
teresul serviciului, intreruperea con-
cediului de odihnä.
64. Concediile de odihnä se
pot acorda, in conformitate cu or-
dinele de serviciu in vigoare, de
seta respectivi, 1 n IirnItele afribn-
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
tiunilor lor, sau de cätre directiu-
nea generalä, cari trcc peste com-
petinta lor.
CAFTromiL
Indatoririle personalulul.
65. Personalul este dator sä cu-
noascä acest regulament, precum
instructiunile 5i ordinele refe-
ritoare la serviciul ce-lindepline5te,
neputându-se apära de räspundere
prin necuno5tiinta lor.
El va trebui sä-5i indeplineascA
functiunea sa cu credintä, cinste
con5tiintä ; sä apere interesele
administratiei 5i ale Statului ; sä
ia toate mäsurile ce-i stau in pu-
tintäpentru siguranta persoanelor
obiectelor din reionul editor ferate ;
5i sä aibä o purtare cuviincioasi
atât In serviciu cât i In afarä
de serviciu.
66. Pentru mentinerea bunului
mers al serviciului de cale feratà,
superiorii '''rämän räspunzitori de
Indeplinirea indatoririlor de ser-
vicii ce le sunt Incredintate, i tre-
buiesc sä ingrijeascä ca toti func-
tionarii In subordine sä execute,
la timp i In mod regulat, lucrä-
rile lor.
Ei sunt datori si mentie disci-
plina personalului subordonat, in-
grijind ca acesta si cunoascä In-
datoririle Insärcinärii lui, instruin-
du-1 la nevoie, impärtind munca
cu dreptate, arätändu-i bunivointä,
dreptate i cuviintä, i luand mä-
surf de pedepsire, in limitele atri-
butiunilor lor, indatä ce gre5 eala
este cunoscutä, sau raportând ime-
diat pe cel vinovat pentru grepli
cari atrag dupä sine misuri disci-
plinare ce ei nu le pot lua.
67. Personalul In subordine este
tinut sä dea ascultare superiorului
säti, sä fie respectos fatä de el,
atät in serviciu cit i afarä de
serviciu i sä execute ordinele ce
i se dau. Este permis ca, in ca-
zuri exceptionale,inferiorul sä ceará
www.digibuc.ro
409
superiorului ski ca ordinul de exe-
cutiune sä-i fie dat in scris.
68. Timpul normal de muncä
este stabilit prin instructiuni 5i
ordine speciale, i serviciul tre-
buie repartizat astfel ca munca sä
fie peck posibil egalä pentru toti
cei ce indeplinesc aceia5i functiune.
In cazuri de aglomerare de muncä,
In cazuri urgente i Imprejuräri
extraordinare, personalul este obli-
gat de a lucra i peste timpul re-
glementar, firä a putea pretinde
vreo remuneratie deosebitä.
69. Personalul nu poate, sub
nici un motiv pirisi serviciul, färä
autorizatiunea 5efilor, cari sunt
datori sä ia, din timp mäsuri de
inlocuiri In caz de necesitate.
70. Rapoartele de serviciu se
trimit pe cale erarchicä, gall de
cazurile preväzute in instructiunile
sau ordinile speciale.
71. Cererile i reclamatiunile
personalului se trimit, de aseme-
nea, pe cale erarhicä ; ele trebu-
esc sä ajungd neapärat la desti-
na tie, nefiind permis nid unui
superior de a le opri In calea lor.
Inaintarea pe cale erarhicd se
face In conformitate cu dispozi-
tiunile speciale ale directiunii ge-
nerale.
Este interzis personalului de a
provoca interventiuni particulare
In f avoarea lui.
72. Personalul este dator sä
pästreze secretul profesional, a nu
pune la indemänä nimänui, firä
autorizare, acte, documente, or-
dine de serviciu, planuri 5. c. I.,
cari n'ar fi destinate publicitätii ;
a nu permite nimänui, färä auto-
rizatia superiorului, consultare de
registre, planuri 5i scripte de orice
soiu.
73. Personalul este dator, afa rä
de autorizatiune specialä, sä lo-
cuiascä In apropriere de locul unde
ii indepline5te functiunea.
El poate fi permutat in interes
410 LEGI UZIJALE. 15 Apri lie 1910
de serviciu, oricând superiorii vor
avea, in prima linie, in vedere
interesul serviciului, pentru stabi-
lirea locului unde functionarul va
fi chemat a-si exercita serviciul.
Superiorii vor cAuta totusi sA
satisfacä, peck posibil, si inte-
resele proprii ale functionarilor,
mai ales pe cele privitoare la in-
structia copiilor.
74. Personalul care locueste
intr'o clädire a administratiei tre-
buie sä urmeze normele cari sta-
bilesc relatiunile intre proprietar
si chirias ; sä Intreting in bunä
stare si In perfectä curätenie locu-
inta sa ; si sA facA In ea micile
reparatiuni cari vor fi necesare.
El va primi si preda locuinta
sa In bund stare, urmând regulele
prescrise de ordinele existente In
aceastä privintä.
StricAciunile si lipsurile consta-
tate vor fi reparate si completate
in contul sail, el nu va fi r.spun-
zkor de uzura normalä.
75. Functionarii nu pot inde-
plini o altä functie retribuitä de
Stat, judet sau comunfi; le este
oprit a participa sau a avea o o-
cupatie zilnicä In administratia ori-
ckei societäti, sau stabiliment in-
dustrial sau comercial.
Ei nu pot primi ocupatiuni par-
ticulare deck cu autorizatia su-
perlorului si nu pot reprezenta in-
teresele tertelor persoane fatä de
administratia cklor ferate. - Functionarii retribuiti cu 200
76. Functionarii sunt datori a
fi prevenitori si cuviinciosi cu
publicul, satisfäcând cererile lui,
In conformitate cu regula merit& e,
färä pärtinire ; In tot timpul ser-
viciului, ei trebuesc sA se considere
ca fiind la dispozitia publicului.
Ei vor indeplini cu scrupolozi-
tate, toate Indatoririle serviciilor
lor, färä ca sä pretindä sau sA pro-
voace daruri sau vreo remunerate
pentru dânsii sau pentru altii, dela
cei interesati.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XIL
Inaintirile In functiuni.
77. lnaintärile se pot face prin
trecere dela o clasA la alta supe-
rioarä din aceias categorie de fun-
ctiune, sau dela o categorie la alta
superioarA (vezi tabela A).
Pentru lnaintarea dela o clash'
la alta ale aceleeas categorii, pe
lângA bundle servicii, se mai cere si
indeplinirea stagiului minimal pre-
väzut de tabela A ; iar pentru 'Main-
tarea dela o categorie de functiune
In altä categorie superioarä se cere
Mk Indeplinirea conditiunilor de
studii preväzute de regulamentul
de fatd (vezi cap. XII, art. 80), ck
si satisfacerea conditiunilor de exa-
minare preväzute pentru anumite
functiuni.
Examinarea se face dupä anu-
mite programe Intocmite de fie-
care serviciu In parte si aprobate
de directiunea generalä.
78. Functionarii retribuiti cu
mai putin de 200 lei lunar, pri-
mesc obligatoriu sporul de sala-
riu dela o clasä la alta, la expi-
rarea stagiului preväzut pentru di-
feritele clase ale aceleeasi categorii
dacä pentru diferite greseli In ser-
viciu nu li s'ar fi märit stagiul
drept pedeapsä, IntrucAt fondurile
bugetare, puse la dispozitia admi-
nistratiei, permit satisfacerea acestei
con d ill uni.
lei si mai mult InainteazA dupä
Indeplinirea stagiului minimal nu-
mai la alegere.
Pentru stabilirea alegerif se vor
avea in vedere buna conduità, acti-
vitatea, devotamentul si capacita-
tea functionarilor, aceasta din urmä
probatä pentru anumite functiuni,
prin examene practice si teoretice.
79. Functionarii cari ar fi sa-
tisfäcut tuturor condiliunilor de
trecere prin alegere dela o func-
tiune dinteo categoric Intr' alta din-
 LEGI MALE. 15 Aprilie 1910
tr'o categorie superioari, nu vor
putea fi Inaintati deck In locurile
vacante ivite prin necesitätile ser-
viciului.
SO. Inaintarea dintr'o categorie
inferioara inteo alta superioarä
de aceeas naturä de serviciu (seti
de gark sefi de depozit, contro-
lori, cassieri, reditionari, desena-
tori, impiegati de biurou, impie-
gati de miscare, picheri, mecanici,
revizori de vagoane, revizori de
telegraf, revizori de aparate cen-
trale, la categoria de principali)
nu se poate face mai Inainte de
a se fi ajuns prin avansäri de sa-
lar, treptat pang la clasa cea mai
Inaltä a categoriei respective.
Färä sporire de salariu se poate
Insä Incredinta unui functionar
conducerea unui serviciu mai im-
portant, rämânând ca titlul si sa-
lariul cuvenit nouei sale functiuni
sä i se acorde numai dupä Impli-
nirea stagiului preväzut pentru di-
feritele clase ale categoriei din
care face parte.
SI. Numärul functionarilor din-
tr'o categorie superioarä nu poate
lntrece peste 1/3 din numärul func-
tionarilor din categoria inferioarä
de aceias naturä de functiuni (vezi
art. 80 alin. 1).
82. Lucrätorii meseriasi (vezi
tabela B), cari se disting prin si-
lintä, abilitate si prin economii
la Intrebuintarea materialelor, ina-
inteazä prin sporire de salariu.
Sporul va fi, afarä de cazurile ex-
ceptionale §i bine motivate, de 25
bani pe zi ; iar stagiul necesar
pentru Inaintare va fi de cel putin
un an. Exceptiune se face pentru
acei meseriasi capabili, cärora, la
inaintarea lor dintr'o funcjiune
intr'alta, Ii se poate acorda sala-
riul potrivit nouei functiuni.
Ucenicii vor putea inainta cu 50
bani pe zi, dupä stagiul de un
an ; iar la numirea lor ca lucrä-
tori 11 se va fixa salariul In raport
www.digibuc.ro
411
cu puterea lor de muncä i cu
modul cum lucreazà.
Ceilalti lucrätori nemeseriasi (ta-
bela B) pot, de asemenea fi Ina
intati pentru bune servicil, dupä
un stagiu de cel pulin un an, cu
20 bani pe zi.
Se va avea insä In vedere ca
aceste avansäri ale lucrätorilor, fie
meseriasi sau nemeseriasi, sä fie
astfel chibzuite ¡neat sä nu poatä
atinge maximul de salarii, inainte
de a Implini 10 ani de serviciu
n eintrerupti.
83. Inaintärile functionarilor, cari
primesc un salariu de cel putin
200 lei lunar i In sus, se fac prin
decret regal, sau prin deciziunea
ministrului lucrärilor publice, in
urma recomandatiunii directiunii
generale.
Sporirea salariilor acestor f unc-
jionari, In diferitele clase ale ace-
leeasi categorii, se face prin di-
rectiunea generalä, In urma apro-
bärii ministrului lucrärilor publice.
Inaintarea functionarilor ce pri-
mesc mai putin de 200 lei lunar,
precum i sporurile lor de salarii
se face de cätre directiunea gene-
ralä, in baza propunerilor directo-
rilor sau sefilor de servicii.
Sporirea salariilor personalului
numit de sefii de servicii centrale
exterioare se face de cätre aces-
tia, In conformitate cu dispozitiile
speciale din regulament i in li-
mita cifrei totale aprobatá de di-
rectiunea generalä.
CAPITOLUL XIII.
Greleli In serviclu gi pedepse.
S4. Functionarul care nuli In-
deplineste Indatoririle preväzute
de legi, regulamente sau instruc-
jiuni, care nu executd cu exacti-
tate ordinele ce primeste, care se
sustrage dela serviciu sau e ne-
glijent In serviciu, care are o pur-
tare nedemnä In* serviciu, care
Intrebuinteaz4 cuvinte injurioase
412 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
la adresa publicului, cornite gre-
seli de naturà a atrage pedepsi-
rea lui.
85. Pedepsele se impart in :
1. Pedepse de ordine,
2. Pedepse disciplinare.
Pedepsele de ordine sunt :
a) Chemarea la ordine ;
b) Amendarea pânä la 10 lei
inclusiv ;
e) Blarnul cu inscrierea In ta-
bloul de servicii.
Pedepse disciplinare stint :
a) Amendarea dela 10 lei fn
sus si Oa la maximum 20 la
sutä din salar, afarä de cazurile
de suspendare (vezi cap. XIV) ;
b) Permutarea pe cale discipli-
narà ;
c) Suspendarea din serviciu ;
d) Destituirea.
Felul pedepsei se stabileste lu-
Andu-se de bazá gravitatea grese-
lei, antecedentele functionarului,
Imprejurärile In cari greseala a
fost comisä, precum si consecin-
tele la cari au dat nastere sau ar
fi putut sä dea.
86. Pentru a se da o pedeapsä
de ordine nu este necesarä o cer-
cetare prealabilä cu proces-verbal
de constatare.
Constatarea greselei din partea
superiorului, sau raportarea ei de
cAtre acesta, stint suficiente pen-
tru ca sä se poatà da vinovatului
pedeapsa de ordine.
87. Amendarea cu mai mult de
10 lei si darea celorlalte pedepse
disciplinare unui functionar, nu-
mit prin decret regal, decizie mi-
nisterialä sau prin directiunea ge-
neralä, nu se poate face decât dupä
o cercetare prealabilä, al cärui re-
zultat se consemneazá Intr'un pro-
ces-verbal, landu-se si depozitia
Inscris a inculpatului ; iar pentru
ceilalti functionari i hicrätori se
face pe baza rapoartelor motivate
ale sefilor respectivi, Insolite de
procesele-verbale de anchetä, care
www.digibuc.ro
trebuie sä continä depozitiile In-
scrise ale inculpatului.
SS. Chemarea la ordine se poate
face de mice superior subalternu-
lui salt ; ea se face verbal sau In
scris, in scopul de a se atrage a-
tentiunea functionarului asupra gre-
selei comise i pentru a-i pune in
vedere de a nu o mai face in vii-
tor. Deasemenea i amendarea
pänä la 10 lei nu are alt Inteles
cleat acela de a atrage atentiunea
functionarului asupra greselei co-
mise i a-1 preveni in contra re-
petirii ei.
Orice amendä se va trece in
tabloul de serviciu.
89. Blamul cu Inscriere In ta-
bloul de serviciu, and priveste
pe un functionar cu salar mai mare
de 200 lei, se aprobä de directi-
unea generalá, pe baza unui ra-
port seds.
El constitue o notä rea, care,
dupá gravitatea greselei fácute,
poate opri pe acel functionar dela
inaintare, un timp mai mult sau
mai putin Indelungat (cel putin 6
luni).
90. Amendarea este pedeapsa
disciplinard cea mai usoarä, care se
dä pentru greseli comise MIA rea vo-
intä si pentru abated dela serviciu,
cari nu ating nici onorabilitatea,
nici demnitatea funclionarului. 1m-
plinirile ce se pot dicta functionari-
lor pentru pagube materiale aduse
adrninistratiei, nu din rea vointä,
ci numai din nepricepere sau ne-
experientä, nu se consider A'ca pe-
depse i nici nu se trec in tabloul
de serviciu.
91. Permutarea pe cale disci-
plinarä e o pedeapsä care ridicä
dreptul functionarului la odce in-
demnizare pentru schimbare de
resedintä.
Ea se dà atunci când interesul
serviciului cere ca functionarul sä
nu mai fie mentinut in localitate,
din cauza purtärii sale rele In ser-
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
viciu, sau pentru a impedica re-
petirea grefelilor f5cute.
92. Suspendarea este o pedeapsä
care se aplic5 In cazuri de abateri
grave, cari ar putea atrage dupä
sine chiar destituirea.
93. Pesonalul care se face culpa-
bil de una din pedepsele discipli-
nare, arätate mai sus, pierde drep-
tul de avansare la implinirea sta-
giului, prelungindu-i-se acest sta-
ght dupä felul pedepselor sale an-
terioare, dela 6 luni la 3 ani.
94. Destituirea (revocarea) se
poate dicta functionarului :
a) In caz de refuz de serviciu sau
de päräsirea postului fiind de ser-
viciu ;
b) Când se constatä c5 a fost
beat in serviciul executiv de mi§-
care sau de mafinA ;
c) Când sustrage bani 0 mate-
dale ale administrattei sau obiecte
ce-i sunt incredintate, apartinând
administratiei sau particularilor ;
d) Când pretinde dela particu-
lari daruri, bani sau altele ;
e) and falfificä acte pentru a
ascunde greFli sau lipsuri de
bani ;
f) Când, In urma greplilor grave,
repetate in serviciu, superiorii do-
bandesc credinta a el nu se mai
poate indrepta ;
g) Pentru grefeli grave in con-
tra onoarei 0 disciplinei;
h) In cazuri de grevä, de in-
cercare de a impiedica serviciul,
de participare la intruniri sau
societati, cari turbur5 ordinea pu-
blic5 sau urmäresc zdruncinarea
organizatiet actuale a Statului, pre-
cum 0 in cazuri de provocare de
dezordini.
95. Destituirea functionarilor
cari primesc un salariu lunar de
200 lei §i In sus se face prin de-
cret regal sau prin decizie minis-
terial& in urma unui raport al di-
rectiunii generale, aprobat 0 de
consiliul tehnic.
www.digibuc.ro
413
Destituirea functionarilor nu-
m iti de directiunea generalä se
face de directiunea general& pe
baza rapoartelor directorilor sau
Ffilor de servicii, Insotite de do-
sarele cercetärii.
Destituirea celorlalti functionari
se face de feful respectiv, pe baza
raportului motivat al pfului ime-
dial.
06. Pentru nici un functionar
de orke categoric 0 oricare ar ft
culpa sa, destituirea nu se va pro-
nunta Mil ca mai inainte incul-
patul sä fie ascultat de comisiu-
nile disciplinare.
97. Comistunile disciplinare,
instituite in scopul de ali da a-
vizul asupra cazurilor de destitu-
ire, vor fi de 3 categorii fi anume:
prima pentru functionarii numiti
cu decret regal sau decizie minis-
terialà ; secunda, pentru functio-
narii numiti de directiunea gene-
ral& 0 a treia categorie pentru
ceilalti functionari 0 lucrAtori. In
fiecare din aceste trei categorit
de, comisiuni va figura 0 un func-
tionar sau luclitor de categoria
inculpatului.
98. Aceste comisiuni, compuse
dintr'un pre§ edinte 0 trei membrii,
se Intocmesc anual de directiunea
generalä 0 functioneazä dupa a-
numite norme stabilite de direc-
tiunea generala 0 aprobate de
ministrul lucrärilor publice.
99. Rapoartele pe baza drora
se cere revocarea functionarilor
(vezi art. 95) vor fi totdeauna in-
sotite de avizele comisiunilor dis-
ciplinare.
CAPITOLUL XIV.
Suspendarea din serviclu.
100. Directorul general fi, prin
autorizare, f efit respectivi pot sus-
penda din serviciu pe un functto-
nar când a comis dereguli cari ne-
cesitä aceasta tnAsurk pentru a se
414 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
putea face cercetarea sau and ne-
voia serviciului o reclamA.
101. Functionarul suspendat nu
pierde salariul pe timpul suspen-
dárii din serviciu, deat :
a) Când pedeapsa ce urmeazA
a i se aplica ar fi destituirea ;
b) Când este suspendat In urma
unei urmäriri judecätoresti ;
c) Când este suspendat ca má-
surd disciplinarä. In acest caz di-
rectiunea generalä poate met-1pm
pe un functionar fárá salariu ca
pedeapsä timp de cel mult 3 luni.
CAPITOLUL XV.
lesirea din serviciu.
102. Iesirea din serviciu se
face:
a) Prin demisiuni ;
b) Prin licentiere ;
Prin trecere la pensie ;
d) Prin destituire ;
e) Prin incetare din vieatä.
103. Un functionar poate ori-
and demisiona din serviciu, el
nu poate päräsi insä serviciul färä
ca dernisiunea sä-i fi fost primitä
sä fi predat serviciul, impreunä
cu toate actele i obiectele ce i-au
fost Incredintate.
El nu poate pretinde lichidarea
drepturilor sale decât dupä ce i
s'a verificat gestiunea.
El prim este salariul pAnä la data
pentru care i s'a primit demisia.
El e dator a restitui indemnitatea
de locuintä primitá mai mult prin
anticipatie.
Functionarul demisionat nu se va
mai putea bucura de nici unul din
drepturile preväzute in acest regu-
lament pentru functionarii ailor
ferate.
104. Licentiarea din serviciu,
mAsurä care are de urmare !nee-
tarea serviciului a unui functionar,
se poate face in urmätoarele ca-
zuri:
a) Când functionarul numit In
serviciu este Ina provizor si nu
www.digibuc.ro
indeplineste conditiunile pentru a
fi numit definitiv, pAnä la Impli-
nirea stagiului de provizorat ;
b) Când functionarul a fost an-
gaj at provizoriu din cauza unor
necesitäti timporale ale serviciu-
lui, dacä aceastä necesitate a ince-
tat Inainte de implinirea termenu-
lui dupA care functionarul devine
definitiv;
Când functionarul in urma
unei maladii prelungite a devenit
impropriu serviciului ;
d) Când functionarul se gäseste
in conditiunile cerute de legea ge-
neralä de pensiuni, pentru a trece
la pensi i administratia nu se
mai poate folosi de serviciile sale.
Licentierea functionarilor cari pri-
m esc un salariu lunar de lei 200
si In sus se poate face de atre
ministerul lucrArilor publice, pe
baza unui raport al directiunii ge-
nerale, aprobat de consiliul tehnic.
Licentierea celorlalti functionari
se poate face de directiunea ge-
neralä, când ei au fost numiti de
cätre aceasta, sau de atre sefii
respectivi, când numirea a fost fä-
cutä de dânsii.
Functionarul licentiat din ser-
viciu primeste salariul pAnä In ziva
licentierei ; el e Ina dator sä res-
titue partea de chide primitA mai
mult prin anticipatie.
Licentierea personalului partici-
pant la Cassa de ajutor se poate
face In urmätoarele cazuri
a) Când a fost angajat provi-
zoriu pentru sporiri momentane ale
traficului sau nevoi treatoare ale
serviciului si a ceste nevoi ar fi in-
cetat ; sau s'ar fi constatat cA e
neapt pentru Indeplinirea serviciu-
lui Inainte de a fi implinit vechi-
mea de 5 ani;
b) Când din cauza vreunui acci-
dent sau din cauza städi sänätä-
tii lui ar fi devenit impropriu ser-
viciului.
El primeste In cazul a) salariul
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
Oa In ziva licentierii ; iar In ca-
zul b) i se reguleazä drepturile
eventuale, In conformitate cu sta-
tutele Cassei de ajutor.
105. Functionarul care Indepli-
neste conditiunile prevlizute de
legea generalii de pensiuni a Sta-
tului poate sA cearA trecerea la
pensie In conformitate cu legea ; el
poate, de asemenea, sä fie din o-
ficiu trecut la pensie, conform dis-
pozitiunilor art. 104, litera d.
Functionarul iesit sau trecut la
pensie primeste salariul Oa In
ziva iesirii din serviciu si e dator
sä restitue partea de chide pri-
mitä in mai mult, prin anticipatie.
Functionarul iesit sau trecut la
pensie poate beneficia, el, sotia
copiii minori, de reducerea de 50
la sutä din pretul cäldtoriei
106. le,sirea din serviciu prin
destituire (revocare) se face con-
form dispozitiunilor art. 94 99.
In acest caz, dacä destituirea n'a
fost precedatA de suspendare (vezi
art. 101 a), cel destituit primeste
salariul pAnä in ziva destituirii ;
el este dator sä Inapoieze partea
de chide primitä mai mult prin
anticipatie.
107. Personalul destituit nu
mai poate fi reprimit in serviciu.
10S. Când funcfionarul a in-
cetat din viealii se lichideazA mos-
tenitorilor säi sumele ce are de pri-
mit, fArA a se cere restituirea chi-
riei, primitä prin anticipatie.
CAPITOLUL XVL
Certificate de serviciu.
109. Certificatele de serviciu,
pentru toti functionarii numiti prin
decret regal, sau prin ordinul di-
rectiunii generale, se elibereazä de
directiunea generalä.
Certificatele de serviciu pentru
toti ceilalti functionari se elibe-
reazA de sefii cari i-au numit In
serviciu.
In certificate se va aräta deose-
www.digibuc.ro
415
bitele functiuni ocupate, timpul
servit, retributiunile corespunza-
toare i motivul iesirii din ser-
viciu.
Nici o calificare a functionaru-
lui nu se va putea face decAt cu
aprobarea directiunii generale.
(API' OLUL XVII.
Atributiunile directiunil generale 51
competinta directorilor i §efilor
de serviciu.
110. Atributiunile directiunii ge-
nerale sunt acele preväzute de 'le-
gea pentru exploatarea cAilor le-
rate ale Statului din Martie 1883,
cu toate modificärile i completä-
rile ei, introduse succesiv pAnd
astäzi.
Directiunea generalä este direct
räspunzätoare, cätre ministrul lu-
crArilor publice, de grabnica si re-
gulata expediere a afacerilor ; de
perceperea veniturilor, in confor-
mitate cu tarifele regulamentare si
vArsarea lor la Cassa centralä ; de
buna stare a scriptelor ce servä de
bazä controlului; de executarea lu-
crArilor, conform planurilor apro-
bate ; de observarea creditelor bu-
getare si de facerea cheltuelilor In
limitele prescrise ; cu un cuvAnt,
de indeplinirea indatoririlor tutu-
ror functionarilor exploatärii si de
odce consecinte provenite din lipsa
sa de initiativä si de procedare.
111. Atributiunile directorilor si
sefilor de servicii, fiecare In ra-
mura sa de serviciu, sunt de a
veghea ca toti functionarii subor-
donati lor sä-si IndeplineascA In-
datoririle In conformitate cu legile,
regulamentele, instructiile i ordi-
nele In vigoare, i ca toate ches-
tiunile privitoare la serviciul lor
sA meargä In chip regulat ; de a
lua mAsuri ca circulatia trenurilor
sA fie siguri si regulatä ; ca trans-
porturile sä fie f Acute la timp
färä pierdere, vätämare sau lips5 ;
de a pästra In perfectä stare cAile,
416 LEGI UZUALE. 13 Apri lie 1910
podurile, clädirile, diferitele insta- 11.-Judeatoria Pitesti rurall
lath c. I., si de a semnala, la
timp, directiunii generale toate lip- 1. Corn. rur. Albota.
surile i neajunsurile, ce ar putea 2. Bascovu.
Impiedica dobAndirea rezultatelor 3. Borlesti.
de mai sus. 4. Btadurile.
112. Directiunea generalA avilnd 5. Budeasa.
responsabilitatea bunului mers al 6. Dobroteasa.
adrninistratiei, directorii si sefii de 7. » Dräganu.
servicii sunt considerati ca lucrând 8. GAvana.
In nutnele ei. 9. Hintesti.
Ei nu vor putea, prin urmare, 10. n Mosoaia.
lua dispozitiuni decât numai In li- 11. Oarja.
mitele regulamentelor, instructiu- 12. Poiana-Lacului.
nilor i ordinelor In vigoare si nu 13. » Prundu.
vor putea angaja administratia, fie 14. n n Slätioarele.
verbal, fie inscris, deck In limi- III.-Judecatoria rurali Curtea-de-Arges
tele prescrise i autorizate de di-
rectiunea generalä, sau decurgand 1. Corn. urb. Curtea-de-Arges.
din regulamentele, instructiunile 2. rur. Albesti.
ordinele in vigoare. 3. Arefu.
Ei sunt datori a supune hota- 4. Bäiculesti.
ririi directiunii generale toate ches- 5. Cerbureni.
tiunile a caror rezolvare nu este 6. Corbeni.
deja stabilita prin dispozitiuni an- 7. 31 Mer4ani.
terioare, si cari pot da loc la in- 8. Oesti.
terpretäri diverse. 9. Tutana.
10. Valea-Danului.
11. Válcelele.
DECRET
Penlrn determlnarea namirnlul, intlu- IV.-Judecatoria ruralA uici
derel ocoalelor si resedintele judeel- 1. Corn. rur. uici.
torlflur, din 17 Aprilie 1908, ea
modiftearile aduse prin legea 2. . , Boisoara.
din 7 Aprllie 1910 si de- 3. Câineni.
eretul din 15 Aprilie 4 . Cepari.
1910 5. Ciofrängeni.
DIN 15 APRILIE 1910, 6. . Giurgiuveni.
TABLOU 7. Golesti.
8. . Perisani.
Pentru determInarea numarului, intin- 9. Poenari.
derii ocoalelor i resedintele II

JudecatorIllor de ocoale. 10. . , Racovita.

1. - JUDETUL ARGE 11. . Sälätrucu.
12. . , Tigven1.
1.-Judeatoria Pitesti urbana 13. Titesti.
.
1. Corn. urb. Pitesti. 14. " , Urluesti.
1. Acest Decrel" a fost publicat in vedea la ordinea sa cronologicl, Legea 9i
.ilionitorul ()tidal- din 17 Aprille 1908. Regulamentul judecltoriilor de ocoale.
Noi It publiclim astfel cum este astazi in (Supl. I pag. 232 si 262) precum i Deere-
vigoare, cu ultimele modificari aduse prin tul din 17 Aprilie 1908, (Supl I pag. 272).
Legea din 7 Aprilie 1910 si Decretut din De asemenea si modif. regul Supl. II pag.
15 Amine 1910. (,Monitorta Oficial" No. 114 si Circulara din Supl. 11 pag. 626.
6 si 13 din 7 si 15 Aprilie 1910.) A se

www.digibuc.ro
 LECI UZUALE. 15 Apriiie 1910 417
V.-JudecAtoria ruralä Budeati. 6. Corn. rur. Martalogi.
1. Corn. rur. Budesti. 7. . MArghia.
2. . Bäbuesti. 8. ,, , PAdureti.
3. . B ercioiu . 9. ,, Päduroiu.
4. o Berislavesti. 10. . Säpata-de-Jos.
"
5. . Bleici. 11. ,, Säpata-de-Sus.
6. ,, Blidari. 12. Silisteni.
7. ,, Cremenari. 13. Stolnici.
8. Dángesti.
9. Fedelesoiu. IX.-JudecAtoria rurall Coste0.
,,
10. . Jiblea. 1. Corn. rur. Costesti.
11. "
Runcu. 2. Baseni.
"
VI.-JudecAtoria ruralä Plepiu. 3. ,, Brosteni.
4. ,, Buzuoesti.
1. Corn. rur. Ptesoiu. 5. . Cornäte1u.
2. Bälcesti. 6. . Deagurile.
3. "
Bdrsoiu 7. ,, Humele.
4. Ciutest1. 8. Ionesti.
" ,,
5. ,, Corbi. 9. , Izvoru-de-Jos.
6. Dänicei. .
. 10. , Izvoru-de-Sus.
7. . Dedulesti. 11. . Recea.
8. ,, Galicea. 12. Suseni.
9. . , Mäcäi. 13.
"
,, erboeni.
10.
', Milcoiu. 14. . . Ungheni.
11. Olanu.
12. Scheiu. X.-Judecätoria ruralä Rociu.
13. Stoilesti.
14.
,,
Trepteni. 1. Com. rur. Rociu.
. 2. . , Barlogu.
15. . . Ursi. Cäteasca.
3. c
VII. - JudecatorIa ruralä RichittIe-de- 4. Glidani.
Sus. 5. . Gruiu.
1. Corn. rur. Richitelele-de-Sus. 6. . , Mozäceni.
2. Bascovele. 7. . . Negras.
,,
3. , Ciornägesti. 8. . . Räscäeti.
. Rätesti.
4. . Cocu. 9. .
5. Grosi. 10 . . Slobozia. .
6.
n
. Launele-de-Jos. 11. ,, Serbänesti.
7. Launele-de-Sus. 12. . . Teiu.
8. Richilelele-de -Jos. 13. . . Tutu1esti.
"
9.
°
Samara. XI.- Judeatoria ruralä Stroeiti.
10. Säpunari.
"
11. Uda-de-Jos. 1. Corn. rur. Stroesti.
"
Uda-de-Sus. 2. Bradetu.
12.
' 3.
.
. Brätieni.
VIII.-JudecAtoria ruralä Lunca Corbului. 4. . Bunesti.
"
1. Corn. rur. Lunca-Corbului. 5. . Mälureni.
Cerbu. 6. . Musätesti.
3. Fálfani. 7. . . Valea-Märului.
4. Hârsesti. 8. . . Välsänesti.
5. , Maresu. 9.
"
. Zärnesti.
C. HAMANGIU. Suplimentul III. 14
www.digibuc.ro
418 LEM UZUALE. 15 Apri lie 1910
II.---JUDETUL BACAU V.-JudecAtoria rurall TArglI-Ocna
I.-JudecAtoria BacAu I ruralii 1. Corn. urb. Targu-Ocna.
2. rur. Bärsänesti.
1. Corn. urb. Bacäu. 3. n Därrnänesti.
2. rur. Feintânele. 4. Dofteana.
3. 0 Letea-Nouli. 5. Helegiu.
4. . Letea-Veche. 6. n Pârgäresti.
5. , Luizi-Calugära. 7. , n Slänic.
6. Märgineni. 8. Târgu-Trotus.
II.-JudecAtoria Baciu II ruralä. 9. , VSIcelele.
1. Corn. rur. Berest1i-Bistrita. VI.-JudecAtoria ruralA One 4ti.
2. Blägesti. 1. Corn. rur. Onesti.
3. Ca luecira. , Bogdana.
, Ciumasi. 2. .
4. . 3. . , Boganesti.
5. Garleni. 4. , Brätila.
6. . , Odobegi. 5. . Casin.
7. ,, Präjesti. 6. n , Caiuti.
8 . Racova. 7. n , Grozesti.
9. SäucWi. 8. , Flärja.
10. Secueni. 9.
"
n Jevreni.
11. Serbesti. 10. M-rea Casin.
12. " , Traian. 11.
n ,,

. Rápile.
13. Valea-lui-lon. "
In.--Judeatoria ruralA Scorteni VII.--JudecAtoria rurald Rädciuni.

1. Corn. rur. Scorteni. 1. Corn. rur. Räcäciuni.

2. Ardeoanf. 2. . , Cleja.
. 3. , Faraoani.
3. Bäsästi.
4. Berestii-Tasläu. 4. . . Geoseni.
5. Berzwzti. 5. Gropile.
6. Enächesti. 6.
"
, Päncesti.
7.
,,
' Luncani. 7.
8.
"
.
, Räcätätt.
, Valea-Seacä.
8. Nadisa.
9. Sänduieni. VIII.--JudecAtoria ruralA Parincea
10. Schitu-Frurnoasa.
11.
12.
.
PP

Tetcani.
Valea-Rea.
1. Corn. rur. Parincea.
2. Botesti.
3. n » Buhociu.
IV.-JudecAtoria ruralA Moineati 4. Filipeni.
1. Com rur. Moinesti. 5. n Horgegi.
2. . AgAs. 6. Leca.
3. . , Asäu. 7. » ObArsia.
4. . , Billin4eni. 8. » OteIesti.
5. . , Brusturoasa.
6. . , Bucsesti. III. - JUDETUL BOTOSANI
7. . , Comänesti. 1.-JudecAtolia Bototani urbanA
8. Lucäcesti.
9. , Magiresti. 1. Corn. urb. Botosani.
10 °
Poduri. tr.-JudecAtoria Boto§ani ruralA
11. . Solont
12. . Väsiesti. 1. Corn. rur. B615seni.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910 419
2. Corn. rur. Criste0i. I V.-JUD ETUL BRA ILA
3. PI Curte0i.
4. Leorda. 1.-JudecAtoria Bräila urbanä
II
5. ,, Mänästireni. 1. Toate stradele corn. urb. Bra-
6. /I Nic§eni. ila, cuprinse in perimetrul format
7. ,, Popäuti. de o parte de Dunäre, iar de cea-
8. // Slobozia-Secatura. lalta parte de B-dul Carol I, in
9. 31 Stance 0i. partea din spre apus pând la in-
10. 1/ Vânätori. tersectia sa cu calea Regala, apoi
calea Regalä in spre Nord pârtä la
III.-Judecatoria ruralä Bncecea
raza ora0ilui i cari astäzi formeazä
1. Corn. rur. Bucecea. sectiile administrative, I, II, III §i
2. Burdujeni. V (a portului, dar fárà ambele la-
turi ale B-dului Carol I 0 cäei
2,
3. ,, Corni.
4. Cucoräni. Regale, in pärtile lor cari il de-
5. ,, Dumbräveni. terminä).
6. ,, Fântânele. IL-Judecatoria Bräila ruralä
7. I/ Salcia.
8. 31 Siminicea. 1. Restul com. urb. Braila care
9. ,, Vlädeni. formeazá sectia IV ad-tivä.
2. Com. rur. Cazasu.
IV.-Judedtoria rurald Harlin 3. ,, Chiscani.
1. Corn. urb. liar Mu. 4. JJ Cotu-Lung.
rur. Cop la. 5. 11 Izlazu.
3. Deleni. 6. /I Latinu.
4. Flämânzi. 7. Nazäru.
/I
Frumqica. 8. Romanu.
5. ,, 31 11

Poiana. 9. /7 Scortaru-Vechiu.
6. ,,
7. ,, Rädeni. 10. Silistraru.
8. Tudora. 11. ,, Tichile0i.
" 12. Tudor Vladimirescu
,,
V.-Judecatoria ruralli Todireni 13. ,, Vä deni.
1. Com. rur. Todireni. III.-Judeatoria ruralä lanai
2. ,, Albe§ti. 1. Corn. rur. Ianca.
3. 3/ Gá lära0. 2. I, PP
Bordeiu-Verde.
4. 3/ Comândäre0i. 3. I/ 11 Dedule0i.
5. Drac§ani. 4. // /I
6. 1) Lunca. 5. 3/ Movila-Miresei.
7. JP ,, Române0i. 6. ll Peripru.
8. fl Sulita. 7. 7/ 1/ Scortaru-Nou.
VI.-Judecitoria ruralà Trusetti 8. ,, Surdila-Gaiseanca.
9. I, 77 Surdila-Greci.
1. Corn. rur. Truse0i. 10. *ute0i.
2. 1/ , Barsane0i. 11. Urleasca.
3. 1/ Dângeni.
IV.-Judecitoria ruralä Slobozia-Ciretu
4. ,, Mihal4eni.
5. // Movila-Ruptá. 1. Com. rur. FleaFa.
6. ,1 Stefane0i. 2. 7/ Batogu.
7. II Ungureni. 3. 31 Chichinetu.
8. 1/ Viforeni. 4. Cioara-Doice0i.

www.digibuc.ro
420 LEG1 UZUALE. 1$ Apri lie 1910
5. Corn. rur. Cioara-Radu -Voda. 3. Corn. rur. Clondiru
6. PP
Ciocile. 4. Dara.
7. " Coltea. 5. . Grajdana.
Gura-Nigovului.
8. Dudescu. 6. PP

9. 7, Jugureanu. 7. PI Gura-Seirati.
10. fl R0§10r1. 8. ,, Lipia.
11. Rusetu. 9. ,, Monieoru.
12. Slujitorit -Albotesti. 10. 71
Stalpu.
13. 1, Streimbu. 11. IP 5'areinga.
14. " Tätaru. 12. . Tisau.
Valea-Teancului.
15. PP Ulmu. 13. "
V.-Judecatoria rurall Viziru. IV.-Judecatoria rurall Beceni.
1. Corn. rur. Viziru. 1. Corn. rur. Beceni.
2.
3.
f7 Bertestii-de-Jos.
Bertestii-de-Sus.
2.
3
, Baestii-A1deni.
Beciu.
13 ,,
4. Ceacku. 4. ,, Blajani.
5. Filiu. 5. " ,
Cárpinistea.
6. Yy Gropeni. 6. Cerndte#L
7. ,, Insuräte1. 7. " Grabicina.
8. Lacul Rezi. 8. . Lopätari.
Manzalestii-Mi-
9. Mihai-Bravu. 9. ,,
10. PP Osman. nesti.
11. Parlita. 10. 11 Niculesti.
12. ,, Stäncuta. 11. 3f Plegoiu.
13. Valea-Cânepei. 12. PP
Saruksti.
14. 33 Victoria. 13. Vintild-Vodd.
V.-JUDETUL BUZAU V.-Judecatoria ruralá Parscov.
1.--Judecätoria Buzäu urbanfi. 1. Corn. mr. Parscov.
2. ,, Bálanesti.
1. Corn. urb. Buzau. 3. Jf Bozioru.
4. ,, Bräesti.
II.- Judecatoria Buzäu ruralä. Canesti.
5. ,-
1. Corn. rur. Cochirleanca. 6. 11 Goidesti.
2. PP
Fundenii -Zdrnesti. 7. . Joseni.
Meigura.
3. J7 Gävänesti. 8. 37
4. ff Maxenu. 9. 31
Odaile.
5. Meirticineni. 10. " Policiori.
6. ,, Sägeata. 11. PI Rusavatu.
7. Scurtesti. 12. ,, Tarcovu.
8. Simileasca. 13. PI Trestia.
9. Täbärasti. 14. P3
Trestioara.
10. JP Tintesti.
11. Vadu-Sorestifor. VI.- Judecátaria ruralä Intirlagele
33

12. Vernegi. 1. Corn. rur. PAtarlagele.

13. ,- Zilisteanca. 2. 77 Calvini.
III.-Judecitoria ruralá Merel
3.
4.
. Catina.
Cisläu.
31

I. Corn. rur. Merei. 5. ,, Ghiojd.

2. Cândesti. 6. ,, Colti.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910 421

7. Com. Gura-Teghi. 11.-JudecAtoria rurall Caramurat.

8. Märuntisu. 1. Corn. rur. Caramurat.
9. Mläjet. 2. PP Anadolchioi.
10. Nehoiasu. 3. Jr Canara.
11. Pältineni. 4. ,, Carol J.
12. 11 Pänätäu. 5. 71 CicrAcci.
13. Sibiciu. 6. " Gargalâc.
14. Valea-Muscelului. 7. Pazarli.
15. Viperesti.
III. Judecitoria ruralA Hirsova.
VIL-JudecAtoria ruralA
1. Corn. urb. Hârsova.
1. Com. rur. 2. rur. Cartal.
2. Amaru. 3. Ciobanu.
3. BoldeW. 4. PP
, GArliciu.
4. Cloranca. 5. Ghizaresti.
5. " Costesti. 6. ,, ,, Sarai.
6. JP Gheräseni. 7. ,l Satischioi.
7. " Glodeanu-Cdrlig. 8. 1, Topalu.
8. Glodeanu-Sdrat.
9. Glodeanu-Sil4tea. IV.-JudecAtoria ruralA Medgidia.
PJ

1. Corn. urb. Medgidia.

VIII.-JudecAtoria ruralA Mizil. 2. rur. Alacap.
.1. Corn. urb. Mizil. 3. urb. Cernavodä.
2. rur. Baba-Ana. 4. rur. Chiostel.
3. Breaza. 5. PP Cochirleni.
4. ,, GAgenii-Vinti- 6. PI Hasancea.
leanca. 7. ,> Murfatlar.
5. )3 Jugureni. 8. PP Pestera.
6. ,, Laposu. 9. Rasova.
7. 2P Näeni. 10. Seitneni.
8. Pietroasele. 11. PI Tawunar.
9. " Tohani. 12. PP Tortornan.
IX.-JudecAtoria ruralA Pogoanele. V.-JudecAtoria ruralil Ostrov.
1. Corn. rur. Pogoanele. 1. Corn. urb. Ostrov.
2. fl Albesti. 2. rur. Alrnalâtt.
3. Pp BrAdeanu. 3. ,, Bugeac.
4. ,, Caragelele. 4. P1
Canlia.
5. 13 Cäldärästi. 5. ,, Caranlâc.
6. Cilibia. 6. 73 Carvan.
7. " Cotu-Cioarei. 7. 32 Esechioi.
8. ,, Largu. 8. PP Lipnita.
9. Luciu. 9. ,, Oltina.
10. Meteleu. 10. ,3 Parachioi.
11. PP
Padina. 11. )2 Satul-Nou.
12. PP Smeeni.
VI.-JudecAtoria rurali Adam-Clisi.
VI.-JUDETUL CONSTANTA 1. Corn. rur. Adam-Clisi.
1.-Judecitoria urbanä Constanta. 2. Altman.
3. Baerarndede.
1. Com. urb. Constanta. 4. Carabaca.

www.digibuc.ro
422 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
5. Com. rur. Chioseler. Artelor, Bädälan, Banului, Berhe-
6. urb. Guzgun.
PI
ciu, Basarabiei, Belvedere, Braso-
7. Docuzaci
JP
veni, Banul-Märkine, Cerna, Ce-
8. ,, Dobromir. res, Cärämidäriei, Crisana, Costa-
9. PI Enigea. che Vklan, Chihan-Vodä, Cheului,
10. I/ Enlisenlia. Colonialelor, Canternir, Cetátuia-
11. Bet licw. Alba, Cumpenei, Canalului, Con-
12. PP
Hainranchiái. gresului, Cuza-Vodä pânä la No.
13. JP
Marleanu. 48 si 51 inclusiv, Dogkiei, Dece-
14. ,, Mulciova. bal, Davila, Daciei, Delfinului, Da-
15. 11 Regep-Cuius. nubiului, Depoului, Dacianä, Dorn-
VII.Judeciltoria rurall Mangalia.
neascä panä la No. 85 (colt cu
strada Carol g strada Justitiei),
1. Com. urb. Mangalia. Etna, Enicä Marin, Egalitätel, Fa-
2. rur. Caracicula. bricei, Fraternitätei, Grivitei, GA-
3. 7P
Cara-Orner. rei No. 8, General Cernat, Heliade-
4. Ciragi. Räclulescu lzvorului, Jupiter, Jus-
5. Cheringec. titiei, Leului, Locornobilei, Lem-
6. Mustafa-Aci. näriei, Labirint, Logofät Täut, Ma-
7. PP
Sarighiol. ramures, Mircea-Vodä, Magaziilor,
8. /7 Tatlageac. Marinei, Milcov, Mare, Nouä, Nor-
9. Tuzla. dului, Ortodox, Portului, Plevnei,
VIII.JudecAtoria ruralS Cogealac.
Prutului, Penu, Pescarilor, Popa-
Calu, pasagiile : Belvedere, 10 Maiu
1. Corn. rur. Cogealac. 24 Ianuarie, Bacus ; pietele Cuza-
2. ,, Caranasu. Vodä, Bursei, Moruzi, Steaua Ro-
3. I, Casapchioi. rnâniei, strada Preset, Pastrarnä,
4. 3P
Ceamurli-de-Jos. pasagiul Hagiilor, piata Regalä,
5. Peletlia. strada Razei, Ramascanu, Räscanu,
6. ,, Potur. Rahovei, S-tii Apostoli, Sculpturei,
7. JP Tocsof. Spaniolà, Salupei, Siretului, Spe-
rantei, Sf. Neculai, Ternisana, Tro-
IX.Judecatoria rural'a Topraisar.
tusului, Täuni, Tissa, Vämei, Va-
1. Corn. rur. Topraisar. site Lupu, Vezuviului, Vaporului,
2 Biulbial Vadul comisiunii dunärene i Va-
3 Cavaclar. dul Cäräbus.
4
5 Enghe Il.Judecatoria Galati ll urbani.
6 ilazi Dulac. Cuprinde urmätoarele strade :
7 Enghez. Arhanghel Mantu, Arhipelag,
8 Ghiuvenlia. Adormirea, Ariei, Arrneanä, An-
9 Osmancea, tache, Alexandru-cel-bun, Agricul-
10 Osmanfacd. turei, Bräilei, Bulgarä, Balaban,
11 11 Techirghiol. Bonaparte, Bucurestii-Noui, Beldi-
man, Buna-Vestire, Bucovinei, Bou-
VII. JUDETUL COVURLUI. rului, Bolintineanu, Bravilor, Bär-
I.Judecätoria Galati I urbanä. ladului, Bratesului, Cuza-Vodä de
la No. 48 si 51 exclusiv, Cazär-
Cuprinde urmkoarele strade : mei, Cäldärari, Kogälniceanu, Cob-
Apolon, Arsenalului, Ancorei, Ar- zari, Curcani, Codreanu, Carol, Co-
deleanu, Albinei, Arhanghel-Mitoc, lumb, Cicerone, Carnpului, Covur-

www.digibuc.ro
 LEGI =ALE. 15 Aprille 1910 423

lui, Cimitirului, Cojocarilor, 3. Com. rur. Ca' vddine,Fti.

raOlor, Ciobanului, Cezar, Demo- 4. 17 Gänesti.
cratiei, Domneascä dela No. 85 5. 71 Jorägi.
exclusiv (coltul str. Carol si str. 6. ,, Lupesti.
Justitiei), Diminetei, Despina-Doa- 7. 7/ Mälusteni.
mna, Dosul Sava Pietroi cu toate 8. #7 Oancea.
Infundäturile, Deschisd (Olteanu), 9. 77 Rogojeni.
Dorobantilor, Dr. Serfioti, Dochiei, 10. ,, Slivna.
Dobrogei, Dosul Lozoveni, Elena- 11. ,, Tutcani.
Doamna, Foti, Frumoasä, Funclà- 1V.-Judeatoria rurahl Bujor.
tura Mavromol, Fundätura-Militark
Fundätura Trei-Erarhi, Fulger, Flo- 1. Corn. rur. Bujor.
rilor, Ghica-Vodä, Grädina-Veche, 2. ,. Bäleni.
Gerului, Hagi Stoian, Independen- 3. 7> Bäneasa.
tei cu Tg.-Vechi, lnstructiei, I. C. 4. 77 Corni.
Brätianu, Israelitä, Läutari, Läpus- 5. 77 Cräesti.
neanu, Linä, Lascar-Catargi, Lozo- 6. 77 Dräguseni.
veni, Luceafärului, Marcu Aureliu, 7. " Fartänesti.
Minervei, Municipalä, Macedon, 8. ,, Mästdcani.
Morfeu, Militarg, Mazepa, Mavro- 9. 77 Smulti.
mol, Mäcelarä, Malul-Dunärei, Mu- 10. 77 Vârlezi.
zicei, Morilor, Mihai Bravul, Mo- 11. ,, ,, VIdde,sti.
vilei, Mineralelor, Miron Costin, V.-Judecatoria rurala Pechea.
Madona, Numa-Pompiliu, Negro-
ponte, Noptei, pasagiul Comercial, 1. Corn. rur. Pechea.
pasagiul Lirei, pasagiul Comoarei, 2. 7/ Costache Negri.
pasagiul Silviei, pasagiul Sala, Pe- 3. 77 Cudalbi.
tru-Rares, Popa Stamate, piata Ne- 4. 7> Independenta.
gri, Pantelimon, Plantelor, piata 5. 77 Oasele.
Cazärmei, Plugului, Posta-Veche, 6. ,, Piscu.
Picturii, piata Libertätei, piata Ri- 7. ,, Slobozia-Conachi.
zer, Rosiori, Râpei, Romulus, Ro- VI.-JudecAtoria rurali *endreni.
setti, Românä, Rarnpa-Nouä, Radu- 1. Corn. rur. Sendreni.
Vodä, Rozelor. Sf. Gheorghe, Sf. 2. ,, Branistea.
Dumitru, Sf. Vineri, Sf. Hie, Sf. 3. 10 Filesti.
Spiridon, S-tH Irnpärati, Sträjescu, 4. 77 Foltesti.
Silfidelor, Secerei, Smârdan, Spä- 5. 71 Frurnusita.
tarului, Spitalului, Stelei, Serei, 6. 17 Lascar-Catargi.
Soarelui, Sturza-Vodä, *antului, 7. Smardan.
Trei Stele, Tecuci, Traian, 8. ,, ivita.
Trei Erarhi, Transilvaniei, Tudor- 9. Tulucesti.
Vladimirescu, Tintei, Unirei, Vadul 10. 73 Vânätori.
Sacalelor, Vadul-Cazärmei, Vlad-
Tepes, Victoriei, Vasile Alexan- DAMBOVITA
dri, Vegetalelor, Vulturului, Vat.-
golici, Vidinului, anelor, Zimbru- 1.-Judecitoria Targovi§te ruralt
lui i Zefirului. 1. Corn. urb. Thrgoviste.
2. rur. Aninoasa.
In.-Judeatorla rurala Bere§ti. 3. Colanu.
I. Com. rur. Beresti. 4. 77 Dragomiresti.
2. Balintesti. 5. Gura-Ocnitei.

www.digibuc.ro
424 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910
6. Com. rur. Lucieni. VI.-JudecAtoria ruralä Gäqti.
7. ,, Ocnita. 1. Corn. urb. Gäesti.
8. Räsvadu. 2. rur. Brosteni.
9. ,, Secueni. 3. ,, Ciupele.
10. 71 *otanga. 4. Cob la.
11. ViforAta. 5. ,, Cojocaru.
Il.-JudecAtoria ruralä Pucioasa. 6. 77
Dragodana
7. 7/ Greci.
1. Corn. rur. Pucioasa. 8. /7 lonesti.
2. ,, Bránesti. 9. 77 Jugureni.
3. ,, Doicesti. 10. 17
Morteni.
4. ,, Glodeni, 11. 71 Picior-de-Munte.
5. 11 Moroeni. 12. IP Uliegi.
6. J7
Motäeni.
7. 27 Pietrosita. V11.-JudecAtoria ruralA Titu.
8. 77 Runcu.
12 1. Com. rur. Titu.
9. 1/ 17 1.51a7 2. 7/ Branistea.
10. 77 Vulcana. 3. 77 Bolovani.
11. 71 Vulcana-Pandeli. 4. {, Cornetu.
III.-JudecAtoria ruratä Bezdeadu. 5. // Costesti.
1. Corn. rut. Bezdeadu. 6 Crovu.
7. Gdiseni.
2 Bela 8.
7/
Märuntisu.
3. Colibasi. JP

4.
17

Valea-Lungä. 9. 7/ Mätäsaru.
10. ,, Mogo,sani.
5. Varfurile. Odobesti.
11.
6. Visinesti.
12. 77 Pot logi.
IV.-JudecAtoria ruralA Voinesti. 13. 77
Produlesti.
1. Corn. rur. Voinesti. 14. 71 Väcäresti-de-
2. JJ Bärbuletu. Rästoacä.
3. J7 Botesti. VIII.-JudecAtoria ruratä Ghergani.
4. 77 Cândesti.
5. 7/ Gemenea. 1. Corn. rur. GherganI.
6. If Izvoarele. 2. 77 Baldana.
7. 71 Mänesti. 3. Il Bälteni.
8. ,, Pietrari. 4. 1/ Brezoaiele.
9. ,, Rdul-Alb. 5. 7/ Contesti.
10. Tätärani. G. 1I Lunguletu.
7. 77 Podul-Bärbierului.
V.-JudecAtoria ruralä Väile-Unite. 8. Poienile.
/7
1. Corn. rur. Väile-Unite. 9. J7
Românegi.
2. 7/ Bädulesti. 10. 77
Serdanu.
3. /7 Bogati.
JP 11. ,, Slobozia-Moara.
4. 7) Butoiu. 12. Pl Vizuregi.
5. /7 Crangurile.
IX.-JudecAtoria rurall Bilcluresti.
6. PI 7/ Glärnbocata.
7. 7/ Gura-Foi. 1. Com. rur. Bilciuresti.
8. 7/ Hulubesti.
77 2. 77
Cätunu.
9. /7 Ludesti. 3. 71
Cojasca.
10. /2 Pätroaia. 4. ,, Cornätelu.
11. Scheiu.
JP
5. ,, CornestI.

www.digibuc.ro
 LEGI (JZUALE. 15 Aprilie 1910 425
6. Corn. rur. Dobra. Grädinari 1-87; Horezu (c) ; Ho-
7. )1 Finta.
21 ria 1 13; Independentei (c); 11
8. )2 )1 Frasinu. Iunie (c); Jianu 2-4; Justitiei (c);
9. I) I) Gheboala. Al. I.ahovari (c); Lascar Catargi
10. )2 3) Märcesti. (c); Libertätii 2-32; 1-11; Li-
11. TAtäräi. ceului (c); Lipscani (c); Madona-
X.Judecätoria ruralä Cazad.
Dudu 2-62, 1-75; 10 Main (c);
14 Martie 2 14, 1--19; Matei-
1. Corn. rur. Cazad. Basarab (c); Mântuleasa (c); Mä-
2. II Bäleni. rAcineanu (c); Mercur (c); Mihai-
3. ,, Bucsani. Bravu (c); Negru-Vodä (c); Pasul
4. )) Comisanl. No. 1 (c); Pasul No. 2 (c): Pasul
5. 1) Ghinesti. No. 3 (c): Pasul No. 4 (c); Pasul
6. )2 Gura-*uti. No. 5 (c) ; Pasul No. 6 (c); Pasul
7. 1) HAbeni. No. 7 (c); Pasul No. 12 (c); Pasul
8. ,, Mircea-Vodä. No. 13 (c); Pasul No. 14 (c); Pa-
9. .21 Piersinari. sul No. 15 (c); Pasul No. 16 (c);
10. )7 Raciu. Pasul No. 47 (c); Pasul No. 92 (c);
11. ,, Speriefeni Plevna (c); Popa Farm 1-11 ;
12. )) Suta-Seacä. Radu-cel-Mare (c); Roinul (c); C.
13. ,, Väcäresii. A. Rosetii (c)) Sf. Arhangheli (c);
Sf. Dumitru (c); $ontu (c); Stirbei-
IX.JUDETUL DOLJ Vodä 2-32; TArgului 2-44, 1
11.Judecatoria Craiova urbana. 129 ; Unirei (c); Vlad-Tepes 1-3;
Jules-Michelet, fostä Sabinelor (c).
Cuprinde circumscriptiunile I, b) Circurnscriptia IV-a cuprinde
IV si V ale orasului Craiova, limitele stradelor; Carol I, Justi-
adicä : tiei, Cuza-Vodä, Sofia Caneciu,
a) Circurnscriptia I-a limitatá de Tärgului pAnä la barierä, i cu-
stradele: prinde urmaloarele strade:
Bechetului, Aurelian, Vlad-Te- Bätrânilor (c); Sofia Caneciu 2
peg, Abondentei, TArgului, So- pang la 16; Carol 2-127; Crio-
fia Caneciu, Cuza-Vodä, Progre- van (c); Cuza-Vodä 40-202, 1
sului, tirbei-Vod5, Popa-Farcasi, 205 ; Decebal (c); Forului (c); Fra-
Jianu, Libertätii, 14 Martie, Ma- tii-Golesti 2-94, 1-61; Hagienus
dona-Dudu, Grädinari, Bucovät (c); Logofatul Täui (c); /Vlalciu (c);
pAnä la barierá, cuprinde urrnAtoa- Militari (c); Mirelui (c) ; Modei (c);
rele strade: Modestiei (c); Murelor (c); Nep-
Abatorului (c); Abondentei 2 tun (c); Nicolae Bälcescu (c); Nop-
24 ; Aurelian 2-10, 1 5; Bache- tei (c); Nordului (c); Norilor (c) ;
tului 2-90; Bibescu (c); Biserica Oborului (c); Pasul 43 (c); Pästo-
Mântuleasa (Pas) (c); Bucovät 55 rului (c); Postelnicu-Firu (c); Re-
111 ; I. C. Brätianu (c); Brutus (c); gele Ioanitiu (c); Scurtä (c); 13
Buzesti (c); Banu Mihalcea (c); Septenivrie (c); Soarelui (c); tir-
Caneciu Sofia 1-11 ; Cazarmelar bei-Vodä 2-150; TArgului 131
2-6, 1-13; Cogälniceanu (c) ; 243 ; Umbrei (c); Vasile Alexandri
Conventiunei (c); Edgar Quinet (c) i Villor (c).
(c); Cuza-Vodä 2-38; Dima Po- c) Circurnscriptia V-a limitatA
povici (c); Dorohantilor 1 si 2 ; cu stradele:
Egalitätii (c); Fraternitätii (c); Elca TArgului, Abondentei, Vlad-Te-
(c); Gheorghe Chitu 2-38, 1.-29; pes, Aurelian, Bechetului pAnA

www.digibuc.ro
426 LEG1 UZUALE. 13 Apri lie 1910
la barierä, cuprinde urtnAtoarele
strade:
Aurelian 12-22, 7-21; Banu
Márácine (c); Abondentei 1 33
Arcului (c); Bechetului 1-129; Bo-
lintineanu (c); Caracal (c); Cazár-
milor 8-132, 15-177; Chiriac (c);
Cimitirului (c); Cucului (Fundul)
(c); Doamnei (c); Domnul Tudor
(c); Dorobantilor 4-16, 1-9; Ero-
ilor (c); Frätiei (c); Ghica-Vodä
(c); Gloriei (c) ; Grivita (c); Horia
2 22; Mircea-Voclä (c); Miron
Costin (c) Nerva (c) ; Oota (c) ;
Pasul No. 8 (c); Pasul No. 9 (c) ;
Pasul No. 11 (c); Pandurului (c);
Pärului (c); Pestilor (c) ; Petru-Ra-
res (c); Pielarilor (c) ; Poterasi (c);
Prudentei (c) ; Rosiori (c); Salva-
torului (c); Sf. Apostoli (c);
(c); Tabaci (c); Thrgului 46
188 ; Trifoilor (Fundul) (c); Ungu-
reni (c) ; Vântului (c); Vineri (Fun-
dul) (c) ; Victoria (c) ; Vlad-Tepe§
5-17, 2-16 ; Vornicului (c).
II Judecatoria Craiova I rurali.
1. Circ. III-a administrativä a
orasului Craiova.
Circumscriptia III-a cuprinde li-
mitele stradelor : Amáradia, Smar-
dan, *tirbei-Vodä, Carol I pänä la
garä, si e formatá din urmätoarele
strade:
Banu-Manta (c) ; Amáradia 2
98 ; Carol I 3-135; Fundul Fe-
rari (c); Fratii Golesti 96-134,
63-117; Lunei (c); Märgäritar
(c) ; Melodiei (c) ; Oltenia (c); Pa-
sul Popilor (c) ; Pdcei (c) ; Fundul
Finite! (c); Pietätil (c); Poetului
(c); Progresului (c) ; Rahovei (c) ;
Remus (c); coala Militarä (c) ;
Sf. Gheorghe-Nou (c); Sf. Spiri-
don (c) ; Smardan 2-34; Solo-
mon (c); Serban-Vodä (c); Stefan-
cel-Mare (c) ; 5tirbei-Vodä 1-21 ;
Vulturului (c).
2. Corn. rur. Balta-Verde.
3. Breasta.
4. Bucovätu.
www.digibuc.ro
5. Corn. rur. Cârcea.
6. Cernelele.
7. Cosovenii-de-Jos.
8. Ghercesti.
9. Livezile.
10. Malu-Mare.
11. Pielesti.
12. Podad.
13.
III.Judecitoria Craiova II ruralä.
1. Circumscriptia II-a, litnitatä
cu stradele:
Bucovät, Grädinari, Madona-
Dudu, 14 Martie, Libertätii, Jianu,
Popa-Farcas, Srnârdan, Amäradia
Oa la barierä, cuprinde urma-
toarele strade
Aurora (c) ; Banilor (c) ; Barbu
Catargiu (c); Alexandru-cel-Bun
(c) ; Amäradia 1-125; Belizar (c);
Bucovät 2-100, 1-33 ; Branco-
veanu (c) ; Gálkasi (c); Calomfi-
rescu (c) ; Cálugäreni (c) ; Cante-
mir (c); Fundul-aprioarei (c) ; Ce-
res (c) ; Cornitoiu (c) ; Craiovitei
(c); Domnitei (c); Eliade Rädule-
scu (c) ; Filantropiei (c); Florica
Doamna (c) ; Florilor (c); Fundul
Fluturilor (c) Fulgului (c) ; Gân-
dacilor (c) ; Gândului (c) Grädi-
nari 2-48 ; Iulius Cesar (C) ; Jianu
6-16, 1-7 ; Leon-Vodä (c); Leu-
lui (c) ; Libertätii 13-27 ; Lira (c);
Luminei (c) ; Lunca-Verde (c); Ma-
dona-Dudu 64 68, 77-85 ; 14
Martie 16-22 ; Movila (c) ; Obe-
deanu (c); Fundul Oagei (c); Pasul
No. 92, 1-5 ; Popa Farcas 2-28 ;
Popotului (c) ; Pritnáverei (c); Re-
gina Elibabeta (c); Renaiterei (c);
Roiului (c) ; Severinului (c) ; Sf.
Mina (c) ; Sf. Nicolae (c); Sineasca
(c); Sirenelor (c) ; Smârdan 1-19;
Sperantei (c) ; Traian (c) Viitoru-
lui (c); Viorelelor (Fundul) (c).
2. Corn. run Bratoväesti.
3. Cosovenii-de-Sus.
4. Cotofenii-din-Dos.
5. Ghindeni.
6. Giorocu-Mare,
 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910 427
7. Corn. rur. Izvoru. 6. Corn. rur. Plesoiu.
8. 7. Predesti.
9. Mihäita. 8. n Seaca.
10. » Mischii. 9. Sopotu.
11. Motoci.
12. SAcuiu. VIII.-Judectitoria rurala Vela.
1. Corn. rur. Vela.
IV.-Judecatoria ruralä Negoe§ti. 2. "
. Cdciulatu.
1. Com. rur. Negoesti. 3. . . Ciutura.
2. "
Adâncata. 4. ,, Gubaucea.
3. ,, . Balota. 5. . Marta
4. . . Bulzesti. 6. "
Tencánäu.
5. . Godeni, 7. . , Terpezita.
6. . . Goesti. 8. . . Vártopu.
7. . Mäläesti. 9. . Varvoru
8. . . Murgasu.
9. . ,, Ve1esti. Ix.- Judeatoria ruralI Plea*.
V.-Judecatoria ruralli Meline§ti. 1. Corn. rut. Plenita.
2. . , Caraula.
1. Corn. rur. Melinesti. 3. Cälugärei.
2. "
Arnärästi. 4. Cetatea.
3. . . Bodäesti. 5. "
, Cornu.
4.
n
. CApreni. 6. » , Fântâna-Banului.
5. Mierea-Birnici. 7. . Dobridor.
6. ,1 Slävuta. 8. . . Orodelu.
7. . Stoina, 9. "
Poiana-Plenita.
8. . , Tälpasu. 10. n Risipiti.
9. Valea-Boului. 11. . . Rudari.
10. Zeicoiu. 12. » Varbita.
V1.-Judecatoria rurala Fi Hap. X.-Judecatoria rurala Calafat.
1. Com. rur. Filiasu. 1. Corn. urb. Calafat.
2. "
, Almäjiu. 2. rur. Basarabi.
3. . Argetoaia. 3. . . Ciupercenii-Noi.
4. ,, Bratostita. 4. . . . Vechi.
5. . Brädesti. 5. . . Desa.
6. ,, . Cotofenii-din-Fatä 6. Ghidiciu.
Floresti. "
7. . 7. . . Hunia.
8. ,, . Fratostita. 8. . . Maglavitu.
9. . Rasnicu. 9. "
Piscu.
10. v
Salcia. 10. . . Poiana-Mare.
11. . . Scäesti. 11. . Seaca-de-Câmp.
12. . . Tatomiresti. 12. . Tunad.
13. . . Tântäreni. x.1.-Judeatoria ruralä BAiletti.
VII.-Judecatoria ruralas l3rabova. 1. Corn. rur. Bäilesti.
1. Corn. rur. Brabova. 2. "
, Afurnati.
Belotu. 3. . Boureni.
3. . . Carpenu. 4. ,I Catane.
4, " Cernätesti. 5. ,, Cioroiasu.
5. Gogosu. 6. PI Galicea-Mare.

www.digibuc.ro
428 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
7. Corn. rur. Galiciuica. 3. Corn. rur. Broscäuti.
8. ,, Giubega. 4. Corlateni.
9. Motätei. 5. Durneni.
10. 33 Negoiu. 6. *endriceni.
11. 33 Perisoru. 7. 23 Väcu1esti.
12. 33 Rastu.
13. Selistea-Crucii. .11.-Judecitoria ruralä Her(a.
,,
I. Corn. urb. Herta.
X11.-JudecAtoria ruralA BArca. 2. rur. Buda.
32

1. Corn. rur. Bärca. 3. 22 Ibänesti.

2. 22 Bistretu. 4. Lunca.
3. Cárna. 5. » Mamornita.
4. Cornosteni. 6. 33 Movila.
5. Gängiova. 7. 3: Pornar la.
6. ,, Glghera. 8. Suharäu.
7. 23 Giurgita. 9. Tarnauca.
8. 33 Goicea-Mare.
9. Goicea-Micä. Ill.-JudecAtoria ruralA Mini leni.
,,
10. PP
Macey-de-Jos. 1. Corn. urb. /V1ihäiIeni.
11. Macey-de-Sus. 2. rur. Adâncata.
12. Nedeia. 3. Derscu.
13. 22 Plosca. 4. .23 Grarnesti.
14. " Urzicuta. 5. 33 Häntesti.
6. 22 Lozna.
XIII.-JudecAtoria ruralA *egarcea. 7. Värful-Carnpului.
31

1. Corn. rur. *egarcea. 8. 23 Tureatca.

2. 12 Barza. 9. 32 Zamostea.
3. 22 Calopáru. 10. Zvoristea.
4. 33 Cerätu.
5. Dránicu. IV.-JudecAtorla ruralA SAveni.
23

6. Foiyru. 1. Corn. rur. Säveni.

7. Grecesti. 2. Pt Avrärneni.
8. 33 Intorsura. 3. 22 Borzesti.
9. 13 Lipovu. 4. Dräguseni.
10. 23 Padea. 5. » Hänesti.
6. Manoleasa.
XIV.-JudecAtoria ruralA Bechet. 7. JP Mitoc.
1. Corn. rur. Bechet. 8. P Stiubeeni.
2. Carárasiu. 9. PJ Vorniceni.
3. Dobresti. 10. PP VIasinesti.
4. Grindeni.
5. Locusteni. V.-JudecAtoria rurahl Darabani.
33
6. 23 Marsani. 1. Corn. rur. Darabani.
7. Rojistea. 2. Cotusca.
8. 23 Sadova. 3. 32 Havarna.
4. 13 Horodistea.
X.-JUDETUL DOROHOIU 5. 32 Hudesti.
l.-Judecatoria Doroholu ruralA. 6. 22 Mileanca.
7. /3 Miorcani.
I. Com. urb. Dorohoiu. 8. Paltinisu.
2. rur. Bräesti. 9. ,, Rädäuti.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910 429
XL-JUDETUL FALCIU 11. Corn. rur. Podoleni.
12. Sälägeni.
1.-Judedroria Hu§i I ruralä. 13. Scoposeni.
1. Partea de nord a orasului Hu§i,
cuprinsä intre periferia orasu- IV.-Judecätoria ruralä Vutcani.
lui si stradele : Joan Marza, 1. Corn. rur. Vutcani.
Ghica-Voclä, Cismari si Dealul, 2. /1 Albesti.
färd ambele laturi ale acestor 3. // Bäsesti.
strade. 4. ,, Dodesti.
2. Corn. rur. Arsurd. 5. ,, ldrlciu.
3. AverWL 6. 7/ Mäläestii-Corbu.
4. ,, Bofei. 7. Rosiesti.
5. Drdnceni. 8. Stoesesti.
6. Dudu. V.-JudecAtoria ruralä Fälciu.
7. /1 Epureni.
8. 31 Stroesti. 1. Corn. rur. Fälciu.
9. 11 Tätärani. 2. ,, Berezeni.
10. // Vinetevti 3. /1 Hurdugi.
11. /7 Pdhnegi. 4. Jigalia.
12. ,, ,, Rdp,sti. 5. /7 Rânceni.
6. ,, uletea.
II.-Judeciitoria I-Iu§i II ruralä. 7. )1 Vetrisoaia.
1. Partea de sud si sud-est, cu- XII.-JUDETUL GORJ
prinsä 1ntre periferia orasului
Husi si stadele : loan Märza, I.--Judeatoria Targu-Jiu I roralli.
Ghica-Vodk Cisniari sl Dealul, 1. Com. urb. 'Mg-1u.
cu ambele laturi ale acestor 2. rur. Bille#L
strade despärtitoare. 3. Brätuia.
2. Com. rur. Cdrligati. 4. )1 Budieni.
3. ,, Crefe,sti. 5. 2) Cärbesti.
4. /1
Deleni. 6. /7 Copäcioasa.
5. ,, Grumezoaia. 7. Muesli.
6. ,, Hoceni. 8. 11 Petresti-Värsäturi.
7. » Iviine#L 9. Pt Rornanesti.
8. ,, Lunca-Banului. 10. Rovinari
9. ,, Oltene#L 11. 1/ Urechesti.
10. ,, Schiopeni. 12. VIdduleni.
11. 11
Stäline,sti. II.- Judecátoria Tärgu-.1Iu II ruralä.
12. 1P Tdrzii.
1. Corn. rur. Bälänesti.
III.-Judeatoria ruralä Ráducineni. 2. /7 Barsesti.
1. Corn. rur. Räducheni. 3. /7 Burnbestii-Jiu.
2. Bohotin. 4. 3/ If Caineni.
3. Bune,sti. 5. I/ Glodeni.
4. )1 Covasna. 6. /I rt Musetesti.
5. ,, Cozia. 7. Sâmbotinu.
6. 1f
Cosmesti. 8. 11 Schela.
7. ,, Dolhesti. 9. Stänesti.
8. /1 Ghermäne#i. 10. 3/ 1, Turcinesti.
9. ,, Gorban, 11. 1/ 11 Vädeni.
10. ,, Mosna. 12. 7/ 7/ Välari.

www.digibuc.ro
 430 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
IlL-Judecatoria ruralä Novad. 6. Corn. rur. Bro#eni.
1. Corn. cur. Novad. 7. , - Garbovu.
2. Alimpesti. 8. lonesti.
3.
,,
,, Aninisu. 9. . p
Plopru.
4. PI Baia-de-Fier. 10.
11.
. Ohaba.
5. /7 Bälcesti. " Raci.
6. ,, Bumbestii-Piticu. 12. " Räsina.
" 13. Seirdäne,sti.
7.
8.
9.
,,
Cernädia.
Ciocadia.
Crasna.
14.
15.
,.
. Turcenii-de-Jos.
Turcenii-de-Sus.
71

10. PPPociovalistea. 16. ,, Urdarii-de-Jos.

11. ,, Poenari. 17. VI /7 Sus.
12. ,, Polovragi. 18. If Calopäru.
13. PP Sarbesti.
14. 71 Turbati. VII.-Judecatoria ruralä Bibqti.
15. .
Zorlesti. 1. Corn. rur. Bibesti.
1V.-Judecatoria ruralà Brädiceni. 2. ,, Andreesti.
1. Corn. fur. BrAdiceni. 3. 1, Aninoasa.
2. Arcani. 4. ,, Bärbätesti.
3. Balta. 5. ,, Groserea.
4. Celeiu. 6. PP Muscu/esti.
5. Dobrita. 7. ,, Petrestii-de-Jos,
6. Godinesti. 8. ,, Säulesti.
»
7. Lelesti. 9. ,, Sipotul.
8. Pestisani. 10. ,, Turburea.
9. Pocruia. 11. PP Valea-lui-Caine.
10. Runcu. 12. 11 Vladimir.
11. Stroesti. VIII.-Judeaforia rusall Hurezanil-de-Sus.
12. Tismana.
13. » Topesti.
PY
1. Corn. rur. Hurezanii-de-Sus.
2. 7/ Bdcesti.
V.-Judecätoria ruralä Calnicu. 3. Barzeiu-de-Pädure.
"
I. Com. rur. Calnicu. 4. " Coltesti.
2. Il Bäläcesti. 5.
6.
. Cordesti.
3. Pf Ciauru. PP Frurnusei.
4. 77 Ciuperceni. 7. 11 Logrestii-Birnici.
5. IP Cornesti, 8. 7, 7/ 7/ Mosneni.
6. Fiirce*Vi. 9. . Negreni.
7. JP Paraul. 10.
11.
. Piscoiu.
8. 77 Pesteana. » Poiana-Seciurile.
9. 77 Rosia. 12. Pojarul.
10. 31 Stejärei. 13. 73 RAdinesti.
11. ,, Somänesti. 14. ,, Ro§ia.
15. /7 Scrada.
VI.-JudecátorIa ruralä Pgteana-de-Sus.
1. Com. rur. Pesteana-de-Sus. IX. -JudecAtoria rural& Petrqtii-de-Sus.
2. ,, Bälteni. 1. Corn. rut. Petrestii-de-Sus.
3. PP 8olbo0. 2. » Albeni.
4. JP Boräscu. 3. » Bengesti.
5. ,, Bränegi. 4. Bobu.

www.digibuc.ro
 LEG1 UZUALE. 15 Apri lie 1910 431
5. Corn. rur. C5rbunesti. 2. Corn. rur. Amara.
6. 37 Jupânesti. 3. Bora.
7. ,, Magheresti. 4. Ciulnita.
8. 37 Negoesti. 5. Cosâmbesti.
9. ll Pojogeni. 6. Grivita.
10. ,, &Yee lu 7. Iazu.
11. ,) Scoarta. 8. Ion Ghica.
12. » tefänesti. 9. Milosesti.
13. " Vielvani. 10. ,I Perieti.
14. ,, Cre(eti. 11. » Poiana
12. VI Pribegi.
XIII-JUDETUL IALOMITA 13. Smirna.
1.-Juderitoria CiVaraai ruralä. V.-Judecitoria ruralb Ciochina.
1. Corn. urb. CälärasL 1. Corn. rur. Ciochina.
2. rur. C515rasii-Vechi. 2. A1besti.
3. 1, Cuza-Voa. 3. Andräsesti.
4. » Dichiseni. 4. Balaciu.
5. 53 *ocariciu. 5. Borduse1u.
6. ,, Tonea. 6. azdnesti.
7. ,, » Radu-Negru. 7. Cocora.
8. ,. Roseti. 8. Colelia.
9. Crunti.
11.-Judeclitoria ruralä Feteati.
10. Marsilieni.
1. Corn. rur. Fetesti. 11. Muntenii-Buz5u.
2. » Bordusani. 12. Reviga.
3. 1, Cegani. 13. S5r5teni.
4. 37 Cocargea.
5. Fácäeni. VI.-Judecitoria rurali Urziceni.
»
6. ,, Gâ Icläu. 1. Corn. urb. Urziceni.
7. 1, Jegälia. 2. rur. Alexeni.
8. Maltezi. 3. 71 Armäsesti.
9. Pietroiu. 4. » Bärbu lest/.
5. ,, Brosteni.
111.-Judedioria rurali Tânclarei. Cosereni.
6. 71

1. Corn. rur. Tândärei. 7. /9 Garbovi.

2. /7 Bucu. 8. ,, Grindas
3. » Chioara. 9. ,3 Grindu.
4. I, Frätilesti. 10. 34 Jilavele,
5. » Giurgeni. 11. ,T Ma lu.
6. ,, Hagieni. 12. IT Manasia.
7. » Luciu. 13. 33 Moldoveni.
8. ,, Märculesti. 14. ,7 Speteni.
9. I/ ,
Murgeanca. VIL-Judeciitoria rurali Leh liu.
10. n Ograda.
11. 7/ Piva-Pietri. 1. Com. rur. Leh liu.
12. Vlikteni. 2. Artari.
13. 21
Suditi. 3. ,, Axintele.
4. » Copuzu.
IV.-Judecnoria rurali Slobozia. 5. Dor-M5runt.
f1

1. Com. rnr. Slobozia. 6. /, Dragos-Vodä,

www.digibuc.ro
432 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
7. Corn. rur. Eliza-Stoene0i. teascä, Armeanä, Golia, Dräghlci,
8. Frumu0ca. Doi Bäieti i Vovidenia.
9. /7 Horia.
IL Judedtoria IaIi II urbanä.
10. Ra0.
11. PP
5tefäne0i. Cuprinde circumscriptiile admi-
VIILJudec5toria ruralli Ciocáne§ti.
nistrative I 0 IV.
1. Circ. I, compusA din stradele :
1. Corn. rur. Ciodne0i. Academie, Arcu, Aurora, Belvedere,
2. Cacorneanca. Buzdugan, Beräria-Veche, Bädäräu,
3. /I Crucea. Baciu, Banu, Baston, numerele cu
4. ff Gäuno0. sot, Carol, Comänescu, Carp, Ci5-
5. ,, Independenta. meaua PAcurari, Cantei, Cazärmi-
6. 11 Lup4anu. lor, Cimitirul Catolic, Cimitirul E-
7. Mihai-Viteazu. vreesc, Florilor, Gärei, Gafencu,
8. ,, Plevna. GAndu, Grivita, Golia, Ipsilante,
9. /f Rasa. numerele cu sot, Läpu§neanu, Lo-
10. ,, Ulmu. zonschi Lätescu, Mitropolie, Mo-
11. f1 VdrA0i. toc, Morilor, Muntenime, Negruti,
Neculau, Niciman, Petru Rares,
XIV.JUDETUL IASI Pojärniciei, Ponoarelor, Päcurari,
LJudecätoria Ia§i I urbani. PAnzAritei, Perju, Podu-de Piaträ,
R4canu, Regimentul 13, Sf. An-
Cuprinde circumscriptia III-a ad- drei, numerele färä sot dela 57
ministrativä, compusä din stradele: inclusiv, Säulescu, Spinzi, Stefan-
Calea Ghica-Vodä, Veche, cel-Mare, numerele cu sot pAnA
rnerele cu sot ; Cucu, numerele la 48 §i färä sot panä la 55 in-
cu sot ; bulevardul C. Rosetti, clusiv, Silvestru, Speranta, Turcu,
numerele cu sot ; Oastei, Gene- Toma Cozrna, Talpalari, Zugravi-
ral Cerchez, Asachi, 40 Sfinti Co- lor i din stradele Abrahamfi, Ba-
roi, Butu, RomAnä, Ralet, Särä- bei, Buzdugan, Bädäräu, Buzescu,
ria, Paladi, Kogälniceanu, Ianov, Bältei, Bel-Vedere, Ci§meaua Bu-
Codrescu, Muzelor, Unirea, Sf. Ni- tuc, Fàlu, Grecului, Gärei, Istrate,
colae, TAutu, Buna-Vestire, De-Sus, lonescu, Ipsilante, InfundatA, Läu-
Alexandri, Procopie, Suhupan, Sf. tarii, Manolescu, Mutu, Morilor,
Atanasie, Cerchez, RApei, Univer- Motoc, Muntenime, Olariu, Ponoa-
sitätii, ScAricica, Sf. Haralambie, relor, Perju, Platon, Pavlov, Ram-
Sf. Teodor, PrimAriet, DAmbu, Sä- pei, Säulescu, Sipotelui, Scoalei,
vescu, Vulpe, Albinet, Rece, FAi- Spinzi, Suba, Semnu, Silvestru, TA-
nei, Cäpitan Päun, Dancu, Sf. Sava, cuta, Toma Cozma, bulevardul Fer-
Armeanä, Vovidenia, Zaca, Stihi, dinand, fundacele : Bädäräu, Bacin-
Sinagogele, Ba§otä, Curelari, Aron- schi, Cucu, Grigorn, Nit& Lozon-
Vodä, Hotin, Rafailä, Potcoava, Ti- schi, Popäuti ; esplanadele : Prin-
du-de-Sus, TicAu-de-Mijloc, Ti- cipesa Maria, Principesa Elisabeta ;
cAu-de-Jos, pArAul Calceina, lazul, §i §oselele : Arcu, Ghica-Vodä,
Scoala de Arte, Impasul 40 Sfinti, Moara-de-Foc i Päcurari.
calea Dorobantilor, §oseaua Särä- 2. Circ. 1V politieneascä, corn-
ria, piata Sf. Spiridon ; mahalalele : pusä din stradele :
Ticaul-de-Sus, TicAul-de-Mijloc, Ti- Albä, Anastase Panu, Apeduc,
dui-de-Jos, Sf. Stefan ; stradele : Arapu, Bärboi, Bucrescu, Bros-
SArAriel, Cerchez, ScAricica, Scoala drie, Blondelor, Brunetelor, Bu-
de Arte, Sf. Atanasie, StAnca, Nem- larga, Barnoschi, Cistnärie, Con-

www.digibuc.ro
 LEGI UZIJALE.
ductelor, Cuza-Vodä, Cucu, nume-
rele Ma sot ; Sf. Constantin, Ca-
nalului, De Jos, Dreapta, Ghica-
Voclä, Gusti, Halei, Labirint, Sf. La-
zar, Malului, Mihnea, Ornescu, Po-
mir, Pädure, Pantelimon, Stramba,
Sarata, Smardan, Scursorilor, Táe-
toare, Tätärasi, Trancu, Tutora,
Veche, numerele färä sot, Väcluve-
lor i Smeul ; stradelele: Alba, Bär-
boi, Capela Armeanä, Sf. Constan-
tin, Cetatea-Mica, Daraban, Fer-
binte, Hagi-Lupu, Intunecatä, Ju-
ratorilor, Pantelimon, coala Ada-
machi, Strâmba i Zlataust ; fun-
dacele : Lipitori, Mangirov, Nite-
scu ; mahalalele : Armenim ea, Adu-
nati, Bailor, Broscarie, Inundatiilor,
Läutari, Mlatinì, Mihai Sturza, Täe-
toare i Voinicilor, bulevardul I.
C. Bratianu, piata Halei, soseaua So-
cola, sesul Bahlui si Câmpul Tutora,
III. -Judeatoria ocolului 1ai I ruralA.
1. Circ. II: Sf. Andrei, numerele
cu sot si numerele färä sot pând
la No. 59 inclusiv, Bâlciu, Bariera
Veche, Baston, numerele fära sot,
Crucei, Descalicatoare, Dubalari,
Frumoasa, Gheorghiu, Tancu- Ba-
cab', Podul-Ipsilanti, Lipovanä, Ni-
colina, Palat, Socola, Sälciilor, te-
fan-cel-Mare, nurnerele cu sot, de
Ia No. 48 si numerele MA sot de
la No. 55, Trei Erarhi, Trantomir,
Tacu ; stradelele : Sf. Andrei, Bari-
era-Veche, Clarnetei, Cruce, Cer-
cel, Davidel, Frumoasa, Ferent,
Garlei, larmaroc, Langa, Pralea,
Pompieri, Rampei, Trei Erarhi ;
mahalalele : Broscadei, Frumoasa,
Feredeilor, larmaroc, Lipovanä, Säl-
ciilor, Sf. Vasile ; fundacurile : Gra-
boveschi, Iancu Bacalu, ubä, Trei
Erarhi, Tänäsescu ; soselele : Ipsi-
lante, Moara-de-Foc, Nationalä, Ni-
colina, Racovitä, Socola, Trei Ca-
lici i trecaloarea Mincu ; strada
Ipsilante, numerele MCA sot.
2. Circ. V-a politieneasca com-
pusa din stradele
www.digibuc.ro
15 Aprilie 1910 433
oseaua Albinet, stradele : Ape-
lor, Alistar, Bulgark Bularga, Ba-
ciu, Bruinä, Brudea, Brândusea,
Bulevardul Roseti, (numerele färä
sot), Cetatea-Micä, Ciornei, Ciur-
chi, Ciric, Dontu, Danciunescu,
Dramba, Darabana, Doftoreana,
Dragos, Eternitatea, Florea, Frânta,
Fontanele, Fulger, Florescu, Gala-
tanu, Hanciuc, Han-Tatar, flatasiu,
Oilor, Jelea, Calcaina, Cälärasi,
Coman, Cäpatinä, Mizil, Moara-de-
Vânt, Marta, Mosiu, Misai, Mara-
cineanu, Mäcärescu, Mutu, Mahu,
Nicorita, Oancea, Präpastia, Podo-
laenu, Rächitei, Rojnita, Rufeni,
Stejar, Stilii, Spital Pascanu, So-
ficu, Stanciu, Spancioc, Sadoveanu,
Stroici, Salhana, Sf. Ion, ipotele,
*apte Oameni, Tätärasi, Tufescu,
Trompeta, Turlui, Vântul, Verdisu,
Vanatori, Vladimirescu ; stradele
Bulgara, Bulargä, Basu -Ciausu, Bä-
lusescu, Baciu, Chic, Ciurchi, Cio-
hodariu, Dänciunescu, Dorojanca,
Dudescu, Deliu, Harhas, Cuza-
Vodä, Mahu, Marta, Mizil, Moara-
de-Vänt, Nicorita, Nord, Pompieri,
Pantei, Pläcerilor, Rojnita, Strunga
Oilor, ipote1e, ipotelul, Vladimi-
rescu, Vântu, mahalaua Armeanä,
calea Sâmbetei ; trecätoarele: Cio-
banul, Fetelor, Pricop-Tutuiana ; co-
tudle : Baciu, Stanciu, Cal-area Doi-
chitei ; fundacurile : Duca, Eterni-
tatii, Ignat, Tanjala i cirnitirul
Eternitatea.
3. Corn. rur. Aroneanu.
4. Ciurea.
5. Copou.
6. Galata.
IV.Judecritoria lati II ruralä.
1. Corn. rur. Buciumi.
2 ,, Costuteni.
3. /1 Holboca.
4. fr Poeni.
5. 37 Priseicanil Moretti,
6. ., Tome$ti.
7. Jf Nora.
8. 11 Unglzeni.
 434 LEGI UZUALE. 15 Apri 1ie 1910
V.-Judec5toria ruralI TigIna§i. Elisabeta pâná In strada Belvedere,
1. Corn. rur. Tigäna§i. de ad strada Domnita Anastasia
2. 9, Bivolari. Oa In splaiul Carol I, splaiul Ca-
3. ,, Hermeziu. rol I pânä In calea Victoriei, calea
4. » Goldesti. Victoriei pänä In strada Carol,
5. » IVIovileni. strada Carol OM In stradele Ba-
6. » Rediul Mitropoliei. zaca §i Patrlei, str. Patriei pänä
7. » Sculeni. In calea VAcäre§ti, calea Vädäre§ti
VI.-Judecatoria ruralà Tfirgu-Frumos.
de ad pânä In calea Cälära§ilor,
calea CäläraOlor pänä In strada
1. Corn. urb. Targu-Frumos. Sf. Vineri, str. Sf. Vineri de aci
2. » rur. Bäiceni. paná In calea Mo§ilor, calea Mo-
3. JP Bä ltati. §ilor pânä in strada Lipscani, str.
4. 37 BelceVi. Lipscani pânä In str. Coltei, str.
5. JP BrAe§ti. Coltei panä In bulevardul Univer-
6. PP Buznea. sitätii, bulevardul Universitätii §i
7. PP Ceplenita. bulevardul Elisabeta pänä in strada
8. JP Cotnari. Brezoianu.
9. PP Scobinti. Ambele laturi ale stradelor, bu-
VII.-Judeeltoria ruralä ipotele. levarielor l splaiurilor cari for-
meazä acest perimetru fac parte
1. Corn. rur. §i ele din acest ocol.
2. Andrie§eni.
3. 71 Frinteinele. Il.-Judecitoria Bucure§ti II urbani.
4. Gropnifa. Cuprinde toate stradele din in-
5. Plugari. teriorul perimetrului, format de ur-
6. Rogani. mAtoarele strade : §oseaua Jianu,
7. V1 Adeni. §oseaua Herästräu, calea Doroban-
VIII-Judecatoria rurall Podul-lloaei. tilor, strada Alexandru Lahovari
1. Corn. run Podul-Iloaei. pânä In calea Victoriei, calea Vic-
2. Dume§ti. toriei de aci pânä la bulevardul
Il Universitätii, bulevardul Universi-
3. Erbiceni.
4.
PP

Lungani. tätii pand in strada Colfei, strada

» Collei pdnd in strada Sfinfi, str.
5. Mädärjacu.
6.
JP

Popegi. Sfinfi pand in strada Melodiei,

7.
PP

Sine§ti. strada Melodiei pâne in bulevar-

» dul Carol, bulevardul Carol de aci
IX.-Judecltoria ruralä Voine§ti. Oa in calea Mo§ilor, calea Mo-
1. Corn. rur. Voine§ti. §ilor pänä In strada Colentina §i
2. P7
Cucuteni. strada Colentina pânä la raza ora-
3. » Miroslava.
4. PP Mogo§e§ti. Din acest perimetru nu fac parte
5. I, Uricani. din acest ocol urmätoarele strade:
§oseaua Jianu, §oseaua Herästräu,
XV.-JUDETUL ILFOV calea Dorobantilor, strada Alexan-
1.-Juclecltoria Bucuretti I urbanä.
dru Lahovari, calea Victoriei de
ad pänä In strada Franclin, (ocolul
Cuprinde toate stradele tlin in- VI), bulevardul Universittifii: str.
teriorul perirnetrului, cornpus din Colfei (ocolul I), calea Mo§ilor
urmätoarele strade : strada Brezo- strada Colentina, cari apartin oco-
janu dela intersectia cu bulevardul lultd V.

www.digibuc.ro
 LEGI UZLIALE.
Judeeätoria Bucureatl III tabank
Cuprinde toate stradele din in
teriorul perimetrului, format de
stradele calea Rahovei dela raza
orasului panci In strada Carol,
strada Carol pdnd in calea Vic-
toriei, calea Victoriei pand In
splaiul Carol I, splaiul Carol I
panä in sttada Domnita Anastasia,
strada Domnita Anastasia panä In
strada Belvedere, de aci strada
Brezoianu pänä In bulevardul Eli-
sabeta, bulevardul Elisabeta pana
In bulevardul Schitu-Mägureanu,
bulevardul Schitu-Magureanu, str.
Popa-Tatu, calea Grivitei, de aci
pânä la raza orasului.
Din acest perimetru nu fac parte
din acest ocol ambele laturi ale
stradelor : strada Carol din calea
Rahovei 'grind in calea Victoriei,
calea Victoriei, splaiul Carol I,
strada Domnita Anastasie, strada
Brezoianu, de aci pâtiä In bule-
vardul Elisabeta (ocolul I), bule-
vardul Elisabeta pänä In Schitu-
Mägureanu (ocolul VI).
IV. Judecitoria Bucurelti IV urbanä.
Cuprinde toate stradele in inte-
dorul perimetrului, format de ur-
mätoarele strade calea Rahovei,
dela raza orasului pând In strada
Carol I, strada Carol I pdnd in
strada Patriel, strada Patriei,
calea Viicciresti pelnd in calea Cd-
ldrasi, calea Cdldrasi pand in
strada SftEnta Vineri, strada Sf.
Vineri, de aci pand in calea Vd-
cdresti, calea Veicdresti pdnd In
calea Dudesti i calea Dudesti
pânä la raza orasului.
Din acest perimetru nu fac parte
din acest ocol ambele laturi ale :
cäei Rahovei (ocolul Ill) strada
Carol, din calea Rahovei pdnd
In stradele Bazaca si Patriei,
strada Patriei, calea Vdcdresti,
de act* pdnd In calea Cdldrasilor,
calea Câldra,rilor plind in strada
www.digibuc.ro
15 Aprille 1910 435
Sfdnta Vineri (ocolul I) §i calea
Dudesti (ocolul V).
V. Judecätoria Bucurqti V urbanä.
Cuprinde toate stradele din in-
teriorul perimetrului, format de
urratoarele strade: strada Colen-
tina pang in calea Mosilor, calea
Mosilor pänä in bulevardul Carol,
bulevardul Carol pârtä In strada
Melodiei, strada Melodiei pänä in
strada Sfintilor, strada Sfintilor
pand in strada strada
Colfei pand In strada Lipscani,
strada Lipscani pand in calea
Mosilor, calea Mosilor pänä In
strada Sfânta Vineri, strada Sffinta
Vineri, de aci pânä in calea VA-
cäresti, calea Väcdresti, de aci pânà
In calea Dudesti i calea Dudesti.
Din acest perimetru nu fac parte
din ocol ambele laturi ale shade-
for bulevardul Carol Oa in str.
Melodiei, strada Melodiei i strada
Sfintilor pänä In strada Coltel (oco-
tut II), strada Coltei, de act pdnd
in strada Lipscani, de aci piind
In calea Mosilor, calea Mosilor,
de aci pdnd la strada Sfánta
Vineri ; strada Sflinta Vineri, de
aci panel' In calea C'dltirasilor
(ocolul I), strada Sfdnta Vineri,
de aci pia In calea Vdcdresti,
calea Wictiresti, de aci pawl in
calea Dudesti (ocolul IV).
VI. Judectitoria Bucurqti VI urbanä.
Cuprinde toate stradele din in-
teriorul perimetrului, care se corn-
pune din urmätoarele strade
Calea Grivitei, dela raza orasu-
lui pang la intâlnirea cu strada
Popa-Tatu de o parte si strada
Buzesti de altä parte, strada Popa-
Tatu, bulevardul Schitu-Mägureanu
pâtiä In bulevardul Elisabeta, bu-
levardull Elisabeta ¡Ana In calea
Victoriei, calea Victoriei dela in-
tersectia sa cu bulevardul Elisa-
beta si bulevardul Universitätii
pänä la intersectia sa CII strada
 436 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
Alexandru Lahovari, calea Doro- 14. Corn. rur. Tântava.
bantilor, soseaua Herästräu pânà 15. Vârtejiu-Nefliu.
la soseaua Jianu, soseaua Jianu
pânä la raza orasului. rx.-Judecatoria ruralä Sträinii-Dobreni.
Din stradele perimetrului aces- 1. Corn. rur. Sträinii-Dobreni.
tei judedtorii nu fac parte urmá- 2. Bercenii-Dobreni.
toarele : calea Grivitei, strada Popa- 3. Colibasii-Gostinari.
Tatu, bulevardul Schitu-MAgureanu 4 OP
CopAcenii-
(aparlin ocol. 111), calea Victoriei Mogosesti.
dela intersectia sa cu bulevardul 5. JO IP Cretestii-Sintesti.
Elisabeta si bulevardul Universi- 6. 17 Dobrenii-
tätii 'Ana la intersectia sa cu str. Câmpurelu.
tirbei-Vodä si Franc lin (acestea 7. 77 P1
Jilava-Mierlari.
tin de ocolul II). 8. 77 71 MAgurelele.
9. 13
Prundul.
VII.-Judeatoria rurala Bucoveni. 10.
1

Valea-Dragului.
11

1. Corn. rur. Bucoveni. 11. Jf 11

Värästii-Obedeni.
2. Brezoaia. 12. /7 11
Ddrägi.
3. 11 Butimanu-Luclanca
4. Chiajna. X.-JudecAtoria ruraiä Oltenita.
5. Ciocänesti 1. Corn. urb. Oltenita.
6. Cocioc. 2. rur. Cäscioarele.
7. Corbeanca. 3. Chirnogi.
8. Cosoba. 4. ,, Ghiseletul.
9. Cretulesti. 5. ,, Greaca.
10. Crevedia. 6. ,, Mänästirea.
11. Poenarii-Vulpesti. 7. ,, Mitreni.
12. Popestii - Dragorni- 8. ,, Oltenita-Ruralä.
resti. 9. OP Spantov.
13. Rosu. 10. JJ Ulmeni.
14. . , Tärtäsesti.
15. Tâncäbesti. XI. Judecitoria rurali Budeati.
"
16.
"
Tigänesti. I. Corn. rur. Budesti.
2. Aprozi.
VIII.-Judec5toria ruralá Domne§ti.
3. Crivätul.
1. Corn. rur. Dornnesti. 4. Curcani.
2. . Bolintinul-din-Deal 5. Frum4ani.
3. . Bolintinul-din-Vale 6. Heresti.
4. . Bragadiru. 7. Hotarele.
5. . Buda-Cornetu 8. lzvoarele.
6. Buturogenii - Prisl- 9. Lido.
ceni. 10. Nana.
7. . Darvarii-Ciorogärla 11. Radovanu.
8. . Grädinarii - Fälco- 12. /1 Sohatu.
ianca. 13. /7 tiubeiu-Or4ti.
9. . , Joita. 14. JP Vasilatii-Popesti,
10. , Ogrezenii - Bäläso-
eni. X11.-Judecitoria rurati Fundenii-
Frunzäne§ti.
11. ,, Poenarii-Ulmi.
12. . Slobozia-Clinceni. 1. Corn. rur. Fundenii-
13. . Stoenestii-Floresti. Frunzänesti.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE, 15 Aprilie 1910 437
2. Corn. rur. Bobestii- 10. Corn. rur. Maia.
Bäläceanca. 11. /I Merii-Petchi.
3. JP Bränesti. 12. ,, Micsunestii-
4. If Cernica-Tanganu. Grädistea.
5. PI Cucuetii-Plätärestl. 13. ,, Rädulesti.
6. )3 Leimote$tii- 14. PI Turbati.
Geilbina,si.
7. ,, Popestii-Leurdeni. XV1.-JUDETUL MEHEDINTI
XIII.-Judeatoria ruralä Pantelimon- 1.-Judeatoria Turnu-Severin urbanA.
Dobroqti.
1. Corn. urb. Turnu-SeverIn.
1. Corn. rur. Pantelimon-
Dobroesti. ri.-Judedroria Turnu-Severin ruraM.
2. Pf Afumati. 1. Corn. rur. Balotesti.
3. II Ba1otesti. 2. PP
Bistrita.
4. f1 Bäneasa. 3. /1 Bresnita-Oco1u.
5. ll Colentina-Fundeni. 4. ,, Dedovita.
6. ,, Dudesti-Ooplea. 5. /1 Hinova. -
7. Il Milltari. 6. 1/ lzvorul-Bârzi.
8. Il Moara-Domneasck 7. ,, Ghelmegioaia.
9. 2l Otopeni. 8. 7/ Jidostita.
10. f1 Piteasca-Pasärea. 9. lf Schela Cladovei.
11. h Stefänestii- 10. fp Sirnianu.
Lipovälu. 11. P.1 Vârciorova.
12. ,, Tunarii-Dirnieni. 12. ,, Zegaia.
XIV.-Judedtoria ruraM Párlita III.-Judedtoria ruraM Burila-Mare.
SäruleâtI.
1. Corn. rur. Burila-Mare.
1. Corn. rur. Parlita-Säruksti. 2. // Balta-Verde.
2. ,, Belciugatele- 3. 1/ Batoti.
Cojesti. 4. ,, Burila-Micä.
3. PP Cäläretii-Seinoiu. 5. /1 Crivina.
4. PP
Crângu-Fundulele. 6. ,, Deveselu.
5. Fräsinetu. 7. 13 Gogosu.
6. ,, Gurbänesti-Preasna 8. )3 Jiana.
7. If Ileana. 9. fl Ostrovu-Mare.
8. II Obilesti., 10. Il ScApäti.
9. 11 Tämädäu. 11. ,, Tigänasu.
10. ll Täriceni.
IV.-Judeatoria ruralä PMulele.
XV.-Judecitoria ruraM Fierbinti. 1. Corn. rur. Pätulele.
1. Corn. rm. Fierbinti. 2. ,I Cforoboreni.
2. 91 Cäciulati. 3. II Dänceu.
3. ,, Cátrunesti- 4. PP Flämânda.
Mäineasca. 5. ,, Gruia.
4. f1 ChIrioiu-Rosiori. 6. 11 Izvoarele.
5, PP Creata-Lesile. 7. ,3 Pristolul.
6. 19 DascAlu-Creata.
V.-JudecMorla ruralá Cujmiru.
7. ,, Dridu-Särindare1e.
8. 3f Hagiestii-MAriuta. 1. Corn. rur. Cujrniru.
9. 1.1
Lipia-Bojdani. 2. Aurora.

www.digibuc.ro
438 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
3. Corn. rur. Branistea. 6. Corn. rur. lablanita.
4. /7 Dârvari. 7. f7 Opripru.
5. Drincea. 8. 7/ Padina-Mare.
6. " Gemeni. 9. I/ Podul-Grosului.
7. Gdrla-Mare. 10. ,, Prisäceana.
8. // Izimsa. 11. ,, Slasoma.
9. 77 Obârsia-Câmp. 12. Vlädaia.
10. Punghina. fX.-Judecátoria ruralä Bâclew
11. . Rosiori.
1. Corn. rur. Bâclesu.
12. /7 Salcia.
13. Vânâtori. 2. 7/ Albulesti.
14. Vrata. 3. 77
13510th-de-Jos.
17
4. I/ Bältatii-de-Sus.
V1.-Judecätoria rtirald Vdnju-Mare. 5. ,, Bärboin.
1. Corn. rur. Vânju-Mare.. 6. ,, Botomtii-Paia.
2. Broscari. 7. ,, Busu.
/7
3. Bucura. 8. 77 Corzu.
/7
4. Cor1äte1u. 9. ,) Grecesti.
JP

5. Fântânele-Negre. 10. /7 Piria.

17

6. Izvorul-Anestilor. 11. PP
Smadovita.
77

7. Orevita. 12. /7 Secu.

If
8. Padina-Micd. 13. PI Stignita.
17

9. Poroina-Mare. 14. 7/ Valea-Marcului.

,,
10. ,, ,, Recea. X.-JudecAtoria ruralä Strehaia.
11. 77
Rogova. 1. Corn. rur. Strehaia.
12. ff Traian. 2. fI Bresnita-Motru.
13. 71
Valea-Anilor. 3. ,, Butoesti.
14. ,, . Vânjuletu. 4. )1 Cernaia.
VII.-Judecátoria rurald Tânina. 5. ,, Cosovätu.
6. PP
Grozesti.
1. Corn. rur. Tamna. 7. It Gura-Motrului.
2. )) Bältanele. 8. tt Jirovu.
3. ff Crernenea. 9. ,, Mentii-din-dos.
4. /7 Fântâna- 10. // -Mentii-din-fatä.
Dornneasc5. 11. Pluta.
5. ,, Greci. 12. Socolesti.
6. 1/ Igiroasa. 13. Stângâceaua.
7. ,, Izvorälu. 14. Slusita.
8. PI Lumnicu. 15. Voloiacu.
9. 77
Peri. Xl.-Judecátoria rurali Slivileati.
10. ,, Plopi.
11. /I Prunisoru. 1. Corn. rur. S1ivi1esti.
12. 7/ Rocsoreni. 2. If Brädetu.
13. 77 Ruptura. 3. PP
Covrigi.
4. IP Drägotesti.
V111.-Judeatorla rurali 13i licita. 5. Mätäsari.
fI
1. Corn. rur. 13515cita. 6. 7/ Miculesti.
2. Alm Ajelu. 7. ff Negomiru.
3. Cleanovu. 8. ft
Strâtntu.
4. Dobra. 9. /1 Sura.
5. Gvardinita. 10. ,, Vägiulesti.

www.digibuc.ro
 LEGE UZUALE. 15 Aprilie 1910 439
XIL-Judecatoria ruralä Brqteni. 10. Corn. rur. Iloveitu.
1. Com. rur. Brosteni. 11. S4e#i
2. /1 Catunele. 12. Severinegi.
3. 17 Corcova.
4. 2/ Floresti. XVII.-JUDETUL MUSCEL
5. ,, Horästi. L-Judecätoria Campulung I rurall
6. ,, Lupoaia.
7. PI Lupsa. 1. Corn. urb. Câmpulung.
8. /7 Plostina. 2.
3.
" rur. Albesti.
9. 77 Sarnarinesti. /7 Godeni.
10. ,, Zegujani. 4. PPJuguru.
5. ,, Schitu-Go1esti.
XIII.-Judecatoria ruratá Baia-de-Aramä.
1. Corn. urb. Bala-de-Aramä. IL-Judedtoria Csmpulung II mall
2. rur. Bala. I. Corn. rur. Dragoslavele.
3. ,, Closani. 2. Leresti.
4. Comänesti. 3.
"
PI ,, Witeiu.
5. ,. Glogova. 4. Närnäesti.
6. 71 Märäsesti. 5. 77 Ruck.
7. Il Negoesti. 6. // Si oengti.
8. f7 Obarsia. 7. 17 Väinesti.
9. ,, Ohaba.
10. Orzesti. 11.-JudecAtoria ruralä Domne§ti.
1,
11. PI Ponoarele. 1. Corn. rur. Domnesti.
12. ,, Rudina. 2. /7 Aninoasa.
13. ,, Sovarna. 3. Berevoiesti.
4. ,, Corbi.
mv.-Judeatoria ruralä Balta. 5. Cosesti.
7/
1. Corn. rur, Balta. 6. ,, Jupânesti.
2. 11 Balvdnesti. 7. ,, Nucsoara.
3. 71 Ciresu. 8. Pietrosani.
4. /7 Dâlrna. 9. 7/ Retevoesti.
5. 71 Godeanu. 10. Stänesti.
6. 17 GornenV. 11. » Vlädesti.
7. 17 lsverna.
8. PP Marga. tv.-Judeatoria ruralt Stefänegi.
9. /7 Nadanova. 1. Corn. rur. Stefänesti.
10. 1/ Podeni. 2. 7/ Ciumesti.
11. I/ Prejna. 3. Colibasi.
12. 7/ Selisteä. 4.
5.
7/

77 " Golesti.
11 Gorganu.
XV.-Judecätoria ruralá Ciovarrailani. 6. Micesti.
1. Corn. rur. Ciovárnd,sani. 7. " Purcäreni.
2. 77 Bobaita. 8. II Rânckiovu.
3. f/ Caziine,sti. 9. PI Valea-Mare.
4. 3/ Beise,sii. 10. , Väleni.
5. ,, Colibap, 11. ,, Vränesti.
6. 2/ Dräguoti. V.-Judeditoria ruralä Leurdeni.
7. 71 Glirbotulfu-de-Sus
8. 7/ Gárbovettu-de-Jos 1. Corn. rur. Leurdeni.
9. » ,, Husnkioara, 2, ,, Beleti.

www.digibuc.ro
440 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
3. Corn. rur. Ciulnita. III.-Judecitoria rurali Targu-Neamtu.
4. , Dobresti. 1. Corn. urb. TArgu-NearnIu.
5. 11
GlArnbocelu. 2. rur. Bältätesti.
6. ff Priboeni. 3. Crädoani.
7. . Topoloveni. 4. ,, , Filioara.
8. . Tigänesti. 5. SI Grumäzesti.
VI.-Judecätoria rurali Stilpeni. 6. ,, Piping.
7. ll Raucesti.
1. Corn. rur. Stâlpeni. 8. ,, , Timisesti.
2. B5jestl. 9. ,, Vânätorii-
£- Barzesti. Nearntului.
4. Contesti.
s 9

Dânnonesti. Iv.-Judectitoria rurali Hangu.

5. 0
6. 0 Draghici. 1. Corn. rur. Hangu.
7. 0 Mihaesti. 2. " Bicaz.
8. 0 Racovita. 3. ,, Bistricioara.
9. Tite§ti. 4. 9/ Buhalnita.
10. 0 5. ,, Cálugäreni.
11. 0 Vu1turesti. 6. Galu.
VII.--Judecätoria ruralä Läkii.
7. .
91

Tarcäu.
V.-Judecätoria ruralä Buhui.
1. Corn. rur. Läidi.
2.
3.
. Boteni.
Cetäteni.
1. Corn. rur. Buhus.
2. ,, Borlesti.
ff
4. . Hârtiesti. 3.
4.
ff Costisa.
., Märgineni.
5. Ma lu cu Florile. )7

6. If Pucheni. 5. Il Budesti-Ghicdi.
7. 4. Väleni. 6. 3) ,. PodolenI.
7. ,, Rädin.
XV1II.--JUDETUL NEAMTU 8. f, Silistea.
9. 11 Socea-Candesti.
I.-Judecätorla Piatra I rurali. 10. Tazläu.
,,
1. Corn. urb. Naha. VI.- Judecitoria rurali Risboeni-
2. rur. GArcina. Valea-Albi.
3. ,. PAngärati.
4. Vadurile. 1. Com. rur. Räsboenii-Valea-
5. Vânätorii- Alba'.
1f

Durnbrava-Rosie. 2. . Bärgäoani.
Doamna. 3. ,, Bozieni.
6.
4. 11 Chligi.
H.-Judecitoria Piatra II ruralä. 5. ,, Dragorniresti.
6. ,, Pästräveni.
1. Com. rut. Cdciulesti. 7. 31 Petricani.
2. " Dobreni. 8. 1f Talpa.
3. " Girovu. 9. . Urecheni.
4.
5.
. Rosnov.
Miístacdnu. XIX.-JUDE1UL OLT.
"
6. " Bodestii-Precistei. I.-Judecätoria Sla tins rurali.
7. Dochia.
8. . erbe#i. 1. Corn. urb. Slatina.
9. anegi. 2. rur. BältenI.

www.digibuc.ro
 LEG1 UZUALE. 15 Apri lie 1910 441

3. Coin. rur. Brebeni. 10. Com. rur. Seaca.

4. Cireasovu 11. Sinesti.
5. Dobrotinetu. 12. // Tâmpeni.
6. St Milcovu. 13. )1 Väleni.
7. 1, Priseaca.
8. Tesluiu. V.-Judecätoria ruralà Tätule§ti.
9. 1/ Turia. 1. Corn. rur. Tätu1esti.
2. // Bäitati.
Ii.-Judecritoria ruralá Dumitre0. 3. Bärästii-de-
PP

1. Corn. bur. Durnitresti. Cepturi.

2. Casa-Veclie. 4. Bärästii-de-Vede.
3. /7 Câmpu-Mare. 5. PP Bircii.
4. 71 Cucueti. 6. ,, Colonesti.
5. 11 Degesti. 7. ,, Constantinesti.
6. PP Deleni. 8. Corbu.
7. 1/ D1enci. 9. " Maldku.
8. ,, Dobroteasa. 10. PS Mircesti.
9. ,, Drägoesti. 11. /1 Mogosest1.
10. ,, Oporelu. 12. ,, Negreni.
11. 11
Ofesti. 13. /1 Optasi.
12. 1/ Urluiasca. 14. PI Poboru.
13. Vuhuresti. 15. ,, Potcoava.
16. Scornicesti.
I11.-Judecttorla ruralä Drägänqti. 17. Spineni.
»
1. Corn. rur. DrägAnesti. 18. Suica.
2. 3, Alirnänesti.
3. BäIänesti. VI.-Judecátorla curalä Ur§i.
/7
4. P) Barsesti. 1. COM. rur. Ursi.
5. /I Beciu. 2. A1besti.
6. 7/ Comani. 3. SI Alunisj.
7. 10/ Coteana. 4. , Chi lia.
8. 1/ Crâchmeii-de-Jos. 5. » Ciomägesti.
9 ,, Crkiuneii-de-Sus. 6. Fägetelu.
10. Dâneasa. 7. I) Gura-Boulut.
11. JP Frunzaru. 8. » Izvorul.
12. 11 Gostavätu. 9. Pärosi.
13. /1 lzvoarele. 10. I, Profa.
14. 7/ Poiana. 11. /3 Râjletu.
15. /1 Stoickiesti. 12. SAmburesti.
16. ll Viisoara. 13. » Vai-de-Ei.
14. Il Valea-Ungureni.
IV.-JudecAtoria rurali *erbäne§ti. 15. Vata.
I/
I. Corn. rur. *erbänesti.
2. 31 Bärdnesti. XX.-JUDETUL PRAFIOVA
3. 0 Buzesti. I.-JudecAtoria Ploie§ti 1 urbanä.
4. /1 Crknpoaia
5. 11 Floru. Cuprinde urmätoarele strade :
6. Pl Mierlesti. Andrei aguna, AI. Donici, An-
7. Mihäestii-de-Sus. ton Pan, Aricesti, Adunati, An.
8. /7 Mihäestii-de-Jos. Basotä, Arcului, Al. Odobessu, Ar-
9. 15 Perieti. bore, Andrei Mureseanu, AI. De-

www.digibuc.ro
 442 LEG'. UZITALE. 15 Apri lie 1910
parateant, Fundul Arghirei, B51-
coeni, Bänestilor, Bucegi, Bäl-
cescu, Bibescu-Vodä, Brâncoveanu-
Vodä, Banul Märäcine, Bucurului,
Banu Bäläceanu, Ca lea Bucuresti,
dela bariera Bucuresti partea stângä
pârtà la intersectia cii linia feratä
Ploiesti-Buzäu ; Fundul Brezei, Fun-
dul Barbu Stirbei, CAlugäreni, C.
A. Rosetti, C. Conachi, C. Negri,
Cuza, Crisan, Curcubeului, Colinei,
Clementei, C tpatilor, Constanta,
Cesar Boliac, Constantin Negrutzi,
Candiano Popescu, Caraiman, Cri-
nului, Cantacuzino-Rgoveanu, Clo-
potari, cimitirul Viisoara, cimitirul
Israelit, calea Câmpinei, pânä la
bariera Câmpina ; Fundul Colin-
dei, piata Cuza, soseaua cimitirul
Rudului, Doamna Chiajna, Domiso-
rului, Davila, Dealului, Duca-Vocla,
Dragos-Vodä, Decebal, Doamna
Stanca, D. Bolintineanu, soseaua
D. Sfetescu, Elisabeta (fabrica Pro-
gresul), Enächitä Väckescu, Elena
Doamna, Eminescu, Eufrosin Po-
teca, fabricilor din sub. Sf. Filof-
teea, Furtunei, Ferdinand, Filofteea,
G. Sincai, Ghighiului, Gärei, par-
tea stângä pe lângä linia feratä
garä, iar de aci dela intersectia
cu strada Eminescu, pe ambele
pärti pânä la finit ; G. Radovici,
Gloriei, General Florescu, Grivita,
Gägeni, Fund. Gr. Bäleanu, C.
Horia, H. Rädulescu, Ion Bob, I.
C. Brätianu, I. Stoicescu, I. Maxim,
Ion Niculcea, I. Radovici, I. Maio-
rescu, I. Zalomit, Libertätii, Lunei,
Logofâtu Täut, Luminei, Leului, L e-
gumelor, partea stângä venind dela
garä No. 9-1 inclusiv (restul apar-
tinând judecAtoriei ocol. II), Mi-
miului, Märfurilor din Sf. Sava,
Marin Brutaru, Mercur, Manolache
Costache, Milescu, Maior *ontu,
Malu Rosu, Matache Nicolau, Mo-
vilei, Miron Costin, Mick Macu-
lui, Nistor, Nicopoli, N. Cretulescu,
Neagoe-Vodä, Negru-Vodä, Nuci-
lor, Negustori, calea Oilor, dela
www.digibuc.ro
Intersectia cu calea Câmpinei pârt5
la intersectia cu calea romanä pe
ambele pärti (restul dat ocol. II) ;
Palanca, Principatele Unite, Pläe-
*Bar, Principesa Maria, Patriei, Popa
Farcas, Papiu Ilarian, Popa Sapcä,
Pescari, Pandurului, Pätrascu-cel-
Bun, piata Mare, (Obor), Petre Po-
enaru, Puscasi, Primäverei, Petre
Maior, piata fructelor, Rohovei, R.
Stanian, Radu dela Afumati, calea
Romanä, partea stângA dela No. 2
Oa la sfârsit ; calea Rod ului toatä,
Ralet D., Sf. Filofteea, Smârdan.
Stänicd Marin, Säpunari, 13 Sep-
temvrie, Spâtari, Scutului, Secerei,
Sinaei, Sculptorilor, Stefänitä-Vodä,
Sirenelor, Samuil Micu, Spitalului,
Stindardului, Trandafiri, Tudor Vla-
dimirescu, Traian, Teodor Bals,
Timotei Cipariu, Transilvania, ca-
lea Târgovistei, Oa la bariera
Târgovistei ; Ulierului, piata Uni-
rei, partea stângä venind dela garä
dela No. 22-44 inclusiv (restul
dat judec. ocol. II); V. Boerescu,
Virtutii, Vlad Tepes, Vasile Lupu,
Verei, Victoriei, Veniatnin Costa-
che, Vasile Conta, V. Alexandri,
Vintilä-Vodä, V, Märacineanu, Vi-
dinului, Vornicti Boldur, Viisoara,
calea Välenilor, Zânelor, Zimbru-
lui, Zmeului, Zefirului, bulevardul
Independentei, partea stângä ple-
când din curtea gärei de sud, toatd
partea stângä pânä la intersectia
cu str. G. Lazär, uncle se terminä.
1I.Judeatoria Ploe§ti 11 urbani.
Cuprinde urmAtoarele strade :
An. Dumitriu, A. Pank Armo-
niei, Avram lancu, Armasilor, Ar-
casi, Artei, Alexandru II, Aron-
Vodä, Abatorului cu Prelungirea
Abatorului, Al. Lahovari, August
Laurian, Aurora, Al exandru-cel-B un,
Bärcänesti, Buna Vestire, Bordeni,
Baia Muncipalä impreunä cu squ-
arul (grädina publicA), Banul Manta,
Buzäului, Basarabilor, Buzesti, Bol-
descu, Bogdan-Vodä, Beresti, Ber-
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910 443

zei, Brasoveni, calea Bucuresti, sarab, Mihnea-Vodä, Meletie Ma-

plecând dela bariera Bucuresti, par- cedoneanu, Movilä-Vodä, M. Ko-
tea dreaptä, pänä la intersectia cu gälniceanu, Municipalä, Muzelor,
linia feratä Ploesti-Buzau, far de Neguri, Novae, calea Oilor pe am-
aci pe ambele pärti pârtà la in- bele pärti dela bariera Bucov pand
tersectia cu str. G. Lazär i Buna la intersectia cu calea Romanä, iar
Vestire ; Carol, Carmen Sy Iva, Cä- restul dela intersectia cu caleaRo-
lärasi, C. Hurmuzachi, C. Pascanu, manä pänä la interseetia cu calea
Cantemir, Cazarmei, Cavafi, Con- Câmpinei dat judecätoriei ocol. I,
cordiei, Crivät, Cimitirul Cato lic, Plevnei, Petre Mavrogheni, Privi-
Coloniei, Cornetului, Calomfirescu, ghetoarei, Postei, Piata Legumelor,
D. C. Brätianu, incepând din ca- P. Filitis, Petriceicu-Vodä, Pantofari,
lea Bucuresti pe arnbele laturi pänä Pantelimon, Radu Stanian, Rosio7i,
la intersectia cu bulevardul Inde- Rovine, Romulus, Räsboeni, Re-
pendentei (restul stradei Brätianu gala, Radu-cel-Mare, St. Protopo-
partea stânga a bulevardului ple- pescu, 5tefan-cel-Mare, Seirneni,
când din gard, dat judecAtoriei Sever Axente, Spätari, Sf. Dumi-
ocol. I) ; Diligentei, Dorobantului, tru, S-tii Apostoli, Soarelui, Ste-
Dionisie Lupu, Domneascä, Dam- garului, Piata Sarbeascä, Tunad,
bului, Dumitru Cäsaru, Domnita T. Aman, Tabaci, Teiului, Unirei,
Map, Despina Doamna, Eterni- Udriste Nästurel, Plata Unirei, V.
tätii, Emancipatilor, Gärii partea Ureche, Vänätorilor, Vornicu Bol-
dreaptà dela No. 1-13, GIL Sfe- dur, Vasile Carlova, Zorifor.
tescu, C. Ionesco, Golesti, Gh. La-
zär din partea dreaptii a bulevar- II1.JudecAtoria PIoqti rurali.
dului pânä la inceputul stradei ; 1. Corn. rur. Bärcänesti.
(restul din aceastä stradä, adid din 2. ll Blejoiu.
partea stângä a bulevardului cum 3. ,, Brazi.
vii dela garä, dal judecätoriei ocol. 4. // Bucovu.
I); C. Asachi, Gr. Alexandrescu, 5. ,, Cocor4ti,
Gh. Sion, General Cernat, Gr. 6. Pf Corlätesti.
Alexandri, Fântânei, Ferari, Fun- 7. ,, Negoesti.
deni, Florilor, Florarilor, Harpei, 8. 75 Päulesti.
Ion Marinescu, I zvoarele, lon-Voclà, 9. f) Ploestiori.
Ion Creangä, Italianä, Ion Câmpi- 10. 3, Scäeni.
neanu, Ion Ghica, bulevardul In- 11. /I Strejnicu.
dependentei partea dreaptä cum 12. ,, TAM-aril.
pleci din curtea gärii de sud, pânä 13. >3
Thrgsoru-Nou.
unde se terminä ; Jianului, Justitiei, 14. ,, Tärgsoru-Vechiu.
Lascär Catargi, Lebedei, I iceului, 15. ,, Valea-
Lipscani pe ambele pärti dela in- Calugäreaseä.
ceput pänä la intersectia cu calea
Romanä (restul pe ambele laturi IV.Judecitoria rurali Podenii-Vechi.
a cäei Romane, dat judec. ocol. I); 1. Corn. rur. Podenii-Vechii.
Läutari, Läpusneanu-Vodä, Legu- 2. ,, Apostolache.
melor, cu piata fructelor, afarä de 3. IP Arice,sli.
partea stângä a stradei Legume- 4. ,, Boldesti.
lor care merge din str. G. Lazdr, 5. PI Chiojdeanca.
formând proprietätile cu No. 9-1 6. Pf Cornetu-Cuib.
date la judecätoria ocol. I, Mihai- 7. f, Ildrsa.
Bravu, Matei Basarab, Mircea Ba- 8. ,, Meigurelele,

www.digibuc.ro
444 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
9. Corn. rur. Päcureti. 6. Corn. rur. Ocina.
10. Podenii Noui. 7. Predeal.
11. Saida. 8. Talea.
12. Sângeru. 9. Te0a.
13. oimari.
rx.-Judecátoria ruralä Campina.
V.-Judeatoria rurará Villerdi-de-Munte. 1. Corn. urb. Câmpina.
1. Corn. urb. Välenii-de-Munte. 2. rur. Bäne0i.
JP

2. PI rur. Bughile. 3. Brebu.

3. . Izvoarele.
Homorticiu.
4. ,, Cornu.
4. /I 5. Poiana-Prahova.
5. fI Miéneciu- 6. Provita-de-Jos.
Pdmelnteni. 7. Provita-de-Sus.
6. " MeMeciu- 8. ,, Sotri1e.
Ungureni. 9. Telega.
7. If Olteni. 10. Valea-Lungä.
8. JP Opärifi. X.-JudecAtoria ruralä Bordeni.
9. ,, Predealu-Seirari.
10. Scâio0. 1. Corn. rur. Bordeni.
11.
" Teisani. 2. Beticoi.
lf ,,
12. I, Dragna-de-Jos. 3. ,, Cocorä§tii-Misli.
4. ,, Scorteni.
VI.-Judeatoria ruralä Pose§ti. 5. Tintea.
,,
1. Corn. rur. Pose01. 6. ,, Välcäne§ti.
2. ,, Bätrâni.
3. Ceirbunesti. XI.-Judeatoria rurali Filipe§tii-de-Targ.
,,
4. PP
Cerasu. 1. Corn. rur.
5. f> Drajna-de-Sus. 2. Arice§tii-Rahtivarm
6. Il Ogretinu. 3.
7. PI Râncezi. 4. Darrnäne§ti.
8. ,, Starchiojd. 5.
9. /7 Surani. 6. Ederile.
10. 7, Tär1e§ti. 7. Filipqfii-de-
Pädure.
v1I.-Judec5torla ruralá Slänic. 8. Flore§ti.
$1

1. Corn. urb. Slänic. 9. Ghirdoveni.

2. rur. Bertea. 10. Hairnanalele.
3. Cosminele. 11. Mägureni.
4. ,, Plopeni. 12. 11 Meinesti.
5. ,, Miiliiesti. 13. If Märgineni.
6. ,, Poiana. 14. PP PP
Moreni.
7. ,, Strâmbeni. 15. PP Nedelea.
8. fl Stefe§ti. 16. Vlädeni.
9. Verbilän.
PP
XII.-Juderâtoria ruralä Puchenii-
VIII.-Judecatoria ruralà Sinaia Mo§neni.

1. Corn. urb. Sinaia. 1. Corn. rut. Puchenii -Mopeni.

2. rur. Breaza-de-Jos. 2. >I Balta-Doamnei.
3. 3, Breaza-de-Sus. 3. ,, Buda-Palanga.
4. " Bu§teni. 4. ,, Crivina.
5. Cornarnic. 5. ,, Gorgota.

www.digibuc.ro
 LEG1 UZUALE. 15 Aprilie 1910 445

6. Corn. rur. H5budu. 7. Com. rur. NArnoloasa.

7. Poenarii-Apostoli. 8. Nänesti.
8. Poenarii-Burchi. 9. lOstoaca.
9. Poenarii-Rali. 10. Vulturu.
10. Puchenii-Crainici.
11. 111.-JudecAtoria rural5 Panciu.
>7

12. Täriceni. 1. Corn. urb. Panciu.

13. f Tinosu. rur. Crucea-de-Jos.
3. /I Crucea-de-Sus
XIII.-JudecAtoria ruralA DrAgAne§ti.
4. /7 Diocheti.
1. Com. rur. Drägänesti. 5. ,, Fition esti.
2. Adâncata. 6. ,, Mkäsesti.
3. f Ciorani. 7. 17 Mdastioara.
4. Ciumati. 8. 7/ Movilita.
5. Ciupelnita. 9. ,, Pädureni.
6. Cornurile. 10. 7/ Päunesti.
7. // Coslegiu. 11. StrSoane-de-Jos.
8. Fulga. 12. 7/ Sträoane-de-Sus.
9. /7 Gherghita.
10. Hätcäräu. IV -JudecAtoria ruralA Adjudul-Nou
11. 71 Netoti. 1. Com. rur. Adjudu-Nou.
12. f/ Sa1cii1e. 2. I/ Adjudu-Vechiu.
3. ,, Anghdesti.
XIV.-JudecAtoria ruralA Urlati. BAlca.
4. 7/
1. Corn. urb. Urlati. 5. 71.
Borsani.
2. rur. Albestii-Mur. 6. I/ Burcioaia.
3. ,, Albestii-Paleologu. 7. ,, Copäcesti.
4. If CAlugäreni. 8. /7 Corn5telu.
5. Ceptura. 9. 9, Cotofänesti.
6. 77
Colgeacu. 10. Dornnesti.
7. Conduratu. 11. ,, Pufesti.
8. /7 Fântânelele. 12. /I Ruginesti.
9. 7/ ,. Gornetu-Cricov. 13. ff Urechesti.
10. 77 Inotesti.
11. Parepa-Rusani. V.-JudecAtoria ruralA TArgu-Sascut.
fl
12. ,, Tornsani. 1. Com. rur. Sascut.
13. lf Udre#i. 2. Beresti..
14. f2 Vadu-Sdpat. 3. 77 Cucova.
4. Dr5gusani.
XX1.-JUDETUL PUTNA 5. fl Mândrisca.
1.-Judecátoria Foc§ani urban& 6. If ;, Parava.
7. ,f Päncesti.
1. Corn. urb. Focsani. 8. Il Orbeni.
9. ,, Scurta.
IL-JudecAtoria ruralA Suraia
10. ,1 Valea-Seacä.
1. Corn. rur. Suraia.
2. V1.-Judecatoria ruralA Vidra.
7/
3. C5lieni. 1. Corn. rur. Vidra.
4. Ciuska. 2. /7 Câmpurile.
5. Joristi. 3. ,, Chpicesti.
6. 77 Mircesti. 4. Colacu.

www.digibuc.ro
446 LEGI UZUALE. 15 April lie 1910
5. Corn. rur. Gäurile. 3. Corn. rur. Costieni.
6. 11 Ire§ti. 4. ,, Galbenu.
7. 13 Räcoasa. 5. . Jideni.
8. 11
Soveja. 6. » Jirleiu.
9. JP Tichiri§. 7. Mäcrina.
10. 11
Valea-Särni. 8. » Märgärite§ti,
11. ,, Vizantea. 9. » Nicole§ti.
10. ,, Nisipurile.
VIL-JudecAtoria rurali Näruja. 11. Racoviteni.
,,
1. Corn. rut. Näruja. 12. SgArciti.
2. BArse§ti. 13. - Slobozia-Galbenu.
3. 77 Herästräu. 14. Socariciu.
4. ,, Negrile§ti. 15. , Valea-Ratei.
5. JP Nereju.
6. J1 Nistore§ti. rurali
Paltinu.
8. PAule§ti. 1. Corn rur. Plägine§ti.
9.
J1

JI Poiana. 2. , Bogza.
10. ,, Reghiu. 3. Borde5ti.
11. J1 Spinqti. 4. . Dragosloveni.
1 2. JP Spulberu. 5. ,, Pope0.
13. /7 Tulnici. 6. ,, , Sihlele.
14. 11 VAsuiu. 7. Slobozia.
8. ,, TAmboe§ti.
iim.-Judecitoria ruraii Odobe§ti. 9. JP
Ureche§ti.
1. Com. urb. Odobe§ti. 10. 1J Voetinu.
2. rur. Bätinqti.
3. Bolote§ti. IV.-Juded toria rurali Cotelti.
11

4. P, Câmpineanca. 1. Corn. rur. Cote0i.

5. JP Fäurei. 2. Andreiai.
6. II Gäge0i. 3.
11

Bro§teni.
Jf
7. ,, Jari0ea. 4. Bude§ti.
8. Mera. JP

CArligele.
11
5. 11
9. PAte§ti. DAlhäuti.
PJ
6. 71
10. ,, Tife§ti.
JP
7. Gole§ti.
11. /3 , Värsätura. 8.
,,
1, Gologanu.
XXII.- JUDETUL RAMNICU- 9. JP Mândre4ti.
SARAT 10. Odobasca.
11. Slobozia-Ciorà§ti.
L-Judecitoria R.-Sirat I ruralä. 12. VArte§coiu.
1. Corn. urb. R.-Särat. V.-Judecätoria rurali Dumitreati.
2. rur. Bältati.
3. » Grebänu. 1. Corn. rur. Durnitre§t1.
4. Obiditi. 2. /7 Bisoca.
5. Puqti. 3. Buda.
6. *tiubeiu. 4. )1 Chiojdeni.
5. ,I DänuIe§ti.
u.-Judecitoria R.-Sint II ruralä. 6. Jitia.
1. Com. rut. Bäbeni. 7. AP Lacul-lui-Baban.
2. BAlAceanu. 8. 'I Valea-SAlciei.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910 447
V1.--Judecätoria rurali Bo Idu. 4. Corn. rut. Haläuce§ti.
1. Corn. rur. Boldu. 5. /1 Helestiene.
2. Amara. 6. II Micläu§ani.
3. JJ Balta-Alba. 7. 11 Mogomti.
4. JP Chineni, 8. PP Strunga.
5. PP Domnita. 9. ,, Tupilati.
6. P/ Drogu. 10. Väleni.
7. If Ghergheasa.
8. JP Gracli§tea. IV.-JudecAtoria cured Bahna.
9. ,, Racovita. 1. Corn. rur. Bahna.
10. PI Seileioara. 2. Butnaregi.
11. PP Välcelele. 3. Carligi.
12. PI Vi§ani. 4. Com. rut Galbeni.
5. PI Oni§cani.
VIL-JudecAtoria ruralii Mäidne§ti.
6. JI Porcqti.
1. Corn. rur. Maicane§ti. 7. ,, Secueni.
2. Bäleti.
3. Ciorä§ti. V.- Judecatoria ruralä Dämiene§ti.
4. /f Corbu.
5. Gulianca.
I. Com. rur. Damienqti.
JI
6. Hängulqti.
2. fl Bace0i.
PI
3. Balusegi.
7. Märtine§ti. 4.
8.
PP

Mäxlneni. II Bozieni.
5. Chilli.
9. 0 Obilqti. 6.
7f
Giurgeni.
10. Ramniceni. ,,
PP
7. Negri,
11. ,, Slobozia-Mihal- 8.
PP

Oniceni.
ceni. ,.
9. RoOori.
XXIII.- JUDETUL ROMAN 10. JP Spiridone§ti.
I.-Judecaloria Roman urbanä. VI.-Judecitoria rurala Bdra.
1. Corn. urb. Roman. 1. Corn. rur. Bata.
B.-Judeciitoria Roman rural& 2. Boghicea.
3. Dagata.
1. Corn. rur. Avere0i. 4.
PI

JP Doljegi.
2. PP Bräni§teni. 5. Päncqti.
3. ,, Bräteanu. 6.
PP

Rachiteni.
/I
4. Carol 1. 7. Sagna.
JP
5. Cotu-Vamq. 8. ,, Stänita.
6. PP Dulcqti. 9. 1r Tämä§eni.
7. Elisabeta-Doamna.
8. Gädinti. XX1V.-JUDETUL ROM ANATI
9. ,, Gherae§ti.
10. PP Sabäoani. 1.-JudecAtoria Caracal ruralá.
Ii. JP Simionqti. 1. Com. urb. Caracal.
12. 1, Trife§ti. 2. ,, rur. Deveselu.
3. // Dräghiceni.
m.--judeclitoria Tura% Mirce§ti.
4. ff Farcaele.
1. Corn. rur, Mirce01. 5. 2, notärani.
2. Bote§ti. 6. ,, Redea.
3. f/ Cuza-Vodä. 7. ,I Re§ca.

www.digibuc.ro
 448 LE6I LIZUALE. 15 Aprifie 1910
II.--Judecatorla rurati Oska-de-Sus 10. Corn. rur. Ungureni.
1. Corn. rur. Osica-de-Sus. 11. Vartina.
2. JP Brâncoveni. 12. Vulperd.
3. Cioroiu. VI.-Judedtoria ruralä Bowtenl.
4. Dobrosloveni.
5.
JP

Dobrunu. 1. Corn. rur. Bosoteni.

2. Cezieni.
6. If Fälcoiu. 1I

7. If Greci. 3. ,, Cíodnesti.
8. 4. Drägotesti.
If Osica- de-Jos.
9. Pârscoveni. 5. Golfinu.
P)
10. 6. Leu
-, Rosieni.
11. 7. ,, Popanzälesti.
1, 5opârlita. 8. Preajba.
Ill.- Judecatoria rurald Arce§ti. 9. PI Robänesti.
1. Corn. rur. Arcestí. 10. » Tärlälu.
2. ,, Cârlogani. 11. PP Viisoara.
3. If Cepari. 12. Zänoaga.
4. Cocorästi. Ant -Judecatoria suratä Ce1aIU.
5. )1 , CkAibasu
1. Corn. rur. Celaru.
6. If Doba.
7. 2. ,, Arnärästii-de-Jos.
If Dranovätu.
8. 3. Amärästii-de-Sus.
PP Enosesti. 4.
JP

9. Gäneasa 1P Apele-Vii.
10.
Pr
Piatra. 5, , Cacaleti.
11. If Slätioara. 6. Diosti.
12. 7. Dobrotesti.
/V Strejestii-de-Jos. .1)

13. Strejestii-de-Sus. 8. Vl Ghízdávesti.

10)
9. ,, , Marotinu-de-Jos.
IV.-Judecätoria Ba4iu I rurali. 10. Marotinu-de-Sus.
11.
''
1. Corn. rur. Balsiu. 11. Radomiru.
2. ,, Bärza. 12. ,, Soreni.
3. 13. /I Zvorsca.
Il Bechet.
4. " Briinetu. Vin.-JudecAtoria ruralä Grojdibodu.
5. ,, Bobicesti. 1. Com. rur. Grojdibodu.
6. I) Cdlui. 2. Däbulení.
7. If Dobriceni. 3. IV Potelu.
8. II Leotesti. 4.
9.
Gura-Padini.
/I Morunglavu. 5. I-lotaru.
10. If Oboga. 6. 11 Ianca.
11. I) 5tirbei. 7. ,, Orlea.
V.- Judecätoria Balsitt 11 ruralä. 8. )1 tefan-ce1-Mare.
1. Corn. rur. Ba1dovinesti. Ix. -Judecátoria ruralà Corabia.
2. ,, Bäleasa. 1. Com. urb. Corabia.
3. Bäsgäräi. 2. rur. Celeiu.
4. PP Câmpeni. 3. Gârcovu.
5. ,, Gävänesti. 4. " Giuvärästi.
,,
6. ff Gropsani. 5. ff Isbiceni.
7. II Märgäritesti. 6. PP Izlazu.
8. PI Racovita. 7. JP Moldoveni.
9. PP Rusänestii-de- Sus. 8. Da-Mare.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 13 Aprilie 1910 449
X.- iudecitoria rurali Brastaviitu. 4. Corn. rur. Ciurnu1esti.
1. Cont. rur. Brastavätu. 5. Il Drägänesti.
2. ,3 Bucinisu. 6. :, Draguseni.
3. Crusovu. 7. 3/ Fântâna-Mare.
4. ,, Grädinele. 8. l, Poiana.
5. ObArsia. 9. 11 Sasca.
6. " Rotunda IV.-Judecitoria ruralä. Paicani.
7. I/ Studina.
8. f1 Urzica. 1. Corn. rur. Pascani.
9, 1/ Vädastra. 2. // Costesti.
10. // Vädästrita, 3. ,, Cristesti.
11. )1 Visina. 4. ,, Miros1ävesti.
12. 11 VlAdila. 5. /1 Ruginoasa.
xt.--Judecitoria rurali Scirtioara. 6. ,, Stolnicenii-
Präjescu.
1. Corn. rur. Scärisoara. 7. /3 Stroesti.
2. 1/ Bäbiciu. 8. /3 Valea-Seacä.
3. ,, Cilieni. 9. /1 Vascani.
4. Il Gostavät.
5. 1/ Jieni. V.-Judecatoria ocolului Lespezile.
6. ,, Potlogeni.
7. Rusdnestii-de-Jos. 1. Corn. rur. Lespezile.
8. Släveni. 2. Dolhasca.
,,
9. Stoenesti. 3, Dolhesti.
10.
31

Traian. 4. ,, Fordsti.
5. 7) Liteni.
XXV.-- JUDETUL SUCEAVA 6. Saistea.
7. ,, Stolnicenii-
1.- Judeatoria Fillticeni ruralä. Ghitescu.
1. Corn. urb. Fälticeni. 8. /7 Tätärusi.
2. rur. Gäinesti. 9. fl Uidesti.
3. ,, Horobniceni. 10. II Valea-Glodului.
4. 3/ Mdlini. VI.- JudecAtoria ocolului Dorna.
5. // Oprisani.
6. // Plesesti. 1. Corn. rur. Dorna.
7. If Preutesti. 2. Neagra-sSaruluL
8. ,, RtIdäpni. 3. Pdltinisu.
9. 11 Rotoptinesti. 4. ySarul-Dornei.
10. 3/ So1dänesti.
XXVI.- JUDETUL TECUCIU
n.-JudecAtoria rurali Broitern.
I.- Judecaloria Tecuciu
1. Cont. rur. Brosteni.
2. Borca. 1. Corn. urb. Tecuciu.
3. /7 Crucea. 2. If rur. Corod.
4. Il Farcasa. 3. 11 Cosinesti.
5. 3/ Mädei. 4. I/ Matca.
5. 7, Mândresti.
rurali Boroaia. 6. Munteni.
I/
1. Corn. rur. Boroaia. 7. ,, Nicoresti.
2. , Baia. 8. 1/ Puteni.
3. Bogdänesti. 9. 33 Ungureni.
C. HAMANGIU. Suplimentul 15

www.digibuc.ro
 450 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
II.- Judecätoria ruralä Brähä§e5ti. 2. Corn. rur. Flämända.
1. Corn. rur. Brähäsesti. 3. /I /7 Lita.
2. /1 Boghesti. 4. Odaia
3. 77Buciumeni. 5. f1 Olteanca.
4. /7 Corbita. 6. 17 MAgurele.
5. Giurgioana. 7. 17 Saelele.
6. 77 Gohor. 8. 77 sSegarcea-din-Deal
7. /7 Negrilesti. 9. ,, egarcea-din-Vale
8. Poiana. 10. ,, Rdioasa,
9. Tepu. 11. IP Uda-Clocociov.
10. 77Valea-Rea. 12. )1 Uda-Paciurea.
III.- Judecatoria rurall Podul-Turcultd. 11.-Judecitoria ocolului Ologi.
1. Corn. rur. Podu-Turcului.
2. Buda. 1. Corn. rur. Ologi.
3. Burdusaci. 2. 37 Bodgana.
4. Co1onesti. 3. 17 Cloara.
5. 77 Glävänesti. 4. f7 Dracea.
6. ., Mohorâti. 5. 11 FurcuIesti.
7. Muncelu. 6. ,, Lisa.
8. 71 Rächitoasa. 7. ,, Piatra.
9. Stänisesti. 8. Putineiu.
9. ,, Seaca.
w.-Judeatoria ruralä GAiceana. 10. If Spätärei.
1. Corn. rur. Gäiceana. 11. 77 Traian.
2. 77 CondrkhestI. 12. P7 Vandtori
3. ff 11 Corbasca. 13. 77 Vzipara
4. /1 Corni. 14. ,, Voivoda.
5. 17 7/ Godinesti. III.- Judecatoria goiiorii-de-Vede.
6. Hornocea.
7. 37 77 Huruesti. 1. Corn. urb. Rosiorii-de-Vede.
8. /I Negulesh. 2. rur. Bdcdlefti.
9. 77 /7 Oncesti. 3. IP Billtati.
10. )) 77 VulturenL 4. 77 Belitori.
V.- Juclecätoria rurall 5. Cucueti.
1. Corn. rur. Ivesti. 6. Drdgiine#i.
2. Barcea. 7. )1 Mdgureni.
3. 11 Bucesti. 8. 7) Malddeni.
4. 9. Merli-Goala.
77 CA1mätui. 11

5. ), Fundeni. 10. ,, Papa.

6. Liesti. 11. 1/ Sfinte0i.
7. Movileni. 12. 1/ Scrio,stea.
,,
8. $erbänesti. IV.- Judecitoria Cirligag.
9. JP Tudor-
Vladirnirescu. 1. Corn. rur. Cdrligafi.
10. 71 Urnbräresti. 2. 17 Böduleasa.
3. Bdneasa.
XXVII.- JUDETLIL TELEORMAN 4. Bdse,sti.
5. Caravanefi.
1.-Judecatoria Turnu-Migurele rural/ 6.
71

9) Crdngeni.
1. Com. urb. Turnu-Mägurele. 7. ,, Dorobantu.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910 451
8. Corn. rur. Plopii-Sldvitesti. 4. Corn. rur. Ciurari.
9. ll Principe le- 5. 2/ Depärati.
Ferdinand. 6. ,' Gdrdesti.
10. PI Salcia. 7. Necsesti.
11. Il Slobozia-Mándra. 8. Netoti.
12. Pt Vodd-Carol. 9. II Olteni.
10. ,, Perii-Râiosi.
V.- Judecatoria Dobrotesti. 11. It Slävesti.
1. Corn. rur. Dobrotesti. 12. 37 Vártoapele-de-Jos
2. Balaci. 13. Vdrtoapele-de-Sus
,,
3. tl Beuca IX.- Judecätoria ruralá Alexandria.
4. // Didesti.
5. Drägsani.
6.
37

Ghimpeteni. 1. Corn. urb. Alexandria.

7/
7. Merisani. 2. rur. Adärnesti.
,, Atdrnati.
8. Socetu. 3. ,,
tI
9. Stoboresti. 4. II Brdnceni.
10.
11

Zdmbreasca. 5. II Nanovu.
,, 6, Pielea.
VI.-Judecitoria ruralä Modceni. 7. /I Poroschia.
8. PI Storobtineasa.
1. Corn. rur. Mozdceni. 9. ,, Tigänesti.
2. It BM&
3. /I Cäldäraru. X.- Judecätoria ruralä Cälinesti.
4. 11 Ciocesti.
5. ,, Malu. 1. Corn. rur. Collinesti.
6. !I Mirosi. 2. Albesti.
,,
7. II Tecuciu-Calinderu. 3. Antonesti.
Tufeni. ,,
8. ,, 4. Bivolita.
It
9. If Urlueni. 5. Buzescu.
If
10. Il Strdmbeni. 6. Läceni.
,,
VII.- Judedtoria ruralä Tätärestii 7. Mavrodin.
de-Sus. 8. II Nenciulescu.
9. /7 Orbeasca-de-Jos.
1. Corn. rur. Tdtdrestii-de-Sus. 10. Orbeasca-de-Sus.
,,
2. Bucov. 11. Peretu.
r,
3. /I 12. Plosca
D eal. II
13. Reidoesti.
4. 7, Pt Popesti.
5. It Pt Rdca. XI.- Judedtoria ruralä Zimnicea.
6. PI tt Slobozia-Trösnitu
7. Pt PP Silistea-Gumesti. 1. Com. urb. Zimnicea.
8. It 71
TäMrestii-de Jos. 2. 7/ rur. Beiu.
9. It P
Udupu. 3. ,, Bragadiru.
10. ZlotestI. 4. ,, Cervenia.
Judecitorla ruralä GärägAu. 5. Contesti.
6. ,, ,, Fântânele.
1. Corn. rur. adrägdu. 7. ,, Frumoasa.
2. /7 Butculesti. 8. , Nästurelu.
3. Cioldnestii-din- 9. Smdrdioasa.
Vale. 10. ,, Suhaia.

www.digibuc.ro
452 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
XXVIII.-- JUDETUL 1ULCEA V.- Judecätoria ruralá Babadag.
1.- Judedtoria Tulcea ruralä. 1. Corn. urb. Babadag.
2. /, rur. Ba§-Chioi.
1. Corn. urb. Tulcea. 3. ,, Camber.
2. f, rur. Cataloi. 4. I, Cararnan-Chioi.
3. I, Câsla. 5. ,I Concaz.
4. Frecii(el. 6. Il Enisala.
5. I, Lascar Catargi. 7. 9I Jurilofca.
6. ,, Malcoci. 8. ,, Millail-
7. 3, Parche. KogIlniceanu.
8. Telifa. 9. )1 Nalbant.
9. I, Somova. 10. ,, Sani-Chioi.
II.-Judecátoria ruralä Mäcin. 11. ,, Slava-Rusä.
12. 3, Zebil.
1. Corn. urb. Mäcin.
2. lf rur. Carcaliu. vi.-Judeatoria ruralä Mahmudia.
3. Greci.
4.
7,
Ion Briltianu. 1. Corn. urb. Mahmudia.
5.
71

urb. Isaccea. 2. ,, rur. Agi-Ghiol.

6. rur. Jijila. 3. ff Be§tepe.
Il 4. Moru-Ghiol.
7. ,, Luncavita. 71

8. Principele Nicolae 5. 1, Principele Carol.

fl 6. Sari-Ghiol.
9. Väcäreni. fl
,, 7. Sari-Nasuf.
,,
In.- Judecitoria ruralä Cerna.
Judecitoria rurali Sulina.
1. Corn. rur. Cerna.
2. 3, Alibei-Chioi. 1. Corn. urb. Sulina.
3. I, Ciucurova. 2. Com. rur. Cara-Orman.
4. I/ Balabancea. 3. urb. Chilia-Veche.
5. 7, Cärjelari. 4. rur. C. Rosetti.
6. /7 Dorobantu. 5. ,, Periprava.
7. ,, Meidan-Chioi. 6. n Sf. Gheorghe.
8. 73 Mircea-Vodei.
9. " Nicolitel. XXIX.- JUDETUL TUTOVA
10. ,, Orta-Chioi. I - Judecätoria Birlad urbanä.
11. ,, Pecineaga.
12. 3, Traian. I. Com. urb. Bfirlad.
13. ,, Turcoaia.
It- Judecitoria Barlad ruralä.
IV.- Judecatoria ruralä Casimcea. 1. Com. rur. Banca.
1. Com. rur. Casirncea. 2. ,, Bläge§ti.
2. ,, Beidaut. 3. ,, Cârja.
3. ,, Calfa. 4. 7, Coste0i.
4. ,, CanIA-Bugeac. 5. ,, Epureni.
5. I, Cearnurli-de-Sus. 6. " Murgeni.
6. /7 Diieni. 7. )1 Popeni.
7. ,, Ostrov. 8. IP Puntifeni.
8. fl Rámnicu. 9. /3 Rânze0i.
9. ,, Topolog. 10. ,, Särbi.
10. ,, Urumbei. ll. I, Sehineni.
11. Vasile Alexandri. 12. .7 Zorleni.

www.digibuc.ro
 LEM UZUALE. 15 Aprilie 1910 453
III.- Judedtoria rurala Bogdänita. 9. Com. rur. Docani.
1. Corn. rur. Bogdänita. 10. Fruntiseni.
2. ,, Bäcani. 11. . Fundeanu.
3. Bogdana. 12. " Grivita.
33

4. Bogdänesti. 13. " Obarseni.

5.
3/

Buda. 14. .,, Odaia-Bursucani.

6. Floresti. 15. Rädesti.
17
7. Ibänesti. 16. ,, Vinderei.
8. Mânzati.
9. Orgoesti XXX.- JUDETUL VASLUIU
10. Untesti. I.-JudecAtoria Vasluiu I ruralà.
IV.-Judecätoria ruralä Puesti. 1. Corn. urb. Vasluiu.
1. Corn. rur. Puesti. 2. rur. Brodoc.
2. Corodesti. 3. Deleni.
3.
1I

,, Dragomiresti. 4.
5.
. Hârsova.
4. Häläresti. ,, Laza.
5. ,, Lä1esti. 6. " Lipovätu.
6. Märäsesti. 7. " Manjesti.
7. 11 Micesti. 8. Il Muntenii-de-Jos.
8. ,, Plopana.
9. Pogana. IL-Judecatoria Vaslitiu II ruralà.
,>
10. Popesti. 1. Corn. rur. Cäntäläresti.
11. /1 Stäncäsani. 2. ,, Chetresti.
V.-Judecätoria ruralA Coroesti. 3. 7, Feresti.
4 1 Muntenil-de--Sus.
1. Corn. rur. Coroesti. 5. So1esti.
2. Cäbesti. 6. )1 Stioboreni.
3. Ciocani. 7. Tanacu.
4. 1/ Ghidigeni. 8. Valea-Rea.
5. 11 Ivesti. 9. 31 Zepodeni.
6. 3) Liesti.
7. Mireni. III.-Judecatoria ruralä Tibänesti.
8. Pochidia.
9. ,, Pogonesti. 1. Corn. rur. Tibãnesti.
10. Priponesti. 2. Borästi.
11

11. Prisecani, 3. 1/ Dumesti.

,,
12. Stänuesti 4. 33 Tansa.
II
13. Sendresti. 5. Tungujei.
,,
14. Vizureni. 6. Tibana.
,,
VL-Juderätoria rurala Bälabänesti. IV.-Judecatorla rurala Coaesti.
1. Corn. rur. Bä1äb5nesti. 1. Corn. rur. Codäesti.
2. Adam. 2. ., Ciortesti.
3. ,, Bäläsesti. 3. ,, Dänesti.
4. 31 Cotoroaia. 4. 3/ Dobrovalu.
5. )) Cäräpcesti. 5. 11 Miclesti.
6. ,, Cârlornänesti. 6 ,, ,. Poiana-Carnului.
7. ,, Certesti. 7. PI Suränesti.
8. ,, Ciuresti. 8. >3 Täcuta.

www.digibuc.ro
454 LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910
V.-Judecitoria rurali Scinteta. III.-Judecitoria rurali Horezu.
1. Corn. rur. Scânteia. 1. Corn. rur. Horezu.
2. Bârzesti. 2. f1. Cdrblite,sti.
3. Bereasa. 3. Code§ii.
4. BuhAesti. 4. Chstänesti.
5. 91 Drágusani. 5. Costesti,
6. I, Scheia, 6. Folesti.
7. 37 Telejna. 7. ,, MAIdäresti.
8. Valea-Satuhri. 8. Otesani.
9. ,, Racovita.
VI.-JudecAtoria rurali Negrqtt. 10. Romani.
11. If Slätioara.
1. Corn. rur. Negresti. 12. ,, Tornsani.
2. ,l Cosmesti. 13. Vaideeni.
JI
3. 73 Ipatele. 14. ,3 Stroesti.
4. Osesti.
5. ,, Raf aila . IV.-JudecAtoria rurall Sineiti.
6. » Todiresti.
1. Com. rur. Sinesti.
vir.-Judecitoria rurali Punge§ti. 2. Alunu.
3. ,; Bäesti.
1. Corn. rur. Pungesti. 4. Coltesti.
2. ,f Armäsioaia. 5. ,, Greci.
3. ,, Cosesti. 6. » Mateesti.
4. 7, Cursesti. 7. I/ Românesti.
5. Doagele. 8. ,, Roslile.
6. Garceni. 9. Slävesti.
7. ,, Ivänesti. 10. ,, Turcesti.
8. I, Lipova.
9. Poenesti. v.-Judecitoria rurali ralreni.
1. Com. rut. Zätreni.
XXXI.- JUDETUL VALCEA 2. 33 Cripäturile.
I.-Judecitoria rurali Rimiticu-Vilcea.
3. Grild4tea.
4. Lacusteni.
1. Com. urb. Râmnicu-Valcea. 5. ll Parâeni.
2. ,, rur Bujo reni. 6. Plesoiu.
3. Cheia. 7. Säscioara.
4. Mueresti/e. 8. Tetoiu.
5. OM esti. 9. It Väleni.
6. Päusestii-Mâgiasi. VI.-Judecitoria rurali Walce§ti.
7. VIäriesti.
8. Zmiordtu. 1. Corn. rur. Bälcesti.
2. PI Bäbenii-Oltetu.
11.-Judecitoria ruralä Brezoiu. 3. Bdt4ani.
4. Benesti.
1. Corn. rur. Brezoiu. 5. Eäuresti.
2. CAlimänesti. 6. 31 Frätila.
3. Cälinesti. 7. ), Ghioroiu.
4. Câineni. 8. Gorunesti.
5. " " Nialaia. 9. ,, La1osu.
6. ,, Voineasa. 10. 37 Otetelisu.

www.digibuc.ro
 .LEGI UZUALE. 15 Apri lie 1910 455

11. Corn. rur. Pietroasa. 5. Com. rur. Ionegi.

12. *tirbe§ti. 6. IP Marcea.
7. 77 Mänästireni.
VII.-Judecitoria ruralA MAciuca. 8. 17
Mihk§ti.
1. Corn. rur. Mäciuca. 9. Orlegi.
2. Doze§ti. 10. 77 Scundu.
11. Sirineasa.
3. 77 Draganu. 77

4. 17 , Giu1e§ti. X1.-JudecAtorta ruralA Ocnele-Mari.

5. 3/ Gwent. 1. Com. urb. Ocnele-Mari.
6. Mädularii-Beica.
7.
17
Rârne§ti. 2. rur. Bäile-Govora.
8.
77

Spârleni.
3. ,, Bunqti.
9.
77

Su§ani. 4. Cäzäne§ti.
lf 5. Dobriceni.
10. WI-lent. 77

6. Govora.
11. ,, nvoeni. 7.
1,
Päumtii-Otäsäu.
77

VIII.-JudecAtoria ruralA LActe0. 8. Pi etrarile.

9. 77 Stoene§ti.
1. COM. Mr. Läde
2. Armä§e§ti. XXXII.- JUDETUL VLACA
3. 77 77 Bro§teni.
4. Ciumagi. I.-JudecAtoria rural& Giurgiu.
71 73

5. ,, Copäceni. 1. Corn. urb. Giurgiu.

6. 7/ 7/ Läpupta. 2. rur. Bälänoaia.
7. ), ,I Mkt ularii- 3. /7 Brani§tea.
Cerni§oara. 4. Daita.
8. 71 Nisipi.
77 5. Fräte§ti.
9. Pegeana. 6. 77 Hodivoaia.
10. 77 Roe§ti. 7. 77 Radu-Vodä.
11. 37 PI Stäne*ti. 8. 37 Stäne§ti.
IX.-JudecAtoria ruralA DrAgA§ani. Il.-JudecAtoria ruralA Comana.
1. Com. urb. Drägä§ani. 1. Com. rur. Comana.
2. rur. Creteni. 2. 7/ Adunatii-Copä cent.
3. Fumureni. 3. Pf Bäneasa.
4. /7 ,, Glävile. 4. 7/ Bräni§tari.
5. 77 Lunge§ti. 5. 77 Frasinu.
6. It Nemoiu. 6. Gostinu.
7. 77 Prundent. 7. GrädiOea
8. 17 Sute§ti. 8. 77 Mihai-Bravu.
9. ,, Stefäne§ti. -9. 7/ Pietrile.
10. /7 Verdea. 10. 77 Pueni.
11. II Voice§ti.
III.-JudecAtoria ruralA Epureati.
12. ,, Zävideni.
1. Corn. rur. Epure§ti.
X.-JudecAtoria turall BAbenii- 2. Bila.
Bistrita. 7,
3. fl Cälugäreni.
1. Corn. rur. Babenii-BistrIta. 4. PP
Därä§ti.
2. 77 Däqtf. 5. /7 Singureni.
3. JP Fi§cália. 6. 77 Gorneni.
4. France§ti. 7. 77 Mihäile§ti.

www.digibuc.ro
 456 LEG! UZUALE. 15 Aprflie 1910
8. Corn. rur. Novad. 5. Corn. rur. Fundu-Pgrului.
9. ,, Popesti. 6. Gratia.
37

0. 17
Stoenesti. 7. Petresti.
7.,

11. 77
Strärnba. 8. Sdrbeni.
17

12. 77 Tangâru. 9. ,, Vânätorii-Mari.

IV.-Judecätoria rurala Ghimpali.
10. Vânätorii-Mici.
31

11. ,, Udeni.
1. Corn. rur. Ghirnpati. 12. 77 Visina.
2. 71 Bäläria.
Cärnineasca. VIII.-Judecatoria ruralä Adunati-
3. Bute§ti.
4. 11 Ciolanu.
5. Letca-Nouä. 1. Corn. rur. Adunatii-Butesti.
6. 17 Letca-Veche. 2. ,, Buteasca.
7. ,, Merenii-de-Jos 3. 71Cdtunu.
8. Naipu. 4. ,, Cosrnesti.
9. 17 Pängälesti. 5. , Fierbinti.
77

10. ,, Rusii-lui-Asan. 6. If Glavacioc.

7. Negreni.
V.-Judecätoria ruralä Clejani. 8. Preajba.
33

1. Corn. rur. Clejani. 9. Purani.

2. 11 Babe le. 10. 33 Scurtu.
3. 71
Bucsani. 11. elaru.
4. ,, Bulbucata. 12. 33 Talpa.
5. 11 Crevedia.
6. Gâstesti. tx.-Judeatoria rurall DragAnesti.
11

7. 77 Goleasca. 1. Corn, rur. Drägänesti.

8. ,, Märsa. 2. P, Chiriacu.
9. ,, Obedeni. 3. /I Cucuruzu.
10. 11 Roata. 4. 13 Grosu.
11. )3 Velea. 5. ,, Lahovari.
12. 11 ZAdáriciu. 6. 31 Mägura.
7. 37 Prunaru.
VI.-Judecätoria rurala Vida.
8. Räsrniresti.
1. Corn. rur. Vida. 9. 17
Räsuceni.
2. BANita. 10. 7, Târnavele.
3. 7, Bascoveni. 11. 71 Toporu.
4. ,, Blegesti. 12. .17 Trestenicu.
5. /I Crevenicu.
6. Flärnânda. X.-Judeatoria ruralä Arsache.
77

7. PI Fräsinetu. 1. Com. rur. Arsache.

8. Gäläteni. 2. ,, Bujor.
9. 1, Merenii-de-Sus. 3. ,, Cacaleti.
10. 77 Rädulesti. 4. 13 Gäujani.
11. " Tärnäsesti. 5. /1 Gogosari.
12. 71 Vida-Furculesti. 6. ,, Ma lu.
7. 71 Pietrosani.
VII.-Judecätoria ruralà Corbii-Afari. 8. Putinetu.
37

1. Corn. rur, Corbii-Mari. 9. 77 Slobozia.

2. 71 CAscioarele.
3 ,, Cdrtojani.
4. 11 Corbii-Ciungi.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910 457

TABLOU REZUMATIV
tt ..;-, 'A' . SPECIFICAREA JUDECATORIILOR RURALE
.
ti 7,, .2 `=. F.. Cu resedinta = . ! ' i r ', 4 I;
in capitals judetulta
JUDETELE
,o ,m Avand in cir-
,= ,
ca
CI a) cumscriptie Având
numai co-
Fr `g % .ci .
z6 0 -0 "0 . ,
capimia .
j.ua.
Z " " si com.rurale mune rurale cf) E, ...,:s

Arge§ ' 127 11 1 10 1 9

Bacäu . . . . 79
8 8 1 1 6
Botosani . 44
Bräila
Buzäu .
.

.
.

.
.

.
6
53
5
99
9
1

1
5

8
4 1 - 1

1
4
3
7
Constanta . . . 81 9 1 8 8
Covurlui .
Dâmbovita .
DO
. .
.
.
.
40 6
111 10
143 14
2

1
4
10
13
1
2
- 11
4
9

Dorohoiu. . . . 45 5 5 1 4
Fälciu . . . . 51 5 5 2 3
Gorj
Ialomita .
lasi
. . .
122
92
48 9
9
8
2
9
8
7
1

1
1
- 1

1
7
7
5
Ilfov 111 15 6 9 9
Mehedinti . . . 170 15 1 14 1 13
Muscel . . . . 60 7 7 1 1 5
Neamtu . . . . 50 6 6 1 1 4
Olt 84 6 6 1 5
Prahova . . . . 140 14 2 12 1 11
Putna 82 8 1 7 7
R.-Särat . . . . 74 7 7 1 l 5
Roman . . . . 49 6 1 5 1 4
Romanati. . . . 117 11 11 1 10
Suceava . . . 47 6 6 1 5
Tecucht . . . . 48 5 5 1 4
Teleorman . . . 125 11 11 1 10
Tulcea . . . . 67 7 7 1 6
Tutova . . . . 64 6 1 5 1 4
Válcea . , . . 113 11 11 1 10
Vaslui . . . . 54 7 7 1 1 5
Vlasca . . . . 109 10 10 1

Total . . 2699 272 22 250 '23 14 213

www.digibuc.ro
 458 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
TABLA bE MATERII
La legea i regalamental aplieltrit sistemalal metric de masari ai grentitti
DIN 16 APRILIE 1910.
Pagina
TITLUL I. Unitäti fundamentale §1 derivate. Etaloane. . 460
TITLUL II. Despre verificAri g vertficatori 464
TITLUL III. Politia infractiunilor §i alte dispozitiuni . 471
CAP. I. Atributiunile Serviciului Mäsurilor §i Greutätilor 473
CAP. IL Atributlunile Biurourilor de Misuri §i GreutAti 475
CAP. III. Despre verificAri . . . 477
CAP. IV. Fabricarea, irnportul, inchirierea §i vânzarea mA-
surilor, greutAtilor §i instrumentelor de mäsurat §i de cântärit.
Conditiuni generale ce ele trebuesc sä IndeplineascA . . . . 497
CAP. V. Materialul, forma §i erorile tolerabile mäsurilor,
greutAtilor §i Instrumentelor de mäsurat §i de cântärit. . 500
A. Mäsuri de lungime 500
B. MAsuri de capacitate 502
a) Pentru materii uscate 502
b) Pentru lichide 504
c) Butoaie de bere . 506
C. Mäsuri de greutate sau de massä 506
a) Piramidale 507
b) Cilindrice 508
c) Tronconice 509
d) In foi sau de sArmä 510
e) Greutäti speciale 510
D. Instrumente de cântärit 511
a) Genera litäti 511
b) Balante simple 513
c) Balante compuse 513
d) Balante-bascule 514
e) CAntare romane 515
f) Balante pentru greutatea calitativä a cerealelor §i pentru
corpuri sträine 516
1. Genera litäti 516
2. Balanta de un litru 518
3. Balanta de un sfert de litru 519
a) Bala* stationarA 519
b) Balanta transportabilä 520
. 4. Balanta pentru corpuri sträine 520
g) Balante speciale 521
E. Mäsuri pentru lemne 521
F. MäsurAtori de gaz 521
G. MäsurAtori de apä §i de electricliate 524
H. Alcoometre 526
I. Termometre 527
K. Manometre 528
L. Bucätile §i sedile de mAsuri §i greutäti §1 instrumente de
milprat §i de cântärit . , , . 529

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910 459
Pagina
CAP. VI. Despre verificatori si Biurourile de Mäsuri si
Greutäti 531
CAP. VII. Inspectarea mäsurilor, greutätilor si instrumen-
telor de mäsurat si de cântärit In diferite localuri 539
CAP. VIII Politia infractiunilor la Legea pentru aplicarea
sistemului metric de Mäsuri si Greutäti 541
CAP. IX. Dispozitiuni tranzitorii si diverse 543
Deciziuni ministeriale 545

www.digibuc.ro
460 LEGI UZUALE 16 Aprile 1910
LEGE1
Pentru aplicarea sistemuln1 metric de
masuri-qi greuta(I.
DIN 16 APRILIE 1910.
TITLUL J.
Unitiáti fundamentale st deri-
vate.Etaloane.
1. Sistemul metric de Mäsuri si
GreutAti este singurul ce se poate
Intrebuinta In România.
2. Metrul este unitatea funda-
mentalä pentru mäsurile de lun-
gime. Aceastä unitate este repre-
zentatä prin lungimea ce are, la
temperatura de topire a ghetei,
metrul international sanctionat de
prima CoriferintA generalä interna-
tionalä de Mäsuri i Greutáti, ti-
nutä la Paris In 1889, si care este
pAstrat la Biuroul international de
Mäsuri i Greutäti dela Sèvres
(Franta), temperatura fiind apreci-
atä pe baza termometrului centi-
grad cu hidrogen.
Ca prototip al acestei unitäti
pentru România va servi metrul
national No. 26 de platinä iridiatà,
care studiat la Biuroul internatio-
nal de Masud i Greutäti, a fost
sanctionat de a doua Conferintä
1) Aceastä Lege" modificatoare publi-
cata in Monitorul Oficial" No. 14'din 16,
Aprilie 1910 a fost votata de Camera in se
dinta dela 30 Martie 1910, iar de Senat in
aceia dela 8 Aprilie 1910. Aceasta lege este
tot vechea lege din 5 Martie 1906 (cu mod.
11 Martie 1907 ; 1 Aprilie 1908), vol. III
pag. 3667 si 4313 si supl. I pag. 448, fiind
complectata cu ultimele modificki thcute
prin legea din 16 Aprilie 1910. A se ve-
www.digibuc.ro
generalä internationalä de Mäsuri
si Greutäti din 1895 si atribuit Ro
mâniei.
3. A doua unitate fundamentalA,
kilogramul, este reprezentatä prin
massa prototipului international,
sanctionat de prima Conferintä
generalä internationalä de Masud
si Greutäti tinutä la Paris In 1889;
ca §i metrul international, el este
pästrat la Biuroul international de
MAsuri si Greutäti dela Sèvres
(Franta).
Ca prototip al acestei unitäti
pentru România va servi kilogra-
mul national No. 2 de platinä iri-
diatä, care, studiat la Biuroul in-
ternational de Mäsuri si Greutäti,
a fost sanctionat de prima Con-
ferintä generalä internationalä de
Masud si Greutäti tinutä la Paris
In 1889 si atribuit României.
4. Unitätile pentru mäsurarea
suprafetelor si volumelor derivA
din unitatea fundamentalä de lun-
gime; unitatea pentru mäsurile de
capacitate derivA din unitatea fun-
darnentalä de massä.
5. Unitätile, multiplii si submul-
tiplii legali se cuprinde In urmä-
toarea tabelä cu indicarea denu-
mini semnelor lor prescurtate:
dea si Regulamentul" acestei legi care
urmeaza imediat. Vezi si tabla de materii
ce precedeaza aceastä lege. Nol publican
sat Legea cat si R4ulamentul astfel cum
aunt astäzi in vigoare, dupä textul publicat
In Monitorul Oficial" No. 24 din 1 Mai
1910. A se vedea la ordinea sa cronolo-
gica, in acest volum si Legea pentru
adoptarea caratului metric la diamante
$i perle" din 5 Martie 1910.
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 461

Semne
NUMIREA VALOA REA prescurtate

a. Masud de lungime :

Miriarnetru Zece mii de metri Mm

Kitornetru Una mie metri km
Hectometru Una sutä metri hrn
[11)ecametru Zece metri dam
Metru Unitate fundamentald m
Decitnetru A zecea parte din metru dm
Centitnetru A suta parte din metro . CM
Milimetru . A mia parte din metro . . turn
Micron . A mia parte din milirnetru .

b. Mäsuri de supra*:
Miriarnetru pätrat . 0 sutä milioane metri pätrati ivim 2
Kilornetru pätrat . Un milion metri pätray . . km 2
Hectornetru pätrat
sau hectar . . . Zece mii metri pdtrati . hrn 2
Decametru pätrat .

sau ar . . . . 0 sutä metri pätrati . dam 2

Metru pätrat sau
centar . .
Decimetru pätrat
Centirnetru pätrat
Milimetru pätrat
. . Un pätrat cu laturele de un metru m 2
. A suta parte din metru pätrat dm 2
. A zecea mia parte din metru
pätrat cm 2
. A milioana parte din metru pätrat mm 2

c. Masuri de volum :

Miriarnetru cub Un trilion de metri cubi Mm 3

Kilometru cub . . Un bilion de metri cubi km 3
Hectometru cub . Un milion de metri cubi hrn 3
Decametru cub . 0 mie metri cubi dam 3
Metru cub . . . Un cub cu laturele de un metru m 3
Decimetru cub . A mia parte din metru cub . . dm 3
Centimetru cub A milioana parte din metro cub cm 3
IVIilimetru cub . A bilioana parte din metru cub mm 3
Decaster . I Pentru rnäsu- Zece metri cubi das
Ster rarea lemnelor Un metru cub s
Decister . in grámezi. A zecea parta din m3 ds

www.digibuc.ro
462 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910

NUMIREA VAL OAR EA Semne

prescurtate

d. Masud de massi sau greutate :

Tona O mie kilograme
Quintal sau cântar
metric . . . . O sutá kilograme
Miria gram . . . Zece kilograme sau zece mii grame Mg
Kilogram . . . Unitate fundamentald 1000
grame kg
Hetogram . O sutä grame hg
Decagram . Zece gram e dag
Gram A mia parte din kilogram
Decigram . . A zecea parte din gram . dg
Centigram A suta parte din gram . . cg
Miligram . A mia parte din gram . . mg

e. Masud de capacitate:
Kilolitru O mie litri kl
Hectolitru . O sutä litri hl
Decalitru Zece litri dal
Litru Volumul ocupat de massa unu
kilogram de apä destilatá
curatä la maximum de densi-
tate sub presiunea atmosfericä
normalä
Decilitru . . A zecea parte din litru . . dl
Centilitru . . A suta parte din litru . . cl
Mililitru . . A mia parte din litru . . ml
Microlitru . . A mia parte din mililitru .

6. Greutäille i rnäsurile 'mate- deck pe jumAtatea sau Indoitul

riale, al arä de cel e cuprinse In ta- lor, dupà cum se indicä in tabela
bela precedent& nu vor fi f Acute urmätoare :

a. Mäsuri de lungime:
Dublu hectometru . Douä sute metri 2 hm
Jumätate hectome-
tru Cincizeci metri I/2 hin
Dublu decametru Douäzeci metri 2 dam
Jumätate decametru Cinci meta 1/2 dam
Dublu metru . . Doi metri 2m
Jumätate metru . Cinci decimetri 1/2 m
Dublu decimetru . Doi decimetri 2 dm
Jumätate decimetru Cinci centimetri 1/2 dm

www.digibuc.ro
 LEG1 UZUALE. 16 Aprilie 1910 463

NUMIREA V ALOAREA Semne

prescurtate

b. Mäsuri de volum:

Dublu decaster . . Doi decaster 2 das

Jumätate decastei . Cinci steri 1/2 das
Dublu ster . . . Doi steri 2s
JumAtate ster . . Cinci decisteri 1/2 s

c. Mäsuri de massä sau greutate :

Jumätate quintal . Cincizeci kilograme 1/2 q sau 50 kg

Dub lu miriagram Douäzeci kilograme 20 kg
Jumätate miriagram Cinci kilograrne 5 kg
Dublu kilogram Dottä kilograme 2 kg
Jumätate kilogram Cinci hectograme sau cinci sute
grame 1/2 kg sau 500 g
Dub lu hectogram . Douà hectograme sau cloud sute
grame 2 hg sau 200g
Jumätate hectogram Gincizeci grame 1/2 hg sau 50
Dub lu decagram . Douä decagrame sau douäzeci
grame 2 dag sau 20 g
Jumätate decagram Cinci grame Va dag:sau 5 g
Dub lu gram . . . Douä grame 2g
Jumätate gram . Cinci decigrame 1/2 g sau 5 g
Dublu decigram . Douä decigrame 2 dg
Jumätate decigram Cinci centigrame 5 cg
Dublu centigram . Douä centigrame 2 cg
Jumätate centigram Cinci miligrame 5 mg
Dublu miligram . Douà miligrame 2 mg
Jumätate miligram Jumätate miligram 1/2 mg

d. Mäsuri de capacitate:

Jumätate hectolitru Cincizeci litri 1/2 hl sau 50 1

Dublu decalitru . Doi decalitri 2 dal sau 20 1
Jumätate decalitru . Cinci litri 1/2 dal sau 5 1
Dublu litru . . . Doi litri 2I
Jumätate litru . . Cinci decilitri 1/2 1 sau 5 dl
Dubin decilitru . . Doi decilitri 2 di
Jurnätate decilitru . Cinci centilitri 1/2 dl sau 5 cl
Dublu centilitru . Do: centilitri 2 cl
Jumätate centilitru Cinci mililitri 1/2 cl sau 5 ml
Dublu mililitru . . Doi mililitri 2 ml
jumätate mililitru . Jumatate mililitru 1/2 tril

www.digibuc.ro
464 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
7. Metrul i kilogramul prototi-
puri nationale, cu certificatele lor
de comparatiune, precum si ter-
mometrele etaloane, de asemenea
cu certificatele lor, se vor pastra
de cätre Serviciul Central de MA-
suri si Greutäti. Ele nu vor putea
fi scoase din cassa lor de fier de-
cat pe baza unei autorizatiuni spe-
ciale a Ministerului Industriei si
Comertului si in prezenta until de-
legat al säu. Reintrarea lor In cassa
de fier se va face de asemenea In
prezenta unui delegat al Ministe-
rolui.
S. Serviciul Central de Mäsuri
Greutäti mai are in pästrarea sa
etaloanele de preciziune de intaiul
si al doilea ordin, cari reproduc
cat mai exact posibil prototipurile
nationale i etaloanele unitatilor
derivate, cu multiplii i submulti-
plii lor.
9. Biurourile de Mäsuri i Greu-
tati din tarä se servesc de etaloane
uzuale de Intaiul si al doilea or-
din. La caz de trebuintä, Serviciul
Central de Mäsuri i Greutäti poate
dispune inzestrarea unuia sau mai
multor din aceste Biurouri cu eta-
loane de preciziune de al doilea
ordin, cu care sä se poata face ve-
rificarea mäsurilor, greutätilor si
instrumentelor de mäsurat si de
cantärit de o mai mare preciziune.
10. Etaloanele prototipuri na-
tionale, vor fi intrebuintate numai
la comparatiunea etaloanelor de
preciziune de intaiul ordin ale
Serviciului Central de Mäsuri
Greutäti, pentru stabilirea corecti-
unilor lor. Aceste comparatiuni vor
ft !Acute cel putin odatä la fiecare
10 ani. Etaloanele prototipuri mai
pot servi la comparatiunea altor
etaloane de aceeasi categorie.
Etaloanele de preciziune de in-
taiul ordin ale Serviciului Central
de Mäsuri i Greutäti, vor servi
la comparatiunea etaloanelor de
preciziune de al doilea ordin. A-
www.digibuc.ro
ceste comparatiuni vor fi fdcute
cel putin odatä la fiecare 5 ani.
La fiecare 3 ani Serviciul Cen-
tral de Mäsuri i Greutäti va face
comparatiunea etaloanelor uzuale
de intaiul crdin ale tuturor Blu-
rourilor de Mäsuri si Greutäti, ser-
vindu-se de etaloanele sale de
preciziune de al doilea ordin
eliberand certificate de compara-
tiune pentru corectiunile ce se vor
fi stabilit.
IL In fiecare an Biurourile de
Mäsuri i Greutäti vor face corn-
paratiunea etaloanelor lor uzuale
de al doilea ordin, cu etaloanele
lor uzuale de intaiul ordin.
TITLUL II.
Despre verificitri verificatori.
12. Mäsurile, greutätile si in-
strumentele de mäsurat si de cân-
tärit sunt supuse la trei feluri de
verificäri :
a) Verificarea primitivä;
b) Verificarea periodicA ;
c) Verificarea pe neasteptate.
13. La verificarea primitivä sunt
supuse toate mäsurile, greutätile
instrumentele de mäsurat si de
cântärit noui, rnai inainte de a fi
puse In uz sau In vanzare.
La aceastä verificare vor mai
fi Incä supuse mäsurile, greutätile
instrumentele de mäsurat si de
cantärit, reparate.
14. La verificarea periodicä, care
se face In fiecare an, sunt supuse
toate mäsurile, greutätile i instru-
mentele de mäsurat si de cantärit,
intrebuintate In orice fel de ope-
ratiuni.
Regulamentul pentru punerea in
aplicare a prezentei Legi va ho-
tart cari sunt oficiile publice, in-
dustriile, profesiunile si meseriile
cari trebuesc sä fie supuse la ve-
rificarea periodid, precum i asor-
timentul obligatoriu de mäsuri,
greutäti i instrumente de mäsu-
 LEGI UZUA.LE. 16 Aprilie 1916
rat si de cântärit cu cari ele tre-
buesc sä fie preväzute.
Verificarea periodicä a mäsurilor.
greutätilor si instrumentelor de mä-
surat si de cântärit, intrebuintate
de cätre oficiile publice, de Stat,
judete i comun 6, se va face gra-
tuit.
15. Verificärile pe neasteptate
ale mäsurilor, greutätilor i instru-
mentelor de mäsurat cântärit,
i tiunea oricáror altor instrumente
prevázute la articolul precedent,
se fac prin vizite extraordinare
prin surprindere, pentru a se in-
credinta cä nu se intrebuinteazä
intr'adevär, decât numai instru-
mente legale i verificate. Aceste
verificki nu sunt supuse la nici o
taxä.
16. Verificärile primitive si pe-
riodice vor fi constatate prin apli-
carea unor' márci speciale distri-
buite Biurourilor de IVIAsuri i Gre-
utäti de cätre Serviciul Central de
Mäsuri i Greutäti.
17. Fabricantii, constructorii, re-
paratorii, importatorii, i vânzátorii
de mäsuri, greutäti si instrumente
de mäsurat si de cântárit, sunt obli-
gati a avea autorizatiunea Servi-
ciului Central de Mäsuri i Greu-
täti. Conditiunile i formele sub
cari se vor putea acorda aseme-
nea autorizatiuni, vor fi stabilite
prin regulament.
18. Nimeni nu va putea intre-
buinta másuri, greutäti i instru-
mente de mäsurat si de cântärit,
cari nu vor fi fost verificate si mar-
cate de autoritatea in drept.
19. Mäsurile greutätile i instru-
mentele de mäsurat si de cântárit,
verificate si investite cu märcile
respective ale unui Biurou de MA-
suri si Greutäti, pot fi intrebuin-
tate in tot cuprinsul Regatului,
färä de a mai fi supuse la o nouä
verificare sau la o nouà taxä de
verificare.
20. Comparatiunea tuturor in-
strumentelor de preciziune ca: eta-
www.digibuc.ro
465
loane de lungime, de massä, de
capacitate, balante de preciziune,
balante de cereale, alcoometre, are-
ometre, saharimetre, barometre,
igrometre, termometre, manometre,
dinamometre, tot felul de socoti-
tori electrici, de gaz, de apä etc.,
aparatele pentru determinarea punc-
tului de inflamabilitate a uleiuri-
lor minerale, precum i compara-
de másurá, se vor face de cätre
Serviciul Central de Masud si Gre-
utäti I cu autorizatiunea acestuia,
de cátre acele Biurouri de Mäsuri
si Greutäti cari vor poseda eta-
loanele si instalatiunile necesare.
Regulamentul pentru punerea in
aplicare a acestei Legi va hotäri
pentru cari din aceste instrumente
comparati unite sunt obligatorii, con-
ditiunile in cari le vor executa
precum i cuantumul taxelor ce
trebuiesc percepute.
21. Serviciul mäsurilor si greu-
tátilor, atât In comunelor urbane,
cdt si in comunele rurale specifi-
cate in prezenta Lege, se indepli-
neste de cätre verificatorii-sefi, ve-
rificatorii si verificatorii-ajutori de
Mäsuri i Greutäti, numiti pe baza
concursului depus i inaintati, tran-
sferati si revocati in conditiunile
stabilite prin regularnent.
Numärul Biurourilor de Másuri
Greutäti si a personalului aces-
tora va fi stabilit prin regulament.
Afarä de verificatori, personalul
Biurourilor se mai compune din
impiegati, agenti i servitori, al
cäror numár, conditiuni de numire
si revocare i atributiuni sunt cele
stabilite prin Reguiament.
13ânä la instituirea verificatorilor
de Mäsuri i Greutäti pentru co-
munele rurale, indatoririle acestora,
se vor indeplini de cätre sub-
prefecti si administratorii de pläsi,
verificárile primitive fiind fácute
numai de verificatorii de Masud
§i Greutäti.
466 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
22. Verificatorii i verificatorii- maximului taxelor comunale pen-
ajutori de Mäsuri i Greutäti nu tru verificarea niAsunilor, greutäti-
vor putea intra In exercitarea func- lor i instrumentelor de mäsurat
tiunii lor mai Inainte de a fi de- si de cantärit, vor fi percepute, ca
pus legiuitul jurämânt dinaintea panä acum, de cätre consiliile
tribunalului de comert al judetulUi. comunale, ea obligatiune, pentru
23. Functiunea de verificator toate cornunele urbane, precum
Verificator-ajutor de Mäsuri i Ore- pentru cele rurale prev5zute In
utäti este incompatibilä cu orice prezenta Lege, de a värsa anual
altà functiune sau profesiune ; ei In bugetul Ministerului Industriei
nu pot face parte din nici o soci- Comertului, sumele ce ce se pre-
etate sau corporatiune de comer- väd In tabelele anexate prezentei
cianti sau meseriasi preväzuti in Legi i In conditiunile art. 27 si
tabela profesiunilor i meseriilor 28. Aceste sume se vor lnscrie ca
despre cari se vorbeste la art. 14. venit in bugetul Ministerului In-
24. Verificatorii i verificatorii- dustriei i Comertului, care va trece
ajutori de Mäsuri i Greutäti sunt la chetueli, in conformitate cu pre-
personal räspunzätori de perfecta vederile Legii i Regulamentului de
conservare a etaloanelor si de ope- Mäsuri i Greutali, sumele necesare
ratiunile efectuate de dânsii In exe- pentru personal si material ale Ser-
cutarea functiunii lot. viciului exterior de mdsuri i Gre-
25. Conducerea tehnicA g ad- utäti.
ministrativä a Biurourilor de Mä- Etaloanele i instrumentele de
suri i Greutäti se exercitä de Ivli- mäsuri i greutäti i mobilierele
nisterul Industriei i Comertului aflätoare la aceastä datä In seama
prin Serviciul Central de Mäsuri Serviciului de Mäsuri i Greutäti
Greutäti. rämân acestuia.
26. Taxele preväzute In legea
Tabela de sumele ce se vor värsa Ministerului Industriel si
Comerfului (Serviciul Mäsurilor si Greurtifilor), cu tncepere dela 1
Aprilie 1910, de atre cotnunele urbane din veniturile din taxele de
vertficare:
A. Comnnele urbane regedinte de judq

1. Comuna Bacäu
2.
3.
/7

PI
Bârlad .
Botosani
.
.
.
.....
.
.
.
.
.
.
Suma
5.000
3.800
. 9.600
4. Pt Braila 13 000
5. ,, Bucuresti 34 000
6. JP
Buzäu 4 450
7. It Caracal 3 950
8. >, Cälärasi . 4.450
9. >, Câmpulung 2 450
10. ,, Constanta . . 9 . 900
11. /, Craiova 9 650
12. ft Dorohoiu 5 450
13. Fälticeni . 3.000

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910 467

Suma
14. Comuna Focsani 3 100
15. ,, Galati 13 650
16. ,, Giurgiu 5 . 500
17. ,, Husi 3 450
18. PP Iasi 12 950
19. PP Piatra-N 3 800
20. fl Pitesti 4 . 000
21. II Ploesti 11 450
22. 1, R.-Särat 2 450
23. JP R.-Valcea 2 550
24. ,, Roman 3 050
25. PP Slatina 1 650
26. PI Tg.-Ji u 1 450
27. PI Targoviste . . 2.200
28. IP Tecuciu 2 . 650
29. T.-Mägurele 3 900
30. ,, T.-Severin 3 650
31. n Tulcea 7 100
32. 7P Vasluiu 2 350
Total 200.100
B. Comunele urbane nereledinte de judg.
Suma
1. Comuna Alexandria 2 450
2. If Babadag 1 350
3. n Baia-de-Aratná 100
4. IP Calafat 1 150
5. IP ampina 3 550
6. PP
Cernavodä 950
7. PP Corabia 5 800
8. If Chilia-Veche 300
9. JP Curtea-de -Arges 900
10. PI Cuzgun 400
11, 1, Drägäsani 700
12. ,, Filipesti 350
13. PP Gäesti 1 000
14. P1
Hârläu . 2 . 400
15. ,1 Hârsova 1 700
16. ll Herta 800
17. ,, Isacea 1 000
18. Mahmudia 750
19. PP
Mangalia 950
20. PP Mäcin 950
21. PP Medgidia 1 850
22. Mihäileni 1 300
.1
23. Mizil 1 500
24. 13 Ocnele-Mari 250
25, 2, Odobesti 1 000

www.digibuc.ro
468 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910

Suma
26. Comuna Oltenita 1 550
27. ly Ostrov 900
28. P1 Panciu 800
29. )1 Rosiorli-de-Vede 2.250
30. P) Shia la . 1.550
31. ,, Slänic . . 600
32. ,, Sulina . 2.350
33. /1 Tg.-Frumos . 2.050
34. ,, Tp.-Neamtu . 1.950
35. 7/ Tg.-Ocna . 2.050
36. ,, Urlati 500
37. )1 Urziceni . 700
38. 1/ Välenii- de-Munte 950
39. 1, Zimnicea . . 850
Total 52.500
Tabela C de sumele ce se vor vdrsa Ministerului Industriei 0
Comerfului (Serviciul Mdsurilor si Greutd(ilor), cu Incepere dela 1
Aprilie 1910, de cdtre comunele rurale din veniturile din taxele de
verzficare :

Suma
1. Comuna Gavana, judetul Arg es. . . 180
2. Brusturoasa,
11 " Bacäu . . 360
3. Comänesti, II " . 240
4. I, Därmänesti, ,, . 180
5. Le tea-Veche, /1 . 150
6. Moinesti, // . 460
7. /1 Räckiuni, ,, 300
8. l, Bäluseni, Botosanl . . 200
9. Bucecea, 7, . 720
10. ,, Burdujeni, ,, . 940
1L 7/ Cosula, . 240
12. ,, Deleni-Ghica, 1/ PP . 720
13. ,, Dumbräveni, ,, 340
14. ,, Frumusica, /.1 /1 600
15. ,, Leorda, . 340
16. ,, Nicseni, 11
. 340
17. ,, Stefänesti, 11 Pt . 1.140
18. ,, Sulita, ,, . 620
19. ,, Ianca, Bra' ila. . . 530
20. Izlaz, ,, . 580
21. Nehoiasu, BuzAu . . 360
22. Pogoanele, )1 ,, . 400
23. 1) Simileasca, /1 . 200
24. Palaz, ,, Co ns7an ta. . 575
25. Topalu, 240

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 469

Suma
26. Comuna Mahmut-Cuius, Judetul Constanta. . 280
27. IP Murfatlar, 7, 400
28. 17 Oltina, /7 fl . 260
29. 77 Rasova, If If 240
30. 71 Techirghiol, 71 17 360
31. 77 Tuzla, 7/ 77 . 240
32. 17 Bere sti, /7 . 920
33. 71 Foltesti, Covurluiu. . 300
34. 71 Frumusi ta, 77 . 180
35. 77
Independen ta, 77 77 . 200
36. ,, Pechea, 77 /7 . 260
37. 71
Bujor, 7, . 600
38. 77
Colanu, 17 . . 280
39. 17
Titu, 71 Dâmbovi ta . 500
40. 77 Pucioasa, 71 . 400
41. 71
Maglavitu, 7, PP . 240
42. ,, Motätei, Dolj . 240
43. It Poiana-Mare, Il II . 340
44. Bäilesti, lf II 560
45. Bechet, 1/ 600
46. Cetatea, I/ . 480
47. Darabani, . . 720
48. Dersca, 77 Dorohoiu . . 200
49. SAveni, ,, . 720
50. 77 Zvorästea, . 360
51. 71 Drânceni, . . .200
52. Fälciu, /I Fälciu . . 260
53. I, RAducáneni, If . 260
54. 71 Petrestii-de-Sus, 7/ /7 180
55. I/ Ciulnita, 71 Gorj . 180
56. Bora, ,, Ia1omita . . 60
57. '7 Poiana, 77 77 . 180
58. Cosâmbesti, /7 400
59. 11 Fetesti, 400
60. 1/ Lehliu, 400
61. If Roseti-Volna si, ll II . 500
62. 71 Slobozia, ,, . 1.540
63. 77 Socariciu, 500
64. Tândärei, 7/ . 460
65. /7 Bivolari, 71 640
66. 77 Sculeni, Iasi . . . 520
67. Tigänasi, II 520
68. Buciumi, 7/ 17 300
69. 27 Copou, 77 300
70. Podul-lloaei, /1 7/ 700
71. 77 Bäneasa-H. .7 400
72. ,, Bragadiru-B. Ilfov 180
73. 77 Bucoveni, 7/ 500
74. I, Chirnogi, II 300
www.digibuc.ro
470 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910

Suma
75. Comuna Cocioc, Judetul Ilfov . 340
76.
77.
Cretesti-S., . 340
340
3 /
78. I) 260
79. Pantelimon-D., 200
80. Oltenita-R., ,, f3 260
81. ff Strehaia, Mehedinti . 280
82. Varciorova, 200
83. PângArati, 3>
Neamtu . 180
84. ?, Bicaz, 180
85. f> Buhusi, 394
86. lf Mástäcan, 79 9P 240
87. Rosnov, >I ff 300
88. Drägänesti, Olt . 340
89. Bäicoi, Prahova 340
90. Bucov, 71 71 230
91. Breaza-de-Sus, If if 200
92. Breaza-de-Jos, 3> f2 140
93. Busteni, 260
94. Comarnic, lf ff 460
95. fy Floresti, )7 7, 200
96. Ploestiori, ff )7 230
97. Poiana, 17 )7 340
98. Telega, ), ff 530
99. ff 300
100. Predeal, I, 2 190
101. Bolotesti, >, Pu7na . 120
102. GAgesti, 1f 97 120
103. Tife§ti, ff If 120
104. /1 Adjudu-Nou, fI ff 450
105. ), Märäsesti, ), )1 1 350
106. ff Ntesti, )) PO 200
107. Sascut, I, 1
600
108. Vidra, ,, 450
109. fy Piäginesti, /7 R.-girat : 400
110. if Elisabeta-D., Roman . 200
111. Enosesti, /7 Romanati . . 60
112. DAbuleni, 380
113. Izlaz, ,, ,, 320
114. Bals, If 460
115. Piatra- Olt, )7 /7 180
116. Boroaia, ff Suceava . . 240
117. Dolhesti, 240
118. ff Dolhasca, ff f3 260
119. Lespezi, 2/ ff 1 710
120. Pascani, " 720
121. Cozmesti, Tecuciu . . 180
122. 'I 35 77
240
123. Podul-Turcului, /I ff 420

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 471

Suma
124. Comuna Nicoresti, Judetul Tecuciu . 400
125. /7 Magurele, If Teleorman 60
126. 72 Odaia, 71 60
127. It Lita, 77 77 120
128. Smardioasa, 77 140
129. ,, Meidanchioi, Tulcea 240
130. ,, Väcareni, 240
181. II Carcaliu, 300
132. 22 Cerna, 360
133. 77 Greci, 280
134. ,) Ioan Brätianu, 200
135. Jurilofca, 340
136. Luncavita, 400
137. Niculitel, 600
138: Sarichioi, 350
139. ,, Slava-Rusa, 280
140. Turcoaia, . 340
141. ,, Murgeni, Tutova . 360
142. 27 Pungesti, Vaslu iu . 460
143. 77 Negresti, 77 580
144. Corläesti, P; 520
145. Arsache, Vlasca . 180
146. 71 Gaujani, 180
147. 77 Pietropni, 180

27. Cornunele urbane, ca si cele
rurale specificate, vor varsa direct
in bugetul Ministerului Industriei
si Comertului sumele fixate pen-
tru fiecare an financiar In patru
rate egale, i anume : la 1 Maiu,
1 August, 1 Noemvrie si 1 Fe-
vruarie.
Toate comunele urbane nerese-
dinte, precum i cele rurale pre-
vazute In aceastä Lege, sunt obli-
gate de a pune la dispozitiunea
serviciului de Masud i Greutati
localul necesar pentru facerea ve-
rificarilor primitive si periodice,
precum i pentru pästrarea etaloa-
nelor i depozitarea masurilor con-
fiscate.
28. Sumele prevazute in tabe-
lele anexate prezentei Legi repre-
zinta uti minimum, atat pentru
56.475
cornunele urbane, cat i pentru
cele rurale, färä a putea fi nici
Intr'un caz micsorate.
TITLUL Ill.
Polilla infraatiunnor ai alte dispozitlant
29. Privigherea de a nu se
vinde i Intrebuinta decal numai
mäsuri, greutäti si instrumente de
mäsurat si de cantärit conforme
prescriptiunilor Legii de fatä, pre-
cum si politia generalá a lor, se
va face de catre verificatorli
de Masud si
verificatorii-ajutori
Greutäti.
30. Ofiterii si agentii
sunt obligati de a da con-
cursul lor si de a insoti pe veri-
ficatorii i verificatorii-ajutori de
Masud i Qr4Itäti In exercitiul

www.digibuc.ro
472 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
functiunii lor oricAnd acestia vor
cere.
Verificatorii si verificatorii-aju-
tori vor purta la dânsii semnul
dinstinctiv de verificator, totdea-
una când se gäsesc In exercitiul
funstiunii.
31. Verificatorii si verificatorii
ajutori de Mäsuri si Greutäti, in
cxercitiul functiunii lor, sunt in-
vestiti cu toate drepturile de ofi-
-led de politie auxiliad ai minis-
terului public. Ei Incheie procese-
verbale pentru constatarea contra-
ventiunilor si delictelor ce vor des-
coperi In materie de mäsuri si gre-
utäti si vor transmite imediat a-
ceste acte autoritätilor judecAto-
resti pentru a se aplica contrave-
nientilor si delicuentilor pedepsele
dictate de legi.
32. Verificatorii si verificatorii
ajutori de Mäsuri si Greutati vor
confisca toate mäsurile, greutätile
si instrumentele de mäsurat si cân-
tärit, cari n'ar avea forma sau de-
numirile legale, cari n'ar fi fäcute
din materialele prescrise, cari n'ar
purta märcile legale de verificare
sau cari ar fi murdare, alterate,
roase sau turtite, precum §i mä-
greutätile si instrumentele
de mäsurat si de cântärit false sau
de un alt sistem decât cel metric.
Aceste dispozitiuni nu vor pre-
judeca Intro nimic pedepsele dic-
tate de legea penalà pentru face-
rea, vânzarea sau Intrebuintarea
de mäsuri, greutäti si instrumente
de mäsurat si de cântärit false
sau nelegale.
33 In actele publice, In regis-
trele de comert, In contracte, in
anunturi, In afise, in certificate
si in acte de mice naturä, mä-
surile si greutätile vor fi expri-
mate numai cu denumirile prevä-
zute la art. 5 si 6 din prezenta
Lege.
31. Judeditorii si arbitrii nu vor
pronunta nici o sentintä sau de-
www.digibuc.ro
ciziune si nu vor legaliza nici un
act in care s'ar fntrebuinta alte
denumiri de mäsuri si greutäti
decat acelea preväzute la art. 5 si
6 din aceastä Lege. Petitiunile a-
dresate justitiei si autoritätilor, pre-
cum si toate actele ce emanä dela
cestea, nu vor putea contine alte
denumiri de mäsuri i greutäft
decât acelea prevAzute la sus men-
tionatele articole.
35. Cuvintele : dramuri si md-
sari, dramuri mdsuri, continute
in codul penal la art. 336, 337,
393, alin. V si VI si art. 394, vor
fi Inlocuite pdn cuvintele : mitsuri,
greutali ci instrumente de md-
surat si ae cdntdrit.
Cuvintele : greutdtilor ci md-
surilor si mdsuri si greutäti,
dela art. 337, vor fi inlocuite prin
cuvintele : mdsuri, greutdri si in-
strumente de mdsurat ,si de cdn-
tetra.
Amenzile In materie de mäsuri
si greutäti se vor pronunia de cä-
tre instantele judecätoresti In fa-
voarea Statului, ele Inscriindu-se
la venituri In bugetul Ministeru-
lui Industriei si Comertului. De
asemenea sumele ce vor rezulta
din vinderea mäsurilor, greutäti-
lor si instrumentelor de mäsurat
si de cântärit confiscate, se vor
värsa la Stat, fnscriindu- se la ve-
nituri in bugetul aceluias Minister.
Avocatii Statului vor sustine ina-
intea instantelor judecätoresti pro-
cesele relative la mäsuri si gre-
utäti. In lipsa acestora, Verificato-
rii de Mäsuri i Greutäti, vor avea
dreptul a sta in instantä ca apA-
rAtori.
36. In toate orasele primädile
vor infiinta si intretine oficii pu-
blice de cântärit, unde cetätenii
vor putea mdsura sau cântäri mär-
furile lor, plätind o taxä fixatä
de consiliul comunal ; aceastä taxä
va fi plätità numai de persoanele
cari vor recurge la aceste oticii,
 LE(H UZUALE. iß Aprilie 1910
Ivlinisterul Industriei §1 Comer-
tului va putea de asemenea Infiinta
sau da autorizatiune autoritätilor
sau particularilor sä infiinteze ofi-
cii publice de cântärire.
Cântäritorii acestor oficii trebuie
sä fie autorizati, si ei vor libera
bilete de cântärire sau mäsurare.
Acesti cântäritori, ca i oficiile lor,
vor fi pusi sub controlul direct al
Serviciului Mäsurilor si Greutäti-
for.
Un regulament special va sta-
bili conditiunile i regulele cärora
trebuie vä fie supusi cântäritorii
publici autorizati si taxele ce se
vor putea percepe de catre oficiile
de cântärire ale Statului §1 parti-
cularilor, precum si de cätre can-
täritorii publici autorizati.
37. Un regulament de admi-
Mstratiune publicä, ce se va In-
tocmi pentru punerea In aplicare
a acestei Legi, va hotäri materia-
lul din care vor trebui sä fie fä-
cute másurile, gretätile si instru-
mentele de mäsurat si de cântä-
rit, forma ce ele trebuesc sà aibä
limita erorilor tolerabile la verifi-
cärile primitive si periodice, epo-
cele verificArii periodice, felul sem-
nelor distinctive ale Verificatori-
lor, precum i toate amänuntele
referitoare la prezenta Lege.
3S. Toate dispozitiunile contra-
rii celor cuprinse In prezenta Lege
sunt §i Milian abrogate.
1) Acest Regulament" modifiator al
vechiului regulament, a fost publicat in
Monitorul Oficial" No. 14 din 16 Apri-
lie 1910, iar complect astfel cum este as-
thi in vigoare, in Monitorul Oficial"
No. 24 din 16 Mai 1910. A se vedea la
ordinea sa cronologia i Legea pentru
aplicarea sistemului metric de mdsuri si
greuteiti" din 16 Aprilie 1910, ce prece-
www.digibuc.ro
473
REGULFIMENTUL
Legit pentru apliearea slatemulal
metric de Ilasuri qi greutAtl
DIN 16 APRILIE 1910.
CAPITOLIJL I
Atribuflunile serviclulul misurilor
§i greutatflor.
I. Serviciul Mäsurilor si Gr'eu-
tätilor face parte din Ministerul
Industriei si Comertului, conform
celor stabilite prin Iegea de orga-
nizare a acestui departament din
1909.
eful ServIciului Mäsurilor si
Greutätilor are Intreaga conducere
a Serviciului interior si exterior de
Mäsuri si Greutati, avand aceleasi
drepturi §i Indatoriri ca i Direc-
torii acestui Minister. In limitele
drepturilor ce-i sunt acordate de
câtre Legea si Regulamentul de
Mäsuri si Greutäti, Legea si Re-
gulamentul cotitului vaselor, Le-
gea pentru Invoeli agricole, Regu-
lamentul oficiilor publice de din-
tärire i deciziunile ministeriale
relative, el vegheazä la stricta exe-
cutare a acestora, având a supune
Ministrului chestiunile a dror des-
legare nu-i este Incredintatä.
5eful Serviciului Mäsurilor si
Greutätilor va alcAtui, In confor-
mitate ce dispozitiunile legate si
cu nevoile servicialui, bugetul Ser-
viciului interior si exterior, supu-
nandu-1 aprobärii Ministrului.
2. Atributiunile Serviciului sunt:
a) Pästrarea prototipurilor na-
tionale cu certificatele lor de corn-
paratiune ;
b) Realizarea, studiul §i pästra-
rea etaloanelor, copii dupä aceste
deaz2 acest regulament. Vezi i tabla de
materii ce precedeazA legea. A se vedea
si Reg. pentru aplicarea legei sistemului
metric la determinarea greutätei cerea-
lelor" clin 28 Maiu 1897 si Deciz. pentru
mdsurile depuse la primdriiie corn. ran-
din 1 lulie 1908, vol. 11 pag. 1782 si supl. I
pag. 930.
474 LEGI UZLIALE. 16 Aprilie 1910
prototipuri, precum si a etaloane-
lor tuturor celorlalte unitäti deri-
vate cu multiplii si submultiplii
lor ;
c) Comparatiunea periodicA a
etaloanelor de preciziune de Intâ-
iul ordin cu prototipurile nationale,
ori de Cate ori se va simti ne-
cesitate si cel putin odatA la 10 ani ;
d) Comparatiunea etaloanelor de
preciziune de al doilea ordin, ori
de ate ori va fi necesitate si cel
putin odatA la fiecare 5 ani ;
e) Comparatiunea periodicA a
etaloanelor tuturor Biurourilor de
Mäsuri si Greutäti, ori de câte
ori se va simti necesitate si cel
putin odatA la 3 ani ;
f) Comparatiunea si studiul tu-
turor instrumentelor de preciziune,
ca : etaloane de lungime de massä,
de capacitate, balante depreciziune,
balante de cereale, alcoometre, are-
ometre, saharirnetre, barometre, i-
grometre, termometre, manometre
dinamometre, tot felul de mäsu-
rAtori electrici, de gaz, de apA,
etc., aparate pentru determinarea
punctului de inflamabilitate a u-
leiurilor minerale, precum si cu
compararea si studiul oriaror alte
instrumente de mäsurA ;
g) Verificarea primitivA a instru-
mentelor legale de cotit si con-
trolul brosurilor cu instructiunile
si tabelele de cofit, conform art. 3
din Regulamentul pentru punerea
in aplicare a Legii pentru cotitul
vaselor ;
h) Inzestrarea Biurourilor de MA-
suri si GreutAti cu etaloanele, in-
strumentele si instalatiunile nece-
sare din fondurile comunelor sau
districtelor respective ;
i) Conducerea tehnicä si admi-
nistrativä a Biurourilor de Mäsuri
si GreutAti. Inspectarea acestor
Biurouri ;
k) Supravegherea aplicärii uni-
forme a Legii de Mäsuri si Greu-
täti si a Legii pentru cotitul va-
www.digibuc.ro
selor, precum si a Regulamente-
lor si dispozitiunilor relative ;
1) Instructiunea verificatorilor si
verificatorilor-ajutori, a candidati-
lor pentru aceste posturi, precum
si a cotarilor publici autorizati si
a candidatilor la aceastä profesiune;
m) Tinerea concursurilor pen-
tru posturile de verificatori-ajutori,
conform dispozitiunilor dela art.
253 de mai jos, precum si a exa-
menelor de cotari publici autori-
zati conform art. 17 din Regula-
mentul pentru punerea In aplicare
a Legii pentru cotitul vaselor.
eful Serviciului MAsurilor si
Greutätilor va semna, in numele
Ministrului corespondenta cu pri-
märiile comunelor urbane nerese-
dinte de judet, cu subprefectii,
administratorii de pläsi, primärlile
comunelor rurale, cu politiile si
parchetele din tarä, corespondente
relative la aplicarea Legilor si Re-
gulamentelor amintite la art, pre-
cedent, la politia mäsurilor, sau
pentru executarea diferitelor dis-
pozitiuni ministeriale.
De asemenea eful Serviciului
Mäsurilor si Greutätilor va avea
dreptul de a semna in aceastä ca-
litate corespondenta cu directia
vämilor in ce priveste importurile
mäsurilor, directia fondului comu-
nal In ce priveste cotarii publici,
Casa pädurilor In ce priveste exe-
cutarea de cAtre silvicultori a dis-
pozitiunilor de mäsuri si greutAti,
cu directia postelor si telegrafelor
si directia editor ferate In ce pri-
veste executarea dispozitiunilor le-
gate relative la mAsuri si greutäti.
3. Marca ce se aplicA pe instru-
mentele comparate de Serviciul
Mäsurilor si Greutätilor se corn-
pune din litera R, In ochiul cäreea
se gäseste o stelutä cu 5 raze, iar
In deschizatura de jos, ultimele
douA cifre ale anului In curs. A-
ceastä mama se va face de dife-
rite märimi.
 LEGI UZUALE. 116 Aprille 1910
CAPITOLUL II
Atributiunlle biurourilor de misuri
§i greutdfi.
4. Serviciul de mäsuri si greutäti,
atät In comunele urbane cât si In
cele rurale preväzute In Lege, se
Indeplineste de cätre personalul
Serviciului exterior de Mäsuri si
Greutäti, numit, Inaintat, revocat
si transferat de Ministerul Indus-
triei si Comer tului In conditiunile
prescrise de art. 253-258, 264 si
265 din prezentul Regularnent.
5. Pang la instituirea verif ica-
torilor de Mäsuri si Greutäti pen-
tru toate cämunele rurale, indato-
ririle acestora se vor Indeplini,
sub supravegherea Serviciului Mä-
surilor si Greutatilor, de cdtre su-
prefectii si administratorii de pläsi,
fall dreptul de a face verificärile
primitive, cari sunt rezervate nu-
mai verificatorilor de Mäsuri si
Greutäti.
Totusi, Ministerul Industriei si
Comertului va putea institui si nu-
mi verificatori si in acele comune
rurale unde ei vor fi reclamati de
importanta transactiunilor comer-
ciale.
Mai multe comune rurale vor
putea fi grupate, pentru a forma
cercul unui Biurou de Mäsuri si
Greutäti, tot dupe cum ele vor
mai putea fi atasate la biuroul de
Mäsuri si Greutäti al unei co-
mune urbane.
6. Verificatorii si subprefectii
sau administratorii de pläsi In In-
datoririle lor de verificatori de
Mäsuri si Greutáti, sunt tinuti a
se conforma dispozitiunilor din pre-
zentul Regulament si de a verifica
exact, cu ajutorul etaloanelor de
cari dispun, mäsurile, greutätile si
instrumentele de mäsurat si de
cantärit.
Ei vor aplica marca de verifi-
care numai pe acele rnäsuri, gre-
utäti sau instrumente de mäsurat
si cântärit a dror exactitate, in
www.digibuc.ro
475
limitele tolerantelor admise, a fost
constatatä de dânsii si cart n'ar
intra Inteuna din categoriile pre-
väzute la art. 32 din Lege.
Ei vor stärui, prin toate mij-
loacele permise de Lege si de a-
cest Regulament, pentru a obisnui
pe cei ce intrebuinteazä másuri,
greutäti si instrumente de mäsu-
rat si de cântärit de a le pästra
in totdeauna In cea mai perfectä
stare de curätenie si exactitate.
7. In fiecare an, Biurourile de
Mäsuri si Greutäti, vor face corn-
paratiunea etaloanelor lor uzuale
de al doilea ordin cu etaloanele
lor uzuale de intAiul ordin. La
caz de trebuintä, aceastä compa-
ratiune se face si mai des, când
verificatorul are vreo bänuialä ca
s'ar fi modificat etaloanele sale
uzuale de al doilea ordin.
S. Este oprit verificatorilor de
Masud si Greutäti, ca si subpre-
fectilor sau administratorilor de
pläsi In Indatoririle lor de verifi-
catori, de a instrumenta In alte
comune sau judete, decat acelea
unde ei sunt numiti, afarä de ca -
zul când Serviciul Mäsurilor si
Greutätilor le va fi dat o autori-
zatiune sau misiune speciald, in
care imprejurare ei isi vor putea
indeplini toate indatoririle si drep-
turile ce le sunt acordate de,Legi
si Regulamente.
Când Insärcinarea este ref eri-
toare la verificarea podurilor-bas-
cule si a altor instrumente de mä-
surat si de cantärit Intrebuintate
in fabrici sau In transactiuni In
localitätile unde nu se gäsesc Biu-
rouri de Mäsuri si Greutäti, atunci
posesorii acestor instrumente sunt
obligati a plati verificatorului pe
lângä cheltuelile de transport pen-
tru sine si etaloane, si spese de
deplasare câte 8 lei pe zi.
Verifitatorii auxiliari si speciali
cari au resedinta la Serviciul Mä-
surilor si Greutätilor, pot de drept
476 LEGI UZUALE. 16 A pri lie 1910
instrumenta In toatä tara. Ei de-
pun jurämântul Inaintea tribuna-
lului de comert de Ilfov.
9. Mäsurile, greutätile i instru-
mentele de mäsurat si de cantä-
rit, cari nu vor fi conforme pres-
criptiunilor prezentului Regulament
sau cari nu sunt admise la verifi-
care in temeiul sail, nu vor putea
fi nici odatä marcate cu märcile
oficiale ale verificdrilor.
10. Verificatorii de Mäsuri
Greutäti stint obligati de a sävärsi
verificarea periodicä in termenul
prescris pentru aceasta.
Tot astfel subprefectii i admi-
nistratorii de pläsi, In Indatoririle
lor de verificatori de Mäsuri
Greutäti, sunt obligati de a ter-
mina verificarea periodicA In ter-
menul prescris si in ordinea co-
munelor, hotaritä In fiecare cir-
cumscriptie, conform art. 36 si 37.
11. Verificatorii de Mäsuri si
Greutäti vor adresa Serviciului
Mäsurilor i GreufAtilor, in primele
3 zile ale fiecärei luni, un raport
amänuntit asupra lucrärilor i ve-
rificärilor executate In cursul lunii
precedente.
La finele fiedrui an financiar,
cel mai tArziu pAnd la 10 Apri-
lie unnktor, ei vor mai expedia
un raport recapitulativ asupra tu-
turor operatiunilor din cursul anului.
12. Subprefectii si administra-
torii de pläsi, In indatoririle lor
de verificatori de Mäsuri i Gre-
utäti, sunt si dânsii obligati de a
adresa Serviciului Mäsurilor i Gre-
utätilor, cel mai târziu In 15 zile
dela incheierea verificärii periodice
anuale, ate un asemenea raport
pentru fiecare comund In parte
din circumscriptia lor, precum
unul recapitulativ pentru intreaga
circumscriptiune.
Tot de asemenea ei mai sunt
obligati a raporta Serviciului Mäsu-
rilor i Greutätilor, infractiunile ce
vor descoperi in materie de mAsuri
www.digibuc.ro
si de greutäti, si a lua dela acesta in-
structiuni pentru uniforma aplicare
a Legii i Regulamentului de MA-
suri si Greutäti, precum si a Le-
gii si Regulamentului pentru co-
titul vaselor.
13. Verificatorii de Mäsuri
Greutati, precum i subprefectii
sau administratorii de plAsi, in in-
datoririle lor de verificatori de
MAsuri i Greutäti, vor avea o ne-
contenitä supraveghere asupra In-
trebuintarii exclusive a mäsurilor,
greutätilor i instrurnentelor de
mäsurat si de cântärit permise
verificate i asupra vânzärii cu fi-
delitate a märfurilor i obiectelor
de orice naturä.
14. Verificatorii de Mäsuri
Greutäti, iar in comunele rurale
subprefectii sau administratorii de
plAsi i agentii politienesti, sunt
indatorati de a face sä se respecte
Legea i Regulamentul pentru co-
titul vaselor, nepermitând intrebu-
intarea altui sistem de cotit de-
ck a celor legate, i nepermitând
exercitarea profesiunii de cotar
deck acelor persoane cari au cä-
pätat acest drept. Numele cotari-
lor autorizati se publicä In Moni-
torul Oficial, unde se mai aratä
localitätile unde ei au dreptul de
a profesa. Cotarul este indatorat
de a arata la mice cerere certifi-
catul säu de cotar autorizat.
Aceleasi obligatiuni sunt supuse
numitilor functionari In ce priveste
executarea dispozitiunilor Regula-
mentului oficiilor publice de an-
tärire.
Odce abatere de aceastä naturä
s'ar descoperi de celelalte a utori-
täti, ea trebuie imediat adusä la
cunostinta Biuroului de MAsuri
Greutäti, dela resedinta judetului.
15. Verificatorii de Masud si
Greutäti sunt obligati de a con-
trola pe cântAritorii publici si de
a face politia generalä a mäsurilor
pentru aducerea la indeplinire a
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
prescriptiunii Legit, Regulamentu-
lui si dispozitiunilor relative la
mäsuri si greutäti.
16. In caz de boalä i cánd
verificatorul de Mäsuri i Greu-
titi se aflä in concediu, dator este
de a ldsa un inlocuitor acceptat de
Serviciul Mäsurilor si GreutAtilor
si care va Indeplini serviciul pe
räspunderea personali a verifica-
torului, afarä de cazul când Ser-
viciul Mäsurilor i Greutätilor va
dispune astfel.
Seful Serviciului Misurilor
Greutitilor are dreptul a acorda
permisiuni !Ana la 10 zile i a
autoriza diferite deplasäri In inte-
resul serviciului, precum : inspec-
tiuni, anchete, procese, etc.
CAPITOLUL III
Despre verlflearl.
17. Mäsurile, greutätile si in-
strumentele de mäsurat si de cAn-
tärit sunt supuse la trei feluri de
verificäri, i anume la :
a) Verificarea primitivä ;
b) Verificarea periodicä ;
c) Verificarea pe neasteptate.
Primele cloud verificäri vor fi
constatate prin aplicarea unor märci
speciale distribuite tuturor Biuro-
urilor de Mäsuri i Greutiti de
cake serviciul Mäsurilor i Greu-
tätilor.
IS. Prima verificare se constatä
printr'o mud compusA din litera
R, in ochiul cAreia se gAseste nu-
mini! de ordine al Biuroului de
Misuri i Greutäti, in deschizätura
de jos ultimele douä cifre ale a-
nului In curs, iar In afarä de li-
terA o stelutä cu 5 raze.
Verificarea periodicA se constati
prin aceeas marcä färä stelutk
Verificarea instrumentelor pre-
väzute la art. 57 se constati prin
o marcA specialk compusä din-
tr'un cerc, in mijlocul cáruia se
allA nilmärul de ordine al Biuro-
www.digibuc.ro
477
lui de Misuri i Greutäti i o ste-
lutä cu 5 raze.
Toate aceste märci se vor face
de diferite märimi.
19. La verifkarea primitivä sunt
supuse toate Mäsurile, Greutitile
si instrumentele de mäsurat si de
cântärit mai inainte de a fi puse
in Intrebuintare sau in vânzare,
precum i acelea cari au fost re-
parate, chiar dacä ele mai poartä
incA marca primei verificAri.
Verificarea primitivä se face la
Biuroul de Mäsuri i GreutAti,
unde cei interesati sunt obligati
a transporta toate instrumentele
cari inträ In prevederile acestui
Regulament.
Sunt exceptate dela aceastä o-
bligatiune podurile-bascule ce se
instaleazä pe fondatiuni speciale
cari se vor verifica la locul lor,
inainte de punerea lor in intre-
buintare. Constructorii unor ase-
menea poduri-bascule sau impor-
tatorii sunt obligati a cere in scris
Biuroului de Masud i Greutäti
verificarea primitivä a acestor po-
duri-bascule, punând totodatd la
dispozitiunea verificatorului mij-
loacele necesare pentru transpor-
tul greutitilor etaloane cu cari si
se facä verificarea.
20. Fabricantii, constructorii sau
importatorii de Mäsuri i Greutiti
si instrumente de mäsurat si de
cântärit, ca i fabricantii de bere
pentru butoaele de transport, pot
obtine dela Serviciul Másurilor
Greutätllor, In anumite conditiuni
autorizatiunea ca verificarea primi-
tivä sä fie fAcutA in localurile lor
pentru toate categoriile de instru-
mente sau numai pentru unele
dintr'insele.
21. Dad personalul de care dis-
pune Biuroul de Mäsuri i Greu-
tali in circumscriptiunea ckuia
s'ar gasi aceia cari ar face ase-
menea cereri nu este suficient pen-
tru satisfacerea lor. Ministerul poate
478 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
aproba numirea unuia sau mai
multor verificatori pentru aceste
speciale Insärcinäri. Cheltuelile pro -
vocate cu Intretinerea lor vor privi
In total sau In parte pe cei inte-
resati.
22. Instrumentele reparate nu
vor fi liberate posesorilor mai Ina-
inte de a fi fost prezentate de cä-
tre reparatorii Biuroului de Mäsuri
si Greutäti, spre a se verifica din
nou, conform ultimului aliniat al
art. 13 din lege.
23. Verificatorii nu vor putea
admite la prima verificare instru-
mentele cari nu indeplinesc con-
ditiunile generale enumerate la art.
63, precum si conditiunile parti-
cularilor prescrise pentru fiecare
fel de instrument. Ei sunt räspun-
zAtori de regularitatea acestei ve-
rificäri si In cazul când s'ar gäsi
instrumente räu verificate, sunt
pasibili de pedeapsä.
24. Când s'ar ivi neintelege i
Intre verificator si fabricant, con-
structor, importator sau reparator,
relativ la posibilitatea admiterii,
la verificarea primitivä a unui in-
strument, va decide Serviciul Mä
surilor si Greutätilor, care va fi
sesizat de cdtre cel interesat.
www.digibuc.ro
25. La verificarea periodic& care
se facelift fiecare an, afarä de ex-
ceptiunile previzute In acest Re-
gulament, sunt supuse toate mä-
surile, greutätile si instrumentele
de mäsurat si de cantärit Intrebu-
intate In mice fel de operatiune.
Aceastä verificare se constatä
prin aplicarea unor märci deose-
bite de cele pentru prima verifi-
care.
In nid un caz nu se poate face
verificarea periodicä a instrumen-
telor mai inainte ca ele sä fi fost
verificate primitiv.
26. Taxele pentru verificärile
periodice se vor calcula pe baza
numärului de instrumente de mä-
surat si de cântärit, preväzute in
tabela ce urmeazà, pentru fiecare
oficiu, industrie, cornett profesiune
si rneserie.
Acei ale cäror instrumente de
mäsurat si de cântärit sunt supuse
la verificare, sunt datori de a avea
complete seriile de mäsuri si gre-
utäti de cad se servesc ; prin serie
se Intelege sublinpärtirile celor
mai mari unitäti de greutate si de
capacitate, Intrebuintate la un sin-
gur fel de comert.
 TABELELE REGULAMENTULUI
pentru aplicarea

SISTEMULUI METRIC DE MÄSURI I GREUTÄTI

www.digibuc.ro
480 LEGI MALE. 15 Aprilie 1910
LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 481
LUNGIME
MASUR1 DE CAPACITATE GREUTATI Instr. de cântärit Volume
'5
Mated!
uscate Pt lihid
enru ce Pirami-
dale
Cilin- 3
drice El.
---4.
o a,
OFICIILE, 1NDUSTRIILE, PROFESIUNILE
*4
IS..
1,-"' 4: q új a ...

*I MESERIILE -o .. c.. .....

IA o ti zi E to lo

,
o 2
.

E
0 a, 0 o W .W
EEEEEs, .
--r...,1;
,...
:I
t°
cl
"- ,, E T.: - .c 7:., v
'''.,1
1-.: 1.-.. . ,...c '0 . ' :11
PI
c 17.; X g z
*UIDDIZ
A Z
0
1 2 3 4 51 6 789
101112 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23124 25 26 27128 2* 30 31 32 33 34 35 3 713839 401 41 42

1 Acid carbonic, fabricA 1

Idem 11 1 122 1 1 1 1 1
2 Agricultori cu mai mult de 500 hectare . I 2 1 1 1 1 1 1
Idem cu 100-500 hectare 11 1 6 2 122 1 1 1
3 Alcool, spirt, povarnA, fabria I 3 I

Idem 11 2 1 22 10 4 4 2 2 2 1 1 2 22
4 Antrepozitari de märfuri 2 1 1 1 1 422 1 1 1 1 1 1

5 Aparate de luminat cu gaz, instalator de 2 32 1 1 1 1 1 4

6 Arendasi de mosii I 3 5
" Idem II 2 Al 5 32 1 1 1 1 6
Idem III 1 6 2 1 1 1 1 1 1 "
i Arendasi sau exploatatori de piduri cu sau (Ail ferástrae I 3 3 3 3 1 1 1 1
Idem II 2 2 2 0 10 11 7
Idem III 1 1 1 5 5
g Arendasi sau exploatalori de bllti 2 2 2 ,
9 Amici, fabrica 2 1 2 2 1 1 1 1 8
in Arpacas, gris, fabricä 1 1 1 1 1 1 9
11 Asfalt, fabricä sau vânzätor 1221 1 1 1 1 10
12 Aur, argit, pietre pretioase 1 1 22 1 1 1 11
Idem II 1 1 1 2 12
13 Bala*, fabricä, constructor sau reparator I 2 1 1 1
Idem 11 1 444 2 2 13
14 Bascule, fabricil, constructor sau reparator I 2 222 i 1

Idem 11 1 10 10 10 4 1'4
15 Bascule, inchirietor de I A44 o
Idem ll g555 35 2 1-5
" Idem III 2222 1 3 1
1-6 Muni cu ridicata 1 1 11 2
Idem cu amlnuntu I 22 2 5422 1 1 21 1 1
" Idem Il 23 1
1 2 1 1 1 1 1 2 1
" Idem III 2 1 2 1 1 1 I l
1"7 Bere, fabricanti de I 1 1
2 1 1
Idem 11 44 1022 4, 1
1 1 2 11
" ldem III 22 322 : 1
1 2
i's Berme I 1 1 322 ' 1 1

Idem II 1 22 50 1
18
j 2 300
" Idem III
" Idem IV 1 1 100
Idem v 1 50 -
vin 25
19 Bid. ospätärie, restaurant care serveste si bäuturl spirtoase ere 19
20 Bomboane, fabria 1 22 1 1 1 1 1 1 20
21 Botanic, grádinar sau vânzätor, cu prävälie, de seminte si cepi de flori 221 1 1 21
22 Bragagiu si limonadA, cu prävälie I 1 2 10
1 1
1
1
1 22
,. Idem II 1 3
23 Branzeturi I
32 1 1 1 1 1 23
Idem Il
1 1 1
iii Brichete, cocs, fabricä I
0222
1

1 1 1 24
. Idem vânzätor 11
32 1 1 1
1
1
25 Brutar sau franzelar I
1 22 1 1 1 1 25
1. (1) Pod-Basculä se numeste basculà cu o putere mai mare de 2.000 kg; 2. (4) Bascule mici sunt a elea cu o putere p1ná la 100 kg;
(2) Bascule marl sunt acelea cu o putere dela 500 kg. la 2.000 kg; (5) Balante mari sunt acelea cu o putere mai mare de 10 kg;
(3) Bascule mijlocii sunt acelea cu o putere dela 100 kg. la 5(0 kg; (6) Balante mici sunt acelea cu o putere panä la 10 kg;
www.digibuc.ro
C. HAMANGIU. Suplimentul 16
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 483
482 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
MÄS1JRI DE CAPACITATE GREUTATI Lnstr. de cantarit Volume
LUNGIME
Materiil Pentru lichide Pirami- I Cilin- l'o
uscate dale drice I" I

0.
o
OFICIILE, INDUSTRIILE, PROFESIUNILE Z 1:;.72,
..
`4.),
.1:3
MESERIILE 04 F.

F.
f.°.

47
c..
l' 2. . .-. : 2,.. E ,

l',,,oc....,
, ., - 8 '4' V- ''''
E5 - i
owco.P., LL2 )...5" .2 4i -.9 ' ' 1-1 . , _!-Il 42
oa L9, o
To
''''
aUiZtrZic
1::

n
,T, ,7 i ..

Z
. 2,,,

0
00 1 ea
cn - aci 0:1

10 11 12 13 14 15 16 17118 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29130 31 32 33 39 35 36 37 38 3940 41 42

2 3 4567 89

I 1 25
25 Brutar sau franzelar II 1 1 26
26 Bumbac, tors, brut, vanzator 1 1 27
27 Cafea präjitä, micinata 2 20 10 I 1 I i 1 28
28 Cantinieri in cazarrni, inchisori, ospicii, etc. 1 1 29
29 Capacitate, constructori de mäsuri de 1 321 1 1 2 1 1 2 30
30 Carne, macelarie 1 1 1 1 1
"
9) Idem 11 i 1
Idem Ill 11

32 1 1 1 1 1 31
Carton, baffle de ambalaj, fabrica 1 1 1 1 1
Idem, vanzator Il 121 1 1 1 32
Catran, gudron, smoalä 1 1 33
33 Cauciuc, gutaperca 2 1 21 1 1 1 1 1 34
34 Caldärar, arämar 2 1 1 1 1
"
Idem II 1 1 1 1
Idem ill 1 7322 2 2 1 35
35 Cärbuni de piaträ, exploatator de mine 321 1 1 1
Idem, vanzator 1 1 1 1 36
Cärbuni de lemn (mangal) cu pill/511e 32 1 1 1 1 I 37
3Z Cânepl, in, funie, fringhie, fabricant 2 1 1 1 1 1 1 1

I) Idem Il 1 1 1 1 1 1 37
Idem III 222 1 38
CAntare, fabricant, constructor sau reparator 2 1 1 1 1
Idem li 1 I i's
Cantare, 1nchirietor de 1s
ldem II
!rim III 12 1 1 1 I 1 1 90
Ceara, miere, negustor de i 1 1 1

Idem 11 3221 1 1 1 1 1 41
41 CeluIoza, fabricä 50 10 20 10 5 8 4 4 4 4 42
42 Cereale, exportatori, incarcatori, negustori in cantitati marl 20 5 10534 2 2 2 2
"
Idem II 10 32 1 2 1 ? 1 .
Idem III
43 Cereale, speculanti i agenti cari cumpärä i vând pe seama lor 10 2 232 1 1 1 1 43
sau a altora cu magazii 4 2 1 21 1 1 .
Idem II 2 I 2 1 1 1
Idem III 1 1 21 1 i 1 1 44
Cerneala, fabricant 1 2
Idem, fabricant sau vanator 1

Idem 1 1 45
4's CeprIzar 2 1 1 46
46 Ceaiu 1 2 1 1 1 1 1 1 1 47
47 Cicoare, cafe& fabrica 7523 3 2 1 48
48 Ciment, var alb, negru, ipsos, fabrica 422 2 1 1 1
Idem Il 1 21 1 1 1
Idem III 49
49 ClAdiri, constructor, antreprenor, pavaje, sosele 1 21 1 1 1 1 1 1 50
50 Cofetari, confiserie, patiserie 1 1 1 1 i 1
"
Idem II 1 1 ,,
Idem III
(4) Bascule mici sunt ace ea cu o putere pana la 100 kg
(1) Pod-Bascula se numeste bascula cu o putere mai mare de 2.000 kg ; (5) Balante mari sunt ace ea cu o putere mai mare de 10 kg;
(2) Bascule mari sunt acelea cu o putere dela 500 kg. la 20)0 kg; (6) Balante mici sunt acelea cu o putere ¡Ana la 10 kg.
(3) Bascule mijlocii sunt acelea cu o putere dela 100 kg. la 500 kg ;
www.digibuc.ro
484 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 485
LUNGIME MÄSURI DE CAPACITATE GREUTÄTI lnstr, de cAntärit Volume
Maternil Pentru lichide Piram% Cilin- is
.E.
uscate dale drice L-
S
OFICIILE, INDUSTRIILE, PROFESIUNILE .04,
Q.
.- R.plr..-3E .
4,
*I MESERIILE 0 .:
"1," ;
"al'
..- cO, "a

E
t.:
.
o
..
co
6. - - -r a ebti
e, á V
. 2" ..r,,, E
:.-..

EEEEE.0E
2.ó..0
-' c.333Ó. - .r.: r t - .=
34
3,3

-.,:.
."--= t.o.11.-4

a 1.5.
.5. ,..

:C.,E o .2.
Z.'
--4

'. 0
En

z6
os -à- .-. 73 .2, - .r.; E....9_ .01
ci
a9 C% :1 OL9 C"D' 5)' f:01 61 dgr`44,7,. Z' 8
1 2 3 4567 89 10 II 12/ 13 14 is 16 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 281129 30 31132 33 34 35 36137 38 391401 41 42

51 Cogneac, fabrIca 1 1 1 21 1 1 1 1 51
52 Comisionari de märfuri 2 1 2t 1 1 1 1 52
53 Conserve de legume, de carne sau de peste, fabricA I
I. 1 4 22 2 1 1 1 1 1 i 53
Idem II c. 3 22 1 1 1 1
54 Cotari 1 Sh
55Covoare, negustor de 2 55
56 Croitori cu magazin cu stofe 4 56
57 Cuie, fabricA 3 22 2 1 1 i 1 1 57
58 Culori, vopsele, lacuri, fabricant I 3 21 1 1 1 1 1 1 58
Idem, vAnzAtor II 1 1 1 i 1
59 Dantele, broderii 2 gb
60 Distilerie, (tuick', liqueruri, masticä, etc.) I 1 1 1 22 1 1 1 1 1 60
Idem II 1 1 1
61 Drogherie, produse medicinale 1 2 3 21 1 4 1 2 1 2 2 di
Idem II 1 t 21 1 1 2 1 1 1 2
62 Dublidecalitri, inchirietor de I 50 25 d'4
Idem II 20 II
Idem III 5 2
63 Expeditor, (agentie sau biurou de transport pe apA sau pe uscat )
Idem II
I 2 10432221 1 1
1
1 1 di
1 5 2 1 1
64 Farmacie
Idem II
I 3
2
., 121142
211212
1
i
1
4 4
2
64
Idem III 1
1 1 1

Idem IV 1 1 1
65 FäinA, fabricil, moarä
Idem II
I 1015
51
1064421 2 2 2 d's
3 21 2 1 1 1 1 1
Idem III 2 1 1 2 1 1 1 .,
Idem IV 2 1 21 1 1
66 Fäini, negustor de I 3 21 1 1 1 i ds
Idem II 1 21 1 1 1
ldem III 1 1 1
Idem IV 1 1 1
67 Fier, grilaje, fabrIcA pentru constructiuni de I 10 20 10 10 52 1 2 2 1 i di
ldem, atelier pentru constructiuni de fier si vAnzAtori cu ridicata II 5 10 52 2 1 1 1 1
Idem, maesiru cu prävälie si vAnzätor cu amänuntul III 2 30 2 1 1 1 i 1
Idem, idem IV 1
1 1 1 1
68 Fulgi, curA(itori de fulgi, cu fabricA 3 21 1 1 1 1 dh
69
Idem
Idem
Furaje, fAn, paie, orz, oväz, etc. I
II
III
4
2
1 i
i
10
3 2
1
42
1
1
1
2
1
1
ii
2

ii
1 1
1

1
1
1
69

70 Gräsime. slAninA, unturA, unsoare, vAnzAtor cu pärdvAlle I 3 21 1 2 1 1 2 iò

Idem II 11 1 j 1
71 Geamuri, oglinzi, fabricant I 4 3 21 1 2 1 ii
Idem, negustor cu prävälie II 2 1 1 1
I
2
72 Ghiats, fabricA sau depozitar I 4 22 2 I 1 1 Pa
Idem, vAnzAtor cu prävAlie II 1 1 1
73 GreutAti, fabricant sau constructor 1 2 2 22 2 2 i2 1 1 7'3

74
Idem
HArtie, fabricä
II 1 1 1 1 1 1 Ii 1
74
I 4 10 42 3 1 2 1 2 2 1

1) (I) Pod-Basculä se numeste basculä cu o putere mai mare de 2.000 kg; 2 (4) Bascule mici sunt ace ea cu o putere panA la 100 kg;
(2) Bascule mari sunt acelea cu o putere dela 5C0 kg. la 2.000 kg ; (5) Balante mari sunt ace ea cu o putere mai mare de 10 kg ;
(3) Bascule mijlocii sunt acelea cu o putere dela 100 kg. la 500 kg; (6) Balante mici sunt acelea cu o putere pAnä la 10 kg.
www.digibuc.ro
486 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 487
LUNGIME M.ASUPI DE CAPACITATE OPEUTATI Instr. de cântArit Volume
naterii Pentru lichide Pirami- Cilia- 'TS
uscate dale drice
.5 :'.."
Tg
OFICIILE, INDUSTRIILE, PROFESIUNILE g w cl) ^,* ,..... EZ al .;;T: 73... ga.--. !
.,..

_,.., MESERIILE E
4.
cd i al -
es B' :55.
'-..,,,15, ----,
'. ::--. '7..I
-ÉI E ,, .0
,0: 7, . l.-2
'5
-5'

n
=
e..'
o
g
P. EEEEE0 0
&'
,ó'a

702,
--?
E
F.
=
ii .
Va'
.
*1:: : zi 2 ii 2,
L.

g
-E
-5
ci
i1 8 ,s ,-.,. 8
I 42
2 [0 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 16 27 28129 30 31132133134135 36137 38 39 4CII 41
3 =.9
1415161"
74 Hirtie, vinator cu ridicata si amiinuntul II 2 32 1 1 1 1 1 74
vitiator cu amAnuntul III 1
AIdem,
Lapte, fermi 1
1
22 51 1 2 2I
1
1 1 1 7'5
Idem II 1 2' 2 1 1 1 1 1 .
Lapte si iaurt, vitiator cu privälie III
1

2 1 1 .
,. Idem, Idem IV 2
76 Urfa', negustor de linA bruti I 32 2 1 1 1 1 76
Idem, negustor de Ifini dinicitä, toarsi sau lesuti II I 2 1 1 I 1 1 .
, Idem, idem III 1 1 1 1 1
77 Lemne de constructie, cherestea I 2 2 10 77
Idem II 1 1 5
2, Idem III 1 2
78 Lennie de foc, vitiator in pädure I 22 2 10 10 10 2 78
1. ldem, vitiator in pädure sau depozit II I 1 I 55 4 1 1 ,.
79 Lemne de fac täiate, vitiator cu magazie I 54 4 2 1 2 79
Idem If 42 22 1 1 1
Idem III 1 2 2 1 1 1 1
... Idem IV 1 I I I 1 1 1
80 Lipscan, manufactua I 2 0 ib
Idem Il 1 6 "
Idem III 4
Idem
,
81 Luminki de cearä, parafinä, steering, seu, säpun, fabrici
Idem
82 Luminäri, sipun, vinzAtor cu pavane
Idem
IV
1
II
I
2
33
12
22
3
2
1
1
I
2
1
1
1 I
1
1
1
12
1
I I
1

1
il
82
II 1 1 I. I

2, Idem III 1 1 1
86 Lungime, misuri de. fabrIcant 22 22 22 83
81 Marmurä si piaträ cioplitä I 4 84
,t Idem II 2
85 Mezeliccii, arnAtari, fabrici 1 53 3 2 1 I. 21 85
,, Idem II 22 2 1 2 1 1 1
1!,. Idem III I 1 1 1 1 1 1
813 Mezeliccii, cirtiltari, negustori cu prävälie 2 21 2 1 1 2 86

,,,

87
Idem
Idem
Nisip, pietrisi, arätnidä, called, fabrici
Il
III
I

4
1 1 1
1
1 1
1
2 d
88 Optician cu articole de fotografie, pansamente, etc. I 2 1 1 1 l 1 88
.. Idem II I [0 3 1 1 1 I
89 Guide, rizerie, fabria pentru curätat orz sau alte cereale I 52 42 2 1 1 1 Aò
Idem . Il 2 1 1 1 1 1

90 OK fabrici I 22 1 2 2I 1 1 1 1 812
ldem . II 1 1 12 2 1 I I 1 1.1

Idem III 1 1 1 1 1 1 1 1
91 Otet, depozit sau negustor cu privälie I I I 41
Ictern Il 1
92 Parchete, fabrici sau atelier de 4
92
93 Parfumuri, api de colonia, fabria 1 1 1 2 21 1 1 1 1 93
94 Paste alimentare sau fAinoase, fabria 1 2 21 1 1 1 1 94

1. (1) Pod-Basculä se numeste bascule cu o putere mai mare de 2.000 kg; 2. (4) Bascule mic* sunt acelea cu o putere pinä la 100 kg,
(2) Bascule mari sunt acelea cu o putere dela 500 kg la 2.000 kg ; (5) Balante mar" sunt acelea cu o putere mai mare de 10 kg;
(3) Bascule mijlocii sunt acelea cu o putere dela 100 kg. la 500 kg; 6) Balante mici sunt acelea cu o putere ¡Anti la 10 kg.
www.digibuc.ro
488 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 489
LUNGIME MÄSURI DE CAPACITATE GREUTÄTI Instr. de cAntärit Volume

.
=
Materil
uscatel
Peutru lichide Pirami- I Cilia- I 8
dale drice " I

S 14:+.
,-"3

OFICIILE, 1NDUSTRIILE, PROFESIUNILE .a.

g
..., MESERIILE t
--
w
e 6, _ _- ..g 0... b. -
t. a . ..0, . Ú--
.:!.
E agiggE0.0
''.. L5' E'
cg
,. .
a
...7.4
F. ., eq,.
. EEEEE-oE .E
..7...- &,

..,
,n o -. 61 co MI ..,1
o ..2. F. 8 2
6
V,
22 oNIo- n Is, - ca .E
.. . E. . 52 8 .
c., r. :
=
... -, = .4, b.
'-' á;
o
8
Z . .... c% f. ,7: is a' Z'
i 2 3 45 67 89 10 11 12 13 14 15116117118 19 20121 22 23 24 25126 27 28129130 31132 33 34 35 36 37 38 39 401 41 42

95 Päcurg, negustor cu prävälie 1 95

96 PAnzA, tesätorie, fabricA sau atelier I 10 1 2 1 1 1 1 1 1 96
.. Idem II 5 1 1 1 1 1 1
97 Peste proaspät sau särat, vfinzätor stabil de I 122 2 2 1 22 97
Peste proaspät sau särat vAnzAtor, stabil de II 1 1 1 1 I 19
., Idem III 1 1 1
98 Petrol, benzinä, parafinä, uleiuri minerale, fabricA I 64
20 10 10 1 2 2 22 68
Idem 11 633 32 1 2 1 1 a
Idem III 1 23 1 1 1 1
99 Petrol, benzinä, parafinä, uleturi minerale, negustor cu prävAlie l 22 : 1 22 1 1 69
Idem II 12 2
Idem Ill 2
100 Pictori de clädiri zugravi 2 100
101 Poame, fructe cu grädinä
Idem, cu prävälie I
1 12111 2
1 1
2
101

Idem, idem III 1 1

102 Postav, stofe. aba, fabricä
Idem, vAnzAtor cu prAvAlie Il
I 5
3
32211 1 1 1 10.2

103 Produse chimice, fabricä 1 2 2 1 1 22 183

104 Rachieri, vAnzAtori cu prävAlie
Idem
I 222 50 51 104
II 11 1 25 25
Idem III 1 10 1 O
105
Idem
.,
Rahat. dulceatä, halva, alvitä, fabricA I
1

122221
122111
1 22 165
II 1 1 1
, Idem III i 1
106 Scrobealä, fabricä
107 Sticlärie, fabricä 4
32211
12221
1
1
1
1
166
107
108 Tapete, trpiter 108
109 TAbAcArie, curele de transmisiune, fabricA I 10 5 2 2 2 2 109
Idem
Idem
II 5
3
5332 2 1 1 I 1 1
I
III 1 1 1 1
"
, Idem IV 1 1 1 1 1 1
110 Tinichigiu 1 l'io
Ill Tipografie, litografie I 4 122 1 1 1 I 1 Ill
Idem II 2 1 1
Idem III 2 1 1
112 Tricotage, fabricA I 4 1 22 1 1 1 1 1 1 11..2
, Idem II 1 1 1 1 i 1
113 Turnätorie de fontä si alte metale, clopote I 4 444 3 1 1 1 2 2 113
Idem II 2 122 1 1 1 1 1
Idem III 1 i 1 1 1 1 1
114 Tesäturi sau Impletituri metalice, fabricA 4 1 22 1 1 1 1 114
115 Uleiuri vegetale, fabricA I 22 532 2 1 1 1 1 1 1 115
Idem Il 1 1 1 1 1 1 1 1
116 Untdelemn, vänzAtor cu prAvAlie I 2 1 22 1 1 1 1 116
Idem II 1 1 1
117 VatA, bumbac, fabricA 1 22 1 1 1 I 1 1 1.17
118 Vax, cremä pentru ghete, fabricA I 1 22 1 1 1 1 118
Idem II i 1 1

1) (1) Pod-Basculä se numeste bascula cu o putere mai mare de 2.000 kg; 2 (4) Bascule m ci sunt acelea cu o putere pani la 100 kg;
(2) Bascule mari stint acelea cu o putere dela 500 kg. la 2000 kg; (5) Balante mari sunt acelea cu o putere mai mare de 10 kg;
(3) Bascule mijlocii sunt acelea cu o putere dela 100 kg. la 500 kg. (6) Balante mici sunt acelea cu o putere pAnä la 10 kg.
www.digibuc.ro
490 LEGI UZUALE. 15 Aprilie 1910 LEG1 UZUALE. 15 Aprilie 1910 491
LUNGIME MASURI DE CAPACITATE GREUTATI Instr. de cintärit Volum
Materii Pentru lichide Plrami- a
..
ri uscate dale dOrice w
a
OFICILE, INDUSTRIILE, PROFESIUNILE
.0 4, -. 1
....
=
,.
.5 1 MESERIILE
..
o --' --, .--.
..,-.N.-.2.
2. ..
'', tn ,-. .."
--Q. eeigi
a
12 13
.33, -
.
"a
...
. .i.;,,.;t1.... '''
=
. --. o "
.36,
. '.-5. e.
5E5 5 Ev5 a ,,, o .0 :
6 : : : 'F,3 ..:4 V.,
: : 51,
',r,
.3
..7% .: :5 1 ,,,, a, . .7 b6
io' z 0
t..) ... -.
1 2 3 45 67 89 10111 12 13 14115 16 17 18 19 20121 22232425 26 27 28 a 0 31 32 33 34 35 3 7 38 39 41 42

11 9 Vopsea, lac, fabric4 1 1 22 1 1 1 1 19

Idem II 1 1 1 1
120 Vinuri, circiumari, depositari I 22 2 50 50 120
Id em 11 1 .1 1 30 30 ,-
Idem Ill 1 /515
Idem IV 1 10 6
121 Zahär, fabricil I 36 30 30 84 2 44 4 121
Idem, depoeit 11 / 2 2! 1 1 1 I
122 Zalhana, pastrami, seu I 1 2 2 1 1 1 / 112
ldem II 1 1 1 1 1
123 Zarzavagiu co grädini I / 22 1 1 123
Idem cu privilie 11 13 1 1 1 2
Idem III 1 1 1 1

1. (1) PodBascull se numeste bascule cu o putere mai mare de 2 000 kg; 2. (4) Bascule mid snnt ace ea cu pu ere pini a 100 kg.;
(2) Bascule mari surit acealea cu o putere dela 500 kg. la 2.600 kg; (5) Balante mar sunt ace ea cu o putere mai mare de 10 kg.
(3) Bascule mijlocii stint acelea cu o putere dela 100 kg. la 500 kg; (6) Balante mid sunt acelea cu o putere Ora la 10 kg.;
www.digibuc.ro
492 LEGI UZUALE.
Negustorii ambulanti si anume :
Vgnzgtorii de bragä si limonatä;
VAnzAtorii de arbuni de lemn
(mangal);
VAnatorii de cereale (scAunasi);
gräsime, signing,
unturg, etc. ;
VänzAtorii de geamuri, oglinzi;
ghiatä ;
lapte, iaurt :
)) lumânäri, säpun ;
ly mezeluri, etc. ;
, otet ;
VAnzAtorii 'de päcurg, petrol,
benzinä, uleuri minerale, etc. ;
VAnzAtorii de peste proaspgt,
särat, etc. ;
VAnzätoril de untdelemn ;
zarzavat ;
I) var.
Si in genere toti negustorii am-
bulanti sunt datori a se servi In
comertul lor, de mäsuri, greutäti
si instrumente de mäsurat sau de
cantärit de felul acelora ce intre-
buinteazä negustorii stabili sau de
acelea preväzute In prezentul re-
gulament.
Pentru aceastä categorie de ne-
gustori se va fixa de cgtre consi-
liile comunale o taxä unitaig, dupä
felul i importanta comertului ce
fac.
Profesiunile nedenumite, cari se
servesc de mäsuri, greutäti §i in-
strumente de mäsurat si de can-
tärit, se vor asimila celor cuprinse
In aceastä tabelà.
Fabricantii de bere vor fi im-
pusi, pentru verificarea periodicä
a butoaielor de bere, la plata
taxei, socotitA pe numärul de bu-
toaie verificate.
27. Verificarea periodicä a mg-
surilor, greutätilor si instrumente-
lor de mgsurat si de cântärit, in-
trebuintate de cätre oficiile publice
de Stat, judet, comunä si asezg-
mintele si institutiunile de bine-
facere, se va face gratuit.
28. Fabricantii, constructorii, im-
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910
portatorii, depozitaril §i negutäto-
rii de mäsuri, greutäti, si instru-
mente de mäsurat si de cântArit
nu sunt supusi la verificarea pe-
riodicä decât pentru acele instru-
mente cari sunt prevgzute pentru
felul comertului ce fac.
29. Pentru cei ce se ocupg in
acelas local cu mai multe feluri
de comerturi, taxele de verificare
periodicA se vor percepe numai
pentru comertul principal, atunci
and pentru celelalte comerturi se
Intrebuiuteazä aceleasi instrumente
de mäsurat si de antgrit ca pen-
tru comertul principal.
In caz cAnd instrumentele de
mäsurat si de antärit intrebuin-
tate in comerturile accesorii sunt
altele deal acelea ale comertului
principal, pe lângä taxa fixatä pen-
tru acest comert se va adäuga o
suprataxä calculatd pe numärul
real de mäsuri ce intrebuinteazä
pentru celelalte feluri de comert.
Corn erciantii cari exercitä tern-
porar comertul, in mod stabil sau
prin tArguri, bâlciuri, etc., vor
pläti numai jumätate din taxa le-
galä de verificare preväzutä in
acest Regulament.
30. Oricine ar avea mai multe
magazine, prävälii sau ateliere de-
osebite in aceeas comunä, trebuie
sä Inzestreze fiecare dinteinsele
cu asortimentul cerut pentru pro-
fesiunea ce exercitä Inteinsele.
31. Verificarea periodicä in co-
munele urbane se va face in lo-
calul Biuroului de Mäsuri si Greu-
tAti, iar in comunele rurale, pând
la instituirea unor asemenea biu-
rouri, In localul primäriei.
32. Toate profesiunile inscrise
in tabela dela art. 26, ca si stabi-
lirnentele publice, sunt obligate
de a prezenta, In timpul prescris
spre verificare, toate mäsurile,
greutAtile si instrumentele de nfa-
surat si de cântärit de cari se ser-
vesc.
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
Totusl podurile-bascule de o pu-
tere mai mare de 500 kg. balan-
tele cu brate egale, fixate asa cä
nu se pot deplasa, cadrele pentru
mäsurarea lemnelor i butoaiele
de bere se vor verifica periodic
numai la domiciliu.
Posesorii de poduri-bascule sunt
obligati de a pune la dispozitia
verificatorului mijloace pentru tran-
sportul etaloanelor necesare unor
asemenea verificari.
83. Mäsurile, greutätile si in-
strumentele de mdsurat i cântärit,
intrebuintate de diferite adminis-
tratiuni ale Statului, ca : cäi ferate,
servicii de navigatiune, armatä, ar-
senale, biurouri vamale, monopo-
lurile Statului, Inchisori, spitale,
ospicii, oficii postale, acelea intre-
buintate de administratiunile co-
munale, de stabilimentele de bi-
nefacere si de odce alte adminis-
tratiuni publice, sunt supuse ve-
rificArilor periodice, In conformi-
ta tea prescriptiunilor dela prece-
dentul articol. Toate cheltuelile
pentru transportul etaloanelor pre-
cum si pentru deplasarea vertu--
catorului, In caz când aceasta are
loc, vor fi In sarcina acestor au-
toritAti, cari sunt obligate a pune
la dispozitia verificatorilor de MA-
suri i Greutäti personalul necesar
pentru executarea si manipularea
instrumentelor. Fiecare autoritate
va desemna persoana care trebuie
sA fie räspunzätoare de buna In-
tretinere a instrumentelor sale si
cu care verificatorul va putea lua
Intelegere relativ la verificarea lor.
$4. Verificarea periodid a po-
durilor-bascule, a basculelor marl
si mid, precum si a tuturor celor-
lalte mäsuri, greutäti i instrumente
de mäsurat si de cântArit Intrebu-
intate In toate statiunile C. F. R.
precum si cele din statiunile de
cài ferate de interes local, se va
face de dtre verificatorii din co-
munele urbane, dupA o anumitä
www.digibuc.ro
493
repartitiune fäcutä de Serviclul
Mäsurilor i Greutätilor In intele-
gere cu directiunile dilor ferate.
Pentru aceastA operatiune veri-
ficatorul, in zilele hotärite pentru
verificAri, va avea dreptul la cAlä-
tode gratuitä pe càile ferate, In
portiunea supusA verif idrii sale,
si la o indemnizare de 8 lei pe
zi de deplasare, ce se va pläti de
cäile ferate in interesul dreea se
deplasead verificatorul.
DacA serviciul cere ca verifica -
tortil sä fie Insotit de un agent al
säu, atunci si transportul a cestuia
va fi gratuit si va avea dreptul la
o indemnizare de 4 lei pe zi de
deplasare.
35. Cei supusi la verificare stint
obligati de a prezenta la verifid-
rile periodice instrumentele In per-
fectA stare de curätenie sl de In-
tretinere ; verlficatorului ii este in-
terzis de a verifica obiecte cari nu
lndeplinesc aceste conditiuni, dupä
cum interzis if este de a verifica
instrumente roase, turtite sau cari
nu mai prezintä suficiente garantii
de soliditate. El va indica repara-
tiunile ce trebuiesc fäcute pentru
ca instrumentele sä poatA fi pri-
mite la verificare. Când asemenea
operatiuni nu s'ar putea executa,
atunci instrumentul se va distruge
si materialul se va preda poseso-
rului.
36. Verificärile periodice, atât
In comunele urbane cât si in cele
rurale, se vor face in fiecare an,
In cursul lunilor dela Mai la Oc-
tomvrie inclusiv.
In luna Mai se vor verifica ne-
gutAtorii ambulant!, precum si per-
soanele cari Inchiriad Mäsuri, greu-
täti si instrumente de Mäsurat
de cântdrit. In comunele urbane
si In cele rurale unde sunt Biu-
rouri de Mäsurat i Greutäti, ei
sunt datori a prezenta toate in-
strumentele la Biuroul de Mäsuri
GreutAti. Neguidtorii mentionati
494 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
din celelalte comune rurale, le vor
prezenta spre verificare la rese-
dinta primäriilor in circumscriptia
cärora 10 au domiciliul.
37. Pentru comunele urbane §i
cele rurale In cari fac serviciu ve-
rificatorii, §eful biuroulu i de MA-
surf §i Greutäti dela re§edinta ju-
detului fixeazä In luna A prilie rân-
dul In care au a se prezenta la
verificare diferiti profesioni§ti, co-
municându-li-se aceasta prin ate
o invitatiune cu indicarea zilelor
§i orelor In cari trebuie a se pre-
zenta.
Pentru comunele rurale, in cari
serviciul nu se Indepline§te de
catre verificatorii de Mäsuri
Greutáti, subprefectul sau admi-
nistratorul de plasä in Indatoririle
lor de verificatori de Mäsuri §i
Greutäti, fixeazä, In prima jumä-
tate a lunii Aprilie, rândul in care
se vor verifica diferitele comune
ale circumscriptiunii sale, fixân-
du-se, pentru fiecare din comune,
anume zile In cari se va afla la
fata locului pentru a face in lo-
calul primäriei, conform art. 31,
verificarea §i marcarea tuturor in-
strumentelor de mäsuri §i greu-
täti din toata Intinderea comunei.
Aceastä ordine va fi comunicatä
imediat, dupä stabilirea sa, Servi-
ciului Mäsurilor i Greutätilor §i
cel mai târziu pânä la 20 Aprilie.
Prin ingrijirea primarilor respec-
tivi 0 sub privegherea subprefec-
tilor sau administratorilor de p150,
cei supuli la verificare din cornu-
nele rurale vor fi fntiintati, cel
putin cu 5 zile mai Inainte de ziva
In care au prezenta spre verifi-
care 'verificatorilor, subprefectilor
sau administratorilor de plä§i, la pri-
máriile respective, mäsurile, greu-
tätile §i instrumentele de mäsurat
§i de cântärit In perfectá stare de
curätenie.
Agentii politiei In comunele ur-
bane §i notarii comunali §i jan-
www.digibuc.ro
darmii rurall in cele rurale au
obligatiunea de a distribui celor
supu§i la verificare, la cererea Biu-
roului de Mäsuri i Greutäti, in-
vitatiunile, somatiunile i avertis-
mentele relative la aplicarea dis-
pozitiunilor legale de mäsuri
greutäti.
38. Biurourile de Mäsuri i Greu-
tàti alcAtui pentru comunele
urbane, in fiecare an, câte un rol
matricular, in cari se vor indica
toti aceia ale cäror mäsuri vor
trebui a fi supuse la verificare.
Pentru comunele rurale In cari ser-
viciul se Indepline§te de cätre ve-
rificatorii de Mäsuri §i Greutäti,
un asemenea rol se va intocmi de
cätre primäriile respective, pe baza
instructiunilor date de cätre veri-
ficatorii de Mdsuri §i Greutäti.
Aceste roluri vor fi trimise de cä-
tre primärii Biuroului de Mäsuri
§i Greutäti dela re§edinta judetu-
lui cel mai târziu la 1 Aprilie a
fiecärui an financiar.
39. Verificatorii din comunele
urbane, ca i cei din comunele ru-
rale, sunt datori de a verifica mä-
surile, greutätile i instrumentele
de mäsurat §i cântärit ce li se vor
prezenta 0 de a marca cu marca
verificärii periodice pe acelea cari
Indeplinesc conditiunile cerute de
prezentul regulament.
Ei le Inscriu pe acelea cari au fost
marcate inteun registru, pe care
supusul la verificare If subscrie pe
margine, iar dacä aceasta nu §tie
sau nu vrea sä subscrie, verifica-
torul va face mentiune.
40. Dacä, dintr'o lmprejurare
oarecare, verificarea nu s'ar putea
isprävi In termenul preväzut la art.
36, §eful Biuroului de Másuri
Greutäti, pentru comunele ce-i
apartin, §i administratorii de plasä
§i subprefectii, pentru celelalte co-
mune rurale, vor solicita Serviciu-
lui Mäsurilor §i Greutätilor o pre-
lungire de termen, arätând In mod
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
amänuntit motivele neterminärii
verificarii la timp.
41. La expirarea termenului fi-
xat pentru verifichile periodice
(la 30 Mai pentru ambulanti
Inchirietori de mäsuri, greutäti
instrumente de mäsurat i cântä-
riti si 2 zile dupä ziva fixatä pen-
tru verificare In invitatiunea pre-
väzutà la art. 37, pentru cei sta-
bill) este oprit tuturor de a avea
In alor posesiune sau de a Intre-
buinta mäsuri, greutäti i instru-
mente de mäsurat si de cântärit,
cari n'ar purta marca de verificare
a anului In curs.
42. Verificärile pe neasteptate
se fac prin vizite extraordinare
prin surprindere, pentru ca veri-
ficatorul sä se Incredinteze cä nu
se intrebuinteazä Inteadevär deal
numai instrumente legale si veri-
ficate.
Verifickile pe neasteptate nu
sunt supuse la nici o taxä.
Aceste vizite nu se pot face
cleat zíua, adicä dela räsäritul
(Ana* la apusul soarelui. Cu toate
acestea, pentru negustori I debi-
tanti, ele se pot face in tot tim-
pul cât sunt deschise publicului
localurile de vanzare.
43. Taxele preväzute In Legea
maximului a taxelor comunale pen-
tru verificarea mäsurilor, greutä-
tilor i instrumentelor de mäsurat
si de cântärit, votate de Consilfile
comunale, vor fi calculate, pentru
verificarea periodicä, pe baza ta-
belei dela art. 26.
Constatarea se va face pe baza
rolurilor nominative intocmite de
cätre agentii numitl sau comisio-
nati preväzuti la art. 6 din legea
pentru constatarea, urmärirea
perceperea veniturilor comunale
printre cari va avea dreptul sä fi-
gureze, in comunele cari apartin
Biuroului de Mäsuri i Greutäti,
pentru mäsuri i greutäti un ve-
rificator de Mäsuri i Greutäti, de-
www.digibuc.ro
495
legat de cAtre Serviciul Mäsurifor
Greutätilor. Pentru celelalte co-
mune rurale, adrninistratorii de
pläsi i subprefectii vor veghià
ca impunerile de mäsuri l greu-
täti sä fie fäcute strict In confor-
mitate cu dispozitiunile art. 26.
Atât pentru comunele urbane
cät i pentru cele rurale, verifica-
torii de Mäsuri ì Greutäti sunt
Indatorati a se asigura cä impu-
nerile la taxele de verificare au
fost fäcute strict In conformitate
cu dispozitiunile mentionatului ar-
ticol, fiecare sef al Biuroului de
Mäsuri i Greutati fiind indatorat
a raporta Serviciului Mäsurilor
Greutätiloi mice impunere se va
constata gresit fäcutà, spre a se
lua dispozitiuni In consecintä.
Grija Incassärii taxelor de mä-
suri i greutäti apartine exclusiv
primäriilor. Biurourile de Mäsuri
Greutäti nu sunt tinute a cere
dela comerciantii stabili chitanta
pentru plata acestor taxe, ele având
aceasta indatorire numai pentru
comerciantii ambulanti si la veri -
ficärile primitive.
Primäriile comunelor urbane ca
si a celor rurale, in cari serviciul
se indeplineste de cätre verifica-
tori, stint obligate a trimite Blu-
roului de Mäsuri i Greutäti copie
depe rolurile nominative de im-
punerile la taxele de verificare cel
mai tärziu Ong la 1 Maiu a fie-
drui an financiar. Netrimiterea la
timp a acestor roluri nu va putea
Impiedica inceperea la data pres-
crisä a verificarilor periodice, cad
se vor face pe baza rolurilor no-
minative preväzute la art. 38.
44. Taxele cuvenite pentru ve-
rificarea primitivä a mäsurilor, gre-
utätilor i instrumentelor de mä-
surat si de cântait noui sau re-
parate se vor värsa d'adreptul de
cei interesali la cassele comunale.
Verificatorul nu poate aplica
marca primei verificäd cleat pänä
 496 LEGI UZUALE.
la concurenta sumei värsatä la
casa comunalä.
Un registru ce este obligat a tine
verificatorul va indica zi cu zi ope-
ratiunile de prima verificare ce
s'au executat.
45. Taxele ce se vor percepe
pentru prima verificare, uniforme
in toatä tara, vor fi cele urmä-
toare
a. 10 bani de bucatd pentru:
Metru de lemn sau metal in
bucäti §i alte mäsuri de lungime
mai mid de un metru ;
2. Greutäti Oa la 20 grame
inclusiv ;
3.Mäsuri de capacitate mai
mici de un decilitru ;
4. Linia de raderea dublideca-
litrilor pentru cereale.
b. 15 bani de bucatd pentru:
1. Mäsuri de capacitate de 1, 2 §i
3 decilitri ;
2. Greutäti de 50 §i 100 grame,
c. 20 bani de bucatd pentru:
1. Metru de lemn dintr'o bu-
cat'd ;
2. Dublumetru de lemn sau de
metal in bucäti ;
3. Panglici de 1 §i 2 metri ;
4. Greutäti de 200 §i 500 grame ;
5. Mäsuri de capacitate de 5
decilitri.
d. 25 bani de bucatd pentru:
1. Dublumetru de lemn dintr'o
bucatä ;
2. Panglicä de 5 metri ;
3. Greutäy de 1 §i 2 kg ;
4. Mäsuri de capacitate de 1 §i
2 litri.
e. 30 bani de bucatei pentru:
1. Panglicä §i lant de 10 metri;
2. Greutate de 5 kg ;
3. Mäsurä de capacitate de 5
litri.
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910
f. 40 bani de bucatd pentru:
1. Panglicä §i lant de 20 metri ;
2. Greutate de 10 kg ;
3. Mäsurà de capacitate de 10
litri.
g. 50 bani de bucatd pentru:
1. Panglicd §*1 lant mai mare de
20 metri ;
2. Metru §i dublumetru de os
in bucäti ;
3. Metru §i dublumetru de me-
tal dintr'o bucatä ;
4. Greutäti de 20 kg. §i mai
marl;
5. Mäsuri de capacitate de 201
§i mai mari ;
6. Balantä sau cântar pând la
25 kg. putere
La balantele sau cântarele cu o
putere mai mare de 25 kg. se va
mai percepe Ind câte 30 bani de
fiecare 25 kg. in plus.
La balantele bascule pâttä la
2000 kg. inclusiv se vor percepe
câte 30 bani pentru fiecare 25 kg.,
iar dela 2000 kg. inainte se vor
percepe eke 50 bani de fiecare
sutä de kg. A§a, spre exemplu,
dad bascula prezentatä la prima
verificare ar avea puterea de 10000
kg., se va percepe pentru primele
2000 kg. câte 30 bani de fiecare
25 kg., iar pentru restul celorlalte
8000 kg. ate 50 bani de fiecare
100 kg.
Pentru mäsurile de sticlä fabri-
cate In tarä se va percepe o pä-
trime din taxele aci fixate pentru
mäsurile de capacitate, iar 50/o din
numärul pieselor verificate vor fi
scutite de orice taxe.
Pentru mäsurile, greutätile §i
instrumentele de mäsurat §i de
cântärit, fabricate in tarä, taxele
de prima verificare se vor reduce
cu 20 la sutà.
Pentru mäsurile, greutätile §i
instrumentele de mäsurat §i de
cântärit reparate, taxele primei ve-
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
rificAri se vor reduce cu 50 la
sutA.
Verificarea primitivä a instru-
mentelor cari se aflau in uz la 1
Aprilie 1906 si apartinând admi-
nistratiunilor publice de Stat, ju-
det, comunä, sau institutiunilor de
binefacere, se va face gratuit.
Pentru balantele automate pen-
tru producte agricole se va per-
cepe la verificarea primitivä câte
o taxä de 6 lei pentru acelea cu
o incärcare de maximum 20 kg,
de 10 lei, pentru acelea dela 20
la 100 kg, iar pentru acelea cu o
Incärcare mai mare, peste aceastä
din urmä taxä, se va percepe ate
2 lei de fiecare 50 kg. in plus ;
la verificarea periodicä se va per-
cepe jumätate din aceste taxe.
CAPITOLUL IV
Fabricarea, importul, inchirlerea
§i vanzarea mdsurilor greutd-
filor qI Instrumentelor de
mAsurat gi de cintirit.
Conditiuni generale ce ele trebuiesc
sä indeplineasay
46. Nimeni nu poate fabrica,
construi, repara, importa, Inchiria
sau vinde mäsuri, greutäti si in-
strumente de mäsurat si de cAn-
tärit färä o prealabilA autorizatiune
a Serviciului MAsurilor si Greu-
tätilor.
47. Cererea de autorizare tre-
buie sä continä in mod explicit :
a) Numele, profesiunea si do-
miciliul petitionarului ;
b) Numele instrumentelor ce do-
reste a fabrica, construi, repara,
importa, Inchiria sau pune in vân-
zare ;
c) Obligatiunea ce-si ia de a
se conforma Legii, Regulamentu-
lui si dispozitiunilor relative la
mäsuri si greutAti.
La aceastä cerere se va anexa
certificatul Biuroului de MAsuri si
Greutäti, prin care sä se constate
cä petitionarul n'a suferit nIci o
www.digibuc.ro
497
condamnare pentru cAlcarea Legii
de Mäsuri i Greutäti, precum
certificate prin cari sä dovedeascA
cä nu a fost falit, c'd nu a suferit
nici o condamnatitme pentru fapte
contrare probitAtii i cA are pur-
tare bunä In societate.
48. Pentru fabricanti, construc-
tori si importatori, cererea va mai
fi Insotitä:
a) De câte un model, aprobat
de Serviciul Mäsurilor si GreutA-
tilor, de tot felul de instrumente
metrice ce voeste a fabrica, con-
strui sau importa : modelele se
vor depune in urmä la Biuroul de
Mäsuri si Greutäti, care va face
verificarea primitivä a instrumen-
telor de acelas fel, cari vor fi fa-
bricate, construite sau importate.
b) De märcile ce se vor aplica
pe toate instrurnentele fabricate,
construite sau importate. Märcile,
cari vor fi d diferite märimi, dar
identice ca compozitiune, vor cu-
prinde initialele petitionarului si
un semn distinctiv.
In fine, fabricantii, constructorii
si reparatorii, vor trebui sA mai
justifice, cä posedA colectiunea
completä de etaloane de mäsuri,
greutAti i instrumente de mäsurat
si cântArit, necesare industriei lor
cari vor fi fixate de cAtre Ser-
viciul Mäsurilor si GreutAtilor.
Toate aceste instrumente trebuiesc
supuse verificArilor prescrise.
49. Autorizatiunea va fi comu-
nicatA Biuroului de Mäsuri si Greu-
MT' din circumscriptiunea petitio-
narului, spre a face sä se exe-
cute toate Indatoririle impuse f a-
bricantilor, constructorilor, repara-
torilor, importatorilor, Inchirietori-
lor si vAnzAtorilor de mäsuri, greu-
täti §i instrumente de mäsurat §1
de cântärit.
50. Aceastä autorizatiune poate
fi ridicatä de Serviciul Mäsurilor
si Greutätilor, când posesorul ei
sau calf ele, ucenicii ori amploiatii
498 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
säi, au cälcat prescriptiunile Legii,
Regulamentului si dispozitiunilor
relative la mäsuri si greutäti.
Fabricantii, constructoril, repa-
ratorii, importatorii, vânzätorii si
inchirietorii de mäsuri sunt Wed
datori a supune spre aprobare,
Serviciului Mäsurilor si Greutätilor,
preturile de vanzare, Inchiriere sau
reparare ale diferitelor mäsuri, cari
preturi, purtând aprobare, men-
tionatä, vor fi afisate In vederea
tuturor In präväliile numitilor pro-
fesionisti. In caz când dânsii nu
s'ar conforma acestor dispozitiuni
sau n'ar expune spre vedere pre-
turile aprobate sau ar lua preturi
mai mad deck acestea, Serviciul
Mäsurilor si Greutätilor le va ridica
autorizatiunea, conform acestui ar-
ticol.
51. Persoana care a obtinut au-
todzatiunea de a fabrica, construi,
repara, importa, Inchiria sau vinde
mäsuri, greutäti si instrumente de
mäsurat sau de cantärit, este obli-
gatä de a pästra In atelier sau in
prävälie si la vederea tuturor, un
extras de obligatiunile ce-1 impune
Legea 5i Regulamentul de Mäsuri
5i Greutäti, dat de Serviciul Mä-
surilor si Greutätilor.
52. Fabricantii, constructorli si
importatorii, nu pot tine In depo-
zit instrumente metrice ce se In-
trebuinteazä In comert sau in odce
alte operatiuni pentru mäsurare
sau cântärire, fgrä sä poarte pe
dânsele marca for; ei nu le pot
expune spre vânzare sau vinde in
Regat dacä nu sunt verificate si
dacä nu poartà pe dânsele marca
de prima verificare.
Negustorii nu pot nici dânsii
tine In präväliile lor, si nici vinde
instrumente de mäsuri si greutäti
färä marca fabricantului sau im-
portatorului si färä marca primei
verificari.
Inchirietorii de mäsuri nu pot
sä poseadä In depozitele sau prä-
www.digibuc.ro
väliile tor decat instrumente In
totul legate, verificate si conforme
dispozitiunilor speciale ale Servi-
ciului Mäsurilor si Greutätilor.
53. Mäsurile, greutätile si instru-
mentele de mäsurat 5i cântärit, fa-
bricate, construite sau importate
färä autorizatiunea prescrisä la art.
46, sau färä urmarea celor prescrise
la art. 52, vor fi confiscate conform
art. 32 din lege, MA a se preju-
judeca pedepsele dictate de Legea
penala pentru facerea, vânzarea
sau Intrebuintarea de mäsuri, greu-
täti si instrumente de mäsurat si
de cântärit false sau nelegale.
La aceleasi penalitäti vor fi su-
pusi reparatorii sau negustorii, cad
vor repara sau vinde, färä preala-
bila autorizatiune, instrumente de
mäsuri si greutäti, sau acei repa-
ratori, cari vor fi liberat instru-
mente reparate färä de a le fi su-
pus din nou la prima verificare.
54. Importul mäsurilor, greutä-
tilor si al instrumentelor de mä-
surat si de cântärit, nu se poate
face decal prin acele puncte va-
male, unde este resedinta unui
verificator de Mäsuri si Greutäti.
55. Importatorul, care are auto-
rizatiunea prescrisä la art. 46, va
cere verificatorului de a se tran-
sporta la vamä spre a vizita marfa.
Atunci când instrumentele sunt
conforme modelelor adoptate de
Serviciul Mäsurilor 5i Greutätilor,
verificatorul va inscrie, sub a sa
semnäturk pe declaratiunea de
import : (Conform modelelor ; se
vor verifica». lnstrumentele vor fi
transportate la Biuroul de Mäsuri
si Greutäti, spre a fi comparate
cu etaloanele 5i verificate primitiv,
dacä satisfac tuturor conditiunilor
impuse.
56. In cazul când ele nu sunt
conforme cu modelele va scrie:
(Nu sunt conforme modelelor; nu
se pot verifica». Importatorul este
atunci fiber de a le reexporta.
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
Dad insä doreste a le importa,
atunci ele vor fi transportate la
Biuroul de Mäsuri i Greutäti, care
le va declara confiscate, in cazul
când ele nu pot fi aduse in stare
de a li se aplica marca primei
57. In caz când importul cu-
prifide instrumente de mäsurat
de cântarit neperroise, dar cari se
pot tolera in intrebuintAri
lare, ca : balante de scrisori färä
arc si cu diviziunea pe cadran,
mäsuri de lungime pentru croitori
cismari, purtând pe dânsele di-
viziunile metrice i indicatiunile
croitorie», «cismärie i altele, a
dror intrebuintare particularA s'ar
putea autoriza de cAtre Serviciul
Mäsurilor si Greutatilor, atunci
verificatorul va scrie : «Intrare ne-
conditionala». lnstrumentele vor fi
aduse la Biuroul de Masud si
Greutäti, unde li se va aplica marca
specialä de verificare, pentru care
se va percepe jumatate din taxele
preväzute la art 45.
58. Dad importatorul nu are
autorizatiunea cerutä prin art. 46,
verificatorul va procede la confis-
care, conform dispozitiunilor dela
art. 53
59. Verificarea instrumentelor
prevAzute la art. 55 sl 56 si apli-
carea march pe cele dela art. 57
nu se va face deck dupa ce im-
portatorul va prezenta verificato-
rului, recepisa, care sä constate
achitarea la cassa comunalä a taxe-
lor cuvenite.
Când importatorul nu va prezenta
aceastä recepisa In 15 zile dupA
import, instrumentele vor ii con-
fiscate si vândute.
60. Instrumentele prevAzute la
art. 57, fabricate in tarA i cari
vor purta marca recunoscutä a f a-
bricantului, sunt scutite de taxa
dela art. 45.
61. efii vämilor Vor suprave-
ghea ca nid un tel de instrument
www.digibuc.ro
4
de mäsuri i greutäti sä nu fie
importat nici de particulari, nici
de autoritäti, oricare ar fi ele, färä
viza specialá a verificatorului de
Masud i Greutäti in drept.
efii vämilor, unde nu sunt veri-
ficatori de Masud i Greutati, nu
vor permite importul unor aseme-
nea instrumente. Ca mäsurä tran-
sitorie, i dupä cererea celui inte-
resat, ei il vor putea dirige dtre
o altA vamä, unde se aflä verifi-
cator de Masud si GreutAti, in-
stiintându-I pe acesta printr'o a-
dresä.
62. *efii de vamä nu vor per-
mite importul mäsurilor de sticla
si al paharelor sau vaselor de sti-
dä sau de olärie pentru bere sau
altceva, cari poartä pe dânsele in-
dicarea capacitatii, chiar dad ar
purta deja mArcile de verificare
ale unui alt Stat. Aceste mAsuri
vor fi tratate intocmai ca orice in-
strument de mAsuri si greutäti
nu pot fi liberate dedt cu viza ve-
rificatorului de Masuri i Greutäti.
63. Pentru ca sä poatä fi ad-
mise la verificarea primitiva ma-
surile, greutätile i instrumentele
de mäsurat si de cântärit, helm-
esc sä indeplineasd urmätoarele
conditiuni generale:
I. Ca forma, material, dimensi-
uni i dispozitiuni, sä fie conforme
modelelor adoptate de Serviciul
MAsurilor i Greutätilor ;
2. SA aibä scris pe dânsele la
un loc vizibil i determinat, in
mod citet in säpaturA sau In re-
lief, in limba românä i cu mAri-
mea literilor ce se vor prescrie :
a) Numele ce poartä cu nota-
tiunile legale ;
b) Marca fabricantului, a con-
structorului sau a importatorului,
dad instrumentele sunt introduse
din strainAtate ;
3. SA MIA locuri anume desti-
nate pentru aplicarea märcilor de
verificare primitiva i periodid
500 LEG1 UZUALE. 16 Apri lie 1910
sä fie prev5zute dupä prescriptiuni,
cu picäturile de cositor sau cepu-
rile de aramä sau plumb necesare
pe care sA se poatä imprima ace-
ste märci;
4. Sä fie bine si solid lucrate
din materialele prescrise si in asa
mod ca sä nu se poatä lesne al-
tera, deforma, nici temporar nici
in mod permanent, si ca variatiu-
nile lor, fie prin schimbäri ale
temperaturii, fie prin intrebuinta-
rea ordinarA, sä nu intreacA tole-
rantele admise ;
5. Deosebirea dintre instrumen-
tul prezentat la verificare si eta-
lonul corespunzätor sä intre In li-
mita tolerantelor admise pentru
fiecare fel de instrument.
CAPITOLUL V.
Materialul, forma §1 erorlle tolerabile
misurilor, greutiVior qi instru-
tnentelor de masurat §1 de
enntarlt.
A. Mimi de lengime.
64. MAsurile de lungime pot fi
construite de metal, de lemn, sau
de alte materii solide, a cAror pro-
prietäti asigurä o soliditate sufi-
cientä i o lungime constantä. Pro-
filul lor trebuie sä fie proportio-
nal cu lungimea, pentru a prein-
tânipina pecât posibil alteratiu-
nile produse prin flexiune.
65. Ele se pot face de 9 md-
rimi :
a) Jumätaie de hectometru a
cärei lungime este de 50 metri ;
b) Dubludecametru a cArei lun-
gime este de 20 metri;
c) Decametru a cärei lungime
este de 10 metri ;
d) Jumätatedecametru a cärei
lungime este de 5 metri ;
e) Dublumetru a cärei lungime
este de 2 metri ;
f) Metru ;
g) JumAtatemetru, care este
doua parte din metru ;
www.digibuc.ro
h) Dubludecimetru, care este a
cincea parte din metru;
i) Decimetru, care este a zecea
parte din metru.
66. Aceste mAsuri vor avea for-
ma ce se va socoti mai practicA
pentru trebuintele la cari vor fi
destinate si conforme cu modelele
adoptate.
67. Osebit de mäsurile dintr'o
singurä bucatä, ele pot fi facute,
pentru lungime de un metru
de doi metri, din mai multe bu-
cAti cu conditiune InsA ca numä-
ruI pArtilor dinteun metru sä fie
de douä, cinci sau zece.
68. Extremitätile mäsurilor, cari
nu sunt de metal, vor fi bine le-
gate cu colturi de fier sau de a-
latnä pentru dimensiunile de ju-
mätate de metru si mai mari. A-
ceste colturi se vor intinde pe cele
douA fete opuse de cel putin 10
mm. si vor fi fixate prin suruburi
sau nituri, cari sä patrundä prin
toatd grosimea mäsurii, asa ca con-
stanta mAsurii sä fie asiguratä. La
mäsurile compuse din mai multe
bucäti, lungimea colturilor va fi
de cel putin 5 mm. i ele mai pot
fi fixate prin InsAsi dintii cari se
lasA anume In colturile de metal.
69. Impärtirile in decimetri,
centimetri i milimetri, vor fi in-
semnate exact, curat, destul de
adânc si In unghiu drept cu lun-
gimea mäsurii. Cifrele cari constatä
aceste diviziuni vor fi de aseme-
nea bine si exact insemnate. Pen-
tru fiecare tel de instrument Ser-
viciul Mäsurilor i Greutätilor va
indica procedeul de Insemnare.
70. Dubludecametru, decametru
jumätatea sa, precum i dublu-
metru si metrul, se mai pot face
in formä de panglicä.
Panglica va fi de otel sau de
tesgturi rezistente la intindere ;
diviziunile ca la art. precedent.
a Cele de otel vor mai putea avea
in loc de diviziuni, niste gAurele
 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910 501

de diferite mArimi, din decimetru tru vor fi de un metal de coloare

in decimetru, cu indicarea numA-
rului de metri socotiti dela capete.
'71. Decametrul si dubludeca-
metrul mai pot fi acute in forma'
de lant, alcAtuit din vergele de
fier destul de tari si Indoite la
capete in formä de inel bine lit-
chis. Douä vergi consecutive vor
fi reunite printr'un inel destul de
tare pentru a nu se deforma. Lun-
gimea vergelelor si diametru ine-
lelor trebuesc sä fie asa f el, Incât
distanta dintre centrele a douä
inele consecutive sä fie de doi
decimetri sau de 5 decimetri.
Inelele din dreptul fiecärui me-
deosebitä. De aceste inele vor fi
prinse niste pläci cu indicarea nu-
märului metrilor socotiti dela ca-
pete.
Din cinci in cinci metri pläcile
vor fi mai malt Capetele lantului
vor avea forma de mâner sau vor
fi formate din niste vergi mai marl
si cam ovale pentru ca maim sä
poatA intra intr'insele.
72. Tolerantele admisibile la
verificarea mäsurilor de lungime,
precum si inscriptiunile ce ele tre-
buesc sA poarte, sunt indicate In
urmätoarea tabelä :

INDIGAREA MASURILOR INSCRIPTIUNEA TOLERANTE

i 2 3

Jumätatehectometru JumAtate hectometru, 1/2 hm, 50 m 10 mm

Dubludecametru Dubludecametru, 2 dam sau 20 m 6
Decametru Decametru, 1 dam sau 10 m 5
Jumätatedecametru 1/2 dam, 6 metri sau 5 m 4
Dublumetru Dublumetru, 2 metri sau 2 m 2
Metru Metru sau 1 m 1
Jumätatemetru 1/2 metru 1/2 m, 0,5 m sau 5 dm 0,8
Dubludecimetru Dubludecimetru, 2 dm sau 0,2 m 0,5
Decimetru Decimetru, 1 dm sau 0,1 m 0,2

Aceste tolerante sunt admise viziunile depärtate Intre ele de

numai In plus. Pentru mäsurile
in formá de lull sau de panglicä
tesutà, precum si cele din bucäti
tolerantele sunt lndoite ca si cele
din tabelä si sunt admise atAt In
plus cat si in minus.
73. Pentru subdiviziuni sunt
tolerate pentru toate mäsurile li-
niare erori in plus si In minus,
cu conditiune ca eroarea lungimii
cuprinsä Intre douä subdiviziuni
cari se deosibesc intre dânsele
printr'o cantitate oarecare din cele
enumerate In precedenta tabelä,
sä nu intreacä toleranta admisä
pentru mäsura corespunzätoare din
aceeasi tabeld. Se exceptä subdi-
unul sau de doi decimetri, In care
caz tolerantele pot fi Indoite ca
cele indicate in tabelä.
Pentru mäsurile din bucäti, to-
leranta subdiviziunilor hi dreptul
Incheieturilor va putea fi de 5 ori
cea prescrisä pentru decimetru.
74. Nu se vor primi la verifi-
care si, prin urmare, nu se vor
putea intrebuinta mäsuri de Jun-
gime, cari afarä de diviziunea me-
tricA (in decimetri, centimetri sau
milimetri), ar purta si o diviziune
a unui alt sistem deck cel metric.
75. MAsura de jumätatemetru
cele de un metru si de doi me-
ta din bucäti, precum si mäsurile

www.digibuc.ro
502 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
tolerate pentru croitori §i cismari
nu pot fi Intrebuintate la vânza-
rea stofelor de orice naturä ar fi
ele.
76. Pentru trebuinte speciale,
mAsurile de lungime de precizi-
une din o singurä bucatä pot fi
fäcute mai fungi deck lungimea
corespunzAtoare, a§a, cA lângä pri-
ma g ultima diviziune sä rämânä
ate un mic spatiu fiber.
77. La verificare se vor admite
másurile de lungime, cari for-
meazd pärtile compuse ale unui
instrument de mAsurA inteatAt cAt
ele sunt conforme prescriptiunilor
precedente : compasuri pentru gro-
simi, etc.
B. itlisuri de capacitate.
78. Mäsurile de capacitate sunt
de douà feluri : pentru materii
uscate i pentru lichide. Dupä
scopul la cari sunt destinate a
servi, ele se pot face din lemn,
metal, sticlà, portelan §i In olArie
cu conditiune ca, fiind conforme
modelurilor adoptate, sä fie bine
§i solid construite, In a§a mod ca
sä nu se poatä lesne nici deforma
nici fallifica, §i sä fie bine de-
terminatA, printr'un semn hotärIt
capacitatea legalA la acelea a cä-
ror continut se permite a fi mai
mare decât cel legal.
a. Meisuri de capacitate pentru
materii uscate.
79. Se vor putea face de lemn
de stejar, bine uscat §i de metal.
Ele vor avea forma cilindricA cu
baza circulard ; Inältimea inferi-
oarA va fi egalä cu diametru.
SO. Acest fel de mAsuri se pot
face de urmAtoarele 10 mArimi :
Hectolitru Dublulitru
Jumätatehectolitru Litru
Dubludecalitru Jutnätatelitru
Decalitru Dubludecilitru
Jumatatedecalitru Decilitru
81. Mäsurile de lemn mai mari
www.digibuc.ro
de jumAtate decalitru se vor face
din doage , celelalte se mai pot
face dintr'o singurä foaie de lemn
indoitá rotund 0 prinsä In cuie,
cu marginea superioarA acoperitA
cu tablA de fier.
82. Mäsurile din doage, fAcute
conform modelelor adoptate, vor
fi legate cu cercuri de fier ; dupä
trebuinta la cari vor fi destinate,
ele pot fi a§ezate pe picioare in-
tepenite cu §urupuri sau nituri
de fier.
83. Cercurile dela buzA ca §i
cele dela fund vor fi nituite
bine prinse de doage prin nituri
de fier i altele de aramä pentru
aplicarea märcilor de verificare.
84. Mäsurile mai mari de un
decalitru vor fi IntArite la partea
superioarä cu o punte de fier, la
nivelul buzei. Puntea va fi nitu-
itä de o axä bine Intepenitä de
fundul mäsurii.
85. Dublii decalitrii de lemn,
cari sunt singurele mäsuri cu cari
se pot mäsura cerearele ce se
vând pe unitate de capacitate, pe
lângd celelalte conditiuni de con-
structiune vor indeplini i pe a-
celea de a avea o anumitä greu-
tate §i o anumitä grosime de
doage.
86. Manipularea másurilor de
capacitate pentru mäsurarea grâne-
lor se va face Infundându-se mä-
sura aplecatä In grAmada de ce-
reale, i trägându-se peste dânsa
grânele cu amândoui mainile, se
ridicA fArA sguduire mäsura, care
se rade cu rAzAtoarea construitä
din lemn conform modelului a-
doptat.
85. La mäsurile de lemn in-
scriptiunile ce ele trebuesc sA
poarte se vor imprima prin ardere.
SS. Inscriptiunile §i tolerantele
admise la veriflcarea primitivA,
sunt indicate in urmätoarea tabelä:
 LEGI UZUALE. 9 Aprilie 1910
Toleranta
INSCRIPTIUNI cm, sau ml
2 3
100 1 150
50 1 100
20 1 40
'10 1 25
51 15
Tolerantele sunt admise numai
In plus pentru mäsurile de metal,
In plus sau minus pentru cele de
lemn. La verificarea periodicä to-
lerantele vor fi Indoite.
89. RAzAtoarea pentru raderea
dublidecalitrilor in transactiunile
de cereale, va fi de lemn de car-
pen bine uscat, cu urmätoarele
dimensiuni
Lnngimea 350 nun ; lätimea 50
mm, in dreptul mânerului de 60
mm ; grosimea de 5 mm. Tote-
rantele numai In plus vor fi de 2
mm pentru lungime i lätime fi
de 1 mm pentru grosime.
90. Pentru mäsurarea unor pro-
duse specia le ca : nisip, pietr4,
etc., se vor intrebuinta fi verifica
mäsuri de capacitatea unui metru
cub sau a und jumätäti de metru
cub. Ele vor fi fäcute din scAn-
duri destul de groase 0 bine le-
Grosimea
MASURILE minima
mm
2 a
100 1 12
50 fi 20 1 LO
10 0 5 1 0.8
92. Mäsurile metalice mai mari
de un litru vor fi Intärite la gurä
0 la fund cu cercuri metalice de
grosime i Inältirne convenabile
cari, dacä nu vor face corp cu
mäsura, vor fi bine prinse sau
www.digibuc.ro
503
Toleranta
INSCRIPTIUNI cm, sau ml
4
2 6
1 1 4
5 dl 3
2 dl 2
1 dl 1
gate cu lemn sau fier, pentru ca,
färä funduri, sä poatä forma nifte
läzi cu sectiunea interioarä de un
metru patrat fi cu o ináltime de
un metru sau de 50 cm. Dacä
pentru Intärire se vor face 0 le-
gäturi interioare, atunci Inältimile
trebuesc sä fie mai mari, spre a
compensa volumul ocupat de a-
ceste legAturi.
lnscriptiunile acestor mäsuri :
metru cub, jumätate metru cub,
precum fi märcile de verificare se
vor imprima prin ardere.
91. Murk metalice pentru ma-
teriile uscate se vor construi din
tinichea, tablä de fier, de alarnä,
de aramä sau de alt aliaj rezis-
tent, prealabil aprobat. Grosimea
minimä a tabelei Intrebuintate la
confectionarea acestor mäsuri este
indicatä in urmätoarea tabelä :
Grosimea
mAsy RILE minima
mm
4
2101 1 0.6
Mai mid de 1 1 0.4
lipite de dânsa fi vor fi fixate
cu nituri. DouA dinteInsele vor fi
de aramä, pe capetele cArora, pe
dinäuntru fi pe din afark se vor
aplica märcile de verificare. Cer-
cul superior §i marginea tabelei,
504 LEGI UZUALE.
vor forma buza mAsurii. Cercurile
inferioare vor fi de asemenea fic-
sate si nituite de marginea mä-
surii. Ca si mäsurile de lemn,
cele de metal mai mari de un
decalitru, vor fi intárite la partea
superioarä cu o punte la nivelul
buzei. Puntea va fi fixatä de o axA
NUMIREA Inscriptiunea
2 3
Hectolitru . . . 100
J um ätateh ectol itru 50
D ublude cal itru. . 20
Decalitru. . . . 10
JumAtatedecalitru . 5 Dublucentilitru .
Dublulitru . . 2 Centilitru. . .
Litru 1
Ele se pot face din alarnä, aramä
sau tablä de fier cu conditiune de
a se preIntAmpina la Intrebuintare,
prin spoire de cositor sau prin alt
mijloc analog, mice alterare sau
oxidare de naturA a le face vätA-
mätoare sänätätii. Ele se mai pot
face de zinc, cositor, tinichea, sti-
clä, porcelan sau otárie.
94. MAsurile de metal de 5 li-
tri sau mai mari, vor fi cilindrice
cu diametru egal cu Inältimea,
conform modelelor adoptate ; ele
mai pot fi fäcute si din dotiä cor-
puri cilindrice, unul sus mai strâmt
celälalt jos mai larg, reunite
printr'o parte tronconicä. Dupä
trebuintA, aceste mäsuri pot avea
capac i unul sau douA mânere.
IVIäsurile cilindrice vor fi prevä-
zute cu doc pentru scurgere. Con-
structiunea va fi conformA mode-
lelor adoptate, cu o grosime
ce se va prescrie pentru pe-
rete si fund.
95. Mäsurile de metal mai mici
de 5 litri vor fi dlindrice cu inAl-
timea indoitä a diametrului si pre-
väzute cu mânere. Ele vor fi con-
struite conform modelelor adoptate,
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910
bine Intepenitä de fundul mäsurii.
b. Mdsuri de capacitate pentru
lichide.
93. Pentru lichide mäsurile de
capacitate se pot face de urmä-
toarele 13 märimi cu indicarea in-
scriptiunii ce ele trebuie sA poarte
NUMIREA Inscriptiunea
4
Jumätatelitru . 5 dl
Dubludecilitru . 2 dl
Decilitru. . . . 1 dl
Jumätatedecilitru 5 cl
2 cl
1 cl
cu cioc de scurgere i vor putea
sA aibä capace.
96. Mäsurile de tinichea dela
dublulitru la centilitru, exclusiv
rezervate pentru lapte, uleiuri, pe-
troleuri si alte esente minerale,
vor fi cilindrice cu diametrul egal
cu tnältirnea, ele vor avea câte o
toartä sau Cate un cArlig asemenea
de tinichea ; buza va fi intoarsä
in afarä.
97. La mäsurile de sticlä, de
porcelan sau de olArie cari se vor
face dupä anumite prescriptiuni,
capacitatea exactä va fi indicatä
printr'o linie orizontalk foarte bine
pronuntatä, lungä de cel putin 2
cm., säpatä 'in exterior la mäsurile
transparente i In interior la cele-
lalte. Aceastä linie va trebui sä se
afle cel putin la 13 mm mai jos
de buzä la mäsurile panä la 5 dl
inclusiv si la cel putin 10 mm la
mäsurile mai mici de 5 dl.
98. La mäsurile de capacitate
pentru lichide sunt tolerate la pri-
ma verificare erorile indicate In
urmätoarea tabelA :
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
Tolerante
INSCRIPTIUNI cm' sau ml
2 3
100 1 150
50 1 109
20 I 40
10 1 25
51 15
21 6 1 di
I 1 3
Tolerantele sunt admise numai
In plus pentru mäsurile de metal,
In plus sau minus pentru cele de
slid& porcelan sau ; la ve-
rificarea periodicä pentru mäsurile
de metal tolerantele vor fi indoite.
99. Pentru mäsurarea lichidelor
se pot Intrebuinta In comert vase
speciale cu canale de umplere
de scurgere, cu subdiviziuni co-
respunzdtoare la litri, decilitri si
centilitri cu urmátoarele conditiuni :
Aceste aparate vor fi de sticlä
transparent& ele vor avea forma
cilindricä sau conicä cu gâtul In
jos ; ele vor mai putea fi fäcute
din mai multe pärti cilindrice de
diferite sectiuni, MA reunite asa
ca sä formeze un singur vas de
Mktg sau reunit In chip invaria-
bil cu armAturi metalice.
Gradatiunea cu indicärile ca-
pacitätii va fi säpatä pe sticlä In
linii orizontale.
Pentru a se putea garanta po-
zitiunea verticalä a aparatului, el
va trebui sä fie prevAzut cu Ufl
dispozitiv formal-id fir cu plumb
sau sä aibä dotiä gradatiuni dia-
metral opuse.
Vasele de sticlä Intre träsäturile,
subdiviziunilor de capacitäti egale
vor trebui sä aibä sectiunile con-
stante de astfel de märimi ca dis-
tanta verticalä dintre douä träsä-
turi succesive set' nu fie mai mica'
ca cea indicatà aci.
Pentru subdiviziune In :
www.digibuc.ro
505
Tolerante
INSCRIPTIUNI cm' sau ml
4
5 dl 2
2 dl
1 dl
5 dl 0,5
2 dl 0,5
0,5
Centilitri cel putin 26 mililitri
Dubliicentilitri, cel putin 32 mi-
lilitrii.
Jumätäti de decilitru, cel putin
50 mililitri.
Decilitri cel putin 63 mililitrL
Doblidecilitri cel putin 63 mi-
lilitri.
Jumätäti de litri cel putin 123.
mililitri.
Litri cel putin 154 mililitri.
Dublilitri cel putin 200 mililitri..
Vasele in cari subdiviziunea e
fäcutà dupä scara :
21-11-5 d1-2 d1-1 d1-5 c1-2
c1-1 cl, sectiunile corespunzätoare
diviziunilor vor avea o asa rnärime
That Inältarea sau coborIrea de urt
centimetru In nivelul lichidului sä
corespundä cel mult urmätoarelor
varietäti de capacitate:
Pentru 2 I, 1 1, 5 dl. 5 centi-
litri.
Pentru 2 di si 1 di 2 centilitri.
Pentru 5 cl 1 centilitru.
Pentru 5 cl si 1 cl 5 mililitri.
100. La subdiviziunile trase pe
vase sau mäsuri speciale de ca-
pacitate sunt tolerate erori In plus
si minus cu conditiune ca la ca-
pacitatea cuprinsä Intre dottä di-
viziuni corespunzdtoare uneea din
cele enumärate In tabela dela art.
98, eroarea sä nu intreacd tole-
ranta admisä pentru aceeas ma-
surä din acea tabelä.
101. Pentru comertul de lapte,
petrol, benzin& etc., afará de mä-
 506 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
surile de tinichea indicate la art.
96, se mai pot Intrebuinta, dupA
prescriptiunile se se vor da de
dire Serviciul Mäsurilor si Greu-
tätilor, si alte bidoane sau vase de
metal sau de sticlk cari vor fi si
dânsele supuse verificärilor pres-
crise de Lege.
In aceastä categoric inträ §itoate
butoaiele de metal pentru alcool,
petrol, etc., cad trebuie sä poarte
inscriptiunea capacitätii lor pe dân-
sele si sä fie supuse la verifickile
primitive si periodice.
c. Butoale de bere.
102. Butoaiele de bere sunt
mäsuri de comert §i prin urmare
ele vor fi supuse la verilicArile
prescrise de Legea pentru aplica-
rea sistemului metric.
Verificarea primitivg se va face
la butoiul nou, precum i dupä
fiecare reparatiune, iar nu dupA
fiecare smolire ; taxa de verificare
primitivä se va plAti mimai când
butoiul este nou.
103. Butoaiele de bere vor fi
solid construite din doage de lemn
de stejar ; ele vor avea forma si
märirnile obisnuite. Determinarea
capacitätii se va face prin de-
sertarea continutului de apä In ma%
suri etalonate. Desertarea se va
face printeun robinet. DacA se dis-
pune de aparate speciale de ca-
pacitate, atunci continutul butoaie-
lor se va determina prin umplere.
101. Capacitatea exprimatä in
litri va fi imprimatk In sApAturA
sau prin ardere, cu cifre si carac-
tere de cel putin 5 centimetri, pe
unul din funduri, unde se vor
aplica si märcile de verificare.
Butoaiele vor purta initialele po-
sesorului si un numAr de ordine.
105. Toleranta admisä la veri-
ficarea primitivä si periodicä a bu-
toaielor de bere este numai in plus
de 75 cl. pentru fiecare zece litri.
106. Verificarea butoaielor se
www.digibuc.ro
va face la fabricile de bere, cari
vor pune la dispozitiunea vedfi-
catorului apä suficientä, aparate
speciale de capacitate si persona-
lul necesar pentru manipulare.
107. Verificarea acestor butoaie
va fi obligatorie cu incepere dela
1 Aprilie 1907. Marca de prima
verificare a anului 1907, va tine
loc si de marca verificärii perio-
dice pe acelas an, care nu se va
mai face, neplätindu-se nid taxa
corespunzätoare. Epoca verificäril
periodice este dela 1 Octomvrie la
1 Fevruarie.
108. Trecut acest termen, bu-
toaiele de bere färä märcile legate
de verificare vor fi confiscate ca
ori si ce mäsurA nelegalä, conform
art. 32 din lege.
O. Masan de grentate san massi.
109. GreutAtile se pot face de
cinci categorii :
a) Piramidale ;
b) Cilindrice ;
c) Tronconice ;
d) In foi sau de sârmä ;
e) Greutäti speciale ;
Cele din prima categorie se pot
face din fontä de fier si de alamä
sau de un alt aliaj numai alterabil
ca alama si prealabil aprobat ; cele
din ultima categorie se mai pot
face si din otel. Greutätile dela b,
c i d nu se pot face de fontä de
fier, afarä de bucAtile cilindrice de
10, 20 si 50 kg.
110. Toate greutätile pot fi ni-
chelate, aurite sau, In general, aco-
perite cu un strat de un alt metal
care sä nu facä mai alterabilä su-
prafata, cu conditiune ca acest strat
sä fie perfect aderent si obtinut
prin metoda galvanicä sau printr'o
altä metodä echivalentä.
111. Substantele din cari se vor
face greutätile trebuiesc sä aibä o
structurd compactA, omogenä, färä
goluri sau asperitäti, asa ca sä pre-
zinte o suprafatä netedk Cele de
 LEG1 UZUALE. 16 Aprilie 1910
fontä de fier pot fl acopedte cu
un strat subtire de lac negru dupä
operatiunea primei verificki. Acest
lac nu va acoped märcile de ve-
rificare.
a. Greuteiti piramidale.
112. Aceste greutäti se pot face
numai de urmätoarele 9 mArimi :
50 kilograme 1 kilogram
20 500 graine
10 200
5 100
2 Belciugul poate fi rotund sau
1 LATURI LE BAZEI
INSCRIPTIUNI
De jos
1 2
mm
50 kg 152
20 112
10 89
5 72
2 53
42
500 g 34
200 , 25
100 20
lungäret pentru ca sä poatä fi mai
bine apucat cu mAna ; la greutätile
de 20 §i 50 kg. el nu poate fi ro-
tund.
Belciugul va fi bine ingropat In
ni§te scobituri, a§a ca sä nu treacA
de muchea superioarä a greutäylor,
pentru ca acestea sä se poatä bine
suprapune.
Dupä natura substantelor din
cari sunt fAcute greutAtile, belciu-
gele vor fi executate din vergele
de fier sau de alamA bine trase
sau batute, lipite prin fierturà sau
alt mod foarte rezistent.
Scoaba In care se mi§cä belciu-
gul va fi fäcutä din materialul ca
la aliniatul precedent ; ea va fi
www.digibuc.ro
507
113. Ele vor avea forma unor
piramide trunchiate cu bazele exa-
goane regulate, cu dimensiunile
indicate in urmAtoarea tabelä, cari
mai aratä V inscriptiunea ce tre-
buie sä poarte fiecare din greu-
täti, precum V tolerantele in plus
sau minus pentru dimensiuni.
114. GreutAtile de 5 kg. V. mai
mari vor fi prevkute cu Cate un
belciug, a cärui scoabä va fi fixatä
In mod invariabfl In interiorul greu-
tätii.
De sus Tolerante in
sl irailtimea dimensiuni
3 4
mm rum
140 6
103 1
5
82 5
66 4
48 4
39 4
31 3
23 3
18 2
solid construitä atAt la capätul care
Sine belciugul cat §i la celälalt ca-
pät terminat cu cräci intoarse, pen-
tru a fi bine prinse in materia din
care este fäcutä greutatea.
Scoaba 11111i poate fi turnatà de-
odatä cu greutatea, cAnd materia
din care aceasta este fAcutä nu
este fontä de fier.
115. La partea lor inferioarä greu-
tätile prismatice vor fi lnchise cu
un fund de aceea§ materie ea §i
greutatea V odatA turnat cu dAnsa;
fundul va fi mai ridicat ca su-
prafata terminalä a bazei inferi-
oare a trunchiului de piramidä care
formeazä greutatea. Pe dAnsul se
va afla In relief sau In säpäturä
 508 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
marca fabricantului sau a importa-
torului.
116. Suprafata superioarä a greu-
tätii, care va fi ceva mai joasä
deck suprafata terrninalä a bazei
superioare a trunchiului de pira-
midä, pentru ca scoaba sä nu im-
piedice suprapunerea greutätii ime-
diat inferioare, va purta In relief
inscriptiunea greutätii.
117. Tot pe aceastä fald vor
mai fi douà gäuri : una putin adâncä,
astupatà cu un dop de plumb, pe
care se vor aplica märcile verifi-
cärilor periodice ; cealaltä, comu-
nicând cu o cavitate, de formä
märime hotärità pentru fiecare fel
50 kilorame 1 kilogram
20 500 grame
lo 200
5 1, 100
2 50
de märime de greutate, va fi as-
tupatä cu un dop de aramä, pe
care se va aplica marca primei ve-
rificAri. Cavitatea servä pentru a
se putea introduce inteinsa turn&
tura sau alice de plumb pentru
exacta ajustare a greutätii.
b. Greutdli cilindrice.
118. Greutätile cilindrice se pot
face din alamä sau din alt aliaj,
numai alterabil ca alama si prea-
labil aprobat, de urmätoarele 15
märimi :
Totus piesele de 50, 20 si 10
kg. pot fi fäcute si din fontä de
fier sau de otel.
20 grame
10
5
2
1

119. Greutätile cilindrice vor fi cu limitele de tolerantä ale acestei

formate din cáte un cilindru drept dimensiuni. Diametrul nu este im-
a cärui bazä circularä superioard pus, el depinde de valoarea realä
se terminä cu un mâner. Inältimea a /nältimii g de märimea ce se
ce trebuie sä aibä partea cilindricä va prescrie a cavitätilor ce trebuie
este indicatä In urmAtoarea tabelä, sä poarte fiecare greutate.
InAltimea Toleranta Inältitnea Toleranta
INSCRIPTIUNI cilindrulul la inaltime INSCRIPTIUNI cilindrului la Inältime
1 2 3 4 5 6

mm mm
50 kg 190 5 100 g 25 2
20 142 5 50 20 2
10 114 4 20 14 1
5 II 90 4 IC 1

3 66 3 5 9 0,5
52 3 2 4 0,5
500 g 42 2 1 2,5 0,5
200 32 2

Inscriptiunea In relief sau in inältimea sa va fi egala cu jumä-

säpäturà, de märime ce se va pres-
crie, se va pune pe baza superi-
oarà a pärtii cilindrice .
120. La greut4le cilindrice ma-
nerul va fi in formä de nasture ;
tatea Inältimii cilindrului pe care
se aflä.
121. La greutätile mai marl de
5 kg, in loc de nasture, mânerul
va mai putea fi fäcut de forma ce

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
se va prescrie, dintr'o vergea de
alamá sau de alt aliaj aprobat,
fixat in mod invariabil In corpul
cilindric al greutatit. La piesele de
50, 20 si 10 kg. de fontä de fier
si otel vergeaua va fi de fier. Dia-
metrele vergelelor cari vor servi la
facerea mânerelor vor fi respectiv
de 19, 17 g 15 mrn., cu o tole-
ranta de un milimetru In plus sau
minus.
122. Greutätile cilindrice de
alamä sau de alt aliaj aprobat vor
putea fi massive sau contine in
interiorul lor o oarecare cantitate
de plumb, Insä ele vor prezenta
In totdeauna acela§ volum. Aceste
greutati vor putea fi fäcute sau
dintr'o singura bucatä sau cel mull
din douä : una cilindrica si alta
nasturul. In acest din urmä caz
nasturul va fi prins prin §urub pe
corpul greutatii i fixat invariabil
cu un cuiu de aramä, pe care se
va aplica marca primei verificari.
Pentru greutätile de 10, 20 si
50 kg. cu mâner de vergea cavi-
tatea interioarä, de märimea pres-
crisä, va fi astupatä cu un dop de
aramä pe care se va aplica marca
primei verificäri.
509
123. Dacä greutatea este ma-
ssivá i dintr'o singura bucata cu
nasturul, atunci, pentru ajustare,
ea va fi preväzutd la partea supe-
rioara a corpului cilindric, cu o
mica cavitate cilindricä In care se
va putea adäuga la trebuinta alice
sau plumb. Aceasta cavitate va
fi astupata cu un dop de amnia pe
care se va aplica marca prirnei
verificari.
124. Greutätile cilindrice mai
mici de 200 grame, vor fi massive
si dintr'o singurä bucatä cu nas-
turul ; ele nu vor fi preväzute cu
cavitate pentru ajustare.
125. Greutätile cilindrice mai
mici de 20 grame se vor putea
face si din aluminium dui:4 di-
mensiunile ce se vor prescrie.
126. Tolerantele pentru greutä-
tile piramidale si cilindrice ce se
pot admite la verificarea primitiva
stint cele indicate in urmatoarea
tabelä, ele sunt numai in plus ;
pentru greutätile de preciziune, to-
lerantele in plus sau minus sunt
pe jumätatea lor.

BUCATI TOLERANTE BUCA TI TOLERANTE

2 3 4

grame grame
50 kg 5 100 g 0,05
20 3 50 0,04
10 1,8 20 0,02
5 13 0,9 10 0,016
2 0,45 5 0,010
1 0,30 2 0,006
500 g 0,18 1 0,004
200 0,08

c. Greutdii tronconice. mai alterabil decal alama preala-

127. Greutätile tronconice in bil aprobat.
forma de pahare se pot face nu- Ele nu se pot face cleat dela
mai de alamä sau de alt aliaj nu greutatea de 500 grame In jos §i

www.digibuc.ro
510 LEG1 UZUALE 16 Aprilie 1910
astfel cä, bägate unele Intr'altele
s'i In cea de 500 g. care va avea
un capac, sä formeze o greutate
totalä de 1 kg.
Inscriptiunile ce aceste greutäti
trebuiesc sa poarte V tolerantele
tiedrei bucäti sunt aceleasi ca si
pentru greutätile cilindrice.
d. Greutäti in foi sau de Arm&
128. Greutätile de 20, 10, 5,
2 si 1 gram pot fi confectionate
In formä de foi de tablä de alamä
sau din alt aliaj nu mai alterabil
decal alama si prealabil aprobat.
Greutätile de 1, 2, 5 si 10 grame
vor avea forma unor poligoane re-
gulate Inscrise Inteun cerc cu un
diametru de 40 milimetri, cu o to-
lerantä de 2 milimetri, In plus sau
minus ; greutatea de 20 grame va
avea forma unui cerc cu acela§ dia-
metru si cu aceeas toleranta.
129. Forme le si inscriptiunile
ce ele trebuiesc sä aibä sunt ur-
mätoarele :
Pentru un gram, un triunghiu
echilateral cu inscriptiunea 1 g;
Pentru 2 grame, un pätrat cu
inscriptiunea 2 g ;
Pentru 5 grame un pentagon re-
gulat cu inscriptiunea 5 g ;
Pentru 10 grame, un ectagon
regulat cu inscriptiunea 10 g ;
Pentru 20 grame un cerc cu
inscriMiunea 20 g.
Erorile tolerabile vor fi aceleasi
ca la art. 126.
130. Greutätile mai mici de un
gram se vor face de asemenea in
foi de alamä sau alt aliaj nu mai
alterabil ca dânsa prealabil aprobat.
Ele se vor putea face de valo-
rile urmätoare :
Jumätate gram sau 5 decigrame
cu inscriptiunea 5 dg ;
Dublu decigram cu inscriptiunea
2 dg;
Decigramul cu inscriptiunea 1 dg;
JumAtate decigram sau 5 centi-
grame cu inscriptiunea 5 cg ;
www.digibuc.ro
Dublucentigram cu inscriptiunea
2 cg ;
Centigramul cu inscriptiunea 1 eg;
Jumätate centigram sau 5 mili-
grame cu inscriptiunea 5 mg ;
Dublumiligram cu inscriptiunea
2 mg ;
Miligramul cu Inscriptiunea 1 mg;
Greutätile de 5 dg, 5 cg si 5
mg vor avea forma unor exagoane
regulate de diferite märimi ; cele
de 2 dg, 2 cg si 2 mg, vor avea
forma unor pätrate de diferite mä-
rimi si in fine cele de 1 dg, 1 cg
si 1 mg vor avea forma unor tri-
unghiuri echilaterale asemenea de
diferite märimi. Toate aceste greu-
täti vor fi putin concave sau cu
o margine Intoarsä pentru a se
putea apuca cu clestele.
131. Greutatea de un gram se
poate 5i dânsa face dintr'o foaie
pätratä de alatna sau de alt aliaj
aprobat ; va purta inscriptiunea 1
g si va fi putin concavä sau In-
toarsä pentru a se apuca cu clestele.
132. Greutätile de särmä, de
alamä, sau de alt aliaj aprobat,
pot fi Intrebuintate drept cavaleri
pe bratele divizate ale balantelor
de preciziune.
e. Greutdti speciale
133. Pentru trebuinte speciale
se permit greutäti cilindrice com-
puse din douä pärti : partea de jos
cilindrid 5i nasturul care se fi-
xeaza pe dânsa prin Insurubare.
Cavitatea pentru ajustare va fi in-
chisä cu nasturul.
Asemenea greutäti, cari se pot
face din fontä de fier, de otel, de
alamä sau de alt aliaj aprobat, nu
pot servi In transactiuni comerciale.
134. Pentru verificarea balan-
telor cu brate egale se pot cons-
trui greutäti cilindrice in fontä de
fier, de otel, de alamä sau de alt
aliaj aprobat, din douä corpuri 5i
cu nasturul preväzut cu un carlig
de atarnare.
 LEGI UZLIALE.
135. Greutätile de Malta pre-
ciziune Intrebuintate in scopuri
spectate pot avea constructiuni di-
ferite ; verificarea lor nu poate ft
facuta, panä la noui dispozitiunt
luate de Ministerul Industriei §i
Comertului, deck de Serviciul Mä-
surilor §11 Greutätilor.
136. Pentru cantkirea monete-
lor de aur §i de argint se pot In-
trebuinta greutäti speciale de a-
lama sau de un alt aliaj aprobat,
de forma cilindrick terminate cu
nasture cu suprafatä plana dupä
modelele depuse la Serviciul Ma-
surilor i Greutkilor.
Greutätile pentru aur se vor face
de 5 marimi pentru a putea can-
tart In piese de ate 20 lei, res-
pectiv 1.000 de lei, 500, 200, 100
§i 20 lei.
Greutatile pentru argint se vor
face de 4 mkimi pentru a putea
cantki cate o piesä de 5 lei, 2
lei, 1 leu i 50 bani.
Inscriptiunea se va face pe nas-
turi. Pentru aur notatiunile 1.000
lei, 500, 200, 100 §1 20 lei vor fi
precedate de cuvantul Aur". Pen-
tru argint se va imprima respec-
tiv, 5 lei, 2 lei, 1 leu i 50 bani,
precedate de cuvantul Argint".
Greutatile pentru cantärirea mo-
netelor vor fi fkute dintr'o sin-
gurà massiva.
137. Greutätile de forma spe-
cialä, dar de sistem metric In con-
formitatea art. 5 §i 6 din Lege,
intrebuintate la unele felurt de ba-
lante sunt admise Inteatat cat ele
vor indeplini conditiunile esentiale
la care trebuie sa satisfacd orice
mäsurä de greutate pentru exac-
titate, pentru dificila lor alterare
§i Intru cat pe langa indicarca
greutätii, ce dansele cantaresc cu
balanta la care sunt Intrebuintate,
ele vor indica §i greutatea lor re-
alä. Aceste greutäti vor avea lo-
curt anume destinate pentru apli-
carea mkcilor de prima verificare
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910 511
pentru verificärile periodice.
Greutätile spectate de acest fel
nu pot fi Intrebuintate la cantä-
rid cu alte balante deck cu ace-
lea pentru cari anume au fost con-
struite.
138. Pentru trebuintele po§tei
se admit greutati de alatna sau de
alt aliaj nu mai alterabil, de 15 §i
30 grame. Ele vor avea forma u-
nor Oki dreptunghiulare preva-
zute sau nu de un nasture ; pe
langa indicatiunea greutätii de 15
g sau 30 g vor mai purta in sä-
paturä sau In relief cuvantul Pos-
tä". La verificarea primitiva tole-
rantele In plus sau minus a aces-
tor greutati vor It de un centi-
gram pentru greutäti de 15 gra-
me §i 15 miligrame pentru greu-
tap de 30 grame ; la verifickile
periodice tolerantele vor fi indoite.
Laturile dreptunghiurilor vor fi
de 25 mm 1i de 10 mm pentru
greutatea de 15 grame §i de 30
mm i 15 mm pentru cea de 30
grame, cu toleranta de un milt-
metru In plus sau In minus.
Aceste greutäti sunt supuse ve-
rifickilor primitive §i periodice.
D. Instrumentele de eântirlt.
a. Generalitäti.
139. Instrumentele de cântkire
ce se pot primi la verificare sunt
de patru categorii :
1. Balante simple cu talerele de-
desubtul puntului de atarnare ;
2. Balante compuse cu talerele
deasupra punctului de atknare ;
3. Balante-bascule ;
4. Cantare romane.
140. Instrumentele de cântärire
In alcatuirea ckora infra arcuri sau
spirale de orice forma nu sunt pri-
mite la verificare i, prin urmare,
nu pot fi intrebuintate.
141. Instrumentele de cantärire,
altele deck cele ce actualmente
sunt intrebuintate In mod curent
 512 LEGI UUZALE. 16 Apri lie 1910
In Romania, nu se pot admite la
verificarea primitivä decal dupä ce
s'a depus la Serviciul Masurilor
Greutätilor un exemplar cu des-
crierea amänuntitä a mecanismu-
lui si modului lor de functionare.
Dad dupá incercare se gäseste cà
implineste toate conditiunile cerute
unei balante exacte i rezistente,
atunci se vor lua dispozitiuni pen-
tru admiterea lor la verificare.
142. Instrumentele de cântärire,
indrcate sau neincárcate, vor tre-
bui sal aibä o pozitiune de echi-
libru stabilà, zisä pozitiune nor-
malä, la care trebuie sd se oprea-
sd dud oscilatiunile au incetat.
O limbä invariabil fixatà la instru-
ment, trebuie sä indice pozifiu-
nea normal& Atunci dud sub
indrcarea maximä, pentru care este
fäcut instrumentul, limba sau in-
dicele nu se opreste tocmai la pozi-
fiunea normalä, aceasta trebuie
sä se obtina prin arläugirea sau
scoaterea unei greutäti egale cu
aceea care corespunde la sensibi-
litatea indicatä la art. 156. Dacä
aceasta nu se Intamplä, atunci in-
strumentul de cântärire nu poate
fi considerat ca exact.
143. Muchiile cutitelor si ale
pernitelor dela orice pârghie tre-
buesc sä fie paralele Intre dansele
- si sä se gäseascä intr'acelas plan
care va fi orizontal dud instru-
mentul se aflä in pozitiune nor-
malä. °Allele dela una din par-
ghiile cari sustine podul la ba-
lantele.-bascule vor fi paralele In-
tre dânsele, dar vor putea fi in
planuri diferite.
144. Cutitele trebuiesc sä fie
rectilinii si fixate la pârghii in
mod rigid.
Pentru puteri nu mai mari de
50 kg, in loc de atarnärile cu
titele rectilinii se pot intrebuinta
cutitele indoite In formä de carlig.
145. Toate parghiile trebuiesc
sä fie din material tare, rezistent
www.digibuc.ro
cat se poate de putin alterabil,
ca fontä, fier, otel, alamä, bronz,
etc., si de dimensiuni suficiente,
pentru ca, sub indrcarea maximä,
sä nu Incerce deformatiuni elas-
tice cari ar putea altera sensibili-
tatea i exactitatea instrumentelor
Intrecând toleranta admisä de a-
cest Regulament.
Cutitele, pernitele i drligele
trebuiesc sä fie atât de tari In lo-
cul unde ele se aflä, incat sä nu
poatä fi lesne atacate cu o bunä
pilä ; ele trebuiesc sä fie lustruite.
In caz and pozitiunea cutite-
lor si a pernitelor nu permite a se
face aceastä incercare pe loc, a-
tunci ele trebuiesc fixate la locul
lor In fata verificatorului de Mä-
suri i Greutäti. Verificatorul se va
asigura cä aceastä conditiune este
indeplinitä.
146. Instrumentele pentru can-
tärire trebuiesc sä poarte pe clan-
sele indicarea exactä, durabilä
la un loc bine vizibil, a puterii
lor maxime.
Aceastä indicatiune va Ii fäcutä
In relief sau In sApäturä i va fi
urmata de cuvintelekilograme sau
grame sau dé prescurtärile legale,
de exemplu : 500 kilograme, 10
kilograme, 50 grame, sau 500 kg,
10 kg, 50 g, etc.
In cazul când locul unde se OA
aceastä inscriptiune este de fier,
fontä sau de otel, asa cä nu se
poate confirma exactitatea ei prin
aplicarea märcii de verificare, a-
tunci langä dansa se va fixa un
nit de aramä pe capul druia se
va aplica marca de primä verifi-
care.
147. Instrumentele de cantarire
trebuiesc sä fie fäcute In asa mod
ca o anumitä greutate pusä in ori-
ce pozitiune pe sustiitorul opus
(taler, pod, etc.), sA dea In tot-
deauna acelas rezultat In limitele
de tolerante admise.
148. Toate carligele cari unesc
 LEW UZCIALE.
diversele 'Atli ale unui instru-
ment trebuiesc sà fie inseparabile
de una din piesele cu cad sta in
legaturä.
149. Balantele in genere tre-
buiesc bine §i sofid construite in
toate amänuntele lor si diferitele
organe astfel montate Meat falsi-
ficarea sä nu se poatä face cu in-
leznire.
150; La basculele in construc-
tiunea carora se intrebuinteazä
lemn, acesta trebuie sä fie de e-
sentä tare.
151. Posesorii basculelor de o
putere mai mare de 1.000 kg. sunt
obligati de a avea pentru verifi-
carea lor un numär de greutäti e-
talonate compuse din piese de 50
si 20 kg, cari sä reprezinte cel pu-
tin 50/o din puterea basculei. Ace-
ste greutäti sunt supuse verificä-
rilor prescrise de Lege.
152. Tot felul de instrumente
de cantärire pentru a putea fi ve-
rificate trebuiesc sä fie conforme
modelelor adoptate de Serviciul
Mäsurilor si Greutätilor.
b. Bala* simple.
153. In balantele simple cu brate
egale, cele cloud brate ale par-
ghiei trebuiesc sä aiba aceeasi
forma si aceleasi dimensiuni. Lim-
ba va fi perpendicularä pe planul
cutitelor si fixata la mijlocul par-
ghiei, lungimea sa va fi eel pu-
tin egalä cu aceea a bratului.
Talerele de alamä dela o ace-
easi balanta vor putea sä aibä for-
me diferite dupä trebuintele la cari
este destinatä a servi, cu condi-
tiune ca ele sa fie solid lucrate si
greutatea lor sa fie aceeas, asa ca
sä se poatä färd nici un inconve-
nient muta dela un brat la altul.
Marca primei verificäri se va a-
plica pe pârghie i pe talere ; in-
dicarea puterei maxime se va gäsi
atal pe pârghie eat si pe talere.
154. La balantele de o putere
C. HAMANGIU. Suplimentul IlL
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910 518
nu mai mare de 50 g si in gene-
ral la cele destinate la cântäriri de
o mai inare preciziune, se permite
a se adäuga regulatori pentru mo -
mentele bratelor precum §i niste
masse mici cu ajutorul carora se
poate deplasa centrul de gravitate
al pârghiei pentru regularea in-
strumentului.
Atât pentru prima vcrificare cat
si pentru veri ficärile periodice, mär-
cile de verificare se vor pune pe
pârghie, pe talere si chiar pe baza
sau dulapiorul balantei. Când par-
ghia este de tuciu, ea va fi pre-
vazuta cu nituri de aramä si de
plumb pentru märcile de verif
care.
155. Parghia trebuie sä stea in
pozitiune normala atat când este
singurd, precum si când talerele
sunt deserte sau Incarcate cu greu-
täti egale panä la puterea maxima.
156. La prima verificare sensi-
bilitatea balantelor trebuie sa fie
de tow din puterea maxima' pen-
tru balante de o putere pariä la 1
kg si de 20-6-01 pentru Marge cu o
putere mai mare. Diferintele tole-
rate pentru echilibrarea greutäti-
lor nu trebuiesc sä intreacä ace-
ste limite. La verificarile periodice
balantele vor fi sensibile la 500 din
puterea maxima' pentru balante !A-
na la 1 kg. §i la yi--001 pentru acele
cu o putere mai mare de 1 kg.
Justeta nu trebuie sä intread a-
celeasi limite.
Pentru balante de preciziune (far-
macii, droguerii, magazine de giu-
vaericale i argintarii etc.) sensi-
bilitatea va li de douä ori mai
mare si justeta nu trebuie sä In-
tread limitele sensibilitätii.
c. Balantele compuse.
157. Balanta se zice cä este
compusa and talerele sunt ase-
17
 514 LEOI MALE. la Apri lie 1910
zate deasupra pArghiei prin ajuto-
rul unor ridicAtori, carlige, si sus-
tiitori. and balanta oscileazä, ta-
lerele trebuiesc sA se miste earn&
nand necontenit paralele.
15S. Pe sustiitoril talerelor se
vor fixa douA ciocuri In fata unul
de altul si la aceeas InAltime dud
pArghia este in pozitiurre normal&
Indicarea puterei maxime se va
face pe cutitul principal sau pe
pArghie si pe talere.
159. La alte sisteme de balante
compuse, in loc de ciocuri se fi-
xeazA pe cutitul principal o limbA
care trebuie sA stea verticará and
Manta este in pozitiune normalA.
Limba oscileazd dinaintea unui in-
dice fix, lungimea ei trebuie sä
fie cel putin egalA cu departarea
dela cutitul principal la mijlocul
talerelor.
160. Sensibilitatea la prima ve-
rificare trebuie sA fie cel putin de
i chiile lor asezate In acelas plan si
1000 din puterea balantei ; tole-
ranta admisä pentru justeta va fi
'tot de moo 1
La verificArile periodice sensi-
1
bilitatea va fi de cel putin sou
din puterea balantei si toleranta
pentru justetA tot de 5010
d. Balante-bascule.
161. Balantele-bascule sunt com-
puse dintr'o pArghie la unul din
bratele cAreea se aplica greutätile,
la celAlalt brat reunit de pod prin
ajutorul unui sistem de ridicAtori,
se aplica sarcina. Ele pot fi por-
tative sau stabile ; in acest din
urmd caz se numesc in genere po-
duri-bascule.
162. CAnd pArghia oscileazA po-
dul trebuie si clAnsul sA se miVe
In sens vertical, conservAnd para-
lelismul cu el Insusi ; un fir cu
plumb trebuie sä indice pozitiunea
orizontalA a podului.
www.digibuc.ro
163. Raportul dintre greutAti si
sarcinA va fi de 1 la 10 si de 1
la 100.
164. Balanta trebuie sa la po-
zitiune de echilibru cAnd nu este
IncArcatA sau cAnd greutatile si
sarcina sunt in raporful care va
fi indicat pe pârghie In modul
urrnAtor : 1 pentru 10 sau 1 pentru
100 sau mai scurt : 1 : 10 ; 1 : 100.
165. Balantele-bascule In genere
trebuiesc sä indeplineascA urmä-
toarele conditiuni :
a) SA fie bine V solid constru-
ite In toate amAnuntele lor si di-
feritele organe astfel montate In-
cAt falsificarea sA nu se poatä face
cu inlesnire;
b) Cutitele V pernitele lor vor
fi de otel, bine slefuite si astf el
cAlite, hick sA poatA rezista la o
bunA pila ;
c) Cutitele pArghiei principale
vor fi bine V solid fixate si mu-
paralel intre dAnsele, de asemenea
V pentru acelea ale pArghiilor xe-
cundare ;
d) PArghiile, amnarele si ver-
gelele de tractiune vor fi fAcute
din fier batut (forjat). Amnarele V
pArghiile vor putea fi facute V din
fonta maleabilä, insA ea trebuie sA
fie de burfa calitate, forjabilA si
fArA goluri, pori mari, sau alte de-
fecte cari ar putea slAbi rezisten-
la lor ;
e) La basculele In constructhi-
nea cArora intra lemn, el trebuie
sa fie de esenta tare ; lemnele de
esentä tare cari se pot gas! In tail
sunt : stejar, nuc, frasin, ulm, car-
pen si fag. Stejarul, frasinul V ul-
mul sunt cele mai recomandabile ;
f) Talerul cel mic pe care se
pun greutAtile cu cad se cAntäre-
ste sarcina trebuie sA fie din lemn
tare sau metal, si astfel construit
ca greutatea sa sA nu poata fi mo-
dificata cu inlesnire. Nu se poate
fixa sub taler alte bucati de lemn
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
sau metal, ori sä se facä sub el
un fel de cutie, In care sA se pu-
nA bucäti de material greu in scop
de a echilibra bascula ;
g) La basculele cu brate divi-
zate, romanele, adicä cursoarele,
trebuiesc sä fie massive din ala-
mA sau alt metal de aceeas con-
sistentä, prealabil aprobat ;
h) Fiecare basculä trebuie sä fie
prevAzutA cu Ufl dispozitiv for-
mänd fir cu plumb, cu ajutorul cä-
ruia sA poatä fi asezatä orizontal;
Echilibrarea basculei, când nu
este incärcatä, se poate face cu
ajutorul unui mic cursor adaptat
deasupra bratului celui lung sau a
unui cursor mai mare la extremi-
tatea bratului scurt La unele bas-
cule echilibrarea se face cu bu-
catile de material pus inteun mic
taler fixat sub amnarul dela ex-
tremitatea bratului celui lung;
k) La basculele cu bratele di-
vizate, distanta Intre diviziuni va
fi de cel putin 3 milimetri pentru
greutAti Ong la 1 kg si de 2 mi-
limetri pentru cele mai mici de 1
kg. Ele trebuiesc sä fie trase drept,
adânci si la egalA depärtare unele
de allele ;
1) La unele bascule romane
in special la unele poduri-bascule,
uncle cursorul principal este In a-
celas timp i un aparat de lure-
gistrare al greutätii obiectelor cân-
tArite, greutatea indicatä de cur-
soare trebuie sä fie exact Inregis-
tratä pe bucata de carton Intrebu-
intatä In acest scop, iar tifrele sA
fie bine si citet imprimate
166. Fiecare basculA va purta pe
bra tul cel lung al pârghiei principale:
a) Inscriptiunea puterii sale (a-
dicä maximum de greutate pen-
tru care a fost construitä), 100 kg,
500 kg, 5.000 kg, etc. ;
b) Raportul Intre greutatea pusä
pe taler i sarcina de pe pod ;
c) Marca fabricantului sau a im-
portatorului ;
www.digibuc.ro
515
d) Numärul de ordine al fabri-
catiunii. La basculele cu brate di-
vizate acest numär de ordine se
va mai aplica i pe cursoare.
167. Marca primei verificäri se
va aplica :
a) Pe bratul cel lung al par-
ghiei principale ;
b) Pe parghiile secundare ;
c) Pe cursoare ;
d) Pe taler si pe platformä, la
basculele portative.
los. Balantele-bascule ce se pot
intrebuinta trebuiesc sA fie de mo-
delete aprobate de Serviciul MA-
surilor i Greutätilor.
169. La prima verificare balan-
tele-bascule zecimale vor fi sensi-
bile la 1.000 din puterea lor i to-
leranta pentru indicarea greutäti-
t
lor va fi de 1.000
Balantele-bascule centesimale
basculele-romane pentru Incärcatu-
rile cele mai mari vor fi sensibile
la 2000
si pentru o sarcinä care
reprezinth a 10-a parte din puterea
lor, sensibilitatea va fi de 11000
La verificärile periodice senzi-
bilitätile vor fi respectiv de i(-010
r-5--1:To
Tolerantele In indicarea greutä-
tilor vor fi in ambele cazuri egale
respectiv cu i
1000
e. Cdntare romane.
170. Cântarul roman simplu se
compune dintr'o pArghie cu douä
cutite si cu bratul cel lung divi-
zat, dintr'o greutate numitA ro-
manä, care se deplaseazä pe bra-
tul cel lung, dintr'o limbä sau din
douä limbi si din douA cârlige cu
pernite la unul din care este ant.-
natä pArghia, iar la celAlalt se a-
tarnä sarcina.
171. Când pârghia este orizon-
516 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
talk tot orizontal trebuie sä fie si
planul ce trece prin muchiile ce-
lor douà cutite ; In acest caz cAn-
tarul este In pozitiunea normall
172. Limba face parte din pAr-
ghie §i trebuie sä aibä o lungime
de cel putin Vio din lungimea
bratului celui lung si In nici un
caz mai scurtà de 7 cm.
and cântarul este in nozitiune
normalä limba trebuie sA fie ver-
ticalà si vârful säu sä corespunzä
cu un anume indice.
173. Bratul cel lung este 1m-
pärtit In intervale egale nu mai
mici de 3 mm, prin niste täieturi
paralele si destul de adânci.
La cântarele nu mai mari de 15
kg. putere, diviziunile vor fi trase
cel putin din &it'd In sutä de grame.
Diviziunile trebuiesc sà fie drepte
si bine trase pe toatä lungimea
bratului.
174. Cântarul roman se mai
poate face i pe greu, conform mo-
delelor ce se vor adopta. In ase-
menea cântare pozitiunea normalá
este definitä conform celor prevA-
zute la art. 170. Prima diviziune
pe greu va fi asa f el ca sd nu In-
trerupà continuitatea scärii pe usor.
ad diviziunea trebuie sä se In-
tindä pe toatd lungimea bratului.
175. Romana (cursorul) va fi de
alamä, sau de alt metal de aceea§
consistentà si prealabil aprobat ; ea
va fi reunitA In mod neseparabil
de arligul säu pe care se va aplica
marca primei verificári la un loc
convenabil. Romana va fi massivä
putând avea In interior o micä
cavitate pentru o massA de corec-
tiune ; aceastä cavitate va fi In-
chisä dupä aceleasi norme ca si
pentru greutätile de fontä.
Romana poate fi fAcutä si In
formä de manson In care caz va
trebui sà aibh un cioc pentru a
permite exacta cetire a diviziu-
nilor de pe brat.
Pentru cântarele pAnä la 15 kg.
www.digibuc.ro
romana nu se va putea scoate
dupä brat.
176. Pe bratul cel scurt si pe
romana, trebuie sä se afle In re-
lief sau In säpdturä indicatiunea
in cifre, urmatä de indicarea kg.
a puterii maxime a cântarului. Ci-
frele vor fi precedente de cuvân-
tul ,PUTERE" sau de litera P.
Dacä Romana se poate scoate
depe brat, atunci greutatea sa
exprimatä In grame i precedatà
de cuvântul ROMANA" sau de
litera R, va trebui sä fie indicatä
In Apäturà sau in relief atât pe
dansa cAt si pe cârlig, precum si
pe bratul cel scurt al cântarului.
177. Talerul cântarului se va
face din tablä de metal, de prefe-
rintä de alamä, destul de rezistentä
pentru ca sä nu fie trebuintä de
a se mai Intäri marginea cu un
cerc de sArind sau altceva. Tale-
rul va fi suspendat de 3 lanturi
prin paftale scurte (urechi) nituite
sub dânsul.
Lanturile Intrebuintate de fier
sau de alamk vor fi astfel fäcute
ca inelele sä nu se desfacá unele
de altele cleat prin täierea lor cu
clestele sau ferästräul. Lanturile
asa numite TRIUMF" sunt pre-
ferabile.
178. La prima verificare sensi-
bilitatea trebuie sä fie de moo
din puterea cântarului si de 5001
la verificärile periodice. Erorile In
indicarea greutätilor trebuiesc sä
nu IntreacA In ambele:cazuri moo
f. Balanta pentru greutatea ca-
litativä a cerealelor ci pen-
tru corpurile sträine.
1. Generalititi.
179. Greutatea calitativä a ce-
realelor se determinä numai cu
ajutorul unor balante cari, prin
cântärirea unui litru sau a unui
 LEG! UZUALE. 16 Aprilie 1910
sfert de litru, indica greutatea hec-
tolitrica In kg. si submultiplii sai.
Aceste balante se fac cu vase
de 2 märimi : de un litru si de
un sfert de litru, conform mode-
lelor adoptate de Serviciul Masu-
rilor si Greutätilor
180. Stabilirea legalä a greu-
tätii calitative a cerealelor se face
numai cu balanta de un litru ; cea
de un sfert de litru, in forma sta-
bilä sau portativä, va servi numai
pentru incercäri.
181. Mijlocitorii i comisionarii
precum i exportatorii de cereale,
sunt obligati de a avea cel putin
Cate o asemenea balantä de un
litru cu accesoriile ei.
182. In caz de contestatiune
balanta-etalon de un litru a Bin-
roului de Masud i Greutati din
localitate, va fixa greutatea legala
a cerealelor.
183. Stabilirea pretului cereale-
lor se va putea face in cloud moduri:
a) Pe suta de kg. fixAndu-se
greutatea hectolitricä cu balanta
de un litru,
b) Pe hectolitru fixându-se de
asemenea, pe baza aceleeasi ba-
lante, greutatea hectolitricä.
154. Dacä in conditiunile de
vânzare a cerealelor se prevede
greutatea corpurilor sträine, ele se
vor alege dintr'o proba de 100 g.
Cântärirea se va face cu o balantä
cu brate egale simplä de o putere
maxima de 250 g Mijlocitorii
comisionarii, ca i exportatorii de
cereale, stint obligati de a avea
câte o asemenea balantä cu greu-
tätile ei.
185. Balantele de cereale i greu-
tätile lor, precum i balantele
greutatile pentru determinarea cor-
purilor straine, vor fi supuse, ca
celelalte instrumente de masuri
greutäti, la verificarile prevazute
de Legea pentru aplicarea siste-
mului metric.
186. Verificarea balantelor de
www.digibuc.ro
517
cereale si a celor pentru corpuri
sträine, se va face de cAtre Servi-
ciul Mäsurilor i Greutätilor, pen-
tru care, sub titlul de Rambursa-
rea cheltuelilor ocazionate pentru
verificarea balantelor de cereale",
se va consemna pe seama i la
dispozitiunea Ministerului Indus-
triei i Comertului (Serviciul Mä-
surilor si Greutätilor), urmätoarele
sume :
Lei 5 pentru o balantä de un
litru cu greutätile sale ;
Lei 4 pentru o balantä de 1/4
litru cu greutätile sale ;
Lei 1 pentru o Manta pentru
corpuri sträine cu greutätile ei ;
Lei 1 pentru un certificat de
cornparatiune.
187. Pentru a fi admise la ve-
rificare, afarä de conditiunile ce
se vor aräta pentru fiecare fel de
balante de cereale, ce se pot in-
trebuinta, ele mai trebuiesc sd in-
deplineasa i pe cele urmatoare
a) Pe toate piesele balantei de
cereale si pe accesoriile sale se
vor grava sau imprima prin batere,
marca fabricantului sau a impor-
tatorului, dad ea este construitä
alara din Regat.
Pe cutia ce contine balanta, pe
mäsura, pe tubul de umplere
pe platan, se mai pot inscrie nu-
mele i adresa fabricantului sau a
importatorului.
Pe cutie inscriptia se poate face
si pe o placa deosebitä de metal,
care se va fixa pe dânsa ;
b) Afarä de indicarea capacitätii
(1 litru sau 1 1, 1/4 litru, sau 1),
mäsura trebuie sa poarte i un
numär de fabricatiune.
Acest numar va mai fi aplicat
pe ambele fete ale blocului, pe
tubul de umplere, pe rama de a-
lama a cutitului de radere, pe pla-
tan, pe eprubetä i pe toate greu-
tätile panA la acea de un gram.
188. Parti din aparat se vor ve-
518 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
rifica primitiv sau periodic, numai
atunci cand intreg aparatul va fi
prezentat. PArghia balantei si greu-
tätile nu sunt supuse acestei res-
trictiuni, ele pot fi primite si sin-
gure la verificare.
189. Dupd orice modificare sau
reparatiune ce s'ar face unei ba-
lante de cereale, reparatorul si la
trebuintä posesorul ei, este obli-
gat de a o prezenta din nou, la
prima verificare, Serviciului Mäsu-
rilor si Greutätilor.
190. Instructiunile ce se vor
elabora de Serviciul MAsurilor
GreutAtilor, vor prescrie modul in-
trebuintärii acestor balante si acela
al verificärii lor.
2. Balanta de DB Men.
191. Aparatul se compune din:
a) 0 mäsurä cilindricA de capa-
citate, prevAzutä cätre partea su-
perioarä cu o prelungire deaseme-
nea cilindricA si de care e despär-
tità printr'o tAieturä transversalä,
formând jghiab ;
b) Un bloc cilindric desert, care
se adaptA la mäsura de capacitate;
c) Un cutit de radere, care se
introduce prin jgheab si poate a-
coped toatä suprafata mäsurii ;
d) Un tub cilindric pentru um-
plere, care se poate fixa pe gura
mäsurii ;
e) O balantd de preciziune sim-
plä cu brate egale de o putere
maximä de 2 kg. La unul din brate
se atArnä un taler greu, care face
echilibru mäsurii de capacitate a-
tarnatä la celalt brat si blocului
cilindric ;
f) O serie de greutäti de pre-
ciziune.
Aceastä serie cuprinde 17 bu-
cäti, si anume : 3 de cAte 200 g.,
1 de 100 g., 2 de ate 50 g., 2
de ate 20 g., 1 de 10 g., 1 de
5 g., 2 de Cate 2 g., 1 de un g ,
1 de 5_ dg., 2 de 2 dg., si 1 de
1 dg.
www.digibuc.ro
g) O eprubetä care poate fi de
alamä sau de sheik cu o capaci-
tate Inscrisä de 1.350 cm 3 ;
h) O platformä de lemn tare,
pe care este fixatä coloana de a-
lamA pentru atarnarea pArghiei ba-
lantei si dispozitivului pentru fi-
urea mäsurii de capacitate and
trebuie sä. se Inceapd operatiunea.
Aceastä platformä poate forma ca-
pacul cutiei In care se pästreazä
piesele balantei, sau face corp co-
mun cu cutia.
192. MAsura de capacitate este
de alamA, corpul cilindric va fi fä-
cut din teavA trasä, far nu lipitä.
Capacitatea de un litru a mäsurii
va fi märginitä tithe blocul bägat
In fundul mäsurii si cutitul de ra-
dere, introdus In jgheab. Dia-
metrul interior al mäsurii va fi
de 88,2 mm. ; jgheabul va fi nu-
mai gat de larg cat trebuie pen-
tru ca cutitul de radere sä poatA
fi usor introdus Intr'Insul.
Grosimea peretelui mäsurii tre-
buie sä fie de cel putin 1 mm.
Deasupra jgheabului mäsura se
prelungeste pe o Inältime cat a-
ceea a blocului.
Fundul rnäsurii va avea cel pu-
tin o grosime de 2,5 mm. ; el va
fi preväzut cu gäurele pe unde sä
poate l cu usurintA aerul, când
cade
Cele trei urechi cu cari se fi-
xeazä fundul mäsurii de dispoziti-
vul depe platformä, vor forma o
singurä bucatä cu fundul ; ele tre-
buiesc sä fie iesite cu cel putin 4
mm. sub planul fundului si sä aibä
o grosime de cel putin 3 mm.
193. Blocul fäcut din alamA este
NUM In interior astf el ca sä se
poatä aplica pe fetele lui nurnbrul
ce poartA balanta si mArcile de ve-
rificare ; diametrul sAu va fi cu un
milimetru mai mic ca acela al in-
teriorului mäsurii. Inältimea sa va
fi dela 39 la 41 mm. si va avea
o greutate dela 445 455 g. E
 LEG1 uatAL8. 114 Aprilte 1910
trebuie sä fie lucrat perfect cilin-
dric cu bazele sale plane si pa-
ralele.
194. Cutitul de radere vafi
plan din tablA de otel legatä la-
teral cu o ramd de alamk täisul
säu trebuie sA fie chiar la mijlo-
cul grosimii tablei de otel, iar nu
intr'o parte a sa.
195. Tubul pentru umplere se
face din teava trasä de alamä de
o grosime de cel putin 0.75 mm.
Inältimea sa este dela 275 la
276 mm. i diametrul interior de
79,2 mm. Tubul trebuie sä se
adapte la gura mäsurii In scobi-
turile fäcute anume In acest scop.
Buza tubului va fi Intäritä cu
un cerc din acelas metal.
196. Diametrul interior al mA-
surii si al tubului de umplere nu
trebuie sA difereascä cu mai mult
de 0,2 mm de dimensiunile indi-
cate.
197. Cutitele balantei vor fi de
otel si sensibilitatea ei va fi de
1/2.000 din maxima IncArcare In
fiecare parte a pärghiei balantei.
198. Greutätile necesare balan-
tei de un litru enumerate la art.
191, afarä de subdiviziunile gra-
mului, trebuiesc sä fie de alamA
sau bronz de aramA fArA pori sau
goluri umplute dupä turnarea lor.
Forma acestor greutäti difereste
de acelea ale greutätilor prescrise
printr'acest Regulament, Intr'aceea
cA diametrul este mai mare decAt
Inältimea.
Cifrele ce urmeazA aratä limitele
!titre cari poate varia diametrul
acestor greutäti ; In ceeace priveste
Inältimea ea trebuie sA fie sufi-
cientA pentru obtinerea greutätilor
necesare :
Diametrul ta mm
Cel mult Cel putin
Piesa de 200 g 42 39
JP 100 34 32
PP 50 28 26
PP 20 23 22
www.digibuc.ro
51g
Piesa de 10 g 20 19
P7 PP 5 JP 17 16
JP JP
2 14 13
3, ), 1 PP
10 9
Fiecare din piesele aci indicate
trebuie sA poarte pe dAnsele atAt
greutatea realä. exprimatä In grame,
precum i greutatea calculatä pen-
tru un hectolitru. Asa, spre ex.,
piesa de 50 g va purta indicatiu-
nile : 50 g si 5 kg pe hl. Aceste
indicatiuni vor fi In relief sau In
sApAturA.
199. Cifrele din ultima coloanä
a tabelei precedente aratA toleran-
tele admise In plus sau in minus
la verificarea fiecäreia din greutä-
tile ce trebuiesc sä insoteascä ba-
lanta.
200. Tolerantele In greutate
sunt cele admise pentru greutätile
de preciziune dela art. 126.
3. Manta de nu sfert de Writ.
a. Balanta stationard.
201. Balanta de cereale de un
sfert de litru stationarä este de
aceeas forma §i constructiune ca
balanta de un litru, cu singura
deosebire cA greutAtile cilindrice
fArA nasture sunt fäcute din alamä
In formA de discuri cu un diame-
tru de 47 48 mm pentru piesele
dela 100 la 10 g. Piesele dela 5 g
la 1 g sunt de foi de alamä In
formä pAtratA ; piesa de 0.5 g are
forma triunghiularä. GreutAtile de
la 100 g la 10 g sunt preväzute
cu Cate o gaurä rotundA la mijlo-
cul lor pentru ca ajustarea sä se
facA In acest loc, färä ca sd se
atace grosimea sau diametrul.
Tolerantele In greutate la pie-
sele de greutäti necesare acestei
balante (100 g, 50 g, 2 de 20 g,
10 g, 5 g, 2 de 2 g, 1 g, 0,5 g)
sunt acelea pentru greutäti de pre-
ciziune dela art. 126.
202. Afarä de conditiunile ge-
nerale de constructiune cerute pen-
520 LEGI UZUALE.
tru balanta de un litru, piesele din
care se compune o balantä de
cereale de un sfert de litru sta-
tionarä, trebuie sä lndeplineascä
urmätoarele conditiuni :
a) MAsura trebuie sä aibä un
diametru interior de 53,2 mm ;
b) Grosimea peretelui mäsurii
sä fie de cel putin 0,75 mm ;
c) Inältimea blocului sA fie de
22-24 mm. Diametrul säu va fi
cu un milimetru mai mic ca dia-
metrul interior al mäsurii, iar greu-
tatea lui va fi de 80-90 g ;
d) Inältimea tubului pentru um-
plere trebuie sä fie de 210 211
mm, iar diametrul säu interior de
50 mm ;
e) Balanta va fi simplä cu brate
egale de o putere de 500 g cu o
sensibilitate de ,40;
f) Fundul gäurit al mäsurii tre-
buie sä aibA o grosime de cel pu-
tin 2 mm. Urechile cu cari se fic-
seazA mäsura pe platformA sau pe
capacul lAclitii trebuie sä fie iesite
sub planul fundului de cel putin
2 mm sA aibA o grosime de
cel putin 2-3 mm ;
g) Eprubeta de sticlä sau de
alamä cu care se toarnä cerealele
In tubul de umplere, va avea un
diametru interior de 5 cm si un
volum de 450 cm3.
b. Balanta transportabild.
203. Aceastä balantä este con-
struitä intocmai dupA forma si In
conditiunile balantei stationare de
aceea§ capacitate, cu deosebire cA
dânsa nu este fixatA, ci se tine
cu man.
Platanul In formA de disc, de
un diametru de 47-48 mm, are
In centrul säu o axä, care se ter-
minä cu un cArlig care se atarnä
de extremitatea bratului balantei.
Greutätile dela 100 la 10 g, In
loc de a avea numai cAte o gaurä
rotundA la mijloc, ca la balanta
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910
de aceeasi märime stationark au
câte o täeturä prelungitä in care
se poate introduce axa ; tolerantele
admise stint ca cele dela greutä-
tile balantei stationare.
204. Conditiunile de construc-
tiune ale acestei balante suit toc-
mai cele prescrise pentru balanta
de un sfert de litru stationara. Im-
pachetarea ei si a accesoriilor se
face Intr'o cutie de alamä sau de
lemn In forma de cufäras, care,
impreunä cu toatä balanta si a c-
cesoriile, nu trebuie sä IntreacA
greutatea de 2.500 g.
4. Balanta pentru corpuri etriine.
205. Balanta pentru corpurile
sträine din cereale este o balantä
simplä cu brate egale.
Platanul In care se pun cerealele
pentru cântärire, care poate fi de
os sau alamä in formä de cäus,
trebuie sA aibä o märime sufici-
entä pentru ca sa" cuprindä cel putin
100 g din cele mai usoare cereale.
Al doilea platan pe care se pun
greutätile poate fi plan sau In
forma de cäus, cu conditiune insä
de a avea aceeas greutate ca cel
dintâiu, astfel ca sä se echilibreze
perfect, când ambele sunt atArnate
deserte la bratele balantei.
206. Puterea balantei va fi de
250 g si sensibilitatea ei de 1/2.000.
PArghia balantei si platanele vor
purta acelas numAr.
207. Fiecare Manta trebuie sä
fie Insotitä de o serie de greutAti
de alamä, verificate, compusA din
urmätoarele piese : una de 100 g,
una de 50 g, una de 20 g, 2 de
ate 10 g, una de 5 g, 2 de ate
2 g, una de 1 g, una de 5 dg, 2
de 2 dg si una de 1 dg.
Formele acestor greutäti sunt
cele prescrise la art. 119 si 130
din acest Regulament ; iar toleran-
tele cele preväzute pentru greutà-
tile de preciziune la art. 126 din
acelas Regulament.
 LEGI UZUALE.
g. Balanfe speciale.
208. Pen tru scopuri speciale,
dupé curn ar fi pentru cantärirea
de grane sau alte märfuri in do-
kuri, porturi, mori, fabrici, ateliere
etc., pentru bagaje pe cäile ferate,
balante cu cadrane si automatice,
balante speciale pentru läptärii §i
alte industrii, Ministerul Industriei
si Comertului, In baza referatului
Serviciului Ma su rilor i Greutätilor,
va putea autoriza verificarea si in-
trebuintarea unor balante nepre-
väzute In acest Regulament.
E Maori pentru
209. Lemnele de constructiune
vanzandu-se cu metru cub, deter-
minarea cubagiului se va stabili
prin formulele cunoscute dupä di-
mensiunile mäsurate cu instru-
mente de hingime apropiate.
Pentru mäsurarea diametrelor se
pot Intrebuinta aparate speciale
cari sunt supuse verificarilor pri-
mitive si periodice, cu conditiunea
ca ele sa fie solid construite si
diviziunea metricä sä aibä ca sub-
diviziuni cel putin jumatatea de
centimetru.
210. Lemnele pentru foc se pot
vinde pe greutate si pe volum
Pe greutate se vând lemnele
deja täiate pentru a fi puse pe
foc si pentru aceasta se intrebti-
inteazä balantele-bascule cari au
pe pod o ladä solid construità a
carei greutate realä trebuie sä fie
indicatä pe clansa In säpatura sau
prin ardere cu cifre si litere de
cel putin 15 cm.
Lemnele cari se valid pe volum
vor fi täiete pe lungime de 1 sau
2 m.
211. Cadrurile pentru mäsurarea
lemnelor de foc se fac de 3 ma-
rimi : ster, dubluster si decaster.
Pentru ster, cadrul se compune
din 2 stâlpi de câte un metru
fixati pe o talpa a card lungime
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910 521
este de un metru Intre stalpi si
din douä proptele cari Intepenesc
stalpii de tälpi.
Lemnele se tale pe o lungime
de un metru si sunt asezate In
acest cadru alternativ cu capetele
groase §i subtiri In aceea§ parte,
asa ca sä rämânä cat mai putine
goluri Intre lemne si ca inaltimea
dela fatä si spate sä fie aceeas
tocmai de un metru.
Cadrul pentru ster serveste si
pentru dubluster, cu aceasta sin-
gurä deosebire cä lemnele ce tre-
buiesc mäsurate vor fi täiate in
lungime de 2 metri.
Pentru decaster cadrul este for-
mat Intocmai ca i pentru ster, cu
deosebire cä stalpii au eke o In-
naltime de 2 m, jar talpa !titre
stalpi are o lungime de 2,5 m.
Bucätile cari compun cadrurile
vor fi de lemn tare bine indrep-
tate si solid impreunate, stâlpii
vor fi impartiti In decimetri. Ca-
drele pot fi construite si de fier,
cu conditiune de a fi solide si
exacte si de a purta pläci de co-
sitor sau de alamä pe cari sa se
aplice märcile de verificare. Tole-
rantele In plus sau minus pentru
stalpi si pentru tälpi vor fi de 5
ori mai mad ca cele pentru ma-
surile de lungime corespunzätoare.
Pentru lungimea lemnelor de un
metru sau de 2 metri se acordä o
tolerantä nu mai In plus de cel
mult 10 cm.
Lemnele ce se vand pe volum
pentru foc pot avea lungimi si
mai mici sau mai mari de un me-
tro. Asemenea lungimi Insä nu
pot fi taiate deck In baza unui
anume contract si nu pot fi van-
dute deck persoanei contractante.
F Misuritori de gaz.
212. Nu se pot Intrebuinta de-
cal mäsurä tort sau socotitori de
gaz, ale caror indicatiuni sunt con-
forme sistemului metric zecimal
522 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
si cari satisfac conditiunile impuse
mai jos.
213. Orice rasurätor va trebui
sä poarte pe dânsul In mod in-
delibil i inseparabil :
a) Numele si marca de fabricä
a constructorului, daca este in Re-
gat sau a importatorului ;
b) Numärul progresiv de fabri-
catiune sau de importatiune ;
Debitul maximum orar expri-
mat in litri :
d) lndicatiunea tipului.
Nu se pot intrebuinta deck mä-
suratori conform modelelor adop-
tate de Serviciul Mäsurilor si Oren-
tätilor. .
214. Cadranele vor trebui sä
fie Impärtite fiecare In zece pärti
si vor reprezinta succesiv unitätile
si multiplii zecimali relativi.
Unitatea poate fi metrul cub
sau pe placa cadranelor se
vor indica cuvintele metri cubi In
primul caz si litri in al doilea.
Corespunzätor cu ffecare cadran
vor fi scrise respectiv cuvintele :
Zeci, Sute, Mii, etc. Atunci
când unitatea este litrul, pot lipsi
cadranele corespunzkoare la uni-
ati fi la zeci.
In toate cazurile mäsurätorul va
trebui sä permitá aprecierea frac-
tiunilor de metru cub, dupä cum
urmeazä :
Pentru másurätorii cari debiteazä:
Pänä la 1 400 litri pe orà, din
litru in litru ;
Dela 1.400 la 2.800 pe orä, din
2 in 2 litri, cel putin.
Dela 2.800 la 7.000 litri pe orä,
din 5 in 5 litri, ccl putin ;
Dela 7.000 la 14.000 litri pe
orä, din 10 in 10 litri, cel putin, si
Mai mult de 14.000 litri pe orä,
din 20 In 20 litri cel putin.
215. Când un mäsurätor de gaz
se prezintä pentru prima oarä la
verificare, nurnärätorul säti, dacä
nu a fost dinainte verificat si mar-
cat, va trebui sä se despartá de
www.digibuc.ro
restul aparatului si sä fie construit
in asa mod ca, dupä examinare
marcare, sä se poatä fixa in mod
invariabil la locul säu.
Numärátorul va fi asezat Trite()
cutie cu un perete de sticlä pen-
tru cetirea pe cadran.
Cutia va fi fixatä in mod inva-
riabil pe restul aparatului i va
primi märcile de verificare.
Invelitoarea ce contine aparatul
mäsurátor va fi construitä in asa
mod ca, cu punerea unui mic nu-
mär de märci de verificare, sä ga-
ranteze partea interioarà de orice
modificäri.
216. Mäsurätorii de gaz trebu-
iesc astfel construiti ca sä fie
opritä miscarea in sens opus celei
ce .produce iesirea gazului.
217. Manometrul asezat la ie-
sirea gazului din rnäsurätor si fla-
cära nu trebuiesc sä prezinte va-
riatiuni periodice.
218. Intre volumul indicat de
mäsurAtorul de gaz si volumul de-
bitat In mod efectiv se tolereazä
o diferentä Oa la 20/o dad este
In minus si numai pânä la 10/o
daca este In plus.
Pentru apararele cari au functio-
nat cel mult un an si sunt supuse
la verificAri periodice sau pe ne-
asteptate toleranta admisä va fi
Indoità.
219. Másurátorii cu lichid vor
fi preväzuti de dispozitive apro-
plate cari sä intrerupä in mod au-
tomatic debitul gazului ori de câte
ori cantitatea de lichid ajunge a
produce In indicatiune o eroare in
plus sau minus egalä sau mai
mare de 40/o pentru mäsurätorii
cari debiteazä nu mai putin de
2.400 litri de gaz pe orä si egald
sau mai mare de 50/o pentru mä-
suratorii mai mad, si aceasta când
mäsurätorii sunt asezati pe un
plan orizontal.
Mäsurätorii cari debiteaz5 nu
mai putin de 12.000 litri de gaz
 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
pe orä vor putea sä nu aibä aceastä
inchidere automaticä, dar In locul
ei va trebui sä aibä un indicator
de nivel care sä arate exact MAI-
tarea sau scoborirea lichidului de
la nivelul exact care va fi insem-
nat printr'o linie de credintä.
CAnd lichidul este tocmai la ni-
velul exact, gazul nu va putea
iei prin orificiile cari servesc a in-
troduce sau a scoate lichidul din
mäsurAtor.
220. Märcile de verificare apli-
cate pe un mäsurätor de gaz nu
mai surd valabile dupä 10 ani.
Uzinele de gaz stint obligate de
a le prezinta la o nouä verificare,
chiar In caz cAnd ele ar fi proprie-
tatea abonatilor.
221. Abonatul sau uzina pot
supune mäsurätorii de gaz la ve-
rificare, ori de cAte ori vor dod,
In acesti 10 ani de validitate.
222. Dacä dupä expirarea ter-
menului de validitate, mäsurAtorul
de gaz supus la o nouä verificare
dovedeste o perfectà stare a vo-
lantului sau a compartimentelor
de mäsurare i exactitatea numä-
rätorului In limitele tolerantelor
indicate, atunci se va lipi pe In-
mäsurätorului, prin
uzinei de gaz, o placd care,
pe lAng'á indicarea lunei si a anu-
lui in care s'a fäcut verificarea,
va mai avea inscriptiunea : Ve-
rificat din nou".
La unirea acestei pläci cu In-
velitoarea mäsurAtorului se va
aplica marca de verificare pe o pi-
cäturä de plumb.
223. Mäsurätorii de gaz cari,
mai lnainte de a fi supusi la o
notiä verificare, vor fi fost supusi
la o curätire sau la orice altä re-
paratiune vor fi preväzuti cu o
placä pe care, pe langä marca fa-
bricii sau a atelierului care a fä-
cut reparatiunea, va mai purta in-
scriptiunea : Reparat", precum
luna i anul.
www.digibuc.ro
523
La unirea acestei plAci ca Inve-
litoarea mäsurätorului se va aplica
marca de verificare pe o picäturä
de plumb.
Pentru acesti mäsurátori de gaz
toleranta la verificare va fi aceeas
ca i pentru aparatele noui.
224. Aparatele pentru verifica-
rea mAsurätorilor de gaz vor fi
puse la dispozitiun ea verificatoru-
lui de Mäsuri si Greutäti de catre
fabricanti, reparatori, vAnzAtori sau
inchirietori de mäsurAtori de gaz.
Ele vor trebui sä fie bine insta-
late, intr'un local propriu bine, lu-
minat si In asa conditiuni ca sä poatä
pästra preciziunea necesarä. Toti
fabricantii, reparatorii, vAnzätorii
sau inchirietorii de asemenea in-
strumente vor pune la dispozitiu-
nea verificatorului personalul ne-
cesar pentru efectuarea verifickii
pentru marcare, precum
gazul necesar la aceste operati-
uni.
225. Aparatele pentru verifica-
rea mäsurätorilor de gaz vor fi
verificate la Serviciul Mäsurilor si
Greutätilor, care va prescrie con-
ditiunile ce ele trebuiesc sä inde-
plineascä si pentru cari se va pläti
o taxä ce se va fixa de Ministe-
rul Industriei i Comertului pe
baza referatului Serviciului Mäsu-
rilor i Greutätilor.
226. Pentru verificarea primi-
tivä i periodicä a mäsurAtorilor
de gaz se va percepe taxe dupà
cantitatea de gaz debitat Inteo
ork precum urmeazä :
PAnä la 0m3 ,3 pe oil Lei 4.00
De la 0m3 ,3 la 0m3 5 pe orä
Lei 6.00.
Dela 0m3 ,5 la 1m3 pe orä Lei
8.00.
Dela 1m3, la 2m3 pe orä Lei
10.00.
Dela 2m3 la 4m3 pe orA Lei
12.00.
Dela 4m3 la 6m3 pe orh Lei
14.00.
524 LEG1 UZIJALE.
Dela 6m3 la 8m3 pe orà Lei
16.00.
Dela 8m3 la 10m3 pe orA Lei
18.00.
Dela 10m3 la 15m3 pe orA Lei
20.00.
Dela 15m3 In sus câte un ada-
us de 2 lei pentru fiecare 5 me-
tri cubi mai mult.
G. Misnritorii de api 11 de eleetricitate
227. CAnd apa Intrebuintatä de
locuitori pentru consumatiune sau
pentru trebuintele casnice se pia-
te5te dupä cantitate, aceasta va fi
constatatä prin mäsurätori sau so-
cotitori de apA cari, ca orice in-
strument de mAsurA, vor fi supu5i
verificArilor prescrise de Legea de
MAsuri i Greutäti 5i nu pot fi de
alte modele decal de cele apro-
bate de Serviciul Mäsurilor ij Gre-
utatilor.
Aceste modele vor trebui
Indeplineasca urmätoarele condi-
tiuni :
1. SA poarte pe dAnsul In mod
indelibil 5i inseparabil :
a) Numele i marca de fabricA
a constructorului dad este In Re-
gat sau a importatorului ;
b) Numärul progresiv de fabri-
catiune sau de importatiune ;
c) Debitul maximum orar ex-
primat in litri ;
d) Diametrul sectiunii transver-
sale a conductului de scurgere,
In milimetri.
2. SA inregistreze cantitatea de
apA scursä in litri, in hectolitri
sau metri cubici.
3. SA fie prevAzut cu un cadran
normal, hrtelegAndu-se prin aceasta
un cadran ImpArtit In 100 de pärti,
din litru in litru, sau pentru ma"-
surAtori de un calibru mai mare
de 30 mm, din 10 In 10 litri, cu-
prinzAnd diviziuni panA la 100
sau pänä la 1000 de litri. Spatiul
dintre diviziuni la un cadran nor-
mal trebuie sd fie suficient, pen-
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910
tru ca cetirea sA poatA fi facutä
cu ulurintä.
4. In canalul de intrare a apei
In mAsurAtor se va afla o sitA me-
talicä sau un burete metalic, care
sA se poatä scoate la nevoie.
5. Sä functioneze bine 5i sA
fie astfel construit ca indicatiunile
sale sä se gäseascA in limitele to-
lerantelor admise in tot timpul
valabilitAtii märcilor de verificare.
6. SA poatä rezista la o presi-
une interioarä de cel putin 10 at-
mosf ere.
7. lndicatiunile mAsurAtorului
fatA de adevärata cantitate a apei
scurse la debitul maximum la 500/o
5i la 10% din acest debit sä nu
difere cleat cu cel mult 20/o in
plus sau In minus. La o scurgere
de 20/o din debitul maximum, mä-
surAtorul trebuie sä functioneze
sA 8. lndicatiunile mäsurätorului,
pentru o schimbare de presiune
dela 6 atmosfere la o jumätate de
atmosferä, nu trebuie sä producA
diferente mai mari de jumätate
din toleranta prescrisä.
MAsurAtorii de iutealä, cari se
vor admite in Intrebuintare, nu
vor putea avea un calibru mai
mic de 10 milimetri.
Mäsurätorii de volum admi5i in
Intrebuintare nu vor putea avea
un calibru mai mare de 20 mm,
nici mai mic de 5 mm.
228. De asemenea and elec-
tricitatea intrebuintatä pentru lu-
minat sau ca putere motrice se
vinde dupä cantitatea intrebuin-
tata, ea va fi constatata prin mä-
surätori sau socotitori electrici,
cari 5i dAn5ii vor fi supu5i verifi-
cärilor prescrise de Legea de MA-
suri i Grentäti 5i nu pot fi de
alte modele deck de cele aprobate
de Serviciul MAsurilor i Greutä-
Won
229. Obligatiunile prescrIse de
art. 46-52 sunt Intocmai impuse
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
gi fabricantilor, reparatorilor, vän-
zätorilor sau inchirietorilor de mä-
surätori de gaz, de apä gi de elec-
tricitate, cari nu pot vinde sau in-
chiria mäsurätori färä marca pri-
mei verificäri, precum nici uzinele
de apä sau de electricitate nu pot
pune in uz mäsurAtori färä aceastä
marcä.
Ministerul Industriei gi Comer-
tului, pe baza referatului Serviciu-
lui Mäsurilor gi Greutätilor, va ho-
täri cuantumul taxelor ce trebuiesc
preväzute atât pentru prima veri-
ficare cât gi pentru verificärile pe-
riodice, precum gi epocile verifi-
cärilor periodice, precum gi epo-
cele verificärilor gi tolerantele ad-
mise.
Pentru obtinerea aprobärii unui
tip de mäsurätor de apä, intere-
satul va depune Serviciului MA-
surilor gi Greutätilor 5 exemplare
din acela§ tip, de difertte cali-
bre, intre 12 mm gi 20 mm. De
asemenea va depune, odatä cu
dânsele, câte douà exemplare, de-
senuri gi descrieri exacte ale mä-
surätorului In chestiune.
Pentru verificarea unui tip de
mäsurätor de apä, interesatul va
consemna, odatä cu depunerea mo-
delului, pe seama gi la dispoziti-
unea Serviciului Mäsurilor gi Greu-
tätilor, suma de lei 200 (doua sute)
sub titlul Rambursarea cheltueli-
lor ocazionate cu verificarea mä-
surätorilor de apP.
Mäsurätorii de apä cari au satis-
fäcut conditiunile prescrise obtin
aprobarea provizorie. Dintre aces-
tea, trei exemplare, impreung cu
desenurile gi descrierile tipurilor,
vor rämâne Serviciului Mäsurilor
gi Greutätilor, iar celelalte douä
exemplare, preväzute cu märcile
legate de verificare, vor fi restituite.
Aprobarea definitivä a unui tip
de mäsurätor se va acorda numai
dupa trecerea de doi ani dela pu-
nerea lui in uz gi in urma unei
www.digibuc.ro
525
noui verificäd ce se va face de
cätre Serviciul Mäsurilor gi Greu-
tatilor.
Aprobarea unui tip de mäsurä-
tor de apä va fi publicat in Mo-
nitoral Oficial.
Valabilitatea märcilor de verifi-
care aplicate pe mäsurätorii de apä
pugi in intrebuintare este de 5 ani.
Dupa orice reparatiune sau atunci
când märcile sunt alterate, mäsu-
rätorul de apa va fi supus unei
noui verificari.
La mäsurätorii in uz, tolerantele
admise la verificare vor fi acelea
mai sus prescrise.
230. In transactiunile diferitelor
servicii ale Statului, judetelor gi
comunelor, in comunicarile fäcute
serviciilor publice sau In caietele
de sarcini alcätuite de dânsele,
precum gi in relatiunile dintre par-
ticulari gi furnisorii de luminä sau
energie electricä, va fi obligato-
rie sistema internationalà de uni-
tali electrice conforme, dispozitiu-
nilor urrnAtoare. -
231. Ohmul international este
rezistenta electricä ce opune unui
curent invariabil o coloanä d e
mercur ce are o massä de 14.4521
grame, o sectiune constantä, gi o
lungime de 106.3 cm la tempera-
tura de zero grade centigrade.
232. Amperul international re-
prezintä a zecea parte din inten-
sitatea electromagneticii cg s a
unui curent.
In practica aceasta unitate este
destul de bine reprezentatä prin
intesita tea curentului invariabil, care
depune inteo secundá o cantitate
de 0,001118 grame de argint.
233. Voltul international este
puterea electromotrice care sustine
un curent de un Amper intr'un
conducätor a cärei rezistentä este
de un Ohm. In practicä aceastä
unitate este destul de bine repre-
zentatä prin 14°3°04=0,6974 din pu-
526 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
terea electromotrice a elementului
Latimer-Clark.
Alcoometre.
234. Pentru gracluirea spirtoa-
selor nu se poate Intrebuinta de-
ck alcoometrul centesimal pe vo-
lurn, bazat pe temperatura nor-
malA de + 15 C0 data de termo-
metrul cu mercur inchis In alcoo-
metru. Ingreunarea instrumentului
este obtinutä prin mercur.
235. Alcoometrele, dupä mode-
lele adoptate de Serviciul Masud-
lor i Greutätilor, sunt gradate in
dou'A feluri :
Pentru spirtoase slabe scara poar-
tä diviziunile dela 0 la 66, fiecare
grad fiind impArtit in jumätäti;
pentru cele tari diviziunea merge
dela 66 la 100 si fiecare grad va
fi impartit In cincimi.
236. Fiecare alcoometru va cu-
prinde un termometru impartit cel
putin in grade intregi. Tempera-
tura normalä de + 15 grade cen-
tigrade va fi insemnatä printr'o
linie rosie.
237. Alcoometrele intrebuintate
de autoritäti sau In comert, vor fi
supuse verifichilor prescrise de
Legea de Masud i Greutäti. Acele
cari nu vor purta aceste marci in-
trä in categoria instrumentelor ne-
legale.
238. Diametrul exterior al re-
zervorului cu mercur nu trebuie
sä intreacA 13 milimetri. Instru-
mentul bagat In apa sau lti cel
mai slab alcool ce este destinat
a grAclui, trebuie sä pluteasca ast-
fel ca tubul sä fie vertical si in
aceastä pozitiune sä aibl o stabi-
litate suficientä ; tubul trebuie sä
fie drept.
239. Scara de hârtie a alcoo-
metrului va purta urratoarele in-
serf ptiuni :
a) Alcoometru in 0/o pe volum
la temperatura normala de +
15o
www.digibuc.ro
b) Densitatea alcoolului 03950
la + 150 C ;
c) Cetirea se face deasupra me-
niscului ;
d) Greutatea alcoometrului ex-
primatA in centigrame cu rosu ;
e) Numärul curent de fabrica-
tiune ;
f) Luna si anul fabricatiunii.
240. Lungimea scArii cuprinsä
intre diviziunile 0 si 66 la alcoo-
metrul A, si intre 66 si 100 la
alcoometrul B, va fi de cel putin
160 mm ; iar distanta intre divi-
ziunt va fi cel putin 0,7 mm. Dela
ultima diviziune de sus a scArii
Oa la extremitatea inchisä a tu-
bului ce contine scara va fi cel
putin un spatiu de 1 centimetru.
In dreptul uitimei diviziuni a
sari! alcoometrului va fi pe sticlä
o sgarietura cu diamantul pentru
a acuza deplasarea eventualä a
scärii.
Scara termometrica centesimalA
va cuprinde cel putin intervalul
dela 100 la + 350 si indicarea
Termometrul centigrad". Spatiul
ocupat de un grad termometric
trebuie sA fie de cel putin 1,5 mm.
241. Pe scara alcoometrului sau
pe sticla sa se va imprima numele
sau marca fabricantului, a impor-
tatorului sau a vânzätorului.
242. Pentru verificare se va
tolera o diferentä in plus sau mi-
nus de cel mult un sfert de grad
de temperatura sau de tärie realä
MIA de indicärile etalonului.
ACM la verificare cat si la orice
intrebuintare a alcoometrului va
servi numai tabela oficialä de re-
ducere a täriei aparente la täria re-
alä sau tabele aprobate de Servi-
ciul Mäsurilor i Greutätilor i cari
vor purta stampila sa de control.
243. Pang ce Biurourile de MA-
suri i Greutäti vor fi inzestrate
cu instalatiunile necesare compa-
ratiunii alcoometrelor, verificarea
primitivä a lor se va face numai
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
la Serviciul Mäsurilor i GreutAti-
lor pentru care se va pläti un leu
de alcoometru. Aceastä sumà se
va consemna la administratiunea
financiarA pe seama i la dispozi-
tiunea Ministerului Industriei si
Comertului (Serviciul Mäsurilor
Greutätilor) sub titlul Rambur-
sarea cheltuelitor pentru verifica-
rea alcoometrelor".
Pentru liberarea unui certificat
de comparatiune al alcoometrului
se va plAti In acelas mod suma de
50 bani.
244. Alcoometrele nu vor fi
supuse verifichilor periodice deck
in cazuri de contestatiune.
J. Termometre.
245. Termometrele se vor com-
, para mimai la Serviciul Mäsurilor
Greutätilor.
246. Ele sunt Impärtite In 7
grupe:
1. Termometre de preciziune
(etáloane, pentru calorimetrie, hyp-
sometrie de preciziune, criometrie,
etc.), desemnate cu litera P ;
2. Termometre de semiprecizi-
une i meteorologice, desemnate
prin SP;
3. Termometre ordinare de la-
boratoriu, desemnate prin 0;
4. Termometre hipsometrice or-
dinare, H;
5. Termometre medicate, M;
6. Termometre speciale (indus-
triale, etc.), S ;
7. Termometre pentru trebuinta
domesticä, desemnate cu litera D.
Numai termometrele medicate
sunt supuse In mod obligatoriu la
verificare ; toate celelalte pot fi
studiate, comparate i verificate
dupä cerere.
247. Termometrele supuse
trebuiesc sä indeplineasd
urmätoarele conditiuni :
1. Diviziunea sä fie pe scara
centesimalä sau in parti de egalä
lungirne ;
www.digibuc.ro
527
2. SA poarte numele sau marca
fabricantului sau a importatorului,
numdrul de ordine, indicatiunea
Centigrad" sau lungimi egale",
precum i indicatiunea maxi-
mum", sau minimum", dad este
din una din aceste categorii;
3. Constructiunea sä fie fAcutä
in bune conditiuni, adid rezervo-
riul bine umplut, tubul regulat,
transparent si curat, functionarea
regulaa a indexului in termome-
trele maxime si minime, etc. ;
4. Coloana de lichid din termo-
metre sä nu se rupä In mod ac-
cidental ;
5. Termometrul divizat pe tub
trebuie sä aibä cel mult un dia-
metru de 10 milimetri. Acelea a
cärora diviziuni sunt trase pe o
scarä deosebitA trebuiesc sä fie
fixate In mod invariabil de scarA.
Douä puncte de reper trebuiesc sä
existe pe tub sau pe o parte ce
ii este fixatä In mod invariabil ;
In cazul dud scara se ZIA Intel,
Invelitoare de sticlä Inchisä la
lampä, atunci un singur reper
ajunge ;
6. Cifrele trebuiesc sä fie per-
fect lizibile i asezate in asa fel
Indt sä nu poatä da loc la con-
fuziuni ;
7. Cetirile maximum si mini-
mum In miscärile succesive nu
trebuiesc sA difere mai mult de
0,1 grad pentru grupele de terme-
metre SP si M. Eroarea ce se
poate admite pentru celetalte grupe
de termometre va fi In proporlie
cu diviziunea acestor instrumente.
Termometrele din fiecare din
cele 7 categorii preväzute la art.
246 mai trebuiesc, pentru a fi pri-
mite la verificare, sä Indeplineasd
oarecari conditiuni, care vor fi
prescrise de Serviciul Mäsurilor
Greutätilor ; aci se aratA numai
acele ce se cer dela termometrele
medicate a dror verificare este
obligatorie,
528 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
Diviziunea trebuie sä fie in ze-
cimi de grade ; lungimea unui
grad trebuie sä fie de cel putin 8
milimetri i grosimea diviziunilor
mai mica ca a cincea parte din
intervalul a douä diviziuni conse-
cutive.
Aceste termometre vor fi com-
parate cu etalonul la 360, 390 si
410, dupä ce s'au räcit, dupä fie-
care operatiune ; vor fi apoi supuse
puterii centrifuge intr'un aparat
centrifug si din nou incercate la
390. Diferinta constatatä intre tem-
peratura normalä si temperatura
cetitä trebuieste sa fie mai mica
deck 0,1 grad.
248. Termornetrele cari au sa-
tisfacut acestor conditiuni si pen-
tru cari se cere In deosebi un cer-
tificat indicând diferentele defini-
tive, vor mai fi din nou supuse
la comparatiune la 360 si 410.
Termometrele la minut" vor
trebui sa ia intr'un minut tempe-
ratura unei bai de apä amestecatä
la temPeratura de 400.
Termometrele pentru cari o sgu-
duiturä ar provoca o urcare a co-
loanei mai mare de 0,1 grad vor
fi respinse.
Acelea pentru cari deplasarea
spontanee a coloanei ar fi dupa
räcire mai mare de 0,1 grad vor
fi de asemenea respinse.
249. Pentru comparatiunea unui
termometru medical se va percepe
taxa de 1 leu. Taxa va fi redusä
la 70 bani daca se prezintä odata
cel putin 25 termometre de aceeas
constructiune.
Pentru termometrele medicale
prezentate la verificare de catre
institutiunile stiintifice sau de bi-
nefacere (laboratorii, spitale, etc.),
taxa va fi redusa la 50 bani de
termometru.
Pentru termometrele respinse
dela verificare se va percepe nu-
mai jumätatea taxei.
Pcntru un certificat de compa-
www.digibuc.ro
ratiune, când se va cere, se va
percepe o taxa suplimentarä de 1
leu de bucatä.
Taxele pentru verificarea termo-
metrelor se vor consemna la ad-
ministratiunea financiarä pe seama
si la dispozitiunea Ministerului In-
dustriei i Cornertului (Serviciul
mäsurilor i greutatilor) sub titlul :
Rambursarea cheltuelilor pentru
verificarea termometrelor".
Marca primei verificäri aplicatd
pe un termometru este valabilä
timp de 10 ani, dupä care termo-
metrele medicale vor fi supuse la
o nouä verificare.
K. Manometre.
250. Manometrele metalice pen-
tru determinarea presiunii In cäl-
dan i conducte sunt supuse ve-.
rificärilor prescrise de art. 12-14,
16, 17 si 20 din Legea de Mäsuri
Greutäti in vigoare.
La verificarea primitivä sunt su-
puse manometrele noui sau repa-
rate mai inainte de a fi puse in
intrebuintare. Marca de verificare
primitiva precum i certificatul eli-
berat pentru constatarea acestor
verificäri sunt vala bile cel mult 2 ani.
Dupä acest interval manomeirele
urmeazä a fi reverificate (verifi-
carea periodica) ; aceasta se va
face fie dupä cererca celor intere-
sati, fie dupä cererea Serviciului
Industriei marl din Ministerul In-
dustriei i Comertului.
Verificarea manometrelor se va
face de cätre Serviciul Mäsurilor
si Greutätilor.
Pentru verificarea primitiva sau
periodica a fiecärui manometru se
va pläti o taxa de 2 lei, chiar
dacä manometrul s'ar fi gäsit cá
nu satisface conditiunile cerute pen-
tru exactitate. Pentru certificat se
va pläti o taxä suplimentarä de
50 bani.
Aceste taxe se vor consemna
pe seama si la dispozitiunea Mi-
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
nisterului industriei i comertului
(Serviciul Mäsurilor i (ireutätilor),
sub titlul : Rambursarea cheltue-
lilor pentru verificarea manometre- verificate dada Indeplinesc condi-
lore, iar recepisa se va depune tiunile de exactitate ad previzute.
acestui Serviciu odatA cu mano-
metrele timise la verificare. L. Blutitile sI serll le de Wont% grentati
Verifrcarea manometrelor apar-
tinAnd organelor IVIinisterului In-
dustriei §i Comertului se va face
gratuit. gime, agrarii i de volume :
251. Pentru a fi verificate ma-
nometrele trebuie .sä IndeplineascA
urmAtoarele conditiuni :
a) Sä aibä scris lAmurit pe ca-
dran numele constructorului i nu-
märul de fabricatiune ;
b) SA aibA gradatiunea In kilo-
grame pe centimetru patrat sau In
atmosfere. Subdiviziunile gradati-
unii trebuie sA fie astfel fäcute In-
cAt, fatà cu grosimea arätätorului,
sä se poatä aprecia cu destillA pre-
ciziune eroarea de exactitatea ad-
misä la punctul urtnAtor;
c) Eroarea toleratA In plus sau
In minus la manometre va fi de
jumätate de kilograme pe centi-
metru patrat fata de arätärile ma-
nometrului etalon ;
d) ArätAtorul manometrului tre-
buie sA fie pus In mi§care prin
sisteme simple de pArghii iar nu
prin angrenaje ;
e) Fabricantii i importatorii de
manometre sunt Indatorati ca, pe
langa manometrul model ce-I va
trimite Serviciului Mäsurilor i Gre-
utätilor pentru cApätarea autoriza-
tiunii legale de a fabrica §i im-
porta manometre, sa depunä i o
descriere amänuntitä a mecanis-
mului fiedrui tip ;
f) Pentruobtinerea aprobArii unui
tip de manometru, acesta trebuie
supus prealabil la o verificare ; fa-
bricantul sau importatorul va con-
semna In aceleni conditiuni cum
se aratä la articolul precedent o
suma de 6 lei pentru verificarea
tipului de manometru ;
529
g) Manometrele aflate actual-
mente in uz, cari nu Indeplinesc
aceste prescriptiuni, vor putea fi
instrumente de mlisurat i;oi de
an alit.
252. I. Pentru mAsuri de lun-
1. JumAtatedehectometru (50 m);
2. Dubludecametru (20 m):
3. Decametru (10 m) ;
4. Dublumetru (2 m) ;
5. Metru (m) ;
6. Dubludecimetru (2 dm);
Mdsuri de capacitate.
a. Penten materil useate.
1. Hectolitru (h1) ;
2. Jumätatehectolitru (50 1) ;
3. Dubludecalitru (20 1) ;
4. Seria decalitrului cuprinde 7
bucäti, i anume :
Decalitru (10 1) ;
JumAtate decalitru (5 1) ;
Dublulitru (2 1);
Litru (1);
JumAtatelitru (5 dl) ;
Dubludecilitru (2 dl) ;
Decilitru (dl) ;
5. Seria dublu litrului cuprinde
5 bucAti §i anume :
Dublulitru (2 1);
Litru (1) ;
Jumätatelitru (5 dl);
Dubludecilitru (2 dl) ;
Decilitru (dl) ;
b. Pentru
1. Hectolitru (100 1).;
2. Jumätatehectolitru (50 1);
3. Dubludecalitru (20 1) ;
4. Seria decalitrului cuprinde 10
bucäti §i anume :
Decalitru (10 1) ;
Jumätatedecalitru (5 1) ;
Dublulitru (2 1) ;
Litru (1) ;
JumAtatelitru (5 dl) ;

www.digibuc.ro
 530 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
Dubludecilitru (2 d1);
Decilitru (d1) ;
Jumätatedecilitru (5 cl);
Dublucentilitru (2 cl) ;
Centilitru (cl) ;
5. Seria dublulitrului se corn-
pune din 8 bucäti, si anume ;
Dublu litru (2 1) ;
Litru (1) ;
Jumätatelitru (5 dl) ;
Dubludecilitru (2 di);
Decilitru (d1) ;
Jumätatedecilitru (5 cl):
Dublucentilitru (2 cl);
Centilitru (cl) ;
e. Pentru bäuturi rieoritoare.
Seria litrului se compune din 5
bucäti, si anume :
Litru (1) ;
Jumätatelitru (5 dl) ;
Tripludecilitru (3 di) 1) ;
Dubludecilitru (2 dl) ;
Decilltru (d1).
d. Pentrn uleiuri l lapte.
1. Dublulitru (2 1).
2. Seria litrului se compune din
7 bucätt, si anurne :
Litrul (I) ;
Jumätatelitru (5 dl) ;
Dubludecilitru (2 dl);
Decilitru (dl) ;
Jumätatedecilitru (5 cl) ;
Dublucentilitru (2 cl) ;
Centilitru (el).
Greutati.
a. Piramidale de fontä de Fier salt
de alamd.
I. Greutate de 50 kilograme
(50 kg) ;
2. Greutate de 20 kilograme
( l0 kg) ;
3. Greutate de 10 kilograme
(10 kg) ;
4. Seria de 5 kilograme cuprinde
7 buchti, i anume :
Tripludecilitrul este o mäsurä toleratä
numai pentru bäuturi räcoritoare i unele
alcoolice ca limonada, braga, etc. si be-
rea. Atari de inscriptiunile ce trebpie sä
www.digibuc.ro
5 kg, 2 kg, 2 de 1 kg, 500 g
200 g, 100 g,
5. Seria de un kilogram cu-
prinde 4 bucäti, i anume :
1 kg, 500 g, 200 g. 100 g.
b. Cilindriee de Mani.
1 Greutate a 50 kilograme (50
kg);
2. Greutate a 20 kilogram (20
kg) ;
3. Greutate de 10 kilograme (10
kg) ;
4. Seria de 5 kilograme cuprinde
16 bucäti, i anume
5 kg, 2 kg, 2 de 1 kg, 500 g,
200 g, 2 de 100 g, 50 g, 20 g, 2
de 10 g, 5 g, 2 de 2 g, 1 g.
5. Seria de 1 kilogram cuprinde
13 bucäti, i anume:
1 kg, 500 g, 100 g, 2 de 100
g, 50 g, 20 g, 2 de 10 g, 5 g, 2
de 2 g, 1 g.
6. Seria de 100 grame cuprinde
9 bucäti, si anume :
100 g, 50 g, 20 g, 2 de 10 g,
5 g, 2 de 2 g, 1 g.
e. Troneoniee de alaml.
Greutatea de un kilogram e
compusä din 12 bucäti, i anume:
500 g, 200 g, 100 g, 100 g, 50
g, 20 g, 10 g, 10 g, 5 g, 2 g, 2
g, 1 g.
d. Grentätt in foi.
1. Seria de 20 grame cuprinde
7 bucAti, si anume :
1 de 20 g In formä circularä,
2 de 10 g In formä de octogon
regulat,
1 de 5 g in formä de pentagon
regulat,
2 de 2 g in formä de patrat,
1 de 1 g In formä de triungldu,
Seria gramului cuprinde 13 bu-
cAti, i anume
1 g, 5 dg, 2 de 2 dg, 1 dg. 5 cg, 2
de 2 cg, 1 cg, 5 mg, 2 de 2 mg, 1 mg.
poarte fiecare mäsurA de capacitate, cea
de trei decilitri de metal pentru bäuturi
rAcoritoare va mai purta indivatiunea
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
e. Grentiti pentru balm* de cereale
pi pentru carping striiine.
1. Seria pentru balante de un
litru cuprinde 17 bucati, 0 anume:
3 de 200 g, 100 g, 50 g, 50 g,
2 de 20 g, 10 g, 5 g, 2 de 2 g,
1 g, 5 dg, 2 de 2 dg, 1 dg.
2. Seria de balante de 1/4 litru
cuprinde 10 bucati, si anume :
100 g, 50 g, 2 de 20 g, 10 g,
5 g, 2 de 2 g, 1 g, 0,5 g.
3. Seria pentru balante de cor-
puri sträine cuprinde 13 bucAti, si
anume :
100 g, 50 g, 20 g, 2 de 10 g,
5 g, 2 de 2 g, 1 g, 5 dg, 2 de
2 dg, 1 dg.
IV. MAsuri pentru lemne in grAmezl.
I. Decasteru (das);
2. Dublusteru (2s) ;
3. Ster (s) ;
V. Balante al Bascule.
1. Balantä mare simplA sau corn-
pusA (cu o putere mai mare de 10
kilograme) ;
2. Balantà micä simplA sau corn-
pusA (cu o putere mai mid de
10 kilograme) ;
3. BasculA mica (cu o putere
pânä la 100 kg) ;
4. BasculA mijlocie (cu o pu-
tere dela 100 la 500 kg);
5. Basculä mare cu o putere
dela 500 la 2000 kg) ;
6. Pod-BasculA (cu o putere mai
mare de 2000 kg) ;
7. CAntar roman ;
8. BalantA de cereale de 1 litru;
9. Balantä de cereale de 1/4 1i-
tru stationarä ;
10. BalantA de cereale de 1/4
litru portativA ;
11. Balantä pentru corpuri strA-
ine.
VI. Alcoometre.
1. Dela 00 la 660 ;
2. Dela 660 la 1000.
www.digibuc.ro
531
CAPITOLUL VI.
Despre verificatori al Blurourile
de Masud al Oreutifl.
253. Nimeni nu poate ocupa
functiunea de verificator - ajutor
dad nu lndeplineste urmätoarele
conditiuni :
1. SA fie romAn sau naturalizat;
2. SA aibä 21 ani impliniti ;
3. SA fi satisfäcut legii de re-
crutare ;
4. SA fie de bunä constitutiune
si sä nu aibä infirmitäti cari sA-1
facä impropriu pentru un serviciu
activ ;
5. SA posede certificatul de ab-
solvire a cel putin patru clase se-
cundare sau al unei §coale echi-
valente de meserii ;
6. SA dovedeascA prin acte cA
are o purtare bunä si cA nu are
nici nn vitiu, cA nu a suferit nici
o condamnatiune judecAtoreascä,
precum si ocupatiile ce a avut
pAnA la data prezentärii la con-
curs si a In aceste ocupatiuni, ca
§i in functiunile ce a ocupat, si-a
Indeplinit serviciul In mod corect
si constiincios.
7. SA satisfacd unui concurs
dupä urmAtoarea programä :
a. Din Aritmetied : Operatiuni
asupra numerelor fractionare si ze-
cimale ; transformarea fractiunilor
ordinare in zecimale si viceversa ;
operatiuni asupra numerelor com-
plexe. Sistemul metric, istoricul
ski ; vechiul nostru sistem de mä-
suri §i greutäti ; transformAri In
másuri metrice si viceversa ; no-
tatiuni prescurtate internationale.
Ridicarea la pAtrat si la cub si
extragerea rädäcinii pätrate si cu-
bice. Rezolvirea problemelor rela-
tive la amestecuri, aliaje si la u-
nitatile de mäsuri si greutäti. Sis-
temul monetar vechiu si nou ;
b. Din Geometrie : Mäsura un-
ghiurilor, poligoane inscrise si cir-
conscrise la cerc. Perimetrul si su-
prafata poligoanelor regulate, ne-
 532 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
regulate si a cercului. Suprafata
volumul corpurilor solide : pa-
ralelipiped, prismk piramiclk pi-
ramidä trunchiatä, cilindru, con,
con trunchiat i sferä ;
c. Din Mecanici : Putere, iner-
tie, massk másura puterilor. Corn-
punerea i descompunerea puteri-
lor paralele concurente sau Indrep-
rate oricum. Determinarea centru-
lui de greutate. Teoria pârghiei
a diferitelor sisteme de balante.
Metoadele de cântärire. Justeta
sensibilitatea balantei ;
d. Din Fizicd ci chimie : Dife-
ritele stäri ale corpurilor. Legile
cAderii corpurilor ; determinarea
lui g prin penduL Presiunile exer-
citate de lichide. Echilibrul lichi-
delor. Pondere specificä. Determi-
narea ponderei specifice a sonde-
lor i lichidelor prin metoda ba-
lantei. Areometre cu volum con-
stant si cu volum variabil. Alcoo-
metru Gay-Lussac. Densimetre. Al-
coometrele legale, constructiunea
cornparatiunea lor. Greutatea
aerului si a gazelor. Efectele pro-
duse de presiunea atrnosfericä. Ba-
rometre. Descriptiunea i intrebu-
intarea barornetrului Fortin, cu scarä
compensatä si aneriode. Vernierul.
Legea lui IVIariotte-Boyle. Mano-
metre. Corectiunea cântdririlor fä-
cute in aer. Dilatatiunea corpuri-
lor prin chldurä, descripliunea
intrebuintarea termometrelor cu
mercur i alcool, termometre maxi-
rne si minime. Diferite scäri ter-
mometrice, tranformarea lor. De-
terminarea punctelor fixe. Compa-
ratiunea termometrelor. lgroscoape.
Igrometrul cu pär. Psicometrul lui
August si al lui Asmann ; intre-
buinta rea lor.
Proprietätile chimice i fizice
ale metalelor Intrebuintate In con-
structiunea mäsurilor i greutati-
lor : tuciu, fier, otel, cupru, plumb,
zinc, staniu, nikel i aluminiu.
Principalele aliaje intrebuintate In
www.digibuc.ro
aceastä constructiune; proprietà-
tile lor ;
e. Principii relative la determi-
narea capacitätii vaselor si a co-
titului acestora. Intrebuintarea
verificarea coturilor legale. Princi-
pii relative la mäsurätorii de apà
V de gaz ; verificarea lor.
f. Legile, regulamentele, instruc-
tiunile i dispozitiunile privitoare
la rnäsuri si greutäti si la cotitul
vaselor ;
g. Dispozitiuni penale relative
la mäsuri i greutäti :
h. Practica comparatiunii i ve-
rificärii mäsurilor, greutätilor V a
instrumentelor de mäsurat 5i de
cântärit descrierea tuturor aces-
tor instrumente si a celor cari
servä la verificare. Etaloanele biu-
rourilor de rnäsuri i greutäti.
i. Administratiunea biurourilor
de mäsuri i greutáti ; tinerea re-
gistrelor V a contabilitätii, Intocmi-
rea actelor pentru constatarea in-
fractiunilor, confiscäri, däri In ju-
decatä, etc.
8. Concursul se va compune din
3 probe : scrisä, oralä l practicä.
Pentru a fi admis la proba oralä,
candidatul trebuie sä fie obtinut
la proba inscrisä cel putin nota 6
din maximum de 10 puncte.
9. Pentru a fi numit definitiv;
candidatul trebuie sä obtinä cel
putin nota generalà 7. Numirile
se vor face la ivirea de vacante
in ordinea clasificatiunii.
Candidatii cari vor fi obtinut
nota generalä cuprinsä Intre 5 5i
7 vor fi numiti cu titlul provizo-
riu, tot in ordinea clasificatiunii,
pänä la tinerea unui nou concurs
10. Ziva fixatä pentru tinerea
concursului se va publica In Mo-
nitorul Oficial cu cel putin clod
luni inainte.
11. Comisiunea examinatoare se
va compune din Seful Serviciului
Mäsurilor i Greutätilor, ca pre5e-
dinte, dintr'un metrologist si din-
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
tr'un proksor de matematici dela
§coala de arte §i meserii din Bu-
cure§ti.
12. Ministerul Industriei §i Co-
mertului, pe baza referatului Ser-
viciului Masud lor §i Greutatilor,
va putea Inmulti prin deciziune,
chestiunile preväzute in programa
precedentä, precum si a ingreuia
conditiunile de admitere la con-
curs.
254. Cererile pentru inscriere
la concursul de verificator-ajutor
se vor adresa Ministerului Indus-
triei §i Comertului (Serviciul Mä-
surilor §i Greutätilor) la Bucure§ti,
unde se vor primi cel mai târziu
cu 3 zile inainte de ziva fixatä
pentru concurs.
Odatá cu cererea de Inscriere,
candidatul va Inainta §i actele do-
veditoare de calitätile cerute la ali-
niatele 1-6 dela art. 253, precum
recepisa administratiunii finan-
ciare prin care sä se constate cà
a consemnat pe seama §i la dis-
pozitiunea Ministerului Industriei
§i Comertului (Serviciul Mäsurilor
§i Greutätilor) suma de lei 15 sub
titlul: Rambursarea cheltuelilor
pentru examinarea candidatilor de
verificatori-ajutori".
255. Concursul pentru obtine-
rea dreptului de a fi numit veri-
ficator ajutor se va tine odatá pe
an ; cu aprobarea Ministerului In-
dustriei §i Comertului ori de câte
ori trebuinta o va cere.
Sunt dispensati de concurs func-
tionarii Directiunii Institutului me-
teorologic §i Serviciului Masurilor
§i Greutätilor cari, la data punerii
In aplicare a prezentului Regula-
ment (1906), au o vechime de cel
putin 5 ani ; ei pot fi numiti ve-
rificatori de Mäsuri §i Greutäti cu
titlu definitiv intr'un grad cu o
retributiune cel putin egalä cu
aceea pe care o posedä.
256. Cei reu§iti la un concurs
se vor a§eza In ordinea clasifica-
www.digibuc.ro
533
tiunii, In urma celor cari ar mai
fi rämas pe precedenta tabelä a
candidatilor cari aveau dreptul de
a fi numiti definitivi In posturile
de verificatori-ajutori.
257. Verificatorii-ajutori pentru
a fi Inaintati verificatori trebuie
sà aibe o vechime de cel putin
un an in corp. Exceptiune se poate
face numai atunci când n'ar fi ni-
meni care sä indeplineascä condi-
tiunea de stagiu.
258. Verificatorii de Mäsuri §i
Greutäti sunt de douä categorii :
verificatori §i verificatorilefi, im-
pártiti fiecare in câte trei clase.
Inaintarea verificatorilor §i a ve-
rificatorilor-§efi dela o clasä la alta
se va face dupä o vechime de cel
putin doi ani in fiecare clasä. A-
ceea§ vechime se cere §i pentru
Inaintarea la gradul de verificator-
§ef.
In toate Inaintärile se va tine
socoteald In primul rând de apti-
tudinea In serviciu pe baza note-
lor ce se vor da In urma inspec-
tiunilor i cari vor fi consemnate
intr'un registru special.
259. Verificatorii-§efi cu o ve-
chime de 5 ani In acest grad, pot
fi numiti In functiunea de metro-
logist-asistent de Másuri i Greu-
täti cu dispensä de titlurile pre-
väzute In legea de organizare a
Ministerului, färä a putea Insä Ina-
inta In grade mai superioare.
260. Personalul Biurourilor de
Mäsuri §1 Greutäti, afarä de veri-
ficatori, mai cuprinde Impiegati,
agenti §i servitori.
Impiegatii sunt arhivarii-regis-
tratori ai Biurourilor celor mai prin-
cipale avand In sarciná toatä co-
respondenta, lucrárile de cancela-
rie §i biurou date de cätre §eful
biuroului. Ei contrasemneazá co-
respondenta.
Conditiunile de admitere In func-
tiunea de impiegat sunt acelea§i
ca §i pentru verificatorii-ajutori cu
534 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
deosebire cä sunt dispensati de
concurs. Exceptiune de titluri se
face numai pentru agentii cari au
o vechime de cel putin 2 ani, cari
In acest interval au Indeplinit ace-
least atributiuni si cari au cel pu-
tin 2 clase gimnaziale.
De preferintä se vor trece ca
impiegati verificatorii de masuri
si greutäti cari In timpul serviciu-
lui vor fi dovedit cä nu au toate
aptitudinile pentru acest serviciu,
dar cari ar putea Indeplini atribu-
tiunile de impiegat. In ordine ie-
rarhicä impiegatii sunt inferiori
verificatorilor-ajutori de ale cäror
ordine trebuie sä asculte.
Impiegatii, agentii Biurourilor de
Mäsuri si Greutäti ca si servitorii,
sunt pusi sub directa autoritate a
verificatorilor.
Agentul ajutä pe verificator in
lucrärile de cancelarie, la buna in-
tretinere a etaloanelor si instru-
mentelor si in operatiunile lor de
verificare, fad Insä de a avea drep-
tul de a aplica márcile de verifi-
care ; ei li Insotesc In inspectiuni
si Indeplinesc, sub räspunderea
verificatorilor, diferite Insárcinari
afarä de acele date special verifica-
torilor, prin Legi, Regulamente sau
alte dispozitiuni. Agentii vor purta
uniforma ce se va hotärt.
Servitorii vor Ingriji In special
de curatenia biuroului si vor In-
deplini atributiunile agentilor la
acele biurouri unde nu sunt ase-
menea functionari.
261. Nimeni nu poate fi numit
Agent al unui Biurou de Mäsuri
si Greutäti dacä nu Indeplineste
urmätoarele conditiuni ;
1. Sä fie roman sau naturali-
zat ; f
2. S5 aibe 21 de ani tmpliniti
si nu mai mult de 40 ani;
3. Sä fi satisfacut legii de re-
crutare ;
4. Sä fie de bunä constitutiune
si sá nu aibä infirmitáti, cari sA-1
www.digibuc.ro
facä impropriu pentru un serviciu
activ ;
5. SA posedä certificatul de ab-
solvire a cel putin 4 clase primare
sau al unei scoli echivalente ;
6. Sä prezinte dela Prefectura
judetului un certificat prin care
sä se constate ca are o bun5 con-
duitä si cä nu a suferit nici o con-
damnatiune penalä.
Aceste acte vor fi inaintate Ser-
viciului Masurilor si Greutätilor de
cätre sefii Biurourilor de Mäsuri
si. Greutäti odatä cu recomandarea
ce acestia vor face pentru numi-
rea agentilor.
Pentru servitori se cer aceleasi
conditiuni, cu deosebire cä drept
certiticat de studii este suficient
a prezenta certificatul de cel putin
2 clase primare.
262. Personalul Biurourilor de
Mäsuri si Greutäti va fi retribuit
precum urmeazä :
Verificator-sef clasa I 350 lei
lunar ;
Verificator-sef clasa II 300 lei
lunar ;
Verificator-sef clasa III 250 lei
lunar ;
Verificator clasa I 200 lei lunar
3, " II 150
, III 120
Verificator-ajt;tor 110 lei lunar ;
Impiegat 120-140 lei lunar ;
Agent dela 80 la 100 lei lunar ;
Servitor dela 50 la 70 lei lunar.
Verificatorii-sefi si verificatorii
de clasa I vor mai primi lunar ca
spese cel putin 75 lei, iar verifi-
catorli clasa II si III cel putin 50
lei. Aceste spese servesc pentru
deplasärile lor curente in interesul
serviciului cu deosebire in comu-
nele urbane nere§edinte si rurale;
pentru delegatiuni speciale li se
vor acorda spese deosebite. Veri-
ficatorii-sefi speciali si auxiliari au
dreptul la o diurnä fixä de cel
putin 50 lei lunar, iar verificatorii
clasa I si II din aceastä categorie
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
la cel putin 25 lei lunar. Verifi-
catorii-sefi i verificatorii speciali
auxiliad au dreptul la spese
deosebite pentru deplasärile ce fac.
Aceastä categorie de verificatori
de MAsuri i Greutäti se numesc
inainteazA exclusiv numai din
corpul verificatorilor i In coditiu-
nile stabilite in prezentul Regula-
ment.
Verificatorii-sefi i verificatorii
au dreptul, când sunt transferati
pentru indeplinire de stagiu res-
pectiv la ate 100 si 60 lei ca spese
de transport pentru dânsii si fa-
milille lor.
263. Verificatorii-sefi, verifica-
todi i verificatorii-ajutori cari au
fost depärtati din functiune pen-
tru o vinA in serviciu, nu vor mai
putea fi reprimiti in corp. Acei
cari au päräsit serviciul prin de-
misiune sau prin suprimare de post,
vor putea fi reprimiti färä concurs
cu conditiune ca intervalul de timp
strecurat dela data pArAsidi servi-
ciului sä nu fi depäsit doi ani.
Dupä acest interval ei vor pu-
tea fi reprimiti cel mult in gradul
ce au avut numai dupA ce vor fi
satisfAcut unui nou concurs.
264. Verificatorii-sefi clasa III
si verificatorii clasa II sunt numiti
prin Decret regal ; Inaintarea din
clasA in clask numirea verificato-
rilor de clasa III, a verificatorilor-
ajutori, a impiegatilor, a agentilor
servitorilor Biurourilor de Ma-
sud i Greutäti, precum i tran-
sferarea i repArtirea verificatorilor
se va face prin Deciziune Minis-
terialä, pe baza unui referat al e-
fului Serviciului MAsurilor i Greu-
tAtilor.
265. Pentru diferite abated de
cari s'ar face culpabil personalul
Biurourilor de Mäsuri si Greutäti,
se vor aplica urmätoarele pedepse :
mustrarea, avertismentul, amenda,
retrogradarea i destituirea.
Pedeapsa musträrii si a avertis-
www.digibuc.ro
535
mentului se aplicA de cätre eful
Serviciului Mäsurilor i GreutAti-
lor ; amenda si retrogradarea de
Ministrul Industrieii Comertului
direct sau dupä cererea acestuia.
Destituirea se face de cätre Mi-
nistru numai pe baza unui raport
motivat al efului Serviciului Mä-
surilor si Greutätilor.
Retrogradärile se fac prin De-
ciziune Ministerialä afarä de aceea
dela verificatori-sefi la verificatori
care se face prin Decret Regal ;
destituirile se fac in acelas mod
ca i numirile.
Verificatorii de Mäsuri i Greu-
tAti au servit cinch ani Inteo
localitate vor fi transferati. Excep-
tiune se va face numai pentru ve-
rificatorii-sefi dela Bucuresti,
Galati, Bräila i Craiova.
Toate celelalte transferki se vor
face numai prin retrogradare sau
inaintare.
266. Deocamdatä vor functiona
dela 1 Apt-Me 1910, 32 de Biu-
rouri de Mäsuri i Greutäti la re-
sedintele judetelor, precum si su-
cursalele ce se gäsesc In comunele
urbane neresedinte i rurale sau
cari se vor mai infanta. Atasarea
sucursalelor la biurourile dela re-
sedintele judetelor se va face pe
baza referatului Serviciului Mäsu-
rilor i Greutätilor prin Deciziune
Ministerialä, care se va publica
in Monitoral Oficial.
Biurourile de Mäsuri l Greutäti
vor avea cäte un numär de ordine
dat de Serviciul Mäsurilor i Greu-
tatilor, care va figura pe scriptele
pe märcile lor de verificare.
267. Biurourile de Misuri
Greutäti vor fi preväzute cu in-
stalatiunile, etaloanele i instru-
mentele ajutätoare necesare la fa-
cerea comparatiunilor si la verifi-
carea diferitelor categorii de in-
strumente de mäsuri i greutäti.
Etaloanele de cari se vor servi
aceste Biurouri sunt de douA fe-
536 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
luri : etaloane uzuale de IntAiul
al doilea ordin.
Aceste din urmä servesc in ge-
neral la comparatiunea mäsurilor
greutAtilor supuse verifidrilor,
ele se comparä odatä pe an si la
trebuintA de mai multe ori cu eta-
loanele uzuale de IntAlul ordin
cari, afarä de aceastä Intrebuintare,
au si pe aceea de a servi la corn-
paratiunea instrumentelor dela cari
se cere o mai mare exactitate.
Corectiunile stabilite vor fi con-
sul-mate intr'o tabelà intocrnitä In
dublu exemplar, din care unul va
fi lnaintat Serviciului Mäsurilor
Greutätilor.
La caz de trebuintä, Servichil
Mäsurilor l GreutAtilor poate dis-
pune Inzestrarea unuia sau mai
multor Biurouri de Mäsuri i Greu-
täti cu etaloane de preciziune de al
doilea ordin cu cari sä se poatä face
verificarea mäsurilor, greutAtilor
instrumentelor de mäsurat si de
cântärit de o mai mare preciziune.
Etaloanele de preciziune de al
doilea ordin, precum i etaloanele
uzuale de intAiul ordin ale tutu-
ror Biurourilor de Mäsuri i Greu-
vor fi comparate la fiecare trei
ani la Serviciul MAsurilor i Greu-
tätilor, eliberându-se certificate de
comparatiune pentru corectiunile
ce se vor fi stabilit, corectiuni de
cari verificatorii sunt obligati de
a tine socotealä la comparatiunea
etaloanelor lor uzuale de al doilea
ordin i la comparatiunea unora
din instrumentele mai precise ce
se vor prezenta la verificare.
263. Etaloanele i instrumen-
tele ajueätoare de cari dispun Biu-
rourile de Mäsuri i Greutati, nu
pot fi sub nici un cuvânt Intrebu-
intate deck la comparatiunea in-
strumentelor ce se prezintA la ve-
rIficare. O altä Intrebuintare a lor
nu este permid decât pe baza
unei autorizatiuni sedse a Servi-
ciului Mäsurilor i Greutätilor.
www.digibuc.ro
269. Verificatorii sunt personal
rAspunzAtor de perfecta conservare
a etaloanelor i instrumentelor a-
jutätoare, precum si de operatiu-
nile efectuate de dânsii In exer-
citarea functiunii lor.
270. Fiecare Biurou de MAsuri
GreutMi va avea câte un inventar
In care se va trece averea de care
dispune, cu indicarea, pentru fie-
care etalon, a stärii de conservare
In care se gäseste. Inventarul se
Intocmeste la inceputul fiecärui an
financiar, conform modelului adop-
tat. PAnd la 15 Aprilie se vor a-
dresa Serviciului Mäsurilor si Greu-
tätilor aceste inventare In douä
exemplare spre a fi vizate. Unul
dinteânsele se va pästra In arhiva
sa, iar un exemplar se va inapoia
Biuroului de Mäsuri i Greutäti.
La 1 Aprilie 1910, odatä cu pu-
nerea In aplicare a modificArilor
introduse In Legea pentru aplica-
rea sistemului Metric de Mäsuri
Greutäti, se va trimite odatä
pentru totdeauna, de cätre Servi-
ciul Mäsurilor i Greutätilor, co-
munelor urbane precum i celor
rurale prevAzute In Lege, ate un
inventar constatator al tuturor o-
biectelor, etaloanelor i instrumen-
telor ajutätoare, cari fuseserä pro-
curate din fondurile comunei
cari In conformitate cu. art. 26 (mo-
dificat) din sus mentionata lege,
vor rämâne in pästrarea Biurouri-
for de Mäsuri si Greutäti. Toate
obiectele si instrurnentele cari se
gäsesc in inventarele Biurourilor
de Mäsuri i Greutäti si care nu
fusese procurate din fondurile co-
munelor apartinând Statului, nu
vor mai fi trecute in inventarele
ce se vor trimite comunelor. Se
specifid d se considerä ca ave-
rea Biroului de MAsuri i Greutäti
toate obiectele, etaloanele i instru-
mentele ajutätoare din cuprinsul
judetului ce-i vor rämâne In pAs-
trare dela 1 Aprilie 1910.
 LEG1 UZUALE.
Etaloanele trimise de cMre Mi-
nisterul Industriei si Comertului
(Serviciul Mäsurilor si Greutätilor)
comunelor rurale In conformitate
cu art. 55 din Legea pentru Invo-
ieli agricole vor continua a rä-
mâne in pästrarea comunelor, ele
având insä a fi puse totdeauna la
dispozitiunea verificatorilor cari
executà si supraveglierea modului
lor de Intretinere si Intrebuintare.
271. Orele de serviciu ale Biu-
rourilor de Mäsuri si Greutäti din
tarà vor fl fixate de cätre Servi-
ciul Mäsurilor si Greutätilor.
272. Primäriile afarä de acelea
ale comunelor urbane resedinte
sunt obligate a pune la dispozi-
tiunea verificatorilor de Mäsuri si
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910 537
Greutäti, localul necesar prevAzut
cu mobilierul trebuincios pentru
executarea diferitelor operatiuni de
comparatiune si de verificare, pen-
tru lucräri de cancelarie, pentru
conservarea in bune conditiuni a
etaloanelor si instrumentelor aju-
tätoare, precum si pentru depozi-
tarea In bunä regulä a obiectelor
confiscate.
Aceste primärii sunt de aseme-
nea obligate de a procura Biurou-
rilor de Mäsuri si Greutäti sucur-
sale luminatul g incälzitul.
273. Personalul Biurourilor de
Mäsuri si Greutäti pe judete va fi
cel putin cel prevAzut In tabela
ce urmeazä :
 538 L8GI =ALE. 10 Aprilie 1910

JUDETELE
.-gi
.-
g 73
ig
7.) 75 .c7

0 0 0 0 0 ...
. D3 D3 ,r, DO 1; '.,

0 f. 7. t" 7... -7. g. ,7, E

_z
1 Arge§
2 Bacäu 1 1 1 1
3 Botosani 1 1 1 1 1
4 Bräila 1 1 1 1 1
5 Buzäu 1 1 1
6 Constanta
7 Covurluiu
8 Dâmbovita
1
1 1
1

1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

1
9 Dolj
Dorohoiu ..... . . 1 1 1 1 1
10
11
12
Fälciu ...... ..
Gorj ....... .
.
. .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1
1
1
1
1
1
1 1
1
1

14 Iasi ....... .
13 Ialomita

15 Ilfov
. . . . .
1
1
1
1

1 2
1
1
1
1
43
1
2 6
1
1 1
2
16 Mehedinti ..... . . . . . . 1 1 1
17 Muscel
18
19 Olt
Nearntu ...... . . . . . . . --
1
1
1
1
1
1

1
1 1
20 Prahova 1 1 1 1 1 1 1 1
21Putna 1 1 1 1
22 Râmnicu-Särat 1 1 1
23 Roman 1 1 1
24 Romanati 1 1 1 1
25 Suceava 1 1 1 --
26 Tecuciu 1 1 I
27 Teleorman 1 1 1 1 1
28 Tulcea 1 1 1 1 1
29 Tutova 1 1 1
30 Vaslui 1 I -- 1
31 Vâlcea 1 1 1
32 Vlasca 1 1 1 1

Dintre ace§tia vor fi cel putin trei de clasa I si cinci de clasa IL

Mara de aceâti Verificatori se va prevedea anual in bugetul Serviciului cel putin
cinci verificatori speciali, pentru C. F. R., pentru verificAri de instrumente speciale,
pentru diferite fabrici de mäsuri §i, In fine delegatiuni date de cAtre Seful Serviciului.
Dintre acelti Verificatori speciali, cet putin doi vor fi verificatorilefi §i nici unul nu
va avea un grad mai mic de clasa
Salariile personalului ce se vor trece anual In bugetul Serviciului, vor fi cel putin
acelea ale gradelor corespunzAtoare titularilor In functiune O. care grade se acorn' prin
Inaintare, ap cum prevede art. 258.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE 16 Aprilie 1910
274. Comunele urbane nereie-
dinte de judet i comunele rurale
sunt indatorate a pune la dispo-
zitiunea verificatorilor de Mäsuri
Greutäti un om de serviciu in
timpul 5ederii acestora in locali-
tate, pentru a-1 ajuta la facerea
verificärilor 5i a-1 insoti in inspec-
tiuni transportând mäsurile confis-
cate.
Comunele rurale in cari, in con-
formitate cu art. 5 din prezentul
Regulament, va incepe a se Inde-
plini serviciul de cätre verificatorii
de mäsuri 5i greutäti, vor Inscrie
in bugetele lor din taxele de mä-
sari 5i greutäti cheltuelile de per-
sonal 5i material cerute de cätre
Ministerul Industriei i Comertului
(Serviciul Mäsurilor 5i Greutätilor).
275. In bugetul Serviciului Mä-
surilor i Greutätilor se vor inscrie
potrivit cu trebuintele, diferite
sume pentru Intretinerea etaloane-
lor i altele.
De asernenea, se vor inscrie di-
verse sume pentru procurarea 5i
repararea etaioanelor 5i a diferite-
lor instrumente ajutätoare, pentru
transportul etaloanelor spre verifi-
care, pentru imprimate 5i mobilier,
In raport cu trebuintele fiecArui
biurou.
276. Registrele, imprirnatele,
precum 5i sumele necesare pentru
procurarea i intretinerea etaloane-
lor 5i instrumentelor ajutätoare ne-
cesare suprefectilor 5i administra-
torilor de plä5i pentru indeplinirea
insärcinärilor de verificator de mä-
suri i greuräti, cad In sarcina dis-
trictelor.
CAPITOLUL VII.
lnspectarea nasurilor, greutätiIor
si Instrumentelor de mäsurat
si de cantirit In diferite
localuri.
277. Se va veghea cu cea mai
mare severitate de a nu se lithe-
buinta nici o mäsurä sau greutate
nici un instrument de mäsural
www.digibuc.ro
539
5i de cântärit, care n'a fost verifi-
cat conform acestui Regulament.
lnspectarea tuturor localurilor in
cari se Intrebuinteazd mäsuri, greu-
täti i instrumente de mäsurat
de cântärit este Incredintatä In
special verificatorilor de mäsuri
greutäti. Ofiterii 5't agentii politie-
neiti sunt datori, de a semnala in
scris acestora toate infractiunile ce
vor fi dovedit relativ la politia mä-
surilor.
278. Verificatorii de mäsuri
greutäti vor face de mai multe ori
pe an 5i cât mai des vizite in pt.&
välii 5i in magazine, In pietele
publice, bâlciuri i tä.rguri, In fa-
brici, oteluri, oficii publice, etc.,
pentru a se Incredinta despre fi-
dela intrebuintare a mäsurilor, greu-
tätilor i instrumentelor de mäsu-
rat 5i de cântärit.
Ei se vor asigura dacä aceste
instrumente au märcile legale de
verificare i dacä dela verificarea
constatatä prin aceste märci, ins-
trumentele n'au suferit rnodificäri
accidentale sau fraudu1oase.11
279. Vor vizita adeseaori ba-
lantele 5i toate celelalte instru-
mente ; se vor asigura de perfecta
lor curätenie, de exactitatea 5i de
justa lor intrebuintare, constatând
mice infractiune sau delict.
280. Administratorii de plä5i
subprefectii, primarii, secretarii
comunali i jandarmii rurali in cu-
prinsul comunelor rurale vor exer-
cita poliia mäsurilor pentru a se
incredinta cä mäsurile, greutätile
instrumentele de mäsurat 5i de
cântärit Intrebuintate stint juste
investite cu märcile de verificare
legale, conformându-se, in caz de
abated constatate, dispozitiunilor
art. 277 5't 295 din prezentul Re-
gulament. In nici un caz insä pri-
madi sau delegatii lor nu pot face
verificarea mäsurilor, greutätilor
instrumentelor de mäsurat 5i de
cântärit cari, piina la instituirea
540 LEGI UZUALE.
verificatorilor In toate comunele
rurale, rämän exclusiv in sarcina
subprefectilor i administratorilor
de pläsi.
281. Ministerul industriei si co-
mertului, prin Serviciul mäsurilor
si greutAilor, va cauta, prin ins-
pectiuni, sä-si dea seama de mo-
dui: cum subprefectii, administra-
torii de plasä, primarii i secreta-
rii comunali, aplicä prescriptiunile
prezentului regulament, putând lua
mäsuri disciplinare In contra celor
ce nu s't-ar fi fäcut datoria.
282. Instrumentele de mäsurat
si de cântärit, de cari se servesc
spre vânzarea märfii lor cei supusi
la verificare In rnagazinele sau
präväliile lor, ca si in pietele pu-
blke, targuri, etc., trebuiesc sä
fie asezate la locuri apropiate In
vederea publicului si la Indent Ana
acestuia, pentru a putea controla
dad mäsurAtoarea sau cântärirea
s'a %cut exact cu instrumente
purtând märcile legate de verificare.
Verificatorul de mäsuri i greu-
täti este in dreptul säu de a fixa
locurile unde anume ele trebuesc
asezate l cel supus la verificare,
este obligat de a se conforma.
In prävälii nu se pot expune
spre vanzare i nici pástra, chiar
dacä ele nu sunt intrebuintate,
mäsuri, greutäti i instrumente de
mäsurat si de cântirit, nelegale.
283. Verificatorii de mäsuri
greutäti vor privighea vânzarea cu
fidelitate a märfurilor cari se vand
cu bucata, cu pachetul sau In cutii.
Bucätile, pachetele sau cutiile vor
purta indicate pe dânsele, in mod
vizibil i citet, greutatea neto a
continutului de care e räspunzAtor
vânzätorul ; la pachetele de textile
se va pune i lungimea In metri.
Calupurile sau tiparele nu vor
fi nici odatà considerate ca instru-
mente de cântärit sau de mäsurat
prin urmare nu vor fi supuse
la verificare.
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910
281. Pänä la alte dispozitiuni,
vasele, butoaiele i butile, in cari
se pästreazä bäuturi sau alte sub-
stante lichide, nu vor fi conside-
rate ca mäsuri de capacitate sau
greutate, afarä de butoaiele in care
se vinde berea.
Vânzarea bäuturilor continute In
vase, butoaie sau butii se va face
pe baza capacitätii determinate cu
coturile legale.
Se vor lua mäsuri ca la vânza-
rea cu amânuntul a bäuturilor
a altor lichide, acestea sd nu fie
vândute sau servite cu vase sau
mäsuri presupuse a fi echivalente
mäsurilor legale, färä de a fi in-
tr'adevär niste mäsuri verificate.
285. Vânzarea lichidelor in sli-
de sau In alte vase inchise, se va
face pe baza capacitätii reale a li-
chidului continut intrinsele.
Capacitatea realà de care se vor-
beste aci va fi indicatä pecat posi-
bil, chiar pe sticlä sau pe vas si In
tot cazul pe o etichetà, pe care se
vor imprima numele vânzätorului,
natura substantei i capacitatea
reala a continutului cu denumirile
sau semnele prescurtate dela art.
5 si 6 din Lege. De exactitatea in-
dicärii este räspunzätor vänzAtorul.
286. Supusii la verificare sunt
datori de a deschide magazinele,
präväliilé sau atelierele lor, de a
primi pe verificatorii de Mäsuri
Greutäti si de a le inlesni cercetd-
rile ce vor face pentru a se incre-
dinta dacä inteadevär nu se Intre-
buinteazä sau nu se tin Inteänsele
instrumente de Mäsuri i Greutäti
nelegale.
287. Reprezentantii parchetului,
ofiterii i agentii de politie nu pot
refuza de a Insoti pe verificatori
and ei o vor cere i procesele-
verbale ce se vor alcätui de cätre
acestia, dacä va fi necesitate, se
vor subscrie si de dtre acela In
prezenta druia s'a fäcut descinde-
rea ; In caz de refuz se va face
 LEGI UZUALE. 16 Apri1ie 1910
men iune in zisele procese-verbale.
288. Negustorii stabili, ca
cei ambulanp, in vânzärile ce fa c
îi mäsoarä singuri marfa lor cu
instrumente exacte si verificate.
La vânzarea cerealelor produa-
torii säteni inträ In categoria ne-
gustorilor, i, ca atare, ei ii mä-
soarä niarfa lor cu instrumente
exacte i verificate. Este interzis
cumpärätorului sau oamenilor säi
de a se substitui in aceste opera-
puni säteanului.
In toate Imprejurärile cumpärä-
torul are dreptul de control asupra
mäsuritoarei si la caz de contes-
tatiune, atat dânsul at si vanzà-
torul pot recurge la verificatorul
de Masud i Greutäti care hotä-
reste modul mäsurkii.
CAP1TOLUL
Polilla infractiunllor la Legea pentru
aplicarea sistemului metric de
Masuri i Greutafi.
289. In baza art. 35 din Le gea
pentru aplicarea sistemului metric
de Mäsuri l Greutäti, art. 336,
337, 393 si 394 din codul penal
devin urmätoarele :
»Art. 336. Acela care prin in-
trebuintare de mincinoase mäsuri,
greutäti i instrumente de mäsurat
si de cântärit, va mnela asupra
timei lucrurilor vândute, se va
pedepsi cu o Inchisoare dela o
Ioni pinä la 6 si ca amenclá care
nu va putea fi mai mare de a
patra parte a despägubirii cuvenità
inselatului nici mai micä de 50
lei, mdsurile, greutätile i instru-
mentele de mäsurat i de cântärit
se vor sfärätna.
»Art. 337. Dacä vânzätorul sau
cumpärätorul s'a servit In tärguiala
lui cu alte mäsuri, greutäti i instru-
mente de mäsurat .i antirit, iar
nu cu cele hotärite de guvern,
cumpärätorul ria va avea dreptul
a se pomi in contra vänzätorului
care 1-ar fi Insefat cu mäsuri, greu-
titi sau cu instrumente de mäsu-
www.digibuc.ro
541
rat si de cântärit firä prejudiciul
actiunii publice pentru pedepsirea
ant a fraudei cit i chiar a Intre-
buintärii de mäsuri, greutäti si in-
strumente de mäsurat .5i de cântä-
rit mincinoase. Pedeapsa In caz de
InselAciune este prescrisä la art.
precedent, iar pedeapsa pentru`sim-
pia intrebuintare de mäsuri, greu-
täti i instrumente de mäsurat
de antärit mincinoase este prevä-
zutä la cartea III a acestui codice,
privitoare la 'pedepse de sirnplä
politie.
Art. 393. Se va pedepsi cu
amendä dela 15 pâni la 25 lei :
Al. 5. Cei ce vor avea misuri,
greutáti i instrumente de mäsu-
rat si de cântärit mincinoase in
magazinele, In präväliile sau in
casele lor de negot sau In tärguri.
ori balciuri, färä a fi apärati cu
aceste de osändele corectionale ho-
tärite pentru clansii, and vor In-
trebuinta asemenea mincinoase mä-
surf, greutäti si instrumente de mä-
sura t si de cântärit ;
Al. 6. Cei ce vor intrebuinta
alte mäsuri, greutäti i instrumente
de mäsurat V de cântärit cleat
cele prevAzute de legile In vigoare ;
Al. ultim. Se va putea, dupà im-
prejuriri, pronunta pe längi amendä
pedeapsa Inchisorii panä la 5
zile cel mult, in contra acelora ce
se vor afla hi cazurile preväzute
la aliniatul 5.
»Art. 394. Se vor confisca incä
mäsurile, greutätile i instrumen-
tele de mäsurat i cântärit minci-
noase, precum i misurile, greu-
tä tile V instrumentele de mäsurat
cântärit, osebit de cele prevä-
zute la legile In vigoare".
290. Verificatorii de mäsuri
greutäti In exercitiul functiunii lor
sunt Investiti cu toate drepturile
de ofiteri de politie, auxiliarl ai
ministerului public. Ei incheie pro-
cese-verbale pentru constatarea con-
traventillor i delictelor ce vor des-
;
542 LEGI UZUALE. 6 Apri lie 1910
coperi In materie de mäsuri
greutäti si vor transmite cel mai
târziu In termen de trei zile aceste
acte autoritätilor judecitoresti, pen-
tru a se aplica contravenientilor si
delicuentilor pedepsele dictate de
legi.
Ei trebuiesc sä culeagi si sä re-
lateze circumstantele in cari con-
travenientii au ajuns in posesiu-
nea sau la Intrebuintarea instru-
mentelor nelegale.
Declaratiunile, certificatele ca si
procesele-verbale ale verificatori-
lor In exercitiul functiunii sunt
luate de bazi Inaintea justitiei pia
la Inscrierea In fals.
291. Ofiterii si agentii politie-
nesti sunt obligati a da concursul
lor si de a asista pe verificatorii
de mäsuri si greutäti In exercitiul
functiunii lor când acestia vor cere.
In comunele rurale aceasti obli-
gatiune o au primarii si ajutoarele
lor, notarii comunali, sefii de gar-
nizoani i jandarmii rurali. De ase-
menea subprefectii si administra-
torii de plisi sunt indatorati a da
tot concursul lor verificatorilor de
mäsuri si greutäti si a-i asista la
Indeplinirea serviciului atunci cind
acestia ar cere-o.
292. Verificatorii vor purta la
dânsii semnul distinctiv de veri-
ficator totdeauna and se gäsesc
in exercitiul functiunii si-1 vor al-Ma
celor supusi la verificare când acestia
ar cere-o.
Semnul dinstinctiv al verifica-
torilor va fi format dintr'o placä
ovalä de metal alb cu diametrele
de 36 si 28 mm. In mijloc va purta
marca tirii de metal galben de 12
mm asezatä pe axa cea mare. Dea-
supra ei va fi inscriptiunea mä-
suri si greutäti", iar dedesubt acea
de Verificator-sef" sau Verifica-
tor". La dreapta si la stânga mircii
àrii si intre inscriptiuni va fi câte
o steluti cu 5 raze.
Atari de acest semn distinctiv,
www.digibuc.ro
toti verificatorii vor mai avea cite
o carte de legitimatiune datä de
Serviciul Mäsurilor si Greutatilor
si cäruia ea va fi restituitä la ie-
§irea din serviciu.
293. Verificatorii de misuri si
greutiti vor confisca toate misa-
rile, greutätile si instrumentele de
misurat si de cântärit, cari n'ar
avea forma sau denumirile legate,
cari n'ar fi fäcute din materialele
prescrise, cari n'ar purta märcile
legale de verificare, sau cari ar fi
murdare, alterate, roase sau turtite,
precum si mäsurile, greutätile
instrumentele de mäsurat si de
cântirit false sau de un alt sistem
decât cel metric.
Aceste dispozitiuni nu vor pre-
judeca Intru nimic pedepsele dic-
tate de legea penali pentru face-
rea, vinzarea sau Intrebuintarea de
mäsuri, greutäti si instrumente de
mäsurat si de cântirit false sau
nelegale.
294. Toate mäsurile, greutätile
si instrumentele de mäsurat si de
cântärit confiscate, vor fi distruse
In prezenta unui delegat al Admi-
nistratiei financiare, care de acord
cu seful Biuroului de Mäsuri si
Greutäti dela resedinta judetului,
vor hotirt data tinerii licitatiunii
publice pentru vânzarea materia-
lului provenit din distrugerea lor.
Sumele incassate din aceste van-
zäri, precum si amenzile provenite
din procesele relative la mäsuri si
greutäti, se vor värsa la Stat, in-
scriindu-se la venituri in bugetul
Ministerului Industriei si Comer-
tului, care tn schimb, prin advo-
catii statului, va sustine, inaintea
instantelor judecätoresti, procesele
relative la misuri si greutäti.
Pentru comunele rurale se va
procede In acela§ mod ; misurile
confiscate de citre Administratorii
de pläsi si subprefecti, precum si
acelea cari se gisesc la orice alte
autoritäti judiciare, politienesti, etc.,
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie IDtO
trebuiesc a fi trimise cel mai tär-
ziu inteo lunä de zile dela rámâ-
nerea lor definitiv confiscate Biu-
roului de Mäsuri i Greutäti dela
resedinta judetului, care le va
vinde impreunä cu mäsurile sale
confiscate. Vinderea acestui mate-
rial se va face cel putin odatä pe
an, de preferintä in luna Martie.
295. Instantele judeckoresti, in
toate pr ocesele privitoare la mä-
suri i greutäti vor cita ca infor-
mator pe verificatorul de mäsuri
greutäti care a dresat actul. In
lipsa avocatului Statului, verifi-
catorul va sta in instantä ca apä-
rkor.
Procesele-verbale de contraven-
tiuni sau delicte relative la mäsuri
greutäti, incheiate in comunele
rurale de cdtre functionarii prevä-
zuti la art. 280, vor fi inaintate
imediat Biuroului de Mäsuri
Greutäti dela resedinta judetului
pentru comunele ce-i apartin, sau
administratorilor de pläsi si sub-
prefectilor pentru celelalte comune,
impreunä cu mäsurile ilegale sau
false.
296. In actele publice, in re-
gistrele de comert, in contracte,
in anunturi, In afise, in publica-
tiuni, in certificate si in acte de
orice naturä, mäsurile i greutkile
vor fi exprimate numai cu denu-
midle preväzute de art. 5 si 6
din Lege.
In caz de abatere verificatorii
sunt datori de a incheia cuveni-
tul proces-verbal pentru constata-
rea contraventiunii si de a urmäri
pe contravenient.
Niel chiar denurnirile oarecurn
uzuale de halbä, Op etc., nu vor
putea fi afisate fkä a se pune alä-
turf indicatiunea legalä a continu-
tului.
297. Copii depe procesele-ver-
bale constatatoare de contraven-
tiuni i delicte la Legea de Mä-
suri i Greutáti, vor fi inaintate
www.digibuc.ro
548
de cätre verificatorii cie mdsuri si
greutáti, sub-prefectii i inspectorii
comunali, avocatului Statului din
capitala judetului respectiv. Se va
comunica acestuia la timp si ter-
menul judecärii proceselor.
298. Judecätorii l arbitrli nu
vor pronunta nici o sentintd sau
deciziune si nu vor legaliza nici
un act in care s'ar intrebuinta alte
denumiri de inäsuri i greutäti de-
cat acelea prev5zute la art. 5 si
6 din Lege. Petitiunile adresate
justitiei si autoritätilor, precum
toate actele ce emanä dela aces-
tea nu vor putea coupe alte de
numiri de mäsuri i greutäti deck
acele preväzute la sus mentiona-
tele articole.
CAPITOLtm IL
Dispozifiuni tranzitoril i diverse.
299. Conform celor prescrise la
art. 210, lemnele de foc numai
pot fi tkete decät pe lungirne de
1 metru sau de 2 metri si nu pot
fi asezate deck in steri, dublisteri
sau decasteri. Täierea lemnelor de
foc pe alte lungimi deck cele pres-
criseafarä de cazul prescris la
art.-211, alin. ultimconstitue o
infrictiune i autorilgtile In drept
vor lua cuvenitele mäsuri pentru
incetarea de urgentd a acestei in-
fractiuni.
Pe lângd verificatorii de mäsuri
greutäti, Administratorli de pläsi
subprefectii, primarii i agentii
cari au datoria de a con-
stata aceastä infractiune dând in
judecatà pe contravenient, se mai
dä acest drept i silvicultorilor
Statului.
300. Vänzkorii de lemne de
foc nu se pot prevala de faptul cà
au cumpkat lemnele täiete de alte
lungimi deck cele pirescrise,. pen-
tru a le vinde cu alte mäsuri de-
ck cele legate, decât dacä pot do-
vedi cà ele au fost inteadevär Mate
inainte de 23 Aprilie 1906.
544 LEG1 UZUALE. 16 Apri lie 1910
301. Fabricilor de sticlä, drora
s'a acordat dreptul de a aplica
marca primei verifickl pe Mäsu-
rile de sticlà ce fabricä, se ridicä
acest drept (la Aprilie 1906) si li
se pune obligatiunea de a remite
Serviciului Mäsurilor i Greutáti-
lor din Bucuresti, cel mai tärziu
In 5 zile dela comunicare, toate már-
cile de cari se serveau, posesiu-
nea unor asemenea märci consti-
tuind o infractiune la Legea de
Mäsuri i Greutäti.
Pentru viitor fabricile de sticlà
cari doresc sä se ocupe cu fabri-
carea mäsurilor de sticlä vor In-
deplini conditiunile impuse prin
acest Regulament, fabricantilor de
mäsuri, greutäti i instrumente de
mäsurat si cântärit.
$02. Fabricantii, depozitarii
vânzätorii de másuri de sticlà cari
vor fi posedând másuri de sticld
(adicä sticle sau pahare pe cari se
aflä indicatä linia care limiteazä
capacitatea i numirea mäsurii) färä
marca de verificare a fabricii, nu
vor putea vinde asemenea másuri
färä sä fi fost prealabil verificate
la un Biurou de Másuri i Greu-
täti, care va constata exactitatea
prin aplicarea märcii sale.
303. Mäsurile, greutátile si in-
strumentele de mäsurat si de an-
tärit destinate pentru export nu vor
fi supuse prescriptiunilor acestui
Regulament putându-se fabrica In
conformitate cu cererile. Ele vor
purta Insä marca de fabrica 5i fa-
bricantul sau constructorul nu le va
putea vinde pentru Regat. Ele nu
sunt supuse obligatiunilor de a nu
fi scoase In vänzare mai Ina-
lute de a fi marcate primitiv.
304. Afarä de instrumentele
preväzute In acest Regulament, Mi-
nisterul Industriei i Comertului,
pe baza referatului Serviciului Mä-
surilor i Greutätilor, va putea
aproba, prin Deciziune Ministe-
rialá, Intrebuintarea l verificarea
www.digibuc.ro
altor mäsuri, greutäti i instrumenie
de mäsurat si de cântkit, cari, In-
deplinind conditiunile generale dela
art. 63, se vor fi dovedit cä pre-
zintä avantaje la Intrebuintare sau
constructiun e.
Pentru comparatiunea instrumen-
telor de preciziune, preväzute la
art. 20 din Lege, Ministerul Indus-
Wei i Comertului, pe baza refe-
ratului Serviciului Mäsurilor i Gre-
utätilor, va hotärî conditiunile In
cari ele se vor executa, precum §i
cuantumul taxelor ce se va percepe.
$05. Pe lâng5 notatiunea pres-
curtatä hm2" a hectometrului pä-
trat sau a hectarului, se va mai
putea Intrebuinta notatiunea pres-
curtatä ha" de asemenea pe lângä
notatiunea prescurtatà dam2" a
decametrului pritrat sau a arului,
se va mai putea Intrebuinta si no-
tatiunea prescurtatä a".
Mäsurile, greutätile si instrumen-
tele de mäsurat si de cântärit ad-
mise la verificare vor putea purta
inscriptiunea Intreagd sau pres-
curtatä ; In acest din urmä caz
prescurtärile vor fi numai cele pre-
väzute In Lege sau Regulament.
306. Cântarele romanede pre-
f erintä sistem Florenz--nu pot fi
Intrebuintate deck de care acei
dintre negustorii ambulanti cari
vor fi cäpätat aceastä autoriza-
tiune din partea Serviciului Mä-
surilor i Greutätilor.
Ele mai pot fi Intrebuintate
de negustorii cu prävälii, pentru
vanzarea corpurilor voluminoase
ieftine ca : fân, paie, sare, ckbuni,
var, etc.
Negustorii cu prävälii, cei din
hale sau piete publice, unde Ii
au compartimentul lor hotkit, nu
pot Intrebuinta pentru vânzarea cu
märuntisul deck balante simple
cu brate egale. Balantele compuse
sunt mimai tolerate pänä la noui
dispozitiuni. Pentru cântäriri mai
marl de 25 kg., acesii negustori
 LEG! UZUALE. 16 Aprille 1910
pot intrebuinta balante-bascule.
307. Serviciul Masuritor i Gre-
utatilor prin ordine instructive va
deslusi diferitele dispozitiuni pre-
väzute In prezentul Regulament,
Intocmind diferitele formulare pen-
tru imprimate sau altele.
308. Acest regulament anuleazä
toate dispozitiunile Regulamentului
anterior.
DECIZIUIll
Noi, ministru Secretar de Stat
la Departamentul Industriei si Co-
mertului.
Având In vedere art. 20 din le-
gea de Mäsuri i Greutäti si art.
2, alin. f si 308 din Regulamen-
tul respectiv, precum i referatul
directiunii Serviciului central de
Masud si Greutati No. 2.0801909,
Deddem :
I. Se vor admite la verificare
densimetrele destinate la deter-
minarea densitätii lichidelor Intre
650 si 900 grade de densitate.
Aceste densimetre trebuiesc sa
dea, la o temperatura de 15 grade
C, In limitele tolerantelor ad pre-
scrise, densitatea unui lichid In
raport cu densitatea apei destilate
la 4 grade C.
Indicatiunile densimetrelor ce se
vor verifica nu trebuie sä difere
In nici un punct cu mai mult de
0,5 grade de densitate de valoa-
rea adeväratä aratata de etalon.
Temperatura va fi determinatä cu
o aproximatiune de 00.1.
2. Densimetrele vor fi constru-
ite din sticla de bunä calitate, lim-
pede i avand o suprafata färä on-
dulatiuni. Tubul in care este in-
chisa scara densimetricä va avea
o lungime de cel mult 450 mili-
metri si o grosime de cel putin 4
milimetri.
Densimetrele vor fi prevazute cu
un termometru centigrad cu trier-
cur, avand cel putin scara dela-
10 panä la +300.
C. HAMANG1U. Suplimentul
www.digibuc.ro
545
3. Scara desimetricä care va cu-
prinde intervalul 650-900 grade
densimetriceva fi Impartita cel
putin in grade Intregi de densi-
tate, densitatea apei destilate la 4
grade C. fiind socotitä egala cu
1.000 grade densimetrice.
Lungimea mijlocie a unui in-
terval dintre cloud diviziuni de grad
trebuie sä fie de cel putin 4 mi-
limetri. Numerotarea va fi fäcuta
din 10 in 10 grade cu 3 cifre. Tra-
säturile diviziunilor din 10 In 10
grade vor fi mai fungi ca acelea
din 5 In 5 grade, iar ale acestora
din urrna mai fungi ca träsäturile
fiecárui grad. Diviziunea superi-
oafä a densimetrului va trebui sa
fie cel putin la o departare de 20
milimetri dela extremitatea de sus
a instrumentului, iar diviziunea in-
ferioarä cel putin la 10 milimetti
mai sus de punctul unde tubul sub-
tire se uneste cu tubul gros.
Termometrul densimetrului va
trebui sä aibä träsäturile diviziu-
nilor din 5 In 5 grade si din 10
In 10 grade mai fungi ca acelea
ale fiecärui grad ; nurn erotarea di-
viziunilor va fi fäcutä numai din
10 In 10 grade. Depärtarea intre
diviziunile 00 si 300 va trebui sa
fie de cel putin 75 milimetri. Sca-
ra termometricä va fi divizata cel
putin In grade.
4. Densimetrele vor trebui sa
poseadä
a) Numärul curent de fabricati-
une si numele sau marca fabri-
cantului ;
b) Luna si *anul fabricatiunli ;
c) Inscriptiunea Cetirea se face
deasupra meniscului* ;
d) Inscriptiunea «Grade densi-
metrice la 150 C» ;
Scara termometricä va trebui sä
poarte inscriptiunea : Centigrad".
5. Variatiunile temperaturii tre-
buiesc sä fie date de termometru
In mod cat se poate de regulat,
meniscul mercurului fiind peat
18
546 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
posibil orizontal ; coloana de mer-
cur nu trebuie sd se rupä In mod
accidental, nici chiar când instru-
mentul este Intors cu rezervoriul
In sus. La 160 C mercurul tre-
buie sä intre tot In rezervoriul ter-
mometrului.
6. Densimetrele cari satisfac
prescriptiunilor aci preväzute, vor
fi investite cu marca de verificare
si li se va da ate un buletin de
verificare i ate o instructiune
cu tabelele de reductiune respec-
tive.
Se recomandà ca densimetrele
sä fie supuse unei noui verificari
in interval de un an si junatate
dupä prima verificare, din cau.zA
cä in urma Intrebuintärii lor se pot
produce modifickii, cari ar putea
influenta rezultatele. La a doua
verificare, care se va face In a-
celeasi conditiuni ca si cea din-
tâiu, se admite pentru
termometrului alipit o tole-
rantä ± 00,2.
In caz când instrumentul, supus
la a doua verificare, s'ar gäsi cä
nu indeplineste prescriptiunile ce-
rute, se va anula marca de veri-
ficare i buletinul de verificare.
Când un buletin de verificare a
fost pierdut sau deteriorat, cel in-
teresat poate cere Directiunii Ser-
viciului central de Mäsuri i Greu-
täti sä-i elibereze un duplicat.
7. Pentru comparatiunea unui
densimetru se va percepe taxa de
1 leu, 25 bani, in care intrà i bu-
letinul, instructiunile si tabela de
reductiune. Când densimetrele sunt
destinate institutiunilor stiintifice
sau autoritatilor publice, aceastä
taxä va fi redusä la 75 de bani.
Pentru densimetrele respinse se
va percepe 40 bani de bucatä, ori
de cätre cine ar fi prezentate.
Taxele pentru verificarea densi-
metrelor se vor consernna la Cassa
de depuneri i consemnatiuni sau
Administratiunea financiará, pe
www.digibuc.ro
seama i la dispozitiunea Minis-
terului Industriei i Comertului
(Serviciul central de Mäsuri i Gre-
utäti), sub titlul : Rambursarea
cheltuelilor pentru vertficarea
densimetrelor.
S. D-1 Director al Serviciului
central de Mäsuri i Greutäti este
insärcinat cu aducerea la Indepli-
nire a prezentei deciziuni, care in-
trä in vigoare la 1 Aprilie 1909,
precurn i cu Intocmirea buletinu-
lui de verificare, a instructiunilor
tabelelor de reductiune ce vor
Insoti .densimetrele verificate.
Datä la 13 Fevruarie 1909.
Noi, Ministru Secretar de Stat
la Departamentul Industriei si Co-
mertului.
Avänd in vedere art. 20 din
Legea pentru aplicarea sistemului
metric de Mäsuri i Greutdti
art. 2, alin. F si 308 din regula-
mentul acestei legi din 1906, pre-
cum si ref eratul Serviciului Mäsu-
rilor i Greutätilor No. 16.903 din
1909,
Decidem :
1. Se vor admite la verificare
aparate sau instrumente pentru
mäsurarea suprafetei pieilorpla-
ntmetrecare aratä, pe un cadran
sau alte dispozitive, suprafata mä-
suratä in decimetri pdtrati i frac-
tiuni de decimetri pätrati. Sunt
admise planimetrele zise de coor-
dinatiune ca i acele de sistem
Polar.
2. Admiterea la verificare a a-
cestor instrumente este supusä or-
mätoarelor conditiuni :
a) Constructiunea i executiu-
nea pieselor ce compun aceste a-
parate trebuie sä asigure, pentru
o Intrebuintare indelungatä func-
tionarea regulatä a axei, precum
invariabilitatea pärtilor esentiale
ale mecanismului, si In special a
diametrului rotitei mäsurätoare
a lungimei vergelii conducdtoare ;
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
b) Diviziunile vor fi fäcute nu-
mai in mäsuri metrice, si anume
In decimetri pätrati si frac(iuni ze-
cimale ale acestora (0.5, 0.2, 0.1);
c) Fiecare aparat (planimetru) va
purta Inscris pe dânsul :
I. Numärul ski de fabricatiune ;
2. Märimea suprafetei ce poate
mäsura,
3. Sistemul (dacA este plani-
metru de coordinatiune sau de sis-
tern Polar).
3. Ca tolerantä pentru toate md-
surätoarele de incercare mai mari
de 10 decimetri pätrati, la cari
vor trebui supuse aceste aparate,
se admite o eroare de 20/o asu-
pra indicatiunilor gäsite.
4. Aparatele, cari satisfac pres-
criptiunilor ad preväzute, vor fi
Investite cu marca de verificare si
li se va da eke un buletin de ve-
rificare i câte o instructiune asu-
pra modului de manipulare.
Se recomandà ca aceste aparate
sä fie supuse unei nuui verifi-
cad, cel putin dupä doui ani, pen-
tm cä din cauza Intrebuintarii lor
s'ar putea produce modificAri in
unele parti ale mecanismului, cari
ar putea Influenta asupra rezulta -
telor. Marca aplicatä este valabilà
numai pentru doui ani.
5. Pentru verificarea unui pla-
nimetru se va percepe taxa de 8
lei, in care inträ si buletinul de ve-
rificare si instructiunile relative.
Când aparatele sunt destinate in-
stitutiunilor stiintifice sau autori-
tätilor publice, aceastä tax6 va fi
redusä la 4 lei.
Pentru planimetrele respinse ca
netndeplinind conditiunile cerute
se va percepe 2 lei de bucatk ori
de are cine ar fi prezentate.
Taxele pentru verificarea plani-
metrelor se vor consemna la Cassa
de depuneri si consemnatiuni sau
1. Acest Regulament" a fost publicat
in .Monitorul (*dal" No. 14 din 16 A-
prilie 1910.A se vedea la ordinea sa cro-
www.digibuc.ro
547
Administratia financiark pe sea-
ma si la dispozitiunea Ministeru-
lui Industriei si Comertului (Ser-
viciul Mäsurilor si Greutätilor) sub,
talul Rambursarea cheltuelilor
pentru verificarea planimetrelor.
6. Para la alte dispozitiuni, ve-
rificarea planimetrelor destinate la
mdsurarea suprafetei pieilor se va
face numai de are Serviciul Mä-
surilor i Greutätilor.
7. D-I ef al Serviciului Másu-
rilor i Greutätilor este Insärcinat
cu aducerea la Indeplinire a pre-
zentei Deciziuni, care inträ In vi-
goare la 1 Noernvrie 1909, precurn
cu Intocmirea buletinului de ve-
rificare si a instructiunilor de ma-
nipulare respective.
Datä la 6 Octomvrie 1909
REGULRMENTUL
Oficillor publice de ciintirire
DIN 16 APRILIE 1910
1. Oficiile publice de cântärire
ale Statului, judetelor, comunelor,
particularilor, etc., nu vor avea
dreptul sä functioneze decât In
baza unei autorizatiuni speciale
data de are serviciul mäsurilor
si greutatilor, aceste oficii urmand
a se conforma strict dispozitiunilor
preväzute iii prezentul regulament.
Aceastä autorizatiune se va da
de cätre serviciul mäsurilor §i gre-
tätilor, In conformitate cu dispo-
zitiunile art. 47, punctele a §i c,
din regulamentul de mäsuri
greutäti si ea se va putea ridica
pentru odce abatere la dispozitiu-
nile legii si regulamentului de
fatä.
2. Oficiile publice de cântärire
vor avea dreptul sä perceapä taxele
maxime de mai jos :
50 bani pentru fiecare cântärire
mai mare de 3.000 kg;
nologid si .Regulamentul pentru
tuirea oficiilor publice de cdntdrire" din
9 Mai 1909, supl. II pag. 431.
548 LEG! UZUALE. 16 Apri lie 1910
35 bani nentru fiecare cântärire
¡titre 1.000 i 3.000 kg;
25 bani pentru fiecare cântärire
Intre 500 si 1.000 kg ;
15 bani pentru fiecare cântárire
Intre 100 V 500 kg ;
10 bani pentru fiecare cântärire
Intre 20 si 100 kg ;
5 bani pentru fiecare cânthire
Intre 5 si 20 kg ;
2 bani pentru fiecare cântärire
mai micä de 5 kg.
In aceste sume intr5 i tarele
unde este loc a se lua.
Pentru greutätile limite ale gru-
pelor de mai sus se va lua tot-
deauna pretul inferior ; tot ca li-
mitA se socotesc ì greutätile di-
ferind de acestea cu + 2 kg.
La cântärfrea cerealelor In saci se va
putea percepe pentru fiecare plum-
buire de sac In plus cMe 2 bani.
3. Oficiile publice de cântArire
ale primäriilor vor percepe de ase-
menea taxe In limitele sumelor
preväzute la articolul precedent,
afarä numai de cazul când consi-
liul comunal respectiv va fi apro-
bat alte taxe mai mari.
4. Oficiile publice de cântArire
ale Statului, judetelor, comunelor,
etc., vor fi conduse de cätre cAn-
täritori publici, autorizati de cätre
ministerul industriei V comertului
(serviciul mäsurilor i greutätilor)
in conformitate cu prescriptiunile
prezentului regulament.
Este interzis tuturor autoritätilor
sau particularilor de a angaja ca
cântäritori publici persoane cari nu
ar poseda certificatul serviciului
mäsurilor i greutätilor, prin care
li se conferä dreptul de cântäritor
public autorizat, nimeni neputând
exercita aceastä profesiune färä
acest certificat.
5. Pentru cäp5tarea dreptului de
cântäritor public se va tine, cel
putin odatä pe an, un examen la
biurourile de mAsuri i greutäti,
resedinte de judet.
www.digibuc.ro
Dacä se va simti necesitate, mi-
nisterul industriel I comertului,
pe baza unui referat al serviclului
mäsurilor V greutAtilor, va putea
dispune sä se tinä mai multe exa-
mene, cu conditiune ca Intre dân-
sele sä tread un interval de cel
putin douA luni.
Fiecare examen . se va anunta
de catre serviciul mäsurilor i gre-
utMilor prin Monitorul Oficial,
Buletinul ministerului0 prin biu-
rourile de mäsuri i greutäti cu
cel putin 40 de zile Inainte.
Ceredle de inscriere se vor Ina-
inta acestui serviciu cu cel putin
5 zile Inaintea zilei fixate pentru
Inceperea examenului.
In caz când numkul candidati-
lor va fi mai mic de 6 pentru fie-
care centru, ministerul, pe baza
ref eratului serviciului mAsurilor
greut4lor, poate dispune ca exa-
menul sä se amâne sau sa se tinä la
resedinta unui judet limitrof.
6. Comisiunea de examinare se
compune dintr'un delegat al ser-
viciului mäsurilor i greutätflor,
asistat de un verificator de mäsuri
si greutáti din locallta tea respec-
tivä. Dupä trebuintä, seful servi-
ciului mäsurilor i greutätilor va
putea da aceastä deIegatiune, afarä
de metrologistilor i metrologisti-
lor-asistenti, i verificatorilor-sefi
de mAsuri i greutäti.
7. Pentru a putea fi admis de
a lua parte la examenul pentru
dobAndirea dreptului de a exercita
profesiunea de cântäritor public,
candidatul trebuie sä satisfad ur-
mAtoarele conditiuni
1. Sä probeze cä are etatea de
cel putin 25 ani ;
2. Sä prezinte certificatul de
studii pentru absolvirea a eel pu-
tin douä clase primare sau a vre-
unef scoli similare ; pentru acei
cari au 40 ant Impliniti este sufi-
dent a dovedi cä posedä cunos-
tintele acestor clase.
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie:1910
3. S5 dovedeascä prin acte :
a) Unde 1$i are resedinta, ce
profesiune exercitä, ce impozite
pläteste I cd este roman sau na-
turalizat ;
b) C5 nu a suferit nici o con-
damnatiune pentru fapte contrarii
probintii ;
c) CA are o purtare bung $i mai
ales c nu are nici un vitiu.
Toate aceste acte vor fi anexate
cererii de inscriere la examen, in
care se va specifica localitatea
sau localitätile unde candidatul
voqte a exercita prof esiunea de
cantäritor public.
S. Candidatul, care indepline$te
conditiunile de mai sus, va trebui
sä probeze comisiunii de exami-
nare cä cunoa$te bine manipularea
balantelor, basculelor cu sau farà
greutati i cântarele romane, ins-
tructiunile referitoare la cântäriri.
elaborate de cätre serviciul mäsu-
rilor i greutätilor, sistemul metric
de mäsuri i greutäti, precum
determinarea volumului cu ajuto-
rul cantäririlor $i prezentul regu-
lament.
9. Candidatul, care a satisfAcut
examenul special, va primi dela
serviciul mäsurilor $i greutätilor
un certificat de capacitate pentru
profesiunea de cantäritor public
autorizat, pentru a drui eliberare
candidatul va depune cu osebitä
petitiune I leu.
10. Dup5 Incheierea examene-
lor, seful serviciului másurilor si
greutätilor va prezenta ministrului
industriei l comertului un raport
asupra rezultatului lor, iar deci-
ziunea ministerialä, prin care se
acordá dreptul de cântäritori pu-
blici autorizati persoanelor cari au
satisfäcut examenul va fi publicatä
In Monitorul Oficial.
11. Autorizatiunea de a functi-
ona a unui oficiu public de can-
tärire, ca i dreptul de cantäritor
public autorizat pot fi ridicate ori-
www.digibuc.ro
549
cand de c5tre ministerul industriei
$i comertului, dupá propunerea
motivatä a sefului serviciului mä-
suriIor si greutätilor.
Pentru abateri mai pupil grave,
li se va putea aplica de cätre acesta
din urmä pedeapsa avertismentului
$1 ridicarea autorizatiunii pe ter-
men de o lunä.
Dreptul de a functiona al unui
oficiu public de cantárire sau drep-
tul de cântáritor public, sub nici
un cuvant $i sub nici o formä,
nu pot fi trecute de cätre poseso-
rii lor altor persoane.
12. Cântäritorii publici autori-
zati sunt obligati, sub pedeapsa
ridicärii dreptului de a mai exer-
cita profesiunea lor, ca sà poseadd
registre cu cotor pentru inscrierea
tuturor operatiuni!or de cantärire
ce vor executa.
Registrele vor fi numerotate, $nu-
ruite, sigilate i supuse vizei ve-
rificatorilor de mäsuri i greutäti
din localitatea cea mai apropiatä
de aceea unde cantdritorul îi exer-
cit5 profesiunea.
Cantäritorit sunt obligati sä eli-
bereze totdeauna clientilor lor cate
un bilet de cant5rit din registrul
cu cotor, continand rezultatul can-
täririi. In caz and aceluias client
s'au fäcut mai multe cantäriri, re-
zultatele se vor putea inscrie pe
acela$ bilet, cu conditie ca sä spe-
cifice in parte rezultatul fiecärei
operatiuni de cântärire.
Registrele aci preväzute vor fi
fäcute dupä formularul urmätor, In
asa märime ca sä poatä fi purtat
in buzunar 16/14 cm.
550 LEGI UZUALE. 16 A pri lie 1910

Oficiul de cdnidrire Oficiul de (*data-fire

Bi let de cfmtárit No.. Bilet de anticit No

l'entru sad Pentru saci
E1 g
a 2 Obs erva- 0 Observa-
tti Punt E u tiuni
'E
o. o.

2
3 3
4
5
6
7
8
9
10 10

Rezultatul total .. Rezultatul total ..

Cantdritor autorizat, Cântäritor autorizat,

1) In aceastä coloanä se va putea pune In aceastä coloanä se va putea pune
daraua sau calificarea materiei (udä, etc.) daraua sau calfficarea materiei etc.)

13. In caz când se cântäresc ce-
reale, acestea vor fi puse in sad,
cari trebuie sa poseadä, pecât po-
sibil, una sau douä initiate si un
numär de ordine sau semne spe-
ciale, cari se vor trece in biletul
de cântärit. Pe fiecare sac cântä-
rit cântäritorul este linut sal apli-
ce, cu tu§ de uteiu, sigiliul salu
Acest sigiliu, al cárui model va fi
stabilit de calre serviciul mäsuri-
lor si greutätilor, va fi de cauciuc,
rotund si cu un diametru de mi-
nimum 2 cm.
Cântáritorul va aplica acelas si-
giliu i pe biletul de cântärit eli-
berat.
14. Sacii cantäriti vor fi plum-
buiti ; plumburile cari vor avea un
numär de ordine, vor fi aplicate
cu ajutorut unui cleste cu marcä
special% ce este obligat a avea
fieclre cântgritor public. Numárul
plumbului va fi trecut in biletul
de cântärit.
Clestele, märcile clestelui si plum-
burile vor fi fäcute strict in con-
formitate cu dispozitiunile servi-
ciului mäsurilor i greutätilor.
15. Toate operatiunite de clan-
tärire vor fi fäcute personal de cá-
tre cântäritorul autorizat si strict
In conformitate cu instructiunile si
ordinele serviciului mäsurilor
greutätilor
Registrele vor fi tinute la zi, in

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
bunä regulä, curate si färA räsä-
turi. Toate Inscrierile se vor face
personal de atre cântAritorul au-
torizat, cu cerneald sau cu creion
de cernealä, iar nici de cum cu
creion obicinuit.
Cifrele i scrierea vor fi lizibile
si numele proprii complect scrise.
Registrele cantäritorilor vor fi
prezentate spre controlare instan-
telor judeatoresti i verificdtori-
lor de mAsuri i greutäti, oricând
vor fi cerute.
16. CântAritorii publici vor avea
sub a lor personalä räspundere In-
grijirea i buna functionare a in-
strumentelor de cântärit ce le sunt
Incredintate.
In caz când aceste instrumente
ar deveni defectuoase, este cu de-
sävärsire interzis cantäritorilor pu-
blici a mai opera cu dânsele, ei
fund datori a anunta imediat pe
verificatorul de mäsuri i greuthi
respectiv, spre a lua dispozitiuni
Tri consecintä.
Cânthitorul public autorizat este
personal räspunzätor de ofice cân-
tärire neexact5, provenitä din cau-
za defectuozitätii instrumentului.
17. Cântäritorii sunt personal
rAspunzAtori de mice nereguli fAp-
tulle In exercitarea profesiunii lor.
Ei vor fi cu foarte mare aten-
tiune la manipularea instrumente-
lor, facerea cântäririlor i Inscrie-
rea rezultatelor, fiind obligati a nu
face cânthirea atunci când cu
deosebire In antärifile fäcute in
saciar exista In interiorul mate-
riei declarate substante strAine, pu-
se In vederea falsificArii. (In cazul
cânthirii cerealelor In saci nu tre-
buie sä se gäseascä pämânt, grane
umezite Inteadins, spre a falsifica
m5surätoarea, etc.).
18. In caz and cânthirile sau
rezultatele lor vor fi gresite sau
false, pe lângä cä se va aplica
cântäritorului pedepsele prev5zute
de art. 8, acesta se face pasibil
www.digibuc.ro
551
de pedepsele preväzute In codul
penal pentru mäsurAtorile false.
Acest fel de abated vor fi aduse
inaintea instantelor judecAtoresti
de cAtre autoritätile prev5zute la
articolul urmätor.
Persoanele lezate sunt si ele in
dreptul 1m de a recurge la justi-
tie in contra cânt5ritorului public
vinovat pentru daunele suferite din
cauza sa.
19. Cantäritorii publici sunt puff
sub imediata supraveghere a ve-
rificatorilor de mäsuri si greutäti,
Acestia vor supraveghia respecta-
rea strictA a dispozitiunilor prevA-
zute in prezentul regulament i vor
raporta serviciului mäsurilor si
greutätilor toate abaterile ce vor
constata.
In comunele rurale, In cari ser-
viciul de mAsuri si greutgi nu
este Indeplinit de atre verificato-
rii de mAsuri si greutAti, Indato-
ririle acestora, aci preväzute, vor
fi executate de cAtre administra-
torii de pläsi.
Verificatorii de mAsuri si greu-
tAti si, In lipsa acestora, adminis-
tratorii de pläsi, sunt Indatorati,
In caz and vor dovedi vreo an-
thire gresitä sau falsA, In afarä de
raportarea cazului serviciului mä-
surilor si greutätilor, de a Incheia,
pentru constatarea acestor abated,
procese-verbale, cari se vor ma-
inta in termen de cel mult trei
zile autoritätilor judeatoresti.
20. Verificatorii de mAsuri
greutäti, administratorii de plAsi
si agentii politienesti, vor da pe
mâna justitiei pe toti acei cari,
färä sA aibA autorizatiunea legalä,
exercitä prof esiunea de antdriritor
public.
Contestatiunile relative la an-
thill vor fi adresate verificatori-
lor de mäsuri si greutäti si, In
lipsa acestora, administratorilor de
plAsi.
21. In caz and proprietarul ofi-
 552 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
ciului de cantärire nu este si can-
täritor public, si deci nu conduce
de fapt oficiul de cantarire, atunci
când se ridicä autorizatiunea cân-
täritorului acelui oficiu, implicit e-
ste ridicatä si autorizatiunea de
functionare a oficiului pariä ce pro-
prietarul va recomanda alt cant&
ritor public pentru conducerea lui.
In caz Insä and la vina cântärito-
rului este amestecat si proprietarul
oficiului, odatä cu ridicarea auto-
rizatiunii cântäritorului se anulea-
zä i autorizatiunea de functiona-
re a oficiului de cântärire In ches-
tiune.
Dacä cântäritorul public este
chiar proprietarul oficiului de cân-
tärire, In toate cazurile odatà cu
ridicarea autorizatiunii sale se va
anula i autorizatiunea de functio-
nare a oficiului.
Proprietaril of iciilor nu au drep-
tul de a impune cântäritorilor ofi-
ciilor de cântärire dispozitiuni con-
trarii legii i regulamentului de
mäsuri i greutäti, regulamentului
pentru cântäritori publici i ordi-
nelor serviciului mäsurilor i greu-
tä til or.
Cântäritorii publici nu trebuie sä
execute nici un f el de Indatoriri
impuse de proprietarii oficiilor con-
trarii acestor dispozitiuni, ei fiind
personal räspunzätori de activita-
tea lor, pentru orice gresealä ar
comite si din ori si ce cauzâ, ur-
rnând a li se aplica pedepsele pre-
väzute de acest regulament.
22. Toate dispozitiunile contra-
rii prezentului regulament sunt
rämân abrogate.
1. Aceastil Jege" publican in Moni-
torul Oficial" No. 14 din 16 Aprilie 1910, a
fost votati de Camera in sedInha dela 4
Aprilie 1910, iar de Senat in aceia dela
6 Aprilie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologicl Legea invoielilor (tocmele-
www.digibuc.ro
LEGE1
Penh% modificarea art. 17, 19 ai 29 din
(egea pentra invoieii agricole
DIN 10 A PRIME 1910.
Art. unic.Art. 17, 19 si 29
din legea pentru Invoieli agricole
se modificá dupä cum urmeazá :
17. Pänä la achitarea pretului
preväzut In actul de vânzare, co-
muna va intra In folosinta izlazu-
lui, plätind anual pentru izlaz suma
reprezentând dobanda de 60/o asu-
pra pretultd convenit.
Plata dobânzii se va face la 1
Noemvrie a fiecärui an de catre
Stat, In contul comunei. Statul va
acoperi prin incassärile fäcute, dupä
cum se aratá la art. 29, si In caz
de insuficientä, din orice alte ve-
nituri comunale incassate de Stat.
Pentru achitarea sumelor dato-
rite, derivând din actul de On-
zare, comunele vor putea contracta
imprumuturi ipotecare asupra izla-
zurilor comunale la Cassa ruralä,
conform art. 28-53 din legea ace-
lei Casse.
Aceste lmprumuturi vor fi scu-
ffle de aprobarile cerute de art. 55,
alin. III, si art. 57, alin. II din le-
gea pentru organizarea comunelor
rurale din 29 Aprilie 1908, si vor
fi supuse numai aprobäril minis-
terului de interne, care de comun
acord cu Cassa ruralà, va fixa
valoarea totalä a bonurilor rurale
de emis pentru fiecare Imprumut.
Toate cererile i orice acte pri-
vitoare la aceste lmprumuturi, pre-
cum actele de ipotecä, inscriptiu-
nile, sunt scutite de taxele de tim-
bru i inregistrare.
19. Când proprietätile din care
se vând terenuri pentru consti-
tuire de izlazuri sunt ipotecate la
lor) agricole din 23 Decemvrie 1907 cc
modif. din 24 Aprilie 1908 si 28 Martie
1909. Supl. I pag. 202 si Supl. II pag. 319
precum 1 Regulamentul" acestei legi,
din 6 Noemvrie 1909, la ordinea sa cro-
nologia in acest velum.
 LEG1 UZUALE. 10 Aprilie 1910
creditul funciar rural, Statul, cu
consimlimantul creditului fundar,
va lua asupra lui datoria proprie-
tätii pânä la concurenta pretului
cu care se vinde terenul destinat
izlazului comunal. Proprietarul va
ramâne descarcat NA de credit cu
aceastä suma i Statul va servi
creditului fundar anuitatea pe care
o ia asupra lui i pe care o va in-
cassa dela comuna respectivä, dupa
cum se aratä la art. 29, si, In caz
de insuficientä, din orice alte ve-
nituri comunale incassate de Stat.
In anume cazuri, cu aprobarea
ministerului de interne, se va pu-
tea prelungi termenul de amorti-
zare al datoriei rämase asupra iz-
lazului comunal la creditul funciar
rural 00 la 50 ani, socotiti dela
data divizärii ipotecii.
In aceste cazuri, se va plati pro-
prietarului partea proportionalä din
capitalul social, ramas la credit,
conform alin, e, din art. 1 din le-
gea pentru acläugirea unui articol
aditional la legea creditului fundar
din 10 Mai 1908.
Acest capital social se va resti-
tui de credit comunei la strange-
rea completa a datoriei.
29. Primarul autorizat de con-
suini incheie contractul
de Invoialä cu taranil, pentru vi-
tele de päsunat pe izlazul comu-
nal, in conditiunile i pe pretul
fixat de comisiunea regionalä pe
cap de vita. Taranii invoiti vor fi
debitati In roluri cu suma datorita,
care se va pläti la 15 August a a-i inainta memorii ori acte ce ar
fiecarui an.
Incassarea se va face de percep-
torul Statului, in conditiunnile pre-
väzute de legea pentru incasarea
venifurilor Statului.
Venitul izlazului nu se poate
afecta de comuna la alte destina-
tiuni deck la plata cuvenitä pro-
prietarului.
www.digibuc.ro
553
REGULFIMENT
Privitor la pnnerea ln aplicare a legil
pentru acordarea drepturilor politice
locullorilor dinjadetele Constar*
Tuleea.
DIN 16 APRILIE 1910.
I. Comisiunile instituite pentru
acordarea drepturilor politice locu-
itorilor din judetele Constanta
Tulcea, i pentru Intodnirea pri-
melor liste electorate in Dobrogea,
vor Indeplini lucrärile lor la rese-
dintele judetelor.
Ele vor Iucra In toate zilele,
de Sâmbatä si de sarbätorile le-
gate pentru Curti si tribunate.
Comisiunile vor avea aceIeasi
vacante mid ca i Curtile si tri-
bunalele, iar vacanta mare va fi
de o lunä de zile, cu Incepere dela
1 tulle.
2. Comisiunile vor pronunta ho-
While lor numai pe baza actelor
scrise ce li se vor prezenta de
pärv.
Actele prezentate vor fi vizate
de cel putin unul din membrii co-
misiunii ; vor fi date si investite
cu sigiliul comisiunii.
Comisiunile vor putea culege
informatiuni asupra cererilor si co-
prinsului actelor prin organele ju-
decatoresti, administrative si co-
munale, i vor putea instiinta, prin
organele administrative si comu-
nale, pe cei interesati, spre a se
prezenta inaintea comisiunii sau
mai fi necesarii.
Primarii rurali, asistati de notani,
politaii, comisarii si subcomisarii,
vor inchda procese-verbale cari sä
constate Indeplinirea acestor insär-
cinari si le vor Inainta de indata
comisiunilor.
1. Acest Regulament' a fost publiot
in Moniloral Oficial' No. 14 din 16 APri.
lie 1910. A se vedea la ordinea sa crono-
logid in acest volurn ai Legea respertivl,
çtt uttimete modificitri, din 14 Apritie 19111 ,
554 LEGI UZUALE.
Desbaterile orale nu sunt admise
Inaintea comisiunilor.
3. Cei indreptätiti de a 11 se
acorda drepturile politice pot sä
prezinte comisiunilor IntAmpinäri
scrise cu privire la cererile altor
locuitori de a li se acorda dreptu-
rile politice si de a fi inscrisi In
listele electorale.
Comisiunile vor examina intAm-
pinärile cu ocaziunea cercetärii ac-
telor celor contestati. Asupra aces-
tor Intâmpinäri nu se va da hotä-
riff deosebite.
4. Hotäririle comisiunii se pro-
nuntä cu majoritate de voturi.
Ele vor fi redactate de membrii
comisiunilor sau de grefier, dupA
rânduiala presedintelui. Ele vor fi
motivate si vor enumAra actele pe
baza cärora au fost pronuntate, ara-
tând in scurt cuprinsul actelor.
Hotäririle vor fi semnate de mem-
brii comisiunii, contra-semnate de
grefier, Investite cu sigiliul corni-
siunii i trecute in registrul res-
pectiv. Pe ele se va face mentiune,
subsemnAtura grefierului i apli-
carea sigiliului comisiunii, de No.
volumului i fila registrului in care
a fost trecutA.
Hotärtrile vor fi aläturate la do-
sarul cauzei.
Nu se pot libera copii deck
depe hotArtrile prin cari s'a respins
in total sau In parte cererea, si
numai pärtilor direct interesate.
5. Comisiunile vor putea cu-
prinde Inteo singurä hotäfire de
admitere mai multi locuitori cari
se gäsesc In aceeas situatiune
in aceeas localitate.
Hotáririle de respingerea cere-
rilor vor fi individuale.
6. Pentru intocmirea primelor
liste electorale de cätre comisiuni
se fixeazA un termen de 14 luni,
calculat dela 1 Maiu 1910
Se fixeazA ziva de 1 Septem-
vrie 1910, ca ultim termen pAnä la
care se pot primi cererile locuito-
www.digibuc.ro
16 Aprilie 1910
rilor Dobrogeni de a li se acorda
drepturile politice conform legii.
7. Dupa pronuntarea hotAririlor
pe mäsurä ce ele au fost pro-
nuntate, comisiunile vor intocmi,
pe comune, liste separate de cei
cärora li s'au recunoscut drepturile
politice, precum si de cei ale cä-
ror cereri au fost respinse.
De asernenea vor intocmi liste
de cei cärora li s'au recunoscut
dreptul de alegätor la Camerä, Se-
nat, judet i comunä, pe colegii
si pe sectiuni de votare, precum
si lista de eligibili la Senat, in
conformitate cu dispozitiunile legii
pentru tntocmirea, revizuirea si per-
mane* listelor electorate.
Aceste liste, vizate de presedin-
tele comisiunii, i purtând sigiliul
comisiunii vor fi afisate pe usa
sälii de liberare a comisiunii.
Listele vor sta alisate timp de o
lunä de zile.
Asemenea liste vor fi inaintate
primarilor comunelor respective,
spre a fi aftsate pe usa primäriilor.
Primarii cornunelor, .in cele ru-
rale asistati de notari, vor incheia
procese-verbale, prin cari sä con-
state afisarea listelor si le vor Ina-
inta comisiunii.
S. Din ziva afisärii listelor pe
usa sAlii de deliberare a comisiu-
nilor va curge termenul de recurs
de o lunä de zile, preväzut de lege.
Declaratiunile de recurs In con-
tra hotärlrilor prin cari s'au respins
cererile de recunoastere a drepturi-
lor politice, sau dreptul de alegätor,
sau inscrierea In colegiul cerut, se
pot face fie personal, fie prin man-
datar cu procurä legalizatä, con-
form legii pentru autentificarea ac-
telor, la primAria domiciliului re-
curentului, la presedintele comisi-
unii l chiar la Curtea de casatie.
Primarii comunelor, in cele ru-
rale asistati de notari, primind ce-
refile de recurs, vor constata prin
proces-verbal ziva primirii lor
 tEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
le vor Inainta, impreuna cu pro -
cesul-verbal, presedintelui comi-
siunii.
Pentru cererile ce se vor adresa
direct presedintelui comisiunii, ziva
primirii se va constata de catre
acesta prin viza ce va pune pe
cerere.
Presedintele comisiunii va ma-
inta primului-presedinte al Curtii
de casatiune toate cererile de re-
curs, pe mäsurä ce le va primi.
El va mai inainta, In acelas timp
Curtii de casatiune dosarele afa-
cerilor, precum i procesele-verbale
cari constatä ziva afiàrii listelor
pe usa sälii de deliberare a co-
misiunii, pentru ca Curtea de ca-
satie sä poatä verifica dad recur-
surile au fost fAcute In termen.
9. Primul-presedinte al Curtii
de casatie primind cererile de re-
curs, le va separtiza de urgentä,
In mod egal, Intre sectiunile II si
III ale Curtii, spre a fi judecate.
Pentru cererile de recurs primite
direct la Curtea de casatie, prese-
dintii sectiunilor drora s'au re-
partizat recursurile vor cere dosa-
rele lucrkilor dela comisiunea res-
pectivä.
10. Sectiunile Curtii de casatie
vor judeca recursurile primite in
termen de cel mult o lunä de zile
din ziva de dud le-au fost repar-
tizate.
Pe usa localului Curtii se va
afisa lista de recursurile primite
si de zilele sorocite spre a fi ju-
decate.
11. Curtea de casatie judecä cu
concluziunile ministerului public
si, casând, statueazä asupra fon-
dului.
Pktile pot sä se prezinte per-
sonal sau asistate ori reprezentate
de avocati cu procuri in regulä.
12. Sectiunile Curtii de casati-
une, pe masurá ce vor statua asu-
pra recursurilor i In termen de cel
mult 15 zile dela pronuntare, vor
www.digibuc.ro
555
Inapoia comisiunilor respective do-
sarele, impreunä cu deciziunile ce
vor fi pronuntat, dupä ce ele mai
Intâiu vor fi trecute In registrele ce
anurne se vor Infiinta pentru ace-
ste .recursuri.
13. Presedintii comisiunilor, pri-
mind dosarele cu deciziunile inal-
tei Curti, se vor conforma acestora
din urmä fäcând sä se tread si
in registrul de hotäriri, in drep-
tul fiecäruia, deciziunea Curtii de
casalie.
14. Dupä judecarea tuturor re-
cursurilor se vor incheia listele
definitive.
Pentru Incheierea listelor defi-
nitive se fixeazä un termen de 45
zile, calculat dela primirea incu-
nostiintkilor, ce se vor face co-
misiunilor de cátre primul-prese-
dinte al Curtii de casatie, cä inalta
Curte terminat lucrärile cu pri-
vire la recursurile de asemenea na-
tura.
Listele definitive se vor afisa
pe usa sälii de deliberare a comi-
siunilor si la primkiile comunelor
respective In acelas chip ca i pri-
mele liste Intocmite. Ele vor fi
publicate in Monitorul Oficial
prin Ingrijirea ministerului justitiei.
15. Dosarele ce se vor forma
pentru cererile de acordarea drep-
turilor politice vor fi individuale.
La ele se vor alätura, pe langa
actele celui interesat, toate lucrä-
rile privitoare la cererea fäcutä pre-
cum : informatiunile culese, me-
moriile, Intampinärile, etc.
Se vor putea forma dosare co-
lective pentru locuitorii din ace-
eas localitate, cari se gasesc in
aceeas situatiune si pentru cari se
va fi pronuntat o singurá hotärtre
de admitere.
Pentru cererile cari au fost res-
pinse nu se pot forma deck do-
sare separate individuale.
Fiecare dosar colectiv va cuprin-
de, la sfärsitul säu, un tablou de
556 LEGI UZUALE. 16 A prille 1910
numele indivizilor ale dror cereri
sunt alipite la el si de fila la care
se gäsesc.
Dosarele vor purta un numär de
ordine si vor fi snuruite, numero-
rate si parafate, sub semnätura gre-
fierului si sigiliul comisiunii.
Se vollforrna si dosare separate,
cari sä cuprindä corespondenta co-
misiunilor ce nu priveste pe o a-
nume cerere.
Opise In regulà, general si alfa-
betic, se vor intocmi pentru toate
dosarele Infiintate.
16. Comisiunile :vor forma si
tine urmätoarele registre
1. Registru de hotärtri.
El va fi format In mai multe
volume §i, dupà trebuinte, pe co-
mune.
Hotäririle vor trecute in or-
fi
dinea In cari au fost pronuntate,
dându-li-se un numär de ordine.
Numärul de ordine din volumul
ce urmeazä va fi continuarea nu-
märului de ordine din volumul
precedent.
In josul fiecärei hotartri vor
semna membrii comisiunii l gre-
fierul, fäcându-se mentiune §i de
numärul dosarului cererii.
Registrul de hotärtri va avea o
rubricd In care se va trece deciziu-
nea Curtii de casatie, in caz când
hotärlrea a fost atacatä cu recurs.
Registrul de hotärlri va putea fi
Intocmit, la nevoie, in dublu exem-
plar, spre a se trece hotarfrile cu
numerile pereche Inteunul §i cele
cu numerele :nepereche in celälalt.
2. Registru de locuitorii cärora If
s'a recunoscut drepturile politice.
Acest registru va fi alfabetic. El
va cuprinde urmätoarele rubrici :
a) Numele si pronumele ; b) do-
miciliul ; e) profesiunea (se va aräta
anume felul profesiunii) ; d) ori-
gina locuitorului ; e) suditenta ; f)
religia drea apartine ; g) No. si
data hotärirli prin care i s'a recu-
noscut drepturile politice ; h) No.
www.digibuc.ro
anul dosarului cererii ; i) volu-
mul registrului de hotäriri si fila
la care este trecutä hotärirea.
3. Registru de locuitorii ale cä-
ror cereri de a li se recunoaste
drepturile politice au fost respinse.
Acest registru va fi de asemenea
alfabetic si va cuprinde rubricele
registrului precedent.
4. Registre separate, pe colegii,
de aceia cärora li s'a recunoscut
dreptul de alegätor, precum si de
cei eligibili la Senat.
Aceste registre vor fi intocmite
In conformitate cu dispozitiunile
legit pentru Intocmirea, revizuirea
si permanenta listelor electorale.
17. Cererile sau intämpinärile
inaintea comisiunilor, recursurile
In casatie, precum §i toate proce-
durile de urmat In aceastä mate-
rie sunt gratuite i scutite de ori-
ce taxe de timbru.
18. Grefele comisiunilor se com-
pun, conform legii, din câte un
grefier, un secretar-arhivar si unul
sau mai multi copisti.
Numärul copistilor se va deter-
mina de ministerul justitiei prin
deciziune ministerialà, dupä ra-
poartele presedintilor comisiunilor.
Copistii se numesc de ministerul
justitiei.
19. Grefierul este capul cance-
lariei comisiunii. El este ajutat In
lucräri de secretarul-arhivar.
Actele, procesele-verbale, regis-
trele si dosarele se vor pästra sub
ráspunderea grefierului.
Grefierul ia parte la toate lucrà-
rile comisiunii ; el contrasemneazA
hotäririle, Incheerile si corespon-
denta comisiunii.
In caz de impiedicare timporalä,
el va putea fi Inlocuit de secre-
tarul-arhivar sau de unul din co-
pisti, delegat de ministerul justi-
tiei In urma raportului presedinte-
lui comisiunii.
20. Cheltuelile pentru regulata
functionare a comisiunilor, precum:
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910
diurnele personalului comisiunilor,
cheltueli de cancelarie, de mate-
rial, registre, diplome, liste, etc.,
chfria localurilor In cari vor lucra
comisiunile, precum i cheltuelile
de iluminat i Incalzit sunt in sar-
cina ministerului de interne.
21. Presedintii comisiunilor vor
avea o diurna de 30 lei pe zi, pe
tot timpul cat vor functiona, iar
ceilalti membri o diurnä de Cate
20 lei pe zi.
Secretarii-arhivari, sefi ai biu-
rourilor statistice din cancelariile
prefecturilor judetelor Constanta
Tulcea, vor primi o diurnä de 100
lei pe lunä pe timpul duratei lu-
crarilor comisiunilor.
Grefierii, dad vor fi ajutori de
grefä de tribunal delegati dela tri-
bunalele altor judete deck Jude-
tele respective Constanta i Tulcea,
vor avea o diurnä de 150 lei pe
lung. Cei delegati dela tribunalele
acestor dotiä judete vor primi o
diurnä de 100 lei pe lunä.
Grefierii, licentiati In drept, nu-
miti potrivit legii, vor primi o di-
urnä de 350 lei pe lunä, pe tot
timpul functionärii lor.
Copistii vor avea o diurnä de
cate 100 lei pe lunä.
22. Plata diurnelor si a celor-
lalte cheltueli de cancelarie si de
material se va face de catre minis-
terul de interne, In urma rapoarte-
lor si a justifickilor presedintilor
comisiunilor respective.
23. Locuitorilor carom s'a acor-
dat drepturile politice, li se va li-
bera o diploma, dupä modelul alä-
turat la prezentul regulament.
Pentru descendentil minori ai
locuitorilor prevazuti la alin, a al
art. 3 din lege, se vor Intocmi ata-
tea diplome cati minori sunt, ba-
ieti sau fete.
Diplomele vor fi semnate de
membrii comisiunii, contrasemnate
de grefier si Investite cu sigiliul
comisiunii.
www.digibuc.ro
557
Diplomele vor purta un numar
de ordine i vor fi datate.
Pe. másurä ce comisiunile vor
pronunta hotärfrile 1or, presedin-
tele comisiunii va ingriji sä se in-
tocmeasca diplomele pentru cei cA-
rora li s'a recunoscut drepturile
politice i sä se semneze de mem-
brii comisiunii.
Diplomele, investite cu toate for- .
mele cerute, vor fi deslipite din
registrul cu matca i Inaintate pri-
marilor comunelor domiciliului *-
Won, spre a fi Ina intate celor In drept.
Primarii rurali, asistati de no-
tari, vor Incheia proces-verbal, sem-
nat de amandoi, pentru predarea
diplomei, facand mentiune In pro-
cesul-verbal de No. diplomei ce se
predä si de constatarea identitä-
tii celui in drept. Procesul-verbal
va fi semnat si de titularul diplo-
mei, jar de nu va sti carte, se va
arAta aceasta.
Pentru locuitorii din comunele
urbane, diplomele vor fi lnaintate
prefectilor judetelor si predate, In
acelas mod, prin agentii adminis-
tra tIvi, In asistenta a doi martori,
cari vor semna de asemenea pro-
cesul-verbal.
Procesele-verbale cari constatä
predarea diplomelor vor fi main-
tate presedintilor comisiunilor ; a-
cestia, primindu-le, vor examina
cuprinsul lor, vor atesta pe matca
registrului de diplome la numärul
ei, sub semnItura lor, cA diploma
a fost predatä si vor dispune ali-
pirea proceselor-verbale la dosarele
respective.
Diplomele cari nu au putut fi
predate celor in drept vor fi Ina-
intate ministerului justitiei de cä-
tre presedintii comisiunilor, arA-
tându-se imprejurarile pentru ce
nu au fost predate.
Registrele cu mated din cari au
fost deslipite diplomele vor fi ma-
intate de asemenea ministerului
justitiei.
558 LEGI UZUALE. 16 Apri lie 1910
24. Presedintii comisiunilor,
dupa terrninarea tuturor lucrärilor,
vor Ingriji sA se trimitä :
Ministerului justitiei, registrul
listele de locuitorii cärora li s'a re-
cunoscut s'au respins drepturile
politice i registrele de hotäriri ;
Arhivei Statului, dosarele for-
mate pentru cererile de acordarea
drepturilor politice, precum si do-
sarele pentru corespondenta comi-
siunilor;
Tribunalelor judeelor respective,
registrele i listele de aceia drora
li s'a recunoscut dreptul de ale-
gâtor si de cel eligibil la Senat
25. Locuitorii ce vor voi sä-si
ia Inapoi actele ce au prezentat in
sprijinul cererilor lor, se vor adresa
presedintilor comisiunilor sau at-
hivei Statului, cari le vor putea
libera dupä ce partea va läsa co-
pii depe acte pe hârtie simplk
certificate In regulä pentru confor-
mitate. si investite cu sigiliu de
grefierul comisiunii sau de func-
tionarul in drept al arhivei Sta-
tului.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 16 Aprilie 1910 559
No No ROMANIA

COMISIUNEA
pentru 'e4
Formarea primelor liste electorale Ci)
In DIPLOMA DE INCETATENIRE
JUDETUL CONSTANTA
G.7 pentru
Locuitorii din jedetele Constatta i Wen
E
In numele Maiestltil Sale Regelui Carol I,
DIPLOMA
No. din 191 Noi, prqedintele §i membrii Co-
misiunii pentru intocmirea primelor
c.L4
liste electorale in judetul Constanta,
Liberan D-lui instituitd. conform art. 4 din legea pen-
domiciliat in comuna -et tru acordarea drepturilor politice lo-
din judetul Constanta, in cuitorilor din judetele Constanta §i
virtutea s'a inmanat Tulcea, promulgatd cu decretul regal
titularului prin mijlocirea ;La No. 1401 din 8 Aprilie 1909 (Monito-
rul Oficial No. 16 dela 19 Aprilie
care a dresat procesul-ver cLa
1909) §i modificata prin legea promul-
bal No din 191 gatd cu decretul regal No. 1462 din
alipit la dosarul No 13 Aprilie 1910 (Monitoral Oficial
conform art. 23 din regula- No. 12 dela 14 Aprilie 1910) ;
mentul privitor la punerea Având in vedere
In aplicare a legii pentru No. din 191 ;
acordarea drepturilor poli- Pe temeiul art. 3, al. , din zisa
tice locuitorilor din judetele lege.
Constanta §i Tulcea, decre- in conformitate cu art. 23 din
tat sub No. 1502 din 1910 regulamentul privitor la punerea in
§i publicat in illonitorul cla aplicare a citatei legi, decretat sub
Oficial" No. 14 din 16 No. 1502/910 §i publicat In Moni-
Aprilie 1910. torul Oficial" No. 14 din 16 Aprilie
1910,
Liberim aceastä diplomd
ca.
Pre§edinte, Domnului , domiciliat in
1::4* comuna din judetul Con-
stanta, spre a se bucura de drepturile
(L. S.) c.T.4 politice, potrivit dispozitiunilor legii
de mai sus.
Data in Constanta astäzi,
cla 191
Grefier, Pre§edinte,
(L. S.)
Membrii;
Grefier,

www.digibuc.ro
560 LEGI UZUALE. 17 Apri lie 1910
CO FIVE ri TI(Iri ER1
Dela Roma, pentru Thilintarea inati in-
stant international 'de agri-
eulturA
DIN 17 APR1L1E 1910.
1. Se Infiinteaza un Institut in-
ternational permanent de agricul-
turk avand sediul la Roma.
2. Institutul international de agri-
culturä va fi o insritutiune de Stat,
In care fiecare Putere aderentä va
fi reprezintatä prin delegati alesi
de ea.
Institutul va fi compus dintr'o
adunare generalä i dintr'un comi-
tet permanent, a cäror compunere
atributiuni sunt definitive in
articolele urmätoare.
3. Adunarea generalä a Institu-
tulul va fi compusä din reprezen-
tantii Statelor aderente. Fiecare
Stat, oricare ar fi numärul dele-
gatilor säi, va avea in adunare
dreptul la un numär de voturi care
va fi determinat prin grupul la
care el va apartine i despre care
se va face amintire la art. 10.
4. Adunarea generalä alege In
sânul säu, pentru fiecare sesiune,
un presedinte i doi vice-prese-
dinti.
Sesiunile vor avea loc la date
fixate de adunarea generalä din
urmä i cu un program propus de
cätre comitetut permanent si adop-
tat de cätre guvernele aderente.
b. Adunarea generala are inalta
directiune a Institutului internati-
onal.
Ea aprobä proiectele pregätite
de cätre comitetul permanent cu
privire la organizarea i la func-
1) Aceastt Convenfiune" publicatt In
.Monitorul Oficial" No 15 din 17 Apri-
lie 1910, a fost votati de Camera" in *e-
dinta dela 2 Martie 1910, iar de Senat in
aceia dela 7 Aprilie 1910. Ea a fost ra-
tificatil de taste statele semnatare, afard
de Guatemala si Paraguay. MU rezolu-
tiunea puterilor semnatare :
Intr'un sir de Intrunirl tinute la Roma
dela 29 Maiu pini la 6 Write 1905, Ole.
www.digibuc.ro
tionarea interioarä a Institutului.
Ea hotäräste cifra totalä a cheltu-
elilor, controleazd l apron' soco-
telile.
Ea prezintä spre aprobare, gu-
vernelor aderente, schimbarile de
odce tel ce dau loc la un spor
de cheltuialä sau la o ihtindere a
atributiunilorInstitutului. Ea fixeaz5
data tinerii sesiunilor. Ea face re-
gulamentul säu.
Prezenta la adunärile generale a
delegatilor reprezintand cloud tre-
imi din voturile Statelor aderente,
este cerutä pentru validitatea In-
cheierilor.
6. Puterea executivä a Institu-
tului este incredintatä comitetului
permanent care, sub directiunea
controlul adunärii generale, exe-
cutä Incheierile ei i pregäteste
propunerile ce sunt a-i se supune.
7. Comitetul permanent se com-
pune din membrii numiti de cätre
guvernele respective. Fiecare Stat
aderent va fi reprezentat In comi-
tetul permanent On un membru.
Cu toate acestea, reprezentarea unui
Stat poate fi Incredintatä unui de-
legat al unui alt stat aderent, cu
conditia ca numärul efectiv al mem-
brilor sä nu fie mai mic de cinci-
sprezece.
Conditiile votärii 'in comitetul
permanent sunt aceleasi ca cele
arätate la art. 3 pentru adunärile
generale.
S. Comitetul permanent alege
dintre membrii säi, pentru un pe-
riod de trei ani, un presedinte
un vice-presedinte cari pot fi rea-
lesi. El face regulamentul ski in-
terior, voteazä bugetul Institutului
gatli Puterilor call au intervenit la Con-
ferinta pentru infiintarea unui institut in-
ternational de agriculturt, hotirind textul
unel conventiuni cu data fixt de 7 lunie
1905 i acest text fiMd supus aprobirii
Guvernelor cari au luat parte la zisa con-
ferinti, subsemnatii, investiti cu depline
puteri gisite in bunt qi cuveniti fount,
s'au invoit, in numele guvernelor lor res.
pectiNT. asupra celor c; 14010114 ;
 LEGI UZUALE.
In marginele creditelor puse la dis-
pozitiunea sa de cAtre adunarea
generala ; numeste l revoad func-
tionarii i impiegatii biuroului säu.
Secretarul general al comitetului
permanent indeplineste functiunile
de secretar al adunärii.
9. Institutul, märginind actiunea
sa n domeniul international, este
dator :
a) sä concentreze, sä studieze
sä se publice in timpul cel mai
scurt cu putintä datele statistice,
tehnice sau economice, privitoare
la cultura, la productiunile atAt ani-
malice cât si vegetate, la comer-
tul cu productele agricole i la
preturile depe diferitele piete ;
b) sä comunice celor interesati,
in aceleasi conditiuni de iutealä,
toate datele despre cari a fost vorba
mai sus ;
c) sä aräte salariile pentru mun-
cile agricole la ; V
d) sA facä cunoscut noile boli
de plante ce s'ar ivi unde-va pe
glob, cu arAtarea teritoriilor atinse,
mersul boalei i, dad este cu pu-
tintä, remeliile bune pentru a le
combate ;
e) sä studieze chestiunile privi-
toare la cooperatiunea, asigurarea
creditul agricol, sub toate for:
mete lor, sä adune si sä publice
informatiunile cari ar putea fi de
folos in diferitele täri pentru orga-
nizarea institutiunilor de coopera-
tiune, de asigurare si de credit
agricol ;
f) sä prezinte, dacä este cu cale,
spre aprobarea guvernelor, mäsu-
rile pentru protectiunea intereselor
comune ale agricultorilor si pen-
tru imbunätätirea conditiunilor lor,
dupä ce se vor fi prevAzut mai
intâiu cu toate mijloacele necesare
de informatiune, precum dorin-
tele exprimate de congresele in-
ternationale sau de alte congrese
agricole si de stiinte aplicate la
agricolturA, de societäti agrIcole,
www.digibuc.ro
17 Aprine 1910 561
de academii, de corporatiuni de
invätati, etc.
Toate chestiunile cari ating in-
teresele economice, legislatia
administratia unui Stat in particu-
lar, vor fi excluse din competinta
Institutului.
10. Statele aderente la Institut
vor fi clasate in cinci grupuri, dupä
locul pe care fiecare dintre ele
crede de trebuintä sä atribuie.
Numärul voturilor de care dis-
pune fiecare Stat i numärul uni-
tätilor de cotizare se vor stabili
dupä cele douä progresiuni urrná-
toare
Grupurile NumArul Unitatea
Statelor voturilor de cotizare
5 16
li 4 8
3 4
IV 2 2
In tot cazul, contributiunea co-
respunzätoare cu fiecare unitate de
cotizare, nu va putea intrece nici
odatä suma de 2.500 de franci
maximum.
In chip tranzitoriu, cotizarea pen-
tru cei dintAiu doi ani nu va putea
intrece suma de 1.500 de franci
de unitate.
Coloniile, la cererea Statului de
care ele atArnä, vor putea fi
admise sä faca parte din Institut
In aceleasi conditiuni ca i Statele
independente.
IL Conventiunea de fatä va fi ra-
tificata si ratificärile se vor schimba,
peat se va putea mai grabnic
depunându-le la guvernul italian.
Spre credinta cärora, plenipo-
tentiarili respectivi au semnat con-
ventiunea de fatä si au pus pe
dânsa sigiliile lor.
Fäcut la Roma, la sapte lunie
o mie noua sute dud, Intrun sin-
gur exemplar depus la Ministerul
Afacerilor streine al Itallet, depe
562 . LEGI UZUALE. 17 Apri lie 1910
care copii adeverite pentru con-
formitate se vor preda pe cale di-
plomaticä Statelor contractante.
Pentru Italia : Tittoni. Pentru
Muntenegru : General Mar Mar-
tinovich. Pentru Rusia : Kroupen-
sky. Pentru Republica Argentina' :
Bald. M. Fonseca. Pentru Rornä-
nia : Nicolae Fleva. Pentru Serbia :
M. Milovanovitch. Pentru Belgia :
L. Vervaeghe de Naeyer. Pentru
Salvador : J. Gustavo Guerrero.
Pentru Portugalia : M. de Carval-
ho e Vasconcello. Pentru Statele
Unite Mexicane : G. A. Esteva.
Pentru Luxemburg : L. Verhaeghe
de Naeyer. Confederatia Elveticä ;
J. B. Pioda. Pentru Persia : N.
Malcolm. Pentru Japonia : T. Oh-
yama. Pentru Ecuador.J. T. Mera.
Pentru Bulgaria : D. Mintchovitch.
Pentru Danimarka : C-te Molike.
Pentru Spania : Duc de Arcos. Pen-
tru Franta : Camille Barrere. Pen-
tm Suedia : Bildt. Pentru 'raffle-
de jos : Jonkheer van der Goes.
Pentru Grecia : Christ. Mizzopou-
los. Pentru Uruguay : Jean Cues-
tas. Pentru Germania : A. Monts.
Pentru Cuba : Carlos de Pedroso.
Pentru Austria i pentru Ungaria:
H. Liitzow, Ambasador al Austro-
Ungariei. Norvegia : Carl Löven-
skiöld. Pentru Egipt : Aziz Izzet.
Pentru Marea Britanie i Irlanda :
Edwin H. Egerton. Pentru Guate-
mala : Thomas Segarini. Pentru
Etiopia : Giuseppe Cuboni. Pentru
Nicaragua : Jean Giordano Duc
de Oratino. Pentru Statele-Unite
ale Americei : Henry White. Pen-
tru Brazilia : Barros Moreira. Pen-
tru Costa-Rica : Rafael Monteale-
gre. Pentru Chile : Victor Grez. Pen-
tru Peru : Andres A. Caceres. Pen-
tru China : Houang Kao. Pentru
Paraguay : F. S. Benucci. Pentru
Turcia : M. Réchid.
Aceasn Lege" publican in Moni-
torul Oficial" No. 15 din 17 Aprilie 1910.
a fost votatii de Camera" in §edinta dela
www.digibuc.ro
Conventiunea a fost ratificatä de
toate statele semnatare, afarà de
Guatemela si Paraguay.
LEG El
Pentra seliimb de terenuri din moqia
Statulni CAlirafii-Veeld si din mosia
Cilirasii-Lichiresti a eforiei spi-
talelor eivile din 13rieurefti.
DIN 17 APRILIE 1910.
L Se autorizä ministerul agri-
culturii si al domeniilor sà dea
eforiei spitalelor civile din Bucu-
resti, din mosia Statului Cälärash
Vechi, din judetul Ialomita, si a-
nume din terenul rezervat pentru
pädurit, o Intindere de pämânt In
urmätoarele limite :
La nord cu mosia Ciulnita, la
est cu mosia Cälärasii-Lichiresti a
eforiei, la sud cu loturile vândute
la säteni si la vest cu restul pro-
prietätii Statului, in schimbul te-
renului egal, In Intindere i va-
loare cedat de eforie pentru lu-
crarile necesare de punere In va-
loare a bältii Statului aEzerul CA-
lärasi».
2. Eforia spitalelol civile din
Bucuresti este autorizatä ca, in
schimbul terenului din mosia Sta-
tului Cälärasii-Vechi, In limitele
arätate mai sus sä dea ministeru-
lui agriculturii i domeniilor din
mosia sa Cäldrasii-Lichiresti, din
judetul Ialomita, tot terenul cuprins
'Mire Dunäre, malul stâng al apei
Borcea, raza orasului Cälärasi
mosia Statului Cälärasii-Vechi, In
Intindere aproximativ de 330 hec-
tare.
5 Aprilie 1910, iar de Senat in aceia dela
9 Aprille 1910.
 LEGI UZUALE. 18 Aprilie 1910
LEGE 0
Pentru modificares leg11 de orga-
nizarea armatei
DIN 18 APR1LIE 1910.
Art. unic Articolele mal jos
citate din legea pentru organiza-
rea armatei se modificä dupä cum
urmeazä :
CAPITOLUL I.
Elemente/e armatel.
I. Nemodificat.
2. Elementele armatei romane
sunt :
I. Armata activä ;
II. Rezerva armatei active ;
III. 1111ilitiile.
3. Armata activä 0 rezervä for-
meaza, In caz de rasboiu, armata
de operatiuni.
Militiile au Indatorirea de a a-
pära teritoriul.
CAPITOLUL II.
Durata serviclulul Minter.
4. Durata serviciului militar este
de 21 ani, dela varsta de 21 ani,
pana la 42 ani Impliniti, §i anume:
7 ani in activitate;
10 ani in rezervä;
4 ani In militii.
5. Termenul de activitate pen-
tru toate trupele pedestre este de
2 ani efectiv sub arme 0 5 ani
in completare.
Pentru cavalerie, artilerie, pio-
neri, trupe de comunicatiuni, jan-
darmi 0 gräniceri, termenul de
activitate este de 3 ani sub arme
0 4 ani In completare; tar pentru
marina, 4 ani sub arme §i 3 ani
In completare.
Toti oamenii la varsta de 38
ani impliniti trec In militii.
,) AceastA aege" modificAtoare, publi-
catA in Monitorul Oficial" No. 16 din
18 Aprilie 1910, a lost votatA de Senat
in aedinta dela 24 Fevruarie 1910, iar de
Camera' in aceia dela 27 Martie 1910. A
www.digibuc.ro
563
CAPITOLUL III.
ChettarIle sub arme.
O. Incorporarea se face la 1 No-
emvrie al fiecarui an, iar trecerea
in celelalte elemente se face la 1
Aprilie, dupä implinirea termenu-
lui in elementul ce se päräse0e.
7. Tinerii dispensati 0 cei ne-
incorporati, ca prisos al contigen-
tului anual, urmeazä termenele 0
elementele clasei lor, fiind insu-
mati In diferitele arme mai mult
ca o parte auxiliarl a fiecärui
contigent, deosebit de partea lup-
tätoare. Ei vor primi, dupa recru-
tare, o instructie militarä Indestu-
lätoare, spre a putea fi chemati
la trebuintä sub arme cu clasa lor
de recrutare.
Regulamentul legii de fata va
hotärl In ce mod se va face in-
structiunea acestor oameni.
S. Oamenii cari fac serviciu.
sub arme 2 ani, Milian la dispo
zitia ministerului de rasboiu, pen-
tru orice serviciu In primul an de
completa re.
0 parte din cadrele de militil
pot fi chemate cu contigentele de
rezervä.
9. Tinerii cari la epoca recru-
tärii declarä ca voesc sä serveascä
In calára0, sunt datori säli pro-
cure caii sau sa depunä costul lor.
Ei sunt obligati a-0 pasha caii §i
in primul an de completare.
10. Calära0i, dupä incorporare,
vor fi chemati in fiecare an pen-
tru instructie cat se poate mai
mult timp i minimum 4 luni In
anul Intaiu.
Deosebit, caTarnii pot fi che-
mati sub arme oricand va fi ne-
voie
11. Ministerul de räsboiu poate
chema sub arme, pe timp mar-
ginit, fie pentru instructie, fie pen-
se vedea, la ordinea sa cronologicA si
Legea pentru organizarea armatel" din
I Aprille 1908. Supt. 1 pag. 450 si inter
pretarea art. 37 din Decretul dela 19
Septernvrie 1909. Supl. Il pag. 680.
564 LEGI UZUALE. IS Apri Ile 1910
tru o intárire vremelnicä a ef ecti-
velor, oamenil din contigentele de
completare, din rezervä §i din mi-
litii.
Pentru aceste douä categorii din
urrnA, chemarea se va face prin
inalt decret i numai pentru o
concentrare anualä de cel mult
30 zile.
Pentru o concentrare de instruc-
tie mai Indelungatä sau pentru
alt scop, contigentele de rezervä
§i de militii nu pot fi chemate
sub arme, deck printr'un vat al
corpurilor legiuitoare ; iar in lipsa
lor 0 In caz de urgentä prin lull
decret, In urma unei incheieri a
consiliului de mini0ri.
Concentrkile de instructie vor
fi astfel regulate ca oamenii ho-
tarlti a intra In compunerea efec-
tivului de rAsboiu, sd fie chemati,
cel putin din 3 In 3 ani, la o con-
centrare de instructie de cel putin
20 zile.
12. In caz de trecere pe picior
de räsboiu, efectivele de mobili-
zare ale tuturor unitätilor se corn-
pleteazä prin chemarea sub arma
a contigentelor de completare, de
rezervä 0 de militii, In ordinea
lor numericA.
CAPITOLUL IV.
Elementele, unitattle I serviclile
armatel.
Ia. Armata activä §i rezerva se
compun din : Infanterie, cavalerie
artilerie, cu unitätile de mitra-
Here ; trupe speciale de pioneri
comunicatiuni, marina, comanda-
mentul cu stat-majorul i servici-
ile sale, corpul tehnic (de artilerie
geniu i marina.), trupe §i servicii
diverse, §coale 0 institute de in-
structiune militarä.
Aceste diferite arme, trupe
servicii sunt organizate pe unitäti
sau corpuri de trupä §i servicii.
Nemodificat.
www.digibuc.ro
Infant eria.
15. Infanteria este organizatA
pe regimente de infanterie, bata-
lioane de vAnAtori §i batalioane
sau regimente de rezervA.
Regimentele sunt formate din
batalioane, lar batalioanele, din com-
panii.
Batalioanele de vAnAtori dispun
de cadrele active necesare, pentru
ca la mobilizare sä poatä forma
batalioane de vänätori de rezervA.
16. Nemodificat.
Cavaleria.
17. Cavaleria se compune din
regimente de ro0ori i regimente
de cAlkqi.
Regimentele sunt formate din
divizioane, divizioanele din esca-
droane.
Artilerla.
IS. Artileria cuprinde :
Trupe §l stabilimente de arti-
lerie.
Trupele de artilerie constau din:
Artilerie de camp, formatä din
regimente, regimentele din divi-
zioane I diviziOanele din baterii:
Artileria de munte, formatä din
regimente sau divizioane, divizi-
oanele din bateril ;
Artileria cAlareatä, formatä din
divizioane i divizioanele din ba-
terii ;
Artileria de cetate, formatA din
regimente sau batalioane ; regi-
mentele din batalioane i batali-
oanele din companil ;
Artileria de asediu, formatA din
batalioane ; iar batalioanele din
companii, cu parcul lor de asediu.
Trnpe speelale de pioneri tit de
comunieMiuni.
19. Pionerii se compun din ba-
talioane ; iar batalioanele din com-
panii, avAnd fiecare companie un
material de säpätori, de minari §i
de podari.
 LEGI UZUALE. 18 Apri lie 1910
Trupele de comunicatiuni se corn-
pun din :
Batalioane de pontonieri ;
Batalioane sau compänii de cäi
ferate ;
Batalioane sau companii de te-
legrafie ;
Companii de specialitäti ;
Sectiuni de aerostatiune.
Mitr al iere.
20. Unitätile de mitraliere se
compune din mai multe mitraliere
ce se organizeazA pe Iângä fiecare
armä.
Marina.
21. Marina este organizata prin
lege specialä.
Carpal tehnie de artilerie, genla
si marini.
22. Corpul tehnic de artilerie,
geniu i marina' se compune din-
tr'un personal militar si civil.
Personalul militar cuprinde grade
inferioare i ofiteri-ingineri de ar-
tilerie, de geniu si de marina' (con-
structori, mecanici electriciani, etc.).
Trnpe st aervieii diverse.
23. Nernodificat,
Justitia mtlitaiL
24. Nernodificat.
25. Nemodificat.
CAPITOLUL V.
Rezerva.
26. Destinatiunea contigentelor
de rezervä este hotArItä prin lu-
crärile de mobilizare. Ele vor fi
Intrebuintate la constituirea unitä-
tilor de rezervA si la umplerea
golurilor ivite In armata ope-
ratiuni.
CAPITOLUL VI.
Militille.
27. Fac parte din militii toti
oamenit cari au Implinit termenul
www.digibuc.ro
565
de serviclu In activitate i rezervä.
In fiecare cerc (district de re-
crutare) se organizeaa la mobili-
zare uniati de miliyi In raport
cu trebuintele.
Aceste unitäti sunt destinate
pentru paza l apärarea teritoriu-
lui si in deosebi a frontierelor,
cetätilor, pozitiunilor IntArite, punc-
telor de etape i altele.
CAPITOLUL VII.
Compunerea unitaillor marl.
28. Trupele armatei active sunt
grupate In unitäti marl sau co-
mandamente, i anume : brigade,
divizii, corpuri de armatä sau ar-
mate.
Compunerea acestor unitäti, In
timp de pace, trebuie sA cores-
pundä, pecât se poate, ordinei
de bätae din timp de räsboiu, Insä
cu elective reduse.
Brigadele de infanterie, de ca -
valerie si de artilerie se compun
din :
Comandamentul brigadei i cel
putin 2 regimente de infanterie,
sau de cavalerie, sau de artilerie.
Brigadele de infanterie mai pot
cuprinde Inca unul sau douä re-
gimente de rezervä.
Divizia se compune din :
Comandamentul diviziei ;
Brigade de infanterie ;
Batalioane de vânätori ;
Brigadä sau regiment de arti-
lerie ;
Regiment sau divizion de cá-
valerie;
Trupe i servicii diverse.
Corpul de armatä se compune
din comandamentul corpului de
armatä si din divizii, iar armata
din comandamentul armatei si din
corpurile de armatä sau divizii.
Divizia de cavalerie se compune
din :
Comandamentul diviziei ;
Brigade de cavalerie ;
566 LEGI UZUALE. 22 Aprilie 1910
Divizion sau baterii de artilerie
caläreatä ;
Trupe si servicii diverse.
Compunerea marilor unitäti pe
picior de räsboiu este determinatA
prin regulamentul de mobilizare
al armatei.
29. Trupele de rezervA se pot
grupa In unitati mari, dupä ace-
leasi norme ca §i armata activä
CAPITOLUL VIII.
Impártirea teritoriului.
30. Nemodificat.
$1. Fiecare regiune de divizie
se Imparte in districte de recru-
tare.
32. Impärtirea regiunii diviziei
In districte de recrutare corespunde
Impärtirii administrative.
33. Nemodiiicat.
34. Nemodificat.
CAPITOLUL IX.
Comandamentul.
35. Nemodificat.
36. Nemodificat.
$7. Nemodificat.
Aliniatul III dela art. 38. Se
suprimA.
39. Nemodificat.
CAPITOLUL X.
Mobilizarea.
40. Nemodificat.
CAPITOLUL Xl.
DIspozitluni generale §I tranzitorll.
41. Nemodificat.
42. Nemodificat.
43. La 1 Noemvrie 1910 actu-
alele contigente active, de rezervä,
militli 1 trupe teritoriale se vor
repartiza Intre elementele puterii
armate, potrivit legii de fata.
1. AceastA Circulard" relativá la eva-
luarea proprietátel mari si mid, cu oca-
zia recensamantului, a fost publicati in
.Monitorul Oficial" No. 17 din 22 Apri-
lie 1910.
www.digibuc.ro
44. Nemodificat.
45. Nemodificat.
CIRCULAR/11
Ministeruki de Finante, adresati Ad-
ministratorilor financian, relativi
la evalnarea proprietlifei marl
a odd fárineqtl eu ocazla
recensAmbntalal
DIN 22 APMLIE 1910.
In urma circulärii noastre cu
No. 181.695 din 20 Martie 1910,2
relativä la recensämântul general
de fäcut In anul curent, ni s'a a-
dus la cuno§tintä câteva nedomi-
riri, pe cari trebuie sä le lämurim
de Indatä.
Prima §i cea mai importantä
eroare ce se comite este in eva-
luarea proprietAtii mari §i proprie-
tätii täräne§ti pe comune. Comuna
este o circumscriptie administra-
tivä, care nu are nimic a face cu
evaluarea mo§illor ce se aflä pe
teritoriul ei. In cuprinsul aceluias
teritoriu comunal se pot afla,
cel mai adesea se aflä, 5, 6 §i mai
multe proprietati particulare mari
§i un mare numär de proprietäti
täränesti, fiecare putând sä fie de
calitate deosebitA si cu venituri di-
ferite. Ceea ce este dar de evaluat
e venitul proprietätilor, cu totul
independent de teritoriul comune-
lor, si proprietatea tärAneascA din
cuprinsul fiecärei proprietAti mari
urmeazä sA fie supusA dupä veni-
tul acelei proprietäti mari, din cu-
prinsul cäreia a fost desprinsä la
improprietArirea din 1864. Astfel,
in aceeas comunä pot sä fie con-
statate atâtea venituri diferite pe
hectar, ate proprietAti mari sunt ;
2. Publicati in ,Monitorul Oficial" No.
7 din 8 Aprilie 1910, iar In volumul nos-
tru la ordinea cronologici a acestei date :
8 Aprilie 1910.
 LEGI UZUALE. 22 Aprilie 1910
prin urmare, atâtea venituri dife-
rite si la proprietatea täraneasca.
A impune pe toti täranii din ace-
eas comunä la acelas venit pe hec-
tar, este tot atAt de nedrept i ile-
gal, at si dad toti proprielarii
mari depe teritoriul unei comune
s'ar impune pe acelas venit.
O singurä deosebire este de f5-
cut : proprietatea mare se evalu-
ead dupä valoarea locativ5, adid
dupä pretui de arendare al mosiei
intregi, cu p5mAnt bun, cu pa-
mant du, cu rApi, locuri nepro-
ducätore, etc. Proprietatea tars-
neascä nefiind arendatA, trebuie sä
se aplice valoarea mijlocie pe
hectar stabilitä la proprietatea mare,
IntrucAt i pämânturile t5r5nesti
s'ar aflä In aceleas conditiuni mij-
locii. Dacä insä ar cuprinde rApi,
säräturi, pämânturi neproducAtoare,
dad le-ar pune In conditiune de
inferioritate fatä cu calitatea mij-
facie a pämânturilor proprietätii
mari, atunci trebuie sä tinem sea-
mä de aceste imprejurAri i sä se
facä o dreaptä evaluare a venitu-
lui acestor pAmânturi In conditiu-
nile in cari ele se aflä.
S'a mai comis IncA o eroare,
care rezultä din modificarea fäcutä
in 1907 a impunerii pämánturilor
täränesti : s'a crezut cA evaluarea
din 1907 trebuie sä rAmAnA astfel
cum a fost atunci fAcutä ; desi este
de mirare cä o asemenea eroare
sä fi putut intra In spiritul cuiva,
totusi, ne vedem nevoiti a o risipi,
reamintind cA rectificarea dela 1907
a fost fäcutä numai ca mAsurä pro-
vizorie de Indreptare pAnäla recen-
sämântul general.
Acum, insä, când se lucread la
acest recensämânt, nici una din
evaluArile trecute, fie definitivä,
fie provizorie, nu mai este de luat
1. Aceastä ,,Conventiane impreunä cu
legea care o aprobä, publicatä in Mo-
nitoral Oficial" No. 23 din 30 Aprilie
1910, a fost votatä de Camera in 1edinta
www.digibuc.ro
567
In considerare. Baza evaluärii ve-
nitului fiind valoarea locativA din
momentul in care se face recen-
silmántul, orice evalari din tre-
cut nu mai pot sä fie luate In con-
siderare : noua valoare locativä este
singurä de luat ca bazä ; prin ur-
mare si pämânturile täränesti ori-
care ar fi fost impozitul fixat In
1907, urmeazä sä fie impuse ace-
leasi baze ca proprietatea mare pe
cari ele se aflä.
CONVENTIUNE
intre Romania i Austria relativi la in-
voiala particulari inelielati intro
Administratiile Telegrafelor Au-
style §1 RoManiel pentru re-
gularea raportnrilor de
serviein dintre ele
DIN 30 APRILIE 1910.
Având in vedere denuntarea in-
voielei particulare Incheiate !titre
Administratiile Austriei i Unga-
gariei de o parte si Administratia
telegrafelor României de altä parte,
la Budapesta la 24Decemvrie 1885,
precum si a actului aditional din
anul 1897, delegatii plenipotenti-
ad al Austriei si al României la
conferinta internationalä dela Li-
sabona, au Incheiat, In marginele
conventiunii telegrafice internatio-
nale dela St. Petersburg i pe baza
regulamentului anexat la ea, in-
voiala particularä urmätoare, sub
rezerva aprobärii de catre guver-
vernele lor.
J. Corespondentele telegrafice
schimbate Intre oficiile pärtilor
contractante vor fi supuse regi-
mului conventiunii telegrafice in-
ternationale si al regulamentului
anexat la ea afarä de dispozitiu-
nile cuprinse in prezenta invoialA.
2. Taxa integralä din fiecare cu-
vânt din o telegramä schimbath
dela 5 Aprilie 1910, iar de Senat in aceia
dela 8 Aprilie 1910. Ea a fost incheiatd la
Lisabona la 2 Iunie 1908.
568 LEGI UZUALE. 30 Apri lie 1910
intre Romania §i oficiile aflate In
zona favorizatä din Austria este
fixatä la 9 (noué) centime.
Zona favorizatä cuprinde Gali-
tia §i Bucovina.
Taxa integralä pentru celelalte
corespondente schimbate !titre Au-
stria §l Rpinânia este fixatä la 11
(unsprezece) centime de cuvânt.
3. Taxa integralä fixatá la arti-
colul precedent va fi redusä cu
50 0/0 de cuvânt pentru telegra-
mele de presä.
4. Fiecare Administratiune are
dreptul, conform stipulatiunilor re-
gulamentului international, de a
percepe taxele in chipul ce li va
conveni.
5. Administratiile contractante
i§i ingäduie una alteia tranzitul gra-
tuit pentru toate corespondentele
lor reciproce cari, in cazul intam-
plâtor, nu ar putea fi schimbate
de-a dreptul intre oficiile de ori-
gine §i de destinatie.
6. Corespondentele schimbate
hire Austria §i Romania, §i vice-
versa, vor fi expediate, pecat se
va putea, de-a dreptul ; totu§, va
fi admis de a indruma aceste te-
legrame prin Ungaria ; in aseme-
nea caz, Administratia AustriacA la
asupra sa cheltuelile de tranzit ce
se cuvin Administratiel Ungariei.
7. Telegramele meteorologice
acelea cari privesc alte chestiuni
de interes public vor fi expediate
scutite de taxe, ca telegrame de
serviciu. Administratiunile contrac-
tante se vor intelege asupra apli-
cärii acestui articol §i asupra mo-
dului de expediare a acestor tele-
gram e.
8. Taxele luate In Austria, po-
trivit articolelor II §i III, pentru
corespondentele originare din Aus-
tria §i destinate Romaniel, vor rä-
1. Aceasta Convengurte, impreuni cu
legea care o aprobi, publicati In .Ploni-
total Oficial" No. 23 din 30 Aprilie 1910.
g feat vofata de Comerd fp ledinta deli
www.digibuc.ro
mânea In intregime pe seama ofi-
ciului care le va fl perceput.
Tot astfel §i cu taxele percepute
in Romania pentru coresponden-
tele destinate zonei favorizate din
Austria.
Din conträ, Administratia din
Romania va bonifica pe fiecare an
Administratiei austriace, pentru te-
legramele expediate cu destinatie
spre oficil austriace aflate dincolo
de zona favorizatä, suma globalä
de 11.000 (unsprezece mii) de franci,
calculatä pe baza unei indemnitäti
de 2 (dotia) centime de cuvânt.
9. Prezenta invoialà nu va de-
veni obligatorie decal dupä apro-
barea Guvernelor respective §i, in
asemenea caz, ea va fi pusä in lu-
crare cu incepere dela 1 Iulie 1909.
Ea va ramânea in lucrare atât timp
cat nu va fi In contrazicere cu
vre-o dispozitie din conventiunea
telegraficä internationalä dela St.
Petersburg sau din regulamentul
revizuit, anexat la ea, sau pânä la
implinirea unui an, dela denunta-
rea fäcutä de una din Pärtile con-
tractante.
CONVENTIUNE I
intre Romania el Ungaria de invoiala
partienlara itiebelati intre Adminis-
traila Telegrafelor din Romania gi
AdminIstratia Telegrafelor din
Ungaria, pentru a regula ra-
porturile de serviela
dintre ele
DIN 30 APRILIF. 1910.
In virtutea art. 17 din Conven-
tia telegraficä internationalä dela
St Petersburg, subsemnatii, auto-
rizati In regulä de Guvernele lor
respective, au Incheiat prin co-
munä intelegere, dispozitiunile ur-
matoare :
5 Aprilie 1910, iar de Senat in aceia dela
8 Aprilie 1910. Ea a fost incheiatl la Pg.
dapeeta la 2 Peeeinvrie 1909,
 LEGI UZUALE. 30 Aprille 1910
I. Corespondentele telegrafice
schimbate Intre oficiile Pärtilor
contractante vor fi supuse regimu-
lui Conventiunii telegrafice inter-
nationale si al Regulamentului a-
nexat la ea, afara de dispozitiunile
cuprinse In prezenta Invoialä.
2. Taxa integralä pentru cores-
pondentele terminale, schimbate
deadreptul intre oficiile Pärtilor
contractante, s'a fixat la 10 (zece)
centime de cuvant.
3. Taxa integralâ fixata la arti-
colul precedent va fi redusa cu
500/o de cuvânt pentru telegramele
de presä.
4. Fiecare Administratie are,
conform stipulatiunilor art. XXVII
din Regulamentul international, fa-
cultatea de a percepe taxele in
chipul ce-i va conveni.
5. Administratiile contractante
vor face reciproc transitul gratuit
pentru toate corespondentele lor
interne cari, In cazul Intamplätor,
nu ar putea fi schimbate deadrep-
tul hike oficiile de origine si de
destinatiune.
Pentru toate corespondentele
schimbate Intre Romania si Aus-
tria, taxele de transit sunt In sar-
cina Administratiei Telegrafelor din
Austria, dupä cum s'a stipulat cu
aceastä Administratie.
6. Telegramele meteorologice,
atat cele schimbate intre Admi-
nistratiile contractante, cat si In
transit, telegramele oficiale ce pri-
vesc serviciul postal, precum si
cele privitoare la alte chestiuni de
interes public, vor fi expediate
scutite de taxe ca telegrame de
serviciu.
Administratiile contractante se
vor Intelege asupra aplickii aces-
tui articol i asupra felului de ex-
pediere a acestor telegrame.
7. Din taxa de 10 centime fl-
xata la art. II sau III, 6 centime
sau 3 centime se cuvin, pe teme-
iul prescriptiunilor art. XXIII din
www.digibuc.ro
569
Regulamentul telegrafic internatio-
nal, ca taxä terminalk Ungariei,
4 centime sau 2 centime, Roma-
nia.
Totus, pentru a Inlätura socote-
lile, s'a stipulat cà taxele perce-
pute in Ungaria In marginile art.
II si III pentru corespondentele ori-
ginare din Ungaria cu destinatie
pentru Romania vor rämânea In
intregime pe seama Oficiului care
le va fi perceput.
Tot astfel va fi I cu taxele per-
cepute In Romania pentru cores-
pondentele cu destinatia pentru
Ungaria, In schimbul unei sume
totale de 8.000 (opt mii) de hand
pe care Administratia românä o
va bonifica anual Administratiei
ungare.
Taxele pentru räspunsuri vor ri-
mânea de asemenea Oficiului care
le va fi perceput.
S. Prezenta Invoialà nu va de-
vent obligatorie cleat dupä apro-
barea Guvernelor respective si va
fi pusä In lucrare cu incepere de
la 1 Iulie 1909.
Ea va rämânea In lucrare atata
timp cat nu va fi In contrazicere
cu dispozitiunile Conventiei tele-
grafice internationale i cu Regu-
lamentul anexat la ea, sau panä
la implinirea unui an dela denun-
tarea fäcutä de una din Pärtile con-
tracta nte.
570 LEGI UZUALE. 1 Main 1910
LEGE l)
Pentru modificarea Legil Cassel de econo-
mie, credit si ajutor al corpului
didactic.
DIN 1 MAI. 1910.
Art. unit% Se aduc urmätoarele
modificäri la legea dela 4 Fevrua-
rie 1903 pentru infiintarea Cassei
de economie, credit 0 ajutor a
corpului didactic:
2. Se adaugä la fine un nou
aliniat in cuprinderea urmätoare:
e) De a inlesni membrilor sät
de orice sex, mijloacele de
face sau de aji cumpära o casä
de locuintä, potrivita cu situatia
lor socialä, acordându-le imprumu-
turi garantate Inlmod suficient
plätibile In rate lunare, in termen
de cel mult 30 ani". Aceste Im-
prumuturi le va acorda fie din
fondurile sale, fie din alte fon-
duri pe cari i le-ar procura cu
imprumut, In urma autorizärii con-
siliului de mini0ri.
24. Se va adäuga la fine un
nou aliniat In cuprinderea urmä-
toare:
Dacä membrul Cassei va avea
sA pläteascä o ratä lunarä pentru
cumpärarea sau clädirea unei case,
Imprumutul acordat conform art
21 va fi calculat astfel hick suma
ambelor rate sä nu treacA peste
jumätatea lefii pe care acest mem-
bru o prime0e lunar".
Dupä art. 25 se va adäuga un
nou articol, care se va numerota
art. 25 bis, In cuprinderea tirmä-
toare:
Membrii Cassei cari sunt In
functie ca titulari vor putea cere
obtine dela CassA Imprumuturi
in bani, In contul salariului lor,
1. Acestä ,Lege" publicata in Mani-
torul Oficial" No. 24 din 1 Mai 1910, a
fost votatä de Cament in sedinta dela 27
Martie 1910, iar de Senat in aceia dela
5 Aprilie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologica, legea complectä, modificatä
prin prezenta, din 4 Februarie 1903, (cu
www.digibuc.ro
1 In scopul de face sau
cumpära o casä de locuintä. Ace-
ste Imprumuturi nu vor putea trece
peste 4.000 lei pentru un Invätä-
tor sau preot rural, 6.000 lei pen-
tru un Invätätor Inaintat pe loc,
12.000 lei pentru un institutor sau
preot urban, 20.000 lei pentru un
profesor sau maestru secundar sau
de InvAtämânt profesional sau spe-
cial 0 40.000 lei pentru un pro-
fesor sau agregat universitar.
Imprumuturile cerute in acest
scop se vor contracta pe termen
de 10, 15 sau 20 ani, cu dobandä
de cel putin 70/o pe an 0 se vor
achita prin rate lunare egale, cari
se vor retine din leafa imprumu-
tatului §i se vor värsa Cassei sau
celui autorizat de dânsa pentru
aceasta.
Pentru a se realiza imprumu-
tul, membrul Cassei va trebui sä
probeze cä a contractat prin inter-
mediul Cassei o asigurare asupra
vietii pentru ace1a numär de ani
pentru o sumä echivalentA cu
Imprumutul cerut.
Aceste imprumuturi nu se pot
acorda decat in urma avizului con-
form al consiliului de administra-
tie al Cassei, dat pentru fiecare
cerere In parte.
26. alin. f, Se va adäuga la
fine urmAtoarele cuvinte : Taxä
care se va pläti de autori sau de
editori §i se va incassa conform
legii de urmArire.
mod. din 1904, 1906, 1908), Vol. III pag.
2603 si 3707, supl. I pag. 771. De aseme-
nea i Regulamentui" acestei legi, din
8 Martie 1903, (cu modif. din 16 Mai si
21 August 1907) in Vol. III pag. 2616 si
supl. 1 pag. 13 si 135.
 LEGI UZUALE. i Main 1910
CIRCULARA
Ministrulut Agrletatnril l Domenillor
adresatä agentilor silvioi, rela-
tivä la Wart si la aplioa-
rea nonlui Cod silvio.
DIN 1 MAI 1910.
Importanta economicä a pädu-
rilor, rolul lor binefäcätor din punc-
tul de vedere al regularizärii re-
gimului apelor, al fix5rii coastelor
expuse surpäturilor, al actiunii lor
asupra climei locale, al nenumä-
ratelor servicii, In fine, ce ele ne
procurA, este un fapt pe care as-
täzi nimeni nu-1 mai contestä.
Este cu totul firesc, asa dar, dad,
spre a le ocroti In contra exploa-
tärilor abuzive si a tendintei de
a le nimici, s'a luat, i Ina de
mult, de toate tärile civilizate, cele
mai corespunzAtoare mäsuri.
In tara noasträ, dupä cum stiti,
incercäri serloase In scopul con-
servärii pAdurilor s'a fäcut cu In-
cepere din al IV-lea deceniu al
veacului trecut.
In adevär, ant prin legea din
1843 pentru crutarea pädurilor din
Moldova, cat si prin legea din 1847
pentru tara romaneascA", s'a sta-
bilit pentru pädurile depe proprie-
tätile mänästiresti oarecari reguli
de exploatare.
Prin Codicile Silvic din 1881
s'a luat, Insä, pentru prima oarä
In Romania, o serie intreagä de
dispozitiuni pentru a asigura pa-
durilor o existentä permanentä In
acele situatiuni, mai cu osebire
unde utilitatea lor este mai mult
simtitA: In regiunea dealurilor
a muntilor, indiferent de felul pro-
prietarilor cärora le apartiuneau.
DacA aceastA lege nu a räspuns
intro totul asteptArilor, se explicä
1. AceastA Circulare care poartä No.
37, 394 din 27 Aprilie 1910, a fost publi-
cad in Monitorul Oficial' No. 24 din 1
Mal 1910, dupä ce face un istoric al re-
gimulul nostru silvlc dA lämurirl relative
www.digibuc.ro
571
in parte prin faptul cA dela un
regim de plinä libertate, sub care
se aflau mai inainte pädurile tärii,
considerate In generalitatea lor, nu
se putea trece färä mad greutäti
la un alt regim de ordine si de
restrictiune, greutäti carl au influ-
entat in mod firesc asupra legiu-
itorului din 1881.
0 Indelungatä practicä a dove-
dit cä pe langä unele bune rezul-
tate obtinute in primii ani de a-
plicatiune mai cu seamä a Codi-
celui silvic In chestiune, In tim-
pul din urmA, InsA, unele din dis-
pozitiunile sale, si dintre cele mai
de cäpetenie chiar, nu mai cores-
pundeau cerintelor actuale, de si-
gur mult mai complexe si mai va-
riate ca odinioarä; cä chestiunea
amenajärii pAdurilor, avand de scop
regenerarea lor cu sped! proprii
regiunilor In cari se AA i Imbu-
nAtätirea progresivä a fondului lo-
restier prezenta numeroase lacune;
cä defrisArile directe si indirecte,
precum i abaterile dela prescrip-
tiunile amenajamentelor decretate,
din lipsd de sanctiuni legale, nu
se puteau Impiedica; cä delictele
contraventiunile silvice nu se
puteau urmAri, constata i pedepsi
la timp I cu ¡oath rigoarea cuve-
nitä ; cä cele douä tarife anexate
la codicile silvic erau astfel
tuite, Incat interpretärile däunä-
toare proprietarilor de päduri erau
frecvente, cifrele din aceste ta-
rife nemai corespunzand cu ade-
vArata valoare a lemnelor tAiate In
mod ilicit, astfel 'Mat delicuentii
gAseau avantajos sä continue frau-
dele, chiar atunci cand ffind prinsi
si dati judecAtii erau condamnati,
de oarece valoarea arborilor (a res-
tituirilor) si a amenzilor adeseaori
la aplicarea noului cod siivic. A se vedea
noua lege asupra Codului silvic in acest
volum, la ordinea sa cronologicA: 9 A-
prilie 1910.
572 LEGI UZUALE. 1 Main 1910
era mai mid decal pretul real al
lemnelor Mate In delict.
Aceastä stare de lucruri nu pu-
tea, deci, sä däinueascä si de ad
inainte, färä ca Intregul domeniu
silvic al tärii sä fie cu desävärsire
compromis.
Prin noul cod silvic, votat de
Corpurile legiuitoare, sanctionat
publicat in Monitorul Oficial" No.
8/910, s'a introdus toate dispozi-
tiunile necesare, pentru a se pu-
tea, pe de o parte, lnlätura nea-
junsurile mai sus semnalate, iar
pe dealta, ca viitorul pädurilor ce
ne-au mai rämas sä fie mai bine
asigurat ca panä acum.
Gäsesc de prisos a stärui asu-
pra tuturor deosebirilor dintre ve-
chiul i actualul cod silvic, precum
asupra nouilor principii admise
de legiuitor.
Enumerarea câtorva numai din
dispozitiunile mai importante ale
noului cod silvic, vä va incredinta
sunt convins, de progresele reali-
zate in materie de legislatiune fo-
restierä In tara noasträ.
Astfel, regimului silvic s'a su-
pus de astädatä suprafete pädu-
roase cu mult mai mari ca In tre-
cut, s'a introdus de asemenea In
lege notiunea pädurilor zise de
protectie, de drept supuse regi-
mului silvic, In cari vor intra si
plantatiunile de pe nisipurile mis-
cätoare din regiunea de câmpie a
tärii.
S'a fäcut deosebire intre ame-
najamente i regulamente de ex-
ploatare, cele dintAiu fiind aplica-
bile pädurilor apartinând persoa-
nelor morale cu caracter neperitor,
precum si mosnenilor sau räzesi-
lor a cäror datorie este a produce
lemn de lucru si a transmite intact
generatiilor viitoare capitalul lem-
nos de exploatare, neavând drep-
tul decAt la venitul lor, la uzufructul
lor ; iar cele din urmä proprietarilor
particulari, cari vor putea Ali ex-
www.digibuc.ro
ploateze pädurile i Inteun limp mai
scurt decât durata revolutiunilor
normale, cu conditiune insä de a
asigura regenerarea lor cu specii
pretioase proprii regiunilor în cari
se aflä.
Dacá nu s'a impus tuturor pro-
prietarilor particulari sä-st aibä un
personal silvic al lor propriu cu
cunostinte speciale, s'au indatorat
insä ca inainte de a-si pune pä-
duffle in exploatare sä depunä In
contul ministerului domeniilor, ca
garantie, o sumä care nu poate fi
In nici un caz, mai mare de 100
lei de hectar, pentru a se impä-
duri toate portiunile de pädure
cari nu se vor fi regenerat in mod
natural.
Aceastä indatorire se aplicä
proprietarilor cart si-au amenajat
pädurile sub regimul vechiului cod
silvic, in care scop ei sunt tinuti
a inainta amenajamentele in ches-
tiune ministerului, pentru ca, pe
cale de revizuire, sä se introduca
obligatia de impädurire.
S'a stabilit sanctiuni, cari lip-
seau in codicile silvic din 1881,
de aplicat contravenientilor la dis-
pozitiunile amenajamentelor sau
regulamentelor de exploatare apro-
bate si decretate.
Defrisarea pädurilor nu se va
putea face decât in cazurile anume
specificate in lege, färä insa ca
intiderea defrisatä sä tread peste
25 hectare.
Dela aceastä regulä se face ex-
ceptiune numai pentru pädurile
aflate pe mosiile de câmp, cari se
vor putea defrisa, cu conditiune
ca sa rämänä acoperitä cu pädure
cel putin 1/4 din suprafata totalä
a mosiei, precum i atunci aid
Intinderea portiunii defrisatà va fi
plantatä cu arbori fructiferi sau va
fi compensatä prin Impädurirea
prealabilä, cu garantie de reusitä,
a unei suprafete egalä de teren.
Pásunatul in pädurile Statului,
 LEGI UZUALE. 1 Main 1910
Domeniului Coroanei, Cassei scoa-
lelor, ale asezämintelor publice,
etc., va fi interzis, afarã de p5clu-
rile de baltä. In pädurile particu-
lare s'a precizat In cari anume im-
prejuräri el trebuie oprit cu desä
värsire i când poate fi permis
färä a se compromite regenerarea
massivelor.
In ce priveste exploatarea pädu-
rilor supuse regimului silvic, s'a
stabilit anume reguli, spre a se
evita pe viitor fraudele si delictele
din partea celor interesati.
S'au obligat, afarä de aceasta,
intreprinzätorii de päduri ca sä
aibd cel putin un päzitor al lor
cu insärcinare de a supraveghea
nu numai portiunile In exploatare,
cii pe cele netäiate inc4, si a-
nume pänä la o distantä de 200
metri dincolo de limita exploatärii,
avand dreptul, itn acelas timp, dupä
depunerea jurämäntului inaintea
tribunalului local, de a Incheia pro-
cese-verbale de constatarea delic-
telor ce s'ar fi comis.
Transportului lemnelor pe uscat
pe apä, despre care nu s'a preo-
cupat câtus de putin legiuitorul
din 1881 prin noul cod silvic,
s'a consacrat Intreagä sectiunea II
din capitolul IV.
Aceastä chestiune a fost rezol-
vatä In mod definittv, cki pretu-
tindeni, acolo unde transportul lem-
nelor prin proprietatea de care a-
partine pädurea aflatá In exploa-
tare nu se va putea face, sau ar
costa prea mult, lemnele vor pu-
tea fi scoase i prin proprietätile
sträine, i anume prin locurile fi-
xate de agentii silvici, dupd o
dreaptä despägubire acordatä pro-
prietarilor respectivi.
lnovatiunea principalk si in a-
celas timp cea mai importantä, in-
trodusä In noul cod silvic, este
partea care trateazä despre stabi-
lirea dreptului de proprietate al
mosnenilor sau räzesilor cu privire
www.digibuc.ro
573
la päduri, poieni, goluri de munte,
precum i la exploatarea paduri-
for stäpänite in devälmäsie de mos-
neni sau räzesi.
Gratie unui complex de dispo-
zitiuni salutare, se va pune capät
stärii precare care dureazA de a-
tâta timp, in ce priveste exercita-
rea drepturilor mosnenilor sau rä-
zesilor In proprietätile devälmase,
unde adeseori cel mai tare, mai
puternic, speculeazä nevoile celor
mai skaci, uncle a domnit timp
de veacuri Intregi cel mai desä-
vksit arbitrar in detrimentul avu-
tiei nationale, reprezentatä prin
frumosii codri de räsinoase din
muntii nostri, vanduti, in majori-
tatea cazurilor, pe preturi derizorii.
Spre a se cunoaste drepturile
fiecärui mosnean sau räzes, o co-
misiune, prezidatä de judele de
ocol, in urma unor intinse inves-
tigaVuni, va stabili aceste drepturi,
consemnându-le intr'o anumitä ta-
belä, care urmeazA sä se treacA,
dimpreunä cu sentintele definitive,
in caz de contestatiuni, in regis-
trul de transcriptiuni imobiliare ale
tribunalului respectiv.
Dupä aceastä transcriere, cetele
de mosneni sau de räzesi sunt da-
toare a-si constitui asa numitul ase-
amânt prin care se determinä re-
gulile dupä cari se va face admi-
nistrarea proprietätii indivize.
Vânzarea in total sau In parte
a pädurilor stäpânite de mosneni
sau rázesi In devälmäsie nu se va
putea face deck prin mijlocirea
ministerului agriculturii si al do-
meniilor i numai prin licitatiune
publicä, dupä regulile vânzärii pà-
durilor Statului i dui:4 o preala-
bilä evaluare a materialului lem-
nos de cätre agentii silvici ai Sta-
tului.
Pretul se va värsa la Cassa cen-
trala a Bincilor populare, care,
dupä ce va consemna la Cassa de
depuneri suma preväzutà in ame-
574 LEGI UZUALE. i Maiu 1910
najament sau regulamentul de ex-
ploatare pentru impädurire si va
Inainta recepisa ministerului de do-
medii, restul II va distribui mos-
nenilor sau fAze§ilor, fieciruia In
proportie cu dreptul säu In de-
välmAsie.
Pentru a se apära domeniul sil-
vic al tärii In contra incAlcärilor,
contraventiunilor si delictelor de
tot felul, s'a prof itat de experienta
trecutului §i s'a preväzut noui dis-
pozitiuni, pentru ca paza §i poli-
tia pädurilor sä se poatä face In
mod mai riguros si mai eficace ca
pAnä acum.
Toti agentii silvici, färä distinc-
tiune de grad, vor trebui sä In-
deplineascA anumite conditiuni de
admisibilitate pentru a putea fi
numiti In serviciu. Nu se va face
nici o numire de pädurari färä ca
sä §tie carte. Pe viitor ace§tia vor
fi recrutati din absolventii §coa-
lelor de pädurari ce se vor infiinta.
S'a dat dreptul i ofiterilor, subo-
fiterilor, caporalilor si soldatilor
gräniceri, picherilor si cantoneri-
lor de sosele, precum si gardieni-
lor parcurilor si grädinilor publice
ca sA urmAreascA §i sä constate
delictele, ceeace desigur va con-
tribui la Imputinarea lor.
S'a luat mäsuri pentru a nu se
mai da loc la interpretäri In ce
priveste aplicarea pedepselor In
cazuri de delicte §i contraventiuni.
Tarifele pentru valoarea si amenzile
arborilor täiati In delict s'au mo-
dificat, tinându-se socotealä de ri-
dicarea pretului lemnelor, cum §i
de felul speciilor din cari provin.
Este destul a se citi cu toatä
atentiunea capitolele VI §i VII din
noul cod silvic, spre a vä convinge
cä toate mAsurile s'au luat de le-
giuitor pentru ca pädurile sä fie
mai bine ocrotite ca pâná acum.
Este nevoie InsA ca toti agentii
silvici ai Statului sä-si dea oste-
neala a studia noul cod silvic cu
www.digibuc.ro
dearnAnuntul, cäci numai cunos-
câncl bine toate dispozitiunile ce
cuprinde vor fi In stare sä-1 aplice,
astfel Inat tam, §i in special do-
meniul silvic al ei, sä tragä toate
foloasele din nouile principii in-
troduse In legislatiunea noasträ
silvicä.
In acest scop nu VA yeti mär-
gini numai In a da ordine sedse
subaltemilor d-voastre, ci yeti dub
a vä convinge, In timpul inspec-
tiunilor ce yeti face, dacä cei in
drept si-au dat silinta ca sA lute-
leagä intreaga economie a acestei
legi.
Tin asemenea a VA face cunoscut
cA dorinta mea cea mai vie este
ca în aplicarea noului cod silvic
intreaga d-voastre energice sA o
desvoltati mai cu seamä pentru
atingerea scopului principal al a-
cestei legi, si anume conservarea
si ameliorarea fondului nostru fo-
restier, precum si pentru sporirea
fortelor sale de productiune.
Lucrând In aceastá directiune,
yeti dovedi tärii cA, dacd rezulta-
tele exploatärii pädurilor noastre
nu au fost tocmai multumitoare
pAnA acum, cauza este mai mult
mijloacele cari v'au lipsit si o le-
gislatiune silvicä mai mult sau mai
putin complectä ca cea de curând
votatä de Corpurile legiuitoare.
Voiu cäuta, fiti in credintati, sä-mi
dau seama de activitatea fiecäruia
din d-voastre i pecât voiu fi de
larg a räspläti munca si meritele
reale, pe ant voiu fi de sever pen-
tru a pedepsi indolenta si reaua
vointA in Indeplinirea datoriei ce
incumbä In primul rAnd agentilor
silvici ai Statului.
 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
LEGER!
OrganIzárii centrale a ministernlni in-
strnqinnli al al oultelor cum ai a
celorlalte adminletratluni depen-
.dinte de el, din 21 Aprilie
1906, en nitimele
modiffeiri
Dili 4 MAI 1910.
TITLUL 1.
Diepozitiuni generale.
I. Ministrul instructiunii si a
cultelor este autoritatea supremä a
invAtAmântului public si particular
reprezentantul Statului in ches-
tiunile privitoare la culte.
Tot sub autoritatea lui se aflä
puse Cassa scoalelor, Cassa bise-
ricii autocefale ortodoxe române
si Casa de economie, credit si
ajutor a corpului didactic.
2. Pentru adrninistratia Invàtä-
mântului public si particular mi-
nistrul este ajutat de secretarul
general al ministerului.
Cassa scoalelor, Cassa bisericii
autocefale ortodoxe române si Cassa
de economie, credit si ajutor a
corpului didactic sunt administrate
deosebit, cele dotiä dintâiu de câte
un administrator, iar cea de a treia
de un director.
3. Ministrul poate delega parte
din puterile sale secretarului gene-
ral, administratorilor Casselor spe-
ciale, directorului Cassei de econo-
mie, credit si ajutor a corpului
didactic, directorilor de serviciu
inspectorilor generali scolari.
Aceste delegatii vor fi date in
scris ipublicate in Monitoral
4. Secretarul general, adminis-
tratorii Casselor speciale i direc-
torul Cassei de economie, credit si
ajutor a corpului didactic se nu-
1. Aceastä Lege" modificátoare a legii
din 1906, a fost publicare in Monitorul
Oficial" No. 25 din 4 Mai 1910, votatä
de Canterd in sedinta de 8 Martie 1910,
iar de Senat in aceia dela 5 Aprilie 1910.
A se vedea la ordinea cronologica si .Re-
www.digibuc.ro
575
mesc prin decret regal, in- urma
recomandäril ministrului instruc-
tiunii si al cultelor.
TITLUL II.
A dministratla tnvätiimantnlui
public It particular.
I.
5. Secretarul general este capul
direct al administratiei invätämân-
tului public si particular.
6. Administratia invälâmantului
public si particular cuprinde :
a) Serviciul administratiei:cen-
trale ;
b) Consiliul general al instruc-
tiunii publice ;
c) Consiliul permanent;
d) Consiliul consultativ al arte-
lor ;
e) Serviciul de control al Alva%
täm
7. Administratia centralä a In-
vAtämântului cuprinde :
1. Directiunea I-a, a Invätämân-
tului primar si normal primar ;
2. Directiunea II-a, agnvatämân-
tului comercial profesional, normal
profesional si a InvatAmântului par-
ticular ;
3. Directiunea III-a, a invätä-
mântului secundar, a InvAtämântu-
lui superior, a depozitelor si in-
stitutelor de culturA; ; de dansa va
depinde §1 comisia consultativä a
artelor ;
4. Serviciul I, al registraturii
arhivelor, informatiunilor si cores-
pondentei ;
5. Serviciul II, al statistic ei
statelor personale ;
6. Serviciul III, al 'contabilitälli,
contenciosului i serviciului tehnic.
S. Fiecare directiune este con-
dus'a de un director, care va fi aju-
gea asupra orgaruzaru centrale a Maus-
terului instructiunei gi al cultelor, etc.
din 21 Aprilie 1906 (cu modif. din 14
Martie 1907) Vol. III pag. 3793 si 4328,
cireia i se va face suprimArile, adausele
modifickile din prezenta lege.
 576 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
tat de un subdirector. Serviciile I,
II st III sunt conduse fiecare de
câte un sef de serviciu, care va
putea fi ajutat de un subsef de
serviciu.
9. Fiecare directiune i fiecare
serviciu se sublmparte In cate un
numär de biurouri, care se fixeazä
prin legea bugetarä. Tot prin le-
gea bugetarä se fixeazä i compo-
zitia fiecärui biurou, precum si nu-
märul oamenilor de serviciu ne-
cesar administratiei centrale.
§ 11.AtribuOuni, obliga(inni ql reIaiutiI
de servidu.
10. Directiunea I-a are In atri-
butiunile sale :
Administratia scolilor de copii
mici, a scohlor primare publice de
toate gradele, a scolilor normale
primare, a personalului tuturor aces-
tor scoli, precum i ordonantarea
personalului administrativ, de con-
trol si didactic privitor pe aceastä
directiune.
11. Directiunea II-a are In atri-
butiunile sale :
Administratia scolilor profesio-
nale publice de toate gradele, a
scolilor normale profesionale, a
scolilor comerciale, a personalului
tuturor acestor scoli I ordonanta-
rea personalului administrativ, de
control si didactic privitor pe a-
ceastä directiune, precum si pri-
vegherea Infiintärii i functionärii
tuturor scolilor particulare.
12. Directiunea Ill-a are In atri-
butiunile sale :
Administratia scolilor secundare
publice, a seminariilor, a univer-
sitätilor, institutelor i depozitelor
de culturä universitarä, a scolilor
de arte frumoase, de muzicä si de-
clamatie, pinacotecilor, teatrelor
muzeelor, arhivelor si bibliotecilor,
a personalului acestor diverse in-
stitutii, personalul administratiei
centrale a ministerului, afarä de
acel din clirectlile I si II, i ordo-
www.digibuc.ro
nantarea personalului administra-
tiv, de control si didactic, privitor
pe aceastä directiune.
13. Pe längä directiunea III-a
va functiona un consiliu consulta-
tiv al artelor, care va fi chemat
da avizul In chestiile privi-
toare la organizarea scolilor de
arte frumoase, de muzicä si decla-
matie, la teatre, muzee si In ge-
nere la ceeace priveste incurajarea
si sustinerea artelor. Acest consiliu
se va compune din directorii sco-
lilor de arte frumoase, ai conser-
vatoriilor de muzicä si declamatie,
din directorul general al teatrelor,
din directorii muzeelor de antichi-
täti si ai pinacotecilor, din mem-
brii comisiei monumentelor istorice
din directorul Invätämântului se-
cundar si superior si din cinci
rnembrii numiti de ministru, dupä
alegerea sa, pe timp de cinci ani.
14. Serviciul I al registraturil,
arhivelor, informatiunilor si cores-
pondentei are in atributiunile sale :
Primirea, Inregistrarea si distri-
buirea la directiunile respective a
tuturor cererilor, adreselor sau ra-
poartelor adresate ministerului, pre-
cum si Inregistrarea tuturor adre-
selor iesite din minister ; formarea
si clasarea arhivei pe directiuni;
comunicarea oricärei inforrnatiuni
cerute de public sau de personalul
exterior al ministerulul, fie verbal,
fie prin corespondentä.
15. Serviciul contabilifátii are in
atributiunile sale :
lnregistrarea si expedierea manda-
telor tutulor directiunilor, verifica-
rea achitärilor, ordonantarea sub-
ventiilor, lucrärile referitoare la ce-
reri fi acordärl de credite, precum
si concentrarea lucrärilor privitoare
la Incheieri de situatii lunare, a
conturilor provizorii si definitive
si concentrarea bugetului, conform
legii contabilitatii.
16. Serviciul al II-lea al statis-
ticei si al statelor personale are In
 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
atributiunile sale: adunarea, clasa-
rea si publicarea datelor statistice
relative la toate ramurile de Invä-
tämânt ; publicarea Anuarului mi-
nisterului la fiecare doi ani, for-
marea si tinerea la curent a state-
lor personale ale tuturor membri-
lor corpului didactic V ale tuturor
functionarilor dependinti de minis-
ter.
17. Directorii si sefii de servi-
ciu au directiunea si raspunderea
lucrärilor fungionarilor pusi sub
ordinele lor. Ei vor elabora in sen-
sul acestei legi si vor supune mi-
nistrului spre aprobare un regula-
ment de serviciu interior.
lS. Fiecare director din inväta-
mânt este obligat a alcätui si, dupá
ce va fi luat aprobarea ministrului,
a tipäri la fiecare 3 ani un raport
complet asupra invätämântului pe
care 11 administreazä. Prin regula-
mentul de punere in aplicare a
prezentei legi se vor specifica ches-
tiunile de interes didactic si social
ce vor trebui neapärat sä fie stu-
diate prin fiecare raport.
19. Fiecare director rezolvá, con-
form dispozitiunilor din legi si re-
gulamente V pe baza unei dele-
gatiuni speciale datä de ministru,
orice cerere cuvenitä directiunii ce
conduce. El semneazä toate adre-
sele si ordonantele iesite din di-
rectiunea sa.
20. Atributiile fiecärui sef de
biurou se vor fixa prin regulamentul
de serviciu interior al ministerului.
21. Pentru ca cineva sä fie nu-
mit director sau subdirector se
cere sä aibä o diplomá de licen-
tiat sau doctor V sä poseadä o
practicä de cel putin sapte ani ca
profesor de scoalä secundard, spe-
cialä, normalä sau ca profesor uni-
versitar. Pentru invätämäntul pri-
mar V normal primar se va putea
numi si dintre institutorii cu o
practica de cel putin sapte ani ca
titular.
C. HAMANCIU. Suplimentul M.
www.digibuc.ro
577
§ IILServicinl de inspectinne oi control.
22. Inspectia si controlul scoa-
lelor publice V particulare se exer-
citä de cätre personalul de inspec-
tie pus sub privegherea inspecto-
rilor generali respectivi.
Ministrul este autorizat a insti-
tui inspectiuni speciale pentru In-
vätämântul limbilor moderne, mu-
zicä, desemn, gimnasticä, Invätä-
mântul profesiunilor In scoalele
profesionale, Invátarnantul agricol
in scoalele primare, precum si pen-
tru lucrul de mânä In scoalele de
fete si pentru lucrul manual In
cele de bäieti.
23. Serviciul de inspectiune si
control al Invätämântului primar si
normal primar public se corn pune:
1. Din personalul inspectorilor
generali si inspectorilor invätä-
mântului primar si normal primar ;
2. Din revizorii scolari de clasa
I-a si a II-a, din cari vor fi cel
putin câte unul de fiecare judet si
de fiecare clasä.
24. Serviciul de inspectiune si
control al Invätämântului profesio-
nal, normal profesional si particu-
lar se compune :
1. Din personalul inspectorilor
generali si inspectorilor invätä-
mântului profesional si ai invätä-
mântului particular ;
2. Din revizorii scolari de clasa
I-a V din celelalte organe de con-
trol ale Invätärnantului, cari vor fi
primit delegatiuni speciale;
3. Din directorii si directoarele
scoalelor dependinte de directiunea
invätämântului comercial, profesio-
nal, normal profesional si particu-
lar.
25. Serviciul de inspectiune si
control al invätämântului secundar
public se compune :
1. Din personalul inspectorilor
generali si inspectorilor invälämän-
tului secundar ;
2. Din directorii V directoarele
scoalelor dependinte de directia
19
578 LEGI UZUALE. 4 Alain 1910
Invätämäntului secundar si supe-
rior.
26. Membrii consiliului perma-
nent de instructiune au dreptul de
inspectiune si control asupra tutu-
ror ramurilor de invAtämAnt.
De asemenea au dreptul de a
face inspectiuni directorii invätä-
mAntului, fiecare pentru scoalele
puse sub dependinta lor, precum
administratorul Casei Bisericii
pentru seminarii.
27. Pentru a putea fi cineva
numit in serviciul de inspectie
control al InvAtAmAntului se cer
urmAtoarele conditii:
a) SA poseadä cel putin titlul
de capacitate cerut prin legile in
vigoare membrilor corpuhd didac-
tic respectiv, sau un titlu superior;
sA fad parte ca titular din corpul
didactic respectiv sau de o treaptä
superioarA i sA albA In aceastä
calitate o vechime de cel putin
patru ani dupä obtinerea titlului
definitiv ;
b) SA aibA cel putin vArsta de
30 ani ;
c) SA nu fi suferit nici o pe-
deapsA disciplinark data' in urma
unei judecäti ;
d) Pentru revizorii scolari de
clasa a II-a sA aibA cel putin gra-
dul de InvätAtor inaintat pe loc ;
e) Revizorii scolari de clasa I-a
se pot numi i dintre InvätAtorii
inaintati pe loc, cari vor fi servit
cel putin sapte a ca revizori §co-
lari de clasa a II-a ;
f) Inspectorii InvätAmAntului pri-
mar se pot numi si dintre insti-
tutorii cari vor fi servit cel putin
cinci ani ca revizori scolari de
clasa I-a ;
g) Inspectorii generali se pot
numi dintre fostii sau actualii pro-
fesori de universitate, dintre fostii
secretari generali ai ministerului
de instructie, dintre fostii mem-
brii ai consiliului permanent, din-
tre fostii inspectori generali 0 din-
www.digibuc.ro
tre inspectorii scolari respectivi cu
un serviciu de cel putin cinci ani.
2S. Inspectorii i inspectorii ge-
nerali de orice grad, cari se vor
gäsi In functiuni in momentul pro-
mulgärii acestei legi, vor pasha
functiunile lor.
Pentru viitor numirea de ins-
pectori si revizori scolari de orice
grad se va face dupA anumite liste
de prezentare. Se va face ate o
listä pentru fiecare grad de ins-
pectorat si de revizorat i fiecare
listA va cuprinde cAte un numär
de nume de trei ori mai mare de-
ck numärul de posturi cAte se a-
f IA In gradul respectiv.
Fiecare listA va fi valabilA pa-
tru ani.
Perioadele de patru ani se vor
socoti IncepAnd cu 1 Aprilie 1910.
Cel inscris In o listA poate fi re-
Inscris intr'Insa la expirarea peri-
oadei de patru ani.
Listele de prezentare se vor al-
cätui de cAtre o comisiune for-
matä in modul urmAtor
Ministrul ;
Secretarul general ;
Membrii actuali i acei din fix
matiunea imediat precedentä a con-
siliului permanent de instructiune ;
Directorii seminariilor pedago-
gice universitare ;
Cei trei directori de serviciu din
minister.
29. Inspectorii generali, fiecare
pentru partea sa, inspecteazä toate
institutele de invAtAmAnt public
privat, i dau instructiunile
lämuririle cuvenite autoritätilor
scolare locale, inspectorilor, revi-
zorilor i subrevizorilor, cari toti
sunt pusi sub imediata lor auto-
ritate i sunt datori a le pune la
dispozitie toate actele de cari ar
avea trebuintä in inspectiunile lor.
Ei constatA si raporteazA minis-
trului despre toate lipsurile exis-
tente In institutele de InvAtAmAnt,
propun And si mAsurile de Ind reptare.
 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
Ei sustin acuzatiunea inaintea
juriilor instituite de lege pentru
judecarea profesorilor.
Ei tin conferinte didactice.
Ei au dreptul de a adresa ad-
monestatiuni oricärui membru al
corpului didactic primar sau se
cundar, pus sub controlul lor, pre-
cum si revizorilor i sub-revizori-
lor primari din circumscriptiunea
respectivä, pentru abated privi-
toare la sarcina lor.
Inspectorii generali au dreptul
de a ordona suspensiunea oricArei
mäsuri luate de verio persoanä din
Invälämânt, dintre cele puse sub
controlul lor, contra legii i regu-
lamentelor scolare, sub rezerva a-
probärii ulterioare a ministerului.
Atributiunile inspectorilor, revi-
vorilor sub-revizorilor, se vor de-
termina printr'un regulament spe-
cial.
30. Toti membrii serviciului de
inspectiune si control al invätä-
mantului sunt obligati, in sfera
competintei lor sä Inainteze, la sfâr-
situl fiecärui an scolar, ministeru-
lui rapoarte generale privitoare la
toate sau la unele din chestiunile
Invätarnantului pus sub inspectiu-
nea si controlul lor. Aceste rapoarte
vor fi utilizate de directorul invä-
tämântului respectiv pentru rapor-
tul säu general si publicate ca
anexe la acest raport.
$1. Personalul corpului inspec-
toral se numeste prin decret regal
din listele de prezentare respec-
tive preväzute la art. 28, dupä
propunerea ministrului de instruc-
tie. El nu poate fi revocat deck
in felul arätat la art. 106, alin. II
din aceasta lege.
3'2. Remuneratiile inspectorilor
revizorilor scolari de odce grad
vor fi acele fixate prin statul alä-
turat la aceastä lege.
Leafa va fi supusä gradatiunii
dupä urmátoarea normä
150/o dupä 5 ani de functionare;
www.digibuc.ro
579
300/o dupä 10 ani ; 450/o dupä 15
ani ; 600 o dupA 20 ani. Ca cifrd
a lefii cäreea se va aplica grada-
tia se va lua media lefilor lunare
primite ca inspector sau revizor In
timpul celor 5 ani ai perioadei de
functionare ca inspector sau ca re-
vizor scolar.
Timpul servit de un profesor,
institutor sau invätätor In inspecto-
ratul sau revizoratul scolar nu anu-
leaza, nid nu micsoreazä dreptu-
rile castigate de dansul ca mem-
bru al corpului didactic.
33. Cancelaria revizorilor sco-
lari va fi la prefectura judetelor,
cad vor fi datoare a da localul
cuvenit i Incalzitul.
34. Circumscriptiile i resedinta
inspectorilor i revizorilor se vor
fixa prin regulamentul de aplicare
al acestei legi.
§ IV.--Consilinl general al instracbinnii.
35. Consiliul general al instruc-
tiunii se compune din 4 sectiuni:
Sectiunea invätämantului primar ;
Sectiunea mnvätamântuiui profe-
sional ;
Sectiunea Invätämântului secun-
dar,
Sectiunea invätämântului supe-
rior.
36. Sectiunea Invätärnantului pri-
mar se compune din :
Patru invätätori rurali, nurniti
prin decret regal ; patru delegati
ai Invätämantului primar urban,
luati din o listä de institutori, alesi
ate doi din corpul didactic al
scoalelor primare din toate comu-
nele urbane care au liceu i numiti
prin decret regal ;
Trei delegati ai scoalelor nor-
male de Invätätori i institutori,
numiti prin decret regal din lista
delegatilor acestei scoale, alesi de
corpul profesoral al lor, câte unul
de fiecare scoalä ;
Directorul Invätämântului primar
din minister ;
580 LEGI UZUALE. 4 Hain 1910
Inspectonli generali ai Inv*,
mântului primar ;
Un delegat al grädinilor de co-
pii ; un inspector din Invätämân-
tul particular, numit prin decret
regal ;
37. Sectiunea Invätämântului
profesional se compune din :
Trei delegati ai scoalelor agri-
cole, numiti prin decret regal ;
Trei delegati ai scoalelor de me-
numiti prin decret regal ;
Un delegat al scoalelor de me-
naj urbane si rurale, numit prin
decret regal ;
Doi delegati ai scoalelor comer-
ciale, numiti prin decret regal ;
Directorul Invätämântului profe-
sional din minister ;
Inspectorii acestui Invätâmânt.
38.. Sectiunea Invätämântului se-
cundar se compune din :
Trei delegati ai Invätämântului
secundar, numiti prin decret re-
gal din lista delegatflor liceelor
gimnaziilor, alesi de corpul profe-
soral, câte doi de itecare liceu
gimnaziu, unul de partea literarä
altul de partea stiintificä ;
Doi delegati ai Invätámântului
superior, numiti pdn decret regal
din o listä de câte doi delegati
alesi de fiecare Facultate de litere
stiinte dela cele douä Univer-
sitäti ;
Un profesor de seminar, numit
prin decret regal, dupä propune-
rea ministrului ;
Doi prof esori ai scoalelor spe-
ciale, numiti prin decret regal ;
Un profesor cu titluri academice,
din Invätämântul privat, numit prin
decret regal ;
Directorul Invätätnântului secun-
dar ;
Administratorul Cassei bisericei ;
Inspectorii generali ai Invätämân-
tului secundar.
39. Sectiunea invätämântului su-
perior se compute din :
Nouà delegati ai ínvätämântului
www.digibuc.ro
superior, numiti prin decret regal
din lista delegatilor facultätilor din
Bucuresti, patru dela Iasi
si 5 dela Bucuresti, alesi de cor-
pul profesoral, câte doi de fiecare
facultate.
40. Membrii consiliului general
sunt numiti pe cinci ani.
La implinirea fiecärei perioade
de cinci ani se vor face noui ale-
ged i numiri, conform celor pres-
crise la aritcolele precedente.
Aceleasi persoane vor putea if
realese pentru urmätorul period de
cinci ani. Incetând a functiona veri-
unul din membrii consiliului ge-
neral In decursul perioadei cinci-
nale, el va fi Inlocuit cu alt mem-
bru din listele prevAzute la arti-
colele precedente sau prin numire
directä.
Membrii vor primi diurnä câte
10 lei pe zi pentru cei din Bucuresti
si 20 pentru cei din judete, cât va
dura sesiunea consiliului general,
deosebit cheltuelile transportului
pentru cei din judete.
41. Sectiunile primark profe-
sionalk secundarä i superioarä
vor lucra separat sau impreunk
cooperarea lor rämânând a fi fi-
xatä de minister dupä natura ches-
tiunilor ce se vor supune exami-
närii lor.
Ele vor fi convocate de minis-
tru, toate sau câte una din ele,
numai la trebuintä l In mice epocä
a anului.
Durata sesiunilor se va fixa dupá
necesitate, WA a trece Insä peste
20 zile.
La sedintele fiecäreea din cele
patru sectiuni ministrul va putea
convoca, cu vot consultativ, i pe
alte persoane competinte In ma-
teria care va face obiectul discu-
tiei.
Nu primesc aceastä diurnä di-
rectorii Invätämântului si inspec-
todi generali.
42. Sectiunea primará 1§i va da
 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
avizul asupra programelor invätä-
mântului primar si normal primar
asupra instructiunilor relative la
aplicarea lor.
Sectiunea profesionalä 1l va da
avizul asupra programelor invdta-
mântului profesional i asupra in-
structiunilor relative la aplicarea lot.
Sectiunea secundarä Ii va da
a vizul asupra programelor scoale-
lor secundare i asupra instructi-
nilor relative la aplicarea lor.
Sectiunea superioarä isi va d a avi-
zul asupra chestiunilor propuse de
ministru, relative la Invätämântul
superior.
43. LucrArile cari au a fi supuse
deliberärilor consiliului general vor
fi comunicate membrilor säi cu o
lunä inainte de sesiune, Impreunä
cu toate elementele de studii ne-
sare.
44. Ministrul este prezidentul
de drept al consiliului general.
In lipsa sa, el poate delega un
membru al consiliului pentru a
prezida.
§ V. Comilla! permanent.
45. Consiliul permanent depe
Ifinga ministerul instructiunii se
compune din trei membrii, numiti
pe un period de trei ani, dintre
foIii sau actualii profesori defini-
tiv, secundad sau superiori.
Numirea acestor membri, se f ace
prin decret regal; ei nu pot fi re-
vocati decât tot prin decret regal,
dat in urma unui raport motivat:
Ministrul este prezident de drept
al consiliului.
Consiliul permanent se va Tutu-
ni odatä pe sdptâniâná, putând, la
trebuintä, sä fie convocat si extra-
ordinar.
Membrii consiliului permanent
vor primi un jeton de prezentä de
20 lei de fiecare sedintä. Aceastä
indemnizare nu face ca Insärcina-
rea de membru al consiliului per-
manent sä fie socotitä ca o altä
www.digibuc.ro
581
functiune in ceeace priveste apli-
carea legii cumulului.
Pot lua parte la sedintele con-
siliului, cu vot consultativ, direc-
todi invätämântului primar, pro-
fesional si secundar, inspectorii
generali ai invätämäntului, cum si
persoane sträine cari vor fi fost
invitate de mInistru pentru
da pärerea In chestiunile In cari
sunt competinte.
In chestiuni de programe, con-
siliul permanent se va completa
cu inspectoril generali ai invätä-
mântului.
46. Consiliul permanent isi dä a-
vizul asupra urmätoarele chestiuni :
lo Creatiunile de scoale secun-
dare sau superioare ;
20 Cercetarea cärtilor didactice
direct sau prin delegatiune ;
30 Regulamentele scolare ;
40 Programele ;
50 Chestiuni asupra drora mi-
nistrul va crede de cuvlintä sä
ia avizul consiliului permanent.
In toate aceste cazuri deciziu-
nea ministrului poartä formula :
4Auzind pe consiliul permanent
de instructiune".
47. Avizurile consiliului perma-
nent sunt consultative, afarä de
ceeace priveste programele, cari
Insä nu vor putea fi puse in apli-
care inainte de a se sanctiona si
promulga prin decret regal.
48. Aplicarea nouilor programe
nu se va putea face decal cu tn-
ceputul anului scolar care urmeazä
promulgarea, i aceasta in mod
treptat, pentru a nu se intrerupe
cursul studiilor incepute.
T1TLUL III.
Administratiunea speelaliii a
Cassel fticoaleIor.
49. Administratorul Cassei scoa-
lelor este capul direct al acestei
administratiuni.
50. Administratiunea Casei $coa-
lelor are In atributiunile sale:
582 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
1. De a administra toate fon-
durile create prin legea de 'Minn-
tare a acestei casse din 9 Marne
1896 sau prin alte legi, in scop
de a ajuta comunele la construi-
rea localurilor de §coli primare ;
de a priveghea, controla §i ordona
buna intretinere a localurilor §co-
tare comunale ori judetene ; de a
dota §colile de orice grad cu mo-
bilierul i materialul didactic ne-
cesar din fondurile sale proprii §i
din acelea cari i se vor pune la
dispozitie de cätre Stat, intruck
aceastä dotare cade in sarcina Sta-
tului ;
2. De a administra fondurile
depuse de comune pentru clädiri,
cantine sau alte trebuinte §colare
pe acele depuse de §colile pro-
f esionale sau alte §coli speciale
spre a fi administrate conform le-
gilor sau regulamentelor respec-
tive, precum i orice alte venituri
ale §colilor, laboratoarelor i insti-
tutelor cari sunt intretinute de
Stat ;
3. De a administra, priveghea §i
controla toate fondurile destinate
Invätämântului, cari provin din
legate sau donatiuni ;
4. A administra fondurile pro-
venind din subventiunile cornu-
nelor §i judetelor pentru intreti-
nerea §colilor profesionale, precum
§i orice subventiune s'ar face pen-
tru instructiunea militarà i de
gimnasticä a elevilor ;
5. De a administra §i a intre-
tine muzeul §i biblioteca pedago-
gicA.
51. Cassa *coalelor are toate
drepturile unei persoane juridice, cu
dreptul de a primi legate §i do-
natiuni §i a poseda bunuri mobile
§i imobile.
Orice legat §i orice donatiune
fäcute in folosul instructiei sau
pentru progresul invätämântului In
genere 0 sub verice forma se ac-
ceptá de Cassa coalelor.
www.digibuc.ro
Toate legatele i donatiunile
acceptate in trecut In acest scop,
fie de minister, fie de Cassa §coa-
lelor, rämân valabil acceptate §i
se vor administra de Cassa coa-
felon
Cassa §coalelor, ca persoanä ju-
ridicä, are dreptul de a figura in
justitie ca defendoare ori recta-
mantä, putând intenta mice acti-
une i chiar actiuni in revendi-
care.
Toate acestea le va face Cassa
§coalelor cu indeplinirea formelor
legale cerute i cu autorizatia spe-
cialä a ministrului instructiei §i
al cultelor.
52. Cassa §coalelor nu va putea
intrebuinta fondurile puse sub ad-
ministratiunea sa deck conform
dispozitiunilor legilor, pentru acele
cari If sunt incredintate prin o
lege, sau conform actelor de do-
natiuni pentru acele cari provin
din fondatiuni particulare.
Bugetul ei va fi supus in fie-
care an de ministrul instructiunii
la aprobarea adunkii deputatilor,
far conturile de gestiune Curtii de
conturi.
53. Pentru constructiunea loca-
lurilor de §coli primare, fiecare
cornunä urband sau rurala este da-
toare sä construiascä sau sä tran-
sforme §i sä mobileze localurile
necesare §coalelor sale primare,
conform planurilor, instructiunilor
§i regulamentelor date de Cassa
§coalelor.
Aceste lucrki se vor face In
comunele urbane, re§edinte de ju-
det, de ckre comune, iar in co-
munele urbane nere§edinte de ju-
det, §i in cele rurale, de cätre
autoritatea judeteanä.
Cheltuelile necesare pentru exe-
cutarea acestor lucrki, se vor face
de cAtre comune sau din propriile
lor mijloace, dacä le vor avea, sau
din imprumuturi contractate la Cassa
§coalelor sau la orice altä Casa
 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
In acest scop, comunele sunt
obligate a varsa la Cassa scoalelor
sumele preväzute In fiecare an
pentru clädiri scolare.
54. Cassa scoalelor va hotärl,
In fiecare an, cari sunt localurile
de scoalä cari trebuesc construite
sau modificate i mobilate In cur
sul anului urmätor, tinänd seamä
de necesitätile instructiunii si de
fondurile disponibile pentru aceste
lucrári.
Deciziunea cassei scoalelor, dupä
ce va fi aprobatà de ministru, de-
vine obligatoare pentru comune
judete; ea le va fi comunicatä
c el mai tärziu pänä la I Iulie al
fiecärui an.
55. Consiliile comunale si au-
toritätile judetene, sunt datoare
ca, in termen de 3 luni dela pri-
mirea comunicärii, sä inainteze Ca-
ssei scoalelor :
a) Planurile i devizele constrc-
tiunilor sau transformärilor ori com-
pletärilor localurilor scolare si a
mobilärii lor ;
b) Arätarea mijloacelor din cari
au sä se facä lucrärile la cari sunt
obligate, sau, In lipsa unor ase-
menea rnijloace, cererea de Impru-
mut la cassa scoalelor.
56. Cassa scoalelor aprobä sau
modificä pbanuri1ei hotäräste suma
de Imprumutat.
Deciziunea, dui:4 ce va fi apro-
batà de ministru, devine obliga-
toare ; ea se comunicä ministru-
lui de interne pentru ca sumele da-
todte pentru plata anuitätilor im-
prumutului contractat sä se In-
scrie din oficiu pentru anul urmd-
tor In bugetele respective.
57. Constructiunile i lucrärile
decise se efectueazä de cätre co-
mune sau autoritatea judeteanä,
dupa specificarea fäcutä la artico-
cul precedent, sub controlul, pri-
vegherea i pe räspunderea ser-
viciului tehnic respectiv ; iar re-
ceptiunea provizorie i definitivä
www.digibuc.ro
583
se face tot de aceste autoritäti,
In asistenta unui delegat al Ca-
ssei scoalelor, care va observa dacA
executarea lucrärilor s'a fäcut In
bune conditiuni si in conformitate
cu planurile aprobate.
Nici o scoalä nu va putea func-
tiona decât dupa indeplinirea for-
malitätilor de mai sus, sub pe-
deapsä de a fi Inchisä l autorii
dati judecätii.
58. Comunele i judetele cari
nu vor Indeplini obligatiunile im-
puse lor pentru construcitunea
mobilarea localurilor de scoald vor
pierde dreptul de a face singure
a ceste lucräri.
In acest caz, ministerul va face
lucrärile din fondul Cassei scoale-
lor ; iar sumele datorite pentru
plata anuitätilor, Inscrise din ofi-
ciu In bugetele comunelor, se vor
incassa de Stat din veniturile lor
si se vor värsa tezaurulni In con-
tul Cassei scoalelor.
59. Pentru efectuarea impru-
muturilor de catre comune sau ju-
dete, Cassa scoalelor este autori-
zatä, and cererile ori trebuintele
vor trece peste fondurile sale dis-
ponibile pentru acest scop, sä im-
prumute dela mice altà Cassä, su-
mele de cari ar mai avea trebu-
intä.
Anuitatea plätitä de comune sau
judete va fi egalä cu acea pe care
Cassa scoalelor o va pläti pentru
procura capitalul imprumutat.
60. Dacä din veniturile unei
comune nu s'ar putea acoped pe
deplin anuitatea pentru clädirile
scolare, una din zecimile aditio.
nale percepute de acea comunä
va fi in special afectatä la corn-
pletarea acestei anuitäti si nu se
va putea, Id nici un caz, afecta la
alte cheltueli mai Inainte de com-
pletarea anuitatii.
Dacä, Insä, i dupä intrebuin-
tarea acestei zecimi, anuitatea tot
nu va fi indeplinitä, diferenta se
 584 LEGI UZUALE. 4 ltlaiu 1910
va acoperi prin o subventiune a-
cordatä pe jumätate de judet si pe
jumätate de Cassa scoalelor.
Cassa scoalelor va acorda aceste
subventiuni dupä ce va examina
bugetele comunelor.
Partea de subventiune datoritä
de judete va fi Inscrisä din oficiu
In bugetele lor.
Judetele cari vor fi fäcut Impru-
muturi pentru construirea de lo-
cale scolare rurale, luând asupra
lor plata integralä a anuitätilor,
vor fi dispensate de a contribui
la subventiunea mentionatä la alin.
II al acestui articol.
61. Subventiunile din partea
Cassei scoalelor se vor acorda nu-
mat dupä ce se vor efectua im-
prumuturile cAtre comune si in li-
mita fondurilor disponibile sau des-
tinate pentru constiuctiuni ori In-
zesträri scolare.
Venuralle ifi deltuelile Cassel poalelor.
62. Se vor värsa la Cassa scoa felon
lo Subventiunile datorite de co-
mune si de judete pentru Intreti-
nerea scoalelor profesionale, con-
form legii Invätämântului profe-
sional;
20 Taxele solventilor din inter-
. natele Statului si cele dela scoa-
lele de agricultura si de meserii ;
30 Veniturile provenind din tac-
sele de frecuentare ale scolarilor
români si sträini din gimnazii, li-
cee si scoli secundare de fete ale
Statului si anume :
Cate 50 lei pe an pentru elevii
si elevele scoalelor publice din
gimnazii, curs inferior de liceu si
scoalele secundare de fete, curs
inferior ;
Câte 80 lei pe an pentru elevii
si elevele din cursul superior al
liceului si al scoalelor secundare
de fete ale Statului.
De asemenea se vor värsa la
Cassa scoalelor si orice alte taxe
de frecuentare ale elevilor si stu-
www.digibuc.ro
dentilor români si sträini din scoa-
lele primare, speciale, comerciale,
profesionale si superioare prevä-
zute prin legile si regulamentele
respective ;
40 Taxele de Inscriere si de fre-
cuentare la cursuri si la laborato-
rii ale studentilor universitari, pre-
curn si cele pentru diploma ori
echivalente de diplome sau certi-
ficate preväzute sau care se vor
mai prevedea prin legile si regu-
lamentele respective ;
50 Taxele de examen ale elevi-
lor pregätiti in particular, conform
regulamentului ;
6o Retinerile fäcute suplinitori-
lor de toate gradele si categoriile
din Invätämäntul primar, profesi-
onal, secundar si universitar, pre-
cum si cele fäcute membrilor cor-
pului didactic pentru absente dela
curs ori alte indatoriri didactice ;
70 Amenzile preväzute a se im-
pune ca pedeapsä profesorilor in
genere de orice curs, scolarilor si
primarilor precum si in genere
orice alte venituri cari trebuesc
sä se verse la Cassa scoalelor (a-
renzile pämänturilor scolare sl al-
lele), conform prevederilor diver-
selor legi si regulamente ori de-
ciziuni ministeriale ;
80 Veniturile din exploatarea
terenurilor petrolifere scolare, date
dupä legile de Improprietärire.
63. Tot ca venituri, pentru a
fi administrate de Cassa scoalelor,
conform actelor de donatiune, se
vor värsa:
a) Fondurile donate de particu-
lari in folosul Invätämäntului, cu
sau färä destinatiune hotäritä ;
b) l00/o din venitul fondatiuni-
lor puse sub controlul Cassei scoa-
lelor, conform art. 68 din aceastä
lege, si 150/o din venitul fondatiu-
nilor scolare puse sub administra-
tiunea Cassei scoalelor;
c) 5o/o din venitul atelierelor
scoalelor profesionale;
 LEGI UZUALE. 4 Maio 1910
d) i, in genere, orice alte sub-
yentiuni acordate de Stat, judete
sau comune sau orice alte institu-
tiuni publice sau particulare, cu
sau färä destinatie hotáritä.
64. Toate veniturile Cassei
preväzute in aceastä lege,
acelea cari se vor mai prevedea
prin alte legi ulterioare, se vor in-
cassa cu procedura sumarä prevä-
zutä In legea pentru urmAriri 4i
numai pe baza debitelor date de
Cassa coalelor In virtutea actelor,
titlurilor si dispozitiunilor cari ii
creead aceste venituri.
Fondurile rezultate din aceste
venituri se vor intrebuinta, peat
se poate :
a) Pentru efectuarea cheltuelilor
obligatorii prin anume legi si re-
gulamente, relative la materialul
didactic si de laboratoriu ;
b) La crearea 1 intretinerea de
muzee i biblioteci populare
pedagogice, cantine scolare de
tot felui, la infiintare de premii
expozitii pentru lucrArile manuale,
agricole si industriale de tot felul,
si la orice alte mijloace având de
scop progresul Invätämäntului ;
c) Intru a se acorda ajutoare si
burse pentru invätätura elevilor si-
litori i draci, precum i burse de
dlätorie elevilor scoalelor de co-
mert, conform legii invätämântului
profesional, si orice alte subven-
tiuni In tarä si sträindtate, pe baz4
de concurs sau in urma récoman-
därel consiliilor profesorale ori ju-
riilor anume constituite, dupä cutn
se va preciza prin regulamentul
de punere in aplicare a prezentei
legl ;
d) Pentru intretinerea persona-
lului adrninistrativ si de control al
administratiunei Cassei scoalelor
sau al institutiunilor puse sub con-
trolul sau, precum si pentru in-
tämpinarea tuturor cheltuelilor ne-
cesare la aceasta ;
e) Pentru plata personalutui de
www.digibuc.ro
585
control al invätämäntului particu-
lar ;
f) Pentru a se capitaliza si pro-
duce noui venituri pentru aceastä
administratiune.
66. Toate fondatiunile scolare
existente, cari, prin actele for de
infiintare, nu sunt puse sub o ad-
ministratiune special& vor trece
sub administatiunea Cassei scoa-
lelor.
Pentru a realiza dispozitiunea
aceasta, Cassa scoalelor are drep-
tul de a urmäri existenta acestor
fundatiuni, de a le cere actele in
virtutea drora au fost infiintate si
de a le cherna Inaintea justitiei.
67. Cassa *coalelor are dreptul
de a priveghea, controla i aproba
toate actele de administratie si
contabilitate ale institutiunilor sco-
lare recunoscute ca persoane mo-
rale ori administrate de epitropii
speciale, cari prin actele de funda-
tiune sunt puse sub o administra-
tie special& spre a le face sä ur-
meze conform actelor lor de fun-
datiune.
68. Toate administratiunile fon-
datiunilor arätate in articolul pre-
cedent sunt datoare sä inainteze
Cassei scoalelor, in termen de 6
luni dela constituirea lor, copie
autenticä depe actele de fondatiune
si un inventar de averea ce posed&
Pentru fiecare an expirat sunt
obligate a trimite bilantul, contul
de gestiune g toate actele justifi-
cative, spre a fi controlate si veri-
ficate si pentru a se da desdrca-
rea legiuità.
Aceleasi administratiuni vor for-
ma ate un regulament de admi-
nistratiune si de gestiurie in con-
formitate cu legile i cu actele de
fondatiune.
Aceste regulamente vor ii ina-
intate Cassei scoalelor Oa in ter-
men de un an dela constituirea
fondatlunii.
DacA regulamentele astfel elabo-
586 LEGI UZUALE. 4 Maiu 1910
rate nu sunt in conformitate cu
legile si cu actele de fondatiune,
Cassa scoalelor este In drept sä
le modifice in acest sens.
Dad regulamentele nu au fost
inaintate in. termenul prescris, ele
vor fi fäcute de Cassa scoalelor.
Toate regulamentele preväzute
In acest articol vor fi sanctionate
prin decret regal si publicate In
Monitorul Oficial.
69. Toate administratiunile fun-
datiunilor preväzute la art. 67 sunt
datoa re :
I. SA trimitä Cassel coaIelor
proiectele lor de bugete cel mai
târziu cu douä luni inainte de In-
ceperea anului bugetar. In caz de
neurmare, pAnä la aprobarea in re-
gulä a noului buget, institutiunea
va urma dupA bugetul aprobat din
anul precedent ;
2. SA trimitA aceleeasi Casse,
cel mult cu trei luni dupA Inchi-
derea exercitiului, un cont de ges-
Insotit de toate actele jus-
tificative, precum si o situatiune
amänuntitä (bilant) despre starea
Intregii lor averi. In caz de nesu-
punere la dispozitiunile cuprinse
in acest articol, Cassa scoalelor va
cere justitiei luarea administratin-
nii pe seama sa.
70. Dacä administratiunile fon-
datiunilor scolare nu se vor con:
forma dispozitiunilor acestei legi,
sau dad se va constata cA averile
ce le sunt Incredintate se risipesc,
se delapideaza, sau se intrebuin-
teazA In alte scopuri decAt acele
prevAzute din actele de fondatiune,
Cassa scoalelor este in drept a
trage la räspundere Inaintea justi-
tiei pe administratori. Acestia pot
fi condamnati, pe lângä celelalte
penalitati preväzute de legile or-
dinare, si la destituire.
In caz când nu se poate institui
o nouà administratiune, justitia va
hotärt ca administratiunea sà- trea-
d la Cassa scoalelor,
www.digibuc.ro
71. Cu ocaziunea deschiderei
vreunui testament prin care se in-
stitue vreo fondatiune sau se laS5
un legat pentru scoale, presedintii
tribunalelor sunt obligati a incu-
nostiinta din oficiu In termen de
douà luni pe ministerul instructi-
unei publice sau pe administrato-
rul Cassei scoalelor.
Toate fondatiunile ce se vor in-
fiinta in viitor vor fi supuse regi-
gimului prezentei legi.
Termenele preväzute la art. 68
vor Incepe a curge pentru acestea
dela data InfiintArei lor.
72. Veniturile fundatiunilor cu
administratiuni speciale, cari ar
proveni din terenuri petrolifere, nu
se pot concesiona de dtre epitro-
pii cleat cu autorizatiunea Cassei
scoalelor i /n conformitate cu le-
gea pentru exploatarea terenurilor
petrolifere ale Statului.
Organizarea, atributtuntle qi indatoririle
personaldul administra0ei Cassel
poalelor.
73. Administratorul Cassei scoa-
lelor administreazà, pe propria sa
räspundere si sub directa autori-
tate a ministrului instructiunii
al cultelor, toate interesele acestei
Casse si este räspunzAtor de lucrA-
rile tuturor functionarilor ei.
El este ajutat In aceastA sarcinA
de un sub-administrator, ale drui
indatoriri speciale se vor fixa prin
regulamentul de punere In apli-
care a acestei legi.
74. Ad mi nistra tiu nea Cassei
scoalelor cuprinde
lo Serviciul bunurilor i clädi-
rilor ;
20 Serviciul contabilitätii ;
30 Biuroul registraturii, statisti-
cei, arhivei, informatiunilor si co-
respondentei ;
40 Biuroul contenciosului ;
50 Muzäul i biblioteca pedago-
gicä i didactid a invAtämântului.
Biuroul registraturei, statisticei, ar-
hibei, informatiunilor i corespon-
 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
dentei, biuroul contenciosului, mu-
zäul si biblioteca pedagogicä si
didactid a invätämântului sunt
puse sub conducerea directä a sub-
administratorului.
75. Serviciul bunurilor si al clä-
dirilor cuprinde :
lo Biuroul bunurilor ;
20 Biuroul clädirilor, pe Iângd
care va functiona un arhitect si
desenator sau verificator ;
30 Biuroul materialului didactic.
Serviciul contabilitätii cuprinde :
10 Biuroul ordonantärii ;
20 Biuroul scriptelor ;
30 Biuroul controlului si al si-
tuatiilor.
76. Serviciul bunurilor si clä-
dirilor are In atributiile sate de a
administra i Ingriji de bunurile
proprii ale Cassei, formänd dosare
speciale, precum se va stabili prin
regulament ; de a administra fon-
durile particulare ; de a face con-
trolul fondatiilor ; de a face si a-
proba planuri si devizuri pentru
constructiuni si reparatiuni de lo-
caluri scolare ; de a ingriji de buna
stare a clädirilor scolare si a mo-
bilierului, precum si materialul di-
dactic al scoalelor.
Serviciul contabilitätii are In atri-
butiunile sale : ordonantarea per-
sonalului si materialului depen-
dinte de administratia Cassei scoa-
lelor, Inregistrarea mandatelor, ti-
nerea registrelor hotärite de legea
contabilitätii Statului, controlul ac-
telor justificative, primirea si päs-
trarea depozitelor si garantiilor,
contracte, licitatiuni, inchirieri si
plata chiriilor, asigurärile i In-
cheierea conturilor definitive si
situatiunilor, conform legii.
Atributiunile biurourilor din ad-
mi nistratiunea Cassei scoalelor se
vor specifica prin regulamentul de
punere in aplicare a prezentei legi.
77. Compozitiunea personalului
fiecärui biurou si apuntamentele
Intregului personal administrativ
www.digibuc.ro
587
al Cassei scoalelor se fixeazä con-
form tabelei aläturate pe länga
prezenta lege.
Compunerea va putea fi insä
modificatä, conform nevoilor aces-
tei administratiuni, prin legea sa
bugetarä anualä.
TITLUL IV
Administratiauea speelalft a
Cassel bisericli.
78. Administratorul Cassei Bise-
ricii este capul direct al acestei
administratiuni, fiind ajutat de un
subadministrator.
Administratorul va fi crestin or-
todox si va trebui sä posedä ti-
tlul de licentiat sau doctor In teo-
logie.
79. Administratia Cassei bise-
ricii are In atributiunile sale :
a) A administra toate fondurile
create prin legea de infiintare a
acestei Casse din 21 Ianuarie 1902,
sau prin alte legi, In scop de a
contribui la inflorirea Bisericii ; de
a-i asigura bunul mers si Intreti-
nerea materiald, buna stare si con-
servarea sfintelor biserici, monas-
tiri, schituri si locuinte cu toate
cele necesare ;
b) A asfgura conservarea averei
miscätoare si nemiscätoare a bise-
ricilor catedrale si chiriarhice, a
monästirilor si schiturilor astäzi In
flint& a bisericilor parohiale i fi-
liale, precum si a tuturor asezä-
mintelor bisericesti actuale si vii-
toare ;
c) A controla administratia ave-
rilor bisericilor, monastirilor si ase-
zämintelor bisericesti, oricare ar fi
provenienta acestor averi §i ori de
cätre cine s'ar administra ele : epi-
tropii, consilii economice, tutori
sau executori testamentari. Contro-
lul Cassei bisericii va avea de
obiect de a face ca averile respec-
tive sä se administreze in confor-
mitate cu leglle si regulamentele
si cu vointa testatorilor, spre cel
 588 LEGI UZUALE. 4 RI iu 1910
mal mare bine al bisericifor sl
mänästirilor respective.Prin aceasta
inceteaza controlul primäriilor res-
pective asupra administratiei epi-
tropiilor bisericesti, asa cum fusese
instituit prin diferitele legi ante-
rioare.
Se excepteaa dela dispozitiile
acestui aliniat fondurile religioase
administrate de cätre eforia spita-
lelor civile din Bucuresti, epitropia
Sfântului Spiridon din Iasi, epitro-
pia asezämintelor Brâncovenesti si
epitropia bisericei Madona-Dudu
din Craiova.
d) A administra toate averile bi-
sericesti i religioase cari nu ar
intra In competinta nici unui alt
organ de administratie, precum
fondurile cari ar fi puse direct la
dispozitia sa prin legi, donatiuni,
testarnente sau in alt mod ;
e) A administra, conform legi-
lor, toate fondurile acordate prin
bugetul anual al Statului pentru
administratia bisericeascä i Intre-
tinerea cultului crestin ortodox ;
f) A administra i dirige, In ur-
ma unei delegatiuni speciale datä
de ministrul instructiunii si al cul-
telor, toate afacerile privitoare la
biserica dominantä a Siatului ro-
mân, la monästiri i schituri, la
numirile personalului bisericesc de
mir si monahal, la infiintäri de
biserici noui de orice cult, la ce-
remonii bisericesti, la odce prive-
ste indeobste exercitarea cultelor
in Regatul român.
Toate deciziunile Cassei bised-
cif, cari ar privi fete bisericesti In
exercitiul atributiunilor lor curat
spiritual, se vor executa, landu-se
si avizul chiriarhului respectiv.
SO. Comisia monumentelor is-
torice se alipeste pe langa admi-
nistratia Cassel bisericii, având la
dispozitie un serviciu al säu pro-
priu.
81. Cassa bisericii are toate
drepturile unei persoane juridice,
www.digibuc.ro
cu dreptul de a primi legate si do-
natiuni, precum si de a poseda
bunuri misatoare i nemiscätoare,
asemenea având dreptul de a fi-
gura In justitie ca defendoare sau
reclamantä, a intenta actiuni In
revendicare, acestea Insä cu au-
torizarea ministrului.
De asemenea, In caz când epi-
tropiile nu ar voi sau nu ar pu-
tea, Cassa bisericei poate figura In
justilie numai ca reclamantä si face
orice cerere in numele unei epi-
tropii, monästiri, schit sau wicket
fondatiuni religioase puse sub con-
trolul ei, aceasta Insà numai cu
autorizarea specialä a ministrului.
Nici o epitropie sau consiliu e-
conomic nu va putea intenta ac-
tiune, nid sä stea In instantä, färä
autorizatiunea prealabilà a admi-
nistratiunii Cassei bisericii.
Legatele i donatiunile accep-
fate de comune, sub controlul cä-
rota erau bisericile Inainte de In-
fiintarea Cassei bisericii, rämân
valabil acceptate si administratia
lor se va face conform dispoziti-
unilor prezentei legi.
Tot asa Cassa bisericei poate in-
terveni in justitie i ca defendoare,
In numele unei epitropii, schit sau
monástiri, Insä numai atunci and
va gäsi de cuviintä.
82. Cassa bisericei nu va putea
Intrebuinta fondurile puse sub ad-
ministratia sa, decât conform dis-
pozitiilor legilor, pentru acele care
ii sunt incredintate prin o lege,
sau conform actelor de donatiuni,
pentru acele cari provin din fon-
datfuni particulate.
Bugetul ei va fi supus, In fie-
care an, de ministrul instructiunii
publice si al cultelor, la aproba-
rea Adunärii deputatilor, iar con-
turile de gestiune Curtii de con-
turi,
83. Fondurile puse direct la dls-
pozitia Cassei bisericii, se com-
pun :
 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
a) Din acele acordate prin bu-
getul anual al Statului pentru ad-
ministratia si intretinerea cultului
crestin ortodox, i pe cari Cassa
bisericii le va Intrebuinta numai
conform cu destinatia ce li se va
fi dat prin acest buget ;
. b) Din 150/o din veniturile ave-
rilor bisericesti si religioase, pe
cari Cassa bisericii le are sub ad-
ministratia sa in virtutea art. 90
si 94 din aceastä lege ;
c) Din fondurile donate sau tes-
tate ei de particulari lui scopuri
pioase, dar färä destinatie spe-
cialä ;
d) Din fondurile donate sau tes-
tate de particular!, cu destinatie
de a servi pentru constructii sau
inzesträri bisericesti ;
e) Din fondurile cari, prin legi,
se hotäräsc sau se va hotärl a fi
värsate la Cassa bisericii ;
f) Din 15% al prisosului de ve-
nit net al bisericilor si al altor in-
stitutiuni religioase cari se intretin
din averea lor proprie, scázându-
se cheltuale proprii ale acelor bi-
serid i institutiuni, precum si e-
ventual, acelea pentru Intretinerea
de institutiuni filantropice de inte-
res general Intretinute din fondii-
rile bisericilor l institutiunilor;
g) Din arnenzi, suspendäri i su-
primäri de salariu, pronuntate con-
tra servitorilor bisericesti ;
It) Din arenzile pämânturilor si
vetrelor vechilor monástiri, bise-
rici i schituri desfiintate dupä le-
gea de secularizare l cari, even-
tual, n'ar mai putea exista in vi-
itor ;
i) Din exploatarea terenurilor pe-
trolifere bisericesti date dupä le-
gile de improprietkire l cari nu
pot fi concesionate decât de ad-
ministratia Cassei bisericii ;
j) Din desfacerea cärtilor de ri-
tual si bisericesti, cum si a icoa-
nelor religioase, cari se vor exe-
cuta numai In Tipografia cärtilor
www.digibuc.ro
589
bisericesti", din Bucuresti, proprie-
tatea Cassei bisericii, care va in-
scrie in bugetul ei veniturile
cheltuelile acelei tipografii, si va
numi personalul ei trebuincios ;
Textul cär(ilor i modelul icoa-
nelor se vor fixa de catre Sf. Sinod ;
k) Din abonamentele dela revi-
sta Biserica ortodox& romdna-,
a cärei administratie financiarä e-
ste si rämâne pe seama Cassei bi-
sericii, care va inscrie in bugetul
ei veniturile i cheltuelile acelei
reviste, i va numi personalul de
redactie i administratie, luändu-se
avizul Sfäntului Sinod numai
In ceeace priveste personalul de
redactie. Revista fiind un mijloc
de cultivare, abonamentele la ea
sunt obligatorii pentru bisericile
parohiale i Cassa bisericii le va
urmäri. Revista se va tipari la ti-
pografia cärtilor bisericesti.
Expedierea cartilor, icoanelor
revistei este scutità de taxe pen-
tru transport ; tot astfel si cores-
pondent&
Chitantele ce se vor elibera de
tipografia cärtilor bisericesti si de
revista Biserica ortodoxä romand"
vor fi scutite de timbru fiscal, tot
astfel i corespondenta ;
1) Din produsele diferitelor sta-
bilirnente industriale ce se vor in-
fiinta In monästiri ;
m) Din amenzile aplicate con-
travenientilor la legea pentru fa-
bricarea i vânzarea lumânárilor de
cearä ;
n) Din taxele solventilor dela
seminarit si din sumele donate
Cassei scoalelor pentru internatul
facultátii de teologie.
84. Averea imobilä a monahi-
lor si monahiilor, aflate In cuprin-
sul monästirilor, precum si toate
obiectele sacre, vor rämâne, dupä
moartea lor, .proprietate a mongs-
tirii.
85. Toate pämânturile acordate
bisericilor prim diversele legi de
590 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
Improprietärire, dupä numärul preo-
tilor, oricati ar fi fost, sunt i rä-
man proprietatea bisericilor.
Din pämânturile acordate bise-
ricilor prin diversele legi de iim-
proprietärire, preotii si cântäretii
fiedrel parohii vor avea dreptul
la uzufructul a 17 pogoane In ju-
detele de dincoace de Milcov, a 8
fälci i jumAtate In judetele de
dincolo de Milcov, si a 10 hec-
tare In judetele de peste Dunäre,
însà numai din pArnanturile bise-
ricesti aflate în cuprinsul cornunei
respective. Repartizarea se va face
conform art. 33 din legea clerului
mirean si a setninariilor.
Dacä Intinderea pâmânturilor bi-
sericesti din o comunä nu va fi
suficientä pentru a asigura tuturor
preotilor i cântäretilor parohiilor
din acea comunä Intinderile pre-
väzute la aliniatul precedent, va
beneficia de uzufructul acelor pa-
mânturi numai personalul atâtor
parohii din comung cate se vor
putea, dupA prevederile acelui ali-
niat, rämânând ca personalul ce-
lorlalte sä beneficieze de sporul
de lea% de 250/o, conform art. 28,
alin. V din legea clerului mirean
si a seminariilor.
Dad Intinderea pAmanturilor bi-
sericesti dintr'o comunä va fi mai
mare decat aceea cerutä de alin.
11 din acest articol dupä numärul
parohiilor din comunä, partea din
uzufructul lor, cat va trece peste
cea afectatä bisericilor din comunA,
va reveni Cassei bisericii.
Cassa bisericii va putea arenda
pämânturile bisericesti, in schim-
bul acestora, ea va servi persona-
lului bisericesc al parohiei sporul
de 250/o.
Pämânturile pe cari le posedä bi-
sericile, provenind din donatiuni,
legate sau cumpäräri dirt propria
lor avere nu infra in prevederile
acestui articol, ci vor fi adminis-
trate de epitropiile bisericilor, con-
www.digibuc.ro
form testamentelor, actelor de do-
natiuni, sau dupg propria lor chib-
zuialä, i având in vedere art. 83,
alin, b, i f din aceastä lege.
Aceste pämânturi, In caz de se
vor dovedi cä sunt petrolifere, nu
se pot concesiona de cätre epitro-
pii sau consilit economice cleat
cu autorizatiunea administratiunii
Cassei bisericii si In conformitate
cu legea pentru exploatarea tere-
nurilor petrolifere ale Statului.
Venitul din curtile bitericesti
este venit al bisericilor respective.
Averea i venitul unei biserici
nu se poate confunda cu venitul
si averea altei biserici.
86. Toate veniturile Cassei bi-
sericii, prevAzute In aceastA lege
acele cari se vor mai prevedea
prin alte legi ulterioare, . se vor
incassa cu procedura sumarA pre-
väzutä in legea pentru urmAriri.
87. Fondurile cari or rAm âne
la libera dispozitie a Cassei bise-
ricii, In virtutea art. 83 si 85 ale
acestei legi, se vor Intrebuinta pen-
tru urmAtoarele scopuri :
a ) Pentru clAdirea de protopres-
biterii, pentru locuinta protoierei-
lor i pentru cancelaria lor ;
'11) Pentru clädirea de case pa-
rohiale pe lângA bisericile paro-
hiale rurale ;
c) Pentru ajutorarea preotilor a-
tinsi de infirmitäti incurabile, a
preoteselor vAduve si a orfanilor
preotilor lipsiti de orice mijloc de
traiu.
Prin regulamente se vor fixa re-
gulile pentru executarea acestor
lucräri.
SS. Cassa bisericii va avea In-
särcinarea de a priveghia intrebu-
intarea sumelor cu cari comunele
sunt obligate a contribui pentru
intretinerea bisericilor si a perso-
nalului lor, conform legii clerului.
89. Proiectul de buget anual al
fiecärei biserici, monästiri sau schit,
va fi supus, In fiecare an, Inainte
 LEGI UZIJALE. 4 Main 1910
de 1 Octomvrie, la cercetarea si
aprobarea Cassei bisericii de dtre
epitropiile sau consiliile econorni-
ce respective. Cassa bisericii va
putea introduce In acest proiect
orice modificari va crede de cu-
viintä, in limita legilor si a fon-
durilor de cari se va dispune, ti-
nându-se seama si de dorintele
exprimate de chiriarhi.
Epitropiile bisericilor i consili-
ile economice ale monästirilor sunt
de asemenea datoare sä Inainteze
Cassei bisericii, pang in termen de
o lunä dela Inchiderea fiecärui e-
xercitiu, conturile de gestiune pe
acel exercitiu spre verificare.
In cazul când s'ar constata cä
epitropia veriunei biserici sau con-
siliul economic al veriunei monis-
tiri ori schit nu administreaza bine
interesele cari îi sunt Incredintate,
sau nu se conformeazä dispoziti-
unilor administratiunii Cassei bi-
sericii, aceasta va pronunta desti-
tuirea epitropilor vinovati sau a
consiliului economic respectiv, pen-
tru acest din urrna dupa ce va lua
avizul chiriarhului respectiv.
In caz de destituirea presedin-
telui epitropiei, presedintia ei o va
incredinta Cassa bisericii unuia din
preotii ce vor fi In parohie, sau
In lipsä, altei persoane care va in-
truni conditiunile previzute In le-
gea asupra clerului mirean si se-
minariilor.
Cassa bisericii va putea de ase-
menea sä inlocuiasca pe epitropi,
sa-i dea In judecatä i sä-i urtnä-
reascd in averea lor pentru acope-
rirea lipsurilor ce ar fi rezultat din
vina lor In averea bisericii, a mo-
nästirii sau a schitului.
90. Epitropiile bisericesti vor
incasa veniturik lor, de orice na-
fori fi ele, potrivit legii de ur-
märire a Statului.
Sumele constatate In urma ve-
rificirii conturilor de gestiune ale
qitrppiilor bisericesti, ca rämase
www.digibuc.ro
591
asupra celor Insärcinati cu admi-
nistrarea lor, se vor incassa con-
form legii de urmärire, In baza
unei deciziuni data de adminis-
tratia Cassei bisericii, aprobatä de
ministru, cei acuzati vor avea drep-
tul de a face apel la Curtea de
conturi si recurs In casatie, In ter-
menele i conditiile preväzute In
legile organice ale acelor Curti.
Arendarea, Inchirierea si in ge-
nere, exploatarea bunurilor biseri-
cesti se vor face pdn licitatie pu-
blica, conform legilor si conditii-
lor generale stabilite pentru bu-
nurile de aceeas natura ale Statu-
lui, sub aprobarea ulterioarä a ad-
ministratiei Cassei bisericii.
Orice irnobil al unei biserici sau
al unei fondatiuni religioase a cä-
ruia valoare nu trece peste 5.000
lei, nu poate fi instrainat, schim-
bat sau ipotecat deck In urma
unei autoriziri a administratiei Ca-
ssei bisericii, dupä avizul consili-
ului de avocati ai Statului ; dela
suma de lei 5.000, panä la suma
de lei 25.000 cu autorizarea Ca-
ssel bisericii, aprobate de ministru
avizul consiliului de avocati,
aprobate de consiliul de ministri
si Infinite prin decret regal ; iar
dela 25.000 lei In sus prin lege.
Aceleasi formalitäti se vor Inde-
plini i pentru transactiunile avind
de obiect acele bunuri, aplicân-
du-se In totul, In aceastä privintä,
art. 20 din legea domeniilor Sta-
tului din 28 IVIartie 1872, atât epi-
tropiilor bisericesti cat i oricarei
fondatii religioase pendinte de ad-
ministratia Cassei bisericii.
91. Cassa bisericii va putea
acorda din fondurile sale proprii
ajutoare bisericilor särace din tarä,
cand se va constata cä mijloacele
lor nu le permit sä facA fata chel-
tuelilor cerute pentru Intretinerea
Ion i pentru buna Ingrijire a cul-
tului. In acest caz se va cere
avizul chiriachului respectiv,
 592 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
92. Toate fondatiunile religi-
oase existente, cari, prin actele lor
de Infiintare, nu sunt puse sub
o administratie specialä, vor trece
sub administratia Cassei bisericii,
cari le va administra prin epitropii
speciale.
Pentru a realiza dispozitiaaceasta,
Cassa bisericii are dreptul a ur-
märi existenta acestor fondatii, a
le cere actele In virtutea cärora au
fost Infiintate si a le cherna Ina-
intea justitiei.
Liberalitätile fäcute prin dona-
tiune sau testament, pentru intre-
tinerea sau construirea veriunei
biserid neexistentä hied in momen-
tul donatiunii sau testärii, sunt
considerate ca fäcute administra-
Vet Cassei bisericii, cari le va ac-
cepta si intrebuinta, conform vo-
intel donatorului sau testatorului
sii conform cu dispozitiunile legi-
lor in vigoare, Incredintând averea
epitropiei preväzutä in testament,
In actul de donatiune sau in lege,
Indatä ce ea se va constitui.
Când donatiunea sau bugetul
va fi fäcut deadreptul unei bise-
rict, monästiri, sau schit In fiintä,
primirea liberalitätii se va putea
face deadreptul de reprezentantii
acestor persoane morale : epitro-
piei sau consiliului economic, In
urma autorizatiunii ce se va da
prin decret regal.
93. Cassa bisericei are dreptul
de priveghere si control asupra
fondurilor tuturor institutiunilor re-
ligioase cari prin actele de fonda-
tiune sunt puse sub o administra-
tie specialä sau ctitoriceascä.
Se excepteazä dela dispozitiile
acestui articol cele patru institu-
tii prev5zute la art. 79, alin. c.
94. Toate administratiile fon-
datiilor arAtate In art. 90 si 91 sunt
datoare sA inainteze Cassei bise-
dui, in termen de sase luni dela
promulgarea acestei legi, copie au-
tenticä depe actele lot de fonda-
www.digibuc.ro
tiune si un inventar de averea ce
posedä, insotit de bilantul 5i con-
tul de gestiune al anului precedent.
Aceleasi obligatiuni le au si
toate epitropiile bisericilor sau ase-
zämintelelor bisericesti cari au ad-
ministrat avuturi bisericesti färA
a avea acte de fondatiune.
Administratiunile prevâzute la
art. 90 5i 91 5i la aliniatul II din
acest articol vor forma ate un
proiect de regulament de adminis-
tratie si de gestiune In conformi-
tate cu legile si cu actele de fon-
datiune.
Aceste proiecte de regulament
vor fi inaintate Cassei bisericii In
termen de un an dela promulga-
rea acestei legi.
DacA proiectele de regulament,
astfel elaborate, nu sunt in confor-
mitate cu legile si cu actele de
fondatiune, Cassa bisericii este In
drept sä le modifice In acest sens.
Dacä proiectele de regulament
nu au fost inaintate In termenul
prescris ad, ele vor fi facute de
Cassa bisericii.
95. Toate administratiile fon-
datiilor prevAzute la art. 91 sunt
datoare :
a) Sä trimitä Cassei biserlcii bu-
getele lor cel mai tärziu cu trei
luni Inainte de inceperea anului
bugetar ;
b) Cassa bisericii va putea in-
troduce modificäri In bugete in
conformitate cu prevederile din ac-
tele de fondatiune ;
c) SA trimitä acelelasi Casse, cel
mult cu trei luni dupä inchiderea
exercitiului, un cont de gestiune,
precum 5i o sithatiune anAnuntitA
(bilant) despre starea Intregii lor
averi ;
d) Arendarea si inchirierea bu-
nurilor bisericesti, precum si orice
act de administratiune, nu se va
putea face färA autorizatiunea prea-
labilä a administratiel Cassei bi-
sericii aprobatä de ministru ;
 LEGI UZUALE. 4 Maio 1910
e) Urmärirea sumeler datorite ca
arenzi sau cari se vor constata in
sarcina epitropilor, executorilor tes-
tamentari sau administratorilor spe-
ciali, In caz de cestituire de cätre
justitie, se va face conform legii
de urmärire.
96. Dacä administratiunile fon-
datiilor bisericesti nu se vor con-
forma dispozitiilor acestei legi, sau
dacä se va constata cä averile ce
le sunt incredintate se risipesc, se
delapideazä Sail se intrebuinteazA
in alte scopuri decat acele prevä-
zute prin actele de fondatiune.
Cassa bisericii este in drept a trage
la räspunere Inaintea justitiei pe
administratori. Acestia pot fi con-
damnati, pe längA celelalte pena-
litati prevAzute de legile ordinare,
si la destituire.
In caz and nu se poate instl-
tui o nouä administratie justitia
poate hotärt ca administratia sä
treacä la Cassa bisericii.
9 7. Administratorul Cassei bi-
sericit administreazA pe propia sa
räspundere si sub directa autori-
zare a ministerului instructiunii
al cultelor, toate interesele acestei
Casse si este räspunzätor de lu-
crärile tuturor functionarilor ei.
El este ajutat In aceastä sarcinä
de un sub-administrator, ale cärui
indatoriri speciale se vor fixa prin
regulamentul de punere In apli-
care a prezentei legi.
98. Administratia Cassei bise-
dcii cuprinde:
lo Serviciul personalului ;
2o Serviciul contabilitAtii ;
30 Biuroul tehnic ;
40 Biuroul contenciosului.
Biuroul tehnic i acel al conten-
ciosului sunt puse sub conducerea
directa a sub-administratorului.
99. Serviciul personalului are
In atributiunile sale toate lucrärile
relative la personalul bisericesc
al Cassei bisericii, precum po-
litia cultelor din tara.
www.digibuc.ro
593
100. Serviciul contabilitätii are
in atributiunile sale: ordonantarea
personalului l materialului depen-
dinte de administratia Cassei bi-
seridi, Inregistrarea mandatelor, ti-
nerea registrelor hotärlte de legea
contabilitätil Statului, controlul ac-
telor justificative, primirea i päs-
trarea depozitelor si garantiilor,
contracte, licitatiuni, Inchirieri
plata chiriilor, asigurAri or, incheie-
rea conturilor definitive si situati-
unilor, conform legit.
Serviciul contabilitätii cuprinde :
10 Biuroul ordonantärii si al
scriptelor ;
20 Biuroul verificärii conturllor
bugetelor i bunurilor bisericesti ;
30 Biuroul bunurilor proprii ale
administratiei Cassei bisericii.
101. Atributiunile fiecärui biu-
rou se vor specifica prin regula-
mentul de punere in aplicare al
prezentei legi.
Compunerea personalului fieeä-
rui biurou i apuntamentele lntre-
gului personal administrativ al Ca-
ssei bisericei, se fixeazA conform
tabelei aläturate pe lAngg prezenta
lege.
Compunerea va putea fi Insä mo-
dificatä, conform nevoilor acestei
administratiuni, pfin legea sa bu-
geta rä anualä.
TITLUL V.
Dispozitinnl
102. Cu ocaziunea deschiderii
vreunui testament sau punerii In
posesiune pe baza veriunui testa-
ment prin care se instituie o fon-.
datiune sau in care se cuprinde
o donatiune sau legat ce ar re-
veni, dupä legea de fata, veriuneia
din administratiile spreciale de-
pendinte de ministerul instructlu-
nii si al cultelor, presedintii tri-
bunalelor i grefierii sunt obligati
a incunostiinta din oficiu ministe-
rul instructiunii si al cultelor
administratia specialä a cassei ca-
594 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
reea revine legatul sau suprave- vizorilor scolari, vor primi 600/o
gherea fondatiunii. din leafa titularilor ; gradatia Insä
103. Pentru a fi numit sef de va fi a titularilor, precum si res-
serviciu, subsef de serviciu, §ef tul lefii.
de biurou sau subsef de biurou In Suplinitorii revizorilor scolari de
serviciile uneea din administratiu- clasa I si II vor primi 500/o, iar
nile prev5zute in aceastä lege se restul lefii si gradatia vor fi ale
cere posedarea diplomei de licen- titularilor.
tiat sau doctor a unei faculati din Timpul cât profesorii vor func-
tarä sau din sträinAtate, sau sä aib5 tiona in administratia ministerului
un stagiu de cel putin cinci ani le va fi tinut in seamä la apli-
Inteun post in minister de gradul carea dreptului la gradatie si la
imediat inferior, sau un stagiu de pensie.
cel putin trei ani cu titlu provi- Prin faptul chem 'aril lor In aceste
zoriu sau definitiv In corpul di- functiuni, profesorii nu pierd ca-
dactic corespunzätor directiei, ad- tedrele lor, chiar când ar avea
ministratiei sau serviciului res- douä catedre, si le rämân de drept
pectiv. dupä hicetarea functionärii lor, päs-
Pentru a fi numit sef sl subsef trând In acest limp dreptul la gra-
de contabilitate, sef al biuroului datii. De aceleasi drepturi se bu-
ordonantarii si partidelor sau sub- cur5 i institutorii si invätätorii
sef al aceluia§ biurou se cere po- chemati In aceste functiuni.
sedarea diplomei unei scoale co- 106. Functionarii cu un remu-
merciale superioare sau a unei nerariu (leafa impreuna cu diurna)
scoale de finante si o practicA de mai mare de 200 lei, se numesc
doi ani ca contabil In serviciile prin decret regal ; ceilalti prin de-
publice §i private, sau s5 aibà un ciziune ministerialä.
stagiu de cel putin cinci ani Inteun Functionarii administratiunilor
post din minister de gradul ime- ministerului instructlunii si al cul-
diat inferior, tot In serviciul con- telor, numiti prin decret regal, afart
tabilitätii. de secretarul general, seful de ca-
Functionarii preväzuti In acest binet, nu pot fi destituiti deck
articol, cari se vor gäsi In functie tot prin decret regal, in urma unui
la promulgarea acestei legi, vor raport motivat al ministrului, ba-
pästra functiunile lor. zat pc o hotkIre a comisiunii dis-
104. Nici un functionar al veri- ciplinare a corpului didacitic se-
uneia din adrninistratiunile preva- cundar si superior, previzutà la
zute In aceastä lege nu va putea art. 49 din legea Inv5tArnantului
ocupa altà functiune public5 sau secundar si superior.
exercita vreun comer( sau industrie. Afarä de destifuire, ministrul
105. Secretarul general, admi- poate aplica functionarilor minis-
nistratorii, subadministratorii, di- terului i caselor dependinte de
rectorii, subdirctorii invätämântu- dânsul pedeapsa admonestär i, a-
tului, sefii si subsefii de serviciu, menzi panä la 15 zile, cenzura
sefii i subsefii de biurou, inspec- pânä la 30 zile si suspendarea pe
torii generali, inspectorii si revi- timp m5rginit pand la cel mult 2
zorii scolari de toate gradele si luni In cursul unui an bugetar.
defensorii eclesiatici, când vor fi Modul de aplicare a acestor pe-
luati din corpul didactic, vor fi depse se va hotäri prin regula-
supliniti din of iciu la catedrele lor. ment.
afarä de acei ai re- FtincVonarii cari au qlins limita

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
de värstä, pentru a-§i regula drep-
turile la pensiune, vor fi pusi de
drept 3n disponibilitate.
107. Functionarii administratiu-
nilor ministerului pot fi transferati
dela un serviciu la altul, In ace-
leasi conditiuni de titluri si salarii,
in interesul serviciului §i pentru
formarea biurourilor necesare bu-
nului mers al serviciului.
108. Administratorii Casselor
speciale preväzute In prezenta lege
sefii contabilitätilor respective
sunt obligati sä incheie situatiuni
anuale asupra tuturor capitolelor §i
articolelor bugetare respective si a
le publica prin Monitorul Ofi-
cial i Buletinul Ministerului.
La fiecare 3 ani, ei vor publica
un anuar al Cassei pusä sub ad-
ministratia lor, In care se vor spe-
cifica nominal sumele ordonantate
asupra bugetului respectiv, precum
incassä rile veniturilor lor proprii
si lista bunurilor lor propii.
Aceste anuare, precum si rapoar-
tele directorilor din invätämant,
se vor distribui membrilor Parla-
mentului.
www.digibuc.ro
595
109. Functionarii ce se vor gäsi
in exercitiu de functiune la data
aplicärii acestei legi, intrucât nu
indeplinesc conditiunile de titluri
cerute prin prezenta lege, vor päs-
tra functiunile lor.
Se dispenseazä de asemenea de
titlurile cerute pentru ocuparea pos-
turilor de subsef si sef de biurou
toti functionarii cari, având 7 clase
secundare, vor avea cel putin 5
ani de serviciu In minister.
Odce functionar al ministerului,
dupä fiecare 10 ani serviti in ace-
las grad, va primi o crestere de
150 o la salariul sat'.
Prin exceptie, arhivarii vor primi
cresterea de 150/o la salariul lor
dupä fiecare 5 ani servid in functia
de arhivar.
110. Un regulament de ordine
publicä va determina modul
acestei legi.
HI. Orice dispozitii contrarii
legii de fata sunt si rämän des-
fii ntate.
112. Dispozitiunile din aceastä
iege se vor pune In aplicare cu
incepere dela 1 Aprilie 1910.
 596 LEGI UZUALE. 4 Maiu

Statul de lefi, anexat la aceastd lege.

LEAFit DIURNÄ
NATURA CHELTUELILOR
Lei Lei

Secretarul general 1 000 100

Seful de cabinet 4 500
Administratorii t.
1 000 100
Directorii de serviciu 800
Subadministratorii 700
Subdirectorii 600
eful serviciului contabilitätii ministerului 750
Sub$eful acestui serviciu 550
Ceilalti Ffi de serviciu 600
Secretarul consiliului permanent, cu gradul de §ef de
serviciu 600
Revizorul contabil al 5colilor de meseril §i agricultura 500
Controlorul fabricatiei lumânärilor de cearà . . . 350 150
efii de biurou 400
Secretar al comisiunii monumentelor istorice, cu rang
de ef de biurou 400
Referendari 400
Impiegat-redactor 300
Bibliotecar 0 custode al muzeului pedagogic. . . . 300
Bibliotecar 0 custode al Cassei bisericei i al comi-
siei monumentelor istorice 300
Sub§efi de biurou 250
Impiegati 150
Copl0i 120
Inspectori generali §colari 640 200
II §colari ai invätämântului primar . . 500 100
,1 ai invatämântului secundar 500 140
generali ai InvAtamantului profesional . 640 200
(Dad contead In corpul tehnic va avea leafa gradului)
Inspectori ai invätämântului profesional §i special . 500 140
PI ai invatämântului privat 500 140
agronomi pentru §coalele primare §i normale
primare 360 140

'
Revizori §colari de clasa I 300
II 200
pentru lucrul manual 300
Defensori eclesiastici 500 140
Advocatlef 600
Advocat 400
Advocat-secretar 300
Arhitectlef 600
Arhitect 350
Desenator-verifcator 250
Conductor 200

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 4 Main 1910
DECRETI)
De modificarea eitorva articole din re-
galamentul pentru adrolnistrarea In-
terloari a pcoalelor normale de
Invatitori i invitatoare
DIN 4 Mai 3910
1. Art. 69 se suprima si se in-
locueste cu cel urmätor:
,Anul scolar se Imparte In 4
bimestre.
Prime le dotta bimestre se gar-
sesc cu Sambka cea mai apropiata
de urmatoarele date :
15 Noemvrie;
31 Ianuarie;
far despktirea dintre ultimele douà
bimestre se va fixa in fiecare an,
avand in vedere cäderea Pastelor.
La materiile cari comporta a-
ceasta, In ultimul bimestru se vor
consacra lectiuni speciale pentru
o recapitulare generalä si sintetica
a materiei fäcute In tot cursul a-
nului. La aceste materii, programa
va trebui sä fie pe deplin termi-
nata !Ana la 15 Mai, la celelalte
'Ana la 15 lunie.
La art. 70, al. VI se inlocueste
cu cel urmator:
,Pentru practica agricolä se vor
da numai trei note: una pe bi-
mestrul intaiu, a doua pe bimes-
trul al treilea si a treia pe bimes-
trul al patrulea. Primele douä note
le va da agronomul. El va prezenta
la finele bimestrelor Intaiul si al
treilea câte o lista cu notele ce
meritä fiecare elev. Aceastä listä
se va pästra la dosarul cataloage-
lor. Profesorul de stiintele agricole
va trece aceste note In cataloage.
Nota bimestrului al patrulea se va
da de o comisiune compusä din
directorul scoalei, profesorul de
stiintele agricole i agronomul".
Art. 75 se suprimä si se Into-
cueste cu cel urmätor:
1. Acest .Decret" a fost publicat in
,Monitoral Oficial" No. 25 din 4 Mai
1910. A se vedea .Regulamentul adminis-
tratiei scoalelor normale de Invatdtori
si lnyápitoare" in .Monitorul Oficial"
www.digibuc.ro
597
Indatä dupa Inchiderea anului
scolar, la 15 lunie, se vor trece in
matricula notele bimestrului al pa-
trulea dupa cataloagele de clasa,
se vor calcula de fiecare profesor,
sub controlul directorului, mediile
anuale ale fiecärui scolar, la fie-
care obiect si se vor Inscrie In
matriculä, In rubrica respectivä.
Media anualä la fiecare obiect
se capatä adunând toate notele bi-
mestriale atk dela interogatiile
scrise cat i dela cele orate si ex-
temporale i impartind suma .cu 8
pentru obiectele la cari se fac lu-
cräri scrise §i cu 4 pentru obiec-
tele la cari nu se fac lucräri scrise.
,Mediile anuale se calculeazä
cu douä zecimale".
Art. 76 bis, alin. I se modifica
astf el :
Fiecare elev trebuie sa aiba la
fiecare obiect sau dexteritate cate
patru note bimestriale".
La art. 81, al. I se modificä astfel:
Dacä la o singurä materie, a-
farä de dexteritäti, un scolar are
media anualä mai mica deck 6,
dar nu mai mica deck 5.50, pe
când mediile anuale la toate ce-
lelalte materii, afarä de dexteritäti,
sunt mai mad deck 6,50, corde-
d* profesorilor clasei apreciind,
va putea declara promovat pe acel
scolar".
La art. 92, al. I se suprimä si
se Inlocueste prin cel urmätor:
,Probele scrise se vor face la
toate scoalele normale in zilele de
22 si 23 Mai a fieckul an, la a-
ceeas ora, i anume:
,In ziva de 22 Mal, orele 8-10
a. m., proba de limba romanä. In
ziva de 23 Mai, orele 8-12 a.
m., proba de matematici".
No. 6 din 7 Aprilie 1904, precum pi mo-
difictrile din 30 Mottle 1906 Vol. III pag.
3735, precum pi acele din 1907, 1908 pi
1909, in supl. I peg. 175, 201, 761, 808 pi
supl. H pag. 397, 595, 599 pi 662.
598 LEGI UZUALE. 4 It [lulu lolo
LEGE 1)
Pentru modificarea fluor artioole din le-
gea puntru exploatarea statinnilor
balneare ale Statulni
DIN 4 MAI 1910
2. Statul va depune in aceste
societäti izvoarele de ape mine-
rale, constructiunile, instalatiunile
terenurile sale dela Wile Go-
vora, Cälimänesti-Ciciulata, Lacul-
Särat si Techirghiol, precum
orice alte izvoare de ape minerale
i-ar mai apartine; iar particularii vor
virsa, prin subscriere publicä, ca-
pitalul necesar pentru buna insta-
lare a statiunilor balneare.
Deocamdatá, pentru statiuniie
balneare in fiintä, capitalul ce se
va subscrie de particulari se fi-
xeazä in modul urmätor:
Pentru statiunea balneard Go-
vora 3.000.000 lei;
Pentru statiunaa balnearä Cäli-
mänesti-Cäciulata 2.000.000 lei ;
Pentru statiunea balnearä La-
cul-Särat 1.000.000 lei.
Pentru statiunea balnearä Techir-
ghiol 1.000.000 lei.
Capitalul ce se va subscrie de
particulari pentru fiecare societate
va fi impartit in actiuni a câte 200
lei fiecare.
Actiunile vor fi nominative pen-
tru jumätatea capitalului si la pur-
tätor pentru cealalti jumAtate; iar
dacä subscrierea actiunilor nomi-
native va intrece jumätatea capita-
lului respectiv, sporul de actiuni
nominative subscrise va reduce nu-
märul actiunilor la purtätor.
Actiunile nominative nu vor pu-
tea fi posedate deck de români.
Patru actiuni dau dreptul la
un vot in adunarea generalä. Ni-
meni nu poate avea mai mult ca
I. Aceast5. Lege publicati in Moni-
!oral Oficial" No. 25 din 4 Mai 1910, a
fost votatä de Camera' in sedinta dela 5
Aprilie 1910, far de Senat in aceia dela
10 Aprilie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologica i Legea pentru exploatatea
www.digibuc.ro
10 voturi, oricare ar fi numärul
actiunilor sale.
Fiecare societate va putea spori
capitalul säu pentru executare de
noui lucräri, in urma deciziunii a-
&midi generate aprobatä de gu
vern, Statul participând cu jumä-
tatea noului capital.
3. Capitalul social al fiecärei so-
cietäti va fi subscris la infiinta-
rea lor.
Depunerea a 1/10 din capitalul
social este obligatorle pentru con-
stituirea si functionarea unei so-
cietäti; restul se va depune trep-
tat cu trebuintele, la epocile ce se
vor fixa de consiliul de adminis-
tratie.
Guvernul va trebui si constate
cä fiecare depunere s'a fAcut in
numerar.
Durata fiecärei societäti este de
40 ani, incepând dela a ei consti-
tuire.
In caz când in cei din urmä 20
ani, o societate ar värsa incä o
jumätate peste capitalul de inves-
tit In lucriri, preväzut la art. 2,
alin. III, IV si V din aceastä lege,
termenul se va prelungi cu 10 ani.
Capitalul ce eventual s'ar värsa
de Stat, conform aliniatului ultim
al articolului 2, nu inträ in calcu-
lul acestei jumätäti.
28. Din beneficiile nete anuale
ce vor rezulta dupä ce cheltuelile
de administratie si de exploatare
de orice naturA i amortizarea vor
fi scäzute din beneficiul brut, se
va servi succesiv
100/o fondului de rezervi i dupä
propunerea consiliului de admi-
nistratie, chiar mai mult.
Din beneficiul rämas:
Dupä ce se va lua pânä la 61/4
actionarilor ca prim devident 14
statiunilor balneare ale Statului" din 18
Aprilie 1909, Sup. II pag. 378, precurn
Statutele societtitli
nesti" din 13 Mai 1910, la ordineas'a cm-
nologick in acest volum.
 LEGI UZUALE. 4 Hain MO
capitalul värsat de ei, se va alege
din rest 100/o Statului.
Din rest :
consiliului de administratie
30/o censorilor;
20/o directorului;
Din ce va mai rämâne se va
completa beneficiul actionarilor pâ-
nä la un devident de 10% asupra
capitalului värsat, iar restul se va
Impärti pe jumätate intre actionari
un fond de Infrumusetäri si de
bin ef a ceri.
30. Fondul de Infrumusetäri
de bine-facere se va afecta astfel:
700/o pentru lucrAri necesare la
desvoltarea i infrumusetarea sta-
tiunifor balneare respective, lucräri
ce se vor determina de fiecare so-
detate dupä un program intocmit
in Intelegere cu ministerul indus-
trid i comertului, iar restul 300/o
In scopuri de ajutoare de sänätate
pentru särad.
La lichidare, ceeace va rämâne
disponibil din acest fond se va da
Statului, pästrAndu-i-se destinati-
unea.
31. (nou). Pentru orice neinte-
legeri ivite intre ministerul indus-
triei i comertului i o societate,
dupA cererea uneea din pärti, se
va putea recurge la arbitraj, fie-
care parte numind un arbitru. In
caz de neintelegere a acestora, se
va numi ca supraarbitru presedin-
tele consiliului superior depe langa
ministerul lucrärilor publice.
Dacä una din pärti nu va numi
un arbitru in termen de 15 zile,
primul-presedinte al Inaltei Curti
de casatie i justitie va desemna
pe arbitru In locul ei.
1. Aceasri .Deciztune" a Ministerului
Industriei i Comertului, a fost publicatä
In Monitorul Oficial" No. 25 din 4 Mai
1910. A se vedea la ordinea sa cronolo-
gia. Legea asupra brevetelor de inven-
Valli" din 17 lanuarie 1906, Vol. III pag.
3566, precum si modificarea din 21 Fe-
vruarie 1907, Vol. III pag. 4286. A se ve-
deft de asemenea 11 Regulatnental" A-
www.digibuc.ro
599
31 devine art. 32, art. 32 de-
vine art. 33 si art. 33 devine art. 34.
bEctzl(I riE 1)
Relativ la Infiintarea nnel registratna
speciale pentra brevete, mlIrei de fa-
brick desene Qi modele Indrtstriale
DIN 4 Ifka 1910
1. SA se Infiinteze o registraturä
specialä pentru brevete, eventual
märci de fabricä, desene i mo-
dele industriale, etc., care sä func-
tioneze chiar in camera brevete-
lor. Aceastä registraturä va primi
si emite toate hârtiile, actele
deciziunile ce se referä la acest
biurou, va fi läsatä sub räspunde-
rea;sefului de biurou, iar cu con-
ducerea va fi Insärcinat un func-
tionar din actualul biurou. Intoc-
mirea acestei registraturi se va
face Intocmai ca pentru registra-
tura generalA a mintsteruluf, de
care de altfel va fi cu totul se-
paratä.
2. Toate cererile de brevete, e-
ventual märci de fabricä, desene
si modele industriale, etc., recepi-
sele de plata anuitätilor sau taxele
de fond ale operatiunilor acestui
biurou, precum si orice alt act,
se vor Inregistra conform art. 19
imediat ce vor fi prezentate re-
gistraturii si aceastä formalitate in-
deplinitä, actele vor fi trimise se-
fului de biurou care va indeplini
dispozitiunile art. 15 si art. 20 din
legea brevetelor, va incheia ime-
diat proces-verbal de descriptie ce
se va trimete, conform art. 21 mi-
nistrului, care examinând regula-
ritatea cererei va decide de a'l a-
cestei legi, din 21 Aprilie 1906. Vol. Ill
pag. 3833. Conditiunile pentru liberarea
brevetului" din 11 August 1906. Vol. III
peg. 4164 si ,Deciziunea pentru chi/an-
kle de plata brevetelor" din 6 tulle 1908.
Supl. I pag. 965. Idem Legea narcilor
de fabrica" din 15 Aprilie 1879 Vol. 11
pag. 445 si Regulamentul" ei din 30 Mai
1879. Vol, II pag. 451.
 600 LEGI UZUALE. 5 Maiu 1910
corda sau nu. eful de biurou va
elibera imediat petitionarului un
exemplar depe procesul-verbal.
3. La depunerea unei recepise
de plata unei anuitäti se va eli-
bera imediat depunätorului chitanta
constatatoare de depunere, rämä-
nând ca validitatea depunerii sä
fie judecatà, când ea va fi con-
trolatä de minister.
LEGE
Relativi la &Meares legil pentrn con-
statarea st pereeperea contributinnl-
lor directe si la veniturile coma-
ned Bucnresti
DIN 5 MAI 1910
I. Cu incepere dela Aprilie
1 93, excedente pe anii 1906-1907,
1910, dispozitiunile legii pentru
constatarea i perceperea contribu-
tiunilor directe din 9 Martie 1882,
modificatä la 16 Martie 1885, la
24 Mai 1893 si 8 Aprilie 1905, se
aplica in totalitate pentru venitu-
rile comunei Bucuresti provenind
din impozite directe si indirecte,
contributiuni, taxe de orice naturä,
cum si din orice alte feluri de ail
comunale sau prestatiuni de ser-
viciu.
Implinirea acestor venituri se va
face direct de comunä prin agentii
säi, far Statul va continua sä in-
cassese numai zecimile aditionale
si taxa proportionalä pe decalitru
asupra bäuturilor spirtoase.
Declaratiunile prescrise de art.
91 din citata lege vor urma sä fie
fäcute de contribuabili pentru toate
aceste feluri de venituri, impozite
taxe ale comunei Bucuresti.
2. Comuna Bucuresti este au-
torizatà sä intocmeascä un regu-
lament de administratie publicä
1. Aceasti Lege" a fost publicati in
.Monitorut Oficial° No. 16 din 5 Mai
1910, si votatä de Camerd in sedinta
dela 6 Aprilie 1910, iar de Senat in a-
ceea dela 9 Apri lie 1910. A se vedea la
ordinea sa cronologicA .Legea pentru con-
Statarea perceperea contributiunilor
www.digibuc.ro
pentru aplicarea prezentei legi, in
raport cu drepturile i interesele
comunei Bucuresti.
LEGE
Pentre intrelmintarea de cAtre eforia spi-
talelor eivile din Burureati a exce-
dentrlor anilor 1906-1907, 1907
1908 si 1908-1909 ai intreba-
intarea mini capital de lei
243.700 in efeete si
80.715 lei, bani
77 in nnmerar
DIN 5 MAI 1910
1. Eforia spitalelor civile din
Bucuresti este autorizatd a intre-
buinta :
A. Suma de lei 296.757, bani
1907-1908 si 1908-1909 :
1. Lei 37.000 pentru constructia
a dona säli pentru lduze la insti-
tutul Maternitatea ;
2. Lei 65.000 la constructia u-
nui local pentru personal la spita-
lul Filantropia si la institutul Ma-
ternitatea ;
3. Lei 130.000 la construirea a
douä pavilioane pentru boale con-
tagioase la spitalul Colentina ;
4. Lei 64.757 bani 93, la res-
taurarea pavilionului vechin dela
spitalul Colentina sau pentru alte
imbunätätiri cari ar avea precäde-
rea la alte spitale.
Economiile ce ar rezulta la una
din aceste lucräri se pot intrebu-
inta la celelalte lucräri preväzute
mai sus, se intelege färä a trece
totalul ad fixat.
B. Capitalul de lei 243.700 in
efecte si lei 80.715, bani 77 in nu-
merar, total lei 324.415 bani 77,
la inceperea constructiei unul ca-
zino la Sinaia.
directe" din 10 Martie 1881, cu modif
din 1893 si 1905. Vol. III pag. 3303.
2. AceastA Lege" publicatA in _Mont-
torul 0/Oat No. 16 din 5 Mai 1910, a
fost votatA de Camerd in sedinfa dela
3 Aprilie 1910, iar de Senat in aceea de
8 Aprilie 19W,
 LEGI UZUALE. 13 main 1910
2. Pentru toate aceste construe-
tiuni planurile si devizele intoc-
mite se vor aproba de autoritätile
legale, iar lucrärile vor li date in
antreprizä pe baza legit contabili-
litätii publice.
DECRET 1
pentrn modiflearea art. 2 din regula-
mental enrsurilor mediellor Eforiei
spltalelor civile
DIN 7 MAI 1910.
I. Jurnalul sus mentionat se
aprobá de noi.
2. Aliniatul 2 de sub art. 2 din
regulamentul concursurilor pentru
posturile medicale, al eforiei spi-
talelor civile din Bucuresri, sanc-
tionat prin decretul regal No. 1020
din 7 Martie 1900, publicat in
Monitorul Oficial No. 276 din 11
Martie 1900, se modified precum
urmeazä :
Art. 2, aliniatul 2. Pentru con-
cursurile de internat 1 externat se
considera puse la concurs toate
locurile aflate vacante In ziva ale-
genii locurilor de candidatii reusiti".
DECRET 2
pentru modificarea art. 45 qi 71 din
statutele cassei 'wale
DIN 7 MAI 1910:
1. Articolele 45 si 71 din statu-
tele Cassei rurale, se inlocuesc prin
I. Acest Decret" a fost publicat In
,Monitorul Oficial" No. 28 din 7 Mai
1910. A se vedea la ordinea sa cronolo-
gicS Regulamentul pentru concursurile
porturilor medicate" din 11 Martie 1900,
Vol. II pag. 2033.
2. Acest Decret" a fost publicat in
Monitorul Oficial" No. 26 din 7 Mai
1910. A se vedea la ordinea lor cronolo-
logica : Legea pentru infiintarea Cassei
rurale" din 4 Aprilie 1908. Supl. I pag.
466 si modificarea art. 27 si 46 din 13
Aprilie 1910, aflatà in acest volum la or-
dinea sa cronologici. A se vedea i Sta-
tutele cassei rurale" din 18 Mai 1908.
Supl. I pag. 722.
3. Aceasta Lege" a fost publicati in
www.digibuc.ro
601
textul art. 2/ si 46 din legea Ca-
ssei rurale, asa cum ele au lost
modificate de adunarea generalä
dela 14 Martie 1910, a actionarilor
Cassei rurale i aprobatä aceastä
modificare prin legea sanctionatä
si promulgatä cu decretul Nostru
No. 1448 publicat in Monitorul
Oficial No. 11 din 13 Aprilie 1910.
LEGE 3
Relativi la veniturlle l la cheltuellle
porturilor Constants si Mangalia
DIN 13 MAI 1910.
1. Cu inceperea anului financiar
1910/1911, veniturile de orice na-
turd' ale porturilor Constanta si Man-
galia se vor värsa la Stat; iar chel-
tuelile pentru intretinerea si ex-
ploatarea acestor porturi se vor In-
scrie In bugetul Statului.
2. Taxele de cheiaj, macara
balantä, pentru porturile arätate
la art. 1, se vor putea modifica
prin un regulament de administra-
tie publicä.
STATUTELE4
SoeIetàil Oovora-Cilimiliestl"
DIN 13 Iftaur 1910.
L In virtutea legii pentru explo-
atarea statiunilor balneare ale.Sta-
tului, promulgatä prin Inaltul de-
cret regal No. 1244 din 11 Aprilie
Monitorul Oficial" No. 32 din 13 Mai
1910, a fost votata de Camera in leclinta
dela 5 Aprilie 1910, iar de Senat in aceia
dela 8 Aprilie 1910.
4. Aceste Statute" au fost publicate in
Monitorul Oficial" No. 32 din 13 Mai
1910. Ele au fost aprobate de Consiliul de
Ministrii, prin jurnalul No. 646 din 6 Mai
1910. A se vedea la ordinea sacronologica
Legea pentru exploatarea statiunitor
balneare ale Statului" din 18 Aprilie 1909.
Supl. Il pag. 378 precum l modificarea
din 4 Mai 1910, la ordinea cronologica,
In acest volum, cari legi, conform art. 63
al acestor statute fac parte integrantà din
ele.
 602 LEGI UZUALE. 13 Malts 1910
1909 si publicatä In Monitorul
Oficial No. 15 din 18 Aprilie 1909,
si a legii din 28 Aprilie 1910, pu-
blicata In Monitorul Oficial No.
25 din 4 Maiu 1910, se constitue
sub denumirea de Societatea Go-
vora-CAlimänesti", o societate !ti-
tre Statul roman si Intre persoa-
nele cari vor:adera la aceste sta-
tute, subscriind un capital de
5.000.000 lei.
Statul depune In aceastä; socie-
tate izvoarele de ape minerale,
construcliunile, instalatiunile i te -
renurile sale dela statiunile balne-
vre Govora i Calimänesti-Cäciu-
lata, situate In comunele Bäile
Govora i Cälimänesti, judetul Val-
cea, i ofice alte izvoare de ape
minerale i-ar mai apartine, precum
terenurile cu izvoare de ape
minerale ce ar mai dobandi in o
raza de 10 kilometri dela aceste
statiuni balneare.
2. Societatea Govora-Cälimä-
nesti" este persoanä juridicä.
Sediul ei va fi in Bucuresti.
3. Scopul acestei societäti este :
a) De a exploata statiunile bal-
neare Govora i Cálimänesti-Cä-
ciulata In toate conditiunile pre-
väzute In legile speciale din 11
Aprilie 1909 si 28 Aprilie 1910,
precum si a statutelor de fatä;
b) De a face constructiuni noui,
a imbimätäti pe cele existente si
si a Infrumusela aceste statiuni,
pentru a le ridica la nivelul unor
statiuni balneare de primul rand ;
c) De a participa direct sau in-
direct la exploatäri de alte statiuni
balneare Infiintate In baza legii
din 11 Aprilie 1909 ;
d) De a participa direct sau in-
direct la odce Intreprindere In le-
gäturä cu exploatarea acestor sta-
tiuni balneare ;
e) De a se imprumuta, fie di-
rect, fie prin emitere de obligati-
uni, pentru nevoile Intreprinderi-
lor sale.
www.digibuc.ro
4. In caz cand in cei din urmä 20
ani, conform art. 3 din legea din
28 Aprilie 1910, societatea ar värsa
Incä o jumätate peste capitalul de
Investit in lucräri, prevAzut la art.
1 si 5 din aceste statute, termenul
se va prelungi cu Incä 10 ani.
Capitalul ce eventual s'ar värsa
de Stat, conform alin 2 al art. 7
de mai jos, nu intrà in calculul a-
cestei jumätäti.
Anul social incepe la 1 Ianua-
rie si se inchide la 31 Decemvrie.
5. Capitalul de 5.000.000 lei se
va depune de particulari prin sub-
scriere publicä.
El va fi impärtit in 25.000 ac-
tiuni a cate 200 lei fiecare.
Actiunile vor fi nominative pen-
tru jumätatea capitalului si la pur-
tätor pentru cealaltä jumätate ; jar
dad subscrierea actiunilor nomi-
native va intrece jumätatea capi-
talului, sporul de actiuni nomina-
tive subscrise va reduce numärul
actiunilor la purtätor.
Actiunile nominative nu vor pu-
tea fi posedate decal de Romani.
Epocile and se vor face emi-
siunile, precum i conditiunile sub-
scriptiunii, se vor determina la con-
stituirea societätii, de Ministerul
industriei i comertului, prin pu-
blicatiuni, cari vor indica si ter-
menele de facerea värsämintelor.
Cand actionarul nu va fi efec-
tuat In termenul stabilit plata Or-
sämintelor ce datoreste, societatea
va fi In drept a percepe o do-
bandà de 80/o pe an din ziva fic-
satä pentru facerea värsämintelor
'Yana la efectuarea lor ; iar dacd
actionarul va rämane In Intarziere
cu plata dupä ultimul termen fic-
sat de societate, aceasta va putea
ca, In urma unei invitatiuni ce
va face actionarului prin o sim-
plä scrisoare, sA vandä imediat,
fara soma tiune si Mt-A altä forma-
litate judecätoreascä, titlurile atri-
buite.
 LEGI UZUALE. 13 Main 1910
Actiunile definitive vor fi libe-
rate de societate dupä completa-
rea tuturor värsämintelor In schim-
bul titlurilor provizorii.
In ceeace priveste conditiunile
subscrierei emisiunilor, ca si ter-
menele de värsäminte, se va urnia
conform codului de comert.
O. Capitalul social de 5.000.000
va fi subscris la infiintarea socie-
tätii. Depunerea a 1/10 din acest
capital este obligatorie pentru con-
stituirea societätii. Restul se va
depune treptat cu trebuintele
la epocele ce se vor hotäri de
consiliul de administratie.
Guvernul va trebui sä constate
cä fiecare depunere s'a fäcut in
numerar.
7. Capitalul de 5.000.000 lei
va putea fi sporit in urma deci-
ziunii adunärii generale, aprobatà
de guvern.
Statul va participa cu jumätatea
noului capital.
Dad Statul ar refuza sa parti-
cipe cu 1/2 capital, tot sporul de
capital va putea fi acoperit prin
subscriptie publicä.
Statul va face cunoscut aproba-
rea lui i intentia de a participa
in termen de douä luni dela co-
municarea votului adunärii gene-
rale. Lipsa de räspuns dupa acest
termen este consideratä ca apro-
bare si ca consimtimânt de a par-
ticipa la sporirea capitalului.
8. Actiunile pentru sporirea ca-
pitalului se vor emite in conditi-
unile determinate la art. 5 de mai
sus. Jumätate dinteinsele vor fi a-
tribuite de preferintä posesorilor
vechilor actiuni nominative in pro-
portia celor ce posedä ; iar cealaltá
jurnatate va fi atribuitä Statului
in conditiunile art. 7.
Statul va primi pentru capita-
lul subscris de dânsul un singur
certificat. Acest certificat este in-
cesibil i inalienabil.
9. Posesiunea unei actiuni atra-
www.digibuc.ro
603
ge dupa sine aderarea la statutele
societätii si la deciziunile regulat
luate.
10. Proprietatea unei actiuni no-
minative nu se poate dovedi de-
ck prin inscriptiunea pe registrele
de asociati ale societatii.
Aceste registre vor fi In indoit
exemplar.
Cesiunea acestor actiuni se face
prin o declaratiune inscrisä pe re-
gistru, datatä i semnatà de ce-
dant i cesionar, sau de manda-
tätor.
tarii lor cu procuri autentice, con-
trasemnate de directorul societä-
tii sau de Inlocuitorul
11. Cesiunea actiunilor la pur-
se face prin simplä traditi-
une a titiului.
12. Fiecare actiune este indizi-
bilä fatä de societate ; ea nu re-
cunoaste decât un singur proprie-
tar pentru o actiune.
Succesorii sau creditorii actio-
narilor nu pot sä provoace punere
de sigilii pe bunurile i valorile
societätii i nici sä se amestece In
administrarea ei. Ei sunt datori, hi-
ck priveste drepturile lor, sä se
raporteze la bilant si la deliberä-
rile adunärilor generale.
13. Actionarul nu va fi linut sä
contribue pentru datoriile societä-
tii peste valoarea subscrisä de ei.
Raportutile sooietitii cu overnul.
Exploatarea statiunilor Ual-
neare.LacrAri.
14. Societatea va intra la 1 Oc-
tomvrie 1910 in folosinta imobi-
lelor, instalatiunilor, mobilierului
intregului material, precum si a
surselor Statului dela statiunile bal-
neare Govora i Cälimänesti-Cä-
ciulata, dresand, impreunä cu un
delegat special al Nlinisterului in-
dustriei i comertului, inventarul
situatiunea lor descriptiva i ane-1
xând la actele de receptiune pla-
nurile topograf ice ale terenurilor
surselor, cu toate constructiunile,
instalatiunile j lucrärile relative.
 604 LEGI UZUALE. 13 Main 1910
Societatea va Intretine In bunä
stare de functionare toate aceste
imobile i va face reparatiunile lo-
cative, precum i reparatiunile marl
de cari se va simti nevoie.
Ea va Ingriji in interiorul stati-
unilor, a ckor razd se va fixa In
planurile de mai sus, de intreti-
nerea drumurilor, parcurilor, sere-
lor, instalatiunilor pentru alimen-
tare cu apä, canalurilor i ilumi-
natului.
La intrarea sa in folosintä, so-
cietatea va determina, In Intele-
gere cu Ministerul industriei g co-
mertului, instalatiunile de bäi ne-
cesare ; in urrnä, societatea va da
instalatiunilor desvoltarea ce va
crede de cuviinta, färä Insä a le
putea reduce. Societatea, In Inte-
legere cu IVIinisterul industriei
comertului, va Intocmi un caiet de
sarcini pentru exploatarea in de-
taliu.
15. Statul îi rezerva dreptul de
a infiinta la aceste statiuni bal-
neare sanatorii i spitale pentru
militarii i sätenii lipsiti de mij-
loace.
In acest scop el Ii rezervä te-
renurile fixate pe planurile topo-
grafice si descriptive ale statiuni-
lor odatä cu facerea inventarului.
Societatea va fi datoare sa per-
mitä, In conditiunile ce se vor de-
termina in intelegere cu Ministe-
rul industriei i comertului, luarea
apelor minerale necesare pentru
serviciul acelor sanatorii i spitale
Oa la maximum 1/ro din debitul
fiecärui izvor i färä vreo indem-
nizare. In spitale nu se vor putea
da bal deck bolnavilor interni.
10. Societatea va fi datoare sä
denunte Ministerului industriei
comertului orice uzurpare si orice
act de naturä a prejudicia dreptu-
rile Statului.
17. Statul nu datoreste garantie
pentru vitiile cunoscute sau necu-
noscute ale imobilelor, instalatiu-
www.digibuc.ro
nilor sau izvoarelor ce compun sta-
tiunile balneare.
IS. Societatea va fi scutitä pe
termen de 10 ani de plata impo-
zitelor catre Stat, judet sau co-
muna, precum i orice alte sar-
cini ce ar rezulta din legislatiunea
actualä sau viitoare asupra apelor
minerale.
Dupa expirarea acestui termen,
ea va trebui sä pläteasca toate a-
ceste impozite l sarcini.
19. Societatea nu va putea, färä
consimtimantul expres al Minis-
terului industriei i comertului, sä
cedeze in total sau In parte drep-
tul de a exploata statiunile bal-
neare Govora i Cälimänesti-Cä-
ciulata, ca i izvoarele de ape mi-
nerale din aceste statiuni ; ea va
putea insä Inchiria, pe a sa ras-
pundere, hoteluri, cazinuri teatre,
etc.
20. Socletatea va numi, in in-
telegere cu Ministerul industriel
cornertului, doui medici oficiali,
cAte unul pentru fiecare statiune,
cari se vor ocupa cu conducerea
medicalä a bailor, cu igiena i salu-
britatea fieckei statiuni. In inte-
resul bunului mers al serviciului
ei nu vor putea profesa In localitate.
21. Tarifele taxelor pentru bai,
ape minerale ce se consumä In
altä parte deck la surse, taxa de
curd si muzica, precum i tarifele
pentru apa de Writ, luminat, ca-
nal, etc., atund cAnd aceste din
urmä se dau pentru locuintele par-
ticularilor, se vor hotäri de consi-
liul de administratiune, cu aproba-
rea Ministerului industriei si co-
mertului.
Ministerul va fi dator sä comu-
nice societkii deciziunea sa In ter-
men de 15 zile dela prirnirea pro-
punerii contrariu, tariful de taxe
se va considera aprobat.
Intrebuintarea apei minerale de
baut la izvoare este gratuitä.
22. Societatea va pune la dis-
 LEG1 UZUALE. 13 Mafia 1910
pozitiunea Ministerului industriei
comertului, un numär de 5 la
sutA din Mile de categoria a doua
pe jumätate pret, precum si gra-
tuit, in folosul säracilor, 15 la sutä
din numkul bäilor de categoria
cea mai inferioarä.
Calculul numärului acestor bäi
se va face luAndu-se media bäilor
din categoriile respective pe ulti-
mii trei ani.
. Un regulament, intocmit de con-
sililiul de administratie al socie-
tätii, va determina timpul sezonu-
lui, conditiunile i orele in cari
se vor da bAile cu reducere de
taxä i cele gratuite.
23. Dacä societatea va pune In
vanzare, in altá parte deck la
sursA, apele minerale de bäut, a-
ceste ape vor fi imbuteliate, inchise
expediate sub controlul Minis-
terului industriei i comertului. Mi-
nIsterul, In intelegere cu societatea,
va lua toate mäsurile necesare pen-
tru a asigura autenticitatea apei.
24. Societatea va trebui sä se
conformeze regulamentelor privi-
toare la apele minerale, intruck
nu vor fi contradi legilor speciale
statutelor de fata.
25. Ministerul industriei si co-
mertului este in drept ca, personal
sau prin un delegat al säu, sä in-
specteze statiunile balneare orl de
cAte ori va crede necesar.
26. Lucrkile de transformare
de Infrumusetare a statiunilor bal-
neare Govora i Cällmänesti-CA-
ciulata se vor executa de societate
in cel mult 7 ani dela constituirea ei,
dupd un program intocmit de cätre
consiliul sAu de administratie in
intelegere cu Ministerul industriei
st comertului.
Toate aceste lucräri vor fi exe-
cutate in conditiunile caietelor de
sarcini si conform planurilor .apro-
bate de acel Minister, pAnA la con-
curenta capitalului de cinci mili-
oane lei.
www.digibuc.ro
605
Programul de lucrki va fi in-
tocmit in termen de 6 luni dela
constituirea societätii ; el va deter-
mina ordinea In care lucrkile vor
trebui executate si nu va putea
fi modificat deck in unna votu-
lui adunärii generale a actionari-
lor si in intelegere cu Ministerul
industriei i cornertului.
La intrarea societätii in folosinta
nouilor lucrki ea va dresa, impre-
unä cu un delegat special al Mi-
nisterului, inventar in regulä, care
va cuprinde situatiunea lor des-
criptivä, anexAndu-se la actele de
receptie planurile acelor lucräd.
27. Ministerul industriei si co-
mertului va avea dreptul sA exer-
cite, pe tot tirnpul duratei socie-
tätii, prin unul sau mai multi in-
gineri sau arhitecti, plätiti de clan-
controlul lucrkilor din punct
de vedere tehnic.
Nid o lucrare privitoare la cap-
tarea, la intretinerea sau la politia
izvoarelor nu se va putea face fkä
autorizatia prealabilä dati in scris
färä supravegherea reprezentan-
tului Ministcrului.
Pentru lucrkile de Intretinere
si de politie, autorizarea se va da
in termen de cel mult 7 zlle dela
cerere, in caz contrariu lucrarea
se va considera aprobatA.
28. Controlul i supravegherea
ce Ministerui industriei si comer-
tului exercitA in executarea lucrä-
rilor nu va putea, In nid un caz,
sA aducä intarzierea lor.
Pentru odce aprobare de pla-
nuri supuse Ministerului, el este
dator sä comunice deciziunea sa
in cel mult 2 luni dela primirea
propunerii ; in cazul contrariu, pla-
nurile se vor considera aprobate.
29. Societatea va pune la dis-
pozitia Ministerului Cale douä ca-
mere la fiecare statiune balnearä,
pentru locuinta personalului de
control, supraveghere si inspectiuni.
$0. Societatea va fi datoare sä
606 LEGI UZUALE. 13 Main 1910
asigure contra incendiului toate
imobilele, instalatiunile i mobi-
Hend, fie la o societate de asigu-
rare, fie prin crearea unui fond
special.
31. Pentru a se garanta regi-
mul apelor si al izvoarelor, Sta-
tul nu va putea exploata päduri
sau ofice alte mine sau cariere ce
s'ar gäsi In raza de 10 kilometri
di mprejurul statiunilor balneare Go-
vora i CAlimänesti-CAciulata, de-
cat in urma unei Intelegeri cu so-
cietatea.
32. Daca societatea nu va exe-
cuta lucrärile cuprinse la art. 26
de mai sus in termenul de 7 ani
sl dad intArzierea nu provine din
cauz5 de fortä majork Ministe-
rul industriei i comertului va fi
In drept ca, fArà curs de judecatä,
sA le execute in contul societätii,
In urma unei somatiuni judecgto-
resti, adresatA directorului socie-
tätii la sediul ei.
Ministerul va constata, in pre-
zenta tinui delegat al societAtii,
prin un inventar descriptiv, starea
antreprizei, in caz cAnd construc-
tiunea luerdrilor ar fi fost deja
inceputä de societate, dar neter-
minatä.
33. Dad societatea va Intre-
rupe serviciul bAilor sau al apelor
minerale pentru ofice alte cauze
cleat fortä majork Ministerul in-
dustriei i comertului va lua mä-
suri pentru exploatarea in regie a
bAilor sau a apelor in contul aces-
tei societati.
In cazul când pAnä in trei luni
dela intrerupere societatea nu va
relua si continua serviciul, Minis-
terul industriei i comertului va
fi In drept sä convoace imediat
adunarea generala a actionarilor
spre a viza la mäsurile necesare
si eventual sA cearà disolvarea so-
cietAtii.
34. La expirarea termenului pre-
väzut la art. 4, sau la disolvarea
www.digibuc.ro
societätii, statiunile balneare Go-
vora i CAlimänesti-CAciulata, cu
toate constructiunile, instalatiunile
In general, cu toate lucrärile
de orice naturä, fArà vreo rezervA,
Made de societate, vor rämâne In
absolutA proprietate a Statului, In
stare bunä si färä ca societatea sä
aibä dreptul a cere vreo indem-
nizare.
Adnnarea generala
85. Adunarea generalä a acti-
onarilor se intruneste odatä in fie-
care an in cursul lunii Fevruarie
si in mod extraordinar de eke ori
nevoia o va cere.
Intrunirea adunärii generale se
va tine in localul, la ziva i ora
anuntatà prin publicäfi fAcute In
Monitorul Oficial, cel putin cu
30 zile inainte de ziva fixatA.
Dad apreciazä cä este urgentä,
consiliul de administratiune poate
reduce termenul convockii la 15
zile.
ConvocArile vor aräta obiectul
asupra cäruia adunarea este che-
matä a se pronunta.
$6. Adunarea generalä ordinarA
delibereazä ;
1. Asupra tuturor chestiunilor
prev5zute In convocare ;
2. Asupra aprobärii bilantului
general anual ;
3. Asupra propunerilor fäcute
de cel putin 50 membrii, repre-
zentând cel putin 2.500 actiuni,
cari vor fi fost comunicate con-
siliului de administratiune cel pu-
tin cu 15 zile mnainte de aduna-
rea generalä.
Adunarea generalä alege pe
membrii consiliului si pe censoril
ale cäror mandate expirA si ale
cäror locuri sunt vacante.
37. Adunärile extraordinare pot
fi convocate de consiliul de ad-
ministratiune dupA a sa chibzu-
intA, sau dupa tererea a 1/4 din
numärul actionarilor, reprezentând
 LEGI UZUALE. 13 Main 1910
cel putin 1/4 din capitalul sub-
scris.
38. Adunarea generalä este vala bil
constituità când vor fi prezenti un
numär "de actionari reprezentând cel
putin 1/2 din capitalul social vär-
sat.
Dad la prima intrunire aceastä
parte din capital nu va fi repre-
zentatä, adunarea generalä se a-
mänä de drept peste 6 zile libere,
färä altä convocare, când ea va
avea loc oricare ar fi capitalul re-
prezentat.
$9. Adunarea generalä se corn-
pune din toti cei ce posecIA un
minimum de 4 actiuni, depuse cu
cel putin 10 zile mnainte de ziva
fixatä pentru adunarea generalä.
40. Patru actiuni dau dreptul
la un vot.
Nimeni dintre actionarii parti-
culari nu poate avea mai mult de
10 voturi pentru sine, oricare ar
fi numärul de actiuni ce a depus,
si alte 10 ca mandatari.
Statul de asemenea, nu va pu-
tea avea pentru actiunile ce ar avea
Iventual mai mull ca 10 voturi.
Actionarii nu pot fi reprezen-
Lati in adunarea generalä deck
tot printr'un actionar.
Statul, societätile, stabilimentele
si corporatiunile pot fi reprezen-
tate prin delegati ; minorii, inter-
zisii, prin tutorii sau curatorii lor
legali ; iar femeile prin mandatari,
cari pot sä nu fie actionari.
Acte le ce dau dreptul a asista
la adunare, precum si procurile,
vor fi depuse la sediul societätii,
cu cel putin 3 zile libere Inainte
de Intrunirea adunärii generale.
Posesorii actiunilor nominative
nu sunt obligati de a depune ac-
tiunile for pentru a participa la
vot. Nu vor putea participa la vot
Ind cleat acei ce au transcris po-
sesiunea actiunilor lor cu cel putin
10 zile libere inainte de aduna-
rea generala.
www.digibuc.ro
607
Membrii consiliului de adminis-
tratiune si censorii nu pot fi man-
datari.
41. Adunarea generalà este pre-
zidatä de presedintele consiliului
de administratiune, iar, In lipd,
de vice-presedintele, si, In caz de
absentä a acestcra, de cel mai in
vrâstä membru al consiliului.
Sarcina de scrutatori va fi In-
deplinitä de doi din cei mai mari
actionari prezenti, desemnati de
adunarea generalä Indatà dupä
constituirea ei.
Consiltul de administratinne 0 eensori
42. Societatea Govora-Cälimä-
nesti" se adrninistreazä de un con-
siliu de administratie, compus din
9 membri, dintre cari 3 delegati
de ministerul industriei si. corner-
tului si 6 alesi de actionari.
Ei sunt numiti si alesi pe 4
ani.
Delegatii Ministerului industriei
si cornertului vor fi doi numiti
de Minister, iar cel de al treilea
va fi de drept prefectul judetului
Valcea.
Pentru membrii alesi de actio-
nari, In primii ani, r einoirea se
fixeazd prin sorti, apoi dupa ordi-
nea vechimii.
Pentru primul consiliu tragerea
la sorti va Incepe dupd 4 ani dela
alegerea lui.
Mandatele pot fi reinoite.
Mandatul unui membru ales in
locul unui membru demisionat
sau decedat dureazA pand la impli-
nirea termenului mandatului mem-
brului In locul cäruia a fost ales .
In caz de vacantä, consiliul de
administratiune coopteazä un mern-
bru, a cärui alegere este supusä
primei adunäri generale.
43. Membrii consiliului de ad-
ministratiune aleg de actionari
trebuie sä depund in cassa Socie-
tätii, inainte de intrarea lor in
functiune, ca garantie 20 actiuni
 608 LEGI UZUALE. 13 Main 1910
nominative ale societätii Govora
Cälimänesti".
Aceste actiuni nu vor putea fi
restituite cleat dupä ce adunarea
generalá va fi aprobat bilantul In
care gestiunea a luat sfarsit.
44. Consiliul numeste din O.-
nul säu un presedinte si un vice-
presedinte.
Consiliul se convoacá de pre-
sedinte, in lipsä, de vice-prese-
dinte.
In lipsa acestora, cel mai In
vrästä din membrii consiliului In-
deplineste functiunea de prese-
dinte.
45. Consiliul de administratiune
are conducerea afacerilor societätii.
El face regulamentele societätii,
Intocmeste i aprobä bugetul, con-
voacä adunärile generale ordinare
si extraordinare, supune acestor
adunäri bilantul anual si le pro-
pune modificArile de statute in
conditiunile preväzute de legile
din 11 Apri lie 1909 si 28 Aprilie
1910 si statutele de fatà ; propune
adunärii generale sporirea capita-
lului social ; hotäräste värsämin-
tele noui de fäcut la capitalul sub-
scris; hotärdste i Incheie Impru-
muturile necesare functionärii so-
cietatii ; intocmeste, in intälegere
cu Ministerul industriei si comer-
tului, programul lucrärilor pentru
transformarea i infrumusetarea sta-
tiunilor balneare ; executä aceste lu-
cräri ; au torizä cumpärärile si vanzä-
rile de materiale, contractele de fur-
nituri; fixeazä, cu aprobarea Mini-
sterului industriel si comertului, ta-
rif ele ; hotäräste apuntamentele di-
rectorului si Intregului personal; nu
meste si revoacä, dupä propune-
rea dirtictiunii, Intreg personalul
socletätei; Inteun cuvAnt, ia toate
másurile ce gäseste cu cale pen-
tru Indeplinirea scopului societätii
§i cari nu sunt special rezervate
adunärii generale.
46. Deciziile consiliului se vor
www.digibuc.ro
constata prin procese-verhale tran-
scrise In registre speciale, sigilate
si parafate.
47. Consiliul nu poate delibera
dacä majoritatea membrilor ce-1
compun nu se aflä prezinte.
Deciziunile se iau cu majoritate
de voturi.
In caz de paritate, votul prep-
dintelui se numärä indolt.
Se va redacta un proces-v erbal
al deliberatiunilor In care se va
trece numele membrilor prezenti
deciziunile luate. Procesul-ver-
bal va fi semnat de toti membrii
prezenti.
Membrii consiliului vor pri-
mi un jeton de prezentä de 30 lei
de fiecare sedintä.
49. Controlul operatiunilor so-
cietätii Govora-Cälimânesti" va fi
fäcut de trei censori, alesi pe pa-
tru ani, dintre cari unul va fi nu-
mit de Ministerul industriei si co-
mertului si doi alesi de adunarea
generalä a actionarilor.
Se vor alege de adunarea ge-
neralä §i doi censori supleanti.
Durata functionärit lor va fi su-
pusä acelorasi regule ca l aceea
a membrilor consiliului de admi-
nistratie.
Censorii alesi de adunarea ge-
neralä vor trebui sä depunä o cau-
tiune de 10 actiuni nominative ale
societätii Govora-Cälimänesti".
Cenzorii vor putea lua parte la
adunärile consiliului de adminis-
tratiune de cate ori vor gäsi de
cuvlintä.
Atributiunile lor sunt determi-
nate prin codul de comert.
Nu pot fi cenzori sau supleanti
functionarii salariati de StaQudet
sau comunä.
llireetiune si personal
50. Directiunea afacerilor so-
cletätii Govora-Cälimäne§ti° este
Incredintatä unui director, numit
de consiliul de administratlune.
 LEGI UZUALÉ. 1
Directorul nu poate face parte
din consiliul de administratiune.
In caz de vacanta, concediu sau
altä Impiedicare, directorul va pu-
tea fi lnlocuit printr'un membru
al consiliului de administratiune
desemnat de consiliu.
Directorul, Inainte de" a intra In
functiune, va trebui sä justifice
posesiunea a 20 actiuni nomina-
tive, cart vor constitui garantia
gestiunii sale g nu i se vor res-
titui decât dupä aprobarea bilan-
tului exercitiului In care gestiunea
a luat sfärsit.
51. Directorul are gestiunea a-
facerilor socie4i, sub conducerea
autoritatea consiliului de admi-
nistratiune.
El reprezintä societatea fatä cu cei
de al treilea i exercitä In numele
consiliului toate actiunile judecä-
toresti.
El executä deciziunile consiliu-
lui de administratiune, face situa-
tiunile lunare ale societatii si pre-
zintä consiliulul bilantul general
anual spre a fi examinat si apro-
bat.
El subscrie coresponcienta
toate actele pe cari consiliul de ad-
ministratie II va autoriza sä incheie.
El asistä la sedintele consiliuhii
de administratiune §i referä asu-
pra chestiunilor puse In ordinea
de zi.
El poate suspenda provizoriu pe
impiegati, fiind obligat a Incunos-
Uinta despre aceasta consiliul, la
prima sedintä ce va urma suspen-
darea.
Bilant, benefieli, fond de rezervl at
fond de imbunitatiri
52. Societatea Govora-CAlirnä-
nesti va Incheia in fiecare an un
bilant general la 31 Decemvrie,
care, dupä ce va fi exarninat de
censori, se va publica prin Mont-
torul Oficial" cel putin cu 20 zile
Inainte de Intrunirea adunkii ge-
nerale ordinare.
C. HAMANGIU. Suplimentul III.
www.digibuc.ro
ItIniu 1910 60g
53. Bilantul general anual, ve-
rificat de censori, va fi prezentat
adunärii generale spre aprobare.
54. Beneficiul net va fi aieA-
tuit din produsele intreprinderil,
dupä ce rnai intaiu s'au achitat chel-
tuelile de amortizare ale capitalu-
lui, instalatiunilor, cele de intreti-
nere, de exploatare i reInoire a
materialelor i instalatiunilor i In
genere ofice cheltueli de adminis-
tratie i exploatare.
Din acest beneficiu net se va
prelua succesiv :
100/o fondului de rezervä i, dupä
propunerea consiliului de adminis-
tratiune, chiar mai mutt.
Din beneficiul rämas dupa ce se
va da pänä la 60/o actionarilor, ca
prim dividend la capitalul vársat de
ei, se va alege 100/o Statului.
Din rest :
80/o consiliului de administratie ;
30/o censorilor;
20/o directorului.
Din ce va mai rämâne, se va
completa beneficiul actionarilor
pânä la 100/o asupra capitalului
värsat de ei, iar restul se va Im-
pärti pe jumátate intre actionari
si un fond de Infrumusetäri si bi-
nefaceri.
55. Fondul de rezervä va servi :
1. A acopefi pierderile asupra ca-
pitalului värsat ;
2. A Implini beneficiul anual
pänä la concurenta dividendului
de cel putin 50/o asupra capitalu-
lui värsat.
Acest fond se va putea !Titre-
buinta pentru cumpärare de efecte
publice ale Statului sau admise
ca garantie la cassele Statului.
Venitul fondului de rezervä va
servi acest fond.
La lichidare, fondul de rezervä
ce va rämâne disponibil se va Im-
párti Intre actionarii particulari
Stat In parti egale.
56. Dividendele nereclamate In
timp de 5 ani dela datele fixate
20
 610 LEG! UZUALE. 14 Matti 1910
pentru plata lor se prescriu in fa-
voarea societätii.
57. Fondul de infrumusetAri $i
de binefaceri se va afecta astfel :
700'o pentru lucrad necesare la
desvoltarea i infrumusetarea sta-
tiunilor balneare Govora i Cali-
mänegi-Cäciulata, lucrAri ce se vor
determina de societate In intele-
gere cu Ministerul industriei $l co-
mertului ;
Iar restul de 300/o In scopuri de
ajutoare de sAnAtate pentru säraci.
La lichidare, ceeace rAmâne dis-
ponibil din acest fond se va da
Statului, pästrându-i-se destinatiu-
nea.
Modificarea statntelor
58. Statutele nu vor putea fi
modificate decAt Intel) adunare ge-
neralä, convocatä in special in a-
cest scop, dupä propunerea con-
siliului de a dministratiune.
ModificArile propuse vor fi a-
mänuntit indicate in publicAri.
Pentru ca aceastä adunare sA
fie valabil constituitä, va trebui
sä fie prezenti un numär de ac-
tionari reprezentând cel putin 1/2
din capitalul social värsat.
Deciziunea adunärii generate va
fi luata cu majoritate din voturile
actionarilor prezenti i supusä a-
probärli guvernului.
Dlsolvare
59. In caz de disolvarea aces-
tei societäti, fie prin expirarea ter-
menului, fie inainte de termen, a-
dunarea generalä va numi pe li-
chidatori i va regula puterile lor
modul de procedare.
Lichidarea se va face sub con-
trolul guvernului.
1. A se vedea aceste legi, i anume:
Legea pentru exploatarea statiunilor
balneare ale Statului" din 18 Aprilie
1909. Supl. Il pag. 378 si legea modificil-
toare din 4 Maiu 1910, la ordinea sa cm-
nologick in acest volum.
2. Acest Regulament" modifidtor, a
www.digibuc.ro
DiapoziÇii tranzitoril
60. Indatä ce subscrierea va fi
acoperità, Ministerul industriei $i
comertului va convoca pe actio-
nad spre a se constitui.
Actionarii procedeazä imediat,
ori care ar fi numärul lor, la ale-
gerea celor $ase membri din con-
siliul de administratie $i a censo-
rilor, precum i la celelalte acte
ale constituirii societätii.
61. Pentru odce nentelegere
ività intre Ministerul industriei $i
comertului i societate, dupe cere-
rea uneia din pArti, se va putea
recurge la arbitraj, fiecare parte
numind un arbitru. In caz de ne-
intelegere a acestora, se va numi
ca supraarbitru preFdintele con-
siliului tehnic superior depe lângA
Ministerul lucrànilor publice.
Dad' una din pärti nu va numi
arbitru, in termen de 15 zile, pri-
mul-prqedinte al inaltei Curti de
casatiune i justitie va desemna
pe arbitru in locul ei.
62. Regulamentul de aplicare
a acestor statute va fi intocmit de
consiliul de administratiune al so .
cietätii Govora-CAlimäne$ti".
63. Legea promulgatä prin inal-
tul decret regal No. 1.244/909, $i le-
gea modificätoare promulgatä prin
inaltul decret regal No. 1.588 I 910,
fac parte integrantä din aceste sta-
tute. 1).
REGULTIMENT
Pentru modificarea art. 67 din regnia-
mentnl (le aplioare al legii pentra
organizarea corpului teinte al
ministernlni laordrilor pu-
bl lee
DIN 14 Km 1910
Art. unic.Art. 67 din regula-
mentul de aplicare al legii corpu-
fost publicat in Monitorul Oficial" No.
'33 din 14 Mai 1910. A se vedea la ordinea
lor cronologicd: Legea corpului technic
al ministrului lucrtirilor publice" din 15
lunie 1894, (cti mod. 1900) in vol. Il pag.
1267 precum i Regularnentul" ei din 11
Fevruarie 1900, Vol. II pag. 2002.
 LEGI UZUALE. 15 Main 1910
lui tehnic al ministerului ludäri-
lor publice se modificä si se In-
tocmeste precum urmeazä :
67 (art. XLVI1I din lege). Nu-
märul inginerilordetfiecare grad
clasä din cadrul ordinar se fi-
xeazä, potrivit dispozitiunilor din
articolul precedent, dupä cum ur-
meazä :
Inspectori-generali de clasa I-a 10
Inspectori-generali de clasa II-a 18
Ingineri-sefi de clasa I-a . 45
Ingineri-sefi de clasa 1I-a . 45
Ingineri-ordinari clasa 1-a . 72
Ingineri-ordinari clasa II-a . 110
Ingineri-ordinari clasa III-a 150
Ingineri-stagiari
LEGE 1)
Pentrn vänzarea a 960 hectare depe mo-
ia (Nehedintl), co apartine
hiserieli sf. Treime din Craiova
DIN 15 Mal 1910
1. Se autorizä epitropia bisericii
Sf. Treime din Craiova, sä vândä
460 hectare din mosia Broscari,
pendinte de comuna Broscari, ju-
detul Mehedinti, fostilor embati-
cari, pentru replantarea cu vii.
2. Vânzarea se face de epitro-
pie mimai locuitorilor din comu-
nele Broscari, Hinova i Cacoti
din judetul Mehedinti, muncitori de
pämânt, precum i invätätorilor,
preotilor, primarilor, notarilor
perceptorilor, in loturi de maxi-
mum 5 hectare, cu pretul de mi-
nimum 1000 lei hectarul pentru
loturile situate la diferite tarlale,
iar pentruKparcelele mai mid dela
500 lei hectarul in sus.
3. Plata se va face maximum In
15 rate;:cuVobändä de 5 la sutä
1. Aceastä Lege publicatä in Mont'
toral Oficial" No. 34 din 15 Mai 1910, a
fost votatä de Camerd in sedinta dela
5 Aprilie 1910, far de Senat in aceea
dela 10 Aprilie 1901.
2. Aceasta Lege publicalä in Mont%
torul Oficial" No. 34 din 15 Mai 1910, a
fost votatA de Senat sedinta dela 26
Martie 1910, lar de Camera- In aceea
dela 7 Aprilie 1910.
www.digibuc.ro
611
pe an, värsändu-se la inceput 1/10
din pret.
Pretul vânzärii se va depune
nu va servi decât pentru cumpä-
rarea unui nou imobil.
LEGE2)
Pentrn antorizarea Cassel biserleii de a
primi dela ministernl domenillor pen-
trn mAnAstirea CetAtuia din in.
de(ni Iasi, nn teren si a schimba
aCest teren en o portinne din
imasni comnnei lasi
DIN 15 Mai 1910
1. Administratiunea Cassei bise-
ricii este autorizatä a primi dela
ministerul dominiilor i agricultu-
rii pentru mänästirea Cetätuia din
judetul Iasi, ce se reinfiinteazä, un
teren Inconjurätor din mosia Sta-
tului Cetätuia", Insemnat pe pla-
nul de situatie cu literile A si C
si In intindere de 103 h., 8400 mp.
2. Administratiunea Cassel bi-
sericii este autorizata a schimba
portiunea de teren insemnatii pe
plan cu litera C, in intindere de
63 h., 4880 mp., cu o portiune de
aceeasi Intindere din imasul co-
munei Iai, Insemnatä pe plan cu
litera B.
3. Comuna Iasi este autorizatà
a face acest schimb.
DECRET 3)
Pentrn modificarea nnor artieole din re-
gnIamentul facultAtei de medicinA sl
invätiimAutul farmaceutic
DIN 15 Mir 1910
La regulamentul faculteitilor de medicind
din 1904
25. Notele de apreciere se In-
semneazä prin cifre exprimate pe
3. Acest Decret" a fost publicat in
Monitoral Oficial" No. 34 din 15 Mai
1910. A se vedea la ordinea sa cronolo-
gicA Regulamentul facultdlei de medi-
cind" din 14 Fevruarie 1904. (Vol. III pag.
2861 si Regulamentul invdtdmdntului
farmaceutic" din 10 lunie 1904. (VoL 111
peg. 3108).
612 LEGI UZUALE. 15 Haiti 1910
o scarä dela 1-10, cu semnifica-
tia urmätoare :
1 5 räu, respins;
6 = bini§or, admis ;
7 = bine ;
8 = prea bine ;
9 = foarte bine ;
10 = primit cu laudá.
Art. 31, alitz. III. Studentii cari
n'au obtinut cel putin nota 6 la
fiecare materie In sesiunea de Oc-
tomvrie vor repeta anul.
Alin. X dela examenul I de doc-
torat. Nu pot fi admi§i la proba
oralä studentii cari nu vor fi obtinut
la proba practicä cel putin nota 6
la fiecare materie.
44. Pentru admiterea candida-
tului trebuie ca media generalä sä
fie cel putin 6 pentru examenele
de doctorat.
Dacä candidatul la una din ma-
terii are nota sub 5, este respins,
ori care ar fi media.
Art. 61, alin. IV. Cuvintele Cate
2 bile albe §i una ro§ie" se inlo-
cuesc prin nota medie foarte bineu.
62. Cuvintele Cate 2 bile albe
§i una ro§ie" se Inlocuesc prin
nota medie foarte bine°.
63. Cuvântul bilele" se inlo-
cue§te prin notele" .
La regulamentul invdteimantului farma-
ceutic din 1904
43. Notele de apreciere se In-
semneazä prin cifre exprimate pe
o scud dela 1-10, cu semnifica-
rea urmätoare:
1 5 = räu, respins ;
6 = bini§or ;
7 = bine ;
8 = prea bine ;
9 = foarte bine ;
10 = primit cu laudä.
Art. 48, alin. Studentii cari
n'au obtinut cel putin nota 6 la
1. Acest Decret" a fost publicat in
"Monitorul Oficial" No. 34 dirt 15 Mai
1910. A se vedea la ordinea sa cronolo-
gici Legea pentru administratia ar-
matei ci organizarea Ministrului de Rcis-
www.digibuc.ro
fiecare materie din sesiunea de
Octomvrie vor repeta anul.
59. Pentru admiterea candida-
tului trebuie ca media generalä sh
fie cel putin 6 pentru examenele
probatorii.
DacA candidatul la una din ma-
terii a obtinut nota sub 5, este res-
pins, oricare ar fi media.
DECRET
Pentrn atributiunile administrative ale
romandamentelor de carp de !Irma
DIN 15 MA1 1910
J. Atributiunile administrative
§i de control ale comandamente-
lor de corp de armatä §i acelea
ale diviziilor se vor exercita in
conformitate cu regulile stabilite
prin legi §i regulamente §i prin
decretul de fatä.
2. Comandantul unei divizii, sub
actiunea directivd §i controlatoare
a comandantului corpului de ar-
matä, are urmätoarele atributiuni
administrative:
a) A supraveghea ca adminis-
tratiunea corpurilor de trupä §i
serviciilor puse sub autoritatea sa
administrativä sä fie condusä cu
bunä randuialä ;
b) A prevedea trebuintele divi-
ziei sale §i a le supune la timp
ministerului, fie prin därile de
seamä anuale, preväzute de regu-
lamentul inspectiunilor militare, fie
prin rapoarte speciale ;
c) A dispune ca delegat al mi-
nistrului de räsboi, conform art.
41, alin. Il din legea asupra con-
tabilitätii publice, de creditele ce-i
sunt puse la dispozitie, conforman-
du-se legilor, regulamentelor §i in-
structiunilor ministeriale ;
d) A resolva toate acele ches-
tiuni administrative pentru cari,
boitz" (art. 48 si 65) din 29 Fevruarie 1910.
Vol. II pag. 2016. De asemenea si Legea
pentru organizarea armatei" din 1 Apri-
lie 1908. Supt. I pag. 450.
 LEGI UZUALE. 15 Malta 1910
prin diferite regulamente, s'ar cere
o aprobare sau o intervenire a co-
mandamentului corpului de armatä.
3. Capii serviciilor de intendenta
dela comandamentele diviziilor sunt
ordonatori secundad.
4. Comandantul corpului de ar-
mata, prin subintendantul-contro-
lor al comandamentului sau, su-
pravegh eazä l controleazä actiu-
nea administrativä a comandamen-
telor diviziilor, precum i modul
In care se conduce si se executa
administratia in fiecare corp de
trupä sau serviciu.
5. Atributiunile subintendantu-
lui-controlor dela comandamentul
corpului de armatä sunt :
a) A constata dad* lucrärile ser-
viciilor de intendenta dela coman-
damentele diviziilor se conduc in
buna regulä i daca ofiterii de in-
tendenta insarcinati cu verificarea
supravegherea administrativa
îi fac pe deplin datoria;
b) A constata si a se incredinta
in fiecare corp de trupa sau ser-
viciu, de bunul trai al trupei, de
starea echipamentului, de buna
chibzuire a cheltuelilor, de ocro-
tirea intereselor Statului si de res-
pectarea drepturilor persoanelor ;
e) A face reviste de efectiv, in-
credintându-se ea oamenii i ani-
malele trecute in controalele i si-
tuatiile zilnice cu diferite drepturi
de alocatii corespund cu realitatea;
d) A face revizuiri de casse
recensäminte de magazii, incredin-
tându-se de existenta fondurilor,
efectelor i materialelor de tot felul ;
e) A face cercetari administra-
tive In cazuri de deficite, consta-
tând cuantumul i natura deficitu-
lui, precum i persoanele drora
le revine raspunderea ;
f) A face odce alta cercetare sau
lucrare administrativa, ordonata de
comandantul corpului de armata
sau de minister ;
g) A intocmi, in fiecare an, lu-
www.digibuc.ro
613
cradle pregatitoare ale mobilizarii
corpului de armata, din punctul
de vedere al personalului a dminis-
trativ, al subsistentelor, al echipa-
mentelor si al fondurilor banesti,
ltiând, In privinta Intocmirii aces-
tor lucrad, avizul serviciului de
stat-major al corpului de armatä,
care II va procura datele l tiin-
tele necesare.
6. Inspectiunile administrative
preväzute la alin, b de sub arti-
colul precedent, se vor face de
catre subintendantul-controlor al
corpului de armata, cel putin de
dotia ori Tuft' un an bugetar, la fie-
care corp de trupa sau serviciu.
7. Toate inspectiunile si cerce-
Mile administrative ale subinten-
dantului-controlor se fac in baza
ordinelor scrise ale comandantului
corpului de armata i vor fi ne-
prevestite.
El merge la corp sau serviciu
procedeazä indata la lucräri, In-
stiintând verbal pe comandantul
corpului sau pe capul serviciului,
iar daca sunt absent!, 'II anunta In
scris.
S. Rezultatul fiecarei inspecti-
uni sau cercetari administrative,
subintendantul-controlor it va ra-
porta in scris comandantului cor-
pului de armata, arätändu-si pa-
rerea in privinta masurilor de in-
dreptare ce ar fi de luat.
In cazuri de deficite i odce fel
de neorândueli imputabile pecu-
niar, rezultatul cercetärilor se va
constata prin incheiere de proces-
verba I.
9. Corespondenta privitoare la
chestiunile curente administrative,
se va urma direct Intre minister
si comandamentele diviziilor si di-
rect intre acestea i corpurile de
trupä.
Cazurile de o importanta mai
mare, vor fi aduse In scris i la
cunostinta comandamentului cor-
pului de armata.
614 LEGI UZUALE. 16 Mails 1910
10. In cazuri de deficite, ramase
neacoperite, rAspunderea pecuniarA
preväzutA la art. 134 din legea
a supra contabilitatii publice, va
privi si pe subintendantul-contro-
lor, in cazul, când, fAcAnd oricare
din inspectiunile prevazute la art.
5, s'ar dovedi cA, la data inspec-
tiunii, deficitul existA si cA dân-
sul nu l'a constatat.
11. Inspectarea fondurilor din
cassele corpurilor si revistele de
efective, nu se vor face prin ofi-
terii de intendenta ai diviziilor,
cleat in cazuri exceptionale si nu-
mai de cAtre capii serviciilor ; ele
urmând a se face In mod normal
de cAtre subintendantii-controlori
ai corpurilor de armatA.
12. Intendantii-controlori din ad-
ministratia centralA a räsboiului,
sunt organele directe si imediate
prin cari ministerul de rAsboiu se
asigurA de mersul intregii admi-
nistratiuni a armatei.
Ei nu lucreazA deck In baza or-
dinelor personale ale ministrului.
13. In biurourile ministerului,
intendantii-controlori pot fi InsAr-
cinati de ministru cu diferite lu-
crAri speciale, privitoare la mAsu-
rile de luat pentru garantarea bu-
nei ordine si regularitatea admi-
nistratiunii armatei.
LEGEI
Relativi la infilniarea and soeietiti
emanate pentra constrairea de
Wail* in Bucurelti
DIN 16 MAI 1910.
1. Comuna Bucuresti este au-
torizatä sä constitue sub denumi-
rea de Societate comunalA pentru
locuinte ieftine din Bucuresti", o
institutiune având de scop Imbu-
nätätirea mijloacelor de trai prin
1. Aceastä .Lege" publicatä in Moni-
toral Oficial" No. 35 din 16 Mai 1910, a
lost votatä de Cameral' in tedInta dela 5
www.digibuc.ro
inlesnirea procurArii de locuinte
ieftine si sAnAtoase populatiunii
nevoiase a Capitalei.
2. Societatea este persoanA ju-
ridick Sediul ei este In Bucuresti.
3. Societatea va functiona de
indatA ce va fi legalmente consti-
tuitA. Durata ei este de 50 ani.
CAPITOLLIL II.
Operatlunl.
4. Operatiunile ce societatea co-
munald este autorizatA s'A facA
sunt :
a) A cumpAra terenuri in scop
de parcelare ;
b) A construi pe aceste terenuri
fie In regie, fie in antrepria lo-
cuinte ieftine si igienice indivi-
duate, de o valoare maximA de
8.000 lei ;
c) A construi astfel de locuinte
pe terenuri particulare de o supra-
fata de cel mult de 200 m. p.;
d) A inlesni transformarea sau
repararea locuintelor insalubre;
e) A vinde locuinte individuale
de o valoare de cel mult 8.000
lei, inclusiv terenul, la locuitorii
români ai Capitalei, cu conditiune
ca cumpärAtorii sA achite In prea-
labil cel putin 100/o din valoarea
locuintei.
Se vor preferi muncitoril cu bra-
tele, meseriasli si functionarii pu-
blici sau privati cu salariile lunare
de cel mult 250 lei.
f) A consimti la Insträinärile lo-
cuintelor clAdite de Societatea co-
munalA catre alti locuitori români
ai Capitalei, dupa conditiunile fi-
xate de dânsa ;
g) A Inlesni proprietarilor im-
prumuturi ipotecare in primul rang
in obligapuni de ale Societatii co-
munale, socotite pe valoarea lor
nominalä, plAtibile prin anuitAti,
purtând o dobAndA de cel mult
Aprilie 1910, iar de Senat in acela dela
7 AprIlie 1910.
 LEGI UZUALE. 16 Main 1910
50/o pe an, pentru a garanta pre-
tul locuintei achitat de Societatea
comunalä ;
h) A face asiguräri contra in-
cendiului l pe vieatä cumpäräto-
rilor de locuinte ieftine ;
i) A participa direct sau indi-
red la intreprinderi industriale
pentru procurarea materialului de
constructli ;
j) A incassa dela Imprumutati,
cumpärätori sau chiriasi sumele
datorite ;
k) A face lmprumuturi, fie pe
cam bii, fie pe efecte publice sau
primite in garantii de Stat, sau in
cont curent, sau prin depuneri, afarä
de obligatiunile Insäsi ale Socie-
tätii comunale.
Cel putin o pätrime din capita-
lul Intrebuintat la atari Imprumu-
turi trebuie sA fie afectat la debi-
tori, implinind conditiunile cerute
pentru cumpárare de case din
aceastä lege, sau asociatilor cum-
pärAtorilor de case ieftine. Impru-
muturile acestea nu se pot face
decât cu cel mult 30/o peste scon-
tul oficial al Bäncii Nationale ;
Prin derogare dela art. 1.686,
1.687 si 1.689 din codul civil, art.
478 si urmätorii din codul comer-
cial si art. 728 din codul proce-
durii civile, sä vAnzA la expirarea
termenului, dupä douA somatiuni
Mcute la interval de 15 zile, färä
punere In intArziere sau chemare
In judecatä, prin Bursa, gajul con-
stituit prin act sub semnäturä par-
ticulark pentru a se despAgubi
cu preferintä de orice sumä i-ar fi
datoritä, tinAnd diferinta fArä do-
bândä la dispozitiunea Imprumu-
tatului;
1) De a ajuta cooperativele ce
s'ar infiinta de muncitori, meseriasi
sau functionari, intrând In preve-
derile acesfei legi, pentru a inlesni
dobAndirea de locuinte membrilor
lor ;
m) A particfpa direct sau indi-
www.digibuc.ro
615
rect la alte societäti sau intreprin-
deri particulare similare si a face
Intelegere cu institutii create prin
lege specialà pentru inlesnirea sco-
pului säu.
CAP1TOLUL 111
Capital, Obligatiunl,
5. Capitalul social este de dotiä
milioane lei, impärtit in 10 mii
actiuni la purtAtor, de câte 200
lei fiecare, din care orasul Bucu-
resti va subscrie 400/o, iar restul
de 600/o se va subscrie de actio-
nari prin subscriptie publicä.
Comuna poate trece asupra So-
cietätii ce se formeazä terenurile
potrivite pentru construirea de lo-
cuinte economice i toate locuin-
tele construite de comunA in ace-
las scop.
6. Constituirea Societätii va avea
loc indatä ce 300/o din partea sub-
scrisä va fi vArsatà, restul urmAnd
a fi depus dupd trebuintä, In ur-
ma hotärkii consiliului de admi-
nistra tie.
Atunci când adunarea generalä
ar hotäri o sporire a capitalului
social, sporire la care comuna nu
ar vrea sä participe cu cota ce
se rezervA prin aceastä lege, aceastä
sporire se va putea face exclusiv
de subscriitorii particulari.
7. Societatea comunald se a u-
torizä a emite obligatiuni pur-
tätoare de dobAnzi, pentru a fi
date in plata irnprumuturilor
cumpärärilor enuntate la lit, a, b,
c, e, f, g, art. 5.
8. Aceste obligatiuni vor fi ga-
rantate, In primul rAnd, prin ?mils
imobilul ipotecat i apoi prin ca-
pitalul social, fondul de rezervä,
beneficiile l orice altA avere a
SocietAtii.
Prima emisiune de douä mill-
oane lei va avea dobânda garan-
tatä de comuna Bucuresti.
Ele sunt negociabile la Bursa' si
prirnite ca garantie pe valoarea lor
616 LEGI LTZUALE. 16 Main 1910
nominalà la toate Case le publice.
Falsificarea lor este supusä la
penalitätile preväzute de legile re-
lative la efectele Statului.
9. Obligatiunile Societätii co-
munale vor produce o dobandä de
cel mult 50/o pe an, plätibile in
doua rate semestriale; la 1 Ianu-
arie si 1 lunie a fiecärui an.
Ele vor fi amortizate prin tra-
geri la sorti, cari vor avea loc cu
cloud luni Inainte de aceste date
si plätite odatä cu plata cupoane-
tor celor neiesite Inca la sorti.
10. Nu se vor emite obligapuni
deck panä la concurenta sumei
acordate ca Imprumut sau a su-
melor ce se vor pläti ca pret imo-
bilelor cumpärate.
CAPITOLUL IV.
Benelicil, fond de rezervi §1 fond de
frnbunitatiri.
11. Beneficiul net se va Impärti
In modul urmAtor :
a) In primul rand 100/o din
acest beneficiu va fi afectat fon-
drilui de rezervä ;
b) Din rest se va da un prim
dividend actionarilor Oa la 60/o
a capitalului värsat.
Partea cuvenitä comunei Bucu-
resti se va da dupä ce s'a servit
dividendul de 60/o actionarilor.
Sumele ce vor rämane dupä aceste
preleväri se vor Impärti in modul
urmAtor
70/o consiliului de administra-
tie ;
313/0 censorilor ;
500./o actionarilor al doilea divi-
dend ;
200/o fondului de rezervä;
200/o fondului de imbunätätiri.
Suma ce revine consiliului de
administratie si censorilor se re-
partizeazA proportional cu numärul
§edintelor la cari acestia au luat
parte.
Dividendul ce revine comunei
Bucuresti i care ar depà§i 50/o
www.digibuc.ro
asupra capitalului värsat de (Musa
se va afecta fondului de Imbung-
tätiri.
12. Fondul de rezervä va servi
la Implinirea capitalului social In
caz de pierdere.
Fondul de rezervä se va plasa
In efecte primite In garantie de
Stat, afari de scrisurile Societätii.
El este afectat acoperirii sume-
lor datorite obligatiunilor ca do-
banzi i amortizäri.
13. Fondul de Imbunätätire va
fi intrebuintat la ameliorarea con-
ditiunilor materiale §i morale de
trai ca asigurari, subventii, pre-
mii, mäsuri de igienä, instalatii
de interes general, etc.
CAP1TOLUL V
Obllgaflunl cumpärätornor §1 Impru-
mutatilor.
14. Cumpärätorii de case sunt
obligati sä achite la sediul Socie-
tätii comunale, la epocele deter-
minate de consiliul de administra-
tie, urmätoarele sume:
a) Amortizarea si dobanda ca-
pitalului Imprumutat ;
b) Cheltuelile de administratie
hotädte de statute, cari nu vor
putea depäsi 20/o;
e) Asigurarile contra incendiului
si pentru vieatä ;
d) Remizele perceptorilor, dacä
incassarea se va face prin ei ;
e) Dobanzile de Intarziere;
f) Orice alte cheltueli accesorii.
Pentru rate intarziate din Im-
prumuturi ipotecare, enumerate la
art. 5, § g, debitorii vor pläti o
dobandä de Intarziere de 70/o.
15. Incassarea sumelor datorfte
Societätii comunale de cätre debi-
tori, sub orice titlu, se va face de
Societatea comunalä.
Urmärirea lor, afarä Insä de su-
mele datorite din operatiuni de
bancä propriu zise, se va face In
conformitate cu legea de urmärire
pentru perceperea därilor cuvenite
 LEGI UZUALE. 16
comunei, prin perceptori, drori li
se va plAti in contul debitorului
aceeas remizä ce pläteste comuna
pentru incassärile ei.
16. Dacä cumpärätorul unui imo-
bil nu pläteste ratele pe un an,
Societatea comunalä este In drept
ca, in urma a dotiä somatiuni fä-
cute la interval de 15 zile, färä
punere In intärziere sau chemare
in judecatä, sä se puie In posesia
irnobilului.
Evacuarea se va face In urma
unei simple cereri cätre judecAto-
rul de ocol, in competinta druia
se dau aceste contracte. El va
emite ordonanta de evacuare dupä
ce se vor cita pärtile la domiciliul
imobilului, i pe baza contractului
de vânzare-cumpArare ce se hives-
teste cu formula executorie odatä
cu transcrierea lui.
17. Cand un debitor al pretului
partial al imobilului vândut ar fi
silit, pe motive Intemeiate, sA pA-
räseascA orasul Bucuresti in mod
definitiv, poate trece toate drep-
turile i obligatiunile sale asupra
unei alte persoane Intrunind con-
ditiunile legii prezente, InsA numai
dupä o prealabilä autorizare a So-
cietätii comunale.
Imprumutatul contracteazä obli-
gatiunea de a locui al familia sa
In casa cumpäratA. Inchirierea to-
talä sau partialä nu se poate face
decAt cu consimtimântul Societätii.
18. Imprumutatul contracteazä
obligatiunea de a se asigura tem-
porar pe vieatA prin i In favoarea
Societätii comunale, reprezentând
suma pentru care rätnâne dator,
asa inat, In caz de deces, familia
imprumutatului rämâne desävär-
sitä proprietar5 a imobilului, fiind
achitatä de restul datoriei.
19. In caz de deces al unui asi-
gurat, färà rude In grad succesi-
bil, imobilul revine de plin drept
Societatii comunale, aceasta prin
derogare dela art, 680 codul cjvil
www.digibuc.ro
Main 1910 617
devenind proprietatea fondului de
Imbunätätiri.
In caz când proprietarul unei
case economice ar Inceta din
vieatä, se va aplica prescriptffle
legii locuintelor gconomice i tran-
smisiunea drepturilor succesorale
se va face conform acestei legi.
20. Imobilele construite de So-
cietatea comunalä, conform art. 5,
alin, a, b, c, sunt scutite de orice
impozite cätre Stat, judet si co-
munä in limp de 10 ani dela data
terminärii constructiunii ; dela 10
pAnä la 15 ani va pati a patra
parte din impozite si dela 15-20
ani jumAtate din impozite.
Terenurile cumpArate de Socie-
tatea comunalä spre parcelare
revindere, dacä n'au fost Inch con-
struite, sunt scutite, in timp de
10 ani dela intrarea in posesie a
Societätii, de orice impozit cAtre
Stat, judet i comunä.
Taxele de constructiune prevA-
zute de legile i regulamentele co-
munale vor fi pe jumätate pentru
irnobilele SocietAtii comunale.
Prin derogare dela art. 3 din le-
gea märginirii Bucui estiului, se
vor aplica ocolului IV aceleasi
dispozitiuni ca ocolului Ill.
21. Contractele de ipotecä, de
vânzäri i revânzäri, de inchirieri,
actele de urmärire, si de depose-
dAri, precum i actiunile, obliga-
tiunile i cupoanele lor sunt scu-
ffle de orice taxe de timbru i In-
registrare ; actiunile, obligatiunile
si cupoanele lor sunt scutite de
impozit.
22. Proprietatea acestor case nu
devine perfectA si nu poate fi ur-
m'aritä ca atare decAt dupä achi-
tarea completä a valoarei lor.
Creantele privilegiate m ipote-
care ale Sociefatii comunale nu
sunt supuse I egii falimentului.
Societatea cornunalà pästreazä
dreptul de a se acoperi In Intre-
aime cu priotitate asupra orice
61a LEGI UZUALE. 16 Main 1910
alte creante si cheltueli, neavând
a suporta nici chiar cota euvenità
Statului, conform art. 969 codul
comercial.
23. Inscriptiunile creantelor ipo-
tecare, constituite in favoarea So-
cietàtii conservä drep-
tul de privilej i ipotecd, cu dero-
gare dela dreptul comun, pe toatä
durata lor. Ele garanteazä plata ca-
pitalulul, a dobanzilor si a celor-
lalte cheltueli, cari se mentin In
acela§ rang, färä sA mai fie nevoie
de vreo alta inscriptiune sau reino-
ire de inscriptie cerutä de dreptul
comun.
Cererile de radiere de ipotecä
si copiile legalizate depe actele de
ipoted sunt scutite de timbru si
de taxa pe venit.
24. Urmärirea se face dupA for-
mete preväzute de legea specialA
a Societätii Creditului funciar ur-
ban.
Societatea comunalä se poate
purta adjudecatarä a imobilelor
ipotecate si urmärite pentru ne-
plata ratelor si celorlalte cheltueli,
oferind ca pret creanta sa ipote-
carA si depunâd drept pret un cont
certificat de ea, specificând suma
datoritä.
Publicatiunile se vor trimite nu-
mai datornicului la imobilul ipo-
tecat.
Societatea comunalA este scu-
titä de darea vreunei cautiuni.
23. Creantele Statului, judetului
si comunei pentru impozitele da-
torite trec Inaintea creantelor ipo-
tecare ale Societätii comunale, cari
isi pästreazA almintrelea fat5 de
oricine, ca i In cazul unui con-
curs de urmäriri, drepturile de pre-
cädere i toate privilegille lor, afarä
de cota falimentelor indicatä la
art. 22.
26. Actele de imprumuturi ipo-
tecare i inchirieri sau schimb ale
Societätii comunale se vor auten-
tifica de tribunal si de price Jude-
www.digibuc.ro
cAtorie de ocol competinte, dar
transcrierea lor se va face de tri-
bunalul situatiunii imobilului.
CAPITOLUL
Dispozifluni diverse.
27. Societatea comunalä este ad-
ministratä de un consiliu compus
din 10 membri, dintre cari trei re-
prezintä pe comuna Bucuresti, until
delegat al consiliului de adminis-
tratie. al Credituiui funciar urban
din Bucuresti, si sase fiind alesi
de actionari pe timp de cinci ani.
Comuna este reprezentatä In con-
siliul de administratie de primar,
de directorul serviciului tehnic si
de un consilier ales de consiliul
comunal. Acesta va functiona nu-
mai pe timpul cât dureaza man-
datul pAnA la alegerea noului con-
siliu.
Primarul va putea delega drep-
turile sale unui ajutor.
Consiliul de administratie alege
un presedinte si un vice-pre§e-
dinte, precum si un administrator-
delegat insärcinat cu executarea
zilnicä a deciziunilor.
Acesta din urmä va fi retribuit
aparte.
Votul presedintelui hotäraste In
caz de paritate.
28. Executarea afacerilor Socle-
tätii este tncredintatä unui direc-
tor numit de consiliu, care ti fi-
xeazä onorariul i atributiunile.
29. Membrul delegat de consi-
liu, impreung cu directorul, for-
meazä comitetul de directiune.
30. Controlul operatiunilor So-
cietätii va fi fäcut de censori, din-
tre cari unul numit de consiliul
comunal si doui alesi de actio-
nari.
Se vor desemna trei censori-su-
pleanti tot In aceleasi conditiuni.
Ei vor functiona conform preve-
derilor codului comercial.
31. Adunarea general5 a actio-
parilor se intruneVe gdaia in fie..
 LEG1 UZUALE. IS Main 1910
care an, cel mai târziu In cursul
lunei Maiu, si in mod extraordinar
de ate ori nevoia ar cere.
Ea va lucra conform prevede-
rilor statutelor.
32. Toate atnänuntele de orga-
nizare a consiliului de administra-
tie, comitetul de directiune, ado-
närile generale, cum si modul de
functionare i atributiunile orga-
nelor administrative ale Societätii
comunale, ca si modul efectuarii
operatiunilor sale, vor fi specif
cote de statutele Socieflhii comu-
nale, Intocmite de consiliul comu-
nal, cari vor fi aprobate de consi-
liul de ministri i prin decret re-
gal.
Statute le nu vor putea fi modi-
ficate In punctele nehotarite In
prezenta lege deck dupä propu-
nerea consiliului de administratie,
ratificata de adunarea generalk
consiliul comunal i aprobata de
consiliul de minlstri.
In temeiul acestei legi i dupa
normele fixate In ea se pot con-
stitui i alte Societäti comunale in
alte orase cleat In Bucuresti.
Statute le lor vor fi aprobate de
ministerul de interne, dupä ce s'ar
fl urmat regulele prevazute In le-
gea locuintelor ieftine i in legea
de fatä.
33. Toate dispozitiunile legii
pentru locuinte ieftine i sänatoase
pentru muncitori, intrucat nu sunt
contrarii dispozitiunii legii de fatk
se vor aplica i acestei institu-
tiuni.
34. Comuna Bucuresti este au-
torizatä a emite obligatiuni comu-
nale, cu dobanda de maximum
500 i scutite de orice impozit ele
cupoanele lor pentru värsarea
sumelor ce-i revine ca parte la ca-
1. Acest Decret" a fost publicat in
Monitorul Oficial" No. 36 din 18 Mai
1910. A se vedea la ordinea sa cronologia
Regulamentul scoalelor secundare" din
17 Mai 1908, supl. 1 pag 665, precum si
modifickile din 27 Septemvrie 1908, 7
www.digibuc.ro
619
pitalul Societätii comunale a lo-
cuintelor economice din Bucuresti.
DECRET I)
Pentru adiogirea anni artieol in re-
galamentul scoalelor secundare
Dial 18 Mat 1910.
I. Se aproba de nol adäugirea
unui articol 121 ter. in regulamen-
tul scoalelor secundare, In cuprin-
derea urmatoare :
Art. 121 ter. Daca mai mult
de o treime din membri comisiu-
nii nu sunt din localitate, prese-
dintele sau in lipsa lui directorul
scoaiei carui s'au trimes actele e-
xamenului, va convoca, conform
art. 121 pe membrii din localitate
vor distribui materiile i gru-
pele de elevi pe zilele de exa-
men, tinându-se seamä cä celor
absenti sä li se hotarascä zilele in
urmá. Programa astfel stabilitä va
fi comunicata membrilor absenti
ai comisiunii.
Cand un membru examinator
nu se prezintä spre a face exami-
narea In ziva hotärîtä, presedintele
comisiunii va cere ministerului
numirea unui alt membru. Dacä
examinatorul nu va face exame-
nul la timpul hotarit, presedintele
va propune sa se retina din partea
cuvenitä lui un procent mlnisterul
va hotärl asupra propunerii odatä
cu aprobarea lucrarilor comisiunii".
DECRET
Pentru Impártirea in zece ocoale
snake a pilduritor Dobrogei
DIN 18 MAI 1910.
J. Pädurile depe teritoriul Do-
brogei formând regiunea X silvici
lunie 1909, 25 August 1909 sl 1 Septem-
vrie 1909, supl. 11 pag. 91. 533, 663 si 666.
A se vedea si Nota dela supl. I pag. 665.
2. Acest Decret" a lost publicat in Mo-
nitorul Oficial" No. 36, din 18 Mai 1910.
 620 LEGI UZUALE. 19 Main 1910
se Impart In 10 ocoale silvice,
anume
1. Ocolul silvic TuIcea, cu re-
sedinta In comuna urbanä Tulcea,
cuprinde:padurile : Curcuzu, Coll-
nele Bestepe, Caraorman, Enin-
chioi, Frecätei, Agighiol, Letea,
Somova, Parches, Ivanova, Cetal-
chioiu, Satul Nou, Pardina Chi-
lia-Veche, Periprava, Popina, Pris-
lava, Carasuat, .Mahmudia, Moru-
ghiolul si Ivancea Sf. Gheorghe ;
2. Ocolul silvic Niculitel, cu re-
sedinta in comuna Niculitel, jud.
Tulcea, cuprinde pAclurile : Alibei-
chioi,7,1saccea, Meidanchioi, Nicu-
litel, Trestinic si Telita ;
3. Ocolul silvic Macin, cu rese-
dinta In comuna urbanä Mäcin, jud.
Tulcea, cuprinde pädurile : Carca-
Hu, Greci, Jijilia, Luncavita, Mäcin,
Pisica, VAckeni si Turcoaia ;
4. Ocolul silvic Cerna, cu rese-
dinta In comuna Cerna, jud. Tul-
cea, cuprinde pädurile Balabancea,
Cerna, Mircea-Vodà (Acpunar), Car-
jelari, Dorobantu (Coiumpunar) §i
Peciaga ;
5. Ocolul silvic Ciucurova, cu
re§edinta In corn. Ciucurova, jud.
Tulcea, cuprinde pädurile Armut-
lia, Atmagea, Baschioiu, Ciucurova,
Ortachioiu, Slava-Rusk Topolog si
Urum-bey;
6. Ocolul silvic Babadag, cu re-
sedinta in comuna urbanä Baba-
dag, cuprinde pädurile Babadag,
Slava-Rusä, Camena si Cangagia ;
7. Ocolul silvic Casimcea, cu
resedinta In comuna Casimcea,
cuprinde pädurile Beidaut, Ca-
simcea, Ceamurli- de-sus, V. Ale-
xandri, Dueran, Calfa, Chirislic si
Seremet.
1. Acensta Lege publicatä in Moni-
torut Oficial" No. 37 din 18 Mai 1910, a
fost votata de Camera in sedinta dela 5
Aprilie 1910, iar de Senat in aceia dela
9 Aprilie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologica : Legea$i regularnentul cle-
rului mirean" din 26 Fevruarie si 15 Mai
1906. Vol. III pag. 3639 si 3998, precum
www.digibuc.ro
8. Ocolul silvic Cernavodk cu
resedinta In comuna urbanä Cer-
navodä, cuprinde pädurile : Mul-
ciova, Talasman, Viah-Chioi, MI-
silic, Uzum Ada, Ostrov, Seimeni,
Topalu, Porsicu, Ciobanu, Däeni,
Ghizdäresti, Harsova si
Ostrov ;
9. Ocoluf silvic Ostrov, cu re-
sedinta In comuna urbanä Ostrov,
cuprinde pädurile : Ostrovul Hopa,
Ostrovul Jianu, Ostrovul Vechiu,
OstrovuI Pacuiu-Marb, Ostrovul
Ostrovul Pacuiu lui Soare,
Ostrovul Ruptura Tâlchiei, Bugeac,
Gogoana, Sälciile Veriga, Sälciile
dela Cetate, Ostrovul Bimbasa, Os-
trovul Epuras Pârlitu, Ostrovul
Strâmbu, Ostovul Talerul Oltina,
Esechioi, Cuiungiuc, Carvan, Ve-
lichioi, Ghiuvegea Lipnita Calai-
cea, Parachioi si Caranlac ;
10. Ocolul silvic Enisenlia, cu
re§edinta In comuna Eni§enlia, cu-
pride padurile: Asarlâc, Ghiolpu-
nar, Enisenlia, Nastradin, Bazar-
ghian, Techechloi, Dobromir-Deal,
Dobromir-din-Vale, Hairanchioi Re-
gep, Cuius, Cuzgun Caramat, Be-
iorman, Allman Baccuius, Borun-
gea si Polucci.
2. Cele 13 ocoale silvico-dome-
niale din Dobrogea sunt sl rátnan
desfiintate.
3. Dipozitiunile de mai sus se
vorTpune In aplicare cu incepere
dela 1 Aprilie 1910.
L E G El
prin care se introduce In legea elerulul
mirean si seminarillor un nou
artieol 42 Ws
DIN 19 MAI. [910
. Art. unie.In legea asupra de-
modificárile legei din 1 August 1907 si
17 Martie 1909. Supl. I pag 117 si Supl.
II pag. 378, cum si ale regulamentului din
5 Iunie 1907, 13 Noemvrie 1907 si I Iulie
1909. Supl. I pag. 59 si 180: Supl. II pag.
605, precum i ultimele modificari ale re-
gulamentului din 16 lunie 1910,-aflate in
acest volum, la ordinea cronologica.
 LEGI UZUALE. 27 Maiu 1910
rului mirean i seminariilot se in-
troduce, dupä art. 42, un nou ar-
ticol 42 bis, in cuprinderea urmä-
toare :
Dacä o parohie este lipsitä de
preot, Oa se va numi un titular
serviciul ei religios II va face un
preot din o parohie vecind, numit
de atre Chiriarhul respectiv In
inlelegere cu ministerul cultelor.
In acest caz, preotul suplinitor va
avea dreptul la jumätate din leafa
de paroh a parohiei suplinite, pe
lângd leafa parohiei sale ; iar dacd
distanta dintre bisericile parohiale
ale amândoror parohiilor este mai
mare de 8 klm, preotul va avea
drept la leafa Intreagä a parohiei
suplinite" .
STRTUTELE1
Sootetitit de imprumut, economie
ajutor a funetionarifor prefecturli
politi el capitalei
DIN 27 MAI 1910
CAPITOLUL I
Inflintarea, scopul §1 durata societatli
E Se Infiinteazä în orawl Bu-
cure§ti o societate de Imprumut,
economie i ajutor, co numele. de
Societatea de Imprumut, economic
§i ajutor a functionarilor prefectu-
rli politiei Capitalei".
2. Durata acestei societäti este
nedeterminatä; ea va incepe sä
functioneze la 1 lanuarie 1908.
3. Scopul acestei societäti este:
a) De a inlesni creditul prin a-
vansuri In contul salariului, diur-
nei sau pensiunii membrilor ;
b) De a capitalisa §i de a face
productive micile economii ale
membrilor säi ;
e) De a forma un fond din care
sä se vind In ajutorul functiona-
rilor de orice grad, membrii ai so-
1. Aceste Statute" au fost publicate Mt-
preunä cu Legea" care recunoaate ca
www.digibuc.ro
621
cietätii, In urmAtoarele Impreju-
räri :
1. In caz de moarte ;
2. râniri ;
3. boli grave ;
4. incendiu ;
5. inundatii ;
6. punere In retragere
din oficiu din cauza infirmitätilor
cari ii fac improprii serviciului §i
când membrii nu ar avea drept
la pensiuni dupà ie§irea din ser-
viciu, in care caz ace§tia trebuie
sà aibe o vechime de cel putin 5
ani in societate ;
d) In caz de accidente sau ne-
norociri independente de vointa
omului ;
e) De a ajuta sotia §i copiii
membrilor decedati atunci când
ace§tia nu vor fi läsat nici o
avere.
4. Se vor putea acorda ajutoare
In naturä (haine, cärti §colare, etc).
copiilor membrilor säraci.
5. Imprumutul, creditul cat si
ajutorul acordat membrilor socie-
tätii se vor face dupd normele sta-
bilite in capitolul IV.
6. Pot face parte ca membri in
aceastà societate toti functionarii
dependinti de prefectura politiei
Capitalei.
7. Functionarii societätii sunt
obligati de a se inscrie ca mem-
brii, bucurându-se de aceleasi drep-
turi l având tot aceleasi obliga-
tiuni ca si ceilalti membrli func.
tionari ai prefecturii poliiei Capi-
talei.
S. Admiterea in societate se
face In urma unei cereri (formu-
lar) adresatà presedintelui socie-
Mtn i semnatä de viitorul mem-
bru.
CAPITOLUL II
Capitalul
9. Capitalul societätii se corn-
persoanä morald aceastä societate, in Mo-
nitoral Oficial" No. 43 din 17 Mai 1910.
622 LEGI UZUALE. 27 Main 1910
pune din cotizatiuni lunare, din
surnele depuse spre fructificare de
cätre membrii societätii, din o-
frande si din orice alte venituri
ne preväzute.
10. Cotizatiunile lunare vor fi
de 20'o, socotite dupä salariul, di-
urna 'sau pensiunea functionarului
fractiunile mai mari de 50 lei se
vor considera ca sute Intregi.
11. Asociatii sunt obligati a-si
achita cotizatiunile lunare cel mai
târziu la finele fiecärei luni, pu-
tând chiar sä se verse la cassa so-
cietätii cotizatiunile pe mai multe
luni deodatä.
12. Cei cari nu vor achita co-
tizatiunile timp de trei luni con-
secutiv vor fi considerati ca de-
misionati, iar cotizatiile depuse
pänä aci vor rämäne In folosul
societätii, in proportie de 500,o
pentru fondul de ajutor.
13. Fostii membrii cari timp
de doi ani nu si-au reclamat co-
tizatiile in restantä pierd acest
drept, iar cotizatiile depuse rämân
In totalitate In folosul societätii la
fondul de ajutor.
14. Dobanzile nereclamate de
cei in drept timp de doi ani se
prescriu In favoarea societätii, tre-
cându-se la fondul de ajutor.
15. Dividentele nereclarnate In
curs de un an rämän In folosul
societätii la fondul de ajutor.
16. In afarä de cotizatiunile lu-
nare obligatorii, orice asociat va
putea sä verse la cassa societätii
si depuneri voluntare pentru päs-
hare si fructificare.
Când Insä un membru va de-
pune o sumä ce trece de 1.000
(una mie) lei, se va cere avizul
consiliului de administratie, care
va incuviinta sau nu depune-
rea.
17. La intrare in societate, orice
membru va pläti o taxä de Inscriere
de 1 leu ; pentru functionarii cari
au un salariu sub 100 lei lunar
www.digibuc.ro
dupà buget, taxa de Inscriere va
fi de 50 bani.
IS. Capitalul format prin coti-
zatiuni lunare nu se va putea
retrage decât In cazurile urmä-
toare :
a) In caz de permutare a mem-
brului In altä localitate ;
b) In caz de pierdere a functi-
nii, punere In retragere sau iesire
la pensiune a asociatului ;
e) In caz de moarte a asociatu-
lui, de cAtre mostenitori ;
d) In cazul preväzut de art. 12 ;
e) Când membrul a fost con-
damnat pentru fapte infamante cari
atrag dupà sine pierderea dreptu-
rilor civile. In acest caz, consiliul
printr'o incheiere specialä, va dis-
pune eliminarea din societate a
membrului lovit de o asemenea
condamnatiune.
19. Capitalul format prin depu-
neri voluntare, In afarä de cotiza-
tiuni, va putea fi retras oricând.
20. Când membrul permutat
sau rämas färä functiune ar vrea sä
continue plata cotizatiunilor si se va
conforma dispozitiunilor cuprinse
In prezentele statute, el isi va pas-
tra calitatea de societar, dupä ce
mai Intaiu va Instiinta pe prese-
dintele societätii, In care caz nu-si
A'S putea retrage cotizatiile deja
depuse.
Din acest moment, dispozitiunile
art. 12 sunt aplicabile si In cazul
de fatä.
21. Pentru capitalul adunat din
cotizatiuni se va pläti fiecgrui a-
sociat dividente conform art. 42.
Plata se va face la finele fiecärui
an social dupä Incheierea tuturor
socotelilor.
22. Cererile de retragere a ca-
pitalului vor fi satisfäcute in cel
mult 15 zile dela Inregistrarea lor.
CAPITOLUL III
Fondurile societätil
23. Fondurile societatii sunt de
trei feluri ;
 LEGI UZUALE. 27 Main 1910
a) Fond (de Imprumut) social ;
b) Fond de ajutor ;
e) Fond de rezervä.
24. Fondul (de Imprumut) so-
cial este alimentat din cotizatiunile
lunare si din depunerile voluntare
.ale membrilor.
25. Fondul de ajutor se corn-
pune din ofrande si din mice ve-
nituri extraordinare si neprevAzute
si din venitul specificat la art. 12.
26. Fondul de rezervä se corn-
pune din taxa de Inscriere, din
5 la sutà asupra beneficiului net,
precum si din fructificarea acestui
fond.
27. Prin beneficiu net se Inte-
lege suma rezultatd ca cAstig in
urma incheierii operatiunilor si
dupà extragerea tuturor cheltueli-
lor de cancelarie, personal admi-
nistratie, etc.
28. Când beneficiul net, rea-
lizat din operatiunile societätii, va
fi mic, consiliul de administratie
va propune si adunarea generalá
va putea Incuviinta sau nu, ca sà
nu se adauge la fondul de rezervä
cotitatea prevAzutà la art. 26.
29. Operatiunile fondului social
sunt administrate conform capito-
lului IV.
30. Fondul de ajutor nu poate
fi utilizat decât pentru ajutorarea
membrilor, cu observarea reguli-
lor preväzute la art. 3.
31. Consiliul de administratie
poate acorda imprumuturi si din fon-
dul de ajutor atunci când surnele
adunate sunt destul de mari.
32. Fondul de rezervä este i-
natacabil si nu poate fi Intrebuin-
tat deck pentru acoperirea pagu-
belor ce eventual societatea ar su-
feri In decursul operatiunilor ei.
Acest fond se va depune la Cassa
de consemnatiuni sau se va tran-
forma in efecte de Stat, pästrân-
du-se in cassa societätii.
33. La caz insä dad afacerile
societäpi iau o desvoltare mai
www.digibuc.ro
623
mare, consiliul de administratie,
printr'o incheiere luatà In majori-
tate, va putea angaja in operatiuni
jumkate din capitalul fondului de
rezervä. Cealaltä jurnätate va servi
exclusiv scopului enuntat In arti-
colul precedent.
CAPITOLUL IV.
Operatlunile Societätil
34. Societatea 10 fructificá ca-
pitalul imprumutandu-1;
a) Membrilor societätii, pe baza
capitalului si cotizatiunilor depuse
pânä la cotitatea de 50 la sutä a
acestui capital.
In acest caz cel Imprumutat nu
are nevoie de gir ;
b) Orickui societar care nu are
capital si cotizatiuni suficiente in
cassa societätii, insä sub garantia
a doi membrii si panä la concu-
renta de 500/o din capitalurile ce
acestia au In cassä.
35. Consiliul de administratie,
in majoritate de voturi, va putea
acorda Imprurnut unui societar cu
girul altor doi societari (egali In
grad sau superiori celui imprumu-
tat) si färä ca acestia sä aibä de-
puse capitaluri lndestulätoare In
cassa societätii.
Societarii care garanteazä pe o
persoanä In mice mod sunt soli-
dar räspunzätori cu depunerile ce
au in cassa societätii §i cu averea
lor.
36. Consiliul de administratie
poate incuviinta In mod exceptio-
nal ca garantii sä fie cu un grad
imediat inferior celui Imprurnutat.
37. In caz de neplata datoriei
de cdtre debitor, societatea, fkä
indeplinirea nici unei forme juri-
dice, va retine de drept suma Im-
prurnutatà din capitalul lui al
girantilor, iar când capitalul nu
va fi indestulâtor, societatea se
va despAgubi din salariul sau a-
verea acestora, putând sä-i
neze In judecat4.
624 LEGI UZUALE. 27 Blain 1910
Toate Imprumuturile se vor face
cu rezerva expresä acestei clauze.
38. Prisosul sumei necesare o-
peratiunilor societatii se va depune
dupä avizul consiliului de admi-
nistratie la o altd institutiune fi-
nanciarä sau la Cassa de econo-
mie i consemnatiuni, dupä ce se
va transforma In efecte de Stat.
39. Dobanda sumelor ce se vor
da cu Imprumut se va fixa de con-
siliul de administratie la Inceputul
fiechui an.
In nici ua caz Insä nu va putea
fi mai mare de 80 o pe an. Do-
banda se calculeazA pe luni. Chiar
dacä un Imprumut este fäcut de
exemplu peste 10 sau 12 zile, do-
bända se va pläti pentru o lunä.
Tot asemenea se va fixa pro-
centul ce se va da la sumele de-
puse spre fructificare, procent care
nu va fi mai mare de 50/o.
40. La sumele depuse spre fruc-
tificare nu se va pläti procente
deck dupä trecere de o lunä de
la depunerea lor In cassa societätii.
41. Dacä cotizatiunile i sumele
depuse de societari spre fructificare
covarsesc necesitätile societätii,
consiliul de administratie va dis-
pune cumpkarea de efecte.
In acest interval se va pläti pen-
tru depunerile voluntare dobâtida
produsä de efecte.
42. Dobända (dividendul) cu-
venitä capitalului format din coti-
zatii se va socoti la sfärsitul anu-
lui proportional cu capitalul depus
si cu timpul ; pentru depunerile
spre fructificare dobânda se va so-
coti i pläti la cerere i la retra-
gerea capitalului.
43. La orice Imprumut socielatea
îi va lua dobanda prin anticipatie.
44. Nid un asociat nu va pu-
tea face un al doilea Imprumut
deck dupä achitarea primului im-
prumut.
45. In mod cu totul exceptio-
nal, consiliul de administratie va
www.digibuc.ro
putea aproba contractarea unui
nou Imprumut membrului care nu
si-a achitat complet Imprumutul
anterior.
Se va refuza imprumutul sau a-
jutorul solicitat de membrul care .
nu are cotizatia plätitä la zi sau
care prin diferite manopere a zä-
därnicit bunul mers al societätii.
46. Plata Imprumuturilor se va
face dupà urnikoarele modalitäti.
a) Integral, In termen de cel
mult patru luni dela contractarea
imprumutului
b) In rate lunare, cari nu pot fi
mai mari de o treime din salariul
celui Imprumutat
Totalul ratelor nu va fi mai mare
de 12.
47. Suma ce se va acorda cu
Imprumut nu va putea trece peste
500/o din capitalul depus, pentru aso-
ciatul care are capital, i peste ma-
ximul salariului net ce asociatul
primeste in curs de trei luni.
4S. Cererile de imprumut se vor
adresa presedintelui, care le va su-
pune In deliberarea consiliului de
administratie.
Ele vor fi luate In cercetare si
resolvate In ordinea vechimii, a-
vându-se In vedere numärul si data
Inregisträrii.
Odce aprobare sau respingere
de Imprumut se va consemna intr'un
proces-verbal, semnat de mem-
brii consiliului, färä arätare de mo-
tive.
49. Ajutoarele si imprumuturile
se acordä de consiliul de adminis-
tratie cu majoritate de voturi.
50. Cheltuelile se vor ordonanta
de presedintele activ al societätii
in limitele articolelor bugetare, pe
baza actelor justificative.
51. Sub nid un cuvânt nu se
vor depàfi sumele preväzute la ar-
ticolele bugetare.
52. Virimentele sunt permise In
urma incheierii con5iliuM de ad-
 LEGI UZUALE. 27 Malu 1910 625
Administratia. voturilor membrilor prezenti (a-
53. Administrarea intereselor so- dicä jumätate plus 1).
cletätii se face de un consiliu de Votarea va fi cu scrutin secret.
administratie , 5 censori dintre Reprezentanta nu este admisä.
cari 3 activi si 2 supleantisi de Dacä la prima chemare nu sunt
adunärile generale. fata 2/3 din numárul total al mem-
54. Consiliul de administratie brilor cu drept de vot, la a doua
se alege pe timp de 3 ani si se convocare se va procede la ale-
compune din 10 membrii. gere cu majoritatea celor prezentl,
55. Fac parte de drept In con- ori care ar fi numärul lor.
siliul de administratie : 59. Adunarea va fi prezidatä
Directorul prefecturit politiei Ca- de prefectul politii Capitalei (pre-
pitalei, care va fi presedintele ac- sedintele onorific) sau, In lipsá,
tiv al societätii si al consiliului de directorul prefecturii Capita-
de administratie ; lei, asistat de 2 membrii din
Comandantul corpului sergenti- consiliul de administratie si de
lor Capitalei, contabilul societätii, care va inde-
Un ofiter comandant de corn- plini cu aceastä ocaziune functi-
panic din acest corp, desemnat de unea de secretar al desbaterilor
prefectul politiei Capitalei. adunärii.
In cazul când directorul prefec- 60. Operatiunile alegerii, pre-
turii (presedintele activ) se demite curn si lucrArile adunärii generale,
sau absenteazä, cel mai mare In vor fi consemnate intr'un proces-
grad dintre membrii consiliului ii verbal arnänuntit si semnat de pre-
ia locul sau Il suplineste tempo- sedinte si asistenti, pästrându-se In
rar, prezidand toate actele socie- arhiva societätii.
tätii. 61. Completärile consiliului si
56. Ceilalti 7 membrii din con- censorilor, In caz de vacantä pro-
siliul de administratie sunt eligi- venitä prin demisiune, pierdere de
bili In proportiunea urmätoare : functiune, etc., In cursul celor 3
2 inspectori de politie ; ani se vor face tot dupá normele
2 comisari de politie ; stabilite In aces capitol, fixându-se
1 functionar din administratia lash' data alegerii de cätre restul
centralà a prefecturii si 2 subco- membrilor consiliului de adminis-
misari de politie. tratie. Mandatul nouilor alesi ex-
Ei sunt alesi prin voturi de cä- pirä odatä cu al celorlalti, adicd la
tre toti societarii functionari ai implinirea celor 3 ani.
prefecturii politiei Capitalei, afarä 62. Presedintele consiliului de
de sergentii de ora i agentii per- administratie va putea convoca
manenti, ale cäror interese sunt consiliul ori de câte ori vor fi a-
reprezentate de dire comandan- faceri urgente de resolvat.
tul corpului si un of iter delegat Presedintele va prezida lucrärile
(art. 55). consiliului de administratie, iar In
57. Societatea este pusä sub lipsa lui va prezida membrul cel
presedintia de onoare a prefectu- mai mare In grad ierarhic. Dintre
lui politiei Capitalei, care se va doi membrii egali in grad, va pre-
interesa de bunul mers al socie- zida cel mai vechiu in serviciu.
tätii, controland toate actele ei. 63. La fiecare sedintä unul din.
58. Consiliul de administratie tre membrii, desemnat de consl-
se alege la 15 lanuarie de are liu, va dresa un proces-verbal In
Adunarea generalä, cti majoritatea Care ae ITT trece toate propune.

www.digibuc.ro
626 LEGI UZUALE. 27 Main 1910
rile si hotkirile luate, iar la caz
de cerere si opiniile separate ce
se vor face.
64. Consiliul de administratie
nu poate lua nici o rezolutie dacä
nu este admisä de cel putin 5 mem-
bri. In caz de paritate, votul pre-
sedintelui activ va avea priorita-
te, adoptandu-se pärerea sprijinitä
de el.
Membrii consiliului d e adminis-
tratie, ca i cenzorii, isi pierd a-
ceastä calitate in cazul and 15i
vor fi plerdut gradul functiunii lor
in politia Capitalei, fie prin des-
fiintarea postului, demisiunea a-
vansare, etc.
Urmând cu plata cotizatiunilor,
vor putea continua de a fi membrii
activi.
65. Consiliul de administratie
va numi un contabil i un cassier
dintre persoanele cari oferä abso-
lutä incredere. Consiliul va apre-
cia daa cassierul urmeazä a de-
pune sau nu garantie.
66. Contabilul va lua in primi-
rea sa toate scriptele societätii,
fiind obligat a tine toatä cores-
pondenta la zi 5i a ingriji ca In-
casarile a se fad' la timp de a-
tre cassier.
El urmäreste in justitie incassa-
rea creantelor, reprezentand socie-
tatea cu depline puteri.
El este responsabil materialiceste
de orice pagubä Incercatà de so-
cietate din culpa sa.
67. Cassierul este insärcinat cu
incassarea veniturilor, creantelor so-
cietätii, cotizatiilor, depunerilor vo-
luntare, etc., liberand chitante din-
tr'un registru cu matcä si sub a
sa semnaturä ; el lucreazä sub con-
trolul contabilului, cärufa Ii va pre-
zenta zilnic situatia cassei.
68. Atât contabilul cat i cassi-
erul vor fi salariati. Salariul se
va fixa de cätre consiliul de ad-
ministratie prin osebitä incheiere
5i in limitele bugetului aprobat la
www.digibuc.ro
inceputul anului de adunarea ge-
neralä.
69. Consiliul de administratie
va putea numi un functionar sau
doi pentru a ajuta in lucräd pe
contabil i pe cassier, dupä ce mai
intaiu se va convinge cä este ne-
vole de asemenea auxiliari.
Salariile lor se vor fixa dupà
norma stabilità la articolul prece-
dent.
70. Consiliul de administratle
va inspecta registrele i cassa so-
cietätii de ate ori va gäsi cu cale.
71. Presedintele consiliului de
administratie va avea dreptul
indatorirea de a inspecta oriand
cassa si registrele societätii.
72. Consiliul reprezintä societa-
tea in toate interesele ei. El sta-
bileste regulamentul de operatii,
indicând contabilului 5i cassieru-
lui norma ce trebuie urmatä, de-
cide asupra cereribor de imprumut,
form eazä bugetul cheltuelilor, stabi-
leste conturile incheie 5i prezintä a-
dunärilor generale bilantul anual,
hothind ordinea de zi. Tot el ho-
täräste i maximul numerarului pe
care cassierul Il poate tine in cassa
societätii.
73. Membrii consiliului, precum
si censorii, nu pot garanta pe ni-
meni la Imprumuturile ce se a-
cordä de societate.
74. Consiliul de administra-
tie, dupä cererea presedintelui, se
va intruni pentru resolvirea aface-
rilor curente ori de ate ori va fi
nevoie.
75. Atributiunile membrilor din
consiliul de administratie ca 5i ale
censorilor sunt onorifice. Aduna-
rea generalä poate, printr'un vot
luat in majoritate, sii le fixeze o
indemnizatie.
76. Cänd cassierul ar vroi sii
se retragä, îi va da demisiunea
in scris, cerând ca consiliul sä-i
verifice gestiunea, dresand un pro
ces-yerbal de des-di-care,
 LEGI UZUALE. 27 Main 1910
77. Inc az de fraude din par-
tea cassierului sau abaterii cart ar
comprornite bunul mers al socie-
consiliul de administratie va
aviza la suspendarea lui, iar la ne-
cesitate presedintele va cere ur-
märirea pe cale penalä pentru a-
buz de incredere.
78. Censorii vor fi In numär de
5, dintre cari 2 supleanti.
Ei sunt alesi ca si consiliul de
administratie tot pe limp de trei
ani.
79. Ei vor fi :
1. Un inspector de politie ;
2. Un sef de serviciu din admi-
nistratia centrald a prefecturii ;
3. Un comisar de politic ;
4. Un comandant de companie
de sergenti ;
5. Un subcomisar.
SO. Censorii supleanti sunt cei
preväzuti la articolul precedent,
alin. 4 si 5.
Ei inlocuesc in atributiunile lot
pe ceilalti In caz de demisiune,
absentä, etc.
SI. Rolul censorilor este de a
supraveghea lucrárile societätii, in-
spectând scriptele i verificând
cassa.
Ei vor lucra In totdeauna cel
putin doi la olaltd, afarä de cazul
verificärii bilantului, când vor lu-
cra toti irnpreunä.
82. In ipoteza unei demisiuni
colective a censorilor, adunarea ge-
neralä va numi o comisiune de
verificarea socotelilor, care va de-
pune un raport al gestiunii.
83. Censorii au obligalia de a
inspecta cassa societätii si toate
actele de contabilitate odatä pe
kink nu insä In acelas timp cu
consiliul de administratie, incheind
proces-verbal de constatare.
La finele anului ei verified bi-
lantul incheiat de consilul de ad-
ministratie, lnainte de a fi supus
adunärii generale
84. In caz and vor constata
www.digibuc.ro
627
neregularitäti in administrarea so-
cietItii, censorii au dreptul a con-
voca de urgentä adunarea gene-
ralä extraordinarä, spre a lua mä-
suri.
85. Odatä cu prezentarea bi-
lantului si contului de profit si
pierdere, censorii pot alätura un
raport de mersul societAtii In cursul
anului.
86. Adunarea generalà se in-
truneste In sesiune ordinarä In fie-
care an, la 15 Ianuarie, färä nici
o convocare prealabilä.
In sesiune extraordinarä, adu-
narea generalá se va convoca de
câte ori consiliiil de administratie
va crede necesar, sau de cätre
censori, in cazul art. 84.
In aceste cazuri, convocarea se
va face cu zece zile Inaintea ter-
menului fixat.
87. Când la prima convocare
nu s'a adunat cel putin o treime
din nu márul total al membrilor cad
au drept de vot, adunarea nu se
va considera constituità si se face
o noud convocare peste 10 zile,
când se va lucra cu numärul mem-
brilor prezenti.
SS. Convocärile pot cuprinde
ordinea de zi, iar rezolutiile luate
se vor trece intr'un registru si
se vor semna de cei prezenti ;
orice motiune, propusä In afarä de
ordinea zilei, trebuie sä fie sus-
tinutä de o pätrime din numärul
membrilor prezenli.
89. In sesiunea ordinarä adu-
narea generalä se va ocupa si de
urmätoarele chestiuni :
a) Verificarea si aprobarea con-
tultii de gestiune ;
b) Alegerea sau completarea con-
siliului de administratie ;
c) Alegerea sau completarea nu-
märului censorilor ;
d) Votarea bugetului cheltueli-
lor ordinare;
e) Chibzuirea mijloacelor de
Imbunätätire a societätii.
628 LEGI UZUALE. 27 Main 1910
90. In sesiunile extraordinare
nu se vor discuta decal chestiu-
nile cari fac obiectul convocdrii.
CAPITOLUL V.
Bilantul i impartirea beneficillor.
91. Anul social Incepe la 1 Ia-
nuarie si se terminä la 31 De-
cemvrie.
92. Bilantul se va intocmi odatä
pe an, la 31 Decemvrie, de cd-
tre consiliul de adrninistratie, care
Il va supune, Impreund cu toate
actele justificative, spre verificare
censorilor, cu 10 zile Inainte de
adunarea generalä. ordinarä.
93. Beneficiul rezultat se va
Impärti ca dividend membrilor,
in proportie cu timpul i capitalul
depus.
Dispozitiuni finale si tranzitorli
94. Fiecare asociat va poseda
un libret, In care se vor trece su-
mele depuse In cassa societätii,
fie prin cotizatii, fie altfel.
In caz de pierdere a libretului
sau a chitantelor doved itoare, i se
va libera duplicat, landu-se dis-
pozitiuni pentru anularea celor
pierdute.
95. Consiliul de administratie
va putea cere revizuirea statute-
lor sau completarea lor, dacä inte-
resele societätii o vor cere.
Acelas drept II au membrii aso-
ciati, cu deosebire ca fiecare mo-
tiune propusä In adunarea gene-
raid sau extraordinard sä fie sem-
natä i sustinuta de 1/4 din mem-
brii prezenti.
96. Societatea se considerä ca
disolvatä când numärul membri-
lor .ei s'a redus la 20.
97. In caz de disolvare, dupä
1. Acest Decret" a fost publicat in
Monitorul Oficial" No. 43 din 17 Mai
1910. A se vedea la ordinea sa cronolo-
gia Regulamentul" complect, respectiv,
din 10 lanuarie 1908 in Supl. 1 pag. 330,
iar ,,Legea respectivä acestui regulament,
din 31 Mai 1905. Vol. III pag. 3318, cu
www.digibuc.ro
ce s'au lichidat toate afacerile so-
cietätii, sumele rämase la fondul
de ajutor si de rezervd se vor
imparti Intre membrii rämasi si
cari au fost la zi cu plata obliga-
tiunilor catre societate, In momen-
tul In care s'a luat decizia de di-
solvare.
98. Membrii fondatori sunt pe
viatä, având dreptul a se interesa
de bunul mers al societätii i când
nu mai sunt In prefectura Capi-
talei. Nu le sunt aplicabile dispo-
zitiunile art. 12.
.DECRET1
Pentru modificarea art. 130 din regula-
mental Cassei de economie, credit si
ajutor al personalnlul postelor,
telegrafelor si telefoauelor.
DIN 27 MAI 1910
Articolul 130 din regulamen-
tul pentru aplicarea legii Cassei
de economie, credit si ajutor a in-
tregului personal pendinte de ad-
ministratia postelor, telegrafelor si
telefoanelor, se modified precum
urmeazä :
130. Pentru sumele avansate
in contul lefii, diurnei sau pensi-
unii, Cassa va percepe o dobândd
de 70/o pe an, care se va retine
prin anticipare la primirea avan-
sului.
In calcularea dobanzii se va tine
seamä de micsorarea capitalului
Imprumutat prin amortismentele
succesive.
L E G E2
Asupra pensiunilor gradelor inferioare
din armatii
DIN 27 MAI 1910.
1. Pensiunile obtinute de gradele
modificarea din 4 Mai 1907. Supl. I pag. 3.
2. Aceastä Lege" publicatä in Moni-
torul Oficial No 43 din 17 Mai 1910 a
fost votatä de Camera' in sedinta dela 7
Aprilie 1910, iar de Senat in aceea de 10
Aprilie 1910. A se vedea la ordinea lor
cronologicä: Legea pensiilor militare"
 LEGI UZUALE. 1 Iunie 1910
inferioare din armatä Oa la 31
Martie 1910 se trec asupra cassei
generale de pensiuni, urtnând con-
ditiunile legilor in virtutea cärora
au fost inscrise ; iar cassa dota-
tiei oastei va Inceta a le mai pläti.
Dela aceea datä, taxele mili-
tare pentru amanäri de studii se
vor percepe In seama cassei ge-
nerale de pensiuni.
2. Dela 1 Aprilie 1910 toti re-
angajatii armatei vor intra sub re-
gimul legii generale de pensiuni.
in urmAtoarele conditiuni
a) Retinerile vor fi acele pre-
väzute de art. 50 al legii gene-
rale de pensiuni §i se vor värsa
cassei generale de pensiuni, care
rämâne a le servi pensia;
b) Cuantumul pensiunii va fi
cel putin acela preväzut de art.
16 din actuala lege a reangajkilor;
e) Ca timp util la pensie se va
socoti tot timpul servit in armatä
ca recrut, voluntar §i reangajat,
färä a li se pretinde värsare de re-
tineri pe trecut.
Dovada timpului servit pang la
1 Aprilie 1910 se va face prin cer-
tificatele corpurilor unde au servit;
d) Inscrierea la pensiune se va
face pe ziva liberärii, când cere-
rea s'a fäcut In termen de 3 luni,
dispensAndu-se de varstä acei care
au servit, cel putin 18 ani in ar-
matä;
e) Actele de inscriere la pen-
sie vor fi scutire de timbru §i vor
fi Inaintateca i cererea de In-
scriere prin administratia finan-
ciarä din judetul reangajatului.
Se vor putea Insä expedia §i
direct cassei generate de pensiuni;
f) Dacd reangajatul liberat din
armatä va lua o functiune la Stat,
din 1 lulie 1889 co mod. din 1897). VoL II
pag. 897. Legen generald de pensiuni"
din 17 Martie 1909. Supl. II pag. 181, cu
regulamantul ei: Supl. II pag. 396. A se
vedea de asemenea i Legea pentru rean-
gajarea gradelor inferloare" din 5 Mar-
www.digibuc.ro
629
judet, sau comunA, timpul servit
in asemenea functiune se va adä-
uga pe lângä anii serviti ca rean-
gajat ; iar dacá a fost inscris la
pensie, i se va rectifica pensia.
3. Toate dispozitiunile contrare
acestei legi sunt §i räman abro-
gate.
CONVENTIUNER 1
Intre Romania si Belgia pentra pro-
teetia proprietatei operelor literare
artIstiee si fotografice
DIN i IUNIE 1910.
I. Autorii de opere publicate pen-
tru Intâia oarä In Romania sau in
Belgia, Indatd ce vor fi Implinit,
de va trebui, formalitätile nece-
sare In ¡kite lor de originä, se
vor bucura, In ce prive§te pro-
tectiunea dreptului de proprietate
asupra operelor literare, artistice,
sau fotografice, de toate foloasele
§i de toate drepturile acordate na-
tionalilor prin legile respective.
Durata protectiunii acordate ast-
fel in Romania operelor autorilor
belgieni §i in Belgia operelor au-
torilor români, nu va putea, cu
toate acestea, trece peste durata
ce le este acordatà de legile tärii
de originä.
2. Dispozitiunile conventiunii de
fata vor fi de asemenea aplicabile
operelor literare, artistice §i foto-
grafice ce vor Ii fost deja publi-
cate sau editate inainte de pune-
rea in lucrare a conventiunii.
Cu toate acestea, operele dra-
matice l compunerile de muzicä
a cAror reprezentare sau executare
va fi fost autorizatä In regulä Ina-
tie 1906, cu regulamentul ei : Vol. 111 pag
3379 si 3969.
1. Aceast5. Convenfiune" incheiatä la
Bruxelles, la 28 Martie (10 Aprilie) 1910,
a fost publicatã in Monitorul Oficial",
No. 46, din 1 lunie 1910 st ratificiirile ei
au fost schimbate la Bruxelles.
 630 LEGI UZUALE. 2 Innie 1910
inte de punerea in lucrare a con-
ventiunii, vor putea fi reprezin-
tate sau executate pe viitor dupa
vechile dispozitiuni.
In afara de acestea reproduce-
rile deja terminate dupa vechile
regule, inainte de punerea In lu-
crare a conventiunii, vor putea fi
puse In circulatie ; reproducerile
numai In curs de executare la in-
trarea In lucrare a conventiunii
cari nu vor fi lost oprite pânä a-
fund, vor putea fi terminate si
puse in circulatie.
3. Inaltele Parti contractante se
Invoesc ca orice folos sau privi-
legiu mai mare, care ar fi in ur-
ma acordat de una din Ele unei
a treia Puteri In ceeace priveste
protectiunea operelor literare, ar
tistice i fotografice, va fi inga-
duit deplin drept autorilor din
cealalta tara sau celor ce ar avea
drept.
4. Convenpunea de fata va Mira
in lucrare In a cincisprezecea zi
dela data schimbului ratificärilor ei.
Durata acestei conventiuni se
fixeazä la zece ani cu incepere din
ziva inträrii ei in lucrare.
In cazul cand nid una din *-
tile contractante nu va Instiinta
cu douäsprezece luni Inainte de
implinirea acestui termen despre
intentiunea sa de a face sä ?me-
teze efectele conventiunii de fatä,
aceasta va rämâne obligatorie pana
la Implinirea unui an din ziva In
care una sau alta din Pärtile con-
tractante o va fi denuntat.
5. Conventiunea de fatä va fi ra-
tificatä i ratificarile ei se vor
schimba la Bruxelles pe cat se
va putea mai curând.
Spre credinta cärora, plenipo-
tentiarii au semnat-o si au pus
pe clansa sigiliile lor.
1. Acest nRegulament" a fost publicat in
,Monitorul Oficial" No. 47 din 1 lunie
1910. A se vedea la ordinea lor crono-
logia:Regulamentul legit de organizare
www.digibuc.ro
Fäcuta la Bruxelles In indoit
original, la 28 Martie, 10 Aprilie
1910.
RE GULAMENTI
Pentru moditlearea art. 17 din regu-
lamentul legit de organizare in-
deeStoreasel privitor la exa-
menul de capacitate, la pri-
vegliere 8i antorItatile
disciplinare
DIN 2 Inme 1910.
Art. 17 din regulamentul privi-
tor la punerea In aplicare a legii
de organizare judecatoreascä din
24 Martie 1909, cuprinzand dispo-
zitiunile privitoare la examenul de
capacitate, la priveghere si auto-
ritatile disciplinare, decretat sub
No. 1.802 '909 si publicat In Mo-
nitorul Oficial No. 46 din 29
Maiu 1909, se modifica precum
urmeaza
11. Candid* cari vor fi obti-
nut nota medie generala mai mica
de sasevor fi considerati ca respinsi.
Un proces-verbal, semnat de
mernbrii comisiunii, va constata
arat pe candidatii admisi cat si
pe cei respinsi in urma examenu-
lui oral.
Candidatul care va fi respins de
doua ori nu va mai fi admis a se
prezenta la examenele urmätoare
decat dupa doi ani dela data ul-
timului examen la care a fost res-
pins.
Se excepteazä candidatii magis-
trati, aflati in functiune la 1 Oc-
tomvrie 1910, cari vor fi admisi
a se prezenta la examenul ce se
va tine la acea epocä, chiar dacä
nu va fi trecut doi ani dela data
ulthnului examen la care au fost
respinV.
judecdtoreascd) din 29 Mai 1909, Supl. 11
pag. 444, precum i noua Lege de orga-
nizare judecdtoreascd" din 24 Martie 1909,
Supl. 11 pag. 228.
 LEGI UZUALE.
REG ULRMENTUL1
Leg li repansulut dumiateal
DIN 3 lumE 1910.
..Orice impiegat, elev (ucenic)
lucrätor sau meserias intrebuintat
in vreun stabiliment sau Intreprin-
dere industriald sau comercialä, se
va bucura de repaos In zilele de
Duminicä si sárbätorile mai jos no-
tate, Incepänd dela orele 6 dirni-
neata pang a doua zi la aceea§ orä.
In acest timp stabilimentele co-
merciale l industriale vor Inceta
de a functiona si vor fi inchise.
2. Zilele cari, in afarä de Du-
minicä sunt hotárite a se pästra
spre odihnä, sunt:
Anul Nou (Sf. Vaslle); Botezul
Domnului ; Prima si a doua zi de
Pasti ; Sf. Gheorghe ; 10 Mai ; Sf.
Dumitru ; Prima si a doua zi de
Cráciun; 15 August si ziva de 24
Ianuarie.
3. In cornunele urbane si tär-
gusoarele din comunele rurale In
care Duminica si In zilele de sär-
bätod preväzute la art. 2 va fi
vreun bâlciu, iarmaroc, obor sau
tärg säptämânal, stabilimentele co-
merciale ce desfac in detaliu lu-
cruri necesare populatiunii rurale,
vor putea fi deschise pang la 2
ore p. m., iar personalul intrebu-
intat va beneficia de repaos pârtä
a doua zi la aceeas orä, in care
timp stabilimentele vor fi inchise.
Aceastä dispozitiune nu se a-
plicä dacá in aceeas lociditate ar
mai fi in cursul säptämânei si o
altä zi de târg säptämânal.
4. Comunele urbane si targu-
soarele din comunele rurale, cari
nu au alt targ säptámânal decât
Duminica sau In zilele de särb4-
tori arätate la art. 2, sunt acele
cuprinse In tablourile 1, 2, anexate
la acest regulament.
1. Acest Regulament" a fost publicat
impreuna cu tablourile aci anexate, in
Monitorta 014141" No. 48 din 3 lunie
www.digibuc.ro
3 Itimie 1910 631
5. Sunt considerate ca stabili-
mente comerciale ce desfac in de-
taliu lucruri necesare populatiunii
rurale acele stabilimente comer-
ciale cari nu vând alte produse
deck urmätoarele aba, albii, at&
amici, amnare, bete, brauri, bidi-
nele, bocanci, bumbac i torturi
de bumbac, chimire, curele, care
cärute, ca si pärti de care si
cärute, cäciuli, cercuri, cärbuni, cä-
râmizi, cozi de sapä : de hârlete,
de tärnäcop, de topor si de coasä ;
coveti, coase, copal, cofe, cergi,
ciure, cuie, cánepä, si torturi de
canepà, ceaune, cojoace, cioareci,
cherestea, ciubere, däsagi, dimie,
doage, fote, fuioare, funii, fier brut,
fuse, fedelese, furci, gogosi de mh-
tase, gaz, grape, greble, grätare,
gäetane, hârlet, hârau, incältä-
minte groase, in si torturi de in,
itari, jug, lânä i torturi de länä,
lopeti, linguri, lumânäri de seu,
lacäte, marame, mintene, mäturi,
macate, mänusi groase de lânä
färä degete, nasturi grosi, olane,
opaiti, oale, obiele, panzärie, pro-
soape, päcurä, papurg, pälärii de
päslä si de paie groase, piei ar-
gäsite sau neargäsite, plosti, pot-
coave, pieptini, pietre de ascutit
coase, putineiuri, putini, páturi,
räzboaie de tesut, pärti de räzboaie
ca i accesoriile lor, rogojini, räs-
niti, räsinä, roabe, saci, sapä, sä-
pun, strächini, sucmane, sarici,
sosoni marl de pasta', stambä, Car-
näcoape, topoare, tave, uleiuri, zà-
bune.
6. Sunt exceptate dela obliga-
tiunile art. 1, urmätoarele categorii:
1. Fabricatiunea i desfacerea
produselor alimentare destinate
consumatiunii imediate ;
2. Hotelurile, restaurantele, de-
bitele de bäuturi spirtoase, cafe-
nelele, cofetädile i ceainäriile ;
1910. A se vedea, in acest volum, la or-
dinea sa cronologia i Legea repaosu
dgminieal" din 14 Apritie 1910,
 632 LEGI UZUALE. 3 Iunie 1910
Chioscurile de jurnale i debi-
tele de tutun ce nu desfac i alte
márfuri decât cele specificate la
art. 60 din legea monopolului tu-
tunurilor ;
4. Spitalelele ospiciile, azilurile,
casele de sänätate, farmaciile ;
5. Stabilimentele de bag ;
6. Grädinile publice, teatrele,
spectacolele, muzeele si in gene-
ral intreprinderile ce servesc pen-
tru distractia publicului ;
7. Desfacerea florilor naturale ;
8. Intreprinderile de iluminat, de
distributie de apä sau de fortä mo-
trice, fabricile cari lucreazä cu foc
continuu, transportul pe apä i pe
uscat, IncärcAri i descärdri ;
9. Industriile In cari materiile
ce servesc fabricArii sunt supuse
stricäciunii si s'ar deprecia In cazul
când s'ar Intrerupe fabricatiunea
timp de 24 ore.
10. Stabilimentele fotografice.
In toate aceste cazuri, persona-
lul stabilimentelor, Impärtit in serii,
va avea o altä zi de repaus in
cursul säptämânii.
Personalul unui stabiliment sau
Intreprindere industrialä sau co-
mercialä nu va putea fi Impärtit
in acest scop In mai mult de trei
serii.
Repausul primei serif va incepe
imediat cu sfärsitul Duminicii sau
särbátoarea in care acest personal
a lucrat si va continua färä intre-
rupere cu celelalte serii.
7. Sunt considerate :
1. Produsele alimentare desti-
nate consumatiunii imediate : cAr-
nurile proaspete, pestele proaspät,
pâinea, laptele cu derivatele lui,
ca unt, brânzà, etc., legume, vâ-
natul, fructe, când aceste produse
ce se desfac : in piete, hale, de ne-
gustori ambulanti, sau In stabili-
mentele cari nu vând decât aceste
articole.
2. Industrii cari lucreazà Cp foc
continuu;
www.digibuc.ro
Fabrica de acid carbonic (cup-
toare de var ;
Fabrica de acid sulfuric (cup-
toare de piritä), cam, de plumb;
Amidonerie (toatä fabrica)
Fabrica de bere ;
Fabricile de var, ciment si ipsos
(cuptoarele) ;
Fabricile de cärämidä, tigle
produse ceramice (cuptoarele) ;
Fabricile de gaz aerian i coks ;
Cossete de cicoare ;
Distilerie de lemn (conducerea
cuptoarelor);
Fabrici de alcool (toatä fabrica) ;
feculä (etuve) ;
ghiatä (toatà fabrica).
Fabrici de drojdie de bere (toatä
fabrica) ;
Fabrica de celulozA i hârtie ;
petrol (toatä fabrica);
produse chimice sin-
tetice (toatä fabrica) ;
Uscäturile de lemn (etuve) ;
Fabrica de zahär (toatà fabrica);
sticlä (cuptoarele
suflätori) ;
Fabrica de otet (cuptoarele).
3. Industrii In cari materiile ce
servesc fabricatii sunt supuse stri-
cäciunii: fabricile de conserve a-
limentare, animale, vegetale, fa-
bricile de cârnatärii si topitoriile
de cânepä.
S. Patronii stabilimentelor pre-
väzute in art. 6 sunt obligati ca,
In 10 zile dela punerea In apli-
care a acestui regulament sau i-
mediat la deschiderea unui astfel
de stabiliment, sä depunä primä-
riei locale lista nominativä a per-
sonalului, cu arätarea acelora din
ei cari trebuie sä lucreze Dumi-
nica sau In zile de särbätori legale
si cari, prin urmare, vor trebui sä
aibä repaus In ziva sau zilele ur-
mätoare.
Aceastä listä se va afisa in lo-
calul stabilimentului.
Orice modificare in aceastä listä
VP fi imeciiaf adusa la cunolfinIa
 LEGI UZUALE. 3 Iunle 1910
primäriei, care va comunica lista
autoritätii politienesti locale.
9. Când repausul acordat intre-
gului personal si inchiderea unui
stabiliment, fie Duminica, fie In
zilele de särbätori arAtate la art.
2, ar aduce prejudiciu publicului,
sau ar jigni functionarea normalä
a stabilimenului, repausul pentru
Intreg anul sau nurnai pentru o
anume epocA a anului va putea
fi dat :
I. In o altä zi a säptdmânii,
fie pentru Intreg personalul fie
numai pentru o parte din el ;
Aceastä zi va fi totdeauna Lu-
nea, afarA de cazuri exceptionale
ce ministerul va aprecia la cerere;
2. De Duminecä la prânz pând
Luni la prânz, de asemenea, fie
pentru Intreg personalul, fie nu-
mai pentru o parte din el.
Cei ce vor sä se foloseasa de
una din aceste douà exceptiuni
vor trebui sä cearä i sä obtind
autorizarea specialä, conform pres-
criptiunii art. 13 din regulamentul
de fatä.
10. Pentru executarea lucrärilor
urgente In vederea organizArii mä-
surifor de salvare pe uscat i apá,
de prevenirea accidentelor sau de
repararea accidentelor suferite de
vase, instalatiuni, material sau clä-
diri ca i pentru curätirea si re-
pararea masinilor sau curätirea
stabilimentului, repausul se va
suspenda pentru personalul nece-
sar executärii acestor lucräri ur-
gente. In aceste cazuri frisk per-
sonalul intrebuintat va beneficia
de o altä zi de repaus In cursul
säptämânii.
Imediat dupA ce lucrarea la care
personalul a fost intrebuintat in o
zi de Duminecä sau särbätoare le-
galä, va fi terminatä se va aräta
primäriei locale si se va afisa In
localul stabilimentului lista nomi-
nativä a personalului Intrebuintat
zilele de repaus ce fiecare lu-
www.digibuc.ro
533
crätor va avea In cursul sAptämä-
nii, dupä formele arätate in ulti-
mul aliniat al art. 6.
11. Stabilimentele comerciale din
comunele unde se aflä statiuni bal-
neare i climaterice vor putea fl
deschise In zilele de Duminecä si
särbatorile preväzute la art. 2 pe
tot timpul sezonului.
In acest caz, personalul Intrebu-
intat va putea sA aibä cel putin
o zi de repaus In timp de 15
zile.
Aceste statiuni balneare si cli-
materice sunt Agapia, Balta Albä,
Bältätesti, Boboci, Busteni, Câm-
pulung, (bäi) Cäciulata, Constanta
(bai), CalimAnesti, Doftana, Govo-
ra, Lacul-Särat, Mänästirea-Neamtu,
Nämäesti, Ogling OlAnesti, Ocnele
Mari, Pucioasa, Predeal, Poiana
Tapului, Poiana Márului, Puck,
Soveja, Strunga, SlAnic (Moldova)
SlAnic (Prahova) Särata-Monteoru,
Sinaia, T.-Ocna (bäi), Tekirghiol
(WM), Telega, Vulcana, Väratec,
Vizantea, R.-Vâlcea.
Sezonul lor dureazä dela 1 Iunie
pAnä la 31 August inclusiv.
12. CArciunule si stabilimentele
comerciale vor fi deschise In co-
munele rurale, afarä de tArgusoare
Dumineca i in zilele de sarbätori
preväzute la art. 2, dela orele 11
dimineata pânä la 9 seara, afarä
de cazurile când Dumineca sau
särbätoarea este bälciu, târg peri-
odic sau obor In comuná, can d
cârciumile ca i celelalte stabili-
mente comerciale vor putea rA-
mane deschise toga ziva pAnä la
orele 9 seara.
Comunele rurale cari au tArg
Duminicile sau in särbAtorile arä-
tate In art. 2 din lege, sunt acele
arätate in tablourile 3 st 4 ane-
xate la acest regulament.
Cârciumile i stabilimentele co-
merciale deschise In mod timpo-
rar numai pentru durata
vor fi deschise in permanentä.
634 LEGI UZUALE. 3 Iunie 1910
Personalul intrebuintat in aceste
stabilirnente, nu va mai avea drep-
tul de a cere un alt repaos com-
pensator.
13. Dacä vreun stabiliment oare-
care va voi sä beneficieze de vre-
una din exceptiunile preväzute la
art. 9, va trebui sä adreseze o ce-
rere in SCI is ministerului indus-
triei §i comertului, care, cercetând
nevoile acelui stabilitnent i land
avizul Camerii de comert din
circumscriptia din care face parte,
va decide asupra cererii fäcutä.
Camerile de comert stint tinute
da avizul lor In termen de cel
mult o lunä dela cerere. In caz
contrariu, ministerul industriei
comertului va decide motivat.
Autorizatiunea acordatä unui sta-
bilirnent va trebui sä se Intindd
asupra tuturor stabilimentelor din
acel ora§ cari fac acela§ fel de a-
faceri.
Cu avizul consiliulid de mini--
trii, o asemenea autorizatiune se
poate Intinde asupra tuturor sta-
bilimentelor similare dintr'o regi-
une determinatA sau din toatä tam.
14. Contraventiunile la prezenta
lege se vor constata §i urtnäri de
inspectorii ministerului de indus-
trie i comert, de membrii §i se-
cretarii Camerilor de comert §i ai
Camerilor de meserii In raza cir-
cumscriptiunii lor, de administra-
www.digibuc.ro
todi de plä§i In plhile lor res-
pective, de notari In raza cornu-
nelor lor, de politai, comisad §i
sub-cornisari de politie In circums-
scriptia lor.
Procesele-verbale de contraven-
tie vor face dovadä in justitie pAnä
la aproba contrarie.
15. Orice contraventiune la dis-
pozitiunile prezentei legi, se va
pedepsi cu amendä dela 20-200
lei, In folosul Camerei de comert
din circumscriptia din care face
parte stabilimentul. Amenda se
pronuntä cu aplicarea art. 28 din
codul penal.
In caz de recidivä, amenda se
va
Sefii de Intreprinderi, precum
§efii stabilimentelor industrale
sau comerciale, sunt räspunzAtori
de amenzile pronuntate contra di-
rectorilor §i girantilor lor.
16. Aceste infractiuni se vor
judeca de urgentä In prima in-
stantä de judecAtorul de ocol, con-
form dreptului comun.
17. Dela aceastä dispozitiune
se excepteazä toate institutiile Sta-
tului §i adrninistratiunile publice,
cari se adrninistreazä dupd legile
§i regulamente lor speciale.
18. Orice regulament sau dis-
pozitiuni, contrarii regularnentului
de fatä, sunt §i rämän abrogate.
 LEGI UZUALE. 3 Innie 1910 635

TABLOLUL No.
Targurile cari au loc In comunele urbane In una din zilele aratate in art. 2 din lege

JUDETUL DENUMIREA COMUNEI DATA TARGULUI

6

1 Arges . . Curtea-de-Arges 15 Aug. si 26 Oct.

Pitesti 23 Aprilie
2 Ialomita . Urziceni 19-20 August
3 Mehedinti . Turnu-Severin 26 Octomvrie
4 Prahova . Sinaia 5-17 August
Slänic 23 Aprilie
Väleni 15 August
5 R.-Särat . R.-Särat 22-24 Aprilie
6 Romanati . Caracal 23 Aprilie
7 Teleorman . T.-MAgurele 1-15 August
8 Valcea . . Drägäsani 5-15 August si
16-26 Oct.
9 Vlasca . . Giurgiu 15 August
10 Constanta . Medgidia j 15-30 Iunie
15-30 Octomv.
11 Iai . . . Iai 23 Apr., 15 Aug.,
26 Octomvrie
12 Olt . . Slatina 18-23 Aprilie

Targurile cari au loc Dumineca In comunele urbane gi nu au alt târg in cursul

*MAW sau In una din zilele aratate la art. 2 din loge

1 Botosani . Botosani, Harläu

2 Bräila . . Bräila
3 Constanta . Cuzgun
4 Covurlui . Galati
5 Dâmbovita Gäesti
6 Dolj . . Craiova
7 Dorohoi . Herta
Mihaileni
8 Ialomita . Urziceni
9 MehedinV . Baia-de-Aramä
10, Neamtu . Piatra
111 Prahova . Ploiesti
12 Putna . . Focsani, Panciu, Odobesti
13 R.-Särat . R.-Särat
14 Romanati . Corabia
15 Teleorman . Zimnicea
16 Tulcea . . Babadag
171 Valcea . . Drägäsani

www.digibuc.ro
636 LEGI UZUALE. 3 Iunie 1910
TABLOUL No. 2
Drgurile sOmanale §1 balciurile periodice din comunele rurale

JUDETUL TARGUSOARELE BSERVATIUNI

1 Arges . . Nu are nici unul

2 Bacäu . . Moinesti, Cäiut, Valea-Rea,
Rädciuni, Parincea i Gloduri
3 Botosani . tefänesti, Bucecea, Burdu-
jeni, Frumusica i Sulita
4 BrAila Viziru, Ianca, Ciocile, Rusetu
si Sutesti
5 Buzäu . .
6 Constanta . Nu are nici unul
7 Covurlui . Beresti, Bujor, Dräguseni, Fol-
testi, Independenta si Pechea
8 Dâmbovita Pucioasa, Titu, Podu-Turcu-
lui i Potlogi
9 Dolj . . . Rastu, Poiana, Bis-
tretu, Cetatea, Câpreni, Ple-
nita, Tântäreni, Brabova
Galicea-Mare
10 Dorohoi . SAveni, DärAbani i Rädäuti
11 Fälciu . . Räducäneni, Drânceni, Tärzii
(Gara Crasna), Vutcani, Fäl-
ciu i Hoceni
12 Gori Petresti-de-Sus, Säulesti, Ra-
dinesti, Bumbesti, Pitic
Tg. s'Aptämânale in tot
Garbov cursul anului
Dela 1 Noem.-1 Mart.
Brädiceni in fiecare Dumineci
3 bAlciuri periodice
13 Ialomita . Slobozia obor
4 balciuri periodice
Tândärei un targ sAptiimanal
14 Iasi . . . Socola (Buciumi), Damachi
(Hermeziu), Podul-Iloaei, Bi-
volari, Copou, Galata, Poeni,
Sculeni i Tigänasi
15 Ilfov . . Fierbinti i Bolintinu-din-Vale Targuri Oplâmânale
16 Mehedinti . Strehaia
17 Muscel . . Corbi, Valea-Popi . . .
Cetäteni (17/II), Retevoesti
(9/III, 8/IX, 8 XI) . . . . anuale
Domnesti (25-26/III), Raco-
vita 23/IV, 26 X . . . .
Valea-Popi 231IV, 21/V), Md-
cesti (21/V)

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 3 Iunie 1910 637

JUDETUL TARGUSOARELE OBSERVATIUNI

17 Muscel . . Dobre5ti (21 /V, 14/IX 51 Joi Thrguri anuale

d. Pa5ti,) Flärtie5ti (24/VI)
Conte5ti (29/VI, 26/X 51 Inält.
Domnului) . . . . . .
Stälpeni (29 VI, 8/IX, 141X,
8/XI), Corbi (29-30/VI) .
Läicäi (24/VI, 6 VIII, 8'1X),
Priboeni (29/VI, 14 XII, Si.
Treime) . . . . . . .
Därmäne5ti (15 'VIII), Bärze5ti
(15/VIII, 8/IX, 3-6/XII
Florii) . . . . .
Vulture5ti 6/VIII, 14 16/X,
Bele5ti (15 16/VIII) . .
Godeni (14 VII, 8/IX), Pucheni
(1/1X, Inält. Domnului) . .
Tite5ti (Sf. Treime), Lupäne5ti
(Inält. Domnului) . . . .
BAje5ti (Dumineca tutulor Suitt-
tilor)
Petro5ani (Florii), Stefäne5ti
(Rusalii) . . . . . . .
Glâmbocel (29/VI,14 IX,14/X)
18 Neamtu Buhu0 l Bozieni
19 Olt . . Drägäne5ti i erbäne5ti
20 Prahova
21 Putna . Adjud, Sascut, PAnce5ti, Dom-
ne5ti, Nämoloasa, Märä5e5ti,
Vidra
22 R.-Särat
23 Roman . Bâra, Bace5ti, Dämiene5ti,
Oni5cani
24. Romanati Bal5
25 Suceava Lespezi, Pa5canii-Târg, Pa5-
canii-Garä
26 Tecuci . Ive5t1, Nicore5ti, Podu-Turcu-
lui, Gäiceanca, Stänise5ti.
27 Teleorman . Piatra (29/VI i Dumineca To-
rnei), Conte5ti (Florii 51 Vi-
nerea Mare), Malu (15 VII),
Strâmbeni, Uda-Clocociov
(29 VI), Cioläne5tii-din-Deal
(Dumineca Sfintilor 51 14 IX),
T5t5rä5tii-de-Sus, Gume5t1,
Balaci (29/V1), Mavrodin,

www.digibuc.ro
638 LEGI UZUALE. 3 Iuide 1910

JUDETUL TAROUOARELE OBSERVATIUNI

(10 15/V1II), Crângeni

(9 III si Florii), Dobrotesti
(12'V si 24/VI), Ghimpe-
leni (Dumineca Tomei si
14/1X), Mirosi (23 IV), Val.-
toapele-de-Sus (20/VII)
28 Tulcea
29 Tutova . Puiesti, Plopana, Murgeni
30 Vaslui . Codäesti, Negresti, Pungesti
Tibana
31 Vâlcea . 135Icesti, Horez, Lädesti,
Z5trenii
32 VIasca .

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 3 muule 1910 639

TABLOUL No. 3
Targuri le cari au loc in comunele rurale In zilele de Mina

V,
JUDETUL DENUM1REA COMUNEI OBSERVATIUNI

Z'

1 Arges . . Suici
2 Bacäu . . Agasu,Bähnäseni, Comänesti,
Glodurile-Thrg, Moinesti Pa-
rincea, Räckiuni, Scorteni,
Val ea-Rea
3 Botosani . Bucecea,Burdujeni,*tefänesti
(at. Frumusica)
4 Bräi la . Filipesti, Viziru
5 Buzäu . . Lopätari
Vernesti JIn fiecare DuminecA de
Pâtarlagele )1a 8 Sept 14 Noem.
6 Covurlui . Beresti, Bujor, Drägäseni
7 Dâmbovita. Bälenii-Români
8 Do lj . . . Bäilesti,Brabova, Cäpreni, Ce-
tatea, Plenita, Tântäreni
9 Dorohoi. Darabani, Säveni
10 Fälciu . Fälciu, Floceni, Oltenesti
11 Gorj . Bumbestii-Pitic, Petrestii-de-
Sus, Radinesti
12 Ialomita. Tändärei
13 Iasi . . Bivolari, Mironeasa, Podu-I-
loaei, Stânca, Sculeni, Poeni
14 Ilfov . . . Bolintinu-din-Vale, Fierbinti
15 Mehedinti . Strehaia
16 Muscel . . Corbi, Rucar, Topoloveni
17 Neamtu . Bozieni, Buhusi
18 Olt . . . Drägänesti
19 Prahova . Breaza-de-Sus, Comarnic, Po-
denii-Vechi, Mâneciu-Ungu-
reni, Valea-Cälugäreascä
20 Putna . A djudul-Nou
21 R.-Särat Mäicänesti (Bolboca), Plägi-
nesti (Tg.-Cucu)
22 Roman . Bâra, Bäcesti
23 Romanati Bals, *tirbey
24 Suceava. Baia, Lespezi, Pascani
25 Tecuci . . Burdusaci, CondrAchelti, StAnice§ti
26 Teleorman . Ciolänestii-din-Deal
27 Tutova . . Banca, Plopana, Pungestii-Târg
28 Vaslui . Codäesti, Negresti, Pungesti
29 Valcea . . Bälcesti, Rosiile
30 Vlasca . . Clejani

www.digibuc.ro
640 LEGI UZUALE. 3 tunic, 1910
TABLOUL No. 4
TSrourile cari au loc In comunele rurale In una din zilele argtate In art. 2 din lega

JUDETUL DENUMIREA COMUNEI DATA TAROULUI

1 Arges . . Beristävesti, Bleici 23 Aprilie

Costesti 20-26 Octomvrie
Galicea-Flämânda . 26 Octomvrie
Recea 26
Sälätrucu 15 August
Slobozia 15
Jiblea 1-26 Octomvrie
Uda-de-Sus . . 6-16 August
2 Bacäu Leca 1-26 Octomvrie
26 Octomvrie
Moinestii-Thrg . 23 Aprilie si 26 Octomv.
Onesti 26 Octornvrie
Parincea 26
3 Bräila . . Ciocile 23 Aprilie
lanca 23
Sutesti 15 August si 26 Octomv.
4 Buzäu . . Beceni 14-16 Aug. si 25-27 Oct.
Canesti 26 Octomvrie
Cärpinistea . . . 23 Aprilie
G1odeanu-Silistea . 23
Nehoiasu 15 August si 23 Apt-life
OdAile 23 Aprilie
Pätârlagele . . . 15 August si 26 Octomv.
Pâclele, Pârscovu . 23 Aprilie si 26 Octomv.
Pogoanele . . . 23 Apr., 15 Aug., 26 Oct.
Policiori, RusavAtu 15 August
Sibiciu 23 Aprilie
aranga 14-15 Aug., 25-26 Oct.
Tisäu 26 Octomvrie
5 Constar* . Oltina 22-23 Aprilie g 15 August
6 Covurlui . Bujor 23 Apr., 15 Aug., 26 Oct.
Pechea 23 26 Oct.
7 Dâmbovita. Bogati, Cândesti . 26 Octomvrie
Ciupa-Silvistreanca 26 Oct., 23 Apr., 15 Aug
Cazaci 23 Aprilie
Ghinesti, Hulubesti 15 August
Mänestl 23 AprIlie, 15 August
Motäeni 26 Octomvrie
Pietrosita, Podu-Bär-
bierului 23 Aprilie si 15 August
Viforata 23
Visinesti 26 Octomvrie

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 3 Innie 1910 641

JUDETUL DF.NUMIREA COMUNEI DATA TARGULUI

6

8 Dolj . . . Bäilestl 19-23 Aprilie

Brabova 23 A prilie
Filiasi 26 Octomvrie
Gängiova . . 21-24 Apr., 12-16 August
Poiana-Mare. . 15 August
Vârtopu 12-15 August
9 Fälciu . . Fälciu 15 August
10 Gorj . . . Godinesti 5-15 August
Polovraci 16-23 Aprilie
11 Ialomita . Amara, Giurgeni . 26 Octomvrie
Grindu 15 August, 26 Octomvrie
Slobozia 17-23 Aprilie
12 Iasi . . . last 23 Apr., 15 Aug., 26 Oct.
13 Ilfov. . . . Bolintinul-din-Vale 23 Aprilie, 26 Octomvrie
Brezoaia 23 , 15 A ugust
Maia 15-25 August
14 Mehedinti . Ciovarnäsani . 15 August
Corlätelul . . 15 ,
Lupoaia 23 Aprilie, 26 Octomvrie
Plostina 15 August
15 Muscel . . Beleti 15-16 August
Berevoestii-Pärnân-
tent 15 August
Costesti 23 Aprilie
Davidesti 26 Octomvrie
Dräghici 15 August
Mioveni 23 Aprilie, 26 Octomvrie
Piscani 15 August
Rädesti 23 Aprilie
Topoloveni . 25-27 Octomvrie
Väleni 15 August
Vlädesti 23 Aprilie, 26 Octomvrie
Voroveni 15 August
16 Neamtu . . Bozieni 15 August, 26 Octomvrie
Buhusi 26 Octomvrie
Rosnov 23 Apr., 15 Aug., 26 Oct.
Bälänesti 15 August
17 Olt Serbänesti-de-Jos . . 26 29 Octomvrie
18 Prahova. . Apostolache . . . . 15 August
Balta-Doamnei . . . 15 ,
Breaza-de-Sus, Brebu. 23 Aprilie
Cärbunesti . . . 26 Octomvrie
Cocorästi 15 August
Floresti 13-15 August
Moreni 23 Aprilie
C. HAMANGIU. Suplimentul III. 21
www.digibuc.ro
642 LEGI. UZUALE 3-Iunie 1910

5 JUDETUL DENUMIREA COMUNEI DATA 1 ARGULUI

6

Prahova . Päcure§ti 23 Aprilie §i 26 Octomv.

Podeni-Vechi . 23 Aprilie §i 26 Octomv.
Poiana 15 August
Pose§ti 23 Aprilie
Provita- de-Sus 26 Octomvrie
Sângeru 23 Aprilie
Stefe§ti 26-27 Octomvrie
Star-Chiojd . . 26 Octomvrie
Tarle§ti 26
Te§ila 15-16 August
Välcáne§ti . . 23 Aprilie
19 Putna . Adjudul-Nou . 23 Aprilie §i 26 Octoinv.
Nämoloasa . . 23 26
Vidra 22-24 Aprilie, 25-27 Oct.
201 R.-Särat . Cote§ti, Dumitre§ti 15 August
211 Roman . . Galbeni 26 Octomvrie
Porce§ti 23 Aprilie §i 26 Octomv.
Tupilati 23 Apr., 15 Aug., §i 26 Oct.
22 Romanati . Babiciu 20-26 Octornvrie
Pârscoveni . . 15-17 August
Vädästrita . . . 6-16 August
23 Suceava . Baia, Criste§ti, Dorna 15 August
Liteni 26 Octomvrie
Pa§cani 15 August §i 26 Octomv.
Va§cani 23-24 Aprilie
24 Tecuci . . Colone§ti 15 August
Condräche§ti , 15 August §i 26 Octomv.
Ive§ti 22-23 Apr., §i 14-15 Aug.
Nicore§ti 15 August
Stänice§ti 26 Octomvrie
Ma lu 9-15 August
Mavrodin 6 15
25 Vaslui . . Iväne§ti 15 August i 26 Octomv.
Negre§ti 23 Apr., 15 Aug. §i 26 Oct.
26 Vâlcea . . Coste§ti 15 August
Giube§tii-Rusäne§ti 12-15 Aug. §i 23-26 Oct.
Grädi§tea . . . 13-15 August
Ro§iile 20-23 Aprilie
Säräcine§ti-Cheia . 22-23 Apr. §i 14-15 Aug.
Släve§ti 23-26 Octomvrie
Stroe§ti-Pojagi . . 14-15 August
Munatii-Strâmbeni 15 August
Buteasca-de-Jos . 26 Octomvrie
Cartojan 15 August §i 23 Aprilie

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE . 4 1mile 1910
LEGE1
Pentru modifiearea legit invitimantului
seeundar si superior
DIN 4 Jo NIB 1910.
1. In legea invätämântului se-
cundar i superior se introduc ur-
mätoarele modificäri:
Art. 19, alin. II. Se suprimä
partea dela: sub pre§edintia unui
profesor luat . ." pânä la fi-
. .
nele aliniatului se Inlocuege
i nelor de capacitate cari se vor
cu cea urmätoare : un prese-
dinte luat pentru gimnazii
secundare de fete de gr. I, dintre
profesorii sau agregatii de uni-
versitate sau dintre profesorii de
licee; far pentru licee §i scoli se-
cundare de fete de gr. II dintre
profesorii sau agregatii de uni-
versitate. In caz de absentä a pre-
§edintelui, comisia va fi prezidatä
de drept de cätre directorul §coa-
lei".
Art. 23 alin. II. Cuvintele : ,o)
caligrafia ; p) desemnul, se info-
cuesc prin : o i p) caligrafia
desemnul".
Art. 26. Intre aliniatul II 0 alin.
III se introduce un nou aliniat in
cuprinderea urmätoare : Tablou-
rile de capacitate se vor publica
in ficcare an la 1 Maiu prin Mo-
nitoral Oficial i prin Buletinul
ministerului".
Art. 26, alin. III devenind IV
se suprimä 0 se Inlocuefte cu cel
urmätor : inscrierea in fiecare ta-
blou este valabilä 6 ani".
Art. 28, alin. II. Cuvintele : h)
Caligrafia; i) desemnul" se inio-
cuege prin h) si i) caligrafia §i
desemnul".
Art. 29 se abroga 0 se Inlocu-
este cu cel urmätor: ,Se va tine
1. Aceasti Lege" publicati in Monito-
rul Oficial" No. 49 din 4 Ionic 1910, a
fost votata de Senat in sedinta dela 5
Aprilie 1910, iar de Camera- in aceia dela
7 Aprilie 1910, A se vedea la ordinea sa
cronologica: Legea asupra inviitämän-
tului secundar ,Fi superior din 25 August
www.digibuc.ro
643
la minister cate un tablou de ca-
pacitate pentru fiecare din specia-
litätile prev5zute la °art. 28, sub
lit, b pânä la k inclusiv:
Inscrierea in tablourile de sub
lit.g, h, i, j i k se va face dupä
normele arätate la art. 31 de mai
jos.
,Inscrierea in tablourile de sub
litera b, c, d, e i f se va face in
ordinea de merit, in urma exame-
tine pentru fiecare din acele spe-
ci alitäti.
Aceste examene vor consta din
probe scrise, cari vor_fi elimina-
torii, In probe orale fi in probe
de cunoginte §i de practicä peda-
gogicä. Modalitätile act. stor exa-
mene se vor fixa prin regulament.
La aceste examene se vor putea
admite candidate romance, licen-
tiate ale facultätilor de litere sau
de ftiinte, cari au Implinit etatea
de 20 ani.
»Dispozitlile coprinse In alinia-
tele 11,III, IX, X, XI, XII g XIII
dela art. 25 §i alin. IV dela art.
26, se aplicä i examenelor de
capacitate preväzute la aliniatul
precedent al acestui articol.
»In caz de vacantä a unei ca-
tedre, numirea se va face cu pä-
zirea normelor dela art. 33 din
aceastä lege".
Art. 31, alin. IV, se suprimä fi
se Inlocuege cu cel urmätor :
Pentru a fi admis la examenul
de capacitate pentru gimnasticä,
candidatul trebuie sä poseadà cer-
tificatul de avsolvire a cel putin
patru clase secundare sau diploma
unei Foale normale de invätätori
certificatul unui curs oficial de
gimnasticä. Dacg acest certificat
1901 cu modififickile din 1904 si 1905'
Vol. III pagina 2274, precum i modified-
rile ulterioare din 25 Fevruarie 1906, Vol.
III pagina 3629; din 1 Martie 1908, Supt.
I peg. 373, si acele din ,25 August 1909,
Supt. li pagina 663,
644 LEGI UZUALE. 4 lonie 1910
emaneazä dela o scoalä sau un
curs special de gimnastica din stra-
inAtate, el va trebui sa fie recu-
noscut de minister".
Art. 33 Intre alin. VI si alin.
VII se introduc urmatoarele alini-
ate noui ;
Pentru desemnul liniar, In caz
and numirea nu s'ar putea face
dupä tablourile de capacitate, mi-
nisterul va putea insarcina cu cur-
sul pe un inginer sau pe un ar-
hitect cu diploma, care, in acest
caz, va fi platit cu cate 15 lei pe
lung, pentru fiecare orA de curs
pe saptAmana. Cel numit In acest
fel pierde Insa beneficiul numirii
in caz and Indatoririle sale de
inginer sau de arhitect l'ar obliga
sä se transfere In altä localitate.
Profesorii i maestrii necesari
pentru aplicarea alin. V dela art.
3 si alin. Il dela art. 4 din a-
ceasta lege, se vor numi prin con-
curs, trecut Inaintea unui juriu de
trei membri numiti de minister si
a carui modalitate se va fixa prin
regulament. Profesorii i maestrii
numiti In acest mod vor fi supusi
acelorasi drepturi l indatoriri ca
ceilalti profesori si maestri de
curs secundar.
Art. 51, ann. X, ti se adaue la
fine cuvintele Instructia i prac-
tica agricola se va preda de catre
un agronom, care va avea gradul
leafa, gradatiile, drepturile i in-
datoririle unui institutor si care
se va numi prin concurs dintre
absolventii cu diploma ai unei
scoale superioare sau inferioare
de agricultura, avand o practica
de cel putin 3 ani. El va avea
locuinta In scoala, lnsä nu drep-
tul la Intretinere".
Art. 52 se suprimä si se Inlo-
cueste cu cel urmätor: Corpul
didactic al seminariilor este asi-
1. Acest Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 49 din 4 lu-
nie 1910. A se vedea la ordinea sa crono-
www.digibuc.ro
milat cu corpul didactic al licee-
lor i gimnaziilor In tot ce pri-
veste drepturile, datoriile, disci-
plina i remuneraree.
In ceeace priveste recrutarea,
corpul didactic al seminarilor, a-
fara de profesorii de stiinte reli-
gioase si de maestrii de muzica
religioasä, se va recruta dupd re-
gulele puse in aceastä lege, pen-
tru recrutarea corpului didactic al
liceelor i gimnaziilor.
Profesorii de stiinte religioase
maestrii de muzica religioasa
se vor numi prin concurs, trecut
Inaintea unei comisii de trei mem-
bri numiti de minister si dupä o
modalitate care se va 1 fixa prin
regulament.
Pentru a fi admis la concurs
pentru o catedrä de stiinte religi-
oase, candidatul va trebui sä fie
roman, crestin ortodox, cleric hi-
rotonit cu titlul de licentiat sau
doctor in teologie ; iar pentru o
catedra de rnuzica religioasa, sä
fie roman ortodox, absolvent al
unui conservator de muzicä si al
unei scoli de cantäri bisericesti.
Art. 95, 96,07, 98 si 99 se a-
brogä.
REGULRMENTUL 1
Muzenlui comereial
DIN 4 I1JNIE 1910.
CAPITOLUL 1.
1. Se Infiinteaza pe langa mi-
nisterul industriei i comertului
un muzeu comercial anexat la ser-
viciu de informatiuni din directia
comertului.
2. Scopul acestui muzeu flind
lndoit, el va avea doua sectiuni
1. Pentru expunerea produselor
straine, produse sau consumate pe
logid si .Decrelut pentru fnfiintarea u-
nui muzeu industrial si comercial" din
21 August 1909, Supl. 11 pag. 652.
 LEGI UZUALE. 4 Innie 1910
pietele sträine (in special in Ori-
ent) ;
2. Pentru expunerea produselor
românesti.
3. Fiecare din aceste sectiuni
va fi la randul ei impärtità in
douà sub-sectiuni, una pentru ma-
teriile brute si alta pentru fabri-
cate.
1. Pentru expunerea i desfa-
cerea produselor industriei casnice
romanesti se Infiinteaz5 o sectie
special5.
5. Mostrele expuse vor fi aran-
jate dupA natura produselor, asa
ca cei interesati sA poatA gäsi
adunate la un loc toate articolele
de cad au nevoie.
6. Mostrele de provenientä strä-
inä vor fi insotite de notite asu-
pra originei lor si asupra conditi-
unilor sub cari se face vânzarea
acestei märfi pe pietele de des-
f acere.
7. In caz de interes general bine
constatat, directia Muzeului se In-
särcineazä a procura la cerere mos-
trele si infortnatiunile de cari co-
merciantii i industriasii au nevoe
cari nu se gäsesc printre cele
existente. In acest caz, mostrele
vor fi astfel ca toti cei interesati
sä se poatä folosi de ele.
8. Atat asupra mostrelor de
produse românesti, cat i asupra
celor strAine se vor publica cata-
loage, cari vor suferi periodic a-
celeasi modificäri ca i colectiu-
nile.
In foaia de informatiuni comer-
ciale si in Moniteur Officiel du
Comerce se va publica lista mos-
trelor noui expuse.
CAPITOLUL II.
Condifille de expunere.
9. MArfurile expuse sunt pro-
prietatea expunätorului. Directiu-
nea muzeului nu-si ia nici o rAs-
pundere in ce priveste deteriora-
rea sau pierderea märfurilor expuse
www.digibuc.ro
645
din cauza naturei lor sau in ca-
zuri de fortä majorA.
10. Pentru expunerea produse-
lor nationale se va incassa urmA-
toarele taxe anuale plätibile anti-
cipat:
50 lei pentru primul mp. sau
fractiune dinteun mp. ocupat, so-
cotit orizontal sau vertical ;
30 lei pentru al doilea mp, sau
fractiune ce va trece peste primul
mp., fie numai orizontal sau numai
vertical.
20 lei de fiecare mp. In plus.
Ministerul Isi rezervä dreptul de
a scuti de aceste taxe, produsele
cari expuse, nu ar utiliza mai
mult de un mp. In inältime sau
suprafatä, sau pentru cari taxele
ar fi prea mari In raport cu va-
loarea märfii expuse.
Aceste taxe se vor plAti cu an-
ticipatie i pe un an Intreg, do-
vedite cu chlianta administratiei
financiare.
Cheltuelile de transport, expe-
ditie, ambalaj la primire sau ma-
poiare, asigurare, privesc pe pro-
prittarul rnärfurilor model expuse.
Directia muzeului va putea cere
fiecärui expozant pentru socoteala
cäruia are sA fad atari cheltueli
o sumA ca proviziune care se va
incassa de custodele muzeului.
11. Pentru expunerile mai mici
de un an se vor incassa taxele
de locatie pentru Intreg anul. Pro-
prietarul mostrelor expuse va tre-
bui sA facä cunoscut cu dou'A luni
Inainte de expirarea anului dacA
voeste a-si retrage mostrele ex-
puse. In caz contrar, se va consi-
dera ca prelungit cu Inc5 un an
termenul de expunere. Valoarea
mostrelor expuse garanteazA plata
acestor taxe.
12. Directiunea muzeului va
putea, cu douA luni inainte de ter-
minarea anului, hotArl dacä mos-
trele expuse mai pot continua a fl
expuse fAti a fi inlocuite.
646 LEGI UZUALE. 4 Iunie 1910
13. Directiunea muzeului isi va
rezerva dreptul de a refuza már-
furile ce ar ocupa un spatiu prea
mare, ca si dreptul de a face cu-
noscut proprietarului marfei fie
dela inceputul depunerii sau chiar
in cursul anului, necesitatea schim-
bArii la diverse intervale a dif e-
ritelor mostre expuse In caz, când
ele nu ar suporta färä stricáciune
o expunere mai indelungata.
CAPITOLUL
Sectia Industriel casnice.
1. Pentru a se vinde si comer-
cializa produsele industriei casnice
in lard i sträinätate, se Inflin-
teazd pe langa muzeul comercial,
sectiunea de expozitie si vânzare
a produselor industriei casnice.
2. Aceasta sectiune va putea
avea filiale In diferite orase si pa-
vilioane In statiunile balneare
climaterice.
3. Sectiunea de expozitie
vanzare a produselor industriei
casnice va putea sta In relatiune
cu diferitele institutiuni, societati
de patronaj, ateliere si particulari.
4. Sectiunea de expozitie
vânzare a produselor industriei
casnice va fi divizatä in 3 grupe:
a) Grupa tes'Aurilor si a covoa-
relor ;
b) Grupa cusäturilor, dantelelor,
impletiturilor, etc.;
e) Grupa materialului si a mo-
delelor de cusaturi si scoarte me-
nite 4lnlocui motivele si colori-
tul strain.
5. Sectiunea de expozitie si
vânzare a produselor industriei
casnice va putea primi In comi-
sion orice obiect admis de diri-
ginta respectivä, putând da pose-
sorului, In caz de cerere 30 la
sutà din valoarea obiectului, In
numerar sau material.
6. Sectiunea de expozitie si
vânzare a produselor industriei
casnice va mai putea primi co-
www.digibuc.ro
menzi In contul expozantilor pri-
mind un acont de 30 la sutä din
cost, si cari va fi dat expozantu-
lui sub forma de material.
7. Sectiunea de expozitie si
vânzare a produselor industriei
casnice isi va opri un comision
pang la 100/o din orice vânzare.
S. Sectiunea de expozitie §i
vânzare a produselor industriei
casnice va avea un comitet onori-
fic compus din 3 membri, alesi
de ministerul industrtei si comer-
tului dintre specialisti, pe un pe-
riod de 5 ani, secondat acest co-
mitet de un numär de diriginte
ce se vor gAsi necesare si care
nu poate fi mai mare de trei.
Membrele comitetului vor lucra
sub supravegherea directorului co-
mertului sau a delegatului.
9. Atributiunile acestui comitet
sunt :
a) Va avea sarcina gestiunei
sectiunii de expunere si vanzare
a produselor industriei casnice ;
b) Va ingriji ca toate registrele
§i scriptele sa se Vila in bunä
stare ;
si c) Va incheia la finele fieckui
semestru un bilant, iar la 31 De-
cemvrie al fiecarui an va incheia
bilantul general, ce se va supune
spre verificare ministerului.
10. Ministerul va incredinta in
schimbul comisionului, adminis-
tratia acestei sectii unea din so-
cietätile particulare cari se inde-
letnicesc cu propäsirea industriei
casnice.
 LEGI UZLIALE. 5 Itinie 1910
REGULRMENT1
aplicarea legii peutru dares in ex-
ploatare a terenurilor petrolifere
dope proprietätile Statulni
Dts 5 Dim 1910.
A. ivizlunea in grope si Ioturl
L. Pe proprietätile Statului, trep-
tat cu lucrärile de explorare, se
vor determina regiuni de terenuri
petrolifere, call se vor declara ex-
ploatabile i da In concesiune pe
cale de licitatiune publick conform
dispozitiunilor legii promulgate
prin Inaltul decret regal cu No.
1243 si publicat In Monitorul Ofi-
cial No 15 din 18 Aprilie 1909.
2. Regiunea declaratä exploata-
bird va fi impärtitä, dupä configu-
ratia solului i imprejurärile locale,
sau direct In patru pärti egale, sau
mai Intâiu In grupe, cari la rändul
lor vor fi impärtite fiecare in pa-
tru pärti egale, denumite pätrimi,
in ordinea si dupà normele prevä-
zute la art. 1 din lege, rezervân-
du-se pentru Stat acea pätrime din
fiecare grup pe care institutul geo-
logic si directia minelor o va pre-
zenta ca cea mai potrivitä cu in-
teresele Statului.
Clasificarea celorlalte pätrimi din
fiecare grup In ordinea fixatä de
lege se va lace tot de serviciile
de mai sus.
3. In fiecare din pätrimele a
doua, a treia si a patra a unui
grup se vor stabili loturi de intin-
dere, In conformitate cu conditiu-
nile speciale fiecärei localitäti, färd
ca un lot sä aibä o suprafatä mai
mare de 30 hectare.
La Moreni, intinderea cea mai
mare a unui lot va fi de 10 hec-
tare.
1. Acest Regulament" impreunä cu
contractul tip aci aläturat, a fost publi-
cat in Monitorul Oficial" No. 50 din 5
lunie 1910. A se vedea la ordinea sa cro-
nologid Legea pentru darea in exploa-
tare a terenurilor petrolifere depe pro-
prietti(ile Statului° din 18 Aprilie 1909.
www.digibuc.ro
647
Se intelege prin intinderea unui
lot suprafata integralä nlärginitä
de perimetrul lotului, färä a se
face vre-o scädere a suprafetei tau-
rilor, cäilor, drumurilor, etc., ce ar
trece prin loturi.
4. Diviziunea fiecärei regiuni in
grupuri, pätrimi i loturi, conform
legii, va fi arätatä pe planul ge-
neral al regiunii, plan care va fi
aprobat i vizat de consiliul de
ministri.
Depe acest plan general se vor
efectua copii, In aceeasi scarä sau
intr'o scarà márità, de loturile
scoase la licitatie si In cari se vor
indica unghiurile, lungimile latu-
rilor de periferie, suprafata in hec-
tare si metri patrati si orice alte
puncte de reper ce se vor gäsi in-
dicate in planul general.
Aceste planuri vor fi semnate
de ministru si de directorul mine-
lor.
5. Fiecare grup dintr'o regiune
va fi insemnat cu o literä mare,
fiecare pätrime va fi insemnatä cu
o literä mick In ordinea in care
sunt enumärate In art. 1 al legii,
de exemplu :
a) Pätrimea rezervatä Statului ;
b) Pätrimea ale drei loturi se
vor scoate In licitatie, numai intre
societäti ale cäror actiuni vor fi
nominale, si rezervate exclusiv de-
tentorilor români, i asa mai de-
parte.
Loturile dinteo pätrime vor fi
insemnate printr'un indice nume-
ric, adaptat la dreapta si in josul
literei care reprezintá pätrimea res-
pectivä, de exemplu : Notatiunile
Abl, Ab2, Ab3, Ab4, etc., repre-
zintä loturile 1, 2, 3, 4, etc., din
pâtrimea doua b a grupului A;
Supt. II pag. 383. A se vedea de asemenea
Legea §i Regulamentul pentru conce-
siunea terenurilor petrolifere" din 28 la-
nuarie 1906, si 9 Aprilie 1906 in Vol.
111 pagina 3588 3763 si 3772, precum
articolul 8 al legii din 1909, Supl. II pa-
gina 385.
648 LEGI UZUALE. 5 tunie 1910
notatiunile Acl , Ac2, Ac3, Ac4,
etc., reprezintä loturile 1, 2, 3, 4,
etc., din pdtrimea a treia c a gru-
pului A.
B. Licitattuni, oferte gt adjudeettrea
toturilor
6. Regiunile declarate exploata-
bile vor fi date in exploatare, prin
licitatiune publick pe un termen
de 30 ani, In baza legii pentru da-
rea in exploatare a terenurilor pe-
trolifere depe proprietätile Statu-
lui 0 a regulamentului de fatà,
urmându-se pentru fiecare regiune
normele preväzute la art. 1 din le-
gea mai sus amintita.
Anuntärile licitatiunii se vor pu-
blica prin Monitorul Oficial cu cel
putin 30 zile inainte de termenul
hotädt pentru licitatiune si se vor
alisa la ministerul industriei si co-
mertului, precum si la primäriile
comunelor In cari sunt situate lo-
turile scoase in licitatiune.
Anuntärile vor indica pe lânga
conditiunile generale cerute de art.
3 din lege si urmätoarele :
1. Locul unde se poate vedea
planul regiunii parcelate ;
2. Locul, ziva l orele când o-
fertele se vor deschide si va avea
loc adjudecarea provizorie.
Licitatiunea se va tine la minis-
terul industriei si comertului, Ma-
intea unei comisiuni prezidatä de
ministrul industriei si comertului,
sau de secretarul general al minis-
terului, si compusä din :
Directorul institutului geologic ;
Directorul minelor ;
Un advocat al serviciului conten-
cios al ministerului.
7. Licitatiunea se va tine pe
loturi. Ea se va face prin oferte
inchise si sigilate.
Nimeni nu va putea lua mai
multe loturi In concesiune, cleat
atunci and distanta intre acele lo-
turi este de cel putin un kilome-
tru, socotit Intre punctele cele mai
www.digibuc.ro
apropiate ale perimetrelor lor.
Verificarea distantelor se vor
face dupä planul general al regi-
unii impärtita in loturi.
8. Pentru concurentii ce aspirä
a licita la loturile din pätrimea a
doua a unei regiuni sau a unui
grup, ministerul va tntocmi un ta-
blou de societAtile cari, conform
cu dispozitiunile art. 1, alin. IV
din lege au calitatea de a concura
pentru loturile din pätrimea a doua.
In acest scop concurentii din
aceastä categorie, spre a putea fi
admisi la licitatiune, sunt obligati
ca cel putin cu 15 zile libere, îna-
inte de ziva fixatä pentru tinerea
licitatiunii, sA cearä ministerului
industriei si comertului spre a fi
Inscrisi In tabloul respectiv, mna-
intând odatä cu cererea, actul con-
stitutiv al societätii si toate actele
si dovezile din cari sä reiasä cA
Indeplinesc conditiunile cerute de
lege, si anume cä : actiunile so-
cietätii sunt nominale si rezer-
vate exclusivdetentorilor romdni.
Aceste cereri se vor inscrie ime-
diat Intr'un registru special in or-
dinea sosirei, cu indicatiunea ac-
telor depuse si data inregisträrii.
Acest registru este public si odce
concutent poate face contestatie
la cererea de inscriere In tablou
a altui concurent din aceeasi ca-
tegorie, arätând motivele si depu-
nând actele de care se serveste.
Contestatia spre a fi valabilä,
trebuie sä soseascä la minister, cel
mai tärziu cu 10 zile libere, Ina-
inte de ziva fixatá pentru licitatie.
AtAt cererile de Inscriere in ta-
bloul de concureny, cAt si conies-
tatiunile prezentate in termen, se
vor examina si rezolvi de urgentä
si cel mai tArziu cu trei zile li-
bere inainte de ziva fixatä pentru
tinerea licitatiunii de cätre o co-
misiune prezidatä de ministru sau
de secretarul general, si compusä
din: Directorul minelor i un avo-
 LEGI UZUALE. 5 lunie 1910
cat al serviciului contencios al mi-
nisterului, citându-se i pärtile.
Când comisiunea este prezidatä
de secretarul general, avizul va fi
supus aprobärii ministrului, dupä
care se va procede In consecintä.
Dacä vreuna din pärti sau chiar
ambele lipsesc, comisiunea se va
pronunta In lipsä.
Inscrierea definitivä a concuren-
tilor in tabloul mentionat face de-
piing dovadä de calitatea lor de a
concura.
9. Un tablou analog se va in-
tocmi si pentru concurentii ce as-
pirä a licita la loturile din OW-
mea a treia a unei regiuni sau a
unui grup.
Orice societate sau persoanä,
care indeplineste conditiunile ali-
n iatului V, art. 1 din lege, poate
s ä cearä Inscrierea in tablou cu
cel putin 15 zile libere inainte de
ziva fixatä pentru licitatie, inain-
tând odatá cu cererea, actul con-
stitutiv al societätii, dacä e socie-
tate, precum i toate actele si do-
vezile din cari sä reiasä cä satis-
fac conditiunile aliniatului citat din
lege, adicä:
a) Dovezile cà societatea s'a
ocupat cu exploatarea petrolului
cä avea o existentä legalä in tarä
la data promulgärii legii pentru da-
rea In concesiune a terenurilor pe-
trolilere ale Statului, sanctionatä
prin inaltul decret regal No. 1243
publicatä in Monitorul Oficial
No. 15 din 18 Aprilie 1909;
b) Dovezile cä dispun de tin
capital deplin värsat de cel putin
500.000 lei.
In ce priveste examinarea cere-
rilor de inscriere i judecarea con-
testatiunilor prezentate In termen,
se va urma intocmai dupä nor-
mete preväzute ale articolului pre-
cedent.
10. Nici un concurent nu va
putea fi admis la licitatiunea unui
lot din pätritnea a dotia sau a treia
www.digibuc.ro
649
a unei regiuni sau a unui grup,
chiar când ar satisface conditiunile
legii, dacA nu a fäcut cerere de
inscriere in tablou si nu a depus
in termen actele doveditoare.
11. Ofertele vor fi scrise in limba
romänä, pe formulare Intocmite de
ministerul industriei i comertului
si se vor pune la dispozitia celor
interesati, dupä cerere, in mod
gratuit.
Oferta se va Inchide Intr'un plic
sigilat, nepurtând nici un tel de
altä mentiune, cleat numele sau
firma socialä a ofertantului, cum
lotul i pätrimea din grupul pen-
tru care concureaa
Acest plic, numit In cele ce ur-
meazä plicul interior", va fi In-
chis intr'un al doilea plic, desem-
nat In cele ce urmeazä prin cu-
vintele plicul exterior" de aseme-
rica care va purta adresa :
Onor. minister
ai industriel si comertului,,
Directiunea minelor
Bucure§ti.
In mod vizibil mentiunea
Oferte pentru concesiuni petrolifere
Licitatia din
Ofertele vor fi expediate pe a-
dresa arätatá mai sus, recomandat,
prin postä si se primesc pänä in
ziva i orele fixate pentru incepe-
rea licitatiunii.
Ofertele astfel sosite la regis-
tratura ministerului, dupä ce vor
primi numärul si data de Inregis-
trare, aplicate chiar pe plicul ex-
terior, se vor preda de indatá di-
rectiunii minelor, si se vor pástra
neatinse 'Ana In momentul des-
chiderii lor in sedinta de licita-
tiune.
12. Cei ce iau parte la licitati-
une, trebuie sä inainteze aläturat
la plicul interior", insä inchis In
plicul exterior", recepisa Cassei
de depuneri, consentnatiuni i e.
650 LEGI UZUALE 5 lunie 1910
conomie, constatând depunerea u-
nei cautiuni de lei 50.000 In efecte
publice, valoarea nominala, ca ga-
rantie a Indeplinirii conditiunilor
de concesionarea unui lot.
In afarä de aceasta, ofertantul
va trebui sä prezinte comisiunii de
licitatiune, In sedinta.de
dovada din care sä rezulte cA per-
soanele ce subscriu ofertele In nu-
mele unei societäti ce concureazä
la licitatiune, au dreptul de a o-
bliga societatea prin semnätura lor.
Pentru alte persoane, in afara
de societäti, cel care a semnat o-
ferta pentru altul spre a concura
la licitatiune, trebuie sä prezinte
procurä autentica, care If Imputerni-
ceste a semna pentru mandantul
säu.
Atat dovada cat i procura vor
rämâne In pästrarea ministerului,
ca anexä la ofertä. Aceste acte tre-
buiesc ¡Acute In limba românä, iar
dacä au fost fäcute In limbä strä-
ink trebuiesc insotite de traduce-
rea lor, legalizatä conform legilor
noastre.
Dacä actul s'a fAcut In sträinä-
fate, iscälitura autoritätilor sträine
ca i aceea a consulilor romani,
Inaintea cärora se va fi fäcut actul,
va .trebui vizatä de ministrul afa-
cerilor sträine din Romania.
13. Oferta va contine toate in-
dicatiunile cerute prin publicatiu-
nea licitatiunii. Se va aräta lämu-
rit numärul de ordine al lotului
grupului, numirea regiunii
comunei, indicänd aceste date du pä
publicatiunea facutä in Monitorul
Oficial in vederea licitatiunii, pre-
cum si procentele de redeventä
ce ofera peste redeventele minime,
indicate la art. 4 din lege.
Aceste procente In plus vor tre-
bui sa fie aceleas pentru fiecare
categorie din progresiunea arätatä
In lege si vor fi scrise In cifre
in litere.
Se va aräta de asenteuea t Q-
www.digibuc.ro
fertä domiciliul concurentului sau
reprezentantului säu autorizat.
Acest domiciliu trebuie sd fie
in tail.
14. Sedinta de licitatiune se tine
de comisiunea mentionatä mai sus
la art. 6 in local, ziva i ora fi-
xate prin publicatiune si este pu-
blicä.
Dupd ce presedintele comisiunii
constatà numärul ofertelor sosite
in termen, procede la deschiderea
plicului exterior", trecând rand
pe rand numele sau firma socialä
a concurentului, cum si pätrimea
lotul pentru care concureazä
depe inscriptia depe plicul inte-
rior", de asemenea numärul rece-
pisei sub care a depus cautiunea
si cat anume a depus.
In urma, examineazá de e ta-
blourile respective, calitatea de a
concura a ofertantilor, potrivit dis-
pozitiunilor art. 8 si art. 9 de mai
sus.
Dad vreunul dintre concurenti
nu indeplineste conditiunile pre-
väzute de lege si regulament pen-
tru a concura, oferta lui este in-
läturatä si nu se tine in seamä.
15. Constatärile de mai sus fi-
ind fäcute, se procede la deschi-
derea plicului interior" al oferte-
lor concurentilor admisi la licita-
tiune i aceasta pe rând pentru
ficare lot In parte din pätrimile
respective, In ordinea in care sunt
enumärate In lege.
Comisiunea stabileste care din
ofertanti pentru acelas lot i grup
au oferit cel mai mare plus peste
redeventa minimä preväzutä prin
lege.
Lotul respectiv se va adjudeca
in mod provizoriu asupra acestuia,
incheindu-se, separat pentru lici-
tatia fiecärui lot, ate un proces-
verbal.
16. In cazul dud mai multi
concurenti ai unuia aceluiasi lot
ar ()fed acela§ plus peste redeventa
 LEGI UZUALE. 5 Innie 1910
minimi preväzutä de lege, si când
redeventa ofertatä ar fi cea mai
avantajoasä din cele cuprinse In
ofertele depuse pentru acel lot, se
va ptocede la o nouà adjudecati-
une, tot prin oferte Inchise si si-
gilate i numai Intre concurentii
cari au oferit acela§ procent ma-
xim peste redeventa minimä pre-
vizutä de lege.
Aceastä noui licitatiune va tre-
bui sä aibä loc la un interval de
timp, care sä nu fie mai mic de
8 zile libere, sau mai mare de 15
zile libere dela data primei lief-
tatiuni.
Termenul pentru tinerea celei de
a doua licitaliuni se va putea fixa
In sedintä chiar, pärtile interesate
luand cunostintä de el prin sem-
narea procesului-verbal al licita-
tiunii lotului.
In caz contrariu, termenul se va
aduce la cunostinta celor In drept
prin scrisoare recomandatä, expe-
diatä pärtilor cu cel putin 5 zile
libere inainte de data licitatiunii.
Licitatiunea se va tine tot cu
respectarea formelor cerute de acest
regulament in ce priveste prezen-
tarea ofertelor.
17. Ofertele incomplete, sau cari
nu sunt conforme cu dispozitiunile
legii si regulamentului de fati, nu
vor fi valabile si vor fi inläturatc,
constatându-se aceasta prin proces-
verbal relativ la tinerea licitatiunii.
18. Recepisele de depunerea
cautiunii pentru ofertele neaccep-
tate se vor restitui ofertantilor, cel
mai târziu 30 zile libere dela data
tinerii licitatiunii.
Recepisele ofertelor acceptate 11-
min in pistrarea ministerului, care
le va libera conform dispozitiuni-
lor art. 2 din lege si art. 39 din
acest regulament.
19. Dad la licitatiunea unui lot
nu s'a obtinut nici un plus peste
redeventa minimä previzuti de
lege, sau dad s'a prezintat o sin-
www.digibuc.ro
651
gun oferti, ministerul este dator
a tine o notiä licitatiune, care va
fi precedatä de publicatiuni, fäcute
cu 30 zile inainte de ziva fixatä
pentru licitatiune, astfel cum se
prevede la art. 3 din lege.
Dad nici In urma acestei a doua
licitatiuni nu s'a oferit veriun plus
peste redeventa minimi legalä, sau
dad s'a prezintat numai o singurä
ofertä, ministerul va putea, cu a-
vizul conform al consiliului de mi-
nistrii, sA concedeze lotul scos In
licitatiune, Intruck s'a oferit mi-
nimum legal de redeventä.
In acest caz ministerul se va
pronunta In termen de 30 zile li-
bere dela data ultimei licitatiuni.
20. Rezultatul constatärilor fi-
cute in ziva licitatiunii prin des-
chiderea plicului exterior, se va con-
semna Intfun proces-verbal, care
va relata toate imprejurärile ope-
ratiunii.
De asemenea pentru fiecare lot
se va Incheia In sedintä chiar câte
un proces-verbal, Indatä dupä des-
chiderea ofe telor si se va constata
adjudecarea fata de toti concuren-
tii prezenti, Insemnandu-se numele
fiedrui concurent si al reprezen-
tantului sin, cu procuri In regulä,
numärul recepisei sub care s'a de-
pus cautiunea si cât anurne a de-
pus, precum i procentele de re-
deventa oferite peste redeventele
minime indicate la art. 4 din lege.
Plusul de redeventä oferit va fi
scris In cifre si In litere.
Procesele-verbale se vor semna
de ministru sau de delegatul siu,
de membrii coniisiunii de licita-
tie, de adjudecatarul provizoriu si
de toti ceilalati concurenti prezenti.
Nevointa din partea acestora de
a subscrie se va mentiona In pro-
cesul-verbal.
21. Adjudecirile vor fi supuse
intotdeauna aprobärii ministrului
si nu vor fi valabile si definitive
decal dupà aceastä aprobare.
 652 LEGI UZUALE. 5 Innie 1910
1Vlinistrul se va pronunta asupra
licitatiunilor In termen de maxi-
mum 30 zile libere socotite din
ziva licitatiunii.
In cazul preväzut de Iege la art.
5, ministerul va trebui sA aibA a-
vizul conform al consiliului de mi-
ni§tri.
22. Aprobarea §i confirmarea re-
zultatului licitatiunii unui lot se
va aduce la cuno§tinta adjudeca-
tarului sau reprezentantului sàu
legal, printr'o adresä recomandatä
la domiciliul ales conform art.... §i
adjudecatarul este obligat ca, In
termen de maximum 20 zile libere
socotit dela data expedierii adre-
sei recomandate, sä se prezinte la
minister pentru subscrierea con-
tractului §i a planurilor lotului res-
pectiv.
Neprezentându-se In acest ter-
men, el se considerA cä renuntä
la drepturile sale §i pierde de drept
garantia depusä, care rämâne pro-
prietatea Statului cu titlul de des-
pägubire.
23. Contractul semnat de pärti
se va publica In Monitorul Ofi-
cial i se va autentifica.
Paneren in posesinne
24. In termen de maximum 30
zile dela data publidrii contrac-
tului in Monitorul Oficial, con-
cesionarul este obligat sä cearä de
la minister, prin petilie, sä fie pus
In posesiunea lotului concedat pe
baza planului subscris de pärti, a-
nexând pe lângä cerere, recepisa
Cassei de depuneri, constatând de-
punerea taxei de lei 200 pentru
punerea In posesie.
Ministerul ii va fixa un termen
pentru darea In poseslune, termen
care nu va fi mai mare de 30 zile
dela data inregisträrii cererii la mi-
nister.
25. Dacä concesionarul nu a
cerut, in termenul de 30 zile fixat
de articolul precedent, punerea In
www.digibuc.ro
posesie, ministerul va fixa din ofi-
du un termen care nu va fi mai
mare de 30 zile dela expirarea
primului termen de 30 zile arätat
mai sus, aducând aceasta la cu-
no§tinta concesionarului la domi-
ciliul ales prin contract.
26. Despre operatiunea punerii
In posesie se va incheia un pro-
ces-verbal, care se va subscrie In
mod obligatoriu de delegatul mi-
nisterului Insärcinat cu punerea in
posesie §i de concesionar sau de
reprezentantul säu cu procurä In
regulä.
Dad la ziva fixatä pentru pu-
nerea In posesie concesionarul nu
se prezintä, sau dacä prezentân-
du-se nu voe§te a semna proce-
sul-N erbal, delegatul ministerului
va incheia proces-verbal de pu-
nere In posesie, constatând lipsa
concesionarului sau refuzul lui de
a subscrie, iar concesionarul se va
considera pus in posesie In virtu-
tea acestui proces-verbal, färA a
avea dreptul sä se facA vreodatA
verio impotrivire in contra lui. De-
legatul ministerului este obligat sA
consemneze in procesul-verbal ori-
ce nepotrivire ar constata intre
planul lotului care a servit de bazä
la licitatie §i situatia realA pe ter-
men cu privire la -forma perime-
trului sau la intinderea suprafetei
märginite pe acel perimetru.
Aceste nepotriviri se vor arAta
distinct i pe planul lotului, care
astfel verificat i aprobat de mi-
nister, rAmâne definitiv i formeazä
baza contractului.
27. Dacä ministerul nu fixead
termenul pentru punerea In pose-
sie conform celor arätate la art. 24
de mai sus, sau dacä nu procedeazä
la punerea In posesie, concesiona-
rul va adresa ministerului o soma-
tiune pentru ca ministerul sA fi-
xeze termenul când va urma a se
face punerea In posesiune.
Dad ministerul nu fixead nici
 LEGI UZUALE. 5 lonie 1910
un termen, sau dacä la termenul
fixat, delegatul ministerului nu se
prezintd spre a efectua punerea In
posesie, concesionarul poate sä
se punä singur In posesiunea lo-
tului concedat, fäcând sA se con-
state aceasta de un agent judecä-
toresc, rAmanând Insä responsabil
pentru orice incäldri ar face peste
lotul concedat.
28. In procesul-verbal de pune-
rea in posesie se va aräta intre
altele situatiunea lotului cu veci-
nätäti, categoria din care face parte
cu dispozitiunile art. 1 din lege,
hingimile laturilor, märimea un-
ghiurilor, semnele de hotar fixate,
punctele de triangulatie ce ar cä-
dea in acel lot, suprafata lotului
si alte detalii topografice sau eco-
nomice.
29. Inainte de punerea In pose-
sie, perimetrul fiecärui lot conce-
dat va fi marcat prin semne fixe
In teren, al cäror numär se va fixa
potrivit conditiunilor locale, de cä-
tre delegatii ministerului Insärci-
nati cu punerea In posesie.
Aceste semne de hotar, fixate
provizoriu de delegatul ministeru-
lui prin 01110 movilati, vor fi ve-
rificate la ziva fixatä pentru pu-
nerea In posesie, In prezenta con-
cesionarului sau reprezentantului
s'au legal si indicate pe planul ve-
rificat al lotului cu arAtarea exactä
a distantelor dintre ele.
30. Imediat dupä punerea in
posesie, concesionarul este obligat
sA inlocuiascä semnele provizorii
de hotar prin semne fixe in teren,
constând din tuburi de fier de
circa 200 mm. diametru si de cel
putin 1,50 InAltime, din care 1,40
m. bägat In teren, 0,10 m. la su-
prafatä.
Interiorul tubului va fi umplut
cu beton pAnä la suprafatä.
31. Nid o autorizare de lucrAri
nu se va da pAnä ce nu se va
constata de organele de control
www.digibuc.ro
653
ca semnele de hotar au fost fixate
in conditiunile de mai sus §i In
numärul si la distantele prevAzute
In plan si In procesul-verbal de
punere In posesie.
32. Procesul-verbal de punere
In posesie, precum si planul lotu-
lui se vor Intocmi In trei exem-
plare semnate fiecare atAt de de-
legatul ministerului, cat §i de con-
cesionarul respectiv, sau de repre-
zentantul säu legal.
Un exemplar al procesului-ver-
bal si al planului verificat, impre-
unä cu procura reprezentantului
concesionarului se va lnainta mi-
nisterului, al douilea se va InmAna
sau remite recomandat concesio-
narului la domiciliul ales prin con-
tract, iar al treilea se va pAstra In
arhiva regiunii miniere respective,
sau a organului local de control.
33. Concesionarul odatA pus In
posesiunea lotului este obligat pe
propria-i rAspundere a mentine in
permanentä neschimbate si In bunä
stare semnele fixe de hotar.
34. Daca in cursul duratei con-
tractului s'ar constata prin execu-
tarea lucrArilor de hotArnicie cä
lotul concedat calcä vreo proprie-
tate particularä, sau terenul deli-
mitat locuitorilor, concesionarul
este obligat a se supune rectifi-
drii lotului, iar ministerul prin co-
misiunea preväzutd la art. 85 va
reduce si stabili cbligatiunile de
lucru pentru lotul astfel redus.
Dad pe portiunea defalcatä din
lot In baza hotärniciei concesiona-
rul a executat lucräri de sondaj,
el are dreptul la restituirea a ju-
mätate din sumele real cheltuite
pentru instalatiunile depe acea por-
tiune pierdutä, färd a avea drep-
tul la alte daune.
Constatarea si evaluarea lucrä-
dim- se va face de comisiunea de
la art. 85 amintit mai sus, 'niche-
indu-se un proces-verbal care se
va supune aprobärii ministrului.
654 LEGI UZUALE.
Dad pe portiunea defalcatä din
lot nu s'a fäcut nici o lucrare de
sondaj, ministerul nu este obligat
la nici un fel de despagubire sub
orice forma.
35. Durata concesiunii se so-
cotqte dela data semnärii contrac-
tului.
Drepturile i obligatiunile concesiona-
mini
Transmiteri de concesiani, cesiuni par-
tiale de loturi, etc.
36. Concesionarul este obligat
a lua imediat dupa Incheerea con-
tractului , toate dispozitiunile pen-
tru ca In termen de 6 luni dela
acea data sä se Inceapä lucrarile
pe lotul concesionat §i anume sä
fie montatä gata cel putin o son-
dä cu toate instalatiunile auxiliare
necesare, astfel ca forajul propriu
zis regulat sä inceapä dela acea
datä.
Inceputul forajului se va constata
printr'un proces-verbal incheiat de
delegatul ministerului i semnat
d e concesionar.
Dad delegatul ministerului con-
statä cä la data sus mentionatä fo-
rajul regulat nu s'a inceput, va
incheia un proces-verbal constatând
aceasta.
Lucrarile Incepute vor fi conti-
nuate regulat §i farä Intrerupere,
conform cu regulile artei, astfel ca
in fiecare an, concesionarul sä
aiba instalate i puse In lucrare
cel putin douä sonde, conform dis-
pozitiunilor art. 6 din lege.
37. Sondele vor trebui sä fie
conduse pânà la adâncimea mini-
ma preväzutä in contract, afara de
cazul când la o adâncime mai
mid s'ar Intalni un strat exploa-
tabil de petrol.
38. Dad prin primele trei son-
dajii duse fiecare 'Ana la adânci-
mea minima preväzutä In contract
nu s'ar Intâlni un strat exploata-
bil de titeiu, §i dad concesiona-
www.digibuc.ro
5 lunie 1910
rul nu a cerut rezilierea contrac-
tului, obligatiunea sa de a pune
câte douà sonde pe fiecare an,
pe care sä le dud panà la adân-
cimea minima arätatä In contract
va putea fi modificatä de minis-
ter, la cererea concesionarului, în
sensul de a se admite executarea
MCA Intrerupere a unui singur son-
daj nou In loc de douä, cu obli-
gatiunea de a-1 duce In bune con-
ditiuni pana la o adâncime care
se va fixa de minister §i care va
fi mai mare decal adâncimea mi-
nima fixatä In contract.
De asemenea dad lucrul este
posibil §i este In interesul ambe-
lor pärti, se va putea admite ca,
In schimbul obligatiunei de a pune
douä sonde noui, sä se adâncea-
sd douä din sondele existente
panä la o adâncime ce se va fixa
de minister pentru fiecare sondä
In parte.
39. Cautiunea de lei 50.000
depusa ca garantie se va libera
din momentul ce concesionarul a
fäcut dovadä cä are instalate pe
lotul concedat cel putin trei sonde
productive, considerându-se ca atari
acele sonde cari au o productiune
medie zilnicä de minimum cinci
tone, medie rezultand conform art.
4 al legii din impartirea produc-
tiunii lunare prin numärul zilelor
de extractie sau de eruptie.
Dad sondele nu sunt produc-
tive ele vor trebui sä aiba cel pu-
tin 300 m. adâncime fiecare, spre
a se putea libera cautiunea.
40. Nimeni nu va putea ceda,
färä autorizare ministerului, con-
cesiunea acordata mai inainte de
a face dovadä cA are instalate pe
ea cel putin trei sonde productive,
sau duse parlä la adâncimea de
300 m. fiecare.
Dacä aceastä obligatiune este sa-
tisfäcutä, transmiterea concesiunii,
In total sau in parte, asupra altor
societäti, sau persoane, se va pu-
 LEGI UZUALE. 5 Itinie 1910
tea aproba de minister, Insä cu
mätoarele restrictiuni :
1. Numai asupra societätilor sau
persoanelor cari vor produce do-
vezile ca indeplinesc conditiunile
de zapacitate cerute de lege, pen-
tru a concura la licitatiunea de lo-
turi, din care face parte lotul a a-
nd cesiune se cere a fi incuviin-
tata de minister.
2. Numai asupra societatilor sau
persoanelor cari nu mai poseda In
acea regiune vreun lot la distanta
de lotul in chestiune mai mica de
1 km, socotit intre punctele cele
mai apropiate ale perimetrelor lor.
41. Cesiunile partiale din loturi,
nu se pot admite cleat numai cu
conditiunea ca, atât portiunea ce
se cedeazA din lot, cAt i aceea
care rämâne concesionarului, sA
aiba o suprafatä de cel putin 10
hectare.
Prin urmare, cesiunile partiale
de loturi, având suprafata mai mica
de 20 hectare, nu sunt admise.
Cesiunile partiale se pot admite
numai cu respectarea dispozitiu-
nilor preväzute la articolul prece-
dent.
42. Pe lotul concedat concesio-
nand are dreptul sA faca odce in-
stalatiuni servind la explorarea sau
exploatarea acamântului de pe-
tiol, pastrAnd minimul de distante
reciproce fixate prin regulamentul
de politic minierä, afara de acele
distante minime ce sunt fixate prin
publicatiunile licitatiunii lotului
prin contractul de concesiune cari
singure rAmAn valabile.
43. Pentru inlesnirea comuni-
catiei, In caz cAnd nu ar exista
drumuri de acces la toturi, conce-
sionarii sunt obligati sa lase fie
intre loturi, fie chiar prin loturi,
zona necesara pentru stabilirea dru-
mului.
De asernenea pentru usurarea
exploatädi i transportul titeiului,
§e poate trece peste Q concesiune
www.digibuc.ro
655
invecinata cu conducte pentru ti-
teiu, apa, etc., sau sA se aseze
stalpi pentru firele curentului elec-
tric, etc., conform art. 54 si 55 din
legea minelor, Incunostiintându-se
Insä regiunea minierä sau organul
local de control.
44. Concesionarul este obligat
sä execute minimul de lucrad fi-
xat prin lege si contractul de con-
cesiune.
Dad concesionarul nu incepe
lucrarile In termenul arAtat la art. 6
din lege si la art. 36 din regula-
ment, sau nu le continua In con-
ditiunile arätate la acele articole,
ori dacA nu executa minimum de
lucrari fixate prin lege si prin con-
tract, ministerul pe baza unei con-
statAri amAnuntite la fata locului,
va soma pe concesionar a Incepe
lucrArile cu care a rämas In IntAr-
ziere i pe care ministerul i le va
specifica lämurit, dându-i un ter-
men de trei pAna la sase luni de
la data somatiunii, potrivit Impre-
jurarilor cazului.
DacA nici In urma somatiunii,
concesionarul nu executä lucrarile
pentru care a fost somat a le e-
xecuta, sau a le intArzia din nou,
ministerul poate sA rezilieze con-
tractul de drept, fard somatiune
sau punere In intArziere si numai
prin simplA Instiintare fAcutä prin
portal-el
45. Conform cu art. 2 din lege
si art. 39 din regulament, cautiu-
nea de lei 50.000 se va restitui
numai chid concesionarul va face
dovadA ca are instalate pe lotul
cencesionat cel putin trei sonde
productive sau la o adâncime de
minimum 300 metri fiecare.
Concesionarul care a indeplinit
aceste conditiuni, va adresa mi-
nisterului cerere pentru restituirea
catitiunii. In baza acestei cereri, mi-
nisterul In termen de maximum
15 zile va trimite un delegat care
sä constate prin proces-verbal In-
656 LEGI UZUALE. 5 tunic 1910
cheiat in prezenta concesionarului
sau reprezentantului ski legal, dacA
conditiunile sunt indeplinite.
In cazul afirmativ, cautiunea se
va restitui In termen de 15 zile
dela data procesului-verbal de con-
statare.
In cazul negativ, ministerul va
at-Ma inscris concesionarului, cari
sunt obligatiunile ce mai are de
indeplinit pentru a-i putea restitui
garantia.
46. Dacä printr'un numär sufi-
cient de sondajii executate In bune
conditiuni pâriA la adâncimea mi-
nima prev5zutä In contract, s'ar con-
stata neindoios, cä o parte a lo-
tului concesionat este sterild In
petrol, ministerul in baza consta-
tärii fäcutä de o comisiune corn-
pusä dintr'un delegat al institutu-
lui geologic si un delegat al di-
rectiunii minelor, va dispensa pe
concesionar de a mai executa nu-
märul de sonde corespunzätor por-
tiunii declarate sterile, prin con-
statarea fAcutA de numita comi-
siune.
47. DacA printr'un numär de
cel putin trei sondajii duse In
bune conditiuni pAnA la adânci-
mea minimä preväzutä In contract,
s'ar constata de comisiunea mai
sus amintitä cä, lotul concesionat
este steril In petrol, sau nu corn-
portA exploatare, ministerul va pu-
tea, dupä cererea concesionarului
sä rezilieze contractul de conce-
siune, restituind si cautiunea In-
trucât sunt Indeplinite dispozitiu-
nile art. 2 din lege si art. 39 din
regulament.
48. Lucrärile pentru cari existä
prevederi fie In contractul de con-
cesiune sau In regulamentul de
fatä, fie In regulamentul de poli-
tie minierä, nu pot fi Incepute mai
Inainte de a fi anuntate regiunii mi-
niere respective prin scrisoarea re-
comandatA si mai inainte de a fi
obtinut autorizatiunea cuvenità.
www.digibuc.ro
Anuntarea trebuie fäcutä In mod
a manuntit, cu toate indicatiunile
necesare.
Pe lângA anuntare, se va trimite
planul lotului In trei exemplare,
din care unul pe pAnzä de calc, toate
semnate de concesionar i având
indicate exact toate intalatiunile ce
se aflä pe acel lot, In raza de 100
m. dela noua instalatiune ce se
anuntä, arätându-se In cifre distan-
tele intre aceastä instalatiune
lucrArile invecinate pAnä 100 tn.
La anuntarea sondelor, se va mai
aräta sistemele sondelor de foraj
intrebuintate i diarnetrul initial
pentru tubajul sondelor.
49. Regiunea minierA prirnind
cererea de anuntare, impreunä cu
planurile, va face cercetare la fata
locului, In termen de maximum
20 zile dela data inregisträrii, con-
trolând distantele pe teren al nouei
instalatiuni, ant de hotar, cat si
de celelalte instalatiuni Invecinate
gäsind anuntarea conformä cu
dispozitiunile contractului si ale
regulamentului de politie minierk
va semna planurile de exactitate
si va incheia proces-verbal In tri-
plu exemplar, prin care autorizä
Inceperea lucrärii.
Un exemplar dupä procesul-ver-
bal, impreunä cu un plan se va
da in primirea concesionarului sau
delegatului sAti care va semna de
primire ; al douilea exemplar se
va conserva in arhiva regiunii mi-
niere ; iar al treilea exemplar Im-
preunä cu planul pe panzA de calc,
se va inainta ministerului.
In afarä de lucfärile pentru care,
conform contractului i regularnen-
tului de politie minierä, se cere
o autorizare prealabilä, concesio-
narul este obligat sä comunice
toate iucrärile importante legate
de exploatarea concesiunii, pre-
cum : constructiuni, instatiunile de
luminä, instalatiuni pentru furni,
zarea apei, etc.
 LEGI UZUALE. 5 Untie 1910
50. Concesionarul este obligat
sä comunice organelor locale de
control, adâncimea, fieckui strat
petrolifer sau cu gaze ce s'ar In-
tâlni, de orice importantä ar fi, iar
organele Statului au dreptul de a
face sä se constate import* ace-
lor zäckninte, färä ca prin aceasta
sä se aducä vreun prejudiciu lu-
crkilor.
51. Concesionarul este obligat
sä aibä la biroul exploatärii
pentru fiecare lot ce ar avea In
concesiune, urmdtoarele registre,
pe cart le va tine in curent cu
mersul exploatkii :
a) Registre de rnersul säpatului,
tubajului (jurnal de tubaj, de son-
daj, etc.), la fiecare sondä, spre a
se constata mersul lucrului. In a-
ceste registre se vor indica natura
terenurilor, In ordinea in care au
fost sträbätute, grosimea br, fosi-
lele ce s'ar IntAlni, natura apelor,
adâncimea la care au fost intâlnite,
importanta lor cu privire la debit,
etc., straturile cu petrol sau cu
gaze §i adâncimea la care au fost
Intalnite.
b) Profilele de sondaj i tubaj,
aranjate dui:A formularele aprobate
de minister ;
c) Planul de situatie al lotului
In scara de 1 : 1000 pe care se
va desemna exact toate sondele,
rezervoarele de apä, titei sau gaze,
statiunele de pompare, toate con-
ductele de transport §i de legäturà
intre sonde, rezervoare i pompe,
precum i mice alte instala(iuni,
clädiri, drumuri, etc.
d) Registre de productiunea zil-
nicä a fieckei sonde sau fieckui
put productiv.
In aceste registre se va aräta pre-
cis zilele când nu s'au fäcut ex-
traged de titei la o anumitä sondä
sau put i din ce motive ;
e) Registre de productiunea zil-
nic5 a Intregului §antier ;
Registru de mi§carea zilnicä
www.digibuc.ro
657
a productiunii in schelä §i anume :
titeiul intrebuintat ca combustibil,
titeiul transportat pe conducte cu
indicatiunea conductului pe care
s'a transportat, titeiul transportat
cu butoaele, etc., stocul de titei
aflat in fiecare rezervor, etc.
Toate registrele enumerate vor
fi tinute In limba românä, vizate
de regiunea minierä respectivä,
iar cele de productiune dela litera
d, e §i f, trebuie sa fie sigilate
parafate conform codului de co-
mert.
52. Când un concesionar ar avea
sau dobândi in gall de concesiu-
nile obtinute dela Stat i alte ex-
ploatäri de petrol pe terenuri par-
ticulare, el este obligat a tine re-
gistre aparte pentru exploatarea
lotului concesionat de Stat, iar pro-
ductiunea sä o inmagazineze i sä o
mäsoare In rezervoare anume des-
tinate pentru titeiul provenit din
sondele §1 puturile aflate pe lotul
concesionat.
53. Concesionarul este obligat
a pune in mice moment la dis-
pozitia organelor de control ale
ministerului, registrele i planurile
§i sä inlesneascä facerea controlului
zilnic a productiunii fiecärei son de,
a zilelor de extractie, a stocului
de titeiu din rezervoare, etc.
Acest control se va face and
va fi necesar chiar la sonde, re-
zervoare, etc., astfel hick sä nu
Impiedice mersul regulat al exploa-
tkii.
54. Coloanele de tub uri dintr'o
sondä nu se pot extrage spre a
cäpäta altä destinatie, färä a se
obtine autorizarea, care trebuie ce-
rutä regiunii miniere arätându-se
motivele.
Aceastä autorizare se va da in
cazul când se constatä cä operatia
este posibilà färä a se periclita lu-
crärile prin deschiderea apelor.
In cazul când concesionarul in
momentul cererii se gäse§te 0' nu
658 LEGI UZUALE. 5 lunie 1910
corespunde obligatiunilor de lucru
impuse prin contract, autorizarea
se va da numai in conformitate
cu dispozitiunile aliniatului de mai
sus si cu conditiunea ca tuburile
extrase sa fie intrebuintate in son-
dele ce ar fi instalate tot pe lotul
concesionat.
55. Tubajul sondelor trebuie
astfel condus, hick zacätnantul de
petrol sä fie asigurat in contra des-
chiderei apelor imediat superioare
ce au fost inchise.
In acest scop coloana de tuburi
ce urmeazä celei cu care s'a izolat
ultimul strat de apa, va fi oprita
in teren cativa metri deasupra stra-
tului de petrol, dupä care opera-
tiune se va introduce o nouä co-
loanä zisä coloana de protectie"
care va fi scoboratä pain la stra-
tul de petrol.
56. Pe lotul concesionat, in a-
fail de petrol, concesionarul are
dreptul sä exploateze i gazele
de petrol ; acestea din. urmä nu-
mai intrucat sunt destinate a fi in-
trebuintate sub orice forma, in ex-
ploatarea lotului concesionat, s'au
a altor concesiuni invecinate pen-
tru petrol.
Statul neluand o redeventä dela
gazele de petrol, concesionarul nu
are dreptul de a face exploatare de
gaze pe lotul concesionat in scop
de. a-I intrebuinta direct pentru i-
luminat sau pentru creiare de cu-
rent electric, sau pentru orice alt-
f el de energie ce ar fi utilizatä
pentru altfel de industrii, cleat a-
ceea a extragerei petrolului.
In acest caz, exploatarea de gaze
cu o asemenea utilizare nu se va
putea face deck cu autorizarea
prealabilä a ministerului si in baza
until contract ce s'ar incheia Intre
57. Pentru determinarea pro-
ductiunii zilnice a fiecarei sonde
sau put, conform art. 4 din lege
prin urmare a l'qckvet.4el cuye
www.digibuc.ro
nità Statului, concesionarul este o-
bligat sä aibä pentru fiecare sondä
can un rezervor de mäsurare de
capacitate, corespunzatoare cu pro-
ductiunea sondei i in care sä se
masoare productiunea sondei res-
pective inainte de a fi pompan in
rezervorul colector pentru intreaga
productiune a santierului.
Gänd se stabileste de organele
de control ale Statului cä mai multe
sonde au fiecare o productiune
mijlocie zilnicà cuprinsä in limitele
uneia din categoriile prevazute la
art. 4 din lege, concesionarul poate
ca, pentru fiecare grup de sonde
apartinand aceleeas categorii, sä
aibä un singur rezervor de mdsu-
rare in care sä primeasca si sä se
mäsoare productiunea sondelor din
grupul respectiv, mai inainte de
a fi inmagazinatä in rezervorul co-
lector pentru Imagazinarea Intregei
productiuni a santierului.
58. Rezervoarele de masurarea
productiunii fiecärei sonde pot fi
construite In lemn sau In fier si
trebuie sä fie de capacitate cores-
punzatoare cu debitul sondei sau
grupului de sonde de aceias cate-
gorie.
Ele trebuie sä fie preväzute cu
scurgeri pentru apä i noroi i cu le-
gätura la un rezervor central al
schelei in care se inmagazineazä
o cantitate mai mare de titeiu.
Dacä producpunea unei sonde
este foarte mare, atunci ea poate
fi primin mai Inniu in bataluri
construite In jurul sondei, de unde
dupä depunerea nisipului este porn-
pan' in rezervoarele speciale des-
tinate pentru mäsurarea producti-
unii sondei respective.
59. Ant pentru rezervoarele
pentru masurarea productiunii fie-
carei sonde, cat i pentru rezer-
voarele colectoare ale santierului,
se vor intocmi tablouri In cari se
vor anta felul rezervorului, prin-
cipalele dimensiuni l capacItatea
 LEGI UZUALE 5 lunie 1910
sa In litri, precum i volumul co-
respunzätor la fiecare Inältime de
nivel, aleasä corespunzätor cu ca-
pacitatea rezervorului cu exacti-
tatea ce se poate obtine la mäsu-
rAtoare.
Aceste tablouri verificate de or-
ganele de control ale statului
contrasemnate de concesionar sau
de reprezentantul ski, se vor con-
serva In arhiva regiunei miniere,
remitându-se i ministerului ate
un exemplar.
60. Rezervoarele de mäsurarea
productiunii fiecärei sonde, vor fi
numerotate cu numärul sondei sau
grupului de sonde de aceeas ca-
tegorie dela care primeste pro-
ductiunea, iar rezervoarele pentru
innnagazinarea productiunii Intre-
gului santier vor purta pe lângä
numärul de ordine i mentiunea
colector".
61. Atât rezervoarele, cat si le-
gäturile prin conducte sau altfel,
Intre sonde, rezervoare i pompe,
pentru manipularea titeiului, se
vor face numai cu autorizarea re-
giunii miniere sau a organului lo-
cal de control, cAruia urmeazA a-I
se trimite planul de situatiune al
instalatiunii.
Ele vor fi indicate detaliat hn-
preunä cu ventilele In planul gene-
ral al situatiunii instalatiunilor, re-
zervoarelor, conductelor, etc., pre-
väzut la art. 51 lit. c.
Sunt interzise legäturile prin
conducte Intre rezervoarele de mä-
surarea productiunii sondelor sau
grupurilor de sonde apartinând la
diferite categorii de productivitate,
precum i legäturile intre sonde
apartinând unei categorii cu re-
zervoarele de mAsurarea produc-
tiunii sondelor de altä categoric
diferitä.
62. Pe fiecare lunä i anume
In primile 15 zile ale lunei care
urmeazä, se va Inainta ministeru-
lui prin delegatul sAu, o situatiune,
www.digibuc.ro
659
semnatä de concesionar sau repre-
zentantul ski local, de miscarea
titeiului In cursul lunei expirate,
arätându-se :
a) Stocul de titei aflat In san-
tier la Inceputul lunei ;
b) Productiunea totalä a santie-
rului pe luna respectivä ;
e) Cantitätile transportate pe con-
ducte i orice alte predäri de ti-
tei ;
d) Cantitatea Intrebuintatä ca
combustibil In schelä ;
e) Stocul de titei aflat in rezer-
voare la finele lunei respective ;
f) 0 situatiune lunarä pentru ga-
zele de petrol ce s'ar vinde.
De asemenea se va Inainta In
acelas termen, o situatie lunarä de
mersul lucrärilor la fiecare sonda
In sapä, arätându-se situatiunea
sondei la finele lunei respective,
adicä : adâncimea, natura terenu-
rilor sträbätute, tubajul, apele in-
tAlnite, natura lor, felul inchiderii
apelor, etc., conform modelului.
Aceste situatiuni lunare vor fi
semnate de concesionar sau repre-
zentantul säu autorizat si contra-
semnate spre verificare de delega-
tul ministerului.
In vederea controlului produc-
tiunii, concesionarul este obligat
sä remità, In fiecare zi, organului
local de control al Statului ate o
copie certificatà dupA situatiunea
zilnic5 de productiune pe sondä
productiune totalä.
63. Concesionarul este obligat
sä Instiinteze imediat pe organul
local de control al Statului despre
räsbirea unei sonde si inceperea
extragerii, pentru a face constata-
rea prin incheere de proces-verbal,
constatând data räsbirii sondii,
adâncimea ei, tubajul, etc.
Procesul-verbal se va incheea In
triplu exemplar si de concesionar
si din care un exemplar se va ma-
inta ministerului, al doilea se va
remite concesionarului, sau repre-
 660 LEG1 UZUALE. 5 In We 1910
zentantului ski autorizat i al trei-
lea se va pästra In arhiva regiunii
miniere.
De asemenea, concesionarul este
obligat sä anunte in scris organul
local de control al Statului, orice
suspendare a unei lucrAri care ar
dura mai mult de 30 zile neintre-
ru pt, arätând i motivele suspendärii.
Reinceperea lucrului la sondele
suspendate timporar se va comu-
nica de asemenea In scris.
Stabilirea redeveutelor
64. Redeventa cuvenitä Statului
se va calcula pentru fiecare sondä
productivA imediat dupä expirarea
unei luni, pe baza datelor consta-
tate din registrele parafate, dupä
cum au fost verificate §i controlate
de delegatul ministerului.
Pentru transformarea volumului
de titeiu in greutate, se va deter-
mina pe fiecare lunä greutatea
specified a titeiului la temperatura
de 15 grade C.
Aceastä datä trebuie sä fie Ins-
crisä in registrul de producyune
al sondelor.
Pentru stabilirea redeventelor,
se va verifica i determina produc-
tiunea lunard a fiecdrei sonde sau
put 0 numärul zilelor de extractie.
Productiunea lunarä se considerd
productiunea obtinutA in intervalul
lunei calendaristice, iar intervalul
de timp dela data constatärii räs-
bidi unei sonde, pAnAla finele lu-
nei respective, se considerä ca o
lunä intreagä.
65. Ziva de extractie se soco-
te0e intervalul de 24 ore, dela 8
dimineata ale unei zile pAnd la
aceea orä a zilei urmätoare, In
care timp are loc fie eruptiunea
sau extragerea propriu zisä a tite-
iului din sondä, fie pomparea din ba-
taluri In rezervoarele de mAsurarea
titeiului provenit din fiecare sondä.
Se mai pot considera ca zile in-
trebuintate pentru extractie §i ca
www.digibuc.ro
atari se pot Inscrie In registru
urmAtoarele :
a) Zile când se fac lucrAri pre-
gätitoare din vecinAtatea hnediatä
a sondei pentru strângerea titeiu-
lui, precum executarea de barace,
bataluri, §anturi §i alte lucrAri si-
milare in vecinätatea sondei, sub
conditiune ca sä fie constatat of i-
cial productivitatea sondei ;
b) Zilele intrebuintate pentru cu-
rätirea nisipului, fie din gura son-
dei, fie din bataluri uncle se scurge
titeiul, Intruat prin aceastä ope-
ratiune se obtine cel putin 1.000
kilograme titein in intervalul unei
zile de extractie.
Este interzis a se lnscrie In re-
gistru, ca zile de extractie pentru
o sondä, zilele In cari se fac lu-
crAri de reparatiuni sau de instru-
mentatiuni la acea sondä, zilele de
curätirea nisipului din sonde sau
bataluri, când s'ar obtine mai pu-
tin de 1.000 kilograme pe zi de
extractie, precum i zilele ce s'ar
intrebuinta pentru transportul la
distante mai indepärtate a nisipu-
lui scos din sonde sau din bataluri.
Fractiunile de timp mai mici de
cat o zi sunt considerate ca o zi
Intreagd.
66. Constatarea lunarä se face
de catre un delegat special al mi-
nisterului impreunä cu organul lo-
cal de control, In prezenta conce-
sionarului sau delegatului säu avi-
zat In acest scop de minister, prin
proces-verbal intocmit conform mo-
delului §i In triplu exemplar sem-
nat de phrtile autorizate ce iau
parte la constatare.
Un exemplar al procesului-ver-
bal se va inainta ministerului, al
doilea se va remite concesionaru-
lui sau delegatului säu autorizat,
al treilea se va pästra In arhiva
regiunii miniere.
Concesionarul va semna de pri-
mire pe celelalte douä exemplare
ale procesului-verbal.
 LEGI UZUALE. 5 Janie 1910 661

PROCES-V ERBA
de constatarea productiunii pe tuna , a sondelor
productive aflate pe lotul No. arendat d-lui
ca contractul No din luna anul
e Productiu- '3"al Redeventa cuve- Se cu-
07.."
..,_, nea sondei '0 ""'" nitä conform vine ._I
dela .., o ...... c9 contractului Statului orf:
No. son- oE c+
. .. 0=4 N cn
dei pro- -' panata T. 1 U 00 canti-
F.
E ductive 7-1`^ 7.3-1-... 7,.... La pro- tatea E. =
lä o I-1 Procente ductiu- o ; .-'
.0 ci In kilograms z6 a, 017 % nea kilo
-0 E
Z ¢ 4: E lunari grame 2

Totalul redeventei pe luna anul

Delegatul ministerului de industrie i comert Concesionar,

Organul local de control,

Constatarea s'a fcicut la
67. Concesionarul este obligat
sä aibä la punctul lucrärii un de-
legat autorizat pentru semnarea
luarea In primire a proceselor-ver-
bale si mice alte acte ce s'ar In-
cheia de organele de control ale
ministerului i sä comunice la timp
regiunii miniere numele acelei per-
soane i calitatea In care lucreazä
felul autorizatiunii date.
68. DacA la instiintarea ce i se
face, concesionarul sau delegatul
säu nu se prezintd la ziva fixatä,
constatarea productiunii se poate
face si In lipsà, numai de delega-
tul ministerului, care va consemna
lipsa concesionarului sau delega-
tului sau chiar In procesul-verbal
de constata re.
In asemenea caz, procesul-ver-
bal se va comunica prin adminis-
tratia localä la domiciliul ales prin
ofertä, daca ulterior nu s'a notifi-
cat schimbarea domiciliului, In care
luna anul
caz procesul-verbal se va trimite
la noul domiciliu.
In mod analog se va proceda
când concesionarul sau delegatul
&au prezent la constatare refuzä
sä semneze de primirea procesului-
verbal.
69. Orice contestatiuni la pro-
cesele-verbale incheiate de dele-
gatii ministerului, pentru consta-
tarea productiunii si redeventii cu-
venite Statului, se vor adresa mi-
nisterului in termen de maximum
15 zile dela data Inmânärii sau
comunicärii procesului-verbal.
Asupra acestor contestatiuni se
va pronunta rninisterul, luând
avizul consiliului de mine.
70. Statul poate sä primeascä
concesionarul este obligat sä
dea redeventa, fie In naturk fie
In bani.
Statul este obligat Insä de a co-
munica concesionarului, cu cel pu-

www.digibuc.ro
662 LEGI UZUALE. 5 Innie 1910
tin 6 luni Inainte, dac5 voe$te sä
ia in naturä intreaga redeventä sau
numai o parte a ei $i câtä a-
nume.
Redeventa In naturä se va preda
de concesionar si receptiona de
minister lunar $i anume in primele
20 zile dupà luna expiratà.
Toate predärile $i receptionärile
de titeiu vor fi constatate de de-
legatul ministerului prin Incheere
de proces-verbal.
71. Cand concesionarul dispune
de o conductä, el este obligat
a transporta redeventa cuvenitä
Statului cu preturile normale.
72. Plata redeventei in bani se
va face la finele anului financiar.
Valoarea redeventei se va socoti
loco $antier la punctul initial al
conductei.
73. Pretul titeiului, pe tona de
1.000 kilograme socotit loco $an-
tier, se va fixa de o comisiune
compusä dintr'un delegat al minis-
terului de industrie $i comert, un
exploatator ca delegat al conce-
sionarilor din aceea$ regiune $i
pre$edintele sau vice-pre$edintele
Camerei de comert din Bucurgti.
In acest scop concesionarii lo-
turilor din o regiune sunt obligati
a procede din proprie initiativä la
alegerea unui delegat spre a-i re-
prezenta in comisiunea amintità
mai sus $i sä comunice ministe-
rului, cel mai tärziu panä la finele
lunei Martie a unui an, procesul-
verbal de alegerea delegatului.
Formalitätile pentru convocarea
comisiunii se vor Indeplini de mi-
nister.
In lipsa delegatului concesiona-
rilor, comisiunea va lucra In ziva
fixatä, fiind compusä numai din
ceilalti doi membri.
La fixarea pretului unitar, co-
misiunea va avea in vedere pe
lângä calitatea titeiului din acea
regiune $i pretul mijlociu cu care
titeiul s'a vândut in cursul anului
www.digibuc.ro
financiar pentru care se stabile$te
redeventa.
Pretul fixat de comisiune, con-
firmat de ministru, va fi adus la
cuno$tinta concesionarilor respec-
tivi cari, sunt obligati a-1 accepta.
74. Incasarea valorii redeventii
se va face pe baza legii de ur-
märire.
Abater! dela regalement ql penalitätl.
75. Abaterile dela dispozitiu-
nile preväzute in acest regula-
ment dela art. 48-70 inclusiv se
vor constata de organele exteri-
oare de control sau de orice alt
delegat al ministerului prin Inche-
iere de proces-verbal in trei exem-
plare, din care unul se va remite
concesionarului, recomandat sau
sub luare de dovadà spre a lua
cuno$tintä, In cazul când nu a fost
prezent la constatare.
Concesionarul are dreptul sä
facd contestatiune la constatärile
procesului-verbal, In termen de
maximul 10 zile dela data 'Mina-
närii, sub luare de dovadä sau dela
data expedierii procesului-verbal
prin adresä recomandatä.
Contestatiunile la procesele-ver-
bale de constatarea abaterii, se
vor adresa prin scrisoare reco-
mandatä, fie direct ministerului
fie regiunei miniere respective.
76. Indatä dupà primirea con-
testatiunilor $i In genere imediat
dupä expirarea termenului de 10
zile libere dela data inmânärii sau
expedierii procesului-verbal, regi-
unea minierä va trebui sä inain-
teze ministerului toate actele im-
preunä cu un raport amänuntit a-
supra motivelor invocate de con-
cesionar In contra procesului-verbal.
Ministerul va fixa un termen
urgent pentru judecarea contesta-
tiunilor anuntând $i pe contesta-
tori de ziva fixatä, cari au drep-
tul de a se prezenta in persoanä
sau prin procuratori.
 LEGI UZUALE. 5 Innie 1910
Contestatorii vor putea sä tri-
mitä la ziva fixatä intAmpinärile
prin memorii scrise, la care vor
a lkiga orice acte proprii a servi
la sustinerea contestatiunei
Contestatiunea fiind fäcutä in
termen, se va judeca de comisi-
unea compusä din directorul mi-
nelor, un inspector minier si un
avocat al serviciului contencios al
ministerului.
Dupä ascultarea motivelor de
contestatie, comisiunea va libera
si va da avizul motivat, arätând
gravitatea infractiunii §i impreju-
rärile In care ea s'a produs, felul
obligatiunii ce concesionarul nu
a indeplinit si va propune un ter-
men pentru executarea ei.
Avizul comisiunei dupä ce va
fi aprobat de ministru, rdmâne
definitiv §i ministerul va aplica
concesionarului dupä gravitatea a-
baterii constatatä la prima datä,
avertisment i in caz de contra-
venire repetatä, de orice naturä ar
fi, va adresa somatiune prin por-
tärei spre a se conforma regula-
mentului si contractului, arätând
felul obligatiunii ce nu a inde-
plinit §i pentru a cärei executare
ii va fixa un tennen potrivit Mt-
prejurärilor cazului.
77. Pentru abated usoare mai
ales pentru acelea cauzate prin
neglijenta personalului, regiunea
minierä poate sä aplice direct a-
vertisment, care se va comunica
concesionarului la domiciliul ales,
printeo deciziune motivatä.
In contra deciziunii regiunei mi-
nieré, concesionarul are drept sA
facA apel la directiunea minerilor
in termen de 10 zile libere dela
data expedi end prin regiunea mi-
nierä.
Directiunea minelor examinând
motivele apelului, va pronunta de-
ciziunea definitivä.
78. Dup5 trei somatiunl date
conceslonarultd in cur§td until an
www.digibuc.ro
663
la interval de minimum de câte o
lunA pentru infractiuni la dispozi-
tiunile preväzute dela art. 48 pAnä
la art. 70, precum si la acelea ale
art. 79 din regulament, ministerul
are dreptul sä declare contractul
reziliat färä punere in intärziere
sau chemare in judecatä, ci nu-
mai printr'o notificare fAcutA prin
portärei.
79. Dacä se va constata cä re-
gistrele de productiune nu sunt
tinute in regulä §i prin arAtäri
gres'ite s'ar fi redus redeventa
care se cuvine Statului, ministerul
va adresa concesionarultd somati-
une, arätând obiectul infractiunii,
modul cum trebuie sä procedeze
in vittor pentru inregistrarea exactA
a productiunii sondelor §i a zile-
lor de extractiune, iar valoarea
cantitAtii ce s'ar fi cuvenit Statu-
lui drept redeventä, se va incassa
pe baza legii de urmärire.
Tot a§a se va urma si fatA de
concesionarul care nu a socotit
numärul zilelor de extractie, con-
form cu dispozitiunile art. 65 al
regulamentului de fatä, dacä prin
aceasta s'a redus redeye* cuve-
ni tä Statului.
Contestatiunile la procesele-ver-
bale constatând infractiunile spe-
cificate in acest articol, se vor
prezenta dui:4 acelea§i norme §i
in acelas termen ca la art. 75 §i
76 §i vor fi judecate de aceia§i
comisiune amintitä mai sus.
Expirarea contractelni fi reziliert.
80. ClAdirile, instalatiunile fixe
de cazane de vapori, sondele §i
puturile fäcute de concesionar rä-
mAn la expirarea contractului de
concesiune deplinA proprietate a
Statului, färä ca concesionarul sä
aibA dreptul la vreo despägubire.
81. Concesionarul este obligat
sA predea Statului, inainte de a
se retrage, sondele productive cu
tubajul Intact, IrppreunA cu insta-
 664 LEGI UZUALE. 5 Innie 1910
latiunile dela suprafatä, adied tur-
nul cu baracele sale, batalele de
lângä sonde, rezervoarele ce au
servit la mäsurarea productiunii
fiecArei sonde sau grup de sonde
apartinând aceleeas categorii de
productivitate, conductele Intre a-
ceste sonde si rezervoare etc.
82. Pot fi ridicate de concesi-
onar : aparatele de Mara (partea
metalled), motorul, precum si re-
zervoarele metalice colectoare des-
tinate pentru inmagazinarea pro-
ductiunii intregului sander.
Pe lângä materialele g apara-
tele arätate in articolele prece-
dente, concesionarul va mai pu-
tea ridica instrumentele, sculele,
vagonetele si odce alte obiecte
prin natura lor mobile, astfel cum
se prevede la art. 63 din legea
minelor.
83. Sondele cari au fost nepro-
ductive si cari la expirarea con-
tractului se gäsesc suspendate ori
päräsite, precum si acelea ce s'ar
gäsi in sapä, se vor preda in sta-
rea In care se gäsesc, concesio-
narul neputând ridica decât apa-
ratul de säpat (partea metalled
Bohrkran), motorul si eventual, a-
cele coloane de tuburi ce comi-
siunea arätatä mai jos ar stabili
cä se pot extrage färä a se peri-
dita lucrArile.
84. Clädirile, sondele, puturile,
rezervoarele de lemn sau de me-
tal, instalatiunile fixe de cazane
de vapori, conductele, etc., ce rä-
rnAn statului färä drept de despä-
gubire, vor fi in bunä stare si se
vor preda prin incheere de pro-
ces-verbal cu inventar, unei co-
misiuni instituitä de minister, ti-
nându-se seamä de uzarea lor.
Concesionarul nu poate sA de-
gradeze sau sd distrugd o insta-
latiune ce nu are dreptul sä ridice.
85. Luarea In primire a conce-
siunii cu instalatiunile aflate pe ea
se face printr'o comistune coin-
www.digibuc.ro
pusä dintr'un delegat al ministe-
rului de industrie, un delegat din
partea institutultd geologic, nu-
miti de minister, si un delegat
din partea concesionarului, desem-
nat de acesta.
Comisiunea va mai stabili si
se va pronunta dacä coloanele
de tuburi din sondele ce au fost
neproductive se pot extrage in to-
tal sau in parte, fail a se peri
clita lucrärile, si in caz afirmativ
sä se arAte pentru fiecare sondä
din aceasta categorie ce anume
coloane s'ar putea extrage si ri-
dica de concesionar.
86. Statul dacä doreste, are
dreptul sä rescumpere in total sau
in parte, masinile, instrumentele
sau obiedele ce concesionarul are
dreptul sA ridice, p Wind valoarea
acelor obiecte dupd pretul ce ele
ar avea In momentul constatärii
tinând seamä de starea in care se
gäsesc.
In caz când ministerul nu cere
remiterea acelor obiecte sau ma-
sini ce revin de drept concesio-
narului, acesta este obligat sA
le ridice In termen de maximum
sase luni dela expirarea contractu-
lui. Dupd expirarea acestui ter-
men nu se mai poate permite nici
o ridicare.
Lucrärile comisiunii sunt supuse
aprobärii ministrului.
87. In caz de reziliere din
culpa concesionarului, ministerul a-
plied sechestru asupra tuturor in-
stalatiunilor.
Clädirile si instalatiunile de ori-
ce fel si cari, conform articolelor
precedente, nu se pot ridica de
concesionar, rämân de drept in
posesiunea statului.
De asemenea rämân proprieta-
tea Statului, färä despägubire, a-
paratele de säpat (Bohrkran) dela
sondele ce se vor gAsi In säpare
si aparatele de Watt la sondele
In prodnctiune,
 LEGI UZUALE 5 Innie 1910
88. Pentru mainile, aparatele,
instrumerítele, sculele i obiectele
ce concesionarul are dreptul sä
ridice, Statul îi rezervä dreptul a
le rescumpära, total sau partial;
cu 500/o din valoarea ce ar avea
in momentul constatärii, tinând
seamä de uzurä si de starea In
care se gäsesc. Dacä rninisterul
nu cere remiterea acelor obiecte
sau maini, ele se vor ridica de
concesionar In acelas termen ca
la articolul de mai sus.
89. Constatärile pentru luarea
in primire se face de aceeas co-
misiune dela art. 85, iar dacä con-
cesionarul nu la parte la consta-
tare sau nu desemneazä un dele-
gat, comisiunea se va completa cu
un delegat numit din oficiu de
minister.
90. Când contractul se rezili-
azA din cauzele arätate la art. 47
din regulamentul de fatä i dupä
cererea concesionarului, ministe-
rul va restitui cautiunea, Intrucât
sunt Indeplinite dispozitiunile art.
2 din lege, si In privinta
instrumentelor etc., ce conce-
sionarul are dreptul sä ridice, se
va proceda intocmai ca la articolul
80-87 privitor la expirarea contrac-
tului.
Dispozitlaul finale.
91. Amenintärile, impotrivirile
insultele aduse organelor Sta-
tului In executarea controlului ce
derivä din contract si regulamen-
tul de fatä, atrag pentru exploa-
tator la prima datä avertisment, a
doua oarä, somatiune pentru es-
cluderea persoanei insultätoare
darea in judecatä l inchisoarea,
conform art. 85 si 86 din legea
minelor.
92. Orice dispozitiuni cuprinse
in regulamentele anterioare si con-
trarii celor preväzute in regula-
mentul de fatä, intocmit in baza
legii promulgate prin inaltul de-
www.digibuc.ro
-665
cret regal No. 1343 din 1909, sunt
rämän abrogate.
CONTRrICT TIP
Pentrn concesionarea terenurilor
petrolifere ale kaftan!
I. Intre ministerul industriei
comertului, de o parte, si
de altä parte; s'a incheiat unná-
torul contract :
2. Noi ministrul industrei si co-
mertului, in urma licitatiunii pu-
blice tinutà In ziva de . . luna . . .
anul . . . pentru concedare de lo-
turi petrolifere pe moiile Statu-
lui, däm in exploatare pe ternen
de 30 ani, conform legii i regu-
lamentului aferent, d-lui (societätii)
cu domiciliul (sediul) in
comuna judetul . . . lo-
tul No. . ., din pätrimea notatä
In planul general al regiunii cu
litera. . . .
Lotul, cu forma si dimensiunile
arätate In planul general de loturi,
viza t i aprobat de consiliul de
ministri, are o suprafatä de . . .
hectare si . . . mp, si este situat
In proprietatea Statului . . . ., co-
muna . . . judetul . . . .
Acest lot, In forma, dimensiu-
nile i Intinderea arätatä In plan,
astfel cum a fost verificat de de-
legatul ministerului cu ocazia pu-
nerii In posesiune, i depe care
se anexeazä o copie la contract,
se concedeazä in baza legii si re-
gulamentului cari armuesc aceastä
materie.
3. Concesionarul este in drept
a exploata numai petrol si gaze de
petrol ; aceasta din urmä cu res-
trictiunile preväzute in regulament.
4. Concesionarul nu are dreptul
de a se folosi de suprafata tere-
nului concedat pentru exploatäri
agricole, silvice, sau odce alte ex-
ploatäri sau exploräri, ci numai
pentru lucrärile avänd de scop ex-
plorarea sau exploatarea petrolu-
 666 LEGI UZUALE. 5 Iunie 1910
lui si gazelor de petrol 0 trans-
portul acestor produse.
5. Concesionarul are dreptul de
a construi pe locul sätt clAdiri, de
a face instalatiuni de pompare, re-
zervoare, drumuri, de a aseza con-
ducte si, In general, de a face tot
ce ar fi necesar exploatärii petro-
lului depe lotul concedat.
6. Concesionarul este dator a
respecta pädurile si pomii roditori
depe lotul concedat. In caz de stri-
cAciune sau täiere, se va plAti
despägubirea pentru fiecare copac
sau porn roditor, conform estima-
tiunii fäcutä de organele ministe-
rulti de domenii.
'7. Concesionarul este obligat ca,
In termen de 6 luni dela semna-
rea acestui contract, sA inceapä lu-
crärile de sondaj pe lotul conce-
dat si sA le continue färA intreru-
pere, astf el cum se prevede la art.
. . . din regulament.
8. Numärul total al sondelor ce
concesionarul este obligat sä in-
staleze 0 sä execute In termenul
concesiunii este de minimum . .
sau In medie . . . sonde la hectar
(ad se va indica cifra arAtatä in
publicatiunea licitatfunii).
Distanta ?rare sonde va fi de cel
putin 40 metri, mäsurati orizontal
intre axele turnurilor sondelor.
Sondele vor pästra urmätoarele
distante de hotare :
20 metri de hotarele loturilor In-
vecinate ;
15 metri sau in genere distan-
tele preväzute in regulamentul de
politie si administratie minierA pen-
tru hotarele dinspre proprietAtile
particulare.
Aceste distante se socotesc pe
perpendiculara läsatä pe hotar din
axa gäurii sondajului.
Toate celelalte distante minime
intre sonde sau puturi si alte in-
stalatiuni 0 clAdiri trebuie sA fie
conforme cu dispozitiunile pre-
väzute, sau cari se vor prevedea in
www.digibuc.ro
regulamentul de admitlistralie 0
politie minierA.
9. Sondele vor trebui duse in
a dâncime treptat, din strat exploa-
tabil, in strat exploatabil pAnAla
adâncimea minimä de metri . . .
Dacä prin cel putin trei sondajii,
duse in bune conditiuni, pânä la
adâncimea minimA de . . metri fie-
care, nu s'ar IntAlni un strat exploa-
tabil, concesionarul este liber a
renunta la concesiune, cerând re-
zilierea contractului si predând Sta-
tului, prin proces-verbal si In con-
ditiunile arätate la art. . . din re-
gulament, instalatiunile si obiectele
ce-i vor fi cerute de Stat.
10. Statul 'nu ia nici o räspun-
dere pentru rentabilitatea exploa-
tärli loturilor date in concesi-
une.
De asemenea, dacä In cursul
duratei acestui contract s'ar con-
sta ta, prin executarea lucrärilor de
hotArnicii, c5 lotul concedat calcä
vreo proprietate particularä sau te-
renul delimitat locuitorilor, conce-
sionarul este obligat a se supune
rectificArii lotului, iar ministerul
prin comisiunea prevAzutä la art.
. . . , va reduce si stabili obliga-
tiunile de lucru pentru lotul astfel
redus.
Dad pe portiunea defalcatä din
lot, In baza hotArniciei, concesio-
narul a executat lucräri de sondaj,
ministerul va despägubi pe con-
cesionar cu 50Ia sutä din valoarea
lucrArilor de sondaj executate.
Constatarea si evaluarea lucrä-
rilor se va face de comislunea de
la art. . . amintit mai sus, inche-
indu-se proces-verbal, care se va
supune aprobdrii .ministerului.
Dacä pe porthmea defalcatä din
lot nu s'a facut nici . o lucrare de
sondaj, ministerul nu este obligat
la nici un fel de despägubire fatä
de concesionar.
11. Därile ce concesionarul este
obligat a prat Statului ca proprie-
 LEGI UZUALE. 5 lunie 19H)
tar pe fiecare an pentru aceastA
concesiune sunt :
1. Arenda anualä de lei 25 pen-
tru fiecare hectar sau fractiune de
hectar a suprafetei lotului. Arena'
se va plkti conform art. 4. alinia-
tul a din lege ;
2. 0 redeyentà proportionalä cu
productiunea zilnicA mijlocie a fie-
cärei sonde, i anume :
. procente dacä productiu-
tiunea zilnicä a sondei este
de cel mult 10 tone.
. procente dacä productiunea
zilnid a sondei este de
10-50 tone.
procente dacä productiunea
zilnicg a sondei este de
50-100 tone.
procente dacd productiu-
nea zilnicä a sondei este
dela 100 tone In sus.
12. Taxele de 1 la sutä din pro-
ductiunea brutä, precum §i taxa
fixä pe hectar prevAzutä de legea
minelor, se vor constata i Incassa
deosebit, conform legii i regula-
mentului in vigoare.
13. Prin productiunea brutä se
intelege intreaga cantitate prove-
nitä din sonde sau puturi, prin
urmare inclusiv cantitatea ce s'ar
intrebuinta ca combustibil pe §an.
tier.
14. Plata in bani a redevente-
lor se va face la sfAr§itul anului.
Dacä In termen de douä luni,
socotit dela data Incuno§tintärei ce
ministerul de industrie va face
concesionarului la domiciliul ales,
arätându4 suma ce are a plAti pe
anul expriat, nu achitä, In aseme-
nea caz, pentru orice intArziere de
platä peste termenul fixat mai sus,
concesionarul va plAti o dobAndä
de 7 la sutä pe an, care va curge
de drept, färä punere in IntArziere.
Dad In termen de 6 luni dela
data Incuno§tintärii de mai sus,
concesionarul nu achitä capitalul
§i dobânzile, ministerul poate re-
www.digibuc.ro
667
zilia contractul färA somatiune sau
judecatä.
15. AtAt la expirarea contractu-
lui de concesiune cAt.1§i In caz de
reziliere, nici o ridicare de mate-
rial, unelte, etc., nu se poate face
pAnä ce concesionarul nu achitä
.därile cuvenite Statului pAnä In
acel moment.
16. Pe Iângä därile de mai sus
mentionate, concesionarul este o-
bligat a mai pläti mice alte däri
cAtre Stat, judet sau comunA, la
cari ar fi impusä exploatarea sa.
Taxele de timbru §i inregistrare
cerute de legea timbrului se vor
plAti de concesionar.
17. Statul îi rezervä dreptul de
a avea In permanentä un delegat
al säu la puntul lucrärii.
Delegatul Statului §i orice al t
agent de control anume Insärcinat
cu aceasta are dreptul sà contro-
leze oricând registrele concesiona-
rului, sA verifice instalatiunile §i
sä fad a se respecta dispozitiu-
nile contractului, legii i regula-
mentului, cari fac parte integrantä
din contract.
18. Contractul se va putea tran-
smite sau cesiona numai cu auto-
rizarea ministerului, care o va pu-
tea da dacä sunt Indeplinite dis-
pozitiunile art. 2 din lege.
Orice transmitere de concesiune
färä aprobarea ministerului este
nulä de drept.
Transmiterea-sau cesionarea poa-
te avea loc numai asupra società-
tilor sau persoanelor cari vor pro-
duce urmätoarele acte :
a) Dovezile:d indeplinesc con-
ditiunile de capacitate cerute de
lege pentru a participa la licitatiu-
nea categoriei de loturi din care
face parte lotul_mentionat in acest
contract ;
b) Dova da'sä societatea sau per-
soana cäreea se transmite lotul nu
mai posedà in aceea regiune vreun
lot, la distantA de lotul in cestiune
668 LEGI UZUALE. 10 Inniie 1910
mai mica de un kilometru, soco-
tit intre punctele cele mai apro-
piate ale perimetrelor lor.
19. Concesionarul este obligat
a tine in permanentä la sediul ex-
ploatärii registrele preväzute de
regulament, sigilate, parafate §i
vizate de regiunea minierä, atat
cele pentru mersul lucrärilor, cat
si cele pentru constatarea produc-
tiunii si a zilelor de extractie pen-
tru fiecare sonclä In parte, pentru
transportul de titei pe conducte
sau cu carele, pentru cantitatile in-
trebuintate ca combustibil si, in
genere, pentru miscarea titeiului
in schelä, arätandu-se In fiecare
moment stocul de Wei aflat In re-
zervoare.
20. Aceastä concesiune este data
pe baza legii publicatä In Moni-
torul Oficial No. 15 din 18 Apri-
lie 1909, iar regulamentul care ear-
mueste aceastä materie face parte
integrantä din acest contract, con-
cesionarul fiind obligat a se su-
pune tuturor dispozitiunilor con-
tinute in regulament.
21. In caz de nerespectare din
partea concesionarului a vreuneea
din dispozitiunile prevazute in con-
tract, lege §i regulatnent ministe-
rul va aplica dispozitiunile cuprinse
in legea si regulamentul legii pen-
tru concesionarea terenurilor petro-
lifere ale Statului.
22. La expirarea contractului
sau isn caz de reziliere, concesio-
narul va remite delegatului Statu-
lui pdn Incheere de proces-ver-
bal, cu inventar, concesiunea cu
toate instalatiunile ce revin de
drept Statului i astfel cum se spe-
cified in art. 80-89 inclusiv din
regulament.
23. Subsemnatul, concesionar,
declar ca accept conditiunile cu-
1. Aceastá ,Conventiane" impreunä cu
Legea §i protocolul final ce o insotesc, a
fost publicatá in Monitorul Oficial No.
53 din 10 Iunie 1910. Ea a fost votatá de
www.digibuc.ro
prinse in contractul de fata si in
regulamentul aferent i ed. ma voi
conforma intocmai legilor i regu-
lamentelor.
CONVENTIE DE COMERCIU 1)
Intro Romania L Norvegia
Dint 10 IuNid 1910
1. Va fi deplinä i Intreagä li-
bertate de comert si de navigati-
une intre cele dottä State contrac-
tante.
Supusii unuia din cele douä State
contractante stabiliti in celalt sau
sezand timporar acolo, se vor bu-
cura, In ce priveste facerea comer-
tului si a industriel, de aceleasi
drepturi, foloase, imunitäti si scu-
tiri si nu vor fi supusi la nici un
impozit mai ridicat sau altul cleat
supusii natiunii celei mai favori-
zate.
Este insä inteles cA stipulatiu-
nile ce preced nu abat nimic de
la legile, ordonantele i regulamen-
tele speciale In materie de stabi-
lire, de comert, de industrie si de
politie, cari sunt sau vor fi in lu-
crare in fiecare din cele cloud' State
aplicabile tuturor strainilor.
2. Toate lucrurile, produse ale
pämantului sau ale industriel Roma-
niei, cari vor fi importate In Nor-
vegia, si toate lucrurile, produse
ale pämantului sau ale industriei
Norvegiei, cari vor fi importate in
Romania, destinate sau pentru con-
sumatiune, sau pentru punerea In
antrepozite, sau pentru reexportare,
sau pentru tranzit, vor fi supuse,
pe timpul duratei conventiunii de
fatä, la tratamentul acordat natiu-
nii celei mai favorizate si, in deo-
sebi, nu vor fi supuse la taxe nici
mai ridicate, nid altele decat cele
Senat In tedinta dela 30 Martie 1910, iar
de Camera' in aceea dela 3 Aprilie 1910.
Schimbul actelor de ratificare a avut loc
la Berlin la 4/17 Ionic 1910.
 LEGI UZUALE. 10 Inuie 1910
puse pe productele sau pe märfu-
rile natiunii celei mai favorizate.
La exportare pentru Romania
nu se va percepe 'in Norvegia, si
la exportare pentru Norvegia nu
se va percepe In Romania, taxe
de iesire altele, nici mai ridicate
deck la exportarea aceloras lu-
cruri pentru tara cea mai favori-
zatä sub aceasta privintä.
Fiecare din pktile contractante
se Indatoreste deci a face sä se
foloseasca cealaltä, Indatä, de mice
foloase sau scäderi de taxe pe cari
le va fi acordat deja sau pe cari
le-ar putea acorda In urmä, cu pri-
vire la cele arätate, unui alt Stat.
3. Certificate de origine vor pu-
tea fi cerute de fiecare din Pär-
tile contractante In cazul and dânsa
va fi stabilit taxe diferentiale dupä
originea märfurilor, sau pentru mo-
tive privitoare la statistica comer-
cialä.
4. Partite contractante se Inda-
toresc de a nu impiedica intru ni-
mic comertul reciproc al celor douä
tki prin proibitiuni la import, la
export sau la tranzit.
Exceptiuni la aceastä regulä, In-
tru cat ele vor fi aplicabile tutu-
ror tarilor sau tärilor ce se vor
gäsi In conditiuni indentice, nu
se vor putea face deck In cazu-
rile urmatoare:
1. In Imprejurki exceptionale,
cu privire la pro wiziunile de ids-
boiu ;
2. Pentru motive de siguranta
interioara a Statului ;
3. Pentru motive de politie sa-
nitarä sau pentru a lmpiedica räs-
pandirea epizootiilor sau nimicirea
plantelor In deosebi prin insecte
sau prin paraziti stricätori ;
4. In vedere de a intinde si la
mat-futile sträine similare proibiti-
unite sau restrictiunile stabilite prin
legile interne fata de productiunea,
vanzarea sau transportul märfuri-
lor indigene ;
www.digibuc.ro
669
5. Pentru märfurile cari sunt sau
vor fi obiectul unui monopol al
Statului.
5. Bastimentele române si
cärcAtura lor vor fi tratate In Nor-
vegia i bastimentele norvegiane
Incärcatura lor vor fi tratate in
Romania cu totul pe acelas picior
ca si bastimentele natiunii celei
mai favorizate.
Nationalitatea bastimentelor va
fi recunoscutä, de o parte si de
alta, dupä legile i regulamentele
particulare ale fiecäruia din Sta-
tele contractante, prin titturile
patentele liberate cäpitanilor, pa-
tronilor sau corabierilor de cäträ
autoritätile competente.
O. Stipulatitmile conventiunii de
fatä nu se aplicä foloaselor cari
sunt sau cari ar putea fi acordate,
de una din Inaltele Patti contrac-
tante, Statelor limitrofe pentru a
Inlesni traficul de fruntarie, precum
foloaselor rezultand din inche-
ierea unei uniri vatnale, cat timp
aceleasi foloase nu vor fi intinse
si la alte State.
7. Conventiunea de fatä va fi ra-
tificata, iar ratificärile vor fi schim-
bate la Berlin peck se va putea
mai curand.
Ea va infra In lucrare la cinci-
sprezece zile dupä schimbul rati-
ficärilor.
Partite contractante isi rezerva
fiecare dreptul de a denunta In
mice timp conventiunea de fata, in-
stiintându-se cu douäsprezece luni
d'inainte.
Spre credinta cärora, plenipoten-
tiarii respectivi au semnat conven-
tiunea de fata si au pus pe dânsa
sigiliile lor.
Facut In indouit exemplar ori-
ginal la Berlin, la 18 31 Martie o
mie-nouä-sute-zece.
PROTOCOL FINAL
In momentul de a proceda la
670 LEGI UZUALE. 10 lunie 1910
semnarea conventiunii de cornett,
Incheiatä astäzi Intre Romania
Norvegia, plenipotentiaril subsem-
nati au declarat, in comunä Inte-
legere, ea stipulatiunile conventiu-
nii de fatä nu se aplicá foloaselor
speciale cari vor putea fi acordate
de Norvegia, Suedici sau Dane-
marcei, cat timp aceleasi foloase
nu vor fi Intinse si la alt Stat.
Aceastä declaratiune va face parte
integranta din conventiunea insäs.
Spre credinta carora, pLnipoten-
tiarii respectivi au semnat proto-
colul final de fata §i au pus pe
clansul sigilille lor.
Facut in indoit exemplar origi-
nal la Berlin, la 18/31 Martie o-mie-
nouä-sute-zece.
CONVENTIR DE COMERCRP)
1ntre Rominia i Danemarca
Dix 10 II1N1E 1910
1. Va fi deplinä §i intreagä li-
bertate de cornett si de naviga-
tiune Intre cele dotia State con-
tractante.
Supusii unuia din cele douä State
contractante, stabiliti in celalt, se
vor bucura, In ce priveste facerea
comertului si a industriei, de ace-
leasi drepturi si nu vor fi supusi
la nid un impozit mai ridicat sau
altul cleat nationalii. Ei se vor fo-
losi, sub toate privirile acestea, pe
teritoriul celuilalt Stat, de aceleasi
drepturi, imunitäti, foloase i scu-
tiri, ca si supu§ii tärii celei mai
tavorizate.
Este Insä Inteles ca stipulatiu-
nile ce preced nu abat nimic dela
legile, ordonantele si regulamen-
tele speciale In materie de stabi-
lire, de comert, de industrie si de
politie, cari sunt sau vor fi In lu-
1. Aceasn .Conventiune" impreund cu
Legea ce o insoteste, a fost publican in
Monitoral Oficial" No. 53 din 10 funie
1910. Ea a fost votata de camera in §e-
www.digibuc.ro
crare In fiecare din cele douä State
si aplicabile tuturor sträinilor.
2. Toate lucrurile, produse ale
pämantului sau ale industriei Ro-
maniei, cari vor fi;limportate In
Danemarka, si toate lucrurile, pro-
duse ale pämântului sau ale in-
dustriei Danemarcei, cari vor fi im-
portate in Romania, destinate sau
pentru consumatiune, sau pentru
punerea In antrepozite, sau pentru
reexportare, sau pentru tranzit, vor
fi supuse, pe titnpul duratei con-
ventiunii de bid, la tratamentul a-
cordat natiunii celei mai favori-
zate sf, in deosebi, nupor fi su-
puse la taxe nici mai ridicate, nici
altele decal cele puse pe produc-
tele sau pe märfurile natiunii celei
mai favorizate.
La exportare pentru Romania nu
se va percepe In Danemarka, si la
exportare pentru Danemarka nu se
va percepe in Romania, taxe de
iesire altele, nici mai ridicate de-
ck la exportarea acelorasi lucruri
pentru tam cea mai favorizatä sub
aceastä privinta.
Fiecare din partite contractante
se Indatoreste deci a face sa se
foloseascä cealaltä, indatä, de odce
foloase sau scäderi de taxe pe cari
le va fi acordat dela sau pe cari
le-ar puteà acorda In urmä, cu pri-
vire la cele arätate, unui alt Stat.
3. Certificate.de origine vor pu-
tea fi cerute de fiecare din pärtile
contractante In cazul and dansa
va fi stabilit taxe diferentiale dupä
originea märfurilor, sau pentru mo-
tive privitoare la statistica comer-
ciala.
4. Pärtile contractante se Inda-
toresc de a nu impiedica Intru ni-
mic comertul reciproc al celor douä
tad prin proibitiuni la import, la
export sau la tranzit.
dinta dela 4 A prilie 1910, iar de Senat in
aceea de 5 Aprilie 1910. Schimbul actelor
de ratificare a avut loc la Viena, la 8 21
Iunie 1910,
 LEGI UZUALE. 10 Innie 1910
Exceptiuni la aceastä regulä, in-
trucât ele vor fi aplicabile tuturor fd-
rilor sau tärilor ce se vor gäsi in con-
ditiuni identice, nu se vor putea
face cleat In cazurile urmätoare:
1. In imprejuräri exceptionale, cu
privire la proviziunile de räsboiu ;
2. Pentru motive de sigurantd
interioarä a Statului ;
3. Pentru motive de politie sa-
nitarä sau pentru a impiedica ras-
pândirea epizootiilor sau nimici-
rea plantelor, In deosebi prin in-
secte sau prin paraziti stricätori ;
4. In vedere de a Intinde si la
märfurile sträine similare proibi-
tiunile sau restrictiunile stabilite
prin legile interne fata de produc-
tiunea, vânzarea sau transportul
märfurilor indigene ;
5. Pentru märfurile cari sunt sau
vor fi obiectul unui monopol al
Statului.
5. Rämâne Inteles cA ln Con-
ventiunea de fatä nu infra folo-
sinta regimului pe care Danemarka
I-ar acorda Suediei sau Norvegiei
In virtutea Conventiunilor vamale
speciale, nici regimului special pen-
tru zonele de fruntarie, ce ar pu-
tea fi acordat de una din cele dottä
pärti contractante tinei puteri limi-
trofe.
6. Bastimentele române i incär-
cAtura lor vor fi tratate In Dane-
marka i bastimentele daneze
IncärcAtura lor vor fi tratate in Ro-
mania cu totul pe acelas picior ca
bastimentele natiunii celei mai
favorizate.
Nationalitatea bastimentelor va
fi recunoscutä de o parte si de alta
dupä legile i regulamentele par-
ticulare ale fiecäruia din Statele
contractante prin titlurile si pa-
tentele liberate cApitanifor, patro-
nilor sau corgbierilor de cätre au-
toritätile competinte.
1. Acest Decret ' a fost publicat In
Monitorul Oficial" No. 53 din 10 lunie
1910. A se vedea la ordinea sa cronolo
gicii Regulamentul de administrafiune
www.digibuc.ro
671
7. Rämâne lnteles cA dispoziti-
unite Conventiunii de MO nu sunt
aplicabile nici Islandei, nici Anti-
lelor daneze, nici Groenlandei.
S. Conventiunea de fatä va fi
ratificatä, iar ratificärile vor fi schim-
bate la Viena peat se va putea
mai curând.
Ea va intra In lucrare cu ince-
pere din ziva schimbului ratificA-
ril or.
Pärtile contractante isi rezervA
fiecare dreptul de-a denunta In ori-
ce timp Conventiunea de fatä, In-
stilntându-se cu douä-spre-zece luni
dinainte.
Spre credinta cArora, plenipoten-
tiarii respectivi au semnat Con-
ventiunea de fatä, In cloud exem-
plare si au pus pe dânsa sigiliile lor.
DECRET1
Pentre modillearea regulamentulni de
administratie al poliie minieri,
pentru eiplAtarea petrolului
DIN 10 IUNIE 1910.
I. Capitolul II, art. 6, 7,` 8 si 9
din regulamentul de administratie
si politie minierä, sanctionat cu
decretul Nostru No. 3.358 din 1906
si publicat In Monitorul Oficial
No. 156 din 10 Octomvrie 1906,
se modificA precum urmeazA
CAP1TOLUL II.
Personalull.
Art. 6. Personalul tehnic al ex-
ploatärilor (sef de exploatare di-
rector tehnic), precum si organele
sale de executiune,:(maestru-son-
dar sef i maestru sondar) trebuie
sA poseacIA certificate de capaci-
tate liberate de minister, conform
dispozitiunilor de mai jos.
Orice Intreprindere de petrol a-
vând trite() regiune un minimum
de 3 sonde, a cäror distantA Intre
minierd pentru exploatarea pe-
trolului' din 10 Octomvrie 1906. Vol. III.
pag. 4190.
 672 LEGI UZUALE. 10 Iunie 1910
cele mai depärtate nu trece de doi
kilometri, trebuie sä fie condusa
de un sef de exploatare tehnic, cu
sediul la punctul lucrarii.
Intreprinderile de petrol având
inteo localitate mai mult de 30
sonde In lucru §i In productiune,
sunt obligate a avea câte un sef
de exploatare pentru fiecare grup
de maximum 30 sonde, repartizate
astfel ca distanta intre cele mai
depärtate sonde din acel grup sä
nu fie mai mare de doi kilometri.
Un grup de maximum 15 sonde
In lucru si In productiune, repar-
tizate pe o distantä 'Ana la ma-
ximum 4 kilometri intre cele mai
departate, va putea fi condus de
un singur sef de exploatare.
Intreprinderile de petrol cari In-
teo regiune explorata vor avea cel
mult cloud sonde in lucru sau In
productie, vor putea incredinta con-
ducerea lucrärilor unui maestru son-
dar sef, cu sediul in punctul lu-
cra" di.
Sondele de explorare in regiuni
noui vor fi conduse si suprave-
ghiate de un sef de exploatare, cu
sediul la punctul lucrärii sau aiurea.
Exploatärile având un numär mai
mare de 20 puturi in lucru sau in
productie, situate in aceea§ schelä,
trebuie sä aibä un §ef de exploatare.
Pentru un numär mai mic de 20
puturi va avea un supraveghetor,
care sä stie sä scrie i sä citeasca
si sa fi fost cap de taraf.
Intreprinderile de foraj sunt su-
puse tuturor dispozitiunifor acestui
regulament.
Titlul de sef de exploatare sau
director tehnic se recunoaste de
ministerul industriei si comertufui,
prin liberare de certificate de ap-
titudini, persoanelor indeplinind
urmatoarele conditiuni :
a) Celor ce au diploma unei
scoale superioare de inginerie din
tara sau sträinätate, cari au cel
putin un an de practicä pe san-
www.digibuc.ro
tier in tara, In speclalitatea son-
dajului la petrol ;
b) Absolventi cu certificate ai
unei scoale superioare de ingine-
rie, sau cu diploma ai unei scoale
tehnico-mecanicä, recunoscutä de
minister, cari,dupa absolvirea scoa-
lei, au cel putin 3 ani de practica
pe sander, din cari unul In tail
in specialitatea sondajului la petrol.
Odatä cu cererea se va depune
si programul scoalei respective,
dacä au absolvit o scoala sträina.
Romanii vor obtine echivalenta
titlurilor conform legilor tarn, iar
sträinii vor fi supusi unui examen
In fata unei comisiuni compusa
din 5 membri si numita de mi-
nisterul industriei si comertului.
Art. 7. Pe IMO seful de ex-
ploatare fiecare schelä va avea u-
nul sau mai multe ajutoare, dupä
necesitate si cari pot fi recrutati
si dintre maestrii sondad §efi.
Pot fi recunoscuti ca maestri
sondad sefi numai persoanele din
unnatoarele categorii :
a) Absolventii scoalei de ma-
estri sondad din tat* cari vor a-
vea o practicä de 3 ani ca maes-
tru sondar ;
b) Absolventii unei scoale de
maestri sondad din sträinätate cari
au o practica de 3 ani ca maes-
tru sondar la exploatäri de petrol,
din cari doui in tara.
Toy acestia vor fi supu§i unui
examen asupra urmAtoarelor ma-
terii :
a) Arta sondajului la adâncimi
mari ;
b) Instrumentatiuni In cazuri de
accidente ivite In sonde ;
Inchiderea apelor in sonde ;
d) Notiuni generale de functio-
narea cazanelor si a motoarelor cu
aburi, cu benzinä sau cu gaze si
a motoarelor electrice ;
e) Dispunerea si functionarea
instalatiunii electrice pentru lu-
minat ;
 LEGI UZUALE. 10 Minnie 1910
Cauzele i consecintele explo-
ziunilor de gaze, precum i lucrä-
rile de salvare necesare a se efec-
tua dupà exploziune.;
g) Actiunea de salvare in caz
de incendiu ;
h) Cnnostinta dispozitiunilor de
politie minierä, Intrucât sunt refe-
ritoare la atributiunile ce-i incum-
bä serviciul.
Examenul se va tine la scoala
de maestri sondad dela Câmpina,
In lunile Maiu i Noemvrie ale
fiedrui an, In fata unei comisiuni
numitä de minister si compusd din:
seful regiunii miniere, un profesor
al scoalei de maestri sondad si un
inginer-sef de exploatare al unei
schele din tail. Rezultatul exa -
menului va fi supus aprobärii mi-
nisterului.
Taxa examenului va fi de 20 lei.
Termenele de practicd se vor
socoti dela data recunoasterii de
cätre autoritatea minierä a calitätii
de maestru sondar.
8. Ministerul recunoaste cali-
tatea de maestru sondar persoa-
nelor din categoriile mai jos no-
tate ;
a) Absolventilor unei scoale de
maestri-sondari din tarä sau din
sträinätate ;
b) Maestrilor-ajutori, cu cel pu-
tin patru clase primare, având în
aceastä calitate o practicä de trei
ani la exploatäri de petrol si
urma unui examen depus la scoala
de maestri-sondari asupra cunos-
tintelor generate din arta sonda-
jului aplicat la petrol ;
c) Persoane din sträinätate cu
doi ani de practica In tara, cari
vor dovedi cA au dreptul de a
functiona in calitate de maestru-
sondar la exploatári de petrol in
sträinätate, producând certificate
dela autoritätile miniere respective
prin cari sä se ateste timpul
calitatea In cad au servit. Ei vor
fi supusi examenului de mai sus.
C. HAMANGIU. Suplimentul
www.digibuc.ro
673
Actele i certificatele se vor pre-
zenta In traducere legalizatä.
Examenele se vor tine la epoce
fixe, de douä ori pe an, iar comi-
siunea se va compune din : seful
regiunii miniere, un profesor al
scoalei de maestri-sondari Î tin
inginer sef de exploatare
Actualii maestrii-sondari cari stiu
ceti si scrie i cari functioneaza ca
atari In schelele din tat-a, având
trei ani Impliniti in functiunea lor
in momentul promulgärii prezen-
tului regulament, vor trebui ca, In
termen de doi ani, sä treacä un
examen practic pe sander, inaintea
comisiunii preväzutä pentru obti-
nerea diplomei dela scoala de ma-
estrii-sondari din Câmpina.
9. Ministerul, în cazuri bine
legitimate (sisteme noi de sondaje
neIntrebuintate Inc4 In tara si pen-
tru cari nu se gäseste personal),
poate face exceptiune dela dispo-
zitiunile de mai sus, cu conditiune
ca, In termen de nouà luni dela
data cand s'a confirmat de minis-
ter angajarea persoanei Inteuna
din functiunile de mai sus, sä pro-
beze regiunii miniere cä a Invätat
in mod indestulätor limba românä
si cä cunoaste regulamentul de
politie miniera.
In caz de nereusitä, un nou exa-
men va avea loc la interval de trei
luni dupà primul examen.
Dacä i dupd al doilea examen
nu a reusit, pierde dreptul de a
mai functiona ca sef de exploatare,
maestru-sondar, sef sau maestru
sondar, si nu se mai poate angaja
cleat atunci cand va proba cä cu-
noaste cele de mai- sus.
Persoanele cari au cerut, dar cä-
rora, pänä la aplicarea acestui re-
gulament, nu li s'a liberat certifi-
catele respective de capacitate, vor
fi supuse dispozitiunilor regula-
mentului de fata.
Intreprinderile de petrol cari, In
termen de trei luni dela publica-
22
674 LEGI UZUALE.
rea acestui regulament, nu se vor
fi conformat dispozitiunilor lui in
ce priveste personalul, nu vor mai
capata autorizatiuni pentru noui lu-
cräri.
Ele vor primi câte un avertis-
ment si dacä nid in termen de
30 zile dela data acestuia nu se
vor fi conformat, ministerul are
facultatea de a opri continuarea
lucrärilor existente, panä ce se va
constata cA s'au conformal dispo-
zitiunilor regulamentului de fatä.
REGULFIMENT 1
Null% aplicarea modirmárilor Introduse
in legea constitutiva a Cassei corpu-
lui didactic en scopnl de a inlesui
membrilor acestel Casse mijloa-
cele de a-ai construi san de
onmpara o oasi de
DIN 17 RIME 1910.
1. Membrul cassei care va cere
un lmprumut pentru cumpärarea
unei case de locuinta, deja dä-
ditä, sau a unui teren unde sä
construiascA o casä de locuintä,
va trebui, odatä cu cererea de im-
prumut, sä prezinte, pe langä do-
vada capacitätii de a contra cta, si
titlurile pentru stabilirea dreptu-
lui de proprietate. Cassa nu acor-
dä Imprumuturi pentru imobile
dotale inalienabile.
2. Tot astfel vor trebui prezen-
tate titlurile de proprietate din
partea membrului Cassei care ar
solicita un imprumut pentru ter-
minarea cassei sale de locuintä
sau pentru construirea unei case
de locuintä pe un teren al säu.
3. Nici un Imprumut nu va pu-
tea acorda Cassa corpului didactic
vreunui membru al &Au, pentru a
cumpAra sau construi altä clädire,
1. Acest ,,Regulament" a fost publicat
In Monitorul Oficial" No. 59 din 17 lu-
nie 1910. A se vedea la ordinea sa
nologica, in acest volum, ,,Legea modi-
www.digibuc.ro
17 Innie 1910
dacä el stäpâneste In aceea§ loca-
litate o casä de locuintä.
4. Cererea de Imprumut fiind
admisa In principiu de consiliul
de administratie al Cassel, pe baza
actelor prezentate si In urma ex-
pertizei de care se vorbeste in art.
8, membrul imprumulat va mai
trebui, drept garantie a Imprumu-
tului, sä contracteze prin interme-
diul Cassei corpului didactic, In
folosul ei, o asigurare asupra vie-
tei pentru o sumä si o duratä cel
putin egale cu suma si durata Im-
prumutului contractat de dânsul.
Dacä are deja contractat o asigu-
rare asupra vietii, el va trebui sä
faca sä se modifice dispozitiunile
ei actuale In profitul Cassei cor-
pului didactic, in asa conditiuni
!mat Cassa sä fie pe deplin ga-
rantatä pentru o suma i o duratä
cel putin egale cu suma si cu du-
rata imprumutului.
5. Pentru garantarea capitalu-
lui i dobanzilor date cu impru-
mut de Cassa corpului didactic,
Imprumutatul va constitui In fa-
voarea Cassei o ipoteca in Intâiul
rang asupra imobilului pe care 11
cumpärä cu ajutorul Cassei sau
asupra terenului sau unde voeste
sä construiasca o casä de locuintä,
In afard de garantia cerutä de art.
25 bis din lege si art. 4 din pre-
zentul regulament. In cazul cand
membrul Cassei va voi sä cum-
pere un imobil de o valoare su-
perioarä surnei ce i se poate a-
corda dupd lege ca imprumut,
Cassa va putea rämäne asiguratä
si In al doilea rang, dar numai
dupä creditul funciar urban din
Bucuresti si Iai, aceasta avänd
precädere numai pentru o sumä
pe care o va hotäri consiliul de
administratie.
ficiitoare a legei cassei de economie,
credit fi ajutor al corpului didactic" din
1 Mai 1910, precum 1 Legea" complecta
din 30 Mai 1908, Supl. I pag. 771.
 LEGI UZUALE. 17 lunie 1910
6. Lichidarea imprumuturilor a-
cordate nu se va face de Cassa
corpului didactic decât dupä inde-
plinirea formalitätilor prevAzute la
art. 4 si 5 de mai sus si dupä ce
Cassa va asigura contra incendiu-
lui clädirea pe care membrul o
cumpArA cu ajutorul Cassei. Tot
Cassa va Ingriji de plata regulatä
a primelor de asigurare pe tot
timpul imprumutului. Asigurarea
va fi pentru o surnA cel putin e-
gala cu suma Imprumutatä. Plata
primelor se face totdeauna In con-
tul membrului Imprumutat. Pentru
casele ce sunt a se construi, asi-
gurarea va fi luatä In timp util.
Mai mnainte de lichidarea impru-
mutului Imprumutatul va ceda Ca-
ssei corpului didactic dreptul la
toate despägubirile ce i s ar cu-
veni dela societatea de asigurare
in caz de incendiu. Cassa corpu-
lui didactic va retine despägubi-
rile platite de asigurätor pAnA la
concurenta stunei pe care mem-
brul ar datora-o Cassei cu odce
titlu.
7. In caz de deces al unui
membru I'mprumutat, daca toate
sumele datorite Cassei corpului
didactic vor fi achitate, ipoteca
constituità asupra imobilului se
va radia.
S. Imobilele care se dau drept
garantie Cassel corpului didactic,
fie terenuri libere, fie cu construc-
tii, vor fi expertizate de catre un
membru al consiliului delegat de
consiliul de administratie i asis-
tat de un arhitect desemnat de
Cassä. Aceasta Inainte de admite-
rea cererii de Imprumut.
9. Pentru construirea sau ter-
minarea unei case, suma ceruta
se va plàti celui In drept dupä cum
va hotärt consiliul de administra-
tie. Toate plätile se vor face nu-
mai pe baza pieselor justificative
anexate unui raport al delegatului
numit de Cassa corpului didactic
www.digibuc.ro
675
§i in urma aprobärii consiliului
de administratie.
10. Dad membrul care a obti-
nut dela Cassa corpului didactic
Imprumuturi In bani, pentru ca sä
faca vreo operkiune din cele pre-
vAzute la art. 1 sau 2 se retrage
cu voie sau färä voie din InvätA-
mânt, In timpul duratei contrac-
tului de imprumut, suma datoritA
de el va deveni exigibilä In intre-
gul ei, Indatä ce nu se va con-
forma conditiunilor contractului.
11. Sumele pe cari Cassa cor-
pului didactic le va da cu Impru-
mut membrilor sAi i se vor ram-
bursa prin anuitäti, cari vor fi plä-
tite cu dobandä de 6 la sutä
prin rate lunare egale.
12. Din cauza termenelor fixate
de societätile de asigurare cu
primä, Imprumutul care va putea
fi de 30 de ani pentru un mem-
bru In vArstä de cel mult 30 de
ani, nu va putea fi deck de 20
ani pentru un membru In vArstä
de 40 ani, de 10 ani pentru un
membru In vArstä de 50 ani. Cu
alte cuvinte, durata imprumutului
adunatä cu vArstä va trebui sä dea
In toate cazurile cifra maxima
de 60.
13. In caz de platA cu antici-
patie al Intregei sume Imprumu-
tate, Cassa corpului didactic va re-
nunta in folosul imprumutului la
beneficiul asigurkii pe vieatä
la drepturile rezultând din cesiu-
nea contractului de asigurare pen-
tru incendiu, si va cere radierea
inscriptiunii ipotecare.
14. In caz de platä partialà si
cu anticipatie, aceastä platä nu va
fi mai micä de o zecime din suma
ce datoreazA, dand dreptul pentru
Imprumutat, fie de a cere reduce-
rea termenului, fie de a cere re-
ducerea ratei lunare, fie amân-
doud.
15. Scriptele si registrele Cassei
corpului didactic fac dovada tutu-
676 LEGI UZUALE. 22 1100ie 1910
ror lichidärilor de 1mprumuturi sub
orice forma.
16. Cel mai tArziu pAnä la OM.-
situl lunei Aprilie a fiedrui an,
Imprumutatul va dovedi Cassei
corpului didactic achitarea pe anul
expirat a tuturor impozitelor cMre
Stat si comunä. In cazul contra-
riu, Cassa va pläti impozitele a-
cestea In contul 1mprumutatului.
17. In contractele ce se vor in-
cheia se va avea In vedere acest
regulament. In chip prealabil, insä
se va pune clauza cA imprumuta-
tul cunoaste i îi ia obligatiunile
ce decurg din regulament.
REGULAMENT
1
Pentra cazuri de afarlsanii i anateme
DIN 22 IIININ 1910.
J. Niminea din toate treptele
clerului din Biserica AutocefalA
OrtodoxA RomAnA a României nu
va putea aplica aceastä extremA
mäsurä de blestem bisericesc ori-
cui, färä autorizatia inaltà prevä-
zutA de acest regulament, art. 3,
alin. b.
2. In cazuri de abatere a vre-
unui din credinciosii crestini orto-
doxi sau clerici, cari ar cädea In
vreo abatere dela prescrierile reli-
gioase i evanghelice, asa cA ar
scandaliza pe alti credinciosi, i se
va aplica mAsurile duhovnicesti
prescrise de Mântuitorul, Domnul
nostru !sus Hristos : a-1 sfätui In
particular, apoi Impreunä cu cloud
sau trei persoane, de cari neascul-
tând, II va aräta Sf. Sinod prin
Chiriarhul respectiv. Sfântul Sinod
tot dupA invätätura Domnului, 1i
va face sfätuirea cuvenitä. Dacä
nu va asculta nici de Sf. Sinod,
acesta II va putea declara ca pe
1. Acest nRegulament" publicat in Mo-
nitorul Oficial" No. 63 din 22 lunie a fost
votat in unanimitate de Sf. Stood in ziva
de 20 Mai 1910.
2, AceastS .Deciziune" a fost publicatá
n Monitorul Oficial" No. 63 din 22 Iu-
www.digibuc.ro
un pAgAn, cum invatA Sf. Evan-
ghelie.
3. Dacä s'ar IntAmpla cazuri
extrem de scandaloase, precum
acelea de care pomeneste Sf. Apos-
tol Pavel, atunci, dupA ce se va
fi Intrebuintat mijloacele descrise si
räul ar fi tot nelndreptat, Sf. Si-
nod va fi sesizat, prin Chiriarhui
Eparhiot, spre a decide.
Sf. Sinod, deliberând asupra ca-
zului adus la cunostinta sa si ne-
aflând alt mijloc de Intoarcere sl
de indreptare, va putea da auto-
rizare de anatemA si afurisanie, cu
rezervA de a se putea primi In
adunarea credinciosilor cel bleste-
mat, dacA se va pocAi deplin.
4. Nimenea n'are dreptul sä
rosteascA afurisanie sau anatemä
asupra rnembrilor ierarhiei biseri-
cesti In toate treptele ierarhice.
Contravenitorii se vor face vino-
yap de caterisire.
5. Afurisenie, anatemA sau ori-
ce alt blestem nu este permis nici
unei persoane bisericesti a aplica
fArA de regula prescrisä prin acest
regulament.
6. DacA cineva din clerul in-
ferior sau superior ar aplica astfel
de epitemii färä autorizarea Sf. Si-
nod, va fi dat In judecata biseri-
ceascA, In care, constatându-se in-
tentia abätutà si nevrând a revoca
acea epitemie, va fi caterisit.
DECIZIUNE2
Relativit la absenlele dela servieilt in
armatil
Diu 22 Iurng 1910.
Având in vedere legea soldei
In armatä, coin si articolul 323 din
regulamentul serviciului interior,
Decid :
nie 1910. A se vedea la ordinea sa cro-
nologick In acest volum Legea soldei
in armald" din 20 Martie 1910, si ,,Legea
pozitiei ofiterilor" din 16 Maiu 1896 (cu
mod. 1905), vol. II. pag. 1614.
 LEGI UZUALE. 23 Iunie 1910
J. Orice absentä dela corp, in
orele de serviciu, fie chiar ale
unei zile, pentru interese personale,
trebuie sä fie aprobatä In set-is de
cei in drept, conform art. 334-340
din regulamentul serviciului inte-
rior. Pentru permisii sau concediu,
aceastä aprobare trebuie sä fie con-
firmatä prin un bilet de voie, con-
torm modelelor No. 234 si 235
din nomenclatura generalä a im-
primatelor.
2. Aprobarea scrisä sau biletul
de voie va servi si ca bilet de
identitate pentru militari.
3. Orice aim* dä loc la o
mutatie de plecare si alta de ina-
poiere, cari trebuesc trecute in con-
troalele nominate model No. 10,
a tât pentru ofiteri cât si pentru trupä.
4. Orice absentä, fie chiar dela
serviciul unei zile, se va trece iii-
datä in memorial calificativ al ofi-
terul La.
5. La orice cerere de absente
se va tine socotealä de nurnärul
total al zilelor de absenta din cur-
sul unui an, socotit pe 365 zile
inapoi, si se va aplica intocmai
prescriptiunite preväzute la capito-
lul IV din legea soldei In armatä,
cunt si capitolul III din legea po-
zitiunii ofiterilor.
6. Pentru comandantii de uni-
täti, dela cei de corp in sus, sau
capii de servicii superioare, orice
absenta dela serviciu va fi preala-
bil raportatà ministrului de räsboi.
7. Comandantii sau capii de
serviciilmentionati mai sus, cari
vin in garnizoana comandamentu-
lui lor superior, sau In Capitalä,
sunt tinuti sä vadä, in interesul
corpului sau serviciului lor, pe co-
mandantul superior sau pe minis-
trul de räsboi (tinuta obicinuitä).
1. Acest Decree' a fost publicat in
Monitorta Oficial" No. 64 din 23 lunie
1910. A se vedea la ordinea lor cronolo-
gicS Stalatele" complecte din 6 Decem-
vrie 1908. Supl. 11 pag. 130, si Legea
www.digibuc.ro
677
DECRET1
Pentru moilifiearea stalutelor rassei (le
ajutor pentru impiegatli inferiori,
laeritorii i servitorii Chlor
ferate Romine
Din '23 km 1910.
2. Dreptul obligatiunea de
participare. Au dreptul i Indato-
rirea de a face parte din Cassa de
ajutor toti impiegatii inferiori, ori
cari ar fi atributiunile lor, cuprinsl
in categoriile dela No. 34 pänäla
43, inclusiv sefii de echipä din
categoria 29 si acei cu mai putin
de 95 lei lunar din categoria 32
din tabela A, precum i lucrätorii
meseriasi si nemeseriasi din tabela
B, cari primesc un salariu Intre-
când 20 lei pe lunä i sunt pre-
väzuti In legea promulgatä cu in-
naltul decret regal No. 964 din
16 Martie st. v. 1910 si publicatä
in Monitorul Oficial cu No. 282
din 18/31 Martie 1910.
4. Incetarea sau Intreruperea
participilrii. Membrul Cassel de
ajutor care este depärtat prin mä-
suit' disciplinará din serviciul cäi-
lor ferate române, Inceteazä de a
face parte din cassa i pierde toate
beneficiile participArii sale.
Când un participant al Cassei
de ajutor devine membru al Ca-
ssei de pensiuni, timpul de parti-
cipare la intaia din aceste casse
se tine In seamä pentru lichidarea
pensiunii, conform legii.
In acest caz, Cassa de ajutor
varsä la Cassa de pensioni totalul
cotizatiunilor membrului
Ajutoare baneW. Ajutoarele
bänesti se acordà numai dacá boala
se prelungeste peste 3 zile si aduce
dupá sine o incapacitate de muncä.
Ele consistä In alocatiuni propor-
pentru exploatarea cdilor ferate ale Sta-
tului" art 37 din 19 Martie 1883 (co mo-
dif. 1900 i modif. din 6 Fevr. 189 In
Vol. II pag. 707 si 1875.
678 LEGI UZUALE. 23 Lillie 1910
tionale cu salariul luat de bazä
pentru fixarea cotizatiunii partici-
pantului, färä deductiunea Dumine-
cilor i särbdtorilor, când partici-
pantul este plätit cu ziva, §i de-
curg din ziva in care membrul
participant a incetat serviciul.
17. Exceptiuni in caz de rei-
niri doUndite in servictu. In caz
de accident In timpul §i cu oca-
ziunea serviciului, participantul
are drept atät la ajutorul medical
cât §i la ajutorul bänesc Oa la
completa lui insänät4re, oricare
ar fi durata incapacitätii de muncä.
IS. Cazuri de pierdere a drep-
tului la ajutoare. Boalele ce par-
ticipantul §i-a pricinuit el Insu§i
prin rea purtare obipuitä, betie,
excese, bätäi, etc., nu dau drept
la nici un ajutor bänesc.
21. Ajutoare excep(ionale. Aju-
toarele mai mari sau In alte ca-
zuri decât cele preväzute mai sus,
nu pot fi acordate decal In Impre-
juräri cu totul exceptionale §i cu
aprobarea comitetului Cassei de
ajutor.
CAPITOLUL IV
Pensiuni.
24. Drepturi la pensiune. Au
dreptul la o pensiune viagerä al
cärui cuantum se fixeazA la art. 25
urrnätor
a) Mernbrul cassei de ajutor
care, aflându-se in serviciul admi-
nistratiei cäilor ferate române, a
devenit infirm dupd o participare
de 10 ani cel putin §i din aceasta
cauzä se gäse§te In absolutà ne-
putintä de câ§tiga viata prin
vreo muncä, sau când mentinerea
sa in serviciu ar fi pägubitoare
administratiunii ;
b) Membrul participant al Cassel
de ajutor care a ajuns incapabil
de a mai munci In urma unui ac-
cident Intâmplat In timpul cu
ocaziunea serviciului säu ;
c) Membrul participant al Cassei
www.digibuc.ro
de ajutor care, In urma unui acci-
dent In serviciu, pierde cel putin
un organ, adicä o mânä, un pi-
cior sau un ochiu.
25. Cuantumul pensiunit. Dacä
incapacitatea absolutä de a mai
munci este consecinta unui acci-
dent In serviciu (art. 24, lit, b)
sau dacä membrul a devenit in-
firm pdn pierderea unui organ
(art. 24, lit, c,) pentru socotirea
pensiunii se adaugä la timpul de
participare and drept la pensiune,
incä 10 ani.
Pensiunea astf el stabilità nu va
fi mai micä de 45 lei lunar.
29. Cuantumul pensiunii va-
duvel. a) Dual moartea sotului,
Intâmplatä Inainte de lichidarea
pensiunii sale, este consecinta di-
recta a unui accident ivit cu oca-
ziunea Indeplinidi datoriilor sale
din serviciu, pentru determinarea
pensiunii la care väduva are drept
pe baza de 50 la sutä, se va märi
cu 10 numärul anilor de participare
ai decedatului, färä Insä ca prin
aceasta numärul maxim de 30 ani
de participare sä poatà fi Intrecut.
Pensiunea astfel stabilitä nu va fi
mai micä de 30 lei lunar.
31. Drepturile orfanilor la pen-
siune. Copii legitimi mai mici de
17 ani ai membrilor Cassei de
ajutor, aflati In vieatä la moartea
tatälui sau näscuti dupä moartea
lui, In termen de 300 zile dela
moarte, care In momentul decesu-
lui säu se bucurà de o pensiune
say indeplinea conditiunile pentru
a dobândi una, au asupra pensi-
unii primite de tatäl lor sau co-
venitä liti urmAtoarele drepturi
c) Când orfanii sunt mai multi
de doi, suma cuvenitä lor se im-
parte egal Intre dânOi ;
d) In caz de accident, minimul
pensiunii orfanilor va fi de 5 lei
de fiecare ; iar maximul pensiunii
ce se va acorda väduvei §i copii-
lor nu va trece peste 70 la sutá
 LEM UZUALE. 24 limie 1910
din salariul mihociu al ultimilor
trei ani de participare, färä ca
suma obtinutä sd fie mai tided' de
45 lei lunar ;
f) Orfanii inceteazä de a primi
pensiunea indatä ce au atins vArsta
de 17 ani, dacä nu sunt cAsäto-
riti.
34. Ajutor veiduvei ci orfani-
lor. Ajutorul se dä orfanilor legi-
timi numai dacä sunt necAsätoriti
5i au o vArstä maximum de 21
ani pentru fete si de 17 ani pen-
tru baieti.
47. Dispozifiuni tranzitorii.
Aceste statute vor intra In vigoare
la 1 lulie 1910.
CIRCULAR A
Relatil I la avantajele aeordate de
lege meseriagilor natant la a-
proviziouarile militare
DIN 24 Iurns 1910.
Pentru Incurajarea munch natio-
nale, legea de organizare a mese-
riilor la art, 95 prevede urmätoa-
rele : . satisfäcut legea recrutärii, dacä este
»In toate intreprinderile sau fur-
niturile Statului, judetelor, comu-
nelor si celelalte autoritäti civile
5i militare cari nu trec peste 30.000
lei românii vor fi preferitichiar
dacä ofertele lor vor fi mai scumpe
cu 5 la sutä deck ale celorlalti
concurenti".
Societätile de meseriasi români,
constituite legal, vor fi admise a
depune numai jumätate din garan-
tia cerutA la licitatiile publice".
lntreprinzätorii i societätile pre-
väzute mai sus nu vor putea ceda
intreprinderile lor la alte persoane ;
In caz contrariu ei pierd de drept
chiar dela incheerea contractului
1. Aceasta .,Circulard" data de Minis-
trul de rdsboiu pe baza art. 95 din legea
de organizare a meseriilor, a fost publi-
cata in ,,Monitorul Oficial" No. 65, din
24 lunie 1910. A se vedea la ordinea br
www.digibuc.ro
679
avantajele acordate prin cele douA
aliniate de mai sus".
»Se vor aplica aceste dispozitiuni
si In cazul când intreprinzätorii
societätile vor s ervi de persoane
interpuse".
Antreprenorii sträini nu vor fi
primiti la licitatiuni deck dacA vor
fi dovedit cä existä in tara lor un
drept de reciprocitate pentru ro -
mâni ".
In caietele de sarcinl, de lucrAri
publice sau furnituri, se va prevede
clauza cä antreprenorul nu va pu-
tea intrebuinta meseriasi strdini
deck in proportia fixatä de ad-
ministratiune, dupä natura lucräri-
for sau regiunea unde ele se e-
xecutä".
Aceste dispozitiuni precise ale
legli meseriilor se vor avea in ve-
dere de cAtre autoritätile militare,
la toate aprovizionärile sau intre-
prinderile. Caietele de sarcini cari
se Intocmesc vor face mentiune de
aceste dispozitiuni sau chiar se vor
prevedea In ele.
Se atrage atentiunea cä cel ce a
strain, färä a fi recunoscut sau na-
turalizat, tot strdin rämâne, dupA
cum a decis Curtea de casatie prin
jurisprudenta datä in audienta dela
24 Maiu 1907.
Mäsura se aplicA la toate furni-
turile, fie cä ele se angajeazA de
cAtre corpuri sau servicii, fie de
comandamente sau administratia
centralä a räsboiului.
Orice abatere va atrage rAspun-
derea persoanei care a aprobat sau
contractat furnituri cu sträinii, con-
trar acestor dispozitiuni ale legii.
Publicarea prin Monitor servä
de notificare.
cronologica Legea de organizare a mese-
riilor" din 5 Martie 1902, Vol. III pag.
2443 si Regulamentut" ei, din 31 August
1902, SupL 11 pag. 902.
680 LE61 UZUALE. 26 Innie
DECRET1
Penn% modificarea art. 301 si 30'2, din
regulamentul pentru punerea In
aplicare a legii asupra clerulni
mires]) i seminariilor
DIN 26 IUNIE 1910.
301. Studentii facultätii de te-
ologie vor fi interni : bursieri
solventi.
Numärul lor se va fixa in fie-.
care an de minister (administra-
tia Cassei bisericii), avându-se In
vedere nevoile bisericii, si se va
publica In Monitoral Oficial
In Buletinul Ministerului, potri-
vit regulamentului facultätii si al
internatului.
302. Locurile vacante de bur-
sieri i solventi In internatul teo-
logic se ocupä numai prin con-
curs.
Inscrierile se fac potrivit regu-
lamentului facultädi, cu exceptia
cä nu pot fi Inscrisi seminaristii
cari n'ar avea la diplomä nota me-
die la studiu cel putin 7, iar la
conduitä cel putin nota 8.
Concursul se tine potrivit pre-
vederilor regulamentului interna-
tului teologic, cu singura deose-
brie CA la probele scrise se mai in-
troduce Inca o probâ, si anume
tratarea unei cbestiuni din stiin-
tele filozofice predate In seminar,
iar la proba oralà se va mai aria-
oga Exegezä din Vechiul sau Noul
Testament, cum si tinerea unei
predici, lucratd inaintea comisiu-
nii In timp de 11/2 ofá.
I. Acest Decret a fost publicat in Mo-
nitorul Oficial" No. 67 din 26 lunie 1910.
A se vedea la ordinea sa cronologicii
.Regulamentul legii clerului mirean si
seminariilor" din 26 Mai 1906, Vol. Ill
pag. 3998 si modificárile din 5 Iunie
1907; 2 August 1907 si 13 Noemvrie 1907
Supl. I pag. 59, 117 si ISO, precum si
modificarile din 27 Martie 190J si 2 lulie
1909. Supl. Il pag.?78 si 605.
2. Acest Regulament"impreunä cu A-
nexele" 9i modelele aci allturate a fost
publicat in Monitorul Oficial" No. 67
www.digibuc.ro
1910
REGULRMENTUL2
Taxelor militare previzate la cap. VIII
din legea pentru recrutarea armatei
DIN 26 Iurus 1910.
CAPITOLUL I.
Dispozifluni preliminare.
1. Sunt supusi la taxa militati
anualä toti cei cari fiind chemati
a satisface obligatiunea servicluhil
militar a obtinut : scutiri, dispense,
reduced de termen din serviciul
activ i amânäri, precum i cei ce
au fost exclusi dela Indeplinirea
acestei obligatiuni, In conformitate
cu art. 68 al legii pentru recruta-
rea armatei.
Taxele militare. cum si taxele
de amânare, preväzute la art. 16
§i 17 din acest regulament, se per-
cep In folosul cassei generale de
pensiuni.
2. hnpartirea pe categorii a ce-
lor supusi la taxa militari anualä
este cea prevAzutä in tabela anec-
satä la acest regulament.
3. Cei supusi la taxa militará
datoresc plata ei pe un timp egal
cu durata serviciului activ, conce-
diu i rezervg, adicä 9 ani si 3
luni, socotiti dela 1 Ianuatie a a-
nului ce urmeazä aceluia In care
au implinit etatea de 21 ani
pânä la 1 Aprilie a anului cu care
se Implineste periodul de impu-
nere.
Daa Marra a fost recrutat mai
tArziu cleat In al 21-lea an tac-
sele militare se datoresc pe Intre-
gul period de 9 ani si 3 luni.
Aceasta este durata normalà
din 26 lunie 1910. El abroga vechiul
regulament din 6 lunie 1E00, cu moduli-
clrile din 1905. Vol II pag. 2161, precum
si Instructiile" din 8 Fevruarie 1904.
Vol. III pag. 2844. A se vedea i Legea
pentru recrutarea armatei" din 5 Martie
1876 (cu mod. 1900). Vol. II pag. 314
precum si modifickile din 14 Aprilie 1905.
Vol. III pag. 3295, precum si Regula-
mentul' acestei legi, din 10 Iunie 1900
Vol. 11 pag. 2174 cu modifickile din 1905
4906 si 1907 Vol. III pag. 3554, 3562,
1075 si Supl. I pag. 74.
 LEGI UZUALE. 26 lunie 1910
exceptiunile sunt anume prevä-
zute in tabela mentionatä la arti-
colul precedent.
4. Pkintii celor supusi la taxa
militarä sunt solidari responsabili
cu acestia la plata taxei.
5. Tinerii supusi la plata taxei
militare prin reducerea termenului
de serviciu plätesc aceastä taxä
potrivit celor cuprinse la art. 3 si
22 din acest regulament, ori In
care pozitie s'ar afla dânsii dupä
executarea obligatiunilor militare
la cari au fost supusi.
CAPITOLUL IL
Cuantumul taxei l bazele impozabile.
6. Taxa militarä se compune
dintr'un drept fix si altul supli-
mentar.
Dreptul fix este de 6 lei pe an,
oricare ar fi pozitiunea materialä
a tänärului.
Dreptul suplimentar se aseazä
in consideratiunea averii si prof e-
siunii tânärului inscris la taxä si
a pärintitor sai. Acest drept se
compune din :
a) 4 zecimi asupra impozitului
funciar, a patentei i licentei, fixe
si proportionate, la cad ar fi im-
pus prin rolurile de contributiuni
tânärul i pärintii säi, sau unul
din ei :
b) 2 la suta din retributiunea
solda sau salariul, sub odce formä
nume s'ar primi de tânärul In-
scris si pdrintii säi, sau numai de
unul din ei, fie ca functionari pu-
blici sau privati, ca comisi, pro-
curisti, impiegati, ori sefi de ate-
liere in stabilimente cumerciale ori
industriale, ca angajati cu platä
In case, stabilimente i localuri de
orice f el.
7. Taxa fixä este suportatä de
averea sau venitul propriu al ti-
nerilor sau pkintilor lor.
Taxa suplimentarä se stabileste
dupà rolurile financiare si de pe
totalul netto al retributiunilor de
www.digibuc.ro
681
orice fel, sau altor resurse ce are
fiul, tatäl sau mama lui la un loc.
Acest total este Impärtit In trei,
dacä pärintii sunt In vieatä, sau In
douä, dacA numai unul träeste :
3n mice caz, taxa suplimentarä
este aplicabilä numai pärtii fiului.
Când surd mai multi copii de
mice gen, totalul se imparte de o
potrivä, aplicandu-se taxa iaräsi
numai asupra pärtii tânärului in-
scris.
Copiii adoptivi sunt considerati
ca cei legitimi pentru plata taxelor.
Cu cei iesiti din indiviziune nit
se mai conteazä nici intr'un caz.
8. Suma maximä ce se poate
percepe ca taxd suplimentarä nu
poate intrece cloud mii lei anual.
In tot cazul, taxa de amânare pen-
tru diferite studii, afarä de cele
eclesiastice, nu va fi inferioard de
200 lei anual.
CAPITOLUL III.
Constatarea si perceperea taxei
militare.
9. Constatarea si perceperea
taxelor militare se va face con-
form legii de constatarea si per-
ceperea contributiunilor directe ale
Statului.
Declaratiunile ce urmeazA sä
fad tinerii, cum si toate actele
de procedurà referitoare la consta-
tarea acestor taxe sunt scutite de
timbru conform art. 14 din legea
de constatarea i perceperea con-
tributiunitor directe.
10. Taxele militare se impun
provizor de agentii fiscali con-
form art. 60 din legea de consta-
tarea i perceperea contributiuni-
lor Statului, cu Indatorirea de a
fi supuse confirmärii celei dintaiu
comisiuni comunale ce va urma.
Impunerea la taxe militare
se va face dupä tablourile nomi-
nate intocmite de consiliile de re-
vizie ale recrutkii, continând pe
categorii, tinerii ce urmeazä sä fie
supusi la asemenea taxe,
 682 LEG! UZUALE.
Tablourile vor contine ant nu-
mete i pronumele tinerilor si a
pärintilor lor, cum si domiciliul
fiecäruia din ei, când nu-1 are co-
mun i categoria fiecärui tânär,
conform art. 68 din legea de re-
crutare a armatei.
12. Consiliile de revizie ale re-
crutärii vor inainta tablourile ast-
fel intocmite ministerului de fi-
nante prin prefectura de judet, In-
data dupä terminarea lucrärilor de
recrutare si cel mai târziu panä la
finele lunei Maiu.
Impunerea provizorie va fi pre-
cedatä de o declaratiune formalä
Md. A §i B, In care tânärul supus
la taxe militare va aräta toatä a-
verea, comerturile ce exercitä, pro-
fesiunea sau venitul de mice fel
ce va fi posedând, ant el cat
pärintii säi. Aceastä declaratiune
va fi certificatä pentru exactitate
de notarul comunei rurale sou co-
misantl politienesc In comunele
urbane.
Pentru tinerii cari nu stiu carte,
declaratiile le vor trece sub formä
de procese-verbale, incheiate de
notar sau agentul politienesc, pe
räspunderea lor In ce priveste e-
xactitatea.
Aceste declaratiuni se vor de-
pune de cei interesati la Admi-
nistratia financiarä a judetului cel
mai târziu panä la finele lunei
Maiu a anului In care a fost che-
mat la recrutare.
Numärul membrilor din care se
compune familia se va constata
de agentul fiscal asistat de notar
In comunele rurale si de agentul
de politie in comunele urbane,
prin chiar procesul-verbal de im-
punere provizorie.
13. Tânärul va fi citat lnaintea
comisiunii comunale chematä a
confirma procesul-verbal de im-
punere provizorie conform art. 54
din legea de constatare.
14. Corpul sau serviciul in care
www.digibuc.ro
26 lunie 1910
compteazä militarii reformati pen -
tru infirmitäti dobândite In tim-
pul serviciului activ, Irish nu din
cauza serviciului, sau cei condam-
nati la vreuna din pedepsele arä-
tate la art. 2 bis din legea recru-
tärii, pe când se gäseau In servi-
ciul activ, este obligat sä comu-
nice depozitului de recrutare res-
pectiv data excluderii lor din ser-
viciul armatei.
Depozitul de recrutare va supune
cazul celui mai apropiat consiliu
de revizie pentru a-i trece pe ta-
bloul tinerilor cari urmeazä a fi
inscrisi cu taxa militark conform
art. 11.
CAPITOLUL IV.
Dispozitiuni speclale la cei adml§i
cu termen de serviciu redus
§i la cei recrutati In
absenta.
15. Tinerii cari, conform art. 26
din legea de recrutare, au drep-
tul ca, la varstä de 18 ani,
facä termenul de serviciu redus,
stint obligati sä se prezinte Ina-
intea consiliului de revizie al re-
crutärii al contigentului cäruia a-
partin dupä varste, pentru regu-
larea i inscrierea lor Intre cei ce
datoresc taxele militare.
Consiliul de revizie va proceda
conform alin. 1 de sub art. 11 al
acestui regulament.
Corpurile de trupä vor trimite
la finele fiedrui an, depozitelor
de recrutare respective, tablouri
nominale Insotite de copia foaei
matricole, de toti voluntarii ce au
angajat in cursul anului In baza
art. 26 din legea de recrutare, a -
rätand clasa cäreea apartine, dupd
vârste, fiecare voluntar. Depozitele
de recrutare îi vor trece Inteun
registru special si ii vor chema la
consiliul de revizie, odatä cu clasa
cäreia apartin dupä vârste, spre
a fi impusi la plata taxei militare.
16. Tinerii prevazuti la art. 23
din legea de recrutare, cad, con-
 LEGI UZUALE. 26 lianie 1910
form art. 26 din acea lege, vor
solicita dela ministerul de räsboiu
amânäri succesire de câte un an,
pentru completarea studiilor, vor
plâti prin anticipare pentru ffecare
an o taxä de amânare in folosul
cassei generale de pensiuni. Prin
taxA de amânare se fntelege taxa
militarA anualä, adicä taxa fixA §i.
cea suplimentarä cu care tânärul
care solicitä amânarea se gAseste
inscr is In roluri, plus o suprataxä
de 200 lei pentru fiecare an de
amânare.
Se excepteazä cei ce fac studii,
eclisiastice ; acestia sunt scutiti de
suprataxa de 200 lei.
17. Tânärul care va solicita
dela ministerul de rásboiu amâ-
narea, trebuie sä anexeze la ce-
rere recepisa administratiei finan-
ciare pentru vArsarea pe seama
cassei generale de pensiuni a tac-
sei militare fixe i suplimentare,
plus suprataxa de 200 lei, inso-
titä de un certificat al perceptiei,
constatator de cuantumul taxei
fixe si suplimentare cu care figu-
reazA inscris In roiuri. In cazul
and cel ce solicitá amânarea nu
figureazä inscris In roluri, calcu-
lul taxei fixe si suplimentare, ce
trebuie sä verse pe seama Cassei
generale de pensiuni, se va face
dupd declaratiunile Md. A 0 B,
ce este obligat a prezinta minis-
terului de räsboiu odatä cu ce-
rerea de amânare. Aceste decla-
ratiuni vor trebui sä fie vizate de
ministerul de finante, serviciul pen-
siunilor. Ministerul de räsboiu dupä
ce acordä amânarea, va comunica
ministerului de finante tablouri
nominale de tinerii amânati pen-
tnt pentru a li se putea
face operatiile de scAderi In rolu-
rile anului pentru cari s'a acordat
amânarea.
18. Tinerii ce se destinä medi-
cinei, veterinäriei sau farmaciei si
cari vor cere amânitri pând la corn-
www.digibuc.ro
683
pletarea studiilor, vor pläti taxa
de amânare In acelea§ conditiuni
ca si cei specificati mai sus la art.
16 si 17.
Cei ce se vor angaja In urmA
in serviciul activ al armatei, vor
inceta de a mai pläti taxa mili-
tarA din intâia zi a trimestrului
ce urmeazA acelui In care a con.-
tractat angajamentul.
19. Cei recrutati In absentä,
fárä nici o reducere de termen de
serviciu, dacä ulterior vor obtine
asemenea reducere, vor fi trimisi,
prin mijlocirea corpurilor de trupä
unde sunt recrutati, celui mai a-
propiat consiliu de revizie, care
va intocmi si inainta tablouri In
modul arätat In art. 11 de mai
sus.
Tot astfel se va proceda si cu
tinerii cari datoreazA taxe militare,
dar au fost omisi dupä tablourile
intocmite de consiliul de revizie.
CAPITOLUL V.
Scutirile de taxe militare.
20. Sunt apärati de plata oricArei
din taxele militare prevAzute In
legea de recrutare :
a) Cei ce träesc prin asistentä
publicä, precum si cei cari In urma
infirmitätilor fizice si intelectuale
neavând nici un fel de avere, nici
dânsii nici pArintii lor, nu sunt in
stare a-si agonisi hrana prin muncä,
fiecä s'ar gäsi sau nu internati In
vrun ospiciu public.
Proba unor asemenea situ atiuni
se va face inaintea comisiunei de
prefaceri, cu un certificat de pau-
pertate, atAt pentru tinerii cât
pentru pärintii lor cA se gäsesc In
absolutä stare de säräcie si un cer-
tificat medical doveditor al nepu-
tintei de a munci.
In lipsa unui asemenea certifi-
cat, cornisiunea de prefaceri cere
din of iciu relatii primäriei respec-
tive sau oricArei alte autoritäti.
b) Cei ce au fost reformati din
684 LEGI UZUALE.
serviciul armatei pentru infirmi-
täti dobândite In timpul §i din
cauza serviciului.
Dacä ace§tia se gäsesc deja In-
scri§i In roluri, ca apartinând veri-
uneia din categoriile celor cu ter-
men redus de serviciu activ, se
vor §terge, In urma certificatului
. ce li se va libera de cätre corpul
de trupä respectiv, färä timbru.
21. Sunt aparati numai de plata
taxei suplimentare :
Cei ce vor dovedi ca n'au nici
500 lei venit anual, fie din mice
provenientä, foncierk negustorie,
retributiuni, etc., chiar adunate la
un loc.
Pentru dovedirea acestei stäri
comisiunea de prefaced va avea
de bazä atât declaratiunile model
A 0 B, procesul-verbal incheiat de
agentul fiscal, cat i constatärile
ce va face In localitate.
22. Sunt apärati de plata taxei
militare numai pentru anul in care
tinerii vor fi chemati sub drapel
mai mult de douà luni.
Scäderile se vor face pe baza
certificatului liberat de corpul unde
tanärul supus la taxä a fost incor-
porat ; acest certificat e scutit de
timbru.
23. Nu se impun la taxe mili-
tate elevii §coalelor militare de in-
fanterie, cavalerie, artilerie §i ge-
niu §i institutului medico-militar,
elevii sau absolventii §coalei na-
tionale de poduri §i §osele din sec-
tia inginerilor, precum §i elevii sau
absolventii §coalelor normale, cari,
prin legea lor specialA, sunt con-
siderati cA au satisfAcut obligati-
unile serviciului militar chiar in
timpul §coalei.
CAPITOLUL VI.
Stabilirea deflnitivi a Impunerilor §i
intocmirea rolurilor.
24. Comisiunile de recensämânt
anual, la a cäror confirmare se vor
supune impunerile provizorii des-
www.digibuc.ro
lunie 1910
pre care se vorbe§te la art. 6 de
mai sus, functioneaza dela 1-20
Fevruarie al fiecärui an.
25. Inaintea acestor comisiuni
vor fi citati toti tinerii impu§i pro-
vizoriu la taxele militare, pentru
a se stabili In mod contradictoriu
impunerile definitive.
Procedura citatiei se va ?ode-
plini In comunele rurale conform
art. 33 din legea pentru constata-
rea §i perceperea contributiunilor
directe ale Statului, iar In comu-
nele urbane prin agentii de per-
ceptie, in asistenta a doui mar-
tori, In acela§ mod cum prescrie
art. 33 citat mai sus.
26. Hotärkile comisiunei co-
munale, In cazul and tânärul, per-
sonal sau prin pärintii säi, nu a
fost fata la pronuntare, se vor co-
munica In extract In acela§ mod
ca §i predarea citatiunilor.
Dovezile de comunicarea extrac-
telor de hotäriri se vor Inainta
administratiei financiare, de cätre
notar la comunele rurale 0 de
perceptorul fiscal la comunele ur-
bane, cel mai târziu Oa la 25
Fevruarie inclusiv, sub pedeapsa
preväzutä de art. 30 din legea de
constatarea §i perceperea contri-
butlunilor directe ale Statului, In
caz de neurmare.
27. Dupä judecarea tuturor ca-
zurilor, cornisiunea comunala va
Incheia state nominate in cari se
vor aräta ant bazele impozabile,
taxele anuale de platä, cat §i data
când vor Inceta efectele impunerii,
tinându-se seama ca periodul nor-
mal al impunerii la taxe militare
e de 9 ani §i 3 luni, socotit dela
1 lanuarie a anului In care tang-
rul a implinit varsta de 21 ani.
28. Contra hotäririlor comisiu-
nilor comunale, cei nemultumiti
au dreptul de a face apel la co-
misiunea de apel pana la 5 Mar-
tie inclusiv.
Apelurile se vor adresa adminis-
 LEGI UZUALE. 26
tratiilor financiare. Comisiunile de
apel lucreazä dela 25 Fevruarie
pAnä la 10 Martie inclusiv.
Apelurile primite dupä 2 Martie
se vor judeca fárá citarea pktilor,
iar cele primite dupà 5 Martie se
vor respinge ca tardive.
29. Deciziunile comisiunilor co-
tnunale de prefaceri se vor pune
In lucrare pe ziva de 1 Ianuarie a
anului ce urrneazä aceluia In care
tânkul a Imp Unit vârsta de 21
ani.
Numai In cazuri de omisiune sau
sustrageri dela taxe bine dovedite
si sprijinite pe acte, ele vor putea
admite impuneri, rectificki sau
staged dela epoce anterioare, cel
m ult rasa' pAnä la ultimul trimes-
tru al exercitiului Inchis.
30. Deciziunile cornisiunii de
apel sunt supuse recursului, care
lnsä nu suspendd executarea lor.
Cererile 'de recurs si judecarea
deciziunilor casate se vor face con-
form prevederilor art. 57 din legea
de constatare.
31. Dupä terminarea lucrkilor
comisiunilor de apel, administra-
tiile financiare vor forma roluri
pe comune de tinerii supusi la
taxe militare.
Rolurile vor prevedea ant ba-
zele impozabile pe categorii
taxe anuale de platk cât i epoca
când impunerea inceteazA. Aceste
roluri se vor trimite perceptorului
cel mai târziu pang la 15 Maiu.
Un rezumat dupA ele se va Ina-
inta ministerului de finante, ser-
viciul pensiilor.
32. Dupä judecarea definitivä
a recursurilor fácute, modifickile
la cari vor da loc, se vor introduce
in roluri pe baza statelor nomi-
nale ce se vor intocmi de admi-
nistratia financiarä.
CAPITOLUL VII.
Modificarea rolurilor In cursul
periodului.
33. Rolurile se pot modifica in
www.digibuc.ro
Innie 1910 685
cursul periodului prin sporiri sau
reduceri :
a) CAnd se va constata, fie din
declaratiunea obligatorie a tineri-
rilor, conform art. 41 din regula-
mentul de fatä, cä veniturile pe
baza ckora s'a fácut impunerea au
crescut, fie prin sporirea impozi-
telor cari se avusese ini vedere,
fie prin mkirea salariilor sau ob-
tineri de noui retributiuni, rente,
pensii sau orice alte venituri ;
b) CAnd se face dovadä ca. ba-
zele impozabile s'au redus sau s'au
desfiintat prin desfiintarea comer-
turilor, incetarea functiunilor sau
a rentelor, ori a altor venituri ce
se avusese in vedere la stabilirea
taxei suplimentare, sau prin !me-
tarea din vieatä a tânärului supus
la taxä.
84. Sporirile, reducerile sau scd-
derile se vor face de aceleasi co-
misiuni cu aceleasi forme ca si
impunerile din nou, conform legit
de constatare i percepere.
AtAt sporul, cAt si reducerile si
scäderile se vor admite dela intâia
zi a trimestrului urmätor, celui In
care s'a ivit cazul de modificare
sau scädere.
35. Rolurile intocmite pe baza
deciziunilor comisiunilor de re-
censämânt, rämase definitive si
executorii formeazä titlu legal de
implinire si nu pot fi modificate
deck In cazurile si cu formele a-
rätate in regulamentul de fatä.
Deciziunile pe temeiul ckora
sunt intocmite au putere de lucru
judecat si nici o autoritate Jude-
ckoreascd nu va putea da o ho-
Mire contrarie dispozitivului lor,
nici a admite restituirea veriunei
taxe percepute In conformitate cu
aceste roluri.
Rolurile sunt acte publice si veri-
cine poate cere copii sau extracte
dupe ele (art. 51 din legea de con-
statare si percepere).
686 LEGI UZUALE. 26 Iunie 1910
CAPITOLUL VIII.
Perceperea taxelor
36. Taxele militare, Inscrise In
roluri, se percep trimestrial de ca-
tre perceptorii fiscali.
Ele se plätesc In prima zi a tri-
mestrului pentru care sunt fixate
§i devin exigibile dupa 15 zile de
la aceastä data.
37. Cei ce nu vor achita taxele
militare datorite, la termenul exi-
gibilitatii lor, vor fi supu§i urmä-
ririi, conform legii pentru urma-
riri.
Aceastä urtnärire se va exercita
gat asupra tanarului Inscris, cat §i
asupra. pärintilor säi, solidari res-
ponsabili cu dansul pentru plata
taxelor militare.
38. Pentru incassarea taxelor mi-
litare, perceptorii vor libera celor
In drept acelea§i recepise ca §i pen-
tru incassarea contributiunilor Sta-
tului.
39. Sumele incassate din taxele
militare se vor varsa de percep-
tori la administratiile financiare
ale judetelor, pe numele Cassei
generale de pensiuni.
Instructiuni emanate dela minis-
terul finantelor vor regula detaliile
acestor operatiuni.
CAPITOLUL IX.
Sancflunl §I penalltäti.
40. Orice uneltire sau me§te-
§ugire vicleana, prin care un tâ-
när sau reprezentantii sai legali,
va fi cercat, ori va fi izbuit sä fie
scutit de plata taxei militare, sau
sä fie supus la o taxä inferioarä
aceleia ce datora dupa lege, se
pedepse§te cu o amendä, consis-
Mild In de douä ori suma pe un
an cu care a incercat sä defrau-
deze §i In de trei ori aceastä su-
ma In cazul de a fi izbutit sä fie
Inscris In baza actelor sale frau-
duloase.
www.digibuc.ro
41. Tinerii cari nu vor fi fäcut
declaratiunile preväzute la art. 33
din acest regulament, pentru spo-
rirea salariilor §i a altor resurse
panäla finele trimestrului In care
a avut loc sporirea, vor fi pedep-
siti cu o amenclä dela 10 panä la
200 lei, suma ce se va fixa de
ministerul de finante.
Constatarea contraventiunii se
va face de catre orice agent al
fiscului comisionat pentru aceasta.
Copie depe procesul-verbal de
contraventiune, aprobat de minis-
terul de finante, se va notifica con-
travenientului, conform art. 33 din
legea de constatare.
Contra procesului-verbal aprobat
de minister se poate face apel la tri-
bunalul local in termen de 15 zile
libere dela notificare.
Dispozitiunile art. 93 din legea
de constatarea §i perceperea con-
tributiunilor directe ale Statului
sunt in totul aplicabile In cazurile
de fatä.
42. Se va pedepsi cu amenda
dela 5-25 lei, tanärul care nu va
depune administratunii financiare
declaratiunea Md. A §i B prevä-
zutä de art. 12 de mai sus, Oa
la finele lunei Maiu a anului In
care a fost dispensat sau scutit de
serviciul militar.
43. Notarii comunelor rurale §1
agentii politiene§ti din comunele
urbane cari vor fi refuzat sä cer-
tifice declaratiunile Md. A i B,
preväzute la art. 12 de mai sus
sau sa constate declaratiunile ver-
bale facute de cei ce nu §tiu carte
prin procese-verbale, se vor pe-
depsi cu amenda dela 10-100
lei, pronuntatä de ministerul de
finante, pe baza constatärilor ce se
vor face de controlorul fiscal sau
de un alt agent fiscal superior.
Deciziunea ministerului este de-
finitiva §l executorie.
44. Pentru neglijenta 3n urmä-
rirea §i neincassarea taxelor milt-
 LEGI UZUALE. 26 Iunie 1910
tare perceptorii rä'mân responsabili
cu averea lot conform art. 79 din
legea de constatare si art. 17 din
legea contabilitätii publice, si vor
fi urmäriti imediat la plata tutu-
ror rämäsitelor nelichidate panä
in luna doua a trim estrului tam--
tor, dacä nu vor dovedi cä au fä-
cut toate urmärile legale la timp
si cä neincassarea nu provine din
neglijenta lot.
45. Toate amenzile preväzute
sub acest capitol se vor incassa In
profitul Cassei generale de pen-
siuni.
46. Aplicarea amenzilor prevä-
zute sub acest capitol nu preju-
decä Intru nimic actiunea penalä
ce ar decurge dinteun fapt ce ar
cädea sub previziunile codicelui
penal, sau sub acela al art. 81-92
din legea de recrutare.
www.digibuc.ro
687
CAPITOLUL X.
Dispozitiuni tranzitorli II finale.
47. Consiliile de revizie ale re-
crutärii clasei anului 1911, in afarä
de indatoririle ce-i sunt impuse
prin prezentul regulament, vor pro-
cede in sesiunea dela 15 Fevrna-
rie 1910, conform vechiului regu-
lament la cercetarea cazurilor de
modificäri si revizuiri ale impu-
nerilor din roluri asa cum i s'au
trimes spre judecare de ministerul
de räsboiu.
48. Administratiunea venitului
taxelor militare trece cu Incepere
dela 1 Aprilie 1910 dela minis-
terul de räsboiu la serviciul pen-
siilor din ministerul de finante.
49. Actualul regulament al tac-
selor militare se abrogd.
688 LEGI UZUALE. 26 lunie 1910
ANEXE LA REGULAMENTUL TAXELOR MIL1TARE

--
Tabelä de tinerii supti§i la plata taxel militare, impartiti pe categorii

Cat egori a A

Scutifi In baza art. 17 din lege, si anurne:

Tinerii ce au fost scutiti ca a- Vor plat taxe pe durata nor-
vând o irifirmitate care-i face im- malá prevAzutA la art. 3 din regu-
proprii de odce serviciu achy sau lament.
auxiliar in armatA.

Categori a B

Dispensafi 'in baza alin, a, b, c i d de sub art. 18 din lege si anume:

1. Cel ce a obtinut dispensa ca
cel mai In vArstä dintre orfani de
tatA si mamä ;
2. Cel ce a obtinut dispensa ca
cel mai in varstA dintre orfani de
mamä, al cdrui tatA este legalmente Vor plAti taxa pe duratA nor-
declarat absent sau interzis; malä, prevAzutA la art. 3 din re-
3. Gel ce a obtinut dispensa ca gulament.
fiu, ginere sau nepot al unei fe-
rnei actualmente vAduvA;
4. Cel ce A obtinut dispensa ca
fiu, ginere sau nepot al unui tatA
orb, ori al unui tatA trecut de 70
ani si infirm.
Ca tegoria C

Dispensafi condifional 'in baza art. 22 din lege si anume :

Tinerii seminaristi de mice rit,
amânati pAriä la implinirea etAtii
de 27 ani, cu conditiune de a se
preoti.
Vor pláti taxa prin anticipatie
pentru fiecare an de amAnare.
socotitä dela 1 Ianuarie a anului
ce urmeazA aceluia in care au im-
plinit vArsta de 21 ani pAnA In
ultima xi a trimestrului in care
s'au preotit, sau cel mult a tri-
mestrului in care au implinit Or-
sta de 27 ani färA a se fi preotit,
in care caz urmeazA a fi chemati
In serviciul activ al armatei, si
atunci infra' In categoria celor pre-
vhzuti la lit. L.

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 26 Innie 1910 689
Categoria D
Amdnati in baza art. 20 din lege si anume:
Cei ce au fost amânati doi ani Vor pläti taxa pentru fiecare an
succesiv pentru o nouä examinare de amAnare.
medicalk ca neavand talia de 1 m. Dad, dupä ultima examinare, tâ-
45 cm., sau att fost recunoscuti de närul se va declara impropriu pen-
o constitutie slabA pentru un ser- tru serviciul militar, se va inscrie
viciu armat sau auxiliar. in categoria celor scutiti. (A).
Categoria E
Amdnati pentru completarea studiilor, in baza art. 25 din lege,
veniti din categoria C., si anume:
1. Tinerii dela alin, a, de sub Cei dela p. 1 vor pläti taxa
art. 22 din lege, cari, obtinând din prima zi a trimestrului ce ur-
amanäri succesive de câte un an, meazg aceluia in care si-au im-
au absolvit siminarul, Insä nu s'au plinit termenul de serviciu activ
preoth l urmeaz5 a fi chemati §i Oita la 1 Aprilie a anului tre-
in serviciul redus de un an; cerii In elementul militiilor.
2. Tinerii cari aflându-se In ca- Cei deja p. 2 nu vor mai pläti
tegoria celor de mai sus, nu au nici o taxä din 1-a zi a trimes-
absolvit seminarul i urmeazä a trului ce urmeazä aceluia in care
fi chemati in serviciul activ de 3 au fost incorporati pentru a-si face
ani. cei trei ani de serviciu activ.
Categoria F
Cei admisi in serviciul activ cu termen redus de un an, in baza
art. 23 din lege si anume:
I. Absolventii liceului complet Vor pläti taxa pe durata nor-
sau ai unei scoli superioare din malà preväzutä la art. 3 din re-
tara sau sträinätate ;
2. Absolventii scolilor practice gulament. Se excepteazä anul in
de agriculturä ale Statului, ai sco- care isi vor face serviciul activ,
lilor centrale de agricultura, ai In care an nu vor pläti nici o
speciale de silviculturä din taxä.
lark precum l acei cari au ab- Plata taxei de catre elevii si
solvit in sträinätate scoli superi- absolventii scoalei normale de in-
oare de agricultura sau silvicul- stitutori si invätätori (p. 4), cari
turä recunoscute de Stat. n'au obtinut titlul de invätätori
3. Absolventii scolilor de co- si institutori, va inceta din prima
mert de gradul al doilea din tali zi a trimestrului ce urmeazA ace-
sau din sträinätate ; luia in care au fost incorporati
4. Elevii si absolventii scolilor pentru a'si face cei 3 ani de ser-
de institutori si invätätori ; viciu activ, conform art. 25 din
5. Absolventii scolilor de arte lege.
meserie ale Statului, sau infiin- Pentru cei cu studiile neter-
late de judete sau comune recu- minate si recrutati in conditiu-
noscute Stat ; rifle On, 1 tie sub art. 100 dirt

www.digibuc.ro
 690 LEGI UZUALE. 26 Innie 1910
6. Absolventii scolilor de bele- Iregulamentul legit de recrutare,
arte si ai conservatorului de mu- taxa militarä va fi stabilitä de
zicA i declamatiune din tarä ale comisiunea de prefaceri numai
Statului sau din stiiinätate recu- pentru a servi la calculul taxei
noscute de Stat ; de amânare. Aceastä taxä milt-
7. Absolventii sectiunil conducä- tarA se va inscrie provizoriu In
torilor scoalei de poduri i osele; roluri, rämânând a se scädea In
8. Absolventli scoalei de tele- urmä, de va fi locul, a se opera
grafie i postä din Bucuresti. asemenea scädere.
Categoria G
Exclusi pentru condamna(iuni, In baza art. 2 bis dire lege si anurne :
Vor plAti plata pe duratä nor-
malä, preväzutä la art. 3 din re-
I. Cei condamnati la o pedeapsä gulament.
criminalA; Se excepteazA timpul dela in-
2. Cei condamnatl la inchl- corporarea pAnä la stergerea din
soare corectionalä dela doi ani controalele armatei, pentru cei con-
in sus ; damnati dupA incorporate, pe care
3. Cei condamnati petitru ori- timp nu vor pläti nici o taxA dacd
dt timp la interdictiunea drep- serviciul anual va fi trecut de douä
tului de a purta armele si de a luni.
servi In armata romana, oricare Tot astfel se va calcula durata
ar fi cuantumul Inchisoarei corec- taxei i pentru cei reformati pen-
tionale ce ar Insoti a ceastä inter- tru infirmitAti dobAndite In tim-
dictiune. pul serviciului activ, lnsä nu din
cauza serviciului (art. 22, alin. d
din regulament).

MODELE DE IMPRIMATE
TAXE MILITA RE

DECLARATIE MODEL A

Domiciliul celui ce face de_

Gratuitä i scutitá de orice taxä de timbru. claratia:
Declaratia nu se poate face decal de ti- Judeful
närul inscris de párinti sau de tutorele Plasa
Pentru Intocmire a se vedea explicaliile Comuna
tipärite mai jos. Strada
No. easel
Subsemnatul . . . 1) declar pe a mea personald rdspundere od situa-
fia tândrului 2), inserts fi ch,emat inaintea oonsiliului de rerizie
al reorutariti pentru formarea coatigentultoi 19..., .preounf a fatnifie1 8031
este eea unneifoare;

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 26 lunie 1910 691

Ar Rama numelui 0.1 ArAtarea veniturilor tAnArului VENITUL NETO :4151.

rintilo fratilor Inscris, a tatilui si a mamei

surorilor tAnArului sale, gad de veniturile pentru Pe lunA Pe an
inscris cari se plAteste fonciera, pa-
tenth' sau licenta Lei B. Lei B. 8
-Nufnele : Tänä'rul inscris are:
Tat5.1 a) Salariul in calitate de 6)
Mama
Numele fratilor
surorilor in vi- b) Venit pentru care nu
latä ce träesc in pläte0e foncierä, patent&
comun cu pärintii sau licenti. 0 care venit pro-
lor 4) vine din 7)
Frati:
Tatäl tänärului Inscris are:
a) Salariul in calitate de 6)
Surori :
b) Venit pentru care nu
p1äte0e foncierä, patentä
sau licentä 0 care venit pro -
Numele fratilor vine din 7)
si surorilor cäsä-
ioriti 0 a acelora Mama tânitrului inscris are :
ce-0 c4tigit exis- a) Salariul in calitate de 6)
tenta din altä par-
te decat din traiul
in comun cu pä- b) Venit pentru care nu
rintii i fratii lor 5) p1äte0e foncierä, patentil
sau licentä 0 care venit pro-
vine din 7)
Totalul veniturilor neto . .
Semnätura eelui ce face declaratia i arätarea calitätii in care o face 5)
Data declaratiei
Certificarea primäriei sau a pre fecturii de politie.
Explica(ia deelaratiei model A
Numele de familie j botez al acelui ce face declaratia dacA declaratia se face
chiar de tanArul inscris, se va scri numele sAu.
2) Numele de familie si de botez al tAnArului inscrls.
Pentru persoanele inscrise sub aceastä rubricA se va mite si domiciliul fieciruia,
numal in cazul and acest domiciliu ar fi altul deck acela ce are cel ce face declaratia.
4) DacA pArintii sunt morti, se va arAta copii ce trAesc in comun din averea ri-
mesa dela parintii lor.
5) Se va arAta: cei cisätoriti, cei ce-si cilstigA existenta din altA partea decal tra-
iul in comun cu pArintii l fratii lor, cei ce si-au luat partea din averea rimasi dela
pärintii ï cei declarati absenti, adica cei dispAruti Mil a se sti de urma lor.
Prin salariuP se intelege orice fel de retributiune ce primesc : functionarii,
amploiatii publici sau privati, comisii i cei angajati cu pieta : in cask la mosii, la
stabilimente si la localuri de orice tel de specula'.
7) Veniturile ce trebuiesc arAtate aci sunt rentele viagere ori de cine ar fi conch--
tuite, precum i mice alte venituri dobAndite prin exercitarea vreunel profesiuni, pen-
tru care nu se plAteste taxa de patenti.
TAnArul inscris, pdrinti sau tutore.
Declaratiunile Md. A trebuesc certificate pentru exactitate (conform art. 12 din
reg.) de notarul comunei rurale, sau comisarul politienesc in comunele urbane.
Cel ce Ira face o declaratie mincinoasi, ori va ascunde ceva din cele ce trebuiesc
declarate, va fi supus la pedepsele prevAzute la cap.IX din regulamentul taxelor militare.

www.digibuc.ro
692 LEGI UZUALE. 26 lunie 1910
Comandantiì depozitelor de recrutare, administratorii financiari, controlorii si
perceptorii sunt datori a da limurirl In privinta intouniril acestei declaratinni si asu-
pra oricirei cestiuni privitoare la taxele militare.
Gratuitit si seutitá de TAXE MILITARE Domiciliul celui ce
mice taxit de timbru. face declaratia.
Declaratia nu se poa-
te face decat de tArIA- DECLARATIE MODEL B Judeful
rul inscris de pärinti Plasta
eau de tutorele sän. Comuna
Pentru fiecare per- Strada
ceptie se face o decla- No. easel
ratie aparte.
Sitbsemnatul ..- . , declar Partea destinatä a fi completatä si certificatd de
pe i mea personalä räspun- cätre perceptorul fiscal la care se plätesc impozitele
der ?., CA tänärul . , ., inscris <1.,S' 60 ,`;', '..421 c `,3 Z,' 6.6 =
c4.. C
si c hemat Maintea consiliu-
lui del revizie al recrutärii 'o ' o
u, ,,,-.'-'
R'l
c.,... n
E o 0. a.,
nt.' c
ge a 7,
-a:
.:,....a,7,
....T., n
. ,o,0., -
0. U .... ,,,, u. ,7 V,
pen tru formarea contigentutui Z .`,2 c' "E a ' . 0- tr C. if, CV ,.., ...., E 0', c ,, ., .....:
cu .2 Oco
19 . .., precum i pärin.til säi
nmE,,4..-.
z-,-.G., -.-'
a s 7, Ir-,51...z., o 7,
.-.1-,,,'.-- :i3
pos mla imobile, profesiunile .3 .r,, r, 'a' "= 0
s tabilimentele arätate mat
jos, pentrtt care se pläteste
,,, N
`.' IEL,T.,
-- , w°
47.: `O'

sa-,.r, zi p 1.,2 2,, x. ,a...

-5
g. 2,,, a a E. 7, 2
fon :ierä, patentil si licenta.
I I 1

!anrtrul Inscris posedit:

)Imo bile supuse Ia plata
fon claret si anume :
) Profesiunile supuse la
pat entà si,anume -
) Stabilimen te de Mu
turi spirtoase supuse la
pla ta taxei de lice* si
an me :
'atál tanárului inscris
po edä:
0 Imobilesupuselaplata
fo cierei si anume
) Profesiunea supusii la
pat era& si anume :
e.I Stabilimente de Will-
tur spirtoase supuse la
i

pl a ta taxei de licentà si
an ane :
lama tâng.rului inscris
pos ed5.:
)Imobilèsupuse laplata
fon eierei si anurne :
) Profesiune supusä la
pat mtá si anume :
I Stabilimente de b6u-
tur i spirtoase, supuse la
pl a ta taxei de licentä si
an [me :
Total . . .

Semnittura celui ce face declaratia, arittAnd si calitatea In care o face.

Data declaratiei

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 26 Innie 1910 693
Explicaya declaraffei model B
Pentru imobilele supuse la foncierA se va arAta de declarant numirea moiei, casei,
pädurei, etc., supusä la impozit, precum l judetul i comuna unde sunt situate.
Pentru patente se va arAta felul comertului, industriei sau profesiunii libere, su-
pusä la taxa patentelor.
Pentru Brenta se va arAta localitatea unde se gäseste stabilimentul supus la acea-
stä taxA.
DacA persoanele inscrise in aceastA declaratie vor avea un alt domiciliu cleat
acela al celui ce face declaratie, acest domiciliu se:Va arAta in rubrica de mai jos :

Aceastä declaratie, Md. B, se certifici de perceptorul fiscal numai in intervalul de

la 1 Tanuarie pAnA la 31 Ianuarie a anului urmAtor aceluia in care tAnArul se prezintA
inaintea consiliului de revizie al recrutArii.
Cel ce va face o declaratie mincinoasA, ori va ascunde ceva din cele ce trebuiesc
declarate, va fi supus la pedepsele previzute la cap. IX din regulamentul taxelor militare.
Primarii, comandantii depozitelor de recrutare i perceptorii fiscali sunt datori a
da limuriri in privinta intocmirii acestei declaratii i asupra oricArei chestiuni privi-
toare la taxele militare (art. 8 din regulamentul taxelor militare).

www.digibuc.ro
 694 LEGI UZUALE.
REGULAMENT
Pentra conferintele pastorale ale pre-
otilor si diaconilor din Romania
DIN 29 IUN1E 1910.
CAPITOLUL 1.
Scopul j felul conferintelor pastorale
1. Preotii i diaconii de mir din
regatul roman, in conformitate cu
art. .19 alin. V din legea clerului
mirean $i seminariilor, se vor in-
truni in fiecare an, in conferinte
pastorale, potrivit dispozitiunilor
din prezentul regulament.
2. Scopul acestor conferinte este
ca preotii i diaconii sa se poatä
intruni i educa reciproc, spre a
corespunde deplin cu misiunea lor
pastoralä, atat iii ceeace prive$te
sAvar$irea diferitelor servicii reli-
gioase, cat $i in ceeace prive$te
implinirea frumosului rol de lumi-
nätori i conducAtori spre tot lu-
crul bun $i de folos ce au In mij-
locul poporului, $i anume:
a) A intäri i Improspäta cuno$-
tintele cApAtate in $coale ;
b) A-i desAvaqi la Indeplinirea
diferitelor ierurghii ce se oficiazA
In bisericä i popor, conform tipi-
cului bisericesc ;
c) A cultiva i intari legätura
dragostei si colegialitatea fräteascd
Intre membrii clerului, spre a fi
pilda vie pästoritilor lor ;
d) A-i pregAti, In fine, ca sA dea
raspuns, sä combatä, sä ¡filature
sä risipeasca orice idee ratAcitä,
care ar aduce vatämare Sfintei noa-
stre Biserici ortodoxe române
bunei rândueli ob$te$ti.
3. Conferintele pastorale sunt de
douä feluri :
Pe judete i pe cercuri.
CAPITOLUL li
Modul tined! conferintelor.
4. Conferintele pe judete se vor
1. Acest Regulament" publicat in Mo-
nitorul Oficial" No. 69 din 29 lunie 1910,
a fost votat de conzistoriul superior bi-
www.digibuc.ro
29 Iunie 1910
tine odatä pe an, in prima juniä-
tate a lunii lui Noemvrie, In ora-
$111 de repdintä al fiecärui judet,
cu preotii i diaconii din judetul
respectiv $'1 sub pre$edintia chi-
riarhului sau a delegatului säu spe-
cial.
5. Conferintele pastorale gene-
rale se vor tine in cloud serii, fie-
care serie durând 2-3 zile i lu-
crând dela orele 9-12 $11 2-5.
Dacä va trebui, se va putea pre-
lungi $edinta.
Unde vor fi doi sau mai multi
preoti intr'o parohie, unul va rä-
mâne in parohie, iar ceilalti vor
lua parte la conferinta din prima
serie.
Dacä in parohie va fi numai un
preot, atunci se va orândui asa ca
la douä parohii sA rärnanA un preot,
care .sä IngrijeascA de trebuintele
religioase ale locuitorilor din am-
bele parohii, iar celälalt preot sä
ia parte la conferintä.
Se va cAuta, peck posibil, ca
jumätate din numärul preotilor $i
diaconilor din judet sä ia parte la
conferinta din prima serie $i ju-
mAtate In a doua serie
In fiecare an se va schimba ran-
dul seriei.
6. Conferintele pastorale pe cer-
curi se vor tine In mai multe centre
ale judetului, ce se vor fixa in con-
ferintele pe judete i aprobat de
Chiriarh.
Tot cu aceastä ocazie se va ho -
tart i zilele.
Aceste centre vor fi a$a alese
ca toti preotii cercului sA poatä
veni cu inlesnire, iar unul din cen-
tre sA fie ora$ul de re$edintä al
judetului, fäcându-se rotatie.
Conferintele pe cercuri se vor
tine cel putin de douä ori pe an,
sub prqedinta protoiereului jude-
tului.
sericesc in tedintele dela 5 §i 6 Maiu
1910 ai de sf. Sinod in aedintele dela 19
§i 20 Main 1910.
 LEGI UZUALE. 29 lnnie 1910
Când protoiereul ar fi impiede-
cat, din cauze nepreväzute, i n'ar
putea sä prezideze o conferintä,
va del ega, cu incuviintarea Chi-
riarhului pe subprotoiereu, dacä nu
e diacon, sau pe unul din preotii
cercului respectiv sau si pe altul
de aiurea.
Durata conferintelor pe cercuri
va fi de o zi, dela orele 9-12
§i dela 2-5.
7. Subicctele conferintelor, fie pe
judete, fie pe cercuri, se vor fixa
de Chiriarh impreunä cu protoie-
reii eparhiei si revizorul eclesiastic.
Protoiereli vor comunica preo-
tilor din judetele lor respective, cu
trei luni de zile inainte, locul, zi-
lele si subiectele conferintelor.
S. Conferintele, atât pe judete,
cAt si pe cercuri, se vor tine tot-
deauna in zilele de lucru din cur-
sul säptämânii i nici odata in zi-
lele de särbätori.
9. La deschiderea conferintelor
pe judete se va oficia mai intâiu,
la biserica catedralä sau In bise-
rica care va fi mai aproape de sale
sedintelor, Sf. Leturghie In sobor,
dupä care se va oficia un Te Deum.
La deschiderea conferintelor pe
cercuri se va oficia numai un Te
Deum.
10. Dela biserick preotii 1i dia-
conii merg In sale sedintelor, unde
presedintele va tine cuvântarea de
deschidere s'i va desemna prin tra-
gere la sorti pe membrii cari vor
trebui sii dezvolte subiectele date.
H. Atät in conferintele pe ju-
dete, cât si in cele pe cercuri, Ina-
inte de a se da cuvântul conferin-
tiarului, se aleg câte doi secreted,
spre a lua note 0 a redacta ac-
tele.
12. Fiecare pieot si diacon este
obligat a pregäti conferinta fixatä,
a o scri curat pe coale intregi si
a le depune la birou In ziva des-
chideril conferintelor.
Membrii conferin¡el carl vor a-
www.digibuc.ro
695
vea etatea dela 60 ani in sus, vor
fi scutiti de a scri conferinta. Insä,
dacä vor vrea, pot sä o facä.
13. Toti preotii si diaconii sunt
obligati sä ia parte ant la confe-
rintele pe judete, cât si la cele pe
cercuri, fiecare in circumscriptia
din care face parte.
14. Preotii si diaconii sunt da-
tori a se prezenta la conferinte in
tinutà oficialä.
Neobservarea acestei indatorid
va atrage dupà sine depärtarea ce-
lui abätut din edinta conferintei si
va fi cosiderat ca lipsind nemo-
tivat.
15. Conferintele pastorale se vor
tine inteun local de scoalä ; iar In
lipsä, inteun local potrivit scopu-
lui, §i in lipsa acestuia, conferin-
tele se vor tine inteo bisericA.
Protoiereul judetului respectiv
va avea grijä a hotäri acest lucru
mai din vreme.
16. Sedintele conferintelor sunt
intime.
Când Insä se vor discuta ches-
tiuni de interes general, sau când
se vor tine conferinte de cuprins
religios dogmatic, moral, liturgic,
istoric, national sau economic, pre-
sedintele cu consultarea membri-
lor conferintei, poate sä declare
sedintele publice.
17. La incepul i sfársitul se-
dintelor se face apelul nominal de
cAtre secreted, notându-se cei ab-
senti.
ls. Preotul i diaconul care va
lipsi nemotivat dela §edintele con-
ferintelor pastorale se va considera
ca unul ce a lipsit dela tndeplini-
rea datoriilor sale pastorale si va
fi tratat In consecintä.
Dacä a absentat din cauzA de
forth' majorä, atunci, pe längA mo-
tivarea absentei sau absentelor, va
prezenta protoiereului §i tratarea
subiectului dat, scris conform dis-
pozitiunilor art. 12 din acest re-
gulament,
696 LEGI UZUALE.
19. Totdeauna presedintele con-
ferintei va aprecia valabilitatea
motivelor invocate pentru motiva-
rea absentei.
In caz de nemultumire, preotul
care a absentat va avea dreptul
sä apeleze la buna chibzuintA si
clementa Chiriarhului, care va ho-
tdd.
20. Preotilor i diaconilor : pro-
fesori, institutori i Invätätori, când
vor lipsi dela scoalA, pentru a lua
parte la conferintele pastorale, a-
cele absente sä le fie motivate
si considerate ca fäcând parte din
acelea prevAzute la art. 243, alin.
V din regulamentul scoalelor se-
cundare din 1908.
CAPITOLUL
sedintele.
21. IndatA dupä alegerea se-
cretarilor, prevazuti la art. 11 si
dupä facerea apelului nominal, pre-
sedintele clA cuvântul pe rand
preotilor conferentiari cari au fost
desemnati, sau acelora cad au ce-
rut invoire sä vorbeascä.
In tot timpul când vorbitorii vor
desvolta subiectul conferintei, ni-
meni n'are dreptul sä facA Intre-
ruperi, sau sà tie dialoguri cu vor-
bitorii. Obiectiunile i observati-
unile se fac la urmä.
finuta membrilor in sala de se-
dintä sA fie demnd si cuviincioasi.
Toti membrii sunt datori a ur-
märi cu cea mai mare atentiune
toate lucrärile conferintelor.
22. Conferenliarii, in tratarea
subiectelor n'au voie sA lasA din
chestiunea data', sA facA persona-
sau sA vorbeascä despre
fapte i lucruri cari ar jigni Bise-
rica i pe preoti, confratii sAi.
DacA au sA semnaleze un
o lipsä oarecare, sä se mArgi-
neasc5 a arAta rAul si a propune
mijloace de Indreptare.
Grija de cApetenie a fiecärui
conferentiar sa fie nu munai a con-
www.digibuc.ro
29 Janie 1910
stata starea lucrurilor ci i, cum
s'ar face mai bine, ce mijloace sA
se intrebuinteze In de comun a-
cord, de toti, dela un colt Oa la
altul al tärii, spre indeplinirea cu
succes a Mallet si sfintei misiuni
a preotiei In inipocul poporului.
Celui ce se va abate dela a -
ceste indatoriri, presedintele Ii ri-
dicA cuvântul.
23. Tratarea subiectelor sä se
fad prin cuvinte simple roma-
nesti, evitandu-se vorbele radicale
sau sträine. Tinuta i vorbirea con-
ferintiarului sA fie plinA de dem-
nitate si bunA cuviinta.
24. Dupä ce s'a terminat tra-
tarea unui subiect de toti sau o
parte din cei desemnati sau In-
scrisi ca sA vorbeascd, presedin-
tele va provoca pe ceilalti preoti
cari n'au vorbit, ca fiecare, dacd
s'ar putea, sä-si dea pärerea asu-
pra celor expuse, arAtând dad su-
biectul a fost bine si complet tra-
tat, sau dacA mai trebuia ceva de
adäugat sau a fost ceva de pri-
sos.
In cazul când nici unul din mem-
brii conferintei nu se va ridica:sä
vorbeascä, atunci presedintele este
obligat a face aceasta.
25. Dupä ce se va termina tra-
tarea subiectelor din program, mem-
brii conferintei mai pot discuta st
orice alte chestiuni privitoare la in.
deplinirea datoriilor pastorale insä
numai cu Invoirea presedintelui si
dacA mai este timp, si a cere de-
sluiri lucrurilor despre cari
nu sunt clestul de lAmuriti.
In nici un caz nu se vor dis-
cuta chestiuni de interes personal
sträine de bisericä i chemarea
preoteascä.
26. Când un rdembru va pune
o chestiune oarecare In discutie,
presedintele cu consultarea adu-
nAdi, hotAraste dad' chestiunea
inträ In cuprinsul art. 25.
In caz cânci chesfiunea ru e
 -4
LEGI LIZUALE. 29 lunle 1910
poate discuta, se inläturä ; iar caul
se poate discuta cu folos, prese-
dintele declarä discutiun ea deschisä,
dând cuvântul la vorbitori pe rând
dupä ordinea de Inscriere si ob-
servä sä se päzeascä randuiala In
discutiuni, spre a da un rezultat
practic §i a se evita discutiuni za-
darnice.
Presedintele poate lua cuvântul
unui vorbitor and s'a abätut dela
subiectul in discutiune.
27. Inainte de Inchiderea lucrä-
rilor conferintei, presedintele face
rezumatul discutiunilor urmate sí
stabileste regula de urmat In vii-
tor.
lar chid conferinta va exprima
deziderate, presedintele va fi da-
tor a le aduce la cunostinta Chi-
riarhului, care va decide cele de
cuviintA.
28. Atat in timpul tratArii su-
biectelor, cat si a discutiunilor ge-
nerale, secretarii iau note.
Pentru fiecare sedintä, secretarii
fac cate un proces-verbal, In care
se va consemna pe scurt subiectul
chestiunilor tratate, precum i dis-
cutiunile urmate si care se vor
semna de biurou.
29. Manuscriptele conferintelor
se vor viza de peesedinte si se
vor Inainta chiriarhiei, care va re-
gula ca ele sä fie cetite si apre-
ciate din punctul de vedere al va-
lorii lor, iar aprecierea aceasta se
va nota Intr'un registru special ce
se va avea In vedere si se va
a vea In vedere la acordarea de
distinctiuni §i la avansäri. Dupä
aceea manuscriptele se vor Inapoia
autorilor, spre a-si forma un dosar
al activitätil fiecäruia.
La acest dosar se vor alAtura
toate predicile, discursurile si con-
ferintele tinute In decursul activi-
tAtii lor pastorale.
30. Dupä fiecare serie de coil-
ferinte pe cercuri, protoiereul va
face chiriarhiei o dare de seamä
www.digibuc.ro
697
amänuntitä asupra mersului con-
ferintelor, recomandând pe preotii
cari se vor fi distins pdn mund
pricepere si devotament pastoral.
Asemenea däri de seamä vor
face si presedintii conferintelor pe
judete.
M. P. S. Chiriarchi, dad' vor
gäsi cu cafe, vor trimite In confe-
rinte, conferentiari speciali, ori când
si ori de ate ori vor gAsi cu cale.
CAPITOLUL IV
Sublectele conferintelor.
82. Subiectele cad se vor trata
In conferintA vor fi practice si teo-
retice, si se vor alege mai cu
seamd dintre chestiunile cari räs-
pund la nevoile zilei.
$3. Subiectele practice vor avea
de scop : cunoasterea deplinA si
practicarea dupä tipic a Sf. Litur-
ghii, a Sfintelor Taine si a tutulor
serviciilor religioase ce se sAvar-
sesc de preot in bisericä si popor,
spre a se ajunge astfel la unifor-
mitatea lor dela o margine panä
la cealaltä a tärii.
84. In conferintä, dupä ce se
va trata teoretic subiectul s't se
va completa de presedinte, se va
procede la descrierea practicä a lui
In mod oral spre a se stabili nor-
ma de urmat pentru toti preotii.
Asa protoiereul, cat si delegatul
chiriarhiei, gäsind cA unele prac-
tice locale sunt de un folos mo-
ral, le va supune chiriarbiei spre
a dispune cele ce va gäsi cu cafe.
Atat se va urma cu toate subiec-
tele de cuprins liturgic.
35. Pre§edintii conferintelor vor
avea deosebitä grijä sä insufle
preotilor convingerea cA sävarsirea
diferitelor servicii religioase In bi-
sericA i popor nu trebuie sä o
facä In mod mecanic, rece si mo-
noton, ci sA dea fastul cuvenit
prin miscäri ingrijite si itinutd
demnä, cuviincioasä l cucernicA.
36. Subiectele teoretice vor avea
 698 LEGI UZUALE. 29 munie 1910
de scop : pregätirea preotilor spre
a fi buni predicatori, sfätuitori,
cunoscätori ai invätäturii cre§tine
ortodoxe, indrumätori catre o vieatd
mai bunk cum 0 cunoa§terea tu-
tulor chestiunilor practice privi-
toare la activitatea pastoralä 0 a
celor sociale §i economice cu
luate din doctrina religiunii
cre§tine §i din viata de toate zi-
lele a poporului.
CAP1TOLUL V
DispozItiuni generale.
37. Membrii consistoriului su-
perior bisericesc, cu Invoirea spe-
cialä a chiriarhilor respectivi, pot
merge sä ia parte la orice confe-
rintä.
38. Conferintele, cari vor fi bine
cu competintá tratate, se vor
publica In revista Biserica Orto-
doxä Românä", In urma aprobärii
§i interventiei Chiriarhului.
$9. Preotii sunt datori sä ia
parte la cercurile culturale din lo-
calitatea respectivä, putând a tine
conferinte, pentru a Invata
intäri credinta, iubirea §i dra-
gostea de muncd In popor.
40. Preotii cari se vor distinge
In aplicarea i Indeplinirea diferi-
telor indatoriri din acest regula-
ment, vor fi recomandati Chiriar-
hiei pentru a fi recompensati.
Tot asemenea i cei ce vor ne-
glija §i nu vor Indeplini indatori-
rile din acest regulament, vor fi
raportati spre a fi supu§i cercetä-
rii canonice.
41. Acest regulament se poate
modifica oricând ar cere aceasta
10 membri prin propunere scrisä
votatä cu 2/3 din numärul mem-
brilor prezenti ai consistorului su-
perior bisericesc.
1. Acest Regulament" impreunä cu
Tariful" aci anexat a fost publicat in
Monitorul Oficial" No. 69 din 29 lunie
1910.
www.digibuc.ro
REGULFIMENT
Pentru exploatarea magazillor cu
silozuri din portul Constant&
DIN 29 ILINIE 1910.
CAPITOLUL I.
DIspozifiunt generale.
1. Exploatarea magaziilor cu si-
lozuri :
1. Exploatarea magaziilor cu sl-
lozuri din portul Constanta se face
de ministerul lucrArilor publice prin
directiunea generalä a porturilor
§i cäilor de comunicatie pe apä.
2. Admiterea bastimentelor la
cheurile magaziilor cu silozuri :
1. Nici un vas nu poate acosta
la cheurile magaziilor cu siluzuri,
färä autorizatiunea administratiunei
portului datà prin Cäpitänia por-
tului. Tot asemenea, bastimentele
acostate la cheurile magaziilor cu
silozuri nu pot päräsi portul färä
autorizatiunea aceleea0 adminis-
tratiuni, datä in acela§ mod, 0 in-
deplinirea formalitätilor vamale ce-
rute prin legile i regulamentele
in vigoare.
2. Bastimentele cari vor contra-
veni dispozitiunilor de mai sus
vor fi depärtate 0 pot fi supuse
unei amenzi de 5 pânä la 20 bani
pe tonä -registru, dupä Imprejurd-
rile cazului §i färä prejudiciul des-
pägubirilor datorite directiunii ge-
nerale pentru daunele suferite.
3. Amenzile vor fi aplicate de
cäpitänia portului Constanta §i vor
fi incasate de cassa exploatärii
portului, ca venit al acelui port.
3. Obligatiunile persoanelor cari
utilizeazä magaziile cu silozuri :
1. Persoanele cari utilizeazä ma-
gaziile cu silozuri, prin simplu
acest fapt admit a se supune la
toate dispozitiunile regulamentului
de fatä, a tarifelor §i modificärilor
ce eventual se vor face 0 sunt
singure responsabile de neajunsu-
rile ce vor rezulta din neobserva-
rea sau necuno§tinta lor.
 LEGI UZUALE 29 lunie 1910
2. Sporirea de taxe i alte In-
greunäri ale conditiunilor de de-
pozitare nu se vor aplica lnainte
de 6 saptamâni dela publicarea lor.
4. Manipulatiunile i operatiu-
nile ce se efectueazä in magaziile
cu silozuri :
1. Manipulatiunile si operatiu-
nile ce se efectueaza in magaziile
cu silozuri, In baza prezentului
regulament, sunt cele urtnatoare :
a) Primirea i inmagazinarea
färä preferintä sau favoare, atat
cat spatiul permite, a cerealelor
admise prin regulament ;
b) Facerea tutulor operatiunilor
relative la receptiune, predarea
manipulatiunile cerealelor In limita
mijloacelor disponibile ;
e) Achitarea, In caz de a fi su-
ficient garantate prin valoarea ce-
realelor, a taxelor de transport si
alte cheltueli ;
d) Emiterea de adeverinte de
primire i recepise-warante pentru
cerealele depuse.
5. Taxele ce se percep pentru
utilizarea magaziilor cu silozuri :
Pentru magazinaj, locatiune, ma-
nipulatiune, etc., precum i, in ge-
nere, pentru toate serviciile fäcute,
se vor percepe taxele din tariful
anexat regulamentului de fatä, taxe
ce se vor incassa de, administrati-
unea magaziilor cu silozuri.
6. Durata maxima a magazina-
jului, ridicarea cerealelor ajunse la
limita magazinajului :
1. Durata maxima a magazina-
jului pentru cerealele de orice spe-
cie este fixata /n genere la un an
dela ziva depunerii.
2. Directiunea generala a por-
turilor poate Insa cere ridicarea
cerealelor depuse In magazii
lnainte de expirarea termenului de
mai sus, mai ales In cazurile dud
taxeie nu au fost achitate i dud
existä temeri cA valoarea cereale-
lor nu mai acopera taxele datorite
directiunii generale a porturilor.
www.digibuc.ro
699
3. In acest caz, administratiunea
portului va invita la timp pe de-
punAtorii sau purtätorii documen-
telor de depunere, dacä-i sunt cu-
noscuti, printr'o scrisoare recoman-
data', ia adresele indicate In acele
documente, a lua dispozitiunile
necesare pentru plata taxelor sau,
In genere, pentru ridicarea cerea-
lelor, fixandu-se pentru aceasta un
termen convenabil.
4. 0 invitatiune similarä se va
adresa si depunätorilor sau purtä-
torilor documentelor de depunere
relative la cerealele cari au ajuns
la termenul de magazinaj maxim.
Invitatiunea se va trimite cu sase
saptärnani lnainte de expirarea ter-
menului de un an pentru cerealele
depozitate.
5. Dad invitatiunea prin scrisoa re
recomandatä ramâne färä efect, ad-
ministratiunea portului va adresa
depunätorului sau purtätorului do-
cumentului de depunere, dad-i
este cunoscut, o somatiune prin
portärei.
6. Dad In timp de 15 zile dela
data notificarii, taxele nu se vor
plati sau cerealele nu se vor ri-
dica, directiunea generala a portu-
rilor este In drept a le vinde prin
licitatiune publicä i dupä ce va
retine toate cheltuelile de maga-
zinaj, manipulatiune, etc., avansu-
rile si spesele ei, va consemna
prisosul la Cassa de depuneri si con-
semnatiuni In contul celui In drept.
7. In cazul dud asupra cerea-
lelor despre care se trateaza mai
sus s'ar fi emis recepise-warante
warantul s'ar fi cesionat separat
de recepisa, facandu-se transcrierea
In registrele administratiei, conform
art. 8 al legii magazinelor gene-
rale, administratiunea portului este
obligatä a adresa o lnstiintare prin
scrisoare recomandatä i prin por-
tarei si primului cesionar al wa-
rantului, precum i purtätorului
acestuia, daca este cunoscut.
700 LEGI UZUALE.
8. Dacä In urma acestor
cei In drept nu iau nici o
dispozitiune pentru apkarea drep-
turilor lor, se va proceda la van-
zarea cerealelor, conform cu cele
de mai sus, iar suma Inscrisä In
warant se va pläti, capital §i inte-
rese, in mâna purtätorului waran-
tului, dacä se prezintä, din ceeace
ar rämâne disponibil din pretul
vânzkii dupä scäderea taxelor
celorlalte cheltueli ce greveazä ce-
realele In chestiune. Daca purtäto-
rul warantului nu se prezintä, suma
se va consemna la Cassa de de-
puneri §i consemnatiuni.
9. and persoana sau domiciliul
purtätorilor documentelor de depu-
nere sau warantelor nu stint cu-
noscute, atunci invitatiunile 0 In-
0iintkile de mai sus se vor into-
cui prin comunicäri publicate de
trei ori in Monitorul Oficial §i in
câte un jurnal din Constanta. Afarä
de aceasta, anunturile vor fi afipte
la localul Bursei din Constanta,
precum i la localul administrati-
unii portului.
7. Zile le i orele in cari se face
primirea i predarea cerealelor.
F. Primirea i predarea ce-
realelor se face in toate zilele, a-
farä de Duminecile §i särbätorile
din lista anexatä ; iar orele de lu-
cru se fixeazä dupä cum urmeazä :
Dela 1 Aprilie pkiä la 15 Oc-
tomvrie, dela orele 6 dimineata
pänä la 12 0 dela 11/2 Oa la 7
dupä amiazi ;
Dela 16 Octomvrie pând la 31
Martie, dela orele 7 dimineata pkiä
la 12 0 dela 11/2 panä la 6 dupä
a miazi.
2. In mod exceptional se poate
permite a se lucra i Duminecile
§i skbätorile, sau §i in timpul nop-
tit, percepându-se taxele suplimen-
tare prevAzute in tarif.
3. Orele de biurou ale servicii-
lor administratiei pentru acelea0
perioade sunt dela 8 la 12 §i dela
www.digibuc.ro
29 lauie 1910
2 la 6 pentru prima perioadä §i
dela 9-12 §i 2 -- 5 pentru a doua
perioadà.
Dumineca i zilele de särbätoare
se pot lua informatiuni Intre orele
10-11 dimineata.
S. Admiterea persoanelor sträine
In magaziile cu silozuri.
1. Nu se admit in magazii
deck proprietarii cerealelor sau
persoanelor autorizate de ei i in
baza unui permis al administra-
tiunii.
2. Sunt de asemenea admi0 a-
gentii Bäncii Nationale, ale cäror
nume au fost de mai inainte aduse
la cuno0inta administratiunii. In
orice caz, nimeni nu poate pä-
trunde in magazii färä sd fie In-
sotit de un agent special al admi-
nistratiunii.
9. Interzicerea impiegatilor de
a da informatiuni particularilor.
1. Este strict interzis impie-
gatilor a da particularilor informa-
tiuni asupra cerealelor ce nu le
apartin, precum §i asupra cantitä-
tilor de cereale ce se aflä in de-
pozit.
2. Agentilor Bäncii Nationale, insd
designati dupä cum se prevede
In art. 8, se vor da ori i ce in-
formatiuni relative la cerealele pen-
tru cari s'ar cere scomptarea wa-
rantelor la acea bancä.
10. Interzicerea fumatului.
1. Fumatul este interzis In
vecinätatea i in interiorul maga-
ziilor cu silozuri ; contravenientii
se vor supune penalitätilor prevä-
zute prin regulamentul de politie.
CAPITOWL II.
Cerealele ce se admit.
11.1. Nu se primesc in silozuri
deck cerealele specificate in ta-
riful aci anexat, intruat sunt in
stare de a fi conservate §i se pot
manipula intr'un mod rational cu
instalatiunile mecanice disponibile.
 LEGI UZUALE. 29
2. Pentru cerealele la cari s'ar
constata un inceput de alterare
sau umezealä nu se poate admite
inmagazinarea deat pe baza unei
declaratiuni Inscrise, prin care de-
punätorul 41 ia obligatiunea de a
aviza manipulatiunile necesare si
pe rAspunderea sa.
12. Manipulatiuni rezervate a-
gentilor directiunii generale a por-
turilor.
turilor :
1. Directiunea generalä a por-
ii rezervä toate operatiu-
nile relative la primirea, predarea
si manipulatiunea cerealelor, si
: orice caz nu va trece de zece zile.
La intrare. A le descArca din va-
goane sau arute, a le cântäri, a
le introduce si a le aseza in silo-
zul destinat.
Vânturarea i curätirea se face
numai daa proprietarul va cere,
afarä de exceptia preväzutA la ar-
ticolul 33.
La iesire. A scoate cerealele din
silozuri, a le cântäri si a face in-
cärcarea In bastimente sau vagoane.
CAPITOLUL III.
Primirea cerealelor in magazine cu
. silozuri.
13. Cereri pentru rezervare de
silozuri i expeditiunea cerealelor
la magaziile cu silozuri:
1. Doritorii de a depune cereale
In magaziile cu silozuri din portul
Constanta, vor adresa administra-
tiunii, direct sau prin postä, o ce-
rere, In care se va indica natura
cantitatea aproximativä a cerea-
lelor, numele, profesiunea i adresa
exactA a depunätorului, precum
valoarea de asigurat.
2. In cazul and s'ar cere un
numär determinat de silozuri de
anume categorie i administratiu-
nea n'ar avea In acel moment dis-
ponibile silozuri de acea categorie
sau de acel numAr, se vor pune
la dispozitie alte silozuri de capa-
www.digibuc.ro
Innie 1910 701
citate echivalentd ; acele silozuri
se vor considera ca acceptate de
cel interesat, dacä in termen de 3
zile dela data scrisorii de aviz
nu se refuzä, in Kris, acceptarea
lor.
3. Pe baza acelei cereri, admi-
nistratiunea va rezerva silozurile
necesare, pAnä la completarea spa-
tiului de care dispune, i va rAs-
punde prin scrisori pArtilor intere-
sate dacä cererea lor poate sau nu
sA fie satisfäcutä. Timpul In care
silozul cerut se va rezerva va fi
indicat in scrisoarea de aviz ci "in
4. Administratiunea e in drept
a cere, exceptional si inainte de a
rezerva silozurile cerute, ca inte-
resatii sä depunä o garantie echi-
valentd cu taxele de magazinaj de
10 zile.
5. DacA in termen de 10 zile,
socotite dela data punerii la dis-
pozitie a silozurilor, nu s'a adus
o cantitate oarecare de cereale, In
raport cu spatiul In total retinut,
administratiunea e in drept a dis-
pune din nou de silozurile rämase
neocupate i garantia eventualä,
sau o parte din ea, râmâne In fo-
losul directiunii generale a portu-
rilor.
6. Subinchirierea partialà sau to-
talä a silozurilor rezervate nu este
permisä.
7. Expeditiunile de cereale ce
se vor adresa magaziilor cu silo-
zuri färä ca depunätorul sA fi fost
Instiintat prealabil de retinerea si-
lozurilor, sau pe riscul depunAto-
rului i administratiunea dacä nu
dispune de silozuri goale ori ne-
rezervate, poate sä le refuze sau
sä le depunä provizoriu in musa-
male, rämânând ca depunätorul sä
suporte cheltuelile suplimentare ce
va necesita depunerea provizorie
transferarea ulterioarA In maga-
ziile cu silozuri.
8. Expediyunea cerealelor des-
702 LEGI UZUALE. 29 Janie 1910
tinate magaziilor cu silozuri, se
poate face numai In vrac.
9. In principiu, nu se poate tine
In acelni siloz cerealele apartinând
la diferiti proprietari ; totu$i ad-
ministratiunea va putea permite ca
depozitele mai multor proprietari
sä se poatä inmagazina in acela$
siloz, dad cerealele sunt de acela$
fel $i dad toti proprietarii intere-
sati au dat prealabil consimtimân-
tul lor.
10. Docurnentele de depunere
se vor emite pentru fiecare depu-
nätor In parte, pentru cantitatea
care-i apartine.
11. Pentru cerealele aduse cu
vagoane, care urmeazä a trece prin
magaziile cu silozuri numai pentru
a fi curätite, cântärite sau luck-
cate, fail a fi inmagazinate, nu
este necesar a se cere relinerea
silozurilor dupä dispozitiunile alin.
I al prezentului articol.
12. Nu se admite inmagazina-
rea cerealelor pentru cari s'ar cere
depunerea In saci.
14. Prirnirea cerealelor :
Primirea cerealelor sosite cu ca-
lea feratà, se efectuead conform
dispozitiunilor regulamentului de
transport al cäilor ferate române.
CAPITOLUL IV.
Documentele constatatoare de
prinarea cerealelor.
15. Documentele emise la pri-
mirea cerealelor :
1. Docurnentele ce administra-
tiunea magaziilor cu silozuri emite
pentru constatarea primirei cerea-
lelor i depunerea lor In magazil,
sunt de douä feluri : recepise-wa-
rante $i adeveriri de primire.
16. Recepise-warante :
I. Recepisele-warante se emit,
conform dispozitiunilor art. 3 din
legea magaziilor generale, in urma
cererii depunätorului sau purtäto-
rului adeverintei de primire, libe-
rate cgrifórrri art. 18 urmätor, nu-
www.digibuc.ro
mai pentru cerealele depuse In
magaziile cu silozuri, dupä ce ad-
ministratiunea a fäcut constatärile
necesaree
2. Recepisele-warante sunt su-
puse timbrului fix de 10 bani.
3. Recepisele-warante pentru ce-
realele inmagazinate In silozuri se
emit de regulä numai pentru par-
tide complete sau pentru continu-
tul unui siloz.
4. In cazul când in acela$ siloz se
aflä depuse cereale apartinând mai
multor proprietari, se va emite
pentru fiecare proprietar un do-
cument de primire pentru cantita-
tea de cereale ce-i apartine.
5. Recepisele-warante vor con-
sine urmätoarele
1. Denumirea intrepozitului.
2. Data inträrii.
3. Numärul de Inregistrare.
4. Numärul silozului i magaziei.
5. Numele, profesiunea i domi-
ciliul depunätorului.
6. Felul i starea cerealelor.
7. Greutatea netä.
8. Toate cheltuelile sau sarcinile
cari greveazä marfa In ziva emi-
terei recepisei.
9. Valoarea asiguratà. .
10. Data emiterei i semnätura
administratiunei.
17. Adeveriri de primire :
1. Adeveriri de primire se emit
pentru cerealele desdrcate in ma-
gaziile cu silozuri.
2. Adeveririle se emit pe nu-
mele destinatarului dad destina-
tarul este indicat In documentul
de transport, scrisoare de träsurg,
etc., sau pe numele purtätorului
duplicatului scrisoarei de träsuri.
In celelalte cazuri, adeveririle de
primire se emit pe numele expe-
ditorului sau conform dispozitiu-
nilor acestuia.
3. Adeverirfle de primire pentru
cerealele adresate magaziilor cu
silozuri cu calea feratá, se emit
pentru fiecare vagon In parte sau
 LEGI UZUALE. 29 Innie 1910
pentru mai multe vagoane sosite
in aceea§i zi.
4. Adeveririle de primire sunt
supuse timbrului fix de 10 bani.
5. Adeveririle de primire nu se
bucurà de privilegiile acordate re-
cepiselor-warante, acordate prin le-
gea magazinelor generale 0 nu
sunt transmisibile prin gir.
6. Adeveririle de primire emise
pentru cerealele depuse In maga-
ziile cu silozuri, se pot transforma
In recepise-warante dupá comple-
tarea partidei sau dupä completa-
rea unui siloz.
Spre acest scop, persoana in fa-
voarea cheia s'a emis adeverirea
de primire, ori imputernicitul ei,
va adresa administratiunii o cerere
de Inmagazinare a cerealelor.
7. Recepisa-warant se elibereazä
persoanei indicatä In cererea de
Inmagazinare, care restitue adeve-
ririle de primire.
8. Adeveririle de primire vor
contine urmätoarele indicatiuni
1) Numärul vagonului ;
2) Data inträrei in magaziile cu
silozuri ;
3) Numärul de Inregistrare din
jurnalul de magazie ;
4) Numärul silozului ;
5) Numele, profesiunea §i do-
miciliul expeditorului ;
6) Numele, profesiunea i domi-
ciliul persoanei In favoarea cäreia
s'a emis adeverirea de primire ;
7) Felul i starea cerealelor ;
8) Greutatea netä ;
9) Data emiterei §i semnätura
administratiunii.
18. Räspunderea in privinta i-
dentitätei persoanei depunätorului:
1. Administrayunea nu ia räs-
punderea identitätei persoanei de-
punátorului cu cea arätatä In re-
cepisa-warant sau In adeverirea de
primire.
2. In caz de pierdere a recepisei
sau adeverirei, se va proceda con-
form dispozitiunii art. 25 al legli
www.digibuc.ro
703
magazinelor generale din 28/ VI
1881.
19. Urmärirea §i sechestrarea ce-
realelor warantate :
1. Orice cereale intrate in ma-
gaziile cu silozuri pentru care ad-
ministratiunea va fi eliberat rece-
pise-warante, nu pot fi nici urmä-
rite, nici sechestrate §i adminis-
tratiunea este liberä a nu tine cont
de asemenea acte.
CAPITOLÚL V.
Predarea I scoaterea cerealelor
Inmagazinate.
20. Liberarea §i manipulatiunea
cerealelor inmagazinate :
1. Cerealele Inmagazinate se vor
libera, transfera sau expedia In va-
goane, dupä cererea_in scris a purtä-
torului documentului care dä drep,
tul de a dispune de cereale ; la
cerere se va anexa recepisa-warant,
ori adeverirea de primire sau du-
plicatul scrisoarei de träsurä.
2. Cerealele warantate nu se vor
libera decât dupä indeplinirea for-
malitätilor prescrise prin legea din
28 lunie 1881.
21. Ridicare totalä sau partialä:
1. Cerealele depuse pot fi ridi-
cate deodatä sau treptat.
22. Plata taxelor, Indeplinirea
formalitätilor varnale
1. Inainte de ridicarea cereale-
lor, fie total, fie partial, proprie-
tarul este obligat sä achite admi-
nistratiunii toate taxele de maga-
zinaj, de manipulatiune, transpor-
turi, asigurarea i orice alte sume
ce administratiunea ar fi plätit in
contul cantitätii de cereale ce se
ridicä.
2. Prin exceptie, plata diferitelor
taxe, etc., se poate amâna pand
dupä terminarea IncArcärei basti-
mentului pe baza unei garantii e-
chivalentä cu valoarea taxelor de
perceput, in cazul când acestea nu
au putut fi evaluate exact inainte
de Inceperea incärcärei.
 704 LEGI UZUALE.
3. In odce caz, certificatele de
ieshe nu se vor elibera bastimen-
telor Inckcate pana când taxele
datorite de caricul lor nu vor fi
achitate.
23. Termenul pentru liberarea
cerealelor :
1. Liberarea cerealelor se va face
Indatä ce aparatele de Inckcare
vor fi disponibile.
2. Dad In momentul când apa-
ratele de predare sunt gata pen-
tru operatiune, predarea nu se poate
lncepe din vina acelui care a dat
dispozitiunea de predare sau din
vina armatorului ori cäpitanului
bastimentului ; proprietarul cerea-
lelor va avea sä pläteasca 20 lei
pentru fiecare orä de asteptare a
fiecarui elevator, färä prejudiciul
despagubirei pentru alte daune su-
ferite de administratie.
24. Predarea cerealelor la calea
ferata :
Cerealele Inmagazinate pot fi
predate in vagoane vrac, pentru
care se va proceda conform uzului
portului Braila.
25. Ordinea de predare :
1. Predarea cerealelor se va e-
fectua In ordinea primirei cereri-
lor ; administratiunea poate Insä
schimba aceastä ordine ori de ate
ori interesul accelerärei operatiu-
nilor ar cere-o.
2. Presintându-se mai multe ce-
red in acelas timp, administratiu-
nea va dispune cum va crede de
cuviinta.
3. Administratiunea, de al ta parte,
are si dreptul de a intrerupe In-
carcarea unui bastiment cu cereale,
and aceasta este interesul'exploa-
tärei magaziilor cu
26. Dispozitiuni speciale rela-
tive la predarea cerealelor :
1. Rujarii necesari la räspândi-
rea cerealelor ce se incarcá in va-
por, sunt in sarcina celor interesati.
2. Numärul rujarilor va trebui
sä corespunzä puterei maxime a
www.digibuc.ro
29 lunie 1910
aparatelor de inckcat sí In caz dc
insuficientä administratiunea re-
zerva dreptul de a spori acest nu-
mär in contul Inckcatorului.
CAPITOLUL VI.
Asigurarea contra Incendlulul.
27. Cereale supuse asigurarii :
1. Toate cerealele in magaziile
cu silozuri sunt supuse asigurärei
prin singurul fapt al Inmagazinä-
rei lor si se considerä ca asigurate
din momentul depunerei lor In
magazii.
2. Asigurarea se va face prin
Ingrijirea directiunii generale a por-
turilor prin mijlocul politelor per-
manente.
28. Premiile de asigurare :
1. Pentru cerealele Inmagazina-
te, depunkorul trebuie sa declare
valoarea, cad in caz contrariu va-
loarea este determinatä, din oficiu
de catre administratiune care de-
clina mice räspundere peste esti-
matiunea ei. Nici estimatiunea a-
proximativä, nici declaratiunea de-
punätorului, nu vor putea sä ser-
veascä decat numai pentru cazuri
care formeazä obiectul asigurärei.
2. Pentru cerealele inmagazinate,
prima de asigurare este fixata prin
tarif pe mia de valoare si pe luna
de 30 zile, färä nici o fractionate
a valorii, nici a timpului.
3. ()rice lunä Inceputä se pia-
teste ca intreagä.
4. Acei cari vor fi incercat o
pierdere prin incendiu, nu pot pri-
mi nici Inteun caz alta despägu-
bire deck suma plätitä de socie-
tatea de asigurare pentru valoarea
märfei pierdute. In cazul când va-
loarea declaratä de depundtor, sau
fixata de administratiune, conform
al.1 al acestui articol, ar fi mai
mica deck cea determinatä de a-
gentii societätei de asigurare, des-
pugubirea va fi redusä In propor-
tie.
 LEM UZUALE. 29 Iu nie 1910 705
CAPITOLUL VII. 4) Pentru toate manipulatiunile,
Plata transporlului si alte taxe, carl afarä de täerea tepilor, aceasta to-
ar greva cerealele aduse pentru lerantä nu va trebui sä treacä pe-
Inmagazinare.
ste 10/o pentru fiecare manipula-
29. Transmiterea taxelor de tran- tiune in parte.
sport, ramburse: 32. Mäsuri de conservare a ce-
1. Taxele de transport §i acce- realelor :
soriile, ce sunt a se percepe de Administratiunea dupd aprecie-
C. F. R. pentru cereal ele expedi- rea ei va lua mäsuri de vântura-
ate prin calea feratä, pot fi trans- *. rea §i aerarea necesarä pentru con-
mise administratiunii magaziilor cu servarea cerealelor ; iar proprieta-
silozuri. rul este obligat a pläti costul aces-
2. Rambursuri nu se fac decât tor manipulatiuni. Afarä de aces-
de partea interesatä. tea proprietarul este liber a cere
vânturarea §i curätirea ori decate
CAPITOLUL VIII.
ori va crede de cuviintä.
Räspunderea directiunli generale a 33. Cântárirea cerealelor :
porturllor fata cu depunätoril. 1. Cerealele se cântáresc totdea-
30. Räspunderea directiunii ge- una la intrare.
nerate pentru agentii säi : 2. Pentru directiunea generalä a
1. Directiunea generalä a por- porturilor nu este valabild deck
turilor cu restrictiunile arätate prin cântärirea fäcutä de administratia
art. 32 41, este räspunzätoare de magaziilor cu silozuri.
pástrarea In bund stare a cereale- 34. Räspunderea In caz de lipsá
lor depuse In magaziile cu silo- de greutate :
zuri §i garanteazä pierderile sau Directiunea generalä a porturi-
stricäciunile cari ar proveni din lor este räspunzátoare de cantita-
vina agentilor sai, constatate In tea de cereale depusä l consta-
mod neindoios. tate la intrare, deductiune fäcând
31. Resfrângerea räspunderii In de pierderile stabilite precum se
caz de avarii, etc. aratä la art. 31.
1. Directiunea generalá a por- 35. Pierderi provocate prin ca-
turilor nu este räspunzätoare : zuri de fortä majorä.
1) De pagubele provenite din Directiunea generalä nu este räs-
cauzd de fortä majorä ; punzätoare pentru strickiuni sau
2) De stricäciunile cari dupd u- pierderi provocate de resbel, inva-
zanta comertului nu reduc valoa- ziuni, revolte §i alte cazurl ana-
rea comercialá a cerealelor. loage de fortä majorä. Asemenea
Afará de aceasta §.1 intruck la nu este räspunzätoare de Intârzi-
manipulatiunea §i inmagazinarea eri de predare §i primirea cerea-
cerealelor s'a procedat cu Ingriji- lelor provocate de un accident al
rea cuvenitä, directiunea generalä mecanismului instalatiunilor.
nu räspunde: 36. Depunerea cerealelor la aer
3) De predarea de greutate ine- liber :
rentä naturil cerealelor, pentru care Directiunea generalä a porturi-
toleranta va trebui sd fie fixatá in lor nu räspunde de stricaciunile ce
fiecare caz dupä timpul de maga- ar proveni din cauza depunerii ce-
zinaj, dupd conditiunile particu- realelor In locuri deschise sub mu-
lare a depozitului §i dupä felul §i §amale, In cazul preväzut la art. 7,
numärul operatiunilor la care de- art. 13 din prezentul regulament.
pozitul a fost supus ; 37. Scutirea de räspundere :
C. HAMANGIU. Suplimentul 23
www.digibuc.ro
706 LEGI UZUALE. 29 Innie 1910
Directiunea generalä a portal.--
lor este scutitä de orice räspun-
dere pentru cerealele cari desi con-
statate a nu fi In bune conditiuni
de inmagazinare, au fost totusi in-
magazinate in urma declaratiuni-
lor de responsabilitate a depunä-
torului.
38. Cifra despägubirii In caz de
stricäciuni :
1. Dacg in baza articolelor pre-
cedente directiunea generalä a por-
turilor urmeazä sä pläteascä vre-o
despägubire, aceasta se calculeazd
pe baza pretului curent al cerea-
lelor de acelasi f el si calitate, In
localitate si in ziva constatärii.
2. In cazul când cerealele ar su-
feri numai o stricäciune care le-ar
deprecia, depunätorul sau proprie-
tarul este obligat a le primi In
starea in care se vor afla In mo-
mentul constatärii, primind ca des-
pAgubire o surnä echivalentä cu
deprecierea suferitä, fatä de pretul
curent la data când s'a fäcut con-
statarea.
3. In toate cazurile depunAtorul
este dator a pläti taxele cuvenite
administratiunii.
39. Stingerea pretentiunilor.
1. Pretentiunile cari izvoräsc prin
faptul depunerii si manipulatiuni-
for In magazii, se sting prin achi-
tarea taxelor cari grevau cerealele
si prin predarea lor direct celui In
drept, sau imputernicitului sail.
2. Se excepteazä dela aceastä
regulä:
1. Cererile de despägubire pen-
tru stricäciuni a dror existentä s'a
constatat la luarea In primire a
cerealelor.
2. Cereri de despägubire pentru
cerealele expediate dupä cerere cu
calea feratä, prin intermediul ad-
ministratiunii si cari vor fi tratate
conform regulamentului de trans-
port al C. F. R.
3. Interesatii sunt liberi sä re-
fuze primirea cerealelor chiar dupä
www.digibuc.ro
achitarea taxelor, panä când cere-
rea lor de a se constata stricAciu-
nea va fi indeplinitä.
4. Toate cererile mentionate In
acest articol trebuiesc fäcute In
scris.
40. Prescriptiunea cererilor de
despagub ire :
Prescriptiunea cererilor de des-
pAgubire curge din ziva In care
s'a eliberat cerealele In bastimente;
sau din ziva In care s'au luat In
primire din vagoanele in cari au
fost expediate.
CAPITO 1 UL IX.
Perceperea taxelor.
41. Garantarea taxelor datorite
prin cerealele depuse.
Cerealele indicate in actul con-
statator de inmagazinare formeazA
garantia pentru toate cheltuelile
de transport, taxe de rnagazinaj si
altele, fäcute de administratiune In
contul proprietarului sau depunä-
torului pentru acele cereale, cu
preferintä fatä de orice alte sar-
cini sau datorii ce ar greva ce-
realele.
42. Achitarea taxelor.
1. Taxele cuvenite magaziilor cu
silozuri se achitä la ridicarea ce-
realelor.
2. Administratiunea are insd drep-
tul de a pretinde plata acestor taxe
cu anticipatie, conform art. 14 al
prezentului regulament, si depu-
nätorul este obligat a le achita la
cea dintaiu invttatiune ce i se va
face.
43. Tratarea diferentelor de tac-
sate.
Dacä tariful nu s'a aplicat exact,
sau dacä la calcularea taxelor s'a
strecurat erori, sumele plätite In
plus se restitue, iar diferentele in
minus se incasseazä ulterior.
44. Formularea cererilor pentru
restituirea taxelor percepute In plus.
1. Cererile pentru restituirea ta-
 LEGI UZUALE. 29 Iii nie 1910
xelor percepute In plus se pot face
câtre serviciul constructiunii §i ex-
ploatärii portului Constar*, In ter-
men de §ase luni, socotite din ziva
achitárii acelor taxe §i numai de
câtre persoana care figureazä in
actele de ridicare a cerealelor ca
primitor, ori de imputernicitul säu.
2. In aceste cereri, cari vor tre-
bui sd fie insotite intotdeauna de
chitantä emisä de administratiune
pentru Incärcarea sumei in litigiu,
se va aräta suma a cärei restituire
se reclamä, cum i dispozitiunea
tarifarà sau regulamentarä care for-
meazä baza reclamatiunii. Färä a-
ceste date, directiunea generalä nu
va proceda la examinarea lor.
45. Restituirea din oficiu a ta-
xelor percepute in plus.
1. Directiunea generalä a por-
turilor va comunica §i restitui din
oficiu, celor In drept, orice sume
se vor constata, la verificarea ac-
telor, cä s'au incassat in plus.
46. Plata taxelor percepute in
minus.
1. Daci la verificarea actelor se
vor constata erori In minus pro-
venite din calculul sau taxare gre-
§itä, acele diferente se vor achita
de persoana care figureazä ca pri-
mitoare in actele de predare a ce-
realelor la primirea celei dintâiu
adrese din partea administratiunii
portului.
2. Asemenea adrese nu se vor
putea face deck in termen de ma-
ximum §ase luni dela achitarea ta-
xelor.
CAPITOLUL X.
Vanzarea prin licitatiune publici a
cerealelor inmagazinate. Luare
de probe.
47. Vanzarea prin licitatiune pu-
blicä.
1. Directiunea generalä a por-
turilor are dreptul a vinde, prin li-
citatiune publick cerealele inma-
gazinate cari cad in prescriptiunile
art. 6 al prezentului regulament.
www.digibuc.ro
707
iS. Luare de probe.
1. Proprietarul cerealelor poate
cere administratiunii a-i da probe
din cerealele depuse, plätind ta-
xele cuvenite.
TAR1F
Pentra eerealele depozitate in magaziile
en silozuri
A. Dispozitiuni generale.
1. In magaziile cu silozuri se
pot admite pentru inmagazinare
cereale grâu, porumb, secarä, orz,
ovAz i altele.
2. Cerealele ce se trec prin si-
lozuri mimai in scop de a fi tran-
sbordate In bastimente, precum §i
cele cArora li se face numai o ma-
nipulatiune de aerare, curätire, etc.,
nu plätesc nici o tarrà de maga-
zinaj in cazul când bastimentul stä
acostat la dispozitiunea adminis-
tratiunii pentru a primi caricul.
3. Rujarii necesari pentru fás-
pândirea cerealelor pe vapor se vor
procura de cAtre cei interesati.
Numärul rujarilor va trebui sä
corespundä puterii maxime a apa-
ratelor de incärcare ; in caz de in-
suficientä, administratia Ii rezervä
dreptul a spori numärul lor In con-
tul incärcätorului.
B. Magazinaj.
1. Inmagazinarea se va face nu-
mai in vrac §i taxa de inmagazi-
nare ce se percepe este de 2,5
bani pe hectolitru §i 10 zile ne-
fractionate in tot timpul anului.
2. Directiunea generalä poate re-
duce taxele de magazinaj in con-
ditiunile ce se vor stabili de ea,
dacä acelaf indrcätor va tranzita
in cursul unei luni de 30 zile o
cantitate de cel putin 1.500 tone.
Ea poate acorda magazinaj gratis,
dacä in aceleai conditiuni se vor
tranzita cel putin 3.000 tone.
3. Depunätorii cari vor face in
cursul unei luni inteun siloz de ti-
purile A din tabloul de mai jos,
708 LEGI UZUALE. 29 lunie 1910
succesiv i färä intrerupere, de Dreptul de a face rulimentul a-
douà ori rulernentul capacitätii si- partine numai primului depunätor
lozului, se vor bucura de o redu- si nu se poate ceda prin vânzarea
cere de 50 0/o asupra taxelor de depozitului.
magazinaj pentru Intreaga canti- 4. Taxele de magazinaj se per-
tate inmagazinatä in cursul lunii cep pe siloz complet, dupä capa-
in acele silozuri. citatea lui In hectolitri, asa curn
Depunätorii cari vor face in cursul se aratà in tabloul de mai sus.
unei luni Intrun siloz de tipurile A, Ele se socotesc datorate, dupä
succesiv si färä I ntrerupere de trei ori prescriptiunile alin. II, art. 13, din
sau mai multe ori rulementul si- regulament, cu inceperea zilei pen-
lozului, vor fi scutiti de plata ma- tru care, conform cu scrisoarea din
gazinajului pentru cantitatea co- aviz, silozul cerut a fost pus la
respunzätoare. dispozitia depunAtorului.
Daca insä acelas depunätor face
In aceeas lunä rulementul de douä C. Marzipula(iuni.
sau de trei ori in silozurile de ti- 1. Pentru manipulatiuni, se vör
pul K, L, M i N reducerile se percepe urmdtoarele taxe, calcu-
vor fixa dupä capacitatea totalä a late In bug i pe suta kgr. :
silozurilor ocupate (impärtite), im- a) Primirea cerealelor sosite in
pärtindu-se suma capacitätilor prin vagoane In vrac, cântärirea la
aceia a unui siloz A. intrare si inmagazinarea in silo-
zuri 5 bani
Tabloul capacitkii silozurilor !metro o b) Incärcarea In vrac, din
magazie cu silozuri magazii in vapoare . . 8
c) Aerarea cerealelor prin
o descärcarea din siloz, pur-
Capacitatea
in Capacitates tarea pe bande, incärcarea
o 4 hectolitri totalS Inteun alt siloz i readu-
z pe siloz cerea In silozul primitiv . 2
d) Transformarea cerea-
lelor dintr'un siloz intr'al-
A 47 1.940 91.180 tul, inclusiv cântärirea sau
B 94 1.860 174.840 recântärirea cerealelor dupà
C 94 1.630 153.220 inmagazinare . . . . 2
D 1 2.980 2.980 e) Curätirea prin tarare
E 1 2.890 2.890 (curätire de praf, paie, etc.) 5
F 1 2.230 2.230 f) Curätirea prin tarare,
G 1 1.760 1.760 cilindri si triori . . . 15
H 2 1.700 3.400 g) Curätirea orzului de
I 2 1.480 2.960 tepi sau a secarei (spitui-
J 2 1.460 2.920 rea orzului) 20
K 1 630 630 h) Amestecarea cereale-
L 2 610 1.220 lor la eliberare . . . . 1
M 1 560 560 2. Cerealele destinate a fi tre-
N 1 530 530 cute direct din vagoane Irfivapor,
-441.320 In intervalul a 3 zile consecutive,
sunt scutite de taxa de magazinaj
NOTÄ.Capacitätil e tuturor magaziilor numai pentru aceste 3 zile si nu-
sunt identice, aviind fiecare 250 silozuri,
cu o capacitate totalä de 441.320 hecto- mai dad vaporul destinat pentru
litri. incärcare este pus la dispozipunea

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 3 Iulie 1910
administratiunii la cheiul magazi-
ilor cu silozuri.
In acest caz se \tor pläti numai
taxele de sub litera a si b, § 1,
adicà kgr. bani 13.
3. Pentru ovdz, toate taxele
de mampulatiune sunt sporite cu
250 0.
4. Taxele se percep pc suta de
kgr, färä nici o fractionare.
Pentru manipulatiunile arätate la
§ 1, sub litera a §i b, toate taxele
se percep pe baza greutätilor con-
statate la intrare, iar pentru ma-
nipulatiunile dela litera c h, pe
baza greutätilor brute.
D. Asigurarea contra incendialui.
1. Pentru asigurarea cerealelor
se va percepe pentru mia de lei
valoare si luna de 30 zile, färä
nici o fractionare a valorii nid a
timpului, o taxA de 30 bani.
Nici intr'un caz, insä, taxa per-
ceputä nu va putea fi mai micA
de 35 bani pe 10 tone §i pe lunä
pentru grâu ; 22 bani pe 10 tone
si pe lung pentru porumb §i orz;
25 bani pe 10 tone si pe lunä
pentru porurnb §i 20 bani pe 10
tone §i pe lunä pentru oväz.
Greutatea de 10 tone se inte-
lege nefractionatä.
E. Luare de probe.
Pentru luarea unei probe de ce-
reale se va pläti :
a) Pentru luarea unei probe la
suprafata superioarà . . lei 0 10
b) Idem la fundul silo-
zurilor 0 20
Idem pentru o sonclà
generalà 3 00
2. Pentru determinarea
greutätei specifice a cerea-
lelor 0 50
3. Pentru trimiterea de probe,
impachetarea lor i pentru orice
alte cheltueli märunte de telegra-
m e, porte de scrisori, etc., se va
percepe costul lor real.
www.digibuc.ro
709
4. Probele luate la desdrcare
din vagoane se vor da gratuit.
F. Transferare.
1. Pentru transferarea warantu-
lui, când se face transcrierea in
registrele administratiunii, färá de-
plasarea sau verificarea cerealelor,
se va percepe o taxä de 10 bani
pentru fiecare mie de kilograme.
Când insä transferarea ar recla-
ma oare-care manipulatiuni sau
aceste operatiuni se vor
pläti separat dupä tarif.
2. Indosarea recepiselor, când
transcrierea se face pe registrele
administratiunii, se considerä ca
transf era re.
G. Taxele suplimentare.
1. Pentru cazul când s'ar cere
a se lucra in timpul noptii sau
särbätorilor, se vor percepe taxele
de manipulatiune sporite cu 250/o.
DECIZIU EI
Privitoare la numirul l felul tristtri-
for ce se pot intreloninla la coman-
damente, corpurile de trupa vi
serviciile armatei
DIN 3 DIME 1910.
1. Corpurile de trupä, servicille,
comandamentele i stabilimentele
militare sunt autorizate a cumpära
si intretine numärul si felul de
träsuri, precum si animalele de
tras arätate in tabela aläturatä,
2. Cumpärarea si intretinerea
se vor face din fondul de /litre-
tinere al corpurilor ; iar pentru
serviciile cari nu au fond de in-
tretinere, din fondurile bugetare.
3. Träsurile i animalele nu se
vor intrebuinta decât pentru ser-
viciul corpului si interesele lui.
Odce intrebuintare in servicit par-
ticulare sau personate ale of iteri-
lor este cu totul opritä.
1. Aceasta Decizie" a fost publicata in
Monitorul Oficial" No. 72 din 3 lulie
1910.
710 LEGI UZUALE. 3 Julie 1910
4. Ofiterii din corpuri pot In-
Hi* brecuri, ca proprietate co-
munä, pentru transporturile lor.
Cumpärarea cailor i intretinerea
lor privesc pe ofiteri. Ministerul
le procurä remizele, graj durile
ingrijirea cailor. Este oprit ofiteri-
lor de a Infiinta alte trásuri in
comun deck brecuri.
5. Träsurile de oras sau cu
Oita ce posedà corpurile sau ser-
viciile peste cele din tabelä, vor
fi trecute la cele ce nu posedä sau
vor fi vândute. Acele cari nu se
pot vinde, din diferite cauze, vor
fi värsate la depozitele regionale,
in remizele träsurilor de subsis-
tenth', raportand numärul i felul
lor.
La comenduirile garnizoanelor,
träsurile cu i caii se vor
lua din acele pe cari le posedä
corpurile. Ele vor servi la trans-
porturi de bolnavi, de medici in
cazuri urgente, etc. Pot fi tinute
la unul din corpurile de garni-
zoaná.
6. Träsurile trebuincioase vor
fi comandate la arsenalul de con-
structii. Corpurile cari posedä trä-
suri cu pânzä cari se apropie de
acele ale arsenalului le vor men-
tine In serviciu; pe viitor insä
sunt oprite.
Deosebit de träsurile preväzute
in tabelä, corpurile pästreazä nu-
www.digibuc.ro
märul strict necesar de träsuri de
aprovizionare sau care cu boi sau
camioane, cari servesc la trans-
portul de alimente, furaj, lemne
materiale diverse ale Statului.
Aceste träsuri i animale se intre-
tin din fondurile corpurilor.
7. Corpul gränicerilor poate sä-
si mentinä animalele i träsurile
ce posedä, dar nu i se va aloca
pentru furaj si altele decât aceea
ce este preväzut in buget.
S. Transporturile ofiterilor in in-
teres de serviciu cu calea feratä,
cu vapoare sau cu träsura se va
face In contul ministerului,;con-
form regulamentelor in vigoare.
9. Se dä indemnitate de tr.&
surä, In afarä din garnizoank din-
colo de cazarmä, atunci când ofi-
terul nu are cal, sau nu se poate
duce cAlare sau nu are cale fe-
ratä.
10. Se dä indemnitate de trä-
surá In garnizoanä numai pentru
un serviciu comandat sträin de
functiunea ofiterului sau de inda-
toririle sale generale, pentru cari
s'a preväzut indemnitatea de ac-
tivitate" .
11. D-nii comandanti respectivi
sunt Insárcinati cu executarea dis-
pozitiunilor de fatä, cari anuleazä
pe toate cele anterioare.
 LEGI UZUALE. 3 lulie 1910
TabelA anexa la decizla ministerlald relativa la numArul i telul träsurilor
necesare corpurilor, precum sl animalele trebuincioase bor.
ARATAREA
Comandamentulni, corpului sau serviciului
Comenduirea Bucuresti * . . .
Comenduirile garnizoanelor In cari
se aflä cel putin cloud corpuri de
trupä
Forturile Focsani, 1\lämäloasa
Galati câte
Pirotehnia si pulberkia Dudesti câte
Atelierul central de confectie cu de-
pozitul de echipament câte . . .
Compania subsist. cu manutanta
centralä
Sp italele s't infirmeriile depktate câte
Depozitele marinei
Taberele regionale câte
Penitenciarul Targsor
CIRCU LARAI
D-lui ministru de interne en No. 14.399
atre duil prefect), relativii la paza
do zi i noapte in comnnele ru-
rale si taxele supusilor strAini
siMtili de acest servicin
DIN 3 IIJLIE 1910.
Ministerul afacerilor sträine co-
municându-mi cä In uncle judete
consiliile comunale percep taxe
mai mari dela supusii sträini ca
dela cei români pentru paza de
zi si de noapte, am onoare a vä
da d-le prefect, câteva lämuriri a-
supra aplickii textelor de lege cu
privire la paza de zi i noapte In
comunele rurale.
In genere, paza de zi si de
1. Aceasta Oircularci" a fost publicatA
in Monitor ul Oficial" No. 72 din 3 lu-
lie 1910. In legatura cu ea a se vedea la
ordinea lor cronologicA ,,Legea org. co-
munelor rurale" din 1 lulie 1908, Supl. 1
www.digibuc.ro
711
Felul
ei numarul
trAsurilor
OBSERVATWNI
o 1.1
(..)
u.
2 2 8 *Trasurile cu pAnzA
vor fi luate dela corpu-
rile cari poseda astazi,
numai la neajungere se
1 2 vor compare.
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
noapte In comunele rurale, pre-
cum si paza holdelor, se facezice
art. 133 din legea comunaläcon-
form legii politiei rurale.
Art. 60-88 din legea politiei
rurale combinate cu articolul 62
din legea jandarmeriei rurale si
art. 137 din legea comunalä, ali-
niatul 1, 2 si 5 stabilesc cine face
paza de zi si de noapte si in ce
mod.
De altä parte, legea dispune scu-
tirea de paza de zi i de noapte
a unor anume categorii de locui-
tori si anume :
1. Cântäretii, paracliserii i In-
tregul der (art. 42 din legea de-
rului mirean);
pag. 930 .Legea politiei rurale" din 25
Decemvrie 1868. Vol. II pag. 174, ei Le-
gea jandarmeriei rurale" din 1 Septem-
vrie 1893. Vol. II pag. 1089, cu modifi-
cArile din 25 Martie 1908, Supl. I pag. 398.
712 LEGI UZIJALE. 3 lulle 1910
2. Soldatii cari fäcand serviciul
sub arme de 2 ani, räman la dis-
pozitia ministerului de rasboiu Inca
un an, In care timp nu pot fi pusi la
paza de zi si de noapte (art. 8
din legea pentru organizarea ar-
matei);
3. Primarul, ajutorul, delegatii
satelor, functionarii salariati de
Stat, judet sau comunä, precum
lucrätorii dela C. F. R., domicili-
ati In comunele rurale (legea pen-
tru modificarea art. 134 din legea
comunalä din 1908) ;
4. Sträinii stabiliti In comunä
cu autorizatiunea consiliului co-
munal, servitorii cu simbrie, cu
acte de angajament fAcute prin
autoritatea competinte, i päzitorii
particulari de twine;
5. Muncitorii agricoli sträini a-
dusi vremelnic In grupuri pentru
lucräri agricole sau industriale.
Cand se constatá insä cä paza
de zi si de noapte, oranduità con-
form legii politiei rurale, nu se
face In mod regulat, acelas art.
133 citat autorizä Consiliul comu-
nal sä hotärascäcu aprobarea de-
legatiunii judetene--printeun re-
gulament special, ca serviciul de
pazä de zi si de noapte, precum
paza holdelor locuitorilor sä-
teni sa se facA prin jandarmi nu-
miti in conditiunile legii asupra
jandarmeriei rurale, sau and fon-
durile nu vor fi suficiente, prin
päzitorii numiti de primar, cu a-
probarea prefecturii.
Prin acest regulament se va sta-
bili sumele si modul In care lo-
cuitorii vor trebui cä contribue
pentru organizarea acestui serviciu.
Am arätat mai sus cä intre ca-
tegoriile de locuitori scutiti de
pazä sunt i sträinii. Este usor de
Inteles motivul pentru care legiu-
itorul a scutit pe sträini de pazä.
Päzitorii sunt functionari, ei de-
tin o parte din puterea publicä
astfel fiind, aceastä functiune
www.digibuc.ro
nu poate fi Incredintatä decal
romanilor (art. 10 din constitutie).
In adevär, ei sunt supusi la in-
datoririle prescrise de art. 69-75
83 si 85 din legea politiei rurale
far art. 4 din legea politiei gene-
rale a Statului le atribue calitatea
de agenti permanenti de politie.
In afarä de aceste consideratiuni
insusi legiuitorul precizeaz5 In a-
liniatul penultim al art. 133 din
legea comunalä ca pdzitorii vor fi
rornani.
In schimbul scutirii de pazä, art.
137 din legea comunalä impune
pe sträini sä pläteascä o taxä a-
nualä, ce se va fixa de Consiliul
judetean in sesiunea ordinarä de
Octomvrie. In acest caz, sunt ca-
tegorii de sträini cari sunt scutiti
si de taxele fixate prin lege, si
de accea gäsesc util, d-le prefect,
a vä lämuri mai jos, dupä textele
de lege si dupä jurisprudenta sta-
bilitä de minister, cari sunt cate-
goriile de sträini ce vor plati taxe
cari nu.
In primul rand sunt supusi la
taxe, In regulä general:A, toti strä-
inii stabiliti In comunä cu autori-
zatiunea obtinutä conform art. 5
din legea comunalä (art. 137 1.
corn.)
In aceastä categorie mai inträ
arendasii, antreprenorii, logofetii
alti sträini arätati prin ordinul
nostru circular No. 276 din 9 Ia-
nuarie 1909, precum i cultivato-
rii sträini de zarzavat, pe contul
lor propriu i despre cad v'am
amintit prin ordinul circular No.
55.587 din 20 Decemvrie 1908.
(A se vedea i avizul Consiliului
administrativ permanent No. 669
din 14 Noemvrie 1908, publicat
In Buletinul Consiliului, anul II,
No. 1, pag. 272). In aceiasi cate-
gorie se socotesc i evreii besmá-
nan de mult limp prin
targurile i targusoarele din Mol-
dova.
 LEGI UZUALE. 3 lulie 1910
Sunt asemenea supuf i la taxe :
a) Servitorii cu simbrie, cu acte
de angajament fäcute prin auto-
ritatea competinte ;
b) Päzitorii particulari de tarine.
Art. 137 citat face raspunzatori
pe stapani de plata taxei datoritä
de servitorii §i päzitorii aflati in
serviciul lor:
Sunt scutiti de pazä fi de
taxe :
Streiniii earl vin vremelnic in
grupe pentru lucräri agricole sau
industriale.
Odatä stabilite categoriile de
sträini cari trebuie sa pläteascä
taxe, rätnane sä lämuresc modul
cum se vor fixa aceste taxe de
cätre autoritatile chemate prin
lege.
Art. 137 din legea comunalá
spune categoric cä sträinii vor
pläti o taxä anuala, ce se va fixa
de Consiliul judetean in sesiunea
ordinarä de Octomvrie. Din acest
text de lege rezultä ca in sesiu-
nea ordinarä de Octomvrie Consi-
liul judetean va fixa un tarif ge-
neral pe comune de taxele anuale
ce se vor pläti de strainii obligati
prin lege la aceasta, tarif care va
fi aplicat in comunele unde paza
de zi §i de noapte se face de re-
gulä conform legii politiei rurale.
Cand insä paza de zi i de
noapte se va hotari a se face In
unele comune cu jandarmi rurali
sau cu päzitori angajati (sergenti
rurali), art. 133 zice cä sumele fi
modul in care vor trebui sa con-
tribue locuitorii pentru organiza-
rea serviciului de paza se vor ho-
tari printr'un regulament votat de
Consiliul comunal, cu aprobarea
delegatiunii judetene.
Fiindcä in practica se poate in-
tampla ca taxele de catre Consi-
Hui comunal fi delegatiunea jude-
teanä pentru locuitorii romani sa
fie mai mari sau mai mici decat
cele fixate pentru straini pnin
www.digibuc.ro
713
tariful anual de catre consiliul ju-
detean, tin sä va Incunqtintez,
d-le prefect, ea In cazurile cand
paza se face cu pazitori plätiti,
sträinii nu pot fi impufi la taxe
mai mari sau mai mici deck
cele impuse locuitorilor romani, pe
baza principiului cä sträinii se bu-
curl in tara la noi de acela tra-
tament fi protectiune ca fi supu-
§ii romani principiu consacrat prin
conventiunile fi tratatele ce avem
cu tnile sträine, fi cad au putere
de lege cat timp sunt in vigoare.
Ca consecinta a acestui princi-
piu dispozitiunea din art 137 din
legea pentru organizarea comunc-
lor rurale fi administratia pläfilor
urmeazä a se interpreta in senzul
cä, taxa anualä ce se va fixa de
Consiliul judetean In sesiunea de
Octomvrie pentru sträini se apnea
numai in comunele in cari paza
se face de locuitori ; in toate ce-
lelalte comune unde paza de zi fi
de noapte se face cu päzitori pla-
titi (sergenti rurali), strainii vor
pläti aceleai taxe la cari vor fi
impu0 romanii prin regulamentul
votat de Consiliul comunal cu a-
probarea dclegatiunii judetene.
Comunicandu-vä cele ce preced
am onoare a vä ruga, d-le pre-
fect, sa dispuneti a se aduce la
cunoftinta autoritätilor judetene, a
administratorilor de pläfi fi auto-
ritä tilor comunale din acel judet cele
cuprinse in acest ordin, fi nu mä
indoiesc cà yeti veghea personal
la aplicarea lui, astfel incat pe
viitor sä se evite plangeri de na-
tura celor ce am primit din dife-
rite pärti in contra modului cum
au fost impufi la taxe sträinii a-
flätori prin comunele rurale.
 714 LEGI UZUALE. 7 lulie 1910
INSTRUCTIUNII
Pentrn minerea in aplicare a legii ass-
pra reellizittunitor militare, on pri-
vire la: facerea reeensimintalai
rerhizifinnilor, la inspertarea
clasarea an Unatelor, hanutrilor,
trAsurilor, vaselor platitoare
si materials! necesar lor.
DIN 7 IULIE 1910
I. lteeensLtulintnl.
I. Recensämântul se va Incepe
la 1 Septemvrie a. c. si se va e-
xecuta conform prescriptiunilor art.
11 si 12 al legii rechizitiunilor.
Comisiunile de recensämânt vor
fi constituite cel mai tarziu pâtiä
la 20 August ; vor lua parte la lu-
crärile comisiunilor, In comunele
urbane, un delegat al districtului
de recrutare, iar iii comunele ru-
rate, seful de garnizoanä.
2. Sunt supuse recensämântului
urmAtoarele animale :
a) Caii, catArii i mägarii de
ham si de alärie cari au vârsta
de cel putin 5 ani impliniti pânà
la 1 Aprilie 1910 ;
b) Vitele cornute de tras care
au vârsta de cel putin 4 ani pârià
la aceias datä ;
c) Vitele destinate pentru ali-
mentatiune cad se vor inscrie In
registresi inainte de vârsta de 4 ani,
sub denumirea de : vite mânzate
(sub 2 ani), porci, berbeci i oi,
tapi i capre.
Odatä cu recensämântul cailor
se face si acel al hamurilor.
3. Recensämântul automobilelor,
träsurilor, cärutelor si celorlalte ve-
hicule, precum i bicicletelor si
motocicletelor, se face odatä cu al
cailor si hamurilor.
4. Rezultatul operatiunilor de
recensämânt se trece In registrele:
Md. D. (pentru cai, celelalte ani-
male sl hamuri) si Md. D, 1 (pen-
t. Aceste Instructiuni" au fost publicate
in Monitond Oficial" No. 75, din 7 Ju-
lie 1910. A se vedea la ordinea lor cm-
pplogia ,Legea asap-a reclazi(iunilor
www.digibuc.ro
tru automobile, träsuri i alte ve-
hicule, biciclete i rnotociclete),
conform instructiunilor cuprinse in
ele. Aceste registre se tin la fiecare
despärtire politeneascd In comu-
nele urbane cu prefecturi de po-
litie, si la primärii In toate cornu-
nele cari nu au prefecturi de po-
litie.
II. Inspectarea si clasarea rechi-
zillunilor
5. Comisiunile de clasare a re-
chizitiunilor vor fi compuse con-
form art. 15 al legit ; presedintele
comisiunii va fi totdeauna dele-
gatul militar.
Ca delegati militari de prefe-
rintä se vor trimite ofiteri supe-
riori de artilerie i cavalerie sau
cäpitani comandanti de unitäti,
cadre sau de depozit, i peat
posibil din garnizoana de resedintä
a judetului.
6. Comandamentele i prefectu-
rile 1i vor comunica reciproc, pânä
la 10 Septemvrie, numele delega-
tilor cari vor lua parte in comisiu-
nile mixte ale fiecärui judet sau
oras. Prefecturile vor face curios-
cut si ministerului de räsboiu, Ong
la 20 Septemvrie, numele delega -
tilor i veterinarilor civili propusi
pentru a face parte din aceste co-
misiuni.
7. Lucrärile comisiunilor de cla-
sare vor incepe la 1 Octomvrie,
se vor executa conform legii re-
chizitiunilor i vor fi terminate cel
mai târziu la 30 Noemvrie, iar In
judetele Constanta i Tulcea la 10
Decemvrie a. c
S. Pentru transportul Beard
comisiuni se acordä : In jud et 400
lei, in orasele : Bucuresti 200 lei,
Craiova si Galati ate 1201ei,
iar pentru judetele Constanta si
Tulcea, 500 lei.
militare" din 6 Aprilie 1906, Vol. Ill pag.
3738. Aceste Thstructiuni" anuleazh pe
acele din 13 lulie 1907 Suplimentul I. pa-
ntile 79,
 LEGI UZLJALE. 7 Julie 1910
Pentru transportul cu calea fe-
red se vor elibera foi de drum
de cätre autoritätile respective.
At& sumele cAt i foile de drum
se vor avansa ofiterilor delegati
de cätre corpurile de trupä sau ser-
viciile cärora apartin, tar dupä ter-
minarea operatiunilor, ofiterii vor
justifica intrebuintarea for prin con-
turi de transport in regulä, ce se
vor rambursa corpurilor de cätre
minister.
Membrii militari, de orice grad,
vor avea dreptul la o indemnitate
de 5 lei pe zi pentru toate zilele
de serviciu petrecute in afarä din
garnizoanele lor ; numärul zilelor
de indemnitate nu va putea intrece
in niciun caz pe cel stabilit la ar-
ticolul precedent.
Pentru a Inlesni intocmirea scrip-
telor, pe lângä personalul autori-
tätilor civile, care va fi pus la dis-
pozitiunea comisiimilor, se va a-
tasa fiecärei comisiuni mixte un
secretar luat din corpul de trupä
cäruia apartine ofiterul delegat
care va avea dreptul la supliment
de hranä de 50 de bani pe zi.
9. Membrii comisiunii vor fi con-
vocati de cätre prefect si se vor
intruni la prefectura judetului sau
a orasului pentru a stabili itine-
rarul de urmat in sävârsirea ope-
ratiunilor de inspectare i clasare.
Acest itinerar, care trebuie sä
treacä pecât posibil prin toate co-
munele judetului respectiv, se va
comunica de catre prefecturi sec-
tiilor politienesti si comunelor cu
15 zile Inainte de ziva fixatä pen-
tru Inceperea operatiunilor. El nu
trebuie sä sufere modificäri ulte-
rioare, deck in caz de fortä ma-
jora constatatä prin procesul-verbal
Sectiile politienesti si autori-
tätile comunale anuntä pe locui-
torl prin instiintäri orate, win or-
donante scrise, afisate In localu-
rile publice, cu cel putin 10 zile
inainte de data fixatà pentru so-
www.digibuc.ro
715
sirea comisiei in despärtirea sau
comuna respectiva, arätänd ziva
locul hotärit pentru aducerea re-
chizitiunilor, precum i penalitätile
la cari sunt supusi cei cari nu s'ar
conforma.
Autoritatea respectivä prezintä
In ziva i locul hotärit pe toti pro -
prietarii sau reprezentantii lor, cu
animalele inscrise In tabelele de
recensämânt. In acelas timp pre-
zintä si registrul de recensämânt
al anului precedent, cu toate mu-
tatiile la curent.
In localitätile unde sunt herghelii
ce au un numär mai mare de 15
cai, comisiunea se va putea trans-
porta pentru a face clasarea chiar
la sediul hergheliei dupä cererea
proprietarului.
10. In stabilirea itinerarului tre-
buie a se avea In vedere zilele de
bâlciuri (iarmaroace sau panaghire) ,
In care lucrärile comisiunii mixte
nu trebuie prevazute pentru co-
munele limitrofe celei unde va a-
vea loc targul periodic.
In caz and In veri-o comunä
existä epizootii sau boale conta-
gioase ce nu permit aglomeratiuni
de oameni sau animate, lucrärile
comisiunii de clasare se vor baza
pe semnalmentele din registrul de
recensämânt al comunei, pe lucrä-
rile anterioare ale comisiunilor
mixte de clasare i pe informatiu-
nile date de seful de garnizoanä
local. In odce caz, lucrärile comi-
siunii nu trebuiesc amânate nici
intärziate.
Pe tot timpul lucrärilor de cla-
sare, sefii de garnizoanä vor fi la
dispozitia comisiunilor mixte, in
care scop inspectoratul jandarme-
riei i efii cercurilor de recrutare
vor da ordinele necesare.
HI. LacrArile comisiunii.
11. Comisiunea incepe cu con-
statarea dacä s'au fäcut publica-
tiunile ordonate la art. 9, pentru
 716 LEGI UZUALE. 7 lulie 1910
a stabili räspunderile, In caz de
neprezentare a animalelor la cla-
sare.
La procesele-verbale incheiate
de comisiune pentru darea In ju-
decatä a contravenientilor se va
anexa o copie depe publicatiunea
fäcutd de primärie §i cazul se va
deferi judecätorului de pace, la
cea dintâiu zi de judecatä In co-
munä, cerând aplicarea art . . din
codul civil (nerespectarea ordonan-
telor comunale).
Luând de bazä apoi registrul
de recensämântul comunal, va pro-
ceda la clasare, trecând rezultatul
chiar pe registru.
Când din fortä majorä, bine con-
statatä, nu s'au prezentat unele a-
nimale la clasare, comisiunea le
va putea clasa luând de bazä lu-
crärile din anul precedent §i in-
formatiile §efilor de garnizoanä.
12. Animalele recunoscute pro-
prii pentru a fi rechizitionate sunt
clasate pe categorii dupä aptitu-
dinele lor fizice.
Caii sunt impartiti in categoriile
urmätoare :
Caii pentru baterii talia minimä
de 1 m. 50 ;
Caii pentru coloane de munitiuni,
talia 1 m, 35 1 m, 50;
Caii pentru cavalerie, talia mi-
nimä 1 m, 46 ;
Caii pentru trenuri, talia infe-
rioarä 1 m, 35.
Afará de conditiunile de talie,
caii trebuiesc sä fie destul de pu-
ternici pentru a face serviciul de
ham, iar caii destinati cavaleriei
sä aibä o conformatie proprie pen-
tru cälärie.
Pentru celelalte animale de tras
se cere ca sä fie In conditiuni de
intretinere §i de putere suficientä ;
iar vitele de mäceldrie sd fie sä-
nätoase.
Nu vor fi clasate animalele scutite,
conform art. 38 al legii. Se va
mentiona insä pe registrul de re-
www.digibuc.ro
censämânt, la observatiuni, moti-
vul scutirii.
13. Dupä ce animalele s'au cla-
sat pe categorii, se alege In fiecare
categorie animalele ce convin mai
bine serviciului militar, stabilindu-
se o ordine de preferintä, ce se
trece atât In registrul de recensä-
mânt Md. D, cât §i in tabela no-
minalä recapitulativä §i de reparti-
tia Md. E.
Bazându-se pe aceastä clasare,
ofiterul delegat al ministerului de
räsboiu dà fiecärui proprietar, ale
cärui animale au probabilitatea de
a fi rechizitionate, câte un buletin
de richizitie Md. C, sub luare de
dovadä.
14. Comisiunea de clasare, dupä
ce a completat In registrul de re-
censämânt Md. D, coloanele ce-i
sunt rezervate, intocme§te tabelele
nominale recapitulative §i de re-
partitie Md. E, pe comune, inscriind
pe toti proprietarii animaielor §i
hamurilor ce pot fi rechizitionate
cárora li s'au dat buletine de
richizitii, precum §i rechizitiunile
ce vor avea de dat fiecare pe ca-
tegorii, in rubricele respective, tre-
când la fiecare categorie §i numä-
rul de preferintä.
Aceste tabele se Intocmesc In
dublu exemplar, din care unul se
inainteazä comandamentului de
corp de armatd pe teritoriul cáruia
s'a fäcut operatiunea, iar celälalt,
prefecturii de politie sau de judet.
15. Comandamentul de corp de
armatä, primind tabelele nominale
recapitulative §i de repartitie Md. E,
repartizeazA numeric pe judete §i
pe comune animalele, hamurile
träsurile pe categorii, de cari vor
avea nevoie trupele §i serviciile la
mobilizare, notând In capul tabe-
lei fiecärei comune, in locul rezer-
vat, felul §i numärul rechizitiunilor,
cu un spor de 200/o, precum §i lo-
cul unde vor trebui predate.
Aceste tabele, astfel completate,
 LEGI UZUALE. 7 lulie 1910
se Intocmesc de comandament in
dublu exemplar §i se trimit dele-
gatilor militari insärcinati a face
parte din comisiunea de repartitie.
16. Comisiunea de repartitie se
cornpune din un delegat al co-
mandamentului, cari poate fi chiar
ofiterul care a fAcut clasarea, si
din prefectul judetului respectiv.
Aceastä comisiune functioneazä
la resedinta fiecarei prefecturi si
face repartitia nominalä a rechizi-
tiurrilor pe comune si despärtiri
politienesti, conducându-se de nu-
merele de preferintä si de datele
trecute de camandament In capul
tabelelor, completänd cu datele
repartitiei nominate atât tabela tri-
misä prefecturii, conform art. 14 de
mai sus, cat si exemplarele aflate
asupra ofiterului delegat.
Aceste tabele, semnate de pre-
fect §i delegatul militar, se comu-
nicä spre stiintä si executare, de
cAtre prefecturi, comunelor sau des-
pgrtirilor politienesti, insotite pen-
tru fiecare autoritate de câte un
ordin de richizitie Md. A, intoc-
mit de cätre delegatul militar g
adresat primarului sau sefului des-
pärtirii politienesti respective ; do-
vada de primirea ordinului de ri-
chizitie se va Inainta comanda-
mentului de corp de armatä prin
prefectura respectia
Celalt exemplar din tabelele no-
minate Md. E si E 1 se mnainteazä
de catre ofiterul delegat corpului
de armatä.
Comandamentul, la rândul säu,
va comunica, pe de o parte, cor-
purilor de trupä g serviciilor res-
pective numärul si felul rechiziti-
unilor ce au a primi , intocmind
tabele Md. E si E 1 pe corOuri
de trupä, ardtând si localitatea de
unde urmeaza" a fi primite rechi-
zitiunile, tar pe de alta, trimite
cAte o copie depe tabelele Intoc-
mite, atat pe comune cât si pe
corpuri de trupä, districtelor de re-
www.digibuc.ro
717
crutare, dupä ce a notat pe fiecare
rechizitiunile ce urmeazä a fi tran-
sportate cu calea feratä pe comune.
Districtele de recrutare, la rân-
dul lor, dau exemplarul intocmit
pe comune sefilor de garnizoanä
respectivi, iar acel pe corpuri de
trupä il pästreazä la arhiva biurou-
lui de recrutare si mobilizare, pen-
tru ca sä intocrneascä apoi tabele
de sosirea rechizitiunilor la rep-
dintele corpurilor sau la statiunile
de imbarcare.
In principiu, se stabileste cá
toate rechizitiunile necesare com-
pletärii efectivelor fiedrui corp de
trupä sau serviciu sä se ia, peat
e posibil, din zona lor de recru-
tare, iar pentru trupele de acope-
rire din localitatea de garnizoanä,
si numai la neajungere sä se re-
curgä la comunele limitrofe.
17. Clasarea g repartitia träsu-
rilor, cärutelor, automobilelor, bi-
cicletelor, etc., se va face ca si a
animalelor si In conformitate cu
art. 11, 12, 13, 14, 15, 16, 22 si
38 din lege si dupä cum s'a pres-
cris pentru animale prin prezen-
tele instructiuni.
Rezultatul acestor operatiuni se
va trece Intr'un registru Md. D 1,
si In tabelele recapitulative si de
repartitie Md. E 1.
18. Stabilirea preturilor se va
face de comisiunea de clasare pe
a sa räspundere g conform art. 23
al legii, tinând seamä de limitele
maxime urmätoare:
Pentru caii cei mai buni de cä-
lärie, destinati ofiterilor de stat-
major si arme cäläri lei 1.000.
Pentru caii destinati cavaleriei
si artileriei lei 600.
Pentru caii destinati coloanelor
de munitiuni lei 400.
Pentru caii destinati trenurilor
si artilerie de munte lei 200.
Pentru catari lei 120.
Pentru mägari lei 50.
Pentru vite mari de tras lei 200.
 718 LEGI UZUALE. 7 lulie 1910
Hamuri cu jug per. lei 200.
Hamuri cu piept per. lei 140.
Guri de ham de piele cu slea-
uri, bucäti lei 20.
Träsuri cu arcuri lei 600.
Canute de Brasov lei 350.
Car* orzäresti lei 350.
Ghiociuri cu dric lei 200.
Camioane cu osii de fier lei 450.
Care cu boi lei 150.
Pretul träsurilor de lux, al au-
tomobilelor, motocicletelor i bici-
cletelor se va fixa pe baza facto-
rilor de cumpArare, tinând seamä
de gradul de uzuare a vehiculului
ce se pretueste.
IV. Prescriptiuni speciale =rind.
19. Recensamântul bastimente-
lor i materialului necesar marinei
se face de cäpitanii de port, In
conformitate cu art. 34, 35 din
lege.
Rezultatul recensämântului se
trece in registrul Md. G., conform
instructiunilor coprinse inteinsul.
Pentru anul acesta recensämân-
tul va incepe Indatii dupä primirea
prezentelor instructiuni i va fi
incheiat la 30 Noemvrie.
20. Se vor trece In registrul de
vase toate vasele Inscrise cu da-
tele exacte pentru toate coloanele.
In porturile mici, unde s'ar gäsi
vase Inscrise si nu existä proba-
bilitatea cA acele vase sä se vi-
ziteze In portul de Inscriere, cäpi-
tanii de port vor avea grijä ca din
vreme sA interving la porturile mai
frecuentate ca sä se cearä datele
necesare recensämântului.
In registrul de materiale se va
trece cantitatea rezultatä din me-
dia cantitätilor luate la 4 epoci di-
ferite ale anului.
21. Comandamentul marinei,
prin seful de statmajor, va stabili
In cursul lunei Noemvrie progra-
mul i itinerarul de urmat de co-
misiunea de clasare, care se va
comunica ministerului de rAsboiu
www.digibuc.ro
celui de interne, arAtand numele
ofiterilor delegati in aceste comi-
siuni.
Itinerarul va fi adus la cuno--
tinta cäpitanilor de port cu cel
mult 30 zile Inainte de inceperea
operatiuniior de clasare, iar aces-
tia vor face cunoscut autoritAtilor
comunale cu cel putin 15 zile Ina-
lute, ziva când va avea loc ins-
pectarea i clasarea vaselor. Aceastä
Instiintare se va face prin comu-
nicAn i prin publicatiuni scrise
ca la art. 9.
22. Clasarea i inspectarea se
va face, conform art. 36 al legii,
de cätre comisiuni compuse dupä
cum urmeazA :
Cipitanul de port ;
Primarul comunei respective ;
Un cäpitan din marinä, si
Un ofiter mecanic.
Acesti doi membrii din urmA
sunt numiti de comandamentul
marinei In cursul lunei Octomvrie
ei sunt delegatii ministerului de
räsboiu.
O serie de doi membri dele-
gati va fi numitä si va functiona
pentru toate porturile dela VArcio-
rova la BrAila inclusiv, i o altA
serie pentru porturile dela Galati-
Azacläu inclusiv pe Dunärea-de-
Jos si coastele märii.
Presedinte al comisiunii va fi
de drept ofiterul combatant cel
mai vechlu In grad din comisiune.
23. Pentru transportul comisiu-
nilor prin porturi, se alocä 600 lei
pentru membrii comisiunii D und-
rei-de-Sus, (Vârciorova Bräila), §i
400 lei pentru membrii comisiunii
Dunärea-de-Jos i coastele MArii
Negre. Pentru transportul cu calea
feratà se va da foi de drum.
Sumele necesare se vor avansa
la plecare ofiterilor delegati de ca-
tre unitatea In care conteazä, iar
dupä terminarea operatiunilor ofi-
terii vor justifica aceste sume prin
conturi de transport In regulä.
 LEGI UZUALE. 7 Julie 1910
Membrii delegati ai ministeru-
lui de räsboiu vor avea dreptul
la o misie de 5 lei pe zi, pentru
tGate zilele cât va dura operatia
clasärii afarä din garnizoana lor
de resedintä.
Pentru inlesnirea scriptelor CA-
pitäniile de porturi vor pune la
dispozitia comisiunii scriitorii ne-
cesari In fiecare localitate.
24. Insärcinarea comisiunilor de
clasare este de a cerceta materia-
lul din punct de vedere militar
a aräta serviciul ce ar putea înde-
plini, tinând seamä pentru vase
de : specia, forma, materialul de
constructie, vechimea ; iar pentru
materiale de natura i calitatea lor.
1nainte de a Incepe clasarea, ofi-
terii vor primi dela comandamen-
tul marinei instructiuni asupra nu-
märului i categoriei de vase ce
ar putea fi necesare marinei In
caz de räsboiu.
Aceste instructiuni se vor face
luandu-se de bazä recensämintele
anilor precedenti i nevoile mari-
nei In diferite ipoteze de räsboiu.
25. Comisiunea se va transporta
In fiecare port, unde dupä ce vi-
ziteazä toate vasele, imbarcatiunile
si tot materialul trecut sau nu In
registrul de recensämânt al dpi-
tanului de port, exclude pe cele
gäsite cá nu intrunesc conditiunile
cerute si face clasarea celorlalte,
liberând proprietarilor vaselor re-
chizitionabile buletine Md. C.
Comisiunea va vedea pe mäsurä
ce le va gäsi
a) Bastimentele aflate In portul
unde stint Inscrise ;
b) Bastimentele originare din
alt port, dar aflate In acel timp
In portul ce se viziteazA ;
Bastimentele ce lipsesc din tail
si nu se pot vizita vor fi trecute
pe tablou i clasate dupä datele
recensämântului si a stiintelor date
de cäpitanii de port.
CpmìiçipiIe mixte îi vor
www.digibuc.ro
719
nica reciproc constatärile fäcute
asupra bastimentelor originare din
porturile aflate af ail din zona lor
respectivä de actiune.
Clasarea in tablouri se va face
pentru fiecare vas In ordinea pre-
ferintei.
26. Pentru fiecare port comisi-
unea de clasare Intocmeste :
a) Un tablou nominal recapitu-
lativ si de repartitie Md.H, In care
trece in ordinea de preferintd a
vaselor, numele proprietarului, pa-
tronului sau cäpitanului bastimen-
tului, precum i toate datele pre-
vAzute In rubricele respective.
La vasele ce ar putea servi ca
vase de luptä se va mentiona la
observatiuni calitatea i felul ar-
mamentului ce s'ar putea instala
pe ele, iar la vasele de transport
se va arata amenajärile ce ce pot
face pentru a le utiliza cu folos.
b) Un tablou Md. H 1, de ma-
terialul de functionare i Intreti-
nere pe categorii, In care se va
trece la rubricele respective canti-
tattle In tone si kgr. ce se pot re-
chizitiona In orice timp al anului,
destinatia lor, etc. si pretul pe uni-
tate de mäsurä pentru fiecare ca-
tegorie.
Aceste tablouri, fäcute in dublu
exemplar, vor fi pästrate: unul de
apitanul de port si unul de co-
mandamentul marinei.
27. Tarifele de despägubiri pen-
tru vasele plutitoare rechizitionate
vor fi generale pentru toate por-
turite ; ele vor fi stabilite dinainte
de comandamentul marinei ; pen-
tru materiale comisiunea va sta-
bili pretul conform celor obisnuite
In portul respectiv.
Pretul acestor despggubiri se va
trece In tablouri la rubrica respec-
tivá.
V. Constatarea contraventinuilor.
gs. Contraventiunile la legea
rechizqiunilor militare çe se vor
 720 LEGI UZUALE .
constata de comisiunile mixte de
clasare, se vor consemna intr'un
proces-verbal subscris de delega-
tul ministerului de räsboiu §i de
al ministerului de interne.
Aceste procese-verbale se Ina-
inteazä in cel mai scurt timp co-
mandamentului corpului de armatä
(respectiv marinei), care ia rnäsuri
pentru darea contravenientilor in
judecatä conform art. 48 al legii.
Plângerile ce privesc pe proprie-
tarii cari cu toate publicatiunile
fäcute, nu au adus rechizitiile pen-
tru inspectarea comisiunii de cla-
sare, vor fi Inaintate direct Jude-
cAtorului de pace respectiv, de cä-
tre autoritatea comunala (prefecturi
de politie) care a fäcut i publicat
ordonanta.
Aceste plângeri vor fi insotite
de copia dupä ordonanta fäcutä de
autoritatea respectivä, cerându-se
Taxe
Vase de_un tonaj net de
de port
pro tonä pro tonä pro tonä pro tonä
10 500 tone r. n. Lei 0,12 Lei 0,05 Lei 0,05 Lei 0,22
501-1.000 , 0,30
1.001-1.500 , 0,45
1.501-3.000
§i mai mari 0,55
pra intregului tonagiu de registru
net luat dupä certificatul de to-
nagiu al vasului când incärcarea
sau descArcarea vor fi complete.
Aceste taxe de port se vor re-
duce cu o treime pentru vasele
cari ar fricArca oril descärca mai
putin de douä treimi din "capaci-
tatea lor i cu douä treimi pentru
vasele cari ar lncArca sau descArca
mai putin cu o treime din capa-
1. Acest Regulament" a fost -publicat
In .Moratorul Oficial" No. 79 din 11 bulie
1910.
www.digibuc.ro
11 Julie 1910
aplicarea art. 385, alin. IX din co-
dul penal.
VI. 1mprimate.
29. Imprimatele necesare pen-
tru operatiunile de recensärnânt,
clasare §i repartitie se vor distribui
de statmajorul general in 'cursul
lunei August.
REGULAMENT1
pentrn aplicarea gi pereeperea taxelor
de port in portul_Constana
DIN 11 !um 1910.
Cu modifickile din.,6 August 1910
I. Oricelvas de transport, de
orice naturä, fie cernafinä, fie cu
pAnze, intrAnd in portul Constanta
pentru operatiuni comerciale, va
pläti taxele prevazute_in urmAto-
rul tarif :
2. (Mod. L. 6 Aug. 1910). Ta-
xele de port se vor percepe asu-
Taxe
Pilotaj Total
de salvare
0,05 0,05 0,40
, 0,05 0,05 0,55
, 0,05 0,05 0,65
citatea lor. Taxele de pilotagiu
salvare se vor percepe asupra in-
tregului tonagiu r. n. oricât ar fi
incärcat sau descärcat vasele.
3. (Mod. L. 6 Aug. 1910). Va-
poarele postale cu serviciul re-
gulat de pasageri i postA, be-
neficiazä de o reducere de 500/o
asupra taxelor preväzute in tarif,
socotindu-se taxele de port-numai
dupä tonele de registru efectiv des-
cärcate, considerându-se tona de
registru de 1600 de kg. iar pen-
tru märfurile inearcate se vor so-
 LEGI UZUALE. 11 hale 1910
coti taxele conform art. 2, modi-
ficat cu 500/o reducere. Taxele de
pilotagiu §i salvare se vor socoti
pentru Intregul tonagiu r. n. al
vapoarelor.
Toate celelalte vase vor pläti
taxele integrale la Intâia intrare In
cursul unui an calendaristic. Pen-
tru toate celelalte inträri, se reduc
taxele cu 200/o.
4. Vase le ce vor intra §i ie§i
pentru aprovizionare de cärbuni,
apa, hranä §i alte materiale pentru
uzul bordului, fará a fi Indrcat sau
desdrcat märfuri sau cälätori, sunt
scutite de taxa de port, plätesc
insä taxele de pilotaj §i salvare.
Vase le mai mici de 10 tone sunt
scutite de taxele de port §i de pi-
lotaj, plátesc Ind taxa de salvare.
5. Sunt scutite de orice fel de
taxe :
a) Vapoarele de rásboiu §i de co-
mert ale Statului, precum §i cele
de rásboiu straine;
b) Yachturile de pläcere §i va-
sele Comisiunii europene dunä-
rene ;
c) Remorcherele, când nu fac
nici operatiuni de märfuri 0 nici
remora ;
d) Vasele cari infra silite de timp
räu, pentru a se adäposti sau a-§i
face reparatii, färä a face opera-
tiuni comerciale.
6. Sant scutite de plata taxei
de port vasele ce vor desdrca §i
reindrca o parte sau totalul indr-
dmântului lor pentru a-§i repara
avarii grave suferite in cursul ca-
lätoriei. Aceste vase vor pläti nu-
mai taxele de pilotaj §i salvare.
7. Numärul tonelor de registru
net va fi luat din certificatul de
tonaj al vasului, dad este intoc-
mit conform regulelor stabilite de
Comisiunea europeanä dunäreana.
Dad certificatul de tonaj al vasu-
lui nu este intocmit dupä aceste
regule,,?, atunci se procedead la
verificarea 0 corectarea registrului
www.digibuc.ro
721
net In conformitate cu regulamen-
tul roman de tonaj. Verificarea se
va face de comisiunea preväzutä
in regulamentul porturilor.
8. Vasele ce sosesc farä certi-
ficat de tonaj, sau acelea ce pre-
zinta un certificat de exactitate
indoelnid, se vor mäsura din o-
ficiu de comisiunea sus arätata,
care le va intocmi certificatul con-
form regulamentului roman de to-
naj. Acest certificat este liberat
fárá nici o taxa, Ind stabile§te de-
finitiv cifra tonajului, fail drept
de contestatie.
9. Vasele intrate in port pen-
tru operatiuni comerciale nu pot
ocupa dane la cheuri pentru in-
cärcare §i desdrcare mai mult de
12 zile, incepätor dela prima a§e-
zare la danä. Trecut acest timp,
vasul va fi supus la o taxä supli-
mentarä de 100/o asupra totalului
taxelor pe fiecare zi de stationare
la cheu.
10. Taxele se vor percep(de
serviciul de exploatare al portului,
care va libera vasului cuvenita re-
cepfsä.
Capitänia portului nu va libera
actele de bord vasului ce a ter-
minat operatiunile cleat dupä ce
el va fi prezentat recepisa de plata
taxelor de port, pilotaj §i salvare.
11. Plata taxelor de port, pilotaj
§i salvare se va face In moneta
curenta a tärii, sau in moneta stra-
inä, dupä cursul legal publicat la
ghi§eul de percepere al serviciului
de exploatare al portului.
12. Pilotajul este fäcut de *piloti
brevetati, cari sunt functionari ai
Statului §i au rolul de a aduce
bastimentul la dani, indicând co-
mandantului locul unde sä anco-
reze sau sä acosteze. Resposabili-
tatea manevrei incumbä coman-
dantului.
13. Pentru salvarea echipajiilor
§i pasagerilor vaselor aflate in pe-
ricol In apropierea portulut Con-
722 LEGI UZUALE. 17 Julie 1910
stanta nu se va percepe nici o
taxa.
Pentru salvarea inventariului
a märfurilor se va proceda con-
form regulamentului porturilor.
1,1. (Mod. L. 6 Aug, 1910). Orice
vas care intrând In portul Constanta
face operatiuni comerciale, plätind
taxele de port, pilotagiu i salvare,
continuandu-si cAlatoria in Du-
näre, se reintoarce la Constanta pen-
tru completare, fära a fi atins vreun
port strain, este scutit de a pläti din
nou taxele de pilotagiu i salvare.
Art. adifional. Vapoarele na-
vlosite !titre 1 Maiu si 15 Iulie stil
vechiu pentru operatiuni dupä 1
August stil vechiu bine constatate
de catre administratia portului Con-
stanta, vor pläti tax ele dupä tari-
ful vechiului regulament. 1
CIRCULARA 2
D-lui ministru de interne on No. 15.646
cAtre d-nii pr.efecti, relatIvA la
corespondenta en dlferitele
consulate strAine
DIN 17 DIME 1910.
In urma ordinului circular cu
No. 928 din 19 Ian narie a. c., u-
nele din prefecturi au refuzat ori
ce corespondenta cu consulatele
aflate la noi in tara, iar altele au
cerut deslegare ministerului dad
sa satisfaca anume cereri ce li s'au
facut de consulate. Din rapoartele
relative ce am primit dela prefec-
turi, am observat cä in interpre-
tarea suszisului ordin circular s'a
facial o confuziune Intre misiunile di-
plomatice, adicä legatiunile sträine
Intre consulatele sträine autori-
zate a functiona la noi In tart
Pentru ca In viitor sä se inlä-
ture aceastä nedumerire, tin a vA
atrage luarea aminte ca' misiunile
1. Art. 2, 3, si 14 din acest regulament,
au fost modificate prin decretul din 6 Au-
gust 1910, prin care ii s'a adäugat'si ar-
*Nut agitional" ilnl, Atest mgclIficart
www.digibuc.ro
diplomatice sau legatiunile strAine
sunt reprezentantele politice ale
tarilor straine la noi. Pentru orice
afaced ce le intereseazä In Romania,
aceste misiuni diplomatice nu pot
corespunde decat cu ministerul a-
facerilor straine, care singur este
competent a aprecia urmarea ce
va trebui da tä afacerii. La acest
caz se referä deci In mod exclusiv
circulara amintitä mai sus si, prin
urmare, atunci and o legatiune
din eroare se va adresa prefecturii,
prefectura îi va raspunde invitând-o
a se adresa ministerului.
Cand este vorba insä de consu-
late, cestiunea se schimbä. Stiti,
d-le prefect, ca consulatele sunt au-
torizate a functiona in Romania
de catre M. S. Regele prin exe-
quatorul ce se da sefului oficiului
consular, prin care se ordonä tu-
tulor autoritätilor administrative si
judecätoresti de a-1 recunoaste In
calitate de consul (sau vice-consul)
al" (cutärei) täri spre putea
Indeplini fära impiedicare, con-
form conventiunilor sau uzurilor
internationale", functiunile ce-i sunt
incredintate.
De aci decurge dreptul pentru
consul de a se adresa autoritätilor
locale pentru apärarea intereselor
supusilor respectivi, si de aceia
s'a i admis In deobste ca fie-
care consulat sä aibä In tam
unde e primit a functiona o cir-
cumscriptie teritorialä, cu ale ca-
rei autoritäti administrative si ju-
decatoresti el sa poatä sta In le-
gaturä.
La noi, unele consulate au ca
circumscriptiune teritorialä un ju-
det, altele douä sau mai multe,
altele, in fine n'au nici una, färä
ca prin aceasta sä fie excluse dela
raportul cu autoritätile locale.
au intrat In vigoare dela 1 August 1910.
2. Aceastä Cireularcl" a fost publicatl
Monitorul WIcear No, 54 din 17 lu-
ll? 1910.
 LEGI UZUALE. 17 lulie 1910
Este greu a se fixa printr'o cir-
culara felul raporturilor dintre un
consulat si o autoritate locala ; ra-
porturile acestea, fiind rezultatul
convietuirii Impreunä a Statelor,
sunt, prin aceasta, chiar atat de
felurite si de numeroase, Incat
e cu neputinta a le märgini In ca-
drul unei circuläri.
Vom cerca InsA a da oarecari
directive :
1. Prefectura se va feri de a
trata cu un consulat cestiuni de
principiu, de oarece asemenea lu-
crAri sunt, In felul lor, In cäderea
guvernului ;
2. Prefectura, apoi, nu va pu-
tea da informatiuni dud va 'Area
din cerere cA e vorba de o anchetä
ce se face cu privire la siguranta
sau la starea politica a Statului ;
asemenea lucrare nu trebuie sä fie
rezultatul unei colaborAd din partea
prefecturii.
3. Trebuie o cunoastere adâncä
a institutiunilor si legilor tärii, spre
a nu da unei intervetiuni dela con-
sulat o urmare contrarie lor, sau
spre a regula la fata locului si po-
trivit lor, dupA putintä, chestiunile
secundare si simple ce se pot ivi.
Asa, spre a da un exemplu, un
supus strain se poate crede ne-
dreptatit de un irnpozit si atunci
se adreseazä consulatului, iar con-
sulatul prefecturii. Prefectura va e-
xamina cazul si va räspunde ca' a-
cel strein va urma sä facA apel la
comisiunea de apel, de prefacere",
fixatä prin lege, de oarece o in-
terventie din oficiu din partea pre-
fecturii este exlus.
In alte cazuri prefectura va aräta
consulatului urmarea ce este de
dat dupä lege, sau o va da ea
dacä este autorizatA de
lege.
4. De oarece dupä dreptul pu-
blic (Constitutiunea art. 11, cod.
1. Exceptiile ce se preVad aci nu pot fi
cleat de ordin politic.
www.digibuc.ro
723
civil, art. 11 I), sträinii utmeaza
a fi tratati ca i românii, prefectura
va putea primi dela consulate odce
interveniri pentru apärarea unui
supus domiciliat In judet, In con-
tra unui act administrativ care ar
constitui un abuz de putere sau
o nedreptate fata de acel supus,
precum ar fi o arestare ilegalä, o
taxare pentru paza de zi si de
noapte cu taxe mai mari ca pen-
români, sau altele.
Consulatele vor putea interveni
la prefecturd In chestiune de in-
scriere pe listele de recrutare, pen-
tru cari sunt dispozitiuni speciale
In regulamentul de recrutare; de
asemenea, in chestiuni de pasa-
poarte, de liberä petrecere sau
pentru a afla de urma unui indi-
vid supus al tärii ce reprezinta.
5. DupA declaratiunile fäcute de
guvernul roman Statelor cari iau
parte la conventiunea dela Haga
din 7 Julie 1905 (Monitorul Ofi-
cial No. 11, din 14 Aprilie 1909),
actele judecAtoresti sau extrajude-
cAtoresti sträine de predat in Ro-
mania, ca si comisiunile rogatorii
de executat In Romania, vor urma
sä fie trimise prin ministerul afa-
cerilor sträine. Asa dar, când, din
eroare, consulatul se va adresa
prefecturii, prefectura va /napoia
actele, pentru ca ele sä fie adre-
sate ministerului.
Consulatul, totus, va putea preda
asemenea acte prin agentul sau
deadreptul destinatarului, dud a-
cesta este supus al tärii de care
atarnd consulatul si cad dansul
le primeste de bunä voie.
6. Prefectura va da Intotdauna
urmare interventiunii unui consu-
lat pent! u o platä datoritA de o
autoritate, stäruind ca aceastä platä
sä se fad' de IndatA.
. 7. Consulatul va putea interveni
pe lângä autoritätile locale si mai
ales pe lângA cele limitrofe de a
se urmäri fäptuitorii de crime sau
 724 LEGI UZUALE. 18 Julie 1910
delicte ordinare, urmäriti In tara
lor i fugiti la noi, de a se asi-
gura provizoriu de persoana lor,
pänä ce se vor indeplini formele
de exträdare ; autoritatea localä
va da tot concursul ei, precum si
autoritätile noastre II cer deadrep-
tul dela autoritätile Statelor ve-
cine, spre a nu se da timp crimi-
nalului de a scApa dela pedeasä.
Cererea de exträdare Ins50 se face
numai pe cale diplomatica, prin
minister.
8. 0 interventie din partea con-
sulatului de a i se trimite la can-
celarie verun sträin este cu totul
inadmisibild.
9. Consulatul va putea interveni
pentru capatarea unui act de stare
civilä, in cazul când aceastä inter-
ventie este pentru urrserviciu pu-
blic, copia liberatä va fi färä taxe ;
in cazul contrar Insä, consulatul
va urma sä pläteascä taxa legiuitä.
Lucrul acesta trebuie lämurit de
consulat In cererea sa i dacä nu
este lämurit, prefectura va cere lä-
muriri.
10. Consulatele intervin uneori
spre a avea relatiuni asupra stärii
sändtätii locuitorilor i vitelor din-
tr'o localitate, asupra intinderii se-
mänäturilor, viilor, ogräzilor i fâ-
netelor. Acestea cer o Intreagä lu-
crare, in cea mai mare parte sta-
tistick cu care sunt incärcate ser-
viciile prefecturii.
Datele culese se concetreazä la
serviciile respective din minister,
se supun la examene si la criticä
apoi se publicA In Monitor §i
In brosuri osebite, cari se tri-
mit, dupä un vechiu obicei, lega-
tiunilor din Bucuresti i serviciilor
statistice din sträinätate, In schim-
bul publicatiilor lor. Buletinele e-
pizootice se comunicä sAptämânal
1. Aceastä Deciziune" impreunä cu
expunerea sa de motive, a fost publicatá
in Monitorul Oficial" No. 85 din 18 lu-
lie 1910. In legäturä cu ea a se vedea la
www.digibuc.ro
legatiunilor din Bucuresti si lunar
se tip5resc In Monitorul Oficial.
Inainte dar, de a se fi fäcut lu-
crärile regulate nu se pot supra-
Incärca serviciile prefecturii numai
spre a da relatiunile cerute de con-
sulat ; dacä se poate, Insä, se vor
da oarecari relatiuni sumare, in-
dreptând consulatele la minister
sau la publicatiile of iciale.
Precum vedeti, d-le prefect, sunt
cazuri in cari interventia consula-
tului nu poate fi satisfAcutä; poli-
teta cere insä, ca sä-i räspuncleti
de indatä ; iar nu a läsa färä räs-
puns interventia ce s'a fäcut.
Acestea sunt, in linii generale,
directivele pe cari prefecturile ar
trebui sä le urmeze In raporturile
lor cu consulatele; ele au un ca-
racter enuntiativ, iar nu limitativ.
Circulärile noastre anterioare In
aceastä chestiune rämän abrogate.
11. In cazurile In cari ar fi vorba
de chestiuni cari nu se pot trata
cleat de guvern, prefectura va in-
drepta consulatul la ministerul afa-
cerilor sträine ; iar In caz de nesi-
gurantä, ea nu dä räspuns deck
dupä ce va fi cäpätat lämuriri dela
ministerul afacerilor sträine prin
mijlocirea ministerului de. interne.
DECIZIUNE1
Petal% distribuirea fondulni pentru
incurajarea meseriilor i Indus-
trlei casnice
DIN 18 Imaz 1910.
1. Suma Inscrisä In art. 21 al
bugetului sub titlul: fond pentru
incurajarea meseriilor si a indus-
triei casnice" se va distribui de
noi, dupa aprecierea noasträ, la
diversele Camere de comert, pen-
tru ca aceste sume camerile s5 le
aducä ca aport In societätile coo-
ordinea lor croliologicl, in acest volum,
Legea bäncilor populure pentru mese-
§i Legea contra sindicatelor' din
20 Decemvrie 1909.
 LEGI UZUALE. 23 lulie 1910
perative de credit ce s'ar infiinta
de meseriasi §1 de muncitori in
circumscriptiile lor.
2. Dobanzile acestor sume, la
finele anului, nu se vor ridica de
Camerile de comert, ci vor rärnâ-
nea In societate, märind capitalul
aport al Camerei de cornert.
3. Aceste fonduri vor servi de
preferintä spre a da ajutoare sub
formä de Imprumut pentru primä
instalatie i procurare de materie
primä meseriasilor membrii ai
bäncii.
4. In caz de lichidare a socie-
tatii, fondurile se vor intoarce la
Camerile de comert cari le vor
pune ca aport in alte cooperative
de credit ce meseriasii i munci-
torii ar infiinta.
5. Pentru moment, se atribue
urmatoarele sume la urmätoarele
Camere de comert ce au deja pre-
parate lucrärile pentru Infiintarea
unor atare cooperative :
Camerei de Com. Botosani .
5.000 lei.
Camerei de Com. Iasi . .
15.000 lei
Carnerei de Corn. Galati . .
10.000 lei.
Camerei de Corn. Focsani
5.000 lei.
Camerei de Corn. Bucuresti
15.000 lei.
Carnerei de Corn. Pitesti .
10.000 lei.
Camerei de Corn. Cralova
10.000 lei.
6. eful serviciului mesedilor
industriei casnice este Insärci-
nat cu aducerea la indeplinire a
prezentei deciziuni.
1. Aceasta ,Deciziune" a fost publicatà
In Monitorul Oficial" No. 88 din 23
Wife 1910.
www.digibuc.ro
725
DECIZIUNE1
Relativa la modul cum se intoemese
menteniile subefitel f-
lee yeangsjaji gi ale fune-
tionariley ciVili al.
armatel
DIN 23 I nut 1910.
i. Pentru fiecare oilier achy sau
de rezervä, subofiter reangajat si
functionar civil In serviciul arma-
tei, se Intocmeste un rnemoriu ca-
lificativ format dupä modelul alä-
turat.
2. Mernoriul calificativ se Intoc-
meste in fiecare an de serviciu,
socotit dela 1 Noemvrie al anului
trecut, pänä la 31 Octomvrie al
anului In care se face mernoriul.
3. lnscrierile i notele in me-
moriul din anul Intâiu (1908-1909),
se fac conform ordinului circular
No. 42 din 4 Decernvrie 1909. De
exactitatea absolutä rärnâne räs-
punzätor capul corpului sau ser-
viciului care a semnat.
In anii urrndtori, In foile res-
pective, se tree la No. 1, 2, 3, 4,
5, 6, 7 si 8, nurnai modificärile
supravenite in cursul anului.
4. Pentru Inscrieri si note se
dau urmätoarele lämuriri :
La No. 1. Starea civild Se trec
dupä registrul matricol, toate da-
tele stärii civile. Se va nota cu
preciziune datele când a avut loc
insurätoarea, No. ordinului de a-
probare, nurnele si sexul copiilor
cu datele nasterii Ior, numele pä-
rintilor ofiterului, cazurile de di-
vort, reinsurätoarea, rnoartea pä-
rintilor, sotiei, etc.
Aceste date vor fi completate,
In fiecare an, cu schimbärile ce
se produc In starea civilä a ofite-
rului.
La No. 2. Schimbarea de ser-
viciu salt pozitiane. Se trec cor-
purile, serviciile sau comandamen-
tele In cari a comptat sau comp-
teazii ofiterul, corpurile sau servi-
chle In cari a fost atapt, gradul
 726 LEGI UZUALE. 23 Julie 1910
sau functiunea ce a avut, datele
de inaintare sau mutare ori ata-
§are, durata in ani, luni i zile
cat a stat in fiecare pozitiune.
La No. 3. Campanii, reini,acte
de bravura si curaj. Se trec toate,
intocmai cum se produc, aritan-
du-se data cand au avut loc §i
tirnpul cat au durat. Daca actele
de bravura sau de curaj au fost
sävar§ite In timp de pace, se arati
imprejuririle in cari ele au avut
loc §i rezumatul notei date ate-
rului de capii in drept cu ocazia
acestor acte.
La No. 4. Servicii spaciale, mi-
siuni, tnsiirciari. Se trec exacte
§i controlate, toate serviciile spe-
ciale, misiuni le §i Insärcinärile In-
deplinite de ofiter, cautand a se
deosebi bine unele de altele §i a
se aMta data §i durata lor. A nu
se confunda acestea cu diferitele
functiuni normale lndeplinite de
ofiter, potrivit gradului sau, cari
trebuesc trecute la coloana 8.
Se va nota §i modul de Inde-
plinire a insärcinirilor. De exem-
plu, pentru un ofiter care a fost
trimis la un staj sau o §coalä in
sträinatate, se va trece notele ce
a obtinut dela autoritätile superi-
oare sub cari s'a
La No. 5. Recompense. Deco-
ratiuni. Se tree, In ordinea in cari
au fost conferite, toate recompen-
sele sau decoratiunile primite de
ofiter, aratandu-se data, felul re-
compensei, ordinul de zi de mul-
tumire pentru fapta (cutare) sävar-
§iti in imprejurarea (cutare). De-
coratiunea conferitä, in ce impre-
jurare, data, etc.
La No. 6. Pedepse. Observati-
uni si mutàri disciplinare. Se trec
numai pedepsele, observatiunile,
mutärile disciplinare, eliminirile
säririle dela inaintare ce a su-
ferit, ofiterul in ultimul grad. Se
aratä In parte fiecare pedeapsa,
www.digibuc.ro
iar nu In totalul lor, cu motivul,
durata §i data ei.
La No. 7 . Absente dela servi-
ciu. Se trec din vechile foi de
absente i dupa controalele nomi-
nale tinute de corpuri, fiecare ab-
sentä dela serviciu a ofiterului,
precum : permisii, concediuri, boalä
In casi sau in spital, data, durata
§i motivele lor, pe mäsura ce se
produc, conform dociziei ministe-
riale No. 253 din 21 lunie 1910.
La No. 8 Note si relatiuni ge-
nerale. Se trec dupi vechile me-
morii §i la nevoie dupä relatiuni
controlate, date de ofiter, toate
relatiunile cerute In aceastä co-
loanä, avand in vedere urmitoa-
rele :
Talia ci conformatia : Dad
este de stäturi inaltä, mijlocle sau
mica, bine sau Mu conformat.
$coli deosebite; Clase gimna-
ziale, liceale, §coli militare, coli
in sträinätate, coali superioarä de
räsboiu, etc.
Titluri : Absolvent al §coalei de
risboiu, profesor, licentiat, inginer,
doc' or, etc.
Functiuni: ef de stat-major,
§ef al unui serviciu, director in
veriun stabiliment sau In minis-
ter, al veriunei §coli, etc., cat
timp a indeplinit aceste functiuni.
Scrieri publicate : Titlul lor,
unde au apärut, parent asupra va-
lorii Ior, ce studii personale a pre-
zentat.
Avere Personalä sau dotalä,
venitul anual.
Talente: Muzicä, picturä, spor-
turi, etc.
Defecte ; Fizice sau morale.
Pasiuni: Belie, joc de carti,
etc.
Datorii : Ce datorii are, In a-
farä de Cassa de credit §i atelie-
rul de haine ofitere§ti.
5. Titlurile IVI ale memoriu-
lui calificativ se ref era la tnsusi-
 LEGI UZUALE. 23 lulie I.910
rile ofiferului,tntemeiate pe faptel
servesc a stabili caracterul
activitatea ofiterului. Aceste insu-
siri se definesc si se inscriu In
cursul lunii Octomvrie,. dupä ur-
mAtoarele regule :
1. In foaia calificativA din pri-
mul an 1909-1910 se trec mai
IntAiu, In rezumat, toate notele
ofiterului date In ultimul grad,
ODA la anul 1908 inclusiv. Apoi
se trec notele pe anul 1909. E-
xemplu : pentru un of iter, care a
fost Inaintat In ultimul grad In a-
nul 1904, se va Inscrie astfel :
1904-1908 . . . (rezumatul note-
lor din acesti ani)
1909. (Notele amänuntite din anul
1908-09).
2. In foile calificative din an ii
urrnAtori se vor trece numai no-
tele anului curent.
6. Toate notele din memoriu
vor fi formulate scurt si precis,
färä InsA a se Intrebuinta expre-
siuni telegrafice ca : nu, da, are
n'are !
De asemenea nu este permis a
se scrie pe bucäti de hArtie lipite
la memoriu, nici a se trece din o
coloanA In alta, nici a se nume-
rota chestiunile si a. se rAspunde la
numere 1)
Notarea trebuie sA se compung
din fraze complete, arAtAndu-se in
special Insusirife rele, mediocre,
prea bune sau eminente i tre-
cându-se peste cele normale (bune)
sau cari nu s'au schimbat din a-
nul precedent, sau nu s'au dove-
dit
Este Insä de datoria comandan-
tilor ca sä caute ca, prin insärci-
närile i functiunile date fieckui
I. Inscrise in cursul anului in carnetul
de note prevtzut de art. 15 din regula-
mentul inspectiunilor rnilitar
www.digibuc.ro
727
ofiter, sA cunoascA cAt mai bine
insusirile ofiterilor pusi sub ordi-
nele lor i, la trebuintA sä pro-
voace Imprejurkile In cari acele
insusid se pot dovedi.
Pentru ofiterii sau asimilatii cari
nu fac serviciul la trupä se va a-
räta (la titlurile respective Capaci-
tate, aptitudini militare, Indeplini-
rea serviciului") modul curn acesti
ofiteri I§i aplicA Insusirile la servi-
ciul lor special.
La titlul IV : Caracterizare si
propuneri", capul corpului sau ser-
viciului va nota precis caracteriza-
rea ofiterului i propunerea ce face
fiind stabilit cA nu poate fi propus
pentru Inaintare la alegere, deck
dacA are notele i caracterizarea
de eminent ; iar la vechime, no-
tele i caracterizarea de prea bun.
Ofiterii caracterizati buni se pro-
pun cä meritA a fi pästrati In ar-
matA In gradul lor; cei mediocri
sunt propusi la eliminare ; iar cei
rdi, la punerea In retragere din
oficiu.
Tot In aceastA coloanä se aratä
de cAte ori ofiterul a lost admis
(nu mimai propus) la alegere, ve-
chime, skire sau eliminare.
7. In coloana ultimc Notele
capilor ierarhici ci propunerile
lor. Capii ierarhici superiori ca-
pului de corp sau de serviciu
(adicä comandantul de brigadA, de
divizie, de corp de armatA, ins-
pectorii de arme, etc.,) vor trece
notele lor.
Aceste note se vor raporta mai
mult la tns4irile generale denu-
mite In titlurile IVI, färA a se
numerota aceste titluri si a se rAs-
punde la numere (1), ci observAn-
du-se aceleasi regule ca la art. 6
de mai sus.
Tot ad, fiecare cap ierarhic va
aprecia i nota modul cum capii
ierarhici inferiori au notat pe ofi-
teri in memoriu, fie cu privire la
dreptatea, nepärtinirea, urbanitatea,
 728 LEGI UZLIALE.
exactitatea i justa apreciere a off-
terului, fie cu privire la scriere,
compunere §i regulele deciziei de
fatä.
S. Memoriul calificativ astfel In-
tocmit se aseaza In cartonul rosu
care serveste de copertä, si se
pästreazä de capii corpurilor sau
serviciilor respective.
9. Memoriile vechi, cart au ser-
vit pânä in anul 1909, dupä ce
vor fi Ind odatä verificate si corn-
parate de capii de corp sau servi-
ciu cu memoriile calificative intoc-
mite pe anul 1909, vor fi Main-
tate, pând la 1 Noemvrie 1910,
corpurilor de armatä respective.
10. Memoriile calificative din
anul 1909, cum si cele noui Intoc-
mite In luna Octomvrie a. c., pe
baza deciziei de fatä, vor fi inain-
tate Ora la 1 lanuarie 1911 cor-
purilor de armatä respective, unde
vor fi supuse unui control riguros
fäcut personal de capii de stat-
major ai corpurilor de armatà In
comparatiune cu vechile memorii.
Memoriile cari nu se vor gäsi
In regulä sau cari nu coincid cu
vechile memorii 'din ultimul grad
vor fi Inapoiate corpurilor respec-
tive, spre a se reface, arätându-se
anume nepotrivirile, iar capii res-
pectivi vor fi notati in consecintä.
Memoriile calificative vor fi cer-
tificate de capii de statmajor ai
corpurilor de armatä prin mentiu-
nea controlat si gäsit ..... "
Pentru memoriile colonelilor si
generalilor, acest control si certi-
ficare se va face de insusi coman-
dantul corpului de armatä.
Pentru corpurile i serviciiie
cari depind direct de ministerul
de räsboiu, controlul si certificarea
se vor face de directia personalu-
lui, iar pentru coloneli si generali,
de directorul superior al infante-
riei si personalului.
11. Dupä completa terminare a
verifickii memoriilor calificative,
www.digibuc.ro
23 lulie 1910
vechile memorii cum si orice co-
pii depe dânsele vor fi arse de
corpurite de armatd respective, In
prezenta capilor de statmajor, cari
vor Incheia proces-verbal cu spe-
cificarea nominalä a memorfilor
distruse.
12. Memoriile calificative rnui,
incepând cu anul 1909, vor fi dis-
truse si inlocuite cu altele noui,
la Inaintarea ofiterului la gradele
de maior si general, färä a se re-
zuma notele din gradele anteri-
oare ; se vor inscrie numai datele
dela No. 1, 2, 3, 4, 5, 7 si 8 din
memoriul precedent.
13. Pentru ca memorifle califi-
cative sä cuprindä si sá reamin-
teascä Intreaga activitate a ofite-
rului, lit fiecare an capii de cor-
puri sau servicii vor tine totdea-
una la curent carnetul de note"
prevAzut de art. 15 din regula-
mentul inspectiilor militare. In acest
carnet se vor inscrie toate ocaziu-
nile si probele doveditoare ale ca-
litätilor ofiterului, pe mäsura §i In
timpul când ele s'au produs. Car-
netul se va tine anual, va avea
formatul memoriului (färä impri-
mat si färä carton) si va putea sä
fie cerut ori când de autoritatea
superioarä, de diferite comisiuni
si de minister.
14. Dacä in cursul unut an de
instructie un ofiter este mutat sau
detasat pe mai mult de 3 luni la
un alt corp de trupä ori serviciu,
capul corpului sau serviciului de
unde ofiterul pleacä trimete noului
corp sau serviciu, pe längä me-
moriul calificativ original al ofite-
rului, si o copie, certificatä de
dânsul, depe carnetul de note, In
care trebuie sä se vadà precis mo-
dul cum este notat ofiterul si ser-
viciile ce a indeplinit pe timpul
dela 1 Noemvrie trecut pänä la
ziva mutärii sau detasärii din corp.
15. Dac4 In cursul unui an de
instructie, capul corpului sau ser-
 LEGI UZUALE. 30 Julie 1910
viciului este el Insuf mutat sau
detaf at, este Indatorat a preda suc-
cesorului sau, pe lângä memoriile
calificative originate din anul prece-
dent, 0 carnetul de note tinut la
curent fi certificat de dânsul, din
care sä reiasd tot ce este necesar
pentru notarea ofiterilor In noile
memorii calificative.
IO. Pentru ofiterii cari sunt
in sträinätate, la stajuri sau
studii in alte täri, memoriile calf-
ficative se tin de cätre ataptii mi-
litari acreditati, cari urmäresc de
aproape activitatea ofiterilor §i in-
deplinesc pentru ei aceleaf i insär-
cinäri, ca fi capii de corpuri sau
servicii pentru ofiterii din corp.
Notele sau relatiunile speciale,
pe cari comandantii sträini le vor
da ofiterilor aflati acolo sau Intorf i
vor fi rezumate §i consemnate la
punctul No. 4 al memoriului cali-
ficativ (misiuni-Insärcinari), iar no-
tele originale vor fi pästrate In ar-
hiva confidentiala a stat-majorului
general.
17. Este oprit a se adäogi foi
suplimentare albe sau foi impri-
mate la memoriile calificative ; scri-
sul va fi calculat astfel ca el sä
incapä in coloanele rezervate pentru
fiecare chestiune din memoriu.
Pentru fiecare an, memoriul va
cuprinde o singurä foaie (de o
coalà) imprimatä.
Orice dosar sau acte, cari In
trecut se aläturau la memoriile ofi-
terilor, se vor alätura acum la car-
netul de note al ofiterilor.
IS. In fiecare an, Indatä ce me-
moriile calificative au fost Intoc-
mite, ceeace trebuie sd fie cel mai
târziu pänä la 1 lanuarie urmAtor,
corpurile fi serviciile vor Inainta
direct ministerului de räsboiu (di.
rectia personalului), copii depe me-
morii cu certificarea capilor de cor-
puri, sau servicii respective.
Aceste copii trebuie sd fie so-
site la minister cel mai tärziu
www.digibuc.ro
729
pänä la 1 Fevruarie In fiecare an.
19. Toate ordinele fi dispozi-
tiunile contrarit deciziunei de fata
rämân desfiNate.
REGULFIMENTUL
pentru funetlonarea laboratoriilor de
igienri dependinte de direetiunea
general& a servieialui sanitar,
preemn si a tarifului sin
DIN 30 IumE 1910
I. Laboratoriile regionale de i-
gienä, dependinte de directiunea
generalà a serviciului sanitar, au
insärcinarea de a face lucrärile de
laborator reclamate pentru diag-
nosticul ftiintific fi profilaxia boa-
lelor contagioase la orn fi animale,
a analiza fi controla alimentele, bá-
uturile fi obiectele de
personal, cari prin intrebuintare
pot sä vatäme sänätätii ; a studia
fi a fixa compozitia produselor
naturale alimentare ale regiunii
unde functioneaa.
Pentru atingerea acestui scop,
se vor face In laboratoriile de igi-
enä luctiri de natura microbiolo-
gicä fi chirnicä.
2. Fiecare laborator de igienä
va consta din 2 sectiuni: sectiunea
bacteriologicä i sectiunea chirnicä.
Sectiunea bacteriologicä va fi
condusä de un medic-bacteriolog,
ef al sectiunii ; iar sectiunea de
chimie de un chirnist, fef al aces-
tei sectiuni. Ei sunt räspunzätori,
fatä de directiunea sanitarä, de
conducerea sectiunii fi de lucrä-
rile efectuate In sectiunea lor.
Dupä trebuintele serviciului, efii
de sectiuni pot fi ajutati de unul
sau mai multi asistenti. Asistentii
vor lucra sub directiunea fefului
de sectiune.
3. Lucrärile laboratoriilor, In sco-
pul arätat mai sus, vor putea ti
1. Acest Regulament" a fost publicat
In Monitorul Oficial" No. 94 din 30 lu-
lls 1910.
 730 LEOI UZUALE. 30 In lie 1910
cerute de medicii in functiuni pu-
blice ca si de toti agentii prepusi
prin lege, pentru controlul alimen-
telor si bäuturilor.
Asemenea odce consumator care
ar bänui falsificarea unui aliment
sau bäuturi, are drept a cere la-
boratorului analiza acestor sub-
stante, in conditiune ca aceste ali-
mente sä serveascä lui sau fami-
liei lui si de a-i declara proveni-
enta.
Aceste lucräri se vor face de
laborator In mod gratuit. Aseme-
n ea sunt obligatorii si se vor face
/n mod gratuit toate analizele mi-
crobiologice, cerute de ori §i cine,
In scop de a stabili un diagnostic
de boale infectioase la orn si la
animale.
Analizele microbiologice ale a-
pelor si solului se vor face gratuit
numai Intrucât stint considerate
de utilitate si judecate necesare de
directiunea generalä a serviciului
sanitar sau de consiliile de igienä
locale ; lucrärile de acest f el, ce-
rute de particulari, se vor pläti
dupà tariful anexat la acest regu-
lament. Analizele chimice ca si
acele cerute In scop de a stabili
un diagnostic a unei boale, alta
decät cele infectioase (urinä, suc
gastric etc.,) se plätesc dupg ace-
las tarif când sunt cerute de par-
ticulari.
4. Pentru incassarea sumelor pro-
venite din analize se va tine de
administratia laboratorului un re-
gistru cu cotor, vizat de directi-
unea generalä sanitarä si din care
se vor libera celor In drept chi-
tante pentru sumele värsate.
Sumele rezultate din aceste in-
cassäri se vor värsa la finele fie-
cärei luni administratiunii financi-
are locale, pe seama directiunii
generale a serviciului sanitar.
Din suma provenitä din plätile
de analizä, 20 la sutä se va res-
titui laboratorului §i se va incassa
www.digibuc.ro
de seful sectiunii In care s'a fäcut
lucrarea. Când lucrarea a fost id-
cutä de un asistent, acesta va
primi jumätate din suma primità
de seful sectiunii pentru acea lu-
crare.
5. Unul dintre sefii de secti-
une, desemnat de directiunea ge-
nerald a serviciului sanitar, va a-
vea conducerea administratiunii si
gospodäriei intregii institutiuni, cu
titlul de administrator. El va fi a-
jutat In acest scop de un secretar.
Toate lucrärile si corespondenta
laboratorului se vor primi de ad-
ministrator si distribui sefilor de
sectiuni dupä natura lucrärilor.
Administratorul va tine, pentru
intrarea si iesirea acestor lucräri
sau corespondentä, un registru de
intrare si iesire. Asemenea fiecare
sectiune va avea un registru, in
care se va inscrie data inträrii si ie-
sidi fiecärei lucräd din sectiune.
Buletinele de analizä vor fi sem-
nate de seful sectiunii g contra-
semnate de asistentul ce a fäcut
lucrarea, sau in lipsà, de secretar.
Seful sectiunii este singur räspun-
zätor de lucrärile efectuate In sec-
tiunea lui. Administratorul nu va
face decât a le primi sau expedia.
Asistentii vor inlocui pe sefii de
sectiuni in lipsa acestora.
6. Sumele preväzute in buget
pentru cheltuelile de aparate si
material se vor administra de cä-
tre administrator dupä o prealabPä
Intelegere Intre cei doi sefi de la-
borator.
Pentru distribuirea lor dupä tre-
buintele fieckei sectiuni se va cere
autorizarea Directiunei generale
inainte de facerea cheltuelei sau
comandei.
Cheltuelile märunte, cari in to-
tul nu vor depäsi 10 la sutd din
suma alocatd, se vor putea face
cu aprobarea ulterioarä a directi-
unii.
7 . Fiecare sef de sectiune este
 LEGI UZUALE. 30 lulie 1910
räspunzätor de averea incredintatä
sectiunii sale sub forma de apa-
rate si ustensile de tot felul. De-
pozitul de aparate fi ustensile ce
servesc ca rezervä ca sticlärie,
material chimic, etc., este comun
ambelor sectiuni si pus sub in-
grijirea administratorului. El le va
impärti sectiunilor pe mäsura ce-
redi si a trebuintei.
8. Aparatele, ustensilele, cärtile,
etc., ce servesc ambelor secyuni,
vor fi läsate la locul lor si In bunä
stare de Intrebuintare de cätre cel
ce s'a servit de ele. Deteriorarea
sau pierderea aparatelor i usten-
silelor de tot felul, cauzate prin
neglijentä, se vor repara sau in-
locui pe socoteala aceluia din ne-
glijefita cäruia s'a produs deteri-
orarea sau pierderea.
9. Probele de analizat trimise
de cei in drept a face control, la
intrare vor primi, prin ingrijirea
secretarului, un numär de ordine
din registrul de intrare. Acest nu-
mär se va pune pe o etichetà
se va Bpi pe probä.
Probele, Impreunä cu adele ce
o insotesc, se vor da de adminis-
tratie, de Indatä, in pästrarea sec-
tiunii respective, care va face ana-
liza tn timpul cel mai scurt post-
bil, dându-se preferintä probelor
urgente sau celor luate din mär-
fud cari au fost sechestrate din
cauzä de bänutalà. Restul din proba
analizatà, inpreunä cu actele
buletinul de analizà, se va remite
administratiunii.
In buletinul de analizä se va
aräta, afard de provenienta probei,
datele analitice, procedeurile ur-
mate, concluziunile analizei ca si
dispozitiunile regulamentare pri-
vitoare la substantele gäsite nere-
gulamentare. Asemenea se va face
mentiune dacä alimentul din care
s'a luat proba urmeaa a fi dis-
trus sau denaturat fi In acest din
urmä caz, cu ce se va face dena-
www.digibuc.ro
731
turarea. In buletin se va face men-
tiune asupra stärii sigiliilor. Pen-
tru probele ce ar prezinta bänueli
de violare, schirnbare sau cari
sunt insuficiente, se va Incheia de
seful sectiunii un proces-verbal,
care se va inainta trimitätorului
probei, tacerea analizei In acest
caz este läsatä la aprecierea sefu-
lui de sectiune. Când analiza nu
se face, proba se va restitui. Aceste
formalitäti nu stint necesare pentru
substantele primite pentru stabili-
rea unui diagnostic.
Restul probelor dela analizä gä-
site neregulamentare se vor con-
serva cel putin 2 luni dupä face-
rea analizei. Cele supuse alterärii,
timpul potrivit In care ele se pot
conserva In raport cu mijloacele
ce dispune laboratorul.
10. Pentru probele depuse de
particulari spre a se analiza, fie
gratuit, fie cu plath, se va tine un
registru special In care la cotor se
va trece numele depunätorului, fe-
lul probei si analiza ce se cere.
Acest registru va avea douä fife,
cari se pot detasa. Una din aceste
douä fise, cu acelas continut ca fi
cotorul se va lipi pe probk iar a
doua, cu numärul de ordine si data
se va preda aducätorului. Cu acest
numär el se va prezinta in terme-
nul fixat de laborator pentru lua-
rea rezultatului.
11. Analizele microbiologice sau
chimice pentru a se stabili dacä
un aliment este sau nu este curat
in Intelesul regulamentului de pri-
veghere sanitarä, vor putea fi ce-
rute verbal sau pe hârtie liberä.
Cererile de analizä pentru cart se
la platä se vor face pe hârtie tim-
bratä si rezultatele se vor da tot
pe asemenea hârtie, sau cad se
dä pe buletine sau tabele sinoptice,
se vor anula timbre de valoarea
cerutä de legea timbrului.
Buletinele liberate consumato-
rilor pentru analizele chimice gra-
732 LEGI UZUALE. SO Iu lie 1910
tuite vor räspunde in mod sumar
la Intrebarea pusä, färä a fi nevoie
de a se da date analitice.
12. Procedeurile i metodele
dupä cari urmeazä a se face ana-
lizele chimice vor fi uniforme si
se vor stabili de directiunea ge-
neralä a serviciului sanitar, In urma
propunerilor institutelor de chimie
cari fac lucrArile serviciului sanitar
din Bucuresti sau Iasi.
Aceste metode sunt obligatorii
pentru toate expertizele sau con-
traexpertizele ce se cer expertilor
sau laboratoriilor de cAtre justitie.
Asemenea vor fi uniforme si se
vor intocmi in acelas mod si bu-
letinele sau tabelele sinoptice de
analizä ale laboratoriilor. Labora-
toriile vor semnala directiunii sa-
nitare inconvenientele ce ar pre-
zinta unele metode i modificärile
ce ar trebui introduse. Aceste in-
conveniente sau modificári se vor
face cunoscut institutelor de chi-
mie din Iasi sau Bucuresti, cari
le va studia, fäcând cunoscut di-
rectiunii generale pärerea lor.
In cazul de modificäri mai im-
portante ale metodelor de analizä
sau de regulamente speciale, di-
rectiunea generalä va convoca,
când va crede de cuviintä, pe sefii
de laboratorii, sau o parte din ei,
spre a se consfätui asupra modi-
ficärilor, si cu aceastä ocaziune
schimba pärerile asupra modului
de conducerea uniformä si mai
nemerità a laboratorlilor.
13. Regiunile tärii ce vor fi ser-
vite de laboratorii vor fi acele
fixate de lege. In lipsa unora din
aceste laboratorii, regiunile vor fi
imnärtite de Directiune asupra la-
boiatoriilor existente, In raport cu
personalul si mijloacele de cari
dispun.
14. Personalul technic al labo-
ratoriilor, pe mäsurà ce ocupatiu-
nile de laborator permit, va face
inspectiuni localurilor sau fabrici-
www.digibuc.ro
lor supuse controlului din regiunea
sa, spre a se convinge de exacta
lor functionare, luând probe si In-
deplinind procedura prescrisä de
regulamentul de priveghere sa-
nitarä.
15. Laboratoriile vor fi obligate
la fiecare 30 zile a da seatnä di-
rectiunii generale, printr'un raport,
despre analizele efectuate, numä-
rul si felul lor cu specificarea a-
celor &He neregulamentare: si
cauzele pentru cari au fost decla-
rate ca atare.
16. Laboratoriile regionale a-
vâ nd si un scop cultural, personal ul
lor va tine în timp potrivit con-
ferinte publice asupra diferitelor
chestiuni stiintifice, ce intereseaza
igiena si sänätatea publicä.
Laboratoriile vor cäuta a-si pro-
cura probe dela producätorii cu-
noscuti ai regiunii din produsele
alimentare naturale si de fabrica-
tiune, a le studia si analiza inteun
numär peck se poate mai mare
si in fiecare an. Rezultatele
!Rice ce se vor obtine ca si ob-
servatiunile autorului se vor ma-
inta directiunii generale, spre a
se publica in buletinul sàu. Ele
vor servi laboratoriilor ca normä
pentru aprecierea alimentelor si
bäuturilor din acea regiune.
17. Laboratoriile de igiend din
Bucuresti si Iasi vor fi laboratorii
centrale, institute, si vor face nu-
mai lucräri de naturä chimicä.
A ceste laboratorii, In afarä de lu-
crärile regiunii, cari vor fi ace-
leasi ca si ale laboratoriilor re-
gionale, vor avea insgrcinarea de
a studia metodele de analizä si a
propune directiunii generale mo-
dificArile acestor metode, ca si a
dispozitiunilor regulamentare a cä-
ror inconveniente s'ar constata din
practica lor. A studia compozitia
produselor alimentare, pentru a
creia normele de apreciere a ace-
lor alimente.
 LEGI UZUALE.
Aceste laboratorii vor servi §i
ca instante de apel pentru rezol-
varea chestiunilor mai grave sau
litigioase, §i la facerea contraex-
pertizelor cerute in conformitate
cu dispozitiunile regulamentului
de privighere sanitarä. Aceste la-
boratorii centrale vor fi conduse
de directori, cari vor fi Insärcinati
cu conducerea lor tehnicä §i ad-
ministrativä Aceastä Insärcinare
se va da de preferintä profesorilor
de analiza alimentelor §i bäuturi-
lor dela Universitate, sau in lipsä,
unui profesor universitar de chimie
a cärui specialitate se apropie mai
mult de atributiunile laboratorului.
Directorii vor fi ajutati In condu-
cerea administratiunii de un se-
cretar §i de unul sau doi copi§ti,
dupä trebuintä.
Pentru conducerea tehnicä a la-
boratorului, directorii vor fi ajutati
de chimi§tii §efi de sectiune §i de
ajutoarele lor.
Laboratoriile vor fi impärtite in
sectiuni dupä natura §i numärul
lucrärilor. Numärul sectiunilor se
vor fixa de directiunea gene-
ralä in urma propunerii directoru-
lui laboratorului. Sectiunile vor fi
conduse de chimi§ti §efi de sec-
tiune, cari vor avea fata de direc-
tor räspunderea tehnicä a lucräri-
lor §i vor contrasemna lucrärile
fäcute in sectiunea lor. Ei se vor
r acruta dupä acelea§i norme §i se
vor bucura de acelea§i drepturi ca
§i §efii laboratoriilor regionale.
Chimi§tii ajutori vor face lucrd-
rile ce li se vor distribui de §ef ii
de sectiune, fiind räspunzätori fata
de aceltia de lucrärile fäcute de
ei. In lipsa §efului de sectiune,
sau când sunt autorizati de ei, pot
semna lucrärile fácute de ei.
Dispozitiunile generale din acest
regulament privitoare la laborato -
riile regionale se aplica §i institu-
telor din Bucure§ti §i la§i.
17. bis. Nu este permis a se
www.digibuc.ro
30 lulie 1910 733
pästra culturi de ciumä, afarä de
cazuri anumite §i numai cu auto-
rizarea directiunii generale sanitare.
Tariful &toil care se va plöf i analizele
cerute laboratoriilor de igiend a direc-
gunii generale sanitare
IS. Analizele pentru cari regu-
lamentul de functionare a I abora-
toriilor de igienä a directiunii sa-
nitare permite a se lua platä, aceastä
platä se va percepe dupä tariful
de mai jos, aplicându-se metodele
aprobate de directiunea generalä.
Pentru determinärile sau dozä-
rile nepreväzute in acest tarif, plata
se va lua prin analogie cu altà
determinare sau dozare care intre-
buinteazd cam acela§ timp §i ma-
terial.
Când lucrärile de acela§ fel
sunt cerute mai multe de 5 de
odatä §i de aceea§ persoanä, se
va face o reducere de 10 la sutä
din preturile tarifului. Aceea§ re-
ducere se poate face pentru insti-
tutiunile publice, fabrici sau par-
ticulari cari se obliga a face anual
lucräri pentru suma cel putin de
300 lei, aceasta cu aprobarea di-
rectiunii generale.
Operatiuni generale.
Sumele ce se vor percepe când
aceste operatiuni se fac in mod
izolat.
Determinarea greutiitii specifice.
L. B.
Cu aerometru . . . . 1
Cu balantal Westphal. . 1 50
Cu picnometru pentru bi-
chide 2
Cu picnometru pentru so-
lide 2 50
Dozarea apei.
L. B.
In!substante ce se prezintä
sub forma solidä la tempe-
ratura ordinarä 2 50
734 LEGI UZUALE. 30 lulie 1910
L. B. L. B.

In substante ce se prezintä UrmArirea zaharurilor ar-

sub formA solidä la tempe-
ratura ordinarä, dar contin
multä apä 3 ficia le
In substante ce se prezintä
sub formä lichidä sau sub
formA siropoasä . . 3
Dozarea substantelor minerale (cenuset)
In total.
In substante ce se prezintA
sub formä solidä . .
In substante ce se prezintA
sub formA lichidA. . . . 3
Dozarea constitutivelor
pentru fiecare dozare gravi-
metricA
Dozarea constitutivelor
prin titrare
Dozarea azotului si combinatiunilor sale.
Dozarea azotului in total
dupd Kieldahl 6
Separarea combinatiunilor
azotului pentru fiecare corp
sau grupä de corpuri sepa-
rate 5
Dozarea acidului azotic §i
a amoniacului, fiecare . . 5
Dozarea substantelor zaharoase
(Hidratii de carbon).
Dozarea zaharurilor solu-
bile In total
Dozarea zaharurilor direct
reductibile cu licoarea Feh-
ling, pentru fiecare . . . 5
Dozarea zaharurilor dupA
inversiune . . . . . . 6
Separarea diferitelor feluri
de zaharuri, pentru fiecare 5
Dozarea amidonului
37 celulozei . .
zaharurilor prin
polarizarea directA lnainte . 3
Dozarea zaharurilor Ina-
inte §i dupa invertire
tificiale 4
Dozarea zaharurilor arti-
8
Dozarea corpurilor gra§i
prin extractiune . . . . 5
. . Dom-ea corpurilor gra§i
prin centrifugale . . . . 2
Dozarea alcoolului prin
L. B.
distilare 6
Dozarea alcoolului prin
. . 3 Ebulioscop 2
Dozarea alcoolului supe-
rioare dupä Rösëse . . . 10
Dozarea extractului din-
tr'o substantA lichidà. . . 5
3 Dozarea glicerinii . . . 6
Substante antiseptice de-
2 terminate calificativ fiecare 2 50
Cantitativ : clorurä de so-
diu, salpetru, acid sulfuros 5
L. B. Stabilirea indiciului de re-
fractiune 2
Cifra aciditätii la gräsimi
ceark etc 2
Cifra acizilor volatill idem 6
Cifra ioduluiaditionatidem 7
Cifra acizilor insolubili
idem 7
Cifra saponificArii sau cfi-
licá
Punctul de fuziune §i de
congelare fiecare . . . . 3
L. B Dozare prin titrare directä
cu licori volometr. . . . 2
Dozarea prin titrare dupä
6 alte operatiuni ca : distilare,
etc. 3
O dozare calorimetricä 2 50
Urrarirea colorantilor. 5
Observatiuni microscopice
§i microchimice 4
O reactiune calitativä sim-
pld pentru descoperirea unei
. . 8 substante ca acid azotic,
. 7 amoniac, aldehidä, clor, acid
cianhidric, cupru, oleuri, etc 2 50
Punctul de inflamare cu
aparatul Abel, Pensky sau
. . 5 Martens 4

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. $0 Tillie 1910 735

L. 13. mânt primar ori secundar (carte,

DistilaUune fractionatä . 5
Stabilirea viscozitätii . . 4
Determinarea calorime-
tricg 20
Prod use pathologice (spute
sänge, puroi, urink etc.).
examen microscopic simplu 3
I (examen microscopic si
culturi) 5 2. Cassa corpului didactic va
I (cu experientä la ani-
mate) 8 --
Examen istologic (tumori,
etc.) 5 carte se va lipi un singur timbru,
SAnge (examen istologic
co mplet) 8 manualului. Anul acestor timbre se
AnalizA de apä (nurnärare
de gerrnini) 5 Julie urmätor exclusiv. La
AnalizA de apA (determi-
narea unei spece patogene) 10
Analizä de apA bacterio-
logicä a solului 20
Gaud asupra unei substante In
scop de a studia compozitia ei, se
fac toate determinärile, ce trebuie
a se face asupra acelei substante, se
va face o scädere de 25 la sutd din
preturile unitare a determinärilor.
Când se cere a se stabili dacä
o substantA este comerciabilä, din
punctul de vedere al cerintelor re-
gulamentare, se vor face toate de-
terrninärile calitative sau cantita-
live necesare acestui scop. Dacä
aceste determinäri sunt cel putin
trei, se va face o scädere de 10
la sutä din preturile stabilite mai
sus si 20 la sutä, când numArul
determinárilor va fi cel putin de 5.
REGULAMENT
Pentrn perceperea taxei de 5% pe
cArtile didaotice
DIN 30 lima 1910.
1. Pentru fiecare exemplar al u-
nui manual didactic de Invätä-
1. Acest Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficia1 4 No. 94 din 30 tu-
lle 1910. A se vedea la ordinea sa crono-
logica i Legea ci Regulamentul pentru
infiintarea Cassei de economie, credit si
hartä, model de caligrafie sau de-
sen, atlas geografic), aprobati.de
minister §i introdus in §coli, au-
torul va trebui sä pläteascA o taxä
de 5 °/0 din pretul de vânzare al
manual ului. AceastA taxd se va vAr-
sa la Cassa de economie, credit si
ajutor a corpului didactic, conform
legii constitutive a acestei Casse.
fabrica niste timbre mobile de pre-
turi variabile, cari se vor lipi pe
cArtile supuse taxei ; pe fiecare
care va aräta pretul de vânzare al
socoteste dela 1 tulle inclusiv, pAnä
la 1
sfArsitul fiecärui an, timbrele rä-
mase nevândute Vor fi anulate.
3. Ori de eke ori un autor va
voi sä punä In vânzare un numär
oarecare de exemplare dintr'o a-
numitä lucrare didacticä indrodusA
In scoli, el va cere In Kris direc-
torului Cassei sä-i vândä un nu-
mär corespunzätor de timbre. In
cerere va arAta exact titulatura ma-
nualului, asa cum se gäseste pe
coperta lui, §i pretul de vânzare
al cArtii.
Pentru Inlesnire, editorii, libra-
rii si depozitarii de cArti vor pu-
tea sA cumpere timbre cu autori-
zarea scrisä a autorului i aceastä
autorizare se va depune la Cassä,
care o va pAstra la dosar.
4. Directorul va face sA se in-
casseze pretul timbrelor cerute, so-
cotit a 50/o din pretul de vânzare
al fiecärui exemplar. Pe urmA va
libera autorului numärul de tim-
bre cenit, purtând fiecare timbru
Insemnarea pretului de vânzare al
manualului.
5. Timbrele acestea vor trebui
ajutor din 30 Maiu 1908. Supt. L pag.
771. Vezi i Regulamentul din 8 Martie
1903. (Vol. Ill pag. 2616) cu modif. din 16
Maiu 1907 si 21 August 1907. Supl I. pag.
13 si 135.

www.digibuc.ro
736 LEGI UZUALE. $1 In lie 1910
sä fie lipite ate unul pe fiecare
exemplar pus In vânzare pe prima
paginä a manualului.
Exemplarele trimise spre consul-
tare §1 purtând o dedicatie cu sem-
nätura autorului vor fi scutite de
timbru.
6. Revizorii §colari, inspectorii
§colari, directorii de §coalä de ori-
ce grad, profesorii diriginti §i pro-
fesorii de materia respectivä vor
controla cdrtile §colarilor §i vor con-
fisca pe cele netimbrate. Exem-
plarele confiscate se vor inainta de
cätre directorul §coalei respective
catre directorul Cassei corpului di-
dactic, d'impreund cu procesul-
verbal, care va trebui sä fie In-
cheiat la locul §i in momentul des-
coperirii fraudei sau a neglijentei.
Acela§ control se va putea face
de directorul Cassei, de membrii
consiliului de administratie §i de
orice delegat al directiunii.
7. Pentru control, autorii, când
vor cere timbre, vor trebui sä de-
punä la Cassa corpului didactic
ate un exemplar din fiecare carte
a d-lor, aprobatä §i introdusä In
§coli. Acest exemplar va fi stam-
pilat cu stampila Cassei §i va fi
pästrat in arhiva ei.
S. Când ministerul, din cauza
lipsei de manuale aprobate pentru
unele cursuri, ar permite sä se
utilizeze in §coalä, in mod tim-
porar, cärti neaprobate, acestea vor
trebui sä fie §i ele timbrate.
9. Pentru cartile de curs primar
§i secundar, editate de minister
sau de Cassa §coalelor, taxa de
5 °AI asupra pretului de vânzare se
va värsa de atre minister sau de
Cassa §coalelor deadreptul Cassei
corpului didactic, in cursul anului
§colar, cel mai tärziu panäla 31
Martie.
10. Cu incepere dela 1 Iulie
1910, nici un manual (carte, hartä,
model de caligrafie sau de desemn,
atlas geografic) de Invätämânt pri-
www.digibuc.ro
mar ori secundar, aprobat de mi-
nister In anul 1910, nu se va pu-
tea pune in vânzare färä respec-
tarea indatoririlor prescrise in re-
gulamentul de fatä.
Vor trebui sä fie timbrate
manualele deja aprobate, cari au
ie§it de sub tipar in anul 1910, färä
a fi introduse in §coalele Statului
inainte de promulgarea acestui re-
gulament.
U. In ceeace prive§te cartile a-
probate Inainte de 1 lanuare 1910,
cari au fost declarate la Cassä §i
puse In vânzare, regulamentul din
14 27 Aprilie 1904 rämâne in vi-
goare.
12. Orice nouä editie a manua-
lelor aprobate inainte de 1 Ianua-
rie 1910 va fi supusä timbrului ;
dar nu se vor libera timbre pen-
tru o nouä editie a unuia din a-
ceste manuale, dacä autorul n'a
plätit taxa cuvenitä pentru editia
precedentá a aceluias manual.
REGULRMENT
Pentrn organizarea serviclilor medicale
ni administrative ale spitalelor si os-
piciilor SY. Spiridon din hio
DIN 31 JULIE 1910.
TITLUL I.
Servicial Medical.
CAPITOLUL T.
Personalul medical.
1. Personalul medical se corn-
pune din :
a) Medici primari;
b) Medici secundari ;
c) Interni ;
d) Externi ;
e) Sub-chirurgi ;
f) Moa§e.
Coleginl medical.
2. Colegiul medical este corn-
1. Acest Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 95 din 31 lu-
lie 1910.
 LEG1 UZUALE. $1 lulle 1910
pus din un presèdinte, care va fi
unul dintre membrii epitropiei ge-
nerale, un vice-presedinte, cel mai
In vArsta dintre medicii primari
definitivi ai spitalului central al
Cassel, i un secretar numit de
epitropie, care va tine registrele
si va pasha arhiva.
Colegiul medical va putea con-
sulta la trebuintä oricare persoanä
specialistä sau functionar al Cassei,
cari pot lumina colegiul In diferite
chestiuni.
3. Colegiul medical se va in-
truni obligatoriu odatA pe an, in
cursul lunii Decemvrie, i facul-
tativ ori de cAte ori va crede ne-
cesar epitropia generalA.
Sedintele colegiului medical se
vor tine cu cel putin sapte membri.
Pentru intrunirea obligatorie,
medicii din afarä de Iasi vor primi
o diurnA de 20 lei pe zi, plus tran-
sportul.
4. Colegiul va delibera i 10 va
da opinie asupra tuturor chestiu-
nilor puse la ordinea zilei de cä-
tre epitropia generalä. El va putea
asemenea delibera asupra tuturor
chestiunilor privitoare la igiena
salubritatea aseamintelor Cassei,
precum si asupra mAsurilor de a-
meliorare de luat in interesul bol-
navilor si al serviciilor spitalicesti
apoi a le propune epitropiei ge-
nerale.
5. Colegiul medical va controla
lucrärile statistice ale tuturor sta-
bilimentelor i va regula, prive-
ghea, contopi si face deducerile
stiintifice ce vor rezulta din rapor-
turile sefilor de servicii.
6. Colegiul medical emite opi-
niunile sale prin majoritatea vo-
turilor.
In caz de paritate de voturi, vo-
tul presedintelui sau loctiitorului
säu va fi preponderent.
7. Opiniunile colegiului in orice
materie vor fi formulate prin pro-
cese-verbale pentru fiecare sedintä;
C. HAMANCHU. Suplimentul
www.digibuc.ro
737
aceste procese-verbale vor fi co-
municate epitropiei generale, In
copie prin organul presedintelui.
Secretarul redacteazä procesele-
verbale ale sedintelor colegiului
medical si contrasemneazä toate
actele sale.
8. Deciziunile colegiului medi-
cal fiind de naturA consultativä,
nu se pot executa mai inainte de
a fi aprobate de epitropia generalä.
Atrilmtinnile preqedintelai eolegiulul
medical
9. Presedintele comunicä cole-
giului toate inforrnatiunile i lu-
crArile ce va primi.
El are politia sedintei colegiului
conducerea desbaterilor, regu-
leazä ordinea desbaterilor, ingri-
jeste a se redacta deciziunile co-
legiului 0 le expediazd.
10. Dacä colegiul medical ar
pune in discutiune chestiuni in-
compatibile cu atributiunile sale,
sau dad ar päräsi ordinea preci-
ziatd, atunci presedintele sau loc-
tiitorul säu este In drept a inchide
desbaterile, raportAnd epitropiei
generale, pentru a regula cele de
cuviintA.
H. Presedintele va aduna, prin
organul epitropiei generale rapor-
turile statistice lunare i anuale,
spre a le putea prezenta colegiu-
lui i va insista spre a se hide-
prmi in privinta acelor raporturi
prescriptiunile stabilite la art. 5
din regulamentul de fatä.
12. Presedintele colegiului me-
dical distribuie pe fiecare lunä ser-
viciul de gardä Intre medicii se-
cundari ai spitalului central din
comunicä epitropiei gene-
rale, 1naintea inceperii lunii, ta-
bloul format pentru aceasta
13. Presedintele colegiului va
primi justificärile medicilor cari
nu vor putea lua parte la sedin-
tele obligatorii si va comunica e-
pitropiei.
24
 LEGI UZUALE. 31 Julie 1916
14. Atributiunile presedintelui
preväzute la art. 9, 10, 11 si 12
se pot exercita si de vice-prese-
dintele, in caz de absentare a ce-
lui dintâiu.
CAPITOLUL IL
Sectia 1.Atributiunile medicilor
prImari.
15. Medicii primari sunt subor-
donati epitropiei generale si dato-
resc epitropilor respect si ascul-
tare ; ei corespund direct, pentru
afacerile de serviciu cu epitropia.
Medicul primar este dator a face,
In sectiunea pusä sub administra-
tia sa, vizita matinalä in fiecare
zi, la orele prescrise.
Medicul primar este singur in
drept a trata pe bolnavii din sec-
tiunea sa i responsabil pentru or-
donantele ce va da ; el este dator a
examina pe bolnavi cu atentiune,
va indica diagnoza morbului, va
ordona tratamentul i regimul a-
limentar, cari toate se vor nota in
caietele respective, observând nor-
mete prescrise pentru spital. Me-
dicul primar se va informa cu dea-
mänuntul de tot ce s'a petrecutin
sectia sa dela vizita cea mai din
urmd, si va regula indeplinirea
lipsurilor constatate. Urmând ca-
zuri grave si urgente, cari ar
compromite siguranta stabilimen-
tului i linistea bolnabilor, el pe
de o parte, va lua mäsurile provi-
zorii ce le va crede necesare, po-
tând chiar suspenda pe culpabil,
iar pe de alta, va raporta imediat
epitropiei, propunând mäsurile ce
ar crede necesare.
16. Medicii primari sunt räspun-
zätori de materialul medico-chirur-
gical din serviciul lor si nu vor
permite nimänui sä uzeze de el
färä Incuviintarea lor.
17. Medicul primar va ingriji
ca secundarul sat! sä Indepli-
neascä toate lndatoririle ce-1 pri-
vesc pentru aducerea i distribui-
www.digibuc.ro
rea medicamentelor la orele si
dupä regulele prescrise, va supra-
veghea ca medicamentele sä fie
date bolnavilor In calitatea si can-
titatea ordonatä prin recepte,
va controla totdeauna registrul re-
ceptelor dupä regulele stabilite.
I. Medicul primar va Ingriji
a se tine In bund stare si In cu-
rent registrul bolnavilor intrati
va dispune a se tine un ziar
lämurit despre cazurile cari probal-
mente ar putea deveni obiectul
unei cercetäri judecätoresti. Va ob-
serva i subscrie biletul i foaia
observatiunilor dela capul bolna-
vilor, raporturile i toate lucrärile
atingätoare de serviciul sectiei
va executa expediarea acelor lu-
cräri. El va priveghea a se men-
tinea In bunä stare si curätenie
vasele, lingeria i toate obiectele
puse In serviciul sectiei ; va ordona
va inzista a se face curátirea,
aerisirea, incälzirea i luminarea
cuvenitä prin camerile bolnavilor,
prin coridoare i prin latrine, si
vaavea dreptul de a vizita bäile, bu-
cätäria i spälätoria, spre a se In-
credinta dacä serviciul este bine
indeplinit. Observând vre-o aba-
tere, el va regula Indreptarea ei
va raporta imediat epitropiei.
19. Medicul primar va participa
ca membru in toate comisiunile In
cari va fi numit de epitropie pen-
tru facerea inventarelor farmaciei,
pentru controläri i information!
de tot felul i pentru deosebitele
lucräri relative la serviciul medi-
cal.
El va face dupä moartea fled-
rui bolnav care a zäcut In sectia
sa o declaratie catre ofiterul stä-
rii civile dupä regulele prescrise
de lege.
20. Medicul primar va face toate
declaratiunile cerute de leg! si de
regulamentele Cassei, fie direct
cätre autoritätile respective, fie cA-
tre epitropia generalä.
 LEGI UZUALE. 31 mulie 1910
Medicul primar care in serviciul
ski, In cazurile de mai sus se va
aräta neglijent, Mil motive leele
bine constatate, va fi responsabil
de abaterile sale inaintea epitro-
pi& generale.
21. Medicul primar va face au-
topsiile, ori când s'ar cere, pen-
tru verificarea diagnosticului, sau
pentru adunarea de observatiuni
medicale si va face a se inscrie
in foaia de observatiuni toate le-
siunile anatomo-patologice, sau va
delega pe secondarul
22. Medicul primar va indica
secondarului ski cazurile cele mai
importante pentru cari trebuie a
se lua observatiunile complete.
23. Medicul primar este dator
a veghea de a se elibera pe bol-
navii din sectia sa Indatä dupä
Insänätosire.
24. Medicul primar nu va tine
In spital bolnavi mai mult decât
timpul necesar pentru vindecarea
maladiilor de cari sufere.
25. Medicul primar va prive-
ghea prin medicul de gardä ca
vizitarea bolnavilor de cätre rude
sau alte persoane private sä se
facá numai In zilele si la orele
destinate.
El va da ordine stricte a se o-
pri cu desävârsire aducerea din a-
fail de bäuturi, medicamente, o-
biecte de nutriment sau orice alte
obiecte prin camerile bolnavilor
sau ale gardienilor, afarä de a-
celea tolerate de el.
El va controla ca iesirea conva-
lescentilor sau gardienilor din spi-
tal sä nu se poatä efectua färä bi-
lete de permisiune, eliberate de
medicul secundar In fiecare caz
special.
26. Medicii primari vor putea
face observatiunile lor bolnavilor
cari s'ar purta intr'un mod necu-
viincios si in caz de recidivä, ei
le vor putea aplica pedepse usoare
prin oprire de a fi vizitati de rude
www.digibuc.ro
739
sau de amici i prin punerea la
dietä. Dacä i dupä acestea bol-
na vul ar rämâne incorigibil, el va
fi expluzat, referind cazul epitropiei.
27. Medicul primar va avea
dreptul a interzice vizitarea bol-
navilor In caz de epidemii decla-
rate, precum si In cazuri speciale,
in interesul bolnavilor.
2. Medicul primar va prive-
ghea ca bolnavii din sectia sa sA
fie tratati cu ingrijire l cu multä
umanitate, va ordona ca bolnavii
sä fie spälati, tunsi, bärbieriti in
totdeauna si nu va permite nimä-
nui a ocupa pe bolnavi cu lucrä-
rile sectiei, sau a-i supära intru-
cât de putin.
El va ingriji a se da ajutorul
spiritual bolnavilor cuprinsi de
boale grave, conform regulelor sta-
bilite la titlul II din acest regu-
lament, i va invoi preotului de
serviciu sau acelor cari vor fi che-
mati a veni lângá bolnav spre a-i
da mângäierea sufleteascä si a In-
deplini In orice moment datoriile
religioase.
29. Medicul primar va face, prin
concursul inferiorilor sectiei, a se
mentine prin camerile bolnavilor
linistea cea mai absolutä i apoi
a opri cu desävârsire intrarea co-
piilor prin sectiile i coridoarele
spitalului.
30. Medicul primar va fi cu
luare aminte a nu se face cheltu-
eli zadarnice in detrimentul Cassei
spitalelor, observând toatä econo-
mia posibilä.
El va observa la ordonarea me-
dicam entelor sau a nutrimentului
a se päzi regulele stabilite prin in-
structiunile date de epitropia ge-
neralä.
El nu va ingAclui a se scoate
medicamentele sau nutrimentul din
sectie si va controla exacta distri-
butiune a medicamentelor si nu-
trimentului la bolnavii pentru cari
erau destinate.
740 LEGI UZUALE.
El va priveghea a nu se face o
rea Intrebuintare cu materialul des-
tinat pentru sectia sa i cu obiec-
tele i ustensilele cuprinse in in-
ventarul sectiei, observänd ca a-
ceste obiecte i ustensile sä fie
bine intretinute §i bine cmservate.
31. La finele fiedrui an, me-
dicul Primar respectiv va controla,
subscrie i trimete epitropiei ge-
nerale, prin prgedintele colegiu-
lui medical, pentru stabilimentele
din laui, un raport statistic, in du-
blu exemplar, despre miucarea bol-
navilor din sectiunea sa ; acest ra-
port va fi elaborat de medicul se-
cundar respectiv.
Pe längä raportul statistic, la fi-
nele anului, medicul primar va mai
trimite epitropiei generale un ra-
port itiintific elaborat cu concur-
sul secondarului säu, asupra ca-
racterului boalelor, tratamentului
lor, operatiunile fäcute, cum 0 ob-
servatiunile exacte a boalelor ce-
lor mai interesante, observate In
cursul anului In sectiunea sa ui
cari se va publica de dire epitropie.
32. Medicul primar va putea
absenta farà concediu trei zile
va fi suplinit de secondarul säu ;
pentru concedii mai mari va cere
aprobarea epitropiei generale.
33. Medicul primar va putea da
concediu pentru trei zile secon-
darului säu ; orice concediu care
va trece peste trei zile nu va pu-
tea fi acordat dad nu va fi cerut
§i obtinut dela epitropia generalä.
34. Medicul primar exercità au-
toritatea completä in sectiunea in-
credintatä administratiei sale, el
va fi ascultat i respectat de se-
condarul säu ii de subalternii sec-
tiunii sale. La . caz de abatere in
serviciu din partea medicului se-
cundar sau subalternilor sectiunii,
medicul primar le va face musträ-
rile sale verbal sau prin scris. In-
tamplându-se recidive, el va ra-
porta faptul epitropiei, care sin-
www.digibuc.ro
31 hale 1910
gurä este in drept a Inflige alte
penalitati ce va crede de cuviinta.
35. Pe lângä atributiunile de
mai sus, medicii primari ai spita-
lelor §i a ospiciilor se vor con-
forma cu instructiunile speciale
prescrise pentru aceste institute.
36. Medicii cari se vor abate
dela datoriile lor, sau dela obser-
varea regulamentelor stabilite, vor
fi supu0 penalitatilor 0 conform
modalitätilor preväzute in legea
sanitarä relativä la medicii cassei
Sf. Spiridon.
37. Medicii primari dupä 10 ani
de serviciu in aceastä calitate vor
primi o gradatiune proportionalä
ce va creute din 5 in 5 ani 0 care
va fi fixatä de epitropia generala.
Sectia II. Atributinnile niedicilor
secundari
38. Medicii secundad fiind sub-
ordonati epitropiei generale 0 me-
dicilor primari respectivi, ei dato-
resc acestora nemijlocitä ascultare
In tot ce prive0e serviciul medi-
cal al sectiunii la care functioneazä.
39. Atributiunile ui indatoririle
medicilor secundad sunt cele pres-
crise prin prezentul capitol :
§ 1. El va face vizita zilnicä Irn-
preunä cu primarul säu va da
lämuririle cuvenite despre starea
fiecärui bolnav ui despre tot ce
s'a petrecut in sectiunea sa dela
cea din urmä vizità a medicului
säu primar ;
§ 2. Deosebit de aceasta, el va
merge in sectiunea respectivä ori-
dud va cere trebuinta, spre a re-
vedea pe bolnavii care-i sunt spe-
cialmente incredintati 0 a se in-
forma in totdeauna dacd serviciile
se executä strict 0 dupä instruc-
;
§ 3. El va asculta cu luare a-
minte ordonantele medicului säu
primar va inutlinta de Indatä
la caz dud starea ar reclama vreo
modificatiune la acele ordonate;
 LEGI UZUALE. 31 tune 1910
§ 4. El va merge In camerile
bolnavilor oricand va fi chemat
spre a regula cele de cuviintä pen-
tru bolnavii noi intrati si la Irn-
prejurari grave si Indoelnice, va
aviza imediat pe medicul primar
spre a regula cazul ;
§ 5. Deosebit de vizitele ordi-
nare, el va vizita sectiunea si In
timpuri nehotärile, spre a se in-
credinta dacA bolnavii i servitorii
sunt la posturile lor, dad 1st In-
deplinesc indatoririle i dad -nu
s'a comis vre-o faptä necuviin-
cioasä ;
§ 6. El va priveghea ca medi-
camentele si bucatele sA se Im-
partä la bolnavi la orele si dupä
regulele prescrise, va gusta Insusi
mai inainte de impartire nutrimen-
tul bolnavilor si se va Incredinta
dacä medicamentele sunt In can-
titatea si calitatea dupä ordonantà,
si la caz când ar constata cä cele
aduse n'au fost dupä ordonante,
va cere prepararea altor medica-
mente, Instiintând pe medicul sOu
primar ;
§ 7. El va trata pe bolnavi cu
blândete i umanitate i va obliga
sub a sa räspundere pe infirmierii
sectii sale a se purta cu bolnavii
cu cea mai mare umanitate, men-
tinând în sectie linistea cea mai
perfecta ;
§ 8. El va pästra secretul pro-
fesional fata de particulari ;
§ 9. El va ordona a Incunostiinta
din timp util pe spiritualul res-
pectiv despre bolnavii In pericol
sau acei apropiati de moarte, spre
a le da ajutoarele prescrise de re-
ligiune ;
§ 10. El va indeplini la rândul
sau serviciul de garda In Intregul
spital, conform instructiunilor re-
lative la acel serviciu ;
40. Medicul secundar va admi-
nistra insusi bolnavilor acele re-
medii eroice ce-i va recomanda
medicul sau primar §i va Inv*
www.digibuc.ro
741
pe personalul inferior cum sä ad-
ministreze celelalte remedii.
El va aräta infirmierilor sectiunii
la care functioneazä tot ce se a-
tinge de serviciul lor ; si va or-
dona curätirea, aerisirea, lumina-
rea si incälzirea carnerilor bolna-
vilor, a coridoarelor si a latrinelor.
41. Medicul secundar va prive-
ghia ca lenjeria, vasele pentru nu-
triment si toate instrumentele
obiectele sectii sale sa se pästreze
in starea cea mai buna i va päs-
tra anume un inventar fäcut
subscris de el pentru toatO zestrea
sectii ce i se va Incredinta de me-
dicul primar si pentru care este
räspunzätor.
42. Medicul secundar i In lipsa
lui medicul de garda nu va Ingá-
dui prin sectii si camerile bolna-
vilor, a se introduce din afarä, bä-
uturi, mâncari, medicamente, sau
alte obiecte afarä de cele exami-
nate i anume tolerate de el si va
opri cu totul umblarea prin came-
rile bolnavilor a copiilor si a altor
persoane sträine, observând ca vi-
zitarea bolnavilor, de rude si cu-
noscuti, sä se facä numai în zilele
si la orele prescrise prin instructii.
43. Medicul secundar va putea
permite, in cazuri importante, ie-
sirea convalescentilor si infirmie-
rilor din spital pentru un timp de-
terminat anume arätat prin biletul
de Invoke eliberat de el ; aseme-
nea el va putea permite In cazuri
exceptionale, comunicarea bolna-
vilor cu rudele lor sau alte per-
soane i In alte timpuri ale sgp-
tämânei. In spitalul central aceste
dispozitiuni se vor face numai cu
aprobarea epitropiei generale. El
va putea face observärile sale bol-
navilor cari vor comite necuviinti
si la cazuri grave, va aviza pe me-
dicul primar spre a lua dispozitii
pentru reprimarea necuviintelor.
44. Serviciul inferior si politia
sectiei ffind Incredintata personal
742 LEGI UZUALE. 31 Julie 1910
medicului secundar, el pastreazä
deplina autoritate in sectia sa, re-
prima, exclude provizoriu pe in-
firmierii nesubordonati sau cu
conduita rea, privigheazä asupra
moralitkii infirmierilor sectiei, pri-
meste orice cereri i tânguirl din
partea lor si le reguleazä In corn-
petinta sa.
El nu va putea intrebuinta per-
sonalul inferior al sectiunii sale,
deck mimai In serviciul prescris
prin regulamentele si instructiunile
relative la acel serviciu.
45. Medicul secundar va ingriji
ca toate necesitatile sectiei sä fie
indestulate având dreptul de a
cere dela medicul primar toate o-
biectele trebuitoare serviciului. El
va justifica totdeauna lipsa, stri-
carea sau uzarea acelor obiecte,
va inscrie in registrul respectiv o-
biectele adäugite i acele scoase
din serviciu.
46. Medicul secundar nu se va
absenta din spital mai inainte de
implinirea celor ordonate de me-
dicul säu primar si a tuturor in-
datoririlor prescrise prin instruc-
tiuni, la iesirea sa din sectiune el
va informa pe medicul de gardä
despre cazurile cari pot reclama
prezenta medicului si un ajutor
mai osebit.
47. In lipsa medicului primar
dela serviciu, medicul secundar in-
deplineste toate functiunile aces-
tuia pkiä la reintoarcerea sa.
DacA medicul primar va läsa
suplinitor pe un alt coleg pendinte
de Cassa Sf. Spiridon cu autori-
zarea epitropiei, medicul secundar
va indeplini serviciile sale pe lâng6
suplinitorul medic dupä prescrip-
tiunile stabilite prin instructiunile
de fatä.
48. Medicul secundar va obtine
dela medicul primar un concediu
de trei zile dacä acesta se va in-
särcina a conduce functiunile se-
cundarului säu. Concediile pentru
www.digibuc.ro
un timp mai Indelungat se pot
obtine nurnai dela epitropie, ce-
rându-se in forma prescrisä la art.
32 si 33 din regulamentul de fatà
pentru medicii primari. Aceste con-
cedii nu pot fi acordate pe mai
mult de 30 zile pe an.
49. Neintelegerile ce s'ar ivi
intre medicul primar fi medicul
secundar in serviciu, sau dintre
medicii secundari, din cauza ser-
viciului, se vor rezolvi numai de
epitropie, care va asculta pe am-
bele parti va emite hotdrirea sa.
50. Medicul secundar va tine
registrul bolnavilor sectiunii, in-
trati, iesiti si morti cu lämurire de
etatea lor, religiunea, nationalita-
tea, profesiunea, locul nasterii, na-
tura boalei, timpul inträrii, al ie-
sirii sau al mortii.
El va face descrierea decursului
boalei la bolnavii tratati in secti-
une, cu descrierea afectiunilor si
a leziunilor ce s'ar descoperl la
examinärile fäcute. El va scrie ca-
ietul ordonantelor medicate, va
pregäti lista nutrimentului dupä
ordonanta medicului säu primar sit
o va trirnete Indatä dupä termi-
narea vizitei, intendentului respec-
tiv spre a regula pregAtirea buca-
telor. El va indeplini In general
lucrärile privitoare la sectiunea in
care functioneazä.
51. Medicul secundar va pre-
gäti si prelucra la finele fiecärui
an un raport statistic in dublu e-
xemplar, pe care va Incredinta
medicului primar al sectiunei spre
observare si inaintare cätre epi-
tropie.
52. Medicul secundar va pre-
gäti si va trimite In fiecare zi ra-
portul de rniscarea bolnavilor, sec-
tiei primirei care I! va comunica
epitropiei.
53. Medicii secundari vor face
tratamentul bolnavilor, conform sis-
temului ce se va adopta de medicii
primari, ei nu vor putea schimba
 LEGI UZLIALE. 31 Julie 1910
ordonantele medicului primar cle-
at numai In cazuri de neapAratA
trebuintA, fiind obligati atunci a
refera medicilor primari respectivi,
despre aceasta la cea dintAiu vizitä.
54. Medicul secundar si In lipsa
sa medicul de gardA va face con-
statarea mortii si nu va permite
scoaterea cadavrului din camera
decAt numai numai dupA trecerea
de 3 ore dela moarte, dAnd ordine
severe ca cadavrul sä fie acoperit
si transportat cu luare aminte si
respect la camera mortuarA, pu-
nAnd pe cada vru un bilet prin care
sA se stabileasca' identitatea lui.
55. Pe lAngA obligatiunile arà-
tate mai sus, medicii secundari
dela sectiile chirurgicale vor fi da-
tori :
a) Sä asiste pe medicul primar
respectiv la operatiunile ce el va
executa In spital ;
b) SA execute cu Invoirea me-
dicului primar respectiv operatiu-
nile cari n'ar prezinta vreo gravi-
tate ;
c) La cazuri de urgentä abso-
lutA si and medicul primar n'ar
putea fi Instiintat la timp, sA faca
la bolnavii noi sositi, chiar si ce-
lelalte operatiuni cerute de urgentA
consultându-se In asemenea cazuri
cu colegii lor ;
d) SA execute ei Insisi pansa-
mentele cele grele i sä privigheze
pe servitori sau pe elevi la face-
rea celor mai ware ;
e) SA pästreze In bunä stare
toate instrumentele, bandagele si
masinile ce li s'au Incredintat pen-
tru trebuintele sctiunii. . urmAtoarele Indatorid
56. In caz e boala sau de
vre-o altä imprejurare cari ar Im-
piedeca pe medicul secundar de a
lua parte la serviciul sectiei, el va
Instiinta imediat pe medicul säu
primar spre a regula aprobarea a-
celei absente si a Indeplini fun-
ctiunea sa pecât timp el va lipsi
dela post.
www.digibuc.ro
743
57. Medicul secundar nu va
IngAdui a se primi in sectie bol-
navii imbrAcati cu straele lor pro-
prii, asemenea el nu va permite
primirea bolnavului mai inainte de
a fi spälat la baia spitalului, tuns
si bärbierit dupA regulA.
.58. Dacà din hit'amplare ar afla
la bolnavul primit in sectie bani
sau alte obiecte cari nu s'au de-
clarat si poprit la cancelaria biu-
roului primirei sau intendentului,
toate acele obiecte, cu anume de-
claratie, le va Incredinta functio-
narului dela biuroul pritnirei sau
intendentului insärcinati cu primi-
rea bolnavului, spre mai departe
lucrare.
59. Functiunile de medic se-
cundar in vreunul din spitalele
Cassei Sf. Spiridon stint incompa-
tibile cu functiunile cari at nece-
sita absentarea medicului din oras.
Sectia III.Atribu(iouile mediator
de gardi
60. In fiecare spital sau ospiciu
unde se aflä In serviciu mai multi
medici primari, secundari si interni,
serviciul de gardA si de inspecti-
une se va Indeplinii de medicii
secundad si interni, fiecare la rân-
dul lui, dtipA regularea ce se va
face pe fiecare luna de presedin-
tele colegiului medical, iar la spi-
talele din afarA de Iasi serviciul
de garda se va regula de care
medicul primar.
61. Medicul de garcla In spita-
lele unde se aflä mai multi medici
secundad si interni va indeplini
a) El va da ajutorul necesar
bolnavilor In oricare timp din zi
sau noapte si va mentine ordinea
In toate serviciile timp de 24 ore ;
b) El va vizita adese-ori chiar
si noaptea salele bolnavilor spre
a regula cele necesare pentru bol-
navii noi sositi sau cari ar avea
trebuintä de ajutorul medical si
 744 LEGI UZUALE. 81 trifle 1910
pentru a observa dad' se pazesc
regulele prescrise ;
c) El va primi pe bolnavii cari
se vor aduce in timpul gardei sale
si va face a se Inscrie In regis-
trele respective, conform regulelor
prescrise pentru serviciul de pri-
mire ; el va ordona a se spála,
curäti si Imbräca In hainele spi-
talului pe bolnavul primit, a se
aseza hainele bolnavului primit la
garderoba spitalului, iar pentru
banii sl obiectele de valoare aflate
la el, se va conforma art. 58.
El va putea ln cazuri urgente,
a elibera pe bolnavii ce ar cere
iesirea lor din spital;
d) lndatä dupä esirea sa din ser-
viciul de garcla el va raporta me-
dicilor primari respectivi despre
persoanele pe cari le-a primit sau
eliberat în timpul serviciului säu ;
e) El v a priveghea ca aparatele
instrumentele de ajutor pentru
cazuri extraordinare sä se tinä de-a
pururea in bunä stare si curatenie;
f) Medicul si internul de gardä
vor da toate ajutoarele cerute de
bolnavi In cazuri grave si vor re-
fera la vizita de dimineatä me-
dicului primar respectiv, despre
aceea ce s'a petrecut In timpul gar-
dei sale ;
g) Pe lângä Indatoririle de mai
sus, medicul de gardä va fi dator
a inspecta bucätäria, Nile §i chiar
farmacia, fäcând politie In tot cu-
prinsul spitalului.
62. Serviciul de garda si de in-
spectiune se va face pe rând de
cdtre medicii secundad, numele
secundarului de gardä se va afisa
la usa biuroului de primire ; ser-
viciul de garda va dura 24 ore, el
va Incepe la 12 ore din zi si va
Inceta a doua zi tot la aceeas orä,
and atunci medicul de gardä va
fi lnlocuit prin un alt medic se-
cundar, drui i se va preda ser-
viciul.
63. In caz de boalä sau alte
www.digibuc.ro
Imprejurad grave, medicul de garcla
va putea fi Inlocuit in timpul ser-
viciului säu, cu Invoirea presedin-
telui colegiului medical, prin un
alt medic secundar, insä pe a sa
räspundere ; aceastä suplinire se
va afisa la usa biuroului de pri-
mire.
Sectia IV. AtribuOnnile medicilor
insarcinati en primmea bolnarilor
in epitale i ospieii
64. In spitalul central din Iasi
primirea bolnavilor se va face :
a) Pentru bolile interne de un
medic primar, cu ajutorul unui me-
dic secundar si a unuia sau mai
multi interni si externi ;
b) Pentru bolile chirurgicale de
un medic primar cu ajutorul unui
medic secundar si a unuia sau mai
multi interni i externi ;
c) Pentru toate celelalte boli de
specialitate primirea se va face de
medicii sau de sefii de servicii
respectivi.
Primirile In spital, precum si
consultatiunile gratuite, se vor face
numai In localul anume destinat
pentru acest scop.
La spitalele din afarä de Iasi
unde existä 2 medici primari, pri-
midle si consultatiunile gratuite
se vor face pentru partea chirur-
gicalä de cätre medicul primar spe-
cialist cu ajutorul medicului se-
cundar, iar pentru celelalte boli,
de catre cel deal doilea medic
primar cu ajutoarele sale.
65. Sunt admise In Spitalele
Cassei Sf. Spiridon orice maladii
curabile dupa aprecierea medicului
primar care lnsä, va prefera In
primul loc românii lipsiti de mij-
loace. Sträinii când vor fi admisi
In spitale vor pläti 1 leu, 50 bani
pe zi.
66. Prezentându-se la biurourile
primirii mai multi bolnavi i ne-
fiMd locuri pentru toti se vor pre-
fera :
a) Muribunzii lipsiti de adäpost
 LEGI UZUALE. $1 Iulie 1910
b) Bolnavii recomandati de ea-
tre persoanele cari si-au rezervat
acest drept la facerea unei dona-
tiuni in favoarea spitalelor ;
c) Bolnavii trimisi de autoritä-
tile Statului, judetelor, comunelor
societätilor, conform angajamen-
telor ce vor fi având cu epitropia
generalä ;
d) Bolnavii cuprinsi de afec-
tiuni i accidente grave ;
e) Bolnavii a cäror board nece-
siteaza vreo operatiune chirurgi-
calä urgenta ;
f) Morbosii cari vin din locuri
depärtate si nu au veriun sprijin
sau mijloace de locuire ;
g) Alienatii se vor primi anutne
la ospiciul dela Socola i in con-
formilate cu legea pentru alienati.
Pentru inlesnirea primirii bol-
navilor preväzuti la lit, a, d §i e,
se vor rezerva In fiecare serviciu
un numär de paturi dupd specia-
litate i In raport cu numärul pa-
turilor.
Bolnavii cari vor suferi de boale
usoare vor cäpäta consultatiuni me-
dicale gratuite dela medicii biu-
rourilor de primire, conform dis-
pozitiunilor epitropiei generale.
67. Medicul primar Insärcinat
cu primirea bolnavilor este obli-
gat a se prezenta la biuroul de
primire la orele destinate, el va
examina, fara osebire, cu blândete
si luare aminte, pe toti bolna-
vii veniti, va face primirea lor
dupa numärul paturilor vacante
conform instructiunifor prezente.
El va regula ca functionarii dela
biroul primirii, sä inscrie imediat
In registrul general al biuroului
de primire pe fiecare bolnav ad-
mis.
Registrul de primirea bolnavilor
va fi Impartit In rubrici prin cari
se va aräta : data primirii bolna-
vilor, numele I pronumele lor,
domiciliul, etatea, profesiunea, re-
starta bor civilä, bola
www.digibuc.ro
745
de care sufere, timpul de cAnd a
Inceput acea boala, numele per-
soanei sau al autoritatii care i-a
recomandat. La spitalele filiale a-
cest registru va fi tinut de inten-
dentul spitalului.
Se va pasha In registrul gene-
ral al primirei o rubrica speciald,
In care se va Inscrie la timp data
ieirei bolnavului din spital, a tran-
sferärii sau a mortei lui. El va
ordona a se elibera pentru fiecare
bolnav trecut In registru de pri-
mire, un bilet de intrare, care va
cuprinde
a) Numärul curent cu care s'a
Inscris fn registrul general de pri-
mire :
b) Numele i pronumele bolna-
vului
Banii, obiectele si hârtille de
valoare, hainele i orice alte o-
biecte aflate la bolnavi ;
d) Sectia si camera unde s'a re-
gulat a se primi.
Biletul va fi subscris de medi-
cul primar al biuroului de primire
sau In lipsd de medicul secundar
de serviciu.
Dupä indeplinirea acestor re-
gule, medicul primar va ordona
ca bolnavul sä fie spälat, curätit
imbräcat in hainele spitalului
apoi transportat impreunä cu
biletul de primire la sectia unde
este recomandat, spre a se regula
primirea lui de catre medicul se-
cundar al acestei sectii, conform
instructiunilor relative la serviciul
sau.
68. Medicul primar va ordona
ca hainele, banii, obiectele i hAr-
tile de valoare i orice alte o-
biecte ale bolnavului, trecute in
biletul de primire, sä se inregis-
treze imediat i In registrul res-
pectiv al biuroului de primire, In-
credintându-se hainele i obiectele
färä valoare functionarului Insär-
cinat cu pästrarea lor, spre a le
aeza 10 camera destinata pelltrti
746 LEGI UZUALE . 31 Julie 1910
ele, iar banii, hartiile si obiectele
de valoare aflate la bolnav, care
de asernenea vor fi trecute In re-
gistrul de primire, se vor preda
spre pästrare intendentului Ong
la iesirea bolnavului.
69. Medicul primar va dispune
a se restitui bolnavului vindecat
hainele, banii, obiectele i hârtiile
de valoare i toate celelalte o-
biecte gäsite la el, dupä biletul
registrul de primire, si va face
sub a sa räspundere, de a se iscAli
in registrul respectiv primirea lor
de cel in drept.
El nu va putea elibera sub nici
un cuvânt lucrurile bolnavului de-
cedat In spital, rudelor sale sau
altor persoane, färä o dovadä din
partea acestora cä sunt In drept
a le primi.
El va obliga pe functionarii in-
särcinati cu pästrarea hainelor bol-
navilor indeplini serviciul cu
exactitate si a se afla prezenti
totdeauna la orele de primire, va
priveghea ca hainele i rufele bol-
navilor puse spre pästrare la gar-
derobä, sä fie totdeauna desinfec-
tate, spälate, reparate si bine con-
servate.
70. Medicii primari ai biurou-
rilor de primire, se vor conforma
dispozitiunilor art. 66.
'21. In stabilimentele de alienati
de infirmi si de prunci päräsiti,
primirea se va face de medicii
primari ai acelor asezäminte, con-
form instructiunilor speciale.
72. Medicul secundar al biuro-
ului primirii este obligat a asista
totdeauna la primirea bolnavilor ;
el va ajuta De medicul primar in
lucrdrile primirii, va face insusi
primirea in absenta medicului pri-
mar, indeplinind pe lângä regu-
lele ce i se impun prin instructi-
unile relative la serviciul säu
regulele prescrise pentru serviciul
de primire,
www.digibuc.ro
Sectia V.Atributinnile lnternilor
qi externilor. Servirinl inferior
al snitalelor
73. Internii i externii fiind
subordonati epitropiei generale, ei
datoresc respect si ascultare.
74. Internii sunt subordonati
direct medicilor primari i secun-
dari ; ei secundeazä atät la vizita
de dimineatä, cât si la cea de
sears, in cäutarea bolnavilor si
executà prescriptiunile lor.
75. Internul este obligat ca i-
mediat dupi intrarea bolnavilor in
spital sä-i examineze cu deamá-
nuntul, sä-si redijeze observatiu-
nea si, in caz de trebuintä, sä
administreze chiar medicamentele
necesare, sau sä anti* pe me-
dici dacä trebuinta va cere.
76. Internii sunt direct obligati
cu prescrierea ordonantelor dic-
tate de medici si registrul de me-
dicamente i räspunzätori de or-
dinea i exactitatea prescriptiuni-
lor.
77. Inainte de vizita de dimi-
neatä, internii fiecärui serviciu, in
unire cu externul sau stagiarul,
este obligat a vizita pe fiecare
bolnav In parte, a lua cunostintä
de schimbärile ce s'au petrecut
dela ultima vizitä, cu care ocazi-
une vor initia pe externi sau sta-
giari In modul de examinare al
bolnavului, fäcându-i atenti asupra
simptomelor, mersului boalei
redactärii observatiunilor. In ca-
zul când existä vreo nedumerire
in privinta unui bolnav, va cere
deslusirile trebuitoate medicului
secundar i chiar celui primar.
7S. Internul are, sub a sa rás-
pundere, registrul sectiunii de in-
scrierea bolnavilor, cAutand a-1
tine in cea mai bunä regulä ; ori-
ce neglijentà sau omitere 11 va
face direct räspunzätor.
79. Internul ingrijeste ca zes-
trea sectiunii sä fie In totdeauna
In bung state, rämânând respon-
 LEGI UZUALE. 31 lulie 1910
sabil de instrumentele incredintate
lui pentru trebuintele zilnice 0 de
primirea cärora va iscali.
80. Internal cauta ca operatiu-
nile de mica chirurgie dupa ordi-
nul medicului sa fie fäcute de
extern, iar dacä externul nu este
Indemânatec le va executa el sin-
gur, invitând §i pe extern.
81. Internul trebuie sa se afle
in serviciu cel putin cu o ora mai
lnainte de vizita de dimineatä
s earä.
82. Internii pot sa se Inlocu-
iascä intre ei In diferitele servicii
fi chiar fi acel de gardä, Irish in
cazul intâiu cu consimtimântul §e-
filor säi, iar in al doilea cu acel
al administratiei.
83. Foile de observatii i toate
scriptele sectiunii vor fi pästrate
de intern, iar la ie0rea din servi-
ciu le va preda In primirea me-
dicului secundar fi va fi räspun-
zätor de lipsuri.
1. Internul este obligat sä a-
jute pe medicul secundar la face-
rea tabelelor statistice anuale ale
sectiunii.
85. Internul este obligat a face
examenul microscopic ori de cate
ori trebuinta va cere, precum fi
analizele urinei la fiecare bolnav
intrat.
86. Internii sunt obligati a face
pe rand serviciul de garda in In-
tregul spital, care tine 24 ore, In-
cepand dela orele 12 amiazi pang
a doua zi la aceea ora, fn care
tirnp nu vor putea päräsi spitalul
§i in care scop vor avea dreptul
la hranä in spital In zilele de
gardä.
In timpul serviciului de gardä
internul va petrece atat ziva cat
noaptea In sala de gardä, care
trebuie sä fie In centrul spitalului
fi este obligat a da In tot spitalul
ajutoarele ce i se vor cere, pre-
cum 0 bolnavilor ce intra dupa
vizita 0 In timpul noptii.
www.digibuc.ro
747
Serviciul de garda se face de
interni dupä un tablou Intocmit
de vice-preedintele colegiului me-
dical, care se va afifa In cancela-
ria serviciului §i la poarta,
87. In timpul du ratei de 24 ore
internul de gardä va locui numai
in camera destinata pentru acest
serviciu, spre a putea fi gäsit cu
inlesnire In orice moment.
El va purta un sewn distinctiv
dat de epitropie, va a§eza ast-
fel ca sä fie vizibil.
SS. Internul de garda i de care
ori va fi chemat la vreun caz gray
In spital va merge indata i va
ordona sau va face ce va gasi de
cuyiinta ; afara de aceasta bolna-
vii gravi fi noui operati trebuie
vizitati de mai multe ori ziva §i
chiar noaptea, dupä recomandati-
unea specialä ce va primi dela
medich respectivi, precurn fi dela
colegul sau care l-a precedat.
89. Internul de gardä, In toate
cazurile grave fi extraordinare, va
itn§tiinta grabnic pe medicul se-
cundar, care, la rândul sari, dacä
crede cazul destul de gray, va In-
ftiinta pe feful serviciului, far el
ia indatä mäsurile ce crede de cu-
viintä.
90. (-And un bolnav moare, in-
ternul de gardä 'este dator a nota
ora incetärii lui din vieatä, spre a
comunica medicului secundar, care
este dator a constata moartea.
91. Pentru orice abatere dela
aceste datorii, In cazul Intaiu ya fi
admonestat, in al doilea amendat,
In al treilea permutat din serviciu,
iar In al patrulea va fi destituit.
92. Externii datoresc supunere
fi ascultare fefului serviciului fi
medicului secundar ; ei stint pu0
sub imediata supraveghere a in-
ternilor datori sä ia zilnic tempe-
raturile matinale fi sä ajute pe in-
terni atat in luarea observatiunilor
ri facerea autopsiilor cat 0 a tu-
 748 LEGI UZUALE. Al Julie 1910
turor celorlalte obligatiuni
93. Externii tin caetele de pres-
criptiuni medicale, ei trebuesc sa
se poarte cu blândeta i omenie
câtre bolnavi, sa privegheze inde-
plinirea regulatä a serviciului per-
sonalului inferior si sa raporteze
¡media t superiorilor lor la cea din-
taiu vizitä neregularitätile ce vor
fi observate, ei vor observa o con-
duitä demna fatä cu personalul
inferior.
Sectia VI. Atributinnile subi ldrurgIlor
qi moaseior
94. Subchirurgii i moa§ele da-
toresc supunere i ascultare medi-
cului primar i secundar i vor In-
deplini cu exactitate orice insär-
cinäri ce li se vor da de acegia
In tot ce priveVe serviciul spita-
licesc.
95. Ei vor trata bolnavii cu
blandetä i omenie.
CAPITOLUL
Persoualul inferior sanitar si de ser-
viciu din spitale l azile.
Sectia I.
96. Personalul inferior sanitar
§i de serviciu se compune din :
a) Supraveghetoare i suprave-
ghetori ;
b) Infirmiere §i infirmieri ;
c) Garderobiere ;
d) Portar;
e) Bucatar §i ajutoare de bu-
calar ;
f) Servitoare 4i servitori.
Sectia 11.Seoala de infirmiere
97. Pentru formarea unui per-
sonal anume instruit i educat pen-
tru Ingrijirea cat mai bunä a bol-
navilor din spitalele i azilele ca-
ssei Sf. Spiridon, se Infiinteaza, pe
langä spitalul central din Iasi, o
scoalä de infirtniere, care va func-
Vona in urmätoarele conditiuni :
1. Cursul in §coala de infirmi-
ere va fi de un an V va cuprinde;
www.digibuc.ro
a) Elemente de administratie
introducere In manipularea di-
feritelor aparate si instalatiuni spe-
ctate din spitale ;
b) Notiuni elementare de ana-
tomie V fisiologie, de ajutor in
cazuri utgente V de aplicatiuni e-
lementare de terapeuticä practica;
c) Cunostinte asupra pansamen-
telor de mica chirurgie V de in-
grijirea bolnavilor ;
Notiuni de igienä elemen-
tali V de mica farmacie.
Aceste cursuri se vor face In
ate o ora pe zi dupä amiazä, lar
restul timpului zilei elevele vor
face serviciu de infirmiere cu ro-
tatie la diferitele servicii din spi-
talul central.
2. Directiunea Foalei va fi In-
credintatä unui medic primar din
spitalul central, iar cursurile vor
fi fäcute de medicii secundad de-
legati de epitropie.
3. Numärul elevelor in coalä
va fi de 10 Oa la 20 maximum
pe fiecare an, alese dintre petiti-
onare dupa un examen prealabil
fäcut dinaintea unei comisiuni,
compusä din directorul §coalei, de
2 medici secundari Insarcinati cu
facerea cursurilor i algi de epi-
tropie. Comisiunea va examina
starea sänätätii i gradul de cul-
turä al petitionarelor §i va inainta
epitropiei o lista de clasificatie
alegere, dupä care elevele vor fi
primite In Foalä.
4. Se vor primi In scoalä nu-
mai fete In varsta de 20 ani Im-
pliniti si de 25 de ani cel mult,
de familie romanä, de bunä mo-
ralitate i avand certificat de cel
putin 4 clase primare.
Elevele primite vor da o decla-
ratie-angajament, pan care sä se
oblige cA dupä terminarea cursu-
lui vor servi cel putin 2 ani ca
infirmiere stagiare In serviciile spi-
talelor cassei Sf. Spiridon.
5. Elevele, In timpul cat vor
 LEGI UZUALE. 31 lane 1910
urma In scoalfi, vor beneficia de
locuintä, de hraná In spital 0 10
lei ajutor bänesc pe lunä.
6. Dupä terminarea cursului
scoalei de infirmiere, elevele vor
trece un examen inaintea comisi-
unii compusä din rnedicii insärci-
nati cu cursurile scoalei si prezi-
datä de directorul §coalei.
Elevele reu§ite la examen vor
fi repartizate dupa nota de clasi-
ficatie, In diferitele servicii, ca in-
firmiere stagiare pe timp de 2 ani,
conform angajamentului, dupä care
li se vor elibera un certificat de
infirmiere definitive ale cassei Sf.
Spiridon. Infirmierele stagiare vor
primi, pe langä hranä si locuintä,
un salar lunar de 30 lei.
Elevele cari nu vor reusi la e-
xamen vor repeta Inca un an ;
dupä care, dacä nu vor reusi pot
fi, dupg hotärirea epitropiei repar-
tizate la spitale pentru Indeplini-
rea angajamentului, luat ca
miere cu un salar de 25 lei lunar
si nu li se vor elibera certificate
de infirmiere ale casei, sau vor
fi licentiate ca improprii serviciului
de infirmiere.
Elevele cari vor avea o purtare
rea sau se vor dovedi in timpul
cursurilor in scoalä incapabile, pot
fi indepartate din scoalä In urma
avizului dat de directorul scoalei.
7. Dupä terminarea anului de
practicä infirmierele stagiare, ob-
tinând certificate, vor primi, ca
infirmiere definitive In serviciul
cassei Sf. Spiridon, un salar lunar
de 40 lei, pe längä hraná §i lo-
cuintä.
8. Infirmierele
definitive vor
primi din cinci In cinci ani câte
o gradatie de cinci lei in plus la
salar, putând ajunge la maximum
de 4 gradatii.
9. In locurile de supraveghe-
toare vor fi numite dintre infir-
mierele definitive acele cari vor
avea clasificatia cea mai mare §i
www.digibuc.ro
749
cari vor fi dovedit in timpul ser-
viciului cea mai mare destoinicie.
10. Supraveghetoarele i su-
praveghetorii vor avea un salar
de 60 lunar, locuinta §i hrana si
vor beneficia din cinci in cinci
ani de o gradatie de 5 lei In plus
la salar, putând ajunge la maxi-
mum de 4 gradatii.
11. Dupa 3 gradatii implinite,
supraveghetoarele, supraveghetorii
si infirmierele definitive vor putea
beneficia de o pensie proportio-
nalà cu anii serviti, in cazul când
se va constata cg din cauzä de
boalä nu mai pot face servicii.
La varsta de 55 ani, epitropia
generalä ii va pu tea scoate la pen-
sie din oficiu.
Sectis personalnIni
Inferior sanitar
98. Supraveghetoarele, supra-
veghetorii, infirmierele §i infirmi-
erii de mice categorii, aflati in ser-
viciul spitalelor si ospiciilor casei
Sf. Spiridon, datoresc respect si
cea mai absolutä ascultare medi-
cilor respectivi.
Vor indeplini cu exactitate si
bunávointä urmätoarele indatoriri:
a) Vor asista totdeauna la vizi-
tele medicale spre a da lámuririle
necesare si a primi ordinul medi-
cului sau a loctiitorului säu ;
b) Vor imparti bolnavilor slabi,
sub ordinele si privigherea medi-
cilor respectivi, medicamentele a-
duse dela farmacie i vor Ingriji
ca suferinzii cu putere sä le ia
singuri la timpul hotArIt ;
c) Vor privighea sä nu intre
persoane sträine prin camerile bol-
navilor in timpul oprit si nu vor
Ingädui sub nici un motiv a se
introduce din afarä, prin sectiile
spitalelor, mandri, bäuturi, medi-
camente sau orke alte alimente
cari nu vor fi mai dinainte exa-
minate §i anume tolerate de me-
dicul respectiv.
 750 LEGI UZUALE . 31 Halle 1910
Vor Instiinta totdeauna pe me-
dic si in lipsa lui pe secundar,
intern sau supraveghetoare, când
s'ar ivi vreo opunere din partea
cuiva, sau când s'ar Intâmpla vreo
neregularitate prin sectii sau ca-
merile bolnavilor ;
d) Vor ingriji ca sä tie In cea
mai perfectä curatenie camerele
bolnavilor, coridoarele i mobilie-
rul, i vor privighea ca bolnavii
sa päzeascä curätenia prescrisä ;
e) Vor ingriji ca paturile din
camerele sectiunii lor sä se afle
In bunä regulä, rnindirile sä fie
relnoite, vor primi dela garderoba
spitalului, prin persoana anume
insárcinatä pentru aceasta i cu
anume listä data de ea, efectele
trebuitoare pentru serviciul sectii
si le vor Inapoia la cerere, päs-
trându-le In cea mai bung curd-
lenie sub a lot räspundere ;
f) Vor pästra cu ingrijire mate-
rialul de pansamente, efectele, al-
biturile ce le sunt Incredintate
vor incunostiinta la timp pe me-
dicul respectiv pentru articolele
stricate sau pierdute ;
g) Vor ingriji cu bunävointä
devotament toti bolnavii sectiunii,
mai cu osebire de bolnavii slabi,
vor priveghea ca bolnavii in
putere sä se curete singuri i sä se
imbrace in timpul hotArit ;
h) Vor lua in primire nutrimen-
tul ordonat de medici i adus,
prin servitori anume insärchlati cu
acest serviciu, dela bucätäria spi-
talului, In vasele anume destinate,
cu gräbire cu curätenie, servind
pe bolnavi cu blandeta si impär-
tindu-le hrana conform prescriptiu-
nilor medicale, sub privegherea
supraveghetoarelor.
In caz când s'ar ivi vreo recla-
matie asupra calitätil bucatelor, ei
vor Instiinta imediat pe medicul
respectiv ;
i) Vor conduce pe bolnavi cu
precautiune la camera bailor i vor
www.digibuc.ro
comunica bäeaselor toate instruc-
tiunile date de medici spre a se
executa In tocmai, i cerând tre-
buinta ii vor da ajutor la spälarea
bolnavilor.
Tot ei vor aduce pe bolnavi In-
ark i Ii vor aseza In paturile lor;
.1) Vor instiinta Indatä pe medi-
cul secundar i pe preotul de ser-
viciu, in caz când vreun bolnav
ar fi in pericol, sau and vreunul
din ei ar voi a se confesa si co-
munica, sau când va voi sä fad'
vreo dispozitie testamentarä ;
k) Vor priveghea ca persoanele
cari vin pentru vizitarea bolnavi-
lor sä se poarte cu linite i bunä
cuviintä, si nu le vor ingädui sä
dea vreun obiect bolnavilor färä
invoirea medicului respectiv ;
1,) Vor incunostiinta indatà pe
medico! respectiv când, (WO lua-
rea medicamentelor prescrise, s'ar
ivi la bolnav vreun simptom ne-
asteptat, sau and ar observa in-
greuiarea afectiunii ;
nz) Vor aplica bolnavilor cata-
plasmele, clistirele i oblojelile pre-
scrise, i vor opera spdlarea sau
ungerea bolnavilor cu medicamen-
tele prescrise ;
n) Vor aerisi camerile bolnavilor
dupä ordonantele medicale i vor
ingriji a se afla In camera apa tre-
buitoare, de calitate bunä in
cantitate suficientä, precum i toate
obiectele cari servesc pentru co-
moditatea bolnavilor ;
o) Vor trata pe bolnavi cu blân-
dete si umanitate, ascultând tan-
guirile lor cu luare aminte si vor
indeplini cererile lor, Intruat aceste
nu vor fi contrarii regulelor pres-
crise de medici;
p) Vor ingriji ca in camerele de
zAcere sä se päzeascä cea mai
mare liniste, rânduialä i curätenie
sä se observe toate regulele de
igiena ce s'ar prescrie de medi-
cii respectivi ;
r) Ant ziva cat t noaptea, in
 LEG1 UZUALE. 31 Inlie 1910
lirmierile si gardienele se vor afla
In camera bolnavilor spre a ob-
serva starea i purtarea lor, i vor
ingriji de toate cele trebuitoare
bolnavilor, ocupandu-se cu pregä-
tirea a0ernuturilor, curätirea i ase-
rea obiectelor de schirnb, cu fm-
bunätätirea celor stricate i cu alte
afaced privitoare pe sectii.
99. Supraveghetoarele si supra-
veghetorii vor veghea ca in sec-
tille lor sä se execute exact toate
indatoririle infirmierelor, infirmieri-
lor i servitorilor. Vor pästra cu
Ingrijire si In bunä stare toate ma-
terialele de pansament, albiturile,
efectele i utensilele ce le sunt
incredintate dupä un inventar, pen-
tru cari sunt responsabili, i vor
inainta lunar epitropiei ate o listä
de tot materialul ce se consumä,
uzeazä, shied sau ar dispärea In
sectia lor.
Vor lua In primire i vor distri-
bui pe camere infirmierilor nutri-
mentul destinat bolnavilor. Vor
veghea ca acest nutriment sä fie
impärtit bolnavilor conform pres-
criptiunilor.
Vor raporta In fiecare zi medi-
cului primar i secundar al sectiei
despre tot ce s'a petrectit In tim-
pul dela o vizitä la alta. Vor su-
praveghea, conduce si ajuta pe in-
firmiere in executarea prescriptiu-
nilor medicului privitoare la Ingri-
jirea bolnavilor.
100. Infirmierii i infirmierele
sunt obligati a face serviciul de
gardä In sectie si camerele bolna-
vilor, a transporta materialele tre-
buitoa re In serviciul sectiilor si a
Indeplini toate lucrärile stabilimen-
tului, conform ordinelor ce li se
vor da de medicul respectiv.
101. 1ndatoririle mai sus pres-
crise privesc si pe custozii, gar-
dienii i infirmierii de ambele
sexe din ospiciile de alienati.
Pe langa acestea, ei vor Inde-
plini i prinatoarele servicii ;
www.digibuc.ro
751
1. Primul gardian va Ingriji a
se mentine de cätre gardieni
infirmieri cea mai mare liniste
ordine In camerele alienatilor, va
face a se executa mäsurile disci-
plinare ordonate de medicul stabi-
limentului i va Incunostiinta pe
medicul sau, In lipsa lui, pe in-
tendentul institutului despre aba-
terile ce ar descoperi ;
2. El va Ingriji ca infirmierii
gardienii sä tinä In bunä stare si
curätenie camerele, mobilierele, as-
ternutul i Imbrächnintea alienati-
lor ;
3. El va Imparti Intre gardieni
si infirmieri serviciile sectiunii de o
potrivä, spre a nu fi ocupat unul
mai mult decât altul;
4. El va priveghea ca alienatii
sä nu comunice cu alienatele de
prin celelalte sectii, le va da or-
dine severe gardienelor i infirmi-
erilor a nu rasa prin camere cutite
sau obiecte cu cari s'ar putea vä-
Mina alienatii ;
5. El nu va ingädui a se vizita
stabilimentul sau alienatii de per-
soane sträine farà Invoirea expresä
a medicului ; va Ingriji a nu se
Intretine alienatii cu rudele sau
cunoscutii lor färä cunostiinta si
invoirea medicului i va opri cu
desävârsire a se da alienatilor mkt-
cäri, bäuturi sau alte obiecte cari
nu ar fi fost anume permise de
medic ;
6. El se va Incredinta In fiecare
searä dad custozii au incuiat uile
ferestrele dela camerele si an-
tretele stabilimentului ; va lua
pästra la el toate cheile Incuetori-
lor panä a doua zi i va vizita
noaptea sectiunile alienatilor de
câte ori va cere trebuinta ;
7. El va ordona custozilor de
serviciu a tinea inchise totdeauna
usile si ferestrele dela camerele
furiosilor si nu va ingäclui iesirea
lor din camera MO Invoirea me,
dicultd ;
 752 LEGI UZUALE. 31 lulie 1910
8. El va Ingriji ca custozii
infirmieTil sä nu iriteze sau
maltrateze pe alienati, sä nu-i ocupe
cu lucräri Uri Invoirea medicului
sa nu-i lase singuri prin camere
sau prin alte locuri ale stabilimen-
tului.
102. Neindeplinirea Indatoririlor
serviciului i orice alte abateri din
partea custozilor primari, custozi-
lor, gardienilor i infirmierilor de
ambele sexe se vor märgini i In-
frâna de medicul respectiv, con-
form dreptului ce i se va da prin
instructiuni.
103. Supraveghetorii, suprave-
ghetoarele, infiermierii i infirmie-
rele vor purta In spital uniformä
consistand dintr'un halat lung, alb,
o bonetä albä pentru femei i o
sapcä alba pentru barbati. Supra-
veghetoarele voì avea brodat In
rosu litera S mare, iar infirmierele
infirmierii litera I mare.
T1TLUL
Serviciul
1041. Atributiunile preotului In-
särcinat cu serviciul religios In
spitale i ospicii sunt urrnätoarele :
a) Ei sunt obligati a celebra tot-
deauna, in paraclisul sau biserica
stabilirnentului, serviciul Durnne-
zeesc, conform dogrnelor bisericii
rasäritene ortodoxe ;
b) Ei vor boteza fàrà exceMiune
copii noui näscuti In cuprinsul sta-
bilirnentului ;
c) Ei vor administra comunicä-
tura suferinzilor aflati In cautarea
spitalului si care ar cere aceasta,
acelora pe care medicii respec-
tivi i-ar declara greu bolnavi
care n'ar fi in stare a o cere;
d) El va conduce la mormânt
corpul bolnavului trecut din vieata,
sävârsind rugäciunele prescrise de
religiune;
e) Ei vor vizita prin sectii la
orele stabilite sau and vor fi
pe bolnavil destinq de me-
www.digibuc.ro
dic i pe cei muribunzi, spre a le
da mangaerile i Incurajarile reli-
gioase ;
f) Ei vor sävärsi din propria lor
initiativä In cuprinsul stabilimen-
tului, misterele religiunii ortodoxe
räsäritene.
105. Bolnavii cari vor fi de altä
confesiune, aflându-se In pozitiu-
nea prevazutà la art, precedent,
vor primi ajutorul spiritual dela
ministrul religiunii lor, care se va
cherna la timp de impiegatii sta-
bilimentului dupa ordinul medicu-
lui respectiv
106. In caz de abatere a preo-
tilor Insarcinati cu serviciul religios
prin spitale i ospicii, dela lnda-
toddle ce le impUne medicul res-
pectiv, prin administratorul stabi-
limentului va face cunoscut ime-
diat epitropiei generale spre a se
lua mäsuri pentru reprimarea, amen-
darea sau destituirea preotului ne-
glijent, sau delicvent.
107. La spitalele din Iasi, de-
nuntarea se va face de presedin-
tele colegiului medical sau de me-
dicul primar al sectiunii.
TITLUL III.
Servicin1 economic si ndminis-
trativ.
Sectia I. Atributiile intendentului-
econom
108. Intend entul-econorn fiind
subordonat epitropiei generale si
administratiei stabilimentului la
care functioneaza, el le datoreste
respect si nemijlocitä ascultare in
tot ce priveste serviciul economic
administrativ. El va avea locu-
inta sa in interiorul Incäperilor
spitalului :
Intendentul econorn este obligat
a Indeplini urra,oarele indatoriri :
1. El va priveghea ca sub- eco-
nornul (chelarul), portarul, bucata-
rul, pitarul, grädinarul, suingiul,
vizitiul, ingrijitorul mortilor si tot
celälalt personal inferior al spita-
 LEGI UZUALE. 31 lulie 1910
lului sä fie prezenti la posturile
lor i sä IndeplineascA Indatoririle
ce le sunt impuse cu strictetä
la timp ;
2. El va inspecta, in orice timp
al zilei si al noptei, toate incdpe-
rile din cuprinsul ogräzei spitalu-
lui, spre a se incredinta dacä ser-
viciile s'au indeplinit dupà regulä
dacä nu s'a indeplinit nimic ne-
cuviincios;
3. El va lua din timp mäsurile
necesare spre a preveni pericolele
cari ar putea compromite siguranta
stabilimentului si va tine totdea-
una In bunä stare ustensilele ne-
cesare pentru cazuri de incendiu;
4. El va ingriji a se tinea in cea
mai mare curätenie coridoarele, la-
trinele, locuintele servitorilor, bu-
cätäria, pitäria, spälätoria, bàile i
toate celelalte incäperi din ograda
spitalului ; va regula curätirea la-
trinelor la timp si va face a se
transporta necuräteniile 1 gunoa-
iele la locurile destinate ;
5. El va ordona a se curati tot-
deauna ogeagurile dela camerile
bolnavilor si dela celelalte Incäperi
din ograda spitalului, va Ingrji a
a se mätura ulucile depe acoperä-
mäntul stabilimentului si la timpu-
rile de zäpezi grele va regula cu-
rAtirea omAtului ;
6. El va priveghea a se tine in
bunA stare träsurile, hamurile, unel-
tele i toate celelalte obiecte puse
In serviciul spitalului si al ogräzei,
va Ingriji ca vitele stabilimentului
sä fie bine nutrite si ingripte ; ca
hrana lor sä le fie impärtitä cu
economie l la timp va prive-
i infirmierilor i gardienilor a päräsi
ghea ca vitele sä nu fie Impovä-
rate cu sarcini grele sau maltra-
tate ;
7. El va priveghea a se face lu-
minarea i IncAlzirea necesati prin
camerele i coridoarele i celelalte
indperi ale spitalului, la timpul
cuvenit i in marginile prescripti-
medlcale; va ingriji ca lem-
www.digibuc.ro
753
nele date functionarilor stabilimen-
tului l acelea ce se consumä la
feredee, buatärie, pitärie, späläto-
de, farmacie si pe la alte servicii,
sä se facä dupA trebuinta si can-
titatea prescrisA prin instructiuni ;
8. EI va avea privegherea asu-
pra pivnitilor spitalului, beciurilor
cu verdeturi, a ghetdriilor, lemnä-
rid i asupra localului destinat
pentru pästrarea furajului, spre a
.se tine si conserva in burfa stare
toate aprovizionärile si va ingriji
ca impärtirea acelor obiecte sä se
facä cu economie si dupä trebu-
intele stabilimentului ;
9. El va priveghea asupra ser-
viciului grädinilor i apeducurilor,
spre a se face cu exactitate si la
timp s nu va ingädui grädinarului
a specula cu arborii si florile des-
tinate pentru grAdinile l floräria
stabilimentului ;
10. El va priveghea a se tine
In bunä stare edificiile i toate
celelalte clddiri ale spitalului ;
va instiinta pe epitropie despre
toate stricAciunile ce va constata
la acele incAperi, arätänd din ce
motive au provenit spre a se lua
mäsuri de imbunätAtire ;
11. El nu va permite a se scoate
din spital obiecte cari constitue
averea stabilimentului si nid a se
introduce In spital bAuturi, medi-
camente sau alte obiecte oprite
pentru bolnavi ;
12. El va priveghea a nu se in-
troduce in spital sau ograda lui,
persoane cari nu sunt in serviciul
stabilimentului si nu va ingädui
posturile lor, färä Invoirea Inscrisä
a medicilor respectivi. El va in-
griji ca vizitarea bolnavilor de cA-
tre rude amici si cunoscuti, sä se
facä conform regulelor prescrise
prin instructiuni ;
13. El va priveghea ca cadavrele
puse la camera mortuarA sA fie
spate, imbrkate l transpgrtate
754 LEGI UZUALE. 31 Julie 1910
cu toatä cuviinta la locul de In-
mormântare ; va ingriji ca gardia-
nul Insärcinat cu curätenia, lumi-
narea, incälzirea i pästrarea obiec-
telor dela camera mortuarä, sä-si
Indeplineascä serviciul cu exacti-
tate ;
14. El va tine un registru de
toate persoanele cari se vor In-
mormânta cu spesele spitalului,
va constata totdeauna dacä cada-
vrul a fost Imbräcat dupà regulk.
pus In sicriul sàu, i Intoväräsit
de preotul spitalului pânä la locul
inmormântärii ; acea listä o va pre-
zenta epitropiei la finele fiedrei
luni, dimpreung cu observärile
sale.
109. Intendentul econom se va
prezenta in fiecare zi la medicul
spiialului si va primi dela el toate
ordinele pentru imbunätätirile ce
ar fi a se face in serviciiie
va executa dispozitiunile
ce i se vor comunica In limitele
procedeurilur bugetare si a regu-
lamentelor.
110. Intendentul-econom are po-
litia internä i externä a spitalului
si privegherea asupra tuturor per-
soanelor aflate in serviciul inferior
al spitalului ; el va ingriji ca acele
persoane sä fie cu bunä conduita
garantate In serviciul dupä re-
gulele stabilite de autoritatea res-
pectivä.
El va priveghea ca gardienii, in-
firmierii, la borantii farmaciei, per-
soanele din serviciul garderobei
si al spälätoriei, usierii, dela antre-
tele spitalului si dela cancelaria
epitropiei sä fie la posturile lor si
sä-si indeplineascä cu linite i va Instiinta pe medicul primar.
exactitate Indatoririle la cari sunt
angajatf.
Pentru orice abatere din partea
lor, el va instiinta pe sefii respec-
tivi de serviciu, spre a le aplica
penalitätile prescrise prin instruc-
tiuni.
In cpz când dellcventii nu s'ar
www.digibuc.ro
corige i ar repeti greselile el va
al-Ma epitropiei imprejurärile spre
a se regula cele de cuviintä.
El va Ingriji ca persoanele aflate
In serviciul administrativ si eco-
nomic, sä nu fie substrase dela
lucrarile spitalului si nu le va per-
mite a se ocupa cu afaceri parti-
culare.
Daca vreunul din servitori s'ar
abate la fapte necuviincioase, sau
s'ar opune a indeplini cu exacti-
tate serviciul la care este angajat,
el ii va face observärile euvenite,
si In caz de recidivä, va instiinta
epitropia spre a lua mäsurile ce le
va crede necesare.
HI. Intendentul-econom va in-
griji ca persoanele angajate cu con-
tracte in serviciul spitalului sau
pentru diferite lucräri, sä-si hide-
plineascä Indatoririle cu exactitate
si la caz de abatere, constatând
faptul va incunostiinta epitropia.
112. Intendentul-econom fiind
obligat a mentine linistea si ordi-
nea in tot cuprinsul spitalului, In
limitele celor stabilite prin instruc-
tiunile de fatä, va raporta in fie-
care zi despre tot ce s'a petrecut
in cursul ultimelor 24 ore.
Intâmplandu-se cazuri grave care
ar compromite ordinea i siguranta
bolnavilor, el va Instil* imediat
pe epitropie, sau In lipsa vreunuia
din epitropi pe directorul epitro-
piei, despre toate necuviintele ce
s'au intâmplat, i pânä la regulate
el va lua mäsuri provizorii pentru
oprirea raului, tinând pe delicvent
sub priveghere.
La spitalele din celelalte orase,
113. Intendentul-econom nu va
ingädui prin ogräzile i incaperile
stabilimentului : câini, mascuri, pa-
säri, sau alte animale sträine,
va ingriji ca vitele spitalului sh
fie tinute inchise la locurile des-
tinate.
1114. Intendentpl-fconorn va
 LEGI UZUALE. 31 tulle 1910
griji ca toatä averea spitalului pusä
sub administratia sa, sä se pästreze
In bunä stare dupä un anume re-
gistru inventar, subscris de el si
de autoritatea de cari depinde,
pästrându-I In cancelaria sa, spre
a fi vhzut totdeauna de câte ori
vretin obiect iese din serviciu sau
se aduce. Intendentul este dator a
aduce registrul la epitropie, spre a
se nota scäderile si adäugirile.
In stabilifnentele unde nu sunt
garderobiere, serviciul obiectelor
si garderoba se va Indeplini de in-
ten dentul-econom , prin ajutorul sub-
intendentului (chelarului) i celor-
lalti servitori, conform regulelor
prescrise la sectia II-a a prezentu-
lui titlu.
115. Intendentul-econom va pri-
mi dela furnizori In fiecare zi la
orele hotärlte, sau va procura In-
susi proviziunile crude si le va In-
credinta bucätarului i pitarului
spre a Intrebuinta In facerea
le
nutrimentului dupä prescriptiunile
ordonantelor medicate.
El va priveghea ca nutrimentul
bolnavilor sä fie bine preparat si
pregätit In timpul hotärft, ingrijind
ca distribuirea sä se facä cu cu-
rätenie i liniste si cu mäsurile
prescrise prin instructiunile rela-
tive la regimul alimentar.
El va Ingriji ca servitorii sä se
prezinte In vestibulul bucaläriei
sau a pitäriei cu vasele trebuitoare
mesele de transport si va or-
dona a se Impärti fiedruia porti-
unile prescrise de medici, obligân-
du-i a se Intoarce imediat prin
camerele bolnavilor spre a nu se
räci nutrimentul.
El va Ingriji ca vasele bucätärii
si ale pitäriei sä fie spoite i toate
uneltele de ,serviciu sä fie bine
curatite si Intretinute.
El va fi prezent totdeauna la
Impärtirea nutrimentulul, vinului
a päinei spre a nu se urma a-
bateri.
www.digibuc.ro
755
El va ingriji ca nutrimentul in-
firmierilor si a celorlalti servitori
ai spitalului sä fie bine preparat
si In cantitatea prescrisä dupä
norma bugetarä.
El va ordona a se imparti hrana
intre servitori in mäsuri egale
'Ara Ingriji ca gardienii i infirmie-
rii sä prirneascä hrana lor pe ränd,
spre a nu rämâne bolnavii singuri
prin camerile lor.
116. Intendentul econom va In-
griji ca mâncarea i bäutura bol-
navilor sä fie distribuite de 3 ori
pe zi la orele urmätoarele :
Pentru lunile dela 1 Aprilie si
Oa la 30 Septemvrie, distribui-
rea se va face:
La 6 ore dimineata :
La 12 ore din zi ;
La 6 ore seara.
Pentru lunile dela 1 Octomvrie
si pânä la 1 Aprilie :
La 7 ore dimineata ;
La 1 orä din zi ;
La 7 ore seara.
Relativ la bolnavii cuprinsi de a-
fectiuni grave, el se va intelege cu
medicii respectivi asupra timpului
in care sä li se dea nutrimentul
prescris prin ordonante.
El va Ingriji ca servitorii, gar-
dienii si infirmierii sä aibä masa
lor In comun de .... ori pe zi la
orele fixate si localul destinat de
epitropie.
117. Intendentul econom indatä
ce va primi dela medicii respec-
tivi, odonantele pentru nutrimen-
tul bolnavilor, le va controla si va
ordona Indeplinirea lor.
Constatând Insä in prospectele
zilnice sau In ordonante, erori cari
ar face a se intrece alocatia buge-
tarä, el se va Intelege imediat a-
supra acestui caz cu medicul res-
pectiv, spre a se pune acele ordo-
nante In regulä, si cand medicul
ar persista in ele, economul in-
tendent va executa pentru mo-
ment ordonantele precum sunt, Insä
 756 LEGI UZUALE. 31 lune 1910
atunci el va In 0iinta epitropia spre
a lua mäsuri de indreptare.
11s. Intendehtul econom va In-
griji ca neajunsurile In cantitatea
pAinei, nutrimentului 0 a vinului
descoperite de catre medici, sä se
completeze imediat dupä ordo-
nante.
Dad nutrimentul ar fi räu pre-
parat, el 11 va inlocui prin un al-
tul pe contul persoanelor din a
cäror greFalä a rezultat reaua pre-
parare a nutrimentului.
119. Intendentul econom va
Inlesni totdeauna medicilor spita-
lului constatarea cantitätii §i a ca-
litätii nutrimentului, vinului 0 pAi-
nei ; el va supune la observarea
acestor functionari medicali, toate
vasele §i uneltele cu cari se pro-
curä nutrimentul §i pAinea, spre a
se incredinta dad sunt curate §i
bine Intretinute.
120. Colegiul medical §i prqe-
dintele du având dreptul de a
inspecta budtäria, pitäria §i piv-
nitele spitalului, intendentul-eco-
nom le va pune la dispozitiune
toate obiectele ce i se vor cere,
pentru a Inlesni observarea §i con-
statarea.
121. Intendentul econom se va
povätui de programele regimului
alimentar ce i se vor da de epi-
tropie, fiind obligat a se mentinea
strict In regulele slabilite prin or-
donante §i programä, §i nu va
putea micpra sau spori nutrimen-
tul bolnavilor sau a servitorilor.
122. Intendentul-econom va in-
griji ca sAlile bolnavilor sä fie in-
dlzite de ordinar dela 1 Octom-
vrie pAnä la 1 Aprilie 0 peste a-
ceastä regulä de cAte ori se va
prescrie de medicii respectivi; gra-
dul cäldurii se va Insemna de me-
dici.
123. Intendentul econom va
tine registrele trebuitoare servi-
ciului administrativ 0 economic,
conform instructiunilor speciale 0
www.digibuc.ro
va Inscrie in ele toate operatiunile
serviciului säu.
El este obligat a prezenta epi-
tropiei, cel mai tArziu pAnä la 15
ale fiecärei luni, sama gestiunii
sale pe luna precedentä, Impreunä
cu conturile, spre a se controla §i
lichida de epitropie.
124. Intendentul econom va
pa'stra un registru despre toti gar-
dienii, infirmierii §i toti ceilalti
servitori ai spitalulut, in care va
arätä numele, pronumele servito-
rilor, etatea, religiunea, domiciliul,
data inträrii In serviciu, leafa cu
care s'a angajat, conduita lor §i
data ie0rii lor din serviciu.
125. Intendentul econom care
nu va Indeplini cu exactitate re-
gulele prescrise mai sus, va fi su-
pus umätoarelor penalitäti: pentru
IntAia abatere i se va face obser-
vatie inscrisä de epitropie ; pentru
a doua abatere Intâmplatä In ace-
la§ an, el va fi amendat cu a treia
parte din salariul lunar ce prime-
0e pentru functiunea sa ; pentru
a treia abatere Intämplatä in ace-
la an, va fi amendat cu intre-
gul salar pe o lunä ; pentru a pa-
tra abatere intAmplatä In acela an,
el va fi destituit din functiune.
126. Pentru spitalele din 14.
ospiciile Socola §i Galata, plätile
materialelor aprovizionate se vor
face direct furnisorilor, pe teme-
iul aprobärilor prealabile, a con-
tractelor, a dovezilor de predare
sau bonurilor zilnice ce se vor e-
libera de intendenti. Lefile §i ce-
lelalte cheltueli märunte 0 mici
aprovizionäri, se vor ordonanta pe
numele intendentilor pe baza sta-
telor §i a actelor adeverite de me-
dicH primari.
Statele de lefi ale personalului
administrativ §i inferior dela spi-
talul central, vor fi certificate nu-
mai de intendenti.
La spitalele din alte localitäti
afarä de I4, plata lefilor §i a tu-
 LEGI UZUALE. 81 lulie 1910
turor cheltuelilor de administratie,
intretinerea, hrana si mice soi de
cheltueli, se va ordonanta pe nu-
mele medicului primar, care este
räspunzator fata de epitropie pen-
tru exacta intrebuintare a sumelor
Incredintate lui cu observ area
alocatiilor bugetare. Intendentii
dela acele spitale sunt obigati a
tinea contabilitatea in regulä si la
curent conform instructiunilor ce
se vor da de medici.
127. Intendentii dela spjtalele
din Iasi, ospiciul Socola i ospi-
ciul Galata si medicii primari dela
celelalte spitale, sunt datori a Ina-
inta epitropiei conturi de gestiune
la finele fiecärui an financiar, sau
la iesirea din functiune.
Epitropia In unna verificarii ce
se va face de serviciul de conta-
bilitate, va hotäri asupra gestiunii.
Cei nemultumiti au dreptul de
apel la Malta Curte de conturi.
128. Intendentii dela spitalele
din Iasi, ospiciul Socola i ospi-
ciul Galata, vor depune o garan-
tie egalä cu de doua ori leaf a pe
un an, conform legii contabilitätii ;
garantiile celorlalti intendenti se
fixeaza la 800 lei.
Epitropia va putea acorda inten-
dentilor dreptul de a completa ga-
rantia prin o retinere de cel pu-
tin a treia parte din salar.
In caz de odce abatere care ar
da a presupune rea credinta din
partea intendentului, s'au când el
n'ar tinea contabilitatea lui Intoc-
mai dupä regulele prescrise, ori
dad el n'ar da conturile de gestiune
la epocile fixate, el va putea fi des-
tituit dela prima abatere, färä pre-
judiciul dad: in judecata, dacä va
fi loc i epitropia generalä va avea
drept de despägubire din garantia
ce va avea depusä de orice lipsuri
sau daune cauzate Cassei.
Sectia 11.Atribatille gartierobierei
129. Garderobiera angajata in
www.digibuc.ro
757
serviciul garderobei spitalului sau
ospiciului, este obligatä a Inde-
plini urmätoarele indatoriri
1. Va pästra sub a sa räspun-
dere toate obiectele ce i se vor in-
credinta de autoritatea stabilimen-
tului ; le va deosebi dupä felul
calitatea lor si le va trece pe partizi
In registrul general al garderobei
pästrandu-le sub incuetoare, In loca-
lul ce se va destina de epitropie.
2. Va regula aerisirea i scutu-
rarea obiectelor intotdeauna i va
Ingriji ca acele supuse stricaciunii
sä fie asezate la o parte prin des-
partiturile dulapurilor ; va lua toate
mäsurile necesare pentru buna pas-
hare a obiectelor i ferirea for de
stricäciune.
3. Va cere autorizarea epitro-
piei pentru scoaterea din serviciu
a obiectelor stricate i uzate
scaderea lor din registrul garde-
robei.
Va Intrebuinta obiectele scoase
din serviciu la cârpirea i Imbu-
natatirea celor mai putin stricate
in peteci i va propune epitropiei
vanzarea acelor care nu vor pu-
tea primi aceastä Intrebuintare;
4. Va priveghea ca obiectele
puse in serviciul spitalului, sä fie
totdeauna tinute in stare bunä
curate, va regula a se primi cu a-
nume listä dela gardienele sau in-
firmierele pe cari le va destina
medicul secundar, toate rufele ne-
gre i obiectele ce nu se mai pot In-
trebuinta si le va inlocui imediat
prin altele, cel putin de douä ori
pe saptämâna sau si mai adesea
ori dacä va cere trebuinta ;
5. Va regula ca rufele primite
dela supraveghetori si supraveghe-
toare sä fie deosebite pe sectiuni
spälate aparte pe sectiuni, mai
cu seamä acele ce provin din sec-
tiile unde se trateazä bolnavi cu a-
fectiuni contagioase ; va ingriji ca
spälarea obiectelor sä se fad cu
luare aminte spre a nu se strica si sa
758 LEGI UZUALE. 31 lulie 1910
se scoatä din ele toatà necurà-
tenia ;
6. Va ingriji ca oghialurile, per-
nele, saltelele dela paturile bol-
navilor sä fie infätate de dottä ori
pe säptämânä, iar lâna de prin sal-
tele spälatä ori când va cere tre-
buinta ;
7. Va avea sub a sa privighere
si ascultare, personalul spälätoriei
si cusätoarele, va ingriji ca obiec-
tele puse In serviciul garderobei
si spälätoriei sä fie curate si bine
intretinute ;
8. Va primi §i va Indeplini or-
dinile date de medicii primari ai
spitalului sau de epitropie, pen-
tru obiectele ce sunt a se lua din
rezervä, spre a se pune In servi-
dui bolnavilor, va preda acele o-
biecte In primirea medicilor se-
cundad repectivi sub chitante, scd-
zandu-se din registrele garderobei,
dupä regula prescrisä ;
9. Va priveghea ca personalul
garderobei, spalgtoriei si cusätoa-
rele sä-si Indeplineascä serviciul
cu exactitate si
Pentru orice abated, ea le va
face remusträrile cuvenite ; In caz
când nu s'ar indrepta sau ar re-
peta greselile, ea va Incunostiinta
pe epitropie spre regulare.
130. La caz când garderobiera,
ar intâmpina In Indeplinirea ser-
viciului säu vreo opunere din par-
tea custozilor, supraveghetoarelor,
supraveghetorilor sau infirmierilor,
ea va instiinta imediat pe medicul
primar respectiv, spre a regula cele
de cuviintä.
Intâmplându-se ca regularea me-
dicului primar sä nu fie satisfäcä-
toare, attinci ea va Instiinta pe
epitropie despre toate Imprejurgrile
si va astepta hotArIrea ei.
131. La finele fiecärui an, gar-
derobierea va prezinta epitropiei
un tablou general despre toate o-
biectele de rezervä a garderobei
si din serviciul spitalului, cu ará-
www.digibuc.ro
tare de ate s'au aflat la Incepu-
tul anului, câte s'au oprit i ate
s'au scos din serviciu in cursul a-
nului si ce anume obiecte sunt a
a se face din nou pentru, comple-
tarea garderobei.
132. Garderobiera care nu va
indeplini cu exactitate regulele pre-
scrise mai sus, va fi supusä urmä-
toarelor penalitäti: pentru intâia
abatere i se va face observare in-
scrisä de epitropia stabilimentului ;
pentru a doua abatere intâmplatä
In acelas an, va putea fi amen-
data cu a treia parte din salariul
ce primeste pentru functiunea sa ;
pentru a treia abatereintâmplatä tot
In acelas an, va putea fi amendatä
cu intregul salar pe lunä ; pentru
a patra abatere in acelas an, va
putea fi destituitä.
La caz de orice abatere, care ar
da a presupune rea credintä din
partea garderobierei, sau când nu
ar justilica lipsa obiectelor de gar-
derobä, ea va putea fi destituitä
chiar dela prima abatere färä pre-
judiciul därei In judecatä, dacä
va fi loc.
133. Garderobiera va beneficia
de o gradatie de 5 lei la salariul
din actualul buget din 5 In 5 ani
si cu dreptul la pensie a suprave-
ghetoarelor si infirmierelor.
Sectia portarulni
134. Portarul fiind subordonat
epitropiei stabilimentui la care fun-
ctioneazä, datoreste sefilor sal res-
pect si ascultare In tot ce priveste
serviciul la care este angajat ; el
va avea locuinta In stabiliment
va indeplini urmätoarele indato-
riri :
1. Va sta in permanenta la in-
trarea stabilimentului, va inchide
si deschide poarta la orele hotä-
rite prin instructiunile speciale si
va priveghea a nu se scoate afarä
din spital obiecte care constitue
zestrea stabilimentului i nici a se
 LEGI UZUALE.
introduce inäuntru obiecte de man-
care, de bäuturä, medicamente sau
alte obiecte oprite pentru bolnavi
si pentru servitorii spitalului.
2. Nu va permite färä invoirea
intendentului sau a medicului de
serviciu, a se introduce Inäuntrul
spitalului persoane cari nu sunt
In serviciul stabilimentului
Dad vreo persoanä sträinä ar
insista a intra In spital pentru a-
faceri sau alte interese, el este obli-
gat a instiinta pe intendent, sau
In lipsa sa pe medicul de servi-
ciu, spre a da cuvenita permisiune
de intrare.
In tot cazul el se va purta In
privinta lor cu modestie, dupä cu-
viintä.
3. Va Intâmpina si primi cu
blândete pe bolnavii veniti la o-
rele de receptiune ; le va aräta lo-
calul serviciului de primire i le
va da toate informatiunile de care
va avea trebuintä.
4. Va ingriji ca bolnavii adusi
peste orele de receptiune In mice
timp al zilei sau al noptei sä fie
transportati imediat la biroul de
primire, IncunOstiintând pe inten-
dentul spitalului, pentru a regula
cele de cuviintä.
5. Nu va ingädui gardienilor si
infirmierilor a iesi din stabili-
ment färä invoirea Inscrid a me-
dicului respectiv i nici celorlalti
servitori ai stabilimentului färä In-
voirea intendentului.
6. Va ingriji ca vizitarea bol-
navilor de cätre rude sau cunos-
cutii lor, sä se facä numai In zi-
lele si orele prescrise in instruc-
tiunile speciale sau pentru cele-
lalte zile si ore, dupä permisiunile
speciale ce se vor da de medicii
respectivi.
Dad va Intâmpina rezistentä la
indeplinirea serviciului du, din
partea personalului stabilimentului
sau altor persoane sträine, ori dacä
ar observa nectiviinte sau alte fapte
www.digibuc.ro
31 lone 1910 759
cari ar compromite siguranta sta-
bilimentului sau linistea bolnavilor,
el este dator a cunostiinta imediat
pe intendentul stabilimentului spre
a regula cele de cuviintä.
7. Nu va putea päräsi postul
säu färä invoirea intendentului,
fiind obligat a aräta timpul absen-
tei sale precum si pe persoana care
urmeazä a-1 Inlocni Ong la intoar-
cerea sa.
8. Nu va putea incredinta ni-
mänui cheile dela poarta stabili-
mentului, fiind obligat a le avea
deapururea cu sine.
135. Neindeplinirea indatoririlor
serviciului si odce alte abated din
partea portarului, se vor märgini
infrâna de epitropie In fiecare
caz special, dupä gravitatea fap-
tului prin amenzi sau prin desti-
tuire.
Sectia IV. Atribuflunile bucitarilor
"ajutoarele lor.
136. Bucätarii datoresc deplinä
ascultare medicului primar i e-
conomului, si vor ingriji ca buca-
tele sä fie preparate In bune con-
ditiuni si conform prescriptiunilor
medicale. Ei vor avea o gradatie
de 5 lei la leafa actualà din bu-
get, din 5 In 5 ani.
Sectia servItorilor.
137. Servitorii spitalului se vor
supune tuturor ordinelor date de
personalul superior si inferior sa-
nitar, precum si a intendentului.
Ei vor face curätenia In interio-
rul i exteriorul spitalelor, vor a-
duce lemne, apä, medicamente,
mâncare pentru bolnavi si vor face
focurile prin sectiile i camerile
bolnavilor.
Vor purta o uniformä compusä
din :
a) Pentru femei o fustä si bluzä
albastru-inchis, sort si bonetä ;
b) Pentru bärbati un sort albas-
 760 LEGI UZUALE.
tru, care sä cuprindä trupul de
sus Oa jos si de jur-Imprejur.
TITLUL_ IV
Dizpozitinni generale
138. Pe lánga dispozitiunile sta-
bilite prin regulamentul de fatä,
toll functionarii cassei spitalelor
vor fi datori a se conforma instruc-
tiunilor speciale ce se vor da de
epitrupia generala pentru serviciul
lor.
139. Sunt i räman abrogate de
astäzi inainte toate dispozitiunile
din regulamentele i instructiu-
nile date panä astazi atingatoare
de serviciile preväzute In regula-
mentul de fata i cari ar fi con-
trarii dispozitiunilor acestui regu-
lament.
REG (ILIAMENTI
Pentrn numirea protesorilor de White
religioase dela semlnarlile teologiee'
DIN 5 AUGUST 1910.
1. Cand o catedrä de stiinte re-
ligioase dela unul din seminariile
Statului devine vacanta, ministe-
rul o va publica ca atare, In ter-
men de 30 zile, prin Monitorul
Oficial i Buletinul Ministerului.
In timp de 30 de zile dela pri-
ma publicatiune, profesorii de sti-
inte religioase dela seminariile teo-
logice ale Statului pot cere trans-
ferarea la catedra vacanta.
Ministerul se pronuntä asupra
cererilor de transferare In termen
de 30 de zile i hotäraste fie ocu-
parea catedrei prin transferare, fie
scoaterea ei la concurs.
2. Publicarea tinerii concursu-
lui se face In termen de 15 zile
dela hotärirea ministerului prin
Monitorul Oficial i Buletinul
1. Acest Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 99 din 5 Au-
gust 1910. A se vedea la ordinea sa cro-
nologid Legea fnvdtdmantului seam-
gar e Nuped9r" (art, 52) din 25 Augug
www.digibuc.ro
5 August 1910
Ministerului. Data tinerii lui va fi
la trei luni de zile dupa publica-
rea In Monitor.
3. Panä In 30 zile libere Ina-
inte de ziva concursului, candi-
datii vor adresa ministerului ce-
rerile lor ; In nici un caz si sub
nici urY motiv nid o cerere de In-
scriere nu se va mai primi dupd
acest termen.
Candidatii trebuie sä fie romani,
crestini ortodocsi, clerici hirotoni-
siti i sä aibä titlul de licentiati
sau doctori In teologia ortodoxä.
Cererea de inscriere va trebui
sä fie semnatä cu numele si pro-
numele Intreg al candidatului, sä
arate adresa lui clarä si exacta si
sä fie insolita de urmätoarele acte :
a) Actul de nastere ;
b) Diploma gradului universitar ;
c) Carta de hircitonie ;
d) Certificatul de absolvirea u-
nui seminar pedagogic universitar
din tarä sau din sträinätate echi-
valent cu cel din tali.
4. Directiunea Invätämantului
secundar si superior cerceteaza ac-
tele i vede dacA sunt In regulä.
In caz de indoialä asupra vreunuia
din ele, supune cazul ministerului,
care decide.
Candidatii ale cäror acte vor fi
fost gäsite In regulä, se vor In-
scrie Intr'o listä fäcutä In dublu
exemplar, din cari unul va rä-
mane In minister, iar celalt se va
Inainta presedintelui comisiunii e-
xaminatoare, impreuna cu actele
cu petitiunile de Inscriere ale
candidatilor.
5. Locul tinerii concursului se
fixeazä de minister.
6. Concursul va consta din trei
probe : scrise, orale si practica pe-
dagogica.
a) Examenul scris constä din
1901 (cu mod. 1905) Vol. III. pag. 2274
precum 1 modifickile din 19(6. (Vo1.111
pag. 3639), d in 1908 (Supl, I Ng. 373
si 1909 (Supl. If pag. 663),
 LEGI UZUALE. 5 August 1910
trei probe, si anume : din dogma-
tick istoria bisericeasca universala
romanä si din exegetica. La pri-
mele douä probe subiectele se dau
de comisiune ; la exegetica candi-
datii li vor alege tema de lucrat
dintr'o listä de 10 subiecte, pro-
puse tot de comisiune.
Subiectele date de comisiune se
fixeazä in sedinta tinutä imediat
inaintea Inceperii lucrärii.
Candidatii vor primi hartia ne-
cesarà semnata de presedintele co-
misiunii.
Candidatil vor fi introdusi in sala
de lucru sub privegherea prese-
dintelui si a mernbrilor comisiunii,
cari vor controla cu bAgare de
seamä identitatea lor, fie prin con-
fruntarea scrierii din lucrärile lor
scrise cu acea din petitiunile de
inscriere l cu semnatura lor din
diplomele ce au prezentat, fie prin
orice alte mijloace.
Se acorda trei ore de lucru la
fiecare probä.
Candidatii nu vor avea cu ei
deck condee, cerneala, transpa-
rent si sugatoare, cari nu vor avea
nimic scris pe ele. Introducerea
de caiete, note, etc., se pedepse-
ste cu eliminarea imediata din e-
xamen.
Candidatii semneazä pe coltul
de jos al ultimei coale, care se In-
doeste in mod uniform si se si-
gileaa.
Lucrarile astfel sigilate se in-
troduc inteun plic iscälit de meat-
brii supraveghetori si car e se si-
gileazá.
7. LucrArile scrise se cerceteazä
de comisiune in majoritate. Pre-
zidentul nu va lipsi in nici:un caz.
Dupä citirea i notarea lucrari-
lor, se desfac colturile sigilate
numele fiedrui candidat cu rezul-
tatul obtinut se trece Inteun tablou
deosebit.
La notarea luctirilor scrise se va
tine seama si de corectitudinea
www.digibuc.ro
761
limbii, stilului i ortografiei, cari
vor contribui la micsorarea notei
In caz and candidatul nu le-a a-
vut in vedere, dar nici de cum la
märirea notei unei lucrari räu ha-
ta te.
Cand membril comisiunii nu
convin asupra notei, fiecare mem-
bru îi va da nota sa separat
media lor va fi nota lucrárii res-
pective.
S. Candidatii cari vor intruni
media generala la inscris 7,50,
fära sä aiba la vreuna din probe
vreo nota mai mica' de 6, vor fi
admisi la proba orala.
9. Examenul oral se va da din
Moralä, Liturgica i Dreptul Ca-
nonic.
La fiecare proba, nota nu va pu-
tea fi mai mica de 6 la fiecare
obiect, iar media lor nu va fi mai
mica de 7,50 pentru a fi admis la
proba practicA.
In cazul cand membrii comisi-
unii nu sunt de acord asupra no-
tei, se va observaIaceeas norma
ca i la scriptic.
Chestiunile, atat pentru obiec-
tele dela proba scrisa, cat si pen-
tru cele dela proba oralä, vor fi
cele din programa analitica a se-
minariilor, dar cu extensiunea
amdnuntele cerute de tratarea uni-
versitara.
10. Examenul practic va con
sta din 3 probe :
a) Un plan rationat asupra unei
lectiuni luate din catechism si ur-
mat de un colocvitk pedagogic, cu
care ocaziune se va vedea orien-
tarea candidatului in chestiunile
de didacticä i literatura pedago-
gicä ;
b) 0 lectiune practica la cutsul
inferior asupra unui subiect din
istoria vechiului sau noului tes-
tament ;
c) 0 lectiune practica la cursul
superior din obiectul Pastoralei sau
al Omileticei.
762 LEGI UZUALE. 17 August 1910
Pentru prepararea tuturor pro-
belor practice se acordd candida-
tului 24 de ore.
Prezentarea de plan e obliga-
toare si pentru probele dela b)
§i c).
Note le se vor da ca si la scris
§1 la oral.
11. Media generalä se compune
din mediile partiale dela scris;'` oral
practica, Impartite prin 3.
12. In cazul and sunt mai multe
vacante, se va tine un singur con-
curs, iar reusitii se vor numi In
ordinea clasificdrii.
13. Comisiunea examinatoare se
va compune din 2 profesori dela
facultatea de teologie, din 2 pro-
fesori dela seminariile teologice ale
Statului i dintr'un profesor de pe-
dagogie secundar sau universitar.
Prezidentia se va da de minis-
ter unuia dintre profesorii univer-
sitari.
14. Fiecare din membrii comi-
siunii care are resedinta In Bu-
curesti va primi o indemnizare de
18 lei pentru fiecare candidat exa-
minat ; iar cei cari nu au resedinta
in Bucuresti, vor primi câte 25 lei
de fiecare candidat examinat, plus
transportul pe calea f eratä.
15. Ministerul, primind dosarul
cu lucrárile comisiunii, le 'Main-
teazd consiliului permanent. Ace-
sta Insärcineazä pe unul din mem-
brii sai cu cercetarea dosarului,
cu Indatorirea de a-i face in scris
raport motivat, dacä toate lucrärile
sunt fäcute In deplin acord cu le-
gea si regulamentul si de o de-
plinä impartialitate.
In urma acestora, consiliul isi
da avizul säu.
Ministrul, având In vedere lu-
1. Aceasta ,Convenfiune"modificätosre
a vechei conventiuni din 1893, a fost
publicatä in Monitorul Oficial" No.101
din 8 August 1910, unde se poate vedea.
2. Acest Decret a fost publicat in Mo-
niloral Oficial" No. 108 din 17 August
1910. A se vedea .Regulamentul" corn-
www.digibuc.ro
crärile comisiunii, raportul mem-
brului consiliului permanent si a-
vi zul acestui consiliu, pronuntd
confirmarea lucrärilor, sau In caz
când ar constata cä s'au petrecut
neregularitäti, anularea lor.
16. Dacä examenul a lost anu-
lat, candidatii cari au luat parte la
dânsul nu vor beneficia intru ni-
mic de dânsul ; lucrurile se vor
petrece pentru dânsii ca si and
examenul nu ar fi avut loc.
Un alt examen nu se va putea
tine mai inainte de 3 luni si cu
observarea tuturor dispozitiunilor
din articolele precedente ale ace-
stui regulament.
CONVENTIA DE COMERCIU 1
nitre Romania si Austro-Ungaria
modificarile conventiei din 9 Decem-
vrie 1893
DIN 8 ApausT 1910.
DECRET2
Pentru modificarea art. 11, 32 ai 34 din
regulamentul pentru administratiti-
nea interloari a scoalelor nor-
male de invatatori
(Store
DIN 17 AUGUST 1910.
1. La art. 11, alin. II si Ill, se
suprimä cuvintele : intre 25 Au-
gust si 9 Septemvrie" si se Inlo-
cuesc cu cele urmätoare : intre 1 si
15 Septemvrie".
La art. 11, alin. IV, se suprimd
cuvintele : in seara zilei de 9
Septemvrie" si se inlocuesc cu
cele urmAtoare: in seara zilei de
15 Septemvrie".
La art. 32, alin. III, se suprimä
cuvintele : »se va publica de mi-
plect, cu modificArile Oa In tulle 1908
in Monitorul Oficial" din 7 Octomvrie
1908 pag. 6524 si urm. A se vedea si in
supl. I si 11 modificArile succesive dela
paginele: 175, 201, 761 si 808 din supli-
mentul I i paginele: 367, 595, 599 si 662
din suplimentul
 LEGI UZUALE. IS August 1910
nister cel mai tarziu pana la 10
Septemvrie" se inlocuesc cu
si
cele urmätoare : se va publica de
minister cel mai tarziu pand la 1
Octomvrie".
La art. 34, alin. I, se suprimä
cuvintele : Inainte de 10 Sep-
temvrie" si se inlocuesc cu cele
urnAtoare : Inainte de 1 Octom-
vrie.
IfiSTRUCP(JNI
pentrn comma{ de oMärle, a1ergiri de
vändteare i alergitiri de obstaoole
pe oorpuri de armati pentru
ofiteri in grade inferioare
DIN 18 AUGUST 1910.
Dispozitinni generale.
In fiecare corp de armatA se vor
organiza anual, fie la resedinta cor-
pului de armath, fie In altä gar-
nizoanA :
a) Un concurs de cälärie pentru
of iteri ;
b) Un concurs de calärie pentru
subofiteri i plutonied ;
e) Un concurs de exercitii cu
arme pentru gradele inferioare ;
d) 0 alergare de vAnAtoare pen-
tru of iteri ;
e) O alergare de vânätoare pen-
tru subofiteri i plutonied ;
f) 0 alergare de vAnAtoare pen-
tru soldati i brigadieri ;
g) 0 alergare de obstacole pen-
tru ofiteri (steeple-chasse).
Vor lua parte atAt la concurs di
5i la alergäri, ofiteri de cavalerie
artilerie in activitate depe teri-
toriul corpului de armatä ; iar la
concursurile pentrit trupA, oamenii
din regimentele de cavalerie i ba-
tedile cälärete ;
In principiu, concursurile si a-
lergArile vor avea loc primävara
(dupa 1 Aprilie), dar d-nii coman-
danti ai corpurilor de armatä pot
1. Aceste Instructiuni" ale Ministerului
de Rgsboiu au fost publicate In Moni-
torul Oficial" No. 109 din 18 August 1910.
www.digibuc.ro
763
hotAri i alte epoce dacA vor crede
nemerit ; in mice caz insä, dupA
1 Aprilie al fiecärui an.
Concursurile de cälärie i aler-
gärile se vor organiza si executa
avându-se de normA dispozitiunile
ce urmeazä :
A. Meisuri pregalitoare
Juriul numit de comandantul cor-
pului de armatä, va primi din par-
tea regimentelor de cavalerie
artilerie toate inscrierile ofiterilor
gradelor inferioare, care vor lua
parte la concurs sau alergAri.
Juriul va lua dispozitiuni pen-
tru instalarea manejului sau obsta-
colelor pentru concursul de cälärie
alergäri, precum i Intocmirea
programului, obtinând aprobarea
comandantului de corp de armatä,
care va hotäri i garnizoana unde
se vor tine concursurile. In cursul
lunii Fevruarie, corpul de armatä
va face cunoscut corpurilor inte-
resate, juriul i garnizoana unde
se vor tine concursurile, fixându-se
g data la care vor avea loc.
B. Condifiunile tnscrierii
Inscrierile se vor comunica ju-
riului cu cel putin 15 zile inainte
de datele fixate pentru tinerea
concursurilor.
Se admit insä exceptiuni pentru
cazuri bine justificate.
In cazul când nu vor fi inscrieri
suficiente pentru alergärile de vâ-
nätoare sau pentru concursul de
cälärie, comandantul corpului de
armatä va putea cere comandan-
tilor de brigadä sä fad inscrieri
din oficiu.
La concursul de calArie vor fi
admisi ofiteri, incälecând caii lor
sau dresati de dânsii sub räspun-
derea sefului de corp i Inscrisi
in controale ca cel putin 3 luni
inaintea concursului.
La alergänle de vânätoare se
cere ca calul prezentat sä fie pro-
 764 LEGI UZUALE. 18 August 1910
proprietate sau calul de serviciu al
ofiterului.
Pentru concursul de cAlärie al
subofiterilor, fiecare comandant de
escadron sau baterie cäläreatä va
prezenta unul sau doi concurenti,
indlecând caii lor obisnuiti.
Juriul va examina cu scrupulo-
zitate Indeplinirea acestor conch-
tiuni si nu va admite sä se pre-
zinte pentru aceeasi probä un cal
care a câstigat premiul I al acelei
probe in anul precedent, fie el o-
Ifteresc sau de trupá.
C. Juriul
Comandantul corpului de armatä
va numi un juriu din care vor
putea face parte si reprezentanti
de al corpurilor cari au trimis con-
curenti.
Juriul se va compun din :
1. Comandantul de brigadä sau
colonel de cavalerie ca presedinte,
4 ofiteri de cavalerie sau arti-
lerie, membri.
Un veterinar militar atasat pe
lângä juriu, va putea fi consultat
In ceeace priveste starea fizicä a
cailor dupà terminarea diferitelor
probe dela concursul de cälärie
ofite resc.
Juriul va prezida la concursurile
de cälärie si la alergäri, i va ho-
tart cui se cuvine premiile oferite.
Juriul are dreptul de a respinge
pe ofiteri sau oamenii de trupä
cari nu se prezintä in conditiile
prescrise prin instructiunile de fatä
precum i pe acei cari nu s'ar fi
tinut In timpul concursului sau a-
lergärilor absolut in limitele lor.
El are de asemenea dreptul de
a anula o alergare dad s'a deviat
In totul dela cele prescrise aci.
Orice reclamatiune sau descali-
ficare pentru concursul de cälärie
alergärt se va hotärl de catre
juriu prin dresarea unui proces-
verbal, imediat la terminarea con-
1..ursului, care se va inainta minis-
www.digibuc.ro
terului de räsboiu (directia cava-
leriei), odatä cu darea de seamä.
Juriul este dator sä insemneze
observatiunile sale In parte:si sä
dreseze pentru orice reclamatiune
un proces-verbal ce-1 va consemna
intr'o dare de seamä, inaintând un
exemplar corpului de armatä, iar
al doilea ministerului de räsboiu.
I. Preseripiluni privitoare la ooneursul
de ealtirie al diterllor.
1. Concursul de cälärie are de
scop a face sA reiasä IndemAnarea o-
fiterilor din trupele cälAri In alege-
rea, pregätirea i Intrebuintarea
unui cal pentru campanie.
2. Fiecare regiment de cavalerie
va trimite cel putin 2 ofiteri la
concursul de corp de armatä, iar
regimentele de artilerie cel putin
unul.
Concursul pe corp de armatä se
va tine In fiecare an, in cursul
lunii Maiu. El va dura 2 zile con-
secutiv, cuprinzAnd trei probe ce
vor trebui fäcute cu unul si ace-
las cal, in modul urnAtor.
I-a zi concurs de dresaj, ce se
va face inteun manej deschis
va cuprinde miscäri din scoala de
echitatie, terminându-se prin exer-
citiul la focuri, tobä i steaguri.
Ofiterii vor fi repartizati in re-
prize de ate trei, trigAndu-se la
sort compunerea reprizelor.',Ofiterii
vor intra in manej cäläri, oprin-
du-se si salutând In fata juriului,
care dupä ce va lua identitatea
cäläretilor si cailor, invitä pe con-
curenti sA inceapä dläria. Comen-
zile pentru pornire si schimbarea
mersurilor se vor da de presedin-
tele juriului sau de cätre un mem-
bru insärcinat cu aceasta.
Trecerea dintr'un mers Intealtul,
opririle i toate miscdrile se vor
face linistit si numai dupA vointa
dläretului, imprimatà calului prin
mijloacele prescrise la scoala de
echitatie.
 LEGI UZUALE.
Rezistenta calului trebuie invinsä
fàrä fortare.
Durata calariei va fi de 10 mi-
nute pentru fiecare reprizä.
Tinuta zilei farà sabie, greuta-
tea liberä.
Caii vor avea zabala, nu se va
admite nid un fel de martingalä
sau darlog de ajutor.
A 2-a zi de dimineata. Un mar§
de 30 km. In minimum 2 ore si
maximum 2 ore jumätate. O iu-
tealä mai mare nu este Ingacluitä.
Cälaretii cari vor necesita mai mult
de 2 ore jumatate vor fi eliminati.
Punctul de sosire al marsului va
fi In aceeasi localitate ca punctul
de plecare.
Calaretii vor pomi cate doi sau
trei la 5 minute interval.
Tinuta de campanie, §aua Tm-
pachetatä cu desagii goi, greuta-
tea libera. Caii pot fi cu zäbäluta.
Examinarea cailor se va face o-
Lucrarea In pas
. trap
. galop
Dresaj Pozitia calaretului . .
Obi§nuinta calului la focuri,
sgomote etc.
Iuteala marplui
Mar§
Starea calului dupä sosire. 1
I luteala
Obstacole
Corectitudinea säriturii
Presedintele va face media no-
telor date de fiecare xnernbru, la
fiecare din cele trei probe, mecha
lor va da clasamentul definitiv.
5. Caii cari vor fi obtinut pre-
miul I la acest concurs nu se vor
mai putea prezenta niciodatä in
acelas corp de armatä.
6. Concurentii vor avea dreptul
de a se exercita pe terenul de con-
curs, Incepand cu 3 zile inainte.
7. Premiile in fiecare corp de
armatä vor fi :
www.digibuc.ro
18 August 1910 765
data imediat dupa sosire si a doua
oarä lnaintea probei de obstacole.
Daca un cal este prea obosit, poate
fi eliminat dela proba finalä.
Duper amiazi. Parcurs de ob-
stacole, pe 1.200 metri, executat
de fiecare concurent individual in
cel mult 3 minute, in galop de
vanatoare, (cadenta de 400 metri
pe minut). Obstacolele vor fi In
numar de 8, cat se poate de va-
riate si apropiindu-se de cele ce
se intalnesc In teren.
Douä derobAri säu cAderi la a-
celas obstacol vor atrage elimina-
rea concurentului.
Tinuta zilei färä sabie. Greuta-
tea libera. Caii pot fi cu zabäluta.
4. Clasarea concurentilor se va
face, dându-se de fiecare din mem-
brii juriului, la fiecare din cele
trei probe, note dela 1 pana la 20,
dupä cum urmeazä :
2 note
2
A ca m medie va da
2 " nota obtinutä la aceastä
I "
. prom,
1 ,
1 note
Idem, idem.
I note
Idem, idem.
. .2
Premiul I. Un obiect de arta sau
utilitate, In valoare de 250 lei.
Premiul II. Un obiect de arta
sau utilitate, in valoare de 150 lei.
Premiul Ill. Un obiect de artä
sau utilitate, In valoare de 80 lei.
II. PrescrIptinni privitoare la conearsul
de ealärie al subollterllor
1. La acest concurs vor lua parte
ate 1 sau 2 subofiteri, sau plu-
tonieri de fiecare escadron i ba-
terie calareata i facultativ din bo-
tanic montate.
 766 LEGI UZUALE. 18 August 1910
El se poate tine:in aceeas zi cu
proba de dresaj a ofiterilor.
2. Caläria lor se va face dupä
aceleasi norme ca concursul de
dresaj al ofiterilor, la care se va
adäuga si arirea unui gard de
maturi obisnuit si a unei bariere
de 0.75.
3. Premiile vor fi :
Premiul I 80 lei.
Premiul II 30 lei.
Premiul III 20 lei.
alt. Prescriptiuni privitoare la concursul
de exeicitii cu armele, pentru
oamenti de trupi.
1. La acest concurs vor lua parte
2 cäläreti de fiecare escadron al
regimentelor de cavalerie depe te-
ri toriul corpului de armata.
2. Concurs ul va consta din o
proba cu lancea pentru rosiori si
una cu sabia pentru rosiori si ca-
lärasi.
3. La aceste exercitii, atat län-
cierii cat si cei armati cu sabia,
vor efectua din fuga mare (mars-
mars) luarea de capete sau inele.
4. Organizarea de detaliu a a-
castor exercitii rämâne in sarcina
juriului al corpului de armatä.
5. Premiile vor fi :
Pentru lance premiul I 40 lei,
pentru sabie 40 lei.
Pentru lance premiul II 25 lei,
pentru sabie 25 lei.
Pentru lance premiul III 15 lei,
pentru sabie 15 lei.
Pentru lance premiul IV 10 lei,
pentru sabie 10 lei.
V. PrescrIptiuni privitoare la etildrille
de Iftitritoare sl alergitri tat
obstacole.
Caläriile de anätoare §i alerga-
rile de Obstacole se vor face pe
corpuri de armata, insä d-nii co-
mandantii de corp de armatä pot
hotäri garnizoana unde cred de
cuviintä sh" aibä loc aceste aler.
gad. In mice caz se va evita ca
ele sä se faa In aceea§ zi cu con-
www.digibuc.ro
cursul de alärie al ofiterilorrpen-
tru ca acestia sà aibà posibilitatea
de a lua parte la ambele probe.
A. de vkneitoare.
Aceste calarii se vor executa
Inteun teren anume ales, dad im-
prejurarile sunt favorabile sau pre-
gatite cu cel putin 10 obstacole
pentru ofiteri si 8 pentru subofi-
teri §i trupä.
Aceste cälärii se vor face au-
tând a le apropia mai mult de cä-
läria de teren si nu trebuesc con-
fundate cu alergärile depe hipo-
drom, in care lucrul de apetenie
este de a sträbate In cel mai scurt
timp o distantä oarecare. Din con-
tra, la aceastä calärie se va pasha
un galop usor §i lin, potrivit cu
puterile materialului de cai ce po
sedam la regimente.
Obstacolele vor fi peat se poate
din cele ce se intalnesc pe te-
ren si numai la neajungere se
vor confectiona §i obstacolole ar-
tificiale.
Cäläretii vor merge In gramadä
in galop de vânätoare, in urma
unui ofiter hotärit de juriu, luand
toate obstacolele din acest mers si
numai la o distanta de 400 metri
dela stâlpul de sosire conductorul
se va opri, dând in acela§ timp
un semn aläretilor pentru a in-
cepe intrecerea cu maximum de
iutealä.
Cälaretii vor purta pe bratul
drept un numär de ordine ; acela§
numar se va pune la floarea pre-
senului la cal.
In fiecare corp de armatä se va
face :
1. 0 alärie de vânätoare pen-
tru ofiteri, pe caii proprietate sau
de serviciu, pe o distantä de 5000
metri, cu cel putin 10 obstacole.
Premiul I: un obiect de artä
sau utilitate, In valoare de 200 lei;
Premiul II: un obiect de arta
sau utilitate, in valoare de 100 lei ;
 LEGI UZUALE. 18 August 1910
Premiul III: un obiect de add
sau utilitate, in valoare de 80 lei ;
Premiul IV: un obiect de artä
sau utilitate, In valoare de 50 lei;
O cdlärie de vanätoare pentru
subofiteri i plutonieri, pe o dis-
tanta de 3.500 metri, cu cel putin
8 obstacole.
Premiul I: 60 lei si un ceasor-
nic de 40 lei;
Premiul 11: 30 lei si un ceasor-
nic de 40 lei;
Premiul III : 20 lei si un ceasor-
nic de 30 lei ;
Premiul IV : 20 lei.
3. 0 cälärie de vânitoare pen-
tru cälareti i brigadieri; pe 3.000
metri, cu cel putin 7 obstacole.
Premiul 1: 60 lei ;
11: 35
111: 20
W : 15
V : 10
VI: 5
Vor lua parte la cäläriile de vâ-
nätoare pentru subofiteri i trupi
câte 1 2 de escadron sau baterie
cäläreatä, iar pentru ofiteri nu se
fixeaza numärul.
B. Alergdrile de obstacole
(steeple-chasse)
Pe langi culäriile de vândtoare
se va face si o alergare ofitereascä
de obstacole, pentru caii proprie-
tate sau de serviciu inscrisi in con-
troalele regimentului, seivind obis-
nuit ca cai pentru serviciul militar,
antrenati si incilecati de ofiteri.
Stint exclusi caii cari au alergat
In cursul acelui an in alergäri pu-
blice, precum i caii cari au as-
tigat aceastä alergare in anul pre-
cedent.
Greutatea cornuni 74 kg., cai de
pur sânge, primesc 5 kg. supra-
greutate. Caii cari au alergat vreo-
data In alergäri publice primesc
3 kg. supragreutate.
Ofiterii cari îi Incaleci caii pri-
mesc 2 kg. descärcare.
www.digibuc.ro
767
Ofiteri cari n'au cästigat nict-
odatä o alergare primesc de ase -
m enea 2 kg. descarcare.
Distanta 3.000 metri, cel putin
6 obstacole variate.
Premiul I: Un obiect de r artä
sau utilitate, in valoare de lei 250.
Premiul II: Un obiect de artä
sau utilitate, in valoare de lei 150.
Premiul III: Un obiect :de artä
sau utilitate, In valoare de lei 100.
Instruoliuni pentru concursul de calarie
central pe intreaga armed.
1. Pe laugh' concursurile de ci-
lärie pe corpuri de armatä se mai
institue i un concurs central pe
intreaga armatä.
2. Acest concurs va avea loc
Mire 1 si 15 lunie, la Bucuresti,
dupd ce se vor fi tinut concursu-
rile de aide pe corpuri de ar-
matä.
3. Vor lua parte la el ofiterii
cari s'au distins la concursurile de
&Marie pe corpuri de armatä, fie
In anul curent, fie in anii prece-
denti. Vor participa in mod obli-
gatoriu toti ofiterii cari au luat un
premiu la concursul pe corp de
armati.
4. Probele vor fi alcatuite in ace-
las mod ca acele pe corpuri de ar-
mati, cu deosebire cä marsul va
fi de 45 km in minimum 3 ore
maximum 31/2 ore, iar parcursul
de obstacole, va fi de 1.600 metri
de parcurs In 4 minute, cu 10-12
obstacole. Toate celealte condi-
tiuni vor fi identice cu ale con-
cursurilor pe corp de armatä.
5. Calul astigâtor al premiului
I la concursul pe intreaga armati
nu se va mai putea prezenta in
anii urmätori.
6. Juriul va fi numit de minister
si se va compune din un general
sau colonel presedinte si 4 ofiteri
din trupele chläri ca membri.
Premiile vor fi :
Premiul I lei 1.500.
768 LEGI UZUALE. 4 August 1910
Premiul II lei 500. il va suporta fondul de Intretiner
. III 300. al corpurilor.
. IV 200. Cheltuelile Intampinate pentru
. V , 100, la care se amenajarea câmpurilor de curse,
vor putea adäuga i premii de calculate la maximum 300 lei de
onoare ce eventual s'ar oferi de fiecare corp de armatä se vor re-
personalul particular. partiza de cdtre d-nii comandanti
Trupele cäläri din corpul V de de corp de armatä, in mod egal,
armata vor concura pânä la noui tutulor trupelor cäläri din raza co-
ordine cu cele din corpul II. Ofi- mandamentelor, cari le vor achita
terii 0 trupa cari vor lua parte la din fondul de intretinere.
concursurile descrise mai sus vor Pentru concursul de cälärie cen-
avea drept la foi de drum dus 0 tral, cheltuelile se vor face din
intors. Programul i rezultatul aler- fondul adunat prin inträrile ofite-
gärilor se vor inainta directiei ca- rilor la alergärile militare depe hi-
valeriei din minister. podromuri.
Cailor cari se deplaseazä pentru Dispozqiunile instructiunilor pu-
alergäri li se va spori furajul la 6 bligate in Monitoral Oastei, par-
kg. oväz pe zi, care se va da din tea regulamentarä No. 5 din 17
economiile corpului. Grade le infe- Fevruarie 1909, rarnan desfiintate.
rioare cari vor lua parte la con- Cele privitoare la marprile de re-
cursuri §i alergäri vor avea drept zistenta, publicate In Monitoral
la un spor de 30 bani pe zi pe Oastei, partea regulamentarà No.
timp de 6 zile spre a merge la 39 din 18 Noemvrie 1908, rämân
locul alergärilor. Acest supliment Insä in vigoare.
RECAPITULARE
I. Concursul de alärle.
Ofiteri.
4 premii 1. Un obiect de artä sau utilitate In valoare
de 250 -=-- . - 1.000
4 premii 2. Un obiect de artä sau utilitate In valoare
de 150 600
4 premii 3. Un obiect de artä sau utilitate In valoare
de 80 320
Trupa.
4 premii 1, a 80 lei 320
4 2, a 30 lei 120
4 , 3, a 20 lei 80
Total 2.440
2. Concursul de exercitil cu armele.
4 premii 1 pentru lance, a 40 lei 160
4 . 2 , . a 25 lei 100
4 3 . . a 15 lei 60
4 . 4 , , a 10 lei 40
4 . 1 . sabie a 40 lei 160
4 . 2 . . a 25 lei 100
4 3 . . a 15 lei 60
4 4 . . a 10 lei 40
Total . . 720

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 18 August 1910 769

3. Marla de vânatoare §1 alergAri cu obstacole.

Ofi(eri.
4 premii 1. Un obiect de artä sau utilitate a 200 lei= . 800
4 ,, 2. 71 11 » 0 g a 100 lei= . 400
4 » 3. , " , y, a 80 lei= . 320
4 » 4. . , " a 50 lei.= . 200
b) Subofi(eri §.i plutonien.
4 premii 1. 60 lei si un ceasornic a 40 lei= 400
4 2. 30 lei » a 40 lei= 280
4 3. 20 lei a 30 lei= 200
4 4. 20 lei 80
c) Crileireti §i brigadieri.
4 premii 1.-60 lei 240
4 2.-35 lei 140
4 » 3.-20 lei 80
4 » 4.-15 lei 60
4 » 5.-10 lei 40
4 ,, 6. 5 lei 20
Total . . . 3.260
4. Alergárl de obstacole.
4 premii 1. Un obiect de aria sau utilitate a 250 lei= . 1.000
"
2. " 11 11 11 0 0 a 150 lei= . 600
» 3. . V A 11 11 0 a 100 lei= . 400
Total . . . 2.000
5. Concursul pe arma:A.
Premiul I a lei 1.500
» II a 500
» III a 300
» IV a 200
V a . 100
Total . 2.600
RECAPITULARE GENERALA
1. Concursul de dlärie lei 2.440
2. exercitii lei 720
3. CAlgrie vânátoare lei 3.260
4. Alergki de obstacole lei 2.000
5. Concursul pe armata lei 2.600
Total . . 11.020
IVIarsurile de rezistenta 480
Total general . . 11.500

C. HAMANO1U. Suplimentul 1H. 25

www.digibuc.ro
770 LEGI UZUALE. 19 August 1910
ECIZIUNE1
Relativa la aplicarea legit pentru
organizarea armatei
DIN 19 AUGUST 1910.
i. Dispozitiunile art. 2, 3, 4, 5,
6, 7, 0 43 din lege se vor aplica
dela 1 Noemvrie 1910, astfel
A.ln armata activä vor fi
Inscri0 :
Toti oamenii dela vârsta de 21
ani Impliniti §i panä la 28 ani
Impliniti, despärtindu-se acei din
serviciul sub armeindiferent de
vârsta lorde cei din serviciul de
completare, dupä cum urmeazä
a) In serviciul sub arme vor
figura :
Douä contigente la trupele pe-
destre contigentul I (1911) 0 II
(1910) :
Trei contigente la cavalerie, ar-
tilerie, trupe speciale de pionieri
corminicatiune, jandarmi §i grä-
niced cont. I (1911), II (1910), III
(1909);
Patru contigente la marina cont.
I (1911), II (1910), III (1909), IV
(1908) ;
Reangajatii de diferite catego-
rii, angajatii voluntar de mice pro-
venientà, tinerii cu termen redus
Pe doi ani
Cont. activ de completare III (1909), cont. IV (1908), cont. V (1907) ;
13 11 . IV (1908),
. V (1907),
. VI (1906),
VII (1905).
Inscrierea completa0lor comba-
tanti, preväzuti la alin. a §i b de
mai sus, se va face atât In regis-
trele i controalele corpurilor de
trupà 0 ale serviciilor cari mobi-
lizeazä, cât i in acele ale biuro-
urilor de recrutare §i mobilizare,
1. Aceastà Deciziune" a fost publicata
In Monitorul Oficial" No. 110 din 19
August 1910. A se vedea la ordinea sa
www.digibuc.ro
dezertorii cari n'au dep4it vâr-
sta de 42 ani ;
b) In serviciul de completare
vor figura :
Toti oamenii din categoriile dela
litera a de mai sus, cari au fäcut
serviciul efectiv sub arme, In mice
armä, trupe sau servicii diverse
cari n'au implinit Ina etatea
de 28 ani ;
Nesupqii §i dezertorii, dupä
terminarea serviciului legal sub
arme, pe care urmeazä sä-1 fad'
dupä prinderea sau prezentarea
lor de bunä voie §i dacA nu sunt
trecuti de vârsta de 28 ani.
Aceste cloud categorii de oa-
meni vor fi Inscri0 in registre se-
parate, intitulate :Registre de corn-
pleta,si combatanli,
Auxiliad (dispensati) i tinerii
din prisosul contigentului, ori-
care ar fi vârsta lor, pânä la 28
ani impliniti, §i oricare ar fi nu-
märul de zile petrecute in servi-
ciul sub arme, vor fi Inscri0 in
registre separate, intitulate : Re-
gistre de completa§i auxiliari.
Contigentele de completa0 vor
purta In fiecare armä numärul co-
respunzätor clasei lor de recrutare
precum urmeazä :
Pe trei ani Pe patru ani
V (1907), VI (1906) ;
VI (1906), . VII (1905) ;
VII (1905).
precurn §i In acelea ale capilor
de garnizoane.
Completa0i combatanti ai cor-
purilor de trupä §i ai serviciilor,
cari nu mobilizeaz5, precum
completa0i auxiliad dela litera c,
vor fi Inscri0 numai in registrele
cronologicil, fn acest volum. Legea pen-
tru organizarea armatei", ultimele mo-
Midi% din 18 Aprilie 1910.
 LEGI UZUALE. 19 August 1910
controalele birourilor de recru-
tare si mobilizare I In acele ale
capilor de garnizoanä la trupele
pedestre sau ; Intrebuinta-
rea lor la mobilizare se va face,
ca i aceia a oamenilor de sub
arme, conform cu instructiile anu -
ale de mobilizare.
Corpurile de trupä si serviciile,
precum si biurourile de recrutare
mobilizare, se vor controla im-
preunà, profitand de aceastä im-
prejurare, atat pentru a se obtine
uniformitatea inscrierii, cat si pen-
tru a verifica repartitia tuturor
oamenilor de sub arme si din co-
pletare, in adeviratele categorii
in cari ei urmeazä sä fie inscrisi.
B.ln rezerva armatei active
incepand dela varsta de 28 ani
Impliniti i pinä la virsta de 38
ani impliniti, vor fi Inscrisi, pe
arme i servicii i In registre si
controale separate pentru rezer-
vistii i rezerv4tii
precum urmeazä
a) Toti oamenii cari au fäcut
serviciul activ (sub arme si In
completare) ;
b) Nesupusii i dezertorii cari,
dupi prinderea sau prezentarea lor
la serviciu, urmeazä sä facA parte
din acest element dupä comple-
tarea termenului legal de serviciu
sub arme, i numai dacä nu sunt
trecuti de varsta de 38 ani ;
c) Auxiliari cari au fäcut ser-
viciul de completare.
Prin urmare, la data de 1 No-
emvrie 1910, In acest element vor
figura urmätoarele zece contigente:
I 1904, II 1903, III 1902, IV 1901
V 1900, VI 1899, VI1 1898, VIII
1897, IX 1896, si X 1895.
Inscrierea oamenilor previzuti
la alin, a b si c de mai sus se
va face pe arme, corpuri i servi-
cii, atat in registrele i controa-
lele biurourilor de recrutare
mobilizare, cat si in acele ale ca-
pilor de garnizoanä.
www.digibuc.ro
771
Batalioanele de rezervä 5i divi-
zioanele de artilerie de rezervä
vor inscrie i ele pe toti rezer-
vistii din categoriile de mai sus
si cari le apartin.
Intrebuintarea pentru mobilizare
a contigentelor de rezervä se va
face In conformitate cu dispozi-
tiunile instructiilor anuale de mo-
bilizare.
Pentru obtinerea uniformitätii
inscrierii, cum 5i pentru a se ve-
rifica repartitia tuturor oamenilor
din rezervi pe arme, corpuri
servicii, birourile de recrutare
mobilizare, batalioanele de rezervä
bateriile de artilerie de rezervä,
se vor controla intre ele prin co-
respondentä scrisä 5i tablouri res-
pective.
C.In militii, incepand dela
varsta de 38 ani impliniti i panä
la 42 ani Impliniti, vor fi inscrig
in registre i controale separate
de mili(ieni comb tanti îi militi-
eni
a) Toti oamenii aflati in limi-
tele de varstä de mai sus, cari au
trecut print armata activa si re-
zerva ei, precum i toti acei cari,
panä la modificarea legii din 15
Aprilie 1910, au facut parte din
armata teritorialä ;
Nesupusii i dezertorii, cari
nu au fäcut nid un serviciu sub
arme i cari, la prinderea sau
prezentarea lor de bunävoie, nu
se gäsesc trecuti de varsta de 42
ani impliniti.
Prin urmare, la data de 1 No-
emvrie 1910, In a cest element vor
figura urmätoarele patru conti-
gente a 1894, b 1893, c 1892 5i
d 1891.
Inscrierea oamenilor previzuti
la alin, a §i b de mai sus se va
face numai In registrele 5i con-
troalele birourilor de recrutare 5i
mobilizare, precum i in acele ale
capilor de garnizoanä.
Intrebuintarea la mobilizare a
772 LEGI UZUALE. 19 August 1910
contigentelor de militii se va face
In conformitate cu dispozitiunile
instructiilor anuale de mobilizare.
D.Tinerii, cari au fäcut ser-
viciul redus de un an, vor fi In
anul al 2-lea (pentru cei din tru-
pele cu serviciul pe doi ani), si
In anul al doilea si al 3-lea (pen-
tru cei din trupele cu serviciul pe
trei ani) considerati ca concedi-
ati", iar dupä expirarea acestor
termene ei vor fi trecuti in com-
pletare cu clasa lor.
E.--Tinerii, cari au 19 ani im-
pliniti, i panä la 21 ani im-
pliniti, vor fi inscrisi atât In re-
gistrele i controalele birourilor
de recrutare si mobilizare ale dis-
trictelor de recrutare pe teritoriul
cärora 10 au domiciliul, cat si In
acele ale batalioanelor de rezervä
corespunzätoare acestor districte.
F.Incorporarea recrutilor se
va face astfel
a) Incorporarea va incepe la 1 dicul regimentului de infanterie
Noemvrie, chermându-se de cätre
birourile de recrutare §i mobili-
zare, pentru fiecare corp i servi-
viciu, toti recrutii repartizati.
La sosirea recrutilor la corpu-
rile si serviciile chora apartin, so-
sire care se va face dupä un iti-
nerar ce se va stabili la timp de
cAtre Stat-majorul general al ar-
matei, ei vor fi vizitati de medi-
cul diviziei, ajutat de cätre medi-
cul corpului sau serviciului respec-
tiv ;
b) Acei gäsiti neapti pentru ser-
viciul militar, pe baza constatärilor
acestor medici, vor fi regulati con-
form prevederilor legii de recru-
tare;
c) Hotäririle definitive se vor da
de atre comandamentele de corp
de armatä, drora li se vor supune
formalitätile cerute de lege ;
d) Corpurile si serviciile vor co-
munica biurourilor de recrutare si
mobilizare respective numele celor
trimisi la vatra lor ca neapti ;
www.digibuc.ro
e) Din cei gäsiti apti, se va opri
la corpuri i servicii numärul ne-
cesar pentru efectivele bugetare,
plus o rezervä de 100/o ; ceilalti
vor fi trimisi de indatä la vaträ,
constituind prisosul contigentu-
lui" ;
f) Toti recrutii, cari se vor pre-
zenta la corpuri dupä completarea
efectivelor, Entre data de 15 No-
emvrie si 1 Decemvrie, i cad in
urma examinärii medicate vor fi
gäsiti buni pentrif serviciu, se vor
incorpora imediat, trecandu-se In
acest caz in completare un nu-
mär egal de oameni din contigen-
tul cel mai vechiu, cu instructia
completä si bune purtäri ;
g) Tinerii recrutati In absentä, pe
mäsurä ce vor fi gäsiti, vor fi adusi
la biurourile de recrutare i mo-
bilizare respective ; ad se vor pre-
zenta i acei ce vin de bunävoie.
Ei vor fi examinati de cAtre me-
local, In prezenta coniandantului
regimentului sau batalionului de
rezervä §i a sefului biuroului de
recrutare si mobilizare respectiv.
Acei gäsiti buni pentru serviciu
vor fi trimisi la corpurile cärora
apartin, care li vor Incorpora ime-
diat, trecându-se in acest caz in
completare un numär egal de oa-
meni din contigentul cel mai ve-
chiu, cu instructia completà si bune
purtäri ;
h) Angajatii voluntad vor fi pri-
mitt numai intre 1 0 15 Noem-
vrie.
G. Pe ziva de 1 Noemvrie,
actualele contingente active, de re-
zervä, militii si trupe teritoriale vor
fi repartizate intre elementele pu-
terii armatei,",clupà cum s'a arätat
la literele A, B, C, D de sub a-
cest articol.
H. Trecerea in completare, in
rezervä i militii, se va face pe
ziva de 1 Aprilie 1911, avandu-se
in vedere cä la trupele cärora li
 LEGI UZUALE. 19 August 1910
s'a pus In legea actualä obligati-
unea serviciului de 3 ani sub arme,
In loc de 2 ani, cum era pând la
15 Aprilie 1910, oamenii din anul
al doilea, cari nu au instructiunea
completä i bune purtäri, sä fie
mentinuti sub arme Ind un an,
cu incepere dela 1 Noemvrie 1910.
Aceste trupe si servicii vor incor-
pora, prin urmare, numai numärul
de tineri necesar pentru comple-
tarea efectivului bugetar, plus o re-
zervä de 10 la sutä.
2. Dispozitiunile art. 16, 30, 31,
32, 33 si 38 din lege se vor aplica
astfel :
A.Impärtirea teritoriului re-
gatului României, din punctul de
vedere al organizatiunii i coman
damentului armatei, rämâne cea
actualä, adica 5 corpuri de armatä:
corpurile I, II, III si IV de armatä
cu douä divizii active ; iar corpul
V de armatä cu o divizie activä
una de rezer rä.
Dispozitiunile de mobilizare ale
anului curent rämân neatinse.
B. Fiecare regiune de divizie
activä va fi impärtitä in districte
de recrutare, districtul de recrutare
corespunzând unui judet sau dis-
trict administrativ. Actualele regi-
uni de divizii vor cuprinde, prin
urmare, atâtea districte de recru-
tare ate judete sau districte ad-
ministrative se aflä astäzi pe ele.
Regiunile de divizii, cari cuprind
astäzi pläsi sau comune apartinând
judetelor administrative ce inträ
In compunerea altor regiuni de
divizii, vor fi modificate in sen-
sul : ca fiecare regiune de divizie
sä fie compusä numai din judete
administrative intregi, fail a avea
parti din alte judge adminis-
trative.
In consecintä, cercurile, circum-
scriptiile i subcircumscriptiile de
recrutare ce existau pânä azi, sunt
inlocuite prin districte de recruta-
re" in numär de 32, fiecare pur-
www.digibuc.ro
773
tând numele judetului respec-
tiv. .
Cuvântul cerc" de recrutare,
intrebuintat In diferite articole ale
legii de organizare, corespunde la
cel de district" de recrutare, sin-
gura numire ce urmeazä sä fie ge-
neralizatà, inlocuind in viitor cu
totul pe aceea de cere.
C. In fiecare district de recru-
tare, comandantul regimentului sau
batalionului de rezervä este si Co-
mandantul districtului de recru-
tare", având autoritatea asupra tu-
turor oamenilor din district, inscri0
In controalele armatei i fiind sub
ordinele comandantului brigadei
de infanterie respective.
Prin operatiunile de recrutare,
mobilizare si control al oamenilor
dela vetre, comandantul regimentu-
lui sau batalionului de rezervä este
ajutat de un cap al biuroului de
recrutare i mobilizare.
D. Pentru a Inlesni exercita-
rea autoritätii comandantilor dis-
trictelor de recrutare, precum
pentru a se putea stabili o mai
strânsä legäturä Intre teritoriu
acest comandament, usurându-se
astfel transmiterea i executarea
ordinelor privitoare la recrutare,
chemäri pentru instructie, concen-
träri, garde si alte nevoi, mobili-
zare si rechizitiuni, fiecare district
de recrutare se va imparti in atâ-
tea cercuri i subcercuri ate ba-
talioane i companii se vor gäsi
in unitatea de rezervä corespun-
zätoare lui.
In viitor, impArtirea in cercuri
subcercuri se va face treptat cu
inmultirea unitätilor de rezervä
In raport cu populatiunea militarä
de toate categoriile cu distan-
tele dintre comune.
Resedinta fiecärui cerc si sub-
cerc se va stabili In raport cu forma
lor, cautând sd fie cât se poate mai
centralä i sä aibä mijloacele te-
legrafice i telefonice necesare tran-
774 LEGI UZUALE. 19 August 1910
smiterii, primirii l executärii or-
dinelor.
In fiecare cerc i subcerc, i In
raport cu prevederile bugetare, se
va instala treptat câte o coman-
dii" care va depinde direct de co-
mandantul districtului de recrutare
preväzutä cu tot ceeace trebuie
pentru tinerea controlului, verifica-
rea efectivelor i instruirea oame-
nilor, precum i pentru mobilizare
rechizitiuni.
In fiecare comunä din fiecare
district, si In fiecare circumscrip-
tiune sau subcircumscriptiune po-
litieneascd, se va afla Cate un cap
de garnizonci, care urmeazä sä sta-
bileascä, din toate punctele de ve-
dere, relatiunile Intre teritoriu
comandamentele diferitelor unitäti
si sub unitäti de rezervä si care,
(pentru instructia oamenilor numai),
va avea sub ordinele sale cate un
instructor, cu gradul de sergent
sau caporal, numit de cAtre coman-
dantul districtului de recrutare, din-
tre gradatii ce au faut serviciu
sub arme, recomandati de capii cor-
purilor de trupä In care ei au servit.
Afarä de mobilizare, acesti gra-
dati vor fi scutiti, pe tot timpul
indeplinirii functiunii lor, de orice
chemäri pentru serviciu sau garde
concentrari pentru instructie sau
manevre, atat timp cat vor conta
In completare i in rezervä.
In ce priveste pe capii de gar-
nizoana, In fiecare comunä rurala,
aceastä functiune se va indeplini
de cätre jandarmii rurali, destinati
de Inspectoratul general al jandar-
meriei rurale. In comunele urbane
neresedinte de judet s'a intervenit
la inspectorat a se destina pentru
aceastä functiune ate un gradat
jandarm.
Drepturile, atributlunile i Inda-
torirlle capilor de garnizoane vor
fi preväzute In Regulamentul ca-
pilor de garnizoana°, care este in
lucru.
www.digibuc.ro
In ce priveste pe instructorii din
fiecare comunä, circumscriptiune
sau subcircumscriptiune politie-
neascä, ei vor fi alesi dintre ac-
tualii gradati ai fiecärei comune,
aflati In completare si In rezervä;
dintre caporalii i soldatii cari au
figurat pe tabelele de inaintare ale
corpurilor respective, pe timpul
serviciului lor sub arme, dar cari
n'au fost Inaintati din lipsä de va-
cante ; In fine, dintre soldatii cu
stiintä de carte, susceptibili de a
deveni caporali.
Inaintarea soldatilor i caporali-
lor, cari au figurat pe tabelele de
Inaintare, precurn si a acelora cari
n'au figurat pe aceste tabele, dar
cad sunt susceptibili a deveni gra-
dati, se va face de cätre corpurile
de trupà respective In urma reco-
mandatiunii comandantilor de dis-
tricte de recrutare ; cei din urmd vor
fi supusi la examenul cerut de lege.
Pe timpul exercitdrii functiunii
lor de instructori, acesti gradati
vor purta uniforma de infanterie
cu semnele gradului respectiv, In
care scop unitätile de rezervä sunt
obligate a le da efectele necesare
de Imbräcäminte, IncAltämite i ar-
mäturä, precum si regulamentele
prescrise In decizia de fatä la art.
7, lit. B.
Pentru neglljentä In serviciu, a-
batere dela executare de ordine,
rea purtare i pentru oricare alte
greseli, ce ar impune Inlocuirea
lor, gradatii-instructori vor fi inlo-
cuiti de catre comandantul distric-
tului de recrutare respectiv, pier-
zand, odatä cu Inlocuirea lor, toate
drepturile acordate prin decizia de
fatä ;
E. Fiecare regiment sau ba-
talion de rezervä poartä numärul
regimentului de infanterie cores-
punzator ;
F. Comandamentele districte-
lor de recrutare si resedintele lor
se stabilesc dupä cum urmeazä
 LEG1 L1ZUALE. 19 August 1910
a) Comandamentul districtului
de recrutare Mehedinti cu resedinta
la T.-Severin;
Cornandamentul districtului de
recrutare Gorj cu resedinta la T.-
Jiu ;
Comandamentul districtului de
recrutare Dolj cu resedinta la Cra-
iova ;
Comandamentul districtului de
recrutare Valcea cu resedinta la
R.-Välcea ;
Comandamentul districtului de
recrutare Olt cu resedinta la Sta-
tina ;
Comandarnentul districtului de
recrutare Romanati cu resedinta la
Caracal ;
Comandamentul districtului de
recrutare Arges cu resedinta la Pi-
testi ;
Comandamentul districtului de
recrutare Muscel cu resedinta la
C.-Lung;
Comandamentul districtului de
recrutare Dâmbovita cu resedinta
la Targoviste ;
Comandamentul districtului de
recrutare Vlasca cu resedinta la
Giurgiu ;
Comandamentul districtului de
recrutare Teleorman cu resedinta
la T.-MAgurele ;
Comandamentul districtului de
recrutare Prahova cu resedinta la
Ploiesti ;
Comandamentul districtului de
recrutare Ilfov cu resedinta la Bu-
curesti ;
Comandamentul districtului de
recrutare Buzdu cu resedinta la
Buzäu;
Comandarnentul districtului de
recrutare lalomita cu resedinta la
Cälärasi ;
Comandamentul districtului de
recrutare R.-Särat cu resedinta la
R.-Särat ;
Comandamentul districtului de
recrutare Putna cu resedinta la
Focsani ;
www.digibuc.ro
775
Comandamentul districtului de
recrutare Tecuci cu resedinta la
Tecuci ;
Comandamentul districtului de
recrutare Covurlui cu resedinta la
Galati;
Comandamentul districtului de
recrutare Bach' cu resedinta la
Bacäu ;
Cornandamentul districtului de
recrutare Tutova cu _resedinta la
aarlad ;
Comandamentul districtului de
recrutare Neamtu cu resedinta la
P.-Neamtu ;
Comandamentul districtului de
recrutare Roman cu resedinta la
Roman ;
Comandamentul districtului de
recrutare Vaslui cu resedinta la
Vaslui ;
Comandamentul districtului de
recrutare Suceava cu resedinta la
Fälticeni ;
Comandamentul districtului de
recrutare Iai, cu resedinta la Iasi;
Comandamentul districtului de
recrutare Dorohoi cu resedinta la
Dorohoi ;
Comandamentul districtului de
recrutare Tulcea cu resedinta la
Tulcea;
Comandamentul districtului de
recrutare Constanta cu resedinta la
Constanta;
In fiecare district de recrutare,
functiunea de comandant de dis-
trict de recrutare se va Indeplini
de comandantul regimentului de
rezervä, sau de cel mai vechiu in
grad dintre comandantii batalioa-
nelor de rezervä ;
b) Drept comandanti ai distric-
telor de recrutare Braila, Bolo-
§.ani ci Fdlciu, i numai pânà la
numirea de comandanti titulari, vor
functiona capii biurourilor de re-
crutare i mobiliza re alipite astäzi
la regimentul Siret No. 11 (sucursala
Braila), la regimentul 16 Suceava
(sucursala Botosani) si la regimen-
 776 LEGI UZUALE.
tul Racova 25 (sucursala Fälciu) ;
c) Capita la Bucure$ti va fi con-
sideratä ca un district de recrutare,
având drept comandant pe capul
biuroului de recrutare i mobili-
zare, alipit pe lângä regimentul
Mihai-Viteazu No. 6.
Pentru recrutare, mobilizare $i
control top comandantii de bata-
lioane de rezervä vor corespunde
direct cu comandantii districtelor
de recrutare.
G. In ceeace priveste biurou-
rile de recrutare i mobilizare, se
stabilesc urtnätoarele
a) Pentru operatiunile de recru-
tare, mobilizare $i control al oa-
menilor dela vetrele lor, pe lfingä
fiecare comandament de district de
recrutare functioneazä câte un ,bi-
rou de recrutare i mobilizare",
al cärui cap ajutà, in toate aceste
operatiuni, pe comandantul distric-
tului de recrutare ;
b) Biurourile de recrutare i mo-
bilizare alipite azi pe langä bata-
lioanele de rezervä 26, 28, 31 $i
32 se vor desfiinta, toatà arhiva
cancelariile lor värsându-se birou-
rilor de recrutare $i mobilizare ale
urmätoarelor districte de recrutare:
Biuroul de recrutare i mobilizare
Rovine 26, Craiova, la biuroul de
recrutare i mobilizare al distric-
tului de recrutare Dolj ;
Biuroul de recrutare i mobilizare
R.-Negru 28, Pite$ti, la biuroul de
recrutare i mobilizare al distric-
tului de recrutare Arge$
Biuroul de recrutare i mobilizare
Calafat 31, Calafat, la biuroul de
recrutare i mobilizare al distric--
tului de recrutare Dolj ;
Biuroul de recrutare mobilizare
Mircea 32, Ploieiti, la biuroul de
recrutare i mobilizare al distric-
tului de recrutare Prahova 7.
Pârtà la 1 Aprilie 1911 persona-
lul ofiteresc i gradele inferioare
ale acestor biurouri se vor impärti
la regimentele de infanterie i biu-
www.digibuc.ro
19 August 1910
rourile de recrutare, dupà chibzu-
inta comandamentelor de corp de
armatä, insä färä a da loc la dis-
locäri.
3. Capii biurourilor de recrutare
mobilizare ale districtelor de
recrutare vor lua parte la operati-
unile de recrutare.
J. Dispozitiunile art. 8 din lege
se vor aplica astfel :
a) Oamenii cari au fäcut servi-
ciul sub arme doi ani, i cari ia-
mb la dispozitiunea ministerului
de räsboiu, pentru orice serviciu
In contigentul al 11I-lea (de com-
pletare) InsoriV atat In regis-
trele i controalele corpurilor de
trupä, cat $1 In acele ale biurouri-
lor de recrutare i mobilizare
ale batalioanelor de rezerva vor
fi intrebuintati atât pentru com-
pletarea golurilor in efective ale
corpurilor In cari au servit, cat $i
pentru serviciul de garde prevázut
In Decizia ministerialä No. 100 din
29 Ivlartie 1910 $i In Tabelele de
efectivele corpurilor i serviciilor
pe exercitiul 1910 1911.
Din aceastä categorie de oameni
nu vor face parte tinerii cari, dupä
lege, au facut sarviciul redus de
un an, chiar dacä ei au servit In
trupele cu serviciul pe doi ani ;
b) Durata chemärei in serviciu
a acestor oameni se lasä la facul-
tatea comandarnentelor, ea nepu-
tând fi pentru aceeas datä mai
micä de 10 zile, nici mai mare de
30 zile ;
c) Pentru completarea golurilor
In efectivele corpurilor respective,
ace$ti oarneni nu vor fi chemati
cleat atunci când, din cauza lip-
sei In efectivele normale, serviciul
de garde interioare ale corpurilor
(nu acel preväzut In tabelele de
efective) ar impiedica instructia tru-
pei de sub arme, in diferitele ei
perioade.
Chemarea oamenilor In acest
scop se va face astfel, Meat efec-
 LEGI UZUALE. 19 August 1910
tivul bugetar la hranä sä nu fie
niciodatä depäsit, toy oamenii fiind
adusi pe rind i pentru un acelas
numär de zile, asa ca greutätile
serviciului sä fie deopotrivä suf e-
rite de fiecare.
Echiparea acestor oarneni se va
face de dtre corpurile respective;
d) Pentru serviciul de garde ex-
terioare, preväzute in decizia mi-
nisterialá si In tabelele de efective
sus mentionate, se vor lua urmä-
toarele mäsuri
Oamenii vor fi impärtiti pe
schimburi, In raport cu numärul
penitenciarelor, posturilor i escor-
telor, i cu acel al efectivelor lor,
asa Mat toy oarnenii sä participe
In mod egal, ca date de chemare
numár de zile de serviciu, ti-
nându-se seama si de chemärile
preväzute la litera c. Modul de in-
tocmirea schimburilor va fi adus
din vreme la cunostinta oamenilor
prin capii de garnizoane respective,
pentru ca ei sä-si poatä regula asa
afacerile si ocupayunile lor, Mat
sä rhspundä la timp Indatoririlor ce
le sunt impuse de lege.
La organizarea schimburilor se
va prevede un numär oarecare la
o/a pentru lipsuri.
La acest serviciu (de garde ex-
terioare) vor concura toy oamenii
depe teritoriul unei aceleasi divizii,
iar nu numai acei apartinând re-
gimentelor mai apropiate de locul
unde urmeazä a se face serviciul.
Echiparea acestor oameni se va
face de cätre corpurile de trupá
respective ;
e) Atât pentru chemärile dela
litera c, cât i pentru acele dela
litera d de mai sus, oamenii vor
primi ordinele de chernare din
vreme (cel putin cu opt zile ma-
inte), asa incat sä se evite
Absentarea dela chemäri ;
Obligatiunea de a se chema toy
sau mai multi oameni, ori decAte
ori se organizeaa schimburi ;
www.digibuc.ro
777
Nevoia de a lua peste ränd alti
oameni, decal acei cärora le vine
rândul In scop de a se completa
efectivul necesar ;
f) Cei ce nu vor räspunde la
chemäri, färä a justifica cu acte
legale absenta. lor, vor fi declarati
nesupusi, day judecätii si pedep-
siti ca atare, fiind chemati apoi
in schiburile urrnätoare pentru
completa numärul zilelor pentru
care au fost chemati ;
g) Justificarea absentelor nu se
admite decât pentru cazuri de
boalä bine constatate, cum si pen-
tro cazurile n cari oamenii ar fi
detinuti de autoritätile judiciare sub
acuzare de contraventii, delicte sau
crime sävärsite pe timpul aflärii
la vetrele lorde ei sau In corn-
plicitate.
5. Dispozitiunile art. 9 din lege
se vor aplica astfel
a) Tinerii cari, la epoca recru-
tärii, precum si acei din contin-
gentul I-iu din trupele cäläri, de-
clarä cä voiesc sä serveascä In
trupa cu schimbul a cavaleriei,
sunt datori sä-si procure cai In
bune conditiuni de serviciu, cari
vor fi constatati de cAtre corni-
siunile corpurilor in cari voesc a
servi;
Dupä admiterea cailor pre-
zen ta ti, comandamentele respective
pot hotäri trecerea In trupa cu
schimbul a cavaleriei, dacä tinerii
indeplinesc i aptitudinele fizice
pentru aceastä armä ;
c) Oamenii sub arme din trupa
cu schimbul a cavaleriei, cAt si
acei din contingentul IV (de com-
pletare), sunt datori a-si pästra caii
In bune conditiuni de serviciu.
Acei cari se vor abate dela a-
ceastä indatorire vor fi obligati
In urma constatärilor comisiuni-
lor corpurilor de trupä
locui caii;
d) Inlocuirea calor mory sa s co si
778 LEGI UZUALE. 19 August 1910
afarä din serviciu, ai oamenilor
din trupa cu schimbul a cavale-
riei cade In sarcina acestor oameni.
Statul nu va acorda nici o despä-
gubire, oricare ar fi cauzele cari
le-ar fi dat nastere i chiar cand
ele ar fi avut loc pe timpul si din
cauza serviciului. Cei cari nu-0
vor lnlocui caii in termenul fixat,
vor fi mutati In serviciul perma-
nent al trupelor cäläri ;
e) Constatarea tinerii In bune
conditiuni a cailor se va face cu
ocazia chemärii oamenilor pentru
instructie sau serviciu ;
f) Capii biurourilor de recrutare
mobilizare sunt obligati a se
interesa in tot timpul anului de
pästrarea cailor de atre acesti oa-
meni, prin primarii i capii de
garnizoanä ai comunelor respec-
tive ;
g) Oamenii cari 10 vor vinde
caii, fie pe timpul serviciului sub ar-
me, fie in contingentul al IV-lea (de
completare), vor cklea In preve-
derile codului de justitie militarä.
* sub arme, nu s'ar putea atinge
6. Dispozitiunile art. 10 din lege
se vor aplica astfel :
Dupä incorporarea lor, oamenii
din trupa cu schimbul cavaleriei
vor fi chemati In fiecare an, pen-
tru instructie, cat se poate mai
mult timp :
a) In anul I-iu de serviciu, vor
fi chemati pentru instructie (cel
mai putin patru luni), fie pentru
instructia pe jos, fie pentru cea
cälare, numai 1/3 din efectivul de
mobilizare, afarä dad numärul de
Incorporare este redus deja la 1/3
din acest efectiv.
Numärul de zile, ce se poate
depäsi peste limita minimä de pa-
tru luni, este in legäturä cu pre-
vederile bugetare si ea se rapoartä
la toate chemkile I perioadele,
cari se vor hotäri In acest prim an
de serviciu ;
b) Chernärile oarnenilor din a-
www.digibuc.ro
nut al doilea i treilea de servi-
ciu sub arme se vor face depe randul
inscrierii lor in carnetele de mobili-
zare, ori de eke ori vor fi concen-
trati pentru instructiune si ma-
nevre ;
c) Deosebit de aceste chemäri.
oamenii din trupa cu schimbul a
cavaleriei mai pot fi chemati sub
arme oricand va fi nevoie. Aceste
chemki insä se vor hotäri in asa
fel, That, pe timpul cat oamenii
se vor afla In serviciu sub arme,
si in primul an de completare, ei
sä suporte in mod egal sarcinele
lor ; in acest scop, corpurile de
trupä vor tine la zi mutatiile de
chemare a oamenilor ;
d) La chemkile pentru concen -
trärile de toamnä, pe lAngä pre-
vederile bugetare, raportate la du-
Tata si efectivele de concentrat,
se va avea In vedere a nu se re-
curge la oamenii din primul con-
tingent de completare, deck nu-
mai atunci cand, cu numärul oa-
menilor din cele trei contingente de
efectivele bugetare preväzute.
Toate chemärile oamenilor arä-
tate la litera a, b, c de mai sus
se vor face din vreme, pentru a
Inlätura absentele.
Cei cari nu vor räspunde ordr-
nelor de chemare färä a justifica
cu acte legate absenta lor, vor fi
declarati ca nesupusi, dati jude-
cätii i pedepsiti ca atare.
Justificarea absentelor nu se va
admite deck pentru cazuri de
boald bine constatate, curn si pen-
tru cazurile In cari oamenii ar fi
detinuti, de autoritätile judiciare,
sub acuzare de contravenliuni, de-
licte sau crime, sävarsite pe tim-
pul aflärii la vetrele lor, de ei sau
In complicitate.
* *
7. Dispozitiunile privitoare la
instructia oamenilor din diferite
elemente §i categorii ale armatei,
 LEGI UZUALE. 19 August 1910
prescrise sau numai prevAzute de
art. 7, 10, 15, 16, 17, 18, 19, 20
si 41 din lege, se vor aplica astfel :
A. Instructia tinerilor dela
19 ani Imp liniti §i pana la 21
ani Impliniti se va face In fiecare
comunä ruralä sau urbanä, in care
acesti tinefi Isi au domicilial,
unde se vor aduna toti tinerii din
cAtunele sau circumseriptiunile po-
litienesti corespunzätoare.
Instructiunea lor se va preda de
cAtre gradati-instructori, si ea va
imbrätisa toate pärtile cuprinse in
Regulamentul tragerii infante-
riei" (exercitiile pregAtitoare si
tragerea de instructie a anului I-iu).
Instructiunea tragerii la tinta a
acestor tineri se va face numai
Dumineca i va dura, In fiecare
an, dela 1 Aprilie i pAnA la 30
Noemvrie, tinerii fiind chemati
In acest timp, pânä la maximum
douä Dumineci pe lunA, iar instrc-
tia predându-se, In fiecare Dumi-
necä, in douä sedinte de câte trei
ore fiecare.
Toti tinerii, farà exceptiune, sunt
obligati a lua parte la aceste se-
dinte de tragere. Cei cari, farä mo-
tive justificate, se vor sustrage de
la aceastä indatorire, vor fi pasibili
de aplicarea dispozitiunilor art. 385,
alin. 9 din codul penal.
Aceste pedepse vor fi aplicate
de cätre judecätorul ocolului res-
pectiv, dupä cererea capului de
garnizoanä, care are In sarcina sa
controlul prezentei tinerilor i su-
pravegherea instrictiunii lor.
Justificarea absentelor nu se ad-
mite decât pentru cazuri de boale
bine constatate, cum si pentru ca-
zurile In cari tinerii ar fi detinuti
de autoritätile judiciare, sub acu-
zare de contraventiuni, delicte sau
crime, sAvArsite de ei sau In com-
plicitate.
Armele i materialul necesar tra-
genii la tintä vor fi procurate de
cätre regimentele sau batalioanele
www.digibuc.ro
779
de rezervA ale fiedrui district de
recrutare, cari le vor primi, prin
directiunea artileriei din ministe-
rul de räsboiu, dupä implinirea
formalitätilor legale.
B. Instructia auxiliarilor se
va face dupA cum urmeazA :
a) In priniul an dupä recrutarea
lor i cu incepere dela I Decem-
vrie pAnä la 31 Martie, tinerii din
aceastA categorie vor fi chemati
in fiecare Dumineca i särbätoare,
la resedinta comunei rurale sau ur-
bane In care Ii au domiciliul, unde
se vor aduna toti tinerii din cä-
tunele sau circumscriptiunile po-
litienesti corespunzätoare, In sco-
pul de a primi, in douä sedinte
de cätre trei ore, instructia mili-
tarä cuprinsä In :
Regulamentul de matzevra- si
de luptei al Infanteriei", sub ti-
tlul Cap. I, *coala soldatului ;
Regulamentul tragerii infan-
teriei" (exercitiile pregAtitoare
tragerea de instructie).
Exercitiile de gimnasticA cor-
porale, färä cu arme, i cu apa-
rate, din ,Regulamentul provi-
zoriu asupra exerci(iilor gimnas-
tice pentru trupele de infanterie.
Toate aceste ramuri de instruc-
tiune vor fi combinate cu pärtile
de instructiune corespunzAtoare sol-
datului (pagina 5 22 inclusiv)
din brosura Programul instruc-
fief soldatului, elevului de capo-
ral ci elevului de sergent ;
b) Cu Incepere dela 1 Aprilie
pentru numArul de zile fixat in
buget, ei vor fi concentrati la re-
sedintele corpurilor cärora apartin
unde vor urma instructiunea ce se
va prevede In ordine si programe
speciale.
Chemarea, cazarmarea, echipa-
rea, hrAnirea, intretinerea, ingriji-
rea i instructiunea acestor tineri,
pe timpul acestei concenträri, cad
in sarcina corpurilor respective ;
DupA concentrarea din primul
 780 LEGI UZUALE. 24 August 1910
an al recrutärii lor, i pe tot tim-
pul duratei serviciului sub arme,
in completare i in rezervä, a ti-
nerilor din clasa anului din care
ei fac parte, instructiunea auxilia-
rilor se va intretine In comunele
unde IV au domiciliul lor, in toate
Duminecile fiedrui an, dela 1 A-
prilie i pânä la 30 Noemvrie, a-
plidndu-li-se in totul dispozitiunile
mentionate la lit. A i B, lit, a
de sub acest articol, corespunzätor
tinerilor dela 19 la 21 ani ;
Instructia aeestor tineri la ve-
trele lor se va face de cätre gra-
datii instructori din fiecarecomunä.
C. Instructia oamenilor de
sub arme se va face In fiecare
armä, trupe $i servicii diverse, In
confortnitate cu ordinele $i pro-
gramele generale, ce se vor da in
acest scop.
Pentru Intrebuintarea companii-
lor a 4-a $i a cadrelor companii-
lor de depozit, ale escadroanelor
de depozit, ale bateriilor cadre $i
de depozit, precum i acele ale
batalioanelor i bateriilor de re-
zervä, se va avea in vedere dis-
pozitiunile cuprinse in ordinul ge-
neral No. 2607 din 26 lunie 1910
(Stat majorul general).
D. lnstructia completasilor,
rezervistilor i militienilor se va
face, prin conceträri de instructie
V manevre, In raport cu prevede-
rile bugetare (in ceeace prive$te
contingentele, efectivele i dura-
tele de concentrare) i In confor-
mitate cu ordinele de concentrare
speciale, ce se vor da in acest scop.
In concenträrile de instructiune
$i de manevrà ale rezervistilor
militienilor, unitätile active vor
imprumuta unitätilor respective din
aceste elemente gradele strict ne-
cesare pentru instruirea i inca-
drarea lor, primind In schimb nu-
1. Aceasth Lege" publicatä in Moni-
torul Oficial" No. 114 din 24 August 1910,
a fost votatd de Camerei in aedinta dela
www.digibuc.ro
märul corespunzator de grade din
contingentele de rezerviVi i mi-
litieni ce ar fi concentrate $11 cari,
pe acest timp, se vor instrui la
unitätile active.
*
8. Statmajorul general al arma-
tei, directiunile din minister, co-
mandamentele de corpuri de ar-
man', divizii V brigade, unitätile
active V de rezervä ale celor trei
arme, unitätile trupelor speciale de
pioneri $i de comunicatii, cum $i
$coalele, trupele i serviciile di-
verse, fiecare In ceeace ii priveste
V In limitele atributiunilor lor, vor
da ordinele i vor lua mäsurile ne-
cesare pentru executarea Intocmai
a dispozitiunilor din decizia de
fatä.
9. Toate dispozitiunile i pres-
criptiunile din Legea pentru or-
ganizarea armatei, cuprinse In
articolele ce nu au fost mentio-
nate In decizia de fatà, precum $i
acele cuprinse In aceastä decizie,
se vor desvolta i completa prin
regulamentul preväzut la art. 45
din lege.
10. Toate dispozitiunile i pres-
criptiunile cuprinse in alte ordine,
decizii, instructiuni, regulamente
legi, corespunzätoare $i contra-
rii dispozitiunilor $i prescriptiuni-
lor deciziei de fatä, sunt i rämân
desfiintate.
L E G El
Pentru reducerea taxei telegrafice a Ro-
m:laid en Tureia dela 5 la 41/2 Inuit
de euvrint, si redueerea taxei de
tranzit a 'Rouniniei dela 31/2
la 3, 21/2 ai 1.75 a cores-
ponden(ei Turciei de
Europa Ai a Ter-
ciei de 'Asia en
Odle de oc-
cident
DIN 24 AuGusT 1910.
Art. unic. Taxa telegraficA ter-
5 Aprilie 1910, iar de Senatin aceia dela
8 Aprilie 1910.
 LEGI UZUALE. 4 Septemvrie 1910
minalä a Romaniei in relatiunile
sale cu Turcia pe via Cab lu Con-
stanta-Constantinopole, se reduce
dela 5 bani la 41/2 bani de cuvant,
iar taxa de tranzit a Romaniei pen-
tru corespondenta telegrafied din
Turcia se reduce dela 31/2 bani
de cuvant la :
3 bani pentru Belgia, Olanda,
Luxemburg, Danemarca, Suedia
Norvegia;
21/2 bani pentru Germania ;
2 bani pentru Britania-Mare
Elvetia ;
1.75 bani pentru celetalte state
din Occident in relatiunile tor cu
Turcia de Europa si de Asia, in
conformitate cu art. 17 din regu-
lamentul telegrafic international.
DECIZIUNERI
D-lni mlnistrn de rfisboin No. 409
relativit la eoneedille
medicate
DIN 4 SEMMVRIE 1910.
Vazand numeroasele cereri de
concediuri medicale pentru ofiteri,
mai cu osebire pe timpul concen-
trärilor de instructie i manevre,
concediuri care aduc o mare start-
jenire serviciului i instructiunii.
Decid
1. Nicio cerere de concediu
pentru caz de boala nu se va mai
Inainta ministerului sau autoritä-
tilor superioare pentru aprobare
decal dupd ce ofiterul bolnav a
fost supus unel minitioase vizite
medicate, ant de cdtre medicul
corpului sau serviciului unde ser-
veste, cat si de medicii capi ai
autoritätilor ierarhice superioare.
2. Medicul respectiv care vizi-
teazä pe bolnavlibereazä un cer-
tificat medicalsub a sa räspun-
dere, In care stabileste deslusit
1. Aceasta Decizie" a ministrului de
rdsboiu, a lost publicatl in .Monitorul
Oficial" No. 124 din 4 Septemvrie 1910.
www.digibuc.ro
781
felul boalei de care suferä ofite-
rul i timpul cat urmeaza sä se
absenteze dela serviciu pentru cd-
utarea sanätätii.
3. Acest timp Incepe sä curga
chiar din ziva constatärii medi-
calein cazul and medicii res-
pectivi constatä cä boala de care
suferä it impiedicä In mod abso-
lut i imediatde a-si urma ser-
viciul.
Dacä insä boala nu prezintä o
asemenea gravitate medicul tre-
buie sä mate In certificatul ce li-
bereazäcd ofiterul poate sä-si
urmeze serviciul pang la aproba-
rea concediului de cätre autoritä-
tile In drept.
In acest din urniä caz ofiterul
este tinut a veni regulat la ser-
viciu Oita la aprobarea concediu-
lui, fail care orice absenta se va
considera ca ilegalà i se va pro-
ceda conform art. 227 din c. j. m.
Medicii superiori cari viziteaza
si contra viziteazd pe bolnav stint
tinuti da pärerea lor moll-
vata pe primul certificat liberat
de medicul corpului sau serviciu-
lui, prin care sa confirme sau sa
infirme pärerea medicului corpu-
lui, iar nu sd pund o simplä sem-
raturä.
4. Numai dupä ce ofiterul bol-
nav a fost astfel vizitat si contra
vizitat de medicii militari ierar-
hici, capul corpului sau serviciu-
lui, bazat pe certificatul medical
astfel intocmit, Inainteazä ierarhic
cererea de concediu a ofiterului,
Insotitä de certificatul medical si
de pärerea sa personalä dacä sta-
rea sänätätii ofiterului justified un
concediu medical si durata lui.
In aceastä cerere se va arata
daca boala ofiterului l-a impiedi-
cat sä facä serviciul si data de
and lipseste dela serviciu sau
clad îi urmeazä serviciul In mod
regulat.
Autoritätile superioare interme-
 782 LEGI UZUALE. 4 Septentvrie 1910
diare Inainteazä in acela§ fel ce-
rerea de concediu, Insotità de pro-
punerea lor asupra oportunitätii §i
duratei concediului.
5. Autoritätile in drept a aproba
concediul cerut trebuie sä speci-
fice in ordinul de aprobare §i ziva
din care Incepe sä curgä, avân-
du-se in vedere In aceastä pri-
vintä regulele dela articolul 3 de
mai sus.
6. Orice lipsä dela serviciu, fie
chiar de o zi, pentru caz de boalä,
trebuie sä fie justificatä prin un
raport scris, Inaintat conform re-
gulelor de sub art. 347 din regu-
lamentul serviciului interior §i de-
cizia ministerialà No. 253/1910.
Comandantul de corp sau ca-
pul serviciului care prime§te un
asemenea raport, ordonä imediat
m edicului corpului sä mearg4 la
domiciliul ofiterului §i sä constate
boala de care suferä.
Medicul corpului raporteazä chiar
In ziva primirei acestui ordin In-
scris pe raportul ofiterului ; boala
de care suf era', dacä gravitatea
boalei impiedicä pe ofiter a veni
la serviciu §i timpul cat va trebui
sä lipseascä dela serviciu.
7. Comandantul corpului, pri-
mind acest raport al medicului
corpului, aprobä sau nu potrivit
cu cazul, invoirea ca ofiterul sä
se absenteze dela serviciu, numä-
rul de zile cat va dura invoirea
§i Inscrie imediat absenta atât In
memoriul calificativ al ofiterului,
cât §i In controlul nominal Md.
10.
S. DacA Insä boala de care su-
ferä ofiterul necesitä mai mult ca
8 zile de absenta, sau dacd la expi-
rarea termenului de 8 zile ofite-
rul incä nu este In stare a veni
la serviciu, se procedeazä conform
regulelor de mai sus pentru ob-
tinerea unui concediu mai hide-
lungat.
9. Orice lipsä dela serviciu
www.digibuc.ro
mai mare ca 8 zile In cursul u-
nui an, pentru caz de boalä, con-
stitue o apreciere nefavorabilä in
privinta sänätätii ofiterului care
se va Inscrie In memoriu in co-
loana respectiva (Aptitudini-fizice)
arätându-se §i cauza care a pro-
vocat boala, adica' dacä ea pro-
vine din cauze independente de
vointa ofiterului (cauze naturale)
sau din felul vietei sale.
10. Pentru cazurile and boala
de care suferä ofiterui nu s'a pu-
tut vindeca In timpul concediului
avut §i este cazul a cere o pre-
lungire a concediului se va pro-
ceda In acela§ tel ca la art. 1 §i
2 de mai sus ca §i pentru un nou
concediu. Daca ofiterul se aflä la
verio statiune balnearä din tarä
este tinut ca Inaintea expirärii
primului concediu medical, sä se
prezinte, spre a fi vizitat de me-
dicul militar cel mai apropriat care
sub a sa räspundere personald li-
bereazä un nou certificat medical
In care aratä precis starea sänä-
tätii ofiterului §i timpul cat mai
are nevoe a se absenta dela ser-
viciu.
Acest nou certificat medical, cum
§i cererea de prelungire a conce-
diului trebuie sä fie primite la au-
toritatea cornpetinte cel mai tarziu
In ziva expirärii primului conce-
diu.
Autoritatea militarä In drept a
aproba prelungirea concediului ba-
zat pe certificatul medical astfel
liberat poate acorda o prelungire
a concediului färä a Intrece ma-
ximum de zile cat are dreptul a
acorda asemenea concediuri, po-
trivit cu prescriptiunile art. 334
340 din regulamentul serviciului
interior. In calculul zilelor astfel
acordate se socote§te §i concediul
sau Invoirea avutá deja de ofiter.
11. ln cazul and ofiterul se
aflä In sträinAtate, certificatul me-
dical dela art. 10 de mai sus, se
 LEG1 UZUALE. 12 Septemvrie 1910
poate libera si de medicul insti-
tutului sau localitätii unde ofite-
rul se aflä, Insä el trebuie vizat
si de atasatul militar roman din
tara unde se aflä ofiterul care este
tinut sä se informeze personal de
starea ofiterului si sä se refereze
inscris asupra oportunitätii prelun-
girii concediului. Aceastä din urmä
prescriptiune nu se cere In cazul
cà ofiterul bolnav este mai mare
sau mai vechi in grad decal ata-
satul militar respectiv.
12. Ofiterul care lipseste dela
serviciu pentru caz de boalä, mai
mult ca 60 zile in cursul unui an
socotit dela 1 Noemvrie pânà
la 31 Octomvrie a anului urtná-
tor, and are loc propunerile de
inaintare, este supus examinärii
unei comisiuni medicale compusä
din medicul cap al corpului de
armatà, acel al diviziei i medi-
cul corpului, care comisiune In-
cheie un proces-verbal, prin care
constatä dacA boala de care a su-
ferit sau suferä ofiterul are vre-o
influentä asupra sänätätii sale In
viitor si nu este de naturä a-1 fm-
piedica a-si urma serviciul In bune
conditiuni, i mai cu osebire a
face campanie.
In acest din urmä caz, adicA
dacä sänätatea ofiterului este sdrun-
cinatä impiedicä de a suporta
greutätile unei eventuale campa-
nii, ofiterul nu poate fi propus
pentru inaintare deck dupä corn-
pleta insänätosire, constatatä in
acelas fel.
Se excepteaza cazul and boala
este provenitä In, si din cauza ser-
viciului, in care imprejurare ofi-
terul ii pästreazä toate drepturile
sale anterioare de inaintare, panä
la insdnätosire, sau panä la regu-
1. Acest Decret a fost publicat in
Monitorul Oficial" No. 130 din 12 Sep-
temvrie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologicd, In acest volurn. Regulamen-
tul magazinelor de silozuri din portul
Constanta" din 29 lunie 1910.
www.digibuc.ro
783
larea pozitiei sale conform cu le-
gea pozitiei ofiterilor.
DECRET1
pentru adaugarea anal artieol national
la tarifal magaziilor en silozurl
din portal Constanla
DIN 12 SEPTEMVRIE 1910.
1. Se aprobd de noi urmätorul
articol aditional la tariful pentru
cerealele depozitate In magaziile
cu silozuri din portul Constanta,
promulgat cu decretul No. 2181
din 26 lunie 1910.
H. Modtficarea tarifului.
Directiunea generalä a porturi-
lor i cäilor de comunicatie pe
apd poate, cu aprobarea ministe-
rului lucrärilor publice, sa modi-
fice taxele din prezentul tarif, ti-
nand seamä de paragraful II al
art. 3 din regulament, care arata
cä sporirea de taxe i alte Ingre-
unäri a conditiunilor de depozitare
nu se vor aplica Inainte de 6 sap-
tämani dela publicarea lor".
DECIZIUNE2
pentra punerea in na a manometrelor
vaenonietrelor
DIN 12 SEPT2MVRIE 1910.
I. Pe langä manometrele In cari
arätätorul este pus In miscare prin
sisteme simple de parghii i cari
manometre sunt singurele legale
pentru Intrebuintäri de ordin prin-
cipal, In contestatiuni si la dife-
rite incerdni de control, serviciul
mäsurilor i greutätilor va tolera,
panä la noui dispozitiuni, punerea
In uz si a manometrelor cu an-
grenaj e.
Aceste din urmä manometre vor
2. Aceastl ,Decizie" a fost publicatá
in .,Monitorul Oficial" No. 130 din 12
Septemvrie 1910. A se vedea la ordinea
Mr cronologick in acest volurnLegea
$i Regulamentul sistemului metric" diq
16 Aprilie 1910.
784 LEGI UZUALE. 23 Septemvrie 1910
fi l dânsele supuse verificArilor
legate, iar spre distinctiune, se va
aplica o mara de verificare spe-
cialä.
2. Vacnometrele vor fi supuse
acelorasi conditiuni de verificare
ca si manometrele.
3. D. ef al serviciului mäsuri-
lor si greutAtilor este Insdrcinat cu
aducerea la indeplinire a prezentei
deciziuni.
DE(IZI(J NE1
rentre verlflearea misurAtoriler de api
gaz
DIN 23 SFFITAINTRIK 1910.
1. Pentru verificarea mäsuräto-
rilor de apä se fixeazA taxele ur-
mAtoare :
a) La verificarea primitivä a mA-
surätorilor noui :
Cu un diametru dela 5 la 20
mm inclusiv, lei 5 ;
Cu un diametru dela 21 la 30
mm inclusiv, lei 9 ;
Cu un diametru dela 31 la 40
mm inclusiv, lei 13 ;
Cu un diametru dela 41 la 70
mm inclusiv, lei 18 ;
Cu un diametru dela 71 la 100
mm inclusiv, let 25.
b) La verificarea primitivA a mä-
surätorilor reparati i verificarea
periodicä a mäsurätorilor
Cu un diametru dela 5 la 20
mm inclusiv, lei 3 ;
Cu un diametru dela 21 la 30
mm inclusiv, lei 5 ;
Cu un diametru dela 31 la 40
mm inclusiv, lei 8 ;
Cu un diametru dela 41 la 70
mm inclusiv, lei 12 ;
Cu un diametru dela 71 la 100
mm inclusiv, lei 18.
La ambele categorii de verificki,
pentru mäsurAtorii cu un diametru
1. Aceast5."Decizie" a fost publicatá in
Monitorul Oficial" No. 138 dln 23 Sep-
temvrie 1910. A se vedea la ordinea sa
www.digibuc.ro
mai mare de 100 mm, taxa se va
märi cu câte 3 lei de fiecare 10
mm In plus.
2. Pentru mAsurätorii, cari nu
satisfac conditiunile de sensibili-
tate si exactitate, precum si pen-
tru aceia prezentati la verificare
de cAtre administratiunile publice,
taxele de verificare preväzute la
art. I vor fi reduse la jumAtate.
Acei cari doresc a li se elibera
un buletin de verificare vor plAti
o taxä suplimentarA de 1 leu de
fiecare mäsurätor.
3. Taxele preväzute la cele douä
articole precedente se vor consemna
la Cassa de depuneri i consem-
natiuni, pe seama si la dispoziti-
unea ministerului industriei si co-
mertului (serviciul mäsurilor i greu-
tätilor), sub titlul Rambursarea
cheltuelilor pentru verificarea mA-
surAtorilor de apA". Recepisa se va
depune acestui serviciu odatà cu
mäsurätorii de apA prezentati la ve-
rificare.
4. Aceste taxe se vor pläti pen-
tru toate verificArile fäcute la ser-
viciul mAsurilor si greutätilor sau
la acele biurouri de triäsuri i greu-
tài posedd instalatiuni spe-
ciale.
DacA verificärile se fac chiar la
instalatiunile uzinelor de apä sau
a fabricantilor i importatorilor au-
torizati de mäsurätori de apA, ta-
xele se vor reduce cu 40 la sutd.
5. Verificarea tipurilor de mä-
surAtori pentru acordarea autoriza-
tiunilor se va face numai de cätre
serviciul mäsurilor l greutAtilor,
în conditiunile art. 229 din regu-
lamentul legit de mäsuri i greu-
täti.
6. VerificArile mäsurätorilor de
apA se vor face la cerere, In in-
tervalul dela 1 Aprilie la 1 De-
cemvrie a fiedrui an.
cronologica in acest volum, Legea §i
Regulamentul sistemulut metric" din 16
Aprilie 1910.
 LEGI UZUALE. 23 Septemvrie 1910 785

Erorile tolerabile la verificare sarea cheltuelilor pentru verifica-

vor fi cele prevAzute la art. 227 din rea mäsurätorilor de gar. Rece-
regulamentul legii de mäsuri pisa se va depune acestui serviciu
greutäti. odatà cu prezentarea la verificare
7 si cel din urmä. D. sef al a mäsurätorilor de gaz.
serviciului mäsurilor i greutätilor 5 si cel din urmä. D. sef al ser-
este Insärcinat cu aducerea la In- viciului mäsurilor i greutätilor este
deplinire a prezentei deciziuni. htsärcinat cu aducerea la indepli-
n ire a prezentef deciziuni.
*
J. Taxele preväzute de art. 226 Tabela de taxe pentru verlficarea
masuratorilor de apa al de gaz.
din regulamentul de mäsuri si
greutäti se vor pläti pentru toate A. Verificarea efectuatA la serviciul
verificärile de mäsurAtori de gaz suitor sau biurourile de mAsuri.
fäcute la serviciul mäsurilor J. Mösurdtorii de apa".
greutätilor sau la unul din biurou-
rile acestuia cari vor poseda insta- E d .ta b. Verific. c. MAsuriE
prim. dupä respinhi sau
latiuni speciale. 5 repartit. ii prez. de cAtre
Pentru mäsurätorii cari nu satis- verific. pe- o Administr.
fac conditiunile de sensibilitate 51 riodicA publicA
exactitate, pentru aceia prezentati E
L. Bani Lei Bani caz. a caz.b
la verificare de cätre administra- L B. L. B.
tiunile publice, precum i penhu
aceia cari se verificä primitiv dupä
reparatiune, taxele de verificare 5-20 5,00 3,00 2,50 1,50
prevAzute de art. 226 vor fi re- 21-30 9,00 5,00 4,50 2,50
duse la jumätate. 31-40 13,00 8,00 6,00 4,00
2. Pentru verificärile ce se fac 41-70 18,00 12,00 9,00 6,00
la instalatiunile uzinelor de gaz 71 -too 25,00 18,00 12,50 9,00
sau a fabricantilor, importatorilor
si reparatorilor de mäsurätori de
gaz, taxele preväzute la art. 1 se vor 2. Mdsurdtorti de gaz.
reduce cu 40 0/0. b Masuratori repa-
Acei cari doresc a li se elibera rati, respinhi sau
un buletin de verificare vor pläti 7."
E 7io prezentati de dire
o taxä suplimentarä de un leu de Debitul orar o Administratiune
fiecare mäsurAtor de gaz. in m3 publica
3. Verificarea tipurilor de mä- cazul a
Lei Bani
surätori de gaz pentru acordarea Lei Bani
autorizatiunilor prescrise de art.
17 din legea de mäsuri si greu- 0,3 4,00 2,00
tgi se va face numai de cätre ser- 0,3 -0,5 6,00 3,00
viciul mäsurilor i greutätilor, plä- 0,5 -1,0 8,00 4,00
tindu-se taxele preväzute de art. 1,0-2,0 10,00 5,00
226 din regulament. 2,0-4,0 12,00 6,00
4. Taxele ad preväzute se vor 4,0-6,0 14,00 7,00
consemna la Cassa de depuneri 6,0 -8,0 16,00 8,00
consemnatiuni pe seama i la dis- 8,0- i o,o 18,00 9,00
pozitiunea ministerului industriei 10,0-15,0 20,00 10,00
comertului (serviciul mäsurilor
greutätilor) sub titlul Rambur-

www.digibuc.ro
786 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
B. Verlflearea efeetnata la7uzlne, fabrl- o taxa suplimentara de un leu de
eanti san importatori autorizati. fiecare mäsurätor.
I. Meisuraloril de apd.
E b Verific. c. MAsurat.
E
>=0
prim. dupi respinsi sau REGULTIMENTi
Bu repartit. prez. de Cake Pentra aplicarea legii relativA la mA-
verif. pe- o Administr. stalle signrankA pentrn eazane,
o riodicA publid Instalatiuni mecaniee
eleetriee, preeam oi la man_
L. Bani Lei Bani caz, lcaz. b rile igienice din stabIli-
L. B. L. B.
mentele indnstriale
(Intoemit in virtutea art. 8 din lege)
5-20 3,00 1,80 1,50 0,90 DIN 25 SEPTEMV RIE 1910.
21-30 5,40 3,00 2,70 1,50
31-40 7,80 4,80 3,90 2,40 CAPITOLUL I.
41-70 10,80 7,20 5,40 3,60
71 -ma 15,00 10,80 7,50 5,40 1. Sunt supuse prescriptiunilor
acestui regulament, Intrucat pri-
veste siguranta i masurile igie-
2. .Mdsureitori de gaz. nice, instalatiile de cazane cu aburi
b. Masuratorn repa- (cäldäri) masini en aburi, instala-
rati, respinsi sau tii mecanice si electrice, fie cl
prezentati de Cake aceste cazane, masini i Instala-
Debitul orar o Administratiune
in m3 publicA tille stint intrebuintate in industrie
cazul a Comert, fie el ar fi intrebuin-
Lei Bani tate In Agriculturä.
Lei Boni
Se excepteazä instalatiunile te-
legrafice i telefonice.
0,3 2,40 1,20 2. Autorizarea, supraveghe-
0,3-0,5 3,60 1,80 rea controlul instala(iunilor.
0,5-1,0 4,80 2,40 Toate aceste instalatiuni nu pot
1,0-2,0 6,00 3,00 functiona deck In urma unei au-
2,0-4,0 7,20 3,60 torizatiuni date de organele Mi-
4,0-6,0 8,40 4,20 nisterului de Industrie si Comert,
6,0 -8,0 9,60 4,80 (art. 2 din lege, alin. 1).
8,0-10,0 10,80 5,40 Cererile pentru autorizatie tre-
10,0-15,0 12,00 6,00 buiesc adresate Ministerului de
Industrie si Comert, Directiunea
Industriei.
3. Cererea va trebui sä coprin-
Pentru mäsuratorii de apä cu dä :
un diametru mai mare de 100 mm, A.-Pentru cazane i recipientii
cei de gaz cu un debit orar mai de aburi :
mare de 15 m3, taxele se vor cal - a) Localitatea unde trebuie in-
cula pe baza deciziunilor ministe- stalat cazanul ;
riale relative. b) Presiunea efectivä maxima a
Acei cari doresc a li se elibera aburului cu care are sä functio-
un buletin de verificare vor pläti neze cazanul. Presiunea trebuie sä
1. Acest Regulament a fost publicat in cronologick in acest volum, i Legea
,Monitorul Oficial* No. 140 din 25 Sep- relatiod la mdsurile de siguran(d pentru
temvrie 1910. A se vedea la ordinea §4 cowzne, mapti etc.' din 12 Fevruarie 191Q

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
fie exprimatA In kg. sau atm. pe
cm2, admitând.c5 o atm. este egalä
cu 10.000 kg pe m2, adid un kg
pe cm2 ;
el Forma si. dimensiunile caza-
nului, precum si grosimea pereti-
lor ;
d) Felul de incälzire, suprafata
grAtarului si suprafata de. Inazire;
e) Numärul si diametrul supa-
pelor de sigurantA ;
f) Toate aparatele de sigurantä
prescrise ;
g) Numele constructorului, anul
de fabricatiune, precum si numA-
rul fabricii ;
It) NumArul de ordine al caza-
nului, dac5 stabilimentul are mai
multe ;
i) Felul industriei si Intrebuin-
tarea la care este destinat.
Se va mai alätura la cerere :
I. 0 schitä, in triplu exemplar,
care sä reprezinte o sectiune Ion-
gitudinalä si una sau mai multe
sectiuni transversale, pentru a se
Intelege modul de constructiune
propus si Inaterialul intrebuintat,
astfel ?neat 55 se poatá verifica
prin calcul presiunea maximA de
serviciu la care cazanul poate fi
supus.
Schita va fi fäcutA la scara mi-
nitná de 1 50 ;
2. Un plan de situatie, In tri-
plu exemplar, care A indice locul
ales pentru asezarea cazanului,
[recurn si clädirile si cäile publice
e comunicatie, situate intr'o rad
Ad la 50 m, din punctul unde
este asezat cazanul.
B.Pentru masinile de aburi ;
a) Locul, sistemul si destinatia
masinii de aburi
b) Diametrul cilindrilor, cursele
pistoanelor si numärul mijlociu de
InvArtituri pe rninut ;
e) Puterea normalá in cai vapori;
d) Numele constructorului, anul
de fabricatiune precum si num.&
i-ul fabricii;
www.digibuc.ro
787
e) NumArul de ordine al masi-
nii de aburi, dad stabilimentul
are mai multe.
In acelas timp se va al5tura o
schits a masinii de aburi, In tri-
phi exemplar, la scara minimA de
1/50, i un plan In triplu exemplar
de situatie, analog aceluia cerut pen-
tru cazane.
C.Pentru instalatiunile elec-
trice :
a) Planul de dispozitiune gene-
ra15, schema de distributie, cu
sistemul de electricitate propus ;
b) Un memoriu justificativ va
Insoti proiectul, arätând bazele cari
au servit la intocmirea lui com-
pletându-1 cu toate explicatiunile
necesare pentru a se putea examina
din punctul de vedere al siguran-
tei publice. (Art. 2 din lege, al.
II).
4. Cereri de autorizatie pen-
tru adaose sau modificdri la
instalafte.
Pentru introducerea unui adaos
sau a unei modifidri importante la
o instalatie existentä, se va cere au-
torizatie conform articolului pre-
cedent, intocmai ca i pentru in-
stalatiuni din nou.
5. Dad cererile de autorizare
nu sunt aprobate In timp de 15
zile dela prezentarea cererii, pro-
prietarul sau concesionarul va pu-
tea pune instalatia In functiune
pe räspunderea lui si sub rezerva
cä instalatiunea indeplineste toate
prescriptiunile prev5zute de regu-
lament. (Art. 2, al. II).
G. Este bine Inteles cA autori-
zatia data de Ministerul de Indus-
trie i Cornell, se referä numai la
másurile de sigurantA publicA
de igien5 In interiorul fabricii, rA-
mânând ca i panA acuma ca pro-
prietarul sau exj)loatatorul sA se
adreseze autoritatilor competinte
In ceeace priveste autorizatia ne-
cesarA pentru asezarea instalatiu-
nu in locul propus.
788 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
7. Instalatiunile mentionate mai
sus vor mai fi supuse, In ce pri-
veste Intretinerea, buna functionare
si tnAsurile igienice, unei supra-
vegheri si unui control ce se vor
exercita de Ministerul de Indus-
trie si Cornett
Instalatiunile fAcute Irish' de au-
toritäti sunt dispensate de autori-
zatie, dar trebuesc sA fie execu-
tate In conformitate cu aceleasi
prescripVuni de sigurantä.
Controlul si supravegherea aces-
tor instalatiuni din urmä se vor
face de agentii acestor autoritäti,
dar mAsurile trebuiesc executate
In conformitate cu regulamentul
de fatä.
Aceste autoritäti vor fi Ins5 o-
bligate sä trimitä in fiecare an Mi-
nisterului de Industrie si Comert
datele statistice. (Art. 2 din lege,
al. III, IV §i V).
S. Serviciul de supraveghere V
control se va face de Ministerul
de Industrie si Comert prin :
a) Inspectorii Industriali aparti-
nând Directiunii Industrii, precum
si prin asistentii lor ;
b) Inginerii regionali, minied,
pentru instalatiunile Intrebuintate
In exploatkile supravegheate de
Directiunea Minelor, iar pentru
instalatiunile intrebuintate In ex-
ploatärile miniere ale Statului, prin
conduckorii acestor exploatki.
Guarzii minied nu pot face de-
cât verificki exterioare ;
c) Prin inginerii speciali dele-
gati de Ministerul de Industrie si
Comert si cari apartin altor admi-
nistratiuni ale statului, judetelor
sau comunelor ;
d) Asociatiunile formate de in-
gineri români sau de proprietari
de instalatiuni, la tel cu cele pre-
vAzute in acest regulament, cari
dau probe serioase de suprave-
ghere cobstiincioasA a instalatiu-
nilor. Aceste asociatiuni trebuie
mai IntAi sA obtinä o autorizatiune
www.digibuc.ro
din partea Ministerului de Indus-
trie si Cornell, si. nu pästreazä
aceastd autorizatie decât Intruck
ele Indeplinese cu strictete Inda-
toddle. La cea mai micA abatere
autorizarea va fi retrasä.
Supravegherea si controlul se
vor face de inginerii asociatiunii,
In conditiunile legii V regula-
mentului In vigoare si numai pc
timpul cât aceste asociatiuni se
vor bucura de autorizatiunile ob-
tinute ;
e) Prin medicii de circumscripye,
medicii de orase, de judet sau de
plash', dupA cum fabrica este In
oras sau In judet.
Agentii dela literile a, b §i c
sunt datori sä fad rapoarte de
vizitele lor, sA Intocmeascä pro-
cese-verbale de contraventie, din
cari unul se va Inainta contrave-
nientului, altul procurorului si al
treilea ministerului de Industrie
si Comert.
Aceste procese-verbale vor face
dovadä In justitie pânä la proba
contrarie. (Art. 3 din lege, aliniatul
IV).
9. In caz de accidente de orice
naturk agentii de control sunt da-
tori cA facA cercetärile necesare,
iar In caz de moarte sau rAniri
grave, aceste cercetki se vor face
ImpreunA cu procurorul local sau
delegatul sAu.
10. Ministerul de Industrie si
Comert exercità controlul si su-
pravegherea asupra instalatiunilor
de cazane V rnasini de aburi, in-
stalatiunilor mecanice si electrice
V mAsurilor de igienä printeo co-
misiune denumitä : Cornisiunea
centralA de control industrial", care
IV va da avizul asupra diferitelor
lucrAri si contestki relative la si-
gurantä si igienä si asupra numi-
rii delegatilor.
AceastA comisiune se compune
In conformitate cu art. 4 din lege
din 7 membrii, si anume :
 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
Directorul scoalei superioare de
arte i meserii din Bucuresti.
Un membru al consiliului sani-
tar superior,
Trei industriasi si
Doi ingineri delegati de Minis-
terul lndustriei (Art. 4 din lege).
Comisiunea centralä va putea
cu aprobarea ministrului, sa-si ali-
peascä membrii temporari, de lu-
minile cärora ar avea trebuintä
pentru unele chestiuni de specia-
litate.
Membrii comisiunii centrale vor
fi retribuiti cu o diurna de 20 lei
pentru fiecare sedintä.
11. Taxe. Deodatä cu cererea
proprietarului sau exploatatorului
pentru examinarea i verificarea
instalatiunilor sale, se va Inainta
recepisa Cassei de depuneri pentru
taxa cuvenitä. Aceastä taxä va fi de:
10 lei pentru fiecare cazan ;
5 lei de recipient sub presiune
cu un volum mai mare de I/4 me-
tru cub.
1 leu pentru recipient tnai mic
de 1/4 metru cub ;
20 bani de cal vapor pentru ma-
sinile de aburi, masinile electrice
(electromotoare), (Art. 5 din lege,
al. I si II).
Se Intelege prin examinare
verificare, pentru care se aplica
taxele ce preced, operatiunile ur-
mätoare :
a) Examinarea la fata locului a
modului de constructie ;
b) Incercarea cu presiune hi-
draulid a cazanului ;
e) Revizuirea interioara a ca-
zanului
d) Controlul instalatiunii elec-
trice In ce priveste izolamentul,
aparatele de sigurantä i functio-
narea lor.
Pentru aceste operatiuni pro-
prietarul sau exploatatorul este
obligat a face cerere In confor-
mitate cu prescriptiunile din acest
regulament.
www.digibuc.ro
789
Taxele se percep pentru fiecare
cerere In parte, oricare ar fi nu-
märul operatiunilor efectuate.
Proprietarul sau exploatatorul
vor pune la dispozitia agentilor
de control aparatele i lucrätorii
trebuinciosi pentru efectuarea ope-
ratiunilor de verificare, suportând
ei cheltuelile provocate de aceste
operatiuni. (Art. 7 din lege).
12. Pe lângä taxele de mai sus,
se va percepe dela proprietar sau
exploatator i o taxä anualä pen-
tru cercetärile fäcute din oficiu. A-
ceastä taxa anualä va fi de 20 bani
la mia de lei din valoarea insta-
latiunilor mecanice, färä sd fie
mai mica deck 5 lei. (Art. 5 din
lege, alin. III).
Prin cercetäri din oficiu se In-
telege :
a) Revizuirile exterioare ale ca-
zanelor ;
b) Vizitarea masinilor de aburi
e) Vizitarea instalatiunilor me-
canice si electrice, fie din punc-
tul de vedere al sigurantei, fie
din punctul de ved ere igienic.
Incercarea si timbrarea cazane-
lor nu se poate face pentru cele
construite in tara deck la fabrica
unde s'au lucrat sau la depozi-
tele de vânzare.
In caz and cazanul a fost lu-
crat In sträinätate si nu posedä
decat certificate de incercare ale
fabricii, incercarea i timbrarea se
va face la depozitul de vânzare.
Dacä un asemenea cazan se
aduce direct de catre proprietar,
Incercarea i timbrarea lui se va
face la locul instalärii.
13. Taxele anuale prevazute la
art. 12 se vox depune la Cassa
de depuneri si consemnatiuni si
vor forma un fond special pentru
Incurajarea industriei mici si cas-
nice, dupa modalitatea cum se
prevede In legea pentru Incuraja-
rea industriei mici sau In buge.
790 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
tul fiedrui an al Directiunii In-
dustriei (Art. 5 din lege, alin. IV).
14. Pentru determinarea valorii
instalatiunilor se va lua de bazä
costul stabilit pe temeiul contrac-
telor, facturilor, etc., excluzând
clAdirile care nu stau in directA
legâturä cu instalatiile preväzute
In acest regulament, mobilierul §i
terenul, i V&A' a tine seamä de
deprecied i amortizäri.
15. Taxele anuale se vor per-
cepe pentru fiecare cazan, recipi-
ent, etc., fie In functiune In de-
cursul intregului an bugetar, sau
numai o parte a anului, sau nu-
mai In anumite cazuri (rezervä).
16. Cazanele, recipientele, etc.,
scoase din functiune sunt scutite
de taxa anualá, intrucât proprie-
tarul a adus aceasta la cuno0inta
Ministerului de Industrie §i Comert
inainte de 1 lanuarie al anului bu-
getar, care incepe la 1 Aprilie.
17. Toti proprietarii sau exploa-
tatorii de instalatiuni mecanice §i
electrice sunt obligati sä fad, In
intervalul dela 1-15 Aprilie al
fiecärui an, o declaratiune specifi-
când valoarea instalatiunilor me-
canice §i electrice supuse taxelor
stabilite prin art. 5 din lege 0 art.
12 din regulament.
Aceastä declaratiune se va ma-
inta delegatului regional al Minis-
terului de Industrie §i Comert.
Dupä primirea declaratiunilor,
delegatul, servindu-se de consta-
tärile fäcute cu ocazia vizitelor
inspectiunilor anterioare la acele
instalatiuni mecanice §i electrice,
sau, in caz de lipsA, prin consta-
tArile fäcute la fata locului in acest
scop, va dresa pentru fiecare in-
stalatiune In parte un Proces-ver-
bal de impunere", In care se vor
specifica taxele ce se cuvin Sta-
tului, precum i bazele pe cari s'a
fäcut aceastä evaluare.
Procesele-verbale de impunere
se vor comunica imediat proprie-
www.digibuc.ro
tarilor sau exploatatorilor prin pri-
märiile respective.
Proprietarii sau exploatatorii sunt
considerati ca domiciliati In co-
muna din care depind instalatiu-
nile mecanice i electrice ce posedä.
18. Procesele-verbale de impu-
nere se vor inmâna sub luare de
dovadA. In caz de lipsä dela do-
miciliu, agentul va urma conform
art. 74 0 75 din procedura Codu-
lui Civil, iar in caz de refuz de
primire, agentul va depune proce-
sul-verbal la primArie.
Primarul va incheia tin proces-
verbal constatând refuzul de pri-
mire, etc., pe care 11 va Inainta
Ministerului de Industrie i Co-
mert.
CAnd proprietarul sau exploa-
tatorul nu va Inainta In termenul
preväzut mai sus declaratiunea sa,
agentul va fixa quantumul taxelor
printr'o cercetare fäcutä la fata
locului.
19. Dupd terminarea tuturor lu-
crärilor de impunere, agentul re-
gional va dresa roluri pe judete,
In triplu exemplar, specificând nu-
mele proprietarului sau al exploa-
tatorului, comuna de re§edintä, ju-
detul, instalatiunile impuse §i tac-
sele cuvenite Statului.
Aceste roluri se vor inainta de
urgentä Ministerului de Industrie
§i Comert.
20. Proprietarii sau exploatato-
rii nemultumiti de evaluärile agen-
tului regional, au dreptul, in ter-
men de 15 zile dela comunicarea
procesului-verbal de impunere, sA
facä contestatie la Ministerul de
Industrie 0 Comert,
Contestatiile fAcute peste ter-
menul fixat mai sus nu se vor
tine In seamä.
21. Contestatiunile se vor exa-
mina de cätre comisiunea centralA
de control industrial, care va anunta
la timp pe interesati de ziva fixatä
pentru judecarea contestatiunilor.
 LEG! UZUALE. 25 Septemvrie 1910
Contestatorii au dreptul de a se
prezenta inaintea Comisiunii fie
In persoank fie prin procuratori,
prezentând toate actele i dovezile
pe cari îi sprijinä contestatia Mr.
Sustinerea contestatiunii se poate
face §i prin memorii.
Dupä ascultarea motivelor, Co-
misiunea i§i va da hotärirea mo-
tivat.
Avizul Comisiuniii se va comu-
nica pärtilor dupä ce va fi mai
Intai aprobat de Minister.
22. Dupä judecarea tuturor
contestatiilor se va procede la
formarea rolurilor definitive §i la
stabilirea debitelor respective prin
Administratiunile financiare.
Rezumatul rolurilor se va comu-
nica Ministerului de Finante.
23. Pena litiiti. Proprietarul sau
exploatatorul cari vor pune In
functiune stabilimentul industrial
färä autorizatia datä de organele
Ministerului de Industrie 0 Co-
rnett, cari nu vor executa mäsurile
prescrise de serviciul de control
supraveghere, dupä cum se pre-
vede la art. 2 din lege, cari nu
se vor conforma obligatiunii pres-
crisä la art. 5 din lege §i acei cari
nu se vor conforma prescriptiu-
nilor de sigurantä §i de igienä
prev5zute in acest regulament, vor
fi dati judecätii i condamnati la
o amendä de 25 200 lei.
Amenda se va aplica de atatea
ori câte sunt contraventiuni deo-
sebite §i constatate prin acela§
proces-verbal, Insä totalul amen-
zilor nu va putea intrece suma de
250 lei.
In caz de recidivá, amenda va
putea fi sporitä pânä la 400 lei.
Se considerä ca recidivist cel
care a suferit o condamnare pen-
tru o infractiune de aceea§i naturä
in cele 6 luni ce au precedat fap-
tul urmäririi.
Sumele provenite din amenzi se
vor Incassa In folosul Carnerei de
www.digibuc.ro
791
cornert din circurnscriptie, prin Ad-
ministratia Financiarä, conform le-
gii de urmärire. (Art. 6 din lege.
al. IIV §i VII).
24. Cand, dupä condamnare
proprietarul sau exploatorul nu au
luat mäsurile de Indreptare pen-
tru faptul amendat, In termenul
hotarft de Comisiunea centralä de
control industrial, Ministerul de
Industrie 0 Comert va avea drep-
tul a lua mäsuri pentru inhiderea
acelui stabilirnent panä la Indepli-
nirea dispozitiunilor.
Pentru Inchiderea stabilimentu-
lui se va lua avizul conform al
Comisiunii centrale de control in-
dustrial. (Art. 6 din lege al. V 0
VI).
Comisiunea va notifica proprie-
tarului sau exploatatorului data la
care refuzul säu va fi examinat,
Invitându-1 ca sä se prezinte fie In
persoanä, fie prin procurator, sau
sä aräte In scris IntAmpinärile ce
ar avea de fAcut.
25. Proprietarul sau exploata-
torul sunt obligati sd permitä
agentilor de control ai ministeru-
lui de Industrie §i Comert vizi-
tarea i verificarea instalatiunilor
lor i cari se vor face dupä cum
se specifica In acest regulament.
Vor fi amendati dela 100 300
lei toti acei proprietari sau exploa-
tatori cari au impiedicat pe agen-
tii Ministerului de Industrie §i Co-
mert de a-§i Indeplini datoria, färd
insä sä excludä §i aplicarea art.
183 0 urmätorii din codul penal.
(Art. 7 din lege).
26. Toate contraventiile la cari
se referà articolele de mai sus
se vor constata de agentii respec-
tivi ai Ministerului de Industrie
§i Comert.
Ei vor trimite un exemplar din
procesul-verbal de contraventie
contravenientului, unul Ministeru-
lui de Industrie 0 Comert §i altul
procurorului judetului respectiv,
792 LEGI UZUALE. 25 Septentvrie 1910
care va deschide actiune publicä
(Art. 4 $i 6 din lege).
27. Oprirea unei instalafii de
a mai funcfiona. Inspectorii Mi-
nisterului de Industrie au dreptul
sä opreascä functionarea unei ma-
ini aparat, când se vor do-
vedi periculoase pentru sigurantä.
Aceastä hotärire se va executa
numai dupä aprobarea IVIinisteru-
lui $i cu avizul conform al Comi-
siunii centrale de control industrial.
Când insä functionarea cazanu-
lui sau aparatului ar prezenta un
pericol ¡medial, inspectorii au drep-
tul de a opri im ediat aceastä fun-
ctionare pânäla darea avizului Co-
misiunii $i aprobarea ministerialä.
CAPITOLUL II.
Prescriptluni de sigurantil relative la
cazanele de aburi §i recipient].
28. Obiect. Sunt supuse la
formalitätile $i mäsurile prescrise
prin regulamentul de fatä toate
cazanele (generatorii) de aburi, fixe
si mobile, precum i recipientii de
abori.
Prin cazane fixe se inteleg ace-
lea cari sunt instalate pe o fun-
datiune fixä, Far prin cazane mo-
bile, acelea cari se pot mi$ca prin
suporturile lor, precum sunt caza-
nele locomotivelor, locomobilelor,
vapoarelor, c. 1.
Recipientiii se numesc, aparatele
de fabricatiune de forme felurite,
in cari se Intrebuinteazä aburi sub
presiune. Recipientii in cele ce
urmeazä sunt asimilati cazanelor
de aburi.
Se excepteazä cazanele i red-
pientii de o capacitate care nu de-
pä$este 100 de litri, precum $i a-
celea in cari presiunea efectiva nu
Intrece 1/2 atm. pe cm2.
Cazanele de presiune joasä tre-
buiesc sä fie puse In comunicatie
cu atmosfera prin o teavä verti-
calä deschisä $i a cärei extremi-
tate inferioard sä se cufunde in
www.digibuc.ro
apä ; lungimea acestei tevi nu va
intrece 5 metri i diametrul el in-
terior va fi cel putin 10 cm.
Al Mdsuri qi aparate (le siguranti
29. Incerciiri de presione de
apii. Orice cazan si recipient
care trebuie instalat din nou, va
fi supus unei Incercäri de presiune
cu apá. Incercarea trebuie fäcutá
dupá terminarea montagiului
inainte de a se face zidäria sau
de a se a$eza înve1iul izolant al
cazanului.
Pentru cazanele destinate a fun-
ctiona la o presiune efectivä pânä
la cel mult 5 atmosfere, incerca-
rea se va face cu o presiune dublä
presiunii maxime de serviciu ; pen-
tru celelalte cazane, presiunea de
incercare va fi cu 5 atmosfere ma i
mare deck presiunea maxima e-
fectivá de serviciu.
Peretii cazanului trebuie sä re-
ziste la presiunea de incercare färä
de formatiune permanentä $i fárá
scäpäri de apä.
Cazanele nu sunt considerate
etan$e dacä la aceastä suprapresiune
apa scapä prin lmbinäri altfel de-
cât sub forma unei cete sau a u-
nor picäturi foarte fine.
30. Scutirea de Incercare de
presione cu apà. Cazanele cons-
truite In tara sau in sträind-
tate pot fi scutite de Incercarea
prescrisä prin art, precedent, dupá
terrninarea montagiului, dacä au
fost Incercate la fabrica unde au
fost construite $Fdacä au fost tran-
sportate pe suPorturile lor, cum
sunt cazanele locomobilelor, loco-
motivelor, vapoarelor, i dacä con-
statärile acestor fabrici prezintä ga-
rantii Indestulátoare Ministerului.
Pentru ca sä fie scutit, exploa-
tatorul trebuie sä prezinte certifi-
catele de incercare la uziná, emise
de delegatul respectiv ; iar pentru
cazanele construite In sträinätate
trebuie sä prezinte certificatele ori-
 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1010
ginale emise de autoritätile legale
ale tärii de provenientä, prin cari
sä se probeze ca s'a fäcut cu suc-
ces Incercarea cu apä la o presiune
care sä nu fie inferioarä presiunii
prescrise la art. precedent.
31. Reinoirea incerdirii de
presiune cu apd. Cazanele de
aburi vor trebui sa fie supuse la
o nouä Incercare de presiune hi-
drualicä, fäcutä in acelas mod cu
cea prescrisä pentru cazanele din
nou instalate, daca au fost repa-
rate intr'o fabrica sau dacä, fiind
reparate pe loc, pentru efectuarea
acestei reparatiuni au fost desco-
perite de zidaria ce le inconjoarä
sau de invalisul izolant ce le aco-
pere.
De asemenea trebuie sa se re-
inoiascä incercarea de presiune cu
apä pentru cazanele a cáror focare
interioare au fost inlocuite sau
demontate, precum i acelea la
cari unele table dela corpul cilin-
dric sau dela fierbätoare au fost
inlocuite In Intregime sau partial.
Incercarea de presiune trebue e-
fectuatä dupd terminarea repara-
tiunii sau Inlocuirii ; In acest caz
nu este absolut necesar de a se
descoperi cazanul peste tot de zi-
crania sau de învelisul sau izolant.
Incercarea de presiune cu apa
se va reinoi dupä fiecare revizuire
interioarä oficialä, la intervalele
de timp prescrise la art 51.
Incercarile pentru cazanele ma-
instalatiilor agricole nu
se vor putea face decat In lunile
lanuarieAprilie.
In caz când delegatul de con-
trol, In urma unei revizuiri exte-
rioare, are motive de a se Indoi
de soliditatea cazanului, el va pu-
tea cere si supune cazanul unei
Incercari de presiune cu apa.
32. Manometrul de control.
Presiunea exercitatä in timpul
incercarilor de presiune cu apä
trebuie masuratä cu un manometru
www.digibuc.ro
793
de control oficial, aflat in pose-
siunea functionarului Insärcinat cu
fa cere a I n cercari .
Toate cazanele trebuiesc Inzes-
trate cu dispozitiunile necesare,
cari sä permitä instalarea mano-
metrului de control.
33. Timbre. Dupä ce caza-
nul a fost incercat cu succes, se
fixeazä pe el un timbru indicând
In kg pe cm2 presiunea efectivä
pe care aburii nu trebue sä o de-
paseasca In serviciu. Timbrele stint
poansonate i poartä trei numere,
indicand In mod prescurtat ziva,
luna si anul Incercärii.
34. Supape de sigurantd. Fie-
care cazan de aburi trebuie sä
fie preväzut cu dotia supape de
sigurantä, incärcate astfel !mat, In-
data ce presiunea interioarä de-
paseste presiunea maxima de ser-
viciu indicatä de timbrul regle-
mentar, sd se ridice depe scaunul
lor pentru a permite iesirea abu-
rilor.
35. Manometre. Fiecare cazan
trebuie sa fie inzestrat cu un ma-
nometru sigur, a cärui gradatiune
trebuie sä indice presiunea efec-
tivä In kilograme pe cm2. 0 linie
foarte aparentä indicä pe grada-
tiune presiunea maxima pe care
aburii din cazan nu trebuie sa o
depäseascä In serviciu.
36. Valvii de oprirea apei. La
insertiunea fiecärei tevi de alimen-
tare a cazanului cu aria, se insta-
lend o valvä, care se Inchide sub
influenta presiunii din cazan Indatä
ce alimentarea inceteaza. Aceastä
valvä are de scop ca sa Impiedice
iesirea apei din cazan.
Se permite Insä instalarea unui
robinet pe teava de alimentare In-
tre cazan i valva pentru a se pu-
tea, la caz de trebuintä, vizita sau
repara aceasta, chiar In timpul and
cazanul se aflä sub presiune.
37. Valva de oprirea aburilor.
Fiecare cazan trebuie sa fie pre.
794 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
väzut cu o valvä sau cu un robi-
net, care sä poatä impiedica ieshea
aburilor din cazan, In caz and s'ar
rupe sau s'ar defecta teava de luat
aburi.
38. Aparate de alimentarea
cazanului. Fiecare cazan trebuie
sd fie inzestrat cu dotiä aparate de
alimentare cu apä, functionând in-
dependent unul de altul. Fiecare
din cele douä aparate trebuie sä
fie dimensionat astfel incat sä poatä
procura singur cazanului, cantitatea
de apà necesarä pentru alimentare.
39. Indicatoare de nivel de
apei. Fiecare cazan trebuie prevA-
zut cu douä aparate pentru indi-
carea nivelului de at* independent
nnul de altul i asezate In vederea
lucrätorului Insärcinat cu alimen-
tarea cazanului. Unul din aceste
aparate trebuie sä fie preväzut cu
tub de sticlä, dispus astfel Inc At
curätirea i Inlocuirea sa eventualä
sA se poatA face cu Inlesnire. Fie-
care aparat trebuie sä aibä cornu-
nicatia sa directä cu cazanul, afarA
numai dacä comunicatia lor co-
munA nu va fi formatá din o teavä
a cärei sectiune interioarA sä nu
fie mai mid de 60 cm2. Dad pen-
tru al doilea indicator de nivel se
IntrebuinteazA 3 robinete de prob.&
cel mai de jos trebuie sA fie ase-
zat la inältimea nivelului de apä
inferior admis In cazan. Toate ro-
binetele de probd trebuie sä fie
dispuse astf el IncAt sä poatä fi lesne
curätite de piaträ.
Nivelul cel mai jos permis tre-
buie sä fie indicat, atat pe sticla
indicatorului de nivel, at i pe
fata cazanului, prin un semn foarte
aparent.
Pentru cazanele mobile se va
insemna In mod foarte aparent pe
fatada cazanului i ceriul focarului
sau al carnerelor de combustiune,
pentru ca nivelul cel mai de jos
al apei sä poatä fi intotdeauna men-
linut cu cel putin 10 cm. mai sus.
www.digibuc.ro
B) Construgia cannelor.
40. Natura materialelor exe-
cutarea constructiunii. Alegerea
materialelor, determinarea dimen-
siunilor lor si modul de construc-
tiune, sunt läsate la aprecierea
initiativa constructorului si a pro-
prietarului cazanelor, sub räspun-
derea lor. Materialele Intrebuintate
trebuiesc sä fie de cea mai bunA
calitate i constructiunea sä fie exe-
cutatá cu cea mai mare Ingrijire.
Fierul, otelul i arama sunt mate-
rialele cele mai potrivite pentru
constructiunea päretilor cazanelor
de aburi. Tuciul i alama nu pot
fi Intrebuintate In general pentru
peretii cazanelor, pentru tevile de
fum i tevile fierbAtoare. Se admite,
totusi, alama pentru tevile de furn
tevile fierbätoare al dror dia-
metru nu Intrece 10 cm. De ase-
menea se permite Intrebuintarea
tuciului pentru capacele domurilor
de aburi, gAurilor de om i gurilor
de curätire, dad diametrul lor nu
Intrece 75 cm., dacä nu sunt in-
gropate In zidArie, sau dacä nu sunt
atinse de gazurile combustiunii.
41. Nivelul apei in raport cu
canalurile de turn. Canalurile (car-
nourile) de fum amenajate In jurul
cazanelor sau In interiorul lor tre-
buiesc construite astfel IncAt pär-
tile lor cele mai Inane sä fie aye-
zate cu cel putin 10 cm. sub ni-
velul admis pentru apa din cazan.
Aceastä distantä minimA trebuie
sä existe Incä i pentru o Inclinare
de 40 a cazanelor dela vapoarele
de rauri i lacuri si de 80 a caza-
nelor dela vapoarele de mare.
Aceste prescriptiuni nu se aplicä
Insä la cazanele compuse din tevi
fierbätoare de un diametru interior
mai mic 10 cm., nid la canalurile
de f um la cari partea pAretilor In
contact cu capacitatea de aburi nu
este expusä sä se Inroseasd sub
actiunea cäldurii.
Se vor considera cä sunt expuse
 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
a se inrosi acele parti din päretii
cazanului, cari ajung in contact cu
gazurile conbustiunii inainte ca
acestea sä fi circulat in contact cu
o suprafatä de incAlzire de cel pu-
tin 20 ori mai mare deck supra-
fata de grätariu, in .caz de tiraj
natural si de 40 ori mai mare in
caz de tiraj artificial.
42. Inscriptiunea cazanului. Ori
ce cazan trebuie sä fie preväzut
cu o placA metalicä, pe care sä fie
indicat in mod clar i durabil nu-
mele constructorului, numärul de
fabricatiune, anul constructiunei
presiunea efectivA maxima de ser-
viciu In atmosfere pe cm.2 pentru
care cazanul a fost autorizat. Acea-
stä placd trebuie fixatä Intr'un loc
foarte aparent.
C) Stabilirea eazanelor de Muir!.
43. Clasificarea cazanelor.Ca-
zanele de aburi din punctul de ve-
dere al pericolului ce prezintä prin
efectele dinamice la care ar putea
sä dea loc, In caz eventual de ex-
plozie, se Impart In trei categorii.
Aceastä clasificare se bazeazä pe
produsul rezultAnd din Inmultirea
volumului de apä continut in ca-
zanul umplut pänä la nivelul 10
cm. deasupra nivelului minimum
exprimat in metri cubi, cu numä-
rul ce exprimä In grade, centigrade
excesul de temperaturä al apei co-
respunzätor la presiunea efectivä
maximä de serviciu (adicä la tim-
brul cazanului) asupra temperaturei
de 1000, conform tabelei anexate
la finele acestui capitol.
Dacä mai multe cazane asezate
in grup, trebuiesc sä functioneze
impreunä i comunicä Intre ele di-
rect sau indirect, atunci pentru a
forma produsul mentionat, se ia
suma volumurilor de apA dela toate
cazanele, afarä numai dacä modul
de grupare al cazanelor si valvele
aplicate pe tevile de cornunicatie
pentru oprirea curgerei aburilor
www.digibuc.ro
795
dintr'un cazan Intealtul, sau alte
mAsuri luate nu ar prezinta garantii
indestulätoare pentru micsorarea
efectului distructor eventual, In care
caz nu se va tine seamä de aceste
dispozitive.
Cazanele sunt de prima categorie,
dacä produsul este mai mare deck
150 ; de categoria doua, dacä acest
produs este mai mare de 50 si nu
intrece 150, si de categoria treia
dacä produsul este mai mic sau
cel mult egal cu 50
44. Stabilirea cazanelor din
prima categorie. Este interzis a se
aseza cazane din prima categorie
la o distantä mai mica de 3 metri
de orice casä locuitä.
In caz and cazanele ar fi ase-
zate la o distantä mai micä de 10
metri de o casä locuitä, ele vor fi
separate de casä printr'un zid de
apärare de cel putin 1 metru gro-
sime, la coroanä, intreand cu un
metru cel putin pärthemai Inalte ale
cazanelor i lAsAnd un spatiu liber
pänä la casa de locuit de cel po-
tin 30 cm. Zidul de apärare poate
face parte din clädire in care este
instalat cazanul. Cazanele din acea-
stä categorie pot fi instalate In
aceeasi clädire cu masinile ce de-
servesc.
45. Stabilirea-cazanelor din ca-
tegoria II-a. Cazanele din cate-
goria II-a pot fi asezate in orice
ateliere, dacä clädirea atelierului
nu face parte din o casä locuitä.
Focarele trebuiesc sä fie separate
de zidurile caselor vecine printr'un
spatiu fiber de cel putin 1 metru
de lärgime.
46. Stabilirea cazanelor din
categoria Cazanele din ca-
tegoria III-a pot fi asezate Intr'un
atelier oarecare, chiar fäcAnd parte
din o clädire locuitä.
Focarele vor fi separate de zi-
durile caselor vecine printr'un spa-
tiu liber de cel putin 1 m. de lär-
gime.
 796 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
47. La oricare din categoriile
de mai sus, se va läsa lithe zidä-
ria focarului si a canalurilor de
fum l intre peretii clädirii In care
sunt asezate cazanele, un spatiu
de cel putin 8 cm care sä rämänä
deschis, iar la capete sä fie litchis.
48. Terenuri vecine. Dacä ul-
terior stabilirei unui cazan pe un
teren vecin, se va construi o casd
de locuit, acela care Intrebuinteaa
cazanul va trebui sä se conforme
art. 44, ca si cum aceastA casä ar
fi existat lnainte de instalarea ca-
zanului.
49. Scutiri dela condifiunile
de stabilire. Sunt scutite dela
conditiunile de stabilire prescrise
la art. 44, cazanele compuse din
tevi fierbätoare de cel mult 10
cm diantetru interior, cazanele ase-
zate In interiorul minelor, precum
acelea instalate pe vapoare.
D) Intretinerea i enpravegherea.
50. Obligafiunile proprietari-
lor sau a exploatatorilor de ca-
sane. Acei cari Intrebuinteaa ca-
zane de aburi, sunt datori sà le
Intretia In bunä stare de serviciu
sA supravegheze functionarea lor.
Pentru verificarea stärei si func-
tionarei cazanelor si a aparatelor
de sigurant5, ei vor avea grije sä
le supunä la revizuirile interioa re
exterioare of iciale, precum i la
Incerarile de presiune cu apä,
prescrise prin acest regulament.
5/. Revizuiri exterioare ci in-
terioare. Inspectiunile periodice
oficiale ale cazanelor consistä in
revizuiri exterioare i interioare.
Revizuirile exterioare au loc dupä
fiecare doi ani, iar revizuirile in-
terioare au loc cel mai tärziu dupä
6 ani pentru cazanele noui si se
vor repeta cel mai tärziu din 5 In
5 ani. Se excepteazä cazanele de
la vapoare, pentru care revizuirile
exterioare se vor face dupä fiecare
an, iar revizuirile interioare, cel
www.digibuc.ro
mai tArziu, dupä 4 ani pentru ca-
zanele noui si se vor repeta cel mai
tärziu din 3 in 3 ani.
Revizuirile interioare trebuesc
sä se facä si inainte de expirarea
acestor termene, dacä se prezintä
o ocaziune favorabilä, precum o
reparatie mai InsemnatA la focar,
scoaterea fäsciei tubulare s. a. I.
Revizuirea interioard va fi corn-
plectatä intotdeauna cu o Incercare
de presiune cu apä
DupA chibzuinta delegatului de
control, In unele cazuri, revizuirea
exterioarä se va putea complecta
cu o incercare de presiune cu apä.
In anii in care cazanul va fi su-
pus unei revizuiri interioare, revi-
zuirea exterioarä cade. In toate
cazurile Incercärile de presiune cu
apA trebuiesc sä se facä cu supra-
presiunea prescrisä la art. 29.
52. Obiectul revizuirii exte-
rioare. Revizuirea exterioarä con-
stA In examinarea detailatä a mo-
dului de functionare.
Pentru aceastä operatiune nu se
va cere oprirea functionärii, cleat
dacä s'ar vedea semne de exis-
tentä a unor defecte, a dror pre-
zentä i importantä nu s'ar putea
determina altfel. In special trebuie
sä se examineze functionarea si
starea aparatelor de indicarea ni-
velului de apä, a supapelor de si-
gurantd, a registrelor de regularea
si inchiderea admisiunii de aer sub
grätar, a manometrelor etc. Se vor
examina de asemenea, färä oprirea
functionärii, toate pärtile accesibile
si vizibile ale cazanului, mai cu
seainA peretii focarelor, dispozitiile
de curätirea apei pentru Inlätura-
rea pietrii, de aruncarea focului
s. c. 1.
Cu ocazia acestei revizuiri, de-
legatul de control se va asigura
ca lucrAtorul insärcinat cu condu-
cerea cazanului,lcunoaste bine ma-
nipularea i scopul tuturor apara-
telor si a la caz eventual de acci-
 LEGI MALE. 25 Septemvrie 1910
dent, intelege mäsurile ce ar avea
de luat i d are experienta sufi-
cientä In conducerea focului si a
tuturor aparatelor de serviciu.
53. Obiectul revizuirii inte-
rioare. Revizuirea interioarä are de
scop exarninarea stärii corpului ca-
zanului, care trebuie vizitat i pe
dinäuntru i pe dinafarg. Pentru
executarea acestei operatiuni tre-
buie negresit sä se opreasd din
tim p functionarea cazanului.
Tot in acest scop se va Inlätura
zidäria sau înve1iul cazanului, pe
cat va fi trebuintä, dad' vizitarea
peretilor exteriori nu se poate
face altfel.
Pentru cazanele de locomotive
sau de o constructiune analogä,
se va scoate fascia tevilor de fum
pentru a se putea efectua vizita
interioarä.
Revizuirea interioarä se va In-
tinde mai cu seamä asupra stärii
peretilor, niturilor ancorelor, tevi-
lor de film, etc., trebuind sä apre-
cieze dad prin Intrebuintare aceste
pärti nu s'au uzat sau släbit In
asa mod Incat sä pericliteze sigu-
ranta de exploatare ; asupra pre-
zentei si naturei inscrustatiunilor
(pietrii) si asupra mijloacelor de a
le inlätura in mod suficient, asu-
pra stärii tevilor de alimentare
de golire a supapelor i valvelor
de alimentare si de luare de aburi;
a aparatelor de indicarea nivelului
de apä, cu un cuvânt a tuturor
aparatelor de sigurantä si de ser-
viciu, precum i asupra instalatiu-
nilor focarelor si canalurilor de fum.
Se vor controla de asernenea
contra greutätilor sau resoartele su-
papelor de sigurantä i indicatiu-
nile manometrelor.
54. Prevenirea proprietarilor
sau exploatatorilor de cazane.
Revizuirea exterioarä se face färä
a preveni pe proprietarul sau ex-
ploatatorul cazanului de aburi, pe
când pentru revizuirea interioarä
www.digibuc.ro
797
sau pentru incercarea de presiune
cu apä, delegatul de control tre-
buie sal se punä prealabil jn trite-
legere cu proprietarul sau exploa-
tatorul cazanelor, prevenindu-1 cu
cel putin 4 säptämäni mai Inainte.
Pentru cazanele cari functionead
periodic precum i pentru cazanele
dela vapoare, dela masinile de
treerat c. I., delegatul de con-
trol trebuie sä facä revizuirile
incerdrile prescrise, inainte de in-
ceperea campaniei de lucru res-
pectiv a navigatiunii, in scop ca
sä inläture, peat se poate deran-
järile In serviciul exploatäril caza-
nelor.
55. Documentele cari insofesc
cazanele. Fiecare cazan va fi In-
sotit de :
a) Procesul-verbal de examina-
rea modului de constructiune si de
incercare ;
b) un certificat provizoriu de
functionare dat de agentul de con-
trol pe baza constatärilor prece-
dente ;
c) certificatul definitiv de tune-
tionare (care anuleazä pe cel pro-
vizoriu) eliberat de Ministerul de
Industrie si Comert ;
d) un registru special parafat si
semnat de inspectorul sau ingine-
rul regional. In acest registru se
va lnscrie pe scurt, in ordine cro-
nologicä de cätre personalul de
serviciu al proprietarului i pentru
fiecare cazan.
Toate reparatiile efectuate la pe-
retii cazanului si la aparatele de
sigurantä precum si constatärile ce
am fäcut asupra stärii cazanulut;
Copifie depe certificatele oficiale
eliberate.
Registrul va fi Insotit de un plan
al cazanului analog cu acela pre-
väzut la art. 3.
Toate documentele se vor In-
tocmi conform formularelor stabi-
lite de Minister.
Documentele care insotesc fie-
 798 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
care cazan trebuiesc sa fie pre- TABEL A
zentate la fiecare cerere a delega- HIM temperatnra apei in grade centi-
tului de control §i vizate de acesta. grade corespnnatoare presiunil efective
56. Toti proprietarii de cazane in kgr. pe
cu aburi mobile (locomobile), sunt
datori sä anunte Ministerul de In-
dustrie si Comer( cel mai târziu
Oa la 1 Noemvrie al fiecärui an, n. o. o. o.
de numárul locomobilelor ce po- 7.3

sed si pentru care nu au obtinut n. a: a.

certificate de functionare precum
si localitatea exacta unde vor sia-
tiona dupa incetarea muncilor a- 0.5 111 5.5 161 10.5 185 15.5 202
gricole. 1.0 120 6.0 164 11.0 187 16.0 203
Verificarea acestor cazane se va 1.5 127 6.5 167 11.5 189 16.5 205
face prin delegatii regionali ai Mi- 2.0 133 7.0 170 12.0 191 17.0 206
nisterului In perioada dela 1 No- 2.5 138 7.5 173 12.5 193 17.5 208
emvrie Oa la 1 Maiu din fie- 3.0 143 8.0 175 13.0 194 18.0 209
care an. 3.5 147 8.5 177 13.5 196 18.5 210
57. In caz cand verificarea aces- 4.0 151 9.0 179 14.0 197 19.0 211
tor cazane §i eliberarea certifica- 4.5 155 9 5 181 14 5 199 19.5 213
telor de functionare se va Intârzia 5.0 158 10.0 183 15.0 200 20.0 214
din cauze care nu pot fi imputate
proprietarului cazaneler, Ministerul
CAP1TOLUL III.
de Industrie, prin Directiunea in-
dustriei, va putea permite functio- Prescriptiunl de siguranti relative la
narea lor provizoriu, printr'o adresa in stal atiuni le el ectrice.
oficiala trimisä recomandat intere- A) Definitii, clasificâri, planuri,
satilor. generaliteiti.
Functionarea se face insä In acest 59. Mäsurile de siguranta ce
caz pe rizicul si räspunderea pro- trebuiesc luate la constructiunea
prietarului. §i exploatarea instalatiunilor dec-
trice din stabilimentele industriale
E) Nfteuri tranzitoril. depind de tensiunea sub care cu-
58. Instalatiile existente de ca- rentul este produs si Intrebuintat,
zane se vor modifica sau completa si de pozitiunea conductorilor elec-
In conformitate cu acest regula- trici In care curentul circula.
ment, intrucât abaterile ce se vor Se Intelege prin tensiune dife-
constata ar ameninta absolut sigu- renta de potential intre doi con-
ranta publicä. Ministerul de Indus- ductori sau Intre un conductor si
dustrie si Cornell va decide, In pärnânt.
fiecere caz, conform avizului co- Din punctul de vedere al ten-
misiunii centrale, modificärile de siunii, instalatiunile electrice se
introdus si timpul necesar pentru clasifica :
executarea lor. 1. Instalafiuni electrice cu ten-
siune joasä, acele instalatiuni la
cari tensiunea efectivä de serviciu
Intre oricare conductor si pamânt
nu Intrece 250 volti.
2. Instalafiuni electrice cu ten-
siune Malta, acele instalatiuni la

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910 799

cari tensiunea efectivä de serviciu 3. Un memoriu complet descrip-

lithe oricare conductor si pämânt tiv a Intregii instalatiuni de pro-
este mai mare de 250 volti. ducere si de utilizare, care va cu-
La bateriile de acumulatori se prinde descrierea sistemului de
considerä ca tensiune de serviciu, distributiune adoptat si a tuturor
tensiunea sub care se descareä ba- dispozitiunilor.
teria. In redactarea pieselor si desem-
Din punctul de vedere al func- nelor enumärate mai sus se vor
tiunii conductorilor ce servesc pen- Intrebuinta urmkoarele semne con-
tru conducerea curentului, instala- ventionale
tiunile electrice pot fi : 1) aeriene;
2) subterane, si 3) interioare.
In prevederile acestui regula- Sägeatd de träznet.
ment nu cad instalatiunile electrice
cu un curent slab, pentru sonerii,
telegraf si telefoane.
60. Planurile si memoriul pre-
väzute la art. 3, lit. c, pentru a fi Punere la pâmânt.
prezintate la cererea autorizatiunii
vor cuprinde urmätoarele piese In
triplu exemplar : Protectie prin punere
1. Un plan al dispozitiunii ge- la pämânt.
nerale a instalatiunii, cuprinzând Protectie prin Inveli-
toate indicatiunile asupra naturii toare metalled condensa-
diferitelor localuri ale instalatiunii toare.
(localuri umede, localuri cuprinzând Protectie priri Inveli-
materii inflamabile, acizi, vapori, toare metalled izolantä.
etc.); indicarea statiunilor centrale;
a substatiunilor Ion; arterelor de
distributiune; a intregii canalizäri Dinamo sau motor
de alimentare, pozitia, natura si cu curent continuu.
märimea tuturor aparatelor produ-
cdtoare i receptoare; pozitia, felul
si märimea tuturor aparatelor de ma- Dinamo sau motor
nevrä, sigurantd si control; pozitia cu curent alternativ.
si märimea transformatorilor; sec-
tiunile conductelor Intregii canali-
z5ri; intensitätile curentului In di-
feriti conductori i aparate si, In
fine, toate inductiunile necesare
0 Dinamo sau motor cu
curent trifazat.
pentru a se putea da seamä de
instalatiunea proiectatä ; Motor cu curent trifa-
2. Planul schematic al distribu- zat cu demarare cu lichid.
tiunii cu indicatiunea tuturor dis-
pozitiunilor si aparatelor de ser-
viciu la tabloul uzinei de produ-
cere a energiei si eventual la sub- Transformator tri-
statiuni cu toate sectiunile conduc- fazat, mentogul in
torilor de legäturi dela rnasini la stea.
tablou l Intre ele, si cu toate in-
dicatiunile de märimi a aparatelor ; ITI
www.digibuc.ro
800 LEGI UZUALE. 25 Septemyrie 19W

w Transformator tri-
fazat, inentogul in
i
f I chisComutator bipolar des-
cu Intrerupere.

iv triunghiu.

I 1
Comutator bipolar des-
chis färä Intrerupere.
-t-- Transformator minufa-
----1-----: rat.
Intrerupätori
uni si bipolari
Baterie de acu- pentru maxim
J10101111 cuindicatiunea
mulatori. curentului ma-
xim de func-
Baterie de acu- lionare.
11111111110) mulatori cu re-
ductor dublu. Intrerupä-
tort uni si bi-
polari pentru
Condensator. minim, cu i n-
.._..J- dicatiunea
curentului
Bobina ; Releu.
le minim de
functionare.
Aparat de demaraj
Intreruperi uni- färä regularea vitezii;
bi si tripolari aparat de Incälzit, re-
indicând si inten- zisterztd i cu rezis-
sitatea curentului. tentä pentru lämpi
Comutatorl uni- cu arc.
bisi tripolari in-
dicând si intensi-
tatea curentului.
Intrerupätori cu
c Rezistentä regula-
bilä.

pärghie uni-bisi
tripolari cu indica- Rezistente regula-
tiunea intensitätii bile cu contact de-
curentului. 17, pus In scurt circuit.
Intrerupätori cu

)
pârghie uni-bisi
tripolari cu capac Rezistente lichide.
izolant de protectie LIJ
si cu indicatiunea Derivatie, contact de
intensitätii curen- perete pentru conductor
tului. mobil.

www.digibuc.ro
 LEGI =ALE. 25 Septenivrie 1910 801

Sinele principale
Sigurante uni-bi ale tabloului de dis-
tripolare. E:g14P
tribuliune (bipolare
cu 2 derivatii).

Ampermetru.
ConducAtor multiplu.

Conductor mobil.
0 Vol metru.
Legarea conductelor
Ohmmetru. (punctul de derivatie).
C.)
Incrucisare de Con-
Miductori.
Comptor de curent.

Conductor scoborându-se
Indicator de faa. de sus.

Aparat pentru mäsurat

izolatia.

Aparat pentru indica-

\
evr
Conductor urcAndu-se in
sus.

Conductor In care curen-

(I) rea semnului curentului. tul se urcä.
Lampä incandescentä in
punct fix cu indicatiunea q Conductor In care curen-
X 16 intensitatil luminoase In lu-
mAnAri normale.
\ tul se scoboarä.

LampA incandes- N. SArmä de aratnä neizolatä.

centA mobilä cu N.F. SArmä de fier neizolatä.
C. Conductor izolat cu bande
X 16 .catiunea intensitälii de cauciuc.
luminoase In lumA- C.I. Conductor izolat cu vAnä
nAri normale.
de cauciuc.
Candelabru cu nu- C.I.S. Conductor special izolat
märul lampelor incan- cu vanA de cauciuc.
5X1 descente i cu intensi- C.A. Conductor armat i izo-
tAtile luminoase in lu- lat cu vAnä de cauciuc.
mAnAd normale. C.T. Conductori in tub.
Lämpi cu arc, cu in- S.I. Snururi izolate cu vAnä
dicatiunea curentuluiln de cauciuc.
Amperi. S.L. nururi pentru lAmpi.
D. Cordoane flexibile.
Conductor unic. K.P. Cablu sub plumb.
II Conductor dublu. K.A. Cablu sub plumb asfaltat.
K.A.A. Cablu sub plumb asfaltat
Conductor triplu. armat.
C. HAMANOIU. Suplirnentul III. 26
www.digibuc.ro
802 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1916
0 Stalp de lemn.
Stkp metalic.
(p.p.) Placä de protectie.
(c.) Montare pe izolatori cu
clopot.
(r.) Montare pe izolatori cu
rotite.
(cI.) Montare cu cletne.
(t.) Montare In tuburi.
Proprietarul sau exploatatorul va
tine la dispozitiunea agentilor de
control toate aceste planuri pentru
a le servi la vizitele ulterioare.
61. Examinarea Inainte de pu-
nerea in exploatare. Dupä ter-
minarea lucrärilor i Mainte de pu-
nerea lor In exploatare, proprieta-
rul sau exploatatorul este dator a
Instiinta in scris Ministerul Indus-
triei i Comertului, ca instalatiu-
nile sunt complet terminate si gata
de a functiona. Ministerul Indus-
triei i Comertului va Insärcina pe
delegatul de control respectiv, care
va examina modul de constructi-
une, pentru a se asigura dad toate
mäsurile de siguranta, prescrise prin
acest regulament, sunt luate
dad constructiunea este fäcutä In
conformitate cu planurile aprobate.
Dupä aceasta va proceda la toate
verifickile i mäsurile necesare,
pentru a constata dad izolarea
partialä i totalä satisface condi-
tiunilor prescrise prin acest regu-
lament si dad toate aparatele func-
tioneazd In mod satisfädtor, din
punctul de vedere al sigurantei.
Dacä la Incerckile ce se vor
face de serviciul de control, Ina-
inte de punerea In mers regulat
de exploatare a unei instalatiuni
electrice, se constatä un defect im-
portant, capabil de a compromite
siguranta publicului, sau a perso-
nalului de exploatare, delegatul de
control va fixa un termen pentru
Indreptarea defeetului sio la expi-
rarea acestui termen va procede
la o noud examinare.
62. Revizii periodice. La in-
www.digibuc.ro
tervale de 2 ani, delegatul de con-
trol este dator a face revizuiri de-
taliate tuturor instalatiunilor indus-
triale, cari cad in prevederile pre-
zentului regulament, pentru a con-
stata cä prescriptiunile regulamen-
tului sunt observate. In acest scop
delegatul de control va face Ioate
verificärile ce Ara gäsi necesare.
Aceastá revizie periodid se va
face, prevenind, cu cel putin o säp-
tämanä inainte, pe proprietar sau
exploatator, de ziva si ora fixatä
pentru acea revizie.
Pentru instalatiunile electrice la
care curentul este procurat de cd-
tre un concesionar, se va preveni
atat proprietarul cat i concesio-
narul sau reprezentanpi lor, de ziva
fixatä pentru revizie.
Proprietarul sau exploatatorul,
si In caz de verificare a unei in-
stalatiuni alimentate cu curent pro-
curat dela o distributiune conce-
datä, concesionarul este dator a
pune la dispozitiunea delegatului
de control toate aparatele si lucrä-
torii necesari pentru efectuarea ve-
rificärilor i incercärilor necesare.
Delegatul de control va aduce nu-
mai aparatele de controlat indica-
tiunile aparatelor de serviciu pre-
cum si acele de másurat izolarea
pierderile eventuate de curent.
Afarä de aceste revizii periodi-
ce, delegatul de control va putea
vizita instalatiunile electrice ale
stabilimentelor industriale i Ina-
inte de expirarea periodului de 2
ani, dacä va gäsi de cuviintd. Ace-
ste vizite se vor margini la ins-
pectarea tuturor aparatelor si re-
gistrelor prescrise, MCA a face alte
másuri deck acele de izolatie ge-
neralä si de verificare a aparatelor
de mäsurä.
63. Verificeirite personalului
de exploatare. Proprietarul sau
exploatatorul este dator a intretine
In bunä stare intreaga instalatiune
personalul sdu de exploatare,
 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
trebuie a face revizii dese si de-
taliate a tuturor pärtilor si apara-
telor accesibile si cel putin odatä
pe lunä, sA verifice izolarea dife-
ritelor circuite.
Rezultatele obtinute se vor con-
semna Inteun registru, pe care pro-
prietarul sau exploatatorul este o-
bligat a-1 prezenta delegatului de
control la cerere. In acest regis-
tru se vor copia si certificatele e-
liberate de cätre delegatul de con-
trol, pentru constatärile fäcute la
revizii oficiate.
B) Prescripfluni generale de
siguranfd.
64. Atingeri. Toate pärtile unei
instalatiuni electrice supuse unei
tensiuni fatA cu pämantul si ne-
izolate, vor fi protejate pentru a
nu putea fi atinse.
Pentru instalatiuni de inaltA ten-
siune, atat pärtile neizolate cat si
cele izolate, vor fi protejate pen-
tru a nu putea fi atinse.
65. Punerea la piirnelnt. Toate
pärtile metalice apartinand unei in-
stalatiuni electrice, cari se gäsesc
in apropierea conductorilor sau a-
paratelor de Malta' tensiune, tre-
buiesc puse la pArnant. A pune la
pämant sau a pune un corp in
comunicatie cu pärnantul, insem-
neazä a-1 pune In contact cu o
masä metalicA Ingropatä in pämant
umed, la o adancime de cel putin
1 m. comunicarea fAcandu-se prin
un conductor, care sä apere de
descärcärile electrice o sectiune e-
chivalentä.
66. Izolarea. Instalatiunile elec-
trice trebuiesc sä satisfacä la in-
cercärile si verificArile städi de i-
zolare ce sunt a se face inainte de
punerea in exploatare, sau ulterior
la reviziile periodice urmAtoarele
conditiuni :
1. Incercärile se vor face, pe cat
se va putea cu tensiunea de ser-
viciu. In orice caz insä tensiunea
www.digibuc.ro
803
de serviciu nu va fi inferioarä la
100 volti;
2. Pentru instalatiunile cu ten-
siune micä, starea de izolare tre-
buie a fi astfel trick pierderea de
curent, pe fiecare podiune de con-
ductori dintre douä sigurante fu-
sibile, sau dupä cea din urmä si-
gurantä, sA nu IntreacA un milim.
Ampère ; de unde rezultA cä re-
zistenta de izolare a unei astfel
de portiuni din canalizarea insta-
latiunii, trebuie sA fie de cel putin
1.000 ohmi inmultite cu numArul
de volti ai tensiunii de serviciu ;
3. Conductorii aerieni si cele-
lalte pärti ale instalatiunilor elec-
trice ce s'ar afla In incAperi umede :
fabrici de bere, fabrici de vopsi-
toile, etc., sau In aer liber, pot sd
nu satisfacä conditiunile de sub
No. 2. La instalatiunile ce contin
pärti In Incäperi umede se vor
scoate din circuit acele pArti la
mäsurarea izolatiunii generale ;
4. La incercArile de izolare tre-
b uie a se mAsura nu numai rezis-
tenta de izolare intre conductori
si pämant, ci si intre fiecare doui
conductori de potential diferit ; In
acest din urmä caz trebuiesc scoase
din circuit lämpile, motorii si alte
aparate de consumatiune ; se vor
mentine Insd In circuit corpurile
luminatoare, sigurantele fusibile si
Intrerupätorii Inchisi. Circuitele in
serie se pot Intrerupe Inteun punct,
care sA fie cat se poate de aproape
de mijloc ;
5. Dacä mAsurarea izolatiunii se
face sub curent continuu si in ra-
port cu pämantul se va pune, da-
cA e posibil, polul negativ al ge-
neratorului de curent la circuitul
de examinat si se va face mäsura
numai dupA ce conductorul a stat
sub tensiune timp de 2 minute ;
6. La mäsura izolatiunii cu aju-
torul curentului alternativ se va
tine seamä de capacitate ;
7. La statiunile de producere a
 804 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
curentului se vor prevedea aparate
dispozitive cu care sä se poatA
controla starea de izolare si in tim-
pul functionkii.
67. Materii izolante. Ca mate-
rii izolante pentru curent de inaltA
tensiune vor fi intrebuintate ma-
terii poroase impregnate cu mate-
rii izolante, i corpuri solide ne-
higroscopice. Lemnul i diferitele
fibre nu vor putea fi intrebuintate
ca materii izolante, deck dac5 sunt
Impregnate cu ulei sau materii
zolante.
Suprafetele nelustruite ale plAci-
lor de piatrA trebuie protejate de
umezeald cu un strat de vopsea.
transformatori, acumu-
latori.
68. Meqini electrice. Masinile
electrice, dinamuri i motoare, vor
fi astfel instalate hick serviciul sä
fie sigur, fàrà ca sä dea scântei
sou arcuri, care sä poatä produce
aprinderea materiilor inflamabile.
In localurile In cari se gäsesc a-
mestecuri explosibile de gaze, praf
sau fibre, nu se pot instala dina-
muri, cari in functionarea lor dau
nastere la scântei sau arcuri, decat
numai dacä stint inchise in cutii
protectoare, cari sä excludA orice
pericol de incendiu sau de explo-
ziune.
Generatorii si motorii de tensi-
une Malta' trebuie sA fie izolati
de sol, fiind deserviti de jur itn-
prejur cu un pod bine izolat, sau
vor fi pusi la pämânt. In acest din
urmä caz, podul de serviciu, dacA
este bun conduckor, va fi legat e-
lectric cu mainile, i pus la pA-
mânt.
In odce caz, pktile conducätoa-
re ale masinilor electrice vor fi
inaccesibile la orice atingere.
Aceste prescriptii se vor aplica
pentru generatorii de curent de
excitatie precum i pentru alte dr-
uit e de mica* tensiune In legAturA
www.digibuc.ro
cu generatorii de inaltA tensiune.
De asemenea aceste prescriptiuni
se aplicä l pentru generatorii
motorii de joasd tensiune, insta-
lati In localuri umede, unde din
cauza umezelii permanente este
greu de mentinut starea normald
de izolare.
69. Transformatorii. Transfor-
matorli de tensiune inaltä vor fi
asezati in cabine Inchise cu cheea
protejati prin invelitori metalice
puse la pärnânt, ori intrebuintân-
du-se mijloace speciale de izolare,
pentru ca toate pärtile, sub curent
de Malta tensiune, sA nu poatä fi
atinse.
Inträrile cabinelor transformato-
rilor vor fi indicate prin semnul
unui trAsnet vopsit In ros, 1 cu
inscriptia Pericol de moarte".
Chid transformatorii sunt dis-
pus't in serie, se va prevede o dis-
pozitiune specialA de constructi-
une a transformatorului, sau un a-
parat acclimatic, pentru a nu se
putea produce o Matzke pericu-
loasA a transformatorilor in cazul
unei intreruperi a circuitului se-
cundar.
70. Acumulatori. Sälile-acumu-
latorului vor fi inchise si nu vor
fi accesibile deck personalului spe-
cial insärcinat cu acest serviciu.
In sälile acumulatorilor nu se va
intrebuinta deck luminatul elec-
tric cu incandescentä. Aceste loca-
lud trebuiesc sA fie bine venti-
late.
Elementele bateriei vor fi izo-
late In raport cu suportul si ace-
sta In raport cu pArnântul, prin
sticlä, portelan sau alte materii ne-
higroscopice.
Se vor lua dispozitiuni pentru a
se lnlAtura deteriorarea clädirii,
prin scurgerea accidelor.
In timpul inckcärii, nu se ad-
mite In sala acumulatorilor nicCun
corp aprins sau incandescent.
Bateriile de tensiune inaltA vor
 LEG1 UZUALE. 25 Septeinvrie 1910
avea un pod de serviciu izolat
vor fi dispuse astfel, hick sA nu
se poatä produce o atingere simul-
tanee a unor puncte Intre cari e-
xistA o tensiune mai mare ca 250
volti.
Bateriile de joasä tensiune, cari
servesc pentru excitarea dinamu;
rilor de inaltä tensiune, vor fi su-
puse acelora0 prescriptiuni ca
bateriile de inaltä tensiune.
D) Tablouri de distributie.
Aparate.
71. Tablouri de distributiune.
Tablourile de distributiune vor fi
construite din materiale necombus-
tibile. Lemnul nu poate fi Intre-
buiiitat decât pentru facerea rame-
lor §i balustradelor de protectie.
La tablourile de distributiune
pentru Malta tensiune, dacä este
un pod de serviciu izolat, toate
pärtile conducâtoare de curent, pre-
cum §i acelea ale aparatelor de
mäsurä, sigurantelor §i comutatoa-
relor, vor fi fäcute inaccesibile a-
tingerii, iar toate pärtile metalice
neconducAtoare de curent, §i cari
pot fi atinse, vor fi legate metalic
Intre ele §i izolate de pämânt. Dacä
insä nu este un pod de serviciu
izolat, pArtile conducAtoare de cu-
rente ale instrumentelor de mäsurä,
ale sigurantelor, ale comutatorilor,
dacA nu sunt puse la pämânt, se
vor face neaccesibile atingerii
pArtile metalice neconducAtoare de
curent ale acestor aparate 0 ale
podului de serviciu, cari pot fi
atinse, se vor pune de asemenea
la pämânt.
Tablourile de distributiune cu
loc fiber de trecere in dosul lor,
vor prezenta un pasaj suficient
pentru trecere warA. Locul din
dosul tabloului trebuie sä fie de
cel putin 1 m. lätime pentru ta-
blouri de curent de joash tensiune,
0 1 m. 50 pentru tablouri de cu-
rent de lnaltä tensiune. Toate le-
www.digibuc.ro
805
gAturile, din dosul tabloului, tre-
buie sA fie regulate 0 uvor de vi-
zitat.
La tablourile de distributiune
fArà loc fiber de trecere in dos, le-
gäturile trebuesc astfel fäcute pen-
tru a putea fi u§or controlate.
Toate aparatele necesare pentru
conducere,sigurantä, mäsurà 0 con-
trol, pentru intreruperea uparä
sigurä a unui curent anormal §i
periculos, vor fi grupate in mod
metodic pe tabloul de distributiune.
Dispozitiunile conexiunilor 0 a-
paratelor pe tabloul de distributi-
une trebuesc fAcute astfel, ca ur-
märirea, vizitarea §i eventuala lor
reparatiune, sä. se poatä face cu
Inlesnire.
Aparatele de mAsurä vor fi dis-
puse astfel, hick indicatiunile lor
sä nu fie influentate de curentii
de serviciu.
Inscriptiuni suficiente se vor
pune pe toate circuitele dela tablou.
72. Aparate. Toate pärtile con-
ducAtoare de curent ale aparatelor
legate cu un conductor de electri-
citate, se vor monta pe suporturi
incombustibile §i cari sä fie bune
izolatoare, chiar pentru localurile
umede ; ele vor fi Inchise In cu-
tii protectoare, astfel hick sä nu
poatä fi atins de persoane sträine
§i vor fi separate In mod sigur de
materiile inflamabile. Aparatele de
joasä tensiune, depe tablourile u-
zinelor centrale, pot fi instalate
färä aceste cutii de protectiune.
Aparatele vor fi astfel dimensi-
onate §i dispuse, frock cel mai pu-
ternic curent de serviciu normal,
sä nu poatä produce o IncAlzire
mai mare ca 50 gr. C, peste tem-
peratura inconjurätoare.
Toate aparatele vor fi construite
instalate astfel That sä se ex-
cludä posibilitatea de a se putea
räni vreo persoanä prin a§chii,
scântei sau proectiuni de materii
topite.
806 LEGI UZUALE. 25
73. Intrerupeitori. Generatorii
de curent, baterii i orice grup de
lampi sau alti receptori de curent,
vor fi preväzuti cu Intrerupätori,
cari dupä Intrerupere sä nu mai
lase nici o parte din restul circu-
itului sub tensiune.
Tensiunea i intensitatea nor-
malä a curentului de serviciu se
vor Insemna pe Intrerupátor.
Intrerupätorii vor fi construiti
astfel, pentru a nu produce un arc
persistent la intreruperea curentului.
Conducätorii pusi la pämänt nu
vor avea Intrerupätori.
Intrerupätorii vor fi construiti
astfel, hick sä nu rämänä decât in
pozitiunea Inchisä sau deschisä, nu
si In pozitiuni intermediare.
Contactele de metal ale intre-
rupitorilor trebuesc dimensionate
astf el ca si produci o supratem-
peraturi superioarä 50 gr. C.
In localuri In cari In mod nor-
mal se gisesc materii inflamabile
sau explosibile, Intrerupätorii de
frichidere i deschidere vor fi in-
sotiti de o sigurantä fusibili
preväzuti cu cutii de siguranti fä-
cute cu material izolant. De ase-
menea vor fi preväzuti cu cutii
zolante si Intrerupätorii situati In
afarä de statiunile electrice.
Pentru curentii de inaltá tensi-
une, fiecare ramificatie principalä
trebuie sä aibi Intrerupätori pe
fiecare pol si aceasta chiar dad
ramificatiunile secundare au sau
nu Intrerupdtori proprii, i dacd la
tabloul de distributiune si la re-
ceptorul de curent nu este un drum
de serviciu izolat ; Intrerupâtorul
trebuie sä punä la parnânt circui-
tul dupä Intrerupere.
Pärtile neconducätoare de curent
ale Intrerupätorilor i cari pot fi
atinse vor fi puse in permanenta
la pämânt.
Firele neutre i firele ce conduc
pimânt nu vor fi prevAzute cu
Intrerupätori.
www.digibuc.ro
Septemvrie 1910
74. Rezistenfä, rezistente de
demaraj ci aparate de inccilzit.
Rezistentele, rezistentele de de-
maraj i aparate de incälzit tre-
buesc sä fie astfel construite pen-
tru ca, In serviciul normal, sä nu
dea nici un fel de arc sau scân-
teie.
Pärtile conducitoare de curent
ale rezistentelor i aparatelor de
IncAlzit trebuesc a fi montate pe
postamente incombustibile i izo-
lante, si acoperite cu cutii de pro-
tectie fäcute de material incom-
bustibil i izolant. Când cutia este
de metal, ea trebuie dusä la pd-
mint pentru curentii de inaltä ten-
siune.
Rezistentele vor trebui sä fie
astfel dimensionate, ca In exploa-
tare normali sä nu se incälzeascä
in mod periculos pentru piesele
invecinate.
Aparatele de Incälzit i rezisten-
tele, la cari Inazirea exterioarä
intrece temperatura cu circa 50 gr.
C. trebuiesc dispuse astfel, incât
sä nu se poatä produce o atingere
cu materiale inflamabile i nici sä
le IncAlzeascä in mod periculos.
In localuri In care se allä In mod
normal amestecuri explosibile de
praf, fibre sau gazuri, nu se vor
instala rezistente si aparate de In-
cälzit.
75. Contacte pentru diferite
aparate mobile. Contactele pen-
tru diferitele aparate mobile, sau
pentru conductori transportabili,
vor fi astf el construite ca sä nu
se poatä introduce un contact de
o intensitate de curent superioarä.
Intensitatea normalä i tensiunea
de serviciu vor fi inscrise_pe ase-
meni aparate.
Sigurantele necesare nu vor fi
instalate pe conductori transporta-
bili, ci pe partea fixä a contac-
tului.
La instalatiunile cu tensiune
naltä, asemenea contacte vor fi
 LEGI UZUALE. 25 Septeinvrie 1010
prevAzute cu tin intrerupátor, care
sa Intrerupä curentul la scoaterea
contactului mobil.
76. Siguranfe. Se numesc si-
gurante sau fusibile piesele de un
aliaj metalic, cari intercalate in cir-
cuit se topesc la trecerea unui cu-
rent superior curentului normal.
Toti conductorii intre tablouri
locurile de Intrebuintare trebuesc
preväzuti cu sigurante fusibile, sau
cu Intrerupätori automatici. Se ex-
cepteazä dela aceastä regulä con-
ducätorii neutrii sau nuli ai siste-
melor multiple sau polifasate i toti
conductorii dusi In mod normal la
Om ant.
Cea mai mare intensitate de cu-
rent admisibilá, 'care sä provoace
fuziunea este egalä cu intensitatea
prescrisä la art. 86.
Este permis a se lua pentru un
conductor sigurante si mai slabe
decât rezultà din tablou.
Se vor instala sigurante In toate
punctele, In cari se micsoreazä sec-
tiunea conductorilor i anume la
distantä de cel mult 1 m. dela
punctul de ramificare.
Piesa de racordare intre conduc-
torul principal si fusibil poate fi
de o sectiune mai mica ca aceea
a conductorului principal; trebuie
Insä In acest caz, sä fie separatä
de obiectele inflamabile, si nu poate
fi compusä din cordon flexibil.
Când lungimea simplä Intrece 1
m., atunci piesa de racordare va
avea o sectiune egalä cu aceea a
conductorului principal din care se
ramified.
Mai multi conductori secundari
de dIstributiune pot sä aibä o sin-
gurà sigurantä fusibilä, dad in-
tensitatea lor normalà totalà nu in-
trece 6 A. Se intelege eà micso-
rärile de sectiune, precum si rami-
addle situate dincolo de aceastä
sigurantä, sunt scutite de alte si-
gurante fusibile.
Sigurantele vor fi construite ast-
www.digibuc.ro
807
fel incat, In momentul fuziunei,
sä se evite producerea unui scurt
circuit sau a unui arc persistent
in locul sigurantei sau aläturea.
Pentru sigurantele 6-30 A se vor
lua mäsuri ca chiar prin construc-
tiunea lor, sä nu se poatä intre-
buinta gresit fusibile mai tari in
locul celor prescrise.
La sigurantele de metal moale,
nu se admite ca contactul sä se
facä chiar prin acest metal ; cape-
tele sarmelor sau bandelor de fu-
ziune vor fi sudate In piese spe-
ciale de contact, de cupru sau de
alt metal simila r.
Sigurantele trebuesc construite
asezate astfel Incal sä fie ma-
niabile chiar sub tensiune, Insä
numai de cätre un personal instruit;
ele se vor centraliza, pecât se poate
si se vor aplica la o Inältime ac-
cesibilä cu mâna.
Tensiunea maxima i intensita-
tea de curent normalä se vor in-
dica pe orice piesä a unei sigurante.
Cordoanele flexibile mobile, ce
se adapteazä la lampi i aparate
mobile, trebuesc prevazute, in tot-
deauna pe ambii poli, cu contacte
fusibile i sigurante la punctul ra-
mificarii, cari vor fi dispuse dupä
intensitatea curentului.
In interiorul clädirilor In cari se
gäsesc de ordinar gazuri sau ma-
terii inflamabile, nu se pot Intre-
buinta sigurante decat Inchise in
cutii ermetice.
'77. Aparate de tntisuri pentru
tensiuneatnaltd. Invelitorile de pro-
tectie a acestor aparate trebuesc a
fi izolate contra tensiunei de ser-
viciu sau legate la pämânt, pentru
a nu se putea atinge pärtile sub
curent.
Aparatele de mäsuri legate la
transformatori de mäsurä nu vor
cädea In aceste-prevederi, Intrucat
sunt luate mäsurile de sigurantä
/rare curentul principal si curentul
secundar.
808 LEGI UZUALE. 25 Septeinvrie 1910
78. Paratrasnete. Toate ma§inele
§i aparatele in legäturd cu canali-
zärile electrice aeriane vor fi pro-
tejate, la puncte potrivite, prin
paratrdsnete, a cäror eficacitate se
va mentine chiar §i dupä descdr-
cäri repetate.
E. Leimpi fi accesorii.
79. Suporturi i ldmpi incan-
descente. Pärtile conducätoare de
curent ale soclurilor vor fi mon-
tate pe suporturi incombustibile §i
apärate de atingere cu inveli§ in-
combustibil, care sä nu fie sub ten-
siune fatä cu pämântul. Materia-
lele, cari la cAldurA se pot aprinde
sau deforma, nu vor putea fi in-
trebuintate in soclurile lämpilor,
ca pärti constitutive.
Intrerupätorii In socluri sunt in-
terzi§i pentru lämpi de Ina ltä ten-
siune.
Cordoane de suspensiune, com-
puse din conductori multipli fle-
xibili sunt numai atunci admise,
când lampa cu abajurul säu e a-
târnatä de o suspensiune speciald
care sä se poatä räsuci cu conduc-
torii. La legäturile de suspensiune,
§i la socluri conduckorii vor fi
putin mai lungi ca firele de sus-
pensiune, pentru a se evita mice
tractiune cu conductorii.
Lämpile vor fi astfel montate,
pentru ca pktile lor, cari s'ar afla
la diferentä de tensiune fatä cu
pämântul, sä nu poatd fi atinse.
Lämpile cu incandescentä, cari ar
putea veni In contact cu materii
inflamabile, vor fi preväzute cu un
glob de sticlä sau cu o retea de
sârmä, astfel !neat sä nu se poatä
produce nici o atingere Intre lämpi
§i acele materii. Pentru tensiuni
Inane aceastä retea de protectiune
va fi pusä la pämânt.
La tensiuni inalte lämpile incan-
descente pot fi Intrebuintate numai
pentru curent continuu §i numai
pentru tensiuni panä la 1.000 volti.
www.digibuc.ro
Pärtile metalice exterioare ale !Am-
pilor de Inaltd tensiune nu vor fi
puse la pämânt.
80. Leimpi cu arc. Lanternele
lämpilor cu arc vor fi izolate de
pärtile conductoare, de asemenea
cablul de ridicat lampa va fi izolat
fatä cu lanterna.
In lanterne, conductorii se vor
introduce izolati.
Gäurile de introducere ale con-
ductorilor trebuesc astfel fäcute In-
cat izolarea acestora sä nu se poatd
deteriora §i ca umezeala sä nu
poatä pätrunde In interiorul lan-
ternei.
Conductorii la lämpile cu arc,
cari vor putea fi atin§i In timpul
când lämpile sunt sub tensiune,
se vor izola.
La tensiunea Malik conductorii
nu pot fi Intrebuintati ca suspen-
siuni.
Lämpile cu arc, de odce tensi-
une, vor fi In totdeauna Insotite
de dispozitive cari sä lmpiedice
cäderea particulelor de cdrbune in-
candescent.
La tensiune inaltä, lampa cu arc
trebuie sà tie dublu izolatä de ca-
blul de suspensiune §i de toti cei-
lalti suporti de fier, sau cablu de
suspensiune, §i suportii de fier sä
fie pu§i la pämânt.
La tensiuni superioare la 1.000
volti, ambele aceste dispozitiuni
vor fi aplicate in acela§ timp.
Pärtile conducätoare ale contac-
telor de cuplat lampa cu arc tre-
buie sä fie dublu izolate fatä de
suportii de fier, §i bine protejate
contra ploaiei.
Pentru a se scoate din circuit, in
timpul functionärii, toate pärtile
sub tensiune ale lämpilor de !nand
tensiune, se vor aplica In fiecare
circuit cel putin un Intrerupator,
pentru fiecare grup de lAmpi, asi-
gurat independent.
Dacä lämpile de inaltä tensiune
functioneazä In serie, fiecare lampä
 LEG1 UZUALE. 25 Septenivrie 1910
trebuie preväzutä cu un dispozitiv
care sä functioneze and circuitul
se intrerupe In lampä i sä resta-
bileascä curentul, fäcând automat
un scurt circuit sau o derivatie.
81. Corpuri lumindtoare. La
§i in corpurile luminkoare nu se
vor intrebuinta decAt conductorii
izolati contra umezelii §i potriviti
tensiunei de serviciu.
La corpurile luminätoare la cari
conductorii se aFaa pe pärtile
exterioare, ei vor fi astfel fixati
pentru a null putea schimba po-
zitiunea §'I a nu se putea deteriora
izolatiunea la colturi §i indoituri.
La tensiuni inalte, la §i in corpu-
rile luminätoare, se vor intrebuinta
numai conductori protejati.
La corpurile luminätoare, la care
conductorii se a§eaxä in spatiile
lor interioare, conductorii vor fi
introdu0 cu ingrijire pentru a nu
se altera izolatiunea.
Tuburile corpurilor lumingtoare
in care vor trece douä fire trebuie
sä ailA ca dimensiune interioarä
minimalà 6 mm pentru tensiunea
joasä i 12 mm pentru tensiunea
inaltä.
La Intrebuintarea curentilor de
joasd tensiune, punctele de der--
vatie din interiorul corpurilor de
iluminat vor fi, peat posibil, cen-
tralizate. La curentii de inaltä ten-
siune punctele de derivatie §i de
legäturä nu vor fi In interiorul cor-
pului de iluminat.
Corpurile metalice de suspensi-
une, ale lämpilor de ofice fel, vor
fi instalate §i apArate de atingere.
Corpurile de iluminat vor fi fi-
xate astfel Mat conductorii sä nu
se deterioreze prin rotatiunea lor.
La corpurile de iluminat i In
interiorul lor se vor intrebuinta
conductori simpli sau multipli izo-
lati cu vânä de cauciuc.
CAnd conductorii ies din corpu-
rile de iluminat, ei vor fi fixati
astfel inca sa nuli schimbe pozi-
www.digibuc.ro
809
tiunea i izolarea sä nu se deteri-
oreze prin fixare.
Suportii limpilor trebuie sd fie
fixati la corpurile luminätoare.
CAnd conductorii se Intrebuin-
teazä ca suspensiuni, legAturile nu
trebuie a fie supuse la tractiune
sau asucire. Pentru curentii de
tensiune inaltä, asemeni suspensi-
uni nu se vor Intrebuinta.
In caz cAnd aparatele de ilumi-
nat servä §i pentru iluminatul cu
gaz sau sunt fixate pe conducte
de gaz ori pe pereti umezi §i. in
cazul cAnd se ating cu pärti me-
talice ale clädirei, ele vor trebui
sä ailA la punctul de aplicatiune
un dispozitiv special de izolare,
care sä impedice trecerea curentu-
lui dela aparate la pämânt i se
va observa ca conductorii sä nu
atingä nicäieri partea neizolatà a
conductei de gaz.
82. Lämpi de wind. Pentru
lämpile de mânä ale cäror pärti
exterioare metalice nu sunt complet
puse la pämânt, se vor observa In:-
mätoarele prescriptiuni :
PArtile exterioare ale soclului tre-
buie a fie fdcute din o materie
izolantä, iar toate pârtile condu-
cätoare de curent vor fi astfel dis-
puse pentru a nu putea fi atinse.
Mânerele lämpilor portative tre-
buie sä fie fäcute din materii izo-
lante pärtile metalice interioare nu
trebuie sä iasä in afarä pAnä la
cablurile de legäturA. Cablurile mo-
bile trebuie sä fie astfel legate,
pentru a nu putea in nici un caz
sä se rupä la aceastä legäturä.
Plasele de protectiune, arligele
de suspensiune §i toate pärtile ac-
cesorii ale unei lämpi de mânä
trebuie sä fie fixate pe pärtile izo-
late ale 16 mpei.
Nu se vor intrebuinta lämpi de
mânä cu curentii de inaltä tensi-
une.
8$. Ldtnpi In localuri cu ga-
zuri explosibile sau cu materii
810 LEGI UZUALE. 25 Septenavrie 1910
inflamabile. Intrebuintarea lampi-
lor cu arc, In localuri in care se
pot produce aprinderi de gazuri,
praf sau fibre In suspensiune, este
absolut interzisa ; lämpile cu in-
cadescentä se pot intrebuinta In
asemenea localuri, Insä numai dad
sunt inchise ermetic In globuri
resistente de sticlä, cari sä cuprindä
soclul lämpii.
F) Canalizdri electrice.
84. Conductori aieriani. Pentru
canalizärile aeriene se vor intre-
buinta conductori de aramä moale,
reindlzita care sa prezinte o re-
sistenta la tensiune de cel putin
5 kgr. mm2 atât la o temperaturä
de + 250 C fära altä incärcare
cleat greutatea proprie, cat si la
o temperatura de 500 C cu su-
pra Incarcarea ghetei luatä egala
cu 0,015 s kgr./m. c, formula in
care s este sectiunea conductoru-
lui In mm2.
Pentru conductorii de aramä in-
täriti, rezistenta la tractiune deter-
minatä In conditiunile de mai sus
nu trebuie sä intread 12 kgr./mm2.
Conductorii de aramä trebuie sä
aiba o rezistenta specifid de cel
mult 0,0175 ohmi. Prin rezistenta
specificä se intelege rezistenta
exprimatä in ohmi a unei sârme
de 1 m lungime §i un mm2 sec-
tiunea la temperatura de 150C.
Prin conductibilitate specifid se
intelege valoarea reciprod a re-
zistentei specif ice. Prin aramä nor-
malä se intelege acea aramä, a drei
conductibilitate specificä este de 60
si a drei rezistentä speciala este
de 0,0167 ohmi.
Pentru calculul rezistentei spe-
cifice dela alte temperaturi la tem-
peratura de 150 C, se va admite
in toate cazurile In care coefi-
eientul de temperaturä nu este
fixat, 0,40/o pentru fiecare grad
centigrad,
5e poate admite o abatere fn
www.digibuc.ro
privinta rezistentei specifice pen-
tru sat-mete intrebuintate la con-
ductorii aerieni, cari trebuie sä pre-
zinte si o rezistenta mecanica su-
ficientä, la eforturile la cari sunt
supusi.
Conductorii de cupru vor fi le-
gati unii cu altii prin lipire, nu-
mai in punctele unde nu sunt su-
pusi la eforturi de tractiune.
Aluminiul poate fi intrebuintat
ca conductor, luandu-se ca limita
de rezistenta 9 kgr. MIT12.
85. Conductorii izola(i. Cand
nu se pot Intrebuinta conductorii
neizolati, trebuie sa se intrebuin-
teze conductorii preväzuti cu o im-
bräcäminte izolantä, a drei rezis-
tenta i izolatiune sunt potrivite
scopului In serviciul ce-1 au de a-
sigurat acei conductori.
Se deosebesc urmatoarele cate-
gorii de conductori izolati:
a) Conductorii izolati cu bandä
de cauciuc si cari pot fi intrebu-
intati pentru instalatiuni fixe pana
la tensiunea de 125 volti, in ca-
mere uscate, asezându-se In tot-
deauna peste tencuialä ;
b) Conductorii izolati cu vânä
de cauciuc, conductorii cu izola-
tiune contra umezelei, cari pot fi
intrebuintati la instalatiuni fixe
Oa la 1.000 volti sub tencuialti
montati in tuburi, i pentru lega-
rea receptorilor transportabili panä
la 500 volti ;
c) Conductorii special izolati cu
vanä de cauciuc, cari pot fi intre-
buintati atat pentru instalatiuni fixe,
cat i pentru legaturi de receptori
mobile pâttä la 1.500 v. ;
d) Conductord izolati cu vanä
de cauciuc i armati cati pot fi
Intrebuiritati pentru instalatiuni fixe
'Ana' 1.000 volti si pentru legarea
receptorilor mobili Oita la 500
volti ;
e) Conductorii in tub, cari pot
fi Intrebuintati pana la 1.000 volti
pentru instalatiuni fixe;
 LEGI UZUALE. 25 Septenivrie 1910 811

f) Snururi izolate cu vänä de Sectiu-

cauciuc, putându-se intrebuinta la nea in Grosimea vánei de cauciuc
m m2 in Ill/M
instalatiuni fixe panä la 1.000 volti
§i la legarea receptorilor mobili Minima Maxima
pänä la 500 volti ; 1 0,8 1,1
g) Conductorii pentru atarnat 1,5 0,8 1,1
lämpile, cari pot fi Intrebuintati la 2,5 1,0 1,4
*i in corpurile luminätoare panä 4 1,0 1,4
la o tensiune de 250 volti ; 6 1,0 1,4
h) 5nururi pentru lämpi, cari se 10 1,2 1,7
pot intrebuinta pentru atarnarea 16 1,2 1,7
lämpilor Oa la o tensiune de 250 25 1,4 2,0
volti. 35 1,4 2,0
Conductorul de ararna poate fi 50 1,6 2,3
masiv, pentru fire intre 0,75 pang 70 1,6 2,3
la 16 mm2 sectiune, sau format din 95 1,8 2,6
firiware pentru sectiune 1-1.000 120 1,8 2,6
mm2. Conductorul de amnia va fi 150 2,0 2,8
zincuit la foc. 185 2,2 3,0
Cantitatea de gumä minima ce 240 2,4 3,2
trebuie sä se intrebuinteze pentru 310 2,6 3,4
conductorii izolati cu bandä de 400 2,8 3,6
cauciuc este pe 100 m sarma izo- 500 3,2 4,0
lata. 625 3,2 4,0
800 3,5 4,5
1000 3,5 4,5

Cantitatea minima
Conductorii izolati cu vânä de
Sectiunea in de gutnä in grame cauciuc vor fi incercati dupä o
rn/m, pe 100 m conductor edere de 24 ore in apä. Incercd-
1 130 rile se vor face cu curent alterna-
1,5 155 tiv §i tensiunile intre sarma de
2,5 190 aramä §i apä va fi:
4 230 Tensiune de ser- Tensiunea de in-
6 280 viciu in volti cercari In volti
10 340 1.000 2.000
16 420 2.000 4.000
25 550 3.000 6.000
35 650 4.000 8.000
50 800 5.000 9.000
70 1000 6.000 10.000
95 1200 7.000 12.000
120 1400 8.000 13.000
150 1550 10.000 15.000
Grosimea vânei de cauciuc la 12.000 18.000
conductorii de sub b 5i c trebuie Conductorii izolati cu vânä de
sä fie cuprinse intre urmätoarele cauciuc §i armati vor fi incercati
limite : cu o tensiune minima de 4.000
volti.
Dimensiunile conductori-
lor. Conductorii trebuesc sä fie

www.digibuc.ro
812 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
astfel dimensionati, pentru ca in al cäror curent este variabil, se
starea normalä de functionare sä vor putea mari intensitätile date
prezinte o rezistentä mecanicd su- mai sus la 1,5 din normal.
ficientä si sä nu Intread limita Conductorii de cupru ce se vor
admisibilà pentru intrebuinta nu vor avea sectiuni
In conductorii de aramä izolati mai mid dedt
si In cablurile cari nu sunt ase- 0,75 mm2 pentru conductori la
zate in pämânt, intensitätile cele si In corpurile luminätoare.
mai mari admisibile In exploatare 1 mm2 pen tru conductori izolati,
pentru diferite sectiuni de cabluri Intrebuintati In tuburi izolate sau
sunt : pe corpuri izolante, a cäror dis-
Sec(iunea in Intensitatea Märimea si- tantä sä nu tread 1 metru.
mm.2 maxima' in A. guratei in A. 4 mm2 pentru fire neizolate in
0,75 9 6 clädiri i izolate in clädiri i afar&
1 11 6 la cari distanta Intre punctele de
1,5 14 10 fixare este mai mare ca un metru.
2,5 20 15 6 mm2 pentru canalizäri exteri-
4 25 20 oare aeriane de joad tensiune.
6 31 25 10 mm2 pentru conductori de
10 43 35 aeriani de Inaltà tensiune.
16 75 60 87. Cordoane flexibile. Cor-
25 100 80 doanele flexibile se compun din
35 125 100 mai multe fire subtiri, cu un dia-
50 160 125 metru de cel mult 1 '3 mm.
70 200 160 Cei doi conductori ce formeazä
95 240 190 cordonul flexibil vor fi izolati fie-
120 280 225 care cu cauciuc, intocrnai ca un
150 325 260 conductor simplu, räsuciti in tor-
185 380 300 sadä i acoperiti cu o tesäturä de
240 450 360 bumbac sau mätase. Pentru cor-
310 540 430 doane expuse la deteriodri me-
400 640 500 canice, cei doi conductori vor fi
500 760 600 protejati cu o pand de sârmä sau
625 880 700 cu un Invelis de piele sau de metal.
800 1050 850 SS. Cabluri. Cablurile pot fi
1000 1250 1000 clasificate In modul urmätor
a) Cabluri sub plumb.
Pentru conductorii neizolati se b) asfaltate;
vor Intrebuinta aceleasi intensitäti e)
maxime ca mai sus pânä la sec- armate.
tiuni de 50 mm. p.; dela aceastä Cablurile sub plumb sunt for-
sectiune In sus se va putea admite mate din una sau mai multe sârme
o intensitate de 3 A mm. p. de aramä, de cel putin 0,3 mm
Pentru mateliale de o conduc- diametru, acoperite cu un strat
tibilitate mai mid se vor märi gros de izolant i cu unul sau mai
sectiunile In proportii. Pentru ser- multe straturi continue de plumb.
viciul intermitent se va putea märi Aceste cabluri trebuesc apärate
intensitätile curentilor, färä Ind a de deteriodrile mecanice ; ele sunt
se produce o indlzire mai mare Intrebuintate In localuri umede,
a conductorului. La legarea lam- dad nu sunt emanatiuni de va-
pilor, motoarelor si altor receptori pori acizi ; de asemenea trebuesc

www.digibuc.ro
 LEGI UZUALE. 25 Septexnvrie 1910
ferite de a veni In contact cu ma-
terialul care atacä plumbul. Izola-
rea se poate face cu cauciuc, ca
pentru conductorii simpli, sau cu
alte materii izolante de o valoare
dielectricA echivalentä.
Cablurile sub plumb asfaltate
sau bituminate pot fi afezate in
orice localuri In care nu sunt ex-
puse la deteriori mecanice.
Cablurile sub plumb asfaltate §i
armate convin a fi Intrebuintate
direct In pArant fi ori unde.
Ca blurile sub plumb de orice
fel vor fi prevAzute cu piese ter-
minale, cu cutii de derivatie sau
alte dispozítive similare, cari sA
lmpiedice introducerea umezelii
intre plumb fi cablu.
La punctele de fixare se va In-
griji ca cAmaf a de plumb sA nu
fie turtitä sau deterioratä.
La cablurile armate cu fier
destinate pentru curentii mono sau
polifasati, un acelaf cublu trebue
sA continA toate firele cari apartin
aceluiaf circuit.
89. Prescripfiuni generate a-
supra canalizeirilor. Prin pozitiu-
nea lor, sa prin o ImbrAcäminte
specialk conductorii ficfi trebuie
sA fie protejari contra actiunilor
mecanice. La cublurile armate fi
la conductorii prevAzuti cu In-
velif uri metalice, aceste fnvelifuri
metalice, servesc ca ImbrAcAminte
de protectie. Pentru tensiunile joase,
tuburile izolate sunt codsiderate ca
Imbräcämine de protectie. La curen-
pi de tenstuni Matte, aceastä Im-
brAcAminte de protectie va fi formatA
din o materie izolantä nehigros-
copicA fi vor fi legate la pA-
mant.
Ca materii izolante nehigrosco-
pice va fi considerat lemnul im-
pregnat.
Conductorii transportabili i cei
mobili, cari vor fi derivati dela
conductorii ficf i, vor fi prevkup
cu o ImbrAcäminte specialä contra
www.digibuc.ro
813
actiunilor mecanice, numai in ca-
zuri exceptionale.
Conductorii la pämänt pot fi
fixati direct pe clädiri sau Ingro-
pati In pAmAnt, luându-se precau-
tiunea de a nu fi deteriorati prin
fixare sau prin modul Ior de a-
§ ezare.
Toate conductele neizolate, afarA
de acele legate de pämänt, treb ale
sä fie afezate pe corpuri speciale
izolante.
Toti conduct orii neizolati para-
leli Intre ei, cari sunt de polaritäti
diferite, trebuie sä fie depärtati
fritre dAnfii de cel putin:
20 cm pentru suporti departati
Intre ei cu 6 metri fi mai mult.
15 cm pentru suporti depArtati
Intre ei cu 4-6 metri V mai mult.
10 cm pentru suporti depärtati
Intre ei cu mai putin de 4 metri.
Conductorii trebuie a fi depär-
tati cel putin 5 cm de fetele zi-
durilor clAdirilor. Pentru conduc-
torii de Inaltä tensiune, aceastA
distanta va fi de un cm. pentru
fiecare 1000 volti, cu un minium
de 5 cm.
Conductorii izolati vor fi wzati
pe izolatori ca fi cei neizolati sau
afezati In tuburi.
Conductorii trebuie sA fie mon-
tati In a§a mod pentru a .putea
fi cu ufurintä fnlocuiti.
Pentru curentii de joasA tensiune,
conductorii izolati pe izolatori, vor
fi afezati la cel putin 2 cm de
ziduri in afarA fi 1 cm In interio-
rul clAdirilor.
Conductorii izolati cu gumA, a-
fezati chiar fi in tuburi, nu pot
fi Intrebuintati decAt sub ten-
cuialä.
Conductorli izolati cu ImbrAcA-
minte metalicA de protectiune pot
fi instalati In fricAperi uscate sau
afarä, fixati de constructiunile sau
aparatele metalice, cari oferä pun-
te fixe sau direct pe ziduri.
Pentru curentii de InaltA tensiune,
814 LEGI UZUALE. 25 Septenivrie 1910
conductorii izolati vor fi a§ezati la
cel putin 2 cm. de fata zidurilor
panä la un voltaj de 1.000 de volti :
dela acest voltaj lnainte câte un
centimetru de fiecare 1.000 volti
sau fractiune.
Conductorii sau cablurile pentru
curentii mono sau polifasati Im-
bräcati cu Imbracäminte metalicä
sau pu§i In tuburi, trebuie a cu-
prinde sub aceini Imbräcäminte
toate firele cari apartin aceluia§
circuit.
Legarea conductorilor intre dân-
§ii sau derivarea conductorilor se
va face prin lipire, Inlurupare sau
un mijloc echivalent.
Legarea conductorilor la aparate,
ma§ini, tablouri de distributiune,
receptorii etc., se va face prin In-
§urupare sau printr'un mijloc echi-
valent.
Snururile §i conductorii multipli
pang la 6 mm patrati sectiune,
precum i conductorii mici pânä
la 25 mm patrati sectiune, pot fi
Inprupati la aparate prin ajutorul
unui ochiu fäcut prin Indoirea con-
ductorului. Pentru conductorii mul-
tiplii peste 6 mm patrati sectiune
pentru conductorii unici mai
mari de 25 mm patrati sectiune,
se vor Intrebuinta capete de ca-
blu pentru legarea conductorilor
la aparate.
Legarea §nururilor Intre ele, sau
derivarea lor se va face cu ajuto-
rul elementelor de derivare pe o
materie izolantä. La 0 In corpu-
rile luminatoare se va Intrebuinta
sudarea conductorilor gat pentru
conductorii unici, cat §i pentru
§nururi §i conductori multiplii.
La legarea sau la derivarea con-
ductorilor izolati se va reface izo-
latiunea, astfel pentru a avea ace-
ea§ valoare ca §i Inainte.
Conductorii mobili trebuie sä
fie fixati la conductorii fixi, nu-
mai prin legaturi lipite.
Dela o piesä de contact, nu se
www.digibuc.ro
va putea lua decal un singur con-
ductor mobil 0 prelungiri dela un
conductor mobil se vor putea lua
numai cu ajutorul de contacte.
Incruciiarea conductorilor intre
ei, sau cu alte parti metalice tre-
buie sä se facä färä a se atinge
Intre dân§ii.
Se vor lua mäsuri speciale pen -
tru a se proteja circuitele de curent
slab sonerii, telegraf, telefon etc.,
de circuitele curentilor tari.
90. Prescriptiuni spectate pen-
tru canalizeirile aeriane. Toate
liniile aeriane se vor instala pe
izolator cu clopot de portelan fic-
sati pe suporturl solide ; izolatorii
vor fi pu§i In pozitii verticale.
Fixarea se va face In aia mod
pe izolatori !mat conductorii sä
nu se poatä desprinde. Conduc-
torii izolati se vor fixa cu legä-
turi metalice izolate.
La introducerea firelor In di-
did se vor Intrebuinta tevi izo-
lante §i inconbustibile pentru fie-
care conductor 0 terminate In in-
terior sub forma de pâlnie Intoar0
In jos.
Cea mai mica sectiune pentru
conductorii simplii izolati sau nei-
zolati de cupru este de 6 mm p.
pentru canalizärile de tensiune
mica 0 10 mm p. pentru tensi-
une Malta. Pentru a se obtine o
rezistenta mecanicä mai mare, se
pot Intrebuinta §i sârme de bronz
silicios. Conductorii formati din
cordoane flexibile, nu sunt admiii
In canaliarile aeriane.
Liniile aeriane i toate apara-
tele lor, trebuesc a fi astfel in-
stalate, pentru a nu putea fi atinse
depe parnânt, acoperipri, ferestre
etc. decal cu mijloacele speciale.
Liniile aeriane vor fi a§ezate ast-
fel incât partea lor cea mai de jos
sä fie la cel putin 6 m deasupra
solului.
Conductorii ce trec In apropri-
ere de edificii, trebuesc alezati
 LEGI UZUALE. 25 Septenivrie 1910
la o distanta astfel, ca sä nu poatA
fi atinsi cu maim dela ferestre si
balcoane, iar aceia cari sunt In-
tinsi pe deasupra edificiilor, tre-
buie sä fie pusi astfel, IncAt sä
râmAie o trecere liberä de 2 m
50 m Inältime Intre ei si acope-
risuri.
Suportii canalizArilor aeriane, su-
pusi unei tensiuni mai mare de
750 de volti Intre un conductor si
pdmânt, vor fi marcati cu un semn
In formä de träsnet, vopsit In rosu.
Trecerea liniilor aeriane peste cäile
de comunicatie de uscat se va face
la o InAltine de cel putin opt me-
tri ; unghiul ce vor face conduc-
torii cu axul cäii nu poate fi mai
mic ca 60 gr., iar depärtarea In-
tre suporturi trebuie sd fie cât se
poate de micA.
Pentru-trecerea liniilor electrice
aeriene dealungul si peste cAile de
comunicatie, peste canale, râuri
navigabile, prin tuneluri, pe ta-
bliere metalice sau alte lucrAri de
artä, se va face In urma aprobärii
care se va cere si se va cäpäta de
la Ministrul Lucrärilor Publice.
Conductorii aeriani, pot suporta
intensitätilgmaxime de curent in-
dicate la art. 86. Distantele mac-
sime la cari se vor aseza suportii
liniilor aeriane vor fi, In linie
dreaptä :
Pentru linie a dror sectiune to-
talä a conductorilor mai micd ca
105 mm p. 80 m.
Pentru linie a cäror sectiune to-
talä a conductorilor mai micA de
105-210 mm p. 60 m.
Pentru linie a cäror sectiune to-
talä a conductorilor mai mid de
210 300 mm p. 50 m.
Pentru linie a cäror sectiune to-
talä a conductorilor mai mare ca
300 mm p. 40 m.
Pentru stalpii de lemn, dimen-
siunea la vârf va fi determinatä
prin formula :
4 -= 1,2
www.digibuc.ro
815
formula In care d. este diamatrul
stâlpului dela capAtul superior In
milimitri, D este suma diametre-
lor tuturor firelor in mm p. i I-1
Ingltimea medie a firelor deasupra
pArnântului In metri. Nu se vor
intrebuinta stâlpii de lemn având
la partea superioarä un diametru
mai mic ca 13 cm. Pentru curentii
de tensiune Malta' pAnä la 1000
de volti se vor Intrebuinta stâlpi
având cel putin 15 cm diametru
la partea superioarä, iar pentru
tensiuni superioare la 1000 volti
se vor intrebuinta stAlpi având cel
putin 18 cm diametru.
In curbe si la punctete speciale
se vor pune stâlpii la distante mai
mici. Pentru calculul stâlpilor de
lemn se va avea In vedere un
travaliu de 70 kgr/cmp. In ceeace
priveste presiunea vântului se va
lua 125 kgr./mp normal la supra-
fata conductorilor si stâlpilor. La
corpurile cilindrice se va lua pre-
siunea vântului pe o suprafatä
egalä cu lungimea multiplicatä cu
0,7 diametru.
Pentru stAlpii metalici nu se va
intrece travaliul de 1500 kgr./cmp,
iar In ceeace priveste presiunea
vântului se vor aplica aceleasi pre-
scriptiuni ca i pentru stâlpii de
lemn.
Stâlpii vor fi Ingropati In pA-
mânt 1,5 2,5 m.
Liniile aeriane si in special pär-
tile lor In legAturä cu masinile,
transformatorii etc. trebuie sA fie
protejate prin paraträsnete, cari sä
functioneze cu sigurantä si la des-
cArcArile repetate.
Pentru curentii cu tensiune in-
altä, stAlpii metalici i ancorajele
metalice vor fi legate la pämAnt.
Firele aeriane paralele cu alti
conductori, sau and incruciseazä
alte linii vor fi astfel instalate pen-
tru ca nici o atingere sä nu se
poatä produce Intre aceste fire,
chiar in cazul ruperei unui fir,
 816 LEGI UZUALE. 25 Septemyrie 1910
Liniile telefonice care ar fi fic-
sate pe aceiasi suportf cu o cana-
lizare aerianä de curenti puternici,
trebuie sä fie astfel protejate, M-
at nid o atingere sA nu poatä
avea loc. Posturile telefonice tre-
buie sA fie astf el protejate pentru
cà chiar In cazul unei atingeri a
liniei telefonice cu o linie de cu-
rent puternic, persoana care vor-
beste sä. nu stifere nimic.
La incrucisarea liniilor de ten-
siuni diferite se vor intrebuinta
retele de sigurantä sau sârme de
suspensiune, daa nu se poate
evita prin constructia suporturilor
o atingere eventualà ce ar putea
proveni din ruperea unui fir.
La trecerea liniilor de tensiuni
inalte In apropiere de mase meta-
lice se vor lua precautiuni, pen-
tru a se evita orice contact intre
linii i acele mase, ce s'ar putea
produce prin ruperea conductorilor
sau din alte cauze.
Liniile aeriane de Ina HA tensi-
une, cari ar trece peste orase sau
localitäti locuite, fabric! etc., tre-
buie sA fie astfel instalate Inc At
si in cazul ruperei unui conductor
sä nu scoboare mai jos cleat
la 3 m. deasupra solului, sau sA
fie preväzute cu dispozitiuni pen-
tru a se intrerupe curentul in fi-
rele rupte.
Peat posibil nu se vor instala
aparate in aer liber i In cazul
eventual când ar trebui sA se in-
trebuinteze In asa fel, aceste apa-
rate vor fi protejate contra atinge-
rilor si contra influentelor atmos-
f erice.
91. Prescriptiuni speciale pen-
tru instalatiuni interioare. In in-
teriorul clädirilor nu se vor admite
cleat curenti a dror tensiune efec-
HO' nu Intrece 250 volti.
Pentru distributiunile cu curent
continuu cu 3 fire, In care tensiu-
nea intre firele exterioare Intrece
aceste tensiuni, se vor putea in-
www.digibuc.ro
troduce In clädire unul din con-
ductorii extremi si firul neutru,
sub conditiunea cA tensiunea In-
tre ei sä nu intreacA limitele pre-
scrise In aliniatul precedent si cA
firul neutru' sä fie pus la pAmânt.
Se vor lua mäsuri spre a se im-
piedica sporirea eventualä a ten-
siunei.
Conductorii asezati In interiorul
clädirilor vor fi Intotdeauna izo-
lati cu Oita de cauciuc, conform
prescriptiunilor dela art. 89.
In camerile de locuit nu se pot
Intrebuinta conductorii neizolati.
In sälile de masini si de acu-
mulatori, unde conductorii elec-
trici sunt accesibili numai perso-
nalului de serviciu, se pot instala
conductor! neizolati, sub conditiu-
nea cA cei de tensiune inaltA sA
nu poatä fi atinsi nid chiar de
acest personal.
In mod exceptional si numai cu
aprobarea Ministerului Industriei
Comertului, datA pe baza avi-
zului conform al comisiunei cen-
trale de control industrial, se poatd
admite, In uncle cazuri speciale,
asezarea de conductori neizolati
si In alte clAdiri In conditiunile
ce se vor prescrie in fiecare caz.
Cea mai micA sectiune admisibilä
pentru conductorii de cupru ne-
izolati este de 4 mm. p. Conduc-
torii neizolati vor fi Intotdeauna
montati pe izolatori cu clopot. In
sälile de masini si de acumulatori
se pot admite insä, pentru firele
de tensiune joasA, rotite :izolante
in loc de izolatori cu clopot.
In clädirile in cari sunt materii
inflamabile sau explosibile, aseza-
rea de conductori neizolatireste
interzisA.
Pentru pAstrarea in bunA stare
a invelisului izolant, conductorii
electrici trebuiesc apArati-de acti-
unile mecanice l chimice la cari
sunt expusl.
In localurile uscate si la InAltim-
 LEGI UZUALE 25 Septemvrie 1910
ce nu sunt direct aceesibile cu
man, conductorii pot fi apärati
prin infasurarea peste Invetisul izo-
lant cu panza sau tesätura de bum-
bac Imbibatä cu materie izolanta.
Pentru hfältimi accesibile cu tna
conductorii electrici pot fi prote-
jati asezandu-i In tevi de metal,
de portelan, de ebonitä, de hârtie
comprimatä.
In localurile unde se afla multe
materiale, ce se pot lesne aprinde
se va aseza toata canalizatia In
tevi metalice.
In localurile putin uscate, adicä
care prezintä oarecare umiditate,
precum sunt subsolurile, sau care
sunt expuse din timp In timp la
intemperiile exterioare precum sunt
ateliere, magazii, etc., Intrebuinta-
rea dehghiaburi de lemn, de tevi
de hârtie, sau de orice materie
hygroscopicä, pentru protectiunea
conductorilor, este interzisa.
Conductorii electrici din localu-
rile umede, trebuesc preväzuti cu
Intreruptori, pentru a se putea izola
eventual de restul canalizarii. Pen-
tru fixarea i montagiul tuturor
felurilor de conductori electrici in
interiorul clädirilor se vor observa
urmatoarele dispozitiuni
Toti conductorii electrici trebu-
esc montati si fixati astf el, hick
sa poatä fi la caz de necesitate,
examinati si eventual inlocuiti cu
usurintä. Se vor lua precautiuni
pentru a nu vätama trivelisul izo-
lant la montagiul i fixarea con-
ductorilor. In localurire uscate
la inaltimi ce nu sunt accesibile
cu mâna, conductorii elcctrici izo-
lati se vor monta pe rotite sau
inele izolante,r,ori de die ori a-
ceasta va fi cu:putinta ; acest mod
de montagiu se va apiicai in
localurile putin umede.
Rotitele i inelele izolante de
portelan sau sticlä trebuesc con-
formate si aplicate in asa mod,
neat conductorul sit fie depärtat
www.digibuc.ro
817
de perete cel putin cu 10 mm.
Când liniile sunt puse dealun-
gul zidului, punctele de fixare vor
fi la cel putin 80 cm. distantä ; pe
tavan Insa se va putea marl aceastä
distanta, dupä felul de constructie
al tavanului.
Izolatorii cu clopot se vor In-
trebuinta In localurile umede si se
vor dispune vertical pentru ca apa
sä nu se adune in clopot ; dis-
tanta cea mai mica a conductori-
lor de pereti va fi de 20 mm.
Fixarea pe rotite i pe izolatori
a conductorilor se va face infäsu-
randu-i cu panza, legandu-i cu sâr-
mA de aramä cositoritä de cel putin
1 mm. diametru i strângändu-i
astfel incat invelisul izolant sa rä-
rnâna nevätamat.
Cordoanele flexibile se vor fixa
astfel Incat diferitii conductori sä
nu apese unii peste altii.
Legäturile de fixare cu sat-me
metalice sau cu carlige nu sunt
admise.
Trecerea prin pereti l tavanuri
se va face intrebuintând tuburi so-
fide de material izolant sau de
metal : pentru fiecare conductor
simplu, se va Intrebuinta ate un
tub. Tuburile vor fi ermetic in-
chise la extremitäti j. vor in-
trece peste suprafata tavanului sau
päretilor cu cel putin 2 cm., far
peste suprafata dusumelelor cu cel
putin 10 C. ni., In acest din urtnä
caz extremitätile tuburilor vor tre-
bui sä fie aparate de deterioräri
mecanice.
Pentru curentii de tensiune In-
naltä, tuburile de trecere prin zi-
duri vor trece peste suprafata ta-
vanului sau peretelui cu cel putin
5 cm.
Tuburile de hârtie comprimata
nu pot fi Intrebuintate deck dacä
sunt Imbräcate cu metal .
Tuburile ce se vor intrebuinta
la montagiul conductorilor izolati
se vor dispune astfel luck ízola-
818 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
tia conductorilor sä nu poatà fi
deterioratä prin proierninente sau
muchii ascutite, Imbinkile se vor
face ermetic si se vor monta tu-
burile cu Ingripre ca sá se evite
introducerea i acumularea apei.
Dupà montagiu se va Inchide
ermetic extremitatatea superioarä
a tuburilor. Legäturile cu sarmä
In interiorul tuburilor nu sunt ad-
mise, ele vor fi fAcute numai In
cutii speciale de Imbinat, ce se
pot deschide i revizui cu Inlesnire.
Diametrul interior al tuburilor,
numárul si razele de curburä, se
vor alege in asa mod Incât con-
ductorii sà se poatd introduce si
extrage cu usurintä.
Conductorii nu vor fi introdu0
In tuburi deck dupd asezarea a-
cestora.
Când tuburile sunt metalice, ele
pot fi asezate sub tencuialä, dad
aceasta n'are o actiune chimicä
asupra lor.
Conductorii izolati ai aceluias
circuit cu curentii continuu nu pot
fi pusi In acelas tub decât dad
sunt preväzuti cu sigurantele cu-
venite i Infäsurati bine peste in-
izolant cu pânze de pro-
tectiune imbibate cu materie izo-
lantä.
Conductorii aceluias circuit de
curenti alternativi mono sau poli-
fasati, vor trebui d fie pusi In
acelas tub, and montajul se va
face cu tuburi metalice sau cu in-
velis metalic.
Nu este permis a se pune in-
tr'un tub mai mult ca 3 conduc-
tori.
Pentru tensiune Inaltä, tuburile
vor avea legaturile lor metalice
vor fi puse la pämânt.
Afarä de corpurile Iumingtoare,
nu se permite legarea firelor In
interiorul tubului.
Tuburile trebuesc astfel mon-
tate pentru a nu se putea strânge
In ele apa de condensatie,
www.digibuc.ro
Tuburile ce contin mai mult deck
un conductor, vor avea un ori-
ficiu de cel putin 11 m.m. pen-
tru curentii de joad tensiune
15 mm. pentru curentii de Malta'
tensiune.
92.Prescriptiunispecialepentru
canalizärile subterane. Canalid-
rile subterane, care intrebuintead
càile publice, vor fi asezate de
preferintâ sub trotoare la o adân-
cime de 0 m. 60 cel putin.
Conductorii vor fi pusi In con-
ducte rezistente i durabile, iar
dad stint formati din cable ar-
mate, se pot pune direct In pà-
rnânt.
Pentru trecerea transversalä pe
sub dile publice, conductorii de
orice fel, se vor pune sub sosea
In tuburi sau conducte astfel In-
cât sit poatä fi trase i vizitate
färä a se face dpäturi In sosea.
Conductele, tuburile, acoperisele
si cutiile de vizitä, cari primesc
conductorii electrici, vor fi con-
struite din materiale de cea mai
bunA calitate i, dad sunt asezate
sub cale, trebuesc sä fie apkate
astfel Incât sà nu poate fi deteri-
orate prin trecerea unor vehicule
grele sau prin o c1rculatiune in-
tend. Când un conductor subte-
ran trece pe laugh' o substantä
metalicä, se va aseza la o dis-
tantä suficientä pentru a se evita
posibilitatea unei descardri elec-
trice dela conductor sau dela tu-
bul du, la acea substatä metalicä.
Orice conductà, tuv sau acope-
ris metalic, care protege o linie
electricä subterank va fi legatä e-
lectric eficace, nu numai cu p5-
mântul, dar si cu piesele metalice
de trecere ale liniei pe sub strade
cu cutiile de distributie, etc., hi-
ck sä se asigure continuitatea e-
lectricä a tuturor acestor piese
metalice.
Se vor lua precautiuni speciale
pentru a se evita actimularea apei
 LEG1 UZUALE. 25 Seplemvrie 1910
si a gazelor in vreo parte oare-
care a acestor puncte periculoase.
Conductorii vor fi dispusi In
conducte astfel luck sä poatä fi
vizitati cu usurintä.
Cutiile de distributie vor avea
capace fixate astfel, Meat sä nu
poatä fi ridicate din pozitiunealor
färä mijloace speciale.
Pläcile cutiilor de distributie,
cari contin aparate de tensiuni
mari, vor fi legate cu lame de me-
tal puse imediat sub nivelul solu-
lui si se vor lua mäsuri eficace,
pentru a face imposibilä indlzirea
electrica a cutiilor de distributie
In orice parte a lor, sau a oricArei
materii conducätoare, apropiate dela
suprafata solului, fie prin pierderi,
defecte sau alte cauze.
Dacä cutiile au o capacitate mai
mare ca un metru, se vor lua mä-
suri ca, prin ventilatie sau altfel,
gazurile ce se pot aduna din In-
tamplare sä poatä fi evacuate usor
sä se evite orice accident ce ar
produce scanteile sau arcurile vol-
taice Inteo asemenea atmosferä.
Cutiile de distributie vor fi re-
regulat inspectate In privinta pre-
zentei i acumulärii gazurilor In
ele.
G) Tramwate.
93. Prescriptiuni generale pen
tru instalatiuni electrIce se apnea
instalatiunilor de tramvaie elec-
trice de orice fel, Intrucat nu sunt
contrarii prescriptiunilor speciale
de mai jos.
94. Conductorii pentru tram-
vaie electrice. Firele aeriane vor
fi suportate pe stalpi pusi pe calle
publice. Distanta Intre stalpi nu
va fi mai mare ca 40 m, färä o
autorizare specialä. Se vor lua dis-
pozitiuni pentru ca ruperea si cä-
derea firelor aeriane sä nu aducA
Impiedicäri serioase sau pericole
pentru siguranta publica.
www.digibuc.ro
819
Fiecare feeder va fi preväzut la
uzinä cu un disjonctor automatic.
Firele de serviciu nu vor avea
un diametru mai mic ca 8 mm
In cazul cuprului si 5 mm In ca
zul bronzului silicios.
ticular.
Rezistenta de izolar e Intre pl-
mant i masele metalice, In par-
podurile i firele aeriane,
nu va fi mai micä ca 0,5 megohmi
pe km.
Pentru tramvaie, pe langä con-
ductele neizolate admise pentru
fiecare caz In parte, sunt permise
numai conductele izolate In mod
sigur contra intemperiilor si de o
sectiune de cel putin 10 mm p.
Conductele pentru luarea curen-
tului i conductele de alimentare
fixate pe stalpii conductelor pentru
luarea curentului, clad nu sunt
montate- pe izolatoare duble de
portelan, trebuesc izolate de 2 ori
fatä de pämant. Lemnul e per-
mis ca un al doilea izolator, lnsä
nu se poate considera si stalpii de
lemn ca o izolatiune.
Inältimea conductelor pentru lua-
rea curentului i conductelor libere
fixatä pe stalpii acestora, nu tre-
buie sä fie mai jos de 5 m dea-
supra cäilor de comunicatie.
Cand conductele pentru luarea
curentului sunt fixate sub sau langa
lucräri de fier, trebuesc luate dis-
pozitiuni cari sä nu permitä pro-
ducerea de circuite scurte Intre
conducte si lucrarea de fier atunci
and un aducAtor de curent ar fi
deraiat din drumul säu.
Conductele In general trebuesc
Intinse cat se poate de bine, atâr-
narea trebuie astfel fäcutä, luck
sà evite eforturi prea mari, pericu-
loase.
Atarnarea i depärtarea puncte-
lor de sprijin a conductelor de lua-
rea curentului, trebuie astfel fAcutä
hick la 25 gr. C, sä mai fie o si-
gurantä triplä contra ruperii.
Conductele pentru luarea curen-
 820 LEGI UZUALE. 25 Septeinvrie 1910
tului se vor impärti In zone prin
izolatorii de zone ; fiecare zona
putând fi intrerupta. Lungimea zo-
nelor va fi de cel mult 1,5 km.
Intreruptorii zonelor vor fi in-
chisi In cutii protectoare, sau ast-
fel montati trick sä nu poatá fi
atinsi, färä mijloace speciale.
Pozitiunea Intreruptorilor de zonä
trebuie sä fie usor de recunoscut.
In fiecare zonä de intrerupere
a conductelor pentru luarea curen-
tului, se va instala un paratrásnet,
care sd functioneze si la descär-
cad repetate ale atmosferei. Se va
observa ca legarea cu pamântul
sä fie cat se poate de bine fãcutä.
0 bung legare la pämânt Insem.
neazä sä fie astfel fäcutä, Meat sä
nu poatä avea niciodatä o tensiune
periculoasa pentru o persoanä ne-
izolatä.
Reteaua sinelor poate fi intre-
buintata pentru punerea la pämânt.
Paraträsnetele neapärate contra a-
tingerii, nu pot fi instalate decal
pe stälpi la o Inältime mai mare
de 5 m.
Conductele de alimentare, tre-
buesc sä se poati Intrerupe de
conductele pentru luarea curen-
tului. Intreruptorii trebuesc sä in-
deplineascä conditiunile prescrise
mai sus.
Conductele de fixare de orice
f el de sarnia (purtatoare sau trä-
gätoare) care stint la inältimea
mânei, trebuesc izolate dublu de
con ductele cari au curent.
In ceeace priveste mäsurile de
luat fatä de reteaua postelor si
telegrafelor, se va face dela aceastä
directiune prescriptiunile necesare.
Derivärile conductelor trebuesc
astfel executate, Trick un primitor
de curent chiar la o deraiare, sä
nu poatä rämâne fixat Intre ele.
Derivärile aeriene se vor ancora.
0 ancorare intre deriväri este per-
misä.
Dacä la lncrucisarea conducte-
www.digibuc.ro
lor pentru luarea curentului, nu
trebuie sä se faca o legate Intre
ele, Incrucisarea se va executa ast-
fel, ca In exploatare normalä, pri-
mitorul de curent, sä nu atingä
conducta de Incrucisare.
Feederii destinati alimentärii li-
niei aeriane vor fi in general ca-
ble izolate si armate, puse direct
In pämânt, afara de cazuri excep-
tionale, In care se acordä autori-
zarea de a intrebuinta alte dispo-
zitiuni ; ei vor prezenta o rezis-
tenta de izolare, de cel putin de
6 rnegohmi pe km.
Cablurile vor fi puse sub tro-
toare, afarä de autorizare specialä
la cel putin 0 rn 50 adâncime de
la suprafata. Ele vor fi lnecate In-
tr'un strat de nisip de cel putin
0 m, 25 grosime.
Cablurile vor fi protejate la par-
tea deasupra cu o retea metalicä
de fier galvanizat, sau cu strat de
olane sau de cärämizi puse In sa-
päturä la cel putin 0 m 25 dela
suprafata solului.
Cablurile vor fi puse la o dis-
tanta minima de 0 m 50 de alte
canalizäri paralele de gaz, apä, e-
lectricitate, etc., situate sub sosea ;
la Incruciseri se poate reduce a-
ceastä distantä la 0 m 50, excep-
tional, si cu o autorizare specialä,
se poate micsora si mai mult de-
pärtarea Intre canalizari ; se va
prescrie atunci Intrebuintarea de
tuburi sau alte dispozitii, care sa
asigure o izolare suficientä intre
canalizari.
Cablurile ce ar trece pe sub
sina trebuesc montate In tevi apä-
rätoare destul de rezistente (sau
In canaluri).
Intruck sinele vor servi la re-
Intoarcerea curentului, capetele lor
vor fi legate prin piese bune con-
ducaloare de electricitate.
Rozete pentru fixarea conduc-
telor de case, vor fi prevázute
printr'un Inabusitor de sunet.
 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
95. Intoarcerea curentului prin
Sinele vor prezenta o con-
ductibilitate electricä cat se poate
de ridicatA ; In acest scop sinele
vor avea la fiecare Imbinare jon-
ctiuni metalice potrivite, cel putin
In numär de 2 si prezentand cea
mai mid rezistentä:electricA po-
sibilä.
Fiecare sir de sine va fi le-
gat la celalt sir prin jonctuni de
o rezistenta echivalentä cu cea de
la imbinarea sinelor, la cel putin
100 m.
In linille cu cale dublä, cele douä
cäi vor fi legate la cel putin din 100
In 100 metri, cu jonctiuni echiva-
lente cu cele arAtate mai sus.
CAile vor fi legate electric, la
cutiile unde vin feederii de Intoar-
cere i puse sub trotoare, cu ca-
bluri goale sau izolate puse de a-
semenea sub sosea.
Intrebuintarea plAcilor de punere
la pämant, fie In cale, fie la uzinä,
este interzis ;7se recomandä din
conträ a se izola pe cat este po-
sibil, sinele de pämantul umed de
sub sosea.
inele care servesc la Intoarce-
rea curentului nu trebuie sä fie le-
gate metalic cu nid o altä cale
feratä. Este de asemenea interzis
a se stabili o legäturä metalici In-
tre o cale sau conducätor, cad ser-
vesc la Intoarcerea curentului,
alte conducte`sau mase metalice
asezate sub sosea si de a lega
vreun conducätor de Intoarcere cu
masa unui pod metalic.
Pentru a se reduce pericolul de
electrolizA al conductelor, se va
uniformiza pe cat este posibil po-
tentialul In diferite puncte ale caiei,
dandu-le cea mai mare conducti-
bilitate posibilä i legandu-le cu
statiunea centralä cu un numär
suficient de feederi.
96. Vagoane. Punerea instala-
tiunii din vagoane la p' e indes-
tulätoare dacä legAtura se face prin
www.digibuc.ro
821
infrastructurA cu roata vagonului.
Conductele pentru legäturä vor
avea cel putin sectiunea cotelor
principale de luare de curent.
Sectiunea minima pentru con-
ducte izolate de un mm p. pen-
tru conducte neizolate 4 mm p ;
iar pentru conductele cari atarnä
beri 10 mm p.
Conductele izolate vor fi In con-
formitate cu prescriptiunile prezen-
tului regulament.
Conductele neizolate sunt per-
mise numai dacä sunt asezate pe
izolatori i dacä sunt indestulätor
de bine apärate contra atingerii.
Conducerea firelor se va face
astfel incat izolatiunea sä nu poatä
fi distrusä prin cäldura ce ar re-
zulta 'dela rezistenta sau dela dis-
pozitivele de Incälzire.
La fixarea conductelor se va ob-
serva ca o revizuire a lor de cA-
tre personalul tehnic sä fie oricand
posibilä.
Legäturile la conductele princi-
pal e, la acele de franare electricä
se vor face numai prin lipire sau
insurupare, intrebuintandu-se In
cazul din urmä numai surupuri cu
sigurantä.
Conductele electrice principale
care ar urma acelas drum vor fi
impreunate intr'un mänunchiu
preväzute cu apárätoare comunA
impermeabilä, asa 'Mat miscarea
sau frecarea conductelor sä fie im-
posibilä, avandu-se in vedere cA
pätrunderea apei pe la capetele
mantalei sä fie evitatä prin o
zolare IndestulAtoare. Conductele
pot fi conduse i separat, mnsä fie-
care bine fixat de peretii sau par-
doseala vagonului si bine apärat
contra atingerii.
La vagoanele deschise, conduc-
torii izolati cu vanä de cauciuc
pot fi fixati i pe lemn acoperiti
Bind cu stinghii de lemn.
Legäturile conducAtoare de elec-
tricitate, Intre vagonul motor si
822 LEGI UZUALE. 25 Septeinvrie 1910
cel de remora., trebuesc astfel fd-
cute Incât dad eventual ar li a-
tinse de vreun pasager sä nu pre-
zinte nici un pericol pentru acesta.
Conductele mobile de legare vor
fi a§a dispuse incât la cäderea for,
curentul sä fie Intrerupt, sau a§a
de bine izolate §i apârate incât a-
tingerea lor sä nu prezinte nici
un pericol.
Tevi, intrucât apärä conductele
de umezealä i servesc i ca pro-
tectiune mecanicä, pot fi intrebuin-
late la conducerea firelor pe pe-
reti, tavane i pardosealä. Ele pot
fi fäcute de metal sau materie
zolantä destul de rezistentä la u-
mezeald, sau metal prevdzut cu o
cäptuieald de materie izolantä.
Tablourile de distributiune din
interiorul sau din afara vagonului
vor fi construite dupd prescriptiu-
nile prezentului regulameat, lem-
nul fiind permis numai ca mate-
rial de constructiune nu 1i ca i-
zolatie.
Toate pArtile metalice ale con-
trolorilor, care pot fi atinse de pu-
blicul voiajor, trebuesc puse la pä-
mânt dacd platforma nu este izo-
latä de infrastructura vagonului.
Manivelele sau dispozitivele de
manevrare se vor putea scoate nu-
mai atunci când curentul este in-
trerupt ; iar atunci când manivela
de manevrare este 1i pentru f râ-
nare se va putea scoate §i la ul-
timul contact de frânare.
In acest din urmä caz manive-
lele de fntrerupere 1i de regulare
vor rämâne intr'o astfel de pozi-
tiune, in cât la o eventuald por-
nire a vagonului, frâna in scurt
circuit sä rdmânä in functiune.
Fiecare vagon-motor trebuie sä
aibä o sigurantä principalä contra
curentilor prea puternici, preferin-
du-se intrerupâtoare automatice ;
orice circuit In afarä de circuitele
principale va fi la rândul säu asi-
gurat prin sigurante.
www.digibuc.ro
Pe fiecare .platformä de condu-
cere se va monta câte un Intreru-
pdtor care, independent de apara-
tele de manevrare, sä permitä in-
treruperea curentului. Intrerupátoa-
rele automate care ar servi de si-
gurantä vor fi considerate ca in-
trerupätoare.
Conductele de punere la pämânt
1i cele de frânare, independente
de circuitul principal, nu vor con-
tine intrerupätori (in afarä de cir-
cuitele aparatelor de manevrare).
Fiecare vagon va fi preväzut cu
un paratrdsnet care sä actioneze
§i la descdrcäri repetate. Montarea
paraträsnetelor se va face a§a In
cât sä nu prezinte nici un pericol
public la functionare ; iar fläcärile
produse sà nu poatä da na§tere
la vreun incendiu. Conductele de
punere la pämânt vor urma calea
cea mai scurtd.
Acele pArti metalice ale lämpilor
care ar putea fi atinse de publi c
ii care sunt sub tensiune, vor fi
preväzute cu o manta izolantd.
Vagoanele turn 1i scärile de
montare trebuesc astf el executate
kick lucrätorii in timpul lucrärii
la conductele de luare de curent,
sä fie izolati de pämânt. Orice va-
gon-turn trebuie sà aibä o fraud.
Pe fiecare vagon-turn sau de
montare se va scrie nurnärul ma-
xim al persoanelor §i greutatea pe
care o poate suporta podetul de
montare.
Podetul de montare de deasu-
pra vagonului, trebuie sä aibd dis-
pozitive care sä Impiedice cäderea
personalului ce ar lucra pe el, in-
truck o va permite felul lucrärilor.
Partea inferioarä a vagonului-
turn, trebuie sä aibd o astfel de
greutate, sau sä fie aia de Incär-
catä, sau trebuesc intrebuintate
astfel de dispozitive, incât o räs-
turnare a turnului in timpul lucrd-
rilor de montare a conductelor,
sau revizuirea lor sä .fie imposibilä.
 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
Cälätorii vor fi pusi In impost-
bilitate materialä de a atinge
vergea de luare de curent,
sau mice parte a circuitului elec-
tric ; conducAtorii electrici vor fi
bine izolati si protejati cu sigu-
rante puse astfel Incat pärticelele
de metal topit sä nu fie eventual
proiectate pe cAlätori.
H) Exploatarea instalatiunitor
electrice.
97. In orice statiune producä-
toare de energie electrick se va
afisa pentru personalul de serviciu:
Un plan general al distributiunii
de electricitate ;
0 schemä a tabloului de distri-
butiune cu toate conexiunile ;
Instructiuni pentru serviciul or-
dinar ;
Instructiuni pentru cazuri de ac-
cid ente.
Toate pärtile unei instalatiuni
vor fi prev5zute cu indicatiuni
pentru ca cineva sä nu se poatä
atinge de pärtile aflate sub curent.
Indicatiunile pentru curentii de
'Malta tensiune vor fi preväzuti cu
semnul unui träsnet vopsit in rosiu.
Personalul intrebuintat pentru
exploatare electricä, pe langä cu-
nostintele tehnice trebuie sä cu-
noascä toate prescriptiunile prezen-
tului regulament relativ la insta-
latiunile electrice, si ale primelor
ajutoare de dat In cazuri de ac-
cidente.
Este opritä atingerea conducto-
rilor sau aparatelor sub tensiune.
Serviciul aparatelor i schimba-
rea sigurantelor, In timpul ce se
aflä sub tensiune, se vor face In-
trebuintându-se mijloacele de pro-
tectiune necesarä.
Fumatul in sälile acumulatorilor
este interzis.
Lucräri la o instalatiune sau ca-
nalizare electricä se vor face pe
cat va fi posibil numai atunci când
instalatiunea este MA curent. In
www.digibuc.ro
823
cazurile speciale cand este nevoie
a se lucra la o instalatiune elec-
tricä aflatä sub curent, se vor lua
ingsurile speciale de protectiune.
La circuitele de Inaltä tensiune,
nu se va putea lucra atunci cad
circuitele se aflä sub curent.
CAPITOLUL IV.
Relativ la másurile de sigurantá pen-
tru instalatiunile mecanice l elec-
trice din stabilimentele Indus-
triale.
98. Toate tevile de sticlä dela
nivelurile de apä ale cazanelor
de aburi vor fi preväzute cu o a-
pärgtoare pentru cazul când aceste
sticle s'ar sparge.
99. Transmisiunite ci ma§inile
unelte. Este absolut oprit a se
pune curelele pe rotile de trans-
misie, cand acestea sunt In mers.
In timpul mersului curelele nu
pot fi manevrate cleat cu ajuto-
rul aparatelor speciale supoarte
de curele, agätätoare de curele,
etc., asa ca sä se Inläture cu to-
tul intrebuintarea directà a mat-lei.
100. Toate piesele iesite In a-
farà, care se miscä sau alte parti
periculoase ale masinilor i anu-
me : bielele, rotile, volanele, cu.
relele si cablurile, rotile dintate,
acuplärile i conurile de frictiune
sau odce alte organe de transmi-
siune ce sunt recunoscute ca peri-
culoase trebuie sä fie preväzute cu
dispozitive de apärare, precum cu-
tii satj sgheaburi protectoare de
lemn, tablä sau sarmä, capace pen-
tru roti dintate, balustrade, grilaje
etc.
101. Masinile-unelte cu unelte
täietoare si care se miscä cu o
iutealä mare, precum sunt feräs-
traele, frezele, masinile de geluit,
de täiat, de despicat, foarfecile
alte masinl analoage, trebuesc pre-
väzute cu dispozitive asa fel, M-
at lucrätorii stand in locul lor o-
bisnult de lucru, sä nu poatä fi
atinsi de aceste unelte täetoare,
824 LEGI UZUALE. 25 Septemvrie 1910
nici chiar din nebägare de searnA.
102. In stabilimentele indus-
triale, In locurile unde circulatia
personalului este mai mare, ma-
sinile In miscare trebuesc incon-
jurate cu balustradä, cu lanturi sau
funii fixate pe stâlpi, iar masinile
trebuesc sA fie destul de indepär-
tate de aceste apärätori, asa ca
piesele In miscare ale masinilor sA
nu atingä persoanele cari se:misc5
In vecinätatea lor.
103. Tocilele de piaträ sau de
compozitie trebuesc preväzute cu
apArAtori solide, astfel asezate M-
at in cazul când tocila s'ar spar-
ge In mers, spärturile sA nu atingä
pe lucrätor.
104. Ascensoare (aparate de
ridicat). Usile prin care se intrA
In ascensor trebuie sä fie prevä-
zute cu o Incuetoare automaticA.
De asemenea jur Imprejurul ascen-
sorului, pe fiecare podealä trebuie
sä existe niste pereti sau grilaje
destul de inalte asa ca sä Impie-
dice aderea corpurilor.
105. Fiecare aparat de ridicat
trebuie prevAzut cu o inscriptie care
sA aräte sarcina maximärse poate
ridica si care sarcinä nu trebuie
a fie depäsitä In serviciu.
106. La macaralele manevrate
cu mâna, arligul de piedia tre-
buie läsat pe roata dintatä_ori de
ate ori aceste macarale sunt puse
In miscare pentru a ridica greutgli.
Lucrätorii insärcinati cur:manevra-
rea macararelor trebuie inStruiti a-
supra insemnatAtiijacestei mäsuri.
La toate apäratele de ridicat me-
canice sau cu mAna, scoborfrea
cu frânä a greutätilor trebuie fä-
cutä cu cea mai mare bägare de
seamA, viteza la,scobor1re nu tre-
buie a fie In un cas mai mare
cleat viteza obisnuitä la ridi-
care.
La Inceput greutätile trebuesc
ridicate pe cl7distanp mica pen-
tru ca lucratorul sal! poata da
www.digibuc.ro
seama daa aparatul de ridicat
este In bunA stare.
107. Apdrarea lucrätorilor con-
tra spcirturilor, etc. Patronul sau
exploatatorul este dator sä punA
la IndemAna lucrAtorilor ochelari
care sA-i apere de spArturi sau
stropi corosivi, care s'ar putea pro-
duce In specialitatea lor de lucru.
Ochelarii pot fi inlocuiti cu a-
parate speciale aplicate pe uneltele
de care se servesc lucrätorii in a-
semenea cazuri.
108. In atelierele industriale
unde se produce mult praf, patro-
nul sau exploatatorul este dator sä
prevadä atelierul cu aparate ab-
sorbitoare de praf. In mice caz
patronul sau exploatatorul este da-
tor in asemenea cazuri, sá puna
la Indemânä lucrätorilor mästi res-
piratoare.
109. In industriile tn care lu-
crätorii sunt obligati a lucreze cu
materii vAtämdtoare sänätätii lor,
ca plumb, fosfor, etc. patronii sau
exploatatorii sunt obligati a se
servi de aparatele sau mijloacele
cele mai nimerite pentru apärarea
sänätätii lucrätorilor.
110. La masinile agricole pe
lânga mäsurile de sigurantä apli-
cabile, prevAzute de acest regula-
ment, batozele vor fi preväzute cu
aparate protectoare speciale care
sä apere pe lucrätori sA le u-
sureze introducerea snopului.
111. In genere, patronul sau ex-
ploatatorul se pot servi in fiecare
caz sau la fiecare masinA de apa-
ratele protectoare, furnizate de fa-
bricantul masinilor.
Agentul de control este dator
sä se Incredinteze tn fiecare caz
periculos, dad lucatorul este des-
tul de apárat si mai cu seamä (Ina
stie a se serveasa de aparatele
sau dispozitiile ce-i se pun la In-
demânä pentru siguranta lui.
In caz and agentul de control
gase§te ca mäsurile de siguranta
 LEG! UZUALE. 26 Septeenvrie 1910
luate nu sunt indestulätoare sau
cä lipsesc cu totul, el este in drept
a obliga pe proprietar sau pe ex-
ploatator sä aplice aceste mäsuri
In urma aprobärii Comisiunii_cen-
trale. Agentul de control In urma
aprobärii comisiunii centrale va o-
bliga pe proprietar sau exploatator
sä aplice dispozitiunile necesare
pentru siguranta lucrätorilor.
Nerespectarea acestor prescrip-
tiuniconstituesc contraventiuni pre-
vAzute i pedepsite de lege. (Art.
23-27 din regulament siThrt.
din lege).
CAPITOLUL V.
Prescriptiuni sanitare.
112. Inspectorli industriali, co-
merciali, de meserii, sanitari, pre-
cum si medicii de circumscriptii,
judete, orase i pia's( ori de ce
minister apartin ei, vor priveghia
ca fabricele, atelierele, ca si,orice
alt stabiliment industrial sau co-
mercial, sä nu functioneze; deck
In conditiuni de salubritate cerute
de legile i regulamentele sani-
tare edictate fie de ministerul de
interne, fie de ministerul: indus-
triei i comertului, fie de orice alt
minister.
Medicii veterenari dependinti de
ministerul de interne vorllavea si
ei, In circumscriptiileIlor, aceleasi
drepturi pentru stabilimentele cad
Intrebuinteazä ca materii prime
carnea sau matele sau se ocupà
cu transportul vitelor vii sau tdiate.
Toate persoanele de mai sus
vor observa, In special, ca indus-
triile insalubre, cum sunt ele de-
finite si clasificate de legile sa-
nitare, sä nu functioneze decât in
conditiunile acolo arätate.
113. Dreptul de a deschide un
stabiliment industrial sau comer-
1. Acest Decret" a fost publicat in
.Monitorul Oficial" No. 141 din 26 Sep-.
temvrie 1910. A se vedea la ordinea sa
cronologid I Legea pentru tnaintarea
in armlet" din 5 Alartie 1906. Vol. 111
www.digibuc.ro
825
cial rämâne supus regulilor stabi-
life de legislatiunile sanitare si de-
ciziunilor autoritätilor locale. Re-
cursul contra acestor deciziuni se
va adresa ministerului de Indus-
trie i cornett.
Când o comisiune- mixtä de i-
gienä industrialä se va Infiinta, mi-
nisterul va cere avizul ei.
Hl. Dreptul, arätat In art. 146
si 147 al legli sanitare, de a In-
chide un stabiliment industrial in-
salubru, fie deschis sau numai in-
6 tretinut in contra prescrtptiunilor
legii si a regulamentelor sanitare,
ca i dreptul de a inchide orice
alt stabiliment comercial sau in-
dustrial ce nu intruneste condi-
tiunile ce atari stabilimente tre-
bue sä aibä conform legii si re-
gulamentelor sanitare, Il val avea
ministerui industriei i comertului,
luând avizul consiliului sanitar su-
perior sau al comisiunii mixte de
igienä industrialä, In cazul and
o atare comisiune va lua locul con-
siliului sanitar pentru asemenea
chestiuni.
DECRET1
Relativ la 1evii leolilor militare strilne.
DIN 26 SEYTEMVRIN 1910.
1. In conformitate cu art. 15 din
legea de inaintare, elevii din scoa-
lele militate, cari au fost sau vor
fi trimil In scoalele militate strä-
ine, pästreazä, la Maintare, vechi-
mea clasificatiunii ce au avut In
promotiunea lor. Acei, Insä, cari
efectiv au dobândit graduI mai
Mainte prin brevet mai vechi, vor
fi asezati In anuarul armatei in
capul promotiunii lor.
2. Tinerii români preväzuti la
art. 38 din legea de Inaintare nu
peg. 3674 si mod. 1 Aprilie 1908. Supt.
pag. 456 precum i ,,Regulamentul aces-
tei legi, din 30 Octomvriej0908. Supl. II
peg. 95.
826 LEGI UZUALE. 12 Octonivrie 1910
pot fi primiti in armata românä
deck dad, pe lângä absolvirea
scoalei sträine, dovedesc cà Inde-
plinesc toate celelalte conditiuni
cerute in tarä §i dad se supun la
toate prevederile regulamentului
ofiterilor ie§iti din §coalele militare
române.
3. Tinerii cari cer intervenirea
ministerului de räsboiu, spre a fi
primiti in o §coalä militarä strand,
nu pot dobandi aceastä interve-
nire, deck dupe ce vor depune
examenul de admitere In scoalele
militare române, potrivit regula-
mentului acestor scoale si dad
vor lndeplini i celelalte conditi-
uni pentru a se duce In sträinätate
pe socoteala lor.
4. Tinerii netrimi0 de minister,
cari urmeazA scoale militare strä-
ine pe socoteala lor, fiind fost
autorizati sau nu de guvern, nu
pot niciodatä sä cearä vreo soldä
sau sä adreseze vreo cerere minis-
terului de räsboiu roman, cat timp
ei vor figura In cadrele unei ar-
mate straine.
REGULBMENTUL LEGH
Asnpra soldel in armatiO
DIN 12 OCTOMNR113 1910.
CAPITOLUL I.
S olds.
Articolele I la 8 dirt lege.
1. So Ida militarilor si functio-
narilor aflati In serviciul armatei
este aceea stabilita prin legea sol-
dei In armatä, prin prevederile bu-
getare si prin tarifele aläturate.
2. Soldatii i gradatii nu pot
avea deck solda de activitate si
numai pe timpul de prezentä la
1. Acest ,Regulament" a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 154 din 12
Octomvrie 1910. A se vedea la ordinea
sa cronologicA in acest volum. Legea
asupra soldei In armatd" din 20 Martie
1910. Textul oficial este inso¡it de urmil-
www.digibuc.ro
serviciu, cu exceptiunile prevazute
pentru reangajati.
3. Hrana soldatilor i gradatilor
este deosebitä de soldä. Sumele
alocate pentru hranä, dupä tarifele
pe garnizoane, nu pot fi intrebu-
intate deck numai pentru hranä.
Dacä la hrand se produce eco-
nomie, ea va fi Intrebuintatä nu-
mai pentru imbunätätirea hranei,
infiintarea de obiecte de menaj si
plata apei de bäut.
4. Ofiterii i asimilatii primesc
solda si accesoriile inclusiv din
zitia Inaintkii indicatä In decret,
sau dela data decretului, and In
el nu se arata ziva Inaintärii.
Rectificärile de vechime nu dau
drept la soldä.
5. Functionadi din serviciul ar-
matei si reangajatii au drept la
soldä din ziva prezentärii lor la
serviciu. Dreptul la soldä Inceteazä
inclusiv din ziva cand au fost In-
depàrtati sau au demisionat din
f unctiune.
6. Dreptul la soldä §i hranä,
pentru soldati si gradati, incepe
din ziva a 2-a a prezentärii lor la
serviciu i Inceteazä pe ziva ho-
täritä prin ordinul, deciziunea sau
decretul de trimitere In permisie,
concendiu, la vatrd sau In descon-
centrare.
Dar dreptul la hranä se prelun-
geste i pe zilele de ducere la cä-
min ; Insä, cel mult pe douä zile.
'7. In caz de moarte, solda cu-
venità militarului de odce grad
sau functionarului militar, pe zi-
lele servite, se pläteste mosteni-
torilor decedatului.
8. Lichidarea drepturilor la soldä
0 la hranä se face dupä preve-
derile regulamentitlui de fatä si
ale anexelor sale.
toarea notA Regulamentul de fatA tra-
teazA nurnal despre articolele din lege
cari au nevoie a fi interpretate prin o
innAnuntitA desvoltare ; celelalte se vor a-
plica Lisa cum prescrie legea'.
 LEGI UZUALE. 12 Octomvrie 1910
9. Gradatiile si sporurile la soldä
se aprobä de minister, la epoca
fixatA de lege, pe baza cererilor
fäcute de cei interesati si inaintate
prin capii ierarhici.
Aceste cereri trebuesc sA fie
sosite la minister, in fiecare an,
In luna Noemvrie, spre a se putea
prevedea In creditele bugetare.
Acei cari nu vor trimite cererea
la timp pierd dreptul la gradatie
pe un an.
10. Gradatiile si sporurile la
soldä fiind o märire a soldei, ta-
rifele respective se mAresc In con-
secintä, pentru acei ce au dreptul.
Ele intri si in calculul soldelor de
rezervä, retragere, reformä si pen-
sie.
II. Timpul de absent& care,
dupd lege, se scade din termenul
de vechime pentru inaintare, nu
se socoteste nici la acordarea gra-
datiei sau sporului de soldä.
12. Sporul la soldA se acordä
astf el :
a) Generalului de brigadA, numit
prin decret cap al marelui stat-
major, sau inspector de armä, sau
comandant de divizie, sau coman-
dant de corp de armatA, sau se-
cret ar general ;
b) Colonelului, numit prin de-
cret comandant de brigadä, sau
subcap al marelui statmajor, sau
secretar general sau cap de sectiune
in marele statmajor, sau cap de
stat major la corpurile de armatA,
precum si cornandorului numit co-
mandant al marinei ;
c) Locot.-colonelului, numit prin
decret comandant de regiment, sau
cap de statmajor la divizie, pre-
cum si cäpitanului-comandor nu-
mit comandant de divizie de Mare
ori de Dunäre, sau cap de stat-
major al marinei.
Sporul la soldA In functiunile de
mai sus, asimilate corpului de ar-
matA, brigadei si regimentelor, nu
se acordA deck celor cari sunt res-
www.digibuc.ro
827
pectiv mai vechi decal cei numiti
la aceste comandamente.
CAPITOLUL II.
Accesorli.
Articolele 9 la 20 din lege.
13. Indemnitatea de activitate
se acordä totdeauna In pozitie de
prezentd : in pozitie de absentä,
ea nu se alocä decât In cazurile
preväzute in lege 'pentru concedii.
14. Ofiterii Insärcinati cu misi-
uni sau inspectiuni, afarA din gar-
nizoanä, prin ordine speciale sau
prin regulamente, au drept la in-
demnitatea de misiune.
Aceste indemnitAti se acordä si
functionarilor civili, conform tari-
fului anexä No. 11.
15. Nu se acordä indemnitate
de misiune ;
1) Ofiterilor cari pleacä cu trupa
lor sub arme, sau cari ar fi ata-
sati la alte trupe ;
2) Ofiterilor trimesi In alte gar-
nizoane pentru un timp mai lung
de 5 luni ;
3) Ofiterilor chemati ca martori
de cätre acuzati la consiliile de
räsboiu, de revizie, de onoare si
altele ;
4) Ofiterilor chemati din garni-
zoanele lor pentru greseli In ser-
viciu sau In societate.
16. Ofiterii Insärcinati a exe-
cuta, a priveghea si controla lu-
cräri sau servicii afarä din garni-
zoana lor In tail sau In sträinä-
tate au drept la indemnitäti de
serviciu, cari se vor fixa prealabil
de minister dela 1/2 Ong la cel
mult 2/3 din indemnitatea de mi-
siune.
Aceste indemnitäti se plätesc
din fondurile afectate lucrärilor sau
serviciilor.
17. Ofiterii insärcinati cu ser-
viciile altor autoritäti au drept la
indemnitAtile de misiune, insA ele
se plätesc de acele autoritAti.
 828 LEGI UZUALE. 12 Octoulvrie 1910
18. Dreptul la indemnitatile de
misiune sau de serviciu Incepe din
ziva plecarii i dureaza pâna la
aceea a intoarcerii, inclusiv.
Ordinul de serviciu indica tot-
deauna dreptul la indemnitate
numärul zilelor ce se acorda prin o
foaie de cheltuiald. Dupä execu-
tare, foaia de cheltuiala se certi-
ficä de Indeplinirea serviciului.
19. Pentru inspectiuni In co-
mandamente, efectuate conform re-
gulamentului inspectiunilor, pre-
cum si pentru inspectiuni admi-
nistrative sau de control, ce se fac de
cätre capii de serviciu dela co-
mandamente, se stabilesc itinerare
anuale, cari se aprobä de minister.
In recrutare, numärul de zile se
fixeaza prin itinerarele intocmite
de presedintele consiliului de re-
vizie al recrutärii i In raport cu
durata fixatà de minister pentru
recrutarea pe judge.
Dacä itinerarele aprobate de mi-
nister trebuie a se modifica In
cursul anului, din diferite impre-
juräri, ele se supun la timp apro-
bärii ministerului.
20. Comandamentele pot da or-
dine cu drept la indemnitate de
misiune In urmätoarele cazuri
1) Ofiterilor chemati din alte
garnizoane, pentru a lua parte ca
membrii In cornpunerea diferitelor
consilii preväzute de legi si re-
gulamente ;
2) Martorilor chemati de comi-
sarul regal In interesul justitiei.
Citatiile vor face mentiurie cä mar:
torul este chemat de comisarul re-
gal, iar acesta va certifica numärul
zilelor Intrebuintate ;
3) OfiterilorLinsärcinati a face
inspectiuni neprevestite sau cer-
cetäri urgente, tcu rezerva de a
se supune in urmä aprobärii mi-
nisterului.
21. Ministerul, in raport cu re-
sursele preväzute In buget pentru
misiuni, îi rezervä dreptul de a
www.digibuc.ro
modifica itinerariile aprobate si de
a suprima sau a amâna unelemi-
siuni, când fondurile bugetare n'ar
fi indestulätoare ca sä acopere
cheltuelile.
22. Pentru gräniceri, indemni-
tätile de misiune si transport sunt
cele prevazute In regulamentul lor
special si in tarifa anexä No. 17.
23. In garnizoane, of iterii Insär-
cinati cu Uii serviciu comandant,
strain de serviciul lor sau de in-
datoririle generale ale ofiterilor, au
drept la o indemnitate de trasura
care se fixeaza prin foaie de chel-
tuiala, socotit a 2 lei pe ora. In-
demnitatea se aprobä de minister,
care hotaraste i fondul din care
trebuie sä se pläteasca.
In toate serviciile de garnizoanä,
cari izvorasc din serviciul ori po-
zitia ce ocupa ofiterul sau din in-
datoririle sale generale, pentru
cari legea a prevazut indemnitatea
de activitate, nu se acorda in-
demnitate de träsura.
Afarä din garnizoanä, dincolo
de cazarmä sau de campul de
exercitiu, se clà indemnitate de
träsura, atunci când ofiterul nu are
cal, sau nu se poate duce cälare,
sau nu are drum de fier, pentru
a Indeplini orice serviciu coman-
dat.
24. Drepturile de transport pe
caile ferate sunt cele prevazate de
regulamentul transporturilor (M. O.
17 din 1898).
Când transportul In altä garni-
zoanä nu se poate face cu calea
feratä, cu diligenta, cu bastimen-
tele Statului ori particulare, el se
va efectua cu träsura, In care caz
se acordä indemnitatea preväzutä
in tarifa anexä No. 12, care se
considerä ca un maximum peste
care nu se poate trece. Dad tran-
sportul costa mai putin, se acorda
suma cheltuita In realitate.
25. Ofiterii cari päräsesc servi-
ciul activ In urrna unei condam-
 LEG1 UZUALE. 12 Octomvrie 1910
näri, sau cari sunt reformati nu au
drept la transport pe socoteala
Statului.
Ofiterii cari se duc in sträinätate
pentru concediu de board au drept
la transport cu foi de drum panA
la frontierä.
26. Spre a putea beneficia de
reducere In transportul familiei
(art. 18 din lege), comandantul
corpului sau capul serviciului li-
bereazA un certificat model No. 1
pentru dus la statiunea climatericä
in timpul verii i altul pentru tu-
tors.
27. Ofiterii, gradatii i soldatil
veterani, cari au luat parte in räs-
boiul independentei din 1877
1878, plAtesc jurnAtate din tarife
pe cäile ferate i bastimentele
Statului. Spre a obtine reducerea
tarifei, ei trebuie sä prezinte o fo-
tografie vizatä de cätre ministe-
rul de räsboiu si de directia di-
lor ferate ; iar pentru soldatii si
gradatii veterani, fotografia va fi
vizatä si de capul biroului de
recrutare.
28. Ofiterii pusi in retragere
trecuti in rezervä se transportä in
contul Statului, Impreunä cufami-
lia i bagajele.
Acest drept se prescrie dacA o-
fiterul n'a beneficiat de el In timp
de 6 luni dela data retragerii.
29. Drepturile acordate familiei
ofiterului mort (art. 19 din lege)
se Inlesnesc prin corpul sau ser-
viciul unde a servit. Indemnitatea
se dä familiei i actele se trimit
pentru lichidare.
30. Indemnitatea de chink se
alod numai dacä ofiterul n'a fost
prevestit Inainte de 26 Septemvrie
si 23 Martie (art. 14 din_ lege).
In orice caz, dacä mutarea are
loc in ultimele douä luni ale se-
mestrelor, nu se pläteste indemni-
tate pe aceste cloud luni, adici pe
August si Septemvrie sau pe Fe-
vruarie i Martie.
www.digibuc.ro
829
lndemnitätile se aprobA de mi-
nister pe baza conturilor intocmite
de cAtre ofiter, la cari se aläturà
copie depe decretul de mutare sau
ordinul de detasare. Comandantul
corpului sau capul serviciului tre-
buie sä certifice pe conturi, ca. :
ofiterul este mutat pentru cauze
cari ii dä drept la indemnitate,
este insurat, neinsurat, sau väduv,
cu ori färä copii i cä si-a adus
in garnizoanä lamina bagajele.
i
lndemnitatea de chirie si de
mutare nu se acordä decal In timp
de 3 luni dela data mutärii, dupä
care, dreptul se considerd ca pres-
cris. In caz de fortä majorA dove-
ditä, dud ofiterul nu-si va putea
transporta familia si bagajul, mi-
nisterul va putea aproba prelun-
irea prezentärii conturilor incä cu
luni, dar In nici un caz aceste
termene nu pot sä treacä peste
anul bugetar in care se face or-
donantarea.
$1. Detasärile ofiterilor se. or-
donA numai de ministru. Ordinul
de detasare trebuie sA prevadä
atat timpul maximum pentru care
ofiterul este detasat, cat si dreptul
la indemnitäti, dupä caz.
Dacä este nevoie a se prelungi
durata unei detasäri peste 5 luni,
atunci se acordä of iterului indem-
nitatea de mutare, din care se
scade indemnitatea de misiune ce
a primit.
32. Pentru indemnitatea de chi-
rie trebuie sä se aläture, pe langä
conturi, i contractul de inchiriere
Intocmit inainte de 26 Septemvrie
sau 23 Martie, vizat de adminis-
tratia financiarä, pentru perceperea
taxelor cuvenite Statului, si chi-
tantat de proprietari pentru primi-
rea chiriei pe termenul viitor. Con-
tractele intocmite sau vizate mai
tarziu nu dau drept la indemni-
tatea de chirie.
3$. Indemnitatea de chirie, fi-
xatä prin tarifa anex4 No. 13, se
830 LEGI UZUALE. 12 Octonwrie 1910
acorda numai pentru lunile cat
of iterul nu a locuit casa Inchiriatä,
socotind fractiunile de zile cari nu
completeazä o tuna ca hula in-
treagä.
Dad din contractul de Inchiriere
se constatä ca ofiterul a plait o
chide mai mica', suma fixata de
tarifa se scade proportional cu
chiria platitä.
Ofiterii proprietari probeazä va-
loarea de trichiriere a caselor prin
chitantele de. plata foncierei.
Ofiterii chiria§i sau proprietari,
cari pot inchiria casa In urma ple-
cArii lor din garnizoanä, sunt da-
tori a scädea din suma ce li s'ar
cuveni pe acea dobanditä prin in-
chiriere.
Dacä nu pot inchiria casa, atunci
ei aläturä, pe lAnga conturi, o de-
claratie subscrisä i certificatä de
constatare de cAtre comandantul
corpului sau capul serviciului de
unde a fost mutat.
Dacä casa se Inchiriazi mai tAr-
ziu, suma dobanditä se trimite
ministerului.
34. Ofiterii mutati In acela§
corp, dintr'o garnizoanä Intealta,
au drept la indemnitatile de chi-
rie i mutare, numai dacä mutarea
se face de minister (art. 30).
Nu se acorn' indemnitatea de
chide 0 de mutare ofiterilor cari
merg la studii in diferite §coli,
atat la venire cat §i la intoarcere.
Ofiterii dela marina nu au drept
Ja indemnitatea de chide 0 mu-
tare and sunt ambarcati s'au de-
barcati.
35. Indemnitatea de chide §i mu-
tate nu se acorn pentru mutäri
ca masura de disciplina.
and mutarea este provocata
din vina ofiterului", aceste indem-
nitäti se reduc la 1/4.
36. Nu se poate acorda indem-
nitati de reprezentare, decal dad
ele sunt preväzute tn buget. cu o
sumä nominalä. Nu se poate cere,
www.digibuc.ro
nici a corda asemeni indemnitati
din alte fonduri bugetare.
CAPITOLUL
Prime §I alocatiuni de hrani
Artieelele 21 la 26 din lege.
37. Elevii din §colile militare,
chemati la armata de operatiune,
au drept la o prima de echipare
de 200 lei, pentru intrare In cam-
panie, precum i la echipamentul
dat de §coala.
Aceastä prima se alocä §i sub-
ofiterilor reangajati, cari îi procurä
singuri echipamentul.
Prima de echipare pentru intrare
In campanie se acordä numai ofi-
terilor cari Insotesc armata In cam-
panie i cari primesc sporul de
'5 din soldä.
38. Alocatiunile de hrana sunt
fixate prin tarifele anexe No. 14,
15 0 16.
Ofiterii combatanti sau asimilati
cei din marina, and sunt am-
barcati pe vase, precum §i func-
tionarii civili in conditiuni iden-
tice, cari au solde corespunzätoare
cu acelea ale ofiterilor, au drept
la alocatiunile de hranä.
Ofiterii ambarcati peste efectiv,
pentru staj de invätätura sau de
Inaintare, primesc dupä 2 luni, a-
locatiunile de hranä reduse la 1/2.
Toate alocatiunile de hranä pen-
tru cei ambarcati se reduc la 1/2,
and vasul este nedisponibil mai
mult ca 10 zile.
Toate aceste cazuri pentru ma-
rina se stabilesc prin decizie mi-
nisterialä pentru fiecare an buge-
tar, hotärandu-se i durata de im-
barcare.
39. Prime de Incurajare pentru
lucrätorii i gradele inferioare, cari
lucreazä In stabilimentele militare,
se acordä mimai de minister, din
fondurile stabilimentelor.
Ele vor fi de 3 clase : cl. I 20
bani, cl. II 15 bani, cl. III 10 bani
§i numai pentru zilele de lucru, sta-
 LEGI LIZUALE. 12 Octonwrie 1910
bilindu-se in proportie de cel mult
10% din efectiv, din cari 2 cl. I,
3 cl. II i 5 cl. III.
Pentru detinutii din penitenciare,
primele se reduc la 1/2 sau chiar
la 1/4.
40. Caii de serviciu cuveniti
ofiterilor din trupele cAlAri se aleg
de ofiteri, la terminarea §coalei
chiar din caii scoalei pe cari i-au
dresat ei insi§i ; dar caii cumpA-
rati pentru exercitii speciale, cu
preturi peste cele obi§nuite, nu se
pot alege si da ca cai de serviciu.
Ofiterii cari nu pot a lege cai de
la scoalä, precum si ceilalti ofiteri
cu drept la cal, primesc cai de
serviciu din remonta armatei, f A-
cutä In special pentru acest scop.
Când se constatA cA calul pri-
mit are defecte care-1 fac impro-
priu serviciului, se poate cere In-
locuirea lui, lush' cel mai târziu
dupA 3 luni dela primire. Peste
acest termen, nu se aprobA mb-
cuirea sub niciun motiv. La cere-
rea pentru Inlocuire se va arAta
data primirii calului.
41. Calul de serviciu nu devine
niciodatA proprieta tea ofiterului ;
el se Inlocueste numai din 7 In 7
ani ; iar calul inlocuit se trece la
trupA sau se vinde In profitul Sta -
tului.
Termenul de Inlocuire Incepe sA
curgA dela data de când ofiterul
a primit calul de serviciu. Dad
in intervalul de 7 ani calul devine
impropriu pentru serviciu, sau
moare, el nu va fi lnlocuit deck
dupA scurgerea celor 7 ani dela
primirea lui. Pentru prevenire, o-
fiterul este dator sa-§i asigure ca-
lul In contul sAu la cassa de cre-
dit a ofiterilor sau la alte societäti
de asigurare.
Caii de serviciu nu se Inlocuesc
la ofiterii cari ar mai avea de ser-
vit 3 ani pAnA la atingerea limi-
tei de vArstà, pentru a fi pus In
retragere din oficiu ; In acest timp
www.digibuc.ro
831
ei vor continua a pAstra calul ce
au.
42. Caii acordati o singurA datA,
dupä art. 22 din lege, cApitanilor
cari sunt inaintati la gradul de
maior, rämân In serviciul lor 'Ana
la reformare, când se vând In pro-
fitul Statului.
43. Of iterii cari au cai de ser-
viciu sub mice titlu, dacA sunt
lnaintati la gradul de maior, ei
pAstreazä calul In conditiunile de
mai sus.
44. Caii de serviciu ai ofiteri-
lor, cari pArAsesc armata din di-
ferite motive, se dau la alti ()U-
teri sau se trec la trupA, sau se
vând In profitul Statului.
45. Ofiterii inferiori, cari au
primit caii de serviciu dupA legea
soldei din 1896, au drept a primi
alt cal numai dupA implinirea a 7
ani cel putin dela data primirii
celui dintAiu si numai dacA pre-
zintä Statului acela§ cal saulaltul
In aceleasi conditiuni, ca vArstA
§i ca pret la cumpArare.
46. Caii de serviciu, cari ar de-
veni improprii pentru serviciu, din
orice cauze, inainte de termenul
de 7 ani, se reformeazA §i se vând
In folosul Statului. In acest caz,
ofiterul este dator sA-si procure
cal din fondul de asigurare pAnd
la Implinirea termenului de 7 ani,
când i se va da cal de cAtre Stat.
47. Ofiterii nu pot InstrAina sub
niciun motiv calul de serviciu.
Insträinarea este socotitä ca risi-
pire de avere a Statului si, ca a-
tare, va fi supusä la pedepsele
prevAzute de C. J. M.
48. Caii de serviciu, cari s'ar
cere a fi Inlocuiti In termenul de
3 luni dela primire, se constatA
de cAtre capul corpului, un vete-
rinar si un administrator, cart In-
tocmesc proces-verbal §i-1 Main-
teazd comandamentului.
49. Acordarea cailor de servi-
ciu sau Inlocuirea lor, pentru toate
 832 LEGI UZUALE. 12 Oetonivrie 1910
cazurile preväzute la articulele pre-
cedente, se face numai dupä a-
probarea ministerului, pe baza
cererilor i actelor Intocmite.
Corpurile §i directiile cavaleriei
artilieriei din minister tin regis-
tre speciale de toti caii de servi-
ciu acordati ofiterilor, in cari se
vor aräta toate schimbärile ivite,
inlocuirile i dreptul de a se a-
corda alti cai.
CAPITOLUL IV
Variatiunea soldei
Artieelele 27 la 38 din lege
50. Ziva plecärii in permisie sau
concediu se considerä ca zi de
prezentä. Ofiterii se prezintä pen-
tru plecare, iar oamenii de trupä
li predau echipamentul. Ziva In-
toarcerii se considerä ca zi de ab-
sentä.
Zilele de absentä se constata
prin bilete, cari se libereaa de co-
mandantul companiei, pentru trupä.
g de comandantul corpului sau
capul serviciului, pentru ofiteri.
Datele de plecare si de Intoar-
cere se stabilesc de cätre coman-
dantii de batalioane, pentru trupä,
si de catre ajutorul comandantului,
pentru ofiteri ; iar la companiile
fäcând corp, de cAtre comandant.
Biletele ce s'ar pierde vor fi du-
plicate, stabilindu-se aceleasi date
si semnându-se de capii In cädere,
la Intoarcere.
51. Intärzierile peste permisie
sau concediu ridicä drepturile la
soldä pe zilele intärziate.
Se excepteazä :
a) Cele pentru Intreruperi de
comunicatii, când sunt confirmate
de autoritätile in drept ;
b) Cele pentru caz de boali,
când sunt intemeiate pe un cer-
tificat liberat de cAtre un medic
militar, delegat de comandantul
garnizoanei, sau, In comunele ru-
rate, de catre medicul civil al ad-
ministratiei locale.
www.digibuc.ro
Intärzierile in aceste douä ca-
zuri nu se admit deck cel mult
pentru 10 zile, in care timp ofi-
terul este dator a preveni pe co-
mandantul sat' de starea In care
se aflä, pentru ca acesta sä ho-
tärascd.
In orice caz, Intärzierile se a-
probd de autoritatea care a dat
concediul, i numai atunci se a-
locá drepturile la soldä.
52. Soldatii i gradatii In ter-
men n'au drept la nid o soldä tn
permisie sau concediu.
53. In spitale sau in infirmerii
de garnizoane, oarnenii de trupä
nu au drept la soldä din a doua
zi dupä intrare Ong In ziva In-
toarcerii lor la corp, inclusiv. Da-
tele se constatä prin biletele de
intrate
cari nu s'ar vindeca
Oa In momentul trecerii lor In
serviciul de completare sau in des-
concentrare, sunt tinuti In spital
sau in infirmerie pârtä la deplina
lor vindecare
In garnizoanele unde nu sunt
spitale sau infirmerii militare, oa-
menii de trupà pot intra In spi-
talele civile, unde vor fi tratati dupä
Invoelile fäcute de autoritätile mi-
litare cu acele spitale. Oamenii tre-
cuti in completare sau In alte e-
lemente ale armatei, n'au drept a
fi tratati In spitalele militare sau
civile pe socoteala administratiei
militare, decât atunci când ei s'ar
imbolnävi pe timpul când sunt
chemati timporal in serviciul ar-
matei.
54. Ofiterii, reangajati de dife-
rite categorii l functionarli civili
pot fi Ingrijiti In spitale, Insä sunt
supusi la o retinere din soldä dupd
tarifa anexä No. 6. In spitalele ci-
vile, li se va retine suma fixatä
prin invoialä fäcutä de adminis-
tratia militarä.
Ofiterii in disponibilitate färä
soldä i acei aflati In rezervä
 LEGI UZUALE. 12 Octomvrie 1910
retragere pot fi tratati in spitalele
militare, dacd plkesc costul trata-
mentului dupà acelea0 tarife.
Tarifa anexä No. 6 se poate mo-
difica In raport cu costul alimente-
lor §i celorlalte cheltueli de tratare.
In timp de räsboiu nu se
face nici o retinere in spitalele ar-
matei de operatiuni, acoperindu-se
cheltuelile din fondurile ce se pun
la dispozitiunea spitalelor.
55. In Inchisoare, oamenii de
trupä, pedepsiti cu sentintä sau
trimi0 In urmArire, nu au drept
la sofa', fie ca inchisoarea s'a fA-
cut la corp sau in diferite inchi-
sod m i litare.
Oamenii pedepsiti disciplinar
cu Inchisoare nu au drept la soldä
insA ea se aloc5 §i se face veni
la fonduride Intretinere al cor_
pului.
56. Ofiterii, reangajatii §i fun-
ctionarii aflati in inchisoare con-
tribuiesc prin retinere cu VioNin
soldä pe tot timpul Inchisoarei,
spre a se acoped cheltuelile de
intretinere a inchisorilor.
57. Ofiterii aflati In pozitiuni
Mid soldk primesc, când s'ar afla
In Inchisoare, alocatiile zilnice de
hranA preväzute In tarifa anexA
N. 7.
Ofiterii condamnati la pedepse,
cari atrag dupA ele 0ergerea din
controalele diferitelor elemente ale
armatei, nu au drept nici la soldA,
nid la alocatiile fixate de tarifa
precedentä, cu incepere din ziva
de cAnd sentinta a rämas defini-
nitivA. Insä, pAna la trimiterea lor
in inchisorile destinate, li se alocä
pentru hranä tarifa fixatA trupelor
din garnizoanä.
Ofiterii aflati in Inchisorile mi-
litare, dacA inträ In spitale, sunt su-
pu0 la regulile fixate spitalelor.
Acei cari au drept la alocatii de
hranA sunt Intretinuti de spitale,
In contul drepturilor ce li se cu-
vine dupA tarife.
C. HAMANGIU. Suplirnentul III.
www.digibuc.ro
833
58. Solda cuvenitA ofiterilor
aflati in captivitate la inimic se
poate ordonanta familiei lor (sotie
copii), Insä numai dupA ce o-
fiterul, .cäzut captiv, a fAcut cerere
§i a Incuno0iintat pozitia sa au-
toritätilor militare unde domiciliazä
familia sa.
Dela data constatäril lipsei ofi-
terului §i pAnA când se va putea
stabili dreptul la solda de capti-
vitate, se va ordonanta familiei
ofiterului numai o soldä egalä cu
1/2 din pensia ce s'ar cuveni fa-
miliei. Diferenta se ordonanteazA
la stabilirea pozitiei de captivitate.
Ofiterilor cari n'ar fi pututVace
cunoscut pozitia lor, sau ale ekor
In0iintäri nu ar fi sosit la desti-
natie, precum 0 a celor cari nu au
familie, li se ordonanteazä drep-
turile cuvenite dupd Intoarcerea
din captivitate.
59. Drepturile urmamilor ofite-
rilor, morti pe câmpul de luptk
se stabilesc dupä legea generalA
de pensiuni. DacA moartea nu se
poate stabili of icial, ofiterul este
considerat ca dispArut. In acest
caz se ordonanteazä familiei nu-
mai o soldA egalä 1/2 din pensie,
pAnâ când se stabile0e definitiv
starea in care se gird ofiterul.
60. Oamenii de trupd nu au
drept la nici o soldA pe timpul
captivitAtii. Se excepteazd reanga-
jatii de diferite categorii 0 fun-
clionarii civili, ce insotesc armata
In campanie, pentru cari dreptu-
rile la soldA se stabilesc ca pen-
tru ofiteri.
61. In cazurile in cari se acordä
o soldä de disponibilitate, retra-
gere, rezervA , sau reformä, se speci-
fied In decretele respective dacA po-
zitiunea, in caz de board, rezultà
din »cauze naturale" sau din »felul
vietii" ofiterului, dupa incheie-
xea comitetului consultativ sanitar.
Solda de rezervä, retragere
reformA se acordä pang la terme-
27
834 LEGI UZUALE. 12 Cletwuvrie 1910
nul cel mai apropiat când ofilerul
are drept a fi a§ezat la pensie (31
Martie sau 30 Septemvrie).
Ofiledi sunt datori sä ceará in-
scrierea la pensie, producând la
timp toate actele cerute de legea
pensiunilor. Dacä nu fac aceasta,
dreptul la soldd Inceteazá §i nu
li se poate acorda sub nici un
motiv.
62. Militarii de orice grad, cari
lipsesc dela corpul sau serviciul
lor fàrà bilet, precum §i acei cari
IntarziazA la lntoarcere pierd solda
pe tot timpul lipsei lor.
Aceastä regulä se aplicä i o-
filerilor In disponibilitate, cari ar
lipsi dela domiciliul lor, WS a
in§tiinla garnizoana, unde li se
pläte§te solda.
63. Oamenilor de trupà, cari
lipsesc la apel, nu se alocá solda
din ziva urmätoare Ora In ziva
Intoarcerii.
64. Ofilerii mutali dintr'un corp
sau serviciu Intealtul, trebuie sä
se prezinte la noul serviciu In ter-
men de 8 zile, cel mult, dela data
primirii ordinului dela corp. In
acest timp, ofiterul trebuie sä-0
predea serviciul §i sa se pregä-
teascä de plecare.
Peste aceste 8 zile se acordä
In plus :
a) 5 zile comandantilor de corn-
panii i contabililor In bani, pen-
tru Incheierea socotelilor i preda-
rea companiei sau serviciului ;
b) 10 zile contabililor In mate-
nil dela corpuri i depozite ;
c) 15 zile contabililor dela de-
pozitele centrale.
Zilele cu cari se Intärzie peste
aceste termene de prezentare nu
dau drept la soldä, considerandu-se
ca absenta.
In niciun caz, pentru predarea
comandei sau serviciului avut, nu
se a§teaptä sosirea lnlocuitorului ;
predarea trebuie sä Inceapà ime-
diat la ajutoare sau alti ofileri din
www.digibuc.ro
corp. Dacä aceasta nu se poate, se
raporteazä autoritalilor compen-
tinte, cart hotäräsc.
65. Oamenii de trupä mutali
trebuie sä se prezinte la noul corp
In ziva mutärii, care se face pe
ziva de 1 sau 16 ale fiecärei luni.
Intârzierile nu dau drept la soldä,
Peangajalilor i functionarilor
cäsätorili se acordä 8 zile pentru
a-si preda serviciul, dupä care tre-
buie sä se prezinte la corpul lor.
Dispoziiunile preväzute pentru
ofileri, In cazul de Intarziere, se
aplicä §i funclionarilor civili
reangajalilor.
CAPirroixL V.
Refineni din soldil
Artieolele 39 la 42 din lege
66. Sold a ofiterilor, reangaja-
Iilor §i funclionartlor civili, cad
figureaza in bugetul armatei cu
solde6sau:diurne, este supusä la
urmatoarele relined In folosul ca-
ssei generale de pensiuni:
a) 100/e din solda lunard a o-
filerilor f if funclionarilor civili ;
10% din solda reangajalilor
plat* cu mai mult de 100 lei soldä
lunará (färä alocalia de brand) ;
50/o din solda reangajalilor pla-
t* cu mai pulin ca 100 lei lunar
(färä alocalia de hranä);
50/o din solda oamenilor de ser-
viciu (odäiaii, u§ieri, portal), plä-
till cu mai pulin. de 100 lei lunar ;
b) Sporul de soldä pe prima
lunä, a acelor Inaintali In grad ;
c) 1/4 din soldä, pe primele douä
luni, dela sublocotenenli sau asi-
milali Inaintati In acest grad, pre-
cum §i dela functionariicivili noui
numili !rite() functiune ;
d) Amenzile disciplinare aplicate
funlionarilor civili plätiii din buget.
Soldele funclionarilor civili cari
nu trec de 50 lei lunar, precum
§i accesoriile de Soldä ale of ¡led-
lor, nu sunt supuse la retinerile
&Mate mai sus.
 LEGI UZUALE. 12 Octomcrie 1910
Ofiterilor de rezervá sau retra-
gere, chemati timporal In serviciul
armatei, li se face retinerea de
100/o, iar dacA rAmAn definitiv in
armatä li se retine $i 1/4 In cele 2
luni urmAtoare.
67. Pentru Cassa dotatiei oastei
se fac urmAtoarele relined (art. 14
din legea pensiunii meserinilor) ;
a) 100/o din salariul maqtrilor
meserinilor civili neprevAzuti
in buget la personal, cari sunt
plAtiti lunar din fondurile servi-
cillor sau stabilimentelor respec-
tive i sunt specificati anume In
art. 1 din legea pensiunilor $i me-
ria$ilor civili din serviciul armatei ;
b) 20/o din salariul meserialilor
civili plAtiti cu ora, cu ziva, cu
spätämAna, sau cu bucata, de cA-
tre : arsenalul de constructii, arse-
nalul marinii, pirotehnia i pulbe-
rAria armatei ;
c) Amenzile ce s'ar aplica me-
seria$ilor civili in general.
Aceste retineri se varsä la ad-
ministratia f inanciarA localA cu
mentiune : Venit al Cassei dota-
tiei oastei, fondul meseria$ilor".
Recepisele obtinute se vor Ina-
inta Cassei dotatiei oastei, cu stat
nominal In 2 exemplare pentru
cei dela alin. a 0 c i cu stat nu-
meric pentru acei dela aliniatul b.
68. ConstatArile prescrise de
lege, pentru a stabili pagubele a-
duse Statului $i a ordona in urmA
retinerile din solda ofiterilor sau
functionarilor gàsii vinovati, se
fac in chipul urmAtor (art. 39 din
legea soldei alin. a).
Corpurile i serviciile, la cari
s'au produs asemenea pagube, fac
primele cercetAri $'1 dispun provi-
zoriu facerea retinerilor din solda
ofiterului sau functionarului gAsit
vinovat. Actele, ImpreunA cu in-
tAmpinArile vinovatilor, se trimet
comandamentului In 3 zile dela
constatare.
Comandamentul, primind dosa-
www.digibuc.ro
835
rul actelor, dispune o nouA cerce-
tare pria un delegat al sAu, care,
dacA nu se poate lAmuri din acte,
se poate duce $i cerceta la fata
locului.
Rezultatul acestei cercetAri este
consemnat intr'un proces-verbal,
prin care stabilesc ráspunderile,
pe bazA de legi i regula mente ;
concluziunile trebuie sä fie pre-
cise. Acest proces-verbal, impreund
cu toate actele, se supune gene-
ralului comandant al diviziei, care
hotArA$te.
Dacä se apron constatarea de-
legatului, se clA ordin de urmare ;
in caz contrariu, se dispune o altA
cercetare asupra punctelor gäsite
nelAmurite.
Ofiterul sau functionarul supus
la retinere este incuno$tiintat de
aceasta i i se cere o dovadA scris
cA a luat cunoVintA. AceastA do-
vadA se alAturA la dosarul cauzei.
DacA cel gAsit vinovat nu este
multumuit pe hotArirea luatA, face
o reclamatie scrisA In termen de
10 zile dela data incuno$tiintarii
de mai sus. Comandamentul Main-
teazA aceastä reclamatiune minis-
terului de räsboiu, cu intregul do-
sar al cauzei.
Ministerul de rAsboiu, judecAnd
dupA actele sosite, sau dupA noui
cercetäri fAcute prin delegatii säi,
dä o decizie motivatA, care se
inainteazA celor interesati in calla,
sub luare de dovadä.
In termen de 2 luni dela cornu-
nicarea deciziunii, cel nemultumit
poate apela la Inalta Curte de
conturi.
Retinerile din soldA, regulat fA-
cute dela prima stabilire a pagu-
bei aduse Statului, pAnA la rAmA-
nerea definitivA a imputatiei, se
consemneazA la Cassa de depu-
neri, la dispozitia corpului sau ser-
viciului.
CAnd imputatia rArnAne defini-
tivA, pentru cA vinovatul nu a fä-
836 LEGI UZUALE. 12 Octortivrie 1910
cut apel In termenul prescris, sau
apelul i -a fost respins, retinerile
se varsä definitiv la tezaur, sau
la fondul special care a fost pà-
gub it.
Constatarea administrativ i f a-
cerea retinerilor pentru despAgu-
birea Statului nu impiedicA mer-
sul legal al justitiei, care, dacä
este cazul, poate trimite pe vino-
vat In judecata consiliului de räs-
boiu, sau a instantei competente
pentru functionarii civili.
69. Solda gradelor inferioare
nereangajate, neputându-se reline
sau popri, pentru pierderi sau ri-
sipiri de efecte, ei se supun ju-
decätii sau se pedepsec discipli-
nar. Li se va imputa valoarea,
dacä vor avea mijloace proprii.
70. Retinerile pentru echipa-
ment, cal si orice alt material cre-
ditat ofiterului, se fac conform ce-
lor stabilite prin deciziile sau in-
structiunile ministeriale relative la
acordarea acestor credite (art. 39
din legea soldei, al. b).
Aceste retineri sunt independente
de cele dela aliniatul a din lege,
cu restrictia urmätoare.
Creditele acordate pentru aceste
nevoi trebuie sA fie aprobate con-
ditional, astfel ca un ofiter, care ar
avea si retineri de categoria a, sä
nu pläteascä mai mult decât ju-
mAtate din soldä färä accesorii,
pentru ambele categorii de reti-
neri. In acest caz, retinerea de 1/2
se lmparte astfel : 1/4 din soldä
pentru categoria a si 1/4 din soldä
pentru categoria b.
Comandantii de corpuri si capii-
de servicii, care aprobä cererile
ofiterilor pentru echipament, cal,
lemne, etc., au lndatorire a refuza
orice cereri, care ar intrece reti-
nerile fixate mai sus.
7L Pentru achitarea creditelor
fäcute asupra soldei de cAtre Ca-
ssa de economie, credit si ajutor
a ofiterilor, retinerile se fac In con-
www.digibuc.ro
formitate cu legea si regulam entul
acelei Casse, independent de ori-
cari altele (art 8 si 21:din legea
Cassei de credit).
Capii de corpuri si serviciuri nu
vor aproba si Inainta acele cereri
de credit, cari ar märi retinerile
peste jumAtatea soldei.
In adresele cu care se InainteazA
cererile de credit la Cassa de cre-
dit, trebuie a se aräta datoriile ce
are ofiterul si retinerile lunare ce
i se fac pentru achitarea lor. Ca-
ssa de credit are datoria a refuza
creditul sau a-1 reduce, astfel cA
retinerea lunarA adunatä cu cele-
lalte sä nu depäseascA jumätatea
soldei.
72. Solda si accesoriile ofiteri-
lor, functionarilor civili si reanga-
jatilor, nu se poate ceda de bura
voie, nici In total, nici In parte. Este
oprit a se lua angajamente de platä
pe socoteala soldei (art. 40 din
I ege).
Orice datorie trebuie sA se plä-
teascA personal. Acel care se lasA
sä fie urmärit judecAtoreste se ex-
pune la mAsuri disciplinare, care
se vor aplica cu rigurozitate.
Cassierii si In genere orice plä-
titori sunt opriti a garanta plata
vreunei datorii prin retineri din
soldä.
73. Pentru popriri judecätoresti,
nu se pot face retineri din soldA,
decât pe partea disponibilä 1/2 färA
accesorii, adicä partea care nu e
retinutä pentru datoriile stipulate
la art. 39, alin, a din lege.
Dacä sunt popriri judecätoresti
fäcute pentru pensiune alimentarä
la sotie, copii, pärinti, sau pentru
restituire de dotä, se va reline nu-
mat partea disponibilà pAnä la ju-
mätatea soldei fArd accesorii.
Indata ce se primeste un ordin
al ministerului pentru o poprire
judeatoreascä, corpul sau servi-
ciul va Inaintea un tabel de su-
mele datorite si de retinerile
 LEGI UZUALE. 12 Octomvrie 1910
nare ce se mai fac ofiterului, rean-
gajatului sau functionarului in cau-
za, afarä de Cassa de credit ; mi-
nisterul va hotari ce rämâne dispo-
nibil de retinut, facAnd cunoscut
aceasta instantei care a efectuat
poprirea.
Ofiterul, reangajatul sau func-
tionarul, trebuie sä-si facä toate o-
biectiunile catre instanta judecä-
toreascä respectivä.
Nici o obiectiune nu se poate
adresa autoritatilor militare la a-
semenea popriri, iar retinerea nu
se poate amâna sau suspenda de-
ck cu autorizarea justitiei.
Sumele retinute pentru popriri
judecatoresti se vor consemna lu-
nar la Cassa de depuneri, prin ad-
ministratia financiara din judet,
iar recepisele se vor pasha Oa
ce ministerul va da destinatiunea.
CAPITOLUL VI.
Dlspozitlunl generale si transitorll.
Artieolele 43 la 50 din lege.
74. Nid o soldä sau indemni-
tate sau alocatie sau prima de mice
naturä si sub orice titlu, fie in tara,
fie in straindtate, nu se poate cere
si nu se poate aproba, deck dacä
este preväzut in legea soldei, In
regulamentul de lath' si In buget.
De asemenea nu se poate spori in
nid un caz sumele prevazute In
lege si regulament.
Orice cheltuialä In afara de a-
cestea nu se poate justifica.
Pentru o rice cheltuialä de orice
naturA, se va proceda conform de-
ciziei ministeriale No. 274 din 30
lunie 1910, intocmindu-se preala-
bil'o 4foaië de cheltuiald», inso-
tita- sau nu de un deviz amänun-
tit,_dupä natura cheltuelii.
75. Sporurile de sofa si indem-
nitatile diverse se vor aplica dui:4
tarifele anexe la acest regulament,
cu incepere dela 1 Aprilie 1910,
si numai in marginile alocatiuni-
lor preväzute in buget.
www.digibuc.ro
. 837
76. Instructiile anexe regula-
mentului, relative la modul de e-
fectuare si lichidare al alocatiilor,
se vor aplica tot dela 1 Aprilie
1910. Aceste instructii pot fi mo-
dificate de minister.
77. Ofiterii aflati in diferite po-
zitiuni, cu dreptul de alocatii, la
31 Martie 1910, rämân sub regi-
mul legilor sub cari au fost tre-
cuti in acele pozitiuni.
Soldele pentru pozitiuni diverse,
in afara de activitate, preväzute
de regulament, vor fi acordate nu-
mai ofiterilor cari isi schimbä po-
zitia la 1 Aprilie 1910.
CAPITcaxt.
Ordonantari l platl.
'78. Solda ofiterilor, reangaja-
tilor i functionarilor civili, se or-
donanteazä astf el :
a) Prin mandate colective
Ofiterilor din corpurile de trupä.
Ofiterilor fara de trupa, cAnd
sunt mai multi de cinci la acelasi
serviciu sau stabiliment ;
b) Prin mandate individuale
Ofiterilor mai putin de 5 lala-
celasi corp sau serviciu.
Ofiterilor din disponibilitate4re-
zervä sau retragere si reformä.
La 10 ale fiecarei luni se I n-
tocm esc state nominale triple, care
se inainteazä ordonatorilor ; dupa
ce ele se verificä, se emit man-
datele de platä.
Daca, dupa primirea
Is! schimbä pozitia, astfel
ca li se modificä drepturile
diferentele In mai mult,
sau in mai putin, se adaugä sau
se scad din statelpe luna viitoare.
79. La corpurife de -trupä, ser-
vicii si stabilimente, tot in statul
de soldä al ofiterilor se adauga
la urmä :
a) Solda functionarilor civili ;
b) solda reangajatilor de dife-
rite categorii ;
c) Solda maestrilor ;
838 LEGI UZUALE. 12 Octomyrie 1910
d) Orice personal plAtit cu solde
fixe, care este prevAzut in buget
la acelas articol.
SO. Ofiterii mutati se plätesc
de vechiul corp, pAnA la sfArsitul
lunil in care a avut loc mutarea.
Un certificat de incetare de platA
se trimete noului corp, aläturan-
du-se la el toate actele relative la
datorii i retineri, care se Inscriu
In registrul de datorii al noului
corp. Pentru ofiterii mutati in po-
zitiune de absenta, certificatul a-
ratä data pänä la care au fost plä-
titi, far alocatiile dupd drepturile
cuvenite se fac la noul corp.
81. Se pot face credite asupra
soldei ofiterilor i functionarilor
civili, InsA numai de cäbe Cassa
de economie, credit si ajutor a
ofiterilor, conform conditiunilor
fixate prin legea i regulamentul
acelei Casse i celor prescrise la
art. 70 din acest regulament.
Asemenea se pot da aconturi
din soldä, insä numai de coman-
dantii de divizil, pe temeiul ra-
poartelor directe ale capilor de
corpuri sau servicii i numai in
conditiunile urmátoare
1) Corpul sau serviciul sA dis-
punä de sumele trebuincioase, färd
a amAna alte cheltueli ce trebuesc
fAcute ;
2) SA existe o nevoie absolutä,
reclamatA de o Imprejurare nepre-
vAzutA i confirmatä de capul cor-
pului sau serviciului ;
3) Acontul sä nu fie mai mare
deck ceeace s'ar cuveni sä pri-
meascA ofiterul la plata soldei, scä-
zAndu-se toate retinerile ce tre-
buesc fácute ;
4) SA se dea aconturile in bani
in mAna ofiterului, lar nu In pläti
pentru popote, lemne, abonamente,
bilete de reprezentatii etc., (afarä
de Crucea rosie), cari sunt oprite
cu desävärsire. Cassierii nu vor in-
scrie in registrul de datorii al o-
fiterilor si nu vor tine la porto-
www.digibuc.ro
foliu, deck sumele retinute pen-
tru datoriile legale si regulamen-
ta re ;
5) SA nu se aptobe aconturi,
decát din solda lunii In care sunt
cerute i niciodatä din solda lunii
urmätoare.
Plata soldei nu se poate face
decat la 25 ale fiedrei luni, afarä
de lunile in cari cad sArbAtorile
Pastelui si ale Cräciunului, cAnd
se poate face la 20.
Plata soldei se va face de 6-
tre cassier i ajutorul corpului in
persoanä.
Este oprit corpurilor i ofiterilor
de a oferi mese, banchete, obiecte
de artä i orice altd manifestare,
oridt de justificatä ar fi ea, In
contul ofiterilor sau Statului, fàrà
o aprobare prealabilä a ministe-
rului de räsboiu.
82. Solda trupei se ordonan-
teazA corpurilor la finitul Beard
luni, dupä foile de zile numerice
intocmite de companii conform in-
structiunilor anexe lit. B.
Cassierul pläteste comandantilor
de companii solda la 1 ale Bed-
rei luni, dupä drepturile stabilite
prin foaia de zile lunarä.
Companiilor detasate, spre a in-
tämpina cheltuelile panä la pri-
mirea soldei, li sh dä aconturi per-
manente, cari se hotärAsc dupä
trebuinte prin ordin de zi de ca-
tre comandantul corpului.
83. Companiile plätesc solda
trupei pe data ce o primesc dela
cassier. Li se pot da aconturi prin
chitante aprobate de ajutorul co-
mandantului, pentru a se pläti sol-
da pe cele dintAiu 15 zile, care se
vor lichida la sfArsitul lunii.
Solda trupei cu schimbul si a
oamenilor concentrati din diferite
elemente ale armatei se ordonan-
teaza si se lichideazA in acelas fel,
odatä cu solda trupei permanente.
84. Firana trupel se ordonan-
teazä pe o lunA inainte, dupä o
 LEGI UZUALE. 12 Octunivrie 1910
foaie numerick pentru efectivul
prezent 1 dupä tarifa de hranA
fixatä fiecärei garnizoane.
85. Hrana oamenilor aflati in
spitale, inchisori §i infirrnerii, cari
fac corp, sau trimi§i la peniten-
ciarul TArg§or, se ordonan-
teazA 0 se lichideazä la ele.
In corpurile de trupä se soco-
tesc prezenti In efectiv, Insä nu li
se face nici o alocatie.
86. Pentru oamenii concentrati,
cari nu se cuprind In efectivul
bugetar, hrana se ordonanteazä §i
se lichideazä la un loc cu aceea
a trupei permanente, dacä este pre-
vAzutA la acela§ articol bugetar.
Când alocatiile s'ar da din alte ar-
ticole bugetare, ea se ordonanteazA
§i se lichideazä separat.
87. Hrana se distribue trupei
In naturä, numai exceptional se
plätesc tarifele In bani.
Lichidarea se face prin livretele
de hranä 0 state nominale, con-
form instructiunilor anexe lit. B.
SS. Indemnitatea de activitate
se ordonanteazä §i se pläte§te o-
datä cu solda §i. prin acela§ stat.
89. Indemnitatea de misiune se
ordonanteazd dupA conturi intoc-
mite de cei in drept, dupg efec-
tuarea serviciului.
Ordonantarea se face de cAtre
serviciile de intendentä pe baza a-
probärilor date.
Se poate da Inainte ofiterilor o
parte din indemnitatea de misiune,
când serviciul se Indepline§te In strA-
inätate, sau itinerariul este cunoscut.
Dupä indeplinirea serviciului,
plata se face de corpuri, cari tin
suma la portofoliu §i se rambur-
seazä la emiterea mandatelor.
90. Indemnitatea de mutare §i
chide se ordonanteazä 0 se plä-
te§te numai dupä aprobarea mi-
nisterului.
Vechiul corp, clad dispune de
fonduri, poate da ofiterului cel
mult jumätate din indemnitatea de
www.digibuc.ro
839
mutare, care se trece pe certifica-
tul de incetare de platä g se ram-
burseazä imediat de noul corp.
91. Primele de echipare la In-
naintare §i pentru intrare In cam-
panic, se ordonanteazä dupä state
nominale, intocmite In dublu exem-
plar.
Corpurile plAtesc indemnitatea
pentru intrare In campanie tuturor
ofiterilor destinati a fi mobilizati;
suma se tine intre cheltuelile de
portofoliu pAnä la emiterea man-
datul ui.
92. Alocatiile zilnice de hranä,
pe timpul concenträrilor, campa-
niei §i ambarcärii, se ordonanteaza
lunar pe timp servit, dupä state
nominale. Tot astfel se ordonan-
teazd 0 se plAte§te odce fel de
prime §i indemnitäti.
93. Calculul diferitelor feluri de
alocatii cuvenite militarilor se face
astfel :
a) Solda ofiterilor, functionari-
lor civili, reangajatilor i Indem-
nitatea de activitate, se calculeazä
pe zile, insA luna se socote§te de
30 de zile ;
b) Solda §i hrana trupei, indem-
nitätile diverse, se calculeazä pe
zile ;
c) Toate celelalte accesorii, cari
se plätesc militarilor, se calculeazä
in total dupä tarife i drepturi
stabilite.
94. Mandatele emise de ordo-
natori, se plätesc prin administra-
Vile financiare preväzute In ele,
in mAinile cassierilor corpurilor de
trupä i serviciurilor. Administra-
tort financiad semneazä in livre-
tul de soldA prezentat de cel in-
särcinat cu prindrea.
Când din ImprejurAri diverse se
refuzä plata unui mandat, admi-
nistratorii financiad dau o decla-
ratie scrisä, arätând motivele pen-
tru cari n'au fäcut plata. Aceastä
declaratie se trimite ordonatorului
care a eliberat mandatul, pentru
840 LEG! UZUALE. 12 Octonivrie 1010
a rectifica erorile, dac5 vor fi,
a regula ca suma cuvenitä sa se
pläteascA.
In campanie, mandatele se plä-
tesc prin agenti speciali ai tezau-
rului, sau de plätitori militari, la
epocele si locul care se hotäräste
atunci, dupA ImprejurAri.
Se inapoiazd ordonatorilor man-
datele rämase neplAtite In cursul
duratei unui exercitiu bugetar, pen-
tru a se repurta sumele asupra
exercitiului urmdtor.
CAPITOLUL VIII.
Stabilirea alocatillor l lichldarea cor-
purlIor.
95. Pentru stabilirea alocatiilor
In bani i In naturd si pentru li-
chidarea corpurilor de trupä se In-
tomesc
a) Contioale nominale pentru
ofiteri, trupd i cai ;
b) Situatii zilnice ;
c) State nominale ;
d) Foi si bilante de lichidare ;
e) Registrul gestiunii In bani.
Controale nominale se Intoc-
mesc :
dote un con-
a) Pentru ofiteri trol separat
f
pe corp de
» reangajatil trupi, tinut
de cassier ;
b) Controalele nominale pentru
trupd, tinute la fiecare companie ;
c) Controalele nominale pentru
cai, tinute la fiecare escadron sau
baterie.
La regimentele de infanterie, se
tine ate un singur control pen-
tru cai, de cAtre cassier, In care
se inscrie mai intAiu caii ofiterilor
§i apoi ai trupei.
Caii ofiterilor din statmajorul
corpurilor cAldd se Inscriu la es-
cadroanele la cari se tin In sub-
sistentd.
Modul Intocmirii controalelor §i
tinerea lor sunt ardtate In instruc-
Vile lit. A.
96. Fiecare companie Intoc-
www.digibuc.ro
meste zilnic o situatie a efectivu-
lui s5u, care sä. Inscrie In regis-
trul de administratie si se prezintä
la raport ajutorului comandantului.
Situatiile se tin si au destina-
tia prescrisä In instructiile lit. A.
97. Lichidarea soldei si hranei
se face lunar prin actele de ordo-
nantare si de platä separat, astfel :
a) Solda ofiterilor, reangajatilor
functionarilor, prin state nomi-
nale de ordonantare si plan ;
b) Solda trupei prin foile de zile
numerice ;
c) Hrana trupei prin livretele de
hranA si state nominale pentru cei
plätiti In bani.
Därile in naturd se lichideazd
trimestrial prin foi de zile nume-
rice pentru cai, model 41 §i state
nominale.
98. La finele fieckel luni ca-
ssierul corpului recapituleazA foile
de zile lunare ale companiilor si
le trimite serviciului intendentei
pentru ordonantare. Un borderou
al lor se alAturd la mandat, unul
rämâne la biroul ordonantärilor,
iar celdlalt borderou cu foile se
trece in cheltueli la soldä.
Pentru hranä, livretul de hrand
(sau livretele imborderate dacA
sunt mai multe), impreund cu sta-
tele nominale imborderate ale oa-
menilor, cari ar fi fost plätiti In
bani In cursul lunii, se trec in
cheltueli la fondul hranei.
La finele fiecArui trimestru se
Intocmesc bilante de lichidare, con-
form instructiunilor lit. C, si con-
tul de gestiune In bani, care se
verified si se stabileste definitiv
la resedinta corpurilor de cdtre o-
fiterii de intendentä Insärcinati cu
controlul.
99. Toate dispozitiunile de mai
Inainte, contrarii acestui regula-
ment, sunt si rämân desfiintate.
1. Dupá acest Regulament" urmeaza
o serie de Tarife relative la solda buge-
tarde retineri Ii solda neto a tuturor gra.
 LEGI UZUALE. 19 Octonivrie 1910
REGULAMENT
Asupra contabilillii comunelor rurale.
DIN 19 OCTOMVRIE 1910.
CAPITOLUL I.
Despre formarea bugettaul comunal.
1. Bugetul este aldtuirea in care
stint preväzute in fiecare an ve-
niturile i cheltuelile comunei. El
ia denumirea de Buget general
al administratiei comunale" si se
imparte in buget ordinar i buget
extraordinar.
2. Veniturile i cheltuelile co-
munelor rurale nu se vor putea
efectua decât In conformitate cu
bugetul fiedrui exercitiu, sau cu
autorizatiunile extraordinare date
In formele preväzute prin legea
pentru organizarea comunelor ru-
rale i administratiunea
Exercitiul financiar dureazä 12
Juni, dela 1 Aprilie al fiedrui an
pânä la 31 Martie inclusiv al anu-
lui urmätor, In care timp sä se
indeplineascä toate faptele de ve-
nituri i cheltueli preväzute prin
buget.
3. Nici un venit nu se poate
percepe i nici o cheltuealä nu se
poate angaja sau pläti dedt In
marginile cifrelor autorizate prin
buget.
Evalarile preväzute la venituri
se considerä ca minimale, ele pot
fi depäsite prin incadri superioare
cari se considerä ca plusuri de ve-
nituri.
Alocatiunile, admise definitiv la
cheltueli, sunt considerate ca maxi-
male si nu pot fi In nici un caz
de.p5site deck cu indeplinirea for-
malitätilor preväzute la art. 32 de
mai jos.
delor din armatA. A se vedea aceste Ta-
rife" in Moratoria Oficial" No. 154 din
12 Octomvrie 1910.
I. Acest Regalement" a Yost publicat
Monitorul Oficial" No. 159 din 19
Octornvrie 1910. A se vedea la ordinea
sa cronologicA ,,Lcgea pentru organiza .
rea earnaarlor male 0 aefrainistrarea
www.digibuc.ro
841
4. Bugetul se preparä de pri-
marul comunei si se supune apro-
bärii consiliului comunal in sesi-
unea ordinarà dela lanuarie a fie-
cärui an.
Inainte de a procede la aldtu-
irea bugetului, primarul va cere
sfaturilor satelor din cari se corn-
pune comuna, sä delibereze asupra
chestiunilor In legäturä cu bugetul;
iar deciziunile sfaturilor sätesti se
vor supune cunostintei consiliului
comunal, spre a le avea In vedere
la votarea bugetului.
5. Odatä cu bugetul, primarul
este dator sä prezinte consiliului
comunal o expunere a situatiunil
financiare a anului precedent In-
chis, precum si a primelor nouä
luni din exercitiul curgätor, dim-
preunä cu un tablou despre me-
dia incasärilor fiecärui venit in
parte In cursul celor trei ani din
urmd.
6. Cel mult pânä la finele lunii
lanuarie bugetul, aprobat de con-
siliul comunal, se va Inainta de
primar prefecturii, pdn administra-
torul pläsii respective, spre a fi su-
pus aprobärii delegatiunii judetene.
Delegatiunea judeteanä se pro-
nuntä asupra bugetului In sesiu-
nile sale din lunile Fevruarie
Martie si-1 restitue definitiv apro-
bat lnainte de 31 Martie a fied-
rui an.
Administratorul p1âii este In
drept a face asupra bugetului ob-
servatiunile sale ; iar sfaturile sä-
testi, pdn delegatul satului, pot
face direct delegatiunii judetene
IntâmpinArile lor cu privire la in-
teresele satelor i dtunelor ce re-
prezintä.
pleisilor" (in special art.239) din 29 Apri-
lie 1908 supl. I pag. 593 gi modif. din 28
Martie 1909, Supt. li pag. 324. De ase-
menea i Legea contabilitötii publice"
(art. 233) din 21 Martie (cu mod. 1916).
Vol. III peg. 2628. Acest Regalement"
abrogA pe acela din 28 Ianuarie 1896 Vnl,
pag. 1593,
842 LEGI UZUALE. 19 Octomyrie 1910
7. Veniturile i cheltuelile ce
constituesc bugetul comunei se
impart In venituri i cheltueli or-
dinare i venituri i cheltueli ex-
traordinare.
Cheltuelile se mai Impart in
cheltueli obligatorii i cheltueli
facultative.
S. Veniturile ordinare se com-
pun din:
1. Suma cuvenitA comunei din
repartitia fondului comunal ;
2. Taxele si contributiunile fi-
xate prin legea maximului i alte
legi speciale;
3. Produsul proprietätilor cornu-
nei si al donatiunilor ;
4. Amenzi judiciare atribuite
prin legi comunelor, precurn
interese la capitaluri consemnate ;
5. Amenzi pronuntate conform
legii politiei rurale ;
6. Rättfasite de incasat 0, In
general, toate contributiunile au-
torizate prin legi i orice venituri
anuale i permanente, cari n'au o
destinatiune speciald.
9. Veniturile extraordinare se
compun din :
1. Contributiunile extraordinare
fixate prin legi;
2. Pretul bunurilor vândute ;
3. Daruri si legate cu anume
destinatiune, sau procente din do-
natiuni ;
4. Taxa pAsunatului pe izlazu-
rile comunei. Acest venit va servi
exclusiv la plata cotei cuvenitA
proprietarului care a vândut izlazul ;
5. Valoarea capitalului consem-
nat, In caz când capitalul ar fi
afectat pentru o cheltuialä extra-
ordinarä ;
6. Parte din veniturile ordinare
afectate special pentru cheltueli
extraordinare í pentru plata im-
prumuturilor sau concesiunilor
7. Taxele anuale ce se vor im-
pune exploatatorilor de mine, ca-
riere, paduri sau orice altA intre-
prindere industriar4.
www.digibuc.ro
Acest venit va servi pentru in-
tretinerea drumurilor din comunä.
8. Veniturile provenite din arenzi,
taxe i amenzi, conform art. 2, 7,
8, 10, 12, 13, 19, 23, 26, 27, 31,
32 0 34 din legea asupra mono-
pol ului vânzArii bäuturilor spirtoase
In comunele rurale.
Aceste venituri vor servi pentru
constructiuni de scoale, Imbunä-
tAtiri de fäcut bisericilor, ateliere
de lucräri manuale, pentru planta-
tiuni, desecäri de bälti, regularea
de rape i torente, alimentAri sis-
tematice cu apä potabilä, fAcute
dupd regulile ce se vor stabili de
directiunea serviciului sanitar, pen-
tru cumpArare de tauri, animale,
berbeci i vieri de reproductie.
9. Amenzile prevAzute de legea
pentru Invoieli agricole, conform
art. 5, 38, 40, 41, 42, 43, 57, 62,
64, 66, 69, 77, 89, 107 0 110 din
aceastä lege ;
10. Excedentul veniturilor ordi-
nare ;
11. Rezerva fondului comunal.
Acest venit se va Intrebuinta in
lucräri de pavagii i osele, de
alimentare cu apA potabilA 0 pen-
tru salubritatea publicA ;
12. Toate veniturile IntamplA-
toare.
10. Resursele extraordinare pro-
venind din Imprumuturi nu se
tree in buget, ci constituesc un
cont special, care se va deschide
in registru de partizi pentru chel-
tueli i in care la debit se trece
suma realizatä, iar la credit chel-
tuelile efectuate.
Nici o surnA din asemenea Mt-
prumuturi nu se poate Intrebuinta
pentru altä destinatiune decal pen-
tru aceea din actul care a autori-
zat Imprumutul.
Sumele ce vor ramânea even-
tual disponibile se vor trece Intre
veniturile extraordinare, specificate
la articolul precedent, si pentru
Intrebuiniares lor se va cere dele-
 LEGI UZUALE. 19 Octonivrie 1910
gatiunii judetene o autorizare
In nici un caz asemenea sume
nu se pot Intrebuinta In acoperirea
de cheltueli ordinare.
11. Fiecare comunä are dreptul
a crea venituri pentru acoperirea
cheltuelilor sale. Hotärfrile consi-
liului comunal, in aceastä privinta,
se iau cu majoritate absolutä a
alembrilor ce compun consiliul.
Deciziunea care apron' noua
dare se afiseazd in curs de 15
zile la localul prirnäriei, spre a se
cunoaste de contribuabilii intere-
sati i cari vor WA a reclama con-
siliului comunal.
Oricare ar fi hotärtrea consiliu-
lui comunal asupra acestor recla-
matiuni, consiliul, odatä cu proce-
sul-verbal ce va trebui sä fricheie
despre noua dare, va fi dator a
trimite prefecturii, spre a le Ina-
inta ministerului de interne sau
delegatiunii ludetene, toate cere-
rile si reclamatiunile ce va fi primit.
12. Nici o dare comunalä nu se
poate aseza deck prin lege.
Taxele i contributiunile prevä-
zute In tabloul anexat la legea
maximului se vor aproba prin de-
cret regal, In urma unui aviz spe-
cial al consiliului de mini
Infiintarea taxelor pentru folo-
sinta timporarä a bunurilor comu-
nale si pentru diferite servicii,
conform art. 4 din legea maximu-
lui, precum i regulamentele de
punerea lor In aplicare, se vor
aproba de delegatiunea judeteanä.
13. Schimbarea, desfiintarea sau
reducerea taxelor i contributiuni-
lor de odce naturà ale comunei,
legalmente autorizate, nu se poate
face decât cu paza tuturor forma-
litätilor prescrise pentru infiintarea
lor.
14. Primarul este responsabil de
exactitatea debitelor comunale date
perceptorului fiscal spre im plin ire.
15. Cheltuelile comunei se im-
www.digibuc.ro
843
part in ordinare V extraordinare ;
ele se mai Impart in obligatoril
facultative.
I. Cheltuelile mai de cäpete-
nie, ce consiliul comunal este dator
sä prevadä 'neapärat prin buget,
sunt urmätoarele:
1. Plata anuitätilor la Imprumu-
turile contractate i datoriile exi-
gibile ;
2. Subventia la Stat pentru ad-
ministratie :
a) Pentru jandarmeria ruralä ; b)
pentru plata notarilor comunelor ;
c) pentru acoperirea diferintei de
salariu a administratorilor de pläV,
secretarilor-arhivari, oamenilor de
serviciu si plata materialului :
3. Subventia la Stat pentru ser-
viciul sanitar ;
4. Subventia la judet pentru In-
tretinerea postelor rurale i tele-
foanelor ;
5. Cheltuelile sau contributiunile
ce urmeazä a se värsa ministeru-
lui cultelor i instructiunii, pentru
instructiunea publicä si cult, In-
fiintarea i Intretinerea invätämân-
tului practic, grädinärii, unelte pen-
tru lucru manual si alte ustensile,
dupd nevoile profesionale locale.
Aceste subventiuni i contribu-
tiuni se vor prevede In buget
dupä cota fixatä de ministerul de
interne, proportional cu veniturile
ordinare ale comunei i calculatä
asupra mediei incasärilor din ve-
niturile ordinare ale comunei pe
ultimii trei ani.
In nid un caz totalitatea sub-
ventiilor si contributiunilor prevä-
zute la punctele 2, 3, 4 si 5 nu
va putea trece peste 600/o din ve-
niturile ordinare ale comunei ;
6. Taxa de 10/o asupra venitu-
rilor ordinare pentru fondul de
epizootie;
7. Plata izlazului comunal si a
dobanzilor datorite, conform art. 9
V 17 din legea pentru Invoeli agri-
cole;
 844 LEGI UZUALE. 19 Octonivrie 1910
8. Retributiunea primarului
celorlalti functionati comunali ;
9. Spese de cancelarie, publica-
tiuni, registre i imprimate, In cad
inträ i actele de stare civilà ;
10. Abonamentul la Monitorul
Oficial, Buletinul ministerului §i
Buletinul consiliului administra-
tiv permanent;
11. Intretinerea sau chida loca-
lului primäriei, mobilier i asigu-
rarea imobilelor comunei ;
12. Subventiunea cuvenitä Sta-
tului pentru serviciul de percepe-
rea veniturilor comunale, precum
remiza delegatului satului In-
sArcinat cu perceperea taxelor de
obor din satul sAu ;
13. Intretinerea infirmilor, co-
piilor orfani sau gäsiti ;
14. Reparatiunea edificiilor si
stabilimentelor comunale ;
15. Ingrädirea cimitirelor, intre-
tinerea i mutarea lor in cazurile
prev5zute de legi i regulamente ;
16. Cheltueli lientru pepiniere,
plantatiuni, consolidarea terenuri-
lor, seminte furajere i alte ase-
menea ;
17. Cheltueli pentru planuri, ali-
nieri imprejmuirea vetrei satului;
18. Contributiuni i pläti stabi-
lite de legi asupra averii comunei ;
19. Pentru cumpärare i Intre-
tinere de tauri, armäsari, vieri
berbeci de reproductiune ;
20. Plata asigurärii pentru clä-
dirile comunei, In conditiunile art.
157 din legea pentru organizarea
comunelor rurale si a regulamen-
tului respectiv.
Ceeace va prisosi va constitui
fonduri pentru constructia de lo-
calud de primärii, biserici i scoli,
färä a li se mai putea schimba
destinatiunea.
17. Cheltuelile facultative nu pot
fi autorizate decat In marginea
mijloacelor ce rämän la dispozi-
tiunea comunelor dupA acoperirea
tuturor cheltuelilor obligatorii.
www.digibuc.ro
Mate aceste cheltueli se vor
trece sub un singur capitol, spe-
cificAndu-se InsA in mod detaliat
pe articole.
IS. Veniturile l cheltuelile co-
munei se vor grupa dupä natura
lor pe capitole, conform bugetului
tip aläturat la acest regulament
(Formular No. 1).
Bugetul ordinar va cuprinde ve-
niturile i cheltuelile anuale
permanente de utilitate adminis-
trativä i comunalä.
Bugetul extraordinar va cuprinde
veniturile l cheltuelile acciden-
tale sau timporare, precum si ve-
niturile cu destinatitme specialà.
In privinta fondului izlazurilor
comunale se va intocmi un buget
special potrivit dispozitiunilor art.
30 din regulamentul pentru modul
de Intrebuintare al ziselor izlazuri,
publicat in Monitorul Oficial No.
12 din 14 Aprilie 1910 (Formular
No. 2).
19. Pentru fixarea veniturilor ce
urmeazä. a se trece in buget, se
va socoti fiecare venit In parte,
dupä incaskile realizate In ultimii
trei ani si se va lua cifra de mij-
loc.
20. Delegatiunea judeteanä pri-
mind bugetul, va examina obser-
vatiunile fAcute de catre adminis-
tratorul de plasä, precum i intdm-
pinärile ce i s'ar fi prezentat de
cätre sfaturile sätesti si inainte de
31 Martie va da deciziunea sa de
aprobare spre a fi Inapoiat bugetul
primäriei, pentru a-1 pune in apli-
care la 1 Aprilie.
21. Delegatiunea judeteang este
in drept sä aducA bugetului, färä
s'A sporeascA retributiunile de per-
sonal, orice modificare va crede
de cuviintä pentru satisfacerea in-
tereselor legitimi ale fiecärui sat.
De asemenea poate sä suprime
sau sä reducä alocatiunile prey&
zute de consiliul comunal, precum
fi sA inscrie din oficiu cheltueli
 LEGI UZUALE. 19 Octonivrie 1910
obligatorji cari s'ar fi omis de .con-
siliu, sau pentru care s'ar fi pre-
väzut sume nemndestulätoare.
In nici un caz delegatiunea nu
poate Inscrie din oficiu cheltueli
facultative, nici sä sporeascä alo-
catiunile votate de consiliul comu-
nal pentru asemenea cheltueli.
22. In contra deciziunii dele-
gatiunii judetene consiliul comu-
nal, sfatul satului sau cei intere-
sati pot face recurs la ministerul
de interne.
Recursul trebuie sä fie fäcut in
termen de 15 zile dela data afi-
§ärii deciziunii delegatiunii jude-
tene i va cuprinde toate motivele
pe cari recurentii se Intemeiazä
pentru a obtine modificärile ce
pretind.
Ministerul de interne urtneazä
sä se pronunte In termen de 30
zile dela Inregistrarea recursului,
luând avizul consiliului adminis-
tiv permanent.
Dacä in acest termen ministerul
nu se va pronunta, recursul este
considerat ca admis §i deciziunea
delegatiunii judetene anulatä.
23. Bugetul aprobat de delega
tia judeteanä se va afi§a in extras
la localul primäriei In termen de
10 zile dela primirea lui.
Oricare contribuabil are dreptul
de a lua cunoltintä de bugetul
aprobat.
24. In fiecare buget se va pre-
vede la cheltueli, Inteun articol
speciai final, o sumä destinatà pen-
tru deschidere de credite supli-
mentare §i gxtraordinare, spre a
servi la acoperirea cheltuelilor pen-
tru cari n'au fost preväzute fon-
duri suficiente sau când se ivesc
in cursul anului cheltueli neprevä-
zute i cari nu suferä amanäri.
25. Când dintr'o imprejurare
oarecare bugetul unei comune nu
a fost votat de consiliul comunal
aprobat de delegatiunea jude-
teanä Inainte de deschiderea exer-
www.digibuc.ro
845
citiului, veniturile §i cheltuelile or-
dinare continuä pänä la aprobarea
noului buget a fi efectuate dupä
bugetul anului precedent, färä insä
a putea merge cu acel buget mai
mult de un an.
Dacä frisä delegatiunea jude-
teanä se an' dizolvatä, bugetul
votat de consiliul comunal se va
aproba de prefectul judetului.
CAPITOLUL II.
Despre executarea bugetulul.
26. Prirnarul este insärcinat, sub
controlul consiliului comunal i sub
privegherea autoritatii superioare
cu executarea bugetului.
27. Pentru orice sumä incasatä
se va libera o chitantä dintr'un
registru cu matcä. De asemenea
pentru odce sumä ce se va scoate
din cassa comunalä, se va prezenta
o ordonantä de platä, care trebuie
sa se refere la o localiune prevä-
zutä in bugetul de eheltueli sau
la un credit special deschis cu
paza formelor prescrise de legea
asupra contabilitätii publice.
28. Cieditele alocate In buge-
tul unui an 'nu pot fi intrebuin-
tate la cheltuelile altui an, pre-
cum de asemenea §i sumele af ec-
tate la cheltuelile unui capitol nu
pot fi intrebuintate la cheltuielile
altui capitol g unui alt articol.
29. Orice bani incasati in afarä
de veniturile specificate prin bu-
get, se vor trece in socoteala bu-
getului curgätor sub denumirea de
venituri Intâmplätoare.
$0. Toate veniturile incasate In
cursul unui an servesc la acope-
rirea cheltuelilor preväzute prin
buget, intrucât vor fi constatate In
cursul anului bugetar, adicä dela
1 Aprilie la 31 Martie.
Creditele neintrebuintate pânä
la 31 Mantle se anuleazä, §i asu-
pra lor nu se poate emite nici o
ordonantare i efectua nici o platä.
31. Este absolut interzis prima-
 846 LEGI UZUALE. 19 Octopi vrie 1910
rului de a contracta cheltueli peste
creditele ce-i sunt deschise prin
buget.
Alocatiunile gle personal nu pot
fi sporite in cursul anului, nici
direct, nid indirect, pfin creditele
suplimentare sau extraordinare.
Alocatiunile de material se vor
socoti ca maximale 0 nu se vor
putea spori prin deschiderea de
credite suplimentare decal In ca-
zuri cu totul exceptionale 0 bine
justificate.
32. Deschiderea creditelor su-
plimentare i extraordinare se va
face in limita fondului cu aceastä
destinatiune preväzut la facerea
bugetului.
Aceste credite se vor deschide
printr'un vot al consiliului comu-
nal aprobat de delegatiunea Jude-
tea nä sau de prefectul judetului,
and delegatiunea judeteanä este
dizolvatä.
33. Sunt cu totul interzise stra-
mutärile de cheltueli dela un ar-
ticol la altul.
Nu mai sporirea fondului pentru
deschidere de credite suplimen-
tare 5i extraordinare poate fi ad-
misä prin anularea creditelor sau
pärtilor de credite ce vor ramane
fara intrebuintare la alte articole
bugetare.
Anulärile de credite In scop
de a se crea resurse pentru mä-
rirea fondului pentru deschidere
de credite suplimentare 5i extra-
ordinare se va face printr'un vot
al consiliului comunal aprobat de
delegatiunea judeteand.
34. Creditele suplimentare acor-
date asupra articolelor din buget
se vor adäuga la partidele respec-
tive, iar pentru fiecare credit ex-
traordinar se va deschide cate o
particla deosebita sub un articol
special.
Credite extraordinare se vor
deschide numai In cazul and nici
o alocatiune din buget nu este re-
www.digibuc.ro
feritoare la cheltuiala ce urmeaza
a se face.
35. Pentru fondul de deschi-
dere de credite suplimentare 5i
extraordinare se va tine o parlida
specialä in care se va trece pe
deoparte fondul astf el cum a fost
prevazut dela Inceput, dimpreunä
cu sporifile de i s'au adus in cur-
sul anului, iar pe de alta diferitele
credite ce s'au deschis pentru ca
in mice moment sä se poatä cu-
noa5te situatiunea acestui fond.
CAPITOLUL III
Despre Incasarea veniturilor.
36. Perceptorii fiscal i ai Statu-
lui sunt Insärcinati cu perceperea
5i manuirea fondurilor comunale.
37. Pentru orice incassare de
bani, perceptorul fiscal este dator
sä libereze o recepisa dintr'un re-
gistru cu matcä (Formular No. 3),
in care va trece numele 5i pronu-
mele persoanei dela care a fäcut
incassarea, suma ce a primit 5i
natura venitului urmärit sau achi-
tat de cel ce a fäcut värsämantul,
notand in recepisä data, precum
articolul bugetar la care a incassat
suma.
Toate indicatiunile din recepisä
se vor trece Intocmai 5i In matca
registrului.
Recepisa pentru a fi descarcä-
toare pentru cel ce a fäcut värsd-
mantul, va trebui sä fie vizata de
primar, care va fi dator sä con-
troleze daca suma din recepisa cu
cea din matcä corespunde cu acea
scrisä In cifre l litere.
38. Orice nepotrivire de cifre
se socote5te fal5 In acte publice
5i atrage rdspunderea atat a per-
ceptorului cat 5i a primarului, care
trebuie sä verifice concordanta lor.
89. Este interzis perceptorului
de a avea mai multe registre de
chitante pentru perceperea venitu-
rilor comunale.
Fiecare chitantä ce se va libera
 LEGI UZUALE. 19 Octomvrie 1910
va purta un numär de ordine care
va continua färä intrerupere dela
cel dintâiu, incepänd din ziva de
1 Aprilie, pänä la cel din urmä,
care se va da la 31 Martie, când
se Inchid operatiunife bugetare.
40. Sumele din ratcile regis-
trului de chitante se vor aduna In
fiecare zi si se vor reporta din pa-
ging In paging.
Totalul unei zile se va adäuga
la totalul zilelor precedente i va
trebui sä concorde cu totalul in-
cassärilor dupä jurnalul de cassä.
Soldul In numerar, consemnat
sau aflat in efecte publice, ce se
alege la 31 Martie, nu se mai in-
scrie la 1 Aprilie, nici prin regis-
trul de chitante nici prin registrul
jurnal. Acest sold se inscrie in re-
gistrul averea comunei" (Formu-
lar No. 9) si nu va putea fi chel-
tuit cleat dupä ce va fi trecut in
bugetul extraordinar l cu paza
formelor preväzute la art. 10 de
mai sus.
Recepisele pentru consemnarea
soldului numerar sau In efecte pu-
blice se vor inainta cu raport In
regulä prefecturii, spre a se Os-
tra In cassa judetului de serviciul
de contabilitate al judetului, care
le va trece In registrul pentru in-
scrierea recepiselor depuse In con-
tul comunelor (Formular No. 15).
Perceptorului se va da un dupli-
cat depe recepisä, certificat de pre-
fect.
41. Pentru veniturile acelea pen-
tru cari se dau adeverinte deose-
bite, precum : bilete de legitima-
tie, bilete de vanzAri de vite
altele, nu se mai libereazä de per-
ceptor chitante deosebite din re-
gistrul cu matcä.
In fiecare Duminecg, perceptorul
primarul constatä biletele libe-
rate din fiecare categorie de ve-
niturile In chestiuni si pentru suma
ce rezultà ca incassäri cuvenite co-
11114nei perceptotul libereaa o sin-
www.digibuc.ro
847
gurä chltantä specialä pe catego-
rie, cu care se Incard la venituri.
Aceastä chitantä va contine toate
indicatiunile pentru biletele de le-
gitimatie, vânzäri de vite sl altele,
liberate in cursul säptárnânii, care
se va lipi la matca celui din urmä
bilet de legitimatie, vänzare de
vite, etc , cuprins in chilanta li-
beratg.
42. Aceeas procedare se va urma
cu veniturile din taxa oborului
amenzile pentru vitele de pri-
pas.
Aceste sum e se vor recapitula
cel mult la 15 zile i chitanta li-
beratä de perceptor se va atasa la
ultima chitantä liberatä de delega-
tul satului Insärcinat cu incassarea
unor asemenea venituri.
Administratorii de pläsi l jan-
darmii rurali insärcinati cu con-
statarea contraventiunilor 1 infrac-
tiunilor, incassand amenzi conform
legii pentru organizarea comune-
lor rurale i legii asupra jandar-
mead rurale vor trebui sä libe-
reze pentru fiecare Incassare o chi-
tantä din carnetele ce sunt tinuti
a avea.
Sumele incassate se vor värsa
In mainile perceptorului respectiv,
care va elibera recepisä fäcându-le
venit la cassa comunalä.
Amenzile cari vor fi anulate se
vor restitui prin ordonante de plata
asupra unui credit ce se va pre-
vedea anume In buget pentru a-
ceasta.
Perceptorul va Inainta primäriei
in fiecare lung un borderou de
amenzile incassate de orice naturä
ar fi ele, iar prirnarul va trece in
registrul pentru incassarea amenzi-
for (Formular No. 10) numele per-
soanelor amendate l cuantumul
amenzii, färä a tine cont dacä a-
cele sume au rämas sau nu de-
finitive In favoarea comunei.
43. Orice sume incassate se
vor trece In aceea§ zi de catte
 848 LEGI UZUALE. 19 Octonivrie 1910
perceptor In registrul jurnal (For-
mular No. 5).
CAPITOLUL IV.
Despre plata cheltuielilor.
44. Cheltuelile comunelor, spre
a putea fi plätite, trebuesc s'A fie
prealabil lichidate i ordonantate.
Lichidarea i ordonantarea nu
se poate face decât de primar.
Actul prin care primarul ordonä
plata unei sume In sarcina cotnu-
nei se numeste ordonantä de platä.
45. Ordonantele de platA se vor
libera dintr'un registru cu matcA,
numerorat, sigilat i parafat de
prefecturä (Formular No. 4).
Fiecare ordonantä de platA va
cuprinde numele primitorului §i
calitatea lui, natura cheltuelii, e-
xercitiul si creditul bugetar la care
se aplicä cheltuialä i va trebui
sA fie Insotite de acte justificative
precum : state de prezenta functi-
onarilor, contracte, facturi comer-
ciale sau altele, in cari se va spe-
cifica felul cheltuelii.
In ordonantele de platA se va
indica data liberärii lor, iar in a-
celea pentru achitarea de salarii
se va nota si numärul recepisci
trimestrului respectiv pentru plata
contributiunilor.
Ordonantele de platä vor fi sem-
nate de primar si contrasemnate
de secretar sau de notar, in caz
când indeplineste functiunile se-
cretarului. Ele vor purta un numär
de ordine care va continua färä
intrerupere dela No. 1 pAnä la cel
din urmä, oricAte registre cu mated
se vor Intrebuinta i oricAte ordo-
nante de platä se vor libera dela
1 Aprilie pang la 31 Martie.
46. Surnele din mätcile regis-
trului de ordonante se vor aduna
In fiecare zi si se vor reporta din
paginä in paginä.
47. Inainte de a se autoriza vre-
heltuialA 1 1nainte de a se for-
www.digibuc.ro
ma ordonanta pe platA, primarul
va observa cu atentiune partida
creditului respectiv din care ur-
meazA a se face plata, spre a se
vedea dacA existA o surnä dispo-
nibilä suficientà pentru acoperirea
cheltuelii si dacä cheltuiala co-
respunde alocatiunii preväzutä in
buget.
IndatA dupä facerea ordonantii
de platä si mai inainte de libera-
rea ei In primirea celui In drept,
prirnarul o va trece In registru
de partizi pentru inscrierea ordo-
nantelor de platä emise (Formu-
lar No. 8) ; iar perceptorul mnainte
de achitarea ordonantei de platä,
o va trece In registrul de partizi
pentru cheltuelile (Formular No. 7).
Primarii sunt l rAmAn fAs-
punzAtori de odce pläti ordonan-
tate färä credit prealabil deschis
sau din creditele ce nu serveau
la cheltueli pentru care au fost
emise ordonante de platä si vor
fi pedepsiy conform art. 49 din
legea asupra contabilitätii publice.
49. Nici o sumä nu se va pläti
de perceptor cleat dupä ce se va
convinge cä este fond disponibil
la articolul bugetar asupra cäruia
este emisA ordonanta de platä si
cA ea este /nsotitä de toate actele
justificative cerute de art. 42 de
mai sus si cari trebuesc sä fie no-
tate de primar In coloana de ob-
servatiuni. Perceptorul se va asi-
gura asemenea cA veniturile incas-
sate permit achitarea ordonantei de
platä.
50. Perceptorul este dator sä
refuze plata oridecâte ori se con-.
vinge cA cheltuiala nu corespunde
cu articolul bugetar, c'A creditul
este depAsit, cä lipsesc actele jus-
tificative notate de primar, sau cA
acestea nu concordä cu ordonanta
de platä.
De asemenea este dator sä re-
fuze plata cAnd cel ce se prezintA
la incassare nu este persoana In
 LEGI UZUALE. 19 Oetomvrie 1910
drept a primi suma, nid Imputer-
nicitul ei legal.
51. Dacä ordonanta este in re-
gulä, perceptorul o achitA celui
in drept st-1 obligä sä semneze
in prezenta sa.
Dacä titularul nu stie carte, plata
se va adeveri de dtre doi mar-
tori cari vor semna in locul celui
In drept.
Indatä dupä achitarea ordonan-
tei, perceptorul va aplica pe ordo-
nanta de platA i pe actele justi-
ficative un sigiliu special cu cu-
vântul Plätit", notând si data
când a avut loc plata efectivä,
precum i numärul jurnalului de
cassä la care a inregistrat opera-
tiunea.
52. Toate ordonantele plgtite se
formeazA in dosare pe luni i ar-
ticole bugetare i servesc la con-
trolul cassei comunale.
Registrul de ordonante de platä
se va tine de primar, iar ordonan-
tele de platä achitate se pästreazä
de perceptor.
CAPrrour, V.
Despre perceptorul fiscal
53. Perceptorii Statului sunt
datori sä depunA garantia cerutä
de art. 13 din legea asupra con-
tabilitätii publice, avându-se In
vedere la stabilirea ei i retribu-
tiunea sau remiza ce li se serveste
de comunä.
Pentru orice lipsuri perceptorii
vor fi fäcuti räspunatori atat cu
garanya ce au depus cat i cu a-
verea lor personalä, in afarä de
pedepsele ce urmeazä a li se a-
pnea conform codului penal.
Garantia perceptorilor fiscall nu
se va putea restitui acelor retrasi
din functiune deaf dupä ce se va
verifica si lichida de cei in drept
gestiunile lor cu privire la ma -
nuirea fondurilor comunale.
Aceastä garantie va servi fArà
preferintA pentru despAgubirea Sta-
www.digibuc.ro
849
tului sau comunei, in proportie cu
sumele imputate perceptorului.
54. Pentru incassarea venituri-
lor comunale i facerea
comunele vor värsa Statului o sub-
ventie, care nu va trece de 90/o
din toate incassärile, Awl de ze-
cimile dela contributiuni i vent-
tul fondului comunal, pe cari per-
ceptorul este dator sä le indepli-
neascA in calitatea sa de percep-
tor al fiscului.
55. Cand o conitmä nu este re-
sedinta perceptorului fiscal, acesta
este dator sä delege pentru Inde-
plinirea functiunii sale in aceastä
comunä, i pe a sa rgspundere,
pe agentul de urmärire ce are in
aceastä localitate. In acest caz a-
gentul de urmärire, In numele si
pentru contul perceptorului circum-
scriptiunii din care face parte co-
muna in chestiune, va indeplin-
toate atributiunile date perceptoi
rului fiscal ca manuitor al fondu-
rilor comunale.
56. La venirea In comunA, ti-
tularul perceptor este dator sä ia
socoteala agentului de toate ope-
ratiunile ce a efectuat in contul
lui, notând in jurnalul de cassä
cä a verificat i gäsit in regulA o-
perayunile sävarsite si ca. le ia in
sarcina sa. Actele de valoare se
vor ridica de perceptorul titular.
57. Vizitarea casselor comunale
de perceptorul titular se va face
cel mult la fiecare 10 zile, iar ve-
rificArile lunare, ce este obligat a
face primarul conform dispozitiu-
nilor' art. 95 de mai jos, se vor
faci;totdeauna in asistenta percep-
torului titular, care va fi vestit sä
se prezinte la comunä cu cel pu-
tin 2 zile inainte de ziva fixatä
pentru verificarea cassei comunale.
Pentru comunele cari au casse
de fier pentru conservarea valo-
rilor, verificarea se va face la re-
sedinta comunel ; iar pentru co-
munele cari nu au asemenea:ca,
850 LEGI UZUALE. 19 Octomvrie 1910
sse verificarea se va face la rese-
dinta circumscriptiunii de perce-
pere unde se conservA fondurile.
58. IncArcarea gestiunii comu-
nale cu orice sumä ar trebui sä
verse perceptorul in cassa cornu-
nei din sumele ce comuna are sA
primeascä dela Stat prin mijloci-
rea sa, precum si descarcarea ges-
tiunii comunale cu orice sumä pe
care cassa cotnunalA o datoreazä
Statului iaräsi prin mijlocirea per-
ceptorului, se vs face totdeauna
In prezenta primarului.
59. La epocile la cari percep-
torul, in calitatea sa de perceptor
fiscal, este dator sä verse In cassa
comunei zecimile din contributiu-
nile directe si cota-parte din fon-
dul comunal, va trebui sA Incu-
nostiinteze pe primar si in pre-
zenta lui va libera chitantä din
registrul cu matcä si se va incArca
in jurnalul de cassA cu suma cu-
venitä comunei,
Suma cuvenitä comunei se va
depune In cassa de fier a comunei,
pentru acoperirea cheltuelilor sale.
60. La epocele la cari comuna
are sä facä värsämänt la Stat sau
judet, primarul va Ingriji sä sem-
neze de achitare ordonantelor de
platä liberate, pentru a scoate din
cassa cornunalA sumele cuvenite
pentru acoperirea värsä mintelor si sä
le tread la pläti In jurnalul de cassä.
Pentru sumele din cassa corm-
nalA ce perceptorul urmead sä
consemneze sau sä verse direct
Statului sau judetului, prirnarul
va stärui ca In termen de 8 zile
sä i se prezinte dovada de efee-
tuarea värsämântului.
61. Dad perceptorul nu s'ar
conforma Indatoririlor de mai sus,
primarul va sesiza imediat adrni-
nistratiunea financiarA pentru a In-
grip de exacta Inregistrare a ope-
ratiunilor la primiri si räspunderi.
Pentru mice pagubä s'ar cons-
tata, din catiza netndeplinitii aces-
www.digibuc.ro
tor formalitäti, primarul rAmâne
personal responsabil, dacä nu s'a
conformat aliniatului precedent.
62. Perceptorii sunt obligati a
tine registre de contabilitate In re-
gulA pentru fiecare comunä din
circumscriptiunea lor.
De asemenea perceptorul este
dator a trirnite primarului, la in-
ceputul fiedrei luni, o situatie su-
marä de incassärile si plAtile efec-
tuate, cu arätarea soldului rämas
disponibil (Formular No. 11).
63. La caz de schimbare a per-
ceptorului In timpul aplicärii bu-
getului, predarea numerariului, ac-
tele de contabiiitate, registrele, etc.
se va face de agentul delegat al
ministerului de finante sau al ad-
ministratiei financiare, In prezenta
primarului.
0 verificare amAnuntitA se va
face de agentul in chestiune, care
rämâne räspundtor, ca si prima-
ruI, de orice omisiuni sau erori
s'ar constata In urmä.
CAPITOLUL VI.
Despre registrele de contabilitate.
64. Toate registrele de conta-
bilitate comunalA vor fi procurate
prin Ingrijirea prefecturii si vor fi
numerotate, sigilate si parafate de
aceastä autoritate.
Aceste registre se vor tipAri la
directiunea Imprimeriei Statului si
Monitorului Oficial.
65. Pentru perceperea venitu-
rilor si plata cheltuelilor primarul
si perceptorul se vor servi de ur-
mätoarele registre :
1. Un registru cu matd pentru
incassarea veniturilor si sumelor
cuvenite comunei (Formular No. 3);
2. Un registru cu matcä pentru
ordonantele de platä (Formular
No. 4) ;
3. Un jurnal de cassä (Formu-
lar No. 5) ;
4. Un registru de partizi pen-
trtt veniturl (Forrnular No, 6);
 LEGI UZUALE. 19 Octomvrie 1910
5. Un registru de partizi pentru
cheltueli (Formular No. 7) ;
6. Un registru pentru inscrierea
ordonantelor de platä emise (For-
mular No. 8).
Registrele vor fi date In pasha-
rea perceptorului, afarä de acela
dela No. 2 si 6, cad se vor da In
pästrarea primarului.
Toate aceste registre nu pot servi
deck timp de un an, dela 1 A-
prilie la 31 Martie.
66. Registrul cu matcä pentru
incassarea venitudlor i sumelor
cuvenite comunei se tine de per-
ceptor, care libereazä chitantele
din acest registru dupä regulile
stabilite la art. 37 si urmätorii de
mai sus ; iar registrul cu matcä
pentru ordonantele de platä se
tine de primar, conform celor a-
rätate mai sus la art. 45 si urmä-
torii.
67. .Thrnalul de cassa se tine
de perceptor, care este dator a
lnscrie zilnic dearândul odce In-
cassári i pläti efectuate.
In acest registru se va totaliza
In fiecare zi primirile i ráspun-
derile acläugAndu-se la aceste to-
taluri totalurile din zilele prece-
dente.
68. Registrul de partizi de ve-
nituri l cheltueli se va tine de a-
semenea de perceptor, dupä nor-
mele urmátoare :
Pentru fiecare articol bugetar
inscris In buget la venituri se va
deschide o particlä cu atâtea file
eke se crede a fi suficiente pen-
tru Inregistrarea operatiunilor pri-
vitoare pe a cel articol.
In fruntea fiecärei partide se va
Inscrie numärui curent al artico-
lului din buget astfel cum este
prevAzut in buget.
La partea debitului se va in-
scrie alocatia bugetark debitele
date de administratia financiark
precum si suma ce s'a constatat
ca drepturi de incassat dupa actele
www.digibuc.ro
851
ce se posedä de primar, iar la par-
tea creditului sumele ce se vor
incassa dupä chitantele din regis-
trul cu matck liberate de perceptor.
Pentru sumele incassate fárä de-
bit, In acelasi timp cu trecerea la
credit se vor trece i la debit.
In ce priveste registrul de par-
tizi pentru cheltueli, se va des-
chide de asemenea câte o partidá
pentru fiecare articol Inscris in bu-
get la partea cheltuelilor.
In fruntea fiecärei partide se va
Inscrie numärul curent al artico-
lului bugetar, astfel cum este tre-
cut In buget.
La partea debitului se va trece
alocatia bugetarA sub care se vor
trece creditele suplim entare incu-
viintate In timpul anului pentru
sporirea acelei alocatiuni, iar la
partea creditului se va trece toate
ordonantele de cheltueli pe mä-
surä ce vor fi achitate.
Pentru creditele extraordinare se
va forma partide speciale in re-
gistrul de partizi al cheltuelilor,
dupä ultima partidä a articolelor
bugetare.
69. Primarul este dator a tine :
I. Un registru pentru inscrierea
ordonantelor de platä emise.
Acest registru se va tine dupä
regulele statornicite pentru tinerea
de cätre perceptor a registrului de
partizi pentru cheltueli, cu deo-
sebire cä la partea creditului se
vor trece ordonantele de platä e-
mise, in loc de ordonantele de
platA achitate ;
2. Un registru pentru Inscrierea
averii comunei (Formular No. 9).
In acest registru se va trece,
in paginile din stânga : a) toate
imobilele ce posedä comuna ; b)
toatä averea imobiliarä a comunei ;
c) soldul consemnat in numerar
sau In efecte publice, dupA nor-
mele arAtate mai sus la art. 40 ;
lar in paginile din partea dreaptä
tot ce s'a fAcut in urmä cu aceste
 852 LEGI UZUALE. 19 Octoinvrie 1910
proprietäti sau capitaluri ale co-
mun ei.
3. Un registru pentru Inscrierea
amenzilor rämase sau nerämase
definitive in favoarea comunei, fie
ele de orice naturä i pronuntate
de orice autoritate administrativä
sau judecátoreascä (Formular No.
10).
In acest registru se va nota la
partea debitului autoritatea care a
pronuntat amenda, numele si pro-
numele persoanei condamnatä
specificarea amenzii, iar la credit,
in dreptul fiecärei inscrieri, valoa-
rea amenzii, precum i clad s'a
executat amenda.
Aceste cloud din urmä registre
pot servi pe mai multi ani.
CAPITOLUL VII.
Despre regularea definitivá a buge-
tului i Inscrierea conturilor.
70. La 31 Martie primarul, im-
preunä cu perceptorul, in asistenta
administratorului de plasä, sau in
lipsä, a notarului, ca agenti ad-
ministrativi, dasemnati de prefec-
tura judetului, procede la inchide-
rea scriptelor de contabilitate si
constata prin proces-verbal situa-
tiunea cassei comunale.
In cursul lunilor Aprilie i Maiu,
primarul i perceptorul vor incheia
conturile bugetare de venituri si
cheltueli sävârsite in timpul anului.
Pentru Incheirea conturilor se
va forma un cont de gestiune
(Formular No. 12).
Acest cont va contine :
Pentru venituri ;
1. Toate articolele arätate prin
buget sau prin autorizärile extra-
ordinare ce au fost date cu eva-
luatiunile admise ;
2. Drepturile constatate in fa-
voarea comunei ;
3. Sumele incassate In cursul a-
nului ;
4. Sumele rämase de incassat la
finele anului.
www.digibuc.ro
Pentru cheltueli :
1. Toate articolele preväzute In
buget sau autorizärile extraordi-
nare ce ar fi fost date ;
2. Creditele definitiv acordate
prin sporire cu credite suplimen-
tare sau prin reducere In urma a-
nulárilor fácute;
3. Drepturile constatate In sar-
cina comunei ;
4. Sumele plätite in cursul a-
nului ;
5. Sumele rämase de plata la
finele anului ;
6. Creditele sau *tile de cre-
dite rämase färä intrebuintare.
71. Articolele bugetare la ve-
nituri se vor trece dupä nomen-
clatura cuprinsä in bugetul apro-
bat de delegatiunea judeteanä.
In dreptul fiecärui articol se vor
trece :in coloana evaluafiunilor
cifrele admise prin buget; In co-
loana drepturi constatate sumele
ce s'au constatat ca se cuvine co-
munei ; in coloana sumele inca-
ssate sumele ce se constatä dupä
jurnalul de cassä cà s'au implinit
dela 1 Aprilie la 31 Martie ; iar
In coloana sumele rdmase de in-
cassat sumele ce nu s'au putut
linplini in cursul anului din cele
constatate cä se cuveneau comunei.
72. Drepturile constatate se
stabilesc In modul urmätor :
Pentru veniturile cari se incas-
seazä pe bazä de roluri, cum sunt
zecimele, sumele ce rezultä depe
acele roluri, dupä comunickile ce
se vor face de administratia fi-
nanciarä a judetului;
Pentru veniturile cari sunt date
In arendà, precum : pämânturile,
imobilele, izlazurile, etc., ale co-
munei, sumele stabilite anual prin
contractele de arendäri sau Inchi-
rieri ;
Pentru veniturile din subven-
tiuni, dobänzi la capitalul consem-
nat, venituri din donatiuni, legate
etc., sumele stabilite prin legi sau
 LEGI UZUALE. 19 Octomvrie 1910
acte 'cA aceste sume revin comu-
nei In fiecare an ;
Pentru veniturile cari nu se in-
casseazä nici dupä roluri, nici dupA
contracte de arendare §i nici dupä
vreun alt act care sA fie stabilit
anterior periodicitatea sau cuan-
tumul venitului, precum sunt : ve-
nitul din biletele de identitate,
vAnzAri de vite, täierea vitelor,
bâlciuri, cirnitire, amenzi, acte de
stare civilä, etc., sumele incassate
dela 1 Aprilie la 31 Martie con-
stituesc i drepturile constatate.
73. Rärnä§itele se stabilesc de-
ducându-se sumele incassate la fie
care articol din drepturile consta-
tate §i se urmäresc cu aceea§ ri-
goare In anul urmätor, constituind
un venit special sub denumirea de
rämä§ite din exercitiile Inchise, cari
neapärat trebuelte inscris In bu-
getul anului urmätor.
74. Pentru rämä§itele alese la
Incheierea conturilor, primarul §i
perceptorul vor dresa o listä no-
minald, pe articolele din buget, a-
rAtând pentru fiecare sumA nein-
plinitA cauzele care au motivat a-
manarea incassärii.
Consiliul comunal va delibera
asupra sumelor alese ca rAmA0te,
pentru cele bune de implinit va
oblige pe perceptor sä le achite
cu din averea sa, dacA neincassarea
este datoritä neglijentei acestui
functionar.
Pentru cele dubioase sau pen-
tru cari nu se poate imputa nici
o vina perceptorului, se vor lua
m Asuri de Implinire ; iar pentru a-
celea ce nu mai pot fi incassate,
consiliul comunal va decide des-
cArcarea lor din scripte.
75. Articolele bugetare la chel-
tueli se vor trece de asernenea
dupä nomenclature din buget.
Cheltuelile ¡Acute In bazä de
credite extraordinare se vor trece
la finele articolelor bugetare, for-
mând noui articole cu nomencla-
www.digibuc.ro
853
tura ce rezultd din ordinul de des-
chiderea creditului.
La aceste credite se va nota nu-
märul deciziunii de aprobare a de-
legatiunii judetene §i numärul §i
data incheierii consiliului comunal
prin care s'a cerut deschiderea cre-
ditului. Aceste credite se vor trece
In ordinea in care a fost aprobatä
deschiderea lor.
76. In coloana credite acordate
se vor trece in dreptul fiecärei
cheltueli cifrele astfel cum au fost
aprobate In bugetul rämas defini-
tiv dupä aprobarea delegatiunii ju-
detene.
Pentru cheltuelile nepreväzute
In buget §i pentru cari s'au des-
chis credite extraordinare, se vor
trece sumele aprobate de cätre de-
legatiunea judeteand.
DacA la unele articole ale bu-
getului s'a deschis veriun credit
suplimentar, se va adäuga suma
creditului suplimentar la cifra pre-
väzutä In buget, fAcându-se men-
tiune la finele articolului sporit
cu creditele suplimentai e in su-
ma de lei aprobate de dele-
gatiunea judeteand prin deciziu-
nile No din
77. In coloana drepturi cons-
tatate In sarcina comunei, se va
trece In dreptul fiecArei cheltueli
suma totalA ce s'a constatat cä co-
muna trebuie sä pläteascä din cre-
ditul acordat.
Aceste constatäri se fac : dupä
statele de serviciu adeverite de
primar i contrasemnate de secre-
tar sau de notar, când indepline§te
functiunea de secretar ; dupä con-
tractele Incheiate pentru Inchirieri,
reparatiuni, constructiuni, etc., dupä
facturile comerciantilor pentru fur-
niturile procurate, precum i dupä
incheierile consiliului comunal, in
regulA aprobate de delegatiunea
judeteanä, pentru cheltuelile ne-
preväzute §i extraordinare.
78. Coloana sumele plátite In
S54 LEGI UZUALE. 19 Octontvrie 1910
cursul anului cuprinde toate pia-
tile facute dela 1 Aprilie la 31
Martie ; iar In coloana sumele
mase pe platä" se va trece dife-
renta Intre sumele plätite si drep-
turile constatate.
79. Cand drepturile constatate
au fost mai mici ca creditele a -
cordate, sau nu s'a constatat nici
im drept In sarcina comunei din-
ir'o cheltuialä prevazutä prin bu-
get, diferentele ce rezultä Intre
creditele acordate si drepturile con-
Matate se vor trece In ultima co-
loana, denumita ,credite anulate
ea riimase Ord tntrebuinfare".
SO. Pentru sumele reimase de
Wail se va forma o listä nomi-
nalä si In marginile creditului spe-
cial ce se va gäsi inscris pun bu-
getul anului financiar In curs, se
vor forma ordonante de platä cari
se vor achita celor In drept.
Pentru sumele ce nu vor putea
fi acoperite prin creditul preväzut
prin buget, se va procede imediat
h deschiderea de credite suplimen-
tare la acest articol, care se va a-
coped din fondul pentru deschi-
dere de credite suplimentare si
extraordinare.
81. Ordonantele de platä ce s'au
liberat in cursul anului si cari au
rämas neachitate la 31 Martie, se
vor considera ca nule si nu mai
pot fi achitate deck dupä o nouä
ordonantare, In conditiunile pre-
vazute la articolul precedent:
Titularii unor asemenea ordo-
nante sunt datori a cere plata lor
Io timpul cel mai scurt posibil,
de oarece, dupa trecerea de 5 ani,
aceste ordonante sunt prescrise in
favoarea comunei si plata lor nu
mai poate fi ceruta.
82. Contul de gestiune, astfel
format, se va sprijini pentru ve-
nitud pe registrul de chitante si
registrul de partizi de venituri ; iar
pentru cheltueli, pe registrul de
ordonante de plata originate, pre-
www.digibuc.ro
zentate de perceptor, precum si pc
registrul de partizi pentru cheltueli.
8$. In josul contului de ges-
tiune se va alege situatiunea de-
finitiva a bugetului, precum si cea
baneascä.
Rezultatul se va desemna prin
cuvintele excedent sau deficit
bugetar §i excedent sau deficit
beinesc.
Excedent bugetar va fi and
drepturile constatate la venituri
vor fi mai mari deat drepturile
constatate la cheltueli, §i din con-
tra va fi deficit bugetar and drep-
turite constatate la cheltueli vor fi
mai mari cleat drepturile consta-
tate la venituri.
Excedent bánesc va fi and in-
cassärile vor fi mai mari ca plätile,
si din contra va fi deficit beinesc
and plätile efectuate vor intrece
incasskile.
84. Dacá toate ordonantele de
platä rämase neachitate din exer-
citiile inchise nu au putut fi pia-
tite nici din fondul special, nici
din fondul pentru deschidere de
credite al bugetului in curs, con-
siliul comunal va putea, dupa in-
cheierea contului de gestiune §i
aprobarea lui in r egula de atre
delegatiunea judeteanä, sa dis-
puna In mod exceptional plata
creantelor rämase neachitate din
excedentul banesc.
In acest caz consiliul comunal
va trebui, in urma aprobärii con-
tului de gestiune, sä decidä modi-
ficarea bugetului in curs, prin in-
scrierea la venituri extraordinare
a excedentului banesc, In total sau
In parte, lar la cheltueli a sumel
necesare pentru achitarea acelor
creante ramase de platä.
Suma ce ramane disponibila dupa
aceasta operatiune se considera ca
excedent banesc real si se prevede
in bugetul extraordinar al anului
urmator incheierii contului de ges-
tiune.
 LEGI UZUALE. 19 Octonivrie 1910
85. Excedentul real va fi tot-
deauna consemnat la Cassa de de-
sau plasat in rentä de Stat
sau obligatiuni ale Creditului ju-
detean i comunal. Recepisa de
consemnare se va Inainta cu ra-
port special prefecturii spre con-
servare.
Aceste excedente, Impreunä cu
alte sume de cari eventual va dis-
pune comuna, se vor capitaliza si
vor servi la facerea de localuri de
primärii, scoalä, biserici l alte
lucräri de edilitate de cari va a-
vea nevoie comuna.
86. Perceptorul comunei care
nu va Incheia socotelile venituri-
lor si cheltuelilor In termenile pre-
scrise de acest regulament se va
pedepsI cu amenclA dela 50 pang
la 500 lei, In folosul cassei comu-
nale.
Amenda se va pronunta de ju-
decAtoria de ocol respectivk dupä
o constatare prealabilä fAcutä de
primar i un agent al administra-
tiei financiare a judetului.
87. Contul de gestiune Intoc-
mit de primar si perceptor se va
supune de primar la cercetarea
consiliului comunal, In sesiunea
ordinarä dela Iunie a fiectirui an.
La socoteli se va alätura o co-
pie depe inventarul intregii averi
mobile 0 imobile a comunei, care
va fi certificat pentru exactitate
de primar i percepton
Acest inventar va fi trecut
in registrul averea comunei".
(Formular No. 9).
SS. Consiliul comunal va pro-
cede la verificarea contului de ges-
tiune In modul urmAtor :
1. Se va asigura dacä In cont
sunt trecute toate veniturile si chel-
tuelile astfel cum au fost aprobate
prin buget i dacA Inscrierile ex-
traordinare dela venituri si chel-
tueli au fost aprobate de delega-
jiunea judeteanA ;
2. Se va asigura dac4 dreptgrile
www.digibuc.ro
855
constatate la venituri concordä cu
rolurile, contractele si orice acte
legate, in baza arm comuna li
percepe veniturile sale ;
3. Va controla, chitantä cu chi-
tantä, dacä sumele incassate au fost
trecute la partidele respective din
registrul de partizi pentru venituri;
iar pentru constatarea -venitului
total al comunei, va aditiona re
gistrul de chitante i registrul jut-
nal, asigurAndu-se de exactitatea
tutulor cifrelor Inscrise In matca
registrului de chitante §i contel
prezentat ;
4. Va examina cu atentiune su.
mele rämase de implinit si se va
convinge a in adevAr debitorul
a fost in imposibilitate de a pläti
suma ce datora, si cä nu este un
debit achitat, dar omis a se trece
Intre venituri ;
5. Va controla dacä drepturile
constatate de primar In sarcina
comunei sunt reale 0 se IntemelazA
pe vreo lege sau dispozitiune con.
tractualä obligatorie ;
6. Va verifica dad ordonantelc
emise au avut de scop sA achite
un drept definitiv, constatat In sav .
cina comunei i dacä plätile cores
pund cu cele ordonantate ;
7. Se va face statul total al su-
melor cheltuite 0 se va controla
clad corespunde In total jurnalu-
lui de cassä.
89. Pentru toate aceste cerce-
täri, i constatki, consiliul comu
nal Incheie un proces-verbal dupä
formularul No. 13, si stabileste
1. Drepturile constatate la ve-
nituri i cheltueli ;
2. IncassArile i plätile efectuate;
3. Excedentul sau deficitul bu-
getar si bänesc cu care se Incheie
bugetul la 31 Martie ;
4. RAmAsitele de incassat la 31
Martie, alegAnd pe cele bune de
cele rele si stabilind in sarcina cui
cade rAspuodetVa de neimplInirea
Ion ;
 856 LEGI UZUALE. 19 Octomvrie 1910
5. Drepturile constatate in sar-
cina comunei (sumele de platä),
alegand pe cele ce urmeazA a se
achita imediat din creditul prevä-
zut In bugetul anului In curs, la
epoca verifiarii socotelilor, precum
§i pe cele ce urmeaa a se pläti
niai tärziu, din fondul pentru des-
chidere de credite suplimentare §i
extraordinare sau din excedentul
bänesc cu care s'a soldat bugetul,
conform dispozitiunilor art. 84 de
mai sus.
Acest proces-verbal se Incheie
chiar la finele contului de gesti-
une, se semneazä de toti membrii
consiliului comunal §i se trece in-
tocmai in registrul pentru delibe-
rärile consiliului.
90. Pänä la finele lunii lunie,
contul cercetat astfel §i insotit de
toate actele ce au servit la con-
trolul consiliului comunal, se va
lnainta de primar in dublu exem-
plar, prin prefectura judetului, de-
legatiunii judetene spre aprobare.
91. Contul de gestiune va fi
Insotit, and va fl lnaintat prefec-
turii, de urmätoarele acte :
1. Bugetul original, aprobat de
atre delegatiunea judeteanä ;
2. Registrele de contabilitate
specificate la art. 65 de mai sus ;
3. Dosarele cu ordonantele de
plata §i toate actele justificative ;
4. Lista nominalä de sumele
rämase de incassat ;
5. Lista nominalä de sumele
rämase de platä ;
6. Copie depe inventarul In-
tregil averi mobiliare §i imobiliare
a comunei.
92. Delegatiunea judeteana ve-
rificä soctoelile prezentate V, dupä
ce le aprobä, le restitue comunei.
Un exemplar din contul de ges-
tiune se va pästra la prefecturä.
Delegatiunea judeteanä este In
drept a scoate dela plat! sumele
ce se vor fi achitat pe nedrept §i
a IncArca gestiunea comunalà cu
www.digibuc.ro
sume ce -ar fi fost din conträ, in-
laturate.
In contra deciziunii delegatiunli
judetene cei nemultumiti sunt in
drept a apela la Inalta Curte de
conturi, conformându-se dispozi-
tiunilor preväzute prin legea or-
ganicä a acestei institutiuni.
93. Socotelile aprobate de de-
legatiunea judeteanä se vor a lip
In extras la localul primäriei timp
de 10 zile dela primirea lor.
91. In cazul In care delegatiu-
nea judeteanä va fi ref uzat vreo
cheltuialä preväzutä In conturi,
sau va fi adäugat oarecari sume
la venituri incassate, dânsa este
datoare sä motiveze deciziunea sa
§i sä stabileascä asupra cui cade
räspunderea, asupra primarului sau
perceptorului sau asupra amându-
rora.
Copie depe aceastä Incheiere se
va comunica celor In drept In
extrasul afi§at la u§a primäriei, se
va face mentiune expresä de ne-
regularitätile constatate de dele-
gatiunea judeteanä.
CAPrromm VIII.
Dispozitiuni generale.
95. In fiecare lunä primarul
este dator sä verifice cassa cornu-
nalä.
Pentru acest sfär§it, el confrun-
teazä pentru venituri registrul cu
matcä de chitante cu jurnalul de
cassä ; iar pentru cheltueli, ordo-
nantele plätite cu Inscrierile fäcute
In acela§ jurnal §i controleazä dacd
acelea§i cifre figureazä §i prin re-
gistrul de partizi de venituri V
cheltueli.
Pentru venituri, va putea cere
dela contribuabilii cei mai greu
impu§i chitantele ce s'au liberat de
perceptor ; iar ordonan lele de platä
le va controla cu bugetul §i re-
gistrul cu mated al ordonantelor
de platá.
Perceptorul este dator a pune
 LEGI UZUALE. 19 Octinnvrie 1910
la dispozitia primarului registrele
de contabilitate ale comunei, date
In pästrarea sa.
Despre cercerdrile fäcute, va re-
dacta un proces-verbal, conform
formularului No. 14, care se va
Inscrie chiar pe registrul jurnal.
Mentiune specialà se va face,
dad soldul In numerar ce va re-
zulta dupä scäderea cheltuelilor
din venituri a lost gäsit In fiintd
In ce anume monezi si cum se
specified nepotrivirile ce ar rezulta.
96. Administratorul de plasä
este dator, cu ocaziunea celor trei
inspectii lunare ce face In comunä,
sä verifice cel putin Inteuna din
ace ste inspectii, in prezenta per-
ceptorului, starea cassei comunale,
asigurändu-se cä acesta pästreazä
fondurile comunale, separate de
cele ale Statului i cA (Mitsui jus-
tificä in regulä soldul aflat din
La finitul acestui Regulament" ur-
meagt o serie de formulare de bugete
generale i extraordinare, bugete de izia-
zuri i formulare de registre cu meta si
www.digibuc.ro
857
banii comunei. In acest scop va
cere perceptorului sä-i comunice
soldul aflat In cassä din incassärile
plAtiIe fäcute pe contul Statului.
De asemenea administratorul de
plasá va examina registrul de a-
menzile pronuntate In favoarea co-
munei i va lua mäsuri pentru
incassarea lor.
97. Toate dispozitiunile legii
asupra contabilitätii publice i In
special cele preväzute la art. 70
80, relative la contracte i furni-
turi, precum i acelea de sub ti-
tlul 1V, cap. II, relative la conta-
bilitatea comunald, sunt aplicabile
comunelor rurale.
Formularele aci anexate fac parte
integrantä din acest regulament.
Toate dispozitiunile contrarii re-
gulamentului de fatä stint si TA-
mAn abrogate. 1
jurnale. A se vedea toate aceste In
nitorul Oficial" No. 159 din 19 Octom-
vrie 1910.
ANEXE

www.digibuc.ro
 ANEXE
REGULAMENT(JL 1 b) Personal de masinii.
Serviciulni la bord. 5ef-mecanic.
DIN 2 AUGUST 1906. Al douilea mecanic.
Mecanic.
CAPITOLUL I. Sub-mecanic.
lerarhie si personal. Ungätor.
1. Din punctul de vedere al Fochist.
serviciului, personalul bordului se Cärbunar.
imparte In : Asistent.
a) Personal de punte ; c) Personal de serviciu.
b) Personal de masinä ; Intendent.
c) Personal de serviciu. Bucätar-sef.
2. Din punctul de vedere al Al doilea bucätar.
functiunei la bord, personalul bor- Contabil de subsistentä.
dului se denumqte In modul ur- Chelner incassator.
mätor, independent de gradul ce Camerier.
are ; Cameristä.
a) Personal de punte. Curätitor.
Rânda§.
Comandant. 3. Din punctul de vedere ai
Secund. ierarhiei, personalul vaporului pui
Ofiter. Intreg sub ordinele comandantulus
Manipulant. se Imparte In :
Telegrafist.
Pilot. a) Ofiteri.
Set de echipaj. 1) Secund.
Maestru. 2) 5ef-mecanic.
5ef timonier. 3) Al doilea ofiter.
Timonier. 4) Al doilea mecanic.
Matelot, 5) Intendent.
Asistent. 6) Al treilea ofiter.
Candidat. 7) Al treilea mecanic.
I. Acest Reguktment* din cauza unor de legi si regulamente. Ne gräbim sii re-
omisiuni tipografice, a fost publicat ne- parAm aceastä eroare involuntarä, publi-
complect in vol. Ill al colecliei noastre candu-1 acum in intregime.

www.digibuc.ro
 862 LEGI UZIJALE. Anexe.
8) Manipulant.
9) Sub-mecanic.
10) Telegrafist.
II) Pilot.
b) MaeØri.
12) $ef de echipaj.
13) Maestru lemnar velar etc.
14) Bucatar-sef.
15) $ef timonier.
16) Ungätor.
c) Echipaj.
17) Timonier.
18) Fochist.
19) Al doilealbucatar.
20) Matelot.
21) Cärbunar.
22) Chelner incasator.
23) Contabil de subsistentä.
24) Chelner.
25) Camerier, cameristä.
26) Asistent de masinä.
27) punte.
28) Candidat.
29) Curätitor.
30) Randas.
La vapoarele unde sunt medici,
ei sunt pusi direct sub ordinele
comandantului, Insä intrà in cate-
goria ofiterilox.
CAPITOLUL U.
Pavilloane j marci distinctive.
4. Pavilionul national, !titre-
buintarea lui.Bastimentele ser-
viciului maritim roman poartä la
bastonul din pupa in port !titre
orele dimineata i apusul soa-
relui, pavilionul national de co-
merciu.
In Mare pavilionul national din
pupa se ridicá In timpul zilei dud
bastimentul intalneste vase de fáz-
boiu sau comerciu de care ur-
meazi a se face recunoscut sau
cu care urmeazA a schimba un
salut sau semnale, precum i in
vederea radelor porturilor sau se-
mafoarelor.
www.digibuc.ro
Pavilionul national se mai ridicä
in Mare de Cate ori bastimentul
intalneste bastimentele marinei mi-
litare romfine, cu care schimba
salutul sau bastimentele serviciului
ori ale companiilor amice.
5. Marca distinctivd, intrebu-
intarea ei. Marca distinctivá a
serviciului este un pavilion drept-
unghiular ; raportul Intre lungimea
laturei orizontale si a laturei ver-
ticale este 4/3. Fundul pavilionu-
lui este albastru, având in coltul
superior de Iângä baston un drept-
unghiu rosu, ale cärei laturi surit
pe jumätate din laturile pavilio-
nului.
Pe dreptunghiul rosu se citeste
inscriptiunea S. M. R., in coloare
galbenä.
Pe fundul albastru se vede em-
blema serviciului de coloare gal-
benä.
Aceastä emblemä e compusä
dintr'o ancorä cu traversä l lant,
o elice cu 3 aripi pe care sunt
gravate In rosu iniatelele S. M. R.
si pe deasupra ancorei coroana
Regalä, In galben cu fundul rosu,
Marca distinctivä a serviciului
se ridid odatä cu pavilionul na-
tional la arborele mare.
 LEG1 UZUALE. Anexe.
6. Marca distinctivd a suve-
ranilor. Când se urcä la bord
suveranii tarn sau un membru al
familiei Regale se tidied la arbo-
rele mare pavilionul Regal. In
acest caz marca dinstinctivä a ser-
viciului nu se mai ridicä.
7. Miircile distinctive ale mi-
directorului serviciului
,si demnitarilor.Mini§trii au ca
marca distinctivä când se gäsesc
la bord, pavilionul de comerciu
national, care se riclicä la arborele
mic.
Directorul serviciului maritim
are ca marcä distinctivä, care se ri-
dicä la arborele mic când se gä-
seste la bord, marca distinctivä a
serviciului la care dreptunghiul
rosu cu inscriptia S. M. R., este
Inlocuit prtn colorile nationale ;
fundul pavilionului In loc de a fi
albastru este alb, iar ancora cu
lantul i elicea sunt rosii ; coloiile
nationale sunt verticale l lärgi-
mile lor sunt egale.
Au dreptul sä arboreze pavilio-
nul lor national de comerciu la
arborele mic, guvernatorii de pro-
vincie, guvernatorii militari, amba-
sadorii, ministrii plenipotentiari,
consulii generali si amiralii sau
generalii in activitate de serviciu
precum si odce alti demnitari de
un rang asimilabil cu al celor nu-
miti mai sus.
Pavilioanele se arboreazá dupä
cererea acestor demnitari fäcutä
sau direct comandantilor sau trans-
misä d-lor prin intermediul agen-
tilor S. M. R.
8. Pavilionul de postd.Vapoa-
rele postale poartä la arborele mic,
dacä nu au acolo altä march' dis-
tinctivk In zilele de plecare si la
sosirea In porturi, pavilionul de
posta al serviciulul, care e un ghi-
don alb având In coltul superior
längä baston colorile nationale, iar
pe fundul alb o trompetä, dea-
supra cáreia se vede o coroank
www.digibuc.ro
863
ambele de coloare galbenä. Ra-
portul Intre lungimea laturei ori-
zontale si a laturei verticale este
de 7/4, colorile nationale verticale
ocupd un patrat avand laturea pe
jumátate din laturea verticald a
ghiclonului i lärgimele lor sunt
egale.
CAPITOLUL III.
Prescripv ant generale
9. Autoritatea comandantului.
Comandantul are autoritate asu-
pra intregului personal fi räspun-
derea executiunei intregului ser-
viciu la bord.
Intreg personalul bordului este
subordonat lui, si trebuie sa i se
supunä färá soväire.
lndatoriri generale ale co-
mandantului. Comandantul li
Indeplineste Indatoririle In confor-
mitate cu legile I regulamentele
serviciului maritim si potrivit in-
structiunilor, dispozitiunilor si or-
dinelor directiunei MO de care
este räspunzätor de disciplina la
bord si de executarea serviciului
de cätre personal, conform pres-
criptiunilor regulamentului de fata.
Pentru aceasta comandantul se
asigurä cä statul major cunoaste
indatoririle prevázute in acest re-
gulament i instructiunile care il
priveste, afarä de aceasta coman-
dantul se asigurä daca ofiterii au
cunostiintele necesare pentru na-
vigatie §i pot corespunde indato-
ririlor ce au In mers ca ofiteri de
cart.
Cazul &Ind secundul pri-
mote comanda vasului. Când co-
mandantul se gäseste In timpul
cälätoriei in imposibilitate de a-si
exercita comanda, el se inlocueste
cu secundul consemnand aceasta
In jurnalul de bord.
12. Indatoriri disciplinare ale
personalultu bordului. Oricine din
personalul bordului este dator a
se supune färä soväire ordinelor se-
 864 LEGI UZUALE. Aneie.
filor intedlati si superiori, in spe-
cial ofiterilor de quart care repre-
zing pe comandant.
13. Pedepsele se aplial numai
de comandant. Reguli generate.
Toate pedepsele la bord se aplicä
numai de comandant conform dis-
pozitiunilor fixate prin regulamen-
tul de fata.
Pentru neglijentä sau abated de
la datorie in serviciu, ofiterii si
oricine din personal, pot fi =s-
trati sau pedepsiti de comandant,
conform art, de sub capitolul pe-
depse. Pentru infractiuni grave,
vinovatii vor fi debarcati si pre-
dati capitaniei primului port din
lark
In caz când ofiterii s'ar face vi-
novati de abated grave dela da-
torie, se va rap orta cazul in scfis
directiunei, prin Inspectorat.
Chid cineva din personalul bor-
dului dovedeste rea purtare din o-
bicinuintä, sau inaptitudine mani-
festä pentru serviciul säti, coman-
dantul va Inainta un raport moti-
vat lnspectoratului, cerând depär-
tarea lui din serviciu.
14. Aplicarea regulamentelor
de politic si llama" in porturi,
Coman dantul i ofiterii sunt datori
a se conforma pentru cälätori, ba-
gaje i märfuri, regulamentelor
respective de politie i vamä, in-
lesnind revizia impiegatilor vämei
la bord. In porturi sträine vor per-
mite vizitele vamale ale Impiega-
tilor autoritatilor sträine, dad sunt
in conformitate cu regulele state-
lor respective si tratatele inter-
nationale.
15. Conduita ata' de cäliitori.
Registrul de reclamatii.Cornan-
dantul, ofiterii si mai cu seama
personalul de serviciu, pentru eä-
Mori, sunt datori a se purta cu
cälätorii cu cea mai mare politetä,
a le da orice informatiuni de cari
ar avea nevoie, si a le procura tot
confortul i hrana cuvenitä.
www.digibuc.ro
Afarä de comandant, de primul
ofiter, de personalul de serviciu,
pentru cälatori, si de ofiterii In-
sarcinati cu revista bagajelor, bi-
letelor i pasapoartelor i celalt
personal al bordului, In caz de a
avea vreun raport cu cälätorii, tre-
buie sä aibä fata de acestia o ati-
tudine piing de politeta.
Dacä la bord se aflä un perso-
naj distins, i se vor da onorurile
cuvenfte rangului säu.
Cate un registru numit de re-
clamatii, va sta totdeauna la dis-
pozitia cälätorilor, atat In clasa I
cat si In a II-a.
16. Reclamatille personalului
de bord se fac prin sefii directi.
Reclamatiile personalului de bord
nu pot fi adresate direct coman-
dantului, ci trebuie adresate setu-
lui direct, adicä ale personalului
de punte, secundului, pentru ma-
sinä mecanicului sef, iar reclama-
tiunile personalului de servicio al
cälätorilor vor fi adresate inten-
dentului.
Acestia vor transmite reclarnatia
comandantului care va cherna pe
cel ce reclamä pentru a-1 asculta.
In lipsa comandantului secun-
dul cerceteazä toate reclamatiile.
Reclamatiunile contra comandan-
tului sunt adresate Directiunei pe
cale erarhica.
17. Comandantul si ofitera
instruesc echipagiul asupra re-
gulamentului. Ofiterii sunt da-
tori a face pe echipagiu sa cu-
noascd bine Indatorifile preväzute
Ini regulamentul de fatä, in spe-
cial acele cerute In caz de pericol.
18. Permisiuni de a päräsi
bordul. Nimeni din personalul
bordului nu poate parasi bordul
färä voia comandantului cerutä prin
seful säu direct.
Comandantul poate Incuviinta
in zilele de lucru l sarbätori ca
parte din echipagiu sä lasä In o-
ras pand la ora ce va fixa.
 LEGI UWALE. Anexe.
Oricine debarca va preda sefului
säu obiectele ce a avut in pri-
mire. Dacä are lipsuri este pecu-
niar responsabil si i se vor reline
din salariu, iar la neajungere res-
tul se va retine din garantie.
19. Nimeni nu poate debarca
dealt prevenind pe comandant
$i prediind servicial. Când ci-
neva din personalul bordului nu mai
poate continua serviciul trebuind
sä debarce, pentru boalä sau altà
cauzä, va Instiinta pe comandant
care va cere debarcarea.
20. Nu sunt permise debarcdri
la porturi strdine. In porturile
sträine debarcärile nu sunt per-
mise deck pentru caz de boalä
sau repatriate.
21. Indatoriri $i rdspunderi
pentru curäfenie. Verificarea in-
ventariului.Curgenia exterioarä
a vaporului si a puntei, a localu-
rilor ocimate de personalul bor-
dului, cide In sarcina secundului.
Curätenia masinilor, camerilor ma-
*inilor, cAldärei auxiliare priveste
pe seful mecanic.
Curätenia si intretinerea cabine-
lor, restaurantului, sälilor de cä-
Mori, bäilor, closetelor priveste pe
intendent.
Comandantul face inspectie de
curätenie odatä pe säptämânä si
Inscrie rezultatul in jurnalul de
bord.
Odatà pe lunä va pune sefii di-
recti sä verifice inventariul.
22. Curdtenia corporald $i a
rufelor. Comandantul cere me-
dicului vaporului sau portului sä
viziteze cel putin odatä pe fund
curätenia corporalä, rufäria si pa-
turile personalului.
Rufele individuale, päturile, pro-
soapele, säpunul si obiectele de
toaletà se procurä de fiecare din
personalul bordului pe socotea-
la sa.
Pe vapoarele de cälätori au drep-
tul la rufärie pentru cabiná co-
www.digibuc.ro
865
mandantul, medicul, seful-mecanic
si intendentul.
Pe vapoarele de märfuri numai
comandantul.
23. Obligatiuni generale pre-
senid la bord, la serviciu de
cuart sau de lucru Oricine nu
se va prezenta la postul säu, fie
la cart, fie la lucru In port, va fi
pedepsit.
Cu trei ore Inainte de ple-
carea vaporului, tot personalul va
fi prezent la bord.
Comandantul va controla aceasta
prin sefii directi.
Nimeni nu poate päräsi servi-
ciul de cart färd a fi prealabil in-
locuit. Räul de mare nu poate scuti
pe nimeni de serviciu.
24. Interziceri de aise imbarca
beuturi sau comisioane de perso-
nalul bordului.Nu este permis
a se introduce la bord beuturi
pentru oamenii din personal afarä
de cälätori.
Este interzis personalului bor-
dului a face transporturi sau co-
misioane pentru sine sau alte per-
soane, a transporta bagaje, arme
sau orice alte obiecte. Comandan-
tul si sefii directi vor supraveghea
si interzice cu severitate aceste
infractiuni.
25. Contrabande, interzicerea
de a-$i tnsu$i obiecte ale bordu-
lui.Este interzis, tutulor, atât In
tail cât si In sträinätate de a in-
frange legile vamale.
Acela care face contrabandä
pentru sine sau altä persoank ori
Inlesneste direct sau indirect fa-
ceri de contrabandd pe lâng6 pe-
nalitatea ce primeste In virtutea
legii vamale a prii, va fi pedep-
sit si pe cale disciplinarä:si dupà
gravitatea cazului chiar cu desti-
tuirea.
Este interzis asemenea a-si In-
susi sau procura unei alte persoane
veriun obiect al bordului, fie a-
cest obiect nou sau vechiu. Este
28
 866 LEGI UZUALE. Anexe.
interzis insusi ceva din pro-
viziile destinate bordului sau a le
scoate dela bord, intrebuintându-le
In orice mod, chiar când acest ar-
ticol ar fi rezervat usului ski per-
sonal.
loate proviziile i beuturile
cari vor fi economisite de orice
orn al bordului, rämân la bord
sunt proprietatea S. M. R.
26. Echtpajul nu poate prim
vizitatori In momentulsosirei ci (n
ajunul plecdrii dupl. JO ore seara.
La sosirea in port, atentiunea
Intregului personal fiind absorbitá
de serviciu. Comandantul interzice
ca personalul sä primeascä vizite
inainte ca toti cälätorii sä fi pd-
räsit bordul i sä se fi luat toate
dispozitiunile de ordine pe vas in
port.
In ajunul plecärii vasului, este
interzis echipagiului a primi vizite
la bord care sä dureze dupä 10
ore seara.
27. Purtarea uniformei. In-
treg personalul bordului afarä de
fochisti i cärbunari, sunt datori
a purta la bord uniforma regle-
mentark conform brosurei de uni-
formitate.
La vasele care nu transportä
cäldtori, purtarea uniformei e obit-
gatoare numai In porturi In tim-
pul serviciului.
28. Mesele personalului.Co-
mandantul ia Impreunä cu medi-
cul masa separatä de ofiteri, In
timpul cälätoriei frisk presidä
masa cälätorilor de clasa 1.
Ofiterii i asimilatii lor, fac mash'
comunä, In timpul cälätoriei se-
cundul presidä masa cälátorilor de
clasa II.
*efli de echipaj, sub-mecani-
cii V maestrii iau masa In comun
separat de oamenii din echi-
pagiu.
Oamenii de echipaj mänâncä
pe borduri succesiv dupä orele de
serviciu.
www.digibuc.ro
CANTOLUL IV.
Cornandantul. Indatorirl generate.
29. Atribufiuni si responsabi-
generale.Comandantul este
dator sä vegheze ca prescriptiunile
regulamentului de fatä, instructiu-
nile i ordinele directiunii sä se
execute Intocmai.
Comandantul este ráspunzätor
de buna conducere i siguranta
bastimentului ce comandä, de cä-
lätorii, postä, incärchnântul i e-
chipajul incredintat lui si de bu-
nul traiu al tutulor persoanelor
aflate pe bord.
Aceastä responsabilitate generalä
nu este micsoratä prin impärtirea
atributiunilor fiecärei persoane din
serviciul bordului.
30. Actele vaporului, instru-
mentele i materialul necesar na-
vigafiei. Comandantul pästreazä
sub responsabilitatea sa personalä :
1) Actul de proprietate i na-
tionalitate al vasului, cu planurile
relative ;
2) Certificatul de bunä stare de
navigabilitate ;
3) Inventariul bordului ;
4) Rohl! de echipaj ;
5) Patenta de sänätate ;
6) Sigiliul bordului,
7) Cronometrele.
Comandantul trebuie sä cearä
dela directiune toate cärtile si in-
strumentele necesare navigatieL
Trebuie sä aibä o colectie corn-
plectä a härtilor i planurilor nece-
sare cälätoriilor ce va Intreprinde.
Trebuie sä Ingrijeascä a se gäsi
la bord toate cärtile, pavilioanele
materialul de semnale, precum
rachete, focuri bengale, etc.
De asemenea trebuie sä ingri-
jeascä a avea la bord, in bunä
stare, toate instrumentele de son-
da re.
31. Precaufiunile pentru sigu-
ranfa vasului. In caz de timp
arnenintätor, i intru cât portul sau
rada nu prezintä destulä sigurantä,
 LEGI UZUALE. Anexe.
capitanul va ordona ca intreg per-
sonalul vaporului sä se afle pre-
zent la bord i serviciul sä se facA
pe jumätate din echipaj sub ordi-
nele unui ofiter i sa se pregätea-
scä masina pentru a schimba an-
corajul, fie ca sä piece In radA sau
in mare dacä ar fi nevoie.
32. Indatoriri la indocarea va-
sului.Indatä ce vaporul a intrat
intr'un basin sau doc plutitor, co-
mandantul va lua toate dispozi-
tiunile i precautiunile pentru ca
orice incendiu sä fie evitat. Indatä
ce apa din basin a fost golitä, co-
mandantul, insotit de secund
mecanicul sef, va vizita cu dea-
mänuntul carena, carma, elicile
arborii. Se va stabili causele
aciunilor eventuale sau defectelor
ce s'au observat In mers. Dupa
terminarea indocärei, cornandantul
va cere autoritätei docului sau au-
toritatei care supravegheaza clasi-
ficarea vasului un certificat oficial
de indocare care se va pasha la
bord.
33. Supravegheazei buna pazd
a vasului ci a lucrurilor dela
bord.In toate porturile nesigure
comandantul lipseste cat se poate
mai putin dela bord si este oprit
a dormi la uscat.
Comandantul se incredinteaza
In persoana cA oamenii care sunt
de serviciu noaptea nu dorm, si
controleazä ca ordinele sä fie strict
executate.
Nu permite nimänui a parasi
postul panä ce mai Intaiu nu a
fost inlocuit in serviciu.
Observä si face a se observa,
prin ofiterii de serviciu, sä nu se
sustragä obiecte ale bordulul sau
marfuri, si nu permite nimanui,
din cei ce nu apartin echipaju-
lui, sa se introduca noaptea la
,bord, fie acestia chiar rude cu
personalul dela vapor.
34. Se ocupd, de aproape, de
incdrameint i de afacerile care
www.digibuc.ro
867
privesc vasul.Comandantul tre-
buie sä se intereseze asemenea
de Incarcamant si de tot ce se
rapoarta la aceasta, precum si de
toate afacerile care privesc vapo-
rul sau.
Pentru aceasta comandantul va
trebui sä cunoascä nu numai dis-
pozitiunile generale, ci i toate
conditiunile de lucru i manipu-
latie a Incärcamantului in porturi
pentru a putea da cuvenitele refe-
rinte agentilor.
35. Ingrije,ste de aproviziona-
rea, distnbuirea pdstrarea me-
dicamentelor in lipsd de medic.
In lipsa unui medic la bord, co-
mandantul pastreaza cutia cu me-
dicamente.
Ingrijeste sä fie complecta, ce-
rand la timp Inlocuirea medicamen-
telor consumate.
Medicamentele se dau de Di-
rectiune si nu-i este ertat coman-
dantului de a distribui din ele
deck persoanelor ce fac parte din
echipaj, sau cälatorilor In timpul
calätoriei i pentru reala necesitate.
36. Supraveghiazei buna con-
servare a märfurilor in maga-
zii.Comandantul este räspunzä-
tor de conservarea märfurilor; ca
atare, este de datoria sa de a se
interesa si a da ordin ca magaziile
sh fie totdeauna Inchise cand sunt
Incarcate i sa nu se deschida
inainte de a se fi cerut avizul sAu
sau al secundului.
37. Organizarea serviciului de
sigurantd.Una din datorille cele
mai de capetenie ale comandan-
tului este de a se interesa i ocupa
direct ca serviciul de sigurantä al
vasului sä fie bine organizat,
ca personalul sä cunoasca perfect
rolurile de sigurantä.
Pentru aceasta se va ocupa
va conduce Insusi instructia per-
sonalului destinat serviciului de
sigurantä de care este direct ras-
punzator.
868 LEGI UZUALE. A nexe.
Comandantul este dator a se In-
credinta si a controla, cat de des,
daca tot utilajul necesar pentru
stingerea incendiului este In buna
stare si asezat la Indemâna pen-
tru a fi luat, la necesitate, cu cea
mai mare usurintä, fie pentru a
stinge un incendiu la bordul pro-
priului sail vas, fie pentru a da
ajutor unui alt bastiment incen-
diat.
Va ordona secundului a Intocmi
un tablou numit Rol de incen-
diu", In care se va cuprinde tot
personalul bordului repartizat pe
atributiuni, in caz de incendiu.
$8. Legile i uzurile porturi-
lor.Comandantul trebuie sä cu-
noascä bine legile i uzurile por-
turilor In care intra cu vasul ce
comanda, In caz contrariu va cä-
uta sa se puna In curent prin mij-
locirea agentiilor respective.
Este personal räspunzätor in caz
când ar comite veri-o violare a
acelor legi sau uzuri, din port, pe
care era tinut sä le cunoascä.
39. Onoruri la vasele de reis-
bolu române.De câte ori un vas
al serviciului va Intalni In mare,
rada sau port, un bastiment de
rasboiu, roman sau strein, va fi
cel Intaiu a saluta, prin coborirea
de 3 ori a pavilionului national.
40. Precautiuni i dispozitiuni
inainte de plecare.Inaintea pie-
drei vaporului comandantul va
cäuta, personal, sä se convingä
dad totul este in bunä stare, dacä
vasul este capabil a naviga bine
dacä este aprovizionat cu tot ce
trebuie pentru a intreprinde cala-
toria In conditiuni bune.
41. Responsabilitatea coman-
dantului.Comandantul este in
prima linie räspunzätor, In calita-
tea sa de cap al vasului, de con-
ducerea bunä i prudentä a vapo-
rului. Va cere ofiterilor ca foaia
observatiunilor i calculele nece-
s:.re sä-i fie prezintate in fiecare
www.digibuc.ro
zi, In timpul cälatoriei, interesan-
du-se de aproape de instructia ce-
lor mai tinerini obligandu-i a con-
sulta härtile i instructiunile nau-
tice.
42. Se mentine in itinerarul
si regimul de mers prescrise.
Comandantul trebuie sa profite de
toate circumstantele si sa Intre-
buinteze toate mijloacele pentru a
asigura executarea punctuala a
itinerariului, färä a Intrebuinta o
iuteala mai mare cleat aceea care
i s'a prescris ca normalä. Este
dator a observa ca mecanicii sä
nu forteze masina si nu va Intre-
buinta maximul de iutealä.
4$. Dci directiunea si iuteala
necesarti. Precautiuni in cazuri
de nesiguranfti.Comandantul va
da directiunea bastimentului, or-
donând i regulând iuteala cand
este necesar, va reduce iuteala and
nu stie sigur unde se afla, mai
cu seamä in apropierea coastei.
In caz de Indoialä sau pericol.
mai mnainte de a lua vre-o deci-
ziune, va consulta pe ofiterii bor-
dului.
In caz de ceatä va micsora iu-
teala i va Intrebuinta sirena sau
fluerul, conformandu-se in ase-
menea cazuri regulelor de naviga-
tiune, generale si speciale, ale a-
pelor in care navigä.
Daca navigä pe ceata, In apro-
pierea coastei va ordona sä se
sondeze la fiecare sfert de orä.
44. Inspectiuni.In timpul cä-
lätoriei comandantul va vizita, la
ore potrivite, cabinele, !titre pun-
tea si posturile personalului i va
consemna constatärile In jurnalul
de bord.
Va vizita aserrenea camerile ma-
inilor ale caldärilor, odata pe
saptämanä cel putin.
45. Datorii in caz de sinistru.
In caz de sinistru intamplat In
sträinatate va anunta imediat Di-
rectiunea, agentia ronianä cea mai
 LEGI UZUALE. Anexe.
apropiatä, autoritatea consularä ro-
manä i autoritatea portului. In a-
cela§ timp va proceda imediat la
salvarea persoanelor, valorilor, mär-
furilor, etc., desvoltând cea mai
mare energie §i dând cel d'intaiu
exernplu de curajiu §i abnegatie,
va obliga pe ofiteri, rnecanici
echipaj a-si Imp lini datoria, ur-
mând exemplul sàu i va fi ulti-
mul care va päräsi bastimentul,
atunci când va fi convins ca nu
mai are nici un mijloc de a-1 sal-
va.
46. Datorti in caz de abordaj.
Responsabilitate.ln cazul unui
abordaj in apele teritoriale, pen-
tru stricaciunile ce ar rezulta va
lua Intelegere cu agentul §i va In-
deplini formalitätile cerute de co-
dicele de comerciu, depunând pro-
testul sau de 'mare autoritätei por-
tului, In 24 ore dela accident §i
va anunta telegrafic directiunea.
In sträinatate va recurge la a-
utoritatea consularä §i la agent, cari
il vor initia asupra procedarei de
urmat, conform regulamentelor u-
surilor sau legilor localitätei, In
depunerea protestului de mare.
Comandantul rämâne räspunzä-
tor, fata de directiune, de toate
daunele ocazionate, intrucat prin
sentinta definitivä a autoritatilor
judecatore§ti, s'ar fi constatat ca
avariile sunt consecintele neglijen-
lei sau nepriceperei sale.
47. Datorii in caz de pericol.
Comandantul in caz de pericol va
lua dispoziliunile necesare cu calm,
reflexiune §i precautiune, farä a
se preocupa de salvarea sa proprie.
Se va ingriji In prima linie de
salvarea oamenilor a dror vieata
li este incredintata, apoi a vasu-
lui §i incarcamantului. Dacä ar a-
vea necesitate de ajutorul unui
vas strain, va cauta a stabili mai
Inainte despgubirea ce i se va
pretinde pentru serviciul ce i se
va face. Aceasta când s'ar gäsi in
www.digibuc.ro
869
mare la larg. In port sau in radä,
când un pericol e iminent, va a-
nunta telegrafic Directiunea, prin
imputernicitul sau, inspectorul, a-
gentul sau delegatul Directiunei.
48. Ajutor de dat vaselor in
pericol. In timpul calatoriei, co-
niandantul Intâlnind un bastirnent
In pericol care i-ar cere ajutor sau
remorcare, Inainte de a se decide
sä-1 remorcheze, va cauta sä se a-
sigure de realitatea pericolului,
consultându-se cu ofiterii sâi, dacä
aceasta operatiune n'ar compro-
mite prea mult interesele serviciu-
lui, Il va remorca.
Este, in orice caz, dator a salva
vieata celor in pericol i poate lua
la bord echipajul sau calätorii
vasului amenintat.
Pentru salvarea märfurilor sau
remorcarea vaporului va stabili
prealabil conditiunile de despägu-
biri ale S. M. R.
Intr'un asemenea caz se vor
mentiona, In jurnalul de bord, toate
imprejurärile §i, la sosirea 3n pri-
mul port, va informa, prin agent,
autoritatea consularä românä, pen-
tru porturile straine, cäpitänia por-
tului, pentru porturile din tali. Va
inainta directiunei un raport scris,
arätand toate imprejurärile §i con-
ditiunile in care s'a fäcut salva-
rea.
49. Ajutor de dat vaselor Sta-
talui in pericol.Dad in timpul
cälätoriei comandantul Intalne§te
un bastiment al Statului in pericol,
se va duce imediat in ajutorul säu
chiar daca acesta nu ar fi cerut
ajutor i dupa gravitatea rcazului,
färä sä reflecteze la intârzierea ce
ar avea in drumul sau, se va o-
feri cu toate mijloacele stau
in putintä, lucrând ca §i cum va-
sul ski propriu s'ar afla in pericol
pentru a4 salva i a4 pune in si-
guranta.
Orice neglijenta sau abatere de
la dispozitiunile acestui artico
870 LEGI UZUALE. Anexe.
precum si ale articolelor 45, 46,
47 si 48 va fi privitä ca una din
cele mai grave abateri dela dato-
riile comandantului.
50. Datorii In caz de salvare
sau remorcd.In caz de salvare
ca si de remora, comandantul va
avea In vedere localitatea de unde
vin acele vase.
Pentru acele ce provin din lo-
calitäti contaminate se va evita
contactul cu persoanele de bord
pentru a nu se aduce prejudicii
intereselor S. M. R., prin Intärzie-
rea ce ar decurge din incarantina-
rea vasului ski propriu.
51. Supravegherea la treceri
dificile si In serviciul de cart.
Pe läng5 cele preväzute de arti-
colul 43, comandantul trebuie sä
fie In totdeauna pe puntea de co-
man clä in trecätori grele sau fre-
cuentate de vase, In locuri peri-
culoase, sau când timpul este räu,
pentru a conduce personal vasul,
si nu va päräsi comanda deck a-
tunci când navigatia va deveni
sigurä.
Pentru serviciul de cart se va
conforma celor coprinse In capi-
tolul serviciului de cart din pre-
zentul regulament.
In nici un caz nu va permite
pentru nici un motiv, ca puntea
de comandä sä rämânä färä ofiter.
Va avea grijä a inspecta el in-
susi sau va Insärcina un ofiter sä
inspecteze cel putin odatä pe
noapte, bastimentul In interior in
scop de a prey eni veriun incen-
diu ce s'ar putea ivi din cauza
neglijentei.
52. Jurnalul de bord.Jurna-
lut de bord se tine de secund si
ofiterii de cart cu exactitate; co-
mandantul Insä este dator a con-
trola zilnic dacä este tinut la curent.
Pe vasele unde nu este alt of i-
ter afärä de comandant, jurnalul de
bord se va tine de comandant.
53. Consiliul de bord. Când
www.digibuc.ro
ar fi hotärlri grave de luat, pre-
cum cazul când ar fi a se arunca
märfuri in mare pentru a usura
vasul pentru salvarea cälätori-
lor, echipajului i vaporului, co-
mandantul va Intruni la bord un
consiliu compus din of iterii säi,
pilotul dad se aflä, seful mecanic
unul din cälätori, de preferintä
printre cei cu cunostinte maritime
va incheia un proces-verbal
In care va consemna motivul ho-
t ärirei luate.
Acest proces-verbal se va Ina-
inta dpitäniei portului, pentru por-
turile nationale i consulilor ro-
mâni In porturile sträine, iar o co-
pie se va inainta directiunei S. M.
R., prin inspectorat sau agentia
respectivä.
54. Cazuri de nastere sau de-
cese la bord. Comandantul In-
deptine§te la bord functiunea de
of iter al stkii civile. El face toate
actele de nastere i deces, con-
formându-se pentru aceasta arti-
colelor 45, 46, 47, 71 si 72 din
codul civil, atât In privinta redac-
tärei lor cat si a depunerei sau a
trimiterei lor la autoritätile romlne
competinte din sträinätate sau din
tali. In privinta testarnentelor o-
fiterilor, personalului bordului
ale cälätorilor, comandantul vasului
va avea In vedere articolele 874,
875, 876, 877, 878, 879, 880 881,
883, 884 si 886 din codicile civil.
Obiectelei valorile rämase dela
un ofiter, om de echipaj, sau cä-
lätor Incetat din vieatä pe mare,
vor fi coprinse Intr'un inventar sub-
scris de persoanele care au in-
cheiat actul de deces i Impache-
tandu- se se vor sigila i consem-
na sub luare de dovadä la auto-
ritatile competinte, la cApitänia
portului, la sosirea In taralsau la
consulatul respectiv In sträinätate,
dacä decedatul era de nationali-
tate sträink pentru ca mostenito-
rii sä le poatà reclama,
 LEGI UZUALE. Anexe.
55. Interzice personalului jo-
cul de cdrti. Este interzis coman-
dantului a juca cArti cu cälätorii
sau ofiterii si a permite ca of ite-
ru i echipajul sä joace cärti sau
orice alt joc de noroc.
56. Supraveglzeazd si inter-
zice contrabanda. Comandantul
este dator a se asigura inainte de
sosire Intr'un port, cä nici un obi-
ect de contrabandä nu existä la
bord.
In a cest scop va ordona secun-
dului sä facä o inspectie amanun-
titä dupA cum se prevede la in-
datoririle sale speciale, si nu va
pierde din vedere cA, conform le-
gei, intreaga responsabilitale cade
asupra sa.
Ori de ate ori vizitele vamale
la bord, In strdinAtate dau loc la
Incheiere de procese-verbale de
contraventie, comandantul va pre-
veni pe agentul S. M. R.,care
va achita imediat cuantumul a-
mendei, astfel cA vasul sä nu fie
oprit din lucru sau din drum nici
un moment, fäcând In acelas timp
protestul sdu pe care ll va depune
la autoritätile in drept, raportand
in scris si Directiunei.
57. Conduita fata cu
CAlAtorii tutulor claselor vor fi o-
biectul unei atentiuni deosebite
din partea comandantului care va
pune toatä stäruinta pentru a sa-
tisface peck cu putintA, cererile
drepte si dorintele acestora, su-
praveghind ca intreg personalul de
serviciu al cAlAtorilor sA fie foarte
atent, politicos si serviabil.
Comandantul va cäuta sä cas-
tige simpatia cälätorilor, pentru
sine si vapor, prin o atitudine plinä
de tact si o pulitetä statornicA, va
duta ca ordinea si bunul mers
al serviciului sä nu sufere, va as-
culta reclamatiunile §i va lua ime-
diat mAsurile cuvenite pentru a le
satisface dacä sunt Intemeiate.
58. Procedarea Mud Ininueste
www.digibuc.ro
871
avariarea meirfei din cauza
rdu.Dad in cursul cAIA-
toriei vasul ar fi suferit de timp
räu, comandantul va consemna ca-
zul cu toate amänuntele necesare
in jurnalul de bord. Dacä crede
cä arimagiul marfurilor ar fi fost
deranjat si cA prin urmare o ava-
rie In märfuri ar fi de temut, In-
datä ce soseste in primul port, a-
jutat de agent si ImpreunA cu ex-
pertii societätii de asigurare, sau
in lipsa acestora, de expertii cApi-
täniei portului va proceda la exa-
minarea bocaportelor sl a arima-
giului, dresând un proces-verbal
pe care It va Inainta autoritätii
portului de destinatie impreund
cu raportul de mare.
In sträindtate se va conforma
usului si regulamentelor portului
in care va avea de operat, Intro-
cat societatea de asigurare n'ar
avea expertii säi numiti.
59. Indatoriri generale.Atat la
sosire cat i la plecare dintr'un
port, comandantul este dator a se
afla pe comandä, In tinuta regle-
mentarA si se va observa ca ofi-
terii si Intreg personalul sä se gA-
seascA de asemenea la postul lor
si In uniformA.
La intrarea intr'un port, coman-
dantul va trebui sä micsoreze iu-
teala si va ordona sä se ridice la
arborele trinchet, pavilionul de ca-
rantinä, care nu se va läsa jos panä
ce nu a obtinut libera practicA.
In tot timpul cat pavilionul de
carantinä va fi arborat orice co-
municatie cu bärcile sau cu usca-
tul este opritä.
60. Cdnd e liber a pörösibor-
dul.La sosirea In port, coman-
dantul nu va pAräsi bordul deck
dupä ce toti cAlAtorii au debarcat
si numai dupä ce a expediat toatä
corespondenta bordului.
61. Alegerea locului de statio-
nare.In porturile In care s'ar
gäsi geamandure, cheuri sau pon-
 872 LEGI UZUALE. Anexe.
toane apartinánd S. M. R., coman-
dantul este obligat a se servi nu-
mai de acelea, fiindu-i strict inter-
zis a se servi de acelea apartinând
altor state sau companii sträine,
Ace Iasi lucru se va observa si pen-
tru debarcadere când debarcarea
se face co bárci sau salupe. In
general, comandantul va acosta In
locul ce if va indica agentul S. M.
R. din portul respectiv.
62. Concursul agentului la o-
peratiunile i necesiter tile vasu-
lui,Odatä cu sosirea in port, co-
mandantul trebuie sa ia Intelegere
cu agentul S. M. R. asupra debar-
drei i incärcdrei märfurilor i sä'l
informeze despre necesitätile bas-
timentului, pentru ca agentul sa
poatä lua din vreme mäsurile ne-
cesare pentru satisfacerea cere-
rilor sale sau necesitätilor servi-
ciului.
Comandantii i agentii, trebuind
sä lucreze de acord, in limitele
competintii lor respective, ìi vor
da silinte amândoi, pentru a asi-
gura regularitatea exploatdrei si a
contribui la prosperarea ei.
6$. Raporturi critre Direct&
une. Ori de câte ori va crede
necesar, comandantul va adresa
Directiunei, pe cale ierarhicá, ra-
port asupra a tot ceeace ar putea
s'o intereseze, atât din punct de
vedere comercial cat i maritim.
64. Preglitiri de plecare. In
ziva plecárii comandantul va or-
dona sä se ridice pavilionul pos-
tal (dacä face serviciu postal), sau
de pilot, si se va ingriji ca tot
personalul bordului sd fie prezent
din timp, pentru a se putea face
toate preparativele de plecare.
Va anti* la timp pe mecani-
cul-sef de ora plecárei, si va pre-
tinde ca masina sä fie gata de
pus in miscare pentru acea orä.
Va da ordin a se incerca din
vreme mecanismele de transmisi-
une ale cârmei, ale telegrafului,
www.digibuc.ro
etc. si se va incredinta cä lotul e
in perfectà ordine.
6:1. Ingrijeste a primi actele
documentele bordului inainte de
plecare.La plecare, comandantul
primeste dela agentie, in afarä de
adele de bord i hârtiile spectate
serviciului de cälätori i márfuri,
documente de vamä, de sänätate
in genere toate actele cerute
de ligislatiunile locale, pentru ad-
miterea bastimentelor In portul de
destinatie.
66. Supravegheazdimbarcarea
cdratorilor. Comandantul este
dator a supraveghea imbarcarea
cälätorilor, nepermitând nimänui a
se introduce la bord, decat prin
schelele destinate pentru aceasta.
Va controla, prin impiegatul va-
maI, ca toti cälätorit sa aibä pa-
sapoarte in regulä, i sä fie pre-
väzuti cu bilete de cálátorie.
67. Nu pärdseste portul dealt
dupd indicatiunile agentului.
Ora plecärii este acea fixatä in iti-
nerariu, care se va afisa la bord
prin ingrijirea comandantului. To-
tusi, in imprejuräri exceptionale,
când agentul va dispune altfel,
comandantul se va conforma in-
dicatiunilor date de agent, care
rámâne singur räspunzätor fata de
Directiune, atât de intârzierile pro-
duse, cât si de vr'o altä destinatie
ce ar fi dat vasului i pe care toate
este tinut a le comunica Directiu-
nei, telegrafic. In tot cazul, co-
mandantul nu va pleca inainte de
a se fi asigurat Ca toate operattu-
nile i formalitätile sunt terminate
si va fi primit avizul agentului
cä poate pleca.
68. Semnatele de plecare.
Pentru a inlâtura neajunsurile ce
pot decurge din nepotrivirea ce
existä intre ceasornice inainte de
plecare, comandantul va ordona
sä se dea un semnal cu fluerul
masinei, cu jumátate orä Inaintea
plecärei, un alt semnal cu un sfert
 LEGI UZUALE. A nese.
de orä Inaintea plecáril, i In ul-
timul moment se va da al 3-lea
semnal cu fluerul, apoi va ordona
ridicarea schelelor, intrarea pari-
melor, coborirea pavilionului de
pilot si va pleca imediat.
69. Justified abaterile dela re-
gulament in cazuri excepflonale.
Dacä comandantul este nevoit a
se abate dela regulamentul de fata,
In cazuri exceptionale si in interesul
bunului mers al serviciului, va ma-
inta raport circumstantial Directiu-
nei asupra motivului care l'a deter-
minat a comite aceastä abatere.
70. Sefii direc(i.Dintre ofite-
rii bordului, urmätorii avänd atri-
butiuni siinsärcinärispeciale,poartä
numirea de sefi directi
a) Secundul, Insärcinat cu ser-
viciul puntei, navigatiei, suprave-
gherea generalä i incärcämäntul ;
b) Mecanicullef, insärcinat cu
serviciul masinii ;
c) Intendentul, insärcinat cu ser-
viciul cälätorilor i subsistentei.
Acesti sefi pot fi inlocuiti in caz
de nevoie, de subordonatii lor.
71. Mersul serviciului se re-
guleazei de comandant. Mersul
serviciului la bord va fi regulat
de comandant, conform prescrip-
tiunilor regulamentului de fatä
dispozitiunilor Directiunei. El dä
instructiunile necesare sefilor di-
recti cari sunt datori a conduce si
supraveghea ca serviciul sä se
execute constiintios, punând pen-
tru acesta cea mai de aproape
atentiune in ramurile respective
ale serviciului.
72. Ofi(erii iau cuno§liin(d de
regulament ci instruefii. Pe
lângä dispozitiunile generale date
de acest regulament i pe längä
ordinele si instructiunile speciale,
sefii directi, si in general toti ofi-
terii bordului, vor avea cunostintä
fiecare in ce'l priveste si de ur-
mätoarele instructiuni date de Di-
rectiune ;
www.digibuc.ro
873
1) Instructiuni asupra incArcä-
mântului ;
2) Instructiuni relative la masini
aparate auxiliare ;
3) Instructiuni pentru serviciul
subsistentei;
4) Instructiuni relative la uni-
formä.
73. Datorii generale.Datoria
tutulor ofiterilor este In prima li-
nie sä execute strict toate pres-
criptiunile legate i dispozitiunile
Directiunii precum si ordinele
comandantului, In interesul ordinei
sigurantei vasului, i sä vegheze
ca inferiorii lor sd execute tot atät
de grabnic si färä soväire ordinele
primite.
Ofiterii vor tine continuu pe co-
mandant in curent cu mersul ser-
viciului, i, in cazuri importante,
if vor raporta imediat.
Datoria ofiterilor este de a se
sustine i ajuta reciproc, peck po-
sibil, in toate ocaziunile in ser-
viciu.
Ofiterii mai vechi se vor inte-
resa de cei mai tineri, cäutând ai
stimula pentru ca acestia sä se
initieze bine In toate ramurile ser-
viciului bordului, astfel ca la ne-
voie sä fie apti a indeplini func-
tiuni mai superioare.
741. Ofiferii cer comandantului
pedepsirea vinovafilor.Coman-
dantul având singur dreptul sä
aplice pedepse, ofiterii vor cere
comandantului pedepsirea vinova-
tilor.
Ofiterii trebuie sa fie pentru in-
feriorii lor model de cea mai
strictä indeplinire a datoriei de
zel si punctualitate.
In caz de pericol ii vor Inde-
plini cu calm, abnegatie si pru-
dentä indatoririle lor, i, färä a
se preocupa de siguranta lor pro-
prie, vor da tot concursul pen-
tru salvarea persoanelor depe bord,
apoi a vasului si a .indrcgman-
tulai.
874 LEGI UZUALE. Anexe.
75. Relafiunile ofiterilor Intre
ei si cu subordonatii lor.In in-
teresul bunului mers al serviciului
ofiterii trebuie sä fie de perfect
acord in raporturile lor de serviciu.
In caz cand s'ar ivi diverginte
de opiniuni In serviciu, se va su-
pune caul comandantului pentru
a decide.
Ofiterii bordului cer inferiorilor
lor stricta Indeplinire a datoriilor
lor de serviciu, atitudine plinä de
respect fatä. de superiorii lor i o
purtare de camarad fatä de egalii
lor ; tot astfel din parte-le se cere
ca in limitele atributiunilor lor sä
se Ingrijeascä de traiul i buna
armonie a subordonatilor lor.
Este interzis ofiterilor a maltrata
pe inferiorii lor. Sunt obligati a
trata echipajul uman i drept, su-
praveghind ca maestrii sä trateze
echipajul tot astfel.
76. Autoritatea secundului.
Intrebuintarea general5 a persona-
lului este regulatä de secund care
trebuie sä se intereseze In deosebi
de Intretinerea i curätenia gene-
raid a bordului, de care este di-
rect rAspunzkor.
Intreg personalul se va conforma
dispozitiunilor secundului In ceea
ce priveste prescriptiunea de mai
sus.
77. Relatiunile ofiterilor cu
comandantul, cu superiorii lor ci
cu persoanele sträine.Toti ofi-
terii trebuie sä aibä fata de co-
mandant, atât In raporturile de
serviciu cat i cele particulare, o
atitudine plinä de deferentä ; tot
astfel fatä de ofiterii de un grad
superior.
Ofiterii sunt obligati sä aibä o
atitudine cat se poate de politi-
coasä fata de cAlgtori i strAini
s'd nu uzeze In raporturile lor cu
acestia de alte procedeuri deck
acelea cari caracteriseazA pe omul
cult.
Ofiterii mai vechi trebule [sä
www.digibuc.ro
serve de model celor mai tineri,
clandu-le la nevoie consilii pentru
atingerea acestui rezultat.
78. Grija principalä a sefilor
direcfi la plecare si tn parturile
intermediare.*efii directi se vor
Ingriji ca la plecare totul sä fie
in perfectä ordine, toate obiectele
de armament si materialele nece-
sare de bung calitate si In canti-
tate indestulätoare sA fie aprovi-
zionat.
In porturile intermediare se vor
ocupa de complectarea materiale-
lor si proviziilor necesare contina-
rei cälätoriei, cum si de repara-
tiunile necesare.
79. Angajdrile oamenilor de
echipaj. La angajarea definitivä
de oameni de echipaj, ofiterii vor
recomanda comandantului pentru
angajarea definitivA numai oameni
apti i cu purtare bunä.
In porturile strAine nu se va an-
gaja personal deck In caz de ne-
voie imperioasä.
80. Ofiterii trebuie sei cunoascei
legue si regulamentele privitoare
la serviciu.Fiecare ofiter trebuie
sä cunoascA perfect toate legile
regulamentele privitoare la servi-
ciu i In deosebi acele referitoare
la atributiunile sale. De ofice pa-
gube pe cari S. M. R. le-ar suferi
din cauzg cä nu au stiut legile
sau regulamentele ce erau datori a
cunoaste sunt räspunzatori ofiterii.
81. Relatiunile ofiterilor cu cd-
làtorii. Este interzis ofiterilor a
juca carti cu cälätorii ; asemenca
ofiterii vor cäuta a evita pe cat
posibil veriun raport de intimitate
cu
Toti ofiterii cari, prin functiunea
lor, vin in contact cu cAlAtorii,
trebuie sä fie foarte atenti ca In
raporturile lor cu acestia sä fie
afabili, pästrând totusi o perfecta
rezervä.
82. Reclamafiuni. Orice re-
clamatie va fi adresatä de ofiteri
 LEOI UZUALE. Anexe.
cotnandantului. Reclamatiunile con-
tra comandantului se vor adresa
verbal sau serfs Directiunei S. M.
R. pe cale erarhicä.
83. Unijorme ci saluturi
Toti ofiterii sunt obligati a purta
in serviciu uniformä reglementarä.
Ofiterii in uniformä vor da su-
periorilor lor salutul reglementar,
ducând mâna dreaptä la visiera
§epcei, Intocmai ca In marina mi-
Matt §i vor räspunde salutului in-
feriorilor In acela0 mod.
CAPITOLUL V.
Indatoririle spectale ale secundului.
84. Cazdrile cdnd poate Into-
cui pe comandantSecundul in-
locuielte pe comandant in caz de
absentä sau de boalä gravä In
cursul cälätoriei §i ii succede pro-
vizoriu In caz de moarte pând la
numirea titularului.
Pentru toate cazurile de mai sus,
secundul trebuie sä cunoascä per-
fect de bine datoriile generale §i
speciale ale comandantului i ale
of iterilor, conformându-se strict dis-
pozitiunilor prezentului regulament
precum §i tutulor ordinelor 0 in-
structiunilor directiunei In scopul
de a fi In mäsurä Indeplini
datoriile 0 de comandant.
85. Datorii i atribu fiuni ge-
nerale. Secundul executä intoc-
mai ordinele comandantului cäruia,
datore0e supunere §i respect. El
are autoritate asupra Intregului
personal §i exercitä aceastä auto-
ritate färd a impiedica exercitarea
atributiunilor speciale ale celorlalti
ofiteri, dupä cum se specificA In
regulamentul de fatä, cAutând chiar
sä InlesneascA Indeplinirea datorii-
lor lor speciale i (land seamä co-
mandantului de toate negligentele
ce ar constatà din parte-le. .
86. Insàrcinri speciale. Se-
cundul este Insärcinat In special
cu politia bordului, cu Intretinerea
generalä a bastimentului §i cu tot
www.digibuc.ro
875
ce prive0e operatiunile märfurilor.
Este direct räspunzätor cätre co-
mandant de tot materialul coprins
in inventarul bordului.
Si. Inifiativa secundului.
Secundul informeazä pe coman-
dant de tot ce se Intâmplä la bord.
Nu ia initiativa nici unei mis-
cari §i nu cla nici un ordin In
afarä de acele ale serviciului deja
stabilit la bord decAt In cazul and
comandantul este lipsä dela bord,
In care caz trebuie sä-i raporteze
toate mäsurile ce a luat in lipsäl
SS. S up ravegherea operaf iu-
nilor.In timpul incärcärilor §i des-
cArcärilor secundul vegheazd ca
oamenii destinati la vinciuri 0 ma-
gazii sä fie intotdeauna la postul
lor, pentru a inlesni arimajul
manipularea märfurilor.
El trebuie sä fie bine patruns
cä manipularea märfurilor este una
din cestiunile de cäpetenie ale ser-
viciului säu ; In consecintä este da-
tor sä fie prezent In tot timpul
cilt se fac asemenea operatiuni la
bord, pentru da seamä de tot
ce se lmbarcä sau debarcä.
Dad observä cä lucrärile la bord
sunt rau sau Incet fäcute, sau nu
sunt executate, conform ordinelor
date, raporteazä imediat coman-
dantului care previne pe agent.
Supravegherea i buna conditie
a bocaportelor, mu§amalelor §i a
separatiilor magaziilor cad In sar-
cina secundului.
89. Inscircindri suplimentare.
Pe vasele unde nu s'ar gäsi Im-
barcati un impiegat postal, un in-
tendent §i un hnpiegat de revizie,
secundul, este Insärcinat l cu :
a) Primirea, paza i conservarea
postei, gropurilor i obiectelor de
valoare precum i cu observarea
pappoartelor cäldtorilor ;
b) Supravegherea mesei §i tra-
tamentul cälätorilor ;
c) Controlul i incassarea taxe-
lor asupra biletelor cälätorilor ;
876 LEGI UZUALE. Anexe.
d) Supravegherea Intretinerei al-
biturilor obiectelor §i materialelor
din inventar.
90. Costul secundului, dispo-
zifii la plecare i sosire. Ca rid
comandantul comandä In persoank
postul secundului este la prova ;
el vegheazä ca tot celalt personal
sä fie la locul
El ea toate dispozitiunile nece-
sare atat pentru plecare cat §i pen-
tru sosire §i se asigurä In per-
soana cä totul este in build or-
dine §i sigurantä, ia ordinele co-
mandantului pentru a pregäti an-
corele, fie pentru ancorat fie pen-
a le .ambarca §i lega la postul lor
de mare, supravegheazä serviciul
§efului de echipaj §i echipajul In
genere §i se aplicä a cunoa§te ap-
titudinea §i valoarea fiecärui orn
din echipaju.
91. Serviciul de cart si gardd.
Grija secundului In timpul car-
haul sdu.Atat In statiune cat §i
In mers, secundul concurä CU cei-
lalti ofiteri la serviciul de gardä
§i cart. In timpul cartului el va fi
cu cea mai mare atentiune, cu-
noscand cä, siguranta vasului In
tot acest timp ii este incredintatä
personal.
Dacä are vre-o indoialä asupra
drumului sau executiunei vreunei
manevre, la aproprierea vreunui
pericol, sau in orice circumstanta
importantä, va anunta imediat pe
comandant, färä al cärui ordin nu
va putea nici sd schimbe drumul
la compas, nici sä i-a vre-o deci-
ziune importantä.
Totu§i and s'ar ivi un pericol
iminent, pe care trebuie sä-1 evite
la moment, este dator, pe propria sa
räspundere, a face manevra nece-
sarä, chemand imediat pe coman-
dant.
La finele cartului nu va päräsi
comanda mai Inainte de a fi In-
credintat personal cartul ofiterului
care-i succede §i de a fi dat toate
www.digibuc.ro
relatiunile atat asupra evenimen-
telor Intamplate In timpul cartului
säti, precum §i de a'l fi informat
asupra tutulor celorlalte circum-
stante relative la navig4ia §i si-
guranta vasului.
92. Inlocuirea In cas de boald.
Pdrdsirea bordului. In caz de
boalä atat In cälatorie cat §i in
port va anunta la timp pe coman-
dant pentru ca acesta sä poatä
lua imediat toate mäsurile pentru
a-I Inlocui.
El nu lipse§te nici odatä dela
bord in acela§ timp cu comandan-
tul §i and voie§te sä se coboare
la uscat va cere vote comandan-
tului §i nu va päräsi bordul MCA
autorizatia prealabilä a acestuia.
93. Permisiuni de absentd e-
chipagiului. Cu autorizatia co-
mandantului poate acorda permi-
siuni de absentä rnomentanä per-
sonalului de punte.
94. Inainte de sosire se Incre-
dinteazd dacd nu sunt contra-
bande la bord. In ajunul sosirei
Inteun port secundul face o ins-
pectie bastimentului cäutand a se
asigura cä nici un obiect de con-
trabandä sä nu fie ascuns de e-
chipagiu.
Inainte de a intra in port dä
ordin sä se strangä §i sä i se a-
ducä, dacä sunt In cantitäti mai mari,
tutunul, tigärile, vinurile §i In ge-
nere toate obiectele de provenientä
sträinä apartinand echipajului
le Inchide intr'un loc anumit
95. Jurnalul de indircare. In-
scrierea zilnicd a pescajului. In-
specfiunea cdrmei de mdnd.Se-
cundul tine jurnalul de Incarcare
al bastimentului. El ia pescajul In
fiecare searä §i-1 inscrie In jurna-
lul de bord.
Incearcä cel putin odatä pe lunä
chrma de manä, asigurandu-se de
buna ei functiune.
96. Serviciul general al pun-
tel. Secundul este dator sä ajute
 LEGI UZUALE. Anexe.
pe comandant in toate imprejurä-
rile. El conduce serviciul de punte
in mers 0. in port, reguleazä in-
trebuintarea echipajului, fie la
curätenia vasului fie la descarcarea
§i incarcarea märfurilor. El este
räspunzator nu numai de intreti-
nerea corpului vasului, dar §i de
intretinerea puntei, arboradei, bär-
cilor §i a intregului inventar de
punte. Ingrije§te ca materialul de
curetenie §i intretinere sä fie in-
trebuintat cu economie. El tine re-
gistrele de primire §i consuma-
tiune ale materialelor de curä-
tenie §i intretinere necesare pun-
lei. Pulberea, rachetele, focurile
bengale §i orice materii explosi-
bile vor fi pästrate de secund In
loc sigur §i izolat.
Secundul va aduce la cuno§tinta
ae§trilor i echipaului toate dis-
p ozitiunile regulamentului de fatä
n ceeace prive§te pe fiecare.
CAPITOLUL VI.
AI doilea ofiter. Indatoriri speciale.
97. Ofiterii.Ofiterul cel mai
vechi dupä secund ia denumirea
de al II-lea ofiter §i dad sunt
mai multi dupa vechimea lor ur-
meaza ordinea naturala de al III-lea,
al IV-lea, etc.
98. Al doilea ofiter, ajutor de
secund. Al doilea ofiter ajutä
pe secund in tot ce prive§te ope-
ratiunile relative la ambarcare §i
debarcarea marfurilor, la instala-
rea cá1àtoriIori ba gaj el or in genere.
99. Serviciul In port i servi-
ciul in mers.Pentru serviciul in
port, al doilea of iter se va con-
forma articolelor relative din da-
toriile generale §i cele cuprinse
sub capitolul Serviciul de garda".
Pentru serviciul in timpul na-
vigatiei se va conforma celor pres-
crise la capitolul Serviciul de
cart".
100. Posturile ofiterilor II-lea
www.digibuc.ro
877
si III-lea.--La posturile de plecare
§i sosire, al doilea ofiter stä la
pupa §i vegheazä sä se execute
ordinile comandantului.
Al treilea ofiter, când este, sta
langa comandant i transmite or-
dinile acestuia, asigurându-se de
executarea lor.
101. Al doilea ofiter asistei la
plata salariilor.Ofiterul al doi-
lea trebue sä fie prezent la plata
salariilor personalului la finele lu-
nei sau cälätoriei.
102. Al doilea ofiter poate in-
locui pe comandant fatii de au-
toriatile portului.In toate por-
turile ofiterul II-lea va putea In-
locui pe comandant fata de dife-
ritele autoritäti i oficii maritime
pentru formalitätile vamale, sani-
tare etc.
103. Al doilea ofiter e Insdr-
cinat in special cu arhiva ci
cancelaria bordului. Al doilea
ofiter tine arhiva, preparä toate
actele i corespondenta referitoare
la serviciul §i afacerile vasului a-
dresate Directiunei inspectoratului,
agentilor, furnisorilor, etc. Le su-
pune comandantului pentru a le
semna, dându-le cursul cuvenit.
Al doilea alter ingrije§te ca bo-
nurile §i facturile antreprenorilor
§i furnisorilor sä fie certificate mai
intâiu de §efii directi, care trebuie
sä se asigure ca lucrul sau furni-
tura au fost bine §i exact execu-
tata, i preturile unitare au fost
moderate; aceste facturi sunt su-
puse in urmä de al doilea ofiter
comandantului pentru a le contra-
semna, inaintandu-le In regulä Di-
rectiunei.
Intocme§te §i prezinta coman-
dantului foile de mutatie pentru
a le semna, inaintanau-le inspec-
torului inaintea plecärei In calä-
tode.
Intocme§te la finele fiecärei luni,
sau calatorii, listele de plata §i le
prezintä comandantului pentru a
878 LEGI UZUALE. Anexe.
le semna l inainta inspectoratului
pentru verificare.
Tine registrul de ordine circulare,
In care trece toate ordinile circu-
fare care intereseazä vaporul.
Tine registrul de intrarea §i ie-
sirea corespondentei.
104. Pdstreazd inventarele, o-
biectele i materialul de naviga-
tie.Al doilea ofiter are Ingrijirea
registrelor, cärtilor, härtilor, instru-
mentelor l materialului de navi-
gatie, timonlerie si semnale. El
va raporta comandantului de toate
härtile i cärtile necesare In cälä-
toria ce va intreprinde vasul.
Ofiterul al doilea va afisa in
camera de navigatie instructiunile
pentru semnale de zi si de noapte
ce trebuesc a se face In punctele
de trecere importante i In cazu-
rile de avarii.
Afarä de acestea ingrijeste ca
hartile In care a survenit veri-o
modificare sä fie Inlocuite, iar dacä
aceasta nu e posibil momentan, o-
fiterul al doilea va face corectiu-
nea necesarä pe hartä, conform in-
structiunilor primite. Se va pro-
cede tot astfel i cu cartea faru-
rilor.
Ofiterul al doilea sd va ocupa
de justa gradare a saulelor locu-
lui i sondele. El va ingriji a re-
gula ceasornicul bordului odatä pe
zi la orele 12.
105. Ingrtjeste de arborarea
pavilionului si mdrcilor distinc-
tive. Ofiterul al doilea va in-
griji a se ridica In fiecare zi la
orele 8, atat in tarä cat 0 in sträi-
nätate In port sau radä, pavilio-
nul roman de comert 0 a se co-
boll la apusul soarelui ; Ingrije0e
asemenea a se arbora In confor-
mitate cu art. 4-8 pavilioanele si
märcile distinctive, dupä Impreju-
räri.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VII.
Serviclul de cart. Dispozitluni generale
106. Ce se intelege prin ser-
viciul de cart si cdnd se face.
Când bastimentul a ie0t din port,
comandantul ordona serviciul de
cart. Serviciul de cart cuprinde :
Intrebuintarea §i Intretinerea tu-
tutor masinilor, aparatelor si ins-
talatiunilor cu care vasul este In-
zestrat pentru navigatie §i sigu-
ranta vasului, calätorilor, persona-
lului i Incarcämantului, executa-
rea dispozitiunilor necesare pen-
tru a garanta aceastä sigurantä in
contra pericolelor mgrei, precum
mentinerea ordinei si discipline i
la bord In orice ocaziune.
107. Responsabilitatea in tim-
pul cartului.Af ara de comandant
mai este räspunzätor In timpul car-
tului ofiterul de cart, a cärui räspun-
dere inceteazä numai cand comanda
este luatä efectiv de comandant.
108. Responsabilitatea in si-
tuatiunile nesigure.Ofiterul de
cart este dator ca imediat ce va-
sul se gäse§te in o situatie, care
dupä pärerea sa ar fi nesigurä sau
primejdioasä, sä anunte imediat
pe comandant sau ofiterul care If
Inlocueste in comanda. Dacä co-
mandantul nu ia imediat mäsuri
situatia periculoasa se mentine
sau se agraveazä, datoria ofiterului
de cart este de a atrage formal a-
tentia comandantului asupra peri-
colului.
Numai dacä va fi procedat ast-
fel ofiterul de cart va fi descärcat
de räspundere In cas de avarii.
109. Tinerea exactd a drumu-
lui. Cazurile &Ind trebuie sd se
abatti deladrumul dat.Coman-
dantul dà ofiterului de cart atat
la compasul etalon cat 0 la corn-
pasul carmei drumul care trebuie
tinut exact.
Dacä ofiterul de cart gäseste ne-
cesar, pentru siguranta vasului sau
buna navigatiune, a se abate dela
 LEGI UZUALE. Anexe.
drumul dat, va anunta pe coman-
dant spuindu-i, motivul pentru care
crede necesarä aceasta abatere
comandantul va decide.
Dad circumstantele navigatiei
cer o schimbare imediatä a dru-
mului, ofiterul de cart o va face,
anuntând In acelas timp pe co-
mandant.
Ofiterul de cart este dator a
controla drumul dat la compas, cu
acel ce trebuie urmat pe hartä, a-
sigurându-se de exactitatea lui
fäcând calculele necesare.
110. Cunoasterea regulelor in-
ternationale de navigatie.Ofite-
rul de cart trebuie sä cunoascä
perfect regulele internationale de
navigatie i dispozitiile codului de
abordagiu, conformându-se lor.
111. Regularea serviciilor de
cart.Serviciul de cart se face in
modul urmätor
a) Ofiterii fac cartul in douä când
nu existä al 3-lea ofiter la bord ;
b) Personalul de punte face car-
tul In doug pe borduri ;
Personalul masinii face car-
tul In trei, când pe bord se gä-
sesc tref mecanici afarä, de me-
canicul sef ; acesta nu face de cart,
afará de cazul când unul din me-
canici este bolnav i atunci If in-
locueste ;
d) Personalul de serviciu dupi
tabloul 1ntocmit de intendent si
aprobat de comandant. In acest
tablou se va prevede personalul
de zi si de noapte Impärtit pe
clase ; pentru serviciul de cart se-
cundul Impirte echipagiul In douä
borduri, intocmind un tablou, pe
care 11 supune aprobärii coman-
dantului.
Carturile sunt In numär de sapte ;
12-4 p. m., 4-6, 6-8, 8-12,
12-4, 4-8 si 8-12 a. m.
La iesirea In mare inträ intâi
de cart bordul tribord.
La 5 h., 30 seara bordul fiber
ia cina §1 la 6 ore intrà de cart,
www.digibuc.ro
879
far bordul ce rämâne fiber cineazä
apoi.
La 7 h., 30 dimfneata ia gusta-
rea bordul fiber si la 8 ,inträ de
cart.
La 11 h., 30 bordul liber ia prAn-
zul si la 12 inträ de cart ; apoi
prânzeste bordul ce iese din cart.
Ofiterli de cart
112. Ordinele comandantului.
Ofiterul care ia cel IntAiu cartul pri-
rneste direct dela comandant or-
dinile particulate ale acestuia, pre-
curn i drumul de urmat la com-
pas ; el le transmite succesorulul
säu.
Ofiterul de cart este ráspunzä-
tor fatä de comandant de execu-
tarea tutulor ordinelor ce a primit
fie direct, fie comunicate prin o-
fiterul care 1-a precedat precum si
de acelea inscrise In jurnalul de
bord.
Ofiterul care urmeazä a 1 ua pri-
mul cart de noapte, care e dela
8-12 h., cere dela comandant or-
dinile sale pentru serviciul de
noapte i cad trebuiesc scrise
In jurnalul de bord.
113. Prechrea serviciului de
cart. Ofiterul de cart In nid un
caz nu poate päräsi serviciul säu
färä a fi fost schimbat regulat de
succesorul säu, cäruia II dä in pri-
mire ordinile comandantului, co-
municându-i drumul urmat i e-
venimentele IntAmplate, precum
orice indicatiuni relative la pozitia
vasului care ar fi de naturá sä in-
teresese ofiterul care urmeazä de
cart. Dupä predarea cartului el Ii
va scrie cartul in jumalul de bord
apoi päräseste puntea de co-
mandä.
114. Observafiuni astronomice.
Ofiterul de cart face, de câte orl
are putinta, variatia compasului,
de care ia nota pentru a o trece In
jurnalul de bord la tertninarea car-
tului,
 880 LEGI UZUALE. Anexe.
In toate zilele la 11 h., 30 m.
a. m., i intru cat timpul permite,
previne pe comandant i pe ofi-
teri pentru observarea latitudinei.
115. Postal ci atenfiunea ofi-
ferului de cart.Postul ofiterului
de cart este pe comandä. Ofiterul
de cart supravegheazA drumul cu
cea mai mare atentiune. Trebuie
sä evite orice conversatie cu ca-
lätorii i In caz când este provocat
räspunde scurt, dar cu politetä.
Cat timp este de cart ii este in-
terzis a se ocupa de lucruri sträine
serviciului, precum $i de a $edea,
ceti, dormi, mânca sau fuma. Ve-
nirea cAlAtorilor pe comandä este
cu desAvagire opritA.
116. Supravegherea punfei.
Ofiterul de cart observä ca cälätorii
de orice clasä sä nu fie inutil de-
ranjati de echipaj pentru motive
de serviciu. Observä asemenea ca
calätorii sä nu contravinä regula-
mentelor sau ordinelor date pe
bord privitoare la politia $i sigu-
ranta vasului.
117. Serviciul de noapte.Noap-
tea ofiterul de cart se asigurä cä
timonierul $i oamenii de veghe
sunt atenti $i la posturile lor
cei din urmä supravegheazä cu
vigilentä exteriorul i focurile de
drum. Se ingrije$te ca personalul
de cart sä se schimbe la timp.
Nu permite nimänui a umbla
pe punte cu lumini descoperite.
La apusul soarelui ofiterul de
cart ordonä scoborirea pavilionului
aprinderea felinarelor de drum,
cari trebuie sä lumineze panä la
rasäritul soarelui.
Tine ca primul chelner sä-i ra-
porteze despre stingerea lumine-
lor din saloanele la orele fixate
prin prezentul regulament.
118. Atenfiunea la punctele zd-
rite. Indatä ce zärgte uscatul,
un far sau un foc de bastiment,
ofiterul de cart previne färä IntAr-
ziere pe comandant.
www.digibuc.ro
Releveazä punctele sau farurile
In vedere i determinä distanta la
care trece, i noteaza relevmen-
tele $i ora exactä la care le-a luat,
pentru a le scrie in jurnalul de
bord la finele cartului.
119. Comunicafiunea cu ma-
sina.De câte ori trebuie sä se
transmitä veri-o comandä, la ma-
$inä, ofiterul de cart va da mai
Intaiu semnalul atentiune cu tele-
graful sau prin porto-voce ; In a-
cest scop se asigurä la luarea car-
tului de buna comunicare ?titre
comandä $i ma$inä, atAt prin te-
legraf cat i prin porto-voce.
120. Responsabilitatea ofife-
rilor de cart Ofiterul de cart
este absolut räspunzAtor de toate
dispozitiunile ce ia in exercitiul
functiunei sale.
Vaporul cu calätorii, personalul
IncArcAmântul este In timpul
cartului säu incredintat conducerei
grijel lui, IntrucAt comandan-
tul sau Inlocuitorul acestuia nu a
luat efectiv comanda.
Ofiterii de cart trebuie sä fie
con$tienti de marea lor räspundere
vor pune cea mai mare aten-
tiune, zel $i abnegatie pentru in-
deplinirea datoriei lor.
Se asigurä cä armamentele bAr-
cilor de salvare, oamenii de ve-
ghe in diferitele posturi pentru
cabine !titre punte, personalul, sunt
de$tepti la posturile lor. Va con-
trola dacä sondele se execut re-
gulat, .dacä lucrärile se fac fArA
sgomot $i cA pretutinderii domne$te
ordine $i
121. Serviciul de cart cu 2 o-
fiferi.Dad doui of iteri fac car-
tul impreunä, cel mai tank va a-
juta pe cel mai vechiu la indepli-
nirea serviciului in toate directiu-
nile. Cel mai tânär va face in fie-
care cart un rond atat ziva cat $i
noaptea, in intreg bastimentul, ex-
ceptând pärtile locuite de cAlAtori.
Timpul cand trebuie sä se facä
 LEGI UZUALE. Anexe.
rondul e hotarit de of iterul §ef de
cart, cäruia va raporta constatärile
rondei.
122. Supraveglzerea ventilati-
ei.Ofiterul de cart se va ingriji ca
trombele de vânt sä fie continuu
In vant, cand este nevoie a se a-
era magazinele, coridoarele, saloa-
nele, etc., atât cat timpul este bun.
Când timpul incepe sä se strice
se vor inchide sau intoarce sub
vânt. Ingrije0e ca trombele de vânt
ale ma0nilor sä fie In vant, daca
mecanicul nu cere altfel.
123. Oameni de veghe.Ofi-
terul de cart observä ca oamenii
de veghe sa anunte cu voce tare
imediat ce zare0e lumina, faruri
sau pämânt arätând i directia in
care se .zAre0e.
124. Curtitenia punki.Ofite-
rul de cart dela 4-8 dim. ingri-
je0e ca puntea sä fie spälatä, fur-
bisagiul terminnt Inainte de orele
8 dimineata §i in mice caz inainte
de e0rea cälätorilor pe punte. Dacä
surd calätori de clasa 3 pe punte
nu se va spa puntea clasei 3-a
decal dupä ce acestia au lust gus-
tarea. Orice murdärie fäcutä pe
punte de cälätori In cursul zilei
se va curati de personalul pun-
tei, nenteptandu-se curatenia de
a doua zi.
Serviciul garda
125. Organizarea serviciului
de gardti. Dupä ce bastimentul
a sosit In port, a ancorat sau le-
gat §i se afla in sigurantä, se poate
incepe serviciul de garda.
Pentru serviciul de gardä secun-
dul, mecanicullef intendentul in-
tocme§te tablouri de garda, pe care
le supune comandantului la sosi-
rea in port.
O garda trebuie sä coprincla
personal de punte, de ma0n5 §i
de serviciu pentru calatori suficient
pentru a asigura paza bastimentului
§i incärcämântului, functionarea a-
www.digibuc.ro
881
paratelor mninilor auxiliare,
§i
precum serviciul cälätorilor ce
i
raman la bord.
Serviciul de garda tine atat cat
bastimentul se aflä in port §i e
in sigurantä.
Serviciul unei gärzi nu poate fi
mai mare de 6 ore pentru oame-
nii echipajului ; serviciul de garda
pentru ofiteri va fi de 24 ore.
126. Intrebuin(area personalu-
lui care nu e de gardet Tot
personalul bordului care nu e de
garda este Intrebuintat pentru in-
cärcarea i descärcarea märfurilor,
curätenia cabinelor, closetelor, sa-
loanelor i localurilor destinate cA-
latorilor, ingrijirea cäldarilor 0 ma-
Personalul care nu e de garda nu
poate paräsi bordul nici dupä In-
cetarea lucrului, färd invoirea co-
mandantului.
Lucrul oamenilor de punte In
timpul zilei in port va fi regulat
de secund dupa necesitati. Oame-
nii ce nu sunt de gardä i nici
intrebuintati la märfuri vor fi In-
trebuintati la curatenia bastimen-
tului.
Când bastimentele nu opereazä
orele de lucru sunt:
Dela 6 h. la 7 dimineata ;
, 7.30 la 11.30 dirnineata ;
1 la 5.30 dupä amiazi.
127. Rondeleofiteruluidegarda
Ofiterul de gardä va face o roncla
cel putin odatä pe noapte, pentru
a se asigura ca oamenii de garda
sunt la posturile lor, cä legaturile
vasului sunt bine, cA magaziile
sunt inchise i dad plouà au mu-
famale, cä chelnerii nu dorm prin
saloane §i ca felinarele dupä punte
§i de ancorA ard bine. De rezul-
tatul sondei raporteazä a doua zi
comandantului la orele 8 dimi-
neata.
128. Personalul ce compune o
gardei.Atât in timpul noptei, cat
0 in timpul zilei, personalul ce
 882 LEGI UZUALE. Anexe.
compune o garda ; trebuie sä co-
prindä cel putin un marinar pe
punte si un timonier la intrarea
sau scara bastimentului, un fochist
de fiecare cäldare In presiune, un
ungätor si un mecanic sau sub-
mecanic si numärul de chelneri
necesari pentru serviciul cálätori-
lor aflati la bord. Ofiterul de gardä
va veghia ca oamenii de gardä
sä nu-si päräseasca posturile nici
sä doarma, sau sä se ocupe cu
altceva deck cu supraveghiarea.
129. Ofiferul de gardei ve-
gheazd contra fraudelor. Ofi-
terul de garcla veghleazA ca nici
un obiect, apartinand bordului, In-
carcarnântului sau cälätorilor, sä
fie scos data bord In mod frau-
dulos si e rdspunator pecuniar
de amenzile ce s'ar da bastimen-
tului In acest caz.
130. Datoria me;anicului de
garchi. Mecanicul de garcla ve-
gheazä ca fochistii de gardä la
cäldäri sä nu IV päräseascä pos-
stuI si cä ungätorul de garda sä
ungä si sä intretinä masinile si
aparatele auxiliare, cari sunt In
functiune, atât pe punte cât si In
camera masinilor.
131. Jurnalul de bord in ser-
vicial de gardei.Ofiterul de gardä
inscrie pe jurnalul de bord toate
evenitnentele si miscärile ivite In
timpul gärzii sale.
132. Cdnd seful de echipaj
concurii la gardei cu ofiterii.
Când afarä de secundul nu mai
e decât un singur ofiter, seful de
echipaj concurä cu ofiterii la
serviciul de gardä.
SERVICIUL MASINILOR
Diapozitinni generale.
133. Mecanicul-sef. Serviciul
masinilor cuprinde intretinerea si
utilizarea tutulor masinilor, apara-
telor si instalatlunilor mecanice si
electrice din camerile nuOnilor
§l depe punte,
www.digibuc.ro
Servicial masinitor este condus
de mecanicul-sef, conform dispo-
zitiunilor acestui regulament, in-
structiunilor directiunei si ordine-
lor comandantului.
Tot personalul masinii trebuie
sä i se supunä färä soväire.
In caz de absenta motivatá sau
boalä, mecanlcul-sef este inlocuit
de al doilea mecanic.
134. Mecanicii sunt asimilati cu
ofiterii. Mecanicii In general au
drepturile si indatoririle ofiterilor
cu cari sunt asimilati. Pentru ser-
viciul si disciplina la bord se vor
conforma Intocmai celor cuprinse
In prezentul regulament si instruc-
tiunilor Directiunei.
135. Nu sunt permise schim-
bdri la masini. Nici o schim-
bare in masini, in parte sau In
total nu e permisä färá autoriza-
tiunea Directiunel
Greutätile sau tensiunea resoar-
telor de presiune nu poate fi mo-
dificata, nici presiunea la cäldäri
mai ridicatä cleat acea stabilita
de serviciul tehnic.
136. Mecanicii de cart. Me-
canicul de cart conduce in tot tim-
pul cartului sau masinile si cal-
därile, Intrucât mecanicul sef nu
ia insusi comanda. Pe vapoarele
ca doi mecanici, fiecare masinä
isi are personalul sätt de cart si
mecanicul cel mai vechi in cart
are supraveghiarea generala.
Mecanicii de cart sunt absolut
räspunzatori de toate dispozitiu-
nile luate in timpul cartului for si
pentru executarea punctualä a ser-
viciului. 0i-ice ordin dat de co-
mandant sau de ofiterul de cart
va fi executat cu promptitudine.
Toate dispozitiunile mecanicului
sef vor fi executate cu cea mai
mare exactitate.
Odce ar surveni in timpul car-
tului i se va raporta acestuia.
137. Predarea serviclulul de
cart la ma§ini. Nimenea din per.
 LEGI UZUALE. Anexe.
sonalul de cart la masinä nu va
päräsi postul inainte de a fi pre-
dat serviciul inlocuitorului nu.
La finele cartului mecanicul ce
iese din cart va scri, conform re-
gulamentului, cartul salt in jurna-
lul masinii.
and inlocuitorul se prezintä la
cart i se va preda cartul in re-
gulá, punându-I in curent cu toate
amänuntele treferitoare la mersul
serviciului i masinilor.
138. Avizarea plea rii. Data si
ora plecärii va fi comunicatä de
comandant mecanicului-sef cat po-
sibil mai de timpuriu, pentru ca
acesta sä aibä tot timpul pentru
a lua dispozitiunile necesare la
calclari i masini.
139., Reparafiuni. Pentru lucrä-
rile si reparatiunile de fäcut :la
masini i cäldäri in tart hotäräste
inspectoratul sub rezerva aprobä-
rii Directiunii. Pentru lucrarile
reparatiunile de fäcut la masinä
In sträinätate, se va cere prealabil
autorizatiunea Directiunei pe cale
telegraficä. PentruDucrarile si re-
paratiunile urgente, a cäror nece-
sitate se iveste in sträinätate
nu se poate astepta nici avizul te-
legrafic al Directiunei, comandan-
dantul ia mäsurile necesare Im-
preunä cu agentia, raportand:tele-
grafic ori in scris spre:a justifica
necesitatea reparatiunei lor exe-
cutate. Materialele :vechi rämase
prin inlocuire, reparatii sau:schim-
bäri, se vor lua la bord i preda
la sosirea in tail inspectoratului.
Lucrärile i reparatiunile execu-
tate la masinä se vor inscrie
in jurnalul
140. Serviciul mcqinilor In
timpul stationdrilor indelungate.
Serviciul masinilor pe vapoarele
cari stationeazä mai mult timp, fie
pentru reparatii, fie pentru rezervä.
se reguleazä cu aprobarea coman-
dantului, de mecanicul-sef, care ho-
tdräste oamenii de lucru i oamenii
www.digibuc.ro
883
de gardä. Oamenii de garda care
au iesit dimineata, nu iau parte la
lucru a doua zi panä la amiazi.
Indatoririle ineranientuilef.
141. Indatoriri generale. Me-
canicullef trebuie sä aiba constiinta
marei sale räspunderi si sä ii in-
deplineascA serviciul preväzut In
regulamentul de fatä i instruc-
tiunile Directiunei cu zel si pri-
cepere. Principala indatorire este
sä supravegheze i sä controleze
neintrerupt mersul serviciului la
masinä i cäldäri, i sa ia mäsuri
pentru, ca, in caz de se va intampla
ceva sä poatä interveni in per-
soanä.
Inaintea plecärii in calatorie, me-
canicullef se va convinge perso-
nal de buna stare a cäldärilor
buna functionare a masinilor, pu-
nand in ordine orice constata de-
fectuos. In timpul cälätoriei va su-
praveghia continuu ca toate ma-
e, cäldärile, aparatele si in-
stalatiunile mecanice V electrice,
sä fie in build stare de functio-
n,are, executand reparatiile nece-
sare cu mijloacele de cari dispune
la bord.
142. Reguleazd serviciul de
cart ,st posturile in timp de ma-
nevrei.Mecanicullef imparte per-
sonalul masinii In trei carturi de
câte patru ore :
Când vaporul inträ sau iese din
port, se gäseste in canale sau tre-
ceri strampte, unde se cere prom-
ptitudine In manevra masinilor,
toti mecanicii trebuie sä se afle
la posturile lor.
143. Cdnd sunt trei mecanici,
el nu face serviciu de cart, dar
conservit supraveghiarea superi-
oar& Dacä afarä de mecanicul-sef
mai sunt la bord trei mecanici, el nu
face de cart, este totuV obligat,
in caz de boala unui mecanic, a-I
inlocui la cart.
Mecanicullef controleazä de mai
 884 LEGI UZUALE. Anexe.
multe ori pe zi serviciul la masini
in and, Incredintandu-se ca per-
sonalul de cart îi indeplineste
constiintios datoria.
La cazuri de timp rati sau dr-
cumstante extraordinare, este da-
tor sä se afle la masini sau cäldari,
sau unde prezenta sa e necesarä.
Daca este chemat de mecanicul
de cart, trebuie sa se duca ime-
diat, fiind responsabil de orice In-
tarziere.
144. Executarea ordinelor pri-
Mecanicul-sef primeste di-
rect ordine dela comandant sau
secund, and acesta inlocueste pe
comandant.
In Mare poate primi ordine dela
ofiterul de cart numai relative la
manevra
Dacä comandantul dispune ca
oamenii din serviciul mainii sa
concure la serviciul puntei, In ca-
zuri exceptionale, mecanicullef e
obligat a-i da.
Daca In asemenea cazuri i s'ar
pune la dispozitie oameni dela
punte, ele seful lor direct.
145. Rdspunde de fiinfa si in-
tregnerea materialu ui dela ma-
sini, etc. Mecanicullef are In
primire masina, caldärile, masinile
auxiliare din camera masinii si de
punte, toate unettele i obiectele
de schimb, e asemenea räspunzä-
tor de lipsuri, degradad i buna
lor intretinere.
Raporteaza comandantului toate
stricaciunile produse prin uzare-
accidente sau neglijentä la masinä,
pompe, vinciuri i toate
aparatele, uneltele i piesele ce
sunt in primirea sa.
Dacä se iveste avarii grave, face
comandantului un raport scris a-
rätand cauza care a produs avaria.
Tine In curent pe comandant
de odce miscare In masinä, care
ar avea influenta asupra naviga-
tiei.
Vegheaza la tinerea In perfecta
www.digibuc.ro
stare de curätenie a camerei ma-
shill si caldärilor.
111. E dator a face economie
la intrebuintarea materialului
consumabil. Mecanicullef este
dator a auta sä fad cea mai mare
economie in combustibil, unsori,
stupä i orice material de Intreti-
nere i consumatie.
Aratä fochistilor cum sa VIA fo-
curile pentru a avea combustiunea
cea mai economica.
Mecanicullef este raspunzator
de primirea exacta la bord a ma-
terialor destinate mainii si de buna
lor pästrare.
147. Aprovisiondri de mate-
riale. Pentru materialele ne-
cesare mainii, eful mecanic In-
tocmeste raportul de cerere de ma-
teriale, arätand i lntrebuintarea
materialelor consumate. Dupä a-
probarea acestui raport va Intocmi
bonurile necesare l le va supune
vizei comandantului, Inaintandu-le
inspectoratului spre a primi mate-
rialele.
Pentru materialete ce le primeste
direct din comerciu prin scrisori
de comandä, va Ingriji a se primi
In bord in calitate i In cantitate
intocmai, dupa scrisoarea de co-
manda, luand factura prezentatä
avizând pe comandant i secund
cà materialele au sosit spre a le
vedea, receptiona, §i certificä apoi
factura de primirea materialului la
bord.
148. Aprovizionarea combusti-
bilului. Mecanicullef este ras-
punzator ca, la plecare, &A fie la
bord cantitäti suficiente de com-
bustibil pentru catatonia ce are de
fäcut. In acest scop, mecanicullef
va Incunostiinta pe comandant,
Inainte de plecarea vasului, de
cantitatea de combustibil ce are
si care li mai trebuie
149. Ordinele comandantului
la sosire.Primirea si arimarea
cdrbunilor. Indatä dupa sosirea
 LEGI UZUALE, A nexe.
in port, mecanicul-sef se presintä
comandantului i ia ordinele sale
in privinta focurilor, pentru am-
barcarea apei, combustibulului, un-
sorilor, precum i In privinta da-
tei plecärii.
Cärbunii vor fi cântäriti cu cea
mai mare exactitate, lipsurile con-
statate dupA plecare vor cädea In
sarcina mecanicului-sef.
Mecanicullef dispune ca arima-
rea cArbunilor sA se fad. In bune
conditiuni, având grije a deosebi
pe cat se poate combustibilul ve-
chiu de cel nou Incärcat. Cärbu-
nii predati bucAtariei ii Inregis-
teaza deosebit.
150. Dispozitiuni tnainte de
plecare, la sosire si in mers..
Mecanicul-sef previne pe ofiterul
de cart sau de gardä, când aprinde
focurile i când masina e gata de
a fi balansatä, previne pe coman-
dant. Dupd ce comandantul a dat
ordinele necesare pentru verificarea
legäturilor vasului, face balansarea
cu precautiunea de a nu
rupe legdturile sau produce avarii.
G&W masina e complet gata.
raporteazä comandantului. Inainte
de plecare verificä telegraful si
porto-vocea dela puntea de co-
mandä Oda la masinä.
La plecare i sosire mecanicul sef
trebuie sä se gäseascä In camera
mainii cu tot personalul
In mers, and aude semnalul de
atentiune la masinA, trebuie sä se
scoboare in camera masinii, dacA
personalul de serviciu nu e sufi-
cient sau nu poate manevra sin-
gur mainile, poate chema perso-
nalul ce nu e de cart chiar dacä
ar fi culcati.
151. Tinerea jurnalului de ma-
sini. Mecanicullef tine jurnalul
de masini cu cea mai mare exac-
titate, arätând orele de mers si de
statiune, orele la cari s'au fAcut
manevrele, cantitatea de cArbuni
primitA i consumatä, adAogAnd la
www.digibuc.ro
885
observatiuni orice intereseazä ser-
viciul masinilor.
152. Raport de parcurs.Dupä
fiecare cAlätorie InainteazA inspec-
tora tului, pe cale ierarhick un ra-
port asupra drurnului parcurs, sta -
rea cäldärilor i masinilor, acci-
dentele i avariiile ce ar fi avut,
reparatiile si acele ce mai sunt
necesare
Semnaleazä modificärile ce pot
fi introduse pentru a obtine o mai
bunä si economicA functionare.
153. Precautiuni in porturi ne-
sigure,citnainte de plecare. In por-
turile nesigure mecanicul-sef or-
donä serviciul de cart si previne
personalul a se tine gata pentru
orice eventualä rnanevrä sau ple-
care.
In ziva plecarii vegheazA ca tot
personalul mainii sA se afle la
bord, cel putin cu trei ore Inainte
de plecare.
Indatoririle meeanicilor
154. Mecanicul al doilea.Me-
canicul al doilea ajutä pe meca-
nicul-sef In toate lucrärile mast-
nilor, cäldärilor, instalatiunilor
aparatelor mecanice si electrice.
In caz cand mecanicul-sef nu
poate conduce serviciul masinilor,
fiind bolnav, sau absent dela bord
pentru cauze legale, ia conduce-
rea serviciului.
155. Insàrcindrile mecanicilor
al doilea si al treilea.Mecani-
cul al doilea e special insärcinat
cu masinile speciale i auxiliare
din camera masinei i cu dina-
murile de a cAror bunA functio-
nare si intretinere este personal
räspunzätor. lar mecanicul al trei-
lea cu cäldärile, pompele, vinciu-
rile i toate auxiliarele depe punte,
Mecanicul al treilea previne pe
mecanicul-sef de orice stricäciuni
se IntamplA in aparatele auxili-
are si cautä a le remedi a cu mij-
oacele de care dispune bordul.
 886 LEGI UZUALE. AneAe.
Cere mecaniculuilef a prevede
pe raportul de cerere de materiale,
materialele necesare pentru func-
tionarea auxiliarelor.
156. Mecanicii de cart.Me-
canicii când sunt de cart au ace-
leai ca i eful-rneca-
nic. Dupä se predau cartul Into-
cuitorului tor, ii scriu In jurnalut
ma$inii. Nu pot paräsi serviciul
inainte de a fi inlocuiti.
157. Invoiri de a peiriisi
porturi mecanice nu pot
cere direct comandantului voia de
a pärasi bordul färä Invoirea $e-
fului-mecanic.
CAPITOLUL VIII
Serviciul oà1toriior, preseriptinni
generale.
158. Serviciul àMlorilor.
Serviciut calätorilor cuprinde, tran-
sportul, instalarea i control& cä-
lätorilor pe vapoarele S. M. R.
159. Intendentul.--Ingrijirea ca-
lätorilor este incredintatä Mien-
dentului i personalului afectat ser-
viciului cälätorilor, conform dis-
pozitiunilor regulamentului de fatä.
160. Autoritatea comandantu-
lui fatei de ciildtori.Toti cäläto-
rii sunt supu$i autoritätei disci-
plinare a comandantului.
Comandantul are dreptul de a
usa de puterea disciplinarä la caz
de nevole, In contra cälätorilor
cari ar comite infractiuni grave,
sau ar turbura liniitea i ordinea
la bord.
Aceste persoane pot fi debar-
cafe si predate autoritätilor poli-
tieneVi In cel dintâiu port.
161. Despre chelneri.Sub con-
trolul comandantului, intendentul
va ingriji ca toti cälätorii sä fie
bine instalati i sattsfäcuti In re-
clamatiunile lor juste.
Serviciul cabinelor este condus
de chelnerul incassator, camerieri
$i cameriste, sub controlul inten-
dentului. Chelnerul incassator este
www.digibuc.ro
raspunzator de tinuta i conduita
camerierilor i cameristelor ce ser-
vesc calatorii In cabine.
162. Inventarul cabinelor.
Intregul inventar al cabinelor, res-
taurantelor i bufetelor, este dat
in primirea intendentului care este
raspunzätor atre Directiune de
Intretinerea $i Intrebuintarea aces-
tor obiecte de inventar, precum
$i de pierderile eventuate.
163. Ordinea in cabine.Chel-
nerul plätitor este räspunzätor ca
toate cabinele $i instalatiunile tor
sä fie curate $i inzestrate cu tot
necesarul, i personalul de servi-
ciu al cabinelor, sä fie in perma-
nenta la dispozitiunea cälätorilor.
In cabine nu se va admite de-
ck cufere ce pot avea loc dede-
subtul patului.
Cuferite mari vor fi predate o-
fiterului manipulant pentru a fi
depuse la magazia de bagaje.
164. Instalarea dildtorilor
cabine in caz de aglomeratie.
In caz de aglomeratie de cälä-
tori, comandantul va 'Insärcina pen-
tru fiecare clasä Cate un ofiter pe
lângä un intendent, pentru insta-
larea calatorilor cat mai repede,
cäutându-se ca familiile sa fie pe
cat cu putintä impreuna, $i sä nu
se ingadue a se pune in aceea$i
cabina domni i doamne farä le-
gaturi de familie.
In caz de insuficienta de paturi,
se va permite cälätorilor a dormf
pe canapelele din saloane.
165. Examinarea biletelor la
imbarcare.--Toate biletele de cä-
Wade vor fi examinate de inten-
dent imediat dupa sosirea la bord
a calatorilor.
Dupä examinarea biletelor se
va da loc calätorilor In clasa res-
pectivä.
Farä incuviintarea intendentului
nu se va face nid o schimbare in
distributia cabinelor sau paturilor
calatoritor.
 LEGI UZUALE. Anexe.
Dad se constatä neexactitäti, se
va recurge la ofiterul manipulant
care va taxa c5l5torii conform ta-
fifului, liberând cälätorului un ma-
nifest suplimentar pentru diferenta
plätità.
Persoanele care nu au bilete de
dlätorie i nici bani sa pläteasd
taxa, nu vor fi admise la bord,
iar dacä se face aceastä consta-
tare dupä plecarea vaporului, se
vor preda agentiei din primul port
pentru a fi urmäriti.
166. Schirnbarea Cabinelor.
Calätorii de cabine au dreptul nu-
mai la cabinele sau paturile men-
tionate In biletele lor.
Este strict interzis'.'ia ocupa al-
tele mai scumpe färä" a pläti dife-
renta, pentru aceasta se vor adresa
intendentului, cu a cärui preala-
bilä autorizatie, se poate pune la
dispozitia cälätorilor paturi mai
scumpe. Suplimentul se va incassa
de manipulant.
Orice dicare a acestor dispozi-
tiuni poate ah-age pedepsirea chel-
nerului sau depärtarea lui din ser-
viciu, In orice caz chelnerul inca-
ssator va pläti diferenta Intre lo-
cul plätit si cel ocupat.
167. Interzicerea de a se 'in-
chiria cabinele destinate perso-
nalului vaporului.Este interzis
personalului bordului de a Inchi-
ria cabinele lor la cälätori.
168. Depozitarea obiectelor de
valoare.Comandantul este dator
sä primeascä sigilate toate oblec-
tele dn valoare ce i s'ar incredinta
de cälätori2ln pästrare, liberändu -
le o chitantä.
La plecarea cälätorilor restitue
obiectele reluându-si chitanta.
169. Bagajele de mdnd.
Bagajele i toate obiectele de
mânä cari sunt läsate de cälätorii
ce debarcä Intr'un port interme-
diar, pentru a fi transportate In-
tr'un alt port, se vor preda de ea.-
tre intendent oliterujui manipu-
www.digibuc.ro
887
lant care va efectua predarea la
destinatie.
170. Debarcarea bagajelor.
Este interzis personalului sä tran-
sporte In oras pachete, bagaje,
sä facä comisioane sau cumpärä-
turi pentru cälätori sau persoane
sträine bordului. Cälätorii cari do-
resc transporta bagajele sunt
Indreptati de dtre intendent dtre
ofiterul manipulant, care va dis-
pune ca hamalii anurniti sä efec-
tueze transportul.
171. Interzicere de a se cere
gratificafii.Este interzis perso-
nalului de serviciu pentru cälätori
a pretinde gratificatii dela dig-
tori, an vole Insä a le primi când
li se dä, dad cälätorul judecä cä
prin modul de a'si face serviciul
au meritat aceasta.
Gratificatiile colective se dis-
tribue prin Ingrijirea chelnerului
incassator in mod echitabil.
Indatori ri le intendeutului
172. Indatoriri generale.In-
tendentul este insärcinat cu con-
ducerea subsistentei i bufetului,
Incheierea conturilor restaurantului
si echipajului, conservarea i intreti-
nerea obiectelor de inventar ce apar-
tin restaurantelor, cabinelor i bu-
fetelor, verificarea cantitativ i ca-
litativ a proviziilor de hranä
bäuturi ce se primesc la bord
se distribue zilnic.
173. Ritspanderea relativd la
ineassdri.Intendentul este pre-
cuniar räspunzätor de toate inca-
särile fäcute In restaurante de
chelneri i e obligat sä verse su-
mele agentiei din Constanta la fi-
nele fiedrei
Va observa cu strictetä ca pen-
tru incasärile efectuate dela cälä-
tori, chelnerul incasator sä pre-
zinte dlätorului o notä.
E absolut interzis a se face in-
cassäri inainte de a se prezenta cä-
lätorului nota sa cj constunaliune.
 888 LEGI UZUALE. Anexe.
174. Reispunderea relativd la
articolele de hranii.Intendentul
e raspunzator pentru primiri nee-.
xacte de articole de hranä i bä-
uturi, de pierded, stricaciuni
cheltueli mai mari decal alocatia,
preväzutä, atât pentru cälätori cat
si pentru personalul bordului.
Pentru orice stricäciuni sau pier-
ded de articole de hrana In cur-
sul cälätoriei va face constatdri
Impreuna cu secundul Intr'un pro-
ces-verbal care se va supune co-
mandantului care le Inainteazä in-
spectoratului cu aprecierile sale.
175. Aprovizionarea cu ali-
mente si beiuturi. Intendentul
are Indatorirea ca Mainte de ple-
carea In calatorie, vaporul, sä fie
aprovizionat cu toate articolele de
hrana si de bäuturi necesare pen-
tru a Intreprinde calatoria In mod
satisfäcätor pentru cälätori.
Pentru odce reclamatiuni ale cä-
lätorului In privinta hranei si con-
fortului e räspunzätor intenden-
tul.
176. Curti tenia cabinelor, ase-
zarea si anuntarea meselor.
Una din principalele indatoriri
ale intendentului este asigurarea
confortului cälätorilor. In acest
scop supravegheazä continuu cu-
rätenia tutulor cabinelor, restau-
rantelor, bàilor, closetelor, mese-
lor, bancilor, rufäriei imeselor
oricarui obiect de cari se ser-
vesc cälätorii.
Saloanele trebuesc curatite di-
mineata Inainte de gustare.
Cabinele trebuesc curatite dupä
ce cälatorii au iesit la gustare.
Dupä debarcarea cälatorilor se vor
scutura saltelele. Mesele vor fi a-
sezate Inainte de a veni cälätorii
In restaurante.
Toate mesele vor fi anuntate cu
clopotul.
177. Conduita fatei de cal&
tori.Intendentul va avea o ati-
tudine politicoasa fata de calätori
www.digibuc.ro
va pretinde personalului de ser-
viciu pentru calatori cä atat In res-
taurante cat si In punte sä fie tinutä
reglementarä i curata, sä serveascä
cu atentiune i cu cea mai desä-
varsita linite, ordine si curätenie
Intendentul este dator a satis-
face toate dorintele drepte ale cä-
lätorilor si sa se sileascä a le face
traiul la bord cat mai pläcut po-
sibil.
El va da cälätorilor toate infor-
matiunile i deslusirile pe cari a-
cestia le cer.
178. Obiecte uitate de cell&
tort. Imediat ce cälätorii au pä-
räsit bordul, intendentul Insotit de
chelnerul incassator va trece In re-
v izie toate cabinele cari au fost
ocupate de cälätori. Obiectele ui-
tate de cälätori si cari nu le mai
pot fi Inmânate, vor fi predate
cu forme In regulä agentiei. Banii
si obiectele de valoare se vor pre-
da comandantului care îi va ina-
inta inspectoratului.
179. Supravegherea cambuzei
ci buceiteiriei.Intendentul ingri-
jeste de exacta distribuire de ar-
ticole din cambuzä, inspecteazä
prepararea hranei si nu tolereazä
ca sä intre in bucätärie alte per-
soane afarä de bucätari.
Nu va tolera prepararea de ali-
mente cleat pentru personalul bor-
dului i cälätorii ce iail masa in
restaurante.
Este interzis personalului de
serviciu pentru calatori a vinde
In particular calatorilor sau altor
persoane, provizii, mancari, bäu-
turi si odce fel de consumatie.
180. Supravegherea conduitei
personalului de :serviciu. Este
strictinterzis personalului restauran-
telor a fuma, dormi, mânca In res-
taurante sau prin cabinele cäläto-
rilor. Intendentul va avea grijä a
supraveghea aceasta si contrave-
venientii vor fi amendati imediat.
181. Sub inventare.Intenden-
 LEGI UZUALE. Anexe.
tul va ingriji ca toti bufegii, cam-
buzierii, chelnerii si cam erierii sä
primeascä obiectele de inventar
ce le cade In sarcina lor, cu sub
inventar In dublu iscälit.
La schimbarea sau debarcarea
acestora va avea grije ca sä pre-
dea aceste obiecte inlocuitorului
säu cu aceiasi formä. Duplicate le
sub inventarelor le va da inspec-
toratului.
182. Regularea serviciului.
Intendentul reguleazä serviciul
personalului de cälätori atM in
Mare, cat i in port. El suprave-
gheazä ca personalul de serviciu
de noaptea sä se gäseasc5 la pos-
tul lui, spre a fi la dispozitia cä-
lätorilor cand sunä.
183. Biblioteca. Intcndentul
are in primire biblioteca bordului.
El ingrijeste ca sä fie in ordine
si curatä.
Pentru agile si revistele ce
sunt luate de cälätori prin cabine
intendentul ingrijeste a se relua
depune in bibliotec5.
184. Lista cab inelor libere
a ciiiCitorilor debarcafi. Indatä
ce cälätorii debarcä, intendentul
Intocmeste lista cabinelor libere si
o predä agentiei. Tot intendentul
Intocmeste si lista cälätorilor ce
au debarcat spre a o preda agen-
tie i sau autoritätilor care o cere.
185. Revizia legitimagunilor
de dilcItorie.Intendentul contro-
leazä legitimatiunile de cälätorie
a cälätorilor de elasa I si II, si
incasseazä cu manifest suplimentar
eventualele diferente pe care le
varsä agentiei Constanta.
S ervidul de manipulaiinne a tniirfarilor,
bagajelor, gropnrilor, ete., in ge-
neral servieinl de manipula-
Vane comereiall.
186. Serviciul de manipula-
fiuni.Prin serviciul de manipu-
latiuni se intelege in general,toate
formele de indeplinit, normele de
urmat si manipulatiunile de efec-
www.digibuc.ro
889
tuat pentru primirea, incärcarea,
transportarea §i descärcarea, res-
pectiv liberarea In portul de des-
tinatie in máinile agentilor, a mär-
furilor, bagajelor, animalelor vii,
gropurile de bani, casse de fier por-
tative cu bani, etc., si In fine a
orice articole Incredintate de'par-
ticulari.
187. Supravegherea si execu-
tarea acestui serviciu.AtAt pe
vapoarele de niärfuri, cM i pe
vapoarele de cAlätori dispozitiunile
generale de inckcare §i descár-
care si orice alte dispozitiuni pri-
vitoare la serviciul de manipula-
tiune comercialä se iau de coman-
dantii vapoarelor, care pot delega
atributiunile lor secunzilor.
Repartitiunea inckcämantului in
magazii, pe punte, in spatiile a-
coperite de asupra puntei, etc., se
face exclusiv numai de coman-
dantul vasului la vapoarele de mär-
furi, si de comandantul vasului
sau secundul la vapoarele de cä-
lätori.
Repartitiunea se va face In mod
rationar tiindu-se seamä de capa-
citatea calelor, de suprafata pun-
tilor, de spatiurile acoperite de
asupra puntei, de pescagiul vasu-
lui, apa din tancuri, de combus-
tibilul ce are la bord, etc., si in
general se va cäuta a se aseza va-
sul In liniile sale de plutire.
188. Datcriile secundului cí a
primului mecanic in privinfa bu-
nei funcfionciri a aparatelor de
inceircare ci desciircare.Atât pe
vapoarele de märfuri cat si pe va-
poarele de cälätori, primul meca-
nic este personal räspunzAtor de
buna functionare a vinciurilor
In general de toate aparatele si
accesoriile lor servind la incärca-
rea si descärcarea märfurilor):care
se pun In miscare cu aburi.
Secundul vasului este räspun
zätor de buna functionare a ma-
caralelor, bigelor si in general a
 890 LEGI UZUALE. Anexe.
tutulor aparatelor care desi se pun
in miscare cu aburi, sunt dintre a-
cele care privesc serviciul de punte.
Secundul este dator sä inspec-
teze cat mai des aparatele de In-
cärcare si dacä nu le gäseste in
bunä stare de functionare, sä cearä
imediat primului mecanic repara-
rea lor.
189. Incdrearea märfurilor la
vapoarele de marfei.Dupd dis-
pozitiunile comandantului, märfu-
rile se primesc la bord de secund,
al 2-lea si eventual de al 3-lea o-
fiter si numai pe bazä de ordine
de incärcare semnate de agentii
S. M. R.
Ofiterii semneazd ordinele de
incárcare pe care fac eventualele
clause de starea ambalajului, a
märf ei si In fine orice clause In
descärcarea lor care trebuie sá fi-
gureze pe conasamentele originale.
Fiecare ofiter rämâne rdspun-
zator de märfurile primite §i pen-
tru care a semnat ordinul de in-
carcare.
Pentru cereale, cärbuni, cocs,
brichete si orice alte märfuri vár-
sate, primirea la bord si arimarea
lor, se va face sub personala su-
praveghere a comandantului, care
numai in cazuri bine motivate de-
leagà aceastä atributiune secun-
dului.
-Comandantul mai este dator a
Ingriji de efectuarea separatiu-
nilor, de cäptusirea calelor cu scan-
duri si rogojini si in fine de lua-
rea tutulor mäsurilor preventive
pentru evitarea amestecärei mär-
f urilor, sau avarierei lor.
Comandantul trebuie a se afla
la bord dupd terminarea incärcä-
rei fiecärei partide de märfuri, in
scopul de a putea libera imediat
conasamentul incärcätorilor.
Conasamentele originale trebuie
neapärat semnate de comandantii
vaselor, afarà de cele emise pen-
www.digibuc.ro
tru märfuri generale care se emit
semneazä de agenpi S. M. R.
Pentru märfuri corosive, incen-
diabile, explosibile, etc., sizIn ge-
nere pentru toate märfurile care
prin natura lor, reclamä o aten-
tiune specialä fie cä sunt pericu-
loase fie cä ar putea deteriora cor-
pul vasului sau alte märfuri, se
vor lua de comandant mäsuri spe-
ciale de precautiune.
Gropuri, bani si orice alte m ici
obiecte de valoare se vor primi
si pästra de comandant, in casele
de fier sau la bord.
Märfuri de o valoare mai insem-
nate ca manufacturi :de mätase,
coloniale, ca ceai, ciocolatä, ca ca-
cao, etc., se vor primi exclusiv de
secund care le va pästra in ma-
gazie sub cheie dublä din:care
una se va Incredinta comandan-
iar a doua se va pästra de
secund.
190. Desciircarea [la vapoa-
rele de marfei.Predarea märfu-
rilor de destinatie, se vis face pe
cat posibil chiar de .1ofiterii _care
le-au primit si care! nu vor fi des-
drcati de märfurile pentru care
au semnat ordinul de incärcare,
decat dupä ce vor avea atestare
de primire a agentiei portului de
destinatie, conform usantelor por-
tului.
Pentru cereale, värsate, cärbuni,
brichete, cocs, minereuri etc., pre-
darea se va face conform clause-
lor figurând in Charter-Party res-
pectiv, dupä care comandantul tre-
buie sä aibä neapärat copie
conform cu uzantele portului de
descárcare.
191. Registrul de tnarcare.
Procesul-verbal de neajunsuri.
Registrul de Incärcare se va tine
de secund, care este personal räs-
punzätor de Inscrierea tuturor mar-
f urilor incArcate la bord, si des-
figurarea lor la descArcarea din va-
por, cerind agentilor ca sä le ateste
 LEGI UZUALE. Anexe.
fn registru primirea märfurilor des-
cärcate.
In cazuri de neajunsuri cauzate
märfurilor, avarii partiale sau to-
tale ori sustrageri In timpul hick-
cärei, desarcärei, transbordärei,
transportärei etc., se va Incheia
procese-verbale constatatoare de
atre comandant sau secundul va-
sului, In unire cu unul din of iterii
vasului qi cu agentii S. M. R. dad
neajunsul a avut loc Intr'un port
oarecare.
192. Orele de lucru.Orele de
lucru In care urmeazä a se primi
märfurile spre incärcare, sau In
care urmeazä a se descärca mär-
furi sunt acelea uzuale In portul
In care se fac operatiunile, afarä de
cazuri In care s'ar determina a-
nume ora de lucru prin contrac-
tele de afretare.
Magazine vaselor nu pot fi In
nici un caz läsate nesupraveghiate
pe timpul and personalul vapo-
rului este la masä.
Comandantii vapoarelor de mär-
furi sunt obligati a da concursul
agentilor S. M. R., pentru acce-
lerarea lucrärilor de Incärcare si
desarcare permitând la cerere lu-
crul chiar pe timpul noptei, bine
inteles sub rezerva luärei tuturor
mäsurilor de precautiune.
Eventual si la cererea agentiilor
vor permite lucrul chiar Dumine-
cile i arbätorile.
193. Indatoririle ofiferilor ma-
nipulanfi la vapoarele de ceilei-
tori.La vapoarele de cälätori se
aflä ate un ofiter manipulant, care
este Insärcinat cu primirea si pre-
darea märfurilor, animalelor vii,
caselor de fier portative, transpor-
tând värsärile In numerar ale a-
gentilor, coletele de bagaje Inre-
gistrate ale cälätorilor, gropuri de
bani etc.
Ofiterul manipulant este ajutat
la necesitate de un alt ofiter al
bordului sau In lipsä de unul sau
www.digibuc.ro
891
doi timonieri ai vasului.
In cazul când se incarcä la mai
multe cale de odatà, ofiterul ma-
nipulant primeste märfurile la cala
mare si ofiterul ajutor sau timo-
nierii la celelalte cale.
Märfurile se primesc eXclusiv
nurnai pe bazele de ordine de in-
cärcare semnate de agenti.
Ofiterul ajutând pe manipulant
räspunde pentru märfurile priniite
de dânsul i sernneazä recepisele
ordinelor de Imbarcare. Timonierii
nu au dreptul a semna recepisele
ordinelor de incärcare i lucreazä
exclusiv pe aspunderea ofiterilor
manipulanti, cari sunt obligati a
semna aceste recepise.
Predarea märfurilor In portul de
destinatie se face de ofiterul ma-
nipulant si eventual sl de ofiterul
care la ajutat l'a Inarcare.
Registrul de Incärcare se tine
de ofiterul manipulant si dupg pre-
darea märfurilor in portul de des-
tinatie el cere agentilor ca sä-i a-
teste primirea märfurilor, chiar pe
acest registru. Numai dupà aceastä
atestare ofiterii, manipulantii si a-
jutorii lor sunt descärcati de mär-
furile ce au primit la bord.
Of iterul manipulant se conformä
In totul dispozitiunilor comandan-
tilor sau secunzilor, In privinta re-
partiarei incärcämântului In ma-
gazii, pe punte In spatiurile aco-
perite deasupra puntilor etc.
Coletele de bagaje ale cälätorii-
lor, câini i orice alte animale vii,
se primesc la bord si se predau
la destinatie numai de ofiterul ma-
nipulant.
Ofiterul manipulant este dator
a da o deosebitä atentiune cole-
telor de bagaje atät In timpul In-
cärarei, transportului i descär-
cärei lor.
Bagajele trebuesc puse In ca-
lele an urne destinate si sub nici
un cuvânt nu pot fi läsate pe punte.
Märfurile având o valoare deo-
892 LEGI UZUALE. Anexe.
sebitä, ca manufacturi scumpe, co-
loniale, etc., trebuiesc neapärat
primite de ofiterul manipulant, care
le Incarcä In cale anume destinate
pentru asemenea märfuri luänd mä-
suri speciale de supraveghere.
In cazuri and i se prezintä spre
incdrcare märfuri corisive, incen-
diabile, etc. si in general orice
märfuri care prin natura lor recla-
mä o atentiune specialä, fie cä
sunt periculoase, fie cA ar putea
atäça corpul vasului sau alte mär-
furi, ofiterul manipulant lnainte de
incärcarea lor va cere comandan-
tului sau secundului, luarea cuve-
nitelor mäsuri speciale de precau-
tiune.
In cazuri de neajunsuri cauzate
märfurilor, in timpul Incärcärei
transportului sau descärcärei pre-
cum : spargeri de colete, avarii,
sustrageri partiale sau totale, etc.,
ofiterul manipulant, eventual ofi-
terul care If ajutà avizeazA pe co-
mandant sau pe secund, i pe a-
gent incheind cuvenitele procese-
verbale de constatare.
In privinta primirei si predärei
gropurilor de bani, casetelor, etc.,
precum si a caselor de fier por-
tative continând numerariu värsat
de agentii, se va proceda totdea-
una conform ordinelor si instruc-
tiunilor speciale ale Directiunei.
Orele In care se vor primi mär-
furi la bord, precum si acele de
descärcare, sunt cele impuse de
ImprejurAri, tinându-se seamä de
timpul de oprire al vapoarelor de
cälätori in porturi si avându-se ca
normA evitarea IntArzierilor.
Ofiterul manipulat este dator a
avea la bord toate documentele
incärcämântului ce are vaporul,
precum manifeste, certificate sa-
nitare, foile de expeditie insoti-
toare ale caselor de fier portative,
buletinele de expeditiuni pentru
bagaje, etc.
El predA documentele transpor-
www.digibuc.ro
turilor impreunä cu caricul agen-
tiilor din portul de. destinatie.
Ofiterul manipulant mai este o-
bligat a primi si preda toatä co-
respondenta ce i s'ar preda de a-
gentii S. M. R., pachetele cu im-
primate, etc.
Ofiterul manipulat supravegheazä
ca pe timpul Incetärii lucrului sä
nu rämânä In magazii lucrätori,
oamenii din personalul vaporului
sau altii.
El cere comandantului sau se-
cundului oameni necesari la paza
märfurilor incärcate, atAt in tim-
pul oprirei vaporului in porturi cAt
si In timpul parcursului vaporului
pe mare.
Ofiterul manipulant e dator a In-
tocmi din timp listele de debar-
care de care au necesitate agen-
tiile de destinatie, pentru autori-
tätile vamale si sanitare -ale por-
tului, precum si pentru controlul
m'arfurilor sosite.
El este dator sà. justifice, pe ra-
poartele de neajunsuri Intocmite
de agenti, diferintele eventuale In-
tre märfurile preväzute in mani-
feste si cele de fapt descArcate,
precum i asupra avariilor consta-
tate la märfuri, bagaje, etc.
Intocmeste tablouri pe coletele
postale, mesagerii, etc., ce are la
bord si le predä agentiei Cons-
tanta, la finitul cälätoriei.
Ofiterul manipulant primeste la
imbarcare cälätorii de clasa Ill, le
desemneazä locurile, le controleaa
biletele de cälätorie, percepându-
le eventualele diferente cu mani-
fest suplimentar, iar sumele inca-
ssate le varsä agentiei din Cons-
tanta.
El stä la dispozilia cälätorilor
de clasa III, aplaneaz'A eventualele
neintelegeri dintre ei si le dä toate
informatiunile si lämurirele de cari
ei au necesitate.
104. Expedifiunile de valoate
Prin expeditiuni de valoare se In-
 LEGI UZUALE. Anexe.
teleg expeditiunile de metale pre-
tioase, petre pretioase, aurul mo-
netisat, etc., In general odce marfä
al cärui transport este calculat dupà
valoare.
Primirea i predarea exactä
In regulä a acestor transporturi se
face exclusiv de secund care este
personal räspunzätor de ele.
Predarea transporturilor pretioa se
se va face de secund, In mainile
agentilor din portul de destinatie,
numai contra unei chitante a a-
gentului respectiv.
195. Desdircarea greutdfilor
mari.--Pentru descärcarea balotu-
rilor i piesefor grele comandan-
tul ia subt a sa räspundere, toate
precautiunile spre a se evita ac-
cidente, servindu-se de gruie
bige solide.
196. Manipulatiunea vapoa-
relor de cdhitori unde nu sunt
manipulanfiLa vapoarele de cä-
lätori unde nu sunt ofiteri mani-
pulanti, toate atributiunile si in-
datoririle acestuia preväzute la art.
193 sunt Indeplinite de al doilea
ofiter ; când lipseste si al doilea
ofiter, de secund.
SERVICWL SANITAR
ludatoririle medienlul
197. Indatoriri generale.In-
datoririle medicului la bord sunt :
tratamnetul medical al bolnavilor,
fie dintre cAlätori fie din perso-
nal, Intretinerea farmaciei, supra-
veghiarea igienei bordului i lua-
rea mäsurilor preventive contra e-
pidemiilor.
198. Examinarea personalului
nou imbarcat.Medicul e dator
a examina personalul nou imbarcat
asupra constitutiel fizice i mala-
diile de care sufere.
Examenul medical va fi minu-
tios, cäutând a se stabili vre-o frac-
turä, hernie veche, sau altä leziune
care ar da pretexte cä s'a contractat
In serviciu. Se va constata dacä
www.digibuc.ro
893
nu exista vre-o defectuositate vi-
sualà, precum: daltonism, deplopie,
magopie, miopie sau presvitie.
Constatärile medicului se vor
inscrie pe un certificat care se va
frimâna comandantului spre a se
in inta odata cu recomandatia sa
de angajare definitivä.
Oa menii angajati In porturi
sträine vor fi supuO aceluiasi
examen medical.
199. Examinarea personalului
altor vapoare ci dela uscat.Me-
dicul unui vapor este dator a exa-
mina echipajul altui vapor apar-
tinând S. M. R. and primeste a-
cest ordin.
Este dator de asemenea a exa-
mina personalul S. M. R. dela us-
cat and primeste ordinul direc-
tiunei.
200. Atentiuneala imbarcarea
Medicul bastimen-
tului este atent la imbarcarea ch-
lätorilor spre a nu permite imbar-
carea celor cari sufer de o boalä
gravA, cantagioasä sau epidemicä.
201. Cdutarea bolnavilor din
personalul bordului ori care ar
fi boala.Când cineva din per-
sonalul bordului se Inbolnäveste
va fi Ingrijit de medic, or de ce
boalä ar suferi. DacA boala e gra-
vä va cere comandantului debar-
carea i trirniterea lui la spital, a-
rätând si boala de care sufere.
202. Dreptul de cdutare in
spital.Numai maladille cäpätate
din cauza serviciului dau drept la
dutarea gratuitä In spital In sar-
cina S. M. R.
Pentru toate celelalte maladii
se va pune Inlocuitor, plätit din
salariul celui debarcat. Când me-
dicul gäseste necesarä debartarea
unui orn din personalul bordului
internarea intr'un spital In tail
sau sträinätate, intocmeste un bu-
letin, arätând boala i gravitatea,
il supune comandantului pentru
vizä, apoi If trimete agentiei sau
894 LEGI UZUALE. Assexe.
inspectoratului care dispune trans-
portarea bolnavului la spital.
Dad e un caz gray, medicul e
dator a Insoti pe bolnav pAnä la
spital i If predii internului, cu
lä m arid] e necesate,
*WI tdutarea cdidtorilor.
CalAtorii bolnavi de boale venerice
vor plAti tratamentul cu preturile
de cost al medicamentelor.
Medicul bordului va prezenta
cAlAtorului nota de plata tratamen-
tutu!, tar suma incasatA o va vArsa.
AceastA notä va fi contra-sem-
natA de comandant.
Pentru cAlAtorii fàrà mijloace a-
ceasta se liberead gratuit.
204. Mfisuri in caz de boale
infectioase. Când medicul gA-
seste pe bord un caz de boalä in-
fectioask va raporta imediat co-
mandantului spre a se lua mäsu-
rile de izolare si desinfectare. Dad
crede absolut necesar debarcarea
lui va raporta comandantului spre
a intra in portul cel mai apropiat
in acest scop.
205. Cazuri de moarte la
bord.Dad un cAlAtor sau o per-
soanä din echipaj moare In cur-
sul cAlAtoriei, medicul va raporta
comandantului arätând cauzele
mortii.
Dad bastimentul se gAseste in
apropiere de un port, se va päs-
tra cadavrul la bord 'Ana' la sosire.
IndatA dupA sosire, prin mijlocul
agentiei, se vor face imediat for-
malitätile pentru debarcare? cada-
vrului. In niciun caz nu se vor
face autopsii i ImbAlsämAri la
bord.
DupA debarcarea unui mort de
boalä infectioask se face desin-
fectarea radicalA a bastimentului.
In orice caz, medicul e dator a
preveni cazuri de moarte prin boale
infectioase, examinând bine did-
todi la imbarcarea lor.
206. Consultatii si inspectiuni.
Medicul fixeazA Q orä dimineata
www.digibuc.ro
pentru consultatiile personalului
bordului i o orä dupA amiazi pen-
tru vizita localurilor ocupate de
echipaj : closete budtärii, si us-
tensilele de bucätärie. Este dator
sA asiste la imbarcarea proviziilor,
asigurAndu-se de buna lor stare.
In cursul cälAtoriel, examineazA
din când in când starea provisiu-
nilor, mai cu seaniA a celor de re-
zervâ.
207. Propune mdsurile igie-
nice. Propune comandantului
toate mAsurile de luat pentru a a-
sigura sAnätatea echipajului i cä-
lätorilor si se asigurd de execu-
tarea mäsurilor ordonate de co-
mandant.
209. Patentti de sdndtate si
libera practicii.Medicul bordului
este InsArcinat cu luarea patentei
de sänätate si inainte de plecarea
vasului, o predA comandantului.
La sosirea Inteun port sau ori unde
se cere patenta, Insoteste pe ofi-
terul trimis de comandant pentru
luarea liberei practice.
209. Indatorire de a fi pre-
zent la bord.ln ziva pledrii me-
dicul este dator a se afla pe bord,
cu trei ore inainte de ora fixatä
pentru plecare, In scop de a se exa-
mina cälAtorii cari se irnbard La
sosirea In port nu va pärAsi bor-
dul Inainte ca toti dlätorii sä fie
debarcati i lnainte de a fi primit
autorizatia comandantului.
210. Masa medicului. In
timpul dlAtoriei medicul ia loc
la masa cAlAtorilor de clasa I, dar,
din timp In timp, mAnând cu cA-
lAtorii de clasa ii, i chiar cu o-
fiterii pentru a se asigura de buna
hrand pe bord.
211. Proces-verbal in caz de
accident la ccileitori. Dad un
cälätor este victima unui accident
In cursul cAlAtoriei, medicul vA
dresa un proces-verbal constatatot,
consemnând depunerile martorilor
ce au lost fap la accident. La Acest
 LEGI UZUALE. Anexe.
proces-verbal se atageazä certifi-
catul medicului gi se Inaintead
annbele Directiunei, pe cale erar-
hicá.
Indatoririle lernlai de echipaj
212. Autoritatea sa.Seful de
echipaj are sub ordinele
personalul inferior de punte, ma-
egtrii, timonierii, matelotii, candi-
datii gi asistentii de punte.
Supravegheazä purtarea oameni-
lor de sub ordinele sale gi rapor-
teazä secundului orice neglijentä
sau rea vointä din partea bor.
213. Reispundere.Seful de e-
chipaj e räspunzAtor de curäte-
nia puntilor gi de cea exterioarä
a localurilor ocupate de echipaj,
de obiectele de matelotagiu, de
intretinerea bárcilor, arboradei, de
buna conservare a pärämelor, Ian-
turilor, ancorilor, greomentelor,
velelor gi de economica intrebuin-
tare a materialului intretinerei gi
curäteniei.
214. Registru de materiale.
Tine un registru in care se inscrie
materiale ce primegte dela maga-
zia inspectoratului sau din comer-
ciu gi nu libereazä materiale färä
ordinul secundului, cu care se scade
din registrul sdu.
Secundul controleazä acest re-
gistru la finele fiecärei cäldtorii
gi Inainte de a se primi alte ma-
teriale, prezentändu-1 cornandantu-
lui spre a aproba descärcarea ge-
fului de echipaj cu rnaterialele
consumate.
215. Supravegherea materia-
lelor de matelotagiu. Parämele
gi toate obiectele de matelotagiu
uzate gi scoase din serviciu sunt
pästrate deosebit, de geful de e-
chipaj, spre a fi vársate maga-
ziei inspectoratului.
eftil de echipaj va vizita In
fiecare säptämând arborada anco-
rilor gi lanturilor lor, bärcile gi
armamentul lor, raportând secun-
www.digibuc.ro
895
dului de toate lipsurile sau in-
locuirile ce gäsegte necesare.
216. Serviciul zilnic si de cart
eful de echipaj trebuie sä fie
pe punte, dela scularea pänä la
culcarea echipajului, dar e scutit
de serviciul de cart afarä de ca-
sale zuri exceptionale când comandan-
tul poate a-1 pune gef de cart cu
bordul tribord.
Când afard de secund numai e
decât un ofiter, concurä la servi-
ciul de garda.
In acest caz are räspunderea gi
obligatiunile functiunei de ofiter
de gardä.
217. Dispozitiuni la plecarea
si sosirea vasului. La sosirea
In port Ingrijegte ca sä punä In
stare de functionare vinciurile gi
macaralele ce servesc pentru ma-
nipulatia märfurilor.
Inaintea plecärii din port Ingri-
jegte ca personalul necesar pentru
manevra parämelor, ancorilor gi
lanturflor sä fie la postul lor.
Atât la plecare cât gi la sosire
postul säu este la provä, lânga,
secund, sub ordinele directe ale
cäruia se gäsegte la orice moment.
Indatoririle maestrulni lemnar
218. Inseircindrile generale.
Maestrul lemnar are In sarcina sa
calele bastimentului, pompele de
cald, intretinerea , in bunä stare a
paiolurilor gi cäptugelilor magazii-
lor, facerea separatiilor de lemn
In magazii, Intretinerea In band
stare a bocaportelor gi traverselor
de inchidere a magaziilor, precum
orice reparatiune de lemnärie gi
de mobilier ce se gäsesc nece-
sare.
219. Sondarea calelor in por-
turi.In port maestrul lemnar, in
fiecare zi, dimineata gi seara,
sondeazä calele:gi noteazá pe ta -
bloul maginii, predând gi o notä
secundului.
Dupä orice colisiune,_avarie, e-
 896 LEGI UZUALE. Anexe.
suare, maestrul lemnar sondead
imediat calele bastimentului, ra-
portând secundului.
220. Carnetul de reparafiuni.
Maestrul lemnar tine un carnet In
care noteazä toate reparatiile ce
sunt efectuate i materialele ne-
cesare pentru reparatiile ce sunt
a se mai tace In cursul cälätoriei.
Maestrul lemnar prezinta In fie-
care zi, acest carnet secundului,
care semnead de vederea lucd-
rilor efectuate.
La finele calatoriei acest carnet
este dat comandantului, care Il
Inaintead inspectoratului.
221. Sondarea calelor in Mare.
In mare, in timpul calätoriei,
lemnarul va sonda, la fiecare 4
ore toate calele vasului, treand
cotele In dreptul numarului res-
pectiv al compartimentului din ca-
mera masinii.
linediat ce gaseste mai mult de
9 toli in unul din compartimente,
anunta nu numai pe secund, dar
si pe mecanicul de cart. Dad pom-
pele nu se pun imediat in fun-
ctiune va anunta pe comandant.
222. Instrumentele de incediu,
supravegherea compartimentelor
etarue. Maestrul lemnar are In
primire toate instrumentele de in-
cediu depe toate puntile, precum
gheordele, gâturi de lebädä, pompe
de 'natl.& furtune de piele sau
pand, etc.
In fiecare saptamânä controleazä
dad valvulele dela compartimen-
tele etanse functioneaza regulat.
223. Ventilarea magaziilor.
Maestrul lemnar are in sarcina sa
Inchiderea i deschiderea maga-
ziilor i ventilatoarelor magaziilor.
Ori de ate ori timpul e frumos
permite instalarea ventilatorilor
magaziilor, cere autorizatia secun-
dului pentru a le instala. Are grije
a le scoate i inchide capacele de
Indatä ce se iveste timp du.
224. Serviciul de cart. Ma-
www.digibuc.ro
estrul, lemnar este scutit de cart,
dar pe thrip räu si and coman-
dantul crede necesar, Il poate face
sef de cart cu bordul babord.
225. Inlocue#e pe eful timo-
nier.Pe vasele unde nu este un
sef timonier, tine sondele i lo-
cul, ingrijind de buna lor ?titre-
tinere. In port la pescagiul vasu-
lui, raportând secundului.
Indatoririle fefulni timonier
226. Insdrcindri generale.
Seful timonier este Insärcinat cu
pastrarea obiectelor de timonerie,
semnale, sondaje si loch. El este
räspundror de buna intretinere
a pavilioanelor i capoatelor ar-
mei, ousolei i telegrafului.
227. Sonde ci felinare.Seful
timonier este räspunator de buna
gradatie a saulelor de sondä si de
buna functionare a tutulor.
sondelor.
Dad nu e un lampist la bord,
seful timonier ingrijeste de feli-
narele busolei i telegrafului, de
felinarele de drum si de felinarele
de semnale.
228. Pescagiul vasului. In
fiecare zi, In port, ia pescagiul
vasului la probä si la pupa', rapor-
tând secundului, care trece in jur-
nalul de bord. Ingrijeste ca cif rele
ce indica pescagiul sä fie In tot-
deauna curate spre a se putea ceti
cu Inlesnire.
CAPITOLUL IX.
Polifla bordului
229. Dispozifii generale.Se-
cundul face politia bordului. Co-
mandantul aplica pedepsele cerute
de sefii directi.
230. Natura pedepseloridrep-
tul de pedepsire. Pedepsele a-
plicate personalului vapoarelor S.
M. R. sunt :
Avertismentul simplu;
Amendarea pânä la maximul u-
nei pâtrimi din salariul pe una
sau douä luni;
 LEGI UZLJALE. Aneace.
Avertisment de destituire ;
Suspendarea, färä leatä, panä la
maximum cloud luni ;
Destituirea ;
Avertismentul simplu este ver-
bal sau scris si se pronuntä de
comandant in contra oricäruia din
personalul bordului care a comis
o gresald usoarä In serviciu. A-
mendarea pâttä la 10 lei maximum
se pronuntà de comandant. Amen-
darea panä la 20 lei maximum se
pronuntä de inspectorul vapoare-
lor, iar pentru amenzi mai mari
de 20 lei se cere aprobarea Direc-
¡hind pe cale erarhicä.
Amenzile aplicate de comandanti
sau de inspector se raporteazä di-
rectiunei.
Avertisntentul de destituire se
clà de directiune, In urma rapor-
tului comandantului, pe cale erar-
hicä.
Suspendarea se pronuntä de di-
rectiune In urma unui raport mo-
tivat al comandantului, Inaintat pe
cale erarhicä.
Destituirea se pronuntä de Di-
rectiune i in urma unui raport
motivat al comandantului, si a cer-
cetärii fäcute de inspectoratul va-
poarelor.
231. Aplicarea amenzilor.
Amenzile usoare, dela 1 Oa la
5 lei, se dau : pentru Intärziere in
oras, neglijentä in serviciu, necu-
rätenia personalä sau a obiectelor
de a cäror curätenie e insärcinat
omul, neindeplinirea serviciului cu
bunä vointä, betie in oras si in-
capacitat ea de lucru din cauza
betiei când aceasta nu se repetä
des, introducerea de beuturi spir-
toase, stricäciuni cauzate din ne-
ingrijire, purtare necuviincioash
câtre superiori sau cälätori.
Amenzile grele dela 5 la 10 lei
se dau pentru plecare dela bord
färä voie, päräsirea serviciului co-
mandat, nesupunerea la ordinele
superiorilor, insulta, arnenintarea
C. HAMANGIU. Suplimentul III.
www.digibuc.ro
897
lovirea camarazilor, Inseliciuni
strickiuni cu vointä.
Pentru obiectele aruncate i stri-
cäciuni produse cu vointä, afarä
de amendä se va imputa vinova-
tului costul obiectului dispärut sau
stricat.
Pentru cazuri mai grave se a-
plied amenzi mai mari de 10 lei.
232. Ins ulte, ameninidri sau lo-
virea superiorului.Insulta, ame-
nintarea sau lovirea unui superior
atrag dupà sine arestarea vinova-
tului, destituirea i debarcarea lui
la Intoarcerea in lark predându-1
autoritätilor portului.
233. Suspendarea din servi-
ciu.Suspendarea pe timp märgi-
nit se pronuntä de Directiune,
atat contra ofiterilor cat si contra
echipajului.
Cornandantul poate ordona, in
cazuri grave, suspendarea i ca
urmare debarcarea imediatä a u-
nui orn din echipaj, raportand
erarhic motivele care 1-au obligat
la aceasta.
Dupä expirarea termenelor de
suspendare omul se imbard pe
alt vapor.
234. Destituirea. Destituirea
este ultima pedeapsä ce se aphid'
personalului S. M. R.
Destituirea atrage dupä sine
pierderea drepturilor de a mai fi
ambarcat pe veriunul din vasele
S. M. R., pierderea dreptului dela
cassa de pensii i ajutor i trece-
rea omului in registrul de desti-
iuiti.
Destituirea se pronuntä la Di-
rectiune in urma raportului moti-
vat al comandantului si anchetei
fäcute de inspector.
CAPITOLUL X.
Cereri §I reclamatlunl.
235. Dreptul de recta mafi-
uni.Orice om din personalul va-
sului care are de fäcut o cerere
sau reclamatiune, o va face Ina-
29
898 LEGI UZUALE. Anexe.
intea comandantului, rostind-o ciI
lini§te §i cuviintä.
Comandantul va lua mäsurile
cuvenite. Cererile i reclamatiu-
nile care urmeazg a fi satisäcute
de Directiune se vor face In scris
§i se Inainteazä pe cale erarhicä.
239. Dreptul de reclamatie al
oamenilor suspendati din servi-
ciu.Omul din echipaj suspen-
dat are dreptul de reclamatie Di-
rectiunii S. M. R. sau inspectora-
tului. Reclamatia o va prezenta In
scris in termen cuviincio§i i pe
cale erarhicä. Reclamantul va fi
insä In totdeauna imbarcat pe alt
vas, In cazul când Directiunea S.
M. R. ar gäsi apârarea lui fondatà.
CAPUI OLUL XL
Prescriptiuni finale.
237. Interzicerea de a se face
speculatiuni la bord. Coman-
dantul, ofiterii, medicii, mecanicii
0 In genere, tot echipajul tre-
buind sä se devoteze exclusiv in-
tereselor S. M. R., orice specula
personalä la bord este interzisä,
sub pedeapsä de destituire a per-
soanei imbarcate, sub orice titlu,
care ar fi infrânt aceastä dispozi-
tiune.
238. Locuinta la bord Ni-
minea nu poate ocupa la bord de
cât locul acela ce I s'a destinat.
Nici un ofiter nu poate ceda
cabina sa unui cälätor farä autori-
zatiunea comandantului.
239. Interzicerea de-a se primi
la bord femei strdine. Autoriza-
rea de-a cdldtori a sotiilor per-
sonalului.Ori-cine facánd parte
din personalul bordului, care §'ar
permite a primi In cabina sa o
damä cälätoare, va fi imediat sus-
pendat.
Nid b damä alta afarä de cälä-
toare i cameristele bordului nu
poate fi toleratä a petrece noaptea
la bord.
Afari de autorizatia specialä
www.digibuc.ro
formalá din partea Directiunei este
strict interzis comandantului, ofi-
terilor §i mecanicilor de a'§i lua cu
dân§ii sotiile in cälätorie, fie chiar
ca cillätoare.
240. Precautiuni privind lu-
minele la bord.Nu se ,va putea
intrebuinta nici pe punte, nici In
interiorul vasului, In mi§care sau
in statiune, nici un foc descoperit.
Niminea nu se va putea servi
la intrarea In magazii In lipsä de
lämpi electrice deck cu felinare
Inchise cu site metalice i ilumi-
nate cu ulei sau lumânäri.
In saloanele -§i cabinele cglato-
rilor, In cabinete §i closete, precum
§i in orice altä parte locuitä a va-
sului de cätre ofiteri, oameni din
echipaj i odce alt functionar,
lumânärile ce se vor intrebuinta
eventual vor fi a§ezate in globuri
de sticlä.
Lämpile sau lumânärile din toate
pärtile interioare ale vasului se vor
aprinde §i stinge de oamenii In-
särcinati special cu acest serviciu.
Toate dispozitiunile de mai sus
se vor supraveghea de aproape de
cätre comandant, ofiterii sau ma-
e§trit insärcinati de comandant cu
aceasta.
241. Alarma in caz de &teen-
diu In caz de incendiu la bord,
este datoria acelui ce l-a observat
cel dintgiu a da alarma, anuntand
imediat pe comandant i pe ofite-
rul de serviciu.
Alarma se va da prin sunete
repetite de clopot, la auzirea cärui
semnal toti se vor duce la locul
incendiului, luand locul destinat
prin rolul de incendiu.
Comandantul este dator a ins-
trui odatä pe säptämänä pe subal-
ternii säi In privinta mäsuri}or ce
trebuie luate In asemenea Impre-
j uräri.
242. Furturi la bord.IntAm-
plându-se un furt la bord, fie In
timpul navigatiei, fie in port, co-
 LEGI UZUALE. Anexe.
mandantul va ordona secundului
sA cerceteze i sä caute obiectele
furate.
Dad se na$te veri-o bänuialä,
se pot cerceta $i cälátorii, dar nu-
mai acei de clasa III-a, procedân-
du-se cu cea mai mare prude*.
Recunoscându-se culpabilul, I se
va confisca obiectul, $i de se va
gäsi cu cale culpabilul se va preda
autoritatilor competinte la sosirea
in primul port.
213. lntroducerea bduturilor
spirto se. Fará autorizatia co-
mandantului este absolut interzis
personalului de echipaj a intro-
duce la bord vinuri sau spirtoase ;
infrAngerea acestei dispozitiuni se
considerä ca o incercare de con-
trabandä.
214. Interzicerea jocurilor de
noroc La bord jocurile de noroc
sunt absolut interzise pentru per-
sonalul vasului.
245. Reclamatiuni pentru hra-
na proastd. Secundul, al II-lea
Ater, seful mecanic $i intenden-
tul raportead coma ndantului toate
reclamatiunile relative la hrana oa-
menilor pu$i sub ordinele lor di-
recte.
CAlätorii sunt in drept a cere
comandantului sau secundului sä
le punA la dispozitiune registrul de
reclamatiuni pentru a putea I nsemna
intr'insul plAngertle ce ar avea de
fäcut.
246. Impiedicarea de ndvdlire
a vdhzdtoritor, intermediarilor,
etc. La sosirea in port coman-
dantul este dator a lua toate mä-
surile pentru a evita nävälirea la
bord a vAnzatorilor, intermediari-
lor sau ori-cäror alti indivizi a cä-
ror prezentä ar constitui un rte-
ajuns pentru calAtori sau un peri-
col pentru bastiment.
www.digibuc.ro
899
Lists de alimente pe eantititi si de
mesele la earl are dreptul perso-
natal imbareat pe vapearele
S. M. R.
Echipajul
8 ore a. m.
Gustarea
Cafea sau ceai cu brânza 100
grame.
sau mäsline 100 grame.
Cascaval 70 grame.
Costite 70 grame.
12 ore
Prtinzul
O supA din carne cu zarzavat,
orez sau diferite paste (färä carne).
O mâncare cu carne sau pe$te.
6 ore p. m.
Cina
O mAncare cu carne sau peste.
Caf ea sau ceai.
Dumineca $i särbätorile la prAnz
pe lAngä ratiile stabilite mai sus
se va mai da $i vin 375 mililitri.
MâncAri de post se pot da odatä
pe sAptämânä in port, iar pe mare
de douä ori.
Mamäligà cu brand odatA pe
sAptämänä.
Mämäligä nu se dd deck cu
brAnzä.
Cantitedi zilnice de alimente
In port: o pAine de un kilogram. ,
In mare : 750 grame galete.
Un kilo malai numai când se dä
brand.
400 grame carne proaspatä (in
port).
350 grame carne conservatA (in
mare).
600 grame pe$te proaspät (in
port).
500 grame pe$te conservat (in
mare).
Vard, sau cartofi, sau legume,
fasole sau mazäre :
400 grame pe zi cand se gätesc
cu carne
 900 LEGI UZU ALE. Anexe.
650 grame pe zi cand se ga-
tesc de post.
Zarzavaturi pentru supä i cele
alte ingrediente dupä fiecesitate.
Branza ca mancare 250 grame,
insä numai la pranz sau seara.
Cafea, ceai cat e necesar, far
zahärul se va da In mana Cate 50
grame pe zi fiecärui orn.
Orez, paste fäinoase la supä 50
grame.
Orez, paste fainoase la mancare
250 grame.
Paine se cla in mare trei zile
dui:4 plecarea din port.
Carne proaspätä se va da in mare
o zi dupa plecarea din port.
larna se va putea da carne proas-
tä pana la 4 zile dupa plecarea din
port.
Maqtrii
Primesc hrana echipajului cu
imbunatälirile urmätoare :
La preinz si cirui
Un fel de mancare sau fripturä
ca la ofiteri i un sfert litru vin
pe zi.
Oflçerii
8 ore a. m.
Gustarea
In port cafea cu lapte i unt
proaspät.
In mare cafea cu lapte conser-
vat si branza sau ceai cu meze-
luri compuse din salam sau costite
sau (loud ma.
Dad e In port o fripturä de
carne de vaca.
12 ore
Prtinzul
O mancare de carne sau peste.
O fripturä cu salata.
Desert compus din : bring si
fructe proaspete in port, uscate in
mare.
1. Aceste .InstructiunP publicate in
brostni de Ministerul' de räsboiu, au data
armful 1907, firi anItarea lunei si a Mitt
www.digibuc.ro
Cafea.
Vin 375 grame.
6 ore p. rn.
Cina
Supal din carne.
O mancare din carne sau peste.
O friptura cu salata.
Desert compus din branza, fructe
proaspete In port, uscate in mare.
Cafea.
Vin 375 grame.
In port se poate da odata pe
saptamânä mâncari de post, iar in
mare de dota ori.
Dumineca i särbatorile la desert
se vor da i präjituri.
In mare friptura va fi de pasare,
iar mancarile cu carne conservatä
sau peste conservat.
INSTRUCTIUNI
Asnpra intrebnintltrei armatei in eaz de
tarbnräri.Somatinnf.-8tare de
asedii
DIN ANEW 1907.
CAP1TOLUL I.
Dreptul de a care trupe.
I. Prescriptiuni generale.
Armata este datoare a interveni
in caz de trebuintä pentru menti-
nerea ordinei publice i sigurantei
interne a Statului, eat cand este
chemata de autoritätile civile, cat
si din propria sa
Principiu.Compunerea, forta,
distribuirea i actiunea detasamen-
telor se hotäräsc de comandantul
trupelor pe a lui personala räs-
pundere.
2. Cazurile In cari trupele pot
interveni sunt :
Revolte ;
Desordine ;
Adunari sgomotoase i amenin-
tatoare ;
In care au fost publicate. A se vedea
art. 90 din codul penal relativ la facerea
,somal tunifor'.
 LEGI UZUALE. Anexe.
Atinged grave aduse
publice;
Opuneri de fapt la executarea
legilor, regulamentelor i ordinelor
legale.
In principiu aceste cazuri dau
loc la mdsuri de executiune.
Celelalte cazuri in cari ajutorul
armatei poate fi necesar, precum:
Adunäri obisnuite prevázute mai
dinainte, petreceri publice, proce-
siuni, etc. dau loc numai la md-
suri de precau(iune.
Se mai adaugA in fine si cazu-
rile preväzute de serviciul in gar-
nizoanä, (Art. 101 si urmätori),
privitoare la ajutorul ce sunt da-
toare a da posturile de gardà.
3. Autoritätile ce pot cere trupe
sunt :
a) Mini§trii ;
b) Prefectii de judet si de po-
litie ;
c) Inspectodi comunali, Subpre-
fectii, Politaii, Primarii sau Inlo-
cuitoril lor ; toti acestia numai in
comimele neresedinte de judet;
d) Membrii ministerului public;
e) Ofiterii de Jandarmerie ru-
ralä si de Gräniceri.
Toate aceste autoritäti nu pot
cere forta armatä decat numai In
exercitiul functiunei lor.
Cererile vor fi scrise, arAtand
in mod afirmativ si explicit cauza
scopul, l invocand legea in
virtutea cäreia se face cererea.
Aceste cereri vor fi Intärite prin
semnAtura i sigiliul autoritätti.
Dreptul de a se hotärl asupra
cererilor, apartine Comandantilor
de corp de armatä 1 Ministrului
de räsboiu. In cazuri de urgentä,
comandantii de garnizoane si de
cetäti, pot satisface cererile de
trupe, raportand telegrafic Coman-
dantilor de corp de armatä ì Mi-
nistrului de räsboiu.
Cererile In scris vor fi *hate
de autoritätile militare ca acte
inaintate autoritätilor superioare
www.digibuc.ro
901
odatä cu darea de seamä asupra
Insärcinärei avute.
Asa dar :
a) Autoritatile civile nu pot face
cereri de trupe decal pentru repri-
marea desordinilor reale si actuale,
iar nu cand este vorba de mäsuri
de precautiune, sau pentru a face
un serviciu de ordine, atunci cand
politia locala nu este suficientä,
cari mäsuri se iau numai prin in-
telegere prealabilà Intre autoritäti.
Pentru ca actiunea armatei
sä lie energicA si la timp, este de
prima necesitate ca un deplin
acord sä existe intre autoritates
civilá l cea militark rämânand
fiecare insä riguros in sfera sa de
activitate.
Principiu : Autoritatea civilä
adreseazä cererea sa celei militare,
ii dä toate informatiunile ce are
asupra punctelor sau directiunilor
in care trebuie sä intervie armata,
precum i asupra caracterului
gravitätei miscärii.
Aceste informatiuni se dau
dupà ce incepe actiunea armatei
pe mäsurà ce sunt culese.
Repartitiunea fortelor, compune-
rea detasamentelor, miscarea i ac-
tiunea lor se hotäräste In mod
exclusiv de comandantii Lmilitari
pe a lor personald räspundere.
c) Actiunea armatei trebuie sä
fie intotdeauna energicä l ho-
tärità.
Mijloacele de pus in actiunevor
trebui sä fie corespunzätoare; in
fiecare caz In parte, cu gravitatea
situatiunei. Hotärirea lor este lä-
satä la tactul i judecata coman-
dantului trupei, care trebuie ne-
contenit sä fie cäläuzit, cä el este
chemat numai sä potoleascd tur-
burarea nu sä pedepseasca,",
este tot atat de ráspunzätor de
orice mäsurä, care nu ar face de-
ck sä incurajeze sau sä Inclarjea-
scä miscarea, cat si de mijloacele
excesive acolo unde s'ar plea
902 LEGI UZUALE. Anexe.
mentine sau restabili ordinea
fàrà ele.
CAPITOLUL IL
Prescriptiuni pentru trupe In cazuri
de turburtirl.
4. Mdsuri de precaufiune.
Când se preväd miscäri de stradä,
intrunid, procesiuni, demonstrati-
uni, manifestäri i adunäri sgomo-
toase, autoritatea militarä impune
militarilor de a nu päräsi domici-
liile lor, evitand de a citcula pe
stradele urmate de turburätori. In
cazul cand se prevede miscAri
grave, sevolte sau resvrätiri contra
autoritatea militarä ia toate
mäsurile pentru a putea satisface
de indatä cererile de trupe ale
autoritätilor civile, sau chiar pen-
tru a interveni dela sine.
Mijlocul cel mai bun este de a
se consemna in cazarmä of iterii
trupa.
Indatä ce un ofiter este infor-
mat pe odce cale ea' trupele sunt
consemnate, este dator a merge
imediat la unitatea sa.
5. Dacä trupa trebuie sä iasä
din cazarmä, se iau urmätoarele
mäsuri:
1) Se pregäteste ordinul de ple-
care ce se va complecta in ultimul
moment cu data, ora si destinati-
unea.
2) Se pregäteste transportul even-
tual cu calea feratä sau cu träsuri, .
dupä cazuri. Nu se va lua cleat
echipamentul de campanie si tre-
nurile i bagajele strict necesare
pentru executarea serviciului.
Gaud transportul se executä cu
calea feratà, se va lua mäsuri pen-
tru a se putea debarca ori unde
chiar in plirfa cafe, necesitatea
cerand.
3) Se va distribui harta regiu-
nei In care urmeazä a se opera.
4) Se vor pregäti, de este ca-
zul, operatiunile militare, impär-
tind .regiunea in care se va opera
www.digibuc.ro
In sectoare si se vor destina uni-
tatile ce trebuie sä le ocupe. De
reguld nu se va Intrebuinta deck
ceeace este strict necesar, pästrand
cat mai multe forte in rezervä.
5) Ofiterii vor fi pregAtiti
pentru cazul eventual de a fi de-
talati mai multe zile.
6) Se va pregati aprovizionarea
trupei cu. hrank munitiuni si ma-
terial sanitar.
O. Efectivul unitätilor cat ì mo-.
dul de complectare se vor hotäri
de ministerul de räsboiu.
Unitätile vor läsar la cazarmä
oamenii suspecti fatä cu natura
turburärii, precum i recrutii ce
nu cunosc Incà intrebuintarea au-
melon
Muzicile si drapelele nu Insor-
tesc trupele.
Inainte de plecare, comandantul
unitätii care pleacä se prezintä
autoritatil militare superioare din
localitate, pentru a primi
tiuni confidentiale, sau provoca
telegrafic asemenea instructiuni, in
cazul cä autoritatea superioarä se
gäseste lix alta localitate.
CAPITOWL III.
Modul de a proceda pe local
turburdrilor.
7. Autoritatea comandantilor de
detasament se exercità asupra tru-
pelor in conformitate cu regula-
mentele militare si in concordantä
cu legiuirile stärii de pace sau de
asediu, daca aceasta a fost decla-
ratL
In fiecare localitate ofiterul cel
mai mare in grad exercitä func-
tiunile Comandantului de garni-
zoaná.
Ministerul de räsboiu ii poate
rezerva conducerea directä i ime-
diatä a unora din detasamentele
existente sau create la necesitate.
. 8. Dispozitiunile de luat la so-
sire sunt:
a) A. raporta direct si telegrafio,
 LEGik UZUALE. Anese.
autoritätii superloare si, de este
cazul, 1 ministerului de räsboiu,
direct sosirea, efectivul si disloca-
rea trupei;
b) A se pune in relatiune cu
autoritätile civile pentru a obtine
informatiuni asupra situatiunei tur-
burärilor si a dispozitiunilor luate
pänä In acel moment; pentru co-
municärile de fäcut populatiunii
si In fine pentru a se face soma-
tiunile necesare i preväzute de
art. 17 din aceste instructiuni ;
c) Se va face o recunoastere
pentru a stabili sectoarele §1 co-
mandantii lor, punctele de ocupat
serviciul de sigurantä si cerce tare
obiectivele detasamentelor mobile,
localitätile de protejat, localurile
pentru Inchisori si garda de poli-
tie, stationerea trupei si pieta de
adunare.
In general forta gärzilor si pa-
trulelor trebuie sä fie destul de
tare pentru a putea Imprästia gru-
parile de, resvrätiti, sau a respinge
atacul lor;
d) Trupele vor stationa In prin-
cipiu In cantonamente de alarmä,
ocrotindu-se Intotdeauna cu un ser-
viciu de sigurantä, potrivit cazului;
e) In caz de turburäri serioase,
o parte din fiecare unitate tfa fi
Intotdeauna gate a lua armele ;
f) Se va stabili iniediat legatura
telefonicá sau telegrafid, pentru
a se putea transmite stirile si primi
ordinele, farà cea mai micá Intar-
ziere.
9. In fiecare zi se va Inainta,
la ora -ee se va hotärl de cätre co-
mandantul de drept, un rezumat
al evenimentelor precum si repar-
titia trupelor.
Evenimentele de o mare impor-
tantä se vor raporta imediat tele-
grafic sau telefonic, si In cazuri
grave, si direct ministerului de
räsboiu.
lo. Corespondenfa. Toatá co-
respondenta oficiald a detasamen-
www.digibuc.ro
903
telor va purta indicatiunea urgent
sau Express" dupa cazuri.
li. Ordine, publicafiuni, pro-
clamafiuni. Ordinile trebuie sä
fie date si comunicate In scris ;
and Imprejurärile nu dau limp de
a se formula ordine scrise ele se
vor da verbal, insä se vor confirma
In urrnä In scris. Ordinile prin te-
lefon se vor confirma telegrafic.
Se vor lua mäsurile cele mai
severe pentru a impedica distri-
buirea la trupe a publicatiunilor
cu idei subversive.
Se va ordona trupelor si cere
autoritätilor de a denunta ofice In-
cercäri de asemenea naturä.
Numai comandantii trupelor pot
autoriza pe reporterii, informatorii si
corespondentii ziarelor de a cir-
cula In regiunea ocupatä de trupe,
aceasta numai atunci când a-
cestia au o permisiune scrisä de
la Ministerul de räsboiu.
In starea de pace proclamatiu-
nile cätre locuitori se vor da nu-
mai prin intermediul autoritätilor
civile.
In caz .când acestea lipsesc, co-
mandantii trupelor pot da ordine
direct populatiunii numai pentru
mentinerea ordinei si executarea
rechizitiunilor.
12. Tinutd, armament, ocupa-
rea trupelor.
Tinuta i armamentul vor fi su-
pravegheate de aproape si In mod
continuu.
Atitudinea trupei va fi intot-
deauna corectä, astfel ca sä im-
punä populatiunei.
efii vor da exemple In toate.
Nimeni, nici ofiteri nid trupä,
nu vor päräsi cercul ocupat de u-
nitatea lor, decât numai pentru
serviciu.
Este cu totul oprit de a intra
In localurile publice, de odce na-
turä ar fi.
Ofiterii vor rämâne in tot tim-
pul In mijlocul unitätilor lor.
904 LEGI UZUALE. Anexe.
Se va interzice In modul cel
mai sever orke cornunicatiune In-
tre tripe si populatiune.
Trupa nu va fi läsatä in neac-
tivitate. Cand serviciul va permite,
se va face instructie Sub condu-
cerea ofiterilot. Cu aceastä oca-
ziune ofiterii vor explica oameni-
lor pericolul turburdrilor i conse-
cintele nenorocite ce ele produc
atat tärei cat si fiecdrui locuitor.
Se va face mai cu searnä teorie
asupra datoriilor ce are soldatul
In asemenea Imprejurdri, explicand
oamenilor cd In fata revoltatilor ei
se gäsesc ca intocmai /n räsboiu
dacä ar esita Must de putin
a executa ordinile sau comenzile
ce se vor da, s'ar face vinovati
de neascultare In fata resvratitilor
armati, crimä prevAzutd si pedep-
sitä foarte aspru de Codul de
justitie militarä.
CAPITOLUL IV.
Intrebuintarea trupelor
13. Principii generale.Misiu-
nea trupelor In actiunea de paci-
ficare a rdscoalelor trebuie sä fie
privitä de acestia Intocmai ca
o operati tine de räsboiu.
De misiunea fiecärui detasament
este legatä onoarea ofiterilor si a
trupei, prin jurämantul ce au fii-
cut de a se supune legilor si re-
gulamentelor militare.
0 mare bägare de searnd tre-
buie pusä In distribuirea fortelor,
care se va face dupä discerneman-
tul comandantului l pe a lui per-
sonata raspundere.
De reguld, nu se vor desfäsura
deck fortele strict necesare in ra-
port cu situatiunea. In acest scop
nu trebuie a se da prea multa cre-
dit*" povestirilor i sgomotelor
exagerate, ce circuld adesea pe
timpul turburärilor. Informatiunile
vor fi controlate prin trupele de
cavalerie, cari In acelas timp vor
www.digibuc.ro
constitui i primele forte de ac
tiune contra rdsvratitilor.
Nu se vor Intrehuinta izolat de
cat numai ofiterii precum i oa-
menii de trupä, ce cunosc bine
indatoririle kr si au calitätile ce-
rute pentru a Indeplini o misiune
cu energie i inteligentä.
Pentru patrulare i alte servicii
de acelas fel, se vor intrebuinta
oamenii cei mai disciplinati si mai
devotati sefilor.
Oamenii de trupd, ce sunt ori-
&lad din regiunea ocupatä, vor
fi supravegheati mai de aproape.
Se va denunta, pedepsi si in-
lätura oamenii cari prin atitudinea
cuvantärile lor vor da loc la bä-
nueli asupra devotamentului kr
pentru mentinerea ordinei.
14. In caz and trupa este che-
matA a mentine ordinea publica,
amenintatä de manifestanti near-
mati, o parte din forte se va tine
in coloanä pe puncte, de unde ar
putea interveni la timp in ajuto-
rul politiei.
1VIdsurile vor fi luate astfel Incat
manifestantii sA aibd retragerea
fiber/I In directiunea doritä de au-
toritäti, i sd fie Impedicati de a
Inainta In celelalte.
Dacä autoritätile au interzis tn
trunirile i adunärile, trupele vor
Imprästia orke grupare. In cazul
contrar, trupa nu va interveni deck
atunci and persoanele pacinice
sau proprietätile ar fi amenintate.
Se va aresta imediat orice per-
soanä care pronuntá In public:in-
jurii sau ofense contra autoritätilor,
legilor l institutiunilor Statului.
Se vor aresta de asemenea in-
divizii ce comit acte de violentä
contra persoanelor sau proprietätii,
precum l instigatorii i conducä-
torii manifestantilor, i oameni fArá
cäpätai.
In caz de rezistentä, se va face
uz de arme In conditiunile art. 16
din aceste instructiuni.
 LEGI UZUALE. Anexe.
In cazul absentei autoritätilor
civile compentinte, comandantii
trupelor vor Incheia procese-ver-
bale constatatoare a delictelor
crimelor comise de cei arestati ìn
fata martorilor. Aceste procese-
verbale se vor preda autoritAtilor
civile odatä cu arestatii.
15. Intrebuintarea trupelor In
contra räscoalelor fäptuite de grupe
de indivizi armati, i cari se pre-
zintA in bande ce amenintä ordi-
nea publicä, vieata i avutul cetà-
tenilor, se va face cu toatä rigoa-
rea, (land operatiunilor caracterul
ofensiv cerut de asemenea Impre-
jurAri.
Tot teritoriul amenintat va fi Im-
pArtit de autoritatea militarä supe-
rioati In regiuni i sectoare, care
hotäräste si comandantii respectivi.
P. In fiecare sector trupele vor fi
impärtite In 2 grupe : una mobild
fixä.
Partea mobild, Impärtità dupä
imprejuräri, In una sau mai multe
coloane, va avea drept misiune sä
inconjoare bandele i sä le sileascd
a se supune autoritätei, preciand
armele i pe capii i instigatorii
rAscoalei, cari vor fi arestati. Res-
tul bandelor vor fi lmprästiate
indivizii siliti a se intoarce la cä-
minele lor.
Cand fortele trupei nu permit
imobilizarea bandelor, atunci Co-
mandantul va cAuta a se interpune
Intre räsculati i obiectivul lor 'Ana
la sosirea de ajutoare.
In principiu frisd actiunea pArtii
mobile a trupelor va fi ofensivA.
Partea fixd, a sectorului, re-
dusA la strictul necesar, va cons-
titui detasamente de paza a cen-
trelor populate, stabilimentelor, de-
pozitelor i magaziilor apartinand
statului sau particularilor, pentru
localurile reprezentantilor sträini,
paza cäilor ferate si a liniilor te-
legrafice.
Aceste detasamente, cAnd au
www.digibuc.ro
905
mai multe puncte de pazit, vor
ocupa cu grosul unul din ele, pe
cel mai impcirtant, iar In cele alte
vor pune posturi_ Legätura Intre
gros si posturi va trebui sA fie con-
tinua prin telefon sau, In lipsä, prin
patrule. Indatä ce se semnaleazA
simptome de desordine la unul
din posturi, se trimite o parte din
gros pentru a restabili ordinea
printr'o intervenire energicä.
Ele vor päzi de asemenea pe
arestati panä la evacuarea lor.
Intre trupele diferitelor sectoare
se va stabili legAturi sigure pen-
tru a se putea ajuta reciproc.
16. Intrebuintarea armelor. Tru-
pele vor face uz de arme in circum-
stantele i conditiunile urmAtoare :
a) In urma soma(iunilor legate,
cand rezvrätitii refuzä a se supune
ordinelor autoritAtei ;
b) Fdrii somatiuni, In cazul
and trupa este atacatä färä veste
sau in conditiuni astfel In cat nu
s'ar putea apära cleat Intrebuin-
land arma ; sau, In fine, and res-
culatii sunt prinsi in flagrant de-
lict (asupra faptului) din violentA
asupra persoanelor sau de furt,
jaf si devastare a proprietAtilor.
17. Dreptul de a face - somati-
uni It au numai :
Membrii Ministerului public si
Prefectii de Judet i Politie, cu
care comandantii trupelor sunt o-
bligati a se pune In relatiuni, pen-
tru a-i cunoaste.
In cazul and nici una din au-
toritAtile precedente nu se gäsesc
la fata locului i and circumstan-
tele nu permit a se astepta sosi-
rea lor, fdrA a se primejdui per-
soanele pacinice, proprietätile sau
trupele, atunci comandantul tru-
pei este autorizat a face singur
somatiunile legate.
Se vor face trei somatiuni.
Formula somatiunii este urmä-
1. Vezi art. 90 Codul penal referitor la
cele .trei sornathine.
906 LEGI UZUALE. Anexe.
toarea, dupa ce s'a atras mai in-
taiu atentiunea cu un semnal din
trâmbita, tobä sau fluer ;
Sornatiunea I-a ! (a 2-a, a3-a).
In numele legit supuneti-vd,
altlel tragem focuri, oamenii pa-
cinici sd plece !"
Prima somatiune se va face la
100 pasi de resculati. Daca aces-,
tia se opresc, li se va ordona sä
trimità inainte o delegatie, care
se va prezenta färä arme coman-
dantului in mijlocul trupei.
Dupä a treia somatiune va urma
comanda Foc de Salmi, Incdr-
cati Arm'!" Comanda se va da
cu glas tare.
Dupä o scurtä pauzä, va urma
comanda : La Ochi".
Ofiterii ies pe flancuri si and
se asigurä cä directiunea armelor
este justä, ridicä mäna dreaptá cu
revolverul in sus, la care semne
urmeazä comanda : Dafi Foe!"
Glititi" La Ochi".
Dacä resculatli se retrag, se in-
ceteazä focul si se Incepe'a se
lua másuri pentru prinderea capi-
lor ; In caz contrariu se continuä
pâtiä sunt redusi la supunere.
De regulä se va ochi la picioare
pentru ca armele sä produa efec-
tul de a opri inaintarea resvrátiti-
lor, precum si pentru a nu lovi
oamenii nevinovati aflati In a farä
de cercuI rezvrätitilor. Ofiterii nu
vor face uz de sabie si revolver
deat In cazuri extraordinare si
pentru apárarea personalä.
Hi. In caz and trebuie a se
face uz de arme färä somatiuni,
atunci Comenzile de Inarcare La
Ochi" si Dafi Foe" se vor da cu
glas tare si dacä este posibil la
intervale astfel ca sä produca a-
celas efect moral ca si somatiu-
nile. Focul se va executa cu li-
niste si numai In mäsura indis-
pensabilä pentru obtinerea rezul-
tatulul urmdrit : supunerea sau
retragerea rdsvratitilor,
www.digibuc.ro
In nici un caz nu se va trage
in oamenii cari fug, se supun sau
cer iertare.
Când resculatii se baricadeazä
in locuinte, adäposturi, sau in-
träri, trupele vor pätrunde Inä-
untru cu forta, lásänd afarä soldati
pentru a supraveghea exteriorul.
Se Va pátrunde In fiecare ca-
merä punând lnainte pe cel Intaiu
räsvrätiti prinsi; se vor aresta toti
bärbatii gäsiti in interior, notând
pe acei ce purtau arme sau pro-
iectile ; dacä ei rezistä se vor in-
trebuinta armele.
Bätranii, femeile, copii, si oa-
menii Mil nevinovati, vor fi cru-
tati.
19. Intrebuinfarea tunurilor In
potolirea rescoalelor se, va face,
afard de cazuri de Väditä primej-
die, numai In urma ordinelor spe-
ciale ale Ministerului -de räsboiu.
Trupele de artilerie vor putea fi
Intrebuintate In acelas f el ca si
cavaleria.
De asemenea numai In urma
unui ordin special al Ministerului
de räsboiti, Comandantii vor pu-
tea distruge locuintele In cari räs-
vrätitorii se baricadeazä sau se a-
däpostesc rezistând.
20. Intrebuintarea cavaleriei.
Trupele cäläri vor fi intrebuintate
in serviciul de patrulare, pentru a
sarja grupärile ce trebuesc imprás-
hate si pentru urmärirea si prin-
derea räsvrätitIlor fugaris ce tre-
buesc arestati.Efectul moral al
sarjei va face ca acest mijloc sä
fie mai des Intrebuintat. Cavaleria
insä poate face uz si de carabinä
In lipsa trupelor de infanterie,
dupä cum s'a prescris mai sus.
21. Oamenii de trupä care re-
fuzä sä tragä, sau trag In vânt,
var fi imediat dezarmati si ares-
tati ; In caz de opunere se va face
uz de arme contra lot (art. 211 C.
J. M.)
Tot 'asemenea se 1741 proceda si
 LEGI UZLIALE. Anexe.
cu bamenii care refua a Inainta
sau cari fug in fata atacului res-
culatilor.
22. In cazul chid comandantii
au fost siliti a intrebuinta armele,
ei vor raporta aceasta telegrafic
Ministerului de räsboiu i autori-
ate! superioare, arätând unde
când s'a produs actiunea ; cine a
fäcut somatiunile ; numärul räs-
vrätitilor i militarilor morti i fa-
numkal intratilor In spltal
munitiunea consumatä.
CAPITOLUL V.
Dispozifluni speciale In cazul
detlararei sarti de
asediu.
23. Starea de asediu se decla-
rä pdn Inalt Decret Regal, care
'prevede teritoriul asupra cäruia se
va aplica aceastä stare precum
data când ea incepe.
Dela declararea stkei de pse-
diu puterile autoritAtilor civile,
pentru mentinerea ordinei i po-
litiei, trec in mAinile autoritätilor
militare, In total sau in parte, dupä
prescriptiunile inaltului Decret, sau
in lipsa acestora, dupä chibzuirile
autoritaPlor militare.
Autoritätile dyne exercitä numai
acele drepturi de cari nu au fost
desärcinate de cätre autoritatea
militara.
In cazul când tribunalele milt-
tare sunt chernate a cerceta ju-
deca crimele i delictele in con-
tra sigurantei Statului, in contra
Constitutiei, sau in contra ordinei
publice, toti arestantii vor fi inain-
tali acestor autoritäti, oricare ar
fi calitatea lor (militari ori civili).
Ridicarea stkii de asediu se
face tot pdn Inalt Decret Regal.
24. Pe tot timpul städi de ase-
diu autoritätile militare vor avea
urmätoarele drepturi:
1) De a face perchezitiune ori
cAnd 1 ofi unde va cere trebu-
inta.
www.digibuc.ro
907
2) De a depärta pe certatii In
judecatä (art. 7 Cod. Pr. Cr.) si
pe indivizii ce nu îi au domici-
liul in locurile supuse stärii de a-
sediu.
3) De a ordona depunerea arme-
lor i munitiilor si de a procede
la cäutarea i ridicarea tor ;
4) De a opri publicatiunile
adunärile pc care ea le va crede
de naturä a excita si Intretine de
zordinele.
Pe tot timpul stkii de asediu
mäsurile preventive in contra de-
zordinelor vor fi mai severe s1 mai
riguros executate deck in timp
normal.
La necesitate se va putea inter-
zice circulatia pe sträzi sau gru-
päri mai numeroase deck 3 per-
soane ; se va putea obliga cetä-
tend de a nu päräsi domiciliul
dela anumite ore; de a aprinde
sau stinge luminile i focurile, in
fine se vor pästra toate mäsurile
indicate pentru cantonamentele de
alarmä preväzute In regulamentul
asupra serviciului In campanie, mai
cu seamä in localitatile unde au
avut loc räscoale recente, sau in
acelea amenintate de asemenea
acte.
CAP1TOLUL
Dispozitiunl de luat dupa imprástierea
sau supunerea rasvratlfilor.
25. Comandantii trupelor vor
proceda imediat dupä supunerea
sau imprästierea räsvrätitilor, la
urnifirirea i arestarea conduckori-
lot, capilor, instigatorilor, fäptui-
torilor de crime prinsi asupra lap-
tului sau denuntati, vor preda
autoritAtilor civile prezinte, impre-
unä cu escorta necesarä pentru
paza i conducerea lor pAnA la de-
tasamentul fix cel mai apropiat.
CAnd autoritätile civile lipsesc,
comandantii trupelor vor proceda
la anchetarea sumarä a faptelor,
adunând documentele, actele
908 LEGI UZUALE. Anexe.
corpurile de delict, necesarejustitiei.
Se va da ajutor pentru stinge
rea incendiilor, limitarea efectelor
devastärilor, liberarea persoanelor
secfestrate, aflarea si restituirea o-
biectelor furate, cAutAnd a resta-
bili ordinea si linistea si impunând
respectul legilor si autoritätilor con-
stituite.
Se vor Ingropa mortii, dupä sta-
bilirea indentitAtii, si se vor eva-
cua ränitii si arestatii, prin inter-
mediul detasamentelor fixe, cAtre
localurile destinate in acest scop.
In fine dad trupele trebuie a
pärAsi localitatea supusA, coman-
dantul va cauta sA ia toate mAsu-
rile neeesare pentru a garanta li-
nistea si ordinea dupA plecarea
trupelor.
26. Dispozitiun! fin- le.Deta-
§amentele trimise pentru pacifica-
rea räscoalelor vor fi Intotdeauna
comandate de un ofiter combatant.
Comandantii trupelor stint per-
sonal si absolut räspunatori de
toate mäsurlle luate, neputând in-
voca niciodatä ca' au fost influen-
tati de autoritätile civile In hotä-
ririle ce iau.
Operatiunile trupelor pe timpul
rAscoalelor vor da ocaziune sefilor
sA aprecieze pe subordonatii lor
In unele privinte, pentru care tim-
purile normale nu dau destule mij-
loace. Dupä pacificarea turburäri-
lor si restabilirea linistei, coman-
dantii diferitelor unitäti vor Ina -
inta erarhic o dare cte seamä asu-
pra operatiuntlor executate, con-
duita trupelor, relatiunile avute
cu autoritätile civile; incidentele
importante ; acte de indisciplinä ;
1. AceastA Noua lege sanitard4 publi-
cad in Monitorul Oficial" No. 211 din
20 Decemvrie 1910, a fost votatA de Senat
in §edinta dela 17 Decemvrie 1910, iar de
Camera' in aceia dela 29 Decemvrie ai 18
Decemvrie 1910, dupa reintoarcerea ei de
la senat unde suferise oarecari modificAri.
Ea a fost discutatA la CamerA, in aedintele
dela 1, 2, 3, 7, 8 Decemvrie. (Vezi desba-
www.digibuc.ro
munitiunea consumatä, modul de
brit-tire, si de stationare a trupe-
tor, situatiunea §i starea echipa-
mentul ui si armäturei, propuneri
diverse si recomandatiuni pentru
recompense.
Toate evenimentele vor fi tre-
cute in jurnalul de operatiuni. al
Corpului, conform serviciului in
Campanie.
Trupele vor reintra in garnizoa-
nele lor de resedintA dupä ordi-
nele Ministerului de rAsboiu.
NOUR LEGE SRNITRRA 1
DIN 20 DECEMITRIN 1910.
TITLUL I.
Antorithtile sanitare.
CAP1TOLUL 1.
DIrec(iunea generala a servIclulul
sanitar al atribuilunile directorulul
general.
1. Directiunea generalä a ser-
viciului sanitar civil e un atribut
al ministerului de interne. Ea e
condusä de un director general,
doctor in medicinA, delegat de mi-
nistru cu pline puteri pentru con-
ducerea tntregului serviciu sanitar.
Directorul se va numi prin de-
cret regal pe baza unei incheieri a
consiliului de ministri, data' asupra
propunerii ministrului de interne.
Atributiunile directorului gene-
ral sunt urmätoarele :
a) Organizeazä, privegheag si
controleazä tot serviciul sanitar
civil, uman si veterinar ;
b) la mäsuri in contra epidemii-
lor si epizootiilor ivite in tara ;
c) Ia mAsuri in contra invaziunii
in tail a boalelor contagioase la
oameni si animate ;
terife Camerei pag. 211, 219, 227, 245 ai
255 din Decemvrie 1910); iar de Senat, in
acele dehi 14, 15 fi 16 Decemvrie. (Vezi
desbaterile Senatului pag. 215, 225 ai 226
din Decemvrie 1910). Ea abroga vechea
lege sanitarA din vol. 1 pag. 735. Titlul
V din vechea lege sanitarA din 3 Aprilie
1885 (vol. U p. 7542 relativ la ezercitiul
farmaciei a limas in vigoare.
 LEGI UZUALE. Anexe.
d) Privegheaza exercitiul medi-
cinei si. farmaciei.
e) Inspecteazä stabilimentele pu-
blke si private, si anume : spita-
lele, ospicille, institutele de nas-
tere (maternitäti), de copii de tatä,
de copii gäsiti, de alienati, stabi-
limentele de ape minerale, stabi-
limentele balneare; controleazä con-
ditiunile igienice ale penitenciare-
lor, ale inchisorilor judetene, ale
scolilor publice si private, ale sta-
bilirnentelor industriale (uzini, fa-
brici, ateliere, etc.), ale asezämin-
telor religioase de odce fel ;
f) Are acelas drept de control
asupra asezämintelor de asistenta
si educatiune privatä, carora le
poate impune mäsurile de igienä
necesare ;
g) Dä permisiune pentru Infiin-
tarea asezämintelor private, si a-
nume : spitale de tot felul, insti-
tute de nastere, institute pentru
alienati, institute de copii gäsiti,
laboratoare private de analize, me-
dicate, ospicii de tot felul, stabili-
mente de ape minerale si odce
alte institute medicate, sub orice
denumire.
Directorul general adreseazä mi-
nistrului de interne, la finele fie-
cärui an, un raport general asupra
stärii si necesitätilor serviciului
sanitar din tara.
2. Directorul va fi ajutat in
conducerea serviciulul sanitar de
un subdirector general, doctor In
medicinä.
Subdirectorul general se numeste
de ministrul de interne pe baza
propunerii directorului general. El
este seful tuturor cancelariilor ad-
ministratiunii centrale a serviciului
sanitar. El ajutä pe directorul ge-
neral in conducerea intregului ser-
viciu sanitar al tärii si-I lnlocueste
in caz de lipsa, in toate atributiu-
nile ce-i sunt acordate prin aceastä
lege.
Directorul si subdirectorul nu
www.digibuc.ro
909
vor putea face clientelä cat timp
vor conduce serviciul sanitar.
CAPITOLUL II.
Despre consillile consultative, tehnice,
administrative si de judecattl.
3. Directiunea generalä a ser-
viciului sanitar este asistata de
urmätoarele consilii si comisiuni :
a) Consiliul sanitar superior ;
b) Consiliul superior de epizootii;
c) Consiliul tehnic veterinar ;
d) Consiliul mixt de igienä in-
dustriald ;
e) Consiliul de medicinä legalà;
f) Comisia farmaceuticä ;
g) Consiliile de igienä si de sa-
lubritate publicä ;
h) Consiliul de disciplinä ;
i) Consiliul permanent.
4. Consiliul sanitar superior se
compune din membrii de drept g
din membrii numiti prin decret
regal, dupä recomandarea minis-
trului de interne.
Sunt membrii de drept : directo-
rul general al serviciului sanitar,
profesorii titulad de igienä si bac-
teorologie dela facultätile de me-
dicinä din Bucuresti vi Iasi si in-
spectorul general sanitar al armatei.
Membrii numiti prin decret re-
gal sunt in numár de 13, dintre
cari 2 chirurgi, un mamos, doi
specialisti In medicina internä, un
specialist In boale de copii, un
specialist in igienä, un specialist
in boale nervoase, un chimist, un
inginer, un medic legist, un me-
dic veterinar si un farmacist pro-
priefar.
Membrii rnimiti se aleg in urma
recomandärii ministrului de interne
dintre specialistii cei mai distinsi.
Jumätate dintre membrii.numiti
se reinoiesc alternativ la fiecare
trei ani. Pentru Intaia oarä, reino-
irea acestor jumätäti se va face
prin tragere la sorti. Un membru
iesit la sorti poate fi numit pentru
o notta perioadà.
 910 LEGI UZUALE. Anexe.
Consiliul sanitar superior con-
stitue autoritatea sanitarä superi-
oarä, chematä sä-5i dea pärerea
asupra tuturor chestiunilor insem-
nate privitoare la igiena publicä
la reformele sanitare.
El se pronuntä asupra tuturor
chestiunilor de igienä publicä
exercitiu al medicinei i farmaciei
ce i se supun de ministrul de in-
terne 5i decide asupra apelurilor
fAcute contra deciziilor consiliilor
de igienä 5i a consiliilor comunale
judetene, intrucât vin In atin-
gere cu sänätatea publicä.
Se pronuntä asupra tuturor ches-
tiunilor Viintelor medicate cari i
se prezintä de diferitele ministere.
Propune din propria sa initia-
tivä mäsurile necesare pentru a-
meliorarea serviciului sanitar
combaterea epidemiilor.
Ia parte prin delegatii säi, la
examenele de libera practica ale
medicilor, farmaci5tilor 5i moge-
lor cu diplome sträine.
Verified rezultatul concursurilor
judecd contestatiunile ce s'ar
ivi In urma lor.
Examineazä In recurs Impreunä
cu consiliul medico-legal actele
medico-legale.
In caz de necesitate, consiliul
va chema in 5edintä spre consultare
persoane speciale 5i competente.
Deciziunile consiliului sanitar se
dau cu majoritatea voturilor ; mi-
noritatea va fi datoare da opi-
niunea motivata.
Consiliul nu va putea functiona
decât cu majoritatea absoluta a molipsitoare la animate.
membrilor.
Pdrerile consiliului sanitar su-
perior sunt supuse aprobärii nn-
nistrului de interne, care are drep-
tul de a le admite sau refuza, afarä
de pärerile privitoare la aprobarea
concursurilor, libera practicä 5i la
actele medico-legale judecate In
apel, pe earl nu le poate nid re-
f uza, nid suspenda.
www.digibuc.ro
Ministrul de interne prezideazä
de drept consiliul sanitar superior.
In lipsa lui consiliul va fi prezidat
de directorui general al serviciului
sanitar 5i, In lipsa acestuia, de
cätre membrul cel mai In etate.
Consiliul tine douä 5edinte or-
dinare pe lund. De cdte ori va fi
o necesitate, ministrul sau direc-
torul general al serviciului sanitar
Il convoacä In 5edintä extraordi-
narä.
Un 5ef de serviciu din directi-
unea genera!a a serviciului sanitar
doctor In medicinä, delegat de di-
rector, indepline5te sarcina de se-
cretar al consiliului sanitar superior.
5. Consiliul superior de epizoo-
tii se compune din membrii de
drept i membrii numiti prin de-
cret regal, dupä recornandarea mi-
nistrului de interne.
Sunt membrii de drept : direc-
torul general al serviciului sanitar,
care este 5i pre5edintele consiliu-
lui ; mernbrii consiliului tehnic ve-
terinar, 5eful serviciului zootehnic
din ministerul de agriculturd, di-
rectorul colli veterinare, directorul
general al vdmilor, veterinarul 5ef
al armatei.
Membrii numiti pe o perioada
de trei ani sunt : un bacteriolog,
un proprietar agricultor i un ju-
risconsult.
Consiliul dà avizul asupra re-
gulamentelor 5i proiectelor de legi
veterinare i asupra oricäror ches-
tiuni ce ar fi supuse de minister,
privitoare la combaterea boalelor
Avizele consiliului superior de
epizootii nu sunt hotäritoare, ele
trebuind fi supuse prealabil apro-
bärii ministrului.
Consiliul se intrune5te ori de
ate ori va crede ministrul de cu-
viintä.
6. Consiliul tehnic veterinar se
compune din membrii de drept 5i
membrii numiti prin decret regal,
 LEGI UZUALE. Anexe.
dupä propunerea ministrului de
interne. Ace$ti din urmä se nu-
mesc pe termen de trei ani, dupä
care se pot numi din nou.
Membrii de drept sunt : $eful
diviziunii veterinare, ca prqedinte;
profesorul de microbiologie i cel
de boale contagioase dela scoala
superioarä de medicinA veterinarA.
Membrii numiti prin decret re-
gal vor fi in numär de doi.
In caz dacä unul din membrii
de drept ar ocupa functia de sef
al diviziei veterinare, el va fi in-
locuit prin un alt medic veterinar,
numit cu decret regal, numai pe
timpul cat membrul de drept ocupA
postul de sef al diviziei veterinare.
Atributiunile consiliului tehnic
veterinar sunt urmatoarele : stu-
diazA mäsurile pentru reprimarea
boalelor epidemice i endemice ale
animalelor ; studiazA necesitätile
serviciului veterinar ; studiazä
alcätueste proiectele de lege $1 re-
gulamentele de servicio ; se pro-
nuntA asupra drepturilor la despä-
gubirile de acordat proprietarilor
pentru animalele ucise In cazuri
de epizootii ; dä avizul asupra tu-
turor chestiunilor puse In desba-
terea sa de cätre $eful diviziunii
veterinare; este tinut in curent cu
mersul diferitelor boale infectioase
ale animalelor l cu activitatea
personalului serviciilor $i institu-
tiunilor veterinare ; verificA rezul-
tatele concursurilor $1 examenelor
de capacitate ale medicilor veteri-
nari pentru functiuni publice.
Pärerile consiliului tehnic vete-
rinar nu sunt executorii cleat dupä
aprobarea directorului general al
serviciului sanitar.
Consiliul tine douä $edinte pe
lung $1 poate ft convocat in $e-
dintä extraordinarA ori de ate ori
directorul general al serviciului
sanitar gäseste cu cale.
Secretarui consiliului va fi un
§ef de biurou medic veterinar de-
www.digibuc.ro
911
legat de directorul general al ser-
viciului sanitar.
7. Pe langä directiunea gene-
ralä a serviciului sanitar va func-
Vona un consiliu mixt de igienä
industrialk compus dintr'un meni-
bru delegat al consiliului sanitar
superior, un chimist numit prin
decret regal, doi reprezentanti al
ministerului de industrie i co-
met cari pot fi ori arhitecti, ori
ingineri. Consiliul e convocat $1
prezidat de directorul general al
serviciului sanitar ; el rezolvä ape-
lurile i dä avizele specificate in
legea si regulamentele sanitare.
S. Se infiinteazä un consiliu
medico-legal InsArcinat cu contro-
lul lucrärilor de medicinA legalä,
in care scop se intrunelte odatá
pe saptämänä.
In caz de recurs la consiliul sa-
nitar superior, consiliul medico-
legal va conlucra impreunä cu con-
siliul sanitar superior.
Consiliul medico-legal se corn-
pune din trei membri de drept
$i patru membri numiti prin de-
cret regal, dupä recomandatiunea
ministrului de interne.
Membrii de drept sunt : profe-
sorii de medicinä legalä, de ana-
tomie patologicä $i de psihiatrie
dela facultatea de medicinä din
Bucuresti. Membrii numiti de mi-
nistru vor fi: un mamo$, un chi-
mist, un chirurg $i un specialist
in medicina internk numiti pe un
termen de trei ani, dupA care li
se va putea retnnoi mandatul.
Consillul e convocat de directo-
rul general al serviciului sanitar
e prezidat de profesorul de medi-
cinä legalä.
Cand se judecä actul medico-le-
gal dresat de un membru din con-
siliu, acesta nu va lua parte la lu-
crArile consiliului.
9. Comisiunea farmaceuticA se
compune din cinci membrii, nu-
mitt prin decret regal, dupä re-
 912 LEGI UZUALE. Anexe.
comandatiunea ministrului de in-
terne, si anume : un medic profe-
sor de terapeuticä ori farmacolo-
gie la facultatea de medicinä din
Bucuresti sau Iai, un chimist
trei farmacisti, proprietari sau di-
riginti, avand 10 ani de prac-
ticä.
La fiecare perioada de trei ani,
doi, respectiv trei, membrii ai
acestei comisiuni, se reinnoiesc
dupä acealeasi norme ca membrii
numiti ai consiliului sanitar supe-
rior.
Aceastä comisiune va fi consul-
tatd de directiunea generalà a ser-
viciului sanitar si de consiliul sa-
nitar superior asupra tuturor ches-
tiunilor privitoare la exercitiul far-
maciei si al drogheriei, la revizu-
irea farmacopeei si a taxei farma-
ceutice. Ea va lua parte la exa-
menele pentru libera practid a
farmaciei si va tine sedinte odatà
pe säptämänä.
Comisiunea farmaceuticä va tine
sedinte, sub prezidentia profesoru-
lui de terapeutica ori farmacologie,
ori de cate ori va fi convocatä de
directorul general al serviciului
sanitar.
10. In fiecare judet se institue
Caste un consiliu de igienä i sa-
lubritate publica.
Numal In judetele Ilfov si Iai
vor fi douä consilii de igienä,
unul al judetulut i altul al capi-
talei judetului.
Consiliul de igienä i salubritate
publica se compune din medicul
veterinarul, inspectori ai regiu-
nii ; medicul sau medicii de cir-
cumscriptie ai capitalei judetului ;
medicil primari de spitale din capi-
talk dependinti de directiunea sa-
nitarä; medicul sef al garnizoanei ;
doi membrii ai consiliului judetean ;
inginerul judetului si al comunei,
acolo unde sunt ingineri ; veteri-
narul de circumscriptie cu rese-
dinta In capitala judetului ; vete-
www.digibuc.ro
rinarul sau veterinarii capitalei ju-
detului ; medicul de circumscriptie
ruralä, care are resedinta mai apro-
piatà de capitalä ; un farmacist din
judetul respectiv l efii laboratoa-
relor de igienä ale Statului, In ora-
sele unde existä asemenea sefi de
laboratoare.
Orasele Bucuresti si Iai vor
avea un consiliu de igiená spe-
cial, sub prezidentia medicului-sef
al orasului, compus din toti me-
dicii de circumscriptie, veterinarii
orasului, medicul-sef
al garnizoanei, doi medici primari
de spitale numiti de ministrul de
interne pe timp de trei ani, un
membru al consiliului comunal,
inginerullef al orasului, arhitectul-
sef al orasului i un farmacist di-
riginte.
Profesorii titulari de igienä dela
facultatile de medicinä din Iasi si
Bucuresti vor fi de drept membrii
ai consiliilor de igienä ale orase-
lor si judetelor respective.
Prefectul judetului este de drept
presedinte al consiliilor de igienä
si salubritate din regiunea sa.
In lipsa presedintelui, consiliul
este prezidat de medicul inspector
regional. Secretarul inspectoratului
regional va fi i secretarul consi-
liului.
Consiliul se intruneste la pre-
fecturd odatd pe lunä In sedintä
ordinark si In sedintä extraordi-
nand ori de eke ori va fi convo-
cat de presedinte.
Consiliile de igienä ale orasului
Bucuresti si Iasi se Intrunesc la
primarie. Ele vor fi prezidate de
primarii respectivi. In lipsä vor fi
prezidate de medicii sefi.
Spre a se putea tine o sedintä
va trebui sä fie fatä majoritatea
membrilor consiliului (jumAtate
plus unul).
Membrii consiliului, cari sunt
functionari platiti de directiunea ge-
neraiä a serviciului sanitar, dejudet,
 LEGI UZUALE. Anexe.
de comunä, sau de o institutiune
dependinte de rninisterul de in-
terne, gal-A de prefect si de primar,
cari lipsesc nemotivat dela se-
dintä, se amendeazä cu ate zece
lei de fiecare absentä nemotivatä.
Dad dupä douä convocäri, nu
se va intruni consiliul In numärul
cerut de acest articol, consillul va
putea tine sedintd cu oricare ar fi
numärul membrilor prezenti.
Lucrärile fiecarei sedinte a con-
siliului se vor consemna inteun
proces-verbal amänuntit, subscris
de toti membrii prezenti ; minori-
tatea va da opinie separata moti-
vatä.
Consiliile de igienä vor prive-
ghea sänätatea publicä In circum-
scriptiile lor ; vor prppune, din
propria lor initiativa, mäsurile ne-
cesare pentru Imbunätätirea con-
ditiunilor igienice a regiunii res-
pective si se vor ocupa de toate
chestiunile sanitare ce li se vor
propune de prefect, primar, de
medicul inspector de regiune, sau
de directiunea generala a servi-
ciului sanitar.
Consiliile de igienä privegheaa
exercitiul medicinei si al farmacii;
dau avizul, in limitele impuse de
aceastä lege, pentru deschiderea
nouilor farmacii si drogherii ; pri-
vegheaa starea igienia a diferi-
telor stabilimente publice, precum:
spitale, aresturi, inchisori,
aseaminte industriale si in genere
salubritatea comunelor. Ele stu-
diaa cauzele endemiilor i epide-
miilor i propun mäsurile pentru
combaterea bor.
In contra hotarlrilor, regulamen-
telor i instructiunilor consiliilor
de igienä se poate apela, fie de
prefect, fie de primar, fie de pre-
sedintele consiliului ori de parti-
cularii interesati, la ministerul de
interne, care va hotirl.
Pentru chestiunile cari intere-
seaza igiena generala a localitátii,
www.digibuc.ro
913
se va lua mai IntAiu avizul con-
siliului sanitar superior.
Hotäririle, regulamentel e si in-
structiunile consiliilor de igienä,
neapelate pârtä in termen de cinci-
sprezece zile, rämân executorii.
11. Se institue pe lânga direc-
tiunea generala sanitarä un con-
siliu de disciplinä, care va fi che-
mat a judece chestiunile de dis-
ciplinä sau de abated dela dato-
toriile lor a functionarilor depen-
dinti de directiune.
El se compune din cinci mem-
bri, si anume : un membru al
Curtii de apel din Bucuresti, tras
la sorti; un membru din consiliul
administrativ permanent, tras la
sorti ; trei delegati medici ai con-
siliului sanitar superior, alesi prin
vot secret cu majoritate absolutä,
fiind prezenti cel putin douä tre-
imi din numärul total al membri-
lor consiliului ; ei nu vor ocupa
vreo functiune amovibilä, nici nu
vor avea vreun mandat electiv.
Când invinuitul va fi un medic
veterinar, atunci cei trei delegati
ai consiliului sanitar superior vor
fi inlocuiti prirt trei delegati vete-
rinari, alesi prin vot secret, dupä
norma de mai sus, din consiliul
superior de epizootii.
Chid invinuitul va fi un farma-
cist, cei trei delegati ai consiliului
sanitar superior vor fi inlocuiti
prin trei membrii farmacisti, alesi
ca mai sus din comisiunea farma-
ceuticä.
Curtea de apel, consiliul supe-
rior administrativ, consiliul sanitar
superior, consiliul superior de epi-
zootii i comisiunea farmaceuticä
vor delega fiecare si ate un mem-
bru supleant, pentru a Inlocui, In
caz intamplätor, pe membrul ce
s'ar afla la un moment dat In im-
posibilitate a participa la lucrArile
consiliului.
Delegatiunea data membrilor
consillului de disciplinä e pe ter-
 914 LEGI UZUALE. Anexe.
men de trei ani Ea se stinge insä,
pentru un membru delegat, când
el inceteaza de a mai face parte
din consiliul sau comisiunea res-
pectivä.
La sedintele consiliului de dis-
ciplinä vor fi chemati i unul sau
mai multi inspectori generali sau
tehnici, ca reprezentanti ai direc-
torului general, spre a sustine acu-
zarea si a da informatiunile nece-
sare, färä insä ca ei sä aibä drep-
tul de vot.
Consiliul nu poate functiona de-
cat fiind prezenti toti membrii.
HotdrIrile majoritätii sunt exe-
cutorii.
Consiliul se va intruni de ate
ori va fi convocat de directorul
general al serviciului sanitar. El
va fi prezidat de membrul cel mai
In varstä.
12. Se institue pe langä direc-
tiunea generalä a serviciului sani-
tar un consiliu permanent.
Consiliul permanent va fi corn-
pus din patru delegati, medici ai
consiliului sanitar superior, alesi
prin vot de cätre consiliu, conform
art. 11, i un delegat al ministru-
lui in persoana directorului gene-
ral. Când va fi vorba de serviciul
veterinar, trei delegati ai consiliu-
lui sanitar superior, se vor In-
locui printr'un numär egal de de-
legati, medici veterinari, alesi ase-
menea prin vot dintre membrii
consiliului de epizootii.
Membrii delegati al consiliului
sanitar superior, ca i ai celui ve-
terinar, nu vor ocupa vreo func-
tiune amovibilk nid nu vor avea
vreun mandat electiv.
Acest consiliu Ii dä avizul asu-
pra numirii inspectorilor generali,
tehnici i regionali, i asupra acor-
därli definitivatului medicilor in
functiuni publice, in limitele si In
formele preväzute de aceastä lege,
precum i asupra punerii lor in
retragere.
www.digibuc.ro
Avizul acestui consiliu, dat cu
majoritatea voturilor, are putere
de executie obligatoare.
Consiliul nu poate lucra decal
cu totalitatea membrilor ce-1 com-
pun ; el e ales pe trei ani. Dele-
gatia de a face parte din consiliul
permanent se stinge insä pentru
membrul care inceteaa de a mai
face parte din consiliul care 1-a
delegat. Consiliul e prezidat de
directorul general al serviciului
sanitar.
Membrii tuturor acestor consi-
lii comisiune, afarä de ai con-
siliilor de igienä i salubritate pu-
blica, vor primi din bugetul mi-
nisterului de interne câte douäzeci
de lei de pdintä. Cei cu resedinta
In provincie vor primi o diurná
de patruzeci de lei pentru zilele
de prezentä, precum si liber par-
curs pe cäile ferate. Secretarii vor
primi zece lei de sedintä.
Regulamente speciale vor pre-
ciza atributiunile consiliilor si co-
misiunilor instituite, precum
mecanismul functionärii bor.
CAP1TOLUL
ServIclul central.
13. Serviciul central al direc-
tiunii generale sanitare se imparte
in douii diviziuni:
A. Diviziunea medicalä, impär-
titä In :
a) Serviciul adrninistrativ ; b)
serviciul de salubritate ; c) servi-
ciul de epidemii; d) servicittl de
statisticä ; e) serviciul de econo-
mat si f) serviciul depozitului cen-
tral de medicamente.
B. Diviziunea veterinarä Impär-
¡RA In:
a) Serviciul administrativ ; b)
serviciul de epizootii i statistica.
Diviziunea veterinarà este con-
dusä de un medic veterinar. El se
nume§te prin decret regal pe baza
propunerii ministrului de interne
Directorul general al sqviciului
 LEGI UZUALE. Anexe.
sanitar, pe a sa räspundere,ii trans-
mite prin delegatitme atributiunile
sale cat priveste conducerea teh-
nicä a serviciului veterinar civil.
C. Douà servicii comune pentru
cele dottä diviziuni :
a) Serviciul de comptabilitate ge-
neralä si serviciul constructiu-
nilor, condus de un inginer sau
de un arhitect.
D. Inspectoratul general.
-Serviciile administrative se vor
ocupa cu chestiunile privitoare la
personal, registratura generalä, li-
bera practicä, pregätirea persona-
lului sanitar inferior si cursurile
de perfectiona re pentru medici §i
veterinari.
Serviciul de salubritate se va
ccupa cu chestiunile de igiena in-
dustriala, alimentarä, controlul far.
maciilor, salubritatea localitätilor
(alimentarea cu apä, canalizari, con-
structiuni, etc.), lucrärile consilii-
lor de igienä si serviciul dispen-
sariilor de consultatiuni gratuite
in oras.
Serviciul de epidemii se va ocupa
cu urmärirea i combaterea epide-
miilor, administrarea infirmeriilor
si dispensariilor rurale i controlul
prostitutiunii si vaccinatiunii.
Serviciul de statisticä se va o-
cupa cu adunarea si coordonarea
tuturor datelor statistice privitoare
la sanätatea publicä i cu prepa-
rarea materialului pentru darea de
seamä anuala.
Serviciul spitalelor si de econo-
mat se va ocupa cu procurarea in-
tregului material de gospodärie si
tehnic, afarä de medicamente, ne-
cesar tuturor institutiilor depen-
dinte de directiunea generalä a
serviciului sanitar, si cu controlul
intrebuintärii lui.
Serviciul depozitului central de
medicamente va fi insärcinat cu
procurarea i prepararea medi-
camentelor necesare tuturor in-
stitutiunilor dependinte de direc-
www.digibuc.ro
915
tiunea generalä a serviciului ia-
nitar. In aceastä lucrare depozitul
central va fi ajutat de un numär
de depozite regionale, variabil dupa
trebuintä. Prin regulamentul de
functionare al depozitului se va
determina partea ce se va da far -
maciilor rurale din prepararea me-
dicamentelor pentru serviciile lo-
cale.
Serviciul constructiunilor se va
ocupa cu construtiunea i intreti-
nerea clädirilor dependinte de di-
rectiunea generala a serviciului sa-
nitar.
14. Functionarii administratiunii
centrale ca §i cei ai serviciilor ex-
terioare, cu leafä dela douä sute
lei in sus, se numesc prin decret
regal ; iar acei cu leafä mai mica
de douä sute lei prin deciziune
ministeriala.
Nimeni nu poate fi numit functio-
nar in serviciul central al direc-
tiunii generale a serviciului sani-
tar, dacä nu are cel putin diploma
de absolvire a invätämântului se-
cundar. Aceastä clauzä nu se aplica
la recrutarea personalului tehnic in-
ferior al serviciului de construc-
tiuni.
*efii de biurouri si sefii de ser-
viciu trebuie sa ail:4 diploma de
licentiat, doctor, medic veterinar
sau o diploma echivalentä a unei
scoli speciale superioare.
Actualii functionari din servi-
ciul central Isi pästreazä dreptu-
rile castigate. Ei insä nu vor pu-
tea fi inaintati la postul de sef
de birou sau sef de serviciu daca
nu indeplinesc conditiunile stabi-
lite de acest articol. Se excepteaza,
&Ind scutiti de conditiunile de ti-
tluri academice cerute de acest
aliniat, numai acei cari, in mo-
mentul promulgäril acestei legi,
vor fi având o vechime de cel
putin cinci ani in administratia
centrala.
efii serviciilor de epidemii, eco-
916 LEGI UZUALE. Anexe.
nomat, de salubritate si a depo-
zitului central de medicamente
trebuie s5 fie doctor In medicinA.
Seful serviciului de epizootii tre-
buie sä fie medic veterinar.
Tot personalul administratiunii
centrale se numeste dupA reco-
mandarea directorului general.
15. Controlul tuturor serviciilor
dependinte de directiunea generalA
sanitarA se face de directorul ge-
neral prin inspectori sanitari, In
numAr de doisprezece, dintre cari
sapte pentru medicina umanA (doc-
tort in medicinA), patru pentru cea
veterinar5 (medici veterinari) si
unul pentru farmacie (farmacist)
cu o practica de cel putin cinci
ani Intr'o farmacie publicA, ca di-
riginte. .
Dintre inspectoril serviciului sa-
nitar uman cinci vor . fi inspectori
generali, iar doi vor fi inspectori
tehnici, unul pentru epidemii si
unul pentru igiena industrialk
Dintre inspectorii veterinari doi
vor fi inspectori generali, iar doi
vor fi inspectori tehnici : unul pen-
tru epizootii si unul pentru con-
trolul alimentelor de originA ani-
malA.
Inspectorii generali si tehnici
se numesc cu titlu definitiv si
prin decret regal in urma rapor-
tului ministrului de interne dat
asupra propunerii consiliului per-
manent.
Consiliul permanent propune pen-
tru fiecare loc ce este a se da doi
candidati, dintre cari ministrul
alege.
Pentru posturile de inspectori
generali nu se pot recomanda de-
cat medici si veterinari cu exa-
men de capacitate si cari functio-
neazA de cel putin cinci ani cu
titlu definitiv In momentul reco-
mandArii.
Pentru posturile de inspectori
tehnici se poate recomanda si In
Owl de cadrul functionarilor di-
www.digibuc.ro
rectiuni i ; in ori caz cei recoman -
dati se vor alege dintre persoa-
nele cari s'au distins prin activi-
tatea lor recunoscutä In speciali-
tatea respecti vA.
Cei recomandati pentru postu-
rile de inspectori de epidemii si
epizootii trebuie s5 fi fAcut si un
stagiu de cel putin cinci ani in-
tr'un laborator de igienA sau de
bacteriologie universitar sau In-
tr'un institut de invAtämânt supe-
rior din strAinAtate.
Inspectorii tehnici ca si inspec-
torii generali nu pot face clientelA
si nici ocupa alte functiuni. Cei
tehnici insA pot fi profesori univer-
sitari sau atasati la un laborator
universitar.
CAPITOLUL IV.
Stat personal, concedll, penalltati ll-
rnIti de virsti, penslunl.
16. Se va tine la directiunea
generall a serviciului sanitar un
stat personal pentru fiecare fun-
ctionar, in care se va consernna
starea civilA, titlurile academice,
titlurile si lucrArile stiintifice, ac-
tivitatea lui in serviciu, pedepsele
si recompensele primite.
Aceste state personale se vor
pästra de cAtre directorul general.
17. Fiecare functionar al direc-
tiunii generale are drept la un
concediu de cel mult cloud luni
pe an.
Concedii mai lungi se pot acorda
pentru cazuri de boalA constatatd
prin certificat medical, sau pentru
continuarea studiilor.
Medicii si veterinarli In func-
tiuni publice din aceeas localitate,
sunt obligati a se inlocui mutual
in serviciu in timpul concediului,
dupS norme ce se vor prevedea .
prin regulament.
Concediile se acordä : directo-
rului general de cAtre ministru ;
iar celorlalti functionari de cAtre
 LEGI UZUALE. Anexe.
director, pe baza avizului sefului
erarhic.
Permisii pang la opt zile se pot
acorda de trei ori pe an, in ace-
leasi conditiuni ca i concediul.
Medicii si veterinarii functionari
pot absenta cel mult de trei ori
pe tuna, pentru cate dougzeci
patru ore, numai pentru interese
profesionale sau personale. Vor
anunta Insä pe seful ierarhic res-
pectiv despre lipsa lor, indicând
si persoana care If Inlocueste.
18.. Fundionarilor dependinti
de directiunea generalá a servi-
ciului sanitar, cari vor cälca legea
ori regulamentele, cari vor arata
rea vointa ori nepricepere In In-
deplinirea datoriilor impuse prin
lege si regulamente, nesupunere
la ordinele superiorilor, sau rea
purtare, nu se vor putea aplica
alte pedepse deck cele specificate
de aceastä lege si cu formele pre-
scrise de ea, si anume :
a) Admonestarea ;
b) Amenda cu pierderea lefii,
dela una pänä la 30 zile. Aceastä
pierdere va privi numai leafa, nu
insa diurna i gradatiunea, si nu
va putea intrece valoarea salariu-
lui de 60 zik pe an ;
c) Suspendarea pe timp de una
panä la trei luni.
In timpul suspendärii, functio-
narul va pierde leafa l diurna, cu
care se va plati inloctiitorul ;
d) Permutarea ;
e) Permutarea, combinatä cu
suspendarea, pe una panä la trei
luni ;
f) Excluderea timporara din ser-
viciu dela trei luni Oa la un an.
Timpul petrecut In excluderea
timporara nu con teazä la gradatiune,
si In acest timp functionarul pierde
orice drept la leafä, diurnä si gra-
datiune. Functionarul Intors din
exluderea timporara are drept la
un loc de categoria celui din care
a fost scos. N'are dreptul a reclama
www.digibuc.ro
917
chiar acel loc, dacä In acest timp
el a lost dat altuia In conformi-
tate cu prevederile acestei legi;
g) Excluderea pentru totdeauna
din serviciu.
Admonestarea l amenda de ma-
ximum 60 zile pe an se aplicä :
a) De ministrul de interne, pe
baza unui raport niotivat al direc-
torului general : subdirectorului ge-
neral al serviciului sanitar, sefului
diviziunii veterinare din adminis-
tratia centralä, inspectorilor gene-
rali i tehnici ;
b) De cätte directorul general :
sefilor de serviciu din directiunea
generalä, pe baza unui raport mo-
tivat al subdirectorului general ;
celuilalt personal din administra-
tiunea centrala, pe baza unui ra-
port motivat al sailor de servi-
du respectivi; medicilor inspec-
tori regionalii medicului i veteri-
narului sef al orasului Bucuresti
sau Iai, pe baza unui raport al
inspectorilor generali; celorlalti
medici de toate gradele, medici-
lor veterinari, chimitilor, farmaci-
stilor, pe baza unui raport motivat
al unui inspector general sau tehnic,
ori al unui inspector de regiune.
Personalului sanitar inferior, si
anume : agen¡ilor sanitari, veteri-
nari, moaselor, amenda se aplicä
de cätre directorul general, pe baza
unui raport motivat al unui inspec-
tor general, tehnic ori regional
sau a sefului ierarhic.
Admonestarea acestui personal
se face direct de seful ierarhic.
Personalul inferior de serviciu,
anume: infermierii, slujitori de
tot felul, se admonesteazä si se
amendeazä cu leafa' pe una paná
la cinci zile de seful lerarhic.Pen-
tru o amendä mai mare se cere
aprobarea directiunii generale.
Suspendarea, permutarea exclu-
derea timporarä i excludereapentru
totdeauna se aplica: subdirectorului
general al serviciului sanitar, sefu-
918 LEGI UZUALE. Anese.
lui diviziei veterinare, inspectorilor
generali, tehnici $i regionali, medi-
cilor, veterinari, chimistilor 0 far-
macistilor de toate gradele, pre-
cum si sefilor de serviciu din ad-
ministratiunea centrala, de cätre
ministrul de interne, pe baza ho-
tärtrii comisiunii de disciplina.
Celorlalti functionari din admi-
nistratiunea central-A, precum
Intregului personal sanitar inferior,
de cätre ministruL de interne, pe
baza unui raport motivat al direc-
torului general.
Functionarul de orice categorie,
care va fi primit condamnarea ex-
cluderii pentru totdeauna, nu mai
poate fi primit sub niciun cuvânt
si sub nici o forma 3n serviciile
directiunii generale sanitare, nici
chiar pe baza unui nou concurs
ori examen de capacitate.
Nici o pedeapsä, de competenta
comisiunii de disciplinä, nu se
poate aplica, dad cel inculpat nu
0-a prezentat personal, sau prin-
teun apärätor, apärarea inaintea
a cestei jurisdictiuni. Invinuitul, pen -
tru motive de suspiciune legit mä,
admise dei consiliu, are dreptul
sa recuze pe un membru din con-
siliu care va Ii inlocuit prin su-
pleant. Motivele pentru cari Invi-
nuitul este trimes in judecatä dis-
ciplinará i se vor comunica cu cel
putin opt zile libere Inainte de
judecatä. Odce anchetä se va face
In prezenta Invinuitului. In caz
dacä Invinuitul refud Insä sa se
prezinte, ancheta se va face In ab-
sentä i hotarirea se va da In
lipsä, având aceeas valoare ca
când apärarea s'ar fi facut.
19. Lefile plätite lunar functio-
narilor de ()rice categorie ai mi-
nisterului de interne (directiunea
generala a serviciului sanitar) sunt
supuse la retinerile preväzute de
legea generalä a pensiunilor
dau functionarului care a suferit
retinerea dreptul la o pensiune de
www.digibuc.ro
serviciu In mäsura $i dupä normele
stabilite de acea lege
Sotia i copii functionarului (me-
dic, medic veterinar, agent sanitar,
agent veterinar, moasä, etc ), mort
sau rämas infirm din cauza unei
boale infectioase sau a unui acci-
dent, contractate de functionar In
timpul si din cauza serviciului, au
dreptul la pensiunea Intreagä, ori
care ar fi fost numárul anilor ser-
viti de el. Dreptul la aceasta pen-
siune se stinge, conform dispozi-
tiunilor legii generale de pensiune,
prin moarte sau trecere In a doua
cäsätorie pentru sotie; prin moarte,
majorat sau cäsätorie pentru copii.
, Medicii i veterinarii functionari
ai serviciului sanitar pot fi pusi la
retragere din oficiu dupa varsta
de cincizeci si opt de ani Impli-
niti si dad au douäzeci cinci
de ani de serviciu efectiv. In acest
caz punerea la retragere se aplicä
de ministru, In urma avizului mo-
tivat dat de consiliul permanent,
pe baza notatiunilor din statul de
serviciu al functionarului.
Dupä varsta de 62 de ani Im-
pliniti, punerea la retragere din
of iciu este obligatorie, oricare ar
fi numärul anilor. serviti, afarà nu-
mai dacä consiliul permanent 10
dä avizul cä mai pot continua ser-
viciul.
Punerea la retragere din oficiu
se mai poate aplica de ministrul
de interne, färä privire la etate
numärul anilor serviti, functiona-
rului atins de un vitiu, sau o in-
firmitate ori o boalä cronicä, cari
11 fac incapabil de serviciu. In acest
caz, ministrul se pronuntä, pe baza
avizului dat de consiliul perma-
nent, pentru personalul sanitar su-
perior si pentru sefii de serviciu
din administratiunea centralä a.di-
rectiunii generale a serviciului sa-
nitar superior; pe baza raportului
directorului general, pentru perso-
nalul sanitar inferior 0 pentru cei-
 LEGI UZUALE. Anexe.
lalti functionari ai administratiunii
centrale.
Functionarul pus la retragere din
oficiu are drepturile de pensiune
ce-i recunoaste legea generalä de
pensiuni si nu mai poate fi re-
primit in cadrele serviciului.
TITLUL
Serviciul Exterior
CAPITOLUL V.
Persona lul serviciilor exterloare, cla-
sificarea §i recrutarea lui.
20. Serviciul exterior se hide-
plineste In toatA tara prin medici,
medicii veterinari, moase, agenti
sanitari, agenti veterinarl,
farmacisti, personal de birou, in-
firmieri si servitori.
Medicii din serviciul exterior al
directiunii generale sanitare sunt
de trei categorii : a) medici sani-
tari ; b) medici de spital, i c) me-
dici bacteriologi sefi de laboratoare.
Apartin categoriei de medic!
sanitari : a) medicii inspector! de
regiune ; b) medic!! §efi de oras ;
c) medicii de circumscriptiune ur-
banA sau ruralä.
21. Medicii sanitari, medicii de
spitale mixte si veterinarif servi-
ciului exterior se recruteazä pe
baza unui examen de capacitate;
medici de spitale speciale (de chi-
rurgie ori medicinä intern5), pre-
cum si specialitäti ca : boale de
ochi, de piele, boale mintale, faceri,
medici de azile sau sanatorii de
tuberculosi, se recruteazA prin con-
curs ; mediciii bacteriologi sefi de
laboratoare se recruteazä in con-
formitate cu prevederile art. 28.
22. Conditiunile comune pen-
tru a fi admis, atat la examenele de
capacitate, fie pentru specialitatea
sanitarä, fie pentru spitalele mixte
ori pentru veterinari, cat si la con-
cursul pentru spitalele speciale, sunt
urmätoarele : a) calitatea de roman
sau naturalizat roman ; b) diploma
www.digibuc.ro
919
de doctor in medicinA sau diploma
de medic veterinar, pentru medi-
cii veterinari, i dreptul de liberä
practicä cApätat conform acestei
legi ; candidatul sä fi satisfäcut
legea recrutärii, cat priveste bAr-
batii; d) sä nu fi suferit o con-
damnare de excludere pentru tot-
deauna din corpul functionarilor
directiunii generale, nici sA se
afle in curs de exludere timpo-
rarA, ori sä fi fost pus la retra-
gere din oficiu, conform prevede-
rilor acestel legi ; e) sA nu fi su.
ferit o condamnare judecatoreascA
pentru vreun fapt infamant; f) sä
nu fi fost alungat din corpul func-
tionarilor dependinti de alte ad-
ministratiuni pentru vreun fapt in-
jositor.
AfarA de acestea, candidatii tre-
buie sä mai indeplineascA urmä-
toarele conditiuni speciale.
a) Pentru specialitatea de me-
dic sanitar ; un stagiu de un an
ca medic auxiliar ; un stagiu de
cel putin trei luni inteun serviciu
de obstetricii i cel putin sase luni
intr'un spital de boale de copii ;
un stagiu de cel putin sase luni
Intel) sectiune chirurgicalä si un
stagiu de cel putin un an intrun
laborator de bacteriologie ori de
igienä. Este indiferent dacä aceste
patru din urmä stagiuri au fost
fäcute in timpul sau dupä termi-
narea studiilor. Dovada se face
prin certificat emanat dela direc-
tiunea generalä sanitarä, pentru
prirnul stagiu, l prin certificate
dela sefii sub cari a lucrat pentru
celelalte patru. Medicii secundari
ai spitalelor Eforiei, ai AsezAmin-
telor Brancovenesti, ai cassei Sf.
Spiridon din Iasi, sau ai spitalelor
din capitalele de judet dependinte
de ministerul de interne, precum
si medic!! militari cu vechime de
cel putin patru ani, sunt scutiti de
aceste stagiuri, afarA de cel de la-
borator ;
920 LEGI UZUALE. Anexe.
b) Pentru specialitatea de medic
de spital : un stagiu de cel putin
un an, Inainte sau dupà terminarea
studiilor, Inteun laborator de vtiinte
medicale experimentale (bacterio-
logie, anatomie patologick pato-
logia generalk igiena), í un sta-
giu spitalicesc de doi ani ca me-
dic secundar oficial In spitalele E-
foriei ori AvezAmintelor Branco-
venevti din Bucurevti, ale Cassei
Sf. Spiridon din lavi, sau in spi-
talele din capitalele de judet de-
pendinte de ministerul de interne,
sau doi ani ca vef de clinicA; sau
patru ani ca medic benovol In u-
nul din spitalele enumArate mai
sus ; sau patru ani In unul din
spitalele militare ; sau dol ani ca
intern definitiv al spitalelor din
Franta ; sau doi ani ca asistent o-
ficial al spitalelor din Germania
sau Austria. Fovtii medici secun-
dad oficiali i efii de clinicA vor
trebui sä dovedeascA cA au fAcut
cel putin doi ani ca interni ti-
tulari In unul din spitalele din o-
ravele universitare române -ale ad-
ministratiunilor pomenite ; fovtii
interni titulad din Paris, cif au fA-
cut vi doi ani ca externi titulari ;
iar fovtii asistenti din Germania vi
Austria cA au fAcut vi doi ani ca
stagiari benovoli.
Medicii secundari definitivi, dupA
stagiul de patru ani, sunt scutiti
de mice alt stagiu de spital dacA
concureazA pentru specialitatea In
care au fost medici secundari.
Stagiul de spital, cerut de ali-
niatulprecedent, se dovedevte prin
certificatul autoritAtii respective,
clad candidatul a fost medic se-
cundar oficial sau vef de clinick
sau medic militar ; prin certifica-
tul vefului de spital sub care a lu-
crat, In cazul cAnd candidatul a
Indeplinit serviciul benevol. Pen-
tru stagiul de laborator nu se iau
In considerare decât certificatele
emanate dela profesorii universi-
www.digibuc.ro
tari In specialitätile respective din
tarA ori strAinAtate, sau dela doc-
todi institutelor de invätämânt su-
perior din strAinAtate, sau dela la-
boratoarele directiunii generale a
serviciului sanitar.
Stagiul de spital se va descom-
pune astfel :
a) La examenul de capacitate
pentru spitale mixte candidatul va
dovedi cà dintre cei patru ani de
stagiu spitalicesc, a practicat, fie
ca medic, fie ca intern prin con-
curs, doui ani intr'un serviciu de
medicinA internk un an Intr'un
serviciu de chirurgie i cAte vase
luni la faced vi boale de copii ;
b) La concursurile pentru locu-
rile de medicinA internA vi de
chirurgie va dovedi cA, dintre cei
patru ani de stagiu spitalicesc, a
practicat, fie ca medic, fie ca in-k
tern prin concurs : un an la chi-
rurgie i trei la medicink sau unul
la medicinA i trei la chirurgie,
dupA cum candidatul concureazA
pentru o spectalitate sau pentru
cealaltA;
c) La concursul p.tritru locurile
de alte specialitAti, precum : boale
de ochi, faced, dermatologie, etc.,
doi ani i jumAtate in specialita-
tea pentru care se concureazk fie
ca medic, fie ca intern prin con-
curs, iar un an in specialitatea de
medicinA generalA vi 1/2 an la chi-
rurgia generalA sau viceversa, du-
pA cum locul ce este a se da face
parte din grupul specialitAtilor me-
dicale ori chirurgicale. Sunt dis-
pensati de stagiile specificate la
punctul b, privitoare la concursul
de medicinA internA i chirurgie
generalk acei cari au condus cel
putin trei ani, cu titlu definitiv,
un spital mixt ;
d) Pentru examenul de capaci-
tate al medicilor veterinari : un
stagiu de un an ca functionar pu-
blic vi vase luni de stagiu Inteun
laborator al vcoalei veterin are. Acest
 LEG! MALE, Anexe.
din urniti stagiu se va putea con-
skiera chiar dad a fost facut in
tirnpul_ stud iilor.
23. .4cei admisi a lua part e la
examenele de capacitate sau la
concursuri se vor supune la pro-
bele urmAtoare :
a) Exam enul de capacitate pen-
tru medicii sanitari :
1. 0 compozitiune scrisä cu su-
bled din epidemiologie i ende-
miologie sau din igiena sociald cu
aplicatiune la conditiunile din Ro-
mania, sau din geniul sanitar cu
specialä privire la chestiunile de
canalizare, de alimentare cu apä
asanarea localitätilor ;
2. Patru probe clinice asupra a
patru bolnavi, unul cu o board in-
fectioasä epidemica, unul cu o
boalä chirurgicalä, unul cu o boará
internä i un caz obstetrical ;
3. 0 probd practica de meto-
dologie bacteriologicä ;
4. 0 probä practicä asupra me-
todelor de cercetare fizice sau chi-
mice celor mai curente, cu apli-
care la igienä, dupä un program
ce se va anexa la regulamentul
concursului;
b) Examenul de capacitate pen-
tru locurile de spitale mixte :
L 0 compozitie scrisä cu su-
biect de medicinä generala ;
2. Patru probe clinice, identice
cu cele pen tru medlci sanitari ;
3. 0 probä de medicinA opera-
torie pe cadavru ;
4. 0 proba practicä ; care va
consta In descrierea leziunilor gg-
site la autopsia unui cadavru sau
unei pärti de cadavru, i diagnos-
ticul lor anatomic -prin cercetare
microscopicä i bacteriologick
imprejurArile cazului ;
c) Concursul pentru locurile de
spitale speciale :
1. Compozitia scrisa va fi din
aceeas materie ca la examenul pen-
tru spitale mixte ;
2. Trei probe cliMce pe trei
www.digibuc.ro
921
bolnavi, i anume : doi bolnavi
atinsi de o boalä interna i unul
de o boalà infectioasA epidemicd,
pentru posturile de medicina in-
terna ; trei bolnavi atinsi de o boalä
chirurgicalä, pentru posturile spe-
ciale de chirurgie ; iar pentru cele-
lalte specialitäti, cele trei probe
clinice se vor face pe douä ca-
zuri din specialitatea pentru care
se concureazä ; iar unul va fi de
chirurgie sau medicina interna,
dupa cum specialitatea pentru care
se concureazä face parte din gru-
pul chirurgical -sau medical ;
3. Trei probe practice pentru lo-
curile de chirurgie generalä sau
alte specialitäti din grupul chirur-
giei, si enume : doua operatiuni
pe cadavru, In fata juriului, l sta-
bilirea diagnosticului anatomic ma-
cro si microscopic al unei tumori.
Pentru medicina internä i alte spe-
cialitäti din grupul medicinei in-
terne vor fi dotia probe practice,
anume : prima va fi identicä cu
cea pentru spitale mixte, iar a doua
va fi de chimie clinicä, dupä un
program ce se va stabili prin re-
gulamentul concursului.
d) Examenul de capacitate pen-
tru veterinari :
1. 0 probä scrisä din patologia
boalelor molipsitoare i politia sa-
nitara ;
2. Trei probe clinice : una me-
dicalä, una chirurgicalä si una de
boale contagioase ;
3. 0 proba practicä din anato-
mia patologica, microbiologie
inspectia alimentelor de origine
animalä ;
4. 0 prof:4 practicä din zooteh-
nie.
24. Juriul examenului de capa-
citate sau al concursurilor, fie pen-
tru medici, fie pentru veterinari,
se va compune din cinci membri,
dintre cari trei vor fi delegati me-
dici ai consiliului sanitar superior
doi vor face parte din profeso-
 922 LEGI UZUALE. Anexe.
rii facultätilor de medicina, dui:4
propunerea consiliului permanent.
La examenele de capacitate pen-
tru medici sanitari, un membru al
juriului trebuie sä fie bacteriolog,
unul va fi dintre medicii cunos-
cuti ca specialisti In chestiunile
de igienä i ceilalti vor fi specia-
listi, ,unul In medicinä interns& u-
nul In chirurgie un ul in obstetrica.
La examenul de capacitate pen-
tru spitalele mixte, un membru al
juriului va fi specialist In anato-
mia patologicä i bacteriologie, iar
ceilalti patru vor fi cliniciani
anume ; doi medici, un chirurg
un mamos.
La concursul pentru spitale spe-
ciale, un membru va fi anatomo-
patolog ori bacteriolog, iar ceilalti
vor it cliniciani, i anume trei
chirurgi i un medic pentru locu-
rile de chirurgie ; trei medici
un chirurg pentru locurile de me-
dicinä ; iar pentru celelalte specia-
litäti un medic, un chirurg i doi
specialisti in specialitatea pentru
care se concureaza, sau, in caz de
lipsä, Inter) specialitate cat se poate
mai lnruditä.
La examenele de capacitate pen-
tru medicii veterinari, juriul se va
compune din doi membri ai con-
siliului veterinar i trei profesori
dela scoala veterinarä, alesi dintre
profesorii specialisti in materia exa-
menului, dupä propunerea consi-
liului permanent.
In orice juriu de examen si de
concurs, prezidentul va fi cel mai
bätran dintre membrii.
Gaud vreun membru al juriului
va fi Impiedicat de a continua un
concurs Inceput, autoritatea corn-
petentä va desemna imediat un
loctiitor, ales pe cat se va putea
din aceeas specialitate cu acela ce
este a se inlocui.
Nu pot face parte din juriu doi
membri cari se Inrudesc intre ei
panä la al patrulea grad.
www.digibuc.ro
Nu pot face parte din juriu acei
cari au printre candidati rude pang
la al patrulea grad.
Acei desemnati a face parte din-
tr'un juriu de examen sunt datori
sä se recuze. singuri, dad' se stiu
loviti de incapacitatea prevazutä
de acest articol.
Acei cari se vor dovedi cä au
luat parte Inteun juriu de exa-
men contra prohibitiilor din acest
articol se vor blama de ministrul
de interne prin deciziune publi-
cata In Monitorul Oficial, care a-
trage dupä sine incapacitatea pen-
tru viitor de a mai face parte din
juriile pentru examene sau con-
cursuri.
25. Concursul pentru locurile
de spitale se tine In Bucuresti,
atunci cand stint locuri vacante.
Vacanta, cu specificarea locuri-
lor vacante, se publicä prin Mo-
nitorul Oficial, cu cel putin
patru luni Ina inte de tinerea con-
cursului. lnscrierile se lnchid cu
zece zile inainte de tinerea con-
cursului.
Concursul se tine pentru locu-
rile publicate vacante.
Exarnenele de capacitate pentru
posturile de medici sanitari, rite-
dici de spitale mixte l veterinari
se tin In fiecare an In Bucuresti
la Intaiu Noemvrie.
Notarea fiecärui candidat, gat
la concursuri, cat si la examenele
de capacitate, se face pentru fie-
care probä, prin notele : dela unul
pana la douäzeci. Nola se hota-
raste cu majoritatea membrilor ju-
riului.
Juriul nu poate lucra decal in
completul
Candidatul care la primele dotiä
probe capatä notá mai mica de
zece nu mai poate participa la
probele ulterioare.
Rezultatul concursului sau exa-
menului se supune verificarii con-
siliului sanitar superior; iar pen-
 LEGI UZUALE. Anexe.
tru medicii veterinari, consiliului
veterinar, conform avizului cäruia
ministrul Ii dä aprobarea.
Lucrärile judilor nu se pot casa
deck pe motive bine dovedite de
cAlcare a legii i regulamentului.
Pe baza notelor din dosarul con-
cursului ori examenului, directo-
rul general +face clasificarea candi-
datilor. Intre doi candidati notati
egal de cätre juriu, clasificarea se
va face dupä vechimea in servi-
ciu. La vechime egalä se hotära-
ste pdn tragere la sorti, fácutä de
unul dintre candidati, In prezenta
directorului general si a candid&
tilor.
Candidatii reusiti Ia concurs ti
aleg locurile publicate vacante In
ordinea clasificArii.
Candidatii pe cari ajunge
rândul sä capete un loc in urrna
concursului la care au luat parte,
oricare ar fi fost nota obtinutä, nu
pästreaz5 nici un drept la locurile
ce ar deveni vacante in urma con-
cursului.
Candidatii reusiti la examenele
de capacitate pentru medici sani-
tad, medici de spitale mixte, pre-
cum si locurile de veterinari, se
inscriu de directorul general, in
ordinea intr'un tablou
de capacitate deosebit pentru fie-
care categorie.
In flecare an candidatii din nou
admisi se Inscriu, dupä normele
din acest articol, in tabloul de ad-
misibilitate, la urma candidatilor
ce se mai gäsesc inscrisi din anii
precedenti i nenumiti
Insä candidatii din nou
si cari au cel putin trei note par-
tiale 18 si nici una inferioarä no-
tei 14, vor fi inscrisi in tablou Ina-
intea candidatilor vechi, afarä bine
inteles de acei candidati vechi cari
s'ar intâmpla sA aibä notä egalä.
Un candidat nu poate figura in
tabloul de 'capacitate mai mult de
trel ani
www.digibuc.ro
923
Dacä expira acest termen färä
sä fi fost numit, candidatul este
stets, i pentru a fi reinscris tre-
buie sä treacä un nou examen.
Candidatul care refuzä sä pri-
meascA postul ce-i revine dupä
ordinea clasifickii se sterge din
tabloul de capacitate.
26. Ori de Me ori se face un
loc vacant de medic ori de vete-
rinar, directiunea generalä a ser-
viciului sanitar publica vacanta prin
Monitorul Oficial ,§*1 prin Buleti-
nul directiunii.
Pânä in dou'azeci de zile dela
data acestei publicatiuni, rvor in-
drepta cererea cätre directiunea ge-
neralä toti medicii l veterinarii
cari voiesc a fi permutati la locul
vacant. Nu se iau in considerare
deck cererile venite dela cei ce
ocupA, In mod definitiv, un post
de aceeas categorie cu cel publi-
cat vacant, precum si dela acei
cari, desi n'au primit incä defini-
tivatul, tlar la exemenul sau con-
cursul pe baza cäruia vor fi fost
numiti, au avut cel putin trei note
18 si nici una mai joasä de 14.
De asemenea nu se iau in con-
siderare cererile venite peste ter-
menul fixat de acest articol.
Indatä dupä expirarea termenu-
lui de doujzeci de zile, directorul
general supune cererile de trans-
ferare consiliului permanent, care,
având in vedere notele din statul
de servicin al petitionarilor, hotä-
raste, prin proces-verbal setnnat,
dad vre-unul dintre ei meritä a-
ceastä permutare sau nu.
Dacä cereri de transferare nu se
prezintA, sau dacä cererile prezen-
tate se refuzä, lodul se considerä
ca definitiv vacant. In acest caz,
dacA locul e unul dintre acelea
cari se dau prin concurs, se pu-
blicä imediat si se tine concurs
conform acestei legL ,DacA este u-
nul dintre acelea ce se clan prin
examen de capacitate, el se atd7
924 LEGI UZIJALE. Anexe.
buie aceluia dintre candidatii In-
scrisi In tabloul respectiv, cantia
ii vine randul In ordinea inscrie-
rii pe tablou.
Permutarea prin consimtimant
reciproc se poste acorda numai In-
tre doi medici de aceeas catego-
rie si cu avizul conform al consi-
liului permanent.
27. Numirea data pe baza exa-
menului de capacitate se face prin
decret regal, pe term en de trei
ani. In acest timp, care se consi-
derA ca un stagiu de Incercare,
medicul se numeste medic stagiar.
La expirarea stagiulul de trei
ani, consiliul permanent hotaraste,
pe baza notelor din statele de ser-
viciu, dad' medicul meritä sau nu
numirea definitivA. In primul caz,
medicul, pdn un nou decret regal,
e numit definitiv la postul sau. In
al doilea caz, consiliul hotäraste
dacA se mai poate oft nu prelungi
stagiul de Incercare cu doi ani,
dupA care termen consiliul va a-
vea a se pronunta din nou. CAnd
InsA, dupA expirarea celui de al
doilea termen, m edicul nu a ob-
tinut definitivatul, sau cand con-
siliul nu admite prelungirea sta-
giului de incercare, medicul res-
pectiv pierde drepturile examenu-
lui trecut.
Numirea data pe baza unui con-
curs se face cu titlu definitiv.
28. Locurile vacante ce nu s'ar
putea ocupa de cei cart au trecut
examenul de capacitate, tablourite
respective fiind terminate, se vor
ocupa provizoriu de medici sau
veterinari, ce se vor numi de mi-
nistru, pe baza recomandAdi di-
rectorului general.' In acelas mod
se vor ocupa, Oita la tinerea con-
cursului, locurile vacante de spi-
tale spectate.
In lipsA de medici, veterinari,
chimisti si farmacisti romani, se
pot angaja cu contract, pe timp li-
mitat, i persoane cari nu se bu-
www.digibuc.ro
curA de cetAtenie romank cu con-
ditiune insA ca sA aiba dreptul de
practicA a profesiunii lor, data con-
f orm acestei legi.
Farmacistii se numesc dintre cei
cu dreptul de liberA practick do-
bandita conform cu prescrierile a-
cestei legi.
Agentii sanitari sau veterinari se
numesc dintre absolventii cu di-
ploma ai scolilor de agenti sani-
tari si veterinari ale directiunii ge-
nerale sanitare.
Moasele se numesc dintre cele
cu drept de liberA practicA cäpa-
tata conform cu prescrierite aces-
tei legi.
Medicii sefi de laboratoare se
numesc definitiv, prin decret re-
gal si pe baza recomandärii consi-
liului permanentin urma unui con-
curs trecut Inaintea unei comisiuni
formatA din cinci membri, dintre
cari trei desemnati de consiliul sa-
nitar superior dintre specialistit In
materiile respective, cari se pot
lua si In afara de consiliu, iar doi
desemnati tot de consiliul sanitar
superior dintre profesorii de igie-
nA, de bacteriologie sau de chi-
mie alimentark dela una din cele
douA Universitati. Candidatii la a-
ceste posturi trebuie sA fi lucrat,
ca doctori, cel putin trei ani In-
tr'un laborator de bacteriologie ori
de igienA din tali sau din strait-
nAtate si cari sA se fi distins in
aceste directiuni.
Dupä aceeas normA se numesc
chimistii sefi de laboratoare. Aces-
tia trebuie sa fie doctori In chi-
mie, licentiati In slit* fizico-chi-
mice, licentiati in farmacie sau di-
plomati ai unei scoff tehnice spe-
ciale, cari dovedesc cA au lucrat
cel putin trei ani, dupA terminarea
studiilor, Inteun laborator de chi-
mie si in special de chimie ali-
mentark
Locurile vacante de sefi de la-
boratoare de bacteriologie si de
 LEGI UZUALE. Auexe.
chimie se vor publica In Monito-
rul Oficial.
Rana in termen de doua luni,
candidatii vor adresa cererile
actele doveditoare directiunii ge-
nerale sanitare, care le va supune
aprecierii consiliului permanent,
ce trebuie sä-si dea avizul panä
In termen de cincisprezece zile.
CAPITOLUL VL
impartirea gi organizarea serviciului
exterior.
29. Serviciul exterior se divide
In dotiä parti distincte : a) asis-
tenta sanitarä i b) asistenta spi-
taliceasca.
Cel dintaiu are de scop de a
supraveghea, controla i studia i-
giena generalä a localitätilor, a a-
plica mäsurile generale si speciale
de combatere l prevenire a epi-
demiilor si a da ingrijire gratuitä
bolnavilor afarä de spital; cel de
al doilea de a da ingrijire gratuitä
bolnavilor säraci in spital.
CAPITOLUL VIL
Serviciul de asistenta sanitard.
30. Pentru a asigura bunul mers
al serviciului de asistentä sanitara,
tara se imparte in nouasprezece
regiuni sanitare, i anume:
1. Regiunea Botosani, cu rese-
dinta In Botosani, cuprinzand ju-
detele Dorohoiu i Botosani.
2. Regiunea Bacau, cu resedinta
In Bacäu, cuprinzând judetele
Baciu i Neamtu.
3. Regiunea Iasi, cu resedinta
In Iasi, cuprinzand judetele Iai
si Roman.
4. Regiunea Suceava, cu rese-
dInta in Fälticeni, cuprinzând ju-
detul Suceava.
5. Regiunea Vasluiu, cu rese-
dinta In Vasluiu, cuprinzand jude-
tele Fälciu i Vasluiu.
6. Regiunea Putna, cu resedinta
www.digibuc.ro
925
In Focsani, cuprinzând judetele
Tecuciu i Putna.
7. Regiunea Covurluiu, cu rese-
dinta in Galati, cuprinzand jude-
tele Covurluiu i Tutova.
8. Regiunea Tulcea, cu resedinta
In Tulcea, cuprinzand judetul Tul-
cea.
9. Regiunea Constanta, cu rese-
dinta in Constanta, cuprinzand ju-
detul Constanta.
10. Regiunea Buzau, cu rese-
dinta in Buzau, cuprinzand jude-
stele Buzau i R.-Särat.
11. Regiunea BrAila, cu rese-
dinta in Braila, cuprinzând jude-
tele Braila si lalomita.
12. Regiunea Prahova, cu rese-
dinta in Ploiesti, cuprinzând jude-
tele Prahova i Dambovita.
13. Regiunea llfov, cu resedinta
in Bucuresti, cuprinzand judetul
Ilfov.
14. Regiunea Arges, cu resedinta
In Pitesti, cuprinzând judetele Ar-
ge i Muscel.
15. Regiunea Vlasca, cu rese-
dinta In Giurgiu, cuprinzând ju-
detele Teleorman i Vlasca.
16. Regiunea Romanati, cu re-
sedinta in. Caracal, cuprinzând ju-
delete Romanati si Olt.
17. Regiunea Vâlcea, Icu rese-
dinta in R.-Vâlcea, cuprinzand ju-
detele Gorj si Vâlcea.
18. Regiunea Dolj, cu resedinta
In Craiova, cuprinzand judetul Dolj.
19. Regiunea Mehedinti, cu re-
sedinta in T.-Severin, cuprinzând
judetul Mehedinti.
Teritoriul unei regiuni se ) im-
parte, din punct de vedere sani-
tar, in mai multe circumscriptii,
cari pot sau nu sä corespundä cu
impärtirea administrativä a jude-
telor.
0 circumscriptie ruralä nu va
cuprinde o populatie mai mare de
cincisprezece mii locuitori, tinan-
du-se seama si de conditiunile
topograf ice.
926 LEGI UZUA LE. A nexe.
In flecare an, si in mäsura mij-
loacelor bugetare, se vor organiza
circumscriptiile sanitare a uneia sau
mai multor regiuni, fixându-se de-
finitiv i resedintele bor.
Localitätile urbane, cu o popu-
latie de cel putin sapte mii locui-
tori, si de cel mult cincisprezece
mii, vor forma o circumscriptie
deosebitä.
Orasele mari vor fi impArtite in
mai multe circumscriptii sanitare.
Circumscriptiile sanitare din te-
ritorii rurale se numesc circums-
criptii sanitare rurale i poartä fie-
care numele localitätii de resedintä
a medicului respectiv.
Circumscriptiile sanitare din te-
ritoriul urban se numesc circums-
criptii sanitare urbane si poartil
numele orasului respectiv, dad o-
rasul formeazä o singurä circums-
criptie ; i numele orasului, prece-
dat de un numär de ordine, dacä
or isul cuprinde mai multe circum-
scriptii sanitare.
In capul serviclülul sanitar al
fiecärei regiuni stä un medic in-
spector regional.
In capul serviciului sanitar al
fiecärei circumscriptii sanitare ur-
ban e sau rurale stä un medic de
circumscriptie.
Este interzis medicilor sanitari,
fie urbani ori rurali, a fi salariati
de cätre administratiunile institu-
tiunilor i stabilimentelor supuse,
prin aceastä lege, controlului sani-
tar, precum : scoale ori internate
private, stabilimente industriale,
case de sänätate eri policlinici pri-
vate. etc, afarä numai dacä in lo-
calitate nu se gäseste un alt me-
dic idecât cel sanitar. Le este de
asernenea interzis a fi interesati
bäneste In exploatarea unor ase-
menea institutiuni.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VIII.
Serviclul sanitar de regiune I atrl-
butiunile medlcului inspector
regional.
31. Medicul inspector regional
este sefui tuturor serviciilor sani-
tare din regiunea sa. El, din pro-
prie initiativä i pe a lui räspun-
dere, sau In temeiul ordinelor di-
rectiunii generale a serviciului sa-
nitar, dà lndrumäri si instructiuni
de serviciu medicilor de circum-
scriptii urbane si rurale, al cäror
sef ierarhic imediat este.
Pentru personalul, atat superior
cât si inferior, al institutiilor de
asistentä medicalä, precum
tale, dispensarii, infirmerii, etc.,
afarä de spitalele dependinte de
Eforie i Cassa Sf. Spiridon, el
este agentul permanent de control,
cât priveste aplicarea legilor si re-
gularnentelor si exacta indeplinire
a datoriilor de serviciu. El (IA sfa-
turi, cere indreptarea relelor con-
statate si raporteazä directiunii ge-,
nerale dacä nu o poate dobandi.
Pe baza unei delegatiuni spe-
ciale a directiunii generate, el poate
face anchete disciplinare contra
oricärui functionar sanitar ori me-
dical din judetul säu. Procesul-
verbal de anchetä, alcAtuit de el,
in urma unei asemenea delegati-
uni, are putere de act introductiv
inaintea comisiunii de disciplinä.
In regiunea sa, el privegheazä
exercitiul medicinei, artei mositu-
lui si al farmaciei i ia mäsurile
preväzute de legi i regulammte
contra celor ce-1 exercitä contrariu
dispozitiunilor lor.
Controleazä starea igienicCa lo-
calitätilor executarea vaccinatiu-
nii; supravegherea prostitutiei ; stu-
diazä cauzele endemiilor ; se tine
informat de ivirea i mersul epi-
demiilor ; conduce mäsurile pen-
tru combaterea i prevenirea lor
controleazä modul rctim se
 LEGI UZUALE. Anexe.
legile i regulamentele, Intru cat
vin in atingere cu sänätatea pu-
blica, atât de catre toate organele
sanitare, cat si de cele adminis-
trative si politienesti si de cätre
particulari ; ia direct mäsuri pen-
tru a obtine indreptarea, in limita
puterilor ce-i acordd legile si re-
gulamentele ; cere concursul or-
ganelor administrative superioare
locale cari sunt datoare a-1 da.
Medicul inspector regional lu-
creazä In Intelegere cu primarul,
cat priveste capitala judetului ; cu
prefectul, cat priveste restul jude-
tului, precum i u consiliile de
igienä.
Medicul inspector regional se
numeste cu decret regal, pe baza
propunerii ministrului de interne
si a avizului conform al consiliu-
lui permanent. El se va alege din-
tre medicii sanitari cei mai dis-
tinsi, si anume dintre
de orase, sau dintre medicii de
circumscriptie urbanä ori rurala,
cu o vechime de cel putin zece
ani ca medici definitivi.
Medicului inspector regional it
este interzis a ocupa orice altä
functiune salariatä de autoritäti
ori de particulari ; ii este de ase-
menea interzisä clientela privatä,
afard de cazurile Intamplätoare de
extremä u'rgentä.
CAPITOLUL IX.
Organizarea circumscriptiunilor sa-
nitare I atributiunile medi-
cului de circumscriptie:
32. In capul fiechei circum-
scriptii sanitare urbane sau rurale
stä un medic de circumscriptie.
El este seful serviciului sanitar
al circumscriptiunii, pe care o con-
duce conform legii si regulamente-
lor, conform instructiunilor gene-
rale de serviciu, conform ordine-
lor speciale ale directiunii gene-
rale sanitare, conform Indrumäri-
www.digibuc.ro
927
lor i instructiunilor venite dela
inspectorul regional.
El este seful ierarhic, imediat
al personalului inferior4,1 din cir-
cumscriptia sa, precum : moase,
agenti sanitari etc.; far la randul
são e subordonat medicului in-
spector regional, pe care il are sef
ierarhic imediat.
El este dator a vizita In cir-
cumscriptia sa, cat se poate de
des, stabilimentele sanitare pu-
blice si private, farmaciile, dro-
gheriile, penitenciarele, inchisorile,
scolile, fie publice, fie private, sta-
bilimentele industriale, fabricile
debitele de mancäri i bäuturi,
pietele i halele ; se Incredinteazá
despre igiena localurilor, despre
starea sanitarä a persoanelor
lucrurilor din aceste stabilimente;
cere dela cei care au conducerea a -
cestor stabilimente indreptarea re-
lelor constatate ; ia mäsuri contra
celor indärätnici, in marginea pu-
terilor ce-i acordä eceastä lege si
diferitele regulamente ; raporteaza
medicului inspector regional des-
pre orice neajuns, a anti indrep-
tare n'o poate cäpäta singur ; el
conduce si aplicä in persoana
cu ajutorul personalului subaltern,
Mr la nevoie cu concursul forte-
lor administrative si politienesti,
mäsurile de combatere i preve-
nire a boalelor molipsitoare epi-
demice in circumscriptia sa, con-
form legilor, regulamentelor si in-
structiumlor speciale ; e obligat
ca, in conditiunile fixate In re-
gulament, sa dea consultatille gra-
tuite la dispensariile din circum-
scriptia sa i sä dea asistentä me-
dicaid la domiciliu celor ce se gä-
sesc in imposibilitate de a veni
la dispensariu.
Despre activitatea lui tine in
curent pe medicul inspector regi-
onal, conform normelor ce se vor
stabili prin regulamentul de ser-
viciu.
 928 LEGI UZUALE. Anese.
Medicul de circumscriptie ru-
ralä, In marginea timpului ce-i
lasA disponibil Indatoririle lui prin-
cipale de medic si conform in-
structiunilor de serviciu, se va in-
troduce In vieata culturalä a sate-
lor, prin participarea sa activa la
cercurile culturale i prin contri-
buirea la popularizarea
special a igienei, In massele po-
pulare, dând sfaturi, fäcând pre-
legen i tinând conferinte.
Medicil circumscriptiilor situate
In afará de capitala judetului pot
cere direct concursul organelor ad-
ministrative si politienesti locale,
administratorilor de plAs'i, prima-
rilor, sefilor de politie, cari sunt
datori a-1 da.
Pentru mäsurile de aplicat ime-
diat, in scop de combatere si pre-
venire a boalelor epidemice, pot
a pela direct directiunii sanitare, când
administratiunile locale refuzä con-
cursul lor. Ei lucreazd In Intäle-
gere cu administratiunile locale:
administratorii de plAsi si prima-
rii comunelor din circumscriptia
lor.
33. In fiecare circumscriptie sa-
nitarä ruralä vor functiona mai
multe dispensare In puncte bine
al ese, . unde medicul sanitar res-
pectiv va da consultatii gratuite,
conform normelor ce se vor sta-
bili prin un regulament special.
Se vor Infiinta si In circum-
scriptiile sanitare urbane, in afarä
de spitale, dispensarii pentru con-
sultarea gratuitä a bolnavilor am-
bulanti säraci, când se va gäsi cA
consultatiile ce se pot da la spi-
tal nu satisfac nevoile localitAtii.
In orasele mari serviciul de a-
sistentä a bolnavilor gall de spi-
tal se va putea trece de catre mi-
nisteruI de interne asupra socie-
tätilor filantropice, chora li se va
acorda o subventie, ministerul pAs-
trAndu-si dreptul de control.
In acest caz, medicii sanitari ai
www.digibuc.ro
orasului rAmAn numai cu atribu-
tiunile pur sanitare.
CAPrrou.n. X.
Servicille sanitare ale ora§elor Bucu-
re§ti, la§i, Craiova, Galati,
Ploe§ti.
34. Orasele Bucuresti si Iai
constitue ate o unitate sanitarA
independentA de aceea a judete-
lor din cari fac parte, conduse fie-
care de câte un medic-sef.
Medicul-sef al oraselor Bucu-
resti si Iasi are, In raza oraselor
respective, toate atributiunile me-
dicului inspector regional, cu sin-
gura restrictiune cä competinta lor
de inspectorat nu se Intinde si a-
supra spitalelor Eforiei i Epitro-
piei Brâncovenesti pentru Bucu-
resti i Sf. Spiridon pentru
Ei lucreazä In intälegere cu pri-
marul i consiliul de igienä al o-
rasului.
Medicii de circumscriptiuni IAA
ai oraselor Bucuresti si Iasi au a-
celeasi atributiuni ca si toti cei-
lalti medici de circumscriptiuni.
Va fi i in orasele Craiova, Ga-
lati, Bräila i Ploesti un medic-sef
care va avea conducerea serviciu-
lui sanitar al orasului. Intreg ser-
viciul sanitar al acestor orase insA
e supus jurisdictiunii de control
al medicului inspector regional res-
pectiv ca si pentru celelalte capi-
tale de judet, afarä de Bucuresti
si Ia§i ; controlul lui InsA nu se in-
tin de asupra spitalelor pe cari Eforia
sau Casa Sf. Spiridon le-ar avea in
unul din aceste orase.
CAPITcn.In, Xl.
Laboratoarele de igieni.
35. In afará de micile mijloace
ce se vor putea pune la dispozitia
medicilor sanitari si In special me-
diciior inspectori de regiune, se
vor crea laboratoare de igienA In-
zestrate cu toate cele trebuitoare,
având ca scop a sAvArsi cercetä-
 LEGI LIZUALE. Anexe.
rile de taborator frecramate pentru
diagnetticul tiinific i pfofilaxia
boaleldr contagioase 1 ontrolul
sanitar al alimentelor i bäuturilor.
Aceste laboratoare vor mai ser-
vi ca centre de cultura si de cer-
cetare pentru medici.
Se vor Inf linta treptat sapte la-
boratoare ale StatuIui douà la-
boratoare centrale in Bucuresti
cinei regionale in orasele
Craiova, PiteSti, -Constanta, Galati
$i 132611.
Fiecaie dintre aceste labOratoa-
re va servi cr fegiune a tarii,
anume :
Laboratorul central Bucuresti
pentru judetele lllov, Vlasca, Däm-
boy*, Prahova, Ialomita si Bu-
zau ;
LaboratorYl central Iasi pentru
judetele : Iai, Vaslui, Dorohoiu,
Botosant, Fälciu i Suceava ;
Laboratory] regional Pitesti pen-
tat judetele: Arges, Muscel, Te-
leorman i Olt;
La boratorul regional Craiova pen-
tru judetele Dolj, Gorj, Mehe-
dinti, Välcea i Romanati ;
Laboratorul regional Galati pen-
tru jtidetele : Covurlui, Braila, R.-
Skat, Tecuci i Putna
Laboratorul -regional Bacau pen-
tru judetele : Bacan, Tutova, Neam-
tu si Roman ;
Laboratorul regional Constanta
pen tru judetele: Constanta i Tulcea.
Labotatoarele comunale ale o-
rasului Bucuresti vor avea aceeas
competintä ca si ale Statului.
Laboratoarele centrale din Biz-
curesti si 14-N/or servt si ca in-
stante de apel pentru rezolvarea
chestiunilor grele sau litigioase.
Cele chid laboratoare regionale
Craiova, Pitelti; Galati, Bacdu
Constanta vor avea eke cloud sec-
tiuni : una de bacteriologie i una
de chimie. Laboratoarele centrale
Iasi i Bucuresti wor avea fiecarel
o sectiune de chimie.
C. HAMANGIU. Suplitnentul III.
www.digibuc.ro
929
Pentru judetele deservite de a-
ceste *doua din urtnä laboratoare,
cercetärile $i lucrArile bacteriolo-
gice necesare se vor face in unul
sau mai multe din laboratoarele
de igienA i bacteriologie ale fa-
cultAtilor de medicina si scoalei
veterinare, ce se vor alege de cä-
tre directiunea generalä sanitarA,
cArora, dupa InsemnAtatea lu-
crArilor ce li se vor incredinta, li
se va putea acorda o subventiune
din bugetul ministerului de in-
terne.
Sectiunile de chimie ale labo-
ratoarelor statului se vor conduce
de chimisti ; iar cele de bacterio-
logie de medici sau veterinari bac-
teriologici cu titlu de sef de la-
borator, recrutati conform prescri-
erilor acestei legi, räspunzAtori fie-
care de conducerea tehnicA a sec-
tiei sale, fiind ajutati de asistenti
de laborator In nurnar variabil,
dupa nevoile serviciului.
Numai laboratoarele centrale din
Iasi i Bucuresti vor fi conduse
de un director, care va putea fi
titularul catedrei de chimie ali-
mentart dela Universitatea din
Bucuresti i titularul catedrei de
chimie medicalä dela facultatea
de medicina din Iási, pänä cänd
aceastä din urma Universitate va
avea o catedrA de chimie alimen-
tara.
CA PITOLUL XII.
Serviciul pentru asistenta bolnavilor
in spltale.
36. Ingrijirea bolnavilor In contul
bugetului public se face in spi-
talele statului si la dispensariile
publice pentru bolnavii ambulanti.
Spitalele se disting : In spitale
de prima si de a doua categorie.
Spitalele de prima categorie sunt
acelea cari au un efectiv de cel
putin 25 paturi, functionänd In
mod permanent Sunt spitale de
u doua categorie acelea cari au un
30
930 LEGI UZUALE. Anexe .
efectiv permanent de 15 pAnA la
25 paturL
Se Intelege prin efectiv perma-
nent numärul de paturi permis a
fi ocupat zilnic, dupä alocatia b u-
getarä, cu bolnavi de categoria
celor pentru cari spitalul functio-
neazA In principal ; nu insa patu-
rile anexe, destinate a fi ocupate
Intamplätor §i vremelnic cu 001-
navi de boale infectioase.
Numai spitalele create prin do-
natiuni, cu anume l expresä des-
tinatiune, §i al cAror venit ar fi
insuficient pentru intretinerea e-
fectivului de 25 paturi, vor intra
totu§ In rândul spitalelor de pri-
ma categorie.
Actualele spitale cu mal putin
de 15 paturi vor intra in catego-
ria precizatä de aceasta lege, sub
numele de Infirmerii.
Spitalele de prima §i a doua
categorie vor fi conduse, cu titlu
de medic-§ef de spital, de cA-
tre un medic recrutat In condi-
tiunile stabilite prin aceastA lege
pentru recrutarea medicilor de spi-
tal.
Medicii-§efi ai spitalelor de pri-
ma categorie vor avea a conduce
numai spiteful lor.
Medicii-§efi ai spitalelor de a
doua categorie vor fi in acela§ timp
medici sanitari ai unei circum-
scriptiuni mici.
$7. Spitalele mai mari, din cen-
trele mai importante, se vor or-
ganiza Impärtindu-se in sectiuni
dupä specialitäti.
Aceastä organizare se va face
treptat In mäsura mijloacelor. Se vor
putea destina chiar spitale Intregi,
dintre cele existente, sau dintre
cele ce se vor mai trea, unor anume
specialitätt ale medicinei curative,
dupä nevoia imprejurärilor locale.
Unde nevoia va cere se vor in-
fiinta posturi de medici secundari
al arm titulari vor fi numiti, dupä
propunerea consiliului permanent,
www.digibuc.ro
dintre fo§tii interni de spitale cu
un stagiu de cel putin dol ani.
Actualii medici secundari defi-
nitivi, dupA un stagiu de 4 ani,
sunt inscri§i de drept pe lista de
capacitate a medicilor primari de
spitale mixte.
38. Medicullef de spital sau
de sectiune de spital, ajutat de
personalul subaltern trebuitor, are,
In ce prive§te conducerea tehnicA
a spitalului sau sectiunii sale, In-
treaga räspundere, tot personaluli
subaltern lucrând sub ordineje sale.
In spitalele cu o singurä sectl-
une medicul are §i räspunderea
conduceril administrative §i a In-
tregti averi a spitalului.
In spitalele cu mai multe sec-
tiuni administratiunea gospodAriei
comune a tntregului spital se va
face de un administrator special,
numit intendent, sub controlul me-
dicilor spitalului. Medicullef rä-
mâne insä, §i In acest caz, räs-
punzAtor de materialul tehnic al
sectiunii sale.
Medicii-§efi ai spitalelor depind
de ministerul de interne §i sunt
supu§i jurisdictiunil de control a
organelor create de aceastä lege.
$9. In afarä de ingrijirea in spi-
tal, se va mai da asistentä medi-
calä §i medicamente, in contul
bugetului ministerului de interne,
bolnavilor ambulanti la consulta-
tiile gratuite ce vor functiona pe
lângA fiecare spital. Consultatiile
gratuite vor face parte integrantä
din indatorirea medicilor spitalu-
lui pe längä care un asemenea
serviciu functioneazä.
40. Au dreptul de Ingrijire gra-
tuitk, In spitalele §i dispensaffile
dependinte de ministerul de in-
terne, aceia a cäror stare mated-
ala nu le ingädue a face sacrifi-
ciut bänesc a se ingriji pe soco-
teala lor. Nutnai boalele infectioase
epidemice dau dreptul la Ingriji-
rea gratuitä in spitale §i infirme-
 LEGI UZUALE. Anexe.
rii, Uri deosebire de stare mate-
flan'. Dar, si in acest caz, bolnavul
care va cere un regim special va
fi supus la o taxä. Nimeni
ori care i-ar fi starea materialä
nationalitatea, nu poate fi refuzat
dela Ingrijirea spitaliceasd pen-
tru cazuri cari reclamä, prin na-
tura lor, o Ingrijire de urgentä.
Bolnavul care ar face sä fie in-
grijit gratuit, fie In spital, fie la
dispensariile statului, färá drept
se face vinovat de delictul califi-
cat de art. 332 din codul penal
si va fi pedepsit cum hotäräste
art. 333 din acelas cod ; iar me-
dicul care,. cu stiintä, va fi fäcut
ca cineva sä se foloseascä pe ne-
drept de asistenta medicalä gra-
tuitä, rezervatá pentru säraci, si
cAnd din aceasta ar fi rezultat
pentru el vreun folos material, se
face pasibil de pedepsele disci-
plinare preväzute in aceastä lege.
Lucrätorii de tot felul, angajati
in mice fel de Intreprindere indus-
trialä ori agricolä, pe un timp mai
lung de o lunä, au dreptul la a-
sistenta medicalä In institutiunile
ministerului de interne. Ind a-
ceastà ingrijire, afarä de cazuri de
boale epidemice, se va plgti, dupä
tariful stabilit prin regulament de
dtre Casa de asigurare contra boa-
lei, dad lucrätorul face parte din
asemenea CasA ; iar In caz contra-
riu si numai dad lucrätorul suferä
de un accident petrecut In timpul
si din cauza lucrului, Ingrijirea lui
va cädea In sarcina patronului.
Au dreptul la ingrijire in insti-
tutiunile de asistentä medicalä ale
ministerului de interne in primul
loc romAnii, In al doilea loc strä-
Acolo unde nu existä spitale mi-
litare, militarli vor fi Ingrijiti gra-
tuit în spitalele civile.
Un regulament va lAmuri amä-
nuntele administratiunii, functio-
närii §i controlului spitalelor §i dis-
www.digibuc.ro
931
pensarillor dependlnte de ministe-
rul de interne; conditiunile materiale
cari dau bolnavilor dreptul la ingri-
pre gratuitä, precum i taxele ce
datoresc acei cari, neindeplinind
aceste conditiuni, se fac totus a fi
ingrijiti In aceste institutiuni. A-
ceste taxe, dupä un mecanism
ce se va preciza in regulament,
se vor urmäri färä alte formalitáti
de cätre agenpi de percepere aft
contributiilor Statului. Ele se vor
värsa tezaurului public ca venit al
ministerului de interne.
CAPITOLUL XIII.
Serviciul veterinar exterior.
41. Din punctul de vedere sa-
nitar-veterinar, tam se imparte In
patru regiuni, si anume : Regiu-
nea I, cuprinzAnd judetele : Me-
hedinti, Dolj, Gorj, VAlcea, Ro-
manati, Olt, Arges, Tel eorman cu
resedinta In Craiova ;
Regiunea II, cuprinzAnd judete-
le : Vlasca, Muscel, Dambovita,
Prahova, Buzäu, Ilfov, Ialomita si
Constanta, cu resedinta In Plo-
iesti ;
Regiunea III, cuprinzAnd jude-
tele: R.-S'Arat, Bräila, Tulcea, Co-
vurluiu, Putna, Tecuciu, Tutova,
si FAlcio, cu resedinta In Galati ;
Regiunea IV, cuprinzAnd jude-
tele Vasluiu, Bacäu, Roman, Iasi
Nea mtu, Suceava, Botosani si Do-
rohoiu, cu resedinta In Iasi.
In capul fiecärei regiuni stä un
medic veterinar, inspector de re-
giune, care se recrutead dintre
ceilalti veterinari oficiali cu o ve-
chime de cel putin zece ani, ca
definitivi, In aceeas formä in care
se recrutead medicii inspectori
de regiune.
Medicul veterinar, inspector de
regiune, are conducerea, controlul
si räspunderea tuturor serviciilor
veterinare din regiunea sa, pentru
tot ce priveste poliçia sanitad ve-
932 LEG1 UZUALE. Anexe.
terinarii §i toate chestiunile eco-
nomice §i de igienä publicä in ra-
port cu medicina veterinarä.
Serviciul veterinar se va inde-
plini in fiecare regiune pdn :
L Veterinari de ora§e, cari sunt
§i inspectori de hale §i mäcelärii,
etc., la toate ora§ele re§edinte de
judet §1 la comunele urbane cu
populatie mai mare de cinci mii
locuitori, precum i la comunele
urbane statiuni climaterice §i bal-
neare.
In ora§ele cu populatiune mai
mare de treizeci mii de locuitori
vor fi mai multi veterinari, in ra-
port cu intinderea orgului.
and un ora§ are o populatfe
mai mare de douäzeci mii locui-
tori va avea pentru abator un me-
dic veterinar special cu re§edinta
la abator.
La abatoriile ora§elor cu peste
una sutà mii locuitori vor fi cel
putin doi veterinari pentru abator
in raport cu numärul animalelor
ce se sacrificd zilnic, spre a asigura
o perfectä inspectie a cärnurilor.
2. Judetele vor avea veterinari
de circumscriptie.
La cinsprezece comune rurale
va fi un medic veterinar ; numà-
rol dintr'o circumscrip-
tie putând fi mic§orat, dupä ne-
cesitate.
3. Veterinari de puncte de ob-
servatie la frontierg.
4. Agenti veterinari.
Veterinarii sanitari nu au drept
sä ocupe posturi salariate de par-
ticulari sau societäti in raionul
unde functioneazä dacä In circum-
scriptia respectivä mai sunt alti
veterinari ; nici nu vor reclama
platà pentru vizitele täcute la ani-
malele atinse de boale infectioase,
contagioase de domeniul politiei
sanitare veterinare, §i vor cäuta
fära plata anirnalele acelora cari
au dreptul la asistenta medicald
gratuitii.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XIV.
Gradatiuni.
42. Gradatiunea este sporul de
leafä ce se acordà functionarilor
dependinti de directiunea gene-
ralä a serviciului sanitar, arätati
prin statul de leafä.
Se excepteazä directorul §i sub-
directorul general, inspectorii ge-
nerali §i tehnici §i tot celälalt per-
sonal din administratia centralä,
cari nu vor avea drept la gradar
tiune.
Gradatiunea se aplicä numai le-
fii, nu Insä diurnei ; ea este su-
pusä la acelea§i retined ca §i leaf a
§i conteazä la stabilirea dreptului
la pensiuni.
Sunt patru termene de gradati-
une : dupä cinci ani de vechime,
cinsprezece la sutä asupra lefii;
dupa zece ani, treizeci la sutä ;
dupä cincisprezece ani, patruzeci
§i cinci la sutä ; dupä douAzeci de
ani, §asazeci la sutä.
Termenele de gradatiune nu In-
cep sä curgä de cat din momentul
cand functionarul a fost numit de-
finitiv pe baza unui examen sau unui
concurs ; iar pentru agentii sani-
tari, agentii veterinari i moa§e, din
momentul numirii, pe baza unei
diplome sau certificat liberat de o
§coalà specialä, conform acestei 1 egi.
Pentru personalul sanitar inferior
(agenti sanitari, agenti veterinari
§i moa§e) se aplicA gradatiunile
maximale, färä deosebire dacä func-
tioneaza la ora§e ori la sate.
Gradatiunea cuvenitä Incepe a
se servi dela 1 Aprilie ce urmeazA
dupä Implinirea termenului de gra-
datie.
CAPITOLUL XV.
§coli, cursuri de perfectionare, me-
did auxiliari.
43. *colile de moa§e ale Efo-
r4ei spitalelor civile din Bucure§ti
§i Sf. Spiridon din Ia§i vor libera
diplome, conferind dreptul de prac-
tica mo§itului In lark
 LEGI UZUALE. Anexe.
Aceste scoli se vor administra
intretinea de institutiunile de
cari depind. Programul studiilor,
precum si recrutarea personalului
lor Invätätoresc se va stabili prin
regulament alcdtuit de acele insti-
tutiuni, care va trebui sA aibA a-
probarea ministerului de interne,
dat in urma avizului conform al
consiliului sanitar superior. Nu se
vor primi Insä fn nici un caz In
aceste scoli eleve cu instructiune
premergItoare inferioarä aceleia a
douä clase secundare ; iar durata
studiilor nu va putea fi mai mica'
de doi ani.
Examenele de diplomä se vor
face de cätre profesorii colii, In
prezenta unui delegat al ministe-
rului de interne, propus de consi-
liul sanitar superior. Diploma se
libereazA In numele ministerului
de interne i va purta semnAtura
ministrului si a eforilor sau a e-
pitropilor institutiunii de care de-
pinde scoala.
Eforia spitalelor, ca si Cassa Sf.
Spiridon, In urma cererii ministe-
rului de interne, vor putea sä a-
lipeascA pe langA aceste scoli cAte
o sectiune specialä, cu conditiuni
de admisibilitate mai usoare, pen-
tru eleve recrutate numai dintre
sAtence si destinate a deveni moase
rurale.
Aceste sectiuni se vor Infiinta
pentru ministerul de interne si se
vor Intretine cu cheltuelile minis-
terului.
Elevele acestor sectiuni rurale
vor urma si ele studiile timp de
doi ani, conform programului or-
dinar al scorn pe längA care sec-
tiunea va fi alipitä ; iar diploma
lor va da dreptul de practica mo-
sitului numai In comunele ru-
rale.
In scop de a grAbi formarea nu-
märului trebuitor de moase rurale,
ministerul de interne va putea in-
fiinta si In orasele de provincie
www.digibuc.ro
933
scoli de moase pentru eleve sä-
tence. Aceste scoli Insd vor func-
tiona dupA tipul scolilor din Bu-
curesti si Iasi, dar numai in legä-
turä cu un serviciu spitalicesc de
maternitate.
Ministerul de interne va orga-
niza in orasele de provincie neuni-
versitare, care formeazä Insd cen-
tre spitalicesti mai Insemnate, scoli
de agenti sanitari pentru pregä-
tirea acestui personal inferior.
Numärul acestor scoli i numä-
rul elevilor ce se vor admite In
ele se va hotki in marginea tre-
buintelor si a mijloacelor bugetare.
Durata studiilor va fi Insd de un
an. Programa studiilor i conditiu-
nile de admitere a elevilor se vor
hotäri prin regulamentul aprobat
de ministrul de interne conform
avizului consiliului sanitar superior.
Diploma acestor scoli nu con-
ferä alt drept deck acela de a o-
cupa un post de agent sanitar.
Orcine ar incerca, pe baza aces-
tei diplome, sä facä pe propria-i
socotealA mestesugul de a vindeca
boale, se face vinovat de practica
ilicità a medicinei si se va pedepsi
conform acestei legi.
41. Ministerul de interne va or-
ganiza in laboratoarele i clinicile
facultatii de medicinä din Bucu-
resti si Iasi, in intelegere cu fa-
cultätile i cu ministerul instruc-
tiunii, precum i In spitalele Efo-
riei din Bucuresti si Cassei Sf.
Spiridon din Iasi, in Intelegere cu
aceste administratiuni, cursuri de
perfectionare pentru medicii In
functiuni publice.
Aceste cursuri vor fi;anuale ;
durata tor va fi de patru luni.
Ele vor fi obligatoare pentru¡me-
dicii de circumscriptiuni rurale
medicii de spitale. In fiecare an
vor fi admisi la cursurile de per-
fectionare, in ordinea alfabeticä a
numelui, ate o cincime din nu-
märul acestor medici din fiecare
934 LEGI UZUALE. Anexe.
judet ; astfel cA Intr'un ciclu de
cinci ani toti sä le fi urmat.
Un regulament, asupra cäruia se
va lua avizul consiliului sanitar
superior, va fixa materiile acestor
cursuri, programul, data si modul
tinerii lor.
Pentru celelalte categorii de me-
dici frecuentarea cursurilor de per-
fectionare e facultativä ; vor tre-
bui, insä, pentru a fi admisi la
curs, sä aibA aprobarea directiunii
generale a serviciului sanitar.
Pe baza propunerii directorului
general al serviciului sanitar, In-
temeiatä pe notele de inspectiuni,
consiliul sanitar superior va putea
hotäri trimiterea fortatá la cursuri
de perfectionare.
Aceasta se poate aplica si medici-
lor fun ctionari, cari nu sunt obligati
a urma dupä lege aceste cursuri
precum si celor obligati, dar care
si-au fAcut deja rândul hotArat de
lege, in interval de cel mult de
zece ani dupä trecerea concursului.
Medicului trimes In mod fortat
la cursurile de perfectionare i se
va indica ce anume cursuri trebuie
sä urmeze, si la expirarea terme-
nului va face dovada cä le-a ur-
mat. DupA douà trimiteri partiale
la cursul de perfectionare, dacA se
va dovedi aceeas insuficientA din
partea medicului, consiliul sanitar
superior poate hotärt a treia trimi-
ter..t fortatä, sau poate hotAii eli-
minarea lui din serviciu.
In timpul cat medicul urmeazä
cursurile de perfectiune isi päs-
treazA dreptul la gradatiune, la leafA
si diurnä. Medicii cari vin la cur-
sul de perfectionare din propria
lor pornire, sau acei cari sunt tri-
misi In mod fortat prin decizia
consiliului sanitar superior, sunt
datori a Ingriji si pe supliniti In
serviciu pe socoteala lor. Medicii
de spital veniti la cursurile de
perfectionare, vor fi sä fie inlocuiti
prin medici inscrisi in tabloul de
www.digibuc.ro
capacitate pentru spitale, afarä de
cazul dud gäsesc putinta a lAsa
in locul lor un coleg din locali-
tate, medic de spital si el.
Asemenea directiunea generalA
a serviciului sanitar va organiza,
In Intelegere cu directiunea scoa-
lei de medicinä veterinarä, cursuri
de perfectionare,. pentru medicii
veterinari, avandu-se ca bag nor.
mele arätate mai sus.
45. Se infiinteazä un corp de
medici auxiliari.
Orice medic, care doreste sä
imbrätiseze cariera de medic sa-
nitar, trebuie sä facä parte din a-
cest corp timp de un an, socotit
dela data declaratiunii sale titre-
gistratä la directiunea generalä a
serviciului sanitar. Medicii secun-
dad sunt scutiti de acest stagiu.
Medicii auxiliad vor fi intrebuin-
tati pentru combaterea epftlemiilor,
pentru a Inlocui pe medicii che-
mati la cursurile de perfectiune
si pe cei In concediu pentru cauzA
de boalä.
Ei vor primi tot timpul auxilia-
riatului de un an o diurnä de una
sutä lei lunar ; iar In timpul cat
indeplinesc un serviciu efectiv,
diurna de una suti lei se va In-
tregi panä la concurenta sumei ce
reprezintä leafa postului ce inde-
plinesc.
Când se primesc prea multe de-
claratiuni de medici auxiliari, se
va hotärl, prin bugetul anual, nu-
märul de auxiliad ce vor fi plAtiti,
si cari vor fi obligati a sta la dis-
pozitia directiunii generale sani-
tare pentru serviciile preväzute In
acest articol. Celor neplätiti li se
va considera totus termenul de
stagiu din momentul inregisträrii
declaratiunii lor la directia gene-
raid sanitarä. Numai pentru corn-
baterea epidemiilor, medicul ce se
gäseste In curs de exercitiu al au-
xiliariatului säu, chiar dacä nu e
plätit, e dator sä rdspunclä che-
 LEGI UZUALE. Anexe.
märii directiunit generale a servi-
ciului sanitar, dupg ce numärul
auxiliarilor plätiti va fi fost man-
tuit pentru diferitele servicii pre-
vAzute In acest articol.
Medicii auxiliari cari refuzä a
räspunde chemärii directiei sani-
tare, IntrucAt sunt obligati rift
acest articol, vor fi stersi depe ta-
bloul auxiliartlor sl nu vor avea
dreptul a se reinscrie din nou, a-
farä de cazul de fortä majorA bine
dovedità.
In caz de trebuintä directiunea
generalä a serviciului sanitar Va
putea Infiinta §1 un corp de ve-
terinari auxilian dupd. normele de
mai sus.
TITLUL III
CAPrrowl. XVI.
Masuri contra boalclor Infectloase.
46. ApArarea tärli In contra pi-
trunderii boalelor epidemice exo-
tice, In vederea cärora Statul ro-
män are Incheiate conventiuni in-
ternatIonale, se va face conform
principiilor stabilite In acele con-
ventiuni.
Regulamente speciale, date in
forma regulamentelor de adminis-
tratie publicA, vor preciza amä-
nuntele aplicArii acelor conven-
tiuni.
Pentru a apära tara de 'Arun-
derea boalelor molipsitoare, nepre-
vAzute In conventiunile Interna-
tionale, ministerul de interne va
putea institui vizita medicalä, la
punctele de intrare, pentru grupe
de lucrAtori sträini, ce vin vremel-
nic In tara §i va putea respinge
pe toti acei gAsiti bolnavi.
Cheltuelile exceptionale necesi-
tate de aceastä vizitä sanitarä cad
In sarcina patronului In folosul cä-
ruia se introduc lucrAtorii.
Un regulament va determina
cuantumul acestor taxe si modul
perceperii lor.
www.digibuc.ro
935
Ministerul de interne va putea
ordona dezinfectarea la punctele
de intrare In tail a unor anumite
mArfuri, precum : cArpe, piei, lana
sau alte produse resturi animale,
ce ar putea fi purtAtoare de ger-
meni infectiosi, transmisibili la om
animale.
Pentru aceste dezinfectiuni im-
pcirtatorii vor avea a suferi o taxa
ce nu va -fi mai mare decAt chel-
tuelile de material si de uzare a
a paratelor.
Un regulament va preciza amä-
nuntele acestor dezinfectiuni si
modul perceperii acestor taxe.
47. Ministerul de interne, cu a-
probarea consiliului de mtnistrl,
va putea Incheia cu Statele limi-
trofe conventiuni cu caracter local,
pentru a se apAra reciproc contra
invaziunii boalelor epidemice din-
tr'o tara In alta.
48. In scop de a opri lätirea
boalelor molipsitoare, ivite pe te-
ritorul tarii, se impune : declara-
rea imediatA a boalei cätre auto-
ritatea sanitarä a locului ; iar din
partea acesteia indeplinirea izolärii
dezinfectärii.
Declaratiunea este obligatoare
pentru urmätoarele boale : ciuma,
holera, febra tifoidä, tifusul exan-
tematic, tifusul recurent, dizenteria
variola, scarlatina, oreillonul, dif-
teria, meningita cerebro-spinalä,
tusea convulsivä, febra puerperalä,
conjuctivita granuloasä, lepra, tu-
berculoza internä ori externä cu
focar deschis, tetanosul, räpciuga,
dalacul, turbarea i muscäturile de
animalele turbate.
Declararea e obligatoare si pen-
tru erisipel, botulism si infectiu-
nile alimentare.
Declaratiunea se face verbal sau
prin scrisoare recomandatä, cu a-
rAtarea numelui .bolnavului §i lo-
cuintei. Scrisoarea de declarare va
purta pe plic, pe Iângä adresk cu-
vintele Declarare de boalä infec-
936 LEGI UZUALE.
tioasP, care o scuteste de taxd
postalà.
Declararea se face In comunele
urbane : medicului de circumscrip-
tie respectiv, sau orichuia dintre
ei, dacä sunt mai multi asemenea
medici in acelas oras; sau medi-
cului-sef de oras, in orasele unde
existä un asemenea medic; sau
inspectorului regional, in orasele
unde Teziciä un asemenea inspec-
tor. Ea se mai poate face si
secretarul mediculuilef de
ras sau al medicului inspector re-
gional, precum i cätre secretarul
primäriei, cätre seful ori comisarii
de politie.
Functionarii administrativi l pc-
vizati de aliniatul pre-
cedent, cari primesc o declarare
de boalä infectioasä, sunt datori
sa transmitä, In cel mai scurt timp,
declararea primitä medicului de
circumscriptie urbanä respectiv sau
unuia din ei, dad' sunt mai multi,
sau medicului-sef de oras In ora-
sele unde existä un medic-sef al
orasului, ori medicului inspector
de regiune In orasele unde reziclii
un asemenea inspector. Medicul
de circumscriptie, care primeste
declararea, pe orice cale ar primi-o,
trebuie sä o comunice i medicu-
lui-sef de oras sau medicului ins.
pector, dad in oras rezidä un a-
semenea medic.
In comunele rurale declararea
se face dtre medicul circumscrip-
tiei sanitare de care tine comuna
In care s'a produs boala, sau cä-
tre agentul sanitar sau moasä, cart
sunt datori a anunta de indatd pe
medicul circumscriptiei.
Ea se mai poate insä indrepta
dtre secretarul ori notarul pri- ,
märiei; precum i cätre guardul ori
jandarmul rural sau delegatul sa-
tului, cari sunt datori a vesti ime
diat pe medicul circumscriptiei.
Declaratiunea se face chiar and
diagnosticul este Ind lndoios. In
www.digibuc.ro
Anex.
acest caz, prima declarare trebuie
sh fie urmatä de o comunicare cu
privire la confirmarea ori infirma-,
rea diagnosticului, indatd ce acesta
se va fi putut stabili.
Cat priveste tuberculoza, tntru
cat aceastä boalä e consideratii de-
clarabilä prin acest articol, decla-
ratia nu e obligatoare deck In caz
de diagnostic confirmat.
Autoritatea sanitarà care va fi
primit declararea unui caz dubios,
va urrnäri ca in cel mai scurt timp
posibil sä capete confirrnarea sau
infirmarea diagnosticului.
Declararea se face de atre me-
dicul care ingrijeste de bolnav
Pentru bolnavii care nu se Ala
In cäutarea unui medic, declararea
cade personal In sarcina persoanei,
orice calitate ar avea, care Ingri-
jeste pe bolnav, sau a capului fa-
miliei, ori a proprietarului casei,
dad locueste In acelas local.
Conducätorii cu orice titlu ai
internatelor Lie educatiune si ins-
tructiune, fie ale Statului, fie pri-
vate, ale caselor de sänätate, azi-
lelor, spitalelor, ospiciilor, hanu-
rilor, hotelurilor, inchisorilor, sunt
datori a declara boalele, specificate
in acest articol, cari s'ar produce
In stabilimentele conduse de ei,
färä privire dad medicul curant
a fäcut sau nu declararea.
Membrii invätämantului sunt da-
tori sä comunice directorului ori
dirigintelui scoalei orice lipsire de
la scoalä a unui, elev mal lungä
de trei zile ; iar directorul sau di-
rigintele va vesti de ipdatä pe una
din persoanele prepuse de aceastä
lege a primi In localitate decla-n
rarea de boalä. infectioasä.
Asemenea preotul este dator a
face declararea cazurilor de boale
declarabile ori bänuite ca atare, ce
ar descoperi In casele care inträ
spre a indeplini serviciile cultului.
Medicii spitalelor, tnfirmeriilor,
inchisorilor i garnizoanelor mili-
 LEGI UZUALE. Anexe.
tare sunt 1e asemenea datori a
anunta cazurile de boale declara-
bile din stabilimentele ori garni-
zoanele lor.
Cánd o institutiune sau garni-
zoanä militarä n'are medic, comari-
dantul militar e dator sd anunte
orice caz sigur sau bänuit de boalä
declarabild.
Medicii i omandantii vaselor
stint datori sä anunte pe medicul
sanitar al primului port român in
care sosesc despre odce caz de
boalä declarabilä, sigurä ori bä-
huità, s'ar fi ivit pe bord In
cursul cälätoriei.
Declararea se poate face chiar
si de o persoand streinä, In afarä
de cele pe cari aceastä lege le o-
bligä la aceasta. In caz când de-
claratiunea se face de o asemenea
persoaná neobligatá de lege, si
dad declaratiunea se gäseste in-
temeiatä i n'a fost de mai Inainte
fAcutä de vreo persoand din cele o-
bligate a o face, declarantul are
dreptla o reconpensä de un leu
pentru fiecare caz declarat, datä
din bugetul directiunii generale sa-
nitare.
0 declarare facutä altor persoane
deal celor prepuse In acest arti-
col spre a o primi, se considerä
ca si and n'ar fi fost fäcutd..
Persoanele prepuse de aceasta
lege, a primi declararea de boalá
molipsitoare stint datoare s'o pri-
measa la orice oil din zi si din
noapte, la cancelaria serviciului lor,
la domiciliul lor, sau in orice loc ar
fie gäsiti de cel ce voeste sä faa
declararea.
49. Medicii de eircumscriptie,
indatd ce primesc O declarare pen-
tru una dintre boalele epidemice:
ciunia, holera, febra tifoidd, tifus
exantematic, tifus recurent, dizen-
terie, variola, scarlatina, difteria,
meningita eerebro - spinald, rdp-
ciuga, dälacul, fie cd diagnosticul
e confirmat sau numai bdnuit, va
www.digibuc.ro
937
vizita pe bolnav la domiciliul säu.
Dacä diagnosticul nu este con-
firmat, medicul va atrage luarea a-
minte a familiei asupra putintei
ivirii unei boale molipsitoare
asupra nevoiei de a päzi le mo-
lipsire pe ceilalti locuitori din casä.
Vizita lui se va reinoi in zilele
urtnätoare, pánä' ce diagnosticul
se confirmä sau se infirmä.
In caz de diagnostic confirmat,
medicul va hotärt dacä Impreju-
dirile din casa bolnavului ii pre-
zintä lndestulätoare garantii pentru
izolare, care sd excludä orice
putintä de Intindere a boalei. In
acest caz va läsa 'pe bolnav la do-
miciliul sàu, insd va prescrie fa-
miliei sau acelor ce au räspunderea
bolnavului, regulele de pdzit ; iar
prin vizite pe neasteptate va cäuta
sd se convingd dacä acele reguli
se pkesc. Orice abatere dela dis -
pozitiunile luate in aceste cazuri
de medic cade sub prevederile art.
59, medicul fiind obligat pe a lui
rdspundere a dresa actele de dare
In judecatä a contravenientului.
Când un bolnav este läsat la
medicul sanitar n'are a
se amesteca In tratamentul boalei,
farà cererea familiei sau celor ce
au räspunderea bolnavului dacä
existä deja un medic curant. Dar
nici medicul c urant n'are dreptul
a se amesteca in mdsurile cu ca-
racter de a opri Intinderea boalei,
dictate de medical sanitar, ori a
le suprima sau a le schimba.
In caz and medicul sanitar gd-
seste cA imprejurdrile din casa
bolnavului nu Ingäduie o izolare
sigurä, va fi obligat a ordona
zolarea la spitalul sau infirmeria
cea mai a propiatä. In caz de refuz
din partea familiel, sau celor ce
au grija bolnavului, medicul va
cere concursul sefului politiei locale.
Pentru tuse convulsivä se va
recurge la izolare fortatä numai
In mod and epidemia ia un ca-
938 LEGI UZUALE, Anexe.
racter de deosebit4 gravitate prin
complicatiile ce le provoacä.
50. Cheltuelite pricinuite de 1-
zolarea bolnavilor n afarä de do-
miciliul tor cad In sarcina direc-
¡hula generale a serviciului sani-
tar, cu exceptiunea celor ce do-
resc un regim special. Comuna
Bucuresti numai are a-si suporta
singurä toate cheltuelile.
Insa in caz de invaziuni a epi-
demiilor exoticei pesta i holera,
precum i in orice epidemie nas-
cuta pe teritoriul Wit, care ar lua
prin o neobisnuitä extinder; un
caracter prea amenintator pentru
populatiunei administratiunea co-'
munalä a locului e datoare cla
directiunii generale a serviciului
sanitar concursul säu bänesc pen-
tm stävilirea räului.
In afara de izolare, medicul sa-
nitar va ordona mäsurile de dezin-
fectare la locuinta bolnavului, In-
data dupä ridicarea lui, in cazut
and bolnavul nu se izoleaza la
domiciliu ; indata dupä vindecarea
sau moartea bolnavului, in cazut
and izolarea s'a fäcut la domiciliu.
Dezinfectarea va fi condusa, pe-
ck postbil, de medic In persoana.
Amänuntele unei bune dezinfec-
tiuni, pentru fiecare boala molip-
sitoare in parte, se vor hotäri prin-
tr'un regulament general al dezin-
fectiunilor.
Chettuelite pentru dezinfectare
cad in sarcina directiunii generale
a serviciului sanitar. Insä oameni-
lor cu dare de mânä se va putea
impune o taxä, reprezentand cos-
tul materialului intrebuintat i u-
zarea aparatelor. Cuantumul aces-
tei taxe se va fixa in anexa regu-
lamentului de dezinfectiune.
51. Se vor infiinta pe langä spi-
talele existente, dependinte de mi-
nisterul de interne, si pe langä
cele ce se vor mai crea, pavilioane
speciale, destinate a primi spre i-
zolare caztirile de boale epidemice
www.digibuc.ro
arkate la art. 48 ce se vor pro-
duce in localitate.
Toate adrninistratiunile de spi-
tale, altele deck acele adminis-
trate de ministerul de interne, sunt
datoare sä dea partea lor de sprt-
jin pentru izolarea boalelor epide-
mice. Ele vor fi datoare sä tinä la
dispozitia administratiunii sanitare
locale un numär de paturi, ce se
va stabili prin intelegere cu direc-
tiunea generalä sanitarä, propor-
tionate cu mijloacele lor bugetare
cu numärul total de paturi ce
Intretin,paturi destinate a primi
spre Izolare cazurile de boale epi-
dernice, atunci and cele destinate
acestor boale in spitalul ministe-
rului de interne din localitate nu
sunt suficiente fata cu extinderea
epidemiei, sau and ministerul de
interne n'are un spital al ski in
acea localitate.
Aceste administratiuni vor cäuta
ca, pe cat posibil, paturile ce se
vor destina pentru boalele epide-
mice sä fie instalate in pavilioane
separate, anume destinate acestui
scop, sau cel pupil In o parte a
clädirii principale, care sä permita
cat se va putea mai bine izolarea
lor de ceilalti bolnavi.
Aceste administratiuni n'au drep-
tut sä pretinda ministerului de in-
terne indemnizare baneascä pen-
tru ingrijirea bolnavilor infectiosi
ce adäpostesc l Ingrjjesc, cand prin
aceasta nu se depäseste numärul
paturilor ce de ordinar ele intretin
in spitale.
Numai and, din cauza prea ma-
rei extinderi a unei epidemii In-
ter) localitate, aceste administra-
tiuni, prin adapostirea i izolarea
infectiosilor, artrebui sä depäseascä
numärul .normal de paturi, minis-
terul de interne e dator a suferi
cheltuelile de Intretinere si de In-
grijire a bolnavilor supranumerari.
In caz de extindere mare a u-
nei epidemii in o localitate unde
 LEG1 UZUALE, Anexe.
este unul sau mai multe spitale,
ministerul de interne poate ordona
pentru scurt timp, evacuarea bol-
navilor ordinari dintr'un spital sau
dintr'o parte a unui spital, pentru
a face loc bolnavilor contagiosi.
Aceastä dispozitiune priveste a-
tat spitalele puse sub administra-
tia ministerului de ,interne, cAt
agele conduse de administratiuni
independente. Stint exceptate de
la dispozitiile acestui articol spi-
falele din orasele universitare Bu-
curesti i Iai, précum i spitalele
din alte centre, destinate pentru
anume specialitäti, .precum : chi-
rurgie, faced, boale de ochi, boale
mintale, azile ori sanatorii pentru
turberculosi. Pentru spitalele Efo-
riei i Cassei Sf. Spiridon, cari sunt
afarä din orasele universitare, mi-
nisterul va comunica acestor in-
stitutiuni necesitatea de evacuare,
In care caz aceste asez,kninte vor
lua mäsurile necesare, jar spitalele
vor fi conduse tot de medicii ins-
titutiunilor sub dependinta cdrora
se aflä.
Când, In cursul unei epidemii,
prin durata ei prea lungä i prin
numärul cazurilor prea mare, izo-
larea bolnavilor In spitalele locale
ar distrage spitalele prea mult
pentru prea multä vreme dela des-
tinatia lor normalä, se vor Infiinta
In contul bugetului pentru corn-
baterea epidemiilor infirmerii tim-
porare pentru izolarea bolnavilor
contagiosi.
52. In circumscriptiile sanitare
rurale se vor Infiinta, In afara cen-
trelor spitalicesti, un numär sufi-
cient de infirmerii.
Infirmerlile vor fi inzestrate cu
cele trebuitoare pentru a primi
Ingriji un numär de 10 panä la 15
bolnavi. Ele vor functiona In mod
permanent numai ca localuri de
izolare pentru cei atinsi de boale
molipsitoare.
Nu este Ingiduit ca infirmeriile,
www.digibuc.ro
939
In afarä de timpul epidemiilor, sä
functioneze ca localuri de ospita-
lizare permanentá acelor atinsi de
alte boale. In aceste timpuri ele
vor fi utilizate pentru consultatiile
gratuite ale medicului de circum-
scriptie i, numai In cazuri excep-
tionale, pentru ospitalizarea unui
caz urgent si care n'ar cere ospi-
talizare mai mare ca 10 zile.
Infirmeriile sunt puse sub con-
ducerea medicului de circumscrip-
tie respectiv, care le conduce cu
ajutorul personalului sanitar, sub-
altern si care are intreaga lor räs-
pundere, atät cât priveste Ingriji-
rea bolnavilor ospitalizati in ele,
administrarea l zestrea
lor.
53. Ministerul de interne, In
scop de a opri latirea epidemiilor,
va putea ordona suspendarea bâl-
ciurilor, tärgurilor periodice i ori
cärui fel de aglomerki care ar pu-
tea aduce chip sine o primejdioasä
lathe a epidemiilor.
In Intelegere cu ministerul de
instructie publicá, va putea ordona
Inchiderea scolilor sau a unei ca-
tegorii de scoli dintr'o localitate.
Suspendarea cursurilor scolii, In
care se repetä cazurf de boale mo-
lipsitoare, pentru timpul necesar
spre a se face dezinfectiunea lo-
calului, si care nu va fi mai lung
de cinci zile, se poate face färä
altá formalitate deck notlficarea
autoritätii sanitare locale catre con-
ducätorul scolii, care e dator a räs-
punde notificärii fäcutä.
E responsabil Insä Inaintea mi-
nisterului de interne, si se face vi-
novat de pedepse disciplinare, me-
dicul care va fi ordonat suspen-
darea cursurilor unei scoli pentru
timp mai lung de 5 zile, ori färá
motiv real.
Directorii i dirigintii de scoli
si institute de instructiune si e-
ducatiune nu vor reprirni In scoalä
un elev care a absentat mai mult
 940 LEGI UZUALE. Anexe.
de sase zile lard certificat, gratuit
si scutit de timbru, eliberat de me-
dicul sanitar al localitatii, prin care
sl se aräte cä poate fi admis fArä
pericol de a putea transmite o
boalA molipsitoare colegilor lui,
dupä ce va fi fäcut o anchetä
prea labilä.
In cazurile de turberculozä, pen-
tru cari art. 49 al acestei legi pre-
vede declaratia obligatoare, se vor
lua mdsuri de dezinfectare a lo-
cuintei, cel putin când aceasta se
goleste prin moartea bolnavului
si prin schimbare de domiciliu.
Cheltuelile acestei dezinfectiuni
cad In sarcina ministerului de in-
terne numai când e vorba de oa-
meni säraci. Altfel ele privesc pe
cel ce locueste case, locatar sau
proprietar.
54. Pentru prevenirea variolei,
vaccinatiunea si revaccinatiunea cu
vaccin animal sunt obligatorii pen-
tru toti locuitorii tArii. Vaccina-
tiunea i revaccinatiunea sunt gra-
tuite. Orice copil trebuie sä fie
vaccinat pânä la etatea de sase
luni. Revaccinarea este obligatoare
Intre 9 si 12 ani.
In caz de epidemie de variolä,
toti locuitorii cornunei se vor re-
vaccina.
55. Medicul sau agentul sanitar,
care vor afla despre existenta u-
nut caz de dälac, morvä, tubercu-
lozä, sau turbare la animate, sunt
datori a-1 declare autoritätii sani-
tare §i administrative locale, pen-
tru a se lua mäsurile dictate de
politia veterinarä.
56. Pentru a opri Intinderea tu-
berculozei, ministerul de interne
va infiinta, In limita mijloacelor
ce Statul va pune la dispozitie, a-
zile, situate de preferinp In loca-
litäti rurale, bine alese, pentru a
se izola bolnavii atinsi de tuber-
culozA deschisä.
PAnä la crearea urtui numär su-
ficient de azile de izolare, admi-
www.digibuc.ro
nistratiunile tuturor spitalelor vor
Ingriji ca sä aibä pentru tubercu-
losi, a cäror stare impune o nea-
paratä ospitalizare, säli speciale se-
parate de ale celorlalti bolnavi.
Directiunea generalä a serviciului
sanitar e Indreptätitä a suprave-
ghea i, la nevoie, a forta admi-
nistratiile de spitale, mai cu seamä
In centrele urbane, sA aducä la in-
deplinire aceastä dispozitiune, In
limita mijloacelor bugetului lor.
Statul va incuraja si va ajuta
prin toate mijloacele sale, subven-
tionând chiar bäneste, orice ini-
tiativä privatA ce se va judeca In
stare a contribui la lupta contra
tuberculozei.
57. Se vor intretine leprozeril,
unde se va putea ordona chiar se-
chestrarea fortatä a tuturor lepro-
silor din tail, Intru cAt nu se va
putea conta pe izolare efectivä la
domiciliul bor.
58. Pentru a ajuta combaterea
si prevenirea materiel prin chinini-
zare, Statul va pune la IndernAna
publicului, In cornunele rurale, spre
cumpärare cu pret minim, sdrurile
de chininä. Dozarea i prepararea
chininei, sub o forma usor de ma-
nuit, se va face sub Ingrijirea di-
rectiunii generale a serviciului sa-
nitar ; iar vânzarea se va face prin
intermediul InvatAtorului, preotu-
lui, postasului, primarului, grefie-
rului judecgtoriei, debitantului de
bäuturi si altor organe din sate ce
se vor gäsi, dupä Imprejuräri, po-
trivite. Directiunea sanitarä, pen-
tru organizarea acestei vânzäri, va
lua Intelegere cu administratiunile
de ai cäror agenti va voi sä se
serveasa
59. Agentul de politie, care va
fi refuzat concursul cerut .de me-
dicul sanitar spre a realiza izolarea,
se va pedepsi cu pierderea lefii
pe una pârtä la sase luni. Aceastä
amendä se ordonä de ministrul
de interne, dupä a prealabild cer-
 LEGI UZUALE. Anexe.
cetare i dovedire a vinovAtiei.
Persoanele cari vor fi impiedicat
pc agentul politienesc de a rea-
liza aplicarea mäsurilor cerute de
medicul sanitar, se vor pedepsi cu
pierderea lefii pe una pânä la 6
luni, dacä sunt functionari plätiti
de Stat, judete ori comune, sau
de institutiuni puse sub controlul
ministerului de interne. Aceastä
amendä se va aplica de ministrul
de interne sau de ,autoritatea de
care depinde functioriarul, dupä in-
tervenirea ministrulul de interne.
Dacä nu sunt functionari, se vor
da In judecata judecAtoriei de o-
ocol a locului si se vor pedepsi cu
o amendä de douäzeci pAnä la
cinci sute lei. Judecarea procesu-
lul se va face de urger*. Hotä-
rhea va fi definitivä si se va da
pAnä Inteun termen de cel mai
tArziu cincisprezece zile dela data
introducerii actiunii.
Conductorii, cti mice titlu, ai ha-
nurilor i hotelurilor, cari cu stiintä
nu vor fi declarat un caz din boa-
lele specificate la art. 48, apärute
In stabilimentul lor, fie diagnos-
ticul confirmat ori bänuit, se vor
pedepsi cu Inchiderea totalä sau
partialä a stabilimentului dela una
pAnä la 3 zile, In care timp se va
efectua dezinfectia. Inchiderea va
fi decretata de directiunea gene-
ralA a serviciului sanitar, care va
dispune i darea in judecatà. Con-
travenientii vor fi pedepsiti cu o
amendà dela 100 la 500 lei.
Conducätorii, cu ofice titlu, ai
caselor de sänätate particulare, in-
ternatelor de educatiune i instruc-
tiune, In caz de nedeclarare, se
vor pedepsi de judeckorul de o-
col cu inchiderea institutiunii, pe
una pAnA la trei lunl, dacä acestea
au caracter privat ; cu pierderea lefii
pe una pAnä la 6 luni, dacd insti-
tutiunea este a Statului.
Conducätorii, cu ofice titlu, ai
Inchisorilor spitalelor, azilelor, os-
www.digibuc.ro
941
piciilor civile si militare, cari nu
vor fi fAcut declararea, se vor pe-
depsi cu pierderea lefii pe una
IAA la sase luni, dacA stint func-
tionari ai Statului, judetelor ori
comunelor.
Amenda se ordonA de ministrul
de interne, dacä functionarul de-
pinde de acel minister ; sau de
autoritatea de care depinde func-
tionarul, dupd intervenirea minis-
terului de interne.
Dacä nu sunt functionari, se vor
da In judecata judeatorului de o-
col al locului si se vor pedepsi
cu o amendà dela douäzeci pAnä
la cinci sute lei.
Aceleasi pedepse se vor aplica
persoanelor cari vor provoca, ori
vor ajuta, Intreruperea izolärii In
curs, ordonatä de medicul sanitar,
Inainte ca acesta fi dat avi-
zul cä izolarea se poate ridica färä
pericol.
Oricine va fi impedicat indepli-
nirea dezinfectiunii ordonate de
medicul sanitar, se identificä cu a-
cel ce ar fi impiedicat izolarea sau
n'ar fi fäcut declararea 0 se va
pedepsi dupà normele stabilite in
acest articol.
Medicul curant care In caz de
diagnostic confirmat nu va face
declararea boalelor epidemice, sau
cAnd ar contribui sä se Impiedice
izolarea ordonat6 de autoritatea
sanitarä, ori sä nu se aplice cele-
lalte mäsuri de profilaxie, se va
da in judecata judecätoriei de o-
col si va fi pedepsit cu o amendd
dela douä sute pânä la una mie lei.
Pentru recidivä, se va putea con-
damna la pierderea dreptului de
practica rnedicinei pe timp mär-
ginit pâtiä. la vase luni.
Procesul se judecA de urgentä
Oa in termen de cincisprezece
zile.
Procesul-verbal al medicului sa-
nitar, constatator al contraventiu-
nilor prevAzute In aces! articol,
942 LEGI UZUALE. Anexe.
are putere introductiva si dovedi-
toare in justitie. Dovada contrarie
nu se poate face deck prin ins-
criere in fals.
CAPITOLUL XVII.
Serviclul sanitar al porturilor.
60. In porturile Sulina, Cons-
tanta, Braila si Galati va functiona
Cate un serviciu medical special
si permanent pentru controlul sa-
nitar al vaselor, al cälätorilor si al
marfurilor, conform dispozitiunilor
din conventiile Internationale si
regulamentele de serviciu.
Ele vor avea personalul trebui-
tor, care se va fixa prin buget.
In porturile Braila si Galati va
functiona Cate un serviciu medi-
cal permanent, iar in celelalte por-
turi dunarene se va putea infiinta,
la caz de trebuintä, un post de
medic al portului. In aceste din
urmä ()rase, insa, serviciul de port
va sta sub directa autoritate a me-
dicului-sef de oras, in localitätile
unde existä un asemenea medic,
si a medicului inspector regional,
in localitätile celelalte.
Medicii de port se vor recruta
dintre medicii sanitari. Ei se nu-
mesc de ministrul de interne prin
decret regal, pe baza avizului con-
form dat de consiliul permanent.
Serviciile sanitare ale porturilor
Sulina, Constanta, Galati si Braila
vor trebui preväzute fiecare cu un
lazaret pentru instalarea bolnavi-
lor atinsi de boale pestilentiale, cu
un laborator de bacteriologie si cu
aparatele necesare pentru dezin-
fectarea vaselor.
CAPITOLUL XVIII.
Misurl contra boalelor venerice.
61. In toate comunele femeile
ptostituate vor fi supuse la vizite
sanitare de doua ori pe saptämâna.
Aceste vizite se vor face In mod
gratuit la dispensariul dependinte
de directia sanitark niciodatä Insa
www.digibuc.ro
la domiciliul medicului sau in ca-
sele de prostituate. Prostituatele
gäsite atinse de boale venerice vor
fi internate in spitale pana la vin-
decarea lor. Un regulament va pres-
scrie modul de priveghere admi-
nistrativa si sanitara a prostitutiei.
Se vor interna In spitale, Ora
la vindecarea lor, si femeile exer-
citând prostitutia clandestinä, pre-
cum si indivizii vagabonzi de am-
bele sexe cad se vor gasi afec-
tati de boale venerice ; de aseme-
nea si acele persoane cari nu au
posibiltatea de a se cauta la do-
miciliul lor.
Administratiile tuturor spitalelor
sunt datoare a ingriji de cäutarea
gratuitä a bolnavilor afectati de
boale venerice si nu vor putea res-
pinge asemenea bolnavi. In cazul
and primäriile oraselor Bucuresti
si Iasi nu vor avea spitale pentru
astfel de boale, sunt datoare a in-
cheia intelegeri cu spitalele Eforiei
din Bucuresti si ale Cassei Sf. Spi-
ridon din Iasi pentru cautarea lor.
Pe cat se poate, bolnavii atinsi
de boale venerice vor fi grupati
in pavilioane sau cel putin in säli
speciale.
T1TLUL IV.
Despre igletia publlea,
CAPITOLUL XIX.
!glens allmentarä.
62. Un regulament asupra con-
trolului alimentelor si bduturilor
va preciza calitätile ce trebuie sä
indeplineasca bäuturile si alimen-
tele de prima necesitate, spre a
putea fi tolerate in comert pentru
folosinta publicului.
63. Este oprit a se pune in
comert sau a se da in consuma-
tie alimente si bauturi stricate ori
falsiiicate.
In deosebi, este oprit a se da
in consumatie porumbul si Mina
de porumb (mälaiul) stricat sau
necopt.
 LEGI UZUALE. Anexe.
Alimentele l bAuturile stricate
se vor distruge ori denatura, con-
form celor ce se vor prescrie In
regulamentul preväzut de articolul
precedent 0 conform dispoziiuni-
lo vor urma mai la vale.
Se va face imediat distrugerea
ori denaturarea alimentelor si bäu-
turilor Mil stricate, dupl ordlnul
prefectului, primarului, administra-
torului de plasA sau al orickula
dintre inspectorii sau medicii sa-
nitari l veterinari mentionati In
articolul urmkor, afarä de agentul
sanitar, dad proprietarul sau po-
sesorul alimentelor sau bAuturilor
va recunoaste cA sunt stricate.
Aceastä recunoastere trebuie sä
fie fAcutA sub propria lui iscAliturä.
In caz de a nu sti sau a nu pu-
tea iscAli, recunoasterea va trebui
sA fie afirmatA de dol martori,
subscrisi In procesul-verbal, care
constatA cA alimentele si bäuturile
sunt Mil stricate.
In orice alt caz, distrugerea sau
denaturarea se va ordona de ju-
decAtorul de ocol in circumscriptia
ckuia s'a sAvArsit sau s'a consta-
tat faptul.
Procesul-verbal i se va inainta
din oficiu de urgentA. El va ju-
deca imediat ¡Ara nici o altA for-
malitate, deck In urma unei cer-
cet5ri locale.
PAnA ce se pronuntä judeckorul
marfa va fi sigilatä §1 push* sub
pazA (sechestratä) la proprietarul
ori posesorul ei.
Pentru alimentele supuse la o
grabnicA stricAciune, judeckorul,
in comunele urbane, se va pro-
nunta In cel mult 24 ore ; in co-
munele rurale, in cel mult douA
zile libere.
In regulament se vor enumära
alimentele supuse unei grabnice
stricAciuni.
Proprietarii, administratorii, a-
rendasii, morarii sau orice alte
persoane cari vor pune In comert
www.digibuc.ro
943
pentru hrana oamenilor, sau vor
da hranä lucrätorilor porumb ori
fAinä de porumb (mälaiul stricat
sau necopt, sau carne dela ani-
male bolnave (antrax), se vor pe-
depsi cu amendA dela 100-5000
lei ; iar In caz de recidivA, dela
500-10.000 lei. DacA hrAnirea cu
asemenea alimente va fi cauzat
moartea, culpabilii vor fi condam-
nati si la Inchisoare dela 1-3 ani
independent de despAgubirile ci-
vile ce se pot acorda de justitie.
Se considerA alimente §i bäu-
turf falsificate acele cari se vor
gAsi cA contin substante ce nu in-
trä in compozitia lor normalA si a
ckor adAugare nu este permiSA
de regulamentul pentru controlul
alimentelor l bAuturilor ca fiind
vätämkoare pentru AnAtate, pre-
cum si acelora cArora le vor lipsi,
cantitativ ori calitativ, vreunul din
componenti normali §1 despre cari
se poate dovedi, prin analizA, c5
au lost sustra0 In mod fraudulos.
Se considerä asemenea falsifi-
cate si bAuturile imitate dupä cele
naturale prin adAugire de esente
artificiale.
Oricine va ptine In comert sau
va da In consumatie alimente ori
bäuturi falsificate sau stricate, se
va pedepsi dup5 cum urmeazA
Dad o va fi fäcut din negli-
jentä, cu amendä de 10-50 lei ;
Dacä o va fi fäcut cu bunä
stiintä, cu amenclA dela 20 la 200
lei; in caz de recidivä, amenda
va fi indoitä, si dacA in termen
de un an va cädea in a doua re-
cidivA, amenda va fi dela 10001a
5000 lei.
Dad' va fi falsificat el Insus,
amenda va fi dela 500-1000 lei ;
in caz de recidivä, amenda va fi
indoitä, si dacA in termen de un
an va cAdea in a doua recidivA,
se va pedepsi cu Inchisoare dela
6 luni la un an.
Dacä din hrAnirea cu alimente
944 LEGI UZUALE. Anexe.
bäuturi falsificate sau stricate
va rezulta moarte, culpabilul, afarä
de amendä, va fi pedepsit cu in-
chisoare dela 1-3 ani, indepen-
dent de despägubirile civile ce se
pot acorda de justitie.
In caz de recidivá, inchisoarea
va fi de o durata indoitä.
64. Pot controla calitatea ali-
mentelor i bäuturilor ce se dau
in consumatie In bäcänii, arciumi,
restaurante, hoteluri, hale, cantine,
piete, várni, depozite i orice Rite
asemenea locuri :
1. Toate organele sanitare si
anume:, inspectorii sanitari, me-
dicii inspectori de regiuni, medicii
§efi de orase, medicii de circum-
scriptie sanitarä urbanä sau ruralä,
medicii veterinari, chimistii of iciali
§i agentii sanitari,
2. Prefectii, administratorii de
plasä, primarii si ajutoarele lor,
precum i orice functionar admi-
nistrativ ori politienesc Investit cu
o specialä delegatiune, pentru a-
ceasta de catre prefect sau de
cätre primar.
Ei, afarä de agentul sanitar, vor
controla asemenea alimentele si
bäuturile ce se dau lucrätorilor de
catre patronii lor, in mice intre-
prindere industrialä sau agricolä,
in care lucrätorii sunt invoiti a
primi hrana In natur5.
Medicii de circumscriptie urbanä
ori ruralä sunt datori s5 inspecteze
cat mai des locurile publice In
cari se tin spre vanzare alimentele
si bäuturile.
Veterinarii în serviciul directiu-
nii generale sanitare, lucrând In
intelegere cu serviciul sanitar uman
al locului, vor exercita o speciald
priveghere asupra abatoriilor, ha-
lelor si, in genere, asupra alimen-
telor de provenientá animalä.
In toate cazurile de mai sus,
modul de procedare se va deter-
mina prin regulamentul preväzut
de art. 62.
www.digibuc.ro
Orice functionar public, din cei
mai sus enumärati, va putea ,con-
-stata odce abatere din acest capitol
prin procese -verbale, Y.), forma ce se
va prescri de zisul regulament,
Aceste procese-verbale vor face
deplinä dovadä In justitie. Proba
contrarä va fi admisä.
Oricare din functionarii rnai sus
enumarati, afará de agentul sani-
tar, are dreptul de a ridica probe
(mostre), tn cantitätile si cu for-
mele ce se vor prescri de regu-
ment, din alimentele si bäuturile
pe cari le cred falsificate spre a
le supune unei analize. Se poate
'mine, irk caz de grave bänuey,
sigilii si isechestru asupra intregu-
lui stoc de marfA, ce va ramâne
In pästrarea proprietarului sau, po-
sesorului.
Expertiza fAcutä de un laborator
de control al ministerului de in-
terne mu. al laboratoriilor comunii
Bucuresti face deplind dovadä In
justitie.
Contra expertiza se va putea
admite de justitie i Lse va exe-
cuta In asistenta unui. chimist ex-
pert al Camerelor de comet re-
cunoscut de consiliul sanitar su-
perior, de calre laboratorüle Sta-
tului, ale universitätilor, ale dife-
ritelor scoli speciale si ale institu-
tiunilor publice. Ea se va face
de unul din laboratoriile mai sus
mentionate. Raportul de contra-
expertizä se va depune cel mai
târziu in zece zile la judecat5.
Proprietarul sau posesorul märfii
este responsabil pentru conserva-.
rea contra-probelor supuse anali-
zei, precum si a märfii pusä sub
sigiliu i sechestru läsatä in pas-
trarea lui. Ruperea sigiliilor sau
disparitiunea in tot sau In parte a
märfii sechestrate ori a contra-pro-
belor va fi pedepsità cu inchisoare
dela 1-2 ani.
Orice functionar public insärci-
nat cu controlul alimentelor §i bäu-
 LEGT t.JZ-1.1ALE. Anexe.
turilor, precum §i constatarea- cii-
ieritelor fraude i falsificäri, care
at -fi dot-edit cä numai din spirit
de §icanä sau de interes personal
an dresat acte i au fäcut demer-
suri spre a se da in judecatá co-
mercianti i industria§i, vAnzAtori
sau producätori, se vor pedepsi
cu revocarea §i amendä dela 50
pAnä la 1.000 lei, afará de dau-
nele la cari 'eventual ar Tutea ii
obligate autoritätile respective.
65. Toate abaterile preväzute
In -articolele precedente se vor ju-
deca ca afaced penale dupä drep-
tuI comun, insá de urger*" cu-
precAdere asupra tuturor procese-
lor, afarä de ceeace s'a dispus In
art. 63, in privinta distrugerii sau
denaturdrii alimentelor i bäuturi-
lor stricate.
Prescriptiunea In privhita tutu-
ror abaterilor din cele douä arti-
cole precedente este de trei ani
dela sävär§irea oricärei abated,
sau In caz de tirmärire, dela cel
din urmä act de urmArire.
CAPITOLUL XX.
Salubritatea Iocalltä4llor, salubritatea
loculutelor j stabilimentelor publice.
66., Directiunea serviciului sa-
nitar, in urrna unei deciziuni a
consiliului sanitar superior, va in-
dica Statului, judetelor sau comu-
nelor toate ludárile necesare pen-
tru ameliorarea salubritätii publice
cad vor fi executate In limitele
mijloacelor bugetare. Oricine ar
pricinui vreo cauzA de insalubri-
tate prin mice tel de lucräri, va fi
obligat sá facä In termenul -cel
mai scurt posibil toate lucrärile
necesare pentru ameliorarea salu-
britätii, conform indicatiunilor con-
siliului sanitar superior.
67. Administratiile comunale
vor ingriji ca locuitorii comunei
sä gäseascá cu Inlesnire apä de
bäut bunä i Indestulätoare ; vor
ingriji sä asigure comunei, un
www.digibuc.ro
945
mijloc public de indepártare din
raza comunei, prin canalizare sau
alt sistem igienic, a irämägtelor
putrefiabile solide i lichide rezul-
tând din economia umanä §1 ani-
malä ; vor ingriji ca comuna sä
dispund de o instalatiune, confoi-
mä cu cerintele igienel, pentru
täierea animalelor destinate con-
-sumatiunii publice.
Nici o comunä urbanä nu va
putea face nid un fel de lucrare
publicä de o mare insemnätate,
mai inainte ca lucrärile de alimen-
tarea cu apá, canalizarea i abato-
dul sä fi fost Indeplinite in mod
judecat satisfädtor pentru igiena
publicA de cAtre consiliul sanitar,
superior.
Pentru orice lucrare de aducere
de apä, de- canalizare §i, In genere
pentru orice lucrare d naturä a
influenta sänätatea publicä a loca-
litätii adrninistratiile comunelor ut-
bane sunt datoare pe lângä alte
avize impuse de alte legi, a avea
§i avizul conform al consiliului sa-
nitar superior.
6S. Se constitue o casá a sänä-
tAtii publice rurale, având ca scop
realizarea tuturor lucrärilor nece-
sare salubritätii publice din co-
munele rurale, precum : alimentäri
cu apä, canalizäri, combaterea im-
paludismului §i a pelagrei.
Aceastä casá a sänätätii publice
se declarä persoanä moralá, va fi
reprezentatä prin directorul gene-
ral al serviciului sanitar §i este
pusä -sub conducerea ministerului
de interne (directia generalä a ser-
viciului sanitar). Va putea primi
mice fel de donatiuni sau legate
precum §i mice venituri i se vor
, atribui fie din contributiuni spe-
ciale, fie din orice alte fonduri
sau venituri.
Toate amenzile ce se vor, in-
cassa pe baza acestei legi fie pe
cale administrativá, fie pe cale ju-
dectäoreascä, vor constitui de drept
946 LEGI UZUALE. Anexe.
venituril e cassei sänätätii pu-
blke.
Un regulament va determina or-
ganizarea i modul de functionare
a acestei case a sänätätii publice.
69. In fiecare comunä adminis-
tratia localä va alcätui un regula-
ment, care va prescrie regulele i-
gienice minime ce se pot impune
in acea localitate pentru casele
construite din nou.
Pentru comunele resedinte de
judet, acest regulament se va su-
pune aprobärii ministerului de in-
terne, dupä ce administratia localä
va fi luat avizul consiliului de i-
giena local.
Pentru comunele neresedinte de
judet, administratia comunalä su-
pune regulamentul aprobärii pre-
fectului, care trebuie sä ia avizul
consiliului de igienä local.
Prefectul, primarul comunei in-
teresate l medicul inspector re-
gional, pot recurge la ministerul
de interne In caz de divergintä de
päreri. Ministrul decide In acest
caz dupà ce ia avizul consiliului
sanitar superior.
In toate orasele, unde consiliile
de igienä vor crede de cuviintä,
se vor Infiinta comisiuni speciale
cari vor vizita locuintele, vor con-
stata neajunsurile lor igiellice
vor propune mijloacele pentru In-
dreptarea acelor neajunsuri.
70. In comunele urbane rese-
dinte de judet, primarii, din pro-
pria lor initiativä, sau dupä cere-
rea medicilor respectivi, sau dui:4
ordinul rxinistrului de interne si
dupd avizul conform al consiliu-
lui de igienä, vor ordona repara-
rea sau construirea din nou, in
contul proprietarului, de latrine,
canale de scurgere, de pavaje In
curte, l alte lucrAri necesare In
interesul igienei, dacä proprieta-
rul va refuza sä fad' singur acele
lucräri prescrise de regulamentele
de salubritate. Ei pot da In ju-
www.digibuc.ro
decatá pe proprietarii caselor lip
site de latrine sau cari au latrine
neigienice, sau dacä casa a &ye-
nit cit totul nesänätoasa din alte ca-
uze. Ei pot asemenea ordona In-
chiderea hanurilor, hotelurilor
altor asemenea localuri, cari prin
starea lor amenintä sa compro-
mità sänátatea celor pe cari li a-
däpostesc ori a vecinilor ; pof or-
dona ca sä se ingrädeascä, in con-
tul pro prietarilor, proprietätile ne-
imprejmulte dimprejurul oraselor,
cu exceptia pärtilor excentrice ale
oraselor ocupate de agricultori.
Aceleasi mäsuri se vor lua In
comunele neresedinte de judet,
de catre primari, din propria lor
initiativä sau dupä ordinul prefec-
tului, conform ordinului consiliu-
lui de igienä.
Cei ce se cred nedreptátiti pot
apela la ministerul de interne. A-
cesta va decide, trebuind pentru
chestiunile mai insemnate sä ia
avizul consiliului sanitar superior.
71. Un regulament special va
prescrie conditiile igienice ale sco-
lilor l internatelor de educatiune
publice si private.
In nici un caz nu se poate in-
chide o scoalä sau un internat
care nu s'ar afla In conditiuni
igienice multumitoare, cleat In
urma hotäririi ministerului cultelor
instructiunii publice.
Penitenciarele centrale, arestu-
rile Curtilor, inchisorile judetelor
si ale comunelor se vor Intretine
In starea cea mai salubrä i vor
fi ferite de aglomeratiunea exce-
sivd a detinutilor. Ahmentatiunea
condamnatilor si a prevenitilor
conditiunile de igienä generice se
vor prescrie prin regulamente spe-
ciale.
La constructiunea penitenciare-
lor centrale va fi consultat consi-
liul sanitar superior asupra condi-
tiunibor Asemenea vor fi
consultate consilille de igienä pu-
 LEGI UZUALE. Anexe.
blica la construirea inchisorilor ju-
detene.
CAPITOLUL XXI.
Statiunl balneare, statiuni de ape mi-
nerale, statiuni climaterice.
72. Aceste statiuni stau, cat pri-
veste salubritatea localitätilor
giena localurilor i instalatiunilor
sub controlul si privegherea di-
rectiunii generale a serviciului sa -
nitar, care va organiza, prin orga-
nele sale de actiune 0 control, ma-
surile ce se vor impune, dupä im-
prejuräri.
Un regulament general, elabo-
rat de directiunea generalä a ser-
viciului sanitar, cu avizul consili-
ului sanitar superior, precum
la nevoie, regulamente speciale
pentru fiecare localitate in parte,
elaborate de consiliile de igienä
locale, aprobate de ministerul de
interne si date in forma regula-
mentelor de administratle publicä
va preciza amänuntele organizärii
functionärii serviciului sanitar
al acestor localitäti.
CAP1TOLUL XXIL
Iglena Industriala.
73. Depozitele in cantitate mare
de märfuri, sau asezamintele in-
dustriale cari pot fi primejdioase,
cläunatoare sau supArätoare publi-
cului, prin Insusidle explozibile
sau usor inflamabile ale fabrica-
telor sau materiilor prime acumu-
late in prea mare cantitate, prin
emanatiuni sau scurgeri däuna-
toare, prin fum i praf in exces,
cari depozite sau asezäminte se
vor infiinta dupä promulgarea a-
cestei legi, vor trebui sä aibä un
anurnit raport de vecinatate cu o-
rasele sau satele.
Un regulament va specifica
clasa acest f el de depozite i ase-
zaminte, determinand formele cad
trebuesc indeplinite pentru ca ele
sA poatä lua fiintä.
www.digibuc.ro
947
Un alt regulament, elaborat in
comun acord cu ministerul indus-
triei si comertului, va preciza
amänunti conditiunile igienice
sanitare pe cari trebuie sä le in-
deplineascA asezämintele industri-
ale ca si locuintele lucrätorilor
intru cat surit propdetatea aseza-
mintelorcu privire la cubajul sä-
lilor, ventilarea i luminarea lor,
temperatura l umiditatea ratio-
nalä, inläturarea emanatiunilor dä-
unAtoare, purificarea apelor de f a-
bricare, ferirea solului de infiltra-
tiuni i apei potabile de contami-
näri, precum i conditiunile de
constructie i instalare tecnicä pe
cari trebuie sA le indeplineascä a-
ceste asezäminte spre a garanta
siguranta si a preveni accidentele.
Dispozitiunile legli i regula-
mentelelor nu se aplicä la indus-
tria casnicä, intru cat lucratorii
sunt chiar membrii familiei, dar
se aplica la isezamintelc indus-
triale ale Statului.
Ministrul industriei i comertului
e in drept a cherna inai ntea jus-
titiei pe patronii sau firmele ace-
lor asezaminte industriale mum-
tate dupa promulgarea acestei legi
färä respectarea conditiunilor sti-
pulate In aceste regulamente.
Penalitatea va fi o amendä de
douä sute panä la doua mii lei,
impunerea respectäril acestor con-
ditiuni, i, In caz de neurmare,
ministerul industriei i comertului
in urma avizului condliului mixt
de igienä industrialä, poate de-
cide inchiderea asezamantului in-
dustrial incriminat. Patronul sau
firma au dreptul sä conteste ju-
diciar aceasta deciziune i sä cea-
rä amanarea ei.
74. Asezämintele industdale e-
xistente mnainte de promulgarea
acestei legi, cari ca constructie
instalare tehnica nu corespund ce-
rintelor legii i regulamentelor sa-
nitare, vor indeplini aceste cerinte
948 LEGI UZUALE. Anexe.
cu prilejul fiecArei reparki mai
importante sau noui clädiri si a
fiecärei schimbäri tehnice. In caz
de neurmare, ministerul industriei
si comertului, In urma avizului
consiliului mixt de igiend Indus-
trialä, va cita pe patroni sau fir-
mele contraveniente inaintea jus-
Penalitatea va fi de douä-
.zeci ¡Ana la doudsute lei, si, In
_caz de repetate recidive, justitia
va putea ordona inchiderea ase-
zAmântului industrial incriminat.
Pentru lucrAri de sigurantA
salubritate absolut necesare, in-
spectorii industriali sau regionali
vor avertiza In scris pe patron sau
firmä, fixdnd un termen care va
varia dupä Insemnätatea acestor
lucrAn i greutatea executiei lor.
In ,caz de neurmare, tninisterul
industriei si comertului, In urma
Avizului consiliului mixt de igi-
enä industrialä, va cherna tnain-
tea justitiei pe patron sau firmA.
Amenda va fi de doulzeci pAnä
la douä sute lei. In sentinta judi-
ciarä se va fixa si termenul pen-
tru executarea acestor lucrAri. DacA
In urrna unei condamnAri lucrä-
rile de sigurantä i salubritate im-
puse prin sentinta judiciarä nu vor
fi executate, ministerul industriei
si comertului, In urma avizului
constliului mixt de igienä indus-
va hotArl Inchiderea asezä-
mântului industrial incriminat. Pa-
tronul sau firma pot contesta ju-
diciar aceastä deciziune si pot
cere amânarea et.
Dacä intr'un asezämânt indus-
trial se desvoltä praf sau vapori,
sau gaze, sau alte impuritäti cari
ar fi dAunAtoare sAnAtAtii lucräto-
rilor ; sau dacA se fabrick sau se
lucreazä cu substante toxice sau
caustice; sau dacA materialul prim
e de provenientä sau de Insusire
suspectä sau vAtämdtoare, inspec-
todi industriali §i regionali sunt
tn drept a ,cere sA se ia mäsurile
www.digibuc.ro
necesare pentru ocrotirea sänätAtii
lucrätorilor. Procedura si penalitä-
tile sunt cele specificate mai sus.
75. Odce medic care va cAuta
sau va fi consultat un lucrätor pe
care II crede suferind de o intoxi-
catie cu plumb, fosfor, arsenic,
mercur sau alte intoxicatiuni in-
dicate de directiunea generalA a
serviciului sanitar, va aduce cazul
la cunostinta medicului sanitar lo-
cal, care va cerceta si raporta di-
rectiunii sanitare. Medicul contra-
venient la aceastä dispozitiune va
fi chemat de directiunea generalA
a serviciului sanitar inaintea jus-
titiei. Penalitatea va fi de cel mult
una. sutä lei.
Dacä inspectorii regionali sau
medicii sanitari sau ai asezAmin-
telor industriale ori ai corporatiu-
nilor de meseriasi stint Incredin-
tati cä un lucrätor e incapabil de
muncä din pricina vreunei boli
sau infirmitäti corporate, vor In-
cunostinta pe patron sau fired,
cari nu vor reprimi pe lucrätor
deck In urma unei certificAri In-
scrise. Sau dacä acesti medici con-
statA cä un lucrätor e bolnav de
o afectiune contagioasä, vor opri
pe acest lucrator de a mai conti-
nua lucrul pâtiä la vindecare sau
ameliorare notabilä, vor face de-
claratiunea legalà si medicii sani-
tari vor desinfecta localul sau pärti
ale lui. Patronii sau firmele cari,
nu vor da urmare sau se vor im-
potrivi acestor dispozitiuni vor fi
pedepsiti cu o amendä dela 50 la
300 lei;
76. Odce accident petrecut în
timpul si prin faptul lucrului In-
tr!un asezAmânt industrial, si cart
ar avea ca urmare o incapacitate
de muncä a lucrätorului de peste
o lunä, va fi anchetat de autoritatea
comunalä sau politieneascä localä
asistatä de medicul sanitar local,
sau, In lipsä-i, de medicul acelui
asezärnänt. Ancheta va specifica
 LEGI UZUALE. Anexe.
circumstantele i va stabili respon-
sabilitätile.
Orice accident petrecut In tim-
pul si prin fa ptul lucrului intr'un
asezamant industrial, si care a
pricinuit moartea sau at* avea ca
urmare o infirmitate grava si per-
manenta, va fi adus de patron sau
firma la cunostinta parchetului,
care va ancheta direct sau prin
delegare, In prezenta medicului
sanitar local si al asezämântului
industrial. Ancheta va specifica
circumstantele in cari s'a produs
accidentul i va stabili responsa-
bilitätile. Rude le celui care a suL
ferit accidentul au dreptul sa a-
siste la anchetä.
Patronii, firmele sau medicii
cari vor täinui sau nu vor anunta
la timp un accident vor fi supusi
la o amendä de 500 pang la 5000 lei.
77. Fiecare asezamânt indus-
trial care salariazä In mediu cel
putin clouäzeci i cinci lucratori
va avea un medic, angajat de pa-
tron sau firma In Intälegere cu
comitetul casei de ajutor. Un me-
dic poate servi mai multe aseza-
minte industriale.
In caz de neurmare, directiunea
sanitara va numi din oficiu medicul
pentru acel sau acele asezaminte,
industriale fixându-i salariul In
contul a celui sau acelor asezäminte,
neputând fi concediat färä aproba-
rea directiunii generale a serviciu-
lui sanitar.
Directiunea generalä a serviciu-
lui sanitar, prin inspectorul tehnic
industrial, are dreptul de control
asupra activitätii acestor medici,
privitor la eficacitatea asistentei
medicale, l ministerul de interne
poate cita inaintea justitiei aseza-
mintele industriale a caror asistenta
medicali e neglijatä sau iluzorie.
Penalitatea va fi o amendä de una
sutä panä la una mie lei si, in
caz de recidiva, dela 200 Oa la
2.000 lei.
www.digibuc.ro
949
Medicii acestor fel de asezä-
minte industriale vor raporta di-
rectiunii sanitare, prin medicul sa-
nitar local, tabloul consultatiunilor,
nurnärul, felul i pricina acciden-
telor, provenienta i felul intoc-
sicatiunilor si boalelor infectioase,
observatiunile si desideratele de
inaturä igienicä i sanitarä.
78. Fiecare asezämânt industrial
care salariazä in mediu cel putin
douäzeci i cinci lucratori va avea
un dispensar pentru consultatiunl,
inzestrat cu instrumentariul ele-
mentar necesar, medicamentele u-
zuale când in localitate nu ar fi
o farmacie, cu piesele de pansa-
ment l mijloacele de transport al
bolnavilor, In masura numärului
lucrätorilor i frecuentei acciden-
telor.
In caz de neurmare inteun ter-
men de o lunä dela avertismentul
dat, patronul nu se va executa,
atunci va fi condamnat la o amendä
de 100 panä la 500 lei, si dacä
si In urma acestei condamnäri, In
termen de douä luni nu va lade-
plini obligatiunea impusä prin lege,
i se va Inchide stabilimentul pe
cale administrativä, cu dreptul de
apel la justitie.
. Dacä accesul unui astf el de a-
sezämânt industrial la un spital
public e greu si departat, sau dad
numärul lucratorilor acestui fel de
asezämânt sau mai multor aseza-
minte identice i Invecinate trece
peste o mie, iar in apropiere nu
e un spital sau, dupa convingerea
directiunii sanitare, nu e Indestu-
lator, acel sau acele asezäminte
industriale vor infiinta infirmerii
cu cel putin un pat la suta de lu-
crätori, inzestrate cu cele necesare
pentru Ingrijirea suferinzilor, ad-
ministrate si dirijate dupä normele
stabilite printr'un regulament,
In caz de neurmare, daca pa-
tronul In termenul de un an de
la promulgatea Jegii de fata
950 LEGI UZUALE. Anexe.
urma avertlsmentului dat nu se
va executa, va fi condamnat la o
amenda de 500-- 2.000 lei.
In urma expirärii acestui ter-
men constatându-se nesupunerea
patronultii la lege, stabilimentul
salt va fi inchis pe cale adminis-
trativä, cu apel la justitie.
Cerintele acestui articol vor fi
executate In timp de un an dela
promulgarea acestei legi.
79. Dacui patronul sau firma unei
intreprinderi industriale, care sa-
lariazä in mediu cel putin douä-
zeci i dnd lucrAtori, nu a coper
singuri cheltuelile asistentei medi-
cale, lucrätorii i functionarii vor
fi organizati In case de bolnavi
ajutor, al cäror venit va consta
din retinerile fäcute asupra salarii-
lor, din dobanzile sumelor, din a-
menzile date lucrätorilor 0 din fe-
lurite donatiuni. La totalul relined-
lor fäcute din salariul lucrätorilor
patronul sau firma vor adäuga o
parte egalà.
Casele e bolnavi §i ajutor vor
statua orf;anizatia i indatoririle
lor dupä rormele stabilite printr'un
regulamedt, elaborat In comun
cord cu ministerul industriei si
comertului ; fondurile vor fi afec-
tate exchisiv asistentei medicate,
asigurilrile in contra accidentelor
ajutorului bänesc dat lucrätori-
lor in limp de boalà ; bilantul va
fi adus la cunoVinta membrilor
in adunatea generala.
In caz de neurmare, patronii sau
firmele acestor fel de asezäminte
industriale vor fi dati in judecatá.
Penalitatea va fi o amendä de una
suta panä la una mie lei, Indoità
In caz de recilivä.
80. Inspectotii regionali 0 me-
dicii sanitari pot intra, inspecta §i
cerceta, ori când tu timpul lucru-
lui, orice asezämânt industrial in
orice parte a lui.
Pot lua orice inforwatiune pe
care o cred necesarä spre a se
www.digibuc.ro
Incredinta cä dispozitiunile legii
si regulamentelor sanitare sunt e-
xecutate.
Ei vor fi la trebuintä astistati
de autoritätile administrative si
politienesti, i stint ráspunzätori,
inaintea justitiei si a directiunii
generale a serviciului sanitar, de
mäsurile abuzive sau nedrepte pe
cari le-ar fi luat si de divulgarea
secretelor de fabricatiune.
Atat ei, cât i medicii asezä-
mintelor industriale, nu vor putea
face parte sub niciun motiv ca
membrii In consiliul de adminis-
tratie, censor sau alte functiuni,
in societätile cooperative anonime
sau orice alte societäti pe cari
sunt chemati sä le inspecteze.
Inspectorul tehnic industral, pe
langa drepturile i datoriile acor-
date prin aceste dispozitiuni le-
gale inspectorilor industriali, regio-
nali i medicilor sanitari, contro-
leazd activitatea acestor doi din
urmá l verificä, In cazuri litigiose,
constatärile lor.
Vor fi pedepsiti cu amendä de
una sutä panä la cinci sute lei
toti acei cari vor pune piedici la
indeplinirea datoriilor inspectorului
tehnic industrial, inspectorului re-
gional sau medicului sanitar, färä
prejuditiul penalitätilor prescrise
pentru fapte de rezistentä, insultä
violente in potriva functionari-
tor publici.
In potriva mäsurilor luate i pe-
nalitätilor date patronii sau fir-
mele au drept de recurs Inaintea
justitiei.
CAP1TOLUL XXIII.
Protectia femellor, coMilor
§I infirmilor
81. Primäriile vor organiza o
priveghere specialä a copiilor gä-
siti, a copiilor doicilor si a tutu-
ror copiilor mici, conformându-se
regulamentelor elaborate asupra a-
cestei legi.
 LEGI UZUALE. Anexe.
Femeile insärcinate, femeile le-
huze, batranii neputinciosi, infir-
mii i orfanii lipsiti de mijloace
vor fi ingrijiti de comunele res-
pective.
TITLUL V.
r CAPrrou_n. xxtv.
Exercitlul medicinel, a artel dentare,
medicinel veterinare, al farmaelel §1
al mo§itulul.
82. Pentru ca cineva sä poatä
exercita medicina, finedicina vete-
rinark farmacia si mositul trebuie
se aibä autorizarea ministerului, de
interne, _ publicatd in Monitorul
Oficial.
Acest drept se acordä tuturor
persoanelor cari posedà titlurile
academice eliberate de facultätile
scolile din tad.
Titlurile i diplomele obtinute la
facultätile si scolile din stdinätate
dau dreptul la exercitiul profesiu-
nil cetätenilor români percum sl
a celor näscuti In ad i cari au
fäcut studiile lor secundare tot In
tad.
Posesorii de diplome sträine vor
trebui Ind sd tread mai inainte
un examen de liberä practicä.
Se admite la examenul de li-
bed practica numai acele persoane
ale dror diplome au fost echiva-
late conform legli instructiei.
Examenul de admitere la libera
practica se depune la directiunea
generala a serviciului sanitar Ina-
intea unui juriu examina tor si se
va compune ;
a) Pentru doctorii In medicina:
din doi medici membri ai consi-
liului sanitar superior 0 trei pro-
fesori dela facultatea de medicina
din Bucuresti, delegati de corpu-
rile respective ;
Pentru medicii veterinari : din
doi membrii ai consiliului veteri-
nar i trei profesorb dela scoala
superioarà de medicinä veterinad,
delegati de corpurile respective ;
www.digibuc.ro
951
c) Pentru farmacisti : din un
membru delegat de consiliul sa-
nitar superior, un membru delegat
de comisiunea farmaceuticä i trei
profesori dela facultatea de medi-
sectiunea farmaciei ;
d) Pentru dentisti : din doi mem-
brii chirurgi ai consiliului sanitar
superior 0 un dentist numit de
directia sanitad ;
e) Pentru moase : din un mem-
bru al consiliului sanitar superior
doi specialisti numiti de direc-
torul general.
Gandidatii pentru examenul de
libera practica vor plati urmätoa-
rele taxe
Doctori in medicinä, medicil ve-
terinari i farmacistii trei sute lei.
Un regulament special va deter-
mina modul de tinere al acestor
examene i ImpArtirea taxelor.
83. Dentistica, ca orice altä
specialitate a medIcinei, nu se poate
profesa cleat de doctori In medi-
cinii cu drept de libera practica,
dpätatä conform acestei legi, a-
valid diplome sau certificatul care
conferä dreptul de libera practicä
a dentisticei In acel Stat.
Dentistii fad titlu de doctor In
medicina, dar avand studii speciale
facute Intel) scoala de dentistid,
ce se vor fi gäsind profesand den-
tisca de cel putin patru ani in mo-
mentul promulgäril acestei legi,
10 vor pästra drepturile lor.
Toti acei cari au dreptul de 11-
belt practicä in virtutea legilor
anterioare se vor bucura de drep-
turile castigate.
Persoanele färä titluri academice
asa numitil mecanicieni dentisti
vor fi tolerati numai ca lucrätori
pe langä medicii i dentistii cari
practica conform acestei legi.
Se considerä ca o dIcare a legii
toväräsia prin care astf el de per-
soane se pun sub räspunderea im-
prumutatä a unui doctor in me-
dicinä, care nu practicä de fapt
 952 LEGI UZUALE. Anexe.
dentistica, pentru eprofesa In mod
nepermis acestä specialitate a rne-
dicineLl Vinovatii se vor da In ju-
decatä.
Medicul care se va fi dovedit cà
prin o asemenea Intelegere clan-
destinä a trecut altuia un drept
care dupä lege ti este absolut per-
sonal, s va pedepsi cu amendä
dela dottä sute !Ana" la dotiä mii
lei iar acël care se va fi folosit
de un drept pe care legea nu
recunoaste, se va consideraca prae-
ticând medicina in mod ilicit
se va pedépsi conform art. 88.
8416) Nirneni Im poate deschide
si conduce pentru folosinta publi-
cului un laborator de analize tiro-
logice, microbiologice sau chimice,
du aplicatiune la medicinä, dad
n'a primit autorizarea prealabilä
a directiunii generale a serviciului
sanitar. Farmaciile au dreptul a
face analize de urine fail alte for-
malitätit
Aceastä autorizare se va da pe
baza avizului unei comisiuni spe-
dale, care va supune pe dandidati
la un examen practic asupra spe-
cialitätii pentru care, a fäcut cerere.
Prepararea In mare, pentru apli-
carea hÏ practica a -serurilor tera-
peutice, a tuberculinei, maleinei
vaccinurilor de tot felul, e un
monopol at ministerului de interne.
El le va prepara in laboratoriile
sale, sau va ceda prepararea lor
unuia sau mai multora dintre la-
boratoriile universitare, precum
scoalei veterinare, carora pentru a-
ceasta se va putea acorda o sub-
ventiune anualä si nu se vor pane
in Comert decal ce etichete de con-
trol all Statului. '
Importul unor asemenea I sub-
stante este un drept al ministerului
de interne ; far In cazuri speciale,
eel' care ar voi a le importa, pen-
tru orice scop, vor cere prealabila
autorizare a ministerului de in-
terne,
www.digibuc.ro
Exportul aceston preparate este
interzis.
Comisiunea va putea scuti de
examerr pe acei cari dovedesc cä
au lucrat cel putin doi ani Intr'un
laborator special, r
Comisiunea va fi compusä din
trei membrii specialiti, numiti de
directorul general al serviciulni sar
nitar.
Candidatul, &Ian' cu cererea, va
depune o taxl de una sutä cinci
zeci lei pentru comisiune.
85. Oricine ya voi s exercite
medicina, arta dentark farmacia,
medicina veterinard í mositul In
lark va Instiinta despre aceasta pe
consiliul de igienä publicä al cir-
cumscriptiunii In care si-a ales do-
druia Ii va prezenta
titlurile constatatoare a dreptului
de liberä practicä.
Consiliul de igienä publicä va
comunica tuturor farmacistilor din
circumscriptiunea lui numele me-
dicilor, dentistilor i veterinarilor
cu dreptul de a exercita arta lor
cari s'au stabilit In raionul res-
pectiv,
Exercitiul medicinei este In ge-
nere separat de al farmaciei. Se
Ingärluie Insä urmätoarele excep-
tiuni :
a) Medicii i veterinarii din lo-
calitätile depärtate de o Jarmacie
cu mai tnult de cinci km. au drept
sä -clea grattult, in cazuri urgente,
medicamente clientilor lor ;
b) La dispensariile
localitäti depärtate de mai mult
de cinci km. de o farmacie, nu-
mai medicul oficial va putea, in
cazuri de urgentä, da gratuit me-
dicamente din depozitul public, in
contul dIrectiuniigenerale sanitare ;
c) *coala veterinarä din Bucu-
resti va avea dreptul sä dea din
depozitul säu, In mod. gratuit, me-
dicamente pentru animalele oame-
nilor säraci (le se prezintä la con-
sultatia gratuiti a scoalei.
 LEGI UZUALE. Anexe.
Moasele sunt cheinate numal a
asista facerile i Ingriji leuzia.' Le
este oprit Insä a face pe vindecd-
toarele de boale. Pot face vacci-
natiuni, 'pansamente, masagii i dd
ingridri ginecologice did ordinul
medicilor, sub controlul i räspun-
derea, acestora.
86. Acei call voiesc sä practice
masagiul ea profestune,irebuie sä
capete autorizare dela çonsiliul de
igienä de care depindelocalitatea
unde vor sä -se -stabileascä, pe
baza certificatului de destoinicie
cápätat 1 o scoalä de masagiu sau
dela un medic, cunoscut el insus
ca specialist In masagiu. Cei ne-
multumiti de hotärirea consiliului
de igienä au dreptul a apela la
ministerul de interne.
Nimeni nu poate deschide
un stabiliment destinat a primi
bolnavi, fie interni, fie externi, cu
scop de a-i ingriji i a-i vindeca
prin mijloace naturale ori artifi-
ciale, farmacologice, mepanice, fi-
zice l dietetice, dacä nu are drep-
tul de libel-A practicä a medicinei,
dobAndit conform acestei legi.
Contravenientii se yor considera
ca practicând in mod Wen medi-
cina ca profesiune si se vor pedepsi
conform art. 89. Afarä de aceasta,
consilinl de igienA va putea ordona
inchiderea stabilimentelor.
Este IngAduit InsA moaselor a
primi la domiciliul lor, sau chiat
intr'un stabiliment condus de 'ele,
femei pentru asistarea facerii
pentru a le da asistenta In mar-
ginea competintei for stabilità:prin
aceastä lege.
Un medic sau o moasä care des-
chide un stabiliment pentru Ingri-
jirea bolnavilor trebuie mai Malin
sä capete autorizarea consiliului
de igienä i sa se conforme, In
ce priveste salubritatea localului,
regulelor stabilite prin un regula-
ment special.
Contra, hotärlrii consiliului de
www.digibuc.ro
953
igienä cei interesati au drept ile
apel }al ministrul de interne.
Ss. Oricine va exercita medi-
cine, dentistica, medicina veteri-
naräl farmacia i mositul, contra
preseriptiunilor de mai sus, se va
da in judecatA 4i se va pedepsi
cu amenda data douä sute pfinä
la douä mii lei. Pentruinsolvabili
justitia va preface arnenda in in-
chisoare: Recidiva se ve pedepsi
ca inchisoare corectionalä _dela o
lunä- Ora la un an.
Este interzisA mediçilor, dentip
tilor veterinarilor, farmacistilor si
moaselor reclama compromitätoare
demnitätii, profesitinif.
- Nu lei este Ingaduit a anuntal
prin ziare, afipte, ptiti brosurt, prin
scrisori sau orice alt mod, In scop
de a dpäta buna credintä a, diem-
tilor, cä ar fi posedând tratamente
secrete ale lor, pentru vindecarea
cutärei ori cutärei boli, ori cä pot
vindeca afectiun i. cunoscute ca in-
curabile,
Ministrul de interne, luAnd avizul
consiliului sanitar superior, va daft'
judecata tribunalelor pe contrave-
nientii la aceastä dispozitiune, cari
se vor pedepsi cu amencla dela
dotiA -sute OM la dou ä. mii lei.
In.. caz ,de recidivä, seVa pronunta
ridicarea, dreptului de liberä prac-
flea dela douä luni pAnA la un an.
Cel suspendat In puterea aces-
tui articol, si care totusi 'ar con-
tinua 54 practice, se va urmäri
pedepsi ea i cei ce practicä pro-
fesiunea In mod ilicit.
Cei cari vor fi suferit o con-
damnare penalä infamanavor pier-
de dreptul de liberä practica pe
un timp limitat sau definitiv, dupA
aprecierea consiliului sanitar su-
perior.
CAPITOLUL XXV.
öespre medlell legigt1.
89. Toate expertizele medicale
civile j penale, reclamate de jus-
954 LEM UZUALE. Anexe.
:se vor Indeplini de medid
legisti, conform cu dispozitiunile
acestei legi.
Actele i expertizele medicilor
privitoare la autopsii, aten-
tate la bunele moravuri, crime, si
criminali alienati, se vor supune
revizuiril l aprobärii consiliului
medico-legal.
Asemenea justitia, ori de cate
ori va gäsi de cuviinta, va putea
cere acestui consiliu dea
vizul asupra oricArei expertize me-
dico-legale, precum si de a cere
si avizul altor medici recunoscuti
prin specialitatea bor.
90. Se va crea, pentru toatA tara,
un numär suficient, de medici le-
plätiti din bugetul Statului,
in limitele mijloacelor bugetare.
Medicul legist v fi plait cu leafä
de sase sute lei lunar si cloud
sute lei diurnA pentru cheltueli de
transport.
Numirea de mediC legist se dä
de ministru prin decret regal nu-
mai acelora cari posed diploma de
medic legist si conform avizului
consiliului permanent In urma u-
nui concurs ce se va tinea Inain-
tea unei comisiuni formatä din trei
delegati ai consiliului sanitar su-
perior desemnati de consiliu si
doi delegati ai consiliului medico-
legal desemnati de acest consiliu
conform regulamentultti ce se va
alcätui.
Consiliul prezintä o listä de can-
didati in nu mar Indoit decal locu-
rile ce sunt a se da, dintre care
ministrul alege.
91. Ministrul de interne, In In-
telegere cu universitatea; va or-
ganiza un ciclu de cursuri pentru
pregätirea medicilor leglti. Aceste
cursuri vor avea o duratä de un an.
Consiliul sanitar in colaborare cu
consiliul de medicinä legaiä vor sta-
bili materlile acestor cursuri, pro-
grama i modul tinerii lor. Absol-
virea cu succes a acestor cursuri
www.digibuc.ro
conferä dreptul la obtinerea diplo-
mei de medic legist.
TITLUL VI.
Despre administratiunile bade.
pendent° de spitAle,
CAPITOLUL XXVL
A §ezilmIntele Eforiel spltalelor civileF
din Buture01 si ale Cassel spits-
, leior St. Spiridon din
92. Eforia spitalelor civile din
Bucuresti 1Epitropia generalä a
Cassel spitafelor Sf. Spirldon din
Iasi se vor administra fiecare de
cAtre o anumitä administratie, In
confonnitate cu gezámintele lot
de fondatiune i testamentel e fon-
datorilor, sub controlul i prive-
gherea ministrului de interne.
Fiecare din aceste administra-
tiuni se compune din cate trei
membri, cari se numesc: efori pen-
tru cea din Bucuresti, epitropi ge-
nerali pentru cea din Iasi.
Unul din membrli va fi medic,
si el se va ocupa In special cu
controlarea serviciilor spitalicesti
va supune odatä pe lunA cole-
gilor säi o expunere detaliatä des-
pre starea spitalelor i necesitAtile
lor.
In nici un caz medicul efor sau
epitrop nu va putea fi medic In
serviciul aceluias asezämant.
Eforii Si epitropli generali se riu-
mesc de cAtre ministrul de interne
prin decret regal ; ei vor primi o
diurnä din fondul institutiunii lor
respective.
Eforii i epitropii generali co-
respund deadreptul cu ministrul
de interne pentru toate interesele
adrninistratiunii lor.
Ei îi alcAtuesc bugetele ; le in-
sotesc de o situatiune financiarA
anualä a Cassei ; i aceste bugete,
dupä ce se cerceteazä si se apro-
bA de rninistrul de interne, se su-
pun votului Adunärii deputatilor.
93. Eforii i epitropii generali
administreazA spitalele i ospiciile
 LEGI UZUALE. Anexe.
toate bunurile institutiunii lor
respective.
Veniturile Eforiei si ale Epitro-
piei generale se administreazä dupä
prescriptiunile legii contabilitätii
generale a Statului.
Bunurile imobile se adminis-
treazä de efori si de epitropii ge-
nerali dupà regulile stabilite de
legea privitoare la administratia
domeniilor Statului.
Ministrul de interne inspecteazä
controleaza aceste administra-
. tiuni, pentru ca averile lor sä fie
fntrebuintate conform hrisoavelor,
testamentelor i actelor de fonda-
tiune.
94. Pentru constructiunile din
nou i prefaceri radicale, a cáror va-
loare ar trece peste suma de 50.000
lei, se vor supune planurile si de-
vizurile lor ministrului de interne,
dupä ce se va lua mai int5i avi-
zul colegiului medical respectiv
aprobarea consiliului tehnic depe
lângä rninisterul lucrärilor publice.
Aceste administratiuni nu vor pu-
tea schirnba destinatia vreunui e-
dificiu färä avizul colegiului me-
dical respectiv i autorizatia mi-
nisterului.
Lucrärile de orice naturä nece-
sare spitalelor sau serviciilor lor se
vor face potrivit legii de contabi-
litate a Statului.
Tot astfel se va urma i cu fur-
niturile necesare acestor institu-
tiuni.
Regulamentele de administra-
tiune se vor face de efori pentru
asezämintele spitalelor civile din
Bucuresti si de epitropi pentru a-
celea ale Cassel Sf. Spiridon din
14, dupä ce se va lua i avizul
colegiului medical respectiv.
Aceste regulamente se vor su-
pune de ministrul de interne sane-
tiunii regale.
95. Functionarii Eforiei spita-
lelor civile dfn Bucuresti i ai e-
pitropiei generale din Iasi cari
www.digibuc.ro
955
primesc un salariu mai mare de
donä sute lei pe lunä se numesc
cu decret regal, dup recomanda-
rea fäcutà ministerului de interne
de cätre efori sau epitropi.
La spitalele Eforiei si ale Epi-
tropiei generale medicii vor fi nu-
miti numai in urma unui concurs
adhoc.
Concursurile Eforiei se vor tine
In Bucuresti, in localul Eforiei ;
concursurile Epitropiei la Iasi, in
localul Epitropiei.
Pentru medicii primari, medid
de consulta tie si rnedicii secun-
dari juriul concursului se va corn-
pune din : trei medici primari de-
finitivi, trasi la sorti de Eforie
dintre toti medicii primari defini-
tivi ai spitalelor Eforiei ; iar pen-
tru Epitropia generala a Casei Sf.
Spiridon, trasi la sorti dintre toti
medicii primari definitivi ai spita-
tetra Epitropiei; din un profesor
delegat de facultatea de medicind
din Bucuresti pentru concursurile
Eforiei ; din un profesor delegat
de facultatea de medicinä din Iasi
pentru concursurile Epitropiei, pre-
cum si din un delegat al minis-
trului de interne, care va fi mem-
bru al consiliului sanitar superior.
Toti membrii juriului vor fi, pe
cât posibil, din specialitatea pen-
tru care se tine concursul sau, In
lipsä, din specialitätile Inrudite.
In caz când unul dintre mem-
brii juriului s'ar afla In neputintä
de a mai continua lucrärile con-
cursului, se va inlocui imediat
printr'un alt membru, delegat dupa
aceleasi forme, de acelas corp cä-
rui apartine membrul Irnpiedicat.
Numirile definitive ale medici-
lor acestor institutiuni se fac prin
decret regal, dupä recomandarea
adresatä de efori i epitropi catre
ministrul de interne, caruia i se
va comunica i rezultatul concur-
sului.
Numai doctorii In medicinä ro-
956 LEGI UZUALE. Anexe.
mani sunt primiti la aceste con-
cursuri. Casarea unui concurs nu
se poate face decal de catre mi-
nistrul de interne I numai cu
avizul conform al consiliului per-
manent.
Nurnirile in functiunea de me-
dic secundar in spitalele Eforiei
Epitropiei generale se vor face pen-
tru un timp limitat de patru aril.
Medicii de consultatiuni gratuite
se vor recruta dintre medicii se-
cundari, conform unui regularnent
ce se va alckui pe baza acestei legi.
96. Eforia spitalelor l Epitro-
pia Sf. Spiridon mentin la dispo-
zitia ministrului de instructiune
publicä, In spitalele lor, numärut
de bolnavi necesari pentru clinicile
dela facultätile de medicinä exis-
tente în momentut promulgärii
acestei legi.
Pentru viitor lnsä nu se vor mai
putea infiinta tri spitalele acestor
administratiuni noui servicii de
clinicä, afarä de cazul and Statul
ar suporta cheltuelile de construc-
tfune a clädirii necesarä clinicii ce
se Infiinteazä, cat i pentru inzes-
trarea i intretinerea clädirii
bolnavilor ce se vor aseza In ea.
Numärul paturilor, precum
relatiunile dintre administratiunile
spitalelor i profesorii de clinica
se vor hotäri printr'un regulament
fäcut de calre ministrul instructi-
unii publice, in acord cu Eforia
spitalelor civile i Epitropia Sf.
Spiridon.
97. Organizarea concursurilor
se va regulamenta de efori pentru
Eforia spitalelor civile din Bucu-
resti si de Epitropia generala pen-
tru Cassa spitalelor Sf. Spiridon
din Iasi, dupá ce vor fi luat avi-
zul colegiilor medicate respective.
Aceste regulamente vor trebui
sä fie aprobate de ministrul de
interne si sanctionate de Rege.
98. Medicii primari definitivi
la Eforiei i ai Epitropiei generale
www.digibuc.ro
vor forma eke un colegiu medi-
cal, care va servi de corp consul-
tatty medical administratiunilor
respective.
Aceste colegii medicate se vor
convoca de efori sau epitropi de
cate ori va cere trebuinta i vor
fi consultati in toate cazurile In
cari regularnentele cer avizul lor.
99. Se va publica regulat sta-
tistica spitalelor i ospiciilor de-
pendinte de aceste administratiuni.
Ministerul de interne le poate cere
cornunicarea lunarä a unor date
statistice cari au interes pentru
administratiunea general:A a tarii.
100. Medicii acestor institutiuni
cari se vor abate dela datoriile lor
sau dela observarea regulamente,
lor stabilite vor fi supusi la UP
mätoarele penalitäti
a) Admonestarea ;
b) Retinerea salariilor panä la
douä luni pe an.
c) Suspendarea dela una pânà
la trei luni ;
d) Revocarea.
Admonestarea se va face de
efori i epitropii generali.
Retinerea salariului se va face
dupá aprobarea ministrului de in-
terne, druia i se va supune de
efori sau epitropii generali adele
asupra anchetei care constatä aba-
terea medicului respectiv.
Suspendarea i revocarea se pro-
nuntä de o comisiune de judecatá,
compusä din cinci membri, dintre
cari patru trasi la sorti din cole-
giul medical respectiv i unul tras
la sorti din consiliul sanitar. Mem-
brii acestei comisiuni de judecatä
nu trebuie sä aibä vreun mandat
electiv, nu trebuie sä fie functio-
nari dependinti de serviciul sani-
tar, nici sä aibä vreo functiune
amovibitä.
Suspendarea pronuntata se aduce
la Indeplinire prin hotärire minis-
terialá ; iar revocarea prin decret
regal.
 LEGI UZUALE. Anexe.
Nici o pedeapsA nu se poate
pronunta fArä ca cel invinuit sa
nu-§i fi prezentat apArarea perso-
nal sau printr'un apärätor.
Un functionar revocat nu mai
poate fi primit in serviciul acestor
administratiuni, nici chiar pe baza
unui nou concurs.
101. Medicii Eforiei din Bucu-
re§ti sau Epitropiei din la§i, cari
ar contracta o boalä sau o infir-
mitate ce-1 fac incapabili de buna
indeplinire a serviciului, se vor
pune la retragere din oficiu, cu
dreptul de pensiune ce le recu-
nonte legea generalä de pensiuni.
Boa la sau infirmitatea se va
constata de o comisiune compusä
In acela§ mod ca comisiunea de
judecatä.
La vârsta de 62 ani pentru chi-
rurgi §i de 65 ani pentru medici,
punerea la retragere este obliga-
toare, oricare ar fi numärul de ani
serviti.
Se face exceptiune pentru me-
dicii cari sunt in acela§ timp §i
profesori, al cAror termen de re-
tragere obligatoare rAmâne acel
fixat de legea instructiunii publice
pentru profesorii universitari.
Medicii §i farmaciltii spitalelor
Eforiei din Bucure§ti §i ai epitro-
piei Sf. Spiridon din Ia§i cari in
exercitiul functiunii lor au contrac-
tat maladii din cari au rezultat
pentru ei incapacitate de serviciu
sau moarte, având sau neavând
anii ceruti de regulamentul pen-
siunilor, vor primi din cassa res-
pectivA ca pensiune leafa intreagä
ce au avut, reversibilä asupra fa-
miliei, in conformitate cu prescrip-
tiunile regulamentului respectiv al
acestor administratiuni.
Constatarea cauzei mortii sau
a incapacitätii de lucru se va face
conform prescrierilor legii §i re-
gulamentului de pensiuni al Sta-
tului.
Toate celelalte dlspozitiuni din
www.digibuc.ro
957
legea sanitarA nu privesc pe Efo-
ria spitalelor civile din Bucure§ti,
nid pe Epitropia generalä a Ca-
sei spitalelor Sf. Spiridon din la§i,
exceptându-se dispozitiunile pre-
väzute la art. 48, 51, 56 §i 61 din
prezenta lege.
CAPrroun, xxvn.
Asezitninte spitalicesti cari nu depind
de Eforia spitalelor civile si de
Epitropia generali a Casel
Sf. Spiridon.
102. Toate a§ezAmintele spita-
lice§ti provenind din binefacere,
precum §i averile acestor a§ezA-
minte, se vor administra conform
actelor de fondatiune §i testamen
telor.
Ele vor fi datoare sä prezinte
in fiecare an, cel mult trei luni
dupà inchiderea exercitiului, mi-
nistrului de interne un cont de
gestiune (venituri §i cheltueli) pre-
cum §i o situatiune (bilant) amä-
nuntitä despre starea intregii lor
a veri.
Toate aceste administratiuni sunt
datoare a trimité ministerului de
interne , in termen de §ase luni
dela promulgarea acestei legi, co-
pii depe actele de fondatiune §i
inventar de averea ce posedä, in-
sotit de bilantul i contul de ges-
tiune al anului precedent.
Pentru fiecare asemenea institu-
tiune spitaliceascä se va forma de
cAtre cei ce administreaza un re-
gulament de administratiune §i de
gestiune In marginile legilor §i se
va supune la incuno§tiintarea mi-
nistrului de interne in termen de
un an dela promulgarea prezentei
legi ; iar in caz con trar, ministrul
de interne va impune un regula-
ment elaborat de dânsul, fall a
contrazice actele de fondatiune.
Acest regulament se va supune
IncuviintArii ministrului de interne
§i sanctiunii regale.
Ministrul de interne va prive-
ghea ca dispozitiile testamentelor
958 LEGI UZLIALE. Anexe.
actelor de fondatiune si a re-
gulamentelor sd fie In totul ur-
mate de fiecare administratiune.
103. Ministrul de interne are
dreptul a participa, prin doi de-
legati al sal, In consiliile sau co-
mitetele de administratiune a tu-
turor institutiunilor de asistenta
bolnavilor, precum : spitale, ospi-
cif, azile fondate din initiativa pti-
vatà cari primesc dela Stat,
i art. 21 si3urmätoarele ale acestei
o subventiune mai mare cleat ju-
mAtatea cheltuelilor de intretinere
anualä a institutiunii sau institu-
tiunilor.
Aceste administratiuni, Intrucât
primesc sub ventiuni dela Stat, sunt
datoare ca, cel mai tärziu pänä la
15 Martie al fiedrui an, sä pre-
zinte ministerului de interne spre
aprobare bugetul cheltuelilor de
Intretinere pentru anul bugetar
viitor al institutiunii sau institu-
tiunilor cari primesc subventiunea.
Personalul medical al unor ase-
menea institutiuni subventionate
sau nesubventionate se va recruta
revoca dupä normele stabilite
de aceastä lege, IntrucAt adminis-
tratiunea respectivä nu are regu-
lamente speciale de recrutare apro-
bate de ministerul de interne.
104. 'Coate abaterile preväzute
de aceastii lege se vor judeca, de
urgentä i cu precädere, asupra
tuturor afacerilor obisnuite.
TITLUL VII.
CAPI-rowt.
Dispoztiuni finale §i tranzitorii.
105. Toll medicii i medicii
veterinari, numiti definitiv In baza
unui concurs In conformitate cu
prevederile legilor anterioare, pre-
cum si actualii medici de porturi
ce au fost confirmati definitiv In
posturile lor, Isi pästreazä locurile
lor cu drepturile ce acordá legea
de fatá functionarilor definitivi
numiti In puterea el.
Medicii de plasä i spitale sau
www.digibuc.ro
de circumscriptie rural& precum
medicii de oras sau judet, ce
se vor gäsi functionând färä con-
curs In momentul promulgárii a-
cestei legi, îi pästreazä drepturile
ce le acorda legile anterioare. Pen-
tru a se face definitivi in sensul
acestei legi si a cäpäta drepturile
corespunzätoare, vor trebui sä treacä
examenul de capacitate cerut de
legQ Ei se pot prezenta oricând
la examenul de capacitate anual
instituit de aceastä lege. Acei reu-
siti la examen au drept a-si
tra locurile ce ocupau, indiferent
de clasificare.
Se excepteazä medicii de plasä
si veterinaril cari vor fi functio-
nat cel putin sapte ani In mod
permanent ca medici de plasä
veterinari. Ei se vor considera ca
definitivi.
Prin derogare dela dispozitiu-
nea art. 27, acesti medici se vor
numi definitivi, din momentul con-
firmärii situatiunii lor:yrin exa-
menul de capacitate, dacä au o
vechime In serviciul directiunii ge-
nerate de cel putin trei ani.
Prin derogare dela dispozitiunile
generate ale legii, vor fi scu-
titi de stagiile cerute de art. 22,
timp de treranildela:promulgarea
acestei legi,- toti medicii ce se
vor prezenta la examenul de ca-
pacitate de medicisanitar, i timp
de cinci ani cei ce se vor prezenta
la examenul pentru spitale.
Acestia din urmä vor trebui insä
sä satisfacä condifiunile legii din
1885, adicä un-stagiu de doi ani
ca medic de plasá, ori patru ani,
de practicä medicalä.
Organizarea inspectoratelor re-
gionale consacrate de aceastä lege
se va face pe másurä ce contopi-
rea judetelor respective va deveni
posibilä, prin extinctiunea din ser-
viciu a unora dintre actualii me-
dici primari de judet sau prin pro-
 LEGI UZUALE. Anexe.
movarea altora la demnitatea de
inspectori regionali.
Actualii medici primari de ju-
det numiti definitivi In baza legii
din 1885 vor putea fi promovati
la gradul de medic inspector re-
gional, cu drepturile si atributiile
conferite de acestä lege, pe baza
propunedi consiliului permanent.
Actualii medici primari de judet
cari nu vor fi promovati la gradul
de inspector regional, 1st pästreazA
situatiunea de medic primar con-
form legilor anterioare.
Actualii medid de oras numiti
definitiv pe baza concursului de-
pus isi pAstreazA salariile pe cari
le-au avut conform legii din 1898.
Actualii medici primari de judet,
pe baza propunerii consiliului per-
manent, pot fi trecuti, cu consim-
timântul lor, ca medici la orase.
Pânä la Infiintarea corpului de
medici legisti, medicii de judet,
medicii de oras, medicil de spi-
tale, precum si inspectoril regio-
nali, vor continua, ca si In trecut,
executarea luerärilor de medicinä
legalä pentru localitätile rurale. Di-
rectiunea generalä a servidului sa-
nitar va putea da delegatiune me-
dicilor de circumscriptie respectivi
spre a indeplini aceste
Inspectorii definitivi cari la pro-
mulgarea acestei legi se vor gäsi
functionând In virtutea legilor an-
terioare, precum si cei doi inspec-
tori tehnici aflätori In functiune si
preväzuti la art. 15 din aceastä
lege, 41 pästreazA drepturile cas-
tigate eu titlul de definitivi.
PánA Ìfl termen de trei ani din
momentul promulgarii acestei lea
cei propusi de cdtre consiliul per-
manent pentru postul de inspec-
tori regionali vor putea fi dispen-
sap de stagiul de vechime cerut
de art. 31, nu Insä de conditiunile
de capacitate cerute de acel articol.
Aplicarea dispozitiunilor din a-
ceastä lege, Intru cAt e legata de
www.digibuc.ro
959
sporuri bugetare, se va face trep-
tat In fiecare an, In mAsura mij-
loacelor bugetare.
Actualii sefi de laboratoare de
igienA dela Craiova si Galati, cad
se vor gäsi functionând la pro-
mulgarea acestei legi, vor rämâne
definitivi.
Celelalte dispozitiuni vor intra
In aplicare din momentul promul-
gArii acestei legi. Toate dispoziti-
unile contradi din alte legi si re-
gulamente sunt si rämân abrogate.
CAPITOLUL XXIX.
Lefh
106. Apuntamentele lunare ale
personalului dependent de direc-
tiunea generalA sanitarA sunt acele
fixate prin aceastä lege, si anume :
Directorul general lei una mie
leafä si cinci-sute diurnä ;
Subdirectorul general lei nouä-
sute lealä si trei-sute diurnä ;
eful diviziei veterinare lei opt-
sute leafä si una-sutA cinci-zeci
diurnA ;
Inspectorii generali i tehnici ai
serviciului sanitar uman §i veted-
nar, precum si inspectorul farma-
ceutic, lei optsute leafA §i trei sute
diurnä ;
Inspectorii regionali ai serviciu-
lui sanitar uman si veterinar lei
sapte sute leafä si trei sute diurna ;
Medicul-sef al orasului Bucu-
resti si Iasi lei sapte sute leafä si
douä sute diurnä ;
Medicul-sef In celelalte patru o-
rase lei vase sute leará si una sutA
cincizeci diurna ;
Veterinarul sef al orasului Bu-
curesti lei sase sute leafA i una-
sutA diurna ;
Medicul de port In Sulina lei
opt sute leard si una sutä diurna,
cel din Constanta lei vase sute
leafä si una sutä diurnä ;
Medicul de spital lei patru sute
leafä. Medicul de spital care va
avea de condus i o circumscrip-
 960 LEGI UZUALE. Anexe.
tie sanitarä va primi in plus p dir
urnä de una sutä eincizeci lei ;
Medicul sucundar lei trei sute
leafä ;
Medicul de port, In alte ()rase
deck Sulina i Constanta, precum
si medkul de circumscriptie urn
band i veterinarul de circumsa
criptie urbanä, lei patru sute leafä
una sutà diurnä ;
Medicii veterinari din prase cu
resedinta la abator ou vor avea
diurnä
Veterinarli dir puncte de obser-
vatie la frontiere lei trei sute leafä
una sta diurnä ;
Medicul iyeterinarod de cir-
cumscripye pralä lei patru sitter
leatä i una -sutä cincizeci diurnä;
Sefii de laboratoare de chimie
bacteriologie lei sase sute leafä ;
Ajutorii de laboratoare lei dottä
sute pâtiä la patru sute leafa ;
Sefii de serviciu din adminis-
trap centrala lei sase. sute leafä ;
efii de biurou lei patru sute
leafä ;
Subsefii de biurou lei tréi sute
leafä ;
Impiegati cl. I lei douä sute cinci-
zeci lealä ,
Impiegati cl. Il lei doug sute
leafä ;
Impiegati cl. III lei una sutä
cincizeci leafä ;
Copistii lei una sutä douä zeci
leafä ;
Agenyi sanitari i moasele in
comunele rurale i cele urbane ne-
resedinte de judet leafd optzeci lei
douäzeci lei diurnä ;
Agenyi sanitari i moasele in
comunele urbane resedinte de ju-
det leafá optzeci lei si douäzeci
lei diurnk
In orasele Bucuresti, Iasi, Galati,
Craiova, Constanta i Plo-
t. Aceastii Lege, publicatd in Moni-
tor/it Oficial" No. 212 din g1 Decenivrie
1910, afost votati de Camerdtti sedinta
dela 15 Decenwrie 1910, iar de Senat in
aceia dela 18 Decemvrie 1910. A se vedea
www.digibuc.ro
diurna acestui personal va fi
de patruzeci lei.
Agenyi sanitad i subchirurgii
din spitale leafa o ma lei lunar
Intretinerea.
Agentii veterinari din prase se
vor pläti ca i agentii sanitari.
Cei din comunele rurale Iasi vor
avea aceeas leafä ; jar diurna va
de cincizeci lei.
,
f_ G El
Pentru punereaîn valoare a piiniantnr1-
1or din. zona de MandaVe A Du-
.
DIN 21 DIWEANIZIN 1910.
CAPITOLUL 1.
Denurnirea serviciului. Scopul. U-
tilltatea publica. Studll.
I. Se infiinteazä pe lângä minis-
terul agriculturii si al -domeniilor
si sub autoritatea directä a minis-
terului, un serviciti, special .:numit
al Imbunätätirilor funciare°, con-
dos de un director si un consiliu de
administratie, alcAtuit In chipul pre-
vdzut de aceastä lege.
Acest serviciu va studia, proiecfa,
executa §i intretine toate lucrärile
de indiguire i altele necesare pen-
tru asanarea, Imbunatätirea i pu-
nerea In valoare a terenurilor
nundabile diii lunca Dundrii, atat
pe proprietätile Statului, ck si pe
ale particularilor, unde interesul
general o va cere.
2. Sunt considerate ca terene
insalubre, In fnelesi1 legii de fatä
toate terenurile din lunca Dunä-
rii numite terenuri bältoase i pe
cari se aflä ape stätätoare, japsei
searcuri, mlastine, etc., ,sau ace-
lea cari, In total sau In parte, In
vreun timp al anului, se acopk
timporar cu apä, favoriand prin
la ordinea sa cronologied i Legea pen-
tru creiarea fondurilor de punerea in va-
ioare a. terenuritor Inilloase i de inun-.
dotiuni din 22 Febr. 1906. Vol. III 3628.
 LEGI UZUALE. Anexe.
aceasta desvoltarea miasmelor vii-
tAmatoare sänätätii publice.
Lucrarile de asanarea sau Im-
buratätirea acestor terenuri prin
apararea lor cu diguri contra i-
nundatiunilor, prin desecare, dre-
naj, etc., sau transformarea lor in
bazine mari, acoperite in tot tim-
pul anului cu apä, sunt declarate
lucräri de utilitate publicä.
3. Serviciul imbunätätirilor fun-
ciare face studiile, proiectele
devizele privitoare la lucräri de
asemenea naturä pentru proprie-
tätile Statului si ale sindicatelor
din cari face parte si Statul, iar
pentru particulari numai când a-
cestia o vor cere.
In acest din urrnA caz spesele
de facerea studiilor sunt in sar-
cina proprietarilor particulari. Ele
se vor socoti pe hectar, dupä nor-
mete ce se vor stabili In regula-
mentul special.
Chiar când particularii ei inii
fac studiile i proiectele, totusi ele
nu pot fi puse in executare Ora
nu vor fi verificate 5i aprobate de
serviciul imbunätätirilor funciare.
Dacä aprobarea se refuza sau
se introduc de serviciu modificä-
ri pe care cei interesati nu le ad-
mit, ei pot sä-si formuleze con-
testatia lor la consiliul de admi-
nistratie al imbunätätirilor funciare
care contestatie se va judeca in
modul i dupä procedura arätatä
la art. 4; ,iar rninisterul e dator a
aproba planurile in conformitate
cu hotärlrea definitivA ce s'ar pro-
nu nta .
()rice studiu i proiect, atat pen-
tru proprietätile Statului cat si ale
particularilor, trebuie, in prima li-
nie, In intocrnirea lui sA aibä In
vedere interesul general.
Un regulament special, elaborat
de ministerul agriculturii si al do-
meniilor, va indica : chipul cum
cei interesati vor formula cererea,
elementele pe cari dânsa le va cu-
C. HAMANGRI. Suplimentul
www.digibuc.ro
961
prinde, actele, planurile si memo-
rifle ce trebuie sä aläture, terme-
nul in care studiul urmeazä sä se
fad, suma pe hectar ce va trebui
sä pläteascA Statului, and va cere
ca studiile si proiectelelsä se facä
de el; In fine, toate conditiunile
la cari trebuie sä se supunä.
4. Inainte de a se incepe exe-
cutarea vreunei lucräd de asanare
fie pe proprietätile statului, fie pe
ale particularilor, institutiunilor,
persoanelor morale sau sindicate-
lor recunoscute de Stat, ministe-
rul agriculturii i al:domeniilor va
publica un anunt in Monitorul
Oficial, in trei ziare din Bucu-
resti i intrunul din capitala ju-
detului unde e situat imobilul
dacä va fi. El se va afisa si la
primäriile comunelor unde se a-
flä acele terenuri, precum si la
prefecturi le respective.
Dovada afisärii anuntului la a-
ceste localitäti se va constata prin
dresare de proces-verbal de cätre
notarul respectiv i prefectul ju-
detului.
Anuntul va arata :
1. Cä proiectul lucrärilor ce ur-
meazA a se executa pe acele te-
renuri, Impreunä cu anexele sale,
se gäsesc depuse atat la departa-
mentul agriculturii cat si la pre-
fectura judetelor respective, unde
vor sta la dispozitia celor intere-
sati in timp de 45 zile. dela data
inserärii acestui anunt In Moni-
torul Oficial;
2. Cä proprietarii din acest pe-
rimetru i tertele persoane cari
s'ar crede atinse in interesele lor
actuale sau viitoare, pot adresa,
in sus arätatul termen, reclamati-
unite lor, scrise si motivate, mi-
nisterului, care le va supune ju-
decArii unei comisiuni compusA
din patru membrii ai consiliului
de administratie al ImbunAtätirilor
fundare, desemnati de acest con-
siliu, si din primul presedinte al
31
962 LEGI UZUALE. Anexe.
tribunalului Ilfov, care va prezida
comisiunea.
Proprietarul contestator va fi
chemat prin adresA de primul-pre-
sedinte a se prezenta inaintea co-
misiunii pentru ziva ce-i va fixa.
Adresa i se va trimite prin pos-
tA, sub plic recomandat, la domi-
ciliul pe care contestatorul e da-
tor sä si-1 aleagä prin petitia de
contestatie, sub sanctiunea de a
nu pute a invoca nechem area cand
nu si-a declarat domiciliul.
Recepisa postei de predarea a-
dresei face ca procedura chemärii
sä fie consideratä ca Indeplinitä.
Contra hotAririi acestei comisi-
uni speciale se va putea face apel
la Curtea de apel din Bucuresti
in termen de 8 zile libere dela
pronuntare, fie cä contestatorul a
fost sau nu fatä. Curtea va7:jude-
ca de urgentä, In ultima instantA
si färà drept de opozitie. Recur-
sul in casatie se poate7face In 10
zile dela pronuntare. Casatiallva
judeca panä Inteo fund dela in-
troducerea recursului si cu precä-
dere inaintea celorlalte procese la
ordinea zilei. Decizia nu e su-
pusA opozitiei. Recursul sospendä
executarea.
Dacä In termenul de 45 zile a-
rätat mai sus, nu se va prezenta
nid o reclamatie, planurile si pro-
iectele lucrärilor ce urmeazä a se
face räman definitive si nu se mai
poate ridica In urmä nici o pre-
tentiune contra lor de cei intere-
sati, nici formula actiunii de des-
pägubiri din parte-le, intru cat lu-
crarea s'a fäcut in conformitate cu
ele.
Tot astfel va fi i In cazul cand
judecata a respins reclamatiunea,
sau admitänd-o, In tot sau In parte,
lucrärile s'ar face conform decizi-
unii justitiei.
In nici un caz nu se poate for-
mula contra Statului vreo actiune
In despägubiri din partea nimä-
www.digibuc.ro
nui pentru studiile si proiectele
fäcute de el pentru particulari, sau
fäcute de particular g numai apro-
bate si verifIcate de serviciul
bunätätirilor funciare.
CAPITOLUL IL
Executarea lucrArilor. Sindicatele
ExproprIere.
5. Gaud intreaga regiune unde
urmeazä sA se facä lucrArile este
proprietate exclusivä a Statului,
executarea si Intretinerea lucrAri-
lor se va face de cAtre ministerul
agriculturii §i al domeniilor prin
serviciul special al imbunätätirilor
funciare si dupA normele stabilite
In aceastä lege.
Dacä o parte din acea regiune
apartine altor persoane, ministerul
agriculturii 0 al domeniilor va pu-
tea forma cu ei un sindicat In a-
cest scop, care va fi guvernat de
un statut, cuprinzand : modul de
executare a lucrdrilor, de Intreti-
nerea lor, durata sindicatului, par-
tea contributivä a fiecärui in chel-
tueli, fondul de rezervä necesar
pentru cazuri de distrugerea
garantiile ce se pot da pen-
tru a asigura facerea 1 Intretine-
rea lucrärilor, precum si toate re-
gulele dupg care sindicatul se va
conduce, obliga si va fi reprezen-
tat atat In rapoartele dintre pro-
prietarii sindicati, cat sl fatä de
cei de al treilea.
In asemenea caz, studiile, pro-
iectele, executarea lucrArilor si in-
tretinerea lor nu se vor putea face
deck de Stat, in conditiunile pre-
väzute In statut, iar reprezentarea
legalä a sindicatului nu o poate
avea deck Statul.
Ministerul agriculturii si al do-
meniilor pentru a putea intra In
mod valabil Inteun asemenea sin-
dicat urmeazä sä fie autorizat de
cAtre consiliul de ministri, care
va trebui sä aprobe 5i statutul ce
s'ar face.
 LEGI UZUALE. Anexe.
Orice schimbäri ulterioa re la statut
nu se pot face deck tot In acest chip.
6. Când intreaga regiune de a-
sanat apartine numai particulari-
for, fie unul singur, fie mai multi
Intruniti in sindicat, cheltuehle de
executarea lucrädlor si de intre-
tinere cad In sarcina lor.
Când doi sau mai multi pro-
prietari dintro regiune voiesc a in-
treprinde lucräri de asanare, ei nu
le pot face färä a forma intre ei
un sindicat, pe baza unui statut,
care va cuprinde, pe länga ele-
mentele enuntate la art. 5, alin.
modul constituirii fondului
necesar pentru facerea lucrärilor,
dovada suficientei unor asemenea
fonduri, numele persoanelor ce-1
compun, numele celor cari vor re-
prezenta sindicatul fatä de cei de
al treilea, modul facerii studiilor,
proiectele si devizului, precum si
oricari clauze cerute de calitatea
partilor, de situatia proprietätii fie-
cäruia din ele, sau de foloasele ce
pot rezulta pentru fiecare din ase-
menea lucräri.
In tot cazul, In statutul sindi-
catului se va prevede un fond pen-
tru a asigura Intretinerea perma-
nentä a lucrärilor in burfä stare,
precum i un fond de rezerva pen-
tru refacerea lor In caz de acci-
dente nepreväzute, dupà normele
stabilite la art. 20 si 21 din a-
ceastä lege.
Statutele trebuesc sä fie supuse
aprobärii prealabile a ministerului
agriculturii si al domeniilor färä
de care el este autorizat sä o-
preascä Inceperea oricärei lucräri.
Modifichile ulterioare la statut
sunt supuse aceleea§ aprobäri.
In caz de refuz din partea mi-
nisterului de a. aproba statutele,
cei interesati pot formula si sus-
tine reclamatiunile lor dupd nor-
mete stabilite la art. 10, iar mi-
nisterul e dator a se conforma ho-
tärlrii definitive ce s'ar dai
www.digibuc.ro
967
7. Prin derogatiune dela drep-
tul comun pot consimti in mod
valabil la intrarea in sindicat, la
semnarea statutului si la modifi-
cärile lui ulterioare
a) Tutorii, in numele minorilor
ai interzisilor numai cu auto-
rizatia consiliului de familie ;
b) Un reprezentant ad hoc, nu-
mit din oficiu de tribunalul situatiu-
nii imobilului pentru cel absent,
cu autorizatia acelui tribunal ;
c) Persoana pusä sub consiliul
judiciar, cu asistenta consilierului
sau sau numai cu autorizatia pre-
sedintelui tribunalului domiciliului
persoanei pusä sub consiliul ju-
diciar ;
d) Sotul, autorizat de tribunalul
domiciliului sau, pentru averea do-
talä ; jar sotia, autorizatä de sot
sau numai de tribunalul domicili-
ului lui, pentru averea parafer-
nalä ;
e) Când e stare de indiviziune
intre proprietarii unui teren, fie
ei toti sau parte minori ori ma-
jori §i nu sunt de acord pentru a
intra in sindicat ori care din ei
sau din reprezentantii lor legali se
pot adresa tribunalului situatiunii
imobilului, care va decide de ur-
gentä si cu citarea pärtilor daca
Incuviinteazä sau nu intrarea in
sindicat.
Incuviintarea nu poate fi refu-
zatä dacä majoritatea, in drepturi
dintre coproprietari decid intrarea
in sindicat.
Hotärirea tribunalului nu este
supusä opozitiunii. Prin hotärire
se va desemna i persoana care
va consimti la sindicat in numele
tuturor. Apelul i recursiil in ca-
satie se va face si :judeca dupd
regulile stabilite,laOrt. 4. Repre-
zentarea pärtilor In aceastä in-
stantä se va face dupä normele
fixate In acest articol ;
f) .Judetele, comunele, Eforiile
spitalelelor civile din Bucuresti
964 LEGI UZUALE. etnexe.
SL Spiridon din lasi, prin repre-
zentantii lor legali, autorizati nu-
mai de ministerul de interne ;
g) Casa scoalelor, Casa biseri-
cii, asedmintele de binefacere,
de culturä nationalä, bisericile de
mir, fundatiunile publice si pri-
vate, prin reprezentantii lor legali
autorizati de ministerul de culte
instructiune publica ;
h) Societätile anonime i mice
alte persoane juridice, prin repre-
zentantii lor legall.
In cazurile aliniatelor b, c, d
e, dad proprietarii sunt säteni,
competinta tribunalului e inlocu-
lid prin aceea a judelui de ocol.
Consimtimântul dat Tn modul
de mai sus supuue in mod vala-
bil pe toti semnatarii statutului,
precum i pe cei pe cari ei Ii re-
prezintä, la toate obligatlunile
consecintele rezultand din statut,
soanelor.
oricare ar fi caracterul bunurilor
din sindicat sau starea civilä a per-
cari fac parte din el.
8. Orice statut de constituirea
unui sindicat, cu sau färä partici-
parea Statului, trebuie autentificat
fie de tribunalul situatiunii imo-
bilului, fie de acela al domiciliu-
lui uneia din pärti.
Statutul nu e supus deck la
taxa timbrului fix de 5 lei cenat
pentru autentificare. Nu se va per-
cepe la el nici o taxä de timbru
proportional sau de inregistrare.
El se va transcrie la tribunalul si-
tuatiunii irnobilelor, iar dupä tran-
scriere se va publica In Manila-
rut Oficial.
Din ziva publicarii in Monitor
sindicatul format este persoanä
moralä care poate dobandi drep-
turi i contracta obligatiuni in li-
mitele preväzute de statut.
9. Când consiliul de adminis-
tratie al imbunatätirilor fundare
ar gäsi cà o lucrare din cele pre-
väzute in aceastä lege este nece-
sara a se face, Statul, in interesul
www.digibuc.ro
lucrarilor de asanare, poate uza
de dreptul de expropriere, confor-
mandu-se legit de expropriere pen-
tru cauzä de utilitate publica ;
In toate cazurile de expropriele,
indemnizarea ce se va acorda pen-
tru suprafata expropriata va fi nu-
mai in raport cu valoarea ei din
morn entul exproprierii.
10. Once particular, sindicat,
persoaná moralä, publid sau pri-
vatá, nu ar consimti sä intre in-
tr'un sindicat, sau and nu ar pu-
tea consimti din caud ca proprie-
tatea este inalienabilä, sau pentru
orice alt motiv, in asemenea caz
oricare din proprietarii din regiu-
nea de asanat, cari ar voi sa for-
meze sindicatul, va putea cere pri-
mului-presedinte al tribunalului [l-
bw/ ca sä citeze inaintea sa pe
toti proprietarii din regiunea unde
trebuie sa se faca lucrarea, precum
pe ministerul agriculturii si al do-
meniilor, chiar pentru cazul and
el nu ar face parte din regiunea
de asanat. In cerere va aräta pe
toti proprietarii din regiune, do-
miciliul lor, numele proprietätii
respective si suprafata de asanat
pentru fiecare. Va alätura un exem-
plar de cerere pentru fiecare parte,
un proiect de statut, conform art.
6 de mai sus, precum i studiile,
proiectele i devizul lucrärii fAcute
sau aprobate de ministerul agri-
culturii si al domeniilor.
Tribunalul ii va cita pe toti pen-
tru un termen care nu poate fi
mai scurt de 30 de zile, nici mai
lung de 40 zile dela cerere.
Dad la ziva fixata, proprietarii,
reprezentând in drepturi peste ju-
mätate din suprafata de asanat,
incuviinteazä formarea sindicatului
si dad ministerul agriculturii si al
domeniilor va recunoaste ca statu-
tul e fäcut conform cerintelor din
aceasta lege si ca spesele pentru
facerea si intretinerea lucrärilor si
fondul de rezerva sunt asigurate,
 LEGI UZUALE. Anexe.
tribunalul va ordona ca minorita-
tea sä se supunA la statut i sA
intre In sindicat.
Dad Insä in instantA proprie-
tarul care refuzä de a intra In sin-
dicat va cere a fi expropriat, tri-
bunalul nu va ordona intrarea lui
in sindicat, ci va pronunta prin a-
ceiasl sentintd exproprierea lui, pen-
tru portiunea de proprietate des-
tinatä a face parte din sindicat,
far Statul rämâne din acel moment
substituit In drepturile i obliga-
tiunile lui.
Despägubirea ce se va cuveni
expropriatului se va regula ulte-
rior conform art. 9 de mai sus.
In aceastä instantä reprezenta-
rea persoanelor si a drepturilor lor
se va face dupä normele stabilite
la art. 7 de mai sus.
Sentinta nu este supusä opozi-
tiunii ; e Insä supusä apelului In
termen de 15 zile dela pronuntare.
Curtea va judeca pAnd Intr'o lunA
dela data apelului.
Decizia nu e supusä opozitiei.
Recursul In casatie se va face si
judeca dupä normele stabilite la
art. 4.
Cererea i intreaga procedurä In
asemenea materie nu sunt supuse
la taxe de timbru i portdrei.
Indatä ce hotärirea judecAtorea-
scA a rämas definitivä, cei inte-
resati vor autentifica statutul con-
form art. 8 si vor depune sentinta
la ministerul agriculturii si al do-
meniilor, pentru a se indeplini cu
privire la studii i proiecte dispo-
zitiunile art. 4 de mai sus.
GAnd i proiectele vor fi defi-
nitive, se va putea incepe execu-
tarea lucräiii. In asemenea caz, lu-
crarea, precurn i intretinerea ei,
se vor face numai de stat, dupA
regulile stabilite pentru cazul când
Statul administreazä un sindicat
din care face parte si el.
11. Când terenuri de inundatie
din lunca Dunärii sau a altor cur-
www.digibuc.ro
965
suri de apä ar apartine Cassei ru-
rale, aceasta le va putea vinde Sta-
tului, care e dator a le cumpära.
Pretul se va determina in mo-
dul preväzut la art. 8 si urmätorii
din legea Cassei pädurilor.
Plata pretului unor asemenea
cumpäräri, precum si plata pämân-
tului de inundatiune ce s'ar ex-
propria, se va face de Stat prin e-
mitere de obligatiuni sau prin i-
potecarea terenurilor dobAndite la
Creditul rural, dupä normele pre-
väzute in legea de fatä.
12. Lucrärile de asanare, de ori-
cine s'ar face, sunt supuse tot tim-
pul executärii lor i dupä execu-
tare, pentru Intretinerea si reface-
rea lor in caz de accidente, con-
trolului i supravegherii perma-
nente a ministerului de agriculturä
domenii, cäruia i se conferA
dreptul de a opri mice lucrare ne-
autorizatA sau abAtutä dela auto-
rizarea datà, precum si de a con-
strange la intretineri, la luAri de
mäsuri de siguraniä si la refaceri
In caz de accidente.
Pentru aceasta, ministerul agri-
culturii si al domeniilor poate ac-
tiona la tribunalul situatiunii imo-
bilului pe proprietar sau sindicat
pentru a fi oprit din lucrare sau
condamnat la facerea lucrArii ne-
cesare, cu sanctiunea, In caz de
neexecutare, de a fi fäcutä de Stat
pAnd la concurenta sumei fixatA
de tribunal, si pentru asigurarea
cäreia, din oficiu, tribunalul va or-
dona inscriptie ipotecarA legalA in
imobilele proprietarului sau pro-
prietarilor cuprinse In4:sindicat.
Judecata si procedura se va ur-
ma dupä normele:fixateda artico-
lul 10. Ea insä va fi urgentä.
Oprirea lucrArii se poate ordona
de tribunal, färä citarea pärtilor,
Indatä ce actiunea s'a introdus.
Executarea condamnatiunii se va
face conform legii de urmäriri.
966 LEGI UZUALE.
CAPITOLUL
Despre trecerea conductelor i cane-
lelor de scurgere pe proprietitile
Intermedi are.
13. IVIinisterul agriculturii §i al
domeniilor, sindicatele §i mice pro-
prietari cari voesc sà asaneze §i
sä punä In valoare terenuri inun-
dabile, mlä§tinoase §i neproduc-
tive, prin drenaj, irigatiune, apä-
rarea contra inundatiunilor, crearea
de bazine permanente de apä, etc.,
pot, in schimbul unei juste §i prea-
labile indeminizAri, conduce apele
de scurgere sau alimentare prin
alte proprietäti cari le sepal:A de
cursul de apa sau de ofice alt ba-
zin natural de scurgere §i alimen-
tare.
Trecerea acestor canale se va
face pe drumul cel mai scud, Insa
§i cel mai putin vätämätor pentru
proprietarii fondurilor traversate.
Cererile, Insotite de studii
proiecte, se vor adresa de cei in-
teresati serviciului de linbunätätiri
funciare, care, in urma unei cer-
cetäri fäcute printeun delegat al
va determina locul §i modul
cum are sä se facä asemenea lu-
crAri §i va fixa §i suma cuvenitá
ca despägubire.
Odce parte interesatä cari nu
s'ar multumi cu aceastä sumä se
poate adresa justitiei, dar numai
in ceeace prive§te cuantumul des-
pAgubirii, iar nu asupra utilitätii
§i condi(iunilor cerute pentru fa-
cerea lucrärii.
PAnä la pronuntarea unei sen-
tinte definitive asupra despägubirii,
lucrarea nu poate fi Irnpedicatä
dacä se depune despägubirea fixatä
de serviciul Imbunätätirii fundare.
Când lucrärile ce urmeazä a se
executa sunt §i de utilitate publicä,
ministerul domeniilor va putea pro-+
ceda la expropriere conform regtv
lilor dela art. 11.
www.digibuc.ro
nexe.
CAPITOLUL IV.
Serviciul 41 consIllul de administratie
al imbunatatirllor funciare.
14. Directiunea serviciului de
imbunätätiri funciare este incre-
dintatä unui director general, nu,
mit de ministrul agriculturii §i al
domeniilor.
Dupä propunerea directorului ge-
neral, consiliul de administratie va
aviza la numirea celuilalt personal
trebuincios serviciului, care Insä
se va numi tot de ministrul agri-
culturii §i al domeniilor, conform
regulilor prevAzute in legea de or-
ganizare a acelui departament.
In cazuri exceptionale, se va pu-
tea angaja cu contract, §i pentru
un termen care sä nu treacä de
§apte ani, persoane spectate pen-
tru asemenea lucräd, plätindu-le
onorariile cuvenite din fondul spe-
cial al acestui serviciu.
Atributiunile directorului gene-
ral sunt :
a) Intocme§te bugetul serviciu-
lui pentru venit §i cheltueli §i if
supune spre delibera re consiliulni
de administratie.
b) Ia toate mäsurile de ordine
§i disciplinä asupra intregului per-
sonal al serviciului.
Dirijaa facerea tuturor studii-
lor, proiectelor §i lucrárilor, pre-
cum §i intretinerea lor ;
c) Tine licitatiile, incheie con-
tractele, face tratärile, transactiu-
nile §i alcätuirile de odce naturä,
In conformitate cu deciziunile con-
siliului de administratie, aprobate
de ministru
d) Subscrie toatä corespondenta
serviciului;
e) Dispune intrebuintarea fon-
durilor bugetare pe baza decizitr-
nilor consiliului de administratie
aprobate de ministro §i semneazä
ordonantele de plat'd ;
f) Reprezintd in justitie minis-
terul In chestiunile privitoare la
acest serviciu, fie ca reclamant, fie
 LEGI UZUALE. Anexe.
ca pârat, i clä toate delegatiunile
in acest scop.
Procesele de orice spetä, In cari
drepturile sau pretentiunile nu trec
de 3.000 lei, se pot intenta de di-
rectorul general singur.
Inchiderea oricärui proces, ca si
transactiunile de orice fel, nu le
va putea face Insä deck cu avizul
consiliului de administratie apro-
bat de ministru ;
g) Va putea aproba cheltueli,
vânzäri sau Inchirieri panä la o
valoare de 5.000 lei;
h) El dirfjaza", In fine, toate a-
facerile serviciului In limita legi-
lor si executà toate deciziunile
mäsurile luate de consiliul:de ad-
ministratie i abrobate de ministru.
15. Se InfiinteazA pe lângä ser-
viciul Imbunätätirilor funciare un
consiliu de administratie, având
urmätoarele Indatoriri :
1. De a-si da avizul asupra tu-
turor proiectelor de asanare, indi-
guire si ameliorare, ce urmeazA a
se executa ant pe proprietätile
Statului, cât si pe proprietätile par-
ticulare, stabilind Intrucat aceste
lucrärl ar avea vreo influentä asu-
pra altor interese sau asupra inte-
reselor superioare ale tärii. El va
avea indatorirea a concilia toate
interesele opuse ce se vor ivi la
fiecare lucrare, dutând a le pune
In concordantä cu interesul gene-
ral al tärii ;
2. De a-si da avizul asupra tu-
turor proiectelor de apäräri cu di-
gud si scurgeri de UV din toati
zona inundabilä a Dunärii, cari
nu vor putea fi puse In executie
fànà aprobarea expresä a ministeru-
lui agriculturii si al domeniilor, dat
pe baza avizului acestui consiliu;
3. Va examina 0 se va pronunta
asupra tuturor proiectelor si devi-
zelor, asupra eficacitätei si solidi-
tätei Iticrärilor proiectate, asupra
efectelor ce le pot exercita ele asu-
pra regimului apelor ;
www.digibuc.ro
963
4. De a-si da avizul asupra di-
feritelor sindicate de Imbungtätiri
ce se constituesc, arätând dacä ele
Indeplinesc conditiunile pentru a
fl recunoscute de Stat, asupra sta-
tutului lor, precum si dacä lucrä-
rile ce propun a se face pot fi
considerate ca fiind de utilitate
publicä, cadrând cu programul ge-
neral al lucrärilor stabilite pentru
acele regiuni, dacä sindicatul are
mijloace suficiente pentru execu-
tarea si Intretinerea acelei lucräri
etc., si asupra exproprierilor ce ar
fi necesare ;
5. A rezolva, conform art. 4,
contestatiunile ce se fac de cätre
persoanele interesate contra pro-
iectelor de lucräri ce urmeazä a
se executa, fie de Stat, fie de par-
ticulari sau de sindicate de Im-
bunätätiri, precum si a se pro-
nunta, in cazurile art. 9 si 10,
dacä o lucrare pentru particulari
este in legáturä cu un interes ge-
neral al Statului fi, prin urmare,
dacä urmeazä a se executa de el;
6. A se pronunta asupra plus-
valoarei ce se creiazä printr'o lu-
crare proiectatä i asupra creditu-
lui ce s'ar putea acorda asupra a-
cestor lucräri, fie de Stat, fie de
institutiunile de credit, particula-
rilor, sindicatelor etc ;
7. A aviza, dupä propunerea di-
rectorului general, la numirea per-
sonalului necesar serviciului si va
intocmi bugetul de veniturile si
cheltuelile serviciului ;
8. A aviza la Intrebuintarea fon-
durilor speciale destinate unor a-
semenea lucrdri, la modul cum
lucrarea trebuie fAcutä ; iar dacä
va opina pentru tinere de licitatie el
va fixa si termenul In care sä se facA ;
9. In fine, a-si da pärerea In
toate chestiunile tehnice, admi-
nistrative si financiare relative la
functionarea acestui serviciu si la
Indeplinirea scopului pentru care
a fost Infiintat.
968 LEGI UZUALE. Anexe.
16. Consiliul de administratie
se va compune din nouà membri ;
ase din ei vor fi numiti prin
decret regal de rninistrul agricul-
turil si al domeniilor si va cu-
prinde un membru din consiliul
sanitar superior, trel proprietari
rurali din zonele de inundatie, un
inginer inspector general din con-
siliul tehnic depe Mngä ministe-
rul lucrärilor publice §i un jurist ;
Ceilalti trei vor fi, de drept, di-
rectorul general al serviciului hi-
draulic si al navigatiunii fluviale
mu-lane, directorul pescäriilor din
ministerul agriculturii si al dome-
niilor si seful statului-major al ar-
m ate i .
Durata functiunii membrilor nu-
miti este de cinci ani dela data
numirii, putând fi, dupä expirarea
mandatelor lot, numiti din nou.
Consiliul alege din sânul lui
un presedinte si un vice-prese-
dinte. Functiunile acestora durea-
zä atilt cat consiliul nu va pro-
cede la alegerea altora.
Directorul general este dator a
lua parte la sedintele consiliului,
prezentând toate chestiunile asu-
pra cärora urmeazä sä se delibe-
reze.
Consiliul de administratie lu-
creazä cu majoritatea membrilor
ce-I compun si decide cu cel pu-
tin cinci voturi din cele expri-
mate.
In urma convocárii directorului
general, consiliul se intruneste cel
putin de dottä ori pe lunä.
Membrii consiliului de admi-
nistratie primesc câte un jeton de
prezentä la fiecare sedintä si o
indemnizare in caz de deplasare,
care se va stabili prin regulamen-
tul de aplicatiune al acestei legi.
Ministrul agriculturii si al do-
meniilor are dreptul sä controleze
si sä verifice In tot timpul mersul
Intregei administratiuni.
El poate lua parte la sedintele
www.digibuc.ro
consiliului, In care caz va prezida
consiliul.
Toate avizele si actele directo-
rului general nu se pot pune In
executare WA' aprobarea prealabilá
a ministrului agriculturii si dome-
niilor.
In caz când ministrul nu ar a-
proba, va trebui sä motiveze a-
ceasta ; iar hotärirea care se va
pune In lucrare va fi aceea a mi-
nistrului.
CAPITOLUL V.
Fondurile pentru executarea lucrârilor
17. Pentru indiguirea, asanarea si
punerea in valoare a terenurilor
Statului din regiunea inundabilä a
Dunärii, precum si a orice f el de
terenuri mlästinoase si putin pro-
ductive, ministerul agriculturii si
al domeniilor este autorizat a im-
prumuta sumele necesare dela pri-
ma societate de Credit funciar ro-
man din Bucuresti, ipotecandu-i
pentru garantarea lor aceste tere-
nuri sau emite obligatiuni pentru
valoarea lucrArilor.
Pentru constituirea acestor ipo-
teci este autorizat a se supune tu-
tutor cerintelor preväzute in legea,
statutele si regulamentele Credi-
tului funciar.
Imprumuturile se vor face trep-
tat cu trebuintele lucrärilor. Suma
totalá de Imprumut pe seama Sta-
tului nu va trece de 60.000.000 lei.
Lucrärile de executat anual, si
prirt urmare si imprumutul anual,
nu va trece de 6 milioane lei.
Termenul fiecArui Imprumut va
fi panä la 30 ani.
MA' la realizarea de Imprumu-
turi sau a emiterii de obligatiuni,
ministerul e autorizat a-si procura
suma trebuincioasä pentru lucräri,
insä p an ä la concurenta de 5.000.000
lei, dela Cassa de depuneri, con-
semnatiuni si economie.
Aceastä surnä, cu procentele cu-
venite, se va pläti din imprumu
 LEGI UZUALE. Anexe.
turile contractate la Creditul rural
sau din obligatiunfle emise.
18. Din orice Imprumut contrac-
tat la Credit sau obligatiuni emise
se va consemna la Cassa de de-
puneri, consemnatiuni si economie
100/o in scrisuri funciare, sau alte
efecte de ale Statului, ca fond de
rezervA al serviciului de imbunä-
tAtiri funciare.
El va servi numai pentru face-
rea lucrärilor necesare in cazuri de
accidente, ruperea digurilor, etc.
Procentele acestui fond vor spori
capitalul.
Sumele cheltuite din fondul de
rezervä i se vor restitui imediat
din fondul de punere In valoare a
terenurilor inundabile arätate mai
jos.
Consiliul de ministri va putea
spori, cand va crede de cuviintä,
Oita la 150/o din imprumuturi cota
pentru fondul de rezervA.
19. Cand Statul ar face parte
dintr'un sindicat, precum si in toate
cazurile cand, dupA aceastä lege,
lucrArile si intretinerea lor urmeazä
sä se fad' de Stat, se autorizä mi-
nisterul agriculturii si al domenii-
for a stabili, prin deviz si caiet de
sarcini In regulA, suma care pri-
veste pe fiecare interesat, atat pen-
tru executarea lucrarii, cat si pen-
tru Intretinerea si refacerea ei in
caz de distrugere eventuala.
Fiecare interesat va contribui
pentru executarea si intretinerea
lucrarilor atat In raport cu supra-
fata proprietätii de asanat, cat si
in raport cu greutätile tehnice spe-
ciale de constructie sau Intretinere
pe care o suprafatä le-ar prezenta
din cauza naturei solului, a con-
figuratiunii si situatiunii lui sau a
oricaror alte Imprejurari.
20. DacA proprietarii interesati
nu ar fi In mäsurA de a depune
Inainte de Inceperea lucrarli partea
lor contributivA pentru executarea,
intretinerea si refacerea eventualä
www.digibuc.ro
969
a lucrArilor, Statul le va putea a-
corda un termen de platA panä la
doi ani, incepand Statul executa-
rea lucrArii. AceastA inlesnire nu
se poate acorda cleat sub urmA-
toarele rezerve:
a) Ca titlurile de proprietate sA
fie regulate, pentru ca terenul a-
meliorat sA poatä fi primit In ipo-
tech de Creditul rural ;
b) SA nu aibA asupra suprafetei
adusä In sindicat si asupra restu-
lui din acea mosie pe care 1-ar a-
vea proprietarul sarcini reale de-
ck de asa valoare incat costul
lucrArii si indeplinirea obligatiu-
nilor fatA de Stat sA se garan-
teze ;
c) SA pläteascA o dobandä Oa
la 60/o pe an la suma datoritä,
plätitA anticipat din 6 in 6 luni ;
d) SA conf ere Statului, prin con-
ventiune in regulä, un privilej a-
supra Intregei proprietäti, adicä si
asupra pärtii care nu va dobandi
o plus-valoare prin lucräri, care se
va Inscrie, stabilind ministerul a-
griculturii toate celelalte conditiuni
de detaliu, pentru a asigura suma
datoritA ;
e) SA se oblige a ipoteca la Cre-
dit proprietatea pentru a asigura
plata datoriei la timp si sä con-
fere prin conventiune si Statului
mandatul irevocabil de a putea el,
In numele lui, sA ipotecheze, chiar
Inainte de expirarea celor doi ani,
la Creditul funciar intreaga pro-
prietate, pentru o sumA care sA
reprezinte In mod efectiv suma
datoritA cu dobanzile si cheltuelile
de tot felul pe cari imprumutul la
Credit le necesitA.
Spre acest sfarsit, in momentul
conventiunii va da ministerului s't
o procurä autenticA irevocabilA,
dupe cerintele legii si statutele
Creditului funciar.
In tot cazul, dacA proprietarul
va revoca mandatul sAu, revocarea
e nulä si de nul efect, iar legea
 970 LEGI UZUALE. Anexe.
de fatä conferä Statului un man-
dat legal In acest scop.
Daca Statul ar crede cä e de
preferat a ipoteca la Credit aceste
proprietäti numai dupä facerea lu-
crärilor de punere in valoare, va
putea pentru facerea lucrkilor par-
ticularilor sA ernità obligatiuni, sub
garantille ce va crede de cuviintä
sä ia dela particularii interesati,
obligatiuni cari se vor stinge prin
Imprumutul contractat In urmd la
Credit.
In caz când o proprietate se aflä
In litigiu, posesorul actual poate
consimti a intra In sindicat, pre-
cum asemenea are si capacitatea
de a se imprumuta i afecta cu i-
potecA imobilul ce posedä In sco-
pul de a-I ameliora prin indiguire.
Imprumutul contractat de el in
scopul acesta, sub controlul consi-
liului de administratie, preväzut
la art. 15 din prezenta lege si i-
poteca la care el a afectat imobi-
lul, sunt obligatorii i opozabile
pentru cei ce eventual ar astiga
mai târziu imobilul.
Mandatul legal pentru Stat de
a ipoteca proprietätile celor inte-
resati la Credit, sau de a emite
obligatiuni, dupä cum se stabileste
mai sus, existä in toate cazurile
färä distinctiune, când .prezenta
lege conferä Statului executarea
Intretinerea lucrärilor sau and,
prin bunä invoialä, se InsArcineazd
a le face.
21. Fiecare proprietar interesat
e dator a contribui peste valoarea
lucrärilor dupä deviz si cu 150/o
din aceastä valoare, pentru forma-
rea unui fond de rezervä in caz de
accidente, precum si a se obliga
la plata contributiunii sale anuale
in cheltuelile de intretinere.
Fondul de rezervä se va cons-
titui in toate cazurile si Inainte de
Inceperea lucrkilor.
Asupra fondului de rezervä for-,
mat din partea contributiva ä fie-
www.digibuc.ro
cärui proprietar, acestia numai con-
servä nici un drept si nici sindin
catul dacä ei ar fi constituiti In
sindicat.
El va sta consemnat la Cassa
de depuneri in rentä a Statuluil
sau in scrisuri funciare rurale, se
va spori cu procentele anuale fi
va servi Statului la caz de repa-
ratiuni mari sau refaced In caz de
accidente a lucrArilor fäcute pe
oricari din proprietätile cad 'au
contribuit la formarea lui.
Fondul de rezervA format astfel
apartine serviciului imbunAtAtirilor
funciare, färä ca particularii, sin-
dicatul sau membrii lui sä poatA
cere fie restituirea, fie vreo soco-
tealA asupra lui. In schimb, refa-
cerea lucrärilor in caz de accidente
se va face de Stat, färä nici o con-
tributiu ne din partea celor interesati.
22. Cheltuelile anuale de Intre-
tinere, cu fiecare proprietar intere-
sat trebuie sA contribuie, sea vor
fixa pe hectar prin regularnent si
se va pláti de fiecare serviciului
de Imbunätätiri funciare, la epoca
fixatä prin regulament.
Ele vor fi asigurate ipotecar in
fondul fieckuia, far plata la exi-
gibilitate se va urmäri de Stat,
conform legii de urmäriri, in fon-
dul ipotecat i in veniturile lui,
provenite fie din arendare, exploa-
tare In regie sau oricum alt, fArA
niciun drept de preferintA asupra
acestor venituri din partea nima-
nui alt deck a Statului, judetului
si comunei pentru impozite si a
Creditului pentru anuitätile dato-
rite lui.
Sumele strânse dela fiecare ca
fond de intretinere vor forma .un
fond al serviciului Imbunätkiiilor
funciare, fkä ca deponentii sä. aibä
vreun drept asupra lui sau,a pu-
tea cere Statului vreo socotealä
de intrebuintarea lui.
In schimb serviciul V4 intreitne
ItterAT44.,
 LEGI UZUALE. Anexe.
23. Când Statul ar face parte
dintr'un sindicat, când Statul va
lua sarcina de a face lucrkile, a
le Intretine §i reface In caz de ac-
cidente si, In fine, In cazurile In
cari legea de fatä dä Statului fa-
cerea i Intretinerea lucrkii, tutu-
ror celor interesati li se vor aplica
toate obligatiunile preväzute in
aceastä lege.
24. Când un proprietar sau sin-
dicat din care nu face parte Sta-
tul ar vol sä execute el lucrärile,
atunci, odatä cu aprobarea ce ur-
meazä a se da de minister, acesta,
in virtutea dreptului de control si
supraveghere ce-i este rezervat
prin aceastä lege eat pentru mo-
dul executärii lucrärilor, cât si pen-
tru asigurarea intretinerii i refa-
cedi lor In caz de accidente, va
putea sä impunä i acestora dis-
pozitiunile de mai sus cu privire
la fondul de rezervä §i la spesele
de intretinerea lucrärii, de oarece
ei sunt datori a avea asemenea
fond uri.
25. In caz când Statul ia sar-
cina intretinerii lucrärilor si a re-
facerii lor In caz de accidente, nici
un sindicat, fie cä Statul ar face
sau nu parte din el, si nici un
proprietar, care a fkut sau e in
curs de a face lucräri de asanare,
nu va putea formula nici o pre-
tentiune de despägubire pentru
daune cauzate.
Statul insä are obligatiunea de
a incepe lucrarea de indatä ce
dânsa e posibilä si a o conduce
cu toatà diligenta, pentru a fi ter-
pinata In cel mai scurt timp.
26. La toate dispozitiunile din
aceastä lege privitoare la facerea
si intretinerea lucrärii, la refacerea
ei In caz de accidente si la fondul
de rezervä vor trebui sä se punä
si proprietarii cari, fortat, fac parte
din sindicat. Pentru indeplinirea
Dbligatiunilor lor, se conferä un
mandat legal ministerului agricul-
www.digibuc.ro
971
turii si al domeniilor, care va sti-
pula, in numele fieckui proprietar
aflat in aceastä categorie, toate
obligatiunile la cari el ar putea sä
se supunä singur, va constitui in
numele lui ipotecile i ofice alte
garantii si färä vreun drept din
parte-le la vreo actiune de despä-
gubire sub nici un motiv contra
Statului.
CAPTIOLUL VI.
Fondul de punerea In valoare a tere-
nurilor inundablle ale Statului
§l administrarea acestor
terenurl.
27. Fondul destinat serviciului
special de imbunätätiri funciare
pentru Indeplinirea scopului pre-
väzut In aceastä lege se compune :
a) Din sumele Imprumutate con-
form acestei legi ;
b) Din 50/o din veniturile tutu-
ror pámânturilor actuate ale Sta-
tului din zona de inundatie a Du-
närii ;
c) Din venitul total al Oman-
tului Statului, care se va imbunä-
täti prin lucrärile de asanare si
indiguire ;
d) Din sumele datorite de sin-
dicate sau particulari pentru Intre-
tinerea lucrkilor ;
e) Din venitul total al pknân-
tului dobandit prin exproprierile
ce s'ar face pe baza acestel legi
si din acela al pknânturilor din
zona de inundatie cumparate dela
Casa ruralá;
f) Din fondurile de rezervá for-
mate de Stat, sindicate sau parti-
culari conform acestei legi si din
veniturile lor ;
g) Din diferite subven (iuni acor-
date de Stat, particulari sau din
mice alte venituri.
Fondului stabilit la acest articol,
dupä scäderea fondului de rezervá
fixat pdn aceastä lege, nu i se va
putea da sub nici un motiv altä
destinatie deck :
972 LEG1 UZUALE. Anexe.
1. Pentru facerea studlilor
proiectelor;
2. Pentru executarea, suprave-
ghiarea si intretinerea lucrärilor;
3. Pentru cheltuelile de perso-
nal si material necesar functionä-
rii acestui serviciu ;
4. Pentru plata exproprierilor, a
cumpärärilor dela Casa rural i a
refacerii lucrärilor In caz de acci-
dente neprev5zute.
Toate aceste fonduri rämän la
dispozitia ministerului agriculturii
si al domeniilor pentru serviciul
special al imbunatätirilor fundare,
färä a se putea amesteca cu alte
venituri ale Statului, nid da altd
destinatie.
28. Administrarea terenurilor
Statului ImbunAtätite prin lucräri
de asanare sau indiguire se va
face de serviciul imbunätätirilor
funciare in modul pe care minis-
terul 11 va crede mai propriu unei
mai bune rentabilitati ; iar In pri-
vinta pretului de arendare a aces-
tor terenuri el se va stabili con-
form legii invoelilor agricole, ti-
nAnd seamä de conditiunile spe-
ciale ale unor asemenea terenuri.
Veniturile acestor pAmanturi vor
servi, in prima linie, la plata anui-
tätilor la Credit sau la plata cu-
ponului obligatiunilor emise, apoi
la plata sum ei pe care ministerul
o va destina ca cheltueli d e ad -
ministratie pentru functionarea a-
cestui serviciu si la spesele de in-
tretinere anualä a luciArilor ; iar
restul se va plasa In rentä a Sta-
tului sau in scrisuri funciai e ru-
rale §i se va intrebuinta, la mo-
mentul pe care ministerul il va
gAsi de cuviintä, numai la conti-
nuarea lucrärilor, fArA a se mai
contracta imprumuturi la Credit,
la plata de exproprieri, de cumpä-
räri dela Casa ruralä, la amortiza-
rea anticipatä a datoriilor existente
la Creditul rural, sau, in cazuri cu
totul nepreväzute, la refacerea de
www.digibuc.ro
lucräri, and fondul de reservA nu
ar fi 1ndestulätor.
De asemenea serviciul imbunä-
tätirilor funciare va administra si
exploata, pe bazele stabilite prin
statut, lucrärile de interes comun
fäcute de Stat pe proprietätile sin-
dicate, exploatarea i folosinta te-
renurilor rämänând insä sindica-
tului sau fiecärui proprietar.
CAPITOLUL VII.
Dispozitinni finale al tranzitorii.
29. Oace distrugere sau vätä-
mare a digurilor este calificatä ca
delict i pedepsitä cu inchisoare
dela 15 zile la 2 ani, cu amendä
dela 100-1.000 lei si farä preju-
diciul daunelor ce vor fi cauzate.
30. Toate dispozitiunile legii
de fatä se vor putea aplica si la
asanarea terenurilor din zona de
inundatie a altor cursuri de apä,
precum si la helestae, lacuri, mlas-
tine, etc., din interiorul tarii, chiar
dacä ele n'ar proveni din revärsa-
rea cursurilor de apä.
GAnd fondurile acestui serviciu
vor ti suficiente, ele vor putea fi
intrebuintate prin acelas serviciu
si la studiul i pregAtirea lucräri-
lor de regularea sau ameliorarea
cursurilor de apA si a irigatiunilor.
31. Bugetul cheltuelilor perma-
nente de material si personal al
acestui serviciu va fi trecut In bu-
getul general al Statului.
Cheltuelile insä de lucräri anu-
ale se vor face pe baza unui bu-
get interior Intocmit de consiliul
de administratie i aprobat de mi-
nistru.
0 dare de seatnä anualä, intoC-
mità de consiliul de administratie
si aprobatä de ministrul agricul-
turii i domeniilor, arätAnd modul
efectuArii acestor cheltueli, se va
supune Corpurilor legiuitoare.
Personalul care va fi numit In
serviciul imbunätätirilor funciare,
pAriA la formarea noului buget al
 LEGI UZUALE. Anexe.
Statului, va fi supus la retinerile
prevázute de legea generalä a pen-
siunilor.
32. Toate dispozitiunile legii
din 22 Fevruarie 1906, contrarii
legii de fata 0 mice legi sau re-
gulamente contrarii ei, sunt §i rà-
mân abrogate.
Fondurile adunate pe baza legii
din 22 Fevruarie 1906, prelevärile
anuale prev5zute la art. 3, alin. 1
al acelei legi, mice sume buge-
tare destinate azi fondului de pu-
nere In valoare i ameliorare a te-
renurilor, studiile deja fäcute §i
personalul existent astázi trec din
ziva promulgkii acestei legi la
serviciul infiintat prin legea de
tatä.
Un regulament de administra-
tiune publick care va face parte
integrantä din aceastä lege, va
desvolta principiile preväzute in-
teinsa §i va stabili In detaliu mo-
dul de punerea ei In aplicare.
REGULAMENTUL LElll
Pentrn inaintarea in armati.
CAPITOLUL I.
lerarhia militard.
(Art. l i 2 ale feel).
I. Comanda normaa ce se cu-
vine fiedrui grad din ierarhia mi-
Mail este urmätoarea
Gradele inferioare comanda sub-
unitätile fixate prin regulamentele
tactice ale armei respective ;
Sublocotenentul §1 locotenentul
comandd pluton, la infanterie §i
cavalerie, sau sectie la artilerie;
Cäpitanul comanda compania,
escadronul, sau bateria ;
Maiorul comanda batalionul, sau
divizionul;
Lt.-Colonelul comanda batalio-
nul ori divizionul independent,
sau sub comanda regimentul ;
1. Acest Regulament' a fost publicat
in Monitorul Oficial" No. 214 din 23
Decemvrie 1910 ai abrogi pe cel publicat
in vol. III pag. 3956, din 20 Mai 1906. A
www.digibuc.ro
973
Colonelul comanda regimentul ;
Generalul de brigada comanda
brigada ;
Generalul de divizie comanda
divizia.
2. Osebit de comanda ce se
cuvine normal gradulul
Locotenentul poate comanda
compania, escadronul sau bateria;
Cäpitanul poate comanda bata-
lionul (divizionul) ;
Maiorul poate comanda batalio-
nul (divizionul) independent, sau
sub comanda regimentul;
Lt.-Colonelul poate comandi re-
gimentul ;
Colonelul poate comanda bri-
gada ;
Generalul de brigada poate co-
manda divizia sau corpul de ar-
matä ;
Generalul de divizie poate co-
manda corpul de armata ;
3. Distinctiunile sau functiunile
ce se pot acorda gradelor inferi-
oare din ierarhia militard sunt :
Soldatul poate fi Jruntar.
Subofiterul poate fi :
a) Sergent;
b) Sergent-major:
c) Sergent-plutonier.
4. Afard de comandele i func-
tiunile prevazute la art. 1, 2 0 3,
de mai sus, gradele inferioare,
precum §i ofiterii combatanti sau
asimilati pot fi Insdrcinati provi-
zoriu sau numili definitiv i In
alte functiuni potrivite gradului
lor sau imediat superioare, dupa
prevederile legii bugetare 0 a di-
feritelor regulamente militare.
CAPITOLUL II.
Condiflunile de Inaintare.
(Art. 3 fi 4 ale legit).
5. Pentru Inaintarea la gradul
de caporal (brigadier), exam enul
practic i teoretic se va face asu-
se vedea la ordinea cronologica in volum.
Ill pag. 3674 si Legea de inaintare in ar-
mata, din 5 Martie 1906.
 974 LEGI UZUALE. Anexe.
pra instructiunii de al doilea grad,
iar pentru inaintarea la gradul de
subofiter, asupra instructiunii de
al treilea grad conform programe-
lor Instructiunii elevului de ca-
poral sau de sergent° publicate
In Monitorul Oficial No. 266 din
27 Fevruarie 1910 si in Monito-
rul Oastei No. 10 P. R. No. 11.
(Art. 5 al legit).
O. Conditiunile de recrutare,
cum si pregätirea specialä ce tre-
buie sä primeasd un tânär, pen-
tru` a putea deveni sublocotenent
sunt cele preväzute In ,Regula-
mentul scoalelor militare", publi-
cat in Monitorul Oficial No. 253
din 12 Fevruarie 1910 si in Mo-
nitorul Oastei No. 7 P. R.
Tinerii prevkuti la art. 3 din
legea ofiterilor de rezervä, vor
trece examenul de capacitate pen-
tru gradul de sublocotenent de
rezervä, potrivit prescriptiunilor
art. 33 din regulamentul scoalelor
militare.
(Art. 6, 7, 8, 9 ci 10 ale legit).
7. Inaintärile of iterilor se vor
face in general la 1 Aprilie sau 1
Octomvrie, -Hind anuntate mai di-
nainte.
Inaintarea la gradul de subloco-
tenent sau locotenent a elevilor
ofiterilor-elevi din scoalele mi-
litare va avea loc la 1 lulie a
anului, pentru care se va convoca
Comitetul inspectorilor generali.
S. Prin staj efectiv la trupä se
va intelege prezenta ofiterului la
un corp de trupd constituit, fie
socotind in cadrele lui, fie prin
atasare.
Timpul servit In companiile, es-
cadroanele i bateriile de elevi,
de cätre ofiterii cari le incadreazk
se considerä ca serviciu efectiv la
trupA, fie cA ei sunt lnsumati, fie
ca sunt atasati la aceste unitäti.
Se mai considerA ca staj efectiv
www.digibuc.ro
la trupä timpul servit la scoala
de tragere a infanteriei si a arti-
leriei.
Vechimea In grad a ofiterului
si stajul la trupä cerut de lege
trebuesc sä fie implinite de ofiter
pAnä la 1 Aprilie a anului in care
promotiunea sa devine susceptibilA
de a fi propusA pentru Inaintare.
(Art. 13 al legit).
9. Dispozitiunile preväzute la
art. 13 al legii de inaintare se
aplicA si la inaintarea medicilor,
farmacistilor i veterinarilor, cu
exceptiunile preväzute in legea
sanitarä.
(Art. 14, 15 fi 38 ale legit).
10. Rândul vechirnii in grad a
elevilor din scoalele pregAtitoare
de ofiteri, la inaintarea lor la gra-
dul de sublocotenent este acel al
clasificatiei dobAndite la absolvi-
rea scoalei, In conformitate cu art.
54 al regulamentului scoalelor mi-
litare, publicat In Monitorul Ofi-
cial No. 253 din 12 Fevruarie
1910 si in Monitorul Oastei No.
7 P. R.
Elevii din scoalele 'pregAtitoare
militare cari au fost sau vor fi
trimisi de guvern In scoalele mi-
litare sträine pästreazä, la inain-
tare, vechimea clasificatiunii ce a
avut In promotia lor.
Acei InsA cari efectiv au dobAn-
dit gradul mai Inainte decat ca-
marazii promotiunii lor din tarä,
printr'un brevet mal vechiu, vor
fi asezati In Anuarul armatei la
rândul vechimii lor.
Tinerii români preväzuti la art.
38 din legea de inaintare nu pot
it primiti In armata românä cleat
dacä, pe lângA absolvirea scoalei
sträine, dovedesc cA I Indeplinesc
toate celelalte conditiuni cerute In
tarä pentru recrutarea ofiterilor
activi, asupra etAtii, stärii fizice,
aptitudinei militare si altele
 LEGI UZUALE. Anexe.
dacä se supun la toate prevederile
regulamentului ofiferilor
din §.coalele militare romdne, art.
34 §i 35 din regulamentul §coale-
lor militare, precum serviciu la
trupä de doi ani i altele.
Vechimea acestor tined se va
socoti din momentul prezentärii
lor in Ora cu certificatul de ab-
solvire al §coalei din strainatate,
cu indeplinirea conditiunilor de
mai sus 0 indatä dupd terminarea
§coalei din sträinätate.
11. Absolventii §coalelor pregä-
titoare de of iteri, cari nu ar avea
etatea de 18 ani impliniti sau cari
nu ar fi obtinut naturalizarea, vor
fi trimi§i la corpuri ca plutonieri,
unde vor rämâne panä la indepli-
nirea conditiunilor i formelor ce-
rute de lege, dupa care apoi vor
fi inaintati sublocotenenti, dându-
li-se vechimea avuta la absolvirea
§coalei, conform art. 10.
12. Absolventii §coMelor pregä-
titoare de ofiteri, cari, indeplinind
toate conditiunile de Inaintare, nu
ar avea insd vacante bugetare, vor
fi trecuti la trupä ca plotonieri
vor inainta imediat la vacantele
ce se ivesc, dându-li-se .vechimea
In grad dobânditä la -absolvirea
§coalei, conform art. 10.
(Art. 21 al legit)
13. Ofiterii din infanterie, acei
din trupele speciale de pioneri §i
comunicatie, precum i ofiterii cari
au dat examen de major de in-
fanterie concurKtoti Impreunä la
locurile vacante din infanterie §i
din trupele speciale (art. 39 al legii).
Toti ace§ti ofiteri vor fi trecuti
In Anuarul: armateija un loc, la
rândul vechimii lor.
Ofiterii,de administratie §i guar-
zii; de geniu clasa III §i a II con-
curä Intre ei, pentru ocuparea va-
cantelor in oricare din aceste ser-
vicH, In ordinea vechimii lor. Ei
vor fi mnscri0 In Anuar hi un loc,
www.digibuc.ro
975
Insemnându-se cu o litera specia-
litatea respectiva.
Examenul de adjunct clasa II
(alin. 2, art. 6 din Legea asupra
serviciului de intendenta din 1883)
nu da drept candidatilor reu§iti la
examen, deck de a trece in in-
tendentä, iar nu 0 pe acela de a
fi inaintati. Inaintarea reu§itilor la
examen direct in intendenta se va
face numai atunci, cand ei vor in-
deplini i conditiunile generale de
inaintare, adica când ei vor fi pro-
pu§i, mentinuti la inspectiile ge-
nerale §i admi§i de Comitet la rân-
dul lor.
CAPITOLUL
Conditiunile pentru insArcinari sau
numiri in functiunl.
(Art. 22 al legit)
14. Insdreinarea provizorie cu
o comanda sau functiune se face
de Minister, dupä Malta' aprobare.
Numirea definitivä mo comanda
sau functiune superioara gradului
(art. 3 0 4 al regulamentului de
fatä) se face prin Inalt Decret; ea
constitue o inaintare §i dä drept
la sporul de solda preväzut In Le-
gea soldelor (art. 3 0 20), precum
§i la toate prerogativele corespun-
zdtoare gradului superior, oricare
ar fi vechimea in grad a ofiteru-
lui numit.
15. Pentru ca un ofiter sä poata
dobändi definitiv o comandä sau
functiune superioarä gradului
el va trebui sa Indeplineascä toate
conditiunile deInaintare la alegere.
16. Deosebit de celelalte condi-
tiuni, inaintareein grad sau nu-
mirea definitivä la o comandä su-
perioarä nu se va putea dobândi
deck pe temeiul unui rezultat e-
minent, dobândit in conducerea
celor trei arme combinate, cu o-
caziunea concentrdrilor anuale sau
a manevrelor, §i In urma partici-
pärii candidatilor la ceilötorie
976 LEGI UZUALE. Anexe.
comandament pe teren necunos-
cut.
Aceastä cAlAtorie va fi condusä
astfel :
1. Pentru inaintarea sau numi-
rea la comanda unui batalion (di-
vizion) sau unui regiment, de cA-
tre comandantul corpului de ar-
matä ;
2. Pentru Inaintarea sau numi-
rea la comanda unei brigade, di-
vizii, sau corp de armatä, de cA-
tre capul statmajorului general al
armatei, sau Inspectorul general al
armatei.
17. Lucrärile candidatilor, cu a-
precierile conducAtorului cAlAtoriei,
vor fi Inaintate la Minister, cel
mai tärziu pAnä la 1 Ianuarie, spre
a servi la lucrärile Comitetului In-
spectorilor generali.
IS. In fiecare an corpurile de
armatA, statmajorul general §1 in-
spectoratul general al armatei vor
hotAri zilele pentru executarea cA-
lAtoriilor cu ofiterii superiori cari
se gäsesc In conditiunile art. 16
pentru Inaintare sau numire la o
comandä superioarà.
Determinarea datei executärii cA-
lätoriilor se va face, avându-se In
vedere, ca lucrärile sA fie termi-
nate pAnä la 1 Noemvrie.
19. Osebit de prevederile art. 15
dirt regulamentul de fatA, dreptul
de a exercita o comanclA sau fun-
tiune superioarä gradului revine,
pAnA la numirea unui titular, ofi-
terului celui mai vechiu In grad,
aflat In acel comandament sauser-
viciu. El se bucurä de toate pre-
rogativele gradului superior, InsA
acest drept nu constituie o Main-
târe, nici nu atrage un spor de
soldA.
CAPITOLUL IV.
Propunerile pentru inaintare sau
numire.
(Art. 23, 24, 25, 26, 27 ale legiz)
20. Propunerile pentru inaintare,
fie la vechime, fie la alegere, stint
www.digibuc.ro
Intemeiate pe notele capilor ierar-
hici, inscrise anual In Memoriile
calificative ale ofiterilor.
Aceste note trebuiesc sä con-
tina aprecied lAmurite, concrete §i
absolut impartiale. Ele se resfrâng
nu numai asupra celor notati, ci
asupra superiorilor cari noteazä.
Notele din Memorii, bune sau
rele, cari nu se vor sprijini pe
fapte concrete §i la caz, pe acte
doveditoare, ci vor fi numai sim-
ple apretieri personale, mai ales
ale unui singur superior, sunt cu
totul oprite §i nu vor fi luate In
considerare.
Pentru Inaintare sau numire, se
cerceteazä toate notele ofiterului
din toti anii din ultimul grad.
21. Propunerile pentru Inaintare
ale ofiterilor deta§ati se vor face
de capii corpurilor sau serviciilor
unde ei fac serviciul, tinându-se
Insä seamä §i de notele ce ei au
dobAndit la corpurile de origina,
note ce vor fi mentionate In pro-
puned.
22. In scop de a inlesni dreapta
apretiere a ofiterilor, toti capii ie-
rarhici sunt datori, sub räspunde-
rea prevAzutA la art. 20 al regu-
Jamentului de fatA, de a-§i formula
párerea lämurit In fiecare anin-
diferent dad ofiterului Ii vine sau
nu rândul la Inaintareasupra va-
loarei ofiterului, cum §i asupra fe-
lului de Inaintare corespunatoare.
Pentru ca aceste apretieri sa aibä
un Inteles hotärât §i spre a stabili
o unitate de aprefiare ci de com-
paratiune pentru oricine, capii ie-
rarhici stint obligati sA caracteri-
zeze pe ofiteri In modul urmAtor:
.a) Ofiter rdu trebuie pus In
retragere din oficiu (aplicarea art.
24 alin, b, combinat cu art 13 al
Lea pozitiei ofiterilor).
b) Ofiter mediocru, trebuie
eliminat dela Inaintarea la vechi-
me (aplicarea art. 26 al Legii de
Inaintare, alin. I).
 LEGI UZUALE. Anexe.
c) Ofiter bun pentru gradul
sdu,... meritä a fi mentinut In
serViciu In gradul sail ; ofiter bine
notat la toate Insu0ri1e militare
pentru gradul säu (aplicarea alin.
III, art. 22 din Legen de inain-
tare).
d) Ofiter prea bun , meritä
a inainta In grad la rändul vechi-
mei ; cater prea bine" notat la
toate insufirile militare pentru gra-
dul superior (aplicarea art. 23 din
Lege).
e) Ofiter eminent,... meritä a
Inainta in grad la randul alegerii;
of iter care a dovedit cä posedá
cuno§tinti Intinse 0 insu§iri mili-
tare eminente sub toate raportu-
rile, pentru gradele superioare.
La caracterizarea ofiterilor se va
tine seamä de inclinärile lor la jo-
curi de noroc §i la contractäri de
datorli, precum §i la räul obiceiu
de a solicita inaintäri, mutäri 0
favoruri prin interveniri läturalnice.
2$. Conditiunile ce se cer pen-
tru a se acorda unui ofiter distinc-
tiunea alegerii, fiind rezultatul unei
mund intelectuale, 0 practice In-
delungate, cum 0 al unor Insu§iri
cari nu se pot cA§tiga decât cu
timpul 0 nu se pot schimba prea
des dela un an la altul, capii ie-
rarhici vor fi cu atät mai siguri §i
deci mai räspunatori de propune-
tile lor, cu cAt va fi vorba de ofi-
red mai mari In grad.
CAP1TOLUL V.
Stabilltatea tabelelor de 1naintare.
24. In fiecare an §i cel mult
pänd la 1 Noemvrie, Ministerul va
fixa, prin Decizie Ministerialk pen-
tru fiecare grad, promotiunea a-
nualä Oa la care capii ierarhici
pot face propuneri de Inaintare.
Promotiunea anualá pentru fie-
care grad va fi In mod absolut a-
ceia§i pentru toate armele 0 ser-
viciile, afarà de sublocotenentii sa-
www.digibuc.ro
977
nitari, cari cad In prevederile art.
21 al Legii de organizare a servi-
ciului sanitar.
25. Toti ofiterii de acela§ grad,
inaintati in cursul unui acela§ an,
formeazä o promotiune.
Pentru cápitani, promotiune a-
nualà coprinde pe toti cäpitanii
cari au trecut 0 au reu§it la exa-
menul de capacitate pentru gradul
de maior in acela§ an.
In acest scop, cApitanii reu§iti
la examen vor fi trecuti in Anuar
la rändul vechimii lor In fiecare
armä sau serviciu.
26. In fiecare an, capii de cor-
puri 0 de servicii vor Inainta, pe
cale ierarhicä, Memoriile califica-
tive ale tuturor ofiterilor cari se
gäsesc In categoriile a si b (art.
22 de mai sus), independent de
vechimea lor in grad, cum 0 Me-
m oriile calificative ale ofiterilor, cari,
gäsindu-se in categoriile c, d si e
(art. 22 de mai sus), fac parte in
acela§ timp din promotiunile anu-
ale fixate de Minister, in confor-
mitate cu art. 24 §i 25 de mai sus.
Capii ierarhici vor face toate pro-
punerile lor, dupä normele dela ar-
ticolul 22 de mai sus, in Memo
riile calificative ale ofiterilor §i le
vor Inainta ierarhic in conformi-
tate cu prevederile art. 33 al re-
gulamentului inspectiunilor mill-
tare, publicat In Monitorul Oas-
tei No. 19 din 3 Mai 1909.
Memoriile calificative ale ofite-
rilor propu§i pentru una din cate -
goriile preväzute la articolul 22 al
acestui regulament vor fi Inaintate
Ministerului de cgre comandantii
corpurilor de armatä 0 capul stat-
majorului general, impreunä cu ta-
bele separate de modelul ad a-
nexat, pentru ofiterii cari intrà In
cele 5 categorii (art. 22 al regula-
mentului), in conformitate cu art.
33 al regulamentului inspectiuni-
lor generale, cel mai tärzfu Ora
la 1 Fevruarle ; ofiterii admi§i a
 978 LEGI UZUALE. Anexe.
figura In aceste tabele vor fi In-
scrisi dupd randul vechimii.
Rapoa rtele speciale, prevAzute de
Legea de inaintare si de regula-
mentul de fatä, vor fi Inaintate
dupä inspectiunile ficute In tot
cursul anului.
27. In fiecare an, capul stat-t
majorului general va stabili un ta-
bel special pe grade si in ordinea
vechimii, care va cuprinde pe toti
ofiterii de statmajor, cari fac parte
din promotiunile fixate de Minis-
ter (art. 24 si 25 de mai sus) si
cari figureazd pe Tabelul anual al
ofiterilor de statmajor, aprobat de
M. S. Regele (art. 4 din regula-
mentul legii de statmajor I. D.
No. 6.536 din 27 Ianuarie 1910)
Acest tabel devine definitiv pen-
tru inaintare in locurile vacante din
statmajor, din momentul ce ofite-
rul de statmajor este admis i pe
tabelul de alegere al armei sale,
ori care i-ar fi rândul pe acest din
urmä tabel.
28. Inainte de intrunirea Co-
mitetului inspectorilor generali, Mi-
nisterul va intocmi un tabel, pe ar-
me si servicii i pe grade, care sa
indice numärul de locuri vacante
In fiecare armd i grad.
Numärul de locuri vacante va fi
socotit, avându-se In vedere va-
cantele sigure In fiecare grad si
armä, plus 25 la sutá din aceste
vacante sigure pentru ofiterii in-
feriori, 50 la sutä pentru ofiterii
superiori, atribuite pentru vacan-
tele probabile din cursul anului.
Tabelul va servi pentru fixarea
numärului celor ce trebuiesc ad-
misi la alegere.
29. Pentru a stabili numArul o-
fiterilor admi§i la alegere, se va tine
seama :
a) De nuindrul vacantelor in fie-
ce grad, arätate In tabelul previt-
zut la art. 28 ;
b) De proportiile dintre alegere
trechime pentru.liece grad, pro-
www.digibuc.ro
portii previzute In Legea de Ina-
intare ;
c) De promotiunile fixate de Mi-
nister, pentru fiecare grad in Wide
armele, dupä cum se prevede la
art. 24 si 25.
CAPITOLUL VI.
Intrunirea Comitetului Inspectorilor
generali §i ordinea ii lucru.
30. Ministrul de räsboiu con-
voacd, la 15 Fevruarie a fiecärui
an, Comitetul inspectorilor gene-
rali, pentru a lua avizul säu asu-
pra stabilirii tabelelor de inaintare
in armatä.
Comitetul nu poate tine sedintd
dacä nu se Intrunesc 2/3 din nu,
märul total al membrilor.
Fiecare membru din Comitet are
dreptul a discuta In sedintä ches-
tiuni de principii si a judeca no-
tele din Memorii, dar nu poate da
relatiuni sau note verbale deck
cele coprinse in Memorii sau In
acte scrise doveditoare.
Discutiunea poate fi Intreruptd
de Presedinte, când ea se depär-
teazä dela chestiune.
Fiecare membru ascultd cetirea
Memoriilor i a actelor dovedi-
toare, astfel ca, färd a cunoaste
personal pe ofiter sau a fi com-
batant ori asimilat, ori de aceiasi
armä cu el, sd-si poatä face con-
victiunea i sá admitá sau nu pro-
punerea din tabelä.
Secretarul Comitetului trebuie sd
ia note asupra tuturor chestiunilor
discutate, pentru a-i servi la re-
dactarea procesului-verbal, ce se
Incheie la terminarea fiecärei e-
dinte si se trece In Registrul spe-
cial, pe care semneazä toti mem-
brii ce au luat parte La sedintd.
Tot ce se ceteste in Comitet, cu
privire la un of iter si tot ce se
hotäraste cu el trebuie sd rdmâná
absolut secret, si acel membru care
ar comunica sau divulga ceva, 11-
merle räspunz4tor 014 onoarea JAL
 LEGI LIZUALE. ituexe.
81. Comitetul fiind intrunit, Di-
rectorul superior al Directiei 1-a,
va pune la dispozitia Comitetului
Memoriile calificative, rapoartele
speciale i probele pe hartä sau
pe teren, fäcute de ofiteri, dela
maior in sus clasate pe arme, pre-
curn si ate un Anuar, pe care fie-
care membru, In dreptul fiecärui
ofiter aflat In promotiunile de pro-
pus, consemneazA in scris votul säu
semneazä.
Votul fiecärui membru, consem-
nat pe Anuar, va fi secret si por-
nit numai din convingerea ce fie-
care si-a fäcut in urrna cetirii Me-
moriului, a rapoartelor speciale
a actelor doveditoare. Astfel, orice
consultatiune Intre membri este o-
pritä i esclusä.
La terminarea fiecärei sedinte,
secretarul Comitetului adunä vo-
tudle de pe Anuarul fiecärui mem-
bru i claseazä pe ofiter pe tabe-
lele de propuneri, dupd norma ur-
mätoare :
a) Pentru categoriile a, b, c
d se cere majoritatea voturilor mem -
brilor prezenti in sedintd ;
b) Pentru categoria e se cere 2/3
din numärul voturilor membrilor
prezentL
Comitetul trebuie sä judece
sä-si dea avizul asupra tuturor o-
fiterilor inscrisi in Armar, cari fac
parte din promotiunile propuse.
Din acestia, acei ofiteri cari, in-
tâmplätor, nu ar fi propusi pentru
nici una din categoriile de pe ta-
belele de propuneri, vor fi propusi
Inscris de Inspectorul general res-
pectiv, judecati i trecuti pe tabe-
lele respective, asa cä nicI un ofi-
ter din acele promotiuni sà nu rá-
mânä nepropus inteun fel.
Secretarul adunä Anuarele mem-
brilor si nu le pune din nou la
dispozitiune, decât la deschiderea
sedintei urmätoare. Dupä termina-
rea definitivä a lucriirilor, aceste
Anuare vor fi pästrate la Minister,
www.digibuc.ro
979
sigilate, servind ca acte justitica-
tive a avizului dat de Comitet.
Comitetul se dizolvä pe datä ce
judecata tuturor ofiterilor este sfâr-
sitä.
82. Ofiterii, cari au fost clasati
Inteun grad, o singurá datä, in-
tr'una din categoriile b, c i d, nu
vor putea figura in anul viitor, In
caz de indreptare, cleat In cate-
goria imediat urmätoare.
Ofiterii, cari au fost clasati In-
tr'un grad, de 2 ori inteuna din
categoriile b, c i d, nu vor putea
figura intr'una din categoriile ime-
diat urmätoare, deck dupa 2 ani
dela data figurarii ultime intr'una
din categorii, i dad In timpul a-
cestor 2 ani ofiterul este suscep-
tibil a putea intra in categoria ur-
mätoare.
Ofiterii, cari au fost clasati in-
tr'un grad de 3 ori inteuna din
aceste toate categorii, nu mai au
dreptul a figura in acest grad In
orice categorie imediat urmätoare.
CAPITOLUL VII.
Intocmirea tabelelor de propuneri
de catre Ministru.
33. Ministrul de räsboiu isi In-
suseste tabelele de propuneri in-
tocmite in Comitet ; el nu le mo-
dificä decât In cazuri extreme si
atunci numai pe baza Memoriului
calificativ al ofiterului sau pe acte
doveditoare, motivând in scris ori-
ce modificare.
84. Tabelele devin defintive prin
Inalta aprobare a M. S. Regelui,
dupä care Ministrul de räsboiu va
comunica confidential comandan-
Ilion corpurilor de armatä si capu-
lui de statrnajor general numele
ofiterilor admisi In categoriile a,
b i c, de sub art. 22 al regula-
mentului de fata, iar numele ace-
lor admisi in categoriile d i e,
asezati pe send, vor fi publicate
In Monitorul Oastei.
Ofilerii din categoriile a, b i c
980 LEG1 UZUALE. Anexe.
vor fi Instiintati, prin comanda-
mentele respective, de hotkirea
luatä asupra lor.
Din acest moment, tabelele de-
vin obligatorii pentru Inaintare,
fiind valabile pânä la intocmirea
tabelelor din anul urmAtor (art. 25
al Legii).
35. Pe baza tabelelor de inain-
tare, aprobate de M. S. Regele, Mi-
nisterul va Intocmi tabelele de Ina-
intare pe sefii, conform prevede-
rilor Legii de Inaintare.
36. La stabilirea seriilor pentru
executarea Inaintkilor, Ministrul
se va conforma, pentru fiece grad,
ordinei de vechime dupä care ofi-
terii sunt inscrisi In categoriile d
i e, precum si proporthinilor din-
tre alegere si vechime prev5zute
la art. 16, 17, 18 si 19 ale legii
de inaintare.
In diferitele grade si pentru toate
armele, ofiterii din categoria e vor
trebui sä apartind aceleasi promo-
tiuni, conform art. 24 si 25 ale
regulamentului de fata.
37. Tabelele de serii pe arme
si grade se vor Intocmi astfel:
a) Se va completa, dacd este
cazul, seria fiecärei arme, rämasd
necompletä la ultimile Inaintki
din anul trecut, cu primii propusi
ai armful ce urmeazä ;
b) Se va urma apoi cu serif
noui pânä la sleirea noilor tabele,
iar sedile, pentru fiecare grad, vor
fi numerotate Incepând dela No. I ; riile de inaintare.
c) In cazul când numkul ofi-
terilor ce figureazä pe tabele nu
este indestulátor pentru formarea
serider, fatä de vacantele proba-
bile, se va Inscrie In serie, la lo-
cul cuvenit, cuvântul nepropus §i
se va continua Inaintarea celor ce
urmeazä in serie ;
d) In cazul când unui ofiter, care
figureazä pe tabelul de alegere,
Ii vine rândul la vechime, i se va
pästra acest rând, Inscriindu-se insd
cu adnotatia propus la alegere";
www.digibuc.ro
el Ofiterul de statmajor, care fi-
gureazä pe tabelul special al stat-
majorului general, trebule sä fi-
gureze in seria armei, dar poate
Inainta la vacanta din serviciul
de statmajor mai Inainte de rân-
dul din seria armei sale, si Mil
a se completa golul rämas tn se-
rie prin inaintarea sa.
38. Sedile odata Intocmite, rä-
man neschimbate, oricare ar fi mo-
tivul ce ar provoca goluri In ele,
goluri ce nu pot fi completate, in
niciun caz, cu ofited din sedile
urmätoare.
39. Când in 'Irma inspectiunilor
fkute de comandantii de divizie
sau de corp de armatä, in cursul
anului, Ministrul de räsboiu pri-
meste rapoarte din cari sä decurgä
necesitatea modifickii seriilor ra-
mase definitive In urma aprobkii
M. S. Regelui, Ministrul de räs-
bolu convoacä Comitetul Inspec-
torilor generali (art. 26 al legii de
inaintare) pentru a-i lua avizul a-
supra acestor modificki.
40. Ofiterii din serille dror nu
le-a venit rândul la Inaintate, in
cursul anului, nu au niciun drept
castigat pentru antil urmätor.
41. In diferitele grade si pearme,
ofiterii vor fi Inscrisi In decret,
dupä rândul pe care-1 au In seriile
respective de inaintare si vot fi
tot astfel mnscrisi in Anuar, adicä
vor lua rândul pe care-I au In se-
Inaintarea la gradul de general,
fäcându-se pe armatä, conform Legii
de Inaintare, colonelii de toate ar-
mele vor fi Inscrisi in Anuar nu
numai la armele din care fac parte,
ci si la un loc, dupä vechime.
42. Tabelele de inaintare infra In
vigoare la 1 Aprilie a anului in
curs, cu exceptiune pentru ofiterii
elevi ai scoalelor speciale, pentru
care se va convoca Comitetul In-
spectorilor generali, Inainte de 1
Iulie.
 LEGI UZUALE. Anexe.
13. Inaintarea gradelor inferi-
oare in toate armele l serviciile
precum i acordarea distinctiunilor
preväzute la art. 3 al regularnen-
tului, se fac de catre capii de cor-
purl sau de servicii, potrivit regu-
lamentului serviciului interior al
trupelor de toate armele.
Acordarea distinctiunii de sergent
plutonier se face In conformitate
cu regulamentul $coalelor pregäti-
toare de plutonied, publicat In
Monitorul Oficial No. 244 din
30 lanuarie 1910, $i in Monitorul
Oastei No. 6, partea regulamen-
tarä.
CAPITOLUL
Examenul de capacitate pentru gradul
de maior
(Art. 18 al legit)
Dlepozitiuni generale
44. Examenul de capacitate pen-
tru gradul de maior va avea loc
In garnizoanele unde se gäsesc
trupe de cele 3 arme $i de prefe-
rintä In taberile de instructie.
Ofiteril sanitari, de intendenta $i
admidistratorii vor fi examinati in
Bucuresti.
Cei din marina' vor trece exa-
menul la Constanta sau Mt' un port
pe Dunäre, de preferintä pe tim-
pul exercitiilor $i manevrelor na-
vale.
45. Comandantil de corp de
armatä $i inspectorii de arme $i
servicii, in calitate de presedinti ai
comisiunilor, vor alege localitkile
$i vor hotki zilele $i ordinea dupä
cari candidatii urmeazA a trece
examenul.
46. Pentru a putea fi admisi
la examenul de maior, cäpitanii
trebuie sä aibä o vechime de cel
putin 4 ani impliniti la 1 Aprilie
a anului când se tine examenul.
47. CApitanii cari se gäsesc In
conditiunile art. 46, adreseazä nu-
mai In ziva de 1 Aprilie capului
de corp sau serviciu, cererea de
www.digibuc.ro
981
a fi admifi la examen. Pe räspun-
derea capulut ierarhic cel mai mare
nu vor fi Inaintate deck cererile,
cäpitanilor ale dror note din me-
moriul calificativ dau drept la o
propun ere de Inaintare la vechime
sau la alegere, in conformitate
cu art. 22 a regulamentului de
fatä, adica numai ale celor carac-
terizati cu mentiunea ,,prea buni"
sau eminenti.
Memoriile calificative, Impreunä
cu cererile cäpitanilor cari se gä-
sesc In conditiuni de a se pre-
zenta la examen, vor fi Inaintate
Ministerului cel mai tärziu pânä
la finele lunei Aprilie.
48. In urma primirii propuneri-
lor, Ministrul de räsboiu contro-
leazä $i hotärä$te pe dpitanii cari
se pot prezenta la examenul de
capacitate, comunicând rezultatul
comandamentelor, precum si data
chid va incepe examenul.
Intermirea comisillor de examen
49. Comisiunile examinätoare
se vor compune din capii ierarhici
titulari dupä cum urmeazä :
A. Pentru infanterie din : Co-
mandantul de corp de armatä, pre-
edinte.
Comandant de divizie
brigadä membri
regiment I
» batalion
B. Pentru cavalerie din: Inspec-
torul general al cavaleriei sau co-
mandantul diviziei de cavalerie,
pre$ edinte.
Comandantul brigadei
corpului membri
divizionului
Ofiterii de infanterie i cei de
cavalerie dela statmajoare, $coale
sau diferite alte servicii precum $i
ofiterii din trupele speciale, cari
dau examen pentru infanterie (art.
39 al legii) vor trece examenul cu
ofiterii corpului de armatá pe terito-
 982 LEGI 1.1ZUALE. Anexe.
riul cäruia se gäsesc, rämânând
ca presedintele respectiv al comi-
siunii sä hotärascä data examenu-
lui. In com isiunea de examinare
va intra de drept i capul corpu-
lui sau al serviciului din care face
parte ofiterul, excluzându-se coman-
dantul de batalion sau divizion.
Ofiterii dela gräniceri vor trece
exam enul la Bucuresti, In fata co-
misiunii ofiterilor din brigada VIII.
Comandantul corpului din aceastä
comisiune va fi Inlocuit cu co-
mandantul grânicerilor.
Comisiunile intocmite ca mai
sus pot lucra and, din fortá ma-
jora, vor lipsi unul sau cel mult
doi dintre membrii titulari. In caz
contrar, va rämäne ca Ministerul
sä decidä compunerea comisiu-
nii.
C) Pentru artilerie, corpul ten-
nic, marina si serviciile speciale:
Inspectorul general al armei sau
serviciului, presedinte ;
2 ofiteri superiori din rma sau
serviciul candidatului, numiti de
Minister, dupti propunerea inspec-
torului respectiv ;
La examinarea inginerilor si me-
canicilor din marinä, cel mai nou
din cei 2 membrii va fi inlocuit
printf un asimilat din marink din
specialitatea candidatului.
Proba exainennlui
50. Examenul de capacitate va
consta :
A) Pentru infanterie si cava-
lerie :
1. 0 probä practicd cu trupa
anume :
a) Comanda pe teren a unui ba-
talion (infanterie) sau devizion (ca-
valerie), executându-se cu el o se-
rie de miscdri tactice.
La aceastä probä se va constata
cunostiinta regulamentului armei,
aptitudinea la cAlärie (pentru in-
fanterie), cum si atitudinea i apti-
tudinea de a comanda unitatea
www.digibuc.ro
corespunzätoare gradului de major;
b) Comanda pe teren a unui de-
tasament compus din celetrei arme
(1 batalion, 1 baterie, 1 tscadron
cel putin).
-I La aceastä probä, manevra va
fi dublä, fiecare partid fiind co-
mandat de un candidát.
Se vor intocmi atâtea teme cati
candidati sunt i ele se vor im-
pärti, prin tragere la sorti, chiar
pe teren, in momentul când vine
rändul candidatului.
Ele vor fi intocmite in asa mod
ca detasamentul sà treacä prin for-
matiunile de stationare, de mars,
si de luptä.
Dispozitiunile principale luate
de candidat se vor face prin or-
dine scrise, cari se vor trimete In
copie imediat presedintelui comi-
siunii.
2. 0 rela(iune scrisä asupra pro-
bei practice, cu observatiuni cri-
tice.
Scopul acestei probe este de a
se constata cunostiin(ele militate,
cele generale si capacitatea can-
didatului. Ea va cuprinde :
a) Judecarea situatiunii ;
b) Justificarea mdsurilor luate
a ordinelor date ;
c) Observatiuni critice, in care
candidatul, referindu-se la cazurile
concrete ce i sau prezentat in tim-
pul actiunii in ceeace priveste in-
trebuintarea celor trei arme pe cam-
pul de luptä, le va analiza i dis-
cuta, având in vedere tactica lor.
Pentru aceastä lucrare, se acordà
cel mult 2 ore si se va executa
de candidati imediat dupä termi-
narea probei practice, in locul ce
se va indica de presedinte si sub
supravegherea membrilor din co-
misiune.
Lucrärile vor fi prezentate pre-
sedintelui comisiunii i vor fi e-
xaminate cel mai tärziu a doua zi,
când fiecare candidat va sustine
discuta observatiunile critice mu-
 LEGI LIZUALE. Anexe.
intea comisiunii si a tuturor can-
didatilor.
B) Pentru artilerie si trupele
speciale.
1. Oprobtpracticàci relafiune
scrisd asupra probei practice, cu
observatiuni critice; probä susti-
nutä dupä cum s'a arätat mai sus
(1 divizion pentru proba a si un
detasament din cele 3 arme pen-
tru proba b).
2. 0 probd teoreticei scrisd si
susfinutit oral.
Aceastä probä va consta dintr'o
chestiune generalä, a cärei rezol-
vire sä se deducä din cunostiintele
speciale ale armei sau serviciului
respectiv si apoi din sustinerea ei
orald.
In acest scop, presedintele co-
misiunii va alege i pregäti per-
sonal un numär suficient de ches-
tiuni.
La ziva fixath de el, cäpitanii
se vor Intruni In locul i ora in-
dicatä.
Presedintele comisiunii aduce sub
plic sigilat subiectele chestiunilor,
carl sunt numerotate.
Un candidat trage la sorti un
numär in fata comisiunii si a can-
didatilor asezati pentru lucru. Pre-
sedintele deschide plicul i dic-
teazä candidatilor subiectul ches-
tiunii corespunatoare numärului
tras.
Timpul dat pentru aceastä lu-
crare este cel mult de 4 ore ne-
Intrerupte, in care ofiterii vor lu-
cra sub supravegherea comisiunii
de examen.
Lucrárile, semnate si puse In
plic inchis vor fi predate prese-
dintelui, In pästrarea druia vor
rämâne Oda la sustinerea oralä.
Sustinerea oralä va avea loc In
dupà ,amiaza zilei In care s'a dat
lucrarea, sau cel mai tärziu a doua zi.
Fiecare candidat sustine lucra-
rea sa lnaintea comisiunii i In
fata tutum candidaVlor.
www.digibuc.ro
983
C. Pentru ofi(erii de marina'
sau asimilafi, examenul va consta
din :
1. 0 probä practicä, ce va con-
sta din aplicatiuni speciale armei
lor ;
2. 0 probä teoreticä scrisä
sustinutä oral dupä cum s'a ma-
te la alin. B.
D. Pentru medicii veterinari,
din :
1. 0 probä practicä care va con-
sta din :
a) Operatiuni chirurgicale pe
cadavre, cu discriptiunea anato-
mica a regiunii i metodei intre-
buintate ;
b) Cetirea härtilor si probleme
referitoare la serviciul In campanie
din punctul de vedere al atribu-
tiunilor lor ;
c) Cäläria.
2. 0 probä teoreticä scrisä
sustinutä oral dupd cum s'a arä-
tat In alin. B.
E. Pentru farmacisti din :
1. 0 probä practicä care va con-
sta dintr'un raport chimic si analiza
unui amestec preparat In f aka co-
misiunii.
Amestecul nu va cuprinde decAt
trei säruri minerale.
2. 0 probä teoreticä scrisä
sustinutä oral, dupä cum s'a arä-
tat la alin. B.
F. Pentru ofi(erii de intendenfd
ci administrafie, din :
1. 0 probA practick constând
din :
a) 0 aplicatiune practicä asupra
contabilitätii In bani si In mated! ;
b) Cetirea härtilor fi probleme
referitoare la serviciul In campanie,
din punctul de vedere al atribu-
tiunilor lor ;
c) Cdläria.
2. 0 probä teoreticä scrisä si sus-
tinutà oral, dupä cum s'a arätat
la alin. B.
51. La terminarea examenulul,
pre§edintele comunica candidatilor
984 LEGI UZUALE. Anege.
rezultatul definitiv si trece perso-
nal rezultatele In Memoriile ofite-
rilor, cu mentiunile respective si
cu toate constata'rile fAcute asupra
fiedrui candidat.
Aceste rezultate sunt consent-
nate intr'un proces-verbal, care se
Inainteaa Ministerului.
52. La examenele practice si o-
rate pot asista ofiteri generali si
superiori. Tinuta trupei si ofite-
rilor se va hotärl de presedintele
comisiunii.
53. Presedintele comisiunii va
Instiinta cu 5 zile lnainte de ziva
fixatä pentru examen, atat pe mem-
bri eat si pe candidati si va co-
munica garnizoanei unde se tine
examenul, locul si data lui, asa
ca" ofiterii ce voesc sä asiste sa'
aittA cunostintà de ea.
www.digibuc.ro
Examenul eipitaullor eau asimilatilor
de rezervi
54. Examenul de capacitate,
prevAzut la art. 12 din Legea ofi-
terilor de rezervA, va avea loc o-
data' cu examenul dpitanilor si
asimilatilor din activitate, Inaintea
acelorasi comisiuni si conform, re-
gulamentului de fata.
Pentru ofiterii din artilerie, din
trupele speciale, cum si pentru cei
din marina, proba teoretia este
suprimatä.
55. Comisiunea examinAtoare
stabileste pentru dpitani si asimi-
latii de rezerva" procesele-verbale
deosebite.
 INDEX ALFABETIC
GENERAL
al tuturor legllor, regulamentelor, decretelor, deciziunllor i convenliu-
nilor din toate 6 volumele: I, II, III, IV, V ql VI (1856-1910)

Abreviatinni: C.=Cod; Circ.=Circulark; D.=Decret; Dc.=Decizie;

L=Instruetiuni; J.=Jurnal de ministri; L.=Lege; 0.=Ordin; R.=
Regulament; L=Volumul I; II=Volumul II; III=Volumul III; W=
Volumul IV; V=Volumul V si VI=Volumul VI.
A
Abatoril.R. 5 lunie 1868 . . . . . . . II 160
Abecedare.Premiu pentru... De. 29 lulls 1908 . IV 991
Tipiirirea a doug.... pentru scolile urbane si
rurale. Dc. 21 Main 1908 . . . . . . IV 745
Abordale intre bastimente.R. 26 Aprilie 1906 . . . III 3881
Absentele dela servicin in armata. Dc. 22 Iunie 1910 . VI 676
Academia roman4.L. 30 Martie 1879 . . . . II 414
Cedarea bibliotecei Statului
L. 17 Aprilie 1901 . . . . III 2257
Fondul de pensiuni al functionarilor
R. 18 Aprilie 1908 . . . . IV 566
Ortografia ei oficialá i obligatorie.
D. 25 Martie 1907 . . . . III 4347
> Regule ortografice.D. 26 Martie
1907 . . . . . . . III 4347
Glosar de cuvinte.D. 26 Martie 1907 III 4350
Aceize.Desfiintarea lor i infiintarea fondului comunal.L.
1 Martie 1903 (ea mod. 1907) . . . . . V 924
Mod. art. 25 din lege.L. 12 Febr. 1910 . . VI 78
Mod. tabloului de taxe de sub art. 3.L. 21 Febr. 1910 VI 140
Desfiintarea jumititatei de zecime din contributiuni
directe la legea pentru... D. 16 Febr. 1910 . . VI 133
Acte.Autentificarealor.L. 1 Sep. 1886 cu mod. 1904 Anexcip I 1097
P de deseärcare a invitatorilor sau institutorilor dati ju-
dectitei.Dc. 28 Febr. 1907 III 4307
P de Imprumut ale creditului agricol. Legalizarea lor.L
1 Sept. 1886 II 810
de procedura si de executare. Serviciul de portgrei
taxele pentru...R. 30 Maiu 1909 . . . . V 452
Acest Index general cuprinde toate codurile, legile, regulamentele, etc
In vigoare dela 1856-1910 Octombre, aflate in toate sase volumele; pentru v e-
chile legi si regulamente abrogate si care nu mai sunt in vlgoare, a se consulta
ndexele alfabetice dela finitul vol. II, III, IV si V.

www.digibuc.ro
 II INDEX ALFABETIC
Actele st&ril civile.Organizarea Mr. R. 2 Iunie 1865
(cu mod. 1866) . . . . . 119
Comunicarea lor. Deelaratiune cu
Belgia din 27 Fear. 1881 . . . II 544
Serviciul i registre lor.R. 3 Dec.
1866 (eu mod. 1871) . . . . II 131

Fevr. 1868 ........ II

veehi.Semnele firesti ce se cuprind In_ R. 28
Administrarea averilor eforiei spitalelor civile.L. 17
157

Oct. 1864 . . . . . . . II 97
báilor Statului Cä1imáneti, Govora i Lacul
Sárat.R. 9 Maiu 1904 . . . . III 3012
Mod. mai multor art, din reg.D. 4 Apri-
lie 1910 . . . . . VI 280
domeniilor Statului.L. 28 Martie 1872 . II 191
fondatiunei universitare .Carol LeR. 10
Oct. 1898. . . . . . . . II 1842
fondului de1/2% a porturilor.R. 29 Iunie
1874 (eu mod. 1882) . . . . II 303
fondului de epidemii.L. 11 Fevr. 1901 . III 2253
fondurilor instalatiilor telefonice judetene
comunale.R. 15 Iulie 1900 . . . II 2228
impozitului asupra bäuturilor spirtoase.
L. 14 Ianuarie 1882 (eu mod. 1902) . . II 604
pesciriilor Statului.R. 19 August 1900 (cu
mod. 1904) . . . . . . . III 2233
teatrelor din România.L. 27 Martie 1910 VI 190
veniturilor i cheltuelilor laboratoriilor
institupor pendinte de Minist. instruqiei
publice.R. 10 Fevr. 1904 . . . . III 2850
Administrator! de p1641.Examenele Mr de aptitudine
si capacitate. Dc. 3 Maiu 1908 IV 649
Reg. de tinerea examenului.
R. 29 Main 1908 . . . IV 762
finanelar.Punerea sub conducerea Mr
a personalului creditului agricol.Dc. 11 Aprilie 1908 IV 557
Administratia armatel.L. 29 Fevr. 1900 . . . II 2016
asez&m&ntulni de ajutor pentru säteni
»Carol-Elisabeta.R. 8 Fevr. 1895 . . II 1464
asez&mintelor Eforiei spitalelor civile
din Bucuresti si ale Epitropiei Sf. Spiridon din
9 lulie 1868 . . . II 164
&slink!! de peIagrosi. R. 1 Dec. 1896 . II 1701
easel de ajutor si retragere a sergen-
Wor de oras.R. 1 Sept. 1903 . . . III 2803
central& a ministerului de interne. Or-
ganizarea serviciului. L. 19 Apr. 1892 (cu

1910
mod. 1896) .
.

rilor
.
.

.
.
C. F. R.Organizarea ei.
. . ..... VI
.

C. F. R. ale Statului. Perceperea venitu-

i justificarea cheltuelilor. L. 3 Apr.
.
R. 15 Aprilie
. . II 950

389

1899 (cu mod. 1904) ...... II 1909

C. F. R. ale Statului. Tinerea comptabi-
litikii.R. 26 Ian. 1902 . . . . . III 2401
iinantelor Statului. Organizarea lor.
L. 25 Martie 1909 . . . . . V 259

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC III

Administratia linantelor Statudni.Mod. unor dispo-

zitiuni din lege.L. 2 Apr. 1910 . . VI 279
linantelor Statnini.Cassa de pensiuni
a oamenilor ei de serviciu.L.118 Mantle 1907 III 4329
interioarA a scoalelor de arte frumoase.--f
R. 3 Oct. 1909 . . VI 4
interloarit a scoalelor normale de invata-
tori i Invatätoare.R. 2 Apr. 1904 . . III 2910
Mod mai multor art, din reg.D. 7 Apr.
1909 . . V 367
Mod. mai multor art, din reg.D. 24 Iunie
1909 . . . . . . . . V 595
Mod. mai multor art, din reg.D. 25 lunie
1909 . . . . . . . . . V 699
1909 .....
Mod. mai multor art, din reg.D. 19 Aug.
. . .
Mod. mai multor art, din reg.D. 4 Maiu
. V 662
1910 VL 597
Mod. unor art, din reg.D. 17 Aug. 1910 . VI 76 2
scoalelor primare rurale. R. 18 Sept. 1908 V 50
scoalelor primare urbane. R. 4 Sept. 1908 V 13
Mod. mai multor art, din reg.D. 29 Maiu
1909 . . . . . . V 442
Adáugarea unui nou alin.la art. 74.D. 14
Martie 1910 . . . . . . . VI 160
personainini i contenciosului din minis-
tern] de interne. Directiunile ei. 26 Martie 1908
(cu tabloul de State) . . . . . . IV 410
plAsilor.Organizarea lor.L. 29 Apr.
' 1908 (eu un tablou recapitulativ al comune-
* lor pe judete) . . . . . . . IV 593
Mod, mai multor art, din lege.L. 1 Apr. 1910. VI 211
Circ. minist. de interne catre prefeqi prir
vire la... din 29 Aug. 1908. . . . . IV 1046
public& pentru functionarea curtilor cu
jurati R. 30 Julie 1909 (cu un tablou de circum-
scriptii pe judete) . . . . . . V 619
public& pentru serviciul portareilor si
pentru taxele aetelor de procedura si de executare.
R. 30 Maiu 1909 (cu un tablou de lefuri si o tabelit
de personalul cancelarii portareilor) , . . . V 452
Administratie.Corpul ofiterilor de... R. I Nov. 1908 V na
Administrativ oonsiliu permanent. Infiintarea lui.
L. 28 Martie 1908 . . . IV 423
Reg. legei.R. 28 Febr. 1909 V 191
Administrative antoritAti exterioare pendinte de mi-
nist. de interne.L. 1 Noemvrie 1892 (cu mod.
1904) si cu un tablou de remunerariile per-
sonalului . . . . . . II 1019
Reg acestei legi.-11. 3 Noemvrie 1892 . II 1025
Administratiiie publiee.Corespondenta lor si formatul
hartii.De. 28 Mart. 1910 VI 204
Adniti.coalele de... R. 3 Iunie 1904 . . . . 3098
Mod. art. 5 si JO din reg.D. 29 Maiu 1908 . IV 771
Adunarea deputatilor. Reg. interior.R. 13 Febr 1868
(cu mod 1900) , . . If 138
Advocsati.Vezi Avocati
Aerostatie.Sectia de... Vezi Organizarea armatei (Noua
lege din 1910) . . . . . .

www.digibuc.ro
 IV INDEX ALFABETIC
Alaceri stritine.Vezi Ministerul de externe . . .
Alacerile judielare din ministerul de justitie. Impartirea
atributiunilor directiunei lor Dc. 18 Apr. 1909 . . V 388
Aturisenii i anateme.R. 22 lunie 1910 . . . VI 676
Agenti auxiilarl ai pofitii generale a Statului. Serviciul
lor.R. 20 lunie 1903 . . . . III 2767
dela pereeptille Statului. Dc. i Maiu 1908 . IV 647
diplomatielIndeminizarile lor.R. 13 Apr. 1904
(cu mod. 1905 si cu un tablou de indeminit4i de drum) III 2942
sllviei a Eforiei spitalelor civile, L. 20 Martie
III 2628
Agrar11.Societatea... Statutele ei.L. 30 Martie 1906 . III 3730
Agregati. Numirea lor. R. 10 Febr. 1899 (oil mod.
1902) . . . . . . . . . . II 1878
Agricolrt baned..Infiintarea ei.L 1 Apr. 1894 (co mod.
1906) . . . . . . . . . . 1234
Statutele ei din 10 Iulie 1894 . . . II 1281
Agricol eredit.InWarea lui.L. 2 Iunie 1892 (cu mod.
ticol) ..... ,
1906 si cu un Stat al caselor de credit agricol i vi-
Mod. mai multor art, din lege.. L.-30 Martie 1908
. . . . II
IV 435
958

Reg. acestei legi.R. 31 Dec. 1892 . . 11 1056

Legalizarea actelor de Imprumut.L. 1 Sept. 1886 II 810
Punerea personalului situ sub conducerea adm. fi-
nanciare.Dc. 11 Apr. 1908 . . . . . IV 557
Inviutfimânt.L. 29 Aug. 1901 . . . . HI 2373
Reg. acestei legi.R. 29 Apr. 1903 (cu mod. 1906) III 2706
Mod. art. 48 din reg.D. 23 Dec. 1907 . . IV 225
Mod. art. 74 $ 75 din reg.D. 2 Fevr. 1908 . IV 366

.....
Dotarea scoalelor rurale cu pamant de cultua
pentru...L. 23 Martie 1908 . . . IV 397
Agrieole eomit11.InSintarea lor.L. 16 Mart. 1897 111733
Invoell.Legea pentru... L. 23 Dec. 1907 cn mod.
1908) . . . . . IV 202
Mod. mai limiter art. din lege.L. 28 Mart. 1909 V 319
Mod. mai multor art. din lege.L. 16 Apr. 1910 VI 552
Evaluarea si plata primei previtzut5. de art. 68
din lege.R. 6 Noemvrie 1909 . . . . . VI 44
Circ. consiliului superior de agricultura care in-
spectori, relativä la lege.Circ. 9 Aprilie 1910 . . VI 344
toemeli Vezi Agricole Invoeli.
Agrieultor1.Lletuarea lor de daunele suferite In timpul rAs-
coalebor tartinesti din Martie 1907.L. 15 Fevr. 1908 IV 369
Agrlenituri1.Vezi Ministerul de...
Consiliul superior de... Circ. dare inspectori re-
lativft la legea invoelilor agricole, din 9 Apr. 1910. VI 344
Institut international de... Conventia dela Roma
17 Apr. 1910 ..... . . . . VI 560
Societatea generala de.. Infiintarea ei.L. 16 Martie
1897 . . . . . ..... II 1733
.....
domen11.Vezi Ministerul de...
Alutoare meserlasilor civili din armat5..L. 22 Fevr. 1907 III 4287
ReJ. acestei legi.R. 17 August 1907 . . . IV 123
mllitarhor rfimasi infirmi in timp de ritzboi.
L. 8 Aprilie 1894 . . . ll 1242
promplelor din fondul. Carol I. R. 9 Maiu 1906 III 3905
Alntor.Vezi Casa de... si Societitii de...
Aseamttntul de... pentru säteni Carol-Elisabeta
R. 8 Fevr. 1895 . . . . II 1464

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC V
Aintor incendiatilor i inundatilor.--L. 30 Dec. 1890 . . V 767
Reg. acestei legi.R. 17 Fevr. 1891 . . V 768
Motorl de grefieri la tribunalele i parchetele militare
Numirea lor.R. 18 Fevr. 1900 . . . . . II 2015
de itnviiiiitori.Numirea lor provizorie. R. 3
Iunie 1904 . . . . . . . . . III 3102
Mod. mai multor art, din reg.D. 29 Apr. 1908 . IV 592
Mod. mai multor art. din reg.D. 2 April 1910 . VI 279
Albine.Lumanari de cearA. de... Fabricararea i vanzarea
lor.L 8 Martie 1908 IV 388
Reg. acestei.R. 20 Maiu 1908 . . . IV 741
Alcool.Fabrici de...Scutiri vamale. L. 4 Iunie 1906 III 4082
Märirea taxelor pe... L. 21 Fevr. 1910 . . . VI 140
denaturat. L. 3 Maiu 1903 (cu mod. 1906) . III 2727
Reg. acestei legi.R. 3 Maiu 1903. . III 2728
AlergAzi de obstacole si concurs de alärie pentru ofiteri
si grade inferioare.I. 18 August 1910 . . . VI 763
Alienati. L. 15 Dec. 1894 . . . . . II 1423
Reg. acestei legiR. 13 Noemv. 1896 . . II 1686
ClAdirea unui ospiciu de...L. 10 Martie 1906 . III 3694
Alimente .91 bitutnri.Privighierea sanitarii asupra fabri-
catiunei i comertului lor.-11. 24 Sept. 1895 (cu mod.

.....
1905) . . . . . . . . . . Il 1542
Mod. titlu II, III, IV si XIV dinreg.D. 6 Aug. 1908 IV 1000
Vezi i Noua Lege Sanitari..
Alinlerea satelor i constructia locuintelor tianesti.
R. 14 Iunie 1894 . . . II 1264
Alocatli.Vezi Indemnizári . . . . . . .
Altoite gl nealtoite vite.Cereri de... Dc. 14 Martie 1907 III 4328
AmanMuzeul... Functionarea lui.R. 25 Sept. 1909. . V 681
Amanet.Cassa de imprumut (Muntele de pietate.).L. 23
Febr. 1906 . . . . . . III 363i
Completarea legii.L. 9 Martie 1907 . . . 111 4311

.....
Ambulant.Comert....L. 17 Martie 1884 II 717
Reg. acestei legi.R. 11 Iunie 1888 . H 875
Ameliorarea salubritätii localiti,tilor.R. 16 Sept. 1894 II 1371
Amortizarea datoriei publice. Titlurile statului trase la sorti
R. 7 Fevr 1906 . . III 3591
Amploiati.Vezi Functionari

....
. . .
Anadolohloi.Depozitul de armásari dela...R. 20 Aug. 1905 III 3521
Oeria dela...R. 20 Apr. 1906 . . . III 3785
Analiza obiectelor de aur i argint. Taxe. Dc. 27 Sept.
1906 . . . . . III 4184
Anateme afurisenii.R. 22 Iunie 1910 . . . VI 676
Ancoral. Taxe de... L. 27 Noem. 1871 II 189
Andronache Donici.Codul.... Legiuiri vechi Anesoet finalcl 1 29
Anglia.Conventia de extradare cu... 9 Martie 1893 . . II 2266
Tratat de comert cu... 15 Fevr. 1906 . . . III 3606
Animale.Inbunitätirea rasei i exportul de carne.L. 15
Martie 1906 . . . . . . . . III 3697
Infiintarea unui fond zootecnic.L. 11Fevr. 1910 VI 78
Liberarea certificatelor de provenientii i sinitate
.R. 21 Ianuarie 1904 III 2823
Morviniziri.R. 20 Apr. 1906 . , . . III 3780
Recensftmántul i rechizitionarea lor.I. 7 Iu-
lie 1910 . . . . . . . . . VI 714
Serviciul de maleinizare.R. 27 Noemvrie 1896 111696

www.digibuc.ro
 VI INDEX ALFABETIC
Anima le.Societate pentru protectia lor.Statute din 21
Iunie 1905 . . . . . . . III 3359
Transportarea lor pe el,ile ferate.R. 28 Ian. 1901 III 2248
Antiehltrtti.Monumente si... Descoperirea lor.L. 24 No-
emvrie 1892 . . . . . 1 . II 1036
Reg. acestei leg.R. 28 lan. 1893 . . 111078
Antrepozite.Vezi Intrepozite
Apà.Instalarea ei la particulari de comunele urbane.L.
27 Aprilie 1908 . . . . . . . Pii 590
Reg. acestei legi.R. 20 Aug. 1908 . . . . IV 1034
Mäsurile de... Verificarea lor.De. 23 Sept. 1910 . VI 784
potablIft.Distribuirea ei in statia balnearA, Govora
R. 21 Maiu 1905 . . . . . . . III 3300
> in statiunea balnearA, Cilimanesti.Dc. 20 Maiu 1908 IV 740
Apel. Curtile de... si cancelArille curtile de. .Organiz.
serv. for interioare si al grefelor.R. 31 Maiu 1909 V 506

.....
Apele Dunftrel.Vezi DunArea . . . . . .
statului.Pescuirea in.. Exploatarea lor in regie.
R. 13 Martie 1905 . . . . . . . III 3267
Apienitur& sistematia. Concesiunea instarArei eLL.
August 1893 . . . . II 1097
Apometri.Instalarea lor la particulari de dire corn. ur.
bane.R. 20 August 1908 . . . . . . IV 1034
Aprobarea atrtilor didactice pentru invätärnantul se-
cundar.R. 7 Martie 1906 . . . . III 3683
Mod. art. 28 din reg.D. 21 Fevr: 1907 . III 4286
Modul tipitrirei i pretul lor.R.17 Noem-
vrie 1907 . . . . . . . . IV 181
Aprovizionarea furainlui armatei. 1. 25 Aprilie 1908 . IV 676
R M S. cu tutunuri strAine.L. 20
Dec. 1905 . . . . . . . . 1932
Aprovizionttri militare.Avantagii acordate meseriasilor
romAni.Circ. 24 Iunie 1910 . . . . . VI 679
ArbItragin.Conventa de.. cu Belgia.-27 Sept. 1905 . Ill 8536
Arendare.Contracte de. .Drepturile proprietarilor rezul-
tand din ele.L. 30 Martie 1903 . . . III 2679
Arendarea bunurilor statulni i darea in exploatare
a mosiilor sale.Reg. de licitatii 21 Dec. 1894 . V 776
dreptulni de vAntttoare pe proprietrttile sta-
tulni.R. 22 Dec. 1899 . . . . . . II 1983
mosillor.MArginirea dreptului de a le tineaL
12 Apr. 1908 . . . . . . . . IV 665
Eforfel Spitalelor Civile.L. 18 Martie 1900 II 2062
mosillor Statulni sau exploatarea lot in regie.
L. 19 Aprilie 1909 . . . . . . . V 393
Conditiunile generale pentru... 18 Allg. 1901 . V 799
A endasi.Vezi Molii
Arest. Vezi Inchisori.
Argint.Monete de... RebatereA lor.L. 13 Aprilie 1900 . If 2100
Argint si aur Extragerea si taxa analizei obiectelor de
pur.Dc. 27 Sept. 1906 . . . . . III 4184
Monete jubiliare de... Baterea lor.L. 20 Dec. 1905 III 3559
> Punctele vamale prin care se pot introduce obiecte
de .. D. 21 Iunie 1906(in notg.). . . . . III 3715
Arhiteetnrii.Scoala national-6. de...R. 17 Sept. 1898 . II 1837
Mod art 7 din Reg.D. 6 Aprilie 1907 . . fII 4363
Arbivele Statuln1.Organis. servie. lor R. 25 Iulie 1872 II 198
Mod. art. 5 din reg.D. 5 Martie 1906 . . III 3667

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC VII

<Aristide Dr. Seriloth.Tinerea premiului bianual... din

Galati.R. 28 Aug. 1909 . . . . . . V 663
ArmAsarl.Depozitul dela Constanta (Anadolkioi).R. 20
Aug. 1905 . . . . . . . . . III 3521
Trecerea lui la Minist. agriculturei L. 4 Aprilie
IV 480
Taxe de págunare pentru...De. 27 Aug. 1908 . IV 1046
Arena& 1) Absentele dela serviciu in.... De. 22 Iunie 1910. VI 676
Administratia ei.L. 29 Feb. 1900 . . . II 2016
AlergAri de obstacole gi de calarie pentru o-
fitari gi grade inferioare.I. 18 Aug. 1910 . . VI 763
Aprovizionarea furajului.-1. 25 Apr. 1908 . IV 676
Asigurarea furajulm contra incendiului.R. 10
Sept. 1906 . . . . . . . . III 4167
Avantagii ce se acord'a meseriasilor romani la
aprovizionäri militare.Circ. 24 Iunie 1910 . . VI 679
Azilul invalizilor. R. 5 Mai 1906 III 3900 . . .

.....
Bacalauriati. Serv. si instruct. Mr.B. 31 De. 1897 II 1792
Casiitoria ofitetilor L. 12 Mart. 1900 . . II 2049
Reg. acestei legi.R. 12 Mart. 1900 . . II 2050
asatoria neligitima a ofiterilor.D. 16 Noem-
vrie 1907 . . . . IV 180
Certificatele rabinilor. Scatirea kr de serviciul

.....
militar R. 4 Main 1903 . . . . . . III 2733
Mod. art. 5 din acest reg.D. 6 Mart. 1909 . V 200
militari.Dc 16 Ianuarie 1908 . . IV 326
Codul de justitie militarA.L. 24 Mai 1881 (Cu
mod. 1906) . . . I 1049
Comandamentele de corp. Atributiunile kr ad-
ministrative.D. 15 Mai 1910 . . . . VI 612
Comitetele consultative ale dif. arme i servicii
dela Minist. de rasboi.R. 16 Iunie 1909 V 593
Concediile medicale la ofiteri.Dc. 4 Sept. 1910 VI 781
Consiliile de disciplina la batal. de vánAtori
marina militari.L. 14 Apr. 1005 . . . . III 3294
Consiliul de onoare.R. 26 Iunie 1908 . . IV 856
Constructiunile geniului militar.D. 1 Iunie 1908 IV 781
Corespondents. militarft. Serv. ei telegr.-postal.
R. 2 Martie 1901 . . . . . . . V 865
Corpuri de trupg..Mod. unor art, din servie. lor
interior. D. 3 Dec. 1909 . . . . . VI 58
Decoratiuni.Portul Mr in... R. 29 Sept. 1884. II 730
Dotatiunea oastei. Cassa ei.L. 5 Apr. 1862 (eu
mod. 1882) II 29
Reg. acestei legi.R. 23 Dec. 1862 . . II 30
Dotatiunea oastei. Bursele i semi-bursele Ski-
Mr de militari.D. 12 Febr. 1908 . . . . IV 368
Dreptul soldatului i gradatului de a reclama di-
rect superiorilor sau Minist. de risboi, in caz de
sau neprimire de soldA gi hranA.
D. 13 Mart. 1910 . . . . . . . VI 159
Examenul de maior.R. 4 Iunie 1900 . . II 2153
Fabricarea conservelor pcntru...Concesia lor.
L. 9 Mai 1908 IV 656

Vezi si: Artilerie, Batalioane, Cavalerie, Cómandatnente, DivIzii, Gloatá, Ge-

niu, Infanterie, Justitie militará, Luptittorii dela 1877, Ministerul de ilsboiu, MI-
litari, Militieni. MarinA militará. Oaste, Ofiteri, Pompieri, Rezervisti,Remonti, Re-
gimente, Rosiori, RAsboiul Independentei, V eterani si alte expresii mililtare,

www.digibuc.ro
VIII INDEX ALFABETIC
Artnatii. Inaintarea 1n...L. 6 Mantle 1906 . . . III 3674
Mod. unor art, din lege. L. 1 Apr. 1908 . IV 466
Reg. legei de inaintare in... R. 25 Dec. 1910 VI 973
Inaintarea ofiterilor trimisi in scolile militare din
strilinitate D. 26 Septemvrie 1910 . . . VI 825
Inchisoarea militara dela TArgsor.R. 15 Dec.
II 1578
Infirmii in timp de asboi.Pensiunile lor.L. 8
April 1894 . . . . . . . . H 1242
Inspectiuniie Militare.R, 23 Mai 1903 (cu mod.
1906) . . . . . . . . . III 2738

. . . . . ..... VI
Mod. mai mult. art, din reg.D. 3 Ian. 1909
Interventiile i protectiile in... Circ. 12 Noembr.
1909
Institutul geografic. Vezi Serviciul geografic.
Intocmirea härtilor dela...
. V 163
51

Dc. 18 Apr. 1909 . . . . . . V 391

Tntrebuintarea ei In caz de asediu, turburäri
somatiuni.Instructiuni din 1907 . . . . VI 900
Lupatoriii dela 1877 1878. Vezi Rilsboiul
pentru Independentft.
Manutante.Org. i funet. lor.R. 17 Mai 1896

1895 ....... .
(cu mod. 1906) . . . .
Medicii auxilieri In... Atribut. lor.
. . .
R. 7 Oct.
. 1619

.....
. . II 1571
Medicii generali inspectori in...R. 24 Noembr.
II 695
0 Membrii Familiei Regale.Inaintarea lor.L.
22 Dec. 1892 . . . II 1055
» Memoriile ofiterilor, subofiterfior reangajati si
ale funct. civili.Dc. 23 Mlle 1910 . . . VI 725
» Militarii ram* infirmi in timp de rilsboi si
pace Pensiile lor.L. 8 Apr. 1894 . . . II 1242
0 Militii si gloate. Org. lor. L. 18 Apr. 1887 II 826
0 0fiterii de administratie. Corpul ion. R. 1
Noembr. 1908 . . . . . . . . V 116
0 0flterii de rezervL L. 2 Apr. 1900 . . II 2071
Reg. acestei legi.R. 4 lun. 1900 (cu mod. 1903) II 2143
Mod. unor art. din reg.D. 24 Noembr. 1906 . III 4239
0 Ordinea de blitaie in...D. 30 Mai 1903 . . III 2749
Ordonantele permanente ale ofiterilor si coman-
damentelor.I. 9 Ian. 1909 . . . . . V 165
0 Organizarea ei L. 18 Apr. 1910 . . . VI 563
Reg. legei.Dc. 19 Aug. 1910 . . . . VI 770
0 Pensiile gradelor inferioare. L. 27 Mai 1910 VI 628
0 Pensiile meseriasilor civili din..L. 22 Febr. 1907 III 4287
0 Pensiile militare.L. 1 Tulle 1889 (cu mod. 1897 II 897

.....
0 Pompierii infirmi.Ajut. lor din fondul »Carol
I».R. 9 Mai 1906) . . . . . . . III 3905
0 Portul Ofiterilor (Dolman) D. 11 Ian. 1907 . III 4257
» (Gulerul de castor la manta) D.
24 Ian. 1909 . . V 179
0 Pozitiunea ofiterilor.L. 18 Febr. 1907 . . III 4264
0 Reangajarea gradelor inferioare.L. 5 Mart. 1906 III 3679
Mod. unor art, din lege L. 1 Apr. 1908 . . IV 459
Reg. legei de reangajare.R. 20 Mai 1906 . III 3969
Mod. unor art, din reg.D. 1 Ian. 1908 . . IV 321

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC IX

Armatet. Recensilmantul rechizitiilor. Facerea lui. I. 7

Julie 1910 . . . . . . . . . VI 714
Recrutarea in... L. 5 Martie 1876 (cu mod. 1900) II 314
Mod. unor art, din lege. L. 14 Apr. 1905 . III 329.)
Taxele prevhzute in legea de recrutare. R.
26 Iunie 1910
Reg. legii de recrutare.R. 10 Iunie 1900 . II 2174
Mod. unor art, din reg. R. 10 Dec. 1905 . III 3554
Mod. art. 172 din reg.D. 24 Dec. 1905 . III 3562
Mod. art. 74 din reg.D. 30 Maiu 1906
Recrutiarea i pregätirea ofiterilor de Stat-Ma-
jor D. 4 Fevr. 1910 .
Serviciul de Stat-Major. L. 18 Apr. 1909
Serviciul remontei.Org lui in limp de ras-
.
..... VI 1H 4075

V 385
67

boi.-11. 17 Noemvrie 1906 . . . . . Ill 4234

Serviciul geografic.R. 24 Fevr. 1910 . . VI 141
Serviciul sanitar din... Organiz. lui.L. 7 Apr.
1900 . . . . . . . . . Il 2092
Serviciul silvic din... R. 10 Noemvrie 1895 111574
Solda in... L. 20 Martie 1910 . . . VI 169
Reg. legei.R. 12 Oct. 1910 . . . . VI 826
Soldatii cu schimb pentru paza i cordoane. In-
tretinerea lor.Dc. 11 Sept. 1907 . . . IV 137
Taxele militare prevdzute in legea de recru-
tare.R. 26 Iunie 1910. . . . . . . VI 680
Trimiterea ofiterilor in scolile militare din strái-
nätate.R. 5 Maiu 1895 II 1507
Träsurile ce se pot intrebuinta la serviciile din...
Dc. 3 Iulie 1910 (cu o tabelä anexit) . . . VI 709
Arme.Diferae... i serviciu din min. de räsboi. Comitetele
lor consultative.R. 16 Iunie 1909 . . . V 593
Armele comunei Bucuresti.D. 11 Dec. 1864 . . . II 118
titrii.L. 11 Mart. 1872 . . . . . . II 189
Arpantori-geometri.Infiint. corp. lor.L. 27 Apr. 1908 IV 589
Admiterea i recunoasterea bor.
R. 8 Octomvrie 1908 . . . . . . . V 94
Arta dramatiat.Conservatoriile de muzicä vi.. R. 6
Oct. 1907 . . . . . . . IV 145
Mod. unor. art. din Reg.D. 12 Aug. 1908 IV 1029
Mod. art 7 si 11 din reg D. 17 Sept.
1908
. . . . . . . . V 50
Arte frumoase.--coalele de... Adm. lor interioarä R. 3
Oct. 1909 . . . .. . . VI 4
§coalele de... Orariul i programa lor.
D. 3 Oct. 1909 . . . . . . VI 14
> §coalele de. . Organiz. lor.R. 25 Apr. 1908 IV 574

1906 ....... .
Arte grafice.Vezi Tipografi i Litografi.
Arte i meserii..§coalele superioare de...R. 21 Maiu
Mod. art. 76 din reg.D. 27 Fevr. 1907
ArtIficiale filnete.Combaterea cuscutei in...R. 1 Sept. 1909
.
.
.
.
III 3981
III 4307
V 667
Artilerle.Repartizarea ei pe divizii.D. 9 Main 1908 . IV 661
§colile de... Märirea efectivului.D. 18 Oct. 1907 IV 172
Serviciul comitetului ei tehnic.R. 11 Noemvr.
II 1845
Vezi Organizarea armatei (Noua lege din 1910)
Artistic& proprietate.Protectia ei. Cony. cu Austria,
4 Martie 1910 . . . . . . . . VI 158
C. HAMANGIU. Suplimentul 32
www.digibuc.ro
X INDEX ALFABETIC
Artistic& proprietate.Protecta ei. Cony. eu Belgia, 1 Iunie
1910 . . VI 629
Franta 28 Mart. 1893 II 1089
Italia, 20 Mart. 1907 III 4346
ArtIttl.Expozitia lor oficiala In viatä.R. 25 Maiu 1908 . IV 745
Mod. unor art, din reg.D. 26 Iunie 1909 . . V 600
Subventionarea lor cu burse In stritintitate.Dc. 25
Main 1905 III 3318

.....
Asedin.Stare de...L. 10 Dec. 1864 Il 117
Stare de...L. 18 Martie 1907 III 4329
Intrebuintarea armatei in limp de... I. din 1907 VI 900

.....
Asigurare.Socieati de... Depunerea tontinelor de 1/40/Q.--
De. 29 Sept. 1905 . . . III 3537
culturei tutunului. Fondul pentru...R. 20 Sept. 1907 IV 139
furagelor armatei contra incendiului.R. 10 Sept.
1906 . . . . . III 4167
imobilelor comunelor rurale. Casa 28 fun. 1909 V 601
instalatiilor de petrol din Constanta.L. 18 Mart.1906 III 3708
vapoarelor S. M. R.L. 16 Apr. 1905 . . . III 3297
AsIgtirkri tEtränetti In contra secetei Cassa lor.L. 2
Martee 1906 . . . . III 3654
Mod. art. 2 (supriln. taxei de 5 lei) din lege.L
16 Martie 1907 .....
Reg. legii de mai sus.R. 16 Maiu 1906
.
.
. III 4329
III 3949
Asociatiunile prolesionale a functionari1or Statului,
jud, si corn. si stabilimentelor publice (Legea contra
sindicatelor).L. 20 Dec. 1909 . . . . . VI 59
tetritneti.Arendarea mosiilor Statului la... L.
19 Aprilie 1909 . . .
. . . . . V 393
Aeezarea impozitelor.Vezi DAri, Impozite i Taxe .
Alezamitntul de ajutor pentru Ateni Carol Elisabeta.
Administr. lui.R. 8 Fevr. 1895 . . . . II 1464
Atlezganfntele de bine facere i culturl nationali. Aren-
darea mosiilor Statului la... L. 19 Aprilie 1909 . V 393
Eforiei Spit. Civile si Epitrop Sf. Spiridon. Admi-
nistr. lor.R. 9 Iulie 1868 . . . . . . II 164
Sanitare.--Trecerea lor la ministerul de interne (Di-
rec(ia sanitar4).L. i Aprilie 1908 . . . . IV 440
Ateliere grafiee.Vezi Tipografii i Litografii . .
indnetriale.Vezi lndustrii . . . .
de confectionat efectele jandarmilor rurali si Berg.
de oras.R. 16 lulie 1904 . . .. . . III 3131
Aur.Monete de... L. 3 Iunie 1906 . . . . III 4082
i argint Extragerea si taxa analizei obiectelor de
pur.Dc. 27 Septemvrie 1906 . . . . III 4184
Monede jubiliare de... Baterea lor.L. 20 Dec. 1905 III 3559
Punctele vamale prin care se pot introduce obiec-
tele de... D. 21 lunie 1906 (in not5) . . . . III 3715
Anstrla.Conv cu.. pentru inoviala particular& intre admi-
nistratiile telegrafelor, din 30 Aprilie 1910 . . VI 567
Cony. cu.. pentru proteetia propriet. literare, artis-
tiee i fotografice din 4 Martie 1910 . . . . VI 158
Austro-Ungaria.Conv. de exträdare cu... din 14 Tunic 1901. III 2258
Autenficarea actelor.L. 1 Sept. 1886 (cu mod. 1904) . 1 1097
> > Credului Agricol.L. 1 Sept. 1886 . II 810
Automobile.Politia rulajului i circulatiunei pe cäile pu-
blice.R. 19 Dec. 1906 . . . . . . 4247
Mod. art. 26 din reg.D. 8 lunie 1908 . . IV 814

www.digibuc.ro
 INDEX. ALFABETIC XI
.Automobil-Cittb..Societatea Recunoa§terea ei de per-
soanä, morall..L. 19 Martie 1909 . . . . V 217
Statute le Societätii, 19 Martie 1909 . . . V 217
Antoritatea disciplinarft instituitä de legea pentru org.
corn rurale.B. 27 Julie 1905 III 3469
Instituitä de legea poliiei
generale a Statului.R 20 Iunie 1903 (cu mod. 1905) III 2770
Autoritettile administrative exterioare din Minist, de
interne. Org. lor.L. 1 Nnemvrie 1892 (cu mod. 1904 II 1019
Reg. acestei legi.R. 3 Noemvrie 1892 . . II 1025
Mod. art. 89 din reg.D. 6 Fevr. 1910 . . VI 69
disciplinare prevAzute de legea pentru org. ju-
deatoreascal.R 29 Maiu 1909 . . . . V 444
Mod. art. 17 din reg.R. 2 Iunie 1910 . . VI 630
Avantagii meneriatilor roinäni. Acordarea de... la a-
provizionárile militare. Cire. 24 Ionic 1910 . . VI 679
Avansarea si recrutarea personalului C. F. R. Condit. de..
R. 15 Aprilie 1910 . . . . . . VI 389
AvocaVi.Organiz. corpului de...L. 12 Martie 1907 . . III 4316
Accize . . . . . . . .
Azile.Trecerea lor la Minist. de interne (Directia sani-
targ.)L. 1 Aprilie 1908 IV 440
eonieslonale.Vezi Invittámântul particular.
Azilul «Elena Doamna..Transf. lui in q,coali. urbanä Dc.
2 Decemvrie 1907 . . . . . . IV 201
de invalizi militari.B. 5 Maiu 1906 . . . III 3900
de pelagrosi.--Adm. lui.R. 1 Dec 1896 . . II 1701
Azistenta judielard,Conv. cu Belgia din 11 August 1881 II 598
sanitartt a sätenilor. Infiin. unui fond de... si
Loteria de Stat.L. 30 Maiu 1906 . . . . III 4074

Baealanriati.Serviciul si instructia lor in armati.R.

31 Decemvrie 1897 . . . . . . . II 1792
Baertu.Tribunalul de.. Infiintarea unui judecittor. D. 7
Iulie 1909 V 616
Bagage.Bevizia pe vapoare R. 3 Martie 1906 . III 3660
Balantrt.Taxele de... la porturile Constanta si Mangalia.
L. 13 Maiu 1910 . . . VI 601
Baineare statinni ale Statului. Vezi BAile Statului
Banea agricoliL.Infiintarea ei.L. 1 Aprilie 1894 (cu
mod. 1906) . . . . . . . . . II 1234
Statutele ei din 10 Iulie 1894 . . . . II 1281
Banes Nationalit.Infiintarea ei.L. 17 Aprilie 1880 (cu
mod. 190E9 . . 464
Statutele ei din 17 Aprilie 1880 (cu mod. 1905) . 11 464
Conventia Ministerului de Finante cu... (in notä) 11 466
Bancherl.Patenta lor.L. 23 Dec. 1899 . , . 11 48
Mod. art. 3 din lege L. 23 Fevr. 1906 . 111 3631
Bare de aur §i area. Analiza lor.Dc. 27 Sept. 1906 . 11I 418
Baud mente.Abordage la... Inläturarea lor. R. 26 Apr 1906 III 3881
comerciale sub pavilion roman.Conditiu-
nile impuse cäpitanilor, secunzilor, mecanicilor çi pi-
lotilor.R. 4 Dec. 1905 . . . . . III 3551
Mod art. 3 O. 12 din reg.D 21 Fevr. 1907 . III 4286
Mod. art. 15 ell 16 din reg.D. 21 Fevr. 1909 . V 189
Serviciul la bordR. 2 August 1906 . . . VI 861

www.digibuc.ro
XII INDEX ALFABETIC
Bastimente spítale.Conv. dela Haga pentru... din 31
Maiu 1908 ..... . . .
Batalinanele de viturttori.Consiliul Mr de disciplinä.
. IV 776

L. 14 Aprilie 1905 . . . . . . . III 3294

Batalionul de grániceri.Crearea lui. D. 17 Martie 1904 III 2894
Pavilionul vaselor rnarinei militare detap.te la...
D. 26 Octomvrie 1907 ..... . . IV 175
Baterea monetelor.Vezi Monete.
BiidAlan din Galati Rescump. lui.L. 20 Fevr. 1907 . III 4271
Bälle Släntle-Moldova.Adm. lor.R. 24 Fevr. 1907 . III 4298
Statulul COlimáne0i, CAciulata, Govora i Lacul
SArat. Exploatarea lor.R. 9 Main 1904 . . III 3012
Mod. unor art, din reg.D. 4 Apr. 1910 . . VI 280

Apr. 1909 ....... .

Exploatarea Mr prin societati pe actiuni.L. 18
Mod. unor art. din lege.L. 4 Main 1910 . .
. V 378
VI 598

Main 1910 ....... .

Statutele societl4ii Govora, OftlimAnqti din 13
statulni eftlimiunesti.Taxe pe apa potabilA.
. VI 601

Dc. 20 Maiu 1908 . . . . . . . . IV 740

Taxe pe spectacole.D. 2 Aug. 1908 . . . IV 999
statulul Govora.Distribuirea apei potabile.R
21 Maiu 1905 Ill 3300
BrtItoase terenurl.Vezi Terenuri
Betnelle popnlare de meseriasi 0 a cooperativelor de
productie, consum, construetie §i comert. Infint. lor.
L. 20 Dec. 1909 . . . . . . . . VI 60
popnlare sätesti, ai casa lor centralk. L. 16
Apr. 1910 . . . . VI 374
Reg. acestei legi.R. 11 Aug. 1904 . . III 3159
Urmrtrirea debitorilor lor.R. 11 August 1904 III 3159
Barlad.Casa ob.,tei din... Reinfiint. ei.L. 28 Martie 1907 III 4356
Societatea Doamnelor Romäne din... Recunoo-
Oerea ei ea pers. moralA.L. 28 Martie 1907 . , III 4356
Itätaht Stu armatrt.Dreptul soldatului 0 a gradatului de
a reclama superiorilor sau Minis, de rasboi in caz
de...D. 13 Martie 1910 . . . . . . VI 159

.....
BAttaie.Ordinea de... a armatei.D. 30 Maiu 1903 . . HI 2749
Ilauturi.Privegherea sanitar5. asupra fabricatiunei 0 co-
mertului lor.R 24 Sept. 1895 (cu mod. 1905) . II 1542
Mod. titl. II, III, IV 0 XIV din reg.D. 6 Aug.
1908 . . . . IV 1000
spirtoase. Impozitul asupra lor. L. 14 Ian.
1882 (err mod. 1902) . . . . . . . II 604
Reg. acestei legi.R. 10 Aug 1902 . . . II 612
Monopolul vOnz. Mr in corn rurale 1i másuri con-
tra betieLL. 7 Martie 1903 . . . . . IV 375
Mod. mai multor art, din lege.L. 27 Mart. 1909 V 297
Mod. mai mutt. art, din lege.L. 21 Mart. 1910 VI 175
Eire. Minist. de finante cOtre adm. finane. rela-
tivä la brevet. debitantilor de... din 15 Fev. 1908 . IV 370
Vezi Licentit
Belgia.Conv, de arlïitragiu cu... din 27 Sept. 1905 . . HI 3536
Cony. de comert cu .. din 31 Dec. 1906 (cu tabele
gi tarifuri) . . . . . . . . ill 4252

1881 .......
Cony. de extrAdare cu... din 15 Aug. 1880
Coav. cu... pentrn asistença judiciari din 11 Aug.
.
.

.
II

II
506

598

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XIII

BelglaConv. cu... pentru protectia propr. operilor artis. gi

literare, din 1 lunie 1910 . . . . . . VI 629
Cony. cu... pentru proteetia propr. m6.icilor de fa-
bric& din 20 Maiu 1881 II 1242
Declaratiune cu... pentru comunicarea actelor sta.
ra eivile din 27 Fevr. 1881 . . . . . . II 544
Tratat consular cu... din 1 Apr. 1881 . . II 545
Bele-Arte.Vezi Arte frumoase
Berbeci.Taxa de pagunare pentru...Dc. 27 August 1908 IV 1046
Bere.Fabrici de... soutiri vamale.L. 4 Iunie 1906 . . III 4082
Berlin Tratatul din... 13 Iulie 1878 . . . . , II 410
Betie.Masuri contra ei.L. 7 Martie 1908 , . IV 375
Mod. mai multor art. din lege.L. 27 M art. 1909 V 297
Mod. mai multor art din lege.L. 21 Mart. 1910 VI 175
BezmAn.Vezi Embaticuri
"Bibeseu-VodA".Piata...Org. gi funct. ei.R. 10 Apr. 1908 IV 557
Biblioteca statnbal.Cedarea ei Academiei Rotrane.L.
17 Apr. 1901 . . . , . . . . III 2257
Biblioteci populare.Funct. lor. R. 5 Sept. 1898 . 11 1835
Mciclete.Politia ruajului gi circulatiet R. 19 Dec. 1906 III 4247
Mod. art. 26 din reg.D. 6 Iunie 1908 . . IV 814
Bilete de liberA petrecere a striiinilor in tarä.R. 2
Aug. 1900 II 2231
Bisericet.Casa ei... Vezi noua Lege pentru org. Ministeru-
lui instr. publice din 4 Maiu 1910 . . . . VI 575
Medalia .Ritsplata Muncii pentru...D, 22 Iulie
1906 (en mod. 1907) .. ... III 4118
..... V 518
. .
BiserIcese consistorin superior.Aleg. membrilor 0.1.
R. 3 Iunie 1909
Constituirea
3 Apr. 1909 .
sf.
.
.

. .. .
Sinod gi Infiintarea unui...L.
. . . . V 352

.....
Reg. sau interior.R. 21 Fevr. 1910 . . . VI 137
Moron de plasare pentru servitori.R. 18 Martie 1895 II 1469
Uniforma personalului säu.Dc. 11 Martie 1904 III 2875
Bottle mollpsltoare.Prevenirea lor.R. 8 Dec.1891 (en
mod. 1897) . . . . II 925
Mod unor art, din reg.De. 30 Iulie 1906 . III 4119

..... IV
Bord.Serviciul la...R. 2 Aug. 1906 . . . . .
Statiunile radiotelegrafice la...Conv. internat. 17
Iunie 1908 . . . .
VI 861

832

.....
Bransamente.Vezi AO gi Canal. .
Brasov.Renta gcoalelor rorridnegti din...L. 25 Fevr. 1900 II 2016
BrAlla --Infant. sect. 11 la trib...L. 1 Apr. 1900 . . II 2071
Docurile dela... Exploat. lor.R. 28 Iunie 1881
(eu mod. 1904) . . . II 557
BrAnca infectioasft.Combaterea ei la rftmAtori.R. 10
Aug. 1895 . . .
. . . . II 1541
BrAnesti.Scoala superioara de silviculturil,. L. 29 Aug.
1901 (art. 1 gi 82 din Inv. prof.) . . . . III 2373
Numirea prof. gi conferint. la aceast'a, geoaa L.
22 Fevr. 1904 . . . . . . . . III 2861
Reg. acestei legi.R. 21 Martie 1904 . . . HI 2898
Brevete de inventinni.L. 17 lan. 1906 . . . III 3566
Mod. art. 39 din lege.L. 21 Fevr. 1907 . . III 4286
Reg. legii Brevetelor. R. 21 Apr. 1906 . III 3833
Chitantele de plat& pentru... Dc. 6 tulle 1968 . IV 965
Condit. pentru eliberararea lor (Brevete de impor-
tatiune) Dc. 12 Aug. 1906 III 4164

www.digibuc.ro
XIV INDEX ALFABETIC
Brevete Infiint. unei registraturi speciale pentru...Dc. 4
Mai 1910. . . . . . . . . . VI 599
Brevetele debitantilor de bAuturi spirtoase Circ. min.
de finant. cAtre adm. financ. 15 Fevr. 1908 . . IV 370
Bneureeti.Armele comunei...D. 11 Dec. 1864 . . II 118
Casa luerArilor sale...L. 2 Iunie 1893 . . II 1096
Comisionard de stradLR. 25 Noemvr. 1899 . II 1979
Constructiunea i exploatarea tramvaelor in
Infiint. unei societ. comunale.L. 18 Apr. 1909 . V 377
MArginirea oralului L. 14 Main 1895 . . II 1531
Ospiciul de alienati de langä... CiAdirea lui.R. 10
Martie 1906 . . . . . . . . . III 3694
Perceperea si constatarea venit. i coutrib. co-
munei...L. 5 Main 1910 . . . . . . VI 600
Pinta .Bibescu-VodA..R. 10 Apr. 1908 . . IV 557
Servic. de control al vitelor i laptelui din...R.
29 Dee. 1907 . . . . . . . . . IV 226
Servic ridicAril gunoaielor din...D. 17 Main 1902 III 2543
Bugetul Statului.Incorporarea fond. si caselor speciale
dependinte de diferite minist. in... L. 30 Mart. 1908 IV 439
Statului pe exereitiul 1910-1911.L. 28 Martie
VI' 199
Bujetinul Legilor.Instituirea lui.L. 15 Martie 1906 . III 3706
Bulgaria.Conventia cu... asupra pescuitului in apele Du-
nàrii din 26 Oct. 1902 . . . . . . . V 922

.....
Cony. de comert cu... din 5 Ian. 1908 . . IV 322
. Cony. pentru delimitarea fruntariei fluviale pe
DunAre cu... din 27 Martie 1908 . . . . . IV 417
Bunurile Statului.Instriiinarea lor.L. 7 Apr. 1889 (cu
mod. 1902) . . . . II 880

.....
Mod. unor art, din lege.L 14 Ian. 1906 . . III 3566
Interpretarea art. 45 din lege.L. 4 Apr. 1908 . IV 480
Reg. legii pentru instrAinarea lor.R. 2 Apr. 1893 II 1091
Inchirierea i arendarea lor. Reg. de licitatiune din
21 Dec. 1894 . . . V 776
VAnzarea lor. Infiintarea unei sectiuni pe
minist. domen. L. 18 Main 1892 (in notA) . . II 712

.....
Burse de comert.L. 9 Main 1904. (cu mod 1906) . . III 2991
Reg. acestei legi.R. 31 lulie 1904 III 3138
Mijlocitorii lar oficiali.L. 9 Main 1904 . III 2995
Bursele artiOilor in strAinAtate. Acordarea lor.Dc. 25
Main 1905 . . . . III 3318-
dotatiunel oastei acordate ficelor de militari
R. 15 Fear. 1906 . . . . III 3615
Mod. art. 14, din reg. D. 12 Febr. 1908 . . . IV 368
studentilor in sträinAtate. Indatoririle lar. De.
21 Maiu 1906 III 3997
Buzeu-Nehoiagu.Conv. pentru execut. serv. telegrafo-
tie 1909 .......
postal pe calea feratA... de interes local din 17 Mar-
V 207

Cadavre omeneqtI.Transportul lor.R. 5 Ianuar. 1877

Cadrele corpului tehnie.Examenul pentru trecerea
1903 . . . .

www.digibuc.ro
.....
conductorilor din.., in corpul inginerilor.R. 28 Aug.
.
II 362

HI 2798
 INDEX ALFABETIC XV
Calenele concerte.Vezi Teatre (noua Lege din 27 Malik
1910) . . . . . . . . . . VI 190
Cal.Imbunfitiltirea i inmultirea rasei lor.L. 5 Iunie 1892 II 964
Maleinezarea lor.R. 27 Noem. 1896 . . . . II 1696
Morviniziiri.R. 20 Apr. 1906 . . . . . III 3780
Taxe pentru pasunatul lor.Dc. 27 Aug. 1908 . . IV 1046
Ca lea ferath, Buzeu-Nehoiasu de interes local. Cony, tele-
grafo-postali din 17 Martie 1909 . . . . V 207

.....
Panciu-Miträsesti.Conv. pentru serv. telegr.-postal
si telef., din 4 Martie 1906 . . . . Ill 3662
Ploesti Valenii de Munte. Execut. serv. telegrafo-
d postal de dare sefii de garg.Conv. 17 Martie 1909
(in nota). . . . . V 213
Calendarul Grettorian.Adoptarea In servieiul tel egrafo-
postal.D. 29 Dec. 1864 II 118
Camera.Vezi Deputati.
Camerele de comert i industrie L. 10 Main 1886 . II 792

......
Reg. legii.R, 2 Aug. 1887 . . . . . II 863
de meseril. Infiintarea de secretari inspectori.
L. 17 Martie 1906 . . . . . . III 3707
seeretarilor inspectori.Dc, 24 Martie
1906 . . . . III 3722
Canale.Executarea lor de comunele urbane In contul par-
tieularilor.R. 20 Aug. 1908 . . . . . IV 1034
Cancelarille parchetelor, curtilor de apel si grefele lor
Org. serv. interior.R. 31 Main 1909 . . . V 505
tribunalelor.Org. serv. interior.R. 31 Maiu 1909 V 487
Cantonierli ministerului luertirilor publiee. Cassa lor de
pensiune.L. 1 Ian. 1899 (eu mod. 1907) . . . V 830
Reg. legii.R. 28 Fevr. 1899 (eu mod. 1907) . V 832
Capacitate. Vezi Examene.
Capital mobiliar. Impozit. asupra venitului. L. 23
Fevr. 1906 . . . . III 3631
Capre.Taxe de päsunare pentru.. De. 27 Aug. 1908 IV 1046
Carantind, Serviciul sanitar maritim de...Conv. sanit.
internat. din 27 Main. 1907.Dc. 19 Iunie 1893 . IV 55
Transit pe teritoriul Egyptian a caliitorilor
pogtei provenind din OA infectate.R. 27 Maiu 1907 IV 49
Caratul metric.Adoptaxea lui pentru comertul de dia-
mante i pietre pretioase.L. 5 Martie 1910 . VI 159
Cariere din proprietiltile Statului. Exploatarea lor.R. 10
Maiu 1895 . . . . . . . . . II 1523
.Carmen..Societatea corará... Recunoast. ei ea pers. mo-
ralai.L. 14 Sept. 1905. . . . . . . III 3535
Carne.Export de...L. 15 Martie 1906 . . . . III 3697
Carol I.Fondatiunea universitarä... Administrarea ei.R.
10-Oct. 1898 . .. . . . . . . II 1842
Fondul... de ajutor al pompierilor.R. 9 Main
1906 . . . . . . . . . III 3905
Medalia jubiliarä...It. 1 Ianuarie 1906 . . III 3562
Ordinul (decoratia) L. 10 Maiu 1906 . . . III 3906
Reg. acestei legi--R. 10 Main 1906 . . . III 3909
Carol-Elisabeta.Atezimantul de ajutor.... pentru
R. 8 Fevr. 1895 ..... . .
Carte" de legitlmatie pentru cälätorii comerciali.R. 1
. Il 1464
Oct. 1904 . . . . . . . . . III 3238
pentru eallitorii de co/nut din Franta.Conv. 19
Iulie 1907 IV 103

www.digibuc.ro
XVI INDEX ALFABETIC
Carth de legitimatie pentru cAlitorii de comert din Italia.
D. 20 Martie 1907 . . . III 4338
Casatie.Inalta Carte de... Noua lege (cu desflint. Conten-

.....
ciosului).L. 25 Martie 1910 . . . VI 177
Uniforma membrilor ei.D. 30 Dec. 1863 : .. H 50
Case.Vezi Locuinte.
. parohiale. Constr. si repar. lor.R. 19 Martie
1904 . . . . . III 2895
. publice Revizuirea lor.L. 28 Ian. 1877 . . H 364
CH881% artelor.Vezi noua lege de organizarea ministeru-
lui instruc. publice din 4 Maiu 1910 . . . . VI 575
, bhticilor populare sfttesti.L. 15 Apr. 1910 . VI 374
. Biserieel.Vezi noua lege de organizarea minist.
instrue. publice din 4 Maiu 1910 . . . . VI 575
, cazanelor.Distanta pistratii de... In exploat6.-
rile de petrol.Dc. 26 Martie 1910 . . . . VI 189
. de ajutor a impiegatilor inferiori ai C. F. R. Sta.
tutele ei de 6 Dec. 1908 . . . . . . V 130
Mod. mai multor art.D. 23 Iunie 1910 . . VI 677
a personalului inferior dela Santierul naval.L. 10
Fevr. 1907 . . . . . . . . . III 4261
a jandarmeriei rurale.L. 1 Martie 1906 . . III 3653
Reg. acestei legi.R. 15 Martie 1906 . . . III 3698
a personalului postal rural.R i Iulie 1903 . . III 2781
a sergentilor de oras. Organizarea ei.R. 1 Sept.
1903 III 2803
. . .
Mod. art. 24 din reg.-13.
. 17Iunie
a lucditorilor. R. M. S.R. 8 Aug. 1907 .
196.
8 . .
.
IV 849
IV 417
a functionarilor inferiori ai spitalelor civile.L. 10
Apr. 1907 . . . III 4363
a notarilor. Org. ei.R. 2 Dec. 1908 . . . V 122
Cassa de asigurare a imobilelor corn, rurale contra in-
cendiului.R. 28 tunic 1909 . . . V 601
. de asigurfiri thretnetiti in conira lipsei de po-
rumb.L. 2 Martie 1906 . . III 3654
Abrog. taxei de 5 lei.L. 16 Martie 1907 III 4329
Reg. legii de mai sus.R 16 Maiu 1906 III 3949
. de corectie.Vezi Arest.
. de credit viticol.lnfiintarea ei.L. 19 Ian. 1906 III 3585
Mod. art. 5 din lege.L. 12 Martie 1909 . . V 206
Reg. legii de mai sus.R. 7 Apr. 1906 . . III 3749
Mod. mai manor art, din reg.Dc. 31 Mart. 1907 III 4358
, de depuneri si consemnatiuni. Organizarea ei.
L. 3 Aug. 1876 (cu mod. 1901) . . . . . II 330
Reg. acestei legi.R. 8 Aug. 1876 (cu mod. 1901) II 336
Depozite aflate la... Incassarea lor.L. 4 Fevr.
1883 . . . . . . . . Il 701
Reg. acesiei legi.R. 18 Fear. 1883 . . . 11 702
» de economie.L. 16 Ian. 1880 (au mod. 1906) . H 454
Reg. acestei legi.R. 28 Oct. 1880 (au mod. 1906) II 512
credit si ajutor a corpului didactic. Infiintarea ei.
L. 4 Fevr. 1903 (cu mod. 1908) . . . . . IV 771

.....
Mod. unor art, din lege.L. 1 Maiu 1910 . . VI 570
Reg. legii de mai sus.R. 8 Martie 1903 . . III 2616
Mod. unor art, din reg.D. 16 Main 1907 . . IV 13
Mod. si suprim. unor art, din reg.D. 21 Aug.
1907 . . .. . . IV 135

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XVII
Mod. unor art, din reg.R. 17 Iunie 1910 . _ VI 674
a corpului didactic.Perceperea taxei de 50 0 in
folosul...R. 14 Apr. 1904 III 2944
credit si ajutor a functionarilor minist. de final*
L. 1 Iu lie 1905 . . . . . . . III 3431
Mod. art. 14 a legii.L. 12 Martie 1907 . . III 4316
Reg. Legii.R. 1 Iu lie 1905 . . . . . III 3436
credit si ajutor a ofiterilor.L. 9 Martie 1900 . II 2028
Reg. acestei legi.R. 16 Mai 1900 . . . II 2113
credit si ajutor a personalului super. si infer, tele-
grafo-postal i telefonic.L. 31 Maiu 1905 . . III 3318
Mod. unor art, din lege...L. 4 Maiu 1907 . . IV 3
Reg. legii.R. 20 Ian. 1908 . . . . . IV 330
Mod. art. 130 din reg.D. 27 Maiu 1910 . . VI 628
Cassa de economie imprumut i pensiuni a funct. mi-
nist. de interne. L. 15 Apr. 1910 VI 368
imprumut i pensiuni a funct. pre.
fecturei Capitalei. Statutele ei din 27 Mai 1910 VI 621
de licitatinni.Inffintarea ei. L. 9 Martie 1907 III 4311
de pensinni a oamenilor de serviciu din adm. fi-
nant. statului si corp. legiuitoare. L. 18 Martie
III 4329

.....
a cantonierilor alti impiegati inferiori ai minist.
i
Incr. publice.L. 1 Ianuar. 1899 . . . . V 830
Reg. legii.L. 28 Fear. 1899 . . . . V 832
a pers. inferior a Minist. agric. industr. si dom.
L. 26 Ianie 1906 . . III 4108
a personalului inferior al Serv. maritimL. 11 Mar-
tie 1906 . . . . . . . V 960
dotatinnel oastel.L. 5 Apr. 1862 (en mod.'1882) II 29
Reg. acestei legi. R. 23 Dec. 1862 II 30
Burse, semi-burse acordate fiicelor de
militari de...R. 15 Fevr. 1906 . , . . . III 3615
Mod. art. 14 din reg.D. 12 Febr. 1908 . . IV 368

.....
Incrttrilor orasului Bucuresti.Creiarea ei.L. 2
Iunie 1893 . . . . . . . . . 1096
Adäog. unui art, la lege.L. 18 Apr. 1909. . V 378
> obltel a orasului Batiad.Reinfiint. ei.L. 28 Mart.
1907 . . . . . III 4356
prtdurilor.Inflint. ei.L 30 Mart. 1910. . VI 205
> ei.L. 4 April 1908 . . IV 466
Mod. art. 27 si 46 din lege. L. 13 Apr.
1910 . . . . . . . . VI 356
Statutele Cassei, din 18 Mai 1908 . . IV -722
Mod. art. 45 si 71 din statute. D. 7 Mai
1910 . . . . . . . . VI 601
Cumpirare de pricluri dela... de atrit miministr.
de agric. i domenii. L. 21 Dec. 1908 . . V 148
Icoalelor.Vezi noua lege pentru org. Minist. ins-
truct.. publice din 4 Mai 1910 . . . . VI 676

.....
Arendarea mosiilor statului la... L. 19 Apr. 1909 V 393
Si. Spiridon.Pensiuni. Echilibrarea bugetului.L.
26 Apr 1908 . . . . . . . IV 588
Ocuparea post. de interni i externi la...R. 24 N o-
emvr. 1909 . . . VI 52
Casse de schimb.Vezi Bancheri.
speciale dependinte de diferite ministere Incorpo-
rarea lor in bugetal Statulni. L. 30 Martin 1908 IV 439

www.digibuc.ro
XVIII INDEX ALFABETIC

1909 .......
Cassele de economie qcolarti.Funet. lor. R. 5 Febr.
de Imprumnt pe amanet. Vezi .Mtintele de Pie-
tate..
. V 179

Castor.Gulerul de... la manta.Portul ofiterilor.. D. 24

Ian. 1909 . . . . .
. . . . V 179
Cataractele Dunarii de jos i Portile de fier. Org. serv. de
pilotagiu la... R minist de corn. al Ungariei . V 764
Cat&ri.Taxa de pasunare pentru... Dc. 27 Aug. 1908 . IV 1046
Catedre universitare.Vezi Universitate.
Cavalerie.Repartisarea ei pe divizii.D. 9 Mai 1908 . IV 661
Formarea regiun. de recrutare la regim, de... D.
18 Iulie 1908 . . . . . . . . IV 969
Cazane.Cassa lor. Distant°, ce trebuie pastrata in exploat.
de petrol. Dc. 25 Mart. 1910 . . . . VI 189
Masurile de siguranta. pentru... la stabilim. in-
dustriale.L. 12 Fevr. 1910 . . . . . VI 79
Reg. legii.R. 23 Sept. 1910 . . . VI 786
Cazarmament. Serviciul de...L. 27 Iunie 1908 . . IV 862
Cazinnri.Intreb. artilor de joc la...L. 31 Mart. 1900 . II 2070
Cricinlata.Vesi Bane Statului.
Cäeiuli pentru graniceri. Adopt. lor pentru oamenii de
trap.. D. 12 Febr. 1908 . . . . . IV 368
Ceti de comunicatie pe apa. Infiint. unei directii de por-
turi i. . L. 19 Martie 1908 . . . . . IV 391
CA.1 ferate de interes local. Construirea i expl. lor. L. 28
Martie 1900 (cu mod. 1905) . . . . II 2066
Complectarea legii. L. 31 Mai 1905 . . Ill 3323
române. Vezi C. F. R.
Cùiie publice.PoliOa rulajului i circula`tiei.R. 19 Dec.
Ill 4247
Mod. art. 26 din reg.D. 6 Funk+ 1908 . . IV 814
Cáláreti-copli din depozit de remonta Cislau. D. 24 Ia-
nuarie 1909 . . . . . . . . V 179

.....
Clartrie.Concurs de... si alergari pentru ofiteri si grade in-
ferioare.I. 18 August 1910 . .. . . VI 763
Cálátorli comerciali. Despre... mostrele i modelele
de márfuri (on model de carte lor de legitimatie)
R. 1 Oct. 1904 . . Ill 3234
Vezi: Legitimatie i Cony. de Comert . . .
posta din Wile infectate. Tranzitul lor ca-
rantinar pe teritoriul egiptian.'Conv. intern. sanit.
din 27 Mai 1907 . . . . . . . IV 49
Cetlitnza navigatorului pe Dunarea de jos din 19 Mai 1881 V 741
Chldetru@ani. Mänästirea... Destinarea ei de resedintil a
fostului mitrop. primat Ghenadie.L. 12 Apr. 1909 V 369
Crilimáneeti. Vezi Salle Statului...
Cäminul moagelor rurale Inliint. i funct. lui. R. 10
Noemvr. 1907 . . . . . . . . IV 176
COupitanil de bastimente comerciale sub pavil. roman.
R. 4 Dec. 1905 . . . . . . . Ill 3551
Mod. art. 3 si 12 din reg.D. 21 Fevr. 1907 . Ill 4286
Mod. art. 15 si 16 din reg. D. 21 Fevr. 1909 . V 189
Serviciul lor la bord... R. 2 Aug. 1906 . . VI 861
CApitrtnille portnrilor Galati si Braiba. Tariful taxelor
de pilotagiu ce se percep de... D. 3 Fevr. 1892 . V 752
cárti bisericevti.Tiparirea lor D. 24 Mai 1903 . , ill 2748

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XIX

Cfixt1 de Joe.Intrebuint. lor in cluburi i soeietäti. L.

31 Martie 1900 . . . . . . 11 2070
Monopolul lor.L. 31 Mart. 1886 (cu mod.
1889). . . . . . . . . 11 786
. Pretul vanzilrii lor.L. 13 Apr. 1886 . 11 789
de leglilmatle.Vezi Legitimatie.
reeanoaitere ale pilzitorilor publici pentru paza
vanatului. (cu modele) De. 28 Mai 1906 . . . Ill 4071
dldaetlee.Aprobarea, cercetarea, tipärirea i prekul
lor de vanzare.R. 17 Noemvr. 1907 . IV 181
Perceperea taxei de 5 0/0 asupra lor, in
folosul Cassei de economie a Corpului didactic.R.
14 Apr. 1904 Ill 2944
Chsrttorie.Conventia dela Huga cu privire la.. desparke-
nie i tutelä.L. 3 Iunie 1904 . . . . lil 3093
Crisatorlile milltare.L. 12 Martie 1900 . . . 11 2049
Reg. legii.R. 12 Mart. 1900 . . . . 11 2050
Nelegilime legaturi. D. 16 Noembr. 1907 . IV 180
Cettune.§coale din... Numirea provizorie a ajutorilor de
invatätori.R. 3 lunie 1904 Ill 3102
Mod. art. 1, 2 0 25 din reg.D. 2 Apr. 1910 . VI 279
Câneph.Incurajarea culturei.L. 4 Iunie 1906 . . Ill 40E2
Citat coral.Studiul sau i productifie gcoalelor secundare
20 Apr. 1906 . . . ..... Ill 3787
(cu un repertoriu de piesele corale in nota)
Serbärile muzicale de 10 Mai In poalele secun-
R.

dare.R. 16 Sept. 1907 . . . . . . 1V 137

Cflalani.Taxe de papnare pentru...Dc.. 27 Aug. 1908 . IV 1046
Cântar.Vezi Balanta.
CAmtftrlre. Oficiile publice de... R. 16 Apr 1910 . VI 547

.....
Cereetarea calrplor didaetice Vezi Cärti didactiee.
Cereetitri la lata locului.Ghelt. in materii civile.
R 28 Martie 1868 ..... .
Cereari de reerutare.Impartirea regiunei diviziilor
. ll 157
D 23 lulie 1908 . . IV 972
Certificatele de provinienkä çi sänätate pentra animale.
Eliberarea lor.R. 21 Ian. 1904. . . 111 2823
elevilor eu 2 sau 3 clase de liceu. --Elibera-
rea lor.Dc. 19 Iulie 1907 . . . . IV 110
rabinilor pentru scutirea de serv. militar. Eli-
berarea lor.R. 4 Mai 1903 . . . . Ill 2733
Mod. art. 6 din reg.D. 6 Mart. 1909 . . V 200
Cear(t.Lumânäri de... Fabr. gi vänz. lor. L. 8 Martie
IV 388
Reg. acestei legi.R. 20 Mai 1908 . . . IV 741
C. F. R.Exploatarea lor.L. 19 Mart. 1883 (cc mod. 1901) 11 707
Mod. unor art, din lege.L. 18 Martie 1910. . VI 161
--Conditiunile de reerutare gi avansare a personalu-
lui i org. administr.R. 15 Apr. 1910 . . VI 389
Despirtirea serviciului de navigatiune de .. L. 12
Ianuarie 1906 . . . . . . . . Ill 3565
Fond de rezervá. Constit. lui. L. 30 Mart. 1908 IV 440
Imprumutul de 45 milioane pentru trebuintele...
L. 11 Fevr. 1910 . . . . . . . VI 76
Ineärcarea márfurilor de gefii de gar& pentru servic.
particularilor.R. 1 Martie 1900 . . . 11 2027
Pereeperea veniturilor gi justificarea cheltuelilor.
L. 3 Apr. 1899 (cu mod. 1904) . 11 1909

www.digibuc.ro
 XX INDEX ALFABETIC
Reg. acestei legi si tinerea contabil.R. 26 Ian. 1902 111 2401
C. F. R.Statute le cassei de ajutor pentru impiegatii inte-
riori ai... din 6 Dec. 1908 V 130
Mod. mai multor art. din Slatute.-6. 23 Iunie
1910 . . . . VI 677
Suprimarea cons. de aelministratie.L. 31 Mar-

....
.
tie 1901 . 111 2253
Reg. acestei 15 Aprilie 1901 .
fegi.R. *. Ill 2256
. Terminarea s infiintarea mai multor linii de...
L. 10 Fevr 1910 . . VI 75
. Transport pe... pentru tariful local.R. 13 Aprilie
*i

1899 (cu mod. 1902) . . . . . . . 11 1911

. Transpostul animalelor si product. lor brute.R.
28 Ianuarie 1901 . . . . . Ill 2248
Chelagin.Stabilirea si pomp. taxelor de...R. 31 Zugust
1899 . . . . .
Taxele de... macarit si balantit. Unifcarea bor.
L. 24 Martie 1904 . .
Taxele de... la porturile Constants. si liangalia.
L. 13 Maiu 1910 . . .
..
.

...
. .

.
.

.
.

.
.
11 1963

Ill 2902
VI 601
Cheltuelile C. F. R.Justificarea lor.-3 Aprilie 1899 (cu
mod. 1904) . . . . . . . 11 1909
Reg, legii.R. 20 Ianuarie 1902 . . . . 111 2401
laboratorfilor si institutelor pendinte de minist.
de Culte.R. 10 Fevruarie 1904 . . . . Ill 2850
martorilor, expertilor si cercetäri la fata locu-
lui.R. 18 Martie 1868 11 157
In materie elvilfi..R. 28 Martie 1868 . . 11 157
erintinalet.R. 24 Dec. 1876 . 11 353
portnrilor Constanta si Mangalia.L. 13 Main
1910 . . . . . VI 601
veolare.Minimul lor pentru scolile urbane si
rurale.D. 19 Martie 1904 . . . . Ill 2897
statulai pe exercitiul 1910-1911.-Fixarea lor
cu tabloul bugetului general.L. 28 Martie 1910 . VI 199
Chibrituri.Fabricatiunea lor L. 31 Maiu 1887 . 11 858
. Monopolul lor.L. 31 Martie 1886 (cu mod:1889) 11 786
. Pretul vanzirei lor.L. 13 Aprilie 1886 . . 11 789
Chimigti.Experti.. R. 20 Iunie 1898 . . . . 11 1819
Chlrurgla dentisiiett.Exercitiul ei. R. 27 lan. 1896 11 1602
. miett.Exercitiul ei.R. 26 Mart. 1894.
Chitanta pentru brevete.Efiberarea ei Dc. 6 Iulie
1908 ... .

Cielilti militari.§coala de... Dc. 16 Ian. 1908

Cimitire.Intocmirea lor.L. 27 Martie 1864 .
.
.

.. . .
.
.
.
.
.
11 1230

IV
IV
11
965
326
59
Clocolatet si rahat. Legea asupra sahärului denaturat pen-
tru fabricarea de... L. 7 Apr. 1909 . . . . V 368
Cirenlatia si rulajul pe cáile publice.Politia lor. R.- 19
Dec. 1906 . . . . . . . . 111 4247
Mod. art. 26 din reg.D. 6 Iunie 19 08 . . . IV 814
Cirettmseriptiunea curtii din Bucuresti si CraiovaL.
8 Aprilie 1886 . . . 11 788
curtii din Focsani. L. 30 Mart 1886 (err mod.
1894) 11 782
Cireumseriptille comunelor rnrale si plisiL. 1
Maiu 1904 (cu mod. 1908) . . . . . . IV 593
Mod. unor comune din tablou.L. 28 Mart. 1909 V 300

www.digibuc.ro
 ...
INDEX ALFABETIC XXI

ClreumscriptMe de percepere din Bucuresti Dc. 31

Mart. 1907 .. . . 111 4359
, inspeetoraielor scolare.Impär-
Oren trtrii in sapte... Dc. 31 Aug. 1908 . . . IV 1072
. politilenesti din Capita 16.Reduce-

.....
rea numärului si delimitarearazei bor. D. 1 Ian. 1908 IV 315
CislAn.Inaint. unui depozit de rernonti la.. D. 14 Iunie
1908 . .
. . . . . IV 832
. Copii cilläreti din depozitul de remonti.D. 24
Ianuarie 1909 . . . V 179
Clumil qi holerit.Conv. sanit, intern. pentru apärarea
siinittätii. din 27 Main 1907 IV 18
Cladir1.Vezi Locuintä.
. vecolare.Facerea lor.L. 10 Martie 1896 . . 11 1603
Reg. acestei legi.R. 2 Iu lie 1896 . . . 11 1657
Cler mirean si semlnariLL. 26 Fevr. 1906 . Ill 3639
Mod. art. 67 din lege.L. 2 Aug 1907 . IV 117
Mod. unor art, din lege.L. 27 Mart. 1909 . V 278
Introd. art. 42 bis in lege.L. 19 Mai 1910 . VI 620
Reg. legii Clerului mirean.R. 25 Mai 1906 . Ill 3998
Mod. art. 355 din reg.D. 5 Iunie 1907 . . 1V 59
Mod. unor art, din reg.D 13 Noemb. 1907 IV 180
Mod. art 36, 43 din reg.D. 1 Iunie 1908 . . IV 777
Mod. mai multor art, din reg.D. 2 Iulie 1909 V 605
Mod. art. 301 si 302 din reg.D. 26 Iunie 1910 VI 680
Clerul eparhiei Dunärii de jos. Soc. .Solidaritatea....
Recunoasterea ei de pers. moralit.L 29 Mart. 1908 IV 426
Statutele Societätii din 29 Martie 1908 . . IV 426
. ortodox.Re1atii1e sale eu crestinii exterodoxi.R.
17 Septenivrie 1881 . . . . . . . V 707

.....
Club-antomobiLSoeietatea... Recun. ei de persoana mo-
ralit.L. 19 Martie 1909 . . . . . V 217
Statutele ei din 19 Martie 1909 . . . . V 217
Chthul TinerimiLRecunoa§terea lui ca pers. moralit.
L. 6 Aprilie 1900 . . 11 2079
Cluburi.Clr01e de joc la...L. 31 Martie 1900 . . 11 2070
Coastele mosiilor Statului. Mentinerea lor prin creiarea u-
nui fond.L. 16 Main 1900 11 2133
Codul Calimah.Anexa. finale'. (Legiuiri vechi) . 1 129
Caragea.Anexä, finalä (Legiuiri vechi) . 1 67
. CivILL. 4 Decemvrie 1864 (cu mod. 1906) . . 1 115
. ComerciaLL. 10 Maiu 1887 (cu mod. 1906 . 1 523

.....
Reg legei.R. 10 Septemvrie 1887 (cu mod. 1900) 1 691
. de Proceduret Clvilli.L 14 Martie 1900 (en
mod. 1905) 1 397
, de Procedure", Penalft.L. 2 Decemvrie 1864
(eu mod. 1902) . . . 1 901
, Donici Andronaehe. Anexii final& (Legiuiri
vechi) . . . . . . . . . 1 29
. Ispilante.Anexi, finalä (Legiuiri vechi) . 1 5
Justigei Marine.L. 6 lanuarie 1884 . . 1 1013
JustWel Militare. L. 24 Mai 1881 (cu mod. 19061 1 1049
Penal.L. 1 Main 1885 (cu mod. 1895) . . . I 803
Silvite.L. 9 Aprilie 1910 . . . . . V1 313
Cire. Minist. agric. si dom. cátre agentii silvici pen-
tru aplic. legei din 1 Main 1910 . . . . . VI 571
Comandamentele.de corp de armat5. Atributiunile lor ad-
ministrative.D. 15 Mai 1910 VI 612

www.digibuc.ro
XXII INDEX ALFABETIC
Comandamentele de corp de armata..Numarul i felul
trasurilor ce se pot intrebuinta la... Dc. 3 Iu lie 1910
(eu o tabelä me)* . . . . . VI 709
Ordonantele lor permanente si acele ale ofiterilor.
I. 9 Ianuarie 1909 . . . . . . . . V 165
Combaterea confuetivitel granuloase.R. 22 Nov. 1894 11 1412

1909 .....
ensentel in fanetele artAciale.R. 1 Sept.
. . .. .
filoxerel.L. 7 Iulie 1891 (cu mod. 1899)
. V 667
lI 922
Reg. acestei legi.R. 18 August 1899 (cu mod. 1906) 11 1955
Reg. suplimentar din 22 Ellie 1906 . . . . 11 1962
preumo-enteritei i a branci infectioase
a ramatorilor.R. 10 August 1895 . . . . II 1541
Comercial eod.L. 10 Mai 1887 (cu mod. 1905) . . 1 523
Reg. de aplicare.R. 10 Sept. 1887 (cu mod. 1900) 1 691
Invatamantul...L. 29 Aug. 1901 (art. 58-77) . III 2388
Muzeu... i industrial.Infiint. lui.D. 21 Aug. 1909 V 662
Reg. sau.R. 4 lunie 1910 . . . . . VI 644
Comerelal& marinecOrg. ei.L. 21 Fevr. 1907 . . III 4271
Reg. acestei legi.R. 12 Maiu 1907 . . . IV 6
seetie a tribunalului Ilfov. Infiinlarea unui jade-
ator.D. 7 Iulie 1909 V 616
Comereian Vezi Calatori.
Innetionari.Becunoa§terea de pers. moral& a
societatii lor.L. 12 Apr. 1907 . . . . . III 4387
Statutele societatii . . . . III 4387
Vezi çi Functionari.
Comerciale bastImente.Vezi bastimente.
cursori de seara ai dumineeá.R. 20 Aug. 1904 III 3199
seoale.Vezi scoale de comert.
Comert ambulant.L. 17 Martie 1884 /I 717
Reg. acestei legi.R. 11 lunie 1888 . Il 875
Burse de...L. 9 Maiu 1904 (cu mod. 1905) III 2991
Reg. acestei legi.R. 31 Julie 1904 . . III 3138
oficiali ai burselor de...L. 9 Main 1904 III 2995
Camerele de ..L. 10 Main 1886 . . . H 792
Reg. acestei legi.R. 2 Aug. 1887 . . . II 863
Consiliul sup. de...L. 17 Fevr. 1907 .. . III 4261
Cooperativele de... Infiintarea lor.L. 20 Dec. 1909 VI 60
en alimente i bäuturi. Privegherea sanitar5..R.
24 Sept. 1895 (cu mod. 1906) II 1542
Mod. unor capitole din reg D. 6 Aug. 1908 IV 1000
cu diamante i pietre pretioase.L. 5 Martie 1910 VI 169
Marci de fabric5. si...L. 15 Aprilie 1879 . . II 446
Reg. acestei legi.R. 30 Mai 1879 . II 452
Vezi Conventii de... si Tratat de...
Vezi Ministerul de... ai industrie.
Vezi Scoale de...
Comisionaril de stradet din Bucuresti.R. 26 Noem. 1899 II 1979
Comisiunea de judecatet a corpului didactic secundar
superior.R. 2 Dec. 1898 II 1847
danabianei europeana. Reg. de navigatiune
din 19 Main 1881 (cu mod. 1909) . . V 709
Rândul de precidere a delegatului roman la ce-
remoniile publice.J. 30 Martie 1906 . . . III 3738
examInatoare a ofiterilor de politie.R 21
Martie 1906 . . . . Ill 3709
farmacentielcR. 4 Decemvrie 1893 . . U 1181

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XXIII

Comisiunea istoriat a Romaniei. Instituirea ei.L. 20

Fevr. 1910 . . . . . . . . . VI 135
monumentelor istorice.Publiearea i adminis-
trarea revistei ei.De. 18 Noemv. 1907 . . . IV 185
Alipirea comisiei la Cassa Bisericii (art. 80 din
noua lege de org. Minist. Instruct. Publice.) din 4
Mai 1910 . . . . . . . . . VI 688
permanentfi a invätiimantului militar. Insti-
tuirea ei. D. 20 funk 1908 . . . . IV 849
Comislunile disciplinare ale corp. didactic primar. R.
16 Sept. 1908 . . . . . . . . V 47
Comitetele consultative ale diferitelor arme..R. 16
Iunie 1909 . . . . . . . V 593
Comitille agricole.lnfiint. lor.L. 16 Mart. 1897 II 1733
Comptabilli de la pereepVile Statulni. Stabil. lefilor lor
De. 1 Mai 1908 . . . . . . IV 649
Comptabilitatea C. F. R.Tinerea ei.R. 26 Ian. 1902 III 2401
a Indeteanit R. 19 Mart. 1895 . . . . II 1473
a public& a statului.L. 21 Mart. 1903 (oil mod.
1906). . . . . . . . . . . 2628
Mod. art. 60 din lege. L. 30 Mart. 1908 . . IV 438
Mod. mai mult. art, din lege. L.-19 Fevr. 1910 VI 133
comunelor rurale.R. 19 Oct. 1910 . . VI 841
Comptori de ap6.Vezi Apometri.
Comunal.Creditul judetian si... L. 13 Apr. 1900 . . Il 2097
Reg. acestei legi.R. 27 Mai 1900 . . . II 2134
Dispozitiuni pentru imprumuturi atre C. F. R.
din... L. 19 Ian. 1906 . . . . . . III 3585
a fond. Infiint. lui i desfiint. aceiselor.L. 1 Mar.
1903 (en mod. 1907 si eu un tablou de taxe) . V 924
Complectarea legiiL 12 Fevr. 1910 .
Mod. unor art, din tabloul de taxe.L. 21 Fevr.
.

..... VI VI 78

.....
1910 . . . . 140
Reparlizarea lui Intre corn. urb. i rurale, eenta.
lizate pe judete.D. 17 Iulie 1908 . . . . IV 966
Comunale consilii.Alegerea lor.L. 15 Iunie 1886 (eu
mod. 1905) . . . . II 796
islazuri.Masurittoarea si hotarnicia lor.R. 28
Fevr. 1909 .... . . . .
Modul lor de intrebuintare.R. 14 Apr 1910 .
. V 197
VI 358
venituri.Constatarea i pereep lor.L. 20
Fevr. 1887 (eu mod. 1889) . . . . . . 11 811
Reg. acestei legi.R. 28 Apr. 1887 , . II 827
a taxe si contributiuni.Maximul lor.L. 27 Martie
1903 (eu un tablou de taxe). . . . . . III 2665
Mod introduse in tabloul de taxe. L. 18 Apr.
1909 V 376
Comnne.Arendarea mosiilor statuluila...L. 19 Apr. 1909 V 393
Functionarii dela... judete i stat... (Legea contra
Dec. 1909 ........
asociatiundor prof. si in contra sindicatelor) L. 20
Comunele en popttlatie eterogloat. Infiint. de grä-
. VI 59

dini de eopii in .. De. 18 Iulie 1908 . . IV 970

rnrale. Organiz. lor i administr..plasilor.
L. 1 Maiu 1904 (eu mod. 1908 si en un tablou de eh-
eumseript. corn. pe jud.) . . . . . IV 693
Mod. mai multor eireumscriptii. L. 28 Mart. 1909 V 300
:Mod, art. 155 din le8e. L, 28 Martie 1909 , V 324

www.digibuc.ro
 XXIV INDEX ALFABETIC

.....
Mod. mai multor art, din lege si din tablou.L.
1 Apr. 1910 . . . . . . . . VI '211
Autoritatea diseiplinarä. R. 27 Julie 1905 . . III 3469
Cassa pentru asig. imobilelor lor contra ineendiu-
28 Innie 1909 . . V 601
Contabilitatea lor.R. 19 Oct. 1910 . . . VI 841
Examenele de aptitudine si capacitate pentru pos-
turile de administr. de pläsi.Dc. 3 Mai 1908 . IV 649
Reg. de (inerea acestui examen.R. 29 Main 1908
Examenele de aptitudine si capacitate pentru funet.
de notar.Dc. 1 Iunie 1908 .
coalele de notari.R. 3 Sept. 1908
Mod. mai multor art, din reg.D. 17 Ian. 1910
..... IV . . .
IV

V
VI
762

805
3
61
Minimul cheltuelilor scolare obligatorii. Fixarea
lor.Dc. 19 Mart. 1904 . . . . . . 111 2897
Monop. vanz. bäuturilor spirtoase in... si miisuri
contra betiei.L. 7 Mart. 1908 . . . . . 1V 375
Mod. mai multor art, din lege.L. 27 Mart. 1909 V 297
Mod. mai multor art, din lege.L. 21 Mart. 1910 VI 175
Paza de zi si de noapte in... Taxele supusilor
scutiti de .. Circ. 3 Iulie 1910 . . . , VI 711
Comune urbane. Org. lor. L. 31 Iulie 1894 (cu mod.
1905) . . . . . . . . . 11 1304
Mod. art. 100 din lege. L. 27 Apr. 1908 . . IV 589
Interpret art. 96 din lege. L. 27 Apr. 1908 . IV 589
Autorizarea lor de a executa instalatiuni de apä
pe propriet. part. L. 27 Apr. 1908 . . . IV 590
Reg. acestei legi R. 20 Aug. 1908 . . IV 1034
Org. politiei in...L. 19 Dec. 1902 . . Ill 2602
Reg. acestei legi.R. 14 Sept. 1904 . . Ill 3208
Minimul cbeltuelilor scolare obligatorii. Fixarea lor.
Dc. 19 Martie 1904 . . . . . . . m 2807
Comunicatiile pe apii. Inf. unui serviciu de telegrafie
färä fir.R. 8 Oct. 1909 . . . . . . VI 41
Concedille de boaltt cerute de instit. si profesori. De.
7 Oct. 1907 . . . . . . . IV 171
medlcale In armatä.Dc. 4 Sept. 1910 . VI 781

....... .
membrilor sf. Sinod. D. 27 lulie 1908 . . IV 984
Concentrare. Dispensä de... Modul cum ofiterii de rezervii
trebuie sä adreseze cererile de... O. 28 lulie 1907 IV 116
Concerte-calenele. Vezi Teatre (noua lege din 27 Martie
1910) . . VI 190
Conceolunea fabrici.rii conservelor pentru armatä.L. 9
Mai 1908 . . . . . . . IV 656

.....
farmaciilor. Deschiderea lor. R. 11 Dec. 1905 Ill 3556
instalärii unei apiculturi. L. 8 Aug. 1893. . 11 1097
terenurilor petrolifere.L. 18 Apr. 1909 . . V 383
Reg. acestei legi. R. 5 lunie 1910 (eu con-
tractul tip.) . . . VI 647
Concurs de cälärie i alergäri pentru ofiteri si grade inferi-
oare. 1. 18 Aug. 1910 . . . . . . VI 763-
pentru concesiunea de deschideri de farm acii noui.
R. 11 Dec. 1905 . .
pentru gradul de maior. R. 4 lunie 1900 . .
..... Ill 3556 11 2153
pentru medicii de come si judet. R.. 13 lunie 1898. 11 1813
de muzicA coral& intre elevii scoalelor secundare
.R. 29 lanuarie 1904 . . . Ill 2842
peatru posturi medieale.R. 11 Martie 1900 . , 11 2033

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XXV

R. 28 Aug. 1909
. .....
Concurs pentru premiul .Dr. Aristide Serfioti din Galati.
pentru referendarii dela curtea de conturi.R. 9
Martie 1895
Condici de milet.Purtg,torii lor spre adunarea ofrandelor
R. lan. 3 1880 (eu mod. 1908) . . .
Conductori.Examenul de... pentru trecerea lor In corpul
.
. .
V 66$
11 1467

V 705
inginerilor.R. 28 Aug. 1903 . . . . . 111 2798
Conductoarele gridinilor de copii din Babadac i Tar-
govi0e.Onorariul lor.Dc. 9 lulie 1908 . . IV 965
Conierinta sanitarti internationalL Cony. 27 Maiu 1907
Coulerinte pastorale ale preotilor i diaconilor.R. 29
lunie 1910 . .

silvieultura.L. 22 Fevruarie 1904.

.
ConterintiartNumirea lor la woalele de agriculturii
. ..... VI . .
IV

Ill 2861
58

694

Reg. acestei legi.R. 21 Martie 1904 . . 111 2898

Conjuetivita granuloasfcCombaterea ei.--R. 22 No-
emvrie 1894 11 1412
Consemnatiuni.Vezi Cassa de Depuneri
Conservarea monumentelor publice.L. 24 Noem. 1892 11 1038
Reg acestei legi.R. 28 lanuarie 1893 . . 11 1083
pralului de mina i dinamitei.R. 12 Mar-
tie 1883 . . . . . . . . 11 705
Conservatorille de 'nuclei!, 0 art& dramatie5,.R. 6
Octomyrie 1907 , . . . . . . IV 145
Adaog. de noui art, la reg. D. 12 August 1908 . IV 1029
Mod. art. 7 0 11 din reg.D. 17 Septemvrie 1908 V 50

.....
Elevii pregititi in particular la... De. 13 Maiu 1907 IV 13
Conserve.Concesiunea fabrictirii lor pentru armatit L.
9 Mai 1908 . . . . . . . 1V 656
Consiliul administrativ permanent. Infiint. lui.L. 28
Martie 1908 . . . IV 423
Reg. acestei legi.R. 28 Fevruarie 1909 . . V 191
de diseiplinit la batal. de vântitori 0 marina mi-
litar5,.L. 14 Aprilie 1905. . . . Ill 3294
de miniTtri.Preedinte far& portofoliu.L. 7 Az
prilie 1881 . . . . . . . . 11 549
de onoare al corp. ofiteresc.R. 26 lunie 1908 IV 856
superior al eomertuluiL. 17 Fevruarie 1907 Ill 4261
superior de agriculturit.lnfiint. lui. (art 70
din Leg. toemelilor agricole) L. 23 Dec. 1907 . IV 216
Circ. &are inspectorii agricoli relativá ¡la aplicarea
legii toemelilor agricole din 9 Aprilie 1910 . . VI 344

.....
superior sanitar.R. 4 Decemvrie 1893, . 11 1183
superior tehnic al minist luer,
7 Aprilie 1901 . . . . . . . Ill 2255
Consillile comunale.Alegerea lor.D. 15 lunie 1886
(oil mod. 1905) . . . 11 796
de Wen& i salubritate publ.R. 7 Oct. 1893 , 11 1173
ludetene. L. 2 Aprilie 1864 (eu mod. 1894) . 11 59
Consistorille eparhiale.R. 15 Aprilie 1894 , , 11 1242
Consistorial superior bisericese.Inflint. lui. Alegerea
mitrop. i episcop. i constit. Sit. Sinod,L. 3 A-
prilie 1909 . . . . t . V $52
Reg. sAu interior.--R. 21 Fevruarie 1910 . . VI 137
Alegerea membrilor sal. R. 3 lunie 1909 . . V 618
Consolidaren dreptului de a exploata petroleul §i ozo-
eberita pe propr. particularilor.L. 9 Maio 1904 111 3003

www.digibuc.ro
 .....
XXVI INDEX ALFABETIC
Beg. acestei legi.R. 9 Mai 1904 (cu mod. 1905) 111 3007
Constanta.Depozitul de armäsari dela... (Analdolchioi) R.

.....
20 August 1905 . . Ill 3521
Exploatarea instalatiilor de petrol din... Baza lor.
Dc. 5 lunie 1904 . . . . . . . Ill 3106
Fond de asigurare pentru instalatiile de petrol din...
L. 18 Martie 1906 . . 111 3708
Locuitorii din judetele Tulcea si... Acordarea drep-
turilor.L. 14 Aprilie 1910 . . . . . Vlsf 357

lie 1910 .....

Reg. legii (cu un formular de diplomi)R. 16 Apri-
Magazinele cu silozuri din portul... R. 29 lunie 1910
. . . . VI 553

(cu un tarif) . . . . . . , . V1, 698

Aditog. unor. art, la acest reg. D. 12 Sept. 1910 VI 783
Oeria dela... (Anadalchioi). R. 20 Apr. 1906 . III 3785
Portul... Veniturile i chelt. sale.L. 13 Mai 1910 VI 601
Taxele de port ce se percep in portul... R, 11 lu-
lie 1910 . . . . . . . . . VI 720
Constataren l perceperea contributiunilor directe.
L. 21 Mai 1905 .....
Desfiintarea 1/2 de zeeime la contributiunile directe.
. . . Ill 3303
din legea acciselor. D. 16 Fevr. 1910 . . . VI 133
perceperea contributiunilor directe la
venit. com. Bucuresti.L. 5 Mai 1910 . VI 600
veniturilor comunale.L 20 Fevr. 1887
(ell mod. 1899) 11 811
Reg. acestei legi.R. 28 Apt. 1887 . . 11 827
verillearea titlurilor de proprietate imo-
biliarä rural& in Dobrogea.R. 5 lunie 1880. V 984
Constitatia.L. 1 lulie 1866 (on mod. 1884) . . . 1 3
Constructle.Cooperativele de consum, connert. infiinta-
rea lor L. 20 Dec 1909 . . . VI 60
Lemne de... si de foc.L. 12 Fevr. 1910 . VI 81
Constructlunea de bisericiR. 19 Martie 1904 . . . 111 2895
Constructlunile geniulul militar.D. 1 lunie 1908 . IV 781
Construirea callor ferate de interes local.L. 28 Mart.
1900 (cu mod. 1905) .
Complectarea legii.L. 31 Mai 1905 .
.
.
..... 11 2066
. 111 3323
C. F. R. Infiintarea mai multor linii.L.
10 Fevr. 1910 . . . . . . VI 75
loculntelor täränestiR. 14 lunie 1894 . 11 1264
ieftine i sänätoase.L 13 Fevr.
1910 . . . . . VI 103
until doe plutitor la Galati.L. 21 Mart. 1896 11 1612
until pod paste Dunäre Cony. cu Serbia din
17 Oct. 1898 . . . . . . . 11 1845
traarvaelor in Bucuresti, Societ. comunalä
pentru... L. 18 Aprilie 1909 . . . V 377
Consular tractat.Vezi Tractat
Consular! agenti.Vezi Agenti diplomatici
Consulate.Corespondenti cu... Cire. minist. de interne di,
tre prefect", din 17 lulie 1910 . . . VI 722
Consum Cooperativele de...L. 20 Decemvrie 1909 . VI 60
Consumul petroleului lampant.-1mpärtirea lui hare dis-
teleriile din tarft.L. 12 Aprilie 1908 . IV 562
Mod. art. 3 din lege.L. 16 Aprilie 1910 . VI 389
Impärtirea lui pe baza puterei de producere
a distileriilor.J. 11 Iunie 1908 IV 830

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XXVII

Contabilitate.Vezi Comptabilitate.
Contracte de inchiriere.Drepturile propriet. rezultand
din ele.L. 30 Martie 1903 . . . Ill 2679
Contributiuni comunale.Maximul lor.L. 27 Martie
1903 (au un tablou de taxe) . . III 2665
Mod. introduse in tabloul de taxe. L. 18 A-
prilie 1909 . . . . . . . V 376
directe.Constatarea i perceperea lor.L. 21
Mai 1905 . . . . . . . Ill 3303
Desfiintarea 1/2 de zecirnea la...D. 16 Fe-
vruarie 1910 . . . . . VI 133
directe.Constatarea i percep. lor Venitu-
rile corn. Bucure0IL. 5 Mai 1910 . . VI 600
directe.Maximul zecimilor judetene asupra
lor.L. 3 Aprilie 1884 . . . . 11 721
Controlul obiectelor fabricate din metale pretioase.L.
15 Fevruarie 1906 . . . . . III 3603
Reg. a,cestei legi.R 21 Martie 1906 . . 111 3715
vitelor de lapte i laptelui in Bucure0LR
29 Decemvrie 1907 IV 226
Conturi.Vezi Curtea de...
Conventinne consularft.Vezi tratat.
en Austria pentru protectia propriet. literare,
artistice çi fotografice, din 4 Mar-
tie 1910 . . . . . VI 158
relativl la invoiala part. intro ad-
tiile telegr. pentru regularea ra-
porturilor de serviciu, din 30
Aprilie 1910 . . . . VI 567
asupra reciprocitätei civile 0 co-
merciale. Circ. 10 Ian. 1901 . Ill 2241
Belgia pentru azistent& judec&t. din 11
August 1881 . . . . 11 598
pentru protectiunea propr. indus.
comerciale din 24 Mai 1881 11 1242
pentru protectia propriet. literare,
artistice i fotografice, din 1
lunie 1910 . . . . VI 629
Bulgaria asupra pescuitului in apele
Dunitrii din 26 Oct. 1902 . V 922
pentru delimitarea fruntariei flu-
viale pe Dunäre, din 27 Mar-
lie 1908 . . . . . IV 417
Franta pentru protectia proprietätii li-
terare, artistica i industriale
din 19 lulie 1907 . . . IV 110
pentru reprimarea falqelor indica-
tiuni asupra provenientei mkr-
furilor, din 28 Martie 1893 . 11 1090
Germania pentru câi ferate, telegr.
poOti din 21 Martie 1899 . 11 1907
Italia pentru protectia mitrcilor de fa-
bric& i comert din 27 Fevrua-
rie 1904 . . . . Ill 2872
pentru protectia proprietätii lite-
rare 0 artistice, din 20 Mar-
tie 1907 . . . . Ill 4346

www.digibuc.ro
 XXVIII INDEX ALFABETIC
Conventiunea ea Rusia pentru corespond. judiciara din
19 Mai 1894 . ., . . 11 1258
pentru pescuit in Marea Neagril,
Prut si Duntire, din 22 lan. 1908 IV 351
Serbia asupra pescuitului in apele Du-
nilrei din 3 Dec. 1909 . . VI 55
pentru construirea unui pod peste
Dunii.re din 17 Oct. 1898 . II 1845
Ungaria pentru exploatarea nescariilor
Dunärii din 25 Noernvrie 1906 Ill 4239
relativii la invoiala particulara in-
tre ad-tiile telegraf. pentru re-
gularea raporturilor deservicin,
din 30 Aprilie 1910 . . VI 568
Conventia de comertcu Anglia si Wanda din 15 Fey. 1906 111 3606
* ea Belgia din 31 Decemvrie 1906 Ill 4252
cu Bulgaria din 5 lanuarie 1908 . IV 322
cu Danemarca, din 10 lunie 1910 VI 670
cu Elvetia, din 10 hilie 1905 . Ill 3468
* cu Franta din 19 lulie 1907 . . IV 97
eu Germania, din 12 Aprilie 1905 111 3283
cu Italia din 20 Martie 1907. . Ill 4332
cu Norvegia, din 10 lunie 1910 . VI 668
on Rusia, din 22 Martie 1906 . Ill 3717
cu Serbia, din 3 Aprilie 1907 . Ill 4359
cu Spania, din 10 Fevruarie 1910 V 182
cu Suedia, din 13 Aprilie 1910 . VI 354
s cu Statele-Unite ale Americii, din
12 lunie 1906 . . . . Ill 4087
cu Turcia, din 17 Fevruarie 1898
(prelungitli 1907) . . . II 1802
cu 'raffle de jos, din 11 Dec. 1899 11 1980
Conventia de extrfidare cu Anstro-Ungaria, din 14 lu-
nie 1901. . . . . Ill 2258
eu Belgia, din 15 August 1880 11 506
cu Italia, din 5 August 1880 11 501
cu Marea Britanie, din 9 Mar-
tie 1893 . . . . III 2266
on Olanda din 27 Sept. 1894 Ill 2270
de la Raga privitoare la unele chestiuni de
procedurá civil& din 14 Apr. 1909. V 369
pentru regularea conflictelor in
materie de cásfttorio, divort si
tutela minorilor din 3 lunie [904 111 3093
asupra bastimentelor-spitale din
31 Mai 1908 IV 776
Ministerultai de Finante cu Banca Natio-
nalil (In notg) . 11 466
cu fabricile de za-
laár din 15 Martie
1906 (in notil) . 11 1984
. radio-telegrafielt, din 17 lunie 1908 . . IV 832
sanitariL internationalft contra invaziei si 'Mtn-
derei holerei si chamei, din 27 Mai 1907 . . IV 18
S. M. It. cu C. F. R. si Directia postelor, pen-
1 tru trasp. expedit. postale, din 17 Aug. 1905 . Ill 3519
telegraio-postala pe Caile Ferate Buzeu-
Nehoiasi, din 17 Mart. 1909 V 207

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XXIX

Conventia telegraio-postalft pe le Ferate Ploesti-

Valenii de Munte din 27 lulie 1908 . . . IV 984
Conventinni.Supra.taxe asupra supusilor, mirfurilor si
pavilioanelor Statelor cut care Romania n'are... co-
merciale.L. 23 lunie 1906 . . . . . Ill 4107
Convertirea rentei amortibile de 4° o.L. 10 Apr. 1905 . Ill 3263
Cooperativele de consumatie i productie. Societatile
lor satesti.L. 15 Apr. 1905 . III 3296
de productie, consum. i comert.. lnfiint. lor
bäncilor populare de meseriasi L. 20 Dee: 1909 VI 60
Copli. Gradinile de... din Babadag i Tg.-Vistea. De. 9
Julie 1908 IV 966
Gradinile de... in comunele cu populatie eteroglota.
De. 18 lulie 1908 IV 970
--§coalele de...L. 12 lunie 1909 . . . V 580
Copli-atittreti din depozitul de remonta Cisläu. D. 24
Jan. 1909 . . . . . . . . . V 179
de truplt.*coale de... muzicanti in Bucuresti.D.
1 Apr. 1908 W 461

.....
Seoala de... Trecerea elevilor ei la scoala
pregatitoare de subofiteri.Dc. 13 Aug.
1908 . . . . . . . IV 1029
Copititil dela perceptiile Statului. Stabilirea lefurilor Mr.
Dc. 1 Mai 1908 . . IV 649
Coral& nutzicit.Vezi Cant coral.
Corectinne.Vezi Arest.
Corespondenla administratillor publice i formatul
hartiei.De. 28 Mart. 1910 . . . VI 204
Indiciarit.Conv eu Rusia din 19 Mai 1894 . 11 1258
telegrafo-postal.R. 2 Alart.1901 V 865
prefecturilor cu consulatele straine. Circ. 17
lulie 1910 . . . . . . . . VI 722
telefoniat eu Ungaria.Aranjament din 3 Dec.
111 3547
Reg. pentrulcomuni catiuni di recte. R .5 Noemv. 1906 Ill 4229
telegralicet ea Turcia. Tranzitul ei. L. 24
Aug. 1910 . . . . . . . . . VI 780
Coroana.Domeniul ei.L. 10 Iunie 1884 . . . . 11 729
Rom Aniei.Ordinol... Infiint. lui.L. 26 Mai 1881 11 560
Reg. acestei legi.R. 3 Noemv. 1906 Ill 4217
Corpni avocatilor. Constit. lui.L. 12 Mart. 1907 . 111 4316
didactic. Cassa de economie, credit si aju-
tor.L. 14 Fevr. 1903 (cu mod. 1908) . . . IV 771
Mod. mai multor art. din lege.L. 1 Mai 1910 . VI 570
Reg. legii.R. 8 Mart, 1903 . . . . . 111 2616
Mod. art. 17 si 20 din reg. D. 16 Mai 1907 . IV 13
Mod. mai multor art, din reg.D. '21 Aug. 1907 . 111 136
=Mod. mai multor art, din reg.R. 17 lunie 1910 VI 674
Cassa de economie.Perceperea taxei de 50 o in fo-
losul oi.R. 14 Apr. 1904 . . . . , Ill 2944
didactic.Comisia do judecatä pentru... secund.

..........
superior.R. 2 Dee. 1898 . . 11 1847
Comisiile disciplinare pentru...
R. 16 Sept. 1908 . . . . V 47
greometrilor-arpantori.MffiM. 27 Apr.
1908 . . . . IV 589
grirtnicerlior.lnstituirea lui.L. 5 Martie 1904
(cu mod. 1906) . . III 2873

www.digibuc.ro
XXX INDEX ALVABETIC
Reg. acestei legi R. 1 lunle 1904 . . III 3079
Creiarea lui (Batalionul de griniceri) D. 17 Mart. 1904 Ill 2894
Denumirea de... D. 30 Apr. 1908 . . . . IV 636
Pavilionul vaselor marMei militare detasate la...
D. 26 Oct. 1907 . . IV 175
Uniforma. D. 17 Mart. 1904 . . . . . Ill 2895
1ntroducerea pelerinei Imblänite.D. 30 Oct. 1907 IV 175
Adoptarea unei caciuli pentru... D. 12 Fevr. 1908 IV 368
Corpul judecatorese.Randul de prectidere la ceremo-
niile pablice.J. 30 Martie 1906 . . . Ill 3738
porthreilor. Serviciul lor si taxele actelor de
procedurtt--R. 30 Mai 1909 . . . . . V 452
Vezi si .Legea org. jud.. art. 47-
50 si 88.90.
tehnle al minist. lucrárilor publice. Org. lui. L.
15 lunie 1894 (cu mod. 1900) . . 11 1267
Reg. acestei legi. R. 11 Fevr. 1900
(ea mod. 1906) . 11 2002
Mod. art. 67 din reg.-:R. 14 Mai 1910 VI 610
. Examenul conductorilor din... R. 28
Aug. 1903 . Ill 2798
teleftralto-postal.Org. lui.L. 1 Mai 1892 . V 770
1mpiegatli auxiliari. L. 10 Apr. 1894 . - . 11 1245
Cassa de economie, credit si ajutor.L. 31 Mai 1905, Ill 3318
Mod. unor art, din lege.L. 4 Mai 1907 . , IV 3
Reg legii.R. 20 Ian. 1908 . . . . . 1V 330
Mod. art. 130 din reg.D. 27 Mai 1910 VI 628
Corpurile de armath. Atribut. adm. ale comandam.
lor.D. 15 Mai 1910 . VI 612
* legiuitoare Cassa de economie a oamenilor de
serviciu.L. 18 Mart. 1907 . . Ill 4329
Cotitul vaselor.L. 10 lulie 1905 . . . . Ill 3468
Reg. acestei legi.R. 27 Noemvr. 1905 Ill 3541
Cralova.CircumseripOunea Curtii de Apel din...L. 8 Apr.
1886 . . . . 11 788
Palatul Justitiei din...Servic. f .nterior.R. 15
lulie 1897 . . 11 1783
Procurorii dela Curtea de aPel din..,-2-*Reinflint.
unui post. L. 1 Apr. 1905 , . . . 111 3262
Bcoala de moase de gradul 11.R. 24 Mart. 1900 11 2062
Credit.Vezi Cassa de...
Creditul agricol lnfiint. lui.L. 2 lunie 1892 (ea mod.
1906) . . . 11 958
Mod. unor art, din lege.L. 30 Mart. 1908. . IV 435
Reg. legii.R. 31 Dec. 1892 . . . . . 11 1056
Legalizarea actelor sale de imprumut. L. 1 Sept
1886 11 810
. Punerea personalului dela.., sub conducerea admi-
nistr. Snanciari Dc. 11 Apr. 1908 . . . . 1V 557
* ionelar.L. 6 Apr. 1873 (cu mod. 1903) . . 11 204
AdAogarea unui art. aditional In lege.L. 10 Mai
1908 . . . . IV 663
Statutele Creditului.L. 6 Apr. 1873 (cu mod. 1903) 11 223
Mod. mai multor art. din Statute, din 10Mai 1908 IV 664
* ludetean 91 eornunal.Constituirea lui.L. 13
Apr. 1900 . . . . 11 2097
Reg. acestei legi.R. 27 Mai 1900 , . , 11 2134
Imprumuturi cAtre C. F. R.L 19 lan. 1906 . 111 3585

www.digibuc.ro
 INDEX AI FABETIC XXXI
Creditul lui.L. 19 Ian. 1906 . . . 111 3585
Mod. art 5 din lege.L. 12 Mart. 1909 . . V 206
Reg. legii.R. 7 Apr. 1906 . . . . . Ill 3749
Mod. unor art, din reg.D. 31 Mart. 1907 . 111 4358
Criminal& materie Cheltueli in.,. R. 24 Dec. 1876 . 11 353
Crimea .Serviciul Credincios. Vezi .Serviciul Credincioss.
Culoarea distinctly& a uniformei ofiterilor din cadrele
gcoalei de cavalerie D. 20 Noemb.
1907. IV 187
> la regim. de rosiori D. 9 Mai 1908 IV 662
Culte l instructinni.Vezi Ministerul de...
Cultivatoril s&teni.Vezi Proprietatea ruralf. si Sitteni.

.....
Cultura eitnepel gi inului.lncurajarea ei.L. 4 lunie 1906 111 4082
nationalet. Agezämintele de... Arend. mogiilor Sta-
tului citre...L. 19 Apr. 1909 . . . . V 393
p&durilor Statului. Punerea ei in valoare.L. 16
Mai 1900
Sept. 1907
.

.
.
tntunniul.FonduI ei de imbunätätire.
.

Derogäri dela lege.L. 4 lulie 1891

.

.
.
Cumul in functiuni publice L. 1 lulie 1890 (cu mod. 1891)
.
..... 1V R. 20
. 11 2133

II
11
139
902
922
Curs comereial de sear& si duminec6..R. 20 Aug. 1904 Ill 3199
eomplimentar de stat major.R. 30 Mai 1909 . V 485
de inert( mannal.R. 25 Mai 1904 . . . Ill 30Th
militar al scoalei de räsboi.D 14 Oct 1907 . 1V 171
universitar de vacantä, liber si gratuit pe längi
universitatea de lasi. Dc. 1 lunie 1908 . , . IV 808
Cursul monedelor straine.L. 16 Maiu 1889 . . . 11 897
Curtea de apel din Bucuresti.Mod. circumscript.. ei gi
celei din Craiova.L. 8 Apr. 1886 . . . 11 788
de apel din Iagi,Reinfiintarea unui loc de pro-
curor.L. 1 Apr. 1905 . . . . . . Ill 3262
de easatie.Noua* lege din 25 Mart. 1910 . . VI 177
Uniforma membrilor ei.D. 30 Dec. 1863 . . 11 50
de eonturi.Organiz. ei.L. 29 Ianuarie 1895 . 11 1438-
Serviciul ei interior.R. 25 Iunie 1895 . . 11 1538
Concurs pentru referendari.R. 9 Mart. 1895 s II 1467
Regal& Furnizorii ei.R. 18 Fevr. 1893 . . 11 1088
Curti en jurati. Aplicara lor In districte.R. 25 Iulie
1875 (cu mod. 1886) . . . . . 11 310
Formarea lor (art 33 38 si 223 din legea org.
judecat.) . . . . . . . . V 232
Functionarea lor.R. 30 Mlle 1909 . . . V 619
de apel.Org. servic. lor interior si al grefelor si
cancelariilor parchetelor.R. 31 Maiu 1909 . V 505
Cusenta.Combeterea ei, in fânetele artificiale.-11. 1 Sept.
1909 . . . . . . . . V 667

Danemarea.Conv. de comer% cu.. din 10 Iunie 1910 . VI 670

Danubian& eomisiune.Reg. de navigatie intre Galati
gi gurile Dunárii.R. 19 Maiu 1881 (cu mod. 1909) V 709
Rándul de precild ere al delegatului romfin la
ceremoniile publice. J. 30 Martie . . . . Ill 3738
Darea eoneesinnilor.Vezi Concesiuni.
Datoria public& Tragerea la sorti a tiilurilor ce urmeazit
a se amortiza.R. 7 Fevr. 1906 ....t1l 3591

www.digibuc.ro
 XXXII INDEX ALFABETIC
Danne.Uzurarea agricultorilor de... suferite in timpul ris-
coalelor täranesti din Martie 1907.L. 15 Fevr. 1908 1V 369
Impozite.
pentru drumnri.Incassarea bor. Circ.13 Mart. 1910 VI 159
Dâmboviita.Palatol justitii de... Servic. i intretinerea sa.
R. 26 Noemvr. 1909 . . . . . . . V1 54
Debitantil de bäuturi spirtoase. Brevetele lor. Circ. 15 Fevr.
IV 370
Decalltrul de vin.Sci.derea taxei pe...L. 21 Fevr. 1910 VI 140
de nich.Taxa pe...L. 30 Mart. 1908 . IV 437
Decoratittni.Vezi: Steaua Romaniei, Coroana Romaniei,
Serviciul credincios, Trecerea Dunarii, Ordinul
Carol I, Virtutea militari., Räsplata Muncii,
Risplata muncii pentru bisericä.
Portul lor in armata.R. 29 Sept. 1884 II 730
Delimitarea iruntariel iluviale pe Dunäre.Conv. cu
Bulgaria din 27 Mart. 1908 . , . TV 417
razei circumscriptinor politienegti
din Capitalä.D. 1 Ian. 1908 . IV 315
Denaturat alcool.Vezi Alcool.
zah(tr.Vezi Zahar.
Dentistica chirurgle.Exereitiul ei.R. 27 Ian. 1896 . 11 1602
Depozitele dela Cassa de Depuneri. Constat, Ai incas. lor.
L. 4 Fevr. 1883 .....
Reg. acestei legi.R. 18 Fevr. 1883 .
.
. 11
701
702
regionale de geniu. Infiin. i funct. lor.R. 3
Noemvr. 1895 . . . . . . . . 11 1572
Depozitnl de arm4sari dela Constanta.R. 20 Aug. 1905 Ill 3521
Trecerea lui la minist. agric.L. 4 Fevr. 1908 . IV 480
de medicamente i pansamente, Funct. lui.
R. 4 lulie 1908 . . . . . . . . IV 945
de remonti dela Cislau. Infiint. lui.D. 14 lunie
1908. . . . . . IV 832
Copii caläreti dela...D. 24 lan. 1909 . . V 179
de timbre.Org. lui.L. 30 Mart. 1885 . . 11 769
Depuneri.Vezi Gassa de...
Deputati.lndemnitatea lor.L. 9 Dec. 1884 . . . 11 732
Descoperirea monnmentelor i obiectelor antice.L
24 Noemvr. 1892 . . . . . . 11 1036
Reg. acestei legi.R. 28 Ian. 1893 . . . . 11 1078
Desenatorli i gravorii institului geografic.Uniforma
elevilor.Dc. 22 lanuarie 1908 . . . IV 355
Desene i modele industriale.lnfiint. unei registraturi spe-
ciale pentru...Dc. 4 Maiu 1910 . . . . VI 599

.....
Desintectarea vagoanelor C. F. R. pentru transportul
animalelor.R. 28 Ian. 1901 . . . . . Ill 2248
Despiignbirea agricultorilor de daunele suferite in
timpul räscoalelor täränesti din Mart. 1907.L. 15
Fevr. 1908 . . . 1V 369
Despftrtenie.Vezi Divors.
Devizelé licitatillor dela minist. Incrárilor publice.Dc.
24 lulie 1908 . . . . . . . 1V 984
Diaconi.Conferintele lor pastorale.R. 29 lunie 1910 .
Diamante.Comertul de... Adoptarea caratului metric.L.

Didaotice
5 Mart. 1910 . .

Didactic corp.--Vezi Corpul didactic.

Cárti didactice.
. ..... VI VI 694

159

Divanditol.Unz, conserv, i intreb. ei,-13, 12 Mart, 1883 II 705

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XXXIII

Diplomatici agenti.IndemnizArile lor.R. 13 Apr.1904

(cu mod. 19'05) . . . . . . . . 2942
Dipiome de naturalizare.Taxa lor.L. 12 Mart. 1900 . 11 2053
Directoarele §coalelor norm, de menaj. Examenul lor de
eapacitate.De. 25 Apr. 1906 . . . . . Ill 3879
Directorli suplinitori.Drepturile lor in administr. §coa-
lelor.Dc. 7 lunie 1908 . . . . . . IV 815
Directorul oficiului sanitar al porturilor dela gurile Dunk-
rei.-1. 26 Oct. 1879 . . . . . . . V 747

.....
Directinmea alacerilor judiciare, din minist. de jus-
titie.Atributiunile sale.De. 18 Apr. 1909 . V 388
administratiei generale a personalului

.....
contenciosului, (cu un tablou de State).L.
25 Mart. 1908 . . IV 410
general& a serviciulni sanitar.
Funct. depoz. de medicamente i pansamente.
R. 4 lulie 1908 . . IV 945
> politiel signrantei generale.L. 25
Mart. 1'908 (eu un tablou de State) . . . IV 410
porturilor i erdlor de comunicatii pe apri.
ei.L. 19 Mart. 1908 . . . IV 391
Disciplina monahal&R. 19 lunie 1873 . . . V 692
studentilor universitari.R. 10 Fevr. 1899 11 1894
Mod. art. 23, 26 din reg.D. 26 lunie 1907 . IV 71
Mod. art. 6 din reg.D. 3 Apr. 1908 . IV 466
Discipliner& antoritate institniti, prin legea de org. a
Com. rurale.R, 27 lulie 1905 . Ill 3469
instituitä de legea poIiiei ge-
nerale a statului. R. 20 lunie
1903 (cu mod. 1905) . . . III 2770
Disciplinare antoriatti preväzute de legea pentru org.
judecilt.R. 29 Maiu 1909 . . . . V 444
Mod. art. 17 din reg. R. 2 Iunie 1910 . . VI 630
> comisil ale corpului didactic primai.R.
16 Sept. 1908 . . . .. . V 47
Dispens& de concentrare.Cererile ofit,erilor dc rezervä
--O. 28 lulie 1907 . . . . . . IV 116
Distiler11.lmpartirea consumului petroleului intre.. L.
12 Apr. 1908 . . . . . . . IV 562
Mod. art. 3 din legei,L. 15 Apr. 1910 . . . VI 389
1mpfirtirea consum. petroleului pe baza puterei lor
de producere.J. 11 lunie 1908 . . . IV 830
Distant& ce trebuie piistrata de Casa cazanelor In exploa-
tärile de petrol.-,-Dc. 25 Mart. 1910 . . . VI 189

.....
Districte.Vezi Judete.
Divizii.-1mpärtirea regiunei lor In cercuri de recrutare.D.
23 lulie 1908 . . . . . . . . IV 972
> Repartizarea cavaleriei i artileriei pe...D. 9 Main
1908 . . . . . IV 661
1M-vort.Conventli dela Huga cu privire la...L. 3 lunie 1904 Ill 3093
.Doamnele Romitnew din Birlad.Recunoaet. Societi4ii lor
ea persoanä moralft.L. 28 Mart. 1907 . . . Ill 4356
Dobrogea.Aeordare de prtminturi veteranilonL. 2 Apr. 1903 Ill 2695
Improprietärirea luptittorilor din rfizboiul dela
1877-1878.R. 30 Sept. 1905 . . . 111 3538
Improprietirirea subofiterilor In..L. 9 Ian. 1888
Acordarea drepturilor politice locuitorilor din...
L. 14 Apr. 1910 .
11

..... VI
873

357

www.digibuc.ro
 XXXIV INDEX ALFABETIC
Reg. accstei legi.R. 16 Apr. 1910 (cu un for-
mular de diplomfi) VI 553

..... V 223
. . . . . .
Dobrogea Emigrantii din... Vanz. terenurilor lor.L. 21
Mart. 1909 . . .
Legiuiri otomane cu privire la propr. rurali. V 995
1019, 1025, 1026, 1027 si 1028
Organizarea ei.L. 9 Martie 1880 (ill mod. 1886) 11 458
Pädurile ei. Impärtirea lor in zece ocoale sil-
vice D. 18 Main 1910 . . . VI 619
Proprietatea imobiiiarä rural& Regularea
ei.L. 3 Aprilie 1882 (cu mod. 1893) . . 11 658
Mod. si suprim. unor art, din lege.iL. 10 Apr.
VI 349
Constatarea titIttrilor de posesiune 5
Junin 1880 , . . . . . . . V 984
Serviciul ei domenial.R. 22 Apr. 1903 111 2698
Seminarul musulrnan.R. 17 Aug. 1904 . . 111 3163
Dooenti.Nurnirea lor la universitate.R. 10 Fevr. 1899 (ea
mod. 1902) . . . . . . . . 11 1878
Doctorat in, litere i filozofie.R. 22 Aug. 1908 . . 1V 1036
Doenri.Magazine generale. Legislatia lor.L. 8 lunie 1881
(cu mod. 1892) . . . . . . . 11 553
Exploatarea lor.R. 28 lunie 1881 (cu mod. 1904) 11 557
Construirea lor la Galati si Braila.L. 21 Mart. 1896 11 1612
Taxele de pilotagiu pentru...D. 3 Fevr. 1892 V 752

....
.

Dolman.Haina militarit.D. 11 lanuarie 1907 . . . Ill 4257

Domenii.Vezi Ministerul de...
Domenlile Statulni. Administrarea lor. L. 28 Mart.
1872 . . . 11 191
Domenjul Coroanel.L. 10 lunie 1884 . 11 729
Domestice animale.Vezi Ammale.
Dotarea ca primânt a seoalelor prim. rurale. De. 12
lunie 1908 . . . . . . . . . IV 832
Dotatinnea Oastei. Cassa ei.L. 15 Apr. 1862 (cu mod.
1882) . . . . . . . . . 11 29
Reg. acestei legi.R. 23 Dec. 1862 . . 11 30
Bursa si semiburse aeordare .fifcelor de
15 Fevr. 1906 . . . . Ill 3615
Mod. art. 14 din reg. D. 12 Fevr. 1908 IV 368

(art. 67) ........ VI

.
Retinerile pentru cassa ei. L. 12 Oet. 1910
835
Principelni mostenitor.L. 31 Dee. 1892 . 11 1055
Dramatiert artft.Vezi Arta Dramatica.
Drept.Pacultatea de... din Bucuresti.R. 11 Fevr. 1909 . V 184
Facultatea de .. din 27 Mai 1909 , . . V 437
Dreptul de a exploata petroleu pe propriet. particulare.
L. 9 Mai 1904 . . . . . . . . Ill 3003
Reg. acestei legi.R. 9 Mai 1904 (cu mod. 1905) Ill 3007
International privet. Cony. dela Haga din 14
Mai 1899 .....
de a tine in arenda movii.Márginirea
. . . . 11 1951

L. 12 .A prilie 1908 . . 1V 565

. ....... 11 1983
. . .
de vitnittoare pe propriet. Statului.R. 22 Dec.
1899 . .
soldatulni sau gradatului de a reclama direct
superiorilor sai sau minist. de fásboi, in cas de in-
sulta, bitaie sau neprimire de sold& i hranfi la
timp.D. 13 Mart. 1910 VI 159

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XXXV

Drepturile direetorilor-suplinitori in ad-tia scoale-

lor.--De. 7 lanie 1908 . . . . . . IV 815
politico. Acordarea lor locuitorilor din Do-
brogea.L 14 Apr. 1910 . . . . . VI 357
Reg acestei legi.R. 16 Apr. 1910 (cu un model
de brevet) . . . . . . . . . VI 553
proprietarlior rezultfind din contractele de
inchiriere si arendare.L. 30 Mart. 1903 . . 111 2679
Drogue.Vanzarea lor.R 9 lanuarie 1900 . . . 11 1989
Drum de fier.Vezi C. F. R.
Drumur1.Legea pentru... L. 11 Fevr. 1906 . Ill 3593
Reg acestei legi.R. 27 Mai 1906 . . Ill 4033
Mod. unor disp. din reg D. 6 lunie 1908 . 1V 814
Därile pentru... Incassarea Mr. Cire. 13 Martie
1910 . . . . . VI 159
Prestatia pentru... Scutirea luptätorilor dela
1877-1878 de... L. 26 Apr. 1908 . . . IV 589
Duminieal repaos.-1, 14 Apr. 1910 . . . . VI 365
Reg. acestei legi. R. 3 lunie 1910 (cu tin tit-
bloc de tftrguri) . . . . . . VI 631
DunaIre.Conven0a cu Bulgaria asupra pescuitulai in...din
26 Oct. 1902 . . . . . . . V 922
Conventia cu Bulgaria pentru delimitarea fron-
tiriei fluviale pe... din 27 Mart. 1908 . 1V 417
Conventia cu Rusia pentru pescuit... din 22 lan.
1908 IV 351
C3nventia cu Serbia asnpra pescuitului ln... din
3 Dee. 1303 . . . VI 55
Conventia cu Ungaria pentru exploatarea pewit-
riilor din..., din 25 Nov. 1906 . . . III 4239
Directorul oficiului sanitar al porturilor dela...
1. 26 Oct. 1879 . . . . . . . V 747
Plmänturile din zona de fnundatii.Punerea Mr

.....
in valoare.L. 21 Dec. 1910 . . . VI 960
Serviciul sanitar al porturilor dela... R. 26 Oct.
1879 . . . . . . . . . V 744
Duniirea de jos.05.16uza navigatorulai pe din 19 Mai
1881 . . V 741
Eparhia.. Societatea .Solidaritatea. din..
L. 29 Mart. 1908 . . . . 1V 426
Statatele Societätii, din 29 Mart. 1908. IV 426
Organiz. serv. de pilotagiu la catarac-
tele gi Portile de fier dela... Reg. mi-
nist. de comert al Ungariei . . V 764
Taxele de navig. si remore, ce se percep
pe... Reg. minist. de comert. al Un-
gariei. . . . . . V 753 si 755

Ecarete.Vezi Embaticuri.
Eeonomie.Vezi Cassa de... 0 Societatea de...
Editarea gi tipärirea eärtilor bisericeqti.D. 24 Mai 1903 . 111 2748
Eleete Ateliere de...
Electivul jandarnariei rurale.Sperirea lui.
Mart. 1903 . . . . ..... Ill 2615 L. 6

www.digibuc.ro
 XXXVI INDEX ALFABETIC

.....
Ebria Spitalelor civile. Administrarea, agezAmintelor
ei.R. 9 Iu lie 1868 . . . . . 11 164
AgeMii ei silvici.L. 20 Mart. 1903 . . Ill 2628
Aplicarea legii de pensiuni la functionarii ei.
R. 21 Sept. 1902 . . Ill 2547
Arendarea mogiilor ei.L. 18 Mart. 1900 . 11 2062
Cassa de pensiuni i ajutor a personalului infe-
rior. L. 10 Apr. 1907 . . . . . . ill 4363
Concursul pentru posturile de medici.R. 11 Mart.
1900 . . . . . . . . . Il 2033
Mod. art. 2 din reg D. 7 Mai 1910 . . . VI 601
Exploatarea petroleului pe moiile ei.R. 7 lulie
1905 (cu mod. 16 Oct. 1905) . . . . . Ill 3444
1ntrebuintarea excedentelor depe anit 1908-1909.
L. 5 Mai 1910 .
. . . . . . VI 600
Eglptlan terltorin.Tranzlial corantinor pe.. R. 27 Mai
IV 49
Electoral& lege.L. 9 lunie 1884 (cu mod. 1907) . . 1 27
Mod. art. 30 din lege. L. 26 lunie 1907 . 11/ 73
lntocmirea, revizuirea si permanenta listelor
electorale. L. 18 Fevr. 1907 Anexcl . . . 1 25
procedurà. L. 9 lunie 1903 (cu mod. 1906) 1 57
Electrice lnstalatiunl.Mäsuri de sigurantil. pentru... In
In stabilim industriale.L. 12 Fevr. 1910 . . VI 79
Reg. acestei legi.R. 25 Sept. 1910 . . . VI 786
Elementare gcoale.Vezi Scoale.
'Elena Doamna..Azilul...De. 2 Dec. 1907 . . IV 201
Elevi.Eliberarea certificatelor de absolvire la... cu 2 sau
3 clase de liceu.Dc. 19 lune 1907 . . . IV 110
Note insuficiente la frecuentare. Dc. 26 Aug. 1908 IV 1045
Serbarea lor muzicalä. In gcolile secundare. R. 16
Sept. 1907 . . . . . . . . . IV 137
Elevil pregatiti In particular la Conservator. Dc. 13 Mai
IV 13
gcoalei de desemnatori i gravori ai Instit. Geografic
al Armatei.Uniforma lor.Dc. 22 Ian. 1908 . IV 355
gcoalelor de sub-ofiteri de infanterie.Portul lor.Dc.
6 lanuarie 1909 V 165
gcoalelor normale primare.Admiterea lor.R. 18 Ian.
1898 . . . . . . . . . 11 1795
Elvetla.Conventia de comert cu... din 10 Julie 1905 . 111 3468
Embaticur1.Reseumpitrarea i instainaroa lor.L. 7 Apr.
1889 (cu mod. 1902) . . . . . . 11 880
Mod. art. 5 gi 58 din lege.L. 14 Ian 1906

..... V
111 3566
Regul. legiiL. 2 Apr. 1893 . . . . 11 1091
Emigratil din Dobrog a.Vanzarea terenurilor lor.L. 21
Mart. 1909 . . . 223
Eparhiale conslotorli.R. 15 Apr. 1894 . . . 11 1247
Eparhla Dunärli de jos.Societ. Solidaritatea a cle-
rului din... Recun. ei de pers. moralá. Lege gi
statute din 29 Mart. 1908 . . . . . IV 426
Epidemii.Administrarea fondului de... L. 11 Fevr. 1901 Ill 2253
Episcopi Alegerea P. P. S. S. L. L. constit. sf. Sinod
Infiint. consist. sup. bisericesc. -L. 3 Apr. 1909 V 352
Drepturile gi prerogativele P. P. S S. L. L.
R. 28 Mart. 1884 V 706
Epitropla .$1. Splrldon. din Iagi.Adm, agezämintelor
ei.R. 9 lulie 1868 .. 11 164

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABET1C XXXVII

Agentii ei silvici.L. 20 Mart. 1903 . . . Ill 2628

Aplicarea legii pens. funct. ei. R, 14 Dec. 1902 111 2564
Ocuparea posturilor de interni i externi la, R.
24 Noemvrie 1909 . . . . . VI 52
Epitroplile b1serice01. R. 14 lanuarie 1894. . . 11 1206
Eterodoxi cretrtlni.Relatiile clerului ortodox rom/n cu...
R. 17 Sept. 1881 . . . , . . V 707_
Eteroglot& popnlape.Infiint. de grädini de copii in co-
munele eu...Dc. 18 lulie 1908 . . . . IV 970
European& comisiune a Duniirii.Vezi Danubian& Co-
misiune.
Evalnarea prime! prevázut& de legea invoelilor agricole.
R. 6 Noembr. 1909 . . . . . . . VI 44
Examenul administratorilor de p1ii0.Dc. 3 Mai 1908 . IV 649

.....
Reg. de tinerea examenului R 29 Mai 1908 IV 762
conductorilor din corpul technic al minist. luerar.
publice. R. 28 Aug. 1903 . . . . III 2798
directoarelor scoalelor normale de menaj. De
25 Apr. 1906 . . Ill 3879,
cápitanilor pentru gradul de maior. R. 4 lunie
1900 , . . 11 2153
instituit prin legea organiz. judecitoresti. R.
29 Mai 1909 . . . , 4 . V 444
Mod. art. 17 din reg.R. 2 lunie 1910 . . VI 630
instituit prin legea organiz. politiei generale a
Statului.R. 31 Oct. 1908 . . . V 109
invättitorilor j institutorilor. Obtinerea titlului
definitiv.Dc. 20 lanuarie 1908 . . . IV 329
notarilor.De. 1 lunie 1908 . . . . IV 805
Examenele partieulare.D. 30 Mart. 1908 , . . 1V 433
Execntare. Taxele actelor procedura. Serv. por-
t&reilor.R. 30 Mai 1909 . . . . . . V 452
Exercitinl farmaciei.--Titlul V (art. 414-139) remas nemo-
dificat din vechea lege sanitari . . . . II 754
hirurgiei dentistice.R. 27 Ian. 1896 . . 11 1602
micei hirurgii i masagiu.R. 25 Mart. 1894 . II 1230
1910-1911.Chelt. i venit. Statului pe... L.
28 Mart. 1910 . . . . . . . VI 199
ExperttCheltueli in materie civilä.R. 28 Mart, 1868 . 11 157
Experti-chimititl.R. 20 lunie 1898 . . . . . 11 1819
Exploatarea biior Statului.Calimäne§ti, Caciulata,
Govora j Lacul Särat.R. 9 Mai 1904 . . Ill 3012
Mod. unor art, din reg.D. 4 Aprilie 1910 . VI 280
Exploatarea lor prin soeietäti pe actiuni.
L. 18 Apr. 1909 . . . . . . . V 378
Mod. unor art. din lege.L. 4 Mai 1910 . VI 598
carierelor din proprieatile statului.--,R. 10
Mai 1895 . . . . . . . . 11 1523
C. F. R L. 19 Martie 1883 (cu mod. 1901) . 11 707
Mod. unor art, din lege. L. 18 Martie 1910. VI 161
Org. administrativa. R. 15 Apr. 1910 . . VI 389
Terminarea mai multor linii.L. 10 Fey. 1910 VI 75
Cdflor ferate de interes local. L, 28
Martie 1900 (cu mod. 1905) . . . . 2066
Complectarea legii. L. 31 Mai 1905 . . Ill 3326
docurllor. 0. 28 Iunie 1881 (cu mod. 1904) II 557
instalatinnilor de petrol din Constanta
De. 5 Iume 1904 111 3106

www.digibuc.ro
XXXVIII INDEX ALFABETIC
Fond de asigurare pentru instalatiile de petrol
din Constanta.L. 18 Martie 1906 . . . Ill 3708
Exploatarea magazillor en ellozuri din portul Con-
stanta.R. 29 lunie 1910 (cu un tarif) . . VI 698
Adäogarea unui art. aditional la tariful ma-
gaziilor en silozuri.D. 12 Sept. 1910 . . VI 783
mozillor statulni.L. 19 Apr. 1909 . . V 393
pfidnrilor statului.L. 12 Fevr. 1910 . VI 81
Darea in licitatie a pildurilor statuluiR. 21
Dec. 1894 . . . . . . V 776
Conditiuni generale... din 11 Julie 1896 . . V 800
Vanzarea produselor secundare sau interme-
diare accidentale i ccesorii sau nelemnoase
din piidurile statului.R. 12 Nov. 1909 . . VI 48
pesatrillor statnlni.R. 19 Aug. 1900
(cu mod 1904) . . . . . . . Ill 2233
--Indatoririle pescarilor din pescäriile statului
exploatate In regie.,R. 7 Mai 1903 . . 111 2735
Pescuitul pe apele statului exploatate in re-
gie.R. 13 Martie 1905 . . . . . Ill 3257
pesettrillor Manttrit. Cony. cu Ungaria
din 26 Noemvrie 1906 . . . . . Ill 4239
petroleului.Administr. i politie
R. 10 Oct. 1906 . . . . . . 111 4190
Mod. unor art, din reg.D. 10 lunie 1910 . VI 671
petroleului pe proprietätile particulare. L. 9
Mai 1904
........ III 3007
. . . . . . . . 111 3003
Reg. acestei legi. R. 9 Mai 1904 (cu mod.
1905)
servleinIni maritim R. 25 Apr. 1906 . Ill 3843
telegrailei fart fir.R. 8 Oct. 1909 . . VI 41
terennrilor petrolifere depe proprieratile
statului L. 18 Apr. 1909 . . . . V 383
Reg. acestei legi.R. 5 lunie 1910 (cu forma-
lar de contract tip) . . . . V1 647
ExploatAmile de petrol.Disfanta ce trebuie pitstrati de
cassa cazanelor In...Dc, 25 Martie 1910 . VI 189
Sondagiul hydraulic. R. 12 Fevruarie 1906. Ill 3601
miniere i industriale. Munca femeilor i mi-
norilor in...L. 22 Fevruarie 1906 . . Ill 3624
Explozibile. Depozitele de... Trecerea lor la R. M. S.L.
30 Mai 1898 . . . . . . . 11 1812
Export Taxa de... pe zalfär. L. 15 Dec. 1901 . . . V 877
Exportarea i importarea milrfurilor i productelor
prin porturi.D. 15 Fevruarie 1906 . . V 932
Exportal de earne.L. 15 Martie 1906 . . . . Ill 3697
Expozitla arti011or In viata.R. 26 Mai 1908 . . IV 745
Mod. mai multor art, din reg. D. 26 lunie
V 600
Exproprierea pentru cauzà de utilitate publicg. L. 20
Oct 1864 (cu mod. 1900) . . . . 11 98
proprietätilor rurale, cleclarate inalienabile.L.
5 lunie 1892 . . . . . . 11 967
Reg. acestei legi.R. 5 Dec. 1892 . . 11 1054
Expnizare.Vezi
Extern e.Vezi Minist. de....
Externi i luterni la spitalele Sf. Spiridon din laci. Ocu-
parea posturilor de....R. 24 Nov. 1909 . VI 52

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XXXIX

Extragerea aurului i argintului pur --De. 27 Sept.1906 Ill 4184

Extriidare.Vezi Convenpile de...

Fabrica de timbre.Organizarea ei.L. 30 Mantle 1885 11 769

Fabriearea alimentelor si Muturilor. Privigherea lor
. sanitarti.R 24 Sept. 1895 (cu mod. 1905) 1 11 1542
Mod. mai multor art. din reg.D. 6 Aug. 1908 IV 1000
ehibritnrilor.Monop. lor.L. 31 Mai 1881 11 858
conservelor pentru armat.a. Concesiunett
lor L. 9 Mai 1908 . . . . 1V 656
Inmilahrilor de ceari.L. 8 Martie 1908 . IV 388
Reg. acestei legi.R. 20 Mai 1908 . . IV 741
monetelor ngionale. L. 2 Aprilie 1867 (eu
mod. 1890) . . . . , 11 137
produselor petroleului.R. 5 Dec. 1002 (e. u
mod, 1906) . 11 1050
rahatului si ciocolatei,L. 7 Apr. Id 9 . V 368
Fabrich.Warci de...L. 15 Apr. 1879 . . . . 11 445
Reg. acestei legi.R. 30 Mai 1879 . . . 11 452
lnfiintareil unei registraturi speciale pentrti rnirci
de...Dc. 4 Mai 1910 . . . . . . VI 599
> Marci de... Convenkia cu Italia pentru ProtecOunea
lor.din 20 Martie 1907 . ,. . III 4332
. Märci de... Cony. ea Statele-Unite ale Americei
din 12 lunie 1906 . . . , , . 111 4087
Fabriel de bere, alcool si mori. Scutiri vamale. pentru....
L. 4 lunie 1906 . . . . . , . 111 4082
de pulbere.Trecerea lor la R. M. S, , L. 30
Mai 1898 . . . 11 1812

Fabricele H. M. S.Vezi R. M. S.
...
de zahiir.Conventia intre ele si Mitiiet, de Fi-
nante, din 15 Martie 1906 (in nota)
Taxele pentru fabricatiunile lor.L, 24 Dee. 1899
(cu mod 1903)
Faenitatea de drept din Bucuresti.R. 11 Pevr. 1909 .
din lasi.R. 27 Mai 1909 .
. 11 1984

11 1984

V 184
V 437
de iilosofie si litere din Bueuresti. R. 22
Aug. 1908 . . . . . 1V 1036
> si litere din lasi.R 9 Dec. 1908 V 139
de teologie din Bucuresti.R. 24 Mart. 1909 V 224
Internatul ei. R. 7 Oct. 1906 Ill 4185
Faeuithtlie de medieinicR. 24 Fevr. 1904 . . Ill 2862
Mod. mai multor art, din reg.
D. 15 Mai 1910 . . . VI 611
de stlinite.R. 21 lanuarie 1904 . . . Ill 2830
Infiintarea a 2 catedre la Iasi.
L. 7 Octomvrie 1905 . . 111 3540
Familia Regalit.inaintarea in armatA a membrilor Ei.
L. 22 Dec. 1892 . 11 1055
Farmaeentle InvIt4hmitnt.-11. 10 lunie 1904 . . 111 3108
Mod. Illai multor art, din reg. D. 15 Mai 1910 VI 612
Farmaele. Exercitiul ei, Titlul V din vechea leg e Sani-
tar& (art. 114-139) remas nemodificat.L. 3 Apri-
lie 1885 . . . . . . . . 11 754
Farmaeli.Coneesiuni de.-. noui.R. 11 Dec. 1905 . . 111 3556

www.digibuc.ro
 XL INDEX AL1AI3ETIC
Fitnete artificiale Combaterea cuscutei lat. R. 1 Sept.
1909 . . . . . . V 667
Femel.Munca lor si a minorilor in industrii i exploatilri
miniere.L 22 Fear. 1906 . . . . Ill 3624
Reg.. acestei legi.R. 11 Aug. 1909 . . . 111 4155
Vezi i Home International..
Femeile sittenee.Vezi Proprietatea ruralit.
Ferme model. Prochisele lor.Dc. 25 lanuarie 1907. . Ill 4259
Fil de strttini. Taxele studentilor Universitari D. 8
Iulie 1899 . . . . . . . 11 1954
Taxele profeaionale.
R. 1 lulie 1904 . . . . . . Ill 3130
Flice de militar.Burse i semiburse acordate de dota-
tiunea Oastei.-11. 15 Fevr. 1906 . . 111 3615
Mod. art. 14 din reg.D. 12 Fevr. 1908 IV 368
Filloxerft.Combaterea ei.L. 7 lulie 1891 (cu mod. 1899) 11 922

.....
Reg. acestei legi.R. 18 Aug. 1899 (eu mod 1906) 11 1955
Supliment la reg.R. 22 lulie 1906 . . . 11 1962
Filozofie.Vezi Facultatea de...
Finantele Statului.Urg. adm. lor generale.L. 25 Mart.
1909 . . . . V 259
Mod. unor dispoz, din lege. L. 2 Aprilie 1910 VI 279
Fire telettrafice i teletonice.Asezarea lor.L. 13 No-
emvrie 1892 . . . . . 11 1034
Firme. lnscrierea lor.L. 18 Marfie 1884 . Ii 719
Reg. acestei legi.R. 8 Aprilie 1884 . . . II 721
Fluvial trafic i semnalele infint. de pref. rega15. ungu-
reascä din Or§ova (anexil) . . . . , V 756
Fluvialii fruntarie a Dunirii. Cony. cu Bulgaria, pentru
delimitarea ei, din 27 Martie 1908 . . IV 417
navigatinne. lnílinÇ. servic. L. 9 lan. 1888 . 11 874
Fond pentru asigurarea vaselor.
L. 23 lulie 1905 . . . . 01 3469
Foehisti i mae§trii sondori.--coala lor.R. 10 Martie 1909 V 201
Fonciar. Creditul..,. L. 6 Apr. 1873 (cu mod. 1903) . . 11 204
Ad'aogarea unui art. adit. la lege.L 10 Mai 14308 IV 663
Statutele creditului.L. 6 Apr. 1873 (Du mod. 1903) 11 223
Mod. unor art, din statute, din 10 Mai 1908 . IV 664
Impozitul... L. 31 Mart. 1885 (en mod. 1906) . 11 732
Mod. unor art.-din lege.L. 16 lanuarie 1907 . Ill 4259
Reducerea impozitului... la imobilele urbane ne-
Inehiriate.L. 7 Fevruarie 1902 . . . Ill 2427
Reg. acestei legi.R. 30 Martie 1902 . . . Ill 2524
Fondul asigurftril instalat. de petrol din Constanta.
L. 18 Martie 1906 . . . . 111 3708
vapoarele S. M. R.L. 16 Aprilie 1905 Ill 3297
vaselor navig. fluviale.L. 23 lulie 1905 Ill 3469
asistentei sanitare.Loteria de Stat. L. 30
Mai 1906 . . . . . . Ill 4074
»Carol I». pentru ajutorarea pompierilor infirmi.
R. 9 Mai 1906 . . . . . 111 3905
comunal.Imfint. lui.L. I Matt. 1903, (cu mod.
1907) cu un tablou de taxe . . . . V 924
Complect. legei.Leg. 12 Fevr. 1910 . . . V1 78
Mod. art. 2 din tabloul de taxe.L. 21 Fevr. 1910 VI 140
Repartizarea lui Intre com. urb. i rurale (cu un
tablou de repartitie).D. 17 Julie 1908 . . IV 966
eulturei prtdurilor Statului.L. 16 Mai 1900 . 11 2133

www.digibuc.ro
Fondul eulturli tutunului.
Sept. 1907 . .....
INDEX ALFABETIC
Imbunatiltirea.
de epidemii.Administ. lui.L. 11 Fevr. 1901
de ineura jarea intlustrillot .
lui.Dc. 18 lulie 1910 . . . . .
.

llistribuirea
R. 20
. .

.
XLI

IV 1: 9
111 2251

VI 724
de pensinnl al funct. Academiei Romane.R.
18 Apr. 1908 . . . . . . . IV 566
de rezerv& al C. F. R. L. 30 Mart. 1908 . IV 440
tezaurului.-1,. 12 Apr. 1905 Ill 3293
portnrIlor. Urnficarea venitudlor . . . HI 2902
terenurilor bfiltoase. Puncrea lor in va-
loare.L. 22 Fevr. 1906 . . . . Ill 3628

.......
.

Zona de inundatie a DunArei. L. 21 Dec. 1910 VI 960

zooteenie. Infint. 11 Fevr. 1910 . . VI 78
Fondurile minist. de domenii i agricultura. pentru
cumparare de paduri la Cassa Ruralii.L. 21 Dec.

.....
1908 . . . V 148
speeiale ale diferitelor mimstere. Incorporarea
lor in bugetul Statului.L. 30 Mart. 1908 . . 1V 439
Formatul hârtiel i corespondentei administr. publice.
Dc. 28 Mart. 1910 . . VI 204
Fotografie& proteetie.Conv. cu Austria din 4 Mart.
1910 . . .. . . VI 158
Cony. cu Belgia, din 1 lunie
1910 . . . . . . VI 629
Franta.Conv. de comert si navigatie a... din 19 lulie 1907 IV 97
.Fraterna Romiln&..Societate... Recun. ei de pers. mo-
rah.Lege si Statute din 30 Apr. 1908 . . . IV 636
Frontierh.Protectia semnelor de... L. 21 Apr. 1895 . . 11 1507
Frumoase arte. Vezi Arte frumoase.
Fruntarla fluvial& pe Dunäre. Cony. cu Bulgaria pentru
delimitarea ei, din 27 Mart. 1908 . . . . IV 417
Fruntarie.Politia la punctele de... R. 1 Apr. 1904 . . 111 2902
Uniforma guarzilor vamali dela... B. 6 lulie 1902 Ill 2544
Funetionarl.Taxa de 50/0 asupra retributiumlor lor.L.
17 Dec. 1899 . . . .. . . . 11 1981
Schimbarea taxei in 3 0.L. 16 Ian. 1907 III 4259
Interpret. unor dispozil. din aceastä lege.
L. 28 lunie 1907 . . . . . . IV 73
Vezi i 1Mpiegati.
Funetionarii elvill din armatii. Modul cum se intocmesc
memoriile lor.Dc. 23 lulie 1910 VI 725
din marina militara.R. 29 Noemv.
1900 V 838
comerciall.Reeun. Societ. lor de pers.
morala.Lege si Statute din 12 Apr. 1907 11I 4387
Eforiel Spit. Civile.Aplicarea legii pen-
Miler la... R. 21 Sept. 1902 . . . Ill 2547
Epitropiei Sf. Spiridon. Aplicarea legii
penmilor la... R. 14 Dec. 1902 . . Ill 2564
mlnisterului de finante.Cassa lor de
economie. L. 1 lulie 1905 III 3431
Mod art. 14 din lege.
L. 12 Mart. 1907 . . 1H 4316
Reg. legii.R. 1 Julie
1905 . . . . 111 3436
de interne.Cassa lor de
economie.L. 15 Apr. 1910 VI 368
C. HAMANGIU. Suplimentul In. 33

www.digibuc.ro
XLII INDEX ALFABETIC
Funetionaril mInIsterului de lueritri publlee.
Cassa lor de pensiuni.L. 1 Ian. 1889. . V 830
Reg. acestei legi.R. 28 Fevr. 1899 . . V 832
pereeptillor Statului.Dc. 1 Mai 1906 . 1V 647
politienelti administrativi.
i Abrog.
legei din 15 Mart. 1907, pentru suspend.
stabiiitii lor (art. 17).L. 28 Mart. 1908 111. 423
prelecturel politlel Capita lei, Statute le
Soc. lor de imprumut, din 27 Mai 1910 VI 621
publici Statute le Societ. lor din 10 Apr.
1905 (eu mod. 1907). D. 10 Apr. 1907 . Ill 4366
statulul, judetelor i comunelor.Legea
contra asociatiunilor lor profesionale.
L. 20 Dec. 1909 . . . . . VI 59
telegrato-postali.Cassa lor de econo-
mie, credit 0 ajutor.L 4 Mai 1907 . . . 1V 3
Reg. acestei legi.-11. 20 lan. 1908 . . . 1V 330
Mod. art. 130 din reg.D. 27 Mai 1910
. .
Derogári la lege.L, 4 lulie 1891
Fundatinnea universitar& 'Carol 1..Adm. ei.-11. 10
..
FunetiunI publice.Cumul in... L. 1 lulie 1890 (cu mod.
1891) .
.

. .
.
.

, .
.
V1

II
11
628

902
922

Oct. 1898 . . . . . . . . 11 1842

FuragIile arinatei.isiguari contra incendmlui.R. 10
Sept. 1906 . . . . . . . . Ill 4167
lestructiuni relative la... I. 25 Apr. 1908 . . IV 576
Furnituri privitoare la serviciul constructiunilor. dela mi-
nisterul de rasboi. D. 7 Fear. 1895 . . . II 1452
Furnizor al Curtii Regale. Titlu de...R 18 Fevr. 1893 . II 1088

GalCassele de imprumut pe... (Muntele de Pietate). L 23

Fevr. 1906
Complectarea legii.L. 9 Martie 1907 . . Ill 4311
Creante ipotecare in... Dc. '49 Sept. 1905 . . 111 3637
Gala*1.Docurile plutitoare dela... Construirea lor.L. 21
Mart. 1896 . . . . . 11 1612
, ReinDintarea unui post de procuror la tribunalul
de... L. 1 Apr. 1905 Ill 3262
. Taxele de pilotagiu ce se percep de ettpitäniile
lor.D. 3 Fevr. 1892 , . . .. . V 752

. qi truntarii.Politia in... R. 1 Apr. 1904

.
.

...
Garanikie.lpotecile acceptate ca... pentru Soc. de Asig. §i
tontine.Dc. 29 Sept. 1905 .
Gardleni Numirea lor in servic. inchisorilor centrale.
Dc. 8 Oct. 1909 . .
..

Gaz.Milsuratori de...Verificarea lor.Dc. 23 Sept. 1910 .

GALA. Incarearea rnirfurilor in... R. 1 Mart. 1900 .
.
.

.
.
. Ill 3537
VI
VI
11 2027
42
784
Ill 2902
Geandarmfiria rarahl.L. 1 Sept. 1893, (eu mod. 1901) 11 1098
Mod. ram multor art, din lege.L. 25 Mart. 1908 IV 398
Reg. legii.R. 29 Sept. 1893 (cu mod. 1899) . 11 1116
Atelierul de confect. efecte.R. 16 lulie 1904 Ill 3131
Cassa de ajutor.L. I Mart. 1906 . . 111 3653
Reg. acestei legi.R. 15 Mart. 1906 . . Ill 3698
Sporirea efectivului.L. 6 Mart. 1903 . . 111 2615
Uniforma.R. 31 Mart. 1895 (cu mod. 1905) 11 1483
Genitt.Vezi Armatil.

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XLIII
Genin militar aplicabil la lucrarile de constructiuni (caet
de sarcini).D. 1 lunie 1908 . . . . . IV 781
Geodesice semne.L. 21 Apr. 1895 . . . . . 11 1507
Geografic servicin al armatei.Vezi Serviciul geografic.
Geologic institnt.lnfiint. lui.L. 22 Fevr. 1906 . . 111 3630
Reg. acestei legi.R. 23 lunie 1906 . . . Ill 4103
Geometri-arpantori.lnfiint. corp. lui.L. 27 Apr. 1908 1V 589
Admit. si recunoasterea lor.R. 8 Oct. 1908 . V 94
Germania.Conven tia cu... pentru cM ferate, telegr. si posta,
din 21 Mart. 1899 . . . . . . 11 1907
Conventia de comert cu... vamá i navigatie
din 12 Apr. 1905 . . . . . . Ill 3283
Giagoga 1ntrepozitele comunale dela...L. 12 Apr. 1905 Ill 3293
Gimnazil.Vezi Scolile secundare.
Gimnazinl si liceul militar .R. 14 Fevr. 1910 . . . VI 105
Glosar intocmit de Academia Român5..D. 25 Mart. 1907 . Ill 4350
Gospoderie .$eoale de... lnfiint. lor. R. 7 Fevr. 1910 . VI 69
$coala de... casnicil Principesa Maria. din Iasi.
R. 6 Mai 1908 . . . . . . . 1V 651
Govora.Vezi BAile Statului.
Gradatil.Dreptul lor de a reclama direct superiorilor si
minist. de räsboi in caz de insultä, hAtaje sau ne-
primirei soldei si a hranei la timp.D 13 Mart. 1910 VI 159
Grade inferioare.Alergäri de obstacole pentru... 1. 18
Aug. 1910 . . . . . . VI 763
Recompensa lor... L. 15 Fevr. 1875 . 11 309
Reangajarea lor.L. 5 Mart. 1906 . Ill 3679
Mod. unor art, din lege.L. 1 Apr. 1908 1V 459
Reg. legii.R. 20 Mai 1906 . . Ill 3969
Mod. art. 18 din reg.D. 1 Ian. 1908 IV 321
Pensiunile lor.L. 27 Mai 1910 . VI 628
Grafice arte.Vezi Tipografi.
Grannlousrt, conInuctivit&Prevenirea gi combaterea
ei.R. 22 Noemvr, 1894 . . . 11 1412
Gravori.Uniforma elevilor scoalei de... dela societatea geo.
grafica. Dc. 22 Ian. 1908 . . . IV 355
Grädinele de copii.Scoalele lorL. 12 lunie 1909 . V 580
din Babadag si Tg.-Viste. Onorariile
conducAtoarelor.Dc. 9 lulie 1908 IV 965
. in comunele cu opulatia eteroglota.
Dc. 18 lulie 1908 . . . IV 970
corpului de... L. 5 Mart. 1904 (en
mod. 1906) . . . . Ill 2873
Reg. legii.R. 1 lunie 1904 . . . . Ill 3079
Mod. mai multor art, din reg. D. 1 Mai 1908 IV 646
Conditia lor militará.R. 16 Sept 1906 . . Ill 4170
Creiarea batalionului de... D. 17 Mart. 1904 . Ill 2894
Denumirea lor de corp...D. 30 Apr. 1908 . IV 636
0fiterii de .. Portul lor.D. 6 lanuarie 1909 . V 164
Pavilionul vaselor marinei militare detasate la
batalionul de... D. 26 Oct. 1907 . . IV 176
Uniforma lor.D. 17 Mart. 1904 . . . Ill 2895
Adoptarea unei cáciuli pentru oamenii de trupä.
D. 12 Fevr. 1908 .
....... 117
. .
1ntroducerea pelerinei imbhinite.
1907 . .
. . .

D. 30 Oct.
Gracile eartilor de apel si cancelariile parchetelor Org.
servic. lor interior.R. 31 Mai 1909 .
.

. .
1V

V
368

175

505

www.digibuc.ro
XLIV INDEX ALFABETIC
Gretele tribunalelor i cancelariile parcbetelor. Org.
servic. lor interior.R. 31 Mai 1909 . . V 487
Gretiert.Numirea lar la tribunale i parchete militare.R.
18 Fevr. 1900 . . . . . . . . 11 2015
Grent&ti vi m&suri. Aplicarea sistemului metric de...
L. 16 Apr. 1910 (cu tabele i tabla de materii) . VI 460

decisiuni) .......
Reg. acestei legi--R. 16 Apr. 1910 (cu tabele si 2
Sindicate.
. . VI 473

Gnarzt vamall.Uniforma lor.R. 6 lulie 1902 . . 111 2544

Gulemil de castor la manta pentru ofiteri.D. 24 lanuarie
V 179
Gunonie.Servie. ridicrirei lor in Bucuresti.D. 17 Mai 1902 111 2543
Gura PrutnIni. Taxele ce se percep la Ungheni si la...
Tani* din 17 lanuarie 1902 . . . . V 892
Sulinel. Taxele ce se percep la... Tarif din 22 Mai
V 737
Gurile Dun&rii.Directorul ofic. sanit. al porturilor dela...

1879 .
1. 26 Oct. 1879
Serv. sanit. al porturilor.
. . . ..
. . . .
R. 26 Oct.
. . V

V 744
747

Mai 1908 . .....

Haga. Conventia dela...asupra hastimentelor spitale din 31
Conventia dela...asupra cilzatoriei, divortului si tute-
lei. din 3 lunie 1904 .
Conventia
. . .
privitoare la unele chestiuni de
.
. . . 1V 776

Ill 3093
procedura eivila, din 14 Apr. 1909 . . . . V 369
Maine militare.Vezi Armatrt.
Hamnid.Recensiimantul rechizitiunilor la.... 1. 7 lulie 1910 VI 714
Hasnate.Executare de... in contul particularilor, de cAtre
comunele urbane.R. 20 Aug. 1908. . . IV 1034
HArttle societ&til geogratice a armatei. Modul
cum trebuesc intoemite.Dc. 18 Aprilie 1909 . V 391
Il&rtia de corespondent& a administra¡iilor publice.
Formatul ei.Dc. 8 Martie 1910 . . . . VI 204
de tigaret&.Monopolul ei.L. 18 Martie 1900 11 2060
Cedarea produselor monopolului ei
L. 6 Octomvrie 1900 . . . V 837
Hectamd de vile.Vezi Impozite.
iferets-rdu.Vezi Scoala de agrieulturä dela...
Herglielia i depozitul de armásari.Trecerea !or la minis-
terul agriculturei.L.4 Aprilie 1908 . . . IV 480

.....
Higien&.--Vezi Igienä
Hi Vezi Chimisti.
Hirurgie.Vezi Chirurgie
Holer& cium&.Conv. Intern. sanit. contra invaziei ei
din 27 Mai 1907 . . IV 18
Home international".Statutele societatii... din 5 Iulic
1905 III 3443
HotArnicla izlazurilor comunale.Másurtitoarea bor.
R. 28 Fevruarie 1909 . . . . . . V 197
Hot&rnicil.Facerea i executarea lor.R. 28 Fevr. 1868
(cu mod 1897) . . . . . . . 11 150
Itraina soldatilor.Intretinerea cu... cu schimbul, eeruti
de autoritati.Dc. 11 Septemvrie 1907 . . . IV 137

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC

.....
Ilrana soldatilor gi gradatilor.Neprimirea ei la timp.
D. 13 Mantic 1910 .
Hydraulic soudagiu.Modul de a lucra in exploatärile
de petrol.R. 12 Fevruarie 1906
.

. . . .
VI
X LV

159

III 3601

Iatd.Cursuri libere i gratuite de vacantà la Universitatea

de...Dc. 1 Iunie 1908 . . . . . . IV 808
Facultatea de drept din.. R. 27 Mai 1909 . . V 437
Facultatea de filozofie din... R. 9 Decemvrie 1908 . V 139
Facultatea de medicinti din... R. 24 Fevruarie 1904 HI 2862

.....
Mod. mai multor art, din reg.D. 15 Mai 1910 . VI 611
Facultatea de stiinte... R. 21 Ianuarie 1904 . . III 2830

....... .
Infiint. a 2 catedre universitare L 7 Octomvrie 1905 111 3540
Institutul Grigorie-Ghica-Vodn coala de moase de...
R 15 Julie 1907 . IV 85
coala de gospodärie Principesa Maria. din... H. 6
Mai 1908 IV 651
Reinfintarea unui post de procuror.L. 1 Apr. 1905

. ........ .
III 3262
Vepe.Taxa de pásunare pentru... Dc. 27 Aug. 1908 . . IV 1046
Iezi.Taxa de pnsunare pentru... De. 27 Aug. 1908 . . IV 1046
Igienft.Consiliile de... si salubritate publia.R. 7 Octomb.
1893 11 1173
Laboratorii de dependinte de serv. sanit. R. 30
Julie 1910 . . . . . . . . . VI 729
Mäsuri de... In stabilimentele industriale. L. 12
Fevruarie 1910 . . . . . . . VI 79
Reg. legii.R. 25 Septemvrie 1910 . . . VI 786
iliov.Infiintarea unui judeeätor la sectia comercialti a tri-
bunalului... D. 7 lulie 1909 . . . . . V 616
IzIaz.
Imbracetminte.Atelierul de... al jandarmilor rurali si
al sergeritilor de oras.R. 16 Iulie 1904 . 3131
ImbunAteqlrea culturei tutunului.F'ondul pentru... R. 27
lunie 1903 . . . . . III 2774
rassei animalelor.L. 15 Martie 1906 . . . 1II 3697
rassei animalelor. Infiint. fond. zootecnic.L. 11 Fe-
vruarie 1910 VI 78
rassei cailor.L. 5 lunie 1892 ... 11 964
Imobiliara proprietate.Vezi Proprietate
Imobile.Reducerea foncierei la... neinchiriate.L. 7 Fev.
HI 2427
Reg. acestei legi.R. 30 Martie 1902 . . . 11I 2524
Imobilele comunelor rurale. Cassa pentru asigurarea lor
contra incendiului.R. 28 Iunie 1909 . . V 601
Imptitudntenire.Vezi Naturalizare
Functionari.
auHiari ai corp. tetegrafo-postal.Organ.
lor.L. 10 Aprilie 1894 11 1245
inferiori dela G. F. R. Statutele cassei lor
de ajutor din 6 Dec. 1908 . . . . . V 130
Mod. mai multor art. D. 23 Iunie 1910 . . VI 677
Importul obleetelor fabricate din metale pretioase.D.
21 lunie 1906 (In notd) . . . . . . 111 3715
märlurilor si productelor prin porturi.D. 15
Fevruarie 1906 . . . . . . . V 932
stragurilor proaspeti.Dc. 17 Septemvrie 1905 III 3535

www.digibuc.ro
XLVI INDEX ALFABETIC
Inoportul nlelurilor de masline.D. 14 Oct. 1907 . IV 145
zaharinei. Interzieerea lui.L. 6 Aprilie 1900
(eu mod. 1906)
lie 1910 . .

.
.

.
.

.
.

.
.
Impozitele dlreete.Reeensimitntul lor.Circ. 8 Apri-
.

Impozitul bäuturllor spirtoase.L. 14 Ianuarie 1882 (cu

mod. 1902)
.

.... VI
..... /1
. 11 2079

310

604
Hectarul de vie.L. 1 Aprilie 1905 . . . III 3262
Decalitrul de tuic1.L. 30 Martie 1908 IV 437
Reg. legii asupra bgut. spirtoase.R. 10 Aug. 1902 11 612
lonelar.L. 31 Martie 1885 (eu mod. 1906) . 11 732
Mod. unor art, din lege.L. 16 lanuarie 1907 . III 4259
Reducerea lui la imobilele neinchiriate.L. 7 Fe.
vruarie 1902 . . . . . . . . III 2427
Reg. aeestei legi.R. 30 Martie 1902 . . III 2524
patentel.Vezi Patentg
plienrel.L. 29 Martie 1887 . . . . 11 825
personal. L 23 Fevruarie 1906 . . . III 3632
Desfiintarea dreptului proportional la... L. 2 Apri-
lie 1908 . . . . . . . IV 466
petrolenhtl.L. 11 Fevruarie 1900 (en mod.
1901) . . . . . . . . 11 1995
Mod. art. 26 din lege.L. 3 Iunie 1906 . . III 4081
venitulul eapitalului mobiliar.L. 23 Fevrua-
rie 1906 . . . . .. . . III 3631
vinukti pe decalitru.L. 1 Aprilie 1905 . Ill 3262
Mod. art. 1 din lege.L. 16 Ianuarie 1907 . . Ill 4259
Imprejmnirl.Executarea lor in contul particularilor, de
care com. urb.R. 20 August 1908 . . . IV 1034
linprimarea ertrtllor didactiee.Condit. pentru... de in-
vät. seeund.Dc 29 Aug. 1903 . . . . III 2802
lmprimerla Statulnl.Reg. Directiei sale.Mod. unor
dispozit.D. 17 Martie 1909 . . . . . V 214
Tipografii.
Improprietártrea in Dobrogea a luplätorilor dela 1877
1878.R. 30 Septemvrie 1905 . . . . 111 3538
in Dobrogea a subofiterilor eu 12 ani
de servieiu.L. 9 Ianuarie 1888 . . . . . 11 873
Improprietrtrirl.Vezi Bunurile Statului.

>
. ...
Imprumut.Actele de... ale Credit. agricol.Legalizarea
lor.L. 1 Septemvrie 1886 .

Complect. legii.L. 9 Martie 1907 .

Vezi i Casse de...
. .
De amanet.Muntele de Pietate.L. 23 Fevrua-
rie 1906
.
.

Imprumuturt eu anuitati.Autoriz. Statului, corn. si jade-

.

. .
.

.
.
11 810

Ill 3634
Ill 4311

telor de a le contracta.L. 28 Iunie 1881 . . 11 552

.
In.Ineurajarea culturei.L. 4 Iunie 1906
. .
.
..... III 3263
Conyers. rentei amort. de 5% in 4%.L. 10 A-
prilie 1905
. . . Ill 4082
Inalntarea In armatrt.L. 5 Martie 1906 . . . Ill 3674
Mod. unor art, din lege.L. 1 Aprilie 1908 . . IV 456
Reg. legii.R. 23 Decemvrie 1910 . . . VI 973
Ofiterii trimisi in seolile militare din strgingtate.
Inaintarea lor.D. 26 Septemvrie 1910 . . VI 825
tn arnica& a membrilor Familiei Regale.
L. 22 Decemvrie 1892 ..... . 11 1055

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XLVII
Inaintarea invittlitorilor pe loc. R. 27 Aprilie 1902 111 2534
Mod. unor art, din reg.D. 25 Septemvrie 1908 . V 90
Inalienabile propriettuti rurale.L. 6 Iunie 1892 . 11 967
Reg. legii.R. 5 Decemvrie 1892 . . . . 11 1054
Inearearea enitrinrilor pentru particulari de cAtre §efii
de gäri.R.1 Martie 1900 . . . . 11 2027
Ineendiati i inundati.Ajutorul pentru... L. 30 Dec. 1890 . V 767
Reg. acestei legi.R. 17 Fevruarie 1891. . . V 768
Ineendiu.Asigurarea de... a imobilelor comunelor rurale.
R. 28 lunie 1909 V 601
In ehirier e . Contracte de... Drepturile proprietarilor rezul-
tate din ele.L. 30 Martie 1903 . . . . III 2679
Inehirlarea eau arendarea bunurilor statului.Reg. de li-
citatie din 21 Dec. 1894 V 776
Inehisoarea militark dela TArgsor.R. 15 Dec. 1895 . II 1578
Inehisori.Arestele preventive R. 14 Mai 1874 . . II 258
centrale.R. 24 Mai 1874 II 274
Regimul lor.L. 1 Fevr. 1874 (cu mod. 1877). II 260
pentru minori.R. 14 Mai 1874 . . . II 268
Conditiuni pentru a fi numit gardian in cen-
trale.Dc. 8 Oct. 1909 . . . . . . VI 42
Vezi Penitenciare.
Ineuralarea culturei inului i canepei.L. 4 Iimie 1906 . III 4082
exportului de carne.L. 15 Mart. 1906 . III 3697
industriei casnice.Dc. 18 Iu lie 1910 . . VI 724
industriei nationale.L. 12 Main 1887 . . II 857
Reg. acestei legi.R. 28 Oct 1899 . . II 1966
industriei nationale.Prelungirea avantagiilor
ce expirä in anul 1909.L. 14 Apr. 1909 . V 376
industriei toratoriilor.L. 4 Iunie 1906 . III 4082
Indemnizhmile agentilor diplomatici.R. 13 Apr. 1904 (cu
mod. 1906) . . . . . . III 2942
deputatilor i senatorilor.L. 9. Dec. 1884 H 732
> vamale.Intrebuint. lor.R. 1 lithe 1906 III 3429
Industria easnieri.Distribuirea fondului pentru Incura-
jarea ei.Dc. 18 Iu lie 1910 VI 724
nationalft.Mäsuri generale pentru a vent in
ajutorul ei.L. 12 Mai 1887 . . . . II 857
Reg. acestei legi.R. 28 Oct. 1899 . . . II 1966
Pre lung. avantagiilor ce expirä In anul 1909.
L. 14 Apr. 1909 . . . . . . . V 376
torehtorillor. Incurajarea ei. L. 4 lunie
III 4082
Industrial muzeu.Infi4 lui.D. 21 Aug. 1909 . . V 662
Reg. sau.R. 4 Iunie 1910. . . VI 644
Industriale stabilimente.Masuri de sigurante pentru
rnatini in...L. 12 Fevr. 1910 . . . . VI 79
Reg. legii.R. 25 Sept. 1910 . . . . VI 786
Munca minorilor 1i a femeilor tn...L. 22 Fevr.
1906 . . III 3624
Industrie 91 comertVezi Camerile de...
Vezi Ministerul de...
Indastril insalubre.R. 24 Sept. 1894 (cu mod. 1898) . II 1373
Intanterie.Creiarea unui nou regiment de... Matei Ba-
sarab..D. 1 Apr. 1908 . . . . . IV 461
> Vezi ArmatL
Inieetioase boale.Comhaterea brincei la rftmatori.R.
10 Aug. 1895 . . . . . II 1541

www.digibuc.ro
 X LVIII INDEX ALFABETIC
Initeatioase boale. Prevenirea lor.B. 8 Dec. 1891 (cu
mod. 1897) II 925
Mod. unor art, din reg.D. 30 fulie 1906 . . III 4119

.....
Infirmi.AzIlul de... militaii.R. 5 Mai 1906 . . . III 3900
Militari.. in timp de pace si rilsboi.L 8 Aprilie
1242
Pompieri... Ajutorarea lor din fondul .Carol 1..
11. 9 Mai 1906 . . . III 3905
Iniormatinni oficiale relative la tariful vamal.R. 28
Aprilie 1906 .....
Ingineri.Examenul conductorilor pentru a trece in copul
. . . III 3891
de...-11. 28 Aug. 1903 . , . . III 2798
Inmormantäri.Cimitiruri pentru...L. 27 Martie 1864. H 59
Iuregistrare.Taxele de timbru 24 Fevr. 1906
(cu mod. 1907) . . . . . . . I 747
Sporirea supra taxei de... la succesiuni si donatiuni
L. 23 Fevr 1906 (art. 9) . . . III 3631
Insalubre indnstril.Vezi Industrii.
Inseriptil antice Vezi Monumente.
Inscrie;ea lirmelor. L. 18 Martie 1884

..... II
. . II 719
Beg acestei legi.R. 8 Apr. 1884 . . . II 721
Insemnele inembrilor parchetelor i jud. de instruc.D. 19
. Oct. 1871 . . . 188
politiene01.R. 4 Noemvr. 1903 . . . III 2821
Mod. unor art, din reg.D. 14 Oct. 1904 . . Ill 3248
Inspectorate vcolare.Impartirea tärii in 7 circumscriptii
de...Dc. 31 Aug. 1908 . . . . IV 1072
tehnice.Itiflintarea lor.Dc. 3 Iulie 1908 IV 944
Inspectori agricoli.Aplicarea legit tocmelilor agricole.
Circ. 9 Apr 1910 . . . . . VI 344
comnnall.Examenul lor.R. 1 Mai 1904 . III 2987
generali medici ai armatei.R 24 Noemvrie
II 695
sanitari.Serviciul lor R. 4 Iulie 1894 . II 1277
veterinari.Serviciul lor.R. 8 Fevr. 1894
(cu niol. 1896) . . . . . . . II 1212
zootebnici atributiunile lor.B. 16 Fevr. 1906 III 3618
Iuspectinni militae.R. 23 Mai 1903 (cu mod. 1906) . III 2738
Mod mai multor art, din reg D. 3 Ian. 1909 . V 163
1892 .......... II 1034
Instalarea liniilor telefonice si telegrafice.L. 13 Noemvr.
Instalatinni de apgt.Executarea lor de comunele urbane
pe proprietatile particulare.L. 27 Apr. 1908. . IV 590
Beg. acestei legi (art. I).R. 20 Aug. 1908. . IV 1034
electrice §i mecanice.Mäsuri de sigurantä pen-
tru... in stabilimentele industriale.L. 12 Fevr. 1910 VI 79
Reg. legii.R. 25 Sept. 1910 . . . . VI 786
de petrol la Constanta.De. 5 Iunie 1904 . . III 3106
Fondul de asigurare pentru ..L. 18 Martie 1906 III 3708
teleionice particulare R. 15 Julie 1900 . . II 2228
Insti gatori.Vezi Revolte.
Institutele private Examenele copiilor de inviltämint
primar.R. 9 Mai 1902 (cu mod. 1906) . . . III 2539
Institutor! tit institutoare.Actele de descärcare pen-
tru... dati judecatii. Dc. 28 Fevr. 1907 . . III 4307
Concedii de boalá cerute de... De. 7 Oct. 1907 IV 171
Numirea lor la scoälele inferioare de meserii.R.
29 Iunie 1904 III 3123

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XLIX

Institutor! ei itnyhtlitori. Examenul pentru obtinerea

titlului definitiv de..Dc. 20 Ian. 1908 . . . IV 329
Institutul de agriculturh.Infiintarea lui. Cony. dela
Roma 17 Apr 1910 . . . . . . VI 560
geografic. Veal Serviciul geografic al armatei.
geologic L. 22 Fevr. 1906 . . . . III 3630
Reg. acestei legi.R. 23 Iunie 1906 . . . III 4103
Grigorle Ghiea Vot114,..Scoala de moace
depe lang6.... din last R. lb Iulie 1907 . . IV 85
Maternitate".eoala de moase.R. 16 Mar-
tie 1900 . . . . . . . . II 2053
Mod. art. 4 din reg.D. 24 Noemvrie 1909 . VI 53
Sectia moaselor rurale depe 5 Fe
vruarie 1908 . . . . . . . IV 366
medieo-militar.R. 15 Aug. 1898 . . . Il 1825
Mod. art 22 din reg.D. 25 Fevr. 1905 . . III 3257
meteorologic. Trecerea lui la ministerul in-
structiunii publice.L. 12 Apr. 1908 . . IV 558
surorilor de caritate.Recunqt. de per-
soana moralä.L. 23 Apr. 1903 . . . . III 2704
Instretinarea bunurilor statului.L. 7 Apr. 1889 (cti mod.
1902) . . . . . . . . . 880
Mod. art. 5 si 58 din lege.L. 14 Itn. 1906 . III 3566
Mod. art. 45 din lege.L. 4 Apr. 1908 . . IV 480
Reg. acestei legi.R. 2 Apr. 1893 . . . Il 1091
--Infiintarea unei sectiuni pe lî.ng5. minist. Do-
meniilor pentru...L. 18 Mai 1892 (in nail) . II 712
Instructiunea baealauratilor in armatä,.R. 31 Dec.
1897 . . . . 11 1792
militarfi, in scoli.L. 25 Martie 1909 . . V 259
in scoalele normale.R. 2 Martie 1910 VI 154
populatii rnrale Infiintarea de noui scoli la
sate.fic. 8 Iulie 1908 . . . . . . IV 951
Instructfune public& Vezi Minist. de culte si...
Insult62Dreptul soldatului si gradatului de a reclama di-
rect superiorilor sau minist. de rdsboi in caz de
D. 13 Martde 1910 . . , . VI 159
Internatul facutlthtei de teologie.R. 7 Oct. 1906 . III 4185
medico-milltar.R. 15 Au.b . 1898 . . II 1825
Mod. art. 22 din reg.D. 25 Fevr. 1905 . III 3257
Internatele seoalelor secundare de fete si liceelor.R.
26 Aug. 1903 (cc mod. 1906) III 2791

.....
Interne.Vezi Ministerul de...
Internii si extern!! Eforiei Cassei Sf. Spiridon din Iasi.
Ocuparea posturilor de... R. 24 Noemvr. 1909 VI 52
Interventlile i protectiile in armatä.Circ. 12 Noemvrie
f909 . - . . . . yr 51
Inundabile terenuri.Vezi Pämânturi si Terenuri.
Innndati sl incendiati. Ajutorul pentru... L. 30 Dec.
V 767
Reg. acestei legi R. 17 Fevr. 1891 . . . V 768
Intrepozite.Inhint. de... in oragele Braila, Galati si Con-
sts nta.L. 18 Fevr. 1883 . . . . . II 702
Intrepozitele comnnale Giagoga.L. 12 Apr. 1905 . III 3293
vamale.Adm. lor.-13. 1 lulie 1905 . III 3417
Tariful märfurilor si fixarea taxei (cu tabele anexe)
L. 19 lanuarie 1906 . . . . . . III 3572
Tariful märfurilor depuse In_ din 1 lulie 1905 Ill 3128

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC
Intreprinderi.Vei Lucrári publice.
Inva lizi Vezi Infirmi.
Medalia .Resplata Muncei. pentru... D. 8
Mart. 1907 .
Invi4tinantn1 agrieol.
. . . .
L. 29 Aug. 1901 (Art. 5 pinb.
. ... III 4310
la 20) . . . . . . . . III 2373
Reg. legii.R. 29 Apr. 1903 (cu mod 1906) . III 2706
Mod. art. 48 din reg.D. 23 Dec. 1907 . . IV 225
Mod. art. 74 0 75 din reg.D. 2 Fevr. 1908 . IV 366
Dotarea scoalelor primare rurale cu p&mant de
cultur& pentru....L. 23 Martie 1908 . . . IV 397
> agricol. §coala central& de agricultu16. dela
Herästräu L. 29 Aug. 1901 (art. 1 zi 82) . III 2373
Nurnirea profesorilor si conferintiarilor. L. 22
Fevr. 1904 . . . . . . . . IH 2861
Reg. acestei legi.R. 21 Martie 1904 . . . III 2898
Studii practice pentru... in gimnazii i licee.L.
Martie 1908 . . . . . IV 373
comercial.§colele de comert. L. 29 Aug.
1901 (art. 58 pan& la 77) . . . . III 2373
Cursuri comerciale de sear& Duminec& R. 20
Aug 1904 . . . . . . . III 3199
Numirea profesorilor maqtrilor la scoaleie co-
merciale.R. 29 Noemv. 1907 . . IV 187
Mod. art. 13 si 66 din reg. D.27 Martie 1909 V 281
Studii practice de.... in gimnazii i licee.L. 1
Martie 1908 . . . . . . . IV 373
elementare de comert.R. 14 Aug. 1909 V 629
§coalele superioare de comert.R. 23 Mai 1904
(cu mod. 1906) . . . . . . . III 3042
Mod unor art, din reg...D. 30 Dec. 1908 . V 148
> farmaceutie.R. 10 Iunie 1904 . . . III 3108
Mod mai multor art, din reg. D. 15 Mai 1910 VI 612
meserillor.§colele elementare de meserii.
R. 16 Martie 1904 . . . . . . III 2875
Mod. art. 69 din reg.D. 23 Dec. 1907 . . IV 225
Mod. unor art, din reg.D. 16 Fevr. 1908 . . IV 371
Numirea institutorilor in scoalele interioare de me-
serii.R. 29 lunie 1904 . . . . . III 3123
§coalele superioare de meserii.R. 21 Mai 1906 III 3981
Mod. art. 76 din reg.D. 27 Fevr. 1907 . . III 4307
Numirea maestrelor in.., la roalele profesionale.
R. 4 Iunie 19(18 . . . . . . . IV 809
militar.Gimnaziul i liceul militar. R. 14
Fevr. 1910 . . . . . . VI 105
In rolile normale de inv&Vá.tori.R. 2
Mart. 1910 . . . . . VI 154
primar si normal primar.L. 28 Aug. 196 1 (cu
mod. 1904) . . III 2359
Mod. unor art, din lege.L. 2 Apr 1908 . . IV 463
Mod. art. 10 ai 18 din lege. L. 27 Martie 1909 V 277
Mod. mai multor art. din lege.L. 10 Ian. 1910 VI 61
Reg. legii invit,. primar si normal primar. R.
2 Apr. 1904 . . . . . . . . III 2910
Mod. mai multor art, din reg.D. 25 Mai 1908 IV 748
Mod. art. 193 din reg.D. 13 Sept. 1908 . . V 46
Mod. art. 103 si 106 din reg. D. 20 lunie 1909 V 595
Mod. mai multor art, din reg.D. 24 Irmie 1909 V 596

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LI

Mod. art. 201-207 din reg. D. 28 Fevr. 1910 VI 1.53

Invettiimitntul primar §i normal primar. Vezi Scoale.
privat §coalele private. R. 4 Iu lie 1896 (cu
mod. 1898) . . . . . 1667
Examenele copiilor pregatiti in particular pentru
cursul primar.R. 9 Mai 1902 (cc mod. 1906) . III 2539
Examenele elevilor pregiltiti in particular pentru
cursul secundar. D. 30 Mart. 1908 . . . IV 433
proiesional.L. 29 Aug. 1901 . . . III 2373
Mod. art. 34 si 61 din lege.L. 29 Apr. 1908 . IV 591
Taxele scolarilor fii de strAini.R. 1 Iu lie 1904 III 3130
Vezi i wale profesionale.
secundar superior.L. 25 Aug. 1901 (cu mod.
1905) . . . . . . . . . III 2274
Mod. art. 25 din lege L. 25 Fevr. 1906 . . III 3639
Mod. mai multor art, din lege.L. 1 Martie 1908 IV 373
Mod. art. 46 din lege.D. 25 Aug. 1909 . . V 663
Mod. mai multor art, din lege.L. 4 Lillie 1910 VI 643
secundar superior.Vezi Scoalele secundare.
seminarial.Vezi Seminarii.
silvio.Vezi Silviculturá.
superior universitar Vezi Universitate.
InvtqAtori.Ajutorii de... Numirea lor provizorie. R. 3
Iunie 1904 . . . . . . III 3102
Mod. mai mullor art, din reg.D. 29 Apr. 1908 IV 592
Mod. art 1, 2 si 25 din reg.D. 2 Apr. 1910 . VI 279
institntoriExamenul pentru obtinerea ti-
tlului definitiv de... Dc. 20 Ian. 1908 . . . IV 329
si invrtt&toare.Administratia interioara
qcoalelor normale de... R. 7 Apr.1904
(eu mod. 1906) . . . . III 3735
Mod. art. 284 din reg. D. 21 Oct.
1907 . . . . . . . IV 175

.....
Mod. art. 74 din reg.D. 6 Dec. 1907 IV 201
Mod. mai multor art, din reg. D
27 Mai 1908 IV 761
Mod. art. 6 si 8 din reg. D. 4 Iunie
1908 . . IV 808
Mod, mai multor art, din reg.D. 7
Apr. 1909 V 367
Mod. mai multor art, din reg. D.
24 lunie 1909 . . .. . V 595
Mod, mai multor art, din reg.D. 25
Iunie 1909 . . . . . . V 699
Mod mai multor art, din reg. D.
19 Aug. 1909 . .. . . V 662
Mod. mai multor art din reg.D. 4
Mai 1910 VI 597
Mod, mai multor art, din reg. D
17. Aug. 1910 . . . . VI 762
Inaintarea lor pe loc. R. 27 Apr
1902 . . III 2534
Mod. unor art, din reg.-6 . 25Sept.

.....
1908 . . . . . . . V 90
supu0 judecAtii. Actele lor de descAr-
care.Dc. 28 Fevr. 1907 . . . . . . III 4307
inhrfurilor tarifate pe greutate.Dc. 9 Fevr.
1906 (in notA) . . . III 3574

www.digibuc.ro
 LII INDEX ALFABETW.
Inventinni.Brevete de...L 17 Ian. 1906 . . . III 3566
Mod. art. 39 din lege.L. 21 Fevr. 1907 . . III 4286
Reg acestei legi.R. 21 Apr. 1906 . . . III 3833
--Condhiunile pentru liberarea brevetelor de...Dc.
12 Aug. 1906 . . . . . . . III 4164
Infiintarea unei registratnri speciale pentru breve-
tele ile...Dc. Mai 1910 VI 599
Invoeli agrIcole.L 23 Dec. 1907 (cu mod. 1908) . . IV 202
Mod, mai multor art, dm lege 28 Mart. 1909 V 319
Mod art. 17. 19 si 29 din lege.L. 16 April. 1910 VI 552
Evaluarea si plata primei preväzutä de art. 58
din lege.R. 6 Noeinvr. 1909 . . . . VI 44
Circ. consiliului super. de agrieulturg. pentru apli-
carea legii din 9 Aprilie 1910 . . . . VI 344
Ipotec11.--Admiterea de.. ca garantie pentru societatile de
asigurare.D. 29 Sept. 1905 . . . . III 3537
Ipsilanti.--Codul... Legiuiri vechi. Anexa finalE. I 5

1906 .....
. .
Irlanda i Marea Britamei.Conv. de come4 din 15 Fevr.
. . . III 3606
Istorica comisinne a Romfiniei. lnstituirea ei.L. 20
Fevr. 1910 VI 135
Istorice monumente. Vezi Monumente.
Italia.Convenia Ile ci mert cu... din 20 Martie 1907 . III 4332
Conventie de extradare... cu din 5 Aug. 1880 . II 501
Convenoie pentru protectia märcilor de fabricä, si
comert din 27 Fevr. 1904 Ill 2872
Conventie pentru proteckia proprietiltii literare
artistice, din 20 Mrat. 1907 . . . . III 4346
Tratat consular din 26 Februarie 1881 . . 11 531
IzIazurile coninnale.Constituirea lor prin Legea pentru
invoeli agricole (art 9-30).L. 23 Dec. 1907 (cu
mod. 1908) . . . . . . . IV 204
Insuratoarea i hotarnicia lor.R. 28 Fevr. 1909 V 197
Modul lor de intrebuinkareiR. 14 Apr. 1910 . VI 358

Jandarmeria ruralen.Vezi Gendarmeria.

Jublllarä medalie,Vezi Medalie.
Jubiliare monete.Vezi Monete.
Judecaat Comisia de... a corpului didactic.R. 2 Dec.
1898. . . . . . . . . II 1847
Darea In.. a Inväta torilor i Invätätoarelor. Acte
de descircare.Dc 28 Febr. 1907 . . . III 4307
JudeefitoreaseiL organizare.L. 24 Mart. 1909 . . V 228
Reg. 29 Mai 1909 . . . V 444
Mod. art. 17 din reg.R 2 Innie 1910 . . VI 630
Judeektoriile de ocoale.L. 30 Dec. 1907 . I 320 si IV 232
Reg. legii.R. 15 Fevr. 1908 (eu tnod. 29 Martie
1908) . . . . . I 320 (XXIII) §i IV 252
Mod art. 13 si 20 din reg R. 31 Oct. 1908 . V 114
Determinarea, numarul, Intinderea i resedinta...
D. 15 Apr. 1910 . .
Lämurirea unor dispozítiuni din legea pentru...
..... VI 416
Cire. Ministr. de justitie din 6 Aug. 1909 . . V 626
Judeeittorl.Infiintarea de... la tribunalul comercial Ilfov
tribunalele Bacau si VEIcea.D. 7 Julie 1909 V 616

www.digibuc.ro
 INDEX AI FABET1C LIII

Randul lor de precAdere la ceremoniile publice.

J. 30 Martie 1906
Vezi magistrati.
Judechtorli de instructie.lnsemnele lor exterioare.
D. 19 Oct. 1871
sindiel.R. 20 Iunie 1895 . . .
.

.
Judete.Arenclarea mosiilor Statului la. .L. 19 Apr. 1909
.

Functionarii dela... Legea contra asociatiunilor

... III 3738

11
I 711
V 393
188

lor profesionale 0 in contra sindecatelor.L. 20

Dec. 1909 . . . . . . . VI 59
--Serviciul lor sanitar.R. 12 Aug. 1894 . II 1321
Serviciul veterinar.R. 28 lie 1894 . II 1289
Judetean credit.Vezi Credit.
Jadetene consilii.Vezi Consilii.
o zecimi.Vezi Zecimi.
Jumrttatea de zeeime asupra contributiunilor directe
din legea accizelor.D. 16 Febr. 1910. . VI 133
Jr/rati. Curtile cu... Administratia public& pentru funct. lor.
R. 30 Iulie 1909 V 619
Jurnalul bisericese. R. 19 lunie 1871 V 703
Justificarea cheltnelilor. Vezi Cheltueli.
Institle.Vezi Ministerul de...
marinkVezi Codul de...
militarkVezi Codul de...
sit casatie.Vezi Casatiune 0...

1904) . . .....
Laboratorii dependinte de minist. instrucijei publice. Ad-
ministr. lor.R. 10 Fevr. 1904 (cu mod 28 Main
de igienk dependinte de serv. sanitar. Funct. lor
(cu tarife).R. 30 Iulie 1910
Lacni-Shrat Vezi Blile Satului...
. . . .
. .

.
III 2850
VI 729

Liicniete.Trecerea fabricei de pulbere dela.. la R. M. S. L.

30 Main 1898 . . . . . . . 11 1812
Lampant petrolen.-1mpartirea consumului de... Intre dis-
stileriile din tarA...L. 12 Apr. 1908 . . 1V 562
Mod. art. 3' din lege.L. 15 Apr. 1910 . . VI 389
Pretu1 bui.Dc, 27 Mart. 1910 . . . . VI 198
Lapte.Serviciul de control pentru... al corn. Bucurelti B.
29 Dec. 1907 IV 226
Latrine. Instalarea lor de corn. urb. pe contul particula-
rilor R. 20 Aug. 1908 . . . . . . IV 1034
Leine innctionarilor.Taxa de 5%L. 17 Dec. 1899 . 111981
Mod. art. 1 (taxa de 3%). L. 16 Ian. 1907 111 4259
Interpretarea unor dispozitiuni din legea taxei de
3%.L. 28 lunie 1907 . . . . . . IV 73
lunctionarilor dela perceptiile statului.Dc.
1 Main 1908 . . . . .
. . . IV 649
perceptorilor statului.Dc. 1 Main 1908 . IV 647
Lega lizarea actelor de Imprumut. ale Creditului agri-
col.L. 1 Sept. 1886 11 810
Legi.Buletinul lor.L. 15 Martie 1906 . . . . III 3706
Publicarea i sanctionarea lor.D. 1 Julie 1866. . II 131

1 Oct. 1904
Carte de..
. . ..... 111 3238
Legitimare.Carte de... pentru citlAtorii comerciali.
Cony, de comert cu Franta din
R.

19 lulie 1907 . . . , IV 103

www.digibuc.ro
LIV INDEX ALFABETIC
Legitimare.Carte de... Cony, de comert cu Italia din 20
Mart. 1907 III 4338
Legiuri otomane aplicabile in Dobrogea. V 995, 1019, 1025-1028
veehi. Vezi vol. I Aneocele finale 0 V pag. . 685-688
Lemne de toe si de constructie.L. 12 Fevr. 1910 . . VI 81
Liberarea certilicatelor.Vezi Certificate.
Liberh, petrecere.Bilete de... pentru sträini.R. 2 Aug
1900 11 2231
Libertatea muncei.Vezi Sindicate.
Licee.R. 26 Aug. 1901 (cu Mod. 1905) .111 2303 . . .

Mod. mai multor art din reg.D. 7 lunie 1909 V 533

1nternatele lor.R. 26 Aug. 1903 (cu mod. 1906) Ill. 2791
Vezi i Scoale secundare.
Liceul militar.R. 14 Fevr. 1910 VI 105
Licentà.L. 22 Martie 1908 .. IV 392
Vezi Taxe si Zecimi.
Lichide.Vezi Mäsuri i greuti.
Licitatiuni.Cassa de... L. 9 Martie 1907 . . . III 4311
Condit. speciale de admisibilitate la... minist.
cult. si instr. publice.R. 1 Oct. 1909 . . VI 3
Devizele de... Calcularea scäzàmftntuiui i adao-
sului asupra preturilor.Dc. 24 Iulie 1908 . IV 984
Inchirierea bunurilor statului i exploat p5,-
durilor prin... R. 21 Dec. 1891 . . . . V 776
Liga culturallt.Recunoaiterea ei de pers. morala. Le-
gea i statutele ei din 22 Fevruarie 1907 . . III 4292
Limbi stritine.Studiul lor de ofiteri.Dc. 18 Maiu 1908 IV 740
Linn telelonice.Atezarea suporturilor si firelor. L. 13
Noemvrie 1892 . . . .. . . . .II 1034
Linistea publicii.Intrebuir4area armatei in caz de atin-
geri grave aduse... I. din anul 1907 . . . VI 900
Lista civil& a Regelui.L. 29 Iulie 1866 . . . . II 131
Listele electorale.Intomirea, revizuirea i permanenta
lor.L. 18 Fevr. 1907 Anexa prim& . . . I 25
Literarit proprietate.Protectia ei.Conv. cu Austria
din 4 Martic 1910 . . . . VI 158
Protectia ei. Cony. cu Belgia din
1 Iunie 1910 VI 629
Protectia ei. Cony. cu Franta din
19 Iulie 1907 . . . . . IV 110

.....
Protectia ei.Conv. cu Italia din
20 Mart. 1907 . . . . III 4346
Litere i filozoile.Vezi Facultatea de...
LitogratObligatiunile lor. (art. 9 legea Presei)L. 23 Mar.
tie 1904 . . . . 38
Reg. legii.R. 10 lunie 1904 . . . . III 3106
Locomotive.Po4a rulajului pe caile publice.-13. 19 Dec.
1906 .. . . . III 4247
Mod. art. 26 din reg.D. 6 Iunie 1908 . . IV 814
Locnintele ieltine.Construirea lor.L. 13 Fevr. 1910 . VI 103
* in Bucuresti.Societate pentru constru-
irea de... L. 16 Maiu 1910 . . . VI 614
inembrilor corpului didactic.L 1 Maiu 1910 VI 570
Reg legii.R. 17 Iunie 1910 . VI 674
> trtrfineyti.Construirea lor.R. 14 Iunie 1894 II 1264
Locuitorli din Dobrogea.Acordarea drepturilor politice la
L. 14 Aprilie 1910 . . VI 357

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LV
Reg. legii.R. 16 Apr. 1910 (cu formular de di-
plomit) . . . - . . . . VI 553
Emig ratii dobrogeni.Terenurile lor .L. 21 Mart.
1909 . . . . . . . . V 223
Loterla de stat pe clase.L. 30 Naha. 1906 . . . III 4074
Statutele ei din 13 Iulie 1906 . . III 4111
Reg. legii. L. 30 Dec. 1906 . . . III 4250
LoterliOprirea lor.L. 20 Ianuarie 1883 . . . . II 698
in scop de binefacere sau incurajarea artelor.R. 26
F'evr. 1883 . . . . . . . . 703
1906 ... ..
Lotru.Declararea rAului... de domenin public.L. 23 Julie
Ltteriiri.Cassa de... a oragului BucureitiL. 2 Iunie 1893
. . . . . III 4119
II 1096
--Adängire unui art. la Iege.L. 18 Apr. 1909 . V 378

.....
agrleole.Vezi invoeli agricole.
1894 .....
de amellorare salubritätei publice.R. 16 Sept.
de constructinni ale geniului militarD. 1 Iunie
. . . . . II 1371
1908 . . . IV 781
publice.Intreprinderei de... Conditiuni pentru
D. 7 Fevr. 1895 . . . . II 1452
> Licitatiuni de... la minist. instructiei gi
cultelor.R. 1 Oct. 1909 . . . VI 3
Vezi Ministerul de...
en sondatilul hidraulic.R. 12 Fevr. 1906 . III 3601
Lnergitorl Vezi Sindicate.
Luerittorli C F. R.Statutele Cassei de ajutor pentru...
6 Dec. 1908 .....
Mod. mai multor art, din statute.D. 23 Iunie
. . V 130
1910 . . . . . . . VI 677
Lttern mannal.Cursul de... R. 25 Maiu 1904 . . . III 3076
Lunaniirl de cearft.Fabricarea gi vanz. lor.L. 8 Mart.
1908 . . . . . . . . . IV 388
Reg. legii R. 20 Main 1908 . . . IV 741
Luptatoril dela 1848.Recompense ce se acordligradelor
inferioare.L. 15 Fevr. 1875 . . . . . II 309
dela 1877-11378. Acordare de pämänturi
in Dobrogea.L. 2 Apr. 1903 . . . . III 2695
Reg. acestei legi.R. 30 Sept. 1905 . . III 3538
Scutirea lor de prestatie.--L. 26 Apr. 1908 . IV 589

Macarit. Taxele de... ce se percep in porturile Constanta

ei Mangalia.L 13 Main 1910 . . . . . VI 601
Maestrele scoalelor prolesionale de fete.Numirea
lor.R. 4 Iunie 1908 IV 809
Mod. art. 30 din reg.D. 30 Apr. 1909 . V 431
Maeltr1 militari sefi de specialitcoala lor'cle
R. 3 Iulie 1909 V 611
lcoalelor de comert Numirea lor.R. 29 No-
emvr. 1907 . . . . . . IV 187
Mod. art. 13 si 56 din reg.D. 27 Mar-
tie 1909 . . . . . . V 281
seenndare. Numirea lor.R. 16 Dec.
1898 (en mod. 1906) . . . . H 1852
Mod. art. 54 din reg.D.25 Aug. 1909 V 663

www.digibuc.ro
LVI

1892)
.....
INDEX ALFABETIC
Mamptrii sondori i fochisti. coala lor -- R. 10 Martie
1909 . .
Magazine generale.DocuriL. 28 lunie 1881 (cu mod
intrepoziteior vamale.Administr. lor.R.
. . V 201
II 553

1 Iu lie 1905 . . . . . . . III 3364

Tariful marFurilor i fixarea tarei, (cu tabele
anexe) L. 19 lan. 1906 . . . . . . Ill 3572
Tariful taxelor de magazinaj depuse in... din 1
Iu lie 1905 . . . . . . . . III 3428
en ellozuri din portul Constanta.Exploatarea
lor.Ft. 29 Iunie 1910 (at un tarif) . . VI 698
Adriogarea unui art la reg.D. 12 Sept. 1910 VI 783
Magari.Taxele de 1 asunare pentru... De. 27 Aug. 1908 . IV 1046
Inagazinal Vezi Taxele de...
Magistrati.Insemnele lor exterioare. D. 19 Oct. 1871 II 188
Randul dc preadere in ceremoniile publice J.
30 Martie 1906 . . . . . . . III 3738
Uniforma lor.D. 29 Dec. 1864 (cu mod 1869) . II 118
Malor.Examenal de capacitate pentru gradul de... B. 4
Iume 1900 . . . . . . . . . II 2153

.....
Maleinizari Serviciul de... R. 20 Apr. 1906 . . . III 3780
Malurile Dunkrei.Politia lor. B. 30 Mart. 1879 (cu
mod. 1882) . . .. . . . . II 414
Mangalia Veniturile si cheltuelile portului. L. 13 Mai
1910 . . . VI 601
Manometri.Punerea lor In uz.Dc. 12 Sept 1910 . VI 783
Mantaua oliternor.Portul gulerului de castor la... D.
24 Ian. 1919 .
. V 179
Manual Ineru.Cursul de... R. 25 Mai 1904 . III 3075
Munnale didaetiee.Vezi C1.ri didactice
Manniaetnrile R. M. S.Vezi R. M. S.
Manntante militare Org. si funet. lor.R. 17 Mai 1896
(cu mod. 1906) II 1619
Mareatni obieetelor din metale pretioase.L. 15
Fevr. 1906 . . . . . . . . III 3603
Reg. legei.R. 21 Mart. 1906 . . . . III 3715
Taxe de anahza.Dc. 27 Sept. 1906 . . . III 4184
Marea Britanie.Conv. de extradare cu... din 9 Mart.
1893 . 2266
Cony, de comert cu.. din 15 Fevr. 1906 . . III 3606
Neagrit.Conv. cu Rusia pentru pescuit din 22 Ia-
nuarie 1908 . . . . . IV 351
Marinft.Codul ei de justitieL. 6 Ianuaric 1884 . . I 1013
Abordage intre bastimente.Inlaturarea lor.B.
26 Apr. 1906 . . .. . . . . 3881
Despartirea servic. maritim de C. F. R.L. 12
Ianuar 1906 . . . . . . . . III 3565
Vezi i Serviciul navigatiunei maritime si fluviale
Marina comereialecOrganizarea ei.L. 21 Fevr. 1907. III 4271
Reg. legii.B. 12 Mai 1907 IV 6
Conditiuni pentru cipitani, secunzi, mecanici
piloti.R. 4 Dec. 1905 . . . . . . III 3551
Mod. art. 3 i 12 din Reg.D. 21 Fevr. 1907 . III 4286
Mod. art. 15 si 16 din Reg.D. 21 Fevr. 1909 . V 189
Serviciul la bord.R. 2 Aug. 1906 . . VI 861
Cony, intern, radio telegrafica. Statiunile de bord.
Cony. 17 Iunie 1908 IV 832

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LVII

Trecerea ofiterilor marinei militare in... D. 9

Martie 1900 . . . . . . . II 2031
Marina ndlitarft.Orgnizarea ei.L. 28 Mai 1898 (cu mod
1906) . . . . . . . II 1807
Complectarea legii D. 14 Iulie 1898 . . . 111822
Reg. legii.R. 7 Apr. 1901 . . . . . III 2254
Amploiatii civili 1i sub mecanicii din... R. 29 No-
emvrie 1900 . . . . . . . . 838
Consdille de disciplina. L. 14 Apr. 1905 . . III 3294
Pavilionul vaselor ei detalate la batalionul de
graniceri.D. 26 Oct. 1907 . . . . . IV 175
Scoala... D. 18 Oct. 1907 . . . . IV 172
Scoala maegtrilor ef.i de specialitate.R. 3 Ju-
lie 1909 611
Trecerea ofiterilor in marina comerciala.D. 9
Marlie 1900 . . . . . . . II 2031
Maritint serviciu.Vezi Serviciul maritim.
Martori.Cheltueli in materie civila.R. 28 Mart. 1868 . II 157
1Uasan1a.ExerciOu1 25 Mart. 1894 . . . II 1210
Inalini.Interzicerea invartirei volanului motoarelor dela
de oamemi de serviciu.Dc. 2 Mart. 1910 . VI 157
61fisuri de siguranta pentru... in stabilimentele
industriale. L. 12 Fevr. 1910 . . . . VI 79
Reg. legei.R. 25 Sept. 1910 . . . VI 786
Scutiri vamale pentru... la fabricele de bere, al-
cool 0 mori.L. 4 Innis 1906 . . . III 4082
.Matel Basarab..Regimentul No. 35.... Repartizarea
lui.D 9 Mai 1908 IV 661
Materii toxice.Vanzarea. lor.R. 9 Ian. 1900 . II 1989
Maternitatea din Bucure0i.-5coala de moale de lanet
R. 16 Mart. 1900 . . . II 2053
Mod. art. 4 din reg D. 24 Noemvr. 1909 VI 53
Sectia mowlor rurale alipita pe linga Icoala
de moaçe dela... 11 5. Fevr. 1908 . . . IV 366
Maxintn1 taxelor gi contrabutiunilor comunale (cu tablou
de taxe) L. 27 Mart. 1903 . . . III 2665
Mod. introduse in tabloul de t axe.L. 18 Apr.
1909 . . . . 376
zecimilor judelene.L 3 Apr. 1884 . II 721
MgLrel de ittbrieft 0 de comert L. 16 Apr. 1879 . . II 445
Reg. acestei legi.R. 30 Mai 1879 . . . II 452
Infiintarea unei registraturi speciale pentru.. Dc.
4 Mai 1910 . . . VI 599
Cony. cu Belgia pentru protectia... din 8 Apr.
II 1242
Cony. cu Italia pentru protectia... din 20 Mart.
III 4346
Cony. eu Statele Unite pentru protectia... din 12
Iunie 1906 . . . III 4087
Mitriuri.Importul i exportul lor prin porturi. Taxa de
1/2 ° o D. 16 Fevr. 1906 . . . 932
Incarcarea lor de caträ 1efii de gara pentru par-
ticulari.R 1 Mart. 1900 II 2027

. .... .
. . . . .
Informatiuni oficiale pentru... relative la tariful
vamal.B. 28 Apr. 1906 . . . . . III 3891
Intrepozitarea lor in docuri.L. 28 Iunie 1881
(ou mod. 1892) II 553

www.digibuc.ro
LVIII INDEX ALFABETIC

Vezi Vomit.
.
.

.....
Mostrele i modelele calatorilor de comert.R.
i Oct. 1904 .

.
.

.
. .

.
.

.
.

Mitrginlrea dreptulni de a tine mosii in arenda.L. 12

Aprilie 1908
.
Tarifarea lor pe greutate (cu tabele) L. 19 Ia-
nuar 1906 .

. . . . .
III 3234

IV
3572

565
oranulul Bucuresti.L. 14 Mai 1895 . . . II 1533

D. 17 Ianuar 1902
1910 . .
...
Mrtellne.Importul uleiurilor de... D. 4 Oct. 1907

.....
MaIsurtItoarea IzIazurilor comunale.R 28 Fear. 1909.
vaselor de mare.Tona de registru cu (tabele)
.

.
Mftsuri contra betle1.Monop. vanz. bäuturilor
.
Mrtsuratori de up& si gaz.Verificarea lor.Dc. 23Sept.
.
. IV
V 197
V 898
VI
145

784

in com. rurale. L. 7 Mart. 1908 . . . . IV 375

Mod. unor art, din lege.L. 27 Mart. 1909 . V 297
Mod. unor art, din lege.L. 21 Mart. 1910 . VI 176
contra Illoxerel L. 7 Iulie 1891 (cu mod 1899) It 922
Reg. legii.R. 18 Aug. 1899 (cu mod. 1906) 111955
Complectarea reg.R. 22 Iulie 1906

....
. . . II 1962
de alutor industriel nationale.L. 12 Mai 1887. II 857
Reg. acestei legi.R. 28 Oct. 1899 . . JI 1966
Prelungirea avantagiilor ce expirg in anul 1909.
L. 14 Apr. 1909 . . . V 375
de ap&rarea shattAlli publice In exploatä-
rile de petrol.R. 21 Oct. 1599
de iglenft impuse stabilimentelor industriale.
L. 12 Fevr. 1910 . .
Reg legei.R. 25 Sept. 1910 . .
.

de politie veterinarit pentru combaterea pne-

umo-enteritei §i brâncei intectioase.
.
.
.

... . .

R. 10 Aug.
.
. II 1965
VI
VI 786
79

1895 II 1541
de sigurant& la lustalatluni electrice si me-
caniee, cazane si masini.L.'12 Fevr. 1910 . . VI 79
R. legii R. 25 Sept. 1910 . .
. . VI 786
greuttl.Adoptarea
ft sistemului metric de...L.
21 Sept. 1864 II 95
Aplicarea sistemului metric de... L. 16 Apr. 1910
(cu tabele §i tabla de materii) . VI 460
Reg. legii. R 16 Apr 1910 (cu tabele §i 2 .deciziuni). VI 473
Mäsuritori de apa si gaz.Verificarea lor. Dc.
23 Sept. 1910 . . . VI 784
Manometri i vacnometri.Punerea lor in uz.
Dc. 12 Sept 1910 . . . . . . . VI 783
Meeanice lustalatluni.Mftsuri de sigurantä pentru
in stabilimentele industriale.L. 12 Fevr. 1910 VI 79
Reg. legei.R. 25 Sept. 1910 . . . VI 786
Mecaniell bastimentelor comerciale.Conditiuni pen-
tru... R. 4 Dec. 1905 . . . . . III 3551
Mod. art. 3 si 12 din reg D. 21 Fevr. 1907 . III 4286
Mod. art. 15 §i 16 din reg.D. 21 Fevr. 1909 . V 189
Serviciul la bord pentru... R. 2 Aug. 1906 . VI 861
Medulla jubIllarrt Carol U.R. 1 Ianuarie 1906 . III 3562
Riisplata Muncei pentru bisericft.D. 22 Iu-
lie 1906 (cu mod. 1907) . III 4118
pentru Invätämânt.D. 8
Mart. 1907 , . , jIt 4310

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC L1X

Medallist Serviclul Credinclos..-13. 4. Noemvr. 1906 III 4226

Virtutea Milltarit..R. 24 Mai 1872 II 195
Medalii.Portul lor in armata.R. 29 Sept. 1884 . . 11 730
Medicale servicil dela Sf. Spiridon.R. 31 lulie 1910 . VI 736
Medicameute si pansamente.Functionarea depozitului
lor central.R. 4 Iulie 1908 IV 945
Medicamentoase substante.VAnzarea lor. R. 9 Ia-
nuar 1900 Il 1989
Medici' auxiliari din armata.--II. 7 Oct. 1895 . . . 11 1571
generall inspectori ai armatei. R. 24 Noembr.
1882 . . II 695
de oras, penitenciare, de spitale, veterinari.Concur-
sul lor.R. 13 lunie 1898 1I 1813
primari de spitale rurale, medici secundari, con-
curs de... si de interni i moase.R. 11 Mart. 1900. II 2033
Medloinet.Vezi Facultatea de...
veterinará. Scoalele de... Org. lor.L. 4 Iunie
1909 . . V 525
Reg. legii.R. 4 Sept. 1909 . . . . V 669
Medico-militar.Internatul.., R. 15 Aug. 1898 . . II 1825

.....
Mod art. 32 din reg.D. 25 Fevr. 1905 . III 3257
Memorille oliterilor, sub-ofiteri1or reangajati si ale funct
civili ai armatli. Dc. 23 lune 1910. . . VI 725
Mena1.§eo1a de... din Capitala.R. 1 Aug. 1903 (au mod
1904) . . . . III 2786
Scoala de... .Principesa Maria. din Iasi.R. 6 Mai1908 IV 651
Scoalele de... R. 80 Ian. 1908 IV 355
Scoalele normale de... R. 29 Aug. 1906 . . Ill 4164
Mod. art. 8 si 9 din reg.L. 15 Dec. 1907 IV 201
Examenul directoarei la scoalele normale de
Dc. 25 Apr. 1906 Ill 3879
Meserlatd.Avantaje acordate Ia... romani, pentru apro-
vizionari militare.Circ. 24 lunie 1910 . . . VI 679
Bancile populare de... L. 20 Dec. 1909 . . VI 60
civili din arrnata.Pensitmile lor.L. 22 Fevr. 1907. III 4287
Reg. acestei legi.R. 17 Aug. 1907 . . . IV 123
Meser11.Organizarea lor.L. 5 Martie 1902 . . . III 2443
Reg. legii.R 31 Aug. 1902 (cu modele de brevete). V 902
tie 1906 .....
Secretarii-inspectori ai camerilor de... L. 17 Mar-
. .
Atributiunile acestor inspectori.Dc. 24 Martie 1906
. . III 3707
III 3722
Fondul pentru incurajarea lor.Dc. 18 lulie 1910 . VI 724
Scoala judeteana de... din Craiova.R. 2 Apr. 1909 V 338
Scolile elementare de... R. 16 Martie 1904 . III 2875
Mod. art. 69 din reg.D. 23 Decemvrie 1907 . IV 225
Mod. mai multor art, din reg.D. 16 Fear 1908 IV 371
Mod. art. 64 din reg.D 16 Fevr. 1910 . VI 133
Numirea institutorilor i institutoarelor la scoalele
inferioare de... R. 29 lunie 1904 . . . . Ill 3123
Numirea In Invatämantul de... a maestrelor dela
scoalele profesionale.R. 4 Iunie 1908 . . . IV 809

.....
superioare de... R. 21 Mai 1906 111 3981
Mod. art. 76 din reg.D. 27 Fevruarie 1907 . Ill 4307
Restabilirea aceluiasi articol.-1). 2 Fevr. 1908 . IV 365
1ntroducerea unui nou art, in reg. D. 13 lunie
1909 . V 581
Metale prejdoase.Controlul obiectelor fabricate din
L. 15 Fevruarie 1906 111 3603

www.digibuc.ro
LX INDEX ALFABETIC

.....
Reg. acestei legi. R. 21 Martie 1906 . . . Ill 3710
Punctele vamale prin care se pot introduce obiecte
fabricate din... D 21 lunie 1906 .... Ill 3715
Taxele analizei obieetelor fabricate din... De. 27
Septemvrie 1906 . DI 4184
Meteorologic invtitut. Trecerea lui la minist. instrue-
tiei publice.L. 12 Aprilie 1908 . . . . IV 558
Metric carat.Adoptarea lui pentru comertul de pietre fine
si pretioase.L. 5 Mariie 1910 . . . . VI 159
Metric sistem.Vezi Masud si greutgi.
Miei Taxa de päsnnare pentra...De. 27 August 1908 . IV 1046
Millocitoril burseior de comert.Recunoasterea lor
9 Mai 1904 (art. 20-47) . . . . Ill 2995
Milit.Condici de. . (Pantahuze). R. 3 Ianuarie 1880 (cu mod.
1 lulie 1908) . . . V 705
Militar.Arest.... dela Targsor.R. 15 Deeemvrie 1895 11 1578
Constructiunile sale.D 1 lunie 1908 IV 781
Gimnazial gi R 14 Fevruarie 1910 . VI 105
Inviltámfintul... in scolile normale de invätittori.
R. 2 Martie 1910 VI 154
Vezi Serviciul militar
Militarà corespoudenth.Serviciul ei telegrafo-postal.
R. 2 Martie 1901'
instructie.Vezi Instructia militarI
> institie Vezi Codul de ..
> marinii.Vezi Marina militará.
Militare aprovizionetri.Aeordare de avantagii meseria-
silor romagi.Circ. 24 lunie 1910 . . . VI 679
httlne. Atelierul de confectionat efeete mili-
tare.R. 16 Julie 1904 III 3131
Dolman.D. 11 Ianuarie 1907 . . . Ill 4257
Pelerina imbMnitit la grEtniccri.D. 30 Oct. 1907 IV 175
Gulerul de castor la mantaua ofierilor.D. 24 la-
nuarie 1909 . . .. . . . V 179
inspectii.R. 23 Mai 1903 (eu mod. 1906) . Ill 2738
Mod. mal multor art, din re.t'.D 3 Ianuarie 1909 V 163
pensiuni.L. 1 lulie 1889(eu mod. 1907) . 11897
Gradele inferioare din atmatil.L. 27 Mai 1910 . VI 628
Intirmi in limp de räsboi.L. 8 Aprilie 1894 . II 1242
rechizitii.L. 6 Aprilie 1906 . . . III 3738
Instructiuni pentru... 1. 7 lithe 1910 . . . VI 714
vcoale.Reg. lor.R. 12 Fevruarie 1910 . . VI 83
straine.Trimiterea ofiterilor in... R. 5
Mai 1895 . . . . 11 1507
Inaintarea ofiterilor trimisi In... D. 26 Sept. 1910 VI 825
taxe R. 26 luni 1910 (cu anexe si modele) . VI 680
tribunale si parchete. Numirea grefierilor
jutoarelor la... R. 18 Fevruarie 1900 . . . 11 2015
lor.L. 12 Martie 1900 . . . 11 2049
Reg. legii.R. 12 Martie 1900 . . . ll 2050
Cäsätoriile nelegitime ale ofiterilor.D. 16 Nov 1907 IV 180
coaIele de... De. 16 lanuarie 1908 . . IV 326
Fice de... Burse acord. de Dotatia oastei.R. 15 Fe-
vruat ie 1906 . . . . . . . III 3615
Mod art. 14 din reg.D. 12 Fevruarie 1908 IV

..... V
368
Invalizi... Azibol lor.-11. 5 Mai 1906 . . . III 3900
Maestri... §efi de specialitate. §coala lor de marinI.
B. 3 Iulie 1909 . . 611

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXI

Mari Mecanicii... din marina.R. 29 Noemyrie 1900 V 868

'UMW gl gloate.Vezi Recrutare.
Mine.L. 21 Apr. 1895 (cu mod 1900) . . . . II 1185
Mod. art. 13 din lege L. 23 Fevr. 1906. . . III 3631
Reg. legii.R. 10 Mai 1895 (cu mod. 1903) . . II 1512
Protectia muncei femeilor gi minorilor in exploatä-
rile 22 Febr 1906 . . . . III 3624
Beg. legii.R 11 Aug. 1906 . . . . . III 4155
MInlerá politie.R. 10 Oct. 1906 . . . . . III 4190
Mod. unor art, din reg. D. 10 Iunie 1910 . . VI 671
Minimul cheltu .1hor rolare obligalorii pentru comunele
urb. gi rurale De. 19 Martie 1904 . . . III 2897
Mlnisterul alneerilor stritine. Vezi Ministerul de
Externe.
de agrieultnrA, comert, industrie i domenii.
Inflint. lui.L. 30 Mart. 1883 (cu mod. 1892) . II 712
Infant unei sectiuni pentru va.nz. bunurijor Sta.
tului.L. 18 Mai 1892 (in nota) .... II 712
Cedarea unor terenuri catre ministerul de räsboi
pentru creiarea unei herghelii.L. 21 Mart. 1906 III 3709
Trecerea herghelii gi depozitului de arm5sari dela
minist. de rasboi la. .L. 4 Apr. 1908 . . IV 480
de agrleulturii el domenil Organiz. lui.
L. 28 Martie 1909 . . . . . V 324
Autorizarea... de a dot:151.1dt terenurile emigranti-
lor din Doloro,,ea.L. 21 Martie 1909 . . . V 223
Cassa Paduriror.Infiint. ei.L. 30 Marne 1910 VI 205
Pensille personalului inferior.L. 25 lunie 1906 III 4108
Punerea la dispozitie... a fondurilor necesarii pen-
tru cuitiparare de paduri dela Cassa Rurala..L.
21 Dec. 1908 . . . . V 148
Ciro. catre agentii silvici relativa, la aplicarea
noului Cod. silvic din 1 Mai 1910 . . . VI 571
de comert ai Ungariel.Politia de navigatie
pe sectia Dunarii supusa, .upravegherei oficiului
ungu ese din Orrva V 761
Taxele de navigatie, remoreaj i pilotaj de per-
reput pe sectia Portilor de Fier . . V 753, 755
Traficul fluvial 0 semnalele din Orgova pana la
Portlie de Fier . . . . . . . V 756
Serviciul de pilotaj la Portile de Fier 0 celelalte
cataracte ale Dunarii de Jos . . . . V 764
de externe Reorganizarea lui. L. 13 Fevr. 1894
(cu mod. 1898) . . II 1217
1111nistern1 de Culte §i instructie publicLOrganizarea
lui centrala 0 a celorlalte administra(ii dependinte
de el.L. 4 Main 1910 (en Stat de lefi) . . VI 575
Administr. veniturilor gi cheltuelilor diferit. la-
bol atorii 1i institute dependinte de... R. 10 Fevr.
1904 . . . . . . . . . . III 2850
Trecerea institutului Metereologic la... L. 12 Apr.

.....
1908 . . . . . . . . . . IV 558
Conditinni speciale de admisibilitate la licitatiunile
dela . R 1 Oct. 1909 . . . . . . VI 3
de linante Organizarea lui.L. 25 Mart. 1909
(en tabele) . . . . V 259
Mod. unor dispozini din lege L. 2 Apr. 1910 . VI 279
Reg. legii.R. 13 Iulie 1906 . . V 961

www.digibuc.ro
LXII INDEX ALFABETIC
Cassa de economic a funct. dela... L. 1 lulie 1905 Ill 3431
Mod. art 14 din lege. L. 12 Martie 1907 . III 4316
Reg. legii.R. I lulie 1905 . . . . . III 3436
--Conventia... cu Banca Nationalä.L 17 Apr.1880
(in notä) . . . . . . . . . 464
Conventia.. cu Fabricele de zahär.L. 15 Mart.
1906 (in notä) . . . . . . . . Il 1984
Evaluarea proprietätei mari si celei tiränesti.Circ.
22 Aprilie 1910 . . . . . . . . VI 566
Incasarea därilor pentru drumuri.Circ.13 Mart.
VI 159
Recensämäntul impozitelor directe.Cire. 8 Apr.
VI 310
Ministerul de indastrle I comert. 1nfiint. lui.L. 1
Apr. 1908 . . . . . . . . IV 462
Organiz. lui.L. 5 Apr. 1909 . .. V 357
> de interne.Organiz. lui interioard. L. 19 Apr.
1892 (eu mod. 1895) .. . . . . Il 950
Mod. unor art, din lege.L. 25 Mart 1908 . IV 410
Organiz. lui exterioara.L. i Noemvr. 1892 (cu
mod. 1904) . . . . . . . . Il 1019
Reg. acestei legi.R. 3 Noemvr. 1892 . . II 1025
Mod. art. 89 din reg.D. 6 Fevr. 1910 . . VI 69
Inhiintarea Directiunei administr. generale, perso-
nalului i contenciosului si a directiunei poliiei i
sigurantei generale.L. 25 Mart. 1908 . . . IV 410
Cassa de economie, ajutor i pensiuni a funet.
dela... L. 15 Apr. 1910 . . . . . . VI 368
Corespondenta cu consulatele striline.Circ. 17
lithe 1910 ..... .
Circular& eiltre prefecti cu privire la nouile legi
. . . VI 722

administrative, din 8 Apr. 1910 . . . VI 281

Taxele supusilor sträini pentru paza de zi si de
noapte in coin. rurale.Circ. 3 lulie 1910 . . VI 711
de justitie.Serv. interior.-11. 9 Mart. 1882 . II 639
Cheltuelileservic. säu interior. De. 9 Iulie 1909 V 616
lmpirtirea atributiunilor biroului directiei aface-
rilor judiciare dela... De 18 Apr. 1909 . . . V 388
asupra nouei legi a judeegtoriilor de
ocoale.Circ. 6 Aug. 1909 . . . . . V 626
de lueretri publice.Org. corpului tecnic.
L. 15 lunie 1894 (cu mod. 1900) . . . . II 1267
Reg. legii.R. 11 Fevr. 1900 (cu mod. 1906) . II 2002
Mod. art. 67 din reg.R. 14 Maiu 1910 . . VI 610
Org. consiliului superior tehnic.R. 7 Apr. 1901 Ill 2255
Administrarea fondului porturilor de dare... L.
24 Mart. 1904 . . . . . . . . Ill 2902
Cassa de pensiuni a cantonierilor i impiegatilor
inferiori.L. 1 Ian. 1899 (eu mod. 1907) . . V 830
Reg. legii.R. 28 Fevr. 1899 (cu mod. 1907) . V 832
Participarea pers. inferior al serv. maritim la
cassa de pensiuni a cantonierilor.L 11 Mart. 1906 V 960
Oamenü de serviciu dela... Indatoririle lor.R.
15 Dec. 1906 .....
de rfisboin.Org. lui.L. 29 Fevr. 1900
. . III 4241
II 2016
Acordarea de avantajii meseriasilor romani la
licitMiile dela... Ciro. 24 Iunie 1910 . . . VI 679
Cedarea unui teren de ciltre minist. de agricult.

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXIII

1906 .....
la... pentru creiarea unei herghelii.L. 21 Mart
. .
Trecerea hergheliei. dela... la minist. de agricult
. . III 3709
L. 4 Apr. 1908 IV 480
Comitetele consultative ale diferitelor arme
servicii din... R. 16 Iunie 1909 . . . . V 593
Dreptul soldatului de a reclama direct AWL.. In
caz de insulta, bâtaie, neprimirea soldei si a hranei.
D. 13 Mart. 1910 . . . . VI 159
Interventiile si protectiile in armata.Circ. 12
Noemvr. 1909 . . - . . . . . VI 51
Ministerul public.Atributiunile sale. L. 29 Oct. 1877 II 402
Minitntri.Prezedintele consiliului de... fará portofoliu.L.
7 Aprilie 1881 . . . . . . . II 549
Responsabilitatea lor.L. 2 Maiu 1879 . . 11 448
Minor 11.Casa de corectiune pentru... R. 14 Maiu 1874 . 11 268
Munca lor in exploatärile minierä, gi industrii...
L. 22 Fevr. 1906 . . . . . . . Ill 3624
Reg. acestei legi.R. 11 Aug. 1906 . . . 111 4155
Mirean cler I semen111.Vezi Cler si seminarii.
MIslea.Inehisoarea pentru minori.R. 14 Main 1874 . 11 268
Mitropolital primat.Atributiunile de precadere ale 1. P.
S. S.R. 15 Dec. 1873 . . . . . V 691
Mitropollti.Alegerea I. I. P. S. S. L L. si infiint. Consist.
sup. bisericesc--L. 3 Apr. 1909 . . . . V 352
Reg legii.R. 21 Fevr. 1910 . . . . VI 137
Drepturile i prerogativele 1. 1. P. P. S. S. L. L.
R. 28 Mart. 1884 . . . . . . . V 708
Mostle.coala de . Institutul .Gr. Ghica Vodii. din
lasi.R. 15 Iulie 1907 . . . . . . 1V 85
Scoala de... de Janet Instit. .Maternitate. din Bu-
curesti. R. 16 Mart 1900 II 2053
Mod. art. 4 din reg.D. 24 Noemvr. 1909 . . VI 53
Scoala de.. de langa .Spitalul Filantropia. din
Craiova.R. 24 Martie 1900 . . . . ll 2062
Moave rurale.Caminul lor.R. 10 Noemvrie 1907 . IV 176
Sectia br, pe lángá scoala de mow a Institutului
.Matemitatea. din Bucuresti.R. 5 Fevr. 1908 . IV 366
Mobillar capital.Vezi Capital.
Modele de marilurt ale calatorilor comerciali. R. 1 Oc-
tomvrie 1904 III 3234
Industriale.Infiint. uneiregistraturi speciale pen-
tru... De. 4 Mai 1910 . . . . . . VI 599
Moldova.Randuirea ei judeciitoreasca, din anii 1832-1865

.....
(Legiuiri vechi) Anexa finala . . . . . I 266
--Societatea de binefacere... din Iasi.Recun. ei de
pers. moralg Lege i Statute din 5 Aprilie 1908 IV 481
Molipoltoare boale.Prevenirea lor R 8 Decem. 1891
(cu mod. 1897) . . II 925
Mod. unor art, din reg.D. 30 Iulie 1906 . . III 4119
Monahl.Disciplina lor.R. 19 Iunie 1873 . . . V 692
Schima monahiceasea.D. 6 Decemvrie 1864 . II 116
Monastirea CA1drtrutani.-13eiedinta fostului mitropolit
primat Ghenache Petrescu la...L. 12 Aprilie 1909 V 369
Movinstirl.Primirea oaspetilor
Mogetar
lunie 1907
1890) ,
. .

....
i vizitatorilor In... R. 6
. . . .
lui.L. 22 Aprille 1867 (eu mod.
. IV
II 137
59

www.digibuc.ro
LXIV INDEX ALFABETIC
Monete de argint de 5 lei Baterea lor. L. 27 Iunie 1881 II 552
Rebaterea lor.L. 13 Aprilie 1900 . . . . 11 2100
de unr.Baterea lor.L. 3 lunie 1906 . . III 4082
Modif. cursului la... sträine.L. 16 Mai 1899
. Il 897
de bronz.Inlocuirea lor cu moneta de nikel.
L. 12 Aprilie 1905 . . . . . . III 3293
de nlkel Baterea lor.L. 13 Aprilie 1900 . II 2100
Inlocuirea au... gäurite.L. 25 Fevruarie 1906 . III 3638
jubillare de aur si argint Baterea lor.L. 20
Decemvrie 1905
Monitorul Oficial.Taxa publicatiunilor judecätoresti.
R. 5 Ianuarie 1880 . . . . . . . II 453
Reg. Direcliei sale.Mod. mai multor dispozitiuni
D 17 Martie 1909 . . . . . . . V 214
Monopohal labrieftrel ehibriturilor.L. 31 Mai 1887 II 858
> hartiei de Vigarete. L. 18 Martie 1900 II 2060
Cedarea produselor sale.L. 6 Octomvrie 1900 . V 837
> pnlberel i explozibililor. Trecerea
fabricei dela Laculete la R. M. S.L. 30 Mai 1898 II 1812
shmei.(Vezi art. 509 Codul Calimah) Anexa
final& . . . . . . . I 156
tutunnrfior.L. 28 Fevruarie 1887 . . Il 813
Aproviz. R. M. S. cu tutunuri orientale.L. 20 De-
cemvrie 1905 . . . . . . . . V 932
vanzArei bhuturifior spirtoase In co-
munele rurale.L. 7 Martie 1908 . . . . IV 375
Mod. unor art, din lege.L. 27 Martie 1909 . . V 297
Mod. unor art, din lege.L 21 Martie 1910 . . VI 175
vanzfirei chibriturilor si ciirtilor de
joe.L. 31 Martie 1886 (cu mod: 1889) . . II 786

>
Intrebuintarea cartilor de joe in cluburi si cazinuri.
L. 31 Martie 1900 ........
Monumente antice.Descoperirea lor.L. 24 Noemvrie
1892 . . .
Reg. legii R. 28 Ianuarie .1893
.

publice.Conservarea i restaurarea lor si

Infiint. Comisiunei pentru... L. 24 Noemvrie 1892
. ... . . . .
II 2070
II 1036
Il 1078
II 1038
Reg. acestei legi. R. 28 Ianuarie 1893 11 1083
Publicarea si administrarea revistei comisiunei pen-
tru... istorice.Dc. 18 Noemvrie 1907 . . . IV 185
lncorporarea Comisiunei pentru... istorice la Cassa bi-
sericei (art. 80 din org. Minist. cultelor) L. 4 Mai
1910 . . VI 576
Mori.Scutiri vamale pentru masinile lor.L. 4 Iunie 1906 Ill 4082
MorvInIzirtri.R. 20 Aprilie 1906 . . . . Ill 3780 .
Mostre de natrfur1 ale calätorilor comereiall.R. 1 Oc-
tomvrie 1904 . . . . . . . . Ill 3234
Motiii.Márginirea dreptului de a tinea In arenda... L 12 A-
prlie 1908 IV 565
Eforlei spitalelor civile.Arendarea lor
Martie 1900 .
Statalui Exploatarea lor in regie si arendarea
. . ..... 11 2062 L. 18

lor la asociatiunile tgriinesti.L. 19 Aprilie 1909 . V 393

.......
Condilinni pentru arendarea lor din 18 Aug 1901 V 779
Moltenitorul TronnIni.DotaOunea A S. R.L. 31 De-
cemorie 1892 . . . . . . . . 11 1055
Motoare.Interzicerea invartirei volanului dela... De. 2 Mar-
tie 1910 . VI 157

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXV

Motoelele.Politia rulajulni gi circulatiei. R. 19 Decem-

vrie 1906 . . . . . . Ill 1247 . .
Mod. art. 26 din reg.D. 6 lunie 1908 IV 814 . .
Munea.Libeitatea ei.Sindicatele.L. 20 Decemvrie 1909 VI 59
mlnorilor gi femeilor in industrii gi exploatAri mi-
niere.L. 22 Fevruarie 1906 Ill 3624
Reg. legii.G. 11 August 1906 11I 4155
Minute le de pietate.Vezi Cassa de imprurnut pe amanet
Alhantenia.Iiegulamentul ei organic.RAnduirea ei judecii-
toreasci, din anii 1832-1856 Anexa finalA . I 243
Mulsulman seminar din Dobrogea Org. lui R. 17 Aug.
1904 . . . . . . .. 111 3163
Muzftn1 Aman'4.Funct. lui.R. 25 Septernvrie 1909 . V 681
indastrial.Intiint. lui.D. 21 August 1909 . V 662
Reg. acestei legi.R. 4 lunie 1910 . . . VI 644
Intmlert.Cantul de... corall, in gcolile secundare.R. 20 A-
prilie 1906 . . . . . . . . . 111 3787
Conservatoriile de... R. 6 Octomvrie 1907 . . IV 145
Mod. art. 22 si 23 din reg.D. 12 August 1908 . IV- 1029
Mod. art. 7 gi 11 din reg.D. 17 Septemvrie 1908 V 50
*coala copiilor de trupii muzican(i.D. 1 Apr. 1908 IV 461
Serbarea de... coral& a gcoalelor secundare. R. 16
Septemvrie 1907 IV 137

Naturalizare.Diplome de... Taxa lor.L. 12 Martie 1900 II 2053

superioarA.R. 6 Noemvrie 1909 . VI 46
Navitiatorul pe 1Dunärea de jos. CAlhuza sa din 19 Mai
1881 V 741
Navillatinne.Conv. de... gi comer( cu Franta din 19 Iu-
lie 1907 . . . . . . . . . IV 97
Cony. de .. gi comer( cu Germania din 12 Apr.
III 3283
Itntre Galati gi gurile Duniirii Reg. Comisiu-
nei europene a Dunärii.R. 19 Mai 1881 (cu mod.
1909 . . . . V 709
pe Prat.-11. 17 Ianuarie 1902 . . . . V 87
.Reg sanitar.R. 17 Ian 1902 . . . . V 898
Tariful taxelor la Ungheni gi la gura Prutului
din 17 Ian. 1902 . . . . . . . V 892
pe Dunitrea de jos. Politia oficiului dela
Orgova.Reg. minist. de comer( unguresc . . V 761
Taxele de remorcare gi pilotagiu de perceput pfinA
la T.-Severin.Reg. minist. de comert unguresc V 753 gi 755
eomermal(t.Conditaum pentru captain, se-
cunzi, mecanici gi piloti R. 4 Dec. 1905 . . III 3551
Mod. art. 3 gi 12 din reg.D. 21 Fevr. 1907 . III 4286
Mod. art. 15 gi 16 din reg.D 21 Fevr. 1909 . V 189
Serviciul la bord.R. 2 Aug. 1906 . . . VI 861
pentru asigurarea vaselor.
L. 23 Julie 1905 III 3469

.....
Cassa de ajutor a personalului inferior. L. 10
Fevr. 1907 . . . . . . . . III 4261
ei gi cea maritimil. L. 9 Ianuarie 1888 II 874
maritinacServiciul special in directia C. F. R.
L. 5 Mai 1896 . . II 1613
DespArtirea.... de directia C. F. R.L. 12 Ianua-
rie 1906 III 3565

www.digibuc.ro
LXIV INDEX ALFABETIC

.....
Nebnn1.Legea asupra lor.L. 15 Dec. 1894 . . . II 1423
Reg. legii.R. 13 Nov. 1896 . . . . II 1686
Neholall-Buzitu.Execut. serv. telegrafo. postal si tale-
fonic pe cale ferati de interes local... Cony. 17
Mart. 1909 . . V 207
Nelemnoase prodnse din pädurile Statului--VAnzarea
lor.R. 12 Noemyr. 1909 VI 48
Nelegitime elistttoril ale ofiterilor. D. 16 Nov. 1907 IV 180
Nlkel.Vezi Monete de...
Nitro-gleeerintt.Preparate de.. R. 12 Mart. 1883 . . 11 705
Normal primar invAtämttnt.Vezi Invilytmantul normal
primar.
Normale seoale.Vezi coale normale.
Norvegla.Conventia de comert cu... din 10 lunie 1910 . VI 668
Iunie 1908 .....
Notarl Examenul de capacitate si aptitudine pentru... Dc.
Scoalele de... Inf. si funet. lor.R. 3 Sept. 1908.
. . . IV 805
V 3
AdAogarea unui art. In reg.D. 17 Ianuare 1910. VI 61
Cassa de ajutor i pensiuni pentru... R. 2 Dec
1908 V 122
Note Insuflelente la frecventare.Inscrierea elevilor cu
Dc. 26 Aug. 1908 . . . . . . 1V 1045
Nume.Lege asupra numelui.L. 18 Mart. 1895 . . II 1471
Numirea alutoarelor de Invettfitor cu titlu provizo-
riu la scoalele de ciaun.R. 3 lunie 1904 . . Ill 3102
Mod. mai multor art, din reg.D. 29 Apr. 1908. IV 592
Mod. art. 1, 2, si 25 din Reg.D. 2 Apr. 1910 . VI 279
doeentHor, agregatllor sl profesorilor
universitari.B. 10 Fevr. 1899 (cu mod. 1902) II 1878
grefierllor i ajutoarelor la trib. i parchetele
militare, R. 18 Fevr. 1900 . . . . . II 2015
instftutorilor i institutoarelor la scoalele in-
ferioare de meserii.R. 29 Iunie 1904 . . III 3123
maestrelor la scoalele profesionale de grad. I
Il.R. 4 Iunie 1908 . . . . . . 1V 809
Mod. art. 30 din reg.D. 30 Apr. 1909. . . V 431
profesoarelor la scoalele secundare de fete si
scoalele normale primare de fete.R. 11 Fevr.
111 2852
prolesorilor conferintriarilor la scoalele de
i
agriculturá dela HerestrAu i coala de silvicul-
turf). dela Bränesti.L. 22 Fevr. 1904 . . III 2861
Reg. legii.R. 21 Mart. 1904 . . . . III 2898
prolesornor i maestrilor la scoalele se-
cundare.R. 15 Dec. 1898 (cu mod. 1906) . . II 1852
Mod. art. 54 din reg. D. 25 Avg. 1909 . . V 663
> profesorllor 91 maestrilor la scoalele de
comert.R. 29 Noemvrie 1907 . . . . IV 187
Mod art. 13 si 56 din reg.D. 27 Mart. 1909 . V 281
profesorilor de stiinte religioase la seminariile
teologice.R. 5 Aug. 1910 VI 760

o
Oaspet1.Primirea lor la monastiri.R. 6 lunie 1907 IV 69
Oaste.Vezi Dotatiunea oastei.
Obleete antlee.Deseoperirea lor.L. 24 Noembr. 1892. 11 1036
Reg. legii.R. 28 Ianuarie 1893 . . . . 11 1078

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXVII

Obieete fabricate din inetale pretioase.L. 15 Fevr.

1906 111 3603
Reg. legii.R. 21 Mart. 1906 . . . . Ill 3715

.....
Analiza lor.De. 27 Sept. 1906 . . . . Ill 4184
Punctele varnale prin care se pot introduce... D.
21 lunie 1906 (in notii.) . . . . . III 3715
Obstaeole.Alergäri de... pentru ofiteri i grade inferioare.
1. 18 Aug. 1910 . . VI 763
Obstea eassel din 13firlad.Reinfint. ei.L. 28 Mart. 1907. III 4356
tkrimetiti.Arendarea mosillor Statului, asezilmin-
telor de bine-facere, Cassel scoalelor, Cassei Biseri-
cei, la... L. 19 Apr. 1909 V 393
Ocoale judeerttare$1.Vezi Judeditoriile de oeoale.
si1vice.-1mpftrtirea in zece... a pädurilor Dobro-
gei D. 18 Mai 1910 . . . . . . VI 619
Mien publiee de efintetrire.-11. 16 Apr. 1910 . . VI 547
Oliterii.Pozitia lor.L. 18 Fevr. 1907 . . . . Ill 4264
Cassa de economie, credit si ajutor.L. 9 Mart.
1900 . . . . . . . . Il 2028
Reg. acestei legi.R. 16 Mai 1900 . . . 11 2113
lor.L. 12 Mart. 1900 . . . 11 2049
Reg. acestei legi.R. 12 Mart. 1900 . . . 11 2050
Crtsätoriile lor nelegitirne.D. 16 Nov. 1907 . IV 180
Concedii medicale pentru... De. 4 Sept. 1910 . VI 781
Concurs de eällrie, alergäri de vfmätoare i aler-
gäri de obstacole pentru... I. 18 Aug. 1910 . VI 763
Gulerul de castor la znanta.D. 24 Ian. 1909 . V 179
Memoriile lor.De. 23 lulie 1910 . . VI 725
Ordonantele lor permanente I. 9 lanuarie 1909. V 165
Portsabia la sea pentru... din trupele &Mari.
V 604

....
D. 1 Tulle 1909 . . . . .
Studiul limbilor staine de cfrträ... De. 18 Mai
1908 . . . . . . IV 740
Trimiterea lor in seoalele militare din straing.tate.
R. 6 Mai 1895 . . . II 1507
lnaintarea ofiterilor trimjsi in scolile din sträinii-
nAtate D. 26 Sept 1910 . . . . . VI 825
de administratie.Corpul lor R. 1 Noem. 1908 V 115
de politle.Examenele lor de capacitate.R. 21
Mar zie'1906 . . . . Ill 3709
Insemnele lor.R. 4 Noemvrie 1903 . . . Ill 2821
Mod. unor art, din reg.D. 14 Octomvrie 1904 111 3248
Uniforma lor.R. 3 Mantle 1906 . . Ill 3656
de rezervft.L. 2 Aprilie 1900 . . . 11 2071
Reg. legii. R. 4 lunie 1900 (cu mod. 1903) 11 2143
Mod. unor art, din reg.D. 24 Noemvrie 1901; 111 4239
de stat major.Pregatirea i recrutarea lor.
D. 4 Fevruarie 1910 . . . . VI 67
sanitari.Trimiterea lor in striiinätaie.Dc. 16
lulie 1906 Ill 4087
01.Taxa de päsunare pentru... De. 27 August 1908 . 1V 1046
Oleria dela Constanta. (Anadolchioi). R. 20 Aprilie 1906 Ill 3785
01anda.Conventia de comert cu... din 11 Decemvrie 1899 II 1980
Convent. de extrildare cu.. din 27 Septemvrie 1894 Ill 2270
Onoare.Consiliul de... al armatei.R. 26 lunie 1908 . IV 856
Orarinl scoalelor de arte frumoase.D. 3 Octornvrie 1909 VI 14
Ordinea de bittar in armatil.D 30 Mai 1903 . . Ill 2749
diselplina studenplor 11 10 Fey. 1899 11 1894

www.digibuc.ro
LXVIII INDEX ALFABETIC
Mod. art. 23-26 din reg.D. 26 lunie 1907 . IV 71
Mod. art. 6 din reg.D. 3 Aprilie 1908 . . IV 466
Ordinal Carol I".L. 10 Mai 1906 . . Ill 3906
Reg. legn-11. 10 Mal. 1906 . . . Ill 3909
. Coroana Rombulel.'.L. 26 Mai 1881 . 11 550
Reg. legii.R. 3 Noemvrie 1906 . Ill 4217
!. Steaua Romiltdei-,.L. 12 Martie 1906 . Ill 3695

.....
Reg. legii.R. 2 Noemvrie 1906 . . . Ill 4208
Ordonantele ofiterilor si comandamentelor.Permanenta
lor.I 9 Ianuarie 1909 . . . . . . V 165
Orielinatul agricol .Feldinand..Org. luiR. 19 Mai
1898 . . . 11 1803
Organizarea administratiei finantelor Statului.
L. 25 Martie 1909 . . V 259
Mod. unor disposit. din lege.L. 2 Apr. 1910 . VI 279
Reg. legii.R. 13 Julie 1906 . . . V 961
. arhivelor Statului.R 25 Julie 1872 . . II 198
Mod. art 5 din reg.D. 5 Martic 1906 . . Ill 3667
armatei.L. 18 Aprilie 1910 . . . VI 563

. .. ...
Aplicarea legii.Dc 19 August 1910 .
C. F. R. (administratia).R. 15 Apr. 1910
comnuelor rurale.L. 1 Mai 1904 (cu mod.
1908)
.

Mod. art. 155 din lege.L. 28 Martie 1909 .

Mod. unor art. din lege.L. 1 Aprilie 1910 .
comunelor urbane. L. 31 Iulie 1894 (cu
.
.
. VI 770
VI

IV
V 324
VI
389

593

211

mod. 1905) . . . . . . 11 1304

consilinlni teenie superior al minist. lucrä-
rilor publice R. 7 Aprilie 1901 . 111 2255
cornului de avocati. L. 12 Martie 1907 111 4316
eorpului teenie al minist lucrarilor publice
L 15 Iunie 1894 (cu mod. 1900) . 11 1267
Reg. legii.R. 11 Fevr. 1900 (cu mod. 1906) . 11 2002
Nod. art. 67 din reg.R. 14 Mai 1910 . VI 610
corpulni telegrafo-postal.L. 1 Mai 1892 V 770
Impiegati auxiliari ai corpului... L. 10 Apr. 1894 11 1245
cartel de easatie.L. 24 Ianuarie 1861 (cu
mod. 1906) (abrogata) . . 11 14
Noua lege de org. a Casatiei L. 25 Martie 1910 VI 177
eurtel de contort L. 29 Ianuarie 1895 . 11 1438
Dob'rogel. L. 9 Mart. 1880 (cu mod. 1886) . II 458
tnehisorilor centrale.R 14 Mai 1874 . . II 268
Regunul lor L. 1 Fevr. 1874 (cu mod. 1877) . 11 250
Inviimantului militar in scolile normale
de invatatoriR. 2 Martie 1910 . . . VI 154
ludecittorease(t. L. 24 Martie 1909 .
Reg. legii.R. 29 Mai 1909 ..... V V444
228 .

Mod art. 17 din reg R. 2 Iunie 1910 . . VI 630

manutantelor militare.
.
mod. 1906) . . . ..... 11 1619
marinei comerciale.L. 21 Fevr. 1907
R. 17 Mai 1896 (cu
. Ill 4271
Reg. legii.R. 12 Mat 1907 . . . IV 6
marina mIlitare.L. 28 Mai 1898 (eu mod.
1906) . . . . 11 1807
Complectarea legii.D. 14 Julie 189 . 8 . . . 11 1822
Reg. legii.R. 7 Aprilie 1901 . . . . Ill 2254
Mod. unor art, din reg.D 18 Oct. 1907 . . IV 172
A meserfilor.L. 5 Martie 1902 . . . 111 2443

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABET1C LXIX

Reg. legii (eu modele de brevete).R. 31 August

1902 V 902
Organizarea ininisterului de agrieultur& gi dome-
28 Martie 1909 . . . . V 324
a ministerului de externe.L. 13 Fevruarie
1894 (cu mod. 1898) .. . .. . 11 1217
ministerului de cane gi instructie
L. 4 Mai 1910 (cu stat de lefi) . . . . VI 575
ministerulul de industrie gi comert.L. 5
Aprilie 1909 V 357
ministerultd de interne (adm, interioarct)
L. 19 Aprilie 1892 (cu mod. 1895) . . . 11 950
Mod. unor art, din lege.L. 25 Martie 1908 . IV 410
(Adrn. exterioarci).L. 1 Noemvrie 1892 (cu mod.
1904) . . . . . . . . 11 1019

.....
Beg. acestei legi. R. 3 Noemvrie 1892 . . 11 1025
Mod. art. 89 din reg.D. 6 Fevruarie 1910 . . VI 69
ministerulni de rrisboi.L. 29 Fevr. 1900 11 2016
a penitenciarelor.L. 1 Fevruarie 1874 (cu
mod. 1877) . . 11 250
politiei coin. urbane.L. 19 Decemv. 1902 Ill 2602
Reg. legii.R. 14 Septemvrie 1904 . . . Ill 3208
politiei generale a Statalui.L. 1 Aprilie
1903 (al mod. 1905) Ill 2682
Directia po1iei gi sigurantei gcnerale dela minist.
de interne.L. 25 Martie 1908 . . . . IV 410
seminarului musulman din Dobrogea.R.
17 August 1904 . . .. . . . Ill 3163
serviciului eurtilor de apel gi al grefelor
gi cancelariilor parchetelor curtilor de apel.R.-
31 Mai 1909 . . . . . . V 505
servieinbli domenial in Dobrogca.R. 22
Aprilie 1903 . . .. . . . Ill 2698
serviciulni port&reilor.R 30 Mai 1909 V 452
servicitdui postai-rnral.L. 22 Iu lie 1892 11 999
Reg. acestei legi.R. 22 Iu lie 1892 . . . 11 1000

1909 .......
servieinini tribunalelor si al grefelor gi
cancelarillor parchetelor tribunalului.R. 31 Mai
servieinrilor medicale ale spitalului
Spiridon R. 31 Julie 1910
.

Sf.
. V 487
VI 736
teatrelor.L. 27 Martie 1910 . . . VI 190
Orientale -Ls tunuri Aprovizionarea R. M. S. cu... L. 20
Decemvr e 1905 .....
Ortogralice regule ale Academiei Romane:D. 25 Mar-
. . V 932
tie 1907 (urmat de un glosar de euvinte) . . III 4347
Ortodoxa Biserica
Ospiciu.Cladirea unui... lang4 Bucuresti.L. 10 Martie
111 3694

.....
Osple11.Trecerea lor la ministerul de interne (serviciul
sanitar).L. 1 Aprilie 1908 . . . . IV 440
Vezi Spitalele .Sf. Spiridon».
OtatnitrL.Rescump. locurilor Eforiei supus5 la... R. 20
Mai 1870 . . 11 185
Otomane leginiri aplicabile in Dobrogea. V 995,1019, 1025, 1027, 1028
Ozoeherits1 Consolidarea dreptului de a exploata... pe pro-
prietatile particulare.L 9 Mai 1904 . . Ill 3003
Reg. acestei legi. R. 9 Mai 1904 (eu mod. 1905) 111 3007

www.digibuc.ro
LXX INDEX ALFABETIC

Palatal lustitil din Bucuresti. Serv. interior.R. 4 Oct. 1895 II 1569

din Craiova. Serv. interior. R. 15 Iu lie 1897 II 1783
al bib. Dambovita. Serv. interior.R. 26
Noeniv. 1909 ....
Panciu-111firhsesti Serv. telegrafo-postal i telefonic pe
. . . VI 54

linia ferata... Cony. 4 Mart. 1906 . . . . III 3662

Pansamente.Depozitul central de... R 4 Iu lie 1908 . IV 945
Pantahnze.Purtatorii de... pentru adunarea ofrandelor.
R. 3 Ianuarie 1880 (cu mod. 1908) . . . V 705

.....
Parchetul trib. Arges.Mod. jurisdictii lui. L. 8 Apr. 1886 II 788
Parchetele cartilor de apel.Org. serv. interior.R.
31 Mai 1909 . . . . . . . V 505
militare.Numirea grefierilor.R. 18 Fevr.
190G . . . . II 2015
trlbunalelor.Org. serv. interior.R. 31
Mai 1909 .....
Parls.Conv. i tratatul dela... .
.
.
.
. .
V 487
II 3. 5 si 11
. .

Cony. internationala dela... pentru infiint. unui

oficiu sanitar, din 27 Mai 1907 . . . . IV 58
Pastorale conferinte ale preotilor i diaconilor.R. 29
Iunie 1910 . . . . . . . VI 694
Pasapoarte.Viza i reviza bagajelor pe vapoare.R. 3
Martie 1906 . . . . . . . . III 3660
Patente.L. 27 Mart. 1863 (cu mod. 1906 si eu tabele) . III 3324
Clasificarea patentarilor in ordine
4 knie 1905 . . . .
. . . . III 3330
Clasificarea patentarilor neprevazuti in tabelele
primei legiuiri i cari se taxeazä prin asimilare
din 4 Iunie 1905 . . . . . . . III 3350
Patronal.Soe. de... Recun. ei de pers. morala..Lege
statute din 28 Mart 1908 . . . . . IV 422
Pavillonul vaselor comerciale.B. 4 Dec. 1905 . III 3551
mIlitare detasate la batal. de gel-
niceri.D. 26 Oct. 1907 . . . . . IV 176
Paza de zi si de noapte in comunele rurale. Taxa supusi-
lor sträini scutiti de... Circ. 3 klie 1910 . . VI 711
vitnatulni.Crirkile de recunoastere ale päzitori-
lor publici pentru... Dc. 28 Mai 1906 . . III 4071
Pacarit.Impozitul asupra ei.L. 29 Mart. 1887 II 825
Vezi i Petroleu.
Phduri. Cassa lor L 30 Mart. 1910 . . . VI 205
Phdurile Dobrogel.Tmpärtirea lor in zece ocoale silvice
D. 18 Mai 1910 . . . . . . . VI 619
Statulni.Exploatarea lor.Reg. de licitatie din
21 Dec. 1894 . . . . . . . . V 776
Conditiani pentru exploatare din 11 Julie 1896 . V 800
Exploatarea lor in regie pentru eftinirea lemne-
lor de constructie.L. 12 Fevr. 1910 . . . VI 81
Vanzarea produselor secundare, sau intermediare,
accidental's, i accesorii, sau nelemnoase din... R.
12 Nemyr. 1909 . . . . . . VI 48
Pfimant.Aeordare de... in Dobrogea Luptiitorilor dela 1877-
1878L 2 Apr. 1903 III 2695
Reg. legii.R. 30 Septemvrie 1905 . . III13538
A Dotarea cu... a scoalelor rurale pentru invätii-
mantul practic agricol.L. 23 Mart. 1908 . . IV 397

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXI

..... IV
Panant.--.11otarea cu... cultura a scoalelor sittesti.Dc. 12

.....
Innis 1908 . . 832
> Vezi si Proprietati inalienabile.
Plutunare.Taxe de... pentru armisari, cai, iepe, carlani ,
catari, berbeci, oi, tapi, capre, miei, iezi i porci
Dc. 27 Aug. 1908 . . IV 1016
Pázitori.Vezi Pazä.
Pelagroqi.Azilul de... R. 1 Dec. 1896 . . . . II 1701
Pelerina Imbletnitii.Introducerea ei la graniceri.D. 30
Oct. 1907. . . .. . . . IV 175
PfunaInturile din zona de inundatie a Dunarii. Punerea
lor in valoare.L. 21 Dec. 1910 . . . . VI 960
PenaL Vezi Codul...
Penitenciare.Inflint. lor.R. 24 Iunie 1874 . . . II 274
Regimul lor.L. 1 Fevr. 1874 (cu mod. 1877) II 250
1895 .....
Inchisoarea militara dela TarponR. 15 Dec.
. . .
Inchisoarea minorilor dela Mislea.R. 14 Mai 1874
. . II 1578
II 268
Conditiuni pentru a fi numit gardian in... Dc. 8
Oct. 1909. . . . . . . . . VI 42
Pensinni.Legea generals. de.. L. 27 Mart. 1909 . . V 282
Mod. unor art. din Iege.L. 11 Apr. 1910 . . VI 362
Reg. legii.R. 25 Apr. 1909 . . . . V 396
Aplicarea legii gencrale de... functionarilor Eforis
Spitalelor Civile.R. 21 Sept. 1902 . . , III 2547
Aplicarea legii generale . de... functionarilor Epi-
tropiei Cassei .Sf. Spiridon..R. 14 Dec. 1902 . III 2664
Penslunile cantonierilor i impiegatilor inferiori ai Minist.
lucrärilor publice. Cassa lor.L. 1 Ian. 1899 . V 830
functionarilor Academiei Romane.R. 18 April. 1908 IV 566
functionarilor Minist. de finante.Cassa lor.L. 1
Iulie 1906 . . . . . . . . III 3431
Mod. art. 14 din lege.L. 12 Mart. 1907
III 4316 . .
Reg. legii.R. 1 Iulie 1905 ..... III 3436
> functionarilor Minist. de interne. Cassa lor.L. 15
Apr. 1910 . . . . . . . . VI 368
jandarmilor rurali L. 1 Mart. 1906 . . . III 3653
gradelor inferioare din armatä.L. 27 Main 1910 . VI 628
Reg. acestei legi.R. 16 Mart. 1906 . . . III 3698
lucrätorilor R. M. S.Cassa lor.R. 8 Aug. 1907 . IV 117
meseriasilor civili din armata.L. 22 Fevr. 1907 . III 4287
Reg. acestei legi. R. 17 Aug. 1907 . . . IV 123
militare.L. 1 Iulie 1889 (cu mod. 1907) . , 11 897
Infirmi in timp de rásboi.L 8 Apr. 1894 . II 1242
notarilor.Cassa lor.R. 2 Dec. 1908 . . . V 122
oamenilor de serviciu din administr. Finantelor Sta-
tului si ai corp. legiuitoare Cassa lor.L. 18 Mart.
III 4329
personalului inferior al Eforiei Spit. Civile.L. 10
Apr. 1907 . . . . . . . . III 4363
personalului inferior al 1Minist. agricult. i domenii-
lor.L. 26 lunie 1906 . . . . . . III 4108
personalului inferior al servic. maritim.L.11. Mart.
V 960
personalului postal rural. Cassa lor.R. 1 Iulie 1903 III 2781
Trecerea pensionarilor postali rurali la Cassa Di-
rectiei Generale.R. 20 lanuarie 1908 (art. 191). IV 330

www.digibuc.ro
LXXII *INDEX ALEABETIC
Pens lunlle sergentilor de ora0 Cassa lor.R. 1 Sept. 1903 III 28C
Mod. art. 24 din reg D. 17 lunie 1908 . . IV 84
Pereepere.Vezi Contributiuni, Impozite i Taxe.
Pereeptlile Statuln1.Lefils percei torilor dela... De. 1
Mai 1908 . . . . . . , . IV 647
Lefile conlabililor, ajutoarelor, agentilor si copis-
tilor dela... De. 1 Mai 1908 . . . IV 649'
Permanent eonsillu administrativ.L. 28 Mart. 1908 . IV 423
Reg. 28 Fevr. 1909 . . . . V 191
Permanent'', listelor electorale.Inloemirea, revizui-
rea si... L. 18 Fevr. 1907. Anexa Intaia . . I IVIII
Permise de vilnittoare in pildurile statului - R. 22 Dec.
11 1983
Persoand, moraIrt.Vezi Cluburi, Institute si Societriti.
Personal Impozit.Vezi 1mpozit.
PeseitriHe Statulul. Exploat. i administrarea
19 Aug. 1900 (cu mod. 1904) . . . . III 2233
Fond. de punere in valoare a terenurilor bältoase
L. 22 Fevr. 1906 111 3628

.....
Zona inundabilä.L. 21 Deeemvrie 1910 . . VI 960
Indatoririle pescarilor din... exploatate in regie.
R. 7 Main 1903 .....
Peseult In apele Statulni.Exploat. in regie.R. 13
. . III 2735
Mart. 1905 . . . Ill 3257
> Dunitre.Conv. cu Bulgaria pentru... din 26
Oct. 1902 . . . . . . . V 922
Cony. cu Rusia pentru... Prut 1i Marea Neagril
din 22 Ianuarie 1908 . . . . . . IV 351
Cony. eu Serbia pentru... din 3 Dec. 1909 . . VI 55
Cony. cu Ungaria pentru... din 25 Noemvr. 1906 Ill 4239
Petrecere liberft in România.Bilete de... pentru sträini.
R. 2 Aug. 1900 . . . . . . . 11 2231
Vetrolen.Bazele exploatärei instalt. de ... din Constant&
Dc. 5 lunie 1904 . . . . . . . Ill 3106
Fondul de asigurare pentru instalat. de... din
Constanta.L 18 Marfie 1906 . . . . Ill 3708
Consolidarea dreptului de a exploata... pe pro-
prietättle partieulare.L. 9 Mara 1904 . . 111 3003
Reg. acestei legi.R. 9 Mara 1904 (eu mod. 1905) Ill 3007
Darea in exploatare a terenurilor petrolifere ale
Statului.L. 18 Apr. 1909 . . . . . V 383
Reg. legii (cu contractul tip.)R. 5 lunie 1910 . VI 647
Distarata ce trebuie pästratä de Cassa cazanelor
in exploatfirile de... Dc. 25 Martie 1910 . VI 189
Exploatarea... pe mo0ile Eforiei Spit. Civile.R.
7 Julie 1905 (cu mod. 16 Oct. 1905) . . . Ill 3444
Fabricarea si vânz. produselor de... R. 5 Dec 1892

.....
(cu mod. 1906) . . . . . . . 11 1050
Masud de arairarea sänatätii publice in exploa-
tärile de... R. 21 Oct. 1899 . . . . 11 1965
Politia minier& in exploatärile de... R. 10 Oct
1906 . . . . Ill 4190
Mod. unor art, din reg.D.. 10 lunie 1910 . . VI 671
Sondajul hydraulic la exploatärile de... R. 12 Fevr.
Ill 3601
lampant. Impartirea consumului total de... intre
distileriile din tarti..L. 12 Apr. 1908 . . . 1V 562
Mod. art. 3 din lege.L. 15 Apr. 1910 . . VI 389

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXIII

Impártirea consumului anual de... pe baza puterei

de producere a distileriilor... J. 11 lunie 1908 . IV 830
Mart. 1910
.
.

R. 10 Aprilie 1908
.

.
.

.
Mod. art. 26 din lege.L. 3 lunie 1906
Plata dilibeseu iTod&. din Bucure0i.Org. i func. ei.
.
.

.
.. ...
Pretul de vanzare al petroleului lampant Dc. 27
Petroleu rafinat. Taxa asupra... L. 11 Fevr. 1900 (cu mod.
1901) .
.

. .
.

.
.

.
.
VI 198

11 1995
111 4081

IV 557
Pietre line zi pretioase. Adoptarea caratului metric la co-
mertul de... L. 5 Mart. 1910 . . . . V1 159
Pllotaglu.--Taxele de... pentru docurile din Brälla qi Ga-
lati.D. 3 Fevr. 1892 . . . . . V 752
Taxele de... 0 Serv. de... la Portile de Fier 0
celelate cataracte ale Dunärii de jos, pana la T.-
Severin, dictate de minist. de comert al Ungariei. V 755 0 764
Pilotil bastimentelor comerciale.Condit. puse la... R.
4 Dec. 1905 . . . . . . . . Ill 3551
Mod. art. 3 0 12 din reg. D. 21 Fevr. 1907 . 111 4286
Mod. art. 16 0 16 din reg.D. 21 Fevr. 1909 . V 189
Serviciul la bord.R. 2 Aug. 1906 . . . VI 861

.....
Plasare.Birouri de... R. 18 Martie 1895 . . . . 11 1469
Societates. .11orne international> Statute din 5
lulie 1905 Ill 3443
Pl&11.Administrarea lor i org. corn. rurale.L. 29 Aprilie
1908 . . . IV 593
Mod. mai multor circumscriptii din corn. rurale 0...
L. 28 Mart. 1909 . . . . . . . V 300
Mod. mai molter art, din lege 0 comune din ta.
bloul de...L. I Aprilie 1910 . . . . VI 211
Ciro. ciitre perfecti pentru lämurirea legii.Circ.
29 August 1908 . . . . . . IV 1046
> Administratorii de...Examenele kr de aptitudine
capacitate.D. 3 Main 1908 . . .. IV 649
Tinerea examenului de.., pentru administratorii.
R. 29 Maiu 1908. . . . . . . IV 762
Ploiesti Vàleni de Munte.Conv. telegrafo-postalä. i te-
lefonicä, din 17 Martie 1909 . . . V 213
Plutonieri.Bcoalele pregatitoare de... R. 30 lan. 1910 . VI 61
Pneumo-enterita intectioasä la rämätori.Combaterea ei
R. 10 Aug. 1895 . . . . . . II 1541
Poduri yi tposele.--coala nationala de... R. 2 Aug. 1906 Ill 4132
Polielinici.Desehidere i funct. de... R. 3 Aug. 1901 . Ill 2257
Politiee drepturi.Acordarea lor locuitorilor din judetele
Constanta i Tulcea.L. 14 Apr. 1910 . . . VI 367
Reg. legii.R. 16 Apr. 1910 (cu form, de diplomä VI 553
Poliia eomunelor urbane. Org. ei. L.-19 Dec 1902 Ill 2602
Reg..legii.R. 14 Sept. 1904 . . . . 111 3208
Sergentii de ora§ R. 20 lunie 1903 . . . Ill 2753
sergentdlor de orag.R. 1 Sept. 1903 . Ill 2812
fr- untarillor, porturilor i gärilor.R. 1 Aprilie
Ill 2902
general& a Statului.Org. ei.L. 1 Apr. 1903
(cu mod. 1905) . . . . . . . Ill 2682
Agentii ei auxiliari.R. 20 lunie 1903 . . Ill 2767
Autoritatea disciplinarit instituitä de legea din 1
Apr. 1903.R. 20 lunie 1903 (ea mod. 1905) . Ill 2770

C. HAMANGILI. Suplimentul 34
www.digibuc.ro
LXXIV INDEX ALFABETIC
Examenele de capacitate si aptitudine.R. 31
Oct. 1908 . . . . . . . . V 109
1mnsele politienesti.R. 4 Noemv. 1903 . . 111 2821
Mod. unor. art, din reg.D. 14 Oct 1904 . . Ill 3248
Uniforma ofiterilor de politie. R. 3 Mart. 1906 Ill 3666
Politia minierà in exploatarile de petroleu.R.10 Oct. 1906 Ill 4190
Mod unor art, din reg.D. 10 lunie 1910 . VI 671
navigatfunel pe Dunitre de cittrA oficiul din
Ors iva.Reg. minist. de comert

.....
al Ungariei . . . . . V 761
pe Prut.Reg. de navigatie gi
de... R. 17 lanuarie 1902 . . . . V 878
rulalului si circulatiei pe caile publiee R. 19
Dec. 1906 . . Ill 4247

.....
Mod. art. 26 din reg. D. 6 lunie 1908 . . . IV 814
rural(t.L 25 Dec. 1868 . . . . . 11 174
Sergentii rurali.R. 13 Oct. 1904 . . . 111 3239
sanitarri veterluaricL. 28 Main 1882 (cu
mod 1901) . . . 11 669
Certificate de sAnatate pentru animale.R. 21
lanuarie 1904 111 2823
Combaterea pneumo-enteritei si brAncei infectioase
R. 10 Aug. 1895 . . . . . . . 11 1541
Inspectorii veterinari.R. 8 Fevr. 1894 (en mod.
1896)

1906 .
.

. . ..... Ill
.
Inspectorii zootechnici.Atribut. lor.R. 16 Fevr.
Transportul animalelor si produselor lor brute
pe C. F. R R. 28 lanuarie 1901 . . .
. . . 11 1212

3618

Ill 2248
Zona preventivit R. 11 Sept. 1894 (cu mod. 1900) 11 1357
sitturantel Iteuerale.L, 25 Mart. 1908 . . IV 410
viloittoarei.L 28 Martie 1906 . . . . Ill 3726
Reg. acestei legi.R. 28 Maiu 1906. . . . Ill 4058
Permisele de vAnitoare.De. 17 lunie 1906 . Ill 4062
Arendarea dreptului de vflnatoare (cu proiect de
contract) din 28 Maiu 1906 . . . . Ill 4069
Cärtile de recunoastere a pazitorilor publici pen-.
tru paza vánatului.De. 17 lunie 1906 . 111 4071
Polltienesti eireumseriptii din Bucuresti. Delimita-
rea razei lor.D. 1 lanuarie 1908 . . . . IV 315
Pompieri. Fondul .Carol h pentru ajutorarea lor.R. 9
Maiu 1906 . . . . . . . . Ill 3905
Populare biinel.L. 15 Aprilie 1910 . . . . VI 374
Reg. legii.R. 11 August 1904 . . . . Ill 3159
Urmä.rirea debitorilor lor.R. 11 August 1904 . 111 3159
Populapune eteroglottt. infiint. de grildini de copii
in comunele cu... De. 18 lulie 1908 . . . 117 970
Porel.Combaterea pneumo-enteritei gi brAncei infectioase
la... R. 10 Aug. 1895 . . . . . . 11 1541
Taxe de prisunare pentru... De. 27 Aug. 1908 . IV 1046
Porthrel.Organizarea lor.Vezi Noua lege pentru organiz.
judecdtoria (art. 47-50 si 88-90).L 24 Mart. 1909 V 228
Serviciul lor si taxele actelor de proceduril si de
V 452

....... .
executare.R. 30 Mai 1909 . . . . .
Port-sable la sea.Adoptarea ei pentru ofikerii din trupele
1. tune 1909 . . . . . . V 604
Portul-lbettila.Exproprierea unor terenuri din... L. 4 Mai
1908 . . IV 651

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXV

Tariful taxelor de pilotaj lie se percepe de cApi-

tenia din .. D. 3 Fevr. 1892 . . . . V 752
Constanta.Bazele exploatärii instalatiilor de pe-
troleu in... Dc. 5 lunie 1904 . . . . . Ill 3106
Fondul de asigurare pentru instalatiile de petrol
din... L. 18 Martie 1906 . . . . . Ill 3708
Magaziile cu silozuri din... R. 29 lunie 1910 (cu
un tarif) . . . . . . . . VI 698
Adäog. unui art. adit. la reg.D. 12 Sept 1910. VI 783
Taxele de port ce se perep in... R.11 lulie 1910 VI 720
Veniturile i cheltuelile... L. 13 Mai 1910 . . VI 601
Portul Galati.Tariful taxelor de pilotaj ce se percep
de cäpitAnia din... D. 3 Fear. 1892. . . . V 752
Ifiangalla.Veniturile i cheltuelile sale.L. 13
ai 1910 . . . . . . . . . Vi 601
Sullna.Pereep. taxelor sanit. in... R. 6 lulie 1884 V 751
Tariful taxelor ce se percep la gurile Sulinei din
22 Mai 1908 . , . . . . . . V 737
Tuleea.Expro. terenurilor din... L. 6 Mai 1908 IV 656
Porturi.Direetia genera15. de cal de comunicatiuni pe ape
si de... L. 19 Mart. 1908 IV 391
Politia in... R. 1 Apr. 1904 . . . 111 2902
Serviciul de telegrafie Malt fir in... R. 8 Oct. 1909 VI 41
Taxa de 1 2 0/0 din valoarea mgrfurilor impor-
tate si exportate prin...D. 15 Fevr. 1906. . V 932
Unificarea veniturilor de cheiaj, macara i ba-
lantä.L. 24 Martie 1904 . . . . . 111 2902
Porturlle dela gurlle Dunkril. Instruetiuni pentru
directorul oficiului sanitar dela... 1. 26 Oct. 1879 . V 747
Serviciul sanitar dela... R. 26 Oct. 1879 . . V 744
Portile de Her.Servie, de pilotaj, traficul fluvial si taxele
de navigatiune impuse de oficiul din Orsova.Reg
minist. de comert al Ungariei . V 753, 755, 756, 764
Porumb.Lipsa de...L. 2 Martie 1906 . . . . Ill 3654
Mod. art 2 din lege.L. 16 Mart. 1907 (art. 1). III 4329
Reg. legii.R. 16 Mai 1906 . . . . 111 3949
Poseslunea jmoblijarà rural& in Dobrogea.Verifi-
ficarea titlurilor.R. 5 lunie 1880 . . . . V 984
Posta nillitaricServiciul de Ielefon, telegraf in timp
de manevre i räsboi.R. 2 Martie 1901 . . V 865
> ruralit.Organizarea ei.L. 22 lulie 1892 . . 11 999
Reg. legii.R. 22 lulie 1892 . . . . 11 1000
Cassa de ajutor i retragerea personalului dela
R. 1 lulie 1903 . . . . . Ill 2781
Trecerea pensionarilor postali rurali la Cassa de
economie a directiet generale (art. 191). R. 20
Ian. 1908 . . . . . . . . 1V 330
Postrt, telegral, telefon.L. 19 lulie 1892 (cu mod. 1900) 11 973
Exploatarea retelelcr judetene.D. 17 Aug. 1908 IV 1030
Corpul telegrafo-postal i telefonic. Org. lui.
L. 1 Mai 1892 . . . . . . . V 770
Cassa de economie, credit i ajutor a intregului
personal dela... L. 31 Mai 1905 . . . . Ill 3318
Mod. mai multor art, din lege.L. 4 Mai 1907 1V 3
Reg. legii.R. 20 lanuarie 1908 . . . . IV 330
Mod. art. 130 din reg.D. 27 Mai 1910 . . VI 628
Impiegatii auxiliari.Org. lor.L. 10 Apr. 1894. Ii 1245
1nsta1atiile particulare de telefon.Administr.

www.digibuc.ro
LXXVI INDEX ALFABETIC
fondului.R. 15 Julie 1900 . . . . . 11 2228

.....
Suportii i firele telegrafice i telefonice.Aeeza-
rea lor.L. 13 Noemvrie 1892 . . . . 11 1034
Telegrafia fárA fir.Exploat. ei.R. 8 Oct. 1909 VI 41
Cony. cu Germania pentru... i ciii ferate din 21
Maybe 1899 . . . 11 1907
Executarea servic. pe dale ferate particulate Plo-
eeti-Vileni de Munte.Conv. 27 Iu lie 1908. . IV 984
Executarea serv. de... pe ciiile ferate particulare
Buzeu-Nehoiali Con.v. 17 Mantle 1909 . . V 207
Postà i alátori veniti din tári infectate.Tran-
situl lor carantinar. Conv. internat. din 27 Mai 1907 IV 49
Pozitia ofiterilor L. 18 Fevr. 1907 . . . . III 4264
Preiectura poHtlei Capitalei.Functionarii ei.Societ.
lor de imprumut, economie i ajutor. Statutele din
27 Mai 1910 . . . . . . . VI 621
Preoti.Conferintele lor pastorale.R. 29 Iunie 1910 . . VI 694
Plata lor pentru: botez, cununie, inmormantare,
maslu, parastas, sàrindar i aghiazmg.: D. 5
Iunie 1907 . . . . . . . . V 57
Preminl ,,D-r Seriloti" din Galati.Tinerea concursu-
lui.R. 28 Aug. 1909 .....
Presa.L. 13 Aprilie 1862 (on mod. 1904) . . .
.
.
V 663
II 37
Reg. desvoltiitor al art. 9 din lege.R.10 lunie 1904 Ill 3106
Sindicatul ei.Legea i Statutele din 6 Apr. 1900 II 2075
Pretioase oblecte.Vezi Obiecte pretioase.
pietre.Adoptarea caratului metric la comer-
tul de... L. 5 Martie 1910 . . . . . VI 159
Pretul buletinelor de vot.Dc. 30 Apr. 1908 . . . IV 646
cfirtilor didaetice de invg.tämant secundar.R.
17 Noemyr. 1907 . . . . . . . IV 181
chibriturilor ei ciirtilor de joc.L. 13 Apr. 1886 11 789
Vrmzarea Artilor de joc in cazinuri, cluburi.
L. 31 Mart 1900 ....... II 2070
devizelor la licitatiile ministr. iucrä.nilor publice.
Dc. 24 lulie 1908 . . . . . . . IV 984
petroleuint lampant.Dc. 27 Mart. 1910 . . VI 198
Prima preväzutä. de art. 58 din legea invoelilor agricole.
Evaluarea i plata.R. 6 Nov. 1909 . . . VI 44
Prim-Ministru fárá portofoliu.L. 7 Aprilie 1881 . . 11 549
Primar sol normal primar invittiimânt.Vezi

.....
mant i Scoale.
Primat mitropolit.Atributiunile de preadere ale 1. P.
S. S.R. 15 Dec. 1873. . . . . . . V 691
Principele Motrtenitor.Dotatiunea A. S R.L. 31
Dec. 1892 . . Il 1055
Private licoale.Vezi Institute el Scoale.
Privighere sanitarä a Muturilor i alimentelor.R. 24
Sept. 1895 (cu mod. 1905) . . . . 11 1542
Mod. unor dispozitiuni din reg.D. 6 Aug. 1908 IV 1000
Vezi i noua lege sanitará din 20 Dec. 1910 VI 908
Procedura internationala dela Haga pri-
vitoare la unele chestiuni de... din 14 Apr. 1909 V 369
Vezi ei Codul de...
ElectoralL
penal& Vezi Codul de...
Procedurit i executare.Taxele actelor de... ei servi-
ciul portireilor.R. 30 Mai 1909 . . . . V 452

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXVII

Procurorli de sectie dela Curti le de apel din lasi, Galati si

Craiova.Reinfint. lor.L. 1 Apr. 1905 . . . Ill 3262
Producte i marturi importate si expo rtate prin porturi.

.....
Taxa de 1/2 O/o.D. 15 Fevr. 1906 . . . . V 932
Productie.Societäti cooperative iatesti de... si consuma-
tie.L. 15 Apr. 1905 . . . . Ill 3296
Cooperativele de... consum, constructie i comert.
L 20 Dec. 1909 . . VI 60
Produethmille de muzia, coral& ale seoalelor secundare.
R. 20 Aprilie 1906 . . . . . . . Ill 3787
Serbarea coraa de 10 Mai a seoalelor secundare.

.....
R. 16 Sept. 1907 . . . . . . . 1V 137
Produsele brute.Liberarea certificatelor de provenientä

.....
säniitate pentru... R. 21 lanuarie 1904 . . Ill 2823
Transportarea animalelor ea C. F. R.R.

.....
28 Ianuarie 1901 . . III 2248
lermelor model.Vânz. lor.Dc. 25 lanuarie
1907 . . . . . Ill 4259
monopolulul hirtil de tigare.Cedarea lor.L.
6 Oct. 1900 . . . V 837
petroletalui.Fabricarea i vfinz. lor.R. 5 Dec
1902 (cu mod. 1906) . . . . . . Ill 1050
seettndare sau intermediare din pädurile Statu-
Jui.Exploat i van& lor.R. 12 Noemvrie 1909 VI 48
Profesionale asociathmi a functionarilor Statului, jad.
com. i stabilimentelor publice Lege contra sin-
dicatelor.L. 20Dec. 1909 VI 59
eoale Vezi Invatfirraint
Protesori.Coneedii de boalä cerute de... Dc. 7 Oct. 1907 IV 171
Numirea lor la scoalele de agriculturi dela He-
resträn j coala de silviculturft dela Brfinesti.
L. 22 Fevr. 1904 III 2861
Reg. acestei legi.R. 21 Mart. 1904 . . III 2898
Numirea lor la scoalele secundare.R. 15 Dec.
1898 (eu mod 1906) . . . . . . 11 1852
Mod. art. 54 din reg.D. 25 Aug. 1909 . . V 663
Numirea lor la scoalele de comert.R. 29 Nov.
IV 187 '
Mod. art. 13 si 56 din reg. D. 27 Mart. 1909 V 281
de teologie la seminarii.Numirea lor.R. 5

.....
Aug. 1910 . . . . . . . VI 760
universitarl..Numirea lor.R. 10 Fevr, 1899
(cu mod. 1902) .....
Prolesoare.Numirea lor la scoalele secundare de fete.
. . II 1878
R. 11 Fevr. 1904

1909 . .
. .

.........
Programs semlnarillor.D. 10 Apr. 1908 . . . IV 490
Icon 1 elor de arte Irttmoase. D. 3 Oct.
. .
leoallelor secundare de bfiieti.D. 21 Aug.
1908 . .. .
Promulgarea legilor.D. 1 lulie 1866 . . .
.
III 2852

VI 14

IV 1035
.II 131
Proprietari.Drepturile lor rezultänd din contractele de
inchiriere si de arendare.L. 30 Mart. 1903 . III 2679
Obligathmile pentru... de ateliere de arte grafice.
L. 23 Mart. 1904 (art. 9) . . . . . II 38
Reg. acestei legi.R. 10 Iunie 1904 . . . III 3106
.Societatea agrarft a marilor... Recunoasterea

www.digibuc.ro
LXXVIII INDEX ALFABETIC
ei de persoanä moralä. Lege 0 statute din 30
Martie 1906 . . . . . . . Ill 3730, 3731
Proprletatea Imobillark In Dobrogea. Regularea ei.
L. 3 Apr. 1882 (cu mod. 1893) . . . . II 658
Mod. mai multor art. din lege. L. 10 Aprilie
VI 349
Reg. acestei legi.R. 8 Iunie 1884 . . . II 723
Constatarea i verificarea titlurilor de... R. 5 Iu-
nie 1880 . . . . . . . . . V 984
literaril i artisticit. Protedia ei. Cony. cu
Austria din 4 Martie 1910 . . . . . VI 158
Cony. cu Belgia din 1 Iunie 1910 . . . V1 629

.....
Cony. cu Franta din 19 Iulie 1907 . . . IV 110
Cony. cu Italia din 20 Martie 1907 . . . III 4346
mare.Evaluarea ei.Ciro. 22 Apr. 1910 . . VI 566
> mfirellor de labrieà. Cony. cu Belgia din
8 Apr. 1894 . . . 1242
Cony cu Italia din 20 Mart. 1907 . . . III 4346
Cony. cu Statele-Unite din 12 Iunie 1906 . . III 4087
rural& declaratá inalienabilä.L. 5 Iunie 1892 II 967
Reg. acestei legi.R 6 Dec. 1892 . . . 11 1054
Regularea ei.L. 15 Aug. 1864 . . . . II 78
Executarea art. 7 din lege.L. 13 Fevr. 1879 . 11 412
Interpretarea art. 7 din lege.L. 7 Apr. 1910 . VI 281

.....
> rural& In Dobrogea. Legiuiri otomane
aplicabile la. V 995, 1013, 1025, 1026, 1027 0 1028
thretneaseft. Revizuirea recensimintului
evaluarea venitului fundar la... L. 16 Mart. 1907
(art. 3) . . . . III 4329
Evaluarea venitului funciar.Circ. 22 Apr. 1910 VI 566
Propeletettile partionlare.Autorizarea comunelor ur-
bane de a executa instalatiuni de apE pe... L
27 Apr. 1908 .....
Consolidarea dreptului de a exploata petroleu
. . . 1V 590

ozocheritil pe .. L. 9 Mai 1904 . . . . III 3003

Reg. acestei legi.R. 9 Mai 1904 (cu mod. 1905) III 3007
Dreptul Statului de a sapa pe... L. 24 Nov. 1892
(art. 8) . . . . . . . . . fI 1037
stattiltd.Arendarea dreptului de vänittoare pe
...R. 22 Decemvrie 1899 . . . . . Il 1983
Darea in exploatare a terenurilor petrolifere de
pe... L. 18 Apr. 1909 . . . . . . V 383
Reg. acestei legi.R. 5 Iunie 1910 (cu contract tip) VI 647
Exploatarea carierelor din... R. 10 Mai 1895 111523
Proteetlile j interventiile in armatä. Ciro. 12 Noemvr.
1909 . . . . . . . VI 61
Proteetla animalelor.Statutele Societätii pentru.... din
21 lunie 1905 . . . . . . . . III 3359
literaret sl artistiert. Vezi Proprietatea
terarä
mfirellor de la Märci de Fabricft.

.....
semnelor geodeslee 0 de frontierä. L. 21
Apr. 1895 . . . . . . . U 1507
ProvenientecLiberarea certificatelor de... si sitnätate la
animale i produsele lor brute.R. 21 Ianuarie
1904 . . . . III 2823
Penn1.Taxa pe decalitrul de tuic5,.L. 30 Mart. 1908 . 1V 437

www.digibuc.ro
Prut.
.
INDEX ALFABETIC

. . .....
Cony. cu Rusia pentru pescuit in... din 22 Ianuarie
1908 .
Navigatia pe... Serviciu Sanitar.R. 171anuar 1902
Po litia navigatiei pe... R. 17 Ianuarie 1902 .
Tariful taxelor de perceput la Ungheni i gura
.
.
LXXIX

IV
V 898
V 878
351

raului... 17 Ian. 1902 . . . . . . V 892

D 1 lulie 1866 ....... II
Publiearea legilor.Promulgarea i sanctionarea lor.
Publieatiuni ludeattoreeti in .Monitorul OficiaI.
131

Taxe. R. 5 lanuarie 1880 . . . . . II 453

Mod. unor dispozitiuni. D. 17 Mart. 1909 (art.
1 § c) . . . . . . . . . V 214
Pullbere i explozibile.Trecerea fabricei de... dela Läculete.
L. 30 Mai 1908 ....... II 1812
Panete de observatie.Directorii lor.R. 13 Iunie 1898
II 1813
Puterea armatä.Organizarea ei.L. 18 Apr. 1910 . VI 563
Reg. legei.R. 19 Aug. 1910 . . . . VI 770
Intrebuinkarea ei in caz de turbufftri, !stare de
asediu.somatiuni I. din anul 1907 . . . VI 900
Putna.Infiunt. sectia II-a la tribunalul de... L. 1 Iulie 1905 III 3431

Rabini.CertMeatele de... pentru scutirea de serviciu mili-

tari.R. 4 Mai 1903 . . . . . . III 2733
Mod. art. 5 din reg.D. 6 Mart. 1909 . . V 200
Radlotelegralie.Conv. internat. de.... din 17 Iunie 1908 IV 832
Serviciul de.... pe vapoarele S. M. R.R. 8 Oct.

.....
VI 41

1905 .....
Serviciul posturilor de telegrafie WA. fir R. 21 Dec.
Rahat.Zaharul denaturat pentru fabricarea de...L. 7 Apri-
. . . . . Ill 3559
lie 1909 . . . . V 368
Rases animalelor.Imbunätätirea ei... L. 5 Martie 1906 III 3697
> eailor.Imbunatatirea i inmultirea...L 15 Iunie
1892 . . . . . . . . . II 964
Raza eireumeeriptillor politienesti din capitalä.Deli-
mitarea bor.D. 1 lanuarie 1908 . . . . IV 315
oraeului Bueureeti. Märginirea Capital ei. L.
14 Mai 1895 11 1533
infirmi in timp de... Pensiunile lor. L.
8 Apr. 1894 . . . . . . . . 11 1242
Posta militarä in timp de... R. 2 Martie 1901 . V 865
1906 .....
Remonta in timp de... Organiz. ei.R. 17 Noemvr.
.
Scoalele superioare de... Cur. lor.D. 14 Oct. 1907
. . . . Ill 4234
IV 171
Regul. scoalelor.R. 13 Iunie 1909 . . . V 581
Vezi i Ministerul de...
Rhsbohal dela 1877-1878. Acordare de piimânturi in
Dobrogea luptätorilor din... L. 2 Apr. 1903 . . Ill 2695
Reg. legii.R. 30 Septemvrie 1905 . . . 111 3538
Scutire de prestatie a luptätorilor din... L. 26
Apr. 1908 . . . . . . . . . IV 689
Rascoale.-1ntrebuin1area armatei la... lnstructiuni din
anul 1907 . . . . . . . . . VI 900
Rascoalele thräneeti din Martie 1907. Usurarea agri-
cultorilor de daunele suferite in.... L. 15 Fevr. 1908 IT 369
Rfiseumpttrarea embatieurilor.Bunurile statului.

www.digibuc.ro
LXXX INDEX ALFABETIC
L. 7 Aprilie 1889 (cti mod. 1902) . . . . 11 880
Mod. art. 5 si 58 din lege.L. 14 lanuarie 1906 Ill 3566
Mod. art. 45 din lege.L. 4 Apr. 1908 . . IV 480
Reg. legii.R. 2 Apr. 1893 . . . . 11 1091
Rrtscumplerarea embatleurllor Cassel Eforiei spitale-
lor civile.L. 27 Fevruarie 1870 . . . . 11 185
Reg. legii.R. 20 Mai 1870 11 185
Rftsplata Moneel.Vezi Medalia...
Rilmittorl.Combaterea pneumo-enteritei i brancei infee-
tioase la... R. 10 August 1895 . . . 11 1541
Taxa de pi4unare pentru... Dc. 27 Aug. 1908 . IV 1046
Randul de preatdere al magistratilor la ceremoniile pu-
blice.J. 30 Martie 1906 . . . . . Ill 3738
» de preertdere al delegatului roman din comisiunea
danubianá la ceremoniile publice.J. 30 Mart. 1906 ifi 738
Raul Lotru.Declararea lui de domeniu public.L. 23
Iulie 1906 ..... .
Reangalarea gradelor inferioare In armat6.L. 6 Martie
. . . Ill 4119
Ill 3679
Mod. unor art, din lege.L. 1 Aprilie 1908 . . IV 459
Reg. legii.R. 20 Mai 1906 . . . . . Ill 3969
Mod. unor art. 18 din reg.D. 1 Ianuarie 1908 . IV 321
ReeensfilnAmtullmporitel or direete.Circ 8 Aprilie 1910 VI 310
Evaluarea proprietätii mari gi celei
22 Aprilie 1910 . . VI 566
A rectilzittllor.Vezi
militare.L. 6 Aprilie 1906. . Ill 3738
Punere in aplicare a legii.L 7 Julie 1910 . . VI 714
Reelamatinnea soldatnInt si grad atului in caz de insult6,
sau neprimire de bran& i soldi.D. 13
Martie 1910 V1 159
Reeompensa luptätorilor dela 1848 pentru gradele infe-
rioare.L. 15 Fevruarie 1875 . . . . 11 309
Reerntare.Cercuri de... Impärtirea regiunei diviziilor In..
D. 23 Iulie 1908 IV 972
Regiuni de... ale regimentelor de cavalerie.D. 18
Iulie 1908 IV 969
Reerntarea, armatel.L, 5 Martie 1876 (cu mod. 1900) 11 314
Mod. art. 59 din lege.L. 18 Aprilie 1887 . 11 826
Mod. mai multor art, din lege.L. 14 Apr. 1905 . Ill 3295
Reg. legii.R. 10 Iunie 1900 . . . . . 11 2174
--Mod, unor art, din reg.R. 10 Dec. 1905 . . Ill 3554
Mod. art. 172 din reg.D. 24 Dec. 1906 . . 111 3562
Mod. art. 74 din reg.D. 30 Mai 1906 . . . Ill 4075
Mod. art. 65 din reg.D. 6 Iulie 1907 . . . IV 74
Taxele militare prevrtzute de legea pentru... R. 26
Iunie 1910 (co modele i anexe) . . . . VI 680
otiterilor de Stat-major.Conditiuni de... D. 4 Fe-
vruarie 1910 VI 67
personalulut C. F. R.Conditiuni de... R. 15
Aprilie 1910 . . . VI 389
Reterendar la Inalta Curte de conturi.Concurs pentru
R. 9 Martie 1895 . . . . . . 11 1467
Regele Carol I.Lista civil& a M. S....L. 25 Iunie 1866 11 131
Regla Monopolarllor Statulul.Aprovizionarea cu tu-
tunuri orientale.L. 20 Dec. 1905 . . . V 932
Fabricarea chibriturilor.L. 31 Mai 1887 . . 11 858
Fabricarea httrtiei de tigarete.L. 18 Martie 1900 11 2060

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXXI

Fabricarea tutuiturilor.L. 28 Fevruarie 1887 . 11 813

Intrebuintarea cärtilor de joc in cluburi i cazi-
nuri.L. 31 Martie 1900 . . . . . 11 2070
Produsele hartiei de tigarete.Cedarea lor.L. 6
Octomvrie 1900 . . . . . . . V. 837
Pulberäria dela Lilculet.e.Trecerea ei la...L. 30 Mai
1898 . . . . . . . . 11 1812
Vanzarea chibriturilor i cártilor de joc.L. 31 Martie
1886 (cu mod. 1889) 11 786
Cassa de ajutor i pensiuni a lucr&torilor dela
R. 8 August 1907 . . . . . . IV 117
Regimente uoul.Creiare de... D. 1 Aprilie 1908 . . IV 461
Reglmentele de cavalerie.Formarea regiunilor.D.
18 Iu lie 1908 . . . . . . . . IV 969
de rosiorl.Colorile distinctiy& la... No.
7, 8, 9 si 10.D. 9 Mai 1908 . . . . 1V 662
Regimentul Matel Basarab" No. 35.Repartizarea
lui--D. 9 Mai 1908 . . . . . . IV 661
Regimul Inchisorilor. L. 1 Fevr. 1874 (cu mod. 1877) 11 250
sllvie.Vezi Päduri.
Registratura pentrn brevete si märci de fabricä.In-
fiintarea ei.Dc. 4 Mai 1910 VI 59
Reglstrele firmelor.Forma i modul lor de tinere.R.
8 Aprilie 1884 . . . 11 721
stAmel eivile.R. 2 Iunie 1865 (cu mod. 1966) 11 119
Serviciul actelor.R. 3 Dec. 1866 (cut mod. 1871) . II 131
newt le ortograllee ale Academiei Romftne.D. 25 Mar-
tie 1907 (cu un glosor de cuvinte . . . . Ill 4347
Remonat.Organiz.ei in timp de räsboi.R. 17 Nov. 1906 Ill 4234
Copii cäläreti dela depozitul de... Cis
nuarie 1909 ..... 24 Ia-
Depozitul de remonti dela Cis läu.D. 14 Iunie 1908
. . . V 179
IV 832
Remoreare.Taxele de... pe sectia Dunárii pm& la T.-Se-
verin . . . . . . V 753, 755
Rena. Convertirea ei din 50/e in 4010.L. 10 Aprilie 1905 Ill 3263
Repartitla londulni eomunal intre comunele urbane
rurale, centralizate pe judete.D. 17 Iulie 1908 IV 966
Repanzul duminleal.L. 14 Apribe 1910 . . . VI 365
Bea. legii.R. 3 funie 1910 VI 631
Responsabilltatea ministerialk.L. 2 Mai 1879 11 448
Restaurarea monnmentelor.Vezi Monumente
Reedintele judecettorlilor.D. 15 Aprilie 1910 . . V1 416

.....
Retributinnile lnnetionarllor publiel si impiegatilor
particulari.L. 17 Dec. 1899 . . . . 11 1981
Mod. art. 1 (taxa de 30/0).L. 16 Ianuarie 1907 . 111 4259
Interpretarea unor dispozit. din legea taxei de 30/0.
L. 28 Iunie 1907 . . IV 73
functionarilor C. F. R.L. 18 Martie
VI 161
lunetionarilor dela pereeptille sta-
tului.Dc. 1' Mai 1908 . . . . . . IV 649
perceptorilor statului.Dc. 1 Mai 1908 1V 647
Revacelnare.Vaccinare R. 10 Septemvrie 1893 . 11 1109
Revista comislunei monumentelor istorice.Dc. 18
Noemvrie 1907 . . . . . . . 1V 185
Revizia bagaielor pe vapoarele S. M. R.R. 3 Mart. 1906 111 3660
Revizorl vamaltUniforma lor.R. 6 Iulie 1902 . . Ill 2544
Revizulrealistelor eleetorale.L. 18 Fevr. 1907 Anewd 1 25

www.digibuc.ro
LXXXII INDEX ALF ABETIC
Revolte.Intrebuintarea armatei in caz de... Instructiuni .
din anul 1907 . . . . . . . . VI 900
Rezerva.Fond de... al tezaurului.L. 12 Aprilie 1906 . 111 3293
Fond de... al C. F. R.L. 30 Martie 1908 . . IV 440
Reaervet.Vezi Ofiteri de...
Ridlearea gnnoaelor din Bueureqti.D. 17 Mai 1902 111 2543

.....
Roma.Conv. dela... pentru infiint. unei institutiuni inter-
nationale de agricultura din 17 Aprilie 1910 . VI 660
Rotiori.Regimentele No. 7, 8, 9 si 10 de... D. 9 Mai 1908 1V 662
Rulalul si circulatia pe cäile publice.Politia lor.R. 19
Decemvrie 1906 . . Ill 4247
Mod. art. 26 din reg.D. 6 Iunie 1908 . . . IV 814
Rusla.Corespondenta judiciarii. cu... Cony. 19 Mai 1894 . 11 1258
* Cony. cu... pentru pescuit in Prat, Dunäre i Marea
Neagrá, din 22 Ianuarie 1908 . . . . 1V 351
S
Sable.Port... la lea. Adoptarea ei pentru ofiterii din tru-
pele ciiläri.D. 1 lulie 1909 V 604
Salarli.Vezi Lefuri 0 Retributiuni.
Salinele R. M 5.Cassa de ajutor §i pensiuni a lucato-
rilor din... R 8 Aug 1907 IV 117
Salubritatea localitit.tilor.R. 16 Sept. 1894 . 11 1371
> pnbliegb.Cons de igienä. §i... R. 7 Oct. 1893 II 1173
Salvare.Societatea de... Recunoalt. ei de pers. moralti.
Lego li Statute din 12 Apr. 1908 . . . . IV 558
Sanetionarea legilor.D. 1 lulie 1866 . . . . II 131
Sanlear consilin superior.R. 4 Dec. 1893 . . . 11 1183
. maritim §i carantinar serviciu.Functionarea lui

*
1893 .....
conf. cony. sanit. internationale.
.
ollein International.Rezolutiunile conferintei
.
De. 19 lunie
. . . IV 55

.....
dela Paris relative la un... Cony. 27 Mai 1907 . IV 58
z (Mein al porturilor dela gurile Dunárii.-1.26
Oct. 1879 . . . V 747
» servieln.Directia generalL Noua lege.-20 De-
cemvrie 1910 . . . V1 908
Vechea lege sanitará.L. 3 Apr.1886 (cu mod. 1898) II 735
Depozitul central de medicamente §i pansamente.
R. 4 lulie 1908 . . . . . . . 1.1! 945
Funetionarea laboratoriilor de igienii. (cu un tarif).
R 30 lulie 1910 . . . . . . VI 729
Trecerea spitalelor rurale la directia generalL
L. 17 Martie 1906 . . . . . . Ill 3708
Trecerea tuturor spitalelor la directia general6.
L. 1 Aprilie 1908 . . . . . . 1V 440
* servielu al armatelL. 7 Aprilie 1900 . . 11 2092
k de Iudete.R 12 Aug. 1894 . . 11 1321
* de navigatinne pe Prut.R. 17 la-
nuarie 1904 V 898
> al porturilor dela gurile Dunärii.
R. 26 Oct. 1879 . . . . V 744
. al portului Salina. Taxe ce se
percep. de... R. 6 lulie 1884 V 761

....... .
. .
k k rural.R. 29 lunie 1904 . . . Ill 3117
Sanitara.Noua lege. . L. 20 Decemvrie 1910 . . . VI 908
azistent&Fondul de... a sgtenilor.L. 30 Mai
1906 . 111 4074

www.digibuc.ro
 INDEX A LFABETIC LXXXIII
Sanitarà mäsurrt contra invaziei i intinderei holerei
ciumei.Conv. internationalA din 27 Mai 1907 . IV 18

.....
pelveghere a alimentelor i bäuturilor.R. 24
Sept. 1895 (cu mod. 1905) . . . . . 11 1542
Mod. unor dispoz. din reg.D. 6 Aug. 1908 . 1V 1000
veterinarn,Poli(ia... L. 28 Mai 1882 (au mod
1901) . . . 11 669
Certificate le de sitnätate pentru animale R. 21
lanuarie 1904 . . . . . . Ill 2823
Combaterea pneumo-enteritei si brAncei infecti-
oase la rimAtori.R. 10 Aug. 1895 . . . 11 1541
1nspectorii veterinari.R. 8 Fevr. 1894 (cu mod.
1896) . . . 11 1212
Inspectorii zootehnici.R. 16 Fevr. 1907 . . 111 3618
Transportul animalelor i produselor lor brute pe
C. F. R.R. 28 lannarie 1901 . . . . III 2248
Zona preventivá.R. 11 Sept. 1894 (cu mod. 1900) II 1357
Sectiunile zonei preventive. D. 29 lulie 1900 (in
. 11 1357
Sanitarl Inspector! al armatel.Medicii generali.
R. 24 Noemvrie 1882 . . . 11 695
al servielulni sanitar.R. 4 lu-
lie 1894 . . . . . . 11 1277
oliterl.Trimiterea lor in stráinAtate.Dc. 16 lu-
nie 1906 ...
Sare.Vezi Monopol.
111 4087

Sate.Alimerea lar.- R. 14 lunie 1894 . 11 1264

Santieral naval din. T -Saverin. Gassa de ajutor a pers.
inferior de a... L. 10 Fevr. 1907 . . . Ill 4261
Sfintttate.Certificate de... pentru anin ale.R. 21 lan. 1904 Ill 2823
publiett.Apiràrea ei faVt de exploatArile de pe-
trol.R. 41 Oct. 1a99 .
. . . . . 11 1965
Sftprttur1.V. zi Obiecte antice.
Sittenl.Azezàmântul de ajutor tCarol-Elisabetat., pentru
R. 8 Fevr. 1895 . . . . . . 11 1464
Azistenta sanitarft pentru... L. 30 Mai 1906 Ill 4074
13tincile populare pentru... i Cassa lor centralä
L. 15 Aprilie 1910 VI 374
Reg. legei.R. 11 Aug. 1904 . . . 111 3159

1904 .....
rmArirea debitorilor bintilor sitesti. R. 11 Aug
. .
1nterpretarea cuvintelor...si sAtence.L. 7 Ap. 1910
. . 111 3159
VI 28 t
Schima monahleeasett.D. 6 Dec. 1864 . . . . 11 116
Disciplina monahalLR. 19 lunie 1873 . . V 692
Sentirea loptittorilor dela 1877-1878 de prestatie.L.
26 Apr. 1908 . . . . . . . . IV 589
rabinilor de serviciul militar.Certificatele de
R. 4 Mai 1903 . . . . . - 111 2733
Mod. art. 5 din reg.D. 6 Mart. 1909 . V 200
striilnllor de paza de zi i noapte in comunele
rurale.Circ. 3 lulie 1910 . . . . . VI 711
Scatty! vamale fabricilor de bere, alcool i morilor.L. 4
lunie 1906 111 4082
Seoala de adminlstratie.R. 12 Feu.. 1910 . . . V1 83
de afirleulturit dela Heresträu.L. 29 Aug. 1901
(art. 1 si 82) . . . . . . 111 2373
Numirea profesorilor i conferintiarilor la... L. 22
Fevr. 1904 111 2861

www.digibuc.ro
LXXXIV INDEX ALFABETIC
Reg. acestei legi.R. 21 Mart. 1904 . . 111 2898
coala de arhltecturicR. 17 Sept. 1898 . . 11 1837
Mod. art. 7 din reg.D. 6 Apr. 1907 . . Ill 4363
copillor de trup.Dc. 13 Aug. 1908 . . IV 1029
Copii muzicanti.D. i Aprilie 1908 . . IV 461
de desenatori 101 gravori De. 22 lan. 1908 IV 355
* * lochistl R. 10 Martie 1909 . . . . V 201
* * gospodárle casnicä. »Principesa Maria* din
lasi.R. 6 Maiu 1908 IV 651
» * gravorlVezi $coala de desenatori.
* * malestri sondorlR. 10 Mart. 1909 . V 201
* * marintt a maestrilor militari.R. 3 lulie 1909 V 611
medicintt. veterinaret.L. 4 lunie 1909 . V 525
Reg. legii.R. 4 Sept. 1909 . . . . V 669
* * menai exterra din CapitalLR. 1 Aug. 1903
(nu mod. 1904) . . . . . . Ill 2786
* » meseril din Craiova. Reg ei. R. 2 Aprilie
1909 . . .. . . . . . V 338
» militará (Gimnaziul militar) din Craiova.R.
14 Fevr. 1910 . . VI 105
* * (Liceul militar) din lasi.R. 14 Fevr.
1910 . . . . . . VI 105
*, * motile de ingA, institutul Maternitatea* din
Bucuresti. R. 16 Martie 1900 . . 11 2053
--Mod. art. 4 din reg. D. 24 Noemv. 1909 VI 53
Sectia moaselor rurale depe Ifingä....
R. 5 Fevr. 1908 . . . . . IV 366
* * * de langii. Institutul »Gr. GhicaVodil* din
lasi.R. 15 lulie 1907 . . . IV 85
* * de lang spitalul »Filantropia* din Cra-
iova.R. 24 Mart. 1900 . . 11 2062
* * naval& superioarlR. 6 Noemvrie 1909 . VI 46
* * podttri sl sosele.R. 2 Aug. 1906 . . Ill 4132
* * ritshoin superioarä..R. 13 lunie 1909 . . V 581
* P silvicalturit dela Bränesti.L. 29 Aug. 1901
(art. 1 si 82) . . . Ill 2373
Numirea profesorilor si conferintiarilor la... L.
22 Fevr. 1904 . . Ill 2861
Reg. acestei legi.R. 21 Mart. 1904 . . . Ill 2898
ft3coa1e de adulti.R. 3 lunie 1904 . . . Ill 3098
Mod: art. 6 si 10 din reg.D. 29 Main 1908 IV 771
agriculturit.L. 29 Aug. 1901 (art. 5-20) Ill 2373
Reg. legii.R. 29 Apr. 1903 (cu mod. 1906) . Ill 2706
Mod. art. 48 din reg.D. 23 Dec. 1907 . . IV 225
Mod, art. 74 si 75 din reg.D. 2 Fevr. 1908 IV 366
arte frumoase.Organiz. ei.R. 25 Apr.
1908 . . . . . . . . IV 574
Ad-tia lor interioaa.R. 3 Octombrie 1909 . VI 4
Orariul si programa lor.D. 3 Oct. 1909 . VI 14
artilerie (pregatitoare)R. 12 Fevr. 1910 . VI 84
* * (speciale).R. 12 Fear. 1910 . . VI 89
Belle arte. Vezi Scoale de Arte Frumoase.
Cassa lor. Org. minist. de culte. L. 4 Mai

.....
1910 (art. 1, 49-77) . - . . . VI 576
de eavalerle (pregätitoare) R. 13 Fevr. 1910 . VI 84
> » (speciale) R. 12 Fevr. 1910 . . VI 89
» chtun.Numirea ajutoarelor de inviitatori. .
R. 3 lunie 1904 . 111 3102

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXXV
Mod. mai multor art, din reg.D. 29 Apr. 1908 IV 592
Mod. art. 1, 2 §i 25 din reg. D. 2 Apr. 1910 VI 279
$. eoale de eientoti militari.Dc. 16 lanuarie 1908 . . IV 326
comeq.L. 29 Aug. 1901 (art. 58-77) . Ill 2373
Cursuri comerciale de Duminicii 0 seara. R.
20 Aug. 1904 . . . . . . . 111 3199
Numirea prof. si maeqtrilor la... R. 29 Noemv.
1907 . . - . . . . . IV 187
Mod. art. 13 §i 56 din reg.D. 27 Martie 1909 V 281
comert (elementare).R. 14 Aug. 1909 . . V 629
(superioare)R. 23 Main 1904 (en mod.
1906)
Mod. unor art, din reg.-15.
.

. 30 .... 1908
. ... Ill 3042
V 148 .
copil miel.L. 12 lunie 1909 . . V 580
.. > genia (pregAtitoare) R. 12 Fevr. 1910 . . VI 84
(speciale) R. 12 Fevr. 1910 . . . VI 89
gospodttrie ruralit.R. 7 Fevr. 1910 . . VI 69
, intanterle (preAtitoare) R. 12 Fevr. 1910 . VI 84
(speciale) R. 12 Fevr. 1910 . . VI 89
marinii militara (pregiltitoare) R. 12 Fevr.
1910 . . . . . VI 84
(speciale) R. 12 Fevr. 1910 VI 89
menatR. 30 lanuarie 1908 . . . IV 355
* meserii (elementare)R. 16 Mart. 1904 . Ill 2875
Mod. art. 69 din reg.D. 23 Dec. 1907 . . IV 226
Mod. unor art, din reg.D. 16 Fevr. 1908 . 1V 371
Mod. art. 64 din reg.D. 16 Fevr, 1910 . VI 133
Numirea institutorilor in... R. 29 lunie 1904 Ill 3123
. meserii itd arte (superioare) R. 21 Main 1906 Ill 3981
Mod. art. 76 din reg.D. 27 Fevr. 1907 . Ill 4307
Restab. acetuia§i art.D. 2 Fevr. 1908 .
Introducerea unui nou art, in reg.D. 13 lu-
nie 1909 .
. militareR. 12 Fevr. 1910
.
.
. . .
.

strMne. Trimiterea ofiterilor In... R.

.

,
. .... V IV 366

VI
581
83

5 Main 1895. . . 11 1507

Inaintarea ofiterilor trimii in... D. 26 Sept.

mod. 1906) . ...

. normale.Administr. interioarg a... de Inva-
tätori si Invittatoare.R. 17 Aprilie 1904 (cu
Mod. art. 284 din reg.D. 21 Oct.
Mod. art. 74 din reg.L. 6 Dec. 1907
Mod. unor art, din reg.D. 27 Maiu 1908
. ,
1907
.
.
.
.
.
VI

IV 175
IV 201
IV 761
825

111 3735

Mod. art, 6 §i 8 din reg.D. 4 lunie 1908 IV 808

Mod, unor art, din reg.D. 7 Apr. 1909 .
Mod, unor art, din reg.D. 24 lunie 1909 . VV 539657

Mod. unor art, din reg.D. 25 Indict 1909 V 599

Mod, unor art, din reg.D. 19 Aug. 1909 V 662
Mod. unor art, din reg.D. 4 Main 1910 VI 597
Mod. unor art, din reg.D 17 Aug. 1910 . VI 762
. normale-pnlmare.Admiterea elevilor In... R.
18 Ianuarie 1898 11 1795
Numirea profesoarelor la.., de fete. R.11
Fevr. 1904 . . . . . . Ill 2852
Vezi ai invii4ämantu1 Normal-primar.
de invIttettorl.Organiz. invg.t. militar
in... R 2 Martie 1910 . . . . VI 154

www.digibuc.ro
LXXXVI INDEX ALFABETIC
tileoale normale de menatR. 29 August 1906 . . 111 4164
Mod. art. 8 si 9 din reg.L. 15 Dec. 1907 . . IV 201
Examenul directoarei dela... Dc. 25 Aprilie 1906 . Ill 3879
z de notart R. 3 Septemvrie 1908 . . . V 3
Aditog. un i art. in reg.D, 17 Ianuarie 1910 . VI 61
plutonlerl R 30 lanuarie 1910 . . . . VI 61
primare L. 28 August 1901 (cu mod. 1904) . III 2359
Mod. mai multor art, din lege.L. 2 Apr. 1908 . IV 463
Mod. art. 10 si 180 din lege.L. 27 Martie 1909 . V 277
Mod. unor art, din lege.L. 10 Ianuarie 1910 . VI 61
Reg. legit.R. 2 Aprilie 1904 . . . Ill 2910
Mod mai multor art, din reg.D. 25 Mai 1908 . IV 748
Mod. art. 193 din reg D. 13 Septemvrie 1908 . V 46
Mod. art. 103 si 106 din reg.D. 20 Iunie 1909 . V 595
Mod mai multor art din reg.D. 24 Imiie 1909 . V 596
Mod. ari. 204-207 din reg.D 28 Fevruarie 1910 VI 153
Cursul de lucru manual in... R. 25 Mai 1904 . Ill 3075
primare rurale. Admmistr. lor intermarti.R.
18 Sept 1908 . V 50
Dolai ea lor eu pAmint pentru invAt. agrreol.
L 23 Mart. 1908 . . . . . IV 397
Mod. Ili or dispozitli Dc. 12 lunie 1908 . . IV 832
111aintarea pe ice a invAtátorilor i invAtAtoa-
relor.R 27 Apr. 1902 . Ill 2534
Mod. unor art din reg.D. 25 Sept. 1908 . V 90
Darea in judecatä a invittãtorilor. Aete de des-
ciireare,D. 28 Fevr. 1907 . . . . . Ill 4307
Infibat de posturi noui la... in mai multe judete: IV 951,
990, 998, 999, 1028, 1029, 1030, 1044
TipArirea unui abecedar pentru.. Dc.21 Maiu
IV 745
Vacantele la... R. 11 Oct. 1901 (eu mod. 1903) III 2393
prImare urbane.Administr. lor interioard.
R. 4 Sept. 19118 . . . . . . V 13
Mod. unor art. din reg D. 29 Mai 1909 . . V 442
Mod. art. 74 din reg.D. 14 Martie 1910 . VI 160
Concediile de boalA cerute de institutori.Dc. 7
Oct. 1907 . . . . . . . . . IV 171
Examenul institutorilor pentru obtinerea titlului
definitiv la... De. 20 Iunie 1908 . . . . IV 329
TipArirea unui abecedar pentru... Dc. 21 Mai
1908 . . . . . . . . . 1V 745
Infiintarea mai multor posturi noui de .. la Cons-
tanta, Iai, Ploiesti, Slatina, . IV 944 si 990
private.R 4 lulie 1896 (cu mod. 1898) . . 11 1667
Examenele copiilor pregatiti in... pentru cursul
primar R. 9 Mai 1902 (ea mod. 1906) . . 111 2539
Examenele elevilor pregAtiti in... pentru cursul
secundar.D. 30 1Martie 1908 . . . . V 433
prolesionale.L. 29 Aug. 1901 . . . Ill 2373
Mod. art. 34 si 61 din lege.L. 29 Apr. 1908 . IV 591
Taxele seolarilor fii de stritini la... R. 1 lulie 1904. Ill 3130
prolesionale de fete gratInl LR. 9 lunie 1909 V 543
» gradul II R. 6 Aug. 1909. V 624
Numirea maestrelor Ia... de gr. 1 si 11.R 4 lu-
nie 1908 . . . . . . . . . 1V 809
Mod. art. 30 din reg.D. 30 Apr. 1909 . . V 431

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXXVII
qcoale seenndare.L. 25 Aug. 1901 (cu mod. 1906) art.
1-53, 95-100 . . . . . . 111 2274
Mod. unor art din lege.L. 1 Martie 1908 . IV 373
Reg. legii.R . 17 Mai 1908 . . . . . IV 665
Mod. art. 146 din reg.D. 27 Sept. 1908 . . V 91
Mod. unor art, din reg.D. 7 lunie 1909 . V 533
Mod. art. 76 si 77 din reg.D. 1 Sept. 1909 . V 666
Mod. art 75 din reg.D. 19 Fevr. 1910 . . VI 133
Addogirea art. 121 ter din reg.D. 18 Mai 1910 VI 619
Instructia militarä si tragerea la tinta in.. L. 25
IVIartie 1909 . . . . . . . V 259
Internatele liceelor si.. de fete.-11. 26 Aug. 1903
(cu mod 1906) . . . . . . . III 2791
Numirea profesorilor si maestrilor la... R. 15 Dec.
1898 (en mod. 1906) . . . . . . 11 1852

.. ..
Mod art 54 din reg D. 25 Aug. 1909
Numirea profesoarelor la . de fete gr I si II
R 11 Fevr. 1904 . .
Serbarea de muzicii. coralä in...R. 16 Sept. 1907
ProducOile de muzicá coralä in... R. 20 Aprilie
.
V 663
Ill 2852
1V 137

1906 . . . . . III 3787

. sergentilor de oral R. 1 Sept. 1903 . 111 2812
. sub-ollferilor de infanterie la Corp. de armati
si la mänistirea Dealului.D. 1 Apr. 1908 . . IV 461
Seeetii.Cassa de asiguräri täränesti.L. 2 Martie 1906 . Ill 3654
Reg. acestei legi.R. 16 Mai 1906 . . . Ill 3949
Seennzli bastimentelor Vezi Bastimente comerciale.
q ea.Port sabin la... Adoptarea ei pentru ofiterii cäläri.
D. 1 lulie 1904 . . . . . . . . V 604
qe111 de gfirt. 1nctircarea márfurilor pentru particulari
de catri... R. 1 Mart. 1900 . . . . . II 2027
Execut. serv. telegra fo postal de cäträ.. a ail fe-

....
..
ferate Buzeu-Nehoias.Conv. 17 Martie 1909 . V 207
Executarea serv. telegrafo-postal de &MM... a
DIU ferate Ploiesti-Vtileni de Munte.Conv. 1 la-
nuarie 1908 . . . V 213
. de specialitaie Scoalele de marinä ji... R. 3
Iulie 1909 . . . . . . . . . V 611
Seminaril.Cler mirean si... L. 26 Fevr. 1906 . . . Ill 3639
Mod. art. 57 din lege.L. 2 Aug. 1907 . . IV 117
Mod. unor art, din lege.L. 27 Mart. 1909 . . V 278
Introducerea art. 42 bis in lege.L. 19 Mai 1910 VI 620r
Reg. legii clerului rnirean si... R. 25 Mai 1906 . Ill 3998
Mod. art. 36 si 37 din reg.D. 23 Mai 1907 1V 16
Mod. art. 141, 142 si 158 din reg. D. 13 Nov. 1907 IV 180
Mod. art. 36-43 din reg.D. 1 lunie 1908 . 1V 777
Mod. unor art, din reg.D. 2 lulie 1909 . . V 605
Mod. unor art, din reg.D. 26 lunie 1910 . . VI 680
Numirea profesorilor de stiinte religioase.R. 5
Aug. 1910 . . . . . . . . VI 760
Serviciul interior al seminariilor. R. 23 Mai 1904
(cu mod. 1906) . . . . . . Ill 3034
Mod. art. 73 si 78 din reg D. 23 Mai 1907 . IV 16
Mod. art. 8 din reg.D. 27 Sept. 1908 . . V 91
Seminarul musulman din Dobrogea.R. 17 Aug. 1904 . Ill 3163
Seinualele de navigatie intro Orsova si PorOle de Fier.
Beg. minist. de comoq al Ungarii , , V 756

www.digibuc.ro
LXXXVIII INDEX ALFABETIC
Semne firesti.Tablou de numerile ce se cuprind in ac-
tele vechi.R. 28 Mart. 1868 . . . . 11 157
geodesice.Protectiunea lor.L. 21 Apr. 1895 . 11 1507
Senat.Reg. interior.R. 16 Dec. 1893 . . . 11 1188
Senatori.Indemnitatea lor.L. 9 Dec. 1884 . . . 11 732
Serbarea de music& coral& a elevilor gi elevelor gcoa.-
lelor secundare.R. 16 Sept. 1907 . . . 1V 137
Serbia.Conv. cu... pentru construirea unui pod peste Du-
näre din 17 Oct. 1898 . . . . . . 11 1845
Cony, de comert cu... din 3 Apr. 1907 . . Ill 4359
Cony. cu... pentru pescuit In apele Dunárii din

lie 1904 . ....... .

3 Dec. 1909 . . . .
Serfioti D-r".Premiul bianual... R. 28 Aug. 1909
Sergenti de oras Atelierul de haine pentru... R 16 Iu-
Cassa lor de ajutor i retragere.R. 1 Sept. 1903
Mod. art. 24 din reg.D. 17 lunie 1908 .
$coalele de... R. 1 Sept. 1903 .
.

.
. . .
VI
V 663
Ill 3131
111 2803
IV 849
Ill 2812
55

Serviciul lor.R. 20 lunie 1903 . . . . Ill 2753

rurall.Serviciol lor.R. 13 Oct. 1904 . . Ill 3239
Servicii i arme diferite din ministerul de rksboi.Comi-
tetele lor consultative.R. 16 lunie 1909 . . V 593
tehnice exterioare. lnfiint. de gage inspec-
torate pentru.. De. 3 lulie 1908 . . . . IV 944
Servicin.Oameni de...Vezi Persona lul inferior.
Servicinl agentilor auxilian ai Politei generale a Sta-
tului.Ii. 20 lunie 1903 . III 2767
arhivelor statului.R. 25 Iu lie 1872 . . . 11 198
Mod. art. 5 din reg.D. 5 Martie 1906 . . 111 3667
bacalanriatllor In armatA..R. 31 Dec. 1897 . 11 1792
la bord.R. 2 Aug. 1906 .. . . . VI 861
Cassel de depuneri gi consemnatiuni. R. 8
Aug. 1876 (cu. mod. 1901) . . . . . 11 336
cazarmamentulni.R. 27 lunie 1908 . . IV 862
de control al vitelor si laptelui din comuna
Bucuregti.R. 29 Dec. 1907 . . . . . IV 226
corespondenVel telefonice en Ungaria.Con-
verA 3 Dec. 1905 . . . . . . . III 3547
Stabilirea serviciului cont.. art. 18 din conv.R.
5 Noernvrie 1906 ........ III 4229
corespondentei telegrafo-postal al arma-
tei.R. 2 Mai 1901 V 865
credinclos.R. 4 Nov. 1906 . . . . III 4226
domenial in Dobrogea. Org. lui.R. 22 Apr. 1903 III 2698
geografic al armatei.R. 24 Fevr. 1910 . . VI 141
grhnicerilor. L. 5 Mart. 1904 (eu mod. 1906) III 2873
Reg. acestei legi.R. 1 lunie 1904 . . . 111 3079

.....
Mod. unor art, din reg.D. 1 Mai 1908 . . 11/ 646
inchlsorilor centrale.Conditiuni de a fi nu-
mit gardian in... De. 8 Oct. 1909 . . . VI 42
interior al curtei de conturi.R. 25 lunie
1895 . . 11 1538
curtilor de apel, al grefelor gi
parchetelor curtilor de apel.R. 31
Mai 1909 . . . . . V 505
ministerulni de justitle.R. 9
Martie 1882 . . . . . 11 639
Cheltuelile pentru... Dc. 9 lulie 1909 V 616

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC LXXXIX

Servielul Interior al palatulul de justltie din Bucu-

curesti.R.
4 Oct 1895. 11 1569
din Craiova.
R. 151u1.
1897 . . 11 1783
> de Dilmbov.
R. 26 No-
emvrie1909 VI 54
> » tribunalelor, grefelor i cancela-
lariilor parchetelor trib.R. 31 Mai
1909 . . . . . . V 487
trupelor.D. 3 Dec. 1909 . V1 68
Servielul maritim.Exploatarea lui.R. 6 Apr. 1906 III 3843
Declararea until serv. special in directia C. F. R.
L. 25 Mai 1896 . . . . . . . 1613
Despártirea de direqia C. F R.L. 12 Ian. 1906 II1 3565
Fondul pentru asigurarea vapoarelonL. 23 Iu -
lie 1905 . . . . . . . . . III 3469

Cony. cu C. F. R. din 17 Aug. 1905 .

...
Participarea personalului inferior al... la Cassa
de pensiuni a cantonierilor.L. 11 Mart. 1906 .
Serviciul de telegrafie Ma fir pe vapoarele de,-
R. 8 Oct. 1909 .

.
Viza pasapoartelor i revizia bagajelor pe vapoa-
.
Transportul expeditiunifor postale cu vapoarele...
.
V 960
VI 41

III 3519
rele... R. 3 Mart. 1906 . . . . . . III 3660
militar Certificatele rabinilor pentru scutirea lor
de... R. 4 Mai 1903 III 2733
Mod. art. 5 din reg.D. 6 Mart. 1909 . . V 200
navIgatlunel Havlale.Vezi Navigatiune Flu-
vi
de pllotaglu la Portile de Fier.Reg. minist. de

.....
comer% al Ungariei. . . . . . . V 764
politlel de Orase.L. 19 Dec. 1902. . . III 2602
Beg. legii.R. 14 Sept. 1904 . . . . III 3208
polittel la lrontarli, porturi i gitri.R. 1 Apr.
1904 . . . . III 2902
porarellor i taxele actelor de procedura.R.
30 Mai 1909 . . . . . . . . V 452
postal rural.L. 22 Iulie 1892 . . . . 11 999

1905. .. ..
Reg. legii.R. 22 Iulie 1892.
posturilor telegratlel Melt
.
remontei in timp de ritsboi.R. 17 Nov. 1906
rhfleârii gunoaelor In Bucuresti.D. 17 Mai 1902
.

.
.

.
.
21 Dec.
.
.

.
.
II 1000
III 3559
III 4234
III 2543
sanitar.Directia generali.Noua lege din 20
Decemvrie 1910 .....
sergentilor de oras.R. 20 Iunie 1903 .
. .
.
VI 908
III 2753
rurall.--,11. 13 Oet. 1904 . . III 3239
Statulul malocL. 18 Apr. 1909 . . . V 386
starei elvile.R. 3 Dec. 1866 (cu mod. 1871) . II 131
telegraliel Mr& Ilr.Vezi Radiotelegrafie.
veterinar de judete.R. 28 bue 1894 . . II 1289
de orase.R. 28 Iulie 1894 . . 11 1298
rural.R. 31 Aug. 1904 . . . III 3200
al zonei preventiv,e.R. 11 Sept. 1894
(cu mod. 1900) 111357

www.digibuc.ro
XC INDEX ALFABETIC
Sectiunile zonei preventive.D. 29 Irthe 1900 . II 1357
Servitori.L. 16 Iunie 1892 (cu mod. 1896) H 968
Reg. legii R. 20 Sept. 1892. . . . . II 1009
Biurourile de plasare pentru... R. 18 Martie 1895 II 1469
Uniforma personalului dela biurourile de plasare.
Dc 11 Mart. 1904 . . . .
. . III 2875
Servitorii C. F. R.Statutele Cassei de ajutor pentru...
din 6 Dec. 1908 . . . . . V 130
Mod. unor art. din reg.D. 23 Iunie 1910 . . VI 677
Si. Sinod.Vezi Sinod.
Si. Spiridon.Adm. asezâmintelor epitropii... R. 9 Iulie 1868 H 164
Aplicarea legii pensiilor la functionarii Cassei...
R. 14 Dec. 1902 .....
Echilibrarea bugetului Cassei de pensiuni a epi-
. . III 2564
tropii... L. 26 Apr. 1908 . . . . . IV 588
Organizarea serviciilor medicale si administrative
la spitalul Cassei... R. 31 Iulie 1910 . . . VI 736
Posturile de externi i interni la spitalele Cassei.
R 24 Noemvrie 1909 . . . . . VI 52
Siguranta general& el politia.Infiintarea unei di-
recii L. 26 1\lartie 1908. . . . IV 410
public& la instalatiunile electrice, mecanice, ca-
zane, etc. L. 12 Fevr. 1910 . . . . . VI 79
Reg. legii.R. 25 Sept. 1910 . . . . VI 786
Siloznri.Magazide cu... din Constanta. R. 29 Iunie 1910
(en un tarif) .....
Adliogarea unui art. adit. la reg.D. 12 Sept. 1910
. . . VI
VI
698
783
Silvio.Codul.... L. 9 Aprilie 1910 . . . . . VI 313
Ciro. minist. de agric. citre agentii silvici pentru
aplicarea legei codului silvic din 1 Mai 1910 . VI 571
servieln.Cassa pädurilor.L. 30 Martie 1910 . VI 206
Silvice ocoale. ImpärVrea pädurilor Dobrogei In zece...
D. 18 Mai 1910 . . . . . . . VI 619
Slivicultnr&.coala de... dela Brinegti.L. 29 Aug. 1901
(art. 1 i 82) . ' . . . . . . . III 2373
Numirea profesor. i mae§trilor la qcoala de .....
dela Bränelti.L. 22 Febr. 1904 . . . . III 2861
Reg. acestei legi.R. 21 Martie 1904. . III 2898
Sinala.Avantagiile ce se acorda statiunei climaterice...L.
19 Iunie 1905 .

Sindicate.Legea contra lor i a asociatiunilor profesionale

. ..... III 3359
a funct. statului, judetelor, comunelor i stabili-
mentelor publice.L. 20 Dec. 1909 . . . VI 59
Sindicatnl ziarittlior.Recunoasterea lui de pers. mo-
ralä..Lege i Statute din 6 Apr. 1900 . . II 2075
Sindici.R. 20 lunie 1895 . . . . . . . I 711
Sinod.Constituirea sf... alegerea mitrop. i episc. i infiint.
Consistoriului superior bisericesc.L. 3 Apr. 1909 V 352
Regulamentul interior al sf.. §i al Bisericei auto-
cefale ortodoxe Române din 31 Mai 1873 . . V 689
Sistemnl metric de masuri i greutäti.Adoptarea lui.

.....
L. 21 Sept. 1864
VI . .
Aplioarea lui.L. 16 Apr. 1910 (cu tabele i tablá
de materii) . .
Reg. acestei legi.R. 16 Apr. 1910 (cu tabele
doll& deciziuni) .....
.
. . . .

.
.

.
II

VI 473
95

460

monetar.Infintarea unui um:I.L. 22 Apr. 1867

(ou mod. 1890) IT 137

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XCI
SlAnic.Administr. Moldova.R. 24 Febr. 1907 . III 4298
Societatea agrarit a marilor proprietari.Lege si Sta-
tute din 30 Mart. 1906 ...... III 3730
Antomobil club..Lege si Statute din 19 Mar-
tie 1909 . . . . . . . . . V 217
de agricultnrit i infint. comisiilor agricole.
L. 16 Martie 1897 . . . . . . . tI 1733
comunalit pentru construirea tramvailor in ora-
sul Bucuresti.L. 18 Aprilie 1909 . V 377
pentru constructii de locuinte ieftine in

.....
Bucuresti.L. 16 Mai 1910. . . VI 614
Doamnelor RomAne din Barlad.L. 28 Mar-
tie 1907 . . . . . . . . III 4366
Fraterna Romilnii din Iasi.Lege si Statute
din 30 Apr. 1908 . . IV 636
innctionarilor comerciali.Lege si Statute
din 12 Aprilie 1907 . . . Ill 4387
prelecturel capitalei.Sta-
tutele Uhl 27 ihai 1910 . . VI 621
publici.Statutele din 10 Apr.
1907 . . . . . . . . . III 4366
Govora-CiilimAnegti Lege si Statute din
13 Mai 1910 VI 601
»Home Internationale..Statute din 6 lulie
190i) . III 3443
»Moldova» de binefaeere din Iasi.Lege si Sta-
tute .1in 5 Aprilie 1908 . . . . . . IV 481
de patronalLege si Statute din 28 Mart. 1908 IV 422
pentru protectia animalelor.Lege si Sta-
tute din 21 Iunie 1905 . . . . . . III 3359
de sa;ivare.Lege si Statute din 12 Aprilie 1908 IV 558
»Solidaritate a clerului roman din eparhiea
Dunarei de Jos.Lege qi Statute din 29 Martie
IV 426
Tesbloarea..Statute din 22 lunie 1905 . . III 3361
Tibitioi».Lege si Statute din 25 Iunie 1906 . III 4107
Tinerimea Artisticit».Lege si Statute din
8 Apr. 1908 . . . . . . . . IV 486
Societftti de asignrare Depunerea tontinelor de 1/e/0.
D. 29 Sept. 1905 . .
cooperative sittetti de productie i consuma-
..... III 3537
tie.L. 16 Apr. 1905 . . . . . . III 3296
Investirea cu un timbru special a cartilor de joe
in... cluburi i cazinuri.L. 31 Mart. 1900. . II 2070
Solda in armatAL. 20 Martie 1910 . . . . VI 169
Reg. legii.R. 12 Oct. 1910 . . . . VI 826
Neprimirea ei la timp. Dreptul soldatului de a
reclama direct superiorilor sau Ministerului de
rasboi.D 13 Mart. 1910 . . . . . VI 159
Soldatil en schimbul ceruti de autoritati.Intretinerea
lor cu brunt Dc. 11 Sept. 1907 . . . . IV 137
Solidaritatea».Societatea clerului roman din eparhia
Dunärei de jos.Recunoasterea ei de pers. mo-
ralLLege si Statute din 29 Martie 1908 . . IV 426
Somtvtinni.Intrebtuntarea armatei in caz de turburari si...
I. din anul 1907 . . . . VI 900
Somatinnile pentru nrinttriri.Cum se dau contribua-
bililor.L. 1 Aprilie 1908 . . . . IV 462

www.digibuc.ro
XCII INDEX ALFABETIC
Sondalul hydraulic la exploatárile de petrol.R. 12 Fe-
vruarie 1906 . . . . . . . III 3601°
Sondori.Mae§tri... fochigti. Scoala lor.R 10 Mart. 1909 V 201
Sosele i poduri.coala national& de...R. 2 Aug. 1906
Spania.Conv. de cornert cu... din 10 Febr. 1909 .
Speotacole.Taxe pe... percepute de corn. Cälimitnesti.
. 111 4132
V 182

D. 2 Aug. 1908 . . . . . . IV 999

Taxe de 50/0 pe.... si taxa fixá cie 25 lei seral,
Legea teatrelor din 27 Mart. 1910 (art. 43) . VI 196
Spirt denaturat.L. 3 Mai 1903 (cc mod. 1906) . Ill 2727
Reg. legei.R. 3. Mai 1903 . . . . . III 2728
Spirtoase bgatturi.Monopolul vanzarei lor in comunele
rurale i másuri contra betiei.L. 7 Mart. 1908 IV 375
Mod. mai multor art, din lege.L. 27 Mart. 1900 V 297
Mod. unor art, din lege.L. 21 Mart. 1910

...
Brevetele debitantilor de... Circ. 15 Feb. 1908
Spitale.Trecerea lor la minist, de interne (Serviciul Sani-
tar).L. 1 Aprilie 1908 .
bastimente.Conv. dela Haga pentru... din 31
Mai 1908 . . . . .
eivile ale Eforiei. Concursul medicilor. R. 11
.

. .
.
.

.
VI
IV

1V

IV
175
370

440

776

Martie 1900 . . . 11 2033

Mod. art. 2 din reg.D. 7 Mai 1910 . . . VI 601
rurale.Infirkt. lor.L. 26 lunie 1881 . . . 11 551
--Reg. legei. R. 11 Aug. 1881 . . . . 11 588
Trecerea lor la serv. sanitar.L. 17 Mart. 1906. Ill 3708
Zidirea a 32...L. 24 Mai 1906 . . . . Ill 3998
Stabilimentele armatel far& trupk. Ordonantele lor
permanente,-1. 9. lanuarie 1909 . . . . V 165
industriale.Masuri de sigurantä in...L. 12
Fey. 1910 , . . . . . . . VI 79
Reg. legei.R. 25 Sept. 1910 . . . . V1 786
> publice.Legea contra sindicatelor i asociatiu-
nilor funchonarilor dela...L. 20 Dec. 1909 . VI 59
Stabilitatea innetionarilor politienesti si administra-
tivi. Suspendarea ei.L. 15 Martie 1907 . . Ill 4329
Abrogarea acestei legi.L. 28 Mart. 1908 (art. 17) 1V 423

.....
Starea de asediu.L. 10 Dec. 1864 11 117
Declararea de... L. 18 Mart. 1907. . Ill 4329
Intrebuintarea armatei in... 1. din and 1907 VI 900
actelor.R. 3. Dec. 1866 (cu
mod. 1871) . . . 11 131
Personalul insiircinat cu tinerea actelor i regis-
trelor dela...R. 2 lunie 1865 (cu mod. 1866) . 11 119
Statele-Unite ale Americei.Conv. cu.,. pentru märc. de
fabric& si de comert, din 12 lunie 1906 . . Ill 4087
Statiuni balneare.Vezi Báile Statului.
Statul.Vezi Monumente.
Stat-Malor al armatei.Servicial de...L. 18 Apr. 1909 . V 385
Reg. cursulni complimentar de... R. 30 Mai 1909. V 485

.....
Recrutarea i pregatirea ofiterilor de... D. 4 Fe-
vruarie 1910 . . VI 67
Statutele BAncil Agricola din 10 Iuhe 1894. . II 1281
BAncil Nationale.L. 25 Mai 1880 cu (mod
1905) . . . . Il 469
> Cassel Rurale din 18 Mai 1908 . IV 722
Mod. art. 45 71 din statute. D. 7 Mai 1910 VI 601

www.digibuc.ro
 INDEX ALFAI3ETIC XCIII

Statute le Credltulul ionclar.L. 6 Apr. 1873 (cu mod.

1903) . . . . .
. . . . . 11 223
Mod. art. 49-51 din statute.D. 10 Mai 1908 . IV 664
Loterlel de Stat din 13 Iu lie 1906 . . III 4111
> Societiitilor recunoscute de persoane morale.
Vezi
»Steana Romitulel..Ordinul... L. 12 Martie 1906 . III 3695
Reg. legii.R. 2 Nov. 1906 . . . . III 4208
Facultatea de...
religioase.Profesorii de... dela seminariile teo-
logice.R. 5 August 1910 . . . . VI 760
Strfanl.Legea contra lor.L. 7 Apr. 1881 . . II 649
Libera petrecere pentru... R. 2 Aug. 1900 II 2231
Repatriarea lor de »Home Internationale» statute
din 5 Julie 1905 . . . . . . . III 3443
Scutirea lor de paza de zi §i de noapte sin corn.
rurale.Circ. 3 Iu lie 1910 . . . VI 711
Taxa studentilor... D. 8 Julie 1899 . . . R 1954
Taxele §colarilor fu i. de.... la wolile profesionale
R. 1 Iu fie 1904 , . . . . . . III 3130
Struguri.Transportul lor.Dc. 17 Sept. 1905 . . . III 3536
Studentl.Bursele lor in sträinatate.Dc. 21 Mai 1906 III 3997
Ordinea §i disciplina lor.R. 10 Fevr. 1899 1894
Mod. art. 23-26 din reg.Dc. 26 Iunie 1907 IV 71
Mod. art. 6 din reg.D. 3 Aprilie 1908 . IV 466
Taxele lor.R. 1 Iu lie 1904 (co mod. 1906) III 3128
Mod. unor art, din reg.D. 8 Aprilie 1906 IV 488
Mod. art. 9 din reg.D. 26 Aug. 1909 . V 663
Taxele pentru... straini. D. 8 lulie 1899 . . II 1954
Studinl cantulni coral in co1iIe secundare.R. 20 Apr.
1906 . . . III 3787

.....
limbilor cdtre Ofiterii Dc. 18 Mai
1908 . . . . . . IV 740
Sub-chirurg.Obtinerea titlului de .. R. 25Mariie 1894 II 1230
Sub-oli,erl. Irnproprietirirea lor in Dobrogea. L. 9 Ia-
nuarie 1888 . . . II 873
Submecanicli militari din marini.R. 29 Noemvrie
1900 V 838
Substante medicamentoase brute.Vanzarea lor.R.
lanuarie 1900 . . . 1989
Suedla.Conv. de comert cu.. din 13 Aprifie 1910 VI 354

lie 1884 .....

Sulina.Perceptarea taxelor sanitare in portul R. 6 Ju-
.
Tariful taxelor de perceput la gurile
. .
din 22
. V 751
Mai 1908 . . . . . . . . V 737
Snplinitorli dIrectorl.Drepturile lor in administr. §coa-
lelor.Dc. 7 Iunie 1908 IV 815
Suporturi telegralice i telefonice.Aqezarea lor. L
13 Nov. 1892 II 1034
Suprataxe asupra supuOlor, märfurilor i pavilioanelor
straine.L. 23 Iunie 1906 . . . .. III 4107
Surori de caritate.Institutul... L. 23 Apr. 1903 . . III 2704
T
Tabloul cArtilor dldactice aprobate.Dc. 26 Aug. 1908. IV 1044
patentarilor.Clasificarea alfabeticri. L. 4 In-
nie 1905 ......... 111 3330
www.digibuc.ro
XC1V INDEX ALFABETIC
Tapi.Taxa de p4unare pentru... De. 27 Aug. 1908 . . IV 1046
Tara la märfurile tarifate pe greutate (cu tablouri). L. 19
Ianuarie 1906 . . . . . . . III 3572
Invelisurile märfurilor prevázute in aceasta lege
Dc. 8 Fevr. 1906 (in nota) . . . . . III 3574
Tariful taxelor de navigatiune de perceput la Ungheni
gura Prutului, din 17 Ianuarie 1902 . . . V 892
taxelor de perceput la gura Sulinei din 22 Mai 1908 V 737
vamal.Informatiuni oficiale.R. 28 Apr. 1906 . III 3891
Thrgsor.Penitenciarul militar dela... R. 15 Dec. 1895 . II 1578
Titrani.Vezi sat eni.
Titritnest1 asiguretrl contra secetei.L. 2 Mart. 1906 . III 3654
Reg. legii--R. 16 Mai 1906 . . . . III 3949
asociatiunl. Arendarea mosiilor statului
la... L. 19 Aprilie 1909.. . . . . . V 393
locninte.Construirea lor.R. 14 Iunie 1894. II 1264
proprietIttl.Reyizuirea recensämäntului i e-
valuarea venitului funciar la... L. 16 Mart 1907
(art. 3) III 4329
Evaluarea venitului fonciar la... cu ocazia recen-
samantului.Cire. 22 Aprilie 1910 . . . VI 566
riiscoale din Mart. 1907. Usurarea de daune
agricultorilor suferite in... L. 15 Fevr. 1908 . IV 369
Titr1 Inlectate.Transitul carantinar al cälätorilor si pos-
tei provenind din... Cony. internat. 27 Mai 1907 . IV 49
ririle de Jos.Cony. de comert cu... din 11 Dec. 1899 . 111980
Cony, de extridare cu... din 27 Sept. 1b94 . III 2270
. . . ..... III 4184
Taxa analizel obiectelor de aur si argint.De. 27 Septem-
vrie 1906 .
aprobiiril cártilor didactice.Dc. 6 Iulie 1903 . III 2785
citrtilor didactice, in folosul Cassei de econo-
mie a Corpului didactio.R. 14 Apr. 1904 . III 2944
diplomelor de naturalizare L. 12 Martic 1900 II 20e3
pe decalitrul de vin.Reducerea ei L. 21 Fe-
vruarie 1910 . . . . . . . . VI 140
pe decontrol de tuieä.Inlocuirea impozitului pe
hectarul d pruni cu.. L 30 Martie 1906 . . IV 437
distìnetiunilor acordate cu ocazia expozitiei ju-
biiiare din 1906.Dc. 1 Iulie 1907 . . . IV 73
pe gradele alcoolulul. Ridicarea ei dela 6 la
la 10 bani.L. 21 Fevruarie 1910 . . . VI 140
pe lefurile functionarilor.L. 17 Dec. 1899 . . II 1981
Mod. art. 1 (taxa 3,/e) L. 16 Ianuarie 1907 . 111 4259
1nterpretarea unor dispozitiuni din legea de 30/0

. .....
L. 28 lunie 1907
licente1.L. 22 Martie 1908 . . .
patentei.L. 27 Mart. 1863 (cu mod. 1906 si cu.
tabele)
Clasificarea patentarilor in ordine alfabeticä.
L. 4 Iunie 1905 . . . . .
Clasificarea patentarilor nepreväzuti in taxele
.
. .

.
IV
1V
73
392

IR 3324
III 3330

din 4 lunie 1905

plicure1.L. 29 IVIartie 1887
. . ..... III 3350
primei legiuiri i cart se taxeazá prin asimilare
: . . . 825
petrolealui rafinat. L. 11 Fevr. 1900 (cu mcd.
1901) . . . . . . . . . II 1995
Mod. art. 26 din lege.L. 3 lunie 1906 . . III 4081

www.digibuc.ro
 gust 1910 . .....
INDEX ALFABETIC
Taxa telegraileh cu Turcia. Reducerea ei. L. 24 Au-
zahrtrului (de eonsumcgiune) L. 24 Decemvrie 1899
(cu mod. 1903)
(de export).L. 15 Dec. 1901
. . .
.
. .

.
.
.
.
. VI no
XCV

II 1984
V 877
Taxele aetelor pe procedua i executare.R. 30 Mai 1909 V 452
apel potabile In statia CdiimJ.neçti. D. 2 Au-
gust 1908 . . . . . . . . IV 999
instalatitlor eleetriee i mecanice.R. 25 Sept.
1910 (art 11) . . . . . . .
. VI 789
eomunale.Maximul lor.L. 27 Martie 1903 . III 2665
Mod. introduse in tabloul de... L. 18 Aprilie 1909 V 376
de magazinal pentru märfurile depuse la hike-
pozitele vamale. Tarif din 1 Iulie 1905 . . . III 3428
miisuratorilor de apg, i gaz.Dc. 23 Sept 1910 VI 784
militare prevazute In legea pentrn reerutarea in
armata.R. 26 Iunie 1910 (cu anexe i modele) . VI 680
de navigatinne, pilotaj i remorcare percepute pe
sectia Dunfirii Ora la T.-Severin.Reg. minist. de
comert al Ungariei. 753, 756
de perceput la... Ungheni i gura Prutului
din 17 Ianuarie 1902 . . . . V 892
pentru paza de zi i noapte in corn. rurale.
Ciro. 3 Iulie 1910 . . . . . . VI 711
prisnnare pentru cal, berbeci, oi, tapi, etc.De.

.....
27 Aug. 1908 . . . . . . . . IV 1046
portulni Braila.D. 3 Fevr. 1892 . . . V 752
Constania.R. 11 Julie 1910 . . VI 720
Taxele de cheiaj, macaret i balantit in...R. 13
Mai 1910 . . . . VI 601
Galati.D. 3, Fevr. 1892 . . . V 752
Mangalta.N. 13 Mai 1910 . . VI 601
Sullna.R. 6 Julie 1884 . . . V 751
Taxele ce se percep la gurile Sulinei.Tarif din
22 Mai 1908 . . . . . . . V 737
porturilor de cheiaj, macark i balantti. L. 24
Martie 1904 . . . . . . . . III 2902
1/2 clo din valoarea rniirfurilor importate i expor-

.....
tate.D. 15 Fevr. 1906 . . . . . V 932
pnbileati unllor judecátoresti in Monitorul 011-
cial..-11 5 Ianuarie 1880. . . . . II 453
Mod. mai multor dispozitiuni din reg. D. 17
Mart. 1909 . . . V 214
leolarilor fii de strAini la qcolile profesionale.
R. 1 Iulie 1904 .....
pe speetaeole percepute de corn. Cálimeinesti
. . III 3130
D. 2 Aug 1908 . . . . . IV 999
50/0 previlzutá de legea teatrelor (art. 43). L. 27
Martie 1910 . . . . . . . . VI 196
studentilor universitari.R. 1 Julie 1904 (cu

.......
mod. 1906) . . . . . . . Ill 3128
Mod. mai multor art, din reg.D. 8 Aprilie 1908 IV 488
Mod. art. 9 din reg.D. 25 Aug. 1909 . . V 663
universitari strettni. D. 8 Iulie
1899 . . . II 1954
timbrulni si de inregistrare. L. 24 Fevr. 1906
(cu mod, 1907) I 747

www.digibuc.ro
 XCVI INDEX ALFABETIC
Sporirea suprataxelor la succesiunigi donatiuni.
L. 23 Fevr. 1906 (art. 9) . . . . . III 3631
Teatre.Organiz. gi administr. lor.L. 27 Mart. 1910 . VI 190
Teonic.Comitetul... al artileriei.R. 11 Noemvrie 1898 . 11 1845
Corpul... al minist. lucrurilor publice. L. 15 Iunie
1894 (cu mod. 1900) II 1267
Reg. legit R. 11 Fevr. 1900 (cu mod. 1906) . II 2002
Mod. art. 67 din reg.R. 14 Mai 1910 . . VI 610
Consiliul superior... al minist. lucrarilor publice.
R. 7 Apr. 1901 . . . . . . . HI 2255
Examenul conducatorilor din corpol... R. 28 Aug. 1903 :1I1 2798
exterior.Infiint. de vase inspectorate.
Dc. 3 Iulie 1908 . . . . . . . IV 944
Telefon.Vezi Postä, telegraf si telefon.
Telefonica coresponden4. Aranjamentul cu Unga-
ria pentru... din 3 Dec. 1905 . . . . III 3547
Serviciul de... bazat pe art. 18 din aranjamen-
tul de mai sus.R. 5 Noemvrie 1906 . . III 4229
Telegraf.Vezi Posta, telegraf i telefon.
Telegratich conventinne cu Austria, pentru regularea
raporturilor de servicid din 30 Aprilie 1910 . . VI 567
conventinne cu Ungaria, pentru regularea ra-
porturilor de serviciu, din 30 Aprilie 1910 . . VI 568
corespondent& cu Turcia. Reducerea taxelor.
L. 24 August 1910 . . . . . . . VI 780
Telegraile fArA fir.Convent. internat. de radiotelegrafie,
din 17 Iunie 1908 . . . . . . . 1V 832
Serviciul de... pe vapoarele S. M. R.R. 8 Oct. 1909 VI 41
Serviciul posturilor de... R. 21 Decemvrie 1895 . Ill 3559
Teologie.Vezi Facultatea i Internatul de...
Terennrile bAltoase.Punerea lor in valoare. L. 22
Fevruarie 1906 . . . . . . . . 111 3628
----Zona de inundatie a Dunarii.L. 21 Dec. 1910 . VI 960
emigrantilor Dobrogeni.Cumpärarea kr
de Ministerul Agriculturei gi Domeniilor. L. 21
Martie 1909 . . . . . . . . V 223
petrolifere depe proprietatile statului.Darea
kr in exploatare.L. 18 Aprilie 1909 . . . V 383
Reg. legii.R. 5 Iunie 1910 (cu model de contract) VI 647
portulni BrAlla Expropierea unei J-krtiuni
pentru prelungirea unei linii de garaj.L. 4
Mai 1908 . . . . . . . . . IV 661
portnhil Taloea.Expropierea unei portiuni
din.. pentru mfirirea pietei pescariilor. L. 6 Mai 1908 1V 656
esetoarea".Vezi Societatea...
Tezanr.Fond. de rezervii.L. 12 Aprilie 1905 . . . Ill 3293
Incassarea gi constatarea la... a sumelor depozitate
la Cassa de depuneri.L. 4 Fevruarie 1883 . . 11 701
Reg. legiiR. 18 Fevruarie 1883 . . . . 11 702
Societatea...
Tigarete.Monopol. hartiei de....L. 18 Martie 1900 . . 11 2060
Cedarea produsului monopolului bartiei de... L. 6
Octomvrie 1900 . . . . . . . V 837
Timbre.Depozitul general gi fabrica de...L. 30 Mart. 1885 11769
Timbrit i inregistrare. L. 24 Fevr. 1906 (cu mod. 1907) I 747
Sporirea suprataxelor la succesiuni gi donati-
uni.L. 23 Fevr. 1906 (art. 9) . . . III 3631
,,Tinerimea Artistic&".Vezi Societatea...

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XCVII
lor conform art. 9 din legea pre-
sei.L. 23 Martie 1904 11 38
Reg. legii.R. 10 Iunie 1901 . . . . Ill 3106
Titlnl de lurnizor al Curtii Regale. R. 18 Fevr. 1893 11 1088
provizorin al ajutoarelor de Invätätori.R. 3
Iunie 1904 . . . . . . 111 3102
Mod. mai multor art, din reg.D. 29 Apr. 1908 . IV 692
Mod. unor art, din reg.D. 2 Aprilie 1910 . . VI 279
» subbirurg.R. 25 Martie 1894

.....
. . . 11 1230
Titlurile de proprietate si posesiune imobiliara in Do-

.....
brogea.-11. 5 lunie 1880 V 984
la puraator, pierdute furate sau distruse.L.
21 lanuarie 1883 . . 11 699
statulni ce se amortizeazii din datoria publicà
R 7 Fevruarie 1906 . Ill 3591
Tocaneli agricole.Vezi Invoeli agricole.

lor .

Septemvrie 1905
. .

.
.. ...
Tona de registra engleztt gi mäsurile adoptate in alte
tftri pentru mäsuratoarea vaselor de mare.Tabela
Tontine.Depunerea lor la societitile de asigurare.Dc. 29
. . . .
Torelatorii.Incourajarea industriilor de... L. 4 Iunie 1906
.
.

.
V 898
Ill 3637
Ill 4082
Toxice.Vanzarea materiilor...R. 9 lanuarie 1900 . . 11 1989
Tractat.Vezi Conventiuni si Tratat.
Traficul fluvial si semnalele de navigatle pe DnnAre.
Reg. minist. de comert. al Ungariei . . . V 756
local pe C. F. R.R. 13 Apr. 1899 (en mod. 1902) 11 1911
Tragerea loteriei de stat.R. 30 Decemvrie 1906 . Ill 4250
la sort a titlurilor ce se amortizeaz6 din datoria
publicb....R. 7 Fevruarie 1906 . . . . Ill 3591
Tramvae in orasul Bucuresti.Infiint. nnei sociefitii co-
munale pentru... L. 18 Aprilie 1909 . . . V 377
Transportul pe e. F. R.R.13 Aprilie 1899 (cu mod. 1902) 11 1911
a animalelor si productelor lor
brute.R. 28 Ianuarie 1901 . 111 2248
a cadavrelor omeneqti.R. 5 Ia-
nuarie 1877 . . . . . 11 362
en vapoarele S. M. R. a expeditiunilor pos-
tale Cony. 17 Aug. 1905 . . . . Ill 3519
strugurilor.Dc. 17 Septemvrie 1905 . . Ill 3535
Tranzitul carantinar al ci.ritorilor si postei, venind din
tg.riinfectate. Cony, samt. internat. din 27 Mai 1907 IV 49
Tratatul consular en Belgia din 1 Apr. 1881 . . . II 545
Elvetia din 11 Ianuarie 1881 . 11 628
Italia din 26 Febr. 1881 . . II 531
de comert. Vezi Conventiuni de comert...
din Berlin din 13 lulie 1878 . . . . 11 410
din Paris din 30 Martie 1856 . . . . 11 3
dintre Bogdan si Sultanul Baiazet II din 1511 V 686
> Mircea I qi Baiazet Ilderim din 1393 V 685
Vasile Lnpu qi Mabomed IV din 1634 V 687
> Vlad V si sultanul Mahomed II din 1460 V 685
Trasuri.Politia rulajului qi circulatiei.R. 19 Dec. 1906 111 4247
Mod. art. 26 din reg.D. 6 lunie 1908 . . . IV 814
Rencesamantul lor.I. 7 lulie 1910 . . . VI 711
NumItrul si felul de ce se pot intrebuinta de
comandamente q corpurile de trupi.Dc. 3 lulie
1910 (eu tabele) . . . . . . . VI 709

www.digibuc.ro
XCVIII INDEX ALFABETIC
Trecerea Dunäril" Crucea... R. 24 Martie 1878 . 11 402
Tribunale Organiz . serviciului lor interior si al parchetelor.
R. 31 Mai 1909 . . . . . . . V 487
Tribunale limitrole.Corespondenta direct& cu Rusia in-
tre... Cony. 19 Mai 1894 . . . . . 11 1258
militare.Numirea grefierilor i ajutoarelor.
R. 18 Fevruarie 1900 . . . . . . 11 2016
Tribunalul unui judecitor la... D. 7 Iu-
lie 11409 . . . . . . . . . V 616
sectiei II la... L. 1 Aprilie 1900 11 2071
DAmbovita.Serv. Palatului de justitie.R.
26 Noemvrie 1909 . . VI 54

.....
Iltov.Infiint. unui judectitor In plus la sectia
comercialä a... D. 7 lulie 1909 . . . . V 616
Putna.Infiint. secçia II la... L. 1 Iulie 1906 Ill 3431
unuijudeator in plus la.- D.
7 Julie 1909 . . . V 616
Trupe.Ordonantele lor permanente.-1. 9 Ianuarie 1909 . V 165
Serviciul lor interior. Noui dispozitiuni. D. 3
Decemvrie 1909 . . . . . . . VI 58
ettlet.r1.Adoptarea port-sabiei la sea pentru ofi-
teril din .. D. 1 Iulie 1909 V 604
Trusturi arendltvegoti.Vezi Mosli.
Tulcea i Constanta. Acordarea drepturilor politice la locui-
torii din judet,ele...L. 14 Aprilie 1910 . . . VI 357
Reg. legei.R. 16 Apr. 1910 (cu model de diplomä) VI 653
Turburitri. -Intrebuintarea armatei in caz de... I. din anul
VI 900
Turcia.Convent. de comert cu... din 17 Fear. 1898 (cu pre-
lungirea din 19 Decemvrie 1907) . . . . 11 1802
Taxa telegrafick, pentru tranzitul cu... Reducerea
ei.L. 24 August 1910 VI 780
Turcertiti leginiri.Vezi Legiuiri Otomane.
Turnu-Severin.antierul Naval dela... Cassa de ajutor a
lucrátorilor.L. 10 Fevruarie 1907 . . . Ill 4261
Taxele de navigatie ce se percep pe Dunäre ping
la... R eg. minist. de Comert al Ungariei . V 753, 755
Tutela minorilor.Conv. dela Haga, din 3 Iunie 1904 . 111 3095
Tutunuri.Aprovizionarea R. M. S. cu... staine.L. 20
Decemvrie 1905
Septemvrie 1907 .
Monopolul.L. 28 Fevruarie 1887 .
.
.
Tnicet.Taxe pe decalitrul de... L. 30 Martie 1908
..
Fondul pentru imbuntitätirea culturei de... R. 20
.
V 932
1V
11
IV
139
813
437
II
tfleinri de mtisline.Importul lor.D. 4 Oct. 1907 . . IV 145
Ungaria.Aranjament pentru corespondent& telegrafici cu...
din 3 Decemvrie 1905 . . . . . . Ill 3547
Comunicatiuni directe telefonice cu.. R. 5 Noem. 1906 Ill 4229
Cony. cu. . pentru exploatarea pescáriilor Dunärii
din 25 Noemvrie 1906 . . . . . . Ill 4239
Cony. cu... pentru invoiala particularä Intre admi-
nistratiile telegrafelor pentru regularea raporturilor
de serviciu, din 30 Aprilie 1910 . . . . VI 568
Taxele de navigatie i remarcare de perceput pe
sectia rectificärii Portilor de Fier. Reg. ministerului
de comert al.. V 753, 756, 761

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC XCIX
Ungheni.Tariful taxelor de navigatie ce se percep la...
din 17 fanuarie 1902 . . . . . . V 892
Unificarea author de pensie serviti la stet, jndete si co-
munit.L. 27 Martie 1909 . . . . V 282
Mod. unor art. din lege.L. 11 Aprilie 1910 . VI 352
Reg. legii.R. 25 Aprilie 1909 . . . . V 396
ondurilor diferitelor casse speciale dependinte
de ministers, in bugetul statului.L. 30Martie 1908 IV 439
venitnrilor portnrilor.Taxe de cheiaj, an-
coraj l balatiti.L. 24 Mar lie 1904 . . . III 2902
Uniforms elevilor desemnatori i gravori dele servi-
cial geografic al armatei.Dc. 22 lanuarie 1908 IV 355
grânicerilor.D. 17 Mart. 1904 . . . III 2895
Pelerina imblänita la... D. 30 Oct. 1907 . IV 175

.....
de iarni.. D. 12 Fevr. 1908 . . IV 368
- 0fiterilor grániceri.D. 6 Ianuarie 1909 . . V 164
guarznor i revizorilor vamali.-11. 6 Tulle 1902 III 2544
landarmilor rurall.R. 31 Martie 1895 (cu
mod. 1905) . . II 1483
magi stratilor.D. 29 Dec. 1864 (cu mod. 1869) II 118
ofiterilor de politie.R. 3 Martie 1906 . III 3656
personalnlui binronlni de servItori.
De. 11 Mart. 1904 . . . . . . . III 2876
Universitartt Fonda*Inne »Carol I». R. 10 Oct. 1898 II 1842
Universitari studenti.Vezi Studenti.
Untversitatea din Iai. Instituirea de cursuri libere
gratuite de vacant:a la... Dc. 1 Iunie 1908 . . IV 808
Universittitl. Vezi Inviitiimantul superior, Facultati si
Profesort.
UrmetririLegea pentru.... L. 24 Mart. 1877 (cu mod. 1905) II 366
Somatiunile pentru... L. 1 Aprilie 1908 . . IV 462
Creiantele bancilor satesti. Urmarirea debitorilor.
R. 11 Aug. 1904 . . . . . . III 3159
Utpurarea agrieultorilor pagubiti in rascoalele din Mar-
tie 1907.L. 15 Fevr. 1908 . . . . . IV 369
UtIlltate publiett.Expropriere pentru cauzit de... L 20
Oct. 1864 (eu mod. 1900) ..... II 98

Vaeantele neoalelor primare rurale. R. 11 Oct. 1901

.....
(ea mod. 1903) . . . . . . . III 239g
Vaceinare i revaccinare.R. 10 Sept. 1893 . . . II 1109
VaenotnetrtPunerea lor In uz. Dc. 12 Sept. 1910 . . VI 783
Vagoanele C. Fb R. Desinfeetarea tor. R. 28 Ianuarie
1901 . . . III 2248
Vanat.Legea generala.L. i Iulie 1905 . . . . III 3364
Aplicarea unor dispozit. din lege.R. 1 Iulie 1905 III 3409
Iulie 1905 .....
Indemnizarile acordate functionarilor de.... R. 1
Intrepozitele ei. Administr. bor. R. 1 Iulie 1905
. . . III 3429
III 3417
Tariful taxelor de magazinaj pentrn märfurile de-
pozitate in intrepozitele vamale, din 1 Iulie 1905 III 3428
Tariful vamal. Informatiuni ()Mal R 28
Aprilie 1906 . . . . . . . III 3891
Scutiri de... pentru masinile fabricelor de bere,
alcool i mori.L. 4 Iunie 1906 . . . . III 4082
Punctele vamale prin cari se pot introduce obi-

www.digibuc.ro
 1906 . .......
..... .
INDEX ALFABETIC
ectele fabricate din metale pretioase.R. 21 Iunie
Tail la märfurile tarifate pe greutate.
lanuarie 1906 . .
Invelisurile märfurilor previizute in legea de mai
L. 19
.
III 3715
III 3572
sus.Dc. 9 Fevr. 1906 (in nota) . . . . III 3574
Uniformele guarzilor si revizorilor de... R. 6 Iulie
1902 . . . . . III 2544
Vapoare.Serviciul la bord pe.. R. 2 Aug. 1906 . . VI 861
Viza pasapoartelor si reviza bagajelor pe... R. 3
Martie 1906 III 3660
Vezi S. M. R.
Vase.Cotitul lor.L. 10 Julie 1905 . , III 3468
Reg. legii.R. 27 Nov. 1905 . III 3541
antice.Vezi Obiecte antice.
maritime.Proportia intro taxa de registru englezà
si mäsurile celorlalte ári. Tabloul lor . . V 898
Reeensämintul rechizitiilor la I. 7 Iulie 1910 VI 714
maritime militare. Pavilionul lor la batalionul

.....
de grrtniceri.D. 26 Oct. 1907 . . . . IV 175
Vltieni de MuntePloiesti.Executarea serviciului pos-
tal pe calea feratl.... C. 17 Martie 1909 (in nota) V 213
Viticea. Infiintarea unui loc de judecätor la tribunalul....
D. 7 Iulie 1909 . . V 616
Vânittoare.AlergAri de.... pentru ofiteri si grade inferioare.
I. 18 Aug. 1910 . , . . . . . VI 763
Arendarea dreptului de... pe proprietätile Statu-
lui.R. 22 Dec. 1899 . . . . . II 1983
Cärtile de recunoastere ale päzitorilor publici, pen-
tru paza vänatului Dc. 28 Maiu 1906 . . . III 4071
Contractul tip pentru dreptul de... Dc. 28 Maiu
1906 . . . . . . . . . III 4069
Fermis de.... (cu model de permis) De. 17 lunie

.....
1906 . . . . . . . . . III 4062
Politia de...L. 28 Martie 1906 . . . . III 3726
Reg. acestei legi.R. 28 Maiu 1906 . . . III 4058
Viiattori.Consiliile de disciplinä la batalioanele de.... L.

....... .
14 Apr. 1905 . . . III 3294
VAnzarea bäuturilor spirtoase.Monopolul in comu-
nele rurale. L. 7 Martie 1908 . . . . IV 375
Mod. mai multor art, din lege. L. 27 Martie
1909 . V 297
Mod. mai multor art, din lege. L. 21 Martie
1910 . . . . . . . . . VI 175
Brevetele debitantilor de bäuturi spirtoase.Cire.
15 Fevruarie 1908 . . . . . . . IV 370
bunurilor statului. L. 7 Aprilie 1889 (cu
mod. 1902) . . . . . . . . II 880
Mod. art. 6 si 58 din lege.L. 14 Ianuarie 1906 III 3566
Mod. art. 45 din lege.L. 4 Aprilie 1908 . . IV 480
Reg. legii.R. 2 Aprilie 1893 . 111091
Infiintarea unei sectduni la minist. de Domenii
pentru... L. 18 Maiu 1892 (in nota) . . . II 712
eltrtHor didactice de curs secundar.Dc. 29
Aug. 1903 . . . . . . . III 2802
Taxa de 5% in folosul Cassei de economie a Cor-
pului didactic.R. 14 Aprilie 1904 . . . . III 2944

www.digibuc.ro
 INDEX ALFABETIC CI
Vanzaren chibrIturilor si oArtilor de joc.Monopolul ei.
L. 13 Apr, 1886 . . . . . . . II 789
lumâniirllor de eeztrit.L. 8 Martie 1908 . 'IV 388
Reg. legii.R. 20 Maiu 1908 . . . . IV 741
produselor termelor-model. Dc. 116 Ia-
nuarie 1907 . . . . . . . . III 4259
. produselor petrolerdui.R. 5 Dec. 1892 (cu
mod. 1906) . . . . . . . . II 1050
. produselor phdurilor statului.R. 12 Noem-
brie 1909 . . . . . . . . VI 48
substantelor medietunentoase brute. R.
9 Ianuarie 1900 . . . . . . . H 1989
Vehienle.PoliVa rulajului si circulatiei.R. 19 Dec. 1906 III 4247
Mod. art. 26 din reg.D. 6 Iunie 1908 . . IV 814
Velocipede.Vezi Biciclete.
Venitul capitalului mobiliar.Impozitul pe... L. 23 Fevr.
III 3631
Veniturile eomunale.Constatarea, pereeperea ei urrnä-
rirea lor.L 20 Fevr. 1887 (cu mod. 1889) . . II 811
Reg. legii R. 28 Apr. 1887 . . . . H 827
Vezi si Urmäriri.
etnnunel Bueuresti. Constatarea gi perce-
perea lor.L. 5 Maiu 1910 . . VI 600
C. F. it.L. 3 Apr. 1899 (cu mod. 1904) . . II 1909
Justificarea veniturilor C. F. R. cätre Curtea de
compturi.R. 26 Ian. 1902 . . . . . III 2401
. laboratorillor gi institutelor pendinte de Mi-
nist. de culte.R. 10 Fevr. 1904. . . . Ill 2850
. porturilor.Unificarea lor.L. 24 Martie 1904 Ill 2902
. Constanta si Mangalia.L. 13 Maiu
1910 . . , . . . . . . . VI 601
statului: pe exercitiul 1910-1911.L. 28 Mart.
1910 .

.
.
Veterani.Acordare de pämänturi In Dobrogea la... L. 2
Apr. 1903 .
Reg. acestei legi.--R. 30 Sept. 1905
.

Scutirea de prestatia drumurilor a.... iin rAsbo-

iul dela 1877-1878.L. 26 Aprilie 1908 .
.

.
.

... .

.
.

.
.

.
.
VI

Ill 2695
Ill 3538
IV 589
199

Veteadnar.Serviciul.... de judete.R. 28 lube 1894 . . 11 1289

Serviciul... de oras.R. 28 lulie 1894 . . 11 1298
Serviciul... rural.R. 31 Aug. 1904 . . . Ill 3200
Serviciul zonei preventive. R. 11 Sept. 1894
(co mod. 1900) . . . . . . . . 11 1357
Sectiunile zonei preventive. D. 29 lulie 1900
On noW
Veterinargi medieinii.
. . ..... .
Organizarea scoalei superioare
11 1357

de... L. 4 lunie 1909 V 525

Reg. legii. R. 4 Sept. 1909 . . . . V 669
polttie.L. 28 Maiu 1882 (cu mod. 1901) . 11 669
Certificatele de sänätate pentru animale.R. 21
lunie 1904 . . . . . . . . Ill 2823
Combaterea pneumo-enteritei si brâncei infectl-
oase.R. 10 Aug. 1895 11 1541
lnspectorii veterinarii.R. 8 Fevr. 1894 (ou mod.
1896) . . . . . . . . . 11 1212
Inspectoril zootecnici.R 16 Fevr. 1906 . . 111 3618
Transport. animalelor si produselor lor brute pe
C. F. R.R. 28 lanuarie 1901 . . . . Ill 2248

www.digibuc.ro
 CII INDEX ALFABETIC
Vin.Reducerea taxei la 30 bani pe decalitrul de...L. 21
Fevr. 1910 . . . . . . . . . V1 140
"Virtntea Milltarift".Medalia...R. 24 Maiu 1872 . 11 195
Vite de lapte.Serviciul de control pentru... In comuna
Bucuresti.R. 29 Dec 1907 . . . . . IV 226
Viticol.lnfiintarea Cassei de credit... L. 19 lanuarie 1906 111 3685
Mod. unor art, din lege.L. 30 Mart 1908 . IV 436
Mod. art. 5 din lege.L 12 Mart. 1909 . V 206
Reg. legii.R. 7 Aprilie 1906 . . . 111 3749
Mod unor art, din reg.D. 31 Mart. 1907 . Ill 4358

.....
Vite altolte i nealtoite.Dc. 14 Martie 1907 . 111 4328
Viza paTapoartelor si revizia bagajelor pe vapoare.
R 3 Martie 1906 . . . . . . . 111 3660
Vizitatori çi oaspettPrimirea lor la miinästiri.R. 6 lu-
nie 1907 . . . 1V 69
Vocal& muziott.Vezi Muziert.
Volantd motoarelor dela masini.Interzicerea invartirei
lui de Mil oamenii de serviciu.Dc. 2 Martie
1910 . VI 157
Votare.Vezi Liste electorale.

Vechi Aneocel finalei I 5

Yacht.Vezi Vase plutitoare.

Zaharina.Interzicerea importului de... L. 6 Aprilie 1900

.....
(cn mod. 1906) . . . . . . . . 11 2079
Zahar.Conventiunea intre minist. de Final* i fabricile
de... din 15 Martie 1906 (in mid) . . . 11 1984
Taxa de consumatiune pe... L. 24 Dec. 1899 (cu
mod. 1903) . . . 11 1984
Taxa de export pe... L. 15 Decemvrie 1901 . . V 877
denatnrat, pentrn fabricarea rahatului i cio-
coladei.L. 7 Aprilie 1909 V 368
Zalhanale.R, 5 Iunie 1868 . . . . . . 11 160
Zecimi de percepere.Vezi Contributiuni, Impozit, Li-
cent& i Patente.
Indetene.Maximul lor.L. 3 Aprilie 1884 . 11 721
Ziar101.Sindicatul lor Recunoasterea de pers. moralä.
Lege si Statute din 6 Aprilie 1900 . . . 11 2075
Zona preventivicServiciul ei.R. 11 Septemvrie 1894
(cu mod 1900) . . . . . . . . 11 1357
Sectiunile zonei preventive.D. 29 Iulie 1900 (in 'told) 11 1357
de inundatie a Dunärii.Punerea in valoare
a pilmánturilor din... L. 21 Decemvrie 1910 . . VI 960
Zootecnic.Infiintarea unui fond .. pentru ImbunatMirea
rasei animalelor domestiee.L. 11 Fevr. 1910 . VI 78
Inspectorii serviciului... R. 16 Feyruarie 1906 . . Ill 3618

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro -