Sr/0 P4( 261

1 131_,I0=---1C.A_ 3= IJEG-ISI, A.TITM.E

CO LLECTIUNE
DE

MITIRILEMANIE1
VECHI I CELE NOM
CITE S'At PROMULGAT DE LA 1 IANUARIE 1875 SI PANI L
FINELE ANULUI 1885.

LEG1, PROCEDURE, REGULAMENTE, .

TRATATE , CONVENTIUNT , DECRETE , INSTRUCTIUNT , FORMULARII, TARIFE,
TABLOURI , STATUTE , CONCESIUNI , ETC.

DIN LEGILE VECHI SUNT TRECUTE ACI :

Pravila 1ii Vwdle Lava, Pravila lui Mziteiü Remind), Pravila de la

Govora, Legile turee pentru proprietutea din Dobrogea.

DE

1OA1 M. BUJOIMANU

-N7 0 I-J 13 M TTi.

PARTEA I.
III

BUCUIR ESCi
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE (LABORATORII ROMANI)
26, STRADA ACADEMIEI, 26.
1885.

www.dacoromanica.ro
,.......=11
 13IMLIOTI-IMO.A. DM LMG-ISLATITTI\TM

COLLECTIUNE
DE

LEGIUIRILE RCIANIEI
VECHI 1 CELE NOUI
CITE S'At PROMULGAT DE LI 1 IANUARIE 1875 ,1 DINA LA
FINELE AMA 1885.

LEM, PROCEDURE, REGULAMENTE,

TRATATE , CONVENTIUNT , DECRETE , INSTRUCTIUNT , FORMULARII , TARIFE ,
TABLOURT , STATUTE ,. CONCESIUNT , ETC.

DIN LEGILE VECHI SUNT TRECUTE ACI :

Pravila lid Vasile Lupu, Pravila lui Mateifi Basarab, Pravila de la
Govora, Legile three pentru proprietatea din Dobrogea,

DE

IOAN M. BUJOREANU

VOLTIMIT I-J I II
,-,..,-"..---.,,--,-----------"

BUCURESC1
TIPOGRAFIA AC A DEMIEf ROMANE (LABOR ATOM ROMANf)
26, STRADA ACADEMIEI, 26.
18545,,

www.dacoromanica.ro
472 LEG1LE PROPMETANEI

LEGILE

PROPRIETATII I DOBROGEA
STUDIU. &SUPRA. PRO 'RIETATI FONCIARE, SI IN SPECIAL, ASURRA
DOMENULUI PUBLIC IN IMPERIUL OTOMAN

URMAT DE

COBICELE OTOMAN DIN 1858

ASUPRA

PROPRIETATIE FONCIARE I ALTE LEGI MAI RECENTE

(dupe eflia din anu11880).
Traduse itpromanesee de GEORGE I. Wife&

PREFATA. TRAP UCETORULUI

TPrin publicatiunea de fata, am clulat sä 5. Legea din 27 Saban 1286-19 Noem-
satisfae o trebuinta, in general simtitri, fficênd brie 1E69 asupra vinclarl silite, pentru clato-
enCesit»le publiculul nostru texturile legilor rii, a proprietatilor imobiliare.
principale, carT regulézhproprietatea fonciat Codicele proprieLatii fonciare a avut de o-
in IinperiuT Otoman, si care, asta-cli fmcg, biect a regula regimul -propriettitii fonciare
sunt in vigóre in Dobrogea. in ui ma reformelor introduse in Imperid prin
De si s'ati publicat la Constautinopol mal Tat.simat. Multe din dispositiunile acestuT
multe colectiuni ale legilor otomane, traduse codice se refertt la o stare de lucruri ante-
iii limbele grécit si francesa, aceste volurni- riOre, si la prescriptiuni ale legel religióse;
nose colertiunT. Ensa, stint greti de avut, si dc ar Ii, dar, gred de inteles, daca uu s'ar
In cea mai ware parte ele nu presintal un in- cumisce diferitele fase prin care a trecut re-
teres direct pentru noT. gimul propriethtil In tërile musulmane, si
Am Malt, dar, 0 alegere a acelor legi, a caracterul ce i s'a dat prin legile religiose.
Cator cunoscintti rni s'a Tara ind'spensabila In alaturatul studiti am examinat origina
spre a se pulea apretui regitnul actual al proprietritii fonciare In Orile piusulmane,
proprietAtil in Dobrogea. prescriptiunile legilor religióse earl privesc
Aceste legl sent : la densa, regimul ce a domnit in Turcia,
inaintea nouelor vforme ; am analisat, In
1. Codicele proprietatii fonciare, promul- sfarsit, dispositiumle
gat in anul Hedgirei 1274-1858. legilor asta-41 in vi-
góre, cu ptivire mal ales la starea lucruriTor
2. Reglementul tapuelor (titlurile poseso- in Dobrogea.
rii) din 1275 1839. Presint publiculul acOsta. lucrare cu cea
3. Legea coloniilor strAine din 1273-1857. mai mare sfia15.; sper Insg. cS defectele si
4. Legea din 17 Muharem 1284- -21 Maiii lipsurile el vor fi judecate cu indulgenta In
4867 modificand disposiOunile Codicelul pro- considcratiunea dificiiTtSilor ce presintS. stu-
prietalil fonciare. relative la moscenirea po- diul unel legislatiunl, atdt de diferita. de a
sesiunelor pe pdrninturile domeniale nOstrS.
www.dacoromanica.ro
 IN DOB It OGEA. 473

STUDIO-
ASUPRA PROPRIETATEI FONClARE SI, IN SPECIAL, ASUPRA DOMENULUI
PUBLIC IN IMPERIUL OTOMAN.

Printre raormele din Imperiul Otoman. In anul 1841. La acSsta d. Belin a adaogat
inaugurate 'prin Hati-Stieriful din Gillkhane
traductiunea codiceluf proprietatil fonciare
promulgat in 1858, si prin care s'a regulat
pi Hati-Humaium din 1856, una din tele mai
insemnate este, negrepit, cea privitSre la pro- regimul proprietittii in urma reformelor cern-
prietatea fonciara. Prin suprimarea conce- nalate mai sus. AcSsta traductiune s'a re-
siunelor feudatare, s'a desfiintat privilegiul produs textual in editinnea frances a. a co-
claselor carl esploatad in profitul lor rininca lectiunel legilor otomane.
cultivatorulut i s'a stabilit egalitatea po- Trelme sa regretam ca d. Belin n'a inso-
sesiunelor teritoriale, ca corolar al egalita- tit acésta traductiune de comentariele pale,
tei tutulor supirpilor otomanT in privinta drep- si c s'a marginit a espune starea proprieta-
turilor pi sarcinilor publice. til teritoriale in Imperiui otoman inaintea in-
Data proprietatea absoluta, In sensul le- troducerel nouelor reforme. AcelapT regret
gislatiunilor din occident, formSza., Inca es- trebue eel esprimam in privinta studiului
ceptiunea in Turcia, data legiuitorul, In con- d-lul de Tischendorf (7), aparut in anu11872.
tra intereselor economice pi fiscale ale Statu- Marginindu-se in cercul insemnat prin titlul
lui, s'a oprit a face tin pas Inainte, spre a cartisale, d-sa ne da, un tablod complect al
transforma in proprietate absolutti posesiu- sistemulul concesiunilor feudatare, si indica
nele particularilor pe domenul public, tare numal, prin cate-va cuvinte, taracterul ge-
coprinde aprOpe intregul teritorid al Imperin- neral al ultimelor reforrne prin care s'a des-
lul trebue sä atribuim acésta, nu atilt difi- fiintat acel sistem.
cultatilor materiale, cat caracterulul religios Data, dar, in partea istorica a acestul stu-
al prescriptiunilor legislative pe care s'a in- did am putut sal ne Intemeiam pe autoritati
temeiat formarea domenultd public in terile numeróse i ilustre, acest sprijin ne a lipsit,
musulrnane. la esplicatiunea legislatiunef asta-di in vi-
Legislatiunea musulmanä a ocupat lumea gore. Credem, insa, ca texturile legel vor da
invatata din occident, mai ales de la sfIrj- fie-caruia mijlocul de a controla conclusiu-
tel secolulul trecut incrice. nile nóstre pi de a indrepta erorile ce am pu-
Printre autoril cel mal insemnati vom cita tut comite.
pe domnil d'Ohsson (1), Hammer (2) Ducor-
roy (3) de Tornaw (4), carl ad publicat studil
asupra Intregel 1egislaiunI musulmane, reli- Despre isvórele legislatiunel la
giosa pi civila. In special, asupra proprietati Musulmani.
tetitoriale. d. Dr. Worms (5) a publicat in Legile civile la musulmanT, ca i tele reli-
Journal .Asiatigue studil remarcabile. D. Be- gióse, ad de has/ fundamental& Coranul.
lie (6), care a ocupat mult timp postul de Acesta original diving a dat, in esenta lor,
interpret al Ambasadei francese la Constan- institutiunilor sociale ale numeróselor po-
tinopol, in studiul ce a pnblicat tot in Jour- Ore earl apartin Islam ulul, un caracter teo-
nal Asiatique, a adaegat la numerósele tex- cratic pi uniform; ele sunt nestramutabile ca
turT originate citate i traduse de d. Worms, pi dogmele religóse.
texturile privitóre la prop; ietatea fonciara e- Ca codice religios si civil, Coranul nu pre-
strase din cartea de juiisprudenta. Multaa, sinla, insa, o opera metodica i complecta,
scrisa In limba arab& de Ibrahim el Halebi, irnbratipand trite cestiunile relative la cult pi
mort In Constantinopol in anul 1549; ea s'a la viata sociala. Cele 114 capitole, din care
_ editat cu comentaril de Mehmed el Meocufati el se compune, aU fost comunicate de Maho-
(1) Tableau general de PEmpire Ottoman, 7 vol. Paris 1788-1824.
(2) Des osmanischen Reichs Staats Verfassung. Viena 1815.
(3) Legislation musulmano sunnito rite hanefl, publicattt in Journal Asiatique, anti 1848-1853.
(4) Das moslemisehe Recht. Leipzig 1855. Tradus din rusesce in limba germang, oi din acésta In limb3
francesa de d. Eschbach, profesor la facultatea din Strasburg sub titlul : Le droit musulman exposé d'apres
les sources, Paris 1860.
(5) Recherches sur la constitution cle la propriete territoriale dans les pays musulmans. .Tournal Asiatique,
années 1848-1853.
(o) Etude sur la proprietl fonciere en pays musulmans et spécialement en Turquie. Rite Hanéfite. Journal
.Asiatique, annees 1861-1862-
(7) Das Lehnswesen in den Moslemischen Staaton, insbesondere im Osmanischen Reiehe. Leipzig 1872'

www.dacoromanica.ro
474 LEGILp PROPHIETATEI

em credinciosilor, In fat separate (curate) si &rid adevlratele tradihin1 si ordinile \Ter-

tindiferite rândurT pe timpul cat a durat mi- bale alle Profetulul.
siunea sa. Fie-care capitol, pe lâng. scopul tSecta Sunnutilor mai admite, c. a treia
principal de a propaga noua religiune, avea basd a ligislatiuneT el, decisiunile celor d'an-
de obiect a satisface o trebuintl. a mornen- t&id patru Califl).
tulul, a regula cestiunT de dogme si de drept, Trebue, In sfarsit, sa adogam doetrinele
dupä cum ele se presentad, modificand ade- stabilite de fondatoril celor patru riturl orto-
sea decisinnl anterióre. De aceea dispositiu- doxe in care se irnparte Secta Sunnutilor.
nile relative la cAs&torie, la filiatiune, la sue- Aceste patru riturl, cirl '0-ad luat numele
cesiuni, la epitropil si la contracte le gAsim de la fondatoril Ion, Abu Hanifa, Hanbal,
risipite i espuse in mod cu totul incomplect Shafei si.Malek, unite asupra dogmelor fon-
in diferite capitole; mal multe cestiunl im- damentale, presintd ore-care divergint& in
portante sunt cu totul omise, precum spre e- cestiuni secundare de jurisprudent& religiósa
xemplu dreptul de proprietate despre care nu si civil/. (3).
se face nicl o mentiune. Daca consideram in- La Otomanl domnesce, mal ales; doctrina
tinsele regiunT i diversitatea popórelor sa- Hanna.
puce IslamuluT, vom recunósce, impreung cu Aceste suet elementele din care se corn-
Cantu (1), c tocmal brievitatea dispositiune- pune legislatiunea religiosa a Islainulul ; ea
lor legislative si lacunele ce presintg Coranul nu suprima prerogativa Cea mai !liana a Su-
a inlesnit propagarea lul prin posibilitatea veranuluT, de a edicta legT neat' conform tre-
de a da texturilor o interpretatiune mai con- buintelca timpulul : ele Inca nu pot fi in con-
form& cu moravurile propril ale fie caret na- tradictiune cu legile religiOse, ceea ce se
tiunT i ca cerintele timpulul. constata printr'un fetva emis de capul coypu-
Dap& -mOrtea lui Mahomet, succesoril lul luT teologic si juridic, Muftiu (la OtornanT
ad avut recurs, in casurile neprevéclute in Sheik-ul-Islam). Hammer in Istoria Imperiu-
Corarr, la ordinile verbale (hedith) ale Pro- lul Otoman (4), caracterisa dst-fel isvórele
fetuluT si la precedentele stabilite de dênsul; legislatiunel otomane, aratate maT sus :
aceste dispositiunT, basate pe traditiune, sun- tin Turcia, (lice el, ca in tot orientul, le-
nah, formezl, a doua lima a legislatiunel mu- gile date de suveran fon-az& a -patra bag a
sulmane. dreptuluT public (cele-l-alte trel sant : Cora-
a Actele lui Mahomet, dice d. de To rnauw(2), nul, cuvintul luT Durnueged; Sunnah, cuvin-
ne coprinse in Coran, si ordinile sale ver- tul Profetulul; decisiunile celor patru marl
bale n'rid, dupl. credinta mahometarfa, a- Irnamh sad pärin(I al bisericel Islarnite). (5)
ceasT autoritate absolutd ca vointa lul Durn- Cu tOte ca natura Ion difera, In mod esential,
necleti manifestath in mod formal; ele insa, de cele-l-alte trel isvóre ale legislatiunel mu-
ca decisiunT i acte personale ale Profetulul, sulmane, ele ntu surit in contradictiune cm
trebue Fa. serve de norma, in casurile nepre- ele, fiind-ca ele n'ad de obiect de cat a le
vNute in Coran. Adunarea i redactiunea a- complecta si a le interpreta dupa trebuintele
cestor traditiunl a trebuit s& dea nascere la Statulut De aceea ele se numese Ur,fi, actin&
variante si la controverse... Afar& de cate-va legislatiunea accesorie. Colectiunea lor se
cestiunl relative la fixarea unor puncte de numesce Kanunname, carte sad drept cano-
dogme, variantele si controversele asupra a- nic, de la cuvintul grecesc : kanón, denomi-
cestor hedith, ad avut mal ales de obiect natiune care nu trebue Irma in sensul de
drepturile peu sonale ale luT Ali (nepotul i drept eclesiastic, ci de drept pblitic,.
ginerele Ira Mahomet) si ale descedentilor In acestl din until, anT s'a publicat la Con-
lul, si la acesta trehue atribuita causa princi- stantinopol o noir& cthectiune de legT cDu-
pal& a mareT scrs,uril produsa in Islam in- I our., intre care si noul codice al proprietatil
tre Sunnitil i Schin (Ade leitil)t.. fon ciare.
intara colectiune a acestor traditiunl fu fd.- Acest codice ne di. un exemplu maT melt
cut& sub Califatul luT Abu Bekr, cu concur- despre distintiunea ce se face la dreptul pu-
011 sotilor Profetului (eshab sad sahabd); la blic musulman intre legislatiunea religilsa
acesta se adaogar& cu timpul colectiunile i cea politica.. In articolul 2 se dice, ca, le-
facute de altl sotl al lul Mahomet, i astl-cIT gislapunea i procedura relativl, la proprie-
Secta Sunnutilor admite vase carl, coprin- tatea privatl, aflandu se In carple do juris-
(1) Istoria Hniversall, editInnea frances5. t. X.
(2) Op. citat. trad. francesd, pag. 20.
(3) Abu Hanifa, n5scut la Cafa, In anal hedgirel 80, mort In Inchisbre la Baglad In anul 150. Malek-
Ibn-Enes, rascut 90-95, mart 177. Mohamed-Ihn-Edris-al-Shafei, n5.scut in 150 al hedgireI, mod 204.
Ahmed-Ibn-Hanbal, nbacut In 164, mort 241 al hedgirel. VedI de Tornouw op. citat, p5g. 25.
(4) EdiOunea francesk t. I, p. 115.
(5) Aeesta este esact pentru SunnuV; Saiitil nu recunosc de at pe Ali i pe descenpi luT ca adearaVi

www.dacoromanica.ro
 IN DOBROGEA 475-

prudenta religicisa (figh), nu sunt regulate pe carl le-a priimit Moise, Iisus i Profetif; nu
prin acel codice, care n'are de obiect de cat facem nicl o osebire intre ele, suntem suptist
posesiimile pe dotneniile Statulul. vointel lut Dumnedea, suntem musulmanlk.
Ca sa ne formam, dar, oicleie complect a. des- Profetul face, dar, o mare osebire intre po-
pre regimul proprietatiI, trebue sa recurgem prirele monoteiste i tele idolatre; pentru eel
la jurisprudenta religiósa, cu atat mal mull d'intaid nu se cere, In mod absolut, conver-
ca Inteinsa gasim basele dupa care s'a con- tirea lor la islamism, supunerea lor i plata
stituit domenul public si esplicatiunea insem- tributulul este scopul resbelulul dint. Cat
natatel ce el a pastrat in societatile musul- pentru idolatriI, nu se admite nicl o conce-
mane. siune convertirea lor sad resbel pana la ex-
Vom examina, dar, originile proprietatil terminatiune, acésta este singura alternativi
teritoriale dupg legile religióse, sub domina- pentru densit.
tiunea Califilor, intriz cat, insa, acésta va fi (Tentatiunea idolatriel, dice Coranul (3),
necesar pentru apreciarea nuoel start de lu- este mal rea de cat micelul. Combatetl pe
cruet introdusa in Imperiul Otornan prin ul- dolatril, pani ce nu maI vett avea si ye te-
thnele refortne. met1 de tentatiune, i pau g. cand va fi un sin-
gur cult al unul singur Dumnedea,.
Am reprodus aceste texturl, fiind-ca cre-
De3pre eonstituirea proprietlitil terito- dem ca caracterul devastator ce rail avid res-
riale sub dominatianea araba, i des- belele prin cam s'a latit dominatiunea Isla-
pre regimul proprietiltel in Imperial mulul, trebue atribuit, -nu atat spiritulut de
Otomau inaintea refomnelor Tansima- intoleranta al Coranulut , cat stare! de bar-
tului. barie in care se glad cuceritoril arabl.
Mahomet mud, curend dupi. consolidarea
Resbelul dant, djihad, a fost mijlocul pre- puteret sale in peninsula arabica, i inainte
dicat de Mahomed prentru intemeiarea $i pro- de a fi putut intreprinde cucerie in alte ter!.
pagarea Islamulul; drepturile recunoscute bi- Gisim, dar. In vieta sa, putine exemple des-
ruitorulut prin legile religióse, au determinat pre sórta facuti poporatiunilor de alte reli-
conditiunile Acute persónelor i pamintulul giant .cadute sub dominatiunea sa.
in terile cucerite. In al b-lea an al hedgirel el comb* pe e-
qFacetI re-bel, dice Profetul (1), celor cart vreil din Coraiza, cart ajutaseripe Coreichitt
nu cred In Dumnedea, $i in diva judecatil, la incongiurarea Medinet ; resultatul acestut
cart nu considera ca oprit ceea ce a oprit resbel de resbunare fu, ca totl barhatil NIA
Dumneded $i apostolul sëiI, i cart, avénd uci$Y, femeile i copiil &AI robiel, iar terito-
scripturl, s'at departat de la acleverata cre- rittf se imparti intro biruitort.
dinta, combateti't panä ce vor plati tributul Mal blanda fu purtarea sa In privinta e-
si se vor smeri. - Dach prinil, copiiT, fratil vreilor din Khaibar, ora$ important luat In
vo$tril, nevestele ti rudele vóstre, data bu- al 7-lea an al hedgirel ; locuitoril fun. lisati
nurile lumescl, comerciul vostru, casele vó- in posesiunea proprietatilor bor., supuindu-se
stre ye sunt mat scurnpe de cat Dumne- la plata tributulut, haradja fixat la jumaate
dell, apostolul sCa gi resbelul sfint, asteptati- din recolta, anuali; numai tergul Fardak, en
ye 1a judecata Int Dumnedeti, el nu ajuta pe teritoriul sea, dependinte de Khaibar, deveni
eel rat. Cet earl paräsesc tara lor spre a proprietatea mut Mahomet, conform prescrip-
combate pe &Arne Int Dumnedea, se vor tiunel din Coran, c'a cincea parte din pradi
inalta inaintea ha, el vor fi fericitt Domnul apartine trimisulut Int Dumnedea.
le promite misericordie si resplati In gricli- Fu reservat succesorilor lut Mahomet a In-
nile uncle vor gusta placerl neintrerupte i in tinde, au repecliciunea fulgerulul, dominatiu-
care vor locui fn eternitate). nea Islamulut, si a crea vastul imperia al
Prin cel cart posed& scripturt, se Intelege Califilor, care abia doui decenit dupl taw-
evrel, crestint, si, in general, popkele cart tea Profetulu?, se intindea preste Siria, Meso-
all de basa a religiunel lor monoteismul. potamia, Persia, Egiptul i o mare parte a
Mahomet admite origina diving, a cartilor cóstelor nordice din Africa.
mosaice si a evangeliilor : PrincipiiIe de drept, pe cart stint basate
Credem, dice el (2), credem n Dumnedea, dispositiunile luate de Califl in terilo cucerite,
In ceea ce el ne-a trimis, In ceea ce el a de- sunt ast-fel esplicate de celebrul juriscon-
stainuit lilt Abraham, Ismail, Iacob i celor sult Iman-Mohamet-Sheibani (4), disciplul luI
doue-spre-dece triburI, credem In cartile sfinte Hanifa :
(1) Coran, Cap. IX, vers. 21, 22, 24, 29 : dupl. traduqiunea francesit a d-luT M. Kasimirsk. Paris, 1852,
(2) Coran, Cap. III, vers. 78.
(3) Coran, Cap. II, vers. 187-188.
(4) Siiari-Kebir, q. II, p. 334, citat de Belin, op. tit. Jaurn. Asiat. 1861, pag. 425,

www.dacoromanica.ro
476 LEGILE PROPRIETATEI

cEmirul, pus de Calif in capul armatel in- juridictiune civill, ci In ore-carl marginT chiar
saircinata a navali in terile necredinciociler, criminalä, in afacerile dintre membril comu-
trimite, mai Intâiü, locuitorilor invitatiunea nitatel; iar locuitoril, platincl capitatiunea
de a imbracica islarnismul. Dacg priimesc,th pastrad proprietatea depling asupra averilor
rëmn liberl, niment nu pote sa'T atace in imobiliare din interiorul comunel; locuintele
persona sad, bunurile lor, i parnenturile lor lor erad scutite de orl-ce dare, ca i locuin-
devin uchrie libere ; dar, daca tara se cuce- tele musulmanilor.
resce prin putere, dreptul armate1 laimplr- Cat pentru proprietaka rurall, precum ca-
tirea teritoriulul si a praciel este incontesta- pitatiunea era tributul de supunere impus
bil. Daca, 'Msg. intervine o capitulatiune, persOnel, haradjul era tributul impus pa-
£tipulând ca teritoriul nu va fi impartit intre mintulul; vom vedea maT jos conditiurale in
hiruitorT, earl renuntg la dreptul lor, in acest carl aceste paminturl se lasad In posesiunea
cas, pamintul remane in mantle vechilor stg- indigenilor.
path, ci devine haradjild, iar tributul harad- Sa reamintirn ca capitatiunea, cu formele
jul, ce i se impune, se va afecta la trebuin- sale de perceptiune umilitOre, s'a desfiratat
tele armatel 0 ale comunitätil musulmane. prin hati-humaium din 1856, Inlocuindu-se
Intetin cuvint , legea prescrie c. icI un prin contributiunea militarg ianei-askeriié,
teritorid nu Ole fi declarat haradjiie; de cat impusa locuitorilor carl nu fac personal ser-
dupa ce ad fost luat cti puterea ; o data \richtl in armata.
dreptul biruitorulul astfel bine stabilit, se Numal parnintul musulmanulul este uchrie
stipuleza c'acectia renunta la dreptul lor, i lifter; el este proprietatea sa millk (3). adicg
ca pamintul se va lasa vechilor posesorT ; In Intrega ci absoluta ca proprietatea occiden-
asemen ea condi tiunI, este incontestabil ca pa- tala..
mintul devine haradjile, ci tributul care i se uchrid, platesce ucurul, dijma,
impune se Intrebuinteza in folosul biruitori- Insd,uh titlul de zekiat, pomang, ce orl-ee
lor ci al comunitateT musulmane in general». musulman trebue sà platesca din prisosul
Iar cartea de jurisprudenta, , Multeka , sad, conform prescriptiunilor CoranuluT.
dice : (1). Zekiat, dupa definitiunea data de Multeka,
,Imarnul imparte intre musulmanT tcrito- este abandonarea, darea in deplina proprie-
riul cucerit prin putere, sad confirmg pe in- tate ce face cine-va, in numele lul Dumnened
digenT In posesiunile lor, impunend capitatiu- i fag cuget de cactig a uneI pall din averea
nea (djizid) pe persOne i haradjul pp pamint. sa, in proportiunea fixata de lege, si in favo-
4011-ce teritorid, al earth locuitorl ad im- rul musulmanilor sarad (4).
braticat islamismul, sad care, dupa ce a fost Proprietatea uchrie perde acest caracter,
cucerit cu putere s'a Impartit intre biruitorl, daca trece, prin vinnare la un nemusulman
este pamInt uchrie, liber. Este haradjiid orb- ci t6te ca devine proprietatea mulk a aces-
ce teritorid cucerit pnin putere i lasat indi- tuia, el platesce, insg, haradjul; proprietatea
genilor, precum i orI-ce teritorid, a carul redevine uchrie, dace se intórce din nod la un
poporatiune a capitulat». musulman.
Capitulatiunea avea tie object a garanta lo- eDaca, nice Multeka, un zimmi cumpara
cuitorilor vieta, averea i libertatea cultulul. de la un musulman un pamint uchrié, el va
In capitulatiunea Ierusalimulta (637), care a plati pentru acest pamint haradjule; fiiind-cg
servit de tip celor ulteriere, se stipuléza prin adaogg comentatorul, usurul (dijma) este un
art. I : eCrectinil din nobila cetate, supuin- act al cultulul, care nu se pOte Indeplini de
du-se musulmanilor, vor conserva exersicitil cat de musulmanl ,,Daca insd prin preemp-
religiunel lor, el nu vor putea, insd, cladi bi- tiune, sad In urma anularil vincVerel pa-
sericl nouT in orac sad pe teritoriul lor;» iar mintul se interce la un musulman, el re-
prin art. XV : eCaliful asigurg crestinilor devine pdmint uchrie».
viita, averea lor ci libertatea cultulul. Pro- 0 exceptiune remarcabiIg la aceste princi-
tectiunea Impdratulul credinciosilor va fi ime- pil s'a facut- in favorul Tribulul arab Beni,
diata, c i perpetug (2)». Taghlib, care profesa religiunea erecting. A-
In virtutea acestor stipulatiunT, comunita- cectl arabI, facend sumisiunea lor sub condi-
tea 'Astra dreptul de a-dministratiune a inte- tiunea de a pastra religiunea lor, fura.supucl
reselor sale; papil bisericel avead dreptul de la plata capitatiuna Vénond, insg, In acestg
(1) Estras din texturile traduse de Belin. Journ. Asiat. 1861, pag. 412.
(2) Veop textul Intreg al acestet capitulatiuni, commis& de XV articole : Cantu, istoria universalg. Ed.
fr. t. VIII, pag. 110. Art. 2-14 contin prescriptiunl relative la vestminte i la reguli politienescl.
(3) Mulk insemné7.8. orT-ce bun liber, alienabil. La aceeael rAdlcinà apartm derivatele : melik, rege; mak.
proprietar; memluk, rob; memleket, provincie, principat ca Moldova si Valabia. (Vecll Belin, Journ. Asiat.
1861, pag. 400).
(4) Ve4I texturile din Mateka prIvitóre la zekiat. Bolin, op. cit. p. 490. 0 mare Ei.rte din impositele la
musulmani at acest caracter de zekiat.
www.dacoromanica.ro
 iN DOBROGEA 477
dare o umiliatiune, eI rugara pe Califul O- in momentul cuceriril, intre paminturile u-
mar a't asimila, in privinta denominatiund chrié i tributare, mi se mal putea schimba in
darilor cu musulmanil. Califul priimi rugg- urnag.
ciunea lor, i transforma capitatiunea Inteun In unele tgrY, paminturile all fost lasate
Indoit zekiat, usur (1). indigenilor cu fitful de proprietate absoluta,
In privinta haradjuluT, estragem din Mul- mulk, in allele cu titlul de simpla posesiune.
teka urmatórele dispositiunT In acest din urma cas teritoriul se decla-
tHaradjul este de doua felurl : ra, domen public, vacuf(2) national ; sta-
1-id Haradjul-mucasCm6 (proportional). tul devenea proprietarul fondulul, iar locui-
-tCand Imamul, (lice comentatorul, ia o toriT nu pastrad de cat folosinta pamintuluT.
Orll prin putere, el impune asupra parnintu- Asemenea se declarad vacuf national pa-
rilor haradjul, pe care II fuck& la a cincea , minturile, aT caror locuitorT n'au obtinut o
la a patra parte, si chiar la jumatate din re- capitulatiune, sall care all fost abandonate
coltg, precum a facut'o Profetul la Zhaibar ; de densil.
cuotitatea ordinara este a decea parte, ea Ca vacuf aceste paminturl sunt inaliena-
nu pOte trece peste jumatate. bile, si raman consacrate in folosul Intregel
tCa usurul , acest haradjid depinde de re- comunita(I musulrnane.
colta pamentulul. Celebrul jurisconsult Mavredi, clasand pa-
cCu alte cuvinte , aclaogg comentatorul,
perceptiunea acestul haradj, depinde ca usu- minturile In categoriele insernnate mal sus,
rul de produsul recoltel, cu singura osebire se esprima in modul urmator in privinta pIL
cä cel dintaid este o dare tributara, In fapt, minturilor haradjiie (13) :
md usurul nu este alt ceva de cat haradjul tPaminturile, 4ice el, pentru care necret-
mucasémé, 2-lea Haradjul-vazife (adeca fix, dinciosil ad obtinrut o capitulatiune , sunt
impus asupra fondulul, iar nu asupra recol- parninturile haradjiie proprid dis; ele sunt
teT), acest haradj nu p6te trece peste cuotita- de cloud felud : 10 Cele a cgror locuitorl ad
tea fixatg. de Omar pentru Seuad din Trac. emigrat, ast-fel e'ag *hit, Tara lupta, in ma-
tParnintul nu datoresce haradjul , daca na musulmanilor, ele devin vacuf national,
apa care 11 uda s'a retras, sad daca s'a In- si sunt supuse haradjulul, ca un fel de cens
tamplat o inundatiune, sad in fine, daca re- sad locatiune perpetua, chiar daca, In intone-
colta a perit din causa rduluT timp. sul general, el nu s'ar percepe p un timp
,=EI se datoresce, din contra, daca poseso- 6re-care. Cuotitatea acestul haradj nu se 'Ate
rul lasa pamintul necultivat, din gresala sa. schimba, fie posesorul musulman sakzimmi,
cEl se datoresce, asemenea, daca poseso- si acesta, din causa caracterulul de imobili-
rul .se face musulman, sad daca parnintul satiune ce s'a dat acestor paminturT, care
se cumar g. de catra un musulman. sunt inalienabile.
tUsurul nu se datoresce pe recolta until pa- (20 Paminturile de a doa categoric sunt
mint haradjiie. Cu alte cuvinte, aceste doul cele care ad fost lasate indigenilor, si pentru
darT nu pot fi cumulate. care s'a stipulat ca ele vor ramanea in pose-
grlaradjul-vazif6 nu se va cere de doug off siunea lor, cu conditiune de a plati haradjul.
and pamintul dll doua recolte. Ele se sub-impart iaras1 in doug categoril :
t Alt-fel se urmeza in privinta usuruluI si 10 Cele pentru care s'a stipulat dll indigenil se
a harardjulul-mucasem6 ; daca pamintul da desbrac de drepturile lor de proprietad mulk
doua recolte; se va plati indoit usur i Indoit In favorul musulmanilor. Acest fel de pamln-
mu caseme. turl, intra, atuncl, in categoria acelor aT ca-
Am végut, dll paminturile uchrie perd a- ror locuitorl ad emigrat, ele devin. vacuf al
cest caracter daca tree la un nemusulman; natiund musulmane, i li se impune harad-
din dispositiunile de mal sus, resultä a pa- jul, cens sad udjret, chirie, care continua a fi
minturile haradjiie pastrad acest caracter datorit chiar daca locuitoril tree la islamism,
chiar daca treceall In posesiunea until musul- Acestl locuitorT ad un drept de preen:dere a-
man, sad clana posesoril, se facead musulmaril supra folosintel pamintulul, pe cat timp eI
dupa cucerire. Acesta este conform cu prin- observa conditiunile stipulate, cad precum
cipiul care doming In legislatiunea musul- nu se Vote lua locatarulul lucrul Inchiriat de
mama si dupä care, clasificarea, o-data facuta densul, ast-fel Did el nu pot fi deposedatT de
(1) Bolin, Jour. Asiat. 1861, pag. 484, MINI Caussin do Perceval: Essai sur l'ilteire des Arabes, v.4111,
p. 523.
(2) Vacuf indica orl-ce lucru inalienabi i consacrat in perpetuu scopulul fixat de fondator. Acest cuvint
se aplica mal cu osebire fonda0unilor pidse si de bine-faceri, domenul public so desemnti cu preferinVt prin
cuvintele
iS) Estras din Kitab-elahkiam-estatana, reprodus in textul original si in traducOune de d. Worms, op. citat,
Jour. Asiat. 1842, la titlul despre haradja, pag. 381-384.
Maverdi, mort la Bagdat in anul Hedg. t50 (1058), until din cal mai oelebri wilted arabl.

www.dacoromanica.ro
478 LEG1LE PROPRIETAtEt

panninturile lor, fie ca el sa persiste In ne- eel putin la inceput, mostenitorilor sel nett-
credinta lor, sad a se fae musulmanT. rail, de cat Inteun mod forte marginit; ohs-
20 Daca indigenil ad cerut sL pastreze tea Insil, a comunel, a pastrat un drept de fo-
proprietatea mulk a parninturilor lor, i se, losint a. exclusiv pentru unele, i un drept de
nu fie expropriatl cu conditiune de a plati ha- precadere pentru tOte paminturile earl facead
radjul, acest haradj trebue considerat, in a- parte din teritoriul sad., In momentul cuceriril.
cest cas, ca un fel de djizie, i trebue plata Ast-fel comma are un drept exclusiv i ina-
de clênsil pe cat timp reman dedati politeis- lienabil asupra locurilor de pasunare de iambi
mulul (1); eI sunt scutiti de acesta plata daca si de vara; aceste locurl nu pot face obiec-
tree la Islamism. Este permis acestor tribu- tul unor concesiunl din partea Suveranulul;
tarl a vinde paminturile lor cub vor voi, la locuitoril comunel ad un drept de precadere
musulmanl sad la zimmi. Daca vindarea se asupra locurilor cultivabile din coprinsul te-
face catre unul d'al lor, pamintul ramane ritoriuluI comunel.
supus haradjulta; iar daca cumparatorul este Respectul ce l'a avut tot-d'a-una legiuitorul
musulman, pamintul devine nete. pentru o stare de lucrurl o-data stabilita, s'a
Vedem dar ci, pamInturile lasate indigeni- aratat. si In acOsta privinta atat in legile
lor cu titlul de proprietate absoluta, Incetéza vechi, cat si in noul cod.
de a fi haradjiié daca tree la un musulm an, Condusl de consideratiunT politice, de tOma
frind-ca ele n'au fost declarate vacuf na- de a nu slabi spiritul resbelnic in armata,
tional. Califit s'ad oprit a imparti hare trupe panthi-
Proprietatea mulk a nemusulmanului este turile cucerite, i ad preferit, cel putin la in-
posedata de ddrasul in aceleasT conditiunl ca ceput, a le plati solda in bard'.
ei proprietatea mulk a musulmanulul; ea face Gasim, asemenea in istoria cuceririlor, a-
parte din patrimoniul sd0i, i urrnéza, in ceea tat ale Califilor, cat si in urma, ale Sultanitor
ce privesce mostenirea statulul personal, a- Otomanl, putine casuri in care s'a lasat indi-
dick, dupa ideile islamuluT, legile religióse, genilor proprietatea mulk a paminturilor lor;
juridictiunea religiósa la care apartine pro- putem cita, ca exempla, partea din frac, nu-
prietarul. mita Seuad, Intre Bagdad si Cufa; se pare, a-
Pamintul declarat vacuf national ese din semnea, ca la cucerirea Egipetulul, Copti furl
patrimoniul indigenuld, care cum (lice Ma- lasatl Iii proprietatile lor ca resplata a ajuto-
verdi, pastreza numai tin drept de precadere rulul ce dedera In contra Rumilor; nu vorbim
asupra folosintel acelul pamint. de Arabia, care, ca lOgan al islamulul, a fost
Natura acestel posesiunl este definita de considerata de la inceput ca parnint uchrie.
un alt autor, citat de d. Worms in modul ur- txPaminturile de dijma, dice Cantu(3), (prin
mator acOsta autorul intelege paminturile uebrie ni
(Pamintul, dice Nahmy (2), lasat popora- mulk) nu se era. de cat in Arabia, in Irac-
tiunel biruite in aceste conditiunl, (adicil and Arabi, in Turcia asiatica si in regiunile de la
a fost ideclarat vacuf), i se conceda ca mijloc Bagdad si de la Bassora. De la Omar In-coke,
de subsistenta, iar nu cu titlu de proprietate ; tote cuceririle IslamuluT ad fost declarate
locuitoril nu pot vinde un asemenea pamint vacuf, adick fondatiunl pidse In interesul co-,
care nu intra In mostenirea celor decedatT, munitatil musulmane.
nu devine proprietatea celor carl tree la isla- Aceste fapte istorice explica formarea va-
mism; inteun cuvint, aceste pamincurf sunt stulul domen public in torile musulmane,
considerate ca prada.. domen, care coprinde aprópe intregul terito-
Trebue, lug., de acurn s atragem atentiu- rid al imperiulul.
nea asupra distinctiunel importante ce ur- Elementul, dar, principal al domenuluT pu-
mêza a se face indre dreptul individual al blic se compune de paminturile, haradjii6
fie-canal posesor in parte, si dreptul comunel declarate vacuf national; la acOAa se adaoga,
sad, mal bine dis drip/ ideile jurisprudente1 ca in trite cele-l-alte State, proprietatile par-
musulmane, dreptul obstei locuitorilor rinet ticulare ramase vacante prin desheren (a; mai
comune; distinctiune ce, dupa. nol, nu s'a pre- trebue sa mentionam, ca al treilea element,
cisat in mod destul de clar de autoril pe carl asa numitele paminturl mórte, mevat, ele
'T-am putut consulta. Fie-care individ in parte constituesc o categorie osebita. a domenulul
n'are, In adevdr, de cat un drept de posesiune public, din causa regulelor speciale la care
personal, a card cdnservare este subordonata .ele sunt supuse pria legislatiunea musul-
mai multor conditiuni din care cea princi- man a.
pall este obligatiunea de a cultiva pamintul; Origina acestel legislaiunI speciale se es-
dreptul sed de posesinne nu se transmitea, plica de sine in acele Orb, uncle, regiunl de
1) Espresiuno cu totul improprie, disposqiunea se aplica 1a toV acei earl nu apaqin Islasniului.
2) Op. cit. Journ. Asiat. 1842, pag. 360.
3) thstoire universelle, t. XIV, p. 217.

www.dacoromanica.ro
 IN DOBROGEA. 479
cele mai fertile, sunt incongiurate de imense tul;- concesiunea i se retrggea clacg rasa pg-
deserturT, lipsite de apg sail acoperite de ni,1 mintul neproductiv in curs de trel anl de a
sipurl; munca omulul, spre a rupe o -parte din rindul; i acésta pe temeiul. unuI hedith al
aceste paminturI sterile, si a le face produc- ProfetuluT care dice : ori-cine, in curs de trel
tive, trebuia sg fie incuragiata, din partea le- ani, va rasa improductiv pamintril ce posedg,
giuitorulut perde drepturile sale asupra acelul parnint.
gMevat, dice Hidaia, se aplica la orl-ce Acest fel de ikta se chiema temlik, proprie-
pamInt, improductiv, fie din lipsa de 0,0, fie tate liberg.
din faptul inundatiunel, sag din orl-ce causa 20 Perceptiunea haradjulul si a diferitelor
ce opresce cultivarea MT; el se nurnesce me- darl ale locuitorilor pe paminturile harad-
vat, mort, fiind-ca, ca i lucrullovit de mórte, jii6. Aceste concesiuni nu se puteau face de
el nu se póte intrebuinta. cat pe timp mgrginit, maximum pe vieta, si
La Inceput, dar, cuvIntul mevat se aplica numal In favovul caste militare; ele nu pu-
la paminturile improductive din causa con- teati sa fie date cu titlu perpetuil, i cu drep-
ditiunilor fiske in care ele se aflag. In do- tul de transinisiune prin mostenire , fiind
rinta, insa, de a incuragia agriculture, mal ca, acesta ar fi constituit o alienatiune pie-
ales in provinciile devastate si despoporate zisg a unul teritorig declarat vacuf national;
prin resbel, acesta cualificatiune s'a intins la de acea, acest fel de ikta se chiema istighai,
tote paminturile remase inculte, neposedate usufruct. Era oprita concedarea prin ikta, a
de niment si situate departe de comune ; a- perceptiuneT usurultd, adica cl4jma datorita
costa departare, In lipsa de alte elemente spre de proprietatile libere ale musulmanilor.
a o determina, trebuia sg fie destul de mare, 30 Explotaiiunea de mine, cariere, morI,
pentru ca de acolo glasul omulul sg nu se tirgurl i alte bunurl de asemenea naturg; In
pcitg au4i. (Dispositiune reprodusg In noul aceste concesiuni, pe langa suma platita pen-
Codice, art. 6). tru dobandirea Mr, se cuvinea Statulul o
cOrl-cine, a 4is Profetul, dg vieta unul pa- parte in beneficiile exploatatiunel sag o chirie
mint mort devine proprietarul lui. anualg; acest ikta se chiema istirfac in parti-
Cestiunea a se sci clacl, posesorul doban- cipatiune. (2).
dea, de drept, proprietatea mulk a pàmintu- Con cesiunile de a dam categorie, cu mult
liii mevat cultivat de densul, sag dad. pentru cele mai importante ag avut, la inceput, ca-
acesta trebuia concesiunea Suveranului , a racterul unef arenduirl facutg In interesul
dat loc la controverse intre jurisconsulti. fisculul ; ast-fel Califul Osman impartind in
Legile otomane, urmand doctrina lul Ha- ikta perceptiunea dgrilor din Seuad, obtinu un
nifa, cer, pentru acesta, concesiunea Suvera- venit de -60 rrigióne dirhemi, (3) pe cand acel
nulul ; dobandirea chiar a simpleI posesiunT teritorig, adrninistrat direct sub predecesorul
este subordonatg permisiunel obtinuta de la seg Omar, nu produsese de cat 9 milióne.
autoritate (art, 103 si 132 din Cod. propr. Osman, cel Intaig, i apel, succesord luI,
fonciare). depgrtandu-se, din ce in ce mai mult, de la
Gerarea directg a domenuluI public ar fi politica predecesorilor lor, incepurä a imparti
cerut Infiintarea tine vaste si complicate ad- concesiuni, sag pentru a resplati servicil fg- -
ministratiuni cu o comptabilitate rigurósa, cute pe campul de resbel, sag pentru a MM.
cu organe multiple In tete provinciile. Difi- cui solda trupelor. Concesionaril percepeatl,
cultatea de a organise un asemenea servicid, in folosul lor, haradjul i cele-l'alte dale.
si afarg de acesta, deprinclerile comune din Acest sistem de concesiunl, insa, n'a a-
or:ea, all dat nascere, sub Califf, la sistemul juns raid o data sub Calif]; la desvoltarea yi
de concesiuni numite clkta, . la organisatiunea ce i s'a dat in Imperiul 0-
Ikta este, dupa definitiunea mI Macrizi (1), toman, unde el servi la crearea unel aristo-
o tgietura, o bucata deslipita din pamintul cratil feudatare a card sorta a urmat fasele
Statulul In favorul unul particular. Aceste prin care a trecut istoria militarg a otoma-
concesiuni avead de obiect : 10 paminturile manilor; precum domnia luT Suleiman, cel
mevat rnerte, necultivate i neposedate de ni- mare, a marcat apogeul Wend otomane, ast-
meni, dupg. definitiunea data mal sus, si pro- fel ea a fost i epoca In care acestg institu-
prietgtile vacante, devenite proprietatea Sta- tiune a ajuns la desvoltarea el cea mat std.-
tulul prin deserentg. Suveranul este In drept lucitg; i, iargsT, slabirea el treptata, prin aba-
a le conceda cu titlu milk, cu obligatiunea smile care o departag, din ce in ce mat mutt,
din partea concesionarului a cultiva panin- de la caracterul el prirnitiv, a mers In pa-
(1) Citat de Belin Journ. Asiad. 1802. pag. 182.
(2) Resumat al expuneril lui Ibn-Djemaa reprodusa de D. Worms, Journ. Asiat. 1843 p, 293. Ved! Ii
Pen ib. pag. 180.
(3) Vabirea roil& a unui dirliem era apldpe de un franc. Vedi Hammer' Histoire de l'Empire Ottoman, T,
I, pag. 884, note.

www.dacoromanica.ro
480 !AGILE PROPRIETATEI

ralel cu egderea puteril militare a Imperiulul. Trebue sg. mal mentiongm, ea sg. complec-
Studiul istoric al acesteI institutiunl nein- tam acest tablog, contesiunile privitere la
trAnd in cadrul nostru, ne vom mairgini a a- domenile statulul numite- Khas, bunurl ale
rata, pe scurt elementele el constitutive. sgbil. (Domeniile, Khas, qice d'Ohsson (2)
Osman si succesoril lul impArtirg, aprópe sunt afectate functiunel de guvernor general
tot teritoriul Imperiultil in concesiunl feuda- spre a inlocui léfa acestul functionar : veni-
tare printre Sipahil, cavalerl, formand elita turile sunt acelea0 ea ale ziametelor i timarI,
trupelor si a natiunel otomane, cu obligatiu- cu osebire c ele apartin functiunel iar nu
nea, pentru densil, a sta tot-d'auna gata spre persenel. Titularil derail datorl a echipa un
a merge, la intala chemare In apgrarea im- djebeli, eglgret pentru fie-care sumg de 5 miI
periulul. aspri, el se osibead i prin acesta de ziamet
Reglementul privitor la aceste concesiuni pi timarlz..
fAcut sub Murad I (1375) a fost in vigere a- Tete aceste institutiunl, si modificgrile ce
pr6pe doul secoll, pang la Suleiman cel mare; ii s'at adus dup l. timpuri, nu mat presintg
In acel regulament, dare avem sg clutgm dis- astg-4I de cat un interes istoric. Prin noile
positiunile prin care s'a dat acestel institu- reform% statul a luat administratiunea direc-
tiuni o organisatiune atAt de puternicg. tg a domenuluI public.
Numal sipahiT i fil de sipahi erag in drept Trecem dar la exarninarea regimuluI astl
a. primi concesiunl feudatare. in viere, intemeiat pe codicele proprietatil
Feudul era hereditar in linia bgrbätescg, pi fonciare din 1858, 0 pe legile fuel ree.ente.
se intorcea la Stat numal dupg stingerea fa-
miliT. III
Feudele se Impgrteag, dupg importanta ve- Despre reghnul proprietritii Iii vigóre In
niturilor, in feude mid, timar, ale. cgror ye-
niturl erag inferiOre sumel de 20 mil aspri Turcia, dupit codicele Ain 1858 fi le-
gile mai recente.
(le) i In feude marI, zianiet, cu veniturl de
la 20 mil lel in sus. Codicele din 1858 Imparts tot pgmintul din
Sipahiul era obligat sg stea cu locuinta in Turcia in cincI categoril :
feudul sStl, i sg mérg g. sub drapel, la intgia 1. phmintul mlllk, adecg proprietatea pri-
chemare, in perseng i insotit de un num& vath. absolutg.
de chlgretl echipatl (djebeli) In report cu ye- 2. pgmintul miriie, domenul public, pro-
nitul feudulul sgg. Pentru fie-care suing de priet at ea statulut
trel mil aspri, din care se compunea venitul 3. pg.mintul meveufe, de tang mertg, ina-
s6ii, el trebuia sg. echipeze câte un om. lienabil.
In schimbul acestor obligatiunl feudatarul 4. pAmintul metruke , lgsat pentru usul
era substituit tuturor drepturilor statulul a- public.
supra pgminturilor coprinse in concesiunea 5. pgmintul mevat, mort.
sa; el percepea in folosul setl dijma i tote
ante la care erad suputsl culivatoril. El li- Proprietatea walk.
bora acestor cultivatorl actele de -posesiune Dupg definitiunea art. 2 proprietatea sniWc
numite tapu (1), i percepea taxele cuvenite este acea de care proprietarul p6te dispune in
la liberarea lor. - mod absalut. Am argtat mal sus cg dreptul de
.Aceste erag elementele constitutive ale con- !haste nire asupra bunurilor millk urmezg sta-
cesiunilor feudatare numite timar i ziamet, tul personal al proprietarulul; acestg regull o
ele coprindeas intregulteritorig al Irnperiulul. glsim confirmatg prin dispositinnile din art. 2
F'eudataril erat clasati dupg rangul ce ocupat care clice c proprietatea imobiliarä mulk, se
In armatg; eel formag, qice Belin, o retea transmite prin mostenire ea averea mobi-
cu leghturl strinse In tete partile sale : dupg halt si este supusä legilor religiese.
sipahiul, prototipul acestor feudatarl militarl Art. 2 admite patru felurI de proprietgtl
veneag : sub* (oficerul), alai-bei (colonelul) mulk :
sandjac-bel (generalul) si in fine, Beilerbel 10. ProprietAtile situate in interiorul comu-
(sag Beglerbegl. comandantul cap,; divisiu- nelor.
nea politicg a Imperiulul era. ast-fel, legatà Acestg dispositiune, a cgrel origing am ve-
cu organisatiunea militarg. dut'o in capitulatiunile acordate poperelor
Acestl feudatarT ziamet i timar, ag putut invinse, determing starea legal& a comune-
forma, sub Soleiman cel mare, o cavalerie lor fatg cu Statul : trebue insa sg observgm,
de 200,000 Omenl. cg in fapt sub administratiunea otomang, nu
(1) Tapu deriva de la tacmae, a se trichina, ei de acolo, vine trgelesul ce i se da, de act de servitute, de
vasalitate; el este Mita de posesiune, constatand starea tributara a parnintuluI, (Belin Journ. Asiat : 1862
rag. 194).
(2) d'Ohsson t. VII p. 379 citat de Belin. bourn. Asia& 2. p. 209.

www.dacoromanica.ro
 IN DOBILOGEA 481

comuna, ci administratiunea dispune de lo- nascere 1a prescriptiune pentru dobandirea

curile libere In interioruI comunelor (1). pro prieteliT absolute.
20. Paminturife care distrase din domenul A doua intrebare ce se presinta, se intelege
public ad fost date, cu titlul mülk, la diferite tot pentru paminturile posedate pe dome-
pers6ne spre a se folosi de ele in t6te condi- nul public, afara din orace i alte comune,
tiunele tine plenum dominium, tnillciet, con- este acea de a se sci care Bunt dovedfle ce
form prescriptiunilor legi religióse. se pot admite pentru justificarea alegatiune1
30 PamInturile de dijma, uchriii , adica. ca titlurile de proprietate, adica concesiunea
cele Impartite intre biruitorl pe timpul cuce- Suveranulul sad actul de vindare al Statu-
ririL le, s'ad distrus, sad s'ad perdut.
40 Paminturile haradjiie care la aceeas1 Nu este indoiala ca registrele autentice ale
. epoca ad fost lasate indigenilor cu titlu mulk Archive! Statulul, Defter-Khane, fac dovada
supunendu-se la plata haadjulul care putea ma! suficienta. In lipsa Mr, insa, credem el nu-
sa fie de done felurl, haradjul-mwcaséme, im- dupa un Inceput ole dovada scrisa, con-
posit proportional impus asupra recoltel, sistand in acte autentice, emanate dupa vreml
haradjul-muvazzar, imposit fix impus asupra de la autoritatile administrative competente,
pamintuluT. Haradjul-muvazzar este harad- ei din care se constata ca posesorul a fost
jul *azife, despre care am tratat mai sus. tot d'auna considerat ca proprietar, numal
PrOprietatile uchriid i haradjiie nu presinta dupa acest inceput de dovada scrisa, dicem,
s'ar putea recurge i la cele-lalte mijlOce de
un interes pentru noT. Dupa cate scim nu dovedire.
s'a facut nicl o impartela de teritorid lutre nu se poteArgumentul possideo quia possideo
opune Statulul, cad presuniptiu-
birutorT, la cucerirea Dobrogel, al care pa-
mint a devenit vacuf national, domen pu- nea este in favorul sad.
blic. Spre a fi complect in enumerarea diferite-
Avem, dar, ne ocupain numaT de pro- Mr felurl de proprietap mUlk, articolul 2 ar
prietaple distrase dupa vreml, din domenul fi trebuit se mentioneze o specie particulara
statuluT, ei date, cu titlul mulk, la diferite de proprietatl mtilk aflate pe domenul public;
pers6ne. voim sa vorbim de sadirile ei cladirile facute
Actele pe care se pdte intemeia o aseme- pe un pthnint miriié ele devin proprietatea
nea proprietate sunt concesiunea ernanata walk a posesoruluT, ei sunt supuse legilor
de la munificenta suveranului, sad vindarea religiOse, iar fonelul ramane proprietatea Sta-
fAcuta. de catre stat. tutu! ei este supus prescrippunilor din codice.
Lunge posesiune, prescriptiunea, póte ea fi Acest fel de proprietate nu este alt ceva de
opus& statulu i constitui un titl1a proprie- cat embaticul din legis1atiunea nostra.
tatea mulk a unul pamint care facea parte Vom vedea, mai jos, dispositiunile prin
din domenul public ? care legiuitorul a cautat sa concilieze intre
Nol nu esitam a respunde in mod negativ, ele cele done legislatiunT la earl sunt supuse
pe temeiul axiomel de drept a nimenT nu aceste proprietatl.
pOte prescrie fn contra tittuluT In virtutea Am aratat in partea istoricA a acestul stu-
caruia el poseda, i pe temeiul art. 103 din did ca codicele din 1858 nu se ocupa de pro-
codice. prietatea mink, care, dupa cum dice art. 2,
Or! cine este In drept a ocupa ei cultiva este regulata prin cartile de jurisprudenta re-
ligiOsA. (figh).
un pthnint al domenulul public neposedat de
nimenT ; acesta constitue o stare legalà recu- El nu se ocupii asemenea de proprietatile
noscuta de lege, dupa cuvéntul Profetului, de mama mirtii vacuf, acele adica, dice art. 4,
ce orl zine este In drept a readuce la vieta. care, fiind mink la origina, ai devenit vacuf
un pamint mort, mevat. Art. 103 din cod. prin indeplinirea formelor prescrise de legea
prevede casul In 'care cine-va ocu$ i cul- religiósa (sheriat).
Ev a. un pamint Cara s fi obtinut permisiu- Sa observam, pentru a ne familiarisa cu
nea prealabila a autoritatii, dreptul de pose- limbagiul juridic musulman, ca legiuitorul e-
siune dobandit prin acest fapt se recunósce vil& a da acestor bunur1 vacuf, cualificatiu-
de autoritate, i actul de posesiune i se li- nea de walk, cacY acésta ar implica o .contra-
berOz a. fail taxa, (art. 12 din regl. tapuelor). dictiune; cuvIntul mUlk, dupa cum am ara-
Lin fapt, dar, nu numaT tolerat dar chiar In- tat mat sus, indica un object liber; alienabil,
curagiat de stat, ei din care resulta un drept iar vacuf area un lucru imobilisat, de care
de posesiune determinat de lege, nu 'mite da nu se pOte dispune in mod liber. Se pfite de-
(1) Ca exempla putem cita nn proces co s'a ivit in Tulcet intre un particular si administratiunele dome-
nilor statulul, putin timp dupe: luarea In posesiune a Dobrogel un loc pe care se aila o cladire a statulul
se revendica pe temeiul unui Ulla liberat de autoritatsa administrativa locall, i purtand o data anteri-
Ora construirei acelei cladirl.

www.dacoromanica.ro 31
482 LEG .LE _FROMM CAVE

clara vacuf, adica imobilisa, i -obiecte mo- de la epoca decadentel -linstitutiunelor feu-
biliare de tot felul. datare.
Legea mal admite constituiren in vacuf de Parninturile miriié. dupa sensul propria,
pamInturl domeniale, de catre suveran sad ar trebui sa insemneze tot domenul Statulul,
de catre particulari, cu autorisatiunea save- tote paminturile care depind de miri, tesau-
rang.. rul public; articolul 3, insd., restrange acésta
Statul rmâne proprietarul fondulul si na- cualificatiune la parninturile care, /a cas de
anal dijma i cele-l-alte darl, in totalitate sad vindare sad de vacantd, se dohandesc prin
in parte, sunt constituite vacuf in folosul actele de posesiune numite tapu. Acesta pre-
fondatiunel pióse. supune o stare de lucrurl preexistenta. cad
Posesoril parninturilor constituite vacuf in legea nu prevede de cat alienatiunele din par-
modul acesta, ad aceleas1 drepturT si oblige- tea posesorilor si concesiunele din partea
liunT ca posesoril pe paminturile =fie pro- statulul, la cas de vacanta. Explicatiunea ne
prid dis ; osebirea numal este ca fondatiunea o dd. origina istorica a acestor paminturf mi-
piOsa este substituita statulul pentru percep- rile, care nu stint allele de cat paminturile
tiunea darilor. Haradjie, ale jurisprudentel religi6ze, lasate
Spre a evita confasiunea i repetirile art. 4, indigenilor si declarate vacuf national; pa-
reserv a. cuvintul vacuf, pentru proprietatile minturl asupra pososiunel carora locuilorl
de mama mórt a. care au fost posedate de fon- ad pastrat un drept de preferinta. Drepturile
datorl cu titlu mink; iar parninturile dome- recunoscute comunelor si locuitorilor indi-
niale afectate fundatiunilor pi6se le chiarna genT prin capitulatiunele si prin jurisprudenta
mevcufe, care, de altminterl, are acelasl Inte- religiósa, s'ad intins la comunele din nod in-
les ca cavintul vacuf. fiincate, si ad devenit dreptul public pentru
Codicele se ocupa, dar, numal de pdmin- t6te comunele din Imperid.
turile miriie i mevcufé, de päminturile me- Pdminturile mevat.
truke si de pamintrile mevat, mórte. PamInturile-mirié ati ca limite pamintu-
Pdminturile mirlid, rile mevat a caror definitiune este- reprodusl.
in art. 6 si 103 dupg cea data de jurispru-
Sunt mithie, dupa art. 3, tarinile, locurile denta religitise : mevat, morte sunt locurile
de adapost si de pasune de vara si de iarna, deserte, inculte care nu sunt posedate de
'Munk i alte domeniT, a caron folosintä se nimenl, nu sunt afectate trebuintelor popo-
d In arenda de guvern, si care se doban- ratiunelor si se intind departe de comune si
dead, alta-data, la cas de vir4are sad de va- cant6ne, la o departare de unde vocea uma-
canta, prin concesiuni i permisiunT liberate na nu se pOtie audi la punctul extrem al lo-
de dare feudatarT timar i ziamet, conside- curilor locuite, adica la o depärtare de o
ratl ca stapanl aT pamintuluf (sahibi-erz), 0 mild si jumatate sed apr6pe o jumatate ora.
mal tardig de &are multesimi i muhasili ; Orl eine este In drept a ocupa si cultiva a-
iar acum, dupa desEintarea acestuT ordin de semenea locurT, spre a le reda viata, cum a
lucrurl, prin permisiunea i concesiunea a- dis Mahomed. Art. 103 cere, in adevar, auto-
gentulul ad-hoc al guvernulul. eel carl do- risatiunea prealabila a autoritatd, acésta,
bandesc aceste posesiunT priimesc un titlu frig, ca masurà de ordine, cad cel care nu
de posesiune nurnit tapu, havestit cu semnul s'a conformat acestel prescriptianT, nu perde
Imparatesc, Tughra. Tapu este o plata anti- dreptul dobandit la tapu, care i se liberéza
cipata (mu'adjele), care se face in schimbul fara alta taxa de cat plata de 3 lel pretul
dreptulul de posesiune si se varsa pe comp- hartiel. (Art. 29 din regl. tapuelor),
tul tesaurulul in mainile agentulul compe- Art. 6 si 103 determina cualitatea de pd.
tent. mint mort, prin situarea sa departe de locu-
Am vq.ut maT sus, origina cuvIntuld tapu rile locuite. Acésta este exact, Msg. ca regal&
si ce era institutiunea feudatarilor timar gi generala numal, cad art. 105 numgra intre
ziamet. panninturile mevat, si asa nurnitele oaac,
Multesimi erad mandataril inaltilor dem- chiar daca ele s'ar afla printre paminturile
nitarT aT Portil, pentru strangerea veniturilor miriié locuite si cultivate. Otkrc sunt pämln-
ce h se eoncedad sub titlu de arpalik (banY turile mevat, prin constitutiunea lor fisica,
pentru orz) , iar Muhasil se chiema demnita- Iadica care nu pot fi cultivate si produc nu-
rul care obtinea concesiunea intreguluT ve- mai o iarba maruntl. pentru pasunare.
nit al until sandjak, sub titlul de malikiané Dreptul de usucapiune pentru aceste otla-
I

(ca proprietate) (1), Aceste creatiuni datezi I curl nu se recunósce; dupa art. 105 locuito-

(1) Hammer; Histoiro de l'Empire Ottoman 1. 15 pag. 165.

www.dacoromanica.ro
 DI DOBUOGRA 483

riT din cornunele in circumseriptiunea carora Nu putem urma in expunerea nOstra farl
-ele se aflä, se pot folosi d apa si de iarba I a cadea in dese repetarT, divisiunile din co-
entru pa'sunarea vitelor, Ora a plgti nicl o dice; credem iil vom reusi maT bine a da un
-dare; au, insg, dreptul si strain-i1 de a duce tablou clan i complect al dispositiunilor din
vitele lor pe acele otlacuri, plgtind tesauruluf codice, examinandu-le sub punetul de vedere
taxa cuvenitg, iar comunel nimic. (1) al drepturilor i obligatiunelor atribuite co-
munelor si particularilor in raporturile lor cu
Pdminturile ntetruk e. Statul.
Pentru-a termina eu diferitele categoril de Dgm cuvintelor comung si canton, sensul
paminturt enumerate hi art. 1, ne rgmane sg, ce'l au in limbagiul ordinar al unel aglome-
examinam plminturile metruke, lgsate pen- rat;unl, mal mare sag mat mica de locuitorl;
Ara usul public. ca circurnscriptiune administrativg. comuna
Art. 5 imparte p&minturile metruke in done (casaba) se pOte compune de maT multe can-
categoril : 1) paminturile care, ca calea pu- fóne(2), este, insg, evident el, vorbind de pro-
Mica, spre exempla, sunt lgsate pentru usul prietatile situate In interiorul comunelor, de
"comun al poporatiunelor. vetrele acestor comune, Codicele nu putea
20 Cele care, precum locurile de pgsunare, sg. ajba in vedere acele circumscriptiunT ad-
-stint lasate in folosul unel comune, al until ministrative.
-canton , saU al mai multar.somune si can- Fie care comung, oras, sat sad Cabin, are
tène intrunite. teritoriul sll asupra cgruia, dupg categoria
Intre locurile llsate in folosul esclusiv al parninturilor metruke, mevat saU miriie din
unel comune, putem sa citäm afar& de izla- care el se compune, obstea are un drept de
zurl, pgrtile din padurl numite baltalik (date folosinta colectiv sad individual. Limitele cir-
spre (0:ere', afectate trebuinteIor casnice ale cumscriptiunel fig-carel comune se deterinina
locuitorilor unel comnne. (art. 91, 92) si gri- prin actele de delimitare ce unele din ele po-
khirmen ieri, (art. 34) destinate obstel sed& prin tablourile cadastrate alcatuite pre
locuitorilor. Cazale i Sandjak, i aflate la archivele (Def-
Codicele este impartit in trel CartI care se ter-Khane) imperiale sail ale Vilaetulul; si in
()cup& succesiv, cea d'intaid de pgminturile sfirsit prin limitele comunelor invecinate.
miriié i mevenfe, cea de a doua de pdmin- Fisionomia acestor teritoril nu pOte fi ace-
turile metruke i mevat, iar cea de a treia de eas1 in tote provinciele cFn Turcia, ea de-
diferite feluil de proprietati necoprinse in ca- pinde de condipunele particulare fisice i e-
tegoriile precedente. In realitate acesta din conomin ale fia-cgril regiunl. Legea a tre-
uring carte contine dispositiuni relative tot buit sa aibg. in. vedere t6te aceste condi-
la parninturile din categoriile de mal sus, ast tiunl, tote obiceiurile din diferite regiunT ale
fel ggsim dispositiunT relative la arborq ye- vastulul imperil; ea a trebuit s& se ocupe de
itI pe paminturl miriié, mevcufe, metruke i. acele intinse locurT de pasunare din regiu--
mevat, la diferite incapacita(1 de a mosteni; nile uncle poporatiunele pastorescl merg vara
art. 108 regulézg dreptal de proprietate asu- cu vitele lor la munte, si se cobOrg érna la
pra minelor i carierelor, aflate pe paminturl camp, si tot intr'un timp sa satisfacg trebu-
mulk sail mirlié. intele poporatiunelor din regiunele agricole.
Patera considera ca o categorie specialg, Mal trebue considerat ea matte din disposi,.
proprietätile bisericilor i ale reangstirilor, tiunile ce glsiin in lege, n'ail lost men tinute
prevgdute la art. 122; ca vacufurile ale fon- de cat din causa respectuluf ce l'a avut, tot-
datiunelor piese musulmane ele sunt consi- d'auna legiuitorul, pentru drepturile o data
derate ea bunurb de mana mOrta. dobandite; de aceea se face atat de des 'men-
Putem asemenea considera ca formand o tiune in lege de posesiunI esistente ab-anti-
categorie special& a domenulul public mar- quo, i inscrise in registrelc archivel impe-
ginile mar.l. Pgminturile castigate prin urn- riale.
pluturl asupra mann, cu autorisatiunea stz- Ca princip fondamental al legn putem ad-
verang se dobandesc cu titlul de proprietate mite presumptiunea legal& c& tot teritoriul
mulk (art. 132). unel comune este mirie, i supus prescrip-
(1) In Dobrogea afarli din Delta Dundril nu gdsim acele 'Amin-tuff mevat din art. 6 0 103, care so Intind
departe de locuinte 0 nu sunt posedate de nimeni. Fie-care comuna are circumseriptiunea sa limitatS prin terito-
sine celor lalte comune. Cate-va comune in judetul Tulcea, mai multe in judetul Constanta a0 foet Ord-
site pe timpul resbeluldi, paminturile acestor comune, Insi, n'a intrat prin acest fapt, In categoria panda-
tnrilor mevat, id dreptul de posesiune a emigrattlor esista Ina,- conform legit organice a Dobrogit.
(2) Nota dm editiunea francesa. pusi la art. 2 pentru a explica cuventul eariii, canton, reproduce in znad,
gresit explicatiunea data de D. Belin. Journ. Asiat. 1862 pag. 222:
Carte (ciarie) clice D. Belin, insemndza. o aglomeratiune de locuitorT, formtmd circumscriptiunea cea mar,
mica, comuna (casaba) se compune de mat multe eantóne.

www.dacoromanica.ro
484 LE1311.11 Pit OPRIETATIL

tiunelor art. 8 dupd, care totalitatea parnintu- Destinatiunea izlazulul, mer'a nu se pat&
rilor nu se pate conceda, in bloc, obstel lo- schimba sub nict un cuvint; el nu se pate con-
cuitorilor comunef, saa la catt-va din el nu- ceda cu tapu, nu se pot face pe ansul ara-
mal, ci trebue Impartite infre totl locuitoril, hot, plantatiuni sad constructiun! ; acest pa-
priimind fie-care, pentru partea sa, tin titlu mint, 4ice art. 97, trebue pururea sd reman&.
de posesiune individual. ca izlaz.
Obstea locuitorilor, are un drept de prefe- Din contra, destinatiunea locurilor iailac tie
rinta asupra acestor paminturl, la cas de -yin- chislac se pate sohimba, ele se pot preface in,
@re sail de vacanta, dar i most drept nu se locurl de cultura, acésta, !ma, cu consimti-
pate exersa de catre locuitorI de cat in mod mintul obstel locuitorilor (art. 101) ; pe cat.
individual. timp reman afectate pasunel vitelor, ele fith
Ast-fel, conform art. 45, locuitoril ad dreptul pot fi concedate cu tapu.
de preemptiune asupra loculul din circum- Prescriptiunea nu se pate invoca pentru a-
scriptiunea comunel lor, ce s'ar vinde unullo- ceste cloud felurI de parnintur1, si in general
cuitor din alta comuna; iar la cas de vacanta in Mal o contestatiuue relativilla parninturt
prin deces, el forméza dupa. art. 59, al 9-lea met ruke.
grad, si vin imediat dupa, rudele colaterale, si N'am putut constata In Dobrogea, cel pu-
copartasil in randul persanelor cu drept de
preferinta la concedarea acestor paminturt. tin In judetul Talc ea, existenta unor izlazur15,
Daca sunt mat multi locuitorl din comuna cart posedate de comune in conditiunile art. 97
reclamä acest drept, art. 59 dispirne ca pamin- si 98.
tul sa, se imparta intre el; daca acésta nu se Dupi obiceiul loculul, se observa la cultiva-
pate, sa se dea celuI mal intrebuintat; daca rea pamintulul, o rotatmne bienala, lasandu-
totl ad aceeast lips, aceluia dintre el care a se o parte O. se odihnésca dont ant; acésta,
fault un servicid activ in armata; si in sfirsit, parte serval ca izlaz ; de aceia la locuitoril din
la cas de neputinta de a face o alegere, se de- Dobrogea cuvintul mer'a 'st-a schimbat Ince-
cide prin sortl. Termenul fixat de lege pentru lesul ce'l dA legea,-0 se aplica la intregul teri-
exersarea acestul drept este de un an de la torid al comunet. Muntl in care sa. se afie Wend
deschiderea succesiunel. Parnintul numal a- de pasunare de yard, iailac nu exista in Dobro-
tuncl se dd prin licitatiune de administra- gea; masivul muntos i paduros, din partea de
tiune, cand a devenit adevdrat vacant, cum nord intre Isaccea, Macin i Babadag, n'arer
clice art. 60. prin nepresentarea, in terrne- pentru' acésta, proportiunl destul de marl.
nul legal, a nicl unuia din locuitorl cu drept Paminturile chislac (chisle in limbagiul lo-
de preferinta. cal) se Oa in Dobrogea; dupa cat, Insa, arm
Ca exceptiune la presumptiunea legale, putut constata, nu in conditiunile art. 101 ca.
indicatl mal sus, o comuna pate posecla In plminturl metruke, ci ele sant posedate cui
mod colectiv locurl de pasunare, unele part1 tapu, conform art. 24.
de Wart, i alte paminturl clasate de lege Baltalik se chiarra o parte de pldure afec--
In categoria päminturilor metruke. Aceste tata ab-antiquo trebuintelor unul oras sad sat,..
suM : 1 izlazurile, locurile de pasunare nu- si de care numm locuitoril din acel oras saa
mite mer'a (art, 97 0 urm.). 2 locurile de pa- sat se pot folosi pentru indestularea trebuin-
sunare numite iailac i chiflac (art. 101). telor casnice (art 91). Niel asemenea Baltali-
3 partile de padurI numite baltalic (art. 30, 91 kurl, nu cred sa fi existat in Dobrogea.
0 92) 0 in sfirsit, diferite locurl de o impor- Trebue sa observarn aci, cd codicele pro-
tant& mal mica, precurn ariile comunale. prietatif fonciare nu gontine nicI o disposi-
Izlazul, mer'a este coprins In beritoriul co- tiune privind, in special, 'Muffle statulul; a-
munet; am dat, mal sus, explicatiunea cuvin- césta fiind-ca Statul este proprietarul tutulor
telor iailac i chislac, aceste locurI de pasu- arborilor crescutt de sine pe parninturile do-
nare de vara si de iarna, se Intrebuintéza in meniale minié sad mevat. La Waffle statu-
special pentru ol, In munti si la camp. lul privesce art. 106 and opresce concedarea
Locurile de pasunare nu pot fi posedate in cu tapu a pamintufflor acoperite co arborlr
mod exclusiv de comune, de cat daca aa fost mal ales cele mevat.
afectate ab-antiquo la acésta: destinatiune, Sub regimul Otoman, si conform usuluE
clacit aa fost inscrise In asemenea cualitate con sacrat ab-antiquo, locuitoril avead drep-
In registrele archivelimperi ale (art. 98 si 101); tul de a lua din padurile statuluI lemne pen-,
aceste conditiuni sunt imperios cerute, i nict tru trebuintele lor casnice, precum si de a.
o modificare ulterióra nu se pate aduce la In- duce vitele lor spre pasunare.
tinderea lor, determinate ab-antiquo Aceste drepturl s'ad preveclut In Reglemen-
0 osebire este de sernnalat intre mer'a fi tul padurilor din 1 Ianuarie 1870(1) Art. 5.
locurile iailac i chislac, din acel Reglement dice :
(1) Veep acel Reglement, In colectiunea legilor ottmaae, editiunea francesb.. Partea III pag. 500.

www.dacoromanica.ro
 TIT DOBROGEA. 485
cLocuitoril comunel or sunt autorisati a lua, dispositiunele legilor ulteriOre, s'a modificat
In 'mod gratuit, din padurile statulul, lemne in esenta el, natura acestor drepturT.
pentru trebuintele lor, precum lemne pentrd Dreptul de posesiune e domeniele statuluT
cledirea i repararea locuintelor, ambarelor, se dobindesce :
grajdurilor, carelor, instrumentelor aratoril, 1. Prin mostenire;
precum i lemnele de incaldit necesaril pen- 2. Prin dreptul de preferinte sad preemp-
Are casele lor. Asemenea vor- putea lua In tiune, acordat In cas de deces, si In lipse de
-mod gratuit, lemnele i cerbuniT ce vor trans- mostenitorT direct!, rudelor colaterale ale de-
porta cu propriile lor care sad vite spre a le cedatuluT, i locuitorilor comunel unde pe-
-vincle la bazarul comunel tor. Cu tote acestea, mIntul este situat.
.cand va fi cestiune de cuantitetT considera- 3. Prin diferitele transactiunt admise de
bile, sad de vindarea lor In alte bazarurT de dreptul comun, pentru trasmisiunea Intre vil
,cat acela al comunel lor, el vor plati o taxa,. a proprietatit, cu titlul oneros sad gratuit.
Locuitoril comunelor vor fi asimilatt corner- 4. Prin concesiunea fecute de stat la cas
ciantilor, pentru lemnele cu care ar voi sà de vacante.
-face un negot,. Vom avea ocasiunea a areta dispositiunile
In privinta dreptulul de pepnare art. 13 privitóre la aceste patru modurl de acuisiti-
iiispune une, cand vom examina drepturile i obliga .
cIn tot! anil, muhtarul din fie-care comune, tiunire posesorulul.
va remite agentulut forestier local un tablod Dreptul de posesiune se ma! dobéndesce :
aratand specia i numarul vitelor, ce locuito- 5. Prin ocupatiunea peminturilor mevat
ed doresc s. duce. In pedurile statuluT. mOrte spre a le cultiva, dupe cum am vedut
Pe timpul resbelulut, administratiunea de ma! sus.
-atuncl, a supus luarea lemnelor din pedurile 6. Prin dreptul de permanent& care se do-
statului, la plata nnor taxe, fixate dupe cuali- bandesce, dice art. 78 .de orf-cine, avend
tatea i grosimea lemnelor. Acest sistem, s'a sad nu vre un titlu legal sad just, va fi po-
mentinut provisorid de administratiunea do- sedat i cultivat, fara contestatiune, In un
menielor, pane la regularea regirnulut fore- period de dece anT peminturT miriié i mev-
.stier. cufe; In acest cas paimIntul nu mat póte fi
Dispositiunele egil privitóre la locurile me- considerat ea vacant, si urinéze a se libera
Iruke de o insemnetate mat mica, aril, piete posesoruluT un nod tapu, fare plate. de taxes.
si tirgurT n'ad trebuinte do comentarit Tote modurile de acuisitiune enumerate
In resumat, posesiunea din partea comune- mar sus, dad dreptul posesorulut a obtine de
Jor de pardinturl domeniale, In rood colectiv la stat titlul de posesiune tapu, care trebue
exelusiv, ca paminturl metruké, fortnéze liberat, dupe. diferitele categoril, cu, sail fare
exceptiunea In lege, care, ea regula generale, plata de taxa,.
ira admite de cat posesiunele individuate. A- Plata anticipate mu'adjélé, din art. 3 con-
testa se explice prin interesul fiscal ce are sista-. di ntr'o taxa proportional& de 5 la mita
-statul a nu perde taxele ce percepe la diferi- asupra valoril parnintulul, i dintr'o taxa de
tele mutatiunt ale posesiunelor cu tapu ; de 3 leT turcescl cheltuiala hartieT.
altminterl, comuna forméze sub regimul oto- Evaluarea fonduluT, pentru fixarea taxel
man, o persona morale. capabile de a poseda se face de cornisiunl de expertise.; pemintu-
proprietitI imobiliare. Ne rernane si. exarni- rile ce se conced de guvern, se pun in licita-
nem natura posesiunelor individuate pe pa- tiune. (1)
minturile domeniale. Reglementul asupra tapuelor are de obiect
Vom analisa, Intaid, dispositiunele princi- organisarea acestul servieid. Intregul acest
-pale relative la drepturile i obligatiunele servicid depinde de Ministerul de Finance, si
posesorulul, pe de o parte, 0 pe de alta ale se concentra la Directiunea Archivelor Impe-
statulul, ast-fel precum le gesim formulate nate din Constantinopol. In urma organisa-
In codice, i von-i examina, apol, daca, prin tiunel Vilaietelor prin legea organica din

(1) Credem interesant a da un extract a conditiunelor unor asemen1 licitatiunT publicate In Constantino-
Ta1 in diarul Djeridei-havadis, i reproduse de d. Belin In Journ. Asiat. 1561 pag.130. Imobilele puss In vin-
re si situate In Rumelia si Anatolia erad de diferite categorii hanuri, pi-5.MM, fabric! de tors mitase,
Trvedi, vo, chisle, etc.
In nonditiunile licitatiung se diem cit ptminturile care, ab-antiquo, alt fost millk, se vor adjudeca cu ace-
las! titlu, pentru care avea O. se libereze adjudecatarului ttn titlu constattnd dreptul sId de proprietate
/auk; paminturile vacuf pe care se aflat stdiri sat cladiri intik, so vindeat cu conditiunea de a rtmtnea
in aceleasI conditiuni; actul de vindare urma sIt se libereze, pentru fond de atre administratiunea vacufelor,
jar pentru sadirile i cildirile intik de eltre mehkémé.
Darea in pusesiunea tesariif a livezilor, tarlalelor, si alte p6mInturT midi. se ftcea In conditiunele codicelul
-art. 1-8. Domnul Bolin ne &rata, tot la locul citat, ca In anul 1860 vindIrile prin licitatiune a pamInturi-
lor vacante noroe, au produs, 1,010 pungi sat 005,000 le!.
www.dacoromanica.ro
486 LEG ILE PROPRIETATI1

1867, o- ordonanta viziriall, a infiintat la re- cu privire la regularea proprietatii in Dohro

cedinta fie-card Vilaiet nate o administrati- gee) el dijma, transformarea el in o dare ba-
une a arhivelor, reservandu-se Ministerulul nesca, este cu totul strainA, de cestiunea pro-
de Finance concedarea päminturilor de o va- prietatiI. Alt-ceva este taxa tapuelul ce se
lore mal mare. platesce la cas de vacant& sad de alienatiune;
Posesorul cu tapu al unui pamint miriie acesta taxa nu mal are asta-41 caracterul u-
se chiarna tesarif, sad miitesarif, in oposi- nuI act de vasalitate ce'l avea ocliniOra, (defi-
tiune cu malik, mdlksahibi, proprietar, Sta- nitiunea d-lul Belin are in vedere raporturiIes
tul este proprietarul fondulul ; el a luat d- intre posesorl si feudatarl timar i ziamet),
ministrarea directa a intereselor sale, care, ea se percepe, insa, de proprietarul fondulul
odinióra se exersad, in numele sett, de con- Statul ca un drept ce i se reservat de lege In
cesionaril feudatarl, consideratl ca stapanl raporturile sale cu tesariful; acesta taxa, dice
al pamintulul, sahibi-erz. art. 3 din Cod., este un mu'adjéld, o plata an-
Modul de proprietate, dice Belin (1), indi- ticipatd, care se face in schimbul dreptultd-
cat prin expresiunea tesarif insemneza un de posesiune. De aceia, ea nu trebue confun-
drept de proprietate, find cá posesorul cu- data cu taxele de transmisiune ce se percep,
lege ródele, el pOte dispune de densul, in u- la nol; vom vedea cd taxa tapuelul nu se per-
nele casurl, chiar prin vindare; cu tote aces- cepe in casurile in care legea admite transmi-
tea detentorul n'are asupra acestul imobil terea pamintulul, cu titlul de mostenire, la
proprietatea civila. lntr'un cuvent, el nn se unil din mostenitoril naturall al posesorului.
bucura de acesta proprietate, de cat cu eon- Tesariful nu dobendesce proprietatea abso
ditiunea de a plati o dare anuald catre vacuf luta a pamintului mini* Statul remane pro-
sad dire stat, dupa cum acea proprietate prietarul subsolulul, iar tesariful &are drept
este mev, cufd sad miriid; Iii unele casurl pro- de cat asupra superficiel. Acest drept de su-
prietatea trebue sa faca act de vasalitate, de- perficie este el, cel putin, intreg si absolut ?'
tentorul fiind obligat a'sT procura un nod Niel acesta nu se pOte admite, fiind-ca, fara a
titlu de posesiune care stabilesce natura, si, vorbi de dreptul de proprietate ce avea Sta-
prin urmare, origina acestul pAmint. Glsim tul asupra unor specil de arborl, drept des-
aci o analogie 6re-care, ins& nu complecta fiintat asta-dl, posesiunea este subordonata.
cu dominium bonitarium al Romanilor. maI multor conditiuni i obligatiuni, earl dad
(Tesariful presintd asernenea, sub 6re-care Statulul, in cualitatea sa de proprietar, un,
privirl, o afinitate cu emfiteosa i cu dreptul drept permanent de control si de interven-
de superficie din legislatiunea romana ; in tiune.
sensul acesta, ca statul, neputend cultiva in- Posesiunea cu tapu se pote asimila. sub-
susl aceste paminturl, cauta, ca cel maI bun uncle privirI, cu un usufruct alienabil si trans-
mijloc de exploatatiune, a le da in arena., cu misibil prin mostenire, insa la unil, numal
termen lung, spre a'el asigura un venit fix si din mostenitorii naturall aI posesoruluI ; in
periodic,>. alte casurl, ea se apropie cu totul de embatic.
Am reprodus acOsta definitiune, cu tote cA Fara a avea pretentiunea de a formula o.
ea nu prea este facutd in termenl juridici, gi definitiune complecta i satisfacdtóre intra
nu este suficienta, fiind-ca din explicatiunele tote, putem dice, ca posesiunea cu tapu de-
ce ne da d. Belin putem, cel putin vedea cea paminturl domeniale, constitue o posesiune
ce posesiunea cutapu nu este. sui generis a legislatiunel otomane, o desma-
SA observarn, mal Intdid, ca plata uneI ddrl dulare partiala In favorul posesoruluI a drep-
anuale, adicd dijma, nu constituie o condi- turilor de proprietate asupra superficiel, alie-
tiune a posesiunel cu tapu. Am vedut, cand nabila i transmisibila la unil din rnostenito-
.am expus originile proprietAtil la musulm anl, ril naturall al posesorulul; Statul rdmAnêncl
ca dijm a este un adevArat imposit perceput propr;etarul subsoluluI, i pastrand un drept
asupra tutulor paminturilor cultivate, orI- de control asupra intrebuintaril ce face pose-
care ar fi titlul cu care ele se poser* pentru sorul de pamintul seg.
paminturile uchriid, libere ale musulmanulul. Examinarea dispositiunelor prin care se de-
acesta dare, usur, are un caracter religios, in termina raporturile fain posesor i Stet, pro-
realitate, frisk dice jarisconsultul musUlrnan prietarul fondulul, ne va convinge c'acest fel
ea nu este 'alt-ceva de cat haradjul mucasdnd, de posesiune este cu totul proprid legislatiu-
proportional ; pentru paminturile baradjile, nel otomane.
haradjul constitue un tribut; acest caracter Posesorul are dreptul de a se folosi de pa-
lush, l'a perdut dijma, In urma reformelor mintul sell, de al cultiva, direct sad prin a-.
carl ad stabilit egalitatea inaintea &ardor rendare, dupa cum il povatuesce interesele
catre Stat. De aci resulta, fie Os In trecet, sale. Acesta lush, nu este numaI un drept al
(I) Journ. Asiat. 1852 pag. 159.
www.dacoromanica.ro
 1.1.( DOBROGILA 487
s'ed, este si o datorie, o Conditiune principall tiunilor din art, 8 0 130, care opresc de a se
la care este subordonata posesiunea sa, conceda pammturile destinate la hrana locui-
El este obligat al cultive pamintuI ce po- torilor, In bloc, la una, sad la cate,va pers6ne
sea., 0 el perde dreptul 5U, daca last pd- numal, spre a forma exploatatiunt intinse,
mintul improductiv trel ant d'a-rdndul fdra expun'end pe locuitoril din corrumele rurale a
scusa valabild, (art. '68). Scusele admise de &lea in starea de proletarT, i silindu'l, ast-
lege sunt : ldsarea de a se odihni pamintul pe fel, de a emigra. Statul, prin art. 130, 1st re-
timpul necesar, dupd obiceiurile locale; nece- servd. dreptul, acolo unde conditiunile, locale
sitatea de a rasa, pe un timp ore-care, necul- o permit, de a ceda loturl mal marl de- pd-
tivate, dupd retragerea apelor, paminturile minturt, spre a forma exploatatiunt _agricole
cart ad fost inundate; captivitatea in timp de mal importante ; dar acOsta nu trebue A, se
resbel. La aceste souse, enumerate de art. 68, fad. cu risicul de a se despopora comunele
trebue s adaogdm cea prev'edutä de art. 72, rurale.
adica emigrarea pentru un motiv legititn. E- Art. 36 are, dar, de scop principal, de a feri
migratul conserva dreptul ski de posesiune; poporatiunile in contra unor speculatiunt, a
gdaca, insa, dice art. 72, eI emigratit) nu se cdror efect ar fi de a distruge intrega econo-
intorc in termen de trel ant din diva in care mie a lege!, intemeiata pe o inteléptd preve-
ad Incetat motivele legitime care 'I-ad silit sa. dere, pe adevdratele interese economice ale
plece, i daca lasa, ast-fel necultivate parnin- orI.carel tOrl.
turile lor, acestea vor fi supuse la formalita- Unil s'ad incercat a contesta importanta
tea tapuelutg . dispositiunelor din art. 36; s'a sustinut ca le-
Dupd disposipunile din Codice, posesorul giuitorul subordonand alienatiunele uneI per-
nu avea proprietatea arborilor veniti natural- rnisiunl prealabile obtinutd de la autoritate,
mente pe pamIntul sed; el nu putea sd. le tae, n'a Inteles alt-ceva de cat de a cere Indepli-
la cas de contraventiune. el trebuia ad nirea forrnalitatilor necesare pentru liberarea
despagubOsed pe Stat (art. 28) ; numal prin tapuelul, nevoind sa tind in seal transactiu-
cultivarea acestor arborl, sad altoirea, el do- nile ce s'ar face lard indeplinirea acestor for-
lindea proprietatea lor (art. 26.) malitatl. Ca dovada, se aduce dispositiunile
Posesorul nu pOte sO. schimbe destinatiu- din Reglementul tapuelor, care nu prevede
nea loculul, frd autorisatiunea administra- nicl o formalitate de indeplinit pentru obtine-
tiunel; el nu pote, fard, acOsta autorisatiune, rea autorisatiunel prealabile ; se adaoga, ca
sa. sape pdmintul spre a face cardmidt sad ()- conditiunea din art. 36, In intelesul ce'l dam
lane, la cas de contraventiune, el trebue sa nol, se putea admite, pana la un punct ore-
platésca StatuluT valOrea pdmintulul (art. 12). care, and era oprita urmarirea pdminturilor
Asemenea, el nu pOte face plantatiunl sad mid& pentru datoril catre particularT ; dar
constructiuni lard acestA autorisatiune, auto- c'acésta, dispositiune nu mal are nici un inte-
ritatea este in drept de a le desfiinta (art. 25, les, dupa ce, prin legI ulterióre, s'ati autorisat
31). Cu tote acestea, o prescriptiune de 3 anl aceste urmarirt. La acesta rdspundem, ca
se admite prin art. 25 in favorul posesdrulul, daca Reglementul tapuelor nu prevede for-
pentru sadirile facute de dinsul ; dung trece- malitati speciale pentru obtinerea autorisa-
rea de 3 anl, autoritatea nu le mal p6te des- tunnel iprealabile, intréga, insd, procedura,
fiinta. i posesorul dobindesce proprietatea prescrisa pentru liberarea tapuelul, (la admi-
miilk asupra bor. nistratiuneI un mijloc de control sigur i efi-
Acesta, prescriptiune de trel anl nu se pre- cace, spre a se impotrivi alienatiunelor ce s'ar
vede i pentru clddirl (art. 31); ele insd, devin face in detrimentul intereselor Statulul. Ca
proprietatea mCilk a posesorulul; legea trebue dovada, este in destul sa. se citésed formele
interpretata ast-fel, ea autoritatea este in prescrise clq art. 3 din Reglement. Care au-
drept a opri lucrdrile de constructiunI ; mi toritatea administrativa se inaintOza actele
póte, insa, sO. pue sa se ddrame constructiu- relative la vindare ; autoritatea administra-
nile terminate. tiva. libereza actul de posesiune provisorid,.
Posesorul are dreptul de a instraina pamin- gdupd, ce ad lnat informatiunile necesare) ;
tul sOd cn titlu gratuit sad oneros; instraina- autoritatea administrativa face raportul add,
rea, Insa, trebue sa se facti cu permisiunea catre Directiunea Archivelor pentru liberarea
prealabila a autoritatil; gfard. acesta autori- titlulul definitiv. Este, dar, evident cd, daca
satiune, dice art. 36, instrdinarea a orl-cdruI vIndarea se face In conditiunl vdt6matóre-
pamint rniri este nuld i fdrd valóre. Drep- pentru Stat, autoritatea póte refusa liberarea
tul de posesiune a aquerorulul este esential- actulul provisorit, ardtand In raportul sOd
mente subordonath acestel permisiunl,. motivele pentru carea vindarea nu trebue au-
Nu putem insista In destul asupra impor- torisata. Cat pentru argumentul tras din le-
tantel dispositiunilor tutelare continute In gile mal recente, vom examina mai jos aceste
art. 36. Acest articol este corolarul disposi- leg! i importanta lor; vom observa, insd, de

www.dacoromanica.ro
488 ,LEGILII PROP/WI/ATM

-acum, ea, Insusl editorul colecOuneT francese prin Codice, Intre posesorul Cu tapu de pa-
a legilor otomane, in nota pug la art. 36, de minturl mirfié, si Statul.
M aratg cg importanta practicg a acestul ar- Prin leg succesive s'att adus insemnate
ticol, s'a micsorat forte, chip& ce s'a autorisat modificarl In aceste raporturi, largindu-se
urmarirea parninturilor miriie pentru datoril mult drepturile posesorulul.
ft ipotecarea lor, totusl nu conchide la abro- 0 lege din 1867 a Intins dreptul de moste-
garea lul. nire la fratI, surorT, nepotl de fil si la sotul
nol dicem, ca in transactiunele ordinare supra-vietuitor; adia la acele rude, car!, dupg
autorisatiunea data de cgtre autoritate, se art. 59 din Codice, n'aVead de cat un drept
confuncla cu formalitatile libergril tapuelul; de preemptiune; ele ad fost admise a mosteni
dar, In circumstante grave,*cand prin eveni- d'a-dreptul, fgrg a plgti taxa tapuelul; cel-
mente extraordinare, starea normalg a lucru- l'altl mostenitorl natural!, recunoscutl de le-
rilor este sguduitg, and poporatiunele sunt gile civile i religióse, tot ad remas exclusl de
puse in miscare, i interesele economice ale la mostenire.
unel regiuni intregl sunt amenintate, atuncl Ca compensatiune a largirel dreptulul de
prerogative reservata Statulul, IsI dobendesce mostenire, si a Imputinäril casurilor de des-
Intrega el valóre herentg, legea din 1867 a impus plata, o-data
Urmand cu examinarea drepturilor si a o- pentru tot-d'a-un a, a unel dijme i jumétate
bligatiunilor posesorulul, vom mentiona pen- repartita pe un period de cincl anl.
tru memorie, cad aceste dispositiunT sunt a- 0 anal lege din 1869 permite urmarirea pg-
brogate, ca. art. 115 din codice oprea urmgri- minturilor miriie pentru plata datoriilor pose-
rea pgmlnturilor miriie penult datoril catre soruluT, chlar dupg mórtea acestuia. Din pre-
particulari ; posesorul putea, lima, conform tul esit la licitatiune. Statul ia o parte, cea-
art. 116, 117 si 118, sa asigure pe creditorul l-alta este lgsata creditorilor.
sed printr'o vindare simulatg i ipotecarg nu- Vom mentiona , In fine , ordonanta din
mita firagh-bilvefa, care rearnintesce con- 1870 (1), prin care Statul renunta la dreptul
tractul fiduciar din dreptul roman. Acesta ce'l avea asupra arborilor venitl naturalmente
vIndare simulatg, insg, n'avea efectele sale pe paminturile mirilé; ordonanta abroga tot!
de cat pe timpul cat trgia debitorul, i daca artiadil din Codice relative la drepturile Sta-
rasa mostenitorl natural! direct!. tutu! asupra arborilor de felul acesta, i ast-
La cas de deces, Codicele nu recunoscea fel posesorul a Elevenit stapan pe intréga su-
cualitatea de mostenitorl de cat copiilor perficie a pamintulul domenial posedat de
pgrintilor decedatulul (art. 56, 56 i urm.). densuI.
Daca decedatul nu lasa nicl copil, nidi parintl, Aceste legl i ordonante, modificat'ad ele
cel-l-altl mostenitor! natural! nu venead, de natura posesiunelor pe domenile Statulul ?
-drept la mostenire; pamintul devenea vacant, Posesorul cu tapu, dobindit'a el proprietatea
iar fratil, nepotil de flu, i sotul supra-vietui- absolutg asupra acestor paminturl ?
tor erad pusl In rindul persOnelor earl ad un Nu gasim nimic in aceste dispositiunl care
drept de preemptiune asupra acestul plindat sg justifice o asemenea conclusiune :
(art 59). Daca, Insg, se afla pe acest parnint Dreptul de preemMiune ce'l aveati unil din
sadirl sad cladirT, acestea intra in patrimo- mostenitoril natural! al posesorulul, s'a pre-
niul decedatulul, si mostenitoril natural!, schimbat in un drept de mostenire, remanend.
recunoscutT de legile civile si religióse, le mnsg, exclusl celt-altu mostenitorl ad mis! de
mostenesc ca orT-ce all& avere sad proprietale legile civile i religióse ; ea compensatiune
a defunctulul; mostenitorul natural, daca nu pentru imputinarea casurilor de desherentg,
este nicl fid, nicl pgrinte al decedatulul, tre- Statul a impus o dare extraordinar g. de o dij-
hue sä plgtéscg. taxa tapuelul pentru pamin- m si jurnatate.
tul pe care se afla acele sgdirl sad cladirl. Autorisatiunea de a se urmgri posesiunele
Am examinat pang aci drepturile i obliga- cu tapu pentru plata de datorii, Inca mal pu-
tiunile posesorulul. Cat privesce Statul el, tin póte constitui o schimbare in natura ace-
dupg, cum am vedut, pgstra proprietatea ar- stor posesiunT. Intre vindarea silitä i instrai-
borilor venitl naturalmente; el remane pro- ngrile de bung voe. ce, cu ore-care restric-
prietarul subsolulul, i, ca consecuentg, el thin!, este indreptItit posesorul a face, nu ve-
este proprietarul minelor si carierelor care se dem o diferinta esentialg de cat numal ca. ca-
aft pe aceste pgmenturI (art. 107) ; pe and racterul real al dreptuluI, ce'l are posesorul
aceste mine apartin proprietarulul pamIntu- asupra superficiel s'a determinat In mod corn-
lid, nand ele se aflg pe pgmInturT mtilk, sad plect. Cat pentru drepturile Statulul asupra,
In interiorul comunelor. fondulul, asupra tutulor produselor subsolu-
Acestea sunt raporturile de drept, stabilite luT, ele ad remas intacte. Acum, ca i Inain-
41) VOL deepre acesta ordonanck nota de la art. 28 din God. Propr. tonciare.

www.dacoromanica.ro
 IN. DOBItOGNA 489
tea acestor modificarl, Statul continua' a fi ligios ce l'a avut constituirea domenului pu-
considerat ca proprietarul fondulul, i titlul blic in tdrile musulmane, motivul principal
posesorulul nu s'a schimbal, i astadl el se care a oprit pre Guvernul Otoman de a pre-
chiama tesarif. face posesiunele domeniale in proprietatl de-
Vomtermina cix observatiuneace am facuVo pline si absolute.
la inceput; trebue sd cautdm in caracterul re-

GODICELX
PROPRIETATII FONCIARE
(PROMULGAT IN ANUL HEDGIREI 1274DE LA HRISTOS 18d8)

Tiaul Preliminaria la donatiunl si la drepturile de preemptiune

0 de preferinta,
Art. 1. PamIntul e clasat, in Turcia, In cind Parninturile uchrid Si haradjid, la cas de
categoril : mórte a proprietarulul fard mostenitor, se in-
10 Pdmintul maik proprietate privata ab- tore la domenul public (belt ul mal) i devin
solutd. ast-fel'atiria
20 PdmIntul miriié, domen public proprie- Legislatiunea si procedure relativl la ace-
tatea Statulul. ste patru felurI de bunurT miak, allandu-sein
30 Pamintul meveufé, bun de maul mórta, cartile de jurisprudenta religiósa (figh) nu
nesupus mutatiunel. vor fi tratate aci.
40 Patnintul metruké, lasat pentru usul pu-
blic. Art. 3. Paminturile mirlid, depind Intru tote
bO Pamintul mevat, mort. de domenul public. Aeestea sunt câmpurile,
Art. 2. Parninturile malk, sad de proprie- locurile de addpost si de pastme de yard 0
tate privatd, stmt de patru felurl : de iamb:, pgdurile i alte domenil a cdror fo-
10 Cele earl se afla In interioruI comunei losinta se da In arendd de cdtre guvern §i
sad al cantónelor (1) si la marginea acestor care se dobandead alta data:, la cas d3 vin-
circonscriptiunl, In un perimetru de o juml- dare sad de vacantd, prin ccmcesiunl si per-
tate deunum (2), cel mult, acésta ca comple- misiunl liberate de catre feudatarl timar si
ment al locuintelor. ziamet, consideratI ca stipanI aI pamIntuluf
20 Paminturile care, distrase din domenul (sahibi-erz) s,i,-maI tardid, de catre multeziml
public, all fost date, cu titlu m(irk, la diferite qf muhasill. Acest ordin de lucrurl fiind des-
persóne spre a se folosi de ele In tote 6:mdi- fiintat, posesiunea acestor paminturl se va
tiunele unuf plenum, dominium (milkiiet), con- dobandi de acum inainte, prin permisiunea
form prescriptiunilor legif religiose. concesiunea agentulul ad-hoc, al guvernu-
80 Pdminturile de dijna-uchriJ. adecd-cele lul. Cel earl vor dobandi lceste posesiunI vor
earl, Irnpartindu-se pe timpul cuceriril Intre priimi un titlu de posesiune numit tapu inve-
biruitorl, ii s'ad dat in deplind proprietate. stit cu Tughraua Imperiala. Tapu este o plata.
40 PamInturile numite haradjiié, care la a- anticipata, (niu'adjgte), care se face In schim-
ceeasl epocd, ad fost lasate i confirmate in bul dreptulul de posesiune 0 se varsa pe
posesiunea indigenilor (nemusulmani). comptul tesaurului In manile agentulul com-
Haradjul pamintulul este de cloud felurl : petent.
Haradj ul mucasémé, im posit p roportional , Art. 4. Paminturile mevcufef, sunt de cloud
care, dupd importanta produsuluI pdmintulul, felurl :
se póte urea de la a clecea parte la jumatate 10 Cele care, fiind mink, la origina ad de-
lin recoltd. venit vacuf prin indeplinirea formelor pres-
Haradjul muvazar, imposit fix, impus asu- crise de legea religiosa (fheriat). Aceste pa-
pra pdmintulul. minturl depinde de aclministratiunea vacufu-
Panaintul malk, este lasat la intréga dispo- lul, care are asupra lor tiite drepturile de
sitiune a proprietarulul; el se transmite prin proprietate; ele, prin urmare, nu sunt supuse
rnostenire, ca proprietatea mobiliard i póte legilor civile (canun), ci conditiunelor aseclate
face obiectul prescriptiunilor legil privitóre la de fondatorl, Codicile acesta nu se ocupd dli
.constituirea In vacuf, la amanet, sad ipoteca, vacufurile de acésta categorie.
(1) Cantonul este o aglomeratiune de locuinte mai mica. de at comuna.
(2) MAsura de suprafapi, vedi art. 131 din acest codice.

www.dacoromanica.ro
490 pfla 1L11 PE orquErATIl

Bo PamInturlle care, distrase din domenul p6te audi la punctul estrem al locurilor lo-
public, at fost constituite In vacufurl, sad de cuite, adica la o departare de o mila i juma-
catre Sultani, sad de dare particularr, cu au- tate sad apr6pe, o jumatate ora.
torisatiunea SuveranuluT. Fiind cà vacufurile Art. 7. Acest Codice este impartit In trer
de acest fel nu sunt alt-ceva de cat conceda- CartI :
rea din partea guvernuluT, pentru o destina- Cartea L Domenul puhlie-erazii-miriie ye
tiune speciala, a unel partl din veniturile pu- mevcufti.
blice, precum dijma oi alte darT (rusum) ele Cartea II. Paminturl abandonate si parnin-
-nu constituese vacufurT reale si proprid dise.MrT mórte erazii-metruke ye mevat.
De altminterl cele mal multe vacufurl din Cartea III. Diferite felur1 de proprietatT ne-
Imperid apartin acesteT categoril, i fiind-ca, clasate In categoriile precedente.
ast-fel, paminturile ad devenit vacufurl, in
mod subsidiar, in urma destinatiunel spe. CARTEA L
ciale la care ad fost afectate, tot asa ca pa-
minturile uchriid, ele suet supuse dispositiu- Domenul public.
nelor legit civile coprinse mal jos. Osebirea TITLIIL I.
numal, este c. taxele de instrainare (firagh) Despre diferitele moduri de acuisitiune a po-
de transmitere prin mostenire (intical), 0 de sesiunei pe pclminturile domenuluf public.
acuisitiune a paminturilor vacante, care, cand
este vorba de proprietatI eurat ale Statulul, Art. 8. Totalitatea paminturilor unel comu-
se versa In tesaurul trebue vSr- ne sad a until canton, nu póte fi concedata
safe, pentru aceste vacufurl, la casa admini- in bloc obsteI locuitorilor, sad, pin alegere,
stratiunel vacufulul. la unul numal sad la dol din el. Aceste pa-
De Gate orl, In dispositiunile acestul codice minturl se vor concede, In parte fie-carul lo-
relative la pamInturile vacuf, se va intrebu- cuitor, i i se va remite un titlu de posesiune
inta espresiunea (paminturT mevcuf6* trebue tapu, constatancl dreptul se'd de posesiune.
Inteles acest fel de vacufurl, care ad do- Art. 9. Paminturile miriid, arabile vor pu-
bandit acésta Insusire in un mod subsidiar, tea priimi, direct sad prin locatiune, orT-ce
prin destinatiunea speciala la care ele ad fost cultura, precum grad, orz, orez, roiba si alte
afectate. grape. Ele nu pot sa remana necultivate far&
.Aceste vacufurl se Impart In dna clase : ...scusa valabila ci bine constatata, precum se
Una In care fondul apartine Statulul, care arata la titlul despre desherenta.
percepe dijma si cele l'alte dale (rusumat) Art . 10. Livedile care se cosesc ab-antiquo
numal taxa de posesiune, adeca pretul curn- si care platesc dijma, sunt considerate ca pa-
pararil dreptuluT de folosinta, remane afec- minturl cultivate, poseslunea lor se da cu
tata la o destinatiune speciala. tapu. Posesorul, singur, pOte sa se folosésca
In cea Paha clasa, fondul apartine Statulul, -de iarba; el este In drept a del:dila pe orT ce
dijma, insa, i cele-lalte veniturl precum si strain. Aceste lived!, cu autorisatiunea auto-
taxele pentru dobSndirea posesiuniT, suet a- ritatil competente, se pot ara i semana.
fectate unel destinatiunT speciale. Dispositiu- Art. 11. Posesorul, cu tapu, a unuT loc de
nile legit civile (canunie), relative la venda- aratura, este singur in drept de a se folosi
rea si la transmiterea prin mostenire, nu aunt de iarba numita. Kilimba, pe care o lasi sa
aplicabile la aceste pamInturi, numaT admi- cresca spre a permite pamIntuluT de a se o-
dihni dupi trebuinta. El este in drept a opri
nistratiunea vacufulul are dreptul a le cultiva
direct sad prin arendare, iar veniturile se in-
intrarea vitelor straine.
trebuintéza conform. dispositiunelor luate de Art. 12. NimenT fang permisiunea preala-
fondatorl. bila a autoritatil competente, nu póte sa. sape
Art. 5 Paminturile metruke, sunt de douS pamIntul ce poseda, spre a face caramidl sad
felurl : olane. La cas de contraventiune, fie acest
1° Cele care, precum spre esemplu, calea pamint miriie sad tnevcufe, el va pali in fo-
pubhca sunt lásate pentru usul comun al po- losul tesaurulul, pretul pimintului intrebuin-
poratiunelor. tat, dupä valórea locala.
20 Cele care, precum, locurile de pasunare, Art. 13. Posesorul cu tapu póte opri pe
sunt lasate in folosul unel comune sad al u- orT-cine a trece pe pimintul sad; deca, Insa,
nul canton, sad al mai multor comune exista ab-antiquo, un drept de trecere, pose-
cant6ne intrunite. sorul nu se va putea ithpotrivi.
Art. 6. Paminturile mevat, sunt locurile de- Art. 14. Nimenl Jana autorisatiunea si in-
serte care, neaflandu-se In posesiunea nime- tervenirea posesorulul, nu perte de la sine, sa.
nui i nefiind lasate sad afectate poporatiu- Intrebuinteze parnIntul altuia, sa cladésci
neT, se Intind departe de comune i cantOne, clad pe ansul i si fad.' in mod arbitrar orl-
la o departare de unde vocea umana. nu se ce alt act de posesiune.

www.dacoromanica.ro
 IN DOIMOGSA 491

Art. 16. Dace totT, sad unul din co-pose- giibire sub ctivint cS. pdmintul s'a depreciat.
soril, cer impdrtirea unuI pdmint posedat In Acésta so aplica i la paiminturile minorilor
indivisiune, i ore se pote Impairti ast-fel ca sad smintitilor.
fie-care partas sa se OM. folosi de partea Art. 22. Cand se restitue un parent luat si
eel va reveni, In acest cas partea fie-cdruia cultivat in mod arbitrar sad violent, cel care
se va alege de care autoritatea cornpetinta revenclicd pOte, prin mijlocirea autoritdter
In presenta pdrtilor sad a representantilor competente sd pund sa se redice serridndtu-
lor, fie prin tragere la sortl, dupd formele rile facute de usurpator, sad iarba ce a ldsat
stabilite de legea religiósá, fie prin orl-ce alt sSL créscd;, el n'are dreptul de a'sl insusi acele
mijloc ecintabil, tinendu-se sOma, dupd na- semdnaturl sad finete.
tura loculul de diferitele calithtl ale ph min- Art. 23. Individul care a luat un pdmint in
tuluI. Dace aceste pdminturi nu se pot fm- locatiune, nu dobindesce nicT un drept de per-
parti, ele von continua a fi posedate in in- manentd, prin faptul cS. l'a cultivat i s'afo-
divsiunne, si nu li se va aplica sistemul nu- losit de &Snail, in un lung sir de anl, pe cat
mit muhaiat, adicd alternarea fntre co po sesorT., timp este cunoscutd cualitatea sa de locatar ;-
r_ Art. 16. Dupd Impartirea phmintulul in posesorul va fi tot-d'auna in drept a Ina Ina-
formele prescrise prin articolul precedent, si pol pdmintul sOd.
dupd ce fie-care din coposesorl, insemnan- Art. 24. Nu existd nicI o osebire intre pd-
du'el hotarele, va fi Obtinut traditiunea par- rninturile cultivate si cele care ab-antiquo ad
tel sale, si va fi intrat in posesiunea el, nu servit particuIarilor ca locurl de phsune de
se va maT putea core anularea partagiulul, iarna sad de vara (chislac sad iailac), sad
spre a se procede la o noud-repartitiune. care sunt posedate cu tapu; se escepta locu-
Art_17. Partagiul nu se pote face fdrd au- rile de pdsune afectate la trebuintele a tee
torisatiunea p i ministeriul autoritatil compe- sad eine comune.
tente. Partagitrl flcut in earl din aceste con- PosesoriI particularl unor locurl de pdsune
ditinni, s'ar considera ca nul i neavenit. iailac sad chislac vor prati clatile Indiana si
Art. 18. Dace coposesoril sad unil din el oh4lakid, in proportiune en venitul acestor
sunt mince. partagiul pdminturilor suscep- locurI.
tibile de divisiune, precum se araid la art.,I5, Art. 25. NimenT, fard autorisatiunea autori-
se va face prin mijlocirea tutorilor. Asemenea fhtil comp^tente, nu pOte sddi pe pdmintul ce
se va procede in privinta inclividilor in stare posed& vii sad arborl roditorl; la cas de con-
de alienatiune mintald; partagiul se va face tra-ventiune, tesaurul are dreptul, in termen
prin mijlocirea tutorilor bor. de trel ani, sd, le scota ; daca, dupd trecerea
Art. 19. Cel care are singur posesiunea, cu acestul termen, sddirile- ad ajuns in stare de
tapu, de phdurl sad pernaly7curi (1) le pote a produce rOde, ele vor remânea neatinse.
tdia spre a le preface in locurT de ardturd. Sddirile facute fdra voea autorithtil, dar
insd, aceste padurl sad pernalykuri pentru care a trecut termenul de trel anl,
se posed& in mod cclectiv, until din copose- precum i cele acute cu voea autoritatil nu
sori, nu pote, fara consimtimintul celor altI urrnOza conditiunea párnintulul ; ele devin
sa le taie spre a le preface In locurl de ard.- maze, proprietatea posesorulul pdmintuini ;
tura; cel-Palti devin coposesorI aI locurilor numaI dijma se va percepe din produsul a-
curatite farit consimtimintul lor. nual, iar asupra pdmintulul, pe care se add
Art 20. Mara de casurile unde exista o sddirile nu se 'Ate pune darea fixti mucatda.
scush. va1abi1., constatatI pe cale judecdto. Art. 26. Cel care va altoi sad cultiva arborl
rescd, precum minoritate, nebuniI, sila sad veniti naturalmente pe pdmintul ce posedd,
absenta, nici o actiune nu va 11 primitd pen- fie singur fie In devalmdsie, va dobindi asu-
tru pdmintarl care ad fost posedate, cu tapu, pra lor dreptul de proprietate mink, §i nici
In curs de dece anl bird contestatiune. In curs autoritalea nici coposesoril nuvor avea nicl
de dece ani, de la incetarea causel de scusd, -un amestic in proprietatea acestor arborl, de
actiunea va fi priimitd; driph. trecerea acestul la care numal dijma se va percepe.
termen, ea va fi respinsä. Daca, Insa. detiito- Art. 27. Nimenl nu pote face act de pro-
rul recunósce c'a luat si cultivat acel pdmint prietar, altoind sad cultivand, fh.ra autorisa-
in mod arbitrar, In acest cas nu se va tine, tiunea posesorulul, arbort crescutl natural-
sérnd. de timpul ce a trecut nicl de posesiune, mente pe pdmint strain; posesorul pdmintulul
si pdmintul se va restitui aclevdratulul stapan. pOte sal opréscd. Daca altoirea s'a fäcut, po-
Art. 21. Cand se restitue un pdmint, luat si sesorul pote cere, pnin autoritate, scOterea a-.
cultivat In mod arbitrar sad violent, dar pen- celor arbort.
tru care s'ad plata Unite regulat, usurpato- Art. 28. Orl-ce arbor, roditor sad neroditor,
rul nu va fi obligat a pl'ati, chirie, sad desph- fara esceptinnea, din urmatOrele specil : pa-
(1) Pernalyk. querns illex, tufan (nota dia ediVunea frances6.).

www.dacoromanica.ro
402 1.71GILE PROPRIETATZI

fatnud, nucul, castanui, carpenul, i stejarul, 4 cadavrul, daca nu este incd redus in cenusd,
crescut naturalmente in un plmint miriid, ur- I se va desgropa, prin intervenirea autoritetif
Inéza conditiunea pdmintulul; produsul apar- competente, si se va transfera aiurea; daca
tine posesorulul pdmintulul, tesaurut percepe nu se maT aft' nicT o remdsitd, pdmintul care
dijma. Arboril venit1 in mod natural, nu pot 11 acoperea se va mvela.
fi tdiati sad scos1 de cdtrrposesorul parole- Art. 34. Locul distras dinteun pArnint im-
tulul, sad de Care orl-cine altul. Cel care ar riid. ea sà serve de arie (khirtnen), 0 a cgrul
tgia sad ar sc6te vre un arbor, va plgti tesau- posesiune, de ordinar, se d'a prin tapu cit
rulul valórea lul (1). titlu particular sad comun, este supus legis-
Art. 29. Cel care, cu permisiunea autoritg- latiunel celor Valte pdmintunl minid, bAtetn-
til competente, va fi sAdit pe pdmintul ce po- rile (khirtnen) de la saline, se afl g. in ace-
sedd arborl neroditorT, dobandesce asupra 1eas1 conditiunl. Aceste loeurf sant supuse la
lor proprietatea miilk; el singur le p6te tgia o dare fix4.- (mucatefzemin), echivalentä cu
sad sc6te din raddicing ; orl eine altul le-ar dijma.
tdia, an fi supus la plata volt:ire lor. Aceste Art. 35. le Daca cine-va face In mod arbi-
feluri de dumbrdvI sunt impuse la o dare- trar constructiunl sad Will in un pdmint. a-
fonciard (idjarei-zétnin) echivalentà cu dijma, flat In posesiunea legitimd a unel alte per-
tinendu-se ging de valórea pdmintulul, dupd seme, acdsta, prin intervenirea autoritAtil
localitAti. competente, are dreptul se derirne acele con-
Art. 30. Afare. de pgdurile abandonate in structiuni, si se scote. sddirile din radgcing.
muntI (tnubah) i cele afectate la usul comu- 00 Daca cine-va face constructiunl sad se,-
nelor, pgdurile care stint destinate trebuinte- dirl pe totalitatea unuT pämint posedat In de-
lor casnice (2), si care transmitendu-se de la vglingsie, fard autorisatiunea coposesorilor,
tatAl la fig sad cumperandu-se, sunt posedate acestia vor -putea urma, in privintaydrtilor
cu tapu, nu pot ft tdiate de cat de posesoril ce li se cuvin, dupd cum se prescrie la § 1
kr. Posesorul póte opri, pe ori-cine de a face din acest articol.
tgierl in acele päduri; daca tdierea s'a facut, 30 Cand cine-va, avend un titlu legal sad
se va plgti tesauruluT valórea arborilor in just, dobendit prin una din causele earl dad
picióre. Pentru pdmintul pe care se afle, a- dreptul de posesiune, adicg : curnpArAtórea
ceste pduni, tesaurul (miri) percepe darea de la o alth pers6nd sag de la mini, suposi-
idjaref-zamin ; echivalentg cu dijma. Proce- tiunea c pdmintul estevacant (Inahlta), sad,
dura privitOre la aceste pgdurl, este aceasl in starsit, transmisiunea prin mostenire pa-
ca pentru pdminturile miriii. terna." sad materna', cand, dar, acea persóna a
Art 31. Nu este permis a se ridica con- fdcut constractiunl sag sgdirl pe pdmintul
structiuni noul pe un pitucint minié, fare. per- posedat In acest mod, si cand, in urmA, o alte.
rnisiunea prealabild a autoritetil competente; persóng rec]am i constatg dreptul sg.d asu-
la cas de contraventiune, administratiunea pra acelul pArnint, in acest cas. daca valórea
doinenielor pete sd ordone derimarea lor. cledirilor sad a sAdirilor intrece aceea a pe.-
Art. 32. Daca posesorul until pdmint minié mintulul, se va plAti reclamantulul valórea
are trebuintg, dupg imprejurdnI, sg. facd eon- pdmintului, care va rdingne in posesiunea
structiuni, el va putea, cu permisiunea auto- proprietarulul clAdirilor si a plantatiunelor.
ritatiT competente, sg clddesca, gospoddril, Daca, din contra, pdmintul valarezd mai
ogritzT, sopróne, sure, grajduri. ambare, rpult, pretul eadirilor sad al sgdirilor se va
tirle etc. Cat pentru asedarea unel suburbe plIti proprietarulul lor, i ele vor deveui
sad a until sat, pe un loc uncle nu se afig proprietatea reclamantulul, posesorul pernin-
nicl o urmi. de constructiuni, obtinerea unul tulul.
decret imperial este-necesar, &del, in aseme- 40 In fine, daca cine-va face clddirl sad se:
nea cas, permisiunda, nuinal, a autoritail dirT pe o parte de pgmint posedat In devAlml-
nu este suficientg. sie fArd autorisatiunea coposesorilor, se va
Art. 33. Nimenl, nicT posesorul nici orl-cine procede la impertirea terenurilor, conform
altul, no pOte ingropa tin mort in un pdmint dispositiunelor din art. 15; daca locul, pe
posedat cu tapu ; la cas de contraventiune, care se afid clAdirile sad While, cade in
(1) Dinteo noti, MIMI la expunerea de motive a Reglementulur torestier, resulth c8. drepturile reservate
Statului asupra arborilor veniti naturalmente pe phminturi miriié, posedate de particulari cu tapu, s'ati des-
gintat. tatS coprinsui acelei note I
"lluph Codicele rural Otoman, dice-acea ordonanth, arboril venitT naturalmente pe phmtnturile domeniale
(arazii-midid) apartin StatuluI, i posesorul fondului trebue sh'l desphgubesca do arborii ce exploatezh.
'Acosta disposifune, find prejudiciabilh proprietarilor, i trAgend duo& sine depreciarea propriethtil agri-
cole, toti articolf din Codicele rural, care consacr6. drepturile StatuluI pe and arborl, ,sunt abrogati prin or-
donanta imperiala eu data din 16 Shval 1286 6 (18) Ianuarie 1870.
(2) Bois destine h Patronage ; spre a se Intelege dispositiunele din acest articol trebue observat, eh pose-
sorul cu tapn a acestor phduri avea dreptul de a lua nnmal lemnele pentru trebuintele sale casnice, Statul
;Rind considerat sat proprietar al phdurii, drept, la care Statul a renuntat prin ordon. din 1870 citata mai sus.

www.dacoromanica.ro
 IN DOBROGEA. 493 .

partea unuia din coposesorl, se va procede tuit sad oneros, fara autorisatinnea copose-
conform dispositiunelor din § 2 al acestul sorulul. La cas de a se efectua alienatiunca,
articol. coposesorul are dreptul, In termen de cincl
ant, de a rescumpara pamintul, platind va-
TITLUL II lórea lul, la epoca intentarif actiunel. Dupl
Despre alienatiunea (Firagh) a pliminturi- trecerea acestul termen, chiar daca s'ar pro-
dor miriik pune scusa de minoritate, de alienatiune,
sad de absent& in tad depAntate, nicl o ac-
Art. 36. Posesorul, cu tapu, al unul pamIpt, Oune nu va mal fi primitA. Daca, In timpul
este liber a'l instraina cu titlu gratuit, sad cu vIndaril, coposesorul a refusat autorisatiu-
un pret convenit intre partT, cu permisunea nea sa, dar a respins oferta ce i s'a Meat,
prealabila a autoritatiI competinte. Fara a- el nu rnal va fi priimit, in urma, a cere sa
cést a. autorisatiune orI-ce Instrainare de pa-rescumpere acel phmint.
minturi miriié este null si fara valóre. Drep- Art.42. Gaud dintre mal multi coposesori,
tul de posesiune a acherorulul este, esential- unul voesce sA vinda partea sa, nu se va pu-
mente, sub-ordonat acestel permisiunl ; de a- tea face nicl o osebire intre cel-l-altI copo-
ceea, daca acherorul ar Inceta din viata, Ina- sesorl. Daca totI vor sa faca achisitiunea a-
inte de a fi obtinut acésta permisiune, cel celel partl, el o pot cumpara in comun ; daca
care a Instrainat pamintul, II póte lua Indá- dansa s'a vIndut unuia, nurnal, din copar-
rilt, precum i mostenitoril lul; in lipsa a- tall, cel-l-alti pot rescumpara, fie-care par-
cestora, pamintul va fi supus formalitatiI ta- tea eel revine. Dispositiunile articoluluI pre-
puelul, si cumparatorul va avea un recurs cedent sunt aplicabile si m casurile preva-
in contra succesiuneT, spre a priimi Inapol elute in acest articol.
sumele ce ar fi respuns ; asa dar, orl-ce mu- Art 43. Daca cine-va vinde, chiar cu per-
tatiune, este, in tote casurile, subordonata. misiunea autoritatil, insa fdra mandat, un
permisiunel autonitatil. Orl-ce vIndare Mutil pamint strain sad partea asociatalul sad, si
cu permisiunea autoritatii, trebue sa fie in- daca vindarea nu se validéza de catre pose-
sotita de consimtimintul cumparatorulul sad sorul legitim, pamintul se va lua inapol de
a mandatarului sad. la cel care l'a cumparat.
Art. 37, Ffind-ca, pentru cumpararea de Art, 44. Posesorul unul pamint pe care se
paminturI mini* nu sP cere de cat permisiu- afla sadirT sad clAdirl mink, nu'l p6te instrA-
nea autoritatil, daca vindatorul ar inceta din ma cu titlu gratuit sad oneros, nicl unel alte
viata, dupa ce a dobandit acea permisiune, persOne de cat numal proprietarului acelor
dar maI Mainte ca cumparaterul sa fi putut sadirl sail cladirI, cad pamintul urmaza con-
scéte titlul tapu, vindarea ramane buna sit ditiunea acestor sadirl i cladirl. Daca yin-
parnIntul nu póte fi considerat ca devenit va- darea s'a facut catre o alta persona, proprie-
cant (mah7u1). tarul dirilor sad cladirilor are un termen
Art. 38. Individul care va fi InstraMat pa- de dece ant pentru a rescumpara pamintul,
Mintul sad cu titlu gratuit, adicA fArA sa fi cu pretul ce 'I va fi avend, caud se face core-
specificat vre-un pret, nu va fi priimit. nicl rea; in acest cas nu sunt admise scusele de
el niel mostenitoril lul, a reclama, In urma, minoritate, alienatiune mintala sad de afla-
un pret entru Instrainarea acelul pamint. rea In locurl departate.
Dar daca vindarea s'a facut cu autorisatiu- Art. 45. Daca posesorul, cu tapu, de pit-
nea autoritatil, i daca cumparatorul nu res- minturI situate in circurnscriptiunea unel co-
punde pretul convenit, vin4étorul, sad moste- mune, le vinde unel persOne stabilita In alta.
nitoril lul, ad dreptul de a cere restituirea comung, locuitoriI din comuna unde sunt si-
pamintulul. Daca pretul s'a plata nu ma! pdte tuate acele paminturl, all dreptul, in tenant
avea loc Mc/ proces, nicl restituirea pilrnin- de un an, de a le rescumpara, cu pretul cu
tulul. care ad fost vindute.
Art. 39. Persona care, Indeplinind formele Art, 46. Dreptul de shufa, adica dreptul
legiuite, va fi Instrainat pamintul sad u titlu de preemptiune al veninulul pentru proprie-
gratuit sad oneros, c cu permisiunea auto- tatile absolute (emlak), nu se aplica la pa-
ritatii, nu mai este primita a reveni asupra minturile minié si ineveufd ; si dar, la cas de
acestel instrainarl. vindarea acestor paminturl, vecinul eare
Art. 40. Daca un individ, dupa ce a yin- dreptul de preemptiune.
dut pamintul sad, cu permisiunea autoritatil, Art. 47. Cand se vinde un pamint cu indi-
Ii mul vinde unel alte persOne, fara consim- catiunea numarulul de deunumurl i dirale
timintul intaiulul cumparator, vindarea din ce contMe, se va lua de norma intinderea a-
urina este null ratata. Daca, 'MA, in actul de vindare s'ad
Art. 41. Posesorul until parnint in indivi- aratat i determinat semnele lde hotare, nu
siune, nu póte aliena partea sa, cu titlu gra- ma! importa a se cun6sce Intinderea si se-
www.dacoromanica.ro
-494 LaGILE PROPRIETATEI

tine In séma numal limitele indicate. Ast-fel, venit capabilI, pentru a revendica pamintu-
spre esemplu, daca vindatorul 13. aratat si- rile lor. Daca el Incetéza din viata inainte de
determinal semnele pämintulul ce vinde$ si majoritate, pdminturile tree 'la rh6stenitoril
tot intr'un timp a declarat ca. el are o intin- lor directi, iar, In lipsa acestora, ele -vor fi
dere de 25 deunumue, si daca, in urma se supuse formalitatil tapuelul. Cu bite acestea,
constata c'adevSrata Intindere este de 32 de- daca exploatatiunea agricola posedata de
unurnurl, vindetorul, sad mostenitoril lul, minor, nu se pOte administra de tutore, fara
nu vor putea lua inapol acest prisos, sad a impovara pe minor, si daca se constata
cere un adaos la pretul convenit. Asemenea, c'acésta gospodarie cudependintele sale are o
daca,. pamintul n'ar contine de cat 18 deunu- vahire Ore-care, si c'ar fi contrarid intereselor
notal, eumpardtoral nu note cere sa i se re- minorulul a o -rasa sa se deterioreze, in acest
stitue din pretul convenit, echivalentul celor cas e va procede la vindare, conform pre-
7 deunurnurl lined scriptiunelor legit religióse. Iar, daca se con-
Art. 48. Arboril veni1 naturalmente pe pg- stata judecatoresce, ea conservarea, numal,
mintul ce se vinde. urrnéza conditiunea a- a pamintulul, Bra cladie i dependinte, ar fi
cestuia, i sunt coprinsl in vindare. Daca pagubibire minorelul, In acest cas, obtinen-
Insa, asupra vincjeril, vindatorul a declarat du-se actul legal (religios) de autorisatiune,
starea millk a arborilor, in acest cas curnpë- se va putea vincle i pamintul impreuna cu
ratorul nu le va putea lua in posesiune, fdrd clAdirile. Efectuandu-se vindarea In acest
Invoialä specialä pentru cump6rared lot. mod, minorul nu va fi priimit, la majoritate,
Art. 49. Când proprietarul unor arborl, vil sá céra restituirea acelor parnintue i depert-
sad constructiunl, sadite sad cladite pe un dinte, se va procede in acelasl mod pentru
pamint de tapu le-a vindut cu concursul au- individiI in stare de smintire sad nebun1e.
toritatil, se procede la vindarea si a parnin- Art. 53. Daca posesorul, barbat sad femee,
tulul tot cu concursul autoritatil, care cum- de sadie sad constructiuni aflate pe parnIn-
poratorul acelor article, vil sad constructiuni. turi miriié sad mevcufé, se afla in stare dn
Se procede tot ast-fel In privinta padurilor, tninoritate, de smintire sad nebunie. tutorele
cand pamintul este al statulul (erzi-miri) iar pâte vinde acele sadirl sad constructiunT, con-
arboril stint mink (1). form prescriptiunilor legeT relighise, el poke
Art. 50. Individil de amêndouë sexe, In vinde si pamintul, dependinte de aceste bu-
stare de minoritate, imbecilitate sad nebunie nuri
sunt incapabill de a instraina päininturile ce
le apartin ; daca el ad facut o asemenea in- TITLUL III (2)
strainare i inceteza din viata, inainte de a Despre transmisiunea pdminturilor miriid
fi ajuns la majoritate sad de- a fi redobandit prin moftenire (Intiqual)
stinatatea, mostenitoril directl mostenesc a-
ceste pamintue, in con4uni1e aratate mal Ar. 54. La incetarea din viatd a posesoru-
jos ; In lipsa de mostenitorl din acOsta. cate- luT, harhat sad femee, de paminturI mirtid
gorie, pdminturile vor fi supuse formalitap sail meveufd, acestea tree in parti egale, in
tapuelul. mod gratuit si fara formalitatea cumperariT,
Art. 51. Individil, de ambe sexe, In stare la copii lul de amindoué sexe, aflatl la fata
de minoritate, imbecilitate sad nehunie nu loculuI sad asedatl in alte bocalitJl. Daca
pot sa faca achisitiunl. Daca, Insà acésta defunctul las numal bdetl sad numal fete, si
presinta un castig sag folos, tutoriI sad cu- uniI i altil mostenesc singue, fara formali-
ratoril, pot, In asemenea calitate, face achi- tatea cumperaril. Daca, la incetarea din viata
sitiunea in numele acelora. a posesorulul, sotia lul este insarcinata, pa-
Art; 52. Tutoril de minoe, de am5ndoua minturile vor rémanea In statu-quo pang la
sexe, nu pot vinde 'si nu pot face achisitiu- usurare.
nea pamInturilor transmise prin mostenire Art. 55. Pamintul mirtiO sail mevcufé a ca-
sad trecute In posesiunea pupililor thr sub rol posesor noire fara descendentl, trece, in
mod gratuit la tata sad, si, In lipsa acestuia
oe-ce titlu, sub cuvInt ca sunt datoril de pla-
tit, sad cheltuell de facut pentru intretinerela muma sa.
sad alte trebuinte. Dana el le vincl sad le Art. 56. Daca unil din copii defuhctului
cumpara, minoril ad un termen de dece anY. exista i sunt presentl, iar altil lipsesc, In
de la majoritate, sad din diva in care ad de- conditiunile numite ghabetiemuneatia, edis-
(i) Transactinnile privitdre la bunurile mink, snnt supuse proceduriI stabilibi prin jurisprudenta religidsit
(31evi), cele privitóre la posesiunile pe pamInturile domeniale, snnt supuse prooeduril specialeprescriait In a-
cest codice ip In reglementele asupra tapuelor.
(a) Disposititmile acestul titlu, s'ati modificat prin legea din 1284-1867 care a acordat dreptul de moste-
Dire fratilor l sotulul supravietuitor. Ca compensatiune, pentru Imputinarea casurilor de desherenta in fa-
vorul stab:dui, s'a impus posesorilor pe pamintani domeniale, o dare estraordinar& equivalentil cu o dijm
pi jnmetate.

www.dacoromanica.ro
 DOEIROGSA, 495
paritiune absolutb plihninturile se dad co- géia, pdmintul se va da, cu plata taxel ta-
pilot existentl i presenti. Cu tote acestea, puelut, si In portiunh egale, la copil, bdrbath
daca absentul se int6rce in termen de treT anT si femel, aT fiulut. Dreptul lot de revendica-
dupd raórtea tatd.luT sad a mumeT sale, sad tiune este de dece anT.
daca se constatd existenta lull Al va lua par- 40 In lipsd de copil aT fiulul, pamintul se
tea sa_Tot ast-fel se va urma la cas çle ab- va da, cu plata taxet tapueluT, sotulul supra-
sentd a tatalul sad a mumeT. vietuitor_ Dreptul sett de revendicatiune este
Art. 57. Pdminturile individuluf dispdrut, de- d.ece ani.
despre care nu se scie daca mal trdesce sad 51J In lipsa sotuluI supravietuitor, pe.mintul
nu, vor trece, trel anT dung disparitiunea sa, se va da, cu plata taxel tapuelul, i in por-
Ia copii sel; in lipsa acestora la fatal i, dacà tiunT egale, fratilor i surorilor uterinl. Drep-
acesta a incetat din viatd, la mama'. Dacd nii tul lor de revendicatiune este de cinch anT.
esistd. Met unul din acestl mostenitorl, pa- 6° In lips's: de frath i surorl uterinh, pamin-
mInturile vor fi supuse formalitatiT tapuelui; tul se va da, cu plata taxel tapuelul, i in por-
adicd dad., In rindul aretat mai jos, se aild tiunT egale, copiilor, bdrbatI i femel al fiel.
mostenitorT colaterall, pdminturile li se vor Dreptul lor de revendicatiune este de cinch
da, plAtind taxa pentru tapu. In lips& de mo- anT.
stenitorT colaterali, pdmintul se va adjudeca 70 In lipsa acestora, daca pe acel pdmint
prin licitatiune celul care va oferi pretul cel se afla sd.dirl sad constructiunT mdlk, el se va
mai avantagios. da, cu plata taxeT tapueluT, i in por(iunl e-
Art. 58. Soldatul din armatd, aflat in ser- gale, persOnelor earl ad mostenit, direct, a-
vicid activ In alta localitate, chiar daca a dis- cele sAdirl sad constructinni. Dreptul lot de
pdrut, in conditiunele luT ghaibeti-muneatia, revendicare este de 10 anT.
mostenesce pdminturile ldsate de pdrint1 si Acestea sunt diferitele grade de rudenie, earl
copiii seT. Aceste pdminturl nu pot fi conce- dad dreptul la tapu; mai departe, acest drept
date nimenul, Inaintea constatdril legale (re- nu existd.
ligiosa) a incetatil luT din viatd. Dacd pdmin- 8° In lipsd de mostenitorT, in gradele are-
turile s'ad vindut, el are dreptul, orl and s'ar tate mai sus, pdmintul se va da, cu plata ta-
intórce, de a le lua inapol si de a fi pus In xel tapuelui, coposesorilor sad cointeresati-
posesiunea lot. Spre a se pdstra, insd, drep- lor. Dreptul lor de revendicatiune este -de
turile tesaurulul in privinta ddrilor, dud sol, cinch ant.
datul dispdrut, n'are rude si n'a Fasat un re- 90 In lipsd de coposesorT sad cointeresath,
resentant, insärcinat cu administrarea aye- plinintul se dd, cu plata tapuelul, terandor
rel sale, pdmintul se va incredinta unel alte din incarnate, cad ar avea trebuintd. Dreptul
pers6ne spre a'l esploata, si a asigura, ast-fel lor de revendicatiune este de in an. Daca
perceperea ddrilor. sunt mal multI locuitorl din sat carT ad tre-
buinta de pämintul supus formalithtil tapue-
TITLUL VI (1) luh, si se aratd doritorl de a'l lua, el se valm-
Mahlulat, vacanta, desherenta ptiminturilor pdrti intre densil, daca acesta nu presintd.
vre un inconvenient. La cas, hug, de a nir se
putea Imparti pdmintul, fail inconvenient, el
Art. 59. Daca posesorul , blrbat sad femee) se va da aceluia dintre doritorT, care ar avea
al unt.d pdmint more, fard a Idsa nich tathy mat mare trebuinta. Daca totT ad de-o-potrivd
nicl mama, acest pdmint se va da : lipsd, el se va da aceluia care a servit in ar-
10 Fratelul sdd primar sad consang6n, pla- mata activd i s'a Intors la vatra luT, dupd.
tind taxa pentru tapu, added, pentru un pret espirarea termenuluf. Daca nt se afli nici u-
care se va fixa prin espertI nepArtinitori pi nul din doritorT in acOstd. conditiune, alege-
carl cunosc Intinderea i valOrea pilmintuluT rea se va face prin sorth. Dupd. ce pdmIntul
in raport, dupd localitItI cu productiunea lul. se va fi adjudecat cu modul acesta, nimenh
Acest mostenitor are un termen de dece anT nu va mai putea sd.'1 reclame, sub nich un cu_
pentru a reciama parnintul, si a cere restitui-
vint.
rea lul. Art. 60. Daca posesorul, bärbat sad femee
2° In lipsa de frate, primar sad consa.ngen,
m6re fard mostenitorT directh, adecl, fard, a
pdmIntul se va da, cii plata taxel tapueluT, lam nicT copil, nicT tatd, nicl mumd, si fere
sorel primare sad consangene, fie ca densa sfi
mostenitorl colaterall, In conditiunile ardtate
locuiascd sail nu in orasul sad in satul, unde mai sus, sad daca acestia perd dreptul lor
este situat pdmintul. Dreptul el de revendica- la tapu. prin refusul de a pllti taxa cuveni,
tiune este de cinch anT. td, pdmintul, atund devine vacant, si se ad-
30 In lipsti de sorl primara sad consan- jadecd prin licitatiune. Daca mostenitoriT ca-
<1) Casurile de desherenid s'at Imputinat prin legea din 1867, vedT nota de la titlul III de rota sue-

www.dacoromanica.ro
496 LROT Lti PROP IllET A TEi

lateral! stint minor!, sad in stare de nebu- mata regulata, li se. vor conceda in mod
nie, perderea dreptulul lor nu se p6te pro- gratuit, cincl deunumurl din pamintul pentru .
nunta nicl in contra lor, nicl In contra tu- care ad dreptul la tapu; pentru prisos ii set
torilor lor. vor aplica dispositiunile legit civile ca la tott
Art. 61. Termenile pentru revendicatiune cal in drept la tapu.
fixate mal sus, In favorul colateralilor, Incep Art. 68. Orl-te taring care, far& vre-unul
a curge de la incetarea din viatg a poseso- din motivele mal jos argtate 0 bine consta-
rulul: In acel period, el ad dreptul de a ob- tate axles& :
tine de la miri concedarea pamintulul, pla- Odihna pamintulu! un an, LI sail 0 mal
tind taxa tapuelul, chiar daca el s'ar fi dat mult, dupa trebuinta, dar acesta in mod cu
unel alte pers6ne. Dupg expirarea acestor ter- totul exceptional si conform usurilor locall.
rain! niel o reclamatiune nu va mal fi primita. Necesitatea de a lgsa pe un timp ore-care ,
Causele de scusg. Intemeiate pe minoritate, necultivate, parninturile care ad fost inun-
starea de nebunie, sederea sail cglatoria In date, pang ce, dupg retragerea apelor, ele
locurl departate, nu sunt admise in procesele vor deveni cultivabile.
de revendicatiune a dreptuld la tapu. Cal Sad, in fine captivitatea posesoruld In timTh
care, din una din aceste cause, ar lgsa all de resbel.
trécl termenul pentru reclamatiune, perde In afarg de aceste conditiunl orl-ce taring,.
dreptul la tapu. ar remanea necultivatg, sad direct de catre
A rt. 62. Daca dintre colaterall de acelasl posesorul sad indirect, prin locatiune, i ar
grad unit pierd dreptul lor prin refusul de a sta ast-fel, improductiva trel an! de-a aln--
plati taxa tapuelul, partile lor se vor putea dul, va fi supusg formalitatil tapuelul, fie ca
lua de cela-laltl, platind taxa cuvenitA. posesorul sa se afle la fata loculul sad sa
Art. 63. PAminturile vacante, carl nu s'ad calgtoresca In locurl departate. Daca pose-
putut transfera colateralilor, barbatl sad fa- sorul primitiv doresce sal o ia din nod, el va
me!, Indreptatill la tapu, In stare de minori- fi priimit platind taxa tapuelul, dupg vale-A
tate, nebunie sad aflatI In locurl departate, rea parnintulul. Daca el nu face acesta ce-
se vor da cu plata taxel tapueld, colaterali- rere, parnintul se va da prin licitatiune.
lor de acelasl grad sad din gradul urmator, Art. 69. Pamintul care a first inundat In
reservAndu-se calor d'intaid dreptul de raven- un lung interval, nu este supus, din acéstlt .
dicatiune in terminile fixate de lege; In lipsa causg, formalitatil tapuelul, dupg retragerea
altor colaterall, sat per4end acestia dreptul apelor; vechiul posesor are dreptul a'l ad-
lor, concedarea se va face prin licitatiune. ministra i a'l ,cultiva -ca in trecut, acest
Art, 64. Daca cel Indreptatit la tapu In in- drept trace, dupg mOrte, la copil, la tata sa
tgiul grad din cele noue clase aratate mal sus la mumg, si in lipsa acestora la colaterall
perde dreptul sad prin refusul de a lua pa- avend drept la tapu, platind taxa cuvenita.
mintul cu tapu, acesta se va oferi celul In- Daca, insa, dupg retragerea apelor; pose-
dreptatit in al doilea grad , i asa mal de- sorul sad mostenitoril sal direct!, nu ingrijesc
parte, la cas de refus, ping la cel din urrnA de acel pgmint, si, fatal scusg valabilg, Ii
grad. Daca cel Indreptatit la tapu more brain- lasg neproductiv ire! an! de-a rAndul, el va
te de a fi retras tapuele, dreptul sea nu trace fi supus formalitatil tapuelul.
la copil si la ceI-1-altl mostenitorl al sal. Art. 70. Nu va fi supus formalitatil tapue-
Art. 66. Daca eel indreptatitl la tapu sunt lul, pgmintul care, clupg ce a stat, far& scusg.
minor! sad In stare de nebunie, tutoril sad valabilg, improductiv in timp de do! anl, s'a
curatoril lor pot, daca acesta este spre folos, vindut de posesor sad a trecut, din causa
face achisitiune In comptul acestora, platind mortil la copil, la tatgl sail la muma aces-
taxa tapuelul. tuia, si a fast- lgsat, de catre noul posesor,.
Art. 66. Clad posesorul unul pamint culti- Inca un an sad do!, In starea de paraginire-
vat, pe care se aflg i plantatiunI sad construe- In care se afla sub posesorul precedent.
tiunl , apartinand In absolutg proprietate Art. 71. Daca posesorul until pgmiut là-
(mink) unel alte pergola strging familial, cand sat improductiv in curs de trel anT consecu-
acel posesor more fare: a lasa colaterall cu tivl, fara scusg valabilg, more farg srl fi
drept la tapu, acel strain va avea dreptul de vindut prin intervenirea autoritatiI, copiI, ta-
preferintg, i pamintul, dupll cererea sa, i setgl sad rnuma lid, nu vor putea sg moste-
va concede pentru valerea lul; daca plmintul nese& acel pgmint in mod gratuit. Li se va
oferi a'I lua platind taxa tapuelul; daca el
s'a dat altuia, fllrll ca maI intaid sa-I se fi o-
ferit, densul are dreptul, in termin de 4ece refusa, sad daca posesorul a murit WA a
anl, at reclama, pentru valerea luT, In cliva lasa mostenitorl direct! nu se mat vor cauta -
cereril. colaterall avend dreat la tapu, ci pamIntal
Art. 67. Soldatilor, carl all facut un ser- se va conceda p in licilatiune.
vicid activ 0 personal de c:ncl anl in at- Art. 72. Daca totf sad o parte din locui-
www.dacoromanica.ro
 DOBROGEA 497
toril until oras sad sat parasesc tara pen- rite. la epoca chnd a luat pamintul in pose-
tru o causá legitima, paininturile posedate siune. Daca el refusa, i daca se afla alt co-
de densil nu sunt supuse pentru acesta. for- lateral, al aria termin fixat de lege, dupa
xnalitäil tapuelui; daca, insa, sa parasesce categoria la care apartine, n'a expirat, pa-
tara farä motiv- valabil, sat dacä locuitoril mintul se va conceda acestuia. Daca nu e-
nu se intorc in termen de trel anl din diva xista. alt colateral, sad daca drepturile lul
in care ad incetat motivele legitime care i sunt perimalr, pamintul se va conceda prin
ad silit sa plece, i daca lasa, ast-fel necul- licitatiune. Daca individul, care a luat pl-
tivate phminturile lor, acestea vor fi supuse mintul in mod arbitrar, i l'a cultivat in curs
formahtatil tapuelul. de mai putin de dece anl, este strein de fa-
Art. 73. Parnintul posedat de un soldat milia defunctulul, pamintul se va lua inapoI
dus In servicid activ si personal in alte lo. si se va conceda celul in drept la tapu, la e-
calitetl, si care ar rernAnea necultivat, nu poca cAnct s'a luat in mod arbitrar.
este supus formalitatil tapueluI, pe cat timp Art. 78. Dreptul de permanent& se dobin-
nu se va constata Incetarea din viat a. a pose- desce de care orl-ce persona care, avend sad
sorulul. Daca, din intImplare, pamintul s'ar nu vre-un titlu legal sad just, va fi posedat
fi dat unel alte persOne, soltatul, intorcendu- ci cultivat fara contestatiune, in un period
se la vatra sa, dupà espirarea termenulul de de dece anl paminturl miriie sad mevcute ; in
servicid,11 pete lua inapol de la orl-cine l'ar acest cas, pamintul nu mal pete fi conside-
detine. rat ca vacant, ci urrnezd a se libera poseso-
Art. 74. Cand un individ, bärbat sad fe- rulul un nod tapu fara plata de taxa. Daca,
mee, a carul esistenta se cunósce, dar care Msg., acea persona declara si recunesce ca
lipsesce in calatorie, mostenesce un parnint pamintul, fiind vacant, ea l'a insusit fara
aflat fn succesiunea parintilor sad a copii- drept, i se va propune a lua pamintul, pig-
lor sal, si nu se intórce spre al cultiva, tind taxa tapuelul, fara a se tine sem& de
sad daca nu de. altuia, ibscris sail alt-fel dreptul de preeniptiune; daca dinsa refusa,
mandatul de a ingriji de el, si II Iasà, ast- pamIntul se va adjudeca prin licitatiune.
fel, neproductiv trel anT de-a randul fara Art. 79. Nu se va reclama nimic, sub titlu
scusa legitima, in acest cas phmintul va fi de chirie sad pentru micsorarea valerel pa-
supus forrnalitatil tapuelui. mintulul de la persona aceea, care, precum
Art. 7ô, Daca la incetarea din viata a po- se arata in precedentele cloud articole, insu-
sesorulul .nu se scie daca mostenitorul di- sindu'sr in mod arbitrar ph minturi vacante,
rect, care este absent, in conditiunele lui miriie sail mevcufe le va fi cultivat i va fi
ghaibeti muneatia, traesce Inca sad este mort, platit darile pamintuluT.
parnintul va fi supus forrnalitatel tapuelul. Art. 80. Daca posesorul unel tarla (taring)
ReaparAnd, base, mostenitorul. in termen de mOre dupe. ce o va fi semanat, fare. sa lase
trel anl de la mertea posesorulul, densul are mostenitorl directl, acea tarla se va concede,
dreptul de a lua inapol phmintul fare: chat- prin autoritatea competenta, colateralilor a-
Melt. Dupd espirarea acestul termen el perde vind drept la tapu, sad la orl-ce alibi persona.
ori-ce drept la acel pamint. Semanaturile se, vor considera ca facend
Art. 76. Paminturile minorilor, al sminti- parte din succesiunea posesorulul decedat;
tilor sad nebunitor, nu pett fi supuse, in nicl noul posesor n'are dreptul nicl sa le desfiin-
un cas, la formalitatea tapuelui. din causit teze, nicl sa reclame de la succesiune verl o
ca sunt lasate in paraginire. Daca tutoril le chirie. Tot ast-fel se va urma in privinta er-
lasd necultivate trel anl consecutivi, fara bel sernanate sad ingrijita prin irigatiunl.
sena valabill, el vor fi invitatl, de catre au- Cat pentru iarba venal in mod natural, fara
toritatea competinte, a le cultiva inse.s1 sad munca defunctulul, ea nu trece la mosteni-
prin alte persOne. Daca el refusa, sad nu torl.
sunt in stare de a o face, in acest cas, si nu- Art. 81. Mostenitoril unuT proprietar de
maI ca sa nu remaie paragin, pamintul se constructiuml sad sadirl walk construite sad
va da in locatiune, prin ingrijirea autoritatil sadite, cu permisiunea autoritatil pe locurl
competinte. Pretul locatiunil se va versa in miriie, posedate cu tapu, mostenesc cu titlu
manile tutorelui in corn ptul pupilelul, care, niiilk acele constructiunl sad sadirl, si nu vor
la Majoritate sad dupe. Insanetosire, va lua avea de plata pentru parnint de cat taxele de
inapol pamintul de la locatar. succesiune, dupe. valOrea lul estimativa. Pa-
Art. 77. Daca un colateral de gradul intaid mintul se va conceda, in mod gratuit moste-
detine in mod asqpns parnintul devenit va- nitorilor, fie-caruia, in raport cu partea sa in
cant, fera oil fi obtinut de la miri, i daca mostenire ; acesta se va transcrie in regis-
acesta se constata inaintea expiraril terme- trele Archivelor imperiale, si se va Insemna
nulul de dece anl de posesiune, pamintul i in actele liberate partilor.
se va conceda cu plata taxel tapuelul. dato- Art, 82. Cand morT, ogrec,11, tirle sad alte
32
www.dacoromanica.ro
498 LEGILE PROPMETATEI

constructiunT mülk, infiintate pe un pamint cuf, si construit pe un pdmint minib, cade

miri ad cadut In desavarsit e. ruind, pamin- I cu desavarsire In ruing., daca administrato-
tul e supus formalitatil tapuelul, el se va rul vacufulul nu'l reparezä ci nu platesce
conceda proprietarulul constructiunilor, daca catre miri chiria (idjard) a pamintulul, acesta
acesta o cere ; la cas contrarid, el se va ad- se va lua din manele administratorulul, ci
judeca altuia. Daca, Tusk acest pdmint a tre- se va da celul care se va arata doritor. Daca,
cut in posesiunea proprietarulul cladirilor insa, administratorul face reparatiunele ne-
prin mostenire directa sad alt-fel, si daca cesare, sad daca plafesce dire miri chiria
platesce catre miri chiria fixa (idjaréi may- pamintulul, el va remartea nesupärat. -Se va
tua), dInsul nu va putea fi deposedat. urma tot ast-fel cand pamintul este mevcufe
Art. 8. Gaud arborl ci viT walk, saditl in si cladirea a devenit vacuf al find alte fon-
un pamint miri, posedat cu tapu, se usuca dati unl.
sad se scot din raclacina si nu mal remane ur- Art. 90. Daca o vie sad o livede de pomi a
rna de sadire, pamintul e supus formalitatil caror pamint este minie, iar arborif sad vita
tapuelul; el se va conceda proprietarulul sg- sunt vacuf, s'a ruinat In ast-fel de grad. in
dirilor, daca acesta o cere; la cas contrarid cat nu mal exista arborl sad vita, si daca
el Se va adjudeca altuia. Daca, Tusk acest adrninistratorul vacufulul lasd in paräsire a-
pamint a trecut in posesiunea proprietarulul cea vie sad livede in timp de trel anl con-
sadirilor, prin mostenire directä sad alt-fel, secutivT, färb. scusa valabila c fare, sa pla-
dinsul nu va putea fi deposedat. tesca catre miri chiria parnintulul (mucateca-
Art. 84. Orl-ce pamint icalac sad chiflac, zemin), daca. in fine, densul nu pune acel i-
posedat cu tapu si care, fara scusa valabila, mobil in starea lul pnimitivA, facend sádiri
va fi remas neocupat In timp de trel anT con- noue, In acest cas pamintul va fi supus for-
secutivl, i pentru care nu se vor fi platit da- malitatiT tapuelul. Se va procede tot ast-fel,
rile, va fi supus formalitatil tapuelul. cand pamintul este meveufe iar arboril sad
Art. 85. Orl-ce hvede (ciair) posedata cu vita sunt vacuf al unel alte fondatiuni.
tapu, si de la care se percepe dijma ab-anti-
quo, nu se va fi cosit trel anT consecutivi, CARTEA II.
fare, salsa valabilä, va fi supusa formalitatil Pthninturile l'asate pentra usul public
tapuelul. pAinintnrile mOrte.
Art. 86. Daca pe timpul cand un colateral,
cu drept la tapu asupra until parnint, este TITLUL I.
sa, fie pus in posesiune platind taxa tapuelul, Despre pchninturile la'sate pentru usul
se presinta un strain care ofera o taxa mal public.
mare spre a i se da pamintul, nu se va tine
in sem/ acesta supra oferta, Art. 91. Arboril din dumbravile numite
Art. 87. Dupa, adjudecarea. prin licitatiune. baltalilc, destinate ab-antiquo, pentru usul u-
a nnul pamint vacant, miriie sad mevcufe, nuT ()rag sad sat, vor fi taiatT numal de care
nu se va priimi mid o oferta pentru suprali- locuitoril acelor localifatl ; nimenl altul. n'are
citare, sub cuvint ca.' nu s'a, liberat, Inca, ad- dreptul de a face Wen ; tot ast-fel se va ur-
judecatarulul, titlul de posesiune. ma si in privinta dumbravilor i padurilor a-
Cu t6te acestea, daca, dupe. acljudecarea fectate ab-antiquo la trebuintele maT multor
de paminturl vacante, se constata c'adjude- orase sad sate ; locuitoril din alte localitatl
carea s'a facut in mod fraudulos, cu un pret nu pot sa face taierl. Aceste dumbravl ci. pa-
inferior taxeT tapuelulf, se va cere, in termin durl nu sunt supuse la mid o dare.
de (Ina ani, ca adjuaecatarul sá completeze Art. 92. Nu se p6te da nimanul posesiu-
taxa tapuelul. Daca el refusd, i se va resti- nea cu tapu, particulara, sad colectiva, a u-
tui pretul plàtit, i pamintul se va adjudeca nel partl din dumbravl sad padurl, afectate
din nod. Dupä trecerea terminulul de dece locuitorilor unel comune, spre a face din a-
anT, o asemenea cerere nu se Ara mal putea cea parte o dumbravd reservata. sad spre a
face. Se va procede tot ast-fel in privinta tdia arhoril si a curati locul. Daca cine-va
parninturilor vacante, concedate, cu tapu, la ar dobandi asemenea posesiune, locuitoril
colaterall indreptatitI la tapu. ad tot-d'a-una dreptul a o lua 'tuna
Art. 88. Agentul tapuelul nu /Jae, In cir- Art. 93. Nimenl nu pOte sil fad. construe-
cumscriptiunea sa, i pe tot timpul functiu- tiunl sad plantatiunT pe o cale publica. La
melon sale, se. cumpere parninturl vacante, cas de contraventiune, constructiunile se vor
sad supuse formalitatil tapuelul. El nu póte darama i plantatiuniletse vor desfiinta ; in
dobindi posesiunea de cat, numal, a pämin- un cuvint nimenT nu p6te face act de proprie-
turilor coborite prin mostenire de la tatal, tar pe calea publica ; orl-ce contraventiune
muma, sad de la copiT set va fi pedepsita.
Art. 89. Gaud un edeficid, conStituit va- Art. 94. Edificfile destinate cultulul, precum

www.dacoromanica.ro
 IN DOBROGEA 499
(si pietile lasate In interiorul sad la rnargi- mune sad cantene, singur posesorul ciftlicului,
Ttea oracelor i satelor, pentru stationarea de care de pind asemenea izlaz urT este in drept
carelor ci a vitelor, sunt in aceeaci categorie WO pascd. vitele pe densele; el pbte opri in-
-ca calea publica. Aceste locurl nu pot fi nic1 trarea vitelor strline. Posesiunea izlazurilor
vindute nici cumperate ; daca cine-va pt le- de acesta categorie, se dobendesce prin tapu-
er insuci. locuitoril ad dreptul de a se opune. ci se procede in privinta lor ca pentru cele,
Art. 95, Locurile inserise in registrele ar- lalte paminturl miriii.
chivelor imperiale ca lasate i afectate, ab- Art. 100. Orl-care ar fi numerul viteIor ce
,antiquo, pentru tirgurl ci bilciurl, nu se pot un téran obidnuesce sa trimita pe izlazul co-
nici vinde nicT curnpera ; nu se pete da pose- mmie!, el nu va putea fi oprit de a tramite ci
siunea esclusiva a acelor locurl nimenul ; prasila. Cand va fi strimtorare pentru vitele
ori-ce Incercare de insucire din partea cul-va satuluT. nier un locuitor nu va fi in drept sa.
va fi oprita. Darea inscrisä la archiva pentru aduca, spre pacunare , alte vite de cat ale
aceste locurl, se va plati la hazna. sale. and un Wan strain se acada in sat,
Art. 96. Locul de arie (Kirmen ieri) afec- ci's1 cladesce o loeuinta (ionrt), el pete, sub
tat, ab-antiquo, in general, tuturor locuitori- conditiune sa nu existe strimtorare pentru vi-
lor unul sat, nu se pike Mei vinde nici cum- tele satulul, sd aduca d'aiurea vitele sale, spre
pera, el nu se pete sparge spre a fi cultivat ; a le trimite pe izlazul comuneT. Teranul care
.nu este perrnis a se face nicl o constructiune va fi cumperat casa unul locuitor din cornund,
pe dinsul ; el nu 'mite face obiectul unel con- va putea trimite pe izlazul comunal, acelaci
cesiuni cu tapu, cu titlu particular sad colec- num.& de vite ca predecesorul sea.
tiv : locuitoril ad dreptul de a se opine la Art. 101. Folosinta erbel si a apeT de la
orl-ce incercare de usurpatiune. Locuitoril icalae c ehiflae inscrise in registrele archive-
din alt sat nu pot transporta granele lor pe lor imperiale, ca fiind afectate, ab-antrquo,
acea arie spre a le treiera. in mod esclusiv, unel sad mal multor co-
Art. 97. In izlazul afectat ab-antiquo unul mune, apartine numal locuitorilor din acele
-sat, singurl locuitoriI din acel sat pot duce localitati. Locuitoril din alte comune cart se
vitele lor, cele din alte sate sunt oprite. IzIa- vor folosi de acea iarba ci de anal, vor plati
zul afectat, ab-antiquo, turmelor din doue sad catre mini, dupä mijlócele lor, ddrile ialachié
ma! multe sate, va servi la pacunarea in co- si chislachié. Posesiunea esclusiva a acestor
mon a vitelor din acele sate, orl-care ar fi locurl nu se pete da prin tapu; ele nu pot fi
satul In circumscriptiunea cat uia se all& acel cultivate fara. consimtimintul locuitorilor.
izlaz. IzIazurile de acest fel nu se pot nicl Art. 102. Prescriptiunea nu se pete invoca
vinde nici cumpera; nu se vor putea, face pe In contestatiunile relative la paminturile me-
-densele nici ogradT, MCI tirle nici oil-ce alta truké, precum durnbravl ci padurT, drumurl
constructiune, precum, asemenea, laid plan- ci pie publice, izlazurT, locurl de addpost
tatiuni; daca cine-va ar contraveni la acesta, de libera pacunare (1) de yard ci de iarna,
locuitoril ad dreptul, la orl-ce epoca, si. cérd. lasate, ab-antiquo, pentru usul poporatiunil
desfiintarea constructiunilor sad a plantatiu- locale.
nilor. Nu se va permite nimenul a sparge a-
ceste izlazuri spre a face locurl de araturh; TITLUL II
erl-ce incercare de abatere va fi oprita; a- Despre ptiminturile mórte (mevat)
ceste locurl urméza sä remae de a pururea
-ca izlazurl. Art. 103. Sunt considerate ca pdminturl
ATt 98. Orl-care ar fi intinderea parnintulul merte locurile parasite, inculte, precum m unti,
lass t ci considerat, ab-antiquo, ea iz I az (mer'a), locurl pietrese, pernalieuri si otlaeurf, (2) care
singurá acea intindere determinatã constitue nu sunt posedate de nimenT cu tapu, care nu
izlazul; nicT o delimitare ulterióra nu va fi sunt afectate, ab-antiquo, la usul locuitorilor
'Orilla in séma. . din comune sad cantóne. ci care sunt depar-
Art. 99. Ori-care an fi numérul Aritelor apar- tate de acele localitati, la o distanta, de unde,
linend gospodatielor until canton sad al unel la estrema limita a locuintelor, nu se pete
comune, i care obicinuit se trarnit la pacune, audi strigatul until orn, avend un glas tare.
nu se va putea opri trirniterea aceluiacT nu- Orl-ce individ ar avea trebuinta de asemenea
-men. Cat privesce, 1110., alte izlazurl, earl, locuri, pote. cu permisiunea autoritatil ci cu
ab-antiquo, ad fost afectate, In mod esclusiv, conditiune de a se supune lul beit-elmal sd
diferitelor gospodaril fiind-ca ele nu intra in curete acele locurl c sa le cultive. Disposi-
categoria paminturilor metrulee, ca izlazurile tiunile legit civile, relative la paminturile
mfectate, ab-antiquo, obstel locuitorilor din co- mezrua(semdnate)li se ver aplica. Daca, !risk

(1) Vaine patare. (2) Locurl de ra§iune.

www.dacoromanica.ro
500 LEGILB PROPRIETATE1

cel care, cu permisiunea autoritetii, precum interiorul oracelor si satelor, apartin proprie-
se arate mai sus, a dobendit un asemenea pe- tarulul peinint,dui.
mint spre a'l curati, 11 lasa in statu-quo trel Minele de materil fusibile, aflate in pamin-
ani de a rindul, fara sensà valabile, pamintul turl uchriié i haradjiid apartin Statului, pen-
se va da altuia. Pe de alta parte, daca eine- tru a cincea parte, iar restul proprietarulur
va, fare permisiunea autoritatil a curatit ci pamintulul; cele care nu cousin materil fusi-
cultivat asemenea locuri, i se va cere plata bile, aparin, in totalitate proprietarulul pa-
tapuelul, in contra aria i se va libera titlul mi ntul
de concesiune. In ceia ce privesce monetele antice ci mo-
Art. 104. Orl-cine póte teia lemne de foe ci derne i comorile de orl-ce fel, ale ce.ror pro-
de constructiune pe muntil mubah. earl nu prietar e necunoscut, legislatiunea se afla in
fac parte din padurile afectate, ab-antiquo, cartile de jurisprudenta religiósa.
comunelor. Pentru arboril ce se taie i iarba Art. 108..Uctgacul nu pete mocteni parnin-
ce se stringe pe acele locuri nu se pletesce tul victimel sale el n'are drept la tapu asu-
dijine. Niel o parte din acectl munti mubah pra acelul pemint.
nu se pOte desperti, c't da cu tapu spre a de- Art. 109. Pámintul unuT musulman nix se
veni pedure particulare. moctenesce de copiii i parintiT lui nemusul-
Art. 105. Daca. afara de izlazurile destinate mani; asemenea pamintul unul nemusultnan
vitelor unul canton sad ale unel comune, se nu trece, prin moctenire la copiil sad perintil
afla in circumscriptiunea acel localitati i ot- lul musulmani. Nem usulmanul n'are drept la
lacurl, locuitoril se vor folosi de iarba i apa tapu pentru parnintul unul musulman, i v ice-
acelor otlacurT: cel care va aduce vite de alte versa.
localitAtl, va pläti dtre miri o dare otlac, in- Art. 110. Pämintul until supus otoman nu
teo proportiune convenabile, teraniT nu'l vor trece prin moctenire la copiil sad parinti1 lul,
putea esclude, nici vor putea pretinde o parte supucl streini : supusul strain n'are drept la.
din acestà dare de otlac. tapu pentru pamintul until supus otoman.
Art. 111. Pernintul individulul care a aban-
CARTEA HI. donat nationalitatea otomana, nu trece, prin,
moctenire la copiil i parintiT lul, fie acectia
Diferite feluri de proprietriti care nu supucT otomani sad streinT; pemintul devine
infra in categoriile precedente. vacant prin acest fapt, ci, fära sa se caute
daca sunt persOne care ar avea drept la tapu,
Art. 106. NicT un arbor venit naturalmente el se va adjudeca prin licitatiune.
pe un parnint memtulcd, mevcufé mirlié, me- Art. 112 Robul, barhat sail femee, care, cu
truke §i Inevat, nu póte fi posedat cu tapu. A- consitntimintuI stepanulul sed, si prin mijlo-
tat numal, c. arboril venitl naturalmente pe cirea autoritatii, va fi dobendit posesiunea
un pernint miriie sad m evcufé se posede ea sad concesiunea unul parnint, nu va putea
dependinta a pämintului, precum se arata la fi deposedat de dire stapanul sed ilia in-
titlul despre posesiune. nainte. nicl dupe desrobire; acesta nu va pu-
Art. 107. Minele de aur, de argint, de amnia, tea interveni in gerarea acestuT pemint, pre-
de fer, diferitele cariere de piatre, de gyps, cum nici moctenitoril set Dacä robul more
minele de puciósa, de salpetru, de cerbuni, fare sil. fi fost desrobit, pemintut nefiind trans-.
de sere etc. care se descopere in paminturi misibil prin moctenire, nimeni altul nu va a-
miriié, posedate de orl-cine, apartin Statulul vea drept la tapu de cat asociatil c cointere-
(Beit-el Mal) ; posesorul pamintuluT n'are satiT sad locuitorii din comuna, earl ar avea
dreptul se ci le Incucesce, nicT se reclame o trebuinta, afaranumal daca pe acel pemint se
parte din produsul los. alla constructiunl i arborl malk. Dace sta-
Asemenea orT-ce mina se descopera in un penul robulul are pe acel pamint arborl si
pamint mevcufe din categoria takhsicat, a- cladirT milk el ate preferinta cu dreptul de
deed avend o destinatiune speciala, apartine revendicatiune In termen de dece anl, platind
tot Statultil; posesorul pamintulul ci vacuful taxa tapuelul. Daca robul more dupe desro-
n'ad nicl un drept asupra el. birea sa, pamintul trece ptin moctenire, la
Posesorul, insa, al pamintului miriie sati copiil sad parintil sill liberi. In lipsa acestora,
mevcufe, va fi despagubit de valórea pertil ci dacä nu se afle. pe acel pamint cledirl sad
din pernintul sea, care, prin punerea in es- arborT miilk, nici fostul staptin nici copiii a-
ploatare a minel, se va lua din posesiunea sa. cestuia n'ati drept la tapu, ci rudele libere ale
In paminturile metruke i mevat, a cincea desrobitulul; pemintul li se va concede cu.
parte din produsul minelor ce se descopera plata taxel tapuelul. In lipsá de rude libere,
revine StatuluT ci restul persOneT care le-a pemintul se va da prin licitatiune. Dad., in
descoperit fine, pämintul are pe densul cladirT ci arbor!
Minele descoperite in pilminturi mülk, in mülk, el se va da, cu plata taxel tapuelul,

www.dacoromanica.ro
 Tt DOBHOGEA 501

imostenitorului care a moctenit acele cladirT Art. 118. Dace debitorul, dupd ce a vindut
plantatiuni mita. pernintul sell In forma ci in conditiunile de
Art. 113. Vinclarea siluite, de paminturl maT sus, more inaintea desfaceril datorielsale,
minié si mevcufé fecuth, de cdtre o persónd lasend mostenitorii directl, adice copil, pe
supuse intimidatiunel este null. Dace cel care tatel sad pe mama sa, creditorul sag mos-
a dob&idit acele pdminturi prin siluire i vio- tenitoril lui, aft dreptul de a face oprire a-
lentá le vinde, sag daca ele trec la mocteni- supra acelul pdmint, ci moctenitoril nu pot
torit set, persona care a Indurat violehta sag se21 ia In stepenire pane ce nu von plati da-
siluirea, i du$ rnórtea el, copiil i pdrintii toria. Daca debitorul vindltor mOre ferd mo-
-el, art dreptul de revendicatiune; daca ea nlóre ctenitori directi, creditorul n'are dreptul de
fär moctenitori directt, pemintul nu va fi oprire; pdmintul devine vacant, ci e supus le-
.considerat ca vacant, et va remlnea in pose- gislatiunei respective.
sinnea detentorulut. Art. 119. Actiunea de inseleciune sag frau- .

Art. 114, Nu sunt valabile vindërjle ci con- de. la vinclarea i cumperarea de paminturl
.cesiunele de pemintur1 mirii6 sad mevcuf6 mevcuf6 in general este primal'. Intre vin46-
fecute cu conclitiunt, cualificate de ilegale prin tor ci cumperdtor; dupe rnórtea. insd, a vine-
legea religiOse, precum, spre esemplu, condi- torulul, moctenitoril lul nu mai vor fi priImil
-tinnea de a se Insercina cu ingrijirea cui-va a intenta asemenea actiune, ci pdmintul nu
pand la.mOrtea liiI asigurandu'1 o bun./ exi- va fi considerat ca vacant.
stente. Prin urmarel intorul si moctenitoril Art. 120. E bund i valabild vindarea de
sSl au dreptul de rev dicatiune pehtru cause pdminturt miriié ci meveufé fitcutd in timpul
ilicite in contra cumperiltorului, ci mocteni- ultimel "Nile; pdmintul vindut, ast-fel, prin
totilor liii, precum ci in contra persOnei la intervenirea adtoritetiT, nu va trece la mo
.care ar fi trecut prin a douavinclare. stenitorii directt, nict va fi supus la formali-
Art. 115 (1), Creditorul nu note act insu- tatea tapuelul.
*see pamInlul poscdat de debitorul ség, in Art. 121. NimenT, faird sd fi fost mai intlig
schimbul creantcl sale, nici se urmeréscil investit prin patente suverand ynalknamé),
rvindarea lui. La mOrtea debitmlului, fie ca a- cu dreptul de proprietate plind i hitrégd a-
-cesta se aibe sal nu avere mobiliara, pdmin- supra pdminturilor, pe care n'are de cat un
tul va trece la rnoctenitorit lui clirecti, i In simplu drept de posesiune, nu le 'mite consti-
lipsa acestora se va supune formalitetil ta- tui in vacuf, a unel fondatiunT ore-care.
-puelui. Art. 122. Pdminturile legate, ab-antiquo,
Art. 116. l'ilmIntul mirie si mevcufe nu se de o bisericd sad monastire, ci inscrise, in a-
"póte da ca gagil. dace, Insd, debitorul, in semenea calitate, in registrele archivelor im-
schimhul datoriel sdle, prin mijlocirea au- periale, nu pot fi posedate cu tapu; ele nu
toritetil, vinde creditorului sed pamintut ce pot fi nici vindute nici inchiriate; din contra,
posedd, cu conditiune de a i se restitui ori- daca unele peminturi, care tot-d'auna se po-
tend va desface clatoria, aclecd dace face o sedag cu tapu, aC trecut prin un mijtoc Ore-
vin4are simulate' ci ipotecare, numite fragh care In menile calugdrilor, sal dacd sunt ac-
Zilvefa, In asemenea cas debitorul nu póte tualmente, posedate fdrd tapu ca legate de
sä cOrd restituirea pemintulul, plind ce, mal rnonastire, se va aplica In privinta acestor
IntAig, na va fi pletit datoria sa fie acOsta cu peminturl legislatiunea parninturilor miriié,
sag lard termin. ci ca In trecut, posesiunea se va da cu tapu.
Art. 117. Daca debitorul, dupd ce a yin- Art. 123. Vechia aline a unui lac sal AC,
-dut creditorulul sea pdmintul ce posedd, in care ar presenta un pdmint apropriat pentru
forma ci in conditiunile de maT sus, se afle culture', se va conceda prin licitatune, i va fi
la termen fixat, In imposibilitate cle a pleti supusd legislatiuneT pdminturilor mirfié.
idatoria sa, si daca, a dat creditorulul seri Art. 124. In contestatiunele relative la cur-
mandatul devriid, substituind pe acesta, In sul tine ape de Mut sad de irigatiune, se va
mod complect, persOnel sale, desbrecendu- tine sOmd de starea lucrurilor ab-antiVuo.
se ale facultatea de a revoca rnandatul, in a- Art. 125. Nu este perrnis a duce vitele prin
ceste conditiuni, creditorul mandatar va pu- vii, 1iveT i cfunpuri numite keuk-terke. Chiar
tea, pe cat timp trãesce, ince, debitorul sed, acolo unde acOsta era un obiceil vethiii, find-
se urmerCsce, vinclarea acelul pdmint spre a ce obiceiul nu pOte da dreptul cui-va de
se despegubi de creanta sa. Asemenea daca a pagubi pe altul, proprietarul vitelor va fi
debitorul a dat manclat unel a treia persOne, invitat sd vegheze , ca vitele sale sl nu
acOst a, la expirarea terminului fixat, va putea intre In acele locurT pane' dupe, recoltd; dace,
sd vinde, pa mintul spre a desface pe creditor. netiind sOma de acest avis, ar rasa se' intre

(1) Articoli 115, 116, 111 si 118, sunt parte abrogat1 parte modificaV prin legea din 1869 care permite
Airmarirea peminturilor domeniale pentru datoril ale posesorilor.

www.dacoromanica.ro
502 LEGILE PROPRIETATEI

vitele sale, el va fi respuncletor de paguba néz tarina ce se cultivg. Intr'un an, cu un,
causatg si dator sg despggubescg pe proprie- plug cu doT hot Intinderea lul este, pentru unr,
tarul loculul. Dupg recolta se va urma con- pamint de intgia calitate de la 70 la 80 de-
form vechiuluT obiceid. unumurT, de a doua calitate de 100, de a treia
Art. 126. Daca semnele vechielor limite calitate de 130 deunumurl.
ale oraselor i satelor ad dispgrut, sad nu se Deunumul este de 40 pasT ordinarl (geo-
mal véd, se vor alege, dintre locuitoril co- metricl) in lung si In larg, sad 1600 cotl pg-
munelor vecine, ennenT betrânT i denmi trap' (1). Orl ce bucata mat mica de cat deu-
de incredere cari cu intervenirea autoritgtil nurnul se chiamg lryt'a (bucata).
(religiOse). vor argta cele patru pgr(1 ale ye- In limbagiul usual, insg, se intelege prim
chelor hotare, si se vor pune sernne noul ; Ciftlic, pdmintul impreung cu ecaretele, vite-
unde trebuinta va cere. le, sernintele. instrumentele aratoril t i alte
Art. 127. Dijma asupra recoltel. orl-unde accesoril necesare uneT esploatatiunt Gaud
ar fi situata 3ria, pe care dense este stransg, proprietarul unca asemenea ciftlic more fgra.
e datorita numal de comuna de wide provine mostenitorT directI sad indirectl (avend drept
recolta. Dupg acelasl principiO, rusumurile si la tapu) ciftlicul se adjtidecg. prin licitatiune
dgrilefixe de chifie impuse asupra locurilor de cgtre miri. Dad: el nu lasg mostenitorT
iailac, chiflac i otlac, asupra ograclilor, mo- directi avend dreptul la intical, asupra pg-
rilor s. C. I. sunt datorite de comunele, In a mintultil, ci nurnal colaterall avend drept la_
cgror circumscfiptiune ele se aflg. tapu, acestia mo$tenesc ecaretele, vitele, pro-
Art. 128. In orezistile inscrise in archivele ductele s. c. 1., iar cat pentru parninturile de-
imperfale, datoria de a indrepta cursul deto- pendinte de ciftlic, eT vor dobendi posesiunea
riorat al apel, incumbg aceluia care se- lor plAtind taxa tapuelul Daca el refusg, a-
ragnä acea oreziste. Folosinta se dobgnde- ceste pdminturl numal, fara a se atinge eca-
ste prin tapu, ca pentru paminturile midiO, retele, proprietatea lor mtilk hereditarg, se
cu osebire nurnal ca se vor pazi obiceiurile vor adjudeca prin licitatiune.
stabilite ab-antiquo in locurile uncle se cul- Art. 132. OrT-ce individ care cu autorisa-
tivà orezul. tiunea suverang, va fi umplut un pamint cã-
Art. 129. Posesiunea palminturilor numite stigat asupra mgri, devine proprietar (malic)
khiasse, atribuite, Inaintea tanzimatulul spa- al acelul pamint. Daca, insg, in termen de-
hiolor si altil, acelor numite bahténé, atribuite treT anT de la diva autorisatiunil, nu face
Trzinughanilor, organisatiunl desfiintate as- inicl o intrebuintare de dinsul. el perde drep-
fazI, i, in fine, posesiunea paminturilor care tul lul, si orT-ce altä persOng, obtinend
se concedad, odiniOrd. cu tapu, de cgtre a- noug autorisatiune, va putea sg. umple acel
gentil forestierT, asemenea suprimatI, se va loc $i sa dobandesca proprietatea luT. Orl-ce
dobendi de acum Inainte, prin tapu, $i in mu- pamint cgstigat asupra mgril, fang autorisa-
tatiunele prin vindare. mostenire sad conce- tiune, fiind proprietatea Statulul, se va vinde
siune, se va urma conform legislatiunel pg- de catre miri, persOnel care l'a umplut Dace..
mInturilor miriie. ea refuzg, pgmintul se ve pane In licitatiune
Art. 130. Pgminturile coprinse in teritoriul si se va adjudeca celul care va oferi pretut
uneT comune locuitg, nu pot fi concedate cel mai avantagios.
(ihalé) unel singure persOng, numal spre a in-
fiinta o esploatatiune agricolg.Daca, insg, lo-
cuitoril comunel s'ad risipit, precum s'a is REGULAMENT ASITRA TAPUELUL
maT sus, $i daca, supuinclu-se pämintul la
formalitatea tapuelul, se recunOsce imposibi- Sail Min posesoriii.
litatea de a se aduce alt1 agricultorl, spre a'T (1275-1859).
aseza ii comung $i a Oa acestia fisionomia
sa primitivg, prin concedarea pamintulul in CAPITOLUL I.
Art. 1. In provincii concesiunea pamintu-
loturl. fie-cgrui locuitor In parte, se va putea,
in acest cas, concede pg.mIntul in bloc, la riior domeniale este atribuitg impiegatilor-
una sad maT multe persOne spre a infiinta o InsärcinatI cu administratiunea financelor
esploatatiune agricold. departamentulul i sub-guvernatorilor, repre-
Art. 131. Ciftlic, ca termin ju'ridic, Insem- sintAnd pe proprietarul parnintulul (2).
(1) Lurigimea cotului IntrebuinOte In comercit, variaza In diferitele provincil ale Turoiei de la 08 centi
rnetri in sus; cotul do architect este de 75 centimetre. La Constantinopol si in provinoiile din prejur deunu
mul se masOra cu cotul de architect. si are, prin urmare, o superficie de 900 metre piltrate (Vedi Bellin
Journ. Asiat. hota la acest articol). Dup5. cate am pntut constata personal aceeasi mOsura se intrebuinteza
si In Dobrogea.
(2) In urine organisaliunif Vilaietelor, faeutá prin legea din 1867, o ordonantil VizirialS a instituit, In fie
care Vilaiet o autoritate opeciala inekreinata cu operatiunile privitore la concesiunca pSminturilor domeMale;-,
In capul acestei administratiunI se al15. un director al archivelor.

www.dacoromanica.ro
 IN DOBROGEA 503

Art. 2. Autoritatile insarcinate cu intere- velor, conform art. 3; pe temeiul acestor acte
sele agricole nu pot interveni la vindarea, transmisiunea se va efectua.
transmiterea i concesiunea acestor pamin- Art. 6. Cel care dohindesce posesiunea de
turl In alt mod, de cat ca simpli membri al paminturI platesce, sub titlul de spese, cind
consiliulul insarcinat cu aceste operatiunl. la Rita din pretul vindéreI; la cas de a se
face o declaratiune faI, spre a se micsora
Art 3. Cel care voesce sg. vinda un *flint taxa, se va procede la o evaluare impartiala
al set, trebue sa obtie un certificat purtand si taxa se va pi:AU pe basa aceI evaluarl.
sigiliul Imamulul si al notabililor suburbil Cand instreinarea se face cu titlu gratuit, se
sad satula constatand : a) ca. vindetorul po- percepe chid la suta asupra valoriI, dupa e-
sedg. In realitate acel pamint ; b) pretul yin- stimatiune. Cand se constitue o ipoteca. cel
4eri1.; c) districtul si comuna unde el este si- care o- constituie platesce, ca spese, 2 I/2 la
tuat ; d) limitele i numerul deunumurilor. silt& din datorie.
VIndetorul i cumperatorul, sad Imputerni- Art. 7. Cand se face un schimb se procede
citil lor, se presinta apol la Consiliul local la pretuirea phminturilor, i spesele de 5 la
spre a depune acel certificat Impreung cu suta se platesc asupra jumetatil pretulul eva-
taxa vinderil. Vindarea proectatá trebue de- luat, respundend fie-care contractant o parte,
clarath sub- guvernatorulul sad autoritgtilor adica. 2 V., la suta.
fiscale dupa localitatea unde se face declara- Art. 8. Asemenea la transmiterea de pa-
tiunea la comunk la arondisment sakla de- minturi prin mostenire, se percepe, ca spese,
partarnent. Un titlu posesorid (tapu) se va 5 la Rita asupra valoriI estimative.
libera concesionarulul, pe basa acelel decla- Art. 9. Afara de spesele specificate mar
ratiunl, indata ce se vor fi luat informatiunele sus, se mai percepe trel lel, ca pret al hdr-
necesare si se va fi facut Inregistrarea. Daca tiel, cand se libereza un titlu nod (senet) pi
actul de vindare se Incheie In o comunk tit- se platesce de cumperator sad de persóna
lul posesorid, Insotit de un raport aretand catre care s'a facut transmiterea.
depunerea taxel, se trimite autoritatil admi- Art. 10, and se .vind paminturI care nu
nistrative superióre, care'l inregistr6za sit re- s'ail transmis, conform dispositiunilor legil,
tine la (Musa trimitend un raport al seri ca- cumpsratorul platesce cincl 10 Rita, aseme-
tre Archivele din Constantinopol, Impreuna. nea platesce si vindetorul cincl la suta. ;
cu titlu posesorid (tapui, spre a se insemna daca se libereza un tapu nod, se maI percepe'
vinclarea pe rnarginea lul, daca titlul este nod, treI lel ea pret al hartiel.
sad, la cas contrarid, sal se libereze unul nod. Art. 11. Pe temeiul declaratiunil satulul
Cand vInclarea se face la resedinta arondis- sad a suburbiel, se va adresa Archivelor un
mentulul, raportul se trimite, direct, de ca- raport, spre a se libera titlurI noi : 10 la de-
tre acésta autoritate la Archive. tentoril de parninturI fdr titlurl (afara de pa-
Art. 4. Cand posesorul unor pamInturl si- minturile apartinend domenului public, si
tuate In provincie voesce sa le vincra' unel care se detin in mod fraudulos), plaFndu-se
persOne cu locuinta in Constantinopol, trebue spesele, precurn taxa de transmitere si pre-
obtinut un certificat al Consiliulul do arondi- tul hartiel ; 2t3 platindu-se numal pretul har-
sment respectiv, constatand posesiunea ; yin- tie!: a) posesorilor de titlurf vechl. liberate
clétorul i cumperatorul, sad irnputernicitil de spahil locatarl i altI : b) celor carl ad
lor, se prisinta apol la grefa Archivelor Im- perdut titlurile lor, trecute in registrele ofi-
periale, spre a face declaratiunele cerute de dale.
lege ; daca exista un tapu nod, vindarea se Art. 12. Concesiunea de parninturl necura-
va Inscrie la marginea lul. daca nu existg. tite se face gratis si fara spese, conform
tapu se va libera unul nog. De cate oil, hash', art. 103 din legea pentru paminturt ; se va
urmeza a se libera un tapu nod, directorul libera, pentru densele un titlu nod platindu-
archivelor trebue sa informeze autoritatea se 3 lel pretul hartieb. Aceste paminturl cand
administrativa competenta, spre a se face tin de asedaminte pióse, se scutesc de dijma
cercetarile necesare la fata loculul. pe un an sad duct.
Art. 5. Cand posesiunea de paminturT se Art. 13. Autoritatile administrative i fis-
transmite prin mostenire, imamul si notabilil cale trebue sIt veghi!)ze ca paminturile ne-
(primar, ajutóre, proestos) al suburbiel sad curatite sIt se concede numal la persóne dis-
al satulul, libereza un certificat investit cu puse a le curati si a le cultiva ; trebue, cu o-
sigiliul lor, i constatand : 1) cà decedatul sebire, sa observe cn paminturile situate pe
poseda, in adever, acele parninturI ; 2) vale,- rnuntl i lasate pentru utilitate publica sIt nu
rea lor aproximativa, si 3) cg, cel caruia ele se concede si sIt nu se ia de nimenl, spre a
se transmit are, conform art. 54 si 55 din le- servi de asedare ; acestor autoritatI incumba
gea parninturilor, un drept esclusiv asupra asemenea, de a concede pentru cultura, pa-
lor. Taxele i raportul se vor trimite archi- minturile care nu sunt posedate cu tapu.

www.dacoromanica.ro
 504 1.1301LE PROPMETATE1

Art, 14. Tapuele imprimate care se vot minturi a cdror divisiune ar fi pagubitOre
libera posesorilor de paminturI, pOrt g. la cap precum pdminturile de o intindere mare, cele
Tughraua Imperialg, imprimatg, ele arata a- care depind de un ciftlic, dreptul la tapu se
rondismentul si satul unde sunt situate pg- intinde numal ping la al 8-lea grad, precum
minturile, linnitele i numerul hectarelor. se arata la art. 59 din Codiee.
Art. 15. In ceea ce privesce eiftlieurile po- Art. 19. Sumele percepute pentru concesiu-
sedate cu titluri Imperiale de proprietate, nea acestor pdminturl de caltre stat, precum
se vor pgzi conditiunele continute in acele si spesele de vindare si de transmitere, si pre-
documente. tul hartiel se varsg, la Tesaurul Imperial.
Art. 16. Cind sunt persOne care, in virtu- Art. 20. Cel care va aduce la cunoscinta
tea art. 59 din codicele proprietatil fonciare, guvernulul existenta de pdminturl, despre
ad un drept de preferintg pentru pan'linturl care autoritatea respectivg n'avea cunoscintg;
supuse tapuelul, se va procede de cdtre con- va primi, drept renumerare, cincl la sat& din
pretul adjudicatiunil acestor pdminturl, dupg
siliul administrativ local, la o cercetare la fata
loculul, si se vor invite cel in drept, dupa seversirea licita.çianii si efectuarea conce-
rendul lor , a priimi concesiunea , pentru siunel.
suma ce se va fixa de cdtre consiliul mentio- Art. 21. Inclatd ce se va fi seversit vindarea,
nat mal sus Inteun mod mal just si nepdgu- transmiterea sad concesiuned unul pamint,
bitor pentru tesaur ; daca propunerea se si se vor fi respuns spesele, se va libera, fdrd
priimesce, concesiunea se face Tara licitatiune aminare, noulul posesor, un cartificat inve-
inaintAndu-se raport despre cele urmate. stit cu sigiliul Consiliului, prin care se auto-
Pretuirea , insd, a consiliulul mentionat, risa a poseda i cultiva pgmintul, pang. la so-
este suficientg. numal and intinderea acestor sirea titlulul de posesiune.
pdminturl e mai mica de cdt 100 hectare; Art. 22. La resedinta fie-cdrui arondisment,
and intinderea e mal mare, trebue, pe lAngt. se tine un registru special a paminturilor si-
pretuirea consiliulul de arondisthent, si acea tuate in fie care comung, in care se unsaid,
a consiliulul departamental; pe temeiul ace- vindsrile, transmiterile i concesiunile ace-
stor done estimatiunT pdminturile se concedg stor pgminturl.
card licilatiune. In nicl un cas, aceste cerce- Art. 23. Raportul avend de obiect liberarea
tS.nI si estimatiunl nu pot servi de pretext ca titluritor de posesiune se pune in plic si se
sd se arnane liberarea tapuelul; eel indreptd- trimite direct, prin postd, la grefa Arcliivelor
titl la tapu dap/ lege, nu pot perde dreptul Imperiale; este, insa, perinis a se incredinta
lor. raportul noului posesor, dupd cererea sa,
Art. 17.Daca eel in drept la tapu renunta, spre a'l presenta Insusl la Archive.
se va procede la concesiunea acestor pgmih- Art. 24. T6te procesele de inseldciuue sad
turl, prin licitatiune, in favorul aceluia, care fraudd, tote contestatiunile de asemenea na-
va oferi pretul cel mal mare. turd, relative la pdminturile domeniale, si
Art. 18. Pdminturile care, din lipsa de per- care se judeett dupg. legea religiósg, se vor
sOne avend drept la tapu, sad din causa re- urrnari in presenta functionarilor ad-hoe al
nuntdril acestora, apa/tin Statului, si care, financelor sad a delegatilor lor, ca represin-
conform art. 77 din codice, urinezi a se con- tanti at proprietaralul pdmintalul.
ceda prin licitatiune, se pun in licitatiune de
catre consiliul administrativ de arondisment, CAPITOLUL II
daca ele n'ad o intindere mai mare de 100 Despre dreptul posesorilor de pdmintivi de a
hectare; daca intinderea este intre 100 si 500 le ipoteca pentru datorit.
'hectare se face o a doua licitatnine la con-
sili ul administrativ departmental; pentru pd- Art. 25. Codicele proprietatil fonciare per-
mintunile de la 500 hectare In sus, dupg. cele mite posesorulul de pdminturl domeniale, a
done licitatiunl facute de cdtre consiliile men- le ipoteca, spre a garanta plata rind datoril;
tionate mal sus, se va procede la o noug li- dar daca debitorul more fard a Idsa nici un
citatiune la Ministerul Financelor, cdruia ur- mostenitor, creditorulipotecar nu 'Ate retine
mezä a se face raport. Acesta din urmg aceste pdminturi in schimbul creantel sate ;
licitatiune trebue sdversitd cel tardid in trel un tapu 'I este necesar spre a lua posesiune.
lunT de la primirea, la Constantinopol, a ra- Cu tote acestea, in virtutea ordonantel din 9
portulul. Codicele proprietatil fonciare arata, Ramazan 1274, el 'Ate urmari vindarea ace-
cu amgnuntul, pe cel in drept la tapu; acest stor paminturi. Urmdtórele dispositiunl se
drept, insg, se marginesce la paminturile lin- vor observa la ipotecarea parninturilor do-
partite in loturl proportionate cu trebuintele meniale.
celor in drept cd id acestia sunt teranl, carl Art. 26. Imprumutatul impreung cu impru-
apartM la cea din tirmg. clasS, a celor cu drept mutatorul vor declara la consiliile admini-
de preferintd; de aceea cand e cestiune de pa- strative dill comund, arondismentul sad de-

www.dacoromanica.ro
 IN DOBNOGEA 505
partamentul unde sant domiciliatI, in presenta care se afla pang la majoritate, daca ele se
agentulul local al financelor, intinderea i li- pot arenda pe un pret anual care O. repre-
mitele phinintulul ce se b.' in ipotecg. suma sinte de la 2 1 2 la 5 la sag din való-
Imprumutatg, dobenda stipulatg, si conven- lórea estimativg a fonaulul, i cu conditiune
tiunea ipotecarg. Pe temeiul acestel declara- ca proprietgtile i vitele sa se dea cu feptel
tiunl, se Inchee un act autentic si se dg cre- e fer, adica cu conditiune de a se pune la
ditorulul, in deposit, tapuele acestui pgmint, loe luerurile care ar dispare sad ar peri.
facendu-se. despre tote acestea, mentiune su Art. 82. Cand partea cea maT mare a bu-
..mard in in registru special. Spre a se radia nurilor care compun un ciftlic sunt obiecte
ipoteca, la desfacerea datoril. ptilile se vor mobile, si cand deteriorarea ecaretelor n'ar
presinta din nod la Consihul competent; ac- putea produce de cgt Un prejudicid minim In
tul de ipotecg, Si tapuele se restitue, facenclu-
comparatibne cu valOrea parnintuluI, bunu-
se observatiunile neccsare in registre. rile mobiliare se vor vinde fãra intardiere ,
Art. 27. Vindarea paminturilor ipotecate nuiar pgminturile se vor arenda.
se pete urmgri. Daca, insg, conform art, 117 Art 33. Dacg., conform legiI religióse, se
din codieele proprieLltil fonciare, debitorul a
constatg, pnin espertl Ca bunurile imobiliare
numit ca imputernicit al sed pe credit3r sad coprinse inteun ciftlic, precum gradinl, viT,
o altg persOng spre a urmäri vinclarea, ace- morl i alte ecarete, ad o valóre considera-
stia. la cas de neplatg a datoriel. la terme- bilg, i cg deteriorarea lor ar causa un pre-
nil fixat, pun in licitatiune pamintul ipotecat, judicid considerabil minorelul , ele c vor
prin ministerul agentulul competent; vinda- vinde prin licitatiune publica, Se va pro..:ede
rea se va efectua In termen de la 15 dile la apol si la vindarea pdminturilor care depind
doue luni maximum. Este bine inteles a nu- de acele bunuil, trimitendu-se la Archivele
mb ea imputernicitului trebue sg. fie facutg Imperiale actul de vindare si raportul cerut.
chiar In actin auten tic de ipotecg, sub pedepsg Asernenea este permis a se vinde o data cu o
de a nu se mai putea numi in urrna. casg pamintul care depincle de densa, si a
Art. 28. Dacg debitorul more inainte de a cgruia pret s'ar inicsora, dad, nu s'ar vinde
se fi achitat, succesiunea sa respunde de a- impreung cu casa.
cestg datorie ca de orl-ce altg obligat,iune. La
cas, insg. de a nu 11 lgsat alta aver; sad cant!
acesta nu acoperg datoriile, mostenitoril di- CONDITIUNT
recti, adicg copiT, tatal i muma, nu pot lua
In posesiune pgmintul ipotecat, fArg a des- Statornieite de gir, ennui Imperial pentru
face, mal IntAifl, datoria. Daca defunctuL n'a pritmirea in Turcia de colonii striate.
lgsat mostenitorl directl, i dad'. se Oa per- (1273-1857)
sene avend drept la tapu. taxa proportionalg
de transmisiune nu se va fixa prin bung inte- Art. 1. Colonistil vor face, rnaI intftiil, jurg-
mint cg vor fi tot-d'auna cred;nciosl cgtm
legere, ci prin licitatiune; din pretul obtinut.
M. S. I. Sultanul, i el priimese insusirea de
o stung echivalent.!, cu venitul until an al pg.-
mintului se retine pe comptul tesaurulul, in supusi al Imperiulul, fArg cea mai mici re-
locul taxel fixe pentru tapu, restul se va a- servg sad restrictiune.
fecta la plata datoriilor defunctulul. Art. 2. El se vor supune, In tote privin-
Art. 29. Daca pretul adjudecatiuneI nu aco- tele, legilor actuate si fiitOre ale ImperiuluI.
perg datoria ipotecarg, creditorul nu pete ur- Art. 3. Ca totl cel-l'altl supusl al Imperiu-
mari alte pgminturi necoprinse in actul de lui, colonistil vor fi feritl de oil ce piedica in
ipotecg. esersiciul cultului lor, , si se vor bucura,
Art 30. Actul (de ipotecg) fAcut sub sem.- fArg. nicl o osebire, de aceleasl orivilegiurI re-
ngtura privatg, in contra dispositiunelor de ligiese ca tote cele-l'alte clase dintre supusil
mal sus, este nil ci neavenit. Imperiulul. Dad, in localitatile ce li se vor
desemna de guvern pentfu instalarea lor s'ar
Procesele relative la ipoteci sunt de com- aft
petinta consiliuluI local respectiv, care va el vorcapele de ritul lor, inindestulgtor,
numer,
face In ele devotiunele lor; iar dacg ad
statue in presenta agentuluI fiscal competent.
sg formeze sate noul, el vor solicita i vor
CAPITOLIJL III obtine de la guvernul Imperial permisiunea
de a'sI construi capelele trebuinciOse.
Despre Ciftliciwile minorilor.
Art. 4. In nrovinciile imperiulul cele mai
Art. 31. and Ciftlicurl, in Intelesul obicT- convenabile pentru i n stal area lor, se vor alege
twit al acestul cuvint, adecg, bunurl compu- dintre pAminturile disponibile ale StatuluT,
se de ecarete, vite, vil i alte proprietatl fi cele mat roditere si mai sgnAtese, si se va
de pdminturl domeniale, tree pnin mostenire, insemna i conceda fie-cgruia portiunea de pg-
la minor!, ele vor fi conservate in starea in mint de care ar avea trebuintg, in report cu

www.dacoromanica.ro
506 LEGILE PROPRIETATEI

mijlócele sale,-spre a se Indeletnici cu a- suma egall cu 60 medjidié de aur (aprópe-

gricultura sad cu orl-ce alta meserie. 1P50 ancl).
Art 5. Colonistil asedatl pe paminturile Art. 14. Atat la. plecarea din strainètate, cat
disponibile ale Statultil, ce li se acorda In si la sosirea acestor coloniatl in Turcia, con-
mod gratuit, vor fi scutitl de orl ce retribu- subI sublimeI Portl, In strainOtate, i autori-
tiune teritoriala i personala, in curs de vase tatile Imperiale, in tara, le vor da tote inles-
anl, daca sunt stabilitl In Rumelia, i de nirile trebuineióse pentru transportul avutulu
doul-spre-dece in Asia. lor. PasapOrtele li se vor libera gratis de &dire
Art. 6. Asemenea, vor fi scutitl coloniatT de toti consulil otornaril. Consiliul Tansimatulul,
serviciul militar, sail de echivalentul in hani, Insa, gdsesce de trebuinta, de ale orl s'ar-
eel din Rumelia pe aase ani, i cel din Asia pe presenta familil cu dorinta de a merge In
doul-spreclece ani. Turcia ca coloniatl. sa se informeze guvernuL
Art. 7. Dupd espirarea acestul termin de Imperial. cel putin cu doue* lunl inainte, pen-
scutire coloniatil vor fi supusl la tote re- tru ca sd aibd timpul sa desemne. in provin-
tributiunile i darile, pe acelaal picior ca tuti cia Imperiulul ce s'ar alege pentru aaedarea
cel-l'alt1 supual al imperiulul. lor, locurl convenabile, i pentru ca, ast-fel,
Art. 8. Co loniatil nu vor putea vinde pl- la sosirea lor in Turcia, ele sa nu fie expuse-
la perdere de timp al la ostenell. Instructiunt-
minturile ce li se acord . de catre guvern in
mod gratuit, de cat (INA trecerea de 20 anl, in sensul acesta se vor da representantilor
ai consulilor Imperiulul in strainetate.
cel pu ; in.
Art. 9. Cel carl, inaintea espirdriI acestul
termen, vor voi sa paraséscä tara i sä iasa
de sub atarnarea Imperiului , vor restitui LEGE
parninturile guvernulul. Asemenea el vor fi relativii la liirgirea dreptulul de mo-
datorl a lasa guvernulul, fara indemnitate, tenire asupra pitimiaturilor mirile
tote constructiunile fa.cute de dênail pe ace- mevente.
ste paminturI ai care nu vor mai fi conside- (17 Muharem 1284-21 Maiil 1867)
rate ca proprietati ale lor. Spre a inlesni transactiunele privitóre Ia.
Art. 10 Coloniatil se vor supune autori- proprietatea fonciara, a desvolta agricultura
tatilor Cazalel ai ale Sandjaculul de care si comerciul, i, printr'insele, avutia ai pros-
depind satele sag tirgurilg unde se vor a- peritatea OriI. urrnaórele dispositiunl legis-
aeda; el vor fi administratI ai,ocrotitI de a- lative ad fost hardzite de care M. S. I. Sul-
cele autoritatI ca cel-l'alt1 supual al Impe- tanul, in privinta transmiteril bunurilor de-
riulul. mama morta, ai a bunurilor domeniale pose-
Art. 11. Daca, inaintea espiraril termeni- date cu tapu.
lor de scutire, aceatl colonl ar fi obligati sa Art. 1. Sunt mentinute dispositiunele co-
schimbe locuintele lor i sa se asede intr'o diceluf proprietati fonciare (Erazi Kanunna-
alit. localitate din Imperid, acOsta li se va mesi), care stabil esc dreptul de moatenire In
permite, dar termenul de scutire a retribu- favorul copiilor de amendoud sexe, in por-
tiunilor .si darilor va curge tot de la epoca tiunl egale, asupra bunurilor emiriie i mev-
and Ii s'a concedat, intaid pamintul. cufé.
Art. 12. Aceatl colonl trebue sa fie OmenT In lipsd de copil, earl constitue gradu1140,,
oneatT, agricultorI i meseriaal, fär sä fi moltenirea acestor bunurI trece in portiuni
fost criminall sad sh fi avut o purtare neo- egale ai Med nicl o sarcina, moltenitorilor
nestä In tara lor. Guvernul Imperial 41 re- dupd gradele subsecuente :
serva dreptul de a goni din lmperid pe cel La al 2-lea grad : nepotilor, adicd fiilor gi
despre carl s'ar dovedi mal in urma., c'atl fost fieloo din 1-iul grad.
criminall saa c'aa avut o purtare rea in tara La al 3-lea grad : tataluI i mumel.
lor. La al 4-lea grad : fratilor primarl i frati-
Art. 13. Fiind-ca trebue sa se acorde fie- Ion consangeni.
aria din familiile care vor voi sa vie In Tur- La al 5-lea grid : surorilor primare i su-
cia pentru colonisare, o intindere de parnint rorilor consdngene.
In raport cu mijlOcele sale, va trebui, inain- La al 6-lea grad : fratilor uterinl.
tea pornirel acestor familil spre Turcia sa se La al 7-lea grad : surorilor uterine.
supue guvernulul Imperial, de care legatiu- La al 8-lea grad, in lipsa de moatenitorT,_
nele ai consulaturile sale respective, registre la gradele de maI sus. sotului supravietui-
contiind, cu arnanuntul, numele, cualitatile, tor, saa sotiel supravietuitore.
profesiuoile acestor familiI, precum ai mijló- Art. 2. Moatenitorul din gradul cel mal a-
cele de care ele dispun; se hotdrasce cd fie- propiat. exclude pe top mostenitoril grade-
care familie trebue sd posede, cel putin, o lor inferidre. Spre exemplu, nepotil nu pot
www.dacoromanica.ro
 IN DOBROGEA 507'
mocteni dace existà copil, pdrintil sunt es- dijme i jumetate (15 la suta.') a produsulut
clucT prin nepotl, i ace mal departe. anual al pdmIntulul. Find-cd frisk achitarea.
Cu t6te acestea, copil fiilor i fiielor prede- in o singurd data, i plata in numerar, ar
cedatI intrd in locul acestora i moctenesc, putea fi oner6sd pentru proprietarl, acéstd,
prin representatiune, in moctenirea moculuT perceptiune se va Impri pe un period de
sad a móceI, partea pdrintelul lor predecedat. cinci anT, ci se va pldti asupra recoltel, In na-
Pe de altd parte, sotul supravietuitor sad turd sad in ban!, dup e'. vointa proprietarulul..
sopa supravietuithre are dreptul la o parte Repartitiunea pe cincl anT se va face in mo-
din mostenire, and se aflä fatd cu mocteni- dul urmator :
toril de la al 3-lea grad (teal i muma) in- In intaiul an (1283) se va plaiti a treia
clusiv, in jos, pink inclusiv la al 7-lea grad parte din o cijm5. i jurnetate : adicd jumd-
(surorile uterine). tate din dijma perceputd. pang acum, asupra
Art. 3. Regimul Firaghil-bil-véfa usitat recoltei pdminturilor emirié i meveufb. Spre
pentru a constitui un bun imobiliar ca ga- exemplu, proprietarul care varsd actualmente
rantie a uneT datoril, i eondipunele in care o kilã ca dijma, va versa, peste acea kill,
bunurile imobiliare, neipotecate, vor putea Inc o jumetate
fi urmärite pentru plata de datoril, precum In anul al doilea se va plAti un sfert al
ci procedure, pe timpul cat trdesce proprie- dijmel ; adich, proprietarul care plätesce a
tarul i drip!. mOrtea 1(11, vor fi determinate corn o kilO. drept dijmä va pldti, peste acea
prin reglemente speciale. kila, IncO. un sfert de kild.
Art. 4. Regulile aplicabile bunurilor emi- In anil al 3-lea, al 4-lea ci al 5-lea, percep-
riik i mevcufk, vor fi aplicate intru tOte tiunea va fi de un sfert ea in al douilea an.
gospoddriilor i bunurilor imobiliare, pose- La expirarea anului al 5-lea, proprietarul nu
date cu titlul numil Millknamd. Darea, insd. va mai avea de pleitit de cat dijma normald.
anualh, platitd. de care aceste gospoddril Ackstd. dijrnd ci jumätate, ce se percepe in.
bunurl, va continua a se percepe dupà regu- contra noulul drept acordat, precum se amid.
lile ce le sunt propril. ma! sus, va fi exigibilO. numal de la proprie-
Art. 5. Sunt, asemenea, mentinute dispo- tali! bunurilor emiriii i meveufé; ea cade In
sitiunele codicelui proprietdtiI fonciare privi- sarcina proprietarulul, chnd bunul este dat
tore la plantapunele i clbdirile aflate pe pa.- cu arenda.
minturl emiriie i meveufd. Acesta dare este mArginitd la pdminturile
Art. 8. Acksth lege va fi push In viere din emiriid qi meveufe; posedate cu tapu; ea nu va
diva promulgäril O. Se va publica o noug e- fi exigibilO. asupra produsulul maslinilor, du-
ditiune a codicelul (Kanunnamei-Erazi) *i a dilor, al viilor i altor arborl roditorl.
reglementulul (nizamnamé) asupra tapuelui, 0 taxa* de 15 la sutd se va percepe in
conforme cu nouile dispositiunI suverane e- cinci termene, impärtite pe un period de
dictate maT sus. cincl an!, in aceleacT conditiunl ci propor-
DISPOSITIUNI FISCALE tiunI ca pentru pdminturile cultivate, asupra
pi oduselor sad veniturilor ale pdminturilor
Relative la aplicarea legii de mai' sus. necultivate, precum locurile de ernare (chip.
Dreptul de mostenire asupra bunurilor lad i de pdcunare (gailale) posedate cu tapu.
mobiliare emirie i mevcufk, dependinte de Se va urma in privinta paminturilot pose-
domenul Statulul (Beit-ul-mal),. era mairgi- date prin millkname (concesiune imperiald)
nit, pand acum, la copil ci la pdrintii pro- ca pentru pdminturile emirie; dispositiunT
prietarulul. ulteriOre vor fi, insa, luate In ceea (le pri-
Spre a intäri dreptul de proprietate asupra vesce darea anuala ce cade asupra pdmin-
acestor bunuil, In manele posesorilor, cer- turilor coprinse in categoria emlalci-humagum.
cul moctenitorilor, la aceste bunurI. s'a Far-
git, prin noua lege promulgate' prin Irade
Imperial cu data de astd-41. LEGE
In vederea folóselor, ce posesoril acestor bu- asupra vInërii silite a proprletaltllor
nun vor trage din acbsta concesiune ci drept imobiliare peutru plata de datorii.
compensatiune pentru perderea causat a. tesau-
ruluI, prin supresiunea dreptului de desheren- (27 ,''aban 1286 19 Noembre 1869).
td. (mahlul), in fine , In contra noulul drept Art. 1. Propriefatile dedicate, pe care se
concedat proprietarilor de pdminturi, se de- afld sad nu clädirl, posedate in virtutea unel
cide eh Statul va percepe ecuivalentul uneT indoite dint! (bil-idjardtein) (1), precum
(1) ldjaretein care insemeneza literalmente "douS chirft, constitue caracterul esenVal al proprietatiI vacuf.
Intlia chirie, numittt. kljarei lfuadjéle "chirie anticipata, se platesce la luarea in posesiune i cea de a doua
ldjarei Miiedjai "chirie cu termen, care se platesce in fie care an de catre posesorul unul bun vaeuf.
(Eyplicacione acid& data la legea din 1.284-18J7 relativa la succesiunea bunurilor vacuf).
www.dacoromanica.ro
508 LEG1LE PROPEIETATEI iN DOBBOGEA

paminturile domeniale, se vor vinde fara con- care a dat otarirea, precurn i nurnele, pro-
simtimintul debitorului, ca proprietatile or- numele si local de resedinta a reclamantului.
dinare, pentru plata de datoril recunoscute Art. 8. Punerea in licitatiun a se va anuncia
prin judecata (maldum-bih). prin avise speciale i prin diare cu 21 dile
Art. 2. Daca debitorul dovedesce ca pOte sa inainte. Aceste avise vor fi afipte in locurile
se libereze de datoria sa, cu dobenda legal/ cele mai centrale ale orasului unde se va face
cheltuell, in termen de trei ani, din venitul licitatiunea.
proprietatilor sale si daca cedeza creditorului Art. 9. Licitatiunea dureza 61 dile; la expi-
saa stringerea acestor veniturl, in asemenea rarea acestui termin imobilul se adjudeca ce-
cas proprietatfie nu se vor vinde. luT ce a oferit mai malt, i adjudecatiunea se
Art. 3. Daca implinirea unel creante, inte- noteza provisoria de catre autoritatea execu-
meiata pe o sentinta judecatoresca, s'a lucre- tiva pe actul de adjudecatiune.
dintat une1 a treia persona, care, priimind Daca intr'un termen de 31 dile, de la data
sarcina, a comunicat acesta clebitorului sea, de mai sus, se presinta un concurent oferind
acea persona se va bucura de acaleasi privi- cinci la silt/ mai mult. licitatiunea se rein-
legiuri ca creclitorul primitiv, i va putea ur- cepe; imobilul se adjudica celui din urma
maxi vindarea proprietalilor imobiliare ale concurent care va plati pretul esit la licita-
debitorulul. tiune i cheltuelile; Sectiunea competenta re-
Art. 4. Proprietatile debitorulul nu se pot mite atunci adjudicatarulul titlurile de pro-
'vinde pe temeiul unel sentinte supuse apelu- prietate.
lui, sail data in lipsa, inaintea espiraril ter- Art. 10. Daca adjudicatarul refl.'sa de a lua
inenului de opositie. in posesiune imobilul, licitatiunea va rein-
cepe, i paguba care ar resulta va fi in sar-
Art. 5. Creditorul care cere punerea in yin-
dare a imobililor debitorului sea, trebue se cina acelui adjudicatar precum i cheltuelile
adreseze la resedinta acestui din urma. prin licitatiunel.
autoritatea`executivk un avis in forma, MI- Art. 11. lmpiegatii insarcinati cu punerea
preuna cu o copie dupa sentinta. in licitatiune a imobilulul precum i membri
Art. 6. Nu se va putea cere punerea in tribunalului earl aa ordonat vindarea 10 nu
vindare a imobilului, inaintea expir/rei ter- pot concura la licitatiune la cas de contra-
menulul de 31 oile de la remiterea aviMlut. ventiune ei vor fi supusi la pedepsele edictate
Daca , dupã remiterea avisului, se las/ sa de lege.
treca 91 dile far& a se cere vindarea. va tre- Art. 12. Cel care va impedica libertatea li-
bui sa se Irimita un al doilea avis, si se treca citatiunilor se va pedepsi conform art. 218
elle 31 dile pentru ca cererea punerel in yin- din codicele penal
dare se fie valabila. Art. 13. Daca cine-va ar veni sa revendice
Art. 7 . Formalitatile prescrise de articolii 5 ver un drept de proprietate asupra imohilului
si 6 o data indeplinite, autoritatea esecutiva pus in licitatiune, el va trebui sfl intenteze
va tramite un Impiegat special care va opera actiunea sa inainte de adjudicatiunea defini-
secuestru; el va incheia doue acte asemenea tiva; iar in cas de a se respinge actiunea sa
care vor cuprinde un resumat al sentintel prejudicial causat prin impedicarile aduse
licitatiunei va cadea in sarcina la 0 aseme-
tribunalulut, data acelei sentinte, insarcina-
nea actiune nu se pete primi, in urma adju-
rea data impiegatului, natura imobilului, si-
tualiunea i limitele lul. Daca imobilul se- dicatiunel definitive de cat daca reclamantul
cuestrat este un otel, o cask o magasia, scl., dovedesce ca a fost impedicat prin cause le-
va trebui sä se arate numele orasului saa al gitime de a intenta actiunea sa inaintea ad-
tirgulul unde este situata acea proprietate, j u dicaOun ei .
precum i numele stradel, numerul insemnat Art 14 Daca un creditor nu cere vindarea
imobilului debitorelul sea in termenul pre-
pe porta i natura imohilelor invecinate. Daç .
e cestiune de o taring, de un camp scl., va
scris, un alt creditor are dreptul de a face a-
trebui asemene sa se arate numele satulul cesta.
si al localitatii uncle se all& acest imobil, pre- Art. 15. Daca o parte din proprietatile imo-
cum 0 intinderea lul aproximativa. Daca pe a- biliare ale unul debitor este de ajuns pentru
cest pamint sunt constructiunl sail arborl va a plati datoria sa, se va vinde, daca va fi
trebui sal se specifice numerul i natura lor. fata. partea ce va voi el, iar thca el va fi ab-
Va trebui in fine sa se mentioneze tribunalul sent, se va cauta a se ocroti interesele lui.

www.dacoromanica.ro
 LEGIITIRILE
EPHORIEI SPITALELOR CI1TILE DIN BUCURESCI
§i ale
EPITROPIEY SPITALELOR §I OSPICIELOR CASEY SF. SPIRIDON DIN IASI

www.dacoromanica.ro
 PROGRAME PE coNcumsurd
PROGRAMA D'asupra pliculul se va nota numele mem-
ConeursulnI de externat. brilor din jurid i felul prober.
Art. 9. Aceste plicurT, se vor deschicle la
(1880) finele concursulul de d-nii Eforl, cari reguleza
Art. 1. Studentil facultatil de medicind clasificatia conform notelor.
.cari vor presenta un certificat ca nO trecut gewl170,171.6
examenul anulul I-it de facultate si el at in-
41-at in anul al II-lea sant admisl a concurs PROGRAMA
-pentru externat la spitalele eforiel. Concursula de internat.
Art. 2. Concursul va fi public i se va tine (1880)
odatà pe an incepand la 1 Decembre. Juriul
examinator se compune din trel membril trasl Art. 1. La concursul de internat, sunt ad-
la sorti dintre medicil secundarT definitiv1 al misT numal externil cari ad facut stagiul de
-spitalelor. dol aid regulat i ati avut buna conduita,
Art. 3. Stagiul de externat va fi de doI presentAnd pentru acesta, certificat din partea
anY, si se va socoti de la I-in Ianurie. rnedicilor primarl respectivl, precurn i un
Art. 4. Concursul consist& in- cloud ces- certificat din partea decanulul facultatil ca
4itall : candidatul a intrat In anul al 4-lea al fa-
a) 0 cestiune Inscris'a, cultdtel.
b) 0 cestiune orald. Art. 2. Stagiul de internat va fi de doul
Art. 5. Cestiunile sunt ridigiate de juriul anT, si se va socoti de la 1 lanuarie.
-exarninator, imediat Inaintea sedintef si trase Art. 3. Concursul va fi public si se va tine
ga sort, de unul dintre candidatl. o data pe an, incepend la 1 Decembrie. Juriul
Cestiunea sc6s1 este una si aceia pentru se va compune din trel membril trasl la sort,
iotT candidatil din aceiasl serie. un medic primar ca presedinte i doul dintre
Cestiunile vor fi din anatomia descriptiva, medciI secundari.
osteologie, artrologie i miologie 0i una din Art. 4. Concursul consist/ din trel cestiunl:
fisicd chimie sail zoologia medicala. a) Compositia scrisd, care va fi din anato-
Pentru cestia oral& se acorda candidatulul mia descriptivl sat anatomia regiunel ;
10 minute de refiectiune si 10 minute de vor- b) Cestiunea orala, care va fi din phisio-
bit, iar pentru proba scrisä cel mult 4 ore si logia sat din patologia generala ;
-va fi sub privegherea unuia din membril ju- c) Cestiunea practica, va fi esaminarea u-
riulul. nul pacient la pat din spitalele eforiel.
Nu este permis candidatulul a consulta Cele d'intal doud cestiunl se face in localul,
artl sat note, sub pedépsa de a fi esclus din cancelarieI eforiel, iar proba practical in spi-
concurs de jurit. tale.
Art. 6. Notele se vor da intre 0 20, si se Pentru compositia scrisa se acord& candi-
vor suma pe catalog, Mgt in cifre cat si In li- datulul 4 ore de redactiune sub privegherea
ere fard, corectiunl sat rdsaturI. unul membru din jurit.
Art. 7. Fie-care membru de juritl va nota In Pentru cestiunea orala 10 minute de re-
-parte pentru fie-care candidat i pentru fie- flectiune si 10 minute de vorbit, iar pentru
care prolog.. proba practica 15 minute de esaminare ni
Notele se vor tine secrete si duph fie-care vorbire.
proba terminatd. catalogul notelor semnat, se Art. 5. Nu este permis candidatuluT se
va sigila intr'un plic i '1 va da presedinteIul consulte cal* sad note, sub pedepsa escludereT
juriuluT. de la concurs de catre jurit.
Art. 8. Presedintele juriulul, va trimite Art. 6. Cestiunile sunt redigiate de juriul
ast-fel t6te plicurile cu catalOgele la Eforie, esaminator irnediat inaintea sedintel i trase
imediat dupa terminarea fie-caret probe, im- la sort de unul din candidatI.
yeuna cu procesul-verbal privitor pentru a- Cestiunile vor fi in numdr indoit de num&
.cea proba. rul Inefnbrilor juriuluT.

www.dacoromanica.ro
512 LEG. EFORIE I EPITROFIET

Cestiunea scrisa, este una, i aceias1 pentru vor trece-o in suit de cate trel, pe fie care
toti candidati1 din aceiacl serie. di, pentru fie-care serie se va alege cease pi-
Art. 7. Note le se vor da intre 0-20, ci se cientl, din cart se va trage unul la sort, de
vor semna pe catalog atat in cifre cat ci in catre un candidat ci care va fi acelacl pentru
litere far& corectiunT sad rasaturl. una j aceiaci serie.
Fie-care membru din jurid va nota in parte Fie-care candidat examinéza pe pacient 15
pentru fie-care candidat 12i pentru fie-care minute, reflect& 15 minute ci ya expune 15
prob.& minute.
Art. S. Note le se vor tene secrete ci dup& Candidatil carT urinéza vor fi isolatl intr'o
fie-care probal terminata, catalogul notelor camera faral a cornunica cii exteriorul.
sernnat, se va sigila intr'un plic i '1 va da Art. 5. Operatiunile se von practica in am-
precedinteluT juriuluT, care le va trimite ast- fiteatrul spitalelor eforiel, pentru fie-care o-
fel tote plicurile cu catalóge la Eforie, irne- peratie se acorda candidatuluT 10 minute.
diat dupa terminarea fie-chrel probe impreuna Juriul va redacta cestiunile oneratiunilor
cu procesul-verbal privitor pentru acea proba. in numer indoit de al membrilor, cestiunele
D'asupra pliculul se va nota numele mem- vor fi din medicina operatóre oculara.
brilor din jurid i Telul probel. Cestiunele se vor trage la sort.
Aceste plicurT se vor descbide la finele con- Una i aceiacT operatie va fi pentru totl
cursulul de d-nil Eforl carl reguléza clasifi- candidatii din aceiacT serie daca vor fi cada-
catia conform notelor. vre.
Art. 6. La probele clinice qi operatiunl
pe cadavru, candidatilor din ver ce serie nu le
PROGRAMA este permis sa asiste la examinarea pact-en-
Pentrn coneursul de medic prilnar al tilor, sad la facerea operatiunilor ci la expu-
serviciulul oculistie- nerea ce se va face de candidatl asupra pa-
eientulul sad operatiunel ce executa.
(1880) Art. 7,. Memoriul presentat de candidat
Art. 1. Concursuf este public. trebue sa fie redigiat asupra unui subject din
Juriul se compune din 7 membri, patru oftalmologie, dupl. cum el va alege, cu obser-
tract la sort dintre medicil primarT al spitale- vatiunT propriT culese sad din practica sa no-
Tor eforiel, doul dintre profesoril facultaliT de socomiala sad din practica privata.
niedicing i delegatul guvernuluT conform Acest memorid urmézal sal fie tiparit ci de-
legit sanitare. pus precedinteluT jUriuluT in dina inceperel
Art. 2. Concursul consist& in patru probe concursulul.
adica : Argumentatia acestul memorid, se va face
a) Compositiunea scrisa ; in modul urrnetor :
5) Examinarea a trel pacientrde ochl; and candidatil vor fi malmultI la numer,
c) Practicarea a doue operatiunT oculare ; se vor imparti in suit de ate patru.
d) Presentarea until memorid. Argumentatia acestuT mernorid va dura o
Art. 3. Proba scrisa consista in descrip- oral :
tiunea until morb de ochi din materia ()Pal- Candidatil care combat memoriul ad drep-
mologica, care va fi una i aceiacl pentru totT tul fie-care de a face critical in timp de dece
candidatit, trash' la sort in dioa concursulul, minute, iar sustinetorul are drept a raspunde
de dire un candidat. intr'un temp indoit.
Numerul cestionilor vor fi indoit de num& Art. 8. Note se dad intre 0-20 ci se vor
rul membrilor din jurid. semna pe catalog, atat in cifre cat ci in litere
Pentru acesta lucrare. se acorn,* 4 ore de fara. corectiuni sail rasalturl.
redactiune ci va ayes. loc in cancelaria eforiel. Art. 9. Fie-care membru din jurid va nota
CanclidatiT n'ati voe s consulte cartI sat in parte pentru fie-care candidat i pentru
note. fie-care probal.
Candidatil vor fi sub privigherea unul mem- Notele se vor tene secret ci dupl fie-care
bru din jurid in timpul redactaril composi- cedinta terminata. catalogul sernnat de mem-
tiunel. bri se va sigila intr'un plic i il va da prece-
CandidatiT dupa be vor termina, vor preda dint elul.
compositiunea membrulul insarcinat cu"su- Precedintele juriulul, va trimite ast-fel tote
pravegherea, care le pune inteun plic sigilat plicurile cu catalogul la Eforie. imediat dung
ci le va inmana d-lul precedinte al juriului. terminarea fie-carel probe, iinpreuna cu pro-
Citirea acesteT probe, se va faee de autor cesul-verbal privitor la acesta proba.
In cedinta plenara sub controlul candidatuluT D'asupra pliculul, se va nota numele mem-
ce urméza. brilor din jurid Ci felul probel.
Art. 4. Pentru proba clinic& candidatil Aceste plicurl se vor deschide la finele

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN BUCUR. 1 IASI 513

concursulul de d-nil eforl, cari reguIéz a. cla- morig uringzO se: fie tiparit i depus prese-
sificatia conform notelor. dintelul juriulul in 4iva Inceperil concursulul.
Argumentatia acestul rnemorig se va face
in modul urmator
PROGRAMA and candidatil vor fi mat multi la numgr,
Concursnlui de mediel primary la semi- se vor impArti, in serif de cate patru.
ciul medical qi la consultatif gratnite. Argumentatia until memorig va dura o oral.
(1880) Candidatil cari combat memoriul ag drept
fie-care de a face criticA in timp de 10 mi-
Art. 1. Concursul este public, juriul se nute, iar sustinetorul are drept a respunde
compune din 7 rnembriT, patru trasT la sortI intr'un timp indoit.
dintre medicil primarl al spitalelor eforiel, Art. 6. Notele se dad intre 0-20 si se Va
doul dintre profesoril facultätif de medicinA pune pe catalog atat In cifre cat si in litere
delegatul guvernulul conform legelsanitare. fArd corectil sag rasaurT.
Art. 2. Concursul consistO In tref probe Art. 7. NoteIe se vor tine secrete si chip&
adicA : fie-care sedinta terminata, catalogul notelor
a) Compositia scrisl ; semnat de membru se va sigila intr'un plic
b) Esaminarea a trel pacient1 limp din di- si '1 va da presedinteluT.
ferjte spitale ; Presedintele juriuluT va trimete ast-fel tote
c) Presentarea unut memorig. plicurile cu catalOgele la eforie, imediat dupl
Art. 3. Proba scrisA, consistO in descrip- terminarea ficarif probe ImpreunA cu pro-
tia unuf morb din patologia internA, care va cesul-verbal privitor pentru acea proba.
fi una i aceiasl pentru totl candida(il, trasa D'asupra pliculuf, se va nota numele mem-
la sortf in diva concursuluf de cdtre un can- brilor din jurig i felul probel.
didat. Aceste plicurl se vor deschide la Allele
Numgrul cestiunilor va fi indoit de numgrul concursulul de d-niT eforT cari reguleza cla-
mernbrilor din jurig. sificatia conform legilor.
Pentru acésta. lucrare s'acordg. 4 ore de re-
dactie,0 va avea loc in cancelaria eforiel.
Candidatil n'aa voe sA consulte cartT sag PROGRAMA
note. Conenrsnlni de medic pritnar la servidttl
Candidatif vor fi sub privegberea unuf cltirnrgical §1 la consnitatil gratnite
membru din jurid in timpul redactOrel corn- pentrn chirnrgie.
positiunel. (1880)
Candidatif dupg. ce vor termina, vor preda Art. 1. Concursul este public.
compositia membruluf insarcinat cu suprave- Juriul se compune din 7 membril, patru
ghierea, care le va pune sub plic sigilat tote trasf la sortf dintre medicif primarl al spita-
aceste lucrArl si le va InmAna d-luf presedinte lelor eforiel, dot dintre profesoril facultati1 de
al juriulul. medicinh i delegatul guvernuluT conform le-
Citirea acestel probe se va face de autor In gil sanitare.
sedinta plenara, sub controhd candidatulul Art. 2. Concursul consistO in patru probe :
ce 71 urinézA. a) Compositia scrisA;
Art. 4. Pentru proba elinicA. candidatif b) Esaminarea a treT pacientl luatl din di-
vor trece-o in serif de cate trel pe Be-care qi, ferite spitale;
pentru fie-care serie se vor alege vase pa- c) Esecutarea a daub operatiunl pe cada'vru;
cienti, din cari se va trage unul la sortI de d) Presentarea until memorig.
catre unul din candidati si care va fi acelas Art. 3. Proba scrisA, consista in descrip-
pentru una i aceia0 serie. tia unuf morb din patologia chirurgicalA,
Candidatil cari uringzA, vor fi isolatT intr'o care va fi una i aceiasf pentru top candi-
camera'. fat A a comunica cu exteriornI. datif, tras g. la sorti in cliva concursuluT de
Fie-care candidat examinézg pe pacient 15 catre un candidat.
minute. va refiecta 15 minute si va expune Nun:6ml chestiunilor va fi indoit de flume-
15 minute. rul membrilor din jurit.
La probele clinice, candidatilor nu le este Pentru acesta. lucrare s'acordh 4 ore de re-
permis sal asiste la examinarea pacientulul i dactiune i va avea loc In cancelaria eforiel.
la expunerea ce se va face asupra lul. Candidatil n'aa voe sit consulte carp sad
Art. 5. Memoriul presentat de candidat, note.
trebue sa fie redigiat asupra unuf subject me- Candidatil vor fi sub priveghierea maul
dim!, dupa cum el va alege. cu observatil membru din jurig in timpul redactaril compo-
propril culese sag din practica sa nosoco- I sitiuniT.
miala. sag din practica pnivatit. Acest me- I Candidatif dupl ce vor termina, vor preda
www.dacoromanica.ro 33
514 . LEG. EFORIEI 51 EPITROPIEI
compositiamembrulul insiircinat cu suprave- terminarea fie-careT probe, Impreuna cu pro-
gherea, care le va inine sub plic sigilat tote cesul-verbal privitor pentru acestl proba.
aceste hicrari si le va inmana d-lul presedinte D'asupra plicului se va nota numele mem-
al juriului. brulul din jurid i felul probe ; aceste plicurl
Citirea acesteT probe se va face de autor se vor deschide la finele concursulul de d-nii
In sedinta plenara, sub controlul candidatulul eforl, cari reguleza clasificatia conform no-
ce'l urméza. telor. .
Art. 4. Pentru proba c1inicà, candidatil
vor trece in seriT de ate trei pe fie-care di,
pentru fie-care serie se vor alege sese paci- PROGRAMA
eq. din cari se va trage unul la sorti de cá- Pentru coneuraul de interni in marinade
tre un candidat si care va fi acelasT pentru (1870)
una i aceiasl serie. Art. 1. Posturile de internT in serviciul
Fie-care candidat examinez& pe pacient farmaciilor eforiel se ea prin concurs, la care
15 minute, va reflecta 15 minute si va expune sant admisi elevil sced el de farmacie cari ad
15 minute. Candidatii cari urine* vor fi trecut cu succes esamenul de asistent.
solatl intr'o camera, fara a comunica cu exte- Numarul posturilor i cliva concursulul sunt
riorul. anunciate de catre eforie.
Art. 5. Operatiunea pe cadavru se va face Art. 2. Juriul acestul concurs se cornpune
in amfiteatrul spitalului, pentru care s'acorcla din 3 membril: Directorul farmacieT centrale,
canclidatului 10 minute, juriul va redacta ces- tin medic al spitalelor i un farmacist cl. I.
tiunea operatiunilor in numar indoit de acela Art. 3. Acest concurs consist& din dou6
al membrilor. probe :
Unul din candidatl trage la sortl cestiunea . a) Proba practica, care are de obiect pre-
operatie1 care va fi una i aceiasl pentru toti pararea unul medicament sad a unel recepte.
candidatil dintr'o serie. b) Proba orala, care are de obiect chimia
Art. 6. La probele eunice i operatiuni anorganica, partea relativ& la preparatiunile
pe cadavre, candidatilor din ori-ce serie, nu farmaceutice.
le este permis sa asiste la examinarea paci- Art. 4. Pentru proba oral& se acorda fie-
entilor, sad la facerea operatiunii si la expu- ca.rui candidat 10 minute de reflexiune i alte
nerea ce se va face asupra pacientului, sad o- 10 pentru expunere.
peratiunil ce executa. Cestiunile puse de jurid vor fi in num&
Art. 7. Memoriul presentat de candidat, indoit de cat acela al candidatilor si se va
trebue sa, fie redigiat asupra unul subject de trage la sort o singura chestiune pentru toti
chirurgie, dupa cum el va alege cu observa- candidatil, earl vor fi ascultatl intr'o singura
tiuni propril culese, sad din practica sa noso- sedinta.
comial& sad din practica privata. Art. 5. Ordinea ascultarel candidatilor se
Acest memorid urméza sa fie tiparit si de- va fixa prin sort.
pus presedintelu1 juriulul in cliva Inceperil Art. 6. Notele ce se vor da candidatilor,
concursulut vor fi dupä scara de apreciare coprinsa In-
Argumentarea acestul memorid, se face in tre 0-20.
modul urmator : Fie-care membru al juriulul va nota in
Cand candidatil vor fi maT multi la nurnër, parte, la fie-care prob& pentru fie-care can-
se vor imparti in serif de cafe patru. didat; aceste note vor sta secrete pan& la fi-
Argumentatiunea until memorid va aura nele concursulul.
1 ora. Candidatil can combat memoriul ad Art. 7. Clasificatiunea concurentilor se va
dreptul fie-care d'a face critica in timp de clece face de jurid la ultima sedinta, cand se va
minute, iar sustiitorul are drept a raspunde diesa un proces-verbal despre resultatul ge-
inteun timp indoit. neral si despre aptitudinea probat& de can-
Art. 8. Notele se dad Intre 0-20 si se va didati.
sernna pe catalog atat in cifre cat si in litere Art. 8. Catalogele cu notele date de &-
far& corectiuni sad rasaturi. care membru la ambele probe, vor fi inain-
Art. 9. Fie-care membru din jurid, va nota tate eforiel d'o data cu procesul-verbal men-
in parte pentru fie-care candidat i pentru fie- tionat in articolul precedent 0 cu clasifica-
care proba. tiunea candidatilor.
Notele se vor tine secrete si dupa fie-care
sedinta terminata, catalogul notelor, semnat
de mernbril, se va sigila intr'un plic i '1 va PROGRAMA
da presedintelut Pentrn conenrsurile de farmae4ti
Presedintele juriulni va trimite ast-fel tote (1869)
plicurile cu catalógele la eforie, imediat dupa Art. 1. Posturile de farmacisti din servi-
www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN BDOUR. SI TA.W 515

ciul spitalelor eforiel se dad prin concurs membril un proces-verbal constatand regu-
care se va tine inaintea unul jurid compus laritatea lucrdrilor.
din 5 membri : un medic al spitalelor eforiel, krt. 10. Procesele-verbale impreung cu
2 profesorl al scolel de farmacig, un farma- catalOgele, se vor pune inteun plic sigilat,
cist delegat de corporatiunea farmacistilor spre a rémanea secrete pang' la terminarea
din Capitala i directorul farmaciel centrale a concursulut.
eforiel. Art. 11. La ultima sedintg, presedintele
Art. 2. La concursul pentru posturile de impreuna cu membril juriulul. proced la cla-
farmacistl cl. I, se admit candidatil cart posed sificarea concurentilor i dreská un proces-
diploma de licentiat in farmacie (Magistru) verbal asupra meritulul general al concuren-
-avand tin stagid de 3 ant de practicg ca far- tilor i capacitatil ce a putut se. desvolte
rnacist cl. II, in serviciul eforiel. fie-care candidat in parte.
Art. 3. Posturile de farmacistl cl. I, se dad Art. 12. CatalOgele cu nota generale l cu
pe un stagid de 3 ant in urma concursulul ce notele date de fie-care membru la fie-care
-se va tine. probe, se vor inainta eforiel dimpreung cu
La acest concurs se admit candidatil cart procesul-verbal care s'a vorbit la articolul
atI dobandit diploma de licentiat in farma- precedent, precum si cu compositiile candida-
cie (Magistru). tilor i observatiile juriulul.
In cas de lips1 de licentiatT in farmacie, se Art. 13. In cas de divergintg de opinie in-
vor admile la acest concurs si asistentil cari tre membril juriulur In privinta clasificgrel
ad un stagid de 2 aril si can ad depus cu suc- candidatilor, minoritatea 'at va exprima in
ces esamennl de asistent. suns opiniunea sa motivatg.
Art. 4. Aeeste concursurl constad din 3 Art. 14. Decisiunea majoritatil juriuluT,
probe : find aprobata de eforie, remane deflnitivg.
a) Proba oralg ;
b) 5 inscrisä ; PROGRAMA
c) practice.
Art. 5. Proba oralg, va avea de object Concursulni pentru ocnparea postuld de
cbimia organicg i anorganicg; proba inscrish, mOe-primara §i directrice a institutn-
materia medicare.. Pentru redactiunea probel 10 Maternitatea din Bucuresci.
Inscrise se acordg candidatilor 4 ore sub pri- Art. 1. Concursul se va tine In localul In-
vegherea unnia din membril juriului. stitutulul Maternitatea din Bucurescl; el va
Proba practice, consist& Intr'o analisg cua- fi public si se va face numal in limba Romana.
litativg, insotite de descrierea modulul de Art. 2. Nu se admit la acest concurs, de
procedare la analise. cat mOse Romane, can, pe basa unel diplome
Art. 6. Din fie-care materie i pentru fie- in regulg, ad dreptul de libera practicg a mo-
care probg, se vor pune cestiunl indoite de situlul in Ora, si can ad esercitat arta lor cel
cat numarul candidatilor, si se va trage la putin patru ant in public, sad can ad servit in
sortl o cestiune singure pentru tot:I candidatil unul din institutele de nascere din terg, cel
dinteo serie. putin doul ant.
Art. 7. Pentru proba orala, se acorde can- Se vor prefera mOsele de etatea medie, ye-
didatulul 10 minute pentru reflectiune i alte duve, i cu familie cat mat putin numerOse.
10 pentru expunere. In timpul reflectiunet, Art. 3. Concurentele sunt datóre a pre-
candidatul va fi separat de colegit set i ob- senta eforiel spitalelor civile din BucuiescI,
servat spre a nu comunica cu nimeni. cel mull cu cincl dile inaintea concursulul,
Pentru proba analisel cualitative, se acordg. t6te actele prin can se probOzg dreptul kr
candidatubl maximum 7 ile. AcOstg lucrare de admisibilitate, i cad sunt cele urmatOre :
se esecutg in localul destinat de eforie, care a) Actul de nascere, prin care sa se pro-
liberOzgAn acelasl timp i materialul necesarid beze i nationalitatea.
la aceste lucrgn. In timpul analisel. candida- b) Diploma de mó i certificatul de li-
tul uu va putea consulta de cat cartile. Se a- bera practice in tOra
cord/ asemenea candidatulul i o 4i pentru c) Certificate prin can se se probeze, cg
cbservarea redactiunilor. a practicat patru ant ca mOsà in public, sad
Art. 8. Cestiunile i respunsurile se vor cg a functionat ca mdse. interná clout anT in
face In limbo. romang. Fie-care membru no- verl unul din institutele de nascere din Ora.
tézg pe fie-care candidat pentru fie-care probe., d) Certificat de bun& conduita eliberat de
inOnd sOma de ordinea ideilor i modul re- seful serviciulut institutulul de nascere in
dactiunet. Notele se vor da dupg scara de care a functionat, sad semnat de cinct con-
apreciare intre 0-20. cetatent din localitatea unde a practicat arta
Art. 9. Presedintele juriul ul va ingriji, ca sa. i legalisat de autoritatea comunall a a-
pentru fie-care sedintg, sg se subscrie de tott ceiel localitati.
www.dacoromanica.ro
516 LEG. EFORIEI l EPITROPIEI
Art. 4. Juriul concursulul se compune din RROGRAMA
cincl membril i anume Profesorul de cli-
nice obstetrical& i profesorul de teorie obste- Pentrn concnrsul medicilor seenndart
trica1 e. din scóla institutulul de nascere, doul din serviein de pathologie interna.
medicl primarI ai spitalelor eforiel din Bucu- (medicinE) la adulti.
rescr, i un delegat al ministerulul de Interne. (1883)
Preeedintele se va alege de cetre membril.
Art. 1. Concursul este public ei se va a-.
Art. 5. Concursul va consista In done nunta prin Monitorul oficial cu 4 lunl inainte.
probe : Juriul se compune din 3 membri, 1 din par-
a) Proba orate sad teoretice, gi tea spitalelor EforieT tras la sorti dintre eefil
b) Proba clinice sad practice. de servicid al specialitetilor respective 1 din
Art. 6. Probe orate va trata : partea facultatel de medicine. ales de consilid,
a) 0 chestiune de anatomie generale.' u- profesoral ei 1 delegat al guvernulul conform
mane, sad special& a pertilor genitale feme- legel sauttare.
nine, ei Art. 2. Cel cari vor dori a se presenta la
b) 0 chestiune asupra sarcinelor, facerilor concurs urméze se. fie Romani sad naturali-
ei a lehusiel lor, atat regulate, cat i neregu- satl, avend titlu de Doctorl In medicine ea
latel cu aretarea conduite, ce moea are se. ob- dreptul d'a esersa profesia medical& in tare,.
serve in cursul unor asemenea facerl 0 le- dupe. legile In vigóre.
husil. Art. 3. Inscrierea la concurs se piite face-
Pentru fie-care din aceste probe se acorde pang. In preclitta concursulul ;
concurentelor cate 15 minute de gandire (re- Art. 4. Concursul consista in 2 probe, a-
flectiune) i alte 15 minute pentru respuns. ded. : proba scrisa i proba'clinice;
Art. 7. Proba eunicE sad practice va con- Art. 5. Proba scrisa va trata 2 questiunl,
sista : una din patologia intern& (medicine) i alta
a) In examinarea unel femel lehuze. pentru din patologia chirurgicale (chirurgie). Aceste
constatarea sistematice a sarcinel, a timpului cestiun1 vor fi trase la sortl d'unul din can-
el 0 a conditiunilor facerel ce aetepte. acea didatl ei. vor fi aceleasl pentru totl candidatil;
femee ; Numérul cestiilor va fi induoit de numdrul
b) In examinarea uneI femel lehuze, pentru membrilor din jurid.
constatarea conditiunilor in cari acea fe- Pentru fie-care din aceste lucrerI se acorda
mee se afle atat in privinta sterel eI generale, 4 ore de redactiune i va avea loc in dou6-
cat ei in privinta starel partilor el genitale ; eedinte consecutive in cancelaria Eforiel.
c) In esercitarea unora din manipulatiunile, Art. 6. Proba clinice. consist& in esamina-
sad operatiunile cele mai necesare in practice rea a 3 bolnavl din spitalele generale; Juriul.
móeelor, sail pe fantom, sail find posibil va alege pentru acest scop, din serviciile res-
chiar pe vre-o lehuze in fiinta. pective de medicine, trel pacientl cari vor fl
Pentru aceste probe., se acorde concuren- aceiael pentru tofl candidatil uneI seril ;
telor ate 15 minute pentru fie-care esami- Pentru fie-care pacient se acorda candida-
nare, i cate 10 minute pentru manipulatiu- tulul 10 minute de esaminare, 10 minute de
nile, sad operatiunile obstetricale. reflexie sub priveghiere ei 10 minute pentru.
Art. 8. Clasificatia se va face de cetre espunere.
membril juriulul pentru fie-care probe In Art. 7. Notele se dad intre 0-20 ei se-
parte, punendu-se nota de la 0 pang la 20. vor semna pe catalog WI in cifre cat si in
Art. 9. In ultima eedinte juriul va resume litere, fere. corectiuni sad rasatur1;- Fie-care
tote notele dobandite de concurente la fie-care membru din jurid ia nota in parte pentru
probe in parte, ei formuléz& ast-fel nota ge- fie-care candidat i pentru fie-care probi;
neral& pentru fie-care din ele ; apol incheie Notele se vor tine secret 0 dupe fie-care
un proces-verbal despre urmarea i resultatul sedintE terminate, catalogul notelor, semnat,
concursulul, desemnand pe aceea din concu- se va sigila intr'un plic si'l va da Preeedin-
rente, care a Intrunit numeral ceI mai mare telul juriulul ;
de note. Preeedintele juriuluI va semna tote plicu-
Acest proces-verbal, se Inaintéza de dire rile cu catalóge, le va trimite la Eforie ime-
preeedintele juriulul, dimpreune. cu tote ac- diat dupe terminareafie-carel probe impreunii
tele Eforiel spitalelor civile. cu procesul-verbal privitor pentru acea prob4
Art. 10. In cas de egalitatea notelor, se va d'asupra pliculul se va nota numele membru-
prefera aceea din concurente, care se va gesi lul din jurid i feint probel.
in conditiunile mentionate in aliniatul 2-lea Art. 8. Aceste plicurl se vor deschide la.
de sub art. 2 din acesta pr ograme. finele concursulul de dd. Eforl cari reguléza.
clasilficarea conform notelor ;

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR. CIV. OIN BIJCUR. SI LW 517

CeT d'intaid clasatl ad dreptul a ocupa nu- Fie.-care membru din jurid va nota In parte
-mar locurile pentru cafi s'a publicat concurs, pentru fie-care candidat i pentru fie-care
alegerea locurilor vacante se va face in or- probd.
ilinea clasificarel. Notele se vor tine secret i dupd fie-care
cedinta terminatá, catalogul notelor semnat
se va sigila intr'un plic ci'l va da precedin-
PROGRAMA telul juriulul.
Pentrn concnrsnl medicilor secnndarl In Precedintele juriulur va semna tOte plicurile
servicin de pathologie externa (chlrnr- cu catalóge, le va trimite la Eforie, imediat
gie) la adnIti. dupkterminarea fie-carer probe, d'impreuna cu
(1883) procesul-verbal privitor pentru acea proba.
Art. 1. Concursul este public ci se va a- D'asupra pliculul se va nota numele mem-
zunta prin Monitorul Oficial cu patru Rua bruluT din jurid i felul prober.
inainte. Art. 9. Aceste plicurT se vor descbide la
Juriul se compune din 3 membri, 1 din finele concursulul de dd. EforT caH reguldza
-partea spitalelor Eforiel tras la sortI dintre clasificatia conform notelor.
§efir de servicid al specialitatilor respective, Cel d'intaid clasat1 ad. drept a ocupa nu-
1 din partea facultatil de medicina ales de mar locurile pentru cafi s'a publicat concurs
consiliul profesoral ci 1 delegat din partea ci alegerea locurilor vacante se va face in
zuvernulul conform lege sanitare. ordinea clasificarel.
Art. 2. Cel cari vor dori a se presenta la
concurs urmézd. sa. fie roman1 sad naturali-
sati, avend titlu de doctorT in mediciná cu PROGRAMA
ilneptul d'a esercita profesia medicaid. In tara Pentru concnrsnl medicilor secundari in
dupa legile in vigóre. ser dein de patologle interna (medicl-
Art. 3. Inscrierea la concurs se 'mite face nA) in copil.
Tana in prediva concursulul. (1883)
Art. 4. Conmrsul consista in 3 probe : Art. 1. Concursul este public ci se va a-
proba scrisa, proba clinicä i proba de o- nunta prin Monitorul Oficial cu 4 lunl inainte.
Teratie. Juriul se compune din trel membri, unul
Art. 5. Proba scrisa va trata 2 cestiunI, din partea spitalelor Eforiel, tras la sortI dintre
una din patologia interna (inedicinai ci alta cefil de servicid al specialitatilor respedtive,
din patologia chirurgicala (chirurgie). A- unul din partea Facultati1 de medicina ales de
ceste cestiunT sunt trase la sortl de unul din consiliul profesoral, i un delegat al guver-
-candidatl ci vor fi aceleacl pentru totl candi- nulul conform legil sanitare.
datil.Numerul cestiunilor va fi induoit de nu- Art. 2. CeT carr vor dofi a se presenta la
Indrul membrilor din jurid. Pentru fie-care concurs urinézel sa fie romaril sad naturali-
-din aceste lucrarl se acorda 4 ore de redac- satl, avend titlurl de doctorl in medicina, cu
tiune j va avea loc In doua cedinte consecu- dreptul de a exercita profesia medicala in
tive In cancelaria Eforier. tara dui:A legile in vigóre.
Art. 6. Proba c1inic consista in esami- Art. 3. Inscrierea la concurs se pOte face
-narea a 2 bolnavl din spitalele generalc.Ju- pang in precfiva concursulul.
riul va alege pentru acest scop, din serviciele Art. 4. Concursul constä In cloud. probe
respective de chirurgie, dour pacientl cari adica :
-vor fi aceiacl pentru top candidatir unel suit Proba scrisa ci proba clinick
Pentru fie-cari pacient se acorda candida- Art. 5. Proba scrisä va trata dolt& cestiunT,
tulul 10 minute de esaminare, 10 minute de una din patologia interna (medicina) ci alta
zeflexie si 10 minute pentru espunere. din patologia chirurgicala. (chirurgia).
Art. 7. Proba operatóre consista in fa- Aceste cestiunl sunt trase la sortr de unul
cerea unel operatil asupra unul cadavru din dintre candidatT ci vor fi aceleacl pentru toti
amfiteatru spitalelor de adultl. candidatiT.
Pentru esecutarea operatiunel se acorda Numdrul cestiunilor vor fi induoite de nu-
.candidatuluT 15 minute. Juriul va redacta mdrul membrilor din jurid.
-cestiunea operatiunilor in numdr induoit de Pentru fie-care din aceste Wale se acorda
-acela al membrilor din jurid ; 4 ore de redo ctiune i va avea loc in (Iota
Until din candidatI trage la sortl cestiunea cedinte consecutive in cancelaria EforieT.
operatiunel care va fi una i aceeacl pentru Art. 6. Proba clinic& consta in esamina-
totl candidata dintr'o serie. rea a trel bolnavT din spitatul de copil.
Art. S. Notele se dad Intre 0 20 ci se Juriul va alege pentru acest scop din servi-
vor semna pe catalog atat in care cat ci in ciul respectiv de medicina trel pacientl, cart
aitere, Lard corectiune sad rasaturl ; vor 11 aceiacr pentru totl candidata unel serif.

www.dacoromanica.ro
518 LEG. EFORTEI I EPITROPIEL

Pentru fie-care pacient se acorda. candida- 4 ore de redactiune si va avea loc In done' se-
tulul 10 minute de esaminare, 10 minute de dinte consecutive In cancelaria Eforia
reflexie sub priveghere, si 10 minute pentru Art. 6. Proba clincE consista in esamina-
espunere. rea a 2 holnavl din spitalul de copil, juriul va,
Art. 7. Note le se dad Intre 0-20 si se alege pentru acest scop din serviciul respec-
vor semna pe catalog atat In cifre cat si In tiv de chirurgie dont pacientl earl vor fi a-
litere, fdra. corectiune sad rdsgturt. ceiasT pentru toti candidatil unel serif.
Fie-care rnembru din jurid va no ta In parte Pentru fie-care pacient se acorda candida--
pentru fie-care candidat i pentru fie-care tutu! 10 minute de esaminare, 10 minute de
probl. reflectie sub priveghere, si 10 minute pentru
Note le se vor tine secret, si dupg fie-care espunere.
sedint& terminatl, catalogul notelor semnat Art. 7. Proba operatorie consist& In facerea.
se va sigila intr'un plic 801 va da presedin- unel operatiunT asupra until cadavrti de copil
telul juriulta. din amfiteatrele respective.
Presedintele juriuluT va sernna tote plicu- Pentru esecutarea operatiuneT se acordl.
rile cu catalóge, le va trimite la Eforie ime- candidatuluT 15 minute.
diat dup g. terminarea fie-dreT probe impreunä Juriul va redacta cestiunea operatiunelor
cu procesul-verbal privitor pentru acea probE. in numEr indoit de acela al membrilor dim
D'asupra pliculul se va nota numele mem- jurid.
brulul din juriii i felul probe. Unul din candidati trage la sortf cestiunea.
Art. 8. Aceste plicurT se vor deschide Ia operatiunef care va fi una ci aceeast pentru
finele concursulul de d-nii Efori, carl regu- totT candidatit dintr'o serie.
lézd. clasificatia conform notelor. Art. 8. Notele se dad intre 0-20 si se va
Cel d'intald clasati ad dreptul a ocupa semna pe catalog atilt ,In cifre cat si In litere
numal locurile pentru cari s'a publicat con- I fare. corectiunt sad reshturi.
cursul F I alegerea locurilor se va face in or- Fie-care membru din jurid va nota In,
dinea clasificErel. parte pentru fie-care candidat i pentru fie-
care probd.
Notele se vor tine secret si dupd fie-care-
PROGRAMA sedinta terminatE, catalogul notelor semnat
Pentru conearsul mediellor secundari in se va sigila intr'un plic sill va da Presedin-
servieinl de pathologle externa (chirnr- telut juriubil. Presedintele juriulut va semna.
gie) la copil. tote plicurile cu catalOge, le va trimite la Efo-
(1883) rie imediat dupg terminarea fie-cErel probe-
Art. 1. Concursul este public si se va a- Impreung. cu procesul-verbal privitor pentru
nunta prin Monitorul oficial cu 4 lunt Inainte. acea probd.
Juriul se compune din trel membril, unul din D'asupra pliculuT se va nota numele mem-
partea spitalelor Ephoriel, tras la sortl dintre brulul din jurid si felul probe!.
sefil de servicid al specialitatilor respective, Art. 9. Aceste plicuri se vor deschide la,
unul din partea facultatel de medicind ales de finele concursulul de D. D. Eforl cari regu-
consiliul profesoral i un delegat al guver- lOzd clasificatia conform notelor.
nulul conform legel sanitare. Cel d'intAid clasatl ad drept a ocupa numat
Art. 2. Cel earl vor dori a se presenta la locurile pentru cari s'a publicat concursul si
concurs trebue sE fie rombil sad naturalisatl, alegerea locurilor vacante se va face In or-
avénd titlu l'e doctort in medicina, cu drep- dinea clasificdret.
tul de a esersa profesia medicala in tarE dupd.
legile in vigóre.
Art. 3. Inscrierea la concurs se póte face PROGRAMA
pind in prediva concursulul. Pentru concursul medieuluI secundar in,
Art. 4. Concursul consista In trel probe serviein de obstretica.
adeca : Proba scrisit proba HinicS. i proba (1883)
de operatie. Art. 1. Concursul este public 0 se va a
Art. 5. Proba scris6 va trata doue ches- nunta prin Monitorul Oficial cu 4 I unt inainte-
tiuni, una din pathologia internd (medicina) Juriul se compune de trot membril, unul
pialta din pathologia chirurgicala (chirurgia). din partea spitalelor Eforiel, tlas la sortl din-
Aceste cestiunl sunt trase la sortl de unul tre serif de servicil aT specialitatilor respec-
dintre candidap i vor fi aceleasT pentru totl tive, unul din partea Facultiltel de medicind.
candidatil. ales de consiliul profesoral i un delegat al
NumErul candidatilor va fi indoit de nume- Guvernulia conform leget sanitare.
rul membrilor din jurid Art. 2. CO carl vor dori a se presenta la.
Pentru fie-care din aceste lucrArl se acorda, concurs urmeza sa fie Românt sad naturali--

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN BlICUR. I IA§I 519
sap, avend titlu de doctorl In medicinl cu Cel d'intdia clasatI ad drept a ocupa numal
dreptul ds a esersa profesia medicaid iii tar& locurile pentru cari s'a publicat concursul, ft
dupal legile in vigóre. alegerea locurilor vacante se va face in or-
Art. 3. Inscrierea la concurs se póte face dinea clasificArel.
pin& In prediva concursuluT.
Art. 4. Concursul consist& in trel probe
11
adec& :
PROGRAMA
Proba scrisd Pentrn coneursul medieulni secundar It
ClinicA serviein1 de maladri mintale (ospicial
) de operatie pe fantoml. 31Arenta).
Art. 5. Proba serisl va trata done cestiunl; (1883)
ima din pathologia internA (medicina) i alta Art. 1. Concursul este public* se va a-
din pathologia chirurgicald (chirurgia). nunta prin Monitorul oficial cu 4 hull inainte.
Aceste cestiuni sunt trase la sort1 de unul Juriul se compune de trel membril, unul
dintre candidatl i vor fi aceleasl pentru totl din partea spitalelor Eforiel tras la sortl din-
candid atii. tre sefil de serviciti al specialitAtilor respec-
Numgrul cestiunilor vor ft indoit de num& i-ive, unul din partea FacultAtel de medicind
rul membrilor din juriti. ales de Consiliul profesoral i un delegat al
Pentru fie-care din aceste lucrdel se acordA Guvernului conform lege( sanitare.
4 ore de redactiune i va avea loc in doug Art. 2. Cel cari vor dori a se presenta la
sedinte consecutive in cancelaria Eforiel. concurs urmez& sA fie romanl sag naturali-
Art. 6. Proba clinic& consist& In esami- sap, avend titlul de doctorl in medicind cu
narea a 2 femel gravide sad lehuze din In- dreptul de a esersa profesia medicald in tar&
stitutul Maternitatea. dap& legile in vigOre.
Juriul va alege pentru acest scop din ser- Art. 3. Inscrierea la concurs se p6te face
viciul respectiv do de femel gravide sail lehuze pina in prediva concursulut.
care va fi aceleasi pentru totl candidatil unel Art. 4. Concursul consistd in cloud probe
serif. adicA.
Pentru fie-care fernee gravida. sag lehusg, Proba scrisé. Si
se acord& candidatilor 10 minute de esami- clinicA.
nare, 10 minute de reflexie sub priveghere pi Art. 5. Proba scrisa va trata cloud ces-
10 minute pentru expunere. tiuni. una din patologia internal (medicina) 6i
Art. 7. Proba operatorie consist& in face- alia din patologia cbirurgicall (ehirurgia).
rea operatiunel asupra fantomel. Pentru ese- Aceste cestiuni sunt trase la sortl de unul
cutarea operatiunel se acordä candidatulul dintre candidatl si vor fi aceleasl pentru totl
15 minute. can di datil.
Juriul va redacta cestiunea operatiunilor Numgrul cestiunilor vor fi lndoit de numg-
in numér indoit de acela al membrilor din rul membrilor din jurig.
jurid. Pentru fie-care din acestelucearI se acordA
Unul din candidati trage la sortl cestiunea 4 ore de redactiune si va avea loc in doug
operatiunel, care va fi una i aceeasl pentru sedinte consecutive in cancelaria Eforiel.
totl candidatil dintr'o serie. Art. 6. Proba chnicd consistA in esami-
Art. 8. Notele se dad Intre 0-20 si se va narea a 3 bolnavl din ospiciul MArcuta.
semna pe catalog atilt in cifre cdt si in litere Juriul va alege pentru acest scop din ser-
fAr& corectiunl sad rgsAturl. viciul respectiv trel pacientI cad vor fi a-
Fie-care membru din jurid va nota in parte, ceiasl pentru top candidatil unel serif.
pentru fie-care candidat i pentru fie-care Pentru fie-care pacient se acordA candida-
probi. tulul 10 minute de esaminare, .10 minute de
Notele se va tine secrete si dup.& fie-care reflexie sub priveghere si 10 minute pentru
sedintd terminatA, catalogul notelor semnat expunere.
se va sigila inteun plic si II va da Presedin- Art. 7. Notele se dad intre 0-20 si se vor
telul juriulul semna pe catalog, a-tat in cifre cdt si in litere
Presedintele juriulul, va semna tote plicu- fara corectiunl sad rAsIturi.
rile cu catalOge, le va trimite la Eforie ime- Fie-care membru din juri& va nota in parte
diat dup& terminarea fie-earel probe ImpreunA pentru fie-care candidat si pentru fie-care
cu procesul verbal privitor pentru acea probl. probd.
D'asupra pliculul se Va nota numele mem- Notele se va tine secrete si dup.& fie-care
bruhil din juriu i felul probel. sedintd terminata, catatogul notelor semnat,
Art. 9. Aceste plicurl se von deschide la fi- se va sigila inteun plic i 'I va da Presedin-
nele concursulul de DD. Eforl cari reguleza, teluI juriulul.
clasificatia conform notelor. Presedintele juriulul va semna tote ph-

www.dacoromanica.ro
520 LEG. EFORIEI SI ENTROPIEI
curile cu catalage, le va trimite la Eforie ime- Art. 7. Juriul concursulul se va compune
diet dupa terminarea fie-careT probe, impreuna din eine mernbri, dintre carl doul vor fi ales!
cu procesul verbal privitor pentru acea proba. dintre profesoril facultatel de medicina ft
D'asupra pliculul se va note, numele mem- trel dintre medicil sefl de servicia al spita-
bruin! din juria i felul probe!. lelor Eforiel.
Art. 8. Aceste plicurT se vor deschide la Un membru delegat de consiliul perma-
finele concursulul de DD. Eforl, carl reguléza nent al Instructiunel publice va presida ju-

-
clasificatia conform notelor. riul, fara drept de vot.
Cel d'intaia clasatT aa dreptul a ocupa mi- Art. S. Un candidat are dreptul sa re-
ma! locurile pentru cari s'a publicat concur- cuze pe un membru din jurid, cand aman-
sul i alegerea locurilor vacante se va face in duo! aa fost adversart intr'un mod patent.
ordina clasificarel. Art. 9. Fie-care membru din juria notéza
pentru fie-care proba, dand o nota candida-
tulul dap& scara de apreciare intre 0 20.
PROoRAMA Art. 10. Concursul va consista in trel
Pentru concursul de profesore de teoria probe.
artei moVtului la sc6la de la institu- a) presentarea unul memoria asupra ca-
te Haternitatea. ruia se vor face argumentatiunl.
(1870) b) esaminarea a done' casurl obstetricale.
Art. 1. Postul de profesor de arta moei- c) o lectiune orall.
WW1 se va da prin concurs, care va fi publi- Art. 11. Subiectul memoriulul se va alege
cat In Monitorul Oficial cu sase teat inainte de candidat i va fi din oIntetrica.
de epoca fixata. Art. 12. Argumentatiunile memoriului
Art. 2. Se vor admite la arest concurs vor dura o ora si se vor face pe rand de
dd. doctor! in"medicina, caH vor presenta doul candidatT.
conditiunea urma.tóre: D'a fi doctor in medi- Atacantul va vorbi In timp de dece mi-
cina cu dreptul d'a esersa libera practica in nute, iar aparatorul II va respunde in un
Ora. timp induoit ei va vorbi cal din urma.
Art. 3. Candidata se vor inscri la cance- Art. 13. Pentru proba clinicä candidata
laHa Eforiel spitatelor Civile, intr'un registru vor trece in sera de date patru pe 41 eel
ad-hoc care va fi derchis de la diva publi- mult.
care lul. Pentru fie-care serie se vor alege opt fe-
Art. 4. Fie-care candidat inscriindu-se va mel gravide sad lehuze si se vor trage la sortI
presenta actele doveditóre de implinirea con- cate douS de fie-care candidat
ditiilor de admitere la concurs. Candidata vor esamina bolnavele in pre-
Art. 5. Cu 20 dile inainte de epoca fixata senta juriulul, pentru care li se acorda un
pentru concurs, registrul de inscriere se va timp de dece minute ; el vor vorbi asemenea
inchide. un timp egal.
Art. 0. Panà la acSsta epoca candidata Art. 14. Proba orala va fi din obstetrica;
vor aduce la Eforia. memoriul cerut prin art.X. cestiunea se va trage la sorti ei va fi una
Acest memoria trebue sä fie imprimat. pentru totl candidata cart vor trece In a-
Candidata vor depune 60 esemplare din ceea el di.
caH 30 se vor da la Facultatea de meclicina Numdrul cestiunilor vor fi induoite de nu-
pentru domnil profesorl, 5 membrilor juriu- mSrul can didatilor.
lul, S bibliotecel facultate1 de medicina., 15 Art. 15. Se acord a. candidatulul trel-decl
bibliotecelor din Bucurescl i IaI i 5 pentru minute pentru reflectiune si 30 minute pentru
Eforia. a vorbi asupra acelel cestiunl.

REGULAMENT
DE DATORDLE I ATRIBUTIUNILE MEDICILOR PRIMARI
(1871)
Art. 1. Medicil primarl depend de Eforie La cas and medicil secondarT si personalul
si ad respundere de tot ce se petrece in ser- subordonat lor nu'el vor indeplini datoriile,
viciile lor. medicil primarl sunt In drept a le face ob-
Art. 2. Medicil secundarl precum si tot servatiunile cuvenite, sad a raporta Eforiel.
personalul atasat in sectiunea lor sunt sub- Art. 3. Medicil primarl vor incepe visita
ordona(il medicilor primarl. bolnavilor la 7 ore diminéa vara, si la 8 ora
www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN BUCUR. I IASI 521 .

iarna, fAcend tot de o data studentilor interni specta alimentatiunea Olnicd a bolnavilor si
si externl explicatiunile clinice ce vor crede a raporta Eforiel despre cualitatea i cuanti-
necesarie pentru complectarea invetamentu- tea constatata.
lui lor medical. Art. 10. Osebit de visite matinald medicil
Art. 4. Medicil primarT, inainte de a Incepe prirnarl sunt datorl a veni la spital pentru
visita matinalk se vor informa din registrul orl-ce cas gray cAnd vor fi insciintatf de me-
si raportul 4ilnic ce'l va presenta internul de dicul secondar sad internnl de guard/ pentru
guard& de tot ce s'a petrecut in diva prece- necesitatea presentil lor.
dente in sectiunea lor. Art. 11. La finele fie-caril bunt si an D-nil
Art. 5. Medicil primarf in timpul visitel medicif primarf vor lnainta Eforiel un raport
vor esamina pe fie-care bolnav in parte, fa- statistic de bolnavil tratati in sectiunile lor.
cendu'l diagnosticul, prescriindu'l medicatiu- Acest raport va coprinde tot de o data si
nea i alimentatiunea cuvenitA. observatiunile medicale detailate asupra bo-
In acelasl timp el vor ingriji ca tete obser- lelor celor mal interesante ce ad avut a trata
vatiunile relative la mersul Wei si la trata- in cursul lune sad al anulul.
mentul bolnavilor sh. fie notate fie-care di pe Art. 12. Medicil primed vor pune a se
tabletele respective. face in presenta lor desectiunl patologice
Art. 6. Medicil primarl, dup g. terminarea asupra acelor cadavre earl vor crede de cu.
visitel, vor subscrie fOia de receptura si aceea viintl, vor dicta protocolul autopsief i II va
de alimentatiune, dupa. ce insä le vor revisui trece in registrul respectiv.
ai nota in litere suma total& a diferitelor can-
titAti de medicamente i alimente prescrise. Art. 13. Medicil primarli dupe: invitatiunile
Art. 7. Orl-ce mesurä relativä la higiena Eforiel, vor lua parte ca membril la concur-
bolnavilor aflatl inteo sectiune, privesce pe surf 0 la orT-ce comisival Eforia va crede de
medicul primar respectiv. cuviintd a 'I chema.
Art. 8. In cas de declarare a unel bole e- Art. 14. Medicil primarl, In cas de bOld, vor
pidemice inteo sectiune, medicul primar res- Insciinta pe medieul secondar spre a face vi-
pectiv este dator a lua pe data mesurile hi- sita matinald.
gienice cuvenite, raportand tot de o data si Dacd, bOla va dura mai mult de cat 2 dile
Eforief. vor raporta Eforiel, pentru obtinerea until
Art. 9. Medicil primarl stint datorl a in- congedid.

REGULAMENT
DE DATOR1ILE I ATRIBUTIUN1LE AIEDICILOR SECUNDARI
(1871)
Art. 1. Medicil secondarl sunt subordonatl servicid, d-lor vor asista pe primarl la tote
Eforiel i medicilor primarl at serviciilor la operatiunile i vor face insusl pansamentele
cart sunt atasatl. in casurile mai grave si mal delicate.
Art. 2. Medicil secondarl vor priveghia In casurl esceptionale cart reclaing. o In-
d'aprópe pe internil si externil din servicid, grijire forte de aprOpe, medicil secondarl se
ca densil sd '41 indeplinescA indatoririle lor vor conforma intocinal instructiunilor medi-
cu tOtA exactitatea cerutd. cilor primarl.
Art. 3. Medicil secondarl vor priveghia
servitoril servicielor, ca densil sA'sf indepli- Art. 5. Medicil secondarT vor avea locu-
nese& datoriile lor cu cea mai mare esactitate inta in spital sad aprópe de spital, insa lo-
ai sd trateze pe bolnavl cu cea mai mare cuinta afard numal dupa decisiunea speciala
bunà vointd i umanitate. Asemenea medicul a Eforiel. In lipsa d-lor se va ingriji ca inter-
secondar va mentine disciplina lntre bolnavi nul de servicid sa scie unde pOte sal gasesca.
in lipsa mediculul primar. Art. 6. MediciT secondarl, la orele hotArate
Art. 4. Medicil secondarf vor indeplini cu pentru visita matinalk pi dupg. trebuinta si
esactitate t6te ordinile medicall ale prima- maT nainte vor fi datorl a se afia prin sal6-
rului. nele bolnavilor, si In tiznpul visitel tot-déuna
.Asupra tratamentului bolnavilor medicil langä medicul primar. Va raporta In scurt
secondarI se vor conforma Intocmal sistemu- primarilor despre starea bolnavilor.
lul de chutare al medicilor primarl. Asemenea Art. 7. Medicif secondarl In tOte ilele, In-
vor fne cancelaria serviciulul i vor inde- tre 4 si 5 ore dupe, amiadk vor face singurl
plini t6te lucrarile Inscrise i alte ordine din contra visite., asistatl de interni, i vor Ordona

www.dacoromanica.ro
522 LEG. EFORIEI I EPITROPIEI
prescriptiile necesare bolnavilor isc1iod In Instrumentele perdute se vor plAti de d-lor.
condicile respective. Art. 13. Medici) secondarT, la cas de mór
Art. S. Medicil secondarT vor fi datorl a se tea a vre-unuia din holnavl, vor face cove-
Incredinta in tote 4ilele, dac . alimentele si nita inspectie mortuluT, i vor ingriji sal nu
Uuturile sunt bune i suficiente. Afara de vi- fia transportat din salon, de cat trel ore dapl
sitele sus citate vor fi datorT a Ina) revisui Incetarea lull din viatA liberänd in urmA bilet
salónele IncA o &LA Inaintea meclulul noptiT. de constatarea mortil.
Art. 9. Medicil secundarl vor preghti in
tote clilele raportul de miscarea bolnavilor Art. 14. Medici) secondarl vor fi datorT a
si '1 vor trimite Eforiel tot-déuna la 10 ore face disectiuni patologice asupra acelor ca-
diminéta davre ce d. medic primar va crede de cuvi-
Art. 10. Medicil secondarl vor ingriji, sub inth; aceste disectiuni se vor face 36 ore dupa
a lor responsabilitate, sà se tie In regulA re- mórtea bolnavulul si in cas de absin(h' a pri-
gistrele de intrare i esire a bolnavilor, foile marulul el vor dicta protocolul autopsiel.
de visit i tablitele ; e1 vor oblige internil Vor face singurl, pentru museul patologic-
serviciulul, vor ingriji asemenea ca observe- al spitaluld, tote prepara(iile patologice cele
tiunile medicale, InsemnArile tratamentulul marinsemnate, conformandu-se pentru acésta
a diferitelor operatiunT, O. fie lucrate cu acu- regulamentulul special sefulul lucrArilor a-
rate i esactitate din partea internilor. natomo-patologice.
Art. 11. Medicil secondarT vor fi datorl ca Art. 15. Medicil secondarl, la cas de ab
tot-déuna la Inceputul fie-cAria luni sk for- senta a primaruluT, vor fi datorl a dirigea
meze un raport statistic de bolnavil cautatI singurl serviciul cu cea mai mare esactitudine.
in cursul luneI espirate precum i la finele Art. 16. Medicil secondarT, ca permisiunea
fie-cArul an un asemenearaport anual; aceste celor primarT, pot lipsi de la serviciul d-lor
raporturl vor fi revisuite i sub-scrise de d-1 24 ore, iar pentru ma) mult timp vor fi da-
medic primar respectiv care le si InaintézA tor1 a cere Eforiel un congedig, anexAnd si
EforieT. permisiunea mediculul primar, i neputên-
Art. 12. Medicil secondarl sunt datorI a du'l inlocui cu altul, medicul prirnar va face-
priimi In pAstrarea d-lor, instrumentele i ob- visita de séral.
jectele de pansamente, si le vor conserva in Art. 17. Durata eercitiuluf mediculuI se-
bunA stare avênd pentru dênsele i un in- condar la spitalele EforieT, este de patru an)
ventariii. de la data intrAril in functiune.

REGULAMENT
DE DATORIILE l ATRIBUTTUNILi MEDICILOR INSARCINATI CU C)NSULTATIUNILE GRATUITE
(1871)
Art. 1. Con.ultationile gratuite se vor face Medicamentele vor fi prescrise pe cat se va.
numal in localurile destinate de Eforie. putea mal simple i maT putin costisitóre.
Art. 2. Consultatiunl gratuite se fac In Art. 8. Fie-care ordonantA va fi sub-sem-
tote clilele fArA esceptiune la ora destinata. natA. de medicul respectiv.
Art. 3. Numal bolnavil adevèrat grad, Art. 9. La consultatil gratuite, pot fi libe-
dupa aprecierea mediculul, all drept la medi- rate si bileturl pentru ba) in stabilimentele
camente gratuite. Eforiel.
Art. 4. Medicil destinatl pentru consultatil
gratuite, si medicil spitalelor respective pot Art. 10. Registrul bolnavilor i ordonan-
elibera ordonante gratuite. telor va fi sub-sernnat de medicul respectiv
Art. 5. Orclonantele se vor scrie dublu : tot-déuna dupa finirea lucrArilor cuoditiane.
I-id pe o foe WA. (recetà) cu numele, etatea, Art. 11. Bolnavil vor fi indemnatl a educe
adresa, diagnosticul bolnavulul i numèrul sticlele necesaril pentru medicamente licuide.
matricul; 2-lea pe un registru matricul. In cas esceptional, unde va ordona medicul,
Art. 6. Medicul va fi asistat de doul sau se va libera si sticlele.
mal multI elevT car) vor fi InsArcinatl cu in- Art. 12. La finele fie-caril lun1, medicil
registrarea bolnavilor i ordonantelor. consultantl trAmit Eforiel un raport In car
Art. 7. Medicul va da medicamentele ne- se relatà numërul bolnavilor i diferitele ob-
cesaril tuturor bolnavilor esternl i numal a- servatiunl facute de dênsil.
celor present) la consultatil.

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN BUCUR. i IASI. .52a

REGULAMENT
DE ATRIBUTIUNILE SI DATORIILE INTERNILOR
(1880)
Ar. 1. A urma in tratamentul bolnavilor, In intervalul visitelor medicilor, bolnavil ce.
pat cu pat, visitele sefilor la earl sunt atasatl. le sunt special recornandatt
Art. 2. A asista la consultatiile gratuite. Art. 11. In intervalul de la o visith la
Art. 3. A scrie foile i caetele de visit& alta internil pot, conform indicatiilor foilor
asemenea si de darea medidamentelor, a su- sad caetelor de visita i regulamentelor ali-
praveghea I controla distribuirea medica- mentaril, sa faca restrictiuni sad sa..prescrie
mentelor. medicamente, sad alimente earl li se vor
Art. 4. A aplica aparatele de fracturl, M- parea necesaril dupa schimbarea venita In
cAnd si pansamentele de orl-care importanta starea bolnavilor, cu indatorire insa de a da
ce le sunt Incredintate. o stricta lamurire sefului de servicid sad se-
Art. 5. A supraveghia aplicatia tuturor cundarulul la viitórea visita.
pansamentelor de mica chirurgie; earl, sub Art. 12. Internul fie-caruT servicid va in-,
responsabilitatea internilor, pot fi conflate soti pe medicul secundar la visita de sOra;
externilor. internul va face singur visita de séra in ab-
Art. 6. Va priveghia ca pansarnentele senta mediculuT'secundar, i dupg autorisa-
conflate externilor sa fie conform articolulul tiunea acestuia sad a mediculul primar.
precedent, facute cu tótä ingrijirea ceruta, Art. 13. La fie-care servicid este dat ca
facend i Insul cu mama sa pansamentele ajutord un elev in farmacie, care ia special.
ranelor delicate sad ranele de operatie ese- note de medicamentele importante ca sa póta
cutata, earl IT aunt special confiate de medi- priveghia stricta lor esecutare sub responsa-
cul Primar. bilitatea mediculul secundar.
Art. 7. Internul trebue sa." ingrijésca ca a- krt. 14. Elevul in farmacie are aceleasT
tat el cat si externil, sa nu incépa pansamen- indatorirT ca esterniT gata a satisface cere-
tete mai nainte de a pregati t6te necesariile rile de medicamentele ce'i se fac.
pentru pansament, ca ranele sa nu fie ex- In casurT impqrtatnte va incunosciinta pe
puce mult timp aerulul atrnosferic. farmacistul-sef spre a putea esecuta in graba
Asemenea nu trebue sa parasésca salónele orl-ce trebuinta.
maT nainte de a termina t6te pansamentele Art. 15. Fie-care intern este responsabil
dupa, cuviinta. de esecutia regnlamentulul de fata in ceea.
.A rt. S. Internil vor complecta tabelele gi ce concerna serviciul la care este atasat ; el
receptele de la patul bolnavilor cu acurateta nu trehue sa parasesca salile. de cat dupa ce
si esactitudine concurand ast-fel la stricta e- s'a asigurat ca a implinit cu esactitate pan-
secutare a tot ce le este ordonat. samentele i nr1-ce alta ordonanta a medicu-
priveghia si controla distributia me-
Art. 9. A revisui In tote 4ilele dacä dis- dicamentelor, informand pe internul de garda."
tribuirea medicamentelor s'a urmat Intoc- de orl-ce lucru extraordinar i recomandand.
maT dupa prescriptiune, priveghind InsusT special holnavil gravi, pentru carl trebue sa
rigurOsa esecutare a acesteia i revisuind alba o ingrijire deosebiti.
condira medicamentelor prescrise pe fie- Art. 16. In fie-care di totT elevil internl
care 4i. sunt datorl a subscrie in registrul de pre-
Art. 10. A visita o data sad de dou6 orT, sent&

REGULAMENT
PENTRU DATORILLE ,$1 ATRIBUTIUNILE EXTERNILOR DIN SERVICIUL SPITALELOR EFORIEL
(1880)
Art. 1. Externil datoresc supunere medi- ce li se transmit de interni atat pentru trata-
cilor i internilor serviciulul. rnentul bolnavilor din spitale cat i pentru
Art. 2. Externil urmeza regulat visitele me- consultatiunile gratuite i primirea pacien-
dicilor supunendu-se ordinelor lor sad celor tilor and sunt hotaritl pentru acest serviciti

www.dacoromanica.ro
524 LEG. EFORIEI I EPITROFIEI

Art. 3. Externil executg, sub privigherea tinerea foilor i caetelor de visitE, Ins& sub
medicilor secundarl si a internilor, pansa- responsabilitatea medicilor i internilor, de
mentele i diferite operatiunI de mica chirur- cEtre car! se certificl i subscrie aceste lu-
gie ; nu trebue se Incep& pansamentele ma! crArt
nainte de a preglti tot ca rtnile sä nu fie c&- Art. 7. Externul care va absenta de la
tusl de putin expuse aerulul exterior atmo- servicid in timp de o lung. de dile nemotivat,
sferic. care nu va urma regulat serviciul sëd si care
Art. 4. Externilor le este cu totul oprit nu va avea o build conduitd, va fi suspendat
EA lac& orl ce operatiune, afar& numal cand pe un timp mErginit i timpul suspenddrel
'vor fi autorisatl de medicil sa& internil servi- nu se va socoti in stagiul cerut de doul ant
ciulul. Art. 8. Externul nu este liber a intra in
Art. 5. ExterniT trebue s6 se afle in tot salenele pacientilor de cal numaI in timpul
timpul visitel si 0, nu pIrAsesca salile pan& visite! safl, esceptional, cu permisiunea rnedi-
c&nd pansamentele nu vor fi terminate. cilor de servicid.
Art. 6. El ajutá medicilor i internilor la

REGULAMENT
DE DATORIILE I ATRIBUTICNILE INTERNILOR DE GUARDA IN SPITALE.
(1880)
Art. 1. Servic'ul de sli Ineepe dupä termi- de a opera singur cu colegil sdl, neputEnd
narea visitel matinale. asuma responsabilitatea trebue sE Insciin-
Art. 2. Internil fac serviciul de di dupg teze grabnic pre medicul primer sad pre Me-
un tablod ce se va forma de medicil Primer! dicul secundar i, in absenta lor, pre verl-ce
pentru fie-care lunl, i care se va afisa In alt medic al spitatelor, care va avea locuintE
cahcelaria serviciulul 0 la pOrta spitaluluI. ma! cu apropiere de spitaL
Art. 3. Internul trebue s& fie curet Im- Art. 7. Va ingriji ca aparatele de pansa-
br&cat, gata a da In orf-ce moment ajutórele ment sal fie tot-d'auna aprovisionate cu tete
necesaril. si nu se 'Ate desbrka in timp de cele necesare, nu numaI pentru trebuintele
24 ore ale serviciulul sug. jurnaliere, dar i pentru accialente extraor-
Nu va esi din spital sub nicT un cuvênt si dinare, precum ranirI grave.
nic; nu pc:4.e sá pun& pe altul In locu'I, afar& Art. 8. Internul de servici& este dator
de casurl de bold, cand se va Inlocui de co- sE ingrijescit ca bolnavil hiddratnicl, carl nu
legul s6d care urrnézE, sub peclépsg. d'a fi sus- voesc a lua medicamentele prescrise, s& ia
pendat pe un timp marginit. medicamentele de fat& cu clEn0I potrivit or-
Art. 4. In cas cand verl un bolnav ar a- donanteI medicale; dad, va intampina ane-
vea vr'o reclamatie, internul este dator sa-2l vointl, se va sili a face pe bolnavI s& trite-
asculte cu bund-vointl, sE fad. dreptate, si lee& sE
cu vorbe hune, dm& i atuncl nu va voi,
raporteze sefuluf de servicid la visite vii-
apol s& raporteze, la cea d'int&I visitd, rnedi-tOre.
culut Art. 9. Va priveghia ca pers6nele strd-
Art. 5. De cate or! va 11 chemat de infir- ine, pdrintiI sad rudele bolnavilor, s& nu in-
mier1 sad de vet! un alt Impiegat la yen un tre in sale inaintea prEnzulul sad dup.& 4 ore
cas gray In spital, va merge pe data: si va or- sera; dad. acesta se va Intampla, II va face
done sad va face ceea ce va gasi de cuviintd, sE Inteleg& cu vorbe delicate, dar in cas de
afar& d'acesta, bolnaviI gravI i nuol operatl nesupunere, va chema pre porter care este
trebue visitatI de ma! multe or!, dioa i chiar dator sa 'I poft6scd afard.
nóptea, conform recomandatiunel speciale ce Art. 10. Va priveghia ca bolnavil s& se
va primi de la rnedicil respectivi. culce la ora flxE, adea la 8 ore vara si la
Art. 6. Internul de servicid, In t6te ca- 7 ore iarna.
surile grave si extraordinare, va insciinta Art. 11. In visitele de inspectie ce se
grabnic pe medicul secundar si pe seful de fac nOptea, sE pun& cea ma! mare linisce, ca
servicid, iar el ia Indat& mèsurile ce crede sal nu supere somnul bolnavilor, observEnd
de cuvintl, chemand si pre cel la1I intern! special pe eel gravl bolnavl sad recomandatl
din servici& spre consultare facend operatiile in Ingrijirea sa.
urgente In cas de primejdie, precum : apli- Art. 12. Nu va lEsa sA. intro In sale bol-
catia aparatelor, comprese sad legAturl de navilor nicT un aliment, afar& de cele pre-
arteril ; iar daca gravitatea casulul ii opresce scrise de seful serviciulul.

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CU% DIN BUCUR. I 1141 525
Asemenea va ingriji ca bolnavil sit se Ong. Dad holnavul nu va putea respunde la
In curatenie ; ventilatoriile sa, fie deschisc Intrebarl, trebue sa se ia sciinta de la con-
pentru aerisirea salOnelor, si in timpul de ducatoriT sai
varl sä se lase ferestrele deschise din par- Art. 18. Trebue sä aibll bagare de sOma.
tea sOrelul. special a. asupra natureT Wei, data Inceperel
Art. 13. Mid in prognosticul unul bolnav at mijlOcele de vindecare intrebuintate, sä In-
se prevede mOrtea, internul de gardA va a- semne cu Ingrijire dad. are veil un Inceput de
nunta pe intendentul, ca SA OM din vreme tratament In alt spital sad acasa, insemnand
invita preotul religiuneT murindulul, ast-fel tote aceste pe fol ca observatiuni.
ca asemenea bolnavi sa. nu mirä nici odata. Art. 19. Internul de servicid primesce In
fie-care diminéta de la predecesorul sad in-
fail a fi primit consolatiunile religiunel sale.
Art. 14. Cand un bolnav more, internul formatiune de starea bolnavilor ma! gray!
este dator a nota ora incetareT din viatA spre ca sa pót ingriji de d'ensit in cursul servi-
a comunica d-lui medic secundar care este ciului sad de 21 ore, precum i deosebitele
dator a constata mOrtea si a forma actul ce- evenirnente.
rut de Oficerul stArel civile. Art. 20. Este dator a tine registrul de
Art. 15. Internul de servicid da cuvenitul miscarea dilnica a bolnavilor.Acest regis-
ajutor medicilor respectivl pentru priimirea tru se va presenta in tOte ilee mediculul
bolnavilor. primar respectiv, care pOte face observatiu-
Art. 16. El priimesce, sub responsabilita- nile ce ar gasi de cuviinta asupra starel si
tea sa, pe bolnavil ce se vor presenta In inter- tinerel spitalulul sat asupra conduitel inter-
valul de la o visita la alta i ordonä medi- nilor sad externilor atasati la serviciul lor.
camentele i alimentele de neaparata. tre- Art. 21. Internil, in absenta medicilor res-
buinta. pectivi, sunt obligati a informa pe intendent
Art. 17. Internul de servicid va scrie, pen- de tot ce s'a putut Intempla extraordinar In
tru toti bolnavil intrati: numele, profesiunea, serviciul ce le este confiat.
nationalitatea, religiunea, numele parinti- Art. 22. Internul de servicid va fi respon-
lor, etc., si va prescrie medicamentele nece- sabil de orr-ce neoranduiall s'ar intampla
sare, i s ia cu Ingrijire sciinta de tote a- din neesecutarea regulamentului de fata In
inanuntele bóbel, ca sà pOta. raporta. timp de 24 ore.

REGULAMENT
DE ATRIBUTIILE 1 DATORIILE SUPRAVEGHETORELOR DIN SERV1CUL SPITALELOR EFORM
(1877)
Art. 1. SupraveghetOrele ad de misiune man! i pe figura i sA se peptene In t6te di-
stricta esecutare a ordinelor i prescriptiunilor lele, afara de casur! oprite de medic!.
medictlor i d'a veghea la buna ingrijire a Art. 8. Vor ingriji ca sable, mesele i tote
bolnavilor aflati In ca.utarea sectiunil lor. obiectele trebuinciOse pacientilor sa fie In
Art. 2. Supraveghetórele vor fi direct sub blind. stare si perfect& curatenie.
ordinele mediculul primar i secondar al sec- Vor ingriji asernenea ca schimbarea runt-
tiunei respective. riel de Imbracaminte i asternut, precum si
Art. 3. In interiorul spitalulul ele vor reinoirea paelor de la saltele sa. se fad. con-
purta tot-clOuna costumul regulamentar. form regulamentelor si a ordinulul mediculul.
Art. 4. Ele sunt datóre sà urmeze pe me- Conservarea obiectelor de pansament ale
dic la visita de dimineta i séra, atat spre a
sectiunei si curatenia lor este aligatorie su-
raporta medicului ceea ce s'a Intêmplat pa- praveghetOrelor.
cientulul in intervalul visitelor, cat i spre a Art. 9. In intervalul visitelor, dad se va
lua cunoscinta de ordonantele medicului pen- intampla cev veunui pacient, supraveghe-
tru fie-care pacient. tOrea este datóre a raporta internulul de
Art. 5. Ele vor asista tot-dOuna la impar- guarda care va lua masurile trebuinciOse.
tirea alimentelor i vor ingriji ca fie-care pa- Art. 10. Veri-ce obiecte de carT suprave-
cient sa'si priimésca dupa fOia de dietA alirnen- tOrele vor avea trebuinta in Indeplinirea da-
tele prescrise de medic. toriilor lor, 'sio le vor procura prin Intelegere
Art. 6. Ele vor da medicamentele dupa en internul serviciulul, care va presenta me-
indicarea internului. diculul honurl speciale pentru acele obiecte.
Art. 7. SupraveghetOrele vor ingriji nea- Art. 11. SupraveghetOrele sunt obligate a
parat ca pacientiT sA fie coratT, sa se spele pe visita de mai multe orl sllhile clitta i nOptea,

www.dacoromanica.ro
526 LEG. EFORIEI 1 EPITROPIE1
spre a vedea daca infirmierele sunt la postul pe cat se va putea mar in secret si in grabh.
lor i daca ingrijirea pacientilor este in bune Art. 15. Supraveghetorele vor avea la or-
conditiunr. dinele kr pe tOte servitórele sectiunel in tot
Art. 12. Ele vor veghea i vor impune in- ce privesce esecutarea instructiunilor de mar
firmierelor d'a avea in tot-déuna o conduitä sus.
buns. si umand In tratarea bolnavilor. Art. 16. Supraveghetórele, in casul cand
Art. 13. Vor ingriji ca muribundir sa aiba. vor vedea trebuintä a departa pe o infirmiera,
patul incungiurat de un paravan ca s. scu- vor raporta mediculul primar, care va decide.
-ftescd pe cer-l'alt1 pacientl de vederea until a- Art. 17. Supraveghethrele vor avea locu-
isemenea aspect. inta in spital, de unde nu se pot absenta sub
Art.14. Ridicarea mortilor din dill se va face nicr un pretext färd permisiunea mediculul.
I

REGULAMENT
PENTRU ATR1BUT1UN1LE 1 DATORIlLE INTENDENT1LOR IN BERVIO1UL SP1TALELOR EFOR1E1
(1871)
§ I. Dispositiuni de ordine i politirt ciale ale contractelor. Pentru verl-ce contra-
in Spitale ventiuni, sunt datorl a raporta Eforiel.
Art. 1. Intendentil sant subordonatI Efo- Art. 8. Intendentil sunt datori ca, la fini-
rier si responsabilf de tot ce privesce servi- tub fie-caruia an, sa fad din nod catagrafie
ciul administrativ al spitalulur. de zestrea spitalulul, specificand starea in
Art. 2. Sub a kr ascultare i supunere care se gdsesce.
sunt pusr totT amploiatil administrativr, in- Adstà catagrafie b vor inainta Eforiel, cel
firmieril i servitoril ; si pentru verl-ce neo- mult la finele lunil lui Ianuarie.
randuiala, greséld sail abatere din datoriile Art. 9. Intendentil sunt datorl sa Inain-
teze la Eforie compturile pentru cheltuelile
prescrise lot, insusr intendentir sant respon-
sabill. facute cu intretinerea spitalulur In cursul u-
Art. 3. Intendentil II aq locuinta in spi- nel lunr, cel mult dupd 15 dile ale lunil ur-
tal si nu vor putea lipsi de cat in afacerr matóre.
de serviciu, si, in cas de bóld, se. vor su- § II. Dispositiuni pentrn obiectele zes-
plini prin sub-intendentr ; acesta ins& dupd trale §i de ser deg,.
autorisatiunea prealabila a Eforiel.
Art. 4. Intendentir sunt datorl sa inspec- Art. 10. Intendentir aa, sub ingrijirea qi
teze continuti dine bolnavilor. raspunderea lor, tote obiectele zestrale ale
Vor Ingriji d'a se tine o bung curatenie. spitalulur pe cari le vor priimi sub forma
Vor ingriji ca salónele sd fie incaldite in de inventariu.
timp de iarnd dupa temperatura ceruta. de Art. 11. Pentru obiectele de rufärie ale
dd. medicr respectivl, i ca, in timpul noptil, d-rul antreprenore respectiv, intendentil aO a
salónele, coridórele, privatele i orl-ce alte 'Astra regulile urmatóre :
Incaperl de servicid sa fie in tot-d'auna ilu- a) Stint datorl a da d-lur antreprenor chi-
rninate. tanta. pentru numOrul paturilor echipate, a-
Vor ingriji pentru curatenia curtilor si in- vend tóta munitia prevaduta prin contract.
tretinerea §radinelor In .buna. stare. b) Pentru obiectele ce se dad la spalat sunt
Art. 5. Intendenp sunt datorr a veghia datorl a ingriji ca guarderobista d-lur antre-
pentru buna ordine i linisce in spital. prenor sä le inloculasca, la moment cu altele
Art. 6. El vor rOspunde lefile amploiati- curate.
lor Indata ce priimesc banil de la Eforie. c) Intendentil vor ingriji a avea In spital
Pentru acesta vor tine uui registru in care un numar de paturr reservä ce are a se fixa
va semna fie-care in drept, diva primiril le- diva importanta serviciilor fie-drur spital.
lir sale. d) Intendentil sunt responsabill pentru ()ri-
Art. 7. Pentra lucrdrile de constructiuni ce obiecte se vor perde din cele coprinse in
din no5 sad reparatiunT, precum si la pre- chitantele date d-lur antreprenor. Asemenea,
darea diferitelor obiecte de alimentatiune sivor avea respundere dad se vor gasi patu-
altele, pentru carr Eforia are angagiatr an- rile ne-echipate cu tote obiectele necesaril
treprenorl, dd intendentl sunt datorr a ve- carl sunt prevadute In contract.
ghia ca acestia air indeplinesd .angagia- e) Intendentir sunt datorl d'a recomanda
mentele in conformitate cu conditionile spe- infirmierilor sa nu permita bolnavilor a urn-
www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR C17. DIN BUCUR. SI IASI 527

la fart papuel i d'a nu se culca cu ciorapT, servicid biletul de intrare, dupg care urrn6zg
pantaloni Ii mantalele de postav, cilci pen- inscrie in registrul respectiv cu tote noti-
Ire orI-ce stricaciune a acestora. provenitg din tele indicate intr'insul precum i cu cele ce-
rea intrebuintare, vor fi responsabill. rute de d. Oficier al stgriT civile.
f) IntendentiI sent dator1 sg ingrij6scg ca Art. 17. CAnd se vor priimi in spital bol-
saltelele murdare sal nu se pgstreze in locurl navl rgnitT, batutT, oträvitl, casurl de deflo-
umede sad alte locurl unde sunt supuse pu- ratiune, precum i cAnd asemenea bolnavl
trecliciunel. incetézg din viatg, intendentil sent datorT a
Art. 12. Intenientil sunt datorl s'a. ingri- lua sciintele trebuincióse de la dd. Medici
,j6scg ca obiectele de imbrgcgminte 0 de a4- respectivl i vor comunica casul d-luI prim-
tenant ale bolnavilor sá fie in tot-de-una cu- procuror, conform art. 28 din pro cedura
rate 0 bine spdlate. penald.
Nu vor putea permite d'a se pune la patu- Pentru asemenea casurI dd. IntendentI vor
rile bolnavilor rufgrie care nu e bine spglatb.". nota pre lAngg. !Ala de care este atins bol-
In acest cas vor indatora pe antreprenor a navul, si persOna anume care'l a adus in
o preschimba conform art. 25 din contract. spital, locul, cornuna, plasa, judetul, in carl
Art. 13. Intendentil sunt datorl ca Indata locuesce; in ce imprejurare, cum si de cgtre
ce un bolnav ese din spital sà puie d'a se eine s'a pricinuit bóla de care suferg.
preschimba salteaua i paele acelul pat ; ci 0-nil intendentl vor avea grij g. a culege a-
numal cand un holnav a zgcut putin tirnp, ceste sciinte de la bolnav, sad de la pers6na
yor réingnea neschimbate; acesta insg cu con- care'l a insotit.
simtimintul d-lor metheI. § T. Dispositing generale.
§ III. Dispositinni pentrn hrana hot. Art. 18. Indatg dupg intrarea bolnavilor
nay ilor. in spital, .intendentil vor inregistra hainele,
Art. 14. Intendentil sunt datorl sg ingri- banif, precum i orl-ce alte obiecte, ce a a-
_j6scg pentru hrana bolnavilor dupg foile de vut bolnavul cu dOnsul, atgt In registrul res-
alimentatiune, prescrise i sub-semnate de pectiv cu tote des1u0rile despre starea lor,
dd. media respectivi. cat 0 in dosul tablitelor de la patul la care
Vor ingriji ca alimentatiunea bolnavilor s'a aseclat.
sa. fie in tot-d'a-una de bung cualitate i su- Hainele precum i orl-ce alte obiecte se
ficientg. vor pgstra in magazia respectivg, strAnse, in
Vor ingriji asemenea ca alimentatiunea sa formg de pachet, pe care se va atasa un bi-
fie in tot-d'a-una preparatg la orele 12 pen- let cu numele bolnavulul i diva intrg.riT lul
tru dejun i la orele 6 pentru prgn4, datorl in spital, ca ast-fel la esire sg i se pOtg cu
fiind a asista i la distributiunea lor. inlesnire preda.
§ IT. Dispositinni pentrn admiterea Art. 19. CAnd un bolnav mire, hainele
inscrierea bolnavilor. lui se vor da rudelor sub luare de iscgli-
turg in registrul respectiv ; iar dac g. nu vor
Art. 15. Intendentil n'at dreptul *d'a se fi reclamate de nimeni in timp d'o lung', a-
pronuncia pentru priimirea bolnavilor in tuna dupg autorisatiunea d-lor medici pri-
spital. marl, se vor imparti la sgracil ce es din spi-
La cas cand li se vor trimite bolnavl de tal, sad se vor arde
cgtre diferite autoritgtI sunt datorl a ingriji Art. 20. Dug verl-unul din bolnavi va
ca, in lipsa dd. Medici respectivl, sal prii- cere sg 'el facg. testamentul, intendentul va
mescg internil de guardg. incunosciinta despre acésta de urgentg pe
Art. 16. La admiterea holnavilor, inten- Eforie, spre a se lua m&trile prevNute de
,dentil sunt datorl sg cera de la internul de lege in asernenea casuri.

REGUILIAMENT
DE ATRIBUTULE 1 DATOMILE MO§EI PRIMARE §I DIRECTRICE A INSTITUTULUI <MA-
TERNITATEA
(1871)
I. MOa primar i directrice, se numesce, II. Mo5a directrice, depinde direct de meth-
-prin concurs, dintre mOsele romgne, Carl ati cul primar al Institutulul de nascere, i are
fgcut studiul in scOlele Institutelor de nascere sg conducg, dupg ordinele acestuia 0 in in-
din Bucuresci sad IasI. 0 programg specialg telegere continua cc medicul secundar, tot
va precisa modul tinereT acelul concurs. serviciul privitor atgt la nascerile ce se O.-
www.dacoromanica.ro
528 LFU. EFORIEI E1 EPITROPIEI

varsesc In institut, cat si la ingrijirile ce ur- spalata pe picióre i pe orl-care altg parte
méza a se da lehuzelor i copiilor foul ngs- murdara a corpulul.
cutl. Pe langa acésta, mósa directrice mal Dupg asezarea femeil in patul de nascere,
este obligata a initia, in esercitiurile practice, mOsa directrice are O. faca.in presenta mOsel
si pe elevele mOse din cursul practic al sc6- interne si a elevelor xrD5§e dejurne, o esami-
lel din institut. nare cat mal minutiOsa si complectä dand, cu
III. MOsa directrice are, sub ordinele sale, acestg ocasiune, mOselor eleve, tote deslusi-
pe tOte cele-Palte mOse interne si eleve rile, atat asupra modulul cat i asupra resul-
practicante, precum i pe tOte infirmierele si tatului esamingreT sale, si stäruind ca i ele
infirmieril din Institut. Ea are sg esercite a- sg se eserciteze, In presenta sa, i dupg in-
semenea i privegherea asupra garderobulul, structiunile ce le va da in t6te procedeurile
Isupra cuhniel spitatulul, si este In drept sg unel asemenea esamingri. Dupg acésta, mOsa
reclame la vr'o trebuintg urgentg i ajutorul directrice recomandg pe femeea esarninatg in
atat al internilor serviciului cat si al inten- ingrijirea mOsel interne aria '1 va prescrie
dentulul spitalulul. conduita ulteriora ce are sa observe.
Din timp in limp, mOsa directrice se va a-
IV. Misa directrice, va Iocui In interiorul sigura daca cursul facerel urmézg regulat, iar
institutuluT, i nu'l va fi permis a primi, in lo- pe femeile ce nasc pentru prima Org, le va
cuinta sa, pentru sedere sad petrecere, alte asista insasl In momentele terminarel na-
persOne str6ine, fie chiar rude ale sale. sceril copilului si esirea placentel.
V. MOsa directrice va renunta la orl-ce cli- IX. Or1 and mOsa directrice va constata,
entell privatg afarg de institut, si nu va pu- sad la prima esaminare, sad mai tarclid in
tea lipsi din serviciul ski in cursul 4ilel, de cursul facerilor, verl o neregularitate ce ar
cat un timp forte scurt, lgsand tot-clOuna sci- putea ameninta }Nina aflare, sad chiar viata
inta, unde se 'mite ggsi la trebuinta. Este cu mamel sail a copiluluT, ea va fi datOre a in-
desèverOre opritg a petrece nOptea afarg din cunosciinta despre acésta imediat pe modicil
institut. spitalulul arStand, printeun bilet special, ca-
VI. Niel o persOng streing nu va putea in- sul pentru care reclamg ajutorul lor. Ping
tra in salOnele lehuzelor Mfg sciinta i permi- la sosirea medicilor, mOsa directrice va da
siunea mOse1 directrice. PersOnele earl ar voi femeel tot ajutorul prescris in asemenea ca-
sa visiteze lehuzele in 4ilele lasate libere pen-surl, facend tot-d'o-datg In prevederea nece-
tru asemenea visite, vor fi anuntate de portar sitatel vre unel operatiunT si tote preparati-
mOseT directrice care, chennand infirmierele vele ce va crede necesaril.
salOnelor respective, le va ordona a conduce X. MOsa directrice va ingriji ca lehuzele,
pe acele persiine la lehuzele de can re intere- din sala de facere, sä se mute, dupg timpul
sézg. In timpul acestor visite, infirmierele suntprescris, in salOnele destinate pentru lehuze,
datOre a nu pgrasi sahinele lor, observand ca observandca patul in care se pune lehuza, sa
visitatoril sg nu facg verb o desordine care ar aibg asternutul curat si salonut sal nu fie in-
turbura linistea celor-l-alte lehuze din salOne. fectat de vr'o lehuzg atinsg de vr'o bOlg con-
VII. OrT de ale orT se va presenta vre o tagiOsä. Afarg de visitele medicale la cari si
femee pentru intrare in cgutarea institutu- mesa directrice are sg asiste, ea va visita si
lul, mOsa directrice, in lipsa medicilor spita- singura de maT multe orl De 4i, i chiar in
luluT, este datóre a esamina acea femee, si a timpul nopteT, tote lehuzele de prin saltine, o
se pronunta dacg urmkg a se priimi sad nu servand cu deamanuntul starea in care ele
In spital. NumaT pe acele femeT le p6te priimi se afla, dand, i cu ac&sta ocasiune, deslusi-
In lipsa medicilor In spital, earl sunt gravide rile cuvenite mOselor eleve practicante cari
ajunse cel putin In a 8-a lung a sarcineT ad sà o insotesca. Asemenea mOsa directrice
sad carT presintg semne .de facere inceputg, este datóre de a supra-veghia dimineta
fie la termenul natural, sad Inkinte de acest séra ca curgtirea i primenirea lehuzelor si
termen (aborturl, facerl premature) : femel scaldarea copiilor sg se faca in bung regulg
bolnave de orT ce Mg, nefiind gravide, se vor si ca prescriptiunile speciale4ce se vor or-
respinge ; daca Inca se gfisesc bolnave si gra- dona la visitele medicale, sg, se esecute cu
vide sad lehuze, mOsa directrice le p6te priimi, scrupulositatea cerutg.
Insa numal provisorid, ping la visita medi- XI. MOsa directrice va ingriji ca distribui-
cala, asezandu le in camere separate de cele- rea i administrarea medicamentelor ordo-
l'alte lehuze. nate sa se facg intocmal dupa prescriptiunile
VIII. Mop directrice are sa observe, ca nici medicilor. Ea va pgstra asemenea i cheia de
o femee primita, sad pentru facere, sad pen- la dulapul cu medicamentele de reserva i, la
tru ver ce bóla din lehuzie, sa nu fie asezatä cas de trebuinta va libera pe cele necesare.
in pat ping ce nu va fi mai intAid primenitg XII. MOsa directrice va asista la distribu-
cu haine curate ale spitalului si nu va fi bine iunea alimentelor, observand ca ele sg. fie

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN RUCUR. i 1A$1 529
de calitate bunk, bine preparate i in canti- XV. La tote ingrijirile ce mOsa directrice
tatea prescrisa in fetia de dieta. fiind in drept este obligata a da femeilor atilt in timpul
a respinge pe cele ce va constata ca nu sunt nascereT cat si al lehuzieT, ea este datóre a
in conditiunT satisfacetóre. Asemenea ea este observa conduita cea maT umana ; ea pOte si
datOre a visita des si cuhnea institutulul, spre trelme sa fie tot-d'auna severa, fara insa a in-
a se incredinta dad carnea i cele-l'alte in- trebuinta In observatiunile ce ar fi nevoita
grediente suet de calitate blind si in cantita- sit faca celor abatute de la regula, espresiunT
tile corespundelOre cu numerul portiunilor aspre sad chiar ofensatOre. In casurl de ne-
prescrise in f6ia de dieta. Despre orl-ce ne- supunere persistenta precum si la desordine
ajungere constatata va raporta mediculul pr i- iscate din causa unor discordil intre lehuze,
mar la proxima visita matinala. ea trebue sit raporteze medicilor, la pro-
XIII. klósa directrice are sa observe si sta- xima lor visitii.
rea tuturor objectelor necesare la ingrijirea XVI. OrT cand mOsa directrice, la contro-
lehuzelor, precum : a paturilor, a meselor, lul sever ce are sa eserciteze asupra móse-
a vestmintelor, a plaparnilor, a asternutuluT lor interne si asupra elevelor practicante, ar
si a rufariel si sa arate la timp lipsurile ce se constata din partea Ion cea mai mica abatere
vor gasi in servicia. Ea are anume sa se in- de la atrihuthmile impuse de regulele sciintel
credinteze continua, daca rufaria institutulul sad ale serviciuluT, ea este in drept a le face
se pastrézit bine de catre garderobista i daca observatiunile cele mal serióse si in cas de
se aduce de la spalatorie bine spalata, i pOte repetirea unor asemenea abaterl, ea trebue
respinge garderobistel rufele care le va gasi sa arate acestea mediculul primar i 'Ate cere
refi spalate safl in stare deteriorata. chiar departarea din servicia a color ce nu
XIV. MOsa directrice are sa ingrijesca. ca voesc a se supune regulilor prescrise. Ase-
nu numal in interiorul salonulul de facere menea mOsa directrice este in dropt a ob-
a celor de lehuzie, ci si in antreurile, cori- serva si a core ca si tot cel-lalt personal in-
dOrele si in tote atenantele localulul institu- sarcinat cu ingrijirea lehuzelor sa indeplinésca
tulul, sa domine tot-d'auna cea mal perfecta indatoririle tut cu punctualitatea i scrupulosi-
curatenie si chiar impregiurul localulul. Masa tatea ceruta. Infirmierile ce nu s'ar supune
primara pOte cere intendentulul ca sa faca a ordinelor sale repetate, pOte sa le departeze
se esecuta de catre infirrnierl tot aceiasl cu- imediat din servicia. cerend intendentulul in-
ratenie scrupulOsa si a se departa oH ce locuirea lor cu allele mal ascultatóre.
imondice earl ar putea da loc la desvoltar ea
de miasme si la infectarea aeruluT.

REMANENT (1)
PESTRD ItEGIMUL ALIMENTAR N SPITALE 1 OSPICIE

Begulile alimentare din Spitale si Ospiete, eurnatitatea i felurimea alimentelor,

eari asigura servieini i reguirzii comptabilitatea, stint i trebne supuse disposi-
Vanillir eupriuse in presentul regulament, dupfi emu urnitiza :
§ I. Prescriptia i gradarea alintentArii { de la 1-3 portiT supe sad buliOne simple
pacientilor. sad 100 dr. lapte.
Art. I. Pacientil pot fi suptisT, dupa pres- Art. 4. Regimul ordinar. Pacientul
criptia dilnica a medicilor, la unul din urma- caruia i se preserie acest regim, primesce :
tOrele grade de alimentare : Diminita : Una portie sup& de chimen, in
a) Dieta absolutd cuantitate de 100 dr., la prepararea ciireia
b) . simplit se va intrehuinta : grasime 3 dr., Mimi 3 dr.,
c). Reyinval or(linar. sare 2 dr., chimen la 10 portil 2 dr. si pane
d) 1?eginial estrao,d,nai sun acordare de prajita 5 dr. In lunele de vara, supa de
suplintente. chimen pOte fi inlocuita printr'un oil fert sad
Art.2. Meta absolutii.In ac'estrt dieta pa- 100 dr lapte de Oie. Acésta insa numal a-
cientul nu primesce de cat una supade chimen. tunc1 cand nu va Irece peste suma de 5 banT;
Art. 3. -Meta ettepli, Packntul in dieta in acest cas se pOte prescrie si 25 dr. pane
simpla primesce, dupa prescriptia rnedicald, de fia-care pacient.

(1) Acest Regularnent s'a elaboral de o comisie alesa do Colegiul wediral al Spitalclorsi aprobat de Eforie
prin jurnalnl No. 212 din anul 1879.

www.dacoromanica.ro 34
530 LEG. EFORIET i EPTTEOPIF.1

La prancl.-1, Una supd de vaca hi cuan- se va intrebuinta 100 dr. lapte, 3 dr. cafea
titate de 100 dr. de pacient, si la prepararea si 6 dr. zacbar.
careia se va intrebuinta : Zarzavat jum. ban, 5. Brdnzeturi.Branz5. alba, sad cascaval
5 dr. farinage (orez, fidea, arparas etc.), si se pot acorda la o portid de la 25 pana la
2 dr. soil fer cu carnea. - 2. Una mancare 50 dr.
carne de vaca compusa din : 50 dr. came, 6, Compoturi. De prune. mere, pere si
75 dr. legume verd1 sad 25 dr. uscate, (afara visine. Pentru prepararea uneT portil de
de orez care va fi de 15 dr.), 5 dr grasime. compot se acorda 100 dr. fructe prOspete sad
5 dr. Mina, 4 dr. cepa uscata si 2 dr. sere. 50 dr. fructe uscate si 10 dr. zachar.
La preparatia rnancarilor cu morcovl, gu- 7. Oud, o porti5. se compune dintr'un od
liT sad prune se va trial intrebuinta si 3 dr. fert.
zahdr de fit-care portia. 8. Fructe, se acorda hi o portia 50 dr.
Sjra.AceleasT portil ca si la prang. mere, pere, strugurT, visine sad 1 portocall
Din cele 100 dr. carne intrebuintata pen- sad 1 lamae.
tru ambele mancarT se vor estrage mal intaid 9 BC-uturi, yin alb ordinar, rachid, tuica,
supele.lara pentru bolnavil cu dieta simpla sad bore. Pentru o gi la un pacient nu se
se acorda elite 15 dr. carne de fie-care porta póte acorda mai Inuit de 50-100 dr. yin alb,
de supl. here pana la 100 dr. ; rachid sad Wks. pada.
ln ceia ce privesce institutul Maternitatea 1 a 25 dr.
se va compta de fil-care lehuza cu dieta Numal in casurT de epidemil dd. meclicl pri-
sirnpla cate 100 dr. came pentru orT-cate marl pot prescrie i alte bduturi suplimen-
supe se vor prescrie. tare, ce vor väsi de cuviintd.
Art. 5. Panea se va prescrie In general Art. 7. Din tOte aceste diferite all-
regimulul ordinar, cuantitatea ei o fixdza me- mente estraordinari, dd. Medici prilnari
dicul. and insa acea cuantitate va trece ari dreptul a prescrie unul sail dona fe-
peste 200 dr., pentru escedent se va libera luri acelor pacienti, earl nu prhnese re-
un bon special de medicul prirnar. gimul ordinar ; iar la acei en regimul
Medicul primar pote prescrie : jimbid., fran- ordinar un siugur fel, i acdstal diu urniã
zeta sad mamdliga printeun bon special; Irma prescriptie nu se rite aeorda de Mit maxi
jimbla si franzela nu se acord generalmente mum la 10 pacienti din 100.
de cat acelor bolnavl carl sunt supusT dietel Vinul se pete prescrie cu orl ce regim, insa
simple. in propor(15. de 20 la arta: din numerul paci-
Art. 6. Alimentatia e4raordinar5. sail entil or .
suplimentele.Alimentatiile estraordinare Art. 8. Pentru copil de la etatea 1-2 anl
se vor prescrie de d-niT medicl primarl prin se va prescrie numaT lapte, supe, mid si pane,
bonurT speciale, tiliate din o condica souche, a camel cuantitate o fixéza medicul primar ;
felul lor se va regula dupd epocele anulul si iar pentru aceT de la 2-6 anT se póte acorda
nu pot consista de cat din : jumatate din portiile fixate pentru regimul
1. Supe, -- de galind, puid, miel sad pesce, ordinar i estraordinar,Copil de la 6-14 anl
acrd sad dulce. -- Cuantitdtile acordate pen- pot primi portiile intregT, dupa reglementul
tru una sup. sunt :1/6 din o gaind, 1/4 din un regimulul pentru adulti.
puiti, 50, dr. carne de miel sad pesce, iar le- Art. 9. 0-nil medicl primarI ad faculta-
gumele i farinagele, ace1ea-s1 prescrise pen- tea a prescrie pacientilor i regimul postuluI.
tru regimul ordinar.Supa acrl se va pre- In acest regim :
para cu bors 100 dr., otet 2 dr. sad sare de Diminqa.--Supa de chimen se va inlocui
larnaid 1 dr. la 5 supe. printr'o supI de linte in cuantitate de 100 dr.,
2. Pripturi, de vaca, pore, miel, Oink la prepararea careia se acorda 10 dr. linte
puid sad pesce.Cuantitatile acordate pen- 3 dr. cepa uscata si 2 dr. sare.
tru una portie sunt : 50 dr. carne de rack La preing. Se va da :
porc, miel si pesce, 1/6 din o gaina si1/, din- 1° Una supa de Onte sad fasole, in cuanti-
tr'un paid plus lt dr. de sare. tate de 100 dr., la prepararea careia se va in-
3. Chtfiele, -- de carne de vad. prdjite, trebuinta 10 dr. legume, 3 dr. cepa uscata pi
Cantitatile acordate pentru una portie sunt : 2 dr. sare.
50 dr. came, impartita in 2 chiftele, 4 dr. gra- 20 Una portie mancare de fasole, prune sad
sime, 1 dr. sare, 3 dr. fainT, 2 dr. ceapa us- legume verdT, pentru prepararea careia se a-
cati si 3 dr. pine. corda cuantitatile prevedute la art. 4, inlocu-
4. LIpturi.Lapte dulce, Mtut sad iaurt indu-se grasirnea prin unt-de-lemn sail uleid.
se pot prescrie in cantitate de 100 dr. Lapte &Ira, ca lie prang.
cu orez sad gris. la prepararca caruia se va Mancarile se prepard pe numdrul pacienti-
intrebuinta 100 dr, lapte, 10 dr. orez sad lor atlatl In spital diminSta, portita color e-
gris si 4 dr. zachtir.Cafea cu lapte, la care sitl se va da celor intratT, dupd cum vor ho

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN DUCUR. 1 iAl 531

tad d-ni1 medici; iar la cas cand nu se vor Acdsta distributie este special controlata
complecta, atunci mancarile rdmase se vor numai de dóinnele supraveghetóre, fie-care
impärti la cel-l-altI pacienti i Eforia va tine la serviciul la care este ata*ata ; fiind da-
,in sernal rnancarile regimulul ordinar. tOre a da un raport esact la visita de a doua
ci mediculta primar, despre calitatea alimen-
§ II. Modal prescriptid in foile de telor.
dicta sail prin bound speciale. Tot supraireghetórele priimesc de la ma-
Art. 10. Prescrip0a regimulul alimentar gasia intendentulul, vinul i panea prescrise
se face tot-d'a-una de medicul primar cu glas In serviciul lor.
tare ca pacientul sã scia ce are a primi. Pentru .Maternitatea acest control este
A rt. 11. lnternul de guarda, sub dictarea incredintat dómnel mole directOre.
mediculul respectiv, notéza indata portiele Iar pentru spitalele unde DU exista supra-
acordate fie-carul pacient pc fOia de dieta veghetóre, controlul se esercita de dd. medici
sad pe honurile speciale scóse dinteo condi- secundarI,
ii a-souche. Internulul de guarda '1 este oprit a avea
La terminarea visiteI se aduna sumele din orl-ce amestec in controlul alimentaril bol-
fOia de dieta *i cele din bonurI, se notéza navilor. Remane ast-fel abrogate dispositiu-
suma atat in cifre cat *i in litere i apol se pile prevklute in regulamentul atributiunilor
sub-seinna de medicul primar *i secondar. *i datoriilor internilor.
Foile de dietà i bonurile scrise curat *i § III. Nutrimental internilor, elevelor
fara*tersatui1 sad adause d'asupra linielor
ae predad intendentilor pentru distribuirea a- nia.p de guarda i al supraveglietorelor.
lirnentelor *i regularea cornpturilor. Art. IL Internilor de guarda, elevelor-
Prescriptianile contrarii acestni re . mO*e de guard& precum *i supraveghetOre-
gulament, vor fi considerate de inten- lor li se acorda :
dent ca nate i neaveuite i vor if terse Dimineta, 100 dramurl lapte si 50 dra-
cu cerndla ro.;;Iil din foile de dicta sail mur) jimbla.
Zbonnri, comunicAnd aciista medicului Dejanul, 100 dr. jimbla, 50 dr friptura de
Tamar la cea d'intaid visita. vaca. 100 dr. cartoti prajitI preparate cu 6 dr.
Cind o cifra presinta indoiala se va lua grasime *i 4 dr. sare.
tot-d'a-una ca valórea cea mal mica. CartofiT se pot inlocui cu alte legume carT
La finele fie-carel lunT, intendentul va a- insä nu vor trece peste pretul cartofilor.
duna tote foile de dieta i bonurile speciale, Prandul. Una portie supa de came de
le va trece in done' cornpturl. cart se vor Ina- vacri, una mancare legume cu carne. una
inta EforieI cu tote actele justificative, cel friptura de vaca *1 100 dr. jimbla. Cuantita-
ma) tfirgiii 15 dile dup. espirarea lona tile ce se vor intrehuinta la mancdrile de la
Art.12. Intendentul este direct responsabil prand sunt cele prescrise de art. 4. Supra-
.de predarea cuantitatilor prev5dute prin pre- veghetOrele vor priimi si 100 dr. vin pe di.
sentul regulament. Orele pentru distribuirea mancaril vor fi
Art. 13. Distribuirea alimentelor la bu- tot acele fixate pentru bolnavi.
catarie se va face de sub-intendent. Art. 15. Orl-ce alte dispositiuni prevëdute
Crete de distributie sunt : Supa de chirnen in regulamentele anteriOre *i relative la re-
vara la 6 ore, iarna la 7 ore, prandul la gimul alimentar in spitale, sunt *i raman a-
.1-2 ore, iar mancarea de séra la 6 ore. I brogate.

REGULAMENT
PENTRU INTRETINEREA RUFARIEI D IN SERVICIUL SPITALELOR EFORIFI
(Aprobat prin. jurnalul No. 159, din 22 Octombre, Anul 1875).
1. La primirea de la Stabilimentul de spa- 2. Obiectele de rufaria i imbracaminte,
'tat a unul rand de rufarie spalatl, intenden- carl ad trebuinta de reparatiune se vor tri-
tul va veghea ca lengera atasata la Spital mite indata la atelierul de la Ospiciul Mar-
sad Ospicid, sa revisuiasca fie-care bucata, cuta, cu o lista In dublu dupd. modelul No. 86,
alegand pe acele carl ad trebuinta de repa- semnat de intendent.
ratiune. Una din aceste liste se inapoiaza intenden-
Intendentul sub nicI un cuvint nu va to- tuluI cu semnatura de primire a intenden-
lera a se da prin sill rufaria rupta sad des- tului Ospiciulul Marcuta *i a lefei atelierului.
ccu,utd. 3. Seta atelierulul va ingriji pentru grab-
www.dacoromanica.ro *
 32 LEG. EFORIEI 5e EPITROPIEI

nica reparatiune a rufdriel, pe care o va ina- I 6. Acest proces-verbal va servi de temeia

poia intendentulul respectiv dupd lista cu intendentulul, pentru desciircarea luT si pen-
care a primit'o si va semna de primire. tru excluderea din inventare a acestor obiecte
4. Obiectele de rufdrie, pe cart sefa atelie-1 usate, cari vor remane depuse la magasia
rulul le va constata cd nu se mat pot re-1 centrald.
para, se vor inapoia in starea in care s'ad j 7. Pe hasa acestul proces-verbal carI se
priimit la atelier, arMandu-se nurnerul aces- va inainta Eforiel prin seful serviciuluT spi
tor bucatl la colóna respectiva a modelu- talel or si cu aprobarea Eforiel, se va elibera
int Nr. 86. din magasia central5. rufdrie noud. spre a
5. Obiectele inapoiate de la atelier ca u- inlocui pe cea scósà ast-fel din serviciii.
sate si ne mat putend 11 reparate se vor de- Ingrijitorul magasieT centrale va trimite la
pune de intendentul respectiv la magasia atelier rufdria usatd spre a servi la repara-
centrald. tiune sad spre a se preface in diferite o-
0 comisiune compusä de seful serviciuluI biecte de pansament i scamd.
spitalelor, si de revisorul spitalelor, va con- Predarea i priimirea acestel rufdriI se va
stata in presenta intendentuluI printr'un pro- face dup5 greutate in kilograme.
ces-verbal incheiat in dublu, starea acestor Remilsitele de carpiturl se vor aduna pE
obiecte. trimete la magasia centrald.

REGULAMENT
PEN'IRU PRIMIREA SI ESIRtA SMTITII.OR DIN SPITALELP. P SMINTITI

Art. 1. Orl-ce individ declarat de smintit smintiti, sunt : piirinil. curatoril, epitropiT,
prin vr'un act medical, se pOte primi in cdu- rudele acestuia, si in lipsa lor amicil i chiar
tarea spitalulul de smintitl. dupá cererea u- veciniI.
nel autoritAtI sad a unuI particular. Art. 6. Daca smintitul este MIA midlOce,
In cele-l'alte spitale nu se pot primi smin- particularil cart vor lua initiativa pentru ase-
titl de cat provisorid pentru fixarea diagnosel darea luI in spital, se vor adresa dire auto-
sad ca transit (MIMI in transport pentru un os- ritatile administrative orT politienescl cerend
picid de smintitl). a se constata de media starea lul mintald,
Art. 2. Autoriratile earl sunt in drept de spre a se putea inainta apol la spital.
a lua initiativa pentru asedarea unul smintit I
inteun spital special sunt : instantele judecd- Art. 7. Particularil cart vor fi constatat
starea mintald a pacientuluT printr'o consul-
torescI. prefectura politieI si in lipsä prefec- tatie privata
tura de judet. primáriile urbane Si pentru co- de medicI. se pot adresa d'a
rnunile rurale sulrarefecturile ; acestea din dreptul administratieI spitalicescl de care de-
urmà vor raporta indata prefecturelor res- pinde spitalul, cerend pe temeiul unul act
medical, asedarea smintitilor in acel Os-
pective.
Art. 3. De cate orl o autoritate inainteza picid.
pe vr'un smintit la spitalul de smintitl, trebue Art. 8. Cererea de admitere facutá cdtre
eLI insotiasca de o chdrtie formald catre me- autoritatile citate in art. 6 si 7 va fi data in
dicul primar al stabilimentulul, insotitd de scris, subscrisä de cel in drept si legalisatá de
act medical in original sad in copid legali- autoritgile administrative locale; in acea har-
satá ; iar daca smintitul este interdis, in loc tie se va areta numele, prenumele. profesia.
de act medical. el va fi insotit de un estract religia, etatea, domiciliul atilt al pdtimasulul
de sentinta judecltorésc5. prin care a fost in- cat si al petitionarulul, insemnandu-se tot-
terd is. d'o-datd si gradul de rudenie, orI felul de re-
Art. 4. La casurI grave, unde s'a constatat latiune ce ar fi avend acest din urrod cu smin-
acte de violenta cornisd in public, smintitul titul.
se 'Rite inainta la Ospicid si fail act medi- Art. 9. Certificatul medical. mentionat la
cal, insd autoritatea administrativä. care va art. 3 si 7, trebue sl arate felul si gradul a-
fi luat acéstd mesurd, va areta anume acéstä lienatiunei mintale, precum si tote particula-
imprejurare in adresa el cdtre medicul Ospi- ritatile. Acest certificat nu póte servi de cat
Main]. 13 dile de la eliberarea luI.
Art. 5. Particularil carl sunt in drept a Art. 10. La cas de urgentd, medicul pri-
cere asedarea unul smintit in spitalul de mar al spitalulul pOte primi provisoriti pe un

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN BUCUR. sI IASI 533

individ i Targ rertificat medical , se va ra- esireT id sad a morteT, cu aretare de mime-
_porta despre acésta in 24 ore administratie1 rul dilelor elite s'a aflat in spital.
speciale de care depinde si care oranduesce Art. 13. lndata ce un smintit 'sI-a redo-
o comisia medicala spre a esamina starea bandit senatatea i medicul primar '1 declara
mintala a pacientulul. Daca admiterea de ur- ca este In stare a esi din Ospiciu, se liberéza
.genta a lost provocata de care o autoritate prin ordinnl sed fàrá nicT o amanare, clandu-
administrativa, acesta va fi datere a ingriji i-se in mama un bilet de liberare din Ospicid,
ca, in termen de trel Able, constatarea sus fara aretarea diagnosel belel de care a
mentionata sa se implinésca. suferit.
Art. 11. Autoritätile administrative earl Art. 14. Daca, ins, individul este nevarst-
.ad ordonat asedarea unul smintit major in nic sad interdis, orT acusat de veo crima
spitalul de alineatl, sunt datere d'a incuno- inaintea unel instante judecatorescl, m edicul
sciinta fad intardiere cel mult in termen de primar al OspiciuluT va insciinta acea auto-
-S dile pe procurorul local, sad daca smintitul ritate care '1 a trimis la Ospicitl.
este din alt district si pe acela al districtuluT Art. 15. Daca vr'o rucia, curator sad epi-
respectiv cat se va putea maT curend ; ase- trop al unul smintit, sad chiar si particular,
menea ad sä urmeze i administratiile spite.- care va fi cerut admiterea lul, reclama d'a se
dices., cand particularil se adreseza la den- libera acel individ inainte d'a fi vindecat, se
-sele. póte libera d'a-dreptul, dandu-se in sema re-
Art. 12. Intendentul spitalulul va tinea o clamantulul dupa cererea lul inscrisa si for-
-condicà snuruita, numerotata i sigilata de malä,; daca ins& pacientul ar fi primejdios
administratia spitalicescl. superióra, de care pentru el insusT, atuncl medicul ospiciulul va
Aepinde stabilimentul, in care se va inscrie, raporta despre acesta administratiuneT i nu'l
indata dupa primirea unul smintit, numele, va libera de cat dupl. autorisatia si dupa te-
prenumele, profesia, etatea, religiunea, natio- meiul garantiel formale ce va fi dat postulan-
malitatea si domiciliul sed, precum si al aceluia tul d'a ingriji ca smintitul sa nu fie in positia
care a cerut admiterea in Ospicid. Daca bol- de a savarsi nicl un fapt vatarnator.
mavul este trimis de veo autoritate, se va in- Art. 16. Indata: ce un smintit se primesce
-semna acésta, numdrul hartiel i dosarul in Ospicid, ese sad more, medicul primar va
unde s'a depus hartia ; se va mentiona sen- face un buletin unde va descri causa admi-
tinta judecatoresca de interdictiune, daca e- terel, esirel sad a mortil individulul, numé-
sistA, i numele epitropulul, asemenea si cer- rul acelor afiatl in fiinta, pe care '1 va inainta
tificatul medical de primire. administratiel superidre de care depinde sta-
Se va maT insemna .inteaceste condi* bilimentul.
data admiterel bolnavulul precum i aceea a (ifonitorul oficial Nr. 78 din 9/2, Aug. 1867).

REGULAMENT
IDE AIIMITEREA BOLNAVILOR PENSIONARI IN OSPICIUL MARCUTA SI TRATAMENTUL LOR
(1867)
Art. 1. In -sectiunea instituita. anume in mite congediarea sa, atuncl bolnavul va fi
"Ospiciul Marcuta se va admite bolnavil cu transferat in sectiunea comung.
pensiune in modul urmator : Art. 5. Pentru casul cand, in cursul tri-
Art. 2. Acesta sectiune se va administra mestruluI, bolnavul ar inceta din viéta, sad
de intendentul Ospiciulul i deservita de per- se va libera, pensiunea platite. r6mane in be-
sonalul medical respectiv. neficiul Ospiciulut
Art. 3. Admiterile si esirile bolnavilor
-din acesta sectiune se vor face conform re- Art. 6. Primirea pensiuneT trimestriale se
.,zulamentulul in vigóre al ospiciulul Marcuta. va face de Intendenta Ospiciulul de &are care
Art. 4. Pensiunea ce cat& a se pad pen- se va lihera o recepisa, dintr'un registru spe-
tru fie-care bolnav In acesta. sectiune se fi- cial, subsemnata de Intendent ci vidata de
_xezä la suma de lel opt-decT pe tuna ; ea va medicul primar al Ospiciulul.
fi respunsa de familia sad curatorul bolna- Sumele primite de intendent se vor varsa
vulul, in tot-d'auna pe trel lunT inainte. in casa Eforiel prin indeplinirea formailitati-
In casul cand nu se va respunde la ince- lor cerute de legea comptabilitateT generale a
putul fie-carul trimestru pensiunea, bolnavul Statulul.
tv a fi Inapoiat familieT, iar daca feint sigradul Art. 7. Pensiunen de 80 lel se soc.otesce
alienatiunel de care va fi afectat,.nu va per- numal pentru nutriment si cele-l'alte cheltuell
www.dacoromanica.ro
534 LEG. FFOHTEI I EPITROPIED

ordinare de intretinere anume indicate in ta- Cheltuell ordinart pentra intretinere%

bloul de mal jos. pensionarilor, ealealat pe an an, pen,-
Art. 8. Ascernutul, imbrgcamintea si in- tru 24 paturf..
caltgmintea bolnavulul pensioner se vor pro- Pentru 30 stanjenl lemne de foc so- LeT
cnra de familia sag de curatorele lul in limi- cotit cate 2 stanjenT de sobg. in timpul
tele midlócelor sale pecuniare. ernel si 1 stanjen pe lung la bucatarie 210th
Pentru 525 oca gaz trebuincios intr'un
an la 6 lampI . . . . . . . . 31th
TABE LA Pentru 114 oca.rapita. trebuinciOsa in-
De modal 0 felul alimentatinneI bol- tr'un an la 7 candele . . . . . . 2la
navilor. Pentru 10 lumingr1 pe séra in saki-
nele si odàile personaluluI, pe an . . 2401
Dimineta Pentru léfa unet ingrijitore a 60 lel
o dulcétg. pe luna, pe an 72th
o cafea cu lapte cu franzela. Pentru nutrimentuli acestel ingriji-
tore a 60 haul pe 4i .
. . . . 219,
La dejun Pentru lgfa a 2 servitóre 0 2 servi-
torl a 40 lel pe lung. pe an . . . 192th
2 oug, omlet sag ochiurI. Pentru nutrimentul lor a 20 berg pe
50 dr. friptura de yea' cu salatg.
Una franzelg pentru tóta diva.
di de unul, pe an ...... . . 292,
6013.
Prdnzul Analogia pe lung. lel 501. banl 8.
lar de un pat pe lung. lel 20 ban1,87 1/.
100 dr. carne de vacg.
100 dr. zarzavat diferit. REC AP 1TULATIA
Unturg, Mina, sare si cépg a 6 dramurT.
De 10 oH pe lung friptura de pasgre Cheltuelile lanare pentru un pat.
De 10 orl pe lung cate 50 dramurl compot Lel
diferit. Pentru nutriment . . . 51.
De 10 oH pe lung elite 25 dramuH pilaf de o cheltuelile de intretinere . 20, 87 1 2
orez. o tratamentul medical . . 8, 121
Vinul i tutunul dupg cerere si trebuinta. Sum a 110 lel

REGULAMENT
DE LICITAREA BUNCRILOR ADMINISTRATE DE EFORIA SPITALELOR CI VILE DIN BUCURE& E
(publ. in .1Ifonit. No. 253 din 13 Febr. 1882).
Art. 1. Arendarea bunurilor easel spite- ele- sunt solider responsabile cgtre eforie far&
lelor se face prin licitatie publica orall tinutg. vre o alias declaratiune din partele.
la Eforie in BucurescI in presenta eforilor Art. 7. Fig-care adjudecaOune se va in-
spitalelor. scrie in registrul anurne format. aratandu-se-
Art. 2. Casierul eforiel este insarcinat cu numele concurentilor i surnele oferite.
primirea garantiilor. Art. 8. Persona asupra cgreia se adju-
Art. 3. Cand eforia va galsi de cuviinta. decal sub-scrie in registru, precum i concu-
va putea tine licitatie si la prefecturile dis- rentil cel-alti daca vor fi presenti.
trictelor. Art. 9. Verl-ce persona care in cursul Ii-
citatiunel va intrebuinta vre o manopera rut
Despre tinerea ticitatiunei. scop de a specula asupra licitatiunilor pu-
Art. 4. Licitatiunea se va face succesiv blice. departand pe concurent1 prin darurT,
promisiuni sag alte rnidlOce, spre a face sa
pentru fie-care bun in parte, dupg ordinea scada pretul bunulul pus in licitatie, se va
in care este inscris in tabloul publIcat.
Art. 5. Spre a se putea tine licitatiune, pedepsi conform art 351 din codul penal. Ser-
trebue sa fie cel putM 2 concurentl pf ntru viciul respectiv intr'un asemenea cas va I,1-
cunosciinta indata pe procuror pentru a con-
un bun.
Art. 6. Daca doug sag mal multe persOne stata delictul.
vor lua una i aceiasT rnosie, fie de la adju- Despre gaFantille provisorii.
decatiune, fie in urma pi in cesiune sad alt-fel, Art. 10.. Pentru a putea 11 admisT la con-

www.dacoromanica.ro
 SDITAT.ELOR CIV. DIN INCUR. V 'AV b35
curentg, doritoril urméz sä depunI 0 ga- Art. 21. AceT carT vor contraveni disposi-
rantie echivalenta cu un sfert din arenda pe- tiunilor art. 20, vor perde garantiile provi-
riodulul actual. soril depuse la licitatiune i mo0ile se vor
Cand vre-un bun nu ar fi arendat sad in- pune din foil in rearendare, in cornptul d-lor,
chiriat, garantia provisorie se va fixa de laza somatiune saa judecata, iar deficitul re-
Eforie sultat se va indeplini din garantia provisorie
Art. 11. Acesta garantie provisorie BA fie si averea sa, prin legea de Tama:lire.
tn numerar sail efecte publice. Contract de arendare.
Efectele puhlice se vor admite pe valórea
lor nominalg. rand acésta va fi ordonat prin Intre Eforia spitalelor civile din Bucuresd
vre-o lege special& sad prin pretul fixat de de o parte ci D. . . . , domiciliat In comu-
Eforie, and nu exist& in favórea lor o ase- na , drada No. . . , ju-
menea dispositiune expresa. detul . de alta parte, a intervenit
urmatorul coneract de arendare.
Despre supra-licitatle. 1. Not, Efort al spitalelor civile, dam in a-
Art. 12. Supra-licitatiile prin oferte, se renda proprietatea numita. . . . .
pot depune In termen de 8 dile libere de la din judetul. . . , plasa. . . , comuna. . . . .
dioa adjudecatiunit, la Eforie. a acestel case, pe termen de. . . anT, Incep6-
Art. 13. Oferta spre a putea fi primita, tort de la 23 Aprile 1883, pana la aceiad
, cu pretul de Id . . . pe fie-
urméz g. sa fie de 10 la stut g. peste cifra adju- data 188. .
decatiunet si insotithi de garantia prevNutà care an, convenit Intre ambele OAT qi cu
la art. 10, plus acel 10 la suta, declarand o- conditiunile urmatóre :
fertorele c& va mentine acel pret la all& li- 2. Sub-semnatul . . . , declar ca iaa in a-
ci tatiune. reuda. proprietatea Eforiel, numita mat sus,
Art. 14. Oferta fiind primità, se va tine pe termenul ford de . . ant, de la 23 Aprile
o alt g. licitatiune, liberandu-se primula' ad- 1883, pan& la aceiast data 18. . , cu pretul
judecator garantia provisorie ce a .depus. arétat mat sus.
Art. 15. Acea licitatiune nu se va face de 3. Pentru asigurarea Indeplinirel indatori-
cat dupl o nouà publicatiune prin Monitorul rilor ce sub-semnatul am luat prin acest con-
Oficial, incepandu-se concurenta de la suma tract si a tuturor dispositiunilor conditiunilor
oferità. la cart ne-am obligat, am depus cautiune
Art. 16. Ofertantul nu 'd va putea trage consistand In . . . i la cas de nelndeplinire
oferta sub nict un cavint, mat inainte de a din parte'rnt a obligatiunilor stipulate aci,
se fi adjudecat mosia la a doua licitatiune onor. Eforie a spitalelor civile este in drept eth
asupra unet alte persóne. dispung de dansa conform art. 8 din condi-
Dacà ofertatorul va refusa a mentine pre- tiunile de mat jos.
tul oferit, va perde garantia depusa, in profi- Conditiuni.
tul easel spitalelor i mosia se va rearenda
In comptul sat, fare' nict o somatiune saa 1.. Arendasul va avea dreptul asupra mo-
judecatg. siel arendata, in virtutea contractulut sN, la
Art. 17. Daca nu se va presinta un alt exploatarea tutulor veniturilor i folóselor
concurent la a doua licitatiune de cat acela mosiel, afar& de restrictiunile i opririle deter-
care a Meat oferta, atunct bunul se va adju- minate de administratiune prin conditiunile
deca asupra sa. ad inserate.
Yiile, liveclile sad vert-ce alte partl de pd..
Despre confirmarea adjudecatiunilor. mint, cu numirt cart nu sunt prevOute In
Art. 18. Adjudecatiunea nu va fi defini- acest conlract si cart nu s'ail arendat deose-
tivá, de cat numal dupa aprobarea Eforiel. bit, ca facend parte din acesta mosie, apar-
Art. 19. Bunurile al carer resultat obti- tin arendasulut, ca exploatator al mosieT.
nut la licitatiune, nu se vor confirma, se vor Arendasul este obligat a incunosciinta pe-
pune din nod in licitatiune, inapoindu-se ga- eforie oficial, pe data ce ar Intampina ase-
rantiile provisoril acelora ce le vor fi de- menea cas; In casul contraril, va fi respon-
pus. sabil el si garantul ma, chiar remaind acele.
Despre garantille definitive. Olt nepustiite si in necultivare, de tot ve-
nitul cat vor sta intr'o asemenea positiune,
Art. 20. Se acorda adjudecatorului an pad& la a lor arendare si dupa pretul ce va
termen de 60 jile, care va curge de drept si resulta la licitatiune.
fara somatiune nict jndecatg, din dioa lici- La cas d'a se face o asemenea denuntare,
tatiunet, spre a depune sad coinplecta ga- arendasul nu va ave a nid un drept de despa-
rantia definitiva, prevOuta la art. 4, din gubire in contra eforiel, nand acésta n'ar pu-
conditiunile contractulut. tea reu0, pe caile legale, d'a intra in posesiu-

www.dacoromanica.ro
536 LEG. EFORIEI l EPITROPIEI

nea loculiff arkat; sad ar crede ca. este mal sil d'a considera contractul resiliat, fad so-
bine a nu lira verl-o m6sur a. pentru a intra maiunenic1 j udecata. Ea are atancl faculta-
In posesiunea loculul in. cestiune. tea, printr'o simpla cerere cátre administra-
2. Eforia arendéd mocia ast-fel precum o tiune, sa reclame departarea arendaculul din
posedg, adid : In devalmacie, cii aide etc., exploatarea mosiel.
atat in privinta calitatel, cat ci a intinderel; Eforia rknane libera d'a adjudeca exploa-
fará nicl o alta raspundere. tarea nuicieT, dup./ deslucirile art. 6, a sus-
La cas cand. s'ar face vre-o rectificare sad penda rearendarea sail a o cluta In regie.
co rectinne asupra delimitarel locurilor cedate Cand suspenda rearendarea sail cant./ mo-
foctilor clacacT, arendasul nmi va avea drep- cia in regie, atuncl, fostul arendac se apara
tul la cererT de despagubire, chiar daca s'ar de orl-ce deficit ci nu famane responsabil de
lua vre-o portinne de parnint din partea r6- cat de datoria din trecut.
masa proprietatel, care i se arendéz . prin a- 6. Rearendarea mosiel in comptul arenda-
cest contract, sail daca s'ar constata Ca foctiT culuT, se va face cu tote semanaturile aflate
clacasl au posedat mal midt de cat li se cu- in pamint, cu tote imbunatatirile.facute ci cu
venea dupa legea rurala. tote productele neculese Inca, farlt ca aren-
3..Arenda. anuala, adica acea resultata la dacul, In comptul druia se heftezlt exploa-
adjudecare, se va r6spunde de arendac, in tarea mociel, slt aiba dreptul la vre-o despa-
monetti dupa cumuli fisculul, in 4 cactiurT de gubire pentru adsta i fara caEforia sä aiblt
o potriva. adica : la 2 Ianuarie, 2 Aprile, 2 Iu- &are noul arendac vre-o responsabilitate
lie ci 2 Octornbre al fie-c Trul an. pentru produsul mociel.
Deosebit de arena:, arendacul va r6spunde Atat arendacul cat ci garantul ski nu se
de la sine tote impositele existente cerute depot plange salt reclama in contra EforieT,
Stat, de comuna, ci de judet, d'impreuna. cu dad acesta va gasi de cuviintä cu ocasia
4ecimele lor, i acelea earl s'ar mal adloga rearendareT, sa Orlt de la concurenti garan-
peste impositele actuale, privitóre la acesta tie de alta natura de cat aceea care s'a dat
proprietate i earl stint in sarcina arendasulul. de arendacul in socotéla ca.ruia se rearendéza
Asemenea va rëspunde i taxele de timbru mocia.
vi inregistrare ale acestul contract. 7. Arenda neplatita precum i deficitul ce
Sub nicT un cuvint arendacul nu va putea va resulta din rearendare, se va Implini In
opri r6spunderea cacturilor la termenile in- total precum se prevede maT jos.
dicate mai sus. El nu va putea intenta pro- Eforia se va despagubi dupa cum va crede
ces in contra Eforiel, dad mal Intaid nu va mal folositor intereselor sale, sail din pro -
fi raspuns cactiurile ce at datora pang. la 4i ductele arendasulul, din vite, mobile, instru-
cu procentele lor, precurn i impositele. mente, sail din ver-ce alt se va gasi pe mo-
4. Arendacul va depune o garantie definitiva cie; sad din garantia acestuia, fara somatiune,
In numerar sad efecte publice, echivalenta comandament prealabil sad curs de judecata,
cu jumkate din pretul arendel unnl an. ci numal in puterea legel de urmarire.
Efectele publice, in privinta carora vor e- Ast-fel dad garantia va fi in banT se va
sista dispositiuni exprese stabilite prin vre-o drsa in casa Eforiel ca venit, de va fi err e-
lege speciala, precum : scrisurT funciare, tit- fecte publice se vor vinde dupa cursul 4ileT
lurl de renta, rent& amortisabila, obligatiuni prin licitatiune publica, in termenul ce va
de Stat, etc., vor fi primite pe valórea lor no- gasi de cuviinta Eforia, ci care se va publica
minall, cele-alte efecte publice admise de prin Monitor, fara somatrune sail alta for-
lege drept garantie, vor fi primite pe pretul malitate, iar de va fi in ipoteck vind.erea
ce se va fixa de eforie. se va face conform lege de urmarire.
Cupónele obligatiunilor nu se vor libera Cand se va urrnari garantia arendaculul,
de cat dupa ce se va constata ca s'a rëspuns garantul ski nu are dreptul de a radica nicl
arenda, precum i impositele pentru cad a- o reclamatiune sad contestatiune In contra
rendacul va presenta cuvenitele recepise. incasarel sail vinderel garantiel.
5. Cand arendacul nu va plati cactiurile la Suma pentru care Eforia va urmari garan-
termenile fixate prin art. 3, Eforia are facul- tia arendaculul, se va considera atat in fata
tatea, fara somatiune nicT curs de judecata, arendaculul cat ci a garantulul sed, ca certa
sa puna In rearendare proprietatea i slt o ci Uchida.
adjudece cii orl ce pret, in comptul garantieT In cas de neajungere se va procede prin
gi averel arendaculul abatut. legea de urmarire la vinderea verl-carel alte
Rearendarea se face in urma unel simple averT a arendasulul, fara somatiune sail co-
publicatiunl prin Monilorul Oficial, in terme- mandament prealabil, nici judecata.
nul Incuviintat de eforie. Deficitul provenit din rearendare, se va
Prin singurul fapt al neplatel arendel la implini odata pe tot cursul anilor pana la ex-
timp de catre arendac, Eforia intra in dreptul pirarea contractuluT arendaculul in comptul

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN BlICUR. §I IASI 537

chuia s'a rearendat mosia. El nu va avea Acea desplgubire recunoscutl o-data, de

drept nicl prin contestare nici prin intentare Eforie, se va opera in fie-care trimestru din
de proces, s suspende efectele legil de urrng. arenclä, pan& la finele contractulul.
rire pentru irnplinirea astiurilor neplatite, Arendasul nu va primi nicl o despggubire
*ad deficitele resultate din rearendare. Ase- and va fi el insusl concesionarul minet, mi-
menea nu poke pretinde pentru acésta nici un nereel sad carierel.
procent, dup.& cum nu póte pretinde diferinta 13. Fund viT pe mosie, cart nu s'ad aren-
En plus ce ar resulta prin rearendare. dat deja la alte perseine prin osebit contract,
8. Pentru banil ce arendasul va datora E- arendasul se va bucura de ansele i va fi
Toriel, va plti procente de 10 la silt& pe an, dator a le lucra la timp, a le pune aracil tre-
din dioa ce era dator a'T réspunde pan& la buinciosT, a complini cu butas1 lipsurile ivite
desfacere, Mr& a prejudeca verl-ce alte des- pe fie-care an, a o lucra ast-fel in at la ex-
plgubirl ce Eforia '1 póte cere i earl ar pro- pirarea termenulul viea sd rOrnanà in cea mat
veni din nerespectarea vre uneia din clausele perfect& stare.
acestul contract. Procentele vor curge de Asemenea va procede arendasul si la mo-
drept Mr& somatiune sad cerere in iudecatá. siile uncle sunt livedl de pruni, nucl etc.,
9. Prelungirea termenului de plat a'. sad de nevindute la alte pers6ne prin osebit con-
diferite alte inlesnirl, ce pote gäsi de cuviint& tract.
Eforia s& acorde arendasuluT, nu póte fi in- Arendasul este obligat a complini cu a luT
vocatl de garant pentra a se descgrca de cheltuialg lipsurile sad usaturile ivite In tim-
consecintele garantieT lat. pul arendrirel, precum si a le curati de ma-
La cas d'a 'i se acorda vre-un termen sad racini ri balaril.
pasuire, Eforia este In drept a cere altä ga- 14. Arendasul este obligat a tine in cea
rantie peste acea depusa. mai bunA stare podurile st&t&tOre sad pluti-
10. ancl arendasul, din diferite impregiu- tore, cart se vor afla in intinderea mosiel
OA, se pune in positie de a's1 veclea mosia ale aror taxe nu sunt sad nu se vor desfi-
sc6s 5. la licitatiune, persona care o garantez& inta prin lege, sad cart nu sunt in posesiaju-
este in drept sl cell de la Eforie conceda- detului orl a comunel, sad date la alti con-
rea movie! pe sOma sa, f&r& alt& licitMiune, traccil, cad asupra celor date siasupra celor-
dac d. se intelege va primi-o cu aceleasI con- Pane, nu va avea nicT un drept sad datorie.
ditiuni, pl&tind dénsul sumele datorite de Eforia nu este responsabil& pentru distru-
garantul sOd. gerea in parte sad In total a podurilor din
11. Arendasul nu este liber a subarenda orl-ce cans& ar proveni conform art. 49.
mosia fag prealabil& autorisare a Eforiei si La cas and Statul, Eforia, judetuI sad
in casul and 'i s'ar acorda o asemenea voe, comuna, ar construi pe mosie podurl nouT de
noul arendas va rOspunde pentru ver-ce de- piatra, de fer, de ar&midd sad de lemn, in
teriordri ar exista din ori-ce impregiurärl la locul celor astddi existente, intretinerea lor
rnosie. nu va mai privi pe arendas, ci, taxele ce vor
12. Afländu-se pe proprietatea EforieT lo- produce, vor privi pe comptul StatuluT, Efo-
curl pentru fabricarea ar&midei sad exploa- riet, judetuluT sad cornunel, far& vre-o pre-
tarea nisipuluT, orl a petrelor, sail elemente teMiune de d.espagubire din partea arenda-
pentru fabricarea varului sail a ipsosulul, a- pint.
rendasul p6te profita de acestea chip& o prea- Dad intre douO pgrti ce formeza trupul In-
labil& autorisare a Eforiel. Eforia va deter- treg al mosieT, se afla un pod de la care a-
-mina intr'un asemenea cas conditiunile p1 rendasul va fi in drept a percepe taxe, locui-
modul exploathrei, precum si partea de care toriT de pe acea proprietate, vor fi al:161.MT de
trebue sä profite clênsa peste pretul arendel,asemenea tare.
far& prejudiciul contractelor existente la pro- Taxele ce urmOza a se lua pentru trecere
prietatile unde asemenea exploatarl aO loc pe asemenea podurT sad pe acele prevOdute
dej a. mai sus, vor fi cele legiuite sad orl-cum va
De asemenea aflandu-se pe mosie mine, regula guvernul.
mineree, sad cariere nepuse ina in exploa- In casul and tablele de taxe ale poduri-
-tare, dar pe cart Eforia ar voi s le exploa- Ior, ce apartin propriet4e1, s'ar strica sad
teze, arendasul este dator a da terenele tre- s'ar sterge literile de pe dénsele, arendasul
buinciOse pentru asemenea exploatarl, pre- este obligat a le preface cu a sa proprie chel-
cum si pentru orl-ce alte trebuinte ale EforieT tuialg.
primind drept despägubire 20 lel de fie-care Arendasul este si rOmane responsabil pen-
pogon, ce 'i se va lua din posesiune. tru Ornenil insarcinatl cu serviciul padurilor
El nu va avea Mel un drept asupra celor si cart Tor fi pe comptul sAg.
puse deja in exploatare, carT sunt i rOman a Arendasul la intrarea in st&panire Va primi
se arenda prin osebit contract. podurile ce privesc pe sOma proprietItel, de

www.dacoromanica.ro
538 LEG. EFORIET t EPITROPIE1

la vechiul arendas cu inventarid de starea In In orl ce chip intrarea pescilor In baltile ce-
care se atIA. comunica. una cu alta.
Dad. podurile vor fi in stare prósta sad in- 22..Arenda1ul este cu deosebire oprit ca la
tr'un nurndr mai mic de cat le-a primit fostul curatirea privalelor i rIuletelor, carl fac co-
arendas, si claca noul arendas nu va refera munrcatie Intre baltl cu ape curgétóre, a le
Eforiel, atund de la Intaia luna de la intra- sEpa mal jos de cat nivelul baltilor spre a nu
rea sa In esploatarea mosieT, noul arendas se putea scurge apele dinteensele.
este presupus c le-a primit In cea maT per- 23. Arendasul este dator la, expirarea con
fect& stare i in numdr complect. tractulul sa. lase bine curatite canalurile, cart
Th. Tote morile, moriscele i piuele aflate fac comunicatie intre balt1cu apele curg6tOre.
pe mosie privesc pe sOrna arendasulul, afar& 24. Dacd. arendasul va voi sa construiasca.
de acelea pe carl Eforia le va fi arendat la verl-un baragill necesar pentru irigatiune, va
alte persOne cu deosebit contract. face a sa declarare Eforiel, care va procura,
Arendasul este dator a preda morile la ex- de va gasi propunerea avantagiósa, orl-ce in--
pirarea contractultd tot In starea In care le-a lesnire de care póte dispune, pentru executa-
primit, luandu-se tancu petrelor, si la expi- rea unel asemenea lucrErl, fErE Insa. a fi o
rarea contractuluT va fi dator a Iasa altele bligata. Propunerea acOsta va fi respinsa d'a
noul tot de aceeasT calitate i mArime. dreptul daca nu se va alAtura pe langE dens&
Pentru on ate alte 'T va mal trebui le aprobarea unul om special si dad. nu va fi
va procura singur, MCA a putea cere verl-o Insotita. de obligapunea inscrisa. din partea
despagubire pentru acesta, precum i pentru unel asemenea persOne, cE va conduce lucra-
orl cate alte reparatiunT vor fi trebuincióse la rea pang la terminarea el.
mod, zagaze, lese, stavilare i lumine, pe 25. Cand arendasul ar voi sa. dreneze verT
carl arendasul este dator a le face cu propria un teren ore-care, simpla sa cerere aprobata
sa cheltuialA. de Eforie este de ajuns.
16. Cand dupa vre-o mesura guvernamen- 26. Arendasul nu are nicT un drept asupra
tala, judetiana sad comunalA, sad din causa padurel sad partilor de pAdure aflate pe mosie-
de fort& majora, morile s'ar distruge sad s'ar 0 nicl un alt amestec in acele padurf. afard.
desfiinta, arendasul nu va avea nicl un drept de obligatiunile prevEdute prin art. 27 din
de despagubire conformandu-se art. 49. acest contract.
17. Daca morile sad moriscele nu se vor fi In cas cand Impreuna cu mosia s'ar da spre-
arendat impreuna cu mosia, ci prin deosebit esploatare si parchete de *lure, arendasul
contract, atund arendasul mosiel nu va avea este supus, In ceea-ce privesce padurea, la
nici un drept asupra lor, MO de a cere verl-o tote regulile i conditiunile stabilite de Eforie
despagubire. pentru exploatarea pAdurilor.
Cat pentru morile earl serveail in trecut
pentru trebuintele monastirilor, schiturilor 27. La mosiile unde vor fi paduri, atat
sad metócelor, arendasul este dator a rasa prin insule cat si prin cele-ralte partT, paza
libera mAcinarea fErE nicl o plata a cantita- lor precum si a hotarelor mosiel este Incre-
tilor de producte necesarl pentru trebninta dintata arendasulul, care va fi responsabil de
acelor monastirl, schiturl sad metóce. orl ce calcarl se vor face de &Etre vecinl, si
Asemenea va permite pasunarea vitelor u- despre earl nu Va. Incunosciinta pe Eforie Ia
nor asemenea asedaminte fara venT o plata., termen de 15 dile.
socotit cate o vita mare sad cloud mid gla 4 Asemenea este responsabil de delictele co-
calugarT sad calugarite mise In padure direct sad indirect, raspun-
18. Helesteele nu privesce pe sema aren- dend In bani pretul lemnelor taiate. conform
dasulul moiel, dad. vor fi arendate prin deo- urmatórel tarife ; rdmanend dénsul In drept
sebit contract. a se despAgubi de la persemele earl ad comis
19. Arendasul nu este liber sa. topesca. in delictul. El se va supune constatarilor ce se
sad canepd. In helesteele sad baltile populate vor face chiar In lipsa sa de agentiTEforiel cu
cu pescT, nicT a yarna pescele prin taerea ele- autoritatea locara, flea a fi nevoe de a fi
steulul, fiind obligat a se conforma cu noile chem at.
mdsurl ce se vor lua pentru pescuit. Pretul ce se va constata, prin modul ardtat
20. In timpul vErsarel apelor, cand pescele aci, se va socoti cert i exigibil si se va In-
infra. In balti, od-ce pescuire este inter4i6a. casa de la arendas fara somatiune nicl jude-
21. Arendasul este obligat a nu impedica cat& ci nurnal prin mijlocul legel de urnadrire..

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN BUCUR. ql P.I 5-39

Tarifa de pretul arborilor trdati fr autorisatinne d1n padurile Eforier

spitalelor civile (delicte).
ARBattI DE 1 CLASA ARBORI I ARBORI
.a. DE 2 CLA. I DE 3 CLA.
Amenda Amenda Amend& Amenda
eg pe pe Pe pe OBSERVATILTNI
ee decirnetru arbore arbore arbore
1.
Lei B. Lel B. Lei I B. Lei lil
ciml =1.1MmiSMONM.01.1

1 50 51j 30 1). Prin arborit de 1-a clasti, se iMelege tote '

20 varietfitile sat] speciele de stejar, ulm, frasin
2 1 2 1 50 nue.
3 1 5 3 15 1 57 78 2). Prin a 2-a club; se intelege t6te esentele
10 4 40 20 10 reOnOse, brad, fag, crupen, palten, juges-
4 1 2 1
tru, arbori fructiferi cornul.
5 1 15 5 75 2 87 1 43 3) Prin a treia clasi se Intelege tOte cele-alte
6 1 25 7 50 3 75 1 87 esente.
1 35 9 45 4 72 2 4) Dael titierea arborilor va fi din -reserve, a
36 menda
7 va fi dubla tarifel.
8 1 45 11 60 5 80 2 90 5). TAindu-se ramurile sail causindu-se alte
9 1 55 13 95 6 97 3 48 stricAciunl arborilor, se va plAtt jumdtate pre(ul
10 1 65 16 50 8 25 4 12 arborelui.
3). BatAtorirea de teren In pAdure prin lout-
11 1 80 19 80 9 90 4 95 inte, prin arbundrie etc., se va plAti Oat lel
12 1 95 22. 40 1 1 70 5 85 stanjenul pAtrat, desfiintandu-se tot de o-data
13 2 10 27 30 13 65 6 82 pregatirile existente pe acel teren.
14 2 25 81 50 16 75 7 87
15 2 40 36 18 9
16 2 60 41 60 20 80 10 40
17 2 80 47 60 23 80 11 50
18 3 54 27 13 5(1
19 3 20 60 80 30 40 15 20
20 3 40 68 34 17 -
21 3 60 75 60 37 80 18 90
22 3 80 83 so 41 80 20 90
23 4 92 46 23
24 4 20 100 80 50 40 25 20
251 4 40 110 55 27 50
81 urmAnd In aceia31 progresiune adieA cate 20 banl de fie-care decimetru.
NB. Decimetru se socotesce de o jumOtate palm& clecimall.

28. Sub Mel un pretext arendasul nu va acestel tgied sad peutru carciumele ce va voi
Ii aperat de acesta plata, de cat in casurI de sg. infiinteze cumpgratorul pgdurel, In intere--
forta-majóra, dacg spre exemplu : delictul s'a sul sed, la gura padurel precurn nicl pentru
comis de un numer considerabil de órnenl, drumurile ce vor trebui desehise spre a se
pe earl nu'l a putut Impedica etc. In aseme- scóte lemne din padure.
Bea casurl este indatorat all formula prin Poenile, livedile de fen ce se vor afla In
administratiunea locala acte constatatóre, pe pgdure, reman in folosul arendasulul a cosi
cart sl le inainteze Eforiel In termen de o fenul de pe densele, Mfg a le ara i WI a se
lung cel multf de la comiterea delictulut Ca- opune ca esploatatorul pldurei sg.'sI asede
sul de intardiere II face responsabil directa- lemne pe unul sad doue pogóne dintr'iusele
mente catre Eforie. in tot cursul anulul, dacg pldurea ar fi pusg
29. Intamplandu-se ca In durata acestul con- In exploatare.
tract, sad chiar si de mal nainte sà fi fost sad In cas candEforia ar voi sl Inseminteze a-.
sä se pung in exploatare pgdurea ce se alla ceste poenI, live41 sad ochiurl. arendasul nu
pe movie, arendasul mosiel n'are nici un a. póte avea drept de cerere de despagubire.
mestec In tot timpul arendgrel In pärtile de Dreptul de pgsunarea vitelor prin pgdure,
pgmint ce compun parchetele vindute spre dreptul de ghinda, jir, coltarI i alte fructe-
exploatare. Nu póte cere nicI o despggubire pgduresci sunt ale arendasuluT numal pe lo-
pentru prejudiciile ce 'i ear causa err ocasia curile, undo agentil silvicI vor permite-o,

www.dacoromanica.ro
540 LEG. EFORIEI I EPITROPIEI
scris i motivat. Asemenea arendasul nu va se p6te opune la deschiderea sag formarea
avea nicl o pretentiune pentru ghinda ce se balciurilor sad targurilor.
va culege de agentil Eforiel sag alp insgrci- 35. Arendasul este dator a intrepne cu a
nap al sél pentru inserrantgrI de paclurl, nicl sa cheltuialg t6te cladirile aflate pe mosie,
pentru ghinda ce se va oferi pe loc spre a se ast-fel in cat la expirarea contractulul O. le
Insemanta padurea /Arita. lase in starea in care le-a primit.
Pentru stricgciunea causata prin pgsune In 36. Pentru hotarele mosiel arendasul va fi
locurile oprite, se va estima clupa numerul respuncptor de orl-ce calearl s'ar face pe mo-
ci felul vitelor adicg : lel 1 pentru un pore, sie i despre ,cari densul n'ar incunosciinta
lel 2 pentru o oae. lel 3 pentru un cal, o vacg, pe Eforie.
un vitel sag un manz si lei 5 pentru un 4,01 El este asemenea obligat a respecta i a
sag o capra. face 0, se respecte de vecinl liniile i movi-
Dach Odium va fi mai mica, de 10 anl a- lele de hotare sad orl-ce alte semne, cand
menda va fi induoita, fiind supus arendasul proprietatea va fi hotarnicita, iar and nu va
la despägubire färil somatiune sag judecata fi va suspne statul-quo, dupg positiunea fos-
ca si in casul prevedut la art. 27 si 28, tilor arendasl.
30, Cand se va aplica legea silvicg, Eforia 37. Dad. se va intempla ca In cursul aren-
este in drept a face modificgrile necesare färä därel sa se adaoge sag sa se rldice din po-
vre-o pretentiune din partea arendasului. sesiunea arendasulul vr'o portiune de pamint,
31. Numerul gardianilor de pgdure i ho- in urma vre unui proces, atuncl atat adaosul
Itare necesarl fie-carel proprietap este notat cat i perderea privesce pe arendas.
^In publicatiunea de arendare. 38. Arendasul este dator sg preinoiasca
Arendasul este obligat a lasa in dispositia brasdele hotarelor, rnovilele i verl-ce semne
the-card( gardian de hotare sad de pgdure cu a sa cheltuialg i pe a sa respunedere ; va
cate 6 pogOne pamInt cultivabil. Acesta Insg. justifica despre acésta la finele fie-carul an
ummal la mosiile a cgrora Intindere arabila printr'o aretare Inscrisg, certificat g. de prima-
wa trece peste 200 pogóne. ria localg si de gardianil numiti de Eforie.
Deosebit de acésta arendasul va respunde 39. La mosiile uncle sunt sag se vor face
Eforiel suma de lel noul 350, pentru fie-care planurl economice, arendasul va fi dator, nu
gardian de padure sad hotare, care sumg u- numal d'a ingriji sa nu se preschimbe vre-
nindu-se cu aceea a arendel se va trece in unul din semue, dar se va conforma intru tote
contract. planuluT economic, neputend face nicl o mo-
32. Proprietätile Eforiel unde embaticurile dificare, fara specialg autorisare a Eforiei.
40. Arendasul este dator a da terenul ne-
se obicinuia a se strange de arendasul mo- cesar pentru construirea liniilor ferate si so-
lieT, se vor strange si de acum Inainte tot de selelor pe cEile nationge jiidetOne i comu-
-clensul, Intl% cat ele nu vor fi rescumpgrate, nale. precum si peptru,Intretinerea lor, far&
conform cu titlurile embaticarilor. nicT un fel de despagub.ge.
Despre embaticurile de cari profita arenda- 41. Arendasul n'are niel xm amestec in in-
-sul se vor desfiinta sag rescumpgra in durata teriorul monastirilor, schiturilor sail met6-
acestul contract, conform legeT, arendasul nu celor, ce se vor afla in coprinsul mosiel. El
va pretinde la Eforie nicl o despagubire. va lasa la dispositia superiorilor respectivT,
33. Arendasul este dator a observa sub a gradinele.cle legume sag arborl fructiferT, pe
sa respundere ca embaticaril sg, nu ocupe card superioril le vor fi posedand la facerea
mai mare intindere de loc de cat aceea co- acestul contract
prinsg In documentele ce le posed, nici sa Unde nu va fi stahilital o asemenea pose-
posede locurT destinate pentru vii, fara a a- siune, arendasul va lgsa superiorilor de mo-
vea vil cultivate pe densele. nastirl, schiturT, metOce sag bisericl. aseme-
In cas contrarig va raporta pe data EforieT nea gradinT, in intindere de 2 pogóne. La cas
reclamand In acefasl timp la autoritatea ju- de neintelegere, arendasul se va supune de-
detului pentru respectarea drepturilor Eforiel. cisiuneT Eforiel.
In data dupg intrarea In posesie a mosiel, 42. Proprietaril mosiilor invecinate cu a-
arendasul va fi dator a da Eforiel relapunl celea ale Eforiel nu pot lua In arenda pe a-
detaliate pe a sa respundere de numerul em- cestea din urma nici prin el InsiT nicl prin
baticarilor de pe proprietatea ce i se arendeza, vre-un ordnduit din partele. Urmand ast-fel
de titlurile i drepturile lor. Eforia are facultatea a'l del:arta din mosie,
34. Venitul balciurilor i targurilor prive- gra. somatie sag judecata, si a'i supune pe
sce pe sema proprietatel i arendasul va pro- densil cat si pe garanpi lor la despagubirea
fita de densul in conditiunile regulate de gu- pagubelor ce se va causa din rearendare.
vern i plgtind de la sine orl-ce taxe puse Dad, in cursul contractulul arendasul va
asuprg-le. Sub nicl un pretext arendasul nu deveni proprietar pe mosia vecing, atuncl re-

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIv. DIN BUM. SI IW 541

mane In facultatea Eforiel a resilia contractul. nici judecata, a veil clror strictciunI se vor
43. La proprietatile de bang, unde se vor constata prin inventarit ca a adus mosid
afla paidurl de salcie, se vor Imptrti acele sad ecaretelor sale, conform estimatiunel ce
pádurl In 5 OM, eyelid arendasul pe fie-care se va face de autoritatea administrativa lo
an dreptul de exploatare Ii ptsune, numal call, chiar cu ocasia acelul inventarit.
In partea ce i se va destina pentru acel an. 46. In genere ver-ce striaciunl Mute Ia..
OrI-ce Intargiere de dare de parchet, nu póte mosie i constatate pe calea prescrist de
cla arendasulul drept de vre-o pretentiune de art. ,45, arendasul remane responsabil a le-
despagubire. pleat fart somatiune nicl judecata ci numal.
Tterea se va face numal la inAltimea de 3 prin mijlocul legel de urintrire.
metri, edicá din scaun, iar la ptrtile de pa- 47. Arendasul este liber a face orl-ce Im
cure care are scaunul format mat sus, se va bill:L.614M sat constructiunl pe mosia Eforiel
forma un not scaun la Inalpmea stipulate': cu ale sale propril cheltuell.
mat sus. Aceste amelioratiud sat constructiunl re
La cas cand arendasul se va abate din man proprietatea Eforiel i arendasul nu este
conditiunile prescrise, asupra modulul ex- in drept a cere vre-o despägubire, atuncl
ploattrel acelor partl de pädure, urmarea sa, chiar cand din cause sa contractul s'ar des-
considerandu-se ca delict , va fi supus la des- flinta mal inainte de expirarea termenulul de
pAgubire dupt cum prescrie art. 27 catre E- arendare.
forie, fart. somatiune Mei judecatt. 48. Arendasul va asigura ecaretele mosid
44. De la termenul arendarel mosid, 6i in contra incendiuld pe perieda contractulul,
chiar de la primirea contractulul, arendasul cad alt-fel va fi responsabil de pagubele ce-
va avea dreptul Eforiel, pentru a constrange s'ar causa prin incendit. In cas de sinistru, des-
pe fostul arendas ca sL asiste la inventarie- pagubirea cuvenita se va respunde de so
cietatea de asigurare d'a dreptul cAtre Efo-
rea mosiel si a tutor ecaretelor sale, ce aren-
dasul este obligat a face impreuna cu auto-rie ; pentru care sfarsit se va stipule acesta
ritatea administrativa local. Nevenind ve- conditiune In polite de asigurare.
chiul arendas, lucrarea se va face chiar in 49. Arendasul ia asupra sa tote casurile
fortuite, sat de fort& majort, atat cele or-
Inventarit se va face In trel exemplare, dinare cat i cele extra-ordinare, i nicl un,
sub-scrise de totl cel presentI, i dintre carI motiv de cas fortuit, atat preveclut cat i ne-
un exemplar se va conserve la comunt, al- preveclut, nu va putea da drept arendasulut
tul se va Inainta Eforiel cel mult In interval la cererI de sagement sat orl.ce alte pre-
de 15 4ile dupa facerea Id. tentiuni.
Arendasul este obligat a incunosciinta pe 50. Arendasul care ar voi a face pe pro-.
Eforie, mal din vreme de cliva decist pentru prietate constructiunl de zid i magazil sis-
facerea inventariulul, i cand ea nu va tri- tematice, va adresa in scris cererea. sa catre
mite un delegat din parte'''. atuncl inventariul Eforie Insotitt de planurile i devisele lucra
se va forma si In absenttl. rel elaborate de un architect recunoscut i In
Arendasul care nu va forma inventarid, numer Indouit, cart, cercetandu-se de Efo-
maximum In termen de trel hid de la pri- rie, le va aproba de va gtsi de cuviinta.
mirea contractulul, se va considera cd a pri- 51. Arendasul este liber, afard de casul
ma mosia i tote ecaretele In cea mat bunt prevedut mat jos, a face pe temnt. la finele
stare, dupl. cum urmeza a li se preda. contractuluI ori-ce aratur1 i sernentturI va
Lipsa de ecarete sat orl-ce zestre a mo- voi, iar clact nu va mai lua in arencla mo0a,
nu dt noulul arendas nicl un drept de arendasul cel not va face seceriqul i treeri-
a cere vr'o despägubire ; nid stricaciunea e- sul sementturilor i rodu 'I va imparti pe-
caretelor nu'l constitue dreptul de a pretinde din doue cu arendasul eel vechit. Mijlocind
de la Eforie reparatiunl sat vr'o indemnisare. neIntelegere pentru acésta, vechiul arendas..
45. Arendasul, la finele contractulul sat la va face tat cheltuiala pentru strengerea ace--
scóterea sa din posesiunea mosieI, este da- kr sementturl i va da celul nod 4.eciuéla
tor st predea in termen de o luna cel mult, Indouitt.
noulul arendas, tett zestrea mosiel dupt in- Dace Inst. noul arendas, va declare ye-
ventariul facut la intrarea sa In stApanire, chiulul arendas, prin administratia locald,
conform articolulul de maI sus. et este gata a face densul artturile de bluing,
Asemenea va preda i tote ecaretele In& atuncl vechiul arendas este dator a da celul
intate de densul in durata contractuld set, nod Ude facilitatile pentru a esecuta aseme
eta dupa acest termen Eforia sat arendasul nea artturl, Ingtduind pasunarea vitelor cu
eel not, va avea dreptul st facá in absentt'l cart se va servi..noul arendas.
acest inventar, i densul va fi supus fart sa Se intelege cS. noul arendas este dator a
pat. objecta la desptgubire, fart somatiune lucre ast-fel In cat O. nu vatame lntru nimic

www.dacoromanica.ro
i542 LRG. EFORIEI l EPITROPIEI

drepturile vechiuluT arendas, sad stringerea e) Declaratia nouluT arendas certificata de

Troductelor sale. autoritatea localä, ca. hotarele mosiel s'a con-
Pentru semanaturile ce va gasi actualul a- servat si preinoit conform art. 38
rendas facute de fostul arendas in tómna f) Recepisele de respunderea impositelor
acestul an, se va conforma contractultd in vir- fiscale, judetene i comunale.
lutea caruia vechiul arendas a posedat mosia. 56. Cand pentru o proprietate von fi dottI
52. Ingineril sad on-can ali agentI al Efo- sad maT multi arendas1 carT vor sernna im-
rieT ad dreptul de a inspecta aplicarea si ese- preunl contractul, acestia vor ti solidarl res-
cutarea conditiunilor de fata. ponsabill pentru t6te obligatiunile coprinse
53. Arendasul este obligat a da Eforiel si intr'acest contract.
-orl-caror agentl aT s6T, sciinte inscrise sad 57. Moscenitoril unuT arendas decedat vor
verbale de carl vor avea trebuinta, relativ la fi tinut1 solidaricesce de t6te sarcinile con-
mosia ce tine in arenda, dandu-le V tot aju- tractulul.
torul se'd pentru verl-ce anchete i lucrarl 58. Atat cand Eforia va intenta proces con-
cum V pregatind chiar martorl si orl-ce alte tra arendasulul sad a garantuluT, cat st in
asemenea vor fi de trebuinta, farä a putea casul cand acestia vor intenta proces contra
.cere vre-o despaguldre, privind in comptul s'e'd Eforiel, arendasul 'V alege domiciliul in Bu-
plata corespondentel ce va intretine cuEforia. curescT. strada . . . . Nr. . . unde se vor
54. Orl-ce violare a acestor condititmI con- da citatiunT, orl-ce hotararT, somatiunl sad
statat a. numal de agentiT Eforiel, constitue E- comandamente etc. sad se vor lasa cu pro-
foriel dreptul d'a desfiinta contractul si d'a ces-verbal conform legel de procedura.
rearenda mosia urmandu-se inteacésta pre- 59. Arendasul apartinênd vre-uneia din
scriptiile stipulate la art. 5.
55. Garantia depusa de arendas nu 'i se protectiunile streine, nu pote nicT o-data in-
poke elibera de cat in urma tine cererT in- voca calitatea sa de strein in privinta obli-
atiunilor ce 'sl-a luat prin acest contract.
scrisa adresata. Eforiel- presentandu-se urma- Pentru esecutarea acestor ohligatiunT, pre-
tórele acte :
a) Chitanta ce va poseda pentru depune- césta,siarendasul
cum pentru orl-ce diferinta in privinta a-
este supus legilor Orel ju-
rea acelel garan0.
h) Inventariul ecaretelor sub-scris de noel ridictiunel
tene.
esclusive a tribunalelor parnin-
arenda i legalisat de autoritatea comenala
locala. constatand cä acele ecarete n'ad su- 60. In cas de rearendarea mosieT pe comp-
ferit nicl o stricaciune. tul arendasulul, cel care 'I va inlocui in a-
c) Declaratia silvicultoruluT Eforiel ca n'a renda mosiel va plati impositele tote, adica
facut nicl o stricaciune padurel de va II pe acelea ce se vor afla inscrise in rolurile de
proprietate. perceptiune, ne putend pretinde a plati numal
d) Chitantele casierulul EforieT de achita- pe suma cu care i s'a rearendat mosia.
tea arendel inscrisa intr'acest contract. Nr. 753. 1882, F ebruarie 9.

REGULAMENT
DE LICITATIUNE PENTRU ESPLOATARE DE PADURI ALE EFORIEI
(1876)
Dispositiuni- prehminare. iPublicatiunea se va face in termeniT prey&
Art. 1. Esploatarea paAurilor easel spita- dut.I
.
la art. 47 V 50 din legea comptabilitateT.
lelor se face prin licitatiune publica orala, ti- In publicatiune se va face cunoscut locu-
nut& la Eforie, in Bucurescl, in presenta efo- rile unde are a se tine licitatiunile, precum
si diva fixata pentru acésta.
rilor spitalelor. Art. 4. Conditiunile arenclariT, precum si
Casierul Eforiel este insarcinat en primirea acest regulament, se vor publica cel putin o
garantfilor.
Art. 2. Cand Eforia va gasi de cuviinta data pentru fie-care peritida de arendare,
va putea tine licitatiune si la prefecturile dis- d'impreuna cu anuncitd pentru tinerea licita-
tiuneT.
trictelor.
Despre finerea licitatiunei.
Despre publicatiuni Art. 5. Spre a se tine licitatiune trebue
Art. 3. Nu se va tine o licitatiune fâr o sa fie eel putin doul concurentl pentru o pa-
prealabila publicatiune prin Monitorul gfioial. dune.

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN'ELICUR. §I loft 543

Art. 6. Dad doud sad mal multe persOne Despre confirmarea adjudecatiunilor.
vor lua una i aceeasI pAdure, fie de la adju- Art. 18. Adjudecatiunea nu va fi defini-
-decatiune, fie in urmi prin cessiune sad alt- tivd de cat nurnal dupd. aprobarea Eforiel.
fel, ele sunt solidar responsabile &Aire Eforie, Art. 19. Padurile, al cdror resultat obti-
fArä vre-o all& declaratiune din parte-Ie. nut la licitatiune nu se va confirma, se vor
Art. 7. Fie-care adjudecare se va inscrie pune din nod in Iicitatiune, Inapoindu-se ga-
in registrul anume format, ardtandu-se nu- rantia provisorie sad oferta celul ce o va fi
mele concurentilor i sumelor oferite. depus.
Art. 8. Persona asupra careia se adjudecd
subscrie in registru, precum i concurentil Despre garanfiile provisorii.
cel-altl, dac . vor fi Ina presentl. Art. 20. Se acord d. adjudeatorilor un ter-
Membril Eforiel certified cu semndturile lor men de 40 dile, care va curge de drept rifleD
resultatul licitatiunel. somatiune nicl judecatä de la confirmare,
1rt. 9. Yerl-ce persOnd care, In cursul li- spre a depune sad complecta garantia defini-
citatiuneI, va intrebuinta ver-o manoperä tivd, prevedutd la art. . . din conditiunile
cu scop de a specula asupra licitatiuni- contraetulul de mai jos.
lor publice, depkrtând pe concurentl prin da- Art. 21. Ace earl vor contraveni disposi-
rurl, promisiunI sad alte mijlóce, spre a face tiunilor art. 20, vor perde garantiile provi-
sd seadd pretul pd.durel pug In licitatinne, se soril depuse la licitatiune, i pddurile se vor
va pedepsi conform art. 351 din codul penal. pune din nod In rearendare in comptul d-lor
Serviciul respectiv, inteun asemenea cas, va fr somatione sad judecatd, i deficitul re-
insciinta IndatA pe procuror pentru a con- sultat se va implini pe aceeasl cale prin le-
stata delictul. gea de urrndrire.
No. 6,389 1876, Septembre 28.
Despre garantiile provisora
Art. 10. Pentru a putea fi admisl la con- Eforia spitalelor
curentd, doritoril urmézd sä depue o garantie Esploatarea ptidurilor pe periodul 18....188...
echivalenta cu jumdtate din estimatia /Ai:lu-
re care I se va face cunoscut de Eforie. CONTRACT
Art. 11. AcOstä garantie provisorie sd fie Partea de pädure de pe proprietatea easel
in numerar sad efecte publice. spitalelor din judetul
plasa se da in esploatare d-lul . . .
Despre supra-lieitatiuni. clumiciliat in . pe termen de
anY silvicl, socotit de la intAid Octombre a-
Art. 12. Ofertele se pot depune in termen nul 18. . pang la Antaid Aprilid 18. . cu su-
de 5 dile. de la Ora adjudecatiunel, la Eforie. ma de lel . . . . . . . pe fie-care an, si cn
Art. 13. Oferta, spfe a putea fi primita, urrnAtórele conditiunI generall i speciall :
urtnézd sd. fie &JO la sutä peste cifra adju-
decatiunel, i InsotRA de garantia -prevMutA CONDITIUNI GENERALI
la art. 10, plus acel 10 la sutd.
Art. 14. Oferta fiind primita, se va tine TITIAN, I.
o a doua licitatiune, eliberAndu-se prirnulul Despre adjudecafiune.
adjudecAtor garantia provisorie ce a depus. Art. 1. Afard de clause speciale, tote par-
Art. 15. A doua licitatiune nu se va face chetele de pädure ce se dad In tdere se vor
de cat dupd o noua publicatiune prin Moni- adjudeca in total, fara garantie de Intindere,
torul Ojicial, incepOndu-se concurenta de la de nurndrul de arborT, de etate i calitate. An-
suma oferitA. treprenorul nu va fi In drept a face nicT o
Art. 16. Ofertantul nu 'pr va putea trage I pretentiune in scop de a dobandi resiliare
oferta sub nicl un cuvint, mal Inainte de a de contract,' orl reducerI de pret, sad schim-
se fi adjudecat pAdurea la a doua licitatiune bare de parchet, pentru poeni, locurl gOle,
asupra unei alte persOne. lacurl, smdreurl santurt, drumurY, parchete
Daca ofertantul va refusa a mentine pre- sad locurl ce ar presenta dificultatI pentru
fol oferit, va perde garantia depusd, In profi- esploatare sad scóterea lemnelor.
tul easel spitalelor, i padurea se va rearenda Art. 2. Marl de clause speciale, vinda-
In comptul sdd, fard nicY o somatiune sad ju- rea se face prin licitatiune, cu strigare, o data
decatd. pentru tOtIl. partea de pdclure ce se pune in
Art. 17. Daca nu se va presenta un all esploatare pentru periodul de cincl anY 18....
.concurent la a doua licitatiune, de cat acela pang. la 18... iard pretul ce va resulta, va fi
care a fdcut oferta, atunci padurea se va ad- arenda anual d. sad rata ce are a se respunde
judeca asupra ofertatorulul. de antreprenor pentru fie-care parchet sad an.

www.dacoromanica.ro
 544 LEG. EFOMEI 91 EPITROPIEI
Art. 3. In ceea ce privesce procedarea li- Art. 11. Afara de pretul adjudecatiumel
citatiunel, se va urma conform regulamentu- de clause speciale contraril, antreprenorul va
lul Eforiel inserat mal sus, avend antrepre- fespunde Eforiel lel noul 360 pentru doul
norul a se conforma punctualmente celor guardl de padure, fara. a se putea scadea arr-
prescrise prin acel regulament, fára nicl o o- treprenorul de acestd plata, sub cuvInt ca a
punere din parte'l. platit direct guardilor.
Art. 4. Antreprenorul va depune o garan- art. 12. Eforia are facultateca infiinta
Pe definitiva, echivalenta cu preciul arendel sad nu acestl guardl, fire: cVantreprenerul
unul an, care garantie va fi In numerar, efecte WO pOta crea verl-un dreg de pretentiune
publice, precum i in ipoteca. si fara a putea considera pe guardl ca servi-
In acest din urma cas, amtreprenorele va tort aT sel.
consimti a da Eforiel o inscriptiune ipotecard Art. 13. Clint antieprenorul nu va plati
pe imobilul oferit ca garantie, pena la suma arenda la termena fixat prin contractul de
echivalenta cu arenda anuald a padurel. fate., Eforia are/facultatea, Mfg. somatiune,
Art. 5. Pentru a se cunósce adevarata va nicl judecatadpune in rearendare partea de
lore a imobilulul ce se afectezd ca ipoteca, si padure sad cuantitatea lemnelor neesploatate
spre a se putea aprecia pan g. la ce stung, se de dênsul, facend adjudecatiunea cu verlIce-
póte garanta cu densul, se va lua venitul sill pret in comptul garanpel si averel antrepre-
ast-fel precum figureza In rolul directiunel norulul abatut.
contributiunilor directe, si se va Inmu1i cu Art. 14. Asemenea rearenclarI se fac in
o suta, resultatul inmultirei se va Impiri cu urma unel simple publicatiunI prin Monito-
7; iara resultatul Impartirel se va lua pe ju- rul oficial, in termenul incuviintat de Eforie.
mitate 0, conform articolulul acesta, acealju- Desposedarea antreprenorulul se va face
rnatate constitue valórea pan e'. la care numal far a. somatiune nicl judecata.
Eforia primesce inscriptiunea de ipoteca. Art. 15. Despagubirea cuvenita Eforiel,
Pentru imobilele ce nu sunt Inca supuse la eta pentru sumele datorite cat i pentru de-
imposit, se va lua de basa, spre a se cunósce ficitul ce va resulta la licitatiune, se va face
venitul lor, contractele cu o date. certa, ante- si in chipul urmator :
rital aren claret Garantia de va fi In banl, banil se vor versa
Art. 6. Fternane in facultatea Eforiel a face in casa Eforiel; de va fi In efecte publice, se
prin verl-ce alte midlóce, espertisa venituluI vor primi asemenea la casa pe cursul dilel ;
care va fi putut figura in rolurI, third ca antre- de va fi In ipoteca, Eforia va cere vindarea
prenorul sá aib dreptul a reclarna in contra imobilulul, Meal somatiune, rdcl judecata, prim
evaluarel facuta. legea de urmarire.
Art. 7. Pentru garantiile in numerar Efa- Suma pentru care Eforia va cere vindarea
ria va plati un procent de 50/0, dupà sese decl imobilulul se va considera, atat in fata entre-
dile de la depunerea lor In casa. prenorulul cat si a garantelub, ca licuida si
Art. 8. Antrepremirul, pentru ate se a- exigibila. In cas de neajungere se va procede-
ting de conditiunile generale saA speciale ale conform legel de urmarire, asupra verl-carel
esploatarel padurel, precum i garantul siu, alte eyed a antreprenorulul fara somatiune
va fi supus legilor Orel, atat in termenul an- nicl judecata.
treprisel sale, cat si in tot timpul, pan e. la de- Art. 16. Deficitul provenit din rearendare
savarsita ràfuire, fara a se putea apara intru se va implini o data pe tot cursul anilor, pana.
mimic cu ajutorul protecpunel ce vor avea, la expirarea contractuluI antreprenorulul, in
nicl dniI, nicl alt cine-va, sub cuvint de a- comptul &Arnie s'a rearendat padurea.
sociatI sad rnostenitorT al lor. El nu va avea drept, nicl prin contestare,
nicI prin intentare de proces, sa suspende e-
TITLUL fectele legel de urmarire pentru implinirea.
Despre pretul vin4re i alte obligqiuni castiurilor neplatite, sau deficitelor resultate
Eiin rearendare.
accesorif.
Asemenea nu p6te pretinde pentru acesta
Art. 9. Pretul adjudecatiuneI 'I va res- nici un procent, dupd cum nu 'Jae pretinde
punde antreprenorul la 20 August al fie-ce.- diferinta in plus ce ar putea resulta la rea-
rul an din eel marginitl pentru antreprisa sa, rendare.
la casieria Eforiel, Bucuresd, strada ColteT Art. 17. Pentru baniI ce antreprenorul va
Nr. 38, In moneta dupa cursul fisculul. datora Eforiel, va plati procente de 15 la seta.
Art. 10. Pentru anul inteill mnsa. pretul din dioa ce era dator a II respunde pana. la
adjudecarel se va fespunde la dece dile dupe: desfacere, fara a prejudeca verl-ce alte des-
aprobarea licitaiuneT, i antreprenorul nu- pagubirl ce Eforia TI póte cere, provenite din
mal dupä acesta va avea dreptul a cere au- ne-respectarea ver-uneia din clauselt.-Kestul
torisarea de exploatare. contract. Procentele vor curge de drept ra`rd.

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR MY. DIN BUM. SI Ll 645

somatiune sai. ceret e prin judecatd. Sub n'cl de Stat, antreprenoril vor rdspunde Eforiel
un petext antreprenorul nu va putea opri sumele ce erad obligati a le rOspunde Statulul.
'Aspunilerea castiurilor la termenile indi-
cate mal sus. El nu va putea intenta proees T1TLUL III.
Eforiel far& a fi rspuns mai inlaid castiurile Despre explootare, se6terea lemnelor din p?t-
ce ar datora cu procentele lor. dure, preclarea pareAetelor qi primirea lor.
Art. 18. A ntreprenoril nu sunt liberl a sub-
arenda sad transrnite contractul cMre ally. Art. 21. Afara de clause speciale contra-
persona Mid o prealabila autorisare a Eforiel, ril, exploatarea partei padurel vinduth se va.
care nu va putea acorda cerPrea de cat dad. urma in curs de cinci ani silvicl de la 1 Oc-
antrepienorul va fi achitat câtiiirile i dac . tornbre 18 pang. la 1 Aprile 18 .... cu obii-
noul antreprenor va.lua asupra sa respunde- gatiune ca ia fie-care an, sh, se exploateze
partea ce cc va delimita si care se va arata
rea pentru ver-ce delicte sad cleteriordrl va fi
fdc.ut primul antreprenor, asigurandu.se Efo- in clausele speciall ale exploatarel fie-aria-
ria cu garantie, conform acestul contract. E- padurl si in randul insemnat prin acele
foria ial reservd, facultatea d'a acorda sad re- clause.
fuss cererea de sub-arendare sad transrnitere. Art. 25. Verl-ce abater/ d.e. la acest arti-
Art. 19. Antreprenorul, pentru rdspunde- col sad schimbarea de ordine a exploatarel,
rea regulatd a castiurifor, va fi supus lege sad exploatare prin anticipatie, constatatd de
de urmairire. agentul Eforiel si de autoritatea comunald,
Art. 20. Prelungirea ternienitor de platd respectiva, va constitui un deFct, care ya, o-
sau de diterite alle inlesniri cc pete gasi do hulas pe antreprenore ca sal platescii. vale-
cirviinta Eforia a acorda antreprenorilor. nu rea lemnelor tdete dupd tarifa aflatd, in con-
pete fi invocata de garantI, pentru a se des- tractele tie arendarea rnosielor Eforiel.
carca de consecintele garantiei lor. Art. 24. Exploatarea in Writhe regulate
A semenea nu se pole plange antreprenorele a se trata printr'un alt mod de cat therea. de
sad garantele add, dach. Eforia va gasi de cu- parchete, cu sad fail reservd de arbor!, se
viinta, cu ocasiunea rearenddrel a cere de la fircezd prin clause speciale.
concurentl garantie de alta naturd. de cat a- Art. 27. Antreprenorul este obligat a lam
ceea care s'a dat de antreprenorul in socolela netaiat nurndrul de arborl de reserva ce se
canna s'a rearendat padurea. specified si fixézh prin clause speciali, pen-
tar fic-care parchet, precum arborl mareati
Art. 21. Cand antreprenorul din diferite ca sem ne de parchete sad hotare.
impregiurarl $e pune in positiune de a 'al ve- Art. 28. Dacd antreprenorele nu va Ihsa
ilea padurea scesä la licitatiune, persena care arboril de reserve si alti, precum se a. ata,
a garantat este in drept a cere de la Eforie mal sus, si cat i vor fi prevNutl prin clansele
concedarea padureI pe sema sa fard altd lici- speriall, el va fi dalor, dupd conslatarea fa-
tatiune, dacd se intelege va primi-o cu ace- cutd numal de autoritatea locald i agentele
leasl conditiunl, platind clansul sumele dato- Eforiel, chiar in lipsa antreprenorulul, sä pla-
rite de (-hire garantul add. tesca indath easel spilatelor valórea arbori-
La cas de a i se acorda vre-un termen sad lor ce vor lipsi, estimatI dupd preVti i,e locale
pdsuire, Eforia este in drept a 'I cere alta, ga- in valerea indoitil.
rantie peste cea depusd. Art. 29. erl-ce antrepi enore, care Ina-
Art. 22. Antreprenolul este obligat a de- inte cle a incepe therea, va declara ca nit se
clara domiciliul set real si a notifica ver-ce afld. in parchetul ce urmezd a exploata In a-
cchimbare a acestul domicilid. In tot cursul nul aceIa, arborl de reserva in numdrul. e-
dnratel acestul contract, precorn i pentru sentele, dirnensiunile i calitatile prevdclute
ver-ce actiune s'ar liasce din acest contract, prin clausele speciall, se angagiazd, cbiar prin
in urma expirdrel lul, tete c'tatiunile, soma- declaratiunea liii, ca sh, platesch. indatd. cate
tiunile, comandamen tele prea la bile, hotdririle, 25 franci pentru fie-care i ce ar intrebuinta
int-eun cuvint tele actele de procedui se agentele silvic pentru constatarea celor decla-
vor considet a ca legalmente predate la dorni- t ate. Se intelege cd. antreprenorele este supus
ciliul declarat in acest contract, sad notificat la acestd penalitate numal In casul de a se
In urinal. constata contrariul de ceia ce a declarct.
Art. 23. Antreprenorul va rdspunde de la 0 asemenea declaratiune falcutd duph ce a
sine impositele i taxele fiscal!. judetene sad inceput therea, va 11 considerata ca nuld si
comunale, precurn ki timbrul, asirnenea $i va trage dupa densa aplicarea tutulor pen,
taxa de inregistrare d.e 2 la 00, conform tilor pi ex Mute pc ntru therea arboiilor re-
art. 28 si 32 din legea timbrului. serypti.
Adaosul de imposite fiscale va privi pe E- Art. r 0. Antreprenort le este ohligal, ca,
forie, iard. pentru schqemintele ce se vor face la 1 Septembre al tie-cdruia an al antr pri-
www.dacoromanica.ro 35
549 LEG. EFORIEI St EPITROPIEI
eel sale sa adreseze fa Eforie cerere inserts Eforia Ya, cere despagubire antreprenoruluI
pentru a '1 se elibera parehetul acelul an, Cu- de 10 lel pentru fle-eare Stahjen'patrdt.
venit spre exploatare. In lipsa tine( asemenea Art. 30. Lerntvge. iretlete sad tele tade,
cererT parchetul nu 'i se va da. dar cari la termenul de 1 Aprilid aT fie.carUT
Autorisatia pentru exploatarea parchetuluT an se vor afla pe partea esploatatä, vor deJ
se va da de Eforie printeo adresa d'a drep- veni preprietatea Eforiel, lar d. dreptuI de den-
tul catre primaria respectiva, care va da an- pagubire pentru antreprenor, libera fiind Efo-
treprendrulul parchetul In primire, Kind bine ia a le vinde verl-arul si and ar voi.
Inteles cä acésta se va urma dupa réspunde- Art. 37. hi cliva de I April10, primarul
rea arendil anuale. Se va forma un proces- comunel respective, dupa adresa ce Va primi
verbal despre aoésta operatiune . si se va ina- de la Eforie, va opri eu totul luerarea in ph-
inta Eforiel, irnpreuni cu chitanta antrepre- dure, pang ce agentat silvic al Erotic./ va
norulul pentru primirea parchetuluT. Agentele constata printeun proces-verbal starea In
Eforiel va deschide mai inainte pe fata care se aft* parchetul, adia partea padurel
mintuluT liniile necesaril, ineheind, pentru a- ce s'a esploatat.
céstä lucrare, un proces-verbal in unire cu Tot in adest proces-verbal se va constata
primaria 1ocaI, unde se va lasa copie. data in cele-Palte privinte antreprenorul a
Antreprenorele, primind de la prinrarie fácut esploatarea acelul parchet IntocffiaT
parchetul, va semna si acel proces-verbal, dupa conditiunile stipulate, sad de a urmat
care va ramanea in cancelaria autoritatel co- abated sad neirnplinirl si cad anume :
muna le. De s'a urmat abated, agentul Eforiel le va
Art. 31. Afar& de clause speciall, lemnele evalua pe fie-care, pe basele conditiunilor ge-
se vor taia tote d'a-randul third os-bire marl nerall si celor speciall ale esploatard padu-
-si mid, cu toporul la 15 centimetre d'asupra rel, si antreprenorul va fi dator a rdspunde
fete1 pamintulul, ast-fel in cat apa de phiie pe data valOrea lor, fiind supus legel de nr-
sa. nu 1)&5. sta pe Rilpinl. adia. taerea pie- marire. Despagubirea ce 'i se va cere se sco-L
zisa. ttadacinele insii, vor rOrnanea intregl si cotesce ca certa i exigibill. Asemenea con-
neatinse. Asemenea se vor taia sati potrivi stataff se vor putea face chiar in lipsa antre-
din nod, tulpinile cote vechT, dandu-li-se tale- prenorulul.
tura prevdduta maT sus. Din acea cji parchetul va trete sub iin-
Art. 32. Este oprit antreprenorulul a des- diata priveghere a guardilor cad vor avea
coji (jupui) lemnele mai inainte de a le da ingrijire ca nicl o vita sa nu mai calce In
jos la parnint, sub penalitatea de a plati va- parchet.
lOrea lor estirnata tot ca la art. 25. Art. 38. Lemnele Mete antreprenorul le
Pe unde va trete o data cc toporul, antre- va putea aseda orl unde in parchetul succe-
-prenorul nu va fi liber. sub nicT un cuvint, a siv, chiar i prin poenile alteI sedl de parchete,
se mal intOrce cu taerea, la contra urmare destul sa nu actual verl-o Stricaciune antre-
va plati valórea indoita a lemnelor ce va taia prenorilor Inconel, in beneficiul carom aunt
in urrna pe unde a trecut deja cu toporul. lisate aceste poenT.
Art. 33. Taerea lemnelor va fi libera in Art. 39. Sunt obligatl antreprenoril :
fie-care an de esploatatiune numal de la 1 I. A Ingriji ca drumurile din intrul padurel
Octombre pang la finele luT Martid, and va puse in esploatare, sa fie libere in tot-d'auta,
fi tOt a. padurea curatita de lemnele Mete, a- spre a nu se intrerupe sad impedica comu-o
fail de clausele prevddute in conditiunile ni tali un ea.
specie IT. 2. A restatornici si a repara acele drumuff,
Art. 34. Este oprit antreprenorul, in tot movile de hotare, podel,e i orl-ce alte stria-
cursul afitreprisel sale, de a baga sail de a ciunT vor ocasiona cc therea i scOterea lémi
läsa s. pasuneze vite de ale sale, sad nelor din padure
strdine, In partea paduref vindute, esploa- Art. 40. Data din esploatarea padurel s'ar
tate sad la curs de esploatare, cum si de a strica un drum comunat sail podurile si po-
vatama lemnele de reserva, orT prin vite, orT detele aflate pe el. antreprenorul va fi dator
prin neingrijirea Omenilor, sad cc carele de a face tOte reparatiunil trebuinciOse pentra
transport, la din contra, va fi responsabil an- a fi pus in bung, slate intr'o intindere ce nu
treprenorul de vatamarea cc va aduce pi- va putea fi MaT m Ire de urla nal metril, de
durel. la marginea parehetulul In exploatar6.
Art. 35. Sub nicT un cuvint antrepreno- Art. 41,. Carciuma ce se oblcInuesce a se
rul nu va putea face arbunT in coprinsul pa- infiinta pe timpul esptoatdrel, o ra aseda an-
durel, afara de padurile unde, dupä positiu- trerenorul in unal din marginile pidurel data
nea loculul, s'ar prevede o asemenea permi- in taere; vitele acele ce se vor aduna acolo,
siune in clausele special( ale fie-careT paclud I nu vor putea panina in padure sad In tieturl,
In esebl Pentru violarea acestel dispositiunT, I sub nicT un Cuvint.

www.dacoromanica.ro
 -SPITALELOR CIV. DIN MOIL SI IASI 547
v
Art. 42. ApItreprenorelp ya 11 obligat, )ca Semna 7.mpreung. contractul, acestia vor fi so-
tla.,kilejeigsploatarel eantoaulul ce a luat, pd. lidart responsabill pentru tOte obligatiunile
tpredea., s .40 *are. stalpit -sad tablitele coprinse intr'acest contract.
prise la fie-garercap cle parebet precum ase- Moscenitoril unul antreprenor decedat, vor
rnenea surd t.attirl a facelsi unnsoróe in jurul fi (Mutt solidaricesee de tote sarcinile con-
acetor stalpt. tractului.
krt. 43. Vert ce viplare a agestor con- krt. 49. Atat and Eforia va intenta pro-
ditiwil, pi cppstatata, sag' de agentele Efo- Ces contra antreprenonilor, sag a garantilor,
Friel, sag de autoritatea administratia *OA, cat si in casul and acestia vor intenta pro-
47I presenta sari abSenta, antreprenorulul, con- ces contra Eforiel, domiciliul de alegere, al
skittle Eforiel, afar& de dreptul de despagubire, tutulor paililar, este in Bucuresci i intenta-
prevOut prin articolele precedente si pe a- rea actiunel se va face la tribunalul de Ilfov.
.cela de resiliare a contractulal si rearendarea Art. 50. Antreprenorele, apartinend vert
padurel in comptul antreprenorulul i garan- uneia din protectiunile streine, nu póte nicI
tolut cu vert ce pret, conform art.13. o-datci invoca calitatea sa de strein in pri-
Ut. 44. Antreprenorele ia asupra sa tote vinta obligatiunilor ce 'sl a luat prin acest
casarile fortuite, atat cele ordinare cat cele contract.
Nextraordinare. si Met nn Inotiv de cas fortuit, Pentru esecutarea acestor obligatiuni, pre-
atat prevedut cat si neprevedut, va pu- curn si pentru vent ce diferinta, In privinta a-
tea da clreptul la cererI de 4esp5.gubirl sail c6sta, antreprenorul este supus legilor Orel
Ia. \Ted cg pretentiunl. si jurisdictiunel exclusive a tribunalelor pl-
Art. 45. Eforia 'st reserva dreptpl a pune min tene,
In esploatare i alte parti din aceeasl padure.
Art. 51. In cas de rearendarea padurel, pe
Art. 43. Antreprenerele este ebligat a da comptul antreprenorulta, cel care '1 va into-
Eforiet sail vent aror agentl al set, seiinte cui in esploatarea padurel, va plati imposi-
inscrise sag verbale, tie earl. vor avea tre- tele tOte, adica in aceiasl suma ca si predece-
buinta, relative la padurea ce esploatea, sorete sea, neputênd pretinde
(land si tot ajutortil, pentru verl ce anchete pe surna cu care 'i s'a rearendata padurea.
plati numat
lucrarI, martorI etc., MO. a putea cere vr'o
despagribire, privinci In comptul sea, plata Art. 52. Antreprenorul este dator, la fie-
corespondentel c vaIntretine cu. Eforia. care termen, pentru plata castiuriler. sO. Infa-
Art. 47. Garantia depusa de antrepre- tiseze casierial Eforiel, sag casieriel generale
more, nu 'i se pOte elibera, de cat in urma u- de district, recepisele de respunderea imposi-
net ciererl inscrise eatre Eforie, preseRtand telor, ce este dator a plati de la sine, conform
urmatorele acte ,: art. 23. Despre acesta plata se va lace men-
Chitauta ce va poseda , pentrn depune- tiune de easier, In dosul recepiset ce se eli-
cle garanti1 berea pentru plata castiurilor.
2. Declaratiunea silvicultoralul Eforiel, ca Art. 53. Vert ce stung, datorita de antre-
nu a facut vr'q stricaciune padurel, i cO 's1 a prenor, fie arenda, imposite, sail vent ce alt,
findeplinit tOlq angajamentele coptractuluI. sub vent Cc titltt ar fi, se vor indeplini, la cas
de neplata, prin aplicarealpro de urmarire,
Recepisele casierglul Eforiet, de achita-
yea, arendeli prescrisA printr'acest contract.din vindarea lemnelor taete, precum si din
4. Recepisele de respunderea inapesitelor vindarea viteler, mobileler, instrumentelor
,fiseallt judetenp sag qmpaTialit sad vent caror altor obiecte s'ar gasi la fata
AO. 4. Gaud, pentrq Q preprietate, vor fi loculuT. fiind tot asemenea urmarit prin
alok4 sag plat multt, anpregeport, cart Nor gea tie urmarire obligatore pentrn arvadas..
+1ir.I

REGULAMENT
2S1211t4 111:NS1UNA.OR FIJINITOT,fotlAR#011, EFhRIEI SPITAIIStOlt DIN 131M01;11sCt..th RPITROPIEI
GEMBAri A sijq l'AL,Fhnh: Si, c1SPICIELOR CASEI SFANTUIXI SPIRIDON DIN IASI.
(pinp. Nr. .4979 din 19 Dec. 18,130).
TIMM I reset si Epitropia generala a spitalelor si 054
picielor case! St. Spiridon din last, deserva
§ 1. INspysiiiunI, generale. pensiuni functionarilor set, cart se vor afla In
Art. 1. Eforia spitalelor civile din Bucu- conditiunile mat jos notate.
www.dacoromanica.ro
548 LEG. EFOR1EI I EPITROPIEI

§ 2, Conditituni cerute pentru a dob(udi ceded!. pensiunea se va caluula pentrurintre-

dreptul la pensiun& gu termen in care s'ar alla functionand ti-
tularul. fara insa. ea acesta sa pótd exced
Art. 2. Totl functionaril i impiegatil de maximum determinat prin art. 5, de mat supz
ambele sexe, laid sad eclesiasticl, retribuiti
de catre respectivele case, ad dreptul la o TITLUL II
pensiune de retragere, conform cu clisposi- Despre drepturile vrinafilerz
tiunile presentului regulament, pentru care
sfirsit trehue sd supOrte, In tot timpul func- Art. 10. Pensiunea se descIride in per-
tiunel, fard distinctiune i fard a le putea cere sóna urmailor unlit funetionar cu dreptul la
Inapol in nicl un cas, urrnathrele retinerl : pensiune, In modul urmdtor :
a) 0 letinere de 5 la sutd din surnele ce a) V6cluva functionarulul care va fi trait In,
priinesc sub titlul de tratament sad sub orl-ce ligitimd casatorle cu sotul el, eel Min 5-
altd denumire, afard de diurnd ; anl pand la incetarea lul din viota, va prirni
b) 0 retinere de jumetate léfa in prima clone treimi din pensiunea ce ar fi primit sad
lund de numire din nod sad reintegrare , primea sotiul sOd, dupd cum mal sus se spe-
c) 0 retinere de jumatate din sporul lefel cified, daud ar fi trait ; iar dud Va avea si
In prima lung., in cas de inaintare a functio- copil minori legitiml, legitimatl sad adoptatl,
naruluL va primi pensiunea intr6ga ce ar fi prirnit sa-
Art. 8. Dreptul la pensiunea de retragere tiul sOd dad ar fi trait. Copii adoptatT nO vor
se cap6td la etate de 50 anl implinitl. putea avea acest drept, dacd nu va fi -trecut
Art. 4. Este dispensat de conclitiunea -war- 2 anl de la data actulul de adoptiune pang. la..
stel stabilitd mal sus, titularul care s'ar con- Incetarea din vietl. a fuctionarulul sad pen-
stata, cd nu mal este in stare de a. functiona sionarulul ;
diu causa sdnetdteL Copii orfanl al functionarulul sad 'pen-
Art. 5. Pensiunea de retragere se bas6zd sionarului vor avea dreptul la pensiunea In-
pe cel din mina tratament de orl-ce naturd, ti ega. ce s'ar fi cuyenit tat 'Cul thr ;
supus la retinerl, de care cel in drept s'a bu- c) Pdrinçil, tatal sad muma, unul functth-
curat in momentulincetarel sale fici functiune, nar sad pensionar incetat din trietd, %rd so-
card insd ca acésta sa pótd verl o-datl. trece tie sad copil, vor avea dreptul la jurnOtate
peste suma de 6,000 lel pe an. din pensiunea ce ar fi primit Euti lor daca ar
Art. 6. Acéstd pensiune se reguléza pen- fi trait. Pentru a se deschide acest drept,
tru fie-care an de servicid cu a 25-a parte din insa, in persona parintilor, acestia, urmOza sa
cel diu urma tratament, dupa cum se speci- aiba cel putin Versta de 60 anl Irhp1iniT si sa
fied la art. 5 de mai sus. probeze lipsa lor de midlóce cu acte de pad-
Cu tote acestea : pertate in regula.
a) Pentru un servicid de 8 ani implinitl, Art. 11. Cand, din diferite cause; orfanit
pensiunea va fi de o treime din eel din urma minort at functionarulul vor fi pusl sub 0 tu-
tratament ; telds, alta de cat aceea a vOduvel marne, a-
5) Pentri un servicid de 34 anI impliniti, tunei pensiunea se va imparti in 2 partl %-
pensiunea va fi de cloud din trel partl din cea gale intre NrOduva si eopii functionarulitl.
din urma retributiune ; Art. 12. and exist& mince si dinteo ta-
c) Pentru un servicid complect de 20 aril sAtorie anteriórd, atund jum6tate din pen-
Implinitl, pensiunea va fi intréga retributiu- siune se -va da vOcluvel indreptatita, iar cea
nea cea din urma, de care s'a bucurat titu- alta jumatate se va imparti in parti egale in--
larul ; tre copii din diferite casatoril.
d) Pentru orl-ce fractiune de cate un an Art. 13. Daca vOduva cu copil va trece In-
peste fie-care din termenile de 8 si 14 anl, altO. cdsdtorie sad va inceta din vietd, pen-
nial sus stabilite, se va addoga la pensiunea siunea va fi 'reversibild asnpra minorilor,
fixata pentru acel termen, bed a 30-a parte dupL cuwi se specified in al. 2 de sub art. 10-
din tratament, pentru fie-care an de servicid. si urmatoril de mat sus.
Art. 7. In orl-ce cas insd, pensiunea nu va Art. 14. VOcluva fard copiL care va trece
putea fi mai mare de cat maximum determi- in and casatorie, va perde dreptul la pen-
nat prin art. 5 de mal sus. siune.
Art. 8. Prin esceptiune, pot obtine pen-
siunl, orl-care ar fi v6rsta thr si durata ser- TITLUL III
viciulul ce ad adus, functionaril cad, prin- Despre fondul pensiunilor,
tx'un accident gray, resultand din exercit,iul
functiuner lor, ar fi past In imposibilitate de Art. 15. Fondul easel pensiunilor se com-
a continua functionarea. pune :
Art. 9. In casul prevaclut de articolul pre- a) Din capitalul aflat a41 Iti casa pensiunilor;

www.dacoromanica.ro
 SPITALF.LOR CIV. DIN BIJCUlt. SI IASI 549

'b) Din tetinerile prev&lute la art. -2, de Art. 24. Tote decisiunile Si luerarile co-
kmal sns ; mitetului sunt supuse la aprobarea respec-
c) Din surnele rèmase prin stingerea pen- tivelor case.
siumlor ; Expediarea lucrardor comitetului se face
d) Din pensiunile acelor earl ar ocupa o de catre secretarul serviciului.
functiune retribuitA de respectivele case, la Art. 25. Comitetul este insarcinat cu li-
cas cand ar opta pentru salariul acelel func- chidarea pensiunilor.
thin)", sail care ar cAdea in dispositiile art. 40, El dirige prin presedintele se'd si prive-
de mai jos. ghiaza t6te lucrrtrile relative la adtmarea ve-
niturilor si la plata cheltuetilor.
TITLUL IV Ordonanteaza prin presedintele WI plata
pensiunilor si a diferitelor cheltuell.
Despre easa pensinunor. Art. 26. Secretarul, in unite cu casierul
§ 1. Despre comitetal pensiundor. comitetului. presinta. la finele fie-caruia tri-
mestru, compturi de venituri si cheltuell, pe
Art. 16. Casa pensiunilor forrnéza an ser- cari comitetul le verifica i, in urma, le Ina-
vicia distinct de acela al respectivelor case, inteza respectivelor case.
lucr6za insa sub controlnl i privegherea a- Art. 27. La finele fie-chruia trimestru, co
-cestora. mitetel este oblige t a revisui casa de bani,
Art. 17. Acest servicirt se va dirigea de an conslatend situatiunea prin proces-verbal.
comitet. compus precum urm6za : Art. 28. Compturile anuale ale casel pen-
1) De an etor sa directorul Eforiel, cu Li- siunilor se inainteza respectivelor case spre
tiul de presedinte ; verificare.
2) Doul functionari superiori at respective- Art. 29 Comitetul este insarcinat eu pre-
bar case, earl vor numfta cel putin un ter- gatirea budgetulul de veniturile si cheltuehle
men de 7 aril in serviciul administratiunei easel pensiunilor, pe care '1 va supune la a-
centrale; probarea easel respective.
3) Unul din advocatil respectivelor case ; Art. 30. Comitetul va tine o sedinta pe
4) Deal medici din eel mai vechi in ser- fic-care lana pentru regularea celor de mai
viciul spitalelor ; sus. El va pulea tine si alte sedinte extraor-
5) Casierul respectivelor case. dinare, dap: convocarea presedintelal, oil de
Art. 18. Presedintele si casierul sunt de elite ori se va sini necesitate pentra acOsta.
drept membril in acest comitet, lar cei-l'altl
vor fi alesi prin vot de catre functionami TITLUL V
respectivelor ease si confirmatl de d-ml efort Dimositiuni de ordine i de comptabilitate.
Art. 19. Membril comitetului. alest vor
-functiona in timp de 3 ani i vor putea Ii Art. 31. :Mei o pensiune rm p6te fi lichi-
realest data de cat dupa ce mai inthia functionarta
Art. 20. Secretarul va II ales dintre mem- va admis de catre respectiva casa ay exer-
bril comitetului, prin buletin secret si cu cite drepturile sale de retragere.
majoritatea voturilor celor presentI, pe ter- Art. 32. Ori-ce cerere de pensiuni se va
men de 3 ant si va putea fi reales. adresa la comitctul pensiunilor insotita de
Art. 21. Casierul respectivelor case va a- urmat6rele acte :
vea si sarcina de easier at comitetului pen- ai Certificatul easel respective, constatator
siunitor, de admiterea functionarului la exercitarea
drepturilor la retragere, dupa cum se vor-
§ 2. Despre atributinnile eomiletului ii admi- besce in art. 31 de mai sus, si de numdrul
nietratiunea fondulta pensiunilor. anilor serviti, precum i retributiunea ce a
avut, dupti cum s'a specificat mai sus ;
Art. 22. Presedintele conv-Oca adunarile b) Actul de nascere sail, in lipsa taT, acte
\Teri de cate out urtneza sa se ia o decisiune. doveditóre de etate.
si c induce luerdrile. Art. 33. Urrnasil functionarilor earl ail
Art. 23. Comitetul nu wile tine sedinte dreptul Ia pensiune, pe langa actele mai sus-
gra 5 membril presenti, si nu pote lua Mel citate, vor mai presenta i titlurile lor, in
o decisiune taxa majoritate absoluta a mem- virtutea cdrora pretind pensiune.
brilor presenti. Art. 34. Lichidarea pensiunilor se face
In cas insä cand dupa o chemare, comite- de comitet pe basa actelor presentate.
tul nu se va putea intruni in numer de b Decretul do concesiunea pensiunei se da
membril, la a doua convocare comitetul pole de catte casa respectivd, dupa recomanda-
delibera si in num& de patru. presedintele tiunea comitetului pensiunilor, publicandu-se
.avênd vot prcponderator. si in Monitorul oficia.
www.dacoromanica.ro
550 LEG. EFORIEI T EPITROPIET

Art. 85. Pensiunile se lichidéza dupà du- losi de o pensiune se suspenda, prin circum
rata serviciulul, se calculézal pentru fie-care stantele cart fac sä se pada' calitatea de ro
an de servicid, dupa cum se specifica mai man, in timpul privatiunef de acésta calitate-
sus, si se plAtesc lunar. A rt'. 41. Lichidatiunea sad restabilirea I.
In calculul total se va lAsa la o parte frac- pensiune, nu póte da loc la Met un compt .
tiunile de hind si de let. pentru trecut.
Art. 36. Folosinta pensiunel incepe din
dioa cand cel in drept a implinit etatea de TI'PLUL VI
50 ant ; iar pentru urmasil s61 folosinta va
incepe de a doua di dupl. incetarea din vieta Dispositiunl tréesitorii relative numai la E.-
a functionarulut sati pensionarulul. feria spitalelor virile diu Bucuresci.
Art. 37. Acesta folosinta incetéza pentru
urmasil functionarulut sad pensionarulut in krt. 42. Se recunósce existenla case! pen-
nrmatórele casurt : siunilor Eforiet spitaleltor civile din Bucure
a) CAA vecluva a trecut in altà casatorie ; set, de la 16 Octorebre 1864 ;. prin urmare,
b) and orfanil minor! ad dev( nit major!, tott functionarit cart vor fi servit sad servese
sad s'ar fi cAsatorit, or! ad decedat, in cart Inca. Eforiel de la acea epoca se vor regula
casurt se va aplica de va fi locul dispositiu- la pensiune atat pentru trecut cat si pen
nile alM. 1, de sub art. 10, de mai sus ; tru viitor, conform cu dispositiunile presen
c) Cand ambit parinti al functionaruluT sad tulut regulament.
pensionarulut vor fi incetat din viéta. Art. 43. Pentru acest sfirsit, se va des--
Art. 38. Ort-ce functionar care se va fi con- chide in cancelaria acestet case un registru in
statat ca. a deturnat ban! sad material, sad care sa sub-scrie totl functionarit i pensio
care va fi comis malvcrsatiuni, perde drop- narit cart *voese a beneficia dispositiunile-
tul la pensiune, chiar in casul cand ar fi li- presentulut regulament.
chidat sumele deturnate. Art. 44. Tot' acet functionart cart, in ter-
Asemenea, vor perde acest drept, acel men de trei lunt de la apeobarea presentu
functionart cart se vor fi aMtut de la serviciul lut regulament, nu von fi subscris in regis-
lor pentru ban!, pentru care vor fi fost con- tau. conform cu cele prescrise in articolul
damnatt la o peddpsà aflictivh sad infamania precedent, se vor consideta ca voind a ré-
Acestt din urma insa, in eas de reabili- mfinea in privinta trecutulul, sub imperiuls
tare, vor 6 restahilitt in drepturile lor. regulamentulut disel Eforil, din W.Aprilie 1875,
Art. 39. and un pensionar reintra in si a celor-l'alte dispositiuni, relativ la pen-
serviciti activ, are dreptul de a opta intre siuni, cart. de altinintrelea, pentru eel carte
pensiunea ce primea i onorariul ce 'i se vor adera la presentul-regulament in privinta.
oferti. trecutulut si pentru toti in viitor, sant. çi
Art. 40. Dreptul de a obtine si a se fo- rdman in.totul abrogate..

www.dacoromanica.ro
 EPI,TRQPIA GENERA L A
A CASEI SEITALEtOR St. SPIIIIIDOI\T

REGULAMENT
PENTRV Q$PANISAR EA SIAVICMI,0,1 MEDICA LE ECWMICE qj ADMINISTRATIVE AtE 0
SPITAIJLOR I Os11"1K1f,R, CASH BFANTI'LLD SPIRIDOV DIN 141.

TITEEL 1 El va tine sedintele sale in docalul spita-

lulul central,
Serviciul medical Art. 0. Colegiul deliberd si emits opiniu-
CAPIT. 1. nile sale asupra tuturor cestiuttilor ce i se
vor recomanda de Epitropia genet alk si str-
Colegiul ed4ct:4? pune generalel Epitropil din propria sa
SECTIA I. tiativa tote masurile privitOre la igicta i sa-
Compunerea coleglulnI medical. lubritatea ased'amintelor Casel sf. Spiridon,
precum i tOte masurile de arneliorare de
Art. 1. Colegiul-medical este compus de luat In interesul holnavilor si al serviciilor
un Presedinte care va fi unul dintre membril spitaliceset.
Epitropiel generale, de- un vice-presedinte u- Art. 6. Colegiul medical va controla lu-
nul din medicil primarl al spitalului Central, crdrile statistice a tuturor stabilimentelor
tel mal in varsta, din cel-l-altl mediel pri- si va regula, privighia, contopi si face dedu-
marl si secondarl al spitalulni Central si os- cerile sciintifice resultand din acele raporturt
piciilor din lasl, i primul farnaacist, 0 de un. prin secretarial colegiulul.
secretar medic secundar numit de Epitropie. Art. 7. Presedintele sad loco-tiitoriul add
Votul medicilor primarl va fi separat de a- pOte delega o comisiune din sanul coleg. me-
cel al medicilor secondarl. dical pentru inspectarea farmaciel, casa mor-
PersOnele carl prin cunoscintele lor teore- tilor, colectiunile sciintifice i preparatele a,
tice si practice pot lumina colegiul in diferite, natomico-patologice din spitalul central; acea
chestiunl, vor putea asista la sedintele cote- comisiune ii va supune raportul sOd, la cea
giulul, rand vor fi anurne chemate de prese- intal sedinta a colegiulul.
dintele coleg'ulul, sad de loco-tiitorul sat. Art. 8. Colegiul medical ernite opiniunile
Un Impiegat numit de Epitropia generala sale dupd majoritatea voturilor ; minmitatea.
va indeplini functiunile de registratore si ar- este obligata" a'sl da osebita socotinta mo-
chivist al colegiulul. tivatä.
A rt. 2. Medicil primarl i secondarl al In cas de paritate de voturl, votul presedin-
spitaleIor filiale din districte pot asista la se- telui sad a locotiitorulul sad va fi prepon-
dintele colegiulul medical, opiniunile lor in derent.
on ce materie vor fi notate in procesele ver- Art. 9. Opiniunile colegiulul in orl-ce ma-
bale de sedinta. terie vor fi formulate prin procese-verbale-
Art. 3. Colegiul medical va supune apro- pentru fie-care sedintt. aceste procese-ver,
barel Epitropiel generale regulamentul sad bale von fi comunicate Epitropiel generale in
interior. capie prin organul presedintelul.
Art. 4. Colegiul medical este obligat a se Secretatul rcdige procesele-verbale ale se-
aduna fait convocare in cea intaid lune a fie dintelor colegiulul medical si contra-sem-
carel bunt la ore 8 dupà amiada in sedinta neza t6te actele sale.
ordinara, si la cas de trehuinta, de die orl Art. 10. Decisiunile coleg. medical find
va fi couvocat de presedintele colegiulul. de naturd consultativa, nu se pot esecuta.

www.dacoromanica.ro
662 LEG. EFORIEI l EPITIIONED
mal inainte de a fi aprobate e Epitropia, respective 14 indeplinese servieiul cu esacs-
generale.. titate ci, umanitates Copstatand abaterl el va
Art. 11. Colegiul medical nu pOte tinea denunta casul sefuluT serviciulul respectiv
sedintele sale, nicl a delibera de cat cu pre- va informa pe Epitcopia, generald spre a lua
senta eel putin a majoritdtel membrilor let mdsurile neeesaril pentru reprirnareaYe'ulals
TotusT in casur1 urgente ci grave cedintele El pole delega pentra inspectiuni speciale pe
se vor putea tine ci deliberatiunile vor pate& unul din medie,1 primal:1 membrq al cole-
urma cu numdrul membrilor presentl.
Atributiunile pref!edintelai coleglulaY. pästra
medical.
giulul, eu Invoirea Epitropiel generalei
Art. 19. Precedintele va orivegbia a se
in bung stare biblioteca spitalulul,
biectele chirurgicale ci tóul. zestrea care pri,-
,
Art. 12. Precedintele coleg. medical este vesce specialmente serviciul medical al spi-
,Insdrcinat cu privigherea politieT tuturor spi- talelor, ii va propune Epitropiel generale mit-,
talelor i ospiciilor dependente de Casa sfin- surile necesaril pentru sporirea iimbogd.irea
tul Spiridon; cu luarea mdsurilor privitOre colectiunilor sciintifice.
la buna stare a tuturor serviciilor spitali- krt. 20. Prese linlele coleg. medical ells,-
cescl i cu aplicarea tuturor regulamentelor. tribue pe fie-care land serviciul de gard5. In-
El esereitd t6te atributiunile sub autorita- tre medicil secondarl al spitalulul central din
tea Epitropiel generale. Ial, si comunica Epitropiel generale, inain-
Art. 13. Precedintele primesce tOte actele tea incepere lune, tabloul format pentru a-
ce i se vor comunica de Epitropia generale, ; cOsta.
informatiunile ce i se vor da de medicil tu- Art. 21. In cas and precedintele ar crede
tutor stabilimentelor case. i diferitele plan- el luininele colegiulut medical ar putea in-
gerl din partea personalulul spitalicese, pe lesni aplicarea regulilor spitalieeseT, el va pro,-
cari le supurie generale Epitropie spre re- puns colegiului a face o inspectiune dupd fa-
gulare Land opiniunea sa motivatd. El tine cultatea ce i se dd, prin art. 7 ci pe base o-
Old corespondenta, colegiule prin ajutorul piniunal colegiulta, eL va proceda la lucrdrile
eancelarie sale, ci sub-semnézd tote actele euvenite din parte'T.
si corespondenta privitóre pe colegid ci atri- Art. 22. Precedintele coleg. medical va
butiunile sale. tinea o condic d. de presenta, in care von is-
Art. 14. Precedintele convOcà colegiul in call membril, ci la finele trirnestru
cedintd extra-ordinard de eats ort o crede va.refera pe mernbril absentat1 nemotivap
necesall, sad dupd o anume cerere din par- Epitropiel.
lea Epitropiel generale. Art. 23. A tributiunile precedintelul pre-
Art. 15. Precedintele comunicil colegiulul vedute la §§ 13, 10, Di, 17, 19, 20, 21, se pot
tote informatiunile i luerdrile ce va primi. esercita ci de vice-precedinte in cas de abseil,
El are politia cedintelor colegiuld ci con- tare a celul cll...
ducerea desbaterilor ; el reguleza ordinea
desbaterilor, el ingrijesce a se prelucra de-
. CA PIT. II.
isiunile colegiulul, ci le expediazit.
SECTIA I.
Art. 16. Dua colegiul medical ar pune
In discutiune cestiuni incompatibile cu atri- Atributinuile medicilor primari.
butiunile sale, sad dacä ar pdrdsi ordinea krt. 24. Medicil primari sunt subordonatl
precisatd, atuncT presedintele sad loctiltorul Epitropiel generale ci datoresc epitropilor res-1
sdd este in drept a inchide desbaterile ra- pect i ascultare, eT corespund direct pentru
portand Epitropie generale peutru a regula afacerile de servicid eu Epil.ropia.
eels de cuviiiite. Medical primar este dater a face in sec-
Art. 17. Precedintele va aduna prin or- tiunea puse. sub administrarea sa visita mati-
ganul EpitropieT generale raporturile stabs- nald in fie-care qi la orele prescrise.
tice lunare i anuale spre a le putea pre- Medicul primar este singur in drept a tracta
.senta colegiulut i va insista spre a se lode- pe bolnavil din sectiunea sa, ci. responsabil
plini in privinta acelor raporturT prescrip- pentru ordonantele ce va da. El este dator a
tiunde stabilite la art. 6 din regulamentul de esamina pe bolnavl cc atentiune, va indica
fatl. diagnose morbulul, va ordona tratamentul
Art. 18. Presedintele coleg. medical are si regimul alimentar, cari tote se vor nota in
droptul de a inspecta t6te stabilimentele de- caetele respective observand normele pres-
pendents de Casa sf. Spiridon ci de a observe erise pentru spital. Medicul primar se va in-,
dad medicil, farmacictil, si top eel-I-alp forma cu deamitnuntul de tot ce s'a petrecut
functionarT aX serviciuluT economic ci adrni. in sectia sa de la visita cea mai din urind si
nistrativ al spitaluluT, clerul din serviciul va rogula indeplinirea lipsurilor constatate
servitorit inferiort al sectiilor urmänd casurl grave ci urgente earl at: corn-
..spitaluluT, ci. .

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR UV. DIN )3UCUR. l IA.l 553
pramite siguranta Stabili mental ta i linistea navilor intratl si eiI, va dispune a se tine&
bolnavilor, el pe de el parte va lua mdsutile un (liar läinurit despre casurile cad probal-
provisoril, ce le va credo neccsarie, putend minte ar putea deveni obiectul unel cercetArl
chiar suspenda pe colpabil. iar pe dc alta va judecdtorescl. Va observa i subscrie Maul
raporta i m ed tat E pi tropiel propc n end rn Asu- si felia observatiunilor de la capul bolnavi-
rile re ar erede necesarie. lor, raporturile si tote lucrdrile atingetóre
Art. 25. In casuri de bole dubiOse, ar- de serviciul sectiel i va esecuta espediarea
gente si de mare gravitate. medieul primar se acelor lucrdrI. El va priveghia a se mentinea
va consulta cu tolegiI sel!rdin spital i va In bund stare si curotenie, vasele, lengeria si
priimi avisul lor pentru cause, la care ad tOte obiectele puse in serviciul sectiel, va or-
fost chematl ; asemenea va urma si la Intdm- dona si v-a insista a se face curAtirea. aerisi-
pldrI, and s'ar cere vre-o operatie rea, IncOldirea i luminarea cuvenita prin ca-
La asemenea ocasiunl medicil chemati vor fi merile bolnavilor, prin coridOre i prin la-
datori a veni cat se va-putea mal eurdnd. Ne- trine, si va avea dreptul de a visita, ferede-
fiind la stabiliment mal multl medicI, atund ele, buchtdria i spaldtoria, spre a se incre-
medical stabilimentuluI in care se va intArn- dinta dad, serviciul este bine indeplinit.
pla vre-un cas din acele mai sus ardtate, va Observdnd vre o abatere el va regula indrep-
invita pe medicil spitalelor sad al ospiciilor tarea el, i va raporta imediat Epitropiel.
celor mal apropiate din urhã sag judete, spre Art. 30. Medicul primar va participa ca
a se uni la consultatiunile propuse. membru in tOte comisiunile In cad va fi nu-
Art. 26. Nefiind cu putintd din difeiite mit de Epitropie pentru facerea inventarelor
cause a se intruni la consultattune medicil farmaciel, pentru controldrI i informatiunl
din cel ardtatt prin articolul precedent, me- de tot felul i pentru deosebitele lucrairi re-
dical va putea consultacolegiI seI prin inscris, lative la serviciul medical.
dandule informatiunile cele mai detaliate a- El va face dupg melrtea fie-cdrul bolnav
supra casulul pentru care sant chemat1 a o- care a zdcut In sectia ga, o declaratiune ca-
pinia, i va prirni opinianile lor tot inscris. tre oficerul stdrel civile dupd regulile pres-
Art. 27. Pe langa obligatiunile ardtate mal crise de lege.
sus primarul sectiunel clururgice din spita- Art. 31. Medicul primar va insciinta ime-
lul central va lndeplini urmg.tOrele condi- diat pe Epitropia generald, iar acel de la spi-
OunI : talele i ospiciile filiale pe Epitropia locald,
a) El va face insusl operaOunile impor- despre casurile in cari dupe: lege este a se
tante si acele cad ar presenta 6re-care gra- face vre-o constatare medico-legala spre a
vitate. Se putea incunosciinta pe autoritatea compe-
b). La casurl grave si urgente el va da a- tentg.. El va anunta la moment Epitropiel ca.
jutorul sed in cele-lalte sectiunT ale spitalu- surile de hydrophobic, de bole mintale pi
lul de ate on va fi invitat de cdtre inedicil able afectiunl contagiOse spre a se putea lua
respectivi. din timp mdsurile cuvenite.
c). El va respunde pentru tete instrutnen- Art. 32. Medicul primar care in serviciul
tele, bandajele si masinele sectiunel sale dis- gel in casurile de mal sus se va arata ne-
punend a se pdstra tote instrumentele dupg, gligent fArg, motive legale bine constatate. va
un inventor in dublu subscris de el, si con- fi responsabil Ce abaterile sale ina'ntea Epi-
tra-semnat de secondarul sectiel, din cate u- tropiel generale.
ntil se- va 'Astra-In dulapul insrumentelor. Art. 33. Medicul primar va face sd se e-
d). El va devinde treptat pe secondariI sel secute de secondaiil sel autopsiile orl cand
la esecutarea operatiunilor i va anunta pe s'ar cerepentru verificarea diagnosticulul sad
medicil din spital de ora efectudrel operatiu- pentru adunarea de observatiunl rnedicale
nilor celor mal grele. si va face a se inscrie in f6ia de observa-
Aceste regale se vor aplica prin analogie tiuni t6te lesiunile anatomo-patologice.
pi
la spitalele si ospiciile filiale. Art. 34. Medical primar va indica secon-
Art. 28. Medical primar va Ingriji ca e- darulul see casurile cele mal importante pen-
condarul sed sd indeplinescd tote indatoririle tru cad trebue a se lua observatiunile coin-
ce'l privesc pentru aducerea si distribuirea plecte
medic imentelor la orelesi dupd regulele pres- Art. 35. Medicul primar este Caton a ye-
crise, va surveghia ca medicamentele sg ' ghia de a se elibera pe bolnavil din sectia sa
fie date bolnavilor In cualitatea si cuantitatea indatg, dupg. insdratosare.
orclonatd prin recepte, si va controla tot d'a- Art. 30. Pentru bolnavil carl von sta In
una registrul receptelor dupd regulile sta- cura sectiunel trel lunT fdral a se InsAndtosa,
bilite. medical primar va consulta cu un alt coleg
Art. 29, Primarul sectiel va ingriji a se dacg bolnavul mal p6te ramarie in cdutarea
tinea in bund stare si in curent registrul bol- sectiunel pentru un timp mat indelungat,

www.dacoromanica.ro
.bo4 LEG. F.F013IFI if EIVR4P14I ,

care este in acest cas tratamentul ase adopta ciliate a P1-3 se Nce cIioitue1 adarjç All de.-
pentru acel bolnav, sad dacä bolnavul trebue trimentul easel spitaleloy, pbserydnd 46tdi
I

a fi considerat ca incurabil i esclus din econoutia sijjl. . it

spital. EI vaimhserva la. ordqnarea inedicawn-
Dacd in unna consultuluT s'ar mentine pe telor sag a nutthmentulul, a se pdzi reguiile-
bolnav in spital, i ea tote aceste dupd un stabilite prin iastructiunile date 4 lippivtpia
nog interval maximum de trel lcd bolna-
vul nu se va insdndlosa si se va declara in- genEr raiula";a ingriclui a se scOte medicamen tele
curabil. si dac d. nu va fi cu patintà a se aseda sag nutrimental din sectje nj va ccintrola e-
pe acel bolnav in alte stabilimente special- sacta clistributiuno a Jnedicarnentelor si nu-
mente destinate pentru morbid de care sit- trimentului la bolnavI pentru can, erp.g des-
fere; atuncl medical primar va refera Epi- tinate.
tropic!, spre a lua mêsu.rile cuvenite pentru El va priveghea a nu se face o rea Intre-
reintegrarea holnavulul la domiciliul lul. buintare cc materialul destinat pentru sec-
Art. 37. 1.1/edicul primar va previghia prin tia. sa, l cu obiectele i ustensilele cupricise-
medical de gardà ca visitarea bolnavilor de in inventariul sectiunel, observfind ca. aceste
cdtre rude sag alle per$One private ad se obiecte si ustensile sd fie bine intretin,ute oi
facd numal in dilele si la orele destinate. bine conservate.
El va da ordine stricte a se opri cu desd- Art. 43. La finele fie-cdrel lutil, precum
vdrsire aducerea, din afard, de bguturT, medi- la finele fie-cdrai an, medical prjmar respec-
camente, obiecte de nutriment sag orl-ne alte tiv va controla. subscrie i trim& e Epitropiel
obiecte prin camerile bolnavilor sail ale gar- generale min presedintele colegiuluT medical
dienilor, afard de acele esaminate, i anume pentru stabilimentele din Iasi, si prin Epitro-
tolerate de medical secondar, sag de medicul piile locale pentru cele-Palte stabiliinente,_
de garda. tn raport statistic in clublu esemplar despre
El va controla ca esirea convalescentilor rniscarea bolnavilor din sectiunea sa; ac,est
sag a garclienilor din spital sd nu se Oa raport va fi elaborat de medical secondar
efectua far& bilete de permisiune, eliberate respeetiv.
de medical secondar in fie-care cas special. Pe langii raportul statistic, la finele anulul,.
Art. 38. Medicii primarl vor putea face medicul primer va, trial trimite Epitropiel ge-
observatjunile lor bolnavilor can s'ar purta nerale un raport sciintific elaborat cc con-
intr'un mod necuviincios si in cas de reci- cursul secoudaralul sgg asupra caracterulur
diva, el le vor putea aplica pedepse usere bólelor, tratamentului lor, operatiunilor fal-
prin oprirea de a fi visitatl de rude sag de cute, cum si observatiunile exacte a bOlelor
amid si pnin punerea la dietd. Dad. i dupd celor mai interesante, observate in cursul a-
aceste bolnavul ar rernfine incorigibil, el va nulul in sectiunea sa.
fi expulsat imediat referdnd casul EpitropieT. Art. 44. Medicul primar, la cas de o scartai.
Art. 39. Medical primar va priveghia ca absentd, va fi suplinit de secondarul seti. La.
bolnavil din sectia sa sd. fie tratatl cc ingri- cas de vacant& a postulul, Epitropia va re-
jire i cu multd umanitate, va ordona ca bol- gale ce va crede de cuviinta.
naviT sa fie spglati, tunsT, bdrbieriti in tot- Art. 45. Medicil primarl vor putea obtine
d'auna si nu va permite nimdrui a ocupa pe congedig de 30 dile in total in cursul anal
bolnav1 cu lucrdrile sectieT, sail al supdra in- an, find obligati a cue aceste congedil do la
tnt cdt de putin. Epitropie pi propunend pe locotiitoril lor pe-
El va Ingriji a se da ajutorul spiritual bol- a Ion respundere.
navilor cuprinsl de bole grave conform re- Art. 46. Medical prirnar va putea da con-.
gulilor stabilite la titlul II din acest regula- gedig pentru 3 dile secondarulul ilü, acesta.
ment, si va invoi preotulul de serviciti sati Idsdndu-I un locotiitor. si a incunosciinta pe
acelor earl vor fi chematl a veni langd. bolnav Epitropie despre congediul acordat. Ori-ce
spre a'l da mangherea sufletéscd, si a inde- congedig care va trece peste trei dile DU vat
plini in orl-care moment datortile religiOse. ' putea fi acordat dacd nu va fi cerut si obti-
Art. 40. Medicul primar va face prin con- I nut de la Epitropia generala.
cursul inferiorilor sectiel a se mentinea prin Art. 47. Medical primar esercitd autori-
I

camerile bolnavilor lini$tea cea mat absolutd tate complectd in sectiunea incredintatil ad--
ai apol cc desdvdr$ire intrarea copiilor pnin ministratiel sale, el va fi ascultat si respectat
sectiile i coridórele spitatuluT. de secondarul seCt si de subalternif sectiunel
A rt. 41. Medicul primer nu va putea eli- sale. La cas de abatere in serviciti din par-
bera vre un act testimonial pentru bolnavil tea medicului secondar sag subalternilor sec-
can ati zdcut sag se all!. zacênd in sectia sa, tiunei. prinnarul le va face remustrdrile sale-
farit invoirea Epitropiel. verbal sag prin inscris. Intempldndu-se re-
Art. 12. Medical primar va fi eu luare a- cedive. el va raporta faptul Epitropiei, care-

www.dacoromanica.ro
 SniTAIILOTV 01V. 119CUR. l IA§I 555.

singfirti este In drept a inflige alte perialithti hantele primarultri sed 0 '1 va insciinta de-
ce Va,ctede de cnviinta. Indath la cas and starea an reclama vre o-
Art. 48. Pe langa afributiunile de mar modificatiane la acele ordonate.
Sus, Medicil primarl aispitalelor i at ospicie- § 4. El va merge in camerile bolnavilor
lop se yor conforrria Cu instructiunile specials ori and va fi chennat, spre a regula cele de-
cpreSerrse pentru aceste institute. cuviinti. pentru bolnavil nol intrati, si la Ina-
Art. 49. Hegulile prescrise mal sus snnt prejurkri grave 0 indoelnice va avisa imediat
aplicabile intoerhat pentiu thedicil primarl pe medicul primar spre a regula casul.
din tete spitalale i ospiciile aflate sub admi- § 5. Deosebit de visitele ordinare, el va vi-.
niStratia Epitropiel generale a easel sfântului sita sectiunea si in timpuri nehothrite, spre a
Spiridon. -se ineredinta dad, bolnavii i servitoril sunt
Pe tangh aceste regule, medicit primarl aT la posturile lor, dach 'sicindeplinesc indato-
bSpiciilot de alienati, de infirmy si de copil ririle, i dach nu s'ag co-mis vre o fapta ne-
paragiti, vor observa tote regulamentele si cuviinciesh.
ti nstructiunile speciale relativ la aceste stabi- § 6. El va priveghea ea medicamentele si
limeMe. bucatele sh se Impart& la bolnavi Ia orele si
Art. 50. Medicul prirnar care nu va inde- dupa regulile prescrise, va gusta insusi mai
plini cu esactitate regulele prescrise mai sus, lnainte de impirtire nutrimentul bolnavilor,
va fi supus uringterelor penalith.V. pentru si se va incredinta dach medicamentele aunt
Inthia abatere i se va face observatiune in- in cuantitate si cualitate duptt ordonanta, si
scris de catre Epitropia generalh. ; pentru a la cas cand ar constata eh, cele aduse n'ag
doua abatere indeplinith in acelasi an, el va fost duph, ordonante, va cere prepararea altor
fi amendat cu a treia parte din saIariul lu- medicamente insciintand pe primarul seg.
nar ce primesce pentru functuthea sa ; pentru § 7. El va trata pe holnavi cu blandete si
a treia abatere intemplath in acelasi an, el umanitate, i va obliga sub a sa respundere
va fi amendat cu intregul Salar pe o lunä ; pe infirmienii sectiel sale a se purta cri hol-
pentru a patra abatere intemplath In acelas navil cu cea mat mare umanitate, mentinend
an, el va putea chiar sh. fie destituit din In seep linistea cea mai perfecta.
functiune. § 8. El va pistra secretul profesional vis-
Art. 51. Medicul primar care 's1 va inde- a-vis de particulari.
plini cu regularitate Serviciul 2-ed, va fi re- § 9. El va ordona a incunosciinta din timp
munerat en o gradatiune proportional h. ce util pe spiritualul respectiv despre bolnavil
va cresce din 5 in 5 ant si care va fi regulatil, In pericol sag acei apropiati de merle, spra
de onorabila.Epiiropie. a le da aiuterele prescrise de religiune.
Medicil primarl nu pot fi transferati de la § 10. El va indeplini la rendul sea serviciul.
o sectiune la alta fãr a fi trecut concursul de garda in intregul spital, conform instruc-
deschis pentrii acea sectione tiunelor relative la acel servicia.
Art. 54. Meclicul secondar Ara administra
SECTIA II.a. insusi bolnavilor acele remedil eroice ce'l va
Atribatinne1e medicilor secondari. recoinanda primartil seg. i va invita pe per-
sonalul inferior cum si administreze pe cele-
Art. 52. Medicil secondari find subordo- l'alte remedii
nati Epilropiel generale si medicilor priruarT El va areta infirmierilor sectiunel la care
respectiVT, ei datoresc acestora nemijlecita functionezi. tot ce se atinge de serviciul Ion ;
ascultare In tot ce privesce serviciul medical si va ordona curatirea, aerisirea, luminarisi-
al sectiunel la care functionezh. rea, i inctildirea camerilor holnavilor, a co-
Art. 51, Atributiunile i indatoririle me- ridhrelor si a retiradelor,
dicilor secondarl, sunt cele prescrise prin pre- Art. 55. Medicul secondar va priveghea
sentul capitol. ea lengeria, vasele pentru nutriment i tete
§ 1. El va face visit& dilnich impreunti cu instrumentele ci obiectele sectiei sale sh se
primarul shit i a't da larnuririle cuvenite des- phstreze in starea cea mai buna, i va ph-
pre starca fie-chrui bolnav i despre tot ce stra anume un inventar fhcut i subseris de
s'ati petrecut in sectiunea sa de la cea din el pentru tets, zestrea sectiunel pentru care
urrnti. visila a pritnarului 550. este respundetor.
§ 2. Deosebit de acésta, el va merge in Art. 50. Medicul secondar, .si in lipsa liii
sectiunea respeciivh onT cand va cere trebu- inedicul de gardi, nu ma Ingitdiri prin sectii
inta, spre a revel:lea pe holnavii earl 'T sunt si camerile bolnavilor, a se introduce din
specialmente incredintati. si a se inforrna in afarti, beuturi, rnancrtri, medicamcnte,, sag
tot-d'a-una dad, serviciele se esecuth strict si alto obiecte afara de acele esaminate si a-
&ph instructil. mime tolerate de el, i ma opri cu totul urn-
§ 3. El va asculta cu luare aminte ordo- blarea prin camerile bolnavilor a copiilor si
www.dacoromanica.ro
 b56 LEG. EFORIO. l TPIT,R0fifti
a altor persOne strline, observand ca visita- art. 40 046 diia regularnentul de fatil pffntru
rea, bolnavilor de rude i cunoscutT. sd. se medicil primari. Aceste congedil nil pot, fi
facd numat in clifele, de la orele prescrise cordate po mat mutt de 'SO dile pe an.
prin instructiL Art. 63. NeIntelegerile ce s'ar iivi ntre
Art. 57. Medicul secondar va putea per- medicul primar i medicul secondar Th set-
mite, in casurl importante, eairea convale- viciti, sad dintre med.icil secondart. din eattSa
scentilor i infirmierilor din spital pentru un serviciulut, se vor resolvi numal de Epitroo
timp determinat anume arkat prin biletul de pie, care va asculta pe ambele pertT, i Va
Invoke, eliberat de el asemenea el vaputea emite hotarirea sal
permite in casurt esceptionale, comunicarea Art. 61. Medicul secondar va tine regisa
bolnavilor cu rudele Ior sag alte persOne ai trul bolnavilor sectiunett intrati. eaiti ai
In alte timpurl ale se'pt6rnâneL El va putea morti cc lamurrre de etatea lor, religiunea,
face ohservärile sale, polnavilor cart vor co- nationalitatea, profesiunea, locul nascerel,
mite necuviintt. st la casurt grave, va avisa natura bOld, timpul intrdrel. al esirel sag al
pe medicul primar spre a lua dispositii pon- morteL
tru reprimarea necoviintelor. El va face descrierea decursulut Wet la
Art. 58. Serviciul inferior si poliia sectiei bolnavit tratetf in sectiune, cu descrierea a-
find. Incredintatd personalmente medicului fectiunilor ai a lesiunilor ce s'ar descoperi
secondar, el paistrézd deplina autoritate in la esamindrile acute. El va eerie caebil or-
sectia,sa, reprimd. exclude provisorig pe in- d o n an telor m dicale, va pregati lista nutri-
firmieril nesubordouatt sag cu concluita rea, mentuluT &Tit ordonanta primarulut sOn, ai
priveghezd asupra moralithtit infirmierilor o va trimete, indatd dupd terminarea visdels
sectieT, priimesce orlce cereri ai tanguirf din iconomultil respectiv spre a regula pregati-
partea lot, ai le regulezd In competenta sa. rea bucatelor, El va indeplini in general bt-
El nu vk putea Intrebuinta personalul in- addle privitOre la sectiunea in care funrtio-
ferior al sectiunel sale, de cat nurnal in sor- nezti.
viciul prescris prin regulamentele si instrue- Art. 65. Medicul secondar va preghti si
Omi le relaitive la acel servicid. prelucra. la finele fie-cdrel liani, ai la finele
Art. 59. Medical secondar va ingriji de fie-cdrul an3 un report statistic in dubla e-
tote necesitatile sectie1 sa fie indestulate, a- xemplar, pe care il va incredinta primal-taut
vend dreptul a cere de laEeitropie tOte obiec- sectiunet spre observare i inaintare chtre E-
tele, trebuitóre serviciulut. El va justifica tot- pitropie.
d'a-una lipsa, stricarea sag usarea acelor Art. 66. Medical secondar va preghti
obiecte ai va inscrie in registrul respectiv o- va trimete in fie-care di Epitropiel raportul
biectele addugite i acele scOse din servicid. de miacarea bolnavilor, el va Comunica in
Art. 60. Medicul secondar nu se va ab- fie-care di. sectiet prirnirel, ldmurire inscris
senta din spital mat Inainte de indeplinirea de paturile vacante In sectia sa.
celor ordonate de primarul sëd, ai a tuturor Art. 67. Medicil secondarT vor face trata-
indatoririlor prescrise prin instruetiunt; la e-
mentul bolnavilor conform sistemuluT ce se
circa sa din sectiune, eI va informa pe me- a adopta d.e medicil primari, et nix vor pu-
-dicul de garda ctespre casurile cari pot re- tea schanba ordonantele primarului, de cat
-dal-1,m presenta rnediculul ci un ajutor mat numat in casurl de neapdrata trebuintit, flin4
osebit.
obligati atunct a refera medicilor primart
Art. 61. In lipsa mediculul primer de la respectivi,
servicid. rneclieta Seconder indeplinesee tOte despre acésta la cea intal visita".
functiunilo aeestuia pAnd la reintOrcerea sa, Art. 68. Meclicul secondar ai, in lipsa sa4
find obbgat ca la irnplinirea de fret dile a ab- medicul de gardd, va face constatarea mor
sentet mediculul primer 86: insciinteze pe E- teT, ai flu va permite scóterea cadavrulut din
pitropic. camera de cat nurnat dupl. treeere de, trel
Dacd tnedicul tmimar va Lisa suplinitor pe ore de la morte, (land ordme severe- ca ca-
un alt coleg dependinte de Casa sf. Spiridon davrul sa fie acoperit si transportat cc luare
cu autorisarea Epitropiel. medicul secondar aminte ai respect la camera mortilor, ai pal
-va indeplini serviciile sale pe lãng suplini- nandu-ila o mhnh tiduld. in care va arata: rat-
torul medic, dupd prescriptiunile stabilife prin mele defunctulut c i patul in care a zdcut,
instructiunde do fatd. ordonand aplicarea sonetet electrice.
Art. 6:37. Medical secondar va putea oh- Art. 69. Pe- bingh obligatiunile aettate
Vne de la medieul rimar itn congeclid. dacd mat sus, medicil secondarl de la sect:a chi-I
acesta se va insdrcina a conduce functiunile rurgia vor fi datort :
secondarulut sOü. Congecliile pentru un timp a). SI asiste pe medicul primar respectiv
mat Indelungat se pot obtine nurnaT de la E- la operatiunile can ci va esecuta in spital.
pitrople, cerktdu-se in forma prescrisl. la b). Sh eseette cu. Ihvoirea piimarulut res-

www.dacoromanica.ro
 SPITAIELOR CU. DIN BUM. I IAI 557
peativ- operatiunile cafi n'ar present* orre-o, abatere 1ntamplatit in acelas an, el va putea
gravitate. fi amendat cu intreg salariul ce '1 priimesce
c). La casurl d `urgent& absolute* si cand pe lune) pentru a patra abatere intamplata
pritnar n'ar puteafi insciintat la trap, sd fad: in acel an, el va putea chiar fi destituit din
la bolnavil nal sositt, chiar i cele alte ope- functiune.
ratdunI cerute de urgenta -consultIndu-se in Art. 77. Regulile stabilite mal sus se vor
asemenea cazuricu colegii lor. aplica inlocmal pentru medicil seconded din
d). S esecute ei insusl pansamentele cele tote spitalele si ospiciile aflate sub -admini-
grele i sã priveghieze pe servitorl sad p e- strareaEpitropiel generale a Case! sf.Spiridon.
levl la facerea celor mal usOre.
e). SI pdstreze in bunk stare tote instru- SECTIA Ill-a.
mentele, bandagele i masinele ce ii s'ad Atributiunile tnetlicilor de gardit si
incrcdin tat pen tru trebuintele sectiunet. Inspeetinne.
Art. 70. Medicl seconded sunt obligati a
face autopsiile recomandate de primed la Art. 7S. In fie-care spital sad ospicid uncle
cadavrele mortilor din sectlunea lor; ei vor se afla in servicid mai multi medicl primed
face descrierea microscopicd. si seconded, serviciul de gardd si de inspec-
Piesele importante gdsite pe cadavre le tiune, se va indeplini de medicil seconded,
vor depune la museul patologic. fie-care la rIndul lul, dupd regularea ce se
Art. 71. In cas eland medicul primar nu va face pe fie-care hind de presedintele co-
ar veni la visitd pang la un cuart de órd, legiulul medical.
dupd ora prescrisd pentru inceperea visitel Asemene a. unde va fi un medic primer Si
sale, atuncl medicul seconder va incepe vi- un medic seconder, serviciul de gardd si de
site sirigur, conform regidilor stabilite, si va inspectiune se va face de medicul seconder,
avisa pe medicul primer despre ordonantele in intelegere cu medicul primer, si in mar-
date, si despre lucrärile sd.vfiqite de el in ginile prescrise prin instructiuni.
lipsa sa. Art., 79. Medicul de garda in spitalele-
Art. 72. In cas de bOld sad de vr'o altd unde se afld mai multi medic! seconded, va .
imprejurare care ar irnpedeca pe medicul se- indeplini urmdtOrele indatoi
condar de a lua parte la serviciul sectiel, el a). El se va afla gate in ori-care timp de
va insciinta imcdiat pe primarul sId spre a gi sad nOpte a da adjutorul cerut bolnavilor
regula aprobarea acelel absente, si a inde- de prin sectiile spitalului si a mentinea or-
plini functiunea sa pe ccit timp el va lipsi dinea in t6te serviciile timp de 2i ore.
de la pest. b). El va visite adese orl, chiar si -nOptea,
I

Art. 73. Medicul seconder nu va ingddui salele bolnavitor spre a regula cele necesare
a se priimi in sectie bolnavi imbracatl cu I pentru persOnele nod sosite, sad can ar a-
straile lor propril; asemenea el nu va per- vea trebuintd de ajlitorul medical, si pentru
mite priimirea bolnavulul mai inainte de a a observe decd se pdzeso regulile prescrise.
fi spnat la feredeul spitalulul, tuns si bdr- c). El va primi pe bolnavil can se vor a-
bierit dupd regula. duce in timpul gardel sale, i va face a se
Art. 74. Deck din Intamplare an afla la inscrie in registrele respective, conform regu-
bolnav-ul prihnit In sectie, bani sad alte obi- lelor prescrise pentru serviciul de receptiune;
ecte Cafi nu s'ad declarat i poprit la can- el va ordona a se spOla, curati i imbrdca,
celaria biuroulul primfrel, t6te acele obiecte in hainele spitalulul pe bolnavul pnimit, a
eu anume declaratie le va incredinta functio- se asega hainele bolnavului la garderoba
narulul de la biunoul primirel, insdrcinat cu spitalulul, iar pentru banii i obiectele de va-
priimirea bolnavulni, spre mat departe lu- lore aflate la el, se va conforma art. 74. El
cram va putea, in cazurl urgente, a elibera pe bol-
Art. 75. Functiunile de medic secondar navil ce ar cere esirea lor din spital.
In vre unul din spitalele din lasl sunt incom- cl). Indata dupd esirea sa din serviciul de
patibile cu functiunile cari ar necesita ab- gun. el va raporta inEdicilon primed .res-
.-entarea media:lilt din oras. pectivi despre persOnele cafi le-ad prirnit
Art. 76. Medicul secondar care va contra- sad eliberat in tiznpul serviciulul sOd, cum
veni regulelor prescrise mal sus si acele pre- si Epitropiel despre tote desordinile de Ore-
scrise Ia sectia III, capitol II, despre serviciul care gravitate ce va constata in spitaL
de gardä si de inspectiune, va fi supus urnid- e). El va priveghia ca aparatele i instru-
tOrelor penalitittl : Pentru I-a abatcre 'i se mentele de ajutor pentru casuni extra ordi-
va face observatiune inscris de Epitropie ; nal e, sd se tine.' de-a-pururea I }mind, stare
pentru a doua abatere intamplatd in acelas si curat,enie.
an, va putea fi amendat cit a treia parte din f). Medicul de gardd va da kite ajutorele
salariul ce prihnesce pe lund, pentru a treia cerute de bolnavi in casurl grave, si refera la,
www.dacoromanica.ro
-668 LEp.. EFDRIEI L Ed !AROMA
visite dp diminé(a rnediculla priniarrespactiv, 6). BolnaVil trimisi de autoritatile statuleT,
despre aceea ce &aii petrecut In timpul garw -de autoritatile jucletene si cornunale sad de
del sale. catre particularf. toti acestia conform auga-s
g). Pe langa inclatoririle de Mai sus, me, jamentelor esistente en administratiile spita-1
dicta de garda va fi dator a inspecta bucatd- licesd pentru eurarisirea lor
ria, hitile i ehiar farmacia, facdnd poliie 7), Bolnavil recomandati deicatre pets&
in tot cuprinstil spitalulul. nele cari'si ad reservat acest drept in facet, r
Art. 80. SerVicitil de gard a. sti cle inspet- rea vre and donatiun1 In favOrea spitalului.
frunt., se va face pe wand de catre melicit 8). Acei cuprinsl de hole sifilitice in locurile
secondar1; numele secondarulul de garda se unde nu stint spitale proprii pentru curarisi-
rea lor i cari an fi lipsiti de mijloce.
va afisa la usa biuroulul de receptinne, ser-
viciul de garda va dura 24 ore ; el tva incepe Bolnavil ineemnatl la alin 1, 2 si .3 din art.
precedent se vor rimi cu preferinta. farE
la 12 ore din qi, i va. conteni a-doua qi tot
la acel timp. cand atuncea medicul de garda deosebire i fEnd consideratiune &are mijle-
va fi inlocuit prin un alt medic secondar, cele de cafi ar putea dispune, chiar daca nu
tcaruia 1 se va precla serviciul. s'ar gasf paturi vacante.
Art, 81. In cas de Mi. sad alte impreju- Art. 86. Nu se vor primi in spitale i os-
rari grave rhedicul de garcla iva putea fi into- pied :
cuit lit timpul serViciului sëri cu invoirea a). Bolnavil de eitund. holerd, anghina dif-
presedintelul colegiului medical prin un alt terica, variola sad alte afectiunl contagiOse
medic secondar. insa pe a sa rdspundere; a- pe cari colegiul medical le-ar declara peri-
&stt suplinire se va afisa la usa biuroului culóse pentru siguranta institutului.
de recentiune. b). Bolnavil incurabill.
Art. 82. In spitalele i ospiciile unde se c). Infirmil si alienatil cafi se cuvine a fi
afla numal un singur medic, el va fi dispen- asedati in stabilirnentele speciale respective.
sat de serviciul de garda si de inspectiune, d). Membril diferitelor cornunitatl cari dis.
si va incleplini numal indatoririle ce 'i se im- pun cie vre-un spital in acea localitate. To-
pun prin instructiunile relative la medieil tu11 aceste persene vor fi primite cand bOla
pr;rnari i secondarl. lor ar reclarna vre o operatiune chirurgicall,
Art. 87. Presentandu-se la biuroul de re-
SECTIA IV. ceptiune maT multi bolnavi, i nefiind locurl
_Atributinnile mediellor insIreinall en pentru totT, se vor preferi :
priliniren bolnarilor in Spitale §i ea. at. Bolnavil cuprinsi de afectiuni acute pe-
riculóse.
pioli. 13). Bolnavil a cttror bola necesiteza vre o
Art. 83. In spitalele i ospiciile unde ser- operatiune chirurgicala urgentti
viciul medical este impartit in cloud sad mai c). Morbosil cari vind din locurf departate,
multe-sectiunl, serVictul de. receptitme se va nu ad vre un sprijin sad mijlóce de locuire.
face de un medic primar etr. ajutorul until Art. 8S. Bolnavil cari Vor suferi de bOle
medic secondar din diferite sectiunT anume usore v.or capata gratuitaniente consultatiu-
destinate pentru priimire. -La stabilimentele nea medicala i rernediile necesare de la met
unde Va fi in servicid numal un medic pri- dieil biuroulul de receptiunespre a se curarisi
mar skin secondar, receptiunea bolnavilor la locuinta lor.
se va face de medicril primer, conforni re- Art, 89. Medicul primar, insarcinat cu pri-
gulelor stabilite prin instructAunile presente. mirea bolnavilor, este obligat a se presenta
Art 84. priimirea bolnarilor se vai face la biuroul de receptiune la orele destinate; el
In tote dilele de la 8 paina.lalO ore dimineta, va esamina fara, osebire cu blandete i luare
iar persenele cari slur if nuprinse de Nile aminte pe tot1 bolnavil veniti; va face primi-
grave se Tor prirni in orl,ce Ora. a (Wel sad rea lox dupa mumdral paturilor vacaute si
a noptei de medical de garda. conform in structiunil or presPm ter.
Art. 85. Suitt -admis1 a Se trata in spitale El va regula, ea functionarul de la hiuroal
si ospicii E priimiref se inscrie imediat, in regitstrul gene-
it MoribundiT lipsiti de tot felul de ada- ral al biuroulu1 de Trimire, pe lie-care bolnav
posh, admis.
2). Contusiile grave si ranitil prin tverl-un Registrul de primirea bolnavilor va fi imr
accident. partit in rubrid prin cari se va arata ; data
3. DettrnatiT, inneati1i turbatil. i iren- priimirelbolnaviloa. numele i proniunele lorf
gula01. domiciliul, etatea, profesiunea. religiunea, star
4), Orfanif i vagabondil bolnavit rea ta civild, bela de care stifera. timpul de
6). Acel cuprinli de bele interne grave sad cand a inceput aoea bold, numele persOnel
.de bole chirurgical i lipsitT de mijlece sad ad autoritatel care 'la recomandat,

www.dacoromanica.ro
 SPITALEUMICIV. IIN BUCUEI. 1 141 559
SerAtaipattrai la ateg'Biirei general al pmi- totld'awuna la orele de receptiune ; va prive-
reI o rubricit speciald la Care se iva inscrie ghia ca ihainele bolnavilor pulse spre ptistrare
la tiro!) data, esiret holnavulat din spital, a la garderoba sa he tot-d'a-una aerisite si
transferdreI sad a niortel le. El va ordona bine conservate; e1 va-ingriji ca hainele bol-
a se elibera pentru fieecare bolnav trecut in navilor cc afectiuni molipsitóre sd fie deo-
registral de prithir un Inlet de intrare care sebite i pdstrate la o parte, dupd ce mal in-
va cuprinde taid vor fi curatite.
a)t Namdrul curent cd care s'a inscris in Art. 92. Medical primar al biaroulaT de
registrul general de primire. receptiune va avea an numbr de patur1 ne-
b-). Numele i pronumele bolnavului, ocupate. pentru casur1 grave neprevddute.
c). Banil, obiectele i bdrtiile de valóre, Art. 93. In stabilimentele de alienati, de
straile si orl-ce alte obiecte aflate la bolnav. infirmi, si de pruncl pardsitT, primirea se va
d), Sectia si camera unde s'a regulat a se face de medicil primarT al acelor asedd-
curarisi. minte, conform instructiunilor speciale.
Metal va fi sub-scris 3.e medicul primar Art. 94. Medicul secondar al biuroulul
al biurouluT de receptiune sad, in lipsd, de prirnireT este obligat a asista tot-d'a-una la
medicul secondar de servicid. receptinnea bolnavilor ; el va ajuta pe medi-
Dupd. Indeplinirea acestor regule, medicul cul primar in lucrarile receptiuneT, va face
primar va ordona ca bolnavul sa fie spdlat, insusT receptiunea holnavilor in absenta pri
curAtit si imbrdcat in hainele spitalulul, si maruluT, incleplinind pe langl regu'ile ce
apol transportat impreuna cu biletul de pri- se irnpun prin instructiunile relative la ser-
mire la sectia unde este recomandat spre a viciul sdit, si regulile prescrise pentru servi-
se regula aseciarea lui in patul de zdcere de ciul de receptiune.
catre medical seconder al aceleT sectii, con- Art. 95. Medical secondar al sectiel pri-
form instructbmilor relative la serviciul set. mireT este obligat a asista tot-d'a-una la re-
Art. 90. Medicul primar va ordona ca ceptiunea bolnavilor; pl va ajuta pe medicul
straile, baniT, obiectele si hartble de valóre primer in lucrdrile receptiuneT, va tinea re-
orI-ce alte obiecte ale bolnavuluT, trecute gistrul general al prirnirel bolnavilor si re-
in biletul de prirnb e, sa se inregistreze ime- gistrul hainelor, obiectelor i banilor dupd
diat si in registral respectiv al biutouluf de hiletul de primire si, in absenta primarulul
primire, incredintandu-se straile i obiectele sed, va face InsusT receptiunea bolnavilor,
lard valóre, functionarulul insárcinat cu indeplinind pe lãngl. regulele ce 'i se impune
ptistrarea lor, spre a le aseda la camera prin instructiunile relative la serviciul sdt.
destinata pentru ele, iar banil, hartille si ei regulele prescrise prin serviciul de recep-
obiectele de valóre aflate la holnav, cari de tiune.
.asemenea vor 4i trecute in registru de pri- SECTIA V-a.
mire, le va inainta orlon Epitropil care va
regula pdstrarea tor in casieria generala $erricinl eusto ilor, infirmierilor kit
pand lit esirea bclnavulul. gardienllor.
Art. 91. Medical primar este obligat a res- Art. 96. Infirmierif i infirmierele, custo-
titui bolnavuluT vindecat. prin cunoscinta diT si custodele, gardienil i gardienele, anga-
rnediculuT seconder al sectiel In care s'a a- jatt In serviciul spitalelor si ospiciilor Casel
-.flat zdcand, sad a medicalui de garda, etre- sfaritalui Spiridon, datorese respect si cea
ele. ban% obiectele i hdrtiile de valóre, si mat absoluta ascultare medicilor respectivT,
tote eele-1.-alte obiecte gäsiteda el dupl. bile- in tot ce privesce serviciul spitalicesc.
tal i registrul de primire, si a face sub a ET vor indeplini nu esactitate i .bun.-vo-
sa rdepundere de a se isedli in registrul res- inta urmetórele indatorirT1
pectiv primirea lor de cel Id drept. 1). Vor asistatot-cl!a-una la visitele medi-
El va regida ca, inclatd, chipd trecerea din cilor spre a le da lamuririlacerute si a primi
viatá a vre-unaT holnavneare s'a aflat in cura ordinele lor.
pitaluluT, sä insciinteze pe Epitropie, ardtded 2), Von imparti bolnarilor slabL.sub ordi-
-ce anume baifi. obieete i htirtil de valdra nele si privigherea medicilor respectivl, me-
strae sad alte Obiecte at rdmas de la defanct, dicamentele achise de la farmacie, se Vor Ili-
-spre a se regula cele necesare; el nu va pu- griji ca suferindil in putere st le ia singue
tea elibera sub aid ui cuvint lecrarile bel- la timpul hotariti
mavulul treeut din viatd, Tudelor sale sad 3). Vor priveghea sa nu Mtre persOne strd-
altar persOne, fArd invoirea inscrisa a Epi-, Me min eamerile balriavilor in timpulroprit,
tropieL si rm vor ingtdui sub nicT un cuvint a se
El va Obliga pe fuctionarul insarcinat ea introduce de afard, prin sectiile spitalulul o-
pdstrarea hainelor bolnavilor alt indeplini biecte de mducare sad de bduturd. medica-
zserviciul Cu esactitate si a se afla present, mente sail alte obiecte cari n'ar fi lost Mat
www.dacoromanica.ro
 460 L-Eat li-YOBLEML HAITIROBI1A

In (Li Lite &at Mil al OHM 4Ie IWO:ale) de rn The4Slitlhali !Ian bilt19at 5bNar birge1t.i4rea
thciiil4trftpelliyid[i4 nowt ioquii mtg. 101,d'anna pe ftftglin
niedic43mq urn5Wit vu.o optinere Alto pttrlea 13). Vor atatida bbittaivilets catapla§mOle,
tefinib.u'At) diIisupJa. vr'o naregu- cb-Airelbboglaleie preicrlse, $i 'nth opera
la rillatsi 1k& Meta voIti ptin fa3neri1 e bolna- spitlare4 Isaft nugerea bolnavilion ou Modica.-
vilor. 9 1101iW veetioritse.
41). VW .t1 100. &o Teta surd mkt, tiorittetie L1 yor aeri, ouralt,i $i inealtln eameviie
qa11,1106140'01f0YiJM eailie tkc retragere t,0 14,1,1A thdlior &spa oaldonanPle nioddat i vor
coyjdoarele mFyr(iinpa, preemn 15i triobilier it ingriji a se alla in camera apa trebuilor de
din 410 0 Mon pv'te olnavil sa ph coaLitate bunk i$1 in -enantitate izadestalki pre-
*Peril flArttilenipr ritjl emu si Otte offie(tele cart ittertteso poutrte uo-
5). Vidor rijt e4i palItuale din catnerile sec,- tmeditaLea bolnavnllon
(M), wi fro ittle lii imInfir reg(lit min& 15) Vor trata pc tialantl ca kdandete i ii-
rde (su Ie IroinTite I paete subimbate tot- mandate, aseuttand tanguirile lor eu Ware
d'ai1ua4y0,11 rtlint1 Ole] 111,14arderohh. spitalido autistic, 0 or itki-tiplim ctirorite lot. intrti Olt
pniP Pers(Dertanunte.ina4inatapentruacesta aeeste uu Von fi contlarth regitlitor prosurise
$1, Am Mites)) liStikt rlatiL de oft' efectele tre- d media
buitinui peolirtusentieultseeties. $i le vor ina- d(i). Vet- iugriji en, in camerae de,zabere, uà
po,iat a, Oeilelleoloatritatiwie in eea mat bun& or paziasca ecat mai mare tiniste, raudwalti.
curatenie sub a lanrespundexe. e4 coratenle, t
.1;4 e observe Vile inutile
CP, Vog patAta ch inOrijine .seausa, albito- iti Mgicsnil co s;ar prescrie de medicil itis-
dwelt) $iJosItounilele ue le.s-uut incredm 1-wiuttvl)
tate, si vor inountuyAmtlit la Limp pe medico], 17). Atat diutt cht-ai nOptea, infirmierele $i
iespectiv pentru articolele stricate sau per- gardienele, so vor alla- in camera boldavilor
dote. sPre olgsorya btarea i purtarea lor, si vor
7). Vi?r Ingriji,411 bona. vointa $i devota- Imeiji de Leto ceir trebuitOre holnavder, o-
ment de Ibtl bólhavlf seclionei $i sisal eu o- capand.u-se tie pregatirea a$ternuturilor. ea-
sebire de bolnavil laI t.4 ior priveghea t a ratirea-$i a$etiarea obiectelor de schinilb, u
bolnavil in putesr s se curete $ingurf, $i imbunatatirea odor stricate l cu alto afa-
sa sd finheacb M illiIiiii liOthat. cert privitUre pe-sectieJ
0). Yter tadmea ii1i itisenLul ortIonaft dente- Art. 97. Inlirmieril Ii gardienil dé ambele
(iie) de Ja hrueataria pititltiiui1 in vasele a sexe, von indeplini indatorittle ce li se Mi-
nima) cittAinnte, etl tgralato ri jj curatenie pun. fie-elre in sectia la care esti- ataiztati:
seniud pe Wistful cm Wain lete i impartin- el na tm putea Ii untrebMntatt nitrb nor Ain
du-le lirania ounfound mes=criptuttillor mc- covint in alacerl particalare sal . afara do
divale. seehia ler. $i nu se vor puLea absenta nlef-o-
La cas cand s'ar ivi irn,o leclamatie :mu, data din sputal farm mi oirea inscrisa a me-
m tMaLettat.oi juleatelor. et vor insciinta ime- Modal seconder.
diat pe medicul respecti,ri Art. 9S. infirntierh i gardienil soot tibli-
9 tVoi- Ith1fIIC Pb preniustione pe hot_ gati a face seri icad de garda la intrars le si
navl la l'aiderk bilflokt vor comunica bet- eiriie spitalultd ; a tihosporta me atriatele
"oho toft witio.optialivite datc, de medic/ trebuitUre in seri iciul secOilor, $i a indephni
sprt 0 se gectilai4itot'itsiii, si cerend trebo- tote hair trile stalu ..muitului,
ti conform ordi-
untie, 1 vbi ilA trjatt* lit sp6larea I olnavilor. mlor ce Is se von da de medical reSpdatr,
Tot et Vor liduct fi WM:10 mdarAt si 't Art. 99. Indaterirde trial sus prescrize
or aseda in paturile lor. priiesc $i pc custodsi, gas dienit i jtilirjuuie-
nil de ambete SIII{C Mu ospicnle de ulienati.
10 . or litklin0. Y4IdatA pe medicol se- Pe langa actste. el i or indeplini t mina-
condar l )56 prpotill Afe servicio. in cas valid ele servica :
vre un hohntri ar fi Y.11 pet scot, sass carat ire Cui-t dele prisnar va ingriji a se men-
tidal tIit1l bT ar voi k 4 confesa
I .
unica. tinca. de calm gardient *i infirmierl, cea mal
sau cand ar vet i.ut faca l'u dist OsItIO t s mare lin'te * ordine prm camerile aliena-
tarlrentara, t ,or ; el in lace a se esecuta masurile disci-
.114). \ or Will egboi cc peirsonele can viii plarire ordom te de medical slabilimentoluL
l entru itsilarea Mutuai dor sa se porte cu u va incuno-41111 (1. pe medical sau, in lipsa
I nr?te $t burnt (ON IllAtIt §i II 10 I or mg. - I d, pe itu endentul institututul despre abate-
I

dm, sa Lica, ire kat cline( t bolnaithr Lisa in- rue co an doscomn.
onca inediculul ITSlectiv. 2) 1a ingi ji ea it firmieril i gardicn I sa
12 . Von ii ettnuscia Ia indal PC medicol tin in hi a stare $1 curaleide, calm rile,
respecliv (an I, dupa luarea me licmantelor mobil cube a-zternt.ti.1 imbractiminlea a-
u

prescrise. s'ar ivi la bolnail Ire un simptom lit natdor.

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN BUCUR. SI IAI 561

3). El va Imparti intre gardienT si infirmierl lite sad cand vor fi cerutl, pe bolnavil desti-
serviciile sectiune1 de o potriva, spre a nu fi nat1 de medic, si pe eel muribundl, spre a le
ocupat unul maT mull de cat altul. da mangaerile si incuragerile religióse.
4). El va priveghia ca alienatil sa nu co- f). El vor savarsi din propria lor ingiativg,
munice cu alienatele de prin cele-l'alte sec- in coprinsul stabilimentulul, misterele reli-
til, le va da ordine severe gardienilor si in- giuneT ortodoxe rdsaritene.
firmierilor a nu lasa prin camere cutite sad Art. 102. Bolnavil carT vor fi de alta con-
alte obiecte cu cari s'ar putea vatama alie- fesiune, aflandu-se in positiunea preveduta
natit. la articolul precedent, vor primi ajutorul spi-
5). El nu va ingadui a se visita stabilimen- ritual de la ministrul religiuneT lor, care se
tul sad alienatil de persOne strdine fall in- va chiema la timp de impiegatiT stabilimen-
voirea espresä a mediculuT va ingriji a nu tulul dupa. ordinul Thediculul respectiv.
se intretine intre aliena(,i cu rudele sad cu- Art. 103. In cas de abatere a preotilor
noscutil lor fara cunoscinta i invoirea medi- insarcinatl cu serviciul religios prin spitale
culul, si va opri cu desavarsire a se da alie- si ospicil, de la indatoririle ce le impune,
natilor mancari, b'euturl, sad alte obiecte cari medicul respectiv, prin administratorul sta-
n'ar fi fost anume permise de medic. bilimentuluT, va face cunoscut imediat Epitro-
6). El se va incredinta in fie-care sér a. dad. pie1 generale, spre a se lua mësur1 pentru
custodil ad incuiatd usile i ferestrele de la reprimarea, amendarea sad destituirea preo-
camerile si antretele stabilimentulul; va lua tulul negligent sad delicuent.
si pastra la el tote cheile incuetorilor pana Art. 104. La spitalele din IasT, denunta-
a doua di, i va visita nóptea sectiunile alie- rea se va face de presedintele colegiuluT me-
natilor de cate orl va cere trebuinta. dical, sad de primarul sectiunel.
7). El va ordona custodilor de servicid a
tinea inchise tot-d'auna usile i ferestrele de TITLIJI, III.
la camerile furiosilor, si nu va ingadui esirea Serviciul economic fi ad ministrat iv
lor din camera farä invoirea mediculul.
b). El va ingriji ca custodil i infirmieril SECTIA I.
sa nu iriteze sad sa nu maltrateze pe alie- Atributinnile intendentulni econom.
natl, sa, nu 'T ocupe cu lucrarl fari invoirea
mediculul, si sai nu 'I lase singurI prin ca- Art. 105. Intendentul Econom find sub-
mere sad prin alte locurl ale stabilimen- ordonat EpitropieT generale ci Administra-
tuluT. tie! stabilimentulul la care functioneza, el le
Art. 100. Neindeplinirea indatoririlor datoresce respect si nemijlocita ascultare irt
serviciuluT i orl ce alte abaterT din partea tot ce privesce serviciul economic si admini-
custodilor primarl, custodilor, gardienilor si strativ. El va avea locuinta sa in interiorul
infirmierilor de ambele sexe, se vor mar- incaperilor spitalulul.
gini i infrana de medicul respectiv conform Intendentul econom este obligat a indeplini
dreptulul ce 'i se va da prin instructiunl. urmatórele indatorirl :
1). El va priveghia ca subeconomul (dicta-
TITLUL II. riul), portarul, bucatarul, pitarul, gradinarul,
Serviciul religios. suiulgiul, vezeteul, ingrijitorul mortilor si tot
cel-alt personal inferior al spitalului, sa tie
Art. 101. Atributiunile preotilor insarci- presentl la posturile lor, i s& indeplinésca in-
nap cu serviciul religios in spitale i ospicil datoririle ce ii sunt impuse, cu stricteta si
sunt urmatórele : la timp.
a). ET sunt obligat1 a celebra tot-d'auna, 2). El va inspecta in orl-ce timp al (libel si
in paraclisul, sad biserica stabilimentulu1, al nopte1, tote incaperile din cuprinsul ogra-
serviciul Dumnedeesc conform dogmelor bi- do spitaluluT, spre a se incredinta daca ser-
sericei resaritene ortodoxe. viciile s'ad indeplinit dupa regula, si daca nu
I)). ET vor boteza fara esceptiune tott co- s'a intemplat nimic necuviincios.
piil nod nascut1 in coprinsul stabilimentulul. 5). El va lua din timp rnsurile necesare
c). ET vor administra comunicatura sufe- spre a preveni pericolele cari ar putea corn-
rindilor MIMI in cautarea spitaluluT. si cari promite siguranta stabilimentulul, 1i va tinea
ar cere acésta, si acelor pe cari medicil res- tot-d'auna in build. stare ustensilele necesare
pectivi '1 ar declara gred bolnavI i cari n'ar pentru casur1 de incendid.
fi in stare a o cere. 4). El va ingriji a se tinea in cea maT mare
d). El va conduce la mormint corpul bol- curatenie coridOrele, reteredele, locuintele
navulul trecut din viata, savarsind rugaciu- servitorilor, bucataria. pitaria, spaldtoria, fe-
nile prescrise de relignine, redeile si tote cele alte incdperl din ograda
e). EY vor visita prin sectil, la circle stabi- spitaluluT: va regula curatirea latrinelor la
www.dacoromanica.ro 36
562 AEG. AF0,ItIT4I r FRITItOriET
timp i va face a se transporta necurateniile transportate cu IOCd cuyiinta la locul ,de in-
si gunoele l locurile destinate, mormintare; va ngrij c gardianulinsdrclnat
5). El va ordopa a se curdti tot-d'aunaf o- cu curdtirea, lumiparisirea, incaldirea i pals-
geagurile de la camerile bolnavilor si de la trarea qhiectelor de la camera rnortilor, -61p1
cele-alte incdper1 din ograda spitalulul, va indeplinescl. serviciul cu esactitate.
ingriji a se mdtura ulucele d pe acoperemin- 141. ,El va tinea o jist. esactd le tOfe per-
tut stabilimentulul, si la timpurl de zapezT sónele ce se vpr inmorminta cu speSele spi-
grele, va regula curatirea omdtului. taluluT, i va constata toi-d'auna dacd ca-
6). El va priveghea a se tinea in hunk stare davrul a fost imbracat dupa regula, pus in
trdsurile, hamurile, uneltele si tote cele-alte secriul sdd, i intovardsit de preotul spitalu-
obiecte puse In serviciul spitalulul si al ogrd- lul pand la locul inmormintdrel; acea lista. o
del, va Ingriji ca vitele stabilimentulul sd fie va presenta EpitropieT la finele fie-cdre1 lunl,
bine nutrite i ingrijite; ca hrana lor s. le fie d'impreund cu observdrile sale.
impartitd cu economie i la timp, i va pri- Art. 106. Economul intendent este Obli-
veghia ca vitele sd nu fie impovdrate cii sar- gat a insciinta pe Epitropie la timpul cuvenit,
cinl grele, sad maltratate. despre obiecb.le necesare pentru aprovisio-
7). El va priveghea a se face luminarisirea narea stabilirnentulul; va ardta t6te conditiile
$i incdldirea necesard prin camerile, corido- reclamate, i rndsurile cele mal practice, spre
rele i cele-alte incdperT ale spitalulul, la a se regula procurarea acelor ohiecte.
timpul cuvenit si in marginile prescriptiu.ni- Art. 107. Intendentul econom se va pre-
lor medicate; va ingriji ca lemnele date func- senta in fie-care di la medicul spitalulul, si
tionarilor stabilimentulul, i acele ce se con- va primi de la el tOte informatiile pentru irn-
swirl la feredeie. bucdtdrie, pitdrie, spdlato- bundtdtirile ce ar fi a se face in serviciile
rie, 'farmacie si pe la alte servicil, sal fie date spitalicescl; va esecuta dispositiunile ce i se
dupd trebuinta si in cuantitatea prescrisd prin vor comunica, intru-cdt acele dispositiunT vor
instructiun1. fi basate pe instructiunr.
8). El va avea privegherea asupra pivniti- La cas contrar el va raporta imediat Epi-
lor spitalulul, beciurilor cu verdeturl, a ghe- tropiel tote imprejurdrile cu deamainuntul
tdriilor, lemndrieT, i asupra localulul desti- pentru a primi deslegare.
nat pentru palstrarea furajiulul, spre a se tine Art. 108. Intendentul econom are politia
si conserva in bund stare t6te aprovisiondrile inteind si external a spitalulul si privegherea
va ingriji ca impdrtirea acelor obiecte sä asupra tuturor persOnelor aflate in serviciul
se facd ea economie, i dupd trebuintele sta- inferior al spitalulul. El va ingriji ca acele
bilimentulut pers6ne sà fie cu bun& condtd i garantate
9). El va priveghea asupra serviciuluT gra.- in serviciul lor dupd regulele stahilite de au-
dinelor si apAducurilor spre a se face cu toritatea respectiva.
esactitate i la timp, si nu va ingaidui grddi- El Ye. priveghea ca gardieniT, infirmieril,
naruluf a specula cu arboril i florile desti- laborantil farmaciel, persOnele din serviciul
nate pentru grldinele i flordria stahilimen- garderobel si al speldtoriel, usieril de la an-
tulul. . tretele spitaluluT si de la cancelaria Epitro-
101. El va privighea a se tinea In bund piel, sä fie la posturile lor, i saIl indepli-
stare edificiile i tote cele-l-alte cladirT ale Wesel. cu liniste si esactitate indatoririle la
spitalulul ; va insciinta pe Epitropie despre cari sunt angagiatl.
tOte striciciunile ce va constata la acele in- Pentru orl-ce abatere din partea lor, el va
cdperT, ardtand din ce motive ad provenit, insciinta pe KIT respectivl de servicid, spre
spre a se lua mdsurT de inhunat'atire. a le aplica penalitätile prescrise prin instruc-
11). El nu va permite a se sc6te din spital tiuni.
obiecte earl constitue averea stabilimentulul La cas and delicuentil nu s'ar corige si
si nicl a se introduce in spital, bduturl, me- ar repeti greselile, el va ardta Epitropiel im-
dicarnente, sad alte obiecte oprite pentru prejurdrile spre a se regula cele de curiintal.
bolnavi. El va ingriji ca pers6nele aflate in servi-
12). El va priveghia a nu se introduce in ciul administrativ si economic, sa nu fie sub .
spital sad in ograda lul, persOne earl nu sunt strase de la lucrdrile spitalulul, si nu le va
in serviciul stabilimentulul, si nu va ingddui permite a se oeupa Cu alacerl particulare.
infirmierilor i gardienilor a pdrdsi posturile Daca verl-unul din servitorl s'ar abate la
lor fled invoirea inscrisl a medicilor respec- fapte necuviinciOse, sad s'ar opune a inde-
tivT; el va ingriji ca visitarea bolnavilor de plini cu esactitate serviciul la care este an-
cdtre rude, amid si necunoscutT sal se faed gagiat. el TT va face observairile cuvenite, si
conform regulelor prescrise prin instructiunl. in cas de recidied, va insciinta pe Epitropie
13). El va priveghia ca cadavrele puse la spre a lua me'surile.ce le va crede necesare.
camera mortilor, sä fie spdlate, imbracate si Art. 109. Intendentul econom va ingriji

www.dacoromanica.ro
 SPITAi,EA /CM DIN BUdUR. t 1AI 563
ca persônele angajate cu contracte in servi- tariet sa fie Spoite si tote uneltele de servicid
ciul spitalnlch sail pentru c1ifeite luerarT sa sit fie bine curatite si infretiuute.
1,
Indepline,ca indatorirde cu esactitate, si El va fi present tot-d'atiha la unpartirea
la cas de abatere, constatand faptul, va In- nutrimentulul, vinului si panel, spre a nu
cunosciinta pe Epitropie. se urma abater!.
Art. 110. Intendentul econorn flind Ali- El va ingriji ca nutrinientul lnfirmierilor Si
gal a rnentine linistea i ordinea in tot co- a celor-Palt1 servitort a spitauluT sa fie bine
1.rinsul spitaluluT, in lirnitele color stabilite preparat st in cuantitatea prescrisa pupd.
prin inslructiunile de fata, va raporta in fie- nprma budgetara.
care 4i Epitropici despre tot ce s'a petrecut El va ordona a se Impart! hrana intre ger-
in cuysul ultimelor 24 de ore. Intilmplandit- vitorT, In mescal egale. si va Ingriji ca gar-
se castut grave cosi ar compromite ordinea dienit i infirmieril sa primesca bratta lor pe
si siguranta bolnavilor. el va Insciinta ime- rend, spre a nu remanea bolnavii singurT prin
dial pe Epitropie, sail in lipsa vre-unuia din carnerile lor.
Epitropt, pe directorele EpitropieT, despre Art. 111. Intendentul eéonom Ira ingriji ca
tOte necuviintele ce s'ad intamplat i panii mancarea i beutura bolnavilor sit fie distri-
la regulare, el va lua masurl provisoriT pen- }mite de trel orT pe di. la orele urmatOre :
tru oprirea reulut, tinend pe delicuent sub; Pentru lunele. de la 1 Aprilie i liana la 30
priveghere. Septembrie. distributia se va face :
Art. 111. 1ntendentul econom nu va in- La 6 ore dimineta
gadui prin ogrthfile si incaperile stabilimen- La 12 ore din di.
Whit; cant, mascurl, paserT, sad alte animale La 6 ore sera.
straine, i va Ingriji ca vitele spitalului sa. Pentru lunele de la 1 Octombrie sl pank
fie tinute inchise la locurile destinate. la 1 Aprilie :
A rt. 112. Intenderitul econom va ingriji La 7 ore dimineta.
ca tOta averea spitalulut, pusa sub admiMs- La 1 or5 din cu.
tratiunea sa. sa se pastreze In !tuna stare La 7 ore sera.
dima un antime registru inventar, subscris lielativ la bolnavil cuprinsT de afectiunT
de el si de autoritatea de care depinde, pas- grave, el se va intelege cu medicit rmpoctivi
triii.du'l la cancelaria sa, spre a fi veclut tot- asupra timpulul in care sit li se dea nutri-
(Fauna; de elite ort vent un object ese din mentul prescris pnin ordonante.
servicid, sad se adauge, intr ndentul este da- El va ingriji ca servitoriT, gardienil si infir-
tor a aduce registrul la Epitropie spre a se inieriT sit Mita masa lor in comun de clone
nota scilderile i adiluginile. orT pe cji la orele fixate si in localul desti-
In stabilimentele uncle nu sunt gardero- nat de Epitropie.
biere, serviciut obiectelor i garderoba se va Art. 115. Intendentul econom Indata ce va
indeplini de intendentul econom, prin aju- prirni de la medicil respectivT, ordo..antel-
torul sub-intenclentuluT (chelaruluT) si celor- pentru nutrimentrul bolnavilor, le va con-
taltt servitor!, conform regulelor prescrise trola i va ordona indeplinirea lor. Consta-
la sectiunea Il-a, a presentulul titlu. I hind insa in prospeetele dilnice sad in ordo-
Art. 113. Intendentul econom va primi Dante, erorT cart ar face a se intrece alocatia
de la furnisorT in fie-care qi la orele bora- budgetara, el se va intelege imediat asupra
rite, sad va procura insust provisiunile crude acestuT cas cu medicul respectiv4 spre a se
si le va incredinta bucatarulut .si pitarulul pune acele ordonante in regula, si cand me-
sprl a le intrebuinta in facerea nutrimentu- dicul ar persista in ele, economul intendent
lia. dupa prescriptiunile ordonantelor inedi- va esecuta pentru moment ordonantele pre-
calc. cunt sunt, Insa atuncT el va insciinta pe Epi-
El va priveghia ca nutrimentul bolnavilor tropie, spre a lua [Osumi de indreptare.
sa fie bine preparat si pregatit in timpul ho- Art. 116. Intendentul econom va Ingriji
Unit. ingrijind ca distribuirea sa se faca cu ca neajunsurile In cuantitatea panet, nutri-
grabire, cii curatenie si liniste, si cit mesu- mentuluT si a vinulul, descoperite de catre
rile prescrise prin insructiunile relative la re- medic!, sa se complecteze imediat dupa or-
gimul alimentar. donante
El va ingriji ca infirmierit sIt, se presinte Daca nutrimentul ar fl red preparat, el il
In vestibubil bucatarieT sad a pit:arid cu va- va inlocui prin un altul pe comptul perseine-
sele trebuitOre aj mesele de transport. si va lor din a carora gresala a tesultat rCua pre-
ordona a se Impart" fie-caruia portiunile pre- parare a nutrimentulut.
scrise de medic!, obligandu-T a se renturna Art. 117. Intendentul econom va inlesni
imediat prin camerile bolnavilor spre a nu tot-d'auna medicilor spitaluloT, constatarea
se red nutrimentul. cuantitatel si a cualitatel nutrimentulul, vi-
El va ingriji ca vasele bucatariel si ale pi- nulitt si panel ; El va supune la observarea

www.dacoromanica.ro
564 LEG. EFORIEI t EPITROPIEI
acestor functionarT medicall, tote vasele si dacd va fi loc, si Epitropia generald va aye&
uneltele cu cari se procura nutrimentul si drept de despagubire din garantia ce va avea
pima, spre a se incredinta dad. sunt curate depusd, de or14ce lipsurt sad daune eausate-
si bine intretinute. easel.
Art. 118. Colegiul medical si presedintele
sea, avend dreptul de a inspecta bucataria, SECI1A IL
pit.ni i pivnitele spitalulul, intendentul e- Atributfunile garderoblerel.,
conom le va pune la dispositiune toate oh:
jectele ce i se vor cere, pentru a le inlesni Art. 124. Ganlerobiera angajatA in ser--
observarea i constatarea, viciul garderobeT spitalulul sad a ospiciutuT,
Art. 119. Intendentul econom se va Po- este obligatd a indeplini urmatórele inda-
vdtui de programele regimulul alimentar ce i torirT :
se vor da de Epitropie, find obligat a se men- 1). Va pdstra sub a sa respundere tOte ob-
tinea strict in regulele stabilite prin ordo- jectele ce i se vor incredinta de autoritatea
nante i programe, si nu va putea micsora stabilimentuluI ; le va deosebi dap& fetal si
sad spori nutrirnentul bolnavilor sad al servi- cualitatea lor, si le va trece pe partidl in re-
torilor. gistrul . general al garderobeT, pristrandu-le
Art. 120. Intendentul econom va Ingriji sub incuetOre in localul ce se va destina de
ca slile bolnavilor sä fie incaldite de ordi- Epitropie.
nar, de la 1 Octombrie pand la 1 Aprilie, si 2). Va regula aerisirea si scuturarea ob-
peste acesta regula, de cafe ort se va pres- jectelor in tot-clauna, i va ingriji ca acele su-
crie de medicil respectivI; gradul caldureT, se puse stricdciunel, sd fie asedate la o parte
va Insemna de media prin despdrtiturele dulapurilor ; va lua tote
Art. 121. Intendentul econom va tinea re- mesurile necesare pentru buna pastrare a
gistrele trebuitere serviciuluT administrativ objectelor ai ferirea lor de stria:64112e.
si economic, contorm instructiunilor spe- 3). Va cere autorisarea EpitropieT pentru
ciale, i va inscrie in ele tote operatiunile scOterea din servicid a objecte!or usate si
serviciulul sea. El este obligat a presenta E- stricate, si saderea lor din registrul garde-
pitropiel, eel mai Unlit pang la 15 ale fie-cd- robel. Va intrebuinta objectele scOse din ser-
reT luni, sama gestiunel sale pe luna prece- viciul la cdrpirea i imbunatatirea acelor mat
dentd, dimpreund cu compturile spre a se putin stricate, in peticl si in scamd, si va
controla licuida, de Epitropie, i vor 11 res- propune Epitropiel vindarea acelora cart nu
ponsabilI de gestiunea lor, nu numal cdtre vor putea primi acesta intrebuintaro.
Epitropia generald, dar si justiciabil1 inaintea 4). Va priveghea ca objectele puse in ser-
CurteT de compturl. viciul spitalulul sd fie tot-d'auna tinute In
Art. 122. Intendentul econorn va pastra stare bund i citrate ; va regula a se primi
un registru despre totl gardieniT, infirmieril cu anume lista de la gardienele sad infirmie-
si eel-2471 servitorl al spitalulul, in care va role pe cart le va destina medicul seconder,
areta, nuinele i pronumele servitorulut, eta- tote rufele negre si objectele ce nu se rnal
tea, religiunea, dorniciliul, data intrare1 in pot intrebuinta, si le va inlocui imediat prin
servicid, lefa cu care s'a angajat, conduita altele, cel putin de done orT pe septemAnd sad
lor si data esireI lor din servicid. si mai adese-orl daca va cere trebuinta.
Art. 12. Intendentul econom care nu va 5). Va regula ca rufele primite de la gar-
indeplini cu esactilate regulele prescrise maT diene, sd fie d.eosebite pe sectiunl i spelate
sus, a fi supus urcridtOrelor penalitati : pen- a parte pe sectiunt, mat cu seine' acele ce
tru ntia abatere, i 4e va face observatie in- provin din sectiile unde se tratezd bolnavil
scrisd de Epitropie ; pentru a doua abatere cu afectiunT contagiOse ; va ingriji cn spela-
tntemplati In acelas an, el va A amendat cu rea objectelor sd se faca cu luare aminte spre
a treia parte din salarul lunar ce primesce a nu se strica, i sd se scOta din ele &Ad ne-
pentra functiunea sa pentru a treia abatere curgeniii.
Int('mplatd in acelas an, va fi amendat ca in- 6). Va ingriji ca oghialurile, pernele si sal-
tregut salar pe una Tuna ; pentru a patra a- telele de la paturile hanavilor. sit fie infatate
Were Intemplatd in acelas an, el va fi des- de cloud orT pe septemand, iar hina de prin
tituit gin functiune, saltele, spelata. clef &Ind 14.a. cb`re tiebuinta.
La. cas de, orl-ce abatere care ar da a pre- 7). Va avea, sub a sa priveghere:ilascul-
subune rea eredintd din partea infendentulul. tare,_personalul spelatorieT si cusatOrele; va
saa cand el n ar tinea comptabilitatfa lu in- Ingrip ca objectele puse in serviciul gardero-
tocmai, dupa regulele prescrise, oft daca el *het si spelatortel. sa fie curate si bine intro-
ii'a 1d fompturile (T gestiune la, epocele fi- tinute.
tate,e1 va t)utea fi destituit chiar de la prima 8). Va primi i va neplinl rdinele date
abat6rd fard ilrektdiciu &lye Ir4 judefatd, de medicil pFimarI at spitalulul sail de Epi-

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CM DIN BLUM. SI IASI 565
tropl pentru objectele ce sunt a se lua din limentulul, va incbide i deschide pOrta la o-
reserva, spre a se pune in serviciul bolnavi- rele hotarite prin instructiunele speciale, si
lor ; va preda acele objecte in primirea va priveghea a nu se scOte afarà din spital
medicilor secondarl respectivl, sub chitanta, objecte care constitue zestrea stabilnnentifluT,
scadendu-se din registrul garderobel dupã re- M nicl a se introduce In intru objecte de man-
gula prescrisa. care, de beittura, medicamente sad alte ob-
9). Va priveghea ca personalul gardero- jecte oprite pentru bolnavI, i pentru servito-
bel, spelgtoriel, si cusatórele, sg 's1 indepli- riT spitalulul.
nese& serviciul cu esactitate p liniste. 2). Nu va permite, fgra invoirea intenclen-
Pentru orl-ce abaterl, ea le va face remus- tulul sad a mediculul de servicid, a se intro-
trarile cuvenite, si in cas când nu s'ar in- duce in intrul spitalulul persOne carI nu sunt
drepta sad ar repeti gresalele, ea va Incuno- in servidul stabilimentulul.
sciinta pe Epitropie spre regulare. Dacg vre o rern.sign e. streing ar insista a in-
Art. 125. La cas cand garderobiera ar in-
tra in spital pentru afacerl sad alte interese,
el este obligat a insciinta pe intendent, sad
tampina in indeplinirea serviciulul sed, vre o
in lipsa sa, pe medicul de servicid, spre a da
opunere din partea custodilor, gardienilor sad
infirmierilor, ea va Insciinta indatg pe medi-
cuvenita permisiune de intrare.
cul primar respectiv spre a regula cele de In tot casul, el se va purta in privinta lor
.cuviintg. cu modestie, dupg cuviintg.
Intamplandu-se ca regularea mediculul pri- 3). Va intempina i primi cu blândete pe
mar &à nu fie satisfacetóre, atunci ea va in- bolnavil venitl la orele de receptiune ; le va
sciinta pe Epitropie despre tote imprejurg- areta localul serviciulul de prirnire, si le va
rile si va astepta hotarirea el. da t6te informatiunile de earl vor avea tre-
Art. 126. La finele fie-cdrul an, gardero- buinta.
biera va presenta Epitropiel, un tablod gene- 4). Va ingriji ca bolnavil adusl peste orele
ral despre tote objectele din reserva garde- de receptiune, in orl-care timp al ibel sad
robel si din serviciul spitabulu, cu aretare de al noptel, sg. fie transportatl imediat la biu-
cgte slat aflat la inceputul anulul, cate s'ad roul de primire, incunosciintand pe intenden-
sporit, i clite s'ad scos din servicid in cursul tul spitalulul pentru a regula cele de euviint.d.
anultif, i ce anume objecte sunt a se face 5). Nu va ingadui gardienilor i infirmieri-
din nod pentru complectarea garderobel. lor a esi din stabiliment fdr invoirea inscrisa
Art. 127. Garderobiera care nu va inde- a mediculul respectiv, i nicl celor-1'alt1 ser-
plini cu esactitate regulele prescrise mai sus, vitorl al stabilimentulul, MIA invoirea inten-
va fi supusà urmat6relor penalitatT : Pentru dentulul.
intaia abatere i se va face observare inscrisä 6). Va ingriji ca visitarea bolnavilor de
de Epitropia stabilimentulul ; pentru a doua catre rudele sad cunoscutil lor, O. se beg
abatere intamplata in acelas an, va putea fi numal in dilele si orele prescrise prin instruc-
amendata cu a treia parte din salarul ce pri- tiunile speciale, sad, pentru cele-l'alte dile si
mesce pentru functiunea sa ; pentru a treia ore, dup g. perrnisiunile speciale ce se vor da
abatere, intarnplata tot in acelas an, va pu- de medicil respectivl.
tea fi amendata cu intregul salar pentru una Dacg va Intampina resistenta la implinirea
lung.; pentru a patra abatere intamplatà in serviciulul sell, din partea personalulul sta-
acelas an, va putea fi destituita. bilimentulul sad altor pers6ne straine, orl
La cas de orl ce abatere, care ar da a pre- dacä ar observa necuviinte sad alte fapte earl
supune rea credinta din partea garderobierel, ar compromite siguranta stabilimentubil sad
sad camd n'ar justifica lipsa objectelor de gar- linistea bolnavilor, el este dator a incuno-
derobl, ea va putea fi (lestituita chiar de la sciinta imediat pe intendentul stabilimentulul
prima abatere fàrã prejudiciul darel in jude- spre a regula cele de cuviinta.
cata, daca va II loc. 7). Nu va putea parasi postul sed MI in-
voirea intendentulul, find obligat a areta tim-
SECTIA Ill. pul absentel sale, precum si pe persona care
urinéza. a '1 inlocui panà la inturnarea sa.
AtrIbutiuni1e portarulai. 8). Nu va putea incredinta nimanul cheile
Art. 128. Portarul find subordonat Epi- de la pinta stabilimentulul, find obligat a le
tropiel stabilimentulul la care functionéza, avea de-a-pururea la sine.
datoresce sefilor sel respect si ascultare, in Art. 129. Neindeplinirea indatoririlor ser-
tot ce privesce serviciul la care este angajat ; viciulul, si orl-ce alte abated din partea por-
el va avea locuinta in stabiliment, si va in- tarulul, se vor margini si infrgna de Epitropie
deplini urmallrele indatorirl In fie-care cas special, dupg gravitatea faptu-
1). Va sta in permanenta la intrarea stabi- lul, prin amendl sad prin destituire.

www.dacoromanica.ro
506 LEG. EFORIR I EPI1ROPIE6
TITLUL IV Art, 131. Sttot. i rennin abrogate de Astrov
,Dkposi(iuni generate. inaipte tote dispurtiunile din regulamentele
Art. 130. Pe langa dispositiunele stabilite si instructinnile date 0.14 astadi, atingelOre
prin regulareentul de fata, totl functionariT ea- de servicijle prev64ute prin regulatuentul de
sel spitalelor, vor fi datori a se conforrna favd., i cari ar Ii contrarie dispositiundor a-
instructiunilor speciale ce se vor da de gene- cestul regulainent,
rata Epitropie, penfru serviciul lor,

REGUL ANENT
PENTRU CONCURSURILE MEDICILOR PRIMARI 1 SRCONDARI DIN OSPITALF.LE
s.r. SPIRIDON DIN IASI.
(Monitoro Jr,1 Op )7 Sep4. i61.2)1.
CAP.1. 4.) Penthi postul de medic Primal' al See
Regalement pentru inedleil primari. tiunel chirergice $i 41 sectiunel sifilitice din
spitalul central,juriul examinator Se vk corn-
§ 1. Posturile de medici PriMari se clag prin pine : 1) din 4 medicl primarT al casef st. Spi-
concurs; cdnenrstil Iva fi public. ridon, trasl la sort! de presedinfele saU vice-
§ 2. Nu se adtnit Ia concursul pentru pos- preSedintele colegiulul Medical, si 2) de un-
turile de medicl primarT la ospitalelé easel delegat al ministerulul de interne. Acest de-
st. Spiridon, de cat mediciT romanT cu clrep- legat va fi un chirurg si profesor de chirur-
tul de libera ipritctich In Romania, carl vor gie de la una din facultatile de medicina din
fi avênd eel putin 2 anl ca medic! secondarl Ora.
In Lerl until din spitalele easel st. Spiridon b) Tot In model acesta se va rOmpane ju-
sat In orl-care alt spital din Ora, SaU cari riul si pentrti ocuparea peSturilor de me-
vor fi avend I anis de practica. diel primarl de la sectiunile medice din os-
Acesta dispositiune nu se va aplica si la pitalul central, cu deosebire cá delegatul
ocuparea PoStilrilor de medicl primarl pen- ministerulul de interne va fi un medic prirnar
tru oSpitalele dotate cu un numer mar mic i profesor de medicina. interna al unel din.
de 80 paturI, la earl sunt de ajuns doul ant fadultatile de medieind din 0/1 ;
de Practie d. pentru a Goncura. c) Pentru postul de medic primar si pro-
Medicfl rdvocatI dinteurl post de medic fesor de obstetrica la in$titutul. Gregorian,
prirna,r gall gecondar al easel spitaleldr sfan- yor fi in juritl 3 medicl primarl aT easel, un
tuldT Spiridon, nu mai pdt fi adtriiT a con -1 delegat al ministerulul de interne si until al
cursul pub1icat pentru ocuparea aceluialli ministerulul de culte i instructirme ptiblica.
post. I Acest delegat va fi en profesor de obstetrica
§ 3. Cana on post de medic ptimai s'a de- i de la facultatea din Bucurescl..
claret vcnt generala 4itropie va puMiea d) Pentru dspipiul Uienailor, delegatul
GOncirrSul prin foile oficiale cel putin cu. 3 ministerulul de interne, va ft p.semenea un-
lunl, si eel mult cu 6 lunl, Inainte de dioa specialist in bOlele mentale, profesor la Ima
ctincursului. din facultatile de medicina din teral.Pe.langa
§ 4. pefititt Spitalele din IasT postul va- acésta, In casurile de mal sus, a. b. c.. se va
cant 'Ira fl Cdlinit panit la concurs, de cel mal trage la, portI unul sad douT inedtd1 su-
ma't ecriit tid dri titre Medici,' secondarl al spi- plinitprl dupd trebuintd.
`N
I

taluldl berdrall tot Ao se va urrna si la spi- § 7, Pentru compunel ea juriulnl se vor

talele filiale din terd, uncle sunt medicl se- chid.= ; 1) totl nedjcii primarl in activrtate
condari; iaP "uncle acestia lipsese, suplinito- al spitalelor st. Spiripon din Iasi, 2) medicil
ul sd v pufda Itia dintre alt1 tnedicl 1-Oman1 primarl de la spitalele filiale din Galatl. Bo-
cu drepttil de liberd practical In tera". tosanl, Noipntp, A9vmp- BdnIacl, 3) uiedicii
g 5. Sbplinirea Oil P. putea trece pdste 6 primal;I a,T ospitalulul cenlral retras1 in pen-
%PI]. tttüin lnrhth 6-,fid Ia oncerS nu s'a siune, 4) medicul sef al orasulul Insl,
3't'sfilitdt, Fitt 1w s'a adhii hid l.lñ candidilt. § S. Transtportul i diut.na. dolegapor din .
Sriplinir,ea Se Va da alter Medic, cand tit- 13ucurescI, .11 a rnedici1or din a1te orase, va
JoriPitOrkIliM g'a pesentat la conduhul Pu- fi pe comptul generale FpiLropil. Delegatil
bIIca cr.) din Task nt Lctr tiVM drdpInT in dihrhtt.
§ 6, Ctip64*1 S.6 yalice Inaltitbatrnurpi-1 § 9. 14_;ind la sdrtI '2 thectic1 oirmu.i. lure-
tffI card'Ir 11 orbn in =dug Orinkori si ditl pana in al treilea grad, n-y,dicul eel mat%
mune : 'Mier rt fr Peabbt.
www.dacoromanica.ro
 SPITAISLOR CIV. DIN BI/C(JR. $1 IASI 567

§ 10. Strhinft cart inch mai funcltionAzg ca logia interna si se va trage la sort! din 5 ces-
medic! primari in spitalele si ospicide &Ten- tiont; plus o operatiune de urgenth;
dinte de casa st. Spiridon, an vor putea ft a- c) Pentru proba clinich, se vor trage la
les! ea membri at jurinlui exarninator. sorV Ire! casurf din nurn6rul de 10 bolnavi
§ 11. Membril juritiluT, inainte de a pro- coprinst de bOle interne, si dopa 10 minute
cede la lucrare. vor ft datori a demote jura- de examinare, candidatul va descrie pe larg
mintul, pe onóre si consciinta, ca. 's1 vor lot- fie-care cas in mod sciintific i practic,
plini datoria MrS. phrtinire. d) Tesa va ft o cestiune de inedicinl. in-
§ 12. Juriul verifica titlurile candidatilor. terna pe care candidatul ',I va alege-o dupl.
prevedute la § 2; II primesce saS II respinge vointh; ea va coprinde cel putin 5 observa-
de la concurs cu majoritate de voturT; el ju- thin! personale asupra Wei descrish in ea.
dech contesthrile fhcute de candidat1. Ape lu- Din acesta teza. tiparita, se va tramite un
rile contra decisiuniI juriuluI se vor face la nurner de 10 exemplare generale! Epitro-
generala Epitropie. pii cu 8 gile inainte (Ie dicta concursului.
§ 13. Candidatii vor putea face cerere de II. Pcntru seetiunea sifiliticd se va urma
inscriere la generala Epitropie pand la 15 ca si la sectiunea medica, insa :
dile libere inainte de iLia concursuluT, inso- a) Proba scrisi se va da din sifilografie
tind cererea lor de actele neccsare. saa derrnatologie;
§ 14. Pentru tOte concursurile de medici b) Proba oralS. asemenea va fi d'n ifflo-
primarl vor fi 4 probe : grafie saa dermatologie ;
a) Vna scrisa, pentru care se acordl. 4 ore; c) Proba clinicS. vaconsta din trei casurl de
Una orald. pentru care so acorda o ju- sifilografie saa dermatologie, plus doue op -
matate orl.: 10 minute de rellectat, 20 mi- rationi spectate, cu descrierea metodelor si
nute de vorbit; a regiunel operate.
c) Una clinich. unde pentru fie-care bolnav d) Teza va fi un subiect relativ la specia-
se acordh 10 minute de exarninat si 20 nii- litatea sifiliticS. saIl dermatologich.
note de vorbit ; III. Pentru sec(iunea chirurgich se va pro-
d 0 teza' imprimata, care trebue sh fie de- cede ca si la sectiunea medich, insh :
push la Epitropia general:J., odata cu cererea a) Proba scrisa va fi o cestiune din pato-
de inscriere. logia externa;
§ 15. Notele vor fi de la 1 20. Nota de ad- b) Proba oralh va consta din trei cestiunl;
inisibilitale este de 240 pehtru fie-care proba. una loath din intrega chirurgie; una special:,
Concursul va dura o qi, saIl si mai mult dach din bOlele de ocla saa de urechi, cu opera-
va ccre trebuinta. tiunile ce ar necesila i clone marl opera-
thin! executate pe cadavre, indicandu-se di-
§ 16. Fie-care rnembru din jurid 's1 va pre- feritele nietiide i anatomia regiunei operate;
ghti catalegul maT inainte, pe numele sea, si c) Proba clinic?! va consta din Ire! casurI
sub-semnat de densul : cu numele can dida- de Mile chirurgicale ;
ti lor si a probelor in care. dupit finirea fie- cl) Teza va Ii un subioct de chirurgie.
chreT probe, el va pune nota meritata de IV. Pentru instiutul Gregorian se va pro-
candidat. in litere i farl corecturl. Dupl. fie- cede in modul arittat la § 17. III, insist :
care proba se va dresa un proves-verbal, si a) Proba scrisS. va ft specialh, luatii din
tOte catalOgele se vor depune sigilate la pre- arta obstetricala :
sedintele jiiriiiiuil. Duna finirea tuturor pro- b) Proba orala va ft asernenea o cestiune
belor. se va face adunarea notelor in pre- din arta obstetricalh, plus 3 operatiunT, din
senta meinbrilor juriultil, despre care iarhs1 cart una chirurgicalh, specialit din obstetrich,
se va dresa lin proces-verbal. ltesultatul con- si done manopere obstetricale, indiciindu-se
cursultil se va anunta in sedintl. publich de diversele metode si anatomia regiunei ope-
presedintele, fath Iliad tot! membri juriului, rate ;
si se va comunica imediat generale! Epitro- c) Proba clinicS. va consta din 3 casurT de
pit graviditate saIl lehlizie, descrise pe larg in
§ 17. Pentru ospitaltil central si ospitalele mod seiintific si practie ;
filiale ale case! st. Spiridon, unde existh see- d) Teza va fi tin subject de ginecologie :
tiunl speciale, concursul va urma in modul e) Considetand ch medicul priinar de la
urinS tor : institul Gregorian este tot-o-data i profesor
I. Pentru see(ianea medial fi o.spieiul de de ginecologie, apoI candidatul va face. in
infirm)* (Galata). curs de o orh, si o lecciune ()rata asupra ti-
a) Proba scrish va fi o cestiune din pato- ne! cestiunI ginecologice ce i se va da cit 24
logia internd, trash la sort! dinteun nurar ore mai inainte. Nota meritata, in in ma a-
de 5 cesliunI. ceste1 loctiunT, se va trece la rubrich : apti-
h) Proba oraltt va fi, asemenea, din pato- tudine didactich si metociologich.
www.dacoromanica.ro
508 LKG. KFOR113I I EPITROPIR?

V. Pentru ospiciul de alienact § 24. Coneursurile se vor tine In urma pu-

a) Probe scrisal va fi cestiune din bOlele blicatiunilor ce se vor face de Epitropia easel'
mintale ; St. Spiridon din Iasl.
b) Preha orall va, coprinde dime cestiunl : § 25. Devenind vacant un loc de medic se-
una din medicina intern i una din bólele conder, Epitropia general5. va numi provi-
mintale ; Orig. pe un medic roman carele va Inde-
c) Probe clinical va consta din treT casurT plini serviciul pand la Onerea concursulul,
de bole mintale, plus o operatiune de ur- ce se va publica prin Monitorul (Octal, cel
gent5. ; putin cu '3 lunT inainte.
d) Teza va fi speciall din bólele minteld § 26. CandidatiT respectivI vor cere inscrie-
sad psichiatrie. rea la generale Epitropie, pita' cu opt dile
VI. Pentru ospitahil de copti. Inainte de dioa concursulul, insotind cererea
a) Probe scrisd va fi asupra until subject lor de actele necesare.
din patologia interne infantile.; § 27. Medicul suplinitor nu va putea ocupa
b) Proba oral A. va fi din patologia extern& provisorit un atare post mai mutt de 6 lunT,
infantile ; afard numal cdnd la concursul respectiv can-
c) Probe clinicit va fl din 3 casurl de bole didati1 nu vor fi intrunit notele cerute pen-
interne si chirurgicale infantile ; plus o ope- tru admisibilitate.
ratiune de urgentd ; Suplinirea se va da altul medic cand supli-
d) Teza va ft din patologia interne' sad ex- nitorul nu s'a presintat la concurs.
terne infantile. § 28. Juriul examinator se va compune din
§18. Pentra spitalele filiale unde nu existd 5 medicT primarl aT easel, trasT la sort!, avend
sectiunl speciale si un suplinitor.
a) Proba scrisal va fi din patologia externd §29. Concursul va consista din patru, probe:
(§ 17, I a) ; a) Proba serisl. va fi asupra unuT subject
b) Probe orate' va fi din patologia internal din patologie internal sad external, orT din gi-
(§ 17, I, b) ; necologie ;
c) Probe clinicd va consta din patru casurT b) Probe orals se va da din higiend si me-
de Vile , 2 casurT de chirurgie si 2 casuri din dicind legald ;
medicine internä, plus 2 operatiunt chirur- c) Proba clinic a. se va compune : din 2 ca-
gic ; surl din medicina interne, din 2 casurl de
d) Teza va fi din medicinal sad chirurgie. chirurgie si 2 casurl de ginecologie ;
§ 19. Tote probele date de membriT juriuluT d) Probe operatorie va consta din 2 ope-
vor 6 aceleasT pentru top candidatil; ele se ratiunT de urgentd chirurgice ki obstetricale.
vor trage la sortT de caltre until dintre densiT. § 30. TOte probele date de jurid vor fi a-
§ 20. Membrit call at calitatea de a face celea0 pentru totl candidatil si se vor trage
parte din jurit, vor primi fie-care de la ge- la sort! de cdtre unlit dintre d6nsit.
nerale Epitropie (cu opt qile inainte de con- § 31. Pentru elaborarea probelor se vor
curs), cate Ira exemplar din tOte tezele ti- observe regulile prevedute la § 17, pentru
palrite pe cari citindu-le vor aprecia valeirea concursul inedicilor primer!.
lor si, cerend trebuinta, vor face candidatilor § 32. Nu vor putea fi admisT concurentil
In ilioa hotil.nttil, obiectMnele kn! it cari el cart, ca cifral generale', vor intruni mal putin
vor fi datorT a respunde fie-cdruT membru titnp de 240 puncte la cele patru probe.
de 10 minute. § 33. Dacl dup 5. publicarea concursulul de
§ 21. Dace, dupd publicarea concursuluT, &me' orT in timp de on an, pentru ocuparea
fAcutA in dbue rendurT in Limp de an an, nu until post de medic seconder, nu se va pre-
se va presenta e ci4 un singur si acelasl senta de cdt un singur i acelasli candidat,
candidat, atuncl juriul Va procede la, ex.airu,- atuncT juriul va Picicede la exanitnarea but,
narea luT, conform regulameatuluT de fate. si conform regulamentulul de fatd, si, intrun
Intrunind el note minimall ae 240 puncte, nind el nota minimal5., 240 puncte, va pu-
va putea fi recomandat spre intArire pentru tea fi recomandat spre intArire pentru pos-
postul vacant. u vacant.
rLi h 1 34. Durata unuT secondariat de la data de-
CAP. II
deetttlfil Regel, estede 5 ant, reinanend ca Epi-
.11egulament pentru medial secondari. tropia apreciind condaite i yalOrea jntelec,
§ 22. P6stt4116 de niddicT secondarT se dad tuald a, secondarulul, s maT prelungescd a-
prin concurs. cest termen.
§ 23. Nit se admit Aar concursarile pentre rpragrtif adif onal. . I
Sp-
post urile de 1)edic.1 secorAd.a,r1 a case,T Sti
ridon, de cat medicil .ron,kan1., ayend dreptul § 35. Epitropia generale are drepte1 de a ,

.de fiber& practicd Ii regatui lkomanieT. delega pe inui dintre meathri1 sal:entre a.,
www.dacoromanica.ro
 sPITALELOR MT. ,p1N BUCUR. l iAi 569

asista, atht la conewsul reedioilor pritnarI, din al. 4, legea organich, 4 servidiulta sanitar.
cht i Ia al malieilor secondarT. 1 Epitropl: Dr. A. Htit, V. Gheoi'gliimi fi
Acest regulament s'a elahorat i aprobat Alex. Varnav Litjnu.
Director, D. Filostraf.
de Epardpid generall. a'. easel spiialelor Aprobat de ministerul de interne prin ofi-
sfantuluT Spiridon din IasT, conform art. 29, cia Nr. 5294, din 26 lulie 1882.

LEGE
PENTRU VINpAREA PROPRIETATH.QR flCI DEPENDINTE DE ENTROPTA SPITA,LELOR sT. SPI-
10DON DIN 1A$I.
(Deer. Nr: .484 din 19 Martie 1876).
Art. 1. Se autorizd vinclarea prin licitatie 7. Doue fhlcI din imasul, tergul Harlan, ve-
a proprietatilor mid, dependinte de Epitropia nit anual lel 51. han1 20,
spitalelor easel Sf. Spiridon din last', aniline
aretate in tahloul anexat aci cari nefiind Oraful Botopui.
producetOre nu aduc nicl un alos easel Epi- 8. 0 chsuth. numita Apostol. Venit annal
tropiel. conform legel si regulanientulul pri- lel 58, buil 75.
vitor la proprietittile Statulul. escepthridu-se 9. Un loc cu un bordeid situat in fata 1.1i-
acelea a caror alienare va 0 interdishprin ac- talulul din Botosant
tele de donatiune.
Art. 2. Banil ce se vor aduna din a.ceste Jndetul Put mi.
vindhrl, se vor intrebuinta In cumperarea de
imohile rurale, duph cum s'a destinat si pre- 10. 0 vie din Podgoria Nicorestl,
tul adunat din propriethtile deja vindnte 1 Corbulul, comuna Costa-Lupu.
cari se vor mal vinde. in virtutea legel din Orrtf/r/ Acorn/.
29 lanuarie 1873.
11. 0 dughenh. pronumith Frige-Linte, ye-
Tab lout mirelor proprietett1 ale easel spitale- ni anul lel 212.
tor Sf Spiridon din _raft, Situate in diferite
localitt41. i earl de 0; nu sunt trecute in le- Judetul Baarti
yea din 29 Ianuarie 1875, inslf trebue ci
se rinde. Oraul Oend.
, Judetul Ia0.
12. Un loc cu vad de mere'. .
1. Hanul pronumit Zoe, venit anual 'lel 13. Via de 3 pogóne, "In conwpa erg;4i1-
1,410. Trotosu.
2. Dughena pronumith Borcilh, venit a-
nual lel 376.
3. Locul pronumit Hulturésca. ' Jude tul 11ntoft'
4. Crhsrna pronumith Dorcilh, venit anual Oraful.Y3(li.lad.1
lel 141. ,. r-
5. Teatru natiOnal, venit hiutal lel 6,480 14. Locul Cu clI.OIrhil Adloel el' 16 .c4'rp c&,
banl 12. . fost spitalul. t loll ,

15.11n loc sterp in gtra;da StiraM`hh.' .

Judetul 11qto§ani, 16. Un loc Sterp In 'SWAN til,palartlii
6. Phinintul promimit Domnesca sa5 Gai- 17. Un loc steep in strada'ST,llymitiru,, xe-
b ana. hit anual lel 47. '

, LEGE
PENTRI1 SCUTlItit.t CA5EI SPITALET:OR'Slr'. SPIRIDON DiN IAi DE TAXA DA pi+iNsividiT.gAFAci
(Deer. Nc. 428 drin 26 Febr. 1873).
Art. mile. Taxa de transmitere aseqata I In c'enseduentktWbste'iniiiik
prin legile din Octombre 1860 si Martie 18621de disc tnx6 cu iricelle14` de iti\i't?inlie4f,V,I,T-i
nu este. aplicahilh 151nutilbr dependintel.ficOinu4rie `1874. schOWS1 $ri 14e
casa spitatelor santulul Spiridon din Iasi. f I imposite.'
www.dacoromanica.ro
570 LEG. EFORIEI SI EPITROPIEI

CONDITIUNI
PENTRU ESECUTAREA IN ANTREPRISX A LUCRIRILOR DE REPMUTIE l CONSTRUCTIUNI
DIN NOU LA EPITROPIA CASN I ST. SPIRIDON DIN 1A1.

Despre adjudecatie si garantIe. al neindeplinireT conditiunilor citate mat sus,

fara prealabila somatic sad cheniare in jude-
Art. 1. NimenT nu este admis a concura cata; lucrarea se va putea scOte din nod in
la licitatia unel lucrarl, onI care ar fi, de cdt licitatie.
(WO ce mai Antal va dovedi prin certificate Art. 4. Garantia definitiva nu se va pu-
in regula ca a maT esecutat lucrarl technice tea inbtrAina sub nicT un pretext, va ramane
cu pricepere si onestitate in tent sail si in intrégt si neatinst de alte sarcint pana La
strainatate, sail va fi persdna technica recu- esecutarea definitiva a lucrarilor, si numal
noscuta inginer sad arhitect. cand lucriirile nu vor fi terminate in condi-
Vor fi respinsl de la licitatie concurentiT tiunile stipulate, si La termen, va servi la a-
earl esecutand lucrarl ad dovedit incapaci- coperirea deficituluT prin scóterea din nod in
tate, rea credinta. sad earl prin procedarT licitatie, sad esecutare in regie dupd. alegerea
neleale ad provocat procese. EpitropieT.
Art. 2. Orl-ce concurent admis Ia licitatie Art. 5. Garantia definitiva va maT servi
va presenta imediat o garantie provisord. in a acoperi daunele si deficitele ce ar resulta
banl sad efecte publice ecuivalenta cu 10 0/ pentru Epitropie, in cas cand contractul imit
din estimatia lucrarilor. s'ar indeplini intocmal, sad din orT cari alte
Acest deposit va sta drept asigurare din imprejurarl daunaidre ocasionate de antre-
partea persOnel asupra careia s'a adjudecat prenor.
lucrarea. pana in termen de 10 dile de la a- Epitropia va usa in acest cas de garantie
probarea Epitropiel, cand adjudecatorul va fart prealabilt somatic si fart judecata, des-
trebui sa depuie garantia definitiva. Garan. tul numal ba se constate acel deficit sad pa-
tia definitiva va fi ecuivalenta cu 10 "(O din guha.
sunia total& a devisulul estimativ, cand sea- Acesta constatare se va face do o comi-
dernintul resultat la licitatie sin va intrece siune compusa din un architect delegat de
10 01, sub devis Cand scademintul va fi cast. de un altul arluleet delegat de anfre-
maT mare de 10 0/0 . garantia definitiva va fi prenore, si de presedintele tribunalulul, cari
ecuivalenta cu scaddmintul sub devis ; Cand constituindu-se in cornisiune de arbitri, vor
scademintul va intrece peste 20 0 0 garantia pronuncia fart drept de apel.
nu va fi maI mare de 20 "/. Cand garantia va fi ipolecara. Epitropia o va
Aceste garantil vor fi in banT, efecte pu- scóte imediat in indare fart judecata, si
blice sad imobile nesupuse la vre-o sarcina, fart ca antreprenorul sit aiba drept a invoca
conform regulelor prescrise la art. 52 din le- legea comuna.
gea comptabilitateT Statulul si art. 83 din le- Cand garantia va fi in efecte publice, se
gea domeniilor, publicata in Monitoral Ofi- va scOte in vimlare dupa o publicatie de
cial Nr. 80 din 1872 si anume : ca garantiile 15 dile. si preciul vinderel se va incasa tie
ipotecare vor fi primite cu un scademint de Epitropie; afara. de garantia definitiva pentru
jumalate din valórea lor. Valórea acestor siguranta uneT lucrarT. antreprenorul, este
garantil se va constata prin recipisa de plata raspundetor cu intrega sa avere, mobil& si
a impositulul ; venitul inscris in rolurT este imol ilit. pentru tOte deficitele. pagubele si
considerat ca 7 o din valdrea fondulul ached obligatiunile ce ar decurge din acesta antre-
be imultesce venitul cu 100 si se divide prin 7). prist. si care nu s'ar acoperi cu garantia.
A rt. 3. Dupa aproharea adjudecatiurni de Art. G. Adjudecatia se va urma pe se-
Epili opia spilalehr, adjudecatorul iii tenni- riele do preciurl statornicite prin devis si a-
nul prevedut de art. 2. trebue sa depuie ga- probate de Epitropie.
rantie definitiva, i atone! i se va inapoia Concurentil inainte de adjudecare sunt ti-
garantia pro% isorie. null a loa cunoscinta de preciurT si de lu-
In casul cand antreprenorul nu ya depone crarl la cancelaria Epitropiel, unde vor primi
garantia definitiva in 10 (file dupa aprobare, tote lamuririle dorite, ne wal putend resent
despie care va lua singur cunoscinta de la sub Mei un pretext asupra lor in urma adju-
Epitropie, va perde garantia p1 ovisorie in pro- decarel.
litul case! tart judecata i fart nicl o preten- Orl-ce adjudecare nu este valabila de cat
tiune. recunoscendu-se pus in intardiere prin dupd. aproharea Epiti opiel ; in cas de ne a-
espirarea termenuluT, si prin singurul fapt probare concurentul nil va putea pretinde

www.dacoromanica.ro
 SPITALELOR CIV. DIN BUM. I IA.I 57t
nicT o despagubire restituindui-se simpfu nu- analise se va face analisa nouelor categoril
mal garantia depusa. de preturT, pe preturile ce all servit de basa,
Art. 7. De odata cu subscrierea contrac- plus dacd va fi necesitate preturile oficiale.
tuluT, antreprenorul va declara neaparat si c) In cas de adaugire sag scOdere suma
domiciliul seg in Iasi, indicand anurne des- totald adOugita sag scAdutd, nu va putea
pArtirea, strada i casa unde 's1 stabilesce trece de 20 Q 0 maximum din valórea con-
domiciliul sea, perstina la care 'ff alege do- tractulul de licitatie.
miciliul seg. d). In cas de adiugire si scadere simulta-
Art. 8. Antreprenorul este obligat a scOte nee, suma sag diferinta de compensare, no
cu a sa cheltuiald copiT de pe planurT, devis, va trece in plus sag minus peste 20 0,0 din
si caete de insarcinde, pe carT Epitropia dupd valOrea contractulul de licitatie.
confruntare cu originatele le va certifica. Art. 11. In punctul luerdreT se va tinea
Despre esecutarea lucritr11or. tot-d'a-una un registru numerotat i paralat
de cdtre arhitect si antreprenore, uncle se vor
Art. 9. Sub nici un cuvint antreprenorul inscrie tote ordinile ce se vor da antrepre-
nu va putea trece asupra alteT persOne. tota- noruluT in privinta conducereT i modulul
litatea sail parte din lucrdrile adjudecate a- esecutaril, si antreprenorul va fi dator a sub-
supra sa, fdra. consimtimintul inscris al Epi- semna in acest registru la oii-ce cerere a an-
tropiel. hitectulul, spre a constata cO au luat cuno-
in cas de a se descoperi asemenea urmare, scintd de ordinile ce s'ag dat.
arhitectul sag inginerul dirigent, asistat de in cas de refus al antreprenoruluT. arhitec-
2 marturT. va dresa un proces-verbal. i E- tul va subscrie in locul sea constatand a-
pitropia in urma acesteT constatarl Este in césta.
drept : sag a resilia contractul, sag a face o Art. 12. Antreprenorul va avea in tot-
nouà adjudecare in comptul antreprenoruluT d'auna la lucru un numer suficient de lu-
Para judecatd. crAtorT onestT si capabill.
Antreprenorul este da tor a incepe lucra- Arhitectul sag inginerul dirigent este in
rile indatd dup. incheicrea contractului. afard drept a indepOrta orl-ce lucrAtorT pentru ne-
numal cAnd caetul de insdrcinarl ar preve- supunere, lipsh de capacitate si probitate.
dea anume epoca. In orl-ce cas insh antre- Antreprenorul remane respundetor de orl-ce
prenorul este tinut maT inainte de a incepe fraude sag vitiurl de construction! se vor
lucrul sa fad cunoscut arhitectnlui sag ingi- comite de lucrdtorl.
neruluT qiva cand are sO. incepa. Niel o to- De asemenea tote casurile fortuite ordi-
crare de ziddrie nu se va esecuta intre lu- nave si extraordinare ce s'ar putea intampla
mile Octombrie si April. afara numaT de per- pand la predarea definitiva a lucrdrel, sunt
misiunea scrisd a arhitectulta sag ingineru- in sarcina numaT a antreprenoruhri.
lui dirigent. Antreprenorul trebue sd. fie esact in plata
Antreprenorul este dator a se conforma materialelor si lucratorilor, pentru a efectua
intocmat deviselor, proectelor si caetelor de buna si solida esecutare a lucrarilor. In cas
insdrcinarl precum si instructiunilor scrise de a se dovedi contrarul. Epitropia 's1 reservd
ce i se v or da de delegatul Epitropiel. dreptul a face din oficiil acele plati, din su-
Inainte de inceperea lucrulul, antrepreno- mele ce va avea se primOsca antreprenorul
rid este dator a verifica tOte planurile si di- art. 1488 c. civ.
niensiunile la fata loculul spre a se incre- Art. 13. Antreprenorul este dator a-sT pro-
dinta de esactitatea lor, si pentru orl-ce ne- cura cu a sa cheltuiald magaziele necesare
potrivire, va reclama spre a se face cuveni- pen tru deposite si pregAtirea materialelor,
tele IndreptarT: odata insa lucrul inceput de cum si uneltile necesare : vor fi de asemenea
Nitre antreprenor, Mc! o reclamatie in acest in sarcina sa, orI ce lucrail de ingradire, lu-
sens no va fi admish. minat si intrefinere a lucrArilor pand la pre-
Art. 10. Daca in urma adjudechrel sag darea definitivd.
in cursul lucritreI va fi necesitate a se face Materialul necesar constructiunilor se vor
moditicArl in plus sag in minus, antrepteno- lua din locurile aratate in devis si caetele de
rul este dator a le ese(uta in pretul devisuluT insdrcintirl, alegendu-se cele de calitatea cea
cu scOdeminlul esit la lieitatie, insa dupa a. I mai bund, si nu vor putea sh fie intrebuin-
utorisatiunea scrisd a Epitropiel generale. tate la Meru nanit ce mai intai nu vor fi pri-
Aceste addugirT sag scilderT se va face in mile de architect sag inginerul dirigent. Daca
conditiunile de mai jos, se va suprinde si dovedi cO antreprenorele
a). Lucrdrile adhugite vor trebui sa fie a intrebuintat materiale de prOstii) cualitate,
deja cuprinse de (levizul estimativ, prin ur- sag rea constructie, in fine abater! technice
mare cu analisd de preturT fixate. in ceea cc privesce modul de a construi, ar-
b). In cas de a nu fi cuprinse in tabela de chitectul sail inginerul dirigent, va avea drep-
www.dacoromanica.ro
ten LEG. EFOR. l EP1TR. SPIT. C1V. DIN BUCUR. I IASI
tul a pune un termin conrespundetor pentru a). Asupra materialulul adunat, antrepre-
refacerea acelor lucrArl, i inlocuirea mate- norul are dreptul la un acompto, când situa-
rialulul ; iar in cas de refus din partea an- tia ar fi ecuivalenth. cu 25 0/0 din totalul hi-
treprenorulul, referand Epitropiel, arhitectu- crdrilor.
lul sag inginerulul, vor esecuta aceste lucrarl b). Gaud starea lucruluT represinth un to-
pe comptul i respunderea antreprenoruluT; tal ecuivalent cu 75 0/0 din totul lucrgrel.
acesta mäsura, se va aplica antreprenorulul c). Achitarea sumel totalà duph primirea
panh la receptia definitivh. definitivh potrivit situatieT definitive.
Art. 14. Intrebuintarea de material in alte d). In situatiile de lucrhfl nu vor intra de
dimensiunT de cat acele din devis, se va face cat acele admise i recunoscute de bune, $i
duph invoirea arhitectulul sag ingineruluT conform angajamentuluT.
flrá insh o adhogire de pret asupra contrac- e). La orT-ce situatie de lucrle, se va face
tulul.
Cand dimensiunile vor fi mal mid, dacä proprire
$i la
de 10 0/0 asupra lucrarilor esecutate,
cele de material de 20 0/0 pentru sigu-
nu vor fi constructiv dalunatOre, se vor ad- ranta lucrärilor de esecutat.
mite insh cu schderea proportionalh.
Art. 15. and antreprenorul va trebui sh f). Garantia nu se va elibera de cat duph
dhrâme vre-o constructie veche, materialele primirea definitiva a lucra'reT.
se vor scete $i clasa cu ingrijire Mcendu-se Art. 17. Pentru lucrrile afarg, din ora-
un inventar semnat de arhitect sag inginerul pl las", dac . antreprenorul cere facerea u-
dirigent. $i and antreprenorul este autorisat nel situatiunl de lucrArl, si nu se va ghsi in
a intrebuinta acel material. va trebui si eli- conditiunile de ma! ,sus, sad cere a se face
bereze chitanta delegatulul Epitropiel de di- primirea, Mil a fi complect terminath lu-
mensiunT $i calitate. crarea, cheltuelile de transport $i diurne ale
Despre phip. i sitoapi. persónelor inshrcinate de Epitropie, vor fi
in sarcina antreprenoruluT, plhtindu-se ime-
Art. 16. Antreptenorul are dreptul a cere diat din cea Intal sit,ttatie ce ie va face asu-
acompturl asupra lucrhrilor esecutate in con- pra lucfarilor.
ditiunile urmatóre :

www.dacoromanica.ro
 LEGIUIRI POLITICE
CI CELE EMANATE

DE LA MINISTERIUL DE EXTERNE

www.dacoromanica.ro
 LEGE
AUTORISAND GUVERNUL ROMAN CA Si INCHEE CONVENT1UNI DE COMERCII1 CU D1FERITELE
GUVERNE S rREINE.
(Deer. Nr. 1414 din 21 Iu lie 1876).
Art. 1. Guvernul este autorisat a pres- Austro-Ungariel prin corpul conventiuneT de
chimba cu diferitele guverne strkine cari at comercid incheiata la 10 (22) Iunie 1875.
inceput sau 's1 propun negocieri pentru in- Este bine inteles el avantagele speciale
cheerea de conventiuni de comercid cu Roma- date Austro-Ungariel nurnaT in calitate de
nia, declaratiunl prin cari, sub conditiune Stat limitrof, nu se vor Intinde in privinta
de reciprocitate, se acorda acestor din urma, celor-alte State earl nu se afla in acésta
pentru tin termen de 9 luni, tratamentul dat conditiune.

LEGE i CONVENTIUNE
DE COMERCIt INTRE ROMANIA I AUSTRO-UNGAR1A: I ALTE ACTE RELATIVE
LA CESTIUNE.
(Dear. IV r. 915 din 25 Maid 1876).
LEGE carl, dupd ce '0-ad comun'cat puterile lor
Art. nnie. Conventiunea de comercid in- gasite in bunk, I egula, s'all invoit asupra ur-
cheiata la Viena, la 22 Iunie (st. n.,) anul mdtórelor articole :
curent, (1875) in tre Romania i Au stro-Unga- I.
nia impreund cu anexele ce o insotesc, sunt
aprobate. Va fi plink si intrêg a. libertate de comercid si
de navigatiune intre supusi1 Monarchiel Au-
CONVENTIUNE stro-Ungare si aceia al Principatult0 Roma-
niel, cari vor putea sa se stabilesch fie-care
(ratificatd la 20 Maid (1 lunie) 1876). pe teritoriul celul-alt Stat. Supusil M. S. Im-
Guvernul MajestateT Sale Impkratul Aus- paratul-Rege in Romania i supusil A. S. Prin-
triel, Rege al Boemiel etc., si Rege apostolic cipele RomanieI in Austro-Ungaria, sad de
al Ungariel, si s'ar stabili in porturile, orasele orT verl-ce
Guvernul Altetel Sale Principele RomânieT, alte locurl din ambele teritoril, sad de ar
de o potriva animati de dorinta de a intinde resida acolo in mod provisorid, nu vor fi
si desvolta relatiunile comerciale intre Sta- supus1, in esercitiul comerciulul sad al in-
tele lor respective, ad hotarit a incheia in dustriel lor, la aid Un drept, imposit, taxa
acest scop o Conventiune si ad numit ca ple- sad patenta, sub orT-ce denumire ar fi, altele
nipotentiarT, adica : sad maT ridicate de cat cele ce vor fi perce-
M. S. Impdratul-Rege pe domnu Jules Co- pute de la nationall; pnivilegiiie, scutirile,
mite Andrassy de Csik-Szent-Kiraly i Kras- munitatile i favorile de ori-ce natura de earl
zna-Horka, Consilierul sèd intim, ministru s'ar bucura, in materie de comercid si de in-
al Casel Sale si al afacerilor straine, Mare- dustrie, supusil uneia din inaltele partI con-
Cruce al ordinulul sf. Stefan, etc., etc. si tractante, vor fi comune supusilor celei-alte.
A. S. Principele Romaniel pe domnu George Se intelege ca prin acésta' dispositiune nu se
Costa-Foru, agentul Skd diplomatic, Mare- deróga la legile si ordonantele in vigóre in
Cruce al ordinulul Frant-Iosef, etc., etc., statele celor cloud inalte partT contractante

www.dacoromanica.ro
576 LEG. POLITICS 1 EMANATE

si aplicabile tuturor streinilor In general : IV.

1. In Austro-Ungaria, la legile relative la
comerciul de colportagid si la esercitiul far- RomaniT in Austro-Ungaria si AustriaciT st
macieT, si Unguril in Romania, vor avea reciproc drep-
2. In Romania, la legile i prescriptiunile tul de a dobAndi i poseda bunuif de orT-ce
relative la prohibitiunea de a dobandi i po- natura si de orl-ce fel, mobiliare sad imo-
seda imobile rurale. (vcd1 art. IV). biliare. si vor putea dispune fiber de ddnsele
prin curnperetóre, vindare, donatiune, per-
mutatiune, contract de cesatorie, testament,
NegutetoriT, fabricantil i industrialiT in ge- succesiune si prin orl-ce alt act, In aceleasT
nere, carT vor putea proba cd ad achitat in conditiunT ca nationaliT, ferà a plati drepturl,
tara in care reside, drepturile i impositele contributiunl si taxe altele sad maT urcate
necesare pentru esercitiul cornerciulul si al de cat acelea la cari sunt supusl nationalil
industrieT bor. nu vor fi supusT pentru acésta in virtutea legilor (v. art 1).
la-nici un drept sad imposit ulterior in cea V.
alte tare, cancl vor caletori sad vor face sà Cele doue inalte pdrtl contractante iad in-
caletordscet comisil sad agentil lor, sad cu, datorirea de a nu impedica comerciul reci-
sad fdrd esantiliOne, In interesul esclusiv al proc al supusilor lor prin nicT o prohibitiune
comerciulul sad al industriel ce exerséze. si de importatiune, de exportatiune sad de
In scopul de a face cumparetorl sad de a transit.
primi comisiOne, Cu tote acestea nu sunt supuse acestor dis-
Supusil statelor contractante vor fi reci- positiunT articolele urinatOre : tutunul sub
proc tratatl ea si nationatiT cand vor merge tote formele sale, sarea. armele, pudra (pra-
din o tard in cea-alte. pentru a vizita balciu- ful de pusca) si munitiunile de resbel. Nu
rile si birgurile in scopul de a exercita acolo sunt coprinse in acesta restrictiune : puscile.
comerciul lor si de a debita productele lor. pistOlele si armele de comercitI en obiectele
SupusiT uneea din inaltele parti contrac- si cartusele inclispensabile pentru a lor in-
tante, cari exercita meseria de carutas1 intre trebuintare.
diversele puncte ale celor done teritorie sad Se vor putea asemenea lua mesurT pro
earl se dad la navigatiunea maritime. orT .flu- hibitive :
vialä, nu vor fi supusT, pentru exercitiul a- 1. In ce priveste politia sanitara si maT
cestor meseril i industril, la nicl o taxt. cu séme. in interesul sendta4e1 publice si con-
industriald sad speciall pe teritoriul celel form principielor internationale adoptate pen-
alte. tru acdsta, si
Niel o pedice nu se va aduce la libera cir- 2. In circumstante exceptionale, pentru ce
culatiune a pasagerilor, si formalitetile ad- priveste provisiunile de resbel.
mMistrative, relative la documentele de voiaj, Niel una din cele done inalte pert! con-
vor fi restranse la strictele exiginte ale servi- tractante nu va supune pe cea-alte la o pro-
ciuluT public la trecerea fruntarielor. hibitiune de importatiune sad exportatiune
care nu va fi fost aplicabile. in aceleasl cir-
III. cumstante la t6te cele-alte natiunl.
Supusil fie-ceria din cele done inalte pert1 Tr.
contractante vor Ii scutitl, pe teritoriul cele1-
alte, de orl-ce servicid militar, pe uscat si pe Cat despre cuantumul, garantia i percep-
mare, atat in trupa regulate, cat si in garda tiunea drepturilor de importatiune i expor-
nationald. ET vor fi asemenea dispensatl de tatiune precum si in ce privesce transitul. fie-
orl-ce functiune oficiala obligetóre, jndiciard, care din cele cloud inalte pertI contractante
adininistrativd sad municipala, de locuinta se oblige' a face pe cea-altd. se. se folosdsce,
militard, de orT-ce contributiune de resbel, de de orT-ce favOre, privilegid sad scadere in ta-
orl-ce rechisitiune sad prestatiune militard. rifele drepturilor, la importatiunea sad ex-
de orT-ce nature ar Ii, afare totus1 de servi- portatiunea articolelor mentionate sad nu in
ciile earl sunt atasate posesiunel sad loca- Conventiunea de fate, ce una din ele ar pu-
tinnel de imobile precum si de prestatiunile tea acorda unel a treia puterT. Orl-ce fa-
sad rechisitiunile militare la cari sunt supusT yore sad imunitate concedate mai tarqia until
totl nationalit In calitatea lor de proprietarl al treilea Stat se va intinde imediat, fare
sad de locatarT de imobile. conditiune si prin acésta chiar, la cea alte
ET nu vor putea fi supusT, nicT personal parte contractante.
nicl pentru mobilele sad imobilele lor, la alte Dispositiunile earl preced nu se aplicd.
datoriT, restrictiunT, taxe sau imposite, de cat de loc :
acelea la cart vor 11 supusT si nationaliT. 1. La favorile acordate acum sad cari s'ar
www.dacoromanica.ro
 DE 1.4 MIN1STERI1JL DE -X"TEI1NE 577

putea acorda ulterior? altor State limitrofe X.

spre facilitarea circulariT pe fruntaril, si Se va preleva In Romania asupra niarfu-
2. La obligatiunile imptise uneia din ceille
(loud inalte partl contraetaute prin angaja- rilor de ori-ce naturil exportate pe uscat sail
mentele uneT oniuni vaMale deja contractata pe mare din Principatul Roman In Montrchia
sad care ar putea sa se contracteze pe viitor. Austro-Fagara, la esirea lor si drept inregis-
trare, drepturite specificate in tariful roman
TIT. al drepturdor de esire ,promulgat de A. S.
Productele solulul si industriel Romania" Principele Romaniel cu data din Sinaia de 6
earl von fi importate in monarhia Austro- August 1872. Se intelege cd drepturile de e-
Ungard si cari sunt destinate, sag pentru con- sire in cestiune nu vor trece nici-odata peste
sumatiune. sad pentru intreposit, sail pen- 1 0 0 din vahirea rnarfurilor exportate.
tm reexportatiune. satt pentru transit, vor ti Adista dispositiune nu este aplicabild iii
supuse acolo aceluiasT tratament si nu von casurile preedute de art. XVIII din acésta
ti pasibile de drepturl nic1 maT radicate nici Conventi une.
allele de cat productele natiunel celei mai Vor 11 asemenea scutite de acest drept de
favorisate. esire, afaia de articlele deja indicate in sus
VIII. nuinitul tarif, articlele enumerate in tariful
Obiectel de proveninta saa de manufac- C, alaturat pe la nga presenta Conventiune.
tura austriacd sag ungara vor fi exportate Guvernul roman i,4T reservdpe langd acesta
spre Romania libere de drepturi de vaina, de a isbi zdrentele si liiónele, zdrentele de
afara. de articolele afectate de un drept de hartie si maculatura exportate din Romania.
esire vis-a-vis de natiunile cele maT favo- cu aceleasT dreptur, de a:ire Ia carT aceste
risate. obiecte ar ii supuse la exportarea din Ails
IX. tro-Ungaria.
Obiectele de provenintd: sad de manufac- XI..
turd austriaca sad ungara enumerate in ta- Marfurile d& Orl-ce naturà, venind din unul
riful A, alaturat pe tang Conventiunea de din cele doué tdritorie sad mergand Ia unul
fata, i importate pe uscat sad pe mare in din ele, vor fi reciproc scutite in cel-Palt de
Romania, vor fi admise acolo libere de orl- orl-ce drept de transit, sad cand ar traosita
ce drept de intrare. direct sad and, In timpul transitului, ar tre-
Obiectele de aceeasI proveninta sad manu- bui sa fie descarcate, depuse si reincarcate.
factura enumerate in tariful B, anexat pe
langa. acésta Conventiune, i importate pe XII.
uscat sail pe mare in Romania, vor fi ad- Drepturile ad-valorem, In casurile in cari
mise in schimbul achitaril drepturilor de in- le prevede Conventiunea de lath, vor fi cal-
trare indicate in disul tarif, coprindedu-se si culate dupa valóre la locul de proveninta a
tote drepturile aditionale. obiectulul importat, adaogandu-se-cheltuelele
Obiectele i productele de proveninta sad de transport, de asigurare si de comision ne-
de manufacturd austriaca sad ungara, cari cesare pentru importatiune in unul din cele
nu sunt enumerate In tarifele A sag 13, vor done' teritorie pand la frimlarie.
fi supuse, la intrarea lor in Romania la Importatorul va trebui sd adaoge, pe langa
plata unuT drept unic de importatiune de declaratiunea sa scrisa, constatand valórea
7% din valOrea lor la locul de origina i fixat marfel importata, o factura indicand pretul
conform art. XII si XVII din Conventiunea real si emanand de la fabricant sad de la
de fata. vincletor.
In plata acestta drept de 7 0/0 vor fi co- XIII.
prinse tOte drepturile aditionale.
Se intelege cd drepturile ad-valorem Vor Ii Certificate de origina vor fi cerute de cele
inlocuite prin o comund Intelegere, indata si doue Inalle parti contractante pentru a sta-
pe atat pe cat se va putea, prin drepturi bill origina nationald a Ore caror marfurl im-
specifice echitabile pe greutate i calculabile Fortate sad exportate i designate prin o co.
Ordsl pe basa de 7 0 0. mund intelegere. Pentru acésta importatorul
Pana ce se va efectua acesta reductiune, va trebui sà presinte la vama celei-alte teri,
importatoriI austriact si ungurl von avea fa- saa o declaratiune oficiala facuth inaintea
cultate de a alege intre drepturile ad-valo- until magistrat functionand la locul de ex-
rem prevkilute de acOsta Conventiune i drep- peditiune ; sad un certificat liberat de seful
turile specifice achitabile pe greu tate sail nu- serviciulul vamilor de la hiuroul qe exporta,-
men si determinate, sail de catre un tarif ro tiune, sag un certificat liberat de agentil ( on-
man general, sad de catre o Conventiune sulaiT al terel in care importatiunea trebue
speciala incheiata cu o tertie putere. facuta si earl residd in locurile de expedi-
www.dacoromanica.ro 37
578 LEG. POLITICE 8I EMANATE

tiune sad in porturile de intbarcare. Factura Decisiunea arbitrall va trebui se. fie pro-
merfurilor in chestiune, presentate biurouluf nuntata in cele 8 dile dupe. numirea arbi-
de vante respectiv, va putea, prin esceptiune, trilor.
tine loc de certificat de original. XTIII.
XIT. F:entrua favorisa schimbul reciproc al pro-
Dace vama, in cele 24 ore dupe ce i se va ductelor pe fruntaria celor doue lènI, obiec-
fi presentat declaratiunea, crede insuficiente tele urmatiire vor fi admise si exportate ina -
valórea declarate, va area dreptul de a re- mendoue pertile,cuobligatiune de a le intórce,
tine merfurile, pletind importatorulul pretul scutite timpural de drepturile de intrare p
declarat de densul, merit cu 10%. Aceste de esire si conform ordonantelor vamale p
plata va trebui se fie efectuate in cele 15 dile reglementelor emanate prin un cornun acord
carl vor succeda declaratiunea, si drepturile, de la cele cloue inalte partl contractante:
dac e. vor fi fost percepute, se vor restitui in a). Tote merfurile, afara de alimente, earl,
acelasl timp. esind din liberal trafic pe teritorul uneia din
XY. cele cloud inalte pert1 contractante, vor fi
Importatorul, contra cdruia Tama unel din expediate la balciurT si tergurl pe teritorul
cele doue terl voi sfl exerciteze dreptul de celel-alte, sad call, fare aceste. destinatiune,
preeratiune stipulat de articolul precedent, Ta vor fi transportate pe teritorul celel-alte 041
putea, In cele 8 dile dupe. ce i se va fi comu- contractante pentru a fi depuse in intreposi-
nicat decisiunea valmel in aceste privinta, tele sad megazinele de vama, precum si esan-
dace prefera, s cere. estimatiunea merfel de tilidnele importate reciproc de comisil-voia-
&etre expertl. Aceeasi facultate va avea si giorl al caselor austriace, ungare sad rornane
vama cend nu va gesi de cuviin te. a recurge cu conditiune ca tote aceste merfurl si esan-
imediat la preemptiune ; ea va trebui ins& sa tilióne sti fie interse in tara de node provin
comunice importatorului decisiunea sa in pri- intr'un termen stabilit de mal nainte.
vinta acestel expertise in cele 24 ore dupe ce b). Vitele conduse din un teritor in cel-alt
acesta '1 va fi presentat declaratirinea sa. al tergulul sad la pescut. In acest ultim cas
XII. scutirea de drepturl de intrare si de esire va
fi intinse i asupra productelor respective,
Dace. expertiza constate cá valOrea merfel precum : laptele, untul i branza produse in
nu trece cu 5 0/0 peste cea declarate de im- timpul sederel pe cel-alt teritor si vitele nes-
portator, dreptul se va percepe dupà suma cute in acelas timp precum i asupra efecte-
din declaratiune. lor i mobilierulul teranilor sad pestorilor
Dace valórea trece cu 5 0/0 peste cea de- cari insotese vitele.
clarate, vama va putea, dupe, cum ya voi, sl c). Obiectele destinate a fi reparate fare
exerciteze preemtiunea sad se percepe. drep- ca natura i denominatiunea lor comerciale
tul pe valórea determinate de expertl. se sufere o schimbare esentiale.
Acest drept va fi merit cu 50 0 0 drept a- d). Sacurile pentru ambalagid si butóele
mende, clack evaluatiunea expertilor este cu gOle purtand semne de intrebuintare.
10 0/0 superióre valórel declarate.
Cheltuelile de expertise vor fi in sarcina XIX.
declarantulal, dac e. yalórea determinate. prin Merfurile supuse tratamentulul de intrare
decisiunea arbitrale excedéze cu 5 0/0 való- pe cautiune si trecend imecliat din teritorul,
rea declarate ; in casul contrar ele Tor fi in uneia din cele done inalte pertl contractante
sarcina vanyel. pe acela al celel-alte nu von fi de loc desfe-
ITII. cute (déballées), i pecetile nu vor fi radicate
In casul prevedut de art. XV, eel doul ar- si inlocuite, sub reserva de a se fi indeplinit
bitri experti vor fi numitl, unul de cetre de- cerintele serviciulul combinat pentru acesta.
clarant si cel-Palt de caltre seful local al ser- vorInfigeneral, formalitatile serviciulul vamal
simplificate si expeditiunile se vor e-
viciulul vernilor ; in cas de partagid, sad fectua in acelasl loc, prin organul unel sin-
chiar in momentul constituirel arbitragiulul, gure autoritatl, i vor fi accelerate cat se va
dace. declarantul o cere, expertil vor alege putea mal mult.
un al treilea arbitru; dace nu se pot invoi,
acesta va fi numit de catre presedintele tribu- XX.
naluluI de comert al loculuL Dace. biuroul de Cele doug inalte partl contractante vor in-
declaratiune se afla la o depertare de mal griji a aduna in aceeasl localitate, pe cat va
mull de un miriametru de resedinta tribuna- fi cu putinte, biurourife lor de vame stabilite
lulul de comert, cel de al treilea arbitru va pe fruntarie, pentru ca operatiunile vamale,
putea sa fie numit de dare presedintele tri- la trecerea merfurilor de la un teritor la al-
bunalulul celul mai apropiat. tul, sa se póta, efectua simultaned.
www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL DE EXTERNE 579

XXI. póte avea, In folosul Austriacilor si Unguri-

Daca una din cele doug inalte partl con- lor in Romania, si al Romani lor in Austro-
lractante crede necesar a stabili, sad a face Ungaria, o durata maT lungl de cat cea fixata
.sa: se stabilesca de catre autoritatile munici- prin legea Orel in privinta nationalilor. Dad.
pale si altele, un drept nod sad un supliment desenul sad modelul industrial apartine do-
al drpeptulul de axisà sad de consumatiune menuluT public in téra de origing, el nu 'kite
asupra until articol de productiune sad de fi obiectul unel bucurarT (jouissance) exclu-
fabricatinne nationala preveclut prin Conven- sive in cea-alta. tend.
liunea de fata, articolul similar strain va pu- Dispositiunile precedente sunt aplicabile
tea fi imediat grevat la importatiune de un marcilor de fabrica si de corned.
drept egal. XXV.
Prin urmare marfurile din teritorul uneia Supusil M. S. Impdratul si Rege nu vor pu-
din cele doue inalte partT contractante nu vor tea reclama in Romania proprietatea esclu-
E pasibile, la intrarea lor in teritorul celel sive. a unel marcl, a until model sad a uuul
alte, de nicl un drept de axisa sad de consu- desernn de Illl ad depps doud exemplare din ele
matiune, sub orl-ce numire an fi, claca mar- la grefa, tribunalulur de comer( din Bucu-
turile de aceeasT natura nu sunt nicl produse react.
nicl fabricate in acesta ultima tara. De asemenea,sTvAVit romanl nu Tor putea
XX". reclama in AugHoL'On aria proprietatea es-
Marfurile de orT-ce natura originare. din elusive. a unel ni4M, d until model sad a u-
Austro-lIngaria i irnportate in Romania, si nui desernn, &a iiu A depus 'cloud exem-
marfurile de orl-ce natura originara din Ro- plare sad la carn6ea de comert din Viena sad
mania si importate in Austro-Ungaria, nu la cea din Buda-Pesta.
von putea fi supuse nicT de autoritatile Sta- XXVI.
tuluT Mel de administratiunile municipale Niel un drept special, orl-care ar fi, im se
sad altele la drepturl ore-cari de axisa sad percepe nicT pe navile pe Dundre, nicl pe
de consumatiune superiórá acelora cart gre- marfurile cari se Oa pe aceste navl, afar&
véza sad ar greva marfurile similare de pro- de drepturile de trecere (peage) platibile de
ductiune nationalà. navl la gurile Dunarel si la Portile-de-Fer.
XX". Tot asemenea va fi si pentru mdrfurile
Cele cloud inalte partl contractante se an- importate sad exportate reciproc pe Dunare
gajeza a coopera. prin mijlOce convenabile, cari, dupl ce ad achitat drepturile de intrare
pentra a impedica i pedepsi contrahancla sad de esire stabilite prin presenta Conven-
dirigeta contra teritortilor lor, a acorda in tiune, nu ar fi supuse la Mel un drept aditio-
acesta privinta orl-ce asistenta legate. am- nal. Cu tate acestea taxele actualmente in
ploiatilor celul-alt Stat insarcinatl cu supra- vigOre In porturile Dundrel si stabilite in sin-
vegherea, a '1 ajuta si a le comunica, prin im- gurul seop de a ameliora stationarea vaselor
piegatil de finante si de politie, precum si de a favorisa esecutiunea unor lucre:a pu-
prin autoritatile locale in genere, tote infor- Nice, destinate a facilita incarcarea sad des-
matiunile de carl vor avea trebuinta pentru carcarea marfurilor, se vor putea preleva si
exercitiul functiunilor lor, pe viitor cu titlu de un drept aditional spe-
In acest scop reglemente spectate se vor cial, atat de la vase cat si de la marfarl in
race prin cornune. intelegere. conditiunile reglementelor speciale publicate
in acestd privintd.
XXIV. Prin urmare marfurile importate In Ro-
Supusil uneia din cele cloud inalte partl mania sad exportate din acest Stat pe Du-
,contractante se vor bucura pe teritoriul celel nare, si supuse la plata drepturilor de intrare
alte de aceeast protectiune ca si nationaliT, si de esire specifice si achitabile pe greutate,
pentru tot ce privesce marcile de fabrica 0 vor fi supuse, in orasele situate pe malurile
de comercid precum i desemnurile si mode- acestul rid si pentru efectele sus indicate, la
lurile de orl-ce fel. un drept aditional de 5 0/0 din suma dreptu-
Guvernul Altetel Sale Printul Romaniel va Tibor de intrare respective cari stint de platit
presenta Carnerelor romane i va cata sa in virtutea Conventiunel de fata.
facd a se sanctions, in termenul de un an Marfurile importate sad exportate tot pe
o lege asupra marcilor, desenurilor si mode- acesta cale si supuse la plata drepturilor ad-
lurilor de fabrica si de comert, conform dis- valorem vor fi pasibile, tot cu acelasT titlu,
positiunilor generalmente admise in acesta de un drept aditional special de t/9 olo din Ira-
materie. lOrea lor constatata in conformitate cu pre-
Dreptul esclusiv de a exploata un desen senta Conventiune.
sad un model industrial sad de fabrica nu De asemenea bastimentele si corabiile de

www.dacoromanica.ro
580 LEG. POLITICE l EMANATE

orl-ce fel, carT se vor opri in porturile i ora- precisa; si dad. aceste organe consulare ar
sele de pe malul roman al Dundrel, vor avea, neglige de a merge In persona sad de a se
cand vor uza de cheiurile Statulul sad ale co- representa prin un delegat, se va procede in
munelor, sà platesca, tot cu acelas1 titlu si absenta lor. Niel o penalitate nu se va aplica
pentru ace1ds1 efecte, o taxa de cheagid de capitanulul unul vapor, daca num6rul cole-
20 centime pe tong si dupa gradatiunea ur- turilor descarcate este inferior aceluia pus
matóre pe a treia parte a tonagiulul, daca. in declarapunea presentata, cand capitanul
cantitatea marfurilor Imbarcate sad debar- sad cel in drept nu va fi negligiat de a in-
cate nu trece peste a treia parte; pe cloud tre- forma pe biuroul de vama imediat dupa des-
imT, dad. ea trece peste a treia parte si nu a- carcarea totala efectuata in o statiune, ina-
junge la douè treimi ; pe tot, daca trece peste inte insh ca vama sal fi constatat diferinta.
cloud treiml din coprinderea (portee) utilisa- Capitanii acestor vapóre nu vor fi primitT
bila a corabiel. a se presenta inaintea autoritatilor locale
Niel o corabie care atinge, in timpul unuia pentru a forma custoditul sad alte documente
si aceluias voiaj, sad in susul sad in josul analoge i earl on ar fi indispensabile.
riuluT, mai multe schele de pe main! roman,
nu va putea fi supusa la plata taxelor de chea- XXIX.
gid cart, in totalitatea lor, ar exceda suma a- Companiile de navigatiune si proprietaril
cestor drepturT calculate pe 20 centime pe vapóreIor cari fac un servicid regulat de trans-
tota coprinderea vasului. port pe Dunare, vor putea donandi, la de-
Tonagiul vaseler va fi stabilit dupa siste- barcaderile staPunilor vapórelor lor, terenu-
mul si regulile adoptate de comisiunea Euro- rile necesaril pentru instalarea biurourilor,
pena a Dunarel. Bastimentele de Stat, de atelierurilor i magazinelor lor, si le va fi
posta sad de pasagerl carT useza de cheiurl, permis de a stabili in acele locurl magazine
vor fi scutite de plata acestel taxe, i vor fi speciale carT vor fi considerate ca intreposite
mentinute, pe langa acésta, tote cele-alte scu- de indath ce vor rdspunde la Mite cerintele
tirl acordate vaselor pana acum sub orl-ce legilor Orel in vigóre asupra acestui pun&
titlu ar fi.
XXX.
XXVII. Avehd in vedere circumstantele escepPo-
Pana in momentul in care se vor face re- nale create relatiunilor comerciale dintre Mo-
gulamentele de navigatiune sad de politie flu- narchia Austro-Ungara si Principatul Roma-
viala pentru Dunare, preve'dute de art. 17 al niel pe acea parte a teritoriilor lor, unde
tratatulul din Paris de la 1856, legile si pres- fruntariele lor se ating imediat, ca i pe ca-
criptiunile promulgate in acdsta privinta de lea Dunarel, si considerand caracterul spe-
fie-care din cele cloud inalte part1 contrac- cial al comerciulul care, prin condipunile
tante vor fi combinate, pe cat se pdte, prin o solulni si al nature! productelor celor dou6
cornuna intelegere si in interesul desvoltare1 tell, este un compliment indispensabil pen-
navigatiuneT pe Dunare, i adaptate principie- tru existenta locuitorilor reciprocl, s'a con-
lor in vigóre pe tot parcursul riului si mai cu
venit, cu acésta ocasiune, in privinta acestuT
sem!. pe partea sa in jos de lsaccea. comert, un aranjament special ale caruT sti-
XXVIII. pulatiunT se gasesc consemnate in un act a-
ditional care face parte integranta din acésta
Tote facultatile acordate pang acum, de Conventiune.
ambele partT, navigatiuneT fluviale pe Dunare,
vor fi mentinute in viitor si intinse pe cat se XXXI.
va putea. Conventiunea de fatil va remanea in vj
Vapórele cart fac un servicid regulat de gore in timp de 10 ant din diva schimbareT
transport vor putea opera pe Dunare, chiar ratificarilor. In casul Cana nicl una din Mal-
in timpul nopteT, incarcarile i descararile tele parti contractante nu ar fi notificat, cu
fard nicT o intardiere. Capitanil acestor va- 12 luni inainte de finele acestel periOde, in-
pore sad representantil lor vor depune, la tentiunea sa de a face sal inceteze efectele,
sosirea lor la biurourile sad organele de Ira- ea va remanea obligatorie pana la expiratiu-
ma, o declaratiune specificand marfurile des- nea until an din diva in care una sad alta.
carcate. Functionaril de vama vor putea o- din cele done' inalte parti contractante o va
pera, in cas de trebuinta, visite si cautari pe fi denuntat.
vase cu asistenta organelor consulare ale td- Dispositiunile cari preced vor fi esecutoril
rel carel apartin aceste vase si carT resida in in ambele State o lund dupa schimbarea ra-
acelas1 loc. Citatiunea ce va fi adresata pen- tificarilor.
tru acésta consulilor, vice-consulilor i altor Cele cloud inalte part1 contractante 2s1 re-
I

organe consulare respective, va arbta o ora serva dreptul de a introduce maT tardid, si
I

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINIETERIUL DE EICTERNE 581

prin o comuna, Intelegere, in acésta donven- Drept care plenipotentiaril respectivi ail
'tiune, modificatiunl car! s'ar crede conforme senenat'o 0 au pus pe dênsa sigiliul arme-
spiritulul i principiilor sale si a chror opor- lor lor.
tunitate ar fi demonstrata de experienta.
Plena' in indoit exemplar in Viena, la
XXXII. 22 Iunie 1875.
Conventiunea de fata, va fi ratificat i ra- (Sem.): Andrassy.
tificarile vor fi schimbate In Bucurescl cat se (Sem.): G. Costa-Foru.
vaputea mai iute. (L. S.) (L. S)

TARIF A.
LA INTRAREA IN ROMANIA
11111=

NUMIREA ARTICOLELOR Basa Drepturi

/1101120.

1
Cerealele In general.
Petrolit brut si rafinat.
Lemne de conStfuctiune.
Mineralut1 de fer.
Fer i otel brut, hilvergele sat drug!, prismatice sat rotunde.
Pie! brute.
Carbuni de Varnint (laulil, lignit etc.)
Carp In general, opere de cartografie in fol volante sat legate in atlaz, ,

Scutite de drepturl.
gravure, litografil si fotografil in fol volante sat legate in album, opere
de muzica gravate, litografiate sad imprimate cu litere mobile. h.
Instrumente i aparate de demonstratiune, servind pentru trebuinta 4
InvsetamSntuluT de orl-ce grad.
Obiecte de arta 0 de curiositate, destinate pentru museele publice
sat pentru colectiunile private.
Masine cu abur In general, fixe sad mobile.
Masine i instrumente agricole de ori-ce fel.
Masine de ori-ce fel, earl serva pentru esercitiul unel profesiunl sad
unel industriT ore-care.
Senn! i produsele dintrInsele (stearina, oleina, etc.), in general, tote
rnateriile prime destinate pentru fabricatiunea luminarilor de stearin si
a sapunulul, precum i productele accesoril, necesarii la acésta fabrica-
tiune.
Zdrente i carpe de orl-ce fel.
Materii tinctoriale i produse chimice necesaril pentru industrie.

TAB1F B.
DREPTURI LA INTRARE IN ROMANIA

kititi asupra Tara dreptu- Tara la suta.

'en.
NUMIREA ARTICOLELOR carora se impli- rilor la im- din greutatea
nese drepturile. portatie. brut& (1) 1

I
.
11 Zahn. :
a). Rafinat, capatanT, bulgarT sat pisat ; candel
zahar de fructe si zahar topit... . . . 100 K. N. 20 fr.
I
12 in ImI si in
butóe.
b). Zahar brut si casonad (In Mina) r. 12 } 4 in sad sad
c). SiropurT si melase . . . . 2. 6 s baloturl.
(1) Pentru marfurile cari, conform presentulul tarif nu aunt pasibile de cat de lin drept maxim de 7 leT
50 bani, pentru suta de chilograme, precum i pentru acelea cari n'aa nici o indicatiune de dare, dreptu-
rile vor fi percepute pe brut.

www.dacoromanica.ro
582 LEG. POLITICE qI EMANATE

Ifnitql anpra Tan itreptu- Tara la anti

NUMIREA ARTICOLELOR eirora se imph- tiler la im- din grentatea
nen dreptnrile. portage. lima.

2 Bere :
a). In butelil i ulcióre 15 fr. 20 in lacji
25 in butde
duble.
b), In buttie 81h a
lb in but&
simple.
8 SpirtOse destliate de tot fella, precum :
rachiuri, alcoolurT, torn, arrac, esenta de pun-
cid, licorurl i alte spirtóse cu zahar sad fara
zahar a 25 a 20 in lacp
25 in but6e
duble, 15 in
4 Cearg : but6e simple.
a). Brutg, alba sail galbeng de orl-ce fel . . . 46
b). Lucratg, alba sad galbenä, precum : lumg-
narT, figuri, flori sad alte preparatiuni de ori-
ce fel 55 , 12 in la4I ci
5 Lumânilri de stearin si de spermantet de but6e.
orT-ce fel 25 ,
6 KaprinarI de ori-ce fel, afarg de sdpunurile de
parfumerie a 15 a
7 Hattie l papeterii :
a). Ordinare, adica : hastil vinete sad altele de
ambalagid, simple sad zniolite, mat* ordi-
nare, hartie de sticlk hartie de lustru ii alte
similare 8a
b). Hattie Med numire specialg a 19 a 16 in DV si I

c). Hartil zugrgvite de orT-ce fel . . . . . . a 40 a 6 in baloturi

d). Bartil de lux, a died hârtiT poleite sad argin-
tuite. hartil cu ornamente in relief sad tdiate.
ha:ail de scrisorl, cu monograme sad desenurI
ci phcurl corespundetore, hartie de China ;
precum ci obiecte de hartie simplg, sad corn-
binata cu alte materil afarg de metalurT pre-
tióse, de petre fine si semi-fine, de margen a-
devgrat, de -margaritare fine, de chilibar, de
jais ci de sidef . . . . . . . . . . 100 K. N. 60 fr. 16 in ladIsi
8 Teseturi de lanA : 6 in baloturi
a). Ordinare, adich : paturl de rand cu per lung
(paturi toluri) postavuri, aba si dimie, postav
brut, covóre de lang de tot felul, cu bucata
sad cu metru 30 /.
b). PostayurT si alte teseturI analoge cu posta-
vurile neimprirnate, precum i flanele de orl-
ce fel, albe sad colorate . . . . . . . 58 a
c). OrT-ce alte teseturl de land nearatate mai sus 15 in MIT, 6
la literile a ci b afarg de salurl si de dantele; in helot.
asemenea orT ce articole de pasmanterie, nit-
sturAnie i panglicgrie de land . . . . . a 90 ,
d). Articole de bonetarie de land, de orl-ce fel,
chiar garnite cu alte eseturi . . . . . . 150 a
e). Paste de cui-ce fel, precum si urmgtórele at-
ticole de pasld. ) tglpl, sosonl cu sad Ma
talpi i pglgriT de pasla gróse pentru trefai-
inta teranilor i soIdatilor . . . . . . 25 2.

www.dacoromanica.ro
 DE LA KINISTERIUL DE EXTEENE 583

a supra Taxa &pia-

11:laitig Tara la nal
NUMIREA ARTICOLELOR carom se inpli- filer Is in- dia greutates
mese drepturile. portatie. bnitt.

9 Teaturi de bumbac :
a). Ordinare, precum : neinglbite, nespglate, ne-
vgpsite, nelucrate, nefasonate, fetill Imple-
tite, resilurl, fileurl ci brgurl . . . . . - . 20 fr.
b). Semi-fine, precum : lucrate, spa:late, vgpsite
(afar g. de cele imprimate) fasonate sad nu. . 100 K. N. 25 ,
c). Fine, precum : imprimate, teseturl cu chena-
ruri . . . . . .. . . . 5 45 5 15 in 15.'zI 6
d). Extra-fine, precum : tul englez, bobinete, mu- In balot.
seling, linon, gaz i alte tesgturT usóre, afarg
de dantele a 90 5
e). Articole de pasmanterie si de panglicgrie . a 80 s
f). Articole de bonetArie de bumbac, de orl-ce
fel, chiar garnite cu alte teseturT . . . . a 150 s
10 Peliirie (pier argilsite) i lnerari de
piele :
a). Pelgrie ordinarg neavênd nurnire specialg. 100 K. B. 40 s
b). Pelgrie fing, precum vgpsite, afarg de pelea
care este numal Inegritg, bätute, lustruite, au- 16 In rgo 12
rite sad argintuite, precum i peT argAsite 0 In panere 6
tabAcite, peT de manusT, pele maro chin, saf- baloturT.
tian pel dise de castor etc . . . . . . 70 2.
c). Lucrurl de pele ordinare, precurn : lucrurl
de cismar, de sefar, de hgmurar, de giaman-
-Lana; de pele ordinarg, chiar combinate cu
alte materiT, afarg de cele enumerate la Nr.7 d). 100 KN. 45 ,
cl). Lucrurl de pele final (afarg de manusT), adica. 16 In lgc11 12
cele enumerate mai sus la litera c, chiar corn- in panere 7
binate cu alte materil, afarg de cele arbiate in baloturl
la Nr. 7 cl) 90 5
11 Obiecte de carmine (1) : I
a). Ordinare, precum : articole de cauciuc Ara:
lustru, nev-gpsite, nespglate chiar combinate
cu alte materil, afarä de cele a-relate la
Nr. 7, d) 45 s Tara aceiasT
b). Fine, precum : articole de cauciuc cu lustru, ca la Nr. 10.
vgpsit, stampat, chiar combinate cu alte ma-
teril afarg de cele ardtate la Nr. 7 cl) . . . . 90 5
12 Obiecte de lemn :
a). Cu totul orclinare, precum : lucrArl de dogar,
de timplar, de strungar, gróse, brute, lucrArl
de careta i alte obiecte de lemn cioplite 0
tgiate simplu, obiecte de cosurT de nuele ordi-
nare, tote aceste articole nicl vgpsite, nicl lu-
struite, nicl poleite, nici combinate cu alte
m ateril 100K.B.I 2 )
b). Ordinare, precum : lemne tgiate subtirl, par-
cheturl nemarchetate ; plutg In placg, foT, tal-
pg i dopurT, tote aceste articole brute. . . . 5 )
c). Fine, precum : scule de menagia (mobile)
parchete marchetate, precum si tote acele ar-
ticole ardtate mal sus la literile a si b, vgpsite,
lustruite i poleite, chiar combinate cu meta-
(1) Articolo de guta-perka sunt supuso regimului color de cauciuc.

www.dacoromanica.ro
5134 LEG. POLITICE l EMANATE

Unitiiti lama Taxa dre2tn- Tara la mai

NUMIREA ARTICOLELOR rilor la int-
Mirora se imph- din greutatea
nese drepturile. portaVe. bruti.

lurT comune, 91.pele ordinark cu trestie cu

trestie de mare sr alte materil fibróse vegetale. 100 K. N. 9 fr,
d). Extra-fine, pre:cum : lucrärl de lemn mar-
chetate, incrustate, sculptate ; lucrAri fine de
strungar si de cosar, de lemn poleit, horloges 16 in 101 si
de la Fora -Noire, lernn de marchetArie, 0 in in but6e, 9
genere, tote articolele nearetate mal sus la h- in baloturi.
terile a b si c, chiar combinate cu alte ma-
teril, alarA de cele indicate la Nr. 7. d) in fine
mobile umplute, ImbrAcate saA nu . . . * 50 .2.

13 Miele :
a). Turnatk Mr . lustru, gravatA, sculptatk fa-
sonata, masiva; tOte aceste obiecte, necolo-
rate, nethiate * 20 * 30 in 11zi si in
b). Thiate, colorate, vapsite, aurite, argintate ; but6e, 20 la
sticle de policandru . . . . . . . . . I. 50 * panere si Ia
14 Ape minerale naturale si factice, in butelil si jumAtate de
urcióre . . , 100 N. B. 1* lAell.
15 Instramente :
a). Cla.vire, piane 0 pianine . . . . , . . valOrd 6 0/0
b). Orl-ce aIte instrumente de musica . . . . li 5% ,
c). lnstrumente de astronomie, de chirurgie, de
optica. (afar's'. de lunete montate, binoclurl si
lornete d? teatru), de matematicl, de fisica si
de chimie (pentru laboratoriT)L . . . . . 100 K. scutite
I 16 Colori preparate, lichide sat solide, in prat',
in tAblite, in bAsicl, in cojl de scoici, in fla-
cone sad In cutil c.0 sad Vara accesoriile lor. 100 K. B. 60 *

TARIF ('.
LA ESIREA DIN ROMANIA

NUMIREA ARTECOLELOR IBasa iDrepturi

IRIMMXIMINI.322121 0.1 ....1211231191

Sare ;
Tutun fol sad fabricat sub t6te formele sale ;
Paine ;
Cartl, opere de cartografie si de musick imprimate In Romania ;
Vinury si oteturl ;
Rachiurl, alcoolurl i bere ;
Petrolid brut si rafinat ;
Productele rninelor exploatate in Romania ;
Proclucte manufacturate in general.

A CT ADITIONAL vaml la importatiune i exportatiune prin

fruntariile Austro-Ungara i RomlnA in Au-
Pentru a da traficulul districtelor frunta- stro-Ungaria 0 in Romania :
rnlor respective inlesnirile reclamate de tre- a). Tote cantitgile de mArfurl al carora
buintele comerciulul 4ilnic, cele doue inalte drept de Implinit nu se circa la cifra totala
partl cotnractante an convenit asupra celor de doul kreitarl v. a. sad 5 la sutd. din franc.
ce urrneza b), Iarbk fen, pae, fruncle, fen pentru am-
1. Vor rdmanea libere de orT-ce drept de balagid i pentru astupat, plante furagere,
www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERTUL DE EXTERNE 585
trestie de mare si trestie ordinard, plante vil tor pe cel-Palt, nu vor pláti reciproc, la in-,
(butaci de vie), cereale in bOhe sad in spicurT, trarea lor, de cat drepturile de importatiune
plante leguminóse, canep'a si in nebatute, carl stint sad vor fi percepute in Austro-Un-
cartofi ; garia in comertul de fruntarie, conform stin
c). Stupi cu albine vil ; puIatiunilor tractatelor Incheiate in acéstd
d). Sange de animale ; privintd cu natiunile cele maT favorisate.
e). Lapte dulce i lapte balut ; 6. Flinele si farinOsele alimentare, pro-
f'). Cdrbuni de lemn, de pdmint, turbk dr- dus al industriei Austro-Ungariel, vor fi ii-
hunl de turba ; here de orl-ce drept de vamd l importa-
g). Pietre pentru clddit si de cioplit, pietre Vune In Romania prin frontierele Austro-
pentru pavagid i pietre de mórd, pietre or- Ungard i Roma,* precum l pe calea Du,
dinare pentru ascutit, gresil ordinare pentru ndrel prin tote porturile acestul rid.
cOse i secerl, tote pietrile sad tdiate sad ne- 7. Productele pdmintulul proprietaitilor su-
tdiate dai nicl cioplite nicT taiate cadrat pusilor celor cloud Inalte p11rT contractante,
sgurd, petrisi, nisip, var i ipsos crud, cari s'ar gdsi despdrtite prin linia-fruntarie
margd. argil, si in general orl-ce fel de pai- Austro-Ungard i Romand de locuinte si
mint ordinar care serva pentru facerea card- ferme, vor fi scutite de drepturile de intrare
midilor, Olelor, pipelor i vaselor ; ei esire, cand se vor transporta in aceste
h). Cardmigile ; darnel (locuinte sad ferme).
lb Taratele, Mina de rapitil si alte resturl Concesiunile coprinse la Nr. I i la Nr. 4,
de fructe tescuite i uscate si de semInta o- sunt cu t6te acestea limitate pentru locuitoril
leaginósd ; unul loc d'a lungul fruntarieT care nu ar trece
j). Cenuse vegetabila sad de carhunl de in Austro-Ungaria i In Romania distanta de
pamint, gunoid pentru Ingrasat parnintul, 11- 1.() chilometri.
chid turbure de vin, lavurT, orz copt in cop- 8. Cele done inalte pairtI contractante se
tor pentru here, cop de fructe, halagure, sfd- vor intelege asupra precautiunilor i mesu-
rdmaturl de pétri. sad de humg, lavurl de rilor de luat pentru a putea acorda unor lo-
aur sad de argint, pdmInt de mocirld ; cattail, unde se va crede de trebuintd, libera
k). Paine si Mind in cantitate de_10 chil. trecere afard de dile vamale a obiectelor
Carne próspdtd ) ) 4 ) cari stint soutite, in Austro-Ungaria si in Ro-
Branzd 0, '2 ) mania, de drepturile de vamd atat la intrare
Unt prOspat ) 2 , cat si la esire, conform legilor i reglemen-
2. Vor rdmanea asemenea libere de orl-ce teldr fie-cdria terf.
drept de vamd la inwortatitme In Austro-
Ungaria prin fruntariile Austro-Ungard PROTOCOL FINAL.
Romand, precum l pe Dundre prin tOte por-
turile acestul fiuviti, atat din Romania cat si In momentul de a proceda la semndtura
din Austro.Ungaria, cerealele in general, Conventiunel de comert, Incheiata astddl in-
product al pdmIntuluT Romaniel. tre Austro-Ungaria si Romania, plenipoten-
3. Vinurile de orl-ce fel, productul pArnin- tiaril subsemnatI aT guvernulul M. S Impd-
tuluT Austro-Ungariei. importate In Romania ratul-Rege i al guvernulul A. S. Principele
prin c11ile aretate in articolut precedent, vor Romaniel ad fa:cut, in privinta articolelor
pldti la intrarea lor in Romania, sad in butOe mai jos mentionate din acOstä Conventiunc,
sad In butiliT, un drept ad-valorem de 51/2 reservele i declaratiunile urmatóre :
la sutd. Art. I. Prin cuvintele tbunurT imobile
Vinurile Romaniel vor intra prin tote frun- rurale) inserate la ultimul aliniat al art. I
tariile Austro-UngarieT nepldtind, fie in bu- nu s'a tutees a se exclude casele i construe-
tee fie In butelil, de cat drepturile de intrare tiunile de orl-ce fel stabilite pe aceste bunurT
acordate natiunil celel maT favorisate, fard imobile rurale si cari sunt de o potrivà su-
ca positiunea lor de astacli sa. fie In mid un puse aceleiasT restrictiuni.
cas agravatd. SO Intelege In acelasT timp, intre cele cloud
4. Vor fi scutite de drepturile de vamd de pdrti contractante, cd, prin dispositiunea a-
importatiune si de exportatiune si se vor bu- cestul articol, nu s'a voit a se deroga la drep-
cura de libera trecere afard de dile vamale, turile fie-druia guvern de a lua prin legT
animalele de mund, instrumentele agricole, ci reglemente tOte mdsurile necesaril de po-
mobiliarul .si lucrurile ce teraniT, domiciliatI litic si de sigurantd, i maT cu sémtt acelea
la marginile fruntariilor, vor importa sad relative la stabilirea orT-carul individ in o
vor exporta prin linia vamald pentru lucra- comund rurald cii autorisatiunea numal a
rile lor agricole sad prin schimbarea domi- consiliulul municipal ; totusl aceste legT ci
ciliulul lor. ordonante nu vor putea Impedica In mid un
5. Animalele vil, importate dintr'un ter-- mod libertatea de comert si nu vor trebui sa
www.dacoromanica.ro
586 LEG. POLITICK 1 MANATE

atinga drepturile i privilegiile stipulate re- preuna Asupra marfurilor pentru can nece-
ciproc prin Conventiunea de NI In fav6rea sitatea de a se cere certificate de origind ar
nationalilor celor douë t6rI. fi demonstrata.
Art. II. Plenipotentiarul roman declara Art. XVIII. Relativ la aliniatul b de la.
c. guvernul sdd are intentiunea de a revoca, art. XVIII, se Intelege a pentru tote vitele-
in cel mal scurt timp i inainte de executa- cari nu se Intone, afara de acelea can ar muri
rea acestel Conventiunl, regulamentul care in timpul pascutulul, se va plati, la IntOrce-
cere astacp ca acela care trece frontiera sa rea turmelor, drepturile de importatiune res-
aib asupra lul 6re-care sum& de MIA pective.
Art. IV. Este bine Inteles cà prin disposi- krt. XX. In interesul comertulul, pleni-
tiunile acestul art. IV cele douè inalte pirt1 potentiaril Austro-Ungar si Roman exprima
contractante nu inteleg de loc a deroga la dorinta ca biurourile vamale Austro-Ungar
restrictiunile facute de ultimul aliniat al si Roman sa trateze pe cat se pOte simulta-
art. I, in privinta dreptulul de a dob'endi p ned marfurile supuse operatiunilor lor.
poseda bunurl imobile rurale. Cat despre stabilirea biurourilor mixte de
Art. VII. Tariful conventional actual- vama, cele cloud inalte partl contractante
mente in vigóre In Austro-Ungaria compu- vor cadea de acord asupra principiilor de a-
ndndu-se din tarifele speciale anexate Ia doptat In acésta privinta. Cu tote acestea se
tractatele de comert Incheiate de Austro-Un- intelege de acum e acegte principil nu vor
garia cu Franta, la 11 Decembre 1866, cu Ita- putea fi allele de cat cele cuprinse in tracta-
lia la 23 Aprilie 1867, cu Uniunea vamala a tul de comert O. de vama. incheiat Intre Aus-
Germania la 9 Martie 1868 si cu Marea-Bri- tro-Ungaria i Uniunea vamala a Germania
tania, la 30 Decembre 1869, r6mane inteles la 9 Martie 1868.
ca, in urrna principiuluI natiunil celel Thal Art. XXI 0 XXII. Dispositiunile acestor
favorisate, de care se bucura Romania In articole nu ating intru nimic drepturile co-
virtutea Conventiunel de fata, ea va parti- munelor de a pune taxe asupra bduturilor §i
cipa in viitorla tOte beneficiile, consecintele licuidelor, comestibilelor, combustibilelor, fu-
p modificatiunile can ar resulta din o schim- ragelor i materialelor la intrarea kr In co-
bare ulterióra. a acestor tractate i tarife mma, chiar nand aceste articole nu ar ayes.
speciale. similare In Romania.
Art. IX. Ambele Ina lte partT contractante Cu tOte acestea. aceste drepturT nu vor pu-
s'ad invoit de a intruni, indata dupa ce se va tea fi superiOre taxelor celor maI aridicate
incheia Conventiunea de fata prin schimba- prevOclute de legile romane astarp in vigóre.
rea ratificatiunilor, o comisiune rnixta care Maximul drepturilor despre care este vorba-
va fi insarcinatä a corn plecta, in timp de In acest cas este regulat de legile romane
patru lunl, tariful conventional despre care Din 29 Noembre 1871 Nr. 262 ;
s'a vorbit in art. IX si X, atat pentru drep- Din 14 Februare 1875 Nr. 828 ;
turile de importatiune cat i pentru acelea de Din 14 Februare 1875 Nr. 330 ;
exportatiune. Din 19 Februare 1875 Nr 376 ;
La cas nand comisiunea nu se va Intelege Din 25 Februare 1875 Nr. 420 ;
in acest timp, se va proceda, Indata dupa Din 25 Februare 1875 Nr. 421 ;
acésta, pentru art. neregulate la elaborarea Din 26 Februare 1875 Nr. 425 ;
unul tarif specific pe piciorul until drept ad- Din 20 Martie 1875 Nr. 588 ;
valorem de 7 la mita, luand de basä valorile Din 20 Martie 1875 Nr. 589 ;
austriace i ungare din tabloul de comercid precuin si prin art. 84 din legea de la 25 No-
Austro-Ungar pe anul 1873 si addogite cu 15 embre 1871.
la mita. Acésta lucrare se va savagsi In 15 Art. XXIV. S'a convenit ca, daca pro-
411e. iectul de lege in chestiune nu ar obtine asen-
Este convenit cd. cuvintele ccopringendu-se timentul Camerilor, guvernul M. S. ImpOra-
si drepturile aditionale de la alin. 2, nu se tul-Rege sa. nu fie de kc legat prin articolul
refera de Ionia chestiunea axiselor in Roma- de fata.
nia, care este regulat a. de art. XXI al Con- Art. XXVI. PlenipotentiariT Austro-Un-
ventiunel. gar si Roman recunosc ca drepturile aditio-
Este asemenea convenit cä libertatea de nale prev64ute ca esceptiune la principiile
comert nu va putea fi nicl o data impedicata enunciate la art. XXVI nu pot autorisa pe
de nicl o dispositiune de monopol sad alta, guvernul princiar a introduce modificatiuni
care ar putea fi in contradictiune cu disposi- cari ar greva marfurile sad vasele cu un drept
tiunile Conventiunel de fata i mal ales cu 6re-care superior taxelor indicate in artico-
cele din art. V si XXI. lul in cliestiune.
Art. XIII. La cas de trebuinta, cele dou6 Presentul protocol, care va fi considerat
inalte partl contractante se vor intelege im- ca aprobat si sanctionat de cele dou6 gu-

www.dacoromanica.ro
 DE LA MIN1STERML DE EXTERNE .
587
veine fàr alta ratificatiune speciala, prin pereur et Roi, le Soussigné, Ministre de la
simplul fapt al schimbarel ratificatiunilor Maison Impériale et des affaires étrangeres,
pentru Conventiune, la care se raportéza, a ratifie le contenu de la Convention de com
fost dresat In lndoit exemplar. merce conclue entre le Gouvernement de Sa
In Viena, la 22 Iu lie, 1875. Majeste l'Empereur et Roi et celui de Son.
(Sem.): G. Costa-Forn (Sem.): Andrassy Altesse le Prince de Roumanie, & Vienne le-
(L. S.) (L. S.) 22 Juin 1875, et declare que les stipulations
Acesta Conventiune s'a votat de Senat de cette Convention seront fidélement obser-
de Adunarea deputatilor Romaniel, d'im- vées et exécutées dans toute leur teneur.
preuna cu legea. En foi de quoi le Soussigué a signé le pre-
sent document de sa propre main et lui a fait
NOS FRANCISCUS IOSEPHUS PRIMUS apposer le sceau du Ministere Imperial et
Royal des affaires étrangeres.
Divina Favente Clementia Austriae Im- Fait h Vienne, la 9 Mai 1876.
aerator, Apostolicus Rex Hungariae , Rex (L. S.) Andrassy
Bohemiae, Dalmatiae, Croatiae, Slavoniae, m.
Galiciae, Lodomeriae et Ilyriae ; Archidux P.
Austriae ; Magnus-Dux Cracoviae ; Dux Lo- Sceau du Ministere
tharingiae, Salisburgi, Styriae, Carinthiae, Imgerial et Royal des
Carnioliae, Bucovinae, superioris et inferio- affalres étrangeres.
'
ris Silesiae, Magnus-Princeps Transilvaniae, CAROL I,
Marchio Moraviae ; Comes Habsburgi et Ti- Prin gratia lul Dumnedeu i vointa natio-
rolis etc. : nalä, Domn al Românilor ;
Notum testatumque omnibus et singulis, La top de fatd i viitori stinelate ;
quorum interest, tenore praesentium facimus: Asupra raportulul ministrulul Nostru se--
Quum a Nostro Plenipolentiario atque illo cretar de Stat la departamentul afacerilor
Serenissimi Principis Romaniae ad stabilien- straine sub Nr. 5,186.
das ac amplificandas inter Imperium Nos- Facem cunoscut i incredinfam prin co
trum et Rornaniam commercii navigationis- prinsul celor pe fa(à la totT si la fie-cine pe
que relationes Viennae die vigesima secunda care 'I privesce, a D. M. Kogalniceanu, mi-
mensis Iunii anni praeteriti conventio inita nistru al afacerilor straine, este autorisat a
et signata fuit, illustrissimo ac magnifico, di- ratifica in numele Nostru Conventiunea de
lecto, Nobis et fideli lulio Comiti Andrássy a comert Incheiata in Viena la 10 (22) Iunie
Csik-Szent-Kirdly et Kraszna, Horka, intimo 1875 Intre plenipotentiarul Nostru i pleni-
consiliario Nostro, domus Caesareae Nostrae potentiarul MaiestateI Sale Imperatorele Aus
nee non rerum cum exteris gerendarum Mi- triel i Rege al Ungariel.
nistro, ordinisque St. Stephani Regis Hunga- Drept aceea am sub-scris cu mana, Nóstra
rici Apostolici Magna Crucis equiti, plenam acestä plenipotenta, si am poruncit sa se in-
ad hoc potestatern impertimur ut nomine tärescti, apliandu-i-se sigiliul Nostru.
Nostro ratificationis instrumentum ad con- Dat in Bucurescl in a doua-decea di a lunel
ventionem praedictam conficiat et signet. In Mal, anul 1876 si al unspre-decelea al Dom-
quorum fidem rnajusque robur praesentes niel Nóstre. CAROL.
plenipotentiae Nostrae tabulas manu Nostra MinIstru secretar de Stat
signavimus sigilloque Nostro appresso mu- la departamentul afacerilor stedine,
niri jussimus. Dabantur in urbe Nostra N. Kogalniceann. Nr. 897.
Vienna die septima mensis Maji anno Domini En vertu des ordres de Son Altesse le Prince
millesimo octingentesimo septuagesim o sexto, le soussigné. Ministre des affaires étrange-
Regnorum Nostrorum vigesimo octavo. res, ratifie le contenu de la Convention de
FRANCISCUS lOSEPHUS commerce conclue entre le Gouvernement de
rn.
Sa Majeste l'Empereur et Roi et celui de Son
P. Altesse le Prince de Roumanie a Vienne le
Andrássy 10/25 Juin 1875 et declare que les stipulations
m.
P. de cette Convention seront fidelement obser-
(Sigillum Imperatoris) \Tees et exécutees dans toute leur teneur.
Ad mandatum Sacrae Caesareae et Regiae En foi de quoi le soussigné a signé la pre-
Apostoticae Majestatis proprium sent document de sa propre main et lui a fait
Ios. liber Baro a Sehwegel apposer le sceau du Ministere Princier des
M. affaires Strangeres.
P. Fait a Bucarest, le 20 Mal (1 Juin) 1876.
Consiliarius aulieus ae ministerialis. (L. S.) M. Kograniceano.
En vertu des ordres de Sa Majeste l'Em- Les soussignés s'étant reunis pour proce-
www.dacoromanica.ro
588 LEG. POL1TICE I EMANATE
der & Pechange des ratifications de la Con- Prin urmare, precum am mai ls, apar-
vention de commerce coaclue le 10/52 Juin tine Cabinetului din 27 Aprilie numal de a
1875 entre l'Autriche-Hongrie et la Bouma- supune acest act international Domnulul spre
nie, les instruments de ces ratifications ont ratificare si din partea RomanieI si de a o-
ete produits et ayant éte trouves exacts et pera presehimbarea exemplarelor ratificate.
concordants, l'echange en a ete opere. Sunt insa dator a va aduce la cunoscinta o
En foi de quoi, les soussignes ont dress6 particularitate care s'a petrecut tot in timpul
le present proces-verbal qu'ils ont signe en predecesorilor nostri la putere.
double expedition et revetu de leurs cachets. In luna Ianuarie trecut, q.iarele streine ati
Fait & Bucarest, le 20 Mai (1 Juin) 1876 mentionat ca in parlamentul din Viena si a-
nih huit cent soixante seize. nume in sinut comitetulul economic, insarci-
Henri Baron de Calice : M. Kogalniceano : nat de a examina Conventiunea de comercid
Agent diplomatique Ministre des affai- mai sus numita, un num& de deputatl ar fi
d'Autriche-Hongrie res etrangeres de emis strania pretentiune, ca, prin incheierea
Roumanie. Conventiunel cu Romania, intelegea el Ads-
(L. S.) (L. S.) tria tot 41 'Astra drepturile (?) ce ar avea in
privinta Romaniei, in puterea tractatelor de
Domnilor miniftrit, comercid incheiate intre Monarchia Austro-
Domnul Agent diplomatic al Imperiulul Ungara i intre Turcia (?) l ca comitele de
Austro-Ungar, prin not e. sa din 12 (24) Mal Chlumeelry, ministru de comert cis-lathanian,
anul curent, m'a informat c& Corpurile Le- ar fi aderat la acea stranie teorie.
giuitere ale Monatchiel imperiale i regesca D-1 ministru din afara al Romaniel, prin
at aprohat Conventiunea de comer( incheiata depesa sa cu data din 29 Ianuarie, de indall
de plenipotentiaril Austro-Ungariel si al Ro- a si invitat pe agentul nostru din Viena, o-
maniel, in 22 Iunie 1875, si cä acesta Con- norabilul d. G. Costa-Foru, plenipotentiarul
ventiune a gost ratificata dupa plenipotenta roman, care a negociat i subscris acesta
ce Majestatea Sa Imperial& si Regesca a a- Conventitme in nurnele Inaltimel Sale Dom-
tordat Exelentiel Sale Coniitelui Andrassy, nulul Româniel, de a cere explicatiune gu-
ministrul sad al afacerilor straine. Prin ur- vernului austriac In privinta declaratiunel
mare, Baronul de Calice'ml comunica ea a comitelui de Chlumecky si de a face reser-
primit instrumentul respectiv cu instructiu- vele sale.
nile cuvenite spre a proceda la. schimbarea Agentul nostru, prin depesa sa din 13/23
ratificatiunilor in timpul cel mai scurt. Februarie, arespuns ministeriulut ca., potrivit
Domnul Agent diplomatic al Austro-Unga- ordinelor primite, a declarat Excelentiel sale
riel motiva cererea sa pe imprejurarea ca Comitelul Andrassy, carele a negociat si a
Conventiunea in cestiune trebuind sa se punä subscris clisa Conventiune in numele Majes-
in lucrare o lunadupa, schimbarea ratificatiu- 001 Sale Imperatorulul-Rege, cl, daca decla-
nilor, este neapérat cacest act international ratiunea ministrulul de comercid este exacta
sa fie aplicat 'nainte de 1 lulie st. v., data la si se sustine de guvernul austro-maghiar,
care, dupe comunicatiunea ce am facut tu- Conventiunea nu se va ratifica de care gu-
turor representantilor Staturilor straine, prin vernul roman.
nota mea din 4 (16) Maid, NE% 4,554, urmez& Prin nota sa din 12/9, Fehruarie, d-I Costa-
a se aplica noul nostru tarif vamal. Tot o- Foru 'comunica ministerulul nostru de ex-
data D. Baron de Calice 'ml-a dat copie dupl. terne cl demarsele sale ad fost incoronate cu
patenta imperiala cu data din 7 Mal (st. n.) deplin succes, cad Exelentia sa ministru de
prin care Majestatea Sa Imperial& si Regesca externe al Austro-Ungariel '1-a declarat in
a imputernicit pe ministrul Sad de externe, mod categoric di Conventiunea va fi ratificatei
Comitele Andrassy. de a ratifica, in numele Ord cea mai miccl modificare, i ca Romania
Sed, clisa Conventiune. nu este si nu p6te fi legata de cat prin ceea
Cercetand, domnilor minitri, lucrarile cari ce a subscris.
se afll in cancelaria ministerulul nostru de Spre mai buna d-vestra. lamurire, am o-
externe, privitere In acesta Conventiune, am n6rea a ye pune sub ochT insasT acesta nota
constatat el guvernul se gig in fata until act a agintelul nostru, cu data din 12,24 Februa-
international definitiv. In adever acesta Con- rie, Nr. 126.
ventiune este incheiata de plenipotentiaril In fata unei asemenea declaratiunl cate-,
Maiestatiel Sale Imperatorele A ustriel si Rege gorice ;
al Ungariel si al AlteteI Sale Domnul Roma- In fata dreptulul straxechiii al Romaniel
nilor sub singura reservd a aprobdrer Conpu- drept de care tern nestra a facut Intrebuin-
rilor Legiuitóre. Acestä aprobare s'a i dat tare chiar in timpurile cele mai critice a-
de puterile legiuitOre din Viena, Pesta si Bu- cela de a 'sT regula singura afacerile sale
curescl. comerciale c i varn ale ;

www.dacoromanica.ro
 DE LA M1N1STERIUL DE EXTERNE 589

In fata autonorniel Romaniet a libertgel sub reserva aprobarel Corpurilor LegiuitOre

sale de comercid si a dreptulul el de a legifera ca. acesta aprobare s'a dat de parlamentele
in materil de comercid, ce 'I sunt garantate din Viena. Pesta si Bucurescl ;
prin vechile nóstre tratate cu Inalta Pórta, cat Ca ratificarea din partea Imperatulul Aus-
si prin tratatul din Paris ; tro-Ungariel este deja facuta la 7 Maid, adica
In fata dreptulul nostru, intrebuintat In Inaintea constituirel ministerulut actual ;
tOte gilele de a regula afacerile i interesele Considerand cd Romania nu pâte sa fie o-
n6stre internationale prin conventiunl inche- bligatd de cat la ceea ce a subscris ;
iate cu State le straine ; Considerand ca declaratiunile facute atat
In fata recun6scerel din partea imperiilor in sinul comitetulul economic, cat si in par-
Austro-Ungariel, Germaniel si Rusiel, al drep- lamentele din Viena i Pesta, in de afara de
tulut Romaniel in special de a incheia con- cele stipulate in Conventiune, nu sunt si nu
ventiunt comerciale. pot fi obligatoril pentru Romania, precum
nicl cele declarate de ministril Romaniel in
Sub-scrisul afirm inca o-data, sus si tare,
parlamentul din Bucurescl, nu pot fi obli-
ce, in afacerile et materiale, in regularea re-
latiunilor sale materiale i vamale cu pute- gatoril pentru Austro-Ungaria ;
rile sträine, Romania nu recunosce de lucra- Ca in contra celor clise de ministril Aus-
tro-Ungarl, la parlamentele din Viena si
tOre i indatoritóre pentru sine de cat legile
si tarifele vamale votate de Corpurile sale Pesta, guvernul roman, prin agentul sell la
Legiuitore si sanctionate de Domnul Orel, ca Viena, a protestat si a declarat ca. nu le
orl-ce modificare la acestea, nu se pâte face pâte primi ca indatoritóre pentru Romania ;
si impune comerciulul nostru, de cat prin Ca ministerul afacerilor d'afara al impe-
conventiunile si aseddinintele incheiate de riulul Austro-Ungar, Excelenta Sa Contele
nol insine, si ca prin urmare tratatele stra- Andrassy a recunoscut acest adever, el Ro-
ine, incheiate de State straine, nu ad si nu mania nu pâte sh fie obligata de cat la ceea
pot avea nicl caracter indatoritor, nicl pu- ce a subscris, precum acesta resulta din de-
tere in coprinsul Orel nóstre. pesa agentulul roman, cu data din ,2/2 Fe-
Ca asa fiind, intre Statul Austro-Ungar si bruarie 1876, consiliul, proclamand si el din
Statul Roman, nici un alt tratat, nici un alt parte'l acest principid de drept internatio-
aseclement din r,liva ratificarel, nu pâte avea nal, decide ;
caracter indatoritor i lucrare de cat Conven- D. ministru de externe, cerend si obtinend
tiunea incheiatt. intre plenipotentiaril a mbelor aprobarea Mariel Sale Domnitorulul, va pro-
Statue, cu data din 10/22 Iunie 1875, Conven- cede la schimbarea ratificatiunel instrumen-
tiune pe care Romania o va executa in mod telor Conventiunel mal sus citata. Tot o-data.
leal si sincer in tot timpul duratel sale. d. ministru de externe, prin agentul sett din
Asa fiind ye rog, d-lor ministril, sa me au- Viena, va reinoi -protestul guvernulul ro-
torisatt ca, dobendind sanctiunea Domnescti, man, in contra declaratiunilor ministerulul
s't pot procede la saversirea actelor trebui- Austro-Maghiar, mat sus cit ate, cari, in drept
tore pentru schimbarea ratificatiunel acestel si in fapt, nu ad si nu pot avea un caracter
Conventiunt i promulgarea el in Romania. indatoritor pentru Romania.
Prin referat deosebit, me pastrez de a ye D. ministru de finante potrivit declaratiu-
supune un sir de mesurl a cdrora aplicare se nel sale ca va lua mesurl energice pentru a
reclama prin acest act international. se aplica neaperat noul tarif vamal la 1 Iu-
Ministru afacerilor straine, Kogillniceann lie 1876, consiliul ia act. de acesta declara-
Nr. 5,184. 1876, Mal 20. tiune si otarasce neaperata aplicare acestul
Asta4T, Jot 20 Mal 1876, consiliul luand tarif la sus aretata gi.
in privire referatul d-lul ministru de externe, Acest proces-verbal se va aduce la inde-
Nr. 5,184 -; plinire de care d. ministru de externe, dupg.
Considerand ca. Conventiunea incheiata la ce mai inteid va dobendi aprobarea Ma-
io
9.2 Iunie 1875 intre imperiul Austro-Ma-
rie Sale.
ghiar si intre RoMania a devenit un fapt in- (Semnatil) : AL Kostaki, Kogalniceanu,
deplinit, fiind ca ea a fost incheiatl. intre Brettianu, Slitniceanu, G. Yernescu, G. Chita.
plenipotentiaril ambilor Domnitorl, numat M. Ferichide.

www.dacoromanica.ro
-590 LEG. POLITICS F EMANATE

LEGE i COMMUNE
DE COMERCIO I DE NIVIGATTUNE INTRE ROMANI 1 RUSIA.
(Deer. .Nr. 2013 din 21 Oct. 1876).
LEGE supusT, fie pentru perscinele lor sad bunurile
Art. mile. Conventiunea de comercid si lor, fie pentru a esersa comerciul lor sad in-
'de navigatiune Incheiata Intre Romania si dustria lor, la taxe generale sad locale, nicT
Rusia, la 15 (27) Martie 1876, este aprobata. la imposite sat obligatiunT, de orl-ce natura
(Acésta lege impreuna. cu conventiunea a- ar fi, altele sag mal oneróse de cat acelea
nexata la ea s'a votat i adoptat de Adana- cad sunt sad vor putea fi stabilite, asupra
rea deputatilor si de Senat). nationalilor.
Se intelege, cu tote acestea, cà stipulatiu-
CON VENTIUNE nile ce preced nu deroglt intru nimin, la le-
(ratificatd la 21 Oct. 2 Novena. 1876.)gile, ordonantele si regulamentele speciale in
Guvernul Muriel Sale Domnulul RomanieT materie de comercid, de industrie, de politie
si guvernul Majestatei Sale ImparatuluT tutu- si de siguranta generala., in vigóre in fie-care
ror Rusiilor, animatl de dorinta de a Inlesni din ambele terT. si aplicabile la totT strainil
si desvolta relatiunite comerciale intre am- Th general, i, in ceea ce priresce Romania,
bele State, ad hotarat de a incheia pentru a- legilor si prescriptiunilor relative la prohibi-
cest sfarsit o conventiune de comercid si de tiunea de a cumpara si de a poseda bunurT
navigatiune, si ad numit de plenipotentiarl in imobile rurale.
al Lor : Art. 2. Romanil in Rusia i Rusil In Ro-
Maria Sa Domnul RomanieT, pe ministrul mania vor avea deplina libertate de a cumpara,
S'et secretar de Stat la afacerile straine Ion de a poseda si de a instraina, pe tota intin-
Balacenu, etc., etc. derea teritoriilor si posesiunilor respective,
Si orl-ce fel de proprietate ce legile Orel permit
Majestatea Sa Impe'ratul tuturor Rusiilor, sag vor permite supusilor Ori-ca.rel natiunT
pe agintele Sell diplomatic si consul general straine de a cumpara sad de a poseda.
in bucurescl, consilierul de Stat actual Ion Vor putea a le dobandi si dispune de den-
Zinoview, cavaler al ordinelor ruse : santul sele prin vindare, donatiune, schimb, casa-
Wladimir a 3-a clasa, Banta Ana a 2-a clash' tofie, testament sad In orl-care alt mod an
cu corOna imperiala, i sa'ntul Stanislas a 2-a fi, in aceleasT conditiunl earl sunt sag se Tor
clasa cu corona imperiall, etc., etc. stabili in privinta supusilor orl-careT alte na-
Carl, dupa ce 's1-ad comunicat depline pu- tiunl straine, fara a fi supusT Ia taxe, impo-
terl respective,, gasite in bung i regulata for- site sad sarcinl, sub orl-ce denumire ar fi,
ma., ad convemt asupra urmatórelor articole: altele sad mai ridicate de cat acelea earl sunt
Art. 1. Va fi reciproc deplina i intréga sad vor fi stabilite asupra nationalilor.
libertate de comercid si de navigatiune pen- Vor putea asemeneaesporta liber produsul
tru bastimentele i nationalil Inaltelor PartI din vindarea proprietatel lor i bunurile lor
contractante In orasele, porturile, riurile sad in general fara a fi supusT a plati, ca strainT,
alte locurl din ambele State a carora intrare pentru esportatiune, alte drepturT, sad mal
este actualmente permisa sad Va putea fi pe ridicate de cat acelea ce nationalil ar ras-
viitor supusilor i navelor off-carel alte na- punde in asemenea circurnstante.
tiunT straine. Art. 3. Romanil in Rusia si Rusil in Ro-
Romanil In Rusia i RusiT in Romania vor mania vor fi reciproc scutitT de orT-ce servi-
putea reciprOc, conformandu-se legilor Orel, cid personal, sad in armata de uscat si de
a intra, caletori i sedea in tom libertatea In mare, sag in guarda i militie nationala, de
ori-care parte ar fi din teritoriile i posesiu- orl-ce contributiune, sad in bani sag in na-
nile respective, pentru a's1 cauta de aface- tura, pentru a Inlocui serviciul personal, de
rile bar, si se vor bucura pentru persOnele orT-ce imprumut fortat si de orl-ce prestatiune
lor i bunurile lor de aceeasT protectiune si sad rechisitiune militara.
siguranta ca i nationalil. Sunt, cu talte acestea, esceptate sarcinele
Vor putea esersa in Oa intinderea ambe- carl sunt atasate la posesiune sub Ore-care
lor teritoril industria, a face comerciul atat titlu a unel proprietatI, precum prestatiunile
si rechisitiunile militate la carl toti nationalil
cu ridicata cat si cu maruntul, a inchiria sag
a poseda case, magasiT, pravalil, sad pämin- pot fi chematl a se supune ca proprietarl fon-
turile de cail vor area trebuinta, fara a fi ciarT sad ca arendasT.
www.dacoromanica.ro
 DE LA MIN1STERIUL DE EXTERNE 591

Vor fi asemenea dispensatl de orl-ce sar- mane esclusiv reservata, in fie-care din am-
.cina si funcOune judiciari. si inunicipala. bele OM, pavilionului national.
Art. 4. Corabiile romane i incarcarnan- Este bine inteles ci. dispositiunile acestul
tul lor intr'un port al Rusiel 1, reciproc, co- articol nu derogi. intro nirnic la principiile
rabiile ruse si incarcImintul lor in Rorninia, admise de congresul din Viena i consacrate
la sosirea lor, sad direct din Ora de origine prin tratatul din Paris in privinta fiuviilor
sad din alti. ter., i ori-care ar fi local pro- earl despart sad traversa mai multe State.
veninteT sail destinatiunea inc.rcamintului Art. 9. Niel corabfile ruse, mid marfurile
Ion, se vor bucura in tote privintele de ace- cari se afla pe bordul acestor corabil nu vor
iai tgatament ca i corabiile nationale si in- plati in porturile termului roman al Dun.rel
carcaminlanor. nici un drept special, de cat numai taxele ac-
Nici un drept, tax. sad sarcina ore-care, tualmente in vigere in aceste porturi si stabi-
pusa, sub ori.care denumire ar fi, pe corpul lite pentru singurul sfarsit de a se ameliora
corabieT, pe pavilionul sed sad pe incalrca- statiunea corábalor si de a favorisa execute-
mintul sed, i perceput in numele sad in pro- rea unor lucrarl publice destinate a inlesni
fitul guvernului, al functionarilor publici, al incarcarea si descarcarea marfurilor.
particularilor, al corporatiunilor sad al ori- Sub raportul acestor taxe ale dreptulul de
carora stabilimeate, nu se va impune basti- cheagid, precum si sub tete cele-lalte, cora-
mentelor unuia din ambele State in portal biile i marfurile ruse vor fi asimilate in por-
celul-alt, la sosirea lor, pe timpul sederel lor turile romane cu coraile i marfurile natio-
si la esirea lor, la care nu ar fi asemenea si male, precum i cu acelea ale natiunel celel
In aceleasi conditiunl impus cordbiilor natio- mai favorisate.
nale. Art. 10. Companiile de navigatiune ruse
Art. 5. Nationalitatea bastimentelor va. fi precum i proprietaril vazirelor carl fac un
admisa, si de o parte si de cea-laita, dupa le- servical regulat de transpoirpe Dun.re, vor
gile i regulamentele particulare ale fie-careia putea cumpara In schelele romane, la debar-
tee, dupa titlurile si patentele liberate capi- carderele statiunilor vaperelor lor, terenul
tanilor sad patronilor de autoritatile compe- necesar pentru instalarea biurourilor lor, a-
tinte. telierelor i magasinelor, si le va fi permis a
Art.. 6. In tot ceea ce privesce asedarea stabili magasine speciale, cari vor fi conside-
corabiilor, inearcarea. i descarcarea lor in rate ca Intreposite, indat. ce vor respunde
porturi, rade, havre, basine, fluvil, riuri sad la cerintele legilor romane in vigere asupra
canaluri, si in general pentrn tote formalita- acestui punct.
tile si dispositiunl Ore-cari la earl pot fi su- Art. 11. Se intelege ci. stipulatiunile din
puse corabide de comert, echipagiul i inar- presenta Conventiune vor fi aplicabile la tote
camintul lor, nu se va acorcla cornalor na- bastimentele earl navigal sub, pavilion rus,
tionale In unul din ambele State Mei un far. nici o distinctiune intro marina comer-
privilegid i nicl o favere care nu va fi ase- cianta rusa proprid 4isi. si aceea care apartine
menea si pentru corabiile celui-alt ; vointa mai cu deosebire marelul ducat al Finlandel.
lnaltelor Parti contractante fiindca, sub a- Art. 12. Se face esceptiune la stipulatiu-
cest raport, bastirnentele rornane i basti- nile presentei ConventiunT, in ceea ce pri-
mentele ruse sa fie tratate pe piciorul unel vesce avantagele al carom obiect sunt sad
perfecte egalititi, si si. se bucure reciproc de vor putea fi produsele pescgriel nationale.
avantagele acordate natiunel celei mal favo- Art. 13. Marfurile de ori-ce natural, pro-
risate. duse ale industriel sad solului unuia din am-
Art. 7. Capitanil i patronil bastimentelor bele State, earl pot sad vor putea fi legal im-
romane si ruse vor fi reciproc scutitl de ori- portate in cel-alt, sad a fi esportate sad pe
ce obligatiune de a recurge In porturile res- uscat sad pe apa, nu vor fi supuse la nici un
pective ale ambelor State la expeditionaril drept de intrare sad de esire, altul de cat a-
oficiali, i vor putea, prin urmare, a se servi celea ce vor avea a plati produsele similare
liber sad de agentjl lor consularl respectivi, ori-cdreea alte natiuni straine cea mal favo-
sad de expeditionarii ce vor desemna ei sin- risati.
guri, numai sa se conforrne, in casurile pre- Art. 14. In tot ceea ce privesce drepturile
y-dilute de codul de comert i regulamentele de yam., la intrare si la esire prin fruntariile
vamale romane si de codul de comert si re- de uscat i de mare, drepturi de importati-
gulamentele vannale ruse, disposithinilor ca- une, de esportatiune i altele, cele cloud Inalte
rom presinta clausa nu acorda nicl o dero- Parti contractante promit reciproc de a nu
gatiune. acorda Mel o scaldere de tax., privilegid, fa-
Art. 8. Dispositiunile din presenta Con- vere sad imunitate Ore-care supusilor si pro-
ventiune nu sunt de loc aplicabile la naviga- duselor unul alt Stat, care sa nu fie aseme-
tiunea pe lãngi. mal sad cabotagid, care re- nea c i indat. intins, nig conditiune, natio-
www.dacoromanica.ro
144 /MG ./PGLITIC11 p111114fITAVE1 iq
npJipT Orlargsillse ler restlective di arabela .0pera4iumilet iiiiioIf mentiohatel Intl) I'Vi(et-
lRc doue Ina Ike Rdeti conkraci Id articol vor putea da loc. inaintea trikerene
tante firU ca,Pentru tat coca c prieesce im- leled siedupti 1eiki Olvel Order ad Tokt=c0110a-
pertatiunea. eNport.ntiuneae transitul; Intre-1 tater la tu attiume in daune4intoreSe valnbil
POOltAt reeXportatilnean drepturile locale, ' exersata de parted ley.atiefeentraceloraed sn
curtagidl Lrifek i formalitiitile de vama,4per- faeut cidpab in. a I
cum si tot ceea ce privesce eserciOul comer-I Notiehalit unuia din apibelp State, carlAmr
ciuIut si industriel, Romamit iaRtesia si flu Sit voi sti'sT asigure in cel-alt proprietatea rthir-
in Romania so se becure de tratamentul nae cilor lIve Re fdirtiii Saii de earricreirty 1-oir fi
tpnel celel In 45 favoxisatei datorl a le depune eselusiv, adlea.! matecile
Art, IL,1 Niel o probibititine la itnporda- de origiteniotninkin Sb.elPetèrslartigla depar-
tiyn eseortatiune nu se va putea stabili tamentul coniereliuldt,si inanufacturelor. st
de una din Inaltele Phall contractante in pri- marede de engine rush'. la Bucurescl Ia grefa
vieta celet-alte cate nu va fi. in acelasl limp ) tribunalulut de etimencid.
aplieabila la thte cele-alte natiunt straine, es- In cas de indoiald sail de contestatiune. so
ceptandu,sq, cc tete acestea, prohibitiunile sad intelege eh Marrile de Pdbrica sail de coiner-
restrictemile timpuratil ce unul sad cel-alt cid. carom se nplich presentul artier)), stint
gumern ar crede necesar de a stabili In ceea I acelea cari, in fie-care din amhele tort. stint
cc prIvesee contra-banda de tesbel sad pen- legal dobandite. conforni legiAatiunet tOrt1
tru motive sanitare. thr. de industrialil si comerciantil earl se sec-
Art. 16. Pentm a se inlesni transitul pro- vesc cu d&nsele.
duselor ruse prin teritoriul roman. s'a con- Guvernul Mariet Sale Dommilut Routaniet
venit : propuind.u-si a presenta in curand Camere-
a). Ca tote produsele cart,' in virtutea pro- lor romane o lege peopro marcilor de fabrica
septet Conventiunl, ar putea fi introduse farh si de comercid. presentul artirol nava deveni
plata de drepturl de yenta in Romania, vor aplicabil .le cat &pa ce legea it r chestinne.
fi asernenea scutiLe de taxele de exportatiune conform dispositienithr generalmente admise
si de inthrcere, precut(' si de taxele de plom. in acesta. materie, va ft pusa in Nigdre.
bagid. Actl, conditkupe de a se verifica la in- Art. _IS. Relatiunile comerciale ale Ru-
trare si Ia esire .sr sprijinite. in acest din ur- siel cu regatele Stmt./MI si Norvegtel i Statele
nal cas, e uu tifJu de origine de la vania de si tOrde Inuilrofe ale Asier hind regulate
plecare ; ' j
prin stipulatiunt speciale in privinta comer-
b),II cautiunea in nurnerar ce espeditorit Medal de fruxtari ti independinte de regle-
in transit de prodpse nefal4c4te vor avea a mentele ce se aplieft comerciulte strain in
general, eele dem) Incite Parv contract/tide
clepune la varna de intrare remand nu va convin ca dispositiunile speciale eoprinse fit
trece, 16 hEci un1cai, sun% drepturilor do irn
portatitme ce aceste predase ar fi avut a su- vegia lainelyeiat
tratatul inine lodmiatci Suedia si Nor-
porta in virtutea presentet Conventiunt, dace 26 Aprilie (6 .11aie) 1838, precum
ar fi fost destinate pentru Romanip cc l'alte acelea re sunt relative la comercid en eel o
esceptinnepentradisii expeditorl a tine cornpt vor putea State si text mot sus mentionate, nc
in aid Un cas, fi invocate pentru
la (vimh, trfarä tle,tautiunea mat sus specifi- a moditica relattimile de comercid si de na-
cattly de taxelei do pIonibagid recunbsCute exi- vigatiune . d1mte intrel doq inane
Olde, si a se eupurre iverificarilor d intrare Pat-ft dohtractante prin Coh1ventrenea de fati
si dé esn,e attate mat suS; si Art. 19. Gonvent,luom de fatft v.a re'ma-
ti). Ca incochis4ld rylaliricate vor putea Ii nea in vigóre in timp de dece anl, cu ince-
pastrate e exleditor si In 4cpIina sa dispe- pere din diva schimbaret ratificatiunilor. In
sitilme be tin ferrnen 1e sOse litint in an trepo- ens cand ic1 Imo din Inaltele Parti cod-
sitele roinane. conform legilor si regelapen- tractante mi an fi political. cc V. tunl inainto
telor specrale slAilite in acestdprivinta. de finele acemtel periOde .. intentiunea sa do
Art. 111, reproductiune in Imul din a face sal inceteheiefectele, ea -va rernauea
anit,ele State, 4 inarceler de fabrica sad de obhgatorie pfinI. e expirarea unlit an, din
coutcrciiu puse ).1% ceidalt pe Ore7c;ari learturl, diva in care ena sad alta din bele cloud Innl'e
pentru a 911,4ata ariginea si.calitatea lor, Partl contractante o va fi denuntat.
mecum ort-ee puuere in yinriare sad in Disppsitiende cart preced vor Ii executoril
eirculatitme do pi;oduse itivestite err utarel in ambele State o tuna dupa schimbarea ra-
de f1bre.4 sad de contercia rolpaue sad nuse, filo-artier. Cele dcluk Inalte Parti cOntrac.
eontra-lacute in orl-ce tOra straind, vor cu tante isl reseryk dreptul ciP a introduce mal
sel-Tritate interclise pe teritoritd ainhelor tort tardiu, prim o comuna intelegero, in icesth
letribtle de pedepsele prevegute de let,* Couvenkittne, modificatiunile earl s'ar crede
Ora, conforwe suirdulut i principiilor sale si 0

www.dacoromanica.ro
 PE LA MIN1STERIEL PE EXTERNE 593

carora oportunitate ar fi demonstrata de ex- TC1L ; H roeyAapa Haepeabr, RapTalllileiCia e

perienta. KaGapAalleIcia SOMALI H 06.-Iftera Apmeiicina; Ilep-
Art. 20. Conventiunea de fata va fi ratifi- Raecauxi a rOpeKIIX% KHH3Cg H animus Hacirs-
cat& i ratificarile vor Ii schimbate In Bucu- ARLO 1Theyapa a 06.warest; Hacatonum Ho-
rescl cat se va putea mal iute. paemcaig. Dal:MOM 1.11.71e3Darra rOBLeTHIleHin,
Drept care Plenipotentiaril respectivl ati Cropmapacicifi AuTaapeeHeItil H ClatAeabypcaid,
semnat'o siad pus pe d'euta sigiliul arme- II nporan, a nposaa, a nponax.
lor lor. Etinune Aundamiarageertill ArelIT'a a reHe-
Facuta In BueureScl, la 15 (27) Martie a- paAmmici Koacy.1% llania Ira Byxapecrt AtgeT-
nul Mantuirel 1876. 13HTelaHMil CTaTeDifi 0013LTHIIHIs 311HODaelrE II
Semnap Ion BillricOnn.I. Zinoview. PyMbIrmiciti Maaucrt. Haauerpainraixi AtTla Ea-
aaga.uo n'L may Aammix-s nAra HOJMOMOIiii ea-
ARTICOL SEPARAT H.7110,1H.:111 i nom-mown( Dt Byaapccri 15/,, Mairra
In momentul de a procede la semnatura cero roAarToproupo nom neuuho aaamooaloinyolca
Conveatiunet de comercid ai de navigatie In- Bra 20 eTHTLHX73 U na IIfBIJIOHcCIIFIOI ICL Hel OT
cheiata asta-41 intre.Romania i Rusia, Ple- Atiranon crant. Ilininurira a rllePAHEL 110 NA.-
nipotentiaril sub-semnatl, al Mari eI Sale Dom- zowl. o6opuAeuiu nowlay-rpo uouueuuho MIA
nulul tlomaniei ai al Majestatel Sale Impa- yrioauclinnuan rocyAapernealatro Ralia.,Iepa Ha-
ratolul tuturor Rusi;lor, ad facut urmatOrea. wero (lIalmitairtaro Kuna A..icacaluipa ropsa-
declaratiune n: xona noAnacari, ikeicaavotho o lienapyinintowt
Favorile earl sunt sad vor fi acordate in cogirroAeniu. a aciamiteain eeaepa'alluixee Ira eel
Romania, prin stipulatiunl speciale sad adi- awineintia yazoaifi.
tionalel unul Stat limitrof ore-care, si reduc- Bo yocroatpeiiie nel'e Mii cie Hanle HOJIHO
tiunilesad Ecutirile de drepturl a cgrora a- MOTie e06eTBEHHoprIlle noitnacairt noaext.ini yr-
plicatiune este sad va fi restrinsg. la Ore-cart nepAim, roeptaperaciniolo Hamm ammo. AR-
fruntaril sail locnitorilor óre-carora districte, HO Ira JInuaidn TpnAturraro Ceirra6pu ThIeaqa
vor fi intinse sub acelaal titlu nationahlor ai 130eeMrs-eerre ceiuT,AecurT, mecraro rosa, iutpc-ruo
produselor ruse. nallik ace Hauler° Ba ABBAuaTE. Bropoe atm.
Presintele artieol separat va avea aceeas1 AJIEKCAHAPI.
putere si aceeaaI duratg ea Conventiunea de (M. IL)
comercid ai de navigaliune Incheiatai cu data focyAapcmuumil Kainveyr.. Eflan
de asta.-41. TOrilAlcolra.
Drept care plenipotentiaril respectivl '1 ad
semnat i investit eu .sigiliul armelor lor. Prin mila luZ Dumnecki
Facut in BucurescI la 15 (27) Marte, anul
Mantuire1 1876. NOI ALEXANDRU AL DOUILEA,
Semnatl : Ion BAlAcAnu.I. Zinoview. Imp'erat i Autccrator
Acest articol Impreung eu Conventiunea si A tuturor Rusiilor,
legea pentru aprobarea el s'a votat i adop-
tat de Adunarea deputatilor ai de Senat. de Moscova, Kiev, Vladimir, Novgorod;
Tar de Kazan, Tar de Astrakan, Tar al Po-
EONCIELO HoealallerrirY1WHE10 MILROCTI10 loniel, Tar al Siberiel, Tar al Hersonisului,
Tavridel, Tar al Gruziel, Domnitor al Pscovu-
MEI AJIERCAILAPT) BTOPLII4 , luI ai Print mostenitor al Smolensculta. Li-
IllinepaTepla a CaMO,TtepaCea% tuaniel, Voliniel. Podoliel i FialandeT, Print
Bcepocciticka al Estlandiel, Liflandel, Curlandel i Semiga-
liel, Samoghitiel, Belostoculul, Kareliel Tve-
MOCRODeRil, NieseIdh, BAHAHMipercill, HOBO- rulul, Iugorulul, PermeI, Veatkel, Bolgaricl si
ropoAcicifi ; IIapi Eauaucui0, liapa AcTpaxaucuill, altor; Domn si Print moatenitor al Novogo-
Ilapa Iliancxiti, 1.kapt. CuGupcujit, Itar, Xepco- rodulul de jos, al Cernigovulul, Razanel, Po-
mica Taupsgecuaro, Ilapb rpyuflucuiff ; Foryaapr. lotkului, Rostovultd, IaroslavuluI, Belozerse-
lleKODeldli a BeAHRift KUHR, CM0.acuclutt, AHTOB- ulul, Udorulul, Odborsculul, Kondiel, Viteb-
sculul, Mstislavulul ai a tuturor regiunilor
call, BOJIIIHeail. 11.0,40.711eain a 1)111145111Aeltil ;
Ka113133eT.'111HACHill, JIIPLJIHHAeldl,Fypanncaifi H Septentrionale; Suveran i Domn al pamin-
Gerduram,cidg, ET;Aocnacuill, HopeAbcaiii, Tuep- turilor Iveriel, Cartaliniel ai Kahardiniel si a
cxik TOropcuici,llepmeaii4, EnTcRifi, BoArapcail u provinciel Armeniel, a Printilor Cercasienl
HUMS, ; TOCy4apip a Be.siiaift 1K1111313 llollarop01(a si de Gorse ai a altor Domn moatenitor si
11113oBeic1a DOMAN, ilepuuroucuiii, Puoaucuiti, Ho- Suveran; moatenitor al Norvegiel, Gertog de
AoTexia, PocToncui it, ApocAaccui if, 131.;21olepcuiff, Slesvig-Golatein, Stormarn, Ditmarsen i 01-
YAopcidu, O6pciiiii, Rolutiocui 11, BuTcIeuin, demburg. si cele-lalte, i cele-lalte i cele-alte.
Merac.laucinif H Been Ci.:BepalDI craum Foatil agents1.2 diplomatic si consul gene-
38
www.dacoromanica.ro
591 LEG. POLITICE ,F1 EMANATE
Irtlr
r I
ral al Nostru in BucurescI, Consiliet ul de Stat En vertu des ordres de Son AltAsse le
actuai ZinoView i inithstra al afacerilor Pri1l6e e Ro*thilb, t& soahignel, ininistre
strdine al Romdniet Balticenu, pe basa Man- (1-45 1tFtIie etrang6rPS, ratifie la COnv9ution
idatehtrice 4i s'ad dat, l lArbbiat Si Netilit in cid cOniinertJe ebnchie enfr e gouyerriement
Bueuréser 15. 15 (27) Martie aaeSt 0.n, Con- de Sa Majesté l'Empereur de toutes les Rus-
ventitmea comerciald, compusa de 40 articole &slat eekii 1d%.611 AltesSie le PriWe rI6 Rou-
si de anexatul la ea articol. Priunind si manic a Bucarest, le 15 (27) Mars 1876, ainsi
intarind, dupa o matura chibzurre, acea que l'article separé y appartenant, et declare
conventiune. Not am imputernicit pe ran- quert,es,stivulatimts i1ere4tyl,9nvention et
celark $141e4uini Nostra SereniSirvu,t, riatt 14 1 ttrtfrele stIpar0 t&oilt (likOldnent obser-
Alexandra Gorciakow a subseinna declaratiu- vees et executees dans toute leur teneur.
nea de inviolahila conservare i esecutaxe, a En fai de quoi, le soussigne, ministre des
conditiunilor coprinse in area conventiune. acfp.ires étrangeres, a signe le present docu-
Si spre incredintare, NoI iscalinci aeest 'Ment ile sa propre main et lid a fait apposer
mandat al Nostra, am ordon,at a'l intari cu le sceau du Ministere Princier des Affaires
punerea sigiliuld Nostra. Etrangeres.
Dat in Livadia, in dioa de trel-qeci Sep- Fait it Bucarest, i 1 beloldt 1876.
tembre, anul una mie opt-sute septe.4ecI si, N. Ionesco. dIA 5.)
sése ; lat. a domnieT Nostre al doud-clecI pi In v-irtutea ordinelor Mgriel Sale DOMnito-
douilea an. rtilul Roinaniel, subsemnatul, ministra al a-
(L. S.) ALEXANDRO. facerilor strdine, ratified. Conventiunea de
Cancelarul Imperiuld, comereid, incheiatit intre guvernut Majestatel
Print Gorceakow. Sale Imperatoruld tuturor Bushier i,si acela
ad MEriei Sale Domnitorolui RorniinieI in Bu-
En vertu des ordres de Sa Majest e. l'Empe- curesei, la 15 (27) Marte 1876, precum i ar-
rear de toutes les Russies, le soussigné Chan- ticolul separat, apartinend disel CoriventiunT,
celier de l'Empire ratifie la Convention de si declara. ca, stipulatiunile ConventiuneT des-
commerce conclue entre le gouvernement de pre care e vorba si ale articoluld separat,
Sa Majest l'Emperear de toutes les Russies vor fi en fidelitate observate si esecutate in
et celui de Son Altesse le Prince de Rounia- tota cuprinderea lor.
nie a Bucarest le 15 (27) Mars 1876. ainsi que Drept care, subsemnatulf ministru, al a-
Particle separe y appartenant et declare que facerilor strdine, a subscris documental de
les s2ipulations de cette Convention et de Par- Ltmi cu propria sa mana si a pus pe el sigi-
ticle separe seront fidelement ohservees et liul MinisteriuluI Princiar al Afacerilor Stra-
exécutées dans toute leur teneur. ine.
En foi de quoi, le soussigne Chaneelier de F'deut la Bucuresci, la 21 Octombre 1876.
I,

l'Empire a signé le present document de Sa N. Ionescu. (L. S.)

pro -ire main et lui a fait apposer le sceau du
Ministere Imperial des Affaires Etrangeres. Les s&issignes s'etant 'reunis pour procé-
Fait it Livadia, le 4 Octobre 1876. der a l'echange des ratifications de la Con-
Gortchacow. . (L. S ) I vention de commerce conclue le 15 (27) Mars
In vitutea ordinilor Majestatel Sale Irnpera- 1876, entre Ia Russie et la Boumanie, les
toruluI tuturor Rusiilor, sub-semnatul Can- instruments de ces ratifications ont ete pro-
celar al Imperiuld ratifiea Conventitmea de duits et ayant ete trouves exacts et concor-
comereid incheiata intre guvernul MajestateT dants, Pectiange en a ete operé.
Sale Imperatorele tuturor Rusiilor si acela al En foi de quoi, les soussignes ont dresse le
MarieI Sale Domnitoruld RontanieT La Bucu- present protes-verhal qu'ils Mut signe en dou-
reset, la 15 (27) Marte 1876. precu in st arti- ble expedition et reviltu de bears cachets,
colul separat facend parte din ea, si deelara Fait E Bucarest, le 21 Octobre (2 Novem-
ctt stipulatiunile acestet Conventuml si ale bre), mil hint cent soixante-seize.
Baron D. Stuart. N. Ionesco.
articoluld separat, vor 11 eu fidelitate obser- Aient diplornatique et 3,1inistre des affaires
vale si esertitate in Nita a lor coprindere. eon-ul general de .11u,sie. etrangires.
Spre credintd, sub-setnnattil Cancelar ad (L. S.1 (L. S.)
Imperiulut, a sannat acest document cu pro- Subsemnatil intrunindn-se pentru a pro-
pria sa mana si a facia SE se puna pe el si- coda la prescliimbarea ratificariler Convey-
giliul Ministeriuld Imperial al .Afacerilor Outlet de comerciu, ineheiata la 15 (27) Martie
Straine. 1676. intre Rut,ia si Romania, instrumentele
neat la Livadia, la 4 Octombre 1876. acestor ratificarI au fost produse si gasindu-
(torceakow. L. 5). se esacle i concordand hare etc. s'a operat
preschimbarea lor.

www.dacoromanica.ro
 DE IA MINISTERICL DE XTERNE 595

-11)rdpt-carp, sulisenlnqtii dresat qcest enivrc), anal una, atie aptcF.ut,e-s4terdecl

itiroceS.-)vqbail, r 9ar sttt sqbsq-0:s in du- 0 ese.
1th expecktiung 0111 tflPiVe04 c igiIuriIe Uaron D. Stoart
, N. Inn esou.
,bor. A rent diplomatic pi cop- . ?littipau p.facfrilor
<ul general al 11Miel. .fraine.
4P-qt-IP* Bilienreiscl. la 21 Octombre (2 No- (L. s.) (L. S.)

IdOMTNPUNE provisorie COMERC4LA

iNTRE ROMANIA i1 sERRIA.
rap;,ubafd (1( Ikmn asapra rap. Afinist. de Rxterne Arr. 126.3q qis, ZQ get 15`17}.
trIlVaAlictintio runiantit. privesce formalitatile Kaniale ia acelas/ tra-
A11ATI LINE lament ea si productele nati9ne1 celql MaT
fa voi isate.
Ottvernul Indltiinel Sale PritiOliq Carol Guvertml Inaltinte4 Sale 0011010 Carol al
al lionianiel i guvernul llialtimel Sale Prin- Romilniei 5i gip. ernul MajestMeT Sale Impe-
tulur Milan al Serbiel dorind a regula. in mod rate, ulul Austriel. liege al Ungariel, Sivoin-
provisoriti, relatiunilc intre ambele iSri pe do-se de a'st asigura Ore-carI avantagie spe-
timptil necesar pentru negotiarea si incheia. dale pentru schinibul si ,civulatinnea pro-
Tea unel conventiuni de cornerciu, subsem- ductelor din distridtefehmitrofe, aceste avan-
tnatil, autorisati in sregulai pentru acest sfar- tagie nu vor fi reclamate de Serbia.
ail. s41.0 invoil asupra uriratórelor dnpo- Presentul arangiamenitprovisomil ya inceta
Ripon!, la 31 friceinbre 1'477.
Productele de originti sau de provenintg. Drept care, subsemnatil au aictituit de-
Tornina, earl var 11 importate in Serbia, si claratiunea de fatK, in dublu esemplar, si 'I-aa
productele de originii saa. de proveninta sar- pus pe dkisa sigiliut armelor bor.
ba, cari vor fi importate iii Romania, vor 11 Minktrul ahem-nor ?OW tint rtfaverilor
feciprocsupuse, in ceea-ce privesce drepturile straitly al holmium al si Pritliplut
rh ely rtl I ucili net Sale
Sorbieil
de importatitine, de esportatiune, de transit, Kozillnicenu. E6tia-
in ceea-ce privesoe reesportatiunea, curta- Bu we<1, 3 18 Octumlne ator
giub intrepositul, drepturile locale si in ce 11cl,.rad, 22 Septembre 1577.

LEGE i CONITENTIUNE
DE COMERCIO INTIIE ROMANIA I EINETIA.
(Deer. AT,'. 2762 din 13 Der.18i6).
LEGE Pe d. IOn de Balrteime, agentul SU; diplo
math; la Viena ;
Articol uniet Conventiunea de comercitl Consiliul Federal 01 Goufederatiunei El-
1

ihcheiala la 18 Martie 1878, intre Romania si vetiel :

Elvetia, este aprebuta.
ordinar si ininistru pLenipotentar pa Maga
CONVEX l' IF NE
fratideald la 4 Dlerinbrie1c?7'0.
Guvernul %riel Sale Dornnitortilia Roma-
nieT si consiliul Federal al Confederatinnel
Elvetiene, dorind a regula raporturile de co-
merciu ce esista intre ambele tert, all decis,
intfun comun acord, de a incheia. pentru a-
cest sfksit, o Conventiune de conielciu si all
namit de pleninotentiart at lor, anume :
Guvernul Mariel Sale Domnitorutul Ro-
maniel :
Pe d. I. 1, de Tscliudil/trimisul Sëtf estra-
Majestalea Sa lmpuial4 ai Regaltt Aposlo-
liea. la Viena,
Cann, dupti ce 'fil au Nano-lie:A deplinile lor
puteri, gasite in buna si cuvenita forma., ail
convenit asupra artieolelor urnialOre- i
Art. 1. Ambele Jnalte pArtL coctractante
ii garanteza reciproc tratamehtul natiunel
celei mal favorisate in tot ceea ce privesce
importatiunea, esportatiunea si transitul. Fie-
care din ele se angagiaza a facie sa profile
cel-alt de ori-ce favOre, privilegiu sail sca-
dere de drepturl la importatiune, la espor-

www.dacoromanica.ro
boa LG INVTIC4 cif, mtepren
tatiune sag la transit, ce ar putea. acOrda 1.1-1 Akt.,AtOntn, eohr,entiume vaA ratictraig,
net a treia puterj. ratific5.rile,e1, vet fi schithbate Ita. Vierta. ArK
Dispositiunile ce pre* nu selaplica. la fa, termeA do §ese luni, saa that" ourftd, &telt
vOrele aclualmente acordate, sag cail yor SE OW, I

putea fi acordate In urina, de catre Inaltele Drept care, plenipotentiarit adserntiat ebll
part! contractante State lor limitrofe, pentru ventiunea de ifa(a si ad pub' yeea elgillillp
Inlesnirea circulatiuna sad schimbul produ- arrnelor Ion.
selor din districtele de frontiera.. Vacnt La Viena, in clubltr original, la t41-
Art. 2. Mgrfurile de orl-ce naturil, origi- decl Martie, anal una mill opt sute *éist
nala din nnul din ambele t'erT §i importate clect §i opt (30 Martie 1878).
in cel-alt, nu vor putea ft supuse la drep- ,I. de Bdikleeann . Ygopiipt
turl de axis sad comunale, superidre acelor (1), S.) (L. S.
earl impoviir6z5. sad vor impovara marfurile
similaril ale productiunil natiunel celeI maI Articol aditional.
favorisate. Subserrinatil tpIenipotenliar T Rornanigt
Art. 3. Objectele pasibile unul drept de si al Elvetiet, in virtutea autorisatinne) gui
intrare, Carl vor servi de monstra si carl vot vernelor lor, ad convenit asupra articalului
fi importate In Elvetia, de catre voiajorii u- aditional lie mal jcs :
nor cae ronittne, sad in Romania, de catre a). Impletilurile si tesgturile de pae nemen-
voiajóril Onor case elvctiene, vor avea drept tionate In tabloia drepturilor Vamale dab°,
din o parte si din alta. (prin indeplinirea rat de mitre comisiuneaniixtrt, conform art. IX-
formalitatilor vamale necesarii pentru a o- din conventiunea hicheiatn la 22 rfunle,. 1870,
pera reesportatiunea sad reintegratiunea in vor plati, la intrare in Romania, doug-dect
Intreposit), la restituirea drepturilor ce vor francI (20 6.1 ca drepturl pentru suta 4 qhit-
fi fost depuse la intrare. lograme (100 chilg.).
Art. 4. labricant,iI si negutgtoril romanl, b. Céstirnicile cu capacele de metal na-
precum si agentil voiajorl mergdnd in Elve- tural I neargintat sad aurit, sad capacele ar-
tia, vor putea face acolo cumpgraturl si yin- gintate sad aurae), Ilar Platt, la intrarea in
dëit pentru treimintele industriet for, si a aceeasI tOra, sOpte-decl si cinci centime (0 fx,
procura cornandele lor co sad Far5. monstra, 75 c.) de piesa, en tonditturtea ca vor purta
insk fara a colporta din ingrfurt. Va fi reci- gravat sad imprimat in interiond capacelor
procitate, in Romania, pentru fabricantil xi cuvintul : Metal.
neglitgAril elvetient i pentru agentil Jor Acest articol aditional va aveaaceeas1 Au-
voiajorl. tere si aceeasl valOre ca i cult ar fi fost
Art. 5. Certificate de origina vor 0 recta- textul inserat in ccTpul cOnventiunel.
mate de caret fnaltel e. partY contractante. Va fi ratificat de ambele Inalte part? con-
pentru stabilirea nationalitatel unor Ore-cart tractante si ratificgrile Vor fi schimbate cluar
marfurl importate, dupl. desenmarea preala- o data cu acelea ale conventiunel.
bill i intr'un comun acord, acelor rnarfuri, Drept care, plenipotentiarit ad semnat ac-
In cas contrarid, ituortatorele va trebui tul de MO In dubla original si 'I ad Investit
sk presinte la vtig, sat o declaratiune M- cu Sigiliul armelor lor, la Viena, la 30 Mar-
outä Inaintea until magistrat ea resedinta in tie 1878.
locul de spaditiune, sad un certificat libe- Ion de Bduiteenu. nehudi
rat de seful ae servicid al biuroiduI vamal (L S.)
de eSnortatiune. Sad cm certificat liberat de (Votate de Adunhi'e Si lie oenhq
(1"'W
un agent consular al .tr el in care importa-
tiunea va trebui sa fie hicutti si resiaand in Nous Charles I, Prince de Roionaniei ayant
locut de espeditiune. Pour agreable la c,onvention de Commerce
Inteun truSd'escep(ionat factura marfurilor conclue u Vienne, la 4ente Mars 187t3, entre
va-putea tine tic de certificat de origina. la louiani et la Suisse, par Lets plenipoy
Art. 6. Ce, v'entfimea lie fat;1. este inche- tentiaires des deux Etnts, avec un article ad,4
iata pentru s6pte an7, inceOtoil din duo ditionel, du on*ie Jour, convention dont lat
schiMMW1 Yatificatiundor. R1 caLoil 6nd nici teneur suit ; at,
tena dlii Ithiltele part/ cOntractante n'ar ft Le gouvernement de Son A ltesse le Rninee
notificat. cu doub-spre-dece lunl int'tinte lie do Rountanie e 1oponse;.1 fekill de la(Con-
sfOrsithl dl j3eiiod iI4teliiuuett sa de a fOsip.Olon desirant régter les rapportn
fac It Tri'detdze ereAele htestel convenliunt, de conunercn yuiiexisteut entre les deux paysp
en V& riqninelt phfintbliel pAti 6. la espirarjea out de5.i,th5,. d'utt cy tutitiacco,rd, 4e, eonel ore 0
until nh, Sthlofit diV (Aida rIn (1ate sat una d(e) 01. ypp/entinit de commprqe (041,1
saer Mita Ira Wadi& Yea te1 ilarett contraclant nouuituO pour Lenrs plOmpotenti,aires, sayninz
J n
o' idendrith, 4 gol'Ygrn9u9t çlen Lpi1su le Priaet-
www.dacoromanica.ro
 nE fif gittligTERfut TiCET14.12NE 67
idllioilhnaintieclmonsient deani de 13"itlalo1iAAo, sent6T ft la cionithe,tdit tne iriMaration taice
Sccagwa ilipicquiatictne h Vignifie`r, -)1 3 devant urt magistrat siegeani au lieu d'expe-
rj flostasell tederak 1e diJ Confe4etiatitin difichi, stilt In ertificat delivre par le chief
Suisse, monsieur I. I. de Tschudi, SO h err). de sertride dm1 hurean de donaue d'ex,porta-
vlitlfWEllairaiordinaline iti Ministre 1ilebilioten- tion. soit fin certificat délivte par un agent
tirs Pr4 SAI Majesle Imperil:de et lidyaIe consulaire du pays dans lequeI l'importation
Apostolique a Vienne; devra etre faite et residant au lieu d'expe-
Lesluels, apres &etre communiqUe Leurs dition.
14/4.1s. 1:49.14Moirs, trouves et benne et due EXdeptionnellement, la facture des mar-
forme, sont convenUS desnrkicles guivttnts'-.' chandises pourra temr Iieu de certificat
Atir lade I. Les deux hauteg pitetig con- d'origine.
tractantes se garantissent reciproquernent le Article VI. La presente convention est
traitement de le nation la plus favorisee, en conclue pour sept ans. a, partir du jour de
tout ce qui conceene Piruportirtion, l'expor- Fechange des ratifications Dans le cas ob
tation et lp transit. Cliagune s'engage auctine des hautes parties contractantes a'au-
ti faire profiler Pautre de toute faveur, privi- rait notifie, douze mois avant la tin de la, dite
lege Ott hbaissement de droits 4 viinportation, periode, son intention d'en faire cesser les
Pexportation ou au transit, qu'elle pourrait, effets, elle demeurera obligatoire, jusqu'k
accorder a une tierce Pnissance. l'expiration d'une armee a partir du jout ou
LeS dispositions, qui precedent no s'apli- l'Une ou l'autre des deux hautes parties con-
vont point dux laveurs actuellement actor- tractantes l'aura denoncee.
uees, ou cpit, pourront etre accordées ulteri-, Article TII. La presente convention sera
eurement pat leshautes parties contractantes, ratifiee et les ratifications en seront 6chan-
anx Etat§ limitrophes, pour faciliter Ia1 cit.' gOes k Vienne dans le delai de six inpis, ou
,culation et Pêchange des produdg des dis- plus tet, si faire se pout.
tricts-frontlet-es. rEn foi de quoi les plenipotentiaires cult
Article II. Les marcItandises de tonte signa la presente convention et y ont appose
nature, Originaires de 17un des deux pays et le sceau de leurS armes.
iniportees dans Pautre, ne pourront etre as- Fait a Vienne, en double original, le trente
sujetties a des droits d'accese, d'octroi on Mars, mil huit cent soixante cUx hint (30
de communes, superieurs a ceux qui grevent Mars 1878).
.ou greveront les marchandises sunilaires de I. de Balatchano Tsehumli
la production de la ,nation la plus favorisee. (L. S.) (L. S.)
Article M. Les objets passibles d'un
droit d'entree, qui se,rviront d'Ochantillon et Article additionnel.
-qui seront inaportes en Suisse, par des vp-
yageurA de maisons roumaines, ou en Rou- Les soussignes, plenipotentiaires de la
aflame par des yoyagenrs dp maisons, Sums- Ronmanie et de la Suisse, en vertu de Pau-
ses, auront dreit, de part et d'autre (trioyen- torisation de leurs gouvernernents sont con-
-nant l'acconiptissernel4 des formahte..; do venus do l'article additionnel ci-dessus.
-douane, necessaires pour en operer la reex- a) Les <Tresses et Tissus de Paillea non
portation ou la reintegration en entreptit) a. mentionnes dans le tableau. de droits de
la restitntinon des droits qui a.uront ete. depo- donane, elabore par la commission mixte,
ses 'as Pentrée. conforrnement a Particle LY de la conven-
Article 1Y. Les fahricants et marchands tion conclue le 22 Juin 1875, paiyront P Veil.-
rouniams, ainsi que leurs commis-voyageurs, tree et Roumanie, vingt francs t20 frs.) de
voyageanli eri Stiisse, pourront y &Ire des droits par cent kilogrammes (190 Itilogr.).
achatu et des rehtes, pour les heSoins de b) Les montres a boites en *tat natu-
leurinddstrie-, et reetteillir deg cotnrnandeS, rel (non argente ou dore, cur avec homtes ac-
avec on ares éthantillons, mai hans col- gentees ou dorees) paieront 4 1'0)110 flails
porter des irittrchandises. II l aura rocird- le meine pays, soixante quinze centimes
-cite en floilnianie pour les fabricants et Mar- (0 fr. 75 cent.)par piecer ala condition qu'elles
-chands Suisses et pour leurs commis-Vo- porteront grave on frappe A. Pinterieur de la
yageurs. ' boite, le mot ; <metal.. .
Artitle Y. Deg certificats d'origine pour- Le present article additiopnei aura la meme
rout etre reclOnies, par les hautes parties force et la memo vateur qtie etalt, textuel-
.contractantes, pout étahlie la nationalité de lement insere dans le corps e la. convention.
certaines matchandiseS impottees, apres do- fl sera raffle par les deux hautes parties
signatienpréalable et (Putt comrniun accord de contractantes et les ratifications en seront
.ces maTchandls es. echangees en meme temps que c4les de la
Le Oas echeant, l'importateur dev'ra pre- convention elle-meme.
www.dacoromanica.ro
598 1,W._20.LUICE t EX4N ATE
En foi de quoi. les pl,énipotentipires ont I Je quatrieme jour dii mois de DecImbre mt
sign6 )d pent Veld 'ilouhl6 originkl et j hint cent soi..a.nte pc hull, atip e procHer
Pone ie0tU 1y iVerly t1 lenrs armeS. a k ;'eehange des TatIficaiio-tif de Ia cuivntiom
Viennd, le j'ohté hji huit dent soixante de commerce coneiue cuire Atonsie,u 10 de
dix-Inilie (80 Maiid 1878j." Ralatchano, env9),6 e:itrayrdinaire et minista
I. de Balatchano Tsclindi plénipotentiaire de SOn Altesse ttoyae 1,e
(Lf S.) (L. S.I Prince de Rouruanie pies Sat 11lajesti; fint:1-
Nous apprOuvons, ratilioas et confirmons, riale et Royale Aposlolique, pu rioel qn
la convention -0-denus, promettant de la, Altesse Royale le Prince de 'Rouillaele, q
faire e.xect,Iter Qt oh.serve.r s,elon se. Corule el. Monsieur ;. I. de Tsclitut}, envove exttlaor-
teneur, sans permettrq qua y .soit contre- dinaire et ministre 1-31cmpotentiaire It'a d,m

venu en cutie sorte ç iamere tine cc ConrOdOration Suisse. prO e .`NlajestO impo-
soit. . . riale et Iloyale Apostolittne, aq n911' du haut,
En foi de num, \Tou,s f,ty,Dns signe les pro- conseit federal ,5uisse, teeflange qo linIlrp-
sentes lettres lp rfatifiptio,11 et y avons fait ments conqtatant la dite ratification et dates
apposer Notre se,cau pripcter, de Bucarest le di \-huil Octobre toil buitcent
Donne a, Buenos!. le 18-One jottr du ipois soixante-dix-huit et de Rome IQ dixrneuf AAA,
d'Octobre, (le 1'4fi le gIcIvg Nil hint cent soi- mu huit cent sokante dix huit a t'iié efTec-,
xante-dix-buit et le trcii4ni,ine (le notre regne. tue ; en foi de quoi les soussignés ortt uni-
(L. CII A RI .E6 nis fe ptesent proce,i-yerbal de leurs sig9
g prince. tures et y ont appw,6 le sceau de leurslarmes
Le mini-fre ds atTaire, etrat gere., Fait, a Vienne en double exemptaire, le
Kogalniceauo. jour, mois et annee comme cirdessus.
Proci3s/Ivor1)a1.
r I. 110 Balatellan0 Tsellud1
(L. S.) (L, 9 )
in suussinn .kOtatit Munise aujo ird'hui

LEG-E i GONVENTIUNE 6
D fi pouncen) llZ'lltE ROMANIA GRECIA.
I

(Dteretu Xi.. 993 din 24 Marti" P5S0).

Art. tinie. Converdinned de comerriO. in- CarT, dupa ce 'et ail comUnit'at puterife lol
chpiatA Ia i (18) Aprilio 187b. intre Romania respective, gOsite n MIMI legulC, s'ad lm6it
si Grecta, este aprobatA. asupra urrnatóreler articole :
CON VENTI1, ,NE
Art. I. Va ti reciproi,arnehte plina ei
tiega libertate de comerciu si de navigatinn
(raWirata In k:'" (:?7)1 Aprijie PIRO), pentru bastimenkle si nationald Inane or
M. S. R. Doinnnt biutfim1 si M. S. Ile- Part! contractante in Orasele. nbrturrile, nil-
gele Elemlor, aninialt de dorinta de a fact- rile, sail on.cari loeuri din ambele State a.
lila si desvolta relatiunile comerciale si mari- carora intrare este actualmente 'permisa..san
time, stabiliteintre ambele Mate, MI hotarit va putea fi e viitor. suput..ilor Si havelor
de a incheml pentrn acest sfar-it, o conven- orl-careia alte natiutil sl Mine.
tiune de comelTiti ci de nafgatinne Si a nu- Rornaml in Grecia si Elenil tn RomAir'a,
mit plonitionentiak ft Lor. ruinia : vor puled, reciprocamente, cOnfOrmandil-c-e
A. S. P. Pnntnt RomArnet, pe l Mihail legilor (Orel, ultra, calMoli, seri -edea, in
Kogalnicenu, imnii,trul Sett al af cerilor ,tra- LOla libertatea, in otl c-ire /rule ar fi a ff.,
ine, Mare Crucea ordinului Mewl Hornanusi. ritorillor si posesiunilor respective perlIrit
membru al ordmultil FIh nzcilkrn I-a olag,I. a'S1 cauta de afacorde lor 14. VOr bucm a
Mare Crtue d Vulturolut Ittosu a Germaniel, spre acesl slat sit, entru pErSon i bowl-tile
Mare Cruce 41, CovOnel defier a Au'lro-lJatta- lor de aceeas1 proteetiune Si siOiranta ca si
rieT, Mare Crime' a orditmlut St. Ana a Busiel, national
Mare CovIon umi ordin itul Metijahe. rte. etc. Vor putea pe tlIil intinderett anThelor
M. S Regeln ,Elemlore, pei D. Cleon Ihzo ram A esercite industria, sb. facA e
Rangabe, consuhrl d general la lincuiesel. ciul, atat cii radicata, cal si cu marunte-ul
cavalor at ordinultil regal lit Mant otorulul, sd inehirte,te =rm poLlt deie case. ukaxi/if,
si comandor al ordynelut iffoki int regal
F,zi mls MIT. sad locto I do irael vat' avea ti chum-
Frant, kmef, etc otel int, fara it. 11 supuql, fie pent/11 pdit-Onit ,

www.dacoromanica.ro
 Dr LA MIIl8/TlilUL tz nTkrtiik 599

bunurWel'br," fie 1,eriira t esAsa con2(rciul cI I sad dip alFt ier4i.. q,1 oOkeareart 1,octi), pro-
industria Idcri qa laxe generale sau loca3r, yenirM sad destinattun ea, incarcamantulq
nicT fit impale sti obligatiult de o0-ce na- i lor. se von bucura, In, tOte privintele. de ace-
turd ar fi, alte're sad mat operose sle eat ace- lasl fratament ca si corahiile na(lopa) e si JA-
lea catklint sad vOr puteafi stakifilre asupra earcrunivittO. lor. L i ,J
natio alift*. 9 Nies u n drept, taxa sad sarcina cre-cae,
.1

Se irkelege, ca t6te acesiett, c stipulatiu- j push sub ore-care denumire ar ti, pe corpul
nile Ce precul tm der6ga In nimic a legile. ' corabiel. pe paVilitmul Sed, sad InCarcamin-
ordona*le si 4.eglementele special, in ma- ' tul sell i perceptit in numele Sad ih prolitul
terie de omer(41u. çle industrie, de pol(tie ai guvennufid, al funclionarilor palicr, al par-
de siguraa(ii gehei.ala, in vig6re1 in fie-care I ticularitor, ci eorpdratiunildr sad al Orl-cdror
din arnbele tent, i aplioabile a toll strainiT J stabilirnente, nu se va impuhe bastitnentelor
in generhl, si Mal ales in ceea ce privesce unuia din ambele State in portal celul-alt la
Romania, I( giior sl preserip(mnilor relative sosirea lor, pe timpul sedenel lor Si la esired
Ia prollibi(Mnea de a cdrupena si de a posede lor, care nu an fi aSemenea si ih aceleast
bununt, 'róbbile nurale, sad case si cladirT de condi(iunl imps corribiilor nationale.
onl-ce el stabilite pe aceste bunurT, imobile Art. 5. Nationalitatea bastimentelor vd fi
rurale. admisa.. si de o parte si de cett-alta, (lima le-
Art. 42. Ronitthil in Grecia si Elenii in flo, gile, regulamentele partictilare ale fle-caria
inftnid. vor aVea deplina. libei''tate de a dint- tent, &ma titlurile st patentele liberate capi-
Fara, de a poSeda st de a instiaina, pe Iota tanilor sail pal rohilor de autoritatile compe-
intinderea tdritoriilor respectite, onf ce fel tinte. .
de proprietate ce legile (Crei J emit sap von Art. 6. In fot ceea ce privesce asedarea
permite iipuilor oni-caria alte nartunt stra- corabiilon, inciircarea si desearMrea lor in
ine de a cumpera, sad de a poseda. portunl, rade. havre, basine, fluvil, duff sad
Vor putea a le dobandt *i dispune de dem- canalunt, si id general pentru tote formalda-
sele prin vindare, donatinni, schhub, (ile si.ort-carT dispositiunl la cart pot Ii sur-
torie, testament. sad prin orl-care alt mod an mise corribiile de comercid, echipagele si
fi, in aceleasi condi(iuni. earl sunt sad se von . incarcatMatele Ion, nu se va egorda rorabie-
stabili in privinyt sapusilor Off-caret alte mn- lor nationale. in unu din ambtle State, nici
iimnl stnaine, fara a fi supust la taxe. inmo- un privilegid si Mel o favare care nu va fi a-
site sad sarcinT sub ort-ce denumi; e ar fi al- semenea si pentru conabille celul-alt ; vointa
tele sail mat rildicate de cat acelea earl stint inaltelor Parr contradante fiind, sub acest
sad vor fi stabilite asupra nationalilor. raport. cit baslimentele romane si bactimen-
Vor putea asernenea exporta liber produ- tele elene sC fie tratate pe piclorul onei per-;
sill din vindarca proprietaiel lor Si bunurile fecte egafitail, si sit se bucure, reeiproc. de
lor In general Ulna a fi supusl sit platesca, ca avantagiile acondate na(iunel celel mal favo.
strainl, pentru expertatiune, alte dreptunT san risate.
moat radicate de cat acelea ce nabionalil ar A rt. 7. Corabiile romane earl intra in-
respunde in asernenea circumstante. term port al Greciel si, reciproc, corabiile e-
Art. 3. lionnanil in Grecia i Elenil in Ro- lene cart infra. Intr'nn port al Romaniel. earl
mania., vor 5. reciproc, scutill (le onl-ce ser- n'ar vent sit descance de cat o parte din in.
vicid personal, sau iii armata, de uscat qi de circannintul ion, vor putea, conformandu-se,
mare, sad in guarda i militit na(ionale. (le en bite acestea, legilor si regulatnentelov SUL-
orl-ce contributiune, sad in banI sad in, na- telon respective, a pastra, pe bondul Ion, par-
turd, pent; u a inlocui serviciul personal; de tea din. incarcamantul ce ar fi destinrit pen-
ort-ce impruntut for(at si de ort-ce prestatia. tru un alt port, salt din aceiast Ilnri, sad din
ne sad rechisitiune mildara. attn. si ci reesporta, rata a 11 consttansi sa
Sunt cmi tOle acestea, esreptate sancinele ph:desert. pentru acesta din urmi parte din
carl stint atasate la posesiunea, sub Ore-care inc-arcamantul br, nicl tin drept de value.
litlu, a unel proprieta(T precum prestatiunile Art. 8. Capitantil i patronil bastimentelor
si reebisi(iunile militare la earl top nalionalil romnne si elene vor fi reciproos.cuti(1 4e mi-
pot fi chemati a se supune caproprietent fon- ce obligatiune de a recurge, in porturile ter- .
dant sad ca arendasl. pective a ambelor State, la espedi(iunea otio.
Vor Ii asemehea dispensa(1 de oft-ce sar- ciala. si vor putea, prin mumnuaret a se eervi
dna i functiune judecatoresca sad indnici- lihen, saa de consafil si vice-consulit lot, sad
pala. de espeditionarif pe earl 1 vox desemna
Art. 4. gorabiile romane si incircantin, insa-st numat conformandu-se, in nasunile
tul lor in Grecia si, reciproC, corabiile elene prevedute de codul de come/rein Oman si con
si inctircarnautul lor intern; port al Romaniel, dal de comercid elen, disposi(innilot earo)a
la sosirea lor, sail direct din (era de origina presinta clausa nu acorda nicl o derogatiune.
www.dacoromanica.ro
 APO LEd$ RUTIN 1111 41ifilan a
Art. 0. DiSpOsitiunile din presentul Oat- ai ronsarstaretokbjedtefor scapate preatnustfil
tat ntl limit de lba aplicabile la eavigatiunea acelete Girona ar ñ snpusdo It asernenea cas$
pe tang& real ad cabotagidi care v6mtlne ccirthrlie mationatb.., ) ir LI
I 0
esclusivreservata,Re fie-eare din ambeleter4 Inaltele Patti .exinfractante ea tnvoescr per-
pavdionulul national. lftngit acestot, na rnarfurde ai ffleAnle)-ska-
Cu tete acestei corabiile romitne si elene pate.stli nu fie supttse la plata a niol mut
vor putea trace dintm'un port al Muria din drept de varnA, insa nu le vox_ destiaar
arnbele State in unul sad trial matte porturl pentrtx consumatiunea interiOra.
ale aceluiasj Stat, sad pentru a depune tot Art& 12. Se face. aseeptiune la stipu1a4iu,
sad parte din inedrelimantul lot adus din nile presentulul trata,t in neon ce-privesce ap
slrainatate, sad pentru a cornpune orl com- vantagfele-al cirora object aunt sad von pet.
plecta incarearnantul tor. tea ti produsele pescariel nationale
Este bine inle1e e. dispositinnite acestu1 -1 Art. 1.34 Marfurile do orli-ee uatura, pro+
artieol 'nu derbga Intra nirnic la principfile duse ale industrial sad solulul unuia din arn-
adinise de eongrestIl din Viena si consecrate bele Statet cad pet sad Nor putea ft legal itne
prin trlitatul din Paris, In privinta fluvidor portate in eel-alt, sail a fi esportate, sad pe
cari despart Sad traversa mai Multe State. , uscat sad pe and, nu vor fi supuse la MCI an
Art. 10. Vor fi du totul smart& de drép- drept de intrare sad de esire allul. de ail a-
I

Mile (le tOnagiti si de espeditiune in porta- cela ce von area a plati produsele similare
rile fie-caruia din arnbele State: a orl-careia alto natiunl straine cea mnI fa-
1. Coral-dile CM''4 intrate pe lest din oft- vonisatã
care loc ar fi, se vor reintOrce pe lest ; krt. 14. In tot ceea ce privesee drepturile
i. Corabide cari, trecAnd de la un port al , de mina, la intrare ai la esire prin frunta,
unuia din ambele State in until sad mal dela de uscat ai-de mare, drepturt de impor-
I

multe porturI ale aceluiasd Stat, in conditiu-, tatiune, de esportatiune ii altele. eele douè
nile determinate de paragraftll al douilea al Inalte Partl contractante PpI promit reoiproe,
articolulul precedinte, vor justifica ca.' ad a- de a nu acorda nicl o scadere de taxa, prin.,
chitat deja aceste dreptarl ; legid,favOre sad in-militate Ore-care supusilor
3. Corabide cari, intrate cu un incarca- si produselor unul alt Stat care sa nu fie se
mant inteun port, sad de buna-voe sad for- semenea i indata intim, fath conditiune, no-
tate prin un accident ore-care, vor esifara tionalilor si produselor respective din anibele
sa 11 facut nicl o operatiune de cornercid. terT ; vointa celor dou'd inalte Patti contrac-
In 'cas de a fi fortate nu Ninfi considerate tantd fend c, pyntru tot ceeace privesce itn-
ca operatiune de cornercid, d6barcarea et portatinnea-, !tportatiunea, transitul, intre-
reincarcarea roarfurilor pentra repararea co- positul, reexportatiunea, irepturile locale,
rabiet, transhordarea pe o alta corabie, in curtagiul, tarifele 1 forinalitatile de vaina,
cas de nenavigabilitate a celel d'anteid, abet- precum si tot c,eea ce privesce esercitiul co-
necesard pentru reaprovisionarea e- merciulul ai industriel, RoinaniT in Grecia si
chipagelor in Vihderea marfurilor stricate, Elenil in Romania, ä sd bucure de trata-
and 'administrat.iunea vatnilor va da auto- mental matiutic.1 celei mat favorisatpl
risatiunea. 4ri._.15, Niel o pro4)itimne la Amporta-
Art.11. Orl-db corabie a Oneia din am- (iune sad esporlatiune nu se va putea rasta-
bele Puterl, care va fi silità de timpul urit bill de una din inallele Partf contractante iii
sad OM lib accident de mare, de a se refti- privinta celeI-alte care au va fi, in acelas
gia intr'un port al celet-alte Putert, va avea timp. Aplicabita, la tOte cele-alte natiunl
libertatea de It ge repara, de a se aprbvisiona straine, esceptandu-se, et, tote acestea, pro-
cti tdte Objectele de cari va avea trebuinta, hibiltianile sad restrictillnile tinmuraril cd u-
al de k reintra Tn Mare, furl. SA platescaalte nlit sad eel-alt govern, ar crede necesar tie
dreliturl da cAt ricelei ce ar fi achitate, In- a stabili in ceea a privasee mubitiunile de.
tt'un ttseMenea cas, de Calve nn bastirnent reshel sail pentru motive sannare.
sub pavilion national. trt. 10. Niel corabille etene nict marftn.
In b.s a-6 naufragid sad de spargere, cora- rile ce se vor guM `pa liectitil acestor corabit4
bid sad r6lrfasiti1 e side, charlitle de bond si nu vor litti, irt portnrile dupl. termul roman
tOte belmilie i hiarfarile eali 4 Irtir Scapa. al Dunarel, nici un drept special, afara, de
saA VrOduSiil Vin46tel, daca 'ea s Va fade, se taxele aetualmente In vigOra In aceste jiOn-
-Visfr preda propribtarileY sau agentitok lot tutl, ai'stabiliterpentru-Siligurul sfilrsit de at
dnpl3a lbr reclail1atitir4. se lrebunAtt1ti stationarrcental oorabiilori Ffi xii
lntorVernlitYfielk autoritatiler InCttle pentrii se inlesni eiee4itniew at ektor-rn tutorial otle,
seliparea totilliit fill Va da lee la percep-, Mice destinitte al4nleSni ificarcareasi desalt-
tiIirib tfe abettiMII de filet an Tel, trfart de au cared matfskileifi i1 I

dele6Ice fit fictedita' oiferatifinfle de scapare In privinta acestbr la* at dreptulult del
www.dacoromanica.ro
 DE Iii,t2IVINI6TERILMI103 k,NTHRNE 601
cheagid, prettnn si sub totd )cele+altet corar div Okla schimb6te1 ratificaOunilop /efts
birle i Entarfdgile elenquvoci Easimilate in cand Mel una din inaltele Parti r ontraetaute
porturile romane cu corabiile Sinmarferile nu an ti notilicat, ea 1,4 luel inainte finele
ma:0E1nel cele1 mai fa*yriSate. acestuI peniodt inteigiuneg Sa4 de a faCe pai
-) Art. 1-7. In ceen d privesce proprietatea inceteze efectele, ea va retnanea obligatorie
rnarcilor de fahrica, marcilor sad etichetelor paid la esairarea unul an. d,in diva cand, Tina
marftroilor si -desemnelor sad modelelor in- sal alta din cele done. inalte ParrfI contract
dustriale, cettitenil fie-careia din tkumbele tdrl, tante n va ii denuncigt.
se Vor bucura in tea-alti Ord) .c1&_ neatens! Dispositilmile earl preced rvor i exeedtoril
drepturt ca si mationalit conforinanderse re in arebele State,' Q lunftflup a. sehimharea rit-
glementelor n vigereL Presenta dispbsitiune. carilor.
va avea plinul 1si.dntregul sed elect indatti ce Cele doud inalte PAW coptractante 'St re7
aurnele Pärl contrnetante vor hdtari,prin ,un serva dreptul de a ,ivtroduce maI tardid, Tann
schimb de declaratiunii formalitatile pentru o comuuti intelegere, iu ?Vesta ePnveuliuno,
implinirea carova se va sub-drdona bacura, inodificafiunile cart s'ar credo oonforme spi.-
rea dreptuvilor conferitede d parte si de cea, ritalui si principiiler sale, Si a carer opor
alta nationalilor respectivi. tunitate an fi demonstrat4 de gsperientA,
Art. IS. Dispositiunile articolelor prece- Art. 20. Cotiventiunea de faAit yif rati-
dente astiprai tratamentulu I. natiuneI celet ficata si ratificatidnde Ivor 11 sehin4ate in

-
mal favorisate nu se tefera de loc. Bucurescl cat se va putea ma! ipt,e,
In Romania favorile cari sunt acordate pniti Drept care p1enipeterdigri1 respeeti,v1 an
stipulatiunl speciale si aditionale tinui Nat semnat'e si ai pus pe, chansa sigi1i1 arme-
Iimiftuf, ei reduetiunilor i scutirilor de drepi tor lor,
turf a ckrora aphcatiune este rrestrinsa la Facuta ittBucurescl, in dubl4 exemplar, la
cate-va fruntaril, sad loduitorilor cator-va Ii ( Aprilie .1878.,
districte. pentru a fulesni comerciul de frail- (L. S.) (Serene4) 4, i1 KogrIlnicrogu.
tarie, IL. S.) (Semnatl F M. Acknyahe.
krt. 19. Cenventiunea de fail va rema, (Votate de Adunare j de Senat).
nea in vigOre in timp' de 7 an!, cu incepere

TAME si TRATAT
)E COillEl(CIO I Dli NAVIGATIUNE MIRE 110MX'7TA i ANGth.
(Deer. 1Fr, 1R32 din 27 Iuniel 188(1) (votate d Adunare, i fie Senat),
LEGE prea onorattilulul qrdip l Baiel. WirrEiselKg-
Zfe comert:0 si nariga- ordinar
Art. unic.Z01 A Eninistrit plettinolen4ar al Majes,
titme incheiat a 4 Marie (4 A pri1 I8O in- ta(el Sale pe langa A.S. R Domnul 1001,400,
Carl, dupil, ee '0001 comuniot .0fplingle
trê Rentania si Anglii. este aprebat: Ion putett, gasate in buipa i euyenEta forma,
T RAT AT s'ad invt i al, fPrEP1114 articolple lolA-
(ralificat la jO lunie (-1f2 hair) 1g80). tore : .1

1 Art. J. Ya dppliva Si ;iPtrel lilertaAe

N. S. R. Domnul Rom-limiest j. N S, Re- de eentereid si,navig*Ine, 1/4E14 mod re-
ginaRgatulul Mare! Britanil si Handel, a-r ciproe intre supusit ce1.or clotidilnalte Partl
nimap de dorinta de a regulai intr'un, mod Centractante, earl vor pE,49at slung altih
satisfacetor, se1aiuni1e cornorcia1 i marir sa e stobilesca lEkt,Ipe teptiognA
time intre cele &Me State,( all hotaXat S4 PE- (611.
chee, in acest scop on tratat de comercid Si Sopusil Romanl In teritorlick.,?cpprinkNE,
de navigatiune,, si rya numit plepipoten(iael du-Se §i Colonitle.eiiPclfplullillo Atfe4n1 aloe
al lor,radida : tl jestialel $ale M.1§11RI1P1 11'01.1411c1 P?
Id, S. R. Dumnul Romaniel p D Vastle Romitailai ficK Rulic-11 r.e(11Pirqqucc1PriYIT0144-
Boetesar, Iniaistrul -Seat secretat de-Stat 14 se $egi1p1 tile1 ã IF441, N i CAW t9i4Pil.
departamentul afacerilox strainei Mare C.rtco. petréca in tOta libertatcap in q.0-Te pari:R ay
al OrdinelorsSteoallovianieli,Corboa de Eery II Oterj1Gutill.cur r-PspgRtIM1PePtRY, 1114ga1.11 do
Corinral Italie! ete4 eb. ete4 M $4 Ieg no a4akerlig lfAr 1 K.`601. 111190AI:I (P.Pq4 *TN>
gatuluI-Unit al Mare! Britanil(Si Arlandel, pe P4r11414:114r§i5n* ftfi i».1/440T1)9J1e1OP Icenik-TF)
D. Wiliam Arthur Whiteg Esquir% mew Irk ai pont/PO.1MA q.j , u4qnp *sa ç 4VP4P
www.dacoromanica.ro
602 1,-K"W -114LITIteir. f tft1 '

orI-careI alte 12 'erdia t6r1. eta Mat fat''drisaM mare, fler I gntItileT6 IpitAthe flaPrA
in acesta Pl'hrintiO 1 1
de cnartiet mitilar, de Ole 6ntylbuttune1
NOt -putea sEsl elgerktblzV4firlus10.: 4. fie Inat, fie ir nbettra, destinat:a:, sy. inp
faca comercid, atat U i1ak1iHta CM Si Tn de- de .4t,Qrvicid personal; d'e ort-ce imprurnlit
talid, in ttit infinderea celoi ddird téritdrif, fortat, c.1e or1,-ee prestAtibnie sad rechisi(i.tfil9
filth' a fi supust, 11 i ceea ce privesae Per- militara.
sónele sad bunurile lor, 'fie In ceed e pii- Sunt fried excepfate, sa1éini carf _stint p,-
vesce exercitarea comereMbil sad industriel. lipite pOsesiuneT sub OrT-ce tiflu a until bun
la (axe generale sad li)cale, ht iMposite sáti imobiliar, precum si prestatiunlIe si recbisi,-
obligatiunt de ort-ce natura ar ti, aflkle Sail tiunile Militate la call toll liationaiii pet1 4
mat oneriise de at acele earl sunt sakk yea' chematl a se supune. in cahtate de prokbae-
putea fi Stabilite asuprh nationalffor sad su- tart fonciarl.
pusilor orl-cdret a treia i, Cea mat fa`vo- Art. If. Productele ptImIntulu\ si many.-
risata In acesta privinta. facturelor, precum si marfurilq venind dm.
Drepturile, privilegiurile. exemptiunele. 1- Romania i impbrtate In tèrile (coprimléndu-
munitatile ort-ce favort 1de dari ear bn- ,se Coloniile si Posesitmile Strairte, Majestatel
cura, in trnaterie de eometcii iia initutrie. 'Sale Britanice, i prOduétele Omintulul si
supusil Inaltelor Pdrtl Contractante, sad cart manufacturelor. precum si marfurile
sunt i vor ft acordate SUpUsitbr 'inlet a treia din Wile (toprindendu-se Coloniile sk Pose-
putert, vor fi intinse supuSilor eele1-alte. siunile straine) Majestatel Sale Britanicet
Supusit Boni/let in teriforlite (Oprinden- cart vor fi importate in Romania, nu yor ft
dtt-seColoniile si Posesiuniie str?iine) Modes- supuse pentru consuinatiune, infreposit, re-
tatel Sale Britanice, i -snpusil BritanicT ie exportatiune sad transit, la drepturi sact (axe
Rumania, vor avea deplitla lifiertate de a alte, sad mat ridicate, fie generale, fie locale,
dobandi, de a poseda, de a alierla. in tOtil fie municipale ; si vor fl tratate. in tHie pri-
intinderea teritoriilor respective, ort-ce ftl de ' vintele. ca productele pamintuluT sad mann-
proprietate pe care legile tdreT permit sad vor facturilor ale natiunel celeT mat favorisate,
permtte supusilor orl-carct atte natiunT stral- Nu se va pt-rcepe in Romania. la exportatiu-
ne de a dobandt sail de a pOseda. nea ort-cdrel mdrfl pentru teritoride coprin-
El vor putea sI. doband6sen acestil proprie- I q,,ndu-se Coloniile si Posesnmile strain )
tale st sa dispue de densa prin vindere. do- Majestatel Sale Britanice. Mei in teritorn e
natiune, contract de cdsatorie, testament si copriruietalu-se Coloniile st Posesiunile sirl-
prin Ort-care alt mod. In aceleast conditiunt ine) Majestatel Sale Britanice, la exportatiu-
cart stint sad von H stabilite In privinta sn- nea ori-cdret marff pentru Romania, drepturt
pusilor mg-caret aRe nationT straine, Fara a altele sail maI ridicate He pa( cele Ia cart
ti supttsl la taxe, imposite sad sarcint, sub sunt supuse productele similare la exportr.-
orl-ce denumire ar fi, allele si mal ridicate tiunea lor pentru o a treia (era cea mat fa-
de cat acele cart sent salt vor fi stabilite a- vorisald in acestil privin(a.
supra strpusitor strain) sad asuprit nationali- Niel una din Inaltele Part) Contractante no
lor. El vor putea asemenea sa.exporlev,e hber va putea stabili, in privinta celeI-alte, Ilkl
produsul vinddra proprielatet si in genere o proldbitiune la importatiune. Ia exportatt-
buntirile lor, lard ch sa fie supst de a plati. une, sail transit, care sd uu tie aplicabild, ri
ca strdint, din causa exportatiunbi, drepturt eircunistante identice, unet a, treia çenl. cca
altele sad mal ridicate de cat acele pe cart mat favorisata in acosta privinta.
nationalll sad supusil al-caret alte a treia Asemenea supusitRomant in terile (coprin,
putert, cea mat favorisatd In acesta. privintd, pndu-se Coloniile i Posesitmile streine)
at trebui sa nebite in asemenea imprejurarl. MajestateT Sale Britanice. si supusit Britanict
EI verb sculitt de ort-ce funetitme oficiald. in Romania, se vor bucura de tratainentul
obligatorie, judiciara, administrativd sad mu- natiunel celel mat favorisate, In tot ce pri-
nicipaid. EI se vor bueura asemenea de trata- vesce taxele locale si comunale, formalitatile
mentul natiunet Mei maT favorisate in ceea de vanta, curtagiul rnaritim i tratatnentul
ce prrVekce drepttil He a ta "inaintea tribu- probelor sad modelurilor introduse de cal:6-
nalelor. urtnitrirea .si apararea drepturilor toril de cornerciii, si in tot ce se raporta, la
lor, si i ceea ce privesce visitele domiciliare. comerciii.
la domitiliurile, fabricile, tnegasinurile? sad A rt. III. Cuvernui Roman se indatoresce
praN ahile lor. a introduce in tarifid stabilit Ia Viena, de co-
SuptiSil Rornanl to britoriile ccHrilendu- inisium a Inixtrl, COIltoral articolulul I?C al
se Coloniile Posesiunile stritinet Majestdtet Conventilmet incbeiate intre Romania si Au-
Sale Britanice, si supusit Britanict in Roma- stro-Ingaria. la 22 tunic 1875, modificatiunite
nia, vor 11 reciproc scutitt de orI-ce servicid si reductiunile tuntatnre, ptrrtand aSupra ar-
personal. fie in arrnatele de uscat sad del ticolelor moat jos enumerate.

www.dacoromanica.ro
 DII LA Itillp,STFitl to, p* gniERNg 603 13

Art, 21'7. qulorile ne_Kept.m.4e, 11

T404. preqnt,j.0p.4.15. 1 0 .W 110Q kat-
nedenuMit , j?reparate cu dlam, ,k,rcuttd, r- Reducerea 3,50 les 100 kil..
vindN. Clqt.tt, latele, te., 5 91/1:i-8 (1 F fri °- , Art. 3S1. (thjecte diverpe, pit sg. i tier:0ot
gat 11 A4e ea cail vor .eni IR xas,e. riga, m,ari ill de ?nark ini de foutii. brptiii
de at c0 plentionatela, art, 26q, Tarifa conyeution414). . 3 161100 kil,
Ta'Afa cOnventionallt . 24" lei la lob til. Reducerea . . . , - . , Pbee.
Reduccrea. . . , . . . 16 ), j00 / . Art. 5SG. .1-)i*e i cug do fee negra,
Ati. -11.3. Nag de tot feint, precum si o5- (Tarifa convenlionala, 4 1e) 101./ 6,14, 5i
jecte de 1.i1 ueimitUre: Taipi.so5opi,cy sat) Art. 587, Cuie de sirpul, de la Nr, 42 in au*
Vara illpi(chiar de pele), i1i pAtariI do PAW . (Tarifa couventionala. a lel 1,00 kdogr.).14,44
dinait pentru usul terandor si al soldatilorr. inlru44sca intr'uo siugur cKfiroiyul, flent4o4irea
Reducerea .....
Tailfa (onventionala . 25 la 100 la
, 2( . imo )
Art. 6. Torturi (firc) de bundurc simple.
de .pirOne 5i cuie de fee negeu, 5i, de Airrodr,t
Reducerea 4 lel 100 kilograme,
Art. 592. Lanturi de for mai marl ule en
peptquat, nefullbite (ecrus) Ptt it/51We, au- centimetru;
mile In libinania cret, c.retior i extra-eret. (Tarifa conventipnala 7 lei 100 ldlogrd i
Tarifa conventionala . 21 lel 100 kil. Art. 593. Lunt uri: de fee maI micl de tini
Reaucerek 15 00 centitn.(Tarifa conventipna1a12 leI 100 ka.)84
A rt. 377. Torturi (fire) de lumbar., resu- ,,, intrunjsed int r' un si ay ur di-Owls:4h deno ni i-,
cite in don@ sari mai niulte fire, nelpalbite rea LanturT de fer allele de cat pentru nave?.
(écrus) !tail intilbite. Reducerea 7 lel 100 kilograino.
Tarifa convenclonalii . 3t Tel 100 kil. Art. 59S. Falun de fer prnamentate la
Reducerea . . . . . . . 20 lOU > earl s'a adaoyat =patur4 de gnanal, precum
Art. 395. a). (1) Tesi,turt çle /Wit fOrte or- fer. alma., bronz, etc,
dinarR. neinalnite sail ;albite. Art. 600. Objecte nedenumite do fee st de
5 loI 100 kilogratue. otel sinaltuite, spoite, etc. (Tarifa couveigio-
5). Ptinzii neiniilbitl forte ordmara. nala 15 1(1 100 kilograine). 5i
10 lef100 kilograme. I.
Art. 601. Objectele dc fer fi ofet Boni:line,
Art. 405. Petrol (pileura) kut i rafinat, (Tarifa conventionala 25 lei 100 kdogome),
la care s'a adifogit. .oleiit de 5i1t. sil se harmitrsed intr'u4 .s.ingicr artieol coNi-
Art. 194. Ciateute naturate i cimode pre- I nend amendoue de»unurth,.
parath. Reducerea 15 lei 100 kilograme.
Tarifa c:Inventionala . 0 70 eJ 100 kil. A rt. 604. La objectele 4 4i1rig.Ite(4 allgi 0'
Redocerea , .0.60
. 100 de tablif de fix, vapsIte sau sinalln11,0,-8 a, t;-
Art. 499. Oldria ordinaril, la rare s'a a- déTu/at fi objectele galvanisater.
(WO si, <talerile ordinare imprimate in dou@ Art. 610. Cutiaria ordinarrt, de fer sail
colori. 'cart' vin In cosur) ftergeluclu-se a- de otel, fOrfice Oldinare, inontate peloinn. os,
eeste(L de la art. 500. unde se cilia sub rie- corn s.a.a alte materiale ordinare
brier? Olaria semi-fina. Tarifa conventionala 40 lel 100 kilograme.,
1

Art.50:. StieSY. modelata, in Col m., depo- Reducerea . --:0 . 100

. . . i
lila. gravatt, sculptata, fasonata, inasiva. in Art. V. Drepturile od-palorens. in casur,.
care sI se specificeturnatil, notdiata.nelifuita. rile unde presentul tratat le prevede. yor ft
1

Art. 538. Aranul, alarm). hrofV7. in placi. calculate dupl. valOre la, locul de provenenta
Tairifa conventionala . 20 lel 100 kit objectulul importat, marito cii cbeltuelile de
licducelea 11? * 100 , transport, de asigurare .i de comisipp rieuer
Art. 543. A se sitprlala de la nata I a a- sari6 pentru importatiunea intr'unul din am-
cestu'i (veicc); 5i !meek pentru wa- bele tcriloriI pima la portul de desarcale
lag-are
chinb. isan locul de intrare.
Art. 51s. riositor brut in piaci', bucati, rte. lmportatorele trelme a alatura pe langa
l

Tarifa conventionala 16 lei 100 Lil . declaratiunea sa scrisa, constata,nd valórea

rt, dneerea . 15 . 100 x 51 specificarea marfei importate. o factura
A rt, 572. Raliuri de far si oel indicand pretul real 5i emanatAd de la fahri-
Tarn conVet4iona1a . 1,75 let 1(10 kil. cant sau vindetor. Daca vaina, in pelp 24 ore
lied tic-end Librr. . dupa care declaratiunea 'I, va a preseatata.,,
Art. 573. ,tine de fer pentt U rOte, consulera ca. valOrea declarata este nesua-
Tarifa conven(ionala . 1,90 lel 100 01. cienta. densa va arra dreptul d'a reti.ae ItlArn
BeduCerea . , Liher. furile. platind importatnrid0 protrul decimal
A rt. 5(75. Tiniclua r in tablet. de el marit cu 10 I ,

(1) sqc.ele si covórgle tig jut& pulL optutaat Itehitnut te0turi1or do jutA, atlica suht inOuso-taitol de I lél pt,ot,
tru Ito kilo,ratue.

www.dacoromanica.ro
6ttV 4,10114313Iii11ICK moutur
jic&sta plittetmigM tltt1atl In beletincI4 agenti consalami pentru ttteitii1a hf pecturTle
spre-dece dile can all urrnat-tieet.anatiuttel, 01 ii otascle teritorrildri aelet-altet.ipdteit(1. hlr
drepttiritepdaea neestetail foSt ptirciptutd, vor utunitil oficieri consalarl nu,-vor puteam *Ora-.
fit restituit.e in acettratimp,1 I0I in functiune, defeat diipa cc Ivor fi,-agrentisi
Art V. Supusil Romant ili teritoriile Mo, adtnist in fciranele obitinuite, de gulterutil pe
prindinduse Colonille au, I iutile slrã- langl care Sant acreditatt Iii vor- exerelka
the) Maesttil Sale l3ritanito i supusil Brl aceleasI functiunl, aii se/ ran bircura de ave-m
tanici x,f1 Romftnia. s MP bucura de ace--0 least rivilegiuit, exeruptiunei ii imunitatl
least drepturl uamli nationalili sad earl sunt cart aunt sad stor El aeördate oficierilor eomi
acordate acum sad Nor putea fi aeordate in sularl al natiunel bele mai favorisate.
viitor supusilor ones a treia Ilr1, cea mal fa- Art. IX. Orli.oe vas rib resbel sad corallie
vorisata in acesta privintill in tot ceea ce de negot a uncia din halide Part! Gontrae,-
privesce mfircile, .esstnnitribe si etiohetele tante, care vaii itilita, de furtund sad de orb.
de fabric& sail de comerfeid. precut-it i mo- ce alt accident, sa, se refugieze inteun port
deturite i probele pentru Pabricanti. al celel-alter tVa avea libertatea de a-se cap-
Fie bine inteles, ca acel carl vor voi a tusi cu scandurT si de a se indestula a tOte
profita de gisa protehtiune "or trobui en in- objectele CA vor fi trebnineiOsetsi de a pleea
deplinesca forinalitatile cerute do legile li- pe mare, far& a plati alte drepturi de cat a4
rilor respective. celea eari vor fl actutate, -in asemenea Irn-
Art. VI, Ori-ce red uctiune In tarifele drep- prejurarl, de catre min-vas national.
turilor la importatiune sad la exportatiune. Daca tried patronul yen unel eordhil de ne-
precum si orl-ce favóre sad imunitate, pe care got, ar avea necesitatea de a se desface de
una din lnaltele PiIrT contractante ar putea-o o parte din =Waffle sale, pentru a subvetu
acmda supuOlor sad comerciulut situ Davi- la eheltuelele sale, el MI va intelni nicl o far-
ga.tiuned unel a treia Puterl, va fi intinsa ime pedicare din partea autonitatilor lbcale ; pa-
diet si fru% eonditiune (tele-Atte. tronul insa ta fi 'tinut sa se conformese ordo-
Art. VII. Navile Romane si inotincamin- nantelor si tarifelor din local unde a chordal
tele lor in teritoriile (coprinOndu-se Colo- Daca s'ar intOmpla ca un vas de resboid sau
mile ai Posesiunile etraine) Majesta.tel Sale o corabie de negot a unetar din lnaltele Partl
Britanicesi navile Britanicellt Incarcamintele Contraetante -eft tie aruneat sad sa -fact natl..
lor, in Romania. la sesirea Ior dintr'un port I fragin pe cestele celel-alte, acest vas Safi
dre-care si orl-care ar ft locul originel sad a corabie precum ai ntimasitele sale, provislu-
d'estinatiunel incarearn'Ontulul ler, se vor bu- nib i greemenlul (panze, catarre. frarr-
cara,sun tete raporturile, de acelas tratament gltit etc.) si tete efeetele ai) inarfurile earl
ca. sunavile- nat,ionale si incarramintele lor. vor fi scapate, intelegendu-sechiar cote ce se
Stipulatitniea precedent& se-va aptica la tot I vor ti aruncat in mare, sad produsul rind&
ce concerna modul d'a trata, drepturile i ear-, rel lor, de vor Ii fost vOndute, precuM si_tote
Made locale in porturil basinurt, dokurt, ra- I chartiile gasite pe bordil unui asemeimea vas
ge, riurt ai canalurt, a ambelor A,erl. la pi- sad cocaine, naufragiatn sad asvarhta pe
lotagin si In general la tot ye concernd navi- cOsta, vor li predate proprietarilor sad agen-
gatiunea. . tilor acestora, in urma reclamatiunei din par-
Orl-ce favóre sad exemptiarre, sub acest tea lor, de catre (Among sad nineties:till Re-
raport, sad orl-ce privilegil in materia de na- mnant' sad 13ritanici, icari ar li dnpa legile fi
vigatiunti, acordat de una din- Irialtele Partl ordonantele gurerrielor tor respective. insar-
contractante unci a treia 'PAO!, re f intinsa, matt cu protectiunea, conservirtiunen st priL
in acelas tium si farn conditiunes eelel-alte vegiterea proprietat,ilor naufragiate. lit lipsa
part!. proprietarilor sau it agentilm la fata tocolul,
Tote navile- earl, conform legilor Bomitne, distil vas precum si objeetele si kmement el e
trebue a fi considerate ca ziavi Flornane;,ii sue mentionate, vor Ii pred ite de olicieril
tele navile cart, (MO legile Marel Britanil, si functionaril sus mentionatt consulting ge-
trebue a fi considerate ekna .1 tirilautce, von neral, coasulaltif yi,ce-cipnsultilut sail menta-
fi considerate respectivpi- ru 41Vcaliiirtea: l-el ebnAtaar, Rom it sitia Britanic, in distric-
presentulul tratat, ea nay! Humane --sad Bri- tnT caruia naufragiul sau inamo.irea se va fi
tanice. intOmplat, in unina reelnmatiunei sale, pre-
Cu tete arestea. se face exeeptiune dispo- sentata in termenul pe care '1 a fixat legile
sitiunilor cari preced In eeea ce privesce ca- tern Disil functionari consulart, proprietaii
botagiul, al caruI negiin rernane supus legi- sad agentl, nu vor pates, plati nimic alt de
lor respective ale sinbelor terl. cat cheltuelile ce vor ft necesitat operatiunile
Art. VIII. Pie-care din cele (toile Inalte de scapare si conservatiunea olijeeteler Pea-
Part! Contradante va putett numiconsull ge- pate precum St acele la earl az ft aupuse va-
nerali, consult, vice-consuIT, pro-consul! si sele nationale.
I

www.dacoromanica.ro
 DR LA .1113N1ECEIRILIL DF XXTUNE et0b..

'On totfi aeestetws'a convenit dit-dacit pro- tru restitutiunea inaninariier deserter] al 46-
pieLl1ru efectebor i marfilrilori sad agentele) rel lop respective.,
sed. inu se va gasi la fataliocuhtli 4ar se va Art. XI. Ratificatiunile presentulul tratat
intemplasa fie Ain indigen al Vera in care se vor schimba la 13ucuresci in eel mal scurt
naufragM1 sad inamolirea s'a intOmplat. e- termen posibil £1 se via pune in execatiune
fectele sad- marfurde care 'I apartin. sad dupl. imediefi si v.a rentane M vigere in limp 'de
inteipplare; pnodusul vinderel. nu vor remit- 10 ani socotit! din diva schimbarel ratificas
nea n niãinde functionarilor consular!, et tiunilori l casul eand Mc! una din cele done
vor 1i depuse, dupa legile disei ter', pentru ca Part! Contractante nu yeti facut sa se noti-,
sà fie predate celul in drept. rice 12 Inn!. inaintea espiratiunel a disel pe-
Marfarile si efectele scapate de Mufragid riode de dece an!, intentiunea sa de a face sä
von ift scutite de ()rime drept de )ania4 afarä inceteze efectele presantulul tratat, el VA re--
numal de easel cand vo fi date consurna- mane in vigere pana la espiratiunea until an,
tiuna si In acest-cas, vor pleAi aceleasi dretr- socotit din diva cand una sad cea-alta din
turi ca si etun ar fi fast importate de cora- cele dime Part! Contractante, va face denun-
biile nationale. ciatiunea sa.
In casul, fie de odilina fortata. fie de ina- Drept care Plenipotentiarii ad seinnat pre.
malice sau de naufragm. cont-uli1 general!, sentul tratat si ad pus pe densul sigilia-
consent, vice-consulil si agentil consular! rile ion.
respectiv!, vor i.i autorisati, dadt proprieta- Facut in dublu original la Bucuresel,. in 1 .
rul sad patronul sad verl-un agent at pro- Martie, 1880.
prietaruluI, nue presinte, sau daca e presinte. PROTOCOL
in urma cereriI sale, sii intervina pentru a
da c.oricursul compatriotilor lor, Procedancl la subsemnarea tractatulul de
Interventiunea autoritittilor locale cand comercid si do navigatiune, incheiat en data
proprietaril, agentil lor, capitanul sad func- de asta-dl intre Romania si Marea-Britanie,
tioneriL consular!, se West la fate loculuI. Plenipotentiaril ambelor Puter1 ad. 'convenit
se va rnargini intru a mentine urdinea si a urrnatórele:
da concursul lor actiunel acestor persene, Coloniile Afritel de Sud. exprimandu's! do-
pentru ca sa ingrijesca sit se observe regale- rinta d'a nu fi coprinse in stipulatiunile ci-
mentele in vigUre, pentru intrarea si esirea sulul tractat, reman afarii de previsiunile
efectelor ei marfurilor sciipate i pentru ca sale.
drepturile de car! ar Ii pasibile sit fie achitate. De asemenea cul-ce Colonie Britanica. sad
In casul lusa de absenta an nunial a pro- Posesiune straina a Majestatei Sale Brita
prietaruba. capitanulul sad a altor agent!, ei nice, va avea facultatea de a opta ast-fel ca
si a couselilor general!, consul!, vice-consult sa nu fie coprinsa. in stipulatiunile presentu-
sad agentl consularl si pana la sosirea Ica% lui tratat, -cu conditiune Ca, acésta optiune,
auteritatile locale vor avea grije de a lua sa. fie notifiCata cel mult in sese luni de la
inesurile necesaril pentru protectiunea indi- ratificatiunea tratatulul. Clausele tratatulul
vidilor j conservatiunea efectelor naufra- nu vor fi aplicate nici uneI colonil Britanice
giate. nici Posesiunl streina a Majestatet Sale Bri.i
krt. 2(.. Oficeril consular! Romani in te- tanice, care vai fi facet notilicatinnea de
ritoriile (coprindendu-se Coloniile si Pose- mat sus.
siunile straine) Majestatei Sale Britanice $ i , Drept aceea sub-semnatil Plenipotentiar!
ofieeril consular! Britaniel in Romania, vca ad dresat pnesentul Protocol. in dublu origi-
prinn de 14 autorltatile,locale inlespirile &- nal. si dupa ee 'i s'a dat eetire in cuvenita
cordate de lege, Sad. conform dispositiunilor forma, ad pus semnaturile lor.
tratatelor lucheiate-cil 0 a tvela PatieFe', Pen- liticuresci, In . , . Martie 1880.

VEGt si CONVVNTIUSV
.41.1E COMEROIO Qb Dit-NAVIGATIUXE INTRE ROMANIA SI ITALIA.
(Deer. r.J.4 14% 11.i Pin-, (evla4 ae r4 uvre 044 qen,14,
LEGE connyv VNE
Ad. unkl. Goiwfmtiwiea, Iq noilleplo *i.; (ifitiA3ffc,1 zo I (la j4artle lurty A
navigatieneizincheiat4 la 114 (24)111;40e 4474 .M ti. .1),4i4q}pol? 11.91,9auic!.Si JL S. Appel.
intro Romania si Italia este apr Italiel. anunati de glArntta de Pk inlesai 41.3

www.dacoromanica.ro
 'COG (10. )1DmArtql $t TOtAtifX11`
o 410sViolta -relatfunild comertiald l Mftrifime OM, oi Ot ail M.111 tilltvflidiAret sad
AMA lite Mire) ItMliole Staid,' a) htiljff de a detsfMatinilaild al`rbid-in4 tiddi Poe? irel.41- hu-
ThOb010. pentta fiCest sfarsit, o contchtlune curs in tote priv,ele;
Mt A wbitT tralfment
dd eornereitt 0 de sna`vbiatiune si h nuinit de ca i ifaM atiaq i inedrc .1.matitul lor.
1 plenipotehlia41 al Le'r : ic't tht dt'cf, tiaStA' had im'retp: bre:Care
M. S. Dthntfl Rornanief pe Ti. Michail Geor-) pn.l1t1 sfib oriAf'6 itèrithhite `hr fi, pe Cerpul
gifide Oheddriard. feSt profesor la Universita- navel. Pe p4V1tdhWi 06 indeiiie Ync'zirc4inan-
tea din BueutelsM, rnerribru ci societatel a- tul sdd $i p6d6Ptitlin ritlinelerWA in pi-put
cademice romitne, oficer al ordintilul Stéud gutermiluT, dt functidriaiiifot uhct. itt par-
Pdaufnieti, deCtirdt cu ordinuf Bene-rth'ituti al ticularilort al corpóratintriler Cal id 'it'll-ca.-
Romaniel, Secreear gerant al agentief rotrdine rera stithiliin6ite.-; hit sd '+':ii MI nine Ithasti-
diplbmatice tt1 Roma', tnethelor' unula drn it'enlieles ate In po turile
M. S. Regele 'Hanel pè Excelenta Sa Au- , celul-alt. Ia Sesiteh lot, ptinpii1 seiff4di lor
gustin Depretis. cavater al ordinidul'supreni 1 la Orea Ir, Cafe nil it fi asemdmi tti in
al Autonciailei, Marele cordon al S. S. Mau- aPeleasi conrtiOnii ititbti navelsV n'atibhale.
rice qi Lazar i M Corimer ltq,lieT. deputat la Art. 3. Natidnalitatea hastitne'nttIM- va fi
Parlament. presedintele sod lit consilid si admisd, si rle 0 parte $i de cea-altd, ailjd le-
ministru kI afacerilor Straine. etc. etc , gile si regularnentele particrilire ale fie-careia
t
Cart, dupa ee'sl-ad comunicat deplinele lot' tool. dupa lithrrile Si patentele liberate capi-
puterl respeetiVe, f.,,asite in trinA si regulata tanilor sad pattonilor de autoritatile compe-
,

forma, ad donvdnit asupra articolelor urma- 1 hide.

tore : Art. 6. In tot teei-ce prALesce asecla'rea
Art. 1. Ara fT reeiproc deplina i intrégd.' navelbr, incitrearea si desell.rearea tor it) tior-
lifiertate de cdrnekiti F3i de natigatiune intre turf, E,a.de. havre, basine, flovil. /lull sad ea-
Romania Si Italia. Supusil r havele respec- nalurCs7. hi general, petard tOte forn'talita-
tive vor avea libera intrare in orasele, por- tile si dispositiunl dre-carl Ta earl pot fi
turile, tluriI sail in bite locurT din ambele supuse si navele de ebtnerciii, echipagpil si
State, a. -carom intrare este actualmente per- incarcamantul ler. riu se Va. acorda navelor
misä sad va putea fi pe viitor supusilor si nationale Iii Mull din ambefe State hid un
navelor orl-carel alte natiunI straine. privilegid si nicI o favdre care nu va U ase-
Art. '2 . Romanil In Italia si Italienil in menea i pentru navele celui-alt ; toil* In-
Romania vor dv'ea reciproc o liherl. primire altetor partY contractante fiind Ca, sub itest
la tribunate de jiistitie, conformandu-se le- raport, bastimentele romane si hastimentele
gilor VreT, atilt pentru a reclaina, cat si pen- italiene sa lie tratate pe picierul tine '? perfecte
trtt a apera drepturile lot in tote ramurile de egalitatI si sa se buc.6th reciproc de adatita-
juridictiune stabilite de legi. ET vor putea gale acordate natiuriel celet mai favoris&te.
intrelminta, In tote instantele, advocatt, re- Art. 7. Navele romarie, intrand iri un port
presintantl judiciarl si agentl de oft=ce clase. al hand' si, reciprOc, natele itallene, intran t
autorisittl de legite t6reT, si se vor bucura, sub in un port al Rotnitniel, car! nu ar Veni sit
acest rapdrt, d^ aceleasT drepturI i avantage descarce do cat o parte din incararriantul
carl stint si vor fi acordate nationahlor. lor, vor putea, Conformandu-se, inSa, legitor
Art. 3. RoManil in Italia si Italienil in st reglernentelor Statelor reSpective, sa. Con-
Romania tor fi reriproc scutitl de orl-ce ser- serve pe bordurile lor partea incarcamantu-
viciti personal, sad in armata de uscat si de luf ce ar fi destinata pentru un alt port, sad
mare sad in garda si militre nationala, de orI- din aceizisl tera) sau din1 alta, a a recx'porta.
ce contribuliune sad in bard sad in natura. fara a ti cdnstrinsb lu plati, pentrn acésta din
destinath a inlocni serviciul personal, de orT- urma parte a infirdamantuluf lot% nici un
ce imprimnit fortat si de orl-ce prestiqiune drept de vani..
sad rechisitinne Art. S. CapitaniT Si pattonif bastimente-
Soot, cii tOte acestea, esceptate sarcinile lor rornane si italiene vor fi rceiproc scittitl
earl sunt atasate la posesiunea sub ore-care de orl ce obligathine de a recurge, in portu-
titlu a tinel proprirtati, precum prestatiiinile rile respective ale athbelor State. la espeditio-
si rechisitiunile militare la earl totT nationaliT naril oficiall. si tor pufea, prin itrmare, a se
pot fr cheinatT a se supune ca proprictarl fon- servi liber sad de Consulil i vice-consulillor,
ciarl ssu ca arendasl. sad de espeditionaril ce vor deseinna el sin-
Vor fi asemenea dispensail de orI-ce sar- guff, mimaT Sa Se conforme, In casurile pre-
cinii ti flinctinne judiciara san niuniciphla. vedute de codut de comerciu roman si in co-
Art. 4. Navels. romane si incarcamantul dul de coin ereiti Italian, dispositiunilor carora
ler in Itaha si, reciproc, navele italiene si clausa de fata nu acorda nicT o derogatiline.
incarcanifintul lor in Romania, la sosirea lor Art. 9. Dispositiunile acestnt tratat nu
sad direct din tdra de origind sad din alta sunt nicI Cum aplicabile Ia navigatinnea pe

www.dacoromanica.ro
 (4
i?Ft rpItill pEx ['ERNE , 1307

ma1 saq
11,
pare#Intine esclo- de.,prt-ge natura, a,farade acclea co At' nece-
iie iirl, pa- sita operatitm4e rbe soapge an conservarea
11
sly reseriv t p - par p di
viponaltd natioual,) ,t J1
ob,iectelor scapatepreetiin ,si acelea acar1 ar
ICLI fete acestea na.,Nc{Lq roreaup iiain I.
fi. snpuse, in. asenteneacas, uavelp uaticmale.
vor ki4ea Voce 4114 up po4 t unnia, (kin am- Inaltele partl contraqtante convin, alara
beje'Sqe in nnuf mall p mat irudte porturl. del acksigf e#:t Marfurile $i pfectelp scapate sit
ale aelit3iast stat, say pentru a depute In to- nu fie sopuse la,plata iinnt drept de vama .

-tutsailt in parte inqtrparnantal 'Ior adus din daca Mia, nu stint destinate consumationel
strainal,atc2 st peril.rq
pi, eta, inprvtin,tntul
t
ornpunp utü pom- Mteridre,
Art. 12. Se face exceptiope Ia stipnlatiu-
ste pe nteles pa clispo4tium/e. acptul uile..tratarulut de fata in coca ce privesce a-
articOl pu doroga lotti noni 14 princlmile vantagete a cdrora ()Went sunt sau vor fi pro-
admiSe de eongresul 41R, Viepa si eonsacrate dusele pescuiret nationale.
prin ratatu dill Vans in privinta flivilo Art, 13, Marfurile de orl-ee patting., pro-
cart despart saçi travers4za mat multe State. dusele,industriei situ a solulul unuia -din am-
Art. JO, Vor cn tottd aperate drep- bele State, cari pot san vor puteaft asemenea
turile de, tonagnt si do esped'itione in porturilp legalinente importate Ip cel-alt, sail a fi ex-
fie-earuia din anibele State : portate, fie pe nscat. fie pe apa, nu vor c su-
' 1. Navele cart, intrate neincarcate din orl- wise la Mc up drept deintrare sau do esire
ce log ar 1, vor pea, neincarcate altul de cat acela ce vox avea a plati produ-
g. Navele cart. trecênd dintr'un port al u- sole similarit a orl caret alto natiuni atraine
.,noia din ambele State in rinul sai,1 in mat cea mat favorisata.
multe portyp, ale aceltriast *tat, in cooditiu- Guvernul roman se angagiaa a micsora
nile determinate Kin al, douitea paragraf al drepturile de ,intrare cari, dupa tariful beta-
artiolulu1 present, vor justifica c, an achi- rit a Viena, de catre contisiunea mix,sta, con-
tat deja acele drepturT ; form art, V din coaventianea incheiati intre
3, Navele car!, intrate en un incarcaniant _Romania i Austro-Ungaria la 22 Iunii 1875.
intfun port, sail de buna voe sail de oprire sunt impuse actualmento produselor urnia-
fortata, vor esi Asa sa fi acut nicl o opera- tore, 5 i anunie :
Owe de comercia. I. iSr. 62, orex, de la francl 3, 15 suta de
In pas de oprire fortat,a, nu vor fi consi- chilo, lit franc', 2, 50.
derate ert operatiun! de comereitl debarcarea IL Obiectele de ;Aidi culorate, in formbt de
si reincarparea, marfitrilor pentru reparatiu- margaritare false. de inargenurt false si jeuri
ilea navel, operatimma de a le transhorda false. arlicole nuinite, in romanesce maryele
pentru causa de nenavigahilitate a bastimen- (inargele colorate si margele negre). &este
tut ul pe o alta nava, clieltuie dle necesarit pen- obiecte. addogate in tarif sub Nr 506 his, vor
tru reaprovisionarea echipagelor $i vindarea plati dreptul de 38 franc! suta clnlo.
märfurilor stricate, cand administratiunea Art. 14. In tot, ceea ce privesee dreptnrile
'varnilor ya, fi.dat pentru acesta autorisatiune do vaind la intrate si la esire prin frontterile
liemane bine inteles cii stipulatiunile a de uscat si de mare, drepturl de importatione.
cestut articol nu privese la drepturile sani- de esportatitme si altele, arn)ele lnalte part!
tare, a carora percepere ya continua d'a fi coutractante 's1 promit reciproc de anti acor-
esclirsiv regulata, diva 1egislp.iunile respec na o seadere de taxa, privilegia.favere salt
five. imunitate Orq-care supusilor i produselor ce-
Art. 11. Ort-ce naya a uneia 1in aruhele lut-alt Sta,t carp nu vafi asemenea i indata in-
Putert, earl va ii silita e tii,np reu sau de un ti nsd. fara conditiune. nationafilor ipoduse
accident de mare de a se refugia in tut port tor respective a ainbelor Val; vointa amando-
al celel-alte Puteri, va avea libertatea de a rorinaltelgr partt contractante,tiind-ca pentru
se repara, de a,'sT procura tete obiectete ce 'I tot ceea ce privesee importatiunea, exporta-
vor fi necesarit si de a reintra in mare. fara tiunea.transdul, iutrepoilii1, reexportatrunea.
sa aiba a plati alte drepturt de cat acelea ce drepturile locale, curtagiul, tarifele si forma-
ar fi achitate, in asemenea circumstante, de litatile Up yania, precurn i pentru tot ceea
un hal-An-nerd sub pavilion national. ce are raport ta exercitiul comerciulut si a
In cas de naufragiu sail de sfararnare, nava industriel, Rolm-Mil in Italia si Italienil in
salt sfarainaturile sale, chartiele de hord si Romania, se bucura de tratamenttil natiunel.
tote averile 5 i marfurile ce au lost scapate, celel mat favorisate.
sail produstd vinderiI, tlaca a avut loc. vor Art. 13, Niel o prohibitiune la imparta-
11 remise proprietarilor sau agentilor lor, tione san la expurtatione nu va putea Ii sta-
dupa reclamatiunea lor. bilita de eatre una din Inaltele part! con-
Interventiunea autoritatilor locale in scii.- tractante in priyinta celet-alte care nu va fi,
pare nu va da loc la perceperea do clieltuelt in agela$I Limp. aplicabila la tete cele-alte

www.dacoromanica.ro
605,
, .1,88. POLITIC,E ,*1 VIANATA
natiunI streine. afara insa de prohibitiunile propunênuu-sT de a presenta in curénd Ca-
sad restrictiunile temporaril ce unul sad cel- merelor romane o lege asupra marcilor de
alt guvern ar gasi necesarii,-.4er ptal4i44 fabric544relonercid, articoluld de fetci nu
pentru acest finit in ceea ce prikesdelintuniA. valdeveli AO:mail de cat dupd ce legea in
tiunile de resbel sad pentru motive sanitare. cesfiune, conform disposithmifor general-
Art. 16. Niel navele itatiene, IC1 marfu- mente admirie Th a&stmi materie, va fi pusa.
rile cari se gasesc pe bordul acelor nave, nu i\n vi gó re.
vor avea a achita In porturite termulul ro- Art. 18: Fie-care ainInallele OW con-
man a Punare! ;lid up drept special; de eat tractante va avea faqulbatead'a stabili consul!
taxele actualmente in vigOre in acele porturl, generall, consul!, vice-copsull,s,i. agry.ti ppp-
Si slabilite cu. singurul scop de a se ameliora sulari in porturile, orasele si localite0e te-
stationarea navelor si de a se favorisa exe- ritoriulul celor-alte par0 pride q alta pip-
cutarea unor lucr'arl publice destinate a in- tere ore-care va avea perinisiunea de a sta-
lesni incarcarea si descarcarea marfurilor. bili asemenea functionarl.
Sub raportut acestor taxe a dreptulul de Acestl functionarl von f reciproc admisl ci
cheiagid cum si a tuturor celor-alte, navele recunoscutl, presentand previsiutnle let &ma_
si marfurile italiene yor fi asirnilate in por-
regulele i formalitatile stabilite in te4ilerea-
turile rornane navelor si marfurilor natiunel pective, si se vor bucura de bite putexile, pre-
celel mat favorisate. rogalivele, imunitatile i privilegiile earl sunt
krt. 17. Orl-ce reproductiune, in unul din sad vor fi acordate agentilor de aceeatl clasit
ambele State. a marcilor de fabricà si de co- a natiunel celel mar favorisate.
nierciti puse in cel-alt pe ore-carl marfuri. Art. 19. Conventiunea de facia va remit-
pentru a constata origina i calitatea lor, i neain vigore in timp de clece ant incep'end
precum i orl-ce punere in vindare sail in din diva in care se-vor sehimba ratificatiu,
circulatiune a produselor investite cu marei nile, In casul cand mei una din Inattele part!
de fabrica sad de comercid rounine sad ita- contractante nu va fi notiticat ea doue-spre-
liene, falsificate in ort-ce alta tera straina. dece tuni inainte de sfe'rsirea aiseT periode,
vor li sever interdise pe teritoriul anienduror intentiunea de a 'l face sii. inceteze efectele,.
Statelor, i pasibile de pedepsele prevedute conventiunea va rdmanea obligatorie pana, la
de legile tOret. espirarea unul an, socotit din diva in care
Operatiunile ilicite, men(ionate in acest una sad alta din ambele inalte partl eon-
articyl, vor putea da loc, inaintea tribunalelor tractante o va fi denuntat.
si dupa legile te.rel unde ad fost constatate, Dispositiunile cari preced vor fi executorilt
la o actiune in daune-interese valabil exor-i in ambele State, o lunci dupa schimbul ra-
sata, de partea lezata contra celora ce s'ad tilicatiunilor.
filcut culpabill. Cele dou6 Inalte 041 contractante 'at re-
Nationalit unuia din ambele State. carl vor serva dreptul de a introduce, mal tardiu si
voi sa asigure in cel-alt proprietatea mar- in comun acord, in acésta couventiune, inn-
cilor lor do fabrica sad de coniercid. vor fi dificatiunile cari se von socoti conforme spi-
datorl a le depune esclusiv, adica : marcile de ritulul i principiilor sale i a carora opor-
origina romana la una din prefecturile Re- tunitate va fi demonstrata prin esperienta.
gatulul, si nuarcile de originft italiana la I3u- Art. O. Conventiuena de fate va ii ra-
curescl, la grefa tribunahilul de comercid. tificata si ratiticatiunile vor fi schirribate la
In caa de indoiala sad de contestatiune, Roam, cat se pOte maT curCnd.
se intelege ca marcile de fabrica sad de co- Drept care plenipotentiaril respectivi ai
mercid, camera se aplica. articolut de fatit, semnat'o si ad pus pe ea sigiliul armelor bor
sunt acelea cari, in fie-care din am bele State. Facuta la Roma, in dublu esemplar, la 23.
sunt legal dobendite, conform legistatiunel Martie 1878.
terel lor, de indnstriatil si comerciantll cari tSeinnat), Obedenaru,
se servese cu diMsele. (Senmat), prpretie.
Guvernul Mariet Sale Doinnulul 'Romania (L. S.) (L. S,)

www.dacoromanica.ro
 D LA' VI grstIntur, 1)k it YtEn E 609

1110-E t TRATAV
py0C0MML6 INTRE ROMANIA st BELGIA.
(Dern elrr. 989 idin 1,9 1iidbr,..1$§1) .-votate de Adunore fi (C ,Senat).
L E AD E Art. 2. In coca ce priveSce dreptill de a
Art Ica nnic.Tratatui cie comercid, dobandi, a poseda sad a instritina off-ce fel
cheiat la 2 f14 ) August' 1860. Intre Romania de proprietate mobiliara sad irnobiliard, Ro-
si Belgia, este aprohat. ' mani! In Belgia sad BelgiT in Romania, se vor
bocura de drepturile supusilot StatuluT celuT
TRATAT maT favorisat.
.(Rot-ificat 1 o 13 4far4 ie 11981). ET vor pritea, in acesté margin't si In ace-
leasT conditirmi ca si supusit Statillul celuT
M. S. R. Domhul RomanieT si M. S. R6ge1e mal favorisat, s dobanddsch asemenea pro-
Belgilor, animatl de dotinta de a Inlesni prietall si sa dispund de densele ptin cump6-
desvelta relatiunile comerciate Stribilite intre rare, vindere, donatiune, schimb, contract de
cele doub tett, ad botärit 'sd Inchee, pentru casatorie, testament. moscenire, Sail 'in drT-
acest scop, un tratat, si ad humit plenipo- ce alt mod ar fi. fard all supusl la taxe, irn-
tentiarl aT Lor respectivT : posite or!' sarcinl, sub orT-ce denumitt at fi.
M. S. R. Domnul Bomaniel, pe d. Mitilinea. altele sad mat urcate de eat acelea cari Suitt
comandor al .ordinnluT St'd Woe Roma- stabilite pentru nationall.
ttiet etc., ministrUl Se'd resedente pe langl El vor putea asemenea ad exporte liher
M.S. Regele Belgilor proclusul vindarel proprietatil tor 1 in gene-
M. S. Regele Belgifor, pe d. Ftete-Orhan, ral al bunurilor lor, fard a fi Omit! a plati
Mare Cruce al ordinulul Sed Leopold etc.. drepturl altele sad mat urcate de cat acelea
ministro de Stat, Ministrul Se'd al afacerilor ce nationaliT ar fi avend a plati ln asemenea
strathe. Irnpregiu rarl.
Cari, dupd ce V-ad ceinunicat deplinile Art. 3. Negutiltoril, fahricantil i inch"-
lor puterT respective. gdsite in -burial si cu- striasil in genere al uneia din cele done' Vert
venlig forma, ad convenit asupra urmdtdre- contractante, caldtorind In cea-altd 'Ora. sad
lor articole : - facdnd sa caletoresed printeensti domisit si
Art. 1. Va fi reciproc deplind i Intregd agenti1 lor lie cu sad fard mostre in hi-
lihertate de comercid si de navigatiune intre teresul exclusiv al comerciuluT sad al inda-
supusit celor cloud Inalte Partl contraetante, strict ce exercitd, si cu scop de A face cuni-
cart Ivor Wert, si unit si MO. sa se stabilesca perarT sad a primi comisiuni. vor fi tratati.
lihotipo teritoriul cdel alte terT. In ceea ce privesce patenta, en si negictittoriT.
Roinanil In Belgia i Belgil in Romania vor fabricantil i industriasil nationeT 'celet ma!
putea. reciproc, conforinarldu-S8 cc legile te- favorisate.
reT, sit intre, s caletoresca sad § a 'pelréck Este ins& bine Inteles, cd stipirlatbinile de
in -add libertatea. in Orl-e parte a teritorii- maT sus nu derOga ititrrr nimid de la legile
lor respective, spre a 'el taiga de afacerile isi regulamentele cari sant in vigere in fie-care
lor t eI se liar buoira, spre acest full, pented I din cele doutI WI si aplicabile la tott ctrdi-
persónde si bunurile lot, de atetast protee- tii!. in ceea ce privescecemercinl de colpot-
tiune ca si hationalit tagit .
E1 vor putea. in teat intinderea celerl &Me- Supusil nartiRir centraetante ver -fi recilo
teritoriT, s exercite industria. s faca coiner- proc tratati ea 01 nationalil, cand vat merge
cid, atat cu rildicata cat si in detalid. fara a dintr'o tend intr'alta. pentru a visita billcitt-
fi supusl, nicf pentru persenele i hunurile rile si trgunile, cC scoP de a exedeita acole
lor i nici pentru exercitiul comerciulul sad cornercial lor si a debita productele lor.
al industriel lor. la taxe generale sad locale, Nict o inipedicare nu se va pune la libera
Mc! la irnposite sad obligatiunl de orl-ce na- circulatiune a calatorilor, si formalitatile ad-
turd ar fi. altele sad !DM oneróse de cat a- ministrative relative la documentele de vo-
celea cari sunt sad vor putea fi stabilite-a- -iaig,id \--or fi restranse la cerintele stricte ale
supra nationalilor ; privilegiile, exemptiunile, serviciulta public pentru trecerea fruntariilor.
imunitdtile si orl-ce favorI de car s'ar bucura, Art. 4. Romanit in Belgia si Belgil in Ro-
,

in materie de comercid i industrie, supusiT u- mania vor fi reciproc scuritl de orI-ce servicid
neia din Inaltele partT contractante, vor fi personal, fie in armatele de uscat si de mare,
comune i pentru supusil celel-alte. ilk in guardele sad militiile na(ionale. de guar-

www.dacoromanica.ro
610 LEG. POIMCE §I EMANATE
_
tirul militar, de off-ce contributiune, fie in coprins la finele art. 501 al tarifulul roman,
bani, fie in naturat destinata a tine toe de sub iitseinnaroa tic :1.S-rictre M Ociltr1ena :4te-
servicid personal, de ort-ce imprumut fortat cla dit fay rin cologea 5c 0 thittued1410e).(ge, Slut
Si de ori-ce prestatiune sad reehisitiune tni- me'tate albd fi albd de tot), va fi fixat la 5
1itar. Sunt, cu tote acestea, esceptate sarci- franel pentril 100 pe kiI, l ed drciptulr d4 Ist
nile legate ce surd legate cle posesiunea, nu rare asupra panzel,tle in neinalbita (eccriey,
un titlu ore-care, a unul bun imobiliar, pre- de tote calitatile, coprinsa la arts. 396 al ditel
cum i prestaiunil i rechisitiunile mildare tarife, si alta tl cat payzeiturile mentio)natb
la cari tott nationalil pot fi cbteinatl a se su-
la art. 395 si 396 tFa.oeIas tarif, egte fitat 1a
pune ca proprietarl funciarT sad arendasT. 45 francl pentru 100 do kilo.
ET vor fi, de asemenea, dispensall de md-ce Art. 9. Mdrforile deituiNte natura, Vettind
functiune oficiald onligatOre, judiciard, ad- din una din cele done terT sad inergend in
rninistrativa sad municipalä, orl-care ar fi. ver-una din ele, vo Ii 'cijiroc scatitd, Tn
Remâne inteles cä ort-ce faveire sad scu- cea-altd, de orT-ce drept de transit, fie ea elt
tire ce s'aracordaiu urrna., in acesta materte. sit treed. direct, fie ca, in Limpet transitulul,
supusilor unel tent strains, de catre una din sd trebuiasca a fi deSdareate, depuse s; re-
cele done' partl contractante, se va intinde incarnate, lard prejuditiul regimolul ;special
indata si de drept i asupra supusilor celel- care, in conformitate eu art. 5, s'ar putea
alte partl. stabili in privinta erbel de pusea si k armelor
Art. 5. Niel una din partile contractante de resbel.
nu va supune pe cea-alta la o prohihitiune de Art. 10. -In coca de privesce eXpedittiunea
importare. exportare sad transit, care nu s'ar vamala a marfurilor supose la on drept ad
aplica, in acelasl timp, si la tote cele-alte valorem, productele i impOrtatoril din ima
natiunT, afara de nuesurile speciale, pe cari din cele done tent Wet fi tratati in cea-altd,
cele done Vert 'sT reserva a le stabili inteun sub tOte raporturRe, ca si importateril
scop sanitar sad in vederea unor evenimente productele din (era cea ma1 faVerisata.
de reshel. Art. 11. Navele, rOrdane i caricutile-
Art. 6. Cat despre suina, garantia, si per- vor fi tratate itt Beigitt, navele belgiane
ceperea drepturiler de importatiune si expor- si caricurils tor von Ii tratate in RornAnta, eLi
tattune, ca si, in ceea ce privesce transitul, totul pe piciorul navelor nationale 0 al cart-
reexportatiunea, intrepositul, dreptwile lo- condor lor, orr-car, ar fi punctul de plecare
cale si, formalitatile vainale, fie-care din vele al navelor sail destinatlunea lor, i otl-eare
douE Ina Re pd.rti contractante, se obliga a face ar fi originea caricarilor i destinatiunea lor.
sa profite cea-altd parte de orl-ce faviire. de I OrT-ce privilegid s; orl-ce scutire, acordati
off-ce privilegid sad seddere in tar& la irn- in acesta privinta unel a froia Puterl de ca-
portatiunea sail la expoitatiunea articolelor tre una din lnaltele part! -contractante, se
mentionate sad nu in acestit conventiune, pe von acorda indata si lard nieT o conditiune si
cari una din ele ar fi putut sa le acorde unel celel-alte partl.
a treia puterl.De asernenea, oil-ye favOre sail Cu tote acestea se face exceptitme lii disz
imunitate ce s'ar acorda mai tardid uneia a positiunea precedenta, itt ceea-ce priVesce
treia puterl, se va dntinde irnediat. fat d con- avantagille particulare de exista sad vor pu-
ditiune i prin acest fapt insust, si asupra tea sa ex,ste pentru productele pescarief na-
celel-alte pãrI contractante. tionale intr'o (Ora sad cea-altd.
Art. 7. Productele solulul si ale industriel Art. 12. Nationalitatea hastimentelor va
din Romania, si in special granele cari vor fi admisd, de o parfb 0 de !Cea-altil., dupd le-
fi importate in Belgia si can sunt destinate, gile si regulamentele parridulare fie-carel tent,
fie pentru consuinatie, tie pentru intreposit, prin Whirl si patonte liberate capitanilor,
fie pentru reexportatiune, fie pentru transit. patronilor sail corabierilor de cdtre autori-
vor fi supuse la acelas Iratainent, si no vor ti tfttile competinte.
pasibile de drepturl altele Mei mat urcate de Art. 13. Navele rornand, intrand intritn
cat productele natiunel celel niaT favorisate. port al Belgiel ti, reciproc. navele belgiane,
Art. S. Obiectele de provenintd, de pro- intrand intr'un port al HomfinieT, 0 cart n'ar
ductinne sau de nianufactura belgiana, cari vent de cat pentru a completa caricurile sad
se vor importa in Romania, si productele si- a descarca o parte din ele. vor putea, confor-
inilare, earl se vor eporta cu destinatiunea rnandu-se cu legile si regulamentele Statelor
pentru Itelgia, in mi-ce mod si pe ort-ee cale. respective. sh conserve pe bordul lor partea
nu vor fi supuse la nici uii regim vamal altul din came care an fi destinata pentru un alt
sail mal oneros de cat acela care e-te sau va port, fie din aceiasT (era, fie dintr'o alta (era,
fi acordat natiunet celel mai favorisate. si sa o respecteze, fara a fi tinute a plati
Este bine inteles ca dreptul de intrare in pentru acesta din unlit parte a cariculut lor,
Romania asupra stictel de orbrina belgica, Mel tin :kept afara de acelea pentru suprave-

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIEL DF EN:TUNE 611

zhiaxe, cair.1,4414, uto, se ?Or pittea peroepe de. tdrmul Roman al DuntireeL nue/ bti IONIA 46-
cat,4up444x)a ANatia pentru navigatiunea na, riot afara de drepturile de clibat)id be Stint
tioD41d-. a se plati asta-dt d el-are xlWe 1-A,,9nr116 Dt-
4rt4 11 Vor A cu, torul sgutite de dreptu- ndrel si la Porti le-de-fer, sl al ira de thxel6,
riler,diei lona& i de expeditimie in porturile astil.-41 in vigOre in pOrtunle de pe èridtfl
fietqarelAlim ejja dqUe terl; lionidn al Dundrel. si stabilite en Mnurul
4, Nayele carl, intrate co lest din orl-ce scop de a imbunatati statiotiarea vaSelor Si
1ottrar A, vox, pleca. tot cu lest ; a favorisa executarea liner Mord:111 pnlilice
2. Nave le cart, trecend de la un port al ii- Ore-carLdestinate a facilita inearcarc a si des-
neia (111Fele clou'e t'erl, in unul sail ronamulte carcarea marfurilor.
porturi ale ac.eleiesI tiirl, vor justifica ca. ail Sub raportul acestor taxe, al dfeptullil de
acWat deja.aceste clrepturl; cheagul precuin si sub tOte cele-a6.6 irtpot-
'4. Nave le earl, intrate cu Ufl caric intr'un furl. naNele si marfurile belgiane 1vor fi asi-
port, fie cu voie, saa prin o oprire (relas) milate in port unite romane cu naVele si mar-
fortata. vox esi fara a fi facut nicl o opera- furile nationale, prectith si Cu acelea ale na-
tiune de ,comercia. tiunel celel mat favorisata.
In gas de oprire fortail nu se vor privi ca Societatile de navigatiune si proprietarif
operatiunl de comercid debarcarea i reincar- bastimentelor. facend un servicia regulat de
carea marfurilor pentru reparatiunea navel, transport pe Dundre. von putea sd floban-
transbornktrea pe o alta nava in cas de ina- desca la debareare statiuni pentru vasele tor,
vigabilitate a, eelel d'anteits, cheltuelile nece- terenurde necesare pentru inStalarea biurbu-
sare pentru reaprovisionarea ethipagelor si rilor, atelierelor si deposilelor lor, i Ie va A
pentru vindarea iparfurilor avariate. cand permis a stabili pe demsele magasine speciale,
administratiunea vamilor va fi dat autorisa- earl se von privi ca intreposite, indata ce vor
tiunea pentru acesta. corespunde la tote cerintele legilor t6ref Di
Art, 15. In cas rand o nava a uneia din vigóre in acéstit privinta.
cele doua Ina lte 0111 contractante ar fi arun- Art. 17. Acest tratat va rëmanea %Wvi.
cata s1l ar naufragia la torniurile celei-alte. Ole in Limp de dece ant. cu inceperea din
acésta, nava se ya bucura acolo, atilt pentru diva schunbarel ratificatiunilor. In cas ciind
bastiment cat i pentru caric, de favorile si nici una din Inaltele pärV eontractante nO
imunitaple ce legislatiunea fie-caret din te- va fi notificat, cn doud.spre-dece Inn! Ina-
rile respective acorda. navelor sale propril in lute de finele disulul period. intentiunea sa
asernenea iunpregiura.r1. de a face sd inceteze efectele lul, acest tratat
Se va da tot ajutorul i &AA asistenta ca- va remdne obligatorid print la expirarea u-
pitanulul si echipagiulul, atat pentru persn- ntil an, en ineepere din diva elind una sau
nele lor, cat si pentru nava i pentru caric. cea-alta din Me cloud Inalte part1 contrac-
Openatiunile relative la scapare se vor face tante '1 va fi denuntat.
in conforniitate cu legile Orel. Vor fi insa Dispositiumle ce preced nor fi executoril
admisl consulil sad agentil consulail respec- in cele done ter! o lurid dupt schimbarea ra-
tivi a supraveghia operatiunile relative la re- tificarilor.
paratiunea sau la reaprovisionarea sad la Cele cloud Inalte partl contractante 's1 re-
vindarea, de va fi loc, a navelor aruncate serva dreptul de a introduce mat tardid si
sad naufraffiate la Orm. in comund itWlegere, in ace4 tratat. Modi-
Tot ce se va fi scapat din nava si din caric, ficatium. cart se vor judeca conifornie en spi-
sad produsul acestor olnecte. (Inca se vor fi ritul sell si cu principide sale. si a earor o-
vindut, se va restitui proprietarilor San cc- poi tunitate se va proba prin esperienta.
lor carl vor representa, si nu se vor plat i
01 Art. lti. Acest tratat se va ratifica si rati-
spese de scapare mal marl de cat acelea la ficatiunile se vor schimba la Bruxelles cat
cart vor fi supusl nationalil, in asenienea ca- se va putea mai curand.
surf. Drept care plenipotentiaril tespectivl 'lad
Inane le part1 contractante mal convin ca semnat si au pus pe densul igiIiurite bor.
marfurile scapate sd nu fie supuse la plata Facut la Bruxelles, in dublu esemplar, In
Mel unul drept de vaina, afar& nunial daca diva a patru-spre-decea a luneI August, b
se vor destina la consumatiuuea inleriOra. mie opt sute opt-deci.
Art.16. Nu vor avea sa plate:sea nici ria- Seinnat , .1/. Mitilineu.
vele belgiane i nd mai futile din bovilul a- (Semnat), l'rere-Orban.
cestor nave, pe Dundre si in porturile de pe (L. S.) (L. S.)

www.dacoromanica.ro
812 ,reilaTIpE ¢2 1l,m4Am

tEGE §1,COXT1STIITNI
COMP.:RC/114 INTRK jIOlANt ll GERMANIA
(Decketu 14. 1707 diti 2 bilie 1881), Oblate de ifelutitire $fl etc &dal),
contractante, vor fi eomune supusilon eeleN.
LEGE alit.
Artkol unto. ConvenOttne g. de comercia, Art.-2. In cab privesee dreptul de a casti-
impreuna cu ale el anexe. incheiata intre Bo- ga4 tie a poseda sad Instraina, ori4ce soiti de
mania sj Germania, la 14 Nombre 1877, este proprietate mobila sag imobild, Germanil In
aprobata, Romania si Romanit in Germania, se ior
bucura de drepturile supusilor Statulul celul,
CONVENTIUNE mat favorisat.
(ratifica(d la 10 Julie 1881). El vor putea in aceste limite Si sub ace-
least conditiunT, ca si supusiT Statulut celut
Guvernul M. S. Impgratul Germaniel, etc.. mat favorisat, a obtine si a dispune prin cum-
si guvernul A. S. Principelul Romaniel, ani- pgrare, vindare, clenatiune. sdninb, Contracte
rtvall de dorinta de a inlesni si desvolta rela- de casatorie, testamente, moseenire saa ptin
tiumle comerciale, stabilite intre cele (long ori-ce alt chip, fitra a fi supusT la taxe,impo-
OrT, all hotarit de a incheia, pentru acest site sag sarcine, sub orl.ce denumire ar fi,
scop, o conventinne. Pentru acest sfarsit ag altele sag mat radicate de cat acele cart stint
fost numitt plenipotentiarl. din partea M. S. sag vor fi stabilite asupra nacionalitor.
Imperatul Germania D Otton Haber, consi- El vor putea de asemenea sa exporteze TR
lierul Sga intim superior de regenta, si libertate produsul vinderel proprietatel lor
D. Paul Reichardt, eonsilierul Sell intim de si a averilor lor in general, farg a fi timitI sg
legatiune ; si din partea A. S. Principelut Ro- plat6sca drepturI allele sag mai radicate'de
maniel, D. Alexandra Degré. agentul Sea di- cat acele pe cart nationalit vor avea a le a-
plomatic la Berlin, cart, dupg ce 'staa comu- chita in o asemenea. circumstanta.
nicat deplinele lor putert respective,.gasite Art. 3. Negociantil, fabricantit si industri-
I
In bung si regulata forma, all conveint asu- alit in general, cart vor putea probs.. dupg
pra articolelor urmatare : chipul usitat in raporturile internationale, c5.
Art.1. Va fi, de o parte si de alta. o tie- sunt patentatt in regula, in una din aceste
plina si intregil. libertate de comerciii si nevi- calitatt in (Ira unde residFzh, nu vor fi su-
gatiune intre supusil celor cloud inalte pair(T pusT, sub acest titlu, la niel tin drept sag im-
contractante, cart vor putea si unit si alt,i1 se posit ulterior in cea-altil tent, cand vor thAg-
se stabillsca in libertate pe teritoriul celel- tort sad vor trdmite In calltorie comisionarA
alto O. _
sad agentil lor (cu sad faru probe, inst farg
Germanit in Romania si RomaniT in Ger- a colporta marfurt) in interesul esclusiv al
mania, vor putea, reciproc. conformandu-se comerciulut saa al industriet care o esercitit
legilor tgret. sil intre, sa clletoresca sad sit ; si cu scop de a face cump6riirl sail de a prirni
se asede in tIta libertatea in oil-care parte a Comisióne.
I

teritoriilor respective, pentru a'st cauta de Este inteles, cu tote acestea, eit stipulatiu,-
afacerile lor ; pentru acest stared et se vor nile precedente Du se ahat in nimie de la lel.
bucura, in cat privesce persInele si averile gde si regularnentele cart stint In vigOre in
kr. de aceeasi protectiune ei sigurantii ca ei fie-care din cete dunk (erl si aplicabile la
na(ionaliT. totT strainil, in cat privesce negotul ei col-
Et vor putea,.in Vag intinderea celor doug portagiul.
teritorit, St eserciteze industria. sii fact co- Supueil prirtilor contractante vor fi reeiproe
rnerciii cu radicata si In detalia. Wu a fi su- Iratatl ca si nalionalit cand se vor duce din-
plug, nict pentru personele lor. nici pentru tr'o (Ord in alta, pentru a viatta biliciurile ei
averile lot. MO pentru a esercita comerciul targurile cu scop de a esercita comerciul ler
sad industria lor, la taxele generale sari lo- si de a vinde productele lor.
cale, Mel la impdbitt, sad obligatiunt do orl- Niel o pedica nu se va aduce liherel cir-
ce natura ar fi ale, allele sad maT apdsttlre culatiunT a pasagerilor, si formalitatile athrti-
de cat acele cart stint, salt vor putea fi, sta- nistrativoi relative la documentele de dale-
bilite asupra nat,ionalaori: pririlegiile. sen- / torie, vOrr fi restranse la strictele exigente a
tirile, imunitatik ai ort-ce alte faro:hint de servidulut public la trecerea fruntarillor.
earl s'ar bucura, in materie de oornercifi si Art.l. Gerrnanitin Romania si Romani-Tin-
1
industrie, supusA 141410,a tuill intilteig patt1 Germania, NOY 1i reciproc Scutitt de ort-ce set-

www.dacoromanica.ro
 1113 TIA 19/144grr WIZ tti XTEENE 418
Vicig personal, sad' in armatele de uscat dustriel RomanieI cari vor fi importate in
i
de mare, sad in gaFde19.silailjt* 4na nry nia4 cariatit stinate, sad la con-
de cartiruirea milibaierde oti-te ioiiie . _ALA 6.11 1tt kik idilt, sad la reexport,
sag in banI sad in nature., destinate a inlocui sad la transit, vor fi supuse la acelasT trata-
serviciul personal, de coePte ifrspritmet 'SUSI Meta Si nil vOt 'ti pasibile de drepturI nicl
si de orl-ce prestat(une saA.1 rechisitiune mili- altele mel mal rildicAte de cat productele na-
tara. Sunt esceptate, en tote acestea, sarcinile tiuneT celeY mai favorisate.
earl sunt legate-de posesiunel sub int titlu ore- Art. S. Obiectele 414 proveninte sad de
care de imobil, precum i prestatiunile i re- manufacture germana enumerate in tariful
chisitiunile rnilitare la carl pbt fi cheniat't a A. alipit la conventilmna de faci i impor-
se supune totl na4iona1i1, ca proprietarl fon- tatd pe inare sad pe uscat in Romania, vor fi
ciarl sag arendasi. admise libere de mit-ce drept tie intrare. 0-
Vor fi de asemenea dispensatl de orl-ce biectele de aceeasl proveninta sag manufac-
functiune oficiala obligatorie, judecatoresca, ture, enumerate in tarifid B, anexat la con-
administrative sad municipala. ventiunea de fata si importate pe mare sad
Art. 5. Inaltele pert1 contractante se an- pe uscat in-Romania, vor fi admise achitand
gagiaza a nu impedeca comerciul reciproc drepturile de intrare, indicate in disul tarif,
intre cele done tent prin nicl o prohibitiune impreune cu tote drepturile aditionale.
de import, de export sad cm transit. Vor fi scutitl de drepturile de esire la ex-
EsceptainI nu vor putea avea loc de cat : portul din Romania in Germania, pe uscat
a). Pentru tutun sub tote fortnele sale. sere, sad pe mare. afard de articolele actualmente
pulbere; scutite de aceste drepturl, articolele enume-
b). Cand este vorba de a preveni belele rate in tariful C, alipit la conventiunea de
periculOse, contagiUse sad pentru alte motive fate.
privitbre la salubritatea si siguranta publice; Drepturile de esire, esistand actualmente
c). Privitor la provisiunile de resboid in in Romania, nu vor fi addogate in timpul du-
circumstante esceptionale. natal conventiunel de fate.
Nu sunt coprinse in acosterestrictiune pus- .Nu vor fi de asemenea supuse drepturilor de
cile, pistOlele si armele de comercia cu o- esire la exportul lor din Romania alte obiecte
biectele si cartusele indispensabile pentru de cat acele cari sunt actualmente atinse.
Intrehuintarea lor. Germania se va bucura de altmintrelea, in
Niel una din cele done inalte pertI con- privinta obiectelor mentionate in anexe si
tractante nu va supune pe cea-alta la o pro- chiar in privinta allon obiecte, fere estric-
bibitiune de import sad de export (a. c.), care ("Lune, de drepturile natiunel celeI mal favo-
sa nu fi fost aplicabile in aceleasl impregiu- risate.
rad tuturor celor-alte natiunl.
krt. 6. In cat se atinge de suma, garan- dinArt. 9. Marfurile de ori-ce natura venind
unul din cele done teritoril sad mergend
tia i perceptiunea drepturilor de import, de
acolo, vor fi reeiproc scutite In cea-alte de
export, precuin i cele privitóre la transit, la
reexport, la intreposit, la drepturile locale orl-ce drept de transit, sad cti ele tree direct
si la formalitatile vamale, fie-care din cele in transit, sad ca in titnpul transitulul vor
done inalte parti contractante se angagiaza a trebui sei fie descarcate, depositate si rein-
face se. profile cea-alta de orI-ce favOre, de cercate.
orl-ce privilegid sad schdernent in tarife la Art. 10. In ceea ce privesce expeditiunea
importut sad exportul articolelor mentionate vamali a merfurilor supuse la un drept ad-
sad nu in conventilinea de facia pe care una valorem, importatoril si productele uneia din
din ele ar fi putut sd acorde tine] a treia pu- cele done tort vor fi, sub tOte raporturile,
tere. Asemenea orT-ce favóre sag imunitate tratate in cea-altd ca importatoril si produc-
acordate mai tarclid uncia a treia puterI, va tele Orem cele mai favorisate.
fi imediat intinse fare conditiune i prin chiar In casurile uncle vama, cu tote ca ea are,
acest fapt asupra celel-alte pdrl contractante. dupe. legislatiunea in vigOre, dreptul de a o-
Dispositiunile precedente nu se aplica : pri pe sema sa, in cas cancl valbrea declarata
I. Favorilor actualmente acordate sad cari n'ar fi suficienta, an renunta la exercitiul a-
vor putea fi acordate, mai in 'Irma, altor cestul drept, inerfurile vor fi imediat inapo-
state limitrofe pentru a inlesni circulatiunea iate importatorulul, cu conditiune ca acesta
In judetele marginase. se ia angagiamentul, sub cautiune indestula-
II. Obligatiunilor impuse uneia din cele tore, de a plati drepturile i amendile earl
done incite partl contractante, prin angagia- ar putea resulta din expertise.
mentele unei uniunI vamale, deja contrac- Varna va putea sa ia probele trebuinciose
tate sad earl vor putea fi pe viitor. peutru expertise.
Art. 7, Productele parnintulul sad a in- Art. 11. Marfurile pentru cari ar trebui
www.dacoromanica.ro
614 LEG. POLITICE I EMANAlE
indicat de a se cere certificate de origina, vor tele, la ore-carl dreptur1 de accisa sag de-
iJa itrebuintrb hotarlte in coition acord. eonsurnatiune suneriore r.efor edri ap6A sltd
In regula generala, importatorul va trehoi vor apasa marfurile Sirnilare ale proa.tidtiu-
sti preennte la nr (Lula celeT-alte terT, sag o de- nel nationale.
elarakitme oficiala fdenta dinaintea unul toa- Art. 15. Dispbsititinile atticoleain I.A ki 14
gishlit ou resedMta la local expeditiuneT, sail nu vor afecta in nirnic dreptul legal if do-
un cortificat ehberat de seful sc rviciiilul va- munelor de a stipune la faxe Varnale saif ac-
nnlor al biuroului competent. sag un certificat cise beutnrile $i Iieiiideie, coinestifitle. c`om-
elibecat de agentil consularT ai tgrel in care bustibile, forajurile si niateriale1o11a intfarea
trebue sa Its tient importul si care reseda in lor in cornung, chiar cand aceste b:rtir.ole
locarile ekpeditiunel sail in porturile de im- n'ar avea sirnilare In Ora respeCtivA. Cu tote
barcare, Factura Marfurilor in cestione pre- acestea in Romania aceste drePttir1411tr pot
sentata. Id bioroul respectiv al varnel, va pu- fi superitire taxelor respective eel& Mal Adi-
tea. in mod dsceptional, sa tie loc de certifi- cate, prevedute prin legile rornand actual-
cat de origina. mente in vigóre.
Art. 12. Obiectele montionate maT jos vor Art. 10. Inciath ce protectlunea mddehiri-
fij cc conditiune de a fi reexporiate, admise lor, desemnurilor i a marcilor de fabrich sag
exportate de amCmdutte partite farl nici de comercid, precum si aceea a marcildr sad
o plata. etichetelor marfurilor sail a ambalagiVrilor
a). TOte marfurile (afara de alimente) cari. lor va fi regulath In Romania, prin o lege,
nefacInd 'parte din liberal trafie pe teritoriul conform principiilor generalmente admke in
omia die cele doud inalte part! contractante, acéstl materie, inaltele partl cOntractante
vor fi expediate la balcimile 5i tergarde pc vor face un arangiament prin care se vk ga-
teritoriul retei-alte. salt cari. fara acesta des- ranta simusilor fie-eire1 din cele detré part!,
tinatiune, von fi transportate pe teritoriul in teritoritil celeT-alte, aceiasT protectiune ca
celel-alte partl contractante, pentrit a 0 de- si nationaltlor In tot ee privesce modelele,
puse Iii intrepositele sag magasiile vameT, a- desemniirile sail maircile de fat-micl sag de
pol probele importate reciproc, de agentil comercia, sag marcile sag etichetele mArfu-
comerciall a caselor germane san romane, rhon sag a ambalagiurilor bor.
cu conditinne ca tOte acestp marfurl si aceste Art. 17. Corabiile germane si InearcArile
probe sa fie aduse In tem de unite provin ele, lor vor fi tratate in Romania si corabiile ro-
intr'un tituti hotarat maT inainte : mane si incarchrile lor vor fi tratate In Ger-
b)Obiectele destinate la reparatiune, fang mania, cu totul pe acelasT picior ca $i corhhiile
Insit ca natura si denominationea Ion comer-
nationalilor si a incarchrilor lor, orT-care fie
data ;A sufere vre-o s"bitnbare esentiald ;
punctul de plecare al corlbtilor sag destiha-
c). SaciT de ambalagiu, butnele gide etc.,
tiunea lor, si orT-care fie origina incarcarilor
avhinl seinne cl all fost intrebuintate.si deqtinatiunea lon.
Art. 13. Dana una din eele (MO inane Orl-ce privilegia si ori-ce scutire acordafl,
peter! contractante va judeca necesar de a in acesta privinta tine a treia puterl, de eh-
stahili sag a face sa se stabilesca de cAtne tre una din inaltele partl contractante, Is fi
autoritatile mitnicipale sag de allele, un nog acordata imediat si farl conditiune $i ce-
drept de accisa sag de consuniatione sag on leT-alte.
stpliroent a nnuia din ace-te drepturT, aso- Se face cu tOte acestea esceptiune ad la
pra unul artieot do productiune sag fabrica- dispositiunile precedente, in ceea e privesce
%tune national& prev'edut prin conventiunea avantagiile particulare cari se Von raporta,
de fatay artieolul similar strain va putea Ii in una sac In alba din tdri, la productele pes-
imedtat dupus la importarea unit! drept legal. cuirel nationale.
In consecintd, mArfurile importate din Art. 18. Nationalitatea bastirnentelor va
teritoriul terkin diti vele done Incite part! fi admish, de o parte si de alta. clnpa. legile
contractante nir Tor fi pasibilo. la intrarea si regulamentele particulare a fie-car61 (dd,
pe teritoriul celeT-alte. de Mei tin dnept de prin mijlocul titlurilor si a patentelor libe-
actisit sag cowommtnine, sub oni-re sic nu- rate capitanilor, patronilor sag corAbierflor,
mire ar ft, dttca marforde de aceiasT natura de entre air toritatile competinte.
nu sunl Mel prodose flirt fabricate in ath.ta Art. 19. Cordbiite germane, intrand in on
din mina tHA pont al lioinamel, si rectpror. cordbiile so-
Art. 44. Marforile de orl ee natura oriO- matic Intranet in tut port Al Germa rieT, trari
narti din lierniania si importate in Romania, 7111 vor veni de cat pentru tt toroplecta inctir-
si marforile de orl-ce natura original-a din ; catmint lor sag a deseurea o pinto din nicht.-
llothahia Si importrite tri Germania. no von ' canea Ion vor putea, conforhiftmlu-se ett Hite
putea fi s4i1se. nict de autonilatilo Statidul, avestea legilor si regillamente)or Stntelor
Mel de adMitislratittnile municipale sag al- respective. sh conserve pd bordul lor partea

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINIS-1E1MM DE EX l'ERNE 615

Inrel c4rP Y;1111144ilPtii ppatru alt port. malulul roman al Dunarel nicl un drept spe-
Sa,tt 1i ,t6rft aceert sail 404 Alta, sis'o expor- cjal, afata numal de dreptul de vamA, ce
teze fail a fi constranse sa p1alt4sch, pentru plhtesc actualmente corabiile la gurele Dc-
iacéstA çllfl 4.kp14 patIg 0 Inctitekrel, verl-un MeeT si la. Bortile de fet i taxeleactualmente
drrpt afarh de 4cq1e ç1ç h.u,ryegliere, care pu in vigdre in porturile malulul romin al Duna-
vor putea fi perceputo 4e alt-mintrelea de cht /TT i stabilite cu singurul scop de a ameliora
dapa soma fixath pentru pa,vigalAmea ma- stationarea corhbidor i favorisa esecutia u-
ti914-1 11 pon lucrarl publice, destinate a inlesni incAr-
A.rt. =0, Ver.6 cu totul scidite de dreptu- earea si desearcarea marfurilor.
rile de lonagia i clr expeditiune in porturile Sub raportul acestor taxe, a dreptulat de
fie-Orgia din cele dquer Oct : cheiagiu, cuin si a tutulor celoralie. Cor5.-
1. C\orabnle cari iptrate en lest de ort-ce bide si marfurile germane vor 11 asimilate
parte ar ft, vqr 06(4 tar, cu )est. in porturile romdne, cordbillor si mar furl-
42 . Corabfile cari, trecen.d din, un port al lor nationahlor precum si a celor a nathineT
pneia din cele doug ,terl In pripl sai. mal celei mat favorisate.
multe porturt din aceeasI terd., vor justifica Art. 23. Conipaniile de navigare si pro-
ca tii platit deja aceste Arepturi. prietaril de vase, facend un serviciU regu-
3. CorAbUle cati, intrate cu ipcarcare in lat de transport pe Dunare, vor putea lua la
ma port, sah cu voe,, sa4 din, arnanare silita, debarcaderde statiunelor vaselor lor, trenu-
vqr ei 1â.iLsä i 4,cpt vrp o operatiune de rile necesare pentru instalarea de biurourT,
comercitt, ateliere i deposite, si le va fi permis de a
In c,as de amlnare silita, nit ylor U consi- stabili magasine speciale cart vor fi conside-
derate ea operatitint de conierciii. desbarca- rate ca antreposite de indath ce ele vor res-
tul reincarcatul marfuriler, pentru repa- punde Ia idle exigentele legilor in vigare in
ratia corhbief, transbordamenttif pe o alla co- tera in acdsta pnivinii
ratite in cas de penavigabditate a celuI anlkid, Art. 21. Dispositiunile eonventiunel de
cbettuelile necesaresati aprovisionarea echi- fath sunt aplicabile fara Mc! o esceptiune
pagelor i vinderea mtirfutilur stricate, chnd ruareldi ducat de Luxeinburg in cat el va fi
administratiunea vawilor va 4i eltherat auto- coprins in sisleinul vamal sat& de imposit
risatiunea. german.
Art. 21. In cas de sfaramare sati de nail- Art. 25. Conventiunea de feta va remil-
fragia a unet corabit din upa di cele done nea in vigdre in limp de 10 an! incepend din
inalte 0411 centraciante pe costele celel-alte, diva chnd se vor schimba ratificatiunile. In
acesth corabie se vabticura, atat pentru has- easurile chnd inaltele partl contractante, sae
., timept cdt si pentru Inchrcare. de favorite si nicl una din ele, nu vor fi notificat cu 12
imunitatile pe cari legislatiunea he-caret din Inn! inainte de sfarsirea diseI periade, inten-
terile respective o acordh proprietor sale co- tiunea de a face sit 'I inceteze efectele, con-
rabil in asemenea imptegiurare. Se va da tot ventiunea va rein:Inca obligatorie pada la ex-
ajotorul si asistenta capitanultil si echipa- pirarea unni an, incepend in qiva chnd una
giulul atilt pentru persone cat si pentru co- sau alta din cele doua inalte phrti contrac-
rabie i incarcatura el. Operatiunile relative tante o va fi denuntat.
laschpare vor pvea lee, °Worm legilor te- Dispositiunile cart preced vor fi esecutoril
rel, Cu tOte acestea consulii salt agentil con- in cele doue tart o lunà dupit schimbul ra-
sularl respectivl vor ti Otitis! a SUrveghea o- tificatiunilor.
peratiunite relative la repararea sari aprovi- Cele doue inalte par1 contractante ij re-
sionarea sah la vindarea, daca va avea loc. serva dreptul de a introduce mat thrdia si in
a corabiilor sfaramate saa ,fiaufragiate pe comun acord modificatiunI carl se vor socoti
casta. Tot ce se va t chpat din corabie sau conform spirituluI i principielor acestel con-
Inchreave, call produsul acestor obiecte. daca ventiunl, si a chrul oportunitate Va fi demon-
ad f9st vindute, se ye, inepoia proprietardor strata prin experienth_
sati representani1p i nu se va plati chel- Art. 26. Conventilinea de feta va fi ra-
tuelt de scapare mat marl de cid. acele la eari tificata i ratificatiunile vor fi sehiinbate la
ar fisupusI nationalit in .asemenea castirI. Berlin cat se pate mat curend.
Inaltele pasta contractante convin, pe Mogi Drept care plenipotentiarii respectivl aU
acesta, c marfurile sapate DIA vor fi supuse setnnat'o si an pus pe ea sigiliul,arinelor lor.
la plata Mel unul kept de vaiph, afara, _nu- Facut la Berlin, in dublii exemplar, la 14
Dial chnd vor LI deshnate matrix consurna- Nombre. 1877.
tiunea interlórh, ) ) (,Semnat), A. Degr6. (Semnat), Uliber
Art. gt. icI cnr&biile,gentkano, nic! mar- (L. S,) (LSI)
futile cp se vor afia pe .bordul lot, nu vor a- (Semnat), Reiehardto
yea sh platesch. pe Donate si In porturile (L. S.)

www.dacoromanica.ro
616 /LEG.ZPORITICIO fit WANAVI TI

NIJMIREA
'I' TARIF A,
-LA IN RAREA IN ROMANIA

TICOLELOR
---...._ Baca. 1Drep I

II I ,

Cereatele in general, line si fai se alimentare.

retrolig It+ i rafina .
Lértine de oonstructie.
Mineralurl ae fer.
Fer si otel kut, in vergele sag drugl, prismatice sag rotunde.
Piel brute (kóspete, tibcate sag shrate).
Carbthir de 'pamint cok, aritracit, ignit, turba, etc.)
CAW in general, operetde cartogr4fie, in fol volante sad legate in atlaz,
gravid), litogritfil si fotografiI, in Ica volante sad reunite In album, opere
de muzic g. graivate. litogrhfiate sag 'Inprimate cu Mere mobile.
Instrumentl sag apart de demonstratiune, servind pentru trebuinta

Seutite de drepturt
invatamentulOI de orl-ce grad.
Obiedte -de jiart a. si del curiositat, destinate pentru museele publice
sag pentru c ectiunile private.
Masine cu abur in general, fixe sad mobile.
Masint Si instrumentelagricole de orl-ce fel.
Masine de oil-ce fel, carI serva pentru esercitiul uneT profesiunl sag .21
ktnel industril ore-care; Masine de dusut. ho'
Seuri si produsele dintr'insele (stdarina, oleina, etc.), in general, tote ,`,1
materiile prime destinate pentru fabricatiunea lumingrilor de stearin si
t. sapunuluI, mecum si productele arcesoril, necesaril la acestg fabrica-
une.
Zdrente i cgrpe de ori-ce fel.
Materit tinctoriale si produce chimice necesaril pentru inclustrie.
Tariful de fa,tit este aprobat pentru a fi anexat la conventiunea de co-
mercirt, incheigta astd-d1 intre Romania si Germania.
Berlin, 14 Noembre! 1877.
A. Dryré, hiTher, Rpichardt.
Tara A. Attexat la conventiunea de comercig, incheiata la 14 Noem-
ltre 1877 intre Romania si Germanil.

TARIF R.
DIEPTURI LA INTRARE IN ROMANIA

leititi mem hts dreptv- Taxa la suta.

a IIIMIREA IRTICOLELOR inra il mpli tilor I. no- din greutatoa
tee drepturile. portatie. brutg (1)
1

11 Znlar :
a. Rafinat, capa'tanI, bulglrl sauj pisat ; zahgr-
candel, z liar de frt ete si gab: topit .. . 100 K. N. I 20 fr. 12 in MOT si In
Ibutite.
b. Zahar blut si casonad (in Mina) . 12 ) 4 in sad sah
c. Siropurl.si melase . . i . . . . 6 . baloturl.

( ) Pentru marfuri e cari, coat)) m II taxi( nn stint pasibite de cat de Un drept maximum tie 7 let si
50 )a.ni, pontru suta de precum . pontru aceloa cari a'ati nicl o indicaiiiune do taro, dreptu-
rda vor fi percepute pe brut.

www.dacoromanica.ro
 DE EA .011/03TEIIIIID K EITERNE 61 7

Unite li ainpra Tan dreptn- Tara la anti

NUMIREA ARTICOLELIFIR cirora so impli- riler la im- din mutate,
net/ drepthrile. pertatie. bIllti.

-2 Borer:
a). In buteliI si ulcióre 100 K. N. 15 fr. 20 in 160
511r butt5 e
duble,
b). In butóe , 81/2 . 15 in butóe
simple.,
3 Spirtdae i1esti1ate de tot felu l, precum :
I
rachiurT. alcoolurl, rfribafrac, esentit de pun-
dit, licorurl si alte spirtose cu sad Mrd zahdr. 25 . 20 in 1E41
25 in hutóe
duble, 15 in
4 Ceara : butOe simple.
a). Brutal, albd sad galbend de orl-ce fel . . . 43 )
b). Lucratii, albá sari galbend, precurn : lurni-
narT, figurr, fiorl saa alte preparatiunI de onl-
ce fel_ . K. N. 100 55 12 in 41 si
5 Lumintirl de stearin i de spermantet de buttie.
onl-c-fel , 25 , 1,2 in 101 si
6 SiipnnurI de onl-ce fel, afara de sdpunurile de butóe.
parfu,merie . .,. ,,, , ) 15 ,
7 Hartie ,i papethil" : ,

a). Ordinare, adicd : hartie venata saa altele de

ambalagia, simple sad zonolite, cartnne ordi-
nare, birdie de stic1d, baffle de lustru si alte
similare . 8 .
b). Hartie fard nurnire speciald . 19 .
c). Bartil zugravite de orl-ce fel . . . . . , 40 1.

d). Bartie de lux, °Aka: harti1 poleite sad argin-

_ tuite, hartil cu ornarnente in relief sail tdiate,
hartil de scrisorl, cu monograrne sad desem-
nunI si plicurIcorespuncletóre, hartie de China, 16 in MIT si
precum si ohiecte de hartie simpla, sad corn- 6 in balOturl
binata cu altb rnatdrit, afarg de metale pre-
tróse, de petre fine si semi-fine, de margdn a-
;
deverat, de mairgiiritare fine, de chihlibar, de
jais si de sidef . . . .. .. . . . . , 60 fr.
8 Teseturi
) de land : curate saa arnestecate ell
alte producte de cal CAI maltase :
a). Ordinare. adica.: pdiurI de rand cu per lung
trAtrit1-tpltn1), pufitytritpeTrtrublnze deTfind,
Oise de ihalina (aba. çeghie, dimie,) postav brut,
eo-yore de_ land de tot &lilt, eu bucata sad
met,rkk .
I . , . . . , 1 100 K. N. 30 ,
b). Postav ft si alte t seturl analoge postavu-
fircir irei -ipfiiile, precurn Ti flanelele de onI-
ce fel, a )e saa col,prate. . . . . . , 58 1+5 in..1441, 0
c). Orl-ce a te teseturI tie land nearatate mal BUS in balot. I

10, literilp a si,/, afa a,tle Falur11 si de dantele, .

asemenea oft si c articole db pasmanterie,

ndsturdrie si pangl dile de larta . . . . i a -90. ,
d), Arkicolc de b.oneta ie de lana,1 de onl-ce fel, 1
chiar garnisite cu a te teseturl . . . . . . 90 ,
p). Basle de orI-c5 fel, precurn si urmktórele ar- 1

ticiAe 4e pA.14, ,:, i5.1p1 ,spson1 cu sad fdrd

t

www.dacoromanica.ro
- 418 W3. liOL11100 p9 PAAkiit
moat. 1
1 fnititi pulp lua. are).t. Tars la Ellta
Nfl141 A Ant LELOR carira senupli- nlor la uu- din gre tato
llesc drepturile. portatie. brut .

.
r

si 015.61 ille pasla grerse pentru trebu-

td.lp '1
inta leranilor s j soldatilod . . . . . .
. 100 K. 'N. 25 a I
9 TesSt ri de bn time, curate sad amestecate
cu i , sail cu sirm a. de metal Subtire : I
a). On inare, precirm : neinathite, nespitlate, ne- i,'' in 1 41, 0
vdp ite, nelucrlite, nefasohate, festill imple- in bale turl
tite, resilurt, filpurt si br(iOrt . . . . a . 100 K. N. 20 fr. 1 )
I)). Serpi-fine, pretum : lucrate, spAlate. -vdpsite
(afaid. de céle i nprimate) lasonate sad nu. . a 25 a
c). Fiat, precurn : imprimatei teseturt cu Chula-
ruri . s 45 a
d). Extra-fine, prebum : tul englez. bobinete, mu- a
selithi, linon, az si alte loseturi usóre, afard
de dantele .I. a 90 a
e). Art*ole de paspianterie, 4e ndsturdrie si de
panglicdrie. ' a 80 a
f). Arttcole de bonetdrie de bumbac, de orl-ce
fel, ihiar garniSite cu alte teseturT . . . . a 80 a
10 Piellirie (piei argilsite) lueruff de piele :
a). Pieldrie ordinard neavend numire speciala. 100 K. B. 40 a
b). Pietarie find. pYecurn: vdpsite, a fara de pielea
careleste numat inegritd. bittute. lustruite. au-
rae lsad argintate, precuru si piel argilsite si
Waite, pieT da manusT, piele de marochen
saftitin, piel qibl de castor etc . . . . . . 100 K. B. 70 a
c). Ludrdri de cismar, de selar, de hdmurar,
de giamantitnar, de piele ordinara, chiar corn-
binale cu alte materiT, afard de cele enurne-
rate la Nr. 7 d) . . . . . . . . . . 100 K N. 45 a 16in cafrd, 12
d). Luoruri de piele find (Arra de miinusT), adica in panere, 6
cele ,enumerate mat sus la litera e, chiar com- in balltur
bin* err alte inaterit, afard de cele aratate
la NI.. 7 d). . , a 90 a
11 Obieete (1e ea/twine (1) :
a). Cu totul ordinare, precuur : articole de cau-
chic lard lustru,nevapsite, neirnprirnate. chiar
com$inate cu alte materil. afard de cele ard-
tate ta Nr. 7, di) . . .. . .
. . . a 45 a Tara da la
b). Fine, precum : articole de cauciuc cu lustru, Nr. /O.
viipslt, imprirnat, chiar conabinat cu alte ma-
teril Vara de cqe enumerate la Nr. 7 d) . . a 90 a
12 Obiecte (le leant :
a). Cu 4olul ordinare, precum : luerdri de dogar,
de tilmplar, de istrung, grOse, brute, lucrarl
de caretast si alte obiecte de lemn cioplite si .

tdiate siniplu, obiecte de cosur1 de nuele ordi-

nare, tote aceste articole nici vapsite, midi lu-
strurte, nicI cu lac, nici vdruite, mid poleite,
Mel combinate cu alte materil . . . . 100 K. B. . 2 )
b). Ordinare, precut!' : lemne tdiate sublirT. par-
cheturl nemarehetate , pluta in placa, fol, tal-
pal si dopurl, tote aceste articole brute. . . ) 5 )
c). Fine, precum : scule de nienagia (mobile)
(1) Artieole de guta-perea sunt supuse regiraului celor de eauciue.

www.dacoromanica.ro
 1) kA.M4NISTS411.1. IE EX7'ERNE 619

1 hiliti asupra Taxa dreptu- Tara 11 mita'

I
a NONIrtilltA ARTI9LELOR cirora se impli- riltg la ins- din gre tufa
Pa
use dreptunle. pertatie. brup.
I
. I. .......7,1.111191...

parcaiete marclletate, judi 1iT de coon', precum

si t' e articoleip desenina e mat sus la literile
a si , vapsite, ustluite, ctli lac, vernite, pole-
ite, hiar corniOnate cu inetale comune, cu
pele ordinard, 4u trestie d mare si rate ma- 1,

Writ fibrdse veietale . . . . 100 K. N. 9 fr. 16 in 14.41

in butte,
d). Ornice de Padirrea-Neagrrt. creiOne, comps in halotur .
in 14inn sag mi 0 30 0
e). Extra-fine, precum : lucrarI de lemn mar-
dictate, incrustrte, sculptate ; Magri fine tie
strutgar si de eosar de lemn poleit, lemn de
marehetgrie si In genere tote articolele neard-
tate u-nai sus la. literile a, A c si d. chiar corn-
bina e cu alte materii, afard de cele indicate
la N . 7, d) in fine mobilele umnlute, irnbrg-
cate sag nu 100 K. N. 50 .
13 Sticle : 30 in ISTI si In
a). Tudnatg. Ilirii lustru, gravatA, sculptath, fa- Inttóe,
son cita, m asiv rq tote aceste obiecte, nccolo- 20 in panere
rate nettliate 1 . 20 0 si In julteatap
b). TAit.te, colorate, vApsite, aurite, argintate ; de 110.
st;cl de policandru .. . . . . . . . 50 0
141 Ape ndnerale, naturale si thctice, in butelii si
urchlre. . 100 K. B. 1 0
15 Instramente :
a). ClaVire, piane si pianine
I valóre 6 oto
b). Orlice alte instrumente de musicii . . .
I . 50o
c). histirumente dd astronomic, de chirurgie, de
,00lida (afarg de lunete montate, binocle si
lornOe de teatuu), de maternatici, de fisicil si
de chirnie (pentru laboratorii . . . . . . . scutite
16 ColorA preparate, lichide sag solide, in prat',
in triblite, in brikici, in coil de scold, in tla-
1 cOnq sag in cutil, cu sag fang accesoriile Ion. 100 K. B. 60 v
I

Tarifull de NO. e4 aprobat pentru a fi anexat la

convientiunea de comercig incheiatrt asta-di
intrel Rormlnia si Germania.
Berlin, 14 Noe nbre 1877.
A. Dere, Haber Radian-1
Tariful B, anexat a conventilinea de cornercitl,
incheiatrt la 14 oembre 1§77, intre RomAnia
si Germania.

www.dacoromanica.ro
00 1tE4VPOBITICE 40 irMANATE

TARIF (3.1
tA AMA JJI
, Oki '

a
NUMMEA ARTICOLELOR Basa Drepturi
,......... . , .. ...,.., 1
,
i

1
,

Scutite de dreptul da
Sere ; 7,1'1
..-.
Putun foI saU fabricat sub tote forrnele sale ;
Faine ;
Cartl, opere de cartografie si de musica, imprimate in Romania ;
Vinurl si oteturi;

e*e.
Rachiurl, alcoolurf si here ;
Petroliii brut i rafinat ;
Productele minelor exploatate In Romania;
Productele manufacturate in general.
Tariful de falk" este aprobat pentru a fi anexat la conventiunea de co-
merchi, incheiatil asta-dl intre Romania si Germania.
Berlin, 14 Noernbre 1877.
A. Degre, .11fiber, .Reichardt.
Tariful C. anexat la conventiunea de comerci5, incheiata. la 14 Noem-
bre 1877, Intro Romania si Germania.

LEGE i TRATAT
DE COMERCIO I DE NAVIGATIONE INTRE ROMANIA ;31 OLANDA.
(Deer. Nr. 2282 din 28 August 1882)
LEGE gatiune incheiat intre regalul Romanid si re-
gatul Terilor-de-Jos, la Bucuresd, la 5 (17)
Art. unk. Tratatul de comercia si de navi- lunie 1881, este aprobat.

TRATAT DE COMERCEU I DE NAVIGATIUNE

inehriat la Buenresel, In 5 (17) Innie 1881, intro Rominla t Olanda.
(ratificat la 28 August (9 Septembre) 18132).
Majestatea Sa Regele Romaniel i Majesta- Sa Majeste le Roi de Roumanie et Sb. Ma-
tea Sa Regele Terilor-de-Jos, animatl de a- jeste le Roi des Pays-Bas, également animes
ceeas1 dorinta de a ameliora si intinde rela- du desir d'améliorer et d'étendre les relations
tiunile de cornerciil i navigatiune intre cele de commerce et de navigation entre Leurs E-
done State respective. ag hotérit de a incheia tats respectifs, ont résolu de conclure un trai-
pentru acest starsit un tratat, si aü numit de té a cet effet, et ont nomme pour Leurs pie-
plenipotentiarl al Lor : nipotentiaires, savoir :
Majestatea Sa Regele Rornaniel, pe D. D. Sa Majeste le Roi de Roumanie, Monsieur
Bratianu, presedinte al consiliuluI de mini- D. Bratiano, president du conseil des minis-
stri si rninistru al afacerilor straine : tres et ministre des affaires étrangeres ;
Majestatea Sa Regele Terilor-de-Jos, pe Sa Majeste le Roi des Pays-Bas, Monsieur
D. I. A. Kenn, cavaler al ordinuluI Leul Ne- I. A. Kam. chevalier de l'ordre du Lion Ne-
erlandes, oficier al ordinulul Cordna de Ste- erlandaie, officier de l'ordre de la Couronne
jar a Luxemburgului, comandor al ordinulul de Chene de Luxembourg, commandeur de l'or-
&Aga Romdniei, etc. etc., insarcinat de afa- dre de l'Etoile de Roumanie, etc. etc., chargé
cert al Terilor- de-Jos ; d'affaires des Pays-I3as ;
Carl, dupa ce '0-01 comunicat deplinele lor Lesquels, apres s'etre communiqué leurs
www.dacoromanica.ro
 DE 4,113,10,1iTii,E111.11,rrillg EXTARNE 021'
puterT respective, gasite in buna siregulata for- pleins pouvoirs, trouves en bonne et due for
ma, ad convenit asupra articolelor urmat&xe r MS, font convenus des articles suivants :
Art. I. Supusil respectivI ce1or19.aue4.,Inalte. , Artlele 1.1 Les sujets respectifs des deux
partl contractante vor fi asimilâ oationali- hautes parties contractantes seront assimiles
nivesee-emereitn
ind striel s plata impositelor.
a-eft-out ce qui regarde re-1
xercice dulcommerce, de l'industrie et le pal
c yement des inipOts.
Ils-sepont-assinnIes-hux-sujets de hrn
eleT m favorisate, in ceea-ce privesce posi- Ctrangere la plus favorisée en ce qui regari1 llt61
iunea I r pqs nala sub tote cele-alte rapor- leur position personnelle sous tops les autrei
mi. rapports.
1
Vor ea dre tul de a exercita In libertate Rs auront le droit d'exercer libremeni
eligiunia lor si acel de h dohandi. po- leur religion et celui d'acquerir, de possedel
eda si instrainci, . in orl-ce mod, orl-ce fel de et d'aliéner, de quelque maniere que ce soit,
roprietitte, ce, legile tere1 sag tratatele ce toute espece de propriéte que les lois du payq
sunt a k inclia, permit sag vor permite ou les trailes A conclure permettent oa per-i
4upqil orT-c4e1 alte natiunl de a poseda. mettront aux sujets de toute autre nation d1,
posseder.
DispoiiunilqI ce preced nu deroga intru Les dispositions qui precedent ne derogent
nimic lal distin iunile legate dintre persdnele pas aux distinctions legates entre les person-,
le origi a occ dentala si orientall In po- nes d'origine occidentale et orientate dans les.
sesiunil neenlapdese, si ale archipeluluT o- possessions neerlandaises et de l'archipel oni-
fiental, istinct n1 earl vor fi asemenea apli- ental, distinctions qui seront egalement ap-
cabile upusilo Romani,e1, in aceste pose- plicables aux sujets de la Roumanie dans
siuni. ces possessions.
Art. II. Productele soluluT si ale indus- Article II. Les produits du sol et de l'in-
trieT reptulul Romania din orl-ce parte ar dustrie du royaume de Roumanie, de quelque
veni, si tote marfurile. fara deosebire de o- part qu'ils viennent, et toutes les marchandi-
rigina, venind din Romania, si carl vor fi ses, sans distinction d'origine, venant de Rou-
importate in Terile-de-Jos stiti in coloniile manie et qui seront importes dans les Pays-
lor, nu vor fi supuse, fie pentru consumatni- Bas ou dans leurs colonies. ne seront assu-
ne, intreposit, transit sail reexportatiune, la jettis, soit pour la consommation, PentrepOt
drepturT sag taxe allele sail maT radicate, le transit ou la reexportation, a des droits
fie generale, fie locale. fie municipale, si vor et taxes autres ou plus elevees, soit genera-
fi tratate, sub kite raporturile, ca productele tes, soit locales, soit municipales. et seront
soluluT Sag a manufacture.* natiunel celeT traités, sous tous les rapports, comme les pro-
mai favórisate. duits du sol ou des manufactures de la nation
la plus favorisee.
Reciproc productele soluluT si ale indus- Ileciproquement. les produits du sol et de
triel din regatul'prilor-de-Jps si din Joloniile l'industrie du royaulne des Pays-Bas et de
sale, din orl-ce parte sr veni, si ort-ce marfa ses colonies, de quelque part qu'ils viennent,
Mrä deo.sebiro de origina, venind din tteest et toute marehandise, sans distinction d'ori-
regat si din coloniile sale, si car( vor fi im- gine, venant de ceroyaume et de ses colonies,
portate in Romania, nu vor fi supuse. fie pen- et qui seront importés en Roumanie. ne seront
tru consumatiune, intreposit. reexportatiune assujettis. soit pour la consommation, l'entre-
si transit, la dreptur1 si taxq allele sag maT pot, la reexportation et le transit, h des droits
radicate. fie generale. fie locale, fie rnunici- et taxes autres ou plus elevbes, soit generates,
pale, i vor fi tratate sub Kite raporturile ca soit locales. soit municipales, et seront traités
produqtele solutul si ale industriel natiuneT sous tous les rapports comme les produits du
celeT rpaj faverisate. sol et de rindustrie de la nation la plus favo.
Aceste dispositiunT nu se aplica ; risee.
J. La, bonificarea extra-ordinara de 7 la Ces dispositions ne s'appliquent pas i
suttt de care se bucura, sub Whit de schde- 1, A la bonification extraordinaire de 7 pour
ment. asupra dobandeT dreptulat de axis, sh- cent dont jouissent. h titre de dechet, sur les
rile de mare brute de originh francesh, im- taux du droit d'accise, les sels marins brits
portate pa mare direct din Francis in T6ri1e- d'origiue francaise, importes directement de
de-,los, nie1 la francisa do drepturi de intrare France dans les Pays-Das par merk ni a la
acordate statelor indigene ale arcklipeliklal o- franchise de droits d'entree accordee aux. etats
riental pentru iinportatnulea procInctelor ler indigenes de Parchipel oriental pour l'impor-,,
in coloniile Torilor-de-Jos tation de leurs produits dans les colonies des
Pnys-Bas

www.dacoromanica.ro
62 t. oiiici a P.MANATE"

2. La kvantadiur114 speciale kcordate adt 2. Atikiavailtdges ppciau,xf

In Romania Imperialul AuStro-Ungar si, ce- lement eln Ralynanib l'Ernpi0 riepTek
tut Rtis, pentrd Tedneerea, dreplurifor 1 tca- flongi'ile et It celui,de Rustie, pour lia rec ieldeT
ror aplicatitrrie este restransa la anume des drditS dont l'application est resire0e a
certaines frontieres ou adx liAitants cle cep-
fruntarlt tag la locuitort din aniline distlicte,
cu scopul de a inlesni cdmerciul de frun- tains districts, hfrri de faciliter le commerce
tarie. de foontiere.
Art. III. Cele dou6 inalte rI ontrac- Article III. Les deux haules parties Fon-
tante 's1 garantez a. reciproc tratamentul na- tractantes se garantissent réciproqueirnent
tiunel stritine celet mal favorisate pentiu tot traitenicnti de la nation étrangere 7a plus fa-
ce privesce transitul si exportatiunea. vorisée pour tout ce qui concerne le transit
et Pexportation.
Art. IV. Tratarnentul reservat pavilionu- Article IV. Le traitement reserve ati pa-
int national pentru tot ce privesce navele sag villon national pour tout ce qui rerarde les
caricul lor, va fi reciproc garantate in totul navires ou leur cargaison,sera réciproquement
si in ort-ce circumstanta navelor celor dou6 garanti .en tout point et en toute circonstance
inalte partl contractante, In regatul Rornaniel aux navires des deux hautes parties contrac-
precum si in regatul Tèri lor-cle-Jos si colo- tantes dans le royaume de Roumanie cornme
nide sale. dans le royauent des Pays-Bas et ses colonies.
Nationalitatea hastimentelor va fi adrnisa La nationalite des batiments sera admise
dinteo parte si din cea-alla conform legilor de part et d'autre d'apres les lois et reglements
si regularnentelor speciale a fie-careia tert particuliers de chaque pays au moyen des ti-
printitlurl i patente eliberate ciipitanilor sag tres et patentes delivrés aux capitaines ou pa-
patronilor de autoritatile competinte. trons par les autoi Ads competentes.
Aceste dispositiunt nu se aplicdi la cabota- Ces dispositions ne s'appliquent .pas au ta,,
giul in Romania si in coloniile Neerlandese, botage en Roumanie et dans les colonies Ne.-
reservat pavilionulut national. erlandaises, reserve au pavilion national,
Sub aceste puncte de vedert, inaltele part'!" A ces égards, les hautes parties contractan-
contractante 'st garanteza tratarnentul nati- tes se garantissent le traitement de la nation
uneT straine celet mat favorisate, afara de pri- étrangere la plus favorisee, sauf les privileges
vilegiurile acordate in ceea ce privesce cabo- accordés quant au cabotage dans les colonies
tagiul in coloniile Neerlandese popórelor Neerlandaises aux peoples indigenes de l'ar-
indigene ale archipelulul oriental. chipel oriental.
Art. V. Orl-ce reducere de tarif. orl-ce Article V. Toute reduction de tarif, toute
favóre, ort ce imunitate ce una din inalLele faveur, toute immunite que l'une des hantes
partl contractante va acorda supusilor, co- parties contractantes accoidera aux sujets, au
merciuluT, productelor solulul sail ale indus- commerce. aux produits du sol ou de Pindu-
triet sag pavilionulul unet a treia putere, va strie ou au pavilion d'une tierce puissance sera
fi imediat si MIA conditiune intinsa celet- immécliatement et sans conditions etendue
alte Matte pgrtl. l'autre de ces hautes parties.
Nicl una din inaltele partt contractante Aucune des hautes parties eontractantes ne
nu va supune pe cea-alta la o prohibitinne soumettra l'autre ii. tine prohibition on charge
sag sarcina legala sub until din aceste rapor- legate sous un de ces rapports. qui ne serait
turl. care n'ar fl aplicata in acelast timp tu- appliquee en meme temps t toutes les autres
turor celor-alte nationt. nations.
Art. V f. Supusit uneia din inaltele !Atli Article VI. Les sujets de l'une des hautes
contractante se vor hucura In stalele Met- parties contractantes jouiront dans les etats
alte do aceiasi protectiune ca si nationaliT de l'autre de la meme protection que les natio-
pentru tot ce privesce proprietatea mfucilor naux pour tout ce qui concerne la propriete
de cornerciu si de fabrica, sub conditiene do des marques de commerce et de fabrique,sens
a implini formalitatile prescrise in acestrt la condition de rernplir les fornialites prescri-
privinta de legislatiiinea respectiva a color tes a ce sujet par la legislation respective des
douè tent. deux pav-;.
Art. VII. Conventiunea de fata va remil- Article VII. La presenle convention res-
nea in vigOre in timp de 10 ant, incepend tera en vigueur pendant dix annees. a partir du
din dioa in care se vor schimba ratificatin- jour de rechange des matifications. Dans le cas
nile. In casul nand Met ima din inaltele part! otm une des hautes parties contrantantes n'au-
contractante no va fi notificat CII 12 hint ina- rait notitie, donze mois avant la tin de la dite
inte de shirsirea diset periode intentinnea de periode, son intention d'en faire cesser les ef-
al face sa inceteze efectele, conventiunea va fete. la convention demeurera obligatoire lie-
rëmaneaobligatorie pana la ex pirarea unlit an, cu' l'expiration d'une armee it partir du jour
www.dacoromanica.ro
 DE LA Ail)8Xf.19,UL yE F,X1F:44E 62g 1

socotit din lioa in care una sari, alta din am, oil Pune oc l'autre des deux battles partieg
bele inalte fpart1 con tracran te p va. denuritat. contractantes Paura ctenoncee,
Art. '7111. bonventitinea de fat& va it A rtiele VIII. La presente convention sera
ratificath. si ratificatiunile vor l schinihate le t satiliée, et les ratifications en wont Ocilar#-1
BucureScl eat se pole riat curand. gees a Bucarest aussitOt (pie faire se pourra.
Drept care plenipotentiarit respectivi aO En foi de quoi les pleuipotentiaires rout
senanat'd, i ati pus pe ea sigiliul lor. signee et y ont appose leurs cachets.
Facut la Bucurescl, in dublu pr.iginal, la Fait a. Bucarest, en double original, la 0
5 (1,) lunie 1881, (17) Juin mile-huit-cent quatre-vingt-un.
D. Drlitianu. I. A. Kean. D. Bratiano. I. A. Kenn.
(L. S.) (L. S,) (L. S.) (L, S.)
Schimbul ratificarilor s'a fAcut la Bucuresci, in 28 August (9 Septembre) 1882.
Certificat de Secretarul general al ininisterulu1 afacmilor str&ine,
George M. Ghlea,

LEGE §i TRATAT
CONSULAR IMRE ROMANIA .;1 ELVh.T1A.
(Derr. Nr. 20 din 8 Ianu«rie 1881), (rotate de Adunare fd de Senna
LEGE sulut execuator, autoritatea superiara de la
Art. ante. Tratatul consular incheiat, local de resedinta. va lua imediat m6surile
la 2 (14) Februarie 1880, intre Romania si necesare ca sa's1 petit iniplini datoriile func-
Elvetia este aprobat. tiunet lor, i ca sa fie admill sa se bucure
de scutirile, prerwativele, imunitatile, ono-
TRATAT ruffle si privilegiile respective la acesta
(Ratificat la 31 lanuarie 188D. functiune.
Cu tete acestea. ambele inaltele parti con-
M. S. .R. Doninul Ronuinici ci Consilial tractante reserva dreptul de a determina
Federal al Confederatiuna Elretiane, dorind resedintele uncle nu le vor conveni de a. ad-
a inlesni si desvolta mat molt relatiunile mite functionan consulart ; der este bine fa-
deja esistente intre ambele State, ail hotarat teles ca. in acesta privinta. ambele guverne
de a incheia pentru acest sfarsit on tratat nu 'st vor opune respectiv nici o restrictiune,
consular si aa numit ca plenipotentiarit lor, care nu va Ii comuna in tera lor, la tote cele-
anume : alte natiunT.
M. S. B, Domnul Romaniet pe d. Ion Bald- Guvernul care a acoidat execuatorul va
cenu, tramisul Sea extra-ordinar si ministru avea facultatea de a '1 retrage, indicand mo-
plenipotentiar pe langa Majestatea Sa Impe- tivele pentru cart el a credut de cuviinta de
rial& si Regard Apostolica ; a lua acest& mesurd.
consiliul federal al Confederatiunet El- Art. 2. La ens cand un functionar consu-
vetiane pe 0. I. I. de Tschudi. tramisul se'u lar ar exercita un comerciO sail industrie, el
extra-ordinar si ministru plenipotentiar pe va fi Omit sa se supunit, in ceea ce privesce
langa. Majestatea Sa Imperiald si Regalà A- comerciul sad industria sa, Ia aceleast leg! si
postolic& ; I usurt Ia can stint supusl, in acelas1 lock in
Cari, dupl. ce 's1 aO comunicat deplinile lor ceea ce privesce comerciul si industria bor.
potent, atlate in buna si ceruta forma au con- nationalit, si in acest cas consulit comercianti
venit asupra art. urniatere : at natiunet celet mat favorisate.
Art. I. Fie-care din Inaltele pArti contrac- Alma de acesta. este inteles ca, cand una
tante va avea facultatea de a stabili un con- din inaltele part! contraclante va alege de
sul general, consult si vice-consult, in ora- consul general al seri, consul saii vice-con-
sele, porturile i localitatile teritoriulut ce- sul. intr'un oras, port sail localitate a acelei
let-alte OW. alto partl. pe un supus al acestia, disul func-
Numitit agent1 vor fi reciproc adinisT si re- tionar consular va aria de a ti considerat ca
cunoscutl, dupa presentarea previsiunilor Ion. supus al Statulut ckruia apartine, si ca, prin
duel regulele si formalitAtile stabilite intro urmare, va fi supus legilor si regulamentelor
Statele respective.Execuatorul necesar pen- can carmuesc nationalit in locul resedintet
tru liberul exercitia al functionanlor lor va fi lor, film insé. ca acesta obligatUme sa mita
eliberat, farA plata, si dupl. presentarea di- jigni in orl-ce ar 11 exercitiul functiunilor
www.dacoromanica.ro
 624 -ft4EPOLITIOli 611 gATAWE
sale, nicT a atinge inviqtabnitatea aliclIimelor sate, tote-deelaratiunile,0 alte acte de.reent4
censulare. , tul jurisclictiunel voluntare ee vor putea sa,
Art. 3e CcalsulA general:, conpuln, i ;flea- aib4 1e fault negustorn on supueil lin Sta-
consulil Romaniel in Elvetia, i reciproc eon,1 tul lor.
sulul general, consulil i yige-eonstilil Conte- \tor fi asemenea-aatOrisati a 'kirk, bt ea-
deratiunel Elvetiane In flo,manial vor putea, Mate de notarl, dispositiunile testamentare .
pune d'asupra porteT externire A considatulul ale nationalilor lot%
general, consulatuluT2 sal vice-consulatplul, Vet. avea Inca dreptul de a incheia, in a-
armele Orel lor, cu inscriptiunea Cgnsula- ceineI calitate, in cancelariile lor, kite actele
latul general, consulatul, qii rice-consulatal, conventionale intre nationaliT lor ei alLe per.
ET vor putea asemenea arbora pavilional One din tera-in care 'al-ail resedinta, ei ase-
Orel lor pe rasa constnara li dilele q so-, Me,nea, tote actele conventionale relative la
lemnität1 publice, precum el I alte ,ctrcum- supusil acestel chn unit& tea, nurnal en coa-
stante obiclnuite. dittung, bine inteles, ca aceste acte sa se re-
Este bine inteles ea, aceste sernne exte- fere la bunurl situate sail la afacerl ce sunt a
rióre nu yor putea fi nicl o-data intrepretate se trata pe teritoriul natiuneirepresentate de
ca constit,uind un drept de asil, dar vor servi functionarul consular, inaintea canui a. ele vor
mai ales a arata nationalilor Fesedinta eon- 11 incheiate.
sularal, Copiile i extractele acestor acte, formal
Art. 4. Functlonaril Consularl, cari nu legalisate de then functionarT ei sigilate cu si-
aunt supuel Orel unde 'si-ad resedinta, ntl gilittl consular, vor face proba. atat inaintea
vor putea fi somatl a se intatisa ca martorT juslitiel cat ei in afarti, fie in Romania fie in
inaintea tribuhalelor. Elvetia, cu acelael titlu ca i originalele, ei
Cand justitia locala va avea trebuinta de a vor avea aceiasl putere i valóre ca i cum
lua de la cl6nei1 vre-o declaratiune juridica. ar fi fost incheiaLe inaintea unul notar sati
ea va Ii datOre de a se transporta la dorrric1=1Innintea unul oficier public din ambele ter',
hul lor, pentru a o primi prin grail, sal a nurnal ea aceste acte sti fi fost redactate in
delega, pentru acest soap, un futielionas-egtni, fai;mele cerute de legile Statulul cartel apar-
petinte sal a o cere pins aerie. I ur uncfoaril tonsu1ai:1 ei ca sti fi fost in
Art. 5. Archivele consulare vor fi invio- urma supuse timbrulul i inregistrarel, pre-
labile, et autoritatile locale ml vor puteg, cuin i celor-alte formalitatl, asupra mate-
sub nicl un pretext si Mel iotr'un cas, visita riel, in téra uncle actul va trebui sa. 'al pri-
sal sechestra chartiile earl vor face parte mesa executiunea.
din aeeste archive. Functionaril consularl respectivT vor pu-
Aceste chfirtil trebuesc sa fie tot-cl'auna ca tea traduce si legalisa orT-ce fel de docu-
total separate de registrele ei charting rela- mente emanate de la hntoritatile iaii functiO-
five la.comerpiul sal industria e ar putea naril terel, i aceste traductiunT vor avea, in
exercita consulul general, consuliT sal vice- , tern resedintel lor, aceiasT putere i valOre
consuln respectivl. I ca ei cum ar Ii fost facute de interpretT juratl.
Art. 6, Cand un functionar consular va Art. 8. Cand un Rattan at Mum in Elve-
inceta din viéta fail a lasa pe bac nn halo- tia lard sti, lase mostenitorl cunoscutl. nicl
cuitor desernnat, autoritatea local& va pro- executorl testamentarl, autoritatile elvetiane
cede imediat la punerea sigiliilgr pe aschivg, vor avisa despre acesta pe functionarul con,
in presenta until agent consglar Al unel raa- sular rontani in arondismentul caruia dece-
tiunT arnica si a doul supusl al terel consulni suLa avut loci pentruca sa transrnitaintere-
lul incetat din vieta, sal, Oh lipsa acestera-, satilor informatiunile necesare.
din urina, a doul tattabill lecall. Aceiastincunosciintare se va face de catre
Progesul-yerbal al acestel operatiunT ya fi autoritatile competinte renuane functionari,
incheiat in doueexpeditiunl. stunut din ate- flor ccknsularl elvetiani, cand un Elvetian an
bele exemplare va fi trainis gonsidultil gene-I intwi in Romania fiTra sit lase mostenitorl cu-
ral rJ. natiupel defunctulul, t-aft [la tipsa,1go,n11noseu141 Hid eNocuturt testameulari.
sululul general, fgnctionarillui eangular waif, Autoritatile eompehnte ale localitatilor
in apropie,re. 0 , uncte sa, intamplat decesul suit datore a tua.
Appehea signings ya avea ,pentryre- in privinta buntuilor mobiliare ei imobiliare
miterea archivelor Ia noul funetionar nonsti- ale detuitetnlyi, tOte- mesurile conseryatOre
lar, fin presepta auteritatel locale si a, pesse, pi eserise de legisiatiunea terel pentru succe-
nelor rani, aeistand in punesea cfiselor logo, siunilena(ionalilcw.
hurl, ar-loeui, Inca in agea localitate, Arts 0, Functionaril consular! rotnanl in
Art, ;. FunctiortariT copsulaa al arobe- Eketia ei functigaaril consularl elvetiaui in
lor ,Stato ye; avea dreptul de a primi in can- Romania se -von hileura, in mod reciproc, de
relating bo u la dounciliul partner inhere, LOte puterile, atributiunile.pterogativeje, sett-

www.dacoromanica.ro
 DE IN 4iltMVE1t1tILI Dg E 555

tirilersioinftinitalile der bata .}ge huritra; iatt (-krt. IS. Prtgenta tratat su fi fatifitat,
vor trtMura tpe viitor, futrictit1O411 iIas ratificatiunile se vor preschimba la Viena, tn-
de e,celas1 grad -aI 'natturrer cOle/ trial favial ui t6rroeti c1# Opt laril -Sig Me -burlen4, de
risate. se va Tultea.
Art. 10. In Idas' deiVn'pedienre, d absentg, El va remtn ri irtgdre io6 etmpul den
sag de mbrte a constaulul general, consulil ant, du mnbepeTh din giaa preSchirbbitret ra-
lor sag vice consulilor, cancelarl sail secre- tificationilor. In casul cand nidT una nic alta
tarT, dart vor fl tbst presantael de mat Pnainte
din inaltele pdrtt cOntraaahte nu ar fi noti-
In qisti lor dalitate, autoritatilor Tespective, ficat, en aotrO-spre-qeco tun/ inainte de scar-
ror Ii a1ni, deplih drept, a exoreita *Ant disuluI period de qeee ant, intenclunea
terim functiunile consulare, si se Vor bucura sa de a face sI '1 Ineeteze efectele dale, pre-
in timpul acela de scutirile i privilegiile cart sentul tratat va rOrndne obligatorid peva la
stint prevedute de presentul tratat. espitarea unuI an, socbtit din diva in care nna
Art. 11. Consulul general, consuliT sad sad cea-alta din ambele lnalte part! contrac-
vice-consulil arnbelor terI vor putea, in exer- tante '1 va denunta.
citiul puterilor ce le stint atribuite, a se a- Spre credinta. carora, idenipotentiariT re's-
dresa Ia autoritMile circumscriptiunilor lor pectivT ad sub-scris tratatul de fata si ad
pentru a reclarna in contra ori-carel Mime- pus pe el sigiliul armelor lor.
tiun1 la tratatele sag conventiunile existente Facut la Viena, in dublu exemplar, la 11
Intre ambele torl, si In contra orl-carul abus Februarie 1880.
de care nationalil lor vor avea a se plftnge.
In lipsa until agent diplomatic al terei lor, (Semnat), I. I. de Tschudi.
el vor putea chiar recurge la guvernul Statu- (Semnat), I. de Balaceanu.
lul In care 'sl-ag resedinta. (L. S.) (L. S.)

LEGE §i COMMUNE
CONSUL ARA 1 Nt srABLLIRE INTRE ROMANIA I ITALIA.
(Deer. Nr . 390 din 19 Febr. 1881), (votate de Adunare i de Senat).
LEGE RegatuluT, comandor al ordinulul Stintia Mau-
Conventiunea consularl rithi # Lazar, mare cruce decorat cu marele
Articol mile. cordon al ordinuluT Cortina Italiel, etc., etc.,
si de stabilire, incheiata intre Romania si I- tramisul Sod extra-ordinar si ministru plena.
talia, la 5 (17) August 1880, este aprobata. potentiar pe langa M. S. R. Domnul Roma.-
nieT ; cari, dupa ce 'sT-ag comunicat ale lor
CONVENTIUNE depline puterT, gasite in buna si cuvenita
('Ratificat(y la 1 (13) Martie 1881) forma, ag convenit asupra urmatórelor ar-
ticole :
M. S. R. Domnul RomanieT si M. S. Re- Art. 1. Va fi Intre Romania si Italia ami-
gele Italie!, dorind a regula stabilirea supusi- de perpetua i libertatereciproca de stabilire.
lor Lor, si a determina, cu Lida intinderea si Romani!, fara nicT o distinctiune, vor fi
claritatea posibila, drepturile, privilegiile M primitt i tratatl in Italia, in ceea ce privesce
imunitatile reciproce ale consulilor, vice-con- persOnele si bunurile lor, pe acelas picior si
sulilor sag agentilor consulari, precum si In acelasT mod precum snnt sag vor putea sa
functiunile lor i obligatiunile la cari vor fi fie tratati in viitor cettiteniT tenet
respectiv supusl in cele doue torT, ad both:et Italienil, in mod reciproc, fara nici o dis-
sa inchee o conventiune, si ad numit, pentru tinctiune. vor fi primit1 si tratati in Roma-
acest scop, de plenipotentiarT al Lor insa. : nia, in ceea ce privesce persOnele i bunurile
M. S. R. Domnul RomfinieT, pe d. Basile lor, pe acelasI picior si in acelasi mod pre-
Boerescu, mare cruce al ordinulul SO5 Sttloct cum sunt, sail vor putea sa fie tratatl in vii-
Romdaiei, mare cruce decorat cu marele cor- tor, cetateniT torel
don al ordinuluT Corona Italia, mare cor- Prin urmare, cetatenil fie-carul din cele
don al ordinulul Coronet de Fer a Aus- don() State, ca 5 i farniliile lor, daca se vor
triel, etc.. etc., ministrul Sag secretar de Stat conforma cu legile terei, vor putea, biter!, sa.
la departamentul afacerilor strdine ; calatoresca, sà petreca i sit se stabilesca Iii
M. S. Regele Italie1 pe onor. d lcsef, co- orl-ce parte a teritoriulul, fara ea, in ceea ce
mite Tornielli-Brusati de Vergano, senator al privesce paspórtele i permisele de petre-
www.dacoromanica.ro 40
626 IFIl. I OLIT10E l NMANATE

cere si autorisatiunea de a's1 exereita t3rofe-1 colo prin sentinta judieiard sad printeo md-
siunea, sg. lie supull la nicl o tax, sarcing. ç Stira de pblitie legal adoptala st exeautata,
sad condititme allele de cat acelea la cari sad dupa legile asupra cersetotiel sad a bu-
suet supusT si cetatenil dre1. nelor moraviirl, ror fi prirnitT el -si familiile
Principiul egalitatel de tratare pentrd ceti- lor orT and ei in orl-ce impregiurare, In Ora
tenil celor cloud OrT, flied rectmoseut pentru din care suet originarl, si undels1 vor fi con-
tot ceea ce privesce exercitiul comerciulul i servat drepturile conform cu legile,
al industriel, in art. 14 al eonventiunel de co- Art. 3. Dreptul de alibinat neesistand
mercid si de navigatiune din 23 Martie 1878, nicl in Romania Mei In fiat a. cetatenil celor
este convenit cg. Romanil in Italia si Italienil do0 State contractante vor putea sa ia po-
in Romania vor putea sa f tcl. cotnercid, fie sesiune si si. dispung, de o moscenire care li
cu ridicata, fie in detail, O. exercite orl-ce se va cuveni, in virtutea unel legl sad a unul
profesiune sad industrie, sa ia cu chirie si testament. pe in teritorid ore-care al cella-
sa ocupe casele, magasinele, pravaliile, sta- alt Stat, intocmal ca si cetateniI Orel, Met a
bilirnentele, cari le vor fi necesare, sa. efec- fi supusT la alte conditiuril sal la conditiunl
tueze transporting de mirfurT si de banl, i mal onerOse de cat aceslia El vor putea sd
sa primesca consemnatiunl, fie din intim, fie succeda i sa, ia posesiune de moscenire, prin
din OK streine, fad. ca, pentru tote sad pen- eT insisT. sad prin imputernicitl lucrand in
tru uncle din aceste oporatiunl, O. fie suplisI numele tor, si dupg. formele ordinare ale le-
la obligatiunl sad la sarcinT mal marl $i mal gel, intocmal ea si cetatenil Orel. In lipsa de
oneróse de cat acelea la cari sunt sad vor moscenitori sad de representantl, moscenirea
putea sl fie supusl nationalil, afara de pre- (hoirie) va fi tratata in acelas mod in care se
cautiunile de politie cari se intrebuinteza In va trata, in circuinstante asemenate, aceea a
privinta supusilor natiunilor celor maT favo- unul cetaten al Orel. In tote aceste privinte el
risate. El vor fi, si unit .si altil, pe un picior nu vor plati asupra valórel buntirilor nicI un
de perfecta egalitate in cureperdrile lor, ca si imposit, nicl o contributiune big sarcina alta
In tote vindarile lor, liberl de a stabili si a sad mat marede cat acelea la care stint supusT
fixa pretul efectelor, marfurilor si objectelor cetatenil Orel. In tote casurile va fi permis ce-
orl-cari ar fi, atilt importate cat si nationale, tatenilor celor cloud partT contractante sa 'sl
fie cg, le vied in intru, fie eh le desting. pentru exporte bunurile sad productul vindarel bunu-
exportatiune, numal ca sd se conformeze e- rilor lor. si anurne cetatenil romanl de pe te-
xact cu legile si cu regulamentele Orel. El ritoriul italian, si cetateriiI italianl de pe
se vor bucura de aceeasl libertate pentru WO teritoriul roman; liberl i Mrd a fi supusl a
face afacerile eT singuri, a presenta la varna plati la exportatiune verl-un drept ere-care
propriile lor declaratiunl, sad a intrebuinta, in calitate de strain)", si fara a trebui sa a-
pentru acest scop, pe cine vor crede de cu- chite drepturl altele sad mal marl de cat ace-
viinta, imputernicitT, factorl, samsarl, agentI lea la cari vor fi suplisT insusT cetatenil Orel.
si consemnatarI sad interpretl, in cumpOrarea Art. 4. In timp de pace ca i in timp de
sad in vindarea bunurilor, efectelor sad mar- resbel, nu se va patea impune sad cere, in
furilor lor. El vor avea de asemenea dreptul nicl o irnpregiurare, pentru bunnrile unul ce-
de a indeplini tOte functiunile cari li se vor in- taten, al lineia din cele cloud tort contractante,
credinta de catre compatriotil lor sad de cd- pe teritoriul celel-alte, taxe, drepturl, con-
tre streinT, sad de catre nationalT In calitate de tributiunl orT sarcine, allele sad mat marl de
IraputernicitT, factorl, agentl, consemnatarT sad cat s'ar impune orl s'ar exige pentru aceeasT
interpret!. proprietate, daca ea ar fi a unuT cetaten al
In fine el nu vor plitti, pentru comerciul natiunel cote( maT favorisate. Mal este bine
sad industria lor, in orasele sad localitatile Intoles ca nu se va percepe nicT se va exige
celor dou6 State, fie cd se stabilesc In ele sad de la un cetaten al unnia din cele cloud State,
el locuesc Inteensele timpurarid, drepturl, care se va gasi pe teritoriul celuT-alt, niel
taxe sad iniposite, sub orl-ce denumire ar fi, un fel de imposit altul sad mat mare de cat
allele sad mal urcate de cat acelea cari se vor acelea earl se v )1' putea impune mg percepe
percepe de la nationall E.S i de la supusil natiu- de la un cetaten al Orel orl al natiunel celel
nel celel mT favorisate, si privilegiile, irnuni- mai" favorisate.
Utile sad altefavori Ore-carl, de cart se bucura Art. 5. Cetatenil romanT in Italia, si ce-
sad so vor bucura in viitor, In materie de co- tatenil italienT in Romania, se vor bucura de
mercid si industrie, cetkenil celor cloud State, cea mat constanta si mal coinpleld, protec-
von fi commie si pentru cetatenil celul-alt Stat. (iune pentru persOnele si pentru bunurile
Art. 2. Cetatenii unuia din cele dotie State lor. In consecinta. pentru a Ii ad mist sa
contractante, locuind sad stabilitl (find pe stea in judecal,l, cetitenil celor done State
teritoriul celul.aIt. i cari vor voi sa se in- nu von fi obligatl, niel de o parte nicl de
tórca, in Ora lor, sad cari vor fi retrimisT a- cea-alta, de cat la acoleasi conditiunl si for-
www.dacoromanica.ro
 PP 48 MINIIIST4Illt'f, PE I.,1):TERNE 27

mseitalo prescrise p('a1r ItiI nationaiih i ,,Chgltuft)ile ocasionatp eu remitenea tSPJll

goi fidispensatl, de kept, de oil ce cantiunelTnificatipuilon j acititiuiiIor sCi cu er,ccu-
!sail deposit, care,, sub orl-ce demiuMe ar Ii.. i tart a comisiunitor rugatoril yqr rëiptinea in
Se pole exige de la strainil ce pbttleza flelktra I sarcina Statultil de IR care ese cerlec
nationalilor dupalegislatinnea Orel undo se Arangiamentul ce resulta pentrn Pqrcinia
va intenta actin/lea . si Italia, din schimbarea notelor faciata in
Art. 6.; Romanil in Italia, si Italionil in Bacurescl 14 21 si 13 (23) lie 1873. ei,te
Romania, se Vor bucura reciproc c1t eneli- confirmat. In consecirita, guvernul roman va
cml asistentei judiciare. ca si 1,0011 nationa- -tramMte tot-d'auna, insotile Ip ci traductiane
1 conformandu-se cu legea terel in care se francesa, actele ce va Vol sa fa4 asp Ultima
va cere asistenta. in Italia, i guvernul parte.1, va
In tOte c;isu,ite eertificatul de paupertate .14o:a tot d'auna o traductiune 1:rances1. a
trebue a se libera strainulul, care cere asis- aelelor ce doresce sa faca a se intiva. in
tenta, de automitatile rosedintel ,ale ohia, Romania,
nude. Dacti an sade in (6ra untle s'a forum- Cele done guverne vor accepta reciproc
lat cererea, certificatul de panne) tate se va antele traduce in frantuzesce, insarcinandu-se
aproba i legalisa de agr Mid diplomatic al cu trud icerea lor in limba terel, in gas cand
terel mule trelme a se presenta mrtifica bil. legile judiciare ar definde intimatiunea unul
Cand strainul sade in t6r.i nude s'a facut ce- act, art care ar Ii, inteo limb& straina.
rem, e vor mat putt a but informatiuni pe Art. 10. Citatiunile siu notiticatiunile ac-
la autoritatile natiunel din care face parte. telor, declaraOttnile sad interogatoridc nrir-
Art. 7. (land in celaten Dalian, care po- torilor, raporiurile espertilor. actele de in-
seda bunurl pe teritoriul regatidui Italiel, va structiune judiciara si, in general, oml-ce act
fi declarat in stare tie faliment sad tie ban- care trebne a se executa, ii materme civila
cruth. creditoriT roinanl, davit esista, vor ii saa comerciala. dupa comisiunea rogatori, a
admisl a face sit valoreze ipoterele lor po a- tribunahdul nuel pe teritorilit celel-.alte,
celasi picior, ca si creditoril ipotecarl ita- trelme s5. laf prime-Jed executarea pc chartie
lien). si vor Ii p1ati(1, faril distinctiune, din netimbrata i fara plata de ch
disele hitnitri, dupl. gradul i dupa ordinea Totusl acesta dkpositiune nu se va naporta
inscriptiuneI lor, de cat la drepturile datorite in asemenea cas
Creditorii chirografari, ca si creditoril sim- guvernelor respective, si nu va coprinde, Mel
ph. vor fi tratatl, fara distinctinne, fad el intr'un chip Mel indemnitatile datmte mar-
parte dintr'una sail din cea-alta din cele done- torilor, nicl emolumentele co ar putea sa se
ter!. in conformitate cu legile in vigere in datoreze functionarilor saIl advocatilor iiumiir-
ttalia. einatI cu procedura (avou6s), off de cate orT
Aceleasl dispositiunl se vor aplica in Ro-linterventiunea lor va fi necesara, dupa leg!,
mania, in privinla Italienilor creditor! ipo- pentrn implinirea actulul cerut.
tecari. chirografarl sad simpli creditor! al Art. 11. Otaririle (sententiae) in materie
unlit Roman, declarat in stare de [aliment civila si comerciala, pronuntate de tribuna-
sari de baucruta, care poseda bunurl pe teri- tele unuia din cele doue State contractante si
Lorin] Principatulul. legalisate in regula, vor avea pe teritomiul
Art. 8. In tot ce pnivesce stabilirea supu- celtil-alt, indata ce von Ii dobandit forta lu-
silor respectivi pe teritoriile tor, dobandirea crulul judecat, aceiwg putere, ca gi botari-
si transmiterea prom ietatel, ca si eseicitiul rile pronuntate de tribunalele tore!. Cik tide
profesiunilor industriale. cele doue Inalte acestea, disele hotarinI nu sc Von puLea exe-
part! contractante 's1 promit, reciproc, sa mm ute, si nu vor produce efect,l.e Ion, iti ceea
acorde nicl un privilegia, favors sad imuni- cc privesce ipotecele. de cat dupa ce tribuna-
tate verl-untaT alt Stat, care sa nu se intinda hit conmetinte al tore!, undo umi»Ozaca ele sa
de asemenea si de indata si asupra supusi- 's1 primnOsca executtunea. le va Ii dsclarat exe-
lor lor respectivl. emitorit, in urma unel jedecilt1 pronuntate in
Art. 9. Ci le doue guverne contractante se forma stunarie si in care se va constata ;
obliga a face sa se remith semnificatiunile 1. Ca hotarirea a fost prormulata de p au-
sau citatimmile judiciare, si a face sa so exe- toritate judicial& competinte ;
cute comisiunile rogatom it in materie civild si 2. Ca citatinnea partilor ca facet iu regula;
comercialit, min autoritatile lor respective, 3. Ca pi-utile aa hist representate legal sail
pe cat legile (ere! nu se vor opune la aceqa. declarate in lipsa. taras1 in mo I legal:
Recemsele seninificatiunilor si citatiunilor 4. Ca hotatirea nu contine aid o disposi-
se von libera reciproc, daca se von cere. tiune contrarie ordinel publice sau dreptulul
Semnificatiunite, citatiunile si comisiunile public al Statulul. Hotanii ile de earl se von-
rogatorim, se vor transmite pe cale diplo- besce ma! SUS, von trebui sd fie insotite tie o
ma tica. traduc(iune lsgalisata in regula in limba IC-
www.dacoromanica.ro
628 LEO. YOU= g EMANATE
reT, unde vor trebui asT priméseii executiu- a stabili asemenea autoritdI1 si unel aIte pu-
nea, sail In limba frances. , terl Ore,care, exequaterut neceSar pentru li-
Partea interesatd. fie direct. fie prin inter- berul esercitid al funetiunitor disilor agentl,
mediul tribunalulul care a pronuntat botdri- li se va libera fard cheltuell si. la presenta-
rea, va putea sä cérli ca sa 'i se dea puterearea disuluT exequator. autoritatea superióra a
executorie. loculul resedintel lor va lua indo.td. mitsurile
Scris6rea rogatorie care se va espedia pen- necesare, pentru ea eT sh se potd achita de
tru acest scop se va putea transmite chiar pe datoriile sarcineT tor, si da sal fie admisT la
cale diplomatical. bucurarea scutirilor, prerogativelor, imunitd-
In acest din urnid cas, and partea intere- Dior, onorurilor si privilegiilor ce se 160 de
sat d. nu va numi un procurator insdrcinat a d6nsa.
cere ca sd se dea hotdrirel fora executorie, Art. 15. ConsuliT generalt, consittil si vice-
un asemenea procurator se va numi din ofi- consuliT sad agentit consularl, supusi StatuluT
cid de dire tribunalul cdtre care s'a indrep- care 'I numesce. se vor bucura de scutirea
tat cererea. cuartirulut si a contributiunilor militare, a
Rernane inteles c, cheltuelite de judecata contributiunitor directe, impose de Stat, de
vor trebui, in tote casurile, sit r'6iniinit in sar- provincil sad de comune, si a cdror percep-
cina partilor. tiune se face pe liste nominate, afard nurnal
Art. 12. Actele de notariat, chiar dacd vor dad. nu vor fi impuse asupra posesiunei de
fi fiicute inainte de stipulatiunea presentel bunurl imobile sad pe interesele until capital
conventiunT. vor avea reciproc In cele done' intrebuintat in Statul unde iil agentl e-
State aceiasj fortit si val6re ca i cand ar fi sercitd functiunile.
fost !dente i primite de autoritgile locale Acestit scutire nu va putea insd sit se a-
sad de notaril din localitate, cu conditiune plice consulilor generall. consulilor. vice-con-
ca. forma prescrisd pentru disele acte, sit fi sulilor sad agentilor consularl, cart esercitit
fost observatd, si ca drepturile i taxele eta- comerciul sad o profesiune sad o industrie
bilite de legile celor douè tdrt sd, fi fost pit- 6re-care ; urindnd, in acest cas, ca numitil a-
tite. gentl Bit fie supus1 la plata taxelor datorite
Cu tOte acestea, actele notariale de cart se de orl-care alt strain in acelesT conditiunT.
vorbesce mal sus, nu vor putea avea forta El nu vor putea sit fie pusI in stare de a-
executorie pe care le acordd legea, de cat in rest, Mara de cat pentru actele pe cart legi-
urma until decret al autorittteT judiciare corn- slatiunea penald a celor cloud t6rI le calificd
I

petinte din localitatea unde ele vor avea sit- ca crime si le pedepsesce ca atarl, si, (taut
'41 primesca executiunea. Aceste acte vor tre- vor fi comerciantl. constrangerea corporald
bui sit fie presentate autoritatel judiciare, in- nu li se va putea aplica.
sotite de o traductiune. legalisata formal, in El vor putea sit punt d'asupra porteT este-
limba francest sad in limba terel unde vor ri6re a consulatuluT sad vice-consulatulut sou-
trebui sd'sI prirnéscl. executarea. tul armelor natiunel lor cu acOsth inscriptiune:
Art. 13. Guvernul roman si guvernul ita- Consulatul sad vice-consulatul
Flan, dorind a asigura comunicarea actelor El vor putea de asemenea sit arboreze pa-
relative la starea civilt a supusilor lor res- vilionul Orel Ion, d'asupra caseT consulare in
pectivI, se &digit. a'sl libera reciproc espedi- qilele de solemnitatT publice. ca si in alte im-
tiunI legalisate CUM se cuvine de pe actele de pregiurart obicInuite, hist nurnal dacd nu vor
nascere, de cdsatorie si de deces, si de pe ac- sedea in orasul unde se add legatiunea O-
tele relative la dobandirea sad la perderea rel tor.
nationalitata ca si de pe sentintele de anu- Este bine inteles cd, aceste semne esterióre
lare a cdsatoriel, privit6re la cetatenit italienl nu vor putea nici-odata sd fie interpretate
sad rornant. ca si cum ar constitui un drept de asil, insd
Acéstit coinunicare se va face la fie-care vor servi inainte de tOte a desemna nationa-
treT lunl, pe cale diplomaticd. lard eheltuelT, lilor locuinta consulard.
In forma usitatd in fie-care (Ord. Consuhl generall, consulil i vice-consuliT
Actele de cart se vorbesce mai sus vor ri sad agentl consularl, vor putea de asemenea
insotite de o traductiune in liinba terel cdreia sit arboreze pavilionul national si pe basti-
se vor transmite, sad Iii limba francesa. mentul pe care se vor sui in port pentru exer-
Art. 14. Articolul 1.8 al conventiunet de co- citiul functionarilor lor.
mereid si de navigatiune facutd la Roma, in Art. if. Cand justitia uneia din cele dou6
23 Marte 1t,78, in virtutea careia s'a doban- titrt va avea sa primescd vre-o declaratie ju-
dit de Inaltele partl contractante facultatea tidied sad vre-o depositie de la un consul ge-
de a stabili consult, vice-consuli si agentl neral, consul, vice-consul sad de la un agent
consularl. In portu,rile, orasele si localitittile consular, cetatén al Statutut care'l a nurnit,
teritorinlut celel-alte pdr11, unde va 11 perrnis si care nu exercitit cornerciul, ea 'I va invita,

www.dacoromanica.ro
 DE LA MIIVISTERTIM DE EN flittNE 629
inscri a se presenta inaihte3 el. i in das de celariile los, la dOthkilictl partner i pe hot-
'hive leare va qebui sal ceia marturia im- dul navelor natiuneT 1o1. decloratiunde ee vOr
serisa, sau sa se transporte la locuinta sad aveai stt hI faca eapitanil, ;mend echipagtu-
Hi Lancelaria sa peidru a o Na din via graid. lit! p pasagerlf, negututoril si orl-ce alt! su-
Nuantil agentl vor trebui sit satisfacii a- pao al t:dre! tor.
cesta cerere n termenul col maT scurt posibil. ET vor fi de asemenea autorisati a Pace ai
Art 17 In cas de impedicare, de absenta primi cit notarl dispeositiunile testamentarit
T

sad de Incelate din viata a consulilor gene- ate nationalilor lor ci ori-ce alte acte nota-
ral!, a consuldor i vice-consulitor sad a a- riale, chiar eand aceste acte ay avea de o-
gentdor consularl, eleviI consull, cancelarl si biect de a oNri ipotecii, in care vas li se vor
secretail, car! vor fi fost presentatI mal Ina- aplioa dispositiunilespeciale in vigdre In cele
into, in citatele tor caIital, autoritatilor res- done ter!. Nernitii agentl vor inal avea drep-
pective, vor II de drept actinism, dupa ordinea ttil do a primi in cancelaria lor orl-ce acte
tor ararc1iic7, a esercita functiunile consulare conVentionale acute intre unul sad mai
ad-intcritn, farl. ca autoritatile locale sa pota multi national! al lor i alts persona din tem
opune vre-un obstacoL Din contra, accstea uncle 11 ad reedinta, si chiar orl-ce act con-
vor Lrebui sa le dea asistenta si protectitme ventional privitor numal la cetatenil acestel
si sa le asigure. in bevel_ gestiunei lor into- din urma tett en conditiune insa, bine inte-
rimare, bucurarea de scutirile, prerogativele, les, ca aceate acte sri se refere la hulleri si-
Imum ai1 i privi1giiie, recunoscute reci- tuate, sari la afacerI ce stint a sa trata pe te-
proc prin acesta conventiune agentilor servi- ritoriul natittneT din care face parte consulul
multi! consular. sad agentul thI lnaintea caruia se vor face.
Art. is. Archivele consulate vor fi tot- Connie sad estractele do tie aceste acte, le-
d'auna inviolabile, i autoritatile locale nu galiSate in regula do numitil agent!, si sigi-
Vor putea, sub Ina un pretext, sa visiteze sau late -cti sigilial oficial al consulqtelor, vice
sa condsce hartiile cari fae parte dinteensele. consulatelor sad ugentiilor consulare, vor fi
il-ceste !add vor trebui sa fie tot-d'auna credute atat in justitie cat si afart din justi,
cu desevarsire separate de registrele qi Mr- tie, fie in Italia, fie in Romania, cu acelas ti-
tnle relative la conierciul situ la industria ce tin Cit i originalele, si vor avea aceiasl put-
ar putea i. esercite, functionarif consularl tore ci valóre; ca si cand ar fi fost fricute de
respeetivl. inaintea tutuI notar sad a until alt oficer pu-
Art. 19. Consult! generall i consulil. vor blic dinteo tdrit sad din alta, nuinal ea a-
putea sant11114beil vice-consull sad agent! con- ceste acte sit fie redigete in formele cerute
sularl iii orasele, porta rile si localitat aron- de legile Statute! din care fac parte consulil
distuentelor Ion consulare respective, sub re- si vice-consulil sad agentil consular!, si ea sa
serva aprobarel guvernidul teritorial. Ii fost, In urrnti, supuse timbrultil si Thregis-
Acetill agent! vor putea sa [le ales! fara de- trarcl, si tututor telor-alte formalitati cerute
osebirc intro cetatenil color 2 terl. ea si intre in tent uncle actual vu trebui sa's1 primésca
strain!, si vor fi inveslitI CU un brevet liberal executitmea.
de constdul care 'I vali numit si sub ordinate fry easel cand War ta.ce o indoiala asupra
cartua vox tr,bui sa tie pusI. El se vor he. antenticitliteT espeditiunel unul act public in-
cura de aceleast privilegil si imunitatl. stipu- registrat la cantelaria unuia din consulatele
late prin conrcetlimea din 23 Marto 1878, ca respective, confrtintarea cu originate! nu se
si prin presenta eonventiune, afard de escep- va pitted refusa MUT interesat, care va face
tutaile consaerate prin art. 5 din acestd din Oererea i Care va putea sit asiste la acestit
unnia convontiune. colatione. data vu gasi de cuvtinta.
Art,. 20. Gonsutil generall, consulil p Consulil generall. consulil si vice-consulil
vice-consulti saa agent!l consularl al color sad agentil consular! respectivl. von putea sit
done teri vor putea sa se adreseze la autori: traded. i sa legaliseze orl-ce fel de docu-
tattle arondistnentului lor, pentru a reclamaI mente emanate de la aittoritl Lie sad de la
contra orI7careI infractimil la tratatele sad functionaril tetel ler ; si aceqe traductiunl
conveettunde existente intre celo cloud tdrT, Ivor aVea, in tera unite ''sl ad re,edinta, ace-
st contra. ori-earel aims; de care ar area sir iasT Indere st Valtire. ea si cand ar ft feet fa-
se planga ilatiouabl lot. Cand reclarnatiunile cute deMtre ituterpvet,il juratT al terel.
lor nu ar fi pritnite de aceste autoritatl, el VOc Art. 22. lh efts de ?hectare din vsiata [At II-
putea sd, ail4 recurs, ha lipsa unur ageht di- /kill sapos al titte9a dirt partite contraetante pe
plomatic al korel lor, la gurvernul btatalul teritoritil celePalte, autoritatile locale vor
tuide 's1 an resedinta. trehtii it inselintNe Tindata p cOnsalul gene-
Art. 21. Consulif general!, ronsuld sad it-i ral, pe Consul', tra vite-eotistil sad pe agentul
gentit consular!, al celordoue Nil, sad canoe- consular, lira Mrttia circurnscriptiutie so va
laril tor, vor area dreptul de a primi in can-, ft intAtaplat deedsnl. Acestia, din parte-le,
www.dacoromanica.ro
630 LEG. YOLYIICE k1I EMANATE

vor trebui de asenheriea s inSennteze auto, ft, $ a anunle incetarea din viat4 si sit con-
ritAtile locale, I data vo fl infortfratlheel voqe prin jurnale dip localitate si din 16ra
d'Antein. deftmoluiul. daca. ya fi trebuintat po credito-
Ca'nd 41h Reiman va muri in Italia, sad ion ril ee ar putea sa esiste in contra succesia-
Italian hi Rom Arlin., fail a fi %cut testament, nel ab-inecstat sail testamentare, pentru ca
si fkrit Pt fi nii&tit executor rtestamentar, sad sa 'sl pad presenta tillurile respective de
arid rhöseePitoriT. fie riaturall fi& desernuati creantajustiticate in t0t.5. regula, in. terrne-
prin te4tatheYrt, 'or fi minorT, incapabill sau nu] fixat prin ligile fie-careia din cele dou6
abserd,i. sail Mud executoril testamentarl mi- tell
mitt nil '11.1.4 Oka la loeul unde seva desahitte Dacti se vor presenta creditorl in contra
sileteslotteal, coniulil generali. consulii si succesiunel testarnentare saC ab-intestat, plata
vice-COnsillil sail agentii consularl al natin- creantelor lor va trebul sa se efectueze in
nel defutiefuInT, vor ivea dreptul sfl prove- termer) de 15 dile de la inchiderea inventaru-
deze qiiccesiv la bperatiunile urm'atóre t tut cand vor exista resurse cani sa se pOtil
1. Sh ppirOi sidihile, fie din ofichl, fie dupt afecta pentru acOstal trebuintai, iar in cas con-
cerersa partilor interesate, pe tote efectelel trar, indaia ce se vor fi putut realisa forplit-
rnobilele si hartiile defunctulul, prevenind rile necesare prin mijlóce mai convenabile ;
deprP ac4tit operatiune pe autoritatea 19- sail in fine in termenul stabilit in connin a-
cala comfirtinte, iare va putea s asiste si sa cord intre consul si majoritatea interesatilor.
pm a asemenea sigiliile sale. Cand consulil reTectivl ar refusa plata. in
AcrL4te igi1il, ca i acelea ale agentuluT tot sau in parte a creantelor, alegand insuli-
con&tilar nit vor putea st se rildicer fara ca cienta valorilor succesiiinei pentru satisfa-
aoloritatra locale sä asiste la acesta opera- cerea Ion, creditoril. vor avea dreptul de a
thine. ci re de la autoritatea competinte, darn vor
Cn tOte acestea, daca in urma Lima aver- gasi cit este de folos pentru interesele lor. fa-
tisinent adresat de catre consul sail de catre cullolen de a se con,tittii in stare de unire,
vice-cdnsul autoritatel locale, pentra a o in- céla declaratiune obtinuta pe cIite le hld
vita a& nsiste In radicarea. indo,itelor siPilit, stabil te in fi .-care din cele dou6 tOrT, cor t-
ea no tseia fi presentat in termen do 48, de lii sap vice consulil vor trebui sA remita in-
Ore, ou incepere de la primirea avisulul1 a- data autoritateT judiciare saC sind;cilor Ni-
cest agent ye Fitea sa procedeze, singur la inentului. dupd competinta respectiv& tide
disa operatie ; clocumentele, efPctele sau vnlonile ce apar in
2. SI formeze intentariul tuturor bunurikor I succesiuueT testamentare sail ab-intestat, re-
al efectetur defunetului, in presenta autorita- man6ncl 4iil agentl insarcinatT a repre, nta
I

tei looalel dacal, in Irma notificatiung pus pe moscenitoril absentl, pe minorl si pe Pei
indicatec ea va fi credut de trebuinta a asista
la Ai:est art. In Ole crisurile, consulil generall, con .ilit
Autorrtatea koala. va pune semnItura sa si vico-consolil nu vor putea libera succe iu-
pe proupst le-iverbale dresate in presenta sa nert sau produ,,ul el moscenitoritor leg toril
fart pa perntra ruterventiunea sa de ofictu ej sau trianditarilor lor, de cat dupa. exipirarea
aceste actel ea sä pot& cue dreptua fie erfree until terinen de sese lurif, cu. inceper6 din
fel ar fi ; (Tina in cae se va fi publicat prin oiard In-
8. 1St vrdpne vindarea prin lcitatii puhlice sclintarea despre incetarea din viata ;
a tututol Obiratelor mobibare alesuccesiancl, 6, Sa administreze i sa liehideze el Sin-
caul air putna sa Se deterioreze si a celor can gait. sou prin o persOnal pe care o vor nurni,
se conservl nut greu, precum aseineuea-sr A sub re punde ea tor, succesiunea testamen-
tecolb lor Si efectelor, pentru tr oaror vio,dore taxa sau ab intestat, fArd ca autoritatea lo-
se voF prksenta irnpregiurarl (nviorabile ; cala sa aiba a inte veni Tnt disele operatiyni,
lii Sgl,depun4 ka be sign' eftwtele si valo- afara num U cand supusi al Orel saa id ifnei
rile inventariate ; sin conserve silma creanie- a treia puterl or pretindc drepturT in Succe-
lor ce se Nor realise, ca si productut reple siune ; ca, I, in acest vas, cand s'ar ivi diii-
Ide ce se vor peEdepe Ia Casii ronsulara sag cultatt proveuite toal cu sema din o reclaina-
olIn oOnliene vrettlaul toutereiant p an AVe,- tume Ore-carp cc ar da loc la centestatiunt
abaci tOtil g iiaiai Areate dpopc0 yqr t,a- con ',Oil gene.] all. consulii, vice-consuth ll
Inn all abitl Wm iatritua caS Sail in cgl-a41 agen0i nonsula11, pe-av6nd nici on di Ppt
hrtelegere et antnritatealocala ;care vafi a.- pent,ru, a terwina san a resoln a ace ip 9 Ii-
srettrt laurtkperatiunilq anteriOre, dace, in (gala. tribrivaleVe tuner von ti conipelinte,
tharvoclatittnpl frien1m.inte 101 paragrafia 1}r- days, curn p q artinet 0 a lua iesuill taG
syratpr,rstp*I toref "10 fa PM l t4910. 114 A ,u_Ktec9..
ten s'a , e nta oa ijt r(taa(i iaSageePlitfipa Aurnitil ago-q1 consularl vor 1;ticra aturcri
ab-int . tut san te.,tain ntire. CL representant al mirPesilinct teslamcntare
www.dacoromanica.ro
 DE LA Ml/CISTERIUL DE EXTERNE 1331

sad ab-intestat, adeed conservând administra- sulul natiuneT respective, pentru a se remite
tiuhea si dreptel tie a, lichida definitiV ia autoritafel Aka defunetttluT.
succesihne. precutri aSetriezta Si de a efectua Art.) 26., Consulit generall, cansulil qi
vinddrile de efecte In fbrrnele rnaI sus anun- vice-consulil saa agentiT consularl vor putea
tate ; el vor veghia asupra intereselor mo- sar nidrga. An peusdna, sad sa trarnita dole-
scenitorilor i vor avea facultatea de a de- gaff pe bordut navelor natiuneI tor, dupd ce
sernna avocatl insdrcinatl a sustine drepturile vor fi lost admisl la libera practica ; sit faca
Ion dinaintea tribunalelor. Este bine inteles interogatoriul capitanilor si al echipagiulul ;
cit eI vor remite ace.tor tribunate hite char- sit examine chartiele de bord, sit printésca
tide si documentele propril a lumina ches- declaratiunile asupra voiagiulul lor. a desti-
tiunea suptistl judecd ter lor. natiunel lor si a incidentelor intCimplate pa
Pronuntfindu-se judecata, consuliT gene- drum ; sit dreseze manifestele si sa. laciliteze
rail. consulil i vice-con,uhl sad agentil con- expedifiunea navelor Ion ; in fine sa 'T inso-
sularl vor trebui sd o exeeute, dacd. nu vor tesca dinain tea tribunalelor si prin biurourile
face apel, si vor continua atuncl de drept cu administrative ale tiIrel, pentru a le servi ea
lichidatiunea care se va Ii suspendat VITA la interpretT i agentl In afacerile ce vor avea
Incheierea litigiulul ; sa urmaresca, saa in cercrile ce ar area
7. sr, organise, daciit va trehui, tutela sad sl faca.
curatela. conform cu legile V.rilor respective. Este convenit, ea* functionaril de ordine
Art. 23. Cdnd in Roman In Italia si un judiciara i oficieril si agentil vamall nu vor
Italian in Romania va incela din viatft inteun putea in nicl un cas, sa opereze nid visite,
loc unde nu s'ar gdsi un agent consular al nieT cercetarl pe bordul navelor, flirt a fi ce-
natiuneI sale, autoritatea teriboriali. compe- rut prealabil si la limp, asistenta consululuT
tinte va procede, conform cti legislatiunea O- sag a vice-consululul natiunel de care apar-
rel, la inventariarea efectelor ce va fi liisat, tin aceste nave. ET vor trebui de asemenea
si va fi tinutd a da st".md, in termenul cel mat sa previnit, la timp oportun. pe numitil a-
scurt posihil, de resultatul acesteT operatiunI gentl consularl, pentru ca sA 'I asiste la de-
anibasadeI sad legatiuneI, care va fi compe- claratiunile ce capitanil si echipagiurile vor
tinte, sad consulalulul orl vice-consulatulul avea sit facit d'inaintE a tiibunalelor si la act-
celul mai apropiat de Iocul uncle se va fi ministrattunite locale, spre a evita ast-fel
deschis succesiunea ab-intestat sad testa- orl-ce erdre sad falsit interpretatiune, care an
mentard. putea sit vatAme ef,acta administratiune a
Insd, din momentill cand agentul consular justitiet
cel mal apt opiat de locul unde se va des- Citatiunea care se va adresa in cele cloud
chide disa suceesiune abd,nte8tat sad testa- casur1 mal sus aretate consulilor si vice-con-
mentard se 1, a presinta in per:AMA sad va sulilor va indica o ora precisa, i daca con-
trimite un delegat la tata loculul. autoritatea suliT si vice-consulil ar negligee de a merge
locald, care va fi intervenit, va lrebui sd se In persóna sail a face sa tie representatl prin
conforme celor prescrise la articolul prece- un delegat, se va proceda in lipsa tor.
dent. Interventiunea consulilor sat a vice-con-
Art. 24. Cand un supus al Inaltelor partt sciuibor rtuse va core hist pentru indeplini-
contractante se va gItsi interesat in succesiu- rea formalitittilor otdinare de dire autorita-
nea deschisti pe teritoriul celeI-alte pftrtl, fie tile locale la sosirea i la plecarea navelor,
de unul din nationaliT sët, fie de un indigen, conform .eu regularnentele politienescT, va-
fie de supusul unel a treta puterl, autoritatile male orl sanitare, asistenta lor nefiind nece-
locale vor trebui si, infornine pe autoritatea sara de cat In casurile cand ar fi cestiunea
consulard cea maI apropiatd, despre deschi- de procedurT judiciare sad administrative.
derea succesiuneI. Art. 27. In tot ce privesce politia porturi-
Art. 25. ConsuliI generall, consulil si vice- lor, inctircarea i descdrearea marfurilor, si
consulil sad agentil consularl aT celor cloud sigurarta n arfurilor. bunurilor i efectdor,
State, vor avea o competintit exclusivd asu- se vc r observa legile, ordonantele si regu-
pra actelor de inventarid si asupra celor-alte lamentele (Ora
operatiunl pi acticate pentru conservarea hu- Consulil generalL consuliT k;i vice-consulil
nurilor si a obiectelor de orl-ce natura, lasate sail agentit consularl vor fl Insarcinatl exclu-
de marinarif si pasageril din téra lor, fie in siv cu mentinerea ordinel interióre pe bordul
timpul cAlétoriel, fie In portul sosirel lor. navelor de comercid ale natiunel tor ; el vor
Valorile si efectele ce apartin marinarilor judeca SingurI eontestatiunile de eri-ce na-
sad pasagerilor supusl al uneia din cele done tura ee s'arivi intre capitanit i oficiaril va-
Inalte partI ontractante, ,si can ad incetat Suitt si Intro rnatelotl, i, in special, acelea
din viatit pe hordul until vas al celet-afte relative la solda i Ia indeplinirea angagia-
paril, se vor Inimite. In portul sosirel, la con- 1
mentelor reciproc contractate,
www.dacoromanica.ro
63 LEG. Pt0.IF1011 $1 ItgAlgAht
Autorittitile locale nu vor putea ihterveni navele célot douè partl vor fi srferi e nigre,
de cat atuncl, Când desordinele ivite e her- fi cit intra in porturile respeetive',Ct1 vibinta
dul navelor ar fi de natura a turbura liniScea gail rid relas fortat, se vor 5udeca e Idon-
si ordinea publicd. pe uscat sad in port, s'ail sulil-generall. consulii, vIee-cOrisulfT sad li-
and s'ar gdsi aniestecata o persóna din t6rd gentiT consitlati aT natiunei lth. afard numal
sad care nu ar face parte din echipagid. daea 1i4 aceste avariT vor ft interesati si gu-
In tote cele-alte casurT, autoritdtilelnaT Aus pusT de al térel in care residd ili agentl sa
nurnite se vor mdrgini a da tot sprijinut ecaa- acel aT unel a treia puteri ; in aeest das, si in
sulilor si vice-consulilor sad agentilor con- lipsa unul compromis amiabil intre kite par-
sularl, daca von fi chemate de dftsiT, pen- tile interesate. ele vor trehui sti se judece
tru a face sa se aresteze ai sa se concludi la de autoritatea locala.
inchiserre orl-ce individ inscris in rolul echi- Art. 30. Cand o navh care apart,ine gu-
pagiuluT, orl de citte oil, pentru un motiv vernulul sad unor supusT aT uneia dur
orT-care ar fi, ninniil ngentl ar gasi de tele OAT( contractante va naufragia sad va fi
cuviiinta. aruncat5, la term pe litoralul celel-alte, au-
Art. 28. Consulil generall, consuliT, vice- torittltile locale vor trebui sd aduch faptul la
consulil sad agentil consularl vor putea face cunosciTAa consulate general. a consulate,
sä se aresteze si sa se retramitd, fie pe bord, a vice consulate sail a agentulul consular
fie in patria Ion, marinaril si orl-ce antil per- al eircumscriptiuneT sad, in lipsd, a consulu-
sóna ce ar face parte din echipagele navelor lul general, a consululul, vice-consululul sad
de comercid si de reshel ale natiunilor lor. agentulul consular cel InaT apropiat de locul
si call vor fi desertat pe teritoriul uneia din accidentulul.
Inaltele parti contractante. Tote operatiunile relative la scaparea na-
Pentru acest scop, eT vor trehui sa se a- velor romane earl ar naufragia sad da de
dreseze inscris catre autoritatile locale coin- fund in apele teritoriale ale Italie, se vor di-
petinte. si Sd justifice, pun presentarea re- rige de consuliT generall. consuliT, vice-con-
gistrelor bastirnentulul sad a rolulul echipa- sulil sad agentil consularT a1 RomanieT ; de
giulul, sail cand vasul va fi plecat, presentftnd asernenea tOte operatiunile relative la sea-
o copie autentich sad un estract de pe aceste parea navelor italiene cart ar naufragia sad
documente, curn cd persOnele reclainate fa- s'ar inomoli in apele teritoriale ale Romtlniel,
(Tad inteadevèr parte din echipagid se von dirige de consulil generall, consuliT,
Dupa aedsta cerere, ast-fel justificatd. Ye- vice-Consultl, sad agenttl consularl al Italie',
miterea desertorilor nu se va putea refusa. Este convenit insa ca, (land proprietarul
Se va maT da numitilor functionarl consu- efectelor sail indrfurilor, sad agentul,sa nit se
lar( tot spijinul si tOtil asistenta pentru eau- alle la fata loculul, sail este un indigen al
tarea i arestarea acestor desertorl, can vor terel in care s'a intOmplat naufragiul sad init-
fi condusl in inchisorile tdrel si von fi deti- molirea. efectele sad marfurile sale, sail pro-
nutl acolo dupd cererea si cu cheltuelile con- dusul vindarel lor, daca se va fi facia vin-
sululul, vice-consululul sad agentulul con- dare, nit von r6manea in minele functiona-
sular, pang cand acesta va gasi o ocasiune rilor consularl, ci se vor depune dupa legile
de a'l retrimete inpatria tor. numitel tOrT, pentru ca sa fie remise celul
Acdsta inchidere nu va putea dura wal in client.
Interventiunea autoritatilor locale nu se
mull, de cat 3 lunT, dupd a earor expirare si
dupd. ce se Va Ii dat un avis consululul ou va face la cele doue lArT de edit yentrit a a-
3 dile inainte, se va pitne in lihertate priso- sista pe agentil con-ailarl a inantine ordinea,
nierul, care nu se va mai putea inchide din a garanta interesele scapatorilor sIrdinT de
nou pentru acdsta causd. echipagid, si a asigura execatarea dispositiu-
Cu kite acestea, (tact desertorul va fi co- nilor ce stint a se observa pentru intrarea si
mis vre-un delict pe asap.", autoritatea locald esirea marfurilor scapate.
va putea sa. amine estraditiunea pana cand In absenta i pima la sosirea consulilor
tribunalul 'al va fi dat sentinta, si nand churlgenerall. consulilor, viee-consulilor sah a-
acesta va fi primit deplina 0i intrega exe- genOlon ebnsularT, sau a persOnel ce eI vor
cutiune. delega pentru ac..st scup, auloritatile locale
Inaltele partT coniraclante convin ca ma- vor trebui sa in tote me It rile necesare pen-
rinaril sad alto individe din echipagid. i su- tru proteetionea individelor i p4ntra conser-
pusl aT tereT in care se va efectua desertiu- vanea olaectelor ce se von fi scdpat din nau-
nea, sa fie exceptatl din stipulatiunile pre- fragill.1
sentulul articol. In cas de indoiald asupra nationalitateT
Art. 29. OnI de calte orl nu von ft stipula- navelor naufragiate. dispositiumh- mentio-
tiunT contrarie Mite armatort, inearcatorl nate in presenlul articol, vor 11 de compe-
asiguratorl, cestiunile relative la avariilece tinta esclusivd a autoritalel locale.

www.dacoromanica.ro
 DE ,k,ik Ail1PTE114Uf4 tilt EVLERNE 633

Art. 31, Mal este ,convenit ga consulii ger mere din 4iva in ,eare p va denunta una
nerall consiIii, yica-consuliI safi agentl eon, sad cea-alle din (*le doue Inalte 041 con-
sularl iin fie-eare din cele dqu'e terl, se se. tractante,
bucure in cea-alta tere de tPte privilegiile, ,Stipula(iunile ce preced vor a executoril
imunitatile si prerogativele ce sunt sad yor in cele done State indate dupe schimbarea
mal if aconlate agentilor de aceias1 clasit a ratificarilor.
natiunel celeT mai favorisate. Art. :34, Conventiunea presente se va ra-
Este inteles di, dace. ageste privilegil si, tifiea i ratifica(iunile se vor schimba la Bo-
irnuniteli se vor acorda eu conditie de reci- curescl, indata ce se va putea face.
procitate sad cu elle condiOuni speciale, a- Drept care plenipotentiaril reepectivl 'sl-ad
ceste conditiunl vor trehui sal fie indeplinite pus senineturile i sigillile lor.
de guvernele respective sad de agentli tor. Faeuta in dublu original. in Bueurescl, la
Art. 32. Cele done Inalte partI contrae- (einci) septe-spre-deee August al militia man-
tante sunt intelese ca. diferendele ce s'ar pu- tuirel una ride opt sole opt (led.
tea ivi in privina interpretatiunel sad a exe- (Sernnat), B. Boerescu.
cutiunel acestei conventiunl, sad in privinta (Semnat), G. Tornielli
gonseeintelor infractiuneT uneia din stipula- (L. S.) (L. S.)
tiunile sale, se se supund, cited se vor fi e Deelaratiane.
puisat mijlócele pentru aranjarea lor directa
printeun acord aniiabil la judecata unor co- In momentul de a proceda la seumatura
misiuni arbitrate, iar resultabil unul aseme- conventiunel consulare si de stabilire in
nea arbitragid va fi obligatorid pentru cele cheiat in act;ste di, sub-seninatiT plenipoten-
done guverne. tiarl al A. S. R. Domnul RomanieT si M. S.
Membril numitelor comisiunT se vor alege Regele italiel, voiud, dupe autorisatiunea ee
le cele done guverne in comun acord ; in an primi, sit fixeze inteuu mod precis sen-
lipse de care, fie-care parte va numi pe pro- sul artieolului antiliu al disel conventiuni,
print sell arbitru sad no rimer egal de arbi- declare ea acest articol nu aduee nicT o a-
tri, iar arbitril numitI vor numi tin altul tiugere dispositiundor paragrafului einci al
dupit alegerea lor. articolulul Vple din Constitu(iunea Roma-
Procedure arbitrale va fi in fie-care cas niel, relative la reginml proprietatei fonciare.
special, determinate de perti ; In lipsa de Presenta deelaratiune va fi considerate ca
care, insusT colegiul de arbitri va avea facul- fecend parte integrante din conventiunea sus-
tatea de a o determine prealabil. mentionata si va ft ratilicata in acelas timp.
Art. 33. ConvenOunea presente va fi in Drept care plenipotentiaril respectivI
vigóre in timp de cincT am. cu incepere din pus seumaturde i sigiliile.
diva sehimberel ratifieerilor ; cand nicT una Facute in dublu original, in BecurescI, la
din Inaltele per(l contractante nu va notifica (cincl) septe-spre-dece August al anulul men-
-celei-alte cu un an inainte de expirarea a- tuirel una mie opt-sute opt tied.
cestul termen, intentiunee sa de a face se in- (Seinnat), 13. Boertscu.
ceteze efecteIe sale, ea va continua sa re- (Senmat), G. Tornielli
mane, in vigóre in limp de ince. un an, en in- (L. S.) (L. S.)

LEGE si CONVENTIE CONSULARA

MEV. 1)111AMA t1 STATLLE-UN11E Al li: AMERICO
(Deer. 1\rr. 638 din 4 Martie .1883), (Votate de a(lunare ei de scoot)
LEGE de a determina in tote intinderea si clarita-
tea putinciOsa, drepturile, privilegiile ui imd-
Articol mile. Conventiunea consulare, nitatile reciproce ale agerdilor consularl res-
incheiate la 5 (17) lunie 1881, intre Romania pectivIs preoute si functiimile lor si obligatiu-
Statele-Unite ale America este aprobate. nile la earl el vor fi supusT in cele done tell,
ad ho aril sit inchee o convent iune consulate,
CONVENTIUNE CONSULARA si ad numit de plenipotentiarl al lor, Inse 7
intre M. S. Regele RomenieT pe dommt D. Brii.-
Romania i statele-Unite ale Americel tianu, presedinteleeonsiliulul Sell de ministril,
(liatificatd la 11,1 Arnie 1883. ministru al afacerilor streine. etc.;
Statele-Unite ale Arnericel pe dotthui Eu-
M. S. Regele Romeniei si Statele-Unite ale genitl Schuyler, insarcinat de afaceri si con-
.Americel, insufletitl de o potrive de dorin(a sul general ;
www.dacoromanica.ro
 631 Imf purrwp F3t,AAIIE
Cad, duo, ce 'A ao preschilabat depfirrele neral,eop.suli Nfice-eop,a4 saq ageut consular,
lor puter!, gasite in bunk i cuvenita forma, ceffiten al,SNopl !care a nutria si neeserci-
all convenit asupra urnzatórelor articole : tapa ac un cpmercid, ea 4 va javita in scris,
Art. 1. Fie-care din Inaltele Partl coutrae- a se presenta leaietcir 0. in cas d. impede-
tante consimte a admite consul! general!, con- care, va trebui sa cent marturie nin saris,
still, vice-consull i agentl consularIal celeT, sad sa sç transporte la locuinta sad ca.nck-
alte in tOte porturile, orasele i localitatile laria sa, spre a. o obtine din via graid.
sale, afara de localitl4ile unde ar fi un lawn- pisul agent va trebui sa satisfact acesta, ee-
yenient de a adinite asemenea agentl. rere in termenul cel maI scurt posibil.
Acesta reserva In AS., nu se va aplica nneia In tOte casurile de aim,: prevegute de
din Inaltele Partl eontractante. bird a se a- art 6 din amendarnentele la, Constitutiunea,
plica de asernenea orI-carel alte puterl, Statelor-Unite, prin care dreptul de a chema
Art. 2. Consulil general! consuliT, vice- martor in favórea lor este asigurat persOnelor
consulil si agent)! consular! al fie-carel din acusate de crime, infatisarea disilor agent!
cele done Incite part! contractante se vor bu- va I ceruta cu tota deferenta ce se cuvine
cura reciproc, in State le celet-alte, de tOte demnitate1 consulare si datoriilor sarcinel lor.
privilegiile, scutirile si imunitatile de carl se Acelas tratainent va ft acordat consulilor Sta-
bucurti agentiT de acelasl rang si de aceeasl telor-Unite in Romania in casurile similare.
calitate al natiune! celel real favorisate. Nu- I Art.5. Conseil! genera IT, consuld, vice-con-
mitil agentl, inmate de a fi admisl la exerci-, sub! i agenti1 consular! vor putea sit asege
tiul functiunel lor si a se bucura de imunita- d'asupra use1 esteriOre a cancclariilor lor un
tile ce se legit de densa, vor trebui sit pro- scut al arinelon natiunel lor, cu o insciip-
ducä o comisiune in forma stabilita de legile tiune purtand aceste cuvinte : consulatul-ge-
térilor lor respective, Guvernul fie-careia din neral, consulatul. vice-consulatul sad agentia
cele doue Inalte Pitt contractante le vor Ii- consizlard a Romaniel saa a Statelor.Unite.
bera, fara nicT o cheltuiala, esecuatorul nece- I ET vor putea de asemenea sd arboreze dna-
sar pentru esercitiul functiunilor lor, i. pro- pelul natiuna lor, afara de capitate Orel,
ducend acest act. se vor bucura de drepturile, daca acolo se va gasi o legatiune. El vor pu-
prerogativele i imunitatile acordate de pre- tea de asemcnea sa arboreze pavilionul na-
senta conventtune. tional pe batelul pe care se vor sui pentru
Art. 3. ConsidiI general!, consuliT. vice- a 's1 esercita functiunile.
consuliT i agentil consular!, cetatera al sta- Art. G. Cancelardle consizlare vor fi invio-
tulul care 'I a nu mit, nu vor putea sa fie are- labile in bite timpurile. Autoritatile locale nu
statI preventiv de cat in cas de crirna caliti- ver putea sa le calce sub nicl un preteest. Ele
cata i pedepsita ca atare de legislatiunea to- nu vor putea in Mei un cas sa visiteze nicl sa
cald, el vor fi scutitl de cuartir niilitar, de orI- popresca hartiile ce vor fi inchise acolo. Can-
ce servi,.id. lie in arniala regutalii de uscat II celariile consnlare nu vor putea servi, in nicT
de mare, fie in garda nationala sad civica, orT un cas. ca Incur! de asil, i cand un agent al
in militiT; el vor fi de asemenea scutitl de tOte serviciuluT consular va fi angagiat in alte a-
contributiunile directe in profitul Statului, al facerl, hal fide relative la consulat se vor tine
provincidor sad eornunelor iinpuse de per- Separate.
sóna, fie cu titlu de capitatiune, fie pentru pro- Art. 7. In cas de deces, de impedecare sad
prietatile lor, afara numal dada vor fi impuse de absentt a consulilor-gonerall. consulilor,
asupra posesiune1 de bunur 1 imohile sed a- vice-consntilor z agentilor consular!, cance-
supra intereselor unul capital inlrebuintat in tart! sad secretariT tor, dupit ce caracterul lor
Statul unde dist! agent! 11 exercita functiu- oficial se va fi notificat ministeruluI afaceri-
nile. Acestd scutire insd nu se va putea a- lor streine in Romania sad departamentuluT
plica consulilor general!, consulilor, vice-con- de Slat din Washington, vor fi adrnisl de
sulilor i agentilor consular!, carl ar esercita drept a gera in mod interirnar afacerile po-
o profesiune. o industrie sad un comercid Ore- sturilor respective, si se vor bucura, pe cat
care, numitil agent!, trebuind in acest cas sd va dura aci;sta gestiune ternporart, de tote
fio supusl la plata taxelor datorite de orl-ce drepturile, prerogativele imunitatile acor-
alt strein in aceleas! condition!. date titularilor.
Remane cu totul inteles cit consulil respec- Art. S. ConsuliT-generalT si consulii vor
tivl daca aunt negociantl vor fi supust. in ceea putea, pe cat legile tune! Ion le permit sa nu-
co privesee arestul preventiv pentru fapte de mesca, cu aprobarea giivernelor Ion respec-
comerciu, Ia legislatninea terel In care il e- tive, vice-consult si agent.1 consularl in ora-
xercita funetiunile lar sele, portizrile si tocalitatile coprinse in aron-
Art. 4. Cand justitia uneia din cele doue disznentul tor, Acest.1 agentl vor putea sit fie
terl va avert sit priniesca ver1.-o declaratiune ales! fart deosebire printre romanl, cetateniT
juridicti sail depositiune de la on coolsul-gq- Statefor-Quite sad cetatenil altor terI. El vor
www.dacoromanica.ro
 LA littlitliR It% Dt taTERNE 635
fi ihv'esItiV du o tbinisinne regulatti Se 1/or OM a Wet sad nefacênd parte din echipa-
I

bucura c16 privilegiile stipulate In ac4stä ton- gid, ear gAsi amestecatti.
ventiunCin favOrea agentilor servicitdelcon- In tile cele-alte casurl, autorittitile ma! sus.
sular, supunendu-se Ia Ostepthmile Stipulate &tate se vor margini a da tot sprijieul con-
In art 3 si 4. sulildr i vite-consulilor sad agentilor consu-
Art. 9. COnsnlil-generall, conSuliT, vice- larT, dacti ivor fl chernate de el pentru a face
consuld si tigentil consular( vot avea dreptul sa se aresteze i sti se duel la InchisOre orb-
de a Se adresa la autoritatile administrative ce individ Inscris in rolul echipagiula orI de
sad judiciate, lic In Romania, ale Statelul, di- cate orl, pentre un naotiv Ore-care, numitil a-
strictOlul can comoneT, fie In Statele Unin- goal! Vor hrede de cuviinta.
net ale stateldr sad ale muncipalitAtilor, In krt. 1. Consulil gonerall, consulil, vice-
tóta intinderea arondismentulul lor consular, consuld si agentil consularl. vor putea face sit
pentrit C reeler-nit In contra orI-c5reT infrac- se aresteze oficeril, matelotil si tote cele-alte
thud a tractatelor sad conventinnilor esistente persOne ce fac parte. cu ort-ce titlu ar fi, din
intre Romania si Statele-Unite, si pentru a echipaginrile bastimentelor de resbel sail de
protege drepturile i interesele nationalilor comercia ale natinnel lor, i earl ar fi prove-
lor. Niel nu so va da satisfacere reclamatin- nitl isaa acusati de a ti desertat de pe disele
net lor, dkil agentI Tor puttee, in lipsa unlit bastimente, spre a 'I retrirnite pe bord sad a 1
agent diplomatic al tereI lor, sa recurgti di- transporta In here lor. Pentru acest scop el
rect la guvernul tercl in care isl esercith func- se vol adresa inscris ctitre autoritAtile locale
tiunile bor. cotnpetinte ale tatilor respective, si le vor cere
Art. 10. Consulil generall, consulil, vice- Inscris pe acesti desertorI, justificand, prin
consithi si agentiT consular( vor avert drepful producerea registrelor bastimentulul sea a
de a ruin in cancelaride lor, sail in locuinta rolulul echipagiultd, sad prin alte documente
lor privatil, in aceea a pttitilor sail pe bordul oficiale, ca. 6moniI pa cart 'I reclanuit fac par-
bastirnentclor, declaratiunile ctipitanilor i c- te din distil echipagia.
chipagiurilor vaselor din téra lot, ale pasage- Asupra acestel cererl, ast-fel justificata. re-
rilor ce cc allti pe bord si ale oil-duel cettitén miterea desertorilor nu li se va putea refuse.
al natinneI Ion i1iT agentl vor avea, oseb;t afarii mime) clacit se va probe cum se cuvine c5
de acesta, clreptul de a primi, conform cu le- eI crud cetatenI at terel uncle se cere estraditiu-
gile ii cn regulamentele ticreI lor. In cancela- nee, in momentul Inscrierel lor in rol. Li se
ride san binrourile tor, tote actele conventio- va da tot ajutorul si tOtil protect,ia pentru eau-
nale lticute Satre cetiitenl at ttireT lor si cetil- tarea, prinderea si arestarea acestor desertorl,
tend saa altl loeuitorl al terei uncle ei residd, earl vor fi chiar detinutl i 07.41 In Inchiso-
fi elti«r tóte actde arestoe din uenaY, en con- rile terel, dupe' cererea 1 cu spesele consu-
ditiuno insa ca aceste acte sti aiba report la lilor. pied cand acestl agent! vor fi gasit o
Msce Miner! situate sea Ia afacerl ce sent a se ocasiune de a 'T porni. Dada insti acesta o-
trate pe teritoriul natinnel de care va tine eon- casiune no s'ar prosinta Intr'un termen de
sulul sail agentul inaintea caruia se vor fi facet. 3 lora! cu Incepere din dioa aresttirel, deser-
Espoditiunile diselor acte si docuinente o- tori1 voe fi psi' in libettate si nu vor mat
fibiale de orl-ce fel, fie in original, fie in co-i putea sti fie arestatl pentru aceiasl causa.
pie sau in traductiune, autenlificate si legali- Canct desertorul va fi comis verb-en delict
sate euni se crivine de catre consnlii generall si cand tribunalul, care este In drept a se pro-
considil, vice-consuld sad agentiI consularl, nunta asuprin, reclaniti si esercitit acest drept.
cc Investite en sigiliul lor oficial, Tor fi cre- remiterea se va amana peal cand judecata
dote In justitie Ia Rite tribunalele din Roma- tribunalulia se va fi pronuntat si esecidat.
nia .si dm Statele-Unite. Art. 13. Cam] nu vor esista stipulatiunT
Art. 11. Consuld generall, conSuld, vice- contrard intro armatoril, inctircatoril si asi-
consuld ui agentil consularl respectivl vor fi guratoril, tOte avaride Incercale pe mare de
Ins5, esclusiv cc mentinerea online! in- catre navele color cloud ter!, fie cd ar trage
teridre pe bordul navelor de cornereid ale na- de lima voe in port, fie c5 s'ar gtisi in oprire
tiunel 10r, si vor hotati singurl asupra tutu- (reltichej fortata. se vor regula de consent-
nor diferendelor ce se vor fi ridicat pe mare generalI, consul. viceiconsulil sad agentit
sail se vot ridiea In portuirI tribe ctipitanil, o- consnlail at tarilor respective.
ficeril si dmenil de echipagia, cu oil-ce title Rack inSa loduitorI de al terel sad cetii,
ar ii, si In special pentru regularea salardlor tent a/ noel a treia natiunl s'ar gAsi intere-
st esechtarea angagianwntelot consinitite rei satI Th citatele aVaril, i partile n'ar putea
ciproc. A tiritaitibe loCale 1t vor putea sti sti se intelega de buna- toe, recursul la auto,.
intervinti de cat attratil rand descirdiriele iVite ritatea localft cotnpetinte se va fade.de.drept.
ar II de natitia. a turbura liniseea si brdinea Art. 44. Tote operatiunile relative la sea-
publiell pc useat st.td In port, sati cabd a 'per.; paYea -navelbr reantine naufregiate hi terniu-
www.dacoromanica.ro
636 nad/POICtritEll gfriAlgag
rile Statelor-Unite si ale navelor din Stale le- un irintienktor ettntrAent sad niel un egeenfor
Unite aaufragiate, la termurile Romaine, ise teStarnehtar instittlit. ctè cdtre Mena, anteri-
vor dirige de consubl-genenall, consul ?! si Catile locale ctlinpetinte iter infdrma depre al
vice-consulil celor dead kerI respedive tsi edsta imnregnirareTW consUlil sad ne agentil
pani ia sPsn'c a. lor, de dare agen(iI Consu- cotisulafif al fiatiuneT do tate linen defunetUl,
lar reapectivi, acolo unde va esista o agentie pentru ea ad. Se potil da bunostinta inlediat
in lAcurile i porturile untie War esista 0 a- partilor interesate.
gentie, autoritakile locale vor avea s ia, pan4 ConstiliP-generalT, consuaiT, Vice-consulit
la sosirea, consululaI la tl cami arondisment sad ttgentif -cObsulary vor axed dreptul de a
s'ar fi intemplat naufragiul, ai care va trebui interptine in perscind saIl prin delegat orl-ce
sa fie prevenitimediat, tote mesurilenecesare act in loot( moseenitorilor sad al creditorilor
pentru protegiarea indivici1or i pen trit conlJ absentT sad niinorl, nand band acestia vor fi
servarea efectelor naufragiate. representall cute Se cliVirre.
Autotita1ile locale. de altminterl, no vor Art. 16. COnvonkiiihea presentil va rdma-
avea sa intervina de cat pentru a Mentine Ceo nea in rigere in limp do 10 anl, eu intepere
dinea, a garanta interesele seapaorilorl tlaca de In Sehimbarea ratifithrilor, earl ?Te von 136,
aunt streiel echipagiurilor baufragiate, si a conform Constitutiunilor tespectiVe ale celor
asigura esecutarea disposiliunilor ce sunt a do0 fdrI, si se vor schimba in Bucurescl cat
se observa pentru intrarea si esirea rng.rfu.- so va putea mal curand.
rilor suipate. In cas &Ind MCI una din park1 no ar fi no-
Este 1,dne inteles ca_aceste marfurl nu, vor tificat, du dou6-spre-4ece lunI inainte de es-
fi supuse la Mcl ul, drept de vamil, afar& nu- pirarda disultit period de dece anl, intentiu-
n.iai (lac& vor 11 destinate a fi date consurna- nea sh de a nu reinoi acdsta conventiune, ea
tumel in tOra uncle s'a intamplat naufragiul. va cdntinua sit reliant!. in vigore Inca on, an
Interverdiunea autoritakilor locale in a- si aattinainte din an In an pand la espirarea
ceste diferite casurI nu va ocasiona. nic? un unaI an. cu incepere din dioa cand, o parte
fel de spese, afard de acelea la earl vur dailoc sad cea-alt1t o va fi denuntat.
operatiunile de scapare si conservare a o-d Drept carI plenipotenkiarif respectivi au
biectelor scapate precut-a si acelea la Carr NI' semnat'a i sl.gdat'o in dulda espedikiune.
fi supuse in asernonea cas navel') nallonalé.
Art., 15. In cas de deces 01 until roman Facuttt In BururescI, la 5 (17) lunie 1881.
in Stalele-linite sad al mil cetaten al State,- (L. 8,) (Semnat D. Briltianu.
lor-Unite in Domania, decd nu se va gasi Mei (L. S.) (Seminal) Engène Schuyler.
,loarr.,
LEGE §i CONVENTIVNE
çONSULM,A.LN'tlth 1t01NJi ;11 BEL.G.0
(Derret .Nr. 825 dih 80 Hartle 18k), (mtafe dc Adit)tare f: de &oat).
LEGE Mt S. R Doinwel Runnlinel, no d. B. Bob-
reseu, mare truce al etdinolul St(>04 Romal
Arlicol mac. onyenlinnea consulaa aki-, mare eruce at ordinulul Leopold al 134-
Incheiata la. W. Decembre188t) (12 Ianuarie Oa, etc.. etc., etc., rninisttul Sdti at efaeeri-
1881), Mtre non fwia,ti Ielgia, et aprobalft, tor straino;
M. S. Regele d. Iosef Jooris, ofl-
CQNqiVrI UNE card ordieuldl LeopOld, Mare cruce a ordi-
(rat /*oh./ la 30 Mantle (11 alpPilie) 18811. natal Isabda Calolica a Spaniel". Om-ander
11 al ordinelnr Mitre Theme de la kkoieefrtr;da de
I. Si Pi, Doinnul RomanieT ri M S fiegele Villa 11(icosa al Porfiayalier lii Doaelwo4 41
Belgilon. ineolletitl tie o potrivd tie dovintx Danemaneei. coniandor de irtinidr al ordinultil
de a detersnima in tiita intinderea ai clarita- Carol III al Spaniel'. etc., etc., etti.. ministrtil
tea patincidaa drepturile, privilegiile pi n- Sdu reaedinte pe langd M. S. II. Doming
munitatile reciproce ale agent-don consularl Roma n iol ;
respectoi, prenum i funckiumle tor at- Carl, dupd, cc 'trf.ad gehitunat ale lot deL
gatJunite la eari el vor Li supust in ode dotat pline potent respective. g6sitd Iii bwni& i tu-
tort, au Indarnt sa inebeteo conatentinne eon,. venilft forroti. isC convbnit aSupra urcoatône-
sidar4 si ad nuind, de plenipotentiari ksl lor artieole :
Lon, fiusa.: I
Art. 1. Fie-care din inaltele part1 contrac-

www.dacoromanica.ro
 DE rrA KtilIFEERLUk DR EXTININE 637
tante consimte a .admite, consul general!, pisul agent va trebui sa Satisfaca acésta
consult, vice-consul! si agentl colisula4 al cerere in terrnenul eel mai scurt posibil. -
celel-alte in tote portnrile, orasele si WO:- Art. 5. Consulil general!, consatil, vice-
W.40.e sale, afara de localitatile undo ar ft consuliI i agenti1 consular! vot putea sa a-
un inconvenient de a, admite asemenea agentI. sede d'asupra useT exterióre a cancehriilor
Acesta reserval insg, pu se va aplica nneia lor un scut al armelor natiunel lor, cu id in-
din inaltele 0.1.0 contractante, farl a se a, scriptiune purtand aceste cuvinte : consula-
plica de asemenea orl-carel alte Puterld tul general, consulatul, vice-consulatul satt
Art. '2. ConsuliT general!, consulil, vice- agentia consulara a Romfiniel sag BelgieT.
consulil si agentil consular! al fie-careia din El vor putea de asenienea sa arboreze
cele done inalte partl contractante, se vor drapelul natiunel Ion, afara de capitate terel,
bucura reciproc, in Statele celel-alte, de tote dace. se va gasi acolo o legatiune. ET von
privilegiile, scutirile si immunitittile de cari putea de asemenea sa. arboreze pavilionul
se bucura agentil de acelasT rang si de ace- national pe batelul pe care se vor sui in port
iasT calitate al natiunel celel mal favorisate. pentru a 'al exercita functiunile.
Numitil agentl, inainte de a ti admisi la exer- Art. 6. Cancelariile consulare vor fi in-
citiul functiunilor Ion, si a se bucura de Un- violabile in tOte timporile. Autolitatile locale
munitatile ce se lega de dênsele, vor trebui nu vor putea sa le calce sub nicT un pretext.
sl, produce, o comisiune in forma stabilita de Ele nu vor putea in Mc! un cas sal visiteze
legile terilor lor respective. Guvernul fie-ca- nicT sä popresca chârtiile ce vor fi inchise
reia din cele (loud inalte part! contractante le acolo. Cancelariile consulare nit vor putea
vor libera, fara riicT o cheltuialä, execuatorul servi, in hid un cas, ca locurl de asil. si
cand un agent al serviciulul consular va fi
necesar pentru exercitiul functiunilor tor, si,
producend acest act, se vor bucura de drep- angagiat in alte afacerT, chartfile relative la
consulat se vor tine separate.
turile, prerogativele si inimunitatile acordate
de presenta conventiune. Art. 7. In cas de deces. de impedicare sad
Art. 3. ConsuliI general!, consuliT, vice- de absenta a consulilor general!, consulilor,
consuld si agentiT consular!. cetatenl al Sta- vice-consulilor si agentilor consular!, cance-
tulul care 1-a numit, nu vor putea sa fie a- lariT sati secretaril lor, dupa ce caracterul lor
restatl preventiv de cat in cas de crime., Ca- oficial se va fi notificat ministeruluT afaceri-
lificata si pedepsitä ca atare de legislatiunea lor straine din Romania, sail ministerulul
locale.; el vor Li scutitl de cuartir militar, de corespundetor din Belgia, vor fi admisT de
orT-ce serviciii, fie in armata regulate., de us- drept a gera in mod interimar afacerile postu-
cat si de mare, fie in garda nationala sad ci- rilor respective, si se vor bucura, pe cat va
vita sad in militil ; el von fi de asemenea dura-acesta gestiune tiinporarie, de tete drep-
scutitl de tOte contributiunile directe in pro- turile, prerogativele si immunitatile acordate
fitul Statulul, al provinciilor sad comunelor, titularilor.
impuse pe persOne, fie cu titlul de capita- Art. S. Consulil general! si consulil vor
tiune, fie pentru proprietatile lor ; afara nu- putea, pe cat legile Orel lor le permit, sa nu.
maT daca vor fi impuse asupra posesiunel rnesca, cu aprobarea guvernelor lor respec-
de bunurT imobile sad asupra intereselor u- tive, vice-consul! i agentl consular! in ora-
nul capital intrebuintat in Statul unde io sele, porturile si localitatile coprinse in a-
agentl l exercit functiunile. Acestit scutire rondismentul lor. AcestI agent! vor putea sit
Insa nu se va putea aplica consulilor gene- fie ales! fara distinctiune intre Romani! si
rah, consulilor, vice-consulilor sati agentilor Belgil, sad intre cetatenil alter terT. ET von fi
consular!, cart ar exercita o profesiune, o investitl de o comisiune regulata si se vor
industrie sad un comerciO ore-care, numitil bucura de privilegiile stipulate In acesta con-
agentl trebuind, In acest cas, sd fie supusl la ventiune in favórea agentilor serviciulul con-
plata taxelor datorite de orl-ce alt strain in sular, supunendu-se la excepthmile stipulate
aceleasT conditiunT. in art 3 si 4.
Art. 4. Cand justitia uneia din cele cloud Art. 9. Consulil general!. consulif, vice-
terT va avea s5. primesca verl-o declaratiune consulil si agentil consular! von avea dreptul
juridica sad clepositiune de la un consul ge- de a se adresa la autoritatile administrative
neral, consul, vice-consul sail agent consu- sae judiciare, fie, in Romania, ale Statulul, dis-
lar, cetitten al Statulul care 'I a numit si trictuluT sad comuneI, fie. in Belgia. ale Statu-
neexercitand nicT un comerciil, ea '1 va in- lul, provinciel sail corn tine!, in tóta, intinderea
vita in scris a se presenta toorniet, ai, in cas arondismentuluT lor consular. pentru a reclama
de impedicare, va trebui sfi 'I céra maxturia in contra oil-care! infractiunl a tratatelor
prin scris, sad sit se transporte la locuinta sail conventiunilor existente intre Romania
sati cancelaria sa, spre a o obtine din via. ai Belgia, i pentru a protege drepturile si
graii.l. interesele nationalilor lor. Dace nu se va da
www.dacoromanica.ro
438 LEG a POTITTICE- EMANATE

satisfacere reclarnatiuneT tor, clieiT agenthvar prevenitT sad acusatb clq.f a A deserlat de pe
putea, in lipsa unul agent diplomatic al te, i dipele bastimente, $pre allretrareite pc herd
reT lor, sit recurga direct la gaver/w1 tdrel in sad al transporta in téra ler, Pentru acest
care 'el exereitit functiunile bor. seop el se vor adresa in scrip catre autorita-
Art. 10. Consulil generall, consulil, vice- tile locale competinte ale tdrilor respective
consulil ei agentil consuiail vor aveadreptul ei le vor cere in seris pe acestl desertorl, jus-
de a primi in cancelariele lor, sad in locu- -tificand,prin produnerea registrelor bestimen-
inta lor privata, in aceea a partilor sad pe tolul sad a roltdul eehipagiulul, sad min alte
bordul bastimentelor. declaratiunile capitani- documente oficiale, ea Omenif pe cari 'I re-
lor i echipagiurilor vaselor din tera log, ale clamit fac parte din disul echipagid.
pasagerilor ce se alit p bord si ale prT-cd- Asupra acestel singure cerert, ast-fel jus-
rul alt cetilten al natiunel lor. Disi! agentI tificata, remiterea desertorilor nu li se va
vor avea, osebit de acesta, drPptul de a pri-c putea refuse. afara numaT daca se va, proba
nn. conform cu legile i regulamentele Orel cum se cuvine, cii el erad cetateni at Orel
lor, in cancelariile sad biurourile tor. tote unde se cere estraditiunea, in momentul in-
actele conventionale facute intre cetatent al scriereI lor in rol. Li se va da tot ajutorul si
Orel lor ei cetatenil sad altl locuitorl sl e"- tOta protectiunea pentru cautarea, prinderea
rel unde eT resida, i chiar tOte actele acestor ei arestarea acestor desertorl cari von fi chiar
din urma, cu conditiune inst ca aceste acte delinutl ei prizil,l in inchisorile Orel. dupa
sa aiha raport la nisce hunuri situate sad la cererea ei cu spesele consufilor. paina cand
I

afacerl ce sunt a se tracta pe teritoriul na. aceetl agentl vor li gasit o ocasiune de a '1
!

tiunel de care va tine consulul sad agentul porni. Dart insa acOsta ocasiune nu s'ar pre-
inaintea caruia se vor Ii facut. senta inteun termen de doue LIM, cu ince-
Expeditiunile diselor acte i documentele pare din diva arestarel, desertoril vor fi puel
oficiale de orl.ce fel, fie in original, fie in in libertate ei nu vor mal putea sa fie ares-
copie sad in traductiune, legalisate cunt se tap pentru aceiast causa.
cuvine de catre consulil generall, consulil, Cand desertorul va ft coatis vre-un delict,
vice-consulil sad agent.il consularl, ei hives- si and tribunalul, care este in drept a se
tite cu pecetea lor oficiala, vor fi credute in pronuncia asupal, reclamt si exercita acest
justitie la t6te tribunalele din Romania ei drept, remiterea se va amana phut chnd ju-
Belgia. decata tribunalului se va fi pronuntat si
Art. 11. Consulil genera% consulil, vice- executat.
consulil ei agentil consularl respectivl von fi Art. 13. Cana uu vor esista stipulatiunT
insarcinatl esclusiv cu mantinerea ordinal in- contraril intre armatorit, incarcatorit si asi-
teriOre pe bordul navelor de comercid ale gurttoril, t6te avariile incercate pe mare de
natiuneT Ion, i vor hotara singurl asupra chtre navele color done terT, fie ca ar trage
tutulor diferendelor ce se vor fi radical pe de bunt voe in port, lie ca s'ar gasi in oprire
mare sad se vor radica in porturl intre capi- (reliche) fortati, se von regula de consulif
tanil, oficidril i Omenil de echipagid, cu orb- generall, consulil, vice-consulil sau agentil
ce titlu ar fi, ei in special pentru regularea consulari aT (di:flew respective,
salariilor ei executai ea angagiamentelor con- Dacia, Irish locuitori de at tore! sad cetiltent
simtite reciproc. Autoritatile locale nu vor al uneT a treia natiuni s'ar gasi interesati in
putea sit intervint de cat atuncT cand desor- citatele avarit si par(ile n'ar pulea sh se in-
dinile ivite ar fi de natura a turhura liniscea telégh de bunt voe, mem sill la autoritatea
si ordinea publica pe uscat sad in port, sad localt competinte se va face de drept.
rand o persOnh a tdreT sad nefacCmd parte Tote operatiunile relative la scaparea no-
din echipagiu s'ar gasi amestecatt. valor romane naufragiate la termurile Bi IgieT
Iii tOte cele-alte casurt autorithtile ynaT sus. si ale navelor belgiane naufragiate la te..inu-
citate se vor trargini a da tot sprijinul consu- rile Romitniel se vor dirige de con,,uhl gene-
lion si vice-consulilor sad agentilor consu- rall, consulil si vice-consulit celor done tent
larT, dact vor fi cheniate de eT, pentru a face respective si, 'Nina la sosirea lor, de catre a-
sh se aresteze si st se duch la inchisOre gentil consulart respectivl. acolo iinde va e-
ort-ce individ inscris in rolul echipagiulul, xista o agentie ; in locurile si porturite nude
orb de elite orl, pentru tin motiv Ore-care, nu ar exisla agentie, autoritatile locale vor
numitiT agentT vor credo de cuviinta. avea st ia. pana la sosirea consululul in al
Art. 12. ConsuliT generah, consulil, vice- carul arondisment s'ar fi in I dmplat naufragiul,
consulil i agentiT consularl von putea face si care va trehui sa fie prevenit ;rri,diat. tOte
sh. se aresteze oficiaril, niatelotil si tOte cele- mesurile necesare pentru protegiarea indi iiji-
alto persOne ce fac parte, cu orT-ce titlu ar lor ei pentru conservarea efectelor naufra.;iate.
fi, din echipagiurile bastimentelor do resbel Autoritatile locale, de all-minterl, nu vor
sad de cormrciu ale natiiinel lor. si cart ar fi avea sa intervint de cat pentru a mintine
www.dacoromanica.ro
 1) K.& MINTISTZTITUWIDE EX I ERNE 639
Ordinea, a garanta interesel selpatorilon, lecepere din rlioa rand o parte sad cea-alta o
diacg Stint straiM echipagiurilor naufragiate, va fi denuntat.
ai h asigura executarea dipositiunilor ce Drept care plenipotentiaril respectivl ad
stint a se observa pentru intrarea ai esirea sernnat-o i sigilat-o in dubla expeditiune.
marfurilor scripate. Faeutg, in BucureseT, la 31 Decembre 1880
Este bine inteles ca aceste marfurl nu vor (12 lanuarie 1881).
fi supuse la nicT un drept de vama, afar& no- B. Boeresen. J. Jooris.
mat dad. vor fi destinate a fi date consurna- (L. S ) (L. S.)
OuneT in tera untie s'a intemplat naufragiul. Lunl, 30 Marte (11 Aprilie), la ministerul a-
Interventiunea autoritatilor locale In a- facerilor straine, intre D. B. Boerescu, mini-
ceste diferite casurl nu va caatina Mel un fel stru secretar de Stat la departamentul aface-
de spese. afara de acelea la cart vor da loc rilor straine. ai D. Josif Jooris, ministru rese-
operatiunile de scapare ai conservare a oh- dinte al BelgieT, s'ad preschimbat ratificarile
jectelor scapate, precum i acelea la earl ar conventiunel consulare incheiate intre Ro-
fi supuse in asemenea cas navele nationale. mania ai Belgia, la 31 Decembre 1880 (12 Ia-
Art. 11. In cas de deces al until Roman nuarie 1881).
in Belgia sad al until Belgian In Romania, Cu ocasinnea preschimbarel ratificarel a-
dard nu se va gIiu nicl un nmscenitor cunos- cestel conventilmni s'a incheiat pi otocolul al
cut sad nici un executor testamentar instituit cdrul text urméza :
de catre defunct, autoritatile locale compe-
tente vor informa despre acesta impregiurare Protocol.
pe consulil sad pe agentiT consularl al natiu- In monnentul de a procede la schimbarea
nel de care tines defunctul. pentru ca sä OW. ratificarilor conventiuneT consulare incheiate
da cunoscinta imediat partilor interesate. la 31 Decembre 1880 (12 lanuarie 1881), la
ConsuliT generalT, consuliT , vice-consulil Bucurescl, sub-semnatil , plenipotentiarl al
sad agentil consularl vor avea dreptul de a Majestate1 Sale Regelul Romaniel ai al Ma-
interpune in persona sad prin delegat orl-ce jestatel Sale Regelul Belgiei. voind, dupg au-
act in locul moscenitorilor sad al creditorilor torisatiunea re ad primit, a fixa intr'un rood
absentl sad rninorl, pang cfind acestia vor fi precis sensul art. 3 din disa conven(iune, de-
representat1 cum se cuvine. (lath' ca acest articol trebue sa fie interpre-
Art. 15. Conventinnea presenta va rema- tat in modul urmator : Hemline inteles ca
nea in vigere in timp de qece anT, cu incepere I consulil respectivi, claui stint negu(a tort, vor
de la schimbarea ratificarilor, earl se vor da, fi pe deplin supusl, in ceea cc privesce arcs-
I

conform Constitutiumlor respective ale celor tul preventiv pentru fapte de comercid, legis-
done tenT. si se vor schirnha in 13ucurescl, in latinnei Orel in care exercita functiunile lor.
timp de trel lunT de qile. Drept care plenipotentiaril respectivl ad
In cas cand nicT ima din part! nu ar fi no- semnat presentul protocol ai ad pus pe den-
tificat eu 12 lunt, inainte de expirarea disulul sul sigilile lor.
period de qece ant, intentinnea sa de a nu Facut in Bucurescl, in dublu exemplar, la
reinoi acesta conventiune, ea va continua A. 30 Marte (11 Aprilie) anul 1881.
remana in vigOre Inca un an, si aaa inainte B. Boeresca. J. Jooris.
din an in an pang la expirarea unul an, ca (L. S.) (L. S.)

LEGE i CONYENTIUNE
PENTRU PROTECTTUNEA PROPRIETATII INDUSTRIAI E *I A MARCILOR DE FABMCI. INTRE
ROMANIA I BELGIA.

(Deer. Nr. 1322 din 24 Maii7 1881), (rotate de Adunare fi de Senat).

LEGE CONVENTIUNE
Artleol nuic. Conventiunea pentru pro- (ratifie«td la 8 Iunie 1841).
1

tectiunea proprietatil industriale ai a marci- I

M. S, Regala Domnul Romaniel ai M. S.
lor de fabricii, incheiata intre Romania si Regele Belgiet, dorind, inteun comun acord,
Belgia in Bucureqcl, la 24 F`ebruarie (8 Mar- sa incheie o conventiune pentru a asigura
tie) 1881, este aprobata. protectiunea proprietatel industi iale si co-

www.dacoromanica.ro
 346 LEG. POUT= BE EMANATE

mercialo In schimbul (intre Romania si Bel- mercid, de aceiasl protectiune ca si nationalil.

Oa, all numit de plenipotentiarl al Lor res- Art. H. Pentru a asigura marcilor lor
pectivI : protectiunea consacrata prin articolul prece-
M. S. Reaala. Domnul Romaniel, pe D. B. dent, cetatenil uneia din partile contractante
Boeresca, mare cruce al ordinulul Stima Ito- vor trebui sa indeplinesca formalitatile pres-
maniei, mare cruce al ordinulul Leopold al crise de legea si regulamentele celeT-alte.
Belgiel etc.. etc., etc., ministru sm al aface- Art. III. Conventiunea presenta va fi exe-
rilOr strAine. cutorie in dece dile dupit publicarea sa si va
M. S. Regele Belgiel, pe D. Joseph Jooris. rOmânea in vigóre pang la expirarea a doud-
oficiar al ordinulul Leopold, mare cruce al spre-dece lunI ce vor urma dupà denuntarea
ordinulul Isabella Cato lica al Spaniel, co- facuta de una sad de cea-alta din inaltele
mandor al ordinulul Notre Dame de la con- partl contractante.
seption de Villa Vicosa de Portugal ci Da- Art. IV. Conventiunea present a. se va ra-
nebrog al Danemarcel, comandor de numbr tifica i ratificatiunile sale se vor schimba la
al ordinulul Carol LH al Spaniel etc_ etc., etc., Bruxelles in timp (le trel lunl sad mal inainte,
ministru Sod resedinte pe langa.' M. S. Regala. dac . va fi cu putin(d.
Domnul Rotnaniel. Drept care, cel dm:a plenipotentiarI ad sem-
Carl, dupa ce 's1 all comunicat ale lor de- nat'o in dublu original si ad pus pe densa si-
pline puterl, gasite in blind i cuvenita forma, giliile ler respective.
ad convenit asupra articolelor urmatóre : FAcutg. In Bucuresel, la 24 FebrUarie (8
Art. I. CetateniI belgianI in Romania si Martie) 1881.
cetateniI romanl in Belgia se vor bucura, in B. Boerescu. J. Jooris.
ceea ce priyesce marcile de fabrica si de co- (L. S.) (L. S.)

LEGE §i CONVENTIUNE
INTRE ROMANIA SI BELGIA PENTRU SISTENTA JLDIC1AR.A.
(Deer. .IsT. 1883 din 20 Iulie 1881).
LEGE ministrul SOd resedinte pe langa Alteta So
Regala Domnul Romaniel,
Articol nnic. Conventiunea pentru asis- Carl, dupa ce 'sT ad comimicat ale lor de-
tenta judiciara. Incheiata intre Romania si pline puterI gasite in bunä i cuvenita forma
Belgia, la Bucurescl in 4 Marte (20 Februarie) ad convenit asupra articolilor urrnatorT :
1881, este aprobatC. Art. I. Supusil inaltelor part! contractante
se vor bucura reciproc de beneficiul asisten-
CON VENTIUNE teI judiciare, ca si insul nationalil confer-
(ra4.ficatc7 la.13 August 1881). mându-se cu legea Orel in care se va reclama
asistenta.
Alteta Sa Regala Domnul RomanieT si Ma- Art. II. In tote casurile certificatul de pau-
jestatea Sa Regele Belgilor dorind. intr'un pertate trebue sa fie liberat strainuld care
comun acord, si. incheie o conventiune pen- cere asistenta prin autoritatile resedintel sale
tru a asigura reciproc beneficiul asistentel obiclnuite. Daca strdinul nu sede in t Ora unde
judiciare nationalilor celel-alte pgrtT contrac- s'a facut cererea, certificatul de paupertate
tante, ad numit pentru acest scop de pleni- va fi aprobat i legalisat de agentul diplo-
potentiarf ai Lor, insä : rnati al tore! unde certificatul trebue a se
Alteta Sa Regala Domnul Romaniel : pe produce.
D. B. Boarescu, mare cruce al ordinulul Ste'oa Cand strainul sécle In tera unde s'a facut
flopmluiet. mare cruce al ordinulul Leopold cererea, se vor maI putea lua informatiunl pi
al Belgiel etc., etc., etc., ministru Sed al afa- pe langa autoritatile Statulul de care tine.
cerilor straine ; Art. III. Romanil admisT In Belgia si Bel-
Majestatea Sa Regele Belgilor : pe D. Jo- gianil admisl in Romania la beneficiul asis-
seph Jooris, ()tiger al ordinulul Leopold, mare tenteI judiciare, vor fi dispensatI, e drept,
cruce tl ordinulul Isabela catolicd a Spaniel, de orI ce cautiune sad deposit, care se pole
cornandor al ordinelor Notre Dame de la cere, sub orl-ce denurnire ar fi, strainilor ce
conception de Villa Vicosa cle Portugal ci Da- pledbza in contra nationalilor, de dire legis-
nebrog al DanemarceI, comandor de numOr , latiunea Orel unde actiunea. ya fi introdush.
al ordinulul Carol III al Spaniel etc., etc.,etc., Art. P1. Conventiunea presents. s'a in-.

www.dacoromanica.ro
 DE 4 1)1INISI1Eatly7IL.11?E EXTERNE 641
pbeiat pentru cjncl ant, cu inceper9 din dioa Art., V. Conventiunea prcsentd se va ra-
schimbiirtf ratificatiunitor.
tl
In cas caner ;del una din inaltele partI con-
tifica si ratjlica(iunile sale se vor schitnba la
Bruxelles pe cat se va putea de curand.
t'ractante nu va II notificat. cu, Un au inainte Drept care plenipotentiariT respectivI ad
de expirarea acestul termen, intentiunea sa set-in-taro si ad pus pe dênsa sigiliut lor.
tle a face sli inceteze fectele sale, conventiu- Facut in Bucuresci in dublu exemplar la 4
nea xa contInua sa fie obligalonie MA Lin ale lunel Martie (20 Februare) 1881.
an, si a.a ipainfe din an in an, cu ineepere 11. Boereseu. J. Jooris.
din lioa cling una din pdrtI o va fi denunciat. (L. S.) (L. S.)
4....116
LEGE t4i CONVENTIUNE
DE ESTRADITIUNE EMIR ROMANIA .til BELGIA
(Deer. Nr. i.88 din .19 Februariq 1881), (rotate de Adunare # de &mat).
LEGE tate permanentd de a lucra personal, perde-
Art. unici. Conventiupea de estraditiune rea usagiului absolut al unul organ, o mu-
incheiattiintre Romania si Belgia, 1a40 tilare grard sad mórtea, lard intektiune de
gust 4.4,411 160, impieuud cu. ,prolocolul a- a o da ;
nexat la ea, sunt aprobate. 3. Rigarnia, rdpirea de minorl, violul, a-
voitarea ; atentatul la pudOre, comis cu vio-
CONVENTIUNE
l' - tentatul la pudOre, cornis filr d. vio-
(ratilicata la 13 Martie 1981). hn d. asiipra persdneT sad cu ajutorul per-
M. S. R. Domnul Romaniel sl.M. SVegele,,,s unui copil de un sex sad de cel-alt, in
Belgilor dorind, inteun cOmtu) aeoril, 41.1 rn-4 oil../( 44 mici de 1,44 anT ; atentatul la mo-
cheia o conventiune cu scop de zf regula es- ravurT prin escitarea, inlesnirea sad favori-
traditiunea prdvebitilor, acusatilor si con- sarea obiclnuitil, pentru a satisface pasiunile
damnatilor, ad numit ca plenipotentiark al altuia, a desfrendrei sad coruptiuneT minorilor
Lor respectivl : de un sex sad de cel-alt ;
AL S. B. Domnul Rornaniel pe d. Mitili- 4. Rapirea, tdinuirea, supresiunea, substi-
neu, cornandor al ordinulut Se'd Wait Roqual tutiunea sad supositiunea until copil ; expu-
Niel. ministrul §dd resedinte pe langd M. a nerea sad pArdsirea unuT copil ;
Regele flolgilgr, etc. eta. 5. Incendiut ;
M. §, Rpgete Beigilor pe d. Trere 9rhan. 6. ,DisLrugerea de constructiunl, masine etc
Mare cord.on al,ordiuuluI Sod Leopold, twitte vapor sad aparate telegrafice.
cordon. Al &eV! ,koindniei, ministru de Slat, 7. Distrugerea de documente sad alte char-
ministrul SO, 9.1. ataperilor straine. etc. etc.; tit puhlice ;
ri, ictupd cp,'sl-att cornunicat ale to/ de- 8. Asociatiunea de filedtorl de rele, furtul,
pline puterT, gdsite in bund si cuvenita lor- hotia. estorsiunea;
ma, ad c.onvenit asupra urrnatórelnr artlicoje : , Amenintdrile de a atenta contra persi-
Art. 1. GtiKernele Rornitniel si 13elgte s,e nelqr sad proprietdtilor, supuse la pedepse
obligd a,'.sl preda reeiproc indivIdil nrupliti,, criminate ; ofertele sad propunerile de a co-
pus/ In preveptiune sad m acusattunet sad mite o crimd sad a participa la ddnsa, sad
cpuctaMnatI ea antorl,sad complicl pentr,u una acceptarea diselor oferte sad propmerl
din crimele sad delictele indicate mat jo,s, p, 10. Atentatul la libertatea indiviiduald si
art. 2, si c,01114 pp texitoriul celel-alte. la inv4olabilitatea domiciliulul, comis de par-
Cu tote acestea, cand crima sad delictul ce ticularl;
dd l)ctcla estia,d4i.une se va. fi copiis afara (lin 'I PhIsificarea de monetA, coprindend
1.ritprjti1 pdr,t,iik care me, se va putea da ur- contrafacerea si alteratiunea mOnetel, Orli-
mare pernrcl, ,c,and Ipgislatinnea teref 4ella siunea si punerea in circulatiune a monetel
caret .se FereAulprisa urmd.rirea aceiorNin- contrafacute sad alterate , contrafacerea sad
fractaupl pct nile aifarit dip teritorml .16-ti, falsificarea efectelor publico sad a biletelor
Art. 4, c prime ri delicte sunt : de WO., a titlurilor publice sad private; e-
1. P ane l infapticidul, as4sinatul, otrIt- rnitiinnea 'sad punerea To circulatiune a a-
vire% goiartil edstoW efeèle, hilete Oad titlttrT centrafiictite
I..co;irT date sad 4-inn) facute cu vointd. sa- T3Igitleate ; alsul In cripte sad In depe--
si eu premeditate, sad cart, vor Ii causat o seId telegrafice ,iIntrelnunlarea bcestor de-
WI., en apacint nevinclecatiial o incapyi- ' 0§Y, efecte, hilete sad titlurr contrafdeute,
41
www.dacoromanica.ro
142 LE'GI POUT= qI EMANATE
fabricate sad falsificaUe; contrafacerea sad ce ar intra Ia dategaria. f4te14 PreVedatt de
falsificatianeasigiliilov, timbrelor, tiparelor de articolul precedent. SPIO earl estraditiudea
otel (poincons)si tharcilar; Intrebuintarea si- individului ncclamttt ill4 pärea Cohtrariail In
giliilor, timbrelar, tipareler d otel (poincons), ceea-ce privescd ethisecinteld sale, prinetpii-
cupOnelor de transport, timbrelor postale si lor de umanitate, adrniSe- in legisIatiuñea ce-
rnarcilor contrafacute sad falsificate, i Intre- lor doud State, fielearet din cele cloud gu-
buintarea prejuditiabilä a adeveratelor sigi- Verne 'sT reservi. dreptul de Et nu consiinti la
hi, timbre, tiparurT de otel,, cupOne de trans- acOstil estraditiune; tnotivele refusulul se 'tor
port, timbre postale si marcl; aduce la cunoscinta guvernuluT care reclama.
12. Marturia) falsa i declaratiunile false Art. 4. lndividul estradat nu va putea si.
ale expertilor sad interpretilor, subornatiu- fie Mel urmarit, nicT pedepsit, In tOra careia
nea marturilor, expertilor sad interpretilor ; i se va fi acordat estraditiunea, Mel eCtradat
13. Jurarridntul fals; unel a treia tiff pentru o crima li un delict
14. Concusiunea, deturnarea facuta de 6re-care neprevddut in acesta conventiune gi
functionaril publici, coruptiunea functionari- anterior. estraditinneT, afar. numal claca tlu
lor publicl ; va fi avut, Intr'un cas sad intealtul. liberta-
15. Bancruta fraudulOsä si fraudele comise tea de a pardsi din nod sus disa Ora in timp
la falimente ; de o lung. de dile dup.. ce a fost judecat, si,
16. Escrocheriile, abusul de incredere si in cas de condamnare, dup.: ce va fi fost
amagirea ; gratiat.
17. Partsirea de dare capitan, afard de Asemenea nu va putea A. fie nicI urmarit
easurile pre-I/Mute de legile celor doud tee, nicl pedepsit pentru o crima sad un delict
a until vas sad bastiment de comercid sad de prevddut de convenOune, anterior estraditiu-
pesclrie ; neT, dar altul de cat acela care a motivat
18. Naufragiarea, perderea, di strugerea de ca- estraditiunea, fara consimtimêntul guvernu-
tre capitan sad de catre ofIcii.ril i órnenil echi- BIT care a predat pe estradat si care va pu-
pagiulul, deturnarea de catre capitan a until tea, daca. va gasi de cuviinta, si. cOrd produ-
vas sad a until hastiment de comercid sad de cerea unuia din documentele mentionate la
pescarie ; aruncarea sad distrugerea farã tre- articolul 10 al acestel conventiunl.
buinta a tot sad a parte din calif!, alimente- ConsimtimOntul acestul guvern se va cere
lor si efectelor de bond ; drumul fals (darea asemenea pentrii a perrnite estraditiunea in-
unel false directiunl in caldtorie), imprumu- culpatuluT catre o a treia tori.. Totusl, acest
tarea fi.rd necesitate pe corpul, provisiunea consimtiment nu va fi necesar, and inculpa-
sad echipamentul vasulul, sad punerea sub tul va fi cerut spontaned sa fie judecat sad
emanet orT vindarea marfurilor sad victua- sa's1 fad*. pedepsa, sad and nu va fi pdrä-
liilor, sad trecerea in cornpt a unor avaril sad sit. in termenul maT sus fixat, teritoriul te-
cheltuiell presupuse ; vindarea vasulul fool reT careia a fost predat.
tmputernicire special., afar. de casul de Ma- Art. 5. Dispositiunile acestuT tratat nu
vigabilitate ; descarcarea marfurilor far. ra- sunt de loc aplicabile asupra pers6nelor ce
port prealabil, afar. de casul until pericol s'ad facut culpabile de vre-o crima sad de
iminent ; furtul comis pe bord, alteratiunea vre-un delict politic, sad in legatura cu o a-
alimentelor sad marfurilor, comise pe hard semenea crima sat cu un asemenea delict.
prin amestecarea unor suhstante vatam..- Persona care a fost estradata pentru una din
tore ; atacul sad resistenta cu violinta si cu crimele sad delictele comune, mentionate la
faptul in contra cdpitanulul de catre mai art. 2, nu pole, prin urrnare. in Mel un cas,
mult de a treia parte a echipagiulul; refusul si. fie urmarita sad pedepsita in Statul cdruia
de a asculta ordinele capitanulul sad oficia.- i s'a ac.ordat estraditiunea, pentru o crima
rulul de bard pentru scaparea vasulul sad a sad un delict politic comis de dênsul inainte
cariculul, cu loviturT i ranirl; complotul de estraditiune. Mel pentru un fapt conex cu
contra siguranteT, a libertatel sad a autorita- o asemenea crima sad cu un asemenea de-
tel capitanulul ; luarea vasulul de catre ma- lict politic, afar. numal daca va fi avut ii-
rinarT sad pasagerl prin frauda sad cu vio- hertatea de a parasi din nod Ora in timp de
lint.. in contra capitanuluT ; o luna de dile dup.. ce va fi fost judecat, si,
19. Tainuirea objectelor dobêndite prin in cas de condamnare, dupd ce '51 va fi facut
mijlocirea uneia din crimele sad dPlictele pre- ped6psa sad dup., ce va fi fost gratiat.
vOdute de ac6sta conventie. Nu va fi privit ca delict politic nicT ca fapt
Estradarea va putea asemenea sa aihi. loc conex cu un asernenea delict, atentatul Con-
si pentru tentativa acestor crime sad delicte, tra persOnel sefuluI unul Stat strain sad con-
and ea se pedepsesce dupi. legislatiunea ce- tra aceleia a membrilor familiel sale, and
lor cloud tdrI contractante. acest atentat va constitui faptul, fie de omor,
Art. 3. Cand s'ar presenta unele casurl de asasinat sad de otravire.

www.dacoromanica.ro
 DE L.A. MINISTIAII4 9F EXTERNE 613
Art, 9. gstalkditinnea nu va, putea avea fi parvenit direct uneT autorittIVI judiciarestal
lop claca, de la comiterea faptelor imputate, administrative a unuia din cele cloud Slate ;
.de a urinariri sad de la conclainnare se Y4 insa acesta autoritate va trebni sa procedeze
fi dobandit preseriptiunea actiunel sad a pe- (aril intardiere la tete interogatoxilie i inves-
depseI, conform legilor larel in care s'a re- tigatiunile, de natura a voritica identitatea
fugiat prevenitul sad coudamnatul sad dovedile faptulul incriminat, i. (and se
Art. 7. In nicl-un cas si pentru nicT-un va presenta vre o dificultate, sit dea. eompt
,rnotiv. inaltele parti contractante nu vor pu- ministrulul afacerilor siraine de motivele cari
tea fi tinute a's1 preda pe nationaliT lor, afara 'I ar fi obligat a amana arestarea reclainata.
de urmaririle ce sunt a se exercita in con- In tete casurile, strainul so va pane In li-
tra-le in terile lor, conform cu legilein vigere. bertate daca, in termen de treT se-pterminl
Art. S. Dna individul reclarnat se urma- dupa arestarea sa, el nu va primi comuniea-
resce on ! se condamna in Ora unde s'a refu- rea unuia din documentele de earl se for-
giat, pentru o crima sad un delict wens in besce.
aceiasi téra, estraditiunea sa se va putea a- Arestarea se va face dupit formele sie regd-
mana panit cand urmaririle se vor parasi, sad bile prescrise de legislatiunea guvernulul de
pana and inWvidul va fi achitat sad absol- la care se cere.
vit, sad pana, cand isT va fi facut pedépsa. Art. 12. Obiectele furate sau gasite in pd-
Art. 9. Estraditiunea se va acorda chiar sesiunea individului a arta estradare se eere,
atunci and condamnatul, acusatul sad pre- instrumentele sad uneltele de carl s'ar fi ser-
venitul, ar fi impedicat prin acest fapt a'si vit pentrit a comite crima sau delictnI co 'i se
implini angagiamentele contractate catre imputa, ca si tete piesele de convictiune. se
partieularl, can vor putea tot-d'auna sa faca. vor preda Statulul reclamanti cand antorita-
sit valoreze drepturile lor pe langa autorita- tea competinte a Statulul de la care se cere va
tile judiciare competinte. fi ordonat remiterea lor,chiar in easul and es-
Art. 10, Cererile de estraditiune se vor a- traditiunea. dupa ce se va fi acordat, ear pu-
dresa pe cale diplomatica. tea sa aibl, loc din causa mortei saa a fugel
Estraditiunea se va acorda dupa produce- prevenitulul. ,
rea, fie a judecatel sad a hotararei de con- Acesta remitere va coprinde de asemenea
damnare, fi a oidonanteT Camerel de consital tete obiectele de aceiasT natura. pe earl le va
-sad a hotararel CamereT de punere sub acu- fi aseuns sad depus in tera unde so va. fi re-
satiune, sad a actutui de procedurit criminala fugiat, si earl s'ar gasi aci mal tardid.
ernanal de la judecatorul competinte, care va Stint insa reservate drepturile color de al
decreta formal sad va opera de drept trami- treilea asupra obiectelor mentionate, tarT tre-
terea prevenitulul sad a acusatuluT inaintea hue sa li se inapoieze fara chelteell, indata
jurisdictiunel represive. ce procesul criminal sad corectional va fi ter-
Ea se va acorda de asemenea asupra infli- minat.
tisareT roandatultil de arestare sad a orl-ca- Art. 13. Cheltuielile de arestare, de intre-
ruT alt act investit cu aceiasl putere, liberat (Mere si de transport ale individulal a carul
de autoritatea straina compel intl.. en condi- estraditiune se va Ii acordat. precum si ace-
tiune ca aceste acte sit contind aratarea pre- lea de consemnatiune si de transport al obi-
cisa a faptulul pentru care au fog. liberati . ectelor earl trebuiesc a se restitui sad remite,
Adele mal sus indicate se vor libera in o- conform articohilul precedent, vor remanea
riginal sau in expeditiune autentica in formele in sarcina celor doue State, in limitele terito-
prescrise de legislatiunea guvernulul care re- riilor lor respective
clama estraditiunea, i vor fi insotite de o eo- Cheltuielile de transport si altele, facute pe
pie a textului legel aplicabile si, pre cat va fi teritorbil Statelor intermediare, vor fi in sar-
tar putinta.. de sernnalernentul individulul re- cina StatulaT r clamant.
clamat, sau de ori-ce alta indicatiune do na- Art. 14. Este stipulat formal ca estraditin-
tura a constata identitatea. si, in cas de ne- nea pe cale de transit, pe teritoride respec-
cesitate. do o traductiune in limba francesa. tive ale Statelor contractanto, a unuT individ,
Es railititinea va avea foe due i. formele si care nu tine de tera transitulul, so va acorda
regal le rescrise de legislatiunca gavernuluT a «pra simple! producea in original sad in
de la care se cere. expeditiune aulentica. a unilia din actele de
Art. II. In cas de urgenta, strainul so va p .oc«lara inentionate, dupa cas. in art. 10
aresta provisor u p attar until din lantele e- do mai sus ; en conditiune ca faptul ce serva
ntimarate in art. 2. dupi a i uI dat pe cale de basa a estraditiuneT, sa tie ceprins in a-
diplomatic i ininkterulut ala color straine, 51 cesta conventiune i sa nu inure in dispositiu-
indicand existenla un_da din documentelo nile an it si 6.
rnentionate la art. 10 Art. 15. Cand. in urmarirea unel afacerT
Art,starea va fi fac iltali ii, Cind cereiea a per al , n politice, unul din cole doueguverne

www.dacoromanica.ro
644 LEG. POLITICE l EMANATE

va gdsi de trebuintit sd asculte martorT do- maroafard. numaT dacd se vor opune con-
miciliat1 in cel-alt Stat, sad sa Ned orl-ce alt sideratiunT particularecu obligatiune de a
act de instructiune judiciard, se va trdmite, inapoia piesele.
pentru acest Scop, o comisiline rogatorie, in- Guvernele contractante renuntd Lla orl-ce
sotitd, in cas de necesitate, de o traductiune reclamatiune de spese ce vor resultd n li-
In limba francesd, pe cale diplomaticd, s,i mitele teritoriilor lor respettive, din trdmi-
se va da urmare, observandu-se legile terei terea i restituirea pieselor de convictiune si
In care va trebui sE aihE loc ascultarea mar- a documentelor.
tori lor sad actul de instructiune. Art. 18. Cele do0 guVerne e dbligal a's1
Comisinnile rogatoril, emanate de la auto- comunica reciproc, asemenea lItrE restituire
ritatea competentl. strdind, si earl tind a face de cheltuelT, decisiunile de condamnare pen-
sà se opereze, fie o visitd domiciliard, fie con- tru crime si delicte de ort-ce fel, ce se Vor if
fiscarea (saisie) corpuluT delictulul sad a pie- pronunciat de tribunalele unuia dii cele cloug
selor de convictiune, nu se vor putea executa State contra supusilor celuT-alt. Acéstit co-
de cat pentru unul din faptele enumerate la municare se va face prin trAmiterea pe cale
art. 2, si sub reserva esprimatd la paragraful diplomatical a unul buletin sail extract in
din urrnd al art. 12. limba francesal, dire guvernul tGre1 de care
Guvernele respective renunta la orT-ce re- tine condamnatul, pentru a fi depus la grefa
clamatiune ce ar avea de object restituirea tribunaluluT competinte.
cheltuielelor ce resultd din executarea comi- Fie-care din cele douG guverne va da, in
sinnel rogatoril, in casul chiar când ar fi vor- acesta privintd, instructiimile necesare auto-
ba de o espertisti. cii conditiune insa ca acéstd ri titti I or respective.
espertisit sd nu fi provocat mal mult de cat Art. 19. Conventiunea de rata s'a incheiat
o vacatiune. pentru cincT anT de dile, cu incepere din diva
A rt. 16. In materie penald, nepoliticd,cancl schinibdrei ratificatiunilor ; ea va.fl execnto-
va trebui sit se facd notilicatiunea unuT act rie in dece dile de la publicarea sa, si va ro-
de procedurd sad a unel judecdt1, emanate inanea in vigóre pand la espirarea unul an,
de la autoritatea uneia din terile contractante, cu incepere din dioa child unul din cele doué
cdtre un individ ce se afld in cea-altd térd, guverne va fi declarat cd voesce sal facd sl
piesa transmisa pe cale diplomatica se va inceteze efectele sale.
seninifica persOnel, dupd cererea ministeru- Art. 20. Conventiunea presentri se va ra-
lul public al loculul de resedintd, prin niijlo- tifica, si ratificarite se vor schimba la. Bruxel-
circa unul oficier competinte, si originalul prin les pang in sese luni, sad mai curilnd, dacd
care se constatd notificatiunea, investit cu se va putea.
visa, se va trdmite pe aceias1 cale guvernulul Drept care, ceT douT plenipotentiarT a sem-
care cere, fdril nicT o restituire de cheltuell. nat'o in dublu original si ad pus pe clansa
Art.17. Dacii, inteo causd penald, nepoli- sigiliile lor respective.
tied, este necesard comparitiunea personald Falcutd la Bruxelles, la 15 August 1880
a unul martor, guvernul tere1 unde se and M. Mitilinea. Frere-Orban.
martorul '1 va ingagea sal urmeze invitatiunel (L. S.) (L. S.)
ce 'i se va face, i, in acest cas, 'i se vor a- PROTOCOL
corda cheltuelT de drum si de sedere dupd. In momentul de a procede la sdnin5turE,
tarifele si regulamentele in vigóre in tera uncle sub-semnatil ad convenit asupra celor urmd-
va trebui sii se asculte. Persónele cu rese- tore :
dinta in Romania sad in Belgia, chiilmate ca Art. 3 n'are altd intindere de at a face
martorT inaintea tribunalelor uneia din cele ca estraditiunea, pentru crimete cari atrag
dou6 tell, nu vor putea sd fie urmdrite nici dupd sine pedCpsa cu mOrte, sd depindE de
detinute pentru fapte sad condanmArT crimi- asigurarea prealabild. data pe cale diploma-
male anterióre, aid sub pretext de complici- tical c5., in cas de condanmare, acéStil pedéps1
tate a faptelor, obiect al procesulul, unde vor nu se va executa,
figura ca martorl. Presentul protocol va avea aceiae /Mere
CAnd, intr'o causd penald, ncpoliticd, in- si aceiae duratl. ea si conventiunea de estra-
struitd in una din cele doe"; terT, producerea ditiune din care face parte integrantd.
de piese, de convictiune san de documente FEcutA la Bruxelles, la 15 August 1880.
judiciare, se va judeca utild, cer,rea se va 3f, illitilineu. Frere-Orban.
face pe cale diplomaticd, i i se va da ur- (L. S.) (L. S.)

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIEL DE EXTERNE 615

PROTOCOL(1)
.CONyENTIUNEA CONSULARX l DE STABILIRE IMRE ROMANIA ;;I ITALIA
Inmarnentpl de a procede la schimbarea fi pe deplin supusT. in ceea ce privesce ares-
I

ratiflcarilor conventiunal de stabilire si con tul preventiv, pentru fapte de comercid, legis-
I

sulard incheiata la, 5 (17) August 1880, in latiuneI tereI in care exercitil functimule lor.
Bucurescl, sub-semnatiL plenipotentiarT al Drept care, plenipotentiaril respectivi ad
M. S. It VoyanuluI Romaniei, si al Al S. Re- semnat presentul protocol, si ad pus pe din-
geluI Itatiel, voind, dupa autorisatiunea ce au sul sigiliile lor.
primit,, p fixa, intr'un mod precis, sensul pa- Facut in Bucurescl, in induoit original, la
Tagrafulul 3 al art. 15 din disa conventiune, 1 (13) Martie 1881.
declar ca acest paragraf trebue sa fie inter-
pretat in modul urmator : Remane inteles cii B. Boerescu. G. Torniellt.
consulil respectivl. daca sunt negutatorI, vor (L. S.) (L. S.)

LEGE §1 CONVENTIUNE
INITF, ROMANIA SI ITALIA PENTRII MR.% DITIA CRIMINALILOR
(Deer. Nr. 391 din 19 Febr. 1881.) (rotate (Fe Adunare fri de Senat).
LEGE art. 2, comihe pe teritoriul unuia din cele
Articol unic. Conventilinea de estraditi- douS State contractante. si earl se vor fi re-
une a criminalilor. incheiatit intre Romania fugiat pe teritoriul celul-alt.
pi Italia, la 5 (17) August 18t-0, este aprobati. Cu tote acestea, cind crima sad delictul,
CONVENTIUNE
care da loc Ia estraditiune, se va 0 comis a-
fara din teritoriul parteI care cere. se va pu-
(ratificatil la 11,3 Martie 1881) tea da urmare cerereI, cand legislatiunea (5-
M. S. B. Domnul Romaniel si M. S. Regele rel, careia se cere estraditiunca, autorisa. ur-
Ita dorind., intr'un comun acord, sa inchee marirea acelorasT infractiuM comise earl
o converqiune cu scop de a regula estraditiu- din teritoriul sea.
nea facetorilor de rele, ad numit de plenipo- Art. 2. Aceste crime si delicte sunt :
tentiarT al Lor, insi : 1. Paricidul, infanticidul, asasinatul, otra-
M. S, Demnul Romaniel, pe D. Basile virea, omorul.
Boerescu, mare cruce al ordinulul SAO Stoit 2. LovirI date sad ranirl facute cu vointa
RomdnicrI, mare cruce decorat cu marele cor- si cu premeditatiune, sad carl vor fi causat o
don al. prdirkulul Cordna Italia, mare cordon bola cu aparinta nevindecabild, o incapaci-
al ordinuluI Coróna de Ver a Austria etc.,etc., tate permanenta de a lucra personal, perde-
ministru Se'd secretor de Stat la departarnen- rca ahsolut a usagiultil until organ, o muti-
tul afacerilpr straine ; latiune grava, sad mórtea lard. intentiunea
Regele Itatiel, pe onor. D. losef, co- de a o da.
mite Tornielli-Brusati de Vergano, senator . . .
'3. Bigamia, rApirea de minorl, violul, avor-
al Recratulul, comapdor al ordinuluI santit
Mauriei# i Lamr, mare cruce decorat cu tarea, atentatul ba pudore comis cu vio-
marele perklop al ordinuluI Corona Ita- linta; atentatul ba pudóre comis firS. violintd
lia ett, 041.5 trAmisul Sill extra-ordinar si asupra personal sau cu ajutorul persOnel
nal copil de un sex sail de cel-alt, in etate mal
ministru pleuipotentiar pe hinga M. S. R. mici de 14 alit; atentatul la moravurl, prin
Domnul RomanieT ; carts, dupd. ce 's1 ad co-
municat ale lor depline puterl, gilsite in build. escitarea, inlesnirea sau favorisarea obiclnu-
si cuyenitd forunii ad convenit asupra urma- pentru a satisface pasiunile altuia; a des-
tOrelor arti,cole ; ,
frandreI sad a coruptiuncl minorilor de un
Art.4. Guumelo RomanieT si Italie se o- sex sad de cel-alt ;
bliga, a'all pred,a reciproc individil urmaritT 4. Ripirea, tainuirea. supresiunea, sub-
pusl in,prgventiune sad In acusatiune, sail stituirea sail supositiunea unul copil, espu-
condamnatT ca autorl sad complicl pentru una nerea sad pirisirea unul copil ;
din crimele sad delictele indicate mal jos la 5. Incendiul ;
(1) Acest protocol se trace, detalat de Conventiune din causa aparitiei sale Ordie in Monitorul official,
ceca ce a ocasionat scaparea din vedere de a se FL Ire lit la local can -- care este la pagina (133 colóna 2-a,
sub Declarafiune.--Se va nota dar acolo spro a nu oe face confusiunc.

www.dacoromanica.ro
6411 Lt:G. P0JTTh i EM'ANATFi

6. biSit-itdreg d 1dir, Machine cu vapor sad cheltuell fictive; vladarea vasuluHarA

sad aparaie lelegrafice ' irnputernicire speciala, afarg de casul de ina-
7. Distfterea de doctimente sad alte chkr-
tit publitte ;'
8. AsoCiatiut ert de Matorl de rele ; furtu-
rile;
9. Ardertintarile de a atenta contra perstS-
nblOr sad proprietatilor, carl se pedepsesc in
Romania cu intinea silnicg sail cu reclusiu-
nea nonai, iar in Italia cu pedepsa de mew-
te, rainwa Silnich sad cu reclusiunea ;
10. Atentatid la libertatea individual& sl
la inViolabilitatea domiciliulul, coatis de par-
ticulari (
11. Falsificarea de moneta, coprindend con- capitantiluT;luarea vastal de catre marinarl
tra-facele ii altergiunea monetel, emisiu-
nea si punerea in circulatiune a moneteI
contra-facute Sad alterate, contra-facerea sad
falsificarea efeetelor publice sad a biletelor
de bench, a titlurilor publice sad private ; e-
misdated sad punerea in circulatiune a aces-
tor efeete, bilete sad titluri contra-facute sad
falsilicate; falsurile in scripte sad in depesile
telegrafici,. i Intrebuintarea acestor depesi.
efecte', bilete sad tillurl Contra facute, fabri-
cate sad falsificate ; contra-facet ea sau falsi
ficareit Sigihilor, timbrelor. tiparelor de otel
(poineonSi sail marcilor, en esceptiunea ce-
lor particulate Sad ale negutatorilor ; intre-
Imint,area sigiliiior, tirnbrelor, tiparelor de
oeI (poinecths) i marcitor contra-filcute sau
falsificate, si Intrebuintarea prejuditiabilh a
adeveratelor sigilil, timbre, tipare de otel si
MANI : una din crirnele sad delictele antetiOre estra-
12, Mairturia falsg, si declaratiunea falsh a
expettilor sad interpretilor, subornatiunea
martOrilor, espertilor sail interpretitor
13. Jurarnêntul fats ;
14. Cottcusitmea, deturnarea coinisa de
functionarI publicl ; coruptiunea functionari-
Im publidl ;
15. Bancruta fraudulósg, i fraudele comise
In falimente ;
16. Eserocheria, almsul de Incredcre si a-
magirea
17. Pardsirea de catre capitan, antra de ca-
surile prevedute de codul rnaritirn al celor
cloud terf etritractante, a until vas sad basti-
raeht tle tornercid sad do pescarie ;
18. Nttuftagiarea, perderea, distrugerea tie
chtre egpitan sad de catre oficiarl sau de ca-
tre Ordenil ealtipagiulul. deturnarea de catre
capitan a until as sau bastiment de comerciu
Sad de pe-tefirie, artnicarea sad distrtrg,erea
ntd. treeAttlite a tot sad a partti din carte, din va fi Mc! Roman Mel Italian, sad eand crirna
alinientti $i din efeetele do bond, drtrfal$, sail delietul s'a corrris afara din teritoriul par-
dai'ëa itriel fage directiunT in chliqurid),Int- tiler contractante, de un individ care nu a-
ptindlitdt Melt netesitttte, pe corpul, provism-
nett 14Nil eetlitihtitttul vasulul, sau puderea
tlittdidt et11 Viddareit mkt furdor sad Victuali-
ilor, sad trecerea in compturl a unor avalit I
vigabllitate, descarcarea marfurilor fhlrhl ra-
port prealabit, afarg de casul unul pericol
iminent; furtul comis pe bord ; alteratiunea
alimentelor sad a mgrfurilor comisai pe 'bora
prin amestecarea de substante vittarnatdre ;.
actul sad resistenta cu violenp, i cu faptul
in contra capitanulul, Mcut de maT mult de
a treia parte din echipagiti ; refusal de a as-
culta ordinate cgpitanulul sad ale oficiarilor
din bond pentru scaparea vasului sad a cari-
culut, cu loviturt s,i ranirl; complotul in con-
tra sigurantei, a libertatel sad a autoritatel
sad pasageil, rain fraudd sad violenta contra
cap i ran Mill;
19. Tainuirea obiectelor obtinute pi in una
din crimele sad delictele prevedute prin a
césta, conventiune.
Estraditiunea va putea asemenea sa aiM
loc si pentru tentativa acestor crime sad de-
fete, carat ea se pedepsesce de legislatiunea
celor dead terl contractante.
Art. 3. Estrachtiunea nu se va acorda Diet
o data puitru crime sad delicte politice. In-
dividul care s'ar preda pentru o alta infrac-
tinne Ia legite penale, nu se va putea urmari
sad condanina. in mcl un cas, pentru o cuing
sad un delict politic comis inainte de estra-
ditiune, si nicI 'Dentin vre-un fapt conex tar
o asemenea crima sad delict. Aseint-nea nu.
se va putea urmari sad condantna pentru nicl
dittuneI, si cart nu stint prevedute in acesthi
conventiune, sad cari nu ad format obiectul
1
cereret, afarg numaI daca, pedepsit find sad
achitat pentru crima sad delictul care a dat
loc la estraditiune. el ar fl negligiat a pal asi
tera inainte do terrnenut de o lung de c,file,
sail ar veni din nod acolo.
Art. 4. Estraditiunea nu va putea sa Mita
loc dach, in urrna faptelor imputate, a urrna-
rirel sad a condamngrel, se va fi dobandit
prescriptiunea artiuneI sad a pedepsel, con-
form legilor torel in care s'a refugiat prevent-
tul sad condamnatul.
Art. 5. In Mel 1tn cas si pentru Mei un
motiv inaltele part! contractante nu von pu-
tea fi tirade a'sI preda pe nationalil lor afari
de untriaririle ce sunt a se face contra-le in
tera tor. conform cu legile in vigóre.
Art. 6. Cand individut urmarit sad pus In
pretrentiune, sad acusat, sad condaninat. nu
paetine Stathlut de la care se cere estradi-
hiunca, guvernal va putea ad. inforrneze des-
pre acestg cerere, in dasul bnthliil, pe gnver-
nul de care) tine dadividul reclarnat, In casul

www.dacoromanica.ro
 DE 1,A MINISTERIUI. DE EXTFRNE 647
al douilea, pe guyernul pe al carul teritorid luT reclamat, sail de orI-ce alta indicatiune
s'a cornis crima sad delictul; i eand unul de natura a constata identitatea sa.
din aceste guverne va reclama, la rtindul sU, Estraditiunea stritinulul se va face conform
pe acelasT indvid, peptru a'l da in judecata cu 1egislaiiinea fie-careea din cele cloud tdrl,
tribunalelor sale, guvernul, catre care se va si, in Romania, dupit o instructiune surnara,
fi adresat cererea de estraditiune, va putea, facuta de autoritatea judiciara, pentru a con-
dupa alegerea sa, .19 predea unuia sad ce- stata identitatea individului, si a se incre-
lul-alt guvern. dinta dacd faptul de eare este acusat este
Cand individul reclamat de una din par- prevddut de acesta conventiune.
tile contractante, va fi reclamat in acelasl Art. 10. In cas de urgenta, strainul se va
timp si de unul sail mai multe alte guverne, aresta provisorid, pentru until din faptele e-
el se va putea preda guvernulul care cere es- numerate la art. 2, dupa avisul dat, pe cale
traditiunea pentru crirna sad delictul cel mai diplomatica, IninistruluT afacerilor straine, si
gray, iar in cas cand tote crimele sad delic- indicand existenta unuirt din documentele
tele ar fi de aceeasT gravitate, individul in mentionate la art. 9.
cestiune va putea s5. fie predat guvernulul a Arestarea va fi facultativa cand cererea va
Cbir uI cerere va purta o data mal veche. fi parvenit direct uneT autoritatI judiciare
Art. 7. Cand individul reclamat este u r _ sad administrative a unuia din cele doue State;
marit sad condamnat in (era uncle s'a refugiat, insa acesta autorilate va trebui sä procedeze
pentru o crima. sac un delict comis chiar in lard. intardiere la orl-ce interogatoril si in-
acea tera, estraditiunea sa se va putca a_ vestigatiunl de natura a verifica indentitatea
maim. nand. cand urmaririle vor fi parasite, sad dovedile faptulul incriminat, si cand se
sad pana cand individul va Ii achitat sad ab- va presenta verl-o dificultate, sa dea semi
solvit, sau 'sT va ft fault peclOpsa. ministrulul afacerilor straine, despre mob-
vele ce o ar fi silit a arnana arestarea re-
Art. 8. Estraditiunea se va acorda chiar clamata.
atunci cand condatnnatul, acusatul sad prove-
In tOte casurile, strainul se va pune in
nitul, ar fi impedicat, prin acest fapt, a's1 libertate
lndeplini angagiamentele contractate catre restarea sa, daca, in terinen de o luna de la a-
el nu va primi cumunic.krea u-
particularl, cart vor putea tot d'a-una sa faca nuia din docurnentele
ui valoreze drepturile tor pe langa autorita- Arestarea se va face de cari este vorba.
dupd formele si dupd
tile judiciare coinpetinte. regulele prescrise de legislatiunea guvernuluT
Art. 9. Cererile de estraditiune se vor a- de la care se cere.
dresa pe calea diplomatica, irisa cererile gu- Art. 11. Objectele furate sail giisite in
vernuluT roman, prin intermediarul legatiuneT posesiunea individultd a chilli estradare se
M. S. R. Donmulul Romania la Roma, iar cere, instrunientele sad uneltele de cart s'ar
cererile guvernuluT italian prin intermediarmil fi servit pentru a comite crirna sad delictul
legatiuneT Majestatei Sale Regele Italie!, la ce 'i-se imputa, ca si tide piesele de convic-
Bucurescl. tiune, se vor libera StatuluI reclarnant, cand
Estraditiunea se va acorda pe basa infati- autoritatea competinte, a Statultd de la care
sarel, fie a judecateI sad a hotaiirel de con- se cer e, va fi oi donat remiterea, chiar in cas
danmare, fie a ordonantel camereT de con- cand estraditiunea, dupa. -ce a lost acordata,
silid sad a hotdrirel camerel de punere sub nu s'ar putea face din causa morteT sad a
acusatiune, sad a actulul de procedura cri- dosirel prevenitulul.
minala, emanat de la judecatorul competinte, Acésta remiteie va coprinde asernenea tOte
care va decreta formal sad va opera de drept objectele de aceeasl natura pe cari le va fi
tramiterea prevenituluT sad a acusatuluI Ina- ascuns sad depus in térd unde se va fi refu-
intea jurisdictiunei represive. giat, si cari s'ar gasi aci mal tardid.
Ea se va acorda de asemenea asupra 1_l Sunt insa reservate drepturile celor de al
fatiserel mandatului de arestare sad a oil- treilea, asupra objectelor mentionate, eari
carul alt act investit cu aceeasi putere, lihe- trebue al li se inapoeze fara cheltuell, in-
rat de autoritatea straina competenta, cu data ce procesul criminal sad corectional va
conditiune insrl ca aceste acte sa contina a- fi terminal.
ratarea precisa a faptulul pentru care ad Art. 12. Cheltuell de arestare, de intre-
fost liberate. tinere si de transport ale individului a carul
Actele inaI sus indicate se vor libera in o- estraditiune se va fi acordat, precum si ace-
riginal sad in copie autentica, in formele lea de conseninatiune si de transport al oh-
prescrise de legislatiunea guvernulul care re- jectelor, cari trebue a se restitui sad remite,
claina estraditiunea, i vor fi insotite de o conform articolulul precedent, von rdmanea
copie a textulul lcgel aplicabile, si, pe cat in sarcina. celor doud State in limitele terito-
va fi cu putinta, de semnalementul individu- riilor lor respective.
www.dacoromanica.ro
648 LgG. POLITICE I MANATIt

Cheltuelile de transport si altele, facute pe afla martorul, 'I va angagea sa urmeze invi-
teritoriul State lor intermediare, vox fi in tatiunel ce 'i se va face, ia iracest cas, 'i se
sarcina Statu. lul reclamant. vor acorda cheltueli tle drum i de sedere,
In cas cand transportul pe mare s'ar erede dupa tarifele i regulamentele in vigóre, in
preferabil, individul de estradat se va con- Ora uncle va trebui sa se asculte PcrsOnele
duce la portul Statului de la care se cere, ci cu resedinta in Romania sad in Italia, che-
care va desemna pe agentul diplomatic sad mate ca martorT inaintea tribunalelor uneia
consular acreditat de guvernul reclamant, cu din cele doue terl, nu vor putea sh. fie urma-
ale citruT spese prevenitul va fi imbaecatr- rite nicl detinute pentru fapte sad condam-
Art. 13. Este stipulat formal, ch estradi- narl criminate antericire, old sub pretext de
tiunea pe cale de transit pe teritoriile res- complicitate in faptele ce formeza objectul
pective ale State lor contractante, a unul in- procesulul, in care ele figurdza ca martorl.
divid care nu tine de téra transitulul se va Cand, intr'o causal penala, nepolitica, in-
acorda dupa simpla producere, in original struith in una din cele cloud terT, s'ar gasi de
sad come autentica, a unuia din actele de folos producerea de piese de convictiune
procedural rnent,ionate, dupa. cas, in artico- sad de documente judiciare, cererea se va face
lul 9 de mat sus, cu conditiune insa ca, fap- pe cale diploinatica, si daca nu se vor opune
tul, care servil de basa a estraditiunel, sh fie consideratiunl particulare, 'i se va da urmare,
coprins in acesth convent.iune, .si sa nu in- cu obligatiunea de a se inapoia piesele.
tre in dispositiunile art. 3 si 4. Guvernele contractante renunta la orl-ce
Art. 14. Cand, in urmarirea uneT afacerl rcclamatiune de spese, provenite in limitele
penale, nepolitice, unul din cele cloud guverne teritoriilor lor respective, din tramiterea si
ar gasi de trebuinta sli. asculte martorT do- restituirea pieselor de convictiune si a do-
iniciliaty in cel-alt Stat, sad sh fach ori-ce alt cuinentelor.
act de instructiune judicial* se va trarnite Art. 17. Cele cloud guverne se obligh, a'aI
pentru acest scop o comisiune rogatorie, pe comunica reciproc, iarasi Mcii restituire de
calea diplomatica, si 'i se va da urmare, con- cheltuell, derisiunile de condamnare pentru
form legilor Orel, in care va trebui sa se ur- crime si delicte tie orT-ce fel, cari se vor fi
meze ascultarea martorilor sau actul de in- pronunciat de tribunaleie unuia din cele cloud
structi une. State contra supusilor cetul-alt.
Comisiunile rogatoril emanate de la au- Acesta comunicare se va face prin trami-
toritatea competinte strainh, .si cari ar avea terea, pe cale diploinatica, a judecatel pro-
de scop a face sa se opereze, fie o perchisi- nunciate i remasa definitivä chtre guvernul
tiune domiciliard, fie confiscarea (saisie) cor- tirel de care tine condamnatul, pentru a se
puha delictulul sag a pieselor de convictiune. depune Ia greta tribunalulul competinte.
nu se vor putea executa de cat pentru unul Fie-care din cele cloud guverne va da, in
din faptele enumerate la art. 2 si sub reserva acesta privinta. instructiunile necesare auto-
esprimata la paragraful din urma ul art. 11. ritatilor respective.
Guvernele respective renunta Ia orl-ce re- Art. 1S. Conventiunea de lath, no a fi
clamatiune ce ar avea de object restituirea executorie de c:lit in 10 dile de la publicarea
cheltuelelor acute cu executarea cornisiunel sa, in formele prescrise de legile celor cloud
rogatoril, chiar in cas cand ar fi vorba de o terT.
espertisti, cu conditiune insh ch acestit esper- Ea s'a incheiat pentru 5 ani de dile, cu In-
tisá sh nu fi provocat maT molt de cat o vo- cepere din ditia schimbarel ratificatiunilor.
catiune. In cas cand nici unut din cele cloud gu-
Art. 15. In materie penaLl, nepolitica, verne nu ar fi notificat, cu 6 lunt inainte de
cand notificarea unul act de procedura sad a finele qisulta period, intentiunea sa de a face
unel judechtT, catre un Boman sau catre ott sd inceteze efectele eT, ea va remanea obli-
Italian, se va !Area necesara guvernulut ro- gatorie inca pentru un an, si asa inainte, din
man si reciproc, piesa transmisa pe cale an in an.
diplomatic* se va semnitica persOneT &Th. Art. 19. Conventiunea de fata se va rati-
cererea ministerulul public al locului de rose- fica, si ratificatiunile se vor schirnba in Ba-
dintd, prin mijlocirea unul (-dicier competinte: curesci, cat se va putea maT curencl.
tar originalul prin care se constata notifica- Drept care, ce't doul plenipotentiarl respec-
tiunea, investit cu visa, se va trainite pe a- tivl 's1-ad pus seinnaturile si sigitiile lor.
ceiasT cale guvernulul care cere, Gina nicl o Facutil ll &thin original, la Bactiresul, in
restituire de cheltuell. 5 (17) August. 1880.
Art. 16. nut, intr'o mush penalh, nepo- (S e a t). B. Boer CSC u.
Mica, va Ii necesara cornparitiunea perso- (Semnat), G, Tornielli.
nala a unul martor, guvernul tore'. unde se (L. S.) (L. S.)

www.dacoromanica.ro
 DE LA MIN,ISTERIUL DE EXTERIE

LEGE si CONYENTIUNE
DE ESTRAD11'IUNE IMRE ROMANIA 1 TERILE-DE-JOS.
(Derretu Nr. 699 din 4 .111artie 1883).
LEGE sand sag inlesnind de ordinar desfrinarea sag
Articol unix. Conventiunea de estradi- coruptiunea tinerimeT de unul saS Se cel-alt
tiune incheiatd la 13 Septembre 1881, intre sex in versta mai mid, de 21 ant' ;
8. Bigamie ,
Romania si Teri le-de-Jos, este aprobatd. 9. Rapine, tainuire, supresiune, Substitu-
tiune sag supositiune a unuT copil ;
CONVENTIUNE 10. Rapire de minorl ;
(ratificatit la 6 (18) Maid 1883). 11. Contrafacere, falsificare, alterat nine sag
rOdere (tocire) a moneteT, sad participatiune
M. S. Regele Romaniel si M. S. Regele Te- voluntara la en dsiunea moneteT contra-facute,
rilor-de-,Tos hotarand, intr'un comun acord, falsiiicate, altei ate sau rose ;
sdi incheie o conventiune pentru estrAdarea 12. Fats comic in privinta pecetilor Statu-
fdcaorilor de rele, ag numit in acest scop luT, biletelor de band., efectelor publice si a
ca plenipotentiarT aT Lor respectivi : tiparelor de otel (poincons), timbrelor si a
M. S. Regele Romilniel pe domnul Michail mitrellor de chartie-monetO si a timbrelor
Mitilineu, comandor al ordinulul Sal Stóoa postale ;
Romania, etc., ministrul Sell resident pe 13. Fats in scriptele pubfice sag autentice,
langS curtea Tailor-de-Jos ; de comercig sau de banca, sau do scriptele
M. S. Regale Teri lor-de-Jos pe haronul private, afard de falsurile comise in pasporte,
Constant Theodore de Lynden de Sanden- toile de drum si certificate ;
burg, mare cruce al ordinelor Lrul Nee lan- 14. Mlrturie mincinOsd, subornatiune de
dez §i Curana de Stejar de Luximburg. ca- marturT, jurament fals ;
valer de anteia clasä al ordinulul Lull de 15. Coruptiune de functionari publici, con-
aur al Casa de Nassau, mare cruce al ordi- cusiune, sustragere sag deturnare comisa de
nulul Siena Romania, etc.. sambelanul si mi- perceptorT san depositart publici ;
nistrul Sea al afacerilor streine ; 16. Incendiare voluntard ;
Pe domnul Antoine Ewoud Jean Modder- 17. Distrugere sag daramare cu vointd,
man, comandor al ordinuluT Leul Necrlan- prin orT-ce mijloc ar fi, in tot sag in parte a
dez, etc., ministru Seu de justitie ; edificiilor, podurilor, (zSgazuriloi) sag sose-
Cafi, dupd. ce 's1 aS comunicat deplinele lor lelor, sag a allor constructiunl apartinend
puterf, gAsite in blind, si euvenitO forma, s'adaltuia ;
invoit asupra articolilor urmatorT : 18. Jefuire. stricaciune adusd productelor,
Art. I. Guvernul Romaniel si guvernul mdrfurilor, efectelor, proprietdtilor mobiliare,
TSritor-de-Jos se indatoresc a 's1 preda reci- comisa de o grupa sag banda, si en fort&
proc, conform regulelor determinate prin ar- fAtish ;
ticolil urmatorT, afard de nationalii lor, pe 19. Perdere, naufragiare, distrogere sag
condamnatT, acusatl sag prevenitT striegeiune ilegalS si voluntara a cordbiilor
pentru verl-una din crimele sail delictele enu- san altor vase (baraterir);
merate maT jos, comise afard din teritoriul 20. RescOld si rebeliune a pasagerilor pe
pallet de la care se cere estrOdarea : bordul unel corabiT contra capitanuluT si a
1. Atentat contra vietel Suveramdul sag a órnenilor din echipagig contra superiori-
membrilor familiel sale ; lor lor ;
2. Omor, asasinat, paricid, infanticid, o- 21. Faptul de a fi pus in pericol cu vointd.
travire ; un convoig pe o cal° feratd ;
3. AmenintOri de atentat contra persOne- 22. Furt ;
lor. ce se pedepsesc ea si crimele ; 23, Escrocherie ;
4. Avortare ; 24. Abus de semi-151mA. pusd in alb,
5. RiinirT sad lovirl cu vointa, on comise 25. Deturnare sad risipd in prejuditial prop,
cu premeditare, &Ind nascere unel maladiT prietarulul, posesoruluT sag detentoruluT bui-
sag' incapacitati de lucru personal in timp de nurilor sag valorilor, can iu eag incredintat
mai mult de 20 dile. de cat cu tiLlul de depasit sag peArut o i4-
6 Violare sag orT-ce alt atentat la pudóre crane salariata (abus de ineredene);
comis prin Violentd ; 26. Bancruta frandulOsa.
7. Atentat la moravurT, escitand, favori- Sunt coprinse in calificatiunile precedente

www.dacoromanica.ro
650 LiG VOLITICR fj1 FAIANATF;

tentative si counplicitatea, cand ele sunt pe- try tin fapt conelt en 9 ast-fel de crime sad
depsite de legislatiunea Orel careea se cere delict politic.
estredarea. Art. 'VII. Estredarea se va cere pe calea
Art. II. Estredarea nu va avea loc : diplomatice.; ea nu se va aeorda de cal cand
1. In casul uneT crime sad unuT delict co- se va produce originalul sad o copie auten-
mis in o a treia Ore, cand cererea de estre- tied. fie a unel sentinte de conadamnare, fie
dare va fi fecute de guvernul acestel terl ; a uneT ordonante de punere sub acusatiune
2. Cand cererea va fl motivatã de aceiasT sad de tramitere inaintea. ustitiel represive
crime sad delict pentru care individul recta- de legislatiunea tereT care face cererea, si a-
mat a fost judecat in téra cereia se cere si ddend crirna sau delictul de care e cestiune
pentru care a fost condamnat, absolvit sad precurn si dispositiunea penal& care este a 'i
achitat ; se aplica.
3. Dace prescriptiunea actiuneT sad a pe- Art. VIII. Obiectele gesite in posesiunea
depsel este dobandite dupi legile Orel cdreia individulul reclarnat se vor libera Statulul
se cere estra.'ilarea inainte de arestarea indi- reclainant, dace autoritatea compelinte a Sta-
vidulul reclamat sad dace. arestarea nu s'a tulut de la care se reclame a ordonat remite-
séversit Inca inainte de a fi citat dinaintea rea lor.
tribunalutul spre a fi ascultat. Art. IX. Streinul a care! estraidare se cere
Art. III. Estredarea nu va avea loc pe pentru unlit din faptele mentionate Ia. art. I
cat limp individul reclamat este urrnerit pen- va putea II arestat provisorid in fie-care din
tru aceiasi crime, sad delict in Ora cereia se cele cloud tea dupa formele si regulele pre-
cere estradarea. mise dc legislatiunile lor respective.
Art. IT. Dace. individul reclamat este ur- peArt. X. In asteptarea cererel de esträdare
calea diptornatica., streinul a ceruT estra-
merit sad sufere o pedepse pentru o elle' in- dare se pOte cere pentru unul din faptele
fractiune de cat aceea care a dat loc cererel inentionate
de estradare, estradarea sa nu va putea fi dupe foruielelasiart. I pole fi arestat provisorid
regulele prescrise de legisla-
acordate de cat dupe sfirsirea urmerirel in tiunea tore! careia se cere estrddarea.
Ora de la care se cere esträdarea, s,i in cas Arestlea provis orie se va putea core :
de condamnare, de cat dupe. ce va fi suferit In Romania, de cetre judecetorul de in-
pedepsa sad ce va fl fost gratiaL. structiune sad orT-care alt oficer al justitiel ;
Cu Ole acestea, dace in acest timp urme-
rirea s'ar putea prescri dupe legile tereT care torInde'44de-de-Jos, de catre orl.care jaded.-
cere estredarea. ea va fi acordate. afare mi- orl-careinstructiune (judecetor-comisar), sad
oficer al justitiel.
me! dace consideratiunT speciale nu s'ar o- Art. XI. Streinul arestat provisorid, in
pune, i numaT sub obligatiunea de a inapoia
pe estredat indatti cc urmarirea se va terrains. modul aretat de articolul precedent, va fi pus
in disa Ora. in libertate dace. in termen de doud-decl dde
de la data mandatulul de arestare provisorie
Art. V. Se stipulke in mod espres ca in- cererea de estredare pe cale diplomatical, in-
dividul estredat nu pole 0 nicl urmerit nicl sotite de documentele cerute, nu va 0 (acute,
pedepsit, in Ora chreia se acorde estradarea, afare numal dace arestarea ar trelmi menti-
pentru o crime sad un delict Ore-care nepre- nuta pentru un alt motiv.
vedut prin conventrunea de fate si anterior Art. XII. Cand in urmerirea unel afacerT
estraddrel sale si ce nicT nu va putea fi estra- penale unul din guverne ar socoti necesard
dat pentru o asemenea crime' sad delict unuT ascultarea de maitori cari s'ar gesi in cel-alt
al treilea Stat fare consimtimentul aceluia Stet, se va tremite pe calea diploniatice in
care a acordat estritclarea, afara. nurnaT dace. acest scop 0 comisiune rogatorie, si 'i se va
nu ar fi avut libertatea de a Orem din nod da curs observandu-se legile terei uncle mar-
Ora sus 41sl in timp de o lune dupe ce a Cost toriT vor fi invitatT se. se infatiseze.
juciecat si in cas de condamnare dupe. ce a Cu tOte acestea, in cas de urgente, auto-
suferit pectdpsa sad dupe ce a fost gratiat. ritatea judiciare din unul din State va putea
Art. VI. Dispositiunile tratatulta de fate. adresa direct o comisiune rogatorie autorita-
nu sunt aplicabile Mei de cum persdnelor tel judiciare din cel-alt Stat.
cari s'ad fecut ciflpabile de vre o crime. sad OrT-ce comisiune rogatorie avdnd de Scop
veun delict politic. Persona care a lost es- de a core ascultarea de martorT, va trebui Se.
trettatti pe terneiul uneia din crimele sad fie insotite. do o traductiune franceze,
delictele tomune mentionate la art. I, nu pdte Art. XIII. Dace. in o cause penala infA-
pnin urmare in nici un eas a fi urrnArith sad eisarea personale a until martor din cea-altd.
pedepsita in Statul ceruia s'a acordat estre- terti ar fi necesare sad dorite, guvernul s6d
darea, pentru o crime sad delict politic c0- 11 va invite a se conforma invitatiunel ce 1
mis tie denSa hmintea estrederel, nia pen- s'ar fi Meat i, in ens, de a consimti, 1 se va

www.dacoromanica.ro
 DE LA AIINFSTERIA1t DE FIXTERNE. 65i
acorda cheltuell de drum si de aedere, dupe cu concursul functionarilor tfrel care a au-
tarifele i reglementele in vigóre In tera unde torisat trecerea pe teritoriul el.
ascultarea va avea loe, afar& de casul and Cheltuelile de trecere vor fi in sarcina te-
guvernul care care (ascultarea martorulul) va rel reclamante.
socoti c. trebuesce alocat e. o mal mare in- Art. XVI. Guvernele respective renunte
demnitate martorulul. de o parte si d'alla la orl-ce reclamatiune
Nicl un martor, oil-care ar fi nationalita- pentru restituire de cheltuell de intretinere,
tea sa, care, ['rind eitat in una din cele douè de transport si allele, cari ar putea resulta,
tell, se va infiltisa de brine voe inaintea ju- in limitele terdortilor lor respective, de es-
dectitorilor celel-alte tèrl. nu va putea fi ur- tredarea prevenitilor, acusatilor sari condarn-
merit sari detinut acolo pentru fapte sail con- natilor, precum si la acelea cari ar resulta
darnnatiunl criminate anterióre, nicl sub cu- din esecularea comisamilor rogaloriI, a trans-
vint de cornplieitate in faptele cari fac obiec- portulul si a Inapoierel criminalilor de con-
tul procesul0 in care el va figura ca martor. frontal, i din trimiterea si restituirea piese-
Art. XIV. Cend in o cause penale con- lor de convictiune sail documentelor.
fruntarea vt'unor criminall detinutl in cel-alt In easel cand transportul pe mare ar fi so-
Stat, sau chiar comunicarea vre unor piese cotit ea preferabil, individul de estràdat va fi
de convictiune sail vre unor documente cari condus la portul pe care '1 va desemna agen-
s'ar gesi in menele autorittitilor din cea-alte tub diplomatic sart consular al guvernulul re-
tére, s'ar crede folositóre sail necesard, ce- clamant, ea clielluelile cdruia va fi imbarcat.
rerea lor se va face pe calm diplomatic:5. si Art. XVII. Presenta conventiune nu va
acolo 'i se va da urmare afaià dace. conside- fi esecutorie de cat din a doue-decea di dupe.
ratiunI speciale se opun la acesta si cii o- promulgarea sa in formele prescrise de le-
bligatiunea de a inapoia pe criminalI pi gile celor doue telt
piesele. Ea va maim. a 'si avea efeclele sale in timp
Art. XV. Trecerea prin teritoriul uneea de sose lunl dupii ce va fi fost denuntate de
din pantile contractante a until individ predat unul din cele dou6 guverne.
de o a treia putere celel-alte pe.rI. i nea- Ea va fi ratificalli si ratificerile se vor pre-
partinand (Orel prin care trece, va ti acordata schimba cat de curfnd se va putea.
pe simple producere, in original sail in copie Spre credintit pleniporentiaril respectivi au
autentice, a unuia din actele de procedure. semilat presenta conventiune i air investit'o
mentionate la art. VII, destul numai ca fap- cu sigiliul armelor tor
tut servind de base. a estradarel se fie co- Facuta in dupla espeditiune, la Raga, in 13
prins in presenta conventiune si se nu intre Septernbre 188 t.
In previsiunile articolelor II si IV. si ca trans- (L. S.) (Semnati) : M. Mitilineu, de Lynden
portul sa se lace, in ceea-ce privesce escorta, dc Sandenbary, A. li. I. Modderman.

LEGE §i CON1TENTIUNE
INIRE ROM NIA l RUSIA IN VEOERFA TRECEREI El la-SE NUN ROMANIA.
(rotate de corpurile legiuitOre i prom. cu deer. Nr. 899 i 900 din 21 Aprile 1877.)
LEGE biciunea invederate a guvernulul otoman nu
I

lase a se spent mesurI serióse de esecutare

Art. utile. Conventiunile incheiate intre din partea autorite tilor turce, o interventiune
Romania si Rusia, in vederea trecerel arma- militard din afare póte deveni necesarie. In
tel ruse prin Romania, sunt aprobate. casul cend desvoltarea ulterióre a afacerilor
politice in Orient ar sili pe Rusia a asuma a-
CONVENTIUNE céste sarcine si a dirige armata sa in partea
Turciel din Europa, Guvernul Imperial, do-
Luerand de acord cu cele-alte marl Pu- ind a respecla inviolabilitatea teritorialf. a
terl, pentru a ameliora conditiunile de esis- Statulul Roman, a convenit de a inchera cu
tente ale crestinitur supusl dominatiunel Sul- Guvernul AlteteI Sale Domnultil Carol I o
tanulul, gavernul Imperial al Rusiel a atras conventiune speciale relative la trecerea tru-
alentiunea Cabinetelur garante asupra nece- pelor ruse prin Romania.
sitatel de aasigura Intr'un mod eficace esecu- Priu urniare. a fost designatl ca plenipo-
tarea retormelor cer ute de la POrla. tentiarl :
peotrit cii. escitarea. musulmanilor si ,s1A-. Din partea Majestetel. Sale Imperatorulul

www.dacoromanica.ro
652 LEG. POLITICE tI EMANATE
tuturor Rusiilor, Baronel Di rnitri Stuart, con- Pentru esecutarea articolulel Ill al Conven-
siliar de Stat, agent diplomatic sr consul ge- tiunel. incheiata asta-dT, sub-semnatil pleni-
neral al Rusiet in, Romania, cavaler al ordi- potentiarl aO convenit de a regula prin con-
nelul St. Vladimir clasa III, al St. And ventiunea speciald de fatal invoielele relative
clasa II, al St. Stanislas clasa II. si al ordine- la trecerea trupelor Imperiale ruse, precum
lor straine : Leul ci sórele clasa II cu placa. si raporturile lor cu autoritittile locale,
Medgidie clasa III, Muntenegru clasa II cu Art. I. Guvernul roman acorda, armatd
placd si al Crucel de oficer al MantuitoruluI ; ruse usul editor ferate, comunicatiunilor flu-
Din partea Altetel Sale Domnul Romaniel, viale, drurnurilor, pogteboni telegrafelor Ro-
D. M. Kogdlniceanu, ministrul Sett al afaceri- manic!, i pune la dispositiunea sa resursele
lor straine, Mare Cruce ab ordinulul St. Ana materiale ale terel, pentru necesitittile de a-
clasa I, al CoroneI de fer clasa I, al Vulture- provisionament, de furagiurl si de transport
lel Rose clasp I. al Medgidie clasa I. etc., 1 dupd model *i conditiunile stipulate in arti-
Carl, dupd. ce 'sl au preschiwbat deplinelel colt! ce ermézd.
lor puterI, gasite in bend i regulald forma', I Art. If. Relatiunile autoritdtilor militare
s'ail invoit asupra articolelor urmittóre : ruse cu autoritatile locale se vor face prin
Art. I. Guvernul AlteteI Sale DomnuluI1 mijlocirea comisarilor special! roman!' nu-
Romaniel Carol I asigurd armatel ruse, care mitt spre acest sfarsit. ti comisar general
va fi cheinata. a merge in Turcia, libera trecere roman va fi delegat pe langd comandantul
prin teritoriul. RomaideI, I i tratamentul re- cap al trupelor ruse pentru totä durata trece-
servat armatelor amice. re1 Ion prin Roiriania.
TOte cheltuielele cart ar putea fi ocasio- Art. III. Comisaril romam vor fi cdpuitI
nate de trebuintele armatel ruse. de trans- de tote datele (donnees) relative la resursele
portul sett precum i pentru satisfacerea tu- materiale (precuni furagiurI, aprovisiona-
turor trebuintelor sale, cad naturalmente in mente, carausie, paie, incaldit. etc.) ce pOte
sarcina Guvernului Imperial. procura tera in percursul trupelor ruse, atat
Art. 2. Pentru ca nicl un inconvenient in lungul liniilor editor ferate, cat si pe ter-
saO pericol sa nu rosette pentru Romania din muffle Prutulul si Dundrel, cu indicatiunea
faptul trecereI trupelor ruse pc teritoriel seu, preturilor aproximative a acestor objecte la
Guvernul MajestateI sale Imperatorul tuturor puncturile uncle vor trebui a fi predate, a can-
Rusiilor se obligä a mentine si a face a se res- titatilor ce ar putea fi (late si a epocelor la
pecta drepturile politice ale State lel Roman, cad predarea lor ar putea fi cu putinta.
ast-fel cum resultil din legile interiOre si tra- Art. IV. Autoritatile militare ruse, depa.
tatele esistande, precum si a rnentine si a a- ce von lua cenoscinta de datele mentionate
Ora integritatea actua lg. a RomanieI. in arlicolul precedent si von decide canlitd-
Art. 3. TOte detaliurile relative la tre- tile de producte ce le vor fi necesath si punc-
cerea trupelor ruse, la relatiunile lor cu au- turile unde von trebui a fi predate, se vor
toritatile locale, precum i tOte invoelile earl intelege cu comisaril romanI asupra moduluT
ar trebui sit fie luate pentru acest sfarsit, vor de predare. Prin urmare aprovisionamentele
fi consernnate intr'o conventiune speciala se von face pentru comptul arrnateI ruse, sail
care va fi incheiata de clelegatiI ambelor gu- de cdtre autoritatile romane cu preterite con-
Verne, si ratificata in acelasl limp ca si cea venite, sau cu concursul lor, pnin suinisiona-
de fatd, si va intra in lucrare de o-datd. mente, comisiune. cumparare directa etc.
Art. 4. Guvernul AlteteI Sale Domnulul Art. V. Se va procede tot ast-fel pentru
TiouninieT se obliga a obtine pentru Conven- tOte achisitiunile carI an fi necesaril pentre
tiunea de fate precum si pentru cea mentio- campament, bivuac, transportul trunelor. ha-
nata. la art, precedent ratificarea ceruta de gagelor lor, materialulul si munitiunilor de
legile romane si a face imediat esecutoril reshel, precurn i pentre furniturile spitale-
stipidatinnile coprinse inteensa. Ion, anibulantelor i farmaciilor. Au toritatile
Wept aceea, pleuipotentiariI respectivI aO roniane vor intesni satisfacerea acestor tre-
puspe Conventiunea de fata semnaturile Ion buinte.
SI sigiliul arrnelor dor. Art. VI. Gevernul roman pune la dispo-
Vacut in Bucerescl, la 4 (1(3) Aprilie, anul sitiunea arrnatel ruse tOte liniile ferate ale
gratiel,una inie opt sute sépte-decl si sOpte. tereI pentru transportul seu, acel ci materia-
(Semnat) BARON DIM1TRI STUART. Mel, al bagagelor i aprovisionamentelor ce
41.gefit diplomatic $i consul general o insotesc, precum i acelora al carom trans-
al Rusiet in Romania. port ar putea Ii neeesarig mai tardiu. Pen-
(L. S.) tru aceste transportua armata imperiala va
($emnaL) St. KOGALNICEANII. fi pe deplin asimitatä artnatel princlare si se
atinbou afacenlor kraine at Romtiniel. va bucura de aceleasi drepturl si preroga-
(L. 6.) tive ca acesta din urrnd, tu tot ce privesce

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTEHTUL DE EXTERICE. 653
obligatitinile coinpandlor drumurilor de fer I nilor militare, in privinta transporturilor In
in privinta trupelor si alter conditiunT si de- cestiune.
taliurl stipulate, pentru transporturile mili- Art. X. Directiunea snperiOrà si priveghe-
tare, prin caeturile de insarcinarT ale com- rea transporturilor armateT imperiale vor a-
paniilor, si legile i regulamentele In vigóre partine sefulul cornunicatiunilor militare al
in Romania. Cat pentru tarifele de transport, acesteT armate. Pentru a asigura regularita-
guvernul roman se obliga a priori pentru o tea si continuitatea serviciuluT acestor trans-
reductiune de patru.decT la stag. asupra tar-- porturT, el va lucra prin mijlocirea cornisa-
felor ordinare si cc reserva. de a regula deta- rulul roman. delegat ad-hoc pe langa densul,
hurile acesteT cestitml prin o intelegere ulte- si va provoca prin organul sëil t6te mésurile
riOrd. cit companiile. necesaril pentru acest sfarsit.
In ceea ce privesce Irma cheltuielile si pla- Art. XI. *dot cornunicatiunilor militare
tile aditionale, precum inregistrarl, manipu- va avea facultatea de a cere, prin mijlocirea
latiunl si altele, se va procede dupa cum se cornisarulul roman, delegat pe langa densul
practica pentru transporturile militare ro- sad prin propriul sea delegat pe langa con-
mane. siliul central, esecutarea tuturor lucrarilor
Art. VII. Ministrul lucritrilor publice al necesaril pentru sporirea i securitatea rnis-
Romaniet va da, asupra cerereT sefulul co- caret atat pe liniT cat si in gare, si materia-
rnunicatiunilor militare ruse, ordinile i in- lul rulant, precuin plate-forme, rampe, ci de
structiunile necesaril administratiunilor cailor garagid, irnbrasamente auxiliare, gare provi-
ferate rornane, pentru a asigura cu cel maT sorit, apropriatiunT de vagOne de marfurl si
mare succes si celeritate posibila transportul trucurT pentru transportul Ornenilor, cailor si
arniatel lmperiale cu materialul, bagagele, materialulul etc. Tote cheltuelele ocasionate
aprovisionarnente, etc., dupa un plan ce va prin aceste lucrarT vor fi In sarcina armateT
trebui a ft hotarit maT d'inainte precum se va ruse; modul esecutareT lor va fi regulat intre
stipula mat la vale. Trenurile militare vor ininistrul lucrarilor publice si seful comuni-
avea prioritatea asupra tutor celor-alte tre- catiunilor rnilitare al armateT ruse.
nurT, esceptandu-se trenul posta si fitra pre- Art. XII. In cas de urgenta. seful comu-
judicid pentru transporturile trupelor romane. nicatlunilor militare va avea facultatea, in
La trebuinta numörul trenurilor ordinare de urma unel intelegerT prealabile cu cornisarul
caldtorT va putea fi provisorid redus, i circu- roman, a inlocui prin rnijlOcele de earl dis-
latiunea trenurilor de rnarfurl chiar pe deplin pune tot ceea ce at: lipsi .si ar arneninta sa
oprita, in cas de necesitate. impedice miscarea armatel ruse. Va putea
Art. VIII. Pentru transportul trupelor face de a se suspenda imediat de catre co-
imperiale si al materialulul lor pe linia Iasl- misarul roman si a cere de la ministrul lu-
Unghenl, care are aceeasT lirgirne ca drurnu- crarilor publice departarea impiegatilor si a-
rile de fer ruse, o unitate i continuitate a gentilor subalternI a carora rea vointa ar prr-
conditiunilor technice a iniscareT se vor sta- tea da ternerT de prirnejdil.
bill in urma uneT intelegerl intre ambele ad- Art. XIII. Dacit trebuintele de comuni-
ministratiunl. pentru a se evita orl-ce intar- catiune ale armateT ruse ar face necesare
diere sad transbordarnent la frontiera. construirea pe teritoriul roman a unuT nod
Art. IX. Pentru a se obtine unitatea ne- tronson (tronchon) sati irnbransament de cale
cesarie in serviciul liniilor rornane spre asi- ferata, lucrarile vor fi esecutate prin ingriji-
gurarea transportuluT celul mai grabnic si rea autorittitilor militare ruse, cu cheltuiala
celul maT regulat al armateT ruse cu baga- guvernuluT imperial. Guvernul roman va In-
gele el, munitiuni, material de resbel i apro- lesni aceste lucrarT si se va insarcina cu In-
visionamente de ort-ce fel, se va institui, sub grijirile necesaril pentru a asigura armateT
directiunea ministerulul lucrarilor publice, ruSe dreptul de a se bucura timpurarid de
un consilid central, cornpus de delegatil di- terenurile indispensabile pentru instalarea a-
feritelor companiT, earl poseda partt din re- cestor tronsOne sad ambransarnente pe basele
téoa romana. Un comisar numit de seful co- adoptate in Romania pentru lucrarile de
municatiunilor militare a armatel imperiale. utilitate publica. Cand aceste liniT vor de-
va fi delegat pe langl ministerul lucrarilor veni inutile, materialurile mobile Intrebu-
publice pentru a facilita raporturile cu auto- intate la construirea lor vor fi la dispositiu-
ritatile militare ruse. nea guvernulul rus, iar lucrárile esecutate
Miscarea i serviciul pe tote liniile rèteleT vor deveni proprietatea guvernulul roman
romane se vor face provisorid sub directru- taxa nicl o remuneratiune.
nea imediata a consiliuluT central, ale canna Art. XIV. Esploatarea retelel romane se
i administratiu-
dispositiunT ministrul lucrarilor publice le va va face de catre cornpaniile
face a concorda cu exigentele si trebuintele nile esistinde, sub directiunea consiliuluT
ce 'T vor fi esprimate de seful comunicatm- mentionat la articolul IX al ConventiuneT de

www.dacoromanica.ro
,654 LEG/ POIA UTE V ElgritiAWE I
fata4 Companile vor fi indemnisate pentru tiraptil strict mecesariA 4spsem nest fitIsit.,b1ix
tóta transporturileI efectaate dapa tarifol carg Trawl ljniei si puntitrilor de etapaipnacura 5
se va staili couforra articpluluI VI, ,Aceste pe_Ainia ruiscaril trupelon sesAnot patearaseda
-companil kor fi asemenea despagubite pentru magasit si depOsite d hraua, Auragiuirli 0,-
tote stricaciunile carI r putea Ii domise iIk provisieuamente de, orl-ce maturao cuptOne
materialul lor prin gresala trupelor ruse, pentru, pane ai peStrietl, bucatairil pentru
Art. XY IapuL. transportudul trupelor, preparatiunea hranel trupelor, etk.. Lioturile
livretele de mersul trenurilor militare, for- necesaril pentru acest sfarsit vos fi angajate
mele i detaliurile recbisitiunilor de trans- de coruisaril armatel ruse cji onetime' co .
port, documentele de comptabilitate i de rnisarilor romanl, co aceleao,e0aditi.any ea
-control, termenele i modut pItel, precum ft to pentru trebuintele Statului. Se va procede
raportufile de stabilit in timpul transportu.- tot ast-fel in ceea-ce privesce achisitiunea
Jul, jiitre trupele ruse si agentil locall al- materialelor necesaril pentru constrairea
Y

lor ferate roman; vor 4 regulate imediat instalarea cliselor stabilimentel

dupa incheierea Conventiunal de fata de catre Art. XIX. Bolnavil Si. rdni4 armatel ruse
comisarl ad-hoc. pompannie i adrainistra.- vor fi tratatl i ingrijitl in stabilinnente sani-
tranile cailor ferate vox fi datóre de a le pro- tare organisate pentru acesb sfa,rsit pe linia,
cure tote documentele p i materialurile nece- de corounicatiune si de etape, orl unde co-
sanT pentru compunerea acestul plan, a mandantul cap rus va gasiindispensabil, a-
iivretelor de mers i detaliurilor cle servicid fang, de orasul Bucurescl, i pe, cat se va putea
si de a le da cel mal mare concurs. Tote ces- afara de centrurile marl de populatiune, es-
tiande d detalid, regulate de catre acestl co- ceptandu-se spitalurile pentru ranitl. Autori-
misarb si consemnate intr'o instructiune spe- tatile romane vor da concursul lor i vor
ciala, care va fi aprobata de seful comunica- acorda tote inlesnirile pentrti instalarea sta-
tiunilor militate al armateI imperiale si Ic bilimentelor sanitare preculursi pentru inchi-
-comisarul roman, delegat pe langa clensuI, rierea edificiurilor necesaril Tentru, aseme-
von fi oNigatoril atat pentru trupele ruse cat nea intrebuintare. In localitatile unde nu s'ar
pentru irapiegatil cailor ferate. gasi spitale ruse. bolnavil vor putea fi admisl
Art. XVI. In timpul pasagiului armatel proyisorid, in margini/e posibilulul in stabi-
imperiale, bite crimele i delictele carI ar fi limentele sanitare romane, platindu-se chel-
comise de impegat'il cailor ferate cu intentiu- tuielile de intretinere si de tratament.
nea de a impedica sad de a opri transportul A.rt. XX. In localitatile unde o oprire s'ar
trupelor sad de a pune in pericol securitatea recunósce necesarie in tirnpul trecerh trupe-
trenurilor militare, vor fi pedepsite dupa le- lor ruse, in conditiunile stipulate prin anti-
gile romane esistancle i cu aceitts1 rigóre ca colul XVIII, aceste trupe cc vor bucura de
cum ar fi dirigiate contra arrnatel romana. inlesnirile de locuinta si campament ce li se
Art. XVII. Guvernul roman acorda ar- vor procura prin ingrijirile autoritatilor lo-
rnatel ruse usul postelor i telegrafelor Sta- cale. Daci, prin acest fapt ar deveni necesariI
tulul i companiilor cailor ferate cu acelasl retributiunI, ele vor fi regulate prin o intele-
titlu cu care se bucura autoritatile romane gene intre comisaril respectivi.
ale caror cheltuiell nu sunt trecute in bud- Art. XXI. Pe linia de comunicatiune a
getul Statulul. Prin urmare depesele oficiale armatel imperiale, in localitatile uncle nece-
ruse vor avea prioritatea asupra corespon- sitatile militare ar reclama numirea de co-
dentel private. Pentru a nu impieclica servi- mandanti de etape ruse, acestl comandantI
ciul ordinar al telegrafelor, armata rusa va vor cornunica cu autoritatile locale prin mij-
avea facultatea, ori-unde trebuinta se va locirea conaisarilor romara, preveclute la ar-
simti., de a lega cu cheltuiala sa de stalpil ticolul II.
telegraficI aI Statulul si al companiilor un krt. XXII. Armata rusa va avea facul-
fir telegrafic al el si de a aseda aparaturl pen- tatea de a stabili podurl i cornunicatitml flu-
tru usul s'a particular. Aceste fire vor fi pa- viale la puncturile uncle se va recunósce ne-
zite si conservate dupa cum sunt. firele ro- cesar si de a face lucrarile indispensabile
mane si fard alta cheltuiala particulara pen- pentru a asigura si protege aceste trecerb.
tru armata visa., in sarcina cdreea 'rasa, vor Guvernul roman va pune, pentru acest sfarsit,
remanea reparatiunile. la dispositiunea armatel rusa barcile, batelu-
Art. XVIII. Se va stabili la spatele ar- rile etc., ce'sl va putea procura i pe cat tre-
rnateI ruse o linie i puncturl 1e etape (eta- buintele armatel sale II von permite, precum
pes) esceptandu-se orasul Bucuresci uncle nu si cuantitatea necesarl. de lemne de construe-
vor fi trupe ruse. Este bine inteles eh trupele tiune si alte materialurl cu retributiune echi-
nu se vor opri de cat acolo uncle vor fi silite tabild.
de trebuintele odihnel sau de obstacole in- Art. XXIII. Tote platile de efectuat cii
dependinte de vointa lor, i nurnal pentru ocasiunea treceriI trupelor ruse prin Roma-

www.dacoromanica.ro
 rig t,A. Iatill8TtR1t111 15E EXPERNE. 665
nia, ataf3gtivernultitt prineiar, bat si obtnpa- Drept aceea pletipbtentiarii respebtivi ad
niilor editor forage ii va`rtioularilor, viar fi pus pe conventiunea suplimentarfi 1de fata
calculate ve basa)nnitatii Moneta-1* romana semnaturile ldr i sigitiurile armelor tort
sad franeesa. Se vdr putea dface,) sad In nu- Fiteuta in Indolut esemplail In Bueurescl,
tmaratOre, sad vrin lhOniil hi regula, ana-{ la 4 Aprilie. anul gratieI una mie opt sute
nand aela,tomandantufamatei imperiala si septe-decT i septe,
platibil6 de t asel1e acestel armate, In termen (Semnat) BARON D. STUART
de dont ltirri eel mult. Forma bonurilor, /ter- Agent diplomatic ei consul general al
menii, media si locturile de plata si do con- Rusiei in Romania.
troD vor fi regulate si aduse la conoscinta (Semnat) M. KOGAI.4\IICEANt
pnblicului in urma unel intelegeri Intro co-
mandantul cap al armatel rush si comisarul Ministru afacerilor straine in Romanla.
general roman In momentul de a procede la seinnatura pi
Art. XXIV. Guverruil roman acorda Gu- la preschimbarea esemplarelor Conventiund
vernülui rue pentru dnrata sedereI trepelor speciale, reguland invoelile relative la tre-
imperiale in Romania si di ncolo de Dunäre, cerea trupelor imperiale ruse prin Romania,
libera importatiune pe teritoriul sell, Wit sub-semnatii Plenipotentiart al MajestateT
plata de drepturl, si liberul transit al tutor Sale Imperatorulul tuturor Rusiilor si al Al-
articolelor i obiectelor de aprovisionament, tetei Sale Domnului Romaniel, declara, prin
de furnitura, de material si de munitilinT de presentul, c scutirile acordate prin art. XXIV
resbeli destinate usului armatel imperiale, guvernului Rusiel nu se vor putea hitinde a-
chiar acelora a clrora intrare in Romania supra tutunurilor si tabacurilor, al earora
s'ar gasi probibità prin regulaMentele rornane. monopol in Romania este concedat noel corn-
Art. XXV. Daca s'ar intempla desertiuni panil Straina. Prin urmare, daca guvernul
din trupele ruse in timpul trecerel lor prin rus doresce ca trupele imperiale, cu ocasiu-
Romania, autoritatile Princiare vor da Con- mea trecerel lor prin principat, sa se bucure
tursul lor pentru dovedirea i arestared cul- de favort esceptionale pentru tutuntrri i ta-
pabililor asupra indicatiunilor ce ii se vor da bacuri, autoritatile ruse se Vor Intelege direct
de autoritatile mint are ruse. Desertorii ares- cu regia tutunurilor, pentru ca acesta. admi-
tatT vor fi predatl In manile comandantilor nistratiune sa. nu OM formula contra gu-
militari rusi eel mai apropiati de locul unde vernului roman Mel o eerere de daune si in-
arestarea a fOst efectuata. terese. basath pe violarea drepturilor de tno-
Art. XXVI. T6te casurile i diferendurile nopol ce 'I este concedat.
cari s'ar putea ivi cu ocasiunea trecerel tru- Facut in induoit esemplar, In Buburesel, la
pelor ruse prin Romania si cari n'ar fi pre- 4 (16) Aprilie. anul gratieT una mie opt sute
vedute prin Conventiunea de fatal, vor fi re- septe-deci si septe.
gulate inteun comun acorel prin comisaril (Semnat) BARON STUART
numiti ad-hoc de comandantul-cap al trupe-
lor ruse si comisarul general roman. (Semnat) M. KOGALNICEANU

TRACTATUL DE PACE
DIN BERLIN AST-ITEL CUM ESTE INSERAT IN eMONITORCL OFICIAL» AL IMPERIULUI
GERMAN NR. 165, DIN 4 (16) 1ULIE 1878.
(inserat in Monitorul ofic. roman din 11 Rile 1878)
Au nom de Dieu Tont-Puissant. formément aux stipulations du Traité de Pa-
Sa Majeste l'Empereur d'Allemagne Roi de ris du 'AO Mars 1836 les questions soulevees
Prusse, Sa Majesté l'Empereur d'Autriche, en Orient par les evenements des dernières
Roi de Bohéme etc. et Roi Apostolique de années et par la guerre dont le traite préli-
Hongrie, le Président de la Republique Fran- minaire de San Stefano a marque le terme,
caise, Sa Majeste la Reine du Royaume-Uni out été unanimement d'avis pie la reunion
de la Grande Bretagne et d'Irlande, Impera- d'un Congres ofTrirait le meilleur moyen de
trice des Indes, Sa Majeste le Roi d'Italie. Sa faciliter leur entente.
Majeste l'Empereur de toutes les Russies et Leurs dites Majestés et le President de la
Sa Majeste l'Empereur des ottomans. desirant Republique Francaise ont, en consequence,
régler dans une peusée d'ordre Europeen con- nomme pour leurs Plénipotentiaires savoir

www.dacoromanica.ro
 656 LEO. POLITICE I EMANATE

Sa Majesti l'Empereur d'Allemagne, Roi de Cecil, Pair du parlement Mernbre du tres-

Prusse : honorable Conseil privé de Sa Majeste, prin.
le Slew Othon, prince de Bismarle, Son Pre- cipal secretaire d'Etat de Sa Majeste au de-
sident du Conseil 4e§ Ministres de Prusse, Partement des Affaires Etrangeres,
Chancelier de l'Empire, et
le Sieur Bernard Ernest de Billow, Son Mi- le tres-honorable Lord Odo William Leopold
nistre d'Etat et Secrétaire d'Etat au Dépar- Russell, membra du cOnseil 'prive de Sa
tement des Affaires Etrangeres, Majeste, `Son ambassadeur Extraordinaire
et et plénipotentiaire pres Sa Majeste l'Etnpe-
le Sieur Chlodwig Charles Victor, prince de rear d'Allernagne, Roi de Prusse;
Hohenlohe-Schillingsfurst, prince de Ratibor Sa Majesté le Roi d'Italie t-
et Corvey, Son ambassadeur Extraordinaire le Sieur Luis, comte Corti, Senateur, Son
et Plenipotentiaire pres laRepublique Fran- Ministre des Affaires Etrangeres,
caise, Grand Chambellan de la Couronne et
de Baviere; le Sieur Eduard, comte de Launay, Son am-
Bet Majeste l'Empereur d'Autrkhe, Roi de bassadeur Extraordinaire et plénipotenti-
Boheme, etc. ei .Roi Apostolique de Hongrie aire pres Sa Majeste l'Empereur d'Alle-
le Sieur Jules Comte Andrassy de Csik, Szent- magne, Jtoi de Prusse;
Kiraly et Karszna Harca, Grand d'Espagne Sa Majeste l'Empereur de toutes les Rus-
de -1-ére classe, Conseiller Intime Actuel, sies
Son Ministre de la Maison Imperial& et des le Sieur Alexandre, prince Gortschacow, Son
Affaires Etrangeres, Feld Marecbal-Lieute- chancelier de l'Empire,
nant clans Ses armées, le 'Sieur Pierre, comte de Schouvalog gene-
le Sieur Luis comte Karoly de Nagy-Karoly, ral de cavalerie, Son Aide-de-camp ge-
Charnbellan et Conseiller lntime Actuel, neral, membre clirconseil de l'Empire et Son
Son Ambassadeur Extraordinaire et Ple- ambassadeur Extraordinaire et plénipoten-
nipotentiaire pres Sa Majeste l'Empereur tiaire pres Sa Majeste Britanique,
d'Allernagne, Roi de ,Prussel et
et le Sieur Paul d'Oubril, conseiller prive ac--
le Sieur Henri Baron de Haymerle, Conseil- tuel, Son ambassadeur Extraordinaire et
ler Intime Actuel, Son Ambassadeur Ex- plénipotentiaire prés Se. Majeste
traordinaire et Plénipotentiaire pres Sa Ma- Teur d'Allemagne, Roi de Prusse;
jeste le Roi d'Italie; et
Le president de la Reinthlique Franvaise : Sa Majeste l'Empereur des. Ottomans
le Sieur William Henri Waddington, Sena- Alexandre Carathéodory-Pacha, Son Ministra
teur, Membre de l'Institut, Ministre Seer& des Travaux Publics,
taire d'Etat au Département des Affaires Mehmed Ali-pacha, muchir de ses armés,
etrangeres; et
le Sieur Charles Raymond de La Croix de Sadoulah Bey, son ambassadeur Extraordi-
Chevriere, Comte de Saint-Vallier, Sena- naire et plénipotentiaire pres Sa Majest&
teur, Arnbassadeur Extraordinaire et Pléni- l'Empereur d'Allemagne, Roi de Prusse;
potentiaire de Erance prés Sa Majesté l'Em- Lesquels, suivant la proposition de la Cour
pereur d'Allemagne, Roi de Prusse, d'Autriche-Hongrie et sur Pinvitation de la
et Cour" d'Allemagne, se sont réunis a Berlin
le Sieur Felix Hippolyte Desprez, Conseiller munis de pleins poirvoirs qui ont éte trolly&
d'Etat, Ministre Plénipotentiaire de pre- en bonne et due forme.
mière classe, charge de la direction des af- L'accorcl s'étant heureusement établi entre
faires politiques au Ministere des Affaires eux, Hs sont convenus des stipulations sui-
Etrangeres; . vantes:
Sa Majesté la Reine du Royaunne-Uni de litArticle 1. La Bulgarie est constituée en
Grande Bretagne et d'Irlande, Imperatrice
principauté autonome et tributaire sous la.
des Indes : suzerainete de S. M. I. le Sultan ; elle aura
le tres-honorable Benjanfin DisreU, comte un gouvernement chretien et une milice na-
de Beaconsfield, Vicomte- Hughenden Pair tionale.
du parlement, Membre du trés-honorable Article 2. La principauté de Bulgaria
Conseil Prive de Sa Majeste, Premier Lord comprendra les tcrritoires ci-apres :
tle la Trésorerie de Sa Majeste et Premier La frontière suit, au Nord, la rive droite.
Ministre d'Angleterre. du Danube depuis l'ancienne frontiere 4
le trés-honorable Robert Arthur Talbot Gas- Serbie jusqu'k um point a determiner par uno
eoyne Cecil, Marquis de Salisbury, comte commission Europkenne a l'Est de Silistrie et,
de Salisbury, vicomte Cranborne, baron de la, se dirige vers la Mer Noire au Sud de

www.dacoromanica.ro
 DE feA, 11.15 DE ,EXII,ItiNE 657

Mange ha tpli eSt r Alta-414 iz frrritOire mr-i- lign la plus courte, la amine tie Golerna
iuein La MeV Ne forme la Anode Est de la Planina au somniet de Gilka et y rejoindre
Balgarje. Au Siid la fontiere rennonte, de- rancienne frontiere administrative On Sand-
puts son enabonchurer le thalweg du.guisseau jak cle Sofia. laissant toutefois a la Turquie la
pres duquel se trouvent les villages Hodza- totalité du bassin de la Suha reka.
kibj, SolaninK414.1 Aivadsik ulibe, udzu- Du Mont Gitka, la frontiere Guest se dinge
; traverse Obliquement-la vallée du Deli vers le wont Cthi Vrh par les niontagnes de
Kainetk, passe au Slid de Belihe et dp Kern- Karvena Jabuka, en stuvantrancienne limito
halik et au Nord de Badzimaliale, apres a- administrative du Sardjak de Sofia, dans la
vwr franchi le Deli Ka uncik a 2 1 1 kilometr, s paltie supérieure des bassins de Egrisu et de
on amont de Cengei; gagne la crete it un ht Lepnica, giavit avec elle les eretes de Ba-
point situé entre Tekenlik et Aidos-bredza et bina polana et airive au mord Crni Vth.
la suit par Karnabad Balkan, Prisevica Bal- Du wont ni Vrh, la frontiere suit la ligne
kan, Kazan Balkn, au Nord de Kotel, jus- de partage des eaux entre la Stritnia et la
qu'a Demir Kapu.,Elle continue par la chaine Morawa par les soinniets du Streser, Vilogolo
principale du Grand Balkan, dont elle suit et M,sid Planina, rejoint par la Gacina, Crna
toute rétendue jusqu'au sommet de Kosica. Trava. Daikovska et Drainica plan, puis, le
Lk, elle quitte la ciéte du Balkan. descend Descani Kladanee, la ligne de partage des eaux
vers le Sud entre les viilag s de Pirtop et de la Haute Sukowa et. de la Morawa, va direc-
de Duzanci, laissés run it la Bulgarie et Pau- t mei.t sur le Stol et en descend pour couper
tro it la Boumélie Orientale jusqu'it ruisseau it 1000 metres au Nord-Ouest du village de
de Tuzlu Dere, suit re cours d'eau jusqu'a Segusa la route de Sofia it Pirot. Elle remonte
sa ionction avec la Topolnica, puis cette ri- en ligne droite sur la \Tattle Planina et de la,
viere jusqu'a son confluent avec Smovskio sur le mord Radocina dans la amine du
Dere pres du village de Petricevo, laissant it Kodza Balkan, laissant a la Serbie le village
la Bournélie Orientate line zene de deux ki- de Doikinci et a la Bulgarie celui de Se-
lometres do rayon en aniont de ce confluent, nakos.
remonte entre les ruisseaux de Smovskio Du swim( t du wont .Radocina la frontiere
Dere et la Karnenica suivant la ligne de par- suit v rs l'Ouest la crap des Balkans par CI-
tage des eaux, pour toerner au Sud-Ouest a prot ce Balkan et Stara Planina jusqu'a ran-
la hauteur de Voinjak et gagner directement cienne frontim e orientate de la Principaute
le point ti75 de la carte do retat-major Au- de Sortie pres th la Kula Smiljova Cuka, et,
trichien. de la, cette ancienne frontiere jusqu'au Da-
La ligne frontiere occupe en ligne droite le nube qu'elle rejoint it Rakovitza.
hassia superieur dii ruisseau d'Ichiman Dere, Cette delimitation sera fixee sur les liens
passe entre Bogdina et Karaida. pour relsou- par la Commission Européenne 00 les Puis-
ver la ligne do partage des eaux séparant sauces signataires stront representees. II est
les bassins de risker et de la Marica, entre entendu :
Canierh et liadzilar, suit cotte ligne par les 1. Que cat commission prendra en consi-
-

somrnets de Velma Mogila, le tol 531, Zmai- deration la neeesite pour S. M. I. le Sultan de
lica Vrh, Sumnatica et rejoint la limite admi- potivt ir defendre lis frontiCres du Balkan de
nistrative du Sandjak de Sofia entre Sivri La Rounielie Orientale.
Tas et Cadir Tope. 2. Qu'll ne pourra etre Cleve de fortifica-
Ele Cadir Tepei la frontiere, se dirigeant au tions dans un rayon de 10 kilometres au-
SuthOuest. suit la ligne de partage des eaux tour de t-arnakow.
entre les bassins du Mesta Karasu d'un cete, Article 3. Le Prince de Bulgarie sera
et du Strtima Karasu de Pautr I longe les him im nt elu par la population et confirm&
cretes des montagnos du Rhodope appelecs par la 5, Porte avec l'assentiment des Puis-
Demir Kapu, Iskoftepe, Kadirriesar Balkan sauces. Aucun mcmbre des dynasties ,re-
et Aiji Geddk jusqu'à Kapdnik Balkan et se gnantes tles Grandes Puissa,nces EuropCerines
confond ainsi avec ranennne hontiere ad- ne poprra etre Chi Prince de Bulgarie.
ministrative du Sandjak de Sofia. En cas de vacance de la dignite prim:Jere,
De Kapethik Balkan la frontiere est indi, rélection du nouv( au Prince se fcra anx me-
queo par la ligne de partag des eaux entre mes conditions et dans les menies formes.
ii veiled.; de la Ililska reka a de la Bistriea Article 4. line assemblee de notablo,s
ir ka it suit le contrrfort appele Vodentea Pia- d la Bulgatie. convoquee it Tirnovo, Clao-
nina pour doskendre dans la vallée do la rem, avant l'el ction dii 'rince, regltiulier4
Smirria U Cm-ilium it de cello riViere aNe(I. la organique de la Principaute.
bilska rekai laissant le village de Blataklk it Dans les locaiiLCoi4 les BuIgares,sont nick-
la Turquie: Elle rr mord() alois an Slid du lés a dos populations Turques, Bouniames,
illagr de Selesnicai pour att( indre, paf la Greeques Au wales, il pLa teatt c.otapt,c des
42
www.dacoromanica.ro
 658 LEG. POLITICE q.r EMANATE

droits et des intérêts de ces populations en Les immunités et privileges des sujets 4-
ce qui concerne les elections et relaboration trangers ainsi que les droits de juridiction
du reglement organique. et de protection consulaires tels qu'ils ont
Article 5. Les dispositions suivantes for- ete établis par les capitulations et les usages
meront la base du droit public de la Bulgarie: resteront en pleine vigueur taut quits n'au-
La distinction de croyances religieuses et ront pas elk modifies du consentement des
des confessions ne pourra etre oppose a per- parties interessees.
sonne comme un motif d'exlusion ou d'inca- Article 9. Le montant du tribut annuel
pacite en ce qui concerne la jouissance des que la Principaute de Bulgarie paiera a. la
droits civils et politiques, l'admission aux Cour Suzeraine en le versant it la banque
emplois publics, fonctions et honneurs ou que la S. Porte designers ulterieurement sera
l'exercice des différentes proffessions et in- determine par un accord entre les PuissanceS
dustries, dans quelque localité que ce soit. signataires du present Traité, a la fin de la
La liberte et la pratique exterieure de tous premiere armee du fonctionnement de la nou-
les cultes sont assurees a tous les ressortis- velle organisation. Ce tribut sera établi sur
santa de la Bulgarie aussi bien qu'aux etran- le rerenu moyen du territoire de la Princi-
gets et aucune entrave ne pourra etre appor- pauté.
tee soit l'organisation hierarchique des dif- La Bulgarie devant supporter une part tie
ferentes communions, soit & leurs rapports la dette publique de l'Empire, lorsque les
arec leurs chefs spirituels. Puissances détermineront le tribut, elles
Article 6. L'administration provisoire prendront en consideration la pantie de cette
de la Bulgarie sera dirjgée jusqu'a, Pacheve- dette qui pourrait etre attribuée it la Princi-
ment du reglement organique par un corn- paute sur la base d'une equitable proportion.
missaire Imperial Russe. Un commissaire Article 10. La Bulgarie est substituee au
Imperial Ottoman ainsi que les consuls de- Gouvernement Imperial Ottoman dans ses
légues ad-hoc par les autres Puissances si- charges et obligations envers la compagnie
gnataires du present Traite seront appelés A du chemin de fer de Roustchouk-Varna, h
l'assister it l'effet de contrôler le fonctionne- partir de rechange des ratifications du pre-
ment de ce regime provisoire. En cas de dis- sent Traité. Le reglement des comptes an-
sentiment entre les consuls delegues, la ma- terieurs est reserve a. une entente entre la
jorite deciders et, en cas de divergence entre S. porte, le gouvernement de la Principauté of
cette majorite et le commissaire Imperial Ru sse radministration de cette compagnie.
on le commissaire Imperial Ottoman, les Re- La principaute de Bulgarie est de memo
présentants des Puissances signataires A substituée, pour sa part, aux engagements
Constantinopole, reunis en Conference, de- que la S. Porte a contract& tant envers l'Au-
vront pro n oncer. triche-Hongrie qu'envers la compagnie pour
Article 7 . Le regime provisoire ne rexploitation des chemins de fer de la Tur-
pourra etre prolonge au dela d'un delai de quie d'Europe par rapport a rachevement et
neuf mois b partir de rechange des ratifica- au raccordeinent ainsi qu'a l'exploitation deg
tions du present Traite. lignes ferrees situees sur son territoire.
Lorsque le reglement organique sera ter- Les conventions nécessaires pour regler
mine, il sera procede immediatement A re- ces questions seront conclues entre l'Au-
. lection du Prince de Bulgarie. Aussit6t que le triche-Hongrie, la Porte, la Serbie et la
Prince aura éte institue, la nouvelle orga- Principauté de Bulgarie immédiatement apres
nisation sera mise en vigueur et la Princi- la conclusion de la paix.
pante entrera en pleine jouissance de son Article 11. Darmee Ottomane ne sejour-
autonomie. nera plus en Bulgarie ; toutes les anciennes
Article 8. Les Traités de commerce forteresses seront rasees auxfr ais de la Prin-,
et de navigation ainsi que tontes les conven- cipaute dans le délai d'un an ou plus tot si
tions et arrangements conclus entre les Puis- faire se peut ; le Gouvernement local pren-
sances étrangeres et la Porte et aujourd'hui dra immédiatement des mesures pour les de-
en vigueur sont maintenus dans la Princi- truire et ne pourra en faire construire de
pauté de Bulgarie et aucun changement n'y nouvelles. La S. Porte aura le droit de dis-
sera apporté it l'egard d'aucune Puissance a- poser b. sa guise du materiel de guerre et au-
vant qu'elle n'y ait donne son consentement. tres objets appartenant au Gouvernement Ot-
Aucun droit de transit ne sera: prelevé entoman et qui seraient testes dans les forte-
Bulgarie sur les rnarchandises traversant cette
resses du Danube deja evacuees en vertu de
Principautd. rarmistice du 31 Janvier ainsi que de ceux
Les nationaux et le commerce de toutes qui se trouveraient dans les places fortes de
les Puissances y seront traites sur le pied Schoumla et de Varna.
d'une parfaite egalite. Article 12. Les proprietaires musulmans

www.dacoromanica.ro
 DE Wa NINISTERIUL DE EXTERNE 659

nu autres qui fixeraient leur residence perso- La ligne frontiere coupe, en ligne droite,
nelle hors dela Principaute pourront y con- le bassin supérieur du ruisseau dIchtiman
server leurs immeubles en les affermant oil Dere. passe entre Bogclina et Karaula, pour
en les faisant exlministrer par des tiers. retrouver la ligne de partage des eaux se-
Une commission turco-bulgare sera char- parant les bassins de l'Isker et de la Marica,
& de régler, dans le courrant de deux annés, entre Caniurli et Hadzilar, suit cede ligne
toutes les aftaires relatives au mode d'aliéna- par les sommets de Velina Mogila, le col 531,
tion, d'exploitation ou d'esage pour le compte Zmailica Vrh, Sumnatica et rejoint la limite
de la S. Porte, des propriétés de l'Etat et des administrative du Sandjak de Sofia, entre
fondations pieuses (vacoufs) ainsi que les Sivri Tas et Cadir Tepe.
questions relatives aux intérêts des particu- La frontière de la Roumélie se separe de
liers qui pourraient s'y trouver engages. celle de la Bulgarie au mont Cadir Tepe en
Les ressortissants de la Principauté de Bul- suivant la ligne de partage deg eaux entre
garie qui vnyageront on séjourneront dans le bassin de la Marica et de ses affluents
les autres parties de l'Empire Ottoman se- d'un ceté et du Mesta Karasu et de ses af-
ront soumis aux autorités et aux lois Otto- fluents de l'autre, et prend les directions Sud-
manes. Est et Sud, par la crete des montagnes Des-
Article 13. II est forme au Sad des poto Dagh, vers le mont Kruschowa (point
Balkans une province qui prendra le nom de de depart de la ligne du Traité de San Ste-
cRoumélie Orientale4 et qui restera placee fano).
sous Pautorité politique et militaire directe de Du mont Kruschowa, la frontiére se confor-
S. M. I. le, Sultan, dans des conditions d'au- me au trace determine par le Trade de San
tonomie administrative. Elle aura un gou- Stefano, c'est-k-dire la chaine des Balkans
verneur general chretien. noirs (Kara Balkan), les montagnes Kulaghy-
Article 14. La Rournélie Orientale est Dagh, Eschek-Tschepellti Karakolas et Ischi-
limitee au Nord et au Nord-Ouest par la Bul- klar d'oa elle descend directement vers le
'garie et comprend les territoires inclus dans Sud-Est pour rejoindre la riviere Arda, dont
le trace suivant : elle suit le thalweg jusqu'a un point situé
Partant de la IVIer Noire, la ligne frontiere pres du village d'Adacali qui reste It la Tur-
remonte depuis son embouchure, le thalweg quie.
du ruisseau pres duquel se trouvent les vil- De ce point, la ligne frontiere gravit la crete
lages Hodzakioj, Selam. Kioj, Aivadsik, Ku- de Bestepe Dagh qu'elle suit pour descendre
libe, Sudzuluk, traverse obliquement la val- et traverser la Maritza a un point situ& k
lee du Deli Kamcik, passe au Sud de Belibe 5 kilometres en amont du pont du Mustafa
et de Kemhalik et au Nord de Hadzimahale, Pacha; elle se dirige ensuite vers le Nord par
apres avoir franchi la Deli Kamcik a 21/2 ki- la ligne de partage des eaux entre Demirhanli
lometres en amonl de Cengei; gagne la crete Dere et les petits affluents de la Maritza jus-
O un point sidle entre Tekenlik et Aidos- qu'a Ktideler Bair, d'oa elle se dirige a l'Est
Brezda, et la suit par Karnabad Balkan, Pri- sur Sakar Bair, de la, traverse la vallée de
-sevica Balkan, Kazan Balkan, au Nord de la Tundza allant vers Bdjük Derbend, qu'elle
Xotel jusqu'à Deruir Rapti. Elle continue par laiSse au Nord, ainsi que Soudzak. De Mika
la chalne principale du Grand Balkan dont Derbend, elle reprend la ligne de partage des
elle suit toute Pétendue jusqu'an sommet eaux entre les affluents de la Tinadza au Nord
(le Kosika. et ceux de la Maritza au Sud, jusqu'a hauteur
A ce point, la frontiére occidental& de la de Kaibilar qui re&te It la Roumélie Orien-
Roumélie quitte la crete du. Balkan, descend tate, passe au Sud de V. Almali entre le bas-
vers le Sud entre les villages de Pirtop et de sin de la Maritza au Sud et différents cours
Duzanci, laisses Pun It la Bulgarie et Pautre d'eau qui se rendent directement vers la Mer
a la Roumélie Orientale, jusqu'au ruisseau Noire, entre les villages de Belevrin et Alatli,
de Tuzlu Dere, suit ce cours d'eau jusqu'a sa elle suit au Nord de Karanlik les cretes de
jonction avec la Topolnica, puis cede riviere Vosna et Zuvak, la lignaqui separe les eaux
jusqu'a son confluent avec Smovskio Dere de la Duka de celles du Karagac-Su et rejoint
pres du. village de Petricevo laissant a la la Mer Noire entre les deux rivieres de ce nom.
Roumelie Orientale une zone de deux kilo- Article 15. S. M. le Sultan aura le droit
metres de rayon en amont de ce confluent, de pourvoir It la defense des frontières de terre
remonte entre les ruisseaux de Smovskio et de mer de la province en élevant des for-
Dere et la Karnenica, suivant la ligne de par- tifications sur ces frontieres et en y entrete-
tage des eaux, pour tourner au Sud-Ouest, nant des troupes.
a la hauteur de Voinjak et gagner directe- L'ordre intérieur est maintenu dans la Ron-
ment le point 875 de la carte de l'état-ma- mélie Orientale par une gendarmerie indigene
jor autrichien. assist& d'une milice locale.
a
www.dacoromanica.ro
660 LEG. POLITICE 1 EMANATE

Pour la composition de ces deux corps dont Article 22. L'effectif du corps Accu-
les officiers sont nommes par le Sultan, il patIon Busse en Bulgarie et dans la Roil-
sera tenu compte, suivant les localités, de la mélie Orientitle sera compose de Six divisions
religion des habitants. d'infanterie et de deux divisions de cavalerie
S. M. I, le Sultan s'engage a ne point em- et n'excédera pas 50,000 hommeS. 11 ser b. en .
ployer de troupes irregulieres telles que Ba- tretenu aux frais du pays occupé. Les troupes
chibozouks et Circassiens dans les garnisons d'occupation conserveront lours communica-
des frontières. Les troupes régulieres desti- tions avec la Russie, non seulement par la.
nées a ce service ne pourront, en aucun cas, Itoumanie d'apres les arrangements h. con-
etre canionnées chez Phabitant. Lorsqu'elles clure entre les deux Etats, rnais aussi par les
traverseront la province elles ne pourront y ports de la Mer Noire, Varna et Bourgas, oa
faire de séjour. elles pourront organiser, pour la durée de l'oc-
Article 16. Le gouverneur general aura cupation. les depots nécessaires.
le droit d'appeler les troupes ottomanes dans La durée de l'occupation de la Roumélie 0-
les cas oa la securité intérieure de la province rientale et de la Bulgarie par les troupes Int-
se trouverait menacee. Dans l'éventualité *Wes Russes est fixée & neuf mois, a da-
prévue, la S. Porte devra dormer con naissance ter de Pechange des Ratifications du present
de cette decision ainsi que des nécessités qui Traité
la justifient aux Représentants des Puissan- Le gouvernement Imperial Busse s'engage
ces a. Constantinople. it terminer, dans un délai ultérieur de trots
Article 17. Le gouverneur general de la mois, le passage de ses troupes a travers la
Roumélie Orientate sera nomme par la S. Roumanie et l'évacuation complete de cette
Porte, avec Passentiment des Puissances, pour Principaute.
un term) de cinq ans. Article 23. La Sublime Porte s'engage
Article 18. hnmediatement apres Pe- appliquer scrupuleusement dans l'ile de
change des ratifications du present Traité, Crete le réglement organique de 1868 en
une Commission Européenne sera formée pour y apportant les modifications qui seraient ju-
klaborer, d'accord avec la Porte Ottomane, gees équitables.
l'organisation de la Roumélie Orientale. Cette Des réglements analogues adaptés aux be-
commission aura & determiner, dans un délai coins locaux, sauf en ce qui concerne les e-
de trois mois, les pouvoirs et les attributions xemptions d'impOt accordées a la Crete, seront
da gouverneur general ainsi que le regime également introduits dans les autres parties
administratif, judiciaire et financier de la pro- de la Turquie d'Europe pour lesquelles une
vince, en prenant pour point de depart les organisation particulière n'a pas &é prévue
différentes lois sur les Vilayets et les propo- par le present Traité.
sitions faites dans la huitieme seance de la La Sublime Porte chargera des commis-
Conference de Constantinople. sions spéciales, au sein desqUelles l'elément
L'ensemble des dispositions arrêtées pour indigene sera largernent représenté, d'élaborer
la Roumélie Orientate fera l'objet d'un Fir- les details de ces nouveaux réglements dans
man Imperial qui sera promulgue par la Su- cheque province.
blime Porte et dont elle donnera communi- Les projets d'organisation resultant de ces
cation aux Puissances. travaux seront soumis & l'examen de la Su-
Article 19. La Commission Européenne blime Porte qui, avant de promulguer les ac-
sera chargee d'administrer, d'accord avec la tes destines a les mettre en vigueur, prendra
Sublime Porte, les finances de la province jus- l'avis de la emission Europeenne instituée
qu'al'achevement de la nouvel le organisation. pour la Roumélie Orientale.
Article 20. Les Trades, conventions et Article 24. Dans le cas oi la Sublime
arrangemdnts internationaux de quelque na- Porte et la Grece ne parviendraient pas h..
ture qu'ils soient, condos ou & conclure en- s'entendre stir la rectification de frontiere
tre la Porte et les Puissances étrangeres,seront indiquée dans le treizierne protocole du Con-
applicables dans la Rounnélie Orientale corn- grés de Berlin, l'Allemagne, l'Autriche-Hon-
me dans tout l'Empire Ottoman. Lee immu- grie, la France, la Grande Bretagne, VItalie
nites et privileges acquis aux étrang rs quelle et la Russie se réservent d'offrir leur media-
que soit leur condition, seront respectes dans tion aux deux parties pour faciliter les Dego-
cette province. La S. Porte s'engage & y faire ciations.
observer les lois generates de l'Etnpire sur la Article 25. Les provinces de Bosnie
liberté religieuse en faveur de tous les cults. et d'Herzegovine seront occupées et adminis-
Article 21. Les droits et obligations de trees par l'Autriche-flongrie. Le gouverne-
la S. Porte en ce qui concerne les chemins mdnt d'Autriche-Hongrie tie désirant pas se
de fer dans la Rournélie Orientale sont main- charger de Padrninistration dd Sandjak de
tenus intégralement. Novibazar qui s'étend entre la Serbie et le

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINIpTERIEL DE EXTERNE 661

Montenegro dans la direction Sud-Est jus- De ce point, elle remonte la Tara jusqu'a. Moj-
qu'au dela de Mitrovitza, l'administration ot- kovac d'oh elle suit la crete du contrefort
tornane continuera d'y fonctionner. Néanmo- jusqu'h Siskojeszéro. A partir de cette loca-
ins, afin d'assurer le maintien du nouvel etat lite -elle se confond avec l'ancienne frontière
polthque anosi que la liberté et la securité des jusqu'au vilage de Sókulare. De 1k, la nou-
voies de communication, l'Autriche-Hongrie velle frontiere se dirige par les crétes de la
se reserve le droit de tenir garnison et d'a- Mokra Ramina, le village de Mokra restant
voir des routes militaires et commerciales sur au Montenegro, puis elle gagne le point 2,166
toute Pétendue de cette partie de 1'anc1en vi- de la carte de l'état major autrichien en sui-
layet de Bosnie. vant la cbaine principale et la ligne du par-
A cet effet. les gouvernernents d'Autriche- tage des eaux, entre le Lim d'un côté, et le
Hongrie et de Turquie se reservent de s'en- Drin, ainsi que la Cievna (Zem) .de l'autre.
tendre sur les details. Elle se confond ensuite avec les lirnites ac-
Article 26. L'indépendance du Mon- tuelles entre la tribu des Kuci-Drekalovici
tenegro est reconnue par la Sublime Porte et d'un côté, et la Kucka-Krajna ainsi quo les
par toutes celles des Hautes Parties contrac- tribus de Klementi et Grudi de l'autre, jusqu'k
tantes qui ne l'avaient pas encore admise. la pleine de Podgorica, d'oh elle se dirige
Article 27. Les Hautes Parties sur Plavnica, laissant h l'Albanie les tribus
con- des Klementi, Grudi et Hoti.
tractantes sont d'accord cur les conditions De lk, la nouvelle frontière traverse le lac
suivantes : pres de I'llot de Gorica-Topal et, it partir de
Dans le Montenegro, la distinction des cro- Gorica-Topal, elle atteint directement les
yances religi=ns es et des confessions ne pourra sommets de la crete, d'oh elle suit la ligne
etre opposée a personne comme un motif du partage des eaux entre Megured et Kali-
d'exclusion ou d'incapacité en ce qui concerne med, laissant Mrkovic au Montenegro et re-
la jouissance des droits civils et politiques, joignant la mer Adriatique a V. Kruci.
Vadmission aux emplois publics, fonctions Au Nord-Ouest, le trace sera forme par une
et honneurs ou l'exercice de differentes pro- ligne passant de la côte entre les villages Su-
fession et industries, dans quelque localité sana et Zubci et aboutissant ft la pointe ex-
que ce soit. La liberté et la pratique extéri- treme Sud-Est de la frontiere actuelle du
eure de tous les cultes seront assurées & tous Montenegro sur la Vrsuta-Planina.
les ressortissants du Montenegro ausi hien Article 29. Antivari et son littoral sont
qu'aux étrangers, et aucune entrave ne pourra annexes au Montenegro sous les conditions
etre apportée soit a l'organisation hierarchi- suivantes :
que des différentes communions, soit k leurs Les contrées situees au Sud de ce territo-
rapports avec leurs chefs spirituels. ire, d'apres la delimitation ci-dessus détermi-
. Article 28. Les nouvelles frontieres du nee, jusqu'h la Bojana, y compris Dulcinjo,
Montenegro sont fixées ainsi qu'il suit : seront restituées k la Turquie.
Le trace partant de l'Ilinobrdo, au Nord de La commune de Spica, jusqu'h la limite
Klobuk, descend sur la Trebinjcica vers Gran- septentrionale du territoire indique dans la
carevo qui reste k l'Herzegovine, puis re- description detainee des frontieres-, sera in-
monte le cours de cette riviere jusqu'& un corporée & la Dalmatie.
point situé it un point situé k un kilometre en II y aura pleine et entière liberté de navi-
aval du confluent de la Cepelica et, de-lk, re- gation sur la Bojana pour le Montenegro. II
joint, par la ligne la plus courte. les hauteurs ne sera pas construit de fortifications sur le
qui bordent la Trehinjcica. Ilse dirige ensuite parcours de ce fleuve, a l'exception de celles
vers Pilatova, laissant ce village au Monte- qui seraient necessaires k la defense locale
negro. puis continue par les hauteurs dans la de la place de Scutari lesquelles me s'éten-
'direction Nord, en se maintenant, autant que dront pas au de-lh d'une distance de six ki-
Tossible, k tme distance tie 6 kilometres de lometres de cette vine.
la route Bilek-Korito-Gacko, jusqu'au col si- Le Montenegro ne pourra avoir ni bati-
tire entre la Somina-Planina et le mont Cu- ments ni pavillons de guerre.
rilo, d'oh il se dirige It l'Est par Vratkovici, Le port d'Antivari et toutes les eaux du
laissant ce village it l'Herzegovine, jusqu'au Montenegro resteront ferrnees aux bâtiments
moot Orline. A partir de ce point, la fron- de guerre de toutes les nations.
tierelaissant Ravno au Monténegros'a- Les fortifications situées entre le lac et le
vance directement par le Nord, Nord-Est en littoral sur le territoire monténégrin seront
traversant les sommets du Lebersnik et du rasées et il ne pourra en etre élevé de nouvel-
Volujak, puis descend par la ligne la, plus les dans cete zéne.
.courte sur la Piva, qu'elle traverse, et rejoint La police maritime et sanitaire, tant a An-
la Tara en passant entre Crkvica et Nedvina. tivari que le long de la côte du Montenegro,
www.dacoromanica.ro
662 LEG. POLITICE F EMANATE
sera exercée par l'Aufriche-Hongrie au moyen lui sont attribués par la traité de paix, les
de hatiments legers garde-cetes. Représentants de puissances a Constantino-.
Le Montenegro acloptera la legislation ma- ple en déterreineront le montant 4e concert
ritime en vigueur en Dalmatie. De son côté avec. la S. Porte sur une base equitable.
l'Autriche-Hongrie s'engage a accorder sa Article 34. Les Hautes Parties contra.ctan-
protection consulaire au pavillion marchand tes reconnaissent l'indépendance de la Prin-
monténégrin. cipauté de Serbie en la rattachant aux con-
Le Montenegro devra s'entendre avec l'Au- ditions exposees dans Particle suivant.
triche-Hongrie sur le droit de constuire et
d'entretenir a travers le nouveau territoire Article 35. En Serbie. la distinction des-
montenégrin une route et un chemin de fer_. croyances religieuses et ties confessions ne-
Une entire libert6 de communications sera pourra etre opposée a personne comme un
assurée stir ces voies. motif d'exclusion ou d'incapacité en ce qui
A rticle 30. Les Musulmans ou autres qui concerne la jouissance des droits civils et po-
possedent des proprietés dans les territoires litiques, Padmission aux emplois publics,
annexes au Montenegro et qui voudraient fonctions et honneurs ou l'exercice des dif-
fixer leur residence hors de la Principaute férentes professions et industries, dans quel-
pourront conserver leur immeubles en les af- que localité que ce soit.
fermant ou en les faisant aciministrer par des La liberté et la pratique extérieur de tous
tiers. les cultes-seront assurees h tous les ressor-
Personne ne pourra etre exproprié que le- tissants de la Serbia aussi bien qu'aux étran-
galem ent pour cause d'intéret public,et moyen- gers, et aucune entrave ne pourra etre appor-
nant une indemnité préalable. tee soit a Porganisation hierarchique des dif-
Une commission Turco-Muntenegrine .sera férentes communions. soit it leurs rapports
charge de régler dans le terme de trois ans avec leurs chefs spirituels.
toutes les afraires relatives au mode d'aliena- I Article U. La Serbie recoit les territoi-
bon, d'exploitation et d'usage pour le compte res inclus dans la delimitation ci-apres :
de la. Sublime Poi. le des propriétés de l'Etat La nouvelle frontiére suit le trace actuel
et de particuliers qui s'y trouveraient en- en remontant le thalweg de la Drina de-
gages. puis son confluent ave8 la Save, laissant IL
Article 31. La Principauté de Monte- la Principaute le Mali Zwornik et Sachar, et
negro s'entendra directement avec la Porte continue it longer l'ancienne limite de la
Ottomane sur l'institution d'agents monténe- Serbie jusqu'au Kopaonik, dont elle se de-
grins a Constantinople et dans certaines lo- tache au sommet du Kanilug. De la. elle suit
d'abord la limite oecidentale du Sandjalt de-
calités de l'Empire Ottoman oil la nécessité en
sera reconnue. -Nisch par le conteefort Sud du Kopaonik. par
Les Montenegrins voyageant ou séjournani les cretes de la Marica et Mrdar Planina, qui
dans l'Empire Ottoman seront soumis aux forment la ligne de partage des eaux entre-
lois et aux autorités Ottomanes suivant les les bassins de l'Ibar et de la Sitnica d'un ceté
principes généraux du droit international el et celui de la Toplica de Pautre, laissant
.

les usages établis concernant les Monténé- Prepolac h la Turquie.

grins. Elle thurne ensuitevers le Suclpar la ligne
Article 32. Les troupes du Montene- du partage des eaux entre la Brvenica et
gro seront tenues d'evacuer dans un délai la Medvedja, laissant tout le bassin de la Med-.
de vingt jour & partir de l'echange des ratifi- vedja h la Serbie suit la crete tie la Goljak
cations du present Traité ou plus tot, si faire Planina (formant le partage des eaux entre
se peut. le territoire qu'elles occupent en ce la Eriva Rjeca d'un dote. et la Poljanika la
moment en dehors aes nouvelles limites de Veternica et la Morawa de l'autre) jusqu'au
la Principauté. sommet de la Poljanica. Puis elle se dirige
Les troupes Ottomanes évacueront Ins ter- par le contrefort de la Karpina Planina jus-
ritoires cedes au Montenegro dans le meme ceau confluent de la Koinska avec la Morawa
Mai de vingt jours. Ii leur sera toutefois traverse cette riViere. remonte par la ligne
accorde un terme suplémentaire de quinze de partage des caux entre le ruiSseau Koinska.
jours tant pour quitter les places-fortes et et le ruisseau qui tombe dans la Morawa
pour en retirer les approvisionnonents et le pres de Neradovcci. pour rejoindre la Pla-
materiel, quo pour dresser l'inventaire des nina Sv. Ilija an dessus de Trgoviste. De ce
engins et objets qui ne ponrraient etre enlevés point. elle suit la crete de Sv. Ilija juscfau
immédia I pnient. Mont Xljuc, et, passant par les points indi-
Article 33. Le Montenegro clevant sup- clues sur la carte par 1516 et 1547 et par la
porter une partie de la ctel te publique ot- Baltina Gora, elle aboutit au Mout Crni Vrh.
tomane pour los nouveaux territoires qui A parlir du Mont Crni V: la nouvelle

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERITJ,L D EXTERNE 663
delimitation se confond avec celle de la Bul- Um commission Turco-Serbe sera chargée
garie, c'est-a-dire : de regler, dans le Mai de trois annees, tou-
La lign e. frontière suit la ligne de partage tes les affaires relatives au mode d'aliena-
des eaux entre la Strum et la Morawa par tion, d'exploitation ou d'usage pour le compte
les sommets du Streser, Vilogolo et Mesid de la S. Porte, des proprietes de l'Etat et des
Planina, fejoint par la Gacina, Crna Trava, fondations pieuses (Vakoufs) ainsi que les
Darkosvka et Drainica plan, puis le Descani questions relatives aux interéts des particu-
Kladanec, la ligne de partage des eaux de la liers qui pourraient s'y trouver engages.
Haute Sukewa et de la Morawa, va direc- Article 40. Jusqu'a la conclusion d'un
tement sur le Stol et en descend pour couper traité entre la Turquie et la Serbie, les sujets
a 1000 metres au Nord-Ouest du vilage de Serbes voyageant ou séjournant dans l'Em-
Segusa, la route de Sofia a Pirot. Elle re- pire Ottomman seront traites suivant les prin-
monte, en ligne droite, sur la Vidlic Pla- cipes genera ux du droit international.
nina, et, de la, sur le Mont Radocina, dans la Article 41. Les troupes Serbes seront
chaine du Kodza Balkan, laissant a la Serbie tenues d'évacuer, dans le alai de quinze
le village de Doikinci et a. la Bulgarie celui jours a partir de l'echange des ratifications
de Senakos. du present Traité, le territoire non compris
Du sommet du Mont Radocina, la frontiere dans les nouveles limites de la Principaute.
suit vers le Nord-Ouest la crete des Balkans Les troupes Ottomanes evacueront les
par Ciprovec Balkan et stara Planina jus- territoires cédées a la Serbie dans le merne
qu'à l'ancienne frontiere orientale de la Prin- délai de quinze jours. 11 leur sera toutefois
cipauté de Serbie pres la Kula Smiljova cuka accordé un terme suplémentaire du merne
et, de la, cette ancienne frontière jusqu'au nombre de jours, tant pour quitter les pla-
Danube qu'elle rejoint a Rakowitza. ces fortes et pour en retirer les approvision-
Article 37. Jusqu'à la conclusion de nou- nements et le materiel, que pour dresser l'in-
veaux arrangements, rien ne sera change ventaire des engins .et objects qui ne pour-
en Serbie aux conditions actuelles des re- raient etre enlevés immédiatement.
lations commerciales de la Principauté avec Article 42. La Serbie devant suppor-
les pays étrangers. ter une partie de la dette publique ottomane
Aucun de droit de transit ne sera prélévé pour les nouveaux territoires qui lui sont
sur les marchandises traversant la Serbie. attribués par le present Traite, les Represen-
Les irnmunités et privileges des sujets 6- tants a Constantinople en determineront le
trangers, ainsi que les droits de juridiction et montant, de concert avec la S. Porte, sur une
de protection consulaire tels qu'ils existent base equitable.
aujourd'hui, resteront en pleine vigueur tant Article 43. Les Hautes Parties contrac-
qu'ils n'auront pas ete modifies d'un co rnmun tantes reconnaissent l'independance de la
accord entre la Principaute et les Puissances Roumanie en la rattachaut aux conditions
interessées. exposees dans les deux articles suivants.
Article 38. La Principaute de Serbie est Article 44. En Rouinanie, la distinction
substituée, pour sa part, aux engagements des croyances religieuses et des confes-
que la Sublime Porte a contractes, tant en- sions ne pourra etre opposée a personne
vers l'Autriche-Hongrie qu'envers la corn- comme un motif d'exclusion ou d'incapacite
pagnie pour l'exploitation des chemins de en ce qui concerne la jouissance des droits
fer de la Turquie d'Europe par rapport a civils et politiques, l'admission aux emplois
l'achevement et au raccordement ainsi qu'k publics. fonctions et honneurs ou l'exercice
l'exploitation des lignes ferrées a construire des différentes professions et industries, dans
sur le territoire nouvellement acquis par la quelque localite que ce soit.
Principaute. La liberté et la pratique exterieure de tons
Les conventions necessaires pour regler les cultes seront assurees a tons les ressor-
ces questions seront conclues, immediate- tissants de l'Etat Roumain aussi bien qu'aux
ment apres la signature du present Traite, &rangers. et aucune entrave ne sera appor-
entre l'Autriche-Hongrie, la Porte, la Serbie tee soit ft l'organisation hierarchique des dif-
et, dans les limites de sa competence, la férentes communions, soit a leurs rapports
Principaute de Bulgarie avec leurs chefs spirituels.
Article 39. Les musulmans qui posse- Les nationaux de toutes les Puissances,
dent des propriétés dans les territoires an- commercants ou autres, seront traites en
nexes a la Serbie et qui voudraient _fixer Roumanie, sans distinction de religion, stir
leur residence hors de la Principauté, pour- le pied d'une parfaite Cgalite.
ront y conserver leur immeubles en les af- Article 45. La Principauté de gouma-
fermant ou en les faisant administrer par nie retrocede a S. M. l'Empereur de Russie
des tiers. la portion du territoire de la Bessarabie de-
www.dacoromanica.ro
 664 . LEG. POUT= I EMANATE

tache cle la Russie en suite du traité de Pa- Article 53. La commission Europeenne
ris de 1856, limitée a l'Ouest par le thalweg du Danube, au seM de laquelle la Rnumanie
du Pruth, au midi par le thalweg clb bras de sera représentée, est maintenue dans ses
Kilia et Vembouchure de Stari-Stamboul. fonctions et led exercera dorenavant jusqu'a
Article 46. Les Iles formant le delta Galatz dans une complete independence de
du Danube ainsi que l'ile des Serpents, le Pautorité territoriale. Tous les ttaitCS, ar-
sandjak de Toultcha comprenant les districts rangements actes et decisions reIatif & ses
(Cazas) de Kilia, Soulina, Mahmoudie, Isak- droits, privileges, prerogatives et Obligations
tcha, Toultcha, Matchin, Babadagh, Hirsova, sont confirmés.
Kustendje, Medjidie, sont réunis a la Ron- Article 54. Une armee, avant l'expira-
manie La principauté recoil en outre le ter- tion du terme assigné a la durée de la com-
ritorre situé au Sud de la Dobroutscha Jusqu'a mission Européenne, les Puissances se met-
une ligne ayant son point de depart a VEst tront d'accord sur la prolongation de ses pou-
de Silistrie et aboutissant a la Mer Noire au voirs ou stir les modifications qu'elles' juge-
Sud de Mangalia. raient necessaires (1'y introduire.
Le trace de la frontiere sera fixé sur les Article 55. Les reglements de naviga-
lieux par la commission Européenne insti- tion, de police fluviale et de surveillance
tuée pour la delimitation de la 13ulgarie. depuis les Portes de fer jusqu'a Galatz seront
Article 47. La question du partage élabores par la commission Européenne as-
des eaux et des pecheries sera soumise k sist& de delegues des Etats riverains et mis
l'arbitrage de la commission Europeenne du en harmonic avec ceux qui ont été ou seraient
Danube. edict& pour le parcours en aval de Galatz.
Article 48. Aucun droit de transit ne
sera préleve en Roumanie sur les marchan- duArticle 56. La commission Européenne
Danube s'entendra avec qui de droit pour
dises traversant la principauté.
Article 49. Des conventions pourront etre assurer
pents.
l'entretien du phare sur File des Ser-
conclues par la Rournanie pour régler les
privileges et attributions des consuls en Article 57. L'execution des travaux des-
matiere de protection dans la principauté. tines a faire disparaitre les obstacles, que
Les droits acquis resteront en vigueur tant les Portes de ter et les Cataractes opposent
qu'ils n'auront pas ete modifies d'un commun a la navigation est confiee & l'Autriche-Hon-
accord entre la principaute et les parties in- grie. Les Etats riverains de tette part-it du
téressées. fleuve accorderont Unites facilites qui pour-
Article 50. Jusqu'a la conclusion d'un raient etre requises dans Vinteret des travaux.
traité réglant les privileges et attributions des Les dispositions de Particle VI du traite de
consuls 'entre la Turquie et la Roumanie, les Londres, du 13 Mars 1871. relatives au droit
sujets mum ains voyageant ou sejournant dans de percevoir une taxe provisoire pour cou-
l'Empire Ottoman etles sujets ottomans voya- vrir les frais Ce ces travaux sont maintenues
geant ou séjournant en Roumanie jouiront en faveur de l'Autriche-Hongrie,"
des droits garantis aux sujets des autres P uis- Article 58. La S. Porte cede a PEm-
sances Europeennes. pire Russe en Asie les territoires d'Ardahan,
Article 51. En ce qui concerne les entre- Kars et Batoum avec ce dernier port, ainsi
prises de travaux publics et entre de même que tous les territoires compris entre Pen-
nature, la Rounianie sera substituée, pour cienne frontiere Russo-Turque et le trace
tout le territoire cede, aux droits et obliga- suivant :
tions de la Sublime Porte. La nouvelle frontiere partant de la Mer
Article 52. Afin d'accroltre les garanties Noire conformément a la ligne deterrhinee
assurees it la liberté de la navigation sur le par le traité de Stan-Stefano, jusqu'a un point
Danube reconnue comrne &ant d'intérêt eu- au Nord-Otiest de Khorda et ati Sod d'Art-
ropeen, les Hautes Parties contractantes de- win, se prolonge en ligne droite jusqu'a la
cident que toutes les forleresses et fortifica- riviere Tchouroukh. traverse tette `rivière et
tions qui se trouvent sur le parcours du fleuve passe a l'Est d'Aschmischen, en allant en
depuis les Portes de fer jusqu'a ses etnbou- ligne droite au Sad pour rejoindre 141 iron-
chures, seront rasees et qu'il n'en sera pas tière Russe indiquee, dans le Trait& de San-
éleve de nouvelles. Aucun batiment de guerre Stefano it un point au Sud de Nariman, en
ne pourra naviguer sur le Danube en aval laissant la ville d'Olti a la Russie. Du point
des Portes de fer, & l'exception des batiments indiquée pres de Nariman, la frontiere tourne
légers destines a la police fluviale at au ser- a l'Est, passe par Trehenec qui reste a la
vice des douanes. Les stationnaires des Puis- Russie et s'avance jusqu'an Pennek-Tschal.
sances aux embouchures du Danube pour- Elle suit tette riviere jusqu'a. Bardouz puis
rent toutefois remonter jusqu'a Galatz. se dirige vers le Sud, en laissant Bardouz et
www.dacoromanica.ro
 DE LA laN1STERIUL DE EXTERNE 665
Jönikioy h 3a Russie. D'un point, a l'Ouest Le droit de protection officiella est reconnu
do village de Karaougan, la frontière se di- aux agents diplomatiques et consulaires des
rige sur Medjingert; continue en ligne directe Puissances en Turquie, tant a regard des
vers le sornmet de la montagne Kassadagh et personnes susmentionnées que de leurs eta-
longe la ligne de partage des eaux entre les blissements religieux, de bienfaisance,et au-
affluentes de l'Araxe au Nord, et ceux du Mo u- tres dans les Lieu.x Saints ailleurs.
rad Son au Sud, jusqu' l'ancienne frontiere Les droits acquis a la France sont expres-
de la Russie. sement reserves et il est bien entendu qu'au-
Article 59. S. M. l'Empereur de Russie cune atteinte ne saurait etre portee au statu-
declare que Son intention est d'ériger Batourn quo dans les Lieux Saints.
en port franc, essentiellement commercial. Les moines du Mont Athos, quel que soit
Article 60. La vallée d'Alaschkerd et la leur pays d'origine,-seront maintenus dans
ville de Bayazid cédées a. la Russie par Par- leurs possesthons et avantages antérieurs et
ticle XIX du traité de San-Stefano font re- jouiront, sans aucune exception, d'une en-
tour h la Turquie. tiere égalité de droits et prerogatives.
La Sublime Porte cede a la Perse la ville Article 63. Le traité de Paris du 30
et le territoire de Khotour tel qu'il a été de- Mars 1856 ainsi que le Traité de Londres du
termine par la commission mixte anglo-russe 13 Mars 1871 sont maintenus dans toutes cel-
pour la delimitation des frontieres de la Tur-
.
les de leurs dispositiond qui ne sont pas a-
quie et de la Perse. brogees nu modifiées par les stipulations
Article 61. La Sublime Porte s'engage qui precedent.
a. réaliser, sans plus de retard, les ameliora- Article 64. Le present Traité sera ra-
tions et les réformes qu'exigent les besoins tifie et les ratifications en seront échangées
locaux dans les provinces habitées par les a Berlin dans un délal de trois sernaines ou
Armenians et a garantir leur séeurité contre plus tot si faire se peut.
les Circassiens et les Kurdes. Elle donnera En foi de quoi, les plénipotentiaires res-
connaissance périodiquement des mesures pectifs l'ont signé et y ont appose le sceau
prises a cet effet aux Puissances qui en sur- de leurs armes.
veilleront Paplication. Fait a. Berlin, le treizieme jour du mois de
Article 62. La Sublime Porte ayant Juillet, mil huit cent soixante dix-huit.
exprime la volonté de maintenir le principe
de la liberté religieuse en y donnant l'exten- (L. S.) signe V. Bismarck.
sion la plus large, les parties contractantes (L. S.) ) IL. Billow.
prennent acte de cette declaration spontanée. (L. S.) ) Rohenlohe.
Dans aucune partie de l'Empire Ottoman la (L. S.) . Andrássy.
diférence de religion ne pourra etre opposée (L. S.) ) Karolyi.
it personne comme un motif d'exclusion ou (L. S.) Ilaymerle.
d'incapacite en ce qui concerne Pusage des (L. S.) Waddington.
droits civils 'et politiques, l'admission aux (L. S.) Saint Vallier.
emplois publics, fonctions et honneurs au (L. S.) H. DespreZ.
l'exercice des différentes professions et in- (L. S.) Beaconsfield.
dustries. (L. S.) Salisbury.
TQUS seront admis, sans distinction de re- (L. S.) ). Odo Russell.
ligion, it témoigner devant les tribunaux. (L. S.) L. Corti.
La liberté et la pratique extérieure de toue (L. S.) Launay.
les cultes sont assurées 4 tous et aucune en- (L. S.) Gortchacow.
trave ne pourra etre apportée soit & l'orga- (L. S.) Schou.valoff.
nisation hierarchique des différenles com- (L. S.) f, P. d'Oubril.
munions, soit & leurs rapports avec leurs (L, S, p Al. Carathéodory.
chefs spirituels. (L. S.) e Mehined Ali.
Les ecclessiastiques, les pelerins et les (L. S.) Sadoulla.
moines de toutes les nationalités voyageant Certifie conforme & Poriginal.
dans la Turquie d'Europe ou la Turquie d'Asi e signé : Radowitz.
jouiront de mêmes droits, avantages et pri- ) 111ouy.
villeges.

www.dacoromanica.ro
666 LEG. POLITICE F EMANATE

LEGE i ACT ADITIONAL

LA ACM DIN 1865 RELATIV LA NAVIGATIUNEA GDRELOR DUNAREI IN AR-
MONIE CU STIPULATIIINILE TRACTATULDI DIN BERLIN.
(Deer. Hr. 1246 din 5 Mai 1882).
LEGE consulul Sea la Galatl, cavaler al ordinelor-
Cor6na Italia. i Sf. Ana ;
Articol unit. Actul aditional la actul-pu- M. S. Imperatorul tuturor Rusiilor pe
blic din 1865, elaborat de comisiunea euro- D. Alexandru Romanenlco, consilier de Stat,
peana a Dundrel ci subsemnat la 28 Mal 1881 consul al Sell la Galatl, cavaler al ordine-
de catre delegatul Romaniel imprenna cu de- lor St. Vladimir de a 3-a clasa, al S-tet Ante
legatil celor-alte Puterl in disa comisiunel si al St. Stanislas de a 2-a clasa, etc.
se aproba. M. S. Imperatorul Otomanior, pe Con-
stantin Effendi Stefan Carathiodory, consilie-
ACT-ADITIONAL rul Sed de Stat, functionar de primul rang,
(Traductiune din limba francesli). a doua c1a, decorat cu ordinul' imperial
Medjidie de a 3-a clue, ;
Puterile representate In sanul comisiunel Carl, dupd ce ad produs deplinele lor im-
europene a Dunarel, in virtutea tractatulul de puterniciri gasite in bunä si cuvenita forma
la Paris, din 30 Martin 1856, si Romania, si de pe cart' o copie certificata s'a depus In
care a fost chemata s'a fad parte Inteansa archivele comisiunel europene, ad convenit
prin articolut 53 l tractatulul de la Berlin, asupra urmdtdrelor dispositiunT aditionale
din 13 Iulie 1878, la actul-public din 2 Nombre 4865 :
Dorind a pune actul-public, din 2 Noem- Art. I. Drepturile, atributiunile i imuni-
bre 1865, relativ la navigatiunea gurelor Du- 011ie comisiunel europene a DunArel, ast-fel
ne.rel, in armonie cu stipulatiunile tractatu- cum ele resulta din tractatele de la Paris, din
luT din Berlin, care stabilesce c disa corni- 30 Martie 1856, si de la Londra, din 13 Mar-
siune europeand (va exercita de aci inainte tie 1871, din actul-public de la 2 Noembre
functiunile sale pand. la Galati, cu o desk- 1865, precum 0 din actele i decisiunile an-
.varsità independentd de autoritatea terito- terióre tractatulul de la Berlin, din 14 Iulie
(riala, i ca tote tractatele, arangiatnentele, 1878, \tor continua a predomni in raportu--
cactele i decisiunile relative la drepturile, rile sale cu nouile State riverane, i efectul
cprivilegiile, prerogativele i obligatiunile lor se va intinde pane la GalatT, afarai de-
csale sunt confirrnate ;. rnodificatiunile specificate aci mai jos.
Ad numit ca. plenipotentiarl al lor, Insa t Art. 2. Agentul specialruente insercinat
M. S. Regele Romaniel, pe D. colonel Eu- cu politia fluviuluT, in jos de Galatt i afard
statid Pencovid, colonel de stat-major, oficiar de portul Sulinel, va purta de aci Inainte
al ordinulul national al Stelei Romdniei ; titlul de inspector al navigatiunel pe Duna-
M. S. Imperatorul Germaniel, Rep al Pru- rea-de-Jos, si va fi, ca si in trecut, asistat de
siel, pe D. Iohannes Arendt, consulul SM un cancelar si de supraveghiAtorl impartitl
la Galall. cornandor al ordinulul Francisc pe diferite sectiuni fluviale ale resortulul sed
Iosef, oficidr al ordinelor Imperiale Osmanie ci totT pusl sub ordinele sale.
si Medjidie de a 4-a clasa ; Inspectond navigatiun el, cancel aruI inspec-
M. S. Imperatorul Austriel Rege al Bohe- tiunel, precum si supraveghiatoril sectiunilor
miel etc. si Rege Apostolic al UngarieI, pe fluviale, cdpitanul portulul Sulina si tot per-
D. Ernest, Baron de Haan, consulul Sell la sonaluI pus sub ordinele acestul din urma,
Galatl, cavaler al ordinulul Francisc Iosef, sunt numitT pe catre comisiune, cu simpla
comandor al Stelei Romania, decorat cu or- majoritate a vocilor i faird deosebire de na-
dinul Imperial Medjidie de a 3-a clasa, etc.; tionalitate. ET pot de asemenea fi revocatI
Presidentul Republicel Francese pe D. Ca- de care dans&
mille-Eugene-Pierre Barrere, secretarul Sed Inspectorul navigatiunel si cdpitanul por-
de ambasade. de anteia clasa ; tulul Sulina lndeplinesc functiunile lor sub
lVI. S. Regina Regatulul Unit al Marel Bri- autoritatea direct& a comisiunel, care '1 retri-
tanil si al Handel, ImperatesA a Indillor, pe buesce, si In manele cAreia el, cum 0 saber-
D. Herbert Taylor Siborne, colonel In armata donatil br, fac jurdmentul legal.
Sa; ET se pronuntA, in calitate de judecatorl
M. S. Regele Italiel, pe D. Nicola Revest, de prima instanta, asupra contraTentiunilor

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERRIL DE EXTERNE 667
comise in Intinderea resorturilor lor respec- tiunel i supraVeghigtoril Sectiunilor, sg. con-
tive, in materie de politie a navigatiunel, gi tinue, ca si In trecut, a circula liber pe fluvid,
hotgririle lor sunt date in numele cornisiu- sub singura conditiune de a se Supune, In cas
nel europene a DungreT. de compromisiune, masurilor reglementare
Art. 3. Controlul operatiunel easel de na- la carl sunt supusl agentil sanitarl. Aceleasi
vigatiune de la Sulina nu va mai fi lucre- imunitatl vor fi, In cas de trebuinta., acor-
dintat unul agent special : el va fi exercitat date inginerilor, tauliggalav i uvrierilor
in mod exclusiv de comisiunea européng comisiunel europene.
sad de autoritatea care'l va succeda, si a- Art. 7. In ceea ce privesce spjjlie
césta in forma cum este sad cum va fi de- administratiunea serviciulul sanitfla Sulina,
terminatg de disa comisiune sad autoritate. consiliul international din Bucurescl se va
Modul perceperei taxelor i administrarea intelege cu comisiunea asupra numirel si re-
easel de navigatiune de la Salina vor putea tributiunel personalului sanitar. asupra in-
fi modificate prin decisiune- luatg cu unani- stalarel si functiongrel biurourilor, asupra
mitatea vocilor, in sedintg plenarg. stabilirel i intretinerel unul lazaret, asupra
Art. 4. Dispositiunea final& a art. 14 al modulul de perceptiune al taxelor sanitare
actulul-public din 1865, se modificg In acest e asupra destinatiunel produsulul lor, care
sens, cà interdictiunea de a intrebuinta vre-o va forma un fond special.
parte din sumele provenite din taxele perce- Art. 8. Pentru a asigura, pentru tot-d'a-
pute de la bastimentele de mare sad din im- una, personalulul precum i proprietatilor
prumuturile realisate prin mijlocul afectatiu-
nel acestor taxe, pentru a acoperi costul tralitatel comisiun
lucfarilor el europene beneficiul neu-
eel este garantat prin articolil 21
1ucrgri1or sad cheltuelelor administrative ale al actulul-public
unel sectiunl fluviale, situata in sus -de Isac- al tractatulul de la din 2 Noembre 1865, si 7
Londra din 15 Marte 1871,
cea, este limitatd la partea fluviulul situata." ingineril. impiegatiT
in sus de Galati. i lucratoril comisiunel
Art. 5. Cornisiunea europénd este insgr- europene vor putea sg porte pe o bratarg cu
cinata cu intretinerea i administratiunea tu- campul albastru, literele C. E. D. Mai mult,.
tutor farurilor earl compun sistemur de lumi- ea nu va fi tinned sti arboreze pe stabilimen-
nare al gurelor Dungrel : prin urmare, par- tele sale de orl-ce naluir#11e vasele sale
tea alicotg representand drepturile de far In alt pavilion de cat al sdde care este compus
totalitatea taxelor percepute la Sulina va ra- din eine fasil paralele, perpendiculare pe
lemn, dispuse in ordinea urmatóre a culori-
manea intrégg In casa de navigatiune.
Art. 6. Regulamentele sanitare aplicabile lor lor : rosu, alb, albastru, alb si rosu, fdsia
gurelor Dungrel, coprindandu-se inteansele albastra air-6nd o latime incluoitg de aceen a
si tarifele taxelor sanitare, vor fi elaborate fie-cgreia din cele-alte fasil c i purtgnd lite-
modificate, In Intelegere cu comisiunea rile C. E. D. in alb.
européng, de cgtre consiliul international Art. 9. Tote dispositiunile actului-public
care se va institui la Bucurescl, din 2 Noembre 1865, la cart nu se derOgg.
Regulamentele actuale vor rèrnanea In vi- In mod espres prin presentul act-aditional,
gore pan g. la un nod ordin sub reserva drep- pastrezg forta-si valórea bor.
tului pentru comisiunea europeng de a cere Regulantul de navigatiune si de politie
abrogatiunea imediata a acelora earl ar fi in p tariful drepturilor de navigatiune vor fi
opositiune cu interesele navigatiune1 l cu revizuite mai in urmd de comisiunea euro-
principiile enunciate in articolii. 18. 19 si 20 pOnd. pentru a fi puse in acord pu starea de
al actultil-public din 2 Noembre 1865. lucrurl creatd prin tractatul de la Berlin.
In scopul de a determine intr'un mod pre- Art. 10. Presentul act va fi ratificat.
cis intelesul stipulatiunilor disulul articol 20, Fie-care din inaltele parti contractante, '1
relative la masurile de caranti0., proprid va ratifica. in un singur exemplar. Instrumen-
dise, puse in vigóre In tii1e epidemie, tele- de ratificare vor fi demise, In ternnen de
este bine inteles si convenit Ca aceste mg- tin an sad mai ourand, de se va putea, in ar-
surl sunt esclusivemente aplicabile nàvibor hivele comisiunel europene a Dungrel.
voiagiorilor de proveninta, bruta si in por- Drept care, delPgatil plenipotentiarT res-
turile ne-infectate, si cä orl-ce 'astir& escep- pectivl ad semnat presentul act-aditional si
tionala i restrictivg trekie sg fie suprimatg ad pus pe densul pecetile lor.
pentra intercursa intre porturile fluviulul, Facut la Gatatl, in a dmA-deci-si-opta
Matti ce epidemia a, devenit generall pe tar- a lunel Maid A anulul una-mie opt-suta opt-
murile sale. decl c i unu,
pentru a facilita, in timp de epidemie, Semnatl, Arendt, E, 4e Hogn, eatniile Bar-
mentinerea polith>I fluvialq, s'amai convenit rere, H. T. Siborne, N. Revest, Peneovici, Ro
ca inspectorul navigatiun el, can cel arul inspee- manenleo, Coat. Et. Caratkodory.

www.dacoromanica.ro
'668 LEG. POLITICE I EMANATE

Depunerea ratificatiunilor in archivele co- I Certificat de secretarul general al. ministe-

misiuneT europene la Galat1, s'a facut la rulai afacerilor strdine, George Xi Ghika.o-
8 (20) Maid 1882.

LEGE §i CONYENTIUNE
IN PRIVINTA REPATR1EREL PRIS0N1F HILOR TURC1
(Deer. .Nr. 827 din 13 Aprilie 1879), (rotate de Corpurile legiuitóre).
LEGE tuelilor enunciate la articolul II, va fi facuta
in 3 bin!, cu incepere din diva tatificarel Con-
Articol wile. Conventiunea incheiata la ventiuneI de fats., 0 visteria imperialg va li-
23 Noembre 1878, intre plenipotentiaril A. bera spre acest sfarsit bonurl de tesaur ime-
S. R. Domnul Romaniel, i plenipotentiarii diat dung. ratificarea acestel Conventinni.
Majestatel Sale ImpSratulul Otomanilor, In Art. 5. Presenta Conventiune va fi ratifi-
privinta repatrierel prisonierilor tore!, este cata, si ratificarile el vor fi schimbate la Bit-
aprobata. curescl, 15 dile dupg sernnarea ef, sail mal
CONVENTIUNE
curend de se va putea.
Drept care, plenipotentiarif respectivl ad
Majestatea Sa Impe'ratul Otomanilor si A. semnat-o si aq pus pe densa sigiliul arme-
S. R. Principele Romania de o potriva ani- lor lor.
niatl de dorinta de a repatria pe prisonietil Facut la Bucuresel, la doue-decT si trel No-
de tesbbl, ail hotarat de a incheia spre acest tembre, (cinci Decembre), una mie opt sute
sfarsit o conventiune i ail numit ea pleni- septe-ded si opt
potentiar! : Semnatl : Suleiman, Azarian.
Majestatea Sa Imperatul Otomanilor pe Semnat1 : Colonel Budifténu, sub-inten-
Suleyman-pasa, general de brigada, si pe dent Balaban.
Azarian Effendi, functionar al Sublime! Poll" Articol aditIonal.
A. S. R. Principele Romaniel pe colonelul
Alenandru Budistenu, comandant al pietei Sub-semnatil plenipotentiarl al MajestateI
Bucurescl i pe sub-intendentul Balaban, di- Sale Imperatorele Otomanilor si al Altetel
rector de serviciti la ministeriul de resbel. Sale Regale Principele Romaniel, In virtutea
Carl dupg ce 'sl aLl schimbat tleplinele lor autorisatiunel guvernelor lor, si conform en
puterl aflate in un i regulata forma, ail articolul II al Conventiunel semnata asta-dl,
convenit asupra articolelor urmatbre : constata si. clasifica, ca. cheltuelile ocasionate
Art. 1. Repatriarea prisonierilor do res- guvernulul roman, pentru intretinerea priso-
bel se va face indata clupd ratificarea conven- nierilor de resbel otomanl, din dioa and au
tiunei de fata. fost prinsl pang la 1 (13) Noembre 1878, se
Art. 2. Cheltuelile de Intretinerea priso- urea la suma de tin milion patru Stite don6,
nierilor de resbel restituit! sati mortl in in- decI si trel mil patru sute opt-decl 0 douI
terval, se vor constata si aproba de delegatil franc!, sase-decl si eine! centime, (1,423,482
ambelor guverne si in urma divisate in clotrU fraud 65 centime).
peridde distincte. Totalul prime! pa4 a cheltaelitOr enun-
Prima se socotesce din diva in care ail ciate la articolul 4 din Conventiune se urea
fost prinsl pana la ineetarea hostilitatilor, si la suma de opt sute sese-decI si trel mil pa-
a doua coprinde petioda ce remane de la in- tru side opt-ded si dna! franc! sdse-decl si
cetarea hostilitatilor, pang la repatriarea lor. cinci centime, (863.482 franc! 65 centime).
Art. 3. Plata totaluluI prime! part! a chel- Totalul celei de a doua partl a cheltueliltir
tuelilor de intretinere, enunciate la articolul enunciate la articolul IV, impreung si Ca
precedent, se va face In 14 scadente egale, cheltuelile de transportul prisonierilor pang
distante una de alta de 6 lunT, ast-fel ea in la GalatT, se urea la suma de cinci sute ease-
7 anl, cu incepera din diva ratificareI presen- dee' miT franc! (560,000 francl).
tel ConventiunT, ta trebui ca totul sh fie pe T6te aceste same vor fi platibile la tertne-
deplin achitat, nile argtate in conventiune, In moneta. me-
Visteria imperiala va libera spre ncest talica.
sfarsit bonurI de tosaur. represintand fie-care Este bine inteles cä cheltuelile ocasionati.
unul din termeno. RomanieI pentru Intretinerea aceloraslpriso-
Art. 1. Plata celel de a doua parV a chel- nierl, cu Incepere de la 1 (13) Noembre 1878,

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL DE EXTERNE 669
pan& la imbarcarea la GalatI, se vor adaoga Facut la BucurescI, in dublu original, la
la suma plätibila in trel, lunl, in virtutuea doue-ded i trei Noembre (cincl Decembre),
art. 4 al ConvenPuneI. una-mie opt-sute sépte-decl 0 opt.
Disposipunile de fatavor aveaaceiagl fortil Semnatl : Suleiman, Azarian.
ui aeelagl valóre ca i cand vor fi textual in- Semnatl : Colonel Budigénu, sub-inten-
serate in corpul Conventiuneli dent Balaban.

LEGE
PENTRU RETINEREA DE 2 LA SITTA MN MIELE CE VA PLATI GUYERMIL RUS PENTRU
DAUNE PRIN TRECEREA ARMATELOR RUSESCI PR1N TERI.
(Deeretu Nr... 1492 din 8 funie 1881).
Art. 1. Guvernul este autorisat a repne 2 la 1 tunic 1881, su mete necesaril pentru cheI-
la sutä din sumele ce se vor plati de guver- tuielile comisariatulul se fixéza. la 19,990 lel.
nul rus pentru daunele causate prin faptul Art. 3. Guvernul este autorisat a impru-
trecerel armatelor rusescI prin teed, gi acésta muta suma de 19,990 lel, cu dobênda de Et-
pentru a face NE la cheltuelile necesitate de la sutl pe an, de la casa de depunerl, con-
diurnele i materialul cancelariel comisaria- semnatiunl gi de economil. Acéstl suml se
tutus general insarcinat cu constatarea i li- va Inapoia di.sel case indatti ce Statul va fi
chidarea acestor daune. incasat retinerile mentionate In art. .1.
Art. 2. Pentru timpul de 6 lunI, incepénd de

AR ANGIAMENT
INTRE ROMANIA 1 BELGIA PENTRU COMUNICAREA ACTELOR PRIVITORE LA STAREA sCIVILA
A SUPUILOR LOR.
(Deeretu Nr. 387 din 19 Februarie 1881).
Guvernul roman i guvernul belgian, do- Art. 4. La fie-care 6 lull, expeditiunile
rind sa asigure comunicarea actelor privitóre diselor acte facute in cursul semestrull.l pre-.
la starea civl h supugilor lor respectivi, aa cedent se vor remite, de guvernal roman, le-
convenit asupra celor ce urinéza : gatiunel Belgiel din Bucurescl, i, de guver-
Art. 1. Cele doud guverne contractante se nul belgian, legatiunelromane din Bruxelles.
ailgagiaza a's1 remite reciproc, la epocile de- Art. 5. Actele redigiate in Romania gi ac-
terminate gi fara cheltueli, expeditiunl in re- tele flcule in Belgia, in limba flaniandl, vor
goAl, legalisate de pe actele de nascere, de fi insotite de o traducpune francesl, certifi-
pe actele de recunóscere a copiilor naturalI, cata In regula de autoritatea competenta.
cand aceste din urma acte vor fi fost inche- Art. 6. Este hint inteles c liberarea sad
iate de un oficiar al starel civile, de lie actele acceptarea expeditiunilor diselor acte nu va
de casatorie si de marte, 'Acute pe teritoriul prejudeca cestiunile de naponalitate. Actele
lor i privitóre la cetatend celul-alt Stat. de stare civill cerute de o parte gi de alta,
Art. 2. Transmiterea actelor de mórte se dupa reclamapunea particularilor, neinsotita
va intinde, garl de acésta, la persOnele de- de un certificat de paupertate, vor rémanea
cedate in Belgia i earl ad fost nascute, sad, supuse la plata drepturilor exigihile in fie-
dupa informatiunile date autoritatilor locale, care din Cele doud terl.
domiciliate in Romania.
Tot ast-fel va fi pentru actele de mórte ale Art. 7. Declaratiunea presenta. va produce-
persOnelor decedate in Romania, i earl ad efectele sale eu incepere de la 1 (13) Aprilie-
viitor.
lost nascute sad aa avut, dupa informatiunile
date autoritatilor locale, domiciliul in Belgia. Drept care, sub-semnatil, autorisatl in re-
Art. 3. Oficiaril de Stare civila In Roma- gull, ad semnat'o, la Bucurescl, in dublu o-
nia 0 in Belgia '0 vor da mutual avisurl, riginal; la 4 Marte (20 februarie) 1881.
pe cale diplonnatica despre recunós'cerile i B.Boeresen. J. Jooris.
legitimarile de copil naturall inscrigl in ac- (L. S.) (L. S.)
tele de chaltorie.

www.dacoromanica.ro
670 LEG. POLITICE I EMANATE

DECRET i ARANGIAMENT
iNTRE ROMANIA SI DELGIA l PRIVINTA INTERVENTIEI POSTALE PENTRU iNCASAREA
EFECTELOR DE COMERCIC", FACTURI, VALORI COMERCIALE, ETC.

DECRETU ditorul insusl. In monet'i tbrel insercinata

Nr. 2106 din 17 August 1681. cu incasarca.
Art. 3. Nu se admite o plata palliate.
In urrna raportuluT ministruluT Nostru se- Fie-care titlu trebue sa fie platit intreg in-
cretar de Stet la departamentul afacerilor tr'o singura date..
stréine, sub Nr. 15.863 : Art. 4. Tril miterea valorilor de incasat se
Avênd in vedere jurnalul consiliuluT Nostru
de ministri, sub Nr. 8. incheiat in sedinta sa face sub forma de scrisOre recomandate ;
plicul se a Ireseze de deposant la biuroul care
din 14 August 1881 ; are a incase band. Se reinite deschis la bin-
Avênd in vedere aci anexatul arangiament,
Incheiat, la 14 August 1881, Intre guvernul roul expeditor.
AcciasT tremitere pOte contine mai multe
Rornaniel si cel al Belgiel, in privinta inter- valor! de incasat de catre acelasl biurog de
ventiuneT postale pentru incasarea efectelor postal de la diferitl datornicl si in folosul a-
de comerciu, facturT, valor! comerciale, etc. : celeiasT persOne.
Avênd in vedere facultatea acordata atilt
prin art. 13 si 15 din conventinnea uniunel Art. 5. Nu se percepe pentru ori-ce seri-
postale universale, incheiati, in Paris la 1 sOre recomandate. adresate until biurog de
lunie 1878, cat i prin art. 6 al arangiamen- poste spre indeplinirea art. 4 precedent. de
tutu! interna(ional pentru schimbul manda- cat o taxa fixe tie 25 banT in Romania si de
telor postale, incheiat In Paris la 4 lunie 23 centime in Belgia.
1878, votate de Corpurile legiuitore prin le- Plata acesteT taxe trebue se se efectueze de
gea de la 1 Marte 1879, sanctionata prin de- expeditorul valorilor in timbre postale ale
cretul Nostril. sub Nr. 441. Ore! de origind. ea apartine intrége adrninis-
Am decretat si decretam : tratiuneT acestel ter!.
Art. 1. Arangiamentul in cesLiune, este Art. 6. Adininistra(ia postelor insercinate
aprobat. cu incasarea, percepe asupra sumeT fie-6,re!
ARANGIAMENT
valor! incasate o retribu(ie calculate. adica :
In Romania 10 banT de fie care 20 lel sad
Guvernul M. S. Regele RomanieT i guver- fractiune de 20 lel, fare se pOte. trece peste
nul M S. Regele Belgilor. dorind s intindi 50 banT.
relatiunile postale intre ambele (eft pentru In Belgia 10 centime de fie-care 20 franc!
serviciul incasareT efectelor de comercig. a sag fractiune de 20 franc!, fare. se. pOta trece
chitantelor si a altor valorT comerciale, si peste 50 centime.
usand de facultatea ce le este lesate de art. 13 Produsul acestel retribution! nu de loc la
si 15 ai conventiuner uniuneT postale univer- nicT un decompt intreambele administratiunT.
sale, incheiate la Paris la 1 lunie 1878, si de Art. 7. Prisosul slime! incasate se pre-
art. 6 al arangiamentuluT interna(ional pen- face, de dare biuroul care a operat incasa-
tru schimbul manclatelor postale, incheiate rea, intr'un mandat postal in folosul depu-
la Paris la 1 Iunie 1878, ag convenit asupra nOtorulul, dupa deductiunea taxelor de tim-
articolelor unnatóre : bre. dace. sunt, si de taxa proportionate fixate
Art. 1. LocuitoriT ambelor (60 contrac- min art. 3 din arangiamentut de la 4 lunie
tante pot face a se opera prin poste. incase- 1878, care taxa este impertite in jumetate
rea efectelor de coniercig, a chitantelor si a intre ambele administratiunt
orI-ce alte valor! comerciale. platihile farà Maximum mandatelor postale ce se pot
cheltuiell, fie in Romania fie in Relgia, si a elibera de cetre o parte si alta pentru lichi-
caror slime nu intrece peste una mie lel sag darea valoritor incasate este de 1000 lel sag
una nne franc! pe tremitere. 1000 franc!.
Cu tote acestea, adininistratiunile postale Ad ministratiunile ambelor t6r1 contrac-
ale ambelor tee vor putea. in urrne, inteun tante vor putea micsora maT departe, inteun
comun acord, sa urce acest maximum si sà comun acord. taxele i drepturile percepute
se Insarcineze a face sit se protesteze efec- in v;rtutea aceluT articol si a art. 5 si 6 pre-
tele de cornerciu. icedente.
Art. 2. Suma valorilor de incasat prin Ele vor determine eventualmente condi-
poste trebue sa. fie exprimata de catre expe- tiunile cu earl se vor efectua protestele efec-
www.dacoromanica.ro
 DE LA 1111NISTERIUL DE EXTERNE 671

telor neplatite, precum si modul de liebidare nilor din acest arangiament, inandatelor pos-
a:clieltuelilor de protest. tale eliberate in virtutea art. 7 precedent,
Art. S. Valorile cart pied putut fi incasate pentru rambursarea valorilor incasate prin
sunt inapoiate depunetorulul, scutite de ()ri- posta.
ce platä de port, fare ca administratiunea Art. 14. Ambele administratiuni desem-
postelor. insarcinata cu incasarea. sa fie ti- nezd, lie-care in ceea ce o privesce, biurou-
nuta la nicl o mesura de conservare, sag de rile postale avind caderea de a face serviciul
constatatie de orI-ce natura pentru neplatd. incasdrilor.
Sunt asernenea inapoiate trämitenile cari Ele reguléza modul depositulul si a trami-
tree peste maximum fixat de art. 1 precedent, terel valorilor de incasat si tote cele-alte me-
precum i titlurile neregulate. sun de detaliii sau de ordm, necesare pentru
Art. 9. La cas de perdere, afara de casul a asigura execut area acestul arangiament.
de forta majora, sag a scrisorel recomandate DpTositiunile stabilite in virtutea acestuI
continend valorile de incasat, sag cbiar a articol se pot moditica de calre ambele ad-
valorilor. in totul sad in parte, se platesce ininistratiunI de cate on do. intfun comun
depunetoruluT o despagubire de 50 franci, in acord, vor recunOsce necesitatea.
conditiunile determinate min art. 6 al con- Art. 15. Acest arangiament se va pune
ventiuneI de la 1 Iunie 1878. in lucrare din diva in care ambele parti vor
La cas de perdere a sumelor incasate, ad- I conveni. indata dupa ce se va face promul-
rninistratiunea care a operat incasarea este garea, conform legilor particulare ale fie-ca-
I

tinuta a Odti intreg sumele perdute. ruI din ambele State, si va rimane obligato-
Art. 10. Administratiunite postale color rig din an in an pana ce una din partite con-
doue te'rI contractante nu sunt supuse la nicl tractante ar insciinta pe cea-alta,, insa cu un
o respundere pentru intardierea transmiterel an inainte, de intentiunea sa de a face sa in-
scrisorilor recomandate, continend valorile ceteze efectele
de incasat, a insesl acestor valorl si a man- In tot timpul acestul din urma an, arangia-
datelor de plata. mentul va urma de a remanea in deplina si
Art. 11. Acest arangiament nu aduce nicI intriga sa lucrare, fara prejudiciul lichidarel
o atingere la legislatiunea interióra a am- si a soldulul compturilor dupa. expirarea qi-
belor State contractante. in tot ce nu este sulul termen.
prevedut in acest arangiament, si anume in Spre credinta, sub-semnatil, ministru afa-
ceea ce privesce taxele de timbre aphcabile cerilor streine al M. S. Regele Romaniel di
la titlurile de incasat. Suma acestel taxe este ministru resedinte al M. S. Regele Belgilor la
pusa in sarcina depunetorulut Bucurescl. ag facut acest arangiament, pe
Art. 12. Fie-care din ambele administra- care '1 ag investit cu sigiliile lor.
tiunl postale a terilor contractante are drep- Facut la BucurescI, in 14 (2(3) August 1881.
tul, in circumstante extra-ordinare. de natura
a justifica me'sura. de a suspenda provisorii C. A. Rosetti I. Jooris
serviciul incasarilor. sub condiliune de a (L. S.) (L. S.)
insciinta de indatd. la trebuinta min telegraf,
pe cea-alta administratiune. Obserratiutte.
Art. 13. Dispositiunile arangiamentulul Arangiamentul de fata va avea efectele sale
international, din 4 Iunie 1878, sunt aplica- din qiva de 15 (27) Septembre a. c., dupd. cum
JUle, la tot ce nu este contrariu stipulatiu- s'a stabilit intre ambele partl oontractante.

DECRET
Nr. 61 DIN 13 1ANUARIE 1882
DECLARATIUNEA iNCHEIATA LA 7 (19) IANUARIE 1882, iNTRE GUVERNUL ROMANIEI .51

ACELA AL GERMANIEL IN PRIVINTA PROTECTIUNEI RECIPROCE A MARCIfAlli DE FABRICX

SAO DE COMERCIU, iN VEDEREA ART. XVI DIN CONVENTIUNEA COMERCIALX INTRE
ROMANIA SI GERMANIA, DE LA 14 NOEMBRE 1877, CARE PRECEDE INCIIEIEREA UNEI
.ASEMENEA DECLARATIUNI.

DECRET DECLARATIUNE
Art. 1. Declaratiunea in cestiune este a- Guvernul M. S. Regale Romaniel i guver-
probat6.. I nul M. S. IrnpCratul Germaniel dorincl. con-
www.dacoromanica.ro
672 LEG. POLITICE I EMANATE
form art. XVI din conventiunea de comercid litatile prescrise de legile si de regulamentele
I

intre Romania si Germania, din 14 Noembre celeT-alte.

1877, a asigura o protectiune reciproca mar- Art. 3. Arangiamentul de fata, vs avea
cilor de fabrica sad de comercid romäne si forta si vigórea unul tratat, pana la expira-
germane. sub-semnatil, cleplin aulorisatT pen- rea a doue-spre-dece lunl ce vor urina dupa.
tru acésta, ad convenit asupra urmatorelor clenuntarea facuta de una sad de cea-altd. din
dispositionT : partite contractante.
Art. 1. Supusil romanT in Germania si El va fi executorid de la data publicareT o-
I

supusiT germanT in Romania se vor bucura, ficiale In ambele tea

in ceea ce privesce mdrcile de mdrfurl sad Drept care, sub-semnatiT ad incheiat decla-
ale ambalagiurilor lor si marcile de fabricrt ratiunea de fatii si ad pus pe densa sigiliul
sad de coniercid, de aceeasl protectiune ca armelor Ion.
si nationalil.
Art. 2. Pentru a asigura niarcilor lor pro- Facut in dublu, in Berlin, la 7 (19) lanua-
tectiunea consacrata prin articolul precedent, rie 1882.
supusil uneia din partite contractante vor I Liteaun. Hatzfeldt.
trebui sti indeplinesca conditiunile si forma- (L. S.) (L. S.)

LECE
',Emu ADERAHEA REGA1 CM ROMAN LA CONVENTIUNEA MEIRCLUT, DIN 20 MAIC 1875.
Deo% Nr. 741 din 6 Martie 1883).
Art. 1. Guvernul este autorisat a da ade- a indgiirilor si greutatilor este atribuita pre-
rarea sa la conventiunea internationald a me- sedinteluT Academiel de sciinte din Paris.
trutul, din 20 Maid 1875. Art. 5. Organisarea hiuroulul, precum si
Art. 2. Se acorda guvernulul on credit compunerea ci atributiunile comitetulul in-
estra-ordinar de 13,651 leT, pentru plata con- ternational si a conferintel generale a mesu-
tributiva a Romftniel la comitetul internatio- rilor i greutatilor sunt determinate prin re-
nal de mdsurT si greutall. de la anul 1876 gulainentul anexat la conventiunea de fata.
pima la finele anuluT 1882. Art. 0. Biuroul international de mdsurl
Art. 3. Acest credit se va acoperi din fon- greutatl este insarcinat :
dul prevedut in budgetul general al Slatulul 1. Cu tote comparatiunile si verificatiunile
pe esercitiul 1883-1884 pentru thschiderea nouilor prototipurT ale metrulul i chilogra-
de credite suplementare si estra-ordinare. mulul ;
2. Cu conservarea prototipurilor interna-
COM/ ENTRWA METRIILUI tionale;
Sub serisd la Paris, in 20 (8) Maid 1875. 3 Cu comparatiunile per iodice a etalórie-
lor nationale cit prototipurile internatio-
Art. 1. Inaltele Puterl contractante se legd nale i cu originalurile lor, precum si corn-
a fonda si a intretine cu spese comune un pal atiunile termometrelor etakine ;
biurod international de mesurl greutatT,
i 4. Cu comparatiunile nouilor prototipuri
sciintific si permanent, a cal uia resedinta va cu etalonele fundamentale a mdsurilur si
fi Parisul. greutatilor nernetrice, intrehuintate in dife-
Art. 2. Guvernul frances va lua disposi- rite OH si in sciinta ;
tiunile necesare pentru a facilita achisitiu 5. Cu etalonagiul si comparatiunile regu-
nea sail, de va avea loc. constructiunea uneT lelor geodesice ;
cladirT speciale. afectatd acestel destinatiunT. 6. Cu comparatiunea etalönelor si cc sca-
in comlitiurOle regularnentulul anexat la pre- rilor de precisiune. a carora verificare va II
senta convent i tine. cerula, sad de guverne, sad de societatl inva-
Art. 3. Biui oul international va functiona tate. sail chiar de artistI si de invatritorT.
sub directiunea si privigherea esclusi% a a u- Art. 7. Pet sonalul biutoultil se va com-
nuT comitet international de rasurl i gi eu- pune de un director, de clout adjunctl si de
tall, pus si ['Testi sub autoritarea unel con- nuindrul necesar de irnpiegatT.
ferinte generale a mdsurilor si greulatilor. fce - Cu incepere de la epoca in care compara-
mats de delegatiT tutulor Puteritor contrac- tiunea nouilor prototipuri va Cc fost efectuata,
tante. si in care aceste prototipurl vor fi inipartite
Art. 4. Presedinta conferintel generale diferitelor State, personalul hiuroulul va fi

www.dacoromanica.ro
 DR LA MINISTERIUL DE ENTERNE 673

redus in proportiunea ce se va crede con- presentand tote garantiile necesarc de linisce

venabila. si de stabilitate.
Numirile personalulul binroultil vor fi no- El va coprinde, afara de localul apropriat
tifieate gnvernelor Inaltelor partl contrac- deposittultil de prototipuil sau pentru insta-
tante de cdtre comitetul international. larea cornparatorilor si balantelor, un labo-
Art. S. Prototipurile internationale ale ratorid, o biblioteca, o sala a arhivelor, cabi-
metrulul i kilogramulul, precurn i origina- nete de lucru pentru functionarT t locuinte
lele lor, vor rëmane depuse In biurod; acce- pentru personalul de garil d. si de servicid.
sul la deposit va fi reservat unicamente co- Art. 2. ComitetuI international este instir-
mitetultil international. cinat cu achisitiunea i apropriarea localulul,
Art. 9. TOte spesele de stabilire si de in- precum si cu instalarea serviciilor Ia earl el
stalare ale biuroulta international de mdsurl este destinat.
greutatT, precum si cheltuelile anuale de In cas cand comitetul nu ar gasi tin local
intretinere si acele ale comitetuluT, vor fi a- convenabil pentru a face achisitiunea Itil. se
coperite prin contributruni de catre State le va construi un asernenea local sub directiu-
contractante, stabilite dupa o scara basata nea sa i dupg planurile sale.
pe populatiunea lor actuala. Art. 3. Guvernul trances va Ina. in urma
Art. 10. Sumele, representand partea con- cererel comitetuluI international, dispositiu-
,

tributiva a fie-calruia din Statele contractante, nile necesare pentru a face ca biuroul sa fie
I

vor fi vSrsate la inceputul fie-cdruT an, prin recunoscut ca tin stabilirnent de utilitate pu-
intermediarul ministerulul afacerilor straine Mica.
al Franciel, la casa de depunerl si de consem- Art. 4. Comitetul international va face sa
natiunT la Paris, de unde ele vor Li retrase se esecute instrurnentele necesare precurn :
dupa. mesura trebuintelor, prin mandate ale curnpdraturT pentru etalónele cu trasaturl si
directoruluT biuroulul. cu capete, aparate pentru determinarea dila-
A rt. 11. Guvernele, cart ar usa de facul- tatiunel absolute. balante pentru cumpanirile
tatea reservata fie-chrul Stat de a acceda la in aer si in gol, comparatoril pentru regulele
presenta conventiune, vor ft tinute sib achite geodesice, etc.
o contributiune a careia marime va fi deter- Art. 5. Spesele de achisitiune sad de con-
minata de comitet pe basele stabilite la art. 9, structiune pentru localul i cheltuelile insta-
si care va ti afeclata la arneliorarea materia- latiunel si curnpdrarea instrumentelor si a
lulul sciintific al biuroulul. aparatelor, nu vor putea intrece, la un loc,
Art. 12. Inaltele partI contractante 'S1 re- suma de lel 400,000.
servA facultatea de a aduce, de comun acord, Art. 6. Budgetul cheltuelilor anuale este
piesenteI conventiunT, tote modificarile a ca- evaluat, precum urmeza :
ror utilitate se va dernonstra de esperienta. A. Pentru antOiul period al confectionarel
Art. 13. AcOsta conventiune va putea fi si al comparatiunel nouilor prototipurl :
denuntata de una sad de cele-alte din Inal- Fraud.
tele partl cpntractante in termen de 12 anT. a) Retributiunea direetorelul . 15,000
. .

Guvernul care ar usa de facultatea de a Retributiunea a 2 adjuncti,a 6.000 fr. 12.000

face sa inceteze efeetele el, in ceea ce 'I pri- Retributiunea a 4 ajutdre a 3,000 fr 12,000
vesce, este tinut a notifica intentiunea sa cu Aputamentele until mecanic portar 3.000 .

un an inainte. si va renunta prin insusl a- Ufa a 2 baetT de biurod a 1,500 fr. 3,000
cest fapt la tOte drepturile de coproprietate Totatul retributiunilor. 45,000
asupra prototipurilor internationale i asupra b) Indernnitatl pentru invatatil si arti-
biuroulul. stiT earl, in urma cerereT comitetulul,
Art. 14. Presenta conventiune va fi rati- vor fi insarcinatI cu lucrarl speciale.
ficata conform legilor constitutionale, parti- Intretinerea cladireT, cumpdrarea si
culare fie.cdrul Stat. Ratificarile se vor repararea instrumentelor, incaldi-
schimb a la Paris, in termen de 6 lunT sad si rea, ilurninarea, spese de biurod. . 24,000
maT curdnd de se va putea. Ea va fi push c) Indemnitatea pentru secretaril co-
in esecutare en incepere de la 1 Ianuarie 1876. mitetulul international de mOsurT si
In credinta acestord, plenipotentiariT res- greutatl 6,000
pectivl ad sub-scris'o si aplicat sigi-
Elle lor. Total. 75,000
Facut in Paris, la 20 Maid 1875. Budgetul anual al biuroulul va putea fi mo-
dificat, dupa trebuinta, de catre comitetul in-
Anexa Nr. 1. ternational, in urma propunereI directorelul,
REGULAMENTUL insa fara ca sa pOta trece peste suma de
Art. 1. Biuroul international de mdsurl si 100,000 fr.
greutatI va fi stabilit intr'un local special, OrT-ce modificatiune la budgetul anual, ce
43
www.dacoromanica.ro
674 LEG. POLITICE I EMANATE

se va crede necesaya de comitet, in limitele I El e. maT departe, insarcinat a priveghia

indicate de budgettil anual si fixate de pre- conservarea prototipurilor internationale.
sentul regulament, va fi adusa la cunoscinta Art. 10. Comitetul international se con-
guvernelor contractante. stitue alegend el insusl, cii scrutin secret, pe
Comitetul va autorisa pe directorul, in ur- presedintele i pe secretarul sed. Aceste nu-
ma cererer sale, a opera virimente de la un mirl vor fi notificate guvernelor Inaltelor
capital la cel-alt at budgetulul ce s'a a- partl contractanle.
cordat. Preseclintele si secretarul comitetuluf si di-
B. Pentru periodul posterior distributiunel rectorul biuroulul trelme sd apartie la OH
prototi ourilor : diferite.
Franci 0 data constituit. comitetul nu pote proceda
a) Retributiunea directorelul. . . . 15.000 la noul alegerl sad numirT, de cat trel lunl
Retributiunea adjunctuluT . . . . 6,000 dlipa ce totT membri vor fi fost incunosciintatl
Apuntamentele mecaniculul portar. . 3,000 despre acesta de care biuroul comitetuluL
Léfa unuT baiat de biurod. . . . . 1,o00 Art. 11. Para la epoca, in care nouile pro-

1)) Pentru Murcia

c)
. ......
Indemnitatea pentru secretarul co-
23,500
18,500
totipurT vor fi terminate si distribuite, comi-
tetul se va intruni cel putin o data pe an ;
dup5, acesta epoca, reuniunile sale vor avea
mitetuluI international . . . 6.000 loc o data la cluol anl.
Art. 12. Hotararile cornitetuluT vor fi luate
50,000 cu majoritatea voturilor ; in cas de paritate,
Art. 7. Conferinta generala, mentionata votul presedintelul este preponderant. Deci-
la art. 3 din conventiune, se va intruni la siunile nu sunt valabile de ciit daca numerul
Paris, in urma convocareT cornitetulul inter- membrilor present( este de eel putin jumS-
national, cel putin o-datá la fie-care 6 anT. tate plus unul a inembrilor carT compun co-
Ea are de misiune a discuta i provoca me- mitetul.
surile necesare pentru propagarea i perfec- Sub reserva acestel conclitiunT, membril
tionarea sistemulul metric, precum si a sane- absentl ad dreptul de a delega voturile lor
Vona nouile determinatiunl rnetrologieT fun- membrilor presentT, cari vor justifica despre
damentale ce se vor fi faeut in intervalul ace,sta delegatiune. Aceras1 urrnare va avea
intrunirilor sale. Ea primesce raportul comi- loc pentru nominatiunile cu scrutin secret.
tetulul international asupra lucrarilor desa- Art. 13. In intervalul dintre o sesiune si
varsite i procede, prin scrutin secret, la alta, comitebil are dreptul de a delibera prin
reinoirea pe jumetate a comitetulul interna- corespondintt
tional. In acest cas, pentru cn clecisiunea sa fie
Voturile in senul conferintel generale ad loc valabila, e de trebuinta ca totl membril co-
pe State ; fie-care Stat are drept la un vot. mitetulul sS. fi fost chernat1 a emile avisul lor.
Membril comitetulul international iad parte Art. 14. Comitetul international al mesu-
de drept la intrunirile conferinteL el pot ea rilor si greutatilor indeplinesce provisorid
fie tot o-data delegatil guvernelor lor, vacantele earl ar putea sa se produca in sinul
Art. S. Comitetul international, mentionat seri ; aceste alegerT se fac prin corespondintl,
la art. 3 al conventiunel, va fi compus de 14 fie-care din membri fiind chemat a lua parte
membri, aparthaend totT diferitelor State. la densele.
AntaiasT data el va fi format de ceT duol- Art. 15. Comitetul international va ela-
spre-dece menibri aT vechiuluT comitet per- bora un regulament amenuntit pentru orga-
manent al comisiunel internationale din 1872 nisarea si lucrarile biuroulul, si va fixa ta-
si de amenduoT delegatil carl, la nurnirea a- xele ce vor 11 de plata pentru lucrarl estra-
cestul comitet permanent, obtinuse cele maT ordinare. prevedute in art. 6 al conventiunet
multe sufragiI dupa. membril alesT. Aceste taxe vor fi afectate perfectionarel
La reinoirea pe jumetate a acestui comitet materialulul sciintific al biuroulul.
international, membriT carl vor esi vor fi mal Art. 16. T6te comunicarile comitetuluT
anteid acel carT, in cas de vacanta, se vor ft international cu guvernele Inaltelor part( con-
ales provisorid in intervalul dintre cloue se- tractante vor avea lee prin intermediul re-
siunT ale conferinteT; cel-alti vor fi clesemnatl presintantilor lor diplomaticl la Paris.
prin sortI. Pentru tote afacerile a caror solutiune va
Membril earl ies vor 11. reeligibill. apartine administratiunel francese, comite-
Art. 9. Cornitetul international dirige lu- tul va avea recurs la ministerul afacerilor
crarile privitóre la verificarea nouilor pro- straine at Franciel.
totipurT, si in genere tOte lucrarile metro- Art. 17. Directorul hiuroulul precum si
logice ce Inaltele partl contractante vor de- adjunctiT sunt numitT cu scrutin secret de ca-
cide a se esecuta in comun. tre comitetul international.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTEMUL DE FXTERNE. 675

ImpiegatiT sunt nurniti de director. l6nelor, cerute de Slatele car! nu narticipa

Directorul are voco deliberativa in sinul la presenta conventiune, se vor regula de
coinitetuluL catre contact, conform cu taxele fixate in
krt. 18. Directorul biuroultit nu va avea virtutea art. 15 al regulamentula
acces la locul depositulul prototipurilor in- %rt. 22. Presentul regulament va avea
ternationale al metrulul si al chilogramulul aceiasl putere si valóre ca si conventiunea
de cat in virtutea unel resolutiunl a comae- la care e anexat.
tulul si in presenta a doul din membrii sei.
Locul deposituluI prototipurilor nu se va
putea deschide de cat cu trel cheT, din cart Anexa Nr. 2.
una va fi in posesilinea directorulul arhivelor DISPOSITIUNI TRANall OM!
FrancieT, a doua in mana presedintella comi-
tetulul si a treia in mama directorulul bin- Art. 1. T6te Statele represintate in comi-
rouluI. siunea internationala a metrulul, intrunita la
Numal etalOnele din categoria prototipuri- Paris in 1872, fie ele sail nu partI contrac-
lor internationale vor servi la lucrdrile or- tante. a presentel conventiunT, vor primi pro-
dinare de comparatiunT ale biurouluI. totipurile ce vor fi cotnandat. si earl Is vor
Art. 19. Directorul biurouluI va adresa, fi predate in tOte conditiunile de garan(ie de-
in fie-care an, comitetulta : 1. Un raport fi- terminate de comisiunea internationala men-
nanciar asupra socotelilor esercitiulul prece- tionata.
dent, despre care i se va da descarcare dupa Art. 2. AniSia intrunire a conferintel ge-
ce cc vor fi verificat ; 2. Un raport asupra nerale a mesurilor si a greutatilor, mentio-
starei materialulul ; 3. Un raport general a- mta la art. 3 al conventiumi. va avea mal
supra lucrarilor de stabilit in cursul anulul ales de obiect a sanctiona aceste noul pro-
ce s'a terminat. totipurl si a le reparti intre Statele cari le-aa
Comitetul international va adresa din par- cerut.
te!, tuturor guvernelor Inaltelor part1 con- In consecinta, delegatil tuturor guvernelor
tractante, un raport anual asupra intregulul representate in cotnisiunea internationala din
operatiunilor sale sciintifice, technice si asu-1872, precum si membriT sectiuneI francese,
pra acelor ale biuroulul. vor face de drept parte din acesta antêiu in-
Presedintele cornitetulul va da socotela trunire pentru a concura la esecutiunea pro-
conferintel generale despre lucrärile termi- toti purilor.
nate de la epoca celeI din urma sesiunI. Art. 3. Comitetul international, mentio-
Raporturile si publicatiunile curnit4ulul si nat la art. 8 al regulamentulul, este insar-
ale bittroulul vor fi redactate in limba fran- cinat de a primi si de a compare intre dOn-
cesa. Ele sunt imprimate si comunicate gu- sole nouile prototipurT, conform cu decisiu-
vernelor Inaltelor partl contraclante. pile sciintifice ale comisiuneI inlernationale
Art. 29. Scara contributiunilor de care din 1872, si a comitetulul sell permanent, sub
este vorba la art. 9 al conventiunel se va reserva modificarilor ce esperienta va putea
stabili precum tirmeza : sã arate in viitor.
Cifra populatiunei esprimata in . . va fi Art. 4. Sectiunea frames& a comisiunel
inmultita : internationale remane insarcinata cu lucia-
Cu coeficientid 3. pentru Statele in earl rile ce i state incredintat pentru constructiu-
sistemul metric este obligator ; nea nouilor prototipurI, cu concutsul comi-
Cu coelicientul 2, pentru Statele in cari el tetulul international.
nu este de cat facultativ ; I Art. 5. Spesele de fabricatiune a talOne-
Cu coeficientul 1, pentru cele-alte State. lor metrice, construite de dare sectiunea
Surna productelor, ast-fel ob(inute, va for- francesa, vor fi restituite de catre guvernele
ma num6rul de unitatI prin earl se va im- interesate, dupa pre(ul costuluI pe unitate,
parti cheltuiala totala. Cotientul va da suma care se va determine de catre mentionata
unita (eI cheltuelel. sectiune.
Art. 21. Spesele de confectiune a prototi- Art. 6. Comitetul international este auto-
purilor international!, precum si a etal6nelor risat a se constitui imediat si a face tOte stu-
si a tipurilor destinate a'l intovarasi, vor fi dude preparatoril, necesare pentru punerea
purtate de catre Inaltele partl contractante iii esecutare a conventiunel, fard a se lega
dupl. scara stabilita la articolul precedent. la verI-o cheltuiala inaintea preschimbarel
Spesele comparatiunel si a verificarel eta- ratificatiunilor mentionatel conventiunl.

www.dacoromanica.ro
676 LEG. POLITICE l EMANATE

L E G E(')
PEN'Iltli 0:.(; N.S \ REA MINISTFRIUMI AFACEBILOR STRA1NE
(promulyatd eit (leer. Kr. 605 din 15 Martie 1873) cu modifiedrile ce a'ail !dent prin le-
ylle promulgate en derretele Kr. 405 din 28 Februarie 1877,Nr. 266 din 9 FAr. 1878,
fi Kr. 121.5 din 1 Mufti 1882.)

PARTEA I limM streine si vice-versa. rip'érit interesele

rornane in strainelate, trateza afacerile poli-
TITLUL I ticT, discuta conflictele de jurisdictiune iscate
Dispositinni generali intre autoritätile romane si autoritatile con-
sulare, intretine corespondinte cii agintiT di-
Art. 1. Serviciul general al Ministeriulul plomaticT si consulit generall acreclitatt pe
afacerilor straine se iniparte precum urmeza : lenge. guvernul Vera intretine asemenea co-
Administra0a centrala ; respondinta cu agentil Romfiniel in stilling.-
Serviciul esterior si tate, se pune in raport in casurl determinate-
Represntatiunea Romaniel in strainetate. cu ministril afacerilor straine aT diferitelor
Art. 2. Serviciile ce compun administra- Staturl, combing. mCsurile cart se. satisface. a-
tiunea centralb.. serviciul esterior si represin- devbratele interese ale tbreT, apere drepturile
tatiunea in strainetate, sunt puse sub autoi i- acestea in fata incalcdrilor ce ii s'ar face, an-
tatea ministrulut afacerilor straine. care e- tanieza si conduce negocierl de diferite naturT
xersa directiunea superiOrd si controlul rela- cu guvernele straine, liberéza pasporturile,
tiunilor international). deplinele puterT, comisiunile, redige, de. si
priimesce scrisorile de notificar). de creante
TITLUL II altele, tratéza reclamatiunile romanilor
Atrthntlanile prinelpall ale Ministerulni contra guvernelor straine si reclantatiunile
strainilor contra guvernulul roman, se ocupe.
afacerilor straine. de tdte cestiunile cart ating, atat domenul
Art. 3. Ministrul afacerilor streine execute politic cat i domenul comerciale, afectend a-
si interpreta. tratatele si conventiunile, are lu- mandouë interesele d'o-data, resume. situatiu-
crerile politic), relative la aceste acte. tratéza nea exteriórit si interióra prin circularl U in
cestiunile de lirnite si de ekraditiune, se ocupa fine, da directiune tuturor afacerilor car) fac
cu proiectele de conventiunt. pregatesce trata- obiectul raporturilor international! existinte
tele de comercin si de navigatiune. cere i da intre Romani si ètiIe straine.
ratificarea acestor instrumente, studiaza ce-
stiunile relative la protectiunea comerciulul TITLUL III
roman in ter) straine. si acelea earl resulte din Admlnistratiunea centralii.
reclamatlunile conierCiulu) strain in Ora, dis-
cutä cestiunile relative la starea civila a strai- Art. 4. Ministrul afaccrilor str eine este a-
nilor. se ocupa cu instructiunea reclamatiuni- sistat d'un secretar general care este tot o-
lor in materil d interes privat. cu succesiunl date. si directore at cancelariel.
at altete. transmite actele judiciare si comisiu- Art. 5. Acest functionar are doub felurT
nile rogatorit, observã p'aceste din urine,. tra- de atributiunT: atributiunt inherinte positiunil
téza afacerile contenciUse cart urméza a fi a- sale de secretar general si atributiunT resul-
preciate dupe dispositiunile actelor diploma- tend din cualitatea sa de directore al cance-
tice, dupe acelea ale legilor si conform prin- larie).
eipielor dreptulut internationale si dreptutul Ca secretar general :
gintelor, pregatesce formele pentru obtinerea a. Expediaze. in numele ministruhit si sub-
execuatorulut in privinta recunOsceril consu- scrie pentru ministru tote, corespondenta, a-
lilor generali. consulilor U vice-consult, cere fall). de instructiunile si lucrarile politice, ra-
autorisatiunl pentru priimirea si purtarea or- porturile dire Doinn, referatele dire consiliul
dinilor straine, pregatesce ieglementele de de ministri si corespondinta cu corpurile le-
navigatiune, observa executarea lor. se ocupa giuitóre, cari tote sunt reservate ministrulul ;
si se pronunta asupra cestiunilor relative la b. Inlocuiesce pe minisru in cas de absinta
privilegiurile. imunitatile si fransise diploma- saü impedecare, cand acesta este ocupat de
tice, este insarcinat cu legalisarea si viclinia- afacerl d'un ordin superior saé ia parte la
rea actelur traduse din limba romana in o desbaterile corpurilor legiuitóre.
(1) Vnji legea suplementara cars urtnéza si care este tn legarura ea acésta.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL DE EXPERNE. 677

Ca director al cancelariel : tificarea actelor de resortul acestel divisiunl.

a. Priimesce corespendinta, distribue lucrl- Art. 10. Interpretatul atasat la acestg di-
'rile earl se fac dupl resoluPunile sale. se o- visiune se compune din trel interpretT juratT ;
cupg. In special de tote cestiunile carl au tre- un interpret pentru limba grecg, un interpret
buinta d'un studie serios pentru a le supune pentru limba germane. i un interpret pentru
ministrulul cu observatiunile sale; preggtesce limba rusg.
lucrgrile relative la dispositiunl generall, si AcestI functionarT se orupg, fie care in
tratéza tote afacerile de resortul Ministerulul parte si sub a sa responsabilitate personala
afaceril or straine si carl nu intra in atributiu-cu traductiunea oficialg a actelor emanand
nile speciall ale fie-cdruia din servicig par- de la diferitele autoritatl sad cerute de admi-
tiale maT jos insemnate ; nistratiunea centralal. El confruntg i legali-
b. Asicura.' unitatea si armonia in mersul sezg actele presintate de particular' pentru a
administratiunil centrale a Ministerulul ; fi presintate fie inaintea justitiel fie inaintea
c. Revisuiesce si priveghiazt lucrarea func- administratiunel.
tionarilor i supune ministrulul direct sag Art. 11. Divisiunea consularg. a conten-
prin sefiT de servicie partea cea maT impor- iosulul si a conventiunilor internationale, se
tan-a cu esplicatiunile ce casul ar putea ne- coinpune din un sef al divisiunel, Joni seff
,cesita.
Art. 6. Ministrul este autorisat a delega de sectiune, doul set' de biuroil clasa II, de
seful biuroulul navigatiuneT i trel copisti.
secretarulul general orlce alta din atributiu- Unul din sefiT de sectiune cu ajutorul sed
mile sale. are redactiunea in limba francesd a cores-
Art. 7. Serviciile speciale ale ministeru- pondentel
lul afacerilor strgine se impart dupg cum ur- si cel-alt inculimba representanPI puterilor straine
romana cu ministerele
mezg. :
diferitele autoritati din tera. precum si cu re-
a) Divisiunea politick, la care se atasezg. presintatiunea
-cabinetul ministerulul. biuroul de personal se atinge de afacerile Romkniel in stre.:natate in ce
si al ordinelor si biuroul interpretatulul ; de resortul acestel di-
b) Divisiunea consularii, a conventiunilor visiuni.
In atributiunile acestul servicid intra :
internationale i contentiosuluI, la care se a- Tete afacerile contentiOse isvorand din a-
tasOza hiuroul de navigatiune i statistica plicatiunea conventiunilor internationale co-
mischrel porturilor ;
c) Divisiunea cornptabilitatel, la care se a- merciale, consulare si de extraditil cu statele
tasOza tot ce plivesce material si paspórte, si straine ; adunai ea datelor si sciintelor nece-
saril pentru negociarea sinchiderea unor a-
d) Biuroul archivei i registraturel.
Art. S. Divisiunea politica se compune semenea convenPunl. corespondenta cu tOte
.din seful divisiunel, scful de cabinet al mini- autoritatile din Ora i afai a din tera si ori-ce
struluT. doul sefl de hiurod clasa I si un sef alteCeT lacrerl privitOre la aceste materil.
duol sefi de sectiune Edeplinesc tot de
de him oil citlsa IT. Unul din sefiT de hiurog o-datà si
cli.sa I se va ocupa in special de miscarea nul pentrufunctiunile
actele
de translator! jurati ; u-
traduse din Hiraa romang
personalulul .si cu tot ce privesce la ordinele in cea francesa si cel-alt din limba francesk
de decoratiunl natiortale sae straine.
Postul de set al cabinetulul mini-Arulul se in Conformitatea
cea romana.
traductiunilor se certificg. de
va indeplini, cand va fi trebuinta, de unul din fie-care sef de sectiune
secretariT clasa II, detasat de la vre-una din ponsabilitate personalà.in parte sub a sa res-
Iegatiunile in fiintg. Seful de biurog, care lucrOzg pe langa se-
Art. 9. Lucrgrile de resortul acestel divi-
shinI sunt : corespendenta politick sag diplo- t& sectiunel consulare, este inshrcinat si cu
maticg cu legapunile terel si representantil pgstrarea si tinerea In bunä stare a biblio-
guvernelor straine ; corespondenta confiden- tecel.
tial a. a ministrulul, cifrarea i descifrarea de- Biuroul de navigatiune si de statistica se
peselor, citirea obligatorie a diarelor strgine ocupg in special cu t6te lucrgrile privitere la
si facerea notitelor necesariT a se pune in ve- executarea regulamentelor de navigapune
derea ministrulul ; rectificarea, prin comuni- poliPel porturilor, precum i cu lucrgrile re-
-cate sad corespondinte la cliare, a nuvelelor lative le aeordarea dreptulul de arborarea
si asertiunilor false privitere la cestiunile de pavilionulul roman, liberarea actelor de no-
ordine politick sad economica carl interesezg manisatie, corespondenta cu delegatul roman
Ora ; conservarea, clasarea i inregistrarea din sénul comisumilor internationale a Pru-
corespondentel confidentiale ; tot ce privesce tulul si a Dunarel, miscarea porturilor si co-
la rniscarea personal ulul intern si extern de- respondenta cu capitanil acestor porturl.
pendinte de acest minister si la serviciul or- Art. 12. Divisiunea comptabilitatel se corn-
dinelor sag decoratiunilor; traduccrea si cer- pune din un sef al divisiunel, un ajutor, cu
www.dacoromanica.ro
678 LEG. POLITICE CI EMANATE
gradul de cef de biurod clasa I, un tiitor de Saul divisiunel comptabilitatel, WA. lel 500
registre ci un copist. si diurnd lel 100, pe Irma.
Art. 13. Atributiunile ci lucrdrile acesteI efiT de sectiune, 16fA lel 450 pe lund fie-
divisiuni sunt : care.
Pregritirea la temp a budgetuluT general al Sefii de biurod clasa I, léfal lel 400 pe lung
ministerulul, repartitiunea creditelor, veriti- fie-care.
carea compturilor ci pieselor justificative pen- efll de biurod clasa II, Mfg lel 230 pe lun&
tru chieltuell, ordona ntarea plAtilor, liberarea fie-care.
mandatelor, verificarea compturilor de veni- Interpretil, MIA lel 250 pe lund fie-care.
turl ale legatiunilor, consulatelor, calpitänie- Seful archiveI, lefl. lel 400 pe lund.
lor de port ci ale prefecturilor, in ceea ce pri- Seful registraturel, lad lel 300 pe lund.
vesce veniturile paspOrtelor, redactiunea co- Caligraful, tinCtorul de registre de la comp-
respondentel asupra tuturor materiilor de tabilitate i ajutOrele de la archivA ci registra- -
comptabilitate:, facerea lichiddrel cheltuelilor turd, Mfg leT 200 pe lurid fie-care.
de servicid, indemnisdrl de voiagid i altele. Copictil, léfd Tel 150 pe lunA fie-care.
In atributiunile acesteI divisiunl sunt date Art. 18. Salariul 6rnenilor de servicid este
ci lucrdrile privit6re la confectionarea ci ex- cel urmdtor :
pediarea registrelor, paspOrtelor si a rnateria- eful ci eurierul, pe lund lei 150.
lulul ministeruhil ci celor-alte autorifdtl de- Un lipcan cllare pe lund leI 120.
pendinte de densul. Patru lipcani pedestri pe lung. lel 80 fie-care -
Art. 14. Biuroul archivel i registraturei Ingrijitorul leI 140 pe lund.
se compune de un cef de biurod clasa I pen- Un oddiac lel 60 pe lund.
tru archivA ci un ajutor; biuroul registraturel
de un cef al registraturel i un ajutor. TITLUL VI
Saul archivel este insArcinat cu conserva- DispositinnI speciali.
rea i lasarea corespondentei despre care
intocrnesce o tabeld analiticA, cu colectiunea Art. 19. Pe ldngd functionaril Ministeru-
actelor ci documentelor diplornatice, conser- lul pot fi admici in diferite biurouri surnume-
varea decretelor i decisiunilor relative la ad- rani sad atacati, cari nu vor priirni tratarnente
ministratiunea generald, cu cercetarea i da- ci al cdror nume'r va fi limitat dupd trebuin-
rea tu furor informatiunilor cerute pentru ori tele serviciului.
ce alt servicid public sad privat, dar, in a- Art. 20. Nimenl nu va putea fi inaintat la
cest din urmA cas, dU autorisatiunea secre- o functiune superiórd, de cdt dupd un ser vi-
tarulul general. cid de trel ani cel putin al functiunil gradu-
Seful registraturel este insArcinat cu pri- lul ce ocupd.
mirea ci expeduirea corespondentel al cdrel Cu tote acestea se pOte deroga de la acCst&
estras se trece in registrul ad-hoc. reguld., cdnd va fi vorba d'a respldti un ser-
Art. 15 din legea din 1873 este suprirnat. yield special sad dovedl d'o capacitate ci
d'un zel extraordinar, constatate prin a
TITLUL IV decisiune ministerial& ci pentru functiunile de
Omenli ile serviclii. cef de Murcia in sus, dupl indeplinirea con-
Art. N. Personalul Omenilor de servicid ditiunilor cerute de articolul urmAtor :
Art. 21. Nimenl nu p6te fi nurnit in ad-
al administratiunil centrale se compune de : ministratiunea centrald in functiunl superiOre
Un cef i curier al Ministerulul ; postulul de cef de biurod, nand nu va rds-
Un lipcan cAlare ; punde inaintea uneT comisiunl de examen,
Patru lipcanl pedestri ; compusd de treI membril nurnitl prin decret
Un Ingrijitor ; domnesc ci sub precedinta ministrulul asupra
Doiff oddiacl. materiilor urmaltóre :
T1TLUL V 1. Istoria politica modern& ci istoria prin-
cipalelor tratate ;
Retributinnea administratiei centrale. 2. Statistica i principil generall de econo-
Art. 17. Tratamentul personalulul admi- mid political ;
nistratitmel centrale este fixat precum ur- 3. Dreptul gintelor ;
mCza : 4. Dreptul public national ci strdin ;
Secretarul general i directorele, WA lel 740 b. Elementele codulul civil, titlul prelirni-
ci diurn& lei 260, pe lund. nar, cartea 1-ia (despre pers6ne), cartea a 3-a,
Saul divisiunel politice 16fd lel 740 pe lunA. titlul 1-id, (despre succesiunI) ;
Seful divitiunet consulare, a contentiosulul 6. Stil diplomatic, depece, note, etc.;
ci conventiunilor internationale, 16fA lel 740 7. Sistemul cornercial : legislatiunea, ta
pe had. rifele, politica comercialA i tratatele cari pri--
www.dacoromanica.ro
 DE LA IIINISTERIIIL DE 'EXTERNE 679

vese pe România, fapte comerciall, mipcarea ceste functiunI nu este supusA regulilor ordi-
comerciulul diferitelor tee, transitul, marina nare de admisiune, de revocare pi inaintare
mercantilA, indicatiunI asupra relatiunilor ti In administratiunea centralA.Ministrul alege
schirnburilor RornAniel cu pietele cele mal pe peful de cabinet sad din personalul admi-
importante, situatiunea diverselor ramure ale nistratiunil centrale sad afarl din Minister,
industriel romlne ; supune numirea sa la aprobarea Domni-
8. Regulamentele consulare ale diferitelor torulul.
tèrI, organisatiunea, atributiunile, jurisdictiu- Art. 29. Un regulament special va fixa o-
nea considar& ; rele de venire pi de plecare precum i alte
9. Dreptul public rnaritim ; dispositiunl de servicit interior, pi irnpiegatil
10. Limba trances& can vor contraveni regulilor stabilite prin
Art. 22. Fun etionaril Ministerulul aflatl In 4isul regulament vor fi pasibill de penalitä-
servicid inaintea promulgAril legil de fata nu tile indicate la art. 27.
pot fi inaintatl, in cas de vacant& la un grad
superior, de cat dup& ce se vor supune la exa- PARTEA 11
menul prevèclut i vor réspunde cu succes a- TITLUL VII
supra materiilor acolo indicate.
AcéstA dispositiune se aplicA i celor-altl Serviciul exterior.
can, dup g. promulgarea legil, ad fost numitl Art. 30. Administratiunea marind mer-
in gradurl inferiorl celul de pef de biurod. cantile depinde de ministerul afacerilor strA-
Art. 23. Nimenl nu va fi numit In func- the. Serviciul porturilor face parte din acésta.
tiunl inferióre postulul de pef de biurod pang administratiune.
nu va produce diploma de bacalaureat ; li- TITLUL VIII
centiatil in litere vor fi tot-d'auna preferatl.
Art. 24. Functionaril Ministerulul nu pot Atributiunile apitanilor de port.
ocupa d'o-datl nicl un alt post retribuit de Art. 31. Capitanil porturilor sunt insArci-
Stat sad d'o altal administratiune, fie publical natl cu partea executivA a administratiunil
sad privatà. marineI mercantile pi serviciul porturilor.
Art. 25. Surnumeraril sad atapatiI ad CApitaniiPthrilor ad calitatea de ofiterl
dreptul a aspira d'o potrivA cu cel-altl func- publid in privinta actelor maritime de corn-
tionarl dupä capacitatea i aptitudinea lor la petinta lor; aceste acte sunt acte publice pi
functiunile panA la cea de pef de divisiune in- legale. Aceptl functionarl sunt insarcinati cu
clusiv, dupb. ce se vor supune la examenul politia judiciarA In port pentru delicte come-
prevNut la art. 22. Aceptia vor fi tot-d'auna tionale pi contraventiunl politienescl, Bind de
preferatl persónelor strAine Ministerulul. competinta lor d'a le constata pi d'a inainta
Art. 26. Functionaril a dministratiunil cen- actele procurorulth respectiv in terrnen de
trale perd posturile pentru casurile ur- 24 ore.
rnAtóre : Pentru delictele criminale vor informa In-
Abus de Incredere i divulgare de secre- data pe procurore pentru a fi constatate de
tele postulul ; b. conduita nedemnA de carac- acesta din urmai.
terul ce pórtai ; c, imoralitatea probatA prin CApitanil porturilor sunt in drept a se pro-
fapte dovedite ; d, delapidare de bath publicl. nuncia asupra contraventiunilor la regula-
Destituirile pentru aceste patru casurl se mentele de politia porturilor p'a aplica amen-
vor face in urma unel anchete, compusA din qile prevèclute prin aceste regulamente.
trel functionarl superiorl sail egall inculpa- CApitanil de porturI sunt arbitril in actiunl
tulul. maritime cari nu tree peste suma de 300 leT,
Art. 27. Pedepsele disciplinare de aplicat el executA regulamentele de navigatiune, sunt
dupà gravitatea faptelor sunt : Insarcinatl cu privegherea bunel ordine In
Avertismentul simplu, reprimanda, privatiu- portun, cu recensimêntul maritim, cu indepli-
nea tratamentuluI, suspensiunea, revocarea. nirea instructiunilor sanitare, cu apeclarea
Cele d'AntAid patru pedepse se fac prin de- bastimentelor in port, pi cu observarea in-
cisiunea ministerial& era revocarea prin de- cArearilor pi descArcArilor, constatA capa-
cret domnesc. citatea vaselor, inscrie pi clasificA pe vftslapl
Sumele retinerilor operate asupra trata- pi marinarl, pi In fine observh executarea dis-
mentelor, inivirtutea pedepselor disciplinare, positiunilor preveclute de codul de comercid
sunt distribuite la finele anuld intre surnu- prin cartea III (pentru negotut maritim).
meran.
Art. 28. Functiunile de pef al divisiunil TITLU L IX
politice (pef de cabinet) sunt tot-d'auna inde- Art. 32 pi 33 ad fost inlocuitl prin legea
plinite de o persónA care se bucurA de Oa de la 1 Maid 1882 pentru serviciul Navigatiu-
confienta ministrulth. D'aceea numirea In a- nel pi Politia fluvial&
www.dacoromanica.ro
 680 LEG. POLITICE 1 EMANATE

TITLUL X vietl, protege si asista, pe nationalil lor pen.

Art. 34, 35 0. 36 suprimate prin faptul tru afaceri de interes privat.
retrocedarel Basarabiel. Art. 39. Consulil, agentil i delegatil Ro-
maul, stabilitl in porturile strline, ad dreptul
PARTEA III de politie si de inspectiune asupra navelor
ei Omenilor de echipagit, i executä In ceea
TITLUL XI ce'T privesce dispositiunile din codul de co-
Represintatiunea Romania In straingtate rnercitt pentru negotul maritim (cartea III).
Art. 40. Un regulament special va precisa
Atributiunile ei. mal pe larg atributiunile represintatiunil in-
Art. 37. Téra este represintata in strlinl- tregl a teril in strain/tate, conform dreptu-
tap prin tra"misl diplomaticl, consull i agintl luT cornun si in raport cu positiunea ce li se
de comercid sad delegatl. creazI, i va fixa taxele ce cancelariile res-
Art. 38. Acestl tramisl intretin relatiunl pective sunt in drept a preleva sub diferite
politice cu guvernul pe langa care sunt acre- titlurf pentru actele ce stint chiamate a face.
ditatl. TrAmisil i consulil ad cualitatea de Aceste taxe pentru carl se va tine o compta-
oficiari aT staril civile observInd dispositiu- bilitate, conform legilor tdrel, se vor versa la
nile Codulul civil de la cartea I-a (despre finele fie-cdrul trimestru in casa Statulul.
persOne). Exersa functiunile de judecatorl In
materie civill. i comerciala pentru diferen- TITLLTL Xfl i XIII
dole iscate Intro Romanl sifunctimaile de no- Personal l retributinni.
tan i depositarl, conform dispositiunilor le-
gilor tent Indeplinesc, in limitele usurilor Art. 41-4#6 suprimate. (VezT legea supli-
conventiunilor diplomatice, t6te actele con- mentara de la 14 Febr. 1879).
servatoriT, In cas de absinta sad de deces al Art. 47. Corespondinta confidential intre
unul roman in strainatate. Legalisà, perce- departamentul afacerilor strAine i agintil sel,
pend taxele legale, actele i documentele raporturile, memoriurile i alte documente
destinate a fi produse in Romania. Liberezl adresate de acestl din urma in cualitatea lor
pasporturl, conform1ndu-se regulamenlelor oficiall, sunt proprietatea Statulul si se de-
asupra materiel, patente de sanetate, acte de pun in archiva generala a MinisteruluT.

LEGE SUPLIMENTARA(1)
RELA1IVA LA LEGATIUN(LE I CONSULATELE ROMANE IN S1RAINITATE, PRECOM F LA
ADM1N1STRA1I A CENIRALA. A MIMI}, BUI.171 AFACERI: OR MAINE
(promulgatd cu decret. No. 274 din 14 Febr. 1879) cu modificafine introduse prin legea
promulgatd cu deer. Hr. 1679 din 26 Iunie 1885, inseratd in Monitorul Oficial de la
2 luliii 1885.
TITLUL I Art. 2. Titlul si clasa agentilor diploma-
Legatinni. lid sunt determinate prin decret domnesc, In
urma avisulul consiliulul de ministri.
Despre personalul diplomatic Secretarul general al ministerulul va pu-
Art. 1. Sunt instituite legatiunl In postu- tea obtine un grad diplomatic onorific in a-
rile urmatóre : celeasl conditiunl.
1. Athena. Art. 3. Secretarl de legatiune, fie de clasa I,
2. Berlin. fie de clasa II, atasatil de Legatiune si inter-
3. Belgrad. pretl sunt aseclatI la diferitele posturl diplo-
4. Constantinopole. matice ; el pot primi titlul si face functiunile
-5. Londra. de. cancelarl.
6. Paris. Art. 4. Nu se vor admite in serviciul in-
7. Petersburg. tern sad extern al ministerulul afacerilor stra-
8. Roma. Me de cat atasatl de legatiune retribuill carl
9. Viena. vor justifica cl ad satisfacut serviciulul mi-
Acestl represintantl vor putea fi insarci- litar. Atributiunile atasatilor in minister se
nati de guvern sal represinte si pe langa alte vor determina de secretarul general, iar In
curtT earl nu sunt enumerate in acest articol. Legatiune de seful misiunel.
(1) V&A legoa precedente cu care este in legS.turA.
(2) Vozi pag. 683 pentru infiiMareaLegatiunei din Bruxelles.
www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL DE EXTERNE 681
Ca 0 represintantiT threT s'a secretaril de Represintantil threT In strginhtate nu pot,
Legatiune, atasati1 vor putea face tot sea in nicl un cas, lipsi de la postul lor fgrg o
parte din lucrgrile prevhdute la art. 38 din prealabilg autorisare a ministrulut
legea pentru organisarea ministerulul aface- Cand acésth lipsh va trece peste opt dile,
rilor strgine, de la 16 Martie 1873, dupg o se va obtine incuviintarea regala prin mijlo-
prealabilg delegatiune a sefulta kr. cirea ministrulut
Art. 5. Dragomanil pot fi atasatI la lega- Lipsa de la post fgrg autorisarea regalg
tiunile din Orient. peste acest term en va atrage de drept perderea
Art. 6. AtasatiT de legatiune se vor numi intregilor cheltuell de represintare pe tot tim-
dintre tineril earl posedg o diploma' de doe-. pul absentel, gall, de treimea acordatg se-
tor sag licentiat, dupg ce se vor justifica de cretarulul care geréza: afacerile legatiunet
cunoscintele prevhdute la art. 21 al legeT de Art. 10. Chiria localulul legatiunilor este
la 16 Martie 1873. inscrisg anual in budgetul ministerulul afa-
Nu vor putea fi numitl secretarl de lege- cerilor strgine.
tiune de clasa II de cat ace atasatl carT ail
Scut un staghl de cel putin duol anl in ad- TITLTJL II
ministratiunea centralg.
Atasatil de legatiune de clasa I carl vor
Consulate.
functiona mai mult de trei anT, vor putea ob- Despre personalul consular.
Art. 11. Personalul consulatelor, prey&
tine titlul de secretar de legatiune de clasa III,
Sig ca acest titlu sg le constitue un drept la dute la art. 41 din legea organicg a ministe-
altg retributiune de cat aceea pe care le o a- rulul afacerilor strgine, este impartit in douë
cora.' presenta lege. categoril :
Secretaril de legatiune de clasa I si sefil 1. Consul! retribuiti.
divisiunilor politica si consularg din ministe- 2. Consull neretribuitl.
rul afacerilor straine, dupg, cincT anT de ser- In casul In care, In lipsg de cetgtenT ro-
vicia in aceste functiuni, pot obtine titlul o- rnanl locall, guvernul ar fi nevoit sg numéscg
norific de consiliarl de legatiune. vre-un strain in functiunile de consul nere-
Prin derogatiune la dispositiunile de mai tribuit, acesta nu va avea de cat un caracter
sus, consuliT generall, dupg 6 anT de servicia, comercial.
pot fi numitl secretarl de legatiune de clasa I; Art. 12. Personalul consulatelor de pri-
iar consuliT, secretarl de legatiune de clasa ma categorie se compune :
Art. 7. Tratamentul fix al fie-cgrul cap de a). De consull generall car! pot primi si tit-
misiune instituit prin art. 1 este de 1,500 lei lul de agentl politicT saa InsarcinatT de afa-
pe lung, afarg de acela al titularilor posturi- cerl.
kr din Athena 0 Belgrad, care este fixat la b). De consull
cifra de 1,000 leT pe lung. c). De vice-consult
Capul misiunel maT primesce, pe lane a- Art.13. Personalul consulatelor de a doua
cest tratament fix, o sumg sub titlu de chel- categorie se compune :
tuielT de represintare, de cancelarie, de Isial a). De consull general!.
altele. Acéstg suing, care este determinatg b). De consult saa vice-consulT.
dupg conditiunile particulare ale fie-carta c). De agentl consular!.
post si scumpetea relativa a vietel in fie-care Art. 11. Se vor putea stabili autoritatt
resedinta, forméza un capitol special in bud- consulare retribuite de orT-ce grad la clece
getul anual al ministerului afacerilor strgine puncte unde guvernul va ggsi de cuviintg.
conform tablotilul aci anexat sub litera A. Art. 15. Cancelerl si interpret1 retribuitT
Art. 8. Secretarii de Enteia clash. se vor pot fi atasatl la diferite posturi consulare de
bucura de un tratament fix de 1,000 lel p e lung. 1-a categorie.
Secretaril de a doua clash si secretaril in- Art. 16. Titlul i gradul acestor consulate
terprett de un tratament fix de 600 lel pe se vor fixa prin decret domnesc.
lung. Art. 17. Imaintarea saa suprimarea con-
Atasatil de legatiune de clasa I se vor bu- sulilor de a doua categorie se face prin de-
cure de un tratament fix de 300 leT pe lung, cret domnesc.
iar cel de clasa II de un tratament fix de Art. 18. In Wile in cari se afig o legatiune
200 lel pe lung. roma* consulatele de diferite gradurT sunt
Art. 9. Insgrcinatil de afaceri prin interim puse sub autoritatea capulul misiunel diplo-
and titularul legatiuneT este in congedia care matice.
trece peste opt liIe sea cand postul este va- Art. 19. 0 lege specialg va determine
.cant, all drept la o treime ce se va lua din conditiunile de admisibilitate si de inaintare
cheltuielile de represintare afectate capuluT al personaluluT consular.
anisiunet Art. 20. Juriclictiunea civilh i criminalg
I

www.dacoromanica.ro
682 LEG. POLITICE I EMA NATE

a consulilor se esercitg,' conform drepturilor Berlin

resultänd din dreptul gintilor, din stipalatiu- Belgrad . 1326;0000g'
nile conventionale sat din usul consacrat Constantinopole . ... ., . , 36,000
In materie eivIl i comercialg, consulul, Londra 3 6,000
asistat de doul asesorl alegl dintre conatio- Paris , 36,000
nalil notabill, judecg tote contestatiunile in- Petersburg , 36,000
tre Romanl. Apelurile contra sentintelor Roma , 30,000
consulare sunt fitcute inaintea curteI de apel
din Bucureset
Viena . . ..... .. . .

, Dragomanul Iegatiunel din Con-

36,000
In materie criminalg si de sirhplg. politie (cri- stantinopole va avea peste 16fa sa
me, delicte sat conventiunI),se urmkg ast-fel: actualg o diurng de P 3,600,
In materie de simplg contraventiune, con- TABLOUL B.
sulul judecg singur i fgrg apel ; in materie
de delict, consulul judecrasistat de doul a- Consulatele
sesorl, cu reserva dreptulul de apel la curtea Tratamentul mensual al consulilor si acel
din Bucuresci. In materie de crimg, con- al personalulul atagat dupg trebuintg la dife-
sulul este insgrcinat cu instructiunea gi pre- ritele posturT consulare : Cheltueri de
venitul este trämis, cu procedura i piesele de Ufa represintares
convictiune, la parchetul procurorulul gene- Consulul general, . . . lel 1,000
ral pe ltinga curtea din Bucurescl. Consulul din capitala
Ape lul contra tuturor acestor acte se va BulgarieT , 1,000 1,000
face in termenul prevgdut de legile Orel. Consulul . . . 800
Aceste tennene vor fi sporite cu dou 6. luni, Vice-consulul sat can-
and actele emang de la consulate agedatein celar 400
èrile limitrofe, gi cu gése lunl and emang Interpretul a 300
de la consulate asedate in tote cele-alle tee.
Art. 21. Tratamentul personalulul consu- TABLOUL C.
latelor este fixat conform tabloulul aci anexat Stabil pnrsonalnlul porturllor.
sub lit. B. Portul Brdila
Art. 22. Chiria localului consulatelor re-
tribuite este inscrisl anual in budgetul minis- 1 apitan cu lei 300 16fg pe lung, pe an
terulul afacerilor straline. 3,600 let
1. Dragoman cu lel 150 16fg pe lung, pe ark
TITLUL III. 1,800 lel.
Administratinnea centrala. 1 Copist cu lei 120 1616, pe lung., pe an
Despre personalul administratier centrale. 1,440 lel.
Art. 23, Personalul i tratamentul admi- 4 Guardianl cu lel TO diurng pe lung fie-
nistratiel centrale rtmâne ast-fel precu in este care, pe au 2,880 lel.
ast6,-4T, cu adaosul unul caligraf a 200 lel pe Portia Gala.
lung si etc un adaos a 50 lel pe lung pentru
eel doui self de sectiunl din minister. larg a- 1 Cgpitan cu lei 300 Mfg pe lung, pe an.
eel al porturilor conform tabloului aci anexat 3,600 let
sub lit C. 1. Dragoman cu lel 150 Mfg pe lung, pe an,
art. 24. Denumirea functionarilor i cla- 1,800 lel.
sificarea ierarchica, dupg care functionaril igl 1 Copist cu lel 120 I6fg pe lung. pe an,
indeplinesc atributiunile lor i sunt subordo- 1,440 lel.
natl unil altora, vor face obiectul until regu- 4. Guardianl cu lel 60 diurng pe lung fie-
lament special. care, pe an 2,880.
TITLUL IV. Portul Severin.
DispositiunI transitor11. 1. Cgpitan cu lel 250 16f g. pe lung, pe am
3,000 let
Art. 25, OrT-ce clispositiunl contraril le- 2 Guardiani cu lel 60 diurng pe lung fie-
gel de fatg sunt si remark abrogate. care, pe an 1,440 lel.
TABLOUL A. Portul Giurgiu.
Legaiinni. .1 Cgpitan cu lel 250 161 6. pe lung, pe an
Cheltuiell de represintare. de cancelarie, 3,000 lel.
usierl i altele, acordate anual capilor de le- 2. Guardiani cu lel 60 diurng pe lung fie-
gatiune la : care, pe an 1,440 lel.
Athena lel 10,000 Total general: 28,320.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL DE EXTERNE 683.

L E G E(')
PENTRU INFIINTAREA LEGA FIUNEI ROMANE PENTRU BELGIA l OLANDA CU RE§EDINTA
LA BRUXELLES.
(Deer. Nr. 458 din 16 Februarie 1880).
Art. 1. Se Inflintez1 pentru Belgia si 0- b) Un secretar de clasa I cu apuntamente-
landa, cu resedinta la Bruxelles, o.legatiune lunare de 1000 lel.
romank Art. 3. Titularul acestel legatiunI va prii-
Art. 2. Personalul acestel legatiunl se va mi, pe 15110 apuntamentele fixe, precisate in
compune din : precedentul articol, -suma de 18000 lel sub
a) Un cap de misiune cu apuntamente lu- titlul de cheltuell de representare.
nare de 1500 lel.

REGULAMENT
ASUPRA ADMINISTRATIUNEI CENTRALE A MINISTERULFI AFACENILOR STRAINE. (2)
(Deer. Nr. 1908 din 8 Iulie 1880).
TITLUL I. natate, se compune din un director cu alt/
capl de biurou.
Impartirea serviciilor 0 ierarchie. Art. 3. Ministrul va putea alatura p'en'a la
Art. 1. Administratiunea central& a mi- trel atasatl neretribuit1, pe lang& diversele
nisterulul afacerilor straine coprinde : divisiunI ale rninisterulul, dintre junil cari
Cabinetul ministerului, secretariatul gene- vor avea diplome de licentiat orl doctor, si
ral, divisiunea politicd, divisiunea consulard un venit personal de cel putin sbse miI le1
qi contentiosul, divisiunea comptabilitd pe an.
Art. 2. Aceste servicil se subimpart si se Art. 4. Clasificarea ierarchica i asimila-
deservesc in rnodul urmator : rea functionarilor am administratiunea cen--
I. Cabinetul ministeruluI are un sef de ca- troll a rninisterulul cu gradele personalulttl
binet. diplomatic si consular din straingtate, rasat a
Secretariatul general se compune de un se regula prin regulament dup& art. 24 din
secretar general, care este si director general legea suplimentard relativa la legatiunl si
al ministerulul. consulate, se stabilesce in modul urmator :
III. Divisiunea politick divisiunea consu- a). Secretarul general este asimilat cu tra-
lar& si a contentiosulul i divisiunea compta- misul extra-ordinar i ministru plenipoten-
bilitatel are fie-care In capul sbd, un director tiar ;
special. Asa : b). Directoril divisiunilor politice, consu-
1. Divisiunea politic& se compune din un lare i comptabilithtel sunt asimilatl cel d'an-
director al divisiunel politice si din doul se- tbid cu secretaril de legatiune clasa I, si eel-
cretarl. alt1 cu consulil generall ;
In divisionea politic& mal intra i serviciul c). SecretariI din divisiunea politica sunt
interpretilor, compus de maI multi interpretl. asimilati cu secretaril de legatiune ctasa II;
Divisiunea consular& se compune din un d). Capil de sectiunl i capiI de biurol
director al divisiuneI consulare i contentio- clasa I din cele-alte divisiunI sunt asimilatI
sulul si din alti capl de sectiune i cat:A de cu consulil, i cel de clasa II cu vice-consulil.
biuroA. Art. 5. Acestl functionarI se bucurg, de
In divisiunea consular& mal intr.& : tratamentul coprins In budget.
a). Serviciul de navigatiune si de statistia; Dupg. un servicia in acelasl grad de 5 anT,
b). Serviciul archivel i registraturel. In cariera diplomatic& consular* sa& In mi
IV. Divisiunea comptabilitAteT, InsArcinat& nister, si cand el atI dat probe de discretiune
cu tinerea comptabilitatel si manipularea si capacitate, li se pete acorda, prin decret
fondurilor rninisterulul, din Org. si din strai- domnesc, titlul onorific al gradulul represen-
(1) Vedl cele douS legl precedente,
(2) Acest regulament a abrogat pe acela promulgat la 29 Ianuarie 1874, trecut in volumul II al colectiet
legilor de Bujoreanu, la leg. Minist. de externe, pagina 8. Mal multe din articolele acestul regulament aft
fost modificate prin promulgarea legilor de la 14 Februariu 1884 gi 26 Iunit 1885.
www.dacoromanica.ro
 -684 LEG. POLITICE $1 ELINATE
latiund esterióre cu care el sunt asimilatT, si Art, 10. Ministrul va putea delega secre-
pot avea dreptul a ocupa functirmile cores- tarulul general orl-care alta din atributiunile
ipung6t6re gradulul lor. sale.
Art. 6. Dobandind gradul cu care sunt asi- Art. 11. In cas de WA sail de cOngedia
milatl, el aa dreptul a purta, la ceremoniile al secretarulul general, ministru va desemna
oficiale, uniforma graduluT de asimilare ce aa pers6na care are sal inll locul i sal eser-,
dobandit. citeze atributiunile in timpul lipseT.
Art. 12. Secretarul general va priveghea
TITLIM Ii formarea registrulul pentru statul de servicia
Atributiuni. al tuturor functionarilor administratiuneT cen-
trale, preciim si al personalulta representa-
Art. 7. Functionaril ministerulul aface- tiune1 esterióre.
rilor straine sunt datorT, fie-care in cercul El va forma un tablott pentru Intréga re-
compentintel sale, a esercita atributiunile ce presentatiune diplomatica i consulard stra-
le sunt date prin legile i regulamentele mi- ina din Romania.
nisterulul afacerilor straine, i a se conforma Anuarul Ministerulul, ca i cartea verde
instructiunilor i ordinilor superiorilor lor. pentru actele diplomatice, se vorpubhca prin
Art. 8. Secretarul general este capul hne- ingrijirea secretarulul general, a directorulul
diar al tuturor frnpiegatilor ministerulul de divisiunel politice si a sefulul de cabinet.
orT-ce grad.
El are dreptul a privighea esacta aplicare Art. 13. Atributiunile principale ale se-
a legilor i regulamentetor acestul minister, fulul de cabinet sunt :
a starui ca fie-care Impiegat sll Vimplinésca « Co respondinta particulara ministrul ul, ce-
datorirle si a face. la trebuinta, a se aplica rerile de audienta, afacerile ce ministral `el
pedepsele disciplinare. reserva, studiile preparatoril pentru a facilita
Art. 9. Atributiunile principale ale secre- lucrarile ministruluT, cifrarea i descifrarea
telegramelor, precum i orl-ce alte lucrarl cu
tarulul general sunt :
a). Espediaza in numele ministeruluT care ministrul sail secretarul general. '1 vor
subscrie pentru ministru tótll corespondenta, insarcina.
,afara de instructiunile i lucrarile politice, eSeful de cabinet va espune pe fie-care gi
raporturile catre Dorian, referatele care con- ministrulul resumatul giarelor straine si in-
siliul de ministri i corespondenta cu Corpu- digene in ceea ce privesce interesele tare si
rile Legiuit6re care tote sunt reservate mi- interesele generale ale Europel. El va redacta
nistruluT ; articole spre a combate asertiunile false, ero-
b). Inlocuesce pe ministru cand acesta lip- nate mu vatirmatóre t6re1 cari ear afia co-
sesce sail cand este ocupat cu afacerl in afara, prinse in glare.
sall cand trebue sll asiste la lucrarile Corpu- El va ingriji a se tine In curent capil mi-
Tilor legiuitóre ; siunilor romane din strainatate despre tóte-
c). Primesce i deschide corespondinta, a- cestiunile importante ale ddel.
fara de aceia care eSte personal a ministru- Art. 14. efial cabinetuluT va maT avea in
luT imparte lucrarile la diferitele biurourT, atributiunile sale.: conservarea, complectarea
observa ca ele sa se faca conform apostilelor 0 regularea bibliotecel ministerului.
ce se vor fi pus, esaminéza cestiunile cari all El va ingriji ca biblioteca sa se Inavutésca
trebuintll de studia spre a le supune apol mi- cu cele mal bune opere de drept internatio-
nistrulul cu observatiunile sale, pregatesee nal si maT ales cu colectiunea tuturor trata-
tote hicrarile cari all un caracter de genera- telor si actelor diplomatice cari se referese
litate, in fine se ocupa cu tote afacerile cari la dreptul public si la istoria politica a Ro-
nu pot intra In atributiunile speciale ale u- rnaniel.
neia din divisiunile ministerulul. 1.In cap de biurod din divisiunea politica
(1). Asigura unitatea i concordanta In lu- va lucra pentru acest scop cu capul cabine.
crarile generale ale ministerulul. tuluT.
e). Conduce si controleza lucrarile functio- Art. 15. Directiunea divisiunel politica va
narilor i supune ministrutul direct saa prin avea in atributiunile sale:
capil serviciilor, acele lucrarT cari merita a fi «Redactarea actelor si corespondenteT po-
esaminate sall cunoscute si de ministru ; litice ; instructiunile diplomatice.
f). Observa ca notificaxile resultand din «Resumarea lucrarilor interiOre sapt6ma-
acte sag corespondente ale suveranilor stra- nale spre a se comunica legatiunilor romane.
mY cu suveranul Rornaniel, precum si alte 4Negocierile, tratatele, conventiunile, de-
fapte relative la raporturile internationale, claratiunile politice de orl-cenatura, Mara de
BA fie publicate in capul parteT oficiale a Mo- acelea cari privesc comerciul l navigatiunea,
-nitorului oficial. «Esecutarea i interpretarea tratatelor sr

www.dacoromanica.ro
 Ds: 1,4 MINISTERIUL DE EXTERNE. 685,

conventiunilor, fruntariile, relatiunile pos- Tratamentul functionarilor ; rnaterialul,

tale, cestiunile relative la pasporturl. administratiunex centrale ;
.Relatiunile politice cu diferitele legatiunT. AComptabilitatea departamentulul ;
sDepline puterl i ratificalrl ; scrisorl de .Corespondenta cu capil de misiuni si cu.
notificare, de creanta, de rechemare; ceremo- consuliT romalnl asupra tuturor cestiunilor de.
nialul ; audiente diplomatice, privilegiurl si comp tabilitate ;
scutirl diplomatice. gLichidarea cheltuelilor de servicid, in-
gConservarea i clasarea tuturor tratatelor demnisarT ;
ei conventiunilor, incheiate intre Romania pi cVerificarea compturilor legatiunilor si
alte State. cons ulatelor ;
gObservarea dad s'a modificat in ceva a- ginerea si verificarea compturilor pentru,
cele acte, dacà ele se esecuta fidel, si dacal a actele timbrate-;
espirat termenul validitätef bor. tPrimirea vmelor tramise de la legatiunT
Art. 16. Directiunea divisiunel consulare si consulale, i regularea incasarel lor la mi-
si a contentiosulul coprinde In serviciul s'e'd : nisterul de finance ;
serviciul consular si contentios propriti cps, gPerceperea taxelor pentru brevetele ordi-
serviciul de navigatiune i statistica ; servi- nulul roman...
ciul archivel si registratureL Art. 20. Un cap de biurod din acésta di-
visiune se ocupa mal in special cu lucrarile
Art. 17. Acésta directiune are in atribu- relative la personalul diplomatic, consular si
tiunile sale : administrativ, cu numirile in functiunT, cu,
4Redactarea actelor si corespondentelor permutarl i revocarL
relative la cestiunea comercialal ; EI va tine, sub conducerea secretarulul
.Succesiunile deschise in strainatate ; general, un tabloti despre statul serviciilor
(Reclarnatiunile supusilor romanT contra functionarilor ministerulul de esterne ;
g uvernelor strai ne ; E1 se va mai ocupa cu lucrarile relative la,
.Tarifele drepturilor de intrare, de esire pi conferirea ordinulul Stdoa Romdniei i cu
de transit ; celea relative la conferarea altor medaliT ;
eCestiunile de navigatiune; cVa forma si va conserva ast-fel tabloul
(Regimul porturilor sub punctul de vedere tuturor celor ce poseda acel ordin sad acele
comercial; rnedaliT si se va ocupa cu brevetele lor ;
.,Consulatele : organisarea, legile i regu- Va Ingriji ca statutele ordinulul sal se ob-
lamentele lor ; serve intocmal. Va regula cererile de autori-,
Relatiunile cu agentil consularT ;
Formalitatile pentru obtinerea esecuato- satiune ale persOnelor ce voesc a purta de-
coratiuni straine.
rulul pe numele agentilor consularl strainT ; Art. 21. Capul serviciulul archivei este in-
.Negociarea actelor publice privitóre la sarcinat cu clasificarea i conservarea cores-
cornercid si la navigatiune ;
.Cestiunile comerclale relative la tratatele ponden tel;
El va forma o tabela analitica i chrono-
politice ; logical pentru aflarea cu inlesnire a actelor
cRelatiunile cu guvernele straine in mate- relative.
riT comerciale ; El va pastra tote actele- diplomatice, tote
.Extraditiunile ; decretele, regulamentele i decisiunile
(Transmisiunea actelor judiciare i comi- legile, relative la administratiunea ministerulul.
siunile rogatorie ; El nu va putea permite nimenut a lua cu-
(LegalisarT i vlse. noscinta de actele din archiva sad a lua copii
Art. 18. Un cap de biurod din acésta di- dupa densele, de cat numal fiind autorisat de
visiune se va ocupa mal in special : secretarul general.
Cu lucrarile relative la acordarea dreptu- Art. 22. Capul serviciului registraturel
luT de arborare a drapelulul roman ; cu libe- este insarcinat cu primirea i espediarea co-
rarea actelor de romanisare ; cu executarea respondentel oficiale dupa care el va tranl
regulamentelor pentru patia porturilor V scrie un resumat intr'un registru special.
tërmurilor romane; cu corespondenta ; cu co- Dupa corespondenta confidentiala nu se va,
misarul roman In senul comisiunel Europeane transcrie aid un resumat, ci se va inscrie in
a Dunarel si in aceea a PrutuluT ; cu misca- registru, dandui-se tin num& de ordine pi
rea porturilor, i cu corespondenta cu capi- mentionand nurnal subiectul coresponden-
tanil acestor porturL tel.
Art. 19. Atributiunile divisiunel compta- Art. 23, Interpretil asedati pe langa mi-
bilitatel sunt cele urmatóre : nister ad afara de atributiunile specificate
LuerazI relative la redactiunea si la discu- prin legea organica a ministerulul, indatori-
tiunea budgetelor ; rea de a citi pe fie-care gi cliarele straline in,

www.dacoromanica.ro
686 LEG. POLITICE I EMANATE

limba pe care o posed g. fie-care, vor face es- Neregularitatea i negligenta in servicid,
trase din acele (pare, 0 le vor da capulul de lipsirile dese, nemotivate, sad fArA concedid,
cabinet spre a se comunica pe fie-care 4i mi- pot asemenea da loc la, aplicarea unel pe-
nistrulul. depse disciplinare.
CAnd se vor trata cestiunl maT importante, Art. 33. Pedepsele disciplinare sunt : a-
eT vor face traductiunT intregl dup A. acele ar- vertismentul, reprimanda, retinerea onora-
ticole, spre a se comunica ministrulul. rulul pang. la o lung, suspendarea. Aceste
Art. 24. In biurourile ministerulul se pot pedepse se pronuntii si se aplica. prin deci-
admite, prin decisiune ministerialg, panA la siune ministerial& Ele se pot aplica treptat
doul supra-numerarl, earl vor avea cel putin sad orl-care dintednsele dupl gravitatea tap-
diploma de bacalaureat. tulutkand se va pronunta revocarea sad des-
Art. 25. Secretaril de legatiune pot fi a- tituirea unuT impiegat, va trebui un decret
tasatl provisorid la divisiunea politic& pen- domnesc.
I

tru a fi insarcinatl cu lucrärl speciale. Art. 34. Este cu totul oprit impiegatilor
Asemenea consuliI i vice-consulil pot fi ministerulul de orl-ce grad, de a primi
-ataqatl la divisiunea consular& si adminis- vorbi cu persOne strAine ministerulul, in o-
trativä. rele de cancelarie, cAnd ele n'ad o afacere In
minister, sad de a comunica orT.cul aceia ce
TITLUL III. se face sad se lucred. in minister.
Despre disciplind. UrmAnd alt-fel, se espune la o pedéps1 dis-
ciplinard sad si la revocare, dupa. Imprej urarl.
Art. 26. TotI impiegatil ministerulul afa- Este oprit asemenea Impiegatilor de a trece
cerilor straine ad, ca cea mal principal& da- de la un biurod la altul, si de a se informa
torie, aceea a disffetiunef . de ceea ce se lucrezE in alt biurod.
OrT-ce impiegat, care va lipsi de la acestA Art. 35. Petitiuniie particularilor i cere-
datorie, póte fi expus la pecl¢.psa cea mai se- rile de informatiunl se vor presinta numal
verA, aceea a destituirel. secretarulul general, la orele fixate spre a se
Art..27. Totl impiegatil vor fi datorl a se primi.
afla In minister in tote dilele de lucru la o- Art. 36. Impiegatil 's1 cer concedid de la
rele reglementate, si vor stArui la lucru eel ministru, avdnd si aprobarea sefului lor ime-
putin sése ore cl'arAndul. diat.
Art. 28. Un registru de presentA se va a- Art. 37. Dad, un Impiegat lipsesce 15
fla depus in fie-care divisiune. dile de la postul sdti, fArE concedid sad dupg
Fie-care impiegat va sub-scri In acest re- espirarea concediulul dat, el se póte socoti
gistru de presenta sa la orele fixate,atAt pen- ca demisionat.
tru venire cAt i pentru plecare.
Acest registru se va inchide 0 se va sub- TITLCI, IV.
aerie de capul divisiunel la orele fixate. Despre numir
El se va inspecta de directorul general.
Art. 29. Impiegatul care nu s'a conformat Art. 38. Numirea in functiune a linpiega-
acestel indatorirl, sail care a lipsit 014 con- tilor a c&ror lerd trece peste 150 lel pe land,
cedid, sad faird o causil legitimA admisg, de se face prin decret domn9sc asupra raportu-
seeretarul general, va perde remunerarea lul ministrulul. N umirea tunctionarilor cu léfa
pentru dilele cat a fost In neregull, In folosul mal jos de 150 Tel pe lunA, se face prim deci.
supra-nurnerarilor, conform art. 27 din legea siune ministerial&
organicA a ministerulul afacerilor strAine. Art. 39. Functionarif ad drept la léfa pos-
Art. 30. Directoril sad capil de divisiuni tulul lor de la data decretulul de numire,
sunt direct responsabill de orl-ce tolerant& daca nu se va fi dispus alt-fel. Acest drept
si de neobserVarea acestor regull. incetézA de la data primirel dernisiunel sad
Art. 31. Comptabilitatea nu va libera re- de. la aceia a revocArel.
munerarea until functionar fArä o declarati-
une InscrisI a. directorulul sad capulul divi- TITLUL V.
siunel respective cA nu este a se opera nicl o Despre 6meni i. de serviciii.
retinere asupra rernunerArel impiegatulul.
Art. 32. Directorul sad capul divisiunel Art. 40. Oamenil de servicid al ministe-
va supune secretarulul general, si acesta mi- rulul vor avea o uniform& ce se va determina
nistruluT, orl-ce abatere de la datorie a unul dupA gradul §i natura serviciulul fie-cAruia.
functionar, orl-ce act de indiscretiune, sad El vor Inainta dupE ordinea ierarchiel lor,
care ar compromite demnitatea caracterulul potrivit cu meritul i vechimea fie-cAruia.
sdd, spre a se judeca dacA este lor a se aplica Art, 41. Saul órnenilor de servicid va a-
o pedeps1 disciplinarA. vea dreptul de priveghiare si de control asu-

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERML DE EXTERNE 687

pra lor. OrT-ce numire sad depgrtare a until la orele reglementare. Va fi responsabil de
om de servicid, se va face de care secreta- perderile, altergrile sad stricaciunile de acte
rul general in urma until raport al sefulut sad de ohjecte ce s'ar intampla din causa ne-
serviciulul. gligentet sale.
Art. 42. Acest sef este In acelast timp gi In intelegere cu comptabilul, el va cum-
intendentul localulul ministerulut i va fi in- Ora i va distribui t6te furnimentele trebu-
sgrcinat cu conservarea localulut si a mobi- incióse pentru biurourile ministerulut.
lierulut ministerulul.
El va avea un inventar general de t6te ob-
T1TLITL VI.
jectele ministerulul. Acest inventar va fi sub-
scris de secretarul general 0 de cornptabil. Dispositiuni finale.
El va ingriji de curatenia i reparatiile ce
se fac localulut Art. 43. Regulamentul din 29 Ianuarie
Va priveghia ca biurourile sg fie deschise 1874, este 0 femane abrogat.

REGULAMENTUL §1 TARIFUL CONSULAR

(Deer. Nr. 1731 din 12 lunie 1880).
TITLUL I Consulil insg In general pot corespunde di-
Personalul I cireumscriptiunile. rect si cu ministru, in casurT urgente sail
cand acesta 'I va autorisa, sad spre a't adresa
Art. 1. Personalul consulatelor romane raporturile ce 'li se cer prin acest regula-
este Impartit in doud categoril : m ent.
1. Consult retribuitT ; In ort-ce cas, el vor comunica capulul lor
2. Consult neretribuitt respectiv aceea ce a corespondat cu ministru,
Art. 2. Personalul consulatelor de prima cand va esista o legatiune localg.
categorie se compune din : Cand consulul general are titlul de agent
1. Consult generall, cafi pot primi i titlu
de agenti politicl sad Insarcinatt de afacerl ; politic sail insarcinat de afacerT, el se afig in
2. Consult ; relatiunT directe cu ministrul si depinde de
3. Vice-consulil ; acesta, incunosciintand insg pe capul lega-
4. Cancelart sad secretarl i intrepreti. tiune1 respective despre tOte cestiunile impor-
Art. 3. Personalul consulatelor de a doua tante care '1 pot interesa.
categorie se compune din : Art. 6. Intinderea teritorialg, in care se
1. Consulil generall ; esercitOza juridictiunea si competinta fie-cg-
2. Consult sail vice-consult: rut consulat, se stabilesce prin decisiune mi-
3. Agentl consulart. nisteriall.
Acestia, In cas de lips1 de cat/tent roman! Dacg va fi vorba numat de agentie consu-
localT, se pot lua i dintre strginil localf, cel lard, acOsta circumscriptiune este, de obste,
mal consideratl si mat influentl. ET insg vor intinderea orasulul unde agentul residéza,
avea, in tote casurile, numal un caracter co- sad 0 mat departe, dacg ast-fel se va speci-
mercial. fica prin decisiunea ministerialg.
Art. 4. Titlul i gfadul consulatelor se vor Art. 7. Interpretit consulatelor se numesc
fixa prin decret domnesc. in urma recomanddrel consululul.
Infiintarea sad suprimarea consulilor de a
doua categorie se face prin decret domnesc. In Omenil de servicid se numesc de consult,
Numirea personalulul consulatelor se face urma aprobaret ministerulut.
prin decret domnesc. krt. 8. Este oprit unul consul de antaia
Numirea until agent consular se va face categorie a se insgrcina i cu alte consulate
dupg prealabila recomandare a consululul in strgine, sail cu protectiunea altor supusT stra.-
circumscriptiunea caruia are a se stabili a- int, färg autorisarea nrealabilg a ministrulul
gentia. afacerilor strgine.
Art. 5. In tdrile in cari se afil o legatiune Cu tote astea, In casurT urgente, eT pot a se
romang, consulatele din diferite categoril insarcina provisorid a protege si altI straint,
sunt puse sub autoritatea capulul legatiunet. sad a pastra in deposit arhivele altor con-
Consulit vor corespunde direct cu capul sulate strgine, rëmaind numal a informa des-
legatiunel sale, and esistg, sail cu ministru, pre acésta pe ministrul afacerilor strgine
.cand nu esistg o legatiune. pe capul legatiunet respective.

www.dacoromanica.ro
 688 LE9. POL1TICE l EMANATE
TITLUL II stgreT sanetateT publice, asupra intereselor
comerciulul roman din acea localitate, asu-
Functionarea personalului consulatelor. pra legilor, usurilor i reglementelor locale
§ 1. Functionarea consulatelor de anteia relative la comercid, i, in general, asupra
categorie. tutulor cestiunilor ce pot interesa comerciul
Art. 9. NicT un impiegat consular nu p6te ci industria locala, sad carl se pot afla InrT-
pargsi postul sèd, mai mult de treT cad relatiunT cu comerciul ci industria ro-
un congedid acordat. mama, precum i asupra datelor statistice
Congediul se acorda : a) Pentru consull, pretulul marfurilor i productelor din locali-
de cgtre capul legatiunel, dacg se aflg, sad de tate. Extracte din aceste raporturT se vor pu-
care ministru, in lipsa unel asemenea legati- Mica prin Monitorul Oficial.
unl; b) Pentru vice-consulT i ceT-altI impiegatI Art. 16. In fie-care consulat sad vice-con-
aT consulatultd, de cane consull; c) Pentru sulat, se va face un inventar, in dublu e-
=still!, earl sunt i agentl politicl sad insgr- semplar, de tote actele i objectele consula-
cinatl de afacerl, de catre ministrul afacerilor tulul apartinênd Statulul.
strgine, Incunoscintandu-se ci capul legatiu- Acest dublu esemplar se va sub-scrie de ti-
nel respective. tular, ci va rdmanea unul in cancelaria consu-
Art. 10. Orl-ce congedid, care va trece latulul i altid se va tramite ministerulul de
peste trel lunl, o-datg sad pe rand acordat externe.
intr'un an, nu p6te fi valabil fara incuviinta- Noul titular va primi inventarul de la cel
rea ministrulul. vechid, sad de la cal ce 11 represintg, va sub-
crie de primire i va da chitantg.
Art. 11. Cel ce va lipsi o luna de la pos- Adaosele sad scaderile facute in cursul a-
stul sdd farg congedid, se va considera de- nulul se vor inscrie asemenea.
misionat. TitulariT vor fi responsabill de tot ceea ce
Art. 12. In cas de absentg a consululuT, se coprinde in inventaril.
din causa de congedid, sad din orl-ce alta § 2.
causg, 'T va tine locul caucelarul, sad secre- Functionarea consulatelor de a doua
tarul sell. In lipsa acestuia, locul 'i se va categorie.
tine de un vice-consul sad de un impiegat al Art. 17. ConsuliT onorarl se numesc in
legatiunel respective desemnat de capul le- urma avisulul luat de la capul leggiuneT de
gatiuneT. care eT depind, sad ci fara acest avis, and
Art. 13. Dack congediul consululuT va nu existg legatiune in acea Ora.
trece peste 15 cIrle, sail dacä locul s'ed este Vice-consulil sad agentil consulari, cand
vacant, suplinintele de consul va avea drep- se admite trebuinta infiintarel lor, se nu-
tul la a treia parte din remunerarea consu- mesc dupg recomandarea consulilor in a ca-
luluT, ci la cheltuelile acordate consululd pe ror circumscriptiune se aflu, facuta capului
timpul cat va dura gerarea consulatulul. legatiuneT, and o aa legatiune existg, sad
Retinerea din remunerarea consululul nu rninistrulul de externe, and legatiune nu e-
se face cand consulul lipsesce in trebuinta xista. Se va nota i intinderea juridic,tiunel
serviciulul i dupg aprobarea capuluT legatiu- lor.
net sad a ministrulul de externe. Acectl vice-consult sad agentl consularT lu-
Gaud va lipsi in congedid peste 15 clile créza sub respunderea consulilor de cart de-
consulul general, care este agent diplomatic pind.
sad insgrcinat de afacerl, sad cand postul Art. 18. Consulil generalf sad consulil din
sell este vacant, suplinitorul va primi nurnal acesta categorie nu pot parasi postul lor, sad
a treia parte din cheltuelele de representare lipsi mai mult de o lung fara autorisarea ca-
acordatg capulut misiunel. pulul legatiuneT de care depind sad a minis-
Art. 14. In caS de congeditl sat de lipsg truluT de externe, cand nu se aflg legatiune,
a until vice-consul, care va trece peste o lunä, ci farg, a insarcina pe alta persOng, care sa le,
consulul II va putea suplini, dacg va crede de tin a locul.
trebuinta, prin cancelarul sda. Acesta va avea Asemenea autorisare vor cere ci vice-con-
acelacT drept la remunerare, dupg cum este sulil sad agentil consularl de la consulul de
prevedut prin art. precedent, i cu esceptiu- care depind.
nea casulul candlipsa vice-consululuT va avea Fie-care din acestia va incunosciinta capu-
loc pentru trebuinta serviciulul, dupg incu- luT sell respectiv,c,lioa intOrcereT sale la post.
viintarea co,nsululul sad a capulul legatiunel. ConsuliT generall i consulif de a doua ca-
Art. 15. La fie-cari trel lunT, fie-care con- tegorie vor trebui, la fie-cari cése lunT, sa ra-
sul va tramite ministerulul de externe i ca- porteze capulul legatiunel respective, dacg
pulul legatiuneT, un raport detailat asupra existg aca legatiune, ci ministerulul de ex-
comerciulul localitgtel unde se afla, asupra terne notite generale asupra comerciulut

www.dacoromanica.ro
 DE M MINISTKIITIL DE MUNE 689
din localitate, asupra legaturel sale cu acela inteun Stat, in care se afla o legatiune ro-
al Romaniel, i asupra ort-caror alte fapte de mama, a avea raporturl oficiale directe cu gu-
comercid, de statistica si de higiena publica. vernul central al acelut Stat. OrT-ce cerere
Art. 19. In cas de mórte, de demisiune vor avea at. faca catre acesta o vor adresa
sad de dispensa de servicid a unel persOne capulul legatiunel, de care depinde. Se ex-
din aceste consulate, ministrul de externe, in cepa casurile judecate urgente.
intelegere cu capul legatiunel respective, dacg. Art. 24. Consulit generall, consulil sad
exista. va regula inlocuirea persOnet i regu- vice-consulil, din ori-ce categorie, nu vor a-
larea serviciulul consulatula vea dreptul a cere de la guvern rembursarea
Registrele i actele consulatulul sad agen- cheltuelilor acute pentru trebuinta serviciu-
tiel consulare de acesta categorie, precum lul lor, de cat atundi cand ele vor fi fost prea-
alte objecte cari vor fi proprietatea Statulul, labil autorisate de minister ; ci a acelor pen-
se inscrid intr'un inventarid regulat ci se tru repatriarea nationalilor sfiraci sad sa-
transmit noulul titular, cand cel vechid ince- parea i ajutorul nationalilor naufragiatt, de
téz a. functiunile sale. cat atuncl and, acestea se vor gasi juste ai
§ 8.Dispositiuni comune pentru functiona- fondate de catre capul legatiunel, daca exista,
ci de catre ministrul de externe.
yea consulatelor din ambele categorii.
Art. 20. Consulit, vice-consulif ci agentil TITLUL Ill
consularl sunt datorl a se conforma legilor, Atributinnile consulilor.
regulamentelor i tractatelor existente intre
Romania i acel Stat. El vor indeplini in- Art. 25. Consulil generall, consulit ci vice-
strattiunile ce primesc de la capil lor res- consulil ad atributiunt administrative, de o-
pectivl, de la capul legatiunet sad de la mi- ficeri at staret civile si de juridictiune civilá
nistrul de externe. ci penala.
and consulul general este i agent politic § 1. Atributiuni, administrative.
sad insarcinat de afacert, el se afla." sub ime-
diata directiune ci control al ministrului de Art. 26. PaspOrtele se dad de consult, in
extern e. numele Domnitorulut Romaniet, numal na-
Art. 21. Consulil i vice-consulii mat ad tionalilor, cu resedinta in circumscrippunea
datoria : lor, ci cart nu ad asemenea pasporturt, sad
1. De a apéra pe Romanl i interesele lor reinoesc pe acelea ce ad avut.
din localitate, exercitand tote drepturile cate Art. 27. Nu se fad taxe pentru darea de
li se da prin tractate i usurile locale; paspórte sad viza lor :
2. De a inscrie inteun registru matricul, a) De la cel ce calttoresc pentru serviciile
pe an i dupd ordinea alfabetica, pe top.' su- Statulut roman ;
pucil romant xnajcIrl din circumscriptiunea b) De la cel saract.
consulatului. Art. 28. Vizarea paspórtelor straine se
Inscriptiunea se va face gratis ci va co- face de dare consult ci agentil consulart cit
prinde numele, pronumele, versta. profesiu- plata preveclutd in tariful allturat.
nea i domiciliul persOnel, locul sed de ori- Sunt dispensatt de plata acestet taxe
gina, numele i v'ersta sotiel sale ci a copiilor a) Agentil diplomatici ci consulit straint
sel rninort. sad curieril de cabinet, in cas de reciproci-
Acest registru se va reinoi la fie-care gece tate ;
ant' ; b) Strainil cart sunt dispensatl pe basa con-
3. De a esecuta darea pe apa a vaselor ro- ventiunilor internationale.
mane naufragiate, conform tractatelor ci u- Art. 29. In cas de dare sad vizare de pas-
surilor locale ; porturt pentru nationall, consulit trebue sit
4. De a da i viza paspórte la supusit aiba in vedere legile i regulamentele mili-
romanl ci la strainil cari merg in Romania. tare romane, spre a observa claca individul,
Agentit consularl ati dreptul numal de a avend etatea cuvenita, s'a conformat acelor
viza paspOrte ; legt si regulamente.
5. De a da i viza patente de sanetate ; Art. 30. Taxele percepute de consult
6. De a priveghea ca capitanit i órnenil va- pentru liberarea sad vizarea paspórtelor, tre-
scion de comercid sa se conforme legilor hue a fi notate pe insust pasport. Tot asa se
tractatelor. va urma pentru casurile cand nu se ia taxa.
Art. 22. Consulil, vice-donsulil. agentii Art. 31. Consulil trec intr'un registru tote
consulart nu vor avea a percepe alte drepturl aceste taxe i notéza casurile cand nu s'a
pentru actele ce sunt chernat1 a face, de cat luat nict o taxa. La finele fie-carut trimest ru,
cele insemnate prin alaturatul tarif. se inaintéza ministerulul afacerilor esternea-
Art. 23. Este oprit consulilor, cu recedinta tat taxele cat si o copie dupa acest r egi: t.u.
44
www.dacoromanica.ro
690 LEG. POL1TICE §I EMANATE
Art. 32. Consulif ca oficeri de politia sa- printeun prescript verbal trecut inteun regi-
nitara maritim a, a d dreptul de politie si de stru special, In care se vor inscri monetele,
inspectiune asupra vaselor i emenilor de valorile i objectele depuse sad retrase, pro-
echipagid, executand, in cele ce privesce, venienta lor si causa depositulul.
dispositiunile codicel de comercid pentru ne- Art. 41. Sumele, objectele precióse sad
gotul maritim. El vor raporta imediat i vor valorile depuse se vor pastra sub cheid de
comunica ministerulul orl-ce act si informa- catre consul, dupa ce inse vor fi inchise in
punT asupra starei sanitare din localitate. sad sad cutil, earl vor purta, pe din afara,
Art. 33. ET vor preda partilor interesate, numerul depositukl, numele depositaruluT,
fie direct, fie prin autoritatea localil, citatiu- ci chiar, dupg, casurT, natura objectelor
nile de judecata ce se vor tramite de mi- suma banilor depust
nisterul afacerilor straine i vor inapoia chi- Art. 42. Consulif de anteia categorie all
tante de primire. voe de a vinde efectele provenite din succe-
Dad. consulul sck ca persona citata se afla siunile nationalilor morti in circumscriptiu-,
In circumscrippunea until alt consulat, el va nea lor, cand aceste succesiunT se admini-
expedui citatiunea acestuia, pentru ca, acesta stréza sail se licuidéza de clOnsiT, cu autori-
sa o predea pallet sarea ministerulul, si and este pericol de
Art. 31. Consulif vor anunta ministerulul deteriorare, sad cand acOsta se reclama de
ai legatiuneT respective orl-ce incetare din un alt just motiv. Sumele provenite din atarT
viata a nationalilor intemplata in circumscrip- venderi se considera ca deposite de bani.
punea lor i pe care ar cunósce-o ; precum ci Art. 13. Sumele, valorile si efectele pu-
deschiderea unel succesiuni, la care sunt che- blice ale Statulul, depuse in cancelaria con-
matT nationaliT, earl nu se afla la fata loculul. sulara, sub titlu mentionat mai sus, se vor
Art. 35. ConsuliT din anteia categorie pot tramite, prin ministerul afacerilor straine, la
sa primesca personal procure pentru admini- casa de depunerl c i consemnatiuni, dug, in
strarea sad lichidarea uneT succesiuni, Ia care curs de doul anT eel in drept nu le at reclama.
sunt chematT nationalit, and vor avea con- Art. 44. La finele fie-carui semestru, con-
sirntimentul ministerului afacerilor straine. sulil sunt datorT s6 fad. un estract dupa re-
ConsuliT d'a doua categorie nu pot primi gistrul mentionat la art. 40 si se inainteze
asemenea procure. ministerulul afacerilor straine, in exemplar
Este oprit consulilor din orl-ce categoria dublu, o lista minutiósa a depositelor aflate
d'a tramite celor in drept totul sad parte din in, cancelarie.
objectele facênd parte din o succesiune, ftra, In acésta lista semestrialà, trebue s6 figu-
o cerere a lor formala. reze tote objectele vendute, retrase sad trans-
Art. 36. Consulil din antêia categorie pot mise easel de depunerl i consemnatiuni, in
primi In deposit objectele i fondurile pro- cursul semestrulul, si se va nota numele ci
venite din succesiunl romane, licuidate de calitatea persOnel in a care primire ad fost
autoritatea locala sad de mandatarT speciall. date.
Inse" banit i objectele pretióse se vor trans- Art. 45. Pentru deposite de objecte sad
mite Indata ministerulul afacerilor straine, de fondurl provenite din naufragie, din sa-
dad, mostenitoril se Old in téra, i daca nu lariul desertorilor marinel comerciale, si
exista vre-o oposipune din partea creditori- din sumele destinate pentru garantia plate
kr sad altora in drept. taxeIor datorite de &Are vasele nationale te-
Art. 37. in cas d'a se administra i licuicla saurulul public sad emenilor de mare, con-
o succesiune romana. de &are un consul din sulil se vor conforms, cu legile maritime sad
antêia categorie, el va inscri regulat i dupa, cu instructiunile ce li se vor da.
ordinea dateT, intr'un registru special, tote Art. 46. Pe langa esercitarea functiunelor
operatiunile i comptabilitatea succesiunel. atribuite consulilor de codicele de comercid
Art. 38. Orl-ce chitanta data pentru pri- si de alte legT pentru marina comercialä, el
mirea de catre eel in drept a objectelor si se vor conformay in raporturile lor cu ma-
fondurilor provenite din o succesiune deschisa, rina nationala militara sad de comercid, ci
In strainatate, se va tramite ministerulul a- cu dispositiunile urmatóre :
facerilor straine, pentru ca acesta sa o con- Art. 47. Vor veghia ca drapelul national
serve In archiva sa. sa fie intrebuintat conform cu legile I cu regu-
Art. $9. ConsuliT nu pot primi nici un lamentele, denuntand ministeruluT afacerilor
deposit voluntar. Se face exceppune numaT straine abusurile si infractiunile cezar desco-
pentra consulil de anteia categorie, earl pot peri.
primi deposite necesaril sad cari provin din Art. 48. .Ajungênd la cunoscinta consult-
moscenirl deschise in circumscrippunea lor. lor ea Ore care vas national sad strain, pre-
Art. 40. OrT-ce deposit ast-fel depus, sad gatesce, in porturile circumscriptiunel lor, o-
or1-ce retragere de deposit trebue certificata peratiunl menite sa violeze legile vamale sad

www.dacoromanica.ro
 DE IA MINISTERIEL DE EXTERNE 6'?1

maritime ale Statulul, sad neutralitatea, sad cuvintele ce are, si in acelasl timp va raporta
blpcul decretat de catre guvernul Roman, a- ministerulul de resbel.
eel consull vor lua informatiuni pe cat se va Art. 56. Desertand veri-ce individ de la
putea mai exacte asupra felului si scopulul un vas al marine! StatuluT, consuliT, In urma
acelor operatiuni si vor anunta imediat pe denuntareT scrisa a comandanteluT, vor lua,
ministerul afacerilor straine. fie direct, fie prin mijlocirea autoritel locale,
Art. 49. La cas de 11615, epidemica sad mesurile necesare spre a cauta ci a aresta pe
contagiósa in locul resedintei consulatului, acel individ.
sad in a verl-ce altá localitate a circumscrip- Art. 57. Desertorul arestat se va conduce
tiunel sale, consulul respectiv trebue sà den la vas si se va preda comandantelui; dar
de seine capitanilor vaselor nationale, earl an daca vasul ar fi plecat si in lipsa de vre-un
fi sa se aproprie de acea localitate, spre a's1 alt vas al marine! StatuluT, consulul va tine
lua precautiunile. In inchisere pe desertor si'l va tramite In
Art. 50. Capitanilor vaselor nationale, tera cu prima ocasiune cuviinciOsa.
earl ar fi sa. se apropie de mal sad s. intre in Art. 51. Cheltuielele pentru arestarea si
comunicatiune cu uscatul, consulii trebue sL tramiterea in Ora a desertorilor din marina
dea de scire despre blocul decretat sad reali- militarl a Statului, se vor avansa de consul
sat deja in portul recedintel lor, despre res- si 'i se vor Inapoia de ministerul de resbel,
belul declarat sad Inceput, sad despre o alta In urma inaintarel note! respective.
Imprejurare speciald, pentru care este in in- Art. 59. Consulil pot A. cera comandan-
teresul capitanilor sad armatorilor sa'si ia tilor vaselor marine! Statulul pasagiul gratuit
mdsurile cuvenite. pentru repatriarea persenelor sarace sad nau-
Art. 51. Ffind de datoria consulilor at fragiate.
dea asistenta activa vaselor si equipagelor Art. 60. Trebuind sa se desbarce de ca-
nationale, dad ajunge la cunoscinta lor ca tre vre-un bastiment de resbel un individ bol-
vre-un vas national se afla in pericol de nau- nav, spre a fi cautat Inteun spital sad aiurea,
fragid, von I u a de urgenta dispositiunile cuviin- comandantele vasulul va informa pe consul,
cióse ca a't tint adjutórele necesare, vor care va avea grije de densul, precum si de
intrebuinta, direct sad prin mijlocirea auto- repatriarea lui, cand va fi vindecat.
ritatei locale, tote mij16cele posibile pentru Daca persona desbarcata anartine marine!
salvarea equipagiului si a vasulul. militare, cheltuelile pentru cautarea si repa-
Art. 52. Cand vre-un vas al marinel mili- triarea sa se vor inapoia consululul de catre
tare nationale are sa intre in vre-un port sad ministerul de resbel.
In vre-o rada a resedintei consulare, consu- Art. 61. In ori-ce consulat de port, se va
lul trebue sh faeà cunoscut comandantelui ce tine un registru de intrarea i esirea basti-
onoruri trebue sa i-se dea, conform regula- mentelor nationale In radele sad porturile
tnentelor i usurilor. circumscriptiunei, si de natura marfei ce ad
Art. 53. Consulil i comandantil marine! incarcat sad descarcat. Un estract dupa acest
militare nationale 'ci vor comunica mutual registru se va inainta, la finale fie-cdrul tri-
tete informatiile ean l. intereseza serviciul Sta- mestru sad semestru, ministerului afacerilor
tului sad comerciului maritim. strain e.
Art. 54. Marinaril din marina comerciala, Art. 62. Mild un vas s'a vendut de un
condamnati de consult sad de tribunalul con- strain until national, sad cand un national a
sular la vre-o pedOpsa, i pers6nele cari tre- facutoa. 'i se construesca un vas In straint-
buesc conduse in teed, din causa vre-unel a- tate, consulul IT p6te da un pasavant pro-
cusdri, trebuese primili i paziti In vasele visorid, cu autorisatiunea ca sa ridice ban-
marinel Statulul, cart s'ar afla in port sail in diera nationala.
rada, cand consulul va face o asemenea ce- Daca vasul se `va Indrepta spre tera, In
rere inscris comandantelul pasavant se va face vorbire Cd vasul este au-
Art. 55. Consulii pot sa cerd asistenta, torisat a intra in orl-ce port al Orel.
chiar, dupa gravitatea eircumstantelor, sa Daca vasul nu se va indrepta spre Ora.,
faca apel la forta vaselor de marina a Sta- pasavantul va avea valOre pend la sosirea
tului, in casurT de resbel civil sad eveni- patentelor regulate, pe cari cQnsulul trebue
mente extra-ordinare, sad and acesta asis- sa. le cOrd indatd de la. ministerul afacerilor
tentd este necesara pentru esecutiunea unor straine ; acestea sosind, pasavantul proviso-
instructiuni superióre ce eT ad primit. In a- rid se va retrage si se va inainta ministeruluT.
cest din urma. cas, aceste instructiuni se vor Iar dad., din causa apropidrei cu Roma-
comunica comandantelui. nia, se pot cere si avea patentele regulate mai
Cererea se va face Inscris ; comandantele, nainte de plecarea vasului, consulul va as-
care crede ca nu 'Ate adera la acOsta, va tepta aceste patente, si se va abtene de a
respunde tot inscris consulului, aratandu-1 libera pasavantul provisorid.

www.dacoromanica.ro
692 LEG. POLITICE I EMANATE

Art. 63. In casul preveclut de articolul aka va fi inaintata de consul cdpitanulul por-
tulul roman unde este inscris vasul, notifi-
precedent, consulul, inainte d'a libera pasa-
cand tot o-data numele pers6nelor cari vor
vantul, va cere o garantie, spre a se asigura
de plata taxelor ce vasul 'I va datora, and IT avea s. face. platile dupe. tariful in vigóre.
va retrage pasavantul provisoritt. Consulul Art. U. In cas de venclare voluntara a
va raporta indat e. despre acestea ministrulul unuT vas national, consulul din anteia cate-
afacerilor straine. gorie, inainte d'a primi actul relativ, va cere
Art. 64. Daca capitanul unui vas national dovalile cum ca proprietarul sad copropriel
va perde in calgtorie hartiile vasulul sdii, tali! vencletorT V-ad dat consimtimentul.
consulul, incredintandu-se c perderea nu Facendu-se venclarea, fie voluntara, fie si-
este simulata, rite se'T libereze un pasavant, lita, a until vas national cdtre o persóna stra-
care 'T va servi pane la intórcerea vasulu! in ina, consulul va lua chartiile vasulul i le va
Ora, and 'i se va procura noul hartil 're- inainta ministeruluT afacerilor strgine, im-
gulate. preuna cu un certificat care va constata data
Art. 65. Inainte d'a libera, pasavantul vinclarel i darea jos a pavilionulul roman.
mentionat in articolul precedent, consulul va In acelaa timp, va retina sumele earl vor
fi dator a esamina 0 a lua incredintarea for- trebui platite pentru taxele cuvenite; aceste
mall de la capitan ca, asupra actulul de na- sume se vor tramite ministerulul afacerilor
tionalitate perdut, nu erad inscrise note rela- straine spre a se versa in casa StatuluT.
tive Ia acte translative sad declarative ale Art. 72. ConsuliT din anteia categorie, la
proprietatel vasulul, i va inscri pe pasavant finele fie-carul trimestru, vor tramite minis-
tote anotatiunile car!, dup e. declaratiunile ca- terulul un stat al miacereI echipagelor vase-
pitanuluT, ad fost inscrise pe actul perdut. lor nationale in circumscriptiunea consula-
Art. 66. Pe pasavantul liberat de dire tulul; acest stat va indica imbarcarea ai des-
consul! unul vas national, trebue inscrial barcarea echipagiulul vasulul de la care s'a
t5menil echipagiuluI, cu indicatiune precisa a desbarcat marinarul inrolat fi vasul in care
numelul lor, a loculul de nascere, a v6rstel, s'a imbarcat: va indica caletoria efectuata de
a semnalementelor i mal ales a numerulul acel marinar ai va ardta numerul indivi4ilor
de inscriptiune aflat in matricula fie-caruT in- car! ad desertat saii a remas in streinatate
divid inrolat, a salariulul 0 a serviciulul la pentru alte motive.
care va fi destinat. La acest stat se vor alatura libretele de
Art. 67. Consulul trebue s aiba voia matriculare ale indivi4ilor desertorl, cari ad
rninisterulul afacerilor straine pentru reinoi- fost depuse de capitanul respectiv la oficiul
rea rolulul de echipagid, care se cere and consular.
fila s'a umplut. Art. 73. Actiunea conshlilor in operatiu-
Dace. Ins/ bastimentul se Indreptéza spre nile relative la un vas de comercid naufra-
Ora, sad se afla Inteun port prea departat, giat. sad caricul sell, va fi subordinata dispo-
0 are se. calelorésca cgtre nisce localitati sitiunilor conventiunilor internationale in vi-
unde o sg. fie prea dificil sl 'i se tremita ro- ere, i, in lipsa unor asemenea conventiunT,
lul eel nod, consulul are facultatea d'a a- legilor i obiceiurilor locale.
daoga o filá la cel vechid, tinendu-se de mo- Art. 74. Consulil vor trebui, cu tote aces-
delul sed i fäcend o insemnare de adlogire. tea, se. se abtingt de orl-ce ingerinte. directd
Art. 68. Consulil sad vice-consuli! din in aceste operatiunT cand se vor afla facia. pe
anteia categorie, trebue, dupä cererea parteT locul sinistrutul pers6nele, societatile sad con-
interesate, se transcrie inteun registru spe- poratiunile interesatk sad agentiT lor, afara
cial actele translative sad declarative ale numaT dace. verT-o pergola. interesata. va face
proprietätel vasulul. cererea formald, ai va avansa fondurile nece-
Art. 69. Transcriptiunea se va face nu- sare, sad va oferi o cautiune proprie a asi-
mal dupe. ce se va mentiona de densa in ac- gura plata cheltuelilor la cas cand objectele
tul de nationalitate al vasulul i se va face scdpate n'ar fi suficiente spre a acoperi aceste
vorbire inteensa de acésta mentiune. cheltuell.
Art. 70. Partile interesate, cari ar cere Art. 75. Numal and an fi absent! proprie-
transcriptionea unul act translativ sad decla- tarul vasulul sad al cariculul, capitanul sail
rativ de proprietatea unul vas, trebue sa, pre- patronul vasuluT, ci orl-ce alta persóna cu
sinte consululul done copil formale dupil caracter legal de a'T representa, i cand, dupe,
actul de transcris, dace. acesta a fost facut apreciarea espertilor, an resulta, in mod ye-
Inaintea unel autoritiitl publice, sad done e- clut, ca produsul objectelor de scapat ar pu-
semplare originale, dace. a fost facut sub sem- tea se. acopere cheltuelile necesaril pentru
natura private.. acea scapare, consuliT vor trebui, personal
Una din sus-4iseIe copil sad esemplare va sad prin delegat, se. ordone, se. intreprincle.
fl conservata in archiva consulatulul, iar cea- si sa dirige t6te acele operatiunT, carT nu ad-

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTEMUL DE EXTEENE 693

mit IntArdiere, i earl pot scgpa vasul sad gur, sad in trel esemplare, de nascere, de.a-
caricuI de ruing, stricare sad perdere. atoriT, de decese, dupg numerul nationahlor
Indata Ina ce consulul va afla num ele pro- din circumscriptiune.
prietarulul vasulul sad al eariculul, II va in- Art. SO. Pentru esercitarea atributiunilor
cunosciinta direct despre nenorocirea intern- lor de oficerl al stgrel civile, consulil se.vor
platg, i 'I va invita sg intervina' personal conforma cu dispositinnile codicelul civil a-
sad prin procuratorl, i, and unul din ace- supra acestel materil.
ctia va sosi, consulul va suspenda orl-ce ac- Art. 81. Contului, sad cel ce I inlocuesce,
tiune a sa. pOrtg ecarpg nationala, and prirnesce decla-
Art. 76. Marg de casurile prevedute de ratiunea de egatorie ci pronunta unirea so-
articolele precedente, actiunea consulilor, in tilor in numele lege.
cas de naufragid, se va rargini in acestea Art. 82. Consulil vor ingriji mal ales :
a) Sg. caute a se aduna tote prohele pentru a) ca In actul de nascere, a se arate domi-
constatarea desastrulul ; ciliul sad locul de origin& al tatglul noulul
b) SI primescg i sg. legaliseze tete actele ngscut, sad numal al mumel claa tatgl nu
ci documentele relative la acesta, i carl vor este cunoscut ; h) ea in actul de cgsgtorie, sg,
avea putere inaintea autoritatilor Statulul ; se arate domiciliul eel din urra al sotilor ;
c) Sg. slating ci a protege persOnele inte- c) ca in actul de mOrte, a se arate dorniciliul
resate pe lângd autoritatile locale ; din urmg al repausatulul. In cas de cgsgtorie,
d) S. con tribue la incetarea sad impAcarea chiar dacg unul sad ambil viitorT sot% vor re-
tuturor neintelegerilor ce s'ar ivi ; sida in oracul undb se afig consulul, asgtoria
e) SA ia chârtiele vasulul naufragiat i mal nu se va celebra, pang ce nu se va aduce mal
ales actul de nationalitate, rolul echipagiulul ântêiil consululul,certificat autentic cii publi-
jurnalul nautic ; catiunea s'a fgcut ci la ultimul domicilid ce
f) $g apere interesele ci individii earl fg- a avut unul sad ambil soti. Mentiune despre
cead parte din echipagit, prin tinerea plAteT acesta se va face in actul de cgsgtorie.
salariilor lor si a sumelor necesaril pentru Art. 83. Daca in cursul anuluI nu s'a in-
repatriarea lor, sad a caute a plasa. Con- scris niel un act in registrele stgrel civile, con-
sulil vor raporta despre t6te acestea minis- sulul va inainta ministeruluT un certificat con-
trulul de esterne i capulul legatiunel respec- statind acesta.
tive, de va fi. Art. 84. Fie-care registru va trebui, la fi-
Art. 77. In eas ce desertare a vre until nele anulul, sg. fie inchis c i parafat de con-
individ al echipagialuI until vas national de sul. 0 copie dupg densul, autentificatg ca e-
comercid, consulul, in urma denuntgrel api- sactg, se va trimite ministerului, pentru ca
tanulul, va face tote demersurile pentru acesta sg o inainteze tribunalulul de Ilfov.
prinde i a'l consemna la bordul apitanula Registrul in original nu va eci din cancela-
cerend ajutor de la autoritatea competinte, ria consulatulul, de cat and acesta se va cere
and cu guvernul local esistä tractat pentru de ministru, pentru a se compara cu copia,
consemnarea Teciprocg a marinarilor deser- sad pentru o altg trehuinta.
torl. Asemenea, consulul se va sili a auta ci Art. 85. Copiile dupg registrele stgrel ci-
a preda pe individil de marina cornerciall vile trAmise de consul, se vor verifica anual
nationalg, inculpatl de insuhordinatiune atre de &are primul procuror al tribunalulul, ci a-
apitanl sad stApenl, sad de alte delicte. poi se vor inainta primarulul capitalel, spre
Denuntarea sad cererea apitanulul sad pa- a le transcri in registrele stgrel civile din ca-
tronulul, ca i depositiunile martorilor, de pitall.
vor fi, se vor consemna inteun prescript-ver- Daca procurorul va observa ceva neregu-
bal. laritatl, le va comunica, prin ministerul jus-
§ 2. Atributiuni de oficieri a starei civile. titiel, ministerulul de esterne, pentru ea a-
cesta sii ia mesurile cuvenite pentru indrep-
Art. 78. Consulil generall, consulil sad tare.
vice-consulil din Inteia categorie, indeplinese Art. 86. Consulil vor tine un registru spe-
functiunea de oficerl al stgrel civile, in cir- cial, in care vor trece, in total sad in estras,
cumscriptiunea lor, pentru actele d nascere, actele de stare civili ce li se vor presenta pi
de mOrte ci de asgtorie. Pentru a esercita a- cari 13or fi Mcrae de alto autoritgl strgine,
ceste atributiunI, fie-care din acestia are fa- precum i actele pentru nascerile sad casurile
cultatea d'a delega, and lipsesce, pe un alt de mOrte, intemplate pe un vas in timpul cg-
oficer al consulatulut Igtoriel sale, carl se vor fi redactat de cgpi-
Delegatiunea se face printr'un prescript-ver- tanul, stApenul sad patronul vasulul, conform
bal, care remâne depus in archiva consulatu- art. 45 ci 71 din cod. civil.
lul, anecsAndu-se la registrele de stare civilg. Copia autentificatg de consul dupii acest
Art. 79. Acest registru, pete fi unul sin- registru, se va trimite asemenea anual 000
www.dacoromanica.ro
694 LEG. POLITICE I EMANATE

nisterulul de esterne, pentru ca acesta sal nisterul de esterne, pend ce se vor arab, ea'
comunice procurorulul i primdriel capitate. In drept.
Art. 87. Consulil pot sat libereze copil an- Art. 94. Este oprit consulilor a da comu-
tentice dupd actele de stare civild inscrise in nicatiune cuiva despre cele coprinse in testa-
registrele lor, sad in acelea ale vice-consu- mente, cand acestea sunt deschise, maI ina--
lilor. inte de a le inainta ministerulul, conform art.
Art. 88. Publicatiunile de catsAtorie se vor precedent.
afige la usia cancelariel, sad Int Pun alt loc al Art. 95. Depunendu-se in mlnele consu-
cancelariel, care sd. fie mal bine espus la ve- lilor acte sad inscrisurl, cu scop d'a se libera
dere. De asupra loculul de afigere se va inscri partilor interesate copid dupl dOnsele, con-
cu litere marl. (Publicafiunipentru clistitoriez. sulil vor trece inteun registru, In total sad
in prescurtare, coprinsul acelor acte sad in-
§& Atribu(iuni de juridietiune dyad fi scrisurl.
penall Art. 96. Consulil vor Inscri asemenea in-
Art. 89. Pe basa art. 38, 39 si 40 din le- tr'un registru , cu numdr i dupl ordinea
gea pentru organisarea ministerulul afaceri- chronologied, tote actele ce el ad flcut, ad li-
lor straine, si a art. 20 din legea suplirnen- berat, ad legalisat, ad autentificat.
tad, din Februarie 1879, relativ d. la legatiu- Art. 97. Consulul nu p6te legalisa verita-
nile i consulatele române din strAinatate, tea sub-semnaturelor puse pe inscrisurile pri-
se specified, in modul urmdthr, juridictiunea vate, dada acele semndturT n'ad fost puse in
presenta sa si a doul marturl, i dad . n'a
civill i criminalat a consulilor : constatat identitatea partilor contractante.
a) RJRIDICTIUNEA CIVILA Art. 98. Child consulul general, consulul
sad vice-consulul, din Int8ia categorie, va
Art. 90. Consulil generali, consulil i vi- avea sat judece, in materie civild sad comer-
ce-consulil, din anteia categorie ad dreptul ciall, o contestatiune intre doul supusl ro-
de a esercita, In circumscriptiunea lor, tote manl, el va fi asistat de 'Joni asesorI, alesl
atributiunile ate le ad tribunalele de nota- dintre conationalii notabill.
riat din Ord. Apelurile contra sentintelor consulare sunt
El esercita si tote drepturile cate le ad tri- Ideate inaintea curteT de apel din Bucurescl.
bunalele in materie de tutell i curatell, in Termenul apelului este cel prevedut de le-
privinta nationalilor, aflatl in circumscriptiu- gile Orel. Acest terrnen este sporit cu cloud
nea Ior, carl ad trebuintl de asemenea w.o- lunl cdnd actele ernand de la consulate ase-
tectiune. date in Verne limitrofe, si cu sOse lunI cand
Art, 91. Consulil nu pot primi, legalisa emand de la consulate asedate in tote cele-
sad autentifica vre 'un act, de eat dupd ce mal alte tea.
antOld ad constatat identitatea persOnelor Art. 99. Alegerea judecittorilor ehematT
contractante. Dada' actul este flcut in virtu- pe fie-care an a forma tribunalul consular,
tea unel procure sad autorisatiuni speciale, se va face de la 1-15 Decembre al anuluf
actul de procurd sad de autorisatiune va re- care expird, i acel judechtori intrl In func-
mIne depus in archiva consulatulul. tiune cu inceperea anulul nod.
Art. 92. Actele relative la proprietdtile Art. 10. Trebuind ea, se instituOscd, un
nemiscattóre trebue sd. coprimpi, pe cat se tribunal consular in cursul anulul, membril
p6te mai Ilmurit, descriptiunea acelor imo- numitl von eemlnea in functiune numal pen-
bile, cu indicatiunea naturel lor, a comunel tru anul curent ; Insd el pot fi chematl si
In care se afll, a numdruful cadastruluT dada pentru anil urmatorl. Aceeasl disposithme se
esistl, si a hotarelor lor, In cat sd. se OM aplica i cand va lipsi unul din judecatoril ce
constata identitatea imobilelor. avead sil judece.
ConsuliT, carl vor regula asemenea acte, Art. 101. Judecdtoril asesorl vor trebui a
vor informa despre acestea pe ministerul a- jura inainte d'a intra In functiune.
facerilor stratine i pe capul legatiunel, la fi-
nele fie-cdrul trimestru. Art. 102. Nationalil notabill din localitate
Art. 93. Testamentul flcut pe mare, care se vor chema a judeca pe rands ala ca sar-
se va depune in manele consululul, se va frat- cina sd. se impartd eat trial egal intre top.
mite de acesta, conform art. 877 din codul Daca unul nu va putea veni sa judece, se
civil, ministeruful de interne, pentru a'l ina- va chema un altul in locul sdd.
inta la grefa tribunalulul domiciliulul testa- Art. 103. Tribunalul consular este presi-
to ruluT. dat de capul consulatulul sad de cel ce '1 in-
Dacd testatorul nu a avut domicilid In Ro- locuesce.
mania, acest testament se va depune la mi- Acest tribunal pronuntd. hatlfirea. sa..

www.dacoromanica.ro
 DE LA MlNISTERIIIL DE EXTERNE 695
conform procedurel civile i dupa majorita- sul si de impiegatul insarcinat cu functiunea
tea voturilor: de canceler.
Art. 104. Hotararea se va scri i pronunta Art. 115. Desbaterile fiind inchise, partile
in limba romana. Desbaterile sad apararea vor presenta triburralulul actele i resumatul
se pot face si In alta limba intelesa de ju- apararel lor.
decatori. Tribunalul se va retrage spre a chibsui, si
Art. 105. Acei earl voesc sa. fie admisi ca va pronunta sentinta in modul 0 forma pre-
aparatorl inaintea tribunalelor consulare tre- scrisa de procedure civila romana.
hue sa" adreseze o cerere consulului. Art. 116. Sentintele date in lipsa se pot
Consulul, dupa ce va lua informatiuni a- reforma prin opositiune, in modul si in forma
supra capacithtel i moralitatel persenel, va prescrisa de procedura romana.
admite sad va respinge cererea. Art. 117. Sentinta pronuntata se va trece
Art. 106. Consulul póte s retraga auto- intr'un registru special, dupa ordinea chrono-.
risatiunea data., cand va avea motive s'erióse logic, si se va comunica partilor cum s'a fa-
pentru a face acesta. cut i pentru citatiuni.
Art. 107. Lista defensorilor admiT va fi Art. 118. Ori-ce prescript-verbal de cer-
afisata in sale audientelor tribunalulul con- cetare la fata loculul, de interogatorid sad
sular. de alte acte judecatorescl, se va conserve in
Art. 108. Ori-ce cerere de judecata adre- archive consulara.
satä consululul, va fi trecuta intr'un registru Partile interesate pot cere copie dupa a-
de dire impiegatul insarcinat cu functiunea ceste pro cese-verb ale.
de canceler. Art. 119. Registrele de tutell si curatell
Acest registru se va imparti in colone in se vor tine de consull, conform cu cele co-
earl se va nota : prinse in codicele civil.
a) Numele, pronumele i locuinta reclaman- Registrul tutelelor va coprinde, special pen-
tului ; tru fie-care tutela, insemnarile urmatóre
b) Numele, pronumele i locuinta persenel a) Numele, pronurnele, conditiunea, etatea
contra Carel este adresata cererea ; si domiciliul persaineT sub tuteld ;
c) Obiectul i natura litigiului ; b) Numele, pronumele, conditiunea si do-
cU Piva infatishrei ; miciliul tutorelui i membrilor consiliulul de
e) Actele ce vor fi fost depuse pentru sus- familie
tinerea pretenpunel. c) ALl pe care se baséza calitatea de
Art. 109. Citatiunile se vor inmana parti- tutore ;
lor prin agentii consulatulul, sad prin alp a- d) Data deschiderei tutelel, aceea a inven-
genp locali, dupa usul locului. tariuluT si a adunarilor consiliului de familie;
and partile ad luat conoscintá de termen, e) Un resumat al hotaririlor consiliulul
prin declaratiunea lor inscrish, nu va mai fi luate i aprobate ;
trebumta de citatiuni. f) Data presentatiunel si a aprobdrel so-
Art. 110. Cererile de judecata se prlmesc, cotelelor anuale de administratiune.
citatiunile se fac, fara alta taxa sad chel- Registrul curatelelor va coprinde Insemna-
tuéla de cat aceea ce s'a facut pentru predarea rile urmatOre :
citatiunel partilor. a) Numele, pronumele, conditiunea, etatea
Art. 111. Dad. partile sad una din ele va si domiciliul persónel puse sub curatell ;
invoca proba testimoniala, se va urma con- b) Numele, pronumele, conditiunea si do-
form cu cele coprinse in procedura romana. miciliul curatoreluf si membrilor consiliulul
Art. 112. Causele se vor trata dupaordinea de familie ;
fixata de consul 0 fara interuptiune. c) Data inceperei curatelel ;
Art. 113. Partile sail mandataril lor trebue d) Actul pe care se baséza calitatea de
sa se porte cu respectul cerut si li se póte in- curatore :
terclice d'a mal vorbi, daca ar abuse de cuvdnt, e) Un resumat al hotaririlor consiliulul de
sad cand crede tribunalul cä s'a Lamurit. f amilie.
Art. 114. Se va tine un prescript-verbal Art. 120. Consulil generall, consufil si
de audienta; in acest prescript se va nota in- ice-consulif, din a doua categorie, ca i a-
tr'un mod somar : gentif consularl, nu ad alte atributiunl de
1) Numele i pronumele consululul i jude- juridictiune civild de cat urmdtórele
catorilor 1) De a da data cérta, adica a legalise si
2) Loctil sedintei, anul, luna, cliva i ora ; autentifica actele sub-semnatura privata, dacd
3) Afacerile tractate in sedinta aceea, sen- acele acte s'ad sub-scris inaintea consululul
tintele pronuntate sad amanarile facute ; si Ltd cu doul martorl, dupa ce consulul va
4) Ori-ce incident al audientel. fi constatat mal anteid identitatea partilor
Prescriptul-verbal va fi sub-semnat de con- contractante.

www.dacoromanica.ro
696 LEG. POLITICE i EMANATE

2) D'a primi testamentele cari ii s'ar de- In materie de delict, consulul judece, asis-
pune de supusil roman!, indicand pe plic tat de doul asesorI, cu reserva dreptulul de
data acelel depunerl, i inaintandu-le imediat apel la curtea din Bucurescl.
la consulul de anteia categorie cel mal apro- In materie. de crime., consulul este Riser-
piat sail 14 capul legatiunel de care depinde. cinat cc instructiunea, i prevenitul este tri-
3) D'a lua note de cererea de transcrip- mis, cu procedura i actele de convictiune,
tiune a actelor translative sail declarative de
la parchetul procuroruluf general pe lenge
proprietatea vaselor. curtea din Bucurescl.
ET nu vor opera aceste transcriptinne, ci Apelul, In materie de delict, se va face In
se vor margin! a transmite cererea consulu- termenul prevedut de legile Orel, sporit cif
lel de anteia categorie cel mal apropiat. done lenT, cand consulate! va fi asedat in te-
4) D'a pune sigiliile si a face inventariul rile limitrofe, si cu sése lent cand consulatul
averil unul supus roman, mort in localitate, va fi asedat in alte ter!.
fare succesorl sag representanti legalt pre- Art. 122. Consulul va judeca contraven-
sentl; si de a avisa pe autoritatea consular&tiunile i delictele, dupe principiile generale
de anteia categorie cea ma! apropiate, sag' coprinse in cod. de procedure penale.
pe capul legatiunel, spre a se lua mésurile Instructiunea consulare-penale. se va face,
ulterióre. pe cat putinta va sta, tot dupa acelés!
5) D'a protegia si a asigura, prin inven- principit
taxi!, punere de custodl i orl-ce alte acte Art. 123. Consulul judec i orl-ce con-
conservatóre, i prin interventiunT la auto- traventiune la discipline marine! ; el va pro-
riietile locale, persOnele si. averea naufragia- nuncia pedepse disciplinaril contra Omenilor
tilor dupe un vas roman, sag interesele per- echipagiulul, cand acesta se va cere de pa-
sónelor supuse romane, absente din locali- tronul vasulul.
tate, fere representant legal, si de a cerora Art. 124. Cand sentinta ce consulul este
urine nu se scie. in drept a pronunta va deveni definitive, el
6) El pot, afar& de agentil consularL lua va lua mesurf pentru esecutarea el.
asupre-le administratiunea succesitinelor sag Art. 125. Dac e. printr'ensa se prone*
averilor supusilor roman!, remaslfe're repre- arestarea, consulul va esecuta acea arestare
sentant legal, pea,' la regularea lor prin mi- dupe modul usitat in resedinta sa, si du$
nisterul de esterne, carui 'I vor raporta. principiile cod. de procedure. penale. Dace. a-
7) Pot asemenea face demersurile nece- restarea nu se pOte esecuta, din cause. ce
sari! pentru recuperarea vaselor romane nau- condamnatul a peräsit locul resedintel con-
fragiate, a instrumentelor i merfurilor dupl sulare, consulul va trimite sentinta, in copie,
dênsele. ministerulul afacerilor streine, cu formula
Vor report& despre acesta capulul legatiu- esecutoria, pentru esecutarea el. El va areta
neT cele1 mal apropiat i ministerulul de ministrultd, dace. va putea, locul unde a fugit
estern e. comandantul.
8) De a sigila, a pastra si protegee ave- Art. 126. Cand prin sentinte se pronunte
rile si persona supusilor romanl, din circum- pedepse pecuniare, consulul o p6te esecuta
scriptiunea lor, remasl fere representant le- din averea condamnatultd, conform formali-
gal, pene la regularea tutelel sad curatelef tatilor practicate In localitatea unde se face
lor prin consulul din anteia categorie eel esecutarea, !use mal anteig consulul va tre-
mal apropiat sag prin capul legatiunel, ca- bui se invite formal pe condamnat a plati in
rora se -va raporta imediat. cancelaria consulare, i intr'un termen fixat,
9) D'a Adeca t6te contestatiunile dintre suma la care a fost condamnat.
Omen if echipagiulul unul vas roman, si patro- Art. 127. In acelas mod se va procede ai
nul, capitanul sag stapenul vasulul, conform pentru plata cheltuelilor de judecate, dupe
dispositiunilor de negot-maritim din cod. de ce se vor licuida.
comerciti roman. Art. 128. Consulii general!, consulil
vice-consul-it din a &ma categorie, i agentil
h). JURIDICTIUNEA PENALA consular!, nu ag alte atributiuni penale de
cat acelea de politie si de inspectiune asupra
Art. 121. ConsuliT general!, consulil si vaselor romane i Omenilor echipagiulul lor,
vice-consuliT, din anteia categorie, vor eser- putend judeca si esecuta sentintele lor, pen-
cita, in localittile unde pot s'o face. In vir- tru contraventiunile j delictele ce acestl 6-
tutea tratatelor internationale i usurilor lo- men! al echipagiulul ag comis pe bord. Ju-
cale, atributiunT judiciare In materie crimi- decata i esecutarea se vor face conform cu
nal& si de simpla politie, in model urmetor : cele prescrise pentru consulil de anteia ca-
In materie de simple contraventiune, con- tegorie, i pe cat le va fi permis prin tractate,
sulul judece singur i fere apel. prin usurile i legile locale.

www.dacoromanica.ro
 DE LA bilNISTERIUL DE EXTERNE 697
Art. 138. AgentiT consularl nu pot lua a-
TITLIJL IV supra-le, fárl autorisatiunea consululuT, sad
Despre corespondents consnlard. fIrl o procurg specialg din partea interesati-
kr, administratiunea moctenirilor nationali-
Art. 129. Corespondenta oficialg cu inte- kr, sag sg fad& demersurile necesarie pentru
riorul Statulul roman o tin consulil numal cu recuperarea vre until vas naufragiat, a instru-
ministerul afacerilor streine. mentelor lul sag a mgrfel dupg dênsul.
Art. 130. La cas de urgenta, ci and in- Art. 139. EsteinteNis agentilor consularT
teresul serviciulul public reclamg, consulil sg primOscg orT-ce fel de deposite, ci sa a-
pot corespunde direct si cu autoritgtile poli- cords pasavante bastimentelor cumpérate de
tice i judiciare ale judetelor marginace. la ui strein sag construite in streingtate.
Art. 131. Corespondenta oficialg va fi Fondurile, valorile sad obiectele pretiOse,
scrisa. In limba romana. Consulilor d'a doua provenind din succesiunl nationale sag din
categorie, ministeriul /Ate acorda facultatea remacitele de naufragig can ii s'a incredintat,
d'a se servi de limba francesg. trebue transmise, in termenul cel mat scurt,
Art. 132. Corespondenta espediata se va consululul de care depind, and mostenitoril
trece intr'un registru special. Cea primita se nu s'ar afla present!.
va conserva in original. Art. 140. La cas d'a fi oneros pentru na-
Art. 133. Fara o autorisare specialg a mi- tionalil resedintl in circumscriptiunea \Teri-
nisterulul afacerilor streine, consulil nu pot cgrel agentil consulare, a se transporta la re-
publica nimica din corespondentele urmate cedinta consulatulul spre a obtine pasportul,
sag documentele ce posedg, nicl scrie ci sub- agentul consular va inainta cererea respee-
scrie brocure sag articole politice prin glare. tiva consululul.
PaspOrtele liberate in asemenea ImprejurarT
TITLUL V trebue sub-scrise de persOnele, pe séma ca-
rora s'ad dat, In presenta agentulul consular,
Atributinnile agentilor consulail. care 'sT va adloga semngtura sa, notand pi
clioa in care inmanarea pasportulul se va e-
Art. 134. AgentiT consularl esercitéza. ju- fectua.
ridictiunea kr numal in ocolul orasuluT unde Art. 141. AgentiT consular! nu pot cores-
residéza sad al localitatel care 11 s'a desem- punde oficial de cat cu consulul de la care
nat. ET nu pot delega alte pers6ne spre a'T depind, afar& numal cand ar avea autorisa-
Inlocui. tiune sad ordine speciale d'a seri direct mi-
In cas de bola sail de lipsa. timporara de la nisterulul afacerilor strgine sad capuluT lega-
resedinta lor, consulul de care depinde p6te tiunel.
numi o altg persóna spre a le tine locul pro- Asemenea, in cakr1 urgente, i mal ales
visorig. cand sanetatea public/ ar cere-o, el se pot a-
Art. 135. La finele fie-cgrul semestru ef dresa direct ministerulul de afacerl siraine.
sunt tinutT sa comunice cunsululul, de care Art. 142. Corespondenta oficialg, tramisa
depind, variatiunile urinate in registrul na- de agentil consularT, va fi copiatg intr'un re-
tionalilor. gistru, inadins tinut pentru acOsta.
Art. 136. Cand li se cere transcriptknea
de acte translative sad declarative de proprie-
tatea vaselor, agentl consularl vor lua nota -TITLUL VI.
ci vor tramite consululul de care depind In-
sucT actele, in douè copil, daca s'a flcut in Despre tarife i comptabilitate.
forma' publica, sag in dou6 esemplare, dada
s'a facut in forma privatg, pi consulul va lua §. I
nAsurile cuvenite.
Art. 137. Murind vre un national, sag fa- Despre tarife.
cend naufragid vre un vas national, agentul Art. 143. Consulil generall, consulil si
consular trebue sa raporteze indatg consulu- vice-consulil, de orl-ce categorie, sad agentif
lul, i va urma ordinile ce 'i se vor da. consular! In casurile anume prevNute, vor
POng la sosirea ordinelor, el va lua tote percepe taxe dupg algturata tarifa ce minis-
mèsurile cuvenite ca sa sigileze i &I con- terul e In drept a fixa, conform cu art. 40 al
serve averea supusulul roman mort In loca- legel pentru organisarea ministerulul aface-
litate, fgrg representant legal, precum i sa rilor strgine.
ajute pe naufragiatil In pericol, i sI asigure Art. 144. Pe onl-ce act sad pe orl-ce copie,
interesele nationalilor absent!, conform con- se va nota taxa incasatA, articolul tarifel a-
ventiunilor internationale, i, in lipsa kr, plicat, ci num6rul sub care perceptiunea a
conform legilor i usurilor locale. fost trecuta In registru.

www.dacoromanica.ro
698 LEG. POLITICE I EMANATE

Consulil mai tram sa dea capitanilor sad Art. 152. Dacg, din taxele percepute, con-
patronilor marine comerciale un compt, vi- sulul ar avea sa scadg cheltuell facute de
dat de densil, in care se ve descri drepturile dénsul, ca si in casul cand el ar avea sa re-
incasate, pe basa tarifel, i cheltuelile facute. dame de la ministru plata unor asa cheltuell,
Art. 145. In localitgtile unde moneta na- va trebui s formeze un tablod detailat de a-
tionalg, sad acea care este recunoscutg ca e- cele cheltuell, insotit de actele carl vor justi-
quivalentg, este primitg in transactiunile co- fica facerea lor, si le va inainta ministerulut
merciale, drepturile fixate in tarifa se percep Scaderile admise se vor bonifica in favórea .
in mond& nationalg. sad In monetg. localg. consululul.
In localitg.tile unde moneta nationalg n'are Art. 153. Daca in cursul trimestrulul, nu
curs, taxele se vor plati in moneta localg. se va efectua nicl o percepere, consulil vor
Art. 146. Tonelagiul vaselor mercantile constata faptul intr'un raport pe care '1 vor
pentru perceptiunea drepturilor se va constata inainta ministerului afacerilor straine.
din actul nationalitatet Art. 154. Afara de tablourile trimestriale,
Fracpunile tonelatelor se vor socoti ca to- consulil vor tramite ministerulul, la finele fie-
nelate, dac . sunt mal marl de cat jumetate ; cavil an, un raport general despre cheltuelile
fiind mai mid, nu se vor socoti. facute i veniturile incasate.
Art. 147. Patentele de sanetate se vor li- Art. 155. Consulif sant responsabill, fata
bera sad vide gratis de cgtre consul (sad cc cu guvernul, de partea ce se cuvine tesaurulul
plata taxeI fixatg pentru vasele nationale) public din taxele incasate de oficiurile consu-
bastimentelor strgine, apartinend Statelor lare dependinte de densil.
cari aplica acelas sistem vaselor nationale. Art. 156. Este oprit consulilor de a trage
Art. 148. Consulil pot sa cerg depunerea polite asupra guvernalul, chiar cand ar fi ces-
anticipatg a taxelor datorite, conform tarifel, tiunea de a obtine plata unor cheltuell lichi-
pentru actele ce li se cer, afar& de casurile de date sal admise pentru plata.
juridictiune penale. Art. 157. Consulif si vice-consulil de a.
doua categorie, i agentil consularl, vor fi da-
§. II tori, pentru taxele ce ad dreptul a percepe, a
Tinerea comptabilittifel. tine aceeasi comptabilitate ca i consulil de
anteia categorie.
Art. 119. Pe langg registrele ce el sunt ti-
nutl a tine, dupg acest regalement, consulil Dispositiuni generale.
vor trebui sa mai aiba un registru special
pentru taxele Incasate. Art. 158. Tote actele emanate de la con-
Perceperea taxelor se va inscri dupa ordinea sun, vice-consull i agentl consularl vor parte.
chronologica. sigiliul oficiulul.
Fie-care inscriptiune in registru trebue s. Art. 159. Pentru inaltarea drapelulul
porte un nuttier, care va Incepe de la 1 Ia- pentru asedarea armelor teret, consulil se vor
nuarie si se va inchide la 31 Decembrie. conforma tractatelor i conventiunilor ; in
Art. 150. Fie-care articol de percepere tre- lipsa acestora, el vor urma usurile Orel si a-
bue insopt cu o notitg. sumarie a actulul de ceea ce se face de alti consull straint
la care el provine, cc numele i pronumele Art. 160. TotT consulil generali, consulir
persOnel care a plata, si articolul tarifel care gi vice-consulil, de orl-ce categorie, precum
s'a aplicat. ti agentil consularl, ad dreptul de a purta u-
Actela liberate gratis trebuesc asemenea niforma ce le este prescrisa prin decret dom-
inregistrate cu indicatiunea motivulul, pentru nese, dupa rangul fie-caruia.
care ad fost scutite de taxe.
Art. 151. La finele fie-cgrul trimestru, con-
sulil i agentil consularl vor Inainta ministe- DispositinnI finale.
rulul afacerilor straine un tablod de tote per-
ceperile facute In acel period, impreung cu Art. 161. Acest regalement, Impreung cu
taxele, percepute spre a se versa In casa Sta- algturatul tarif, va intra in aplicare de la
tuluI. 1 Septembrie 1880.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTEMUL DE EXTERNE 699

TARIF CONSULAR
g
NATURA ACTULITI BASA PERCEPTIUNEI
...:
Lel
Seetlunea I.
Acte de stare civild (1)
1 Pentru Iiberarea orl-carel expeditil
dup4 actele de stare civild, precum de-
claratie de nascere, casatorie sad deces,
copie dupl registrele sarel civile sad
extracte dupd acele registre, afipte de
publicatiunea asaltoriel, certificate de
publicatiunl sad' ea' nu s'a ivit opositie
la crtatorie, precum si copie dup5. orT-
care alte acte sad documente carl luso- Pentru un act. . . 5
tesc actele de nascere, disätorie sad de-
ces, traductiune de documente sad acte
de stare civild dintr'o timbä strdind si
legalisarea acestel traductiunl, i orI-ce
Ate declaratil, copiI sad certificate re-
lative la starea civild . . . . . .
2 Copie dupd un act de chshtorie care
va coprinde i o legitimare a until co-
pil natural .. . .
. . . . . Pentru un act.
. . . 10
Sectinnea II
Acte de juridictiune civiUt i comer-
ciald (2).
3 Actele de consimtiment la emancipa-
tiune, (c. c. art. 422) la adoptiune (c. c.
art. 318), opositiunl la sentintele date
In lips5, numire de expertI, prescripte
verbale de expertizà, de relatiunl de
expertl i interpretl, recusare de jude-
catorl sail expertI, revocare de arbitri, Pentru prima dad
Pentru fie-care co:511 in plus.
6.
declaratiune de primirea unel hereditall . . 3
cu sad fairà beneficid de inventar, sad
de renuntare la succesiune, acte de cau-
tiune, (1652 c. civ.) de compromis si de
Intairire de sentinte de arbitri (art. 342
356 si 358 pr. civ.) (3). . . . . . .
Incheerl i ordonante preparatoril
(art. 159 pang la 161 pr. civ.). . . . j Pentru prima art
4 6

5
6
Sentinte definitive
Pentru orI-ce add in plus.
Drept fix . . . .
Pentru prima dila:
Sentinte esecutoril prin provisiune . ) Pentru orl-ce 6l 5. in plus.
......

.
.
3
10
10
b
I Pentru prima c615. . . 5
7 Publicatiunl judiciare .
2 50
Pentru orl-ce cól'a in plus .

(1) Pentru Inscrierea in registrul sarel civile a and declaratiunl de nascere, easgtorie sat mdrte, nu se va
percepe niei o taxi.
Asemenea so vor da gratis ori-ce cepa' dupà registrele sthrel civile acelora earl vor proba paupertatea lor.
(2) Adele de jurisylictiune civill, gi comercialà se Fax gratis acelor cari vor proba paupertatea lor, afar& de
actele coprinse sub Nr. 14, 15, 16, 17, 18, 19 si 21.
(3) Aceste taxe se percep atitt pentru dresarea actelor enumerate In original cat gi pentru copia liberati
d up& eererea par01 interesate.

www.dacoromanica.ro
700 LOG. POLITICE l EMANATE

,..

:-P.- ..:g .e.

4 NATURA ACTULIJ I BASA PERCEPTIUNEI 4
,.:
Lel

8 Anchete 0 interogatorie fgcute afarg

din audientg, visite la fata loculuT, trans-
fergrl de justitie (pr. civ. art. 159 peng
la 161 i 211-241, 222-226), secuestru Pentru fie-care vacatiune. . . . 10
sag poprire de mobile (art. 406 pêng la
468 pr. c.) licitatiunI 0 alte asemenea
(art. 536 0 urmgtor pr. civ.) . . . .
9 Copia orT-cgrul act de juridictiune ci-
vil& 0 comercialg . . . . . . . . Pentru fie-care cola 5 --
10 Compromis, numire 0 revocare de
arbitri . , . . . . . . . . . Pentru -fie-care act 10
11 Desfacere de societate fail liquidati-
une, sequestre conventionale (art. 1,627-
1,631) 0 orl-ce alt act bilateral sail co-
lectif nespecificat ...... . Pentru fie-care cola 10

...... .
.
12 Mandat general sad special (art. 1,535
cod. piv.) . . . Idem 1g
13 Prorogarea, ratificarea saa confirma-
rea lul, consimtiment la cgsgtorig (art.
59 c. c.). Cerere de poprirT in casurile
prevaclute de procedura civilg, prote-
ste (4) (Art. 168-171 codul comerciale)
ratificare sad recunóscere de obligatiunT
0 In general orl-ce act unilateral neco-
prins aci 0 care ar fi de juridictiune no-
tarialg Pentru fie-care act 9
I 14 Vengare de mobile cu licitatie sat in
orl-ce alt mod (5) constitutiune de ve-
nit (6) (7) transferare de proprietate, suc- Pang la 1,000 lel drept fix . . . 10
cesiunl , legaturT, cesiune de orl-ce De la 1,000 lel in sus drept pro-
drept. Donatiune intro vil . . . . portional . . . . . . . . . 1 0/0
15 Contract de locatiune, cesiune, anu- (y Drept fix pana
- -,
la 1,000 leT. . . 5
lare saa prelungire de locatiune (art. ) Drept prop. de la 1,000 In sus. .
1,410 0 uringtoriT c. c.). 1 °/o
Vengare de imobilg voluntarg sag silitg.. Drept fix pang la 1,000 lel . . . 20
Drept prop. de la 1,000 lel in sus. 21,20 ,
16 Contracte de societate, (8) modificare,
continuare 0 desfacere de societate, de
lichidare, (art. 1491 0 urmgtoril c. civ.)
contracte matrimoniale (9) (art. 1,223 0
urmgtoril c. civ.) transactiune (art. 1,704
0 1,717 ilnd:) cesiune de InmurT cdtre
creditorT (art. 1122,1127 ibid.), lichida-
rea 0 impartireaunelproprietatlindivise. Pang la lel 500, drept fix . . . . 10
De la leT 500 pang la lel 20,000 . . 112°/0
De la 20,000 lel pang la 100,000 leT
si mai 'milt . - . . . . . . i.Loyn

(4) Daca protestul se face pentru mat multe polite trase asupra uneia i aceialT persona se va percepe lel
banl 60 pentru fie-care polita, peste dreptul datorit pentra cea d'éntaifi.
(6) Asupra valórei resultate.
(6) Asupra valdrei venitului pa un an. S60
(7) Asupra venitulul multiplicat cu 20, dad. este perpetuil ; si cu 10 deal este pe viatl, saa trece pesto
10 anl si asupra unui capital egal cii venitul acurnulat, daca. acest venit este constituit ipentru 10 an1 sta
mal putin.
(8) Asupra capitalduI social.
(9) Asupra valdrel zestri. Dad. zestre nu esista se cere numal dreptul fix.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIDL DE EXTERNE 701

NATURA ACTULUI BASA PERCEPTIUNEI 74.g.

I11. Lel

17 Certificat de proprietate Peng la lel 1,000 gratis, de la

lel 1,000 pen5. la lel 20,000 . . 1/40/0
De la lel 20,000 peng la lel 100.000
si mal mult . . . . . 1/80/0
18 Concordat (art. 251 cod. comerc.). . Pentru unul 10
19 Testamentpublic (art. 860 c. civ.) act
de presentatiunea orl deschiderea unul
testament mistic (art. 864 ai 867) pres-
cript-verbal de depositarea until testa,-
ment mistic sau unui testament olo-
graf (859 C. C.) Mem 15
20 Legalisare de sematurl ptts1 pe
acte private Pentru fie-care act 5

21 Certificat de viatg pentru incasare de J De la lel 1,000 In sus 5

veniturl sad pensil anuale (10). Sati Ong la 1,000 . . . 3
22 Certificat de viata pentru orl-ce alt
motiv nespecificat . . . . . . . Pentru fie-care act 5
23 InventariU i orl-ce alt prescript ver-
bal de juridictiune notariall nespeci-
cat. . . Pentiu fie-care vacatiune. . 12
24 Pentru orl-ce alt act de notariat ne-
specificat . . . . Pentai fie-care act 6
25 Copia verl-cgrul-act de notariat . . Idem 5
Sectiunea III.
Acte relative la navigatiune (11) . . .

a) Bastimente pend la 50 tone capa-

citate (12) . .
26 Espeditiunea unul bastiment când
n'a facut nicl o operatiune de comer-
cia (13) . . , . . . . . . Tax'6. fix5. . . 5
27 Mad numal a descarcat total sail
partial Idern 6
(10) Certificatele de 1.riatlt pentru indivi4i cari se bucure de o pensiune a Statului de lei 600 anual, sae
mai putin, se vor da gratis fere distinctiune de conditiune socialt.
(11) Operatiunile fecute de consul sat de o persdnil delegate din parte'l, relative Ia un naufragie nu ple.-
tesc nici o taxe afar& de rambursarea cheltuelelor de transport gi de gedere.
(12) Sub acésta denumire se intelege
1. Relatiunea cilpitanului la sosirea sa.
2. Certificat de sosire sae de plecare.
3. Raport relativ la starea sanitate.
4. Visarea jurnalului nautic gi al rolulul de echipagie.
6. Visarea sae legalisarea manifestelor de intrare si de egire.
6. Declaratiune de simple Ormuire.
7. Deposit si prescripte-verbale de deposit de orl-ce act compus de cepitanul cu ocasiunea degertilrel,
unei crime sat delict, a unel nasceri, a mini deces, deposit de testamente, de inventarie recut pe mare,
precum si de objectele descrise In inventarie.
8. Visa unel patente de senitate.
9. Act de deposit gi de cautiune de sume destinate pentru cheltuelele de repatriare, de bOle. si de ingropare
de marinarl.
10. Ori-ce certificat cerut de autoritatea locale ca se acorde permisiunea de esirea unul bastiment.
(13) Nu se considera ca operatiune de comercie :
1. Darea i primirea de scrisori si de mostre (echantillons).
2. Cump5rarea do ori-ce provisiune sae unelte de corabie necesare pentru ceretorie.
3. Desbarcare din cause de forte. majorii de pasagerl intr'un port care nu este acela al destinatitmei.
4. Desbarcare i reimbarcare de made pentru reparatmnea navei, transborclul asupra unui alt vas la cas de
a nu mal putea urina eSiStonia si vendarea merfunlor avariate.
5. Simplul contract de nolagie and operatiunea relative trebue efectuatil Intr'un alt port.

www.dacoromanica.ro
702 LEG. POLITIDE I EMANATE

ordine I
. .,=
IE 7:2;
NATURA ACTULUI BASA PERCEPTIUNEI a-4.
.-
Lel
........

28 Cand a desdrcat si Incgrcat total sad

partial In acela0 port . . Idem 10
b). _Nave le de la 50 pe'nd la 500 tone
capacitate
29 Espeditiunea unel nave and n'a fA -
cat nicf o operatiune . . . . .. Taxg, proportionall pentru fie-care
tonal 00 10
30 Dad a desdrcat total sad partial . Idem 00 15
31 Dac . a desdrcat si a Indrcat totalul
sad partial in acela0 port . . ., . . Idem 00 20
Nave le a ca'rora capacitate trece peste
500 tone vor plati pentru prisosul tone-
lor jurn6tate taxa proportionara.
Dad aceste vase ad mai patit taxa
integralk la vre-o cancelarie consulad,
oprindu-se pentru a face escala si ope-
ratiunl comerciale In cursul unel di&
torif, ele vor pi:AU numal o taxg, propor-
tionall de 10 broil Ong. la 500 tone(14).
32 Vase earl fac numaf pescuit de cora- Dreptul fix pentru fie-care luna: in-
lid sad de peste. (15) cepud . 1
33 Insemnare asupra rolulul de Imbar- Pentru fie-care pasager imbarcat
carea sad desbarcarea pasagerilor . . sad desbarcat . . . . . . . 1

34 Certificat de abordare fortad, cu In-

semnarea timpulul cal a tinut, liberat
unul bastiment cu vele sad unuf vapor. Pentru fie-care certificat . . . . 1
Drept pentru fie-care bastiment de
35 Dresarea manifestulul de intrare sad la 50 tone in jos 50
de esire dud e cerut : ..,. . De la tone 51 in sus. 3
36 Espunere extra-ordinad (16) a dpi-
tanulul, cu sad Mrd cercetare de mari-
narf sad de pasagerf . . . . . .
, Pentru fie-care act . . . . 12
37 Preschimblrl la rolul de equipagid(17). Pentru fie-care tharinar Irnbarcat
sad desbarcat . . . . . . . 1
38 Certificat de visid a until bastiment. Pentru fie-care certificat. . . . . 5
39 Adaose de fol la jurnalul de navigatie
sad la rolul equipagiulul . Pentru fie-care foe 1 50
. .....
1
. . . .

40 Inlocuirea rolului de equipagid In cas

de a se perde (18) . Pentru fie-care rol 3
41 Inlocuitea unuf jurnal nautic In cas
de a se perde . . . . . . . . . Pentru fie-care jurnal 7
42 Inlocuirea unuf pasavant coprinden-
du-se 0 rolul de equipagiti.
Dad bastimentul este de o capacitate
mai mid. de 50 tone . . . . . . Dreptul fix
, 8

14) Peste 500 tone nu se va plgti nimic.

15) Ast-fel de vase uu sunt supuse la visarea hfixtlilor de bord de cat la cas deprima venire si de plecare
-de nitivl de la un port, si nu. platesc nici o altI tax& sub acest titlu.
(16) Espunerea cdpitanulul la sosirea sa se consider/ ca extraordinarg tot-d'auna; eind are de object a-
bordarea sat stabilirea de avaril bgnuite sag efectuate.
(17) Nu se platesce nidi un drept pentra marinari loviV de o nenorocire ore-care, sag pentru alte persiine Ma-
baroate sat desbarcate, in virtutea anui ordin consular, sag gratis el pentru faptg umanitarg. din partea
pitannlul.
(18) Dupit declaraOunea adeveritg i subscrisg de cgpitan pe !usual' actul destinar a;inlocui rolul perdut.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERITJL DE EXTREME 703

._
..
...... . 'Z
.-,..-

-.. NATURA ACTULUI

t..
BASA PERCEPTIUNEI ....--....
...'
Lel

Dac a. este de o capacitate mat mare. Dreptul fix 12

1 43 Visa patentel de sanatate, sad rectifi-
carea hartiilor de hord, sag altor do-
curnente cand acést a. visa ar fi necesara
cu ocasiunea inapoerel, spre plecare, a
actelor de bord . . . . . . . . Pentru fie-care visa sag rectificare. 1 50
44 Conventiune de inrolare de equipagit. Pentru fie-care conventiune . . . 5
45 Permisrune la marinart nationall ca
sa se imbrace pe vase straine. . . . Pentru fie-care permisiune . . . 1
46 Substituirea unuT capitan sag patron
de bastiment (19) . . . . . . . . Pena la 50 tone 5
De la tone 50 in sus 10
47 Ordonanta consululuT in materit ma-
ritime, homologarea until regulament
de avarie, prescript verbal de depunere
de juramAnt din partea espertilor (20)
si act de abandonare a unlit vas sag a
marfel . . . . . . . . . , . . Pentru prima foe 5
Pentru fie-care foe In plus . . . 1 50
1 48 Contractul de inchirierea unet cora-
bit (art. 430 cod. com ) . . . . . . Asupra pretuluT convenit . . . . ih, 0/0
49 Dresarea unel polite de caricu (car-
i tuliT de incarcare (art. 438 ibid.) . . . Pentru fie-care esemplar . . . . . 1
50 Dresarea unel polite sag a unul con-
tract de asigurare maritima (art. 490
ibid ) Idem 10
51 Anularea sad modificarea clisulut
contract . . . . . . . . . . . Pentru fie-care act . , . . . 5
Dreptul fix asupra celor antaid
1,000 lel . . '. . 6
Asupra sumelor de la 1,000 lel pea
la 20,000 . . . . . . . . . 1/2 °/o
.Asupra sumelor cari tree peste
20,000 Oda la 100,000 si mat mult. 14 0/0
52 Contract de irnprumutare a la grosa,
sag de imprumutare asupra marfeT,
conform art. 472 al cod. de comercig . Dreptul fix pena la lel 1,000. . . 5
53 Vinclare cu licitatiune de marld, yin- I
4area unul vas sad a unel partl din- l Asupra sumelor excedente pana la
tr'ensul, a barcelor, a uneltelor de lei 100,000 si malmult, drept pro-
mare, sag a objectelor descrise in in- portional . . . . . . . . . 1 iyo
ventariul bastimentulut . . . . . .
54 Viurlarea prin contract a until bas-
timent sat a unel partl dintr'Ansul, a
barcelor, sag a uneltelor de mare sag Dreptul fix Ong. la let 1,000 . . . 10
de alte objecte descrise in invenlarul Pentru sumele excedente 'Ana la
bastimentuluT . . . . . . . . . 100,000 leT si. maT mult , . . . 1/2 0/0
55 Drept de deposit asupra sumelor pro-
venite din remasite de naufragig (21) . Pentru fie-care suta de lea . . . 3
56 Copia colationata, estract ad-literam,

(19) In dreptul fix se coprinde anotaciunea relativa facut a. asupra rolulni de equipasit i asupra actelor
necesaril pentru asemenea substituire.
(20) Deka intervenirea expertilor este urmatit de Incheerea until act formal lnaintea consulului, mentiunea e
(lard de juramint trebue facuta la Inceputul aceluiasI act si atunci nu se va plati nici tin drept special.
(21) Fractiunea nu se calculéza &tea este mai mica de lel 60.

www.dacoromanica.ro
704 LEG. POLITICE I EMANATE

NATURA ACTULUI I BASA PERCEPTIUNEI

LeT

Inregistrare ad-literam, (22) publicatiune

prin afisare a prescriptelor verbale sa5
altor documente relative la navigatiune Pentru fie-care cóla 3 50
Sectinnea IV.
Acte administrative.
57 Paspórte (ve4I art. 29 regul. consu-

........ .....
lar) Pentru fie-care
. 10
.
58 Pasavante ..... . . . . Idem . . . 6
59 Visa pe paspórte romane . . . . Idem . . 2
60 Visa pe paspórte sail pasavante pen-
tru cal6toriI facute la dese intervale in
vecinatatea resedinteY purtatorulul a-
cest or documente . Idem 50
I 61 Visa pe paspórte straine Idem . 5
62 Patente de sa.'natate pentru un vas
roman orT strain (vecll art. 147 regula-
mentul consular) . . . Mem 10 --
63 Visa pe o patenta de sanatate la un
vas strain . . . . . . . . . . Pentru fie-care 3
64 Patente de protectiune . Idem 10
65 Certificate de imatriculare liberate la
cetatenil romanI stabilitI in circonscrip -
tiunea consulatelor romane (23) . . .
a) Pentru negutatorI i proprietarI . Pe an pentru fie-care 5
b) Pentru meserias1 . . . . . . Idem . . . 3
66 Certificat de sanatate pentru marfa
sail pentru pasagerl . . .. . . . Fie-care certificat 5
67 Visarea manifestulul sëil ved-caruI
alt document al until bastiment strain
cand este cerut . .. . .. . . Idem 3
68 Certificat de origina, de destinatiune
sail de desbarcare . . . . . . .
Daca marfa pentru care se cere certi-
ficatul pretuesce mal putin de cat 1. 300 Pentru fie-care certificat . . 3
Dad. are o valórd mal mare . . . Idem . . . . , . 6
69 Legalisarea orl-carul act. . . . . Pentru fie-care legalisare. . . . 5
70 Pentru orI-ce certificat, declaratiune
sag viza. de ordine administrativa ne-
specificat In sectiunea de fata Idem 3
Seeitunea V.
Acte diverse.
71 Pentru depositele prevNute de art.39 Asupra valorel drept proportionaI
al regulamentulul consular (24) . . . pe an Vara. sub-divisiunI mensuale. 1 0/0
Pentru deposituI de obiecte volumi-
(22) Mesta Inregistrare se refera numal la actele cart n'aa fost facute fnaintea until ofici0 consular.
(23) Aceste taxe se vor plati intregi farà sub-divigiani mensuale.
(NB) and cetatenia romani chip& trecerea de o lung de la stabilirea lor in eirconscriptiunea unnl consulat
national, nu se ',or presinta spre a cere a fi imatriculati, atunci taxele puntru certificatele de imatriculatiune
se vor plati dublu, imatriculatinnea Insa se va face tot-d'a-una gratis.
(24) Sunt susceptibile de a pati dreptul de deposit tote fond.nrile i efeetele de proprietate privati care In
casurile preveclute de art. 39, se incredintex in mainele consublor, cu conditiune Ins& se. fi foot facut formal
un act relativ la deposit, conform art. 40 din regulament. Acest drept proportional se percepe cand se retrage-
depositul.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIDL DE EXTERNE 705
IMEMI=IdElani

NATURA ACTULUI BASA PERCEPTIUNEI

m Leo

nose, se va plati, and trebuinta va:cere,

afard de dreptul de I la surd, chiria lo-
calulul unde se vor 'Astra acele obiecte.
Pentru depositul de registre, docu- Pentru fie-care act anual, far a. de
mente, i orl-ce chartil sad Inscrisurl . sub-divisiunI mensuale . . . . 5

72 Orl-ce prescripte-verbale In casurile

nespecificate In tariful de fatd. . . .
Decrete, certificate, declaratiunT ne- Pentru fie-care cOla 3
prevdclute in acest tarif . . . . .
73 Copid.Copià colationatd, extract a-
nalitic, inregistrare adliteram, publica-
tiune prin afipt de documente sad de Pentru prima cóla 5
verl-ce alt act, in casurT neprevdclute ei 1Pentru orI-ce cOla. In plus. . 3
nespecificate de tariful de fatd. . . .
74 Copia unul act in ug, 1imb streind,
sad traductiunea in limba roma* cer- (Pentru prima cOla
(Pentru orl-ce cola in plus. . . .
7
3 50
tificarea a acelul act . . . . i

75 Vacatiunile oficerilor consularT, la

facerea sad subsemnarea de testamente,
la punerea sad ridicarea de sigilil, la
facere de inventaril, la sechestre, la li-
citatil si la orl-ce alte asemenea acte
fäcute In orasul de resedintd al consula-
tuluL.. . , . , . . . . . . . Pentru fie-care vacatiune. . . . 12
76 Indemnitatea pentru cheltuelile de
transport vice-consululul, interpretilor,
cancelarului, on aceluia care Implinesee
locul cancelarulul, oficerilor consularT
sad guarclilor consularT (25). Suma totala, a cheltuelilor facute .
77 Indemnitate de sedere a consululul
general si a consululul cand se va trans-
portaintealtd localitate din circonscrip-
tia consulatuluT (26). Pentru fie-care 4i 20
78 Indemnitate de sedere a vice-consu-
luluL a interpretulul, a cancelarulul, a
persOneT care Indeplinesce functiunea
de cancelar sad a verT-cdrul alt oficer
consular. Idem 12
79 Indemnitate de sedere a garclilor sad
a alter persone atasate la serviciul con-
sulatulul (27). Idem 8

(25) Note unor asemenea cheltueli ce agentil consulari trebue st fact cu cea mai mare exa,ctitate i stric-
tett, trebue incredintatt de consul.
(26) Magistratil ctrora s'a dat instrcinarea de a ajuta pe consul in administratia justitiei se consider& egall 4
cu insue consul& and este de detezminat partea indemnitittei ler de eedere.
(27) Aceste indemMtEti de seders se vor da diferitelor persons prevMute in§ 77, 76 si 79, pentru deltaS-
lile ce sunt silite a face.

45

www.dacoromanica.ro
706 LEG. POLIT10E I EMANATE

REGULAMENT
PENIRU LEGATIUNILE ROMANE DIN STRKINATATE
(Decretu Nr. 1830 din 25 Iunie 1880).
Art. 6. Orl-ce representant diplomatic, care
TITLUL I. este numit intr'o legatiune, sad care parasesce
Personalul diplomatic. o legatiune, trebue sit constate, printr'un pro-
ces-verhal, ca a luat, in cutare gi, posesiunea
Art. 1. Personalul legatiunilor din strai- si gerarea legatiuneT, sad cit a parasit in cu-
natate, insarcinat CI1 serviciul diplomatic, se tare gi legatiunea, lasand posesiunea sad ge-
compune : rarea eY cutarel persdne. Acest proces-verbal
a) Din tramisT extra-ordinarl i ministriT se va tramite ministerulul.
plenipotentiarT ; Art. 7. Fie-care cap de misiune diploma-
1)) Din ministri residenti ; tica mai primesce, pe langa tratamentul sdd
c) Din secretarl de legatiune de anteia si a fix, o suma determinata sub nume de chel-
doua clasL tuell de representare, de cancelarie, etc.
Fie-care din acestia se numesc prin decret Art. 8. In cas de numire sad de stramu-
domnesc, in urma propuneriT ministrulul a- tare a unul representant diplomatic, ministrul
facerilor straine. de externe va fixa, in intelegere cu dênsul,
ET trebue s aib calitatea de cetetén roman. termenul cand representantul va trebui sit se
Nu pot face comercid. afle la noua sa rcsedinta.
In casurT esceptionale, se pot numi si tra- Daca representantul nu se va afla la rese-
misl extra-ordinarl in misiune tirnporarie. dinta sa in diva fixata, si nu ra putea justifica
Art. 2. Capul unel legatiunT va putea fi in- causa intardierel, sad daca nu a intervenit o
sarcinat, prin decret domnesc, a represinta pe intelegere prealabila intre dênsul i ministrul
guvernul roman si pe Iang5. suveraniT si gu- de externe spre a moclifica termenul fixat, re-
guvernele altor State, earl nu sunt enumerate presentantul va perde parte proportionala
In legea suplimentara relativa la legatiunT din cheltuelile de representare, pentru timpul
In cea de la 10 Februarie 1880. intardierel.
Art. 3. Secretaril de legatiuni fac i func- Art. 9. Capul misiuneT va trebui sa comu-
tiunea de cancelarl. nice ministerulul gica in care orl-ce impiegat
Se pot numi i interpretT la diferite posturT din personalul legatiunel a luat posesiune
diplomatice, unde trebuinta va cere. oil a lasat functiunea sa din legatiune.
Dragomanil pot fi atasati la legatiunile din Art. 10. Chiria localuluT legatiuneTdaca
Orient. Dragomanul legatiuneT din Constan- legatiunea nu se alit intr'o cast a Statulul
tinopoli este asimilat cu primul secretar de este in sarcina StatuluT. Acéstit chirie se pla-
legatiune. tesce cu anticipatiune pe trimestru sad se-
Art. 4. Se pot mimi la diferite legatiunT, mestru, dupa contract care urméza a se su-
prin decret domnesc, si atasatl neretribuitl. pune la aprobarea ministrulul si in limitele
ET se considera ca facdnd parte din perso- creditelor budgetare.
nalul diplomatic si se vor numi de preferinta Sunt asemenea in sarcina Statulul cheltue-
in posturile de secretarT aT II sad de consull. lile de posta si telegraf, pentru serviciul Sta-
Num6rul lor pentru fie-care legatiune nu tuluT, precum i alte cheltuell, carl vor fi facute
pcite s. tréca peste doul, si nu se mite numi cu scirea i aprobarea ministerulut
de cat dintre tineriT carT ad o diploma de Art. 11. Sunt in sarcina capului legatiuneT,
doctor sad licentiat, si un venit personal anual adica a cheltuelelor de representare, surnele
de cel putin s(tse mil let trebuincióse pentru intretinerea localulul, cele
Conditiunile de admisibilitate si de inain- pentru cancelarie, pentru incalgit i luminat,
tare pentru Intregul personal al legatiunilor pentru plata servitorilor i usierilor, pentru
se vor determina prin anume lege. infiintarea i repararea sigiliulul, drapelulul
Art. 5. La antêia sa numire, orl-ce repre- si armelor Ora
sentant diplomatic, de orl-ce grad, va trebui Acolo unde Statul va avea un local al sdii
sa depuna jurament, dupit ritul sdil, in pre- sad numal mobilele legatiuneT, se va numi
senta ministrulul de externe. Daca nu s'a pu- un portar, care va fi considerat si ca inten-
tut sad sunt dificultatl a se depune verbal a- dent, si va avea sub a sa ingrijire i respun-
cest juramênt inaintea ministruluT, represen- dere localul i mobilele.
tantul 'I va face in scris i '1 va subscri, Art. 12. Cand capul legatiuneT are un con-
tramitendu'l ministruluT. cedid poste 15 4ile, sad cand postul sell este

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL DE EXTERNE. 707
-vacant, secretarul sad acela care '1 inlocuesce unele i allele, de catre ministerul de externe.
provisorid, va avea dreptul la a treia parte Art. 20. Capul legatiunet este strâns tinut
din cheltuelele de representare. de vreme ce a urma instructiunile ce primesce de la gu-
pe timpul cat el gerOza, sarcinele acelor chel- vernul seg.
tueli sunt pe séma sa. Va adresa ministrulul de externe raporturT
Art. 13. Antdiul si al duoilea secretar ad speciale, oficiale sad confidentiale, asupra
dreptul a ocupa fie-care o camera in localul fie-cdruT cas ce se trateza.
I egatiunel. El va fi cu ministrul in raporturl perma-
Daclt capul legatiunet nu voesce sad nu nente i pentru orl-ce alte cestiunt de interese
pole a le acorda asemenea camera, le va plati generale, politice sad economice asupra ca-
o parte analoga de indemnisare, adeca pentru rora va raporta cel putin o-data la cloud lunT.
secretaril de clasa antdia lel 1,000, si pentru Corespondenta se va face in limba romand,
cat de clasa duoa 600 lel pe an. afar& de casul cand va fi vorba a se repro-
Art. 14. Cand capul misiunel este chemat duce sad a se da sOma de convorbirl tinute
sad retinut in terd de catre rninistru, pentru cu Omeng politicT din locul resedintel.
trebuinta serviciulul sad pentru a lucra in Art. 21. Ca sef suprem al impiegatilor,
minister, el are drept la alocatiunile postuluT capul legatMneT va imparti lucrärile intre el,
sell, conform cu art. 12, si la cbeltuell de ca.- si va fixa orele de lucru.
lOtorie. El va face ca cancelaria sa fie deschisd, in
Art. 35. Aldsurile clisciplinaril pentru func- clilele de lucru, la orele cele mat potrivite
tionaril administratiunel centrale din minis- pentru serviciul public.
terul de externe, prescrise de legea organisarel Art. 22. La cas de absenta sad de impe-
acestul minister, se aplica, in aceleast casurl, clicare, titularul legatiunel se inlocuesce cu
si functionarilor unel legating. anteiul secretar ; in lipsa acestuia, cu al dou-
ilea secretar, sad, in lipsd, cu un atasat. Daca
TITLUL II. nu va ft present nicl unul din acestia, inlocu-
Atributiunile ci functionctrea personalului irea se va face prin cel numit inadins de mi-
diplomatic. nister.
In cas de a se lasa vacanta legatiunea, ca-
Art. CapiT legatiunilor ad misiunea de pul legatiunet, mal inainte de a pleca dupd
a intretine rtlatiunl politice permanente cu ordinile ce va fi primit, va propune ministe-
Suveranul i guvernul Statulul pe langa cart rulul caruia din legatiunile straine ar fi maT
stint acreditatl. ET vor lucra ca O. se observe bine a se incredinta apararea intereselor su-
tratatele .si imunittitile ce vor esista, sa apere pusilor romanl i conservarea archivel. El
t6te interesele politico si comerciale ale Sta- nu va pleca de la resedinta sa mat inainte de
tulul, si sa protege pe acelea ale particularilor a primi ordinile ministerulul, afara de casurl
romani. cu totul urgente, si pe cari va putea a le jus-
Art. 17. Dacit in locul resedintel sale nu tifica.
se afla un consul roman de antéia categorie, Art. 23. In cas de plecare a capulat misi-
capul legatiuneT va mal esercita s't tOte atri- unel fara veste, sad fara sa fi fost posibil ca
butiumle acelor consult, conform legel si re- sa se gereze legatiunea de un altul, sad sa
gulamentulut privitOre la consult, si cand in- se incredinteze apararea intereselor romane
terventiunea s'ar cere de partea interesata. unel legatiunl straine, cel mal apropriat con-
In acelasl mod, capul legatiunel va esercita sul roman, de antdia sad a doua categorie
si atributtunile consuhlor de a doua categoric, din acel Stat, va lua de drept, ex oficio, ar-
in lipsa unut asa consul de la resedinta sa. chiva in pastrarea sa si va protege interesele
El se va conforrna ast-fel cit art. 38, 39 romane, raportand indata ministerulul.
si 40 din legea pentru organisarea ministe- Art. 24. Cand gerarea unel legatiunl se in-
rulul de externe. credinteza unul representant strain, sad unel
Art. 18. Capil legatiunilor vor avea drep- alte pers6ne, care nu face parte din corpul
ful a percepe, pentru actele ce fac, aceleasl diplomatic, sad until consul al Romaniel, de
taxe si drepturl ca i cele percepute de catre a doua categorie, persona care va preda can-
consult prin tariful aldturat Ia regulamentul celaria, afard numal dacti a pnimit de la mi-
consular. nister ordine contraril, va trebui sa inchi41
Art. 19. T6te actele cart es din legatiune si sa pecetluiascil dictionarul cifnat si cores-
trebue sé. porte sigiliul legatiuneT cu armele poudenta confidentiala a legatiuneT, dandu-le
;Orel. in pastrarea, sad celul insdrcinat cu gerarea
Adele facute in Ora nu vor fi admise de legatiuneT sad unul consul al Romaniel cel
dare legatiunt, precum i actele emanate de mal apropiat.
la legatiuni, nu vor fl admise de dare auto. Va lua chitanta de primire si o va tramite
ritatile din tera, daca nu vor fi legalisate, §i ministerulut, fara intardiere. Asemenea clii-
I

www.dacoromanica.ro
708 LEG. roLITICE $t EMANATE
tanta va lua si de primirea celor-alte acte de confidentiala, primita sad tramisa de capul
la gerant. legatiunei si care devine i rgmane proprieta-
Art. 23. Este oprit personalulul diploma- tea StatuluT, Vara a putea cine-va sa'sT-o in-
tic roman a se insárcina cu gerarea timpo- sus6sc1..
rara a afacerilor unel alte legatiuni sad con- Art. 30. Titularul uneT legatiunT nu pike
sulat strain, far& autorisatiunea prealabila a corespunde, oficial sad confidential, de cat
ministerulul afacerilor externe. cu singur ministru al afacerilor externe.
In cas de urgenta, se pote lua insarcinarea In casuri urgente, si cand cuvinte serióse
provisorie de a protege pe acei supusl strainT de servicid o reclama, el póte corespunde di-
si de a primi In deposit archiva legatiunei rect si cu autoritatile politice sad judiciare
sad consulatnlul strain, raportand 'Msá indata din Ora. ale judetelor marginase cu Statul
ministerului de externe. unde se afla, raportand insa indata despre a-
Art. B. La fie-care schimbare a titlurilor césta ministeruluT afacerilor externe.
legatiuneT se va face. in Introit esemplar. un Art. 31. Coresdondenta pritnita sad espe-
inventar de objectele cancelarieT si ale lega- diata de capul legatiunel, va fi inregistrata in
tiunel, sub-scris fie-care esemplar de titularul resumat intr'un registru special.
legatiunel care pléca, si de acela care intra. AcOsta corespondenta, ca si orl-ce alt do-
Dac ). titularul vechid a incetat din viata, cument oficial al legatiunel, nu se va comu-
mostenitoril set. daca sunt present1 in loca- nica nicT unel persOne straine, nicT se va pu-
litate, vor ft invitati SI. asiste la inventariare, blica far& ordinul i autorisatiunea rninisteru-
facêndu se mentiune despre acésta in actul lul afacerilor externe.
de inventarid. Daca ei nu sunt presenti, sad Art. 32. Capul legatiunel nu va putea ase-
dada nu se afla o altd. persOnit care sa. repre- menea publica, sub-scris de dénsul, nicT un
sinte pe repausat sad pe mosteMtorii s'el, se articol prin diarele rom'ane sad straine, nici
vor invita doui altl nationall, strainT de ofi- o opera tiparita, asupra unel cestiunT ce se
cid. cart sa. asiste ca martorl la facerea in- l6ga. direct orl indirect cu politica general&
ventariulul. sad locala a qilei, fara mai inthiti a core spe-
Unul din originalele inventariulul se con- ciala autorisare a ministerulul de externe.
servit in arhiva legatiunel, un altul se da in Aceiasi dispositiune se aplica si pentru se-
priniirea titularului ce se retrage, sad moste- cretaril sad atasatil legatiunel.
nitorilor lul, Si un al treilea se tramite minis- Art. 33. Cand legatiunea va avea a comu-
terulul afacerilor externe. nica sad a tramite ceva acte sad documente
Art. 27. Mat inainte de a se Inchide in- uneT alte autorltati din Ora, o va face prin .
ventariul. noul titular 'I compara cu cel ye- mijlocirea ministerultil afacerilor externe.
chid, in presenta fostulul titular sad a persó-
net care 'I represinta, si constata dada din TITLUL III.
inventariul cu care fostul titular primise le-
gatiunea lipsesce vre un object din cele men- Despre coneedil i geranp.
tionate intr'énsul si face mentiune despre
acesta in inventariul Cel nod. Art. 31. Capul legatiunel va cere conce-
Art. 28. Cand titularul unel legatiunT pa- did de la ministru de externe.
rasesce provisorid postul sIft, pole sa. faca un Acest concedid, afarä de casurl grave, sad
inventarid in presenta si cu concursul aceluia and trebuinta serviciulut o va cere, nu pi:Ste
care are sa. gereze legatiunea. trece peste trel lunl, in cursul unui an.
In orl-ce cas ins1., cand nu s'a facut un asa Art. 35. Ministrul de externe are dreptul
inventarid, i dach titularul noel legatiunT nit a retine pe un cap de misiune in capital&
se va mal intórce la reseclinta sa, inventariul spre a lucra in minister.
se va face in dublu esemplar numai de catre In asemenea cas el nu se considerd. ca cum
titularul cel noil, in presenta si cu concursul ar fi in concedid, si are drept la Intrega sa
persOnel care va ft gerat legatiunea. Unul din remunerare ca cap de legatiune, si la cheltu-
esemplare va temanea in archiva legatiunel, elite de representatiune scadute prin partea
altul se va tramite ministeruluT. cuvenita acelui care gereza legatiunea.
RIspunderea de lipsa objectelor sad acte- Art. 36. Cand capul legatiuneT se ail& In
lor legatiunei va privi pe vechiul titular care concedid, el va ardta ministruluT de externe
n'a asistat la facerea inventariulul, sad nu 'I a locul resedinteT sale pe timpul concediuluT.
facut mai inainte de a pleca de la postul sea. Acesta va putea tot-d'auna intrerumpe con-
Art. 29. Capil legatiunilor sunt responsa- cediul si invita pe representant sd merga la
bill de tote objectele sad mobilele legatiuneT postul sIft, cand trebuinta serviciulul o va
cump6rate sad date de Stat, de archive. de re-- cere.
gistre, carti, legi, regulamente, circularl, im- Art. 37. Secretarii i cel-alti ItnpiegatT al
primate si de tdta corespondinta oficiall. sad legatiuneT vor cere concedid de la capul le-

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIDL DE EXTERNE. 709
.gatiuneT, care '1 va da cand serviciul nu va cand acesta va fi presinte, sad din partea mi-
suferi, ci anuntand despre acésta pe minister. nisterulta, cand el va lipsi. In aceste relatiunl
Art. 38. and capul legatiunel va obtine cu diplomatiT strainT i cu tmpiegatiI guver-
concedid, el va lasa gerarea legatiune1 unul nulta local. el vor urma directiunea ce li se
din secretaril sel dupa randul ierarhieT, con- va desemna, ci se vor conforma instructiuni-
form art. 22, ci regulandu-se cheltuelile de lor ce li se vor da.
representare dupa cum s'a dis la art. 12. Art. 45. Cand se va crede de folos, se va
Art. 39. In cas de mOrte, de suspendare, putea ataca pe langa legatiunT oficerT din ar-
de rechemare sad de revocare, a capuluT le- mata sad din marina, cu titlul de atafatt tni-
gatiuneT, tot unul din secretarT, dupa randul
ierarhiel, va avea gerarea de oficid, sad pdnä Regularea misiunel lor se va face prin in-
cand ministrul va hotari. telegere intre ministrul afacerilor externe ci
Secretarul gerant, in asemenea cas, va a- cel de resbel. Acecti atacatl depind de titula-
vea dreptul la a treia parte a cheltuelilor de rul legatiunel pentru orT-ce privesce raportu-
representare. rile lor cit autoritatile locale, insa primese
Art. 40. Cand nu va esista secretar, gera- instructiunT de la ministerul lor respectiv, ai
rea legatiune1 se va incredinta de ministru corespund direct cu acesta pentru orT-ce se
until anume tramis, care se va bucura de tra- raporta la rnateride technice ale artel mili-
tamentul de secretar ci de a treia parte a tare, comunicand raporturile lor ci capulul
cheltuelilor de represintare. legatiunet
Art, 41. and capul legatiuneT este che- Atacatil militarl se numesc cu scrisdre mi-
mat in téra din causa incetareT relatiunilor nisteriala ci nu dobêndesc nici un drept in
diplomatice cu Statul unde el functiona, sad cariera diplomatica pentru serviciul acesta.
pentru interesul serviciulul. el va continua a Solda lor, precum i alte indemnitatT, ii
se bucura de alocatiunile postulul s6d. se platesc de ministerul de reshel
Art. 42. Perceperea i inscrierea taxelor La ceremoniile publice eT asista in unifor-
luate de catre capil legatiunilor pentru dife- ma, impreuna en personalul legatiuneT.
ritele acte, se vor face conform tarifel ci regu- Art. 43. Afara de atacatiT neretribuitT El
lilor stabilite pentru consult ci cu aceeacT de atacatil militarT, este oprit capilor legatiu-
comptabilitate. nilor a se servi pentru conducerea afacerilor
krt. 43. ImpiegatiT diplornaticT aT unel le- cu alte persOne straine de cariera diploma-
gatiunI nu pot prirni darurT sad onorurT de la tica i nedependinte de ministerul afacerilor
un guvern strain. mat nainte de a cere auto- externe.
risarea guvernulul lor. Art. 47. Tot personalul diplomatic este
Art. 44. ImpiegatiT unel legatiunT nu pot nut a avea uniforma prescrisd prin decret
sá intretina raportur1 oficiale cu guvernul lo- domnesc.
cal sad cu diplomatiI strdinl, lard. o anume Art. 48. Acest regulament va intra in a-
insarcinare din partea titularulul legatiuneT, plicare la 1 Septembre 1880.

DECRET §i REGULAMENT(')
PENTRU FICSAREA CGSTUMULU1 REPEESENTANTILOR LOMANIEI IN ST1IA1NATATE
(1871)
BEGULAMENT pept, cu bagueta, la guler ci la mania, ecuso-
nul la spate ;
I. HaIna de postav civit inchis, gulerul IV. Secretarii anteid vor purta broderia
,drept ci cu un rand de nasturT; pantalonul de
casimir alb cu o handl de aur ; gileta de Ca- la guler ci la manicl ;
simir alb cu un rand de nasturT, sabie de si- V. Atacatil, secretarul al II-lea, dragoma-
def ci aur, dreptd, in lungul pulpeL; nasturl nul ci cancelarul de la agentiT, vor purta bro-
auriti, cu armele Orel; capela trances& gar- deria la guler ci la manicl, ci pantalonul de
nita cu pene albe ; culdrea hainel cu o banda de aur, capela gar-
II. Agentul diplomatic la Constantinopol nita cu pene negre ;
va purta broderia pe pept, la guler, la rnanicT VI. Delegatil sad agentil Romaniel In di-
ci glitrul hamel, ecusonul la spate; ferite porturt vor avea uniforma indicatd. la
III. Ce1-a1t1 agentl vor purta broderia, pe art. 5 al acestut regulament.
I

(1) Acest Itegulament este trecut gi In vol. II (apendice) al coleciel legilor Bujoreanu, la partea legiuiri
.lor emanate de la Minist. do externe, pag. 10.

www.dacoromanica.ro
710 LEG. POL1TICE I EMANATE

Art. alibi' (al Decretulul). Acest costum I la cull agentil apar investitl de caracterul lor
se va purta la receptiunile sad ceremoniile oficial.
I

REGULAMENT
RELATIV LA DOLMA PORTURILOR I MALURILOR DUNARENE ALE ROMANIEI (1)
(Deer. Nr. 706 din 24 Ilfartie 1879).
TITLUL I twit& de un alt vas sad de cherl pana la ve-
nirea capitanulul de port.
Pol It la porturilor Art. 7. Capitanil sad patronil bastirnente-
CAPITOL I lor pe bordul cdrora s'ar afla cadavre aduse
din alte state, sunt tinutl a anunta capitaniel
Regal i generale asupra bastimentelor sosind indati. dupil sosirea in port.
in porturi, stationdnd sail efind. Art. 8. Cdpitanil. patronil sail conductoril
Art. 1. Bastirnentele sunt tinute a se con- diferitelor bastimente, sunt tinutl a arunca
forina strict dispositiunilor presentulul re- ancora numal in locul ce ii se desemna de
gulament si injonctiunilor ce le sunt adresate apitanul portulul sad de delegatul sed.
de catre impiegatil capitanielor de port spre 0 data ancorate, hastimentele se lega prin
esecutiunea acestor dispositiunT. cablurT solide de paril sad belciugele stabi-
Art. 2. Bastimentele, intrand in port sad lite spre acest sfarsit. sad de bastimentele
esind, vor avea arborat pavilionul lor natio- deja ancorate.
nal. Art. 9. Cand bastimentele remorquate vor
Capitanul, patronul sad conductorul, tre- trebui a lega sad ancora in port, remorque-
bue a Ii pe bord la intrarea bastimentulul in rele nu pot molla,cablurile de remorqua
port sad la esire. inte ca corprile aduse sa. fie in securitate.
Art. 3. Bastimentele cu aburl intrand in §I
port sad esind, vor diminua forta lor ; cele Despre actele de bard i depunerea
cu panze vor avea numal panzele necesaril interogatoriului.
spre a putea guverna. Art. 10. Orl-ce bastiment de comercid in-
Art. I. Bastimentele, intrand, stationand trand intr'unul din porturile dunarene ale Flo-
sad esind, vor avea ancorele lor suspendate manieT, este tinut a avea pe bond :
la grul era nu fixate la bordagid; in casurl 1. Un rol de echipagid in regulit, consta-
necesaril, ele vor fi lasate pen& la apa. tand identitatea Omenilor ce s'ar afla pe bord.
Art. 5. Bastimentele cari ar avea pe bord 2. Un act liberat de autoritatea sa natio-
praf de pusca sad de mina, catran, srnela sad nerd indicand locul i anul Construciimel
alte resinese precum si licuide inflamabile, bastimentulul, numele proprietarulul, adan-
sunt tinute ca indata dupa sosirea lor in portcimea tragend incarcat si neincarcat. nume-
si inainte d'a acosta cheul, sal declare capi-rul tonelor de capacitate, pavilionul, etc.
täniel. 3. 0 patenta de sanetate.
Niel intr'un timp si sub nicT un motiv, a- 4. Un act, care nu va fi mat vechid de un
ceste bastirnente, nu vor putea avea lumina* an, liberat de autoritatea conipkinte, incre-
dintand c bastimentul se gasesce in stare
de foc pe bordul lor, fie lampl, fie lanternä,
fie tigara, pena ce asemenea materiT nu sunt buna de navigabilitate.
descarcate. Plutele vor avea tin act cu care sa. se pita
Capitanil, patronil sad conductoril basti- constata, in regula, identitatea lor i aceia a
mentelor avend pe bord materil esplosibile, 6menilor aflatT pe densele, i o patenta de sa-
le vor depune, conform alin. II al art. 198, din netate.
presentul regulament ; inainte de acesta ope- Este Inteles ca capitanil, patronil, pilotiT
ratiune. aceste bastimente sunt tinute a avea sad conductoril diferitelor bastimente prat:-
un pavilion rosu la catartul dinainte. ticand navigatiunea maritima. sad fluviala,
Art. 6. Bastimentele cu patenta bruta, vor avea tang& den01, intfand in aceste por-
vor avea arborat un pavilion galben la catar- turT, diplomele sad brevetele ce le ad fost li-
tul dinainte i vor remane in 6re-care dis- berate de autoritatile de cari depinde.

(I) Vo41 regul. modifictitor care urmézfi.

www.dacoromanica.ro
 DE LA if INISTERIUL DE EXTERNE 711
Art. II. Capitanul, patronul sad conduc- caruia deja ad fost fixate de autoritatea su-
torul bastimentulul sosit in port, este tinut a perióra a judetulul, se va putea descarca sa-
depune, in cele 24 ore cari urmeza de la so- vura, sgura sad cenusa.
sire, actele de bord, la oficiul capitanieT prin Puntile pentru descarcarea lor, vor fi in-
mijlocirea caruia se transmit, daca este tre- destul de late si stranse ast-fel ca sa nu se
buinta, autoritatil consulare respective (1), p6ta strecura nimic in apa (5).
dupa confrontarea lor cu interogatoriul de Art. 18. Este oprit descarcarea savurei,
care e vorba in articolul urmator. Patenta de sgurel sat cenuseT, in timpul dupa apusul s6-
sangtate insa, rgmane in oficiul capitaniet in relul pana la resarit.
tot tempul sedereT bastimentulta in port. Savura descarcata va fi, de preferinta, in-
Art. 12. Tot In intervalul preveclut de ar- trebuintata pentru imbunatatirea portula
ticolul precedent, capitanul, patronul sad con- CAPITOL II
ductorul bastimentulut sosit in port, este ti-
nut sa complecte interogatorul (imprimat) ce Disposifiunt speciale pentru bastinientele
i-se presinta de capitanul portulul, constatand stationand.
conditiunile in cari sosesce bastimentul (2). Art. 19. Orl-ce capitan, patron sad con-
Manifestul sag statul general al marfurilor ductor al unul bastiment cu panze sad cu a-
destinate importatiunei, conform art. 66 din burl, al until ceam, navrat, step, pieta, pin-
legea generala a vamilor, se depune direct la ta etc., stationand in port ancorat sad legat
biuroul de vama. la ched sad mal, este tinut a veghia ca va-
Art. 13. Dup.. depunerea actelor de bord sul sea sa nu causede nicT pagube altor vase,
si complectarea interogatoriulul, capitanul, nici degradatiunI cheurilor, semnalelor sag
patronul sag conductorul, primesce certifica- altor stabilimente pe apa i pe mal servind
tul capitanuluI de port constatand implinirea, navigatiuneI ; el e dator asemenea a avea a-
la oficiul sel, a formalitatilor de sosirea bas- ceiasl grije pentru bastimentul sed.
tirnentulul. Art. 20. Orl-ce bastiment stationand in
Acest certificat trebue a se presinta la orl- port, este tinut a avea pe bord atatia. 6menT
ce cerere a agentilor insarcinatl cu politia din ecuipagid c141 ar fi de trebuinta a face
portulul. manevrele ce s'ar cere.
Art. 14. Batelele de pasagerl (3) facend Pentru ceamurT, navrate, plute, etc. un cus-
curse regulatZ, pentru a se accelera operatiu- tode este indispensabil a le pazi.
nile lor, sunt dispensate de depunerea acte- Art. 21. In tot timpul stationareT in port,
lor de bord (4). bastemele i contra-hast6nele de flocurl vor fi
scOse, vergile de jos ale panzelor vor fi dirt-
§ II giate in lungul borduluI spre a nu gena alte
Despre savurd. bastimente.
Art. 22. Capitanul, patronul sad conduc-
Art. 15. Capitanit sad patronil bastimen- torul care ar tine bastimentul sea la ancora,
telor venind din mare cu savura, sunt tinutT este dator a indica locul eT printr'o pinta.
a presinta capitaniel de port certificatul au- Art. 23. Niel un bastiment deja ancorat
toritate1 din Sulina constatAnd cuantitatea sa- sad legat in port nu 'Rite a's1 schimba locul
vurel cu care a urcat Dunarea plecand din furl permisiunea capitanulul de port.
acel port. Ele sunt ins& tinute a schimba locul cand
In casul cdnd bastimentul ar calca In apa aclsta ar fi recunoscut necesarid de capitanul
mai putin de cat indicatiunea din certificatul portuluT.
numit mal sus, capitanul sad patronul basti- Art. 24. Cdnd pentru un motiv 6re-care
mentulul este tinut a justifica cu certificatul un bastiment sag plutk etc., este obligat a
verl-unul alt port unde ar sustine cli ar fi mai intinde un cablu sad lant d'acurmezisul apel,
lasat din savura. aceste legaturT trebue sa fie mollate indata ce
Art. 16. Este interdis, In mod absolut, bas- un alt bastiment se presinta a trece.
timentelor a arunca in fluvid savura lor; a- Art. 25. Panzele bastimentelor stationand
semenea este interdis celor cu vapor pentru In port nu vor putea fi intinse de cat pe un
sgura sad cenusa produsa prin arderea car- timp linitit. Ele vor trebui stranse inainte de
bunilor. apunerea sOrelia.
Art. 17. Numal in locurile si la distanta Art. 26. Niel un foc de arm& nu este per-
ce s'ar desemna de dire capitanul de port, mis in port atat qiva cat si nóptea.
(1) A se vedea art. 60 i 61.
(2) V. art. 159 si nrinttórelo.
(3) Prin batele pe pasageri se thtelege i acele numite de postA.
(4) A se vedea art. 51.
(5) AcéstA rOsurA. se va observa et la desearcarea sae incarearea earbunilor ran allor asemenea materiale.

www.dacoromanica.ro
712 LEG. POL1TICE I EMANA TE

Art. 27. Destructiunea prin asphysie a so- Art. 38. Este oprit, in regulg generala, a
ricilor sad a verminel, nu se va putea opera se incaldi, In interiorul portulul, smóla sad
in port farg o speciala autorisatiune a capi- catrgn, pe bordul bastimentelor.
tanuluT de port. Verl-cand o fumegatiune ar fi necesarg pe
Art. 28. Sunt tinutl capitaniT, patronil sad hordul unul hastiment stationand, chpitanul
conductoril a nu rasa fiber pe bordul basti- sad patronul va cere, inainte de verl-ce me-
mentuluT tor stationand, cginT, maimute sad sur, autorisatiunea capitanulul de port spre
alte animale. a clestina loc conform art. 146 de mal la vale.
Art. 29. Orl ce cgpitan, patron sad con- Numal in tirnp de qi sunt permise aseme
ductor este tinut a restabili linistea pe bordul neg operatiunl.
bastimentuluT sad cand ar fi turburatd prin Art. 39. Cdpitanil, patronix sad conducto-
certurT sgomot6se. In casurl de Mita si cand nil vor observa a nu se face usagid pe basti-
ddnsil n'ar putea ajunge la un resultat satis- mentele tor stationand, de cat de lampe cu
fAcOtor, sunt tinutT a anunta indata capita- uleid sad lanterne inchise.
naluT de port spre a lua acesta dispositiunl Art. 40. Grind focul se manifestg. pe bor-
conform art. 152, de maT jos. dul until bastiment in port, capitanul sad 6-
Art. 30. Capitanil, patronil sad conduc- menil de guarda cari ar fi presentT, vor pune
toril hastimentelor stationand, sunt tinutl a indath hastimentul la larg unde primesce a-
anunta indata cgpitanulul de port orT-ce cas, jutorul necesarid.
pnivind bordul ce comandg : abordagid, ava, Art. 41. Orl-ce hastiment statkonand in
rie, furt, m6rte pe bord, inecare, etc. port, legat la mal sad la ancora, trebue sa
Art. 31. Niel un bastiment stationand, nu MI6, in timpul noptil, un fanal cu lumina
va putea permite acostarea la dOnsul, a uneT alba, pus la o inaltirne suficientg pentru a fi
tarce sad salupe venind de la malurite Sta- visibil din t6te partite.
telor vecine. afarg. de casunT de forta majorg. Art. 42. Este oprit bastimentelor a lua
sad and }Arca orT salupa ar avea o espresg. matelotT pe bordul Tor lard autorisatiunea
permisiune a capitanulul de port. capitanulul de port.
Art. 32. and pentru cas de forta majord, Dacd prin deces, desertare, sad licentiare
s'a permis uneT harce sad salupe venind de la bastimentul are trebuinta de altT matelotl pen-
verl-unul din malurile Statelor vecine, a a- tru a coinplecta echipagiul sdd. capitantd. pa-
costa la un hastiment stationand, cdpitanul, tronul sad conductorul, trebue sa presinte, pe
patronul sad conductorul acestuia, este tinut nouiT angagiat,T, cdpitanulul de port.
a anunta indatg capitaniel de port. Art. 43. VerT-cine din echipagele vaselor
A rt. 33. Nicl un hastiment stationand nu stationand, ar gdsi pe Dundre sad in Du-
va putea da asil pe bord 6menilon streinl de Dare diferite lucrurl provenite din naufragid,
echipagiul s'ed, pentru cari, cdpitanul, patro- este tinut a declara si preda indata oficiulul
nul sad conductorul bastirnentulul n'ar fi si- capitanuluT de port care fixOzd recompensa
gur cá el nu sunt urmaritT de verl-o autoritate. dung, importanta luerula
Art. 34. Cdpitanil, patronil sad conduc- Art. 44. TotT navigatoril in port nu vor
toril hastimentelor stationand, nu vor putea putea refusa serviciul pentru care vor fi pro-
refusa darea in manele eitpitanulul de port a pril cand, in cas de pericel, s'ar cere de ca-
unuT individ care, urmarit de autoritatT, an pitanul portulul.
cAuta refugid pe bordul acestor bastimente.
Art. 35. CapitaniT, sad patronil bastimen- §1
telor cu pasagenT pe hordul carora s'ar gasi, cn Despre bastimentele Ta scheld i dame
pasagerT, individI urniaritT de diferitele autori- operaciunile Mr.
tact pentru delicte si crime de drept comun. Art. 45. Orl-ce bastiment la schell este
nu vor putea refusa. stationand In port. da- dator a permite trecerea peste ddnsul a ca-
rea lor in manele capitanutul de port cand a- blurilor bastimentelor vecine sad si legarea
cesta 'T va cere. de dOnsul a acestor hastimente. Asemenea
Art. 36. Bastimentele cu pasagerl, statio- este dator a permite trecerea pe bordul sCd
nand, cand pentru Ufl cas 6ne care ar 11 ne- a marfurilor ce ar incarca sad descarca bas-
cesarid dupa cererea capitanuluI de port, a- timentele aflate la schela spre larg.
sistenta consululuT natiunel de care depinde. Art. 46. NumaT Joea si Dumineca p6te e§i
nu vor putea parasi pot tul inainte de sosirea un bastiment din schela.
consululul, Did pentru motiv ca este ora ta- Bastimentul care, terniinandull operatiu-
rifulul de plecare. nea la scheld, ar obtine consimtimOntul ca-
Art. 37. Niel un hastiment stationand, nu pitanilor bastimentelor vecine spre a'l face
va putea refusa arborarea pavilionuluT sdd, loc liher de qire in alte dile de cat acele pre-
cand acOsta s'ar cere de cAtre cApitanul por- sense maT sus, trehue sd aiba si permisiunea
tulul. capitanulul de port.

www.dacoromanica.ro
 DE Lk MINISTERIUL DE EXTERNE 713

Art. 47. Sunt obligat1 cdpitanil sad patro- pe proprietariT sad consemnataril marfurilor
niT bastimentelor In scheld, a face loc liber destinate importatiuneT sad esportatiunei, sä
de esire in Odle prevedute prin articolul pre- descarce sad sa incarce, in timpul de nópte
cedent bastimentuluT care 'IT-a terrninat ope- (de la apusul pang la r6stiritul sOrelul) (2).
ratiunea la scheld. Batelele de pasagerl, prevSdute la art. 51
Art. 48. Bastimentul ocupand cheiul de maT sus, vor putea incarca sad descarca
trebuind a'l ceda, va fi ajutat, in schimbarea si in timp de nOpte, pdzindu-se, bine inteles.
loculul, de tote mijlOcele bastimentulul care dispositiunile alin. LI al aceluias articol.
vine al ramplasa. Bastimentele notate In art. 52 vor putea.
Echipagele se vor ajuta reciproc in scheld asemenea, descArca i n6ptea.
In casurl de necesitate. Art. 54. Cand batelele cu vapor% de malt.-
Art. 49. Capitanit, patronil sail conducto- furl, slepurile fard panze i pletele, despre
ril bastimentelor sunt tinutT a face Indestul care e vorba in art. 52 de mai sus, ar des-
de late si solide puntile de incarcare sad des- ctirca in timp de nOpte, sunt tinuti cdpitanil
carcare. sad conductoril lor orT representantil pers6-
Art. 50. Afarl. de esceptiunile facute pen- nelor sad companielor carora apartin aceste
tru bastimentele notate in art. 51 si 52 de mal hastimente a depune la cdpitdnia portuluI in-
jos, nicl un bastiment nu va putea incepe in- terogatoriul, indatl. ce acest Acid s'a deschis.
carcarea sad descarcarea fdra ca capitanul, Actele de bord se vor depune conform art. 11.
patronul sail conductorul sd fi obtinut de la Art. 55. Cdpitanil, patronil sad conditc-
cdpitanul de port certificatul prescris de art. 13. torii bastimentelor atlate in port, nu vor per-
Art. 51. Batelele de pasagerl, conform mite proprietarilor sad consemnatarilor de
art. 14 de maT sus, hind dispensate de depu- marfurT a Incarca sad descarca in dilele de
nerea actelor de bord, vor putea Incarca ii sdrbdtorl indicate la art. 136 ca.nd cancela-
descarca cand vor avea si marfurl sa ia din riile portuluT sunt inchise pentru operatiuni le
port sad sa lase. lard certificatul de care e comerciale, nicl (loud ore din dilele de lucru,
vorba in articolul precedent, pazind insa dis- de la 12 2.
positiunile art. 74 din legea generala a vdmi- Spre sciinta bastimentelor, dilele de sOr-
lor, in ceea ce privesce incarcarea, si art. 75 batOre i cele cloud ore de repaus din dilele
din aceiasT lege, pentru descarcare. de lucru, bandiera portulul nil va flota.
Afard de obligatiunile catre biuroul vamal, Art. 56. Dispositiunile articoluluT prece-
representantil persOnelor sad companiilor dent nu sunt aplicabile si bastimentelor de
carora vor apartine batelele, printr'o declara- pasagerl cand ar lua sad lasa i marfurT ; la
tiune generala data la biuroul cdpitanulul de sosirea si plecarea acestora, cancelariile por-
port, vor lua asupril-le insarcinarea capita- tuba, conform art. 28 din legea generala a
nilor in ceea ce privesce complectarea in 24 vamilor, sunt deschise la orl-ce 4i si la ort
ore a interogatoruluI cerut de art. 12 de maT ce ord.
sus, numal când ar avea si radrfurT sa lase Art. 57. Capitanil, patronil sad conduc-
sad sa ia. ET se vor angaja asemenea a res- toriT diferitelor bastimente avOnd de efectuat
punde de orl-ce contravenire a 6menilor corn- operatiunl in porturile sail la malurile Ro-
punênd echipagele, la regulele prescrise pen- maniel, vor observa, In ceea ce privesce, dis-
tru politia porturilor. positiunile legel generale a vamilor spre a nu
Art. 52. Batelele cu vaporI de indrfurl (1) cdclea In penalitatile prescrise osebit de acea
construite pentru navigatiunea fluviala, pre- lege. pentru ce se raporta la datoriile catre
cum si vasele. far& panze, cunoscute sub nu- vama.
mele de slepurT si plete, vor putea incepe Art. 58. Indata. ce bastimentul tenni-
descarcarea numa1, i fãrä certificatul men- nat operatiunea se va muta, dad. trebuinta
tionat in art.13, pazind dispositiunile art. 75 va cere, la locul ce'l desemnd cdpitanul por-
din legea generala a vamilor. tuluT sail delegatul sOd, unde rOtrulne pana la
Capitanil sad patroniT si conductoril lor plecare.
orT representantil persOnelor sad companii-
lor cdrora apartine aceste bastimente sunt ti- CAPITOL III
nutT, cu tote acestea. a se conforma art. 12 de Dispositiunr speeiale pentru bastimentele
mal sus de si ad inceput descarcarea. pdritsind portul.
Incarcarea nu póte fi permisä fara certiti-
catul cerut de art. 13. Art. 59. In regula, generaM, nicT un has-
Art. 53. Este oprit cdpitanilor, patronilor timent nu /Ate salta ancora de plecare. tarS.
sad conductorilor de bastimente a 'T ingadui un .perrnis) al cdpitanulul de port.
(1) V. i art. 55.
(2) Intro batolele cu vapori de marfuri, tar5 i remorquerile cand ar alma cx po bordul lor marturI.
www.dacoromanica.ro
714 LEG. POLITICE §I EMANATE
Acest act, tinend locul vise de plecare pe fie cu objecte de consumatiune sad deserte,
rolul de echipagid, va fi presintat de cdpita- va trage numal la locul destinat in port pen-
nul, patronul sad conductorul bastimentuluT, tru asemenea vase.
celor-alte porturl la care ar aborda. Conductoril lor sunt tinutl a se presinta in-
Art. 60. Bastimentul incarcat cu mArfurT data la biuroul cdpitanuluT de port.
destinate esportatiuneT este tinut a justifica Art. 67. Este cu totul omit barcelor sad
capitaniel de port, prin presintarea actelor le- salupelor, venind de la malurile Statelor ve-
gall (declaratiune, recepisa si manifest visat) eine, a acosta un bastiment stationand in
ca a satisfacut obligatiunilor pretinse de ca.- port, fang o espresa permisiune a capitanu-
tre biuroul de vama. lul de port.
Orl-ce bastiment mercantil este tinut ase- Art. 68. Sunt tinutT conductoril barcelor
menea, lnainte de a salta ancora de plecare, sad salupelor plutind printre bastimentele
a achita plata arnendilor de care se va fi fa- stationand in port sad pe langa aceste basti-
cut pasibil in timpul sederel in port, fie ca mente, a trage la term indatd dupd prima so-
infractiune la legea generala a vAmilor, fie matiune verbald a capitanulul de port sad a
pentru contraventiunl la disposiOunile pre- impiegatilor sub ordinile luT.
sentulul regulament; va restabili degradatiu- Art. 69. Conductoril barcelor sad salupe-
nile ce va fi talcut i va despAgubi pe recla- lor venite In scheli, cu pesce, fructe sad alte
mantl de daunele ce s'ar constata juste. comestibile supuse observatiuneT medicale,
Pentru acest sfersit, actele depuse la capi- sunt opritT a le descarca pe ched sad mal ina-
tania portulul impreuna cu cpermisul pre- inte d'a se opera visita.
scris la articolul precedent, sunt cea din urma ET sunt OnutT a lua inapol, la plecarea lor,
espeditiune pentru bastimentele de plecare. objectele gasite de medic vatamatóre sand-
Art. 61. Cdpitanul, patronul sad conduc- tatil.
torul bastimentuluT ale caruia acte de bord,
conform dispositiunilor art. 11 din presentul CAPITOL V
regulament, ar fi depuse la autoritatea con- Regule pentru bastimentele cari se intilnesc
sulard de care depinde, prirnesce doud ase- sag se intrec, in limitele porturilor.
menea <permisurl spre a putea lasa unul la
disa autoritate, in basa cdruia sa't libereze Art. 70. In regula generala, este interdis
actele de bord. unuT bastiment de a intrece bastimentul care
Art. 62. NicT un bastiment nu va putea urmdza aceias1 cale, si la doue bastimente
pArdsi portul fan ca capitanul, patronul sad mergend in sens contrarid de a se MUM a-
conductorul sa's1 ia actele de bord depuse la supra punctelor unde portul nu presinta o
capitania portuluT. largime suficientd.
Art. 63. Batelele de pasagerl, pentru cari, Art. 71. Niel un bastiment nu póte a se
conform alin. II al art. 51 de maT sus, se fac dirige in curmezisul calel urmata de un alt
responsabill representantiT carora apartin a- bastiment. spre a'T impedica cursa Pd.
ceste batele, vor putea pArasi portul si fdra Cand un bastiment urciind fluvial se ga-
,permisulo mentionat in art. 59 de maT sus. sesce expus a intdlni un hastiment coborand
.

Art. 64. OrT cand un bastiment care, dupd asupra until punct unde portul nu oferd o bAr-
ce 'sT-a primit espeditiunile pen tru plecare. ar gime suficienta, trebue a se opri in josul pa-
fi retinut de verT-o musk sad, pentru interese sagiulul pan& ce trece cel-alt bastiment; dacd
private, ar voi sa'sT prelungesca sederea in hastimentul care urea este angajat in pasagid
port, peste 24 ore, capitanul, patronul sad in mornentul intêlnireT, bastimentul coborand
conductorul depune espeditiunile in oficiul este tinut a arunca ancora ce trebue sit aiba
cdpitanieT portulul unde rdman pand in qiva tot-d'auna inapol, si d'a se opri in sus pand
plecarel. ce calea sa este liberii.
Baca prelungirea sedereT va fi maT mare de Art. 72. In trecerile strimte de prin por-
trel dile, cdpitanul, patronul sad conducto- turT, bastimentele cu abur1 nu pot a se apro-
rul primesce un nod < permis, de plecare. pia la o mica distantd. de bastimentele cari
Art. 65. Bastimentele pardsind portul, vor preced.
retrage cablurile IndatA ce acestea vor fi des- Art. 73. Cand cloud bastimente cu aburl
legate. sad doud bastimente cu panze navigind cu un
vent favorahil se intelnese in port avend cale
CAPITOL IV In sens contrarid, acela care urea Hut trehue
Disposition; privind barcele sag falupele a manevra catre malul stang, si acela care
in port. cohort, cAttre malul drept, ast-fel ca amen-
done sa vinit spre tribord (drepta), precum
Art. 66. Orl-ce barcà sad salupa venind este de usagid la mare. Tot asemenea si and
de la malurile Statelor vecine, fie cu pasagerl, intOlnirea este intre un bastiment cu aburl
www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL DE EXTF.RNE. 715
si un bastiment cu panze navigand cu un dou6 convoiur1 nu pot nicT o data a se afla,
vent favorabil. in limitele porturilor, until langa altul, flind
Cdpitanul sad patronul care se abate de la in miscare.
aceste regule trebue a proba, in cas de ava- In cas de intelnire cu bastimentele cu panze
riT. ca a fest in imposibilitate d'a le observa, sad cu aburl, avend cale in sens contrarid,
in lipsa de care, este responsabil Inaintea remorquerul, daca urea riul, are facultatea
autoritatilor competente, despre accidentele d'a se abate de prescriptiunile art. 73 de maT
survenite. sus, pentru a se tine afara din curent, daca
Este, afar d. de acestea, tinut a da semna- Ole face acOsta fara pericol pentru bastimen-
tele prescrise la art. 75 si 76 de maT jos. tele intalnite.
Daca done bastimente cu aburT dad de o- RemorqueruT este tinut Inca, daca usézit
data. acelasT semnal, seinnalul bastimentuluT de acCsta facultate, a da semnalele prescrise
coborand face regula. de art. 75 si 76 de mal sus.
Art. 74. Cand doue bastimente cu aburi Art. 79. In reguld generald, orl-ce basti-
mergend in sens contrarid sosesc Ia o curbd ment cu vapor! care nu remorqua un convoid,
ce ar fi inteun port, densele trebue a's1 da precum si orl-ce bastiment cu panze navigand
semnalele prescrise la art. 75 si 76 de maT cu un vent favorabil, trebue a libera pasagiii
jos, si acela care este in jos se opresce pand unul convoid de bastimente remorquate. In
ce cel-alt trece. lipsa de spatid suficient pentru acest fapt, ca-
Art. 75. Dacd un bastiment cu aburT vrea pitaniT i conductoriT, atat a1 remorquerelor
s. intrécit pe tin alt bastiment cu aburT mer- cat si aT bastirnentelor remorquate, sunt ti-
gend in acelas sens, dà semnalul inainte d'a-1 nut!, chiar in casul cand semnalele prescrise
ajunge la midi distantd, prin cincl lovituri de art. 75 si 76 de maT sus n'ail fost date, de
de clopot sad de finer, si niicit un pavilion a se abate, conform dispositiunilor cliselor
cu hainpd. peste aripa dinainte sad ridicd la articole, si de a asa4a inteo singura linie has-
jumetatea catartulul tin pavilion albastru in timentele conduce in remorqud.
timp de cliva, sad un fanal juminat, cu sticle Cdpitanil si concluctoril remorquerelor si
albe, in tinap de nópte. itsupra acestor sem- bastimentelor remorquate trebue, gall de a-
nate, bastimentul mergend inainte s'abate la cestea, in tote casurile de intalnire cu alte
tinga liberdnd pasagid celul-alt bastiment bastimente, a apropia, pe cat e posibil, unele
care ia la drepta; Indafit ce bastimentul care de allele, bastimentele conduse in remorqua
urnlezä se add la cligtanta de o jumetate lun- in convoid spre a libera celor-alte bastimente
gime de bastiment de acela care precede sad un pasagid suficient larg.
de coda convoiulul remorquat de densul, a- Art. 80. Conformandu-se regulelor pres-
cest din urmft trebue a micsora inersul sed crise de articolele 70-79 carT preced, basti-
pand ce este intrecut. rnentele trebue a tine compt de tote perico-
Art. 76. Cdnd tin bastiment cu panze mer- tele navigatiuneY, in porturT, si a avea aten-
gend maT iute ajunge tin alt bastiment cu tiune asupra circumstantelor particulare cart
panze i vrea sal intrécil, dS. semnalul stri- pot face necesarid o derogatiune la aceste re-
gdnd cc tromba Ia timp pe cel dinainte, care gule, spre a se fcri de un pericol imediat.
este tinuf a'T libera pasagid In vent.
Dacä un bastiment cu aburl vrea sä ha- CAPITOL VI.
tred. un bastiment cu panze mergend in acelas
sens ca densul, IT dd. semnalele prescrise de Regale pentra navigatianea in timp de nópte
art. 75 inainte de al ajunge la micd. distanta, in lhnitete porturilor.
si trece sub vintul bastimentulut cu panze. Art. 81. Orl-ce bastiment cu aburl intrand
Art. 77. Orl-ce bastiment cu aburl este in port, esind sad trecend in timp de nópte
tinut a evita bastimentele ce intalnesce mer- (intre apusul i resdritul sOrelul) trebue a a-
gend in voia ape!, fie urcand, fie coborand vea o lumind alba. in capul trinchetulul visi-
Rd. bild la o distanta suficientit, o lumina verde
tiastimeutul plutind piezis in voia apel tre- la tribord si o lumina rosie la babord.
hue, din partea sa, nand intalnesce alte bas- Focurile din laturT vor avea pe despre bord
timente, fie cu pftnze, fie cu aburT, a se in- paravane, plecand de la pupa spre prora, ast-
drepta in linie paraleld cu malul, ca sd. nu fel ca focul verde sd nu OM fi zärit diir ba-
dea loc de cel maT mic obstacol pasagiulul. bord inainte, nici focul rosu din tribord
Art. 78. Cdpitanil sad conductoriT remor- inainte.
cluerelor navigand cc sad fard convoid, sunt Bastimentele cu panze (maritime) vor avea
tinutl a observa tote dispositiunile ce preced; aceleasT focurf ca bastimentele cu aburT, cu
eT trebue in special a se conforma prescripti- esceptiune de focul alb din capul trinchetuluT
unilor art. 75 si 76, cand un convoid vrea sa pe care sunt tinute all suprima.
intrdca un altul; afara de acest din urma cas Bastimentele cu panze, construite numal
www.dacoromanica.ro
7 16 LEG. POLITCE I EMANATE

pentru navigatiunea fluvialk vor avea la sad a lucra cu echipagiul ce are, sub ordi-
hunpres un fanal cu lumina rosie. nele capitanulul de port; acesta dirige scóte-
Bastimentele cu aburT remorquand unul rea pant in punctul unde incetéza. d'a mai fi
sad mai multe alte bastimente, vor avea. a- o operatiune de utilitate publict spre a de-
far& de focurile lor din laturT, done focuri veni o afacere de interes privat.
albe asedate until d'asupra altuia in verful Bastimentul a caruia scótere a fost operata
catartulul spre a se distinge de cele-alte bas- prin ingrijirea capitanulul de port, póte fi re-
timente cu aburT. tinut, spre a acoperi cheltuietile ocasionate
Pentru aplicatiunea regulelor prescrise in cu acesta operatiune i cu intretinerea mate-
presentul articol, orT-ce bastiment cu aburT rialuluT.
care nu merge de cat prin ajutorul pfinze- Art. 85. Orl-ce lucrarT intreprinse de crt-
lor sale, este considerat ca hastiment cu tre proprietarl, asiguranti sad altiT avend
panze, si ori-ce bastiment a caruia masina drept, in scopul d'a opera scóterea bastimen-
este in actiune, de i ar avea si panze, este telor naufragiate si a cariculuT lor, se efec-
considerat ca bastiment cu aburl. tuezti sub survegherea capitanulul de port
Plutele, cémurile, navratele, sad alte de fe- sad a agentilor sel, si pot fi momentan inter-
lul lor, intrand in port, esiml sad trecend, vor disl, dada operatiunea este de natura a causa
avea trel forurl albe in verful catartului ase- vr'o pedica ore-care plutirel in port.
ciate unul d'asupra altuia. sail, in lipsa de ca- Art. 88. Dact, afara de casul de urgenta.
tart, cate un foc alb la fie-care din colturile prevedut la art. 84 de mai sus, scóterea car-
lor. easel sad staramtiturile bastimentuluT naufra-
gial este judecata necesarid, proprietarii, asi-
CAPITOL VII. gurantiT sad altil avend drept, trebue a o efec-
Regule pentru easuri de inomolire i de tua in tuna notificatiunel ce li se face spre
naufragia, in limitele porturilor. acest sfarsit; in casul contrarid, luerarile se
vor putea esecuta din acid de dare capita-
Art. 82. OrT-ce bastiment inomolit In li- nul portulul in limitele determinate prin sus
mitele until port, este tinut de a striga la citatul articol 84; bastimentul naufragiat, cu
hastimentele cart s'apropie. inainte d'a le lasa aparatele sale sad sfaramaturite lor, sunt
sa ajunga la mica distantft, pentru a le vesti specialmente afectate, in acest cas, platei
de imobilitatea sa. cheltuielilor de scótere.
Plutele, cernurile, navratele inornolite in
port, cafi nu vor fi in stare de plutire in cele TITLUL II.
24 ore, vor putea fi tturate si desfacute chiar,
la trebuinta, prin initiativa capitanuluT de Despre yisitele vamall.
port. In comptul proprietarulul lor. Art. 87. Cand se va crude necesar a se
Art. 83. Dad. un bastiment face naufra- opera o visitit sad a se face cercetarT vamall
gid, capitanul sad patronul hit, este dator a pe bordul until vas inercantil acostat la ched
pune tote silintele pentru a'l trage imediat sad ancorat in port, seful perceptor vamal
catre mal, ast-fel ca sa nu fie angajat in par- sad acela care represinta interesele regiel
tite de navigatiune ale portulul. tutunurilor, vor anunta capitanulut de port 1).
Capitanul, patronul sad conductorul vasu- Art. 88. Baca. visita de care e vorba in ar-
luT naufragiat precurn si echipagiul seti reintln ticolut precedent ar fi ceruta pentru bordul
pe bord sad pe mal, in apropiere de locul si- until bastiment sub pavilion strein. acesta se va
nistrulul, pant ce se va dresa procesul-ver- opera si prin asistenta consulul sad vice-con-
hal mentionat in art. 149. Le este insa inter- sululul natiunel calla apartine pavilionul (2).
dis a instreina, sub orT-ce pretext, orl-ce ar Daca. consulul sad vice-consulut an neglige
fi din caric, din material, ancore, lanturT, Ca- de a merge in persona, la ora fixata, sad de
blurT, etc. etc. a &Amite tin delegat din parte-T, se va pro-
Art. 8i. Dact capitanul portulul judeca cede in lipsa-T (3). Mentiune despre acesta
necesar a se lua imediat mesurl in inte- se face in procesul-verbal dresat dupt efec-
resul general, capitanul, patronul sad con- tuarea operatiune1 visitel.
ductorul bastimentulul naufragiat, trelme In- Art. 89. Operatiunea visitelor cerute de
data, dupt somatiunea capitanulul de port, seful perceptor varnal sail de acela represen-
sad a declara ca ptrasesce bastimentul sea, Land interesele regiel tutunurilor, fie pe un

(5) apitanul portuluT sail delegatail SillS nsotesee la asemenea operapunl pe seful perceptor vamal, saC pe
acela representand interesele regiel tutunurilor.
(2) Pentru acest sfilrtit, capitanul portului va adresa consululuf saC vice-consultil o citahiune in care va in-
dica ora precisil a visitui de efeetnat. Este IMeles ca acestá cite hitme nu'si va avea loeul in localitatile undo
nu este consul sau vice-consul ; in asemonea cas, visita so va efoctua In asistenta clpitanului de port.
(3) lns,i In asistenca capitanului de port.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL DE FXTERNF 717
bastiment national sag strain, se va putea e- CAPITOL II.
fectua in tOle dilele fara esceptiune de s'er-
batoil. Despre mdrfurile pe cheiti.
TITLUL III. Art. 96. Proprietaril, consemnatariT sad
Politic chenrilor sai nuaurilor, in comisionaril vor depune marfurile lor, desti-
porturi. nate importatiunel sag esportatiuneT, pe lo-
cul desemnat de capitanul portulul.
CAPITOL I. Debarcarea marfurilor este oprita in al t loc
Dispositiuni prirind bastimentele fi ma- de cat pe cheid sag pe malul normal al riuluT,
rinariT acolo unde nu este cheiti, afar& de esceptiu-
nile cand márfurile s'ar transporta de o data
Art. 90. Orl-ce bastiment trebue a lega cu descarcarea in hangarele sag magasinele
cablurile sale, cat maT jos posibil, de pariT de cari se face mentiune in art. 75 si 114 din
portulul spre a prevent accidentele ce nasc legea general& a varnilor.
din scaparea celor legate prea sus, precum si Art. 97. Mdrfurile nu vor putea rèmane
spre a nu impedica comunicatiunea. pe cheig sag imediat pe malul normal al riu-
Pe sub cheurT sag main! normal al riulul luT, mal mult de trel dile fara a da loc la a-
este omit a se bate parT pentru legarea bas- menda prescrisal de art. 223 si la transporta-
timentelor(1), barcelor, sag pentru alt sfarsit rea tor din oficiti conform dispositiunilor ar-
fara autorisatiunea capitanuluT de port (2). ticoluluT urmator.
Cablurile, si mai cu osebire lanturile legate Pentru acest sfarsit, ceI interesatI vor de-
pe cheg, vor fi infastuate cu panze sag alte pune la capitania portului, in data inceperel
materiT in partea ce calca pe muchea cheuluT. descarchrei, o declaratiune inscrisa.
Art. 91. Este oprit a se construi. repara Art. 98. Marfurile debarcate i neridicate
sag a se starama Ull bastiment. nemal facOnd in termenul fixat prin articolul precedent, vor
servicia. pe un alt loc de cat pe acela ce s'ar fi transportate din oficia de catre capitanie pe
desemna de catre capitanul portultg. comptul i risicul contravenientuluT, in ma-
z,faramaturile ce s'ar face prin reparatiu- gasinele varnalI "sag in alte locurT retrase in
nea sag calfatagiul bastinientelor. vor fi (limitele portulul) in lips& de aceste magasine.
stranse i transportate in locul ce s'ar arata Marfurile, in asernenea casurT, vor fi reti-
de catre impiegatil capitaniel, fall a se arunca nute pana ce partite interesate vor achita ta-
in D mare. Kele de magasinagig, cheltuelile de transport
Art. 92. Este oprit a se sapa gropT pe te- si amendite ce s'ar pronunta.
renul afectat portuluT fara o speciala autori- Art. 99. Materiile grele sag altele cari
satiune a cdpitanuluT de port. prin natura lor ar impedica circulatiunea, pre-
Gropile ce in urma acesteT autorisatiunT cum : pétra, caramida, carbunT, ig1& ancore,
s'ar face in port pentru trebuinte de repara- cazane, catarte, scandurT sag alte lemnaril
tiunl bastimentelor, vor fi astupate de óme- in cuantitatI marl, nu von fi primite pe cheig
nil acestora indata ce aü terminat. sag imediat pe rnalul normal al riulul. Ele
Art. 93. Bastimentele sunt tinute a face vor fi depuse, de o data cu descarcarea, pe
sa se mature in fata fie-caruia, or! de Cate orT toe mai retras ce s'ar desemna de capitanul
ar fi trelminta, gunóele ce s'ar forma pin portuluT, sag in magasinele indicate in arti-
descarcarea sag incarcarea marfurilor, si ale colul 114 din legea generala a vamilor.
transporta in locurile ce s'ar desemna. Art: 100. Marfurile uscire, pentru facili-
Imondicele fie-caria bastiment vor fi tran- tarea operatiunilor debarcareT. vor putea fi
sportate tot in asemenea locurT de unde vor depuse si sub malul normal al riulul in tim-
ii ridicate prin ingrijirea capitanieT. pul apelor scadute, insa tot sub restrictiunile
Art. 94. Este oprit marinarilor diferitelor art. 97 si 98 de maT sus.
bastimente a esi pe uscat cu arme. Art. 101. Marfurile usdre descareate sub
Capitanil sag patronil vor observa ca ma- inalul normal al riuluT, von fi ridicate i Ina-
rinaril sd nu aiba, nicT cu(ite, cand le permite inte de espirarea termenulul de trel dile, cand
esirea pe mal. capitanul portulul. constatand crescerea ape-
Art. 95. MarinariT nu pot esi pe uscat lor, ar soma pe proprietarul sag consemna-
dupa apunerea sórelul. tarul lor.
Capitanil sag patronil vor lua un 4permis. Dacä ridicarea acestor marfuri nu se va e-
inscris de la capitanul de port ca sentinela fectua conform somatiund capitanulta de
sa lase trecerea libera. port, se va usa de dispositiunile art. 98, a-
1) Vegt alin. IT al art. 8.
((2) Acestd autoriaaliune va fi datd unreal In casuri de fold majord.

www.dacoromanica.ro
118 LEG. POLITICE r EMANATE

fail de amenda de care e vorba in art. 97 de menea marfurT si fad cunoscut capitanulul
mai sus. de port spre a observa ca materiile O. fie in-
Art. 102. Proprietaril sad consemnataril chise in laciT duble ast-fel ca nici un parcel
rnarfurilor, sunt tinuti a justifica cdpitanului sa nu OM fi respandit pe pament.
de port casurile, independinte de vointa lor,
earl 'I-ad oprit a ridica marfurile la termen. I.
Numal in casurl de forta major& vor putea fi Dispositiunt finali titlulla
dispensatT de amenda prescrisa. Art. 109. Tott lucratorii ocupati pe cheiurl
Art. 103. Marfurile destinate esportatiu- sad malurl sunt pusl, in timpul orelor de
nel sunt supuse tutor dispositiunilor artico- lucru, sub autoritatea capitanulut de port.
lelor 97 pana la 102 inclusiv. EidnsiT nu vor putea refusa a da ajutor.
Art. 104. Locurile ce se vor desemna din dupit cererea capitanulul de port, manevrelor
oficiii de catre cdpitania de port pentru de- ce s'ar judeca necesaril in casurl de pericol.
punerea materialelor indicate la art. 99, des- Art. 110. Conductorii tritsurilor ocupate
tinate importatiuneT sad esportatiuneT, de si pe terenul afectat portulul, vor da ascultare
retrase de cheid sad de malul normal al du- agentllor capitaniel in ceea ce privesce or-
14 nu vor putea rèmane ocupate un timp dinea pe acest teren.
mai lung de doue-geci (pie fdrd ca proprie- Art. 111. TotT earl ad, pe terenul afectat
tarii sad consemnatarii carl ad cerut loc pen- portuluT, stabilimente vendend diferite arti-
tru depunerea lor sal nu fie supus1 la amenda cole, vor inclnde inainte de a inopta.
prescrisa de art. 223 precum si la despagubi- DCnsii vor preveni. fie-care in stabilimentul
rea cheltuelilor ce ar ocasiona transportarea s6d, orT-ce cas de natura a turbura liniscea.
lor in alte partI, in casurl necesaril. Art. 112. Este oprit, pe terenul afectat por-
Declaratiunea de care e vorba in art. 97, tuluT, a se lasa libere animale de ori-ce fet.
de mal sus, este obligatorie i pentru aseme- Rimatoril, nicT chiar priponiti, nu vor putea
nea marfurl. fi pe acest teren (1).
Art. 105. Marfurile depuse pe cheid sad Art. 113. Este oprit a se scalda in limitele
imediat pe malul normal al riulul, nu vor pu- portuluT.
tea fi grasnadite maT inalt de 1 metru 50 cent.
si. vor fi asedate ast-fel ca s ramae o largi- TITLUL IV.
me de, cel putin, 1 metru intre ddrisele si es-
tremitatea borduluT despre rid. Politia malurilor afaril din porturi
Art. 106. Dispositiunile art. 104 de mal CAPITOL I.
sus nu sunt aplicabile materialelor destinate
usului bastimentelor ; pentru acestea se vor Despre bastimentele stationdnd çi despec
destina insa. locurT retrase unde s pótä rë- operatiunile bor.
inane maT mult timp fara s. impedice circa- Art. 114. Niel un bastirnent nu va putea
latiunea. ancora la malul roman, afara din limitele
Art. 107. Ori-ce fel de marfurT, in casurT porturilor, dacit nu ar avea operatiunT autori-
cand prin diferite evenimente, ar ft descar- sate de administratiunea superiOra conform
cate sad s'ar descarca pe sub malurT, vor fi ri- art. 102 si 165 din legea generala a vamilor,
dicate de catre proprietaril sad consemnatarii sad daca nu ar fi constrans prin forta majora.
lor indata dupd soinatiunea cdpitanulul de Art. 115. Ori-ce bastiment pentru ca e
port. In casul contrarid se va usa de disposi- s'ar obtine autorisatiunea administratiunei
tiunile art. 98, si proprietaril sad consemna- superióre, conform art. 102 si 165 din 1. gea
taril lor se fac pasibili de amenda prescrisrc generalit a vamilor, pentru a putea inca-ca
la art. 223. sad descarca la malul roman afard din limi-
Art. NS. Materiile veninOse destinate im- tele unul port, este tinut a implini la capitania
portatiunel rut vor putea fi descarcate inainte portului respectiv (2) tOte formalitatile cum
ca proprietaril sad consemnataril unor ase- daca. ar 11 in port (3).

(I) Animalele (mai cu semd rimatorii) pentni esport, nu vor plan ft aduse pe terennl afectat portului dr
cht In qina Inchrearel lor; pentru cote de import, se vor implini formalitdtile vamali inclata ce s'au descarca'
spre a putea pardsi aeest teren in aceiaiu qi.
IncErearea sad descdrcarea lor so va face cdt mat mult posibil spre Iimitele portuldi, conform designatiunci
capitanului de port. Cu tote acestea, proprietaril sad consemnatarif vor restabili degrada0unile ce ar ocasiona
animalele lor.
(2) V. art. 138 (alin. b).
(3) Spre a se putea observa de aprOpe disposiViunile art. 70 din legea generall a vdmilor, seful perceptor
vamal dintr'un port, In urma autolisaOunel data de administraliunea superiard pentru nfl incdredmOnt sau
descArcamdnt la un punct afard din limitele portnlul, va comunica cdpilanului acelui port, indatd ce a permis
inceperea operaliuner. Cdpitanul de port, prirnind anunciul vamal, va ingriji pentru depunerea actelor do
bord, liberiind certilicatul mentionat la art. 13 din acest rogulament.

www.dacoromanica.ro
 DE LA hilNISTERIUL DE EXTERNE 719

Art. 116. Cdpitanil, patronil sad conduc- santurT d'a-curmezisul ail' de halagid dacd
toril bastimentelor gasite ancorate sad legate proprietarul tdrmuren nu se va insarcina a
la malul roman afar& din limitele portulul, restabili comunicatiunea printr'o punte.
sunt tinutl a justifica functionarilor veinal! Art. 121. Bastimentele, aVend operatiunT
si celor insarcinatI cu paza frontiereT, cd ad la malul roman, afar& din porturi, conform
de efectuat operatiunT autorisate, sa 0, con- art. 102 si 165 din legea generald a vamilor,
traria, cd ad fost silit1 de cas de forth' majora. nu se vor putea lega doué sad mai multe
NumaT ast-fel vor fi dispensatl de amenda bord-la-bord in lungul ail de halagid.
prescrish la art. 224. Art. 122. Dacd cloud bastimente esercitand
Art. 117. Bastimentul care, silit prin cas halagiul in sens contrarid se intelnesc in lun-
de forta majord, a trebuit sd arunce pe mal ge! maluluT roman, acela care urea fluviul se
o parte din marfurile sale, este Onut a anunta abate ast-fel ca O. lase a trece cel-alt.
pe data pichetuluT de pazd celul mai apropiat Daca un bastiment operand halagiul cu a-
precum i capitdniel portulul respectiv spre a nimate intalnesce pe un altul cu brace de 6-
se constata casul. menT, acest din urmd trebue a libera trecerea
Este inteles cd capitanul, patronul sad con- celul-alt.
ductorul unul asemenea bastiment urmézd a In casul cand un bastiment esercitand ha-
se supune mdsurilor legale ce s'ar lua pentru lagiul intalnesce pe un altul legat la mal, ca-
a se preveni orT-ce importatiune clandestind pitanul acestul din urma trebue sh permitit
a mdrfurilor aflate pe mal. matelotflor bastimentuluT in halagid de a veni
Art. 118. Orl-ce bastiment oprit afard din pe bordul sdd pentru a transporta fringhia de
limitele portuluT, la math! roman, cu autori- halagid.
satiunea administratiunel superióre pentru Art. 123. Bastimentele, operand halagiul
operatiunT conform art. 102 0 165 din legea pe malul roman, sunt tinute, asupra semna-
generald a vamilor, sad prin cas de forth' lelor ce vor da bastimentele navigand, sa se
majora, trebue a avea in timp de nópte un traga spre mal cat maT mult posibil.
fanal cu lumina albà pus sad la estremitatea Este bine inteles cd si capitanil bastimen-
uneia din vergile cele marl sad in orl-ce altd telor navigand, trecdnd pe langa acele cari
parte aparenth a bastimentulul, despre fluvid, ar opera halagiul vor tine compt de respon-
ast-fel ca sa se OM vedea tot asa de bine sabilitatile la cari sunt chematl cand prin ne-
din sus cat si din jos. gligenta sad rea vointa ar causa pagube has-
Plutele, cémurile, navratele vor avea cate timentelor in halagid.
un foc la fie-care din colturile despre aph
numal. TITLIIL V.
Pe timp de céta, bastimentele cu aburi vor Despre pes earl.
da semnale prin sunetul clopotuluT, cele-alte
prin tromba sad cu vocea. Aceste semnale Art. 124. Niel un vas (pescuind de mosaic)
se repeta din cincl in cincl minute. nu va putea esercita pescuitul pe Dunare (2)
lard o autorisatiune a cdpitanieT portulul res-
CAPITOL H. pectiv (3).
Despre halagiti Art. 125. Intreprindkoril sectiunilor partil
romane a senaluluT DuntreT sunt tinuti ca in-
Art. 119. Largimea cail de halagid, pentru voirile ce ar face diferitilor pescarl sa le de-
afara din porturi, se fixéza la minimum dou-e- pund. inscrise capitaniel portuluT respectiv in
decT picieire englese socotit de la malul normal urma carora, acest oficid, sa p6ta libera au-
al fluviulul (1). Trasurile i pietonil, vor putea torisatiunea prescrisa la articolul prece-
face usagid pe acésta cale. dent (4).
Art. 120. Este cu totul oprit a se sapa Art. 126. Este cu totul oprit pescarilor in
Comandantul companiei de dorobantl, oficeril i impiegatiT sub ordinile lui, carT vor pormite o operatiune
de Incarcare sa0 descarcare, la un punct afar& din limitele portului, fir& a so asigura de certificatul cripita-
nului portului respectiv, mentionat la art. 13 din presentul regulament, vor fi pasibili de amonda proscrisii la
art. 70 din legea general& a v&milor.
(1) Cdpitanil de port, fie-care in sectiunea sa, observa asupra libertatil ail do halagie, opun8ndu-se la orl-co
obstacol s'as ridica pe dOnsa. El vor lua dispositiuui, prin intelegere cu comandantil companiilor de frontier&
respectivi, a libera calca afectatA halagiului, de tufisuri, arbori, garduri, case sad alto constructiunl.
Pentru aceste din urmit vor raporta i cere ministerulul autorisatiuno.
(2) In partea, se intelege, despre malul roman.
(3) CApitanii de port vor tine, fie-care pentru sectiunea sa, un Olio& do tOte vaeele carl apartin malulul
rom&n, esercitand pescuitul pe Dunfire. Numele proprietarului fie-ctirui vas si comuna co locuesco se inscrie
asemenea in table& Fie-care ceipitan de port este obligat a face, In sectiunea sa, inspectinni pe Dunare, cat
mai dos posibil, spre a se asigura dace aceste vase so g&sesc In regnlele presefise aci.
(4) Capitanil de port nu vor libera nici o autorisatiune de pescuit do eat numaI In basa /nvoelel inscrisi
ce Tor depune Intreprind0toril eectinnilor pArOi rornime a lanalului Dun&rol i numaT pontru termonul invoit
de aeeltia.

www.dacoromanica.ro
720 LEG. POLITICE §I EMANATE

genere a trece cillètorI de la un mal la altul, Art. 133. In sërbatorile pasteluT sad ale
pe afara din lirnitile porturilor. craciunulul. 3 dile la fie-care, morile suspenda
In lirnitele porturilor vor putea opera ase- functiunea in porturI.
menea trecerl insa numal prin locurile desti- Art. 134. Proprietaril sad arendasil (dad.
nate pentru acest sfarsit si cu permisiunea vor fi arendate) al morilor plutitOre spre ma-
capitanilor de port. hil roman, sunt responsabilI de amendile ce
Art. 197. Pescaril vaselor autorisate sunt s'ar pronunta pentru contraventiunI la dispo-
datorl, Ia cas de pericol. a da asistenta si a- sitiunile de sub titlul de mal sus.
jutor autoritätilor frontiereT.
Art. 128. GardurT sad gardurele, fie ale TITLUL V H.
pescarilor invoitl sad altora. fie ale intreprin- Servielul ChM:Minor.
detorilor partil romane a senalultif, sunt cu
totul oprite pe Dunare. Art. 135. Capitaniele de port fiind legate
TYCLUL VI. In servicid cu biurourile vamale, vor avea
cancelariile deschise In tote dilele, afara de
Despre morlle plutind spre malul roman. serbatorile indicate la articolul urmator, de
Art, 129. Morile plutitere esistente sad a la resaritul sOrelul pana la 12 ore si de la 2
carora plutire, conform alM. II art. 60 din panii la apusul sOrelul.
legea generala a vamilor. s'ar mal autorisa Bandiera portulul va flota in timpul cat
spre inalul Ronuiniel de catre ministerul fi- cancelaria e deschisa, sub privegherea i r'es-
nancelor prin intelegere cu acelaal afacerilor punderea capitanulul de port.
streine (1). sunt supuse obligatiunilor pres- Art. 136. Duminecile (in cari intr.& si Du-
crise sub titlul de fata. mineca pastelor a caret sOrbatore continua
Art. 130. Morile cu autorisatiune a pluti trel dile) precum si cele-alte 12 se'rbatorl marl
spre nialul roman, vor fixa i schimba posi- ale anulul (3), cancelariile vor fi inchise nu-
tiunea ancorelor lor conform ordinuluT chpi- mai pentru operatiunile comerciale propril
tanulul de port respectiv (2). Ele nu se vor disc; iar pentru trecerea caldtorilor si pentru
putea muta din loc fara a avisa pe acest func- alte trebuinte urgente, cancelariile vor fi des-
tionar care da autorisatiunea cuvenita, daca chise in orT-ce i si la orl-ce ora.
nu se aduce prin acésta vre-o impedicare na- Art. 137. In porturile unde nu sunt insti-
vigatiunel. tuite cdpiténil pand la inflintarea lor, coman-
Art. 131. Orl-ce inöra cu autorisatinne a dantul companiel de frontier& implinesce a-
pluti spre malul roman, este obligata a avea tributiunile capitanulul de port, conforman-
in timpul de nópte tde la apusul pana la re- clu-se dispositiunilor regulamentulul de fat&
saritul sOrelul) o lanterna, cu sticle albe, lb si legilor in vigóre.
asedata in laturea despre apa, ast-fel,
ca sa pdtl. fi veduth tot asa de bine din sus TITLUL VIII.
cat si din josul fluviuluL
Fie-care nióra este asemenea tinut a. a avea Despre Cripitanti de port.
pe laturea despre mat scnis, destul de visibil. CAPITOL I.
numele proprietarulul eT.
Art. 132. NicI inteun limp. morile pluti- Esercitiul fungiunei eilpitanilor de port.
tore spre inalul roman. nu vor ingadui a a- Atributiunile bor.
costa la ddnsele bard venind de la un mal Art. 138. Esercitiul func(iunel capitanilor
strein. In timpul de nOpte este oprit trecerea de port este :
de la inal la mOra si vice-versa, afara de ca- a) In port ; pe apa si pe uscat in limitele
:girl de fort& majora. cari se vor fixa de catre o comisiune prin ini-
Perchisitiuni Nani al e vor fi libere pc aceste (iativa ministeruluI afacerilor streine in inte-
mon in orl-ce timp. legere cu ministerul de finance (4).
1) Capitand de port, tie-care in sectiunca sa, vor obscrva ca morile plutittire, cu autorisatiunea a functiona
qpre malul roman, sd nu dupe lice calca haIniului, Mei navigatiunea hastimentelor.
(2) Asupra lix5rci i srhinibinii positinnel ancorelor morilor plutitdre , cdpitanii de port vor tine skri5 de
alin. ii al art. 60 din legea samald, tj trt casul cdnd, in vecindlatea imediatà a punctelor unde se vor Mitt
biurourI do vama saa pichotc de ptza, nu vor putea stationa areste morl MIA a gena libertatea cliff hala-
giulut sad navigatiunci bastimentelor, von raporta ministrulni afacerilor streine.
(ft) Nascerea nasatórei do DumnoIst la 8 Septembre. Indltarea st. Cruel 14 Septembre. Intrarea In hi-
seried 21 Noembre.Nasceren Nantuitorulut 25, 28 si 27 Decembre. Botezul Domnului 6 Tanuarie.Intilm-
pinarea Domnulut, 2 Fe bruarie.Duna-Vestire 2 Marte. Schimbarea la fats 6 August. Adormirea Maicel
DomnuluI 15 August. Int:area Domnului in Icrusalint sad Dumineca d'inaintea Pastelor.Inaltarea Domnuluf
Jol la 40 dile dupd Pa.te.Pogilrarea Sfintului Spirit si S-ta Treimc (o 4i) la 50 (file (MO Paste (v. decretut
No. 1,391 'din lulie 1874).
4) In acéstli comisiune va lua parte i comandantul soil* navigatorilor limitele porturilor
se vor desemna, prin trigrijirea capitanulut de port, prin table prinse po pari Intipil la fie-care ostremitate a
portului.

www.dacoromanica.ro
 DE LA ITINISTERIUL DE EXTEUNE 721

b) Afard din port ; la orT-ce punct uncle un Art. 141. Cdpitanil de port, in privinta ac-
bastiment ar opera in tOtd Intinderea cat bin- telor maritime, avend calitatea de oficerT pu-
roul vamal al until port are drepturile sale blicT, numal densil se pot introduce. de drept,
de vamuire. pe bordul bastimentelor stationdnd (4).
Art. 139. Atributiunile cdpitanilor de port Art. 142. CdpitaniT de port von observa de
sunt prevedute, in special, la art. 31 din le- aprdpe tot ce atinge siguranta bastimentelor
gea organica a ministeruluT afacerilor strd- stationand in port, intrand sad esind; vor in-
ine (1). griji ca pilotiT practieT siT. posede actele de
Regulamentul marineT comerciale romane capacitate pentru conducerea unul bastiment.
si regulamentul de punere in aplicatiune a Art. 143. CdpitaniI de port von sonda a-
legilor pentru stabilirea i perceptiunea taxel pele in tótii intinderea portulul orl de elite
de cheagid (2). fac parte din atributiunile cd- orb s'ar simti trebuintd, pe a lor r6spundere,
pitanulul de port. Dinsul este chemat a ob- tinind, intr'un registru, compt qilnic de cres-
serva sá se esecute conform dispositiunilor cerea sad scaderea lor.
coprinse inteinsele. Densilvor ingriji a pune semnalc destul de
Pe langd legea generald a vdmilor, in ceea visibile in partile portulul periculOse naviga-
ce 'I privesce dispositiunile eT, legea monopo- tiunel, precum sunt prundurile, petrile, car-
luluT tutunurilor va face, nu mai putin cdpi- casele etc.
tanilor de port, objectul uneT serióse prive- Art. 144. Capitanil de port vor asista la
glienl asupra hastimentelor stationand (3). darea in apd (lanciamentuD a bastimentelor
DensiT, vor face inspectiunl pe bastimentele si von lua dispositiunite cuvenite pentru ca
de comercid spre a se asigura de sinceritatea aceste manevre sa nu causeze verT-un acci-
interogatoruluT depus. dent.
Legea timbrulul, privind actele cdpitinieT Art. 145. Desemnând locul de operatiune
sail alte legl i regulamente privind mal mult diferitelor bastimente, cdpitanil de port vor
sad maT putin pe acest oficid, vor fi aplicate observa a lisa intre dénsele spaciul recunos-
de cdpitanie in directa responsabilitate a ca- cut indispensabil.
pitanuluT de port. Bastimentele diferitelor societirl avend
deja debarcadere in porturT, vor fi libere a
CAPITOL 11. acosta la densele.
Art. 140. Verl-cind, In timp de diva, fu-
Instructiunf «sepia datorillor cdpitanilor migatiunile
de port..(Pentru poli(ia porturilor).
ar 0 necesaril pe bordul unuT has-
tirrient, cipitanul de port va fixa locul ope-
Art. 140. Politia porturilor clundrene ale rathmeT la o distanta. de, cel putin, 100 metri
RomanieT fiind incredintata cdpitanilor de de alte vase si nu va permite aprinderea fo-
port, densil esecuta sad face a se esecuta dis- culuT pand nu se va asigura ca pe acel bond
positiunile presentuluT regulament. se gdsesce materiile, instrumentele si bratele
Dcnil vor raporta ministerulul afacerilor I necesaril Spre servicid in cas de incendid.
streine despre lucrilrile de ameliorare nece- Art. 147. Pentru bastimentele incdrcate
saril porturilor, precum si despre veri-ce eve- cu materil inflamabile, cdpitanil de port vor
niment, descoperire sad fapt, survenite la cu- destina locurT pe o linie retrasi ca in cas de
noscinta lor i neprevedute in regulamentul incendid sd póta cu inlesnire lua largul unde
de fata care ar putea interesa navigatiunea se di tot ajutorul de scipare.
si Statul. 0 asemnea notificare se va face si Densil, In cas de incendid in orasele aprdpe
autoritati1 superióre a judetuluT. de port, observand forta i directiunea ven-

(1) Art. 31 din legea organica : ciipitanii porturilor runt instircinati on partca esccutivh a administratiunel
marine, mercantile si cu serviciul porturilor.
Capitanii orturilor au calitatea de olicen publici in privinta actelor maritime de competinta lor ; aceste
ado stint acts publice si legate. Acesti functionari sunt insarcinati cu politia judiciara in port pentru delicte
corectionale ci contraventiuni politienesci hind de competinta lor d'a le con,tata si d'a itv ita actele procu-
rorelui respectiv in termen do 24 ore. Pentru delictele criminate vor informa indata pe procuror pentru a Ii
constatate do acesta din urma.
apitanif porturilor sunt in drept a se pronunta asupra contraventiunitor la regulamentele de politia por-
turilor sr a aplica annendilo prevOlute prin aceste regularnente.
Capitanii de porturi sunt arbitri in aetiuni maritime cari nu trec poste soma do 300 lei, el esecuta reen-
lamentele de navigatiune, mint insarcinap cu privegherea hunel ordinc In porturi, cu reconsemi,ntul maritim,
cu indeplinirea instruethmilor sanitare, cu asectarea bastimentelor ln port si CU ohservarea incarchrilor si
descarcarilor, constahl rapacitatea caroler, lnscriü i clasitica. pe chqbasi si marinari si in fine observh esecu-
tares dispositiunitor prevOute de codul do comercie prin cartea 111 (pentru.negotul maritim).
(2 V. Idonitorul oticial No. 127 (tin 1574.
(3) V. art. 71, 106 si 107 din regulamentul de aplicatiune al beget' monopolului tutunurilor.
14) Fara asiertenta elpitanului de port nicl o interventiune, asupra bastimentelor, nu va avea loc din partea
autoritatilor Itomfme. Visitele vamale se von opera conprm titlului II de mai sus, in asistenta saC prin in-
terventiunea capitanului de port.
www.dacoromanica.ro 46
722 LEG. POLITICK I EMANATE

tulul spre port, vor disposa strangerea pan- Tote procesele-verbalT, pe MITA data, vOr
zelor si vor face rondurile si visitele nece- purta si numeral de ordin al lucr,irilor can-
sari! pentru mentinerea ordinel i esecu- celarieT.
tiunea manevrelor ce ar mal judeca de tre- Art. 152. Cand verl-cine s'a facut eulpabil
buinta. de vre-unul din nelictele pedepsite de codul
Art. 11S. Capitanul de port, in casurl de penal, capitanul de port, cu asistenta ofice-
necesitate si cand patronul sag alti aflatl pe rulul de guarda. (2) depune pe eulpabil in a-
bastiment ar refusa esecutiunea ordinulul, va restul portulul (3) 'Ana la dresarea prove-
avea facultatea a molla, a lega sag a intdri sulul-verbal cu care '1 trdmite ministerulul
cablurile orl a face alte asernenea nianevre public (4).
in comptul i pe rdspunderea lor. Actele de bord nu se inapoiazd bastimentulul
Un stat de cheltuell se va da indata patro- care refusal capitanulul de port predarea cul-
nuIuT sag consemnataruluT sgd. pabiluluT, de asemenea delicte, nand nu se
Art. 149. In cas de naufragid, inomolire pronunta procurorele caruia se tramite pro-
sag avarie, capilanul portulul d. ajutorul cel cesul-verbal.
mal urgent pentru a asigura scaparea caricu- Art. 153. Capitanil de port vor da con-
lul, a bastimentuluT i aparatclor lul i pentru cursul lor oficielor vamall poprind, prin re-
a apgra interesul general al navigatiunel. tinerea actelor de hord. (sub pedépsa de 500 leT
lndata dupa naufragiti. capitanul portuluT amend& in cas contrarid) (5) plecarea orl-
dreseza, despre circumstantele accidentuluT, arid bastiment abatut la legile i regulamen-
un proces-verbal de pe care trimite copie tele cari tind la asigurarea drepturilor fiscu-
certificala autoritatii coinpetinte. luT, si intervenind, conform dispositiunilor
El procede asemenea, dupa cererea uneia titlulul II de mal sus, pentru visitarea bor-
din partI, si in casurl de avariT, mal en sémà duliff culpabil sad suspect de operatiunT frau-
cand acestea stint causate prin abordagig. dulgse.
Art. 150. Capitanil de port vor observa Art. 154. Spre a putea mentine buna or-
ca pavilionul bastiinentelor nationale sa fie dine in porturi si spre a asigura fisculul drep-
in conformitatea legeT sanctionata si promul- turile sale, cdpitanil porturilor vor cere, in
gata la 8 Mantic 1872 (1). casurl de trebuinta, asistenta companiel de
La serbatorile nationale precum si la cele frontiera residata in fie-care port (6).
notate la art. 136 de mal sus, densiT vor ob- Art. 155. Capitanil de port vor face in-
serva asemenea ea bastinientele aflate in spectiunl pe apa, diva si nóptea, in giurul
port, si(i arboreze pavilionul lor national; es- bastimentelor stationand, spre a se asigura
ceptiune cand timpul nu permite. daca nu se uneltese contrabande sag se comit
Art. 151. Capitanil de port vor urmari cu alte infractiunl la regulainentul de fata.
tóta rigorea pe contravenitoril la dispositiu- Pentru acest sfarsit si pentru orT-ce alte
Dile regulamentuluT de fata sag pe eel carT, dispositiunT ce prin osebite articole sunt che-
faandu-se culpabill de verT-ce alt delict, ar matl a esecuta capitanil de port, pe langa fie-
fi urinaritl de autoritatile Romane. care capitanie de I-a clasa vor fi done" bard
Pentru verT-ce contravenire la dispositiu- cu sOse matelotT al flotilel ; la cele de a Il-a
nile acestuT regulament necesitand aplica- elasa cate o barea si patru matelotT al flotilel,
liunea unel amende, capitanil de port vor si la cele de a IIE-a clasa cdte o bareà si doul
dresa proces-verbal in care vor fixa suma a- rnatelotl.
mendel prescrisa, i pe care '1 vor sub-semna Art. 156. Cand esactitatea capacitatel unuT
densil. bastiment va fi banuita sad in cas de franca,
Pentru constatdrile de infractiunl la legea cdpitanul portulul procede la mdsurarea lul
generala a vamilor, se va avea in vedere impreuna cu un oficer al flotileT romane (7).
lin. VI al art. 176 din acea lege. Tot asemenea se procede si la m6surarea
Pentru delictele sau verl-ce altd constatare bastimentelor cari ar solicita autorisatiunea
de resortul capitaniel, pe apa sad pe mal, d'a arbora pavilionul roman. De resultat se
procesele-verbale se vor redige in forma pre- dreseda proces-verbal.
scrisa de legea speciald. Art. 157. Cand diferitele bastimente, Ye-
(1) Albastru la hampa, galben In mijloc i rosu la mnrgine.
(2) Pc bordul bastimentelor Amine guarda nu so pita introduco de cat In easuri grave, ai atunci, dacit c6.-
pitanul bastimentului insust ar consimti la acesta.
(3) Are tut portului, este acela al companiel de frontierS din fie-care port.
(4) Pentru delictele criminate se va cherna procurorele (v. nota Nr. 1 art. 139).
(5) V. art. 70 din legea generals a vzimilor.
(6) Comandantil acestor companii, oficeril i immegatii sub ordinile tor cart prin rea voiutS. saC negligentit
ar refusa a da la prima cerere a capitanului de port asistenta necesarfi, se vor pedepsi, conform lege] spe-
ciale, dupa conslarea lama& de o comisiune mina.
(7) In lipsa de olicer al Ilotlel romane, act:sta. functiune se va putea Irnplini de un cdpitan de bastiment.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTEMUL DE EXTERNE 723
mind In porturile romane, nu ar avea actul caricului si in ce cantitate (in tonele natiunel
mentionat la aim. sub. Nr. 4 ae sub art. 10 bastimentulul); daca este de mai multe felurT,
de maT sus, sag ca acest act ar fi nerevisuit se aratà colectiv fie-care fel si greutatea luT
de mai mull de un an, se va procede la con- in tone, curn : ferarie, lemnarie, coloniate,
-statarea buneT lor stall conform dispositiu- manufactura etc. Cand marfurile sunk emba-
nilor articolulul urrnator. late, se indica num'erul fie-caruT colet, conti-
Art. 158. Pentru constatarea bunel starT nutul si greutatea tut in tone sag In ori-ce
a di feri telor hastim ente cari fac navigatiun ea alta greutate care inregistrandu-se, se trans-
rnaritima Sag fluviala, se va institui in fie- forma de capitanul portulul, In tone englese,
care port o comisiune de surveghere compusa. conform art. 203.
de capitanul portulul, un capitan de bastiment Detaliul se face pe manifestul ce se preda
si cluol esperti numitT, pentru un an intreg, direct biuroulul vamal conform art. 66 din
de ministerul afacerilor straine. legea vamalà.
Daca, hastimentul este sub pavilion strëin Daca hastimentul sosesce desert si are sa-
constatarea se va face si in present a consu- vura, se noteza catatimea.
lului sag delegatulul sëg. Capitanul de port pune pe interogatorig
Procesul-verbal de constatare, ce va fi facut diva primirel si numèrul de ordin la care se
prin prestare de juramant, va rarnane in ar- inregistreza hastimentul.
chiva capitanieT, iar o copie autentica va fi Art. 162. Orl-ce bastiment operand prin
data capitanulul hastimentulul care va fi dator puncte afara din limitele portulul, este con-
a o presenta la ori-ce cerere. siderat cum daca an opera in port; pe intero-
Acésta constatare póte, la trehuinta, sa fie gatorig, Insa, se notézà la ce punct, din sec-
-ordonata la orl-ce loc si in ori-ce timp cand tiunea portuluT, opereza bastimentul.
incarcatoril ar cere-o inainte de incarcarea Art. 163. Plecarea bastimentulul se no-
hastimentului. teza pe ace1as1 interogatorig, de capitanul
Plutele sunt scutite de acésta constatare. portului, dupa declaratiunea sag manifestul
vamal. daca. bastirnentul pléca incarcat; ase-
§ T. menea se noteza numhrul declaratiunei, nu-
Despre interogatoriii mete incarcatorului, destinatiunea etc.
Art. 164. Este bine inteles cl hastimentul
Art. 159. Interogatorul se pretinde de la al caruia incarcament ar avea destinatiune
,orT-ce bastiment de comercig, fie el cu panze, pentru maT multe porturT, sosind intr'un port
fie cu aburl, fie farl panze si MIA aburT, pre- sag plecand dinteensul, in interogatoriul sea
eum step. pieta, ceam, navrat, pluta etc. care nu se trece nirnic maT mult de cat numaT
sosesce dinteun port maritim sag fluvial, in- partea incarcarnantulul destinat pentru acel
earcat sag desert. port sag luat din acel port.
Interogatorul se depune la capitania por- Cand un bastiment sosit Incarcat, a decla-
tultil o data cu actele de hord, afard de es- rat in interogatorig caricul pentru acest port,
ceptiunile preVedute la art. 51 unde se esplica, in speranta de al vinde aci, i va trebui sl
pentru bastirnentele de pasagerl cand ar avea plece tot cu acelasT caric sag numal cu o parte
si mat:furl, modul depunereT interogatoriuluT. dinteansul, mentiune despre acésta se va face
Art. 160. Locurile lasate in alb pe intero- pe interogator la plecare.
gatorig se complecta, iri ceea ce privesce so- Art. 165. Observatiunile ce figuréza nue-
sirea. de catre capitan, patron sag conductor orl pe visele rolurilor, precum i schimbarea
al hastimentului sosit, sag cu adjutorul cuT va eventuall a pavilionulul, a capitanuluT navel
voi afara, de functionariT cdpitaniel carora le sag a proprietaruld, etc. se vor nota pe in-
este cu totul interclis a lua parte la complec- terogator la alineatul <observatiuni.
tarea lor. Marinaril lasatT saC luati, se notézl ase-
Art. 161. Capitanul de port observa, ca in- menea pe interogator la plecare, in acelas
terogatoriul ce 'i se depone, sa aiba conditiu- aliniat.
nile cerute de a putea fi admis : semnat de Art. 166. Interogatorul rèrnane in archiva
capitanul, patronul sag conductorul care 'I capitaniel. El va fi confruntat cu manifestul
depune si bine complectat, maT cu osebire in vamal orl de date orl capitanul de port ar a-
ceea ce privesce aliniatele urmatóre. vea indouiall. asupra sinceritatel IA in ceea
La e provenina. sä fie numit portul unde ce privesce caricuI.
a incarcat marfa, sag daca e desert, portul
primitiv din care a plecat bastirnentul, i apoT § II.
se citézä porturile intermediare la cari a mai Instruetiuni in privinta savurei.
abordat.
La <desert sag incarcat i cu Ce; daca ca- Art. 167. Capitanil de port vor confrunta
ricul este de un singur fel, se numesce natura certificatul sag certificatele de cari e vorba
www.dacoromanica.ro
724 LEG. POLITICE .Tt EMANATE
In art. 15 de maT sus, cu adincimea ce basti- al echipagiuluT until bastiment gata de ple-
mentul trage in apa prin greutatea savurel. care, ar fi reclamatT pentru datoril vechI pri-
Aceste acte se vor inapoia capitanultil sad vate, capitanul de port se va margini a se
patronuluT hastimentulul care ar voi sd piece conforma art. 388 din codul de comert, car-
din port tardsT cu savura en care a venit. tea III.
Cand bastimentul ar lasa o parte din sa- Bastimentul gata de plecare, reclamat pen-
vura cu care a venit voind sä plece din port tru neplata marfe1 incarcata sag pentru alte
cu restul. capitanul portultil constata pe cer- cause de asemenea importanta, va fi retinut
tilicatuI autoritiitel din Su lina, eke piciOre de numaT pentru 24 ore. si acésta pe respunde-
savura s'a descarcat din dile tragea in apa rea reclarnantulut Dad. in acest interval ca-
Ia sosire. pitania n'ar primi avisul autoritateT compe-
Daca bastimentill, plecand inctircat cu rnar- tinte pentru secuestrarea caricului sad con-
furl, lasa savura In port, certificatul sad cer- tinuarea retinereT bastimentulul, cdpitanul de
tilicatele de cafi e vorba maT sus se vor a- port permite plecarea.
nula i opri la cdpitanie. Art. 173. Capitanul de port va constata
Art. 10S. Cand un bastiment ar lua sa- asemenea tote reclamatiunile ce 'I ar adresa
vita dinteun port al Romaniet, capitanul por- capitaniT. patronil sad conductoril diferitelor
tuluT 'T liberka un certificat semnat de densul bastimente contra incareatorilor, descarcato-
si sub sigiliul oficiulul sëil. constatand cate rilor sag altora pentru neplata de navlu, in-
picióre trage in apa. tardiere etc. si le va libera certificatele cu
cari sa's1 pita sprijini drepturile lor.
§ III.
§ IV
Juridietiunea eilpitandor de port, id instrue-
tiuni relative la aejeta. De8pre bastimeatele de reshel.
Art. 169. Capitanil de port, pe langa a- Art. 174. Ori-ce bastiment de resbel, na-
mendile ce sunt chematl a aplica pentru con- tional sad strein, sosind intr'unul din portu-
traventiunT la dispositiunite acestul regula- rile dunarene ale RomanieT, este intempinat
ment.ca arbitri numitT de lege sunt asemenea de calm capitanut portulur, care mergend pe
in drept, pentru cause maritime, a se pronunta bond, desenina comanclantubil de bastiment
definitiv asupra reclamatiunilor ce nu tree locul cc urmOza a ocupa. si '1 da informatiunT
suma de 300 lel, privitOre la despagubirl : despre posititinea si profunditatea apel.
1. Pentru stricaciunl causate prin colisinne Art. 175. Capitand de port vor observa
sad abordagid, vaselor plutitóre ; ca bastimentele de reshel stationand. sa fie
2. Pentru p1iIe datorite marinarilor ; in ore-care departare de cele de comert, atat
3. Pentru recompensele ce s'ar cuveni ce- pentru siguranta edit»: d'anteig cat i pentru
Tor can ad ajittat a scapa o nava. de naufra- a se putea accelera operatiunite celor din
gid sag can ad scos marfur1 avariate. urma.
4. Pentni pld4ile pilotilor si lucratorilor Pentru acest sfarsit, din.1i1, primind a»un-
intrebuintati pe bastimente. cid despre venirea until bastiment de resbel,
5. Pentru verl-ce diferend pornit in contra tin in reserva un loc convenabil.
echipagiuluT uneT nave. pana la suma sus a- Art. 176. Capitanul de port, dupa ce a
ratata. dat informatiunite necesaril, cere comandan-
Art. 170. Daca pretentiunea nu este mai tuluT bastimentultd de resbel sub pavilion
mare de 300 lel, capitanul portutuT, dupa ce strain. o simpla noth indicand loeul de pro-
ia cunoseinta de causa ascultand $i partea veninta, nuniele hastimentuluT, numele co-
reclamantil, decide printeun proces-verbal in mandantutul, numIrut persdnelor de echipa-
care arata considerantele. gilt si al tunurilor.
Asupra pretentiunitor de stricdciunT. repa- Art. 177. Indata ce a parasit bordul until
ratiunT sad constructiunT, capitanul portulul bastiment de resbel sub pavilion strain. cit-
nu va decide inainte d'a face o espertisa im- pitanul de port face cunoscut oficial prefectu-
preunã cu un capitan de bastiment si un rne- reT, comandantulul garnisonel locale si minis-
ter constructor fara ca acestia sa. aihil. verf-o terulul afacerilor stritine, ora sosireT (land si
rudenie cu partite interesate. cele-alte informatiunl continute in articolul
Art. 171. Pretentiunile in sus de suma de precedent.
300 lel $i asupra earora capitanul de port nu Art. 17S. In ceea ce privesce libera esire
ar reusi sa impace partite. vor II constatate si intrare a órnenitor compunend equipagele
to pastrate in cancelaria capitaniel de uncle hastimentelor de resbel in genere, capitanil
eel interesatl sa'11 pOta la timp procura co- de port vor lua intelegere cu comandantil
piile ce le-ar trebui. companiitor de frontiera cari vor da ordin
Art. 172. and capitanul sad alt1 dmenT in consecinta.
www.dacoromanica.ro
 DE LA MlNISTERICL DE EXTERNE 725

Art. 179. Capitanil de port. in interval de 'patente brute, 'sI-ar permite a libera patente
24 ore, intorc visitele oficiale ce primesc de nete, va ft trdmis inaintea ministeruluT public
la cornandanti1 diferitelor bastimente de res- ca infractar al legilor chemat a aplica.
bel. Art. 187. Bastimentele cu patenta bruta
Art. 180. Afara de nota prescrisa la art. 176 vor fi intempinate. la sosirea lor in port, de
de maT sus. capitaniT porturilor nu vor cere capitanul portulul insotit de medic. Capita-
bastimentelor de resbel nicl un act de hord; nul de port esecuta instructiunile de cari e
nurnal patenta de sanetate care se inapoiaza vorba in art. 185 de maT sus, si dispositiunile
vizatit la plecare. ce ar maI lua medicul.
Art. 181. Capitanil de port se vor opune Art. 188. Capitanil de port vor observa a
verI-careT disposithmI ar avea de scop vio- nu se introduce in (era pesce, fructe sad veri-
larea bordulul until bastiment de resbel. Co- ce alte comestibile fara a fi observate de me-
mandantil lor veghdzà insi-le asupra mate- dicul portulul sad al orasuluT.
lotilor compunend echipagele, spre a DU co-
mae infractiunl la legea vamala sad la aceia §VI
a monopolului tutunurilor.
Art. 182. Verl-ce abatere a echipagiulul Despre cadarrele gdsite.
until bastiment de resbel la datoriile de or- Art. 189. Cand s'ar vedea d'asupra apel
dine in port, daca cornandantul bastimentu- sad la mal cadavre de OmenT inecatl. capita-
lul, in urma interventiuneI capitanulut de nul de port, in casul cand dupd cercetdrile
port, nu disposa a nu se maT repeta abate- ce va face, ar constata cit inecarea nu a pro-
rile, acesta raporta ministerulul afacerilor venit prin violenta, permite inmormintarea
straine incunosciintand 0i pe autoritatea su- corpulul, inaintand procesul-verbal ministe-
perióra a judetuluT. ruluT public si un estract dinteacest proces,
Art. 183. Indata dupd plecarea din port a oficerulul starel civile.
bastimentulul de resbel sub pavilion strain. Pentru mai multaasigurare, la constatarea
capitanul portulul anuncid oficial prefecture, casului, ciipitanul de port chiama pe medicul
comandantultil garnisonei locale si ministe- portuluI sad al orasulul spre a se pronuncia.
rulul afacerilor straine. Art. 190. Objectele de valOre ce s'ar gasi
asupra until inecat sad rdmase de la d'ensul
§V pe verl-un bastiment din port (cand inecarea
Dispositiuni sanit«re. se va fi inremplat in port) se vor da rudelor
luI sub inventarid, daca se presinta rude; in
Art. 184. Capitanii de port sunt tinut1 a casul contrarid, objectele se vor depune la
se informa, cat maT des, dacd min partite comuna respectiva. (.2)
malultil opus domnesce o perfecta sanetate. Daca inecatul este din supusil strainl, ob-
In casurT de epidemiT sad epizootil, prin acele jectele se remit consulatulul respectiv.
parti.vor anuncia indata. consiliului de igiena Art. 191. CapitaniT de port proced tot in
publica si salubritate, raportand si ministe- modul prescris de cele cloud articole prece-
ruluT. dente, cand primesc raporturde capitanilor
Art.185. In casurl de bole contagiOse ivite diferitelor bastimente anunciand incetarea
afard din terà, capitaiiii de port vor observa din viata pe bond, a verI-unuia din Mnenil
si esecuta instructiunile consiliulul medical echipagiuluT.
superior (1), esercitand politia pentru a purga
carantina bastimentelor cu patenta brutti. § VII
Art. 186. Capitanii de port vor incepe li-
berarea de patente brute, in casurT de bole introductiunea in ferd a caclatrelor aduse
contagiose in tend, indata ce vor primi avi- din str&inittate.
sul consiliulul medical superior si nu vor in- Art. 192. Capitanul de port, primind ra-
ceta a libera asemenea patente de cat la pri- portal bastimentulut pe bordul caruia s'ar
mirea until nod avis, pentru acest sfdrsit, al afla cadavrul vre-unel persOne inOrta in tend
aceluias consilid. straind, chiama pe medicul poitulul sad al
Patentele nete sad brute vor fi semnate orasului care, introdus pe bord, se pronunta
maT antilid de medicul portuluT sad al ora- dacit sicriul este hermetic inchis pentru ca
subiT. sanëtatea publica sa nu fie amenintata (3).
Capitanul de port care, in timp de bole Despre constatarea facuta, capitanul por-
contagióse in Ord i avdnd ordinul a libera tuluI dresézd. proces-verbal pe care '1 sem-
(1) Vedl i Monitorul oficial Nr. 221 din 1871 ,pentru earantinV.
(2) Comuna, dupa cererea cOpitanului de port, ia mlsur! urgente pentru inmormIntarea cadavrului.
(3) Vedi §i regulamentul pentru transportul cadavrelor omenesd, titlul III §i IV, publicat In .Ifonitorn1 oficial
Nr. 3 din 1877.

www.dacoromanica.ro
'726 LEG. POLITICE $1 EMANATE

néza dansul, medicul i capitanul sail patro- Pentru marfuri sah lucrunT ce s'ar afia pe
nul bastimentuluT pe care se atla cadavrul. cheurl sail malurl respandind mirosurl vatS
Ad:sta. constatare remane in cancelaria ca- rnatore senataleT publice, capitanul de port,
pita MeT. in casul cand prin propria sa initiativa nu ar-
Art. 19:1. Cand se cere libera introductiune putea ajlinge la un resultat satisfacStor. va
in téra a corpulta pentru care s'a lack con- cere consihulul de higiena publich si salu-
statarea prescris h. de articolul precedent, ca.- hritate a disposa si a esecuta mSsurile ce ar
pitanul portultd cere actul de deces al auto- lua acest consiliii (2).
ritate1 loculul uncle persona a incetat d'a trai, Art. 197. Capitanil de port vor cere tutu-
si dresSza proces-verbal despre cele mai prin- nor acelor carl ar esercita o profesiune pe
cipale declaratiunT atilt ale aceluia care a malurile porturilor sa justifice platile paten-
!lent cererea (inscrish) de introductiune, cat telor ce urméza. sa. aibal (3). Asemenea von
si ale rudelor cal i vor Li insotit corpul ; re- cere sh li se presinte recepisele de plata a
produce actul de deces adica : numeral ltd. diferite alte contributiuni, tuturor acelor carT
numele mortuluT, in ce loc a murit si in ce sub verT-ce tiLlu ah operatium in porturT, cil-
di, sexul, etatea etc. Dacti. sicriul nu lash' a rora legea speciala exige verl-o dare. Pentru
se vedea prin sticla fata mortulul spre a se cei car! nu vor 11 in regula, se va lua misu-
constata identitatea, mentiune despre acésta rile dictate de acea lege spre a fi inscrisT si a-
se face in procesul-verbal. Mentiune se face a- chitati la limp
semenea si despre constatarda de care e vorba Art. 198. Pentru constructiunl. repara-
in articolul precedent. tiunl sad. calfatagiul bastimentelor precum Ii
TotT eel earl! ail Men! declaratiuni asupra pentru catranirea cordagelor, capitaniT de
acestel constatarl, vor semna procesul-verbal. port vor desemna loS.irl propril.
0 copie de pe acest proces-verbal se va in- Demsii vor surveghia debarcarea si con-
liana celuT care a depus actul mortuar, éra ducerea cti cheltuiala proprietarulul sail re-
origivalul proces impreuna en actul mortuar. presintantuluT sir!, a materidor esplosibile
se vor inainta ministeruluT public. aflate pe bastimentele sosind, in pudraride
Un estract din proeesul-verbal se tramite Statului sail in magagine nominal! (4). acOsta
oficerulul stare! en. ile. inainte ca bastimentul s'aceoste cheul. Ase-
menea ruateril nu von putea fi reluatepe bord
CAPITOL III de cat la plecarea bastimentulul si tot sub a-
Instructima ompra dotoriilor edpitanaor de celeasT precautiunl.
port. (Pentru politia ehinrilor sail moliwi- Art. 199. Capitanil .de poi t, desemnand
lor in porturi). locurT pentru depunerea marfurilor pe cheurl
Art. 194. Intretinerea cheurilor sah ma- sail malurl, in limitele portulut, vor observa
lurilor, parilor. belciugelor, semnalelor (1) esecu(iunea dispositiunilor coprinse in capi-
sail altor constructiunl publice, va fi obser- tolul 11 de sub titlul Ill de ma) sus.
vata de capitanil de port avénd In vedere dis- Declaratinnile preserise de art. 07 si 104,
posititinile art. (10 si 235 din presentul rept- vor purta numerul de co din si data primirei
lament. in cancelarie.
Orl-ce degradatiune nerestabilita sail ne-
platitii, de catre eel cariT nil causat'o, va re- CAPITOLUL IV
mane in sarcina capitanulul de port care n'a In.qtrimetinni eilpitn»ilw. de port. reintire Ia
observat treeerra .Perwinelor distinse.
Art. 195. CapitaniT de port nu vor per-
mite constructiunea sail stabilirea fie de Ca- Art. '200. Cand, pe un bastiment ce so-
tre companil sail societatT de comercid sail de sesce in port, se va vedea flotand o bandierh.
navigatiune, fie de catre altI particular!, a care anunta aflarea unta Personagin pe bond,
nicT unul cheh, debarcader sau alte stablli- capitanul port [dm, dupa cc va Ina cunoscinta.
mente de asemenea natura, pana nu VOr de titlul acelel PersOne, se pune Ia disposi-
primi avisul ininisteruluT afacerilor straine cA tiuma Sa si anunta indata prefectuluT dis-
plan ul a fost comunicat guvernul uT i aprobat. trictulul (daca este timp p dada resedin(a di-
Art. 190. Cheurile sad. malurile vor fi in- strictulul este aprOpe de port).
tretinute. prin initiativa capitanuluT de port, Art. 201. Dach. voiagiul Persemelor dis-
in perfecta curatenie in interesul higieneT. fa- tinse este de la Turnu-Severin in josul Duna-
cifitateT operatiunilor comerciale si preveni- reT sail de la Sulina in sus, capitaniT acestor
reT incendiula dot& portml, pe lil.ngl. cele prescrise in artico-
(1) Fie po chef' sal mal, fie pe apa.
(2) V. Monitorld (!rteal Nr. 211, din 1871.
(3) V. art. 53 din legea eontribu)iunilor direete.
(4) V. art. 114 din legea genciall a vaniilor.

www.dacoromanica.ro
 DE LA 3IINISTERItiL DE EXTERNE 727

lul precedent, indata dupre plecarea basti- feritelor producte de pe cualitate. etc., con-
mentutul, vor anunta, prin telegraf, ministe- form imprimatelor relative.
rulul afacerilor strame, notand si ora para- Art. 20g. Tabloul destinat a indica mis-
sirel portulul. carea (mensual) a porturilor este, ca si inte-
Art. 202. CapitaniI porturilor Severin sag rogatorul, de doué feltni : until pentrum basti-
Sulina, afland de sosirea in port a until Per- mentele de mare si cel-alt pentru cele de riurY.
sonagig care ar voiagia incognito, se vor Fie-care tablog se complectrt duprt registriul
margini a anunta confidential, prin telegraf, bastimentelor, conform titlulul din fie-care
ministrulul afacerilor stritine, indatä dupa colóna.
plecarea bastirnentului. Orl-ce vas taxa vapor se va inscrie intre
bastimentele cu panza.
'nun IX. Art. 907. In primele trel dile ale incepu-
tulul fie-chrel tun!, cilpitanul de port trilmite
Intretinerea registrelor eilpItiluillor. Re- ministerulul cate nit esemplar de fie-care ta-
gulf supra uiiscdrel porturilor i a- bloil continend miscarea portuluT din tuna
supra compturilor cApitfiniilor. precedentd.
Tabloul general se tramite in cate trel e-
CAPITOL I. semplare de fie-care, in cele d'antaig Vi dile
De.Qpre registre ale inceputulul de an.
Art. 203. Registrul bastimentelor fiind o CAPITOL III.
copie a interogatorielor. capitanul de port re-
produce in toL continutul interogaturulul. Dtspre compturi fi rersarea bunilor.
In coltina <cafe tone marfurli, cdpitanul Art. 20S. La inceputul fie-crtrei Ion!, ca-
portului tiansforma orl-ce greutate a marfu- pitanil de port depun la casieria generala a
rilor destinath impol tatiunel sail esportatiu- districtutut sumele ce vor fi incasat in cur-
nei si notate pe interogator, in tone englese gerea lune precedente. fie din liberarea de
(register tons). acte de bord bastimentelor nationale sag alte
Num'erul tonelor englese va fi calculat dupa taxe preveclute in regulamentul marinel co-
greutatea marfurilor indicatil in interogator merciale romane, fie din fol timbrate, fie din
tavênd in vedere nationalitatea bastimentu- amendl.
cu factoril stabilip de comisiunea Euro- Terl-ce ramura de venit se depune in par-
pima a Dundrel, pentru navele al ciiror to- te spre a se obtine recepise separate.
nagig oficial difera de sisteniul eagles. Art. 209. Nu maI tardig de cat in cele trel
Alte greutatT ce s'ar nota pe interogator dile ale inceputulul fie-care1 lune, capitanil
mal mid de bona 0 laNt previidute in tabloul de port espediaza ministeruluT compturl se-
citat maT sus. se vor transforma de capita- parate alaturand si recepisa casierieT la coin-
nia de port. dupa importanta lor, tot in tone ptut relativ.
englese. In cele d'antaig 15 dile ale inceputulut fie-
Cele-alte registre vor Ii intretinute conform aruI an, se tramite ministeruluT compturt
indicatiunilor din fie-care coldna. generale.
Art. 204. Registrul de amendl se tramite 0 datti cu comptul general de amendI se
ministerulul o data cu comptul general rela- inaintéza si registrul cu matcit, al anuluT
tiv conform art. 209 de mai jos. precedent.
Tot-odata, se inapoiara si registrul consta-
tend primirea apuntamentelor, de catre func- § 1
tionariT capitaniel in curgerea anulul pre- hisposi(iuni tithului IX.
cedent.
Cele-alte registre reman in archiva capi- Art. 210. Tote registrele, tablourile, corn-
taniel. pturile, interogatoriile, certificatele consta-
Verl cc trasura, rasatura sail alta altera- tfind implinirea, de cdtre hastimente, a for-
tiune in rigistre, atrage responsabilitatea ca- malitatilor de sosire, permisiunile de plecarea
pitanulul de port. bastimentelor, permisele pentru reintrarea pe
bord a apitanilor de bastimente, autorisatitt-
CAPITOL II. nile de pescuit. certificatele constatand sta-
Dtspre mirarea porturitor rea bastimentelor, certificatele de savura, te-
legramele de milcarea jurnalierd a porturilor,
Art. 203. In fie-care dimineta, pana la permisele de 48 ore, saA alte foI necesaril
9 ore, capitanul de port comunica prin tele- taniilor, stint imprimate (cu locurT albe pen-
graf, redactiunel Monitorului Oficial, misca- tru complectarea lor) i se vor tramite de
rea portulul din diva precedenta si pre(ul di- minister, dup'a cererea capitanilor de port,

www.dacoromanica.ro
728 LEG. POL1TICE I EMANATE

cate un numer ore-care dupa trebuinta por- celor dou6 ghiare ale ancorel, placa va re-
turilor. mane libera jumkate centimetru in fie-care
Interogatorul si autorisatiunea de pescuit, lature, ast-fel ca lArgimea ghiarelor sa co-
sunt tinibrate tun led>. prinda patru centimetri. Lungimea druguluT
Permisul de 48 ore (care se lihereza dupd. va fi de 8 centimetri si grosirnea 10, jos, de
cererea capitanilor, patronilor sad conduc- jumkate centimetru mergand proportional
torilor bastimentelor cari 's1 ad actele de bord subtiat ca la capul despre belcing sa remand.
depose la capitania portulul) este timbrat o grosime de un sfert centimetru. Belciugul
25 banl conform alin. 5 al art. 13 din legea drugulul va fi intors pe sub drug; lantul cusut
timbrulul. serpuind, asemenea pe sub drugul ancorel, e-
Actele de bord pentru hastimentele natio- sind proportional afara din fie-care lature a
nale, sunt supuse taxelor prescrise in regula- drugulul pand la jumkate centimetru, si va
mentul marine! comerciale. Ele se libereza de merge spre ghiare (junikate centimetru maT
minister dupd raportul esplicativ al capitanu- jos de varful lor). Lungimea si grosimea ghia-
lul de port la care este adresata cererea basti- relor vor fi proporpnat cu marimea drugu-
mentulul. lul; asernenea si crucea drugultif.
Art. 211. Este oprit ca'pitanilor de port a Placa vaavea pe tote marginile un paspoal
intrehuinta alte acte imprimate sad mann- de mdtase alb.
scrise peste cele ce trdmite rninisterul, Ora Art. 213. In qilele de serviciti, mica tinuta
autorisatiunea ministerulul. este de rigOre.
Uniformele celor-altI functionarl al capita-
TITLUL X. niilor, se vor prescrie de ministerul afacerilor
'Cul forma eiipitanilor de port. straine. prin decisiune ministeriala.
A rt. 21'2. CdpitaniI de port vor avea uni- TITLUL Xi.
forma gradulul precum urmeza :
Cdpitanii de 1 clasd. uniforma cdpitanilor Despre contraventinuI.
flotilel Romane insd, taxa epolete, si in loc de CAPITOL I.
fir galben, fir alb de argint peste tot, nasturil
de metal alb. Fixatimmea amenlilor.
Pantalonul cu paspoal alb.
Spada cu teca de pele, manerul de metal § I.
alb. Dragon si centuron de fir alb in forma ContrareatiunI la dispositiunile tifIttlui I
celor ce p6rta cdpitanil flotile1.
Tricornul cu fir alb. (ampra politiet porturiloo.
Mica tinuta, intocmal ca aceia a capitanilor Art. 214. Contraventiunile la dispositiu-
flotileI ins6 cu fir alb. nile ver-unuia din articolele 2 pana la 4 in-
Cdpitanil de a II clasd, intocmal ca unifor- clusiv, sad la ver-unul din articolele 7 pand.
ma locotenentilor flotilel, fard. epolete si in la 11 inclusiv, la primul aliniat al art.12. la
loc de fir galben, fir alb. Pantalorml cu pas . al douilea aliniat al art. 13 sad la unul din
poal alb articolele 20 penal la 26 inclusiv, 28 pand la
Mica tinuta asemenea ca aceia a acestor 32 inclusiv, 37, 39. 41 pada la 49 inclusiv, la
locotenentl insa, cu fir alb. art. 58, la al douilea aliniat al art. 59, la
Capilanil de a III clasa, intocmal ca uni- art. 64 sad 65, se vor pedepsi cu o amenda de
forma sub-locotenentilor flotilel, lard epolete let 5 cel putin si de leI 50 cel mutt.
si in loc de fir galben, fir alb. Pantalonul cu pentru contraventiune la art. 43, pe langa
paspoal alb. atnenda de mal sus, contravenientul va perde
Mica tinutd, ca a acestor sub-locotenentl, si dreptul la recompensa.
insT cu fir alb. Art. 215. Contraventiunl la articolele 5, 6,
Pentru epolete (inarea tinutA) tote trel cla- 27, 38 sad 40, se vor amenda cu 50 lel cel
Bele, vor avea o ancord cu lant cusute cu fir putin si cu 300 lel cel mult.
alb pe o placa de catifea culórea postavulul Art. 216. Nejustificarea conform art.15, sad
uniforniel, in latime de cincl centimetri, si contraventiune la art. 16 relativ la aruncarea
prinsd in cusatura manicel si inteun nasture in fluvid a savureT, sgurel sad cenuseT, se pe-
mic de metal alb in apropierea cusalture1 gu- depsesce cu o amend& de 100 lel cel putin si
leruluI. de 500 lel cel mutt.
Ancora va fl aplicata ast-fel ca gbiarele sd Art. 217. Sunt pedepsite cu o amenda de
vina in partea despre mina iara drugul 25 leI cel putin si de 100 lel cel mult, contra-
spre gat. ventiunile la dispositiunile ver unuia din ar-
Placa va rTniane libera un centimetru in ticolele 17, primul aliniat al art. 18, la art.19,
partea de jos (despre mana), iara in laturile sad la ver unul din articolele 70 pand la 7..)

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTER1UL DE EXTERNE 729

inclusiv, la art. 81, la primul aliniat al art.82 se pot hucura de facultatea art. 100), la dis-
sad la primul aliniat al art. 84 din presentul positiunile art. 99 (cand acele materiale ar fi
regulament. descarcate sub cheurl sag malurl sag imediat
Pentru contraventiune la art. 19, maximum pe de'nsele). la dispositiunile articolelor 105
amendeI póte fi ridicat liana la 1000 lel in ca- sag 108, sad la al douilea aliniat al art. 109,
sul cand se va constata c contraventiunea a la art. 110 nand la 113 inclusiv. sunt pedep-
fost comisa. de bung voe, prin rea credinta si site cu o amenda de 5 leI cel putin si de 50 lei
de natura a compromite securitatea bastimen- cel mult.
telor, cheurilor, semnalelor sad altor stabili- Art. 223. Contraventiunile la art. 97, 101
mente servind navigatiunel, fara prejudicid, sad 107, vor fi pedepsite cu o amenda de
se intelege, de restabilirea la care contrave- 20 lel cel putin si de 100 lel cel mult.
Mental va ii obligat in orlce cas.
Art. 218. CapitaniI, patrona sag conduc- §1V.
torn contravenind dispositiunilor art.33 pana
la 36 inclusiv, sunt pedepsitl cu amenda de Contraventiuni in dispositiunile tillulut 11'
50 lel cel putin si de 500 lel cel mull. (asupra poiiteT malurilor afard din porturi).
Art. 219. Contraventiunile la dispositiu- Art. 224. Orl-ce capitan. patron sag con-
nile art. 50, la al douilea si al treilea aliniat ductor in contraventiune la dispositiunile yen
al art. 52, la art. 53, 54 sad la primul aliniat unnia din articolele 114 sag 115 (daca. nu vor
al art. 55, la al douilea aliniat al art. 60 sad justifica conform art. 116), sail la dispositiu-
la art. 62, se vor pedepsi cu o amenda de nile art. 117, este pedepsit cu o amenda de
25 lel cel putin si de 200 lel cel mutt. 50 lel cel putin si de 500 lel cel mult.
Pentru contraventiune la art. 62, maximum Art. 225. Contraventiunile la dispo.:itiu-
amendel se va putea urea pana la 5000 leI, nile ver unuia din art. 118, 120, 121, 122 sau
cand bastimentul an pärasi portul MIA' a fi sa- la dispositiunile primulul aliniat al art. 123,
tisfacut obligatiunilor nretinse de art. 60 (v. si sunt pedepsite cu o amendS. de 25 lel cel pu-
art. 234). tin si de 100 lel cel malt.
Art. 920. Pentru contraventiune la arti-
colele 66, 67 si 69, conduetoril barcelor sag § V.
salupelor vor fi supusl la amenda de 5 leI cel
putin si de 30 lel cel niult. Contraventiuni la dispositiunile titlului I ,
Pentru contraventiune la art. 68, cand con- (asupra pescarilor).
ductorul nu ar trage la mal indata dupit so- Art. 226. Stint pedepsite cu o amenda de
matiune, maximum amendel va putea fi ri- 1010 cel putin si de 50 lel cel malt, contraven-
dicat papa la 60 leI. tMnile la dispositiunile art. 121, la al douilea
§ II. aliniat al art. 126 sag la dispositiunile art.127.
Art. 297. Contraventiunl la dispositiunile
Contraventiuni, la dispositiunile tiaului Ii art. 125 si 128, amenda va fi de 25 lel cel
(asupra visitelor ramalt). putin si de 100 lel cel mult. lara pentru con-
Art, 221. Orl-ce capitan, patron sad con- traventiune la primal aliniat al articolulul 126
ductor s'ar opune la visitarea hordulul sea. pe langa acesta amenda se va lua pescaru-
conform dispositiunilor articolelor 87, 88 si lul si dreptul de pescuit, pentru un an.
89 din presentul regularnent, se face pasibil de
o arnenda. de cel putin 300 leT si de 5000 Tel cel
§ VI.
mutt, afara de amenda prevdduta pentru con- Contraventiuni la dispositiunile titlubli VI,
traventiune la art. 62, daca cdpitanul, patro- (asupra niorilor).
nul sad conductorul, opundadu-se la visitarea
bordulul. ar pleca din port cu bastimentul Art. 298. Orl-ce contmventiune la artico-
fara sa 's1 reia actele de bond. lele 130 pang la 133 inclusiv. este pedepsitg
cu o amend& de 25 leI cel putin si de 100 lei
§ cel mult.
Contraventivai la dispositiunile titlulta III § VII.
(asupra po1itic cheurilor sail malurilor
in porturi). Parilionul national.
Art. 222. Orl-ce contraventiune la dispo- Art. 299. Este pedepsit cu o amenda de
sitiunile ver-unuia din articolele 90 pang. la 10 lel cel putin si de 50 lel cel mult basti-
94 inclusiv, la primul aliniat al art. 95, la mentul care servindu-se de pavilionul roman,
art. 96 (daca marfurile nu stint din cele indi- nu '1 ar avea in regula. conform notel artico-
cate la art. 99 sad dad. nu sunt din cele cari lulul 150.

www.dacoromanica.ro
730 LEG. POLITICE I EMANATE

§ vIII. Art. 236. Amendile se implinesc, pentru

contraventiunile bastimentelor, , inainte de
Refus de primirea cdpitunilor de port plecarea acestora.
pe bordul bastimentelor stationtind. Cand ar contraveni art. 62, bastimentul
Art. 230. Orl-ce refus de primire a cApita- culpabil se va urmgri conform divositiunilor
nulul de port sag a delegatulnl seg pe hordul prevedute in codul de comerciu, prin cartea 111.
bastimentelor stationfind, dg loc la o amendd De la contravenitoriT strginT de echipagele
de 50 lel cel putin si de 500 leT cel mult. hastimentelor..amendile se implinesc sag in-
Pe Ifinggi amendA, se pOte interdice echi- datl. dupg constatarea contraventiunel, sag
pagiuluT hastimentuluI, dreptul de a comunica prin urmiirire, conform dispositiunilor legel
cu uscatul pe timp cfd hastimentul insistS, a speciale de urmgrirl in materie de datoriT
refusa primirea cdpitanulul de port pe has- cittre Stat, de cAtre agentiT respectivl, prin
timen I. initiativa cApitanulul de port.
Pentru contravenitoril, strginl de echipa-
§ IX. gele bastimentelor, cart: nu vor consemna a-
Ofense amenintarl.
menda la oficiul cdpitgniel de port indatb
dupd constatarea contraventiunel, si nicT nut
Art. 231. Orl-ce ofensg. sau ort-ce arnenin- ar fi probe ea sunt in positiune a respunde
fare adusa in contra agentilor dependintl de amendile prin aplicatiunea dispositiunilor
capitAnia umg port, in esercitiul functiunel legel de urmarirl, se vor aplica dispositiunile
lot. cAnd gravitatea nu ar atrage pedepsile art. 30 din cod. penal.
prevedute de codul penal pentru ultragig adus Dispositiuni finale.
functionarilor publid in esercitiul functiund
lot, este pedepsitg cu o ainenchl de 10 tel cel Art. 237. Comandantul flotilel este instir-
putin si de 100 lel cel mutt. cinat si cu inspectiunea porturilor, piing la
In casurT de insulte grave, se uskti de dis- numirea unul inspector.
positiunile art.152 din presentul regulament. 0 datg pe an, dainsul va face inspectiune
generahl Ta tOte cdpitaniile de port. Resul-
CAPITOL H. tatul acestor inspectiuni se va inainla direct
Reguli pc.ntru aplicatiunea awedilor. ministeruluT afacerilor straine.
Afarg de inspectiunea generald, ministerul
Art. 232. Amendile nil sunt aplicabile afacerilor strAine se va putea adresa direct
pentru contraventiunile constatate eã ag lost comandantutul fiotilel pentru orl-ce DA in-
ocasionate prin casurl de fortg majord. spectiune sag ancheta relativ la capitaniile
Art.233. Maximum amender pOte fi indoit de port.
in cas de recidivg. Art. 23S. Pentru cheltuelile ce Id or nece-
Este recidivg pentru bastimentele de mare sitaintretinerea porturilor si ort-ce alte imbu-
cAnd cele done contraventiunl sunt cornise ngtAtirT, ministerul afacerilor straine se va
fara ca bastimentul sd Ii pArtisit Dundrea in adresa ministerulul luerarilor publice care,
interval. conform art. 1 din legea din 1871, asupra
Pentru bastimentele construite pentru na- fonduluT tie jumetate la stag, va avisa de
vigatiunea fluviala, este recithvg cAnd contra- urgentg.
ventinnea so repetA in spatiul unul an. Art. 239. Presentul regulament. cerut tie
Art. 234. Afard do amendile Ia earl sunt legea generalg a vgmilor i prevedut de legea
condamnatl, contravenitoril pot fi uringritT organica a ministeruluT afarei ilor strgine, va
pentru reparatiunl, despAgubirl etc., la cart intra in vigOre la 1 tulle 1879.
ar da ocasiunT. Stint abrorde, cu incepere de la acOstA
Art. 235. Sunt civil responsabill de infrac- data: 1. dispositiunile regulamentulul din 1815
timg sau degradatiunT : si 2, dispositiunile regulamentulul din 1850,
Proprietarul, cu bastimentul sHi, pentru relative la politia porturilor dungrene ale
cApitanul. patronul sag conducturul hasti- Romania
mentuluT.
Cdpitanul. patronul sag conductorul, pentru Art. 240. (aditional). Dispositiunile pre-
omeng de echipagni al bordului ce comanda. sentuluT regulament se vor aplica in total si
ArmatoriT, commettantil, stApi,niT, pontru in porturile sag malurile maritime ale Re-
agentil, lucratoril sag senitoril for. infiniel cu esceptiune, se intelege, de acele
ParintiT sag tutoril, pentru copii si pit- dispositiunT earl nu se pot aplica de cat in
pilil lot. porturile si malurile dungrene.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL PE EXTERNE 731

REGULAMENT
PENTRU MODIFICAREA ART. 137 DIN REGULAMENTUL DE POLITIR AL PORTURILOR
DUNAREI (1)
(Deer. din 8 Iunie 1881).
Art. 1. Art. 137 din Regulamentul portu- citiul functiunilor de capitan de port coman-
rilor de la 24 Martie 1879, se modific6 precum dantilor militarI de granitl saG sefilor hiu-
urmézal : rourilor vamale saG orl cgror altor amploiatl
qIn porturile unde nu esist6. apitainil de civill Iocall, precum diversele circumstante
port speciale, i pang, la infiiintarea lor, Mi- ale localit64ilor respective vor face a se ju-
nisteriul afacerilor stfaine va incredinta eser- deca util serviciuluT public.

LEGE
PENTRU INFIINTAREA TIRO INSPECTOR GENERAL I UNUI SUB-INSPECTOR AI NAVIGATIL:NEI
PENTRU SUPRAVEGHIAREA REGLEMENTELOR IN MATERIE DE PoLIFIE T NAVIGATIUNE (2)
(Deer. Nr. 1216 din 1 Maiii 1882).
Art. 1. Pentru serviciul de navigatiune, Art. 5. Apuntamentele se fixéin precum
administratia rnarineT de comerciii, politia urmésg. :
fluvialaai maritimh, i inspectarea regulaa a) Inspectorul general, ISM pe lung lel 740,
a porturilor, se infiintézg. In ministerut afa- diurnd. pe lung, lel 2(10;
cerilor straine un inspector general al navi- 5) Sub-inspectorul, 161 pe lun'a lel 400 si
gatiuneI i un sub-inspector, cari vor avea a diurnE pe lung. leI 200 ;
supraveghia stricta observare a reglemente- c) apitanil de port clasa I, lSf. pe lunl
lor in materie de politie si navigatiune. leI 400 si diurna pe luna lel 200 ;
Art. 2. 6erviciul porturilor se va face de d) Capitanil de port clasa II, 16f6 pe lun5.
capitanil de port, conform Iegilor si reglemen- lel 300 si diurna pe lun5. lei 100 ;
telor in fiinth, sub privigherea i controlul e) Ajutoril dragomanl la cEpitaniile de
inspectorulul general si al sub-inspectorulul, clasa I, léflI pe kind. lel 250 ,
infiintati prin articolul precedent. D CopitiT, léfE pe lung. leI 200 ;
Art. 3. Crtpianiile de port se divicl in trel g) Pilotil pe lung diurn'A lel 150 :
clase : h) Gardianil, diurnE pe lung. lel 80.
Cele de clasa I se compun dintr'un calpitan,
un dragoman ajutor, un copist i patru gar- Dispositiuni finale.
diani.
La portul Constanta vor fi i cluoI pitott Art. 6. Un regulament va determina con-
Cele de clasa II se compun de 6106, un ditiunile de admisibilitate si inaintare in a-
ajutor copist si douT garclianl. ceste functiunl, va fixa instructiunile pentru
La cele de clasa III, serviciul cApitanieT se detaliele de servicig a lie-cdruia din acestI
va face de cornandantil puncturnor. functional% va determina pedepsele disciph-
Art. 4. Clasificarea porturilor se va face pare ce le sunt aplicabile si, in fine, va fixa
de consiliul de rninistriT dupA raportul mini- tariful taxelor de cancelarie ce vor percepe
strulul de externe, conform trebuintel si im- in profitul tesauruluI, pentru acle de juris-
portanteI fie-cAruT port. dictiune grachisl de cornpetenta lor,

(1) Veqi Regulamental precedent i cele armEtare.

(2) Vegi legile i regulamequl precedente i regulamentaI care urmaza,

www.dacoromanica.ro
732 LEG. POLITICE 1 EMANAlE

REGULAMENTUL
PERSONTALITLUT SERVICIULUI DE NAV1GAT1UN 4l AT, Pi:MUT:MGR (1)
1. Conditinni de admisibilitate. I Legile si regularnentele privitóre la servi-
ciul sanitar ;
(Deer. NJ.. 1-174 din 22 Maid 1882). Codul international de semnale si intrebu-
Art. 1. NimenT nu va fi numit in verT-una intarea luT.
din functiunile serviciuluT de navigatiune Art. G. Chpitanil de port clasa II vor ft a-
al porturilor, daca. nu va incleplini urrnató- les! : dintre oficiaril de marina. cart aft servit
rele conditiT generale : don! anT pe un bastirnent: dintre capitanil de
1) SE fie roman de nascere sad natura- armata de uscat car! ad tread scóla militard
lisat ; si car! aft servit tot-d'auna cored; dintre ac-
2) SI aibd etatea de 24 anT cel putin si de tualiT capitanT de port cart aft indeplinit en
50 cel mutt; esactitate aceste functiunT in limp de patru
3) SE fi avut tot-d'auna o conduita corectd; anT, si dintre dragomanil ajutorT cart au dat
4) Sa fi satisfEcut legel resrutiireT. probe de activitate in functiunea lor.
Art. 2. Guardiani1 de port vor fi alesT, pe ET vor trebui sd cumiscE done' din patru
cat se va putea. dintre marinaril cari ad ser- limb! streme : francesti. germand. itatiand
vit doiri anT pe un bastiment de resbel sad sad greed:.
cornercid si dintre guardianii actual! cart ad Pe laugd cunoscintele cerute dragomanilor
servit corect in acéstE functiune cel putin ajutorT, cdpitanil de port clasa II von trebui
patru ant, sciind sE scrie si sh. citésch. si cu- sa poséda si urniatErele :
noscend regulele portului i manevra basti- NotiunT asupra diferitelor speciT de basti-
mentelor. pentru intrarea, stationarea i esi- mente de fec si de lenin, resbel i coinercid,
rea lor din port. en velle si cu aburl ;
ET vor trebui sh. vorbésca limba italianE Calculul tonagiuluT.
si grkh. Art. 7. CEpitaniT de port clasa I vor ft a-
Art. 3. Pi lotil de port vor fi alesT dintre lesi dintre oficidriI de marina cu gradul de
marinaril cu experientd. sciind a seri si citi cdpitan cel putin, cari au servit duo! anT pc
ei vorbind bine limba italiana sail gréca. bastimentele de resbel ; dintre cEpitanil de
ET von trebui sh scie a manevra bine si cu lung curs aT marine! de cornerciu, si dintre
precisiune bastimentele cu. velle si cu aburT, actualit cdpitanT de port car! ad indeplinit cu
pentru intrarea i esirea Ion din port ; sit cu- esactitate acésta furictiune in Limp de pa-
nosed regulite portuluT. codul international de tru anT.
seinnale si intrebuintarea ET von trebui sIt cumisch. douE din patru
Art. 4. Copistii vor trebui sIt posédIt cel limb! straine : francesa, germana, italiand
putin un certificat de absolvirea a patru clase sad grécE.
secundare orl comerciale. Pe Tanga acésta, Pe langh cele cerute la art. 5 si 6, cdpilanil
vor fi supusl la proba asupra scripture! si de port clasa I vor trebui sh. posédd si urma-
limbo! francese. italiana saft greed_ tOrele cunoscinte :
Art. 5. Dragoinanil ajutorT trebue sIt fi Principil de drept international maritim :
servit in marina de resbel sad de corn rcitl, libertatea mErilor, politia mErilor, fluviilor si
orl in administratia porturilor. sa cunéscIt porturilor;
douë din paint limbl straine : francesd, gor- Notiuni de negotul maritim si diferite Iran-
mand., italiand saft greed. sactiunT comerciale maritime ;
Pe langE acestea, vor trebui sd poséda ur- Descriptiunea diferitelor masine en aburT
maltórele cunoscinte : si motorilor intrebuintatl la bastimente ;
Legile i regulamentele in vigóre ale navi- Manevra bastimentelor cu velle si cu aburl.
gatieT pe Dunare si. ale porturilor ; Conditiunile butte! staff de navigabilitate a
Manevra, ancorarea i legarea bastimente- bastimentelor cu vette si en aburT ,
lor in port. Ajutorul ce trebue sIt dea in cas Diferite cale intrebuintate pentru scriterea
de naufragid, inomolire san incendil pe bord. bastimentelor afara spre a le repara.
Mesurile de precautiune ce trebuesc luate in Art. S. Inspectorul general va fi ales din-
port in timp de furtunE sad incendid pe bord; tre oficiaril superior! aT marine! de resbel
Legile financiare i fiscale relative la por. care va fi avut in timp de patru ant un co-
turf ; mandament superior ill acésta arma.
(1) Vedi legile i regulamentele precedente.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIITL DE EXTERNE 733

Art. 9. Sub-inspectorul va fr ales din ofi- I tele serviciuluT capitanilor de port sunt sta-
ciAriT de marina cu gradul de capitan cel pu- bilite prin titlurile VIII si IX din regulamentuA
tin, care va fi servit duoT anT pe un basti- porturilor din 24 Martie 1879.
ment de reshel ; din capitaniT de port clasa I Art. 19. CapitaniT de port vor avea dere-
si din personalul serviciulul central de navi- rinta catre prefectiT respectivl si vor executa
gatiune posedand cunoscinte complecte de tote ordinele privitOre la siguranta publica.
regulile navigatieT si ale porturilor. la mesurile earl aO un caracter international
2. InaintAri. si la serviciul general al StatuluT.
Art. 20. Pentru regulele sanitare, capitanil
Art. 10. ImpiegatiT porturilor pot, dupA porturilor vor executa cc punctualitate tOte
un stagia de duo! anT, a fi inaintaVI inteun instructiunile prhnite de la serviciul central-
post imediat superior, dad. indeplinesc eon- sanitar al nnnisteruluT de interne.
ditiunde speciale de admisibilitate in acest Art. 21. CapitaniT porturilor sunt perso-
din urma post, specificate in regulamentul nal responsabill de tOte sumele ce vor incasa,
de fattt. fie din chartil timbrate, fie din amende, fie
3. AtrilmtlI si datorii. din orT-ce alte taxe legiuite. preclun si de con-
servarea in buna stare a mobilierulul si ma-
Art. 11. Inspectorul general este insarci- terialulal oficiul
nat en inspectia regulata a porturilor i ve- Art. 22. Capitanil porturilor si impiegatil ce
ghiaza. sub ordinile directe ale ministruluT de le sunt subordinati sunt datorl aveghia cu grija
exter ne, ca legile i regulamentele privitOre la la executiunea legilor, regulamentelor si in-
serviciul de navigatiune si de politic fluvial5.
structiunilor sefilor bor. preen m si la mantine-
rea prestigiulul autoritatel lor. usand cu stric-
Si maritimit sa. fie strict ohservate si uniform
aplicate. Raportéza ministruluT despre in- teta, dar in acelasi timp cu moderatiune si tact,
spectiunT. de puterea ce le da in acésta privinta legile
El este insareinat cc politia navigatiuneT si regulamentele in vigOre.
Mara din porturl, in apele romane. Face an- ET sunt datorl a se purta cu buna cuviinta
chete ordonate de rninistru i supune resul- topolitep. catre tOte persOnele en carT vor
tatul la apreciarea sa. veni in contact. -
Art. 12. TotT impiegatil capitanfilor de Vor primi cu buna-vointa tote cererile si
port stint sub autoritatea i supraveghiarea reclamatiunile ce li se vor adresa si le vor
directa a inspectorulul general. da cursul legiuit fart intardiere, fara parti-
Art. 13. Inspectorul general studiaza to nine sail favOre.
propune rninistrulul tOte mésurile ce trebu- Afara de sumele cc stint in drept a incasa,
esc luate pentru imbunatAtirea porturilor si dupa legT, in profitul tesaurulul, le este ab-
pentru inlesnirea operatiunilor bastimentelor solut interdis de a primi saU pretinde vre-o
in porturT. Ia cheurT sail la (lane. remuneratiune, sub ori-ce forma. ar fi pentru
Art. 14. Inspectorul general va supune serviciile facute.
ministrulul tOte reclamatiunile ce va primiArt. 23. NicT un impiegat din acest ser-
in serviciii, fie de la subaltern!, fie de la eel de viciti nu va lipsi de la post fara o permisiune
al treilea. insotindu-le cu observatiunile si speciala saS concedhl in regula.
aprecierile sale. Inspectorul. sub-inspectorul si cApitanil de
Art. 15. Sub-inspectorul este ajutorul in- port cer co»cediul de la minister, eel d'intOiti
spectortilul general si 'I póte suplini la tre- d'a dreptul. prin organul inspectoruluT.
buintA in tote actele de competinta sa, fie in In casurT urgente. inspectorul i capitanil
puterea uneT delegatiunT speciale, tie in cas de port pot acorda suhalternilor Ion permi-
de lipsa. shine cel mult de cinci qile de a lipsi de la
Art. 16. In esercitiul functiuneT sale, sub- post.
inspeetorul chit relatiT inspectorulul care. la 4. Pedepse disciplinare.
randul sea. le transmite ministrulut cu ob-
servatiunile cuveni te. Art. 24. Abaterile de la datori! saü negli-
Art. 17. Cdpitanil porturilor indeplinesc, genta in servichl a inipiegatilor se pedepsesc,
sub ordinile ministruluT de externe si sub dupa gravitatea faptelor, cu : I. avertisment ;
controlul inspectorului general, atributiunile II. reprimanda ; III, amenda de la 5 pant la
prevèdute la art. 31 din legea organica a mi- 100 leT ; IV. privatiunea retributiunel pe
nisteruluT afacerilor strAine, de la 29 Ianua- 15 dile ; suspensiunea pentre o tuna cu Ova-
rie 1874 si in regulamentul de la 24 Mar- tiunea intregel retributiuni, si, in fine, VI, des-
tie 1879. tituirea.
Et adreséza raporturile de serviciii minis- Prirnele dou6 pedepse se &Si prin ordin de
truluT de externe. servicia de catre minister sail de ctitre inspec-
Art. IS. Instructiile privitOre la amilnun- torul general.
www.dacoromanica.ro
 734 LEG. POLITICE I EMANATE
Cele treI urmatóre se pronuntrt prin deci- Dispositiani transitorii.
siune rninisteriald, dupa raport motivat al
inspectorulul general. 1 Art. 26. impiegatif actualT aT porturilor,
Destituirea se decretéza. de Rege, dupti o dupä on an de dile de la data presentulul
anchetit scrupulósa facuta de ministru prin regulament, vor fi supusl la on examen Ina-
inspectorul general. intea uneI comisiunT numita de ministru a-
Art. 25. Se va tine de inspector un regi- supra cunoscintelor cerute prin dispositiunile
stru in care se va nota modul curn fie-care aiticolelor 5, 6 si 7 precedente.
impiegat 's1 indeplinesce datorilie, si pedep- Copistil, pilotil si guardianil vor fi exami-
sele la earl va fi fost supus. nati de inspectorul general.

LEGE
PENTRU INSTITUIREA ORDINULUI STP.OA ROMANIEI (I).
(Deer. .Nr.1108 din 10 Maiii 1877).
TITLUL I. pensa de conditiunile cerule prin art. 7 pentru
admiterea saa inaintarea in ordine.
Organisarra o eompunerea ordinet. Art. 11. Propunerile vor trebui eR esplice
Art. 1. Ordinea Wort leonniniei este insti- cu amenuntul fapta pentru care se cere deco-
tuita pentru a recompensa serviciile militare ratiunea. Ele vor fi transtmse pe cale erar-
si civile facute Statulut roman. chicii ministrulut competinte, care le va pre-
Art. 2. Indltimea Sa Domnitorul este Caput senta CapuluT Statulul.
Suveran si Mare le Maestru al ordinel. Art. 12. NimenT nu va putea purta deco-
Art. 3. Ordinea Steoa Rouniniei coprinde : ratMnea gradulul la care a fost numit saa
Cavalerl, aced, comandantl, marl oficerT inaintat, de cat dupa indeplinirea tutor for-
si marl cruel. melor prescrise de regulament, afara numai
Art. 4. Membril ordinel sunt numitT pe daca Domnitorul 'I ar ti dat singur decora-
viéta ; numerul lor e,,te fixat la 1.000 ast-fel tiunea.
impartiti :
Cavalerl 500 TITLUL III.
OficerT
Comandantl
.

Marl olicerT
Marl cruel
. .

.....
.
.

.
.

. .
Art. 5. StrAiniT vor Ii admisT a purta de-
'300
120
60
Pensiuni, brerete fi prerogative.
Art. 13. MaitariT cavaleri aT ordine vor
90
primi o pensinne'precum urmez5. :
coratiunea d Sub-oficeril 240 leT pe an.
no fac juramemtul, nicI sunt CaporaliI 180
coprinsl in cadrele determinate la art. 4. SoldatiI 144
Art. 6. Forma decoratiunel si chipul de a Art. 14. Brevetele investite cu semnatura
o purta se vor determina prin un regulament Domnitorulul i contra-semnate de ministril
special. respectivl. se vor elibera tutor membrilor or-
Tirrixt, 11. dinel nuniitT sati inaintatT.
Art. 15. Pentru toti cavaleril si oficeril
flibnitcrta hutintarea in ordine. ordineT purtand decoratiunea in mod apa-
Art. 7. NimenT no pole fi admis in ordine,
rinte, soldatiT sub arme vor lua la umfir.
de cat in anti,iul grad de cavaler. Pentru cele-alte grade superiOre, se va pre-
Art. S. Spre a fi numit la un grad superior senta arma.
este indispensabil sa fi trecut prin gradul in-
ferior. TIMM IV.
Art. 9. La crearea ordineT Inältimea Sa Diseiplina membrilor ordinet.
Domnitorul va putea numi indatd, fail a se
supune preseriptiunilor art. 7 si 8, un num& Art. 16. Calitatea de inembru al ordinel
de mernbri al ordinel represintand a 4-a parte se perde pentru aceleasi cause cari fac a se
a fie-careia categorii. perde calitatea de cetiltean roman.
Art. 10. Rani le grave si faptele meritoriT, Art. 17. Drepturile si prerogativele de
in tOte ramurele activitatel umane, pot dis- membru al ordinel se suspenda si pentru a-
(1) Veqi regulamentul urniiitor.

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL DE EXTERNE 735

celeasl cause cad fac a se suspenda i drep-

turile de cetätean roman. Disposi(iuni generale.
Art. 18. Caput StatuluT, dupa raportul mi-
nistrulul respectiv, póte suspenda in tot sag Art. 19. Se va publica In toll anil, prin
1

in parte esercitiul drepturilor i prerogati- ingtijirea si sub directiunea ministrilor res-

velor, precum si pensiunea ce le este acordata pectivl, un anuar al ordinel.
qi chiar a esclude din randurile ordinel pe Art. 20. Tote cestiunile ating6tOre de pu-
membril condamnat.1 de o jurisdictiune ore- nere in aplicatiune a acestel legl vor face o-
care, cand natura delictulul si gravitatea pe- biectul unul regulament de administratiune
depsel pronuntate contra lor cer aplicarea a- publica.
cestel mésurl.
4.
REGULAMENTUL
ORDINDLUI STEOA IMMANIE1
(Dcer. N. 2001 din 6 Aug. 1485).
TITLUL I. IntocrnaT ea aceea a Marilor-Oficerl, ins6 de
un diaroetru de 95 milimetri.
Forma dceoratiunei i ehipul de a o purta. Art. 4. Pentru militarT. forma decoratiu-
Art. 1. Decoratiunea Sttfoa-Romeini,z este nel este tot ca cea pentru civilT, cu diferinta
o cruce cu smalt albastru, incungiurata de numal ea fie-care clasa are pe decoratiune
rage, purtand Corona Regesca. Centrul crucel cloud spade suspendate d'asupra crucel.
Art. 5. Militaril insd, numitT membril al
este de smalt rosiu, incongiurat cu rainurl de ordinulul
stejar verdl, avOnd pe o parte vulturul cu timp de resbel, pentru fapte meritoril sSvOr.site in
devisa Infide salus, iar pe cea-alta parte cifra vor purta pe decoratiune doue
Regelul. spade incrucisate, cari la cavalerl si oficerl
vor figura si pe pandlica.
Art. 2. Crump., cu smalt albastru, este de Art. 6. Insemnul de reshel cu spade in-
argint penrru Cavalerl, si de aur pentru Ofi- crucisate, in gradul de cavaler, póte fi confe-
ceri, Cornandorl, MarT-Oficeri si MarI-Crucl. rit, prin decret special, militarilor membri
Diametrul este de 40 milimetri pentru Ca- al Ordinulul, spre ati purta alaturl cu insem-
valerT si Oficerl si de CO milimetri pentru Co- nele civile sag militare ale orl-carul grad.
mandorl si Marl-Oficeri.
Art. 3. Cavaleril port decoratiunea pe TITLIIL II
partea stanga a peptuluI, atarnata de o cordea
moarata rosie, cu marginile albastre inchise, .Admiterea ci inaintarea in ordiu.
fErR rosetà.
Oficeril o port la acelasl loc i cu aceeasT Art. 7. In timp de pace, spre a fi cine-va
cordea, ins. cu roseta. admis in ordinul Stjua Romanie), trebue sä
Comandoril port decoratiunea la gat, le- fi indeplinit cu distinctiune 18 anl de func-
gato: cu o cordea moarata rosie, cu marginT tiunl civile sag militare.
albastre. insa maT lard. de cat a oficerilor si a Art. 8. NimenT nu póte fi admis in ordin
cavalerilor. de cat in antOiul grad de Cavaler.
Maril-Oficerl port pe partea stanga a pep- Art. 9. Spre a fi numit la un grad supe-
tulul o placa saé stea cu opt rage induoite, rior este indispensabil sä fi trecut prin gra-
diamantate, peste tot de argint, cu un dia- dul inferior, adica. :
metru de 90 inilimetri. Pe stea se afla crucea I) Pentru gradul de oficer, trel anT in acel
intocmal ca la cele-alte grade, avend vul- de cavaler ;
turul in centru cu devisa In fide salus. Afar& 2) Pentru gradul de Cornandor, doul anT
de acOsta el port la gat qi crucea de Co- In acel de Oficer ;
mandor. 3) Pentru gradul de Mare-Oficer, trel anl
Maril-CrucT port o cordea lata moarata in acel de Comandor ;
rosie, cu margini albastre inchise, in formä 4) Pentru gradul de Mare-Cruce, cincl anT
de esarpa, trecOnd pe d'asupra umOrulul drept, in acel de Mare-Oficer.
si la vOrful careia este legata o cruce ca acea Art. 10. Fie-care campanie se socotesce
de Comandor, avOnd inse un diametru de indouit militarilor pentru evaluarea anilor
70 milimetri. cerutl de art. 7 si 9, insà nu se pOte socoti
EI port pe partea stanga a peptulul o placa rad o-data de cat o campanie intr'un an, a-

www.dacoromanica.ro
736 LEG. POLITICE V EMANATE
fara de dasurT exceptionale, cari trebuesc de- la urner ; tobosaril si cornistil sad rnusica
terminate printeun.decret special. sunk sail cantã marsul funebru. Dupl. trece-
Art. 11. In timp de resbel, faptele stralu- rea cortegiulul trupa reintra in casarma
cite si ranile grave pot dispensa conditiunile Art. 20. Pentru darea acestor onorurI,
cerute prin art. 7 si 9 pentru admiterea sad trupa se alcatuesce dinteun regiment cu dra-
inaintarea in ordinul Stine Romdniei. pel si rnusica pentru Maril-Crucl; iar pentru
Art. 12. In timp de pace cum si in timp Maril-Oficerl un hatalion cu musica; o corn-
de resbel, serviciile extraordinare in functiu- panic cu musica pentru Comandorl; iar pen-
nile civile sad militare, in sciinte sad arte,si, tru Oficerl si CavalerT,un pluton Mira musica.
in genere, in tote ramurile activitatel umane, Art. 21. In lipsa de trupg de infanterie,
pot asemenea dispensa de conditiunile pre- aceste onorurT se vor da de catre trupele de
scrise pentru adrniterea iinaintareain Ordin. cavalerie, cari vor fi pe jos.
Art. 13. In caqurile prevedute pentru dis- Art. 22. In garnisOnele unde trupele nu
pensa mentionata in articolele precedente, suficiaza pentru darea onorurilor funebre,
faptele stralucite, ranile saii serviciile extra- unitatile de trupa fixate mal sus pot fi mic-
ordMare. trebuesc constatate in mod explicit sorate in raport cu forta trupel de care dis-
in decretul de numire. pune garnisona.
Propunerile vor trebui sa explice cu arnd- Art. 23. Insemnele decoratiunilor vor fi
nuntul fapta pentru care se cere decoratiu- depuse pe cosciug.
nea. Ele vor ti transmise, pe calea ierarchia Art. 24. Numerul strainilor, admisl a purta
ministrului afacerilor straine, care le va pre- decoratiunea, nefiind limitat, el nu sunt su-
sinta RegeluI. pusI regulelor de numire si de inaintare in
Art. 14. Mara de casurile extraordinare Ordine. ca Romanil. si nu beneficiaza de
mentionate in precedentele articole, nu se drepturile si prerogativele acordate acestora
vor face numirl sad inaintarl in Ordin, de prin lege si regulamentul de fata.
cat la 1 lanuarie si la 10 Maid si numal in
marginile vacantelor ce vor exista in Ordin. TITLUL IV
Art. 15. In luna care precede fie-care din Discipline membrilor ordinulla.
aceste epoce, ministerul afacerilor striline va
redigia lista vacantelor, conform art. 4 din Art. 25. Calitatea de membru al ordinuluT
lege. $i va lua ordinele Regelul pentru im- Stc'ne l?onniniet se perdepentru aceleasT cause
partirea ce este a se face intre diferitele mi- cart fac a se perde si calitatea de cetatian ro-
nistere. man.
Art. 16. Nimenl nu va putea purta deco- Art. 26. Drepturile i prerogativele de
ratumea gradultil in care a fost numit sad mernbru al ordinuluI Steen Ronniniei se sus-
inaintat. de cat dupä indeplinirea tutulor for- pendä pentru aceleasl cause carl fac a se
melor prescrise, afara numal daca. Regele suspenda si drepturile de cetatian roman.
*I-ar fi dat singur decoratiunea. Art. 27. MinistriT justitiel i resbelulul
TITLUL Ill
transmit rninisterului afacerilor strillne copil
dupit tOte hotaririle in materie criminate, co-
Prerogativele menibrilor. rectionale sad de politie, pronuntate contra
Art. 17. Pentru toti CavaleriT si Oficeril, verl-unuia din nnembril Ordinulul.
purtand dccoratiunea in mod aparinte, sol- Art. 28. OrI de die orT se va face recurs
datil sub arme vor lua la umer. Pentru cele- in casatiune contra uneI hothrirT data in ma-
alte grade superiOre se va presinta arma. terie criminale, corectionale sad de politie
trt. ls. Maril-Cruci sunt asimilatl cu ge- relativä la un membru, procurorul general
neralii de divisie Maril-Oficerl cu generalil pe langa curtea de casatiune vainsciinta tetra
de briaada ; Comandorii cu colonetil : Ofice- intardiare pe ministrul justifiel, care va in-
ru cu capitanil ; Si Cavaleril cu locotenentil cunosciinta despre acesta pe ministrul ala-
si sub-locotenentii. cerilor straine.
Art. 19. Onorurile militare funebre pentru Art. 29. Procuroril generall, pe langa cur-
persOnele decorate cu Ordinul Stela Romd- tile de apel, si cornisaril regescl. pe !anaà con-
nier, si cari n'ad fost militarI, se vor da la siliurile de resbel, nu pot executa nicT e pe-
domiciliul mortulul sad la hiserica, adica a- depsa infamanta in contra unul membru al
colo unde se sevdrsesce serviciul religios. Ordinulul, maT Mainte ca acesta sa fi fost
Pentru darea acestor onorurl, trupa este degradat.
asedata in fata easel repausatulul sad in fate. Art. 30. Pentru acésta degradare, prese-
biserica dintele curteI de apel, dupä rechisitorul pro-
Pe timpul ridicarel corpulul si al trecerel curorulul, sail presedintele consiliulul regesc.
cortegiulul. trupa presinta arma pentru Ma- pronunta, indata dupl. citirea judectitel, for-
riT-Cruct; iar pentru Maril-Oficerl sta cu arma mula urniatore

www.dacoromanica.ro
 DE LA MINISTERIUL DE EXTERNE 737
(AT lipsit la onóre; declar, in nurnele mem- TITLUL V
brilor OrdinuluT Stdua Bonidniel, ca al ince- Administrafiunea Ordinulut.
tat de a maT fi membrul LuT*. Art. 34, Administratiunea Ordinulta este
Art. 31. CapiT militarT vor trirnite minis- incredintata ministrulul afacerilor sträine, in
truluT de resbel o dare de seine de tote pe- calitate de canceler al Ordinelor.
depsele grave de discipline. cari ail fost apli- Ministrul afacerilor streine lucréza direct
cate rnembrilor de sub ordinele lor. Ministrul cu Regele, Marele-Maestru.
de resbel transmite copie dupe acésta minis- Art. 35. Secretarul general al ministerulul
trulul afacerilor straine. afacerilor streine dirige lucrerile privitóre la
Art. 32. Casarea unuT mernbru al orclinu- Ordinul Stdua Romania.
luT, sub-oficer in activitate, i trirniterea unuT
soldat, membru al Ordinulul, la compania de TITLUL VI
Brevete.
discipline, nu se póte face de cat dupl. auto-
risatea rninistruluT de resbel. Art. 36. Brevetele ce se vor libera mem-
Ministrul nu pOte da aceste autorisare de brilor OrdinuluT vor fi semnate de Rege §i con-
cat dupe ce a informat pe ministrul afaceri- tra-semnate de ministrul afacerilor streine.
Pentru Maril-CrucT §i Mari1-0ficerT, ele vor
lor streine. care va lua ordinele Regelul. fi in original; iar pentru cele-alte grade, in
Art. 33. Regele, dupe raportul ministruluT copie dupe decretul de numire.
rest ectiv, pike suspenda in tot sag in parte
exercitiul drepturibor i prerogativelor, pre- Dispositiuni generale.
corn i pensiunea ce le este acordata, i chiar Art 37. Oficerif stare1 civile stint datorT a
a exclude din rendurile Ordinulul pe mein- cornunica ministerulul afacerilor straine in-
bril condarnnatI de o jtuidictiune ore-care, cetarea din viatrt a orl-cttrel persOne deco-
child nature, delictulul i gravitatea pedepseT rate cu ordine romane sag streine.
promintate contra lor cer aplicarea acestel Art. 3. Regulamentele din 28 tunic 1878
mesurT. §i 18 Februarie 18-i0 stint 0 reman abrogate.

LEGE
PENITUT INSEITUIREA PEOORATIMI NATIONALE, I\ OMITA CORONA ROMANIET (1)
(Deer. Kr. 1244 din 10 Nair 1881).
Art. 1. Se institue o decoratiune natio- rirel acestel decoratiunI se vor stabili prin-
Dale, numite Cordna Romania tr'un anurne regulamenl.
Art. 2. Conditiunile i modalitatea confe-

REGULAMENTUL
ORD1NCLUI CORONA ROMAN1EI
(Deer. Nr. 2002 din 6 August 1885).
TITLUL I Art. 4. MembriT Ordinuliff stint nurnitT pe
Organisarea ci compunerea Ordinului. numSrul lor nu va intrece pentru
viate. ;
MarT-CrucT, 25 ; pentru Mart-OficerT, 80; pen-
Art. 1. Ordinul Cordna Ronidniei, instituit tru ComandorT, 150 ; pentru Orwell, 300.
prin legea de la 10 Maid 1881, in memoria Art. 5. Decoratiunile acordate streinilor
proclamérel RegatuluT, este destinat a res- nu stint coprinse in limitele fixate maT sus.
plati serviciile aduse StatuluT.
Art. 2. Regele este Mare-Maestru al Or- TITLUL II
dinulul. modul de a o porta.
Art. S. Ordinul e impertit in 5 clase, cari Forma decorafiunel ei
vor lua denumirile de Marl-CrucT, MatI-Ofi- Art. 6. Decoratiunea acestul Ordin este o
cart, ComandorT, Oficerl i Cavalerl. cruce cu ramur1 egale ; fie-care ra inure e de

(1) Veq1 regularnentul care urmez5.

www.dacoromanica.ro 47
73b LEG. l'OLITICE l EMANATE

smalt rosu, avend impregiur o dung d. alba.", acorda, precum se specified maT jos, pers6ne-
intre ramurl e cifra regald. In midlocul crucel lor cari ad fost decorate cu Ordinul Corona
e un medalion cu cloud fete ; partea de d'a- Romania.
supra contine CorOna-Regald de otel, pe smalt Pentru darea acestor onorurT trupa va fi
rosiu ; impregiur, pe un cerc de smalt alb, asedatl in fata easel mortuluT sad a bisericel,
e scris, in partea superiórd: Prin noi enfine,adicl acolo unde se seversesce serviciul re-
§i in partea inferiórd, 14 Martie 1881. Rever-ligios, si se va compune :
sul medalionulul Ora scris la midloc, pe Pentru Mard-CrucT, dintr'un batalion cu
smalt rosu : 10 Mail `ij i impregiur, pe un drapel si musical ;
cerc alb : 1866, 1877, 1881. Pentru Mard-Oficerl, dintr'o companie cu
Crucea e atuirnata de o panglied albastru- musical ;
Inchis, cu cdte o dungd pe fie-care lature de Pentru ComandorT, dintr'o companie fIrl
colOrea otelultd. musica ;
Art. 7. Cavaleril port pe partea stangd a Pentru OficerT i CavalerT, dinteun pluton
peptuluT, atarnatal de panglicd, crucea pros- fard, musica.
crisd la art. 1, in mdrime de 40 milimetri, a- Pe timpul ridicarel corpului si al trecereT
vend cifra regard., intre ramurT, de argint. cortegiulux, trupa presintd. aria, pentru Ma-
Oficeril port aceeasl cruce, insd cu cifra re- riT-Crucl. si ia la timer pentru Mard-OficerT;
gala., intre ramurl, de aur, i cu rosetl pe tobosariT i cornistiT sad musica sund sad
panglicl. cantd marsul funebru, apol reintrd In ca-
Comandoril port crucea cu cifra de aur, in sarml.
mdrime de 60 milimetri, atftrnatd la glit. Art. 10. In lipsh de trupd de infanterie,
Mard-OficerT port insemnul la gat ca Co- aceste onorurl se von da de cltre trupele de
mandoriT, si pe pept o stea de argint cu 8 cavalerie, cari vor fi pe4os.
rade, in malrime de 85 milimetri, avdnd in Art. 11. In garnis6nele uncle trupele nu
midloc medaliomil de smalt cu Covina de o- suficiaza pentru darea onorurilor funebre, u-
tel si inscrip(Tunea impregiur. nitatile de trupd, fixate maT sus, pot fi mic-
Maril-CrucT port crucea in mdrime de 70 sorate in raport cu forta trupe1 de care dis-
milimetri, atarnatd de un cordon, purtat de pune garnisOna.
la tandrul drept la c6psa stangl. Art. 12. Insemnele decoratiunilor vor fi
ET maT port pe pept o stea de argint cu 8 depuse pe cosciug.
rade, in marime de 90 milimetri, avênd pe
(Musa crucea in mdrimea insemnuluT de Co- Dispositinni
mandor.
Art. 13. TOte dispositiunile regulamentu-
TITLUL III lui Ordinulul Steuct Ronuiniel de la 6 August
Prerogativele membrilor.
185, i anume cele coprinse in art. 8, 9, 10,
11, 12, 13, 16, in cele de sub titlurile IV si V
Art. 8. Pentru Cavaleril si Oficeril Ordi- si in art. 36 si 37, sunt aplicabile Si Ordinu-
nulul, purtand decoratiunea in mod aparinte, CorOna Ronuiniei in ceea ce privesce ad-
soldatil sub arme vor lua la umer. Pentru miterea si inaintarea, disciplina membrilor,
pers6nele decorate cu cele-alte grade supe- brevetele i administraOunea Ordinulul.
lion ale OrdinuluT, se va presinta aria. Art. 14. Rugulamentul de la 10 Maid 1881
Art. 9. Onorurile militare funebre se vor este abrogaL

REMANENT UL
31F.PALIE1 SERVICIU CREDINCIOS.
(Deer. Nr. 882 din 8 Apr, 1878).
Art. I. Se institue o medalie cu devisa nal si nu se transmute in nicT un cas.
Scrvicid Credincios, avênd cloud clase, care se Art. IV. Numkul medaliilor acordate
va acorda drept resplittire pentru servicid care este nedeterminaL
nu int/A in prevederca legeT din anul 1877, Art. V. Medalia se va acorda atat plmen-
Iunie, pentru instituirea ordinuluT Stf'oa Ro- tenilor, cat si strainilor.
mania. Art. -VI. Medalia se compune : cea de
Art. II. Medalia se dl pe viatd. clasa I dintr'o piesd de metal galben cu Un
Art. III. Dreptul de a o purta este perso- diametru de 30 m.m. i o grosime de 21 2 ITLITI.
I

www.dacoromanica.ro
 DE LA MTNSTERTUL DE EXTERNE 739

forma sa este rotunda ; cea de clasa II dintr'o Art. XI. Medalia se acorda prin decret
piesä de metal alb avecid acelea§I dimensiunT domnesc, in urma raportuluI ministrulul afa-
0 forma. cerilor straine, i decretul se publica prin Mo-
Medaliile de arnendoua clasele Ora pe o nitorul oficial.
parte (avers) in relief armele Orel, pe partea Art. XII. Un brevet sub-scris de capu
opusa (revers) stampat in relief cuvintele &r- Statuhd, purtand sigiliul domnesc §i contra-
vicij Credincios, incongiurate de o ghirlanda semnat de ministrul de externe, se va da o-
de stejar i laurI caH se unesc jos printr'o data cu medalia.
funda.
Medalia Ora pe partea superiera corona Art. XIII. Medalia se perde din aceleal
domnesca i un Mel prin care se trece pan- cause din cari se perde i cualitatea de ceta-
glica. tian roman.
Art. VII. Panglica este de moar albastru, Streinil o vor perde in unna condainnarel
avend la margine ate o dunga (lisereq) de fir prin sentinta la o pedepsit infamanta.
de argint. Pang lice este in total lata de 30m.m., Art. XIV. Se va tine la minister un re-
iar dunga pe margine de 214 m.m. gistru special pentru inscrierea succesiv a a-
Art. VIII. Medalia se pórta pe partea celoP'earor s'a acordat medalia.
stanga a peptulul. Acest registru va coprinde deosebit de nu-
Art. IX. In nicT un cas nu se 'Ate purta rnele medaliatulul §i numeral cu data expe-
numal panglica singura. duirel brevetulul, precurn i clasa medaliel
Art. X. Numal capul Statulul are dreptul transmisa.
a acorda medalia.

REGULAMETUL
CRUCET com EM ORA TivE ELISABETIIA
(Deer. Nr. 2270 din 7 Octombre 1878).
Art. 1. Se institue o cruce comemorativa, los sari serviciilor respective, aratand hide-
care va purta numele de Crucea Elisabetha. plinirea conditilmilor stabilite de art. 2 0 3
Art. U. Crucea Elisabetha se va conferi ale regulamentulul de filth.
tuturor demnelor earl, prin cautarea ranitilor Art. IX. 0 data acest nunfer stabilit defi-
san bolnavilor, au dat concursul los in tim- nitiv, nu se mal pette acorda Crucea Elise-
pul campaniel din 1877-1878. betha in afara de eel indreptatitT prin decre-
Art. III. Crucea se va conferi asemenea tul de fate.
demnelor carT, prin instalare de spitale, in- Art. X. Crucea este de bronz aurit, fundul
zestrarea ambulantelor sari prin ofrande in- mat sadea, lungiinea ramurilor Crucel este
semnate, all contribuit la alinarea suferinte- de 43 milimetre, latimea de 6 milimetre,
lor ranitilor i bolnavilor in timpul acestel grosimea de 2 milimetre, forma este cea bi-
campanil. zantina a BisericeI ResarituluT,
Art. IV. Maria Sa Dbmna, cu autorisarea Crucea are pe marginile ramurilor o dunga
MarieT Sale Domuitorulul, confera Cracea E- alba in colOre naturall a otelulul i in mijloc
lisabetha ; ea se a pe viatg. un medalion, incungiurat de un cerc de otel.
Art. Y. Crucea se acorda prin decret Dom- Fundul medalionulul este asemenea de ))ronz
nese, In urma raportulul D-luT ministru afa- aurit mat si perta pe o parte cilia MarieT
cerilor strhine, report autorisat de Maria Sa Sale Demnel i pe cea-alta legenda Alinaresi
Demna.
Decretul se publica prin Monitorul qficial. Meingdere, si in mijloc milesimul 1173-87778
Art. VI. Un brevet subscris de ministrul In partea superiore a Crucel se afle, un i-
afacerilor straine, constatfind numarul §i data nel de bronz aurit, prin care se petrece pan-
decretulul de conferire, se va da impreuna cu glica.
crucea. Art. XL Crucea Elisabetba se va purta
Art. VII. Dreptul de a o purta este per-
sonal i nu se transmite in nicI un cas. atarnata do o funta de panglica de moar al-
Art. VIII. Numerul crucilor acordate este bastru deschis, late de 40 milimetre, ave.nd
determinat In limitele art. 2 si 3. la margine cate o varge de fir de aur in lett-
Constatarea dreptuluT de a dobendi crucea me de 10 milimetre.
se face prin certificate in regula, ale corpuri- Art. XII. Crucea se pOrta pe umCru
www.dacoromanica.ro
740 LEG. POLITICE V EMANATE DE LA MlNISTERIUL DE EXTERNE.
stang, avend aparenta pe partea din afara ci-
fra Mariel Sale Demnet
Art. XIII. Se va intocini un registru spe-
cial in dublu esemplar, in care se va inscri
numele, locul nascerel i positiunea persiine-
lor carora se va fi acordat Crucea Elisabetha.
Un esemplar se va remite Maria Sale Dóin-
Del, iara cel-alt se va pastra la ministerul a-
facerilor straine.
Art. XIV. Sträinele carl ar indeplini con-
ditiunile stabilite de art. II i III ale regula-
mentuluI de fata vor putea dobendi Crucea
Elisabetha, si se va tine un registru deosebit
pentru acestea.
Art. XV. Crucea Elisabetha i drepturile
el se perd dupà o condamnare prin sentinta
la o pedépsa infamanta.
Art. XVI. Strainele vor perde aceste drep-
turl prin condamnare judecatoresca la o pe-
dépsa infamanta.

CEREMONIALUL CURTEL
RECEPTIUNEA MINISTRILOR S RAINT
(13 Octonibre 1883)
Ceremonialul cu care se primesc in au- titlurile sale, dupa care apol ministrul strain
dienta domnésch ministril plenipotentiarI al este invitat a trece In apartamentul in care
ministril resedintl al suveranilor strainl acre- se OA A. S. R., Rind fata ministrul de esterne.
clitatl pe langa A. S. R. Doinnul, se stabilesee Tramisul strain pronun ta. cate-va cuvinte
precum urméza. : hi depune scrisorile sale de creanta in ma-
La sosire, tramisul strain informéza des- nele Domnulul, care apol le remite ministru-
pre venirea sa pe ministrul afacerikir straine, lul afacerilor straine.
fie printr'un secretar al legatiuneI, fie prin A. S. R. Domnul, insotit de ministrul stra-
scrisére, si '1 cere dioa i ora spre a'l visita in si de ministrul de esterne, trece in urma
ci al da copie de pe scrisorile sale de creanta. In salonul unde se afla marecalul curteI, per-
Ministrul afacerilor straine ia ordinele A. sonalul legathmel ci ca,ia militara domnesca.
S. R. pentru primirea solemna la Palat. Aci, tramisul strain presinta A. S. R perso-
)iva audientel find fixata de A. S. R., ma- nalul misiunel.
resalul curtel previne de acesta pe ministrul Cabd A. S. R. concediaza pe ministrul stra-
afacerilor straine, care, la rêndul sea, in- in, acesta este recondus cu acelasI ceremonial
forma pe tramisul puterel straine. care a presidat la sosirea sa.
In diva hotitrita pentru audienta, un ad- In timpul audientel, ministrul afacerilor
jutant domnese merge la ospelul legatiunel straine se tine la staliga Derrinulul.
cu done trasurl ale curtel, din cari cea desti- Dupä terminarea receptiuneI la A. S. R.
nata ministruluI strain va .fi de mare gala, Domnul, tramisul strain este condus in apar-
ci 'I conduce la Palat. Adjutantul invitd pe tamentele A. S. R. DemneI de marecalul Cur-
seful de misiune a se urea in prima träsurd, tel, care '1 va presinta A. S. R., find incon-
punendu-se la stanga sa. CeI-alt1 membril al giurata de Curtea Sa.
legatiunel iaa Ice In a doua trasura. Pentru audientele oficiale ce aa de scop
La Palat garda ia armele i tobele suna. remiterea de clecoratiunl straine A. S. R. Dom-
Ministrul strain este primit in josul scarel nulul de catie tramicil strainT, acestia sunt
de onóre de doul oficierI de ordonanta, si in primitI in acelacl mod, cu deosebire numal
capul scareI de douT adjutantI domnescI cari'l ca representantul strain este introdus, In a-
introduc Impreuna cu suita sa In salonul de semenea ocasiunl, Impreuna. cu personalul
receptiune, unde se afla ministrul afacerilor legatiunel inaintea A. S. R. Domnulul, fata
straine, marecalul curtel i casa militara. a find ministrul afacerilor straine si casa ci-
A. S. R. Maresalul curtel anunta A. S. R. vita si militara Domnbsca.
Domnulul pe tramisul slifin, pe numele si (111inist. afacerilor strdine)

www.dacoromanica.ro
 L EGIITIRI
ADMINISTRATIVE, JUDETIANE
§I COMUNALE

www.dacoromanica.ro
 LEGEm
PENTRU SUPRIgAREA JUDECATORIILOR DE OCOLE F TRECEREA A.TRIBUTELOR LOR
LA SUBPREFECTI
(Deer. Nr. 853 din 15 Maiii 1875).
Art. 1. Pang la reorganisarea judecgto- de la ocolul I va coprinde In circumscriptiunea
riilor de ocóle si plAs1 se suprimg judecgto- sa si plasa in care cade orasul.
riile de clasa III-a, iar atributiunile lor se vor Art. 3. Dupg promulgarea acestel legT
da provizorid subprefectilor si, in orasul Reni, tote procesele pendinte la judeatoril plgsi.-
politaiuluT, conform lege! din 25 Aprilie 1867. lor in earl cad orasele de resedintg, se vor
Art. 2. Circumscriptiunea teritorialg a judeca de judecgtoril din acele orase.
Art. 4. AcOstA lege se va pune in aplicare
judecgtoriilor din orasele de resedin tg. se in-
tinde si asupra plAseT in care cade acel oras. o lung dupg promulgarea eT.
Creditul necesar acestul servicid, de la
Se esceptézA de la athstg regulg orasul Bu- 15 Februarie 1875 Ong la aplicarea lege, se
curescI si last va inscri In budgetul anulul 1875 asupra re-
In orasele unde sunt doul judecgtorT, acel surselor generale.

LEGE
PENTRU STARPIREA LOCUSTELOR.
(Deer. Nr. 1097 din 20 Iunie 1875).
krt. 1. TotT locuitoril din comunele ru- Art. 5. Prefectil, sub-prefectil si primariT
rale, dad cgte un om de fie-care familie pen- esecutg mesurile adoptate pentru stArpirea
tru stgrpirea locustelor locustelor.
Art. 2. AcestI locuitorT nu vor fi *lug! In- Art. 6. TotT acel ce se vor dovedi cg ad
-11°o distantg mal mare de 20 chilometril de la tras In folosul lor propid orb bani, sad Vele
locul unde se vor afla locuste. de mund sad ad fgcut vr'o scutire In contra
Art. 3. Comitetul permanent, prin intele- acestel lee, vor fi pedepsiti cu inclaisórea de
gere cu prefectul, fixéz g. comunele ce vor la o lung Ong la doul ani, si cu amendg
coopera la stArpirea locustelor din locurile impatrita de valórea muncel sail banilor ce
anume indicate. vor fi deturnat In folosul lor.
El otgrasce periódele In cari trebue sg se Art. 7. D. rninistru de interne va da in
fac g. acést g. lucrare si numdrul de órnenT ce structiunl asupra mijhicelor celor n al prac
are a da comuna In fie-care period.
Art. 4. Locuitoril ce vor lucra la star- tice si mai lesniciOse, dupg cari sà se pro
cedeze la sigrpirea locustelor, and se In
pirea locustelor, vor fi dispensatI In acel grópg, and sunt ológe si and incep a
timp de clilele ce datorézg pentru lucrul dru- zbura.
murilor.

(1) Abrogatii prin legile pentru judeeMoriile comunale vi de oedle din 9 Martie ei 29 Iulie 1879.

www.dacoromanica.ro
 744 LEGIUIR1 ADMINISTRATIVE,

INSTRUCTII ESENTIALI
PFNTRU EXTERMINAREA LOCUSTELOR
(Circulara Minist. de interne .Nr. 9732 din 21 Iunie 1875).

I. Fxtermluarea semintei locustelor. este cu anevointa a presupune ca cutburile

sc6se sA pota fi nesupuse putredirel de igra-
Exterminatia seminteI ingropate de locuste sie si recell si de aceea nu este incloiala ca
se face : 1, tómna, numat de cat dupa a lor aretura i graparea desa, negresit va exter-
Ingropare; 2, in lunile de iarna pe timpul mina semintele locustelor.
moinelor, si 3, la inceputul primaverel, daca In ort-ce impregiurare, pentru mat bun pro-
semintele ernate in parnent, nu s'ail supus fit, este de neaperat, pe timpul graparel, a
putrediciune1 i sunt a invia. scOte femeile si copii pentru strangerea cat
Lucrarile, intreprinse pentru exterminarea s'ar putea mat mull a cuiburilor si a oualor
locustelor, stint upnatórele : locustelor. Este forte folositor ca pe campu-
1. Aratul si grapatul campiilor. rile grapate sa. se sc6tO rimatoril, fiind-ca, a-
2. Aratul cu rarita si ceV,1 rimatorT cu placere mananca tote se-
3. Desgropatul semintelor cu sape. mintele locustelor ce se afla sc6se d'asupra
pamentultil fara sa li se pricinuiasca cat de
1. Aratul ci grcIpatul campiilor. putin re4.
Primavara, inaintea invieret locustelor, in
Scopul spargerit pamentulut, in care se locul graparet locurilor arate, cu inlesnire se
afla ouale ingropate se coprind in aceea ca.; pOte suite vitele, pentru batatorirea locurilor
stricfind tarimea pamentulul unde stint ouale arate. Prin acestal hatatorire se font-lea. o tO-
ingropate si scontendu-se d'asupra pamentu- rime de I:lament, in cat locustele, cele de cu-
tut, prin deasa grtipare lesne se gasesc. Se rand inviate, nu sunt in stare a sparge pa-
presupune cE, dupa, acesta, ouale ce se afla mentul, i mor sub pament. Urmarile pot fi de
in cuIburT, urmeza O. fie supuse stricéciunit o potriva, dad. hatatorirea se va face chiar
din causa igrasiel si a gerurilor, sait a servi si WO a se face araturI in urma unor plot
de nutriment la feluritele insecte i paseri. destul de marl.
Spre a ajunge la acest scop, cel mai priin- 2. .Aratul cu plugurt sait raritd cu
cios mijloc este a ara in suprafata, fiind-ca de 7 colturi.
s'ar ara mat adanc, atunct erasT s'ar ingropa In timpul din urina cu mare avantagitl s'a5
cuiburile locustelor si n'ar mat rémfineanimic intrebuintat, pentru exterminarea semintelor
pe fata pa mentulut. Dupa acesta, locurile arate
locustelor, rarite asa numite in Basarabia.
se grapeza de mai multe ort, de este cu pu- Aceste rarite nu numat ea, sapa painentul,
tinta cu mai multe grapt Pentru grtipare se dar Inca si scot cuiburile d'asupra pamentu-
intrelminteza grape cu dintit de fer, sa0 cu but si le farama, din care cauza semintele se
grehle de fer.
Pe parnenturile mot, adica acelea cari all risipescq. De aceea, acolo pe unde a trecut
fost inaintea acestiacu seni6naturt, este indes- rarita si in urma et In curmezis sail in cru-
tul numaT a le grapa fara vre o aratura, daca cis grapa de fer, reman putine cuihurT in-
tregT.
pamentul nu e forte tare. Pentru arat trehue 2 parecht de hot si 2 6-
De si cele mat multe incercart all dovedit ment ; unul sa ie cOrnele raritet i altul sO
adeveratul folos, fiind-ca, in cele mat multe
locurt, dupa. aratura si grapare,locustele n'ad mane boil; cu o asemenea rarito se pOte ara
mal inviat, insa a mat fost de multe orT im- intr'o di 2 pogóne de pament.
La intrebuintarea raritet e de neaperat a
pregiurart uncle araturile si graparile, nu nu-
mat ca n'au impedicat invierea locustelor, ha ingriji ca sa se lase in pament in aceeasT a-
Inca printeacesta a si grabit'o. &mane in care se afla cuihurile ingropate.
Inca nu este dovedit, pentru ce acele niij- 3. Scoterea semintelor de locuste din
lece, n'aa adus acelas profit pretutindent. Se inThlent cu sape.
intelege acolo unde intreprinderea n'a fest a- Cel mat adeverat mijloc pentru extermi-
junsa la tinta trebuita. aratura se facea forte narea locustelor, care urmeza O. fie conside-
adanca, si graparea. n'avea numerill trebuin- rat de toll, se conchide in strangerea cuibu-
cios de grapi. asa in cat numat putine cuiburi rilor dupa ce maT intAil se vor scOte cu sape;
cu oua se scotea de-asupra si murea ; iar re- cu chipul acesta se exterminOza. locustele mat
masita remanea in intrul pamentulut. Alt-fel cu desaversire.

www.dacoromanica.ro
 JUDET1ANE 1 COMUNALE 745

Lucratoril se asézii la ore-care distanta, u- cand se apropie timpul naparlireT i ingropii-

MT cu sape, si altiT cu sad, ceT d'anteig scot reT sennntelor.
cuIburile, iar eel d'al doilea le aduna in sad. Cel antilia period al e\istenteT locustelor,
Pentru fie-care don't lueratorI se destinkit un cand ati esit din cOja onalor, fiind asa de ti-
loc otarit de pitmênt. Semintele adunate pot nere, in cat abia se pot Uri, iar dupa aceea
fi desfiintate prin ardere, inecaciune sail numaT timpul acesta se pOte socoli ea eel maT
ingropare In gropT adancl, d'asupra carora favorabil, pentiu definitiva exterminare a a-
se pune pamOnt mult. Negresit, o asemenea eestor inseete vatamStOre. Atuncl nicl o
lucrare cere mainl multe, si pote fi Incratóre, nicT o ora sa nu se pSrda. ca sit nn li se dea
numal acolo unde este indestula populatie, timpul a se desfasura pana la al dodea pe-
si unde locustele s'aS ingropat forte des in cele riod. sail panti Ia Maripare, cand tOte mi.16-
mal marl masse in micT distante. Oil cat de cele pentru a lor exterminare vor aduce
incet s'ar continua acOstit lucrare, insa nu putin folos.
se cere multa ostenela, ci numaT graparea cu Mésurile si instrumentele ce se jail pentru
Nile 20 grape sad mai multe si de maT multe exterminarea locustelor pedestre, sunt cele
orT pe acelasT loc ; la care Inca nu se pOte urmatóre :
incredinta cit semintele vor fi supuse putre- 1, ardere; 2, calcarea sau batatorirea cu
diril. Desgroparea semintelor locustelor cu hergheliT de caT : 3, ingroparea in santurT ;
sape cu abundenta se face In acele locurT unde 4, tarnurI de maracinl , 5. haudae ; 6, prindO-
se obiclnuesce punerea porumbulul, fiind-ca torT; 7, cancióge, velinte si ciururT si 8, prin-
cultivatoril sunt deprinsT a sapa porumburile detorT calaretT.
de elite dou6 orl pe vara. In orl-ce impre- 1. Arderea.
giurare desgroparea sa fie intrebilintata acolo,
unde nu se pOte ara si grapa, si anumepe co- Locustele cele tinere. cari abia aS inviat,
stise, In gradinT cu pometurl si in padurT. forte lesne se extermineza cu foc, pentru a-
Exterminarea semintelor locustelor se re- césta de cu sOra se pun pae saS buruienT pe
cornanda ca cel maT sigur mijloc pentru des- acele locurT uncle ele sunt gramadite, si pana
radacinarea acestor rSutacióse insecte. In- la resaritul sOreluT, cand locustele sed in ne-
teadever, pentru exterminarea semintelor. miseare, daa foc din bite -iartile. Daca la da-
lucrarile se fac tOmna si iarna si la inceputul rea foculuT se intempla a fi vOntul princios
primaveril, prin urmare in ast-fel de timpurl ardereT, atuncl rëinan fOrte putine. Distanta
ale anuluT, cand locuitoriT sunt liberl de in- loculul pe care se (la foc, unnOza sit lie in-
treprinderile lor, si esirea lor In acésta lu- congiurata cu lucratorT, spre a nu lasa sti
crane nu 'T prea ingreueza. Afara de acOsta fuga locustele si sa le mature in foc.
cu exterminarea unuT cull) al locustelor, se Dar fiind-ca paiele as ore-care valOre si tine-
exterminéza de o data pana la o suta de in- orl forte InsemnatOre, Ia caz de lipsa de re-
secte ce o sainvieze, de aceea de atatea orl se colta, atuncl pentru acOsta este bine sit se in
usurézit ostenelile varatice in exterminarea trebuinteze guraie si burnenT, earl prin ardere
locustelor. Acest mijloc Inca, dit proprietari- se perd si da o flacara mat mare. Pentru a-
lor acel profit ca campiile lor nu r6man ne- cOsta trebue, ca din vreme si chiar tOmna sit
intrebuintate, pentru ca dupa exterminarea se cosésca si sa se asede in gramedl impre-
semintelor locustelor dintr'Onsele tOmna, ele jurul locurilor, unde se astOpta invierea lo-
pot fi iarasl semenate primavara cu alte bu- custetor.
cate.
Spre incheiare trebue sa adaogam, ca ex- 2. Calc«tul cu heryluli1
terminarea semintelor locustelor se pOte face Exterminarea locustelor aSit celor pecle-
numal acolo uncle locustele '11 pun semin- stre de primavarti. cat si color de tOmna ,
tele in cele mal dese masse; acolo insa Linde cand incep a naparli i a se iwrropa, se pOte
ele '1I ingrop semintele ran, munca grapareT face cu inlesnire prin strivirea eu hergheliT.
sail strangerea semintelor, este forte anevo- Pentru aceta se scot omeni de le nwon-
iOsa din causa ca locustele ad ocupat distanta giOra din tote partile si nu le lasa a se im-
forte mare; des aceia urméza ca in casul a- prastia, dupa acksta se mince vre'o duol, trel
cesta sa se adaste invierea lor primavara, ci cal si'l gonesc in forma treeratuluT si en chi-
atuncl sa se extermineze cand incep ele a se pul acesta ouale se strivesc si se aineqeca
aduna masse. cu pamOnt, iar altele se strivesc iii cat nu maT
pot fi vatilmatOre.
II. Exterminarea locustelor dupil a Mama de fata a vre-o catT-va calaretT este
lor inyiere. de trailing spre a nu lasa sa se deosebOsca
cail ; la acésta pot fi intrebuintate si ciredl do
Exterminarea locustelor se face pe la ince- vite, Msg. ode sa nu se intrebumte7e la ace-
putul inviereT lor, pima in aripare, si atuncT sta lucrare, fiind-ca ostenida multa le este

www.dacoromanica.ro
746 LEGIUIR1 A DMINISTRATM,
vatamttóre, i afart de acésta, ele manancii lor. Pe langit aceste santurl se fac vre-o
locustele din cari se imbolnavesc si mor. A- cate-va brazde cu pluguri, pentru-ca locus-
cesta lucrare se pole face in orl-ce ora. a dila tele mai bucuros merg pe drumul gata de
3. Ingropatul in fanturl. cat prin iarbt. In lungul santurilor trebue
sa fie OrnenT cu tarnurT ca sa opresca trece-
Cel maY usor i folositor mijloc pentru ex- rea locustelor peste santurT ; a1t,1 lueratorl cu
terminarea locustelor, este a le goni cu tar- maturT conserva pe m'arginT ca sa nu apuce
nurl in santurT sad in gropi ce intr'adins pen- locustele all& directie. Locustele ce s'ad in-
tru acesta s'ad facut, si apol de viT le ingrópa. cabdit de. antaia lucire a sórelul, pled. ina-
In timpul acela uniT din lucratorI sap gropi inte, (la peste brazde, se gramadesc acolo si
sad santurl in adancime de 3 palme si tot apoT se indreptéza spre santurl. Dupa cade-
atat de late cu paretI aplecate ca, s nu rea lor in santurT, uniI din lucratorl incaltatI
tiett sa iasa locustele de acolo, iara altI lu- fiind cu cisme se aruncit in santurT si le calca,
eratorl dupa numerul lor prin ronturl ocolesc érh altiT cu iuObd le ingrop ; parte din lucra-
locul acela unde sunt asedate locustele i torT cu maturT grabesc la al doilea sant, si la
prin tarnurl si maturT le gonesc in santuri. al treilea. Duca locustele s'a lungit la vre o
Dupt caderea lor in santurT, numal de cat se cate-va chilometre atunc1 urméza sa se fact
apropie femeT sad copil ce sunt intr'adins alte santurT, sad din vreine, orT in timpul o-
scosT cu maturT si nu le lasa sil iasa din gropT, perariT.
pint se umple cu densele gropile sad sautu- Une orT se isbutesce prin ajutorul brazdelor,
rile. Atunci lucratoril incaltatI cu cisme dupa daca locustele tree aprOpe de holdele cu bu-
ce maT Antal arunct pament peste ele, intra cate, atund cu ingrijire sa se indrepteze pe
in intru si le calcd cu piciórele, in urma as- campiile in apropiere ce nu sunt seménate,
tupil. santurile cu tarana si le batatatoresc cu
si cu asemenea lucrare se mantuesc holdele
mae. Pamentul care se arunca peste densele cu bucate.
trebue sa fie de ajuns ca sa nu iash mirosul Exterminarea locustelor inviate in nisi-
cel gred al locustelor strivite, care este atdtpurl se pole face numaT cu acel mijloc co se
de tare in cat pricinuesce versatura tomenilor arata mal sus, fiind-ca, cit alte instrumente
nepofia de mancare. nu se pot extermina,
Ca stt nu Oa scapa si partea remast de 4. Grape.
locuste, de desavarsita exterminare, se re-
peta aceeasT lucrare. Pentru care este cel malDe la anteia qi a inviereT locustelor st se
favorabil timp, cand se perde roua i sOrele incept, exterminarea Ion cu grape cu chipul
cu ragele sale incaldesce locustele, dupt care ur cnator :
ele se fac maT miscatOre si fOrte saritere, se Distanta ocupata de locuste, se imparte in
iad la Oita, la care alte unelte nu trebuesc ronturl. Fie-care ront trebue sit aiba in cur-
de cat numal lopetT de fier i de lemn, maturT mezis pant la 80 sad 90 stanjenT, la care rout
sad tarnurT, trompete i clopote. se destinéza cate 20 ómenT, din cari 10 sad
Pe campiile cu semenaturI ast-fel de lu- 15 sa fie cu grape, cu cate o pereche bol, 2 cu
crare se face cu inlesnire, acolo unde pro- lopetI de fer, iar cel-altI cu tarnurT, cu maturl
prietaril de la anteia ivire a locustelor voesc si cu lopet.I. Grupele se mega una dupit alta
a renunta la vre-o cdte-va cleciml de pogóne si continua miscarea lor in forma semicercu-
cu semenaturT. In casul'acela bucatele ce se luT pant la centrul rontulul.
coc, sunt cu desavarsire negre, se inconjóra. Pe timpul intrebuintareT grapelor, mama-
de OmenT cu t4rnurT ; bucatele se cosesc, lo- toriul cailor, urmézt sa stea pe scandura ce
custele cad dupadensele, iarit paiele se asecia. este asedata d'asupra maracinilor spre a se
In dal ; dupa care gonirea locustelor se face face mal grea ; iara pe cele trase cu bob se
cu chipul sus aratat. Acolo unde proprietariT pun felurite greutatI, precum : pietre i sacl
nu voesc sa renunte, locustele cu iutéla se umplutT cu pament si allele.
imprastie in cele maT intinse distante, si de- Intrebuintarea grapelor, a grindilor lungT si
vine lucru, oil a se cosi sutimI pe pogóne cu gróse impreunit cu strivirea cu hergheliT, sad
bucate, sad a le prinde cu alte mijlóce ce vor ciredI, se póte socoti unicelo-mijlOce in ex-
fi maT putin folosittfire. terminarea locustelor in periodul naparli-
La a doua crescere a locustelor, cand in- rel lor si a ingroparel semintelor. Inst in
cep st umble cu iutela, mijloctd de extermi- timpul acela lucrarile urmezt a se face ne-
nare ce se intrebuintéza cu mare folos, este gresit in reversatul cjorilor, asa ca, pant la
ca observand miscarea i indreptarea lor, sa restritul serelttl, locul ocupat de locuste sit
se facit inainte-le, done sad treT randurT defie curatat cu destversire ; alt fel indata ce a
santurT adincl in departare unul de altul de restrit sOrele i atmosfera se Incaldesce, lo-
50 sad 75 stanjenT. Lungimea santurilor de- custele indath sherd. Dupa restritul sóreluT
pinde de distanta ocupata" de massa locuste- exterminarea locustelor pOte fi favorabila nu-
www.dacoromanica.ro
 JUDETIANE I COMUNALE. 747
mal cand este igrasie sad frig, cand ele se fac Mijlocul intrebuinteril prindetOreT celare(it
grele de recelile nopturne, amortesc si cu a- este cel urmetor :
nevointa se ridic. La fie-care prindetere se inhame douT cal
sat( 2 perechT de bol si se afle opt emenT
5. Prinqe'tori cu nulnele. muncitorT : douT pentru aranjarea cailor sad
Princleterea cu malnele este o rOh e. cu sac boilor, iar sese pentru desertarea prindetOrel
pe rotite mict. Infiintarea acestul obiect atat la sosire la sant si pentru Ingropatul locuste-
este de simple. in cat o pete face fie-care lo- lor prinse, precum asemenea i pentru face-
cuitor. Prindeterea se compune : 1, din doue rea altor santurT. Dupa o asemenea aranjare
Nees le ca de caic; 2, dintr'o osie cu doue rotite a lucratorilor si a inhematuluT la prindetere
de scandure, si al 3, dintr'un sac de panza in- a cailor sad hoilor, lucretoril destinatT pen-
tins pe o ciurciuvea cuadrate cu capac la gure. tru manatul cailor se pun d'asuprele si es in
Mijlocul intrebuinteriT prindetOrel de mane partea aceea a santulul unde este aruncat pe-
este urmetorul : lucretorul va pune inaintea ment, merg inainte, adice fecend ront pane
sa prindeterea, 1i o Impinge inainte, i tre- se inapoiaza la locul de unde ad plecat. A-
and in fuga o distanta 6re-care, se inapoiaza tuncl se opresce prindetOrea si cel doul lucre-
la locul acela de unde a plecat, i acolo lo- torT ce se afla asteptand lenge sant, o resterne
custele prinse se restorn in grópa ce inadins in sant spre a se versa locustele.
este pregetite pentru acest sfersit; dupe acesta Dupe' aceea fare perdere de timp lucratoriT
aceias1 lucrare continue. plecit iares1 in facerea ronturilor.
Pentru regulate lucrare, lucretorul urmeza Locustele ce se varsa in santurT se aeoper
a merge unpl dupe altul in ast-fel de regula cu pement si se cakit cu piciórele,
ea sà apuce din locul acela pe care a trecut In intervalul IngropireT i cAlcerel locuste-
eel din nainte. Lucrarea acesta se va face in lor, prindeterea ce din nod s'a umplut cu lo-
reversatul clorilor i apreope la apunerea se- custe
tote
prinse, se inapoiazit iarasT spre sant,
acestea se repet de maT multe orl. Iar
reluT, cand locustele se aduna in gremedl. cei-altT OmenT lucratorl nu se ocupa cu alt
Preferinta prindeterelor cu manele se con.
chide in aceea &à, ele sunt maT mid de cat de cat numal fare intrerupere cu ingroparea
cele-alte instrumente si nu sunt asa vetema- locustelor i facerea altor santurT,
tore erburilor i bucatelor, de si nu putem in Se Intelege de sinesT, ca la aceste lucrare
exterminarea locustelor se cere iutele i o
dice ce nu vaterná nimic, din potrive ca désa unire generale, de aceea urmeza ca aid se
Intrebuintare intr'un loc se caka multe hu- fie Intrebuintate tote puterile lucratorilor si a
cate, i cu t6te acestea a trece numal o data calior ; cea mal mica zehava i neregule p6te
prin holdele unde se afla locustele este de sa causeze multa striceciune in lucrare.
neajuns, fiind-ca numal o parte din locuste urmeza sit fie des schimhatl, cel pu-
cad in sacT, iar cea mal mare parte la aple- tinCaiT dupe facerea de dece ocolirT. Numal prin
carea spicurilor cad la pement si dupe trece- stricta
rea a Ore-ceruT timp, iar se aga te. de spicurT. ajunge pazire a acestel operatiT, se va putea
la deplina indestulare.
Pentru intrebuintarea acestul instrument nu Ca si la intrehuintarea prindetorilor de
se cere putere mare, de aceea femeile si co- manl, prindetOrea locustelor en prindetorT
pii pot fi intrebuintatI in acesta lucrare.
Nu sunt de ajuns numal prindetorile cu calerete se face dimineta sad mai bine sera.
malnl, fere altele, pentru complecta exter- PrindetOrele
tat, fiind-cit
calerete urmeza se merge trep-
la aceste miscare trépet, nu a-
minare a insectelor cand sunt ferte grernadite, pucit se sbOre locustele
si maT cu sem& in periodul repedeT miscerT. ; de .aceea in timpul
arsiteIsOrelul, cand locustele se afle in repedea
6. Ciururi i zdblae. miscare pe pament iar nu pe d'asupra holde-
lor, lucrarile nu pot fi avantagiOse.
Afare de acesta, la neajungerea prindet6- Chid este pementul Mae urned in urma
relor se intrebuinteza cu succes ciure i panze. ploilor, , intrebuintarea prindetOrel celerete
Cu ciure se prind locustele ca si cu cancióce, este ferte avantagiósa.
iar panza se Intrebuinteza pe de laturl, catre
care se lege prejinl. Doul lucratorl iad panza III. Locustele zburiitOre.
din doue pertI i o trag cam aplecate pe d'a- A se estermina locustele zburatbre este
supra orbit saü a bucatelor adunând locuste fOrte gred. In timpul acela cand ele se in-
in mare catetime. drepteze spre camp, se pot lua la gene din
7, Princletdrea ccildrcrfd. campiile cu semeneturT cu urrnetOrele mij-
lóce : 1. Cu zgomot, cu barmit, cu tohe i chiar
Prindeterea calereta, se compune dintr'o cu pusci. Pentru acesta se scOte un 6re-care
scandure lunge, de patru metri i late de 1 numer de locuitorT, se aseze in Ore-care de-
si jumètate, dintr'o cercevea cu pânzit intinse. pertare unul de altul si hat in obiectele me-
Inalta de 1 i jumetate metri si din trebuin- talice cOse, tingirl i altele, si cu mare lar-
ciósele obiecte pentru inhamatulwww.dacoromanica.ro
cailor sad ma gonesc locustele dincolo in cotro bate
a boilor. ventul; in urma lor urmeza altit linie de 6-
748 LEGIU1RI ADMINISTRATIVE,

menT pedestri care sperie partea remasd, pdnd spre sOrd., sh se lase unde-va, atund silintele
and dispar t6te din vedere. lucratorilor sd fie intrebuintate In acel loc,
Imprejurul semdnaturilor pe cari voesc a spre a le goni 0 a nu le lase sd se wze pe
le mdritui de locustele zburdtóre se impr4tie holdele vecinilor, ci pe phdurl, orl pe cam-
felurite obiecte aratóre precumz al de fe'n pit nesemdnate.
stricat sad paie, de buruenl i chiar gunoid, si and locustele se aratd asa de tarclid clnd
cdnd sosesc zburand stolurl de locuste, atunci graul a inceput a se dice, atuncl ele nanancd
acele obiecte se aprind, din care fumul e0t numal paie, retezand spicurl cari cad pe pa-
este forte supdrdtor locustelor §i ele mint si- mOnt; In casul acesta pentru adunarea spicu-
lite a sbura in altd, parte. rilor *lute se Intrebuintozd cu mare succes
Locustele gonite din vre-o cdte-va locurl greble calarete.
fiind ostenite i Infldmanclite trebue ca, In

REGUIJAMENT
PENTRU ORGANISAREA §1 ADNIN1STRATIUNEA MONITORULUI OFICIAL
(Deer. Nr. 1862 din 21 Septembre 1876).
tiv cat i pentru cel uvrier, directorul va a-
Dispositinni generale. vea in vedere ierarchia, meritele 1i conduita.
Art. 1. Serviciul Monitoruld oficial for- Art. 8. Totl functionaril retribuitT cu lefl
mezd o singurd directiune 0 este dependinte von depune jurdmentul legiuit la intrarea lor
de ministerul de interne. in functiune, la directie.
Art. 2. Directiunea Monitoruld oficial co-
prinde urmatórele servicil i biurourl : CAPITOLUL II
a). Directiunea. Seetinnea I.
b). Comptabilitatea. Budget.
c). Serviciul corectorilor Monitoruld.
d).Berviciul special de zetdrie al Monito- Art. 9. Budgetul anual al MonitoruluI ofi-
rulul. cial se va lucre de director, observand ca a-
e). Serviciul eXpeditiunel Monitorulul. locatiunile pentru peisonal 0 material ad fie
f). Registratura. in conformitate cu trebuintele i dup& expe-
g). Arhiva. rienta dobenditd In anil trecutl; el se supune
ministrulul, i, dupd ce se adopta, se incor-
CAPITOLUL I porezd. In budgetul general al ministerulul
Ntunirea personaluld. de interne,
Art. S. Personalul Monitorulul este de Seetinnea II.
cloud categoril :
a). Personal administrativ, retribuit cu Veniturr.
left i diurne. Art. 10. Veniturile MonitoruluT oficial se
b) Personal uvrier retribuit numal cu compun :
diurne. a). Din abonamentele comunelor la Moni-
Art. 4. Directorul Monitoruld este reco- tor (socotit a 36 lel pe an abonamentul).
mandat d'adreptul de ministru §i interit de b). Din abonamentele particularilor la Mo-
Domnitor. nitor (socotit a 36 lel pe an abonamentul si
Art. 5. Totl functionarii directid Monito- a 20 leT pe ése lunl).
rulul oficial sunt numitl de ministru in urma c). Din publicatiunile judiciare de materie
recomandatiunel directorulul. civild (socotit a 6 lel pentru publicatiunile a
Art. 6. Paginatorul Monitorulul se reco- cdror lungirne nu trece peste 50 linil, 0 a 10
mend& de director ministruld prin referat lel pentru publicatiunile ce trec peste 50 linil).
motivat. Ministrul, apretidnd, aprobd sat res- Publicatiuuile de materie corectionald gi
pinge recomandatiunea. criminal& precum i acelea In earl, Statul are
Personalul uvrier 0 al expeditiel se nu- interes sad proces, sunt scutite de plata taxel.
mesce 0 se deperteza d'adreptul de director. Asemenea sunt scutite i publicatiunile ace-
Asemenea numie i departarI se fac cunos- lea cari se aperd de instantele judecatorescl
cute ministrulul printeun referat al directo- pentru causd de paupertate qi allele.
rulul, spre a'l dobandi aprobarea. d). Din anunciurile particulare, socotit a
Art. 7. Atat pentru personalul administra- 30 banl linia de 30 litere pentru prima pu-
www.dacoromanica.ro
 JUDITIAN l COMUNALE. 749
blicatiune, era pentru inserarea a 2-a 3-a ci Art. 15. Pentru pl4iIe materialului a el-
mai departe se platesce 20 banT finia pentru rul aprovisionare este preveduta in contracte
fie-care repetire. Daed se cere de particularl sad autorisata de ministru, cererile celor in
ca anunciurile sa fie cu litere marl, incadrate drept se adreseza directorulul care autoriza
si cu spacil largi, plata se face pe num'aru1 comptabilul-casier verifica cifrele in
randurilor ce ar ocupa intregul spacid al a- vederea contractului sad autorisatie mini-
nunciului. strului, semnéza compturile sad actele jus-
e). Din insertiunl i reclame, socotit a ticative pentru exactitatea sumelor euvenite
60 bath Unlit pentru prima insertiune, era, la de plata celor in drept, emite mandatele pe
cas de a se repeta a doua óra i mai departe, cari le contra-semnéz i le supune ministru-
repetirile se vor plati cu 30 bath linia, pre- lul spre semnare.
cum se reguléza la paragraful precedent.
f). Din pubficatiunele primarillor, comitete- CAPITOLUL III
lor permanente i altor asemenea autoritatl, Sectinuea I.
socotit a 60 bath randul de 30 litere.
g) Din vêndarea cu exemplarul a Monito- Director els.
rulul, socotit a 25 bath exemplarul. Art. 16 Directorele este responsabil de
h). Din diverse. bnna administratie a Monitorulul.
Art. 11. Publicatiunile tuturor ministere- Art. 17. Elcorespondeza direct cu tote
lor i autoritatilor sunt scutite de plata i se autoritatile din Ora pentru tote afacerile di-
tree gratis in feia oficiala. rectiunel.
Sectiunea III. Art. 18. Atat referatele directiuneT dare
ministru cat ci corespondenta eT cu autorita-
Cheltueri. tile se semneza de director ci se contrasem-
Art. 12. Cheltuelele directiunel Monitoru- néza. de cell biurourilor respective, earl sunt
lul pentpu personal ci material sant prevë- responsabili de lucrarile atribuite servicie-
clute specialmente.in budgetul anual al mi- lor lor.
nisterului de interne. Art. 19. Gaud pentru efectuarea unor lu-
Art. 13. Comptabilul-casier, cu concursul cra.r1 importante se simte trebuinta de auto-
verificatorulul, forméza ctatele lunare ale ritatea superióra a semnaturel ministrulul, in
personalulul pi mandatele de plata, dupa pre- acest cas, asemenea lucrarl se semnéni de
vederile ci in marginile budgetare, ea urma- ministru ci se contra-semnéza. de director.
tórele indatorirT : Art. 20. Atributiunile directorulul Moni-
a). De a se asigura de identitatea tuturor torului sunt urmatórele :
functionardor cafi semnez ctatele i condica a). A primi c a da curs, prin resolutiunl,
de plata. la tote chartiile intrate precum ci a semna
b). De a prevedea in ctate retinerile legiuite ecirea sad corespondenta atribuità acestuT
pentru pensil ; a trece la economif armee servicid.
resultate din absentee compositorilor Moth- b). A traduce depecile primite din straina-
torulul, conform legilor i instructiunilor fi- tate ci a le supune aprobarel ministrulul, data
nanciare ci de corrrptabilitate precum i legel va crede necesarid.
pensiunilor. c). A face revisia paginilor Monitorulul ci
Statele de lef1 i diurne se semnéza de di- a le semna bun de imprimat, fail care auto-
rector i se contra-semnéza, de comptabilul risatiune nu se vor putea pune sub prese-
easier, iara mandatele de plata se semnéza d). A citi tote diarele romame si a nota par-
de ministru sad de delegatul sbd ci se contra- tile privitOre la administratia the!, pe cari
semnéza de comptabilul-cabier. le va supune ministrulul spre observare.
Art. 11. Pentru ori ce cheltuell ordinare, e). A face escursiunile exigiate de servi-
marunte ci de cancelarie se va cere deslega- ciul MonitoruluT, and asemenea escursiunl
rea ministrulul and cumperarea yen until o- ar fi reclamate de ministere sad din propria
biect ar trece peste suma de 100 lei, laza sa iniiativL
pentru cele de mai mic pret, ele se vor cum- f). A asista la serbarile nationale, oficiale
Ora cu autorisatia directorulul, in masura cu si altele pentru a da sétna in Monitor de
trebuintele lunare. densele.
La finele fie-careT lunl, directorul va ob- g). A priveghea ca sub-directorul, corecto-
serva cheituelele urmate in cursul lunel, in nil ci serviciul expeditiei MonitoruluT sä'cl
vederea chitantelor autorisate, va pune visa implinésca datoriile.
pe actelejustificative ci le va incredinta comp- h). A priveghea la incheiarea socotelelor
tabilulul-casier, spre a emite mandalele de ci inaintarea lor la Curtea de compturl pentru
cuvenite in vederea articolelor bud- tot trecutul.
getare. i). A nu autorisa inserarea publicatiunilor
www.dacoromanica.ro
750 LEGIUTRI ADMINISTRATIVE,

trAmise de autoritatT, dacd ele nu vor fi se- personalulul directiunel, care se va semna de
parate de adresa sad nu vor fi Insopte de top' la primirea banilor.
taxa legiuità. T6te aceste registre 2i condig se pastrezd
j). A citi anunciurile particulare ci a nu de comptabilul-casier, care este responsabil
autorisa publicarea lor dac . vor contine : de densele.
polemice, ofense sail lucrurT neclemne de a krt. 25. Pentru tinerea tuturor registre-
figura in fOia oficiala. lor enumerate la paragrafele articolulul pre-
Art. 21. Sub-directorul tine locul directo- cedent precum i altora de carl se va simp
rulul In tote atributiunile sale la cas de bola, trebuintd, in interesul serviciulul, comptabi-
absental sad congedid. lul-casier, care are la disposipa sa un verifi-
Art. 22. Atributiunile speciale ale sub-di- cator i copictl, se va conforrna i va satis-
rectorulul sunt urinAterele : face tuturor exigintelor legiuite de comptabi-
a). A efectua tetA lucrarea de corespon- Mate, fiind responsabil ci justificabil Inaintea
dent/ a MonitoruluT. curtel de compturT.
b). A contra-semna t6te hartiile afarA de Pentru acest sfarcit, el va depune garanPa
cele de comptabilitate, ci de primirT de banl prevecluta, de art. 16 (modificat) din legea
sad recipise, cari se contra-semnezA de corn- comptabilitateT, care se va depune easel de
tabilul-casier. consemnatiunl ci care nu se va putea ridica
O. A nu esecuta asemenealucrArl mal cu de acolo de cat numal de curtea de compurT,
serna cele de cornptabilitate, pand ce nu vor clupal ce se va fi pronuntat asupra gestiunel
fi maT antaid Inregistrate, trecute ci regulate sale.
de serviciul comptabilit4el. Art. 26. Versamintele banilor Incasati se
Art. 23. Monitorul oficial va purta sem- vor face de comptabilul-casier, la 1 ci 16 a
natura directorulul pe partea dreptA, iara pe fie-chrel luni, la casieria centralA, i vor fi
partea stanga. Imprimeria Statului. insotite de declaratiunT. Recepisele de versa-
minte se vor trece in jurnalul de ma ci se
Seetinnea II. vor 'Astra de comptabilul casier.
Comptabilitat ea Art. 27. Garanpile provisoril provenite
din licitatiT atat de la Monitor cat i Impri-
Art. 24. Comptabilul-casier are urmAte- merle cat i altele se pastreza: de comptabilul-
rele atributiunT speciale : easier, care este responsabil de densele, iard
a) De a face, cu concursul verificatorulul cele definitive, earl se primesc tot de densul,
set, corespondenta pArtel de comptabilitate a se tr./mit easel de depunerT i consemnati-
directiunel clufA resolutiunile directoruluT. unl, recipisele &aria se palstrezA de compta-
_b) De a tine un jurnal de casd in care va bilul-casier.
trece cu deslusire i clupd exigintele formelor Art. 28. Comptabilul-casier va fi dator a
de comptabilitate, tot numerariul intrat din primi orl-ce sume se va versa de la Impri-
orT-ce provenintA. merie, dand recepise ci tinend un registru
c) De a tine un vegistru de recepise cu deosebit de acectl banT, putend da compt
maid, (A souche) cu rubricl speciale In care despre dêncil directornlul Imprimeriel.
va trece sumele Incasate ci a libera i trA
mite recepise tuturor autoritatilor i persene- Seetinuea III.
lor In drept, In schimbul banilor Incasatl.
Comptabilul-casier va controla tot-d'auna Serviciul corectorilor Monitorului.
registrul de recepise cu jurnalul de casd, spre
a se asigura daca sumele corespund. Art. 29. Serviciul corectorilor Monitoru-
d) De a tine registre de particp In cari va lul se indeplinesce de trel corectorl.
trece datoriile diva abonamentele la Monitor Art. O. Corectoril sunt responsabill de
datoriile autoritAtilor &Td anunciurl. corecture, cart urrneze. a fi esecutate la timp,
e) De a tine un registru special In care va fard grecelT ci conform manuscriptelor. La
trece tote recepisele primite, cu deslucfre de cas and manuscriptele ar avea neintelesurl,
proveninta lor ci pentru ce a nume mate- absurditatl sad scaparT din vedere, cad dacA
rial. s'ar publica ast-fel, s'ar atrage critical, corec-
f) Va tine un registru special de surnele In toriT trebue sd consulte pe director sad sub
parte a fie cArul articol din budget, unde va director, care va autorisa indreptarT simple,
trece succesiv cheltuelele fAcute pentru per- iar pentru cifre ci altele importante, directo-
sonal ci material, In mésurA cu emiterea or- rul va fi dator a inapoia manuscripteleau-
donantelor de plata, carl asemenea se vor toritatilor respective, cu observatiunile sale,
trece cu deslucire, spre a se cunesce tot-d'a- spre a se trAmite corigiate.
una situatia budgetara. Art. 31. CorectoriT vor fi datorT a se afla
g) Va mai tine o condica de plata soldel la postul lor nu numaT in orele reglemen tare,
www.dacoromanica.ro
 JUDETTINE I COMUNALE. 751
derg ci in orl-ce timp vor fi reclamatI de h) Resumatele i edintele Corpuritor le-
servicig. giuitóre ;
Art. 32. Corecturile se vor face finteig i) Diverse.
pe colOne, al douilea pe paginl i chiar a ///. Publicatiunile oficiale
treia Org, de va cere trebuinta.
Art. 33. Corectoril sunt tinutl a semna j) Anunciurile ministeriilor i autoritgtilor
paginile ce corectézà, earl se plstreza de pa- superi6re.
ginator ci se depun de acecta in arhiva ser- 1) Anunciurile judecgtoresd ;
viciulul expeditiuneT Monitorulul, impreung m) Anunciurile administrative ;
cu rulourile mamiscriptelor. n) Publicatiunl diverse, oficiall i oficióse.
Art. 34. Unul din corectorT, desemnat de
director, va face sumariul materiel ce infra /PC, Publicatiunile particulare
In fie-care numer de Monitor. o) Insertiunl i reclame ;
p) AnunciurI diverse.
Sectitmea IT. Art. 38. Plecarea din capitalg i intOrce-
AteUeru de zetdrie al MonitoruluT rea M. M. L. L. Domnitorulul i DiffmneT se
va anunta pe scurt d'asupra sumariulul.
Art. 35. Acest atelier este insgrcinat cu Art. 30. Se face esceptiune acelor publi-
compunerea MonitoruluT, al cgrul cef este catiuni oficiale carT, fiind de o importanta
paginatorul. mare. se vor publica pe ultima paging cu ca-
La cas and compositoril Monitorulul nu ractere compacte, kupg cererea autoritgteT de
ar 11 de ajuns pentru efectuarea lucrgrel dia- la care emang sag dup g. gesirea cu cale a di-
rulul, directia Monitorului va putea impru- rectiuneT.
muta lucrgtorii trebuinciocl do la directia Im-
primeriel. Secttanea V.
Art. 36. Paginatorul mal are urmgthrele Serviciul expeditiunei Monitorului
indatorirl speciale :
a) De a .lua puldicatiunile de la registra- Art. 40. .eful expeditiuneT Monitorultif
turg, semnand de primirea lor intr'o condi- cu concursul Impachetatorilar. earl sunt sub-
cutg, de a le imparti pe specil, a pune irne- ordonati lul, are obligatiunea stricta ca ex-
diat In lucru pe cele declarate urgente de pedierea fie-cal-LIT numer de Monitor sa o e-
director, a face sg nu se aglornereze nicl sg secute regulat in tote dilele, atat In capitala
se Intgrdieze pubhcarea Ion, cad renignend prin impArtitoriT destinatl acestul serviciu
Mr& efect sag cu termene expirate din negli- cat ci a ingriji ca pachetele pentru districte
genta sa, va fi responsabil. ag fie predate la timp poctel, spre a nu se
b) De a aceda In rulourl 1.60 materia pa- Intfirdia pornirea lor In destinatiune.
blicatg ir dilna precedent g. impreung cu pa- Pentru tote predgrile, el va face pe impie-
ginele : bun de imprirnat, si a le incredinta gatil respectivI a semna de primire In condi-
serviciulul expeditiunel Monitorulul, Wend cute de transport.
pe caul expeditiuneT a semna inteo condich Art. 41. Pentru exemplarele in reservg,
de transport de primirea lor. 0 asemenea pentru abonamentele comunelor, districtelor,
condi* paginatorul o va depune arhivaru- particulardor, pentru cele destinate autoritg-
lig la finele anulul. tilor ti Corpurilor legiuitOre, pentru vendarea
c) De a forma paginile ci de a arangea cu exemplarul etc., el va purta registrele ci
materia, precum se prevede la urrnaLorul condicile necesaril cu tote desiuiiLiIe, spre
articol. a se pune, la orl-ce moment, In evidenth o.
Art. 37; Clasificarea i arangiarea pe pa- situatiune exacta.
ginl a materiel MonitoruluT: Directorul i sub-directorul vor observa
I. Partea Oficiald tot-d'auna acele registre i condicT i vor
introduce -modifichrile i adausele ce vor
a) Mesagiile ci decretele domnescl. crede necesaril in intercsul serviciului.
b) Raporturile la M. S. Domnitorul. Art. 42. *eful expeditiuneI va purta un
c) Beferatele ministrilor. registru special de- tote exemplarele in re-
d) Jurnalele consiliilor de minictri. serva, facendu-i-se adausele i scademintele
..e) Circularele ministerielor i autoritatilor eventuale basate pe primirT, venderl, ci pre-
superi6re i alte asemenea lucrarl oficiale. dgrI in formg. Acest inventarig va fi obser-
IL Partea neoficiald vat in tote Sambetele de director sad sub-
director, i, dupg controlul ce'T va face, va
Comunicate, d'arl de senig despre cere- pune visa.
moniale i alte asemenea ; Art. 43. Depositul Monitorulul va fi In
g) Depesl telegrafice ; magasia Impritneriel In sectiunea destinattt
www.dacoromanica.ro
752 LEGOIRI ADMINISTRATIVE;
de care este responsabil seful expeditiuneT. densele, sad a'T pune sg semneze de primirea
Art. 44. eful expeditiunel va primi de lor provisorie.
la paginator rulourile ce contin materia ti- Art. 50. Archivarul va tine un jurnal de
pgritg in e-care numgr de Monitor, le va mash In care va trece, pe partea stangg, bar.
conserve sub a sa respundere, iara dupg ex- tulle intrate cu coprinderea lor In resumat,
pirarea a trel anl se vor depune in regula numgrul, data etc., iard pe partea dréptg,
magasinerulul spre a se vinde ca maculaturg. hgrtiile esite i lucrarea celor intrate, spre a
se cunósce tot-d'auna intrdrile i esirile in
CAPITOLUL IV. toa regula.
Art. 51. Dosarele vor fi formate dupg di-
Registratura si archive. feritele specil de lucrgrI i cat se pOte maT
multe spre a se facilita cautarea i urmgri-
I. Beg Istratorul rea sistematicg a fie-cdrel ramure de servicid.
Asemenea dosare vor fi anuale.
Art. 45. Registratorele va primi cu sm- Art. 52. Archivarul este obligat a maT
ug:tura sa, t6te chgrtiile trimise de autoritIti tinea :
cu orT-ce algtur&rT, (afard de banT carT se a) Un opis general de tote dosarele, re-
primesc de comptabil-casier) precum i peti- gistrele, condicile, etc., ate se ggsesc in ar-
OunT etc., pe cad le supune directorulul spre chly& i pentru fie-care an In parte ;
a le da cursul cuvenit prin resolutiunl. b) Un alt opis special pentru anul lucrator;
Asemenea chgrtil nu se vor presenta di- c) Un memorit de tOte chgrtiile, cu deslu-
rectorutul de cat inregistrate, iard, petitiunilesire de numérul jurnalulur, al dosarelor unde
Investite cu timbre legale. se gAsesce atasate, data, numgrul respunsu-
Art. 46. Registratorul cu concursul ad- rilor etc.
jutorulul sg6 este tinut a purta urrnatórele re- d) Un registru de tote actele ce se liberéza
gistre i condicl : din archivg autoritatilor, dupg cererT for-
a) Un registru general In care va trece, in male, sat cele ce se gAsesc cu cale de direc-
resumat, t6te hArtiile intrate la numgrul cu- tiune a li se trimite, adecg dosare, registre,
rent, data, nurngrul ce pórtd, adresa autori- condici etc. ca ast-fel sg se pOta, cunOsce In
tAteI i numgrul Monitorultd In care-s'a inse- ori-ce timp uncle sunt depase.
rat publicatiunea ; Art. 53. La finele fie-cdrei luni archiva-
b) Un alt registru general In care va trece, rul, dupg ce va fi regulat tOte Maine lucrate
in resumat, tote hartrile esite la numgrul si- pe dosare, va fi dator a le cose, si, la cas
rulul, data si numirea autoritdteT. de impoydrare, va aduce un cusgtor ce se va
c) 0 condicg pentru transportul pachetelor plgti cu 4iva din fondul cheltuelelor mdrunte.
gi banilor cu declaratil; Art. 54. Dupg expirarea anulul, archiva-
d) 0 condica pentru transportul expeditiu- rul va lua In primire Ude- actele, registrele,
neT de tot felul ; condicT etc., de la diferite biurourl i serviciT
e) 0 condicg de publicatiunT, anunciurT etc. ce nu i le vor fi remis in cursul anulul, le va
pe earl le va preda paginatorulul sub luare incheia pe tOte, le va semna si le va presenta
de semnitturd si acésta in tOte dilele indat& directoruld spre a le pune visa.
duplt resularea harthlor de cAtre director. Art. 55. Indata ce curtea de compturt se
Art. 17. `Me hgrtiile cu lucrarea termi- va fi pronunciat asupra ultimeT gestiunT, In-
natg de registraturg, acesta le va incredinta tr'un mod definitiv, archivarul este obligat ca
archivarulul, sub luare de sematurd. tOte dosarele, registple, condicile etc., asu-
Registratorele este obligat a primi In t6te pra cgrora va fi trecut curtea de compturT, sd
dilele de la postd expeditiunea adresata di- le nurneroteze, parafeze i sigileze, ingrijind
recOunel. a se trimete de directiune la arcfiiva Statulul.
Art. 48. La finele anulul, registratorele Art. 56. Ant archivarulul cat si regis-
va preda archivarulul tOte condicile i regi- tratorulul le este interdis a libera copil dupg
strele incheiate, sub a sa semndturg. hartiT sad a arAta lucrArile din dosare si orT-
IL Archivarkl. ce alte asemenea, fär scirea i autorisarea
directorulut
Art. 49. Archivarul primesce i respun-
de de tOte hartiile ce se clepun In archivA. CAPITOLUL V.
El nu pOte, sub nicT un motiv, a se feri de Incheerea socotelelor.
rgspundere, sub pretext cg hartille s'ad rg-
tacit, s'ad perdut oe sustras, find dator sad Art. 57. La finele anulul, comptabilul-ca-
a insemna intr'un caiet orl condicg, hgrtiile, sier, cu concursul verificatoruluT sgd, va in-
dosarele, registrele etc., ce predg, la cererea cheia socotelile Monitorulul, dupg tOte pre-
diferitilor functionarT spre a face lucrArl dupd vederile i exigintele legel de comptabilitate,
www.dacoromanica.ro
 JUDF.TIANF: l COMUNALE 753

earl se vor innainta cartel de compturl in plecárel. Registrul va sta deschis de la ora
termenul legiuit. 10-11; iara. la 4 i jumetate se va nota in-
krt. 58. Specialmente, comptabilul-casier, tr'ensul eel ce vor fi *cat inainte de ora
dup.& incheierea jurnalulul de cask si a ce- fixatà.
lor-alte registre, va forma un Haut in care Art. 62, Este scutit de inscriere in acest
se vor prevedea fondurile incasate din dife- registru. directorele a ckrul functiune exige
rite resurse, de versárile flcute la tesaur si escursiunl pe la ministere i alte trebuinte
de numerariul i datordle rémase la ince- de servicid.
putul anulul. Art. 63. Mick In cursul unel lunT se va con-
Art. 59. eful expeditMni1 Monitorulul va stata mai multe absente nemotivate, venirT
face tabloil de numerul i valorea exempla- si plecarT neregulate sail refusul verl unuia
relor de Monitor aflate in fiintk. la inceputul de a seinna in registru, pentru prima (irk se
anulut, si de cele vendute in cursul anulul, va da ahatutulul un avertisment verbal, pen-
pe care '1 va presenta comptabilului-casier ; tru a doua ork inscris, jar& pentru a treia órk
cele-alte socotell fiind de resortul comptabi- se va considera ca demisionat.
litAtel. Art. 64. Personalul atelieruluT de zetkrie
Art. 60. Dunk ce se vor complecta tablou- si al expeditiund MonitoruluT este tinut a lit-
rile socotelelor, comptabilul-casier va pro- cra de la ora 8 dimineta si pana. la 6 ore sera.
cede la incheiarea bilantuluT general de si- Atilt paginatorul MonitoruluT cat i eful
tuatia Monitorulul in care se va face preve- expeditiel vor desehide registre de presentd.
gat tot capitalul, adick : numerariul remas si absent& a lucrAtorilor, spre a se urma
la finele anuluT precedent; datoriile remase conform prevederilor acestul regulament.
asupra particularilor si autoritktilor tot ale Art. 65. La casur1 urgente. totT functiona-
anulul precedent ; valOrea materialulul aflat ru i luerAtoril sunt obligati a lucra si preste
in fiinta la 1 Ianuarie ; valérea materialului orele reglementare dupa. ordinele date de di-
intrat in inagasie in cursul anulul etc. Pe rector, cu sad farl despagubire pentru uvri-
eon tra-paginã se vor notifica verskrile de eff, dupà glsirea cu cale a directorulul, pre-
haul la tesaurul public din eel IncasatT in cum si a rénanea de servicig clnd se va
cursul anulul; valórea materialului esit din simtti trebuintal.
magasie in cursul anuluT ; datoriile rémase
asupra autoritAtilor i particularilor la finele CAPITOLUL VII
anulul ; valórea materialulul rëmas in fiinta
la finele ; numerariul remas in fiint.k. Coagedii.
la 1 lanuarie anal viitor etc. Art. 66. Direetorele este In drept a acorda
congedie pentru casurT de boll. si impregiu-
CAPITOLUL VI. raft seriOse 0.14 la IS dile, in curs de un
Orele de luern. an, tuturor functionarilor si lucrétorilor.
Directorele, pentru cerere de congedid, se
Art. 61. Toti functionaril administrativl va adresa ministruluT.
ai Monitorulul sunt tinutl a veni la cancelarie.
Art. 67. Congediile cari ar trece peste 15
In tote dilele de lucru, la 10 ore diminéta 4ile, numal ministrul este In drept a le acorda,
a esi la 4 1/9 post-meridiane. consultand i pe director, clack va crede nc-
La directiune se va tine un registru In care cesarid.
vor semna totT functionarg ora venirel si

LEGE
PKNTRU INTRUNIREA POSTURILOR DK REDACTOR AL morn rota I.v( OF!('IAL 1 ACELA
DE DIRECTOR AL IMPRIMERIE1 STATULIA.
(Deer. Nr. 407 din 1 Martie 1877).
Art. uule. Redactorul Monitondui oficialiStatulul, avénd ca salaritt lel 400 pe tuna', si
va fi tot de o datA i directorele imprimeriel lel 200 diurna.

48
www.dacoromanica.ro
754 1,1AI HARI ADMINIS'IRATIVI,,

LEGE
MODIFICATORE A LEGEI ORGANICE DIN ANUL 1871, PENTRU REORGANISAREA SERVICIULUI
GENERAL DE STATISTICA DIN ROMANIA.
(Decret. Kr. 416 din 1 Martie 1877).
Art. 1. Postul de ajutor verificator prey-6- a se bucura de o diurnal. de 10 lel pentru di-
dut prin art. 3, lit. c din lege, se desfiintézh. tele de presentA, se desfiintézd.
Atributiunile ajutorulul verificator se vor Art. 3. Retributiunile lunare prevSdute
indeplini de catre secretar-referent. prin art. 25 din lege, se reduc pentru capul
Art. 2. Dreptul membrilor colni3iunel cen- oficiulul la suma de lel 450, pentru archivar
trate de statisticd dat prin art. 5 din lege, de la 1M 185 pentru copist la lel 110.

ORDONANTA MINISTER ULUI DE INTERNE

PENTRU CONGEDIILE FLNCIIONARILOR ADMINISFRATIVI DIN DISTRICTE.
Kr. 16134 din 10 August 1879.
Anul una mie opt sute septe-gecT si nouS, I scris incuviintarea congediulul cerut, pentru
tuna August. in 10 dile. I prefectl de la ministerul de interne erd pen-
Nol ministru secretar de Slat la departa- tru sub-prefectl de la prefectura respectiN A.
mentul de interne. Art. 2. Functionaril inferiorl nu vor lipsi
AvCnd in vedere ca. sunt functionarT ca pre- de la postul lor de cat cu incuviintarea in
fectl i sub-prefect1 cern si ImpiegatI inferiorl scrk a congediulul cerut de la sefil respec-
cari se cred in drept a pleca afara din circum- tivI de serviciurt
scriptiunile lor administrative, si a lipsi maI krt. 3. Ver-si-care functionar, dependinte
multe dile de la postul tor, fAtS ca sA fi ob- de ministerul de interne, va lipsi, afard de
tenut in regula congediul cuvenit de la auto- cas de bold constatat. de la postul seg fArd
ritSile superióre ; congedid incuviintat in reguld, va perde sala-
Considerand ca. acest mod de procedare riul pe tot timpul absentel sale de la post si
esteprejudiciabilserviciuluT in tote privintele, la casurl grave póte atrage chiar destituirea.
Am decis : Art. 4. i cel din urrnd.D. secretar ge-
Art. 1. Prefectil si sub-prefectiI nu vor amoral va aduce cele de anal sus intocanaI la
pleca in afard din circurnscm iptiunile lor res- indeplinire.
pective, fdra. ca mal anteid sa 0 prirnit in Ministru Kogilolcoantt.

LEGE ASUPRA STRAINILOR

(Deeret din 6 Aprils 1881).
Art. 1. Strdinul care 'sT are dorniciliul sad determinatd, sad la schimbarea resedintel ac-
resedinta sa in Romania i care, prin purta- tuate, se va notifica strAinuluI pe calea ad-
rea sa, in timpul sedereT sale in tAra, ar com- ruinistrativg, i va fi nemotivata. Ea va ardta
promite sigurant.a interiord sau exteriora a termenul in care strainul va trebui sa. exe-
Statulul, sag ar turbura linistea publicd, sad cute ordinul de espulsiune sad de schimba-
ar lua parte la lucrArl avend de obiect re's- rea resedintel, i acest termen nu va putea fi
turnarea ordinal politice sau sociale in tAril nial scurt de 21 ore.
sad in strAindtate, va putea ti constrans de Art. 3. Primind ordinul de espulsiune,
guvern de a se del:Arta din locul in care se strAinul va trebui sa. arate punctul de la frun-
afla, sad de a locui intr'un loc anume deter- taril prin carI voesce sA trécl, si In casul
minat, sag chiar de a pardsi tera. acesta, 'i se va remite o find. de drum, prin
Art. 2. Decisiunea ministeriald de espul- care se va regula itinerariul ce va avea sa.
siune, luata de Consiliul de Ministri, sad a- urmeze i timpul cat va avea dreptul sai se
I

ceea prin care se oblga strAinul la o resedintd I

www.dacoromanica.ro
 JUDETIANE 51 COMUNALE 755
popresce in fie-care localitate, pang la iron- Art. 6. Strainul din not venit In terg, si
tierg. care nu va avea un domicilid sad resedinta
In cas de a contraveni la vre-una din a- cunoscutd, va fi dator, in termen de 10 dile
ceste dispositiunT strainul va fi condus afara de la sosire, sad de la promulgarea legel de.
din Or g. prin forta publica. fata, sa obting o carte de libera petrecere de
Art. 4. Guvernul va ordona espulsiunea la autoritatea politienesca sad adminisrativa
din téra a strainuld care va fi parasit orasul locald, pentru timpul cat va. argta cg voesce
sad localitatea In care i se va fi prescris a- sg stea sad sg calCtoresca prin Org.
nume sa locuiasca. Un regularnent de administratie public& Pa,
Art. 5. Stthinul care, In urma espulsiu- determina procedura de urmat pentru apli-
nei sale din Ora, reintr a. pe teritoriul Rona- catiunea practidid a acestel dispositiunl.
niel, va fi arestat imediat si tradus pentru Art. 7. Nu va fi considerat ca delict polio
faptul acesta, Inaintea politie! corectionale, tic, nicl ca fapt conex al unul asemenea de-
care 'Iva condamna la inchisóre corectionala lict, atentatul in contra persenel SefuluT u-
de la 5 dile pang la 6 Ina Dupg. terminarea nul Stat strain, sad in contra membrilor fa-
pedepsel, el va fi condus la frontierg, prin miliel sale, cand acest atentat constitue
fortg publicg, fara a ma! avea dreptul se. in- faptul de omucidere, de asasinat sad de o-
-dice punctul prin care voesce sa, iasg. din Ora.. trgvire.

REG-UV/TENT
PENTRU MIME DE LIBERA. PETRECERE IN ROMANIA
(Deer. Nr. 2542 din 30 Oct. 1881).
Art. I. Orl-ce strain, calètor sad resedinte infractiune a regulamentulul de fatd ; iar stra-
in Romania, este dator a lua un bilet de li- I inul ca neavend document de caletorie.
berg, petrecere. In prevederea acestui articol nu intrg cg-
Biletul de libera petrecere nu se va putea rausiT i strainil de pe fruntariile Orel, carT
libera de cat In virtutea unuT Tasport. intrg dilnic cu iIete pe termen de cate-va
krt. II. Nurrial prefecturile de judete, iar dile pentru interese de comer i car urmezd
in Bucuresci si Iasi, prefectii de politie, ad a se inapola tot-d'auna dupd expirarea ter-
dreptul a da bilete de libera petrecere. Se menulul biletulul.
face esceptiune la acesta regulg pentru co- Art. -VI. OtelieriT i particularil, carl vor
munele litoraluluI pundrel si Marel-Negre, primi cgletorl strain]; sunt indatorati a da po-
uncle laU se afig resedintg de judet. In aceste litiel sad autoritatei comunale, unde nu este
comune, biletele de libel d petrecere se pot organisatg politie speciall, cel mai tardid
libera de sub-prefecti sag administratoril res- 12 ore dupd sosirea caletorulul, o foe pe care
pectivl. va fi scris numele i pronumele, profesiunea
Art. ILL. Caletorul care vine in Romania si data pasportuluT persenelor stable, ce ad
se va presenta la prefectura judetului celuf primit spre ggsduire.
mai apropiat, 24 ore dupd sosirea sa, spre In comunele rurale i tergurile made nu
a'i se viza pasportul si a lua asemenea bilet. sunt polital, primaril vor respinge tot-d'auna
Autoritatea care va libera hiletul, va reti- din cornung, fare: a fi necesitate de o auto,ri-
nea In a sa pastrare pasportul strain. Acest care speciald a ministerulul de interne, pe
act se va inapoia cu viza cuyenita strainulut ort-ce strain care s'ar afla Meg bilet de libera
pentru esirea sa din téra. petrecere, bilet de identitate sad pasport
Stint dispensati de acesta Indatorire, care- vizat.
brit a caror petrecere in Ora va fi maT scurtg Tot o asemenea dispositiune se va lua si
de cat pe uui termen de 30 dile. Acesta invo- contra acelut ce s'ar gasi cu biletul de liberg
ire de petrecere scurta se va constata prin petrecere, avend termenul expirat.
viza pusg pe pasport. Sub-prefectii in inspectiunile lor prin co-
Art. IV. Dupa expirarea termenuluT de munele rurale, targurl i targusóre, se vor
30 dile, strainil, car! se vor gàsi far& bilete informa tot-d'auna dacd dispositiunile ace-
de libera petrecere, se vor considera ca lath stul articol sunt aplicate sail nu de primarl.
document de cäletorie. Art. VII. Biletul de liberd petrecere se
Art. V. Caletoria in ter& pe la tergurI i libereza lath nici o taxa. i Mfg cerere in-
comune rurale, fare.' bilete de liberg petre- scrisa.
cere, este oprita, 0 ea se va considera ca o Serviciul paspertelor la tote autoritatile

www.dacoromanica.ro
756 LECHUIRI ADMINISTRATIVE,

respective. va fi In permanen ta. in tate dilele legel asupra strainilor, sa. se pronunte consi
de lucru saa sarbatorl pana. la 8 ore séra. Iliul de ministri.
Art. VIII. Prefectil politiilor capitaleT 11 Art. IX. Trel-decT dile de la publicarea
a orasulul 14 cum §i acel de judete, nu vor presentulul regulament, totl strainil resedintl
putea lua masurl de espulsiunea nicl unul in WI, fie in comune urbane fie in cele ru-
strain din tera pentru lipsa de hiletul de li- rale, sad caletoril cu termene mai lungl de
bera petrecere saa pentru orl-ce alt motiv. 30 dile, vor trebui sa posécla bilete de libera
ET vor trebui Ins& a aduce tot-d'auna la petrecere.
cunoscinta ministerulul de interne asemenea Dupa espirarea termenuluT de maT sus,
casurI. pentru ca acesta, esaminand conditiu- strainil ce se vor gasi fara. asemenea bilete,,
nea strainuluT, sa se pronunte dacä cade in se vor considera ca aflatorl in Ora fara do-
categoria acelor a caror autorisare de espul- cumente in regula, si vor fi supusT masurilor
siune din Ora se da de ministerul de interne, politienestI in privinta unor a§a strainl.
saa a acelora pentru carl urmeza, conform

LEGE
PRIN CARE SE AUTORISA STATUI. A IMPRUMUTA DE LA CASA DE DEPUNERi SUMELE NE
CESARE PENTRU A VENT iN AJUTORUL SATENILOR LIPSITT DE HRANA DIN CAUSA RELED
RECOLTE A ANULUT 1881.
(Deer. Nr. 761 din 20 Martie 1882).
Art. 1. Statul e autorisat a cumpara po- I In imposibilitate absoluta de a'sT procura po-
rumb, spre a veni In ajutorul satenilor lip- rumbul necesar din propriile lor resurse.
sitT de hrana din causa releT recolte a anu- Art. 6. Guvernul e autorisat sit impru-
luT 1881. mute la casa de depunerT, consernnatiunl si
Cumparatorile se vor face de catre.o.comi- econorniT din Bucuresci, sumele necesaril
siune de trel membril, numitI de ministerul pentru plata porumbulul cumperat si acope-
de interne. rirea cheltuelilor ce vor resulta din aplica-
Art. 2. Comisiunea, ast-fel compusa. va tiunea acestel legl.
decide asupra cererilor de porumb ale comi- Sumele imprumutate nu vor putea trece
siunilor districtuale, prevèdute maT jos, in peste maximum de 2,000,000 let, iar dobenda
mod absolut i in proportiunile ce va gasi cu va fi de cel mull 5 la sta.
cale. Ele se vor restitui easel de depunerl cu do-
Art. 3. Durata lucrarilor comisiunel va fi
de 6 lunT, incepatóre de la 10 Martie curent. bénda cuvenita prin anuitatT semestriale, de
Art. 4. La expirarea mandatulta sail, co- cu incepereparte
ate a 12-a din capitalul lmprumutat,
misiunea va inainta mattel curtl de compturT scop, ministerul de1finance
de la Ianuarie 1883. In acest
va prevedea prin
comptul sad general de cumparatóre si pre- budgetul de cheltuell In fie-care
dart, cu acte justificative in reguld. an surnele
Art. 5. In judetele in cari lipsa de porumb necesariT.
este simOta, se institue cornisiunT compuse : Art. 7. Satenil ajutatI cu porumb vor a-
din prefectul local, din presedintele consiliu- chita valórea lor catre Stat fara dobenda In
hut judeOan i din presedintele corn itiulul a- 5 anl, Incepétorl de la 1 Ianuarie 1883, prii .
gricol. Aceste comisiunl examinéza cererile platl trimestriale, cari se vor percepe de o-
de ajutóre ce li se adreseza, tie de admini- data cu dànile directe si In aceleasl conditiunT. .

stratiune, fie direct de locuitoril in lipsa, prin Se vor intocmi rolurl pe comune §i locuitorl
autoritatea comunala, statuéza asupra lor si pentru regularitatea perceperel acestor da-
intervin prin ministerul de interne la comi- to/it.
siunea prevedutd, la art. 1 din presenta lege. Veniturile, provenind din Incasarea acestor
Este bine inteles ca aceste ajut6re nu se banl, se vor Inscrie de ministerul financelor
vor imparti de cat numat la Want si numal In fie-care an si pand la achitare, prin budge-
la aceia dintre eel cari se va dovedi eä sunt tul Statulul de veniturl.

www.dacoromanica.ro
 JUDETIANE SI COMUNALE 757

LEGE
PENTRU REDUCEREA NUMERULU1 SUB-PREFECTILOR LA 110.
(Decr. Nr. 827 din 25 Martie 1882).
F Art. 1. Numërul sub-prefectilor se reduce, Pang. la sesiunea viitóre ordinara, guver-
.cu incepere de la 1 Aprilie 1882, la 110. nul va intruni administrarea circumscriptiu-
Art. 2. La sesiunea de tionn& guvernul va nilor actuate chip& num'Srul sub-prefecti-
presinta o lege pentru fixarea nouilor cir- lor.
.cumscriptiunl ale judetelor i pla01or.

LEGE
PENTRU OPRIREA LO rERIED
(Deeret. Nr. 181 din 18 Januarie 1883).
Art. 1. Loteriile de orI-ce fel sunt oprite. Art. 4. Se vor pedepsi cu aceleas1 pedepse
Guvernul insa póte autorisa, dun& formele din art. 350, din codul penal, autoriT, intre-
hotarite prin un regulament votat in consi- princlotoril sad agentil de loteril roinane on !
liul de ministri, loteriT de obiecte mobile, nu- straine. sad de operatiunT ce sunt asemdnate
maT pentru scopurT de bine-facere sad numaT cu loterii le.
in vedere de a incuragia artile. Art. 5. Se pedepsesc cu aceleasl pedepse
Art. 2. Se socotesc loteril i ca atarT sunt preveclute in art. 350 codul penal :
interdise : vincl6rile prin tragere la sonti de a) Ace! cari von negocia, distribui sad im-
imobile, de mobile sad de marfurT ; vinclè- prastia in public, prin orT-ce midlóce. bilete
rile cari ofera si prime sad beneficiT datorite sad liste orT anunciurl de loteril neautonisate
noroculuT, si in genere orl-ce operatiun! pre- din tera sad strainetate ;
sentate publiculuT i cari 'I ar face sa, spere in b) AceI cari vor anunta prin diare. prin
un ca§tig datorit noroculut afise sad vor vesti in public, in orl-ce mod,
Art. 3. OrT-ce contraventiune la cele proi- fiinta sad folósele vre-uneT loterii neautori-
bite prin articotele de mal sus se va pedepsi sate din térit orl din strainetate ;
cu pedepsele preveclute in art. 350 din codul c) Ace! carT von introduce in Ora bilete, liste
penal. Cat ins& pentru loteriile de imobile, sad anunciurl de loteril din strainState.
confiscarile prevedute prin acel articol se vor Art. 6. Dirigintele orl-carui oficid postal
inlocui, pentru proprietarul imobiluluT pus in va opri Oni-Ce bilete, anunciunT sad liste de
loterie, pnin o amenda, care se va putea ri- loteril neautorisate, sub band& orT plicurT
dica panl la valórea la care se va pretui into- deschise, si le va inainta procuroruluT res-
bilul. pectiv.

REGULAMENT
PEN] RU APLICAREA LEGE! ASUPRA OPRIREI LOTERIILOR
(Deer. Er. 573 din 24 Fehr. 1883).
Art. 1. Autorisarea unei loteril nu se póte general. earl resulta dinteun desastru i carT
acorda, de eat daca ea este organisatl in scop apasa. asupra uneT localitatT.
de hine-facerl sad pentru incuragiarea ar- Se consider& asemenea ea scopurT de bine-
telor. facere i acele car! 'sT propun intreprinderea
Castigurile pot consta, fie in obiecte mobile a orT-ce luerare folositdre, destinata sal serve
anume determinate, fie in sume de banl. spre utilitatea publica.
Art. 2. Scopurl de bine-faeere se soco- Incuragiarea artelor se numesce aceea care
tesc acele cad ad in vedere usurarea miserii- are de obiect sa. producl la artistil lipsiti de
lor sad nenorocirilor, car! ad un caracter mijlóce o emulatiune i un zel, cari ar putea
www.dacoromanica.ro
758 LEGI UI RI A DMINISTRATI V E..

sa. se intOrch spre profitul artelor, sag sod- nile in earl loteria va avea sd se efectueze,,
pandu'l de miserie, sag facilitandu-le stu- spre a se asigura sinceritatea operatiunei
diile, sag procurând, dupä rnOrtea lor, aju- corectituclinea procedure.
tore vecluvelor sad copiilor lor. Aceste conditiunl vor fi indatd publicate,
Art. 3. Cererile de autorisare pentru in- prin sthruinta celul ce a obfinut autorisatiu-
fiintare de loteril. prevedute in art. I din le- nea, prin .Monitorul oficial, printr'un diar din
gea din 18 Ianuarie 1883, vor fi adresate mi- localitate i printr'altul din Capitald, sub pe-
nisterulul de interne. dépsd de a 'i se retrage autorisatiunea acor-
Ele vor ardta ldinurit : clatd.
a) Scopul loteriel; Art. 7. Comisiunea va oblige pe organi-
b) Suma pand la concurenta cdreia se cere satorul loterie sd presinte registre cu mated,
a se emite bilete ; din carl se vor detasa biletele de loterie si
c) Numerul biletelor de emis i valórea fie- earl vor fi vizate pe t6te paginele de.unul din
cdruia ; membril comisiunel.
cl) Numele i pronumele, profesiunea si do- Fie-care bilet va contine, imprimat pe
miciliul acelora cari 'st propun a organise clensul, afard de numerul sea de online, nu-
loteria, sag dad. ea se intreprinde de o so- inerul total al biletelor de pus in circula-
cietate de bine-facere constituitd, numele si iune.
pronumele presedintelul socieratel si al ca- Art. 8. Comisiunea va fixa, incd, localul
sierulul Inshrcinat cu primirea banilor ; unde tragerea urmezd sal se efectueze i Ora
Atilt particularil cdt i societhtile carl ar child acea tragere va trebui se' aiba loc.
cere asemenea autorisatiuni, trebue sd'sT alba' Tragerea unel loterii autorisate va,trebui
dorniciliul in tend ; sd se efectueze negresit intr'un ores din Ord,
e) Localitatea uncle loteria va avea sl fie care sd fie in acelasT timp si capitald de judet.
organisatd i unde se va efectua tragerea ; pine, tragere se va fixa pentru o epocd
f) Angagiamentul formal luat, sub a lor care va trebui sd cadd cel mull 6 lunT dupd
semndturd, de tote persOnele de mal sus, cil acordarea autorisdrel. Ea va Ii adusd la cu-
vor fi personal respundetOre de intrebuinta- noscinta publiculul prin tote midlócele de pu-
ree banilor la scopul pentru care el s'ag a- hlicitate posibile.
dunat, i pentru care s'a autorisat loteria ; Cu tote acestea, ,dachi va fi absolutd. nece-
g) Lista: de obiectele puse la loterie sag de sitate, comisiunea va putea acorda o prelun-
sumele carl vor constitui castigurile. gire de termen pentru plasarea biletelor, fdra.
Art. 4. Ministerul de interne primind ce- a putea, insd, trece peste alto 6 lunl.
rerea de care mai sus se vorbesce, o va tri- Duna implinirea acestui nog termen, lote-
mite unel comisiunI compush. : din prefectul ria va trebui neapdrat sd fie trash.
judetulul, din primarul orasulul si din pro- Inainte de a se proceda la tragere, orga-
curorul tribunalulul loculul unde loteria are nisatoril loteriel vor fi datorl sd depund la
sit se organiseze. spre a esamina oportunita- primdrie t6te inatcele biletelor puse in circu-
tea acelel cererI i a's1 de avisul deed autori- latiune. El vor fi TlatorT sd depund acolo si
satiunea se wile sag nu acorda. surnele de banl sag obiectele promise ca efts
In orasul Bucurese, prefectul de politie va cig.
face parte din comisiune in locul prefectuluI Art. 9. In diva tragerei, membril comi-
de judet. siunei, sag unul din el, delegat de cel-altl. se
Art. 5. Cornisiunea se va intocmi in urma vor aduna in localul hottlrit pentru tragere,
adresel ministerulul de interne cdtre prefec- se vor incredinta prin el insi-sl eh tote nu-
tut local. Ea se va intruni in cel mai scurt merile aü fost puse in urnil, vor asista la tra-
timp, va lua jnformatiunile cele mai sigure gere i vor veghea ca ea sd se feed in condi-
asupra scopuluI ai necesititte loteriel, asu- tiunl de o absoluta corectitudine.
pra moralitatel i solvabilitate acelora carI Proces-verbal se va incheia despre tOte a-
voesc sIt o organiseze, asupra positiunel lor cestea.
In societate, asupra identitafei semndturelor Numerul sail numerile chstightOre vor fi
lor cu cele din cerere. indall publicate prin Monitorul qficial, prin-
Ea va referi ministerulul de interne despre teun diar din localitate i printr'altul din
tOte acestea in limp cel mult de 15 dile, clan- Capitald.
du'e si avisul asupra incuviintdrel cererel. Art. 10. Proprietarul numerulul sad nu-
Minist.rul de interne ludnd cunoscintd de merilor chstigiltóre va fi dator sh se presinte
inforrnatiunile prim-de sr de avisul comisiu- spre apt reclama castigul in termen de 6 lunl
Del, va acorda sail refuse autorisatiunea ce- cel mult, socotite din cliva trageril, sub pe-
rutd. depsd de a nu mai fi prima in urrnd.
Art. 6. In cas chnd autorisatiunea ar fi a- DacIt in limp de 6 luni nimen1 nu se pre-
cordatil, comisiunea va determine conditiu- sinta, sumele de banI se vor da, si obiectele
www.dacoromanica.ro
 11IDETIANE I COMUNALE 759

castigate se vor vinde prin licitatiune in pro- depus la casa de consemnatiuni sail la casie-
fitul bine-facerei pentru care loteria a fost Ha judetuluT.
organisata. Art. 13. Membril comisiunei vor esamina
Art. 11. Indata ce proprietarul nunagrulul actele justificative presintate de organisatoril
sati numerilor castigatóre se va presinta, loteriel, vor lua tote informatiunile ce vor
membrii comisiunei vor verifica biletul sati crede de cuviinta. pentru a se convinge de e-
biletele infatisate, le vor confrunta cu mat- sactitudinea celor coprinse intr'insele, i, ga-
elle lor, i, gasindu-le }mine, le vor viza Inca sindu-le in regula, vor ineheia proces-verbal
o,data i vor da ordin se" se lihereze sumele constatator Ca scopul loteriel a fost intocmal
sail obiectele castigate. implinit i vor da certificat despre acOsta ce-
Biletele ast-fel vizate vor fi conservate In lor in drept.
timp de sese luni, dupa care timp se vor In cas contraritl, In* vor insciinta par-
arde. chetul tribunalului, care va urmari pe deli-
Art. 12. In timp de trel luni cel mult dupa cuenti ca abusatori de incredere.
tragerea loteriel, acei call ati obtinut auto- Art. 14. Tombolele vor fi supuse acelo-
risatiunea sa o organiseze, vor fi datorl sa rasi regule, numal in ce se atinge de obti-
presinte comisiunel, acte justificative, pfin nerea autorisatiunel si de justificarea intre-
caH s. dovedSsca c banii prinsi din vincla- buintarei banilor prinsT din vindarea hiletelor.
rea biletelor ati fost intrebuintati in scopul Ele vor fi scutite de cele-alte formalitati. Cu
pentru care loteria a fost autorisata. tote acestea, unul din membril comisiunel
Daca scopul bine-facerei va consista In lu- va asista la tote operatiunile tornbolel, si,
erarl a caror esecutiune reclarna mai mult dupâ efectuarea ei, va constata, chiar in séra
de 3 luni pentru a se efectua, organisatoril aceea, prin proces-verbal, ce sume s'ag adu-
loterici vor fi obligati sa justifice ca le-aa nat din vindarea biletelor.

REGUL ANENT
PENTRU IMPARTIREA I ORGANISAREA ADMINISTRATIVA A DOBROGEI
(Deer. Nr. 2533 din 13 Noembrie 1878).
TITLUL I mai adhogandui-se satele : Giaferca, Taita,
ImptirtIrea Dobrogei In districte Diglis-Monastir, Cocos-Monastir si Giafer-Is-
§i p1i1§1..
lam, pendinte alibi data de lsaccea.
Plasa Babadag coprinde : orasul Babadag
Art. 1. Teritoriul coprins intre gurile Du- si t6te satele ce compunead fostul caimacam-
narel, tinutul Dobrogei, i pamenturile inve- lik cu acelasi nume. I se adaoga satul Sarikioi.
cinate, hotarite la Nord de talvegul bratulul Art. 3. Judetul Kilstenge se compune din
Chilia, la Sud prin linia de delirnitare ce pled. trel plasl : Ktistenge, Harsova si Mangalia.
de la Silistra si se opresce la Mangalia, se im- Plasa Kiistenge coprincle t6te satele vechel
parte in trel judete : judetul Tulcea, judetuI caigfacamil cu acelasT nurne.
Ktistengea si judetul Silistra-Nota, avend de Plasa Harsova coprinde orasul Harsova si
resedinte ale autoritatitor superiOre orasele cu tote satele fostului caimacamlik.
aceleasT nume. Plasa Mangalia coprinde orasul Mangalia
Art. 2. Judetul Tulcea se compune din pa- si tote satele vechel cflimacamil cu acelasl
tru plasT : Tulcea, Sulina, Macin i Babadag. MUM', 'Ana la hotarul despre principatul Bul-
Plasa Tulcea coprinde tOte satele din fostul garieT.
Caimea Camlik, afard de Larikioiu. Mai co- Art. 4. Judetul Silistra-Noua se compune
prinde : Isaccea, Nicolisel, Telita i Celicdere, din doue pIasi : Mejidie si Silistra-Nouh.
Plasa Mejidie coprinde orasul Mejidie si
ce faceaa alta data parte din Mticitirlikuj. Isac-
ceT, si Inca tote satele pendinte alta data de tOte satele caimacamlikultil de alta data si
Miidiirlikul Mahmudei. Cernavoda gall de Rasova.
Plasa Sulina coprinde : orasul Sulina. tote Plasa Silistra Noua coprinde: Rasova si t6te
satele pendinte de vechia caimacamie cu a- satele aflate Intre plasile Mejidie si Mangalia
celasT mime, precum i satele ce compuneall de o parte. Dunairea si hotarul despre princi-
fostul Mddarlik al Chiliei, I se adaoga insula patul Bulgariel de cea-alta.
Serpilor. Art. 5. In orasele Tulcea, Kilstenge si Ra-
Plasa Macin eoprinde: orasul 'Vein si tote soya se inninteza cAte o politic de clasa I-id.
satele vechei calimacamii cu acerasi nume, Art. 6. In oraele s,i tArguiile: Kilia, Mah-
www.dacoromanica.ro
 760 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,

mudie, Isaccea i Cernavoda se va infiinta Art. 17. In orl-ce cas prefectul este tinut-
cate o politic de clasa II-a: a nu trece peste legile generale ale Orel.
Art. 7. Comisaril de politie, sub-comisaril Este lAsat la inteligenta sa sl nu aplice insA
si tot personalul politieT esterne, in orasele unele pArt1 cari ar fi in contradicere cu de-
unde s'a hotardt a exista politie,se vor infiinta,
prinderile si cu legislatia localà.
dupd trebuintd, in urma recomandd.rilor pre- Mentinerea iubireT si a infratirel intre dile-
fectult0 de district cdtre ministrul de interne.ritele culte i nationalitatT, prin respectarea
Comuna. datinelor i dogmelor fie-cdruia cult, va face
Art. 8. Eie-care sat formdzd o comund. prima preocupatiune a prefectuluT.
Art. 9. Comuna este administratl de catre Locuitoril DobrogeT (al RomAniel trans-
primar, asistat de un consilid compus de pa- danubiene) find consideratl ca fil a1 ace1eeas1
tru perseme locuitorl stabilitT inteCnsa, alesl RomâniT, top se vor bucura de o potrivA de
cle cdtre constiteniT lor, conform obiceiurilor aceleasT ingrijirl si drepturT, i prefectul este
localitAteT. insArcinat cu acésta.
TITLUL II Art. 18. Prefectul lucrézd sub ordinile di-
recte ale ministrulul de interne, esecutand in
Despre prefect. acelasl timp ordinile tutor ce1or-alt1 ministri
Art. 10. Pretectul, in districtul sed, este in atributiunile lor.
representantul guvernului central. Art. 19. Prefectul este supus la t6te cele-
El are, sub ingrijirea i respunderea sa, or- alte indatorirl cdtre diferitele ministere, in-
dinea publica i, prin urmare, garantia pro- tocmal ca si ceT-alt1 prefectl aT Orel.
prietatel, a averel, a onórel, a libertatel in- Despre administratora de plef.g.
dividulul i ocrotirea drepturilor libertatel tu-
turor cultelor. Art. 20. Administratoril, in circumscrip-
Art. 11. Prefectul administréza districtul tia incredintatd lor, ad aceleas1 indatorin si
sed, de o cam data, dupi. legile i ohiceiurile drepturl ca i prefectul.
locale, (land tot ajutorul administratiel intru Art. 21. Administratorul lucrdza sub or-
esecutarea intocmaT a reglementelor celor- dinile prefectulul. El iT inlesnesce tote sciin-
alte ministere tele culese la localitate si prin rapOrte s'eptd-
Art. 12. Ca representant al guvernuluT cen- manale le supune la apretierea prefectulul,
tral, el are la dispositia sa, in rnarginile le- care apol le studie i le modified conform in-
gel, puterea publicd. datoririlor sale.
Art. 1:1. El, in aceste calitate, are intaiul
pas la tOte receptiunile, primesce tote felici- Despre politat.
tarile. Art. 22. Politail sunt direct sub ordinile
El observe niersul tutor serviciilor si pa- prefectulul si administrézd politia m margi-
rerile sale, cand crede necesarie, le supune nile legilor i obiceiurilor esistentl locale si
la apretiarea ministruluI respectiv. conform instructiilor prefectulul.
Art, 14. TotT functionaril administrativT El are sub ordinile sale tOta politia locala.
polititli set sunt sub ordinile sale. Despre primarii de comune.
trt. 15. Prefectul este obligat ca in fie-
care 1T) dile fL raporteze ministeriilor res- Art. 23. Primarul este numit de ciltre pre-
pective imbune.tetirile ci reformele ce crede fect dintre eel cincl locuitot I alesl al coniunel.
necesar a se introduce in legislatia loeal ac- Religiunea nu este tin obstacol la numirea
tuala care se inlesnOsce pe cat s'ar putea a- primerulul. Prefectul va ceuta insä, in ale-
propierea de legislatia generale a Orel. gere. a avea in vedere religiunea profesata de
Ast-fel, scóla, administratia comunala si eel maT mare nuinOr.
judetiane, serviciul sanitar si drumurile de Art. 24. Primarul. asistat de consilierr,
comunicatie, vor face objectul primelor dis- ingrijesce i ia rnOsurile cuvenile pentru po-
positil la cari prefectul va fi dator a da tote. litia rurale, pentru paza bunel ordine si li-
seriOsa sa solicitudine. nisce intre locuitorl i pentru indeplinirea
Alèsurile propuse i adoptate de ministe- ordinilor ce ar prirni de la autoritatea supe-
riele respective si aprobate de Domnitor. pre- riore,
fectul le va face cunoscut populatiel prin or- In cas de crime sail de delicte, el urmäre-
donanta si le va esecuta intocmal. sce si descopere pe autoril lor pane. la sosi-
Art. 16. Tilde la care pr ,fectul cate. a se rea adniinistratoruluT de plase, cdruia 'I va fi
sili se ajunge, va fi legislatia generale a tCre1. fecut cunoscut indata comiterea faptulut
Pentru a ajunge insa la acesta este obligat El va incunosciinta in tot-d'auna pe admt-
a his tnesuri prudintl, lesand timp populatiel nistratorul de plasa despre verl-ce turburare
locale a se petrunde de folOsele nauctor re- sae neoranduiale intemplate. intre locuitorl.
fot me. Art. 25. Cark,ilittl coinunal, sub presediutp.

www.dacoromanica.ro
 JuDETIANE EI COMUNALS 761

primarulul, va cauta sä Impace tote neinte- Administratorul '1 va putea suspenda, când
legerile dintre locuitoril comunel. Are Inda- '1 ar dovedi abatut de la datoriile sale.
torirea de a lua tote noSsurile necesaril pen- Prefectul numaT póte revoca.
tru prosperarea intereselor generale ale co- Art. 28. and s'ar constata c consiliul
munel. Este responsabil pentru verl-ce des- comunal nu corespunde indatoririlor sale,
ordine din causa religiunel, va acorda egall administratorul ii suspena exercitiul autori-
protectiune tutor cultelor, va ingriji pentru atel sale si va raporta prefectuluI, care pOte
buna stare a scOlel si a templelor religiunet. disolva consiliul i ordona altg. alegere.
Art. 26. Prin mijlócele de call póte dis- Art. 29. In comunele de resedinta. a pre-
pune, conslliul comunal va face ca stradele fectureI, prefectul pOte presida adunarea con-
a't caile de comunicatiune de pe teritoriul co- siliulul comunal, verI de cate oil va crede de
mune sa. fie intretinute in conditiunl satis- cuviintd. Pike delega sg. '1 inlocuiasa pe di-
falcètóre. rectorul prefectura
Art. 27. Primarul se va supune ordinilor Art. 30. Aldturatul stat care fixéz a. nu-
administratorulul de plasa. m5rul functionarilor i apuntamentele lor se
El va putea cere adjutorul fortel publice va aplica pentru Dobrogea pan& ce Corpurile
pentru restabilirea ordinel, in cas cAnd va fi Legiuitóre vor organisa prin lege acesta parte
turburatA in interiorul comunel. a Roma*niel.

Statul personstinlui functionarilor administrativi in Dobrogea.

t TRATAMENTE
S.'
NUMIREA FUNCTIONARILOR De fi e-care La top po an
(r; pe WO'
k" Lei I Diurne
i
Prefectura I. 1

Prefect 800 700 18,000

Director 600 200 9,600
Sef de Mural 300 100 4,800
2 Adjutóre 200 100 7,200
Translator
Registrator-arhivar
4 Copist1
Odaias
. .

Spese de cancelarie
. ........ 300
200
200
80
oI
I
3,600
2,000
9,600
960
100 1,200
Personalul celor-alte clou6 prefecturI -- 115,920
Administratille de plase.
9 AdministratorT de plase . 400 400 86,400
9 AdjutOre I 300 100 43,200
9 Adjutóre It si translatorI 300 100 43,200
9 RegistratorI-arhivarl 150 50 21,600
18 CopistT . . . . 150 32,400
9 Odaiasl 60 6,480
Spesele de cancelarie b0 5,400
Politia clasa I.
Politaia
Adjutor
Sef de biuroii . .
Registrator si arhivar
.......
. ...... 400
300
200
200
100
50
7,200
4,800
3,0(X
Translator
2 Copist1
Odaias
Spese de cancelarie . . .
.
.....
.....
. .
.
.
.
200
200
150
____

.._.
60
2,400
2,400
3,600
72(
Personalul color-alte dou6 politiI tot de clasa I .
50 600
49.440

www.dacoromanica.ro
762 LEGICIRI ADMINISTRATIVE,
MOM
TRATAMENTA
De lle-eare La top pe an
NUMIREA FUNCTIONARILOR pe tuna
Leff I Diurne

Politia de clasa II.

Politaid 30() 100 4,800
Adjutor
Registrator i arhivar
Translator
. . ....... . 200
180
200
2,400
2,160
2,400
Cop ist . . 150 1,800
Oderas
Spese de cancelarie . . . . .
Personalul celor-alte trel politiI de clasa IT
.. . . . 1
50
40
600
480
43,920

RECAPITULATIE.
Total pe an
3 PrefecturT 17'1,880

........ .
9 AdministratiT de plase . . N. . . 288,680
3 politil clasa I-a . . . . . . . . . . . 74,160
4 Politil clasa li-a . 58,560
Total general . . 545,280

REGULAMENT
ItELAIIV IA ATRIBUTIVNILE consmaLOR SPECIALI DE POLITIE LA GARILE
CAILOR FERA1E.
(Deer. Nr. 502 din 23 Martie 1876).
Art. 1. Conform art 32 din legea asupra surile de politie ordinal* cari nu se ating
politieI i esploatereI callor ferate, promul- de serviciul curet al exploatatiunel ceilor fe-
gate prin inaltul decret Nr. 389, din 4 Martie, rate.
se institue comisarl specialI de politie in ga- I ET trebue se vegheze mal cu séme la ob-
rele principale ale ceilor ferate. servatiunea din partea publiculul a mesurilor
Art. 2. AcestI comisarl sunt numitl de mi- relative la mentinerea buneT ordine In garele
nisterul de interne, dupe propunerea prefec- si dependintele lor, precum :
tilor de politie in orasele Bucurescl si IasT. si I. Intrarea, stafionarea 9i circularea tretsu-
a prefectilor de judete in cele-alte orase. rilor publice si particulare in curtile p
Art. 3. El prirnesc ordinile r i instructiile dependintele statiunilor.
prefectulul pentru tot ce privesce serviciul lor
si nu depind de cat de (Jamul. a) Locul de stationare a tuturor tresurilor,
Art, 4. Comisaril de politie la gard sunt precum I diligente, omnibuse, birjl, tresure
auxiliarI aT procurorilor i investitT de pute- particulare, chrute i alte vehicule se desemne
rea si de atributiunile conferate prin legile de &etre comisarul de politie al gerel.
actuale comisarilor local de politie. Pe cat se póte, in aceste privinte, el se va
Art. 5. Numirea si inaintarea lor sunt su- consulta cu seful Orel.
puse dispositiunilor in vigóre pentru comi- b) Tresurile nu pot intra sad esi din cur-
saril locall de politie. tile garelor de cat pe *tile sae barierele in-
Art. 6. Actiunea comisarilor de politie de dicate de comisarul de politie de gall.
gare nu se exercith de cat in limitele gerel pe In cas de a nu fi de cat o singure 014E, in-
lenge care stint atasatI si a dependintelor a- trarea i esirea se va regula de agentii poll-
cestel 0.11. tienesci, ast-fel in cat se se evite orl-ce Im-
Art. 7. Comisaril de politie de garb; ae In bulzéld.
atributiunile lor tot ce privesce atat mesurile c) Tresurile ce intre In curtile gerilor tre-
de securitate si de politie generale, cat si me- hue sE circule cu bagare de sena si se. nu se
www.dacoromanica.ro
 31.11)ETIANE §1 C0113NALE '763

asezc pentru stationarc de cat la locul des-, IL Men(inerea buner ordine la cans de yen-
tinat ; darea biletelor 9i de inregistrarea bagajelor.
d) Cand sosesc sad plécd d'o data mai a) Fie-care pasager trebue sd. &bed la case
multe trasurT, ele sd ia sirul i sd. nu caute de bilete la randul s65 i fdrd favOre ;
a se Intrece ; b) Este cu total oprit a se clddi prin curtile
e) Publicul care vine la gard pentru trenul garilor maghernitd, a infiinta mese sad)lavite
ce plecd, are intaitatea asupra voiajorilor de spre a se face verl-ce fel de comert ;
la trenul ce sosesce ; c) Cmetoritul precum i orT-ce cerere im-
,f) Diligentele, omnibusele i cdrutele se portund pentru pasaged este Interdis ;
vor aseda la o parte In local ce le este des- d) TotT aceia cafi vor turban, buna or-
`tinat si le este poprit a se amesteca In ran- dind, strigand, Injurand, lovind sad cad se
durile celon.alte trdsurl ; vor afla in stare de betie vor fi urmaritl con-
g) Diligenelc, omnibusele, vor purta pe la- form legeT ;
turile exterióre numele otelurilor la cari a- e) Mantinerea buneT ordine pe cheurile de
partin sad indicarea 1ocalitatiIo ce ele servd. imbarcare la sosirea sad plecarea trenurilorr
In interiorul fie-earul compartiment vor- spre a inldtura orl-ce accident provenit din
purta numdrul perseinelor ce póte contine, imprudenta publicului.
pretul until loc, pretul bagajuluT, precum si Art. S. Comisaril de politie de gar& ad de
cantitatea bagajulul ce se peite lua Ord plata'. datorie sä intervie direct sad dupd cererea
ConductoriT acestor trdsurl sunt datorl s5." sefilor de garlt pentru mantinerea din partea
pOrte o livrea sad n semn distinctif. publiculul a bune ordine i pentru observe-
it) Intrarea in gara de mairfurl este permisd tiunea regularnentelor i prescriptiunilor de
nurnaT expeditorilor i persónelor ce yin pen-- exploatare.
tru afacerile lor ; Art. 9. Comisaril politienese de la gar&
sunt datorl sd, dea comisarilor de suprave-
i) In curtea aceste gad nu pot intra de cat ghere administrativä concursul ce le-ar fi ne-
trasurile earl incarcd, i descarcd marfurile cesar pentru indeplinirea functiunilor lor.
si cele ale persOnelor venite cu trebuintd ; Art. 10. Pentru orT-ce constatare de crime,
j) Pentru stationare, inctircare i descar- delicte sad contraventiun! atingetOre de po-
care, trdsurile se WO, d'a-lungul cheulul litia ordinard, comisaril Tolitienesci de la gar&
la locul ce le este destinat ; vor incheea prescripte-verbale In dublu e-
7c) Vitee la sosire sad plecare vor intra sad xemplar, din cari unul spre a se trdmite par-
esi pe pôrta indicat a. de comisarul de politie chetultd i altul spre a se pastra In archive.
al garel. prefecture.
Vitele nu/ot intra in gard Inaintea mo- Art. 11. ET raportezd in fie-care qi pre-
mentulul fixat pentru a se Incepe inciircarea fectilor despre serviciul care le este Incre-
prin regulamentul de exploctatiune ; di ntat.
m) Este interzis Introducerea in garb: a do- Art. 12. Uniforma lor este cu totul con-
bitócelor nardvite, primejdiOse sati atinse de forma celel a celor-altljcomisarl de politie.
bóld lipiciOsd care ar putea alt compromita Art. 13. Regulamentul de No, va fi adus
securitatea publica sad sdn'atz.tea celor-alte la cunoscinla publiculul i afipt in tate garele-
dobitóce. drumuluT de fer.

LEGE
PENTRU ORGANISAREA POL1T1EI CAI ITALEI
(Decr. Nr. 867 din 31 Martie 1882.)
Art. 1. Personalul poIiiel Capitalel si re- Lel pe lung
tributiunile le se fixOzd precum urmezd t Un cap al divisiel de urrndr1
informatiunT . . . . . 400
Lei pe lung Un ajutor 250
Un prefect de politie 1,000 Duol capi de biurod, a 160 . . 320
Un comisar director 500 Un arhivar 160
Doul comisarl inspectorT de cl. I, Trel copistI, a 100 . . . . . 300
a 500 1,000 Un cap al divisie administrative
Tre cornisarT inspectorl clan II, pi judiciare , . . . . . 300
a 400 1,200 Due cap!' de biurod, a 160. . . 320
www.dacoromanica.ro
764 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,
Lel pe lunA Una sutti ciece sub-comisarl clasa II platitl
Un archivar 1.60 de comuna. si primind de la Stat numal o
TreT copistI. a 100 300 diurna.
Un registrator de intrare . 160 Art. II. Impartirea orasulul in sectiunl
esire . 160
politienescI si fixarea circumscriptiunilor se
Un casier 260 va face printr'un regulament de administra-
Un copist ajutor 100 tiune publica. ; acésta in ceea ce privesce ra-
Un cap al aresturilor . 150 porturile lor de purd administratiune politie-
Un translator cu diurna. nésca cu capul politieT, si farà sa atingà dis-
Un fotograf cu diurná positiunile coprinse in legile existente, carl
Un ajutor de fotograf cu diurna determina atributiunile functionarilor men-
Un camerist cu diurna.
Dece cornisarl clasa I, a 200 . . 2,000 tionatl in legea de tap. ca agentl al politieI
7,500
judiciare i auxiliarl al ministerulul public.
Cincl-decI comisarl cl. II, a 150 . Art. III. Orl-ce dispositiunI anteriore con-
Cinadecl si cincl sub -comisarI,
a 120 6,600 tra legel de fata, sunt i rdman abrogate.

LEGE
PEN I RU MG Dalt' AREA UNOR ARTD'OLE DIN LEGEA CONSILIL EILOR JUDEVANK
IN VIGORE
(Deer. Nr. 610 din 28 Februarie 1883).
Art. I. Articolele urmatOre din legea ju- I Art. 23. NimenI nu póte refusa functiu-
detianti in vigóre se modifica dupa cum ur- nile de membru al consiliuluI judetian la
méza. : care s'ar alege, nicI a se demisiona inaintea
Art. 2. Consiliul judetian se compune din termenuluI mandatulul sed, de cat pentru cu-
24 membri. vintele urmatore :
Alegetoril colegiulul I i 11 pentru Camera a) VCrsta de 60 anl implinitT ;
se intrunesc inteun singur colegid 1 i aleg b) Oranduirea in serviciul StatuluI si man-
8 mernbri pentru consiliul judetian. datul de deputat sad senator ;
Alegétoril colegiulul III pentru Camera se c) lndeplinirea anteriora de functiunea de
intrunesc inteun singur colegiu II si aleg consilier in curs de un termen dea-randul ;
8 membri. d) Bola si infirmitatea corporall sad alta
Delegatil colegiulul IV din comunele nu- forth majora dovedita.
rale si urb-me pentru Camera se intrunesc Consitiul judetian hotarasce asupra admi-
intr'un singur colegid III si aleg 8 membri. sibilitatel cuvintelor refusuluI.
Art. 4. Consiliul judetian alege din sel- Ort-cine, fàrS. legiuite cuvinte, admise de
nul sëd 3 membri carl compun comitetul consiliul judetian, ar refusa disele functiunl
permanent, si care se presida de catre until sad s'ar demisiona inaintea terrnenulul man-
dinteensii ales tot de consiliul juthtian. datulul sad, se va indatora a pl5.ti o amenda de
ATt. 5. Pe langa numerul de 3 membri la 150 pang la 500 lel, in folosul judetulul.
din cari are a se compune comitetul, consi- Catimea amendeI se pronunta de consiliul
liul va alege si 3 suploantl, carI vor inlocui judetian si incasarea el se urniaresce de cal-
pe mernbril in dilele ce vor lipsi, supleantul tre comitetul permanent.
,

avftd a primi léfa membrulul ce lipsesce pe Art. 25. Mandatul de consilier judetian
I

qilele ce va ft in lucrare. este incompatibil cu orl-ce functiune sala-

In cas de absent& a presedintelul, cel mal riata tie :Mat, judet sad comuna, orl platiti
In vérsta dintre membril presentI indepli- prin remisa, in earl intra i priinariI cu aju-
nesce functiunea de presedinte al comitetulul torele lor, precum i cu calitatea de preot si
permanent. monach.
Art. 6 . Pe langft consiliul judetian si co- Nu pot ft consilierI : arendasiI sad loca-
mitetul permanent functionéza un secretar taril proprietatilor judetulul, si contraccil de
numit de consilid. diferite antreprise pentru lucrarI ale judetuluI.
Acest secretar este tot-de-odata silt feren- cesta dispositiune nu se aplica. functiunel
tul statistic al judetului. El indeplincsce a- de profesor de universitat.% de heed sad de
césta. functiune dupa instructiunile serviciu- scole t.peciale intretinute d i slat.
lul central de statistica. A rt. 20. Tote sesiunile surd deschise si
I

www.dacoromanica.ro
 JUDIMANE 1 COMUNALE 765
Inchise, in numele Regelul, de prefectul ju- cialg., a inginerilor si a altor impiegatl de
det ulut. podurT i sosele in serviciul judetulut ;
Lipsa prefectulul la deschiderea sesiunilor, 6. Cheltuiala tiparirei listelor electorate
nu impedicg pe consilig de a se constitui si ale judetulul si a listelor juratilor ;
a's1 urma lucrgrile. 7. Cheltuiala drumurilor meinbrilor con-
La anteia intrunire a consiliulul din nog a- siliulul ce s'ar tramite de cgtre el cu verl-o
les, cel mal in verstä dintre membri presida, insdrcinare in judet ;
si duol dintre eel mal tinerl '1 asistä ca se- 8. Cheltuiala asedämintelor de instructiune
cretarT. conform legel de instructiune publica ; aju-
Dupg verificarea titlurilor. consiliul pro- torul ce s'ar acorda cornunelor sgrace pentru
cede la alegerea de un presedinte, duol vice- instructiunea primarg;
presedintl i duoI secretarl, formand ast-fel 9. Intretinerea spitalelor i asedgmintelor
biuroul sgü definitiv, pentru t6te sesiunile a- de bine-facere atarnate de judet ; cheltuiala
nuluT. intretinerel copiilor gasitl ilepadatt), si a
La deschiderea sesiunel ordinare din anti! smintitilor intru cat acestia nu ar gasi ada-
urmittor si pang. la formarea noulul biurou postire in asedgmintele Statului, ale judete-
definitiv anual, consiliul este presidat de fos- lor sag ale particularilor, astg-dl in fiintg,
tul presedinte. intru cat s'ar recunósce de consilig sag de
Igembril biuroulul din anul espirat pot fl comitetul permanent neputinta comunelor
realesT. respective de a acoperi acea cheltuiala ;
Art. 36. edintele consiliulul judetian sunt 10. Cheltuiala organisareT si intretinereT
publice ; cu tote acestea, dupg cererea prese- until servicig de posta de scrisorl intre ofi-
dinteluT sag a 5 membri, orl a prefectulul, ciile postale ale Statulul, astadI esistente, cu
el se constitue In sedinta secretg, si dupg resedintele pläilor si statiunile cailor ferate ;
ce ia cunoscintg acolea de obiectul pentru 11. Procentele sag anuitatile pentru stin-
care s'a cerut sedinta secretg, decide cu ma- gerea imprumuturilor sag pentru plata con-
joritate de voturl a mernbrilor presentl, dad, structiunilor si a ori-ce lucrarl publice ce ar
discutiunea i botarIrea asupra acelel cesti- fi contractat judetul ;
unT unnéza. sad nu a se continua si da In 12. 0 suing destinata pentru cheltuelile in-
public. templatóre i neprevedute ale judetulut.
Deliberatiunile earl ad de obiect votarea Cheltuelile facultative se votezd de consilig
budgetulul si a impositelor ce urméza. a se in marginile midlocelor ce reman judetulul
aseda asupra judetuluI, precum i cercetarea dupg acoperirea cheltuelilor obligatoril.
socotelilor, nu pot fi nicl o-datg secrete. In afarg de cheltuelile obligatoril impuse
Art. 50. Cheltuelile judetuluT sunt : judetelor prin acest articol sag prin leg! spe-
1-it, obligatoril, si 2-lea, facultative. dale, nicl o altä cheltuialg sag sporire de
Obligatoril sunt tote cheltuelile ce legea cheltuialg nu se va putea impune judetelor.
pune In sarcina judetulul, i pe earl consi- peste cifrele budgetulul votat de consiliul
liul e dator a le trece neapérat pe fie-care an judetian.
In budgetul judetulul. Art. 68. Sunt supuse aprobarel Regelul,
Ele sunt mat cu osebire urmgtórele : inainte de a se pune In lucrare, incheierile
1. Chiria i reparatiunl localurilor pentru consiliuluT asupra obiectelor uringtóre :
1. Budgetul cheltuelilor judetulul si mid16-
tribunal, prefectur i casarma de callaras1 cele pentru a le acoperi;
si dorobanti, destinate judetulul; cumpgrarea
si intretMerea mobilierulul trebuitor pentru 2. Imprumuturile pe cari judetul s'ar ve-
acestea ; dea nevoit a le contracta, i cari ar trece
2. Lefile membrilor comitetulul permanent. peste suma de 10 pang la 100 mil lel ;
aceea a secretarulul consiliulul judetian si a 3. Constructiunea de drumurt, podurt, ca-
celor-altl impiegatl ce depind de acest con- nate, edificil si alte lucrart publice, facute. In
silig, precum i tote cheltuelile cancelariel ; total sag in parte, cu cheltuiala judetulul,
3. Infiintarea and vor ajunge mijlOcele, când valOrea lor totalg ar trece peste 20 mil
iar pang atund chiria localultd, precum j pang la 100 miT lel, sag cand anuitatile pen-
Intretinerea si mobilarea Inchisorilor civile tru plata unor asemenea lucrarl ar fi stipu-
ale judetultd, In car! nu se coprind !mg In- late pe un termen maT lung de un an pang, la.
chisorile centrale atarnate direct de Stat ; 10 anl si nu ar covirsi o clecime a venitulul
4. Intretinerea drumurilor si podurilor ju- anual al judetuluI ;
detiane, precum si a altor lucrarT publice ce 4. Crearea de stabilimente de folos public
legea le-ar pune In sarcina judetulul ; pe cheltuiala judetulul;
5. Lefurile i cheltuelile de drum, pang la 5. Cumpgrarile, schimburile, instriingrile
cifra ce se va fixa prin o dispositiune spe- si transactiunile judetulul privitOre la avert
www.dacoromanica.ro
'766 LEGIUMI ADMINISTRATIVE,

mobiliare a carel valóre ar trece peste o de- in consilid, implinesc termenul mandatulta
-cime pana la cinci decirnI a venitulul anual celor pe can 'T inlocuiesc.
al judetulul ; Art. 77. Demisiunile consilierilor trebue a
Actele mentionate in aliniatul precedent, se adresa consiliuluT ; cand acesta n'ar fi a-
relativ la averT imobiliare, cari sunt de o dunat, comitetulul permanent.
valóre maT mica de 3 decirnl din venitul a- Vacantele prin anulare, optiune sad de-
nual al judetuluT ; misiune, morte sad perderea unel sad mai
Incheierile consiliuluT asupra obiectelor multor conditiunl de eligibilitate a vre-unul
prevadute In aliniatele precedente, cari vor fi membru, se anunta prefectulul.
de o valOre maT mare sad pe termene mal Acesta, in urmarea impartasireT consiliu-
lungT, orT ar reclama anuitatt can ar covarsi lul judetian sad a comitetuluT permanent,
o decime din venitul anual al judetuluT, sunt conv6ca, conform legeT, colegiul respectiv,
supuse aprobareT prealabile a Corpurilor le- pentru a procede pane. in doue lunT la o noue
giuitOre ; alegere.
Iar acele de o valóre inferióra i pe ter- Un colegid electoral nu pOte fi convocat de
mene can nu tree peste esercitiul until bud- cat cand vacanta ivita In consilid ar fi de cel
get se pun in lucrare d'a dreptul dupa hota- putin doul consilierT alesl de acelasi colegid.
rirea consiliulul ; Art. 81. Membril comitetulul permanent
6. Regulamentele privitóre la interesele si supleantiT lor se aleg pe cdte un termen
speciale ale judetulul. de doul anT.
Art. 74. Guvernul p6te amana o sesiune Membril esitT pot fi realest
Inceputa a consiliuluT judetian pe timp ma- Art. 83. se suprima.
ximum de 3 lunT ; el 'mite disolva comitetul
permanent si consiliul judetian, in deosebl anArt.
o
85. Fie-care membru primesce pe
l6fa de 3,000 leT nouT ; iar in orasele :
sad de o-datä, pentru cas de neintrunire re- Bucuresci, last Craiova, Braila, GalatT, Plo-
gulata, neIndeplinirea obligatiunilor anume escf, Tulcea i Constanta, cate 3,600 lel noul
prescrise de lege sad pasirea peste atributiu- pe an.
nile sale. Art. 101. se suprima.
Disolvarea unul consilid judetian sad co- Art. 103. Presedintele comitetulul perma-
mitet permanent nu prejudeca urmarirea pe nent insusl espediaza i esecuta. tote incheie-
calea justitieT a membrilor pasibill de pena- rile, fie ale acestuT comitet, fie ale consiliu-
litate pentru fapte prevddute de lege. luT general, si cere concursu4 prefectuluT orT
Arnanarea sesiunel si disolvarea se pro-
nunp. prin decret regesc, dupa incheierea mo- candu'l crede necesar.
Prefectul este obligat a da tot-d'auna con-
tivatd a consiliuluT de ministri.
In cas de disolvare numal a comitetulul, se cursul cerut, afard de casurile de recurs pre-
chiamà in lucrare supleantil i consiliul este care va la
vedute art. 104 al lege! astadI in vigOre,
deveni art. 102.
convocat spre a alege pe supleantI.
Membril din comitetul disolvat nu perd ca- Art. II. In termen de o hula de la pro-
litatea de consilier afara de casul i pe tim- mulgarea presentel legT se va procede la noul
pul cat vor fi unnaritT in justitie. alegerT, conform legel de fata.
La cas de disolvare numal a consiliuluT ju- Consiliele judetiane i comitetele perma-
detian, membriT comitetuluT permanent func- nente, aflate in fiinta la promulgarea presen-
tioneza numal pand la intrunirea noulul con- tel legT, vor continua lucrarea lor pana la
silid ; acesta, dupa intrunirea sa, procede instalarea nouilor alest
imediat la alegerea unui nod comitet per- Art. 110 din legea in vigOre i orl-ce
manent. alte dispositiunT contraril legeT de fatal eernan

--A
Membril din nod alesl, fie in comitet, fie suprimate.

LEG E(1)
?MN CARE SE FIXEZA 1/ECIMELE RIDETIANE ASUPRA CONTRIBUTIUNILOR DIRECTE CATRE
STAT LA MAXI MUM DE DOUR.
(Deer. Nr. 1667 din 7 Iunie 1882).
Art. 1. Consiliurile judetiane vor putea cimTjudetiane asupra contributiunilor directe
vota si inscrie In budgetele lor anuale, de- catre Stat, pana la maximum de doll&
m Ve4i legea care urmézit.

www.dacoromanica.ro
 JUDETIANE I COMUNALE 767

Aceste deciml nu se vor putea percepe de
cat dupe ce budgetele vor fi sanctionate de
M. S. Regele, in urma recomandatiune1 ini-
nisterulul de interne.
Art. 2. Cfind consiliurile ar gesi ce este
nevoie pentru osebite imbunatetirT, a spori
decimele lor peste maximum de doug, sporul
nu se va putea percepe de cat numal dupa ce
votul ConsiliuluT ar 0 aprobat prin anume
lege de ambele Corpurl legiudgre si sanctio-
nate de M. S. Regele.

L E G E(1)
PRIN CARE SE FIXEZA 1/ECIMELE JUDETENE ASUPRA COVIRIBUIIUNILOR MEM CATRE
STAT LA MAXIMUM DE 'MEL
Meer. N. 1151 din 31 Martie 1881).
Art. 1. Consiliile generale de judete vor gele, in urma propunereT ministrulul de in-
putea vote si inscrie in budgetele lor anuale terne; in cas de a fi maT mult de doug de-
decimi judetene asupra contributiunilor di- cim1, va fi necesitate si de aprobarea consi-
recte catre Stet, pand la maximum de trel. liuluT de ministril.
Aceste decinil se vor putea percepe dupe. Art. 2. Tote dispositiunile contraril pre-
ce budgetele vor fi sanctionate de M. S. Re- sentel legT, sunt i rgman abrogate.

LEGE
PENTRU APROGAREA CIRCUMSCLIPTIII OL COMENELOR RURALE FIXAtE PRIN LEGEA
DIN 1874 i RESTABILIREA CELOR FIXA'IE UUN LEGEA DIN 1864.
(Deer. Nr. 1515 din 4 August 1876).
Art. 1. Circumscrip(iunile comunelor ru- partindu-se Irish' de cetre comitetele perma-
rale, fixate prin legea din 1874, se abroge si nente dupe num6rul contribuabitilor din fie-
se inlocuesce cu circumscriptiunile legel din care comuna.
1864. Art. 4. Lefile impiegatilor comunelor ra-
Art. 2. Consiliile comunale rurale se vor rale se vor fixa din nog in report cu venitu-
alege de indate. din nod si se vor compune rile acestor comune.
dupe. legea din 31 Martie 1864. Art. 5. In privinta perceptiunilor se con-
Art. 3. Budgetele comunelor rurale pane serve circumscriptiunile fixate prin legea din
la 1877, vor rgmfinea cele esistente, atilt in 1874.
privinta cheltuelilor cat si a veniturilor, re-

LEGE
PP NTRU POUIfIA MUNICIPALA.
(Deer. Nr. 1198 din 12 _Tunic 1878).
Art. 1. TOte comunele urbane sunt auto- cu procedure penale. contraventiunile la re-
risate a avea o politie munieipala. gulamentele si ordonancele ce consiliile co-
Art. 2. Primaril comunelor urbane, adju- munale sunt indrituite de lege a face si a tre-
tórele lor, comisaril i inspectoril municipall mite pe contravenientl inaintea justitiel corn-
vor avea dreptul ca i ce1-alt1 agentI al po- petinte spre a's1 prirni penalitatea.
litieT judiciare, a constata, conformandu-se

(1) Vali lege°, precedontA.

www.dacoromanica.ro
7 68 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,

LEGE
PENIRU MANTINEREA I ESECUTAREA ART. 7 DIN LEGEA RURAL.k. DE LA 15 AUGUST 1864.
(Deer. Nr. 251 din 29 Februarie 1879).
Art. 1. T6te actele prin cari un sAtén, sad Acéstd statisticd se va face de cdtre fie-
mostenitoriI sal, va fi instainat sad va in- care membru ales al consiliuluT judetian care
straina, va fi ipotecat saa va ipoteca, prin va merge la fata loculuT, insotit de un dele-
testament sad ktre viul, dire vre-o pers6nd gat al prefectuluT i de primarul comunel
alta de cat cornuna sat vre un sdten, Omen- respective.
turile ce le are in virtutea legeT pentru pro- Tablourile statistice ale tutulor plasilor din
prietatea rural& din 15 August 1864. sunt judet se vor depune inaintea consiliulul ju-
vor fi mile, conform art. 7 din mentionata detian, care le va controla si le va da o forms.
lege. detinitivd, in termen de 15 ctile cel mutt de
Se intelege cd, potrivit legel din 1864, in- la convocarea sa.
voirea data stitenilor de a cumpara Omen- Art. 5. Tabloul general al statisticel fie-
turI de ale fostilor clacasi a fost si este mar- cdruT judet se va inainta de cdtre comitetul
ginitd numal in favórea cultivatorilor sdtenl permanent la tribunalul judetuluI, cincl qile
cari, ne fiind clacasT in anul 1861, nu ad avut cel mult dup& aprobarea sa.
asemenea pamenturl. Acastd invoire a fost Art. 6. Presedintele tribunaluluT va cita,
si este individual& si mdrginitd pe intindereadupd ordinea inscriptiunilor in tablod, prin
de pdment recunoscutd unul fost cldcas prin administratiunea locald, pe ambele partI sad
legea din 1864. pe representantii lor, daa. ele nu mai sunt
Art. 2. Asemenea sunt i vor fi nule orl-ce in vieta sad incapabile ea sd se infdtiseze
alt act, fie autentic, fie sub semnAturd pri- inaintea tribunaluluT, intetrn termen scurt,
vatd, direct sa& indirect, deghisat sad prin cu actele ce vor fi avend, pentru ca el sd ho-
pers6ne interpuse, prin care, in fraud& si cu tdrasca.
violarea mentionatet legl din 15 August 1864. Tot& procedura inaintea tribunalulul va fi
un sAten, orl mostenitoril sal, va fi instrdinat somard, i afacerea se va considera ca ur-
on ipotecat, si se va fi desproprietdrit de O.- gentd.
rnenturile ce le are in virtutea mentionatel Actele de procedurd vor fi gratuite i nicT o
legl, sicari sunt inalienabile in timp de 30 ani. taxä nu se va percepe, precum nicl o cheltu-
Art. 3. Nulitatea actelor, preveclute prin Mid de judecatd nu se va pronunta In contra
articolele precedente, se va declara de tri- uneia sad alteia din 0.41.
bunalul local. Procurorul va lua conclusiunT in aceste
Art. 4. In timp de 3 lunT cel mult de la cestiunI.
data promulgareI acesteT.legT, consiliul jude- Art.7. Daa la iva infatisereT una din partt
ten al fie-cdruI judet. convocat in sesiune nu se va infatisa, de si va fi primit citatiu-
estraordinard, va alege din senul se'd treT sad nea. se va face 0 a doua citare, cand tribu-
mal multi membriI spre a face pentru fie-care nalul va judeca in lipsa uneia sad ambelor
plasa a judetulul, un tablot statistic despre pArtI, far& alt drept de opositkne.
I

t6te pdmenturile sAtenilor cari se vor afla in Art. 8. Hotdrirea tribunalului va fi defini-
una din categoriile coprinse in art. 1 si 2, si 1 tivd, fard apel Mei recurs; ea va fi esecutorie.
aratatoril de numele fie-cdreia din parti, de Esecutarea e1 se va face indatd ce 'T-se va
domiciliul lor, de numele i domiciliul ace- pune formula esecutorie, fara aid o cheltu-
lora cari vor fi urmasiI lor, de natura si ob- ialã, cu derogatiune la dreptul comun, prin
jectul actulul intervenit Intre pArti, de condi- administratiunea local/
tiunile cunoscute sad coprinse in acele acte, IArt. 9. Actele de cari vorbesce art. 1 din
de usul ce s'a facut cu acele pamenturl de acesta lege se vor declara nule de tribunal,
&are noul posesor, de data actelor si de du- indatd ce se va constata esistenta lor.
rata posesiunel, de imbundtatirile ce s'ad pu- Actele de cari tratézd art. 2 atuncl se vor
tut face pe densele. Se va inscrie in acest anula, and tribunalul, dupã apretiarea ce va
tablod venitul curat, socotit in leT, ce fie-care face, va judeca ca ele in adevér constitue o
I

pärnênt, pe pogon calculat, a putut produce violare sad o fraudi la art. 7 al legeT din
In timpul duratel posesiunel. Se va putea in- 15 August 1864, adica cd ele contin o ipoteca.
semna asemenea in acea statisticA, la rubrica ascunsd, sad cd In realitate satenul or! mo-
respectivd, orl-ce alte observatiunT se vor crede stenitoril lul s'ad desproprietArit de pdmentu-
de cuviintd. rile la cafi avead drept dupS. mentionata lege.
I

www.dacoromanica.ro
 IUDETJAN 1 COMUNALE. 769
Art. 10. In cas and tribunalul va pro- Posesorul restituind pamentul satenuluT,
nunta nulitatea actelor i va hotarI restituirea liber va fi sa'sl aridice, de va voi, tote Imbu-
pamenturilor la legitimil lor proprietarl, el se natatirile facute asupra loccdul, afara numal
va rosti si asupra cestiuneT dacä va fi loc la daca saténul nu va voi sa conserve si acele
despagubire sad nu. imbunatatirl platind valerea bor. Pentru a-
Daca noul posesor a posedat pamênturile cesta se dd. fostulul posesor un *men de trel
In timp de 5 an! de la data actulul, atuncl se lunl din cliva de cand saténul s'a repus In po-
vor compensa folósele ce el a tras din acele sesiunea bunurilor sale, spre a'sT aridica um-
ptimenturI co pretul ce dedese pentru a le do- bunatatirile facute sad a se intelege cu sa-
bendi, i restituirea lor se va face OA Mel o ténul.
alta despagubire sad inapoiare de pret. Art. 13. In tote casurile cand hunt cladirl,
Dacä acele parnenturl s'at posedat ma! pu- plantatiunl sat imbunatatirl facute de posesor
tin de chid an!, atuncl pretul primit de sa- pe asemenea parnenturT, el va fi In drept sä
ten se va restitui noulul posesor, hotarand curme orl-ce pretentiunl de restituire de pa-
tribunalul cantitatea pretulul de restituit du$ mént sad de compensatiunl, oferind i dand
rnarimea acelul pre i dupa folósele ce noul saténuluf alte -parnenturl in schimbul celor
posesor trasese din acele pamenturl. ce'i le luase, de aceeasl intindere i calitate
In tot casul insa, i Indata ce hotarirea va ca acelea ce le avusese dupa legea din 15 Au-
deveni esecutorie, saténul se va pune in po- gust 1864, cad schimburile facute cu Omen-
sesiunea pamentulul gill, era pretul ce el va turl de aceeasI calitate i cantitate nu se con-
avea sä restitue II va pläti sat de o data si sidera ca o instreinare sad desproprietarire a
integral, sat In portiunl maT mid ! si la dife- satenilor, si nu intra in previsiunile acestel
rite epoce, chip& cum va hotara judecata. leg!.
Art. 11. In casul cand satenul va pretinde Art. 14. Ace car! de la promulgarea a-
cä pretul coprins in act este ma! mare de cat cestel legI, twin acte directe-orl indirecte, for-
acela pe care '1 a primit In realitate, el va fi male sat simulate, vor cumpera orT von lua
admis a dovedi acesta prin tot felul de probe ipoteca de la Wenl pe locurile ce el at dupil
pi chiar prin simple presumptitml. legea din 15 August 1864, vor vedea anulate
Art. 12. Gaud pe parnenelirile luate de la acele acte ale lor, autentice sat sub scrise
saten se vor fi facut cladirl, plantatiunl sat private, prin hotarirea definitiva a tribunalu-
orl-ce fel de alte Imbunatatirl, venitul sat fo- lul local, data si pronuntata in urma cerereT
lósele ce ele at dat se vor calcula numal pe saténului sail dupa initiativa procurorulul,
venituicurat ce pamentul ar fi produs prin conform articolelor 6, 7, 8 si 9 din acesta lege,
esploatarea sa, daca nu s'ar fi facut acele In faverea noulul posesor.
cladirl sat ImbunatatirI.

L E G E.
PENTRU TOCMEMLE DE LUCRART AGRICOLE,
{Dar. Nr. 1357 din 18 Maki 1882).

CAPITOLUL I. parte de pament pentru fe, eta sad aratura,

Despre toonelile de Inerdri agricole spre a'l Intrebuinta sat cult;va pe sema lul,
In schimbul caruia el se obliga ca drept chi-
stipule legei de fatil. rie sa respunga ban! si munca, sat munca 5i
Art. 1. Tocmelile de locr'611 agricole su- parte din recolta, sat i una i alta. "
puse legel de fata sunt : d) Invoelile pentru inchirierea de locurl
tr.) Invoelile In ban!, prin cari cultivatorul de pasune, de fenéta sat de aratura, pentru
se obliga a lucre cu diva sat cu mdsura, la cari cultivatorul se obligä a rdspunde plata
urmätórele i anume muncl agricole : arat, in ban! ; transporturile de cereale la schele
semanat, grapat, prasit, sapat, secerat, cosit, si gara. lucrul viilor si al grädinilor, anga-
cules, adunat, treerat i carat la lanarie, la a- giamentele de servicil cu anul l cu luna,
rie si la magazia de pe mosie. privitere la cultura i exploatarea pan-lento-
b) Invoelile pentru incbirierea pamenturi-, lul ; acestea numal Intru cat privesce auten-
lor de pasune, (islaz sad imas) pentru cari tificarea actulul, iar esecutiunea femane In
cultivatorul se &Alg a. ca drept chirie sa. res- dreptul comun.
punda : pe MITA o plata In bani i muncd. Art. 2. Clausele Denale si acele de soli-
c) Invoelile prin cari se da cultivatorulul o
www.dacoromanica.ro 49
770 LEGIUIRT ADMINISTRATIVE,

daritate In contractele de lucrarl agricole Art. 8. Tocmelile pentru mina nu pot fi

sunt prohibite. Indeplinite de cat in localitatea pentru care
Art. 3. Contractele pentru lucrarT agri- a fost contractate i numal la lucrarea co-
cole nu se pot Incheia de cat intre cultiva- prinsa in contract.
tong agricoll, In pers6ne, si intre acel ce es- Ele nu pot fi cedate in the! un cas de cat
ploatéza mo0I, on ImputernicitiT acestor din de la agricultorul actual catre cel ce '1 ar sue-
urma.. ceda in esploatarea aceIeiasT mosiT.
Aceste contracte trebue s coprinda obiec- Art. 9. Tocmelile pentru lucrarile prevd-
tul invoelel, pretul, natura i felul luerarel, dute la art. I, aliniatul a, se vor putea in-
precum si epoca la care ad se esecute. cheia pe terrnen pana la duo! ani agricolT.
Dupa trecerea de duol anT de la promulga-
CAPITOLUL H. rea legeT de fati., tocmelile acestea nu se vor
Despre formele la car! stint supine con- maT putea incheia de cat pe termen de un an.
Contractele prevedute la aliniatele b i c
tractele agricole §1 despre termene. nu se vor putea incheia de cat pe termen de
Art. 4. Tote toemelile pentru lucrarl a- trel anT agricoll.
gricole coprinse in acesta lege, trebue s'a fie Autoritatile comunale stint oprite a lega-
autentificate i Inregistrate de catre autorita- lisa i inregistra contracte agricole pe ter,.
tea comunala respectiva, prin indeplinirea mene mai indelungate.
formelor prevgdute la capitolul III de mal jos. Art. 10. Anul agricol determinat prin pre-
Art. 5. Numal autoritatea comunala a senta lege Incepe la 1 ale lunel Martie si se
domiciliulul muncitorulul contractant este terminà la star0tul lunel Februarie care un-
competenta a legalisa i inregistra contracte mOza.
de lucrarT agricole. Art. 11. Tocmelile agricole se vor putea
Muncitorul agricol, Insa, p6te. Incheia con- incheia orl-cand in cursul anulul, pentru anil
tracte agricole i In alta comuna, sub condi- urmatorl imediatT, pe termenele prevddate
tiunea de a presinta un certificat de la pri- la art. 9.
marul domiciliuluT sdd, ca. nu are contractata. Contractele de tocmell agricole, insa, nu all
o asemenea lucrare in comuna sa, sail ca. puterea legala de cat din momentul ce ad
s'a angagiat numal pentru o parte din munca fost legalisate si inregistrate de autoritatea
ce p6te esecuta. comunala.
Acest certificat, vddut de primar, r5mane a- Orl-ce tocmela Incheiata pentru alti anT de
nexat la registrul tocmelilor, unde s'a bare- cat aceia ce urmez a. imediat, nu p6te fi nicT
gistrat actul. legalisata, nicl inregistrata, de autoritatea co-
Refusal primarulul de a libera un aseme- munala.
nea certificat constitue delictul de refus de
servicid, legalmente datorit, i se pedepsesce CAPITOLUL HI.
conform art. 190 din codul penal. Despre Inregistrarea 1 Indeplinirea
Primarul care a legalisat contractul unuT tocmelllor agrIcole.
agricultor din alta comung, este obligat a co-
munica, eel mull in termen de 3 dile, prima- Art. 12. Fie-care consilill comunal rural
rulul comunel unde domiciliazä agricultorul, va avea un registru parafat i legalisat de
cope legahsata dupa acest contract, sub W- comitetul permanent, in care se vor transcrie
are de dovada. pe rand, dupa data presentarel lor, si se vor
Primarul care va contraveni acestel dispo- nurnerota, tote tocmelile pentru lucrarl agri-
sitiunT va fi, In cas de reclamatiune, pasibil cole in intregul lor.
de o amenda de la 50 .1eT la 100 lel. ,La sfarsitul fie-cdru1 act de tocrneld va ur-
Art. 6. Primaril si scriitoril comunel earl ma sub-scrierea ambelor partI contractante
vor legalisa tocmell de lucearl agricole a u- si legalisarea consiliulul eomunal, contra-
nor locuitorl din alta coma)* fdn certifica- semnata de scriitorul comunel.
tul prevddut la articolul 5, vor fi supusT la o Pers6nele car! nu scid carte pun degetul
amendalde 50 pang la WO lel, In folosul co- pe semnul cruceT.
munel, si persona vät5mata, rdmane In drept Art. 13. Contractele agricole nu vor pu-
a cere despagubire pe calea ordinarä pentru tea fi legalisate de autoritatea comunala in
prejudicial ce ar suferi din faptul primarulul trecute in registrul prevddut la art. 12, de cat
0 a scriitorlul. dupa ce se vor citi In fata i audul partilor
Art. 7. Sunt de drept nule, Indata ce ar contract ante.
aduce vatamare unel a treia pers6ne, invoe- Partite contractante vor declara prin graid
lile ce s'ad facut cu locuitoril din and co- ca cele coprinse In contract sant conform cu
muna fad. sa fi infatisat certificatul prevddut libera lor vointa i ca nu ad sa. opuna nicT o
la art. 5. contestatiune.

www.dacoromanica.ro
 JUDET1AN I COMUNALE 771
Daca primarul sad nici unul din consilieri krt. 18. Surnele datorate pentru muncl
mu vor sci a scrie si a citi, formalitItile pre- nu pot fi retinute pentru vert-o altA datorie.
ve4ute mai sus se vor indeplini in presenta a Nu intra. In aasta restrictiune sumele im-
duoi martorl, cu sciinta de carte, propusi de prumutate muncitorulul spre a'sT cumpera in-
locuitoril contractantl, earl vor fi cu prefe- strumente si vite de muncl, intrus cat aceste
-rintA din localitate. AcestI martori vor sub- sume vor fi lichide i exigibile.
semna in josul actulul, dupd semnaturile par- krt. 19. Nu se pOte preface In contrac-
-tilor cd ad fost fata. tKri de mined agricola nicl o datorie care
Indeplinirea tuturor formalitatilor coprinse provine din daraverT strAine de lucrIrl agri-
in acest articol se va constata prin actul de crile preveclute In acesta lege.
legalisare sub peclépsA de nulitate a contrac- Sum ele date muncitorului spre a' sl cump6ra
tulul. instrumente i vite de mulled, nu sunt co-
Art. 14. Fie-care registru va coprinde ac- prinsekin restrictiunile de mal sus.
'tele incheiate si legalisate de autoritatea co- Art. 20. In cas cand din causa cultivato-
munalA in cursul until an agricol. rului mosiel sad din nevointa muncitorulul,
Ele vor purta urmatorul titlu : socotelile nu sunt incheiate conform dispo-
4Registru pentru tocmell agricole. sitiunilor art. 17, nevointa unuia sad a altuia
4Judetul se constata prin proces-verbal incheiat de
4Plasa sad plaiul primer in urma prevestirel formale a partei
4Comuna indAratnice, facuta prin autoritatea comu-
4Anul agricol * nail, dupa cererea partel staruitóre. In acest
Veri-ce raseturA, versare de cernéld, rupere cas, socotela se va face in fata primarulul a-
sad schimbare de rand si de numer in aceste sistat de un consilier i un scriitor. Ea de-
registre, va aduce primarului i scriitorulul vine indatoritóre pentru amandou6 partile,
comunel cats o amendl pang, la 50 lel. Cu drept de apel la judeatorul de plasa in
La cas de fapta Inadins i cu rea credintd, termen de 15 clue de la comunicare.
pentru schimbarea numOrului, modificarea, Art. 21. Pentru rOmasitele de mind., mun-
denaturarea cu viclenie, dregerea sad falsifi- citoril agricoll se pot invoi a le esecuta in a-
carea actelor de tocmell, primarul si scriito- nul viitor sad a le plati in ban!.
rul comunel, pe langd amendele de mai sus, Plata se va regula dupd pretul muncel pre-
se vor supune pedepselor prescrise in codul ve'clut in contract, iar in lipsA de acésta dupil
penal. pretul curent in timpul cand era sa se fad.
Art. 15. In fie-care an agricol la finitul bi- munca.
ne1 Februarie, registrele tocmelilor de lucrairl Inscrisul prin care muncitorul se constitue
agricole se vor incheia de primar i consiliul dator pentru pretul remasitelor de munca, le-
.comunal, se vor verifica printr'un membru galisat de autoritatea comunall, dupa for-
delegat al comitetulul permanent si se vor mele prevOqute la art. 13, face credinta Ma-
/Astra In cancelaria comunel. intea justitiel ca act autentic.
Partile contractante pot cere orT-cand sd li Art. 22. Nu se pot stipula dobancli la su-
se comunice copiT legalisate dupa actele lor res- mele resultand din rOmasite de munca, din
pective din aceste registre i autoritatile co- orl-ce avansurT banesd sad din tocrnell agri-
munale sunt datóre a le indeplini cererea. cole prevegute de presenta lege.
Art. 1.8. Consiliile judetene sad comite-
tele permanente ad tot-d'auna dreptul de a in Art. 23. Consiliile judetene, in fie-care an,
revisui registrele de toemell agricole si a cu- dinard, d'anteid
eels sedinte din sesiunea lor or-
luand i avisul comitiilor agricole si
lege sciintele de cari vor avea necesitate.
Ele sunt obligate sd tramita comunelor cel consiliilor comunale rurale, vor constata prin
mult pang la 1 Ianuarie al fie-carul an regis- tarife
pretul muncilor agricole anuale.
trele formate conform art. 12 si 14. Aceste tarife vor fi intocmite in deosebl
Art. 17. Acel cari esploatéza mosii, fie pentru fie-care regiune a judetului (plaiurT,
proprietari fie arendasT, sunt IndatoratT a so- potgorie sad camp), i pe diferitele epocT ale
anulul, precum i pe natura si felul muncel,
coti pe agricultorl la finitul fi e-cdrel campanie cu pia sad cu mesura.
anuale, si a depune pang la 1 Martie urma-
tor, la cancelaria comunel, listele de r6ma- Ele vor servi ca norme de preturf curente
site1e de munca si de banT resultand din toc- la lichidarea tocm elilor di ntre part! can d con-
men agricole ce ar mai avea pe la locuitorl. tractul n'ar fi stipulat pretul.
Mai sunt Indatorati a libera fie-cdrul mun- Tarifele ast-fel Intocmite se vor publica
citor in parte chitante tipArite dinteun regi- prin Monitorul oficial, qi prin orl-ce alte mi4-
stru cu mat* pentru tote lucrarile ce ii s'ad 1óce locale, si vor sta afisate In cancelarnle
facut dupa contracte, in cari se va arata re- comunale respective in tot cursul anulul ur-
masitele sad lichidarea. mator.
*
www.dacoromanica.ro
772 LEGIDIRI ADMINISTRATIVE,

CAPITOLUL IV Sambgta. cari sunt lasate pentru propriile.

Despre jurIsdictinne i eseentiane. sale lucrarl agricole ca.nd le va avea de fgcut.
Art. 27. Cand cultivatorul nu va plati mun-
Art. 24. Esecutarea contractelor pentru citorulul la termenul stipulat pretul muncer
tocmell agricole se face de dare primarul lo- facute, sad in cas cand termenul nu va fi sti-
cal si ajuterele sale. pulat, indata dup g. efectuarea muncel, auto-
Acestia vor chema pe AtornicI la lucrul ritatea comunalg, in urma unel somatiunt
pentru care s'ad tocmit cu contract. formale facute datorniculul, dupg reclama-
Cand muncitorul se va Inapotrivi, cultiva-
tiunea muncitorulul si in termen de 5 dile li-
here, va proceda la esecutarea debitorulur
torul are dreptul, prin concursul primatulul
pentru implinirea pretulul datorit, prin ace-
si in presenta unul consilier comunal, s toe-
méscg all muncitorI pentru sävdrsirea hi- iasl procedura prevddutg la art. 25 de mal sus.
crulul, dupg preturile curente in localitatea Art. 28. Contractele prin cari acelas mun-
si la momentul lucrulul, in socotéla muncito- citor se angagiazg. la mal mune pers6ne, se
rulul nesupus. vor esecuta dupg, ordinea in care acele con-
Acest pret, constatat prin proces-verbal, se tracte vor fi fost trecute in registrul tocmeli-
va Implini de cgtre autoritatea comunalg din lor agricole.
propria avere a debitorulta, cu formele pre- Art. 29. Cand munca nu se Ole face din
scrise la articolul urmItor, esceptandu-se cause independente de vointa pgrtilor, locui-
casa i pgmêntul dobêndit prin legea rural/ torul va fi obligat a face in acelasl an alte
si averea pe care legea o sc6te de sub ur- muncl agricole echivalente, clacg nu va fi an-
mgrire. gagiat aiurea, sad va restitui banil datl pen-
In cas and nu s'ar putea gasi all munci- tru acea mune& fgrg dobandk fiind datoria
torl in locul celor ce s'adimpotrivit a esecuta consideratg ca personale.
rnunca pentru cari erad tocmi i ar resulta Art. 30. Dupg ee s'a terminat seceratul
pagube din acésta causg, cultivatorul este In granelor, culesul porumbulul sad a altor
drept a se adresa autoritgtilor judecgtorescl, plante, dijmuitul trebue sg se incdpg i sg
pentru despggubirea sa din averea debitorulul. continue farg intrerupere, afarg de casul de
Art. 25. Urmgrirea averel debitorulul se forta majorg, cel mal tarclid dung dece dile,.
va face de cgtre primar, in virtutea procesu- pentru fie-care categorie de recolte.
lul-verbal prevedut in articolul precedent. In cas de intardiere, fie din partea cultiva-
Vingarea se va face in cincl dile libere de torulul, fie din partea muncitorilor, dijmuirea
la data inregistrarel cererel de urmgrire pen- se va face din oficid de cgtre primar, asistat
tru eel presentl, si in dece dile libere pentru de cgtre doul consilierI, dung, care partea
eel absentl. presentg va fi liberg a's1 rgdica partea el de
Vinclarea se va publica printr'un afis alipit recoltk indeplinind mal anteid conditiile toc-
pe usa primgriel ; afisul va coprinde numal melel privitere la operatia dijmuitului.
cliva vincldreI, suma pentru care se face ur- Primarul i consilieril vor constata acéstg
mgzirea i averea urmarit a. a debitorulul; cre- operatiune prin proces-verbal, dupg care se
ditorul 1ixds1 pretul de la care va incepe va comunica copie legalisatg pgrtel absinte,
in termen cel mult de 24 ore.
Termenul vin4grel se va face cunoscut si Nu se va putea insa proceda la azéstg, ope-
debitoruluI de cgtre primar, d'o-data cu ali- ratiune, de cat nurnal in urma unel somatiunl
pirea afisulul pe usa primgriel. formale din partea autoritatel comunale, In
Contestatiunile se vor adresa consiliulul care se va ardta i diva botaritg pentru dij-
comunal, care le va judeca in mod definitiv muit.
fn termen de patru dile pentru eel presentl Art. 31. In cas de contestatiune la mdsu-
noud dile pentru cel absentl, de la notificarea ratórea pogónelor sad fglcilor date in lucru
punerel in vingare a averel debitorulul. sad in chide, primarul comunel este dator
Hotgririle date In urma vinddrel nu vor a- a verifica mesurgthrea ei a o constata prin
vea nicI un efect in privinta cumpdrgtorulul; proces-verbal.
vindarea insg a averel datorniculul scutitá de
lege, este nulg. de plin drept.
Primarul care va sAversi asemenea vingare CAPITOLUL V
se va pedepsi cu inchisere corectionalg de la Sanetiuni I pena11t41.
15 dile pang la 2 lunl.
Art. 26. Orl-care ar fi Invoiala incheiata Art. 32. Tote plangerile provenite din toc-
!litre cultivatorul de mosie i lucrgtorul agri- mell agricole se vor judeca de cgtre instan-
col, acesta nu va putea fi esecutat nici urmg- tele judiciare ordinare ale locultil unde toc-
nit, conform legel de fatg, pentru cloud din mela trebue sg. se esecute, dupg legile In vi-
Allele lucrgbare ale sdptemaneI. Vinerea gore relative la competinta.
www.dacoromanica.ro
 JUDETIANE SI COMUNALE. 773
Prin acésta !mg nu se va suspenda esecu- pedepsi conform codului penal ca falsificatorl
tarea prev64utd. la art. 24 i 25. de acte publice.
Judecata se va face de urgent& si färg plat& Nu se pot sustrage de la penalitatea pre-
de timbru. vddut& mal sus primariT i consilieri respec-
Art. 33. Orl-ce pretentiuni, resultând din tivI, sub cuvint cl ar fi primit ordinele scrise
tocmel1 agricole, din verl-ce parte, se pre- sad verbale de la autoritgt1 superióre pentru
scrid in doul anT de la espirarea termenulul legalisarea sad nelegalisarea, pentru esecuta-
de rdfuiall prevedut In legea de falg, daca in rea sad neesecutarea, unul act de toeing& a-
acest interval nu a urmat reclamatiune. gricolg.
Art. 84. Primarul i ajutórele sale cari, cu CAPITOLUL VI
.rea credintg, va refusa sgprocedg la esecutarea
contractelor de mune! agricole, conform anti- DispositinnI transitorii.
colelor 24, 25, 30 si 31 din legea de fack se Art. 37. Contractele agricole esistente la
vor pedepsi cu Inchisóre.de la 15 dile la 2 epoca prornulggrel presentel legt, Intl.'" cat
bud, indatorandu-se a pldti i daunele isvo- vor fi conforme dispositiunilor lege! din
rate din acest delict. 1872, sunt i rdman respectate, cu singura
far dacg din parte-le nu va fi fost de cat o esceptiune prevèclutit la articolul urmator.
simplg negligenta, atuncl vor rdingne rdspun- Esecutarea i lichidarea lor insg nu se pits
46torT nurnal de daune cgtre partea vatamata.. face de catconform dispositiunilor legel de fa4d.
Art. 35. Primarul i ajutórele sale, cari, PArtile contractante pot, de comun acord,
fie prin Intelegere cu una din partI, in vedere sg modifice acele contracte spre a le pune in
de verI-un folos, fie prin alte manopere frau- armonie cu disposiiile acesteT legl.
duldse, vor trece peste atributiile lor deter- Art. 38. Contractele agricole in banT, ac-
minate prin presenta lege, Inregistrand sad tualmente esistente, pe termene maI lung! de
esecutand ante abgtute de la dispositiile legii, cat cele prescrise la art. 9, nu vor beneficia
orl esecutându-le prin calcarea legel sad sa- de esecutarea esceptionalg prevldutg la ar-
vdr*ind i alte abater! prevgdute in legea pe- ticolele 24 si 25 de cat pentru cei anteid doul
nalg, se vor face culpabill de delictul de a- anT ce urrnéza, promulgarea legel de fatk
bus de putere i se vor pedepsi ca atare, con- Pentru anil urmatorI muncitoriT contrac-
form art. 147 si 148 din cod. penal. tantI pot, sad sd rescumpere contractele sad
Art. 36. Primarul i scriitorul comunel sá le reinoiasc a. la timp, conform cu cele
cari nu se vor conforma prescriptiunilor ar- prescrise prin noua lege.
ticolelor 12. 13 si 15 din presenta lege, facend Art. 39. Tote legile i dispositiunile atin-
ceea ce legea interdice de a face, sad nefg- &Ore de tocmell agricole i esecutarea lor,
tênd ceea ce legea ordong de a face, se vor contrarif legel de fatksunt i rman desfiintate.

LEGE
PEN1RU MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA COMUNALA. DIN 31 MARTIE 1864
REPUNEREA SA IN VIGORE 1 IN CAT PRIVESCE COMUNELE URBANE
(Deer. Nr. 2721 din 4 Noembre 1882).
Art. I. Pang la votarea uneT noul legT or- pentru Camerg, carT ad domiciliul lor real In
ganice pentru consiliile comunale, se repune comung. EI formOzg us singur colegid, si a-
In vigóre legea de la 31 Martie 1864, cu mo- leg prin scrutin de lista pe membril consiliu-
dificarile urmgtóre : buY comunal.
La art. 19, inlocuirea celor din urrng treT Alegerea delegatilor colegiulul al IV-lea, se
aliniate cu cuvintele urmgtóre : face conform dispositiilor legel electorale pen-
$11 pentru comunele cu o populatie mai tru Carnerg.
kmare de 15,000 locuitorT, de un membru mai In comunele rurale, de aleggtoril colegiilor
rnult pentru fie-eare 10,000 sad fractiune din I, II si IV, avAnd domiciliul real In comung.
10,000 locuitorT ce va trece peste numdrul ET formézd un singur colegid i votéz& direct
de 15,000. prin scrutin de lista pentru alegerea consi-
La art. 22, Inlocuirea vechiuluT text cu cel liulul.
urm Ator : Art. 23, pang la 31 inclusiv. se suprimg In-
Colegiul electoral comunal se compune locuindu-se cu urrngtorul text :
1, in cornunele urbane de alegkoril colegif- Listele electorale definitive pentru Camerg,
for I, 1Iiffl, si de delegati1 colegiulul al Ili=lea servesc i pentru alegerile comunale.
www.dacoromanica.ro
774 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,

In termen de 10 clile du$ ce aceste liste Pentru consiliile cu 9-11 membri, 2 a--
vor rknanea definitive, consiliul comunal va jutóre.
estrage si publica o lista electorall comu- Pentru cele maT numer6se, ate un ajutor
nal/. mar mull peste fie.care cincl sad fractiune-
Contestatiunile contra acester operatiunT de 6 membri, trecênd peste 11.
se vor adresa si judeca dupa aceleasl regule In comunele rurale, compuse din mat multe
si in aceleasf termene, ca i pentru listele e- catune, vor fi atatea ajut6re ate catune. El
lectorale pentru Cameral. vor exercita, ca delegatt at primarulut, tote .
La art. 46, 47, 80 i 122, se suprima ora- atributiunile acestuia in catunele- respective.
sul Ismail 0 se adaoga intre orasele princi- La art. 85 se suprima ultima frasa care in-
pale comunale : Constanta i Tulcea. cepe ast-fel : (In comunele urbane, etc,.
La art. 52, 69, aL 3; 72 0 77, al. 2, in lo- La art. 109 se suprima aliniatele II si III.
cul cuvintelor, Ipentru cele 7 orase, se va La art..119 se adaogi :
dice (pentru cele 8 orase,. Plata cheltuielilor prevedute prin legea or-
La:art. 49, adaogirea cuvintelor urrnatare : ganica a garder nationale locale §i contribu-
A judetulul 0 a cornunel, persimele cart tiunea proportionlä la cheltuielile inspectora-
ati contracte de intreprinderl on furniturr ale tulur general.
comunel, sad acelea carl ocu$ locurt de di- In afara de cheltuielile obligatoril impuse
rectorl, administratort ort functionarT at so- comunelor prin acest articol, sail prin legI
cietatilor, avend asemenea contracte cu co- speciale, nicl o alta cheltuiala sad sporire de
muna. cheltuell nu se va putea impune comunelor
Acésta dispositie nu se aplied functiu net peste cifrele budgettilut votat de consiliul co-
de profesor al facultatiT, liceelor si al sc6le- munal.
lor speciale earl sunt intretinute de Stat. La dispositiunile transitoril se suprima a-
La art. 70 se suprima ultimul aliniat. liniatele lII, IV si V, inlocujndu-se cu cel ur-
La art. 79 se suprima frasa : cacestia insa mator :
pot apela la comitetul permanent,. Tote prescriptiunile lege electorale pen-
La art. 83 si 84, Inlocuirea vechior tex- tru Camera, relative la operatiunile alegerel,
turt cu cele ce unnéza. : vor fi aplicabile si la alegerite comunale.
Art. 83. In comunele urbane si rurale, Aliniatul VI se modified dupa cum urmOza :-
primariI §i ajutoril lor se aleg de consiliul Pentru asta una data alegerile consiliilor
comunal dintre membri sSI, cu majoritate ab- comunale, in Vita Ora, se vor face in dioa.
soluta a voturilor exprese la antdiul scrutin de 20 lannarie viitor, pe baza unel liste e-
ei cu majoritate relatIva la al duoilea. El se lectorale comunale, facuta de consiliul co-
confirma in comunele urbane prin decret re- munal i publicata conform art. 23, in ter-
gesc, iar In comunsle rurale prin ordonante men de 10 dile de la promulgarea legil de
nainisteriale. fata.
Pada la confirmare, el girdza provisorid a- Pana la nouile alegert, se prelungesce pu-
facerile comunet. terile actualelar consilil comunale In tóta.
Art. 84. Numdrul ajutorilor este in ra- téra.
portul urmator cu acela al consilierilor : Art. II. OrT-ce legT contrarit celer de fatk.
Pentru consiliile cu 5-7 membri, 1 ajutor. sunt i rdman abrogate.

REGUIAAMENTUL
PERCEPEREI TAM MARCATULUI MESURILOR DE CAPACITATE, GREUTATE I LUNG1ME
IN OROUL BUCURESCI.
(OrdonanIct Prirnarului .Nr. 17596 din Decembre 1874).
Art. 1. Primaria orasuluT Bucuresci in- In cursul anuluT. Oficiul verificand mdsu-
stitue un oficit special pentru verificarea m rile prin comparatiune cu etal6nele prima,
marcarea periodica a tutor mdsurilor de ca- rieT si constatand deplina esactitate le va
pacitate, greutate i lungime cari pot servi §i marca dupa cum se specified in regulamen-
in cornercid. tul de fata.
Art. 2. La Inceputul fie-carur an In pri- Marcelp vor represinta In miniatura ar-
mele 15 dile ale Inner Ianuarie se vor pre- mele comuner i cifrele anulul in care mdsura
sinta oficiulul comunal pentru verificare si va putea servi.
marcare tote mdsurile de capacitate, de greu- Art. 8. Taxa fie-careia marce este de trel-
tate §i lungime, destinate a servi In comuna
www.dacoromanica.ro
 JUDETIANE gr COMUNALE. 775
4eci banl conform legil pentru maximum ta- Pentra administrarea venitulta.
xelor comunale din 22 Noembre 1871.
Art. 4. In cursul anulul se vor putea ve- Art. 17. Cheltuelile perceperil acestul ye-
rifia i marca tote mgsurile din not fabricate nit se vor acoperi chiar din resursele sale.
sad importate i cumpgrate spre a servi pre- Art. 18. Acest regulament s'a votat si a-
cum 0 acele cari s'ar repara spre a servi. probat de consiliul comunal in sedinta sa de
Art. 5. Orl-ce fabricant comerciant sad la 14 Nombre 1874 si se va pune In aplica-
industrias, care va Intrebuinta mgsurl sad tig de la 1 Ianuarie 1875, cad este aprobat
greutgtl,neverificate i nemarcate de oficiul 0 de a. ministru de interne prin adresa sa
primgrieT sad marcate cu marca altul an de cu Nr. 21,286.
cat a celta curggtor, va fi urmgrit ca contra-
venit si se va pedepsi conform previsiunilor Instrnctinni asapra perceperli in regie
co dulul penal. a taxei marcArei nAsitrilor de capaci-
Art. 6. Totl agentil auxiliarl al politieI tate §i gradate.
judecgtorescl precum i agentif municipall Despre perceperea taxer.
sunt obligatl a revisui In t6te magasinele
localitatile unde se fac vIncFerT i schimburl Art. 1. Dreptul de a percepe taxe In ora-
dacg greutgtile si zugsurile sunt marcate con- sul Bucurescl pentru marcatul ingsurilor de
form regulamentulul de fatg. Contra-ventiu- capacitate, greutate i lungime, conform le-
nile se vor constata conform regulilor ordi- gil asupra maximuluT taxelor comunale, a-
narl. ET pot sa le verifice de cgtrà oficiul spe- partine esclusiv comunel.
cial dad, chiar ingsurile cari port inarca re- Art. 2. Administratia acestul venit si per-
gulamentarg sunt conforme cu etalonul si nu ceperea taxa! de ate 80 banT de fie-care mare&
sunt alterate Intr'un chip accidental sail frau- conform citatel leg! i regulamenlul respec.-
dulos. tiv votat de consiliul comunal In regie prin
In cas de a fi alterate mgsurile i greutatile- un delegat al primgrieT care va derecta acest.
se vor confisca conform art. 394 din codul servicid i va supraveghia pe totT Insgrci-
penal iar proprietarul lor va fi supus penali- natil cu densul.
tate! prescrise de acelas cod art. 336 0 303 Art. 3. Acest tervicid va incepe a lune-
paragraf 6. tiona de la Ianuarie 1875, si va fi instalat In
Art. 7. Fig-care vas de aramg de capaci- localul primariel unde se all Intreprenorul
tate de 10 oca i cari se numesc vadrg, va actual.
trebui sg porta patru marce, doug la gurg si El se va compune de personalul urmAtor :
doug la fund pc din, afarg. 1. Revisor care va fi sef al serviciulul
Dacg vadra este de lemn cele patru maid perceptor plata cu remisg de 10 la sutg.
se vor aplica prin ferul ars pe din antru. 1. Controlor care va tine condicele cu matcl
Art. 6. Pe fie-care ban itg de lemn sad de avend o remisg de 5 la stag.
fer se va aplica 7 mare. 2. ILucrgtoril plgtitT de primgrie a 100 lel
Art. 9. Fig-care vas de o oca va purta unul pe lung.
treT mare! din cari una la gurg i doue la Art. 4. Revisorul ca manipulator de bani
fund, la ambele laturT pe din afarg. public! va fi obligat a depune o cautiune de
Art. 10. Fig-care vas de doug Bute dra- 1000 lel.
murl sad de una sutg dramurl va purta ia- Art. 5. VArsgrile sumelor Incasate se va
rasT treTmare! Intocmal ca cal de o oca. face de acest delegat la casieria comunalg la
Art. 11. Fig-care vas de cincT-4ecl dra- finale fie-cgreia sAptgmanl, dacg 'mg In cur-
murT sad de doue-ged si dud dramuri va sul sgptgmanel incasgrile vor intrece suma
purta doug mare!, una la gurg i alta la fund. de 1000 le!, atuncl vgrsgrile la casa comu-
Art. 12. Pe fig-care stanjen i pe fie-care nalg se vor face si mal 'nainte de finale sgp-
cot se va aplica ate doug mare!, una la fie- tAmanel.
care caplt. Aceste Incasgrl se vor face pang la finele
Art. 13. Fie-care Cantu mare sad nue va fie-cgruT trimestru, cu operatiunT de tresore-
purta doug mare!, o marcg pe topg i alta pe rie i chitantele casierulul vor fi liberate din
mecanism. un registru special.
Art. 14. Fie-care balantg (dramurl) va Art. 6. Pentru Incasarea acestul venie de-
purta asemenea doug mare! aplicate petirizil. legatul primgriel va fi obligat a tine un regis-
Art. 15. Fie-care bucatg din greutgtile nu- tru cu midi de chitante numerotat, parafat
mite dramurT va purta o marcg. sigilat de primgrie; aceste chitante vor purta
Se va observa tot-d'auna ca acgstg marcg un numAr curent si data emiterel lor cores-
sg nu adaoge greutatea mgsureT. pundetgre cu matcele urmandu-se ast-fel de
Art. 16. Mgsurile i greutgtile farmacisti- la Inceputul pang la finale fie-cgruia an.
lor sunt scutite de tacsa marcatulul. Fie-care chitanth nu va contine Intr'ansa
www.dacoromanica.ro
776 LEGIUTRI ADMINISTRATIVE

mai milt de cat taxa platita de comerelante In fie-care sera se vor Inchide, sigila si
pentru un fel de mesura. pAstra pftna a doua 4i la deschiderea servi-
Art. 7. Revizorul insarcinat cu percepe- ciulul sub privegherea sentinelel de la casa
rea acestul venit este obligat a preda comp- orasulul.
turl mensuale la divisia comptabilitatel, care Art. 13. Pentru orl-ce rea intrebuintare a
va verifica aceste compturl cel mult in opt acestor masinT, flptuitorul va fi pasibil de
4ile de la depunerea lor. penalitatea prevecluta in codul penal.
Remise le cuvenite atat revisorulul, cat si Art. 14: Nicl o mama. nu se va putea a-
controlulul se vor plati cu mandate date ca plica asupra nicl until fel de mesurl pan g. ce
operatiu.nI de tresorarie la finele fie-careia mai anteiti acestea nu vor fi cumperate i ve-
lunl pe bas a. sus arAtatelor compturl. rificate cu etalónele primariel.
Art. 8. Casierul cornunal este tinut a id.- Revisorul este respun4etor despre esacti-
casa acest venit dupl registrele cu matc h'. cu tatea acestor verificarl, iar la cas de abatere
observare de a nu lasa nicl o data remasite de la datoriile sale si de constatare a vre-unuI
asupra delegatulul. fapt prejuditiabil primariel sad publiculul el
Art. 9. Revisorul este obligat a forma un va fi pedepsit conform legil penale.
rol despre tote stabilimentele din oras ce se Art. 15. Cornuna nu are laid o respundere
serva cu mesurT de capacitate, greutate Ii pentru deteriorarea mesurelor ne se aduce spre
lungime, spre -a se urmari pe fie-care an apli- marcat dad, prin marcare skar altera in ceva.
carea mesurilcir 1 i incasarea taxelor. (Acest articol se va prevedea chiar in jo-
La facerea acestul rol se vor lua de bask sul chitantelor ce se vor libera pentru plata
rolurile de contrinutiunT. taxel).
.F ormarea # aplicarea niesurilor. Art. 16. Toti d-nil comerciantl cari se
servea cu mesurl, sunt obligati a le presinta
Art. 10. MArcile se vor forma si aplica Id la oficiul- de marcare in cele de anteiti 15 Ole
modul urmator : ale lunil Ianuarie din fie care an, conform
a) Asapra inesurilor de capacitate si lun- art. 2 din regulamentul respectiv, avend acele
gime se va aplica un timbru sapat in otel, in mesurl in buna stare, drepte i gata a primi
coprinderea urmatOre asupra lor aplicarea marcilor.
B 30, comuna Bucurescl, 1875 si armele Contrcrveniuu i penalitdri.
prirylripT
Acest timbru se va aplica la inceputul fie- Art. 17. Orl-ce mesuri intrebuintate in co-
caruia an. mercid fara marcile periodice ale comunel
b) Asupra cantarelor, balantelor si altele stint oprite de legile in vigóre ; ele se vor
cari indica greutatea, acest timbru va fi sa- confisca si tote mesurile alterate, spre dauna
pat intr'un ciocan de otel in forma rotunda publiculul, chiar cand ele ar purta marca le-
care se va aplica asupra topurilor i a meca- giuita.
nismuluT cantarelor, etc. Posesoril unor asemenea mesurl se vor da
c) Asupra banitelor, vedrelor, etc. 'Arca judecatil ca convenitI la legile i regulamen-
va fi un timbru sapat In fier cu aceiasl co- tele in vigóre.
prindere care se va arcle in foc i se va aplica Art. 18. Delegatul primarului si toti a-
asupra lor. gentil politienesci i comunalI ad dreptul a
Art. 11. Marcile de la litera a, din art. 10 priveghea i revisui mesurile In tote magazi-
vor fi incrustate asupra uneI bandelice de nele i stabilimentele, iar agentil auxiliarl al
alama. politiI judiciare vor trimite in cercetarea ju-
Aceste mdrcl dup k. ce se vor incrusta cu decatel actele ce ar dresa i mesurile ce vor
masina in mal multe mit de bucatl In pre- gasi in conditiunile aratate la art. 17.
senta unul consilier adjutor al prim-Ariel 0 Agentil comunalI cari vor fi tolerat cn
pentru care se va dresa proces-verbal de nu- sciinta sad prin negligenta lor comiterea u-
merul lor, se vor da cu num& revisorulul cu nor asemenea contraventiunl, vor fi desti-
ordinul oficial dupa trebuinta, iar restul lor tuitl, fare: prejuditiul altor pedepse de se vor
impreuna cu masina se va sigila j se vor da fi facut culpabill de vre un delict.
In pastrarea casierulul co m uneT care va tine un Pentru asemenea pedepse se va interveni
compt regulat de numerul marcilor predate. de primArie la politie In privinta agentilor po-
Lipirea acestor marei cu plumb asupra me- litienescl cari vor fi comis aceiasl abatere.
surilor Se va face printr'un industrias special Art. 19. La finele fie-caruia trimestru re-
ales de revizor i In presenta sa. visorul va presinta un stat coprin4etor de
Art. 12. Aplicarea mesurelor de la litera tote cheltuelile facute In cursul trimestrulul
b i c din art. 10 se va face numai in defata pentru acesta cu personalul cat i cu mate-
revisorulul i conservarea masinelor cu aceste rialul in fimitele aprobarel date de primarie2
marcl se va lasa in pastrarea sa; aceste masine qi. pe basa mandatelor plitite de densul.
www.dacoromanica.ro
 JUDETIANE I COMUNALE 777
Casierul comunal dup a. ce acest stat va fi chiar pe registrul cu mated al revisorulul
fost vizat i aprobat de primar, va face o in- semnatureI primarulul.
cheiere asupal, i deducend din surna Inca- Aceste instructiunl v64ute i aprobate de
sata cheltuelile coprinse in acest stat va face primar se vor comunica casierulul comunal,
prisosul venit la casa comunala, liberand rel sefulu) comptabilitatel, d-lul prefect al poli-
cepisa easel i anuland recepisele speciall e- tiel i comisarilor comunall de administratie
liberate conform art. 5. spre esecutare intocmal ; iar aplicarea lor se
Mandatul i statul anulate prin easier se va incepe de la 1 Ianuarie 1875. publican-
vor alatura la dosarul compturilor serviciu- du-se i prin Monitor i diarul Presa (la par-
lul de marcare tinut la biuroul veniturilor, tea comunala) spre sciinta tuturor de obste.
iar seful comptabilitatel va supune pentru
descarcarea revisorulul Incheierea trecuta 1874, Decembre 21.

LEGE
PgNTRU TAXELE MUTE A SE INFIIN TA IN COMUNA CAPITALEI BUCURESCI
(Decr. Nr. 376 Jin 19 Februarie 1875).
Art. I. Sunt abrogate tote legile sad de- B. Pentru fie-care metrn lin4r de pa-
cretele sneciale anterióre cari reguleza impo- vaj pe an se Tor percepe nrinAtOrele
sitele i taxele ce se percep In comuna Bu- taxe impArtite in 5 clase :
curescl, contraril dispositiunilor lege de fata.
Art. II. Maximul impositelor fixat prin Clasa I.
legea inaximulul taxelor sunt obligatoril pen-
tru capitala Bucuresci cu modificarile, adao- Lei' B.
sele sad scaderile urmatOre 8-1= Stradele pavate cu peatra cubica si
canalizate.
A. Pentru inscriptinne in registrele o- Clasa IL
ficernIni stärei chile, se Ta percepe :
§ I. Pentru edsdtoriile sdvdrfite in terd 6 Stradele pavate cu peatra cubica si
in strdindtate. necanalisate.
Ld B. Clam 111.
2 La o (iota (zestre) pana la 1,000 lel.
2 La mix, la o do Ca de la 1,000 lel In sus. 4 Stradele pavate cu 'ALA de rid si ca-
Pentru dotele constatate In imobile, nalisate.
va servi de bash pentru perceperea a-
cestel taxe, chitanta liberata, conform Clasa IJ
legel de inregistrare.
1 Stradele pavate cu pétra de rid s
§ II. Pentru divorturi. necanalisate.
Pentru inscrierea hotaririlor defini- Clasa V.
tive de divort In registrele de casato-
rie ce se tin de oficeril starel civile, 30 Stradele soseluite.
conform art. 276 din cod, civ., se va Vor fi scutite de aceste taxe stradele
percepe : cari nu intra in ver una din categoriile
5 De la lucratorl sad meseriast de mal sus.
20 De la proprietarl, capitali0I i eel cu Stradele macadamate, cu asfalt, cu
profesiunl libere. lemn cubic, sad pavate cu orl-ce alt
Pentru copiI sad estracte de acte. sistem, se vor asimila stradelor cl. I.
Pentru o copie sad un estract de pe Perceperea taxelor de pavagid si a
un act de stare civill, se ve percepe decimelor comunale se va face pe tri-
2 De la lucratorl sad meseriasl. mestru In conformitate cu legea de per-
110 De la proprietarl, capitalist! sad eel ceptiune, si In cas de Intardiere, prin
cu profesiunI libere. aplicarea lege! de urmarire.
www.dacoromanica.ro
 778 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,

C. Pentra construelinni, reparatinni ra- In circumscriptiunea 11.

dicale saii Intretineff, se va pereepe Lel B.
§ I. Pentru constructiuni din nal, de fie-care 3 = pentru 0 cash cu un etaj.
metru pdtrat de suprafata a constructi-und 5 11, cu douà etaje.
D

8 cu treT etaje.
*
In circumscriptiunea I. 12 cu patru etaje.
*
Lel B.
50 pentru o cash cu un etaj. In circumscriptiunea
1 pentru o cash cu doug etaje (beciul 2 pentru o cash cu un etaj.
sad mansardele se cpsiderg ca etaje). 3 ) cu doug etaje.
2 pentru o cash cu trel etaje. 5 ) cu trel etaje.
3 r cu patru etaje. 7 cu patru etaje.
In circumscriptiunea II. Aceste circumscriptiunI se vor deter-
mina prin o chibzuire a consiliulul co-
40 pentru o cash cu un etaj. munal, aprobath de consiliul min4tri-
75 cu doub: etaje (beciul lor i confirrnath de Domnitor.
sad mansardele se considerg ca e-
taj url). § IV. Reparediunile de intretinere in intrul
1 pentru o cash ca trel etaje. clAdiellor, precum : tavanur; din nog,
1 76 ) cu patru etaje. sobe, etc., 0 spoitul sat vdpsitul in. intrul
Nati exterierul, precuma i reparatiunile micI
In circumscriptiunea de tencuialet extern4 vor fi scutite cie taxe :
30 pentru o cash, cu un etaj. D. Se va percepe 4 decim1 de la tote
50 . cu doug etaje (beciul contributiunile directe cgtre fisc, a con-
sad mansardele se considerg ca etaje). trilmabililor din comuca Buccresci.
75 pentru o cash cu trel etaje. Acest imposit se va aplica i asupra
1 -- ) cu patru etaje propriethtilor Statuluf din comunh.
20 in paiant 5. sad scan-
2. E. Asupra tuturor insemnelor, servind
durl cari vor fi permise mimaT in a- a indica felul comerciuluT sad nutnele
cestg circumscriptiune. comersantilor, se va percepe :
La B.
§ 2. Pentru reparatiuni: -radicale, plata 'Pe an in circumscriptia I.
biletului 0 autorizatie.
In circumscriptiunea I.
150,
3

50 0
) A IlL
IT.

Lei B. F. De la cel ce obtin dreptul de a face

ocomert cu pompe funebre, se va per-
25 pentru o cash cu un etaj.
50 Z D cu cloud etaje. cepe 5 la sutg din valórea, fixatg de
75 * cu trel etaje.
* consiliul comunal, pentru fie-care clash
100 IP , cu patru etaje, de pompe, i se vor inclatora a imor-
mënta gratis pe shracil din coming.
In circumscriptivrea II. G. In locul taxelor prevOclute in legea
20 pentru o cash cu un etaj. maximulul la articolele corespunOtOre
30 ) cu doug etaje. se vor percepe in Bucuresci, sad se
45 . ) cu trel etaje. vor infiinta din nod si se vor percepe :
50 9 9 cu patru etaje. 20 La ocaoa de sare de Ihrnhe.
5 z 0 peat/A acrá.,
In circumscriptiunea III. 5 22 anason (semInta)
10 pentru o cash cu un etaj. 5 ) chimion.
15 0 cu clouh etaje.
2. 50 0 ) caracatitg.
20 ) ) cu trel etaje. 2 ) icre de chefal.
25 ) D cu patru etaje. 4 La vadra de vin ce se importg in co-
mung. adus in butOie phng la 30 vedre
§ 3. Pentru reparaliuni de simplet intre- sad in buteliT, calculat duph continutul
(inere, plata biletulid de autorizaVe. buteliilor.
2 La ocaua de liqueur introdus, in bu-
In circumscriptiunea I. tbe sad in butilil.
LeI B. 1 50 La vadra de bere, adusg sad fabri-
5 pentru o cast cu un etaj. catl in comung.
10 D CU doug etaie. 50 La ocaua drojdil bere.
15 2 CU trel etaje. 20 La vadra de spirt sad rachid, de oil-
20 s cu patru etaje. ce fel, pentru fie-care grad, dupg alco-
www.dacoromanica.ro
 JUDETIANE 51 COMUNALE.
Lel B.
olometru lul Wagner, la temperattira
de 14 grade.
8 La vadra de spirt sad rachid de prune,
tescoving, drojdil, asemenea la fie-care
grad, la temperatura de 14 grade.
-- 50 La vadra de otet, adus sail fabricat
in comunit.
1 La ocaua de rom sad cognac, adus
In orl-ce fel de vase.
1 50 La vadra de petroled (gaz).
10 Pentru un clondir de borvis.
20 La ocaua de 2abAr.
40 . cafea-
_ 40 . s surogatl de ori-ce fel.
40 p ciocolaa.
10 La ocaua de fructe, precum : porto-
cale, ramal, chitre, strugurl de Malaga,
stafide, zmochine, rodil, castane, cur-
male 0 migdale.
2 La ocaua de fructe glacés (lesuri) si
orl-ce fel de fabricate, compoturT sad
conserve, aduse in cutil, borcane sad
stick.
40 La ocaua de sardele, pesce i orl-ce
fel de conserve aduse in cutil de tini-
chea, sticle sat borcane.
2 La ocaua de pescarie uscatg., afumata
sad In saramurA, filril distinctiune de
provenintl.
2 La ocaua de parafira.
2 ) ceaid.
20 La funtul de luminarT de stearin sad
parafina' (adica pachetul in greutate de
175 drainurT).
1 La ocaua de chibriturT, (coprindend 1
daraoa).
5 Pentru fie-care vita, inhalmata sad in- 100
jugatä la o trasura, incarcata cu off
ce povara, ce va intra in comunI (ju-
garitul).
779
Lei B.
30 Pentru un car sadanie cu arginia.
1 Idem Mem cu 1, 2, 8 sat 4 tritetor1
ce intra In comund. cu cherestea, sail
pentru fie-care 500 ocale povara de a-
semenea naturl
1 Pentru un car sad sanie eu var, cu
4-6 tragdtorl.
50 Pentru un car sad sanie cu 1, 2 sad
3 tragetort.
50 Pentru un car sad sanie cu pae da
orz sad ovdz.
2 Pentru un car sad sanie cu Mil sad
paie de meid, cu 4 sad mal multi tra.-
gëtorl.
1 50 Pentru un car sad sanie cu 1, 2 sad
3 tragalort.
2 Pentru fie-ce stanien de lemne.
1 Pentru un car sad sanie cu lemne,
tras cu 4 vite, seutindu-se carele sad
saniele cu buturug1 sad radacinl.
50 Idem, itlem, cu lemne tras cu 1, 2 sad
3 vite, idem.
3 Pentru th'eatul unel vite marl.
1 Idern. a unul vita sad ramator.
50 Idem a unel 01, capre sad berbec.
25 Idem a unul miel.
1 La chila de orz sad ovSz.
50 La suta de oeale pentru cantaritul a-
biectelor.
40 Pe an dreptul de a avea stabilimente
de bragagerie, simigerie, covrigarie si
placintarie.
8 La mita asupra chiriet anuale a ospe-
lelor, cafenelelor i gradinilor publice.
Paul la 5 lel pe di, pentru panorame,
diorame i expozitiunt de animale,
Pe an asupra unul tease sad lin mare
cu care se stórce struguril in oraa, din-
coa de bariera..
50 Idem, pentru un tease mic, asemenea.

LEGE
PENTRIJ CONTRACTAREA UNCI IMPEUMUT DE CAME PRIMARIA COMUNEI BUCURESCI
IN SUMA DE 8,000,000 LEI.
(Deer. Nr. 1168 din 1 Iulie 1875).
Art. mile. Comuna BueureseT, pentru plata cum comuna va gAsi mal In avantagiul el, fie
datoriilor ce are, este autorisata a se impru- prin publicitate i coneurentl, fie prin bung.
muta cu suma de opt milione lei efectiv, a- Invoiala. fie prin subscriptiune publica, cu fa-
mortisabil In curs de 30 ant cu o anuitate ma- cultatea de a ernite obligatiunt la purtator sail
ximum de 790,000 lel, earl se vor prevedea nominative.
In acest timp in budgetul comunel, ai se vor Conventiunea ce se va incheia, sad. condi-
acoperi scu venitul liber de axise. tiunile, In cas de subscriptiune publica, se vor
Acest imprumut se va putea realisa dupl supune In prealabil la aprobarea guvernuluL

www.dacoromanica.ro
 780 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,

LEGE
PENTRU CONTRACTAREA DE CITRE COMUNA BUCURESOI A UNUI IMPRUMUT liE
15,150,000 LEI, AMORTISAT CU 7010 I PE TERMEN DE 60 ANI.
(Deer. Nr. 1752 din 10 Julie 1878).

Art. 1. Se autorise primeria orasulul darea in intreprindere a lucrerilor, trebue

Bucurescl a contracta un imprumut de se se facä in aceeasl epoce, neputandu-se
15,160,000 lel, cu procente i amortisare de contracta imprumutul fare siguranta derei in
70/0, pe termen de 60 anl, pentru ca sä póte intreprindere a lucrerilor, nici a se intre-
esecuta trel lucrerl importante, i anume : prinde lucritrile fare siguranta contracterel
ImprumutuluL
a) Canalisarea Ddnabovitei. Art. 4. Pentru asigurarea platel anuiteti-
Adancimea i rectificarea lel 1,500,000. lor acestul imprumut, comuna va fi datóre
Esproprierl pane la suma lel 1,000,000. ?.'s1 crea prealabilmente veniturile necesare,
Total 2,500,000. pe calea legala.
b) Ape. Art. 5. Primarul, adjutórele i membril
consitiulul cari ar ordona ridicarea banilor,
Aducerea ape, lel 2,950,000 provenitl din acest imprumut, de la casa de
Distribuirea apel, lel 3,200,000 depunerl i l-ar intrebuinta afara de la desti-
Canalisarea, lel 4,500,000 natiunea lor, vor fi pasibill fie-care in parte
Total 10,650,000. de penalitatea prevedutà in coclul penal pen-
c) Pétrti cubia, din carierile tru deturnatoril de bani publicl.
roman e sad din strainetate, pen- Art. 6. Se acorde un termen de patru anI
tru reconstructiunea treptate maximum pentru esecutarea acestor lucrerl
sistematice a pavagiilor, lel 2,000,000. de la data contractereI lor.
Total 15,150,000.
Art. 7. Se declare. de utilitate publice es-
proprierea partilor din proprietatile ce vor
Art. 2. Imprumutul de 15,150,000 apro- cadea in lungul canalulul de aducerea apel
bat prin east& lege, nu se póte intrebuinta de la Lungulet pane in Bucurescl, pe lungi-
de cat la lucrerile prevadute mai sus, de aceea mea necesara pentru infiintarea acestul ca .
banil se vor versa in casa de depunerl si se nal, conform art. 1 din legea de espropriar
vor ridica d'acolo treptat, spre a se pleti nu- tiune pentru cause. de utilitate publica.
mar lucrarile esecutate, conform conditiu- Asemenea i esproprierea proprietetilor ce
nilor ce se vor prevedea in contractele de in- vor caklea in lungul canalisereI i adancirel
treprinderT ale acestor lucrerl. Dambovitel, pe lnngimea necesare, conform
Art. 3. Mat contractarea imprumutulul cat planurilor i proiectelor acestor lucrerI.

LEGE
PEN PRO PERCEPEREA TAXEI ASUPRI UNOR ARTICOLE PENTRU PLATA ANUITITILOR
IMPRUMUTULUI COMUNEI BUCURESCI DE 15,150,000 LEI.
(Decretu Hr. 1482 din 8 Iunie 1881).

Art. I. Comuna Bucuresci este autorisate. exclusivemente numat la acoperirea anuita-

percepe, de la 1 Iulie 1881, taxele coprinse tilor imprumutulul de lel 15,150,000, acordat.
*s.
In tabetele sub lit A i B, anexate la presenta comunel prin legea din 10 Iulie 1878.
lege. Art. III. Tote legile i regulamentele con-
Art. II. Venitul acestor taxe se afectéze traril legel de fate sunt si reman abrogate.

www.dacoromanica.ro
 JUDETIANE l COMMA LE 781.

TABLOU Lit. A, de taxe pentru eomuna Bueuresei

TAXELE IMP QSE DE
COMUNA
Fq

0= NOMENCLATURA OBIECTELOR help I 1 kilegr. la IOU kil.

4 1
Z Lel i Lel Lel
.1120{

1 Carnurl afumate si carnAtArie de tot felul 14

2 BranzeturI de tot felul, afard de cas '
8
3 Fling de lux de orl-ce fel . . 2
4 SApunurl de toaletA, pe valóre 40/0
5 Prafurl felurite pentru toaletà . . . 33
Articole de pieldrie confectionate, precum : cismXril ordinard,
6
seldrie, cureldra, cuferdrid de piele, chiar combinate cu alte
materil, afarA de cele enumerate la art. 445 din tarifa vamald
si de cing6torile tèrdnescl . . . . . . . . . . . . . . . 30
7 Incaltdminte (cisme, cismulite si pantofl) de piele sail de tot
felul de stofe, afard de cele ordinare . . . . . . . 59
8 Torturl (fire) de Arid de tot felul . . . . . . . . . . . . . . 44
9 Postavurl si alte teseturl analoge cu postavurile neimprimate,
afarl de cele gr6se ordinare si flanelele confectionate ordi-
1 nare 39
10 PAsle de tot felul precum si obiectele de pasld urmAt6re : WA
sosonl cu sad Mill talpd si 0:aril ordinare, afar d. de acele
pentru usul tèranilor si soldatilor . . . . . . . . . , . 14
11 Ceprdzhrie de aur salt argint fin sad imitatiune, pe valóre. . . . , 4o
12 Vestminte confectionate si lingerie, pe valóre . . ... 4%
r,

13 Articole de mode si pAldril garnisite, pe valóre

14 Florl artificiale si. pene de gdt6151, pe valóre .
15 PailitriT harbdtescl de mittase, sepcl si alte obiecte de coafurA
. . ., ..... , .
. .
. 400
40/s

hdrbdt6scd de orl-ce fel de stord . . . . . . . . . . 2,50 . .

16 Obiecte fine, adicA scule de menagid (mobile) parcheturl, mar-
chitate, precum si tote obiectele enumerate la art. 459 si. 460
din tariful vamal, vèpsite, trecute au mordant, date cu lac,
vernisate, poleite chiar combinate cu metalurT, comune, cu
piele ordinarA, ell trestie, papurd, sad cu alte materil fibróse
vegetale . . . 6
17 OrphebrArie cti argint . . 4 . .
18 Lucrarl comune de anima', de alarnA sad simplu turnate, sad
lucrate numal la strungar, lucrdrl comune de fol de aramd,
de alamh, tote acieste obiecte nevdpsite, nevernisate, neaurite,
nicl argintate, chiar combinate cu producte comune. . . . . . . . 10
19 Tuburl (urldie) obiecte gr6se turnate, glónte, alice sad in ge-
nere orl-ce obiecte de plumb, simplu turnate, fArA altit lu-
crare, nevëpsite, nevernisate, nepoleite . . . . . . . . . . 4
20 GrilajurT de fier pentru grAdinl, curtl, balc6ne neaurite, near-
gintate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
21 Obiecte de fier si de otel, semi-fine, poleite, instrumente de
otel si de fier si otel, poleite, combinate sad nu cu alte ma-
teriale, precum tinichea sad lernn . . . . . . . . . . . . 10
22 TrAsurl de lux, calescl, carete, landaurl, clarence cu patru lo-
curl, trAsurl de drum (de ca15torie), cu sad fArá curar, deli-
genie de postd si omnibuse continOnd rnal mult de 12 locurl. 99 . . . .
23 Carete (coupes) ca 2 locurl, cu sail Met strapontin (scdunas
de dinainte) phaet6ne si droscl, omnibuse, continend de la
8 pang la 12 locurl, inclusiv . . . . . . . . . . . 71 . . . .
24 TrAsurT usóre de lux, neacoperite, precum cabriolete, caps, dog-
carts, etc., sAniT de lux 37 .

www.dacoromanica.ro
782 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,

TAXELE IMPUSE DE
COMUNA
NOMENCLATURA OBIECTELOR bneig i I kilogr. 11a1110 kil.

1 Lel Lel I Lel

25 Trasurl ordinare, pe aren't acoperite, sati netapisate (imbra-

cate) precum : brisce, trasurl mid Vise de Brasov, (braso-
vend), 0 de neutetschein, cariole de posta cu sad fail coup
dinainte, furgane cu bc. pentru conductor, sad acoperite, sad
neacoperite, omnibuse continand mal putin de 8 locurl . . 23
26 Trasurl fara arcurl neacoperite netapisate (neimbracate) tra-
surl (brisce) Vise neutitschein si de Rada:up legate in fier di
vépsite i alte asemenea care, harabale legate in fier si yap-
27
28
29
Cleid de morun . . . . . . .
Chilibar . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. ........
site, care si carute taranescl i alte asemenea . . . . .

Céra de pecetluit, de orl-ce culóre i Cara distinctiune de ca-

.
.
11
.
.
.
2
4
s

litate. . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
30 ChibriturT, de tot felul de lemn, de céra, de iasca, de hartie
in pachete, in cutil de carton, sag in cutil de lemn, fitilurl
cu pucióse i amorce 7
31 Cartuse de hartie, de carton, de metal incarcate sag na, pen-
tru arme cu foc .
20

Tabloii Lit. B de taxe pentru eomuna Bueuresei.

.., : --- t

OBSERVATII
....
:I . tg _ .,...
NOMENCLATURA OBIECTELOR g
4 g
. =..
2
L. I B. L. I B. Lel I B. L. B. °
Taxe .speciale.
1 La vadra de bere (peste lel 1 halal 50
taxa actuala) . . . . . . 1 50 1 . . . 2 50
2 Pentru fie-care cal de lux, de ham sad .
cal6rie, (desfiintandu-se taxa ac-
tuall de cate lel 10 de cal) . . . . . . . 20 . 20 .
3 Pentru fie-care cal de ham sail calarie
intrebuintat la servicia de comercia
sag industrie . . 10 . 10 .
4 Pentru fie-care cal ordinar intrebuin-
tat de carutasl si sacagil. . ., . 5 , 5 .
5 La 100 banl din pretul unel vite cu
care se vind vitele (acesta nu este de
eat o modificare pentru regularea in
mod proportional a taxel actuale de
lel 1 de cap de vita care regulare va
spori venitul) . . . . . . . 2 . 2
6 De la rimatorl (afara de sugatorl) ce
se vind in tirg si in oras. . . . . . . . . 50 . 50
7 La vadra de via nog (adaos la 50 banl
taxa actuall) 60 . 10 . . . 60
8 La vadra de vin vechia din ori-ce pro-
venienta (vinul vechia se va consi-
dera la 1 Septembre in anul urmator,

www.dacoromanica.ro
 JUDETIANE I COMUNALE. 783

1
Totalul taxolor
..,,
,- ..--

ISERVATII
1.
:....
.7,.
.

viitóro
,..-
..:1
2 ... .i.e :.'
NOMENCLATURA OBIECTELOR ..g = .7.
.1 es E,... ..I
...1''' M

L. B. L. B. Lel 1 B. L. 1 B. 11 'a
,
1

dupal calculul viRor) adaos 1a lel 1

banl 60 de vadra, taxa actual& . . 1 50 , 50 . . 2 .
9 Pentru fie-care servitor pe an care
peirta livrea cu fireturl, gaitane sad
10
cocarde ...... .
Idem pentru acel cari Ora livrea
. , . . 100 . 100

simpla fara fireturl, gaitane sad co-

11
carde ....... .
Pentru fie-care servitor barbat (taxa
. . . . . . . 50 . 50

plaltita de stapin anual) . . . . 10 , 10

Nu sunt consideratl intre servitorl, u-
cenicil 0 calfele de comercid sad in-
dustrie . i . . , ,

rilor.
12 De fie-care servitor femee (taxa pa--
till de stapan anual) . . . . .
, . 5 , 6 .
Se scutesce de taxa la orl-ce stapan
due servitorl de orl-ce sex. . . -. .
Doicele nu intr a. in categoria servito-
. s .
Taxe pentru insigne.
13 Pentru fie-care insigna din raionul I-id,
pe an 3 . 7 , 10 4
14 Pentru fie-care insigna din raionul
2-lea, pe an 1 50 4 50 6
15 Pentru fie-care insigna din raionul
3-lea, pe an 60 2 50 3 .
16 Pentru fie-care insigna scrisa In orl-ce
limba straina . .
. . . . . . NO . 100
Taxe pentru intrarea 'in oraf.
17 Pentrn o vita inhamata sad injugata .
la o trasura Inearcata cu orl-ce po-
vara (adaos la 5 ban! taxa actuhla) .
18 Pentru o vita inhamata sad Injugata
fara povara . . . . . . .
19 Pentru o vita mare de arl-ce specie li-
berg, sad ealarita . . . . .
. ....
.
.

. .
5

. .
6 . .

6
10

5
20 Pentru o vital marunta . . . . . . . 1 1
21 Pentru o vita Inhamata la orl-ce tra-
sura pe arcurl . .
. . . . . . . . . 20 2
22 De la carul sad earuta incareata cu
fructe. (pepenl, strugurl, varga, afara' '
de zarzavatur1) . . . . . . . 1 . 1 .
23 De la carul sad calruta Incarcata cu
cartel . ,. 2 . 2 .
24 De la orl-ce alt car Incanat cu alte o-
biecte de orl-ce natura (afara de ace-
lea Carl sunt taxate sad scutite spe-
cial, adica: carul cu lemne, caramida,
fan, pae, orz, ovaz, cherestele 0 vi-
nurl) 1 1 .
25 De la caruta cu un cal oil de unde ar
veni ineareata (afara de nisip) . . . . . . . , . 50 5

www.dacoromanica.ro
784 LEGIVIR1 ADMINISTRATIVE,

LEGE
PENTRU IMPRUMUTUL DE 13,200,000 LEI AL COMUNEl BUCURESCI.
(Deer. Nr. 1665 din 5 funie 1882).
Art. 1. Comuna Bucurescl este autorisata sad titlurl noir)" 5 la suta pe cursul ce se va
a contracta un Imprumut de lel 13,200,000, determina de comuna, saa valOrea nominall
prin dmisiune de obligatiunl municipale 5 la in banl a vechilor obligMiunl.
mita, amortisabil in 40 anl prin plätl seme- Art. 4. Pentru titlurile 8 la suta cari nix
striale. vor fi presentate la schimb la epocele fixate,
Art. 2. Acest Imprumut este destinat ex- se va consemna valórea lor la casa de de-
clusiv : punerl i consemnatiunl, care o va tine la
a) La conversiunea saldulul municipal aI dispositia detentorilor, comunaremanend des-
Imprumutulul 8 la suth Inca in circulatiune ; carcata de orT-ce raspundere catre acestia.
b) La stingerea datoriel flotante lasate de Art. 5. Comuna este autorisata a trata cu
anil trecuti ;
c) La acoperirea cheltuielilor ce vor nece- banca national& plata regulata. a cupónelor-
sita aceste operatiunT, acestul imprumut.
Art. 3. Imprumutul se va face prin sub- Art. 6. Anuitatea necesara pentru plata
scriptiune publica. .dobênclilor s,i amortisrnentulul acestuI impru-
Un. regulament va indica elocele i casele mut, se va inscri In budgetul anual al co-
la cari detentoril obligatiunilor 8 la suta vor mune, i, la. cas de refus sad omisiune, va.
trebui a se presenta spre a'0 primi in schimb fi inscris de ministerul de interne din oficia.

LEGE
PENTRU IMPRUMUTUL DE 16,000,000 LEI AL COMUNEI DLTERESCI.
(Deer. Nr. 1813 din 11 runic 1884).
Art. 1. Comuna Bucurescl este autorisata de depunerl i consemnatiunl si nu se vor ni-
a contracta un Imprumut de lel 16,000,000, dica de comuna de cat treptat, potrivit cu
purtand cincl la mita dobenda, amortisabil in trebuintele.
patru-qecT anT, prin tragerl la sortl semes- Art. 5. Repartitiunea fondurilor provenite
triale si av'end drept garantie speciala veni- din acest imprumut, precum i modificarea
tul axiselor. repartitiunel fixate prin legea de la 10 lulie
Art. 2. Nu se va crea nicl o sarcina saa 1878, in ceea ce privesce restul disponibil din
mposit nod pentru plata anuitatel acestul Imprumutul de lel 15,150,000, se va face de
mprumut. I consiliul comunal, dupa trebuintele fie-easel
Art. 3. Ac ste 16,000,000 lel, deducAndu-se partI a lucrärilor, cu aprobarea guvernulul.
cheltuelile d emisiune, se vor Intrebuinta : Art. 6. Obligatiunite comunel Bucurescl
a) Pentru erminarea i complectarea lu- vor fi clasate intre fondurile publice romane,
crarilor celor 'marl aprobate prin legea din primite in cautiune la casele publice si ad-
10 Iulie 1878; mise de casa de depunerI si la banca natio-
b) Un milion cincT sute de mil pentru con- nal& la oparatiunile autorisate de lege si sta-
struirl de scoll ; tute.
c) Pentru facere de pavage, trotuare, hale, Art. 7. Regulamente de administratiune
tirg de pesce, abatoril, exproprierT, gradinl,publica, votate de consilia ci aprobate prii .
regularea unul tlrg de vite i lucrarl de ilu- decret regal, vor fixa conditiunile emisiunel
rninare. saIl contractarel noulul imprumut, precum si
Art. 4. Sumele provenite din Imprurnut repartitiunea sad modificarile de repartitiunl
von sta depuse la banca nationala saa la casa ale fondurilor la diferitele lucrarl.

www.dacoromanica.ro
 iUDETIANE I COMUNALit 785

REGITLAMENT
PENTRU APLICAREA LEGE! DIN 11 (23) 1uNI0 1884, ASUPRA IMPRUMUTUDUI
MUNICIPAL DE 16 MILIONE.
(puhl. n Monit. 151 dm 11 Oct. 1884).
Art. 1. Comuna Bucuresci contractaz e. re- de finance cu Banca nationalg. i aflatg, in vi-
alisarea Imprumutulul de 16 rniliOne in mo-1 gore la aceleasT epoce.
netA de aur &un sindicat de bancherl din tent Art. 9. Fiind-cl Banca nationala benefi-
qi streingtate. ciazg orasuluT Bucuresci pe I5eg pretul fix
Art. 2. Preschimbarea in bilete de band de 87,25 pentru suta nominale. i suma ce Va
a valórel efectivrt a ImprumutuluI se fixeza, represinta interesele cuvenite pe timpul de la
conform conventiuneT aporbata prin decretul scadenta imediat precedenta pang. in mornen-
regal Nr. 2,310, la lel 87 banl 25 in bilete tul executgrel verdmintelor, casa comunel
contra 100 lel valOrea vominale, rambur- este autorisata a intrebuinta pentru prima
sabilA al pan In 80 trager! la sort1 semestriale. date, pang la realisarea intregulul Imprumut
Art. 3. Tipul nouilor ob1igatiun1 comu- i prevederea in budget a anuitAte1 necesaril,
male 50/0, clasate printre fondurile romAne a- suma -de care va beneficia in acest mod, in
vend privilegiile fondurilor de Stet, va fi de prima platä a cuponulul nouilor obligatiunT.
500 lel (409 marcl) sad 2,500 lel (2,000 mArcl), Art. 10. Conform art. 4 din lege, sumele
purtand fie-care obligatiune un tabled cu 40 provenite din imprumut se vor versa la casa
cupOne. Cand tote aceste cupOne vor fi scA- de depunerl i consemnatiunl la creditul
clute oraqul Bucuresci va libera purtatorilor comptuluT curent deja deschis in virtutea Irn-
de ObligatiunT un tablod cu alte 40 cupOne. prumutulul de 16,150,000 lel.
Art. 4. Tragerile la sortT ale obligatiunilor Art. 11. Asupra soldulul resultat ast-fel in
vor avea loc de done orl pe an la Bucuresci favOrea orasuluT, administratiunea comunale.
la 1 (13) Martie 0 1 (13) Septembre. Obliga- va ridicaireptat numal fondurile trebuinclOse.
((unite vor fi p1Atite doug lunT in urmg de o- Art. 12. Casa comunel este autorisatA con-
datA cu cuponul adicA la 1 (13) Maid si form art. 10 de ma! sus a solda la finele
1 (13) Noembre al fie-cArul an. Septembre 1884 dobenclile comptulul de
Art. 5. Numgrul obligatiunilor, esite la 15,150,000 leT pentru versAmintele efectuate
sortI, vor fi publicate cu o lung inainte de pane. acum de casa de depunerl ; iar pentru
plata In Monitorul oficial, Monitorul comunal viitor va urma ca si pentru trecut, conside-
si In Kaiserlich Deutscher .Reichsanzeiger. randu-se ca versaminte efectuate numal sol-
Art. 6. Obligatiunile cart nu vor fi presin- dal ce va. resulta din incheierea comptulul
tate la plate. In timp de 10 anT de la data exi- dupe. efectuarea depunerel fondurilor noulul
gibilitete1 lor vor fi prescrise in profitul ora- imprumut.
aulul. Cupónele nepresintate vor fi prescrise Art. 13. Repextirea fondurilor provenite
dupe. 6 anl de la scadente, in profitul orasuluT. din Imprumutul de 16 miliOne se firraza pen-
Art. 7. Serviciul cupOnelor i amortis- tru prima data in modul urmator
mentulul imprumutulta de 16 miliOne se va 1,500,000 valórea efect. pentru construe-
face in Romania de casa comunel qi de Banca tiunT si scolT ;
nationale: cu sucursalele sale In lel; in Ger- 12,460,000 valOrea efect. pentru continua-
mania prin delegatiune si pentru comptul o- rea lucrgrilor de edilitate deja incepute in
rasulu1 Bucurescl prin intermediul exclusiv comptul imprumutulul de 16,150,000 qi pen-
al bancilor Discontogesellschaft si S. Bleich- tnt cumperare de Wee. si material special
roeder din Berlin si al luT M. A. Rotschild pentru pavage siltrotuare ; tote acestea in li-
et fils din Francfort pe M. in mercI pe cursul mitele deviselor aprobate conform legelcomp-
fix de 80 marcl pentru 100 lel. tabilitgtel generate a Statulul.
Art. 8. Remitwa fondurilor necesaril ser- Art. 14. Tote cheltuelile ocasionate de
viciului fie-care anuitatl se va face de &Ore noua emisiune privesc pe I3anca nationala.
casa comunel, cu 10 (Tile cel putin inaintea krt. 15. Pentru serviciul dobanclilor si a-
fie-cgrel scadente, Bancel nationale in leT. mortismentuluT se fixed. o comisiune de 1/4° o
Banca nationale. se Insarcineza cu executarea caselor de band Inselecinate cu acesta asu-
platilor de facia in strainatate, conform re- pra sumelur pltitite de fie-care din ele.
gulelor i donditiunilor ce vor face obiectul Art. 16. 0 tabela de amortisrnent va fixa
conventiunel speciale Incheiate de rninisterul totalul anuitateI fie-chrul semestru.
www.dacoromanica.ro 50
7e6 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,

LEGE
PENTRU DESFIINTAREA T.AXELOR ASUPRA METRILOR LINIARY DE PATAGIO' IN OR4UL
BUCURESCI.
(Deer. Nr. 1843 din 29 lulie 1878).
Art. I. Taxele asupra metrilor liniarl de va servi de basg si la perceperea acestel taxe
pavagid ce s'att perceput pang astatIl de el- comunala.
tre primgria orasulul Bucurescl, In temeiul Venitul locurilor viranese va constata prin
legel promulgate prin decretul Domnesc cu comisiunl de recensement, instituite dupg pre-
Nr. 376, din 19 Februarie 1875, Bunt i remän vederile legeI promulgata la 29 Aprilie 1,877,
abrogate. Venit se va considera un procent de 10 la
Art. IL. Pentru constructiunea, reconstruc- suta asupra val6rel loculul, care procent va
tiunea i intretinerea pavagelor din oras se fi impus cu aceeasl taxg. de 4 la suttl.
pune a taxg de 4 la sutg asupra venitulul Art. III. Conferm art. 30, aliniatul 9, din
neto al propriethtilor cu edificil aflate in oras, legea, contributiunilor fonciare, sunt scutite
precum i asupra locurilor virane numal din de acestg, taxa proprietdtile cu edificil ce pro-
raionul I si II. due un venit maT mic de lel 200 anual (sad
Venitul neto al proprietatilor cu edificit leI noul 74, banl 50).
constatat prin recensementul general al fis- Art. IY. Tote legile i regulamentele con-
culul, pentru asegarea contributiuneI fonciare, trariI legel de fatg sunt i reman abrogate.

REGULAMENT
PENTRU DRUMUL DE FER CU CAI (TRAIIINVATs) IN BUCURtsCr.
(Aprobat de Ministerul de interne la 10 Decembre 1880).
1. VagOnele vor fl fgcute dupg un model siliul comunal In sedinta de la 15 (27) Oc-
admis de Primgrie i numerotate. tombrie 1871 adied. :
2. Ele vor fi solide, curate si trase de cal Lei BanT
cari nu vor fi nicl vicioI, nicl bolnavl, nicl Pentru voiagiorl in intru, pe kilo-
slabl. metru _ 20
3, Nu se vor deshema cail spre a li se da Idem, pe imperialg . . . . 13
demancare sad apg pe strade. Pentru militarl i amploiatilSta-
4. Orele de Inceperea i Incetarea curselor tulul In uniforma, In Intim pe kilo-
pentru vag6nele de voiagiorI i mgrfurl, se metru 14
vor fixa de Primgrie prin Intelegere cu corn- Idem pe imperiall. 7
pania ; mar serviciul se va face fang intreru- Bagagele voiagiorilor a cgror
pere, afara de timpul cAnd vor cdcleazgpe41 greutate nu va trece peste 10 kilo-
marl sad va ingheta, pe care Insa Conce- grame, pe kilometru . . . , . . . . 5
sionarul va fi dator a le tgia i ridica dintre Fer, pietre, cdrbunl pe 1000 ki-
vine cgt mat curend.
5. Concesionarul este dator sg intretie in
lograme . . . . . ....... . .

Articole confectionate pe 1000 ki-

1

tot-d'auna, In cea mal bung stare, pavagiul lograme 1 50

dintre sine i pe tot percursul, Intretinend ci Mgasaril, bijuteril, portelane si
maturatul si transportul guncielor pe acelesl sticlarie . . ........ .
. .

Mid colete a cgror grestate nu

2 50
pgrtl ; Ia cas de abatere, aceste lucritrI se vor
face de Primgrié pe comptul sëil i va fi ur- va trece peste 10 kilograme . . . . 50
ingrit Ta plata cheltuelilor prin agentil de un- Concesionarul, tinend socotela de pretu-
Ingrirea contributiunilor. rile de mal sus, va face ca diferinta dintre
6. Preturile ce se- vor fixa de companie interior si imperiala sil fie pe jumetate sad
pentru transportul pasagerilor i märfurilor, aprópe de jumetate.
vor fi comunicate Primariel la Inceputul fie- Preturile curselor vor fi tot-d'auna afisate
carul an ; aceste preturl nu Tor putea trece In intru vagOnelor pe o plug stabill.
preste cele urmdtdie, ce s'ad aprdbat de Con- Asemenea se vor afisa i preturile obiecte-
www.dacoromanica.ro
 .11:DET1ANK SI COMUNALE. '787

br ce fac parte din vagOne ei cari s'ar dete- tiuluT --semnalul de a merge, de at atuncT
riora sad sparge de pasagerl. and- pasageril ce se cobor, vor trece cea din
7. Toti conductoril i vizitii vagOnelor vor urma trépa a vagonulul, sad and ceT ce se
avea cate o condicuta (livret) de la Primarie urea vor fi aeedatl pre bance.
0 care se va retrage in cas de via sad con- 14. Conductoril vor vizita indatd dupa fie-
traventiune. care cursa interiorul i imperiala vagOnelor,
Compania va tine un registru in care va si daca vor gasi obiecte uitate, pe cafi nu le
Inscrie numele lor i nurnerele livretelor ei'l vor putea da in mana proprietarilor, le vor
va *tn. In curs de un an de la data ultimel depune in termen de 24 ore la prefectura
Inscrieri. politiet
8. Conducerea vag6nelor nu se va incre- ET vor lumina lanternele vagOnelor Indata
dinta de at la vizitil i conductor! cunosca- ce se va insera.
torl In acest servicid i ImbacatT arra, a- 15. Visitii sunt datorl a mane cail la pas,
vand 0 ate un semn constatator de insarci- prin piete, in stradele strimte, la respantii,
narea lor. la cotirea stradelor, la trecerea pe podurT ei
9. Conductoril vor pastra ordinea In vagOne in t6te artile unde va fi scoboriee sad ob-
pi vor ingriji ca pasageril a se aeecle ast-fel stacole la circulatiunea publica.
ca sa nu aduca suparare nal altuia. La suieurl, el vor addoga unul sad mai
EI se vor purta cuviincios catre public. multi cal. dupa trebuinta.
Pentru orl-ce impoliteta sad fapte necuvi- Nu vor putea mama coil de cat In trépat
inci6se, el vor fi aspru pedepsitl. mic ei nu vor fi liberl d'a intrerupe convoiu-
10. Fie-care vagon se va rnatura ei cu- rile sad detaeamenttle de trupe.
rati peste tot In tote dilele, tiandu-se curet EI vor avea bice in forma de biciueca, ci
0 In cursul dilel, iar pe vaginae vor fi tot- nu vor plesni din ele, nicT le vor mieca fara
d'auna aficate numele locunilor principale in trebuinta, ca sl nu Ming& pe trecatoril de pe
directia arora se fac cursele. strade.
11. Conductoril nu vor rasa sa se urce In EI nu sunt liberl a da bice cailor fara sa
yap:me de cat numal atatl pasagerl ate lo- fie trebuinta Mel a le pune o povara mal mare
curl sunt pe band, atat jos cat ci sus. de puterea lor, sub pedepsa prescrisa prin
Cand tote locurile vor fi ocupate, el vor ra- art. 385, al. 12, din Codul penal.
dica un semnal aratand ca este complect. 16. Nu pot fi conductorT sad vizitil de cat
12, ET sunt popritT : Omenil de la 18 anl In sus.
a). De a rasa sa se urce In vag6ne individi EI sunt datorl a avea tot-d'auna asupa-le
Imbracatl,murdar sad cari ar incomoda pe condicuta liberata de Primarie ci recepisa de
pasagerI. plata contributiunilor, pe cari sunt obligatI
b). De a primi calni sad de a Asa pe pasa- a le presinta la ofi-ce cerere a agentilor co-
gerl s bea sad sa faca. neoanduell. muneT.
c). De a print) pachete, tinichele sad ur- ET sunt popritl d'a se de jos din vag6ne In
ciOre cu lichide i orl-ce alte lucrunT cari prin tot percursul Ion, 0 stint tinutl a sta ast-fel
na tura lor pot a minjOsa, sit supere sad sa, In cat a pótd vedea i auch cererile celor ce
incomodeze pe pasagerT. ar voi sal opresca spre a se putea urca in
d). De a lasa veun individ sa se agate de va gon.
vag6ne sad a se tind earl diutfénsele in Sunt asemenea popritl de a se desbraca de
orl-ce chip ei loc. vre-o haina sad de a fuma In timpul servi-
e). De a lasa pe femel a se urce pe impe- ciulul.
riala vag6nelor, earl de casul and scare de 17. In cas de abatere de la orl-care din a-
urcare ar fi Infundall pentru siguranta qi ceste dispositiunl, el vor fi popritl de corn-
buna cuviinta.
f). De a lasa a se urce In Intro sad pe pentrude
pania a functiona pe tirnp margin% sad
tot-cl'auna,
jmperiall vre-un individ In stare de betie.
Pentru aducerea la Indeplinire a disposi- 18. Art. 6, 9, 11, 12 ei 13 vor fi afipte in
tiunilor prescrise In articolele 9, 11 ei 12 de Intrul fie-arul vagon.
maT sus, Primaria va cere PrefectureT Poli- 19. Contraventiunile la acest regulament
tie! ca sI dea conductorlior adjutorul poli- se vor constata prin procese-verball sail ra-
tienesc necesar. porturI ale agentilor cornunall orl poliie-
13. El vor opri vagOnele orl and s'ar cere nesci, dupd care se vor Ina de Primarie m&-
de pasagerl, afara de locurile unde Bunt sui- surile cuvenite, fard a se prejudeca dreptu-
eurl sad scoborieurT. ET nu vor putea da vizi- rile de =afire grin tribunal.

www.dacoromanica.ro
 88 LEGIUIRI ADMINISTRATIVE,

LEGE
ASUPRA INTREBUINTAREI CE URMEZI A SE FACE-GU CELE QECE MILIONE VOTATE
DE CONSTITUANTA ORAFILUI IAF, iN EDINTA DIN 29 IUNIE 1866.
(Deer. Nr. 2241 din 31 Dec. 1874.)
Art. I. pece rnilióna lel vecht, sad lel a). In lucrari de salubritate publicd i ca.-
noid 3,703,703, banT 74. acordatT de Consti- nalisarea cursulul apelor BahluiuluT si Cal-
tuantd, se destind ca donatiune municipiuluT cania ;
la§T, constituindu-se Inteun fond inalienabil b). Dupd seVar§irea lucdrilor prevddute la
pentru lucrArI de salubritate publica 01 de paragraful de mat sus, se va infiinta i intre-
irnbundatirl ale ora§ulul. tine, in ora§ul Ia§1, un instittit comercial din
Art. II. Modul de licuidare a sus diseT preund cu un muzeu industrial alipit de el.
datoril se va regula In anul viitor 1874, prin Se va Intrebuinta din dobêndile capitalulul
o anume lege care se va presenta de guvern o suml care se va fixa la discutiunea mijló-
In sesiunea acésta, cu scop de a se fixa defi- celor pentru constructiunea cazarmel de la
nitiv càile 0 mijlócele financiare. Copou, sub privigherea comandantuluT divi-
Art. III. Dobondile fonduluT prevddut la siunel militare.
art. I se vor Intrebuinta :

LEGE
PENTRU TAXELE ASUPRA NETRILOR LINIARI DE LA FATADELE PROPRIETATILOR
DIN ORAFIL IASI.
(Deer. Nr. 1500 din 12 lunie 1878).
Art. I. Taxele asupra metrilor liniarT de impositulul fonciar i cu cloud decimf asupra
la fatadele proprietatilor din ora§ul IaT, ce celor-alte contributiuni directe cdtre Stat,
se percep actualmente de comund, se desfiin- peste alte cloud decimI ce comuna are bleu-
tea 0 se Inlocuiesc cu patru decnnl asupra viintate dupd legea maximulul.

LEGE
PRIX CARE JUDETUL IA§1 S AUTORISA A CONTRACTA DOUE NPR-11103TM : UNUL DE
LEI 500,000, PENTRU CONSTRUCTIA CASARMELOR ARMATEI 'IERITORIALE, 1 ALTUL
DE LEI 780,000, PENTRU CONSTRUCTIA A 72 SCOLE iN COMUNELE RURAL&
. (Deer. Nr. 1433 din 19 Maia, 1882).
Art. I. Consiliul judetuluT Ia§1 este auto- vor da prin licitaie In reguld, conform legel
risat a contracta de la casa de depunerl 0 de comptabilitate generall a StatuluT, pe bass.
consemnatiunl, dou5 ImprumuturT: unul de condiiunilq i caetultd de insärcidarl votate
lel 500,000, pentru constructia casarmelor de consiliul judetian qi aprobate de ministe-
armatel teritoriale, i altul de le1 780,000, rul lucrdrilor publice, antreprenorilor cart ar
pentru constructia a 72 scóle in comunele Idsa preturile cele mal avantagióse.
rurale. In tot casul, ptetul de adjudecare nu va
Art. e. Casarmele se vor construi 'hp& trece peste acela al deviselor.
planurile tipe intocmite de ministerul de res- Concurenta se va Incepe de la-preturile cat
bel ; iar localurile de scOle dupd planurile in- s'ad estimat prin devisele tlaborate de minis-
tocmite de jude i aprobate de consiliul tee- terul de resbel pentru casarme, §i prin ace-
Dic de pe Tanga ministeruLdelucrairT publice. lea Intocmite de jude i aprobate de consiliul
Art. B. Constructiunile, atat ale localu- technic al ministeruluT de lucarT publice,
rilor de casarml, cat 0 a celor lie scoll, se pentru scoll.
www.dacoromanica.ro
 nJDETIANE I COMUNALE 789

Art. 4. Sumele se iror ridica de la casa Imprurautul dar real se va reduce la cifra
de depunerl °§i consemnatil de catre judet, necesara spre acoperirea costulul constructi-
treptat cu rhpunderile ce ar avea sa le facà unilor i terenurior coprinse In acest articol.
antreprenorulul dupg contract. Art. 6. Fie-care comung din judetul Jai
Art. 5. Numal costul constructiunilor ca- va inscrie in termen de 30 anT amortismentul
sarmelor si cum/Ai:area terenurilor pentru capitaluluT de zonstructiune a scOlel sale, dupg
casarmI, in cas de necesitate, cum si construe- tabela de amortisare a easel de depLnerl ai
tiunea seólelor, se vor face din imprumutul consemnatiunl.
de 1,280,000 lel: iar cele-alte cheltuiell, cum : Art. 7. Censiliul judetian se obliga a r6s-
intocmirea planuilor si a deviselor se vor puncle totala suma a Imprumutulul efectuat
plati de judet, din fondurile sale ordinare, iar pentru constructiunea casarmelor i localu-
conducerea i privighiarea lucrarilor se va rilor de scoll catre casa de depunerI si con-
face din resursele ordinare ale judetulul nu- semnatiuni prin anuitatl In termen de 30 aril,
mal in casul and fondul de constructiune nu In care va intra i o dolAnda. de 5 la suta
ar fi suficient pentru acoperirea cheltuielilor pe an.
acestor lucrarl.

LEGE
PENTRU C0NVERT1REA OBLIGATIuNIOR 1MPRUMUTULUI COMUNEI BIRLAD.
(Deer. Nr. 1459 din 20 Maiii 1882).
Art. 1. CoQuna Barlad, din judetul Tu- ti1ile al-pari la fie-earI treI hurl prin tra-
lova, este autorisalit a converti ohligatiunile gere la sorti; ele vor fi primite de prima-
I

sale ce mai sunt de plata din imprumutul e- ria comunel Barlad 0 la tote autoritatile de-
mis in virtutea legeT din 21 Aprilie 1878, cu pendinte de ea, ca garantie, pe valórea lor
procent de 9 la stag, in o datorie purtand nominala.
procente pang la 5 la stag pe an, amortisa- Ohligatiunile esite la sortl nu mal pOrtg.
bill definitiv prin pla1,1 trimestriale, pand la procente; cupOne de procente ajunse la sea-
1 Octombre 1893, data fixat'a pentru stinge- dentd vor fi primite ca haul de casierul qi
rea IrnprumutuluI ce se convertesce. perceptoril comunall in comptul veniturilor
Art. 2. Este reservat detentorilor de obli- comunale.
gatiunl 9 la suta dreptul de a Incunosciinta Art. 5. Plata anuitatilor acestul Impru-
pe primaria comunel Barlad, pang. la 1 Oc- mut se garantOza in tote veniturile comunel.
tombre 1882, ea voesc a preschimha acele Primaria comunel Barlad este obligatg a
obligatiunI in altele noul, purtand procent de trece in budgetul gra anual suma necesara in
5 la suta pe an. un paragraf special.
Ohligatiunile pentru cari pang la acesta. Primarul sad consiliul comunal cari vOr
data nu se va fi facut declaratiunea mentio- verimenta, disposa sad ordonanta vre-o alta
natal mal sus, sunt declarate platibile In nu- cheltuiall asupra acestel suml destinata in
merar i al-paid la casa comunala, la data budget pentru acest scop, sad vor lisa In
de 1 Octombre 1882 ; iar de la acesta data, suferintg plata obligatiunilor esite la sortl ei
pretul lor va fi depus de catre primaria co- a cupOnelor scadute cari vor avea preferintg
mune la casa de consemnatiunI, pentru achi- inainte de orl-ce cheltuiall comunalg, se vor
tarea la presentare, bonificandu-se de catre considera ca delapidatorl de banl publici qi
acOsta casa procentele ce ea plgtesce pentru vor fi pedepsitl conform legel penale.
deposite in genere. Consiliul comunal este dator sa echilibreze
Art. 3. Casa de depunerTsi consemnatiunl in realitate budgetele anuale, pentru ca nu
este autorisata a contracta cu comuna Bar- din causa. de notil deficite sa Irina comuna sg
lad, pentru plata ohligatiunilor 9 la mita, ce cOra un nog imprumut.
nu s'ar presenta spre a fi presairnbate, un Membril consiliulul comunal cari nu ar e-
Imprumut echivalent in conditiunile prey& chilibra budgetele, vor fi supusT la aceiasl
(lute la art. 1 de .mal sus ; contractul de Im- penalitate ca cea prevNuta pentru ace cari
prumut va stipule achitarea total& a acestul vor face viremente sag vor dispune In un alt
Imprumut si inainte de 1 Octombre 1893. mod de suma destinatd pentru anuitatl.
Art. 4. Obligatiunile 6 la stria ce se vor Art. 6. De la 1 Octombre 1882, r6mane
elihera in schimbul acelor vechl vor fi pig- abrogatg le gea din 2 Aprilie 1878.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro