ARSUL XV, No.

5054, Joi 12 Marti« 1942 Girantul

LOXATII-LOVmjRI
V iate p o litica Boreres i n e e t e a z i
când Sloans pâtnmdt

ilarele seriilor üaiian Brno S am iaislli Telegram e primite

vorbeşte cititorilor „Curenfulu de d. p ro t. M ihai A n to n e sc u
Peninsula italică a trimis Rom âniei, — a c e a stă insulă a latinităţii, D. vice-preşedinte al Consiliului a tea Colegiului general farm aceutic,
care înfruntă eroic o m are slavă, — un sol: pe contele Bino Sanmiriiatelli, p rim it din p artea Sindicatului zia­ următoarea telegramă ;
unul dintre cei m ai viguroşi ţi m ai reprezentativi scriitori cu care se riştilor urm ătoarea telegram ă : „Colegiul general farm aceutic, în-
m ândreşte Italia contem porană. „Z iariştii în tru n iţi în ad u n area ge­ tru n in d u -se azi 6 M artie în şedinţă
Cum scriitorii sunt soli de p a c e şl am basad o ri ai acelor valori per­ n erală anuală a Sindicatului ziarişti­ extraordinară, p entru a lua în delibe­
m anente şi d esinteresate cuprinse sub numele de cultură, prim irea lor tre- lor din Bucureşti, Vă roagă să prim iţi rare noua organizare profesională în
bue să fie o ad e v ărată sărb ăto are. Cu atât mai mult când aceşti soli asig u rarea recunoştinţei ce V’o poartă, spirit corporativ, luând cunoştinţă de
vin din p a rte a unei naţiuni surori, prietene şi aliate. p en tru sp iritu l larg rom ânesc, pe care expunerile a tâ t de lum inoase de până Ungeţi uşor
Românului nu-i place să fac ă p a r a d ă cu sentim entele lui, e reţinut în Taţi exprim at faţă de problem a o r­ acum ale Domniei Voastre, îşi ex p ri­ ea vârful degetelor regiune© umflata
efuziuni sentim entale şi m ăsurat în cuvinte. Credem totuşi, că peste a- ganizării presei şi a reglem entării m ă întreaga adm iraţie pen tru orga­ f» dureroasa cu Sloans Liniment
ceste rezerv© care sunt în firea n o astră , Bino Sanministelli a simţit că profesiunei de ziarist şi Vă încredin­ nizarea corporativă a statu lu i nostru şi veţi simţi aproape imediat o
bucuria cu ca re a fost primit, c ă ld u ra şi interesul cu care a fost ascultai ţează că în această veche şi demnă şi îl asigură de to t devotam entul său
au fost spontane şi sincere. Nici nu se p u tea altfel, cunoscute fiind sen­ organizaţie a lor Veţi afla todeauna ss Preşedinte Prof. Ştefan Bogdan. alinare. Stoans stimulează circulaţia
timentele noastre faţă de Italia, şi d a tă fiind p erso n alitatea oaspetului expresia cea mai cuprinzătoare a d e­ -------a x o x o x o t i ; » g « o i o --------
sângelui, care astfel înlătură con­ t//i
care ne vizitează şi m isiunea cu ltu rală cu care a venit. A cţiunea pe votam entului şi adm iraţiei lor. ss. gestia fi umflătura,
care o preconizează d-sa v a duce, d u p ă cum se v a v ed ea în curând, la P reşedinte Al. Săndulescu. secretar- fio există remediu mai bun pen­ WTjPÂPU'y
o mai puternică strângere a relaţiilor noastre culturale cu Italia.
După ce a ţinut interesante conferinţe la Tim işoara şi la Sibiu, d-sa
general I. D. Cucu.
D. vice-preşedinte al Consiliului a
Audientele
j» ___ tru o gleznă scrântită, fendomtl
sau mu ş c h i i î n ţ e p e n i ţ i , decât
a sosit în C apitală, unde a ţinut, de asem eni, o conferinţă mult ap reciată
de intelectualitatea bucureştean ă şi a avut im portante întrevederi cu d.
prim it din p artea Asociaţiei în tre ­
p rinzătorilor de lucrări publice şi ta d. prof. Mihai Sloans, care înlătură durerea fi
«m'lătura. Sloans are acelaf efect Ce bine, că ea cunoaşte Gardan-ui
profesor Alexandru Marcu, su b secretar de Stat al Probagandei. particulare, urm ătoarea telegram ă :
Ne-am folosit de prilejul prezen ţei d-sale în C apitală, ca să-i soli­
cităm unele lămuriri a su p ra unor problem e care sperăm că vor interesa
„Asociaţia în treprinzătorilor de lu ­
crări publice şi p articu lare întrunită
Antonescu fi tn r e u m a t i s m , l u m b a g o ,
d a r e r i de ş a l e , s c i a t i c ă , şî că se bizuia pe Gardan!
pe cititorii noştri. D. Sanm iniatelli a binevoit să ne răspundă, în esenţă, în ad u n area generală anuală, îşi ex ­ ln ziua de 10 M artie ort. d. prof. n ev rite, junghiuri şi p icio a r e
urm ătoarele : prim ă toată g ratitudinea p entru soli­ Mihai Antonescu a prim it în au ­ o b o site . Cumpăraţi chiar astăzi

Vitalitatea latinităţii şi miracolul românesc
„De îndată ce am in tra t pe păm ânt
românesc, am av u t im presia că m ă
găsesc p rin tre fraţi.
Este o adevărată m inune cum a-
ceasta insulă a latinităţii, «are este
poporul rom ân, a p u tn t rezista în de­
cursul veacurilor, deşi a fost asaltată,
de ju r îm prejur, de puhoaiele unor
Oj l Gt
u . Q ţLa.
citudinea ce aţi binevoit a-i acorda
până în prezent referito r la dolean­
ţele ce V i-s’au prezen tat şi Vă roagă
a-i acorda mai departe sprijinul
se va afirm a strălu cit şi pe acest tă D -voastră pentru realizarea bunei o r­
râm . ganizări a muncii de construcţie în
La Tim işoara, la Sibiu, în Bucu­ folosul înfăptuirii m arelui program
reşti am ad m irat arta populară ro ­ de lu crări ce aţi conceput, ss. Ing.
m ână, făcută eu a tâ ta m igală a rtis­ M ihai Portocală.
tică şi cu a tâ ta gust. Poporul care a D. vice-preşedinte a prim it din par­
fost în stare să creeze instinctiv aces­
te lucruri m inunate dă dovada unui
Un invalid doreşte să se mapoeze
pe front
c_ D. M areşal Ion Antonescu, Condu­
cătorul Statului, a prim it urm ătoarea acestui ostaş care şi-a je rtfit o parte
cerere :
DOMNULE M A R E ŞA L ,
Subsem natul frt. Iosif Schim d d m tr’un
IA—- —(L— * R egim ent de Dorobanţi, mă aflu in ­
ternat în Spitalul M ilitra Z. 1. Nr. 285
Iaşi, având piciorul stâng am putat
sub genunchi. Totuşi mă sim t vin d e­
cat, sănătos şi în tr’o condiţiune foarte
GARDAN
dienţă pe d-nii: M anfred B aron von o sticlă de Sloans.
K illinger, m inistrul G erm aniei la
Bucureşti; Franco Benzon, m inistrul
Croaţiei la Bucureşti; Renato Bova
Scoppa, m inistrul Italiei Ia Bucureşti,
m inistrul H erm ann N eubacher, în ­
sărcinatul special cu chestiuni econo­
mice pe lângă Legaţia G erm aniei din „ e * 4 “10
B ucureşti şi Pflaum er, m inistru de
stat. . ►
E un p r o d u s nBay&mţ
^ S \ Faceţi cura de VITTEL
Domnul M areşal, apreciind cererea
li Wt \ Sa d o m ic ilia
din corpul său pe câmpul de luptă, Pentru reuma tlsm, gută, artritdsm, diabet, a r t e -
a aprobat să fie folosit ca aju to r în- roscleroză, luaţi săruri de VITTEL.
Pastilele de VIT TEL curăţă rinichii, purifică sân­
tr ’un atelier auto la Est de Nistru. gele. dezintoxică organismul.
------- o x e x o x o x « x o x o x o x o -------- De vânzair© la farmacii şi drogueril 1829
_________________ * * / * v o » « ţH ,
Comisitinea interi­
mară a baroului
HAÜTIE

popoare de alte rase. M inunea aceas­ geniu de m ari posibilităţi, a anei să ­

ta, căci m inune este, n u se poate e x ­
plica decât p rin vitalitatea rasei n o a­
stre latine. De aceia, şi dv., Românii,
şi noi, Italienii, avem dreptul să p ri­
vim cu încredere în viitor, oricât de
năprasnice ar fi valurile vrem ilor vi­
trege în care trăim , d a t fiind că rasa
noastră este bogată în resu rse şi va
face să trium fe şi în viitor valorile
civilizaţiei şi culturii.
In lu p ta com ună pe care o ducem,
apărăm nu num ai lib ertatea şi liniş­
tea popoarelor noastre, d ar mai ales
m arele patrim oniu al civilizaţiei şi
culturii latine, patrim oniu care de
m ult nu mai este num ai al nostru, ei
al Europei şi al lum ii întregi. Iată
sensul adânc a l luptei noastre com u­
ne îm potriva bolşevism ului.
MISIUNEA CĂRŢII
Soarta cărţii, care este, p rin exce­
lenţă, u n instrum ent de cultură, txe-
bue să ne preocupe în cea m ai m are
m ăsură.
P rin carte, generaţiile actuale se
pot adăpa la isvoarele valorilor p e r­
m anente ale culturii. C artea ajută, pe
de altă parte, la păstrarea şi la spo­
rirea acestui patrim oniu spiritual, pe
care rasa latin ă îl aduce zestre urn a.
nităţii. C artea treb u e deci, să fie p ro ­
tejată, susţin u tă ! încurajată.
Pe lângă rolul ei vădit pe planul
desinteresat al artei, cartea mai are
de îndeplinit o m isiune um ană de
m are însem nătate : vehiculând necon­
tenit cultura dela o ţa ră la alta, ea
are m enirea să strân g ă relaţiile de
am iciţie d intre popoare, care prin
carte îşi aduc am inte că formează,
peste graniţele geografice Şi politice,
m area familie spirituală a Europei.
C artea va face m ult p entru realizarea
unei Europe paşnice şi fericite, re a li­
zare pentru care luptăm astăzi ou a r ­
mele îm potriva duşm anilor de m o ar­
te ai Europei.
Eu, personal, fac parte din com ite­
tele de direcţie ale mai m ultor socle-
tă ţi pentru ap ărarea cărţii şi pentru
strângerea relaţiilor de am iciţie d in ­
tre popoarele cu aceleaşi năzuinţe
p rin difuzarea cărţii. A jutându-ne să
ne cunoaştem mai bine, cartea ne
face să ne preţuim m ai m ult şi să
ne iubim.
GENIUL CREATOR
AL POPORULUI ROMÂN 1
1 Deşi abia de un veac şi-a p u tu t în ­ inima, succes.
china f°rţele creatoare culturii şi ci­
vilizaţiei, (aşezarea ei la graniţa de
răsă rit a Europei, în calea năvălirilor
asiatice, dându-i o m isiune de se n ti­
nelă a Europei), Rom ânia s’a afirm at
repede şi pe acest tărâm , m eritând nu
num ai stim a şi recunoştinţa celorlalte
popoare, p entru acest rol de sentinelă
pe care l-a îndeplinit, d ar şi p re ţu i­
rea lor pentru valorile pe care Ie-a
creat. De bună seam ă că poporul ro ­ al oraşului Panciu, în condiţiunile şt
m ân nu a dat încă to ată m ăsura ge­ cu observaţiunile cuprinse în jurna­
niului său creator, dar înfăptuirile lul com isiunii superioare a planurilor
de până acum ne îndreptăţesc să c re­ de sitem atizare, desvoltare şi în fru ­
dem că în E uropa paşnică de m âine m useţare a oraşelor.
SOLDAŢI SI D u n u m
nătăţi, a unei vitalităţi care dovedesc
că resursele rasei latine sunt inepui*
zabile.
Nu cunosc decât prea puţin, şi aşa
cum poţi să cunoşti din traduceri, o-
perele m arilor dv. scriitori Eminescu
şi Goga, dar şi a tâ t e de ajuns ca
să-m i dau seam a ce orizont p °t da
geniului naţional aceşti scriitori rid i­
caţi din sănătoasa p ătu ră ţărănească.
Mă voi străd u i să învăţ lim ba ro m â­
nă ca să pot citi în original pe M i­
hail Eminescu şi pe ceilalţi m ari
scriitori rom âni.
V izitând muzeele dv., am av u t r e ­
velaţia picturii rom âne, alt domeniu
în care se afirm ă robust geniul aces­
tei naţiuni.”
(D. Bino Sanminiatelli fiind, pe lângă
scriitorul bine cunoscut şi un pictor a-
preciat în cercurile artistice italiene,
ne-a putut vorbi cu toată competenţa
ţi cu o înţelegere ?i o generoxitate care
ne fac să privim cu mult optimism
către viitorul picturii româneşti).
STRÂNGEREA RELAŢIILOR OUL.
TURALE R OMAN O -1TALIE NE
D-sa ne-a mai spus apoi, vorbind
despre rostul călătoriei tn România.
„Am venit In Rom ânia din dorinţa
de a cunoaşte m ai bine ţa ra şi popo­
ru l rom ân, de a vorbi cu scriitorii
rom âni, pen tru ca în înţelegere cu
dânşii şi cu M inisterul Propagandei,
condus de c ă rtu ra ru l şi scriitorul A -
lexandru Marcu, p entru care am o
m are adm iraţie, să pornim o acţiune
sistem atică şi su sţin u tă pen tru s trâ n ­
gerea relaţiilo r cu ltu rale italo-rom â-
ne. De comun acord, am stabilit să
facem un prim pas către o cunoaştere
m ai profundă a literatu rii noastre
moderne, prezentând literatu ra mo­
dernă italian ă in două antologii r o .
m âneşti şi literatu ra m odernă rom â­
nă in două antologii în lim ba ita ­
liană. O antologie va înfăţişa poezia
şi alta proza. Se vor traduce apoi in ­
tegral operele de seam ă ale celor mai
reprezentativi scriitori al celor două
popoae prietene şi aliate. Mai m ult
nu pot spune, d ar m ă voi strădui să
dau spuselor mele elocinţa faptei”.
In numele cititorilor „Curentului”,
am m ulţum it d-lui conte Bino Sanmi­
niatelli pentru interesantele declaraţii
pe care a binevoit să nl le facă, iar
solului pe care ni-l trimite Italia lui
Dante ?i a lui Mussolini, cu o înaltă
misiune culturală, i-am dorit, din toată
A u r e l T rta
----O X O V O X O X ® 3 0 2 0 X 0 X 0 ---
Sistematizarea
oraşului Panciu
Se aprobă planul de sistem atizare
bună.
Cu toată stim a insistent, vă rog
D om nule Mareşal să-m i daţi posibili­
tatea ca să plec pe front.
S u n t de m eserie lăcătuş din Reşiţa. terimară a baroului avocaţilor din ju ­
Cu o proteză pot face cu uşurinţă deţul Brăila : decan : Tartescu loan ;
serviciu la un R egim ent m otorizat ca prodecan : Dogaru I. Victor ; m em bri:
conducător de camion, sau motoci Petrescu Constantin, Zagoritz Victor,
cletă.
Să trăiţi Domnule Mareşal,
(ss) IOSEF SCHIMD
Cum se ua efectua recensăm ântul
personalului sanitar auxiliar
Se aduce la cunoştinţa tuturor asis­
tentelor sociale, surorilor de ocrotire
şi caritate, moaşelor diplomate, agen­
ţilor şi oficianţilor sanitari, infirmie­
relor diplomate şi voluntare, laboran­
ţilor, desinfectorilor, technicienilor
dentari, precum şi restului personalu­
lui sanitar auxiliar, profesând în raza
Municipiului Bucureşti, că sunt rugaţi
să se prezinte pentru înscriere la re­
censământul personalului sanitar au­
xiliar, care va avea loc în ziua de 13
Martie Intre orele 8—12 şi 15—19 la
una din instituţiile mai jos menţio­
nate ;
Asistentele sociale depe raza Muni­
cipiului Bucureşti, urmează a se în­
scrie la Şcoala superioară de asisten­
ţă socială „Principesa Ileana", Calea
Victoriei Nr. 194.
Surorile de ocrotire şi caritate se
vor înregistra la Institutul Surorilor
de Ocrotire şi Caritate „Regina Ma­
ria“, Spitalul Colentina, Şos. Ştefan
cel Mare.
Personalul sanitar auxiliar militar
activ depe raza Municipiului Bucureşti
şi comunele Suburbane cât şi cel con­
centrat la Spitalul Militar „Regina E-
lisabeta", se va prezenta pentru în­
scriere la Spitalul Militar „Regina E-
lisabeta, str. General Angelescu Nr. 88
Pentru restul personalului sanitar,
cu excepţia celor din spitalele mari,
cărora li s’a încredinţat recenzarea
personalului respectiv şi anume celor
în funcţiuni de Stat, pensionarilor, ce­
lor din instituţiile particulare şi liber
profesioniştilor li se recomandă să se
înscrie la cel mai apropiat dintre cen­
trele de sănătate jos menţionate :
Centrul de Sănătate Nr. 1, Str. Ro­
mană Nr. 137; Centrul de sănătate Nr.
2, Str. Dr. Burghelea Nr. 18; Centrul
de sănătate Nr. 3, B-dul Maria Nr. 48;
Centrul de sănătate Nr. 4, Calea Ştir­
bei Vodă Nr. 132; Centrul de sănătate
Nr. 5, B-dul Mărăşeşti Nr. 35 şi pen­
tru com. Băneasa; Centrul de sănătate
Nr. 6, Str. Fierari Nr. 5; Centrul^ de
sănătate Nr. 7, Str. Maşina de Pâine
Nr. 47 şi pentru com. suburb. Colen­
tina; Centrul de sănătate Nr. 8, Bd.
General Mărăşescu Nr. 24 şi pentru
com. suburbană Pantelimon; Centrul
de sănătate Nr. 9, Str. Turturele Nr 2
şi pentru corn. Dudeşti; Centrul de
sănătate Nr. 10. Str. Şultzer Nr. 22 si
pentru com. Suburb. Popeşti-Leordeni;
Centrul de sănătate Nr. 11, Cal. Ser­
ben Vodă Nr. 185 şi pentru com. sub­
urbană Şerban Vodă; Centrul de să­
nătate Nr 12, Str. Uranus Nr, 95; Cen­
trul de sănătate Nr. 13, Cal. 13 Sep­
tembrie Nr. 99 bis şi pentru com. sub­
urb. Lupeasca ; Centrul de sănătate
Nr. 14, B-dul Ardealului Nr. 29 şi
pentru Com. suburb. Militari şi Chiaj-
aduce oameni pregătiţi pentru a forma şi instrui o armată.
In această privinţă, n’au avut nici o prejudecată şi nici o su­
perstiţie. Au utilizat ofiţerii din fosta armată ţaristă, fără să-i in­
Brăila
S ’a num it următoarea, com isiune in ­
Cosac Şt. D umitru, A lbuleţ Grigore,
Varlam A lexandru. M andatul actualei
com isiuni interim are încetează.
na; Centrul de sănătate Nr. 15, B-dul
Cuza Nr. 58; Centrul de sănătate Nr
16, Şos. Basarab Nr. 6 şi pt. corn.
suburb. Marele Voevod Mihai; Centrul
de sănătate Nr. 17, Str. Vasile Gher-
ghel Nr. 54 şi pentru Suburbana Gri-
viţa.
Personalul din spitalele în cari n ’au
fost înfiinţate centre, de recensământ
se va prezenta la cel mai apropiat
dintre Centrele de Sănătate sus men­
ţionate.
Fiecare persoană este obligată să
posede asupra sa următoarele a c te :
buletinul de înscriere la Biroul Po­
pulaţiei, cartea de identitate (pentru
funcţionari), extractul de naştere (fa­
cultativ), diploma de specialitate, iar
pentru bărbaţi şi un act doveditor al
situaţiei militare.
Acest recensământ nu are nici un
soop fiscal, el fiind îndeplinit din punct
de vedere statistic şi ca urmare logi­
că a recensământului medicilor şi far­
maciştilor.
In cazuri de forţă majoră toate per­
soanele interesate care din diferite
motive nu s’au putut înscrie în ziua
de 15 cor. în tr’unul din sediile indi­
cate, urmează să se prezinte în acest
scop cu toate actele sus specificate cel
mai târziu până la 17 Martie a. c., ora
12. în localul Direcţiei Sanitare a Mu­
nicipiului Bucureşti. Serv. Statisticii,
Calea Griviţei Nr. 64—66, etaj II, ca­
mera 52.
— o x o x o x o x 9 xoxoxoxo-----
D e la C. F . R .
Călătoria cavaleri­
lor ordinului „Mihai
Viteazu“
Ca o complectare a dispoziţii­
lor privitoare la călătoria pe C.
F. R., direcţiunea generală a căi­
lor ferate face cunoscut că în
cadrul valabilităţii permiselor de
liberă circulaţie pe C. F. R. între
1—31 Martie se adaugă şi acelea
ale cavalerilor ordinului Mihai
Viteazu cari pot călători pe C. F.
R. în timpul restricţiunilor cu
condiţiunea de a prezenta auto-
rizaţiuni de călătorie eliberate de
autorităţile poliţieneşti şi jan-
darmereşti.
saci şi Pizi de
I. RADULESCU
B U C U R E ŞT I, S t r . R E G A L A 9 , T e l. 5,42.61
CUMPĂR
DE VANZARE
im m M
dela 20— 160 H.P. Casâ-wlă parter şi etaj 2 helSorl
în stare bună
Oferte pe adresa : av. C. Lu­
3 camere şi dependinţe. Carte.
cian, str. Mihai Bravu nr. 34, SSr. Reni 35. Adresaţi tet. 106-07
Ploeşti.
Max Auşnit a cerut revizuirea procesului său Speculant condamnat ia
Max Auşgiit, cunoscutul industriaş, ta ră p entru înşelăciune, restitu in d 5 ani închisoare
condam nat de trib. Ilfov s. I-a la apoi dosarul cabinetului 9 instruc­
şase ani închisoare a cerut revizui­ ţie in vederea continuării cercetări­ Secţia I a instanţei de sabotaj a
rea procesului. lor. pronunţat eri urm ătoarele condam ­
n ări :
Cererea a venit spre judecare în
faţa trib. Ilfov s. I-a form at
d-nii : V. Leonescu, D. Dumitrescu,
cu A părăsit serviciul 5 ani închisoare pe Pincu Isac din
Calea. D udeşti 64, pentruca a depăşit
Dan Bérlésen, procuror Ispir şi gre­ M aria P araschiva, dom iciliată în preţul la u n t:
fier Al. Şerbănescu. 6 luni lagăr pe Moise Kis, din
str. Duminecii 20, lucrătoare la Mo­
Io şedinţa de eri discuţiile a u fost b-dul Elisa beta 57, pentru sp e cu lă;
p u rtate asupra adm isibilităţii în n ito ru l Oficial, a p ărăsit serviciul
principiu a cererii. Au vorbit d. a- fără să aibă învoirea prealabilă
vocat Mixcea D juvara.
1 an lagăr, Ion Drăghici, str. Ing.
Iaeobache 18, pentru depăşire de preţ
D esbateriîe vor continua Sâmbătă.
superiorilor.
Conform recentului decret-lege care
Ia transportul le m n elo r;
6 Imii lagăr, Miţa Floarea Gheor-
Escrocheriile bandei
Vitos şi comp.
pedepseşte părăsirea serviciului, d
consilier Gh. D. P ăduraru, prim ul
procuror al trib. Ilfov, a trim is-o pe
ghe din com. Berceni-Ilfov, fiindcă
a vândut lapte pe p reţ de sp e c u lă :
6 luni lagăr, Ion P Tttdor NeaCşu,
din Calea F erentari 134, pentru de­
A rătam acum câtva tim p despre M aria P araschiva în ju d ecata trib u ­ păşire de p reţ la le g u m e;
escrocheriile săvârşite de Demostene nalului.
6 luni lagăr, Oncu Mihai, str. Se­
Căpăţână, A lexandru Vitos şi Dumi­ bastian 171, fiindcă a vândut cartofi
tru Niţă, cari dându-se d rep t con­
ducători ai unor sooietăţi inexistente
S'a ridicat falimentul cu p reţ de sp e c u lă ;
3 luni lagăr, Taşcu H ristu Barbu,
d e n u m ite ; „A gra“ şi „Casa Comer­
ţu lu i“, au înşelat num eroase per­
soc. Mercur-FUm din Calea G riviţei 216, a vândut
brânză telem ea cu p reţ de speculă
soane p rin tre care şi soc. Vulcan dela
care au lu at 500.000 lei pentru
procura ceapă.
Trib. Ilfov, s. I com erţ a adm is
a-i opoziţia făcută de soc. anonim ă
Şi 2 luni lagăr. Ana Georgescu, din
Calea D ristorului 87, pentru speculă.
„M ercur-Film “. dispunând ridicarea *
Constatându-se că prim ul inculpat stării de falim ent pe care o pronun
îm preună cu al treilea a u înşelat şi ţase în lipsa num itei societăţi, cons­ Următorii au fost trim işi în jude.
pe co m ercian ţii: Ion Ionescu cu tatând că societatea nu este în în ce­ cata instanţelor de sabotaj •
100.000 lei şi Tache Pistol cu 250.000 ta re de plăţi şi că debitul pen tru care Paul K dm erling, blănar şi Al.
lei, d. procuror Iulian Bezanof a des­ fiscul ceruse declararea, este lichi Klapper directorul magazinului din
chis îm potriva lor acţiune suplim en­ dat. cal. Victoriei 60, pentru speculă; M.
Kohn, blănăria „Kamciatca“, calea
Victoriei 08. id e m ; N. N, Râşuovea-
mată, într’un războiu, în care, pe orice front, soldaţii şi ofiţerii ar­ nu, coproprietarul m agazinului „Râş-
noveanu şi Babeş”. cal. Victoriei 148.
matei Austro-Ungare găseau în tabăra adversă pe proprii lor fraţi.
A conduce acest războiu, sub mâna celei mai complicate politici in
id e m ; C. Mihăilescu şi N Chiria-
cescu, str. Nerva Traian 82, fiindcă
au dosit 3.000 kgr. slănină şi costiţă,

■ rkumil Ginim husiéi mm.

d e M aior M ircea T o m e sc u
VI
Nu este vina nimănui că noi nu ştiam ce se învaţă în şco­
lile lor.
Când politica lor a ajuns la convingerea că, oricât de interna­
ţională ar fi doctrina lor, oricât de mulţi şi uniţi ar fi proletarii
din toate ţăriie, tot mai bine şi mai sigur este să aibă o armată în
uniformă, atunci au lucrat ca toată lumea : au organizat şi pregătit
armata.
♦ * *
Pe cât de bine ne-a fost cunoscută organizarea armatei roşii,
pe atât de puţin s’a cunoscut pregătirea ei.
Personagiile grosolane şi inculte care au stat în fruntea armatei
sovietice, ca Voroşilov sau Budieny, au avut o mare calitate : aceea
că nu au confundat forma cu fondul. Ei au înţeles că sunt şi au
ajuns sus, graţie revoluţiei, dar această ascensiune nu le-a tulburat
minţile într’atât încât să creadă că, odată cu înălţarea formală, s’a
transformat şi s’a ridicat şi fondul lor la înălţimea rolului.
Ei n’au uitat că sunt nepregătiţi şi au avut înţelepciunea de a
tereseze care le sunt sentimentele faţă de noul regim. Dacă aveau terne şi externe, pândit şi hărţuit de cea mai intrigantă camarilă
informaţii că un fost ofiţer din armata ţaristă este o valoare în cu­ afum.ată cu scopul de a o vm de cu
care a existat vreodată la o curte imperială, a conduce un războiu preţ de speculă ; restaurantul .Bucii,
tare direcţie, îl puneau la lucru, îi exploatau valoarea şi-i supra- în asemenea condiţiuni timp de 4 ani de zile... este, cred, o victorie. reşti“ prin directorul său Codin Ra­
veghiau sentimentele ca să le aibă numai pentru el. Şi dacă nu este o victorie, este totuşi semnul unei mari valori. d in e le , b-dul Tache Ionescu 2, pen-
Este de mirare cum aceşti oameni de jos şi inculţi au ştiut şi Dar, numele lui n’a făcut vâlvă. trucă a depăşit preţul la b e r e ; Arad
au putut să selecţioneze valori, şi nu s’au lăsat furaţi de slăbiciu­ Sism anian, cafegiu, str. Academiei 3.
In cercurile militare sovietice, au pătruns însă memoriile lui speculă g enerală; Nicola.e Mitea, e x ­
nea pentru alţi oameni decât cei utili armatei lor. Konrad. Şi din aceste memorii, dacă n’ar fi să luăm decât partea poziţie alimentară, str Câmp? neanu
Aveau astfel ofiţeri de valoare grupaţi pe categorii şi spe­ referitoare la organizarea şi funcţionarea Şcoalei Superioare de .9, id e m ; Aram Delibultaian, colo­
cializaţi, care lucrau în laboratoare secrete unde studiau şi rezol­ Războiu, şi ar fi destul. niale. cal. G riviţei 796, idem : Eugen
vau probleme militare de organizare, de instrucţie, de conducere Herschtein, păsări tăiate, cal. Moşi­
Un program şi o metodă de a forma ofiţeri de Stat Major mai lor 260, idem ; André Marché, str.
şi de ştiinţe aplicate, scoţând rezultate care urmau să fie verificate bune decât acelea pe care le-a conceput acest general, nu se pot Maria Rosetti 13, idem ; Şt. Sagtieu,
de alte instanţe şi pe alte căi. imagina. pantof aria , „Studio“, bd. Pachc. 25,
Sprijinită pe aceste elemente selecţionate, conducerea sovie­ Nu ştiu de ce au ajuns memoriile lui Konrad să fie preţuite id e m : Adolf Barth, str. Carol Da­
telor a căutat în primul rând să fixeze liniile mari al unei doctrine vila 38, idem ; l. M Iţicovici, pielă­
în armata sovietică, dar, repet, cred că n’au greşit. rie, şos. Mihai Bravul 44, idem ; 11.
proprii. Pentru aceasta nu a ţinut prea mult cont de istoria mili­ Au greşit însă când au vrut să stabilească norme de conducere Schneufeld, tinichigerie. şos. Colen­
tară. Se pare că din marii căpitani, singurul la care s’a oprit mai a războiului. tina 191, id e m ; Isidor Ersenberg, cal.
mult, a fost Alexandru Cel Mate. Doctrina lor trebuia să fie a lor, şi ca orice stat revoluţionar Dudeşti 21, idem : M. Doltnper, colo­
niale, cal. Văcăreşti 52, fiindcă a do­
Din războiul mondial, n’au ales ca model şi profesor nici pe a socotit că totul începe cu el şi deci arta militară începe odată cu sit orez.
Foch, nici pe Hindenburg, nici pe Ludendorf, ci pe Konrad von revoluţia roşie.
Hoetzendorf. Nu ştiu cé i-a determinat la el, dar cred că nu au Studiul principal al ofiţerilor sovietici era îndreptat asupra
greşit. campaniilor din 1917— 1920, în care trupele bolşevice au învins pe Grădina ele zarzavaturi
Uitat şi ne studiat de nimeni în Europa, acest general a fost contra-revolutionari. Se înţelege că planul de manevră cel mai ad­ (DMtrebuie să lipsească de
totuşi un cap militar de vaste posibilităţi. mirat şi învăţat pe dinafară era planul tovarăşului Stalin. lânoă casa aospodar«#*
N ’a strălucit prin victorii, dar a condus cea mai eterogenă ar­ (U rm ar