philatelica.

ro
Anul I. nr. 2 - iunie 2009

editor-fondator: DAN N. DOBRESCU redactor şef: LÁSZLÓ KÁLLAI

pagina Poște militare

FILATELIA
2-3 străine în România
pagina 4-9

LA PARLAMENTUL Sticla între mărgică
și fibra optică
EUROPEAN
Expoziţie documentară - Dunărea, fluviu european
pagina 10-16

Eroi ai ciberneticii -
l Gazda evenimentului a fost Palatul Parlamentului Grigore Constantin Moisil
European l La eveniment au participat toate statele pagina 18-22
membre ale UE, riverane Dunării

Poșta română
în Transnistria, 1941-1944
pagina 28-30

Viaţa și opera poetului
naţional, Mihai Eminescu
pagina 35-40

Paradisul
din Delta Dunării
pagina 41-43

inEDITORIAL Expoziţia filatelică naţională

de literatură LIBRAFILA 2009
Împotrivă
Mișcarea filatelică românească este în prag
de faliment. La această stare au contribuit mai
mulţi factori. Unul dintre ei a fost eliminarea fi-
lateliei de masă în anii ce au urmat evenimen-
telor din Decembrie 1989. Numărul mani-
festărilor filatelice a scăzut periculos, iar puţi-
nele expoziţii care se mai organizează s-au
transformat în evenimente de revedere ale
membrilor unui grup restrâns. Au dispărut cu
desăvârșire expoziţiile de nivele inferioare, ju-
deţene și interjudeţene, care erau forul de ma-
nifestare pentru „filateliștii de masă”.
continuare în pag. 1
 philatelica.ro editorial

Cuvântul editorului Publisher´s corner

A pariţia acestei
publicaţii a ge-
nerat numeroa-
fully continue our way
for the benefit of the
philatelic life. So that,

T
se ecouri, pe care vi le lice. Astfel, începând cu he issue of this
punem la dispoziţie, în acest număr vom bene- beginning with this issue
journal generated
ordinea în care au sosit, ficia de colaborarea many echoes, of the journal we’ll take
la rubrica ecouri. Mulţu- unor autori din afara which we put at your advantage from the co-
mim tuturor acelora României. disposal, as they arrived, operation with authors
care ne-au scris sau Câţiva dintre Dvs. under the heading of from abroad.
transmis mesaje de în- ne-au propus să renun- echoes.
curajare. Some of you sugges-
ţăm la formatul de livre We thank all of you ted us to give up to livre
Suntem la început poche și să-l înlocuim who wrote us or sent us
de drum și nutrim spe- cu formatul A4. Nu encouragements. poche format and to re-
ranţa că vom beneficia vom da curs propune- We are at the begin- place it with A4 size.
de ajutorul nemijlocit al rii, considerând că toc- ning and we hope to get We’ll not follow this pro-
dumneavoastră, cititori mai acest format ne the immediate help from posal, because we think
și autori, într-un cuvânt este specific. you, readers and aut-
prieteni ai filateliei, that our format is preci-
Să auzim numai de hors, friendly of phila- sely the one which offers
pentru a continua cu bine... tely, in order to suc cess-
succes demersul nostru us a specific note.
în folosul lumii filate- All the best!

inEDITORIAL - Împotrivă
urmare de pe coperta 1
Cauza este lipsa unui mana-
gement eficient, care se poate
realiza doar prin profesionaliza-
rea mișcării filatelice românești
după modelele engleze sau
americane. Invocarea lipsei fon-
durilor este falsă. Bani sunt, dar
sursele se cer a fi identificate și
atrase. Cel mai grav este, însă,
„alungarea” tinerilor, care tre-
buiau să formeze generaţiile vii-
toare de filateliști. Juniorii noștri
nu au loc de manifestare, lor nu
li se acordă condiţii și spaţiu ex-
poziţional. În ultimile două de-
cenii mișcarea filatelică româ-
nească a fost acaparată în exclu-
sivitate de cei care se declară
„profesioniști”. În realitate, ma-
joritatea lor sunt niște mici pre-
cupeţi, fără o cultură filatelică
autentică, și care au devenit
„cunoscători” după ce au reușit
să pună mâna pe câteva piese
mai scumpe.
Filatelia mondială a trecut
printr-un hop similar celui prin
care trece în ultima perioadă
mișcarea filatelică naţională. Ex-

d
poziţiile filatelice din multe ţări
au ajuns evenimente elitiste/
mondene. Pentru a revigora fila-
telia de masă, instituţiile inter-
naţionale ale filateliei au
recomandat organizarea unor
expoziţii denumite generic „un
panou”. Primele federaţii - Aus-
tralia, India, Indonezia și SUA -
care au organizat asemenea ex-
poziţii, au avut un succes nebă-
nuit. Un exemplu elocvent este
cazul Indiei. În luna decembrie
federaţia filatelică de pe sub-
continent va organiza „Stam-
pmania 2009”, o expoziţie
naţională de „un panou”. Cu
două luni înainte de expirarea
termenului de înscriere, organi-
zatorii au fost nevoiţi să regân-
dească expoziţia și să su-
plimenteze numărul feţelor de
expunere de la 400 la 620. Ma-
joritatea expozanţilor înscriși
sunt cei de la clasa de tineret.
Mișcarea filatelică din ţările
fostului bloc sovietic are nevoie,
în cel mai scurt timp, de o revi-
gorare. Avem nevoie de tineri.
Acestora trebuie să li se ofere
ocazii de manifestare, ocazii de
a expune. La început pe „un
panou”. Sunt sigur că această
schimbare va fi anevoioasă. Fi-
lateliștii „profesioniști” nu vor
ceda ușor. Mulţi dintre ei nu vor
înţelege faptul că această
schimbare este chiar și în avan-
tajul lor. Ei vor insista mult timp
pentru statutul propriu de mici
precupeţi și vor gândi precum
ducesa Polignac. Nobila de la
Curtea Mariei Antoneta, în tim-
pul Revoluţiei Franceze, în oc-
tombrie 1789, când locuitorii
Parisului manifestau pe străzi
cerând pâine, spunea reginei:
„Ce neghiob e poporul ăsta,
care vrea neaparat pâine, când
ar putea să-și cumpere cozo-
nac!” Nu știu dacă această po-
veste e adevărată sau este doar
o legendă care a supravieţuit
celor două secole. Oricum,
aceste vorbe ridiculizează și as-
tăzi persoanele lipsite de simţul
realităţii.
Ce neghiob sunt, neapărat
vreau filatelie autentică atunci când
se pot cumpăra „capete de boi”!
pagina 1

 philatelica.ro eveniment

Filatelia la Palatul
Parlamentului European
Cristian SCĂICEANU
Director adjunct
- Muzeul Naţional Filatelic
Dunărea a avut
întotdeauna o importanţă
deosebită pentru Europa,
din punct de vedere social,
economic și cultural.
De fluviul, care
scurtează cu 4.000
de kilometri drumul dintre
Marea Nordului și Marea
Neagră, sunt legate multe
evenimente din istoria
bătrânului continent
și, în același timp, în jurul
lui s-au format multe
proiecte europene de viitor.
Pentru a atrage atenţia asupra
importanţei europene a Dunării și
a determina o creștere a priorită-
ţii fluviului în cadrul politicilor eu-
ropene, doamna europarla-
mentar Silvia Adriana Ţicău a ini-
ţiat organizarea unei expoziţii do- foarte important, iar din acest nisajul expoziţiei - parlamentari,
cumentare cu tema Dunărea, motiv și foarte solicitat, din Pa- ziariști sau simpli vizitatori. Pe
fluviu european. latul Parlamentului European de parcursul celor cinci zile cât a
Expoziţia a avut loc între 30 la Bruxelles, numit Pasarela. durat expoziţia, publicul a putut
martie și 3 aprilie 2009 la Palatul Este cea mai circulată zonă a Par- admira panourile pe care erau
Parlamentului European din Bru- lamentului European, care asi- prezentate mărcile poștale, docu-
xelles și a cuprins imagini și docu- gură accesul către sala de mentele și fotografiile care ilus-
mente legate de Dunăre. Au ședinţe în plen, dar și către alte trau parcursul Dunării de la
participat la expoziţie toate sta- zone aglomerate ale clădirii și izvoare la vărsarea în Marea Nea-
tele membre ale Uniunii Euro- din acest motiv o expoziţie orga- gră. Timbrele expuse au subliniat
pene, riverane Dunării: Germania, nizată în acest loc oferă posibili- ideea că filatelia este o oglindă
Austria, Slovacia, Ungaria, Bulga- tatea vizionării de către foarte perfectă a societăţii în care trăim
ria și România. multe persoane. și că ele reflectă aspectele so-
Trebuie remarcat faptul că România a participat cu o serie ciale, culturale, economice sau
prima instituţie europeană a de fotografii din diverse localităţi politice ale vieţii. Mărcile poștale
funcţionat în ţara noastră, la Ga- dunărene și cu fotocopiile unor im- românești au adus în faţa publi-
laţi, încă din 1856. Este vorba des- portante documente istorice, toate cului podurile dunărene, portu-
pre Comisia Economică a Dunării, prezentate de Muzeul de Istorie din rile și navigaţia pe marele fluviu,
care a instituit un regim interna- Galaţi. Pe lângă acestea, au fost fauna și flora Deltei, atfel spus
ţional pentru protejarea liberei prezentate și mărci poștale, ilus- Dunărea românească. Conside-
navigaţii pe Dunăre. trate maxime și alte piese filatelice, răm că valenţele de propagandă
Graţie eforturilor deosebite care ilustrau sectorul românesc al culturală ale mărcilor poștale au
ale doamnei Silvia Adriana Ţicău, Dunării, de la Cazane la Deltă, con- fost demonstrate cu succes prin
vicepreședintă a Comisiei de stituite într-o colecţie prezentată timbrele expuse la Bruxelles, care
Transport și Turism a Parlamen- de Muzeul Naţional Filatelic. au arătat bogatul patrimoniu de
tului European, expoziţia a bene- Prezenţa filateliei în cadrul care dispunem, într-o manieră
ficiat de un spaţiu expozi- ţional manifestării a fost primită cu sim- inedită dar care a fost bine apre-
pagina 2
patie de către cei prezenţi la ver- ciată de vizitatori.
 philatelica.ro
Philately at the Palace of the European Parliament
Deputy Manager of the National Philatelic Museum
The Danube had always
a special importance
for Europe, from social,
economical, and cultural
point of view. From the
river which shortens with
4000 Km the way between
To draw attention to the Euro-
pean importance of the Danube
and to make the river priorities
growing for the European politics,
the parliamentarian lady Silvia
Adriana Ţicău initiated the orga-
nization of a documentary exhibi-
tion with the theme Danube,
European river.
The exhibition was held bet-
ween March 30th and April 3rd,
2009, at the Palace of the Euro-
pean Parliament from Brussels
and had shown images and docu-
ments related to Danube. All the
countries members of the Euro-
pean Union, riverain to the Da-
nube, took part at the exhibition:
Germany, Austria, Hungary, Bul-
garia and Romania.
We have to mention that the
first European institution was wor-
king in our country, at Galatzi, since
1856. We speak of the Economic
Commission of the Danube, which
set up an international regime for
Cristian SCĂICEANU
the North Sea and
the Black Sea many
events of the old continent
are connected and at the
same time around it many
projects for the European
future are related.
the protection of the free naviga-
tion on the Danube.
Due to the special efforts of
Mrs. Silvia Adriana Ţicău, the vice-
president of the European Parlia-
ment Commission for Transport
and Tourism the exhibition was
hosted in a very important exhibi-
tional area, so that very deman-
ding, of the Palace of the
European Parliament from Brus-
sels, named Footbridge. It’s the
most crowded area of the Euro-
pean Parliament, assuring the ac-
cess way to the meeting rooms
and also to the other important
areas of the building and that’s
why an exhibition organized in
this place offers the possibility to
be seen by so many people.
Romania took part with a series
of photos from different Danubian
localities and with copies of some
important historical documents, all
of them exhibited by the Museum
of History from Galatzi. Beside all
event
this, stamps, pictured maximum
cards and other philatelic items il-
lustrating the Romanian section of
the Danube, from Cazane to the
Delta, gathered into a colection,
were presented by the National
Philatelic Museum.
The presence of the philately at
this event was received with sym-
pathy by the attendance to the ex-
hibition vernisage - parliamen-
tarians, journalists or visitors. Du-
ring those five days of the exhibi-
tion period, the attendance could
admire the frames showing the
stamps, documents and photos il-
lustrating the way of the Danube
from the sources to the influx in
the Black Sea. The stamps exhibi-
ted proved the idea that the phila-
tely is a perfect mirror of the
society we live in and they reflect
all the social, cultural, economical
and political aspects of life. The Ro-
manian postage stamps brought in
the attention of the public the Da-
nubian bridges, the ports and the
navigation on the great river, the
fauna and the flora of the Delta, in
a word, the Romanian Danube. We
think that the valences of the cul-
tural propaganda of the stamps
were revealed with success throu-
ghout the stamps exhibited in
Brussels, which have shown the
rich patrimony we have at our dis-
posal, in an original manner, well
receivced by the public.
pagina 3


philatelica.ro
Poște militare străine în România (sec. XX) - partea a II-a
Dan-Simion GRECU
A. 3) Poșta militară bulgară
în România (1916-1918).
Acţiunea militară a Bulgariei s-a
limitat la Dobrogea (Armata 3 Bul-
gară, cu Diviziile 1, 4, 6, 12 Infan-
terie și 1 Cavalerie), dar comanda-
mente și formaţiuni de etape au
fost stabilite și în restul României
ocupate (mai ales în București).
Nu sunt cunoscute ștampile de
zi ale oficiilor poștale militare bul-
gare din România pe corespon-
denţe efectiv circulate, astfel că,
similar celei civile, poșta militară
este cartată în cvasitotalitate de
către oficiile poștale civile bulgă-
rești de ocupaţie (ce foloseau
ștampile rotunde bilingve, bulgaro-
franceze, cu numele localităţii). De
multe ori apare doar cașetul unită-
ţii, fără nicio ștampilă de oficiu
poștal. Armata a 3-a bulgară avea
și o secţie de cenzură poștală cu
ștampilă proprie, care cenzura o
parte a poștei militare, aparent
doar cea trimisă din zona de nord
a Dobrogei (Babadag-Tulcea).
Unităţile militare aplică pe co-
respondenţă cașete/ștampile ad-
ministrative, care permit identifi-
carea (extrem de rar acestea sunt
personalizate cu denumiri româ-
nești, vezi Fig. 12-13). Totuși aces-
tea nu apar decât pe un număr
redus de piese, în rest unitatea mi-
litară poate fi indicată în adresa
expeditorului, sau nu există nicio
astfel de menţiune (în acest caz,
apartenenţa la poșta militară se
recunoaște doar prin lipsa mărci-
lor poștale, care sunt altfel apli-
cate pe corespondenţa civilă).
Poșta militară bulgară poate oferi
piese interesante, provenind de la
unităţi rare, cum ar fi aviaţia (mai
ales staţiile de baloane captive din
Dobrogea), marina (două vedete
torpiloare și un submarin, vezi Fig.
11), sau altele.
A. 4) Poșta militară otomană
în România (1916-1918).
Pe frontul din România turcii
au trimis Corpul VI Armată (Divi-
ziile 15, 25 și 26 Infanterie) care a
pagina 4
din Bucureşti 1917-1918, Filatelia nr. 7-8/2007.
^
istorie postala
,
Fig 11: carte poştală cu două ştampile violete (liniară a comandan-
tului şi rotundă a navei) ale vedetei torpiloare STROGI, obliterate
în localitatea bazei navale Tulcea cu ştampila bilingvă TOULCEA
la 5 august 1918. Cenzurată la secţia de cenzură a Armatei 3
Bulgare, probabil în Babadag (ştampilă roşie).
Fig. 11: Post-card with two violet cancellations (straight of the
commander and round of the ship) of STROGI torpedo boat,
cancelled in the locality of the naval base of Tulcea by bilingual
postmark TOULCEA on August 5th, 1918. Censored by the
censorship section of the 3rd Bulgarian Army, probably
in Babadag (red cancellation).
acţionat în Dobrogea (în subordi- date Marilor Unităţi de pe front,
nea Armatei 3 Bulgare), staţio- care au folosit ștampile cu text inte-
nând apoi până spre sfârșitul gral în limba arabă sau ștampile-si-
războiului pe râul Siret, până la giliu negative cu text arab. Pe o
Brăila (în subordinea Armatei 9 parte din corespondenţele militare
Germane). Otomanii au avut două sunt aplicate și ștampile administra-
tipuri de entităţi poștale militare: tive (cașete) ale unităţilor, care pot
a) Structuri poștal-militare fi cu text integral arab, cu text bi-
fixe, localizate în București: lingv sau integral german. Ștampi-
- Oficiul Poștal Militar 1, ce fo- lele de poștă militară ale diviziilor
losea o ștampilă-sigiliu cu textul sunt rar aplicate pe corespondenţe,
Menzil Sahra Postasi 1/1335 și de cele mai multe ori acestea sunt
avea aparent rolul de oficiu mili- obliterate doar cu cașete sau/și la
tar de tranzit și cartare (Fig. 14); nivelul oficiului poștal militar 1 (în
- Oficiul Poștal Militar 65, ce tranzit). O parte din corespondenţe
folosea o ștampilă bilingvă cu tex- sunt personalizate, folosind cărţi
tul Bükreș Osmanli Sahra Postasi poștale ilustrate românești, ceea ce
65/Turkische Feldpost Bukarest ușurează identificarea.
65, servind ca oficiu poștal de
etapă în București; Poște militare aparţinând forţelor
- Oficiu pentru pachete (cu o aliate pe teritoriul României
ștampilă cu text integral arab); (1916 - 1918 - 1920).
- Oficiu militar de cenzură a
A) În prima fază a Războiului
corespondenţei4. Mondial 1916-1918,
b) Structuri poștal-militare aron- uuu
4
Detalii despre acestea: Grecu Dan-Simion - Oficiile poştale militare otomane

philatelica.ro
singurele forţe militare aliate con-
sistente și organizate au fost cele ru-
sești (din rândul cărora au fost
recrutate în 1917 primele unităţi
naţionale poloneze). În număr mai
redus, s-au aflat în România militari
francezi, britanici și din alte state ale
Aliaţilor.
B) În a doua fază a războiului
1918-1920 (să o numim „faza răz-
boaielor locale, naţionale”) mili-
tari străini au ajuns pe teritoriul
României Mari în mai multe cir-
cumstanţe:
- sârbii ce au ocupat Banatul, ca
pretendenţi la teritorii revendicate
de ambele ţări (Serbia și România);
- francezii, care aveau atât mi-
siunea de a alunga forţele ger-
mane ale lui Mackensen, îndrep-
tându-se apoi spre bolșevicii din
Ucraina (Armata Dunării), cât și
aceea de a servi drept trupe tam-
pon între români și unguri, ro-
mâni și sârbi în Banat și Arad
(Armata de Ungaria);
- o coaliţie de trupe aliate
(franceze, britanice, poloneze, ro-
mânești) ce luptau cu bolșevicii
peste Nistru în zona Odesei; în
anumite situaţii strategice, ele s-au
aflau și în Basarabia sau chiar în
România Veche.
- trupe aliate (engleze, apoi
italienești și franceze) care au ser-
vit drept forţe tampon în zona de
sud a Dobrogei (Cadrilater) până
la clarificarea apartenenţei aces-
tei zone la România.
A. 5) Poșta militară rusă
în România (1916-1917).
Considerând din perspectiva
generală a teritoriilor istorice ro-
mânești, unităţile rusești au fost
astfel repartizate:
- în Bucovina (ducat austriac
la acel moment) ele s-au aflat de
două ori consecutiv în poziţia de
forţe militare de ocupaţie (august
1914 - februarie 1915 și iunie
1916 - iulie 1917), ocupând zone
diferite ca întindere5;
- în România Veche ele s-au
aflat în poziţia de aliat, subordo-
nate Armatei 9 Ruse, începând cu
septembrie 1916 până după de-
clanșarea Revoluţiilor din 19176.
Dacă în toamna anului 1916 au
^
istorie postala
,
Fig 12: caşete militare bulgare fără localizare:
a) Bateria 7 din Reg. 5 Artilerie (Divizia 4 Infanterie, Dec.1916);
b) Compania 12 din Reg. 5 Marş, Oct.1917;
c) Regimentul 4 Etape, Secţia 2 (Medgidia, Mai 1917);
d) Comandantul Bateriei 4 din Reg. 3 Obuziere
(Divizia 4 Infanterie, zona Isaccea, Mar.1917);
e) Ştabul Armatei 3 (Babadag, Iul.1918, alături de ştampila
secţiei de cenzură a Armatei 3 Bulgare).
Fig. 12: Bulgarian military cancellations without localization:
a) 7th Battery of 5th Artillery Regiment (4th Infantry
Division, Dec.1916);
b) 12th Company of 5th March Regiment, Oct.1917;
c) 2nd Section of 4th Staging Regiment (Medgidia, May 1917);
d) 4th Battery Commander of 3rd Howitzer Regiment
(4th Infantry Division, Isaccea area, Mar. 1917);
e) 3rd Army HQ (Babadag, July 1918, next to the cancellation
of the censorship section of the 3rd Bulgarian Army).
activat mai ales în Dobrogea și tului), cât și cașetul/ștampila admi-
Muntenia, din ianuarie 1917 s-au nistrativă a unităţii (aceasta însă în
concentrat (odată cu întreaga Ar- general cu texte neutre, gen Ar-
mată Română) în Moldova neocu- mata de Operaţii, fără nici o indi-
pată și în Delta Dunării. care în clar a numelui unităţii). Iar
Multitudinea unităţilor și a ofi- multe dintre ele sunt scrise pe
ciilor poștale militare nu ne per- cărţi poștale ilustrate românești,
mite nici măcar o timidă înșirare a reprezentând localităţile din Ro-
lor (acest lucru a fost făcut cu des- mânia de unde scrie expeditorul,
tul succes în bibliografia enunţată astfel încât pot fi localizate și per-
în subsol); se poate preciza doar că sonalizate muţumitor (Fig. 15).
cvasitotalitatea corespondenţelor
poartă atât ștampila poștală de A. 6) Militari polonezi
pe teritoriul României (1917)
campanie (din care există mai
multe tipuri, cu texte în litere chi- a) Soarta polonezilor, divizaţi
rilice, iar identificarea unităţii mili- între cele două mari imperii, Aus-
tare arondate se face atât cu triac și Rusesc, nu a fost de invi-
numere, cât și cu litere ale alfabe- diat în timpul războiului uuu
5
Detalii vezi la: Alexander Epstein - Russian Posts in Northern Bucovina, The Post-
Rider (Canada) nr. 41/Nov. 1997, retipărit şi în Romanian Postal History Studies
(SUA) - mai jos RPHB - nr. 23/1997; Grecu Dan-Simion - Bucovina în timpul ocu-
paţiilor ruseşti 1914-1917, Buletin ABB no. 1(35)/Feb. 2001.
6
Despre acestea vezi articolele lui Alexander Epstein - Russian Postal Mail from Ro-
mania 1916-1918, The Post-Rider nr. 34/Iunie 1994; nr. 36/Iunie 1995; nr.38/Iunie
1996 (retipărite şi în RPHB nr. 14/1994, 17/1995 şi 19/1996).
pagina 5

 ^
philatelica.ro istorie postala
,

fost numit șef-inspector al Forţelor

armate Poloneze din Ucraina și ra-
porta direct comandantului Arma-
tei a 9-a rusești. Ideea este aceea
că polonezii din unităţile rusești
aparţinând Frontului Românesc
(estimaţi la 160.000) au avut o con-
tribuţie importantă la organizarea
acestor unităţi naţionale, contribu-
Fig 13: caşete militare bulgare personalizate (cu localizare ţie încă necunoscută datorită se-
în România ocupată): cretizării până de curând a
a) Împuternicitul militar bulgar pe lângă administraţia arhivelor corespunzătoare. În
militară germană M.V.i.R, alături de ştampila bilingvă final, Corpul 3 Armată Polonez va
bulgară din Bucureşti, Feb.1917; fi atacat și distrus în aprilie 1918 la
b) Comandatura de etape Constanţa, sep.1918; Nemirov de populaţia bolșevizată,
c) Exploataţia Gării Comana România (!, localitate pe calea
ferată Medgidia-Negru Vodă), Dec.1917. iar resturile se vor preda austro-
Fig. 13: Bulgarian personalized military cancellations ungarilor (aceștia începuseră ocu-
(located in the occupied Romania): parea Ucrainei din martie 1918),
a) The Bulgarian Military Authorized Person near the German care îi vor dezarma la Odesa.
Military Administration M.V.i.R, next to the Bulgarian Dacă eventuale piese prove-
bilingual cancellation from Bucharest, Feb.1917; nind de la Corpul 3 Polonez nu au
b) Staging Command, Sept.1918; legătură directă cu România, în
c) Railway Comana Station Romania (locality at the railway schimb corespondenţe în legătură
Medgidia-Negru-Vodă, Dec.1917). cu Uniunea Militarilor Polonezi
din Armata a 9-a (din Moldova
așadar) au devenit accesibile
când, pe lângă cuceririle reci- todeterminare, ceea ce va permite printr-o șansă; chiar dacă nu sunt
proce ale celor două puteri amin- militarilor de origine poloneză din spectaculoase, ele reprezintă do-
tite (ce se făceau pe seama Armata Rusă să formeze pe toate cumente de mare importanţă is-
teritoriilor poloneze din Galiţia și fronturile Uniuni (Soiuz-uri) ale mi- torică, vezi un exemplu în Fig. 16.
Rusia), au fost ocupaţi în bună litarilor polonezi. Așa s-a întâmplat b) în a doua parte a războiului,
parte și de germani. Faptul că au și pe frontul din Moldova, unde Divizia 4 Poloneză a participat,
luptat pentru autonomie și au Uniunea Militarilor Polonezi s-a în- alături de aliaţi francezi și greci, la
reușit să alcătuiască unităţi mili- fiinţat în garnizoana Armatei a 9-a campania din Ucraina (Odesa)
tare naţionale nu este de mirare, Ruse din Piatra Neamţ (de unde a contra bolșevicilor. Întregul front
interesant este faptul că au făcut- emis și un apel care cerea o „Polo- va fi nevoit să se retragă în aprilie
o, în condiţii istorice și profitând nie Independentă, Unită și Demo- 1919 peste Nistru, în Basarabia.
de situaţii diferite, de ambele cratică cu ieșire la mare”). Tot După evacuarea Odesei, Divizia 4
părţi ale baricadei: atunci încep recrutările printre cei va fi desfășurată de la mijlocul
- în cadrul armatei austro-un- 700.000 militari polonezi ai fostei lunii aprilie pe o linie de apărare
gare a fost înfiinţată încă din armate ţariste, cu scopul de a con- de-a lungul Nistrului, în sectorul
1914, sub coordonarea lui Pil- centra trei corpuri de armată polo- dintre Tălmaci și Olănești. Ulte-
sudski, o Legiune Poloneză for- neze (cu același obiectiv al refacerii rior, divizia s-a alăturat Armatei
mată din două Brigăzi, care a postbelice a unui stat naţional). Po- Poloneze din Galiţia în lupta sa
luptat contra rușilor în ideea unei lonezii din unităţile rusești din Mol- contra Ucrainienilor. Corespon-
Polonii independente postbelice. dova au recrutat pentru Corpul 3 denţe de acest gen din Basarabia
Principala sa activitate a fost în Armată (cu comandamentul în Vin- nu sunt însă cunoscute.
Galiţia, dar ocazional a luptat și în niţa). Fostul comandant al Corpului
Bucovina (zona Cernăuţi, etc). A 29 Armată Rusesc din Moldova a (continuare în numărul următor)
produs numeroase efecte poștale
circulate (cărţi poștale ilustrate, Dan Simion GRECU, născut la 2 mai 1962 în Hunedoara, licenţiat
ștampile ale unităţilor în limba al Facultăţii de Medicină Timișoara (1987) și al Facultăţii de Istorie
poloneză, viniete), căutate de co- Sibiu (2007), medic primar psihiatru.
lecţionari, dar nu vom intra în de- Preocupări filatelice: istoria poștală a teritoriilor românești pe perioada
talii întrucât nu au ajuns niciodată
pe teritoriul României Vechi. conflictelor militare (1913, 1914-1918, 1939-1945) și a anilor postbelici,
- în 1917, Revoluţia din februa- cu referire mai ales la poșta militară, cenzură, corespondenţa prizonierilor,
rie afirmă dreptul naţiunilor la au- internaţilor, refugiaţilor, deportaţilor, etc.
Contact: damirro@yahoo.com
pagina 6

philatelica.ro postal history

Foreign military posts in Romania (XX Cen.) - Second Part

Dan-Simion GRECU locality). Many times it appears civil correspondence).
only the cancellation of the unit, The Bulgarian field post could
A. 3) Bulgarian military post without any cancellation of post offer interesting items, coming
in Romania (1916 - 1918) office. The 3rd Bulgarian Army from rare units such as aviation (es-
The Bulgarian military action had a section for censorship pecially the stations for captive bal-
was limited to Dobroudja (the 3rd with its own postmark, used for loons from Dobroudja), navy (two
Bulgarian Army, with the divi- the cancellation of a part of the torpedo gun boats and one subma-
sions no. 1, 4, 6, 12 Infantry and military post, apparently only rine, See Fig. 11), and others.
no. 1 Cavalry), but comman- those sent from the Northern
dments and standing groups Dobroudja (Babadag-Tulcea). A. 4) Ottoman military post
were also established in the rest The military units cancels the in Romania (1916-1918)
of the occupied Romania (espe- mail using administrative cancella- Turks have sent to the Roma-
cially in Bucharest). tions, which allow the identifica- nian front the 6th Corps (Divisions
There are not known day can- tion (extremely rare there are 15, 25 and 26 Infantry) which was
cellations of the Bulgarian field personalized by Romanian names, operational in Dobroudja ( subor-
post offices from Romania on See Fig. 12-13). Although these are dinate to the 3rd Bulgarian Army),
the correspondence effectively seen on a few number of items, ot- then, from January 1917, staying
circulated, so that, similarly to herwise the military unit could be until the end of the war at the
the civil mail, military mail is sor- indicated only by the sender ad- Siret River, north of Braila (subor-
ted, almost entirely, by the Bul- dress, or there is no such a men- dinate to the 9th German Army).
garian occupation civilian post tion (in this case the affiliation to The ottomans had two types of
offices (which used round Bulga- the military post is recognized only military postal entities:
rian-French bilingual cancella- because of the lack of stamps, a. Stable military postal struc-
tions, with the name of the which are normally used for the tures, localized in Bucharest ;
- Military Post Office no. 1,
using a cancellation-seal with the
text Menzil Sahra Postasi 1/1335
having apparently the role of a
military transit and sorting office
(Fig.14);
- Military Post Office no. 65,
using a bilingual cancellation with
the text Bükreș Osmanli Sahra
Postasi 65/Turkische Feldpost
Bukarest 65, working as a staging
post office in Bucharest;
- Post Office for parcels (with
a postmark having a text wholly
in Arabian language)
- A military censorship bu-
reau4
b. Military postal structures af-
Fig 14: carte poştală românească, expediată de pe frontul filiated to the Great Units of the
Siretului (zona Brăila) de către un militar otoman în anul 1917. front, using cancellations with
Corespondenţa este iniţial ştampilată cu sigiliul militar text wholly in Arabian language or
al Comandamentului Artileriei Otomane (în partea inferioară, negative cancellation-seals with
de culoare neagră, cu textul: Osmanli Topcu Taburu Komandanli, Arabian text.
având completată în partea mediană, cu mâna, data de 16 mai 1917), Part of the military corres-
apoi tranzitează Oficiul Poştal Militar 1, care aplică ştampila-sigiliu pondence has administrative
în culoare albastru. cancellations of the units, the
Fig. 14: Romanian post-card, sent from Brăila area by an Ottoman text being wholly in Arabian lan-
military man in 1917. Initially the post card is cancelled by the guage, bilingual or wholly in Ger-
military seal of the Ottoman Artilery Commandment (at the bottom, man language.
in black color, having the text: Osmanli Topcu Taburu Komandanli, The cancellations of the divisio-
and at the middle, in hand writing, the date of May 16th, 1917), nal field post offices are rarely put
and afterwards in transit at the Military Post Office no. 1, on the correspondence, most of
which put the cancellation-seal of blue color. the time the mail is
uuu
pagina 7

 philatelica.ro
canceled by military cancellation
or/and at the military post office
no. 1 (in transit). Part of the corres-
pondence is personalized, using
Romanian picture post-cards, thus
the identification being easier.
Military posts of the allied forces
on the Romania’s territory (1916-
1918/1920)
A) At the first stage of the
World War 1916-1918, the uni-
que military allied forces, sub-
stantial and organized, were the
Russian ones (among which were
recruited in 1917 the first Polish
national units). There were also in
Romania, but in a lower number,
military men from France, Great
Britain and other allied countries.
B) At the second stage of the
war 1918-1920 (let’s call it local,
national war stage) the foreign
military men arrived on the terri-
tory of the Great Romania, in
many circumstances:
- Serbians which occupied
the Banat, as pretenders to the
territories claimed by both coun-
tries (Serbia and Romania)
- Frenchmen, with the mis-
sion to drive away the German
troops of Mackensen, and to go
to the Bolshevists from Ukraine
(the Army of the Danube) and
also to serve as buffer troops bet-
ween Romanians and Hungarian
people, Romanians and Serbian
people in Banat and Arad (the
Army of Hungary)
- A coalition of allied troops
(French, British, Polish, Roma-
nian) fighting with Bolshevists
over Nistru River in Odessa zone;
in some strategic situations, they
were also in Basarabia or even in
Old Romania
- Allied troops (English, af-
terwards Italian and French)
which served as buffer troops in
the southern part of Dobroudja
(Cadrilater), until the situation re-
garding the affiliation of this area
to Romania was clarified.
A. 5) Russian military post
in Romania (1916-1917)
Considering from the general
perspective of the „historical Ro-
pagina 8

postal history
Fig. 15: un exemplu tipic de poştă militară rusă din Moldova
neocupată, CPI reprezentând Oficiul Poştal din Moineşti,
ştampilată cu un caşet violet gen „Armata de Operaţii”, obliterată
la 19 februarie 1917 (calendar iulian!) de către Oficiul Poştal
Militar nr. 26 (aparţinând Corpului 24 Armată).
Fig. 15: A typical example of Russian military post from the
unoccupied Moldavia, pictured post-card representing the Post
Office of Moineşti, cancelled by a violet postmark type „Army
of Operations”, cancelled on February 19th, 1917 (Iulian Calendar!)
by the Military Post Office no. 26 (belonging to the 24th Army Corps).
manian territories”, the Russian di- which there are many types, with
visions were distributed as follows: Cyrillic texts, and the identifica-
- in Bukovina (Austrian duchy tion of the afferent military unit is
at that time) they were two times made by numbers and also by al-
consecutively in a position of mi- phabet letters) and the adminis-
litary forces occupation (August trative cancellation of the unit
1914 - February 1915 and June (this one has, generally, neutral
1916 - July 1917) occupying diffe- texts, e.g.: „Army of Operations”,
rent areas5; without clear mention of the
- in Old Romania they were as unit’s name). Many of them are
allied forces, subordinated to the written on Romanian pictured
9th Russian Army, beginning with post-cards representing localities
September 1916 until the starting of Romania from which the sen-
of the Revolutions from 19176. If der wrote, so that the localization
in the autumn of 1916 they had and the identification could be sa-
activated especially in Dobroudja tisfactory done. (Fig. 15)
and Walachia, from 1917 they
have been concentrated (in the A. 6) Polish military men on
the territory of Romania (1917)
same time with the Romanian
Army) in the unoccupied Molda- a) The fate of the Poles, divided
via and Danube Delta. between the two great empires,
The multitude of the units and Austrian and Russian, was not one
of the military post offices put us to envy during the war, besides the
in a position to not make any at- mutual conquests of the two men-
tempt to enumerate them (this is tioned Powers (done upon the ter-
successfully done by the biblio- ritories from Galitzia and Russia),
graphy mentioned in the foot they have been mostly occupied,
note); we can only underline that on the other hand, by the Ger-
the majority mails bear both the mans. It makes sense that uuu
postal campaign cancellation (of
 philatelica.ro
they fought for autonomy and
they did it under historical circum-
stances, taking advantage of diffe-
rent situations, from the two sids
of the barricade.
- as part of the Austro-Hunga-
rian Army, a Polish Legion of two
brigades was created since 1914,
under the co-ordination of Pil-
sudski, which fought against the
Russians, thinking at a free post-
war Poland. Its main activity was in
Galitzia, and occasionally in Buko-
vina (Cernăuţi area, etc). It made a
lot of circulated postal items (pic-
tured post-cards, cancellations of
the units in Polish language, stamp
labels) in great demand of the col-
lectors, but we will not detail this,
because they never arrived on the
territory of Old Romania.
- in 1917, the Revolution of
February stated the rights of the
nations to auto-determination,
fact which will give the possibility
to military men of Polish origin
from the Russian Army to create
on all the fronts Unions (Soyuz)
of the Polish military men. It hap-
pened alike to the Moldavian
front, were the Union of the Po-
lish Military men was created in
the garrison of the 9th Russian
Army of Piatra Neamt (from this
place it was launched an appeal
for the foundation of an Inde-
pendent, United and Democratic
Poland with exit to the sea). In
that period of time also begin
the recruitments among the
700,000 Polish soldiers of the
former tsarist Army in order to
concentrate three corps of Polish
army (with the same aim of the
post-war reconstruction of the
national state).
The Poles of the Russian units
from Moldavia recruited people for
the 3rd Army Corps (with the com-
mandment at Vinnitza). The former
commander of the 29th Russian
Army Corps from Moldavia was ap-
pointed chief-supervisor of the Po-
lish Army Forces from Ukraine and
he has to report directly to the
commander of the 9th Russian
Army. The point is that the Poles
from the Russian units belonging to
the Romanian front (about
160,000) brought an important
contribution to the organization of
postal history
Fig. 16: carte poştală militară rusească oficială gratuită
(pentru Armata de Operaţii), scrisă în limba poloneză, expediată
de la Corpul 2 Armată din Moldova (confirmat de aplicarea
ştampilei Oficiului poştal militar nr. 4 cu data de 6 iulie 1917),
adresată Armatei de Operaţii, Uniunea Polonezilor Militari
din Armata 9-a, Secţia Sanitară. Aşadar, o circulaţie
exclusiv în Moldova.
Fig. 16: Official and free of charge Russian military post-card
(for the Army of Operations), written in Polish language, sent
from the 2nd Army Corps of Moldavia (event confirmed by
the cancellation of the military Post-Office no. 4 on 6th of July,1917),
to the addressee: Army of Operations, the Union of the Polish
Military men from the 9th Army, Sanitary Section. So that
an exclusive circulation on Moldavian territory.
these national units, contribution they represent documents of high
unknown because of the secret re- historical importance, see the
gime of the respective archives, re- example in Fig. 16.
cently accessible. Finally, the 3rd b) in the second part of the war,
Polish Army Corps will be attacked the 4th Polish Division took part,
and destroyed in April 1918 at Ne- next to French and Greek allies, at
mirov, by the population under the campaign from Ukraine
Bolshevik regime, and the rest will (Odessa) against the Bolsheviks.
surrender to the Austro-Hungarian The entire front will be obliged to
Army (which began the Ukraine oc- retire in April 1919 over the Nistru
cupation in March1918) and will be in Bassarabia. After the evacuation
disarmed at Odessa. of Odessa, the 4th Division will be
If the possible post-cards co- displayed, from the middle of April,
ming from the 3rd Polish Corps on a defensive front line on Nistru
don’t have direct connection to length, in the section between Tal-
Romania, in exchange, the corres- maci and Olănești. Later on, the di-
pondence referring to the Union vision joined the Polish Army from
of the Polish Military men of the Galitzia for the fights against Uk-
9th Army (so that from Moldavia) raine. This type of mails from Bas-
became accessible by chance; sarabia are not known.
even if there are not spectacular, (to be continued)
Dan Simion GRECU is native of Hunedoara, Romania, and received
his education in medicine and history. Working in philately:
postal history of Romanian territory.
Contact: damirro@yahoo.com
pagina 9


philatelica.ro
Sticla, între mărgică și fibra optică (I)
Florin PATAPIE-RAICU
Omniprezentă în viaţa de zi cu zi şi atât de aparent
banală, folosită de către toţi ca şi cum ar fi o prelungire
firească a mâinilor sau un auxiliar aflat uneori pe traseul
organelor noastre de simţ, vizibilă permanent
(dar frecvent neglijată de vederea noastră) într-o
diversitate de obiecte înconjurătoare care o înglobează
parţial sau total, spărgând-o din neglijenţă
şi scuzându-ne cu acel cioburile aduc noroc faţă
de cei din jur ori faţă de noi înşine dacă suntem
singuri, aruncând-o cu uşurinţă - spartă sau întreagă -
la ghena de gunoi de unde este eventual recuperată,
STICLA face parte de când lumea, aproape
la fel ca şi aerul, din mediul uman.
În filatelie STICLA poate consti- am pus deoparte toate personajele
tui o temă de colecţionare la fel de găsite pe timbre, atât cele anonime
interesantă ca altele, aşa cum am cât şi celebrităţile, care purtau
considerat şi eu în urmă cu mai ochelari, dar am renunţat - cel
mulţi ani, când am început să pun puţin în parte - la acest paragraf de
într-un mic clasor marca Abria, tim- colecţie la tema STICLA deoarece
bru după timbru, ceea ce mi s-a respectivele timbre copleşeau din
părut că ar fi util în reflectarea punct de vedere numeric restul
acestei teme. Simultan, ca un te- celor care păreau mai potrivite
matician care se respectă, am temei restrânse. Ceea ce am obser-
colecţionat şi alte materiale vat atunci în problema persoanelor
filatelice la temă, care însă, la fel ca cu ochelari de pe timbre este că fe-
şi majoritatea timbrelor din acel meile sunt ultraminoritare la acest
clasor, nu erau dedicate STICLEI în capitol, poate şi din cauză că ideea
sine, ci mai degrabă unor domenii de a le prezenta pe doamnele cu
care prezentau şi obiecte, total sau afecţiuni oculare purtând banalii
parţial confecţionate din sticlă. Îmi ochelari nu ţine de acel des clamat
aduc aminte că la un moment dat political correctness. Se pare că
doamnele contemporane apărute
pe timbre au fost salvate de acest
Fig. 2 clasic auxiliar optic prin inventarea
lentilei de contact (făcută, de cele
mai multe ori, tot din sticlă). Vom
mai vorbi despre acest subiect al
ochelarilor la momentul potrivit.
După ani de colecţionare a
acestei teme pot spune că există
relativ puţine timbre care să ilus-
treze subiectul propriuzis al fa-
bricării şi prelucrării sticlei ori a
obiectelor din sticlă (Suedia este
campioană în domeniu, Fig. 1 - tim-
bru inclus în carnetul Mi #C142,
vezi şi altele în continuare), majori-
tatea mărcilor poştale care pot fi
incluse la tema în discuţie în-
făţişând doar produsul finit. Nu mai
vorbesc, de exemplu, de
prezentarea drept subiect principal
pe piesele filatelico-poştale a
pagina 10

^
filatelie tematica
mărgelelor, care sunt Fig. 1
obiecte mici şi relativ mo-
notone, ori a geamurilor şi
oglinzilor, a căror desenare/ma-
chetare ca atare ar fi total nespec-
taculoasă dar şi neatractivă
comercial din punctul de vedere al
producătorilor de timbre, datorită
celor două proprietăţi fizice care
sunt, în acelaşi timp, două mari ca-
lităţi ale sticlei: transparenţa (pen-
tru geamuri) şi reflexivitatea
(pentru oglinzi). De aceea, pe ilus-
traţiile mărcilor poştale vom găsi
destul de rar aceste obiecte din sti-
clă ca element principal (mărgele,
oglinzi, geamuri sau parbrize), ele
fiind prezente mai mult în contex-
tul unor imagini conţinând şi alte
elemente: de exemplu, ca să vor-
bim despre o românca celebră-
Anna de Noailles (care, dacă tot am
comentat mai sus, nu poartă...
ochelari cel puţin aici, unde este
prezentată la tinereţe), pe marca
poştală franceză Mi #1998 este în-
făţişată având la gât un şirag de
perle sau de mărgele, iar în păr o
agrafă asortată din aceleaşi perle
sau mărgele (nu ştim exact din ce
anume sunt făcute aceste
podoabe, deoarece nu se pre-
cizează nicăieri despre ce anume ar
fi vorba, dar ştim că de foarte
multe ori, chiar dacă aveau un şirag
scump din perle veritabile, doam-
nele îşi păstrau colierul autentic şi
valoros într-un seif, iar la recepţii
purtau o dublură mai ieftină, din
sticlă, care imita perfect originalul);
pe suportul ilustratei maxime
(Fig.2) Anna de Noailles poartă
doar colierul, dar pe ştampila Pre-
mier Jour din Paris apare din nou,
la fel ca pe timbrul poştal, cu am-
bele podoabe. În alte cazuri,
vorbind, de exemplu, uuu
 ^
philatelica.ro filatelie tematică

despre geamuri, ele apar ca o parte mită a reproduce respectiva fran-

componentă a ferestrelor, asa cum catură mecanică în articolul meu.
este în cazul originalei serii de tim- După cum bănuiţi, colegul suedez,
bre cehoslovace dedicate Expo- ca orice persoană cu înaltă edu-
ziţiei Filatelice Internaţionale caţie, a răspuns prompt la soli- Fig. 4 jele marine ori în albiile
PRAGA 1978 (Fig.3, Mi #2364- citarea mea, acordându-mi nu râurilor, printre aluviunile
2368), care are ca subiect ferestre numai dreptul de a reproduce aduse din zonele vulcanice
istorice pragheze. acea francatură mecanică, dar aflate în amonte. O francatură
Fig. 3 chiar trimiţându-mi o imagine mecanică din SUA (Fig.4), văzută cu
mai bună a ei cât şi a altor data de 28 noiembrie 1939, care
două din serie, aflate acum în face parte dintr-o serie emisă de
noul său exponat care tocmai a fost firma „Owens-Illinois Glass Com-
prezentat la Expoziţia Filatelică pany” din SUA şi este dedicată Isto-
Mondială CHINA 2009, unde a fost riei sticlei, redă în cartuşul ilustrat
medaliat cu aur (a obţinut 91 de un om primitiv descoperind sticlă
puncte) iar acum, când scriu aceste naturală pe valea unui râu.
Pentru ilustrarea acestui articol rânduri, pleacă spre Sofia la Expozi- Diferite obiecte din sticlă natu-
cu piese filatelice care să reflecte ţia Filatelică Europeană BULGARIA rală, cum ar fi vârfuri de suliţe, har-
tema încă din primele momente 2009. Îi doresc succes la Sofia prie- poane, topoare, oglinzi, mărgele se
ale istoriei umanităţii nu aveam tenului Bengt-Göran Österdahl şi îi păstrează în muzee la secţiunea de
nimic în colecţia personală şi nici mulţumesc pe această cale pentru începuturi a lumii pe care o
nu cunosc să se fi emis pe undeva imaginile menţionate din ex- cunoaştem. Pe timbrul egiptean
în lume vreun timbru poştal în ponatul său, imagini pe care le pot din Fig. 5, Mi #602, se poate ob-
acest sens. Mi-am amintit însa că, vedea imediat mai jos şi cititorii serva un şirag de mărgele la gâtul
în urmă cu șapte ani, citind revista români, cu speranţa că în viitor un zeităţii feminine.
Philatelia Chimica et Physica edi- tânăr sau mai puţin tânăr filatelist
tată de gruparea tematică ameri- de pe la noi va construi un exponat
cană CPOSSU (Chemistry and competitiv inspirat de acest articol.
Physics on-Stamps Study Unit, afi- Sticlele sunt un amestec de
liată la ATA) al cărei membru sunt, dioxid de siliciu şi silicaţi ai
văzusem prezentat exponatul diferitelor metale, cu proprietăţi Fig. 5
filatelic The development of Che- care le conferă o foarte diversă
mistry al colegului de grupare te- gamă de aplicaţii în viaţa de zi cu zi.
matică, Dr. Bengt-Göran Österdahl. Sunt materiale amorfe, având rezis-
În acel exponat, la pagina 2 unde tenţă mecanică şi duritate mare, în
începea prezentarea pieselor timp ce coeficientul de dilatare este
filatelice, în paragraful intitulat Ori- mic. Nu au punct de topire precis În Mesopotamia anului 3500 î.C.
gins of applied Chemistry (Originile definit aşa cum este în cazul me- se confecţionau mărgele din topi-
chimiei aplicate) colegul (şi acum talelor şi aliajelor metalice, ci pre- tura nisipului cuarţos, uneori vitrifi-
prietenul) Bengt-Göran prezenta zintă o plajă a temperaturilor de-a cat în mod natural prin acţiunea
trei piese (două francaturi lungul căreia se produce topirea. trăznetului. Folosirea acestei tehnici
mecanice şi un timbru postal) care Prin încălzire se înmoaie treptat, în jurul anului 1700 î.C. a condus la
acopereau istoria sticlei, respectiv, ceea ce permite prelucrarea sticlei extinderea domeniului de folosire a
pentru epoca omului primitiv, an- prin suflare, presare, turnare, la- sticlei, în Mesopotamia şi Egipt în-
ticul Egipt şi Roma antică. Eram minare sau tragere în fire subţiri. florind artizanatul podoabelor din
foarte interesat de a reproduce în Cea mai veche sticlă este sticla bucăţi de sticlă fixate în suporturi
acest articol francatura mecanică naturală, fie de origine vulcanică, metalice (coroane, brăţări, inele)
purtând numărul 1, dedicată des- rezultată prin răcirea rapidă a lavei, care se exportau.
coperirii sticlei naturale de către fie apărută pe plajele marine şi în După cum arată dovezile is-
omul primitiv şi apărută în SUA, în deşerturile nisipoase prin topirea torice, în Egipt sticla era cunoscută
anul 1939, intr-o serie numărând banalului nisip (dioxid de siliciu) la de prin mileniul III î.C., fabricarea sa
cel puţin 21 de francaturi mecanice temperatura înaltă a trăznetului. extinzându-se pe la 1.500 î.C. O
dedicate Istoriei sticlei. Singura În istoria omenirii sticla a fost echipă germano-britanică de ar-
soluţie era să-i scriu colegului cunoscută încă din epoca de piatră, heologi a descoperit recent la Qan-
Bengt-Göran Österdahl din Suedia când omul primitiv a găsit întâm- tir-Piramesses (în delta Nilului)
(cum spuneam mai sus, ţară aflată plător bucăţi de sticlă naturală cu urme de sticlă topită în creuzete
pe primul loc în emiterea de timbre diverse mărimi şi forme, observând ceramice cilindrice pe locul unor
poştale dedicate fabricării şi prelu- reflexiile luminii solare pe frag- mari ateliere de sticlărie uuu
crării sticlei) şi să-l rog să-mi per- mentele din sticlă rătăcite pe pla-
pagina 11

 ^
philatelica.ro filatelie tematica

ale Egiptul anului 1250 î.C. Aici se militară (haina şi pantalonii), ma- geaua metalică printr-o ţeavă meta-
produceau în serie lingouri din sti- chetatorul mărcii poştale reuşind lică, având la capăt un muştiuc din
clă colorată, care erau apoi prelu- să sugereze sticlirile materialului lemn, care ferea gura sticlarului de
crate sub forma diverselor obiecte amorf în lumina zilei. temperatura înaltă a ţevii. Adunând
decorative sau a unor podoabe Istoricii şi arheologii estimează la capătul metalic o bilă din sticlă
pentru elitele locale ale vremii, ori că producerea unor vase în în- lichidă şi suflând, se obţinea o bulă
pentru export în zona meditera- tregime din sticlă a început cu 700 care putea fi apoi uşor modelată.
neană (Fig. 6, Egipt Mi #653, Fig. 7, de ani î.C. Modelul confecţionat Francatura mecanică din SUA (Fig.
RDG Mi #2332). Tot egiptenii au din argilă nisipoasă, prins la vârful 10), văzută cu data de 7 mai 1940 şi
meritul de a fi cei care au realizat unei vergele metalice, era înmuiat care face parte din aceeaşi serie
primele proteze oculare. în sticla vâscoasă. Sticla care adera dedicată Istoriei sticlei, în cartuşul
la model era încălzită la flacără ilustrat redă un interior de atelier şi
pentru a se distribui cât mai uni- un sticlar roman utilizând dispozi-
form şi a se netezi. Apoi, miezul din tivul de suflat sticlă.
argilă era îndepărtat treptat după
răcire. Procesul tehnologic era
greu şi periculos, iar preţul sticlei
era apropiat de cel al pietrelor
Fig. preţioase (Fig. 9, Egipt Mi #189, Fig.
6-7 reluat în culori schimbate pen- Această tehnologie nouă 10
tru Palestina, Mi #46). a fost făcută posibilă şi de
cuptoarele avansate ale romanilor,
care permiteau atingerea unor
temperaturi mai înalte şi obţinerea,
în locul sticlei vâscoase a egipte-
nilor - imposibil de prelucrat prin
suflare - a unei sticle aproape
lichide. Obiectele din sticlă s-au
În biblioteca regelui asirian As- fabricat apoi timp de aproape 2000
surbanipal (668-626 î.C.) s-a găsit Fig. 9 de ani pe baza acestei tehnici man-
cea mai veche reţetă cunoscută Trebuie subliniat că până ufacturiere a romanilor. Două din
pentru fabricarea sticlei. la această epocă, în Asia sau valorile unei foarte reuşite serii de
Despre chinezi se spune că în Egipt, sticla produsă era opacă. timbre suedeze gravate de către re-
foloseau sticla (nu fabricată de ei, Pentru obţinerea unei sticle trans- gretatul Czeslaw Slania (Fig. 11, Mi
ci probabil găsită în natură) încă din parente era necesară o tempe- #746 şi Mi #747) prezintă doi
mileniul IV î.C., în aceeaşi perioadă ratură minimă de 1.500 grade sticlari din sec.XX, utilizând clasicul
cu mesopotamienii. Celsius, despre care se afirmă că nu dispozitiv inventat de romani pen-
În mileniul II î.C., în întregul putea fi obţinută cu tehnologia tru suflarea sticlei topite, iar pe
bazin al Mării Mediterane se con- acelor vremuri. două din vinietele seriei spaniole
fecţionau oglinzi cu suprafeţe lus- Pe la începutul erei noastre a (Fig. 12, Mi #2820-2825) se văd
truite din obsidian duracea sticlă fost descoperit procedeul de fa- atât capetele ţevilor metalice cu
de origine vulcanică pe care meş- sonare prin suflare a obiectelor din bulele de sticlă topită, cât şi unelte
teri iscusiţi o tăiau în foi cât mai sticlă goale în interior. Se pare că metalice auxiliare procesu- uuu
subţiri. Aşadar, doamnele bogate procedeul a fost inventat în Siria,
îşi permiteau să-şi aprecieze sin- dar tehnica s-a răspândit repede în
gure gradul de frumuseţe, fără a tot Imperiul Roman. Unele surse
apela la opiniile sclavelor, care atribuie romanilor această de-
puteau fi subiective, formale şi mai scoperire, prob-
ales false. Bărbaţii foloseau abil deoarece,
mărgele din sticlă (ceva mai mari la fel ca în multe
decât cele de la gâtul doamnelor) alte domenii,
pentru a-şi înfrumuseţa veş- romanii au per-
mintele: în Fig. 8, pe basorelieful fecţionat în
persan (datat în jurul anului 500 mod spectacu-
î.C.) de pe timbrul din RDG, Mi los tehnologia
#1786, suliţaşul poartă inserate iniţială. În sec. I
astfel de mărgele de sticlă de e.n., un meşter
culoare albastră pe uniforma roman anonim Fig.
Fig. 8 a înlocuit ver- 11
pagina 12

 ^
philatelica.ro filatelie tematica

aurul, iar una din cele mai ieftine Fig.

valora preţul a zeci de sclavi. Se
spune că faimosul împărat Nero a 14
plătit pentru un astfel de vas nu
mai puţin de şaptezeci de talanţi
(echivalentul a trei sute de sclavi
tineri şi puternici). Diatretele, la fel
de scumpe, erau vase din sticlă
duble, cu o cupă în interior şi o
Fig. dantelă de sticlă în exterior. Dan-
12 tela nu atingea cupa interioară, Fig.
permiţând menţinerea ori con-
sumarea unor băuturi fierbinţi fără 15
pericol de ardere din partea utiliza-
torului. Până în zilele noastre s-au
mai păstrat în jur de zece diatrete,
numai câteva fiind întregi. Se pre-
supune că au fost făcute de către
un singur meşter roman, care a dus
cu el în mormânt secretul de fabri-
lui de producere a minunatelor vase caţie. O serie de mărci poştale din
din sticlă reproduse pe timbrele Berlinul de Vest, emisă in anul Fig.
propriu-zise ale seriei. Foarte expre- 1986 (Mi #765-768 pe plicul efec- 16
sivă este imaginea de pe prima vini- tiv circulat la Iaşi, Fig. 13) şi ilus-
etă, care infăţişează o grămăjoară trând capodopere ale artei
strălucindă din cioburi de sticlă-ma- sticlarilor din primele secole ale
teria primă pentru ceea ce vor erei creştine, redă pe ultima valo-
ajunge a fi la final obiectele înnobi- are (Mi #768, vezi săgeata roşie) o
late prin tehnica şi măiestria diatretă romană din secolul IV.
sticlarului anonim; grămăjoara Sticla romană policromă a în-
aceasta de cioburi mai subliniază
o calitate de neînlocuit a sticlei -
aceea de a fi un material 100%
reciclabil. În zilele noastre, când
cei 3 R (Reducere, Reutilizare,
Reciclare) sunt la ordinea zilei,
sticlele sparte şi cioburile - cum Fig.
se spune dintotdeauna - aduc 17
noroc pentru că reprezintă o ma-
terie primă ieftină în industria
energointensivă a sticlei. Fig.
Sticla romană scumpă era 13
obţinută din nisipuri albe, foarte
pure, fiind incoloră şi translucidă
(dar încă nu transparentă). Era ceput să fie tot mai mult între-
folosită pentru veselă, bibelouri, buinţată pentru a produce cupe şi
podoabe şi ornamente preţioase. pocale, clondire (Fig. 14, Elvetia Mi
Foarte scumpe erau si ceştile de #1056), vase de păstrat parfum ori
sticlă pentru spălatul mâinilor pahare pentru ocazii festive (Fig. 15,
(trulla), vase folosite de meseni Elveţia Mi #1031 şi Fig. 16, RDG Mi
după fiecare fel de mâncare (ro- #2186), pentru biberoane şi alte
manii nu cunoşteau tacâmurile). obiecte practice. Am scormonit în laptelui în recipient, în loc să fie ori-
Printre regretatele secrete pier- propria memorie filatelică în zontală este şi ea… înclinată, lucru
dute ale unor tehnologii romane căutarea unui timbru cu biberon imposibil în prezenţa gravitaţiei te-
este şi modul de producere al cu- spre exemplificare şi mi-am amintit restre! Vedem de aici cum sticla, prin
pelor murrhine-vase mici şi fără or- de acel timbru polonez (Fig. 17, Mi faptul că are o proprietate esenţială
namente, dar cu străluciri ului- #1274) care este faimos prin numită transparenţă, nu ne poate
toare, în mii de scânteieri multicol- greşeala de machetare: deşi sticla „minţi”! Transparenţa, în mod evi-
ore, care erau mai scumpe decât biberonului este înclinată, suprafaţa dent, este soră bună cu uuu
pagina 13


philatelica.ro
adevărul, afirmaţie aplicabilă şi în
viaţa cotidiană!
Pe lângă sticla în culorile funda-
mentale, meşterii romani au creat
nenumărate alte varietăţi de sticlă,
de la cele ce păreau a fi din pietre
preţioase (imitând smaraldul,
safirul, opalul, peruzeaua ori ru-
binul) până la cele care imitau as-
pectul lemnului sau forma şi
culoarea fructelor. În această epocă
apare ornamentarea cu aplicaţii
din sticlă şi folosirea formelor sau a
matriţelor pentru prelucrări com-
plexe (vase care imitau chipuri sau
reprezentau scene de luptă). De
asemenea, se realizează primele
fire din sticlă (precursorii antici ai
viitoarelor fibre optice), destinate
în special colierelor şi altor
podoabe feminine. Un alt domeniu
de utilizare a sticlei în care romanii
şi-au dovedit tehnica şi talentul a
fost cel al mozaicurilor. Realizate fie
din ceramică şi piatră smălţuită, fie
integral din sticlă, mozaicurile ro-
mane au rămas până astăzi un e-
xemplu concludent de măiestrie şi
rafinament artistic.
Sticla transparentă produsă de
romani a intrat în uzul curent al
alchimiştilor, farmaciştilor ori în cel
al medicilor. Pe la anul 1000 e.n.,
prin cercetările lor, alchimiştii dez-
voltau tehnica realizării aparatelor
chimice, compuse din ţevi, serpen-
tine, retorte din sticlă (Fig. 18,
Fig.
18
Elveţia, Mi #1220) şi perfecţionau
procedeele de distilare în alambi-
curi metalice, dar şi din sticlă (fran-
catura mecanică daneză din Fig. 19
prezintă partea principală a unui
aparat de distilare - produs de
firmă din sec. XX). Deşi nu au reuşit
să obţină nici piatra filozofală, nici
aur din metale comune, alchimiştii
au pus bazele ştiinţei care, ceva
pagina 14

Fig.
mai târziu, se va numi 19
chimie. Apropiaţi ca pre-
ocupări cu alchimiştii, farmaciştii
sau spiţerii mileniului I utilizau re-
cipientele din sticlă pentru simpla
păstrare a unor substanţe biologic
active ori pentru prepararea unor
principii magistrale cu acţiune, real
ori doar aparent, vindecătoare. În
acele timpuri medicii de familie (şi
nu ai oricăror familii, ci doar ale
celor care îşi permiteau un astfel de
medic) foloseau recipiente din sti-
clă, de exemplu, pentru simpla
analiză cantitativă a unor lichide bi-
ologice umane, cum ar fi urina, în
scopul diagnosticării diabetului. Pe
timbrul austriac (Mi #1702) dedicat
celui de-al 5-lea Congres al Asoci-
aţiei Europene pentru Urologie
apare un personaj, uroscopistul,
preluat de pe o miniatură din
Canonul lui Avicenna (980-1037),
celebrul filozof, medic şi fizician
arab care, prin gândirea şi lucrările
sale, a marcat ştiinţele secolelor ur-
mătoare. Miniatura din Canonul lui
Avicenna (Fig. 20) este reprodusă,
se pare, în întregime pe ilustraţia
FDC-ului acestei emisiuni poştale,
pe ştampila prima zi inspirată de
aceeaşi miniatură desenul ei apare
aproape complet, iar pe marca
poştală apare doar uroscopistul,
într-o imagine după aceeaşi
miniatură menţionată. Dacă privim
mai atent, pe timbru este o imagi-
Fig.
20
^
filatelie tematica
ne în oglindă în raport cu cea din
miniatură: pe ilustraţia FDC-ului şi
pe ştampila prima zi uroscopistul
ţine în mâna dreaptă paharul din
sticlă transparentă supus obser-
vaţiei şi apoi degustării conţinutului
său (într-o curajoasă tentativă de
analiză semicantitativă, pentru a
decide dacă pacientul său, per-
soană importantă după cum se
vede şi din mărimea asistenţei din
suită, are sau nu diabet şi, în caz
afirmativ, în ce stadiu anume al
bolii se află), în timp ce pe marca
poştală uroscopistul are paharul cu
proba de urină în mâna stângă. Şi
în acest caz optica, iar prin ea sticla
transparentă (sau invers, sticla şi
prin ea optica) deconspiră şme-
cheria grafică arhicunoscută şi cam
ieftină a unor machetatori de a ne
vinde imaginea în oglindă a uneia
şi aceleiaşi figuri, utilizând una la
machetarea timbrului şi alta la cea
a ştampilei prima zi şi/sau a ilus-
traţiei plicului. Rămâne de văzut
care este imaginea adevărată din
Canonul lui Avicenna. În mod cert,
recipientul din sticlă transparentă
seamănă foarte bine cu ceea ce,
peste vreo opt secole, se va numi
pahar Berzelius, după numele sa-
vantului suedez Jöns Jakob Ber-
zelius (1779-1848), care prin geniul
său a marcat puternic ştiinţa chi-
miei în secolele XVIII-XIX ale mile-
niului trecut.
Se afirmă de către unii istorici că
romanii nu au izbutit să obţină sti-
clă transparentă (ci doar translu-
cidă) şi ca urmare nu ar fi obţinut
nici geamul, nici oglinda uuu

philatelica.ro
din sticlă. Intr-adevăr, în secolul I al
erei noastre ferestrele bogaţilor
vremii se executau din piatră trans-
parentă, tăiată în foi subţiri, iar
cetăţenii mai săraci aveau gratii din
lemn în locul ferestrelor sau doar
orificii practicate în pereţi prin care
lăsau să patrundă aerul şi lumina.
Totuşi, se pare că romanii reuşiseră
să obţină şi sticla transparentă,
după cum o atestă resturile de
geamuri descoperite în ruinele de
la Pompei. Rămâne în sarcina is-
toricilor de a stabili dacă nu cumva
tehnologia fabricării de către ro-
mani a sticlei transparente pentru
geamuri a fost uitată şi re-
descoperită mai târziu, după un Ev
Mediu rece şi întunecat, plin de
vitregii ale istoriei.
În primele secole din mileniul II
al erei creştine a început constru-
irea marilor catedrale gotice în Eu-
ropa catolică. Se pare că difi-
cultatea insurmontabilă la acea
vreme de a produce plăci mari din
sticlă a condus la inventarea
tehnicii vitraliilor. Tehnologia ro-
mană de fabricare a geamurilor
plane devenită uitare, ori simplul
fapt că secretul manufacturării sti-
clei pentru ferestre fusese bine
păstrat de autori au făcut să înflo-
rească tehnica vitraliilor, care a per-
mis închiderea marilor ferestre
ogivale ale catedralelor sau a feres-
trelor bisericilor, cu sticlă colorată
îmbinată sub forma unor mari
opere de artă. Meşterul sticlar
sufla sticla topită sub forma unei
băşici de dimensiuni convenabile,
la care se ataşa o vergea de fier în
partea opusă ţevii de suflare. După
desprinderea bulei topite se rotea
rapid vergeaua şi sticla căpăta
forma unui disc. Vitraliile se con-
fecţionau din astfel de discuri sau
bucăţi din discuri tăiate la formele
dorite pentru a fi îmbinate după un
desen prestabilit ca într-un puzzle.
Aceste monumente din piatră şi sti-
clă ale artei Evului Mediu au rezis-
tat secolelor, fiind acum incluse de
către UNESCO pe lista patrimoniu-
lui artistic şi cultural al umanităţii.
Catedrala din Canterbury, constru-
ită în jurul anului 600 (Fig. 21,
Marea Britanie Mi #587-589), cat-
edrala Saint-Etienne din Sens (Fig.
^
filatelie tematica
22*, Franţa Mi #1513), a cărei con- Fig.
strucţie începe la 1135 şi este con-
siderată adesea ca fiind prima 21
catedrală gotică, apoi catedrala din
Chartres - catalogată a fi drept cel
mai important ansamblu de vitralii
din secolul al XIII-lea, construită
între anii 1142-1240 şi inaugurată
în 1260 (Fig. 23*, ilustrata maximă
franceză cu marca postală Mi
#1453), catedrala Notre Dame din
Paris, construită în două etape,
între 1183-1250 şi continuată între
1250-1450 (Fig. 24*, Franţa Mi
#1474), biserica Sainte Madeleine
din Troyes construită la mijlocul
secolului al XII-lea (Fig. 25*, Franţa
Mi #1598), biserica Sainte-Foy din
Conches, construită în secolul al
XVI-lea (Fig. 26*, ilustrata maximă
franceză cu marca poştală Mi
#1427) sunt doar câteva exemple
ale unor locuri celebre cu încărcă-
tură religioasă dintre multele pe
care le întâlnim illustrate cu vitralii
pe mărcile poştale. Şi pentru a con-
tinua exemplificarea, mergând de
la vest către estul Europei, a- franceză cu cea mai mare
suprafaţă a vitraliilor (aproape
mintim vitraliile religioase din ca-
tedralele şi bisericile germane (Fig. 6500 de metri pătraţi) şi cu cele
mai mari vitralii gotice din Europa,
27*, RFG Mi #B13, la care şi
ştampila prima zi din Bonn, o altă vitregie a istoriei (vorbim aici
16.11.1976, este ilustrată cu ele- de cel de-al Doilea Război Mon-
mentul central al desenului vitrali- dial) a dus la distrugerea unor mari
ului, apoi West Berlin Mi #B5, West suprafeţe ale acestor capodopere
Berlin Mi #B6) sau din capela St. în urma bombardamentelor ger-
Jakob construită la Gräpplang în mane. După război, religiosul şi
1150 (Fig. 28*, Elveţia Mi #905), laicul au conlucrat în acţiunea de
din biserica St. Erhard-Breitenau renovare a catedralei din Metz,
construită în jurul anului 1390 (Fig. mari artişti plastici ai Franţei
29*, Austria Mi #1435) ori din lă- aducând o atmosferă de mod-
caşuri de cult poloneze (patru tim- ernism în interpretarea subiectelor
bre cu vitralii religioase din secolele religioase de pe noile vitralii, care
XIV-XV, parte a unei serii având ca au înlocuit operele meşterilor
temă generală Pictura pe sticlă, anonimi făcute cioburi de explozii-
Polonia Mi #2102-2109). le războiului.
La trecerea a şapte secole de la * vezi pagina 16
începerea construcţiei catedralei (continuare în numărul următor)
Saint Etienne din Metz - catedrala
Florin PATAPIE-RAICU, licenţiat al Facultăţii de fizică a Universităţii Al.I.Cuza
din Iaşi, cercetător ştiinţific principal cu activitate în domeniul biofizicii mem-
branelor celulare şi în cel al ştiintei materialelor cu aplicaţii în aeronautică şi
în energetica nucleară.
Domeniile de specializare filatelică: astrofilatelia, filatelia tematică axată în
principal pe istoria ştiinţei, de la micro- la macrocosmos; machetator a peste
250 de ştampile ocazionale (în ţară, dar şi în străinătate), al unui număr similar
de ilustraţii pentru plicuri ocazionale şi al unor întreguri poştale, autor a peste
200 de articole filatelice în diverse publicaţii din ţară si din străinătate.
Preşedinte al Societăţii Filatelice Moldova-Iaşi.
Contact: flpatapie@yahoo.com
pagina 15

 ^
philatelica.ro filatelie tematica

Fig.
22
Fig.
24
Fig.
25

Fig.
23

Fig.
27

Fig.
26

Fig.
28

Fig.
29

pagina 16

 ^
philatelica.ro pastila

Urletul lui Tarzan la Oficiul pentru Mărci al UE

Johnny Weissmüller, născut
Peter Johann Weissmüller, (2 iunie
1904, în cartierul Freidorf din Ti-
mişoara, pe atunci în Austro-Un-
garia - d. 20 ianuarie 1984,
Acapulco, Mexic) a fost un sportiv
şi actor american de origine ger-
mană. Părinţii săi, şvabii bănăţeni
Petrus Weissmüller şi Elisabeth
Weissmüller născută Kersch, au
emigrat în SUA împreună cu fiul
lor în vârstă de şapte luni.
Copil bolnăvicios, a fost sfătuit
de un medic să se apuce de înot.
Aşa a ajuns de cinci ori campion
olimpic la înot (1924-1928),
deţinătorul a 67 de titluri mondi-
ale şi a 52 de titluri naţionale. A
deţinut recordurile la stilul liber la
toate probele de la 100 de yarzi la
jumătate de milă şi a fost primul
care a înotat 100 m sub un minut.
A devenit celebru prin seria de
filme Tarzan, ecranizări inspirate
de romanele lui Edgar Rice Bur-
roughs. Seria de filme a început la
studiourile MGM, cu Tarzan omul-
maimuţă (Tarzan the Ape Man), în
1932. Se povesteşte că în timpul
revoluţiei cubaneze, pe când
Johny Weissmüller juca golf cu
nişte prieteni în Cuba, jucătorii s-au
trezit înconjuraţi de revoluţionari
înarmaţi. Fără să-şi piardă cumpă-
tul, Weissmüller a lansat celebrul
strigăt al lui Tarzan, iar soldaţii, re-
cunoscându-l, au fost foarte
încântaţi să escorteze grupul într-o
zonă sigură.
Respectându-i-se dorinţa, la în-
mormântarea sa coşciugul a fost
coborât în groapă, având ca fond
sonor celebrul strigăt al lui Tarzan.
Celebrul urlet al lui Tarzan este
subiect de dispută. Moștenitorii
scriitorului Edgar Rice Burroughs,
creatorul legendarului personaj,
vor să obţină dreptul exclusiv de a
se folosi de strigătul omului-
maimuţă. Oficiul pentru Mărci al
Uniunii Europene refuză să de-
clare marcă înregistrată sunetele
scoase de Tarzan pe numele lor,
pe motiv că acestea nu pot fi
transpuse pe note muzicale.
sursă Wikipedia.com
pagina 17

 ^
philatelica.ro filatelie tematica

Eroi ai ciberneticii - Grigore Constantin Moisil

Wobbe VEGTER
O idee începe prin a fi un paradox, continuă prin a fi o banalitate
și sfârșește prin a fi o prejudecată (Grigore C. Moisil)
Matematicianul român și specialistul în știinţa calculatoarelor
Grigore C. MOISIL a fost unul dintre pionierii dezvoltării industriei
tehnicii de calcul în România.
Grigore Constantin Moisil (fig. A urmat şcoala primară şi secun- sitatea din Paris să-şi con-
1) s-a născut la 10 ianuarie 1906 în dară în Bucureşti. După ter- tinue studiile în Mate- Fig. 1
Tulcea, România. I s-a dat nu numai minarea şcolii secundare în 1922 matică, dar în 1931 s-a
numele de Grigore, după bunic, ci a urmat Facultatea de Matema- întors în România pentru a ac-
și cel de Constantin, după tată, care tică a Universităţii din Bucureşti. cepta un post de profesor (fig. 2)
era istoric și membru al Academiei Părinţii săi aveau mai multă în- la Facultatea de Matematică a
Române, unde a fost Director al credere în studiile de inginerie şi Universităţii din Iaşi. Aici a scris lu-
Biroului de Numismatică (fiind și l-au convins să urmeze şi cursurile crări asupra mai multor subiecte
colecţionar de monede). Mama lui Universităţii Politehnice din Bu- de matematică avansată și a înfi-
Moisil, Elena, era învăţătoare în cureşti. Deşi învăţa bine, Grigore inţat şi predat primul curs de al-
Tulcea și ea a fost aceea care l-a în- nu a fost mulţumit de această gebră modernă din România. În
văţat să socotească și să calculeze, alegere şi în 1929 a renunţat la 1936 a fost numit profesor de cal-
chiar înainte ca el să înceapă să Universitatea Politehnică. În ace- cul diferenţial şi integral, iar în
citească și să scrie. laşi an a obţinut doctoratul în 1939 a devenit şi profesor de cal-
Moisil era un copil curios, în- matematică cu o teză despre cul matematic.
totdeauna întrebând de ce, vrând Mecanici analitice ale sistemelor În 1941 a acceptat numirea ca
să afle ce este în spatele lucrurilor continue. Studiul a fost publicat la profesor la Facultatea de Mate-
pe care le vedea. Îşi petrecea mai Paris şi a fost primit favorabil de matică - devenită mai târziu Fac-
degrabă timpul citind şi studiind lumea matematicienilor acelui ultatea de Matematică şi Infor-
decât jucându-se cu ceilalţi copii. timp. În 1930 s-a înscris la Univer- matică - a Universităţii Bucureşti.
Primul calculator în România
După cel de-al Doilea Război
Mondial Moisil a început să pre-
dea Logica matematică, el
înţelegând că noul domeniu, cel al
calculatoarelor, care apărea, va
avea repercusiuni enorme în
schimbarea societăţii. Moisil a
continuat ideile lui Shannon în
sensul că circuitele electrice şi lo-
gica binară au un punct comun
prin aceea că ambele folosesc un
sistem da/nu sau deschis/închis și
în 1961-1962 și-a publicat cele
două volume ale cărţii Circuite cu
tranzistori. A continuat să-şi pu-
blice lucrările de matematică, al-
gebră, teoria numerelor, meca-
nică, logică matematică şi studiul
teoriei automatizării, cum ar fi de
Fig. 2 - Carte poştală românească (Cod 0060/81), emisă în 1981, exemplu Teoria algebrică a me-
la comemorarea a 75 de ani de la naşterea sa, prezentându-l pe canismelor automate. A încurajat
Moisil atât pe ilustraţie cât şi pe marca fixă. Cartea poştală a fost studiul calculatoarelor în România
emisă de asemenea şi în culoarea maro (tot cu codul 0060/81). şi i-a îndemnat pe studenţii săi de
Fig. 2 - Romanian postal card (Cod 0060/81), issued 1981, la Matematică să studieze progra-
commemorating 75 years anniversary of his birth, showing Moisil marea calculatoarelor. În acest fel
in both the stamp design and the cachet. The card has been issued el a jucat un rol important în dez-
also in a brown color (also with Cod 0060/81) voltarea domeniului ştiinţei calcu-
pagina 18
latorului din România. uuu

philatelica.ro
Acestui fapt i se datorează
Fig. 3 primul calculator din
România - CIFA 1 - care a
fost construit în 1954 la Institutul
pentru Fizică Atomică al Acade-
miei Române (CIFA este o abre-
viere a cuvintelor româneşti
Calculator al Institutului de Fizică
Atomică). Acest calculator folosea
tuburi electronice, o memorie pe
tambur magnetic, bandă de hârtie
perforată (la intrare) și producea
la ieșire o bandă pe hărtie perfo-
rată via teletype. Maşina era pro-
gramată în cod maşină, fiind
urmată mai târziu de CIFA-2 şi
CIFA-3, iar la începutul anilor
şaizeci - bazat pe tranzistor - de
CET în 1964.
Moisil a murit subit la 21 mai
1973, în cursul unei călătorii în
Canada, la Ottawa. Opt ani mai
târziu, Facultatea de Matematică
a Universităţii Bucureşti a organi-
zat un seminar care să comemo-
reze 75 de ani de la naşterea sa.
În cuvântul de început se spunea
că Prof. Grigore C. Moisil a luptat
cu toată perseverenţa pentru a
deschide calea înţelegerii mate-
maticii în ţara noastră şi pentru vi-
itor. A fost conştient de impor-
tanţa informaticii, a ciberneticii şi
a teoriei automatelor. A creat
centre de calcul. A fost cu ade-
vărat tatăl ştiinţei calculatoarelor
din România.
Moştenirea lui Moisil
Deoarece Moisil a fost forţa
conducătoare de la începutul in-
dustriei româneşti de tehnică de
calcul este interesant de observat
cum destul de puţine piese
filatelice ilustrează elemente ale
moştenirii sale.
În 1971 primul microprocesor
a fost introdus în SUA (fig. 3), fapt
ce a fost comemorat 30 de ani
mai târziu printr-un timbru.
^
filatelie tematica
În 1972 Întreprinderea ICE românesc din 1976 (Cod 0369/76)
Felix (fig. 4) a fabricat primul cal- atestă acest fapt într-o manieră
culator de capacitate medie din policromă. Aceeaşi ilustraţie
generaţia a 3-a, Felix C-256 (fig. 5). poate fi întâlnită în 1977 pe o
Tehnologia sa de bază a fost iniţial carte poştală maro (Cod 0421/76).
patentată de Franţa. Produsele lor În anii şaptezeci au fost pro-
erau exportate către alte ţări ale duse primele minicalculatoare
blocului estic, R. P. Chineză şi alte româneşti perfecţionate (fig. 8 -
ţări din Asia şi Africa. Observaţi seriile INDEPENDENT I-100, I-101,
anii diferiţi din piesa ştampilată etc.) care au fost curând urmate
mai sus (1972-1997) - 25 de ani de de minicalculatorul CORAL.
la realizarea calculatorului Felix C- Astăzi, un număr mare de
256, faţă de anii de pe timbrul din companii de calculatoare sunt
fig. 5 (1947-1977) - a 30-a aniver- reprezentate în România (fig. 9),
sare a proclamării Republicii, cu de când industria ei de calcula-
acelaşi desen. toare s-a maturizat.
Deja în 1975 România arăta că
în ţările socialiste obligaţiile fe- Acordarea de distincţii
meilor sunt egale cu cele ale băr- academice lui Moisil
baţilor, ilustrând un plic, oca- În 1948 Moisil a fost ales mem-
zionat de Anul Internaţional al Fe- bru al Academiei Române; a fost,
meii, cu o femeie care verifică o de asemenea, membru al Acade-
centrală telefonică automată (fig. miei de Ştiinţe din Bologna. În
6, întreg poştal Cod 0337/75). 1996 IEEE (Institutul Inginerilor în
Rezultatele din 1977 ale re- Electricitate şi Electronică) - Soci-
censământului populaţiei au fost etatea de Calculatoare i-a acordat
înregistrate pe cartele perforate post-mortem lui Moisil premiul
(fig. 7) şi prelucrate cu echipa- Computer Pioneer (fig.10).
mente de tabulare - precursori ai Nota editorului: Vezi şi Dobrescu,
calculatoarelor de capacitate Dan N. - Familia MOISIL, Filatelia,
mare de mai târziu. Acest plic XLVIII (512), 12, 1998, 8.
Fig. 4
Wobbe VEGTER, originar din Olanda, se autointitulează un cyber philatelist
pentru că el colecţionează şi studiază subiectul Calculatoare pe timbre şi în-
treguri poştale. Wobbe a fost implicat în IT vreme de peste 40 de ani. El
trăieşte în Africa de Sud şi este pensionar din 2006.
Exponatul său De la abac la Internet, care descrie istoria şi dezvoltarea cal-
culatorului modern, a fost premiat cu Vermeil, Vermeil mare şi Aur la expoziţii
naţionale şi internaţionale. Este membru al Societăţii Filatelice Bellville al
cărei preşedinte este din 2003. Este membru al unor organizaţii de filatelie
tematică din mai multe ţări. Wobbe a scris numeroase articole despre Cyber
Philately şi expunerea tematică, articole care au fost publicate în reviste
filatelice din Africa de Sud, Olanda şi Statele Unite. Exponatul şi articolele sale
pot fi văzute pe site-ul său http://wvegter.hivemind.net
Contact: wvegter@xsinet.co.za
pagina 19

 philatelica.ro
Cyber Heroes of the past -
Grigore Constantin Moisil
New ideas appear first as paradoxes, then they become common
truth and ultimately they die as prejudices. (Grigore C. Moisil)
The Romanian mathematician and computer scientist
Grigore C. Moisil was one of the pioneering forces
in establishing the computer industry in Romania.
Grigore Constantin Moisil
(fig.1) was born on January 10,
1906, in Tulcea, Romania. He was
named not only after his grand-
father Grigore, a clergyman, but
also after his father Constantin, a
pagina 20

thematic philately
Wobbe VEGTER
and it was she who taught Fig. 5
historian and member of the Ro- the young Grigore to
manian Academy where he was count and calculate, even before
the Director of the Numismatics he started to read and write.
Office (he was also a coin collec- Moisil was an inquisitive child,
tor). Moisil’s mother Elena was a always asking the „why?” behind
primary school teacher in Tulcea the things he noticed. He rather
spent his time reading and study-
ing than playing with other chil-
dren. He attended primary school
and high school in Bucharest.
After graduation from high school
in 1922, he attended the Faculty
of Mathematics at the University
of Bucharest. His parents had
Fig. 6 more faith in a study in engi-
neering and convinced him to at-
tend the Polytechnic University of
Bucharest as well. Although he
did well, he didn’t enjoy this topic
and in 1929 he quit the Polytech-
nic University. That same year he
got his Ph.D. in Mathematics with
a thesis on Analytical mechanics
of continuous systems. The study
was published in Paris and was
favourably received by the math-
ematics world of that time. In
1930 he attended the University
Fig. 7 of Paris to further his studies in
Mathematics, but in 1931 he re-
turned to Romania to accept a
teaching post (fig. 2) at the Fac-
ulty of Mathematics at the Uni-
versity of Iaşi. Here he wrote
papers on many complex mathe-
matical subjects and he devel-
oped and taught the first modern
algebra course in Romania. In
1936 he was appointed Professor
in Differential and Integral Calcu-
lus and in 1939 he also became
Professor of Calculus. In 1941 he
accepted an appointment as Pro-
fessor in the Faculty of Mathe-
matics - later to become the
Faculty of Mathematics and Com-
puter Science - at the University
of Bucharest. uuu
 philatelica.ro
The first computer in Romania continued to publish his papers on
After World War II Moisil mathematics, algebra, number
started teaching mathematical theory, mechanics, mathematical
logic as he understood that the logic and the study of automata
new emerging field of computers theory, like The Algebraic Theory
would have enormous repercus- of Switching Circuits. He advo-
sions for the social fabric of soci- cated the study of computers in
ety. He continued on the ideas of Romania and encouraged his
Shannon that electric circuits and math students to study computer
binary logic have a commonality programming. That way he played
in that both use a system of an essential role in the develop-
yes/no or open/closed and in ment of the field of computer sci-
ence in Romania. This resulted in
1961-1962 he published his two-
volume Transistor Circuits. He the first Romanian computer - the
CIFA-1 - being built in 1954 at the
Institute for Atomic Physics at the
Romanian Academy (CIFA is an ab-
breviation of the Romanian words
for Computer of the Institute for
Atomic Physics). This computer
used electronic vacuum tubes, a
magnetic drum memory, punched
paper tape (input) and produced
its output on a typewriter. The
machine was programmed in ma-
chine code and would later be fol-
lowed by the CIFA-2 and CIFA-3 in
the early sixties and the transis-
tor-based CET in 1964.
Moisil died suddenly on May
21, 1973, during a trip to Canada,
in Ottawa. Eight years later, the
University of Bucharest’s Faculty
of Mathematics organized a sem-
inar to commemorate his 75th
Fig. 8 birthday. In the opening address
it was stated that Prof Grigore C
thematic philately
Moisil has fought with all his en-
ergy and perseverance in order
to open the way to the under-
standing of mathematics in our
country now and in the future.
He has been aware of the impor-
tance of informatics, cybernetics
and automata theory. He has cre-
ated centers of computation. He
truly was Romania’s father of
computing science.
Moisil’s legacy
As Moisil was the driving
force behind the birth of the Ro-
manian computer industry, it’s
interesting to note how quite a
few philatelic items show di-
verse elements of his legacy.
In 1971 the first microproces-
sor was introduced in USA (fig.
3) with a commemorative stamp
being issued thirty years later.
In 1972 the ICE Felix Company
(fig. 4) manufactured the first
third-generation Felix C-256
mainframe computer (fig. 5). Its
underlying technology was origi-
nally licensed from France. Their
products were exported to other
east-bloc countries, P. R. China
and other countries in Asia and
Africa. Note the different years
in the pictorial cancel above
(1972-1997) - 25 years from the
accomplishment of the Felix C-
256 computer vs. the uuu
Fig. 9
pagina 21

 philatelica.ro thematic philately

years in the stamp of fig. 5

(1947-1977) - 30th anniversary
of Republic proclamation, with
the same design.
Already in 1975 Romania
showed that in socialist countries
women are equal to men’s tasks
by showing a woman doing repair
work (fig. 6) to a large automated
exchange’s inner workings (postal
envelope Cod 0337/75).
The results of the 1977 popula-
tion census were captured in
punched cards (fig. 7) and
processed via tabulating equip-
ment - the forerunners of the later
mainframe computers. This 1976
Romanian envelope (Cod 0369/76)
attests to this fact in colorful fash-
ion. The same cachet can be found
on a 1977 brown colored postal Fig.10 - Doamna Viorica Moisil, soţia omului
card (Cod 0421/76). de ştiinţă Grigore C. Moisil, a expediat această carte poştală.
In the late seventies the first Fig.10 - Mrs. Viorica Moisil, the wife of the scientist
Romanian developed minicom- Grigore C. Moisil, addresses the mail.
puters (fig. 8) were released - the
Independent series (I-100, I-101,
etc) - and were soon followed by Wobbe VEGTER, who hails from the Society which he also serves as its
Netherlands, calls himself a cyber President since 2003. He is a mem-
the Coral minicomputer. philatelist as he collects and studies
Today a large number of com- ber of several other thematic organ-
the topic Computers on stamps and
puter companies are represented izations in a number of countries.
postal stationery. Wobbe has been
in Romania (fig. 9) since its com- involved in IT for more than forty Wobbe has written numerous arti-
puter industry has matured. years. He lives in South Africa and cles on Cyber Philately and thematic
retired in 2006. exhibiting which have been pub-
Moisil honored His exhibit From Abacus to Internet lished in philatelic magazines in
In 1948 Moisil was elected to which describes the history and de- South Africa, the Netherlands and
the Romanian Academy; he also velopment of the modern computer
the United States. His exhibit and ar-
has been awarded Vermeil, Large
was a member of the Academy Vermeil and Gold on national and in- ticles can be viewed on his extensive
of Sciences of Bologna. In 1996 ternational exhibitions. He is a website http://wvegter.hivemind.net
the IEEE (Institute of Electrical member of the Bellville Philatelic Contact: wvegter@xsinet.co.za
and Electronics Engineers) Com-
puter Society posthumously
awarded Moisil the Computer Pi- Publisher’s comment. See also Dobrescu, Dan N. - Familia MOISIL
oneer Award (fig. 10). (MOISIL family), Filatelia, XLVIII (512), 12, 1998, 8.

► pe scurt ► pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►

Muzeul Naţional Filatelic a luat parte la 16 mai
a.c. la Noaptea Muzeelor 2009, iniţiată de Minis-
terul Culturii şi Comunicării din Franţa. Cu această
ocazie, Muzeul Naţional Filatelic a prezentat pu-
blicului vizitator o expoziţie de maximafilie în care
au expus: Leon Iancovici - Precursori ai maximafiliei
moderne (1894-1930), studiu (medalie de Aur la
EFIRO 2008); Ioan Daniliuc - Incursiune în antichi-
tatea greacă (medalie de vermeil la EFIRO 2008);
Muzeul Naţional Filatelic - Autoportrete.
În cele trei săli de expunere au putut fi admirate
o parte a celor peste 11 milioane de timbre, consti-
pagina 22

tuind aproximativ trei milioane de serii filatelice,
unele unicat la nivel mondial, matriţele originale
din oţel cu care s-au tipărit cele patru valori din
prima emisiune „Cap de Bour” Moldova (1858) pre-
cum şi probe, machete şi diverse stadii de realizare
ale timbrelor din anul 1872 până astăzi. La acestea
se adaugă obiecte poştale datând din a doua jumă-
tate a secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a
secolului XX, care ilustrează evoluţia Poştei Române
în această perioadă. Expoziţia a fost vizitată de
peste 24.000 de persoane.

EMISIUNILE ANULUI 2009
1829 PROTEJAŢI REGIUNILE POLARE ŞI GHEŢARII
PRESERVE THE POLAR REGIONS AND THE GLACIERS
Emisiunea poștală cu tematică specială este urmarea iniţiativei
președinţilor statului Chile și al Finlandei lansată în 2007. În de-
plin consens, administraţiile poștale din cele două ţări au propus
și altor state să se alăture programului de a se realiza o emisiune
de mărci poștale având ca temă protejarea regiunilor polare și
a gheţarilor. O serie de ţări nordice ale Europei dar și Australia,
Canada, Noua Zeelandă, Brazilia, Africa de Sud, precum și multe
alte ţări s-au alăturat acestui proiect. Printre acestea se numără
și România.
Mărcile poștale emise de ţările participante vor avea același în-
semn specific: simbolul grafic al unui cristal de gheaţă, lângă
care, statele semnatare ale Tratatului Antarctic, vor adăuga și
conturul continentului alb.
Data punerii în circulaţie: 21.03.2009
Dimensiuni: - mărcile 33mmx48 mm.
- bloc-coliţa dnt. 130mmx100mm.
Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU
Prezentare: - minicoli cu nouă mărci pentru fiecare valoare
(3x3), cu perfor deschis pe orizontală. Rândul al II-lea este
poziţionat tête-bêche.
- bloc-coliţă cu cele două mărci dispuse în casete
separate cu perfor închis, încadrat de o manșeta pe care se
continuă compoziţia grafică. Blocurile coliţă sunt numero-
tate cu negru și o mică parte numerotate cu roșu și impri-
mate cu un desen hologramă care au fost inserate în
lucrarea Contribuţii la evocarea unor evenimente 1985-
2008, (conf. tirajelor din tabel).
Tipărit offset, la cinci culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia).
Un FDC în tiraj de 415 buc, echipat cu cele două valori ale
emisiunii, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z.
Grupaj: dr. Ioan DANILIUC
Tiraje (Run printing)
Valoarea Total
1,60 L 135.000 28.300 163.300
8,10 L 1.800 28.300 30.100
bloc-coliţă nrt. N - 23.500* 23.500
bloc-coliţă nrt. R - 1.000* 1.000
* Numărul mărcilor din blocurile-coliţă
nu a fost inclus în tirajul defalcat pe valori.
The special thematic postal issue follows the initiative laun-
ched in 2007 by the presidents of Chile and Finland states.
In full agreement the Postal Administrations from these two
countries proposed also to other states to join the program
of creating a postage stamps issue having as theme preserve
the polar regions and glaciers. A series of Northern Euro-
pean countries, but also Australia, Canada, New Zealand,
Brazil, South Africa and many other countries joined this
project. Romania is one of them.
The stamps issued by the participating countries will have
the same specific sign: the graphic symbol of an ice crystal
and next to it, the member states of the Antarctic Treaty will
also add the outline of the white continent.
Date of issue: 21.03.2009
Stamp size: 33mmx48 mm.
Miniature sheet size 130mmx100mm.
Designer: Mihai VĂMĂȘESCU
Page composition: minisheet of nine pcs. for each value and
perf. miniature sheet of two stamps.
Printing system: offset, in five colours, on chrome paper -
UK origin.
Run printing: 242,500 stamps: 193,500 stamps in minisheet
of nine pcs. and 49,000 stamps in perf. miniature sheets
(24,500 miniature sheets) of which 1,000 miniature sheets
imprinted in silver foiling with hologram design and num-
bered in red from 000001-001000, and 23,500 miniature
sheets numbered in black Nr. 0001001-0024500.
One FDC’s, 415 pcs equipped with the postage stamps,
numbered and cancelled with the first day postmark of
the issue.
pagina 23

 1830 FLORĂ DIN ARII PROTEJATE - MUNŢII RODNEI
FLORA FROM PROTECTED AREAS - THE RODNA MOUNTAINS

Tiraje (Run printing)

Valoarea Total
0,30 L 200.000 59.440 259.440
0,60 L 200.000 59.440 259.440
1,00 L 500.000 59.440 559.440
1,20 L 300.000 59.440 359.440
2,40 L 300.000 59.440 359.440
3,10 L 150.000 59.440* 209.440
* Un număr de 33.440 de serii
complete sunt incluse în minicoli
de opt mărci şi o vinietă

• 0,30 Lei: Floarea de colţ (Leontopodium alpinum), declarată
monument al naturii și ocrotită prin lege, înflorește în lunile
iulie-august.
• 0,60 Lei: Steluţa alpină (Aster alpinus) sau ochiul boului. În-
florește în perioada mai-iunie.
•1,00 Lei: Garofiţa de munte (Dianthus superbus), înflorește
în iunie-iulie și o întâlnim prin locuri ierboase și stâncoase,
uneori chiar pe stâncile golașe.
•1,20 Lei: Opaiţul Munţilor Rodnei (Silene nivalis), este cea
mai cunoscută floare, specie endemică ce reprezintă em-
blema Parcului Naţional Munţii Rodnei, acesta fiind singurul
areal de distribuţie.
•2,40 Lei: Clopoţei (Campanula persicifolia), înflorește în pe-
rioada iunie-iulie.
•3,10 Lei: Crinul de pădure (Lilium martagon), una dintre cele
mai vechi flori cultivate de om, datând de cel puţin cinci mi-
lenii, mai veche decât trandafirul.
Data punerii în circulaţie: 28.03.2009
Dimensiuni: mărcile 24mmx24mm.
Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU
Prezentare:
- coli cu 50 de mărci pentru fiecare valoare (5x10).
- minicoli cu opt mărci de valori identice și o vinietă pla-
sată în poziţie centrală. Perforul este deschis pe orizontală iar
pe marginea inferioară, mai lată, se desfășoară ca imagine
grafică un peisaj montan
Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia).
Un set de două FDC-uri, echipate fiecare cu trei valori ale se-
riei, numerotate și obliterate cu ștampila P.Z. Tiraj 470 seturi.
pagina 24

• RON 0.30: Edelweiss (Leontopodium alpinum), a real wonder
of the nature, stated nature’s monument and protected by law.
It flowers in July and August.
• RON 0.60: Alpine Aster (Aster alpinus), illustrated on the stamp with
the face value of . It flowers in May and June.
• RON 1.00: Large Pink (Dianthus superbus). The large pink flo-
wers in June and July and we can find it in grassy rocky places,
sometimes even on desert rocks.
• RON 1.20: Pigeon’s Gizzard (Silene nivalis). It is the most well-
known flower, endemic species which represents the emblem
of Rodna Mountains National Park; here is the only area where
it grows.
• RON 2.40: Bell-flowers (Campanula persicifolia) The plant flo-
wers in June and July.
• RON 3.10: Martagon Lily or Turk’s cap Lily (Lilium
martagon).The lily is one of the oldest flowers planted by hu-
mans, dating from at least five thousand years ago, even older
than the rose.
Date of issue: 28.03.2009
Stamp size: 24mmx24 mm.
Designer: Mihai VĂMĂȘESCU
Page composition: in sheet of 50 pcs. and in minisheet of eight
pcs.+one label for each value.
Printing system: offset, in four colours, on chromo paper - UK
origin.
Run printing: 2,006,640 stamps: 1,806,000 stamps in sheet of
50 pcs. and 200,640 stamps in minisheet of eight pcs.+one label.
Two FDC’s, 470 sets: equipped with the three postage
stamps, numbered and cancelled with the first day postmark
of the issue.
1831 ROMGAZ - 100 DE ANI
ROMGAZ - 100 YEARS

v1

v2

Date of issue: 24.04.2009 Tiraje (Run printing)

Stamp size: 48mmx33mm.
Designer: - Mihai VĂMĂȘESCU
Page composition: in sheet of 24 (3x8) stamps
and minisheet of six pcs.+three labels.
Printing system: offset, in five colours, on
chromo paper - UK origin.
Run printing: 121.200 stamps: 48.600 stamps in
sheet of 24 stamps, 72,600 stamps in minisheet
of six+three labels.
One FDC: 1,000 pcs: equipped with the pos-
tage stamp of the issue, having in attached eit-
her label one or label two numbered and can-
celled with the first day postmark of the issue,
having in addition imprinted clearly in silver foi-
ling the first day postmark of the issue.
Valoarea Total
2,40 L 24.000 97.200* 121.200
* Un număr de 72.600 de mărci
din acest tirajsunt incluse
în 12.100 minicoli.
Data punerii în circulaţie: 24.04.2009
Dimensiuni: - 48mmx33mm.
Machetator: - Mihai VĂMĂȘESCU
Prezentare: - coli cu 24 de mărci (3x8); marginea dreaptă a colii este formată
de o coloană cu TABS-uri ce partă alternativ grafica celor două viniete.
- minicoli cu șase mărci și trei viniete dispuse pe coloana de mijloc.
Tipărit offset, la cinci culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia).
Un FDC, echipat cu marca însoţită de una din viniete, numerotate și oblite-
rate cu ștampila P.Z. Tiraj 1.000 buc.

1832 EUROPA 2009 - ASTRONOMIE

EUROPA 2009 - ASTRONOMY

Tiraje (Run printing)

Valoarea Total
2,40 L 50.000 209.100 259.100
9,10 L 3.000 209.100 212.100*
bloc tip. I - 31.000 31.000**
bloc tip. II - 29.000 29.000**
* Un număr de 60.300 de serii complete
şi 46.998 din valoarea de 2,40 lei, sunt
cuprinse în minicoli de 6 mărci iar
un număr de 31.800 de serii în 5.300
perechi de minicoli cu manşetă ilustrată
şi numerotate cu roşu.
** Numărul mărcilor cuprinse în blocuri
a fost inclus în tirajul fiecărei valori în parte.

pagina 25

Valoarea de 2,40 Lei reproduce într-un cadru compozi-
ţional portretul lui Galileo Galilei, alături de telescopul
inventat de el și de imaginea Turnului din Pisa a cărui
construcţie este strâns legată de experienţele prin care
marele savant a fundamentat existenţa mișcării de ro-
taţie a Pământului.
Valoarea de 9,10 Lei reproduce o parte din harta conste-
laţiilor cerului boreal, alături de imagini sugestive care
redau atât mișcarea planetelor cât și Universul, care încă
mai ascunde multe secrete pe care omenirea s-a străduit
și se străduiește să le descopere.
Data punerii în circulaţie: 06.05.2009
Dimensiuni: - mărcile, 48mmx33mm, blocuri
110mmx90mm.
Machetator: - Octavian Ion PENDA
Prezentare: - minicoli cu șase mărci (3x2) cu valori iden-
tice; la o parte a tirajului marginea superioară formează
o manșetă generoasă ce poartă ilustraţii grafice la tema
emisiunii.
- blocuri cu patru mărci (două serii) în două va-
riante de dispunere.
Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată
(Anglia).
Un set de trei FDC-uri în tiraj total de 1.370 buc. (550
echipate cu seria, 420 cu blocul tip I și 400 cu blocul tip
II), numerotate și obliterate cu ștampila P.Z.
Un set de două ilustrate maxime (suport identic echipat
cu fiecare din cele două valori ale seriei). Tiraj 425 seturi.
The face value of RON 2.40 illustrates in a compositional background
Galileo Galilei's portrait, next to the telescope that he invented and
the image of the Tower of Pisa, the building that is closely related to
the experiences through which the great scientist grounded the exis-
tence of the Earth's movement.
The face value of RON 9.10 illustrates a part of the map of the bo-
real sky constellations, together with inspiring images representing
the movement of the planets, as well as the Universe that still hides
many secrets which mankind has strived and still strives to discover.
Date of issue: 06.05.2009
Stamp size: 48mmx33mm, block size 110mmx90mm.
Designer: - Octavian Ion PENDA
Page composition: in minisheet of six (3x2) stamps (each value), mi-
nisheet of six stamps with illustrated margin and block of four (two
sets) x two models.
Printing system: offset, in four colours, on chromo paper - UK origin.
Run printing: 471,200 stamps: 167,600 stamps in minisheet of six
stamps, 63,600 stamps in minisheet of six stamps with illustrated
margin (5,300 pairs of minisheets numbered in red from 000001-
005300), 240,000 stamps in block of four stamps.
Three FDC’s: 1,370 envelopes, numbered and cancelled with the first
day postmark of the issue.
Maxicards 425 sets of two maxicards (the same illustrated postcard,
affixed with each of the two stamps.

1833 A 60-a ANIVERSARE A CONSILIULUI EUROPEI

THE 60th ANNIVERSARY OF THE COUNCIL OF EUROPE
Valoarea de 6 Lei - Clădirea Palatului Eu-
ropei de la Strasbourg, creaţie a arh.
Henry Bernard.
The bulding of the Palace of Europe in
Strasbourg, a creation of the architect
Henry Bernard
Data punerii în circulaţie: 11.05.2009
Dimensiuni: - 63mmx27mm.
Machetator: - Mihai VĂMĂȘESCU
Prezentare: - minicoli cu opt mărci (2x4),
marginea stângă formează o coloană de Date of issue: 11.05.2009 Tiraje (Run printing)
patru TABS-uri, pe care se repetă o grafică Stamp size: 63mmx27 mm.
Designer: - Mihai VĂMĂȘESCU Valoarea Total
emblematică plasată pe patru fonduri de 6,00 L 2.000 33.200 35.200
culoare. Page composition: in minisheet
Tipărit offset, la patru culori pe hârtie of eight (2x4) stamps with illustrated
cromo-gumată (Anglia). attachement.
Un FDC echipat cu marca, numerotat și Printing system: offset, in four colours, on chromo paper - UK origin.
obliterat cu ștampila P.Z. Tiraj 510 buc. Run printing: 35,200 stamps in minisheet of eight stamps.
One FDC: 510 pcs, numbered and cancelled with the first day postmark of
pagina 26
the issue.
 philatelica.ro
Alianţa Nord Atlantică la a 60-a aniversare
col. (r) Victor SURDU
Aniversarea a 60 de ani de la
fondarea coaliţiei militare a statelor
democratice a fost marcată de
Grupa de Maximafilie Cluj prin or-
ganizarea unei expoziţii cu generi-
cul NATO-60.
Manifestarea a avut loc în pe-
rioada 4-11 aprilie 2009 la sediul
Asociaţiei Filateliștilor din Cluj, ma-
terializând intenţia și dorinţa orga-
nizatorilor la care s-a adăugat
substanţialul sprijin acordat de dl.
Ioan Constantinescu, vicepreșe-
dinte al Camerei de Comerţ și In-
dustrie Cluj și președinte de onoare
al A. F. Cluj. Cu deosebită amabili-
tate și bunăvoinţă domnia sa a pus
la dispoziţia organizatorilor atât
aparatura necesară cât și un talen-
tat operator în persoana d-lui
maximafilie
Valentin Balea, prin al cărui profe-
sionalism au fost realizate materi-
alele expoziţiei. Acestea au constat
dintr-un inedit pliant, o diplomă e-
legantă și o ilustrată maximă. Pen-
tru această din urmă piesă a fost
folosită o carte poștală realizată în
urmă cu cinci ani de dl. Petre Suciu,
președintele C. F. Turda, cu prilejul
invitaţiei făcută României de adera-
re la NATO. Obliterarea s-a realizat
cu o ștampilă ocazională ma-
chetată de dl. dr. Ioan Daniliuc, care
ne-a fost alături și de această dată.
Materialele au fost oferite atât
expozanţilor cât și tuturor celor im-
plicaţi în organizarea manifestării.
Expoziţia a avut o participare ciere a juriului, condus de vete-
ranul maximafiliei clujene, dl. dr.
modestă, datorită atât tematicii
foarte restrânse cât și caracterului Petru Pitea, nu s-a finalizat în acor-
darea de distincţii, ci în observaţii
său aniversar-demonstrativ, ne-
competitiv. Activitatea de apre- și recomandări deosebit de instruc-
tive și utile. Pe lângă exponatele se-
niorilor M. Domșa și V. Surdu a fost
remarcat și cel al tânărului colec-
ţionar Nándor Licker, care sub în-
drumarea d-lui Iuliu Szilágyi, res-
ponsabilul financiar al A. F. Cluj, a
reușit să realizeze un interesant ex-
ponat de studiu dedicat Zilei Ar-
matei Române.
Mica și frumoasa manifestare
maximafilă s-a datorat întregului
comitet de organizare și sprijinului
celor amintiţi anterior, cărora le
adresăm și pe această cale mulţu-
mirile noastre. Aceleași mulţumiri
le adresăm dlui G-ral de Brigadă (r)
Alexandru Mateescu, care ne-a pus
la dispoziţie cu deosebită amabili-
tate frumoasa documentare refe-
ritoare la evenimentul aniversat.
Revoluţionar de meserie
Dr. Ernesto Rafael Guevara de la Serna (n. 14 iunie 1928
- d. 9 octombrie 1967) mai cunoscut sub porecla sa de Che
Guevara sau el Che a fost un revoluţionar de stânga, lider
al regimului comunist cubanez şi insurgent sud-american.
S-a născut în Argentina, în localitatea Rosario del Fe, ca cel
mai mare dintre cei cinci copii ai unei familii prospere.
La 26 iunie 1955, îl întâlneşte pe Fidel Castro, care îi dă
gradul de el Comandante, cel mai înalt din cadrul gherilei,
şi îi conferă, Steaua José Martí, pe care Guevara o va pune
pe bereta sa neagră. Această imagine a revoluţionarului cu
beretă şi stea va deveni celebră în lumea întreagă, datorită
fotografului cubanez Alberto Korda, autorul acesteia.
pagina 27


philatelica.ro
Poșta Română în Transnistria, 1941-1944 (I)
ing. Călin MARINESCU
1. Transnistria
Teritoriul dintre Nistru și Bug,
purtând denumirea de Transnis-
tria, a făcut parte din aria de for-
mare a poporului român din cele
mai vechi timpuri. În vremea ma-
relui rege dac Burebista regatul
dac se întindea până la gurile Bu-
gului, iar odată cu cucerirea Da-
ciei de către romani, autoritatea
acestora se întindea și dincolo de
Nistru, până la cursul Bugului.
Mai târziu românii au apărut
mereu ca factori importanţi în
așezările acestor locuri. În croni-
cile călugărului Nistor, în secolul al
IX-lea, românii apar sub numele
de volochi, iar istoricul german
Rudolf Wedell, în Atlasul Istoric
Geografic publicat la Berlin în anul
1824, arăta că la anul 900 românii
ajunseseră la Nipru.
În secolul al XII-lea cronicarii
ruși vorbesc despre înfiinţarea
unei organizaţii politice românești
cunoscute sub numele de Ţara
Bolohovenilor (Volohovenilor),
care îngloba regiunea Volhyniei,
Podolia și ajungea până aproape
de Kiev. Această ţară a existat
până la jumătatea secolului al XIII-
lea, când a fost desfiinţată de
principele de Kiev.
În secolele următoare românii
și-au înfiinţat organizaţii militare
proprii, conducătorii lor fiind Ion
Potcoavă, Pavel Apostol, etc.
În anul 1681 Duca Vodă avea
sub stăpânirea sa întreg ţinutul
dintre Carpaţi și Nipru, devenind
domn al Moldovei și hatman al
Ucrainei. În anul 1774, în timpul
împărătesei Ecaterina a II-a, Impe-
riul rus s-a întins până la Bug și
abia în anul 1792, prin pacea de la
Iași dintre ruși și turci, Transnistria
a trecut sub ocupaţie rusească.
Moldovei i-a rămas doar un mic te-
ritoriu, cuprinzând orașul Moghi-
lău (fondat de voievodul moldo-
vean Ieremia Movilă). Acest terito-
riu a trecut sub ocupaţie rusească
în anul 1812, odată cu străbunul
pământ românesc Basarabia.
pagina 28

^
istorie postala
,
Fig. 1 - Carte poştală militară românească de 1 leu expediată
pe 19 oct. 1941 din Tiraspol la Galaţi.
Fig. 1 - 1 Leu Romanian military postcard, sent on October 19th
1941, from Tiraspol to Galaţi.
La 17 decembrie 1917 a avut trarea teritoriului dintre Nistru și
loc la Tiraspol un impresionant Bug, ţinut unde se găseau localităţi
congres al românilor din Transnis- cu populaţie majoritară româ-
tria pentru unirea cu România, nească, fără să uite nicio clipă teri-
însă condiţiile politice nu au per- toriile românești care rămâneau
mis acest lucru. sub ocupaţie străină: Nord-Vestul
Pentru a încerca să creeze un Transilvaniei și Cadrilaterul.
nou curs al istoriei și să-și legali- Administraţia civilă română în
zeze pretenţiile asupra Basarabiei Transnistria a fost instituită prin
și chiar a întregii Moldove, URSS a Decretul nr. 1 din 19 august 1941,
creat la 12 octombrie 1924 Repu- dat de Marele Cartier General
blica Moldovenească Autonomă român la Tighina. Printr-un nou
Sovietică Socialistă cu o suprafaţă decret din 17 octombrie 1941,
de 7.516 Km2 și 600.000 de locui- Odesa împreună cu toată regiu-
tori. Aceasta cuprindea patru ju- nea înconjurătoare a fost încorpo-
deţe: Rîbniţa, Dubăsari, Tiraspol și rată în regimul administraţiei
Ananiev. civile din Transnistria, Odesa de-
La începutul celui de-al Doilea venind capitala „Guvernământu-
Război Mondial, cancelarul ger- lui Civil al Transnistriei”.
man Adolf Hitler a vrut să ofere Suprafaţa sa era de 39.733 km2,
României în compensaţie pentru cuprinzând 13 judeţe, 64 raioane,
pierderea teritoriului românesc 1.292 comune, 2.468 sate și două
din Nord-Vestul Transilvaniei, municipii: Odesa și Tiraspol. Popu-
cedat Ungariei horthyste prin ne- laţia în anul 1942 era de
dreptul dictat de la Viena din 1940, 2.326.226 persoane faţă de statis-
ţinutul dintre Nistru și Nipru, care ticile anterioare războiului care
fusese cucerit în urma luptelor cu menţionau 3.492.552 locuitori.
URSS în lunile august-octombrie În timpul administraţiei ro-
1941. Totuși, mareșalul Ion Anto- mâne toate plăţile se efectuau în
nescu, conducătorul statului lei și Reichkreditkassenschein
român, a acceptat numai adminis- (RKKS). Administraţia uuu

philatelica.ro
civilă a Transnistriei a durat până la
data de 1 februarie 1944, când da-
torită apropierii liniei frontului și
ofensivelor iminente ale armatelor
sovietice a fost instituită Adminis-
traţia militară română a Transnis-
triei, care nu a diferit din punct de
vedere poștal de cea civilă.
2. Organizarea poștală
La 3 septembrie 1941 a fost i-
naugurat serviciul poștal român în
Transnistria. Pentru început se
admitea pentru public expedierea
cărţilor poștale simple scrise în
limba română și a actelor origi-
nale și în copii în plicuri recoman-
date fără corespondenţă particu-
lară. Nu se admiteau la expediere
scrisori simple sau alte obiecte de
corespondenţă.
Obiectele de corespondenţă ad-
mise la expediere erau supuse cen-
zurii. Corespondenţa provenită de
la „autorităţi” și „public” conform
normelor de mai sus era admisă
numai pentru localităţile din inte-
Fig. 2 - Carte poştală cenzurată expediată de la Golta la Albac-Turda pe 7 iulie1942
Fig. 2 - Censored postcard sent from Golta to Albac-Turda on July 7th, 1942.
riorul Transnistriei și din România.
De la 6 octombrie 1941 au
fost admise în traficul poștal și
scrisori simple ale publicului cu
caracter particular, atât pentru
interiorul Transnistriei, cât și
pentru România.
Serviciul de scrisori recoman-
date s-a admis probabil de la 15
mai 1942. Din vara anului 1942 s-a
aprobat ca oficiile poștale din
Transnistria să primească cores-
pondenţă poștală pentru toate
ţările cu care România era aliată
și cu cele cu care România nu era
în stare de război. O mare parte
din corespondenţa transnistreană
externă era tranzitată pe la Oficiul
poștal București-Gara de Nord,
unde avea loc o recenzurare a sa.
Trebuie menţionat faptul că la
acest oficiu se cenzura numai co-
respondenţa externă sosită și ex-
pediată în/din România, iar
Direcţia Generală PTT voia să
arate și prin această măsură că
Transnistria nu era încorporată în
^
istorie postala
,
România, toată corespondenţa
expediată între România și Trans-
nistria fiind considerată cores-
pondenţă externă.
În ceea ce privește expedierea
citaţiilor și actelor de procedură,
în luna martie 1943 se preciza că:
Direcţia PTT a Transnistriei ne
face cunoscut că unele oficii poș-
tale din ţară (România - n.a.)
admit la prezentare acte de pro-
cedură pentru oficiile poștale din
Transnistria. Întrucât formele de
procedură îndeplinite de oficiile
poștale din susnumita provincie n-
au efect juridic, fiind îndeplinite
pe un teritoriu separat de Româ-
nia, rugăm luaţi măsuri ca să nu
se mai primească citaţii și acte de
procedură pentru Transnistria.
Direcţia PTT a Transnistriei a
mai funcţionat și la începutul
lunii martie 1944, iar pentru luna
aprilie 1944 a dat preaviz funcţio-
narilor săi. În luna iulie 1944 Di-
recţia PTT a Transnistriei, aflată
în lichidare, își avea sediul uuu
pagina 29


philatelica.ro
în București, pe Strada Anghel Sa-
ligny la nr.8, în fostul local al ofi-
ciului PTT București 24 Senat.
3. Oficiile poștale
Primele oficii poștale româ-
nești înfiinţate în luna septembrie
1941 au fost Tiraspol și Balta. Au
urmat apoi: Dubăsari, Rîbniţa,
Iampol, Moghilău, Tulcin, Ana-
niev, Berezovca, Birzula și Razdel-
naia. La 22 octombrie 1941 s-a
înfiinţat Oficiul poștal Odesa I, iar
la 15 februarie 1942 s-a deschis
oficiul poștal Smerinca.
În luna ianuarie 1942 se admi-
tea corespondenţă și pentru alte
localităţi din Transnistria, pe
lângă cele menţionate mai sus și
anume: Grigoriopol, Ocna, Obo-
dovca, Berșad, Carelnic, Olgopol,
Savrani, Liubașevca, Troiţcoe, Va-
legoţulovo (Valea Hoţilor), Jugos-
troi, Crijopol, Tomașpol, Vap-
niarca, Codima, Camenca, Pes-
ceanca, Ploti, Braţlav, Ladjine, Su-
remec, Sargord, Golta, Oceacov,
Niceanoe și Ovidiopol. Deocam-
dată nu s-au găsit informaţii pri-
vind înfiinţarea unor oficii sau
agenţii poștale în aceste localităţi
până în luna ianuarie 1942.
Oficiile și agenţiile poștale înfiin-
ţate și care trebuiau să se înfiinţeze
până la 1 august 1942, repartizate
pe judeţe, sunt prezentate în Tabe-
lul nr. 1. (vezi pagina 31)
Analizând conţinutul acestui
tabel se pot face mai multe ob-
servaţii. Numerotarea oficială a
unităţilor poștale se făcea atât cu
cifre romane (Odesa I, II, III, IV, Li-
petchi I), cât și cu cifre arabe
(Babcinţi 1, Dalnic 2), dar ștampi-
lele acestor oficii erau inscripţio-
nate de multe ori și cu cifre
romane, și cu cifre arabe (Odesa
I, Odesa N-1, Odesa 3, etc.).
Oficiul poștal din localitatea
Moghilău, deși purta oficial denu-
mirea MOGHILĂU, avea unele
ștampile, inclusiv cele de cenzură,
inscripţionate MOGHILEV.
În Judeţul Jugastru, fiind sem-
nalată agenţia poștală Babcinţi 1,
se poate presupune că se preve-
dea înfiinţarea și a altor agenţii
poștale în localitatea respectivă.
Mai curioasă este denumirea
pagina 30

^
istorie postala
,
agenţiei poștale Dalnic 2, întrucât Judeţul Jugastru, 1 în Judeţul
nu se cunoaște deocamdată în Oceacov, 1 în Judeţul Ovidiopol, 1
Transnistria existenţa unei agen- în Judeţul Tiraspol și 1 în Judeţul
ţii poștale sau a unui oficiu poștal Odesa (Agenţia Ilianka). În luna
Dalnic 1. În aceste cazuri s-ar mai martie 1943 s-au înfiinţat agenţii
putea emite o supoziţie, și poștale la Cazacovca și Potochi în
anume, că numerele 1 și 2 să nu Judeţul Moghilău, deservind o
reprezinte numărul agenţiei poș- serie de sate din acest judeţ.
tale, ci numărul localităţii. Astfel, În lunile mai-iunie 1943 s-au
exista o localitate Dalnic în apro- înfiinţat noi agenţii poștale, care
pierea Odesei, dar nu s-a găsit o sunt prezentate în Tabelul nr. 2.
hartă mai detaliată din care să se Agenţia poștală Domoniovca
vadă dacă această localitate (Judeţ Golta) trebuia să se înfiin-
aparţinea Judeţului Odesa sau Ju- ţeze încă din anul 1942.
deţului Ovidiopol, ori mai exista Se impun aceleași observaţii
o a doua localitate Dalnic în Jude- de mai sus privind agenţia poștală
ţul Ovidiopol. O localitate Dalnic Nicolaevca II, necunoscându-se
era semnalată în Judeţul Trei până acum nicio agenţie poștală
Scaune din România, dar în pe- Nicolaevca I. La fel pentru agenţia
rioada 1941-1944 ea făcea parte poștală Zastava I. Faptul cel mai
din teritoriul cedat Ungariei. curios este că această numero-
La 13 noiembrie 1942 s-a des- tare (fie cu cifre arabe, fie cu cifre
chis oficiul poștal Odesa V - Gu- romane) apare pentru niște agen-
vernământ, probabil în sediul ţii poștale ale unor localităţi mici,
Tabel nr. 2/Table no. 2
Data deschiderii/ Agenţia poştală/
Judeţul/District
Opening date Post agency
13 mai 1943 Ciurni-Cut Ananiev
13 mai 1943 Nicolaevca II Ananiev
13 mai 1943 Striucovo Ananiev
2 iun.1943 Balşoi-Fontana Odesa
… iun.1943 Zastava I Odesa
15 iun.1943 Trihati Oceacov
23 iun.1943 Domoniovca Golta
Guvernământului Civil al Trans- în care era puţin probabilă nece-
nistriei din Odesa. Așa cum se sitatea înfiinţării mai multor uni-
arăta și mai sus, unele ștampile tăţi poștale. Desigur, la Odesa
ale acestui oficiu erau inscripţio- s-au înfiinţat cel puţin cinci oficii
nate cu cifre arabe Odesa 5 și nu poștale, dar în celelalte reședinţe
se menţiona denumirea oficială de judeţ s-a înfiinţat numai câte
Guvernământ. un singur oficiu. Mai sunt nece-
La 1 decembrie 1942 se sem- sare cercetări în această direcţie.
nala deja înfiinţarea în unele ju- Este posibil ca numărul oficii-
deţe a unor noi oficii și agenţii lor și agenţiilor poștale să fie ceva
poștale faţă de 1 august 1942, mai mare, urmând ca datele de
fără a fi în general nominalizate, înfiinţare și desfiinţare a lor să fie
astfel: 3 în Judeţul Dubăsari, 1 în întregite prin cercetări ulterioare.
Ing. Călin MARINESCU, născut în anul 1955 la Dorohoi, licenţiat
al Institutului Politehnic din Iași, Facultatea de inginerie chimică.
Preocupări filatelice: istorie poștală în legătură cu România.
Contact: romexim.star@b.astral.ro
philatelica.ro postal history

Romanian post in Transnistria, 1941-1944 (I)

eng. Călin MARINESCU
1. Transnistria
The territory between Nistru
River and Bug River named
Transnistria was part of the for-
ming area of the Roman people
from the oldest times. During the
Age of Burebista, king of the
Dacs , the Dac kingdom stretched
to Bug River, and at the same
time with the Roman conquest
of Dacia, their authority exten-
ded even over the Nistru River to
Bug River.
Later, the Romanians were
known as an important factors for
the settlements on these places.
In the chronics of the monk Nistor
from the 9th century, the Roma-
nians appears under the name of
Volochi, and the German histo-
rian Rudolf Wedell in the Historic
and Geographic Atlas, issued in
Berlin in 1824, revealed that in
1900 the Romanians arrived at
Nistru River.
In the 12th century the Russian
chroniclers speak about the foun-
dation of a Romanian political or-
Tabel nr. 1/Table no.1
ganization known as „Bolohoveni
(Volohoveni) country”, which in-
cluded Volhyn region, Podolia and
stretched near to Kiev. This coun-
try lasted until the middle of the
13th century, when the prince of
Kiev dissolved it.
In the following centuries the
Romanians founded military orga-
nizations of their owns, their lea-
ders being Ion Potcoava, Pavel
Apostol, etc.
In 1681 Duca Voda possessed
the whole territory between Car-
pathian Mountains and uuu

Nr. crt. Unităţile poştale/

Judeţul/District
Crt. no. Post offices
Of. Ananiev, Ag. Cernovo, Jerebcova, Petroverivca, Siraevo, Sfânta Troiţă,
1. Ananiev Valea Hoţilor, Simcova (se va înfiinţa/it will be set up), Handrabura
(se va înfiinţa/it will be set up)
2. Balta Of. Balta, Ag. Berşad, Savrani, Olgopol, Pesceana, Cecelnic, Obodovca
3. Berezovca Of. Berezovca, Ag. Veselinovo, Landau, Mostovei
(se va înfiinţa/it will be set up)
4. Dubăsari Of. Dubăsari, Ag. Cioara, Ocna, Grogoriopol, Zaharievca, Tibulenca

5. Golta Of. Golta, Ag. Crivoi-Oziero, Liubaşevca, Vradievca, Domoniovca

(se va înfiinţa / it will be set up)
Of. Iampol şi Vapniarca, Ag. Cerneviţi, Crijopol, Tomaşpol, Dizigovca,
6. Jugastru Olşanca, Miaşcova, Maiovca, Babcinţi 1, Podislovca (se va înfiinţa/it will
be set up), Mironovca (se va înfiinţa/it will be set up), Jabrocrici
(se va înfiinţa/it will be set up)
Of. Moghilău, Smerinca , Ag. Şar-Gorod (s-a cerut oficiu/office was
7. Moghilău demanded), Vindiceni (s-a cerut oficiu/office was demanded),
Copai-Gorod, Blachi, Stanislavcic, Crasnoie, Dijurin, Iaroşinca, Murafa,
Lucineti, Severinovca, Cazacovca, Potochi
8. Oceacov Of. Oceacov, Niceanoe, Ag. Varvarovca, Alexanderfeld
(în curs de înfiinţare/ in course of foundation)
9. Odesa Of. Odesa I, II, III, Telefoane, IV (în curs de înfiinţare/in course
of foundation), Ag. Janovca, Blaguevo, Antono-Codineevo

10. Ovidiopol Of. Ovidiopol, Ag. Grossliebenthal, Neuburg, Bilaevca, Dalnic 2, Vigoda
(în curs de înfiinţare/in course of foundation)
Of. Rîbniţa, Birzula, Ag. Abolemicovo, Camenca, Codima, Nestoita, Lipeţchi I,
11. Rîbniţa Colbasana, Cruti, Grabova, Pesceanca, Popiluchi-Gară, Rudniţa, Slobotca,
Voroncău, Mocra, Popenco, Rascov
Of. Tulcin, Ag. Brasslav, Chirnasovca, Juralevca-Gară, Jurcovca, Ladjine,
12. Tulcin Peceara, Tahne, Spicova, Trostineţ, Capuşteani (se va înfiinţa/it will
be set up), Clebani (se va înfiinţa/it will be set up)
13. Tiraspol Of. Tiraspol, Ag.Razdelnaia, Tebicova, Slobozia, Grosulova, Zelz
pagina 31

philatelica.ro
Nipru River, becoming prince of
Moldavia and leader of Ukraine.
In 1774, during the empress
Ekaterina’s 2nd reign, the Russian
Empire stretched to Bug River
and only in 1792, after the peace
of Jassy between the Russians
and the Turks, Transnistria pas-
sed under Russian occupation.
The territory left to Moldavia
was a small one, belonging Mo-
ghilău city (founded by the Mol-
davian voivode Ieremia Movilă).
This territory passed under Rus-
sian occupation in 1812, toget-
her with the ancient Romanian
territory Basarabia.
On December 17, 1917, an im-
portant Congress of the Roma-
nians from Transnistria was held
at Tiraspol, for the union with Ro-
mania, but the political circum-
stances did not allow this union.
In order to create a new co-
urse of the history and to legalize
the claims over Basarabia and
even over the entire Moldavia,
USSR founded in October 12th
1924 the Autonomous Socialist
Soviet Moldavian Republic having
a surface of 7,516 km2 and
600,000 inhabitants. This one had
four districts: Rîbniţa, Dubăsari,
Tiraspol and Ananiev.
At the beginning of the 2nd
War World, the German chancel-
lor Adolf Hitler wanted to offer
to Romania, as compensation for
the loss of the Romanian terri-
tory from the North-West of
Transylvania, surrendered to the
Horthy’s Hungary by the unfair
Dictate of Vienna from 1940, the
territory between Nistru River
and Nipru River, conquered after
the battles against USSR of Au-
gust - October 1941. But, the
marshal Ion Antonescu, the lea-
der of the Romanian state, ac-
cepted only the administration
of the territory between Nistru
River and Bug River, a region
with a majority of Romanian po-
pulation without forgetting any
minute the Romanian territories
left under foreign occupation:
the North-West of Transylvania
and Cadrilater.
pagina 32

The Romanian civil administra-
tion in Transnistria was set up by
the Decree no. 1 of August 19th
1941, issued by the Romanian
Headquarters at Tighina. By a
new decree of October 17th, 1941,
Odessa and all the surrounding
territories were incorporated into
the regimen of the civil adminis-
tration of Transnistria, Odessa be-
coming the capital of the „Civil
Government of Transnistria”.
Its surface was of 39,733 km2,
including 13 districts, 64 depar-
tments, 1292 communes, 2468
villages and two municipalities:
Odessa and Tiraspol.
The population in 1942 was of
2,326,226 people comparing
with the previous statistics be-
fore the war which mentioned
3,492,552 people. During the
Romanian administration all pay-
ments were made in lei and Reich-
kreditkassenschein (RKKS).
The civil administration in
Transnistria lasted until February
1 1944, when, due to the ap-
st
proaching of the front line and to
the imminent offensive of the So-
viet armies, the Romanian mili-
tary administration of Trans-
nistria was set up, which was not
different, from postal point of
view, than that of civil one.
Fig. 3 - Scrisoare cenzurată, expediată recomandat din Tiraspol
la Bucureşti, francată filatelic, dar circulată efectiv.
Fig. 3 - Registered censored letter sent from Tiraspol to Bucharest,
philatelic franking, effectively circulated
postal history
2. Postal organization
On September 3rd, 1941, the
Romanian postal service in Trans-
nistria was inaugurated. In the be-
ginning it was allowed for the
public the dispatch of usual post-
cards written in Romanian and of
the original documents and co-
pies in registered envelopes, wit-
hout personal correspondence.
The dispatch of simple letters or
other items of correspondence
was forbidden.
The items of correspondence
accepted to be dispatched were
submitted to the censorship.
The correspondence coming
from the „authorities” and „public”,
accordingly to the standards men-
tioned bellow, was accepted only
for the localities from the interior of
Transnistria and from Romania.
From October 6th, 1941, it was
accepted into the circulation the
usual letters of the public with per-
sonal character, in the interior of
Transnistria and also in Romania.
The service of registered let-
ters was allowed probably from
May 15th 1942.
From the summer of 1942 the
post offices of Transnistria got the
approval to receive the postal cor-
respondence for all the allied co-
untries of Romania to uuu
 philatelica.ro postal history

which Romania was not in war. A

big part of the external correspon-
dence of Transnistria was in transit
through the Post Office Bucharest
- North Railway Station, where
another censorship operation was
made. It has to be mentioned that
at this post office only the external
correspondence arrived and sent
in/from Romania was censored
and the PTT General Office wanted
to prove by this directive that
Transnistria was not incorporated
to Romania, all the correspon-
dence sent between Romania and
Transnistria being considered ex-
ternal correspondence.
Regarding the dispatch of the
summons and of the proceedings
documents, in March 1943, it was
specified that: The PTT Office of
Transnistria lets us know that
some post offices of the country
(Romania - n.a.) agree to receive
proceedings documents for the
post offices from Transnistria. Be-
cause the proceedings forms ful-
filled by the post offices from the
province mentioned bellow have
no juridical consequences, being
accomplished on a separated ter-
ritory from Romania, please take
measures in order to not receive
summons and proceedings docu-
ments for Transnistria.
The PTT Office of Transnistria
worked even at the beginning of
March 1944, and on April 1944
noticed its employees.
In July 1944 the PTT Office of
Transnistria, being in liquidation,
had its headquarters in Bucha- Fig. 4 - Scrisoare recomandată cenzurată, expediată din Odesa
rest, 8, Anghel Saligny Str., the for- la T.Severin pe 31 dec.1943, francată cu mărci poştale transnistrene
mer residence of the PTT Office de 3 lei (Colecţia Em. Săvoiu).
Bucharest 24 Senate. Fig. 4 - Registered censored letter sent
from Odessa to T.Severin, on December 31,1943, stamped with
3. Post offices Transnistria postage stamps of 3 Lei (Em. Săvoiu collection).
The first Romanian post offices
founded on September 1941 Transnistria was also accepted, ex- mation was found regarding the
were Tiraspol and Balta. Then fol- cept those mentioned above, so foundation of some post offices or
lowed: Dubăsari, Rbniţa, Iampol, that: Grigoriopol, Ocna, Obodovca, agencies in these localities until Ja-
Moghilău, Tulcin, Ananiev, Bere- Bersad, Carelnic, Olgopol, Savrani, nuary 1942. The post offices and
zovca, Birzula and Razdelnaia. On Liubashevca, Troiţcoe, Valegoţu- agencies founded and which had
October 22nd 1941 the post office lovo (Valea Hoţilor), Jugostroi, Cri- to be founded until August 1st,
Odessa 1 was founded and on Fe- jopol, Tomashpol, Vapniarca, 1942, by districts, are presented in
bruary 15th 1942 the post office Codima, Camenca, Pesceanca, the Table no. 1 (see page 31). Many
Smerinca was opened. Ploti, Braţlav, Ladjine, Suremec, comments could be done analyzing
On January 1942 the corres- Sargord, Golta, Oceacov, Niceanoe the content of this table. uuu
pondence for other localities of and Ovidiopol. Till now no infor- pagina 33

 philatelica.ro postal history

The official numbering of the
post offices was done in Roman
numbers (Odesa I, II, III, IV, Lipetchi
I), and also in Arabian numbers
(Babcinţi 1, Dalnic 2), the post
marks of these offices were fre-
quently written with Roman and
Arabian numbers at the same time
(Odesa I, Odesa N-1, Odesa 3, etc.).
The post office from the loca-
lity Moghilău, bearing officially the
name MOGHILĂU had some can-
cellations, including censorship
cancellations, written MOGHILEV.
In the district of Jugastru due
to the notification of the post
agency Babcinţi 1 the supposition
that it was foreseen also the
foundation of some other post
agencies in the irrespective loca-
lity could be made. A little bit
more curious is the name of the
post agency Dalnic 2, because, till
now the existence in Transnistria
of a post agency or post office
Dalnic 1 has been unknown. In
this case a supposition could be
made: the numbers 1 and 2 don’t
represent the number of the post
agency but the number of the lo-
cality. So that a locality Dalnic
existed next to Odessa, but a de-
tailed map hasn’t been found in
order to see if this locality belon-
ged to Odessa district or to Ovi-
diopol district, or if it was a
second locality Dalnic in Ovidio-
pol district. A locality Dalnic was
notified in the district Trei Scaune
from Romania, but during the pe-
riod 1941-1944 it belonged to the
territory surrendered to Hungary.
On November 13th, 1942, the
post office Odessa V - Govern-
ment was opened, probably at
the headquarters of the Civil Go-
vernment from Odessa. As it had
been shown above, some post
marks of this office were written
with Arabian numbers Odesa 5
and the official name Guvernă-
mânt (in translation Government)
was not mentioned.
On December 1st 1942 it was
notified the foundation in some
districts of new post offices and
agencies comparing with August
1st 1942, without being gene-
rally nominated, e.g.: 3 in Duba-
sari district, 1 in Jugastru
district, 1 in Oceacov district, 1
in Ovidiopol district, 1 in Tiras-
pol district and 1 in Odessa dis-
trict (Ilianka Agency).
In March 1943 post agencies in
Eng. Călin MARINESCU is born in Dorohoi, Romania,
and received his education in engineering.
Working in philately: postal history
in connection with Romania.
Contact: romexim.star@b.astral.ro
Cazacovca and Potochi in Moghilău
district were founded, serving a lot
of villages of this district. In May-
June 1943 new post agencies
which are presented in Tabel no. 2
(see page 30) were founded. The
post agency Domoniovca (Golta
district) was supposed to be foun-
ded since 1942.
The same observations from
above have to be done regar-
ding the post agency Nicolaevca
II, being unknown until now of
any agency Nicolaevca I. The
same situation is for the post
agency Zastava I. The most cu-
rious fact is that this numbering
(either with Arabian numbers or
Roman ones) appears for some
post agencies of some small lo-
calities were the necessity of
the foundation of many post
units was unlikely.
Possibly the numbers of post
offices and agencies is bigger,
further research could find more
data of their foundation and
suppression.
(to be continued)

O pasiune filatelică longevivă

Un bun exemplu în această privinţă îl con-
stituie o ilustrată TCV (Timbre côté vue) trimi-
să din Franţa la Craiova în decembrie 1919,
unui tânăr student, D. Pasşalega, care va de-
veni o distinsă personalitate a filateliei
româneşti timp de peste 60 de ani.
Ilustratele TCV, aceste precursoare ale ma-
ximafiliei de azi, făceau obiectul unui intens
schimb între colecţionari, încă de la sfârşitul
secolului XIX. Această ilustrată TCV prezintă
particularitatea că provine de la un ofiţer al
Regimentului 47 Artilerie din Franţa şi poartă
ştampila cenzorului unităţii (le Vaguemestre =
subofiţerul furier), iar la sosirea în România,
ştampila rotundă în negativ Censura militară,
aplicată cu precădere corespondenţei din
străinătate. (Titus ORĂDEAN)
pagina 34

 ^
philatelica.ro filatelie tematica

Mihai Eminescu (I) și astăzi interesul românilor care

Coriolan CHIRICHEŞ
Viaţa și opera poetului nostru
naţional Mihai Eminescu (15 ianu-
arie 1850, Botoșani-15 iunie
1889, București) a constituit și
continuă să constituie subiecte de
studiu care atrag atenţia multor
cercetători și colecţionari în
domeniu (a se vedea site-ul
Grupării Eminescu Botoșani aflat
la adresa http://digitalin.ro/lucea-
farul). Rezultatele acestor
cercetări și interpretarea as-
pectelor din vasta sa operă suscită
au văzut în Mihai Eminescu
Luceafărul poeziei românești.
Filatelia, devenită pe nesimţite și
neimpus o reflectare a tuturor as-
pectelor vieţii sociale ale unei
naţiuni, nu a rămas impasibilă,
abordând în tematicile grafice ale
mărcilor poștale, emise cu diverse
prilejuri aniversare sau comemo-
rative, chipul marelui poet sau
compoziţii inspirate din opera sa,
aducând astfel un prinos de re-
cunoștinţă celui care printr-o
creaţie de excepţie a contribuit la
dezvoltarea și perfecţionarea lim-
bii române moderne.
Acest articol își propune o tre-
cere în revistă a mărcilor poștale
care au reflectat în imaginile ilus-
trate teme cu referire directă la
Mihai Eminescu. În numerele ur-
mătoare îmi propun o trecere în
revistă și a altor piese ce fac
obiectul colecţionării filatelice și
numismatice: întreguri poștale,
cărţi poștale ilustrate și semiilus-
trate, ștampile ocazionale, banc-
note și monede, medalii, ale căror
compoziţii grafice ne bucură
privirea cu imaginea simbol a
poeziei românești.

1 2 3 4

Cele patru fotografii-portret executate, la diferite perioade de timp, în timpul vieţii poetului.
Imaginile ilustrate pe mărcile poştale, ca şi pe diverse alte reproduceri, au la origine chipul
său înfăţişat de una dintre aceste fotografii.
1 - realizată în 1869 la Praga de către Jan Tomas;
2 - realizată în 1878 la Bucureşti de către Franz Duschek;
3 - realizată în 1885 la Iaşi de către Nestor Heck;
4 - realizată în 1887 la Botoşani de către Jean Bieling
Prima emisiune de mărci poştale dedicate
lui Mihai Eminescu apare la 22 mai 1939,
comemorând 50 de ani de la decesul poetului
(Mi #596-7). Ea este formată din două mărci
poştale care reproduc: stânga - valoarea
de 5 LEI, pe fond oliv şi dreapta - valoarea
de 7 LEI, pe fond brun carmin.
Machetare: Ioana Basarab; tipar:
heliogravură; hârtie albă cu filigran CC;
dantelat: 13½; dimensiuni: 29mmx24mm;
tiraj: 250.000 serii dantelate şi 200 serii
nedantelate. Retrasă din circulaţie
la 1 noiembrie 1940.
De remarcat la unele exemplare ale valorii
de 5 LEI prezenţa unor defecte minore
de tipar, constând dintr-un mic semn,
ca o aluniţă, pe obrazul drept (a se vedea
şi în imaginea alăturată). uuu
pagina 35

 ^
philatelica.ro filatelie tematica

În iunie 1947 apare emisiunea Institutul

de studii româno-sovietic, conținând opt valori,
fiecare cu un nominal de 1500+1500 LEI.
Una dintre valori - Mi #1049 este dedicată
lui Mihai Eminescu.
Machetare: necunoscută; tipar: heliogravură;
hârtie albă cu filigran MM; dantelat: 14:14½;
dimensiuni: 22 mmx35mm; tiraj: 225.000 serii.
De remarcat că, urmare a unui defect de tipar, unele
mărci poştale apar imprimate cu o dungă de culoare
închisă, care traversează marca la cel de-al doilea U
al cuvântului INSTITUTUL până la pata de pe obrazul
stâng, precum şi un punct vizibil sub papion (aici se vede
pe prima marcă din perechea reprodusă alăturat).

Cea mai mare emisiune, ca număr de mărci poştale în serie,

a fost emisă în anul 1950 (26 februarie). Ea este compusă din cinci
timbre (Mi #1196-1200), toate cu valoarea nominală de 11 LEI,
unul reproducând portretul lui Mihai Eminescu (foto nr. 3), fond
albastru şi este machetat de Emeric Droczay, iar celelalte patru
sunt inspirate de poeziile: Împărat şi proletar (fond roz), Înger
şi demon (fond brun), Viaţa (fond violet) şi Scrisoarea
a III-a (fond verde), fiind machetate de pictorul D. Ştiubei. Tipar
adânc (tiefdruk); hârtie albă cu filigran RPR; gumă albă;
dantelat: 13½; dimensiuni: 33mmx28mm; tiraj: 198.700 serii
(100.000 serii rămase după supratipărire).
O parte din tirajul acestei emisiuni (98.700 serii) a fost supratipărită
cu negru şi roşu în 1952 (28 ianuarie), odată cu schimbarea
sistemului monetar (Mi #1308-12).

Emisiunea Scritori români, pusă în circulaţie 16 februarie 1961 este

la 31 martie 1958, reproduce din nou data la care este pusă uuu
foto nr. 1 - Mihai în circulaţie emisiunea
Eminescu, în culoare Sculpturi din arta
brun-lila, valoare naţională, în care
nominală 55 BANI lucrarea Eminescu,
(Mi #1704). realizată de Constantin
Machetare: Baraschi, este
S. Zainea; tipar reprodusă pe valoarea
adânc; hârtie albă de 50 BANI în culoarea
cu filigran RPR XVII; brun închis (Mi #1946).
gumă albă; Machetare: N. Grant
dantelat: 14:14½; şi I. Drugă; tipar
dimensiuni: adânc; hârtie albă
27mmx37,8mm; cretată; dantelat:
tiraj: 2.000.000 serii. 13½:14; dimensiuni:
27mmx37,8mm;
pagina 36
tiraj: 3.000.000 serii.
 ^
philatelica.ro filatelie tematica

Împlinirea a 125 de ani

de la naşterea poetului a fost
marcată de lansarea, la data
de 15 mai 1975, a unei emisiuni
formate dintr-o marcă poştală
cu valoarea nominală de 55 B
(Mi #3262). În partea stângă
a imaginii apare chipului
poetului din foto nr. 1
(imaginea în oglindă),
iar în partea dreaptă este reprodusă imaginea casei părinteşti
din Ipoteşti. Machetare: Ion Untch; tipar adânc în patru culori;
hârtie cromo; dantelat: 13¼; dimensiuni: 48mmx32mm;
tiraj: 5.000.000 mărci poştale.

Aniversări culturale, pusă Prima emisiune a Poştei

în circulaţie la 20 iunie 1964, Republicii Moldova, în care
reprezintă un mare pas înainte este omagiat Mihai Eminescu,
în evoluţia mărcilor poştale este pusă în circulaţie la 30
cu tematica Eminescu. Valoarea iulie 1996 sub denumirea
de 5 BANI - Mi #2288 Aniversări - comemorări.
este tipărită în două culori Valoarea de 0.10 L (Mi #213)
(cu verde-teiul din parcul ilustrează portretul
ieşean Copou, iar poetului, având pe fundalul
cu brun închis-aceeaşi mărcii poştale o pagină manu-
foto nr. 1 a poetului). scris din poemul Luceafărul,
Machetare: I. Ionescu - Iaşi iar coliţa cu valoarea
şi I. Mihăiescu; tipar: offset; nominală de 1.80 L (Mi #B10)
hârtie cretată; dantelat: 13¼; are ca desen un portret al poetului, ilustrat în colţul
dimensiuni: 32mmx27mm; din stânga-sus cu Luceafărul figurat simbolic, alături
tiraj: 500.000 serii complete. de arborele genealogic al familiei Eminescu. Machetare: Elena
Caracenţev; tipar offset pe hârtie albă, gumată, la două culori;
marca poştală - dantelat: 14:13¾; dimensiuni: 32,8mmx27,5mm;
tiraj: 800.000 mărci poştale tipărite în coli de 2x5 mărci; coliţa -
dantelat: 13¾:14; dimensiuni coliţă: 96 mm x 66mm; dimensiuni
marcă: 27,5mmx32.8mm; tiraj: 50.000 bucăţi.
uuu

Valoarea de 2 L (Mi #4556)

din emisiunea Aniversări -
comemorări, pusă în circulaţie
la data de 18 august 1989, este
dedicată poetului (foto nr. 1).
Machetare: V. Stoianov; tipar
adânc în policromie;
hârtie cromo gumată; dantelat:
13¼; dimensiuni:
33mmx48mm; tiraj:
1.700.000 mărci poştale.
pagina 37

 ^
philatelica.ro filatelie tematica

La 9 octombrie 1998, cu ocazia împlinirii a 140 de ani

de la tipărirea primei mărci poştale moldoveneşti (româneşti),
Poşta Republicii Moldova emite o serie formată din patru
mărci, tipar offset, metalografie pe hârtie albă, gumată,
policromie, cu dantelatura 14, format 43mmx25,5mm,
în coală de 2x5 mărci; tiraj: 500.000 bucăţi. Machetarea
a fost realizată de Oleg Usatâi şi Nicolae Tărăcilă.
Marca poştală cu valoarea nominală de 2,40 L (Mi #294)
reproduce - în afară de marca de 108 parale (1858) şi de imaginea
unei mărci uzuale cu valoarea de 0,45 L, emisă de Poşta Moldovei
în 1994 (în colţul din dreapta-sus) - primul timbru dedicat lui
Eminescu de Poşta Moldovei în 1996 (în colţul din stânga-jos).

Următoarea marcă poştală pe care

Următoarea emisiune a Companiei Naţionale Poşta Română apare chipul poetului nostru naţional
dedicată marelui nostru poet a fost lansată la data de 15 face parte din emisiunea Distincţiile
Republicii Moldova, pusă în circulaţie
ianuarie 2000, la aniversarea a 150 de ani de la naştere la 31 iulie 1999, machetată de Simion
şi este compusă dintr-un bloc (Mi #B312) cu dimensiunile Odainic şi Oleg Cojocaru, tipărită
de 122 mm x 90 mm, format din patru mărci offset în policromie pe hârtie albă,
(de 42 mm x 27 mm.), tipărit la cinci culori pe hârtie cromo gumată cu dantelatură de 13¾:14.
în sistemul de tipar adânc (tiefdruck). Cele patru mărci poştale, Tiraj: 500.000 serii complete.
fiecare cu valoarea nominală de 3400 Lei, reproduc respectiv, Marca poştală cu valoarea nominală
cele patru fotografii clasice ale lui Mihai Eminescu împreună de 90 b (Mi #318), cu dimensiunile
de 27,5 mm x 32,8 mm, tipărită în coli
cu ilustraţii la opera sa, astfel: Viaţa, Împărat şi proletar, de 2x5 mărci reproduce medalia Mihai
Luceafărul şi Scrisoarea a III-a. Eminescu şi a avut un tiraj
Tiraj: 588.000 blocuri; machetare: Elena Caracenţev. de 200.000 bucăţi. uuu

d
ASTROFILA Botoșani la cea de-a 25-a aniversare
Gruparea de astrofilatelie și filatelie tematică cos- activitate. Este meritoriu că sunt menţionaţi, fără ex-
mos a marcat la 14 aprilie a.c. un sfert de veac de ac- cepţie, toţi cei care au pus umărul la afirmarea astro-
tivitate organizată și recunoscută de forurile filateliei în România. Un rol important în dezvoltarea
diriguitoare ale lumii filatelice din România. astrofilateliei în ţara noastră l-a jucat buletinul infor-
Într-un amplu material Dl. președinte Ștefan Nico- mativ al grupării - ASTROFILATELISTUL. Dacă în 1990
lau, trece în revistă activitatea și manifestările orga- gruparea număra 275 de membri, astăzi nu se mai
nizate de gruparea ASTROFILA în cei 25 de ani de știe exact câţi dintre ei mai activează în domeniul as-
pagina 38
trofilateliei. Probabil o duzină.
 ^
philatelica.ro filatelie tematica

În seria de emisiuni Europa

2003- arta afişului (12 iunie),
Poşta Republicii Moldova emite
o serie formată din două mărci
poştale, tipar offset pe hârtie
albă, gumată, policromie,
cu formatul de 30mmx48mm.
Valoarea de 5 L (Mi #464) redă
un afiş realizat de Muzeul
Naţional de Istorie al Moldovei
cu ocazia expoziţiei dedicate
aniversării a 150 de ani
de la naşterea poetului.
Tiraj: 100.000 exemplare în coli
zece timbre şi încă 60.000
exemplare în coli mici de câte
trei serii (pentru carnete).
Dantelura este 13¼ ,
machetarea aparţine
lui Vitalie Pogolşa, tiparul fiind
realizat de Cartor Security
Printing, Franţa.
La aceeaşi dată şi cu aceeaşi machetatoare (desigur, cu acelaşi
prilej), apare în Republica Moldova o coliţă (Mi #B21) executată
la tipar offset, în policromie, pe hârtie albă, gumată, având
dimensiunile de 141mmx111mm, cu un tiraj de 200.000 de exemplare.
Pe fundal apar: imaginea casei părinteşti din Ipoteşti în dreapta-jos,
iar imaginea teiului din Grădina Copou în colţul din stânga-sus.
În prim plan sunt reproduse câteva pagini din manuscrisele
poetului. Coliţa conţine cinci mărci poştale şi o vinietă dispuse
pe două rânduri. Dimensiunile lor sunt 27,5 mm x 32,8 mm,
iar dantelura este 13¾:14. Pe rândul de sus, de la stânga la dreapta,
cele trei mărci poştale prezintă pe: Raluca Eminovici, mama poetului
(20 b); Mihai Eminescu, foto nr. 2 (5 L); Gheorghe Eminovici, tatăl
poetului (25 b). În rândul de jos: Veronica Micle, poetă, dulcea
amică a poetului (3 L); bustul lui Mihai Eminescu (vinieta)
realizat de arhitecţii L. Averbuch, L. Dubinovski, I. Chieptănaru,
înălţat în 1957 pe Aleea clasicilor literaturii moldoveneşti;
Iosif Vulcan, redactorul revistei Familia în care a fost tipărită
prima poezie a lui Mihai Eminescu (1,5 L).

La data de 1 iulie 2005, cu ocazia

denominării monedei naţionale,
Poşta Română a pus în circulaţie
o emisiune de mărci poştale care
reproduc aversul şi reversul tuturor
noilor monede şi bancnote.
Perechea de mărci cu valoarea
nominală de 2,40 lei (RON)
prezintă ambele feţe ale
bancnotei de 500 lei (RON).
În ansamblul grafic al aversului se regăseşte, după foto nr. 1, chipul genialului nostru
poet. Tipar offset pe hârtie albă, gumată, la şase culori, dimensiunile de 42mmx27mm.
Mărcile poştale apar în coli mari cu valori identice, în coli mici de câte cinci perechi
(avers şi revers) precum şi în blocuri formate din toate cele 20 de valori ale emisiunii.
Machetare: Mihai Vămăşescu. uuu
pagina 39


philatelica.ro
Închei această prezentare cu ultimele mărci poştale pe care le cunosc
la tema în discuţie. Acestea au fost emise în seria Dialoguri între
civilizaţii din anul 2005 de către Admistraţia Poştală din Pakistan.
Plic circulat recomandat de la Lahore (Pakistan) la Botoşani,
francat cu cele două valori ale emisiunii.
Emisiunea prezintă valori universale din Pakistan şi din România:
poeţii Allama Iqbal şi Mihai Eminescu. Aceasta este formată
din două mărci poştale cu valori identice de 5 rupii (PK).
Pe ambele mărci sunt reproduse chipurile celor doi poeţi
(pentru Mihai Eminescu este folosită foto nr. 1), precum şi drapelele
celor două state. Pe una din mărci este reprodusă coperta unui
volum scris de Emil Ghiţulescu, iar pe cealaltă apare Monumentul
Iqbal - Eminescu din Islamabad. Tipar offset pe hârtie albă,
gumată, policromie, cu formatul 29 mm x 35 mm.
(continuare în numărul următor)
Pietrele litografice Carol cu favoriţi
şi Carol cu barbă la Muzeul Naţional de Istorie
Muzeul Naţional Filatelic a participat la
expoziţia Familia regală, o istorie în ima­
gini, găzduită de Muzeul Naţional de Isto-
rie a României, în perioada 8 mai - 15 iunie
a.c. Evenimentul a fost organizat de Minis-
terul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului
Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a
României, Muzeul Naţional Filatelic,
Muzeul Naţional de Artă a României,
Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional
Cotroceni, Muzeul Naţional Bran, Muzeul
Naţional Militar Regele Ferdinand şi
Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti.
Muzeul Naţional Filatelic a expus ma-
pagina 40

^
filatelie tematica
Coriolan CHIRICHEȘ, născut
la 21 septembrie 1956, Suceava,
România, licenţiat al Institutului
Politehnic Iași, Facultatea
de Mecanică (1980).
Preocupări filatelice: maximafilie,
filatelie tematică. Decorat
cu me-dalia comemorativă
a României 150 de ani
de la nașterea lui Mihai
Eminescu (2000).
Contact: c_coriolan@yahoo.com
http://razboifilatelic.blogspot.com
chetele grafice ale unor mărci poștale
reprezentând membri ai familiei regale,
emise de Poşta Română, precum regele
Carol I, regina Elisabeta, regele Ferdinand,
regele Carol al II-lea sau regele Mihai. De
asemenea, au fost expuse două pietre
litografice care au servit la imprimarea
celebrelor mărci clasice româneşti Carol I
cu favoriţi (1868) şi Carol I cu barbă (1871).
Unele dintre machetele expuse sunt opere
grafice mai puţin cunoscute ale unor artişti
români, precum Ludovic Bassarab, Aurel
Bordenache sau Dimitrie Ştiubei.
(Comunicat de presă al CNPR).

philatelica.ro
Paradisul
din Delta Dunării
Aurel DIACONU
O călătorie prin paradisul din
Delta Dunării începe, inevitabil, de
la Tulcea, oraş denumit și poarta
deltei. Aceasta, cu o existenţă de
peste zece milenii, a fost descope-
rită încă de la apariţie de către
păsări în călătoriile lor şi care nu au
ezitat să o cucereascã în mod de-
finitiv. Aluviunile strânse de apele
Dunării de pe o jumătate din Eu-
ropa au favorizat existenţa unor
condiţii optime de viaţă și dez-
voltare pe o suprafaţă foarte re-
dusă, în comparaţie cu imensa
suprafaţă a globului. Unele păsări
din deltă aparţin tipului faunistic
european sau celui mediteranean,
dar și tipurilor asiatic, arctic, sibe-
rian, mongol sau chiar chinez,
reușind o coexistenţă perfectă.
În prezent au fost identificate cu
certitudine, în delta propriu-zisă
(între braţele Chilia și Sf. Gheor-
ghe), un număr de 274 de specii,
dintre care 176 sunt clocitoare iar
98 sunt neclocitoare.
Un vizitator în Delta Dunării,
care este în căutarea speciilor, are
în primul rând șansa de a observa
păsările cele mai mari și abia la o
atentă cercetare va putea observa
păsările mai mici.
Astfel, primul care va fi căutat și
observat este uriașul deltei - Peli-
canul - (Pelecanus onocrotalus),
care a găsit ultimul loc din Europa
unde mai poate cuibări în colonii
mari. Este ușor de recunoscut după
culoarea albă-trandafirie a corpului
și după vârful negru al aripilor. Fiind
o specie ocrotită, a intrat ușor în
atenţia administraţiilor poștale din
întreaga lume. Astfel, până acum
s-au emis peste 42 de mărci po-
ştale și blocuri, iar în România
pasărea a fost reprodusă pe emisi-
unile din: 1957 - Fauna din Delta
Dunării - valoarea de 1,30 lei; in
1965 - Vânatul migrator - valoarea
de 3,25 lei; in 1980 apare pe coliţa
dantelată cu valoarea de 10,00 lei
din emisiunea Anul European al
ocrotirii naturii, pentru ca în final să
o găsim pe blocul din 2004 dedicat
Deltei Dunării pe marca de 16.000
Fig. 1
lei. Deoarece am menţionat că spe-
cia a fost reprodusă în întreaga
lume, amintesc câteva din ţările
care au dedicat cel puţin o marcă
poştală pelicanului: Bulgaria (Mi
#3660); Grecia (Mi #1376); Mongo-
lia (Mi #1811-2); Albania (Mi #630,
Mi #1138-42); Benin (Mi #690) iar
mai recent menţionez minicoala
din Ucraina emisă în 2007 (Mi
#897-900) cu multe aspecte și in-
formaţii ornitologice, etc.
Un alt reprezentant al genului
este Pelicanul creţ (Pelecanus cris-
pus). Este puţin mai mare decât
precedentul, cu penele de un alb
murdar și cu vârful aripilor negru
numai pe partea inferioară, vine în
deltă în luna martie și începe
cuibăritul la începutul lui aprilie.
Seria din 1984 a Poștei române, in-
titulată sugestiv Faună ocrotită din
rezervaţiile românești, aduce în
atenţie momente importante din
viaţa pelicanului creţ (sosirea în
deltă; pregătirea cuibului;
creșterea puilor). Menţionam că
pelicanul creţ nu s-a bucurat de
aceeași atenţie precum cel prece-
dent, de aceea apare în lume
numai pe 20 de mărci poştale, din
ţări ca: Albania (Mi #2617-8); Bul-
garia (Mi #1218, Mi #1836, Mi
#3303-6); Mongolia (Mi #1813-4);
Grecia (Mi #2075); Benin (Mi #B2);
Armenia (Mi #627), etc.
O altă pasăre mare, dar cu un
farmec deosebit, este Lebăda de
vară (Cygnus olor) care este de un
^
filatelie tematica
alb imaculat și cu gâtul unduitor în
timp ce înoată lin sau culege plante
de sub oglinda apei. Fiind răspân-
dită pe toate continentele, ea
apare în imaginile a peste 50 de
mărci poştale și coliţe. România i-a
acordat un număr de trei mărci
poştale, și anume: Vânatul migra-
tor din 1965 - valoarea de 1,35 lei;
Fauna din rezervaţii naturale din
1968 - valoarea de 0,10 lei și 1977
- Animale ocrotite în România - va-
loarea de 1,00 lei (Fig. 1). Din cele
peste 50 de timbre poştale și coliţe
emise în lume pentru lebăda de
vară amintim câteva ţări care i-au
acordat atenţia: Finlanda (Mi
#463); URSS (Mi #2310); Mongolia
(Mi #795, Mi #1872-5); Bulgaria
(Mi #2474); Austria (Mi #1788);
Anglia (Mi #1426-30), etc.
O pasăre aparte este Lopătarul
(Platanea leucorodia), care are un
cioc lung și turtit ca o lopată (de
unde și numele popular). Este o
pasăre rară chiar și în deltă,
aflându-se din acest motiv pe lista
păsărilor ocrotite. La noi a fost
prezentat doar în două emisiuni
poştale, si anume: 1957 - Fauna din
Delta Dunării pe valoarea de 0,20
lei și apoi pe emisiunea din 2006,
Păsări protejate - Lopătarul eu-
roasiatic, unde pe cele 4 valori sunt
reproduse momente esenţiale ale
vieţii speciei: sosirea în deltă,
procurarea hranei și creșterea
puilor. Lopătarul a fost uuu
pagina 41


philatelica.ro
creditat cu peste 25 de mărci poş-
tale din: Ungaria (Mi #1597, Mi
#3171); Bulgaria (Mi #1840); URSS
(Mi #3550); Turcia (Mi #2407);
Croaţia (Mi #499); Iugoslavia (Mi
#1462, Mi #2781), etc.
Căutată cândva pentru că
primăvara poartă pe spinare un
mănunchi de pene alungite și fine,
care, intrate în circuitul modei, au
dus la macelărirea la începutul se-
colului XX a mii și mii de exem-
plare, ajungem şi la Egreta mare
(Egretta alba) - Fig. 2. În prezent
aceasta este ocrotită de lege. Ea
apare în România pe valoarea de
0,10 lei din emisiunea anului 1957
- Fauna din Delta Dunării; pe val-
oarea de 0,55 lei din anul 1968 -
Faună din rezervaţii naturale și pe
recenta emisiune poştală din 2009
- Păsări din Delta Dunării, valoarea
de 2,10 lei. Trăind pe cele cinci con-
tinente ale planetei albastre,
egreta mare apare pe mai mult de
50 de mărci și coliţe din: Ungaria
(Mi #1596, Mi #4399, Mi #B146);
URSS (Mi #3548); Franţa (Mi
#1904); Grecia (Mi #2071); Iu-
goslavia (Mi #3231); Ucraina (Mi
#B48), etc.
De aceeași soartă tristă s-a bu-
curat și Egreta mică (Egretta
garzetta), care este mai mică decât
pagina 42

Fig. 2
precedenta, dar care poartă și ea
același mănunchi de pene alungite
și fine, încât astăzi este deaseme-
nea ocrotită prin lege. În România
apare numai pe marca poştală de
4,00 lei din emisiunea de timbre
uzuale Păsări acvatice (1991). În
lume a fost reprodusă în: Ungaria
(Mi #1594); Albania (Mi #632);
Guernesey (Mi #882); Bulgaria (Mi
#1837); Jersey (Mi #899), etc.
Elegant colorat cu alb, ruginiu și
negru, Califarul (Tadorna tadorna)
este o altă pasăre ocrotită de lege
din cauza rarităţii sale. Cuibărește
într-o vizuină de vulpe (uneori încă
folosită), depunând 8-12 ouă pe un
mic așternut alcătuit din plante
fine uscate, pene și puf. Apare în
emisiunea poştală din 1960 - Mon-
umente ale naturii - pe valoarea de
1,20 lei; în 1968 timbrul cu valo-
area de 0,40 lei prezintă califarul în
emisiunea Fauna din rezervaţii na-
turale, iar ultima apariţie este în
1993, când în seria Faună protejată
timbrul de 25 lei reproduce un cali-
far. În lume au apărut peste 23 de
mărci poştale cu aceasta pasăre,
dintre care amintim câteva: Mon-
golia (Mi #790); Bulgaria (Mi
#2474); URSS (Mi #5965); Estonia
(Mi #191); Suedia (Mi #1795); Tur-
cia (Mi #2956); Irlanda (Mi #1021,
Mi #1398), etc.
^
filatelie tematica
O barză în miniatură poate fi
numit Piciorongul sau Cataliga (Hi-
mantopus himantopus). Este intâl-
nită destul de rar, drept pentru
care este ocrotită de lege. Cu
această pasăre filatelia
românească a fost un pic mai dar-
nică, ea fiind reprezentată pe
marca de 0,05 lei, din emisiunea
Faună din Delta Dunării din anul
1957; pe marca de 0,20 lei în
Faună din rezervaţii na-turale din
anul 1968 și pe marca poştală de
1,60 lei în recenta emisiune din
2009 - Păsări din Delta Dunării.
Este răspândit în jurul Mării Medit-
erane, dar și în Sudul Asiei si Africii.
Așa se face că îl găsim pe mărcile
unor ţări precum: Ungaria (Mi
#1234, Mi #3456); Italia (Mi
#1929); Portugalia (Mi #1572);
Ciprul turc (Mi #649), etc.
O pasăre ce seamănă cu un po-
rumbel alb-negru, dar înalt pe pi-
cioare, cu un moţ pe cap și cu un
glas mieunat tipic - este Nagâţul
(Vanellus vanellus). Îl găsim pe tim-
brul de 0,35 lei din 1959 al emisiunii
Păsări cântătoare și folositoare și pe
marca poştală de 3,00 lei din emisi-
unea de timbre uzuale Păsări -
1991. S-au realizat peste 30 de
mărci cu această pasăre, din care
amintim: Cehoslovacia (Mi #1230);
Franţa (Mi #1332); Ungaria (Mi
#1815); Belgia (Mi #1707); Dane-
marca (Mi #875); Irlanda (Mi #1020-
1, Mi #B7, Mi #1388); Anglia (Mi
#1616); Finlanda (Mi #1356), etc.
Un ghemotoc de pene (are doar
16-18 cm lungime) splendid co-
lorat, cu pieptul ruginiu și cu
spinarea albastră-verzuie este
Pescărușul albastru (Alcedo atthis),
care în plin zbor pare o piatră
preţioasă - Fig. 3. Pândește stând
pe o cracă peste apă și se aruncă în
picaj, cu capul lui mare și ciocul ca
o suliţă, asupra prăzii - un peștișor,
pe care - odată așezat din nou pe
creangă - îl aruncă în sus și-l înghite
cu capul înainte. Bijuteria a fost re-
produsă pe trei mărci poştale în
România, și anume: în 1977 pe
marca de 4,80 lei din emisiunea
poştală Animale ocrotite în Româ-
nia; în 1980 pe marca de 0,55 lei
din emisiunea Anul European al
Ocrotirii Naturii și recent uuu
 ^
philatelica.ro filatelie tematica

(2009) pe marca de 0,50 lei din puţin răspândit în Europa, dar mai Îl găsim în România pe marca de
emisunea Păsări din Delta Dunării. mult în centrul Asiei. În România 5,00 lei din emisiunea Fauna din
Este răspândit în toata Europa, dar nu apare decât pe două mărci poş- Delta Dunării din 1957, pe marca
și în sudul Asiei, cu Pescaruşul al- tale, și anume: în 1967, pe marca de 500,00 lei din emisiunea Prote-
bastru fiind emise peste 65 de de 0,40 lei din emisiunea Păsări de jarea mediului - Delta Dunării din
mărci poştale și coliţe. Exempli- pradă și pe marca de 3,10 lei din 1994 și pe recenta coliţă a emisiunii
ficăm cu cele emise în: R.F.G. (Mi emisiunea Păsări din Delta Dunării Păsări din Delta Dunării, cu va-
#404); Bulgaria (Mi #B294); R.D.G. - 2009; apare în schimb pe 21 de loarea de 8,10 lei. În lume s-au
(Mi #1276); Albania (Mi #1323); timbre din: Ungaria (Mi #3628, Mi emis peste 46 de timbre și coliţe cu
Danemarca (Mi #602); Grecia (Mi #4202-5); Iugoslavia (Mi #2648); acest subiect, din care amintim:
#1375); Franţa (Mi #2856), etc. Azerbaidjan (Mi #172); Ucraina (Mi Ungaria (Mi #333, Mi #3627); Polo-
În zona deltei se intâlnesc și #B52); Kirghizstan (Mi #77A-B), etc. nia (Mi #1202, Mi #2446); Albania
păsări răpitoare, atât de zi cât și de Tot din categoria păsărilor răpi- (Mi #1125); Islanda (Mi #399);
noapte. Dintre acestea, una bine toare face parte și Codalbul (Hali- Monaco (Mi #970); Norvegia (Mi
cunoscută victimelor aripate și nu aetus albicilla). Este unul dintre #605); Suedia (Mi #825, Mi #1479,
numai, este Șoimul dunărean uriașii lumii aripatelor, cu anver- Mi #1840); Mongolia (Mi #1700,
(Falco cherrug). Este unul dintre cei gura aripilor de peste doi metri. Mi #1991-94), etc.
mai puternici și aprigi șoimi, cu o Adulţii au corpul brun si coada albă Cum aminteam la începutul
măiestrie în zbor de neegalat, (de unde si numele de codalb). acestui articol, în Delta Dunării
putând ataca și vietăţi ce aleargă Trăiește în Estul si Nordul Europei trăiesc o mulţime de păsări, care
pe sol (mai ales popândăi). Este și în toată Asia de nord si centrală.
cuibăresc sau sunt numai în tre-
cere; dintre acestea o categorie
aparte o reprezintă familia raţelor,
care prin mulţimea speciilor ar
putea reprezenta un subiect pen-
tru un viitor articol. Pentru astăzi
cele prezentate mai sus sunt sufi-
ciente în a inspira pe un iubitor de
păsări și de filatelie în vederea re-
alizării unei colecţii cu tematica
Para-disul din Delta Dunării.
Aurel DIACONU, născut
la 9 martie 1942 în Brașov,
licenţiat al Institutului
Fig. 3 Politehnic Iași - Facultatea
de Construcţii.
Preocupări filatelice: filatelie
tematică, astrofilatelie.
Contact: reldiac@yahoo.com

d
► pe scurt ► pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►
Poşta Română a participat la expoziţia 1939 nului 1939, ce evocă diverse evenimente pre-
- Zile de pace, Zile de război, găzduită de cum împlinirea a 50 de ani de la moartea lui
Arhivele Naţionale ale României, în perioada Mihai Eminescu, participarea României la Ex-
30 aprilie-29 mai a.c. În cadrul evenimentului poziţia Universală de la New York, centenarul
au fost prezentate documente ce conturează naşterii lui Carol I ș.a. Expoziţia a fost organi-
o schiţă a societăţii româneşti din anul 1939 zată de Arhivele Naţionale, sub Înaltul pa-
tronaj al Preşedintelui României, cu sprijinul
într-un moment de tranziţie: de la anul de vârf Arhivelor Diplomatice din cadrul Ministerului
al economiei româneşti, 1938, la criza genera- Afacerilor Externe, Arhivei Naţionale de Filme,
tă de contextul ameninţării celui de-al Doilea Societăţii Române de Radiodifuziune, Poştei
Război Mondial. Poşta Română a participat la Române si Muzeului Naţional de Istorie a
această expoziţie cu timbre din patrimoniul României. (Comunicat de presă al CNPR)
Muzeului Naţional Filatelic emise în cursul a-
pagina 43

 philatelica.ro istoria maximafiliei

Primul, prima...
ROMÂNIA: priorităţi mondiale la EFIRO 2008 (II)
medalia de aur pentru maximafilie
4. Alte priorităţi româneşti
la început de veac XX
Continuăm prezentarea suc-
cintă a unor cărţi maxime de
sorginte românească, expuse la
EFIRO 2008 în colecţia de studiu
Precursori ai maximafiliei mo-
derne (1894-1930), aparţinând
subsemnatului şi distinsă de pres-
tigiosul juriu internaţional cu
medalia de aur.
● SPIC DE GRÂU, 16 APR (1)901
Subiectul concordant îl repre-
zintă spicul de grâu, evidenţiat
atât pe cartea poştală, cât şi pe
francatura dublă. Cartea poştală
prezintă un montaj ce are în prim-
plan o fetiţă în mijlocul unui peisaj
rustic, iar ulciorul spart aflat la pi-
cioarele copilei explică motivul
tristeţii sale evidente. În plan se-
cund îndepărtat distingem două
imobile aflate la marginea loca-
lităţii, de unde, spre prim-plan, se
revarsă ogorul. Copila este încon-
jurată, până la genunchi, de vege-
taţia specifică: spice şi maci (vezi
fig. 1, coperta 3). Machetatorul
cărţii poştale este indicat doar prin
iniţialele N.P.G., identificarea pie-
sei cartofile continuând pe revers
cu specificaţia serie 39, No. IX.
Trimiterea poştală este francată,
pe avers, cu o pereche de timbre
fiecare având valoarea nominală
de 3 bani (suprafrancată), de cu-
loare brun, din emisiunea Spic de
grâu (Mi #131), emisă în anul
1900 şi având putere de circulaţie
până în anul 1908. Efigia regelui
Carol I este gardată, pe fiecare
marcă, de două spice. Menţiunea
specială a timbrării - francat - a
av. Leon IANCOVICI,
fectate şi nu au mai fost ream-
plasate niciodată. Efectul poştal a
fost consemnată de expeditor pe fost francat, pe avers, cu marca
reversul ilustratei. Trimiterea poş- poştală de 5 bani verde (Mi #113)
tală a fost realizată de Corneliu, din emisiunea Spic de grâu/1898
care adresează salutări dom- şi care reprezintă efigia regelui ori-
nişoarei Nory Ghigortz din Bu- entată cu privirea de la dreapta
cureşti, str. Văcărescu I No. 17. spre stânga, la fel ca şi cea exis-
Francatura este obliterată cu tentă pe frontispiciul podului.
ştampila oficiului poştal CON- Marca poştală a fost obliterată
STANŢA 16 APR. 901, care a fost CERNAVODA cu data pe trei linii
aplicată şi pe revers. Tot pe revers 21 V 901. Data ştampilei este iden-
sunt aplicate ştampilele localităţii tică cu menţiunea olografă
de destinaţie, respectiv BU- 21/5/901 consemnată de realiza-
CURESCI CURSA I, precum şi tor cu cerneală de culoare violetă
goarna poştală nr. 147. pe aversul ilustratei. Aceeaşi
● CAROL I, 21.V.(1)901. ştampilă poştală este aplicată şi pe
Ilustrata maximă are drept revers, în spaţiul destinat franca-
concordanţă de subiect efigia turii (vezi fig. 2 back, coperta 3).
regelui Carol I. Cartea poştală Destinatarul trimiterii este dl. A.
(UPU, apărută în editura H.I. Far- Dubert din Constanţa. Sub aspec-
machi din Cernavodă) înfăţişează tul identificării realizatorului ilus-
Podul Regele Carol I, edificat de tratei maxime, împărtăşim ipoteza
Anghel Saligny în perioada 1890- lansată de ing. Silviu Dragomir, în
1895 şi care uneşte, în localitatea sensul că ne aflăm în faţa unei
Cernavodă, cele două maluri ale trimiteri poştale autoadresate. Pe
fluviului Dunărea. Imaginea podu- aversul cărţii poştale, expeditorul
lui este prezentată frontal, având a consemnat menţiunea: Pentru
amplasată efigia regelui în partea colecţie. 21/5/901. Mai mult, ace-
din dreapta sus (vezi fig. 2, cope- laşi autor avansează ipoteza că dl.
rta 3). Cartea poştală este extrem A. Dubert ar fi funcţionat la oficiul
de rară, întrucât - astfel cum a poştal Cernavodă, având astfel
consemnat cercetătorul filatelic acces la ştampila poştală, precum
ing. Silviu Dragomir - efigiile şi posibilitatea de a reţine efectul
regelui Carol I şi ale reginei Elisa- poştal după obliterare, realizat ex-
beta au putut fi întâlnite o extrem clusiv pentru colecţie.
de scurtă perioadă de timp (cca
șase luni), după care au fost deza- (continuare în numărul următor)
Leon IANCOVICI, născut la 16 ianuarie 1949 în Craiova, licenţiat al Facultăţii
de Drept, Universitatea București (1972), secţia știinţe juridice, specializat
în drept comercial internaţional, drept maritim și fluvial internaţional,
creator în România al dreptului asigurărilor comerciale.
Preocupări filatelice: activitate filatelică recunoscută documentar (1961),
studii și cercetări în maximafilie. Contact: 0745 209 209.

► pe scurt ► pe scurt ►pe scurt ERATĂ

►BULETINUL INFORMATIV DE ASTROFILATELIE, nr. 5/2009,
prezintă într-un amplu articol (29 de pagini) intitulat CANIS
& MACACUS COSMICUS, participarea celor aproximativ 50
de căţei, maimuţe, pisici ce și-au adus contribuţia la dez-
voltarea programelor spaţiale.
Contact: Ștefan Nicolau nicolaustl@yahoo.com
pagina 44

În nr. 1 al revistei, la grupajul Emisiunile
anului 2009, capetele coloanelor 2 și 3 au
fost inversate între ele. Prin urmare
cifrele ce indică tirajele destinate CNPR
aparţin Romfilatelia și invers. Tirajul
corect al emisiunii Sfintele Paști 2009
este 721.900 serii (700.000 destinate
CNPR și 21.900 Romfilatelia).
 philatelica.ro maximaphily history

The first...
ROMANIA: World priorities at EFIRO 2008 (II)
4. Other Romanian priorities at
the beginning of the XX century
We continue the concise pres-
entation of some maximum cards
of Romanian origin, exhibited at
EFIRO 2008 in the study collection:
Predecessors of the modern max-
imaphily (1894-1930), belonging to
the undersigned and awarded with
Gold Medal by the impressive in-
ternational jury.
● WHEAT EAR, APRIL 16th (1)901.
The concordant subject is wheat
ear, illustrated by the post-card and
also by the double franking. The
post-card shows an arrangement
having in first plan a little girl in the
middle of a rustic landscape, and
the broken pot at her legs explains
the reason of her obvious sadness.
In the distant second plan we can
see two buildings from the margin
of the loca-lity, where a wheat field
is overflowing to the first plan. The
little girl is surrounded until her
knees by the specific vegetation:
ears and wild roses (see fig. 1, 3rd
cover). The designer of the post-
card is indicated only by the initials
N. P. G., the identification of the
post-card is continued on the re-
verse side by the note: series 39,
No. IX. The postal dispatch is
franked, on the obverse , with a pair
of stamps having the face value of
3 bani (overfranking), brown col-
ored, of the issue Wheat ear (Mi
#131), released in 1900 and circu-
lated until 1908. The effigy of the
King Carol I is surrounded on the
both stamps by two wheat ears.
The special note of the franking - in
Romanian francat - is written by the
Barrister Leon IANCOVICI,
Gold medal at Maximaphily
sender on the reverse of the pic-
tured post-card. The dispatch was
made by Corneliu, who send re-
gards to Miss Nory Ghigortz from
Bucharest, Street Vacaresco I No.
17. The obliteration is made with
the postmark of the post office
CONSTANTA 16 APR. 901 which
was also applied on the reverse. On
the reverse also, there are applied
the postmarks of the locality of
destination, respectively BU-
CURESCI CURSA I, and the postal
bugle no. 147.
● CAROL I, 21.V.(1)901.
The maximum card has as con-
cordance the effigy of the King
Carol I. The post card (UPU, issued
by H. I. Farmachi Publishing House
from Cenavodă) illustrates the
Bridge Carol I, built by Anghel
Saligny between 1890 and 1895
which makes, in Cernavoda city, the
junction between the two borders
of the Danube River. The image of
the bridge is shown from the
frontal side, having in the right
upper corner the effigy of the King
(see fig. 2, 3rd cover). The post-card
is extremely rare, because - as it
was noticed by the philatelic re-
search Eng. Silviu Dragomir - the ef-
figies of King Carol I and Queen
Elisabeth were there an extremely
short period of time (about six
months), afterwards they were dis-
mantled and never replaced. The
Leon IANCOVICI, born on January 16th, 1949, in Craiova, licentiate of
Faculty of Law - University of Bucharest (1972), Juridical Section, specialist
in international commercial laws, international maritime and fluvial laws,
the author in Romania of the laws of the commercial insurance.
Philatelic studies: recognized documentary philatelic activity (1961), studies
and research in maximaphily.
Contact : 0745 209 209.
postal items was franking on the
obverse with the green postage
stamp of 5 bani (Mi #113) of the
issue Wheat ear/1898 which repre-
sents the effigy of the king having
the face oriented from the right to
the left, as the one from the bridge
frontispiece. The postage stamp
was cancelled CERNAVODA, with
the date on three lines 21 V 901.
The date of the postmark is the
same with the holograph mention
21/5/901 written by those who re-
alized the item in violet ink on the
obverse of the pictured post-card.
The same postmark is also applied
on the reverse, on the space dedi-
cated to the cancellation (see fig. 2
back, 3rd cover). The address of the
dispatch is Mr. A. Dubert from Con-
stanta. Regarding the identification
of the person who realized the
maximum card we agree the hy-
pothesis of Mr. Eng. Silviu Dargomir,
that it is about a postal dispatch
send to him self. On the obverse of
the postcard the sender men-
tioned: For the collection 21/5/901.
Even more, the same author rules
the hypothesis that Mr. A. Dubert
have been worked at Cernavoda
post office, having access to the
postmark and having also the pos-
sibility to get the postal item after
cancellation, exclusively realized for
the collection.
( to be continued)

► pe scurt ► pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►pe scurt ►

Revista TOPICAL TIME, mai-iunie 2009, No. 3, p. 78
publicaţie a Asociaţiei Americane de Filatelie Te-
matică (American Topical Association), prezintă o
recenzie a lucrării Contribuţii la evocarea unor
evenimente 1985-2008, de Dan N Dobrescu. Cu
acest prilej editorul amintește cititorilor de
prezenţa autorului în paginile publicaţiei. O altă
recenzie a aceleiași lucrări aparţine D-lui senator
Andrei Potcoavă și a fost publicată în ziarul
Mesagerul Olteniei, nr. 19, martie 2009.
pagina 45

 philatelica.ro eveniment

► ecouri ► echoes ► ´echos ► ecouri ► echoes ► echos

Titus ORĂDEAN
București, tiorad@yahoo.com,
4 aprilie 2009,
Salut cu satisfacţie apariţia
numărului 1 al revistei
philatelica.ro. Consider oportun
să se trimită revista și d-lui Fritz
Heimbuechler în schimb
de publicaţii cu organul
Der Rumaenine Sammler.
Cu urări de deplin succes
în curajoasa acţiune și luptă
pentru asanarea filateliei
românești,
Titus Orădean
´
Mihai CEUCĂ
Bacău, mihaicuk@yahoo.fr, 7 aprilie 2009, 10:16 PM
Bună seara, domnule Dan Dobrescu!
Am citit cu plăcere primul număr al revistei,
pentru care meritaţi toate felicitările!
Vă rog să fiţi mesager pentru felicitări și către
întregul colectiv redacţional.
Revista are meritul de a provoca la lectură
și chiar la studiu dar, vă declar cu toată
sinceritatea că mirosul de praf de pușcă
emanat chiar din primele articole mă va obliga
să deschid fiecare număr cu foarte multă prudenţă și, de ce nu,
să o evit dacă se va dovedi un iminent pericol de explozie...
Vă transmit încă odată felicitări și sper că vom auzi numai de bine!
Cu consideraţie,
Mihai Ceucă

Paul POPESCU Adrian EANE

Paris, Franţa, popescu@diamant.jouy.inra.fr, 15 aprilie 2009, 1:03PM București, drian.eane@osim.ro,
8 aprilie 2009, 12:46 PM
Domnilor Dan Dobrescu și László Kállai,
Doresc să vă exprim admiraţia mea pentru revista de filatelie pe care Bună Dane și felicitări. Poate la
aţi iniţiat-o. Calitatea articolelor și a ilustraţiilor este excelentă. Doresc rubrica cu calculatoare intro-
revistei mult succes în România și pe plan internaţional. Traducerea în duci și o istorie a calculatorului
limba engleză a celor mai importante articole va permite accesul în România, bineînţeles în-
filateliștilor din lumea întreagă la această revistă. Sincere felicitări și soţită și de plicuri cu diverse
urări de succes pentru philatelica.ro evenimente legate de aceasta.
Paul Popescu, Numai bine și sănătate,
Docteur-en-Science de l'Université de Paris XI Orsay, Adrian Eane
Directeur de Recherche à l'INRA

Prof. Gheorghe N. DOLINSKI

727015 Comuna Arbore nr. 698,
Jud. Suceava, 26 aprilie 2009

Stimate Domnule Dobrescu,

Felicitări pentru faptul c-aţi reușit să
puneţi la dispoziţia iubitorilor de mărci
poștale, și nu numai, o așa revistă intere-
santă și utilă. Îmi închipui ce cheltuieli
mari aţi făcut pentru a o îmbrăca în
asemenea straie.
Leonard Alexandru POP Alese mulţumiri pentru faptul că v-aţi
Baia Mare, timbrufilatelic@yahoo.com, gândit și la noi.
17 aprilie 2009 Succes în activitate!
HRISTOS A ÎNVIAT!
Jurnal de vineri, an VIII, nr. 322, 17 - 23 Cu deosebit respect,
aprilie 2009, p. 18 semnalează, sub sem- Gh. Dolinski
nătura D-lui Leonard Alexandru Pop,
apariţia primului număr al revistei de cul-
tură filatelică philatelica.ro Călin MARINESCU
București, romexim.star@b.astral.ro,
23 aprilie 2009, 8:49PM
Bună seara,
Felicitări pentru revistă! Merită tot efortul!
pagina 46
Călin
 philatelica.ro eveniment

► ecouri ► echoes ► ´echos ► ecouri ► echoes ► echos

´
Teodor GHIAŢĂ - MELNIC Bernard JIMENEZ
București, Albi, Franţa, b.m.jimenez@wanadoo.fr, 27 aprilie 2009, 10:30PM
melnic.impaler@yahoo.com,
8 aprilie 2009, 6:37PM Dear Dan,
You have done a superb job. Congratulations!
Felicitări! Mult succes! Kind regards,
Melnic Bernard Jimenez

d

René-Tony GESLIN Wobbe VEGTER

Bellville, Africa de Sud, wvegter@xsinet.co.za,
Bois-Colombes, Franţa, 12 mai 2009 1 mai 2009, 1:34PM
Cher Ami, Hi Dan
Quelle joie pour moi d’apprendre que vous It’s an interesting magazine. It seems you have
venez de créer une revue philatélique: interesting times in the Romanian philatelic circles.
philatelica.ro et quel plaisir de recevoir I’ll send you an article on one of my Romanian
le premier numéro ! …. Cyber Heroes.
Encore félicitations et merci ! I would appreciate a copy of the magazine once
Agréez Cher Ami, mon amicale pensée. the article is published.
René GESLIN Kind regards,
Wobbe

Alec BARTOS Titus ORĂDEAN

Cluj-Napoca, alec.bartos@gmail.com, București, tiorad@yahoo.com, 26 aprilie 2009, 1:18AM
30 aprilie 2009, 10:14PM
Stimate coleg filatelist,
Felicitări! Am listat-o și am citit-o încă de
Primul număr al revistei philatelica.ro mi-a produs o de-
când a apărut în formatul electronic. Intere-
osebită plăcere, atât prin conţinutul său cât și prin
sant și articolul D-lui Patapie-Raicu!
prezentarea grafică excepţională. Deasemenea, formatul
Vă doresc succes și la cât mai lungă viaţă cu
este foarte practic, chiar simpatic. Cele mai călduroase fe-
această realizare!
licitări și urări de succes în continuare.
Toate cele bune,
Titus Orădean
Alec

Petre NIŢEANU
București, fortapresa@b1tv.ro,
24 aprilie, ora 00:20
Revista presei - Forţa Presa la B1 TV

A apărut o revistă pentru filateliști: phi-

latelica.ro. Redatorul șef este colegul
meu, jurnalistul László Kállai. E o revistă
frumoasă și scrie despre... Poște militare
străine în România, Emisiunile anului
2009 ș.a.m.d. Filatelia nu este un hobby
pentru cei mulţi și cu posibilităţi finan-
ciare reduse, susţin „filateliștii bogaţi” -
scrie László în editorial.
Mdaaa! Cine vrea să cumpere revista...
philatelica.ro, contactele le poate găsi
pe site-ul philatelica.ro pagina 47


 philatelica.ro anunturi
,

MARTINEL 2009 - MICIMACKÓ 2009 ► licitatii

, ► auction ►
Asociaţia Filateliștilor din Harghita
-HARFILA- Corinphila Auktionen
Hargitai Bélyeggyűjtők Egyesülete http://www.corinphila.ch
530101 Miercurea-Ciuc; Str. Kőrösi Csoma Sándor nr. 3/C/9 et. 2
Tel.: 0266-372.306; Fax: 0266-371.265; Mobil: 0722-507.307 David Feldman
HARFILA este membră a Federaţiei Filatelice Române http://www.davidfeldman.com

INVITAŢIE YAMAN AUCTION HOUSE

Avem onoarea de a vă invita la
Expoziţia Filatelică Interjudeţeană
MARTINEL 2009 - MICIMACKÓ
2009, care va avea loc în zilele de
31 iulie - 1 august 2009 la MU-
ZEUL SECUIESC ORĂȘENESC din
Miercurea Ciuc.
Vernisajul va avea loc în data
de 31 iulie 2009, ora 11.00.
Sunt invitaţi să participe cu ex-
^
► schimb f ilatelic ► cumparare ► vanzare ►
► philatelic exchange ► buy ► sell ►
► Schimb timbre poștale din Cehia
cu cele românești. Ing. Antonin
RERABEK, Sadova 338, 251 64 MNI-
CHOVICE, Czech Republic.
► Buy computer topics, information:
http://www.philatelica.ro/my_want_list.htm
► Sell Romania classic lithographed
issues (1865-1872), Large vermeil
medal FIP, information:
http://www.philatelica.ro/sell.htm
► Cedez album supermaxime tema-
tica muzicieni (Enescu, în context eu-
ropean), realizări personale pe
suporturi vechi, începutul sec. XX,
numai oferte serioase, av. Leon IAN-
COVICI, Tel.: 0745 209 209
► I am interested in stamps from the
Nordic Countries, Finland, Norway,
Sweden, Denmark, Iceland, Green-
land, Aland and the Faroes. I can offer
you stamps from Malta, used in very
fine condition. Please, contact me di-
rectly at: edmund@maltanet. net
► I am interested in exchanging First
Flight covers or cards, mail trans-
ported by balloon, helycopter or
other special carriers. Sorry, selling of-
fers are not taken into consideration,
nor replied. No profit expected, but
► Responsabilitatea juridică
pentru conţinutul articolelor
aparţine autorilor
► Responsabilitatea pentru
conţinutul anunţurilor (schimb,
vând, cumpăr) revine exclusiv
celor care au solicitat apariţia lor
pagina 48

ponate copii cu vârsta cuprinsă
între 7-14 ani, care vor avea apro-
barea asociaţiei filateliștilor din
judeţul în care locuiesc.
Informaţii și alte lămuriri:
ing Lőrincz Barnabás
Tel.: 074-050.730
e-mail: barnabas@geplas.ro
PREȘEDINTE,
ing. Lőrincz Barnabás
^
always mutually fair exchange as-
sured. Vittoriano Zambrini -
vic.za@libero.it
► I want in exchange stamps from
Paraguay, Uruguay, Peru, Colombia,
Venezuela, Panama issued mostly be-
tween 1980-2009 and used Australian
sheet stamps issued including sou-
venir sheets, se-tenant pairs,
strips&blocks. - azoo1@bellsouth. net
► Recherche cachets jumelés
DAGUIN de Bulgarie: des villes de
TIRNOVO, ROUSTCHOUK, SOPHIA ca-
chet bleu plusieurs frappes. Aussi ca-
chets DAGUIN de Roumanie de ville
BUCURESCI. Achat ou échange contre
cachets DAGUIN français 1ére année
1884 ou cachets flamme. Caut
obliterări DAGUIN din Bulgaria:
orașele TIRNOVO, ROUSTCHOUK,
SOPHIA, obliterări albastre, multiple.
De asemenea obliterări DAGUIN
românești ale orașului BUCURESCI.
Cumpăr sau schimb contra obliterări
DAGUIN franţuzești ale primului an
1884 sau flame. René-Tony GESLIN, 16
Rue Jean-Jaurés, B.P. 45, 92270 BOIS-
COLOMBES, Franţa.
► Reproducerea parţială sau in-
tegrală a materialelor din revistă ISSN 2065 - 6009
este permisă numai cu acordul Tipărit la
scris al editorului
►Manuscrisele spre publicare Traducerea în engleză: Gilda ROŞCA
se transmit editorului: Cap limpede: Florin PATAPIE-RAICU
dndobrescu_dannd@yahoo.com Pentru abonamente: c_coriolan@yahoo.com
Format electronic: http://www.philatelica.ro/revista.html
http://www.yamanauction.com
Profila Auctions
http://www.profila.hu
Darabanth Aukciósház
https://darabanth.hu
Antonio M. Torres
http://www.antoniotorres.com
Céres Philatélie
http://www.ceres.fr/vso/default.aspx
Christoph Gärtner Auktionen
http://www.auktionshaus-gaertner.de
François Feldman
http://www.francoisfeldman.com
Roumet
http://www.roumet.fr
Publicitate. Machete și negociere tarife
Advertising. Up-making and
publicity price list
László KÁLLAI
e-mail: laszlo_kallai@yahoo.com
► Minimum charge € 4.00. Six times
for the price of five. Twelve times for
the price of nine. Send text to László
KÁLLAI, laszlo_kallai@yahoo.com and
payement to Coriolan CHIRICHEȘ, e-
mail: c_coriolan@yahoo.com
► Taxa de mică publicitate (schimb
filatelic, vânzare - cumpărare) este de
€ 0.20 pentru fiecare cuvânt, dar nu
mai puţin de € 4 - 20 cuvinte. Pentru 6
apariţii se plătesc cinci apariţii, iar pen-
tru 12 apariţii se plătesc 9 apariţii. Tex-
tul se trimite d-lui László KÁLLAI,
(laszlo_kallai@yahoo.com) iar contra-
valoarea anunţurilor de mică publici-
tate se achită d-lui Coriolan CHIRICHEȘ,
(c_coriolan@yahoo.com).
este o marcă rezervată
Director: Coriolan CHIRICHEŞ
 ^
philatelica.ro filatelie tematica

Fig. 2

Fig. 1

Fig. 2
back

Fig. 1
back
 ^
cartea de pe coperta
pagină realizată de Dan N. DOBRESCU
Precursori ai maximafiliei/In memoriam Grigore Scărlătescu
Lucrarea bilingvă (română-en-
gleză) a Doamnei avocat Antoa-
neta SCĂRLĂTESCU este un motiv
de interes nu numai pentru maxi-
mafiliștii români ci și pentru cei
din întreaga lume. Este o carte
care dacă nu ar fi fost scrisă de
distinsa maximafilistă Doamna
Antoaneta Scărlătescu, nu ar fi
fost scrisă de nimeni și nu pentru
că este dedicată memoriei părin-
telui său, ci pentru că prezintă
piese selecţionate din perioada
de început a TCV-urilor (sfârșitul
secolului 19 și începutul secolului
20) și a maximafiliei, așa cum a
fost definită pentru început în
Franţa în anul 1932.
Cartea bogat ilustrată, cu
peste 75 piese de maximafilie,
este structurată pe câteva direcţii
ale memoriei muzicologului, ban-
cherului și colecţionarului Gri-
gore SCĂRLĂTESCU; amintirii
privind contribuţia la dezvoltarea
maximafilei românești, și nu
numai, a Dr. Valeriu NEAGA; evo-
Lucrarea bilingvă (română-en-
gleză) a Domnului senator Andrei
POTCOAVĂ, apărută la editura
SITECH din Craiova, 2009, 476
pag., întregește lucrările Domnilor
dr. ing. Marcel ȘAPIRA - Catalogul
mărcilor poștale românești atipice,
vol. 1, erori 1865 - 1991, editura
SIGMA din București, 1992, 54
pag. și ing. Mircea-Nicolae PĂ-
TRĂȘCOIU - Catalog specializat al
cării participărilor autoarei la di-
verse manifestări filatelice de
nivel internaţional și a titanilor
maximafiliei mondiale pe care i-a
cunoscut cu acest prilej; selecţio-
nării unor piese (TCV și ilustrate
maxime), dintre care unele cu va-
loare de unicat, aflate în colecţia
distinsei autoare.
Lucrarea nu trebuie să lip-
sească din biblioteca oricărui ma-
ximafilist. Parcurgerea ei te face
să înţelegi de ce în întreaga istorie
a maximafilei la nivel FIP, numai
trei exponate au fost distinse cu
medalii de Aur (Nicos RANGOS -
Europa Nostra 1901-1940, China
2009; Leon IANCOVICI; Margue-
rite KOTOPOULI). Autoarea dove-
dește că este un om demn, cu
cunoștinţa învăţăturii primite,
aceasta fiind de fapt o consecinţă
a însușirii educaţiei specifice me-
seriei, în spiritul respectării ade-
vărului știinţific și al reflectării
corecte a realităţii în care a trăit.
Lucrarea a fost distinsă cu o me-

d
Greșeli de machetare pe mărci
poștale românești (1858 – 2005)
mărcilor poștale românești cu
„greșeli de machetare” 1858 -
1998, Ediţiile „Colecţionarului”,
București, 1998, 36 pag., făcând
cunoscut în întreaga lume acest
subiect, prin prezenţa și a unei ver-
siuni în limba engleză.
Lucrarea beneficiază de o pre-
faţă scrisă de Dl. Jean-Pierre Man-
gin, președintele Academiei Mon-
diale de Filatelie, autor al lucrării
Guide mondial des timbres erro-
nés, Ed. Yvert & Tellier, Paris, 2003
(vol. I), 2005 (vol. II).
Lucrarea debutează cu argu-
mentele autorului privind frumu-
seţea filateliei și unde greșelile de
machetare îi dau un plus de atrac-
tivitate, fiind însoţită de un amplu
text privind istoria introducerii
mărcilor poștale.
Lucrarea prezintă sistematic
greșelile de machetare indentifi-
cate pe mărcile poștale românești,
însoţite de ample explicaţii, pre-
dalie de Bronz - argintat la expoziţia
filatelică mondială CHINA 2009.
Cei interesaţi în această lu-
crare, apărută în editura ECA
2008, în condiţii grafice deose-
bite, conţinând 94 pagini, o pot
contacta pe autoare la tel.: 0729-
255.397, 021- 331.26.61, e-mail:
antoaneta_scarlatescu@yahoo.com
cum și de un index al celor care
le-au semnalat pentru prima dată
în literatura filatelică. O bibliogra-
fie bogată însoţește lucrarea.
Este meritoriu faptul că, pentru
a ne convinge că în lucrare este
vorba de greșeli de machetare, s-a
machetat eronat coperta exte-
rioară a lucrării, unde s-a scris ge-
reșeli în loc de greșeli. Observăm
că lucrarea ar fi pus mai bine în evi-
denţă reproducerile dacă acestea
ar fi fost color.
Pentru munca depusă, felici-
tăm autorul și-i dorim să perseve-
reze cu alte lucrări filatelice,
aceasta fiind doar a treia carte.
Lucrarea a fost distinsă cu me-
dalia de vermeil la expoziţia naţio-
nală filatelică de literatură
LIBRAFILA 2009.
Cei interesaţi în această lucrare,
îl pot contacta pe autor la tel.:
0724-211.483, 0251-547.397, e-
mail: andreipotcoava@yahoo.com