Sorin Iftimi

ORAŞUL IAŞI ÎN IMAGINI VECHI

JASSY IN OLD IMAGES

 Primăria
Municipiului
Iași

Un proiect al

Sucursala Iaşi

Proiect finanat de Primăria Municipiului Iași

prin programul de finanare
a proiectelor societăii civile.

Coninutul acestui volum nu reprezintă,

neapărat, poziia oficială
a Primăriei Municipiului Iași.
 Sorin Iftimi

ORAŞUL IAŞI ÎN IMAGINI VECHI

(secolele XVII-XIX)

Gravuri, stampe, litografii, picturi

DAR Development Publishing, 2020

 Sorin Iftimi

ORAŞUL IAŞI ÎN IMAGINI VECHI

(secolele XVII-XIX)

Gravuri, stampe, litografii, picturi

 5
Argument
Oraşul Iaşi nu este doar cel de astăzi, ci şi cel care
a fost. Trecutul este dimensiunea fundamentală a unei
localităţi istorice şi acesta este tezaurul care se cere
mereu redescoperit. „Iaşul – ca aventură a imaginii”, iată
ce dorim să punem în valoare prin ilustraţiile adunate în
acest album. Primele vederi ale Iaşului au fost destinate
unui public occidental, şi astfel oraşul nostru a dobândit
un „chip”, prin care a fost perceput în Europa. A fost un
lung drum de la imaginea convenţională, de tip „efigie”, a
celor dintâi vedute, la imagini mai realiste, atente la de-
talii, cu o semnificativă încărcătură documentară.
Pictorii documentarişti sunt cei care au avut abor-
darea „aparatului de fotografiat”, înainte ca acesta să
apară. Ei înregistrau tot ceea ce li se părea original, tra-
diţional, pitoresc, diferit şi demn de a fi prezentat unui
public cu o vie curiozitate pentru tot ceea ce se petrecea
în est, la „Porţile Orientului”… Războaiele ruso-austro-
turce din veacul al XVIII-lea – mereu dramatice pentru
soarta Principatelor de la gurile Dunării – au adus Ţările
Române în atenţia lumii. Războiul din anii 1787-1792,
mai ales, este un moment de cotitură, care a produs o
cantitate semnificativă de imagini. Acum, efigiile vechi
sunt completate cu imagini noi, reuşind să diversifice ve-
chiul repertoriu, să ofere perspectiva unei viziuni mai
apropiate de realitate.
Domnia lui Mihail Sturdza (1834-1849) reprezintă,
iarăşi, o adevărată revoluţie a imaginii, într-un oraş-ca-
pitală care îşi redescoperea dimensiunea sa europeană.
După Unirea de la 1859, Iaşul s-a retras, cu discreţie şi
modestie din istorie, oferind mai multă vizibilitate noii ca-
pitale a Principatelor. Aceasta s-a resimţit şi la nivelul
producţiei de imagini ale Iaşilor, care a intrat într-un ac-
centuat declin cantitativ, fiind destinată, într-o mai mare
măsură, publicului intern.
Acest album reuneşte imaginile vechi ale capitalei
Moldovei, acoperind un interval temporal de două secole
şi jumătate. Sunt adunate gravuri, desene, acuarele şi
Consideration
The city of Jassy represents not only the present
urban development, but also the historical town and its
accomplishments, as well. The past is the fundamental
dimension of a historical location and this constitutes a
thesaurus which requires constant rediscovery. Jassy –
“as adventure of the image” is what we are seeking to out-
line through the illustrations gathered in this album. The
first views of Jassy were destined to the Western public
and enabled our city to acquire a “face” and be perceived
and known across Europe. Many differences existed be-
tween the conventional, “effigy”-like pattern of the first
vedute and the more realistic, detail-oriented pictures, of
documentary importance.
Genre painters are the ones who applied the tech-
nique of the „photo camera”, prior to its appearance, re-
cording everything that seemed original, traditional,
picturesque, different and worthy of being presented to a
public who had a vivid curiosity of the events occurred at
the “Gates of the East”… The Russian-Austrian-Ottoman
wars of the 18th century – always dramatic for the fate of
the Principalities located close to the Danube – brought
the Romanian Principalities under the attention of the en-
tire world. The war of 1787-1792, particularly, repre-
sented a turning point that triggered a significant amount
of pictures, as the old icons were replaced or supple-
mented by new effigies; hence, the old repertoire was en-
hanced by a different vision, closer to reality.
The reign of Mihail Sturdza (1834-1849) also rep-
resented a genuine image revolution, in a capital city that
was rediscovering its European dimension. After the
union of 1859, Jassy discretely and modestly withdrew
from the foreground, leaving the spotlight to the new capi-
tal of the Principalities. This was felt in the pictures de-
picting Jassy, which diminished significantly in number
and started to address the national public prevalently.
The current album reunites old pictures of the Mol-
davian capital city, covering a period of two and a half
 6
picturi în ulei, ordonate cronologic. Imaginile provin din
primă sursă, pentru a asigura o calitate cât mai bună, re-
ieşită din contactul cu documentul original. Multe ima-
gini sunt inedite, iar câteva provin din muzee şi biblioteci
din Franţa şi Rusia, mai greu accesibile. Un număr în-
semnat de imagini se află în colecţii particulare din ţară,
dar şi din exterior.
Pe lângă calitatea lor artistică, aceste imagini au o
foarte mare însemnătate documentară, constituind o is-
torie ilustrată a Iaşilor. Sunt adunate diverse variante ale
unei imagini, căutându-se sursa originală a acestora,
pentru o datare cât mai exactă. Textul albumului este
unul documentat, punând în legătură informaţiile oferite
de aceste imagini cu cele cunoscute din memorii, jurnale,
cronici şi documentele scrise.
* data extracted from memoirs, chronicles, journals and
Alcătuirea acestui album nu ar fi fost posibilă fără
sprijinul amical şi profesional al unor mari instituţii în
al căror patrimoniu s-au conservat astfel de imagini pri-
vitoare la oraşul Iaşi. Am beneficiat de amabilitatea şi
disponibilitatea multor conducători de instituţii şi spe-
cialişti în acest domeniu, care ne-au fost alături, pu-
nându-ne la dispoziţie imagini şi informaţii privitoare la
acestea. Datorăm mulţumiri deosebite doamnei Cătălina
Macovei, de la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Acade-
miei Române; doamnei Costina Anghel de la Muzeul Na-
ţional de Artă al României; doamnei Rodica Antonescu,
de la Muzeul Municipiului Bucureşti; doamnei Roxana
Bălăucă de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian
Blaga” Cluj; domnului Florin Cîntic directorul Arhivelor
Naţionale din Iaşi; doamnelor Lăcrămioara Chihaia şi
Irina Sandu de la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai
Eminescu” Iaşi; doamnei Valentina Druţu de la Muzeul
de Artă Iaşi, precum şi doamnei Aurica Ichim de la Mu-
zeul Municipal din Iaşi.
De asemenea, ne-am bucurat de sprijinul unor co-
lecţionari particulari, care au avut disponibilitatea de a
contribui la întregirea ilustraţiei albumului cu piese din
colecţii proprii: familiei Rodica şi Dumitru Callimachi
(Bucureşti); domnului Radu Negrescu-Suţu (Franţa);
domnului Jil Silberstein (Lausanne-Elveţia); domnului
Valeriu Dornescu (Iaşi); regretatului anticar Dumitru
centuries. Engravings, drawings, oil paintings and water-
colours have been gathered herein and ordered chro-
nologically. The pictures come, as they say, straight from
the tin, thereby ensuring an adequate quality of the ma-
terials, supported by the liaison with the original docu-
ments. Many images are unique and some were obtained
from less accessible museums and libraries in France or
Russia; other pictures can be originally found in private
national and foreign collections.
In addition to their artistic quality, these pictures
carry great documentary significance, thus creating an il-
lustrated history of Jassy. For the purpose of accurate
age determination, we have included several versions of
one image, targeting the original source.
The text is well documented and connects the in-
formation provided by the images themselves with the
other written documents.
*
The album would not have come to life without the
amiable and professional support of several important in-
stitutions which have preserved such relevant represen-
tations of Jassy in their patrimony. In gathering
information, we have benefited from the kind assistance
of many institution directors and experts in the field, who
generously offered us pictures, argumentations and spe-
cific data. We owe special thanks to Mrs. Cătălina Macovei
- the Engravings Cabinet within the Romanian Academy
Library; Mrs. Costina Anghel – the National Art Museum;
Mrs. Rodica Antonescu - Bucharest Municipal Museum;
Mrs. Roxana Bălăucă – „Lucian Blaga” Central University
Library, Cluj; Mr. Florin Cîntic – director of the National
Archives in Jassy; Mrs. Lăcrămioara Chihaia and Irina
Sandu - „Mihai Eminescu” Central University Library,
Jassy; Mrs. Valentina Druţu – the Art Museum of Jassy
and Mrs. Aurica Ichim – Jassy Municipal Museum.
Furthermore, we have enjoyed the support of sev-
eral private collectors who kindly contributed to the com-
pletion of the album illustrations, by providing access to
their valuable collection items: Mrs. Rodica Callimachi
and Mr. Dumitru Callimachi (Bucharest); Mr. Radu Ne-
 7
Grumăzescu; domnului Ion Solcanu, de la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” Iaşi; domnului Dan Sambra, co-
lecţionar şi domnului Sergiu Amarandi, colecţionar din
Iaşi. Tuturor şi fiecăruia în parte, întreaga mea recunoş-
tinţă.
Nu în ultimul rând, datorăm mulţumiri speciale
editorului acestui album, domnul Cristian Brutaru, pre-
ţios colaborator, care a depus eforturi deosebite pentru
ca lucrarea să apară în această frumoasă înfăţişare.
Albumul se adresează publicului larg şi colecţiona-
rilor, dar va fi un instrument de lucru foarte util pentru
istorici, arhitecţi, urbanişti. Lucrarea va oferi un portret
istoric şi cultural al oraşului Iaşi în devenirea sa istorică,
definind personalitatea acestei urbe. Albumul de faţă se
doreşte a fi şi o pledoarie pentru conservarea unor ima-
gini istorice, a unor „peisaje urbane”, sau a unor monu-
mente şi mici elemente de arhitectură, atât cât au mai
rămas din vechea capitală a Moldovei.
Dr. Sorin Iftimi
grescu-Suţu (France); Mr. Jil Silberstein (Lausanne –
Switzerland); Mr. Valeriu Dornescu (Jassy); the late an-
tiquities expert and antiquarian Dumitru Grumăzescu;
Mr. Ion Solcanu, from „Alexandru Ioan Cuza” University
in Jassy; Mr. Dan Sambra, private collector and Mr. Ser-
giu Amarandei, private collector from Jassy.
We express our gratitude towards all and each of
them individually for their invaluable support.
Last, but not least, we owe special thanks to the
album editor, Mr. Cristian Brutaru, our long-time colla-
borator, who has always made special efforts to publish
our texts under such a beautiful presentation.
The album addresses the general public, as well as
private collectors, but it is meant to be a useful tool for
historians, architects and urban designers. The paper
outlines a historical and cultural description of Jassy
throughout the time, clearly defining the distinction of the
city. It is also intended to become a plea for the preserva-
tion and storage of the historical images, urban land-
scapes, monuments and small-sized architectural
structures from the former capital of Moldavia, that have
stood the test of time.
Sorin Iftimi, PhD
 8

Veduta Curţii Domneşti din Iaşi

desen de Alexandru Asaki
„Calendar pentru poporul românesc”, 1868
 9
I. Primele vedute
ale oraşului Iaşi (1600-1788)
Veduta (ital. „vedere, perspectivă”) este un gen al
artelor plastice care ilustrează peisajul urban, prezintă
imagini panoramice ale unor oraşe. De regulă, oraşul este
văzut ca un tot, pictat în întregime, fiind privit ca un per-
sonaj cu trăsăturile, caracterul şi personalitatea proprie.
În acelaşi timp, vedutele au caracter descriptiv, narativ,
cu mare interes pentru detalii. Acest tip de imagini des-
cind din arta cartografilor, de unde provine şi perspectiva
aeriană asupra oraşului (l’oeil de d’oiseau). Majoritatea
vedutelor sunt lucrări de grafică, imprimate pe hârtie
(gravuri pe aramă, xilogravuri, litografii). Sunt cunoscute
însă şi lucrări de mari dimensiuni, pictate în ulei. Arta
vedutelor a apărut în secolul al XVI-lea, la pictorii fla-
manzi, fiind preluată, mai ales din secolul al XVII-lea, de
olandezi. A urmat veduta veneţiană, care a dominat prin
cantitate şi calitate, atingând apogeul în secolul al
XVIII-lea. Încă de la începuturile sale, veduta europeană
a oferit mai curând o imagine sintetică, simbolică a
oraşului, decât o redare fidelă a realităţii.
„O asemenea efigie a urbei medievale îmbină două
elemente de provenienţă antică, romană: unul care con-
ţine (incinta flancată de turnuri) şi conţinutul (redări par-
ţiale sau integrale de monumente, uneori şi locuitori)”.
„Problema centrală a tuturor reprezentărilor de vedute o
constituie relaţia dintre exactitatea topografică şi inter-
pretarea artistică, dependentă de viziunea artistului faţă
de obiectul reprezentat, atitudine de fidelitate absolută,
de oglindire ad literam, de redare conştiincioasă, onestă,
lipsită de fantezie sau libertate poetică, de acordare de
sensuri, în care accentele lirice nu anulează, ci conferă
semnificaţii unei fidelităţi a reprezentării mai adevărată
decât realitatea însăşi”1.
Veduta a evoluat de la elegiac şi pitoresc spre rea-
lism, făcând loc unei viziuni iluministe, raţionaliste, asupra
1
Victor H. Adrian, Vedute europene, Bucureşti, Editura Meridiane, 1982, p. 17.
I. The first vedute
depicting Jassy (1600-1788)
Veduta („view, perspective” in Italian) is a fine arts
genre which depicts the urban sights and renders pan-
oramic pictures of certain cities. Usually, the city is rep-
resented as a whole, as an individual character, with its
particular features and personality.
At the same time, the sights have a descriptive, nar-
rative nature, with a keen interest in details. This type of
images derives from the art of cartographers, which also
gave us the bird’s eye perspective over the city (l’oeil de d’oi-
seau). Most sights are graphic works imprinted on paper
(copper-plate engravings, wood engravings, lithographies).
Big size paintings in oil are also known from that pe-
riod. The art of vedute appeared in the 16th century, amidst
Flemish painters, and was taken over by Dutch painters in
the 17th century; then followed the Venetian veduta, which
reached a peak in the 18th century, prevailing through
quantity and quality. From its very beginning, the European
veduta has offered a rather synthetic and symbolic perspec-
tive of the city, instead of a true rendering of reality.
Such an effigy of the medieval town combines two
antique elements of Roman origin: the form (the precinct
flanked by towers) and the content (partial or full replicas
of monuments and sometimes of inhabitants).
„The main problem of all veduta representations
consists of the relationship between the topographic accu-
racy and the artistic interpretation, which depends on the
painter’s vision of the represented object, on absolute fi-
delity, ad literam reflection, scrupulous and honest render-
ing, devoid of fantasy or poetic freedom and on granting
meaning; in this case, the lyrical emphasis confers signifi-
cance to a faithfulness of representation which is more
genuine than reality itself.”1.
The veduta developed from elegy and pictoresque-
1
Victor H. Adrian, Vedute europene, Bucharest, Meridiane publishing house,
1982, p. 17.
 10
realităţii, în esenţă laică şi burgheză. „Precizia topografică
trece în prim plan, identitatea verificabilă se impune treptat
în faţa imaginaţiei hrănite din evocări simbolice”2. Astfel,
stampa a devenit un instrument excelent de informare şi
documentare.
Pentru Moldova şi Valahia, foarte puţine sunt ima-
ginile de oraşe care se pot raporta le secolul XVII, sau
chiar pa prima jumătate a secolului XVIII. Călătorii stră-
ini care au vizitat Principatele au lăsat memorii, însem-
nări de călătorie, dar foarte rar documente vizuale. Este
şi cazul oraşului Iaşi, capitala Moldovei, pentru care sunt
cunoscute doar două-trei asemenea vedute. Una dintre
ele, rămasă clasică, a pătruns în colecţiile occidentale,
fiind reprodusă întocmai vreme timp de un secol, ca o
adevărată efigie identitară, chiar dacă oraşul real a cu-
noscut între timp numeroase transformări.
Războaiele ruso-austro-turce din secolul al XVIII-lea
au readus în atenţia Europei zona Principatelor Dună-
rene, devenită teatru de operaţiuni militare. Desenatorii
de vedute au fost câţiva ofiţeri austrieci şi ruşi. Aceştia
au schiţat hărţi, au ridicat planuri, în primul rând cu
scop militar. Unii au reuşit să schiţeze şi vedute ale
oraşelor noastre, folosite totuşi pentru propagandă, pen-
tru ilustrarea succeselor celor două armate imperiale.
Anul 1788 este cel care a adus o diversificare în
acest univers al imaginii, în privinţa capitalei Moldovei. Ve-
chea gravură a Iaşilor este revalorificată în diverse scene,
căpătând, în plus, policromie. Alte imagini ale Iaşului sunt
însă abordări noi, demne de un interes sporit. „Ne-am
putea aştepta, aşadar, ca asemenea ilustraţii ce-şi dato-
resc existenţa unui prilej cu totul practic, instrumente ale
prospecţiunii tactice şi nu reclame de voiaj, să se caracte-
rizeze printr-o tot atât de mare precizie, printr-o reprezen-
tare mai mult sau mai puţin fidelă a lucrurilor văzute.
Realitatea însă este cu totul alta”3. Atât Iaşul, cât şi Bucu-
reştiul sunt reprezentate ca oraşe fortificate cu ziduri, po-
trivit ideii occidentale de „oraş”, asta deşi se ştie că cele
două capitate urmau un alt model, ne încorsetat de ziduri.
2
Ibidem. Cf. și Liza Damian, Gravura flamandă, secolele XVI și XVII,
Editura Meridiane, București, 1978.
3
Andrei Corbea, De la portulan la vederea turistică. Ilustratori străini şi
realităţi româneşti în secolele XVIII-XIX, Bucureşti, Editura Sport-Turism,
1977, p. 34.
ness to representational art, making room for an en-
lightened, rational vision of reality, which is, in essence,
secular and bourgeois-like. „The topographic precision
falls in the limelight and the verifiable identity gradually
protrudes against the imagination fed by symbolic
awakening).”2. Thus, the engraving became an excellent
information and documentation tool.
For Moldavia and Wallachia there are few images
of the cities which can be related to the 17th century or
even the first half of the 18th century. The foreign
travellers who visited the Principalities left behind mem-
oirs or travel notes, but very seldom visual documenta-
tion. It is also the case of Jassy, the capital of Moldavia –
which was depicted in two or three such veduta paint-
ings. One of them, which became classical, was included
in Western art collections and reproduced accurately for
almost a century, as a genuine identity effigy, even if the
city itself underwent numerous transformations in time.
The Ottoman-Russian wars fought in the 18th cen-
tury brought the area of the Danube principalities back to
Europe’s attention, as this became a theatre of military op-
erations. Veduta drawers and painters counted Austrian
and Russian officers who sketched maps and outlined
plans, mainly for military purposes. Several succeeded in
drawing vedute of our cities, used for propaganda, in order
to illustrate the victories of the two Imperial armies.
1788 was the year which brought about a diversifi-
cation in this universe of imagery. The ancient engravings
of Jassy were recapitalized in various scenes, thereby ob-
taining colour printing. Other images of Jassy were still
new approaches, worthy of enhanced interest. „We
would, therefore, expect for such illustrations that owe
their existence to a practical occasion, as instruments of
tactical prospecting instead of travel adverts, to be char-
acterized by increased precision, through a more or less
accurate representation of the things seen. The reality is,
however, completely different.”3
Both Jassy and Bucharest are embodied as cities
reinforced by walls, according to the Western concept of
2
Ibidem. As per Liza Damian, Gravura flamandă, secolele XVI și XVII, Mer-
idiane publishing house, Bucharest, 1978.
3
Andrei Corbea, De la portulan la vederea turistică. Ilustratori străini şi
realităţi româneşti în secolele XVIII-XIX, Bucharest, Sports-Tourism pub-
lishing house, 1977, p. 34.
 11
Andrei Corbea sintetiza foarte plastic acest tip de
abordare a imaginii, între reprezentarea realităţii istorice
şi orizontul simbolurilor: „Tipologia ilustraţiei tradiţionale
a târgurilor noastre – mai aproape, în intenţie, de simbolul
cartografic decât de artă – nu este deloc de sorginte me-
dievală, ci provine, în ultimă instanţă, din imaginea an-
tică, elenistică, reificată între timp de Renaştere... Aceasta
este, înainte de toate, expresia tipică a unui umanism de
tip clasicist, comun în secolele de după Renaştere. Mai cu-
rând ideogramă decât pictură, imaginea aceasta rămâne
totuşi fermecătoare prin siguranţa cu totul «elenă» cu care
ignoră o realitate ce o are înainte, ca şi prin certitudinea
ei în valabilitatea universală a unei singure scheme”4.
Dincolo de vedutele care au circulat individual, se
cuvine a fi amintite câteva albume de epocă dedicate
Principatelor Române pe la jumătatea veacului al XIX-lea,
prin care ţările occidentale au luat contact cu realităţile
româneşti. Sunt albume tipărite de prinţul Demidoff, Mi-
chel Bouquet şi Adolphe Billecocq, fostul consul francez5.
Universul vedutelor vechilor oraşe din Principate
nu a fost explorat de foarte mulţi autori. Unul dintre pri-
mii care au manifestat preocupări constante în această
direcţie a fost Ioan C. Băcilă6. Oraşul Bucureşti a benefi-
ciat de un album privitor la vechile sale imagini încă din
19367. Istoricul de artă George Oprescu a abordat acest
domeniu mai ales în lucrarea sa despre grafica româ-
nească în secolul al XIX-lea8. Pentru secolul al XVIII-lea,
4
Andrei Corbea, op. cit., p. 40.
5
Anatole de Demidoff, Voyage dans la Russie Méridionale et la Crimée, par
la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, imp. par Auguste Bry, Paris, 1849.
Cu desene executate după natură, în 1837, de Auguste Raffet;
Michel Bouquet, Album Valaque, vues et costumes pittoresques de la Vala-
chie, dessinés dʼaprès nature par Michel Bouquet, et lithographiés par M,
Eug. Cicéri, Férario et M. Bouquet, Groupil et Vibert, Imp. Lemercier, Paris,
1843; Adolphe Billecocq, Album Moldo-Valaque, ou guide politique et pit-
toresque a travers les Principautés du Danube, Paris, 1848.
6
Ioan C. Băcilă, Stampe privitoare la istoria românilor, în „Anuarul de Is-
torie Naională” din Cluj, 5, 1928-1930, p. 176-306; Pictori francezi prin ara
noastră, 1828-1856 (cu multe ilustraii în text), Sibiu, 1923; Raffet, în „Uni-
versul literar”, 18 iunie 1926, p. 11; Două albume englezești despre noi, în
„Universul literar”, 20 iunie 1926, p. 6-7.
7
Adrian Corbu, Horia Oprescu, Bucureștii vechi. Documente iconografice
(vederi, scene pitorești, tipuri și costume, scene istorice), secolele XVII-XIX,
Cartea Românească, București, 1936.
“urban setting”, although it is known the two capitals fol-
lowed a different model, which was not actually delimited
by walls.
Andrei Corbea resumed this type of image very
figurately, somewhere between the display of historical
reality and the horizon of symbols:
„The typology of the traditional portrayal of our fairs
– closer, in intention, to the cartographic symbol than to art
– is not at all of medieval nature, but stems, ultimately,
from the ancient, Hellenistic picture that was reified by the
Rennaisance... This is, first and foremost, the typical ex-
pression of a classical humanism which was widespread
throughout the centuries following the Rennaisance.
Rather a pictogram than a painting, this kind of depiction
preserves its charm through the utter «Hellenistic» certainty
with which it chooses to ignore reality and the faith it
shows in the universal validity of a unique scheme.”4
In addition to the vedute which circulated individ-
ually, we should mention several epoch albums dedicated
to the Romanian Principalities in the middle of the 19th cen-
tury, by means of which the Western countries were able to
come into contact with the Romanian way of life in that era.
Such albums were published by Prince Demidoff, Michel
Bouquet and Adolphe Billecocq, the former French consul5.
Few authors have so far explored the universe of
the vedute which portrayed the old cities from the Ro-
manian Principalities. One of the first authors constantly
interested in this topic was Ioan C. Băcilă6. Old pictures
of Bucharest city were included in an album as early as
19367. Art historian George Oprescu approached this
4
Andrei Corbea, op. cit., p. 40.
5
Anatole de Demidoff, Voyage dans la Russie Méridionale et la Crimée, par
la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, imp. par Auguste Bry, Paris, 1849.
Including drawings true to nature made in 1837 by Auguste Raffet;
Michel Bouquet, Album Valaque, vues et costumes pittoresques de la Val-
achie, dessinés dʼaprès nature par Michel Bouquet, et lithographiés par M,
Eug. Cicéri, Férario et M. Bouquet, Groupil et Vibert, Imp. Lemercier, Paris,
1843; Adolphe Billecocq, Album Moldo-Valaque, ou guide politique et pit-
toresque a travers les Principautés du Danube, Paris, 1848.
6
Ioan C. Băcilă, Stampe privitoare la istoria românilor, in „Anuarul de Is-
torie Naională” Cluj, 5, 1928-1930, p. 176-306; Pictori francezi prin ara
noastră, 1828-1856 (with many illustrations included in the text), Sibiu, 1923;
Raffet, in „Universul literar”, June 18th 1926, p. 11; Două albume englezești
despre noi, in „Universul literar”, June 20th 1926, p. 6-7.
 12
contribuţii notabile au fost aduse de către Andrei Corbea,
într-o lucrare pre puţin cunoscută9. Pentru secolul al
XIX-lea, mai ales, rămâne de referinţă una dintre lucră-
rile timpurii ale lui Adrian-Silvan Ionescu, privitoare la
artiştii-documentarişti care au ilustrat expediţiile lor în
Principate10. O abordare de ansamblu a vedutelor din
spaţiul românesc a fost efectuată, mai recent, de Florenţa
Ivaniuc11 şi Anda-Lucia Spânu12.
Îndemnul de a aborda acest subiect a venit de la
un album mai vechi, dedicat imaginilor reprezentative
pentru vechea capitală a Moldovei. Este vorba despre lu-
crarea doamnei Georgeta Podoleanu, Iaşii în arta plastică,
publicat în 1974, care abordează şi tematica documente-
lor grafice sau pictate privitoare la oraşul nostru13. Am
considerat că cele mai vechi imagini ale Iaşului merită o
abordare mai amplă şi cu un caracter documentar mai
accentuat.
* *
Iaşi, în Moldova (sec. XVI) Seria celor mai vechi
imagini ale oraşului Iaşi este deschisă de o vedută necu-
noscută până acum, aşadar un document vizual inedit.
În câmpul imaginii este gravat titlul localităţii reprezen-
tate: IASSI NELLA MOLDAVIA. În cadru, la partea de jos,
8
Gh. Oprescu, Grafica românească în secolul al XIX-lea, București, , vol. I,
1942, vol. II, 1945.
9
Andrei Corbea, De la portulan la vederea turistică. Ilustratori străini şi rea-
lităţi româneşti în secolele XVIII-XIX, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1977,
10
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. Arta documentaristă în România
secolului al XIX-lea, Bucureşti, Editura Meridiane, 1990, p. 29-30
11
Vezi și Florena Ivanciuc, Peisajul românesc în gravura universală din se-
colele XVI-XVIII; între realitate și convenie, în vol. România and Western
Civilisation/ România și civilizaia occidentală, edited by Kurt W. Treptow,
Iași, 1997, p. 75-85, cu planșe.
12
Anda-Lucia Spânu, Reprezentări grafice ale orașelor din România. Secolul
al XIX-lea. Caracteristici, în „Historia Urbana”, 10, 1-2, 2002, p. 95-110;
Eadem, Monumentele, elemente de identificare a oraşelor reprezentate în im-
aginile istorice, în „Monumentul”, Iași, VII, 2006, p. 243-252. Anda-Lucia
Spânu, Vechi reprezentări grafice ale orașelor din România, Academia Ro-
mână, Comisia de Istorie a Orașelor din România, Editura Astra Museum,
Sibiu, 2012; Anda-Lucia Spânu, Particularităile imaginilor istorice ale ora-
șelor României în context european, Editura Muzeului Naional al Literaturii
Române, București, 2013.
13
Georgeta Podoleanu, Iașii în arta plastică. Catalog de expoziie, 1974, Mu-
zeul de Artă Din Iași, 203 p.
field mainly in his work on the Romanian graphic design
in the 19th century8. For the developments occurred in the
18th century, notable contributions were brought by An-
drei Corbea, in a less known paper9. For the 19th century,
there is a reference document written by Adrian-Silvan
Ionescu, on the topic of the artists who illustrated their
expeditions through the Principalities10. A wholistic ap-
proach of the Romanian vedute was carried out by
Florenţa Ivaniuc11 and Anda-Lucia Spânu12.
The urge to refer to this topic was triggered by an
older album consisting of representative pictures of the
former Moldavian capital, namely, the paper written by
Mrs Georgeta Podoleanu, Iaşii în arta plastică, published
in 1974, which also tackled the themes of the graphics or
painted documents referring to our city13. I considered the
oldest pictures of Jassy deserved a more complex ap-
proach, with more supporting documents.
Jassy in Moldavia (the 16th century?) The series
of the oldest pictures of Jassy opens with a veduta which
7
Adrian Corbu, Horia Oprescu, Bucureștii vechi. Documente iconografice
(vederi, scene pitorești, tipuri și costume, scene istorice), secolele XVII-XIX,
Cartea Românească, Bucharest, 1936.
8
Gh. Oprescu, Grafica românească în secolul al XIX-lea, Bucharest, vol. I,
1942, vol. II, 1945.
9
Andrei Corbea, De la portulan la vederea turistică. Ilustratori străini şi
realităţi româneşti în secolele XVIII-XIX, Bucharest, Sports-Tourism pub-
lishing house, 1977.
10
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. Arta documentaristă în România
secolului al XIX-lea, Bucharest, Meridiane publishing house, 1990, p. 29-30
11
Please see Florena Ivanciuc, Peisajul românesc în gravura universală din
secolele XVI-XVIII; între realitate și convenie, in the volume România and
Western Civilisation/ România și civilizaia occidentală, edited by Kurt W.
Treptow, Jassy, 1997, p. 75-85, with drawings.
12
Anda-Lucia Spânu, Reprezentări grafice ale orașelor din România. Secolul
al XIX-lea. Caracteristici, în „Historia Urbana”, 10, 1-2, 2002, p. 95-110;
Eadem, Monumentele, elemente de identificare a oraşelor reprezentate în im-
aginile istorice, în „Monumentul”, Iași, VII, 2006, p. 243-252. Anda-Lucia
Spânu, Vechi reprezentări grafice ale orașelor din România, the Romanian
Academy, History of Romanian Cities Commission, Astra Museum publish-
ing house, Sibiu, 2012; Anda-Lucia Spânu, Particularităile imaginilor isto-
rice ale orașelor României în context european, Editura Muzeului Naional
al Literaturii Române, Bucharest, 2013.
13
Georgeta Podoleanu, Iașii în arta plastică. Exhibition catalogue, 1974, the
Art Museum of Jassy, 203 p.
 13
se află o sumară „legendă”, ce cuprinde doar două indi-
caţii, menite a sugera veridicitatea imaginii: „1. Fortezza;
2. Castello”14. [Fig. 1]
Inscripţiile în limba italiană indică acest spaţiu de
provenienţă a stampei. Probabil că gravura făcea parte
dintr-o lucrare ce reunea un mare număr de vedute, în-
trucât în colţul din stânga sus al imaginii se află indicaţia
„T. III. 288” (ceea ce poate indica tomul al III-lea al unei
colecţii de stampe). Asemenea colecţii de imagini erau
compilaţii de bibliotecă, reunind vedute din lucrări mai
vechi. Această vedută trebuie să fi apărut, iniţial, într-o
lucrare cu subiect mai puţin general, ilustrând o călăto-
rie, o campanile militară sau, poate, un subiect legat de
organizarea comunităţilor catolice din această zonă geo-
grafică. Lucrarea iniţială nu a putut fi identificată, dar nu
este exclus ca ea să apară în viitor.
Veduta oferă o imagine a Curţii Domneşti din Iaşi,
văzută dinspre oraş, adică dinspre nord, şi de sus. Per-
spectiva aeriană, foarte apropiată de viziunea cartogra-
fică a desenatorului, a şi fost numită „în zbor de pasăre”
(l’oeil de d’oiseau). Este o viziune mai arhaică, ce ar
putea fi un indiciu pentru datarea imaginii. Stampele
următoare vor prefera, dimpotrivă, privirea „montană”
şi dinspre sud, care valorifică mai bine frumoasa aşezare
a localităţii. Se observă o plasare artificială a „oraşului”
într-un peisaj natural. Problema perspectivei, ca viziune
în spaţiu, este tratată cu prea puţină îndemânare. Dese-
nul este el însuşi o fantezie, fiind lipsit de coerenţa unei
imagini schiţate la faţa locului. Clădirile înfăţişate în in-
teriorul zidurilor nu par a avea nici o legătură cu imagi-
nea reală a Curţii Domneşti de acum patru secole.
O însemnare în creion, pe exemplarul de la Biblio-
teca Academiei, datează această vedută în secolul al
XVI-lea. Caracterul arhaic, naiv al desenului, pare să
susţină această datare. Este interesant momentul în care
Iaşii şi-au dobândit un „drept la imagine”, la a fi prezent
în colecţiile de vedute ale oraşelor mai însemnate de pe
continent. Oraşul tocmai ieşise din anonimat, prin pre-
luarea rolului de reşedinţă principală a domnilor Moldo-
vei. Se ştie că, după 1564, odată cu a două a domnie a
lui Alexandru Lăpuşneanu, tronul Moldovei s-a aşezat
mai cu temei la Iaşi. Deşi este cea mai veche, această ve-
14
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 32316.
has not been known until now, therefore, a most novel
visual document. The image bears a title engraving of the
city depicted: IASSI NELLA MOLDAVIA. The frame con-
tains, at the bottom, a brief text, comprising solely two
names meant to suggest the authenticity of the picture:
„1. Fortezza; 2. Castello”14. [Fig. 1]
The Italian lettering indicates the origin of the en-
graving, which might have been part of some artwork re-
uniting a large number of vedute, given that the left upper
corner of the picture bears the inscription „T. III. 288”
(which may refer to the third volume of a collection of en-
gravings). Such picture collections were library albums,
compiling vedute from previous documents. This veduta
seems to have initially appeared in a more particular
study, which could have illustrated a journey, a military
campaign or, perhaps, a topic related to the organisation
of Catholic communities from that geographical area. The
initial publication could not be identified, but it may still
be revealed at some point, in future.
The veduta provides a view of the Jassy Princely
Court, seen from the city, from the north, and from some-
where above. The overhead perspective, very close to the
cartographic vision of the designer, was actually called „a
bird’s eye view” (l’oeil de d’oiseau). It is a more archaic view,
which could provide a clue as to the date of its accomplish-
ment. The following engravings offer, on the contrary, the
„mountain”, perspective, seen from the south, which un-
veils the beautiful location of the city even better.
We notice an artificial placement of the „city” in a
natural environment. The issue of the perspective, as
space vision, is handled with insufficient skill. The draw-
ing is but a fantasy, deprived of the coherence of an image
sketched on the spot. The buildings inside the walls seem
to have no relationship with the genuine image of the
Princely Court from four centuries ago.
A pencil annotation on the copy existent in the
Academy Library dates this veduta back to the 16th cen-
tury. The archaic, naive nature of the drawing seems to
support this date. It is interesting to emphasize the mo-
ment Jassy earned its „right to be depicted”, namely, to
be presented in the veduta collections of the more signifi-
cant cities on the continent.
14
The Romanian Academy Library. The Engravings Cabinet, inv. 32316.
 14
dută nu pare sa fie prototipul pentru cele ce vor urma,
apărute în mediul german.
Cetatea Iaşului la 1686. Cea de-a doua vedută a
oraşului Iaşi este o frumoasă gravură în aramă cunos-
cută sub titlul de cetatea Iaşului în anul 168615. Denumi-
rea localităţii este „Iaş” scrisă cu litere gotice16. N.A.
Bogdan, în monografia Iaşului, data această gravură în
secolul al XVI-lea, dar probabil că datează din veacul al
XVII-lea17. [Fig. 2]
Legenda, situată de asemenea într-un chenar de la
partea inferioară a stampei, este mai detaliată decât în
cazul precedent, dând impresia de autenticitate, de legă-
tură indubitabilă cu situaţia reală, de pe teren: 1. Castel,
2. oraş, 3. fluviul Prut, 4. biserica castelului, 5. cancelaria
domnească, 6. biserica parohială, 7. turnul de pază18.
Prezenţa legendei, care indică diverse obiective cuprinse
în imagine, a oferit şi ideea că autorul a dispus de date
reale şi a ţinut să le înfăţişeze cât mai fidel imaginea; dar
şi sugestia că motivul întocmirii vedutei respective nu
este unul estetic, din moment ce sunt furnizate date de
interes strategic19.
Perspectiva, adâncimea, este redată prin cele trei
planuri succesive ale imaginii. Dealurile înalte din planul
îndepărtat, desenate ca nişte mici munţi, au servit ca ar-
gument pentru caracterul fantezist al acestei imagini. Ar-
borii din prim-plan pot fi identificaţi cu nişte stejari. În
afară de cazul în care ei ar avea de transmis un mesaj
simbolic, este puţin probabil că pe terenul mlăştinos din
jurul iazului curţii să fi crescut această specie de foioase.
15
Imaginea a fost publicată în „Arhiva” din Iaşi, 1914.
16
Biblioteca Academiei Române, Stampe, inv. 1105; gravură pe aramă,
16x10,5 cm.
17
N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi, monografie istorică şi socială ilustrată, Iaşi, 1913, p.
376. Cetăţuia Iaşului, (Curţile domneşti) în veacul al XVI-lea. Cf. și Ioan C. Băcilă,
Stampe privitoare la Istoria românilor, în „Anuarul Institutului de Istorie Naţională”,
Cluj, V, 1928-1930, p. 198, nr. 56.
18
1. Schlos; 2. Statt; 3. Prut fl.; 4. Schloskirch; 5. Fürstl Kanzleÿ; 6. Pfarrkirch; 7.
Wachtthurn.
19
Florenţa Ivaniuc, Peisajul românesc în gravura universală din secolele
XVI-XVIII: între realitate şi convenţie, în vol. Romania end western civilisa-
tion/România şi civilizaţia occidentală, Iaşi, 1997, p. 74. Anda-Lucia Spânu,
Monumentele, elemente de identificare a oraşelor reprezentate în imaginile
istorice, p. 246-247.
The city had just come out of obscurity, by taking
over the role of main residence of the Moldavian rulers. It
is known that, after 1564, the throne of Moldavia was
settled - in better reason - in Jassy, during Alexandru
Lăpuşneanu’s second reign. Although it is the oldest, this
veduta does not seem to be the prototype for the following
vedute that appeared subsequently, on German soil.
Jassy citadel in 1686. The second veduta of
Jassy is a beautiful copper-plate engraving, known by the
title of Jassy citadel in 168615. The name of the town is
written „Iaş”, in Gothic letters16. N.A. Bogdan, in the
monography of Jassy, dated this copper-plate engraving
back to the 16th century, but it most probably belongs to
the 17th century17. [Fig. 2]
The wording located in a frame at the bottom of the
engraving is more detailed than in the previous case,
thereby giving off the impression of authenticity and of
indubitable relation to the actual situation: 1. Castle, 2.
City, 3. Prut River, 4. Castle church, 5. The Princely
Chancellery, 6. Parish church, 7. Watch tower18. The
presence of the wording, indicating the various buildings
portrayed suggested that the author had access to the
authentic scenery and sought to render its elements as
faithfully as possible, but also, that the reason for creat-
ing the respective veduta was not an aesthetic one, since
it provided strategic information19.
The perspective is rendered by the three successive
plans of the image. The distant high hills, drawn as small
mountains, provided the argumentation for the fantasy
15
The picture was published in „Arhiva”, Jassy, 1914.
16
The Romanian Academy Library. The Engravings Cabinet, inv. 1105;
copper engraving, 16 x 10,5 cm.
17
N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi, monografie istorică şi socială ilustrată, Jassy,
1913, p. 376. Cetăţuia Iaşului, (Curţile domneşti) în veacul al XVI-lea. Cf.
and Ioan C. Băcilă, Stampe privitoare la Istoria românilor, in „Anuarul In-
stitutului de Istorie Naţională”, Cluj, V, 1928-1930, p. 198, no. 56.
18
1. Schlos; 2. Statt; 3. Prut fl.; 4. Schloskirch; 5. Fürstl Kanzleÿ; 6.
Pfarrkirch; 7. Wachtthurn.
19
Florenţa Ivaniuc, Peisajul românesc în gravura universală din secolele
XVI-XVIII: între realitate şi convenţie, în vol. Romania end western civilisa-
tion/România şi civilizaţia occidentală, Jassy, 1997, p. 74. Anda-Lucia Spânu,
Monumentele, elemente de identificare a oraşelor reprezentate în imaginile
istorice, p. 246-247.
 15
Neobişnuită pare introducerea primului plan, cel
cu pescarul pe lac; chiar şi cu cele două bărci în care vâs-
lesc câte două personaje. Elemente specifice scenelor de
„gen”, ce diminuează calitatea de simbol, de efigie a ima-
ginii cetăţii. Primele două planuri par atât de diferite în
privinţa concepţiei şi a realizării, de parcă ar face parte
din două tablouri distincte. Planul apropiat se vrea unul
pitoresc, aducând o atmosferă de pace, pe când planul al
doilea pretinde a oferi schiţa realistă a unei fortificaţii de
interes strategic.
* seem very different in terms of concept and accomplish-
Efigia clasică a oraşului. În cele din urmă, pe la
1700, s-a ajuns la realizarea unei efigii identitare pentru
oraşul Iaşi, care a cunoscut o deosebită stabilitate.
Această imagine a capitalei Moldovei a fost reprodusă ca
atare timp de un secol, deşi în agitatul veac al XVIII-lea
oraşul Iaşi a cunoscut numeroase transformări, determi-
nate de incendiile repetate sau de campaniile militare.
Imaginea a fost inclusă şi în Theatrum novellarum Mundi,
lucrare apărută la Augsburg, 168620, şi ea reprezintă ce-
tatea Iaşi întărită cu ziduri şi înconjurată de apă. Dede-
subtul figurii se află explicaţia în limba germană, iar mai
jos este scris: „Augsburg / gedruckt zu finden bey Jacob
Schönig”21.
Gabriel Bodenehr, Iassi, 1701. Deşi a fost datată,
adesea, în secolul anterior (1686), această vedută apare,
pentru prima dată, în cartea Descrierea războaielor puterilor
creştine cu turcii şi tătarii, Augsburg, 170122. În secolul al
XVII-lea, gravura în aramă era o specialitate a gravorilor
din Augsburg. În câmpul imaginii, pe o eşarfă situată
20
Iaşi, vedere fantezistă din sec. XVII, apărută în lucrarea Die neu eröffnete
Ottomanische Pforte, Augsburg, 1700 Imaginea din Călători străini despre
Ţările Române, VII, Bucureşti, 1980, ilustraţie între p. 64 şi 65.
21
O reproducere a acestei gravuri a fost publicată în revista „Arhiva” din
Iaşi, 1914-1818, sub titlul Cetatea Iaşului în 1686 (Azi Palatul Administrativ);
apud Ioan C. Băcescu, Stampe privitoare la istoria românilor, în „Anuarul
Institutului de Istorie Naţională, Cluj, V, 1928-1930, p. 189-199.
22
Die neu eröffnete Ottomanische Pforte, Augsburg, 1700, p. 355. Această
variantă vedutei Iaşilor a fost reprodusă, mai recent, în Călători străini des-
pre Ţările Române, VII, Bucureşti, 1980, ilustraţie între p. 64 şi 65. La Insti-
tutul de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti se păstrează o fotocopie a acestei
imagini. Fototeca, III, 270 I.
nature of this painting. The trees in the close-up plan
seem to be oak trees. Apart from the case in which they
were supposed to convey a symbolic message, it is quite
unlikely for such species of trees to grow on the marshy
lands surrounding the court pond.
What is unusual is the introduction of the close-up
plan with the fisherman on the lake, as well as with the
two boats, each handled by two characters. These are el-
ements specific to the „genre” scenes which diminish the
symbolic, effigy nature of the citadel. The first two plans
ment, as if they were parts of two distinct paintings. The
close-up shot is intented to be picturesque, offering a
peaceful atmosphere, whilst the background is supposed
to provide the realistic sketch of a strategic fortress.
*
The classical effigy of the city. Ultimately, in
1700, an identity effigy of Jassy was created and sub-
sequently reproduced per se for about a century, al-
though in the tormented 18th century, Jassy underwent
numerous changes, trigerred by repeated fires or military
campaigns. The picture was also included in Theatrum
novellarum Mundi, a document published in Augsburg, in
168620. The picture features Jassy citadel, reinforced by
walls and surrounded by water. There is an explanation
in German beneath the picture, reading: „Augsburg / ge-
druckt zu finden bey Jacob Schönig”21.
Gabriel Bodenehr, Iassi, 1701. Although it was
often dated back to the previous century (1686), this
veduta appears for the first time in the book Descrierea
războaielor puterilor creştine cu turcii şi tătarii (The wars
fought by the Christian powers against the Ottomans and
the Tartars), Augsburg, 170122. In the 17th century
20
Iaşi, vedere fantezistă din sec. XVII, included in the paper Die neu eröffnete
Ottomanische Pforte, Augsburg, 1700. The picture of Călători străini despre
Ţările Române, VII, Bucharest, 1980, illustration between p. 64 and 65.
21
A reproduction of this plate engraving was published in „Arhiva” magazine
in Jassy, 1914-1818, bearing the title Cetatea Iaşului în 1686 (Azi Palatul Ad-
ministrativ); apud Ioan C. Băcescu, Stampe privitoare la istoria românilor,
in „Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj, V, 1928-1930, p. 189-199.
22
Die neu eröffnete Ottomanische Pforte, Augsburg, 1700, p. 355. This vari-
ant of the Jassy veduta was, more recently, reproduced in Călători străini
despre Ţările Române, VII, Bucharest, 1980, illustration between ntre p. 64
 16
deasupra fortificaţiei, este inscripţionat numele oraşului:
„IASSI”, apoi semnată stânga jos: „G. Bodenehr sculp. et
exc. Aug. Void”. Autorul este unul foarte cunoscut, Gabriel
Bodenehr, fiind reprezentantul unei celebre „dinastii” de
cartografi şi editori din Augsburg, în sudul Germaniei. În
1717 familia sa a preluat la Augsburg editura Stridbeck.
Tatăl acestuia, Hans Georg Bodenehr (1631-1704), a fost
gravor în cupru şi editor. El a avut trei fii, care au fost la
rândul lor gravori: Gabriel, Georg Moritz şi Conrad. [Fig. 3]
Gabriel Bodenehr (1673-1765) a fost un gravor ta-
lentat şi deosebit de prolific, calităţi care i-au adus un bi-
nemeritat renume. Cele mai cunoscute lucrări ale sale
sunt Atlas curieux, publicat în 1704, şi Curioser Staats
und Kriegs Theatrum (1715). A lucrat numeroase hărţi şi
vedute în tehnică policromă. El a realizat şi un plan al
oraşului Timişoara. I-a succedat fiul sau, Gabriel Bode-
nehr junior, născut în 1705. E puţin probabil ca Gabriel
Bodenehr să fi fost în capital Moldovei, să fi cunoscut pei-
sajul şi să aibă informaţii nemijlocite, reale. El s-a servit
de schiţe realizate de altcineva, la faţa locului, sau chiar
de o imagine publicată anterior. Prin talentul său deose-
bit, Bodenehr a reuşit să confere echilibru, eleganţă şi stil
vedutei oraşului Iaşi.
În stânga imaginii a fost inserat un text destul de
amplu, care oferă explicaţii asupra acesteia. Legenda, în
limba germană, are următorul conţinut: „Capitala Moldovei,
lângă fluviul Prut, 25 sau 30 mile de la frontiera poloneză.
Are o fortăreaţă bună şi este reşedinţa prinţului Moldovei.
Cazacii au cucerit-o altădată [1650]; după aceea însă turcii
au avut o garnizoană mare în acel oraş. Cu toate acestea a
fost cucerit în anul 1686 de către regele Poloniei, cu prilejul
mergerii sale contra tătarilor, şi pe urmă i s-a dat o garni-
zoană. Dar înainte ca să se întoarcă regele Poloniei a izbuc-
nit un foc ce a mistuit cea mai mare parte din oraş; şi-a luat
înapoi oamenii şi-l lasă vlahilor să îl clădească din nou”23.
Regele polonez din acest text era Ian Sobieski, eli-
beratorul Vienei de la 1683. Inscripţia acreditează ideea
că aceasta este imaginea Curţii Domneşti din Iaşi înainte
de anul 1686, când a ars; este posibil ca după refacerea
ei de către domnii Moldovei, aspectul curţii să fi fost des-
tul de asemănător cu cel anterior.
23
N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi, monografie istorică şi socială ilustrată, Iaşi,
1913, p. 3.
copper-plate engraving was a specialty of the engravers
of Augsburg.
The image displays the name of Jassy (written
„IASSI”), on a sheet placed above the citadel walls, and is
signed in the lower left corner: „G. Bodenehr sculp. et exc.
Aug. Void”. The author, Gabriel Bodenehr, was quite well-
known, as the representative of a most distinguished „dy-
nasty” of cartographers and editors of Augsburg, in the
south of Germany. In 1717, his family took over Stridbeck
publishing house from Augsburg. His father, Hans Georg
Bodenehr (1631-1704), was a copper-plate engraver and
editor. He had three sons who carried on this craft and be-
came engravers: Gabriel, Georg Moritz şi Conrad. [Fig. 3]
Gabriel Bodenehr (1673-1765) was a talented,
highly prolific engraver, qualities which enabled him to
acquire well-deserved fame. His most significant works
are Atlas curieux, published in 1704 and Curioser Staats
und Kriegs Theatrum (1715). He created numerous maps
and vedute by multicolour printing and even designed a
layout of Timişoara city. His son, Gabriel Bodenehr jun-
ior, born in 1705, was his successor.
It is highly unlikely for Gabriel Bodenehr to have
been to Jassy and to have obtained access to genuine, di-
rect information regarding the city. As sources of inspi-
ration, he most probably used sketches made by
somebody else on the spot, or even previously published
pictures. Through his unique talent, Bodenehr managed
to create balanced, elegant and stylish vedute of Jassy.
The left side of the picture contains a detailed ex-
planation of the topic. The German-language caption
reads: (NT: The Moldavian capital, near Prut River, 25 or
30 miles from the Polish border. It has a good fortress and
it is the residence of the Moldavian prince. The Cossacks
conquered it in the past [1650]; afterwards, however, the
Turks organised a large garrison in this town. The city was
conquered in 1686 by the king of Poland, with the occasion
of his campaign against the Tartars, and then given a gar-
rison. But before the king of Poland returned, a fire broke
out, which burned most of the city; he took the people back
and 65. „N. Iorga” History Institute from Bucharest preserves a fotocopy of
this picture. Photographic library, III, 270 I.
 17
S-a observat că, în asemenea cazuri, „deşi textele
foarte amănunţite ale legendelor dau multor gravuri din
secolul al XVIII-lea impresia unor adevărate cronici, care
trebuie să întărească autenticitatea imaginii reprezentate,
ele nu fac altceva decât să furnizeze date asupra unor
evenimente, de cele mai multe ori reale, dar care nu s-au
desfăşurat pe fundalul respectiv sau care arăta în reali-
tate diferit de modul în care a fost reprezentat”24.
Pe la 1720, Gabriel Bodenehr a publicat un album
care reunea o parte dintre vedutele realizate de el, sub
titlul Das durch den Römischen Adler von den Türcken be-
freyete Königreich Ungarin25.
Vederea Iaşului la 1771. Într-o carte păstrată
la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi se păs-
trează această gravură, care păstrează modelul cla-
sic26. [Fig. 5] Sub imagine se află inscripţia „Iassi die
Huapstadt der Moldau. Das Hauptquartier des Russis-
chen General Feldmareschalss Grafen von Romanzow.
1771”. Vechea Curte Domnească din Iaşi servise
drept sediu al cartierului general al armatei ruse
aflate sub comanda feldmareşalului Romanzov. Ima-
ginea este identică cu cea de la 1701 deşi, în realitate,
Curtea din Iaşi a trecut între timp prin câteva incendii
şi a cunoscut diverse refaceri. De aceea mulţi istorici
accentuează caracterul fantezist al acestei vedute27.
Sprijiniţi pe unele descoperi rezultate în urma săpă-
turilor, unii arheologi au susţinut caracterul nefante-
zist al acestei imagini28.
24
Anda-Lucia Spânu, Monumentele, elemente de identificare a oraşelor re-
prezentate în imaginile istorice, în „Monumentul”, VII, Lucrările Simpo-
zionului Naţional Monumentul – Tradiţie şi viitor, ediţia a VII-a, Iaşi,
2005, Iaşi, Editura fundaţiei Axis, 2006, p. 244
25
Gabriel Bodenehr, Das durch den Römischen Adler von den Türcken be-
freyete Königreich Ungarin, Augsburg, c. 1720. Vezi și Anda Lucia Spânu,
Monumentele, elemente de identificare a oraşelor reprezentate în imaginile
istorice, în „Monumentul”, Iași, VII, 2006, p. 243-252.
26
Alt exemplar la Biblioteca Academiei Române, Cabinetul Stampe, nr. 1104.
27
Cf. Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri. Până la 1821, Ediţia
a II-a, revăzută, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2007, p. 113-114, 126-127.
28
Al. Andronic, Eugenia Neamţu, Curtea domnească din Iaşi în lumina re-
centelor descoperiri arheologice, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi, Bu-
cureşti, 1965, p. 251.
and left the city to the Wallachians to rebuild it). ”23.
The Polish king mentioned in the text was Ian So-
bieski, the 1683 liberator of Vienna. The inscription cer-
tifies the idea this is the image of the princely court in
Jassy, prior to 1686, when it burnt out; after it was re-
furbished by the Moldavian rulers, the court may have
resembled the previous design.
It was noticed that, in similar cases, though „the
detailed texts included in the captions gave the impression
that most of the engravings dating back to the 18th century
resembled genuine chronicles, which were meant to rein-
force the authenticity of the image depicted; they basically
provided data on certain events, most often real ones, but
which had either occurred in a different place than the one
described in the picture, or the respective location had
looked quite differently from the painting).”24.
In 1720, Gabriel Bodenehr published an album
which reunited several of his vedute under the title Das
durch den Römischen Adler von den Türcken befreyete Kö-
nigreich Ungarin25.
View of Jassy in 1771. This classical engraving
is included in a book preserved at Jassy Central Univer-
sity Library26. [Fig. 5] The image contains the following
wording: „Iassi die Huapstadt der Moldau. Das Haupt-
quartier des Russischen General Feldmareschalss Grafen
von Romanzow. 1771”. The old princely court in Jassy
had, therefore, served as headquarters of the Russian
army, under the command of field marshal Romanzov.
The picture is identical to the 1701 one, though, in real-
ity, the Court of Jassy had undergone several fires and
various repairs. That is the reason many historians em-
23
N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi, monografie istorică şi socială ilustrată, Jassy,
1913, p. 3.
24
Anda-Lucia Spânu, Monumentele, elemente de identificare a oraşelor rep-
rezentate în imaginile istorice, in „Monumentul”, VII, Lucrările Simpozio-
nului Naţional Monumentul – Tradiţie şi viitor, ediţia a VII-a, Iaşi, 2005,
Jassy, Axis Foundation publishing house, 2006, p. 244
25
Gabriel Bodenehr, Das durch den Römischen Adler von den Türcken be-
freyete Königreich Ungarin, Augsburg, c. 1720. Please see Anda Lucia Spânu,
Monumentele, elemente de identificare a oraşelor reprezentate în imaginile
istorice, in „Monumentul”, Jassy, VII, 2006, p. 243-252.
26
Another copy can be found at the Library of the Romanian Academy, the
Engravings Cabinet, no. 1104.
 18
* phasize the fancifulness of this veduta27. Supported by
Anul 1778 - continuitate şi înnoire. Aceeaşi ve-
dută a Iaşilor, desenată de Gabriel Bodenehr, a fost pre-
luată şi în lucrările apărute cu prilejul războiului
antiotoman din 1788. De această dată ea va ilustra fap-
tele de arme ale trupelor austriece, care au preluat, tem-
porar, controlul militar asupra Principatului Moldovei.
Era o practică obişnuită ca asemenea vedute să fie reco-
piate din colecţii mai vechi sau să fie incluse în desene
noi, adaptate contextului, fără o documentare la faţa lo-
cului a desenatorului. Noutatea tehnică este aceea că ve-
chea imagine este redată acum în culori, ceea ce o face
mult mai atractivă. Alte vedute ale Iaşului, puse în legă-
tură cu acest an, vor căuta formule grafice noi.
Anton Balzer, Vedere a capitalei Moldovei Iaşi,
1788. O altă gravură colorată a Iaşilor (21x 13 cm), a fost
realizată la 1788 de Anton Blazer: Ansicht der Hauptstadt
Yassy in der Moldau/ Weleche, nach dem Vorgefallenen
Treffen bey Larga den 18 april 1788, von der K.K. truppen,
under comando, des oberst Fabry besetzt wurde29.
Aceasta este planşa nr. 4 din albumul întocmit de Anton
Balzer şi J. Walenta30. [Fig. 6] Potrivit inscripţiei, imagi-
nea reprezintă vederea capitalei Moldovei Iaşi după bătă-
lia de la Larga, din 18 aprilie 1788, în timp ce era ocupată
de trupele austriece aflate sub comanda colonelului
Fabry. Sub acest titlu se mai află două precizări privitoare
la „regia“ imaginii: 1. Intrarea trupelor austriece în Iaşi;
2. În plan îndepărtat, fuga turcilor spre Ismail. În prim
plan este reprezentat, probabil, chiar colonelul Fabry, că-
lare pe cal şi însoţit de aghiotanţi.
29
Biblioteca Academiei Române, Cabinetul Stampe, nr. AG I 19. Despre
această stampa, aflată pe o planșa cu încă două hărţi, vezi Ioan C. Băcescu,
Stampe privitoare la istoria românilor, în „Anuarul Institutului de Istorie Naţ-
ională, Cluj, V, 1928-1930, p. 213-214.
30
Sammlung der merkwürdigsten Städe und Festungen, welche in der Jahren
1778, 1789 und 1790, von den K.K. Östereichischen, und Kais: russischen
Armee der Pforte abgenommen worden, nach ihrer wahren Large gezeichnet
und illuminirt von Anton Balzer, nebst einer Kurzen Beschreibung derselben
nach Hof -und andern glaubwürdigen Berichten gesammelt, und zusamge-
tragen, von J. Walenta. Zu finden in Prag bei Johann Balzer Kupferstecher
und bei Herrn Caspar Widtmann Buchhändler Ano 1790.
certain discoveries following various diggings, some ar-
chaeologists chose to endorse the genuine nature of the
picture28.
*
Year 1778 – continuity and renewal. The same
veduta of Jassy, drawn by Gabriel Bodenehr, was taken
over and copied in the documents issued during the anti-
Ottoman war of 1788, when it was used to illustrate the
attacks carried out by the Austrian troops that tempor-
arily took over the military command of the Moldavian
kingdom. It is common practice for such vedute to be rep-
licated from older collections or be included amongst new
drawings, adapted to the general context, without any “on
the spot” documentation. The tehnical novelty is that this
old image is now coloured and, thus, more appealing.
Other such vedute, painted in 1778, were represented in
different manners.
T.E. Trattnern, The map of the attack on Boto-
sani city, 1788
Such a representation of the Moldavian city can be
found on the Map depicting the attack of Botoşani city,
on March 12th 1788, with the view of Jassy done by E.T.
Trattner29. The sizes of this map are 18 x 22.5 cm; the
document is included in T. E. v. Trattnern, K.K. Buch,
Vienna collection, Drawing VII. At the bottom of the map
there is a picture of Jassy as of 1788 - Vederea capitalei
Iaşi la 1788 (Ansicht der Hauptstadt in der Moldau),
measuring 13.5 x 5.5 cm. The veduta is an etched
copper-plate, which was later coloured. [Fig. 7]
Anton Balzer, View of Jassy, the capital of Mol-
davia, 1788
Another coloured engraving of Jassy (21 x 13 cm)
was designed in 1788 by Anton Blazer: Ansicht der Haupt-
stadt Yassy in der Moldau/Weleche, nach dem Vorgefal-
lenen Treffen bey Larga den 18 April 1788, von der K.K.
27
As per Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri. Până la 1821, second
edition, revised, Demiurg publishing house, Jassy, 2007, p. 113-114, 126-127.
28
Al. Andronic, Eugenia Neamţu, Curtea domnească din Iaşi în lumina re-
centelor descoperiri arheologice, in Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi, Bu-
charest, 1965, p. 251.
29
Library of the Romanian Academy, Engravings Cabinet, no. 1306.
 19
T.E. Trattnern, Harta atacului asupra oraşului
Botoşani (1788). O asemenea imagine de reprezentare a
capitalei Moldovei se află pe „Harta atacului asupra
oraşului Botoşani” la 12 martie 1788 cu vederea capitalei
Iaşi, realizată de E.T. Trattner31. Aceasta hartă are dimen-
siunile de 18 x 22,5 cm şi face parte din colecţia T. E. v.
Trattnern, K.K. Buch. Wien, Planşa VII. În partea de jos
a acestei hărţi se află şi Vederea capitalei Iaşi la 1788 (An-
sicht der Hauptstadt in der Moldau) la dimensiunile de
13,5 x 5,5 cm. Veduta oraşului este realizată în acvaforte,
fiind colorată ulterior. [Fig. 7]
Harta zonei din jurul Iaşului în anul 1788. La
Muzeul Literaturii Române din Iaşi se păstrează o altă
imagine a cetăţii Iaşilor. [Fig. 8] Este vorba despre Harta
zonei din jurul Iaşului în anul 1788 (Carte der umliegenden
Gegend von Iassy vom Iahr 1788, nr. 10). Aceasta este o
gravură în aramă, colorată (16,5 x 12,5 cm). În dreapta
sus, planşa are portretul domnitorului Ipsilanti, capturat
cu prilejul acestei campanii. Inscripţie în cadru: „Ausicht
der Haupstadt Iassy (Planul oraşului Iaşi); inscripţie în
cadru, dreapta jos „Kohl sc.”; Inscripţie sub cadru, în
dreapta: „Wien, im Iahr 1788”32.
Harta zonei din jurul Iaşului în anul 1788 (va-
riantă) . S-a păstrat şi o altă hartă asemănătoare ca for-
mat, dar lipsită de portretul domnitorului şi în care
veduta oraşului se desfăşoară, la partea inferioară, pe
toată lăţimea planşei. Se găseşte în colecţia domnului Jil
Silberstein din Losanne (Elveţia), un pasionar colecţionar
de imagini privitoare la oraşul Iaşi. Spre deosebire de va-
rianta anterioară, lipseşte efigia domnitorului Ipsilanti.
Veduta oraşului Iaşi se desfăşoară însă pe toată lăţimea
inferioară a planşei. [Fig. 9]
* details regarding this engraving from a plate which contains two other maps,
Anul 1788 aduce diversificarea imaginilor despre
Iaşi. Pe lângă reprezentarea clasică, acum, la 1788, apar
şi imagini noi ale capitalei Moldovei, surprinsă în vârtejul
luptelor. Nu înseamnă însă că sunt imagini mai realiste,
luate de la faţa locului, ci imagini de propagandă des-
tinate să ilustreze cronica acestei campanii militare. Des-
31
Biblioteca Academiei Române, Cabinetul Stampe, nr. 1306.
32
Muzeul Literaturii Române, Iaşi, inv. 5791.
truppen, under comando, des oberst Fabry besetzt
wurde30. This is drawing no. 4 from the album created by
Anton Balzer and J. Walenta31. [Fig. 6] According to the
inscription, the image represents the capital of Moldavia,
Jassy, after the battle of Larga, fought on April 18th 1788,
whilst it was under the occupation of the Austrian troops
led by colonel Fabry. Beneath the title there are two men-
tions regarding the „elements” in the picture: 1. The arri-
val of the Austrian troops in Jassy; 2. The background
shows the Turks’ flight to Ismail. The close-up shot re-
veals the image of probably colonel Fabry himself, on
horseback, surrounded by his adjutants.
The map of Jassy surroundings, 1788
The Romanian Literature Museum from Jassy pre-
serves another picture of Jassy citadel, namely, Harta
zonei din jurul Iaşului în anul 1788 (Carte der umliegenden
Gegend von Iassy vom Iahr 1788, nr. 10) – the map of Jassy
surroundings in 1788. [Fig. 8] This is a coloured copper-
plate engraving (16.5 x 12.5 cm). In the lower right corner,
the drawing displays the portrait of ruler Ipsilanti, cap-
tured on the occasion of this campaign. The frame inscrip-
tion: „Ausicht der Haupstadt Iassy (the layout of Jassy);
frame inscription, lower right corner „Kohl sc.”; inscription
below the frame, on the right: „Wien, im Iahr 1788”32.
The map of Jassy surroundings, 1788 – variant
Another map, similar in format, though devoid of
the ruler’s portrait, shows the city unfolding on the entire
width of the plate. It belongs to the collection owned by
Mr Jil Silberstein from Losanne (Switzerland), a passion-
ate collector of pictures displaying the city of Jassy. Un-
like the former version, the effigy of ruler Ipsilanti is
30
Library of the Romanian Academy, Engravings Cabinet, no. AG I 19. For
please see Ioan C. Băcescu, Stampe privitoare la istoria românilor, in „Anua-
rul Institutului de Istorie Naţională, Cluj, V, 1928-1930, p. 213-214.
31
Sammlung der merkwürdigsten Städe und Festungen, welche in der Jahren
1778, 1789 und 1790, von den K.K. Östereichischen, und Kais: russischen
Armee der Pforte abgenommen worden, nach ihrer wahren Large gezeichnet
und illuminirt von Anton Balzer, nebst einer Kurzen Beschreibung derselben
nach Hof -und andern glaubwürdigen Berichten gesammelt, und zusamget-
ragen, von J. Walenta. Zu finden in Prag bei Johann Balzer Kupferstecher
und bei Herrn Caspar Widtmann Buchhändler Ano 1790.
32
Romanian Literature Museum, Jassy, inv. 5791.
 20
tinatarul imaginilor era publicul occidental, deprins să
vadă oraşe înconjurate de ziduri, care necesitau eforturi
speciale pentru a fi cucerite. La Biblioteca Centrală Uni-
versitară din Cluj, în preţioasa donaţie a lui George Sion,
se păstrează alte două reprezentări ale asediului Curţii
Domneşti din Iaşi de către austrieci, la 1788. Acestea
sunt realizate color, ceea ce le face deosebit de atractive.
Vedere a capitalei Iaşi din Moldova, 1788 (Die
Wegnahme von Iassy). Imaginea este explicată pe puncte,
notate cu litere mici: a. Oraşul Iaşi, sau mai curând Curtea
Domnească, văzută dintr-un unghi nou; b. În planul înde-
părtat, este înfăţişat Ibrahim Paşa, cu corpul său de oaste,
care a părăsit moldovenii şi s-a spânzurat; c. Hospodarul
(domnul) care fuge pentru a se adăposti într-o mănăstire
fortificată din apropierea oraşului (probabil Cetăţuia); d.
Garda turcească ce asigura retragerea domnitorului33. Ca-
valeria austriacă, în partea stângă a imaginii, urmăreşte
cu elan pe adversarii puşi pe fugă34. Domnitorul din ima-
gine este Alexandru Ipsilanti (1787-1788). [Fig. 10]
Cucerirea oraşului Iaşi de trupele austriece,
1788. Curtea Domnească este reprezentată doar pe ju-
mătate, în partea dreaptă a imaginii, în timp ce lacul, cu-
noscut din reprezentările anterioare, apare aici ca fiind
secat, ceea ce înlesneşte asediul. [Fig. 11] În prim plan
sunt desenate corpurile de oaste austriece, cavalerie şi
infanterie. Cu nişte căruţe speciale sunt transportate tu-
nuri de mari dimensiuni. Ciocnirea colonelului Fabry cu
trupele otomane este reprezentată în mod special. În pla-
nul îndepărtat se văd colinele Iaşilor, înfăţişate ca nişte
monticuli. La poalele acestora, în stânga imaginii, se re-
marcă o biserică, ce ar putea fi Mănăstirea Frumoasa35.
Cucerirea cetăţii Iaşi de către austrieci, 1788.
Die Türkische Festung Iassi, gravură în aramă
33
Die Wegnahme von Jassy: a. Iassy; b. Ibrahim Bascha welcher die Mol-
dauer verlies und sichshichtet ; c. Der Hospodar welcher sich in ein kloster
hüchtet; d. Die Ostreicher welch die Türken und de Hospodar”.
34
Gravură colorată, 18 x 36 cm, Ex-libis G. Sion. Biblioteca Centrală Uni-
versitară Cluj. Stampe, XIV/17.
35
Gravură colorată, 18 x 36 cm, Ex-libis G. Sion. Biblioteca Centrală Uni-
versitară Cluj. Stampe, XIV/18.
missing. Nevertheless, the veduta of Jassy stretches
throughout the entire lower width of the plate. [Fig. 9]
*
The year 1788 meant the diversification of the pic-
tures describing Jassy. Apart from the classical represen-
tation, 1788 brought about novel images of the Moldavian
capital city, caught amidst battles. This is not to say those
images were more realistic ones; in truth, they were propa-
ganda icons, destined to illustrate the chronicle of a mili-
tary campaign. The Western public, to whom these pictures
were addressed, was used to seeing cities surrounded by
walls, which required significant conquering efforts.
The Central University Library from Cluj preserves,
through the precious donation made by George Sion, two
representations of the siege of Jassy princely court, car-
ried out by the Austrians in 1788. The pictures are par-
ticularly appealing, as they are coloured.
View of Jassy, the Moldavian capital city, 1788
(Die Wegnahme von Iassy)
The picture contains itemized explanations, written
in small letters:
a. The city of Jassy, or rather, the princely court,
seen from a new angle;
b. In the distance there is the image of sultan Ibra-
him and his troops, who left Moldavia and hanged himself;
c. The lord, householder, who is taking refuge in a
fortified convent close to the city (probably Cetăţuia);
d. The Turkish guards securing the ruler’s retreat33.
The Austrian cavalry, on the left side of the picture, pres-
ented while impetuously chasing their enemies34. The ruler
portrayed is Alexandru Ipsilanti (1787-1788). [Fig. 10]
Austrian troops conquering Jassy, 1788
The princely court is represented solely on half of the
picture, on the right side, whilst the lake, well-known from pre-
vious images, seems dry, thereby enabling the siege. [Fig. 11]
The close-up shot reveals the Austrian cavalry and infantry
troops. Large-size cannons are being transported by special
33
Die Wegnahme von Jassy: a. Iassy; b. Ibrahim Bascha welcher die Mol-
dauer verlies und sichshichtet ; c. Der Hospodar welcher sich in ein kloster
hüchtet; d. Die Ostreicher welch die Türken und de Hospodar”.
34
Colour engraving, 18 x 36 cm, Ex-libis G. Sion. Cluj Central University
Library. Engravings, XIV/17.
 21
(30,5 x 18, 5 cm). Numele gravorului lipseşte, [1788]36.
[Fig. 12, 13] Veduta reprezintă o luptă între cavaleria
austriacă, sub comanda colonelului Fabry şi cavaleria
turcească, în jurul oraşului Iaşi, la 1788, unde turcii sunt
învinşi. Se vede oraşul Iaşi, întărit cu ziduri, o mulţime
de biserici şi o trupă de infanterie austriacă intrând în
oraş. În lagărul austriac se văd care cu provizii şi tunuri.
Deasupra gravurii, în medalion circular, este împăratul
roman Iovianus. De o parte şi de alta a medalionului este
scris în limba germană: „Die Türkische Festug Iassy, wel-
che surch den Obristen Fabry, nach dem er am 18 April
den feind beij Larga geschlagen und in die flucht getrieben,
am 19 dieselbe eingenomen, bey welcher auch der Mol-
dauische Fürst Ipsilandi gefangen wurde. Anno 1788”.
(Fortăreaţa turcească Iaşi, ce a fost capturată de colonelul
Fabry, după ce a învins inamicul la Larga Jijia, pe
18 aprilie şi a pus pe fugă. La 19 aprilie acelaşi Fabry,
l-a capturat prinţul moldovean Ipsilanti, în anul 1788).
În colecţia Bibliotecii Academie se păstrează şi o variantă
colorată a acestei gravuri.
Vederea oraşului Iaşi în secolul al XVIII-lea. Din
imaginea anterioară, cu scenele de luptă de la 1788 a fost
extras un detaliu, în medalion oval, de către N. A. Bogdan,
autorul monografiei oraşului Iaşi, din 1913, pentru a o fo-
losi drept efigie de copertă. Astfel a fost creată o nouă ima-
gine a oraşului Iaşi, care a cunoscut o circulaţie
independentă şi ale cărei origini au fost uitate. Astfel,
restabilim sursa şi datarea acestui medalion. [Fig. 14]
Vederea cetăţii Iaşi. Lupta dintre turci şi aus-
trieci, 1788. Der Hospodar von der Moldau wird gefan-
gen und der Bascha von Choczim geschlagen (1788) .
Aceasta este planşa nr. 19 din lucrarea Der Türkenkrieg
in Bildern, oder Vorstellung der wichtigsten Vorfälle, wä-
hrend dem im Jahre 1788 entstandenene Kriege vorgefal-
len sind. Prag und Wien in der Schönfeldschen Handlung,
apărută în 178937 (Domnitorul din Moldova este capturat
36
Ioan C. Băcescu, Stampe privitoare la istoria românirilor, AIINC, V, 1928-
1930, p. 215.
37
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 1101. Ioan C.
Băcilă, Stampe privitoare la istoria românilor, în „Anuarul Institutului de Is-
torie Naţională Cluj, V, 1928-1930, p. 209, 214-217.
carriages. The clash between colonel Fabry and the Ottoman
forces has a special place in the representation. The distant
plan shows the hills of Jassy, drawn as small hills. On the left
side of the picture there is a church which might be Frumoasa
Monastery35.
Austrian troops conquering Jassy, 1788. Die
Türkische Festung Iassi
Copper-plate engraving (30.5 x 18.5 cm), missing the
engraver’s name [1788]36. [Fig. 12, 13] The view represents
a fight between the Austrian cavalry led by colonel Fabry
and the Turkish cavalry, somewhere around Jassy, in
1788, when the Ottomans were defeated. We can see Jassy
citadel, reinforced by walls, pervaded by churches. An Aus-
trian infantry squad is entering the town and there are car-
riages with food supplies and cannons in the Austrian
detention camp. Above the engraving there is a circular
medallion displaying Roman Emperor Iovianus and there
is German text written on both sides of the medallion: „Die
Türkische Festug Iassy, welche surch den Obristen Fabry,
nach dem er am 18 April den feind beij Larga geschlagen
und in die flucht getrieben, am 19 dieselbe eingenomen, bey
welcher auch der Moldauische Fürst Ipsilandi gefangen
wurde. Anno 1788”. (The Turkish fortress of Jassy captured
by colonel Fabry, after defeating and chasing away the
enemy at Larga Jijia, on April 18th. On April 19th the same
colonel Fabry captured Moldavian prince Ipsilanti, în anul
1788). There is a coloured version of this engraving stored
in the collection of the Academy Library.
View of Jassy in the 18th century
There is a detail extracted by N. A. Bogdan, author
of the Jassy Monography written in 1913, from the pre-
vious picture which displayed the 1788 fight scenes,
under the shape of an oval medallion placed as an effigy
on the book cover. Thus a new, independent image of
Jassy was created and circulated and its origins were
long forgotten. This enables us to date the medallion and
refer to its source. [Fig. 14]
35
Colour engraving, 18 x 36 cm, Ex-libis G. Sion. Cluj Central University
Library. Engravings, XIV/18.
36
Ioan C. Băcescu, Stampe privitoare la istoria românirilor, AIINC, V, 1928-
1930, p. 215.
 22
şi Paşa din Hotin este învins”. Aceasta este planşa nr. 19
din lucrarea „Războiul turcesc în imagini” sau prezenta-
rea celor mai importante incidente în timpul cărora au
avut loc războaiele care au început în 1788).
Curtea Domnească şi fortificaţiile sale sunt prezen-
tate dintr-un alt unghi. Se văd tunurile austriece care
bombardează oraşul fortificat şi un corp de cătane aus-
triece care reuşesc să pătrundă în interiorul cetăţii. Dom-
nul (hospodarul) cu oştenii săi reuşesc să fugă pe poarta
din spate, dar va fi capturat. În partea dreaptă a imaginii,
se vede confruntarea dintre austrieci şi oştenii lui Ibra-
him paşa.
* ing which the wars that started in 1788 occured).
Izvorâte din arta vechilor cartografi, primele vedute
ale Iaşului sunt cele dintâi imagini prin care locuitorii Eu-
ropei occidentale au luat act de existenţa acestui oraş de
pe valea Prutului, la marginea de răsărit a continentului.
Repetatele războaiele ruso-austro-turce au adus zona
„teatrului de război” în atenţia contemporanilor din seco-
lul al XVIII-lea. Deşi au un caracter puţin realist, acestea
au valoare de efigie. Ele au dat un „chip” capitalei Moldo-
vei, formulat în limbajul grafic occidental şi au reprezen-
tat o formă de integrare în orizontul bătrânului continent.
Secolul al XIX-lea este cel care va aduce imagini ale Iaşu-
lui cu un caracter documentar mai accentuat şi care
oferă un material mai bogat pentru istoricii care explo-
rează acest capitol al modernităţii oraşelor româneşti.
View of Jassy citadel. The fight between the Ot-
tomans and the Austrians, 1788. Der Hospodar von der
Moldau wird gefangen und der Bascha von Choczim
geschlagen (1788)
This is plate no. 19 included in the document Der
Türkenkrieg in Bildern, oder Vorstellung der wichtigsten Vor-
fälle, während dem im Jahre 1788 entstandenene Kriege
vorgefallen sind. Prag und Wien in der Schönfeldschen
Handlung, published in 178937. „The Moldavian ruler is
captured and the sultan of Hotin is defeated”. This is plate
no. 19 from the paper The Ottoman war represented in pic-
tures or the presentation of the most important incidents dur-
The princely court and its fortifications are pres-
ented from another angle. One can see the Austrian can-
nons which are bombing the fortified citadel and several
troops of Austrian soldiers who are breaking into the for-
tress. The ruler (hospodarul) and his soldiers succeed in
running away through the back gate, but are eventually
captured. On the right side of the image we can see the
confrontation between the Austrians and the soldiers of
sultan Ibrahim.
*
Sprung from the art of ancient cartographers, the
first vedute of Jassy are the first images through which
the inhabitants of Western Europe came to know about
this city, situated in the Valley of Prut River, at the east-
ern border of the continent. The repeated Russian-Aus-
trian-Ottoman wars brought the area to the attention of
its contemporaries in the 18th century. Although they are
not too realistic, their icon value is still significant, as
they gave the Moldavian capital a „face”, formulated in
the Western graphic style, and represented a form of in-
tegration within the culture of the old continent.
The 19th century brought forth images of Jassy of
a more prominent historical nature and provided an en-
riched material for the historians exploring this chapter
of the modernity of Romanian cities.
37
The Library of the Romanian Academy, the Engravings Cabinet, inv. 1101.
Ioan C. Băcilă, Stampe privitoare la istoria românilor, in „Anuarul Institutu-
lui de Istorie Naţională Cluj, V, 1928-1930, p. 209, 214-217.
 23

Fig. 1
Iaşi, Moldova
Acvaforte
sec. XVI
Inscripţii litografiate, în cadru, deasupra:
T. III. 288. IASSI NELLA MOLDAVIA
sub imagine: 1. Fortezza, 2. Castello
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 32316.
 24

Fig. 2
Jakob Enderlein(?), Iass, 1686
Acvaforte, sec. XVII, 11,3x16,2 cm
Die Fürstl. Wakkach. Residentz Iassy
Mai jos: Augspurg / gedruckt und zu finden bey Jacob Schönig.
Publicată în lucrarea Theatrum Novellarum Mundi Alterum, Anderer Schau-Platz Der Welt/ neuen sonderbahren merck-
würdigen traurig und frölichen Begebenheiten, mit beygefügter eigendlicher Beschreibung Der Wallachi/ Moldau/ Uk-
raine/ Wohlin Published: Augspurg, Enderlin, 1686, vol. II, p. 44.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv.1105.
 25

Fig. 3
Gabriel Bodenehr, Iassi (1701)
Acvaforte, 11,4 x 19 cm
Semnată stânga jos: G. Bodenehr sculp. et exc. Aug. Vind. [Augsburg].
pe latura din stânga: „Die Hauptstadt in der Moldau…”.
Gravură extrasă din tomul Descrierea războaielor puterilor creştine cu turcii şi tătarii, Augsburg, 1701.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, AG.17 şi 25531
 26

Fig. 4
Die Moldauische Rezidenz-Stadt Ias (1717)
(Capitala Moldovei Iaşi)
Colecţia Dan Sambra
 27

Fig. 5
Anonim
Vedere a Iaşului la 1771
Litografie, 130 x 180
Inscripţie litografiată sub cadru: Iassy die Haupstadt der Moldau. Das Hauptquartier des russischen General Feldmar-
schals Grafen von Romanzov, 1771.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 1104.
 28

Fig. 6
Anton Balzer
Vedere a capitalei Moldovei Iaşi, 1788
Acvaforte colorată, 21 x 13 cm
Inscripţie gravată sub cadru: Anton Balzer del şi Ansicht der Hauptstadt Yassy in der Moldau/ Welche, nach dem Vorge-
fallenen Treffen bey Larga den 18 april. 1788, von der K.K. truppen, under comando, des oberst Fabrÿ besetzt wurde. 1.
Einmarsch der K.K. trupen nach Yassy. 2 Flücht der türchen nach Ismail.
Face parte din albumul întocmit de Anton Balzer şi J. Walenta.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. AG I-19
 29

Fig. 7
T. E.Trattnern
Harta atacului asupra oraşului Botoşani la 12 martie 1788, cu vederea capitalei Iaşi
acvaforte colorată, 18 x 22,5 cm
Inscripţie: Ansicht der Hauptstadt in der Moldau
Face parte din colecţia T. E. v. Trattnern, K.K. Buch. Wien, Planşa VII.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 1306.
 30

Fig. 7b
T. E. Trattnern
Vederea capitalei Iaşi la 1788 (detaliu)
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 1306.
 31

Fig. 8
Harta zonei din jurul Iaşului în anul 1788. Planul oraşului Iaşi
gravură în aramă, colorată, 16,5 x 12,5 cm
În dreapta sus, planşa are portretul domnitorului Al. Ipsilanti.
Inscripţie deasupra cadrului: Carte der umliegenden Gegend von Iassy vom Iahr 1788, nr. 10. Inscripţie în cadru: Au-
sicht der Haupstadt Iassy.[Planul oraşului Iaşi]; înscripţie în cadru, dreapta jos Kohl sc.; Inscripţie sub cadru, în
dreapta: Wien im Iahr 1788.
Muzeul Literaturii Române, Iaşi, inv. 5791.
 32

Fig. 9
Harta zonei înconjurătoare şi perspectiva zonei capitalei Yassy din Moldova (1788)
Karte der umliegnden und prospeckt der mittaegigen gegend der hauptstadt Yassy in Moldau
Colecţia Jil Silberstein (Lausanne-Elveţia)
 33

Fig. 10
Cucerirea oraşului Iaşi de trupele austriece, 1788
Gravură colorată, 18 x 36 cm
Inscripţie sub cadru: Die Wegnahme von Jassy
Ex-libis G. Sion
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/17
 34

Fig. 11
Vedere a capitalei Iaşi din Moldova, 1788
Gravură colorată, 155 x 261
Inscripţie sub cadru: Abbildung der Hauptstadt Jassy in der Moldau
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/18
 35

Fig. 12
Cetatea turcă Iaşi, 1788
Die Türkische Festung Iassi
gravură în aramă, 30,5 x 18, 5 cm
Inscripţie: Die Türkische Festung Iassy, welche surch den Obristen Fabry, nach dem er am 18 April den feind bey Larga
geschlagen und in die flucht getrieben, am 19 dieselbe eingenomen, bey welcher auch der Moldauische Fürst Ipsilandi
gefangen wurde. Anno 1788.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. nr.1101
 36

Fig. 13
Iaşi. Asaltul armatei habsburgice, 1788.
Gottlob Eckart (editor); G. Hister (gravor), Wien, 1789.
gravură în aramă (colorată), 30,5 x 18, 5 cm
„Fortăreaţa Turcească Iaşi, capturată de colonelul Fabrÿ, după ce pe 18 aprilie l-a învins pe duşman lângă Larga şi l-a
pus pe fugă, iar pe 19 a fost luat prizonier şi Principele Moldovei, Alexandru Ipsilanti. Anul 1788”.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. nr.1101
 37

Fig. 14
Cetatea Iaşi, capitala Moldovei, l a1788
Medalion extras din gravura anterioară
N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială ilustrată, Iaşi, 1913.
 38

Fig. 15
Vederea cetăţii Iaşi. Lupta dintre turcii şi austriecii, 1788
Der Hospodar von der Moldau wird gefangen und der Bascha von Choczim geschlagen.
Planşa nr. 19 din lucrarea Der Türkenkrieg in Bildern, oder Vorstellung der wichtigsten Vorfälle, während dem im Jahre
1788 entstandenene Kriege vorgefallen sind. Prag und Wien in der Schönfeldschen Handlung, apărută în 1789. În meda-
lion Iovianus.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. AG I-14
 39
II. Peisaje ieşene de M.M. Ivanov
şi G.S. Sergeev (1790-1793)
Pe la 1742-1743 a ajuns în capitala Moldovei cele-
brul pictor elveţian Jean Ettiene Liotard, aflat în călătorie
spre Rusia. Acesta nu ne-a lăsat imagini de la Iaşi, dar a
fost oaspete al Curţii Domneşti, unde a realizat mai multe
portrete ale familiei principelui Constantin Mavrocordat38.
Războaiele ruso-otomane din secolul al XVIII-lea au oferit
prilejul unor artişti plastici de a însoţi armatele în Mol-
dova, ajungând şi în capitală, la Iaşi. Unul dintre aceştia
a fost Johann Baptist Lampi the Elder (1751-1830), aflat
la Iaşi în anturajul principelui Potemkin, în 1791. Deşi a
realizat aici portrete de ofiţeri ruşi, nu ştim să fi imorta-
lizat şi fragmente de peisaj urban. Privitor la Pacea ruso-
turcă semnată în capitala Moldovei, este cunoscută
compoziţia lui Stephanoff, Allegory of the Treaty of Jassy,
1792, dar o asemenea lucrare de fantezie nu necesita pre-
zenţa autorului la faţa locului. Vor mai fi fost şi alţi artişti
prezenţi în oraşul de pe malul Bahluiului, în timpul aces-
tei campanii, dar imagini ale oraşului au rămas doar de
la doi dintre aceştia: M.M. Ivanov, şi Sergheev.
Mihail Mateiev Ivanov (1748-1823) este conside-
rat unul dintre cele mai importanţi artişti ruşi din a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea, el afirmându-se ca pio-
nier în domeniul peisajului, fiind printre primii acuarelişti
majori din Rusia39. Ivanov poate fi numit pictor „de călă-
torie”, el fiind unul dintre cei dintâi pictori „documenta-
rişti” care au vizitat teritoriile din Caucaz, Crimeea şi
Moldova din arealurile Imperiului Otoman şi Persiei. Din-
colo de valoarea artistică a picturilor sale, o parte dintre
acestea au şi o valoare istorică deosebită pentru spaţiul
Moldovei istorice, mai ales pentru jumătatea de est a
acesteia, Basarabia.
38
Dessins de Liotard. Suivi du catalogue de lʼœvre dessiné, par Anne de
Herdt, Genève/ Paris, 1992, p. 280-284.
39
A.A. Feodorov-Davydov, Mihail Matveevich Ivanov, Moskva, 1950.
II. Jassy landscapes painted by M.M.
Ivanov and G.S. Sergeev (1790-1793)
Around 1742-1743, the famous Swiss painter Jean
Ettiene Liotard, who was travelling to the Russian Em-
pire, made a stop in Jassy. He did not leave behind any
paintings of the city, but there are records showing he
was a guest of Prince Constantin Mavrocordat1, for whom
he painted several family portraits.
The Ottoman-Russian wars fought in the 18th cen-
tury provided many artists the opportunity to accompany
the military troops to Moldavia and thus transit its capi-
tal. One such artist was Johann Baptist Lampi the Elder
(1751-1830), who came to Jassy in the entourage of
Prince Potemkin, in 1791. Although he made several por-
traits of Russian officers here, we are not aware of any
cityscapes signed by him. The topic of the Russian-Otto-
man Peace Treaty signed in the Moldavian capital, was
rendered by Stephanoff in his Allegory of the Treaty of
Jassy, 1792, but such a fantasy work of art did not es-
pecially require the author’s presence at the event. Other
artists may have travelled to the city on the shores of
Bahlui River during this campaign, but only two of them
left behind relevant representations of the setting: M.M.
Ivanov and Sergheev.
Mihail Mateiev Ivanov (1748-1823) is considered
to be one of the most important Russian artists from the
second half of the 18th century, asserting himself as a
scenery painter pioneer and one of the first major water-
colour artists across the Russian Empire2. Ivanov could
be called „travelling painter” and he was also one of the
first „history-recording” painters who visited the terri-
tories from Caucasus, Crimea and Moldavia from the
areas of the Ottoman Empire and Persia. Beyond the ar-
1
Dessins de Liotard. Suivi du catalogue de lʼœvre dessiné, par Anne de Herdt,
Genève/ Paris, 1992, p. 280-284.
2
A.A. Feodorov-Davydov, Mihail Matveevich Ivanov, Moskva, 1950.
 40
Pictorul M. M. Ivanov s-a născut în 1762, la Nov-
gorod, şi a studiat la Academia de Arte din St. Petersburg
între anii 1762-1770. Fiind remarcat pentru talentul său
deosebit, tânărul Ivanov a obţinut o bursă pentru a stu-
dia artele în străinătate. El a studiat în Occident timp de
nouă ani: la Paris, între 1770 şi 1773, cu acuarelistul
J.B. Leprensa40 şi la Roma, între 1773 şi 1776. La reve-
nirea în Rusia, în 1785, Ivanov a fost acceptat ca membru
al Academiei de Arte din St. Petersburg.
În 1780, M. M. Ivanov a intrat în serviciul Statului
Major al Armatei ruse, găsind un generos protector în
persoana prinţului G.A. Potemkin. Astfel, pictorul a par-
ticipat la campaniile de la marginea de sud a imperiului,
făcând la faţa locului numeroase schiţe şi acuarele. El a
fost martor activ la atacul asupra cetăţilor Oceakov şi Is-
mail. Ca artist aflat în serviciul armatei, el avea misiunea
de a crea imagini care să glorifice faptele de arme ale tru-
pelor ruseşti şi ale comandanţilor acestora. Astfel, el a de-
venit unul dintre cei mai însemnaţi pictori bataillişti ai
secolului al XVIII-lea rusesc. Moartea lui Potemkin, pe-
trecută în 1791, a fost zugrăvită de M.M. Ivanov, într-o
imagine memorabilă. Aceasta nu s-a păstrat în original,
ci doar sub formă de copii realizate de alţi artişti, aflate
la Muzeul de Stat Rus din St. Petersburg41.
După moartea protectorului său, prinţul Potemkin,
M.M. Ivanov s-a retras din serviciul armatei, căutându-şi
un rost în viaţa civilă. Din septembrie 1792 el a fost
numit custode interimar al colecţiei de desene ale împă-
rătesei Ecaterina a II, la Ermitage. Curând după aceea
Ivanov s-a căsătorit cu Maria, văduva faimosului gravor
I.G. Skorodumova, o englezoaică ce a dovedit şi ea talent
în arta gravurii.
În anul 1800, M. M. Ivanov îşi începea activitatea
la Academia de Arte din St. Petersburg ca profesor al
cursului pentru scenele de bătălie, valorificând experie-
nţa de 12 ani în care s-a aflat în serviciul armatei. Încli-
naţia lui specială pentru cadrele din natură a făcut ca,
din 1804, el să ajungă la conducerea clasei de Peisaj. A
avut o influenţă bună asupra tânărului pictor Maxim Vo-
robiev, un alt pictor care avea să lase imagini din capitala
Acuarelistul Jean-Baptiste Le Prince ( 1734-1781).
40
41
I.G. Skorodumova, Moartea lui Potemkin, 46,6 x 82,2 cm; N.I. Sokolov,
Moartea lui Potemkin, 35x61,8 cm.
tistic worthiness of his paintings, some of them also con-
tain a remarkable historical value, in terms of portraying
the old Moldavian space and especially its eastern half,
Bessarabia.
M. M. Ivanov was born in 1762, in Novgorod, and
studied at the Arts Academy in St. Petersburg between
1762 and 1770; after being noticed for his distinct talent,
young Ivanov was granted a scholarship to study the arts
abroad and spent nine years studying in the West: in
Paris, between 1770 and 1773, with watercolourist J.B.
Leprensa3, and in Rome, between 1773 and 1776. Upon
returning to the Russian Empire, in 1785, Ivanov was ac-
cepted as member of the Arts Academy in St. Petersburg.
In 1780, M. M. Ivanov entered the service of the
Russian Army General Headquarters and found a gener-
ous patron in Prince G.A. Potemkin, fact which enabled
him to take part in the campaigns organised at the south-
ern border of the empire and to draw numerous sketches
and watercolour paintings on the spot. He was an active
witness of the attack of Oceakov and Ismail fortresses. As
an army-employed artist, he was tasked with creating im-
ages meant to praise the victories of the Russian army
and their commanders. Thus, he became one of the most
significant bataille (battle scene) painters of the 18th cen-
tury Russian Empire. Potemkin’s death, which occurred
in 1791, was painted by M.M. Ivanov, in glowing colours;
however, only copies of the respective painting, made by
other artists, have been preserved at the Russian State
Museum in St. Petersburg4.
After the death of his patron, M.M. Ivanov withdrew
from the army service and searched for civilian employ-
ment. Starting from September 1792, he was appointed
acting custodian of the drawings collection owned by Em-
press Catherin the Great, preserved at Ermitage. Soon
afterwards, Ivanov married Maria, the widow of the fa-
mous engraver I.G. Skorodumova; she was an English
woman who herself proved to be quite talented in the art
of engraving.
In 1800, M. M. Ivanov began his activity at the Arts
Academy in St. Petersburg, as a professor of the Battle
3
Watercolour artist Jean-Baptiste Le Prince (1734-1781).
4
I.G. Skorodumova, Moartea lui Potemkin, 46,6x82,2 cm; N.I. Sokolov,
Moartea lui Potemkin, 35x61.8 cm.
 41
Moldovei, la care vom face referire în alt capitol al acestei
cărţi. La începutul unei noi campanii antiotomane, în
1806, Ivanov a pictat o scenă istorică, petrecută în urmă
cu un secol: Petru cel Mare în tabăra de pe Prut, la 1711
(Ţuţora), care s-a bucurat de un succes deosebit, având
în vedere subiectul de interes al momentului.
* chapter of this book.
La Muzeul de Stat din Sankt-Petersburg42, se află
trei albume cu peisaje realizate de Mihail Mateevici Iva-
nov. Este o operă vastă şi bine conservată, în fondul de
desene şi acuarele din secolele XVIII-XIX43. Acestea to-
talizează 267 de acuarele şi desene reprezentând peisaje
din Caucaz, Crimeea, Moldova, Turcia şi Elveţia. Ele au
o valoare artistică deosebită, fiind realizate în perioada
de maturitate creatoare a artistului, între 1780 şi 1800
de ani. Opera lui Mihail Mateevici Ivanov a fost reperto-
riată şi studiată critic, prin anii 1950, de către istoricul
de artă A.A. Feodorov-Davydov44. Creaţiile artistului au
fost studiate mai recent, de Olga Kaparulina, în studiul
Albume turistice de la Muzeul Rus din colecţia Mihail Ma-
teiev Ivanov.
S-a arătat că, datorită talentului acestui artist, pri-
veliştile cele mai modeste erau transformate în peisaje
poetice. „Dorinţa de a reprezenta peisaje nu îl împiedică
pe Ivanov de a rămâne în afara viziunii romantice. În
acuarelele sale, imaginea clară este combinată cu moli-
ciunea, paloarea tonurilor delicate. El dovedeşte o exce-
lentă înţelegere a naturii; a dezvoltat gustul estetic şi
capacitatea de a alege colţuri pitoreşti ale terenurilor ne-
familiare şi, cel mai important, pictorul redă sentimentul
lor de animare poetică” (K.N. Gregorian).
Două dintre albumele amintite datează din această
perioada în care M.M. Ivanov se afla încă în serviciul Sta-
tului Major al prinţului Potemkin. Primul album a fost
realizat în anii 1782-1783, când pictorul a fost trimis în
Armenia, Georgia şi Crimeea. Al doilea album acoperă
aproape un deceniu din activitatea sa (1784-1792).
42
The State Russian Museum - St. Petersburg (Государственный Русский
музей).
43
Câteva dintre operele lui M.M. Ivanov se află și în Galeriile Tretiakov şi
Hermitage.
44
A.A. Feodorov-Davydov, Mihail Matveevich Ivanov, Moskva, 1950; idem,
Russkii peizaj (XVIII- naciala XIX veka), Moskva, 1953. p.125-128.
scenes Art Course, based on his twelve-year experience
in the army. His special skill in depicting nature scenes
led him to become, in 1804, the master of the Landscape
Course. He had a positive influence over young painter
Maxim Vorobiev, another artist who painted images of
Jassy and about whom we are referring to in another
At the beginning of the new anti-Ottoman cam-
paign, in 1806, Ivanov painted a historical scenery oc-
curred one century before: Petru cel Mare în tabăra de pe
Prut, la 1711 (Ţuţora) (Peter the Great in the military
camp next to Prut River, in 1711), which enjoyed tremen-
dous success, considering it was a major topic during
those times.
*
The State Museum from Sankt-Petersburg5 holds
three albums that include landscapes painted by Mihail
Mateevici Ivanov. It is a vast, well-preserved collection
stored in the Drawings and Watercolours Fund pertaining
to the 18th- 19th centuries6, totalizing 267 such art pieces,
representing scenes from the Caucasus, Crimea, Molda-
via, the Ottoman Empire and the Helvetic Republic. The
works have a particular artistic value, due to the fact they
were created during Ivanov’s maturity years, between
1780 and 1800. In 1950, the paintings made by Mihail
Mateevici Ivanov were catalogued and analysed in detail
by art historian A.A. Feodorov-Davydov7 and more re-
cently, by Olga Kaparulina, in Albume turistice de la Mu-
zeul Rus din colecţia Mihail Mateiev Ivanov. (Tourist
painting albums from the Russian State Museum, included
in the Mihail Mateiev Ivanov collection).
The critics pointed out that even the most humble
sights were turned into poetic sceneries, owing to this
great artist’s genuine talent: „The desire to paint land-
scapes did not prevent Ivanov from keeping away from the
romantic vision. His watercolour paintings display image
clarity, combined with the delicacy of pale nuances. He
5
The State Russian Museum - St. Petersburg (Государственный Русский
музей).
6
Some of the works made by M.M. Ivanov can be found in the Tretiakov
Galleries and Hermitage Museum.
7
A.A. Feodorov-Davydov, Mihail Matveevich Ivanov, Moskva, 1950; idem,
Russkii peizaj (XVIII- naciala XIX veka), Moskva, 1953. p.125-128.
 42
Planşele acestuia înfăţişează moşiile lui Potemkin din
Belarus, pe cursul superior al Niprului, cuprind şi ima-
gini din călătoria împărătesei Ecaterina II, din 1785. La
sfârşitul acestei călătorii, desenele sale au făcut o bună
impresie, astfel încât a fost primit în rândurile Acade-
miei de Arte.
Cel care interesează în mod deosebit spaţiul româ-
nesc este al treilea Album realizat în anii 1790-1792, cu-
prinde imagini din Iaşi, Bender, Ismail, Chilia şi Galaţi.
Acesta este un album de format mare (33,4 x 52,5 cm),
legat în piele maro deschis, imprimat în relief cu orna-
mente de aur pe margine. Albumul cuprinde 56 acuarele
şi desene în principal din Turcia, Rusia şi Elveţia. Primele
planşe sunt 13 imagini de la Constantinopol şi împreju-
rimi, iar următoarele sunt peisaje din teritoriile aparţi-
nând Imperiului Rus: Armenia, Georgia, Caucaz,
Crimeea. Un număr de 28 de imagini sunt din Oceakov
Ackerman (Cetatea Albă) Chilia şi Iaşi. Acestea sunt rea-
lizate în peniţă şi creion, având un desen frumos, cu con-
tur clar, care arată virtuţile de grafician ale lui Ivanov.
Acuarelele se succed la întâmplare şi nu într-o ordine cro-
nologică, precum se obişnuieşte în albumele de călătorie.
Albumul se încheie cu 16 peisaje muntoase din Elveţia,
apoi cu o schiţă panoramică a Constantinopolului.
S-a observat că, de multe ori, Ivanov pune pe acua-
rele sale două date: una arată momentul în care artistul
a schiţat imaginea originală, în timpul călătoriei, iar a
doua dată se referă la momentul finalizării acuarelei pe
şevalet. Astfel, unele date sunt despărţite chiar şi de un
deceniu. Acest album conţine şi imagini pe care Ivanov
le-a copiat după lucrările altor artişti, practică obişnuită
în secolul al XVIII-lea. Astfel, vederile din Constantinopol
şi împrejurimi, din acest album, sunt preluate după
opera unui desenator militar şi topograf, G.S. Sergeev
(1765-1816). În 1794, tânărul Sergeev a fost detaşat ex-
traordinar la Ambasada Rusiei din capitala Imperiului
Otoman. Din această excursie el a adus un mare număr
de acuarele cu vederi de la Constantinopol şi posesiunile
turceşti în Asia Mică. În arta rusă a epocii, imaginile exo-
tice din Turcia erau încă o raritate. Multe dintre lucrările
lui Sergeev au fost reproduse apoi sub formă de gravuri.
* mon practice in the 18th century, thus the scenes
În continuare ne vom referi la imaginile Iaşilor păs-
trate în cel de-al III-lea album (1790-1792) de la Russian
proved an exquisite, insightful understanding of nature
and his aesthetic tastefulness developed a capacity of
choosing picturesque corners of unfamiliar places, which
he turned into poetic settings). (K.N. Gregorian)
Two of the aforementioned albums date back to the
period M.M. Ivanov was still working for Potemkin’s Gen-
eral Headquarters. The first album was completed be-
tween 1782 and 1783, when the painter was sent to
Armenia, Georgia and Crimea, whilst the second album
covers almost a decade of his activity (1784-1792). Its
paintings reveal Potemkin’s domains in Malorussia, close
to Dnieper River, including scenes from the journey made
by Empress Catherin the Great, in 1785. At the end of
this journey, his drawings made such a good impression,
that he was admitted in the Arts Academy.
The most interesting book for us is the third
Album, put together between 1790 and 1792, including
pictures of Jassy, Bender, Ismail, Chilia and Galatz. This
is a large-size album (33.4 x 52.5 cm), with light brown
leather covers, embossed with golden ornaments on the
side. It contains 56 watercolour pictures and drawings,
mainly from the Ottoman and Russian Empires and the
Helvetic Republic. The first 13 images depict Constantin-
ople and its outskirts, whilst the following describe land-
scapes from various territories that belonged to the
Russian Empire: Armenia, Georgia, Caucasus and Cri-
mea. 28 paintings show Oceakov Ackerman (Cetatea
Albă), Chilia and Jassy. These are made in pen and ink
or pencil, with clear outlines, proving Ivanov’s definite
graphic skills. The watercolours are not ordered chro-
nologically, but randomly, as it usually happens with
travel albums. The book finishes with 16 mountain scen-
eries from the Helvetic Republic and a panoramic view of
Constantinople.
The critics noticed Ivanov often dated his watercol-
ours twice: one of the dates represented the moment the
artist made the initial sketch, during his journey, and the
second referred to the moment he completed the water-
colour on the easel. Therefore, some dates were almost a
decade apart. The album contains images Ivanov repro-
duced after the works designed by other artists, a com-
depicting Constantinople and its surroundings were rep-
 43
Museum, Saint-Petersburg. Toate sunt datate în anul
1790. Cu o singură excepţie, aceste imagini sunt inedite
şi reprezintă o contribuţie deosebită la albumul de faţă.
Vedere din Iaşi, capitala Moldovei. Este o perspec-
tivă asupra oraşului dinspre vest, de la poalele dealului
Copou45. [Fig. 16] Armatele ruseşti ce veneau la Iaşi tre-
când Prutul pe la Sculeni coborau de pe dealul Copou şi
luau contact, de obicei, cu această privelişte a oraşului.
În prim plan este înfăţişată Râpa Galbenă. Malurile lu-
toase, roase de torenţi şi năpădite de buruieni oferă o
imagine deplorabilă şi pitorească, în acelaşi timp. Pe pro-
montoriul din stânga se observă un punct de control şi
observaţie, îngrădit cu un gard din nuiele împletite. Erau
amenajări făcute de ruşi, în perioada ocupaţiei, pentru
controlul căilor de acces în oraş. Personajele: bărbaţii în
veşminte orientale, de vară (feregele). Femeile în haine oc-
cidentale, cu decolteuri şi bonete albe. Desenatorul a re-
uşit să creeze o succesiune de planuri şi să dea
profunzime imaginii. În plan îndepărtat, silueta oraşului,
ca pierdută în ceaţă, căreia nu i se acordă un interes de-
osebit. În dreapta sus, pe deal, se zăreşte Mănăstirea Ga-
lata. Cromatică este caldă, culorile estompate (un rafinat
exerciţiu de culoare). Pictorul reuşeşte, într-adevăr, să
dea farmec unui peisaj altfel destul de anodin.
Vederea Iaşului dinspre vest. Cadrul surprins este
aproape identic cu cel anterior, puţin mişcat spre stânga,
ceea ce permite vederea firicelului de apă de pe fundul
râpei46. [Fig. 17] O altă diferenţă este absenţa culorilor,
peisajul fiind realizat doar în alb şi negru, cu numeroase
nuanţe de gri. Punctul de observaţie de pe promontoriul
din stânga este lipsit acum de îngrăditura de nuiele, iar
coliba improvizată pare căzută în ruină. Personajele care
animau cadrul anterior prin prezenţa lor lipsesc acum cu
desăvârşire. Unul singur, un bărbat, aşezat, priveşte spre
râpă, acolo unde nu ar fi mare lucru de văzut. Nu este
foarte dificil să ne imaginăm starea sufletească, sugerată
şi de griurile plumburii. Peisajul este lucrat într-o altă
45
Muzeul de Stat Rus, Saint-Petersburg, Fondul de acuarele şi desene din
secolele din XVII-XIX, P-30900, Iaşi, capital Moldovei, albumul de acuarele
și desene, P-30126. Hârtie, acuarelă, tuş, 32,1 x 51,2 cm (nr. vechi 9960).
46
Muzeul de Stat Rus, Saint-Petersburg, Fondul de acuarele şi desene din
secolele din XVII-XIX, P-30127, Hârtie, acuarelă, creion, tuş (21,1 x 31,9
cm) (nr. vechi 10065).
licated after those made by military designer and land
surveyor, G.S. Sergeev (1765-1816). 1794 found young
Sergeev serving as a special envoy to the Russian Em-
bassy in Constantinople. During this trip, he produced a
large number of cityscapes from Constantinople as well
as many other conquered territories from Asia Minor, ex-
otic images which were still quite rare in the Russian art
of the century. Many works belonging to Sergeev were
later reproduced under the form of engravings.
*
We shall now refer to the views of Jassy preserved
in the third album (1790-1792) from the Russian Mu-
seum in Saint-Petersburg, which are dated 1790. All
these images are unique, with one single exception, and
they represent a special contribution to the entire album.
View of Jassy, the capital of Moldavia
It depicts a perspective of the city from the Western
side, at the bottom of Copou hill8. [Fig. 16] The Russian
armies that came to Jassy by crossing Prut River at Scu-
leni would descend Copou hill and face this view of the
town. The close-up portrays the Yellow Precipice, with its
clay shores, eroded by debris flows and covered by weeds,
offering a sad, but picturesque image. On the left side
foreland there is a check point unit, surrounded by a
wattle. These were setups made by the Russians during
their occupation, in order to control the entrances and
exits to and from the town. The characters are men in
Oriental summer attire (feregele) and women in Western
clothes, with cleavages, who are wearing white headgear.
The artist managed to create a succession of layers,
thereby giving depth to the picture. The distant plan is
represented by the blurred city outline, not intended to
be of particular interest. On the upper right side, one can
see Galata Monastery up the hill. The range of shaded
colours is warm (a refined colour rendering) and the
painter truly succeeded in creating a charming scene out
of a rather plain-looking landscape.
8
Russian State Museum, Saint-Petersburg, the Watercolours and drawings
fund 17th – 19th century, P-30900, Iaşi, capital Moldovei, included in the
watercolours and drawings album, P-30126. Paper, watercolour, ink, 32.1 x
51.2 cm (former no. 9960).
 44
stare de spirit a artistului, iar sentimentul de pustiu şi
de capăt de lume trebuie să îl fi încercat şi pe artist, pe
timpul şederii sale la Iaşi.
Vedere din Iaşi. Şi de această dată, este tot o pri-
velişte a Iaşilor văzut dinspre vest47. [Fig. 18] Cadrul este
mai larg şi imaginea oraşului mai bine pusă în valoare, i
se acordă un rol mai important în cadru. Punctul de ob-
servaţie nu este mult diferit, ci doar ceva mai la stânga;
este vizibilă cealaltă jumătate a îngrăditurii de nuiele a
punctului de control. Apar şi patru personaje masculine,
două în veşminte orientale şi două în haine occidentale.
Acestea sunt amplasate discret şi privesc panorama
oraşului îndemnându-ne să facem acelaşi lucru. Turlele
bisericilor dau un frumos profil oraşului, ce poate fi privit
ca un tot. Decorul natural în care este amplasat oraşul
salvează, de asemenea imaginea, făcând-o demnă de in-
teres. Cromatica este iarăşi una foarte reţinută, cu puţine
accente de culoare, în tonuri de sepia.
Cerdacul lui Potemkin, situate „la trei verste” de
Iaşi. Aceasta este o frumoasă realizare, în tonuri de maro
şi sepia; profunzimea sugerată prin slăbirea tonurilor de
culoare48. [Fig. 19] Se ştie că în oraş, Potemkin a locuit
în cea mai frumoasă clădire, palatul fostului domnitor
Alexandru Ipsilanti (1786-1788), astăzi sediul Universi-
tăţii de Medicină49. Mai multe informaţii furnizate de că-
lătorii străini, în 1790, arată însă că Potemkin locuia,
adesea, într-un conac situat în afara oraşului Iaşi50. Se
pare că este vorba despre un conac construit pe o înăl-
ţime, între vii, proprietatea lui Alexandru Mavrocordat
„Firaris”, fostului voievod al Moldovei (1785-1786), care
tocmai fusese capturat de austrieci. Aici ar fi zăcut vreo
şase săptămâni cneazul Potemkin, în 1791, după ce s-a
îmbolnăvit de malarie51.
Diplomatul Heinrich Christoph von Reimers,
47
Muzeul de Stat Rus, Saint-Petersburg, Fondul de acuarele şi desene din
secolele XVII-XIX, P-30126, Hârtie, acuarelă, creion, 20,1 x 31,9 cm (nr.
vechi 10064).
48
Muzeul de Stat Rus, Saint-Petersburg, Fondul de acuarele şi desene din se-
colele din XVII-XIX, P-30125, Cerdac de la trei verste de Iaşi., din albumul
acuarele și desene . Hârtie, acuarelă, tuş, 20,1 x 31, 9 cm (nr. vechi 10063).
49
Călători străini, X/2, p. 1118.
50
Călători străini, X/2, p. 892, 893, 898-899.
51
Călători străini, X/2, p. 983.
View of Jassy from the West
The general setting is almost identical with the pre-
vious one, moved a little to the left, thus enabling the
viewers to see the water stream on the bottom of the ra-
vine9. [Fig. 17] Another difference is the absence of any
colours, as the landscape is rendered in black and white,
with various shades of gray. The watch box on the left
foreland has no wattle and the improvised hut seems de-
serted. The characters animating the previous picture are
completely missing. A single person, a man, is sitting and
looking towards the ravine, though there is barely any-
thing there worth seeing. It is not too difficult to imagine
his state of mind, which is also suggested by the leaden
shades of gray. The landscape was executed by the artist
with a totally different state of mind and we could assume
he must have had quite a feeling of end-of-the-world
desolation throughout his stay in Jassy.
View of Jassy
This time we are again offered a view of Jassy seen
from the west10. [Fig. 18] The setting is wider and the image
of the city is better rendered and valorised, as it obviously
plays a more significant role in the picture. The watch box
is only slightly different in that it appears more to the left
of the painting and the other half of the wattle surrounding
the control unit is visible. There are four male characters,
two in Oriental and the other two in Western attire. They
are placed discreetly in the painting, watching the city pan-
orama unfolding in front of their eyes. The church spires
create a beautiful city profile, bringing unity to the repre-
sentation. The natural scenery underneath the city makes
the painting worth admiring. The range of colours is re-
served, with few colour touches and shades of ink.
Potemkin’s Ceardac, located three versts away
from Jassy
This is a beautiful accomplishment in ink and
9
Russian State Museum, Saint-Petersburg, the Watercolours and Drawings
Fund 17th – 19th century, P-30127, paper, watercolour, pencil, ink (21.1 x 31.9
cm) (former no. 10065).
10
Russian State Museum, Saint-Petersburg, the Watercolours and Drawings
Fund 17th – 19th century, P-30126, paper, watercolour, pencil, 20.1 x 31.9 cm
(former no. 10064).
 45
însoţind solia generalului Kutuzov trimisă la Constanti-
nopol (1793) consemna în jurnalul călătoriei sale: „Am
mers, dis-de-dimineaţă, prin faţa locuinţei domnitorului,
în afară de oraş, la început peste o câmpie, apoi printre
dealuri cu vii spre „Ceardac”. Acesta este un conac plă-
cut, aşezat la patru verste de Iaşi, într-o mare livadă de
cireşi, pe care şi l-a însuşit feldmareşalul Potemkin, în
timpul şederii sale în Moldova, dar unde a locuit rar.
Pomii sunt acum plecaţi sub greutatea fructelor coapte
şi niciodată nu am mâncat cireşe mai multe, mai mari şi
mai gustoase ca la Ceardac. Am rugat să ni se deschidă
frumoasa casă. Din ea se văd, jur împrejur, dealurile aco-
perite cu păduri de pomi roditori şi cu butuci de vie”52.
* Diplomat Heinrich Christoph von Reimers, accom-
Gavriil Sergheevici Sergheev, Vederea oraşului
Iaşi (1793). Sergheev este un desenator despre care nu
s-a mai vorbit în legătură cu capitala Moldovei, desenele
sale fiind puse pe seama unui artist mai cunoscut. Lui
M.M. Ivanov i-a fost atribuită frumoasa panoramă a Iaşi-
lor, realizată în august 1793, lucrare în acuarelă, de mari
dimensiuni (39 x 71,5 cm)53. În 1958, acestei vedute i-a
fost dedicat un studiu special de către Dan Bădărău, cu-
noscut arhitect şi istoric al Iaşilor54. Panorama aceasta a
fost considerată o imagine de mare însemnătate docu-
mentară, dincolo de latura artistică. Bădărău aprecia că
aceasta „este cea dintâi reprezentare autentică a Iaşilor,
o vedere după natură fidel reconstituită, care-i dă valoarea
unui document a cărui importanţă nu poate fi comparată
decât cu aceea a planului Iaşilor, pe care Bayardi l-a ridi-
cat la 1819, fiind cel dintâi plan corect al oraşului”55.
Această panoramă a Iaşilor, denumită Vederea
oraşului Iaşi din Tătăraşi. Râurile Bahlui şi Calcaina, nu
52
Călători străini, X/2, p. 1156. Vezi şi Istoria oraşului Iaşi, vol. I, coord.
Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon, Editura Junimea,Iaşi, 1980, p. 359.
53
Muzeul de Stat Rus, Saint-Petersburg, Fondul de acuarele şi desene din
secolele din XVII-XIX, P-5636 – Vedere din orașul Iaşi. 1793, hârtie, acua-
relă, tuş, 30 x 71,5.
54
Dan Bădărău, O vedere panoramic a Iaşilor la 1793 datorată pictorului
rus M.M. Ivanov, în „Monumente şi muzee”. Buletinul Comisiei Ştiinţifice a
Muzeelor şi Monumentelor Istorice şi Artistice, Editura Academiei, Bucureşti,
1958, p. 73-81.
55
Dan Bădărău, op. cit., p. 73.
brown nuances; depth is suggested by colour shading11.
[Fig. 19] It is known that Potemkin occupied, in Jassy,
the most elegant building, namely, the palace of the
former ruler, Alexandru Ipsilanti (1786-1788), currently
the building of the University of Medicine12. Several ac-
counts left by various foreign travellers in 1790 show that
Potemkin often dwelt in a mansion on the outskirts of
Jassy13. It seems this was a mansion erected on a hill,
among vineyards, that used to be the property of Alex-
andru Mavrocordat „Firaris”, the former ruler of Moldavia
(1785-1786), who had just been captured by the Aus-
trians. It is said Prince Potemkin lay here for about six
weeks, in 1791, after catching malaria14.
panying the message sent by general Kutuzov to Con-
stantinople (1793), mentioned in the travel journal: „Early
in the morning, I passed by the ruler’s mansion, outside
the city, crossing a plain and several vineyard-adorned
hills towards Ceardac. This is a pleasant mansion situated
four versts away from Jassy, in a wide cherry-tree or-
chard, which field marshal Potemkin appropriated during
his stay in Moldavia, but in which he seldom lived. The
trees are now sinking under the weight of ripe fruit and I
can say I have never eaten more, bigger and tastier
cherries than the ones from the orchard from Ceardac. I
asked to see the inside of the mansion which is sur-
rounded by hills covered with vineyards and fruit trees).”15
*
Gavriil Sergheevici Sergheev, View of Jassy (1793)
Sergheev is a drawer not mentioned before in relation
to the Moldavian capital, because his drawings were
thought to have been made by a more famous artist. M.M.
11
Russian State Museum, Saint-Petersburg, the Watercolours and Drawings
Fund 17th – 19th century, P-30125, Cerdac de la trei verste de Iaşi., included
in the watercolours and drawings album. Paper, watercolour, ink, 20.1 x 31.9
cm (former no. 10063).
12
Foreign travellers, X/2, p. 1118.
13
Foreign travellers, X/2, p. 892, 893, 898-899.
14
Foreign travellers, X/2, p. 983.
15
Foreign travellers, X/2, p. 1156. Please see Istoria oraşului Iaşi, vol. I, co-
ordinated by Constantin Cihodaru, Gheorghe Platon, Junimea, publishing
house, Jassy, 1980, p. 359.
 46
se păstrează în cunoscutele albume ale lui M.M. Ivanov,
ci ca lucrare independentă. [Fig. 20] După o analiză sti-
listică aprofundată, făcută cu decenii în urmă, de A.A.
Feodorov-Davydov, acesta a ajuns la concluzia că un
număr de 46 de lucrări atribuite lui Ivanov, au fost reali-
zate, de fapt, de un alt pictor rus: Gavriil Sergheevici Ser-
gheev (1770-1816). Recent, un alt istoric de artă, Olga
Kaparulina, a arătat că această panoramă nu a fost pic-
tată de M.M. Ivanov, ci de acelaşi G.S. Sergheev, care a
fost în Moldova în anii 1793-179556. Aflat deja în serviciul
împărătesei şi începându-şi activitatea didactică la Aca-
demia de Arte din Saint-Petersburg, M.M. Ivanov nu a
mai avut ocazia de a reveni în Moldova, cel puţin nu în
august 1793, când a fost realizată această acuarelă57. Din
motive necunoscute, lucrarea nu a fost dusă la bun sfâr-
şit, anumite porţiuni din câmpul ei şi mai a ales cele câ-
teva personaje rămânând necolorate.
Dan Bădărău face o analiză detaliată a acestei ima-
gini, identificând mai multe monumente de arhitectură
religioasă şi civilă. În imaginea publicată de el, alb-negru,
autorul a numerotat chiar mai multe obiective identifi-
cate, întocmind o folositoare „legendă” a imaginii: 1. mă-
năstirea Frumoasa, 2. mănăstirea Cetăţuia, 3. Râul
Bahlui, 4. Iazul Bahluiului, biserica Sf. Ioan Zlataust,
6. mănăstirea Galata, 7. râul Calcaina, 8. mănăstirea
Sf. Sava, 9. mănăstirea Trei Ierarhi, 10 intrarea la Vamă,
11 mănăstirea Golia; 12. biserica Curelari.
Autorul analizei constată că imaginea a suferit mai
multe corecţii pentru a putea fi redată ca atare. Pictorul
a recompus imaginea mai multe schiţe izolate şi a con-
struit vederea panoramică a Iaşilor, integrând una dintre
aceste schiţe într-o perspectivă ce nu corespunde reali-
tăţii din teren, dar care face vizibil un colţ rămas altfel
ascuns privirii dintr-un unghi fix. Bădărău se referă la
cursurile vechi ale râurilor Bahlui şi Calcaina, confirmate
de această mărturie vizuală. Autorul stăruie în mod de-
osebit asupra unei amenajări urbane atestate doar în
această imagine şi pentru care nu l-au păstrat mărturii
documentare concludente. Este vorba despre monumen-
56
A.A. Feodorov-Davydov, Russkii peizaj (XVIII- naciala XIX veka), Mos-
kva, 1953, p. 237.
57
M.M. Ivanov putea să execute o asemenea acuarelă şi în august 1793, fo-
losind schiţe realizate pe perioada şederii la Iaşi, în anii 1790-1791.
Ivanov was the one the beautiful panorama of Jassy made
in August 1793 was initially attributed to; the painting is a
significant size watercolour (39 x 71.5 cm)16. In 1958, a
study was written by the well-known architect and historian
Dan Bădărău, dedicated to this veduta17. The panorama
was considered to have remarkable artistic, as well as his-
torical importance. Bădărău appreciated the painting as
„the first genuine representation of Jassy, a painting faith-
fully recomposed from nature, which is equally important, in
terms of historical value, to the city plan Bayardi designed in
1819, which was the first accurate layout of Jassy).”18
This panoramic view of the city, called Vederea
oraşului Iaşi din Tătăraşi. Râurile Bahlui şi Calcaina (View
of Jassy from Tătăraşi. Rivers Bahlui and Calcaina) is not
preserved in the well-known albums of M.M. Ivanov, but
as an independent piece of art. [Fig. 20] After a thorough
style analysis, performed decades ago by A.A. Feodorov-
Davydov, the conclusion was that a number of 46 paint-
ings attributed to Ivanov had actually been made by
another Russian painter: Gavriil Sergheevici Sergheev
(1770-1816). Recently, another art historian, Olga Kapa-
rulina, has demonstrated this panorama was not painted
by M.M. Ivanov, but by the same G.S. Sergheev, who lived
in Moldavia between 1793 and 179519. As he was already
attending the empress and had also started his teaching
activity at the Arts Academy from Saint-Petersburg, M.M.
Ivanov no longer had the chance of returning to Moldavia,
at least not in August 1793, when this watercolour was
made20. For reasons unknown to us, the work of art was
never finished; therefore certain parts and, mostly, cer-
tain characters were left uncoloured.
16
Russian State Museum, Saint-Petersburg, the Watercolours and Drawings
Fund 17th – 19th century, P-5636 – Vedere din orașul Iaşi. 1793, paper, water-
colour, ink, 30 x 7.15.
17
Dan Bădărău, O vedere panoramic a Iaşilor la 1793 datorată pictorului
rus M.M. Ivanov, in „Monumente şi muzee”. Newsletter of the Scientific
Committee for Museums, Historical and Artistic Monuments, Academy pub-
lishing house, Bucharest, 1958, p. 73-81.
18
Dan Bădărău, op. cit., p. 73.
19
A.A. Feodorov-Davydov, Russkii peizaj (XVIII- naciala XIX veka),
Moskva, 1953, p. 237.
20
M.M. Ivanov may have painted such a watercolour painting in August
1793, using sketches made during his stay in Jassy between 1790 and 1791.
 47
talul apeduct de peste râul Calcaina ‒ astăzi dispărut ‒
ce poate fi văzut în partea de jos a imaginii. Pe el se făcu-
se o aducţiune de apă pe conducte de lut (olane), dinspre
dealurile Ciric şi Aroneanu. Despre amenajările hidrau-
lice făcute pe acest traseu se ştia că erau mai noi, fiind
atribuite domnitorului Alexandru Moruzi (1804), ctitorul
noului Palat Domnesc. Dan Bădărău era însă de părere
că apeductul respectiv a fost construit, probabil, pe la
1766, astfel încât el putea fi imortalizat în panorama de
la 1793.
Aceste acuarele datorate lui M.M. Ivanov şi G.S.
Sergeev sunt considerate a fi cele dintâi imagini realiste
privitoare la oraşul Iaşi şi împrejurimile sale. Pot fi con-
siderate ca primele peisaje urbane adevărate pentru ca-
pitala Moldovei.
Dan Bădărău carried out a detailed analysis of this
picture, identifying several religious and civilian architec-
ture monuments in the panorama. In the image pub-
lished by him in black and white, the author listed a
number of structures, a so-called „caption” of the art-
work: 1. Frumoasa Monastery, 2. Cetăţuia Monastery, 3.
Bahlui River, 4. Bahlui Pond, 5. Saint Ioan Zlataust
Church, 6. Galata Monastery, 7. Calcaina River, 8. Saint
Sava Monastery, 9. Three Holy Hierarchs Monaastery, 10.
The Customs, 11. Golia Monastery, 12. Curelari Church.
The author of this study ascertained the image suf-
fered several corrections in order to be rendered in its
current form. The painter recomposed the image from
several isolated sketches and built the panoramic view of
Jassy by integrating one of these sketches in a perspec-
tive not corresponding to the reality in the field, but which
enables one corner - which would have been hidden to
the sight from a fixed angle - to be visible. Bădărău is re-
ferring to the old flow of rivers Bahlui and Calcaina, con-
firmed by this visual evidence.
The author particularly emphasizes the existence
of an urban setting, attested solely in this painting, and
for which no conclusive documentary evidence has been
preserved. This would be the monumental aqueduct over
Calcaina River – currently perished – that can be seen at
the bottom of the picture. The river was crossed by an
aqueduct bridge built on tiles, between Ciric and Aro-
neanu hills. It was known that the water facilities built
on this course were new, being attributed to ruler Alex-
andru Morzi (1804), the founder of the new Princely Pal-
ace. Dan Bădărău considered the respective aqueduct
was constructed, probably, around 1766, so it could have
been captured in the 1793 panorama.
These watercolours made by M.M. Ivanov and G.S.
Sergeev are deemed to be the first realistic images of
Jassy and its surroundings, and the first authentic urban
representations of the Moldavian capital.
 48

Fig. 16
Mihail Mateevici Ivanov
Iaşi, capitala Moldovei (1790)
acuarelă, tuş, 32,1 x 51,2 cm
State Russian Museum, St. Petersburg, P-30900 (în album).
 49

Fig. 16a
Mihail Mateevici Ivanov
Iaşi, capitala Moldovei (1790) - detaliu
State Russian Museum, St. Petersburg, P-30900
 50

Fig. 17
Mihail Mateevici Ivanov
Vederea Iaşului dinspre vest (1790)
Hârtie, acuarelă, creion, tuş, 21,1 x 31,9 cm
State Russian Museum, St. Petersburg, P-30127 (în album).
 51

Fig. 18
Mihail Mateevici Ivanov
Oraşul Iaşi (1790)
Hârtie, acuarelă, creion, tuş (griuri) 21,1 x 31,9 cm
State Russian Museum, St. Petersburg, P-30126 (în album).
 52

Fig. 19
Mihail Mateevici Ivanov
Cerdac situat la trei verste de Iaşi (1790)
Hârtie, acuarelă, tuş (sepia), 20,1 x 31,9 cm
State Russian Museum, St. Petersburg, P-30 125 (în album).
 53

Fig. 20
Gavriil Sergheevici Sergheev
Vederea oraşului Iaşi
august 1793, hârtie, acuarelă, tuş, 30 x 71,5 cm,
State Russian Museum, St. Petersburg, P-5636
 54

Fig. 20a
Gavriil Sergheevici Sergheev
Vederea oraşului Iaşi (1793) (detaliu)
Foto după Dan Bădărău O vedere panoramic a Iaşilor la 1793 datorată pictorului rus M.M. Ivanov, în „Monumente şi
muzee”. Buletinul Comisiei Ştiinţifice a Muzeelor şi Monumentelor Istorice şi Artistice, Editura Academiei, Bucureşti,
1958, p. 73-81.
Institutul de Istorie „A.D. Xenopol, Iaşi. Fototeca, nr. 290.
 55

Fig. 20b
Gavriil Sergheevici Sergheev
Vederea oraşului Iaşi (detaliu)
august 1793, hârtie, acuarelă, tuş, 30 x 71,5 cm,
State Russian Museum, St. Petersburg, P-5636
 56
III. Imagini din Iaşi
la începutul secolului XIX.
J. Schüfrid, I. Clark, M. N. Vorobiev
Primele două decenii ale secolului al XIX-lea găsesc
Principatele Române cuprinse în Commonwealth-ul oto-
man, aflate încă sub regimul domnilor fanarioţi şi sub o
puternică influenţă orientală. Istanbulul era centrul spre
care lumea românească gravita, iar Moldova şi Valahia
erau privite, din exterior, ca nişte provincii otomane gu-
vernate de principi creştini. În orizontul imaginii şi-au
făcut, totuşi, loc şi câţiva ilustratori occidentali, care au
lăsat unele mărturii preţioase. Aceştia proveneau din
Austria, Marea Britanie şi chiar din Rusia.
Jakob Schüfrid, Palatul Domnesc al lui Scarlat
Callimachi, 1814
O imagine a Palatului s-a păstrat pe o tavă ovală
din porţelan de Viena, în familia lui Scarlat vodă Calli-
machi58. [Fig. 21, 22] Aceasta a fost publicată de N.A.
Bogdan, la 1913, în monografia pe care a dedicat-o
oraşului Iaşi59. „Imaginea reprezenta faţada Curţii, aşa
cum era la 1814, scoasă după natură cu marca Moldovei
în frunte şi piaţa Curţii; cu o caretă trasă de şase cai ară-
peşti, în care se vede domnul Scarlat Calimah, cu
Doamna şi domnişoarele sale, iar nu departe de caretă
fiul său, beizadea Alecu Calimah, călare şi din toate păr-
ţile garda Curţii călăreaţă, reprezentându-se şi jucând gi-
ritul”60. Familia păstra amintirea faptului că platoul
fusese un dar al principelui Ipsilanti către Scarlat Calli-
58
Al. Papadopul-Calimah, Amintiri despre curtea domnească din Iaşi, în
„Convorbiri Literare”, 1885, 1 ianuarie, p. 401.
59
N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială ilustrată, Editura
Tehnopress, Iaşi, 1913, p. 176, fig. 215.
60
Anca Costa-Foru, Spectacole de divertisment la curţile domneşti şi boie-
reşti în epoca feudală, în „Studii şi Cercetări de Istoria Artei”, V, 1958, nr. 2,
p. 136-137
III. Representations of Jassy
at the beginning of the 19th century.
J. Schüfrid, I. Clark, M. N. Vorobiev
The first two decades of the 19th century found the
Romanian Principalities embedded in the Ottoman Com-
monwealth, governed by Phanariot rulers, thence, under
a strong Oriental influence. Constantinople was the
centre towards which the Romanian society was revol-
ving, whilst Moldavia and Wallachia were considered,
from the outside, merely Ottoman provinces governed by
Christian princes. Nonetheless, several Western illustra-
tors succeeded in creating valuable works of art and in
leaving behind a precious legacy of the respective epoch.
These artists came from the Austrian Empire, the United
Kingdom or even the Russian Empire.
Jakob Schüfrid, The Princely Palace of Scarlat
Callimachi, 1814
An image of this Palace has been preserved on an
oval porcelain table from Vienna, kept by the family of
Prince Scarlat Callimachi1. [Fig. 21, 22] This image was
published by N.A. Bogdan, in 1913, in the monograph
dedicated to Jassy2. „The picture featured the Court fa-
cade, as it used to look like in 1814, a true-to-nature rep-
resentation, displaying the Moldavian emblem and the
Court square, a carriage pulled by six Arabian horses,
transporting Prince Scarlat Calimah, his wife and her
ladies-in-waiting, and also, not far from the chariot, the
prince’s son, Alecu Calimah, who was riding along with
the Court guardsmen, on horseback, and playing girit, a
Turkish spear game.” 3
1
Al. Papadopul-Calimah, Amintiri despre curtea domnească din Iaşi, in
„Convorbiri Literare”, 1885, January 1st, p. 401.
2
N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială ilustrată, Tehno-
press publishing house, Jassy, 1913, p. 176, fig. 215.
3
Anca Costa-Foru, Spectacole de divertisment la curţile domneşti şi boiereşti în
epoca feudală, in „Studii şi Cercetări de Istoria Artei”, V, 1958, no. 2, p. 136-137
 57
machi. Imaginea are inscripţionat anul 1814 şi numele
pictorului miniaturist: Schufrid. Este vorba de artistul
vienez Jakob Schufrid, cunoscut în epocă pentru imagi-
nile realizate pe obiecte de porţelan.
N.A. Bogdan obţinuse o fotocopie a acestei imagini de
la principele Al. Calimachi din Bucureşti. Din anul 1913,
imaginea a circulat, vreme de un secol, doar în varianta sa
alb-negru. Multă vreme s-a crezut că platoul a dispărut.
Obiectul se păstrează însă în colecţia familiei Callimachi, la
Bucureşti, care a încuviinţat reproducerea acestei imagini61.
Palatul domnesc din reprezentarea amintită fusese
construit de Alexandru Moruzi, în anii 1803-180662. Pa-
latul, în sensul clasic, era înţeles ca locuinţă şi loc de
exercitare a puterii princiare, un edificiu impozant, uni-
tar, cu pretenţii aulice. În Bucureşti, până la Carol I
(1866), nu a existat o clădire de reprezentare, un palat
construit cu scopul de a fi reşedinţă a principelui domni-
tor. La Iaşi, un asemenea palat a fost înălţat în primii ani
ai secolului al XIX-lea. Edificiul a fost proiectat, în stil
neoclasic, de arhitectul vienez Johan Freywald, cunoscut
prin ampla sa activitate în capitala Moldovei63.
Deşi era de aşteptat ca domnia să fi dat tonul unei
noi mode în arhitectură, nu s-a întâmplat aşa. Palatul
domnesc, refăcut cu întârziere de două decenii, nu a fost
prima clădire neoclasică din capitala Moldovei. Gustul oc-
cidental fusese deja ilustrat de mai multe edificii ale unor
particulari, mai ales din rândurile boierimii. S-a arătat că
elementele specifice ale neoclasicismului din Moldova erau
introducerea scării interioare, bolta trăsurilor din faţa in-
trării şi saloanele ovale, de dans, a căror contur curbat
este subliniat la exteriorul clădirii. Toate aceste elemente
sunt foarte bine ilustrate în arhitectura Palatului Domnesc
din Iaşi. Încăperile de la parterul Palatului erau rezervate
instanţelor Ocârmuirii şi slujbaşilor Curţii domneşti64.
61
Imaginea de pe platoul de porelan a mai fost reprodusă, recent, de Narcis
Dorin Ion, managerul Muzeului Naional Peleș, care ne-a și facilitat legătura
cu familia Callimachi. Mulumim încă o dată și pe această cale.
62
Sorin Iftimi, Palatul culturii din Iaşi. O retrospectivă istorică, în vol. Pa-
trimoniu naţional şi modernizare în societatea românească, coord. Dumitru
Ivănescu şi Cătălina Mihalachi, Editura Junimea, Iaşi, 2009, p. 259-284.
63
Viorica Malacopol, Date în legătură cu activitatea arhitecţilor Freywald, în
„Studii şi cercetări de istoria artei”, seria artă plastică, 1964, nr. 2, p. 326-327.
64
N.A. Bogdan, op. cit., p. 176.
The family preserved the memory of the fact the
plate had been a gift given by Prince Ipsilanti to Scarlat
Callimachi. The picture bears the inscription of the year,
1814, and the name of the miniaturist painter: Schufrid,
who was, actually, the Viennese artist Jakob Schufrid,
famous in that era for his porcelain paintings.
N.A. Bogdan had obtained a photocopy of this image
from Prince Al. Calimachi from Bucharest. Ever since
1913, the picture has circulated, for more than a century,
solely in its black and white version. For a long time, the
plate was thought to have disappeared, but in reality, it
has been preserved in the Callimachi family collection, in
Bucharest; the family allowed this image to be replicated4.
The court palace from this picture had been built
by Alexandru Moruzi, between 1803 and 18065. The pal-
ace, in the classical sense, was seen not only as a lodging
place, but also as a centre of princely power, an imposing,
uniform building, of sovereign nature. In Bucharest, prior
to the reign of Carol I (1866), there had been no such rep-
resentative constructions – namely, a palace built for the
purpose of being the residence of the ruling prince. In
Jassy such a palace was constructed during the first dec-
ade of the 19th century. The neoclassical building was de-
signed by the Viennese architect Johan Freywald,
renowned for the significant activity carried out in the
Moldavian capital6.
Although we would expect the Princely Court to set
the tone of a new architecture style, in reality it did not
happen that way. The palace, rebuilt with a two-decade
delay, was not the first neoclassical building from Jassy.
The Oriental taste had already pervaded the society,
through the erection of several private buildings, belong-
ing, particularly, to the boyar class. It was shown that the
specific features of neoclassicism in Moldavia included
4
The image on the porcelain plate was, more recently, rendered by Narcis
Dorin Ion, manager of Peleș National Museum, who also facilitated the li-
aison and communication with the Callimachi family. We thank him once
again for his kindness.
5
Sorin Iftimi, Palatul culturii din Iaşi. O retrospectivă istorică, in the volume
Patrimoniu naţional şi modernizare în societatea românească, coordinated
by Dumitru Ivănescu and Cătălina Mihalachi, Junimea publishing house,
Jassy, 2009, p. 259-284.
6
Viorica Malacopol, Date în legătură cu activitatea arhitecţilor Freywald, in
„Studii şi cercetări de istoria artei”, plastic arts series, 1964, no. 2, p. 326-327.
 58
Vinzenz Batthyani scria, la 1805, despre palatul
domnesc aflat în lucru: „Forma clădirii noi impune, dar
nu satisface: acoperişul e prea greu, numărul ferestrelor
şi al ieşiturilor prea mare, înălţimea parterului prea mică.
Din cămările voievodului se vede atât strada, cât şi inte-
riorul. Camerele acestea comunică printr-o uşă cu apar-
tamentul principesei care nu are nici o legătură cu alte
părţi ale palatului, având şi trepte deosebite”65.
La 1821 M. Lejeune consemna că „Palatul princiar,
din piatră şi cărămidă, are o formă regulată şi se întinde
pe o lungime destul de mare; nu are decât o faţadă, un
etaj şi un parter. Lipsa lui cea mai mare este că uneşte o
formă exterioară europeană cu o distribuire interioară pe
de-a-ntregul orientală, totul fiind sacrificat marilor săli de
primire şi cancelariilor de stat. Nu conţine decât 70 de în-
căperi şi ar putea avea peste 100. Este înconjurat de o in-
cintă şi situat pe o înălţime care domină toată câmpia”66.
Dintre domni, Scarlat Callimachi (1812-1818) şi
Ioan Sandu Sturdza (1822-1828) au locuit mai mulţi ani
în acest palat. Odăile domneşti au fost amenajate la etaj,
considerat a fi, ca şi în Occident, „nivelul nobil” al Pala-
tului. În aripa dinspre biserica Sf. Neculai Domnesc se
afla apartamentul doamnei şi Sala Haremului, în care se
organizau balurile Curţii. Sala Tronului, în care se petre-
ceau ceremoniile Curţii se afla în partea centrală a etaju-
lui. Pe tavanul acestei săli (numită şi Spătărie) era
zugrăvită stema Moldovei, înconjurată de stemele celor
21 de ţinuturi (districte).
* Sandu Sturdza (1822-1828) were the ones who chose this
Doi călători englezi, Adam Neale şi William MacMi-
chael, şi-au ilustrat chiar ei scrierile personale. Adrian-
Silvan Ionescu îi aprecia pe călătorii englezi ai acestei
epoci ca fiind singurii care aveau obiceiul şi priceperea
de a-şi ilustra cu desene proprii cărţile. De cele mai multe
65
Vinzenz Batthyani, Reise durch einen Theil Ungarns, Siebenbürgens, der
Moldau und Bukowina im Jahre 1805, Pest-Wien, Hartleben, 1811, p. 112-
124; apud H. Stănescu, Călătorii străini din a doua jumătate a secolului al
XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea despre monumentele de
artă ale oraşului Iaşi, în „Studii şi cercetări de istoria artei”, 1955, 3-4, p. 327.
66
M. Lejeune, Voyage en Valachie et en Moldavie, avec des observations sur
l’histoire, la physique et la politique, augmenté de notes et additions pour
l’intelligence de divers points essentiels..., Paris, 1822, p. 123 şi urm., p. 136;
apud H. Stănescu, op. cit., p. 327.
the introduction of the interior staircase, the entrance
arches designed to allow carriages to pass and the oval-
shaped ballroom salons, with a clear outline seen from
the building exterior. All these elements were adequately
illustrated by the architecture of Jassy Palace. The rooms
situated at the ground floor were destined for the accom-
modation of government officials and court clerks7.
Vinzenz Batthyani wrote, in 1805, about the palace
which was under construction: „The shape of the building
is imposing, but not satisfactory: the roof is too heavy,
there are too many windows and protrusions, and the
ground floor ceiling is too low. The prince’s chambers give
unto the street and the interior of the palace. Moreover,
these chambers communicate through a door with the
apartment of the princess, which has no connection what-
soever with the other rooms of the palace and even has its
own separate stairs).” 8.
In 1821, M. Lejeune recorded that „The princely
palace, built of stone and brick, has a regular shape and
stretches across a wide surface, having solely one facade,
one storey and a ground floor. His major default is that it
combines a European exterior with an Oriental interior and
the entire space was sacrificed to accommodate grand re-
ception and state chancellery rooms. It only contains 70
chambers, though it could have sheltered 100. It is sur-
rounded by a precinct and located on top of a hill which
dominates the nearby plains).” 9.
Rulers Scarlat Callimachi (1812-1818) and Ioan
palace as their long-term lodging. The princely chambers
were placed on the first floor, which was considered the
„noble floor” of the palace, according to the Western style.
The wing facing Saint Nicholas Princely Church accom-
7
N.A. Bogdan, op. cit., p. 176.
8
Vinzenz Batthyani, Reise durch einen Theil Ungarns, Siebenbürgens, der
Moldau und Bukowina im Jahre 1805, Pest-Wien, Hartleben, 1811, p. 112-
124; apud H. Stănescu, Călătorii străini din a doua jumătate a secolului al
XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea despre monumentele de
artă ale oraşului Iaşi, in „Studii şi cercetări de istoria artei”, 1955, 3-4, p. 327.
9
M. Lejeune, Voyage en Valachie et en Moldavie, avec des observations sur
l’histoire, la physique et la politique, augmenté de notes et additions pour
l’intelligence de divers points essentiels..., Paris, 1822, p. 123 and next, p.
136; apud H. Stănescu, op. cit., p. 327.
 59
ori, pentru tipărirea acestora se apela însă la serviciile
unui desenator profesionist, unul dintre cei mai celebri
maeştri ai genului, specializat în ilustraţia de cărţi de că-
lătorie: John Heviside Clark (1770-1863), devenit celebru
pentru ilustraţiile făcute despre bătălia de la Waterloo, la
scurtă vreme după desfăşurarea acesteia67.
Adam Neale, „Iassy” (1805)
Cel dintâi, Adam Neale (m. 1832), a fost un medic
militar, de origine scoţiană, ce a studiat Medicina la Uni-
versitatea din Edinburgh (1802). A devenit membru al
Colegiului Regal de Medicină (Royal College of Physicians)
din Londra. A fost medicul personal al ducelui Edward de
Kent, cel de-al treilea flu al regelui George al III-lea. A fost
numit apoi medic al Ambasadei britanice de la Constan-
tinopol68. Medicul britanic şi-a tipărit memoriile de călă-
torie la Londra, în 181869.
Cu prilejul călătoriei din 1805, pentru ocuparea
postului din capitala Imperiului Otoman, Adam Neale a
vizitat şi capitala Moldovei, oraş pe care îl descrie în pa-
ginile cărţii sale. În această carte se află şi o ilustrată po-
licromă reprezentând oraşul Iaşi, după un desen făcut la
faţa locului de Adam Neale. [Fig. 23] Gravorul care a rea-
lizat placa, prelucrând imaginea iniţială, este John Hea-
viside Clark. O primă variantă a acestei imagini, colorată
din imprimare în tonuri de ocru, brun şi verde, se află în
paginile cărţii. Sub ea scrie doar „Iassy” cu litere cursive.
Grafica plăcută a făcut ca această imagine să fie preluată
şi prelucrată de mai multe ori, în deceniile următoare, la
dimensiuni şi proporţii diferite ale cadrului, în variantă
alb-negru sau colorată. [Fig. 26-28] Aceasta chiar dacă
67
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. Arta documentaristă în România
secolului al XIX-lea, Bucureşti, Editura Meridiane, 1990, p. 30.
68
Călători străini despre ările Române în secolul al XIX- lea, (serie nouă),
vol. I, volum îngrijit de Georgeta Filitti, Beatrice Marinescu, Șerban
Rădulescu-Zoner, Marian Stroia, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Editura
Academiei Române, București, 2004, p. 172-180. Vezi și C. I. Karadja,
Călătoria lui Adam Neale (1805), în „Spicuitor in ogor vecin”, an. I (1920),
fasc 4-12 (oct.dec.), p. 133-135;
69
Adam Neale, Travels through some parts of Germany, Poland, Moldavia,
and Turkey. By Adam Neale, M.D. Late physician to the British Embassy at
Constantinople, physician to the Forces, and member of the Royal College
of Physicians of London. London, Printed for Longman, London, 1818.
modated the apartment of the princess and the Harem
Chamber, which was used for ballroom dancing. The
Throne Room, accommodating the Court ceremonies, was
located in the central part of the first floor. The ceiling of
this room (that was also called Spătărie, the High Offi-
cials’ room) displayed the Moldavian coat of arms, as well
as the emblems of its 21 regions (districts).
*
We know of two British travellers, Adam Neale and
William MacMichael, who illustrated their private ac-
counts. Adrian-Silvan Ionescu considered the British
travellers of this era to be the only ones who were in the
habit of illustrating their own books and who had the
necessary skills for this endeavour. Many a time, a pro-
fessional drawer was employed to print such books or ac-
counts and one of the most famous masters of this genre,
who specialised in travel journals, was John Heviside
Clark (1770-1863), reputed for his illustrations of the
battle of Waterloo, created soon after its occurrence10.
Adam Neale, „Iassy” (1805)
The first one, Adam Neale (deceased in 1832), was
a surgeon of Scottish origin, who had studied Medicine at
the University of Edinburgh (1802), and had become a
member of the Royal College of Physicians in London. He
was the private doctor of Duke Edward of Kent, the third
son of King George III. Subsequently, he was appointed the
private physician of the British Embassy in Constantin-
ople11. He printed his travel memoirs in London, in 181812.
In 1805, on his way to the capital of the Ottoman
Empire, Adam Neale visited Jassy, which he later described
in the pages of his book. The volume also included a multi-
10
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. Arta documentaristă în românia
secolului al XIX-lea, Bucharest, Meridiane publishing house, 1990, p. 30.
11
Călători străini despre ările Române în secolul al XIX- lea, (serie nouă),
volume I, compiled by Georgeta Filitti, Beatrice Marinescu, Șerban
Rădulescu-Zoner, Marian Stroia, „Nicolae Iorga” Institute of History, Ro-
manian Academy publishing house, Bucharest, 2004, p. 172-180. Please see
C. I. Karadja, Călătoria lui Adam Neale (1805), in „Spicuitor in ogor vecin”,
an. I (1920), fasc. 4-12 (October. December), p. 133-135;
12
Adam Neale, Travels through some parts of Germany, Poland, Moldavia,
and Turkey. By Adam Neale, M.D. Late physician to the British Embassy at
Constantinople, physician to the Forces and member of the Royal College of
Physicians of London. London, Printed for Longman, London, 1818.
 60
respectiva imagine nu oferă elemente recognoscibile din
peisajul urban al Iaşului70.
Deşi ilustraţia amintită nu oferă suficiente detalii
pentru localizarea sa, textul care o însoţeşte ar putea oferi
o şansă pentru această identificare topografică. Adam
Neale afirma că a fost găzduit de hatmanul Alexandru
Mavrocordat, ginerele domnului Alexandru Mavrocordat.
Aşadar, cel mai probabil, imaginea reprezintă o vedere a
Iaşului realizată din curtea gazdei sale.
Palatul Mavrocordat, cel mai cunoscut la acea
dată, era cel construit de logofătul Dumitru Mavrocor-
dat, mai sus de Biserica Bunavestire, aproape de maha-
laua Sărăriei. Palatul a fost moştenit în 1817 de fiul
acestuia, logofătul Alexandru Mavrocordat, căsătorit cu
Ecaterina, fiica lui Th. Balş (1802). Clădirea aceasta a
servit şi ca reşedinţă a Curţii Domneşti, după 1775. În
salonul acestui palat a fost semnat Tratatul de pace din-
tre Rusia şi Imperiul Otoman, la 1791. Clădirea a fost
cumpărată la 1866, pentru a deveni sediul Institutului
Academic (1869), iar mai târziu a Liceului de Fete „Oltea
Doamna” (1909)71.
Şi totuşi, nu aceasta pare să fi fost clădirea în
care a poposit medicul Adam Neale. Într-o listă a case-
lor şi uliţele ieşene de la 1853, pe uliţa „Iancu Leon”
este amintită atât casa logofătului Alexandru Mavro-
cordat (p. 15, nr. 49-242) cât şi casa, mai modestă, a
hatmanului Alecu Mavrocordat (p. 20, nr. 71-232)72.
Aceasta din urmă credem că este locaţia în care a ajuns
medicul Adam Neale, în anul 1805. Hatmanul Alecu
Mavrocordat (1784-1856), căsătorit cu Smaranda, fiica
domnului Alexandru Moruzi, mai era încă în viaţă în
1853, când a fost întocmită situaţia caselor şi uliţelor
din oraşul Iaşi.
* and streets compiled in 1853, mentions the house of
În monografia pe care a dedicat-o oraşului Iaşi,
N.A. Bogdan a publicat o interesantă gravură, care
70
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. Arta documentaristă în România
secolului al XIX-lea, Bucureşti, Editura Meridiane, 1990, p. 29-30.
71
Gheorghe Baciu, Palatul Mavrocordat din mahalaua Sărăriei de Sus, în
„Ioan Neculce”, Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei (serie nouă), XIX,
2013, p. 159-168.
72
Uliele, casele și dughenele capitalei Iași, ediie de Georgeta Crăciun și
Adrian Pricop, Editura Nöel, Iași, 2000, p. 15, 20.
colour picture card representing the city, designed after a
drawing Adam Neale had made during his visit. [Fig. 23]
The engraver of the plate, who adapted the initial image,
was John Heaviside Clark. The first version, coloured in
ochre, brown and green during printing, was inserted in
the book, bearing the title „Iassy”, printed in Italics. The
pleasant design enabled this picture to be often used
throughout the following decades, in various frame sizes
and proportions, in either black-and-white or coloured ver-
sions, despite its failure to display any easily recognisable
elements from the urban landscape of Jassy13. [Fig. 26-28]
Although this illustration fails to provide sufficient
details concerning its location, the accompanying text
may facilitate the topographical identification. In this re-
spect, Adam Neale claimed he had been housed by hat-
man (head of the army) Alexandru Mavrocordat, the
son-in-law of Prince Alexandru Mavrocordat. Hence, it is
highly likely that the image represented a view of Jassy
taken from the very courtyard of the host’s mansion.
The most famous Mavrocordat Palace at that time
was the one built by logofăt (chancellor) Dumitru Mavro-
cordat, quite close to the Annunciation Church, near
Sărărie suburb. The palace was inherited in 1817 by his
son, logofăt (chancellor) Alexandru Mavrocordat, married
to Ecaterina, the daughter of Th. Balş (1802). The building
served as a residence of the Princely Court after 1775. It
is in the drawing room of this palace that the peace treaty
between the Russian and the Ottoman Empires was signed
in 1791. The edifice was bought in 1866 and became the
headquarters of the Academic Institute (1869) and sub-
sequently, of „Lady Oltea” Girls’ High school (1909)14.
Nevertheless, this was not the building which ac-
commodated doctor Adam Neale. A list of Jassy houses
logofăt (chancellor) Alexandru Mavrocordat (p. 15, nr. 49-
242) and the more humble house of hatman (head of the
army) Alecu Mavrocordat (p. 20, nr. 71-232)15, both of
13
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. Arta documentaristă în românia
secolului al XIX-lea, Bucharest, Meridiane publishing house, 1990, p. 29-30.
14
Gheorghe Baciu, Palatul Mavrocordat din mahalaua Sărăriei de Sus, in
„Ioan Neculce”, Newsletter of the History Museum of Moldavia (new series),
XIX, 2013, p. 159-168.
15
Uliele, casele și dughenele capitalei Iași, edition by Georgeta Crăciun
 61
deschide o nouă perspectivă cu privire la litografia de mai
sus73. Este vorba despre o imagine cu un cadru mai cu-
prinzător, a cărei parte superioară este tocmai imaginea
tipărită de Adam Neale, la 1818. Cu privire la sursa noii
imagini, autorul arăta că „O revistă germană din Zittau,
în Saxonia, numită „Zittau sches Monatliches Tagebuch”,
în fascicula sa din luna martie 1832, publică o gravură
cu titlul Iassy, în care se reproduce gravura, după un su-
pliment al unei alte reviste germane, „Faust”. În corpul
revistei, între Varietăţi, se găsesc şi câteva informaţii su-
mare despre oraşul Iaşi.
În prim plan, un grup de trei tineri şi trei tinere, în
haine occidentale, aflaţi într-o livadă, se distrează făcând
baloane de săpun, cu ajutorul unui mic tub care e înmu-
iat din când în când într-un bol cu lichid. O imagine „de
gen” surprinzătoare pentru Iaşii acelei epoci. Gustul
orăşenilor care descoperă distracţia în natură, la „iarbă
verde” este un sentiment autentic citadin, desprins de
mediul rural.
În planul al doilea se observă un front de trei case
alipite, cam neobişnuit pentru grădina spaţioasă în care
sunt amplasate. Case cu acoperiş înalt şi streaşină foarte
îngustă, acoperişurile din lemn (şindrilă) şi geamurile
mari, cu câte şase ochiuri de sticlă, ceea ce, după stan-
dardele epocii şi locului indică nişte case de bună con-
diţie, ce puteau fi chiar boiereşti. Pe fundal sunt
numeroase case, mai modeste, precum şi o biserică, ce
nu poate fi însă identificată cu un lăcaş anume din Iaşi.
În partea stângă se află o construcţie specială: un turn
cu şase-şapte etaje, fiecare fiind mai îngust decât cel ime-
diat inferior. Din păcate nu ştim ce este această construc-
ţie şi nici dacă a existat cu adevărat.
Această imagine a circulat ca imprimat de sine stă-
tător, însoţită de un mic text în limba germană. Am în-
tâlnit un exemplar într-o colecţie particulară, iar
proprietarul a avut generozitatea de a accepta reprodu-
cerea acesteia în albumul de faţă74. [Fig. 25]
73
N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială ilustrată, Iaşi,
1913, p. 423.
74
Gravura se află în colecia prof. univ. dr. Ioan Solcanu din Iași, căruia îi
mulumim și pe această cale.
them situated on „Iancu Leon” lane. The later may have
been the lodging provided to doctor Adam Neale, in 1805.
Hatman (head of the army) Alecu Mavrocordat (1784-
1856), married to Smaranda, the daughter of Prince Alex-
andru Moruzi, was still alive in 1853, when the census
records of the houses and street in Jassy were compiled.
*
In the monograph dedicated to the city of Jassy,
N.A. Bogdan published an interesting engraving which
opens a new perspective for the aforementioned lithogra-
phy16, namely, a picture with a much larger frame, the
upper part of which is the particular image printed by
Adam Neale in 1818. Regarding the source of this novel
picture, the author ascertained that a German journal
from Zittau, Saxony, called „Zittauʼsches Monatliches
Tagebuch”, published an engraving bearing the title
Iassy, in its March 1832 edition, replicating it after a sup-
plement of another German newspaper, named „Faust”.
The Miscellaneous column of the journal included some
brief information about Jassy.
The close-up shot portrays three young men and
three young women, dressed in Western clothes, in an or-
chard, playing with soap balloons, with the help of a
small tube which is occasionally dipped into a bowl of
liquid. This is a surprising genre representation for the
Jassy of that epoch. The inhabitants’ taste for nature en-
tertainment, under the form of a picnic, gives the picture
an authentic urban touch.
In the second plan there are three lined up houses,
forming an unusual assembly, considering the spacious
garden around them. The houses have high, shingled roofs,
very narrow eaves and big windows, with six glass compart-
ments each, which, by the standards of the era and of the
region, indicated they were wealthy constructions, probably
belonging to boyars. The background displays numerous
other humble houses, as well as a church that cannot be,
though, identified as a particular place of worship from
Jassy. On the left-hand side there is a special construction,
a six or seven-storey tower, each floor being narrower than
the lower one. Unfortunately, we have no knowledge of
what this building stood for or whether it really existed.
and Adrian Pricop, Nöel publishing house, Jassy, 2000, p. 15, 20.
16
N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială ilustrată, Jassy,
1913, p. 423.
 62
William MacMichael, medic englez, 1817-1818
William MacMichael (1783 - 1839) a fost un medic
englez, născut în Bridgnorth, Shropshire. În anul 1800 a
obţinut o bursă la Universitatea Oxford. MacMichael a
obţinut şi bursă de călătorie Radcliffe, datorită căreia a
putut vizita mai multe ţări, precum Bulgaria, Grecia, Pa-
lestina, România, Rusia şi Turcia (1811-1817). MacMi-
chael a obţinut un doctorat la Oxford şi a devenit
membru atât al Royal Society, cât şi al Royal College of
Physicians. MacMichael a servit ca cenzor pentru Colegiul
Regal al Medicilor, ca medic la Spitalul Middlesex, regis-
trator la Colegiul Regal al Medicilor şi consilier al
preşedintelui Colegiului Regal al Medicilor. În 1829, Mac-
Michael a devenit medic al regelui George al IV-lea. Apoi
a fost bibliotecar al regelui şi a devenit medic în mod obiş-
nuit al regelui William al IV-lea în 1831. Cartea publicată
de MacMichael conţine două imagini interesante privi-
toare la oraşul Iaşi, asupra cărăra ne vom referi în cele
ce urmează:
1. „Moldavian Post. Jassy. Palace of Gospodar”.
Imaginea a fost desenată chiar de mâna memorialistului,
dar gravarea pentru tipar a fost efectuată de cunoscutul
J. Clark75. Tehnica de imprimare este policromia execu-
tată direct din tipar, inovaţie uimitoare a epocii. [Fig. 29]
Intrarea în Iaşi cu căruţa de poştă moldovenească
are o notă de pitoresc, ce transmite şi informaţii despre
cât de dificile erau călătoriile în epoca respectivă. Vizitiul
mână cu viteză cei patru cai suri, stând încălecat pe unul
dintre ei. Copacii desfrunziţi indică un anotimp al dru-
murilor desfundate, dar nu obturează vizibilitatea spre
silueta oraşului, abia conturată. Cu greu ar putea fi iden-
tificate unele clădiri.
2. „Public promenade of Jassy, from the Vice
Consul’s court”. Sub titlu se află precizarea: „Published
by L. Murray – London, 1819”. Chiar sub chenarul ima-
ginii se află două însemnări cu scris mărunt: „W.M. delf”
şi „I. Clark sculpt”. MacMichael nota că: „Nefiind nici un
han la Iaşi, ne-am dus cu trăsura spre casa viceconsu-
75
William MacMichael, Moldavian Post, W.M. del ; Jassy. Palace of Gos-
podar; I. Clark sculp. Published by I. Murray, London, March, 1819. (co-
lecia BAR).
The image circulated as a stand-alone print, ac-
companied by a small text, written in German. I saw a
copy in a private collection and its owner kindly accepted
to have it replicated herein17. [Fig. 25]
William MacMichael, British physician, 1817-1818
William MacMichael (1783 - 1839) was a British
physician born in Bridgenorth, Shropshire. In 1800 he
was granted a scholarship at Oxford University. MacMi-
chael also obtained a Radcliffe travel scholarship, owing
to which he was able to visit several foreign countries,
such as Bulgaria, Greece, Palestine, the Romanian Prin-
cipalities, the Russian and the Turkish Empires (1811-
1817). MacMichael got his doctor’s degree from Oxford
and became a member of the Royal Society, as well as of
the Royal College of Physicians. He worked as a censor
and a registrar for the Royal College of Physicians, a doc-
tor for Middlesex Hospital, and an advisor for the chair-
man of the Royal College of Physicians. In 1829,
MacMichael became the private doctor of King George IV,
in 1830 was appointed librarian for the same king and in
1831 he was designated regular physician for King Wil-
liam IV. The book published by MacMichael contains two
interesting images of Jassy, commented below:
„Moldavian Post. Jassy. Palace of Gospodar”
The picture was drawn by the very hand of the
author of the memoirs and the engraving was done by the
famous J. Clark18. The technique used was the multi-col-
our printing applied directly from the mould, an exquisite
innovation for those times. [Fig. 29]
The Moldavian post office carriage entering Jassy
has a very quaint touch and it also teaches us about the
difficulties of travelling in that period. The coachman is
driving four grey horses. The barren trees reveal it was
the season of sloppy roads, without obstructing the
rather blurry view of the city. Hardly any buildings could
be recognized in this picture.
17
The engraving belongs to the collection of university professor Ioan Sol-
canu, PhD, from Jassy, to whom we convey our gratitude.
18
William MacMichael, Moldavian Post, W.M. delf.; Jassy. Palace of Gos-
podar; I. Clark sculpt. Published by I. Murray, London, March 1819. (BAR
collection).
 63
lului englez. (...). În lipsa lui am fost foarte bine primiţi
de dragomanul (secretarul) său, un tânăr grec din insula
Corfu”76. În alt loc el arată că „dragomanul viceconsulu-
lui era aici singura persoană cu caracter de agent en-
glez”77. [Fig. 30]
În acei ani exista un singur „consul” în Principate,
cel de la Bucureşti78. Primul consulat britanic în Ţările
Române s-a înfiinţat efectiv la Bucureşti, în 1803, dar
şi-a întrerupt activitatea în 1807 pe timpul desfăşurării
războiului ruso-turc (1806-1812). Consulatul a fost re-
stabilit apoi, pentru anii 1813-1818, în persoana lui Wil-
liam Wilkinson, dar nu de către guvernul britanic, ci la
iniţiativa şi pe cheltuiala Companiei Levantului. Exista
deci, în perioada care ne interesează, un singur „consul”
pentru Ţările Române, cu reşedinţa la Bucureşti. A urmat
o altă întrerupere, până în 1826, când interesele britanice
în Moldova au fost delegate consulului Austriei, Joseph
von Raab. Aşadar, în anul 1817, nu exista la Iaşi un vi-
ceconsul britanic cu statul oficial, dar se afla un birou
permanent, ţinut de un secretar al consulului.
Fiind vorba de „promenadă”, ajutat şi precizările de
text A. S. Ionescu arată că imaginea este de pe strada
principală a oraşului. Ea nu a fost localizată însă cu pre-
cizie. Nici alte surse scrise din epocă nu precizează unde
se afla viceconsulatul englez din Iaşi, la 1817. Planşa con-
ţine însă un indiciu, care nu poate fi observat decât pe o
reproducere bună a gravurii. Este vorba despre silueta
unei biserici, aflată în planul îndepărtat, chiar în centrul
imaginii. Dintre cele vreo 60 de bisericii aflate pe atunci
în capitala Moldovei, această siluetă ‒ cu trei turle subţiri
dispuse în linie ‒ corespunde unei singure biserici: Sf.
Haralambie. Biserica, edificată recent, pe la 1804, repre-
76
Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea, Bucureşti,
Ed. Enciclopedică?, vol. I, p. 730. [Insula Corfu. Insulele Ionice se aflau, în
epocă, sub protectorat britanic].
77
Ibidem, p. 734.
78
Vezi Paul Cernovodeanu, Înfiinţarea consulatului englez în ţările române
(1803) şi activitatea sa până în 1807, în „Revista română de studii internaţ-
ionale”, V, 1971, nr. 1 (11), 139-162; Paul Cernovodeanu, Relaţiile comer-
ciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Marii Britanii
(1803-1878), Cluj-Napoca, 1986, ...; Rapoarte consulare şi diplomatice en-
gleze privind principatele dunărene (1800-1812), editor Paul Cernovodeanu,
Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila 2007, p. XIII.
„Public promenade of Jassy, from the Vice Con-
sul’s court”.
The title is further detailed: „Published by L. Mur-
ray – London, 1819”. There are two tiny notices placed
right beneath the image framing: „W.M. delf” and „I. Clark
sculpt.” (the name of the engraver). MacMichael men-
tioned that: „As there was no inn in Jassy, we went by
carriage to the house of the British vice-consul (...) In his
absence, we were received by his dragoman (secretary), a
young Greek man from Corfu island.”19 In another part of
the text he explains that „The vice-consul’s secretary was
the only person looking like a British agent.”20 [Fig. 30]
There was a single „consul” in the Princedom,
namely, the one residing in Bucharest21. The first British
consulship in Wallachia was set up in Bucharest, in
1803, but was shut down in 1807, during the Ottoman-
Russian war (1806-1812). The consulship was re-estab-
lished between 1813 and 1818, with William Wilkinson
as consul, not owing to the British government, but at the
initiative and expense of the Levant Company. Through-
out the period of our analysis there was, thus, only one
„consul” allocated to Wallachia, who was residing in Bu-
charest. The consulate was again closed down until 1826,
when the British interests in Moldavia were delegated to
the Austrian consul Joseph von Raab. In conclusion, in
1817 there was no official British vice-consul in Jassy,
but there was, indeed, a permanent office, managed by a
secretary of the consul.
Considering the reference to the „promenade” and
supported by the text annotations, A. S. Ionescu ascer-
tained the image depicted the city main road, though this
was not pinpointed. Nor do other writings of the time
mention the location of the British vice-consul in Jassy,
19
Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea, Bucharest,
Encyclopaedic publishing house?, vol. I, p. 730. [Corfu Island. The Ionian
Islands were, in those times, under British Protectorate].
20
Ibidem, p. 734.
21
Please see Paul Cernovodeanu, Înfiinţarea consulatului englez în ţările ro-
mâne (1803) şi activitatea sa până în 1807, in „Revista română de studii
internaţionale”, V, 1971, no. 1 (11), 139-162; Paul Cernovodeanu, Relaţiile
comericale româno-engleze în contextul politicii orientale a Marii Britanii
(1803-1878), Cluj-Napoca, 1986, ...; Rapoarte consulare şi diplomatice eng-
leze privind principatele dunărene (1800-1812), editor Paul Cernovodeanu,
Brăila Museum, Istros publishing house, Brăila 2007, p. XIII.
 64
zenta o înnoire în arhitectura eclesiastică a Iaşilor, fiind
printre primele lăcaşuri înălţate în spiritul clasicismului,
pătruns în Moldova pe filieră rusească. Ea se află aproape
de strada Sărărie, pe culmea dealului (astăzi pe strada
Octav Botez, nr. 4). Prezenţa acestui indiciu în imagine
permite situarea Viceconsulatului britanic pe uliţa Ha-
gioaiei (Uliţa Târgului de Sus), bulevardul Independenţei
de astăzi, a doua arteră ca importanţă la acea epocă.
Acest loc de pe Bd. Independenţei se afla altădată
pe uliţa Hagioaiei, la intersecţia cu str. Vasile Alecsandri.
Dar casa ce se afla în epocă pe acest loc ar fi fost înca-
drată în epocă de frumoasa clădire a lui Vasile Ruset (se-
diul Muzeului de Istorie Naturală) şi de arhaica locuinţă
a vornicului Vasile Alecsandri, tatăl poetului.
Însoţit de secretarul (translatorul) consulatului, a
făcut o vizită la Palatul Domnesc, deplasându-se într-o ca-
retă deschisă. Palatul vechi, se afla pe locul Palatului Cul-
turii de astăzi. „Este o clădire mare din cărămidă şi, cu tot
caracterul său de ruină din cauza stucaturii căzute în mai
multe locuri are în general o înfăţişare mai degrabă impu-
nătoare... În continuare, descrie şi marea sală de audienţe:
„lângă tron, care era un scaun mai ridicat, cu spatele la
perete, erau atârnate un arc şi o tolbă şi pe pereţii laterali
ai încăperii erau înfăţişate stemele celor 22 de ţinuturi de-
osebite în care este împărţită Moldova; ele erau zugrăvite
(pictate în frescă) în tot atâtea despărţituri circulare şi în-
făţişau produsele caracteristice ale diferitelor provincii.
Într-una, de pildă, era înfăţişată o vie, în alta felurite specii
de peşti; în a treia, mai multe feluri de vânat. Numărul era
neştirbit. Moldova întreagă era zugrăvită pe zid”79.
Vue de la ville de Jassy (Moldavie) en 1834.
Această stampă este cunoscută dintr-o lucrare de-
dicată domnitorului Mihail Sturdza, apărută la Paris, în
190780. Sub imagine, se face precizarea: „D’après une
lithographie originale appartenant au prince Michel D.
Sturdza”. [Fig. 31] Este adăugată şi o notă, în care se
arată că „Această gravură curioasă şi extrem de rară este
foarte fidelă. Recunoaştem foarte bine peisajul şi oraşul
79
Ibidem, p. 734.
80
Alexandre A.C. Sturdza, Règne de Michel Sturdza Prince Régnant de
Moldavie (1834-1849), Paris, Libraire Plon, 1907, planșa 15 (între p. 72-
73). Vezi și Biblioteca Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Iași, III- 57.
in 1817. However, the drawing does contain a clue which
can only be noticed on a proper replica of the engraving.
It is a church outline, placed remotely, towards the centre
of the picture. Out of the approximately 60 churches
existent in Jassy in that century, this construction, em-
bedding three slender spires in a row, corresponds to a
single possible worship place, Saint Haralambie Church.
The edifice, built in 1804, represented an innovation in
the ecclesiastic architecture of the city, as it was one of
the first places of worship constructed in classical style,
a style which had entered Moldavia through Russian
channels. The church was located close to Sărărie Street,
on top of the hill (currently, no. 4, Octav Botez Street).
The presence of this hint allows us to place the
British vice-consulate on Hagioaiei lane (Târgul de Sus
lane), the second great arterial road of the town during
those times, and currently the Independence Boulevard.
This corner of Independence Boulevard used to be
on Hagioaiei lane, at the intersection with Vasile Alecsan-
dri Street. The house that used to stand there would have
been bordered by the beautiful building of Vasile Ruset
(the headquarters of the Natural History Museum) and
the archaic lodging of vornic (high official) Vasile Alecsan-
dri, the poet’s father.
Accompanied by the consulate secretary (inter-
preter), the artist paid a visit to the Princely Palace, using
an open carriage. The old palace lay on the current spot
of the Culture Palace. „It was a great brick construction
and despite its ruin-like aspect, given by the stucco struc-
ture which had partially fallen off, it possessed a rather
august appearance... The large reception room is further
described: next to the throne, which was represented by
an elevated chair, there was a bow and a quiver, hanging
on the wall, along with the coats-of-arms of the 22 Molda-
vian regions; they were painted in fresco style and en-
graved on circular stalls, rendering the different features
of the provinces represented. For instance, one portrayed
a vineyard, another showed various species of fish, whilst
a third one displayed different sorts of chase. The number
was intact. The entire Moldavian kingdom was repre-
sented on the wall.” 22
22
Ibidem, p. 734.
 65
Jassy, precum şi diversele personaje care reprezintă bo-
ieri şi ofiţeri călare, un preot şi un ţăran”81. De fapt, ima-
ginea înfăţişată este Uliţa Ciubotăriei (Uliţa Feredeului
turcesc) văzută din curtea palatului domnitorului Mihail
Sturdza. Autorul desenului nu este cunoscut. Nu se ştie
nici dacă anul execuţiei desenului, 1834, este cel real,
sau imaginea este datată după primul an de domnie a
lui Mihail Sturdza. Vedem un boier cu giubea şi calpac,
mergând pe jos, ceea ce era puţin obişnuit. Acesta este
urmat, la doi paşi de arnăutul care avea rol de gardă de
corp şi era înarmat cu o sabie. Aceştia se întâlnesc cu
un gentilom călare, îmbrăcat după moda occidentală,
cu o redingotă, având pe cap un joben. În dreapta
vedem un grup de patru militari călări, ce poartă veş-
minte orientale.
Două lucrări de Maxim Vorobiev (1828-1829)
Maxim Nikiforovich Vorobiev  (1787-1855) - sau
„Worobieff”, în forma franţuzească - a fost unul dintre cei
mai importanţi pictor ruşi de peisaj din prima jumătatea
s secolului al XIX-lea, reprezentativ pentru curentul aca-
demist. Peisajele sale combină tendinţele picturii clasiciste
cu cele ale stilului romantic82. El era fiul unui militar rus
ajuns, la pensie, paznic la Academia de Arte Frumoase din
St. Petersburg. El a fost admis ca student la Academia de
Arte din St. Petersburg în 1789, unde a studiat la început
arhitectura, dar a absolvit ca pictor de peisaje, în 1809.
El a devenit membru al Academiei de Belle-Arte în 1814.
Din 1815 a predat arhitectură şi perspectivă ca asistent
al maestrului F.Y. Alekseiev, iar după decesul acestuia,
din 1824, a devenit profesor titular. El a avut printre dis-
cipoli pictori de vocaţie, precum Ivan Aivazovski, Alexey
Bogoliubov, fraţii Tchernetsov, Ivan Shishkin.
Pe lângă însărcinările didactice, Vorobiev a avut o
activitate artistică neîntreruptă. A abordat genuri di-
81
„Cette curieuse et rarissime gravure est très fidèle. On reconnaît fort bien
le paysage et la ville de Jassy, ainsi que les divers personnages qui représen-
ntet des boyards et des officiers à cheval, un prêtre et un paysan”.
82
Olga Cherdakova, Русский художник Воробьев М.Н.:Традиции и
новаторство (Vorobiev: Tradition and Innovation), LAP Lambert Academic
Publishing, 2011. Jacek Michalak, 25 Color Paintings of Maxim Nikiforovich
Vorobiev - Russian Romantic Landscape Painter (1787-1855), Kindle Edi-
tion, f.a., 14 p.
Vue de la ville de Jassy (Moldavie) en 1834
This engraving is known from a paper dedicated to
Prince Mihail Sturdza, edited in Paris, in 190723. The picture
includes the wording: „D’après une lithographie originale ap-
partenant au prince Michel D. Sturdza” and a note mention-
ing that „This strange, extremely rare engraving is very
accurate and faithful, as it allows us to clearly recognize the
landscapes of Jassy and the various characters representing
boyars, officers on horseback, a priest and a peasant.”24
Actually, the image depicted is Ciubotăriei Lane (the
Ottoman bath alley), seen from the courtyard of Mihail
Sturdza’s palace. The author is unknown. The year of the
drawing, 1834, could be the real date or the image might
be dated after the first year of Mihail Sturdza’s reign. We
can see a boyar wearing giubea (broadcloth coat) and cal-
pac (leather cap), walking on foot, which was quite un-
usual for those times. He is being followed closely by the
so-called arnăut, an Albanian soldier, similar to a guard,
who is carrying a sword. They are meeting a gentleman on
horseback, who is dressed in Western clothes, with a frock
coat and a top hat. On the right side, we see a group of
four soldiers dressed in Oriental attire, also astraddle.
Two works of art by Maxim Vorobiev (1828-1829)
Maxim Nikiforovich Vorobiev (1787-1855) - or „Wo-
robieff”, as in French – was one of the most influential
Russian landscape painters from the first half of the 19th
century and a representative of the Academic art. His
sceneries combine the tendencies of classical painting
with the specific elements of Romanticism25. He was the
son of a retired Russian military who had become a cus-
todian of the Fine Arts Academy in St. Petersburg. He was
admitted as a student at the Arts Academy from St. Pe-
23
Alexandre A.C. Sturdza, Règne de Michel Sturdza Prince Régnant de Mol-
davie (1834-1849), Paris, Libraire Plon, 1907, plate 15 (between pages 72-
73). Please see the Library of „A.D. Xenopol” History Institute, Jassy, III- 57.
24
„Cette curieuse et rarissime gravure est très fidèle. On reconnaît fort bien
le paysage et la ville de Jassy, ainsi que les divers personnages qui repré-
senntet des boyards et des officiers à cheval, un prêtre et un paysan”.
25
Olga Cherdakova, Русский художник Воробьев М.Н.:Традиции и
новаторство (Vorobiev: Tradition and Innovation), LAP Lambert Academic
Publishing, 2011. Jacek Michalak, 25 Color Paintings of Maxim Nikiforovich
Vorobiev - Russian Romantic Landscape Painter (1787-1855), Kindle Edi-
tion, f.a., 14 p.
 66
verse, pictând vederi de oraşe, monumente de arhitec-
tură, peisaje şi scene de bătălie. El a călătorit alături de
trupele ruseşti în 1813, când a realizat câteva dintre
operele sale memorabile (peisaje, peisaje urbane, peisaje
marine). În 1820 a călătorit în Orientul Mijlociu, în-
soţind o misiune diplomatică, pictând peisaje din mai
multe oraşe, precum: Constantinopol, Smirna, Jaffa, Ie-
rusalim, Bethleem; aceste opere i-au adus consacrarea
binemeritată.
Cea mai valoroasă parte a operei sale sunt peisajele
urbane din St. Petersburg şi Moscova, realizate între anii
1820-1830. În timpul războiului ruso-turc din anii
1828-1829, Vorobiev a fost repartizat la sediul central al
Armatei a 2 de pe Dunăre şi a vizitat teatrele militare de
pe acest fluviu, pictând unele dintre cele mai reuşite lu-
crări ale sale. A pictat mai multe scene din Asediul de la
Varna (Bulgaria). În aceşti ani trebuie să fie datate şi cele
două lucrări de la Muzeul de Artă din Iaşi.
Acestea au fost dăruite Pinacotecii ieşene în anul
1900 de generalul Alexandru Teodorovici Mircovici, în
amintirea tatălui său, care a locuit la Iaşi în anii
1828-1829, ca reprezentant al administraţiei ruseşti,
unde a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Divanului
Moldovei83. Cele două peisaje urbane pictate la Iaşi se în-
cadrează în curentul clasicist, neavând nimic din fiorul
curentului romantic. „Reprezintă sentimentul de încân-
tare contemplativă trăit cu sinceritate de artist în faţa pri-
veliştilor pitoreşti ale vechiului Iaşi”84.
Vedere din Iaşi – Bariera Podului Verde85. Pe
aici veneau trupele ruseşti la Iaşi, trecând râul Prut pe la
83
Georgeta Podoleanu, Iaşii în arta plastică, Expoziţie tematică Pictură-
Grafică, octombrie-decembrie 1974, Muzeul de Artă din Iaşi, p. 8, fig.
84
Claudiu Paradais, Valori ale picturii universale în Muzeul de Artă din Iași,
Iași, 1970. Maxim Nichivorovici Vorobiev, Vedere din Iaşi – Bariera Podului
Verde, ulei pe pânză, 57 x 81,5 cm, Nesemnat, Nedatat (1830). Donaţia gen-
eralul rus Alex. Theodorovici Mircovici. Muzeul de Artă din Iaşi, inv. 118.
Georgeta Podoleanu, Iaşii în arta plastică, p. 21, nr. 3 (cu bibliografie). Mu-
zeul de Artă din Iaşi, Iaşi, 1973, p. 226.
85
Maxim Nichivorovici Vorobiev, Vedere din Iaşi – Bariera Podului Verde,
ulei pe pânză, 57 x 81,5 cm, Nesemnat, Nedatat (1830). Donaţia generalul
rus Alex. Theodorovici Mircovici. Muzeul de Artă din Iaşi, inv. 118. Georgeta
Podoleanu, Iaşii în arta plastic, p. 21, nr. 3.
tersburg in 1789, where he first studied architecture and
then went on to graduate from the landscape painting sec-
tion, in 1809. He became a member of the Fine Arts Acad-
emy in 1814. Starting with 1815, he taught architecture
and perspective, as an assistant of Master F.Y. Alekseiev
and, after the professor’s death, in 1824, he resumed the
chair of the respective section. His disciples were skilled
career painters, such as Ivan Aivazovski, Alexey Bogoliu-
bov, the Tchernetsov brothers or Ivan Shishkin.
In addition to his teaching activity, Vorobiev was per-
manently preoccupied by art and approached various
genres, painting city views, architecture monuments, land-
scapes and battle scenes. He travelled with the Russian
troops in 1813 and it was then that he painted some of his
most memorable landscapes (urban, city or marine set-
tings). In 1820 he also travelled to the Middle East, accom-
panying a diplomatic mission, and painted many urban
sights, including Constantinople, Smyrna, Jaffa, Jerusalem,
and Bethlehem, which brought him a well-deserved fame.
The most valuable part of his creation is repre-
sented by the cityscapes of St. Petersburg and Moscow,
painted between 1820 and 1830. During the Ottoman-
Russian war of 1828-1829, Vorobiev was sent to the Gen-
eral Headquarters of the Second Army, close to the
Danube River, and visited the battle scenes from this re-
gion, perfecting some of his most accomplished paintings.
He painted several scenes from the Siege of Varna (Bul-
garia). It was probably during this period that he made
the two paintings exhibited by the Art Museum in Jassy.
These were offered to the Jassy Art Collection in
1900 by general Alexandru Teodorovici Mircovici, in
memory of his father, who had lived in Jassy between
1828 and 1829, as a representative of the Russian ad-
ministration, performing many tasks as deputy chairman
of the Moldavian Divan26. The two cityscapes painted in
Jassy belong to the classical style, without any influence
of Romanticism. „They represent the feeling of contem-
plative delight honestly felt by the artist upon looking at
the picturesque sights of old Jassy.”27
26
Georgeta Podoleanu, Iaşii în arta plastică, Painting-Design exhibition, Oc-
tober – December 1974, Jassy Art Museum, p. 8, fig.
27
Claudiu Paradais, Valori ale picturii universale în Muzeul de Artă din Iași,
Jassy, 1970. Maxim Nichivorovici Vorobiev, Vedere din Iaşi – Bariera Po-
 67
Sculeni. În timpul administraţiilor ruseşti succesive ale
capitalei Moldovei, au fost construite şanţuri de apărare
şi bariere (rohatce), pentru controlul circulaţiei persoane-
lor şi mărfurilor. Locul era luminat cu felinare, în timpul
nopţii, după cum se vede şi în pictura lui Vorobiev. Ba-
rierele rămâneau în uz şi după retragerea ruşilor fiind fo-
losite de administraţia românească.
Rohatca de la Copou era situată de istorici în partea
de sus, în dreptul Grădinii Publice. În catalogul expoziţiei
din 1974, se arăta că Uliţa Podului Verde începea de la ca-
sele vistiernicului Gheorghe Ghica86. Recent s-a arătat însă
că Podul Verde al Barierei de la Copou era situat puţin mai
sus (50-70 m) de intersecţia Bd. Carol I cu strada Gh.
Asachi, aproape de sediul actual al Arhivelor Naţionale
Iaşi87. Abia după 1840 bariera Copoului a fost mutată mai
la deal, pentru a străjui noua limită a oraşului.
Imaginea este destul de pitorească, fiind populată
cu personaje în veşminte orientale. [Fig. 33] Gheretele de
zidărie, deşi simpliste, au o arhitectură neoclasică, care
devoalează modelul rusesc. Călătorul de seamă, instalat
în căruţă, şi vizitiul care îl transportă seamănă cu cei din
imaginea realizată de William MacMichael, la 1817. Locul
şi clădirile sunt dificil de identificat. Biserica din imagine,
şi ea cu o siluetă neoclasică, ar trebui să fie „40 de Sfinţi”,
care în realitate are un amplasament mai retras, ce nu se
potriveşte cu imaginea88. Biserica care se zăreşte pe dealul
din planul îndepărtat este cea a Mănăstirii Cetăţuia.
Vedere a Iaşului de la Copou89. Se ştire că imagi-
nea înfăţişează curtea Agiei, adică a Poliţiei capitalei, si-
tuată, se vede, în partea de sus a uliţei Păcurari. Incinta
este una întărită, cu ziduri de piatră, ca la casele marilor
boieri. Pe poartă intră o escortă de arnăuţi călări, [Fig. 32]
86
Cf. Georgeta Podoleanu, op. cit., p. 21, nr. 3.
87
Laureniu Rădvan, Lămuriri finale privind „Podul Verde” din Iași, în An-
alele Știiifice ale Universităii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, serie nouă,
Istorie, tom LXIII, 2017, p. 327-338.
88
Din acest punct de vedere, Mihai-Răzvan Ungureanu se întreba dacă nu
cumva este vorba despre biserica „Ziua Crucii”, iar bariera nu ar fi cea a
Nicolinei, de dincolo de Podul Roș.
89
Maxim Nichivorovici Vorobiev, Vedere a Iaşului de la Copou, ulei pe
pânză, 57 x 81,8 cm, nesemnat, nedatat (1830). Donaţia generalul rus Alex.
Theodorovici Mircovici. Muzeul de Artă din Iaşi, inv. 117. Georgeta Podo-
leanu, Iaşii în arta plastic, p. 21, nr. 2.
View of Jassy – the Green Bridge Barrier28
This used to be the route the Russian troops would
take to come to Jassy, crossing the Prut at Sculeni. Many
retrenchments and barriers called rohatce were built during
the successive Russian administrations, in order to keep the
circulation of people and merchandises under control. The
route was lit by street lamps during the night, as in Voro-
biev’s painting. The dykes were kept even after the Russians’
retreat and continued to be used by the Romanian adminis-
tration. The barrier from Copou was historically placed in
front of the Public Garden. The 1974 exhibition catalogue
revealed the Green Bridge lane started from the houses of
Treasurer Gheorghe Ghica29. It was recently pointed out that
the Green Bridge barrier from Copou was located a little
farther up (50-70 m) from the intersection of Carol I Boul-
evard and Gh. Asachi Street, near the current building of
the National Archives30. Only after 1840 was the Copou bar-
rier moved uphill, to keep watch and ward over the town.
The image is quite picturesque, as it is filled with
characters dressed in Oriental apparel. [Fig. 33] The
brick shops, although simple, are built in neoclassical
style, disclosing the Russian pattern. The notable
traveller sitting in the carriage and the coachman driving
it resemble the characters depicted by William MacMi-
chael, in 1817. The place and the buildings are difficult
to identify. The neoclassical church represented in the
picture could be „40 Saints”, which in reality has a more
secluded layout that does not match the image31. The
church in the distance belongs to Cetăţuia Monastery.
dului Verde, oil on canvas, 57 x 81.5 cm. Neither signed, nor dated (1830).
Donation of the Russian general Alex. Theodorovici Mircovici. The Art Mu-
seum of Jassy, inv. 118. Georgeta Podoleanu, Iaşii în arta plastică, p. 21, no.
3 (including bibliography). Muzeul de Artă din Iaşi, Jassy, 1973, p. 226.
28
Maxim Nichivorovici Vorobiev, Vedere din Iaşi – Bariera Podului Verde,
oil on canvas, 57 x 81.5 cm. Neither signed, nor dated (1830). Donation of
the Russian general Alex. Theodorovici Mircovici. The Art Museum of Jassy,
inv. 118. Georgeta Podoleanu, Iaşii în arta plastic, p. 21, no. 3.
29
As per Georgeta Podoleanu, op. cit., p. 21, no. 3.
30
Laureniu Rădvan, Lămuriri finale privind „Podul Verde” din Iași, in the
Scientific Journals of „Alexandru Ioan Cuza” University in Jassy, new series,
History, tome LXIII, 2017, p. 327-338.
31
From this point of view, Mihai-Răzvan Ungureanu considered whether
this was, perhaps, The Cross Day Church and the barrier was Nicolina,
beyond the Red Bridge.
 68
urmată de o trăsură ce aducea un oaspete de seamă (care
nu apare însă în imagine). În partea dreaptă a ieşit în
întâmpinare marele agă, în veşminte orientale şi sprijinit
în sabie, secondat de ciubucciul său. Uniformele occiden-
tale prezente ar putea fi cele al Miliţiei Pământene, armata
naţională înfiinţată în septembrie 1830. În dreapta lucră-
rii este zugrăvită casa în care a locuit generalul Mircovici,
vicepreşedintele Divanului Moldovei. Acesta a fost motivul
pentru care a fost comandată lucrarea.
* in Oriental attire, leaning on his sword, seconded by his
Pentru prima treime a secolului XIX s-au păstrat
lucrări privitoare la Iaşi realizate de autori britanici, aus-
trieci, ruşi, precum J. Schüfrid, I. Clark, M. N. Vorobiev.
Acesta sunt mărturii vizuale deosebit de preţioase cu pri-
vire la evoluţia urbanistică a vechii capitale a Moldovei.
Nu cunoaştem, cu siguranţă, imagini de producţie locală
care să păstreze înfăţişarea oraşului din această epocă.
Există, totuşi, în Iaşi o imagine puţin cunoscută şi ne stu-
diată până acum, care ar putea fi pusă îm legătură cu
acest interval temporal. La Biserica „Buna Vestire” din
Iaşi, ctitorită de banul Ion Tăutu, s-a păstrat un intere-
sant peisaj urban, pictat pe balustrada balconului
(cafas), deci o imagine panoramică, cu o lăţime de câţiva
metri. La biserica Bărboi din Iaşi se află o pictură simi-
lară, în care a fost identificat peisajul ce reprezintă Mă-
năstirea Vatoped de la Muntele Athos. La biserica „Buna
Vestire”, imaginea înfăţişează, probabil, oraşul Iaşi. Ima-
ginea nu conţine, din păcate, clădiri ce ar putea fi identi-
ficate. Includerea imaginii în această lucrare ar putea
aduce clarificările necesare.
View of Jassy from Copou32
The picture is known to portray the courtyard of
Agia, that is, the city Police, located, it seems, on Păcurari
lane. The premises, reinforced with stone walls, resemble
the mansions of great boyars. There is an escort of
arnăuţi, Albanian soldiers on horseback, [Fig. 32] enter-
ing the gate, followed by a carriage which is transporting
an important guest (but who is missing from the picture).
On the right side we see the aga, the Chief Commander,
ciubucciu (chibouk keeper). The Western uniforms de-
picted might belong to the Local Militia, as the national
army was founded in September 1830. The painting also
portrays the house which accommodated general Mirco-
vici, deputy chairman of the Moldavian Divan. This was
the reason for ordering the painting.
*
During the first third of the 19th century many
works about Jassy were made by British, Austrian or Rus-
sian artists, such as J. Schüfrid, I. Clark, M. N. Vorobiev.
These constitute noteworthy visual evidence of the urban
developments occurred in the old Moldavian capital. We
are certainly not familiar with any local pictures that may
have preserved the image of the city from that era.
There is, nevertheless, in Jassy, a less famous pic-
ture which has not been studied until now and which
might be related to this period. The Annunciation Church
built by ban (governor) Ion Tăutu, preserved an interest-
ing cityscape painted on the balcony railing (cafas), so a
panoramic view, several meters wide. There is a similar
painting in Bărboi Church, which depicts the scenery of
Vatoped Monastery, from Mount Athos.
The Annunciation Church probably renders the
image of Jassy, without showing any identifiable build-
ings. The introduction of the image herein might bring
provide the necessary clarifications.
32
Maxim Nichivorovici Vorobiev, Vedere a Iaşului de la Copou, oil on can-
vas, 57 x 81.5 cm. Neither signed, nor dated (1830). Donation of the Russian
general Alex. Theodorovici Mircovici. The Art Museum of Jassy, inv. 117.
Georgeta Podoleanu, Iaşii în arta plastic, p. 21, no. 2.
 69

Fig. 21
Jakob Schufrid
Alaiul domnitorului Scarlat Callimachi în faţa Palatului Domnesc din Iaşi
Pictură pe un platou de porţelan, Viena
Semnat dreapta jos: „Schüfrid 1814”.
Colecţia familiei D. Callimachi, Bucureşti
 70

Fig. 22
Platoul pe care se păstrează imaginea Palatului Domnesc
pictată de Jacob Schüfrid
Pictură pe porţelan, Viena, 1814
Colecţia familiei D. Callimachi, Bucureşti
 71

Fig. 22a
Iosif Rasek, Proiect pentru înnoirea Palatului Ars. Faţada. Secţiune centrală (1846)
Arhivele Naţionale ale României (SANIC)
 72

Fig. 23
John Clarck, după Adam Neal
Vedere din Iaşi la 1818
Acvatinta, 20,6 x 27 cm
Inscripţie în cadru, sub imagine: A.N. del; I. Clark, sc.
Inscripţie sub cadru: Jassy. Published by Messrs. Longman, Hurst, Rees, Orme & Brown, Paternoster Row, 1818.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 25535
 73

Fig. 24
V. Droesse
Vedere din Iaşi
Litografie nedatată (c. 1820). După John Clarck, după Adam Neal, 16,5 x 13 cm
Inscripţie sub cadru: „Droesse fc.” ;„694. Iassy”; inscripţie deasupra cadrului, dreapta sus:„21”.
Arhivele Statului Iaşi, Colecţia Stampe şi fotografii
74

Fig. 25
Vederea Iaşului
Nedatată (c. 1800)
Din Zittau’sches monatliches Tage-Buch
Inscripţii în cadru, stânga sus Yassÿ;
dreapta jos V. Ehem (stemă
necunoscută).
N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie
istorică şi socială ilustrată, ed. II, Iaşi,
1913, p. 424.
Colecţia Ion Solcanu (Iaşi)
 75

Fig. 26
Vedere din Iaşi
Gravură, 89 x 140 mm
Inscripţia sub cadrul : JASSY.
Ex libris G. Sion
Imaginea conţine elemente din litografie. Semnată A.N. (del) şi I. Clark sc.
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/23 (a-d)
 76

Fig. 27
Jassy
După John Heaviside Clarck şi Adam Neal
Colecţia Valeriu Dornescu (Iaşi)
 77

Fig. 28
Jassy
După John Heaviside Clarck, şi Adam Neal
Acvaforte, colorată
Colecţia D. Grumăzescu (Iaşi)
 78

Fig. 29
Intrarea în Iaşi cu căruţa Poştei (1819)
John Heaviside Clark, după William MacMichael
Acvantină, 15,3 x 22,4 cm
Inscripţie în cadru, sub imagine: W.M. del; Jassy. Palace of Hospodar; I. Clark sculp. Inscripţie sub cadru: Moldavian
Post. Published by I. Murray, London, March 1819.
Publicată în W. MacMichael, Journay from Moscow to Contantinopol in the year 1817-1818, London, 1819.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 25535
 79

Fig. 30
John Heaviside Clark, după Adam Neale
Promenada Iaşului văzută din curtea Viceconsulatului Britanic (1819)
Acvantină, 15,3 x 22,4 cm
Inscripţie în cadru, sub imagine: W.M. del., I. Clark sculp. Inscripţie sub cadru: Public promenade of Jassy from the
Vice Consul’s Court. Published by I. Murray, London, March 1819.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. nr. 25536
 80

Fig. 31
Vederea Uliţei Ciubotăriei de la Palatul familiei Sturdza (1834)
Litografie originală ce aparţinea domnitorului Mihail D. Sturdza.
Inscripţie: 14. Vue de la Ville de Jassy (Moldavie) en 1834
Alexandru A.C. Sturdza, Règne de Michel Sturdza, prince régnant de Moldavie, 1834-1849, Paris, Plon, 1907, pl. 15.
 81

Fig. 32
Maxim Nichivorovici Worobieff
Vedere a Iaşului de la Copou. Curtea Agiei
ulei pe pânză, 81,8 x 57 cm
Nesemnat, nedatat (1830)
Donaţia generalul rus Alex. Theodorovici Mircovici
Muzeul de Artă din Iaşi, inv. 117
 82

Fig. 33
Maxim Nichivorovici Worobieff
Intrarea în Iaşi. Bariera Podului Verde
ulei pe pânză, 81,5 x 57 cm
Nesemnat, nedatat (c. 1830)
Donaţia generalul rus Alex. Theodorovici Mircovici
Muzeul de Artă din Iaşi, inv. 118
 83

Fig. 34
Oraşul IaŞi la 1836
Andreas Ziegler, Ansicht von Jassi, Hauptstadt in der Moldau
Gedr. b. J. Höfesich’s W-we, [f. a.]
Litografie colorată, 14,7 x 22 cm
N.B. O imagine asemănătoare este atribuită lui Geinger Péter Johann Népomuk
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/19
 84

Fig. 34a
Oraşul IaŞi la 1836 (detaliu)
Andreas Ziegler, Ansicht von Jassi, Hauptstadt in der Moldau
Gedr. b. J. Höfesich’s W-we, [f. a.]
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/19
 85
IV. Două imagini de Auguste Raffet
şi variantele lor (1837)
Denis-Auguste-Marie Raffet (1804-1870) a fost un
celebru desenator şi litograf francez, căruia i-au fost de-
dicate mai multe studii speciale, încă de la sfârşitul se-
colului al XIX-lea90. Printre acestea se află şi o contribuţie
românească, din 1894, datorată Mariei Bengescu, publi-
cată tot în capital Franţei91. Potrivit lui George Oprescu,
Raffet este cel mai important artist străin care s-a ocupat
de Ţările Române în secolul al XIX-lea92.
Artistul s-a născut la Paris, în 1804, ca fiu al lui
Claude-Marie Raffet, comerciant şi funcţionar de poştă.
Prin anul 1822 el a devenit discipolul lui Cabanel, un cu-
noscut decorator pe porţelan. În 1824 Raffet a fost admis
la École des Beaux-Arts din Elveţia. Aici el a devenit dis-
cipolul lui Charlet şi a lucrat în atelierul acestui maestru
până în 1829. Prietenul său, Rudder, l-a iniţiat în arta li-
tografiei, atât de folositoare mai târziu. În 1829 s-a mutat
în atelierul lui Gross, maestru care a avut o influenţă de-
cisivă asupra lui Raffet, dirijându-l spre pictura clasică.
În 1830 a fost admis la École des Beaux-Arts din Paris,
dar fără bursă, aşa că a concurat din nou în 183293.
90
Charles Blanc, Histoire des painters de toutes les écoles. Écoles française,
tome III, Paris, Jules Renouard, 1863, Appendice, p. 71; Armand Dayot, Raffet
et son œuvre... 100 compositions lithographiques: peintures à l’huile, aquarelles,
sépias et dessins inédits, [Paris], 1891, Quantin: Librairies-imprimeries reunites;
F. L’homme, Raffet, Paris, Librairie de l’Art, 1892, colecţia Les artistes célèbres;
Henri Béraldi, Raffet, peintre national, Paris, Librairie illustrée, 1892; Pierre La-
doué, Un peintre de l’épopée française: Raffet, 1946, Paris, A. Michel.
91
Maria Bengescu, Les calques des croquis de Raffet, pris au cours de son
voyage en Valachie et Moldavie, et conserveé au Cabinet des Estampes
(Paris), în revista „L’Art”, 1 februarie 1894. Articolul a fost reprodus şi în
„L’Independance Roumanie”, Bucureşti, 14 martie 1894; eadem, Mélanges
sur l’art français: Raffet, la Tour, Carpeaux, Gustave Moreau, Rançon, le
mobilier français du Ve siècle a fin du XVIIIe siècle, Paris, 1913.
92
G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Bu-
cureşti, Cultura Naţională, 1926, p. 36.
93
Cea mai recentă bio-bibliografie a lui Raffet a fost publicată în Călători
IV. Two pictures by Auguste Raffet
and their versions (1837)
Denis-Auguste-Marie Raffet (1804-1870) was a fa-
mous French drawer and lithography craftsman to whom
many special studies have been dedicated, ever since the end
of the 19th century1. These studies included a research paper
written by the Romanian Maria Bengescu, in 1894, pub-
lished in the capital of France2. According to George Oprescu,
Raffet is the most significant foreign artist who represented
the Romanian Principalities visually in the 19th century3.
The artist was born in Paris, in 1804, as the son of
Claude-Marie Raffet, a merchant and post-office clerk.
Around 1822 he became the disciple of Cabanel, a well-
known porcelain decorator. In 1824 Raffet was admitted to
École des Beaux-Arts from the Helvetic Republic and be-
came the pupil of Master Charlet, in whose workshop he
activated until 1829. His friend, Rudder, introduced him
into the art of lithography, fact which proved so useful later
on. In 1829 he moved to another workshop, belonging to
Master Gross, who had a crucial influence on Raffet, guid-
ing him towards classical painting. In 1830 he was ad-
mitted to École des Beaux-Arts din Paris, without a
scholarship, so he tried again in 18324.
1
Charles Blanc, Histoire des painters de toutes les écoles. Écoles française,
tome III, Paris, Jules Renouard, 1863, Appendice, p. 71; Armand Dayot, Raf-
fet et son œuvre... 100 compositions lithographiques: peintures à l’huile,
aquarelles, sépias et dessins inédits, [Paris], 1891, Quantin: Librairies-im-
primeries reunites; F. L’homme, Raffet, Paris, Librairie de l’Art, 1892, Les
artistes célèbres collection; Henri Béraldi, Raffet, peintre national, Paris, Li-
brairie illustrée, 1892; Pierre Ladoué, Un peintre de l’épopée française: Raf-
fet, 1946, Paris, A. Michel.
2
Maria Bengescu, Les calques des croquis de Raffet, pris au cours de son
voyage en Valachie et Moldavie, et conserveé au Cabinet des Estampes
(Paris), in „L’Art” journal, February 1st 1894. The article was reproduced in
„L’Independance Roumanie”, Bucharest, March 14th 1894; eadem, Mélanges
sur l’art français: Raffet, la Tour, Carpeaux, Gustave Moreau, Rançon, le
mobilier français du Ve siècle a fin du XVIIIe siècle, Paris, 1913.
3
G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Bu-
charest, National Culture, 1926, p. 36.
4
The most recent bio-bibliography of Raffet was published in Călători
 86
În acest timp, Raffet devenise un desenator foarte
solicitat de editori, fiind preferat pentru a ilustra scrieri
de Walter Scott, Chateaubriand sau Thiers (Histoire de la
Révolution Française). În afara comenzilor, Raffet con-
tinua să fie un pasionat pictor de bătălii, realizând cele-
brele: Bataillon sacré de Waterloo şi Nuit de cinq mai.
Raffet îşi câştigase celebritatea prin participarea la expe-
diţia în jurul lumii organizată din ordinul guvernului
francez, între anii 1826-1829, cu vasul „L’Astrolobe”, con-
dusă de Jules-Sébéstien-César Dumont d’Urville94.
Din 1837 Raffet a participat la expediţiile organi-
zate de prinţul Anatoli Demidov în Rusia şi Crimeea,
având misiunea de a schiţa diverse imagini pe întreg par-
cursul acestora. Plecarea din Paris a avut loc la 14 iunie
1837. Cu acest prilej expediţia a traversat Valahia, Mol-
dova şi Basarabia (iulie 1837), prilej pentru Raffet de a
realiza crochiuri şi acuarele cu subiecte româneşti. Pen-
tru Ţara Românească, s-a păstrat un mare număr de
imagini, cu o deosebită valoare documentară95. Membrii
expediţiei au poposit la Bucureşti în zilele de 13-16 iulie.
Din Moldova, imaginile sunt mult mai puţine, luate
de pe traseu, iar din Iaşi s-au păstrat doar două cadre; la
acestea se adaugă alte câteva imagini pitoreşti din Basa-
rabia, devenită gubernie rusească după 1812. Faima lui
Raffet ajunsese deja la Iaşi, înaintea artistului, prin pa-
ginile „Albinei Româneşti” şi a „Daciei Literare”. M. Ko-
gălniceanu arăta că din expediţia prinţului Demidoff
făcea parte şi vestitul zugrav francez Raffet, când vorbea
de notele de călătorie tipărite de Demidoff la Paris între
anii 1840-1842, ilustrate de acesta96. Tot aici Kogălni-
străini despre Ţările Române în secolul XIX, serie nouă, III, 2006, Editura
Academiei Române, Bucureşti, p. 681-682.
94
Despre această expediţie se publicase o informare la Iaşi, în „Albina Ro-
mânească”, VII, nr. 6, din 20 ianuarie 1835, p. 22.
95
Ioan C. Băcilă, Pictori francezi prin ţara noastră, Biblioteca „Astra”, Sibiu,
1923, p. 10-24 (Raffet); idem, Raffet (Denis-August-Marie), „Universul Li-
terar”, an XLII, nr. 29, 18 iulie 1826, (ştampilat 2 sept. 1926); G. Oprescu,
Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Bucureşti, Cultura
Naţională, 1926, 77 p. de text + album; V. Beneş, Bouquet, Raffet, Lancelot,
Desene privitoare la Principatele Române, extras din „Gazeta literară”, Cluj,
1934, 23 p .; Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. Arta documentaristă
în România secolului al XIX-lea, Editura Meridiane, Bucureşti, 1990, p. 92-
96 (Denis-Auguste-Marie Raffet).
96
Un fragment din notele de călătorie ale lui Demidoff a fost publicat de M.
During this period, Raffet started to be highly
sought-after by various editors, in order to illustrate the
writings of Walter Scott, Chateaubriand or Thiers (Histoire
de la Révolution Française). Besides the orders he received,
Raffet continued to be a passionate battle scene painter
and created: Bataillon sacré de Waterloo and Nuit de cinq
mai. Raffet also won popularity and fame by attending the
world-tour expedition led by Jules-Sébéstien-César Du-
mont d’Urville and organised by the French government be-
tween 1826 and 1829; the journey was made by a ship
called „L’Astrolobe”5.
Ever since 1837, Raffet started to take part in the
expeditions organised by Prince Anatoli Demidov to the
Russian Empire and Crimea, with the mission of sketching
various images throughout these trips. The departure from
Paris took place on June 14th 1837. The expedition
members crossed over Wallachia, Moldavia and Bessarabia
(July 1837), enabling Raffet to make sketches and water-
colours about Romanian topics. He left behind a significant
number of Wallachian landscape paintings, of notable his-
torical value6. The expedition stopped in Bucharest in July,
between the 13th and the 16th.
Fewer images have been preserved from the trip
through Moldavia and only two from Jassy, in addition to
several picturesque views of Bessarabia, which became a
Russian gubernie (province) after 1812. Raffet’s name was
known by the Jassy inhabitants prior to the artist’s arrival,
due to the articles and images published in „Albina
Românească” and „Dacia Literară”. M. Kogălniceanu empha-
sized the fact that Prince Demidoff’s expedition included the
famous French painter Raffet, when mentioning the travel
notes printed by Demidoff in Paris between 1840 and 1842
străini despre Ţările Române în secolul XIX, new series, III, 2006, Romanian
Academy publishing house, Bucharest, p. 681-682.
5
A report on this expedition was published in Jassy in „Albina Românească”,
VII, no. 6, dated January 20th 1835, p. 22.
6
Ioan C. Băcilă, Pictori francezi prin ţara noastră, „Astra” Library, Sibiu,
1923, p. 10-24 (Raffet); idem, Raffet (Denis-August-Marie), „Universul Lit-
erar”, year XLII, no. 29, July 18th 1826, (sealed September 2nd 1926); G.
Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Buchar-
est, National Culture, 1926, 77 p. text + album; V. Beneş, Bouquet, Raffet,
Lancelot, Desene privitoare la Principatele Române, reprint from „Gazeta
literară”, Cluj, 1934, 23 p.; Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. Arta
documentaristă în România secolului al XIX-lea, Meridiane publishing house,
Bucharest, 1990, p. 92-96 (Denis-Auguste-Marie Raffet).
 87
ceanu mai adaugă că Raffet „este cel dintâi zugrav de ta-
lent care au însemnat perspectivele şi costumele noastre
atât de măreţe, atât de pitoreşti”. „Albina Românească”
din 11 iulie 1837 (stil vechi) a publicat o ştire cu privire
la vizita membrilor expediţiei în capitala Moldovei la Aca-
demia Mihăileană şi la Cabinetul de Istorie Naturală, ară-
tându-şi „a lor mulţămire pentru rânduiala ce au găsit şi
pentru câteva obiecte rare ce cuprinde acel cabinet”97. În
cadrul solemn, toţi membri expediţiei ştiinţifice au fost
cooptaţi ca membri ai Societăţii de Medici şi Naturalişti
din Iaşi. În arhiva veche a acestei instituţii se păstrează
condica membrilor, între care, la nr. 242 este trecut
„Denis August Marie Raffet, Paris”.
Despre şederea lui Raffet în capitala Moldovei a pu-
blicat un articol deosebit de interesant, în 1973, Gheorghe
Ungureanu, directorul Arhivelor Statului din Iaşi98. Acesta
nota: „cât a stat în Iaşi, ca peste tot locul pe unde a călă-
torit, Raffet a fost un neobosit desenator. Tot ce i se părea
deosebit şi care ulterior ar fi putut fi folosit într-o compo-
ziţie de ansamblu, aşternea pe hârtie cu acel ochi de ob-
servator dublat de un poet, spirit deschis şi mână sigură,
cum este apreciat în volumul Guide de l’amateur de l’es-
tampes”. Cu toate acestea, din Iaşi s-au păstrat doar două
imagini, desenate în primele două zile de la sosire. Or,
membrii expediţiei din care făcea parte Raffet au poposit
în capitala Moldovei cinci zile: 19-23 iulie 1837. Putem
presupune că artistul a mai schiţat şi alte imagini, în ur-
mătoarele trei zile, dar care nu au mai ajuns până la noi.
Întors la Paris, Anatole de Demidoff a publicat, pe
lângă volumele cu note, şi un album intitulat Voyage
dans la Russie méridionnale et la Crimée, par la Hongrie,
la Valachie et la Moldavie, Paris, 1840, ediţie ilustrată cu
64 desene de Raffet99, căreia îi urmă o altă ediţie, în 1854,
Kogălniceanu în primul număr al „Daciei Literare”, din 1840 (o afirmaţie din
acel text a dus chiar la interzicerea revistei).
97
Societatea Medico-Naturalistă şi Muzeul Istorico-Natural din Iaşi (1830-
1919). Documente, scripte şi amintiri, culese şi comentate de N.A. Bogdan,
Iaşi, 1919, p. 32-33. O ştire privitoare la trecerea prin Iaşi a expediţiei conduse
de Anatol Demidoff al fost publicată de Gh. Asachi în „Albina Românească”
VIII, nr. 71, din 9 septembrie 1837, p. 297.
98
Gh. Ungureanu, Iaşii în opera lui Raffet, în „Cronica”, Iaşi, 20. 04. 1973.
(cu cele două gravuri reproduse).
99
Anatolii Demidov, André Durand, Denis Auguste Marie Raffet: Voyage pit-
and illustrated by the foregoing artist7. Kogălniceanu also
added that Raffet „is the first talented painter who painted
our magnificent costumes and landscapes.”.
„Albina Românească”, dated July 11th 1837 (as per
the old calendar), published a column regarding the visit
of the expedition members to Jassy, more precisely, to
Mihăileanu Academy and the Natural History Cabinet, em-
phasizing „their delight for the orderliness they found there,
as well as for the rare items included in the Cabinet collec-
tions.” 8 All the participants in the scientific expedition were
officially appointed members of the Doctors and Natural
Historians Association in Jassy. The archives of this insti-
tution still preserve the records of the respective nomina-
tion, mentioning, among the members, no. 242 - „Denis
August Marie Raffet, Paris”.
A particularly interesting article about Raffet’s stay in
our city was published in 1973 by Gheorghe Ungureanu, the
director of the State Archives in Jassy9. He accounted that:
„during his stay in Jassy, as well as throughout the entire
journey, Raffet was a tireless artist, who made sketches of
anything that looked special and that could later be used for
a genre painting. He would draw beautifully, owing to his
keen eye, doubled by his poetic spirit, open-mindedness and
steady hand, qualities he is praised for in the volume Guide
de l’amateur de l’estampes”.
Nevertheless, only two pictures about Jassy, drawn
during the first two days after his arrival, have been pre-
served. The expedition members stopped in Jassy for five
days, July 19th – 23rd 1837, hence, we may assume the art-
ist made other sketches, during the following three days,
which were then lost.
Upon returning to Paris, Anatole de Demidoff pub-
lished his travel notes, along with an album entitled Voyage
dans la Russie méridionnale et la Crimée, par la Hongrie, la
Valachie et la Moldavie, Paris, 1840, edition which con-
7
A fragment of Demidoff’s travel notes was published by M. Kogălniceanu
in the first issue of „Dacia Literara”, 1840 (a comment included in the text
actually led to the prohibition of the journal).
8
Societatea Medico-Naturalistă şi Muzeul Istorico-Natural din Iaşi (1830-
1919). Documente, scripte şi amintiri, gathered and commented by N.A. Bog-
dan, Jassy, 1919, p. 32-33. A piece of news regarding the expedition led by
Anatol Demidoff and their transit through Jassy was published by Gh. Asachi
in „Albina Românească” VIII, no. 71, dated September 9th 1837, p. 297.
9
Gh. Ungureanu, Iaşii în opera lui Raffet, in „Cronica”, Jassy, 20. 04. 1973
(including the two duplicated engravings).
 88
cu câteva stampe în culori şi o a treia ediţie în 1856. Cu
privire la acest album Grand Dictionnaire universelle du
XIX-le siècle, scrie următoarele: „Aici vom întâlni multă
culoare locală şi fineţea incomparabilă a sentimentului
care se întâlnesc în cele mai mici crochiuri”100. Ioan C.
Băcilă înregistrează 12 ediţii ale acestei lucrări de succes,
publicate în diverse limbi şi cu un număr variabil de ilus-
traţii. Autorul oferă descrieri succinte ale acestor tipări-
turi101. La 8 octombrie 2010, la Bibliotecii Academiei
Române a fost vernisată expoziţia Expediţia Demidoff prin
Ţările Române spre Crimeea şi sudul Rusiei 1837, sub co-
ordonarea doamnei Cătălina  Macovei, şef al Cabinetului
de stampe. Cu acest prilej au fost expuse numeroase va-
riante ale desenelor şi litografiilor lui Raffet, păstrate în
bogata colecţie a Academiei Române.
În anul 1870, câteva luni după moarte, toate dese-
nele, toate studiile atelierului său au fost vândute la lici-
taţie, multe ajungând şi la buchiniştii de pe malurile Senei.
Ulterior Biblioteca Naţională din Paris a făcut tot posibilul
pentru a achiziţiona aceste valori. Astăzi se găsesc la Bi-
blioteca Naţională din Paris, într-un fond special. G.
Oprescu scria că „Raffet avea obiceiul să păstreze un de-
calc făcut de el, de soţia sa sau de vreunul din copii, după
cele mai multe din desenuri; şi aceste decalcuri, cari din
punct de vedere documentar, dacă nu şi artistic, au
aproape aceeaşi valoare ca originalele, şi se găsesc păstrate
la Biblioteca Naţională din Paris. Calcurile originale au fost
dăruite de doamna Raffet şi de Raffet fiul, multă vreme
funcţionat în departamentul stampelor din acea biblio-
tecă102. Prin 1923, George Oprescu a obţinut fotocopierea
acestor calcuri, depunând fotocopiile la Biblioteca Acade-
miei din Bucureşti. Câteva pagini inedite dintr-un caiet de
schiţe a lui Raffet se află la muzeul Kalinderu din Bucu-
reşti. Tot în acest muzeu se mai află aproximativ şaptezeci
de desene din cele luate de Raffet la noi în ţară103.
toresque et archéologique en Russie par le Hâvre, Hambourg, Lubeck, Saint-
Petersbourg, Moscou, Nijni-Novgorod, Yaroslaw et Kasan, exécutée en 1839
sous la direction de M. Anatole de Démidoff. Paris, Gihaut frères, [1840-1848]
100
Gh. Ungureanu, Iaşii în opera lui Raffet, în „Cronica”, Iaşi, 20. 04. 1973.
101
Ioan C. Băcilă, Pictori francezi prin ţara noastră, p. 11-24.
102
G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX),
Bucureşti, Cultura Naţională, 1926, p. 44-45.
tained 64 illustrations by Raffet10; subsequently, in 1854,
another edition was printed, this time with several colour
engravings, followed by a third edition, in 1856. Grand Dic-
tionnaire universelle du XIX-le siècle mentions the following
about this album: „the album contains much local colour and
an unparalleled subtlety of feeling, which can be found even
in the tiniest sketches”11.
Ioan C. Băcilă mentions 12 editions of this success-
ful album, published in many foreign languages and in-
cluding a variable number of illustrations. The author
provides brief descriptions of the publications12. On Oc-
tober 8th 2010, the Romanian Academy Library celebrated
the opening of the exhibition called Expediţia Demidoff prin
Ţările Române spre Crimeea şi sudul Rusiei 1837 (The
Demidoff expedition transiting Wallachia, on the way to
Crimea and the southern regions of the Russian Empire),
under the coordination of Mrs Cătălina  Macovei, head of
the Engravings Cabinet. On this occasion, many versions
of the drawings and lithographies created by Raffet and
stored in the valuable collection of the Romanian Academy
were exposed to the general public.
In 1870, a few months after Raffet’s death, all his
drawings and sketches found in his workshop were sold in
an auction and many fell into the hands of the so-called
buchinişti (antiquaries) who used to sell their merchandise
on the shores of the Seine River. Afterwards, the National
Library from Paris did its best to try and acquire all these
valuable assets, hence today they can be found in the said
library, stored in special fund. G. Oprescu wrote: „Raffet
was in the habit of keeping a tracing paper made by him,
his wife or one of his children, as a copy of the respective
drawings; these transfer papers, which are almost as valu-
able as the original pictures, from a historical and even an
artistic perspective, are being stored by the National Library
in Paris. The papers were donated by Mrs Raffet and her
son who, for a long time, worked as a clerk for the Engrav-
ings department within the Library).”13
10
Anatolii Demidov, André Durand,, Denis Auguste Marie Raffet: Voyage pit-
toresque et archéologique en Russie par le Hâvre, Hambourg, Lubeck, Saint-
Petersbourg, Moscou, Nijni-Novgorod, Yaroslaw et Kasan, exécutée en 1839
sous la direction de M. Anatole de Démidoff. Paris, Gihaut frères, [1840-1848]
11
Gh. Ungureanu, Iaşii în opera lui Raffet, in „Cronica”, Jassy, 20. 04. 1973.
12
Ioan C. Băcilă, Pictori francezi prin ţara noastră, p. 11-24.
13
G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Bu-
 89
Navigând pe Dunăre, expediţia prinţului Demidoff
a ajuns în Valahia. În această provincie dunăreană, Raf-
fet a poposit suficient de mult pentru a realiza zeci de
desene, păstrate, în mare parte, până astăzi. La Bucu-
reşti, Raffet, împreună cu şapte membri ai expediţiei, a
fost găzduit la hanul Andronache, pe 30 iunie 1842.
* Coming by ship on the Danube River, the expedition
Membrii expediţiei conduse de prinţul Demidov au
ajuns la Iaşi în ziua de 7/19 iulie. În monumentala lu-
crare publicată la 1840, prinţul Demidoff realizează o de-
taliată descriere a Iaşilor, pe care o redăm în traducerea
contemporană, a lui M. Kogălniceanu104. Oaspeţii au fost
încartiruiţi la hotelul „St. Petersburg” în casele mari de pe
strada Goliei, astăzi casa Callimachi din strada Cuza Vodă
nr. 41, colţ cu Vovidenia. Proprietarul acestei case era
prinţul Alecu Callimachi, fiul lui Scarlat Callimachi, fost
aspirant la tronul Moldovei105. Acesta a urmat o carieră
diplomatică în serviciul Imperiului Otoman, fiind amba-
sador la Londra (1848) şi Paris (1849), iar apoi la Viena
(1855). El s-a retras apoi la Paris, unde a trăit până în
1879. Pe la 1837, clădirea vornicului Alecu Callimachi era
închiriată lui Konrad Regensburg, proprietarul firmei ho-
teliere „St. Petersburg” un personaj foarte pitoresc al epo-
cii. În lucrarea în care a fost publicată litografia, prinţul
Demidov a lăsat chiar şi o descriere a acestui hotel, cu
toate peripeţiile care au însoţit această şedere106. Din ne-
fericire, expediţia prinţului Demidoff a făcut doar un scurt
popas la Iaşi, unde a prins o vreme ploioasă. Din această
cauză, Raffet nu a avut condiţii pentru a face prea multe
desene, s-au păstrat doar două asemenea imagini.
103
Ibidem, p. 43.
104
M. Kogălniceanu, D.A. Demidoff în Moldavia, în „Dacia Literară”, Iaşi,
I, 1840, studiu introductiv şi ediţie de Maria Platon, Bucureşti, Editura Mi-
nerva, 1972, p. 429. Ce mai recentă ediţie a acestui textul a fost publicată în
Călători străini despre Ţările Române în secolul XIX, serie nouă, III, 2006,
Editura Academiei Române, Bucureşti, p. 652-656.
105
Uliţele, casele şi dughenele capitalei Iaşi. 1853, ed. Georgeta Crăciun şi
Adrian Pricop, Iaşi, Ed. Noël, 2000, p. 16. Proprietatea Callimachi era înca-
drată, la nr. 74, de cea a logofătului Alecu Balş (Filarmonica de astăzi), iar la
nr. 76 de Mănăstirea Goliei.
106
O călătorie în Rusia de Miazăzi şi Crimeea, prin Ungaria, Valachia şi
Moldova, trad. De V. Ghibaldan, Bucureşti, Ed. Alcalay & Co., f.a., p. 86-
87, 89.
In 1923, George Oprescu obtained the photocopies of
these tracing papers and brought them to the Academy Li-
brary in Bucharest. Several unedited pages from one of Raf-
fet’s sketch notebook can still be seen at the Kalinderu
Museum in Bucharest. This museum also contains approxi-
mately seventy drawings made by Raffet in our country14.
led by Prince Demidoff arrived in Wallachia. On June 30th
1842, Raffet, together with seven other expedition
members, were housed in Bucharest, at Andronache Inn.
Raffet stopped here long enough to make tens of sketches,
most of which have survived until the present.
*
The members of the delegation led by Prince Demidov
came to Jassy on July 7th/19th. The prince gave a thorough
account of the city in his lengthy paper published in 1840,
translated subsequently by M. Kogălniceanu15. The guests
were accommodated at „St. Petersburg” hotel, in the large
building on Golia Street, currently the Callimachi Villa, on
Cuza Vodă Street, at no. 41, just next to Vovidenia. The
owner of this building was Prince Alecu Callimachi, the son
of Scarlat Callimachi, former aspirant to the Moldavian
throne16. He followed a diplomatic career in the service of the
Ottoman Empire, and was appointed ambassador to London
(1848), Paris (1849) and Vienna (1855). He ultimately retired
and remained in Paris until his death, occurred in 1879. In
1837, the building belonging to vornic (high official) Alecu
Callimachi was rented to Konrad Regensburg, owner of the
hotel chain „St. Petersburg”, a very colourful character of
those times. The paper containing the lithography refers to
this hotel; Prince Demidov also enumerated the adventures
leading to this sojourn17. Unfortunately, the delegation
charest, National Culture, 1926, p. 44-45.
14
Ibidem, p. 43.
15
M. Kogălniceanu, D.A. Demidoff în Moldavia, in „Dacia Literară”, Jassy,
I, 1840, introductory study and edition by Maria Platon, Bucharest, Minerva
publishing house, 1972, p. 429. The most recent edition of the text was pub-
lished in Călători străini despre Ţările Române în secolul XIX, new series,
III, 2006, Romanian Academy publishing house, Bucharest, p. 652-656.
16
Uliţele, casele şi dughenele capitalei Iaşi. 1853, ed. Georgeta Crăciun and
Adrian Pricop, Jassy, Ed. Noël, 2000, p. 16. The Callimachi property was
marked off, at no. 74, by the estate of logofăt (Chancellor) Alecu Balş (today’s
Philharmonic), and by Golia Monastery, at no. 76.
17
O călătorie în Rusia de Miazăzi şi Crimeea, prin Ungaria, Valachia şi Mol-
dova, translated by V. Ghibaldan, Bucharest, Alcalay & Co. publishing house,
 90
Vedere din balconul Hotelului Saint Petersburg
(19 iulie 1937). Una din schiţele lui Raffet ilustrează pa-
norama capitalei Moldovei surprinsă din balconul Hote-
lului St. Petersburg. Este o imagine remarcabilă, care a
fost reprodusă, de-a lungul vremii, sub diferite forme.
Ograda stabilimentului, împrejmuită de un gard făcut, se
pare, din împletitură de nuiele, seamănă mai curând cu
aceea a unui han decât cu curtea unui hotel modern. Se
pot vedea trei soldaţi de cavalerie (lăncieri) şi o căruţă des-
hămată, având caii lăsaţi liberi pe lângă ea. În colţ, ieşirea
spre uliţa Goliei, este străjuită de un fel de „gheretă” a
portarului, construită din paiantă. Poate fi sesizat un
contrast între imaginea curţii, schiţate de Raffet şi inte-
riorul hotelului, descris de Demidov.
Vederea Iaşului de la Hoteul St. Petersburg este o
litografie imprimată la Paris după crochiul executat de
Raffet la Iaşi în 19 iulie 1837107. Litografia a fost realizată
de acelaşi autor (semnată „Raffet 1840”), ceea ce o face
deosebit de fidelă, deci, cu o valoare documentară sporită.
[fig. 34] În ediţia a doua a lucrării lui Demidov, impri-
mată în 1854, sunt semnalate şi câteva planşe litografiate
color. Printre acestea nu se află imagine privitoare la
spaţiul românesc. Există, totuşi, un exemplar colorat de
mână a Vederii Iaşului de la Hoteul St. Petersburg, aflat
în colecţia Muzeului de Artă din Iaşi108. [Fig. 35] Planşa
alb-negru provine din prima ediţie a cărţii lui Demidov,
cea din 1840, şi a fost colorată la solicitarea unui posesor
moldovean, direct legat de Iaşi şi de această imagine. Cre-
dem că această planşă policromă este un unicat.
În prim planul imaginii se află ograda hanului, cu
gardul său de nuiele împletite. Se vede uliţa Goliei cu mo-
destele dughene negustoreşti şi un felinar de iluminat.
107
Inscripii litografiate sub cadru, centru: Vue de Yassy, prise du balcon de
l’hotel de St. Petersburg (Moldavie), stânga: Paris Ernest Bourdin, Editeur,
rue de Seine, 51; dreapta jos: Imprimè par Auguste Bry, r. du Bac, 114, Paris.
108
Vederea Iașului de la Hoteul St. Petersburg (1837), Muzeul de Artă Iași,
litografie colorată, 21,6 x 35,cm; semnat și datat în cadru: Raffet, 1840. In-
scripii litografiate sub cadru, centru: Vue de Iassy, prise du balcon de l’hotel
de St. Petersburg (Moldavie), 19 juillet 1837; stânga: Chez Gihaut frères édi-
teurs, Bulevard des Italiens, 5; dreapta jos: Imprimè par Auguste Bry, rue Fa-
vart, 8.
stopped briefly in Jassy and only caught rainy weather. For
this reason, Raffet did not have the proper conditions to
make more sketches and just two have been kept.
View from the balcony of Saint Peterburg Hotel,
July 19th 1937
One of Raffet’s sketches illustrates the panorama of
the Moldavian capital, seen from the balcony of St. Petersburg
hotel; this is a remarkable sight, which has been replicated
differently throughout the time. The establishment courtyard,
surrounded by what seems to be a wattle, resembles rather
the yard of an inn, then that of a modern hotel. We can see
three lăncieri (cavalry lance officers) and an unhooked car-
riage, with the horses standing loose next to it. In the corner
of the painting the exit to Golia is guarded by some sort of
sentry box, made of timber. There is an obvious contrast be-
tween the image of the court rendered by Raffet and the hotel
interiors described by Demidov.
View of Jassy from St. Petersburg Hotel is a lith-
ography printed in Paris, based on the sketch made by Raffet
in Jassy, on July 19th 183718. The lithography was created
by the same artist (and signed „Raffet 1840”), which makes
it extremely precise and historically valuable. [fig. 34] The
second edition of Demidov’s account, printed in 1854, in-
cludes a few colour lithographies, without comprising any
images of the Romanian territories. There is, however, a
manually coloured copy of Vederea Iaşului de la Hoteul St.
Petersburg (View of Jassy from St. Petersburg Hotel), in-
cluded in the collection of the Jassy Art Museum19. [Fig. 35]
The black and white plate comes from the first edition of
Demidov’s 1840 book and was coloured at the request of a
Moldavian owner, directly connected to Jassy and this pic-
ture. We believe this multicolour plate is one of a kind.
f.a., p. 86-87, 89.
18
Inscriptions engraved below the framework, in the centre: Vue de Yassy,
prise du balcon de l’hotel de St. Petersburg (Moldavie), left side: Paris Ernest
Bourdin, Editeur, rue de Seine, 51; bottom right: Imprimè par Auguste Bry,
r. du Bac, 114, Paris.
19
Vederea Iașului de la Hoteul St. Petersburg (1837), Jassy Art Museum,
colour lithography, 21.6 x 35 cm; signed and dated: Raffet, 1840. Inscriptions
lithographed beneath the framework, in the centre: Vue de Iassy, prise du bal-
con de l’hotel de St. Petersburg (Moldavie), 19 juillet 1837; left side: Chez
Gihaut frères éditeurs, Bulevard des Italiens, 5; bottom right: Imprimè par
Auguste Bry, rue Favart, 8.
 91
Ieşind din ograda Hotelului St. Petersburg, se putea urma
strada din stânga imaginii, Uliţa Armenească, ce ducea
pe lângă biserica armenească Sf. Maria şi biserica Sf.
Sava, drept la Uliţa Podului Vechi (str. Costache Negri).
Această veche uliţă podită cu bârne din lemn mergea pa-
ralel cu uliţa Goliei din prim-planul imaginii, oprindu-se
în dreptul porţii mănăstirii Trei Ierarhi, sub ceasornicul
acesteia. Catargul ce domină centrul imaginii aparţinea
unei clădiri din Fundacul Armenesc, care găzduia Con-
sulatul Elen. În centrul imaginii, în dreptul catargului,
poate fi identificată biserica Sf. Nicolae Domnesc, în ve-
chea sa înfăţişare: extinderea, cu cele două altare supli-
mentare şi turnul-clopotniţă de pe poartă. În spatele
acestei biserici, se distinge, cu dificultate, Palatul Dom-
nesc construit de Al. Moruzi (1803-1806) şi ars în marele
incendiu de la 1827 (pe locul Palatului Culturii de astăzi).
În dreapta imaginii, se observă mănăstirea Trei Ierarhi şi
turnul cu ceas de pe poarta sa, iar alături, biserica cato-
lică. În depărtare, pe deal, Mănăstirea Cetăţuia.
* right side we notice The Three Holy Hierarchs Monastery,
Andrei Corbea s-a oprit, în mod deosebit, asupra
acestei imagini, pentru a ilustra una din teoriile sale: „Din
balconul hotelului St. Petersburg din Iaşi, unde locuia,
se putea vedea o panoramă a oraşului. Nu era Raffet
omul care să scape acest prilej. Şi totuşi ar fi imposibil
pentru acest îndrăgostit de detaliu (...) să ne dea o ade-
vărată pictură de ansamblu, o reală perspectivă a Iaşilor.
Şi într-adevăr, deşi în depărtări se pot distinge nume-
roase clădiri... privirea este nevoită să renunţe repede la
explorarea acestui plan îndepărtat, destul de vag redat,
fiind oprit brusc de gardul întunecat şi de cele câteva că-
suţe de vis-à-vis de hotel. Or, înaintea gardului se găseşte
cu adevărat ceea ce l-a interesat pe ilustrator: o căruţă,
câţiva cai, un călăreţ, mereu deci detaliul, particularul109.
„Atunci când totuşi îşi propune să ilustreze un ansamblu,
(...) imaginea are ceva haotic, indescifrabil, şi pentru a o
gusta e necesar să te apropii de ea pentru a o examina în
detalii”110. Într-adevăr, panorama are o întreagă supra-
punere de planuri, care lasă vederea oraşului într-un
109
Andrei Corbea, De la portulan la vederea turistică. Ilustratori străini şi
realităţi româneşti în secolele XVIII-XIX, Bucureşti, Editura Sport-Turism,
1977, p. 84-85.
110
Ibidem, p. 85.
The picture foreground displays the inn courtyard,
surrounded by a wattle. We notice Golia lane, with its mod-
est merchant shops, and a street lamp. Coming from the
courtyard of St. Petersburg Hotel, one would take the street
on the left side of the picture, called Armenească lane, which
passed by St. Maria Armenian Church and St. Sava Church,
straight to the Old Bridge lane (Costache Negri street). This
ancient alley, paved with timber planks, paralleled Golia
lane, from the image close-up, and stopped in front of the
gate of The Three Holy Hierarchs Monastery, under its clock
tower. The flagpole dominating the centre of the picture be-
longed to a building on the Armenian by-street, which used
to shelter the Hellenic Consulate. In the centre of the image,
right in front of the flagpole, we can identify St. Nicholas
Princely Church, as it used to look like in the old days: with
two additional altars and a spire. Behind this church we
barely manage to see the shape of the Princely Palace built
by Al. Moruzi (1803-1806) and burnt down in the great fire
of 1827 (on the site of the present Culture Palace). On the
with the clock tower, and next to it the Catholic Church. In
the distance we see Cetăţuia Monastery.
*
Andrei Corbea described this picture in detail, in
order to illustrate one for his theories: „From the balcony of
St. Petersburg Hotel in Jassy, where he lodged, he could see
the entire city panorama and Raffet was not the person to let
this occasion go. Still, it would have been impossible for this
artist, so keen on details (...) to leave us a genuine ensemble
view, an authentic perspective of Jassy. And, indeed, al-
though there are several buildings distinguishable in the dis-
tance...the viewer’s sight cannot wander too much in the
remote plan, quite vaguely rendered, as it is obstructed by
the dark yard fence and the few houses scattered across the
hotel. We can infer what really captured the illustrator’s at-
tention: there is a carriage, some horses and a horseman
standing in front of the cart - so always the detail, the par-
ticular.” 20. „When he intends to illustrate an assembly, (...)
the picture is chaotic, undecipherable and needs the viewer
to approach it in order to be able to examine all its details.” 21
20
Andrei Corbea, De la portulan la vederea turistică. Ilustratori străini şi
realităţi româneşti în secolele XVIII-XIX, Bucharest, Sports-Tourism pub-
lishing house, 1977, p. 84-85.
21
Ibidem, p. 85.
 92
plan prea îndepărtat, unde ocupă un spaţiu minor din
suprafaţa întregii lucrări. Oraşul nu rămâne însă ca un
decor redat cu aproximaţie, cu lejeritate, clădirile sale mai
importante fiind redate foarte exact de artist.
Între calcurile după desenele lui Raffet păstrate la
Biblioteca Naţională din Paris, semnalate încă din vechiul
studiu al Mariei Bengescu (1894), este şi cel reprezentând
Vederea oraşului Iaşi luată din balconul hotelului St. Pe-
tersburg. [Fig. 36a, b] Ioan Băcilă arăta că este aceeaşi
imagine care a apărut în litografie, însă la o scară mai
mare. Lipseşte imaginea din prim-plan, aceea a ogrăzii
Hotelului Petersburg, fiind aduse în faţă cele câteva mo-
deste dughene din Uliţa Goliei. Monumentele şi casele im-
portante din Iaşi sunt numerotate, iar note scrise cu
creionul dau explicaţia cifrelor. Lista exactă a monumen-
telor semnalate la vederea Iaşilor sunt: 1. Biserica ar-
meană; 2. Biserica Sf. Sava; 3. Mănăstirea Cetăţuia; 4.
Catargul pavilionului consulatului grecesc; 6. „Vechiul
palat al domnitorului Moruzi, ars în 1827”; 7. Casa lui
Grigore Ghika; 8. Turnul porţii Trei Ierarhilor; 9. Biserica
Trei Ierarhi; 10. Mănăstirea Galata; 11. „Biserica catolică
germană”; 12. Clădirea Domnului Ipsilanti; 13. Casa Ro-
setti-Rosnovanu, „cel mai bogat boier din Moldova”; 14.
„Biserica nouă în construcţie”111. Aceasta nu era alta
decât noua catedrală mitropolitană, înainte de înălţarea
celor patru turle.
Acesta nu este crochiul original, făcut de Raffet la
Iaşi, în 1837, ci un decalc după acea imagine, realizată
mai târziu de artist sau de unul dintre membrii familiei
sale. Imaginea nu se află printre fotocopiile depuse de G.
Oprescu la Biblioteca Academiei Române112.
Vedere de la biserica Trei Ierarhi (20 iulie 1837).
Cealaltă litografie realizată după desenul făcut de Raffet la
Iaşi surprinde o ceremonie din curtea mănăstirii Trei Ie-
rarhi113. [Fig. 38] Desenul a fost făcut după vizita membri-
111
Ioan C. Băcilă, Pictori francezi prin ţara noastră (1828-1856), Sibiu, Ed.
Asociaţiunii, 1923, p. 23.
112
Yassy, 19 juillet 1837, crochiu în tuş, în două planşe. Bibliothèque Natio-
nale de France, Paris, A. Raffet - Croquis, schie et calques, 1837, cota: 71 C
48292 şi 71 C 48293. Suntem îndatoraţi domnului Radu Negrescu-Suţu pen-
tru obţinerea acestei imagini, din primă sursă.
113
Biserica Trei Ierarhi şi turnul, litografie, 23,3 x 28,5 cm, semnat și datat
Indeed, the panorama is composed of an overlapping
of plans, leaving a remote perspective of the city which,
thus, occupies only a minor part of the entire picture. The
town is not, though, merely a set scene represented lightly,
as its most important buildings are very accurately ren-
dered by the artist.
Amongst the tracing papers made after Raffet’s
drawings, preserved at the National Library in Paris and
mentioned in the account written by Maria Bengescu (as
early as 1894), there is the paper representing Vederea
oraşului Iaşi luată din balconul hotelului St. Petersburg
(View of Jassy from the balcony of St. Petersburg Hotel).
[Fig. 36a, b] Ioan Băcilă pointed out that this is the same
image that was rendered in the lithography, save that the
scale was bigger. The close-up depiction of Petersburg
Hotel courtyard is missing and, instead, the drawing dis-
plays some modest shops on Golia lane. The key houses
and monuments are numbered and there are annotations
in pencil which provide explanations for each number. The
exact list of the monuments comprises: 1. The Armenian
Church; 2. St. Sava Church; 3. Cetăţuia Monastery; 4. The
Greek Consulate pavilion flagpole; 6. „Vechiul palat al dom-
nitorului Moruzi, ars în 1827” (T: The old Palace of Prince
Moruzi, burnt in 1827); 7. Grigore Ghika’s house; 8. The
gate tower of The Three Holy Hierarchs Church; 9. The
Three Holy Hierarchs Church; 10. Galata Monastery; 11.
„Biserica catolică germană” (T: The German Catholic
Church); 12. Prince Ipsilanti’s building; 13. The house
owned by Rosetti-Rosnovanu, „the wealthiest boyar in Mol-
davia”; 14. „The new church under construction.” 22 This
was, actually, the new metropolitan cathedral, prior to the
erection of its four towers.
This is not the original sketch made by Raffet in
Jassy in 1837, but a transfer paper drawn after that image
at a later stage, either by the artist or by one of his family
members. The picture is not included amongst the blue-
print drawings brought by G. Oprescu to the Romanian
Academy Library23.
22
Ioan C. Băcilă, Pictori francezi prin ţara noastră (1828-1856), Sibiu,
Asociaţiunii publishing house, 1923, p. 23.
23
Yassy, 19 juillet 1837, ink sketch, two pictures. Bibliothèque Nationale de
France, Paris, A. Raffet - Croquis, schie et calques, 1837, quotation: 71 C
48292 şi 71 C 48293. We are indebted to Radu Negrescu-Suţu for this image,
obtained from the original source.
 93
lor expediţiei la palatul domnitorului Mihail Sturdza, ac-
tualul sediu al Facultăţii de Teologie Ortodoxă. Deşi dese-
natorul era atât de preocupat de detalii, de data aceasta nu
a simţit nevoia să reproducă „arabescurile” care acoperă în
întregime faţadele de piatră ale bisericii Trei Ierarhi. Data
de 20 iulie era o de sărbătoare, ziua de Sf. Ilie, aducătorul
de ploaie. Aceasta este ceremonia întâlnită de desenator.
La Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Ro-
mâne se păstrează un desen în creion al acestei imagini,
cu anumite diferenţe faţă de varianta litografiată114. Acesta
nu este un decalc, ci chiar un desen original făcut de Raffet
la 1837, care a stat la baza realizării litografiei cunoscute.
Pe planşă este imprimat: Raffet (San Donato). Principe de
Donato a fost Anatol Demidov, iar acesta este un indiciu
că desenul a făcut parte din colecţia acestuia, scoasă la
vânzare în 1870, după decesul proprietarului. [Fig. 39]
Desenul lui Raffet privitor la biserica Trei Ierarhi
îşi are corespondentul în textul prinţului Demidov, din
cuprinsul aceluiaşi volum115. În capitala Moldovei se află
„o biserică elegantă, monument prea curios pentru ca un
drumeţ să-l poată trece cu vederea. Biserica este încon-
jurată, de o ogradă mare de zid, altădată întărită şi închi-
nată la trei sfinţi: Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi
Grigorie Teologul. Biserica este zidită din pietre frumoase,
două turnuri rădicate o acoperă. Suprafaţa întreagă a zi-
dire este acoperită cu arabescuri de o varietate minunată,
săpate en relief pe fieştecare lespede de piatră; ferestrele
sale strâmte nu lasă ca să răzbată înlăuntru decât o
litografiat dreapta jos, în cadru:Raffet 1840. Inscripii litografiate sub cadru,
centru: Eglise et tour des Trois Saints. Iassy (Moldavie); stânga: Paris Ernest
Bourdin, Editeur, rue de Seine, 51; dreapta jos: Imprimè par Auguste Bry, r.
du Bac, 114, Paris. Litografia face parte din Album du voyage dans la Russie
méridionale et la Crimee, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, sous la
direction du prince Anatolie de Demidoff, Paris, Ernest Boudin Editeur, 1840.
114
Eglise et tour des 3 Saintes, desen în creion, Dreapta sus, cu tuş maro: no.
17; stânga jos aplicată ştampila cu iniţialele H.G. înscrise într-un oval (tuş
roşu); semnat și datat dreapta jos: Yassy, 20 juillet 1837; imprimat: Raffet (San
Donato). Biblioteca Academiei Române – Cabinetul de Stampe, inv. 376.
115
M. Kogălniceanu, D.A. Demidoff în Moldavia, în „Dacia Literară”, Iaşi,
I, 1840, studiu introductiv şi ediţie de Maria Platon, Bucureşti, Ed. Minerva,
1972, p. 437-439.
View from The Three Holy Hierarchs Church,
July 20th 1837
The other lithography made after the drawing
sketched by Raffet in Jassy shows a ceremony held in the
courtyard of The Three Holy Hierarchs Monastery24.
[Fig. 38] The drawing was made after the expedition
members visited Mihail Sturdza’s Palace, currently, the
headquarters of the Orthodox Theology Faculty. Despite the
fact the artist was so interested in details, this time he did
not feel the need to render the „arabesques” covering the
stone facades of the church. The date of July 20th was a cel-
ebration, namely, the day of St. Ilie, the rainmaker, and the
artist attended and then pictured this particular ceremony.
The Engravings Cabinet within the Romanian Acad-
emy Library preserves a pencil drawing of this image,
which differs from the lithographed version25. This is not a
transfer paper, but, in truth, an original drawing made by
Raffet in 1837, which was the groundwork for the well-
known lithography designed afterwards. The words Raffet
(San Donato) are printed on the plate. Anatol Demidov was
a Prince of Donato, therefore this is a clue indicating that
the drawing was part of his collection, which was sold in
1870, after the owner’s death. [Fig. 39]
Raffet’s drawing of The Three Holy Hierarchs Church
corresponds to the description made by Prince Demidov,
from the contents of the same volume26. When referring to
Jassy, the text narrates about „an elegant church, a most
peculiar monument, which no traveller could overlook. The
24
Biserica Trei Ierarhi şi turnul, lithography, 23.3 x 28.5 cm, signed and
dated on the bottom right corner, within the framework: Raffet 1840. Inscrip-
tions lithographed beneath the framework, in the centre: Eglise et tour des
Trois Saints. Iassy (Moldavie); left side: Paris Ernest Bourdin, Editeur, rue
de Seine, 51; bottom right: Imprimè par Auguste Bry, r. du Bac, 114, Paris.
The lithography is part of Album du voyage dans la Russie méridionale et la
Crimee, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, sous la direction du
prince Anatolie de Demidoff, Paris, Ernest Boudin Editeur, 1840.
25
Eglise et tour des 3 Saintes, pencil drawing; bottom right in brown ink:
no. 17; bottom left – the seal with the initials H.G. inscribed in an oval (red
ink); signed and dated in the bottom right corner: Yassy, 20 juillet 1837; im-
printed: Raffet (San Donato). Romanian Academy Library – Engravings
Cabinet, inv. 376.
26
M. Kogălniceanu, D.A. Demidoff în Moldavia, in „Dacia Literară”, Jassy,
I, 1840, introductory study and edition by Maria Platon, Bucharest, Minerva
publishing house, 1972, p. 437-439.
 94
lumină slabă care de-abia se luptă cu lumina candelelor
aprinse zi şi noapte. Biserica a fost zidită de voievodul Va-
silie, această biserică bogată au fost dintâi toată poleită
cu aur pe dinlăuntru, dar, de trei ori, focul şi jefuirea au
pustiit-o în vremea năpădirilor tătăreşti, fără a număra
cutremurul de pământ care, în anul 1802, era s-o risi-
pească cu totul. Biserica a sfinţilor Trei Ierarhii au avut
odată o comoară preţioasă, din care mai sunt câteva ră-
măşiţe. Una din cele mai curioase rămăşiţe este colecţia
de tablouri cusute de doamna Teodora, soţia lui Vasile
vodă. Aceste lucruri de mână, de o rară frumuseţe, în-
făţoşează pre doamna însăşi, iscusită artistă, care au
ştiut să deie viaţă acestor portrete de aur, de mătase şi
de catifea; vine, pe urmă (în alt portret brodat), fiul său
cel întâi născut (Ioan). Portul boieresc, care se vede în
această naivă reprezentare, se apropie mai mult de îm-
brăcămintea ungurească decât de straiele turceşti. În
această bogată bazilică se păstra şi portretul domnului
însuşi, dar acest chip, furat de o mână necunoscută,
s-au pierdut de vreo douăzeci de ani. Îndată, dintâi, tot
clerul mănăstirii, care era însărcinat cu paza acestei co-
mori, au fost învinovăţiţi de acest furtişag, ce se putea
crede din pricina marii mulţimi de mărgăritare cu care
doamna cusutoriţă împodobise antereul şi cuşma vitea-
zului ei soţ”. În final, Demidov povesteşte despre adu-
cerea moaştelor Sf. Paraschiva de la Constantinopol la
Trei Ierarhi.
După cum aprecia G. Oprescu, „opera lui Raffet
este una din cele mai onorabile din câte s-au produs în
epoca lui. Iar în mijlocul ei, în perioada maturităţii artis-
tului, partea ce se raportează la Ţările Române va străluci
totdeauna de lumina cea mai curată. Valoarea ei artistică
o pune la adăpost de uitare şi astfel imaginea României
pe care el a transmis-o va interesa pretutindeni. Spre no-
rocul nostru, albumul care ne-a făcut mai cunoscuţi în
Franţa şi în Apus, este numai opera unui om de deosebit
talent. El este, în acelaşi timp, rezultatul concepţiei despre
viaţă a unui om cinstit, sincer, bun, vesel şi simplu”116.
116
G. Oprescu, op. cit., p. 52-53.
church is surrounded by a spacious courtyard and is dedi-
cated to three saints: Basil of Caesarea, called the Great,
John Chrysostom (the golden-mouthed) and Gregory of Na-
zianzus (the Theologian). The church is built of beautiful
stone and has two towers. The facade is covered by many
delightful arabesques, embossed on each stone slab; the dim
light which pierces through its narrow windows can barely
fight the candle lights that burn incessantly. The church was
built by Prince Vasilie and was first adorned with gold on the
inside, but, unfortunately, during the Tartar attacks, it was
three times burnt or plundered and almost destroyed by the
earthquake of 1802. The church dedicated to the Three Holy
Hierarchs once sheltered a precious treasure of which only
some remains have survived. One such curious legacy is the
collection of embroideries sewn by Lady Teodora, the wife of
Prince Vasile. These exquisite needlework representations re-
veal the face of Lady Teodora herself, a gifted artist who
knew how to bring these golden, silk and velvet figures to
life; the embroideries also portray her first-born son, Ioan.
The specific boyar attire, shown in this naive representation,
is more similar to the Hungarian costumes than the Turkish
apparel. The richly-adorned basilica used to preserve the por-
trait of the Ruler himself, but this was stolen and, therefore,
lost for more than twenty years. After this incident, the mon-
astery clergymen were first accused of the theft, as they
were in charge of safekeeping great treasures which were
obvious from the way the seamstress had decorated her
brave husband’s long robe and ca).”.
In the end, Demidov mentions the transportation of
the relics of Saint Parascheva from Constantinople to the
Three Holy Hierarchs.
According to G. Oprescu, „The works of art left to us
by Raffet represent some of the most honourable created in
his time. The pictures describing Wallachia, painted during
his maturity years, shall always stand out. The artistic
value of his accomplishments shelters them from oblivion
and the image of Romania he so beautifully portrayed will
be of permanent interest to the world. To our fortune, his
album, which basically brought our country to the attention
of France and the West, is not solely the work of an excep-
tionally gifted artist, but also the result of the mentality and
attitude of an honest, kind, joyful and simple man.”27
27
G. Oprescu, op. cit., p. 52-53.
 95

Fig. 34
Auguste Raffet
Vederea Iaşului de la Hotelul St. Petersburg
Litografie, 21,6 x 35 cm
semnat şi datat în cadru: Raffet (1837)
Inscripţii litografiate sub cadru, centru: Vue de Yassy, prise du balcon de l’hotel de St. Petersburg (Moldavie), stânga:
Paris Ernest Bourdin, Editeur, rue de Seine, 51; dreapta jos: Imprimè par Auguste Bry, r. du Bac, 114, Paris.
Biblioteca Academiei Române – Cabinetul de Stampe, nr. 10684/45466; 3884
 96

Fig. 36
Auguste Raffet
Yassy, 19 juillet 1837
(Vederea Iaşului de la Hotelului St. Petersburg)
Crochiu în tuş, în două planşe
Bibliothèque Nationale de France, Paris, A. Raffet - Croquis, schiţe et calques, 1837,
cota: 71 C 48292 şi 71 C 48293.
 97

Fig. 36b
Auguste Raffet
Yassy, 19 juillet 1837 (detaliu)
(Vederea Iaşului de la Hotelului St. Petersburg)
Crochiu în tuş, în două planşe
Bibliothèque Nationale de France, Paris, A. Raffet - Croquis, schiţe et calques, 1837,
cota: 71 C 48292 şi 71 C 48293.
 98

Fig. 35
Auguste Raffet
Vederea Iaşului de la Hoteul St. Petersburg (1837)
Litografie colorată, 21,6 x 35 cm
semnat şi datat în cadru: Raffet, 1840
Inscripţii litografiate sub cadru, centru: Vue de Iassy, prise du balcon de l’hotel de St. Petersburg (Moldavie), 19 juillet
1837; stânga: Chez Gihaut frères éditeurs, Bulevard des Italiens, 5; dreapta jos: Imprimè par Auguste Bry, rue Favart, 8.
Muzeul de Artă Iaşi
 99

Fig. 35a
Auguste Raffet
Vederea Iaşului de la Hoteul St. Petersburg (1837) (detaliu)
semnat şi datat în cadru: Raffet, 1840
Muzeul de Artă Iaşi
 100

Fig. 38
Auguste Raffet
Biserica Trei Ierarhi şi turnul
Litografie, 23,3 x 28,5 cm
semnat şi datat litografiat dreapta jos, în cadru: Raffet 1840
Inscripţii litografiate sub cadru, centru: Eglise et tour des Trois Saints. Iassy (Moldavie); stânga: Paris Ernest Bourdin,
Editeur, rue de Seine, 51; dreapta jos: Imprimè par Auguste Bry, r. du Bac, 114, Paris.
Litografia face parte din Album du voyage dans la Russie méridionale et la Crimee, par la Hongrie, la Valachie et la Mol-
davie, sous la direction du prince Anatolie de Demidoff, Paris, Ernest Boudin Editeur, 1840.
Biblioteca Academiei Române – Cabinetul de Stampe, nr. 10685/45457; 34766
 101

Fig. 39
Auguste Raffet
Eglise et tour des 3 Saintes
Desen în creion
Dreapta sus, cu tuş maro: no. 17; stânga jos aplicată ştampila cu iniţialele H.G. înscrise într-un oval (tuş roşu); semnat
şi datat dreapta jos: Yassy, 20 juillet 1837; imprimat: RAFFET (SAN DONATO).
Biblioteca Academiei Române – Cabinetul de Stampe, inv. 376.
 102

Fig. 40
Auguste Raffet
Eglise et tour des 3 Saintes
Biblioteca Academiei Române
 103
V- Desene originale şi litografii
de Michel Bouquet (c. 1840)
Pictorul francez Michel Bouquet s-a născut la Lo-
rient (Bretonia), la 17 octombrie 1807. El a studiat la Uni-
versitatea Politehnică din Lorent, dar şi la Academia de
Belle Arte din Paris (1822), specializându-se în peisaj, cu
Theodore Gudin, pictând mai ales în peisaje marine. A
debutat la Salonul din Paris în 1835, iar în 1839 a fost
medaliat. A pictat apoi numeroase peisaje din Normandia
şi Bretania. Animat de succesul peisagiştilor orientalişti,
precum Decamps şi Prosper Marilhat, Bouquet a plecat
pe mare, într-o călătorie de lucru pentru a vizita Italia,
Grecia, Asia Mică, Constantinopol. De pe malul Bosforu-
lui a plecat spre Principatele Române. În ianuarie 1840
era deja la Bucureşti117. Bouquet intrase în Valahia pe la
Giurgiu, a trecut prin Bucureşti, Câmpulung, Târgovişte,
Valea Prahovei, Sinaia, Brăila. Apoi s-a îndreptat spre
Moldova, poposind mai ales la Iaşi şi în zona Neamţului.
După aceea, s-a întors în Bucureşti şi de acolo în Oltenia,
Orşova, iar apoi pe Dunăre, s-a întors în Franţa.
Se ştie că după schiţele făcute în timpul călătoriei,
M. Bouquet a executat tablouri în ulei şi pasteluri, astăzi
pierdute. La Salonul de la Paris din 1845 el a expus o ve-
dere a Iaşului, capitala Moldovei118. S-au păstrat însă nu-
meroase desene după natură, care au o valoare
documentară deosebită. Cele mai multe sunt pe hârtie
albă, câteva pe hârtie brună, cenuşie sau albastră, în cre-
ion şi în alb de acuarelă, foarte puţine din ele accentuate
şi cu creion colorat. „Lipsa de imaginaţie a artistului este
completată de exactitatea desenului... Din acest punct de
vedere, lucrările lăsate de Bouquet sunt documente de
prim rang pentru cunoaşterea aspectului ţării, a oraşelor
şi a costumelor de la noi, în preajma anului 1840”119.
117
G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX),
Bucureşti, Cultura Naţională, 1926, p. 26.
118
Ioan C. Băcilă, Pictori francezi prin ţara noastră (1828-1856), Sibiu,
1923, p. 26.
V- Original drawings and lithographies
by Michel Bouquet (c. 1840)
The French painter Michel Bouquet was born in Lo-
rient (Bretagne), on October 17th 1807. He studied at the
Polytechnic University in Lorient, but also at the Academy
of Fine Arts in Paris (1822), specializing in landscape
drawing with Theodore Gudin and creating mostly marine
scenery paintings. His debut occurred at the Paris Salon
in 1835 and he was awarded a medal in 1839. He con-
tinued to paint landscapes from Normandy and Bretagne
and, excited by the success of the Oriental landscape
painters such as Decamps and Prosper Marilhat, Bouquet
went on a sea journey and visited Italy, Greece, Anatolia
and Constantinople. Leaving behind the shores of Bospo-
rus, he travelled to the Romanian Principalities. In Janu-
ary 1840 he arrived in Bucharest1. Bouquet entered
Wallachia through Giurgiu, passed through Bucharest,
Câmpulung, Târgovişte, Prahova valley, Sinaia, Brăila and
headed towards Moldavia, stopping in Jassy and Neamţ.
He then returned to Bucharest and travelled through Ol-
tenia, Orşova and back to France, via the Danube River.
It is known that based on the sketches made dur-
ing his travels, M. Bouquet created oil paintings and pas-
tels which have, unfortunately, disappeared. At the Paris
Salon in 1845, he exhibited a view of Jassy, the Molda-
vian capital2. Numerous drawings signed by him, true to
nature and of significant historical value, have been pre-
served. Most of them were drawn on white paper, several
on toned paper (brown, gray or blue), in pencil or in bright
watercolour and very few were highlighted or sketched
with crayons. „The artist’s lack of imagination is balanced
by the accuracy of the drawing... From this perspective,
the artworks left by Bouquet constitute first-rank docu-
1
G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Bu-
charest, National Culture, 1926, p. 26.
2
Ioan C. Băcilă, Pictori francezi prin ţara noastră (1828-1856), Sibiu, 1923,
p. 26.
 104
Ulterior, Michel Bouquet a vizitat Scoţia realizând
numeroase desene şi pasteluri, pe care le-a expus în anul
1850. A publicat două cărţi privitoare la Scoţia. Una din-
tre ele intitulată The Tourist’s Ramble in the Highlands a
fost publicată la Londra şi cealaltă la Paris în anul 1852.
El a făcut mai multe desene publicate în revista „L’Illus-
tration” cu peisaje din Scoţia.
* was published in London and the other in Paris, in 1852.
Opera lui Michel Bouquet privitoare la Principatele
dunărene este cunoscută din mai multe surse: 1. Plan-
şele de la cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei
Române; 2. Planşele de la Bibiloteca Centrală Universi-
tară „Lucian Blaga” din Cluj”; 3. Album Valaque, vues et
costumes pittoresques de la Valachie, dessinés dʼaprès
nature par Michel Bouquet, et lithographiés par M, Eug.
Cicéri, Férario et M. Bouquet, Groupil et Vibert, Imp. Le-
mercier et Cie, Paris, 1843; 4. Adolphe Billecocq, Album
Moldo-Valaque, ou guide politique et pittoresque a travers
les Principautés du Danube, Paris, 1848.
Biblioteca Universităţii din Cluj deţine o serie de
28 planşe de album, desene originale, ale lui Michel Bou-
quet, realizate în urma călătoriei intreprinse în Ţările Ro-
mâne. Acestea aparţin donaţiei făcută de cărturarul
moldovean George Sion.
În colecţia de Stampe de la Biblioteca Academiei
din Bucureşti se păstrează Un album de desene originale
(47X60 cm) cu 12 desene în culori şi în creion dăruit Aca-
demiei Române de deputatul Gherghel, la 20 decembrie
1885. Pe frontispiciul albumului poartă titlul Album Mol-
dave/ dessiné d’après nature / par Michel Bouqhet/ et li-
tographié... Jos iscălit „M. Bouquet”120. Pentru litografierea
acestui album se iniţiase o subscripţie publică, după cum
anunţa presa ieşeană. Urma să apară un Album Moldovan
cuprinzător de 15 vedute a Moldovei desinate dupre natură
de M. Buke şi litografiate de cei mai buni litografi din
Paris121. Se pare că donaţiile nu au fost suficiente pentru
ca desenele din acest album să vadă lumina tiparului.
Un alt proiect, Album Moldo-Valaque, ou guide po-
litique et pittoresque a travers les Principautés du Danube,
119
G. Oprescu, op. cit., p. 34.
120
Ioan C. Băcilă, Pictori francezi prin ţara noastră (1828-1856), Sibiu,
Ed. Asociaţiunii, 1923, p. 27.
121
„Albina Românească”, XIII, nr. 46, Iași, 11 iunie 1842, p. 181-182.
ments, relevant for the in-depth comprehension of the lay-
out of our country and cities, as well as of the traditional
attire worn around 1840.”3
Subsequently, Michel Bouquet visited Scotland and
made countless drawings and pastels, which he exposed
later, in 1850. He also published two books about Scotland.
One of them, entitled The Tourist’s Ramble in the Highlands,
He made a series of drawings, displaying Scottish land-
scapes, which appeared in „L’Illustration” journal.
*
We have come to know the artworks of Michel Bou-
quet portraying the Danube Principalities from more
sources: 1. The plates existent in the Engravings Cabinet,
within the Romanian Academy Library; 2. The plates owned
by „Lucian Blaga” Central University Library in Cluj”; 3.
Album Valaque, vues et costumes pittoresques de la Val-
achie, dessinés dʼaprès nature par Michel Bouquet, et litho-
graphiés par M, Eug. Cicéri, Férario et M. Bouquet, Groupil
et Vibert, Imp. Lemercier et Cie, Paris, 1843; 4. Adolphe
Billecocq, Album Moldo-Valaque, ou guide politique et pitto-
resque a travers les Principautés du Danube, Paris, 1848.
The University Library in Cluj owns a series of 28
album plates, original drawings made by Michel Bouquet
during his trip to Wallachia. These are part of the dona-
tion made by Moldavian scholar George Sion.
The engravings collection held by the Romanian
Academy Library includes An album of original drawings
(47X60 cm), containing 12 colour pencil drawings offered
to the Romanian Academy by deputy Gherghel, on De-
cember 20th 1885. The album cover bears the title Album
Moldave/ dessiné d’après nature / par Michel Bouqhet/
et litographié..., signed „M. Bouquet”4. According to the
Jassy press, a public subscription had been initiated for
the lithography part of the album and a comprehensive
album was about to appear Album Moldovan cuprinzător
de 15 vedute a Moldovei desinate dupre natură de M. Buke
şi litografiate de cei mai buni litografi din Paris5 (Moldavian
album including 15 vedute of Moldavia, drawn in a true-
3
G. Oprescu, op. cit., p. 34.
4
Ioan C. Băcilă, Pictori francezi prin ţara noastră (1828-1856), Sibiu,
Asociaţiunii publishing house, 1923, p. 27.
5
„Albina Românească”, XIII, no. 46, Jassy, June 11th 1842, p. 181-182.
 105
Paris, 1848, s-a materializat la insitenţele lui Adolphe Bil-
lecocq, fost consul al Franţei la Bucureşti, cu sprijinul
ministrului Crémieux. La acest album, M. Bouquet a co-
laborat cu un alt desenator francez, Charles Doussault,
care a călătorit la rândul său în Valahia. Albumul a fost
imprimat în septembrie 1848, în trei numere consecutive
din „Illustration”. El există şi ca tiraj aparte, editat de
Paulin şi Lechevalier, editorii periodicului aminitit. Albu-
mul a fost dedicat lui Adolphe Crémieux.
Iassy á gauche de la promenade de Copou
(1840). este un desen original, nu gravură tipărită, aflat
în colecţia Bibliotecii Academiei Române. A fost realizat de
Bouquet în două variante care s-au păstrat. Exemplarul
aflat în donaţia G. Sion de la Biblioteca Centrală Univer-
sitară din Cluj are aceeaşi imagine de fundal a oraşului
Iaşi, dar cu alte personaje în prim-plan, şi cu altă calitate
a finisajului desenului. Catedrala Mitropoliei, aflată în
centrul imaginii, dă identitate desenului. Alte clădiri sunt
dificil de identificat, desenul fiind unul convenţional, în
mare măsură. „Promenada Copoului”, denumită atât de
ceremonios de artist, era încă un tăpşan neamenajat. Pe
lângă desenul în cărbune, planşa are şi intervenţii cu
cretă sau alviu, mai ales pentru realizarea norilor.
[Fig. 41, 42]
Iaşi. Vedere (de la Socola). Tot la Biblioteca Cen-
trală Universitară Cluj se află şi această imagine, cu titlu
neutru, aplicat ulterior pe passe-partout de către colecţio-
narul G. Sion. Se simte peisagistul Bouquet, care acordă
prioritate întregului, compoziţiei, şi mai puţin detaliile.
Putem identifica o vedere asupra capitalei Moldovei sur-
prinsă dinspre Socola (Bucium), având un cadru foarte
larg. Înainte de intrarea în oraş, poate fi identificat Palatul
Belvedere al domnitorului Mihail Sturdza. [Fig. 43]
Vue de Jassy (1840). Tot dinspre Mănăstirea So-
cola este şi această planşă din colecţia Bibliotecii Acade-
miei. În cadru, poate fi identificat palatul Belvedere al lui
Mihail Sturdza. O construcţie pe mai multe planuri, care
conferă profunzime imaginii. În prim plan, un grup de trei
ţărănci, în veşminte populare. Finisajele imaginii au fost
făcute cu laviu alb. [Fig. 44 - 46]
to-nature manner by M Buke and lithographed by the
best experts in Paris). It seems the donations were not
enough for the drawings to be printed.
Another project, Album Moldo-Valaque, ou guide
politique et pittoresque a travers les Principautés du Da-
nube, Paris, 1848, came to life, at the repeated requests
of Adolphe Billecocq, former consul of France to Buchar-
est, with the support of minister Crémieux. For this
album, M. Bouquet collaborated with another French de-
signer, Charles Doussault, who also travelled to Walla-
chia. The album was printed in September 1848, in three
consecutive issues of „Illustration”. It also existed per se,
as a separate edition, issued by Paulin and Lechevalier,
the editors of the aforementioned journal. The album was
dedicated to Adolphe Crémieux.
Iassy á gauche de la promenade de Copou
(1840)
This is an original drawing (not a printed engraving),
included in the collection of the Romanian Academy Li-
brary. It was made by Bouquet in two versions that were
both preserved. The copy contained in the G. Sion dona-
tion from the Central University Library in Cluj displays
the same background image of Jassy, though with differ-
ent close-up characters and quality of the finishing details.
The Metropolitan Cathedral, placed in the centre of the pic-
ture, provides identity to the drawing. Other buildings are
hard to recognize, as the drawing is, to a great extent, con-
ventional. „The Copou Promenade”, so elaborately entitled
by the artist, was still a barren place. Apart from the char-
coal drawing, the picture includes chalk or tint drawing el-
ements, used for rendering the clouds. [Fig. 41, 42]
Jassy, view from Socola
This picture, bearing a neutral title, also belongs to
the Central University Library in Cluj; the name was sub-
sequently placed on the passe-partout by collector G. Sion.
We can distinguish landscapist Bouquet here, who pre-
ferred prioritizing the general composition rather than its
specific details. We can identify a view of the Moldavian
capital, caught from Socola (Bucium), with a very large
frame. In front of the city entrance we can spot Belvedere
Palace, the property of Prince Mihail Sturdza. [Fig. 43]
 106
Socola. Palais du prince Stourdza. Palatul Bel-
vedere, reşedinţa de vară a principelui Mihail Sturdza, era
amplasat în afara oraşului Iaşi, dincolo de bariera Soco-
lei. Se afla după târguşorul Trei Fântâni, pe latura stângă
a Şoselei Repedea, la câteva sute de metri. În anumite
zile, era deschisă spre vizitare publicului. Intrarea era si-
tuată în faţa Mănăstirii şi Seminarului de la Socola. Pa-
latul avea o grădină vastă, de aproape 270 ha. Grădina
era ornată cu lacuri artificiale, pavilioane, cişmele, scări
monumentale, din care n-a mai rămas nici o urmă.
[Fig. 47]
Potrivit lui Rudolf Suţu, imaginea Palatului Bel-
vedere de la Socola fusese reprodusă până şi pe cărţile
de joc122. Palatul a fost demolat de Grigore Sturdza, fiul
principelui, din cauza umezelii clădirii. Acesta a vândut
proprietatea de la Socola inginerului francez Pierre Fran-
çois Rivalet. La sfârşitul anilor 1860, Via lui Rivalet de-
venise un fel de „Bois de Boulogne” a Iaşilor. Moştenitorii
acestuia au vândut acest parc, după 1896, lui Alexan-
dru Mavrocordat, proprietarul moşiei Miroslava. Parcul
de la Socola a aparţinut apoi fiicei sale, sculptoriţa Olga
Sturdza, care a studiat sculptura la Paris, cu maestrul
Rodin. Grădina a fost distrusă în iarna anilor 1916-1917,
când suprapopularea Iaşilor şi necesităţile războiului au
impus tăierea aproape în totalitate a pădurii de plopi
centenari123.
Ville de Jassy, capitale de la principauté de
Moldavie, dʼapres un dessin de M. M. Bouquet. După
Revoluţia de la 1848 din Principate, trupe otomane şi ru-
seşti au poposit în Moldova, pentru reinstaurarea ordinii.
A fost un prilej pentru presa occidentală de a relata
aceste evenimente, însoţind textele cu imagini. Ziarul pa-
rizian „L’Illustration” de sâmbătă, 12 august 1848, folo-
122
Rudolf Suu, Iașii de odinioară, II, p. 437.
123
Olivier Dumas, Guillaume Robert, La communauté française et francop-
hone de Moldavie, XIXe, XXe, XXIe siècles, Centre Culturel Français Iaşi, Ed
Samia, 2006, p. 62-63; La jardin Rivalet de Bucium (Socola) la Felicia
Dumas, Olivier Dumas, Iaşi et la Moldavie dans les relations franco-rouma-
nines. Histoire chronologique du XIVe au Xxe siècle, Iaşi, Institutul European,
2006, p. 389-390; La jardin Rivalet de Bucium (Socola) la Felicia Dumas,
Olivier Dumas, La France et Iaşi – 600 ans d’une histoire d’amor, Iaşi, Ed.
Demiurg, 2009, p. 154-155.
Vue de Jassy (1840)
This plate included in the Academy Library collec-
tion is also a view from Socola Monastery. Prince Mihail
Sturdza’s Belvedere Palace can be spotted in the frame -
a multi-level construction, conferring depth to the whole
picture. The foreground displays a group of three peasant
women, dressed in traditional costumes. The final
touches were made with white tint. [Fig. 44 - 46]
Socola. Palais du prince Stourdza
Belvedere Palace, the summer residence belonging
to Prince Mihail Sturdza, was placed outside Jassy,
beyond the barrier of Socola. It was located farther than
Three Fountains townlet, on the left side of Repedea main
road, several hundred meters away from it. On certain
days, it was open to the public. The entrance was located
in front of the Monastery and the Socola Seminar. The
palace had a wide garden of almost 270 acres, decorated
with artificial ponds, pavilions and monumental stair-
cases of which none survived. [Fig. 47]
According to Rudolf Suţu, the image of Belvedere
Palace from Socola had been reproduced even on playing
cards6. The palace was demolished by Grigore Sturdza,
the prince’s son, due to the moisture pervading the build-
ing. He sold the property from Socola to French engineer
Pierre François Rivalet. At the end of 1860, the Rivalet’s
vineyard had become a kind of „Bois de Boulogne” of
Jassy. His heirs later sold the park, after 1896, to Alex-
andru Mavrocordat, the owner of Miroslava estate. The
park from Socola was afterwards inherited by his
daughter, sculptor Olga Sturdza, who studied sculpture
with Master Rodin, in Paris. The garden was destroyed in
the winter of 1916-1917, when the population surplus of
Jassy and the war requirements imposed the cutting
down of almost all centennial poplar trees7.
6
Rudolf Suu, Iașii de odinioară, II, p. 437.
7
Olivier Dumas, Guillaume Robert, La communauté française et francop-
hone de Moldavie, XIXe, XXe, XXIe siècles, Centre Culturel Français, Jassy,
Samia publishing house, 2006, p. 62-63; La jardin Rivalet de Bucium (Socola)
in Felicia Dumas, Olivier Dumas, Iaşi et la Moldavie dans les relations
franco-roumanines. Histoire chronologique du XIVe au Xxe siècle, Jassy, Eu-
ropean Institute, 2006, p. 389-390; La jardin Rivalet de Bucium (Socola) in
Felicia Dumas, Olivier Dumas, La France et Iaşi – 600 ans d’une histoire
 107
sea o imagine redată după un desen făcut de M. M. Bou-
quet. Ceea ce părea a fi un instantaneu surprins de cre-
ionul unui desenator aflat la faţa locului, se dovedeşte a
fi o imagine confecţionată în atelierul de la Paris a artis-
tului, folosind schiţe din portofoliul mai vechi, realizat
prin 1840. [Fig. 48 - 51] În august 1848, vânzările zia-
rului „LʼIllustration” au fost la vârf, fiind tipărite aproape
30.000 de exemplare, ceea ce a oferit o vizibilitate extra-
ordinară operei lui Michel Bouquet. Acesta devenise un
colaborator permanent al publicaţiei şi era conştient de
avantajele pe care le oferea tirajul unui mare ziar pentru
răspândirea desenelor sale.
Armata rusă venea de obicei la Iaşi, trecând râul
Prut pe la Sculeni şi cobora apoi dealul Copoului. Aşadar,
desenul lui Bouquet din 1840 cu oraşul Iaşi văzut de la
Copou oferea decorul perfect pentru a plasa pe el imagi-
nea ostaşilor ruşi. Pentru imaginea din ziar s-a folosit o
matriţă din lemn, pe care Bouquet se pricepea să o reali-
zeze cu mâna sa; dar adesea matriţa era pregătită de un
alt maestru tehnician. Desenul lui Bouquet nu a apărut
doar pe foaie de ziar, ci a circulat sub diverse variante,
pe coli de bună calitate, ca stampe de sine stătătoare.
Sunt cunoscute şi variante colorate ale acestei imagini,
considerate mai decorative de comanditarii lor.
Ville de Jassy, capitale de la principauté de
Moldavie, dʼapres un dessin de M. M. Bouquet
After the 1848 revolution from the Principalities,
Ottoman and Russian troops were sent to Moldavia, in
order to bring the region under control. This represented
an occasion for the Western press to narrate these events,
accompanying the texts with relevant images. The French
paper „L’Illustration” dated Saturday, August 12th 1848,
used a picture based on a drawing made by M. M. Bou-
quet. What seemed like a snapshot caught by the pencil
of somebody present at the respective location, proved to
be a picture made in the artist’s studio in Paris, using
sketches from a previous portfolio, gathered in 1840.
[Fig. 48 - 51]In August 1848, the sales of „LʼIllustration”
peaked, reaching almost 30,000 copies, which provided
extraordinary visibility to Michel Bouquet’s work. He had,
in the meantime, become a permanent collaborator of the
publication and was aware of the advantages offered by
such an important newspaper in making his drawings
known to the world.
The Russian army usually came to Jassy by cross-
ing the river Prut at Sculeni and descending Copou hill.
In conclusion, the drawing made by Bouquet in 1840, de-
picting Jassy seen from Copou, provided the perfect set-
ting for the image of the Russian soldiers.
A wooden mould, made by Bouquet himself, was
used for the newspaper picture; in reality, the mould was
frequently prepared by another technician. Bouquet’s
drawing appeared not solely in the newspaper edition,
but also circulated in various alternatives, on good
quality paper sheets, as freestanding engravings. Colour
versions of this picture, considered more ornamental by
their clients, are also known to exist.
d’amor, Jassy, Demiurg publishing house, 2009, p. 154-155.
 108

Fig. 41
Michel Bouquet, Iaşi. Vedere generală
Iassy, à gaughe de la promenade de Copou. Michel Bouquet
Creion şi guaşă albă, 31 x 47,5 cm, (1840)
Inscripţie stânga jos, în cadru: Ex libris G. Sion
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, V/12 (XIV?/12)
 109

Fig. 42
Michel Bouquet, Vedere a Iaşului dinspre Copou
Creion şi guaşă albă, 27 x 43 cm
Semnat dreapta jos, în cadru: M. Bouquet (1840)
Inscripţie litografiată în cadru: Iassy à gaughe de la promenade de Copou
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 372
 110

Fig. 43
Michel Bouquet, Vedere a Iaşului (de la Socola), 1840
Hârtie maro, creion şi guaşă albă, 27 x 43 cm
Semnat dreapta jos, în cadru: M. Bouquet
Inscripţie litografiată în cadru: Vue de Iassy
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 363
 111

Fig. 44
Michel Bouquet, Vedere spre Iaşi (dinspre Bucium) (1840)
Creion negru cu alb de acuarelă (laviu), 27,2 X 43 cm
Pe paspartu: Iaşi (vedere)
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, V/13
 112

Fig. 45
Vedere spre Iaşi
Imagine dintr-o publicaţie în limba greacă.
Prelucrare a imaginii realizate de Michel Bouquet.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 41998
 113

Fig. 46
Jassy, The Capital of Moldavia
în „The Illustrated London News”, 9 July 1853
Colecţia Valeriu Dornescu (Iaşi)
 114

Fig. 47
Michel Bouquet, Palatul Belvedere de la Socola, (1840)
Carton brun, creion şi guaşă albă, 310 x 475mm,
Inscripţie: Socola. Palais d’Eté du prince Stourdza
Semnat în cadru, dreapta jos: M. Bouquet
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 367
 115

Fig. 48
Iaşi. Vedere generală cu trupe ruseşti (1849)
Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de stampe, nr. 1106
 116

Fig. 49
Moldavie -La ville de Iassi, capitale de la Principauté de Moldavie.
Dʼaprès un dessin de M. M. Bouquet („Illustration”, Paris)
Muzeul Municipiului Bucureşti, 1190/57
 117

Fig. 50
La ville de Iassi, capitale de la Principauté de Moldavie.
Dʼaprès un dessin de M. M. Bouquet
Colecţia Dumitru Grumăzescu (Iaşi)
 118

Fig. 51
Jassy. Trupele Ruseşti în capitala Moldovei (1849)
Colecţia Jil Silberstain (Lausanne-Elveţia)
 119
VI. Oraşul Iaşi în anii 1840.
R. Tannich, A. Kranzllerger
şi L. Stawski
Epoca Regulamentară reprezintă, pentru Principa-
tele Române, o perioadă plină de transformări; aceasta
este epoca începuturilor occidentalizării societăţii româ-
neşti. În Moldova, domnia lui Mihail Sturdza este o pe-
rioadă care a adus spectaculoase transformări în plan
social. Este vremea în care elita societăţii româneşti aban-
donează giubeaua şi işlicul, pentru a trece la redingotă şi
frac. Tinerii moldoveni merg la studii în Europa, întor-
cându-se acasă cu idei noi, care vor schimba definitiv so-
cietatea patriarhală a părinţilor lor124. Vechile noastre
târguri cu aspect semirural, semioriental se împodobesc
cu noi clădiri zidite după gustul occidental. Într-o singură
generaţie, societatea românească arăta cu totul altfel.
Toate acestea ar rămâne simple construcţii de cuvinte,
dacă nu am asista, în epocă, la o invazie a vizualului, la
producerea de imagini care au rămas până astăzi mărturii
vii ale unei lumi dispărute.
Ceea ce nu s-a afirmat suficient până acum este că
Domnia lui Mihail Sturdza (1834-1849) este o epocă a
imaginii. Mult mai mult decât înainte, Moldova şi, mai
ales, capitala sunt înfăţişate în litografii, acuarele, picturi
şi nu doar în descrierile călătorilor străini. Artişti plastici
precum A. Raffet, M. Bouquet, A. Kauffmann şi îndeosebi
J. Rey au lăsat o serie de imagini dintr-o vreme în care
aparatul de fotografiat nu-şi făcuse încă apariţia. Tot
acum, la începuturile domniei lui Mihail Sturdza, asistăm
şi la o explozie a cererii de portrete. Istoria socială începe
să fie populată cu tot mai multe chipuri. Categorii tot mai
largi de oameni au acces la propria reprezentare şi la me-
moria figurilor, la posteritate. O serie întreagă de pictori,
aflaţi în trecere sau stabiliţi în Moldova, au făcut posibil
acest interesant fenomen. Este suficient să amintim aici
pe N. Livaditti, L. Stawski, G. Schiavoni, Josef August
124
Alecu Russo, Iaşii şi locuitorii lui la 1840, în Opere, Chişinău, Editura
Artistică, 1989, p. 223-251.
VI. Jassy around 1840.
R. Tannich, A. Kranzllerger
and L. Stawski
The Organic Regulations represents a period full of
various changes for the Romanian Principalities, the era
which brought about the beginning of the Romanian so-
ciety Westernization. In Moldavia, the reign of Mihail
Sturdza meant a time of great, spectacular social trans-
formations. That was the moment the Romanian elite
abandoned giubeaua (broadcloth coat) and işlicul (fur cap)
for the novel frock coat and white tails. The youth went to
Europe to study and returned home with new ideas which
would later change the patriarchal society of their parents
for good1. Our old semi-rural, semi-Oriental boroughs were
embellished by new, Western-style buildings. Over a single
generation, the Romanian society acquired a completely
different appearance. All these elements would be useless
without the abundance of relevant visual artworks that
survived to tell the story of an ancient world.
History has failed to emphasize the reign of Mihail
Sturdza (1834-1849) as also an era of the image. To that
extent, Moldavia and its capital were much more frequently
portrayed in lithographies, watercolour paintings and for-
eign travellers’ journals and memoirs. Artists such as A.
Raffet, M. Bouquet, A. Kauffmann and particularly J. Rey
left a rich legacy of images from a time the photo camera
had not yet been invented.
During the same period, the demand for portraits
basically rocketed. Social history began to be populated by
more and more figure representations. Larger categories of
people started to have access to ordering portraits, there-
fore, to having their own images left to posterity. An entire
range of painters, living in or passing through Moldavia
made this interesting phenomenon possible. It is enough
to mention N. Livaditti, L. Stawski, G. Schiavoni, Josef Au-
gust Schöefft - artists whose paint brushes saved the faces
1
Alecu Russo, Iaşii şi locuitorii lui la 1840, în Opere, Chişinău, Artistic pub-
lishing house, 1989, p. 223-251.
 120
Schöefft, ale căror peneluri au salvat de la uitare chipurile
unei generaţii, atâtea câte s-au păstrat.
R. Tannich, Oraşul Iaşi la 1841
Această acuarelă prezintă o perspectivă inedită
asupra oraşului Iaşi spre jumătatea secolului XIX, sur-
prinsă de pe dealul Galata125. [Fig. 52] Pictorul a fost
probabil oaspetele unei familii boiereşti are îşi avea reşe-
dinţa pe această moşie din afara capitalei. Prim-planul
imaginii reprezintă o adevărată „scenă de gen”: capătul
unei case, doar cu parter, cu acoperişul de şindrilă, spri-
jinit pe stâlpi de lemn. Pe prispa acesteia, artistul şi-a
pus semnătura: „R. Tannich”. În curtea casei, o fată
aruncă mingea unui băiat. Amândoi copiii sunt înveş-
mântaţi ca nişte oameni mari, hainele fiind doar micşo-
rate pe măsura lor. În dreapta imaginii se află un domn
în ţinută de zi, occidentală, cu redingotă şi pălărie de pai,
însoţit de câinele său. Principalul personaj al imaginii
este însă oraşul Iaşi, înfăţişat în plan secund. Marele
avantaj al acestei perspective este acela că imaginea cu-
prinde întregul ax al oraşului-capitală, aflat la înălţime,
pe terasa superioară a râului Bahlui. Clădirile pot fi
identificate cu uşurinţă, fiind bine redate. De la dreapta
la stânga, putem vedea Palatul Ocârmuirii, aflat pe locul
vechii curţi domneşti şi biserica Sf. Nicolae-Domnesc de
alături. Apoi biserica mănăstirii Trei Ierarhi cu înaltul
său turn-clopotniţă, înzestrat cu un orologiu, biserica ro-
mano-catolică, noua catedrală a Mitropoliei, cu cele
patru turle ale sale, palatul domnitorului Mihail Sturdza
şi râpa Peveţoaiei. Pentru aceste detalii, centrul imaginii
merită să fie decupat, ca imagine de sine stătătoare, cu
valoare documentar deosebită.
* Adolf Kranzllerger, Sturdza Palace from Socola
Adolf Kranzllerger, Palatul Sturdza de la So-
cola şi Iaşii (1842)
Un tablou generos ca dimensiuni, expus cândva în
sala de studiu a Arhivelor Naţionale din Iaşi aştepta ca ci-
neva să îi descifreze trecutul. În partea de jos a picturii,
pe o bandă neagră, este scris cu vopsea albă, în litere cur-
sive: „Iassy. Dedié à Son Altesse Serenissime le Prince Reg-
nant de la Moldavie dessiné au mois d’Aout 1842 par Adolf
Kranzllerger, Peintre de Theatre”. [Fig. 53] Calitatea
R. Tannich, Orașul Iași la 1841, vedută, guașă, Biblioteca Academiei
125
Române, Cabinetul de Stampe, nr. inv. 877.
of an entire generation from oblivion, through artworks
that managed to survive until today.
R. Tannich, The city of Jassy in 1841
This watercolour painting shows an innovative per-
spective of Jassy towards the middle of the 19th century,
seen from Galata hill2. [Fig. 52] The painter had probably
been the guest of some boyar family residing on this estate,
outside the capital. The picture focus is a specific „genre
scenery”: the corner of a one-storey mansion, with a shingle
roof, supported by wooden poles. The artist’s signature is
placed on the porch: „R. Tannich”. A girl and a boy are play-
ing with a ball inside the courtyard; both children are
dressed in adult apparel, so it seems their clothes were
made smaller, to suit their sizes. On the right side there is
a gentleman in daytime Western-style attire, wearing a frock
coat and a straw hat; he is accompanied by his dog.
The main character in the picture is Jassy city itself,
in the background. The biggest advantage of this perspec-
tive is that the picture includes the entire axis of the capital
city, located on the upper reach of Bahlui River. The build-
ings can be easily identified, as they are clearly depicted.
From right to left, we notice Ocârmuirii Palace, located on
the spot of the old princely court and Saint Nicholas
Princely Church next to it. Then we can see the Three Holy
Hierarchs Monastery, with its high spire, adorned with a
clock, the Roman-Catholic Church, the new Metropolitan
Cathedral with its four towers, the palace of Mihail Sturdza
and Peveţoaiei steep. All these architecture details make
the centre of the picture worth carving out as a standalone
image of significant historical value.
and Jassy capital, 1842
This is a picture of notable size, once exhibited in
the study hall of Jassy National Archives, just waiting for
someone to decipher its history. At the bottom of the paint-
ing there is a white-lettered inscription on a black strip:
„Iassy. Dedié à Son Altesse Serenissime le Prince Regnant
de la Moldavie dessiné au mois d’Aout 1842 par Adolf
Kranzllerger, Peintre de Theatre”. [Fig. 53] The quality of
the work is mediocre, almost resembling a theatre setting,
however, as an iconic representation the painting is of tre-
2
R. Tannich, Orașul Iași la 1841, veduta, gouache, Romanian Academy Li-
brary – the Engravings Cabinet, inv.no.877.
 121
picturii este mediocră, semănând, într-adevăr cu un decor
de teatru. Ca document iconografic însă, tabloul este
foarte important, oferind cea mai apropiată şi mai deta-
liată privire asupra palatului Belvedere de la Socola. Deşi
titlul dat de pictor este „Iassy”, în prim plan este reşedinţa
de vară a domnitorului, iar oraşul se vede doar în planul
îndepărtat. Palatul îşi anexează imaginea oraşului, împo-
dobindu-se cu aceasta.
Sosirea sa ar putea fi pusă în legătură cu venirea
la Iaşi, în 1841, a trupei nemţeşti de operă aflată sub di-
recţiunea baronesei Frisch126. Din anul următor, 1842,
direcţiunea teatrului din Iaşi a fost încredinţată barone-
sei. Din acest an datează un inventar ce cuprinde zestrea
teatrului ieşean, fiind enumerate „unsprezece pânze zu-
grăvite (fundaluri şi cortine)”127. Mandatul baronesei
Frisch la direcţiunea teatrului începea cu stagiunea din
septembrie 1842. Simţindu-se nevoia de decoruri noi, di-
recţiunea invitase la Iaşi pe acest pictor de decoruri, cel
puţin cu câteva luni înainte. Probabil că, după onorarea
acestui contract, pictorul nu a mai zăbovit prin capitala
Moldovei din moment ce nu există nici o altă ştire despre
activitatea sa aici.
Un anunţ-reclamă din Albina Românească”, No.
22/18 Martie 1843, ne înfăţişează un întreprinzător care
căuta comenzi pentru executarea unor decoraţiuni inte-
rioare şi exterioare la diverse familii înstărite din Iaşi, pre-
cum şi picturi de embleme şi reclame de firme: „Iscălitul
are cinste a înştiinţa pe înalta noblesă şi pe respectabilul
public că având cele mai noi şi mai frumoase modele pen-
tru zugrăvitul apartamentelor, poate întreprinde şi săvârşi
cu grăbire orice fel de asemene însărcinări. El încredin-
ţează totodată că la asemene lucru nu întrebuinţează nici
cum schele ci numai scările sale mehanice, carele între
altele, nu aduc caselor nici un fel de stricăciune. Pe
lângă aceste, iscălitul lucrează cu oloiu orice insignii
(semne) de neguţitori sau de artişti (artizani, meşteşu-
gari), asemene peisagiuri şi oferă pe păreţii caselor poate
face tot feliul de zugrăvele a fresco. Lăcuinţa iscălitului
este pe Uliţa Mare peste drum de la poarta ce duce la Bi-
serica Catolică./ADOLF KRANTZELBERG / zugrav de
teatru de la Viena”.
126
T.T. Burada, Istoria Teatrului în Moldova, ed. II, Bucureşti, Ed. Minerva,
1975, p. 200, 205-206.
127
Ibidem, p. 208-209.
mendous importance, providing the closest, most detailed
view of Belvedere Palace from Socola. Although the title
given by the painter is „Iassy”, the close-up reveals the
prince’s summer residence, while the city is seen in the
background, the palace merely annexing the cityscape, as
an ornament.
Its creation may be connected with the arrival in
Jassy, in 1841, of a German opera band, led by Baroness
Frisch3. In 1842, the baroness was appointed director of
the Jassy opera theatre and there is an inventory dating
from this year, which contains the theatre assets, including
„eleven painted canvases, background images and
screens.”4 The mandate of Baroness Frisch as theatre di-
rector started with the 1842 season opening. As there was
need for new scenery, she must had invited the aforesaid
artist to Jassy, some months before. Probably after hon-
ouring this contract, the painter left the city, since there is
no other evidence of his continued activity in Jassy.
An advertisement edited in Albina Românească
newspaper, issue March 22nd /18th 1843, mentions an
entrepreneur searching for orders of interior and exterior
design works and company logos, amidst the wealthy
families of Jassy: „The undersigned is honoured to inform
the noble baroness and the respectable public that he can,
without delay, carry out all sorts of works for the interior de-
sign of apartments and houses, having the most novel and
beautiful patterns and materials. He assures the public that
such an endeavour requires no kind of scaffolding, but only
mechanical devices, which do not damage the houses in any
way. In addition, the painter works in oil any icons, effigies
or logos desired by tradesmen or craftsmen, as well as land-
scape sceneries or wall decorations and frescoes. The
painter lives on the main avenue, across the Catholic Church
gate/ ADOLF KRANTZELBERG /theatre designer from
Vienna.”
*
Ludovic Stawski, A view of Jassy in 1842
Ludovic Stawski, a painter of Polish origin, born in
1806, in Lwow-Liov (Galicia). He studied painting in private
and came to Jassy with his parents, Matei and Barbara,
who were catholic. Stawski established himself in Jassy for
3
T.T. Burada, Istoria Teatrului în Moldova, 2nd edition, Bucharest, Minerva
publishing house, 1975, p. 200, 205-206.
4
Ibidem, p. 208-209.
 122
Ludovic Stawski, O vedere a Iaşului la 1842.
Ludovic Stawski, pictor de origine poloneză, născut
în 1806, la Lwow-Liov (Galiţia). A învăţat arte picturii în
privat. A venit la Iaşi însoţit de părinţii săi, Matei şi Bar-
bara, care erau de confesiune catolică. Stawski s-a stabilit
definitiv în capitala Moldovei. La începutul carierei a rea-
lizat câteva portrete şi a pictat încăperile palatului Rosetti-
Roznovanu (sediul de astăzi al Primăriei). În 1835 pictorul
s-a căsătorit cu Ana Palticenschi, la biserica reformată din
Iaşi, de care a divorţată în 1887. Pentru o slujbă sigură,
pictorul Ludovic („Ioan”) Stawski a fost profesor de pictură
şi desen la Şcoala de Fete din Iaşi, până după 1860. Pic-
torul s-a stins din viaţă în Iaşi, 1886, la 90 de ani.
O vedere a Iaşului la 1842, lucrarea cea mai cu-
noscută a lui Ludovic Stawski. provine din colecţia lui
Iancu Codrescu de la Neamţ, fiind donată Pinacotecii din
Iaşi la 1880, împreună cu nişte portrete realizate de ace-
laşi pictor128. [Fig. 55] Ştefan Dumitrescu, directorul Pi-
nacotecii din Iaşi, o apreciază poate cam prea favorabil
într-un articol din „Boabe de grâu”, martie-aprilie 1932:
„lucrare de un farmec nespus, prin descriptivul şi
aproape graficul primitive, unite cu serioase calităţi pic-
turale”. George Oprescu o aprecia ca pe o lucrare naivă
şi migăloasă, nu lipsită de sinceritate, şi de un colorit
simpatic. Ea place prin candoarea sentimentului şi prin
probitatea execuţiei”129.
În prim-planul picturii se desfăşoară o adevărată
panoramă a diversităţii etnice existente pe atunci la Iaşi.
Totul este compus din mici „scene de gen”, care ar putea
fi prezentate şi separat. Ograda cu floarea soarelui (prima
atestare), scrânciobul de bâlci, grupul de lăutari în straie
orientale, ţăranii prinşi într-un dans popular, un turc,
vânzător ambulant de dulciuri; un public foarte diversifi-
cat, sugerat de diversitatea vestimentaţiei; o trăsură bo-
ierească, însoţită de un arnăut, tocmai s-a pus în mişcare.
Nu lipseşte clerul şi nici măcar robii ţigani. Lângă aceştia,
un car cu fân însoţit de o familie de ţărani care aducea
păsări de curte pentru a le vinde la târg.
În planul îndepărtat pot fi identificate numeroase
128
Ludovic Stawski, O vedere a Iaşilor la 1842, Muzeul de Artă Iași, inv.
114, Ulei pe pânză, 77/139,5 cm.
129
George Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, Bucureşti,
Editura Meridiane, 1984, p. 60.
good. At the beginning of his career he made several por-
traits and painted the chambers of Rosetti-Roznovanu Pal-
ace (today the headquarters of the Town Hall). In 1835 the
painter married Ana Palticenschi, at the reformed church
in Jassy, whom he later divorced, in 1887. In order to have
a secure job, Ludovic („Ioan”) Stawski worked as a drawing
and painting teacher at the Girls’ School, until after 1860.
He died in Jassy, in 1886, at the age of 90.
A view of Jassy in 1842, Ludovic Stawski’s most fa-
mous work, belonged to the private collection of Iancu Co-
drescu from Neamţ and was donated to Jassy Art Gallery
in 1880, along with some portraits signed by the same
painter5. [Fig. 55] Ştefan Dumitrescu, the director of Jassy
Art Gallery, praised the painting a little too much, in an ar-
ticle from „Boabe de grâu”, the March-April 1932 edition:
„an extremely charming painting, due to its primitive design
and profound pictorial qualities).”
George Oprescu appreciated it as a naive, carefully
designed piece of art, displaying nice colouring and auth-
enticity. „The work is enjoyable due to the candour of the
sentiment and the honesty of the design”6.
The foreground of the painting includes a genuine
panorama of the ethnical diversity existent in Jassy at that
moment. The composition is made up of small “genre
scenes”, which could be presented separately, as well: the
courtyard with the sunflower (the first attestation) the fair
teeter, the group of fiddlers dressed in Oriental attire, the
peasants dancing a traditional dance, a Turkish sweets
costermonger; a very diversified public, as suggested by the
variety of the apparel. A boyar carriage accompanied by an
Albanian soldier (arnăut) seems to be on the verge of de-
parting. There are priests and gypsy slaves in the picture,
too. Next to them, there is a cart full of hay and a peasant
family, carrying fowls to sell at the borough.
The background displays numerous important
buildings from the Moldavian capital, such as (from right
to left): Banu Church, the cupola of Mihăileanu Academy,
Talpalari Church, the two cupolas of the Turkish bath (fere-
deu), The Nuns’ Abbey, the Austrian Agency with its red
and white flag, the Cathedral with its four spires, the Rus-
5
Ludovic Stawski, O vedere a Iaşilor la 1842, Jassy Art Museum, inv. 114,
oil canvas, 77/139,5 cm.
6
George Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, Bucharest,
Meridiane publishing house, 1984, p. 60.
 123
clădiri însemnate din capitala Moldovei. De la dreapta
spre stânga vedem biserica Banu, cupola Academiei Mi-
hăilene cu biserica Talpalari, cele două cupole gemene
ale feredeului turcesc, biserica Metocul Maicilor şi clădi-
rea Agenţiei Austriece, cu drapelul în roşu şi alb; Mitro-
polia, cu cele patru turle ale sale; clădirea Consulatului
Rusesc, cu drapelul fluturând; biserica mănăstirii Trei
Ierarhi, cu cele două turle ale sale şi turnul-clopotniţă
dotat cu orologiu; Palatul Ocârmuirii, biserica Sf. Nico-
lae Domnesc, turnul masiv al bisericii Sf. Spiridon şi bi-
serica Sf. Spiridon, cu arhitectura sa neoclasică. Tot
aici, în planul cel mai îndepărtat se observă Palatul Bel-
vedere al lui Mihail Sturdza faţă în faţă cu mănăstirea
Socola. În partea dreaptă, mănăstirea Frumoasa, cu
„Palatul de pe ziduri” şi turnul de la intrare; mănăstirea
Cetăţuia şi o parte din mănăstirea Hlincea, iar apoi mă-
năstirea Galata.
Adrian-Silvan Ionescu considera că „Lucrarea are
o notă naivă, deosebit de minuţioasă din care, pentru cla-
ritatea micilor scene amuzante care populează compoziţia,
nu a recurs la legea tritonalităţii şi nici la estomparea
nuanţelor în funcţie de profunzime, fapt ce are drept re-
zultat intensităţi egale, obositoare pentru ochi. Autorul a
dorit să prezinte într-un singur cadru toate categoriile so-
ciale şi majoritatea ocupaţiilor locale. Din acest conside-
rent, pe acea uliţă periferică apar ţărani cu un car cu boi
încărcat cu fân, nişte boieri care miluiesc un cerşetor, ne-
gustori ambulanţi orientali şi evrei, doamne în rochii de
modă pariziană, lăutari în caftane viu colorate ce cântă
unor ţărani prinşi la joc în preajma unui „dulap” în care
se dau, foarte voioşi, alţi consăteni de-ai lor. În punctul
principal de vedere este plasat monumentalul edificiu al
Mitropoliei, cu turelele-i albe. Cu toate scăderile ei, lucra-
rea este plină de vivacitate şi oferă o imagine veridică a
oraşului”130.
Într-o altă lucrare recentă se aprecia că „peisajul
urban lucrat de Ludovic Stawski devine un rar şi preţios
document vizual al Iaşilor la 1842 în care putem urmării
elemente de arhitectură ale clădirilor dar şi dezvoltarea
oraşului în ansamblul său; putem vedea categoriile so-
ciale reprezentative şi portul lor specific. Remarcăm un
amestec de tradiţional şi de modern, cu locuinţe vechi şi
130
Adrian-Silvan Ionescu, Mişcarea artistică oficială în România secolului
al XIX-lea, Bucureşti, 2008, p. 53-54.
sian Consulate building, with its flag flying in the wind, the
Three Holy Hierarchs Monastery Church, with its two
spires, steeple and clock; Ocârmuirii Palace, Saint Nicolas
Princely Church and the massive tower of Saint Spiridon
Church with its neoclassical design. We can also see Bel-
vedere Palace, belonging to Prince Mihail Sturdza, just op-
posite Socola Monastery. On the right side, there is the
representation of Frumoasa Monastery, with its „Palatul de
pe ziduri” (Palace on the walls) and the entrance tower,
Cetăţuia Monastery, as well as part of Hlincea and Galata
Monasteries.
Adrian-Silvan Ionescu considered that „The work of
art has a naive, extremely detailed touch; for the bright,
amusing scenes represented on canvas, the artist did not re-
sort to three-tone colouring or nuance-dimming, fact which
resulted in equal, eye-tiring intensities. The author wanted
to present all social categories and most local crafts in one
single setting. For this reason, there are peasants riding an
oxen carriage full of hay on the side lane, several boyars
taking pity of a beggar, Oriental and Jewish tradesmen,
ladies wearing the latest Parisian fashion and fiddlers
dressed in brightly coloured kaftans, playing their instru-
ments to a bunch of peasants dancing around a boat «swing»
filled with other joyful countrymen. The focus of the view is
the monumental Cathedral building, with its white spires.
Despite all minuses, this painting is pervaded by vivacious-
ness and authenticity.”7.
Another recent review mentioned that „The urban
landscape painted by Ludovic Stawski has become a rare,
precious visual document of 1842 Jassy, which enables us
to study the architectural features of the buildings, as well
as the urban development as a whole; we can see relevant
social categories of people and specific attire. There is an in-
teresting mix of traditional and modern design, old and new
lodgings, unpaved lanes and elegant, black lacquered Vien-
nese coupes or Albanian soldiers dressed in flamboyant ap-
parel; there is also the representation of a fair, filled with
couples wearing Western or Oriental clothes, in the distance
or in the foreground, or peasants dressed in Eastern cos-
tumes, dancing traditional dances.”8.
7
Adrian-Silvan Ionescu, Mişcarea artistică oficială în România secolului al
XIX-lea, Bucharest, 2008, p. 53-54.
8
Corina Cimpoeșu, Marcelina Brândușa Munteanu, Ludovic Stawski. Un pic-
tor în Moldova secolului XIX-lea, „Moldova” National Museum Compound,
 124
noi, cu străzi nepietruite, dar pe care trec elegante tră-
suri de Viena, lăcuite în negru, cu arnăuţi în costume
viu colorate stând în picioare, la spate. O diversitate de
cupluri cu costume europene, dar şi unele ce amintesc
de Orient se află în prim plan, în jurul unui bâlci în care
principalii protagonişti sunt ţăranii prinşi în horă şi lău-
tari îmbrăcaţi în pitoreşti costume orientale131.
* pencil), but we have grounds to believe this is, in reality, a
Catedrala Mitropolitană. Litografia din donaţia
„G. Sion” de la BCU - Cluj nu are un titlu original, cu pre-
cizări privitoare la desenator, litograf sau atelier, nici la
comanditarul lucrării132. [Fig. 57] Aceasta indică, proba-
bil, o realizare locală, a unui litograf ieşean. Litografia a
fost datat, ulterior, circa 1850 (an scris în creion). Sunt
temeiuri pentru a crede că aceasta este cu un deceniu mai
veche. Deşi nu se cunosc informaţii scrise cu privire la o
ceremonie de inaugurare a Catedralei, litografia vine să
transmită chiar acest fapt. Credem că cel puţin de hramul
catedralei, la 23 aprilie 1840 (Sf. Gheorghe), trebuie să fi
existat un asemenea moment. În centrul cortegiului so-
lemn se află, credem, chiar mitropolitul Veniamin, şi nu
locţiitorul care îi va urma, după 1842. Costumele orăşe-
nilor, uniformele militare, conduc tot spre o asemenea da-
tare. Anul 1850, propus iniţial, ar însemna chiar
depăşirea domniei lui Mihail Sturdza (ţ-1849) şi ar ac-
cepta faptul că inaugurarea s-a făcut în domnia lui Gri-
gore Al. Ghica. Interesantă este şi casa boierească din
planul secund. Este înfăţişată faţada originală a Casei Ro-
setti-Roznovanu, Palatul Primăriei de astăzi.
Lucrările de construcţie a Catedralei, desfăşurate
între 1833 şi 1842, se datorează eforturilor mitropolitului
Veniamin Costachi133. La 3 iulie 1833, mitropolitul Venia-
min a pus piatra de fundaţie a noului lăcaş. Lucrările au
demarat sub patronajul arhitectului Johann Freywald134.
La 28 aprilie 1834 au început lucrările de zidire. În anul
131
Corina Cimpoeșu, Marcelina Brândușa Munteanu, Ludovic Stawski. Un
pictor în Moldova secolului XIX-lea, Complexul Muzeal Naional „Moldova”
Iași, Editura Palatul Culturii, Iași, 2014, p. 41.
132
Mitropolia din Iași, litografie, 44x37,5 cm, Biblioteca Centrală Universi-
tară din Cluj, Stampe, XV/12.
133
Scarlat Porcescu, Catedrala Mitropolitana din Iaşi, Iaşi, Editura Mitro-
poliei Moldovei şi Sucevei, 1977, p. 37-69.
134
Viorica Malacopol, Date în legătură cu activitatea arhitecţilor Freywald,
în „Studii şi cercetări de istoria artei”, seria Artă plastică, tom 11, nr. 2, 1964,
p. 325-334.
The Metropolitan Cathedral
The lithography included in the „G. Sion” collection
preserved by the Central University Library from Cluj bears
no original title or any references to the drawer, lithogra-
pher or the client of the artwork9. [Fig. 57] This fact pro-
bably indicates the local endeavour of a Jassy lithographer.
The lithography was subsequently dated 1850 (written in
decade older.
Although there is no written documentation con-
cerning the Cathedral inauguration ceremony, the lithogra-
phy conveys this idea. We believe that when the cathedral
was opened, on April 23rd 1840 (St George), such a celebra-
tion must have been organised. The character standing in
the centre of the solemn procession might be metropolitan
Veniamin himself, and not the vicar who came next after
1842. The costumes of the city inhabitants and the military
uniforms of the soldiers support this date. The year 1850,
initially proposed, would mean we should accept that the
inauguration did not take place during the reign of Mihail
Sturdza (1834-1849), but during that of Grigore Al. Ghica.
The boyar mansion in the background is also interesting,
as it depicts the original facade of Rosetti-Roznovanu pal-
ace - currently the Town Hall Palace.
The cathedral construction works carried out be-
tween 1833 and 1842, are the result of the efforts made by
metropolitan Veniamin Costachi10. On July 3rd 1833, he
laid the foundation stone of the new religious edifice. The
works commenced under the coordination of architect Jo-
hann Freywald11. The construction works started on April
28th 1834 and in 1837 the four spires and the dome were
completed. The dome, which was built by stone and bricks,
did not last, due to the fact it was too heavy, compared to
the walls and columns supporting it. As a result, it was re-
placed by architect Sungurov with a timber dome (1840).
The gilded crosses were fixed on the domes of the four
spires in 1839, which is a good sign for determining the
Jassy, Palace of Culture publishing house, Jassy, 2014, p. 41.
9
Mitropolia din Iași, lithography, 44x37.5 cm, Cluj Central University Li-
brary, Engravings, XV/12.
10
Scarlat Porcescu, Catedrala Mitropolitana din Iaşi, Jassy, Moldavia and
Suceava Metropolitan Cathedral publishing house, 1977, p. 37-69.
11
Viorica Malacopol, Date în legătură cu activitatea arhitecţilor Freywald,
in „Studii şi cercetări de istoria artei”, plastic art series, tome 11, no. 2, 1964,
p. 325-334.
 125

1837 cele patru turle şi bolta cea mare erau deja con- date of the images. The works stopped after 1842, when
struite. Bolta zidită în piatră şi cărămidă, fiind prea grea, the metropolitan retired. On May 23rd 1857, the timber
în raport cu pereţii şi stâlpii pe care fusese clădită, nu dome designed by Sungurov12 crashed. The works were re-
s-a putut menţine. Ea a fost înlocuită de arhitectul Sun- sumed only after 1880, under the coordination of architect
gurov cu o altă cupolă din lemn (1840). În 1839 au fost Al. Orăscu, the rector of the Bucharest University.
montate crucile poleite cu aur pe cupolele celor patru *
turle, ceea ce reprezintă un bun indiciu pentru datarea
vechilor imagini. Lucrările au încetat după 1842, când
mitropolitul Veniamin s-a retras din funcţie. La 23 mai
1857 s-a prăbuşit şi cupola de lemn construită de Sun-
gurov135. Lucrările au fost reluate abia după 1880, sub
conducerea arhitectului Al. Orăscu, Rectorul Universităţii
din Bucureşti.

135 12
„Gazeta de Moldavia”, nr. 41, din 27 mai 1857. „Gazeta de Moldavia”, no. 41, dated May 27th 1857.
 126

Fig. 52a
R. Tannich
Panorama oraşului Iaşi de pe dealul Galata (detaliu)
127
 128

Fig. 52
R. Tannich
Panorama oraşului Iaşi de pe dealul Galata
Guaşă, 31,8 x 47,8 cm
Nedatat (c.1840)
Semnat în cadru, cu alb, stânga jos (pe prispa casei): R. TANNICH
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 877
 129

Fig. 53
Adolf Kranzllerger
Iassy. Palatul Belvedere de la Socola (1842)
ulei pe pânză, 118 x 88 cm
Însemnare pictată sub cadru: Dedié à Son Altesse Serenissime le Prince Regnant de la Moldavie, dessiné au mois d’Aout
1842, par Adolf Kranzllerger, Peintre de Theatre.
Arhivele Statului Iaşi, Colecţia Stampe şi fotografii, inv. 276.
 130

Fig. 54
Veduta grădinii de la Socola cu palatul prinţului Mihail Sturdza, şi Iaşii în depărtare
După natură de Al. Asacki, 1847 (fotocopie)
Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi. Fototeca, nr. 543
 131

Fig. 55
Ludovic Stawski, O vedere a Iaşilor,
ulei pe pânză 0,80 x 1,40 m; Nesemnat, nedatat, (1842)
Donaţia Iancu Codrescu, 1880
Muzeul de Ară Iaşi, inv. 114.
 132

Fig. 55a
Ludovic Stawski, O vedere a Iaşilor (detaliu)
Donaţia Iancu Codrescu, 1880
Muzeul de Ară Iaşi, inv. 114.
 133

Fig. 55b
Ludovic Stawski, O vedere a Iaşilor (detaliu)
Donaţia Iancu Codrescu, 1880
Muzeul de Ară Iaşi, inv. 114.
 134

Fig. 56
Vedere panoramică a oraşului Iaşi (?)
Pictură în ulei pe cafasul bisericii „Buna-Vestire” din Iaşi
Ctitoria banului Ion Tăutu (1820)
135
136

Fig. 57
Mitropolia din Iaşi
probabil, c. 1840 [datată în creion
c. 1850]
Litografie, 44 x 37,5 cm
Biblioteca Centrală Universitară
Cluj. Stampe, XV/12
 137

Fig. 58
Palatul Rosetti-Roznovanu cu faţada originală (c. 1840)
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XV/12
 138

Fig. 59
Ansicht von Jassy, Hauptstadt der Moldau (1848)
Semnat în imagine: ACR= Carl Richard, del.; A.V.E. Kretzschmar
[Leipzig, Xilographisches Anstalt von E. Kretzschmar, sec. XIX],
Gravură, 16,5 x 25,5 cm; (după Raffet, 1837)
Decupată din „Illustrirte Zeitung”, 1848, nr. 240, p. 85
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/24
 139

Fig. 60
Jassy, die Hauptstadt der Moldau zur Zeit der Besetzung durch die Russen.
J. Richter grav. Prag. C.W. Medau et. Co.
Gravură, 10 x 22,7 cm; Ex libris G. Sion
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/26 (a-b)
 140

Fig. 60a
Jassy, die Hauptstadt der Moldau zur Zeit der Besetzung durch die Russen. (detaliu)
J. Richter grav. Prag. C.W. Medau et. Co.
Gravură, 10 x 22,7 cm; Ex libris G. Sion
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/26 (a-b)
 141
VII- Albumul cu douăsprezece vederi
ale Iaşilor de J. Rey (1845)
În domnia lui Mihail Sturdza a ieşit de sub tipar,
în capitala Moldovei, Album de douze Vues de la Ville
Jassi, după desenele lui J. Rey, litografiate de P. Mül-
ler136. Este cea mai importantă colecţie de stampe ale
oraşului Iaşi, imortalizat în anul de graţie 1845. Ecourile
acestei apariţii nu le găsim în presa ieşeană, dar s-au
făcut simţite la Bucureşti. Gazeta de limbă germană „Bu-
kurester Deutsche Zeitung” din 5 iulie 1845 consemna
că era vorba despre şase planşe, între care două imagini
de la distanţă ale oraşului, două imagini ale bisericilor –
Mitropolia cu cele patru turnuri şi Trei Ierarhi în care fi-
gurează şi o procesiune; Uliţa Mare si o belvedere a
oraşului, de la Socola. Desenele si litografiile sunt reuşite
şi fac onoare artistului. Acestea au o execuţie fidelă cu
realitatea şi transmit fascinanta atmosfera a Orientului.
Principele Moldovei a fost de acord sa preia „patronajul”
acestui album; a solicitat pentru el  zece exemplare137.
Aceste litografii au intrat târziu în atenţia istoricilor
de artă, prin raritatea lor. G. Oprescu este cel care le-a
redescoperit, în 1937, „cele 12 litografii, format 4°, dese-
nate de un oarecare J. Rey, francez stabilit la noi, şi lito-
grafiate de P. Müller”. „Câteva Mitropolia, Uliţa Mare,
sunt tot aşa de sugestive şi de valoroase ca documente
ca şi cele ale lui Aug. Raffet. Evident, ca valoare artistică
ele nu se pot compara cu acestea”.
Adrian-Silvan Ionescu remarca faptul că J. Rey
„este primul care s-a gândit la o astfel de publicaţie
amplă, care să închege un portret reprezentativ al unui
singur loc – Iaşul – într-un anumit moment – anul 1845
– fără a tinde spre planuri ambiţioase de a descrie o în-
treagă ţară unde, de bună seamă, ar fi scăpat multe din
136
Album de douze Vues de la Ville Jassi, exécutées par J. Rey et dèdiée
Son Altesse Le Prince Regnant de Moldavie par P. Müller, lithographe,
Jassy, 1845.
137
„Bukurester Deutsche Zeitung”, nr. 54, 5 iulie 1845.
VII The album containing twelve
views of Jassy, by J. Rey (1845)
It was during the reign of Prince Mihail Sturdza that
the volume Album de douze Vues de la Ville Jassi, compiled
after the drawings made by J. Rey and lithographed by P.
Müller1, was printed in Jassy and soon became the most
important collection of engravings portraying the city, in
the year 1845. Nevertheless, the echo of this event was felt
in Bucharest, instead of the Moldavian press, as we would
have expected. The German language journal called „Bu-
kurester Deutsche Zeitung”, issued on July 5th 1845, men-
tioned six views, out of which two were remote pictures of
the city, two images portrayed the Cathedral with its four
towers and a religious procession taking place at The Three
Holy Hierarchs Church and two vedute displayed the
Grand Lane and a city panorama seen from Socola. The
drawings and lithographs are indeed successful and proudly
represent the artist’s skill, as they are true-to-nature and
convey the fascinating Oriental atmosphere to such an extent
that the Moldavian prince agreed to be the „patron” of the
album and even ordered ten copies just for him2.
The lithographs were, at a later stage, brought to the
attention of art historians, owing to their unique character.
G. Oprescu was the first to point out, in 1937, the value of
the „12 lithographs, in 4° format, drawn by some French art-
ist residing in our country, J. Rey, and lithographed by P.
Müller.” „Several views, such as the Cathedral or the Grand
Lane, can be considered as suggestive and worthy historical
documents as the ones signed by Aug. Raffet, though, ob-
viously, they are not comparable to the latter’s creations, in
terms of artistic value.”
Adrian-Silvan Ionescu noticed that J. Rey „was the
first to think of such an ample initiative, that would make up a
representative portrayal of a single city – Jassy – in a particu-
lar moment – the year 1845 – without attempting to go further
1
Album de douze Vues de la Ville Jassi, exécutées par J. Rey et dèdiée Son Al-
tesse Le Prince Regnant de Moldavie par P. Müller, lithographe, Jassy, 1845.
2
„Bukurester Deutsche Zeitung”, no. 54, July 5th 1845.
 142
lucrurile importante138. Paradoxal, despre J. Rey, cel mai
important desenator pentru Iaşi, nu se ştie mai nimic.
Biografia sa rămâne să fie schiţată de cercetătorii viitoru-
lui. Nu a fost însă un „pictor voiajor”, un grafician grăbit,
aflat în trecere prin capitala Moldovei. A locuit la Iaşi
câţiva ani, pentru a se pătrunde de atmosfera şi farmecul
oraşului. Există indicii că cel puţin între 1845-1847
J. Rey ar fi lucrat în oraşul nostru.
George Oprescu semnala că J. Rey este şi autorul
unui portret al mitropolitului Sofronie Miclescu139. Tot el
ar fi desenat un portret al marelui muzician Liszt, în tre-
cere prin Iaşi. Desenul este apoi litografiat de librăria lui
C.A. Rosetti şi Eric  Winterhalder din Bucureşti140.
Oprescu observă că aici Rey este desenatorul, dar că în
alte cazuri el este litograful care trece pe piatră desenul
altuia141. În anul 1845, J. Rey a publicat la Iaşi un pros-
pect-reclamă pentru o „Loterie au profit des pauvres”
după o compoziţie de Kauffmann. Ea reprezintă, într-un
cadru gotic-trubadur, o damă din buna societate făcând
pomană unei mame nenorocite. Litografia este intere-
santă ca document, căci scena se petrece într-o casă de
boier. Doamna este însoţită, după obiceiul timpului, de
un arnăut care o apără şi o serveşte”142. Câteva desene
ale sale au fost publicate şi în „Calendar pentru poporul
românesc”, Iaşi, 1846-1847. Două imagini sunt variante
la planşele din Album, iar altele i-au fost atribuite, fiind
publicate împreună cu acestea. Una singură, ce înfăţi-
şează interiorul unei cârciumi, are desenul semnat de A.
Kauffmann, în care Rey apare ca litograf.
Lista desenelor care îi pot fi atribuite lui J. Rey a
fost completată de Adrian-Silvan Ionescu. De altfel, el nu
s-a mărginit numai la aceasta ci a călătorit în provincie,
cum o demonstrează desenele din Calendarul pentru Po-
porul Românesc în care, pe lângă câteva imagini deja cu-
noscute din album, dar reluate în alte variante (Iaşul.
138
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. Arta documentaristă în România
secolului al XIX-lea, Bucureşti, Editura Meridiane, 1990, p. 126-127.
139
G. Oprescu, Grafica romînească în secolul al XVIII-lea, Fundaia Regală
pentru literatură și artă, București, 1942, p. 98.
140
George Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, Pictura româ-
nească în secolul al XIX-lea, (ed. II), București, Editura Meridiane, 1984, p. 57.
141
G. Oprescu, Grafica romînească în secolul al XVIII-lea, p. 98, nota 2.
142
Ibidem, p. 108.
and describing an entire country, endeavour which would have
undoubtedly missed out on many significant aspects.” 3
Paradoxically, we know almost nothing about J. Rey,
the most noteworthy portrayer of Jassy. His biography will
have to be explored in depth by future researchers. We can
infer, though, that he was not a mere “travelling painter”
or an expedite graphic designer, simply passing through
Moldavia. He lived in Jassy for a few years, so he managed
to fully grasp the charm and flavour of the town and there
are some indications that, between 1845 and 1847, J. Rey
actually worked there.
George Oprescu also pointed out J. Rey was the
author of a portrait of metropolitan Sofronie Miclescu4 and
of the great musician Liszt, when the latter was passing
through Jassy. The drawing was subsequently litho-
graphed by the Bookshop belonging to C.A. Rosetti and
Eric Winterhalder, from Bucharest5. Oprescu emphasized
in that particular case Rey was the actual drawer, unlike
other times when he acted as a lithographer, engraving the
sketches made by other artists6.
In 1845, J. Rey published an advertising leaflet for
„Loterie au profit des pauvres”, after one of Kauffmann’s
compositions. The picture displayed a high-society dame
helping a miserable mother, against a Gothic-minstrel
background. The lithography is interesting as a historical
document, because the scene takes place in a boyar’s man-
sion. The lady is accompanied, as was customary, by an
Albanian guard (arnăut) whose mission was to defend and
serve his mistress7.
Some of Rey’s drawings were published in „Calendar
of the Romanian people” , in Jassy, 1846-1847. Two of the
images represented versions of the Album drawings and
other images were also attributed to him and published in
the same calendar. A single sketch, presenting the interior
of an alehouse, was signed by A. Kauffmann, Rey being just
3
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. Arta documentaristă în România
secolului al XIX-lea, Bucharest, Meridiane publishing house, 1990, p. 126-127.
4
G. Oprescu, Grafica romînească în secolul al XVIII-lea, The Royal Foun-
dation for Literature and Art, Bucharest, 1942, p. 98.
5
George Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, Pictura
românească în secolul al XIX-lea, (2nd edition), Bucharest, Meridiane pub-
lishing house, 1984, p. 57.
6
G. Oprescu, Grafica romînească în secolul al XVIII-lea, p. 98, 2nd annotation.
7
Ibidem, p. 108.
 143
palatul ocârmuirii, biserica Trei Ierarhi, uliţa pavelei de
lemn – adică „strada mare”, apare şi Cetatea Neamţul[ui]
şi Ruinele Băii. Mai are şi o schiţă luată la un gater unde
se tăiau calupurile de lemn pentru pavaj ca şi câteva chi-
puri expresive, precum Cerşetorul şi O cârciumă unde
face trei admirabile portrete strânse în jurul unei mese:
un ţăran cu lulea, o bătrână ţigancă ghicitoare, zbârcită,
beată şi ridicolă în prorocirile ei şi un surugiu în picioare,
grăbit prin caracterul ocupaţiei sale, ce-şi poartă cu co-
chetărie costumul său complicat. Cu aceste portrete, Rey
ne relevă şi alte calităţi insuficient puse în valoare de do-
cumentarismul urbanistic, arhitectonic”143.
Planşele din Album de douze Vues de la Ville Jassi,
au pe J. Rey ca desenator, dar litograful care semnează
alături de el este P. Müller. De aceea se impune o rezervă
atunci când sunt apreciate calităţile artistice ale desena-
torului francez nu pe seama schiţelor sale originale, ci
după un desen refăcut de P. Müller pentru plăcile litogra-
fice. P. Müller nu ar trebui confundat cu I. Müller, un ta-
lentat litograf, colaborator al lui Gheorghe Asachi cu ceva
timp în urmă. Despre acest atelier de litografie de la Iaşi
se cunosc unele detalii, care pot explica de ce gazeta lui
Asachi din Iaşi trece sub tăcere apariţia Albumului lui J.
Rey. La 19 iulie 1844, se înregistrează reclamaţia lui Ghe-
orghe Asachi, proprietarul tipo-litografiei „Albina Româ-
nească”, către Sfatul Administrativ al Moldovei, împotriva
lui Pavel Müller, care deschise o litografie în oraşul Iaşi,
fără a avea acest drept, deoarece lui Asachi i se acordase
privilegiul – până în anul 1846 – de a înfiinţa o tipo-lito-
grafie la mănăstirea Neamţ, precum şi pe aceea a „Albinei
Româneşti”. A fost emisă dispoziţia de desfiinţare a lito-
grafiei lui P. Müller144. „Străin, domnul Müller, care cu
câţiva ani mai înainte a lucrat ca litograf la Institutul „Al-
binei”. Sosind aice au aşezat o litografie în casele unde se
află librăria domnului Bel şi au început a lucra”145.
143
Adrian-Silvan Ionescu, op. cit., p. 127.
144
Secretariatul de Stat al Moldovei (1832-1862). Inventar arhivistic, Bucu-
reşti, 1966, p. 185, dosar nr. 1068. Vezi şi Figuri de arhivişti români. Gheor-
ghe Asachi (1788-1869), Bucureşti, 1969, p. 246, nr. 69.
145
DJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1068, f. 1. Un Fre-
drich Bell, elveţian, originar din Baiern, de confesiune catolică, necăsătorit,
a venit la Iaşi în august 1823, ca dascăl de limbă franceză în casa logofătului
Dumitreche Sturdza (vezi Catagrafia sudiţilor din Moldova, 1824-1825, în
the lithographer. The list of drawings assigned to J. Rey
was supplemented by Adrian-Silvan Ionescu. It seems the
painter travelled to the nearby towns, as evidenced by the
sketches inserted in the „Calendar of the Romanian
people”, which contains, apart from the images included in
the album, but replicated in other versions (Jassy. Ocâr-
muirii Palace, the Three Holy Hierarchs Church, the
wooden planks ally – that is, the Grand Lane), representa-
tions of „Neamţ Fortress and Baia Ruins” . There is also a
sketch of a saw mill for chopping wood planks and some
very expressive figures, such as „The beggar” and „An ale-
house”. In this last drawing there are three people, gath-
ered around a table: a peasant smoking a pipe, an old,
wrinkled Gypsy fortune teller, drunk and ridiculous in her
prophecy making, and a coachee, proudly dressed in his
fancy costume, who seems to be hurrying, a typical sign of
his profession. Through these portraits, Rey succeeded in
revealing insufficiently valued qualities of the urban archi-
tecture documentarism”8.
The Album de douze Vues de la Ville Jassi was drawn
by J. Rey, but lithographed by P. Müller, hence, we should
be reserved in appreciating the artistic skill of the French
drawer, not when judging his original sketches, but the re-
makes of P. Müller for the lithographic plates. P. Müller
must not be confused with I. Müller, another gifted lithogra-
pher and collaborator of Gheorghe Asachi in the older days.
Certain details which have been disclosed concerning
this lithography workshop in Jassy might explain why Asa-
chi’s journal failed to mention the publication of J. Rey’s
Album. There is a complaint, registered on July 19th 1844,
filed by Gheorghe Asachi, owner of „Albina Românească”
lithography printing shop, to the Moldavian Administrative
Council, against Pavel Müller, who had opened a lithography
workshop in Jassy, without having any printing rights; these
privileges had already been granted to Asachi – up to 1846,
in order to set up one lithography printing shop at Neamţ
Monastery and another for the publication of „Albina
Românească”. As a consequence, a resolution was issued,
stipulating the closing down of P. Müller’s shop9. „Mr Müller,
a foreigner, who used to work as a lithographer for Albina In-
8
Adrian-Silvan Ionescu, op. cit., p. 127.
9
Secretariatul de Stat al Moldovei (1832-1862). Inventar arhivistic, Buchar-
est, 1966, p. 185, file no. 1068. Please see Figuri de arhivişti români.
Gheorghe Asachi (1788-1869), Bucharest, 1969, p. 246, no. 69.
 144
La 27 iunie 1844, P. Müller a fost numit Director
al Litografiei şi a Tipografiei Mitropoliei şi ar fi început o
activitate neloială, concurenţială, faţă de Institutul Tipo-
grafic al „Albinei”, proprietatea lui Gheorghe Asachi. I
s-a cerut lui Müller să îşi limiteze activitatea doar la că-
rţile bisericeşti.
* activity carried out by „Albina” Printing Institute, Gheorghe
Planşele nu poartă nici o indicaţie care să ne arate
ordinea dorită de autori. Le vom acorda noi o ordine cu o
anumită logică. Ele nu sunt nici datate, şi nici coperta al-
bumului se pare că nu are vreo dată. Astfel, credem că
datarea s-a făcut prin comparaţie cu planşele similare
apărute în „Calendar pentru poporul românesc” pe anul
1845. La rândul lor, gravurile apărute în calendarul citat
nu sunt semnate, atribuirea lor făcându-se cu ajutorul
ilustraţiilor din Album.
* dated either, so their order has been made with the support
Vedere de la podul Nicolina („Vue générale du
pont Nicolini”)146
Imaginea este denumită aşa, după uliţa podită cu
bârne de lemn pe care se făcea intrarea în Iaşi dinspre
sud, pe drumul care venea de la Bucureşti, sau „Dru-
mul împărătesc”. [Fig. 61] Este însă mai probabil că in-
trarea în oraş înfăţişată aici să fie cea dinspre Socola
(Bucium), acolo unde domnitorul Mihail Sturdza avea o
reşedinţă de vară; se afla pe traseul dintre cele două pa-
late. Se pot vedea casele pentru târgoveţi de bună con-
diţie, acoperite cu şindrilă, cu vârful înalt şi streşinile
evazate. Bariera (rohatca) ce reprezenta punctul de con-
trol poate fi comparată cu cea zugrăvită de Worobieff,
pentru rohatca din Copou. Oraşul Iaşi se vede în depăr-
tare, înfăţişat în întregime, şi ar merita un cadru sepa-
rat, care să îl pună în evidenţă.
*
Vedere panoramică a Iaşilor de la Copou („Vue
générale prise à Kopoo”)147. În afara planşei din Album,
Documente statistice privitoare la oraşul Iaşi, editate de Ioan Caproşu şi
Mihai-Răzvan Ungureanu, vol. II (1824-1828), Iaşi, Editura Universităţii,
1997, p. 507, nr. 64.).
146
J. Rey, P. Müller, Vedere de la podul Nicolina (Iaşul vechi. Intrarea în oraş
prin bariera Nicolina). 16,9 x 24,3 cm (BAR, Cabinetul Stampe, nr. 535).
147
J. Rey, P. Müller, Vedere panoramică a Iaşilor de la Copou, litografie,
16,5x 24 cm, BAR, Cabinetul Stampe, nr. 534.
stitute, came to Jassy, opened his own lithography printing
shop, in the building housing Mr Bel’s bookshop, and started
his business.”10
On June 27th 1844, P. Müller was appointed Director
of the Cathedral Lithography Printing Shop and, appar-
ently, started an unfair competition, which impinged on the
Asachi’s property. Ultimately, Müller was required to limit
his activity to printing religious books.
*
The pictures offer no indication as to the chronologi-
cal order desired by the artists; hence, we have ordered
them according to a reasonable logic. They are not dated
and neither is the album cover, therefore, we believe the
date was determined by comparison with similar pictures
published in the 1845 „Calendar of the Romanian people”.
The engravings published in the aforesaid calendar are not
of the Album illustrations.
*
View of Jassy seen from Nicolina Bridge 11
The picture was named after the timber-paved lane
that was used when entering Jassy from the south, on the
road coming from Bucharest, or the so-called „Royal Road”.
[Fig. 61] However, the city entrance portrayed here is more
likely to be the one from Socola (Bucium), where Prince Mi-
hail Sturdza had a summer residence; the entrance was on
the route connecting the two palaces.
We can see upper-class, bourgeois houses, with
their shingle roofs, high peak, flared eaves. The barrier (ro-
hatca) representing the control check point can be com-
pared with the one painted by Worobieff (the barrier of
Copou). The city is seen in the background, though it
would rather deserve a separate setting which could em-
phasize its beauty.
*
10
DJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, file no. 1068, f. 1. A certain
Fredrich Bell, of Swiss nationality, born in Baiern, unmarried, of Catholic
confession, came to Jassy in August 1823, as a French language tutor to the
family of logofăt (chancellor) Dumitreche Sturdza (please see Catagrafia
sudiţilor din Moldova, 1824-1825, in Documente statistice privitoare la
oraşul Iaşi, edited by Ioan Caproşu and Mihai-Răzvan Ungureanu, 2nd volume
(1824-1828), Jassy, University publishing house, 1997, p. 507, no. 64.).
11
J. Rey, P. Müller, Vedere de la podul Nicolina (Iaşul vechi. Intrarea în oraş
prin bariera Nicolina), 16.9x24.3 cm (BAR, Engravings Cabinet, no. 535).
 145
varianta imaginii publicate în „Calendar pentru poporul
românesc”, 1845 este diferită. În prim plan se observă
gradină spaţioasă a unei mari case boiereşti, cu alei re-
gulate. [Fig. 62] Aceasta nu putea să aparţină decât
casei logofătului Costin Catargiu, situată vizavi de Uni-
versitatea ieşeană, clădire în care funcţionează astăzi o
parte a Facultăţii de Istorie. Din balconul acestei case,
care oferea o frumoasă vedere asupra Iaşului, trebuie să
fi fost desenată această planşă. Casa Catargiu avea să
devină, mai târziu, sediul Agenţiei Austriece din capitala
Moldovei148.
În Arhiva „N.A. Bogdan” s-a păstrat fotocopia unui
vechi tablou în ulei, reprezentând aceeaşi imagine, reali-
zată însă diferit. Perspectiva este tot cea din balcon. N.A.
Bogdan a notat, pe aceeaşi pagină: „Vederea generală a
Iaşului pictată de un francez pe la 1849 (Tablou la Dr. Bo-
ghen)”149. Dimensiunile mari ale tabloului au permis o
mai bună redare a detaliilor. Pare a fi o pictură după na-
tură şi nu una mai târzie, inspirată de stampele de la
1845. Imaginea are un cadru ceva mai larg, cel puţin în
partea dreaptă, cuprinzând şi clădiri care nu există în
gravurile cunoscute. Prin faptul că nu a ajuns într-o co-
lecţie publică, astăzi nu se mai ştie nimic despre soarta
acestui tablou.
Posibilitatea că acest tablou să fi fost pictat chiar
de J. Rey ne deschide perspectiva ca şi alte stampe sem-
nate de el să fi existat şi sub formă de picturi pe pânză.
Acest fapt ar indica o şedere la Iaşi a artistului francez
mai îndelungată decât se credea. Dacă am avea certitu-
dinea că tabloul a fost pictat chiar de Rey, aceasta ar fi
singura piesă care ne-ar fi permis să îi evaluăm cu ade-
vărat performanţa artistică. Desigur, redescoperirea
unor lucrări originale ale pictorului francez nu ar putea
răsturna percepţia actuală, dar ar putea-o nuanţa şi
ameliora.
* 12
148
Pentru această clădire vezi Sorin Iftimi, „Casa Costin Catargi” din Iaşi.
Proprietari şi locatari, „Monumentul. Cercetare –Proiectare – Conservare –
Restaurare”, VI, Lucrările Simpozionului Naţional Monumentul – Tradiţie şi
viitor, ediţia a VI-a, Iaşi, 2004, Iaşi Editura Trinitas, 2005, p. 135.
149
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, Colecţii Spe-
ciale, Arhiva „N.A. Bogdan”. Ar putea fi vorba, în realitate, despre Dr. G.
Bogdan a cărui casă se vede în stânga imaginii.
Panoramic view of Jassy, seen from Copou12
Besides the picture from the Album, the version pub-
lished in „Calendar of the Romanian people” , 1845, is dif-
ferent in that the close-up shot presents the spacious
garden of a large boyar mansion, with wide, orderly paths.
[Fig. 62] This house, situated across the University, could
only have belonged to logofăt (chancellor) Costin Catargiu,
a building which still houses part of the History Faculty. The
drawing must have been executed from the balcony of this
mansion, which offered a beautiful panorama of the city. Ca-
targiu Mansion later became the headquarters of the Aus-
trian Agency in Jassy13.
The „N.A. Bogdan” archives still preserve the photo-
copy of an old oil painting rendering the same image, in a
different style. The perspective is again from the balcony.
N.A. Bogdan noted on the same page: „Panoramic view of
Jassy painted by a French man in 1849. Painting at Dr.
Boghen.” 14 The significant size of the picture enabled a better
rendering of the details. The image seems true-to-nature and
not a later version, inspired by the 1845 engravings. The set-
ting is more extended, at least at the bottom right side, and
includes buildings which had not been introduced in other
engravings. As the painting was not included in a public col-
lection, we know nothing of its current fate.
The possibility for this painting to be the artwork of
J. Rey opens the perspective that other engravings signed
by this artist could have existed under the form of canvas
paintings, fact which would indicate that Rey spent more
time in Jassy than initially believed. If we were certain the
painting belonged to Rey, this would be the only one which
would have enabled us to genuinely assess his artistry. It
is true that the rediscovery of other original works signed
by the French painter would not completely overturn our
current perception, but it would definitely trigger a different
approach.
*
J. Rey, P. Müller, Vedere panoramică a Iaşilor de la Copou, lithography,
16.5x 24 cm, BAR, Engravings Cabinet, no. 534.
13
For this building, please see Sorin Iftimi, „Casa Costin Catargi” din Iaşi.
Proprietari şi locatari, „Monumentul. Cercetare –Proiectare – Conservare –
Restaurare”, VI, Lucrările Simpozionului Naţional Monumentul – Tradiţie şi
viitor, ediţia a VI-a, Iaşi, 2004, Jassy, Trinitas publishing house, 2005, p. 135.
14
„Mihai Eminescu” Central University Library, Jassy, Special Collections,
„N.A. Bogdan” Archive. In reality, it could be Dr. G. Bogdan, whose house
can be seen on the left side of the picture.
 146
Vedere din Tătăraşi („Vue prise à Tatarache”)150.
Litografia are, în prim-plan, biserica Rufeni (Sfinţii Mihail
şi Gavril), ultima bisericuţă din lemn păstrată în capitala
Moldovei. [Fig. 63] Ceea ce interesează este însă pano-
rama oraşului, desfăşurată de-a lungul Uliţei Albe (Uliţa
Făinii). De la stânga la dreapta, pot fi recunoscute: Bise-
rica Zlataust, Biserica Albă lângă clădirea Agenţiei Con-
sulare Austriece (cu drapelul pe catarg), Biserica Bărboi,
Biserica Sf. Vineri, Catedrala Mitropoliei, cu cele patru
turle, biserica şi turnul Mănăstirii Golia, iar mai jos bise-
rica Curelari din Tg. Cucului. În stânga se profilează pe
un deal Mănăstirea Cetăţuia. Imaginea poate fi compa-
rată cu cea a lui R. Tannich (1841), urmând acelaşi ax al
oraşului, însă de pe cealaltă parte a colinei.
* same city axis is made from the other side of the hill.
Palatul Belvedere de la Socola151.
Palatul de vară al domnitorului Mihail Sturdza a fost
construit ca reşedinţă Mihalache Sturdza, înainte de a de-
veni domnitor. [Fig. 64] El a început sa amenajeze această
reşedinţă chiar după căsătoria din 1817 cu prima lui soţie,
Safta (Elisabeta) Rosetti, nepoata lui Scarlat Callimachi
vodă. O condică de familie din anii 1818-1819 consem-
nează cheltuielile cu „zidirea din nou a caselor de la vie, a
chioşcului şi amenajarea grădinii”, făcute în regie proprie.
Arhitectul Martin Kubelka a întocmit planurile palatului şi
tot el a supravegheat efectuarea lucrărilor152. Capitelurile
ornamentale, din piatră, au fost lucrate de un meşter spe-
cializat, din Iaşi. Kubelka a construit „Palatul de pe ziduri”
de la mănăstirea Frumoasa (necropolă a Sturdzeştilor) şi a
renovat turnul clopotniţă de acolo (1819)153.Zugravul Pal-
tacevschi a pictat interioarele palatului. Decoraţiunile in-
terioare, realizate „în stil clasic”, au fost puse însă şi pe
seama lui Teodor Chirangheleu154. De realizarea chioşcului
150
J. Rey, P. Müller, Vedere din Tătăraşi (Biserica Sf. Voievozi şi mahalaua
înconjurătoare), litografie, 16,60x 24 cm (BAR, Cabinetul Stampe, nr. 531.
151
J. Rey, P. Müller, Palatul Belvedere de la Socola, litografie, 16,7 x24,2
cm (BAR, Cabinetul Stampe, nr. 529).
152
Despre lucrările lui Kubelka de la mănăstirea Frumoasa, poate şi la Sf.
Spiridon, vezi Mihai Ispir, Clasicismul în arta românească, Bucureşti, Ed.
Meridiane, 1984, p. 31, 87. Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri,
ed. II, 2007, p. 359.
153
Gh. Ungureanu, Însemnări pe marginea unui manuscris cuprinzând chel-
tuielile unei case boiereşti din Iaşi în anii 1818-1819, în „Studii şi articole
de istorie”, II, 1957, p. 369-378.
View from Tătăraşi15
The foreground of the lithography shows Rufeni
Church (consecrated to Saints Michael and Gabriel) - the
last wooden church still standing in Jassy. Fig. 63] It is
interesting to observe the city panorama, unfolding along
the White Lane (the Flour Lane). From left to right, we
recognize the following buildings: Zlataust Church, the
White Church next to the Austrian Consular Agency (with
its flagpole), Bărboi Church, St. Vineri Church, the
Metropolitan Cathedral, with its four spires, the church
and tower of Golia Monastery and Curelari Church from
Targul Cucului. On the left there is Cetăţuia Monastery,
up the hill. The picture can be compared to the one made
by R. Tannich (1841), save that the representation of the
*
Belvedere Palace from Socola16
Prince Mihail Sturdza’s summer palace was built as
a residence by Mihalache Sturdza, before becoming a ruler.
[Fig. 64] He started the construction just after his first mar-
riage, in 1817, to Safta (Elisabeta) Rosetti, the niece of
Prince Scarlat Callimachi. An old family chronicle, covering
the period 1818-1819, mentions the expenses made with the
„refurbishment of the houses from the vineyard, the kiosk and
the garden” , carried out by the prince. It was architect Mar-
tin Kubelka who designed the plans and supervised the con-
struction works17. The ornamental stone column heads were
executed by a specialized stonemason from Jassy. Kubelka
built „The Palace on the walls” from Frumoasa Monastery
(the necropolis of Sturdzeşti family) and renovated its clock
tower (1819)18. Paltacevschi painted the interiors of the pal-
ace and the classical interior decorations were attributed to
Teodor Chirangheleu19. The wooden kiosk was the accom-
15
J. Rey, P. Müller, Vedere din Tătăraşi (Biserica Sf. Voievozi şi mahalaua
înconjurătoare), lithography, 16.60 x 24 cm (BAR, Engravings Cabinet, no. 531)
16
J. Rey, P. Müller, Palatul Belvedere de la Socola, lithography, 16.7 x 24.2
cm (BAR, Engravings Cabinet, no. 529).
17
For information regarding the works of Kubleka at Frumoasa Monastery
and perhaps even St Spiridon Church, please see Mihai Ispir, Clasicismul în
arta românească, Bucharest, Meridiane publishing house, 1984, p. 31, 87.
Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri, 2nd edition, 2007, p. 359.
18
Gh. Ungureanu, Însemnări pe marginea unui manuscris cuprinzând chel-
tuielile unei case boiereşti din Iaşi în anii 1818-1819, in „Studii şi articole
de istorie”, II, 1957, p. 369-378.
19
Mihai Ispir, Clasicismul în arta românească, Bucharest, Meridiane pub-
 147
de lemn s-a ocupat dr. Samurcaş. Un teslar neamţ a lucrat
„tălpoaiele şi amnarele” chioşcului. Alte cheltuieli au fost
făcute pentru amenajarea grădinii de aici. S-a apelat la ser-
viciile grădinarului Mitropoliei. S-au făcut răsadniţe, sere
şi s-au plantat mii de copaci, încă de la 1819. Era o pro-
prietate de aproape 270 ha. Grădina era ornată cu lacuri
artificiale, pavilioane, cişmele, scări monumentale, din care
n-a mai rămas nici urmă. Palatul a fost demolat de beiza-
dea Grigore Sturdza, din cauza umezelii clădirii. A vândut
proprietatea inginerului francez Pierre François Rivalet155.
* sold to the French engineer Pierre François Rivalet20.
Curtea Arsă („Palais brulé”)156
Este Palatul Administrativ al Moldovei refăcut de Mi-
hail Sturdza de curând, la 1843, văzut din spate. [Fig. 65]
Terenul din vale pare mai mult un teren viran. Pe la 1832
se fixau zilele de târg şi iarmaroace în scopul înlesnirii co-
merţului intern; astfel, în oraşul Iaşi s-a stabilit o zi pe săp-
tămână (joia), pentru târg şi iarmaroc, ce avea să se ţină
„la grădina domnească, mai jos de curtea domnească
arsă”157. Pe acest loc inginerul Mihalic de Hodocin propu-
nea, la 1842, să se amenajeze ştrandul oraşului158.
* *
Piaţa Sf. Vineri din Iaşi („Jassi. Marché Sventa
Vinére”)159
G. Oprescu arăta, în 1937, că desenul ce înfă-
154
Mihai Ispir, Clasicismul în arta românească, Bucureşti, Ed. Meridiane,
1984, p. 39. Vezi şi Remus Nicolescu, Contribuţii la istoria începuturilor pic-
turii româneşti, în „Studii şi cercetări de istoria artei”, I, 1954, nr. 1-2, p. 93.
155
N.A. Bogdan, Grădina domnească, în „Lupta pentru viaţă”, Iaşi, 1905, p.
103-104; N. A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială ilustrată,
Iaşi, 1913-1915, p. 461; Rudolf Suţu, Iaşii de odinioară, II, Iaşi, Viaţa Ro-
mânească, 1928, p. 437-438; Constantin Ostap, Ion Mitican, «Cu Iaşii mînă-
n mână...», Iași, Ed. Tehnopress, p. 123-128 (Belvedere); Ioana Cioflâncă,
Grădinile publice din Iaşi în a doua jumătate a secolului XIX, în AIIX, XLII-
XLIV, 2006-2007, p. 215-221; Rică Marcus, Parcuri şi grădini din România,
Bucureşti, Ed. Tehnică, 1958, p. 68.
156
J. Rey, P. Müller, Curtea Arsă, litografie, 16,4 x 24,4 cm (BAR, Cabinetul
Stampe, nr. 537)..
157
Isprăvnicia ţinutului Iaşi (1828-1860). Inventar arhivistic, întocmit de
Virgil Apostolescu şi Ema Apostolescu, Bucureşti, 1984, p. 109, nr. 554.
158
Gh. Ghibănescu, Biserica Sf. Andrei, Iaşi, Tipografia „Presa Bună”, 1934,
Anexa F, p. 19. Sorin Iftimi, Vechi planuri privitoare la Ulia Palatului Dom-
nesc din Iași (Strada Palat), în „Monumentul”, X/1, 2009, Iași, p. 57-72.
J. Rey, P. Müller, Târgul [Piaţa] Sf. Vineri din Iaşi, litografie, 16,5 x 24,40
(BAR, Cabinetul Stampe, nr. 530).
plishment of Dr. Samurcaş. A German carpenter made „the
kiosk beams and steel frames”. The garden required addi-
tional expenses and the Cathedral gardener was tasked with
the mission of planting thousands of trees, setting up green-
houses and lying seed beds, as early as 1819. The property
covered almost 270 acres; there is nothing left, however, of
the garden, initially adorned with artificial ponds, pavilions,
water springs, fountains and monumental staircases. The
palace itself was demolished by Prince Grigore Sturdza, be-
cause of the building moisture inside and the property was
*
The Burnt Palace21
This is the Moldavian Administrative Palace, rebuilt
by Mihail Sturdza in 1843, seen from behind. [Fig. 65] The
land in the valley seems to be barren. In 1832, fairs used to
be held here, to facilitate internal trading; in Jassy, for in-
stance, there was a special day each week, Thursday, dedi-
cated to the organisation of fairs and markets, that were held
„in the princely court garden, close to the burnt palace.” 22 The
spot was chosen by engineer Mihalic de Hodocin in 1842, as
the layout of the city open-air swimming pool.23
St. Vineri Market24
G. Oprescu explained, in 1937, that the drawing
lishing house, 1984, p. 39. Please see Remus Nicolescu, Contribuţii la istoria
începuturilor picturii româneşti, in „Studii şi cercetări de istoria artei”, I,
1954, nr. 1-2, p. 93.
20
N.A. Bogdan, Grădina domnească, în „Lupta pentru viaţă”, Jassy, 1905, p.
103-104; N. A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială ilustrată,
Jassy, 1913-1915, p. 461; Rudolf Suţu, Iaşii de odinioară, II, Jassy, Viaţa
Românească, 1928, p. 437-438; Constantin Ostap, Ion Mitican, «Cu Iaşii
mînă-n mână...», Jassy, Tehnopress publishing house, p. 123-128 (Belvedere);
Ioana Cioflâncă, Grădinile publice din Iaşi în a doua jumătate a secolului
XIX, în AIIX, XLII-XLIV, 2006-2007, p. 215-221; Rică Marcus, Parcuri şi
grădini din România, Bucharest, The Technical publishing house, 1958, p. 68.
21
J. Rey, P. Müller, Curtea Arsă, lithography, 16.4 x 24.4 cm (BAR, Engrav-
ings Cabinet, no. 537).
22
Isprăvnicia ţinutului Iaşi (1828-1860). Inventar arhivistic, drafted by Virgil
Apostolescu and Ema Apostolescu, Bucharest, 1984, p. 109, no. 554.
23
Gh. Ghibănescu, Biserica Sf. Andrei, Jassy, „Presa Bună” printing press,
1934, Appendix F, p. 19. Sorin Iftimi, Vechi planuri privitoare la Ulia Palatului
Domnesc din Iași (Strada Palat), in „Monumentul”, X/1, 2009, Iași, p. 57-72.
J. Rey, P. Müller, Târgul [Piaţa] Sf. Vineri din Iaşi, lithography, 16.5 x 24.40
(BAR, Engravings Cabinet, no. 530).
 148
ţişează „Târgul de la S-ta Vinere mi se pare cel mai pre-
ţios. [Fig. 66] În afară de valoarea ca document, el redă
cu mare putere de evocare o mulţime pestriţă şi pito-
rească, în mijlocul căreia boierii de modă veche, cu işlice
şi giubele, atrag mai ales privirile”160. Adrian-Silvan Io-
nescu aprecia, de asemenea, lucrarea: „O atmosferă agi-
tată găsim în Piaţa Sf. Vineri cu inerenta ei mulţime
într-un amestec pitoresc şi recompensant pentru artişti.
Aerul specific de bâlci se regăseşte şi aici, ca la toţi cei
ce-au tratat astfel de scene (Lanzedelly, Preziosi, Trenk),
chiar dacă monocromia161 frustrează imaginea de bogăţia
unei palete vesele, eclatante: multe ţărănci aşezate pe co-
voraşe cu marfa dinainte (una îşi alăptează pruncul); un
fecior de casă negru, în costum arnăuţesc, cu fes şi
cheapchen alb cască gura la lume; doi evrei cu bărbi şi
caftane au o dispută de afaceri; un boier anacronic în işli-
cul şi giubeaua lui roasă, se plimbă agale, numărându-şi
şiragul de mătănii în vreme ce un ţigan cerşetor îi imploră
mila; doi arnăuţi cu fustanele albe şi fesuri cu ciucuri
enormi – greci după fizionomie – discută gesticulând ex-
presiv; în spate se văd căruţe şi târgoveţi mişunând peste
tot, joviali şi gălăgioşi. Lipsa culorii însă, o repetăm,
scade mult din vivacitatea compoziţiei”162.
Un document de la 1832 arată că la creşterea în-
semnătăţii comerciale a uliţei Sf. Vineri a contribuit o mă-
sură administrativă ce fusese luată de răposatul vistiernic
Petrache Sturdza care, făcându-şi nişte dughene lângă bi-
serica Sf. Vineri, a desfiinţat alte pieţe din oraş, concen-
trând întreaga piaţă de alimente (carne, peşte, lactate,
excluzând însă făina şi legumele) pe această arteră comer-
cială. În anul arătat, comerţul ieşean a fost organizat alt-
fel: pentru cei care aduc la târg făină, zarzavaturi,
cherestea şi lemne de foc s-au orânduit două pieţe: în me-
deanul din uliţa Sărărie, unde se numeşte Târgul Boilor
şi sub Curtea Arsă, pe o parte a fostei Grădini Domneşti;
pentru vânzătorii de carne, lactate şi peşte proaspăt s-au
stabilit o parte din medeanul Beilicului şi piaţa din dosul
Uliţei de Sus, lângă biserica Sf. Teodori163.
160
George Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, p. 55.
161
În colecia domnului Adrian Năstase se află și o variantă colorată în
guașă a acestei planșe.
162
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. p. 126.
163
„Ioan Neculce”. Buletinul Muzeului Municipal Iaşi, V, 1925, p. 207-209
called Târgul de la S-ta Vinere seemed to him the most
precious. [Fig. 66] „Apart from its documentary value, it
portrays a very picturesque, medley crowd; the old-
fashioned boyars dressed in broadcloth coats, giubele,
wearing fur caps, ilice, represent the focus of the picture.”25
Adrian-Silvan Ionescu also thought highly of this
painting: „The market is pervaded by its specific restless at-
mosphere, created by the quaint mixture of characters, so re-
freshing for artists. The fair-like feeling dominates the picture
in the same way it does in other similar scenes painted by
Lanzedelly, Preziosi or Trenk, despite the fact the spectral pu-
rity of the colour deprives the picture of the joy brought about
by a merrier palette: many young peasants are sitting on their
rugs, trying to sell their merchandise; one of the women is
breastfeeding her baby; a black servant, dressed in the tradi-
tional attire of Albanian guards, with a white cap on his head,
is staring at the crowds; two Jewish men with bears and kaf-
tans are arguing about a business matter; an old boyar, wear-
ing a well-worn coat and cap – giubea and islic – is taking a
stroll, counting beads, while a gypsy beggar is beseeching his
mercy; two guards, with white robes and tufted caps – pro-
bably Greek, judging by their appearance – are having a lively
discussion; carts, carriages and merchants are swarming
around the market, joyfully and noisily. The absence of colour,
though, does diminish the vivaciousness of the composition.” 26
A document from 1832 underlined the contribution
brought by an administrative initiative taken by the late
treasurer Petrache Sturdza to the development of the trad-
ing activities from St Vineri Market. This boyar decided to
build several shops close to St. Vineri Church, and for this
purpose he closed down other markets from the town, con-
centrating the entire food supply chain (meat, fish, dairy
products, excluding flour and vegetables) in this commer-
cial centre. Trading in Jassy was organised as follows: two
markets were established for the merchants who sold flour,
green groceries and timber; these were located on the
barren plots of land on Sărărie lane, called Târgul Boilor,
and in one part of the former Princely Garden, near the
burnt palace; butchers, fishmongers and cheesemongers
were sent to the barren area of Beilic and the market be-
hind the Upper Lane, next to St. Teodori Church27.
25
George Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, p. 55.
26
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document. p. 126.
27
„Ioan Neculce”. Jassy Museum Journal, V, 1925, p. 207-209 (the grievance
 149
Atrag atenţia clădirile comerciale cu arcade spriji-
nite pe stâlpi, construite pe modelul oriental, constanti-
nopolitan164. Cea din partea dreaptă, care există şi astăzi,
s-a presupus că a fost casa mitropolitului Dosoftei, cel
care a tradus Psalmii în limba română165. În prezent, clă-
direa găzduieşte Muzeul de Literatură Veche166. În planul
îndepărtat se vede Biserica Sf. Vineri, care da şi numele
uliţei. Aceasta era ctitoria lui Nestor Ureche, tatăl croni-
carului Grigore Ureche167.
* *
Biserica Trei Ierarhi (Église des Trois Saints”)168
Aceasta este o imagine cu o valoare documentară
deosebită atât pentru arhitectura monumentelor înfăţi-
şate, cât şi pentru spectacolul social oferit. Broderia în
piatră a faţadei bisericii este redată cu migală. Turnul, în
noua formă baroc, are încastrată inscripţia cu stemă a
ctitorului Vasile Lupu vodă (1640). În dreapta se vede
Sala Gotică, trapeza mănăstirii, în înfăţişarea ei originală,
astăzi pierdută. [Fig. 67] Imaginea poate fi comparată cu
cea desenată de August Raffet, la 1837. Varianta din „Ca-
lendar pentru poporul românesc”, 1845 atribuită tot lui
J. Rey, este diferită. Chiar planşa este dispusă vertical.
Se pare că a existat şi o a treia variantă, aproape identică
celei din Calendar. Lipseşte doar fântâna din prim-plan,
iar personajele sunt dispuse diferit.
*
(jalba din 1832 a locuitorilor din Târgul de Sus şi urmările acesteia). .
164
N.A. Bogdan, Din trecutul comerţului moldovenesc şi mai ales al celui
ieşean, Iaşi, 1925, p. 89.
165
Eugenia Neamţu, Precizări arheologice şi istorice cu privire la data con-
struirii “Casei Dosoftei”, în “Memoria Antiquitatis”, II, 1970, p. 511-521;
Eugenia Neamţu, Stela Cheptea, Cercetările Arheologice de la Casa Dosoftei
din Iaşi (1966-1968), în „Materiale şi cercetări arheologice”, X, 1973, p. 281;
Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri, ed. II, p, 352-355; biblio-
grafie ai detaliată la N. Stoicescu, Repertoriul localităţilor şi monumentelor
medievale din Moldova, Bucureşti, Litera, 1974, p. 416.
166
D. Văcariu, Un nou şi prestigios obiectiv muzeistic din Iaşi: “Casa Do-
softei”, în „Cercetări istorice”, I, 1970, p. Iaşi , 305-308. Vezi și „Mitropolia
Moldovei şi Sucevei”., 1971, nr. 1-2, p. 120-121.
167
G. Balş, Biserici moldoveneşti din veacurile XVII-XVIII; Aurica Ichim,
Cum a fost demolat un monument istoric: biserica „Sf. Vineri” din Iaşi, în
„Monumentul”, Iaşi, V, 2004, p. 145-151;
168
J. Rey, P. Müller, Biserica Trei Ierarhi, litografie, 16,6x 24,5 cm (BAR,
Cabinetul Stampe, nr. 533).
The commercial buildings constructed in Oriental,
Constantinople-specific style, with arcades supported by col-
umns, represent the main focus of the picture28. The building
on the right, still existent today, is thought to have been the
house of metropolitan Dosoftei, the translator of the Psalm
Book into Romanian language29. Currently, the building is
the home of the Ancient Literature Museum30. The back-
ground portrays St Vineri Church, founded by Nestor
Ureche, chronicler Grigore Ureche’s father31.
The Three Holy Hierarchs Curch32
This is a picture of great historical value, considering
the architecture of the monuments and the relevant social
life scenery. The stonework on the church facade is very
delicately rendered. The tower, in its new Baroque style,
holds the coat-of-arms inscription of the founder, Prince
Vasile Lupu (1640). On the right, we can see the Gothic
Chamber - the monastery refectory, currently gone. [Fig.
67] The picture resembles the one made by August Raffet
in 1837. The 1845 version included in „Calendar of the Ro-
manian people”, attributed to J. Rey, is different, even the
plate is laid out vertically. It seems a third version, almost
identical to the Calendar one, had also existed. The fore-
ground is missing the fountain and the characters are
placed differently, as well.
*
filed in 1832 by the inhabitants of Târgul de Sus and its consequences).
28
N.A. Bogdan, Din trecutul comerţului moldovenesc şi mai ales al celui
ieşean, Jassy, 1925, p. 89.
29
Eugenia Neamţu, Precizări arheologice şi istorice cu privire la data con-
struirii “Casei Dosoftei”, in “Memoria Antiquitatis”, II, 1970, p. 511-521;
Eugenia Neamţu, Stela Cheptea, Cercetările Arheologice de la Casa Dosoftei
din Iaşi (1966-1968), in „Materiale şi cercetări arheologice”, X, 1973, p. 281;
Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri, 2nd edition, p, 352-355; bib-
liography detailed by N. Stoicescu, Repertoriul localităţilor şi monumentelor
medievale din Moldova, Bucharest, Litera, 1974, p. 416.
30
D. Văcariu, Un nou şi prestigios obiectiv muzeistic din Iaşi: “Casa Do-
softei”, in „Cercetări istorice”, I, 1970, p. Jassy, 305-308. Please see „Mitro-
polia Moldovei şi Sucevei”, 1971, no. 1-2, p. 120-121.
31
G. Balş, Biserici moldoveneşti din veacurile XVII-XVIII; Aurica Ichim,
Cum a fost demolat un monument istoric: biserica „Sf. Vineri” din Iaşi, in
„Monumentul”, Jassy, V, 2004, p. 145-151;
32
J. Rey, P. Müller, Biserica Trei Ierarhi, litografie, 16.6x 24.5 cm (BAR,
Engravings Cabinet, no. 533).
 150
Uliţa Mare şi turnul de la Trei Ierarhi, („Vue
dans la Grand’ Rue”)169
Turnul mănăstirii Trei Ierarhi a fost zidit de Vasile
Lupu la 1640, voievodul instalând în el cel mai vechi oro-
logiu public din Ţările Române170. În stampă, turnul nu
mai are înfăţişarea din secolul al XVII-lea, deoarece a fost
foarte afectat de marele cutremur din 14 octombrie 1802.
[Fig. 68] El a fost renovat de călugării greci ai mănăstirii,
în 1806, potrivit unei inscripţii ce se afla pe turn. Incen-
diul din 1827 a ars acoperişul turnului şi a distrus me-
canismul vechiului ceasornic. Turnul a fost refăcut apoi,
la 1830, în stil modern, cu coloane neoclasice şi acoperiş
de asemenea, aşa cum apare în stampele de la mijlocul
secolului al XIX-lea. Turnul a fost demantelat în 1886,
prin decizia Comisiei Monumentelor Istorice, în contextul
restaurării bisericii Trei Ierarhi de către arhitectul francez
Lecomte du Nöuy.
Clădirile din imagine, cu bolta de acces, aparţineau
Episcopiei Catolice, aflată în spatele acestora. Acestea au
fost demolate la 1900, pentru lărgirea străzii Ştefan cel
Mare, fiind reconstruite pe un aliniament mult retras.
Pentru configuraţia zonei, în acea epocă, relevant este
Planul proprietăţilor Bisericii Catolice întocmit de arhit.
Giuseppe Bayardi la 1814171.
* The Palace of Prince Sturdza36
Palatul Domnitorului Sturdza („Palais de S.A. le
Prince Regnant”)172
Deşi poartă acest titlu, planşa oferă o perspectivă
mult mai cuprinzătoare, în care sunt vizibile multe alte clă-
diri. Contrastul dintre frumoasele edificii de pe terasa dea-
lului şi modestele clădiri de mahala, din partea de jos a
169
J. Rey, P. Müller, Uliţa Mare şi turnul de la Trei Ierarhi, litografie,
16,5x24,40 cm (BAR, Cabinetul Stampe, nr. 532).
170
Sorin Iftimi, Planuri privitoare la proprietăile dintre Ulia Mare și Ulia
Strâmbă din Iași (sfârșitul secolului al XVIII-lea), în „Monumentul”, Iași,
X/1, 2009, p. 73-99. Idem, Timp medieval – timp modern. Primul orologiu
din Ţările Române (1640), în vol. Cercetări privitoare la istoria bisericilor
ieşene. Monumente, ctitori, mentalităţi, Iaşi, Ed. Trinitas, 2008, p. 101-107.
171
Gh. Ungureanu, Date inedite. Iaşii anilor 1814-1849, în „Cronica”, din 8
iunie 1968; Stela Cheptea, Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Dom-
nului” din Iași, în „Europa XXI”, Iași, tom III-IV, 1994-1995, p. 277-288.
172
J. Rey, P. Müller, Palatul Sturdza văzut din spatele Mitropoliei, litografie,
16,5x24,4 cm (BAR, Cabinetul Stampe, nr. 536).
The Grand Lane and the tower of The Three Holy
Hierarchs33
The tower of the monastery was built by Vasile Lupu
in 1640, when the prince equipped it with the oldest public
clock in the Romanian Principalities34. In the engraving, the
tower no longer looks like its 17th century version, due to its
having been severely damaged by the great earthquake of
October 14th 1802. [Fig. 68] It was renovated by the Greek
monks in 1806, according to an inscription plate placed
there. The fire of 1827 destroyed the tower roof and the
mechanism of the old clock. In 1830, the tower was rebuilt,
this time, in a modern style, with neoclassical columns and
cover, as shown in the engravings of the mid-19th century.
The tower was ultimately dismantled in 1886, following the
resolution passed by the Commission of Historical Monu-
ments, due to the restoration of the Three Holy Hierarchs
Church by the French architect Lecomte du Nöuy.
The constructions in the picture, including the ac-
cess vault, belonged to the Catholic Episcopacy behind;
they were demolished in 1900, to facilitate the extension of
Stephen the Great Lane, and reconstructed in a distinct,
more remote place. The most relevant layout of the area for
that age was the Catholic Church Properties Plan drafted
by architect Giuseppe Bayardi, in 181435.
*
In spite of its title, the picture provides a much wider
perspective, comprising several clearly visible buildings.
The contrast between the beautiful constructions on the
hill and the modest suburb structures at the bottom of the
painting create a quaint architectural mix. [Fig. 69] There
is a church on the left, probably St. Gheorghe Lozonschi37,
33
J. Rey, P. Müller, Uliţa Mare şi turnul de la Trei Ierarhi, lithography,
16.5x24.40 cm (BAR, Engravings Cabinet, no. 532).
34
Sorin Iftimi, Planuri privitoare la proprietăile dintre Ulia Mare și Ulia
Strâmbă din Iași (sfârșitul secolului al XVIII-lea), in „Monumentul”, Jassy, X/1,
2009, p. 73-99. Idem, Timp medieval – timp modern. Primul orologiu din Ţările
Române (1640), in Cercetări privitoare la istoria bisericilor ieşene. Monumente,
ctitori, mentalităţi, Jassy, Trinitas publishing house, 2008, p. 101-107.
35
Gh. Ungureanu, Date inedite. Iaşii anilor 1814-1849, in „Cronica”, dated June
8th 1968; Stela Cheptea, Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnu-
lui” din Iași, in „Europa XXI”, Jassy, tome III-IV, 1994-1995, p. 277-288.
36
J. Rey, P. Müller, Palatul Sturdza văzut din spatele Mitropoliei, lithography,
16.5x24.4 cm (BAR, Engravings Cabinet, no. 536).
37
Costică Asăvoaie, Biserica Sf. Gheorghe-Lozonschi. Cercetarea
 151
imaginii, conferă o notă de pitoresc. [Fig. 69] În stânga
imaginii se observă o biserică, probabil Sf. Gheorghe Lozon-
schi173. În faţa ei, o clădire de zid, cu etaj, bine construită,
din curtea căreia se înalţă un catarg pe care flutură un dra-
pel. Acesta indică sediul unui consulat străin din Iaşi. Nu
se cunosc informaţii documentare despre această localizare
a vreunui consulat. După drapel, pare să fie vorba despre
Consulatul Prusiei. Există şi o relatare despre marele in-
cendiu din 1827 care confirmă această identificare174.
Palatul lui Mihail Sturdza175 situat chiar lângă ca-
tedrala mitropolitană, faţadele Palatului Domnesc, con-
struit de arhit. N. Singurov, erau decorate în stil
„Empire”, aveau aripile în forma literei „U”. Catedrala Mi-
tropoliei, cu cele patru cupole ale sale foarte înalte, dădea
un nou centru simbolic oraşului. Sub ea se văd cele două
cupole ale băii turceşti (feredeul), relicvă arhitectonică din
secolul al XVII-lea, din timpul lui Vasile Lupu. Pe aceeaşi
uliţă, pe lângă palatul Sturdza şi pe lângă Mitropolie, se
afla, la această dată Casa principală a Poştei, serviciul de
transport al călătorilor176.
* in painting the Cathedral, a majestic construction, with
Mitropolia şi Hanul Vangheli („Vue de la Métro-
pole”)177
Prin titlu, J. Rey îşi declara interesul pentru Mitro-
polie, edificiul majestuos, cu patru turle înalte, care a dat
173
Costică Asăvoaie, Biserica Sf. Gheorghe-Lozonschi. Cercetarea arheolo-
gică, în „Monumentul”, Ediţia III, Iaşi Editura Junimea, 2002, p. 49-56; C.
Asavoaie, Biserica Sf. Gheorghe Lozonschi din Iași. Preliminarii pentru o
restaurare, in Studia in Honorem Gheorghe Postică, Chișinău, 2004, p. 270-
275; Gh. Macarie, Între literatură şi artele plastice, Iaşi, Ed. Trinitas, 1998,
p. 216-221. Ștefan S. Gorovei, Un boier nemţean, ctitor la Iaşi, în „Monu-
mentul”, XV, 2014, p. 155-165.
174
Vasile Panopol, Pe uliţele Iaşului, Bucureşti, Ed. Alfa, 2000, p. 30.
175
C. Bobulescu, Fostul palat domnesc din Iaşi al lui Mihail Sturdza, Iaşi,
Institutul de Arte Grafice „Tătătaşi”, 1931, 44 p.; a fost publicat şi în „Anuarul
Seminarului Veniamin Costachi”, Iaşi 1931.
176
N.A. Bogdan, Din istoria comerţului moldovenesc şi mai ales a celui
ieşean, Iaşi, 1925, p. 152-153. Autorul arată că Staţia de Poştă a capitalei fu-
sese înfiinţată prin anii 1810-1814, pe locul ocupat mai târziu de Grădina
Copou (1834). Apoi Serviciul Poştelor s-a mutat într-o clădire de pe strada
Sărărie „şi apoi, după un număr de ani, a fost adusă şi instalată într-o mare
casă boierească, situată în dosul Mitropoliei” (Casa Menzilurilor).
177
J. Rey, P. Müller, Hanul Vangheli şi Mitropolia, litografie, 16,5x24,2 cm
(BAR, Cabinetul Stampe, nr. 538.
in front of which there is a flagpole posted on top of a well-
built multi-storey construction, marking the headquarters
of a foreign consulate. No documents regarding the layout
of such a consulate have been preserved, but judging by
the flag, it seems that was the Prussian Consulate. There
is an account of the great fire occurred in 1827, confirming
this identification38.
The facades of Mihail Sturdza’s palace39, located
right next to the metropolitan cathedral, and designed by
architect N. Singurov, were decorated in „Empire” style,
with the wings shaped as the letter „U”. The Cathedral,
with its four high spires, represented the symbolic centre
of the city. The two arches of the Turkish bath (feredeu),
an architectural relict of the 17th century, from the age of
Prince Vasile Lupu, can be seen beneath the cathedral. The
building of the Main Post Office - the Travellers’ Transpor-
tation Service, was located on the same street, near the pal-
ace and the cathedral40.
*
The Cathedral and Vangheli Inn41
According to the title, J. Rey was clearly interested
four high spires, which became the visual centre of the city.
Placing the religious edifice on one side of the setting, the
drawer chose to focus the attention to the inn, with its front
arheologică, in „Monumentul”, 3rd edition, Jassy, Junimea publishing house,
2002, p. 49-56; C. Asavoaie, Biserica Sf. Gheorghe Lozonschi din Iași. Pre-
liminarii pentru o restaurare, in Studia in Honorem Gheorghe Postică,
Chișinău, 2004, p. 270-275; Gh. Macarie, Între literatură şi artele plastice,
Jassy, Trinitas publishing house, 1998, p. 216-221. Ștefan S. Gorovei, Un
boier nemţean, ctitor la Iaşi, in „Monumentul”, XV, 2014, p. 155-165.
38
Vasile Panopol, Pe uliţele Iaşului, Bucharest, Alfa publishing house, 2000,
p. 30.
39
C. Bobulescu, Fostul palat domnesc din Iaşi al lui Mihail Sturdza, Jassy,
„Tătătaşi” Graphic Art Institute, 1931, 44 p.; also published in „Anuarul
Seminarului Veniamin Costachi”, Jassy, 1931.
40
N.A. Bogdan, Din istoria comerţului moldovenesc şi mai ales a celui
ieşean, Jassy, 1925, p. 152-153. The author shows the Post Office Station had
been set up between 1810-1814, on the site later occupied by Copou Garden
(1834). The Post Office was then moved to a building on Sărărie street and
„şi apoi, după un număr de ani, a fost adusă şi instalată într-o mare casă
boierească, situată în dosul Mitropoliei” (Casa Menzilurilor) – after some
years it was set up in a large mansion, located behind the Cathedral, the Trans-
portation House.
41
J. Rey, P. Müller, Hanul Vangheli şi Mitropolia, lithography, 16 x 24.2 cm
(BAR, Engravings Cabinet, no. 538)
 152
un nou centru oraşului, cel puţin din punct de vedere vi-
zual. Catedrala este plasată totuşi lateral în cadru, dese-
natorul privilegiind hanul cu cerdacuri din faţă şi casa din
dreapta, care aparţinea familiei boiereşti Rosetti-Baston.
[Fig. 70]
Hanul lui Vangheli, numit şi „Hanul Grecesc” şi-a
luat numele de la Evanghelie Stamatul boiangiul. Locanta
se afla în spatele Mitropoliei, pe Uliţa Feredeului turcesc,
la nr. 29. Aceasta era o clădire cu două caturi, acoperită
cu şindrilă178. Cele două rânduri de cerdacuri de lemn,
prin care se făcea accesul în camere, indică lipsa unor
scări şi holuri interioare, semn de vechime a construcţiei,
fiind un element specific edificiilor din veacurile XVII-XVIII.
Dintr-un inventar de la 1857 se ştie că hanul avea 29 de
camere de închiriat, bine amenajate, o sală de biliard şi
camere mai mici pentru servitori. Avea hrube spaţioase
pentru păstrarea alimentelor şi o pivniţă specială pentru
vin. Hanul era aprovizionat cu apă adusă pe conductă de
olane şi avea o cişmea proprie. Grajdurile sale puteau
primi până la 120 de cai, iar pentru adăpostirea trăsurilor
deţinea o remiză specială. Era preferat de călătorii care ve-
neau din Ţara de Jos. La 1850, noul proprietar, sulgerul
Iordache Vârnav, a efectuat o însemnată consolidare şi
modernizare a clădirii. Stampa lui Rey înfăţişează clădirea
cu aspectul ei arhaic, anterior prefacerilor menţionate.
Schiţa a fost realizată din vechea uliţă Sf. Andrei179.
* offices, towards the train station, right up to Talpalari lane
Vedere din Uliţa Mare („Vue dans la Grand’
Rue”)180.
Vederea este din colţul dughenelor Băncii „Mol-
dova” spre gară, până în dreptul uliţei Talpalari (strada
Săulescu). Clădirea cu etaj din stânga imaginii era o casă
Cantacuzino (devenită Miculi) care a existat pe locul
restaurantului „Select”. În dreapta imaginii, faţada cu
arce de piatră, tipic orientale, aparţine dughenelor aflate
în faţa palatului Paşcanu, proprietate a Cantacuzinilor.
Capul de perspectivă este reprezentat de cupola şi arcul
Academiei Mihăilene. [Fig. 71]
178
Constantin Botez, Adrian Pricop, Tradiţii ale ospitalităţii româneşti. Prin
Hanurile Iaşilor, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1989, p. 31-34.
179
În revista „Arhiva” din 1905 se arată că imaginea ar fi luată din Uliţa Zulii.
180
J. Rey, P. Müller, Uliţa pavelei de lemn, litografie, 16,5-24 cm, (BAR,
Cabinetul Stampe, nr. 528.
porch and the mansion on the right, property of the boyar
family Rosetti-Baston. [Fig. 70]
Vangheli’s Inn, also called the Greek Inn, took its
name from Evanghelie Stamatul, the dyer. The inn, located
behind the Cathedral, at no. 29, Turkish Bath Lane, was a
two-storey building, covered by a shingle roof42. The two
wooden porches, used for accessing the chambers, indi-
cated the lack of any staircases or interior corridors, a typi-
cal feature of old structures, dating back to the 17th – 18th
centuries. An inventory drafted in 1857 mentioned the inn
had 29 well-designed rentable rooms, an entertainment
room for playing billiards and several smaller rooms for the
inn servants. It also contained wide pantries, for food
supplies, and a special wine cellar. There was water supply,
from tile drain pipes, and a private drinking fountain. The
stables could shelter up to 120 horses and there was a
special shed for carriages. The inn was mostly populated
by travellers coming from the Lower Country regions. In
1850, the new owner, sluger (meat provider) Iordache Vâr-
nav paid for an important reinforcement and modernisa-
tion of the building.
Rey’s engraving is a depiction of the old, archaic-
looking inn, before its refurbishment. The sketch was
drawn from the ancient St Andrew lane43.
*
View from the Grand Lane44
The view is taken from the corner of „Moldavia” bank
(Săulescu Street). The one-storey building on the left be-
longed to Cantacuzino (later Miculi) and functioned on the
former site of „Select” restaurant. On the right, we can see
the stone arches Oriental facade of the shops situated in
front of Paşcanu palace, a property of Cantacuzino family.
The perspective angle is represented by the dome of
Mihăileanu Academy. [Fig. 71]
J. Rey was not particularly interested in the new
wooden pavement planks which were supposed to cover the
city streets, hence he simply called the alley the Grand Lane.
In the version included in „Calendar of the Romanian people”
from 1845, this was called „The timber paving lane”, because
42
Constantin Botez, Adrian Pricop, Tradiţii ale ospitalităţii româneşti. Prin
Hanurile Iaşilor, Bucharest, Sports-Tourism publishing house, 1989, p. 31-34.
43
The „Arhiva” journal of 1905 maintains the image was taken from Zulii lane.
44
J. Rey, P. Müller, Uliţa pavelei de lemn, lithography, 16.5-24 cm, (BAR,
Engravings Cabinet, no. 528).
 153
J. Rey nu a fost atras în mod special de noile pavele
din lemn cu care urmau să fie acoperite străzilor oraşului,
ci a spus uliţei simplu „Uliţa Mare”. Doar în varianta ima-
ginii din „Calendar pentru poporul românesc” din 1845 e
denumită, „Uliţa pavelei de lemn”. Aceasta pentru că arti-
colul din calendar se referă la făbricuţa de pavele de lemn:
„Paveaua de lemn este aceea ce se socoate mai bună şi mai
nimerită. Bucăţi hexagonale de o palmă de nalte, smolite
şi aşezate pe un năsip aspru, alcătuiesc o masă compactă
pe care e o plăcere de a merge. Guvernul o primi după un
proiect al Comisiei pavelelor 4000 stânjeni (lungime) a
uliţelor principale se vor pavela cu lemn şi 300 stânjeni la
mahalale cu piatră. Lucrarea va începe în primăvara
aceasta, căci materialul e adunat şi o maşină purtătoare
de patru cai taie pe toată ziua câte 1500 bucăţi...”181. În
amintitul calendar se află şi o imagine, atribuită tot lui
Rey, în care este înfăţişat interiorul numitei fabrici de pa-
vele. Este vorba despre făbricuţa de pavele deschisă de
Felix Barberot182, pentru care acesta căpătase de la Ocâr-
muire, la 10 iulie 1845, un monopol pe 10 ani pentru astfel
de lucrări 183. Proiectul pavării cu lemn a întregului ax al
capitalei nu a mai fost înfăptuit, ci doar un fragment de
probă, iar apoi s-a renunţat la această soluţie. Peste doar
şapte ani, prin contribuţia inginerului Mihalic de Hodo-
cin184, principala stradă a Iaşilor avea să fie pavată cu pia-
tră, de la Palatul Ocârmuirii şi până în dealul Copoului.
Frumoasa clădire din stânga imaginii a fost o casă
Cantacuzino185. În vechea locuinţă boierească s-a instalat
apoi negustorul Miculi, care a deschis aici cea mai mare
prăvălie a Iaşilor din acea epocă (pe la 1863). Clădirea
s-a păstrat neschimbată până la 1910, când s-a amenajat
181
„Calendar pentru poporul românesc”, IV, Iaşi, 1845, p. 191-192.
182
Inginerul francez Felix Barberot a fost însărcinat de Mihail Sturdza cu pa-
varea, curăţenia şi iluminatul capitalei. Pentru opera de utilitate publică în-
făptuită a fost decorat de sultan, la propunerea domnitorului Moldovei (D.
Ciurea, Moldova în domnia lui M. Sturdza, p. 145; apud Stela Mărieş, p. 159).
183
Ion Mitican, Uliţa Mare din demult uitate vremuri, Iaşi, Ed. Tehnopress,
[2003?], p. 273; idem, Din târgul Cucului în Piaţa Unirii, Iaşi, Ed. Tehno-
press, 2003, p. 210 şi urm. (Plimbare pe uliţa Pavelei de lemn). Vezi și
Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document, p. 126.
184
Dumitru Vitcu, Precursori ai modernizării societăii românești: Carol Mi-
halic de Hodocin, Editura Junimea, Iași, 2015.
185
Vasile Panopol, Pe uliţele Iaşilor, ediţie îngrijită şi introducere de Mihai
Sorin Rădulescu, Bucureşti, Ed. Alfa, 2000, p. 61.
the article inserted in the calendar described the wooden
planks factory: „The wooden or timber planks paving is
thought to be the best and most suitable. Six-angled pitchy
tiles, placed on gravel, form a compact mass, which is ex-
tremely pleasant to tread on. The government approved it as
a project submitted by the Paving Commission: thus, an area
of 4000 stânjeni (specific measurement unit) of main roads
shall be paved with timber planks and 300 stânjeni shall be
paved by stone tiles, in the suburbs.”45
The aforesaid calendar included a picture attributed
to Rey, which shows the interior of a timber paving factory,
a small facility opened by Felix Barberot46, who had ob-
tained from the Government, on July 10th 1845, a ten-year
monopoly over such works47. The wooden paving project,
covering the entire city infrastructure, was left unfinished
and only a fragment was completed. Seven years later,
owing to engineer Mihalic de Hodocin48, the main road of
Jassy, stretching between Ocârmuirii Palace and Copou
Hill, was paved with stone.
The beautiful building on the left was the former man-
sion belonging to Cantacuzino49, taken over afterwards by
Miculi, who opened the largest, most famous store in Jassy
at that time (around 1863). The building remained un-
changed until 1910, when the New Market was placed in this
intersection. The new owner, banker Neuschotz, built the
current structure, which is no longer connected to the archi-
tecture of the former house. Vasile Panopol preferred the
more sober aspect of the ancient building50.
45
„Calendar pentru poporul românesc”, IV, Jassy, 1845, p. 191-192.
46
The French engineer Felix Barberot was appointed by Mihail Sturdza to
be in charge of paving, cleaning and street lighting in Jassy. He was decorated
by the sultan, at the proposal of the Moldavian ruler, for his entire work in
improving public utilities (D. Ciurea, Moldova în domnia lui M. Sturdza, p.
145; apud Stela Mărieş, p. 159).
47
Ion Mitican, Uliţa Mare din demult uitate vremuri, Jassy, Tehnopress pub-
lishing house [2003?], p. 273; idem, Din târgul Cucului în Piaţa Unirii, Jassy,
Tehnopress publishing house, 2003, p. 210 and the following (Plimbare pe uliţa
Pavelei de lemn). Please see Adrian-Silvan Ionescu, Artă şi document, p. 126.
48
Dumitru Vitcu, Precursori ai modernizării societăii românești: Carol Mi-
halic de Hodocin, Junimea publishing house, Jassy, 2015.
49
Vasile Panopol, Pe uliţele Iaşilor, edition coordinated by Mihai Sorin
Rădulescu, with an introduction by the same author, Bucharest, Alfa publish-
ing house, 2000, p. 61.
 154
în această intersecţie Piaţa Nouă. Apoi noul proprietar,
bancherul Neuschotz, a construit pe acel loc edificiul ce
poate fi văzut astăzi, fără legătură cu arhitectura vechii
clădiri. Vasile Panopol aprecia mai mult aspectul, ceva
mai sobru, al construcţiei vechi186. Baronul locuia la etaj,
în timp ce parterul era destinat birourilor băncii pe care
o patrona. Tot la parter a fost găzduită şi „vechea antică-
rie” Kuperman187. În prelungirea acestui zid se aflau, în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea, un lung şir de du-
ghene, mai ales evreieşti. Între ele, doar două excepţii no-
tabile: atelierul fotografului Schivert şi tutungeria
armeanului Inge, fostul şef al gărzii domneşti sub Mihail
Sturdza şi fondatorul băilor de la Strunga188.
„Din partea dreaptă, începând de la colţul uliţei Sf.
Ilie (astăzi strada Vasile Alecsandri), erau dughenele Paş-
canului, fără nimic mai însemnat decât vreo doi cuţitari
italieni şi un armurier; încolo ceaprăzari evrei şi mărunţiş.
În capăt a avut câţiva ani dugheană şi negustorul de ha-
muri Haiek. În continuare este amintită o clădire mai re-
trasă, faţă în faţă cu zidul străvechi de la casele Miculi, în
care au funcţionat, succesiv, hotelul „Hilaie” şi apoi hote-
lul „Glantz”. Faţă în faţă cu Inge, chiar pe locul unde se
răsfaţă astăzi hotelul Buch era firma „La Englesi”, care în-
trecea în lux, dar şi în preţuri, chiar şi pe Filip189.
* view, as the perspective is taken from the Hospital premises
Sf. Spiridon, bolniţele şi Uliţa Hagioaiei (Hôpi-
tal St. Spiridon”)190
Artistul a căutat un unghi spectaculos pentru ima-
ginea pe care ne-o oferă: vederea este luată de undeva de
pe zidul de incintă al Spitalului, astăzi dispărut, astfel
încât este înfăţişată, în acelaşi timp, curtea spitalului, cu
clădirile sale, cât şi spectacolul străzii, cel a Uliţei Ha-
gioaiei. [Fig. 72] O asemenea perspectivă se putea vedea
de la ultimul geam al clădirii Administraţiei Spiridoniei.
Un plan al spitalului, de la 1880, ne arată însă că în col-
186
Vasile Panopol, Pe uliţele Iaşilor, p. 61.
187
Rudolf Suţu, Iaşii de odinioară, II, Iaşi, Viaţa Românească, p. 1928, p. 140.
188
Rudolf Suţu, op. cit., p. 385. Armeanul Inge şi-a avut anterior tutungeria
în apropierea porţii curţii domneşti, pe colţul unde se află astăzi şcoala „Gh.
Asachi”.
189
Dumitru Moruzi, Din amintirile unui bătrân, în „Drum Drept”, Craiova,
I, 1913, nr. 6, p. 386.
190
J. Rey, P. Müller, Biserica Sf. Spiridon, bolniţele şi Uliţa Hagioaiei, lito-
grafie, 16,5x 24,5 cm (BAR, Cabinetul Stampe, nr. 539)”.
The baron lived on the upper floor and used the
ground floor for the offices of the bank he was leading. The
former antiquities shop Kuperman51 was also located on
this floor. In the second half of the 19th century, a row of
small shops, mostly belonging to Jewish merchants, were
situated next to the mansion. Two were notable exceptions:
one was the workshop of the photographer Schivert, and
the other was the tobacco shop owned by an Armenian,
Inge, former commander of the Court guards, under Prince
Mihail Sturdza, and founder of the Strunga baths52.
„Starting from the right side, at the corner of St Ilie lane,
currently Vasile Alecsandri street, there were Paşcanului
shops, out of which two were owned by an Italian cutler, one
by a gunsmith and the rest belonged to Jewish galloon makers
and the like. Even harness merchant Haiek held a small store
at the end of this lane, for a few years.”
The text continues with the reference to a rather
cloistered building, standing opposite the old facade of Mi-
culi mansion, which used to house „Hilaie” and then
„Glantz” hotels. Just across Inge’s shop there was „La Eng-
lesi” company (currently the layout of Buch hotel), which
used to outrank even Filip in luxury and prices53.
*
St. Spiridon, the hospital and Hagioaiei Lane54
The artist obviously sought a spectacular angle for the
wall, currently gone; in this manner, we can see the hospital
courtyard, its buildings and Hagioaiei lane. [Fig. 72] Such a
view could be seen from the upper window of the building
held by the Spiridonia Administration. A hospital plan dated
1880 shows there was no longer a square tower in the ex-
terior corner of the construction, though this would have
provided the precise angle for the drawing made by J. Rey55.
50
Vasile Panopol, Pe uliţele Iaşilor, p. 61.
51
Rudolf Suţu, Iaşii de odinioară, II, Jassy, Viaţa Românească, p. 1928, p. 140.
52
Rudolf Suţu, op. cit., p. 385. Armenian Inge used to have a tobacco shop
close to the princely courtyard, on the sport of the present „Gh. Asachi” school.
53
Dumitru Moruzi, Din amintirile unui bătrân, în „Drum Drept”, Craiova,
I, 1913, no. 6, p. 386.
54
J. Rey, P. Müller, Biserica Sf. Spiridon, bolniţele şi Uliţa Hagioaiei, lith-
ography, 16.5x 24.5 cm (BAR, Engravings Cabinet,no. 539)”.
55
V. Râşcanu, Gh. Gh. Năstase, St. Bîrsan, Gh. Băileanu, Istoricul Spitalului
Orăşenesc Clinic de Adulţi din Iaşi, în cadrul evoluţiei fostelor Aşezăminte
Sf. Spiridon, 1st volume, Bucharest, Medical publishing house, 1956, p. 409.
 155
ţul exterior al acestui edificiu mai exista un turn de plan
pătrat, care ar fi oferit exact unghiul din care a fost exe-
cutată schiţa lui J. Rey191.
Este posibil ca, pentru refacerea bisericii în stil
neoclasic, să se fi apelat la arhitectul Martin Kubelka,
aflat pe atunci la Iaşi192. Biserica veche a fost foarte afec-
tată de cutremurul din 1802; a fost refăcută în actuala
formă pe la 1804-1805. La 1862 s-a schimbat forma aco-
perişului turnului, făcându-se cel actual, de forma culio-
nului (pălăriei din papură împletită a Sf. Spiridon).
Reamenajarea acoperişului turnului clopotniţă a fost
pusă mai nou pe seama arhitectului elveţian Antonio
Croci (1823-1884), cu studii la Milano, activ la Mendrisio,
însă la 1832 el era prea tânăr pentru aceasta. Turnul de
la Sf. Spiridon, cu cele două cişmele orientale, are o isto-
rie la fel de interesantă. În forma actuală, este din 1786,
după anul trecut pe stema Mavrocordaţilor193. Se păs-
trează inscripţiile în limba greacă şi osmană, care jalo-
nează evoluţia monumentului.
În partea stângă a imaginii este înfăţişată clădirea
care adăpostea, din 1812, Consulatului Rusesc. Era, de
fapt, casa răposatului Alexandru Sturdza, fost mare spă-
tar. Clădirea se afla, potrivit documentelor, „lângă mă-
năstirea Sf. Spiridon, dincoace de Podul Hagioaiei” (astăzi
bulevardul Independenţei), „la Uliţa Sârbească (str.
Lăpuşneanu), unde este şi acum Consulatul”194. Ele se
învecinau spre apus cu biserica Mitocul Maicilor („Prepa-
doamna Parascheva”). Locul casei se învecina cu gardul
şetrarului Toma Cozma, ctitorul bisericii omonime din
cartierul Păcurari. De drept, proprietar al casei Consula-
tului devenise negustorul grec Gheorghe Efstatiu, care
putea încasa însă doar chiria imobilului195.
191
V. Râşcanu, Gh. Gh. Năstase, St. Bîrsan, Gh. Băileanu, Istoricul Spitalului
Orăşenesc Clinic de Adulţi din Iaşi, în cadrul evoluţiei fostelor Aşezăminte
Sf. Spiridon, vol. I, Bucureşti, Ed. Medicală, 1956, p. 409.
192
Mihai Ispir, Clasicismul în arta românească, Bucureşti, Ed. Meridiane,
1984, p. 31.
193
Sorin Iftimi, Turnul bisericii „Sfântul Spiridon”, un monument între două
lumi, în vol. Cercetări privitoare la istoria bisericilor ieşene, Iaşi, Ed. Trini-
tas, 2008, p. 108-123.
194
Traian Ichim, Actele Consulatului rosienesc (azi strada Unirii), în „Ioan
Neculce”, Buletinul Muzeului Municipal Iaşi, fasc. VI, 1926-1927, p. 183-
202 (cu o schiţă a locului, de la 1790, la p. 196).
The city authorities might have appealed to architect
Kubelka, who resided in Jassy at that time56, for the resto-
ration of the church in neoclassical style. The old church
was severely damaged by the earthquake of 1802 and then
renovated, in 1804-1805. In 1862, the tower roof shape was
changed, resulting in the current version, in the form of St.
Spiridon’s cowl. The restoration of the clock tower roof was
more recently attributed to the Swiss architect Antonio Croci
(1823-1884), who had studied in Milan and had worked in
Mendrisio; however, in 1832 he was too young to carry out
such a complicated construction project. The tower, with its
two Oriental fountains, has a very interesting history. Its
current form dates back to 1786, according to the year men-
tioned on the coat-of-arms of Mavrocordat family57. The
Greek and Osman inscriptions describing the development
of the monument still exist.
The left side of the picture displays the building that
used to accommodate the Russian Consulate, beginning with
1812; this was, in fact, the mansion of the late Alexandru
Sturdza, the former mare spătar (cavalry commander), which,
according to the documents, was located „next to St Spiridon
Monastery, across Hagioaiei Bridge, currently the Indepen-
dence Boulevard, on Serbian Lane, currently Lăpuşneanu
street, which still houses the Consulate.”58
These bordered the Nuns’ Abbey („Prepadoamna Pa-
rascheva”). The house was next to the one belonging to bag-
man Toma Cozma, the founder of the church bearing the
same name, from Păcurari neighbourhood. In reality, the
owner of the Consulate building was the Greek merchant
Gheorghe Efstatiu, who would only collect the rent money59.
56
Mihai Ispir, Clasicismul în arta românească, Bucharest, Meridiane pub-
lishing house, 1984, p. 31.
57
Sorin Iftimi, Turnul bisericii „Sfântul Spiridon”, un monument între două
lumi, in Cercetări privitoare la istoria bisericilor ieşene, Jassy, Trinitas pub-
lishing house, 2008, p. 108-123.
58
Traian Ichim, Actele Consulatului rosienesc (azi strada Unirii), in „Ioan
Neculce”, Jassy Museum Journal, fasc. VI, 1926-1927, p. 183-202 (with a
1790 site layout, on page 196).
59
Previously, the Russian Consulate used to lie on the Grand Lane. It was
accommodated in an old mansion belonging to spătar (cavalry commander)
Ianacache Millo, subsequently possessed by vornic (high official) Teodor
Balş. The building, estimated to be worth 30 000 lei at that age, was pur-
chased by Prince Alexandru Moruzi in January 1797, especially for the pur-
 156
* *
Privitor la desenele lui J. Rey dedicate oraşului
Iaşi, George Oprescu considera că „mai ales redarea per-
sonajelor, obţinută prin câteva trăsături repezi şi cât se
poate de concise, denotă o familiarizare cu desenul, un
dar de observaţia a gesturilor unei mulţimi în mişcare,
puţin comune”196. În altă parte, Oprescu nota: „evident
că nu este vorba nu de un începător, ci de un artist cu
experienţă, care cunoştea suficient de bine cum se pre-
zintă o bună litografie şi care era în stare să facă din cele
pe care le execută, cele mai interesante planşe din
această serie. Adrian Silvan Ionescu aprecia că „fără a fi
un mare talent, el se prezintă ca un bun tehnician, cu-
noscător al principiilor perspectivei, corect în redarea pro-
porţiilor şi potrivit pentru a trata peisaje urbane cu
necesara rigoare în figurarea arhitecturii”. Planşele au di-
mensiunea de 26,2 x 34 cm şi sunt trase în două nuanţe
– negru şi ocru deschis – care însă nu le avantajează, con-
ferind imaginilor o tentă mohorâtă197. Desenele lui J. Rey
reprezintă oglinda vie a capitalei Moldovei din domnia lui
Mihail Sturdza, o realizare remarcabilă, care merită toată
preţuirea iubitorilor Iaşului.
195
Anterior, Consulatul Rusiei se afla pe Uliţa Mare. Era o veche casă a spă-
tarului Ianacache Millo, ajunsă apoi în posesia vornicului Teodor Balş. Im-
obilul, evaluat în epocă la suma de 30 000 lei, a fost cumpărat de Alexandru
Moruzi vodă special pentru a fi instalat aici Consulatul Rusiei, din ianuarie
1797. Clădirea se afla la intersecţia cu uliţa Măjilor (str. I.C. Brătianu) pe
locul fostului restaurant „Cina” din anii 1980 .
196
George Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, (ed. II), p. 55.
197
Adrian-Silvan Ionescu, op. cit., p. 126-127. S-a păstrat și un set de șase
imagini (din cele douăsprezece) colorate în guașă, în colecia Adrian Năstase,
din București. Acestea produc o impresie deosebit de atrăgătoare asupra pri-
vitorului. Au fost colorate pentru un destinatar special, poate chiar pentru
domnitorul Mihail Sturdza, care a acceptat să patroneze albumul.
When referring to the drawings made by J. Rey,
dedicated to Jassy, George Oprescu considered „the ren-
dering of the characters, using just a few precise brushes,
reveals great drawing skill, along with the special gift of rep-
resenting both the ordinary and the unusual gestures of a
moving crowd, which is less common.”60
Oprescu would add: „we are obviously not dealing
with a beginner, but with an experienced artist, who knew
how to present an adequate lithography and how to design
his artworks in such a way as to make the most interesting
representations of the series.”
Adrian Silvan Ionescu also emphasized that „without
being a genius, Rey was a good technician and had a sound
knowledge of the perspective principles; he was fair in ren-
dering proportions, suitable for treating urban landscapes
seriously and rigorous in the depiction of architectural struc-
tures.”
The paintings are 26.2 x 34 cm in size and drawn in
black and light ochre, a choice of colours which does not
bring them any advantages, but instead, confers the im-
ages dark, gloomy shading61.
J. Rey’s drawings represent the genuine mirror of
the Moldavian capital, during the reign of Prince Mihail
Sturdza, and a remarkable accomplishment, worthy of the
appreciation of the city inhabitants.
pose of establishing here the Russian Consulate. The construction was located
at the intersection with Măjilor lane (I.C. Brătianu Street), on the spot of the
former „Cina” restaurant - 1980.
60
George Oprescu, Pictura românească în secolul al XIX-lea, (ed. II), p. 55.
61
Adrian-Silvan Ionescu, op. cit., p. 126-127. A set of six gouache images
(out of the total twelve) were preserved in Adrian Năstase’s collection, in Bu-
charest. They are particularly appealing to the viewer, as they were coloured
for a special client, perhaps Prince Mihail Sturdza himself, who accepted to
be the album patron.
 157

Fig. 61
Vedere de la Podul Nicolina (1845)
Jassy – Vue générale prise du Pont Nicolini
J. Rey del., Lithog-ie de P. Müller à Jassi
Litografie în două culori, 28,2 x 39 cm (16,4 x 24,3 cm)
Face parte din: Album de douze vues de la ville de Iassi, pl. 5.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 535
 158

Fig. 62
Vederea Iaşului de la Copou
Jassy – Vue générale prise à Kopoo,
J. Rey del., Lith-ie de P. Müller à Jassi
Litografie în două culori, 26,2 x 34 cm (16,3 x 24 cm)
Face parte din: Album de douze vues de la ville de Iassi, pl. 11.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 534
 159

Fig. 62a
Vederea Iaşului dela Copou (detaliu)
Jassy – Vue générale prise à Kopoo,
J. Rey del., Lith-ie de P. Müller à Jassi
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 534
 160

Fig. 63
Biserica Sf. Voievozi şi mahalaua înconjurătoare (1845)
Jassy –Vue prise a Tatarache
Litografie în două culori, 26,2 x 34 cm (16,6 x 24 cm)
Rey J. del., Lithog-ie de P. Müller à Jassi
Face parte din: Album de douze vues de la ville de Iassi, p. 4.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 531
 161

Fig. 63a
Biserica Sf. Voievozi şi mahalaua înconjurătoare (1845) (detaliu)
Jassy –Vue prise a Tatarache
Rey J. del., Lithog-ie de P. Müller à Jassi
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 531
 162

Fig. 63b
Biserica Sf. Voievozi şi mahalaua înconjurătoare (1845) (detaliu)
Jassy –Vue prise a Tatarache
Rey J. del., Lithog-ie de P. Müller à Jassi
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 531
 163

Fig. 64
Palatul Belvedere de la Socola
Jassy – Belvedere de Socola,
J. Rey del., Lithog-ie de P. Müller à Jassi
Litografie în două culori, 25,2 x 34 cm (16,7 x 24, 2 cm)
Face parte din: Album de douze vues de la ville de Iassi, pl. 12.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 529
 164

Fig. 65
Palatul Ocârnuirii (1845)
Jassy – Palais brulé,
J. Rey del., Lith-ie de P. Müller à Jassi
Litografie în două culori, 262 x 340 cm (16,4 x 24 cm)
Face parte din: Album de douze vues de la ville de Iassi, pl. 7.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 537
 165

Fig. 65a
Palatul Ocârnuirii (1845) (detaliu)
Jassy – Palais brulé,
J. Rey del., Lith-ie de P. Müller à Jassi
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 537
 166

Fig. 66
Piaţa Sf. Vineri din Iaşi (1845)
Jassy– Marché Sventavinere,
J. Rey del., Lith-ie de P. Müller à Jassi
Litografie în două culori, 262 x 340 mm (16,5 x 24,2 cm)
Face parte din: Album de douze vues de la ville de Iassi, pl. 8.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 530
 167

Fig. 67
Biserica Trei Ierarhi
Eglise des Trois Saints,
Rey del., Lit-ie de P. Müller à Jassi
Litografie în două culori, 26,2 x 34,2 cm (16,5 x 24,7 cm)
Face parte din: Album de douze vues de la ville de Iassi, pl. 10.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 533
 168

Fig. 68
Vedere din Uliţa Mare (1845)
Iassy –Vue dans la Grand Rue
Litografie în două culori, 26,2 x 34 cm
Semnat, litgrafiat: J. Rey del; à Iassy litog-ie P. Muller
Face parte din: „Album de douze vues de la ville de Iassi”, pl. 1.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 528
 169

Fig. 69
Palatul Domnitorului Mihail Sturdza (1845)
Jassy – Palais de S.A. Le Prince Régnant,
J. Rey del., Lith-ie de P. Müller à Jassi
Litografie în două culori 28,2 x 39 cm (16,2 x 24,4 cm)
Face parte din: Album de douze vues de la ville de Iassi, pl. 6.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 536
 170

Fig. 70
Vedere asupra Mitropoliei (1845)
Jassi – Vue de la Mitropole,
J. Rey del. Lith-ie de P. Müller à Jassi
Litografie în două culori, 28 x 39 cm (16,4 x 24,2 cm)
Face parte din: Album de douze vues de la ville de Iassi, pl. 9.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 538
 171

Fig. 71
Vue dans la Grande Rue
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 530
 172

Fig. 72
Biserica Sf. Spiridon şi Uliţa Hagioaiei (1845)
Jassi – Hôpital St. Spirodon,
Rey J. del., Lithog-ie de P. Müller à Jassi
Litografie în două culori, 26,2 x 39 cm (16,5 x 24,5 cm)
Face parte din: Album de douze vues de la ville de Iassi, pl. 3.
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 539
 173

Fig. 73
[J. Rey?], Vedere panoramică a Iaşului dela Copou
Foto după o pictură în ulei pe pânză.
Însemnare târzie: Vederea generală a Iaşului pictată de un francez, pe la 1849
(tablou la Dr. Boghen).
Biblioteca Centrală Universitară Iaşi, Fond personal „N.A. Bogdan”, Dos. XIII-129.
 174

Fig. 74
[J. Rey?], Vedere panoramică a Iaşului dela Copou
Foto după o pictură în ulei pe pânză, (originalul pierdut)
Biblioteca Centrală Universitară Iaşi, Fond personal „N.A. Bogdan”, Arh. XIV, f. 14.
 175

Fig. 75
Anonim (Alexandru Asachi?)
Iaşii. Vedere de la Copou
Litografie, 9,4 x 12,7 cm
Prelucrare după desenul J. Rey.
Kantora Foaie Săteşti, Iaşi, 1846
Ilustraţie din „Calendar pentru Poporul Românesc”, pe anul 1846”
 176

Fig. 76
Anonim (Alexandru Asachi?)
Uliţa pavelei de lemn
Litografie, 9,4 x 12,7 cm
Prelucrare după desenul J. Rey.
Kantora Foaie Săteşti, Iaşi, 1846
Ilustraţie din „Calendar pentru Poporul Românesc”, pe anul 1846
 177

Fig. 77
Anonim (Alexandru Asachi?)
Atelier pentru pavele de lemn
Litografie, 9,4 x 12,7 cm
Prelucrare după desenul J. Rey.
Kantora Foaie Săteşti, Iaşi, 1846
Ilustraţie din „Calendar pentru Poporul Românesc”, pe anul 1846
178

Fig. 78
Anonim (Alexandru Asachi?)
Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi
Litografie, 9,4 x 12,7 cm
Prelucrare după desenul J. Rey.
Kantora Foaie Săteşti, Iaşi, 1846
Ilustraţie din „Calendar pentru Poporul
Românesc”, pe anul 1846
 179

Fig. 79
Anonim (Alexandru Asachi?)
Palatul Ocârmuirii din Iaşi
Litografie, 9,4 x 12,7 cm
Prelucrare după desenul J. Rey.
Kantora Foaie Săteşti, Iaşi, 1846
Ilustraţie din „Calendar pentru Poporul Românesc”, pe anul 1846
BAR Cabinetul de stampe, A III 38
 180

Fig. 79a
Palatul Ocârmuirii din Iaşi (detaliu)
Prelucrare după desenul J. Rey.
Kantora Foaie Săteşti, Iaşi, 1846
Ilustraţie din „Calendar pentru Poporul Românesc”, pe anul 1846
BAR Cabinetul de stampe, A III 38
 181
X - Un „album“ al Iaşilor
de E. Zschermack
După albumul dedicat oraşului Iaşi de J. Rey, la
1845, acest set de imagini, litografiat de E. Zschermack,
pe la 1860, este de o însemnătate deosebită pentru re-
constituirea înfăţişării vechii capitale a Moldovei, chiar în
epoca Unirii. Doar pentru că imaginile au apărut pe o
coală, şi nu ca planşe întru-un album, a făcut ca acestui
set de vedute să nu i se acorde, poate, atenţia şi preţuirea
cuvenită. Există o variantă sepia şi una color a acestei
planşe, care se păstrează la Biblioteca Centrală Universi-
tară din Cluj, provenită din donaţia Sion. Această preţi-
oasă donaţie conţine peste 3500 de volume foarte
valoroase, dintre care 202 tipărituri vechi, unele unice;
2000 de stampe şi o bogată colecţie de monede şi medalii
româneşti din toată ţara. În ce priveşte gravurile şi lito-
grafiile din colecţie, George Sion, cutreierând librăriile
oraşelor mari din Europa, a cumpărat tot ce a găsit cu
referinţe la poporul român. Astfel a adunat 2600 de
stampe vechi, între ele multe unicate. Mai însemnate
sunt cele 29 de desene originale ale lui Bouquet, găsite
de dl. Sion la Paris, la un buchinist de pe malul Senei198.
„Colecţia cuprinde şi 21 fotografii (13 sunt colorate) ale
lui Bouquet din Album Valach, din 1843, precum şi mai
multe stampe de-ale lui Raffet, Lancelot, Valerio, Szat-
hmary etc. Colecţia mai cuprinde manuscrise, documen-
te, fotografii vechi, tablouri în ulei, hărţi, numismatică şi
mărci poştale.
„Aducere aminte de la Iaşi / Souvenir de Jassy”
este titlul din partea de jos a colii imprimate199. Planşa
198
Gh. Sion, Familia Sion, Iaşi, Institutul de Arte Grafice „N.V. Ştefănoiu”,
1936, p. 205, 209.
199
Colecţia: Biblioteca Centrală Universitară Cluj – Donaţia Gh. Sion, cota
XIV/1. Există un exemplar, în sepia, și la Arhivele Naionale Iași, dar starea
lui de conservare este mai puin bună. Imaginea centrală a cunoscut și un tiraj
separat, cu o circulaie independentă.
X – An album of Jassy
by E. Zschermack
Following the album dedicated to Jassy by J. Rey,
in 1845, this set of pictures lithographed by E. Zscher-
mack, in 1860, is of crucial importance in remodelling the
image of the old Moldavian capital, as early as the Union
age. The fact they were printed on paper sheets, instead of
album photographs, prevented the series from receiving
the consideration, attention and appreciation deserved.
There are two versions of this picture, one in ink, the other
in colour, and they are both stored by the Central Univer-
sity Library in Cluj, having been donated by Sion family.
The precious donation contains over 3,500 ex-
tremely valuable volumes, including 202 old prints, some
of them unique, 2,000 engravings and a rich collection of
Romanian coins and medals, gathered from all over the
country. As for the engravings and lithographs, these were
collected by George Sion, upon his countless travels and
explorations of the bookstores across all major European
cities, the purpose of which was purchasing any reference
material about the Romanian people. He thus managed to
gather 2,600 old engravings, most of them “one of a kind”
art objects.
The 29 original drawings made by Bouquet, found
by Mr Sion in Paris, in the shop of an antiquary from the
shores of Seine River1, are amongst the most interesting
collection items. The collection also comprises 21 photo-
graphs (13 coloured) of Bouquet from Album Valach, the
1843 issue, and several engravings made by Raffet, Lance-
lot, Valerio, Szathmary etc., apart from manuscripts, docu-
ments, old photographs, oil paintings, coins and stamps.
„Souvenir from Jassy / Souvenir de Jassy” is the
title of the printed paper2. This is a chromolithograph (38.5
1
Gh. Sion, Familia Sion, Jassy, „N.V. Ştefănoiu” Graphic Arts Institute,
1936, p. 205, 209.
2
Collection: Cluj Central University Library – Gh. Sion donation, quota
 182
este o cromolitografie (38, 5 X 79 cm ). Dreapta jos, sub
cadru: „Dessine d’aprés nature et lithographie par E.
Zschermack de Berlin”. Stânga jos: Imp. lith. imp. roy
priv. d Edouard Sieger à Vienne. Planşa a fost imprimată
şi la două dimensiuni diferite200. Vedutele au explicaţii bi-
lingve, iar primul text este cel în limba română. [Fig. 80]
Aceasta arată că „suvenirele” de la Iaşi se adresau şi pu-
blicului local, poate chiar în primul rând. Aceste elemente
ar putea indica o comandă locală a tirajului. S-a găsit for-
mula cu o imagine centrală şi alte 16 imagini dispuse în
formă de ramă. Pentru analogie, mai este cunoscută o
asemenea coală cu imagini, realizată de E. Zschermack,
pe la 1860, pentru oraşul Benshausen din distric-
tul Schmalkalden-Meiningen, în Thuringia (Germania).
Aceasta are titlul „Benshausen văzut din Passberg” şi
conţine tot o vedere generală, însoţită însă de 18 vederi
de dimensiuni mai reduse, după acelaşi concept201.
G. Oprescu descrie planşa despre Iaşi realizată de
E. Zschermack ca o foaie mare, cu diverse aspecte din
Iaşi, imprimată în două pietre litografice – una pentru
tentă de fond, alta pentru desenul în negru202. Se ştie însă
că, pentru planşele de dimensiuni mari, Imprimeria lui
Edouard Sieger din Viena începuse să folosească şi plăci
din zinc.
a – Iaşii văzuţi dinspre Tătăraşi / La Vue de
Jassy dessiné de Tatarache”
Probabil că doar pentru această planşă este vala-
bilă precizarea că „a fost desenată după natură”
„Veduta Jasilor luată de la Tatarasi”/„ La Vue de
Jassy dessiné de Tatarache” [Fig. 80a]
Imaginea centrală, de mari dimensiuni, a circulat
şi independent. Casa cu fronton pe coloane, din prim-plan
este doar un element pitoresc, neoferind un motiv în sine
pentru onoarea ce i s-a făcut203. Cadrul seamănă foarte
200
În aceeaşi colecţie se află un exemplar identic, diferă doar tehnica: E.
Zschermack, „Aducere aminte de la Iaşi”, litografie, 49,8 x 71 cm.
201
Christa Piesta, Konrad Vanja, Sigrid Nagy, Arbeitskreis Bild Druck Pa-
pier Tagungsband Budapest 2003, p. 98. Meniune la 1857.
202
G. Oprescu, Grafica românească în secolul XIX, vol. I, Fundaia Regală
pentru Literatură și Artă, București, 1942, p. 242-243.
203
Această imagine a fost reprodusă și în Alexander F. Heksch, Wladimir
Kowszewicz, Ostkarpathen, Galizien, Bukowina und Rumanien, Wien, Pest,
X 79 cm) marked on the right side, under the frame: “Des-
sine d’aprés nature et lithographie par E. Zschermack de
Berlin”. The left side inscription reads: Imp. lith. imp. roy
priv. dʼEdouard Sieger à Vienne. The printing was done in
two different sizes3. The vedute contain bilingual explana-
tions and the first text is the one in Romanian. [Fig. 80]
This clearly indicates that these souvenirs from Jassy ad-
dressed not only the foreigners, but the local public as
well, perhaps first and foremost. These elements could also
point to a demand for their local printing and circulation.
The formula used was that of a central image, surrounded
by 16 others, shaped as a frame. For analogy purposes,
there is another such plate with images made by E.
Zschermack, in 1860, for Benshausen city, from Schmal-
kalden-Meiningen district in Thuringia (Germany). This
bears the title „Benshausen seen from Passberg” and in-
cludes a bird’s-eye view and 18 smaller size views, based
on the same concept4.
G. Oprescu described the cityscape made by E.
Zschermack as a big plate with various images of Jassy,
printed in two-fold lithographic limestone – one for the
background and the other for the drawing in black5. It is
known that, for big-size plates, Edouard Sieger’s printing
press from Vienna had already started using zinc plates.
a – Jassy seen from Tătăraşi / La Vue de Jassy
dessiné de Tatarache”
This plate was probably the only one for which the
annotation that „it is true-to-nature” is valid.
„The Jassy veduta, perspective from Tatarasi”/„La
Vue de Jassy dessiné de Tatarache” [Fig. 80a]
The central, large-size image circulated indepen-
dently, as well. The house with the columns frontal from
the close-up is a picturesque element which offers no in-
XIV/1. There is an ink copy at the Jassy National Archives, but in a worse
state of preservation. The central image was printed separately and circulated
independently.
3
There is an identical copy in the same collection, which is only technically dif-
ferent: E. Zschermack, „Aducere aminte de la Iaşi”, lithography, 49.8 x71 cm.
4
Christa Piesta, Konrad Vanja, Sigrid Nagy, Arbeitskreis Bild Druck Papier
Tagungsband Budapest 2003, p. 98. Mention in 1857.
5
G. Oprescu, Grafica românească în secolul XIX, vol. I, The Royal Founda-
tion for Literature and Arts, Bucharest, 1942, p. 242-243.
 183
mult cu „Iaşul văzut din Tătăraşi” desenat de J. Rey. Casa
poate fi identificată în planşa amintită, de la 1845. Inte-
resul real era pentru planul al doilea, unde este zugrăvită
o imagine a oraşului Iaşi, de-a lungul Uliţei Albe. Dar
Zschermack a promis un desen original, după natură,
aşa că a desenat din nou oraşul, „după natură”. De la
stânga la dreapta, pot fi identificate mi mule obiective: Bi-
serica Mănăstirii Bărboi, Biserica Nicoriţă din Tătăraşi (ce
poate fi comparată cu cea din desenul lui M.M. Ivanov,
de la 1791), Biserica Albă probabil, turnul şi biserica Mă-
năstirii Golia, biserica Curelari din Tg. Cucului şi Mitro-
polia, cu cele patru turle ale sale.
b– Mitropolia / La Cathedrale. Construcţia ac-
tualei Catedrale a Mitropoliei Moldovei a fost iniţiată de
către mitropolitul Veniamin Costachi şi s-a derulat pe mai
mulţi ani în domnia lui Mihail Sturdza (1834-1849)204.
[Fig. 81] A fost construită pe locul altui locaş mai vechi,
Biserica Albă, cu hramul „Stratenia” (Intrarea Domnului
în Biserică). Mitropolitul a fost un cărturar luminat, care
a admis occidentalizarea arhitecturii Catedralei, dincolo
de linia arhitecturii post-bizantine practicate în Principa-
tele Române, la acea epocă. Catedrala a fost construită
într-un stil neoclasic italian, după planurile arhitectului
vienez Johann Freywald205.
c – Academia Mihăileană/ LʼAcademie. La 1827,
după marele incendiu, domnitorul Ioniţă Sandu Sturdza
s-a mutat în casele Cazimir, stabilind aici Curtea dom-
nească, deoarece Curtea Veche arsese. Casa fostului spă-
tar Petrache Cazimir a fost cumpărată special pentru a
Leipzig, A. Hartlebenʼs Verlag, 1882. A fost redesenată de Johann Josef Kir-
chner, absolvent al Academiei de Arte Plastice din Viena, care a lucrat pentru
„Illustrirte Zeitung” din Leipzig și mai târziu pentru „Neue Illustrirte Zeitung”
din Viena. Mulumesc doamnei Elena Chiaburu pentru semnalare.
204
Scarlat Porcescu, Catedrala Mitropolitana din Iaşi, Iaşi, Editura Mitro-
poliei Moldovei şi Sucevei, 1977, p. 37-69.
205
Constantin Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldaviei si Sucevei si a Cate-
dralei Mitropolitane din Iasi, 1888; Monumente istorice bisericești din Mi-
tropolia Moldovei și Sucevei, Iași, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei,
1974.Scarlat Porcescu, Catedrala mitropolitană din Iași, Iași: Editura Mitro-
poliei Moldovei și Sucevei, 1977; Gheorghe Macarie, Ansamblul Mitropoli-
tan Iași, Editura Pim, Iași, 2004.
trinsic reason for the honour it enjoyed6. The setting re-
sembles „Jassy seen from Tătăraşi” , drawn by J. Rey. The
building can be identified in the aforesaid picture from
1845.
The real focus was on the remote plan, which de-
picted an image of the White Lane from Jassy. But Zscher-
mack had promised an original, true-to-nature drawing,
so he kept his promise. From left to right, several construc-
tions can be recognized: Bărboi Monastery Church,
Nicoriţă Church from Tătăraşi (which can be compared to
the one in M.M. Ivanov’s drawing from 1791), what may be
the White Church, the tower and church of Golia Mon-
astery, Curelari Church from Targul Cucului and the
Cathedral with its four spires.
b– The Cathedral / La Cathedrale
The construction of the current Metropolitan Cathe-
dral of Moldavia was initiated by Veniamin Costachi and
lasted for several years, during the reign of Prince Mihail
Sturdza (1834-1849)7. [Fig. 81] The religious worship
place was erected on the site of an older church, namely,
the White Church, and consecrated to „Stratenia” (The
entry of the Lord into the Church).
The metropolitan was an enlightened scholar, who
allowed the Westernization of the Cathedral architecture,
beyond the Post-Byzantine architectural style deployed in
the Romanian Principalities at that moment. The Cathe-
dral was built in the neoclassical Italian style, based on
the plans of the Viennese architect Johann Freywald8.
6
The image was reproduced by Alexander F. Heksch, Wladimir Kowsze-
wicz, Ostkarpathen, Galizien, Bukowina und Rumanien, Wien, Pest, Leipzig,
A. Hartlebenʼs Verlag, 1882. It was drawn again by Johann Josef Kirchner, a
graduate of the Plastic Arts Academy of Vienna, who used to work for „Il-
lustrirte Zeitung” in Leipzig and later for „Neue Illustrirte Zeitung” in Viena.
I wish to thank Mrs Elena Chiaburu for pointing this out to me.
7
Scarlat Porcescu, Catedrala Mitropolitana din Iaşi, Jassy, Moldavia and
Suceava Metropolitan Cathedral publishing house, 1977, p. 37-69.
8
Constantin Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldaviei si Sucevei si a Cate-
dralei Mitropolitane din Iasi, 1888; Monumente istorice bisericești din Mi-
tropolia Moldovei și Sucevei, Jassy, Moldavia and Suceava Metropolitan
Cathedral publishing house, 1974. Scarlat Porcescu, Catedrala mitropolitană
din Iași, Jassy, Moldavia and Suceava Metropolitan Cathedral publishing
house, 1977; Gheorghe Macarie, Ansamblul Mitropolitan Iași, Pim publishing
house, Jassy, 2004.
 184
servi drept sediu Academiei Mihăileane, instituţie înfiin-
ţată în octombrie 1834 de către domnitorul Mihail Stur-
dza. [Fig. 82] Arhitectul Gustav Freywald a fost angajat
pentru a face amenajările necesare, în termen de şase
săptămâni. Spaţiul fiind insuficient pentru desfăşurarea
tuturor activităţilor, s-a decis să fie cumpărate şi casele
de peste drum (unde funcţiona, la 1835, hotelul St. Pe-
tersburg) de la moştenitorii lui Alexandru Atanasie-Voi-
nescu, fapt realizat în iunie 1837. Din 1838, în casele
Voinescu vor fi concentrate spaţiile destinate studiului,
în timp ce casele Cazimir vor găzdui mai ales activităţile
administrative. Pentru că cele două clădiri erau separate
de o stradă circulată, a apărut necesitatea ca ele să fie le-
gate de un arc de triumf, care să permită, la nivelul su-
perior, o comunicare directă între acestea. Proiectul
arcului, împodobit cu coloane dorice, a fost realizat de
profesorul de arhitectură A. Costinescu. Construirea ar-
cului a fost gata abia în septembrie 1845, iar recepţia a
avut loc în octombrie 1847. Chiar şi atunci se constata
lipsa inscripţiilor şi a basoreliefurilor prevăzute în proiect.
„Timp de câteva decenii palatul Academiei, cu arcul său,
au constituit o nouă emblemă a Iaşului cultural”. În 1890
casele Voinescu şi arcul de triumf au fost demolate, la
iniţiativa directorului V. Paladi, pentru a se construi ac-
tuala clădire a Liceului Naţional. Casa Cazimir, cu fru-
moasa-i cupolă, a supravieţuit până în 1963206.
d – Veduta Stradei Mari/ Vue de la Grande Rue.
Veduta este o reluare policromă a stampei datorate pic-
torului J. Rey (1845). Pare mai curând un dialog peste
timp această provocare de a relua acelaşi cadru. [Fig. 83]
Detaliile arată că nu a fost copiat pur şi simplu un peisaj
urban, care să fie doar populat de alte personaje, ci că,
într-adevăr, Zschermack a ales acelaşi unghi şi a imorta-
lizat din nou imaginea. Desenul lui J. Rey arată mai
multă măiestrie. Cel al lui Zschermack simplifică deta-
liile. Se vede o clădire cu boltă de trăsuri, al cărui etaj
este decorat cu semicoloane ce au capiteluri ionice, deci,
o tentativă de arhitectură neoclasică, accentuată şi de
cornişa foarte dezvoltată. Prin această boltă se intra în
incinta Bisericii Catolice. În boltă era locul unde se vin-
206
Gabriel Bădărău, Academia Mihăileană (1835-1848), Iaşi, Ed. Junimea,
1987, p. 82-85.
c – Mihăileanu Academy/ LʼAcademie
In 1827, after the great fire, Prince Ioniţă Sandu
Sturdza moved to the Cazimir mansion and established his
princely court there, due to the fact the old court had
burnt down. The house of former spătar (cavalry com-
mander) Petrache Cazimir was bought especially to serve
as headquarters of the Mihăileanu Academy, an institution
founded in October 1834 by Prince Mihail Sturdza.
[Fig. 82] Architect Gustav Freywald was hired to make the
necessary changes, within six weeks.
As there was not enough space to carry out all ac-
tivities required, the prince decide to purchase the houses
across the street (which accommodated, in 1835, St. Pe-
tersburg hotel), from the heirs of Alexandru Atanasie-Voi-
nescu. The transaction was finalized in June 1837.
Beginning with 1838, the Voinescu lodgings were used as
study and research offices, whilst the Cazimir houses
mainly sheltered the administrative activities. Since the
two buildings were separated by a circular road, they
needed to be connected though an arch of triumph which
would enable their direct communication, through the
upper floor. The project of the arch, adorned by Doric col-
umns, was the work of architecture professor A. Costi-
nescu. The construction was completed in September
1845 and the acceptance took place in October 1847. The
absence of any inscriptions or bas-reliefs initially envis-
aged in the project was underlined on that occasion. „For
decades, the Academy Palace and its arch represented a
new emblem of cultural Jassy” .
In 1890, both the arch and the houses were demol-
ished at the initiative of director V. Paladi, for the purpose
of building the current National High school. The Cazimir
house with its beautiful dome survived until 19639.
d – The veduta of the Grand Lane / Vue de la
Grande Rue
This veduta is a multi-colour reiteration of the en-
graving owed to painter J. Rey (1845). This challenge of re-
plicating the same setting seems rather a dialogue through
time. [Fig. 83] The details show the urban landscape was
not merely copied and populated by different characters,
9
Gabriel Bădărău, Academia Mihăileană (1835-1848), Jassy, Junimea
publishing house, 1987, p. 82-85.
 185
deau tot felul de imagini tipărite şi stampe. Clădirea de
alături, doar cu parter, reprezintă un şir de dughene. Nu
este greu de observat că aceste bolţi au fost, la origine, o
construcţie cu portic de coloane, de genul dughenelor
constantinopolitane. Prin obturarea arcelor deschise, clă-
direa a dobândit o înfăţişare mai occidentală. Urmează
dughenele cu etaj din faşa mănăstirii Trei Ierarhi. Peste
acestea, se înalţă o turlă a bisericii şi turnul clopotniţei,
în noua sa înfăţişare, cu elemente baroc şi neoclasice.
Clădirile din imagine au dispărut la 1900, când au fost
demolate pentru lărgirea şi îndreptarea străzii principale
a Iaşilor207.
e – Universitatea / LʼUniversite. Palatul este una
dintre primele clădiri construite în stil neoclasic, pe la
1780, de cneazul Matei Cantacuzino, refugiat în Rusia.
[Fig. 84] Clădirea a devenit proprietatea lui Costache
Ghica. Aici a fost Curtea domnească la sfârşitul secolului
al XVIII-lea, iar la 1790 a fost reşedinţa cneazului Potem-
kin, comandantul armatei ruse. Faptul că sub imagine
scrie „Universitatea” este foarte important pentru datarea
întregului montaj de imagini, întrucât Palatul a căpătat
acest rol doar din 1860208. „Planul cruciform autohton se
îmbină, târziu, cu acribia gramaticală a stilului clasic la
Universitatea Veche din Iaşi, care oferă poate, în această
direcţie, exemplul cel mai evoluat. Decoraţia clădirii pre-
figurează, prin rigoare, neoclasicismul „arheologic” al
sfârşitului secolului al XIX-lea. Şi totuşi, friza cu palmete,
desigur uzitată în clasicismul neogrec, aduce un accent
izbitor, un fel de romantică „fantezie” schimbând propor-
ţiile şi înviorând oarecum o înfăţişare ce risca să devină
prea schematică”209.
f – Biserica Sfinţii Trei Ierarhi/ Les Trois
Saints. Biserica Trei Ierarhi, cu dantelăria din piatră a
faţadelor sale, reprezintă un adevărat simbol al oraşului
207
Ion Mitican, Uliţa mare din demult trecute vremi, Iaşi, Ed. Tehnopress,
2003, 303 p.
208
Ioan Sasu, Locuinţe boiereşti neoclasice din Moldova (partea V), în
„Monumentul”, ediţia IV, 2002, Iaşi, Ed. Trinitas, 2003, p. 95-96 (Casa
Callimachi – Vechea Universitate).
209
Mihai Ispir, Clasicismul în arta românească, Bucureşti, Ed. Meridiane,
1984, p. 89.
but that Zschermack willingly chose the same angle and
captured the image in the same manner. J. Rey’s drawing
is more skilfully made, while Zschermack’s one simplifies
all the details.
We can see a building with a special carriage vault,
the storey of which was decorated with semi-columns fin-
ished with Ionic column heads, therefore, another tentative
of neoclassical architecture emphasized by the well-devel-
oped eaves. The vault marked the entrance into the Cath-
olic Church and was also the place used for selling prints
and stamps. The next building, only a ground floor struc-
ture, represents a row of shops. One can easily notice the
vaults were, originally, column-supported porch construc-
tions, resembling the Constantinople shops. By obstruc-
ting the open arches, the building acquired a more
Western appearance. There are also shops on the first floor
of the building, across the Three Holy Hierarchs Mon-
astery. On top of them there is a church spire and belfry
designed with Baroque and neoclassical ornaments. The
buildings from the picture disappeared in 1900, when they
were demolished, in order to enable the extension of the
main boulevard of Jassy10.
e – The University / LʼUniversite
This is one of the first buildings constructed in 1780
by cneaz (prince) Matei Cantacuzino, in neoclassical style.
[Fig. 84] The prince then took refuge to the Russian Em-
pire and the building became the property of Costache
Ghica. The princely court was set up here, at the end of
the 18th century, around 1790, and it was also here that
Prince Potemkin, the commander of the Russian army,
resided during his stay on our territory.
The fact that the image is entitled „The University”
is crucial for determining the date of the entire set of im-
ages, given that the Palace acquired this role only in
186011. „The cross-shaped layout was later combined with
the geometrical accuracy of the classical style, in the case
of the Old University of Jassy, which probably provides the
10
Ion Mitican, Uliţa mare din demult trecute vremi, Jassy, Tehnopress pub-
lishing house, 2003, 303 p.
11
Ioan Sasu, Locuinţe boiereşti neoclasice din Moldova (partea V), in
„Monumentul”, 4th edition, 2002, Jassy, Trinitas publishing house, 2003, p.
95-96 (Casa Callimachi – Vechea Universitate).
 186
Iaşi. Este ctitoria voievodului Vasile Lupu (1839) şi a fost
închinată la mănăstirile greceşti de pe Muntele Athos.
Desenatorul s-a străduit să sugereze registrele decorative
de pe zidurile bisericii. [Fig. 85] Proporţiile lăcaşului nu
sunt prea bine redate, biserica apărând mai puţin zveltă.
Turlele au acoperişurile vechi, în formă de clopot, diferite
de cele de astăzi. Aspectul bisericii poate fi comparat cu
o altă litografie policromă, cea realizată de Carol Popp de
Szathmari, tot pe la 1860 (vezi infra)210.
g – Biserica Sf. Spiridon/ Saint Spiridon. Bise-
rica era nucleul spiritual al Spitalului Sf. Spiridon, cel
mai vechi şi cel mai mare aşezământ medical din Mol-
dova. Deşi a fost construită pe la 1750, biserica din ima-
gine este una refăcută după marele cutremur din 1802.
Arhitectura este cu totul nouă, în spiritul clasicismului
venit pe filieră rusească211. [Fig. 86] În momentul efec-
tuării desenului, micul cimitir al bisericii era încă în fiin-
ţă, protejat de un mic gard. Se observă şi un monument
în stil gotic, care atrage în mod deosebit atenţia.
h – Mănăstirea Frumoasa / Le Monastére Fru-
moasa
Situată în afara oraşului, în partea de sud,
această mănăstire a fost închinată la Sf. Munte Sinai,
fiind slujită multă vreme de călugări greci. Prima bise-
rică, cea din secolul al XVI-lea, a dispărut. Locul ei a fost
luat de această frumoasă biserică înălţată pe la 1740 de
Grigore al II-lea Ghica vodă. [Fig. 87] Arhitectura bise-
ricii, ca şi a turnului-clopotniţă de la intrarea în incinta
de zid este în stil neoclasic rusesc, venit dinspre Ga-
liţia212. Domnitorul amintit a amenajat aici două palate
210
Grigoraş, Biserica Trei Ierarhi din Iași, Mitropolia Moldovei și Sucevei,
1962. Răzvan Theodorescu, I. Oprea, Piatra Trei Ierarhilor, Editura Meri-
diane, București, 1979.
211
V. Râşcanu, Gh. Gh. Năstase, St. Bîrsan, Gh. Băileanu, Istoricul Spitalului
Orăşenesc Clinic de Adulţi din Iaşi, în cadrul evoluţiei fostelor Aşezăminte
Sf. Spiridon, vol. I, Bucureşti, Ed. Medicală, 1956, p. 409. Sorin Iftimi, Turnul
bisericii „Sfântul Spiridon”, un monument între două lumi, în vol. Cercetări
privitoare la istoria bisericilor ieşene, Iaşi, Ed. Trinitas, 2008, p. 108-123.
212
Alexandru I. Gona, Mănăstirea Balica din Iași - o ctitorie din veacul al
XVI-lea a boierilor Buzești din ara Românească, în „Mitropolia Moldovei
și Sucevei”, anul XI (1964), nr. 5-6 (mai-iunie), p. 278-280; Mitropolia Mol-
dovei și Sucevei - “Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei
most developed example. The building decoration fore-
shadows the formality of the archaeological neoclassicism
characterizing the end of the 19th century. Still, the palm-
leaf blocks used by the Greek classicism trigger a conspicu-
ous emphasis, a romantic fantasy which changes
proportions and brightens the countenance of the building,
which otherwise risked becoming too schematic.” 12
f – The Three Holy Hierarchs Church/ Les Trois
Saints
This church, with its stone lacing of its facades, rep-
resents a genuine symbol of the city of Jassy. It is the foun-
dation of Prince Vasile Lupu (1839) and was consecrated
to the Greek monasteries on Mount Athos. The drawer
strived to suggest the decorations of the church walls.
[Fig. 85] The building’s proportions are not rendered ac-
curately, as the church seems less stalk. The spires have
old, bell-shaped roofs, different from the present spires.
The church aspect could be compared to the multi-colour
lithography made by Carol Popp de Szathmari, in 1860
(please see the reference)13.
g – St Spiridon Church/ Saint Spiridon
The church was the spiritual core of St. Spiridon
Hospital, the oldest and largest medical facility in Molda-
via. Although it was built in 1750, the church from the pic-
ture is the one refurbished after the great earthquake of
1802. Its architecture is brand new, with classic touches,
a tribute to the Russian influence14. [Fig. 86] At the mo-
ment the drawing was executed, the small church cem-
etery still existed, surrounded by a small fence. There is
also a Gothic monument in the picture, which draws the
attention of the viewer.
12
Mihai Ispir, Clasicismul în arta românească, Buharest, Meridiane publish-
ing house, 1984, p. 89.
13
Grigoraş, Biserica Trei Ierarhi din Iași, the Metropolitan Cathedral of Mol-
davia and Suceava, 1962. Răzvan Theodorescu, I. Oprea, Piatra Trei Ierar-
hilor, Meridiane publishing house, Bucharest, 1979.
14
V. Râşcanu, Gh. Gh. Năstase, St. Bîrsan, Gh. Băileanu, Istoricul Spitalului
Orăşenesc Clinic de Adulţi din Iaşi, în cadrul evoluţiei fostelor Aşezăminte
Sf. Spiridon, vol. I, Bucharest, Medical publishing house, 1956, p. 409. Sorin
Iftimi, Turnul bisericii „Sfântul Spiridon”, un monument între două lumi, in
vol. Cercetări privitoare la istoria bisericilor ieşene, Jassy, Trinitas publish-
ing house, 2008, p. 108-123.
 187
domneşti, unul pentru el şi unul pentru doamna sa,
care serveau ca reşedinţă de vară. O frumoasă grădină
în stil oriental şi un lac pentru plimbarea cu caiace în-
tregeau atmosfera acestui loc.
i– Teatrul Mare de la Copou/ Le Theâtre. Mihail
vodă Sturdza a dat o casă a sa, aflată pe uliţa Podul Verde
(Bd. Copou) spre a fi amenajată pentru Teatru. [Fig. 88]
Era casa ce fusese dăruită domnitorului de către boierul
Frederic Balş. Cu amenajarea clădirii potrivit noii des-
tinaţii a fost însărcinat arhitectul Costinescu: „să refacă
întreaga zidire, să o decoreze cu lux şi să se pregătească
decorurile şi mobilierul trebuitor”. Lucrările au fost gata
în şase luni, stagiunea 1846213. O descriere de epocă
arată că la parter se afla o sală în amfiteatru, având trei
rânduri de loje şi o galerie. Sala era împodobită cu co-
loane albe, cu decoraţiuni aurii, de bun gust. Se propu-
nea, totuşi, înlocuirea lor cu altele mai subţiri, din fier
turnat. Scaunele şi fotoliile erau acoperite cu catifea sta-
cojie. Candelabrul cel mare, o nouă invenţie tehnică, lu-
mina foarte bine sala, fără a deranja ochii spectatorilor214.
Inaugurarea noului teatru s-a făcut la 22 decembrie
1846. În 1887 statul a cumpărat de la Epitropia „Sf. Spi-
ridon” clădirea Teatrului de la Copou şi localul alăturat,
proprietatea Şcolii de Belle-Arte, pentru a construi pe acel
loc Universitatea care se vede astăzi. La 17 februarie
1888 Teatrul a luat foc, în timpul unei repetiţii. A putut
fi salvată doar o parte din bibliotecă şi arhiva Teatrului215.
j – Mănăstirea Sokola/ Monastère Socola.
Aceasta era situată în afara oraşului, spre Bucium, vizavi
de palatul Belvedere al lui Mihail Sturdza. [Fig. 89] A fost
construită în secolul al XVI-lea de domnitorul Alexandru
Lăpuşneanu, cel care a mutat capitala Moldovei de la Su-
ceava la Iaşi. Iniţial, a fost mănăstire de călugăriţe. În
1893, destinaţia mănăstirii a fost schimbată, înfiinţându-se
în incintă Seminarul pentru pregătirea tinerilor care do-
reau să devină preoţi216. Biserica există şi astăzi, dar
și Sucevei” , Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, p. 369-373.
213
Th. Burada, Istoria teatrului în Moldova, ed. II, Bucureşti, Ed. Minerva,
1975, p. 277, 288.
214
„Albina Românească”, nr. 102, din 29 decembrie 1846.
215
Th. Burada, Istoria teatrului în Moldova, p. 647, 648.
216
C. Erbiceanu, Istoricul Seminarului Veniamin din Monastirea Socola fon-
h – Frumoasa Monastery/Le Monastére Fru-
moasa
Situated on the outskirts of the city, in the southern
region, the monastery was consecrated to the holy mon-
asteries from Mount Sinai, and, for a long time, the clerical
service was performed here by Greek monks. The first
church, built in the 16th century, disappeared, and its
place was taken by this beautiful sanctuary, constructed
in 1740, by Prince Grigore II Ghica. [Fig. 87] The archi-
tecture of the structure and of the bell-tower from the en-
trance into the stone premises was erected in Russian
neoclassical style, with Galician touches15. The aforemen-
tioned ruler set up two princely palaces in this area, one
for him and the other for his wife, both serving as summer
residences. A lovely, Oriental garden and a small pond
used for canoeing perfected the atmosphere of the place.
i – The Grand Theatre from Copou/ Le Theâtre
Prince Mihail Sturdza donated one of his houses, lo-
cated on the Green Bridge lane (currently Copou Boul-
evard) to the Theatre of Jassy, for use as a performance
hall. [Fig. 88] The house had been a gift made by boyar
Frederic Balş. Architect Costinescu was charged with the
setup, considering the new purpose of the building: „He
was supposed to recondition the entire bricking, decorate
the building luxuriously and choose the interior design and
furniture”.
The works were completed within six months, prior
to the 1846 season16. A description made during those
times recorded that the ground floor housed an amphi-
theatre, with three rows of boxes, and a gallery. The the-
atre room was adorned with white columns and delicate
golden decorations. There was a debate on whether to re-
place them with cast iron columns. The chairs and arm-
15
Alexandru I. Gona, Mănăstirea Balica din Iași - o ctitorie din veacul al
XVI-lea a boierilor Buzești din ara Românească, in „Mitropolia Moldovei
și Sucevei”, year XI (1964), no. 5-6 (May-June), p. 278-280; the Metropolitan
Cathedral of Moldavia and Suceava - “Monumente istorice bisericești din
Mitropolia Moldovei și Sucevei” , Moldavia and Suceava Metropolitan
Cathedral publishing house, Jassy, 1974, p. 369-373.
16
Th. Burada, Istoria teatrului în Moldova, 2nd edition, Bucharest, Minerva
publishing house, 1975, p. 277, 288.
 188
după restaurare, aspectul i-a fost mult modificat; turlele
scunde cu cupole mari au fost înlocuite cu altele zvelte,
după modelul presupus a fi specific secolului al XVI-lea.
k – Biserica protestantă / Lʼeglise protestante.
Este vorba despre biserica evanghelică, sau biserica luterană
din cartierul Păcurari, care există şi astăzi, ca biserica orto-
doxă „Sf. Mina”. [Fig. 90] O comunitate evanghelică la Iaşi,
aşezată în această zonă, exista încă din 1759. Nucleul iniţial
era format de un grup de lucrători germani plecaţi din Silezia,
pentru a lucra la fabrica de textile a contelui Poniatowski, de
la graniţa Poloniei cu Moldova. După falimentul acelei între-
prinderi, majoritatea lor au venit la Iaşi, la invitaţia domni-
torului Ioan Teodor Callimachi. Pe la 1780, erau circa 80 de
familii. Ei se aflau sub protecţia Suediei, ca toţi protestanţii
din Imperiul Otoman. Biserica din imagine a fost construită
între anii 1805 şi 1809, în timpul administraţiei ruseşti217.
Ctitorul principal a fost Johann Georg von Staedter, general
maior de gardă în armata rusă, căzut în luptele cu turcii de
la Râmnic, la 19 mai 1812, fiind înmormântat în templul de
la Iaşi. Într-un lapidarium din incinta bisericii sunt încas-
trate pietre de mormânt vechi, cu inscripţii în limba germană.
Din 1837 comunitatea s-a pus sub protecţia Prusiei, care
avea un consulat la Iaşi, de prin 1843. Din 1844 comunitatea
a fost pusă sub supravegherea Consistoriului Evanghelic din
Berlin. În 1851 a început să funcţioneze şi Şcoala Evanghe-
lică din Iaşi care, din 1883 s-a deschis şi pentru elevi de alte
confesiuni. Misionari luterani din Anglia şi Germania care
veneau la Iaşi pentru a face prozelitism prin numeroasa po-
pulaţie mozaică din capitala Moldovei.
dat la 1804. Precedat de o scurtă privire asupra învăţământului religios în
Moldova de la timpurile Domnului Vasile Lupu, Iaşi, 1885; Gh. Adamescu,
Istoricul Seminarului „Veniamin” din Iaşi (1893-1903); Ilie Gheorghiţă, Din
istoricul mai nou al clădirii seminarului „Veniamin Costachi” din Iaşi, Iaşi,
Tipografia Terek, Iaşi, 1942, p. 6-23; Costică Asăvoaiei, Bogdan Minea, Ghe-
orghe Lungu, O relicvă uitată a Seminariei de la Socola, în „Monumentul”,
Iaşi, IX, 2008, p. 165-180.
217
Beate Welter, Comunitatea protestantă din Iaşi (secolele XVIII-XIX), în
„Arhiva Genealogică”, I (VI), 1994, 1-2, p. 123-128; p. 211-212 (Biserica
Sf. Mina); Mihai-Răzvan Ungureanu, Convertire şi integrare religioasă în
Moldova la începutul epocii moderne, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru
Ioan Cuza”, 2004, p. 235-325, cap. VII. Misiunile protestante în Moldova şi
Iaşi. Rolul lor în convertirea evreilor (1835-1860).
chairs were dressed in scarlet velvet. The chandelier, a new
technical invention, lit up the room properly, without
bothering the audience’s eyes17.
The inauguration of the new theatre took place on
December 22nd 1846. In 1887, the state bought the Theatre
building from „St. Spiridon” vestry, along with a nearby
building, which was the property of the Fine Arts School,
for the overall purpose of building the University on the re-
spective site. On February 17th 1888, the Theatre burnt
down, during a rehearsal, and only part of the library and
archives were saved from the fire18.
j – Socola Monastery/ Monastère Socola
The monastery was located outside the city, towards
Bucium, across Belvedere Palace belonging to Prince Mi-
hail Sturdza. [Fig. 89] It was built in the 16th century by
Prince Alexandru Lăpuşneanu, the ruler who moved the
Moldavian capital from Suceava to Jassy. This was, in-
itially, a nuns’ abbey, but in 1893 it was turned into a
Seminar for priesthood training for young men19. The
church still exists today, though with a significantly
changed structure; the short spires with large domes were
replaced by higher, more slender ones, following a pattern
specific to the 16th century.
k – The Protestant Church/Lʼeglise protestante
We are referring here to the Evangelic or Lutheran
Church from Păcurari neighbourhood, which still exists
today, under the name of St Mina Orthodox Church.
[Fig. 90] An evangelic community was set up in this area,
as early as 1759. Initially, the community was formed of a
group of German workers from Silesia, who had left their
place of birth to work for the textiles factory of count Poni-
17
„Albina Românească”, no. 102, dated December 29th 1846.
18
Th. Burada, Istoria teatrului în Moldova, p. 647, 648.
19
C. Erbiceanu, Istoricul Seminarului Veniamin din Monastirea Socola fon-
dat la 1804. Precedat de o scurtă privire asupra învăţământului religios în
Moldova de la timpurile Domnului Vasile Lupu, Jassy, 1885; Gh. Adamescu,
Istoricul Seminarului „Veniamin” din Iaşi (1893-1903); Ilie Gheorghiţă, Din
istoricul mai nou al clădirii seminarului „Veniamin Costachi” din Iaşi, Jassy,
Terek printing press, Jassy, 1942, p. 6-23; Costică Asăvoaiei, Bogdan Minea,
Gheorghe Lungu, O relicvă uitată a Seminariei de la Socola, in „Monumen-
tul”, Jassy, IX, 2008, p. 165-180.
 189
l – Palatul Domnesc/ Le palais princiare.
Această imagine panoramică reprezintă vechiul palat care
se afla pe locul Palatului Culturii de astăzi, pe la jumăta-
tea secolului al XIX-lea. Palatul a fost construit la 1803,
în această formă, de domnitorul Alexandru Moruzi, care
a apelat la arhitectul vienez Johann Freywald. [Fig. 91]
La 1843 domnitorul Mihail Sturdza, care a refăcut palatul
după marele incendiu din 1827, nu a locuit în el. Singu-
rul domnitor care a folosit apartamentele din palat după
refacerea acestuia a fost Grigore Al. Ghica (1849-1856).
În clădire au funcţionat ministerele Moldovei, aşadar era
mai curând un Palat Administrativ.
m – Biserica Catolică/ LʼEgjise catholique. Deşi
acesta a fost locul catolicilor încă din vechime, biserica
nu se păstrează într-o formă prea arhaică. [Fig. 92] Lă-
caşul de cult, care avea şi funcţie de catedrală episcopală,
a fost construit în această formă după 1782218. Imaginea
este deosebit de valoroasă întrucât păstrează aspectul
baroc al vechii faţade a bisericii, modificată ulterior. Se
observă în nişa din dreapta intrării, o statuie, reprezen-
tând pe Fecioara Maria, cea care a dat şi hramul bisericii.
Tot pe colţul din dreapta poate fi sesizat cadranul ceasu-
lui solar, care se păstrează şi astăzi.
n – Grădina Publică / Le Jardin publique. Este
vorba despre Grădina Publică de la Copou, înfiinţată de
domnitorul Mihail Sturdza, pe la 1834, aproape de ba-
riera oraşului. [Fig. 93] În mijlocul parcului se află Obe-
liscul Leilor, sau „Monumentul Regulamentului Organic”,
prima Constituţie a Moldovei, redactată la 1830. Acesta
este cel mai vechi monument de for public din Principa-
tele Române. Leii au fost sculptaţi de Johann Semser, la
Liov (Lemberg). Gheorghe Asachi, cel care a conceput
obeliscul, vedea în el un „monumentul princeps”, recon-
stituirea actului de fundare a oraşului Iaşi, ca aşezare ro-
mană, sub denumirea de Municipium Iassiorum. Cei patru
lei ţin între labele din faţă spade pe a căror lame sunt în-
făşurate ramuri de lauri, precum leii din stema domnito-
rului Mihail Sturdza219.
218
Catedrala romano-catolică din Iaşi, coautori Dănuţ Doboş, Stela Cheptea,
Anton Despinescu, Fabian Doboş, Tereza Sinigalia, Gheorghe Hereş, Cornel
Cadar, Iaşi, Ed. Presa Bună, 2005 (cu o retipărire în 2008), 306 p.
219
N. Grigoraş, Complexul de monumente de la Copou-Iaşi, în „Cercetări is-
atowski, at the border between Poland and Moldavia. Sub-
sequent to the bankruptcy of the factory, most of these
workers came to Jassy, invited by Prince Ioan Teodor Cal-
limachi.
In 1780, there were approximately 80 families,
under the protection of the Swedish Empire, as were other
Protestants from the Ottoman Empire. The church por-
trayed in the veduta was built between 1805 and 1809,
during the age of the Russian administration20. Its main
founder was Johann Georg von Staedter, a major general
from the Russian army, who died during the battles with
the Ottoman Empire, at Râmnic, on May 19th 1812, and
was buried in the temple from Jassy. A lapidarium inside
the church exhibited old grave stones, with German lan-
guage inscriptions. Starting from 1837, the community fell
under Prussian protectorate; the empire established a con-
sulate in Jassy, in 1843. As of 1844, the community started
to be supervised by the Evangelic Consistory in Berlin.
In 1851, the Evangelic School from Jassy opened its
gates for pupils of different religions. Lutheran mission-
aries from the United Kingdom and the German States
would come to Jassy, to make propaganda amidst the
large Hebrew population that was living in the Moldavian
capital.
l – The Princely Palace/ Le palais princiare
The panorama represents the old palace that used to
lie on the site of the current Palace of Culture, in the middle
of the 19th century. The palace was built in 1803, by Prince
Alexandru Moruzi, who appealed to the Viennese architectz
Johann Freywald. [Fig. 91] In 1843, Prince Mihail Sturdza,
who ordered the restoration of the palace after the great fire
of 1827, did not use it as his residence. The only ruler who
made use of the palace apartments after its refurbishment
was Prince Grigore Al. Ghica (1849-1856). The building also
represented the premises of the Moldavian ministries; hence
it was a rather Administrative Palace.
20
Beate Welter, Comunitatea protestantă din Iaşi (secolele XVIII-XIX), in
„Arhiva Genealogică”, I (VI), 1994, 1-2, p. 123-128; p. 211-212 (St Mina
Church); Mihai-Răzvan Ungureanu, Convertire şi integrare religioasă în
Moldova la începutul epocii moderne, Jassy, „Alexandru Ioan Cuza” Univer-
sity publishing house, 2004, p. 235-325, chapter VII. Misiunile protestante
în Moldova şi Iaşi. Rolul lor în convertirea evreilor (1835-1860).
 190
o – Biserica armeană / LʼEglise Armeniene. Co-
munitatea armeană din Iaşi era bine întemeiată pe la
sfârşitul secolului al XIV-lea, când şi localitatea dă semne
mai temeinice de urbanizare. [Fig. 94] În interiorul bise-
ricii se află o inscripţie în care se afirmă că biserica a fost
construită în anul 1395. Pe acest loc s-au succedat mai
multe lăcaşuri, până la biserica actuală, a cărei formă da-
tează imediat după marele cutremuri din 1802. Lucrările
de restaurare desfăşurate în ultimii ani, au scos la iveală
părţi ale bisericii care prezintă elemente specifice arhitec-
turii din secolul XVIII220. În imagine se văd mai multe pie-
tre de mormânt risipite prin curtea bisericii. În prezent,
acestea sunt aliniate de vest a bisericii, care cuprinde câ-
teva zeci de asemenea pietre în limba armeană, frumos
decorate.
p – Mănăstirea Galata/ Le Monastere Galata. Bi-
serică construită în 1583 de către Petru Şchiopu, a fost în-
chinată la Biserica Sf. Mormânt de la Ierusalim. Aici locuia
ierarhul care răspundea de administrarea tuturor mănăs-
tirilor din Moldova închinate la Sf. Mormânt. [Fig. 95] În
privinţa evoluţiei arhitecturii, biserica Golia reprezintă
momentul de sinteză între tradiţia din Moldova şi cea din
Valahia, marcat de apariţia celor două turle. Prin aceasta,
biserica Galata a oferit prototipul pentru bisericile Trei
Ierarhi ş Cetăţuia221. Acoperişurile celor două turle şi al
turnului-clopotniţă de la intrarea în incintă sunt modifi-
torice”, IV, 1973, p. 177-190; Sorin Iftimi, Iaşii – Simbolurile unui oraş sim-
bol, Iaşi, Ed. Trinitas, 2008, p. 12-18.
220
G. Balş, Bisericile moldoveneşti din veacurile XVII-XVIII, Bucureşti,
1933, p. 51-53, 163; N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială
ilustrată, Iaşi, 1913, p. 238-241; Idem, Bisericile armeneşti şi catolice din
Iaşi, în „Arhiva Societăţii de Ştiinţe şi Literatură”, tom XXV, an IV, 1914, p.
35; Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri până la 1821, Iaşi, 1974;
Marius Chelcu, O biserică şi o comunitate: armenii din Iaşi, „Monumentul”
Iaşi, ediţia III, Ed. Junimea, 2002, p. 57-63.
221
N.A. Bogdan , Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată, 1913-
1915; (reeditată la Ed. Tehnopress, Iași, 2004), p. 449-451; Dan Bădărău, Ioan
Caproșu, Iașii vechilor zidiri, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2007, p. 130-141;
Pr. I. Cârciuleanu, Mănăstirea Galata – Iași, Ed. Mitropoliei Moldovei și Bu-
covinei, Iași, 1991; Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și
Sucevei, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, p. 233-238.
m – The Catholic Church/ LʼEglise catholique
Although, from ancient times, this used to be the
gathering site of the Catholics, the church does not look
archaic. [Fig. 92] This place of worship, which functioned
as an Episcopal cathedral, was constructed after 178221.
The image is particularly valuable, as it preserves the Ba-
roque style of the old church facade, which was sub-
sequently changed. The alcove on the right side of the
entrance holds a statue of the Virgin Mary, to whom the
church is also dedicated. A solar clock, still existent today,
is represented in the right corner of the picture.
n – The Public Garden / Le Jardin publique
The image depicts the Public Garden from Copou,
founded by Prince Mihail Sturdza in 1834, close to the city
barrier. [Fig. 93] In the centre of the park we can see the
Lions Obelisk or „the Monument of the Organic Regulation”
- basically, the first constitution of Moldavia, drafted in
1830. This is the oldest public monument from the age of
the Romanian Principalities.
The lions adorning the monument were sculpted by
Johann Semser, in Lvov (Lemberg). Gheorghe Asachi, the
designer of the obelisk, considered it a princeps monu-
ment, a re-enactment of the foundation of Jassy as a
Roman settlement called Municipium Iassiorum. The four
lions are holding swords between their front paws; the
blades of the swords are wrapped in bay laurel branches,
the image being similar to the lions drawn on Prince Mihail
Sturdza’s blazon22.
o – The Armenian Church / LʼEglise Armeniene
The Armenian community in Jassy was well estab-
lished at the end of the 14th century, when the place began
to show clear signs of urbanisation. [Fig. 94] The church in-
terior preserves an inscription which reveals the year of its
construction, namely, 1395. Several such locations of wor-
21
Catedrala romano-catolică din Iaşi, co-authors Dănuţ Doboş, Stela Cheptea,
Anton Despinescu, Fabian Doboş, Tereza Sinigalia, Gheorghe Hereş, Cornel
Cadar, Jassy, Presa Bună publishing house, 2005 (reprinted in 2008), 306 p.
22
N. Grigoraş, Complexul de monumente de la Copou-Iaşi, in „Cercetări is-
torice”, IV, 1973, p. 177-190; Sorin Iftimi, Iaşii – Simbolurile unui oraş sim-
bol, Jassy, Trinitas publishing house, 2008, p. 12-18.
 191
cate aici, după moda neoclasicismului rusesc (asemănă-
toare cu cele de la biserica Mănăstirii Frumoasa). În
dreapta incintei se observă casa domnească, o clădire de
zid cu etaj. Interesant este şi zidul de incintă, în care se
văd lăcaşurile de tragere, pentru apărarea mănăstirii.
r – Mănăstirea Golia/ Golia
Vechea biserică a boierului Ioan Golia din secolul
XVI a fost demolată de Vasile Lupu vodă pentru a înălţa
propria biserică, mai măreaţă şi mai frumoasă. [Fig. 96]
Stilul arhitectonic este foarte diferit de cel în care a fost
construită biserica Trei Ierarhi, ctitoria aceluiaşi domn.
La exterior, Golia este o biserică occidentală. S-a vorbit
despre influenţa Renaşterii târzii italiene, de începutul
stilului baroc în Moldova, sau a fost încadrată în stilul
manierist, situat între baroc şi neoclasicism. Coronamen-
tul bisericii, turlele înălţate deasupra cornişei, datează
din secolul al XIX-lea, după cutremurul de la 1802, dar
sunt bine încadrate în arhitectura clădirii222. Şi alte clă-
diri din incintă au elemente din registrul neoclasic223. Mă-
năstirea Golia a fost închinată la mănăstirea Vatoped de
la Mutele Athos (Grecia), de către Ieremia Movilă vodă, în
anul 1606. De aici erau administrate toate mănăstirile
din Moldova închinate la Mutele Athos.
Vedutele Iaşului desenate de E. Zschermack şi li-
tografiate de Edouard Sieger, ca set unitar de imagini, re-
prezintă un moment deosebit în evoluţia iconografiei
dedicate oraşului Iaşi. Acestea pot fi considerate o ultimă
oglindă, un „testament” ilustrat al fostei capitale a Mol-
dovei, înainte ca aceasta să se retragă discret din istorie.
În anii care au urmat, interesul pentru oraşul Iaşi a scă-
zut treptat şi nu mai întâlnim serii de imagini, ci doar ve-
dute singuratice, realizate de diverşi artişti aflaţi în
trecere prin „Oraşul celor şapte coline”.
222
Această imagine a fost reprodusă și în Alexander F. Heksch, Wladimir
Kowszewicz, Ostkarpathen, Galizien, Bukowina und Rumanien, Wien, Pest,
Leipzig, A. Hartlebenʼs Verlag, 1882, p. 157.
223
Mănăstirea Golia. 350 de ani de la sfinirea ctitoriei lui Vasile Lupu,
coord. Sorin Iftimi, Editura Doxologia, Iași, 2008, 405 p..
ship were built on this site, prior to the building of the cur-
rent church, the shape of which dates back to the years fol-
lowing the great earthquake of 1802. Restoration works
carried out recently have revealed parts of the church struc-
ture which are specific to the 18th century architecture23. The
picture shows several grave stones, scattered throughout the
church yard. At present, these are aligned on the western
side of the edifice, which comprises tens of such grave stones
with Armenian inscriptions and beautiful decorations.
p – Galata Monastery/ Le Monastere Galata
The church was built by Petru Şchiopu in 1583 and
dedicated to the Holy Sepulchre from Jerusalem by the hi-
erarch who was in charge of administering all the mon-
asteries from Moldavia consecrated to the Holy Sepulchre.
[Fig. 95] From the architectural perspective, Golia repre-
sents the synthesis between the Moldavian and the Walla-
chian traditions, marked by the introduction of the two
spires. In this way, the church provided the prototype for the
c h u r c h e s T h r e e H o ly H ie r a r c h s a n d C
the two spires and of the bell-tower are altered in the picture,
according to the Russian neoclassical fashion (resembling
the roofs of Frumoasa Monastery church). On the right side
of the premises we see the princely mansion, a storey build-
ing. It is also interesting for us to see the precinct wall with
the shooting niches, meant to protect the monastery.
r – Golia Monastery/ Golia
The old church founded by boyar Ioan Golia in the
16th century was pulled down by Prince Vasile Lupu, who
wanted to build his own more beautiful and imposing
church. [Fig. 96] The architecture is quite different than
the one of the Three Holy Hierarchs church, which was the
foundation of the same ruler.
Golia is a Western type of church, on the exterior. It
was said its architecture had been influenced by the late
Italian Renaissance, by the early Moldavian Baroque or by
mannerism (somewhere between Baroque and neoclassi-
23
G. Balş, Bisericile moldoveneşti din veacurile XVII-XVIII, Bucharest,
1933, p. 51-53, 163; N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială
ilustrată, Jassy, 1913, p. 238-241; Idem, Bisericile armeneşti şi catolice din
Iaşi, in „Arhiva Societăţii de Ştiinţe şi Literatură”, tome XXV, year IV, 1914,
p. 35; Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri până la 1821, Jassy,
1974; Marius Chelcu, O biserică şi o comunitate: armenii din Iaşi, „Monu-
mentul” Jassy, 3rd edition, Junimea publishing house, 2002, p. 57-63.
192

cism). The church capping, with the spires lifted above the
cornice, dates back to the 19th century, after the earth-
quake of 1802, but it is adequately aligned with the builing
a r c h ite c tu r e 25. O th e r b u ild in g s in s
lo o k n e o c la s s ic a l, a s w e ll26. G o lia M
to Vatoped Monastery on Mount Athos (Greece), according
to the resolution of Prince Ieremia Movilă from 1606. This
was the administrative centre of all Moldavian monasteries
consecrated to Mount Athos.

The Jassy vedute drawn by E. Zschermack and

lithographed by Edouard Sieger, as an organic set of im-
ages, represent a special moment in the development of
the city iconography, a mirror of the society and an illus-
trated „testament” of the former Moldavian capital, prior
to its discreet withdrawal from the historical close-up shot.
Over the following years, the interest in Jassy grad-
ually declined and, instead of series or albums containing
vedute of the City of Seven Hills, only standalone paintings
were created by various artists passing through.

24
N.A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată, 1913-
1915; (re-edited by Tehnopress publishing house, Jassy, 2004), p. 449-451;
Dan Bădărău, Ioan Caproșu, Iașii vechilor zidiri, Demiurg editorial house,
Jassy, 2007, p. 130-141; Pr. I. Cârciuleanu, Mănăstirea Galata – Iași, Mol-
davia and Bukovina Metropolitan Cathedral publishing house, Jassy, 1991;
Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Moldavia
and Suceava Metropolitan Cathedral publishing house, Jassy, 1974, p. 233-238
 193

Fig. 80
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi/ Souvenir de Jassy
Dessinée d’après nature et lithographiée par E. Zschermack de Berlin.
Vienne, Imp. lith. im. Roy d’Edouard Sieger
[f.a.] după 1860
Litografie colorată, 48,5 x 79 cm
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 194

Fig. 80b
E. Zschermack, Veduta Iaşilor luată de la Tătăraşi / La Vue de Jassy dessinée de Tatarache (detaliu)
litografie colorată, 29 x 45,8 cm
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
195
 196

Fig. 80a
E. Zschermack, Veduta Iaşilor luată de la Tătăraşi / La Vue de Jassy dessinée de Tatarache (detaliu)
litografie colorată, 29 x 45,8 cm
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 197

Fig. 81
E. Zschermack, Mitropolia / La Cathedrale
litografie colorată, 8,9 x 11,8 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi.
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 198

Fig. 82
E. Zschermack, Colegiul Naţional / L’Academie
litografie colorată, 8,9 x 11,4 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi.
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 199

Fig. 83
E. Zschermack, Veduta Stradei Mari / Vue de la grande Rue
litografie colorată, 8,8 x 17,2 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi.
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 200

Fig. 84
E. Zschermack, Universitatea / L’Universitée
litografie colorată, 8,8 x13,9 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi.
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 201

Fig. 85
E. Zschermack, Sfinţii Trei Erarhi /Les Trois Saintes
litografie colorată, 8,8 x 11,8 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi.
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 202

Fig. 86
E. Zschermack, Biserica St. Spiridon/ Saint Spiridon
litografie colorată, 11 x 11,8 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 203

Fig. 87
E. Zschermack, Monastirea Frumoasa / La Monastère Frumosa
litografie colorată, 8,3 x 11,8 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 204

Fig. 88
E. Zschermack,
Teatrul / Le Theâtre [Teatrul cel mare de la Copou]
litografie colorată, 8,7 x 11,8 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 205

Fig. 89
E. Zschermack, Monastirea Sokola / Monastère Socola
litografie colorată, 9,7 x 11,8 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
206

Fig. 90
E. Zschermack, Biserica
Protestantă/ L’Eglise protestante
litografie colorată, 9,8 x 8,5 mm
E. Zschermack, Aducere aminte
de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară
Cluj. Stampe, XIV/1
 207

Fig. 91 Fig. 91a

E. Zschermack, Palatul Princiar /Le Palais princiales E. Zschermack, Palatul Princiar /Le Palais princiales (detaliu)
litografie colorată, 27,8 x 9,8 cm litografie în sepia, 28 x 9,8 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1 Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/2
208

Fig. 92
E. Zschermack, Biserica Catolică
/ L’Eglise catholique
litografie colorată, 9,8 x 8,4 cm
E. Zschermack, Aducere aminte
de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară
Cluj. Stampe, XIV/1
 209

Fig. 93
E. Zschermack, Grădina Publică / Le Jardin publique
litografie colorată, 9,9 x 11,7 cm
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 210

Fig. 94
E. Zschermack, Biserica Armeană / L’Eglise armeniene
litografie colorată, 8,6 x 11,7 cm,
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 211

Fig. 95
E. Zschermack, Monastirea Galata / Le Monastére Galata
litografie colorată, 8,5 x 11,8 cm,
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 212

Fig. 96
E. Zschermack, Monastirea Golia / Le Monastére Golia
11 x 11,8 cm litografie colorată,
E. Zschermack, Aducere aminte de la Iaşi
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/1
 213
IX - Vedute ale Iaşilor de după 1850
În a doua jumătate a secolului XIX se înmulţesc
imaginile despre Iaşi, apar şi cele fotografice. Unele ilus-
traţii par a fi simple reluări ale unor stampe mai vechi,
precum ce a lui M.J. Laurens, Jassy, capitale de la Mol-
davie, 1853224. De aceeaşi factură sunt, probabil, şi stam-
pele realizate de Samuel S. Smith, pentru cărţile unor
autori diferiţi, din aceeaşi epocă225. Sunt variante ale ve-
derii oraşului Iaşi dinspre Copou, prelucrate probabil
după imaginile aflate deja în circulaţie. În cele ce urmează
ne vom opri însă asupra unor imagini originale, de o în-
semnătate reală pentru studiul evoluţiei oraşului Iaşi în
a doua jumătate a secolului XIX. Ca limită cronologică ar
fi trebuit să ne oprim, probabil, la anul 1862 când oraşul
Iaşi şi-a pierdut statutul de capital. Declinul ce urmează
este însă unul lent, astfel încât se mai întâlnesc imagini
relevante, legate fie de momentul Războiului de Indepen-
denţă, fie de anul 1880, după cum vom vedea.
J. Bolomey, Casa Balş din Iaşi. J. Bolomey era
un elveţian care a fost profesor al copiilor din familia Balş
de la Iaşi. Numele său aminteşte de Benjamin Samuel
Bolomey (1739-1819), un celebru pictor miniaturist el-
veţian, care şi-a desfăşurat activitatea la Haga. J. Bolo-
mey a locuit, probabil chiar în casa familiei Balş, una
dintre cele mai impozante din oraş.
Radu Rosetti nota că „Jules Bolomey, profesorul
din casa logofătului Alecu Balş, a rămas la noi până la
224
„Illustration”, Paris, 1853, Album Moldo-Valaque, nr.13, (12,2 x 25,5 cm).
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, V-25/2.
225
James Henry Skene, Jassy (1851) în The Danubian Principalites, the
Frontier Land of the Christian and the Turk, by a british resident, of twenty
years in the East, Third Edition, in two volumes, vol. I, London, Richard
Bendey, New Burlington Street, Publisher in Ordinary to Her Majesty, 1854;
Henry Warren, Jassy (1855), în
Edmund Spencer, Turkey, Russia, the Black Sea and Circassia, London, R.
Clay, Printer Bread Hill, 1855, p. 136.
IX – Vedute of Jassy after 1850
The second half of the 19th century experienced an
increase in the images depicting Jassy; photographs of the
city also started to become widespread. Some illustrations
seem mere replicas of older engravings, such as M.J.
Laurens, Jassy, capitale de la Moldavie, 18531. The engrav-
ings made by Samuel S. Smith for the books of various
authors from that period reveal the same approach2, as they
were versions of the city sights seen from Copou, most likely
rendered after already existent pictures. We shall refer,
however, to some original paintings which are of real impor-
tance for the study of the city developments during the sec-
ond half of the 19th century. We should have stopped,
chronologically, to the year 1862, when Jassy lost its status
of capital city, but the decline following this moment was
slow and we can still find relevant pictures related either to
the War of Independence, or the year 1880, as shown below.
J. Bolomey, The Balş House from Jassy
J. Bolomey was a Swiss professor who used to tutor
the offspring of Balş family. His name reminds us of Benja-
min Samuel Bolomey (1739-1819), a famous Swiss minia-
turist, who activated in The Hague. J. Bolomey most
probably lodged in the house of his employers, which used
to be one of the most attractive houses in the city.
Radu Rosetti noted that “Jules Bolomey, the teacher
in chancelor Alecu Balş' house, remained with us until his
old age; in the last years of his life he went to die in America.
1
„Illustration”, Paris, 1853, Album Moldo-Valaque, nr.13, (12.2 x 25.5 cm).
Cluj Central University Library, Engravings, V-25/2.
2
James Henry Skene, Jassy (1851) in The Danubian Principalities, the Fron-
tier Land of the Christian and the Turk, by a British resident, of twenty years
in the East, Third Edition, in two volumes, vol. I, London, Richard Bendey,
New Burlington Street, Publisher in Ordinary to Her Majesty, 1854; Henry
Warren, Jassy (1855), in
Edmund Spencer, Turkey, Russia, the Black Sea and Circassia, London, R.
Clay, Printer Bread Hill, 1855, p. 136.
 214
adânci bătrâneţe; tocmai în ultimii ani ai vieţii s-a dus să
moară în America. A adus însă aicea pe frate-său, care
şi-a dat obştescul sfârşit la noi”226.
În acest desen, realizat prin 1850, el a ales să des-
eneze nu faţada clădirii, ci perspectiva ce putea fi sur-
prinsă din grădina aflată în spatele casei. [Fig. 98]
Interesant este spatele casei Balş, care are un parter
foarte scund, cu ferestre modeste, ce indică un spaţiu
destinat mai mult serviciilor. Se vede şi o boltă de piatră
pentru coborârea în pivniţa casei. Etajul are ferestre
ample, pentru încăperile de locuit ale stăpânilor casei. În
stânga imaginii, pot fi identificate biserica mănăstirii
Dancu, dispărută după construirea Teatrului Naţional, şi
biserica Trei Ierarhi, cu inconfundabilul său turn. În de-
părtare, se vede mănăstirea Cetăţuia, cu aşezarea sa înal-
tă. În dreapta se vede Mitropolia, cu cele patru turle ale
sale. Imaginea a fost luată la semi-înălţime, ceea ce pre-
supune situarea desenatorului în balconul casei Millo,
existentă şi astăzi, care este sediul Liceului de Artă din
Iaşi. Casa a devenit sediul Institutului catolic Notre Dame
de Sion, iar astăzi găzduieşte Academia de Arte şi Filar-
monica „Moldova”. Imaginea este o zincografie ce poartă
ştampila Bibliotecii Academiei, dar o copie se află şi în fo-
toteca Institutului de Istorie din Iaşi227.
Prinţul Alexander Ypsilanti înălţând steagul li-
bertăţii Greciei la Iaşi (1821). Frumoasa litografie rea-
lizată după un desen de Vinzenz Katzler, se păstrează în
mai multe exemplare, atât la Biblioteca Academiei, cât şi
la BCU Iaşi. Imaginea are titlul original „Fürst Alexander
Ypsilanti pflantz auf dem Hauptplatze zu Jassy, die Fahne
der Unabhängigkeit”, adică „Prinţul Ipsilanti arborând
steagul libertăţii în piaţa centrală din Iaşi - Grecia pe 6
martie 1821. Lucrarea este semntă „Vinzenz Katzler,
1851”, de unde se vede că a fost realizată cu prilejul îm-
plinirii a 30 de ani de la evenimente. Imprimarea a fost
realizată la Viena, de F. Riedegger. [Fig. 99]
Vinzenz Katzler (născut la 6 octombrie 1823 la
Viena; † 22 iulie 1882 acolo) a fost un pictor şi grafician
austriac. Katzler a studiat din 1840 până în 1844 la
226
Radu Rosetti, Amintiri, I, Ce am auzit de la alţii, ediţie de Mircea An-
gelescu, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996, p. 182.
227
Institutul de Istorie Iaşi, Fototeca, nr. 302.
But he brought his brother here, whose life came to an end
here with us. "3.
In this picture from 1850, he chose to draw the per-
spective from the garden behind the house. [Fig. 98] The
back of the mansion seems to have had a very low ground
floor and modest, ordinary-looking windows, fact which
rather indicates a space destined for servants. We can see
a stone vault in front of the cellar. The upper floor has larger
windows; hence these rooms must have been the house
owners’.
The picture also portrays the church of Dancu Mon-
astery, disappeared after the construction of the National
Theatre, and the Three Holy Hierarchs Church, with its un-
mistakable tower. Cetă uia Monastery can also be seen in
the distance. On the right side, the image of the Cathedral
with its four spires seems to have been seen from some-
where above, which means the drawer must have sat in the
balcony of the Milo residence, when he painted this picture;
this residence is still standing, though it has turned into
the Arts High School.
The Balş House later became the premises of Notre
Dame de Sion Catholic Institute and currently accom-
modates the Arts Academy and „Moldova” Philharmonics.
The picture presented is a zincography bearing the seal of
the Academy Library, but there is also a copy of it, stored
in the photographic library of the History Institute4.
Prince Alexander Ypsilanti carrying the Greek
liberty flag in Jassy (1821)
Several copies of this charming lithography, designed
after a drawing by Vinzenz Katzler, have been preserved by
the Academy Library and the Jassy Central University Libra-
ry. It was originally entitled „Fürst Alexander Ypsilanti pflantz
auf dem Hauptplatze zu Jassy, die Fahne der Unabhängig-
keit”, meaning „Prince Ipsilanti carrying the liberty flag of Gre-
ece in the central square of Jassy – Greece, March 6th 1821”.
The artwork is signed „Vinzenz Katzler, 1851”, so we can infer
it was made for the thirtieth celebration of the historical
events. F. Riedegger handled the printing, in Vienna. [Fig. 99]
Vinzenz Katzler (born on October 6th 1823 in Vienna,
3
Radu Rosetti, Amintiri, I, Ce am auzit de la alţii, ediţie de Mircea Angel-
escu, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996, p. 182.
4
Jassy History Institute, Photographic Library, no. 302.
 215
Academia de Arte Frumoase din Viena. După 1848 a
realizat portrete şi ilustraţii, printre altele pentru „Fi-
garo”, „Kikeriki”, „Hans Jörgel” şi „Leipziger Illustrierte”.
Este cunoscut în special pentru numeroase gravuri pe
lemn şi litografii, cum ar fi reprezentări istorice contem-
porane şi motive din viaţa populară din timpul monar-
hiei austriece.
În litografia privitoare la revoluţia de la Iaşi, prinţul
Alexandru Ipsilanti este înfăţişat în uniformă de general
al armatei ruse, încins cu sabia. Este însă desenat ca
fiind prea în vârstă. El ridică steagul revoluţiei, ţinându-l
cu braţul drept, cel pe care îl pierduse în 1813, în bătălia
de la Drezda. În varianta policromă, steagul este colorat
în roşu, având înfăţişată pe Maica Domnului, or în des-
crierile de epocă de la Iaşi, drapelul eterist era albastru,
având pe o parte o cruce de aur, iar pe cealaltă parte o
pasăre Phoenix, ce avea dedesubt inscripţia „Renasc din
cenuşă!”228. Mitropolitul moldovean Veniamin Costachi
este înfăţişat şi el, cu o cruce în mână, binecuvântând
drapelul Eteriei. Peisajul urban în care este amplasată
scena este, teoretic, Piaţa mănăstirii Trei Ierarhi, care nu
avea însă această înfăţişare. Ceremonia sfinţirii drapelu-
lui Eteriei a avut loc în incinta mănăstirii Trei Ierarhi. Ine-
xactităţile de detaliu diminuează valoarea documentară
a acestui document vizual. Litografia lui Katzler rămâne
însă o frumoasă realizare artistică.
Dezarmarea Miliţiei Moldovei de către Armata
rusă (1854). Tânăra armată a Moldovei, înfiinţată la
1830, avea efective reduse, destinate mai mult pentru
asigurarea ordinii interne. În anul 1853, odată cu înce-
perea Războiului Crimeii, armata ţaristă a ocupat Mol-
dova, după vechiul obicei, convinsă că teatrul de război
va fi din nou pe Dunăre. În 1854, la retragerea ruşilor,
s-a provocat o mare tulburare de către plenipotentul
baron Budberg care, întorcându-se de la Bucureşti înain-
tea lui Gorceakoff a procedat la dezarmarea cavaleriei
moldovene şi la confiscarea tunurilor armatei pământene,
pe motiv de insubordonare. De fapt ofiţerii moldoveni
aflaseră că baron Budberg intenţiona să-i treacă peste
Prut, fără explicaţii, şi să îi oblige să lupte împotriva tur-
228
Documente privind Istoria României. Răscoala din 1821, vol. V, p. 284
(Liprandi).
deceased on July 22nd 1882 in the same place) was an Aus-
trian painter and graphic illustrator, who studied at the
Fine Arts Academy in Vienna, between 1840 and 1844. After
1848, he made portraits and illustrations for journals such
as „Figaro”, „Kikeriki”, „Hans Jörgel” and „Leipziger Illus-
trierte” and is particularly known for his numerous wood
engravings and lithographs representing contemporary his-
torical events and social life scenes from the age of the Aus-
trian monarchy.
In the lithography depicting the revolution from
Jassy, Prince Alexandru Ipsilanti is portrayed wearing the
uniform and sword of a Russian army general, yet looking
much too old. He is lifting the revolution flag with his right
arm, which he later lost, in the 1813 battle of Dresden. In
the polychrome version the flag is painted red, with the
image of the Holy Virgin on it, but in the descriptions pre-
served from that period, the Eteria flag was blue, with a
golden cross on one side and a Phoenix bird on the other,
and marked „I rise from my own ashes!”.5
The Moldavian metropolitan Veniamin Costachi is
also portrayed, holding a cross and blessing the Eteria flag.
The urban setting in the background is the Three Holy Hi-
erarchs Monastery Square, who used to look differently,
though. The ceremony of the Eteria flag consecration did
take place inside the precinct of the Three Holy Hierarchs
Monastery, but the detail inaccuracies diminish the histori-
cal value of this visual representation. Katzler’s lithography
remains, nonetheless, a beautiful antique.
The disarmament of the Moldavian Militia by the
Russian Army (1854)
The young army of Moldavia was set up in 1830, with
the main duty of securing internal order. In 1853, when the
Crimean war began, the Tsarist army occupied Moldavia, as
it had previously done, convinced that the war would be
fought on the Danube, like in the past.
In 1854, after the Russians’ withdrawal, Baron Bud-
berg, upon returning from Bucharest before Gorceakoff,
proceeded to disarm the Moldavian cavalry and confiscate
the cannons of the army, for reasons of insubordination,
thereby causing great disturbance.
5
Documente privind Istoria României. Răscoala din 1821, vol. V, p. 284 (Li-
prandi).
 216
cilor pe celălalt front, din Caucaz şi de aceea au refuzat
această perspectivă229. Scena dezarmării se petrece în
faţa Palatului Administrativ, greu de recunoscut după
desen. În partea stângă se văd cazărmile amplasate în
ograda Palatului. [Fig. 101] Ofiţerii armatei moldovene,
aliniaţi în stânga imaginii, sunt dezarmaţi de militarii
ruşi, care au puştile îndreptate spre ei. În centrul imagi-
nii, mai mulţi ofiţeri ruşi, reprezentaţi călare, dintre con-
ducătorii armatei ţariste. Imaginea a apărut, probabil,
într-o gazetă a vremii.
Intrarea domnitorului Grigore Al. Ghica în Iaşi
(1854). Această litografie se păstra în colecţia generalului
Radu Rosetti de la Căiuţi-Bacău. A fost imprimată de P.
Müller, cel care a litografiat şi desenele lui J. Rey (1845),
probabil tot în litografia Mitropoliei. La Cabinetul de
Stampe al BAR se află un clişeu pe sticlă făcut după ima-
ginea originală donată Academiei de Dimitrie C. Sturza-
Şcheianu, în iunie 1909230.
Se ştie că, în 1853, odată cu începutul Războiului
Crimeii şi ocuparea Moldovei de armatele ruseşti, Grigore
Al. Ghica şi-a întrerupt domnia retrăgându-se la Viena. A
revenit la Iaşi, însoţit de trupele austriece, în anul 1854,
pentru a-şi continua mandatul. Ghica vodă a ajuns la Iaşi
în 28 octombrie 1854, unde a primit onorurile oficiale ale
autorităţilor moldovene, ale comisarului otoman Derviş
Pala, ale generalului Koronini, comandantului trupelor de
ocupaţie austriece, ale comisarului austriac Ed. Bach şi
ale consulilor străini prezenţi în capitala Moldovei231.
Litografia este construită pe o fantezie, înfăţişând
momentul glorios într-un cadru imaginar, având în cen-
tru o clădire gotică pe o stâncă. [Fig. 102] În dreapta se
află o trăsură-berlină, trasă de patru cai albi, prin geamul
căreia se vede chiar domnitorul, instalat pentru călătorie.
În planul îndepărtat se zăreşte oraşul Iaşi. Interesantă
este mulţimea ieşită în întimpinarea domnitorului: prin-
tre boieri în veşminte orientale şi boierii tineri în haine
229
Manolache Drăghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani, vol. II, Iași,
1857m ediie Constantin Mihăilescu-Gruiu, București, 1999, p. 343-344.
230
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, I-4306 (clișeu pe
sticlă).
231
Leonid Boicu, Adevărul despre un destin politic. Grigore Al. Ghica (
1849-1856), Editura Junimea, Iași, 1973.
In fact, the Moldavian officers had discovered Baron
Budberg intended to make them cross the Prut and force
them to fight the Ottomans on the Caucasus frontline, and
they refused to obey and go along with this scenario6. The
disarmament scene in the picture occurs in front of the Ad-
ministrative Palace, which is difficult to recognize. On the
left side there are barracks placed in the Palace courtyard.
Fig. 101] The Moldavian officers, aligned to the left, are
being disarmed by the Russian soldiers, who are pointing
their guns to them. Several Russian commanders of the
Tsarist army are represented on horseback, in the centre.
The picture was probably published in one of the
newspapers from that era.
Prince Grigore Al. Ghica entering Jassy (1854)
This lithography is included in the collection owned
by General Radu Rosetti from Căiuţi-Bacău. It was printed
by P. Müller, the artist who lithographed J. Rey’s drawings
(1845), most probably in the printing shop of the Metropoli-
tan Cathedral. The BAR Engravings Cabinet holds a glass
printing made after the original picture donated to the Acad-
emy by Dimitrie C. Sturza-Şcheianu, in June 19097.
We know that in 1853, when the Crimean war
started and Moldavia was occupied by the Russian troops,
Grigore Al. Ghica went to Vienna; he came back to Jassy in
1854, to continue his mandate, accompanied by Austrian
soldiers. Prince Ghica arrived in Jassy on October 28th
1854, and was officially welcomed by the Moldavian auth-
orities, the Ottoman Commissioner Dervi Pala, General
Koronini, commander of the Austrian occupation troops,
Austrian Commissioner Ed. Bach and the foreign consuls
present in Jassy at that moment8.
The lithography is built around a fantasy, depicting
the glorious moment in an imaginary setting, with a Gothic
building standing on a cliff placed in the centre of the pic-
ture. [Fig. 102] There is also a berlin carriage pulled by four
white horses, inside which the ruler himself is sitting, ready
to depart. The background shows the cityscape, with the
6
Manolache Drăghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani, 2nd volume, Jassy,
1857, edition Constantin Mihăilescu-Gruiu, Bucharest, 1999, p. 343-344.
7
Romanian Academy Library, Engravings Cabinet, I-4306 (glass printing).
8
Leonid Boicu, Adevărul despre un destin politic. Grigore Al. Ghica ( 1849-
1856), Junimea publishing house, Jassy 1973.
 217
europeneşti, se văd slujitori, ţărani şi trupe militare, pro-
babil austriece.
Léger, Biserica Armeana Sf. Grigore, 1858. În
Iaşi a existat o comunitate armenească încă de la sfârşi-
tul secolului XV. Aceasta a construit biserica „Sf. Maria”.
În anul 1616 se clădeşte cea de-a doua biserică armeană,
Sf. Grigore Luminătorul, pe uliţa Cizmăriei, pe locul Halei
de astăzi. [Fig. 103] Biserica a fost distrusă de marele in-
cendiu, la 1827 nu s-a mai reclădit, rămânând în stare
de ruină câteva decenii232. Acest sfânt lăcaş şi-a luat nu-
mele după Biserica Sf. Grigore Luminătorul din Ani (Ar-
menia), construită la 1215. Episcopul Krikor a fost
fondatorul bisericii armene, de unde şi denumirea de „Bi-
serica Gregoriană” pentru biserica Armeniei233. Cu o atra-
cţie romantică pentru pitoresc şi tema ruinelor, pictorul
Léger a fixat în acuarelă această a doua biserică arme-
nească din capitala Moldovei, pentru care nu există alte
imagini, nici măcar fotografii. De aceea pictura lui Léger
are o deosebită valoare documentară234.
Biserica Trei Ierarhi (c. 1860). Carol Popp de
Szathmari a fost prezent în Principatele Române după
1850, unde a realizat mai multe portrete oficiale şi desene
de interes etnografic precum şi primele albume de foto-
grafii cu locuri şi monumente din România235. A deţinut
calitatea de pictor oficial şi în domniile lui Alexandru Ioan
Cuza şi Carol I. Cele mai vechi fotografii cu locuri şi clă-
diri din Iaşi au fost făcute tot de el, pe la 1860. Tot de
atunci datează această cromolitografie reprezentând bi-
serica Trei Ierarhi, construită la 1639, un monument re-
prezentativ pentru oraş. Valoarea documentară deosebită
constă în faptul că litografia înfăţişează biserica sub
forma sa originală, anterioară restaurării făcute după
232
Siruni, D. J., Cronica armenilor din Ţările Române, partea X (1601-
1640), în „Ani”, 1942-43, p. 473-474. Vezi și Sergiu Selian, Schiţă istorică
a comunităţii armene din România, Bucureşti, Ed. Ararat, ediţia II, 1999, 59.
233
Capitala Ani (V). Biserica Sf. Grigore Luminătorul, în “Ararat”, XIII, fe-
bruarie 1937, nr. 142, p. 3 (cu o foto).
234
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 20453.
235
Vezi albumul Carol Popp de Szathmari, Pictor și fotograf, Muzeul Na-
ional Cotroceni, București, 2012 (cu un studiu introductiv de Adrian-Silvan
Ionescu).
crowd cheering the ruler’s return; there are boyars in Orien-
tal or European attire, servants, peasants and soldiers -
probably Austrian.
Léger, St Gregory Armenian Church, 1858
The Armenian community from Jassy, set up as early
as the end of the 15th century, built the church of „St.
Mary”. In 1616, the Armenians built a second church, dedi-
cated to Saint Gregory the Illuminator, on Cizmăriei lane,
on the site of today’s market house. [Fig. 103] The church
was destroyed by the great fire of 1827 and remained in
ruins for several decades9. This holy place was named after
the Church of Saint Gregory the Illuminator from Armenia,
which was constructed in 1215. Bishop Krikor was the
founder of the Armenian Church, hence the name of Gre-
gorian Church sometimes given to the Armenian Church10.
The painter’s fondness of Romantic themes such as
ruins triggered this watercolour version of the second Ar-
menian Church from Jassy, which cannot be found else-
where, not even in photographs. That is why this painting
is of tremendous historical value11.
The Three Holy Hierarchs Church (c. 1860)
Carol Popp of Szathmari came to the Romanian Prin-
cipalities after 1850 and made here many portraits and
ethnographic drawings, as well as the first photo albums
of various Romanian sites and monuments12. He was the
official painter of the royalty, during the reigns of Alexandru
Ioan Cuza and Carol I. The oldest surviving photographs of
places and buildings from Jassy were taken by him, in
1860. This chromolithography of the Three Holy Hierarchs
Church built in 1639 was made during the same period.
Its particular value resides in that the lithography presents
9
Siruni, D. J., Cronica armenilor din Ţările Române, part X (1601-1640),
in „Ani”, 1942-43, p. 473-474. Please see Sergiu Selian, Schiţă istorică a
comunităţii armene din România, Bucharest, Ararat publishing house, 2nd edi-
tion, 1999, 59.
10
Capitala Ani (V). Biserica Sf. Grigore Luminătorul, in “Ararat”, XIII, Feb-
ruary 1937, no. 142, p. 3 (including a photo).
11
Romanian Academy Library, Engravings Cabinet, inv. 20453.
12
Please see the album Carol Popp de Szathmari, Pictor și fotograf, Cotro-
ceni National Museum, Bucharest, 2012 (including an introductory study by
Adrian-Silvan Ionescu).
 218
1880 de către arhitectul Lecomte du Nouy. [Fig. 104]
S-au păstrat şi fotografii ale bisericii Trei Ierarhi, făcute de
Szathmari, înainte de începerea lucrărilor de restaurare.
Întâlnirea oştilor la Socola (1859). La Cabinetul
de Stampe al Bibliotecii Academiei se păstrează un desen
în peniţă realizat de Alexandru Asachi. Titlul întreg al lu-
crării este: Întâlnirea stindardelor lui Ştefan cel Mare cu
ale lui Mihai Bravul şi înfrăţirea oştilor de Moldo-Români
la Socola lângă Iaşi, 21 aprilie 1859, sub domnia lui Ale-
xandru Ioan I236. Desenul original a fost ulterior litografiat
de Schivert, în 1862, la Institutul „Albinei” din Iaşi, adău-
gând desenului iniţial şi un portret al domnitorului Ale-
xandru Ioan Cuza237. [Fig. 105]
Unirea de la 1859 a fost începutul unificării insti-
tuţiilor din Principatele Române. Unificarea celor două ar-
mate era un obiectiv prioritar. Un prim pas în această
direcţie a fost făcut prin dislocarea de trupe din Moldova
în Ţara Românească şi invers. În luna martie 1859 au fost
detaşate din armata moldovenească la Bucureşti bateria
de artilerie călăreaţă şi două batalioane din regimentul de
muschetari, comandat de colonelul Ioan Duca. La recipro-
citate, Regimentul 3 Infanterie din oastea munteană, co-
mandat de colonelul Emanoil Culoglu, a fost detaşat la
Iaşi. O stampă datorată lui Alexandru Asachi înfăţişează
ceremonia întâmpinării oştenilor munteni pe platoul de la
Socola, de lângă Iaşi, ce a avut loc la 14 aprilie 1859238.
S-a bătut şi o medalie dedicată acestui eveniment239.
Alexandru Asachi (1820-1875), fiul cărturarului
Gheorghe Asachi, a îmbrăţişat deopotrivă cariera armelor
şi aceea a artelor plastice. Este considerat un reprezen-
tant de seamă al documentarismului istoric, etnografic şi
peisajer al secolului XIX240. În 1835, acesta s-a înscris la
236
Biblioteca Academiei Române, peniţă, laviu, 35x48,5 cm, inv. 410.
237
Muzeul Unirii Iași, inv. 339. Alexandru Asachi, 1862, Întâlnirea oștilor
moldovene și muntene la Socola – 14 aprilie.
238
Sorin Iftimi, Alexandru Ioan Cuza și organizarea Armatei române mo-
derne. Catalog de expoziie, Editura Palatul Culturii, Iași, 2011, p. 10-11, 56.
239
Andone Cumpătescu, O istorie a Iașului în imagini medalistice, Iași, Edi-
tura Pim, 2005.
240
Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Uniforme militare ilustrate de Alexandru
Asachi, Editura Vasiliana 98, Iași, 2012, p. 16-22. Doina Pungă, Alexandru
the initial image of the church, prior to the 1880 restora-
tion, performed by architect Lecomte du Nouy. [Fig. 104]
Szathmari also took photos of the church before the com-
mencement of the renovations.
The reunion of the armies at Socola (1859)
The Engravings Cabinet of the Romanian Academy Li-
brary possesses an ink drawing made by Alexandru Asachi,
entitled: „The reunion of the ancient flags of Stephen the Great
and Michael the Brave and the coming together of the Molda-
vian and Wallachian troops at Socola, near Jassy, on April
21st 1859, under the reign of Alexandru Ioan I”.13 The original
drawing was lithographed by Shivert in 1862, at „Albina” In-
stitute, adding a portrait of ruler Alexandru Ioan Cuza14.
[Fig. 105]
The Union of 1859 was the beginning of the adminis-
trative and institutional unification of the Romanian Princi-
palities; therefore, the union of the armies was of utmost
priority. A first step in this direction was made by the de-
ployment of Moldavian troops to Wallachia and vice-versa.
The Moldavian riding artillery battalion and two battalions
of musketeers commanded by Colonel Ioan Duca were sent
to Bucharest in March 1859. At the same time, the Walla-
chian 3rd Infantry Regiment, led by Colonel Emanoil Culoglu,
was deployed to Jassy. An engraving made by Alexandru
Asachi portrays the welcoming ceremony held for the Walla-
chian soldiers on Socola plain, on April 14th 185915. A special
medal was issued for this particular occasion16.
Alexandru Asachi (1820-1875), the son of scholar
Gheorghe Asachi, embraced both the military and the ar-
tistic careers and was considered a noteworthy represen-
tative of the historical, ethnographic and landscapist
documentarism of the 19th century17. In 1835, he enrolled
13
Romanian Academy Library, ink, tint drawing, 35x48.5 cm, inv. 410.
14
Jassy Union Museum, inv. 339. Alexandru Asachi, 1862, Întâlnirea oștilor
moldovene și muntene la Socola – April 14th.
15
Sorin Iftimi, Alexandru Ioan Cuza și organizarea Armatei române mod-
erne. Catalog de expoziie, Culture Palace publishing house, Jassy, 2011, p.
10-11, 56.
16
Andone Cumpătescu, O istorie a Iașului în imagini medalistice, Jassy, Pim
publishing house, 2005.
17
Sorin Iftimi, Aurica Ichim, Uniforme militare ilustrate de Alexandru Asa-
 219
Clasa de pictură a Academiei Mihăilene, clasă condusă
de litograful J. Müller. Fiul a fost îndrumat spre litografie
chiar de către părintele său, proprietarul Institutului Li-
tografic al „Albinei”, care îşi ilustra tipăriturile cu multe
imagini. Între 1844 şi 1847 a studiat în Italia şi Elveţia.
Încadrat ca ofiţer în cadrul Statului Major al armatei mol-
doveneşti, Alexandru Asachi a realizat mai ales lucrări de
desen tehnic. Pasiunea sa pentru grafica artistică l-a
făcut să ilustreze evoluţia uniformei armatei din Moldova,
între 1830 şi 1860. Valoarea documentaristă a desenelor
sale vine mai ales din exactitatea detaliilor pe care le con-
semna, având competenţa militarului de carieră.
M. P. Kauffmann, Vedere panoramică a oraşului
Iaşi, 1877. Desenatorul alsacian Kauffmann (1849-1915),
a lăsat câteva imagini din Principate. El a fost trimis în Ser-
bia, la 1876, pentru a furniza imagini gazetei „L’Illustra-
tion” . Atunci a realizat şi vedute ale unor oraşe româneşti
de la Dunăre, dar şi o panoramă a oraşului Iaşi, capitala
Moldovei241. Artistul a lucrat şi pentru „Le Monde Illustre“,
unde a publicat diverse imagini242. Acesta ne-a lăsat o re-
marcabilă imagine panoramică: Jassy – Capitale de la Mol-
davie – Première ville occupée par l’armée russe dans les
principautés, d’aprés le croquis de M. P. Kauffmann243. Gra-
vura a fost realizată de M. Scott. [Fig. 109a, b]
P.P. Vereschagin, Schiţe despre Iaşi (1877). La
Muzeul Rus din St. Petersburg se păstrează un album de
desene ale lui Petru Vereshchagin, între care şi unele privi-
toare la Iaşi, capitala Moldovei, făcute cu prilejul Războiului
ruso-turc din 1877. Pyotr Vereshchagin (1834/36–1886),
Asachi, desenator și litograf, în „Muzeul Naional”, București, XVI, 2004,
p. 217-234.
241
A nu se confunda cu pictorul A. Kauffmann, Vezi Sorin Iftimi, Anton Kauf-
fmann, un pictor vienez în ările Române (1840-1845), în „Cercetări Isto-
rice”, (serie nouă), XXXIII, Iaşi, 2014, p. 137-175.
242
Pentru activitatea lui M. P. Kauffmann, vezi Adrian-Silvan Ionescu, Penel
şi sabie. Artişti documentarişti şi corespondenţi de front in războiul de inde-
pendenţă (1877-1878), prefaţa de acad. Paul Cernovodeanu, București, 2002,
p. 67, 71, 74, 173.
243
Jassy – Capitale de la Moldavie; 9 x 46 cm , stânga jos, pe imagine, „Woller
S.C.”; în dreapta jos „M. Scott” (9,0 x 46,0 cm). Însemnări: D’aprés le croquis
de M. P. Kauffmann . Gravură în tipar înalt, decupaj dintr-un jurnal. Un exem-
plar la Muzeul Municipiului București (nr. inv. 11737-6), pentru care mulumim
doamnei Antonescu. Alt exemplar în colecia Valeriu Dorneanu (Iași).
in the Painting Course organised by Mihăileanu Academy
and run by lithographer J. Müller. The son was guided to-
ward this art by his own father, who owned „Albina” Lith-
ography Institute, which used to illustrate multi-image
prints. Between 1844 and 1847 Alexandru Asachi studied
in Italy and Switzerland. After being appointed officer of the
Moldavian General Army Headquarters, he mostly worked
on technical drawings. His passion for graphic arts led him
to illustrate the evolution of the army uniform in Moldavia,
between 1830 and 1860. The historical value of his draw-
ings is mainly given by the accuracy of details, which was
the tribute of his competence as a regular soldier.
M. P. Kauffmann, Panoramic view of Jassy, 1877
The Alsatian drawer Kauffmann (1849-1915) left us
a few images of the Principalities. He was sent to Serbia, in
1876, to gather material for the famous journal „L’Illustra-
tion” and, on this occasion, he painted several vedute de-
picting the Romanian towns close to the Danube and a
panorama of Jassy18. He also worked for „Le Monde Il-
lustre“, publishing various pictures19. The remarkable bird’s
eye view called Jassy, the capital of Moldavia, the first city
in the Romanian Principalities occupied by the Russian army
– after a sketch by . P. Kaufmann20 was engraved by M.
Scott. [Fig. 109a, b]
P.P. Vereschagin, Sketches of Jassy (1877)
St. Petersburg Russian Museum preserves an album
of drawings signed by Petru Vereshchagin, which includes
chi, Vasiliana 98 publishing house, Jassy, 2012, p. 16-22. Doina Pungă, Alex-
andru Asachi, desenator și litograf, in „Muzeul Naional”, Bucharest, XVI,
2004, p. 217-234.
18
Not to be mistaken for painter A. Kauffmann. Please see Sorin Iftimi, Anton
Kauffmann, un pictor vienez în ările Române (1840-1845), in „Cercetări Is-
torice”, (new series), XXXIII, Jassy, 2014, p. 137-175.
19
For information regarding M. P. Kauffmann’s activity, please refer to
Adrian-Silvan Ionescu, Penel şi sabie. Artişti documentarişti şi corespondenţi
de front in războiul de independenţă (1877-1878), foreword by Paul Cerno-
vodeanu, Bucharest, 2002, p. 67, 71, 74, 173.
20
Jassy – Capitale de la Moldavie; 9 x 46 cm , bottom left marked „Woller
S.C.”; bottom right marked „M. Scott” (9.0 x 46.0 cm). Annotations: D’aprés
le croquis de M. P. Kauffmann . Relief print engraving, journal clipping. A
copy is preserved by the Bucharest Municipal Museum (no. inv. 11737-6),
for which we thank Mrs Antonescu. Another copy is included in the Valeriu
Dorneanu collection (Jassy).
 220
este cunoscut ca pictor de piesaje şi vedute urbane, Tatăl
său, Pyotr Prokopovich (1795–1843) şi bunicul, Prokopy
Danilovich (1764-c.1811) au fost pictori. Fraţii săi, Vasily
şi Mitrofan (1842–1894) au fost pictori, de asemenea244. Din
1858 până în 1865, a urmat cursurile Academiei Imperială
de Arte din Sankt Petersburg. Dintre desenele în creion fă-
cute în capitala Moldovei de Petru Vereshchagin s-a păstrat
unul în care este înfăţişată biserica Sf. Sava, cu silueta sa
neobişnuită, mediteraneană245. [Fig. 110] În celălalt desen
apare Mitropolia, cu cele patru turle semeţe246. De fapt, ca-
drul est mult mai larg, cuprinzând, în dreapta, o clădire im-
portantă, în stil neogotic. Este palatul Gării, construit de
austrieci, la 1870. [Fig. 111] Imaginea finită a apărut în
formă de litografie, în gazetele vremii247, fără a putea fi iden-
tificat autorul ei, până acum. Schiţele făcute de pictorul rus
la Iaşi nu au rămas doar în caietul de însemnări, ci unele
au servit la realizarea unor picturi pe pânză. Recent a fost
semnalat, la o licitaţie, un tablou de Petr Petrovich Veresh-
chagin, Vedere din Iaşi, Moldova248. Desigur, contextul răz-
boiului din 1877-1878 a mai produs şi alte imagini
referitoare la oraşul Iaşi, dar ne limităm aici doar la acestea.
Teodor Boian, Târgul din Iaşi, este o lucrare iden-
tificată recent în colecţiile Muzeului Naţional de Artă din
Bucureşti, fiind pictată probabil între anii 1875-1880249.
Este o vedere dinspre Păcurari, care surprinde puţin din
ceea ce însemna oraşul Iaşi, atenţia pictorului fiind
atrasă de pitorescul iarmarocului de la marginea fostei
capitale a Moldovei.
244
Nu era înrudit cu cunoscutul pictor militar, Vasily Vasilyevich Vereshchagin.
245
P.P. Vereschagin, Biserica Sf. Sava, schia de pe albumul de desene; hârtie
brună, creion grafit, 17,8 x 28,8 cm, nedatat (1877). Russian Museum, St.
Petersburg, P - 15 959.
246
P.P. Vereschagin, Biserica Sf. Sava, schia de pe albumul de desene; hârtie
brună, creion grafit, 17,8 x 28,8 cm, nedatat (1877). Russian Museum, St.
Petersburg, P - 15 959.
247
Reţeaua feroviară la 1877. [Oraşul Iaşi şi Gara] după „Ilustracion española
y americana”, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași, Fototeca, nr. 316.
248
Petr Petrovich Vereshchagin, View of Iasi, Moldavia, 30,5 x 71,1 cm.
http://www.artnet.com/artists/petr+petrovich-vereshchagin/view-of-iasi-mol-
davia-b5dNR51M-jlx2nkHco2Pfw2
249
Teodor Boian, Târgul din Iași (1875-1880), ulei pe pânză, 0,710 x 1,
305, MNAR inv. 2337.
images of Jassy made during the Ottoman-Russian war of
1877. Pyotr Vereshchagin (1834/36–1886) was a landscape
painter. His father, Pyotr Prokopovich (1795–1843), grand-
father, Prokopy Danilovich (1764-c.1811), and two brothers,
Vasily and Mitrofan (1842–1894)21, were all painters, as well.
Between 1858 and 1865 he attended the courses of
the Imperial Academy of Arts from Sankt Petersburg. Among
the pencil sketches made by Petru Vereshchagin in Jassy, we
should mention the drawing of St. Sava church, with its un-
usual Mediterranean countenance22 and another one, pres-
enting the Metropolitan Cathedral, with its four high spires23.
[Fig. 110] Actually, the setting is wider and includes a neo-
gothic building, the Train Station Palace, built by the Aus-
trians in 1870. [Fig. 111] The image appeared as lithography
in the journals and newspapers of that time24, though its
author has only recently been identified. The sketches made
by the Russian painter in Jassy served as material for many
canvas paintings. A painting signed by Petr Petrovich Ve-
reshchagin, View of Jassy, Moldavia25 was recently ex-
hibited at an art auction. The war of 1877-1878 must have
produced other images of the city, but for now we shall just
refer to the aforementioned.
Teodor Boian, The Jassy Fair is a painting ident-
ified not long ago in the collections of the National Art Mu-
seum from Bucharest, most likely executed between 1875
and 188026. It is a view from Păcurari, focused on a pictur-
esque fair, held in the old Moldavian capital.
21
He was not related, though, with the famous painter Vasily Vasilyevich
Vereshchagin.
22
P.P. Vereschagin, Biserica Sf. Sava, sketch on the cover of the drawings
album; brown paper, black lead, 17.8 x 28.8 cm, not dated (1877). Russian
Museum, St. Petersburg, P - 15 959.
23
P.P. Vereschagin, Biserica Sf. Sava, sketch on the cover of the drawings
album; brown paper, black lead, 17.8 x 28.8 cm, not dated (1877). Russian
Museum, St. Petersburg, P - 15 959.
24
Reţeaua feroviară la 1877. [Jassy city and the Train Station] after „Ilus-
tracion española y americana”, „A. D. Xenopol” History Institute, Jassy, the
Photographic Library, no. 316.
25
Petr Petrovich Vereshchagin, View of Iasi, Moldavia, 30.5 x 71.1 cm.
http://www.artnet.com/artists/petr+petrovich-vereshchagin/view-of-iasi-mol-
davia-b5dNR51M-jlx2nkHco2Pfw2
26
Teodor Boian, Târgul din Iași (1875-1880), oil on canvas, 0.710 x 1.305,
RNAM, inv. 2337.
 221
Teodor Boyan (1834-1889), descendentul unei fami-
lii boiereşti, este cunoscut mai ales ca primar al oraşului
Botoşani. Boyan s-a născut în 1834, la Curteşti, pe moşia
tatălui său, postelnicul Iordache Boyan. Om de litere, iu-
bitor de arte, Teodor Boyan a cultivat literatura, muzica şi
pictura. Teodor Boyan a ocupat diverse demnităţi publice
fiind preşedinte de Tribunal şi Curte, prefect de Botoşani
în două rânduri, prefect al Dorohoiului. În 1860, T. Boian
l-a înlocuit pe Vasile Boerescu, care demisionase odată cu
guvernul Kogălniceanu, la conducerea Ministerului Şcoli-
lor. Din respectiva funcţie, l-a susţinut pe tânărul N. Gri-
gorescu să obţină comanda pictării bisericii mănăstirii
Văratec din Moldova. În 1875, Teodor Boyan a fost ales
primar al oraşului Botoşani, între 1875 şi 1884. S-a apre-
ciat că „Vederea târgului aşilor îl indică drept un bun com-
ponist, atent la detaliul etnografic, cu o factură lisă ce
înregistrează filmic diverse secvenţe”250. [Fig. 113]
Prim-planul lucrării este populat de un mare
număr de personaje grupate pe mai multe scene de gen,
cu o desfăşurare epică remarcabilă. În stânga, pe terasa
unei cârciumi, vedem două perechi de tineri în costume
populare româneşti, aflate într-o idilă, o scenă câmpe-
nească. În stânga lor, trei calici (cerşetori) cu mâinile în-
tinse, fac mare haz de situaţie. În dreapta, pot fi
recunoscuţi doi surugii, în costumele lor balcanice, de-
osebit de pitoreşti. Aceştia mânau trăsurile de poştă care
aduceau la Iaşi (...). În centrul imaginii este un grup ne
negustori evrei, în veşmintele lor de culoare închisă, cu
pălării şi căciuli tradiţionale. La dreapta lor, doi călăreţi,
iar dincolo de ei o căruţă ţigănească, în spatele cărora
se văd două corturi. Chiar în capăt, trei militari în uni-
forme de tip vechi. În plan secund se văd trei muzicanţi:
doi cu vioara şi unul cu darabana. Alături de ei, s-a în-
cins o horă, la care participă bărbaţi şi femei. În planul
îndepărtat sunt câteva biserici care permit privitorului
orientarea în spaţiul oraşului şi situarea iarmarocului
spre Păcurari. În primul rând catedrala mitropolitană,
cu cele patru turle, lângă care se vede turnul cu orologiu
de la poarta mănăstirii Trei Ierarhi; dincolo de acestea,
se vede silueta subţire a turlei de la biserica romano-ca-
250
Repertoriul picturii românești moderne. Secolul al XIX-lea, alcătuit de
Costina Anghel și Mariana Vida, Muzeul Naional de Artă al României, Ga-
leria de Artă Românească Modernă, vol. I, A-E, București, 2015, p. 262.
Teodor Boyan (1834-1889), the offspring of a boyar
family, was the mayor of Botoşani city. He was born in 1834
in Curteşti, as the son of postelnic (high official) Iordache
Boyan. A man of letters and a lover of arts, Teodor Boyan
fostered literature, music and painting. He held various
public positions, such as Chairman of the Court, prefect of
Botoşani (twice), prefect of Dorohoi. In 1860, T. Boian re-
placed Vasile Boerescu as Minister of Schools, when the
latter, who was part of the Kogălniceanu administration, re-
signed.
Owing to this high position, he managed to support
young Nicolae Grigorescu in obtaining the order to paint the
church of Văratec Monastery. In 1875, Teodor Boyan was
elected mayor of Botoşani and his mandate span between
1875 and 1884. The veduta called „Vederea târgului Iaşilor”
reveals his composition skills, as well as his attention to
ethnographic details, which enabled him to render various
sequences in a motion picture-like manner27. [Fig. 113]
The close-up shot of the picture is populated by a
large number of characters, grouped by several genre
scenes. On the left, we see two young couples dressed in
traditional Romanian costumes, standing on the terrace of
an alehouse, enjoying their romance. The scene is com-
pleted by three beggars who seem to be mocking the lovers.
On the right side there are two carriage coachees in typical
Balkan attire, driving the post office carriages to Jassy (...).
The centre of the image shows a group of Jewish merchants,
in their specific dark suits, wearing traditional caps and,
next to them, two horsemen and a gypsy cart; there are two
tents and three soldiers in old uniforms in the back. In the
remote plan we see three musicians (two violinists and one
drummer), playing for a bunch of people who are dancing a
traditional dance. There also some churches in the back-
ground, enabling the viewers to place the scene of the fair
in Păcurari. These religious constructions include the
metropolitan cathedral with its four spires, the Three Holy
Hierarchs Monastery with its clock tower and the Roman-
Catholic Church. Up on the hill we see Frumoasa, Cetă uia
and Galata reinforced monasteries.
27
Repertoriul picturii românești moderne. Secolul al XIX-lea, drafted by Cos-
tina Anghel and Mariana Vida, the Romanian National Art Museum – Ro-
manian Modern Art Gallery, vol. I, A-E, Bucharest, 2015, p. 262.
 222
tolică. Pe dealuri se văd mănăstirile fortificate Fru-
moasa, Cetăţuia şi Galata.
Incendiul Palatului Administrativ (1880). Incen-
diul Palatului Administrativ din Iassy, la 15 ianuarie 1880
este un desen în peniţă care marchează sfârşitul unei
epoci, deoarece principala clădire a capitalei Moldovei sfâr-
şeşte mistuită de flăcări. A fost refăcută în anii următori,
dar cu o arhitectură schimbată, potrivit eclectismului fran-
cez. Multe dintre instituţiile statului, care îşi aveau sediul
aici au fost afectate de acest incendiu. Th. Codrescu a
publicat chiar o listă cu documentele scăpate din acest
pojar, care au ajuns la Arhivele Statului. Potrivit însemnă-
rilor, acesta este un „Desen după natură de C. Georgescu”;
„Daniel Dimitrie editor şi proprietar”. Planşa poartă ştam-
pila Cabinetului de Stampe al Academiei Române251.
[Fig. 115] Deşi depăşeşte sensibil cadrul cronologic pro-
pus, acest document grafic merită să fie reprodus pentru
însemnătatea lui. Faţă de celelalte vedute ale Palatului,
destul de statice, aceasta este dinamizată de evenimentul
dramatic ilustrat. În plus, este ultima mărturie cu privire
la înfăţişarea faţadelor palatului refăcut de domnitorul Mi-
hail Sturdza, la 1843, şi distrus de incendiu.
* We have come to the end of this album, which was
Cu aceste imagini am ajuns la capătul albumului ce
cuprinde prezentarea istoriei Iaşului –fosta capitală a Mol-
dovei – din perspectiva documentelor iconografice. Am reu-
nit între aceste coperţi vechi desene, gravuri, litografii,
acuarele şi chiar picturi de şevalet, care reprezintă evoluţia
acestui oraş pe timp de trei secole. Desigur, este posibil ca
în viitor să apară şi alte imagini necunoscute, bune pentru
o altă ediţie a albumului. Dar şi în actuala formulă albu-
mul oferă suficient de multe piese inedite şi de bună cali-
tate, care să stimuleze noi cercetări şi să menţină vie
curiozitatea tuturor iubitorilor istoriei oraşului Iaşi.
251
Academiei Române, Secţia Manuscrise, cota XI 20. O fotocopie se află
în fototeca Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași.
The burning of the Administrative Palace (1880)
The fire which damaged the Administrative Palace
from Jassy, on January 15th 1880, is an ink drawing which
seems to mark the end of an era, due to the fact the main
building of the city was burnt down in that fire. It was re-
built over the following years, but in French eclectic style.
Many state institutions which activated in this palace were
affected by the fire. Th. Codrescu even published a list of
the documents which survived this misfortune and which
were sent to the State Archives for safekeeping.
According to the annotations, this is a true-to-life
drawing by C. Georgescu, Daniel Dimitrie being its editor
and owner. The picture was included in the collection of the
Romanian Academy – the Engravings Cabinet28. [Fig. 115]
Although it obviously transgresses the chronological time-
frame proposed, this graphic document is worth rendering,
due to its significance. In comparison with the other vedute
of the Palace, which are quite static, this one is a dynamic
depiction of the dramatic event. Moreover, it is the last proof
of the palace facades, restored by Prince Mihail Sturdza, in
1843, and subsequently destroyed by the fire.
*
focused on the visual representation of the history of Jassy,
the former Moldavian capital, from the perspective of icono-
graphic documents. Many old drawings, engravings, litho-
graphs, watercolours and easel paintings have been herein
reunited, in the attempt to present the three-century devel-
opment of this city. In doing so, we have certainly left out
other unknown images which should constitute useful ma-
terial for another future edition.
Nevertheless, in its current form, the album provides
enough unique, good-quality pictures, which should stimu-
late new research studies and keep alive the interest of all
Jassy history lovers.
28
The Romanian Academy – Manuscripts Section, quota XI 20. A photocopy
can be found in the photographic library of „A.D. Xenopol” History Institute
from Jassy.
 223

Fig. 97
Vedere panoramică a Iaşilor din Păcurari,
Litografie, c.1850
Ilustraţie de carte – pagina I-a la Cavaler Constantin Stamati, Muza românească. Compuneri originale şi imitaţii din
autori europeni. editor Th. Codrescu, tom. I, Iaşi, 1867.
Biblioteca Centrală Universitară Iaşi
 224

Fig. 98
J. Bolomey,
Casa Balş din Iaşi, azi Şcoala Notre Dame de Sion
(Corpul vechi al Filarmonicii „G. Enescu” Iaşi)
zincografie; o fotocopie la Institutul de Istorie Iaşi, Fototeca, nr. 302
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe.
 225

Fig. 99
Vinzenz Katzler, Prinţul Alexandru Ipsilanti la Iaşi (6 martie 1821)
litografie, 58 x 41,5 cm
Cu semnătura autografă a autorului: V. Katzler, 1851; în cadru, sub imagine: Comp. u. lith. Vinc. Katzler, V., 1851;
Gedr. bei Joh. Höfelich.
Inscripţie sub cadru: Fürst Alexander Ypsilanti pflantz auf dem Hauptplatze zu Jassy, die Fahne der Unabhängigkeit.
Eingethum v. F. Riedegger in Wien.
Un exemplar şi la Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe.
Biblioteca Centrală Universitară Iaşi. Stampe, Dos. XIII-51
 226

Fig. 100
Jules de Laurens, Jassy, capitale de la Moldavie,
gravură, 13,4 x 24 cm, c. 1853; ex libris G. Sion
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XIV/25
 227

Fig. 101
Dezarmarea cavaleriei şi artileriei moldoveneşti de către armată rusă, în faţa Palatului Ocârmuirii din Iaşi
zincografie, 1854
Colecţie particulară
 228

Fig. 102
P. Müller,
Intrarea domnitorului Grigore Al. Ghica în Iaşi (1854)
Clişeu pe sticlă, 6 x 9 cm
după o copie a originalului ce se afla în colecţia generalului Radu Rosetti de la Căiuţi-Bacău.
Donaţie D. C. Sturza-Şkeianu, iunie 1909. Fototeca Institutului de Istorie nr. 286
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, I-4306
 229

Fig. 103
Leger
Biserica armenească din Iaşi
(Sf. Grigore Luminătorul)
acuarelă, 1858
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de Stampe, inv. 20453
 230

Fig. 104
Carol Popp de Szathmari,
Biserica Trei Ierarhi din Iaşi
Helio-cromolitografie, 45 x 36,8 cm (37 x 55 cm),
Imaginea originală, de format mai mare (54,7 x 75,4 cm), semnat şi datat de autor (1877),
se află în colecţia Muzeului Naţional de Artă al României, inv. 29535 -14938).
Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Stampe, XV/5 şi XXXV/27
 231

Fig. 105
Alexandru Asachi
Întâlnirea stindardelor lui Ştefan cel Mare cu ale lui Mihai Bravul şi înfrăţirea oştilor de Moldo Români la Socola lângă Iaşi,
21 aprilie 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan I
Peniţă, laviu, 35 x 48,5 cm, 1859
Biblioteca Academiei Române, inv. 410
 232

Fig. 106
Întâlnirea stindardelor lui Ştefan cel Mare cu ale lui Mihai Bravul şi înfrăţirea oştilor de Moldo Români la Socola lângă Iaşi,
21 aprilie 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan I
Desenată de Al. Asachi, litografiată de Schivert, la Institutul Albinei din Iaşi
Muzeul Unirii Iaşi
 233

Fig. 107
Al. Asachi, Statuia lui Ştefan cel Mare, 1861 Fig. 108
(proiect) Monumentul lui Ştefan cel Mare,
Biblioteca Academiei Române. Cabinetul de „Calendar pentru poporul românesc”, 1859
Stampe, nr. 2589 Arhivele Naţionale Iaşi
 234

Fig. 109
M.P. Kauffmann,
Jassy – Capitale de la Moldavie.
Première ville occupée par l’armée russe dans les principautés
gravură în tipar înalt (decupaj dintr-un jurnal), 9 x 46 cm
Însemnări: D’aprés le croquis de M. P. Kauffmann;
stânga jos, pe imagine, Woller S.C.; în dreapta jos M. Scott.
Colecţia Valeriu Dornescu (Iaşi)
235
 236

Fig. 110
P.P. Vereschagin, Biserica Sf. Sava,
Schiţa de pe albumul de desene (1877)
hârtie brună, creion grafit, 17,8 x 28,8 cm
Russian Museum, St. Petersburg, P - 15 959.
 237

Fig. 111
P.P.Vereschagin, Iaşi. Mitropolia
Schiţa de pe albumul de desene (1877)
hârtie brună, creion grafit, 18,5 x 31, 5 cm
State Russian Museum, St. Petersburg, P - 15 961.
 238

Fig. 112
P.P. Vereshchagin,
Vedere asupra oraşului Iaşi,
ulei pe pânză, 30.5 x 71.1 cm.
Galeria de artă de stat Perm
Пермская государственная художественная галерея , холст, масло
 239

Fig. 113
Teodor Boian, Târgul din Iaşi (1875-1880)
(vedere dinspre Păcurari), ulei pe pânză, 71 x 130 cm,
Repertoriul picturii româneşti moderne. Secolul al XIX-lea, alcătuit de Costina Anghel şi Mariana Vida, Muzeul Naţional
de Artă al României, Galeria de Artă Românească Modernă, vol. I, A-E, Bucureşti, 2015, p. 262.
Muzeul Naţional de Artă al României, inv. 2337
240

Fig. 114
N. Ranetti (?), Biserica Barnovschi
Campanille de lʼEglise Barnowsky-Jassy.
Pochade sur nature en una seance dʼune
demi heure dʼune demi heure
Arhivele Naţionale Iaşi, nr.
Amelia Pavel, Un reporter al pitorescului so-
cial la Iaşi, la finele secolului al XIX-lea
 241

Fig. 115
C. Georgescu
Incendiul Palatului Administrativ din Jassy, la 15 ianuar 1880,
desenat de C. Georgescu după natură,
Dimitrie Daniel editor. imp. C Kiss, Iassy,
(ADX fotocopie, nr. 310)
Biblioteca Academiei Române. Manuscrise XI/20
 242

Fig. 116
Napoleon dʼEste
Biserica Mănăstirii Cetăţuia, Iaşi 1897
Acuarelă, 24 x 38 cm
Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe, nr. 885
 243

Fig. 117
Napoleon dʼEste
Palatul domnesc de la Mănăstirii Cetăţuia, Iaşi 1897
Acuarelă, 27 x 37,5 cm
Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe, nr. 886
244

Fig. 118
Napoleon dʼEste
Feredeul sau cuhnia de la Mănăstirea
Cetăţuia, Iaşi 1897
Acuarelă, 34 x 24 cm
Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de
Stampe, nr. 880
 245

Fig. 119
Jean Baptiste Foltzer, Oraşul Iaşi la 1882.
ulei/pânză, 42 x 28 cm
Colecţia Marius Varvaroi
 246

Fig. 120
Oraşul Iaşi
gravură, c. 1880
Colecţia Biblioteca Academiei Române
 247
Bibliografie selectivă
- Bădărău Dan, O vedere panoramic a Iaşilor la 1793 da-
torată pictorului rus M.M. Ivanov, în „Monumente şi
muzee”. Buletinul Comisiei Ştiinţifice a Muzeelor şi Mo-
numentelor Istorice şi Artistice, Editura Academiei, Bu-
cureşti, 1958, p. 73-81.
- Băcilă Ioan C., Stampe privitoare la istoria românilor, în
„Anuarul de Istorie Naţională” din Cluj, 5, 1928-1930,
p. 176-306; Pictori francezi prin ţara noastră, 1828-1856 (cu
multe ilustraţii în text), Sibiu, 1923; Raffet, în „Universul li-
terar”, 18 iunie 1926, p. 11; Două albume englezeşti despre
noi, în „Universul literar”, 20 iunie 1926, p. 6-7.
- Băcilă Ioan C., Pictori francezi prin ţara noastră, Biblio-
teca „Astra”, Sibiu, 1923, p. 10-24 (Raffet); idem, Raffet
(Denis-August-Marie), „Universul Literar”, an XLII, nr. 29,
18 iulie 1926;
- Beneş Vilhelm, Bouquet, Raffet, Lancelot, Desene privi-
toare la Principatele Române, extras din „Gazeta literară”,
Cluj, 1934, 23 p.
- Billecocq Adolphe, Album Moldo-Valaque, ou guide poli-
tique et pittoresque a travers les Principautés du Danube,
Paris, 1848.
- Bogdan N.A., Oraşul Iaşi, monografie istorică şi socială
ilustrată, Iaşi, 1913.
- Bouquet Michel, Album Valaque, vues et costumes pi-
ttoresques de la Valachie, dessinés dʼaprès nature par Mi-
chel Bouquet, et lithographiés par M, Eug. Cicéri, Férario
et M. Bouquet, Groupil et Vibert, Imp. Lemercier et Cie,
Paris, 1843.
- Corbea Andrei, De la portulan la vederea turistică. Ilus-
tratori străini şi realităţi româneşti în secolele XVIII-XIX,
Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1977.
- Demidoff, Anatole de, Voyage dans la Russie Méridionale
et la Crimée, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie,
imp. par Auguste Bry, Paris, 1849. Cu desene executate
după natură, în 1837, de Auguste Raffet.
- Ionescu Adrian-Silvan, Artă şi document. Arta documen-
taristă în România secolului al XIX-lea, Bucureşti, Editura
Meridiane, 1990, p. 29-30.
- Ivanciuc Florenţa, Peisajul românesc în gravura univer-
sală din secolele XVI-XVIII; între realitate şi convenţie, în
vol. România and Western Civilisation/ România şi civi-
lizaţia occidentală, edited by Kurt W. Treptow, Iaşi, 1997,
p. 75-85, cu planşe.
- Oprescu George, Ţările Române văzute de artişti francezi
(sec. XVIII-XIX), Bucureşti, Cultura Naţională, 1926.
- Oprescu George, Grafica românească în secolul al XIX-lea,
Bucureşti, , vol. I, 1942, vol. II, 1945.
- Oprescu George, Pictura românească în secolul al XIX-lea,
Pictura românească în secolul al XIX-lea, (ed. II), Bucu-
reşti, Editura Meridiane, 1984.
- Spânu Anda-Lucia, Reprezentări grafice ale oraşelor din
România. Secolul al XIX-lea. Caracteristici, în „Historia Ur-
bana”, 10, 1-2, 2002, p. 95-110;
- Spânu Anda-Lucia, Vechi reprezentări grafice ale oraşelor
din România, Academia Română, Comisia de Istorie a
Oraşelor din România, Editura Astra Museum, Sibiu, 2012;
- Spânu Anda-Lucia, Particularităţile imaginilor istorice ale
oraşelor României în context european, Editura Muzeului
Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013.
 248

- Podoleanu Georgeta, Iaşii în arta plastică. Catalog de ex-

poziţie, 1974, Muzeul de Artă Din Iaşi, A.A. Feodorov-Da-
vydov, Mihail Matveevich Ivanov, Moskva, 1950; idem,
Russkii peizaj (XVIII- naciala XIX veka), Moskva, 1953.
p.125-128.

- Stroia Marian, Capitalele ţărilor române în relatările că-

lătorilor străini la sfârşitul epocii fanariote, în Oraşul ro-
mânesc şi lumea rurală, volum îngrijit de Ileana Căzan şi
Daniela Buşă, Ed. Istros, Muzeul Brăilei, Brăila 2004

- Stănescu H., Călători străini din a doua jumătate a se-

colului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea
despre monumentele de artă ale oraşului Iaşi, în „Studii
şi Cercetări de Istoria Artei”, anul II, 3-4, iulie-decembrie
1955, p. 324-338.

- Varvaroi Cesar Marius, Oraşul Iaşi la 1882. Un peisaj

urban pictat de Jean Baptiste Foltzer, în „Ioan Neculce”,
Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei, XI, 2017,
p. 289-296.
DAR Publishing, Bucureşti 2020

Ve r lag UG
Herlo Verlag UG, Am Dorf 38, 69124 Heidelberg

ISBN 978-3-948670-06-1