„MUZEUL PELEŞ "
între mijloacele prin care o in-
s tituţi e muzeal ă, oricare ai· fi
profilul să u , se poate adresa
publicului, ghidul de muzeu ocupă
un Joc de prim ordin, el fiind poate
mijlocul de popularizare cel m ai
direct adresat vizitatorului.
Apărut la s f!rş ilul anului trecut,
ghidul 1uzcului P cleş co nsliluic,
din foarte multe molivc, o r ea-
lizare de e xce pţie.
P rincipalul merit al autorilor
(redactori: Virginia Crislu, Car-
men Răchiţcanu, Dan Popa; pre-
zen Larea grafică : Gheo rghe ::\fo-
tei; foto grafii : Gheorghe Comă­
ncscu, Gheorghe Voicu ) es te faptul
că au re u ş it să îmbinc ri goarea
ştiinţifică a tex tului c u va loarea
ilu straţiilor a lb-negru ş i color.
Prima parte a ghidului a cărui
prezentare o î nc e rcăm o co ns titui e
VĂCLAV PUBAL ŞI COLECTIVUL, „MUZEA A GALERIE V CSR"
(GHIDUL MUZEELOR DIN R. S. CEHĂ ), PRAGA, 1970 *
Esle bine c uno sc ut ă activitatea
edito rial ă, de lar gă cuprindere ş i
t e m e inic ă
documentare, a muze e-
lor ce hoslovace, în cad rul ctlrcia
publicaţiile muzeo logice ocupă un
Joc de frunt e, in sp ecial prin grija
Cabinetului muzeologic praghez,
co ndu s ele em in entul specialis t
Vâclav Pubal ş i cu co ncurs ul a ltor
muz eo lo gi de renum e interna-
ţional ca Jiry Neustupny, Josef
Bcncs, .Josef Ujcik.
Iat ă de cc am salutat cu sa ti s-
facţie apa riţia un ei no i lu c r ă ri ,
intrată ele cur!nd în biblioteca
do c um e ntară a „Revis tei mu -
zeelor", Ghidul muzeelor celle , de
marc utilitate p entru public, dar
ş i p entru s pec ialist prin dalel e
am ple p c ca re Ic oferă, soco tind -o
• „Ghidul muzeelor clin Repnh llca
Sociali stă C:eb!l" - lucrarea, apr.rută re-
cent. a fost editată ca un caiet - nr .
14 / 1970 - a l Cabinetului muzeologic de
pe lin gă. Narod ni Museum din Praga„,
autori Vaclav Pubal. Josef Bend, membrii
colectivelor ştllntlflce a le muzeelor de artă .
Jana Turkova.
278
t ex tul de prezentare a bo găţ iilor
artistice ş i do cumentare pe care
le conţine muzeul. Această p ar te
introductivă, s uccin L ă dar valo-
roas ă prin informaţiile p e care Ic
conţine, constituie o călăuză pre-
ţioasă p entru vizitatori, pe care
ii conduce, cu competenţă, prin
sălile palatului, atrăg!ndu - lc aten-
ţia asupra unor piese a căro r im-
portanţă de p ăşeş t e cu mult gra-
niţele ţării noas tre.
Textu l ghidului întruneşte ce-
rinţe l e majore a le acestei categorii
de materiale. R espectarea întocmai
a tras eului de vizitare, bo găţ i a
datelor ştiinţifice, fraza amplă ş i
frumos construită, fac din el un
instrument util şi accesibil tuturor
categoriilor de vizitatori.
Ilustraţiil e care urm ează, fi e ele
color sau a lb -ne gru , se dis tin g
şi, comparativ, prin optica r ea li- text, sint cuprinse num ai muzeele
zări l or similare ele la noi. In ul - clin s trăvechil e ţinuturi ale Cehiei
tima vreme ase menea ghiduri , care
co nsliluiau o ca re nţ ă aproape ge-
n e r a l ă, sî nl cons idera te abso lut
ob li ga torii pentru fi eca re ţară,
un cie fiind pa tron a le chiar de
JCOi\l (G hidul muzeel or spaniole).
in urm a r eco mand ă rilor acestui
for mu ze is ti c ce ntral mcrgi ndu -se
chi a r pc a l că tuirea el e repertorii
int e rn a ţion a l e, pe s p ec ialit ăţi (Ghi-
dul mu :eel or de ş liinfe / e naturii
din lum e, ed it a t de Co mite tul n a-
ţional român lCO;\l, in limb a en-
g l eză in 1971, Chidll/ mu;:;eel or
elnogra{i ce in aer liber clin lum e -
af lat ln lu cru în Elveţia).
Prin se riozitatea şi bogăţia in-
formaţiilor. as tfel el e publicaţii
depăşesc simplele plia nte-ghiduri ,
r calizîndu-se de fapt lu crări ş tiin ­
ţifice, acces ibile ş i publiculu i in-
t eresa t. Aceasta a fost de a ltfel
ş i concepţia care a s tat la baza
r ea liz ă rii volumului ceh.
ln primul rind trebuie să men-
ţionăm că, în cele 2 cl0 pagini de
https://biblioteca-digitala.ro
printr-o exec uţi e deosebită, am-
plilicind valoar·e a lucr ă rii.
Partea a doua a ghidului se
ocupă de prezentarea Secţiei de
artă d eco rativ ă a Muzeului Pe l eş,
deschisă tn 1966.
Cele aproape 600 de piese, g ru-
pa te pc genuri, iar ln cadrul aces-
tora pc ţări ş i m a nufac turi , atrag
a n de an un marc num ă r de vizi-
tatori , care admiră a tlt frumu seţea
obiectelor ci l ş i ex punerea lor
in s pirată .
Inaintc de a felicita pc colegii
de la Muzeul Pcleş pentru r ea li-
zarea acestei lucr ă ri , care se cum-
p ă ră în num ă r marc ş i se păstre a z ă
cu g rij ă, n e mărturi s im speranţa
că astfel de ghiduri vor fi editate,
în curind, de fiecare unitate
muz ea l ă.
M. DUMITRESCU
ş i i\loravi ci, inslituţ.iil e similare
din Slovacia urmlnd a fi pub li -
ca te de foruril e respective din
Bratislava.
ln introducere ni se înfăţişază
un scu rt istoric al muzee lor cehe,
primele cl a lînd î nc ă de la s firş itul
secolului X VII I, s itu aţia lor în
an ii socialis mului , ca ş i apariţia
preoc up ă ril or de muzeogra fi c pro-
priu - zi să încă din a doua jumiHalc
a secolului XIX.
ln R.S. Cehă si nl deschise as l ăzi
198 muzee, care a u în co lceiiilc
lor peste 24 mili oa ne de obiecte,
cu o intensă ac li vi la lc de ce rce-
ta re, ex poziţional ă ş i ed itori a l ă,
sprijinit<\ ele că tr e Cabinetul mu-
zeologic de pe lin gă Naroclni
;\Iu sc um clin Praga, ca ş i el e că tre
catedrele de muzeologic a le uni -
versităţilor din Praga ş i Brno.
Planul ghidului a urm ă rit pre-
zentarea mai inlîi a muzeelor din
oraşul cel m ai importa nt , capita la
!nlrcgii ţări, Praga, iar apoi, în
ordine alfabetică, a tuturor celor-
lalte muzee, din diferilc localităţi.
Muzeele ele artă, denumite „ga-
lerii", sînt prezentate într-un ca-
pitol separat în aceeaşi ordine
(Praga, regiuni etc.).
Pc Hngă tabla de materii, la
sfirşit csle un indice al muzeelor,
pe regiuni, raioane şi Iocalilăţi,
iar pentm a uşura şi mai mult
posibilităţile de informare, în-
tr-un alt tabel, muzeele sin t gru-
pate pc discipline, tot alfabclic :
antropologie, arheologie, botanică
etc. ; la muzeele de arlă , separat,
se merge pe colecţii - locale şi
străine - de grafică, pictură,
sculptură ele.
La fiecare muzeu, după adresă
şi orar, urmează un istoric, uneori
foarte pe larg, după importanţa
obiectivului prezentat, şi apoi
descrierea expoziţiei, a secţiilor
şi a colecţiilor, a arhivei, biblio-
tecii şi fototecii, ca şi menţio­
narea publicaţiilor de specialitate
şi popularizare. Se prezinlă şi
clădirea, dacă e monument isloric
sau ele arhitectură, epoca de con-
strnire, arhitecţii etc.
Planul, acelaşi ca la Rcperloriul
muzeelor din România, editat de
colcclivul „Revistei muzc1!lor",
este judicios alcătuit, incluzlnd
toate rubricile importanle. Teo-
bişnuită şi cam forţată ni se pare
tratarea separată a muzeelor de
artă, denumite, aşa cum am mai
arătat „galerii". Faptul are poate
o raţiune administrativă, depen-
denţa unor secţii de muzeele
mari din oraş ele-reşedinţă, totuşi
îngreunează informaţia.
Cu o ilustraţie mai bogată şi
mai cu seamă prin traducerea sa
în limbi străine de circulaţie uni-
versală, acest excelent ghid !şi
va desăvlrşi utilitatea, înscriin-
du-se pe linia celorlalte publicaţii
cehoslovace de !naltă ţinută.
Va.lentina BU ŞILĂ

EXPOZIŢIA DE ARTĂ POPULARĂ „COLECŢIA VASILE HEISU ",

RĂCĂCIUNI - BACĂU

Prima expoziţie pcrmanenlă de
arlă populară din judeţul Bacău
s-a deschis in clădirea Consiliului
popu lar comunal din Răcăciuni. în
ziua aniversării Republicii, fiind
lnchinală aceslui măreţ cveni-
men l •.
Aşleptală cu viu inleres de
c:'llre iubitorii de valori arlislice,
expoziţia prezinl:'I, lnlr-un mod
de expunere corespunz:'llor, un ele
realizări ale artei populare din
bazinul mijlociu al Siretului. din
localităţile: Orbeni, Plnccşli, Rii-
căciuni, Valea Seacă, Parava şi
Corbasca, răspunzincl aslfel unor
cerinţe ale localnicilor şi turişlilor.
Exponalelc, prczenlale inlr-un
spaţiu rclaliv restrins, slnl majo-
ritatea din „Co lecţia Vasile I Icisu "
iar o parte provin din achiziţiile
efccluale pc lcrcn in vara anului
1972. Pasional colecţionar. iu-
bitor de art•\ şi de istoric. Vasile
lleisu (1911 - 1971) a adunat ln
decursul vieţii sale peste 1 300 de
piese muzeistice, din care numărnl
celor de etnografic şi arl•\ popu-
microzonă
lară însumează cif•·a de 700.
• Muzeul judetean 1le istori e şi artă
Bacău ~\C.lu ce rnultumiri şi pe această
cale pentru sprijinul acordat la orga.ni· losesc în organizarea interiorului:
zarea. acestei expozltll de dr. C.eorgeta scoarţe moldoveneşti cu motivul
tolCl\ de la Directln aşezămintelor şi de
J,ucla Stroescu de la Muzeul Ju1Ietean „hora" şi „roata", cllcva lăicere
Suceava.
Costum femeiesc din Pinceştl
Industria casnică din această
a Siretului a produs
valori arlisticc de un remarcabil
gust şi rafinament. ln prim plan
slnt expuse ~esălurile care se fo-
„în poduri ", cu şi fără alesături.
Piesele ele port popular, predo-
minante in expoziţie. sînt pre-
zcnlatc clupă criteriul teritorial
al provenienţei, pc localităţi, iar
în caclrnl localităţilor , grupale pe
ansambluri ele costume, urmărind
evoluţia lor în timp. 1n primele
încăperi sinl grupale piesele de
port popular clin Orbcni, locali-
lale aflată în dreapta rlului Siret.
D eş i redusă ca spaţiu geografic la
dimensiunile unei comune, !n-
lllnim aici mai multe variante
ale costumului femeiesc : costumul
femeiesc tradiţional cu maramă,
ie de bumbac brodal<i şi catrinţă
bogat ornamentală ta capele;
coslumul cu maramă, C<lmaşă de
borangic ş i androc; costumul mai
nou , in care androcul este înlocuit
de fusta creaţii cu vergi de be-
lealii , iar cămaşa de borangic este
presărată cu fluturi strălucitori.
Pc fondul transparent al mara-
melor de borangic, în tehnica
alesăturii în război , sinl realizate
motive clccoratiyc zoomorfe, or-
nilomorfe. antropomorfe şi filo-
morfe; dintre acestea, pomul
vieţii este reprezentat în mai multe
variante: pomul cu ramuri, ghi-
veciul cu flori, vrejul, bradul etc.
Pc altiţele iilor ele bumbac, de
sărbătoare sau de ceremonii, pe
lingă motivele ornamentale geo-

279
https://biblioteca-digitala.ro