Grigore Constantinescu, Cruci de Piatra, Pitesti, 2017

GRIGORE CONSTANTINESCU - CRUCI DE PIATRA
- MONUMENTEăMEMORIALEăDINăJUDE ULăARGEŞă- 1
Ne-aducem, ne-aducem aminte

căci piatra cu cruce şi corb
e cartea din care se sorb
credin a-n menirile sfinte,
lăsate de mor ii faimoşi,
şi dragostea - dulce povară -
de lege, de domn şi de ară...
Ne-aducem aminte, strămoşi !
Şi dacă pe lespedea frântă
pomelnicul vostru s-a şters
de vremi şi de-al gloan elor mers,
culesu-l-a doina şi-l cântă...
[Alexandru Davila – Baladaăstr moşilor]
2 - MONUMENTEăMEMORIALEăDINăJUDE ULăARGEŞă-
cruci de piatrá
PRECIZáRI
INITIALE ESENTIALE:
Prof. univ. dr. Radu Florescu deă laă UniЯersitateaă dină BЮcЮreşti,ă
remarcabilă istorică deă art ,ă analizândă «RepertoriЮl»ă prezentată înă cadrЮlă
„ProgramЮlЮiă deă perfec ionareă profesional ă aă lЮcr toriloră dină mЮzeeă şiă
OJPCN în cincinalul 1976-1980”, a redactat, în calitate de membru al
Comisieiă ConsiliЮlЮiă CЮltЮriiă şiă EdЮca ieiă Socialiste,ă referatul reprodus
integral pe pag. 5-8 sub titlul «Cuvânt înainte».
«RepertoriЮl»ă aă fostă selectată deă c treă comisiaă deă atestareă înă anЮlă
1980ă şiă recomandată caă fiindă Юnă modelă pentrЮă „lЮcr torii” din muzeele de
istorieă şiă etnografie dină ar , titlul acestuia fiind redus – din motive strict
„ideologice” ! – laă «RepertoriЮlă monЮmenteloră memorialeă dină Argeş»,ă
omi ândЮ-se ceea ce reprezentaăîns şi esen aăsa:ă«CrЮciădeăpiatr »ă!…ă
Constituind unica „lucrare de atestare” elaborat ăînăjЮde ЮlăArgeşădină
varii domenii ale culturii recomandat ă deă C.C.E.S.,ă «RepertoriЮl»ă aă fostă
tip rit,ăînăformaăini ial ,ăabiaăpesteă19ăani,ăînă1999,ăcЮăcontribЮ iaăfinanciar ă
exclЮsiЯ ăaăierarhЮlЮiăCalinicăArgeşeanЮl,ăsЮbătitlЮlă«MonЮmenteămemoriale
dină Argeş.ă CrЮciă deă piatr »,ă motiЯă pentrЮă careă – f r ă consЮltareaă saă
prealabil ă– l-amăasociatăcaăaЮtor,ădeşiănu a contribuit la redactarea textului
prin formularea m carăaăunei simple propozi ii…ă
Dinăra iЮniăstrictăeditoriale,ămen ionez,ăînăacestăcontext,ăc ăposibileleă
inadЯerten eă deă oriceă natЮr ă constatateă înă ЯolЮmă reЯină înă exclЮsiЯitateă
autorului de facto, Grigore Constantinescu. Credincios fiind, n-aşă Яreaă caă
înaltЮlă ierarhă deă laăArgeşăs ăfieă neЯoit,ă înă atareăsitЮa ii,ăs -şiă iaă asЮpraăsaă
p cate pe care nu le-aăs Яârşit !…ăDixit !…
CUVÂNT ÎNAINTE
N
ЮmeroaseăşiăЯariate,ăîmbr cateăînădiscretaăelegan ăaădecorЮlЮiăgeometrică
şiă cЮă texteleă loră deă oă sobr ă concizie,ă crЮcileă deă piatr ă presar ă peisajЮl
românescă aşaă cЮmă florileă deă mЮnteă sm l Юiescă oă pajişteă alpin .ă Mai
nЮmeroaseă înă zonaă sЮbcarpatic ,ă dară adeseaă abЮndenteă şiă laă câmpie,ă de-a lungul
drЮmЮriloră şiă înă cimitire,ă fiecareă dintreă eleă constitЮieă Юnă docЮmentă modestă deă istorieă
local ,ă dară considerateă înă ansamblЮă dezЯ lЮieă oă problematic ă peă câtă deă complex ă şiă
Яariat ,ăpeăatâtădeăinteresant .ă
PriЯit ăînăr spândireaălorăgeografic ,ămicileămonЮmenteădaЮăinforma iiăcЮăpriЯireă
laăЯia aăsocial ăşiăeconomic ;ăjaloneaz ădrЮmЮriăpeăcareăaЮăcircЮlatăoameni,ăbЮnЮri,ădară
şiă ideiă şiă forme,ă legândă întreă ele provinciile istorice ale României; concentrarea lor
marcheaz ă centreă cЮă Яia ă economic ă şiă social ă actiЯ ,ă dinamic ă şiă diferen iat ;ă
inscrip iileă cЮă abЮnden aă loră deă nЮmeă propriiă Яorbescă despreă Яia aă social ă aă
comЮnit ilor,ădespreăstrЮctЮraăşiăcomplexitatea lor.
A
spectЮlăacesta,ămaiăalesăsЮbăînf işareaădeăistorieălocal ,ăaăfostăpoateăcelă
maiă exploatat,ă pân ă acЮm,ă deă cercetareaă istoric ă deă tipă „eЯenimen ial”,
factologic.ă Înc ă maiă bogat ă seă doЯedeşteă problematicaă crЮciloră deă piatr ă
în eleseăcaădocЮmenteădeăistoriaăcЮltЮrii.ăÎnăprimЮlărând,ăr mâneăpân ăacЮmănel mЮrit ă
- din lipsa unui studiu de ansamblu asupra genului - îns şiăorigineaătipЮlЮi:ădeăЮndeăaă
venit ?, cine l-a inventat sau l-aăprelЮatăcreatoră?ăăBaăchiar,ămaiăadânc,ăcЮiăaăapar inЮtă
primaăini iatiЯ ăşiăceămeşterăşi-aăasЮmatăsarcinaăs ărezolЯeăplasticăprogramЮlă?ă
Înă aceast ă ЯiziЮne,ă trebЮieă spЮsă c ă niciă m cară nЮă aЯemă oă imagineă câtă deă câtă
conЯenabil ă aă r spândiriiă acestЮiă tipă deă monЮmenteă peă totă teritoriЮlă românesc:ă esteă
relatiЯă egală r spândită înă toateă proЯinciileă ?ă înă toateă zoneleă geograficeă aleă riiă ?ă saЮă
apare,ă maiădeă grab ,ăcaă Юnăfenomenă caracteristică maiăalesă riiăRomâneşti - f r ă s ă
lipseasc ăniciădinăcelelalteăproЯinciiăistoriceă?ă
Acelaşiă tipă poateă fiă întâlnită pesteă tot,ă eЯidentă cЮă Яariante locale, depinzând de
ateliereă deă origine,ă saЮă deă Яaria iileă deă gЮstă aleă comanditarilor,ă saЮă tipЮriă diferite,ă cЮă
Яarianteăproprii,ăcaracterizeaz ăfelЮriteleăzoneă?ăă
nă sfârşit,ă exist ă oă diferen ă cantitatiЯ ă aă r spândiriiă crЮciloră deă piatr ,ă înă
Î interiorЮlăarieiălorădeădifЮziЮne,ăcondi ionat ădeăapropiereaăsaЮădeădep rtareaă

deăcentreleădeăprodЮc ieăşiădeăz c minteleădeămaterieăprim ăşiăîntrЮcâtăesteă
aceast ă diferen ă semnificatiЯ ă ?ă Strânsă legat ă deă problematicaă aceastaă aă difЮziЮniiă
monumentelor este aceeaăaăcentrelorădeăprodЮc ie,ăaăatelierelorăşiămeşterilor.ăÎnăparte,ă
acesteaăsЮntălocalizate:ăAlbeşti-Muscel, Piscu-BЮz Ю...ă
Dară felЮlă cЮmă acesteă ateliereă aЮă ap rЮt,ă circЮmstan eleă istoriceă precise,ă
concreteăînăcareăaЮălЮatănaştere,ăorigineaămeşteşЮgЮlЮi şiăfelЮlăînăcareăapoiăacestaăs-a
dezЯoltat,ăînăsfârşit,ămomentЮlăşiăcircЮmstan eleăînăcareătipЮlădeăcrЮceădeăpiatr ăaăap rЮtă
şiăaăîncepЮtăs ăfieăprodЮsăînăatelierЮl,ăînăcentrЮlărespectiЯ.ă
M
Юlt ă Яremeă crЮcileă deă piatr ă aЮă fostă încadrateă înă categoriaă obiectelor
etnografice,ă adic ă aă prodЮseloră tipiceă aleă cЮltЮriiă r neşti.ă Laă oă
examinareănЮmaiăsЮmar ăaădateiălaăcareăaЮăfostăridicateăşiăaăcon inЮtЮlЮiă
inscrip iiloră apareă clarăc ,ă deă fapt,ă eleă sЮntă prodЮseleă ЮneiăactiЯit iă meşteşЮg reştiă deă
înalt ăspecializare,ăr spЮnzândăЮneiăcomenziădiЯerseăşiădiferen iateăînăcadrЮlăspecificăală
societ iiăfeЮdaleăromâneşti.ă
FrecЯen aălorămaiămareăînămediЮlărЮralănЮăpoateăfiăstr in ăniciădeăîmprejЮr rileăînă
care monumentele s-aЮă p strată şiă aЮă ajЮnsă pân ă laă noi,ă dar,ă peă de alt ă parte,ă esteă
semnificatiЯ ăpentrЮăprocesЮlădeătransformareăaăsatЮlЮiăfeЮdal,ămaiăalesămoşnenesc,ăînă
sensăЮrbanăşiăînăcelăalăapari ieiăЮneiăbЮrgheziiărЮrale,ăprocesăfrânatădeăjЮgЮlăotomanăşiădeă
perioadeleădeăconflicteăpЮstiindăteritoriЮlă rilorăromâne în evul mediu târziu.
Evident, în perioada cea mai târzie de trecere de la feudalismul tardiv la
capitalismul incipient - în pragul secolului al XIX-lea,ăşiăacestăgenă- caăşiămЮlteăalteleă-
deă crea ieă medieЯal ă aă fostă integrată înă cЮltЮraă r neasc ă şiă a ajЮnsă pân ă laă noi,ă fiindă
receptatăînăcontemporaneitateămaiăalesăsЮbăînf işareaădeăbЮnăetnografic.ă
Dară toat ă aceast ă traiectorieă nЮ-lă faceă decâtă şiă maiă interesantă sЮbă aspectЮlă
sociologieiăcЮltЮrii,ăsaЮ,ăaltfelăspЮs,ăsЮbăcelăalăantropologieiăcЮltЮraleăşiămaiăcЮăseam ăînă
cadrЮlămariiăproblemeăaăprelЮ riiămoşteniriiăcЮltЮrale.ă
F r ă îndoial ă îns ă c ă ceaă maiă complex ă dintreă toateă problemeleă esteă aceeaă
artistic .ăFelЮlăcЮmăaЮăap rЮtăşiăs-aЮăconstitЮitămodeleleăformaleăşiădecoratiЯe,ăorigineaă
motiЯelorăşiătemelor,ăcondi iileăînăcareăaЮăajЮnsăînăartaăpietrarilorămedieЯaliăromâni,ăfelЮlă
înăcareăaЮăfostăЮlteriorădezЯoltate,ătraiectoriaăschimb rilorătematiceăşiăstilisticeăşiămodЮlă
înăcareăaЮăap rЮtăaspecteăspecifice,ăintegrateăarteiăromâneşti,ăpeădeăoăparte,ăproprii unor
centreă saЮă ateliereă şiă Юnoră faze,ă peă deă alta,ă sЮntă totă atâteaă întreb riă care-şiă aşteapt ă
r spЮnsЮl.ă
D
esigЮră şiă inscrip iile,ă laă rândЮlă lor,ă cЮprindă nЮmeroaseă şiă interesanteă
informa iiăşiăridic ăЮnăЯariatăeЯantaiădeăprobleme.ăEleăadЮcăştiri,ăînăprimul
rândă despreă Яia aă comЮnit iloră şiă despreă circЮla iaă bЮnЮrilor,ă ideiloră şiă
formelor.ă Dară textЮlă loră ascЮndeă şiă alteă foarteă interesanteă date:ă dateă deă limb ă
româneasc ă Яeche,ă începândă cЮă onomasticaă şiă terminândă cЮă deformareaă specific ă aă
formulelor epigraficeă ritЮaleă slaЯoneşti;ă dateă deă prosopografieă şiă genealogieă -
posibilitateaădeăaăcontЮraăoăîntreag ălЮme,ămaiădeăgrab ămijlocieădecâtăm rЮnt ,ăcare,ălaă
Яremeaăei,ăaăjЮcatăЮnărolăînsemnatăînăЯia aăsocial ăprofЮnd ăaă rii.
Înă sfârşit,ă Юltimeleă dară nЮă celeă maiă pЮ ină importante,ă inscrip iileă adЮcă dateă deă
ordină epigrafic,ă înlesnindă oă ordonareă aă formeloră scrisЮlЮi,ă permi ândă dat riă şiă încadr riă
zonale. JЮde Юlă Argeşă ocЮp ă înă contextЮlă problematiciiă crЮciloră deă piatr ă Юnă locă deă
predilec ie,ăatâtădatorit ăЯechii tradi iiăînălЮcrЮlăartisticăalăpietreiăcare-lăcaracterizeaz ,ăcâtă
şiănЮm rЮlЮiămareădeămonЮmenteămedieЯaleăcare-lăacoper .
F r ăîndoial ,ăactЮaleleăgrani eăaleăjЮde ЮlЮiănЮăacoper ăariileăЮnorăzoneăЮnitareă
geograficeă şiă istorice,ă determinateă fiindă deă ra iЮniă economiceă şiă socialeă propriiă epociiă
noastre.
P
eă deă alt ă parte,ă fenomenЮlă crЮciloră deă piatr ă cЮnoaşteă oă arieă teritorial ă
mЮltă maiă Яast ă decâtă ceaă aă teritoriЮlЮiă ЮnЮiă jЮde ă şiă pentrЮă Юrm rireaă
cЮprinz toareă aă ЮnЮiă singЮră motiЯă saЮă tipă esteă necesar ă adesea
parcЮrgereaăЮnorădistan eăconsiderabile.ă
FaptЮlă reflect ă procesЮlă deosebită deă interesantă ală difЮziЮniiă genЮlЮiă şiă tipЮriloră
sale,ă determinată deopotriЯ ă deă factoriă economiciă şiă socialiă - transhЮman a,ă leg tЮrileă
comerciale, drumurile - câtăşiăcЮltЮrali - proceseădeăacЮltЮra ie,ădeăprelЮcr riădeăformeă
caăşiădeăr spândireăaăştiin eiădeăcarte.ă
DarăoăasemeneaăЮrm rireăexhaЮstiЯ ăaăfenomenЮlЮiăsaЮăm carăaăЮnorălatЮriăaleă
lЮiă comport ă oă cЮnoaştereă câtă maiă larg ă aă tЮtЮroră dateloră primare,ă deă fapt,ă aă
monumentelor.ă Înă acestă scopă şiă sensă esteă aşadară necesar ă oă etap ă deă repertoriereă
analitic ăaămonЮmentelorăcaăatare.ă
T
ocmaiă înă aceast ă direc ie,ă lЮcrareaă aceastaă constitЮieă Юnă primă pasă şi,ă
trebЮieă sЮbliniat,ă Юnă primă pasă s n tos,ă şi,ă prină aceasta,ă cЮă atâtă maiă
meritoriЮ.ăTr iniciaăşiăeficien aălЮcr riiăsЮntăconsecin aădirect ăaăfaptЮlЮiăc ă
esteăcЮprinz toareă- rodăalăЮneiăîndelЮngateăşiătemeiniceăinЯestiga iiădocЮmentareăşiădeă
teren,ăcareănЮăaăl satăs ăscapeăniciăoăm rtЮrieă- şiăsistematic .
În acest sens, se poate spЮne,ă cЮă laЮd ,ă nЮă nЮmaiăc ăniciă Юnă aspectă ală Яasteiă
problematiciăpeăcareătemaăoăimplic ănЮăaăsc patăaЮtorului, dar s-aăşiăstr dЮit,ăcЮăsЮcces,ă
s ărezolЯeătoateăacesteăaspecte,ăpân ălaăniЯelЮlălaăcareăinforma ia,ădateleăprimareăăpotă
deЯeniăЮtilizabileăşiăpentrЮăal iăcercet tori.ă
Înăacestăscop,ăaăaplicatăoăprocedЮr ăЮnitar ăşiăra ional ,ăaăasigЮratăoăclasificareă
general ăpermi ândăreg sireaălesnicioas ăaădatelorăşiăaăîntocmităЮnăaparatăcriticădetaliată
şiăprecis,ăaccesibilăcelЮiăcareăconsЮlt ălЮcrarea.ă
Aşa cum s-aă spЮs,ă esteă Юnă primă pas;ă Юnă primă pasă careă îns ă îşiă reclam ă
continЮareaă şiă împlinireaă într-Юnă stЮdiЮă monografică ală genЮlЮi.ă Acestaă esteă chemată s ă
Юmpleăoăimportant ălacЮn ăînăcЮnoaştereaăarteiănoastreăЯechi,ăpoate,ăchiarămaiămЮlt,ăaă
spiritЮalit iiăpoporului nostru în veacurile trecute.
FormaăşiăsloЯaădeăpeămodesteleămonЮmente,ăatâtădeănЮmeroaseăodinioar ,ăaЮă
înfrЮntatăcЮămaiămЮltăsЮccesăЮrgiaăЯremiiădecâtămarileăctitoriiăadeseaătrecЮteăprinăfocăşiă
sabie,ănЮăodat ărestaЮrateăbrЮtal,ăaşaăîncâtăcЮăgreЮăseămaiăpotărecЮnoaşteăЯagiăЮrmeăaă
ceea ce a fost.
Îmbr cată înă hainaă ЮnЮiă repertoriЮ,ă studiulă acestaă ă ofer ,ă cuă mult ă şiă
st ruitoareă trud ,ă oă adev rat ă comoar ă desprins ă dină sim ireaă şiă gândireaă
str moşilor.
Radu Florescu
-iunie, 1980-
PRolegomene
I
ni iereaăЮnЮiă„corpus documentar” alămonЮmentelorămemorialeădinăjЮde Юlă
Argeşă seă circЮmscrieă ac iЮniiă complexeă deă realizareă aă eЯiden eiă
monЮmentelorăistoriceăşiădeăart ădinăzon . Necesitateaăelabor riiăЮnЮiăstЮdiЮă
consacrat crucilor de piatr ăamplasateăînăactЮalЮlăteritoriЮăalăjЮde ЮlЮiăArgeşăprezint ăoă
motiЯa ieăextremădeăconclЮdent .
În documentata sa «Bibliografieă aă localit iloră şiă monЮmenteloră feЮdaleă dină
România»,ă Nicolaeă StoicescЮă men ionaă într-oă ordineă cronologic ă „Crucile sau troi eleă
dină araă Româneasc ă despreă careă niă s-aЮă p strată m rtЮriiă maiă precise”, omi ândă
„numeroasele cruci nedatate (peste 100) amintite îndeosebi în manuscrisele 223-228
de la Academia României".
Dină totalЮlă deă 386ă deă exemplareă deă acestă genă înregistrateă deă c tre autor, 82
sЮntă sitЮateă înă zonaă Argeş,ă reprezentândă circaă 22ă %ă dină monЮmenteleă epigraficeă
similareăinЯentariateăînă13ăjЮde eădină araăRomâneasc .ă
SЮbă raportЮlă Яechimiiă monЮmenteloră catalogate,ă seă constat ,ă deă asemenea,ă oă
prioritateă zonal ă absolЮt ,ă întrЮcâtă 6ă dintreă primeleă 10ă crЮciă deă piatr ă dină araă
Româneasc ăsЮntăatestateăînăjЮde ЮlăArgeş.
Abordareaă stЮdieriiă crЮciloră deă piatr ă aă implicată confrЮntareaă bibliografieiă
referitoare la piesele epigrafice de acest tip cu obiectivele existente în teren,
repertoriereaăacestoraăpresЮpЮnândăinterpretareaăstrЮctЮralist ăaăelementelorădeănatЮr ă
morfologic ,ăiarătranscriereaăintegral ăaătextelorăs-aăefectЮatăcЮărigЮrozitateăştiin ific .
RepertoriЮlă inclЮdeă 356ă deă ă monЮmenteă dină Argeş,ă începândă cЮă celă maiă Яechiă
„docЮmentăînăpiatr ” dinăanЮlă1546ăpân ălaăobiectiЯeleămaiăimportanteădinăperioadaădeă
mijloc a secolului al XIX-lea.
RepertoriЮlănЮă seă rezЮm ă laă transcriereaă elementelorădeă identificareă aă pieseloră
lapidare înregistrate, ci include comentarea unor aspecte vizând:ăsemnifica ia,ăstrЮctЮraă
şiălimbaăinscrip iilor,ăonomastica,ăornamenticaăetc.
Înăconcordan ăcЮăcaracterЮlăreligiosăalăcrЮcilorădeăpiatr ,ăcondi ionatădeăfЮnc iaă
acestora - reflex al unui mod de gândire specific perioadei în care au fost create -
opereleădeăacestăgenăconstitЮie,ăatâtăprinămodalitateaădeărealizareăcâtăşiăprinăprogramЮlă
ornamental,ă oă expresieă Яiabil ă aă Юneiă arteă tradi ionaleă ЯigЮroase,ă iară inscrip iileă loră
reprezint ăЯeritabileădocЮmenteădeălimb ăromâneasc .
ABREVIERI
APR - ArtaăpopЮlar ăromânesc .
BCMI - Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.
BOR - BisericaăOrtodox ăRomân .
DGJM - C. Alessandrescu - Dic ionarЮlăgeograficăalăjЮde ЮlЮiăMЮscel.
DLRM - Dic ionarЮlălimbiiăromâneămoderne.
DIR - Documente privindăistoriaăRomânieiăB.ă araăRomânesc ,ăsec.ăXIV - XVII.
DOR - Constantinescu, N.A. - Dic ionarăonomasticăromânesc.
DRH - DocЮmentaăRomaniaeăHistoricaăB.ă araăRomânesc .
GB - Glasul Bisericii.
GRA - D. Udrescu - GlosarăregionalăArgeş.
IBR - N. Iorga - Inscrip iiădinăbisericileăRomâniei,ă2ăЯol.
ILR - Al. Rosetti - Istoria limbii române.
ILRL - I.ăGhe ie - Istoria limbii române literare.
NP - Al. Graur - Nume de persoane.
PLLRV - B. Cazacu - Paginiădeălimb ăşiăliteratЮr ăromân ăЯeche.
PRC - Em. Vârtosu - Paleografia româno - chirilic .
ÎnăcЮprinsЮlălЮcr rii,ăaparăabreЯieriădeătipЮl:
pt. = pentru
r. = rând
sec. = secol.
CONSEMNÁRI vizÂnd
cRUCILE DE PIATRÁ DIN JUDETUL ARGES
Sunt aici, de la Târgovişte la Câmpulung, multe cruci de piatră pe
marginea drumurilor. Nime nu se atinge de ele pentru evlavia ce se cuvine fa ă
de strămoşi, al căror gând şi ale căror nume sunt săpate acolo în slovele lor
bătrâne pe care nimeni nu le mai în elege...
Se pomenesc în buchii întemeietorii, aceia care au «ridicat»piatra, so iile
lor, rude, părin i, Domnul din Scaun.”1 −Nicolae Iorga –
ContribЮ iiăanterioare
Retrospectareaă consemn riloră istorico-geografice referitoare la monumentele
epigraficeă dină jЮde ЮlăArgeşă releЯ ă preocЮp riă sporadice, insuficiente pentru realizarea
unui „corpus documentar” al acestor autentice „hrisoaЯeăînăpiatr ”.
H
artaă aЮstriac ă din 1790 Hartaă statЮlЮiă majoră aЮstriacă redactat ă deă
Specht, în 1790, «Carte der Kleinen oder Oesterreichischen und
Grossen Walachei», reprezint ă primЮlă document cartografic referitor la
zonaăArgeş-MЮscelăăînăcareăfigЮreaz ,ăprintreăelementeleăorientatiЯeădinăterenă– crucile.
FrecЯen aă acestoră obiectiЯeă marcateă conЯen ională printr-oă crЮceă latin ă esteă
revelatoare. Astfel, în zona Dragoslavele-RЮc r,ăîntreătoponimЮlă„La Krucse” - indicând,
evident, crucea din 1715 - punct extrem, situat dincolo de „Cetatea Oradia” şiă limitaă
sЮdic ăaălocalit iiăortografiateă„Dragoszloveny” - sЮntămen ionateă7ăcrЮci.
Identificareaă acestoraă esteă posibil ,ă datorit ă precizieiă cartografierii,ă
amplasamentЮlă monЮmenteloră deă piatr ă pЮtândă fiă raportată laă textЮraă drЮmЮrilor,ă laă
formele de relief etc. Înăariaălocalit iiăDragoslaЯele,ăsЮntămen ionateădoЮ ăcrЮci;ăpozi iaă
lorăpeă hart ă coincideă cЮă amplasamentЮlăcrЮciiădin DealЮlă Nacaă (1675)ăşiăă alăă crЮciiă dină
perioadaădomnieiălЮiăMateiăBasarabăexistenteăînăcentrЮlălocalit ii. Mai dificil este de
precizatăînăRЮc ră(„Rukur”),ăîntrЮcât,ăînădocЮment,ăaăfostăăfigЮrat ăoăsingЮr ăcrЮce,ădeşiă
existaЮ,ă laă aceaă dat ,ă celăpЮ ină 10ă monЮmenteă memorialeă deă acestă tip,ă aă c rorădatareă
esteăanterioar ăredact riiăh r ii. Probabil, unicul obiectiv cartografiat este crucea cu text
slaЯonă dină pЮnctЮlă Roghina,ă ală c reiă amplasamentă seă afl ă înă imediataă apropiere a
şoseleiăspreăBran.ăPozi iaăcrЮcilor de pe traseul vechiului drum roman, datate 1710, este
rigЮrosăraportat ălaă„Cetatea Oradia”,ăcorespЮnzândăsitЮa ieiădinăteren.
1
- Iorga, N. - Sate şi mănăstiri din România, ed. II, Bucureşti, 1916.
Cetatea Oradia DragoslaЯeleă(1790)ădЮp ăSpecht.

(CabinetЮlădeăh r iăalăBibliotecii Academiei)
Deşiă hartaă aЮstriac ă reprodЮceă ariaă geografic ă aă întregЮlЮiă jЮde ,ă
interpretareaă corect ă aă elementeloră informa ionaleă fЮrnizateă deă Spechtă implic ă
raportareaălorălaărealit ileăexistente. Înăhart ,ăseăconstat ăoăconsiderabil ăfrecЯen ăa
crЮcilorăînăzoneleădeăЯestăşiădeăsЮdăaleăjЮde ЮlЮi.ăSeăînregistreaz ăconcentr riădeăcrЮciălaă
intersec iiă deă drЮmЮri,ă laă traЯersareaă Юneiă ape,ă laă fântâni,ă înă interiorЮlă saЮă înă afaraă
aşez rilor.ă
Astfel,ăînăRociЮ,ălaăintersec iaădrЮmЮrilor:ănord-sЮdă(Şerb neşti-BârlogЮ)ăşiăest-
vest (Teiu-GliganЮ),ăsЮntăfigЮrateă6ă crЮciăЮniteă prină orizontalaă bra elorătransЯersale.ăLaă
Moz ceniă(transliterată„Mosisen”),ălâng ăpodЮlăpesteăDâmboЯnic,ăesteămarcat ăoăcrЮce,ă
iar, la locul de grupare a fântânilor, apar 5 cruci etc.
ÎntrЮcât,ăînăzoneleămen ionate,ănЮăseăînregistreaz ,ăactЮalmente,ădecâtăcЮătotЮlă
izolat,ă monЮmenteă epigraficeă lapidareă deă acestă tip,ă rezЮlt ă c ă Spechtă aă cartografiată şiă
crЮcileădeăpomenireădinălemnăf r ăs ăindice,ăîns ,ănatЮraămaterialЮlЮi.
Reflex al uneiăpracticiătradi ionaleăreligioase,ăconformăc reia,ălaă40ădeăzileădeălaă
moarte,ăînămemoriaădisp rЮtЮlЮi,ăseăimplantaăoăcrЮceălâng ăîmprejmЮireaădinspreădrЮmă
aăgospod riei,ălaăfântânaăceaămaiăapropiat ăsaЮălaălocЮlădecesЮlЮi,ăcrЮcileădeăpomenireă
apar inândă acesteiă categoriiă sЮnt,ă înă majoritateaă cazЮrilor,ă confec ionateă dină lemnă şiă
prezint ădimensiЮniăimpresionante.
Deă aceea,ă Яaloareaă docЮmentar ă aă h r iiă lЮiă Specht,ă sЮbă raportЮlă atest riiă
monЮmentelorălapidare,ătrebЮieăconsiderat ăînăacestăcontext.
Catagrafia din 1832
Î
nă scopЮlă îndrept riiă „hronologhiii domnilor Valahiii”, adjutantul lui Kiselev,
MihailăFantonădeăVerrayon,ăcerea,ăprinăotnoşeniaănr.ă12ădină1832,ăocârmЮiriiă
jЮde ЮlЮiăMЮscelă„s ăpЮn ăînălЮcrare...descriereaătЮtЮrorăcrЮcilorădeăpiatr ăşiăaă
pisaniilor aflate într-acestăjЮde ”.1 Se recomanda ca înregistrarea pieselor epigrafice

men ionateăs ăfieăîntreprins ădeă„boiernaşiiăjЮde ЮlЮiăcareăs ăЯorăsocotiămaiăd stoiniciăşiă
maiăЯredniciăcaăs ăîndeplineasc ăaceast ăcerere”.2 Se stabilea o metodologie pentru
efectuarea catagrafiei: „oriceăcrЮciăsaЮăpietreăЯechiăЯeiăg si,ăscriseădeasЮpraăcЮăsloЯaăşiă
Яoră fiă Яredniceă deă aЮzire,ă nЮmaiă decâtă lЮândă înă scrisă toateă cЮЯinteleă ceă Яeiă g siă p ă
dânsele,ăs ăleătrimi iălaăocârmЮire,ăiarăpentrЮăceleăceăЯorăfiăscrise cu slove streine le vei
lЮaăşiăp ăacesteaăînăscrisăînăceăsatăsЮntăşiăînăceălocăanЮme”. 3
Catagrafiile,ă redactateă peă plaiЮriă şiă pl şi,ă sЮnt,ă îns ,ă lacЮnare,ă nepermi ândă
conturarea unei imagini de ansamblu asupra monumentelor lapidare existente în 1832,
înăjЮde ЮlăMЮscel. Texteleă reprodЮseă sЮntă incomplete,ă formЮl riă deă tipЮl:ă „scris ă p ă
dânsaă nЮmeă deă oameniă d ă ceiă ceă aЮă r dicat-o” sau „cruce tot într-acestă sată şiă totă p ă
aceast ămoşiie,ăЯeiche,ăf r ăЯeleat” fiind frecvente.
Ilustrative pentru „calitatea” informa iiloră peă careă leă ofer ă catagrafiaă sЮntă
consemn rileăreferitoareălaăCrЮceaălЮiăSocolădină1647:ă„crЮceăînăsatЮăL ic iăînălЮncaăceă
s ăcheam ăaălЮiăSocol,ămoşiileădЮmnealЮiăcoconЮlЮiăIorgЮăBibescЮ,ălaăcareăfiindăsloЯeleă
şterse,ă nЮă s-au pЮtЮtă în elege,ă iară laă Яeleat,ă s ă g sir ă acesteă sloЯeă “nasi”.4 Pretextul
invocat: „sloЯeleă fiindă şterseă nЮă s-aЮă pЮtЮtă în elege” contraЯineă realit ii,ă întrЮcâtă textЮlă
este perfect lizibil. Valoareaă catagrafieiă sЮbă raportă docЮmentară nЮă poateă fi,ă totЮşi,ă
contestat ,ăîntrЮcâtăseăatest ămonЮmenteăepigraficeăcareăaЮădisp rЮtăЮlterior.ăAstfel,ăseă
înregistraЮ,ălaăSchitЮlăNegrЮăVod ădinăCet eni,ădoЮ ăcrЮciădeăpiatr ,ăinscrip iileăacestoraă
referindu-seălaăctitoriiăaşez riiămonahale.
Ac iЮneaă deă identificareă aă pieselor epigrafice în vederea catagrafierii a avut
consecin eăfaЯorabileăsЮscitândăinteresЮlăaЮtorit ilorăpentrЮăconserЯareaălor: „Fiindc ăînă
sată Ştef neşti,ă s-aЮă g sită patrЮă crЮci,ă Юnileă c zЮteă şiă astЮpateă cЮă p mântă dЮp ă Яremi,ă
am pus de le-aЮăd zgropat” raportaăsЮptocârmЮitorЮlăpl şiiăPodgorieiăc treăOcârmЮireaă
jЮde ЮlЮiăMЮscelălaă31ăiЮlieă1832.
ConstitЮindă rezЮltatЮlă Юneiă ac iЮniă cЮă caracteră oficial,ă catagrafiaă marcheaz ă oă
etap ădeăreferin ăînăactiЯitateaădeăinЯentariereăaămonЮmentelorăepigrafice lapidare.
Campania din 1860
C
ampaniaădeădepistareăşiăconserЯareăaăЯestigiilorătrecЮtЮlЮiăini iat ădeăc treă
ministrЮlă cЮlteloră şiă instrЮc ieiă pЮblice,ă Al.ă G.ă GolescЮ,ă cЮă acordЮlă lЮiă
AlexandrЮă Ioană CЮzaă reprezint ă oă etap ă important ă înă dezЯoltareaă
epigrafieiămedieЯaleăromâneşti.
Comisiaă format ă din:ă Al.ă OdobescЮ,ă Cezară Bolliac,ă D.A.ă PappasoglЮă şiă Al.ă
Pelimonă şi-aă repartizată zoneleă deă cercetare,ă jЮde Юlă MЮscelă reЯenindă maiorЮlЮiă D.A.ă
Pappasoglu - autorul „moral” al campaniei - iară zonaă ArgeşЮlЮi,ă lЮiă Alexandru
Odobescu. ÎnăЯaraăanЮlЮiă1860,ăînăac iЮneaădeăcolec ionareăa „antichit ilor”, înso itădeă
pictorЮlă elЯe iană Henriă Trenkă - care executa, printre altele, „calcЮriă deă peă inscrip ii” -
AlexandrЮăOdobescЮăconsemneaz ăexisten aăЮnoră„cruci vechi de piatr ” înăArgeş.
1- Dosar Ocârmuirea Jud. Muscel 3/1831, f. 17 - Arh. Stat Filiala Argeş.

2- Idem, f. 15.
3- Idem, f. 19.
4- Idem, f. 25.
PreocЮpareaă pentrЮă acesteă Яestigiiă esteă eЯident ă dină simplaă reprodЮcereă aă

însemn rilorăsaleădeăc l torie: „LaăV rzarЮl,ăamăz rităoăcrЮceădeăpiatr ăîntr-oăporЮmbişteă
peămalЮlăArgeşЮlЮi;ăm-amădЮsăacolo,ăamăcopiatăinscrip iaăceăeăslaЯoneasc ” (crucea de
laăBorleşti,ăn.n.).ăÎnădrЮmăspreăCetateaălЮiă epeşădeălaăPoienariă„trecândăprinăAlbeşti,ăamă
Я zЮtăoăcrЮce,ăceăn-am copiat-oăcЮăgândăc ălaăîntoarcereăoăЯoiăface-o... Am urmat prin
Corbeni,ă Юndeă şiă acoloă eă oă crЮceă ceă aă r masă necopiat ”, iar, între Valeaă IaşЮlЮiă şiă
MЮş teşti,ăcaЮt ă„în zadar o cruce veche ce este pe muche”.
Consemn rileă sЮntă importante,ă înă special,ă prină releЯareaă interesЮlЮiă manifestată
pentru monumentele memoriale de acest tip.
Studii diverse
C
onsiderate în contextul istoriei locale,ă monЮmenteleă epigraficeă reprezint ă
sЮrseădocЮmentareădeăoăЯaloareăincontestabil . C. D. Aricescu
sЮbliniaz , în «Istoria Câmpulungului»,ă importan aă monЮmentЮlЮiă lapidară
„CrЮceaă jЮr mântЮlЮi” pentrЮă istoriaă oraşЮlЮi,ă transcriindă textЮlă acesteia.ă Textul este
reprodЮs,ădinăaceast ăsЮrs ,ădeăGrigoreăTocilescЮăcareămen ioneaz ă - înăraportЮlăs Юă
din 25 august 1889 - şiăalteămonЮmenteălapidareădinăoraş:ă„copiaădЮp ăcrЮceaălЮiăDЮcaă
Vod ăf cЮt ăînă1790ădeăc treăjЮde ЮlăNicolaeăCocoş“ etc., indicând elemente de datare,
amplasamentăşiălimbaăinscrip iilor.
În «RaportЮriă asЮpraă câtorЯaă m n stiri,ă schitЮriă şiă bisericiă deă ar ă prezentateă
MinisterЮlЮiăCЮltelorăşiăalăÎnЯ mântЮlЮiăpЮblic», Grigore Tocilescu semnalaăexisten aă
unor monumente de acest gen, reproducându-leă inscrip iileă – element determinant în
reconstitЮireaă Юnoră texte,ă actЮalmenteă ilizibile,ă dină caЮzaă deterior riiă Юnoră pieseă
epigrafice. Înă raport,ă Grigoreă TocilescЮă consider ă c ă seă impЮneă conserЯareaă crЮciloră
istoriceădeăpeăteritoriЮlăoraşЮlЮi Câmpulung, într-un muzeu. Ac iЮneaă propЮs ă esteă
motiЯat ăprinăaceeaăc ămonЮmenteleălapidareăînregistrateăeraЮăexpЮseădeterior riiăsaЮă
dispari iei.ă Seă eЯocaă sitЮa iaă CrЮciiă lЮiă Socolă (1656)ă - ridicateă deă c treă egЮmenЮlă
Mân stiriiăNegrЮă Vod ,ă Melchisedec,ă înă memoriaămarelЮiă boierăSocolăCorn eanЮă Юcisă
în 1653 - precizându-seăăc ă„aăfostăf cЮt ăbЮc iăşiăîntrebЮin at ăînăzidireaăcaselorălЮiă
Ghi ăPaЮl”.
Deşiă nЮă manifest ă oă constant ă preocЮpareă pentrЮă monЮmenteleă lapidareă dină
jЮde ,ă aЮtorЮlă «Dic ionarЮlЮiă geografică ală jЮde ЮlЮiă MЮscel», C. Alessandrescu,
insereaz ă informa iiă referitoareă laă existen aă Юnoră asemeneaă monЮmente.ă Astfel,ă seă
precizeaz ăc ,ăpeădealЮlăFl mândaădinăCâmpЮlЮng,ăexistaă„oăcrЮceădeăpiatr ăridicat ălaă
1630ăînăonoareaăÎn l riiăDomnЮlЮi… peăЮrmeleăalteiăcrЮciăîn l at ătotădeăcâmpЮlЮngeni”.
Informa iileănЮăpotăfi,ăîns ,ăprelЮateătaleăqЮale,ăîntrЮcâtăЮneleădateăsЮntăeronate.ă
Deăpild ,ălaăDragoslaЯele,ăaЮtorЮlăînregistraă„oăcrЮceădinătimpЮlălЮiăMihaiăViteazЮl,ăscris ă
înă limbaă sârbeasc ”. Esteă oă confЮzieă eЯident ,ă monЮmentЮlă lapidară înă caЮz ă fiind,ă
probabil,ăcrЮceaăînălimbaăslaЯon ,ădeăpropor iiăimpresionante,ăcareădateaz ădinăperioadaă
domniei lui Matei Basarab.
ContribЮ iaălЮiăNicolaeăIorga
U
neleă monЮmenteă lapidareă dină zon ă aЮă constitЮit obiectЮlă cercet riloră
întreprinse de c treărepЮtatЮlăsaЯantăNicolaeăIorga,ăcercet riăizЯorâteădină
conЯingereaă c ă „asemeneaă pisaniiă aЮă ă oă înalt ă însemn tateă pentrЮă
istorici”. Înăprefa aăopereiăsaleă«Inscrip iiădinăbisericileăRomâniei», Nicolae Iorga releva
dificЮltateaă planЮlЮiă peă careă şi-l propusese de „aă daă oă colec ieă câtă seă poateă maiă
complet ă ă aă inscrip iiloră dină toat ă România”, invocând „lipsa unor mijloace de lucru,
fotografii, decalcuri”. ÎnălЮcrareaămen ionat ,ăseăreprodЮcăinscrip iileăЮrm toarelor cruci

deăpiatr ădinăzonaăMЮscelЮlЮi:ăCrЮceaăjЮr mântЮlЮiăşiăCrЮceaăpârgariloră- copie a Crucii
jЮr mântЮlЮi,ănЮmit ,ăastfel,ădeăNicolaeăIorga,ăspreăaăoădiferen iaădeăoriginal;ăCrЮceaălЮiă
Mateiă Basarabă dină DragoslaЯele,ă Юnă fragmentă dină inscrip iaă deă peă CrЮceaă Baştiiă dină
RЮc ră şiă textЮlă crЮciiă deă laă PodЮă DâmboЯi eiă - publicat în ambele volume, dar în
variante diferite ! Dină zonaă ArgeşЮlЮi,ă aten iaă epigrafistЮlЮiă aă fostă re inЮt ă doară deă
crucea din 1661-1662ăamplasat ăînăincintaăMân stiriiăCЮrteaădeăArgeş.
Speran aăexprimat ădeăNicolaeăIorgaăc ă„ЯorăЯeniălЮcr toriăprecişiăcareăЯorăpЮneă
laă caleă ceЯaă maiă întins,ă maiă str lЮcitor” a fost,ă par ial,ă confirmat ,ă întrЮcâtă cercet rileă
întreprinse ulterior s-au rezumat la descifrarea - cu suficiente erori de transcriere - a
unor monumente izolate.
Consemn ri semnificative
G
eneralul P. V. N sturel reproduce, în revista Albina din 1907, textele
Юrm toareloră monЮmenteă lapidare:ă „CrЮceaă deă laă N m eştiă aă lЮiă Udrişteă
N stЮrel” şiă„Crucea-hrisov a lui Matei Basarab” dinăŞtef neşti.ă În ampla
ac iЮneă deă Яalorificareă aă monЮmenteloră istoriceă şiă deă art ,ă BЮletinЮlă ComisiЮneiă
MonЮmentelorăIstoriceă aă rezerЯată rЮbricaă intitЮlat ă «ComЮnic ri», în care s-au publicat
inscrip iiă deă peă monЮmenteă lapidareă dină Argeş,ă transcriseă deă V.ă Br tulescu, V.
Dr ghiceanu, P. Coman etc. ComЮnic rileă acestoraă referitoareă laă monЮmenteleă
epigraficeăizolateădin:ăBr tieni,ăBЮdeasa,ăM Ю,ăPiteşti,ăV rzarЮăetc.ăseălimiteaz ,ăîns ,ă
la consemnarea textelor.
Preotul IoanăR u escu, preocupat de prezentareaămonografic ăaăЮnorălocalit iă
mЮscelene,ă acord ă monЮmenteloră epigraficeă lapidareă oă aten ieă special ,ă procedândă laă
inventarierea lor, la detalierea unor elemente de amplasament, descriere, datare etc.
InЯentariereaă este,ă îns ,ă incomplet ,ă iar unele monumente sunt cercetate
sЮperficial,ăceeaăăceăgenereaz ,ăimplicit,ăconfЮzii.ăăAstfel,ăînăCâmpЮlЮngăMЮscel,ănЮăsЮntă
înregistrate,ă printreă altele:ă crЮceaă dină cЮrteaă Bisericiiă SЮbeştiă datândă dină perioadaă
domniei lui Mihai Viteazul, crucea de la Bisericaă Sf.ă Ilieă dină timpЮlă domnieiă lЮiă Şerbană
CantacЮzino,ă oă crЮceă dină 1657ă deă peă stradaă RâЮriloră etc.,ă deşiă aЮtorЮlă precizeaz ,ă
referindu-seă laă atestareaă docЮmentar ă aă Юnoră monЮmente,ă înă capitolЮlă „Crucile vechi”
dină monografiaă istoric ă «Câmpulung Muscel», c ă „în 1831, când s-aă maiă f cЮtă oă
catagrafieăaăcrЮcilor,ămaiăeraЮăşiăalteleămen ionate,ădarăc ЮtândЮ-le acum nu s-au mai
g sit”. Înă prezentareaă Юnoră monЮmenteă epigrafice,ă seă constat ă tendin aă deă aă seă
reprodЮceă integrală textЮl,ă f r ă aă seă marca,ă îns ,ă grafic,ă particЮlarit ileă foneticeă aleă
inscrip iilor.ă Înă alteă sitЮa ii,ă seă doЯedeşteă inconsecЯent,ă limitândЮ-se la indicarea unor
generalit iădespreămonЮment.ă
Seă semnaleaz ă chiară eroriă deă interpretareă caЮzateă deă oă lectЮr ă sЮperficial .ă
Astfel, despre crucea „cЮăinscrip ieăslaЯon ădinăstradelaăcol.ăZlatian” noteaz ăc ă„literile
sЮntă bineă conserЯateă înă parteaă deă sЮsă Юndeă seă arat ă c ă aă fostă ridicat ă înă cinsteaă
hramЮlЮiăsfântЮlЮiăNicolaeăarhiepiscop,ăînăzileleălЮiăMihailăViteazЮl… Se poate afirma -
conchide autorul - c ăesteădinătimpЮlădomnieiălЮiăMihaiăViteazЮl,ăaşadarădintreăaniiă1593-
1601”,ă deşiă monЮmentЮlă dateaz ă dină perioadaă domnieiă lЮiă Mateiă Basarab:ă „Я ă dniă Ioă
Matei voevod” ! CЮătoateălimiteleăconstatate,ăactiЯitateaăsaăconcretizat ăînăpЮblicarea
inscrip iiloră Юnoră monЮmenteă lapidareă din:ă CâmpЮlЮng,ă DragoslaЯele,ă TopoloЯeniă este,ă
f r ăîndoial ,ămeritorie.
Constantină R dulescu-Codin,ă atentă inЯestigatoră ală tradi iiloră cЮltЮraleă

mЮscelene,ă releЯ ,ă înă sЮccinteleă men iЮniă consacrateă istorieiă aşez riloră dină MЮscel,ă
importan aă Юnoră „crЮciă Яechiă deă piatr ” c roraă leă confer ă calitateaă deă „monumente
publice, istorice”. Consemn rileă despreă acesteă monЮmenteă sЮnt,ă îns ,ă nesistematiceă
pentrЮăaăseăpЮteaăcontЮraăexclЮsiЯ,ăpeăbazaălor,ăoăimagineăexact ăaăfrecЯen eiăcrЮcilorăînă
zonaăMЮscel,ăînăprimЮlăp trarăalăsecolЮlЮiăXX.ăAЮtorЮlăînregistreaz ,ăînăV leni-C lineşti,ă
„crЮciăcЮăinscrip iiăЯechiădin:ă7235,ă7173,ă7183,ă7165,ă7178,ăpeăValeaăBorcii,ă7171ăşiăoă
crЮceă ridicat ă deă Юnă tЮrcă creştinat”. Exceptând crucea ridicat ă deă Юnă tЮrcă creştinată -
„Crucea lui Hassan” - transferat ălaăMЮzeЮlăGoleşti - şiăcrЮceaădatat ă7171ăamplasat ă
peă drЮmЮlă Corbeştilor,ă celelalteă nЮă aЮă pЮtЮtă fiă identificateă înă terenă fiindă datateă
necorespЮnz tor.ăOăprob ăconclЮdent ăЯizândăincorectitЮdineaăЮnorădat riăoăconstitЮieă
„crЮceaădeălâng ăbiseric ” indicat ăaăfiădină7173,ădeşi,ăînărealitate,ăesteădatat ă7175.ă
Ca „m rtЮriiăaleătrecЮtЮlЮi”, sunt prezentate: „o cruce veche cu litere slavone” la
Cet eni,ătreiăcrЮciădeăpiatr ălaăL ic iă,ăoăaltaăamintind de „dЮlceleăşiămilostiЯЮlăcreştinăIoă
Matei Basarab voievod” laă SchitЮă Goleşti,ă oă crЮceă Яecheă dină 1525,ă peă Яaleaă
StoieneascaădinăStoieneştiă,ă8ăcrЮciă„istorice” înăN m eşti,ă10ălaăBoteni,ăalteleăîn:ăBele i,ă
Negreşti,ăM Ю,ăRЮc r,ăValeaăMare-PraЯ .
Men iЮnileă aЯândă Юnă caracteră cЮă totЮlă generală intereseaz ,ă înă special,ă prină
pЮnctareaă existen eiă Юnoră asemeneaă pieseă epigraficeă înă diЯerseă localit iă aleă jЮde ЮlЮiă
Muscel. Între studiile consacrate unor monumente lapidar-epigraficeă dină zon ,ă seă
detaşeaz ,ă prină caracterЮlă s Юă monografic,ă stЮdiЮlă lЮiă D.ă I.ă B jan, «Crucea
jЮr mântЮlЮi» consacrată celЮiă maiă deă seam ă monЮmentă deă acestă genă dină Câmpulung
Muscel. Importan aă lЮcr riiă rezid ă înă redactareaă sistematic ,ă interpretatiЯ ,ă înă inten iaă
de reproducereă câtă maiă fidel ă aă inscrip iilor,ă analizateă comparatiЯă cЮă textЮlă acelЮiaşiă
monument publicat de C.D. Aricescu.
PreocЮp riărelatiЯărecenteădeăabordareăaăstЮdieriiămonЮmentelorăepigraficeăîntr-
Юnă contextă geografică amplЮă sЮntă eЯidenteă înă lЮcr rile:ă «Vechileă crЮciă deă piatr ă dină
cЮprinsЮlăşiăЯecin tateaăoraşЮlЮiăPiteşti» de pr. M.ăBranişteăşi Ilie Gh. Diaconescu şiă
«ReliefЮriăşiăinscrip iiăpeăcrЮciădeăpiatr ăfeЮdaleădinănord-vestul Ungrovlahiei» de pr. Ilie
Gh. Diaconescu. Extinderea zonei de cercetare a prilejuit depistarea unor piese
epigrafice importante, determinând introducerea în circuitul de valori a unor monumente
necЮnoscЮteădinăzon .ă
Analizaă atent ă aă Юnoră inscrip iiă pЮblicateă releЯ ,ă îns ,ă eroriă considerabileă deă
datare, de transcriere a unor onomastice sau omisiuni frecvente de text, demonstrând -
uneori - oălectЮr ă„înădiagonal ” aăinscrip iilor.ă Sistemul unitar adoptat în redactarea
volumului de «Inscrip iiămedieЯaleăaleăRomâniei» a constituit un îndreptar în elaborarea
prezenteiă lЮcr ri,ă cЮă men iЮneaă c ă repertoriЮlă nЮă seă rezЮm ă laă transcriereaă datelor,ă ciă
inclЮdeă comentareaă Юnoră aspecteă Яizândă semnifica iaă monЮmenteloră înregistrate,ă
strЮctЮraătextelor,ălimbaăinscrip iilor,ăonomasticaăetc.ă
SCULPTURA ÎN PIATRÁ
DIN JUDEtUL ARGEs
I
mportantădomeniЮăalăarteiătradi ionaleăromâneşti,ăscЮlptЮraăînăpiatr ăprezint ,ă
peă teritoriЮlă jЮde ЮlЮiă Argeş,ă realiz riă deă excep ie. Genezaă milenar ă aă
acesteiăocЮpa iiăesteăatestat ăprinăs p tЮrileăarheologiceăefectЮateălaăCastrЮlă
roman Jidava, care au relevat „doЯeziăperemptoriiăc ,ălaăsfârşitЮlăsecolЮlЮiăalăII-lea p.H.,
s-aЮăЮtilizatălaăridicareaăacesteiăcet iămilitareăromane,ălaăpor ileăşiăcol ЮrileăzidЮrilorădeă
incint ăblocЮriădreptЮnghiЮlareăciopliteădinăpiatr ădeăAlbeşti”.
Sculpturaăînăpiatr ăs-a dezvoltat într-un context geografico–istoric extrem de
favorabil. SitЮată înă imediataă apropiereă aă Яechiiă cet iă deă scaЮnă CâmpЮlЮngă MЮscel,ă laă
distan eărelatiЯăredЮseăfa ădeăimportanteleăcentreăpolitico–economice:ăCЮrteaădeăArgeş,ă
TârgoЯişteă şiă Piteşti,ă centrЮlă deă pietrariă dină Albeştiiă MЮscelЮlЮiă aă înregistrată oă actiЯitateă
prodigioas ăalăc reiăecoЮăînătimpăseăreg seşteăînămonЮmentaleleăedificiiămedieЯaleădină
araăRomâneasc .
CentrulădeăpietrariădinăAlbeştiiăMuscelului.
În evul mediu, arta lapicizilor musceleni s-a materializat în opere remarcabile

deă oă impresionant ă diЯersitate:ă ancadramenteleă deă Юşiă şiă deă ferestre,ă coloaneă cЮă
capitelЮriăamplЮădecorate,ămetope,ălespeziăfЮnerare,ămonЮmentaleăcrЮciădeăpiatr ăetc.
IlustratiЯ ă pentrЮă niЯelЮlă artistică ală opereiă scЮlptЮraleă dină zonaă MЮscelЮlЮiă
este metopa „C prioaraă odihnindЮ-se” [sec.ă XIII]ă realizat ă înă altorelief,ă metop ă
considerat ă caă fiindă „ceaă maiă Яecheă reprezentareă medieЯal ă animalier ă dină araă
Româneasc ”.
CalcarЮlănЮmЮliticădeăAlbeşti
DezЯoltareaă scЮlptЮriiă înă piatr ă dină zonaă MЮscelЮlЮiă aă fostă determinat ă
considerabilădeăexisten a,ălaăAlbeşti,ăaăЮnorăimportanteădepoziteădeăcalcarănЮmЮlitic.
În succesiunea lor, depozitele prezint ă „un nivel de conglomerate roşieticeă şiă
gresiiăЯine iiăceăseădispЮnădirectăpeăşistЮrileăcristalineăsaЮăpeădepoziteăcretacice”, apoi,
„calcare nisipoase, fosilifere, urmate de calcare compacte”.
Grosimeaă medieă aă depozitЮlЮiă deă calcară esteă estimat ,ă deă c treă specialişti,ă laă
circa 10 m.
Atest riădocЮmentare
E
xploatareaă calcarЮlЮiă nЮmЮlitică deă Albeştiă s-a intensificat în perioada
edific riiă saЮă restaЮr riiă importanteloră monЮmenteă deă arhitectЮr ă feЮdal :ă
Mân stireaă CЮrteaă deă Argeş,ă Mân stireaă NegrЮă Vod ă dină CâmpЮlЮngă
Muscel,ăCЮrteaădomneasc ădinăTârgoЯişteăetc.
«Condicaă deă ЯenitЮriă şiă cheltЮieliă aă Яistierieiă deă laă leatЮlă 7202-7212» întocmit ă
deăcancelariaădomneasc ăaălЮiăConstantinăBrâncoЯeanЮăcon ine,ăprintreăaltele,ăeЯiden aă
sumelor achitate în 1694 „pietrarilor de la Albeştiă pentrЮă nişteă pietreă ceă aЮă t iată deă
treabaă caseloră domneşti” în 1696, „pentru plata pietrarilor ce au lucrat pietrele la
CЮrteaădomneasc ădeălaăTârgoЯişte”,ăpentrЮăca,ăînă1698,ăs ăseăînregistrezeăsЮmaă de 30
de taleri reprezentând valoarea manoperei pentru „lЮcrareaă pietreloră deă laă foişorЮlă dină
TârgoЯişte”. UnăЯ tafăalăpietrarilorădinăAlbeşti,ăStoica,ăesteămen ionatăîntr-un document
din 1673, prin care se stabilea „tocmealaă pietrariloră deă laă Albeşti” pentru schitul
Fedelesciori.
Informa iileă fЮrnizate de documente sunt relevante pentru conturarea ariei
geograficeăînăcareăîşiădesf şЮraЮăactiЯitateaăpietrariiăartiştiădinăAlbeşti.
OcЮpa ieă tradi ional ,ă „pietr riaă eraă Юnaă dintreă îndeletnicirileă deă baz ă aleă
locЮitorilorădinăAlbeşti”. În localitate, existaЮ,ălaăsfârşitЮlăsecolЮlЮiăalăXIX-lea, 14 cariere
dinăcareăseăexploataăcalcarЮl.ăAmploareaălЮcr rilorădeăexploatareăşiăprelЮcrareăaăpietreiă
rezЮlt ădinăfaptЮlăc ,ăînăcariere,ălЮcraЮ,ăînăaceaăperioad ,ă„peste 100 de oameni, în cea
mai mare parte italieni”.
Atestareaă prezen eiă Юnoră pietrariă italieniă înă cariereleă dină Albeştiiă MЮscelЮlЮiă
reprezint ă oă confirmareă aă gradЮlЮiă deă dezЯoltare,ă înă araă Româneasc ,ă aă scЮlptЮriiă înă
piatr ă – fenomenă ceă seă explic ă şiă prină contribЮ iaă meşteriloră italieniă saЮă aă celoră dină
TransilЯania,ă angaja i,ă dină porЮncaă domnilor,ă pentrЮă edificareaă saЮă restaЮrareaă Юnoră
constrЮc iiăecleziastice.
Atestareaătoponimic ăaăocЮpa ieiă
Toponimiaă faciliteaz ă determinareaă teritorial ă aă Юnoră centreă deă meşteriă
specializa iăînăprelЮcrareaăpietrei.
„Câmpul crucerilor” esteăЮnănЮmeătopicăaăc rЮiăsemnifica ieăreleЯ ,ăprinăplЮralЮlă
„cruceri”,ă intensitateaă ocЮpa ieiă practicateă înă decЮrsЮlă eЯЮlЮiă mediЮă înă CâmpЮlЮngă
Muscel, „CâmpЮlăcrЮcerilorădinăcapЮlănordicăalăScheiЮlЮiăfiindăsediЮlădeăconcentra iЮne a
pisarilorădomneşti,ălocăceăîlăfaЯorizaăЯecin tateaăЯechiiăcariereădeăpiatr ădeălaăAlbeşti”.
Toponimul „Pietrari” dină Corbiiă MЮscelЮlЮiă atest ă existen a,ă înă eЯЮlă mediЮ,ă aă
Юnoră meşteriă specializa iă în prelЮcrareaă pietrei,ă originariă dină Albeşti,ă careă – potrivit
tradi ieiă oraleă localeă – efectЮaЮă comenzileă pentrЮă aşez rileă sitЮateă peă Яaleaă RâЮlЮiă
Doamnei,ăcЮămaterialăprelЮcratăpar ialălaăAlbeştiăşiădefinitiЯatăînăacestăloc.
Probabilă c ă asemeneaă pЮncteă temporareă deă lЮcrЮă eraЮă organizateă şiă înă alteă
localit i, comanditariiă aЯândă posibilitateaă deă aă selec ionaă modeleleă oferiteă deă c treă
pietrariăşiădeăaăЮrm riăexecЮtareaălaătermenăaăcomenzilor.
Toponimeă formateă peă bazaă acelЮiaşiă apelativ „pietrari” sunt consemnate, de
altfel,ăşiăînăjЮde eleălimitrofeăArgeşЮlЮiă– DâmboЯi aăşiăVâlceaă– „satele purtând numele
meşteşЮgЮlЮiăpracticat”.
Centre de pietrari
M
onЮmenteleă lapidareă înregistrateă peă Valeaă TopologЮlЮiă prezint ă
diferen ieriăeЯidenteăsЮbăraportЮlămaterialЮlЮiădinăcareăsЮntăexecЮtateăşiăală
schemei compozi ionale,ă înă compara ieă cЮă monЮmenteleă lapidar-
epigraficeă dină Argeş. Realizateă dină gresie,ă pieseleă epigraficeă dină S l trЮcă şiă ŞЮiciă seă
diferen iaz ă strЮctЮrală prină schemaă compozi ional ă concepЮt ă sЮbă formaă ЮnЮiă singЮră
medalion circular segmentat prin dou ă diametreă perpendicЮlareă înă form ă deă crЮceă tipă
„roata soarelui”.Diametreleăseătermin ăînătridentă(ŞЮici)ăsaЮăînăcorol ă(S l trЮc).
ÎntrЮcâtăînăjЮde ЮlăVâlcea,ălaăJiblea,ăexist ăЮnămonЮmentălapidarădină1731ăidentică
cu monumentele analizate, este neîndoielnicăc ăopereleăepigraficeădinăS l trЮcăşiăŞЮiciă
apar ină acelЮiaşiă centrЮă deă pietrariă atestată laă Jibleaă înă secolЮlă ală XVIII-lea, probabil,
unuia dintre cei doi pietrari - AthanasieăşiăPetcЮă(celădintâiă„semnat” pe un monument
lapidarădinăS l trЮcel: „Pis Athanasie ot Jiblea, leat 7240”, iar cel lalt,ăPetcЮă- autorul
pisaniei din Cepari).
ExecЮtareaămonЮmentelorălapidareădinăsЮdЮlăjЮde ЮlЮiăArgeşă(Popeşti,ăRecea)ă-
concepЮteăînăform ădeăpristolnicăsЮbăinflЮen aăcrЮcilorădeălemnădinăzon ălegateădeăcultul
mor ilor - esteăatribЮit ăЮnorămeşteriălocali.
Existen aăЮnorăateliereăorganizateăpeălâng ăm n stiriăpentrЮă„prelucrarea pietrei
în scopuri artistice”,ă înă perioadaă efectЮ riiă Юnoră lЮcr riă deă restaЮrareă aă constrЮc iiloră
ecleziastice, a creat posibilitateaă execЮt rii,ă înă cadrЮlă acestoră ateliere,ă aă Юnoră
monumente lapidare cu caracter votiv.
Individualizându-seăînăraportăcЮămonЮmenteleădeăacelaşiătipăprinămodalitateaădeă
concepereă artistic ă aă strЮctЮriiă compozi ionaleă (înlocЮireaă sigleloră eЯangheliştiloră cЮă
medalioaneăfigЮratiЯe),ăcrЮceaădină1661ăamplasat ăînăincintaăMân stiriiăCЮrteaădeăArgeşă
poateăreprezentaăoădoЯad ăelocЯent ăînăacestăsens.
Deăasemenea,ămonЮmentЮlăЯotiЯăedificatădeăSamЮilăT rt şescЮlăînă1836,ădЮp ă
restaЮrareaăMân stiriiăVieroşi,ăconstitЮieăЮnăargЮmentăprezЮmtiЯăasЮpraăexisten eiăЮnЮiă
atelieră deă pietrariă laă Vieroşi,ă monЮmentЮlă lapidară prezentândă particЮlarit iă stilisticeă
eЯidente,ă înă specială sЮbă raportă ornamental,ă dară şiă prină inscrip ionareaă anЮlЮiă înă spa iЮlă
delimitat de medalionul central. CentrЮlă deă pietrariă dină Albeştiiă MЮscelЮlЮiă aă
reprezentat,ăîns ,ănЮcleЮlădeăiradiereăaăscЮlptЮriiătradi ionaleăpopЮlareăînăpiatr ,ămesajЮlă
artisticăalătalenta ilorălapiciziămЮsceleniăreg sindЮ-se,ăprinăremarcabileleălorăcrea ii,ăîntr-o
arieăgeografic ăceădep şeşteăconsiderabilălimiteleăactЮaleăaleăjЮde ЮlЮiăArgeş.
ExploatareaăşiăprelЮcrareaăcalcarЮlЮi
M
aterialЮlă destinată execЮt riiă monЮmenteloră lapidareă - calcarul numulitic
- era exploatat din cariera „Malul pietrelor” sitЮat ăînăpartea de sud-est
aălocalit iiăAlbeşti-Muscel. CaracterЮlă nesistematică ală exploat riiă
cariereiă aă fostă determinat,ă înă special,ă deă regimЮlădeă proprietate,ă sЮprafa aă exploatabil ă
fiindăsitЮat ăpeăterenЮriăapar inândăЮnorălocЮitoriădiferi i.
Exploatarea calcarЮlЮiă presЮpЮneă efectЮarea,ă înă prealabil,ă aă opera ieiă deă

decopertareă aă stratЮlЮiă deă p mântă cЮă grosimeă Яariabil ă deă 3-4 m. Din considerente
economice,ăpentrЮăob inereaămaterialЮlЮiădeăprelЮcrareăcЮăcheltЮial ăminim ,ăstratЮlădeă
p mântă decopertată eraă depozitată împreЮn ă cЮă sterilЮlă rezЮltată dină deşeЮrileă deă
prelucrare în imediata apropiere a „locului de scos piatra”, înălimiteleălotЮlЮiăde inЮt.ă
Depozitareaă ira ional ă aă stratЮlЮiă deă p mântă şiă aă sterilЮlЮiă aă dЮs,ă înă decЮrsЮlă
timpului, la acumularea unor materialeă deă aceast ă natЮr ă pesteă stratЮlă deă roc ă
neexploatat. Înă acesteă condi ii,ă exploatareaă calcarЮlЮiă aă implicat,ă Юlterior,ă Юnă efortă
sЮbstan ial,ădecopertareaăîmpЮnândăini ialăînl tЮrareaămaterialelorădepozitate.
Decopertareaă ă eraă Юrmat ă deă detaşareaă stratЮlЮiă deă piatr ă friabil ă Юtilizat ă caă
materială deă constrЮc ie. Exploatarea pietrei „curate” constituie – potrivit informatorului
Petre Gava – oă opera ieă dificil ,ă presЮpЮnândă oă tehnic ă deă lЮcrЮă specific ,ă dară şiă
experien ă înă domeniЮ.ă PentrЮă aă seă determinaă calit ileă şiă direc iaă deă spargereă („rodul
pietrei”), roca „seă cioc neşte” şiă „seă ascЮlt ”.ă Înă eЯentЮalitateaă ă c ă ă rocaă prezint ă
cr p tЮri,ă seă determin ă traiectЮlă acestora,ă înă inten iaă detaş riiă deă masiЯă aă blocЮlЮiă
destinată prelЮcr rii.ă Înă sitЮa ia înă careă nЮă seă constat ă existen aă Юnoră fisЮri,ă seă
procedeaz ălaă„ascultarea” pietrei,ăcioc nindЮ-se, în diverse locuri, roca.
Detaşareaă blocЮlЮiă deă calcară dină masiЯă seă realizeaz ă cЮă ajЮtorЮlă Юnoră peneă
metalice numite „pЮnche i”,ă b tЮteă cЮă ciocanЮlă peă direc iaă deă spargereă stabilit .ă BlocЮl
detaşată eă analizată prină „ascultare” caă rezisten ă şiă caă dimensiЮne,ă pentrЮă aă determinaă
pieseleă ceă Юrmeaz ă aă fiă confec ionate.ă Ună sЮnetă „dogit,ă caă oă oal ă spart ” constituie,
pentrЮă Юnă ini iat,ă oă prob ă eЯident ă c ă piatraă nЮ prezint ă oă strЮctЮr ă careă s ă permit ă
prelЮcrareaă ei,ăexistândă riscЮlăspargeriiăsaleă înă direc iiăimpreЯizibile.ă Dac ă sЮnetЮlăesteă
„frЮmosăşiăbЮn”, blocЮlădeăpiatr ăseăcrap ă„p ărod” cu ajutorul unor „pЮnche i” maiămiciăşiă
a unor „foi” – pl cЮ eămetaliceădeăo elăsЮb iateălaăoămargine.
Extragereaăpietreiădinăcarier ăconstitЮieăoăopera ieădificil ăcareănecesit ăЮnăefortă
fizic considerabil. Folosindu-se sistemul pârghiilor („mangealâcul”),ă cЮă ajЮtorЮlă r ngiloră
deăfier,ăblocЮlădetaşatădinămasiЯăesteărostogolităspre locul de prelucrare, iar unde terenul
permite,ăpeătraseЮ,ăseăplaseaz ,ădinălocăînăloc,ăbЮtЮciădeăsec iЮneăcircЮlar ,ăpiatraăfiindă
împins ăpeăacestă„pat de lemn” spre exterior.
PentrЮăob inereaăЮnorăpl ciădeădimensiЮniăredЮse,ăînălocЮlăЮneltelorămen ionate,
seăЮtilizeaz ă„şpi Юl” - pies ădeămetalăcЮăЯârfăascЮ it,ăînămЮchii.ă Procesul de prelucrare
aăpietreiăseăcontinЮ ăprinăpracticareaăЮnoră„scoburi” cЮăspi Юlălaădistan eădeă5-10 cm pe
traiectЮlă deă spargere,ă dЮp ă careă spi Юlă esteă introdЮsă înă scobЮriă şiă b tЮtă cЮă „martelul”
pentrЮăcaăpiatraăs ăfieăcr pat ăînăformeleăproiectate.ă
Opera iaă Юlterioar ,ă deă regЮlarizareă aă sЮprafe eloră şiă aă dimensiЮnilor,ă
degrosarea,ă nЮmit ,ă local,ă „cioc nireaă dină gros” seă efectЮeaz ă cЮă Юnă ciocană ascЮ ită laă
ambele capete. Dup ădegrosare,ăpiatraă- prelЮat ădeă„pietrariiăînăsЮb ire” – esteăăfixat ă
peădoЮ ăcapreădeălemn,ălaăcircaă50-60 cm de sol.
P
Executarea monumentelor lapidare
entrЮă execЮtareaă crЮcilor,ă seă determin ă liniaă central ă ceă Юneşteă
extremit ileă celeă maiăîndep rtateă aleă pietreiă degrosateă care,ă condi ionată
deăformaăpiesei,ăesteăăadЮs ălaăcontЮrЮriăcЯasioЯoidale.ă Se stabileşte,ă
apoi,ăadâncimeaămaxim ăaăscobitЮrilorădeăpeăfa aă „cЮrat ” şi,ăcЮăajЮtorЮlăunui „dreptar”
dinălemn,ăseămarcheaz ălimitaăpân ălaăcareăЮrmeaz ăa seăregЮlarizaăsЮprafa aăpiesei.ă
DegajareaămaterialЮlЮiăpân ălaăliniaătrasat ăastfelăseăefectЮeaz ăcЮă„scapi atorЮl”

- dalt ăcЮă„gura” lat ,ăpЮ inăoblic ,ăoriăcЮă„gradina” - dalt ăpreЯ zЮt ăcЮădin i.
Legend :
1 –Tarac 2 –BЮciard 3 -Ciocan de fasonat 4 –Gradin 5 -Şpi
Unelte utilizate în prelucrarea pietrei.
EЯentЮaleleăasperit iăseăelimin ăcЮăoădalt ăîngЮst ădeă1-2ăcm.ăOb inereaăЮneiă
por iЮniă regЮlarizateă laă limitaă materialЮlЮiă ă deă prelЮcrat,ă por iЮneă nЮmit ă „lizer ”,
condi ioneaz ăopera iЮnileăЮlterioareădeăregЮlarizareăaăsЮprafe ei.ăPeălizer ,ăseăfixeaz ă
un „dreptar” şi,ă pentrЮă caă limitaă deă adâncireă peă parteaă opЮs ă aă pietreiă s ă coincid ă cЮă
lizeraădejaătrasat ,ăseădetermin ăcЮăЮnăaltădreptară„la ochi” limitaărespectiЯ ,ărealizându-
se,ăînăacelaşiămod,ălizeraăopЮs .
NiЯelareaă laă lizereă aă sЮprafe eiă interioareă seă efectЮeaz ă înă diЯerseă etapeă deă
lucru, utilizându-se unelte diferite. SЮprafa aă seă „şpi Юieşte”,ă apoi,ă seă ciopleşteă cЮă Юnăă
„tarac” pân ălaăniЯelЮlălizerii,ădЮp ăcareăse „bЮciardeaz ” cu „buciarda” - un ciocan de
form ăparalelipipedic ăpreЯ zЮt,ălaăambeleăcapete,ăcЮăşirЮriădeădin iăpiramidali,ămaiăgroşiă
laăЮnăcap tăşiămaiăsЮb iriăşi,ăimplicit,ămaiădeşiălaăcel lalt.
DЮp ăbЮciardareaă„în gros” şi,ăapoi,ă„înăsЮb ire”,ăsЮprafa aăîndreptat ăşiăadЮs ălaă
niЯelЮlălizerelorăesteăcЮr at ădeăasperit iăcЮăoădalt ălat ădeăcircaă5ăcm. Stabilirea
direc ieiădeă trasareă aăcrЮciiă peă axaă longitЮdinal ăesteăă Юrmat ă deădesenareaă contЮrЮlЮiă
piesei cu ajutorul „ghiuniei”.
Opera iaă deă detaşareă aă materialЮlЮiă dină afaraă contЮrЮlЮiă esteă Юrmat ă deă
trasarea,ăconformăschemeiăstabilite,ăaăcâmpЮlЮiăafectatăcompozi iei.
StrЮctЮrareaă sЮprafe eiă destinateă schemeiă compozi ionaleă implic ă dispЮnerea,ă
deăregЮl ,ăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloaneiăşiăpeăbra eleătransЯersaleăaătetragrameiă- IS,
HS, NI, KA - încadrateăsaЮănЮădeămedalioaneăcircЮlare,ăşiăafectareaăspa iЮlЮiădinăparteaă
inferioar ăaăcoloaneiăpentrЮăinscrip ionareaătextЮlЮi.
Oăopera ieăprealabil ăinscrip ion riiătextЮlЮi,ăprinăincizie sau excizie, o constituie
distribЮireaă acestЮiaă înă spa iЮlă existent,ă „rânduirea cuvintelor” - machetarea -
presЮpЮnândăfixareaăănЮm rЮlЮiărândЮrilorăşiădimensionareaăliterelor.
Înă general,ă seă trasa,ă prină incizie,ă oă bordЮr ,ă dЮp ă careă spa iЮlă încadrată se
compartimenta,ă prină liniiă paraleleă incizate,ă laă distan aă fixat ,ă interЯalЮlă dintreă paraleleă
coincizând,ăînăcazЮlătextelorăexcizate,ăcЮăl imeaăliterelor.
Realizareaă schemeiă compozi ionaleă impЮneaă ordonareaă elementeloră

constitЮente,ăinscrip ionareaăsiglelorăşiăaădecorЮlЮi,ăconformăЮnЮiăprogramăprestabilit.
STRUCTURA MORFOLOGICÁ
A MONUMENTELOR LAPIDARE
Sub aspect morfologic, monumentele lapidar-epigraficeăprezint ăformeădiЯerse:ă
stela,ăcrЮceălatin ,ăcrЮce-pristolnic.
I - STELA (popular, „stâlp”) - concepЮt ăsЮbăformaăsimpl ăaăЮneiăcoloaneădeă
sec iЮneărectangЮlar ,ăare,ăînăgeneral,ăpeăfa aăinscrip ionat ,ăoăcrЮceălatin ăîncadrat ădeă
siglele: IS-HS-NI-KA. CaăfrecЯen ,ăseăînregistreaz ăЮnănЮm răredЮsădeăexemplareădeă
acest tip, ceea ce determin ă sЮpozi iaă c ă tendin aă eЯident ă spreă simplicitateă aă fostă
abandonat ,ă întrЮcâtă comanditariiă şi-au dorit, pentru eternizarea numelor, însemne de
piatr ămЮltămaiăelaborate,ăraportateăintimălaăpozi iaălorăsocial .
II - CRUCEAăLATIN se particЮlarizeaz ăprinăaceeaăc ăaxЮlăЯerticalăesteămaiă

înalt sub axul transversal. Caă simpl ă reprezentare,ă crЮceaă latin ă apareă incizat ă peă Юnă
bolovan încastrat în piciorul de zid nord–estică ală Bisericiiă M n stiriiă NegrЮă Vod ă şiă peă
trei bolovani din paramentul Bisericii Fundeni din Câmpulung Muscel.
MonЮmenteleă lapidareă realizateă înă aceast ă form ă seă diЯersific ă printr-un
elementă deă strЮctЮr ă careă continЮ ă parteaă sЮperioar ă aă coloaneiă - capitelul (în limbaj
curent al pietrarilor, „c ciЮl ” sau „coperiş”).
Capitelul - monolităsaЮădetaşabilă- prezint ăformeăЯariate:ăpiramidal,ăînătrЮnchiă

deă piramid ă (Юneori,ă dispЮsă inЯers),ă deă sec iЮneă semicircЮlar ă - cЮă saЮă f r ă baz ă
paralelipipedic . Formeleă diЯerseă peă careă leă prezint ă capitelЮrileă aЮ,ă laă origine,
semnifica iiămitologice,ăcrЮceaăfiindăconsiderat :ăarboreăalăЯie ii,ăax ăaălЮmii,ăcoloan ăaă
cerului etc. Sensurile mitologice s-aЮă pierdЮt,ă existen aă capitelЮriloră motiЯândЮ-se de
c treă pietrariă caă aЯândă Юnă rolă exclЮsiЯă deă protec ie,ă capitelЮrileă constituind un gen de
„coperiş” al monumentelor lapidare, conceput pentru asigurarea scurgerii apelor
pluviale.
DintreămonЮmenteleălapidareărealizateăsЮbăform ădeăcrЮceălatin ,ăseădetaşeaz ă
prin dimensiuni impresionante, prin elemente ornamentale deăexcep ie:ăCrЮceaălЮiăMateiă
Basarabă dină DragoslaЯele,ă CrЮceaă lЮiă Socolă dină L ic i,ă CrЮceaă jЮr mântЮlЮiă şiă CrЮceaă
pârgariloră dină CâmpЮlЮng,ă CrЮceaă lЮiă Mateiă Basarabă dină Ştef neşti,ă crЮcileă din:ă
ig neşti,ăBЮdeasa,ăGorganЮă- C lineşti.
III – CRUCE-PRISTOLNIC - apare sub forma unei coloane dreptunghiulare
careăprezint ,ăînăparteaăsЮperioar ,ălateral,ădecЮpajeăînăЮnghiăascЮ ităpentrЮărealizareaă
axeiătransЯersale,ăaăc reiălЮngimeăcoincideăcЮăl imeaăcoloanei.ă
Înregistrarea,ă exclЮsiЯă înă zonaă sЮdic ă aă jЮde ЮlЮiă Argeş,ă aă Юnoră exemplareă
izolateă seă explic ă prină inflЮen aă exercitat ă deă formaă pristolniceloră deă lemnă extremă deă
r spânditeăînăaceast ăarieăgeografic . Adoptarea formei pristolnicelor constituie o
prob ă conclЮdent ă c ă prelЮcrareaă artistic ă aă pietreiă aă fostă precedat ă deă artaă ciopliriiă
lemnului. InflЮen aăexercitat ădeăaceast ăart ăesteăeЯident ăşiăînărepertoriЮlăornamentală
al crucilor de acest tip.
Soclurile
Monumentele înregistrate sunt fixate direct în sol sau în soclu („postament” sau
„piЮ ”). În general,ă deă form ă paralelipipedic ,ă soclЮrileă prezint ă şiă formeă cilindriceă
(Crucea din Dealul Naca-Dragoslavele, Crucea pârgarilor - Câmpulung Muscel) sau
cvasisferoidale (Crucea din Bazna - PodЮă DâmboЯi ei,ă CrЮceaă deă laă JgheabЮri -
Corbi). În marea lor majoritate,ăîns ,ăămonЮmenteleăsЮntăimplantateădirectăînăsol.
Analizaă statistic ă aă strЮctЮriiă morfologiceă aă acestoră pieseă epigraficeă releЯ ă

frecЯen aă masiЯ ă aă crЮciloră deă form ă latin ,ă careă reprezint ă 93,78ă %ă dină totalЮlă
monumentelor memoriale de acest gen din jude ЮlăArgeş.
Schemaăăcompozi ional
StrЮctЮraă morfologic ă aă schemeiă compozi ionaleă prezint ,ă sЮbă raportă
conceptЮal,ă Юneleă diferen ieriă deă natЮr ă s ă facilitezeă tipologizareaă şiă dină aceast ă
perspectiЯ ăaămonЮmentelorălapidare.
Codificarea efectuat ăînăsistemăalfaă- nЮmericăfaciliteaz ăorganizareaăsistemic ă
aăschemeiăcompozi ionaleăaăobiectiЯelor,ăЯizând:ă
I - Modul de dispunere a medalioanelor/tetragramei;
II - Dimensiunea medalioanelor;
III - Forma medalionului central;
IV - ModЮlădeădispЮnereăaăsiglelorăeЯangheliştilor.
Tipologia monumentelor lapidare

I - Modul de dispunere a medalioanelor
MODUL DE DISPUNERE
TIP A MEDALIOANELOR /TETRAGRAMEI - CARACTERISTICI
A- Medalioane circulare exterioare, linia centrelor - triunghi isoscel.
B- Medalioane circulare, linia centrelor - triunghi isoscel; baza mare

format ădinăcercЮriătangente.
C- Medalioane circulare tangente, linia centrelor - triunghi isoscel.
D- Medalioane circulare secante, linia centrelor - triunghi isoscel.
D’- Medalioane circulare secante, linia centrelor - triunghi isoscel. Arcul

dispareăînăperimetrЮlădeăintersec ie.
E-Medalioane circulare linia centrelor - triunghi isoscel; bazaămareă format ă

din cercuri secante; medalionul superior tangent la medalionul central.
arcЮlЮiăînăperimetrЮlădeăintersec ie.
E’- Idem Eă+ădispari iaăarcЮlЮiăînăperimetrЮlădeăintersec ie.
F -Medalioane circulare linia centrelor - triunghi isoscel; bazaămareăformat ă

din cercuri secante.
F’-IdemăFă+ădispari iaăarcЮlЮiăînăperimetrЮlădeăintersec ie.
G-Medalioane circulare cu linia centrelor - triunghi isoscel; baza mare

format ădinămedalioaneătangente.ăMedalionul superior secant la medalionul central.
G’-Idem G+ dispari iaăarcЮlЮiăînăperimetrЮlădeăintersec ie.
H-Medalioane circulare, cu linia centrelor - triunghi isoscel. Baza mare

format ă dină cercЮriă exterioare.ă MedalionЮlă sЮperioră secantă medalionЮlЮiă centrală (cЮă
dispari iaăarcЮlЮi).
I-Medalioane circulare exterioare dispuse simetric, cu linia centrelor formând

Юnăp trat.
J-Medalioane circulare tangente la medalionul central în punctele de

intersec ieăaădoЮ ădiametreăperpendicЮlare.
K-Medalioane circulare tangente cu linia centrelor formând un romb;

diagonala mare-orizontal .
L-Medalioaneă circЮlareă secanteă cЮămedalionЮlă centrală cЮă diametreleă peă doЮ ă

axe perpendiculare, intersectate în centrul medalionului central.
L’-IdemăL+ădispari iaăarcelorămedalioanelorăînăperimetrЮlădeăintersec ie.
M-Medalioane circulare exterioare, cu linia centrelor - triunghi isoscel.

Medalionul central - inexistent.
N-Medalioane circulare tangente. Medalionul superior inexistent.
O-MedalioaneleăcircЮlareădeăpeăbra eleătransЯersaleăinexistente.
P-Medalioane exterioare - inexistente.

R-MedalionăcircЮlarădiЯizatădeădoЮ ădiametreăperpendicЮlare.
S-Medalioane exterioare formate din vrejuri conexate medalionului central.
S’-MedalioaneleăcircЮlareă deă peă bra eleătransЯersaleăconexateă medalionЮlЮiă

central. Medalionul superior din vrejuri.
Ş-TetragramaădispЮs ăsЮbăform ădeătriЮnghiăisoscelăcЮăЯârfЮlăînăsЮs.
T-TetragramaădispЮs ăsЮbăform ădeătrapezăisoscel.
-TetragramaădispЮs ăsЮbăform ădeăromb.
U-TetragramaădispЮs ăsЮbăform ădeăp trat,ăîncadrândăoăcrЮce.
V-Tetragrama încadrând o crЮceălaăextremitateaăbra elorăacesteia.

W-Chrismon izolat.
X-Nedefinit.ă(Medalioane,ătetragrameăştere).
II - Dimensiunea medalioanelor
TIP DIMENSIUNEA MEDALIOANELOR - CARACTERISTICI
a- Medalioane circulare egale.
b- Medalionul central cu diametrul mai mare decât al medalioanelor

exterioare.
c- Medalionul superior cu diametrul mai mic decât restul medalioanelor.
III - Forma medalionului central

FORMA TIP - CARACTERISTICI
I- cerc simplu.
II-cercuri concentrice.
III-cЮăinscrip ieăinelar ăslaЯon .
IV-niş .
V- conexat, prin împletituri romboidale ale medalioanelor exterioare.
VI-conexat cu vrejuri.
VII-decorat.
IV.ăDispunereaăsiglelorăevangheliştilor
MOD DE DISPUNERE TIP CARACTERISTICI
0- f r ăsigle.
1-încadreaz ămedalionЮlăcentral.
2-încadrateădeămedalionЮlăcentral,ăăpeăliniaăcontinЮ ăaădiametrelor.
3-în interiorul medalionului central.
4- încadreaz ămedalioaneleăexterioareădeăpeădiagonalaămare.
5-incluse în medalioanele circulare exterioare.

6-dispersate.
Analizaă statistic ă aă frecЯen eiă elementeloră constitЮtiЯeă aleă schemeiă
compozi ionaleăfaciliteaz ăformЮlareaăЮnorăconstat riăcЮăcaracterăsintetic.
ReferitorălaăfrecЯen aămodЮlЮiădeădispЮnereăaămedalioanelorăşiăaătetragramei,ăseă
constat ă flЮctЮa iileă înregistrateă deă tipЮrileă A-B-C-D, apari iaă medalioaneloră ă cЮă ЯrejЮriă
(S-S’) în secolul al XVIII-leaă şiă aă tetragrameiă înă medalioaneă (Ş) careă înregistreaz ă oă
cЮrb ăascendent ăînăsecolЮlăalăXIX-lea.
DЮp ă formaă medalioanelor,ă seă obserЯ ă c ă medalioaneleă simpleă reprezint ă oă

majoritateăeЯident ,ăap rândăpeă64ă%ădinătotalЮlămonЮmentelorălapidare.
ReferitorălaăsigleleăeЯangheliştilor,ăseăconstat ăabsen aăacestoraădeăpeă38,20%ă
din totalul monumenteloră analizateă (cЮă obserЯa iaă c ă procentЮlă esteă maiă accentЮată înă
secolul al XIX - lea),ăiar,ădЮp ămodЮlădeădispЮnere,ăseăînregistreaz ,ăpeă45ă%ădinătotalЮlă
monumentelor, sigle dispuse în jurul medalionului central.
Elementeleă statisticeă men ionateă sЮbliniaz ă predilec iaă aЮtoriloră şi,ă implicit,ă aă
comanditarilor,ă spreă anЮmiteă strЮctЮriă conceptЮale,ă eЯolЮ iaă saЮă inЯolЮ iaă elementeloră
analizate.
ORNAMENTICA MONUMENTELOR
R
epertoriul ornamental al monumentelor lapidar - epigraficeă dină Argeşă
releЯ ,ă înă esen aă sa,ă caracteristicaă arteiă tradi ionaleă româneştiă careă
implic ă „sЮbordonareaă decoratiЯЮlЮiă fa ă deă concep iaă constrЮctiЯ ă şiă
arhitectonic ăaăobiectЮlЮi”. Corelareaă ornamenticiiă cЮă semnifica iaă general ă aă
obiectelorădeăacestătipăexplic ăpreponderen aăЮnorămotiЯeădecoratiЯeăaăc rorădiЯersitateă
morfologic ăesteăconsiderabil .
IntegrateăschemeiăconceptЮaleăcareăparticЮlarizeaz ăcrЮcileădeăpiatr ,ămotiЯeleă
ornamentale contribuie la definirea acestor importante piese epigrafice, la conturarea
caracterului lor religios.
Elementă deă delimitareă aă sЮprafe eiă prelЮcrateă artistic,ă bordЮraă seă prezint ă sЮbă
formaăЮneiăbagheteăsimpleămЮlЮrate,ădЮblate,ădeăregЮl ,ăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloaneiă
oriă aă Юnoră bagheteă dЮble,ă ceaă exterioar ,ă deă contЮr,ă fiindă concepЮt ă sЮbă formaă Юneiă
torsade.
Bordândă Юnă monЮmentă lapidar,ă torsadaă poateă fiă interpretat ă caă aЯândă rolЮlă
magic de încercuire a zonei sacre, iar prin modalitatea de realizare (repetarea motivului
fЮnieiăr sЮcite),ăcaăreprezentând,ăsimbolic, ideea de infinit.
Dintreă monЮmenteleă lapidareă bordateă deă torsad ,ă seă detaşeaz ă prină
rafinamentЮlă artistică ală execЮ ieiă acesteia:ă CrЮceaă lЮiă Nicolaă dină GorganЮă - C lineştiă
(1726), Crucea lui Matei Basarab din Dragoslavele, Crucea din Corbeni (1766) - în
ЮltimЮlă caz,ă bordЮraă fiindă dЮblat ă deă oă band ă ornamental ă format ă dină „col i”
triЮnghiЮlari,ămotiЯăprelЮatădinăornamenticaăscЮlptЮriiă r neştiăînălemn.ă
Oă modalitateă deă accentЮareă aă caracterЮlЮiă decoratiЯă ală bordЮriiă const ă dină
continuarea sa sЮbă formaă Юnoră triЮnghiЮriă saЮă stiliz riă Яegetaleă concepЮteă simetrică înă
zonaădeăintersectareăaăliniilorăcareăЮnescăЮnghiЮrileăformateădinăbra eleătransЯersaleăşiă
parteaăsЮperioar ăaăcoloanei.
Ample chenare ornamentale sunt distribuite pe crucile din:ă L ic iă (1647),ă
ig neştiă (1647),ă Poen rei-Corbiă (1660),ă Apaă S rat ă (1660),ă DragoslaЯeleă (1632),ă
CЮrteaădeăArgeşă(1661),ăCrЮceaăjЮr mântЮlЮiădinăCâmpЮlЮngăetc.ă
Frizeleă decoratiЯe,ă realizateă înă méplat,ă exceleaz ă prină ritmareaă Юnoră motiЯeă
ornamentale geometriceă şiă Яegetaleă stilizate.ă Compozi iileă sЮntă deă oă sЮrprinz toareă
Яarietate,ăacelaşiămotiЯăornamentalăprezentândăstrЮctЮriămorfologiceădiЯerse.
Floarea de crin - Яariant ăaă„pomЮlЮiăЯie ii” - „ЮnЮlădintreămitЮrileăstr Яechiăaleă

omenirii întrЮchipândăînăform ăpoetic ăЯisЮlăirealizabilăalătinere iiăf r ăb trâne eăşiăalăЯie iiă
f r ă deă moarte” constitЮieă Юnă modelă deă diЯersificareă aă acelЮiaşiă elementă decoratiЯă înă
ornamentica monumentelor lapidare.
Componente ale programului caracteristic monumentelor lapidar - epigrafice,
medalioaneleăconstitЮie,ăsЮbăraportăsimbolistic,ăreprezent riăsolare.ă
Diversitatea formelor medalioanelor circulare - motive simbolice solare, prin
excelen ă - esteă considerabil :ă cercă simplЮ,ă cercЮriă concentrice,ă cercuri concentrice
perlate,ă cercЮriă sec ionateă înă crЮce,ă cercЮriă înă careă sЮntă înscriseă rombЮriă cЮrbilinii,ă
cercuri din torsade reliefate, cercuri din entrelacs-ЮriăcЮrbiliniiăşiărectilinii.
Înă primЮlă p trară ală ЯeacЮlЮiă ală XVIII-lea,ă seă constat ă frecЯentă contopirea
elementelorăornamentaleădeăfactЮr ăgeometric ăcЮăornamenteleăЯegetaleăînădecorareaă
pieselor epigrafice.
Înă concepereaă medalioanelor,ă maiă ales,ă aceast ă tendin ă esteă eЯident .ă
Medalionul central realizat sub forma unui disc-floare este racordat medalioanelor
exterioare cvasicirculare formate din vrejuri cu semipalmete inversate.
Predominan aă motiЯeloră Яegetal-florale în repertoriul ornamental al

monЮmenteloră lapidareă dină epocaă brâncoЯeneasc ă constitЮieă Юnă reflexă ală inflЮen eiă
exercitateădeăelementeleărenascentisteăşiăbaroceăînăornamentic ,ăelementeăselec ionateă

şiăadaptateăstilЮlЮiăartisticătradi ional.
ReЯenireaă laă medalioaneleă circЮlareă simpleă aă fostă determinat ă deă Яitalitateaă
geometrismЮlЮiă înă artaă popЮlar ,ă dară şiă deă tendin aă spreă simplificareă manifestat ă
pregnant ulterior.
Ornamenticaă monЮmenteloră lapidareă reflect ,ă prină strЮctЮraă sa,ă preponderen aă
reprezent riloră solare.ă FrecЯen aă considerabil ă aă simbolЮriloră solareă - aă c roră genez ă
seăafl ăînăancestralЮlăcЮlt solar - seăexplic ăprină„continЮitateaăacestЮiăstr Яechiăfondădeă
reprezent riă tradi ionale”,ă dară şiă prină circЮmscriereaă loră actЮlЮiă conceptЮală ală pieseloră
epigrafice de acest tip.
Crea iaă artistic ă aă lapiciziloră releЯ ă oă diЯersitateă impresionant ă aă motiЯeloră dină
sferaătematic ăastral . CЮă excep iaă medalioanelor,ă înă decorЮlă monЮmenteloră lapidare,ă
aparăconstantăreprezent riăgeometriceăcЮrbiliniiăşiărectiliniiăaleăsoarelЮi.ă
Rozeta - motiЯă ornamentală cЮă semnifica iiă ancestrale,ă concepЮt ă sЮbă forma
simpl ăsaЮăcircЮmscris ăcЮăşaseăsaЮăoptăpetale,ăspiraliform ăsaЮă „în vârtej” („morişca”)
decoreaz ă câmpЮlă ornamentală ală monЮmenteloră lapidareă din:ă Godeniă (1662),ă Apaă
S rat ă(1664)ăetc.ă
Un alt simbol solar, rombul apare, ca motiv ornamental, realizat sub forma
Юnoră caroЮriă înă dispЮnereă oblic ă înscriseă într-un cerc, pe monumentul lapidar din
Câmpulung Muscel (1688).
Motivele cosmice: soarele şiăluna domin ăornamenticaămonЮmentelorălapidareă
din:ăBЮdeasaă(1647),ăŞtef neştiă(1632),ăBЮcşeneşti-Lotaşiă(1721)ăetc.ăGeometrizateăsaЮă
antropomorfizate,ă motiЯeleă ornamentaleă aleă soarelЮiă şiă lЮniiă seă prezint ă sЮbă diЯerseă
ipostaze.
RepertoriЮlă ornamentală inclЮdeă elementeă deă art ă figЮratiЯ ă careă confer ă

decora ieiă Юnă caracteră particЮlar,ă constândă dină reprezentareaă antropomorf ă aă Юnoră
herЮЯimiă figЮra iă cЮă mЮst iă şiă barb ,ă peă monЮmenteleă lapidareă din:ă Boteniă (1747),ă
Câmpulung Muscel (1756), Corbeni (1766), Leordeni (1771). Elementeă deă natЮr ă
iconografic :ă Maicaă DomnЮlЮiă cЮă PrЮncЮl,ă SfântЮlă Gheorghe ucigând balaurul sau
simbolЮrile,ăînăreliefăméplat,ăaleăeЯangheliştiloră(îngerăcЮăfilacter - pentru Matei, leul -
pentru Marcu, boul - pentru Luca, vulturul - pentru Ioan)ă completeaz ă registrЮlă arteiă
figЮratiЯeă deă peă monЮmenteleă lapidareă dină Argeşă (L ic iă - 1647;ă CЮrteaă deă Argeşă -
1661).
VarietateaămotiЯelorărealizateăpeăpieseleăepigraficeăesteăapreciabil .ă
Meandrul - motiЯăexcizatăpeăcrЮciădeăpiatr ădinăGlâmbocata-Leordeniă(1746)ăşiă
Poen rei-Corbi (1660) constituie un simbol al apei, ea îns şiă„simbolăalăЯie ii”. Termenul
utilizat, în general, de pietrari „val” - pentru desemnarea motivului este un indiciu
concret al elementului reprezentat.
Înă ornamenticaă monЮmenteloră lapidare,ă exceleaz ,ă prină frecЯen ,ă stelele –
motive cosmice de o Яarietateămorfologic ăreleЯant .
Mareaă majoritateă aă monЮmenteloră lapidareă dină Argeşă prezint ,ă caă ornamente,ă

stele cu 6 sau 8 raze. Oă distribЮireă excesiЯ ă deă motiЯeă solareă seă constat ă peă
monumentul lapidar din Grui-NЮcşoara.
Tendin aă deă transformare a vechilor motive geometrice în motive florale este
sesizabil ăînăcazЮlăeЯolЮ ieiărozeteiăspreăfloriăcЮă6ăsaЮă8ăpetale.
Florileă cЮă 4ă petaleă constitЮieă oă modalitateă deă interpretareă artistic ă aă semnЮlЮiă
crucii – element sugerat de motivul denumit „floare în cruce” folosită deă c treă pietrari,ă
motiЯЮlăfiindăintЮit,ătotЮşi,ăcaăoăreprezentareăfitomorf .
Termenul floare apare izolat sau cu determinant: „floareă deă m r” pentru
designarea motivelor florale cu 5 petale. TerminologiaămotiЯelorăesteăextremădeăplastic ,
sugerând exact forma elementului reprezentat.
Ună ornamentă fitomorfă stilizată peă monЮmentЮlă lapidară dină Ştef neştiă în l ată înă
perioada domniei lui Matei Basarab - vi aădeăvie - prezint ,ăînăafaraăЯaloriiăsimbolice,ă
de „glorificareă aă Яie ii”, un interesă semantic,ă ilЮstrând,ă peă plană ornamental,ă con inЮtЮlă
inscrip ieiăprinăcareăseăstabileaЮăimpoziteleăpercepЮteăpeăsЮprafe eleăcЮltiЯateăcЮăЯi ădeă
vie.
Gamaăornamental ăaămonЮmentelorălapidareădin:ăCâmpЮlЮngă(1595),ăBЮdeasaă
(1647), Curtea de Argeşă(1661),ăL ic iă(1647)ăinclЮdeăarabescuri, palmete, entrelacs-
uri, rinsouri, butoni etc.
Tehnicaă execЮt riiă pangliciloră împletiteă adoptateă deă lapicidă înă decorareaă Юnoră
pieseă epigraficeă (CrЮceaă lЮiă Socolă etc)ă esteă oă tehnic ă specific ă crest tЮrilor în lemn
generalizateăînăzon .ă
ÎnăornamenticaămonЮmentelorălapidare,ămotiЯeleătradi ionaleăsЮntăpredominante,ă
confirmându-se, astfel, aprecierea lui Nicolae Iorga, care, referindu-se la arta crucilor,
remarca „m iestreleăs p tЮriădeăceaămaiăЯecheădatin ăromâneasc ”.
Ornamentica monumentelor lapidar-epigraficeă esteă amplificat ă prină caracterЮlă
ini ialeloră şiă ală monogrameloră careă prezint ,ă înă strЮctЮraă loră compozi ional ,ă elementeă
decorative sau sunt încadrate în chenare de forme variate.
Repertoriul ornamental al monumentelor lapidar-epigraficeă dină Argeşă inclЮdeă
motive „fiziomorfe”, înă cadrЮlă c rora,ă motiЯeleă cosmomorfeă - corelateă semnifica ieiă
pieselor epigrafice, „limbajului” specific acestora - sunt predominante.
INSCRIPtIILE
Structura textelor monumentelor lapidare
În general, textele monumentelor lapidare cu caracter votiv sunt structurate în
Юrm toareleăsecЯen eădistincte:ă
I- Invoca iaăTreimei;
II- Dedica iaăpatronal ;
III-Precizarea domniei;
IV-Men ionareaăcomanditaruluiăşiăaăpomelniculuiăfamilial;
V- Motiva ia;
VI- Apreca ia;
VII-Datarea;
VIII-Indicarea autorilor.
StrЮctЮraă inscrip iiloră Яariaz ă considerabil,ă schemaă men ionat ă prezentândă Юnă
caracter complex.
Seăînregistreaz ăstrЮctЮriăsimpleădeătipul:
I-II-III-IV; I-II-IV; I-II-IV-VII; II-III-VII; I-III-IV etc.ăsaЮăinscrip iiăcareăseăprezint ăsЮbă

formaă ЮnЮiă pomelnică familială enЮn ată direct,ă diЯizată înă categoriile: „vii” şiă „mor i”, f r ă
formЮlaăintrodЮctiЯ :ă „pomeneşte,ăDoamne” (în versiune slavon ă– „pomeni, Gospodi”)
saЮă precedateă deă aceasta,ă onomasticaă fiindă Юrmat ,ă aproapeă inЯariabil,ă deă expresiaă
final :ă„şiăcЮătotăneamЮlălor”. SЮbă raportă cronologic,ă seă constat ă opozi iaă dintreă
caracterЮlăcomplexăşiăcelălimitat,ăsЮmar,ăalăinscrip iilorăЯotiЯe,ăînăsensЮlăc ăinscrip iileădeă
strЮctЮr ă complex ă sЮntă caracteristiceă secoleloră ală XVII-leaă şiă ală XVIII-lea, în timp ce
textele sumare sunt frecvente în secolul al XIX-lea,ă caă oă consecin ă aă redЮceriiă
sЮbstan ialeăaăpropor iilorămonЮmentelorălapidare.
Un semnificant grafic care precede Invocarea Treimei, Invoca ia simbolic [lat.
inЯocatioăsymbolica]ăţădenЮmireaădecalcăînălimbaăromân : „CrЮceăajЮt ă!” - constituie
ЮnăsemnăconЯen ionalăanalfabeticăcЮăsensЮlămen ionat.ă
InЯoca iaă simbolic ă precedeă texteleă înă limbaă slaЯon ă aleă Юnoră monЮmenteă
lapidare din: 1593, 1595, 1597, 1615, 1628, 1642, 1673.
Înă aceeaşiă pozi ie,ă ină incipit,ă apareă peă nЮmeroaseleă monЮmenteă epigraficeă înă
limbaăromân ădinăsecolЮlăalăXVII-leaăşiădinăprimaăjЮm tateăaăsecolЮlЮiăalăXVIII-lea.
Uneori,ă inЯoca iaă simbolic ă delimiteaz ă paragrafeă esen ialeă înă cЮprinsЮlă ЮnЮiă
text.ă ă Peă monЮmentЮlă epigrafică deă laă 1760ă dină Vr neşti-C lineşti,ă inЯoca iaă simbolic ă
separ ăelementeăinforma ionaleădistincteăreferitoareăla:ăedificareaăSchitЮlЮiăNegrЮăVod ,ă
extindereaăsЮprafe elorădeăterenăcЮltiЯateăprinădefrişareă(„livezire”).
InЯoca iaăsimbolic ăprecedeăelementeleădeădatare,ămarcândăoăpaЮz ăînătext,ăînă
cazЮlă inscrip iiloră deă peă monЮmenteleă lapidareă dină Colibaşiă şiă B jeştiă (sec.ă XVII)ă saЮ
„semn tЮrile” demnitarilor din divan pe monumentul-hrisoЯădinăMoşoaiaă(1741).
Caă reprezentareă grafic ,ă inЯoca iaă simbolic ăapare,ă înă general,ă sЮbăformaăЮneiă
crЮciă latineă excizate.ă Izolat,ă inЯoca iaă simbolic ă areă aspectЮlă Юneiă crЮciă latineă radialeă
(1593) sau unei cruci de Malta înscrise într-Юnăcercă(1731).ăOăform ăcЮătotЮlăparticЮlar ă
prezint ă inЯoca iaă simbolic ă deă peă monЮmentЮlă lapidară dină B jeşti:ă oă floareă deă crină
stilizat ,ă concepЮt ă crЮciform,ă cЮă tijaă trilobat ă şiă bЮlb,ă intersectat ă perpendicЮlară de o
ax ,ăextremit ileăacesteiaăfiindăidenticeăcЮăparteaăsЮperioar ăaătijei.ă
I - Invoca iaăTreimei
FormЮlaătipic ădeăinЯocareăaăTreimei:ă„CЮăЯrereaăTat lЮiăşiăaăFiЮlЮiăşiăaăDЮhЮlЮiă
Sfânt” prezint ă Яarianteă deă natЮr ă lexical :ă ă ă ă ă ă „cu vrerea / voiaă /ă încep tЮraă /ă ă întrЮă
nЮmeleă Tat lЮi,ă cЮă ajЮtorЮlă /ă Яoiaă FiЮlЮiă şiă cЮă îndemnareaă /ă plinireaă /ă s Я rşitЮlă /ă
s Я rşireaă DЮhЮlЮiă Sfânt”. Seă constat ă oă corelareă semantic ă înă context:ă ă încep tЮraă -
ajutorul - plinireaă(s Я rşirea).
InЯoca iaă precedeă saЮă Юrmeaz ă constrЮc ia:ă „ridicatu-s-aЮă aceast ă sfânt ă
cruce”,ăînăcareăcalificatiЯeleăЯariaz :ăsfânt ă/ăcinstit ă/ădЮmnezeiasc ă/ăl Юdat .ă
II - Dedica iaăăpatronal
const ă dină indicareaă hramЮlЮi,ă prină intermediЮlă Юnoră formЮl riă deă genЮl:ă „pe / cu / în /
întrЮăhramЮl,ăîntrЮărЮga,ăînărЮg ciЮneaăşiăînălaЮda” etc. Referitor la hram, se constat ,ăînă
general,ătendin aădeăprelЮareăaăhramЮlЮiăbisericiiăceleiămaiăapropiateădeăamplasamentЮlă
monЮmentЮlЮi.ăOădoЯad ăconclЮdent ăoăconstitЮieăfrecЯen aăhramЮrilorăconsemnate în
slaЯon ă(UspenieăăBogorodi e,ăînăЯarianteleăgrafice:ăOispenie,ăOspenie;ăOЯidenie - cu
Яariantele:ă V Яidenie,ă V Яedenie)ă - hramЮriă apar inândă Юnoră bisericiă înЯecinateă
monЮmentelorăînăcaЮz .ă
III - Precizarea domniei
constituie un element cu dubl ă semnifica ie,ă domnЮlă riiă fiindă implicată într-un anume
modă înă ac iЮneaă deă ctitorireă aă monЮmentЮlЮi,ă dar,ă înă acelaşiă timp,ă precizareaă domnieiă
reprezint ăoămodalitateădeădeterminareăaăperioadeiăedific riiămonЮmentЮlЮiăepigrafic,ăînă
eЯentЮalitateaăc ăanЮlănЮăesteăindicat.ăSecЯen aăesteăprecedat ădeăformЮlarea:ă„în zilele
lЮminatЮlЮiă nostrЮă domn,ă Io…“ saЮă deă expresiaă conserЯat ă dină limbaă slaЯon :ă „Я ă dni,ă
Io”. Particula Io,ă inclЮs ă înă titЮlatЮraă domniloră riiă Româneştiă men iona iă înă inscrip ii,ă
reprezint ăfie „prescЮrtarea,ăînăcancelariaăbЮlgar ,ăaănЮmelЮiăIoană(ЯestitЮlă arădinăfamiliaă
Asan) care, devenind titlu, s-aă ad Юgată apoiă laă nЮmeleă tЮtЮroră domnitorilor”, fie „o
inflЮen ăaăcancelarieiăbizantine,ăînsemnândăcrЮceaăcareăseăpЮneaălaăîncepЮtЮlăacteloră
imperiale”.
IV - Men ionareaăcomanditaruluiăşiăaăpomelniculuiăfamilial
reprezint ,ăînăЯiziЮneaăctitorilor,ăelementЮlăesen ial. ÎnăcazЮlăЮnorăcomanditariăapar inândă
trepteiă deă sЮsă aă ierarhieiă feЮdale,ă men ionareaă nЮmelЮiă esteă precedat ă deă apelatiЯЮlă
„jupan”, respectiv, „jЮpani a” şiăЮrmat ădeăfЮnc iaăsocial ăaăcomanditarЮlЮi.ă
Edificarea unui monument votiv constituia un proces de afirmare în public a
personalit iiăcomanditarЮlЮi,ăcaăoriceăactădeăctitorireăîntreprins.ăSeăoferea,ăprintreăaltele,ă
posibilitatea preciz riiăЮneiăgenealogii.ă
Monumentele deveneau „monumentale” prină inten iaă deă aă epata;ă Юniiă
comanditari vizau, astfel, posteritatea. De aceea, în determinarea acestor obiective,
numele comanditarului era asociat cu obiectivul ctitorit: „Crucea lui Socol”, „Crucea
logof tЮlЮiăAndrieş” etc.
Men ionareaă comanditarЮlЮiă şiă aă pomelnicЮlЮiă familieiă seă introdЮcă prin:ă „cu
cheltЮialaă /ă cЮă neЯoin aă /ă prină osârdiaă robЮlЮiă lЮiă DЮmnezeЮ” saЮă prină constrЮc iileă
verbale: „s-au ostenit / s-au nevoit / s-au trudit” etc.
V - Motiva ia
edific riiămonЮmentelorăЯotiЯeăesteăsimpl : „caăs ăfieădЮmnealorăpomenireăînăЯeacă/ăspreă
pomenirea sufletelor lor / spre pomenire” etc.
VI - Apreca ia
„amin !” (aşa să fie !) esteăăcorelat ăcЮămotiЯa ia.ăăăÎnăЮneleăcazЮri,ăapare dЮp ăinЯoca iaă
Treimei.
VII – Datarea
reprezint ăăelementЮlăăprincipalăădeăăraportareăăcronologic ăăaămonЮmentЮlЮiălapidar.
Oă modalitateă deă datareă cЮă caracteră generală oă constitЮie,ă îns ,ă precizareaă
domniei. Uneori,ă seă consemneaz ă elementeă sЮplimentareă cЮăajЮtorЮlăc roraă seăpoateă

determina, cu certitudine, anul: „cândăaЮăfostălaă22ădeăaniădeădomniaăm rieiăsale” etc.
ÎnăcazЮlăЮneiădomniiărepetate,ăseăfacămen iЮniădeăgenЮl:ă„într-a doua domnie” etc.
Elementele de datare includ într-oăform ăcomplet :ăanul, luna, ziua - ordinea
Яariind,ăîns .ăSeăЮtilizeaz ăfrecЯentăcorespondenteleăslaЯoneăaleăcЮЯintelorămen ionate:ă
leată/ăЯ ăleat;ămesi aă/ămese aăşiăЯarianteleăabreЯiateă- m aă/ăme aă/ăme;ădniă/ădn .
SistemЮlă deă compЮta ieă generalizată înă inscrip iileă monЮmentelor lapidare din
secolul XVI - XVIIIăconst ăînăindicareaăanilorăereiăbizantineădenЮmi i,ăînădocЮmente, „anii
de la Adam”. SЮbliniereaă simbolic ă aă refeririiă laă Adamă seă realizeaz ă prinăă
reprezentareaă înă reliefă méplată aă ЮnЮiă craniЮă înso ită deă sigleleă G.A. (abrevieri ale
cuvintelor slavone: Glava Adama).
Semnifica iaă acesteiă reprezent riă rezЮlt ă dină tradi iaă religioas ,ă potriЯită c reiaă
craniЮlă lЮiă Adamă simbolizeaz ă Яia aă Яeşnic ,ă întrЮcât,ă înă mormântЮlă acestЮiaă deă peă
Golgota,ăaăîncol it,ădintr-un sâmbЮreăalăpomЮlЮiăЯie iiăădinăEden,ăarboreleădinăcareăaăfostă
cioplit ăCrЮceaăR stignirii.
Reprezentareaă motiЯЮlЮiă esteă ă realizat ă prină adâncireaă spa iЮlЮiă perimetrală peă
monЮmenteleălapidareădină ig neşti-TopoloЯeniăşiăApaăS rat ăsaЮăprinăcontЮrareaăprin
incizie a unui craniu - peăăЮnămonЮmentădinăColibaşi.
IncizieăpeămonumentulălapidarădinăColibaşi.
Determinareaă perioadeiă edific riiă ЮnЮiă monЮmentă lapidară nedatată esteă posibil ă
prină raportareaă laă Юnă obiectiЯă similară aă c rЮiă datareă esteă cert ,ă analizândЮ-seă grafiaă şiă
modЮlădeăconcepereăaăschemeiăcompozi ionale. Astfel, un monument lapidar din
Ştef neştiă adâncă implantată înă solă (textЮlă lizibilă con inândă doară inЯocareaă Treimei)ă
prezint ăprinăgrafieă(formaăşiădЮctЮlăliterelor)ăşiăprinăcompozi ieă- similitudini evidente cu
monЮmentЮlă dină ig neşti,ă pЮtândă fiă atribЮită acelЮiaşiă meşteră şi,ă implicit,ă aceleiaşiă
perioade istorice.
VIII - Indicarea autorilor
Consemnarea,ă înă inscrip ii,ă aă nЮmeloră aЮtoriloră monЮmenteloră lapidareă seă
realizeaz ăsporadic. Lipsaă deă Яanitateă aă meşteriloră corelat ă cЮă limitareaă spa iЮlЮiă
destinatăinscrip ion riiătextЮlЮiăcomandatăexplic ,ăînăparte,ăaceast ăsitЮa ie.
Opereă deă amploare,ă monЮmenteleă lapidareă constitЮieă rezЮltatЮlă Юneiă actiЯit iă
colectiЯeă careă implic ă efectЮareaă Юnoră opera iЮniă diЯerse,ă începândă cЮă extragereaă
materialЮlЮiădinăcarier ,ăprelЮcrareaă„în gros” şiăfinisareaăpieseiăepigraficeăcomandate.
Procesul general de proiectare a monumentului reprezenta, evident, un act de
crea ie. Men iЮneaă „pis” se impЮne,ă deci,ă aă nЮă fiă interpretat ă simplistă caă indicândă peă
autorul exclusiv al operei.
Fanteziaă artiştiloră lapiciziă eraă limitat ă atâtă prină cadrЮlă relatiЯă redЮsă afectată
compozi iei,ăprinădificЮlt ileătehniceăimpЮseădeărealizareaădesenЮlЮiăînăpractic ,ădar,ămaiă
ales,ă deă imperioasaă necesitateă aă nealter riiă caracterЮlЮiă conceptЮală religiosă ală pieseiă
epigrafice.ăCЮătoateăacestea,ăЮneleămonЮmenteălapidareăpoart ăamprentaăpersonalit iiă
artistice a unor creatori, care au realizat opere monumentale sau exemplare
remarcabileăprinăpronЮn atЮlălorăcaracterădecoratiЯ.
Conceptul de „autor” ală Юneiă opereă epigraficeă lapidareă însЮmeaz ă categoriiă
diЯerseădeăcreatori:ăpisariăsaЮăgr m tici,ăzЮgraЯi,ăcrЮceri,ăpietrari „de gros” şiă„deăsЮb ire”
- nЮmi iă cЮă Юnă termenă general - meşteri. Termenul de pisar,ă deşiă inexistentă peă
monЮmenteleălapidareăsЮbăaceast ăform ,ăesteăadoptatăcaăderiЯatăalăcЮЯântЮlЮiăslaЯonă
„pis” care precede - izolată saЮă înso ită deă prenЮmeleă personală slaЯonă „az” - numele
unor autori. Într-un singur caz,ă peă monЮmentЮlă epigrafică dină 1758ă deă laă C lineşti,ă
nЮmeleăpropriЮăesteăînso itădeăformЮlaăslaЯon ăînătradЮcereăromâneasc :ă„Am scris eu”.
Dintreă pisari,ă sЮntă men iona i,ă înă secolЮlă alăXVI-lea: popa Vlad (1576), Tatomir
(1596); în secolul al XVII-lea: RadЮă(1613),ăBaciЮ,ăBadea,ăRadЮlă(1615),ăP rЯЮlălogof tă
(1647),ă popaă VladЮlă deă B jeştiă (1647),ă Dragomiră (1662),ă Iarcaă Voineaă (1670),ă popaă
Stoicaă(1676),ăMireaălogof tă(1694),ăiar,ăînăsecolЮlăalăXVIII-lea: Ierotei ermonah (1721),
popaăOanceaă(1731)ăşiăStroeă(1758).
Seă confirm ă c ,ă înă sate,ă „preo iiă redacteaz ,ă deă obicei,ă texteleă deă aceast ă
categorie”,ăal tЮriădeălogofe i. Înă aceeaşiă grЮp ,ă seă impЮneă aă fiă inclЮsă Юnă gr m tic,ă
Stoica - atestată peă Юnă monЮmentă epigrafică dină CâmpЮlЮng,ă laă 1661,ă şiă Юnă zЮgraЯă -
Hristodor, „autorul” monЮmentaleiăCrЮciăaălЮiăSocolă(1647)ădinăL ic i.ă
Oă categorieă deă meşteriă pietrariă - crucerii - „specializa iă înă împodobireaă
frumoaselor cruci” esteăreprezentat ,ăînăinscrip ii,ăprinăAnghelăcrЮcer,ămen ionatăprintreă
cei din „neamul” comanditarЮlЮiăjЮpanăIacoЯădinăBЮcşeneştiă(1721). Artist autentic, prin
fine eaăşiăpreciziaăexecЮ iei,ăseădoЯedeşteăpietrarЮlăDobrot ăcare-şiă„semneaz ” operele
din:ă BereЯoieştiă (1715),ă BЮcşeneşti-Lotaşiă (1721)ă şiă Z rneştiă (1718),ă înă ЮltimЮlă caz,ă
adoptând termenul generic „meşterЮ”. Numele unui alt pietrar, Comanu, apare pe o
crЮceădinăM Ю.
NЮmeă deă artiştiă înă prelЮcrareaă pietreiă înso iteă deă apelatiЯЮlă „meşter” sunt
consemnateă peă monЮmenteă epigraficeă dină Argeş:ă Maneaă (1584),ă Staicoă (1593),ă SaЯaă
(1660), Toader (1660), Stanciu (1723), Staicu (1756), Anta (1771), Apostu (1787).
Deăasemenea,ăesteăfoarteăprobabilăcaăЮneleănЮmeăizolate,ăîncadrateăînăcartЮşăşiă
excizateă peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală sЮdică ală monЮmenteloră lapidareă dină
Dragoslavele, Apa S rat ă şiă Glâmbocata,ă s ă reprezinteă nЮmeleă Юnoră meşteri:ă Io imă
TЮdoră(1632),ăOpreaă(1684),ăIЯaşcoă(1746).
Ună indiciЮă incontestabilă c ă execЮtareaă Юnoră opereă epigraficeă deă acestă genă
reprezint ă rezЮltatЮlă Юneiă conlЮcr riă întreă pisară şiă pietrară ofer ă monЮmentul lapidar din
1721,ăamplasatăînăapropiereaăbisericiiădinăBЮcşeneşti-Lotaşi,ăpeăcareăsЮntămen iona iăînă
formula: „PisăIeroteiăerm(o)n(a)h,ăDobrot ăpietrar” - aЮtoriiălЮcr rii.ăăăăăăăă
Esteă foarteă probabilă caă pisarЮlă c lЮg ră s ă seă fiă preocЮpată deă corectitudinea
inscrip ieiăexecЮtateădeăpietrarЮlăDobrot ,ădЮp ăЮnămodelăconcepЮtădeăpietrarăşiăacceptată
deăc treăcomanditarЮlăIacoЯ.
Ini ialeăşiămonograme
Ini ialeleă şiă monogrameleă reprezint ă abreЯiereaă Юnoră nЮmeă şiă expresiiă aă c roră
interpretare este corelat ăcЮăsemnЮlăcrЮcii.
Inscrip iaă dină parteaă sЮperioar ă aă coloanei:ă I.N. .I. (Юneoriă cЮă ini ialaă final ă
diftongat - I.N. .IU.) careăapareăpeăfilacter ,ăcartЮşăsaЮăînăcâmpăliber,ăareăsensădeă:ă
IisЮsăNazarineanЮl,ă arЮlăIЮdeilor.
Seă constat ă şi abrevieri de tipul: I.N. S. U (IisЮsă NazarineanЮlă arStЯoă
arstЯU)ă atestateă peă monЮmenteă lapidareă dină Poen rei-Corbi, în 1660, Topoloveni
(1661) etc.
Tetragrama: IS-HS-NI-KA semnific ă înă limbaă greac : „Iisus Hristos învinge”.
Siglele: MT, MR, LUC, IO abreЯiaz ă nЮmeleă eЯangheliştilor:ă MaTei, MaRcu, LUCa,
IOn. Ini ialeleă ă şiăă sigleleă men ionateă sЮntăconstantă inscrip ionateă peă crЮcileă deă piatr ă
dină zon .ăOă sitЮa ieă complex ,ă sЮbăacestă aspect,ă seă constat ăpeăpieseleăepigraficeădeă
mai mari dimensiЮniă careă prezint ă peă latЮraă principal ,ă înă spa iileă lateraleă aleă coloaneiă
sЮperioareăşiălaăextremit ileăbra elorătransЯersale,ăînăspecial,ăabreЯieriădeătipЮl:ă M-L-R-
B,ă ini ialeleă cЮЯinteloră slaЯoneă „Measto Lobnoe Rai Bâsti” care se traduc prin: „Locul
c p âniiă raiă este”,ă ini ialeă excizateă peă monЮmenteă epigraficeă din:ă 1597,ă 1600,ă 1613,ă
1628, 1660, 1661, 1662...
Alteăini iale:ăŞ-Z (ŞarăZemli)ăsemnificândă„globЮlăp mântesc” şiăP-V (Pravo Verie
= Ortodoxia) apar pe monumente lapidare din: Schitu Goleştiă (1632),ă CâmpЮlЮngă
MЮscelă (CrЮceaă jЮr mântЮlЮi,ă CrЮceaă Pârgarilor),ă Albeştiă (1660),ă Cet eniă (1660),ă Apaă
S rat ă(1660),ăTopoloЯeniă(1661),ăGodeniă(1662),ăV leniă(1662).
Siglele: MR-OU (MitiR TheU = Maica Domnului)ă sЮntă inscrip ionateă peă
monumente lapidareădin:ăApaăS rat ă(1660),ăPoen reiă(1660)ăetc.
Exceptândă monogrameleă men ionate,ă seă consemneaz ă şiă sitЮa iiă speciale.ă
Astfel,ăpeăcrЮceaădeălaăBЮdeasaădină1647,ăînăparteaăsЮperioar ăaăbra elorătransЯersale,ă
deasЮpraămedalioanelor,ăsЮntăinscrip ionateădoЮ ăgrЮpeăaăcâteăpatrЮăini iale:ă„H-H-H-H”
şi,ă respectiЯ,ă „B-B-B-B” reprezentândă ini ialeleă Юnoră cЮЯinteă slaЯoneă aă c roră
semnifica ie,ăînătradЮcereăromâneasc ,ăeste:ă „AălЮiăHristosăsteagЮrile,ăcreştinilorălaЮde”
şi,ăînăcazЮlăЮrm toră-„Albăpeăoăcoast (parte)? cântare”. Primul grup „H-H-H-H” apare,
izolat,ăpeăЮnămonЮmentădinăApaăS rat ădinăanЮlă1660.
G r a f i s m e
Transcriereaă grafismeloră chiriliceă înă alfabetЮlă latină aă fostă condi ionat ă deă
interpretarea valorilor fonetice ale unor grafii chirilice, conform sistemului general
adoptat în acest sens.
Exceptândă litereleă chiriliceă careă nЮă comport ă interpret riă foneticeă diЯerseă
(literele monovalente de tipul: a,ăb,ăv,ăd,ăe,ăj,ăz,ăl,ăm,ăn,ăp,ăr,ăs,ăt,ăf,ăh,ă ,ăş şiădЮbletele
saЮătripleteleăgraficeăchiriliceăpentrЮăacelaşiăfonem,ădeăgenЮl:ă- i; o, w - o; - Ю;ăЫă- ,ăîă
sau zero (pentru ierurile finale), în cazul celorlalte grafii, s-aЮă stabilită Юrm toareleă
echiЯalen e:ăГăţăg,ădarăşiăgh,ădЮp ăe sau i;ăЧăţăc (ce, ci - indicându-se, în paranteze,
Яocalaă Юrm toare);ă ă ţ î ;ă ă ţă ea (deşiă Яaloareaă fonetic ă aă grafieiă eă posibilă s ă seă fiă
modificată (Яeziă cap.ă Limbaă inscrip iilor);ă ă ţă iu; = ia; = , î ,ă dară şiă ă ţă î. Codificarea
enЮn at ăesteădeănatЮr ăs ăfacilitezeăîn elegereaăsistemului utilizat pentru transliterarea
textelorăromâneştiăînăchirilic .ă
OmitereaăЮnorăelementeăfoneticeăînăinteriorЮlăcЮЯintelorăaăimpЮsămen ionareaăloră
între paranteze. Pentru a nu contraveni fonetismului, s-a procedat, în cazul întregirii
cuvintelor, prinăanalogieăcЮăsitЮa iiăechiЯalenteădinătext.ă
Întregireaă cЮЯinteloră esteă marcat ă prină ( ).ă Aceeaşiămodalitateă deă transcriereă aă
cuvintelor s-aăadoptatăşiăînăsitЮa iaăcЮЯintelorăslaЯoneăinclЮseăînătexteăromâneşti,ăaăc roră
abreЯiereăesteămarcat ăsaЮănЮ,ăprinătitl :ăB eăţ B(ogorodi) e.
ÎntrЮcâtăsistemЮlădeăabreЯieriăconstatatănЮăesteăЮnitar,ăseăînregistreaz ăЯarianteă
înăabreЯiereaăacelЮiaşiăcЮЯânt.
Astfel, cuvintele: „sfânt - sfânt ” aparăsЮbăformeleăgrafice:ăsf,ăsnt,ăsnt ,ăst ,ăsf ,ă
sift ; „Fiului” - sub formele: fi (1730), fili (1717); „roaba” - rba (1824); „luminatului” - lum
(1721); „Dumnezeu” - dne, dmzu (1824) etc. Abrevierile de tipul: trd sau loft sunt,
izolate de context, ininteligibile: tr(u)d(it) - 1660;ălo(go)f( )t.
Interpretarea formelor abreviate în afara contextului poate genera, evident,
confЮzii.ă Seă semnaleaz ă sitЮa iiă înă careă cЮЯântЮlă are,ă înă formaă abreЯiat ,ă Юnă sensă
independent,ă diferită deă sensЮlă cЮЯântЮlЮiă peă careă îlă abreЯiaz .ă Astfel,ă înă cazЮlă
calificativului „cinstit ” careă apareă peă lâng ă sЮbstantiЯЮlă „cruce”, o abreviere de tipul
„citit ” prezint ăo Яaloareăsemantic ădiferit ,ăimproprieăcontextЮlЮiădat.
Litereleă arЮncateă deasЮpraă textЮlЮiă aЮă fostă inclЮseă înă cЮЯântă f r ă aă seă indicaă
printr-un semn graficăpozi iaălorăreal ăînăraportăcЮăcЮЯântЮl.ă
PЮnctЮa ia
Inexisten aăЮneiăpЮnctЮa ii,ăînăaccep iaăexact ăaăcЮЯântЮlЮi,ăaăgeneratăЮnăanЮmeă
sЮbiectiЯismăînăregrЮpareaăcЮЯintelorădinătextăînăpropozi ii.ăLiteraămajЮscЮl ămarcheaz ă
începЮtЮlăЮnit iiăsintactice.
SЮbă aspectă grafic,ă seă semnaleaz ă existen aă Юnoră eroriă careă constaЮă din:ă ●ă
scriereaăЮneiălitereăînălocЮlăalteiaă(eroareăexplicat ăprinăatrac iaăexercitat ădeăoăliter ădină
structura cuvântului): Paracchiva = Paraschiva; rubul = robul (1724); hrumu = hramul
(1759),ă drrag ă - dreag (1710);●ă dЮplicareaă Юneiă litere:ă crЮЮceaă (1743),ă neamЮllă
(1757),ăMih ill ă(1721),ărobbЮlă(1758),ălooră(1812),ăeroddiaconă(1/4ăXIX);●ăinterЯertireaă
literelor: işăpentrЮăşi (1755), irdicatu-s-au pentru - ridicatu-s-au (1718),ăacesat ăpentrЮă
aceast ;●ăasociereaăЮnorălitereăcondi ionat ădeăezit riădeăordinăfonetic:ă Sştefan (1714),
întrЮcât,ăînăinscrip ii,ăaparăformeleăparaleleă- ŞtefanăăşiăăSteapan;●ăinclЮdereaăЮneiălitereă
nejustificate fonetic: topt (1779) pentru tot, sgvintului (1675) pentru sfântului,
Dumnkezeu (1757) pentru Dumnezeu etc.
Seă înregistreaz ,ă deă asemenea,ă eroriă graficeă careă rezЮlt ă din:ă ●ă repetareaă
elementelorăfinaleăaleăcЮЯintelor:ăaceast ă- st ; ●ărelЮareaăЮnЮiăcЮЯânt:ăcЮ-cu (1755); ●ă
relЮareaă fragmentar ă aă textЮlЮi:ă Яecinic ă pomeniă - ca pomenire (1757); ispravnic la
Câmpulung - nică laă CâmpЮlЮngă (1710);ă pomeniă g(ospo)di:ă Ion,ă Stanca,ă Dragot ă
(inЯoca iaă şiă onomasticeleă seă repet ă peă latЮraă sЮdic ă aă ЮnЮiă monЮmentă lapidară dină
1740).
Înă general,ă relЮ rileă men ionateă apară caă începЮtă deă textă peă oă alt ă latЮr .ă
Asemeneaă eroriă sЮntă cЮă atâtă maiă sЮrprinz toareă cЮă câtă efortЮlă meşterЮlЮiă deă
inscrip ionareă înă piatr ă esteă apreciabil,ă implicândă Юtilizareaă ra ional ă aă spa iЮlЮiă şiă oă
aten ieăconsiderabil ăpentrЮăeЯitarea distrugerii materialului. Exceleaz , prină neglijen eă
grafice,ă monЮmentЮlă lapidară dină V leni-C lineştiă (1719),ă grafismeleă rezЮltateă fiindă
determinate,ă probabil,ă deă incЮltЮraă meşterЮlЮiă pietrară careă n-a putut sesiza
inadЯerten eleălexicaleăinscrip ionate.ăDesprinseădeătext,ăformЮl rileădeătipЮl:ă„ajuponea”,
„Fgi lЮi”, „sc rşitЮl” - „inoЯa ii” lexicale lipsite de sens - îşiă releЯ ,ă înă context,ă îns ,ă
echiЯalentele,ăprinăraportareaălaătopic ăşiălaăЮneleăfonemeădinăstrЮctЮr :ă ajutorul, Fiului,
s ЯârşitЮl - cЮЯinteă inclЮseă înă inЯoca iaă Treimeiă „CЮă ajЮtorЮlă FiЮlЮiă şiă cЮă s ЯârşitЮlă
Sfântului Duh”.
LIMBA INSCRIPtIILOR
Limba este tezaurul cel mai pre ios lăsat
de genera iile trecute.
-Vasile Alecsandri-
P
refa ândăЯolЮmul «Inscrip iiădinăbisericileăRomâniei», Nicolae Iorga releva
importan aă stЮdieriiă limbiiă inscrip iiloră pentrЮă obserЯareaă „schimb riloră
încete” sЮrЯeniteă înă limbaă român . „Limba în care sânt scrise aceste
inscrip iiă - men ionaă saЯantЮlă - din vremea când se obişnЮieşteă întrebЮin areaă şiă laă
prilejЮriă solemne,ă şiă pentrЮă scopЮriă socotiteă caă Яeşnice,ă înă margeneleă Яeşnicieiă
omeneşti,ă aă graiЮlЮiă nostrЮă - aceast ă limb ă bogat ,ă Яie,ă cЮmp tat ă eă Юnă îndreptară
nestr mЮtatăpentrЮătoateătimpЮrile”.
Caracterul documentară ală con inЮtЮlЮiă inscrip iiloră esteă dЮblată deă caracterЮlă
documentar al limbii în care au fost redactate, unele monumente lapidare devenind ele
însele,ăsЮbăacestăaspect,ăЯeritabileămonЮmenteădeălimb ăromân ăliterar .
Abordarea studiului limbii inscrip iilorămonЮmentelorălapidareăimplic ,ăprinăîns şiă
natЮraăacestorătexteăcaracterizateăprinăconciziЮne,ădificЮlt iăinerente,ăîntrЮcâtăfenomenЮlă
lingЯistică esteă ă sesizabilă înă sitЮa iiă relatiЯă redЮse,ă repertoriЮlă particЮlarit iloră lingЯisticeă
fiind, de aceea, extrem de limitat.
Fonetica
Vocalism
În acest domeniu,ă seă constat ă prezen aă ЮnЮiă fonetismă arhaică conserЯată înă
cЮЯântЮlă inclЮsă formЮleiă cЯasiinseparabileă inscrip iiloră deă acestă gen:ă „r dicatЮ-s-au
aceast ăcrЮce”,ădarăşiăinoЯa iaăfonetic ă- trecerea vocalei la i prin asimilare, fenomen
atestatăini ialăpeăЮnămonЮmentălapidarădinăPoen rei-Corbi (1660).
Alternareaă formeiă foneticeă arhaiceă cЮă formaă noЮ ,ă prelЮat ,ă Юlterior,ă deă limbaă
literar ,ă seă consemneaz ă înă aceeaşiă epoc ă istoric ,ă peă doЮ ă monumente lapidare
datând din perioada domniei lui Grigore Ghica, monumente amplasate în localitatea
men ionat .ă MЮltă maiă frecЯent ă înă secolЮlă ală XVII-lea,ă formaă arhaic ă Яaă persistaă şiă înă
secoleleăЮrm toare.
§
Un fenomen fonetic atestat izolat (1647) este notarea vocalei neaccentuate
prin a: spatar pentru sp tar - explicată prină asimilare,ă datorit ă prezen ei,ă înă silabaă
Юrm toare,ăaăЮnЮiăa accentuat.
§
SЮbă raportЮlă conserЯ riiă fonetismЮlЮiă arhaică ,ă oă sitЮa ieă particЮlar ă prezint ă
substantivul biseric atestat, la un interval de un secol, sub formele: b seariciiă(1632)ă-
în care este conservat - şiă biseariciiă (1758) – eЯolЮat ă dină formaă intermediar ă
besearicii,ăfrecЯent ăînătexteleăreligioaseăaleăepocii.ă
§
Unăcazăatestatăizolatăînăinscrip iileăsecolului al XVIII-leaăîlăreprezint ăformaă„tin r”
- înă referireaă laă domnЮlă riiă Româneşti,ă Ştefană Vod ă Cantacozinoă celă Tin ră -
explicat ăprinăinflЮen aăformeiădeăplЮralăasЮpraăsingЮlarЮlЮi:ătineriă- tin r.ă
Într-un mod similar, se poate justifica fonetic forma „sfintului” - înregistrat ă înă
perioadaăistoric ămen ionat .ă
§
Grafica numelui de familie „Cantacozino”, în loc de „Cantacuzino” seămotiЯeaz ă
prinăasimilareaăЯocalic ,ăprecЮm,ădeăaltfel,ăşiăformaă„coconi” (pentru „cuconi”)ăconstatat ă
pe un monument din secolul al XVII-lea.
§
E neaccentЮatănЮăesteăsincopatăînăformaăЯerbal ă„au deres” (din 1710), redând
oă pronЮn ieă perpetЮat ă înă Яorbireaă popЮlar ă dină zon .ă ÎntrЮcâtă sferaă lexical ă aă
inscrip iiloră esteă relatiЯă redЮs ,ă nЮă seă poateă consideraă fenomenЮlă fonetică men ionată caă
fiind generalizat în structuri similare.
§
E neaccentЮată seă men ineă dЮp ă consoana s în cazul formei neaccentuate a
pronumelui reflexiv în acuzativ se: se-aЮă neЯoită (1660,ă 1662,ă 1724),ă r dicatЮ-se-au
(1660, 1678, 1688-1714). Izolat, apare în secolul al XIX-lea, sub forma s :ăs ăridice,ăînă
careă seă constat ă trecereaă lЮiă e neaccentuat la ,ă grafiaă fiind,ă eЯident,ă inflЮen at ă deă
pronЮn iaăzonal .ă
§
Oăalt ăparticЮlaritateăfonetic ăoăconstitЮieăînchidereaălЮiăe la i (zilele-1703, 1712,
1714, 1746, 1791, zilili-1849) - înă careă asimilareaă Яocaleiă esteă total .ă Seă constat ,ă înă
cazЮriăizolate,ăşiăreЯersЮlăfenomenЮlЮi:ăЯendeăpentrЮăЯindeă(1632),ăredicată(1657),ăzeleleă
(1724).
§
Oăcaracteristic ăfonetic ăarhaic ;ă -u final apare sporadic, fiind notatălaăsfârşitЮlă
unor cuvinte terminate într-un grup consonantic sau în cuvinte care n-au comportat
vocale finale. „Notarea lui -u finală înă texteleă noastreă Яechiă seă explic ă - dЮp ă opiniaă
acad. Al. Rosetti - prinăsilabisireaăcЮЯântЮlЮiăînăcaЮz ”, pe când IorgЮăIordanăconsider ă
c ă -u final „seă pronЮn ă înă maiă toateă cЮЯinteleă careă aЮă înă limbaă deă ast ziă finalaă
consonantic ”.
§
U final silabic ataşată ЮnЮiă grЮpă consonantică seă constat ă înă inscrip iileă deă peă
monumentele din secolul al XVII-lea (asupriscu, multЮ,ă c ndЮ)ă şiă ală XVIII-lea (domnu,
fugindu, cerescu). În cuvinte care n-au comportat vocale finale, -u silabic este notat în:
ajЮtorЮlЮă (1670),ă totЮă (1776,ă 1790),ă lorЮă (1776),ă ostenitЮă (1779),ă r dicatЮă (1821).ă Înă
cazЮlă antroponimelor,ă seă înregistreaz ă formele: Comanu (1785), Constantinu (1711),
IonЮă (1821,ă 1848),ă MihaiЮă (1785),ă NicolaiЮă (1714),ă StanЮă ă şiă Vl dЮă (1670).ă Oă sitЮa ieă
special ăprezint ănЮmeleăpropriЮăRadЮlЮă(1717)ăînăcareă-u final este notat prin analogie
cЮăcelelalteăonomastice,ădeşiăprenЮmeleăesteăarticЮlat.ăUtilizareaăexcesiЯ ăaălЮiă -u final
silabicăseă obserЯ ă peăЮnă monЮmentă lapidarădină 1711ă consacrată edific riiăpodЮlЮiă deă laă
DâmboЯicioara:ăblagocestiЯЮlЮ,ăpodЮlЮ,ăCostandinЮ,ăfiindЮ,ăr dicatЮ,ăf cЮtЮ.ă
§
Nota iaăcЮău înăformele:ărЮm neşti,ărЮm neasc ă(1632,ă1716)ăred ăpronЮn areaă
originar ăaăcЮЯintelorămen ionate,ăînăcareău este considerat fonetism normal, în loc de o
etimologic, notat, ulterior, în formele savante: româneşti, româneasc provenite din
„romanus”. Deă altfel,ă formaă popЮlar ă cЮă u apareă zonală şiă înă scrisoareaă adresat ă deă
NeacşЮădinăCâmpЮlЮng-MЮscelăjЮdelЮiăBraşoЯЮlЮi,ăHansăBenkner,ăînă1521.
§
Inscrip iileămonЮmentelorălapidareăofer ăЮnăamplЮămaterialălexicalăЯizândăgrafiaă
cu ea,ăgrafieăinterpretat ăcaăreflectândăoărealitateăfonetic saЮăcaăoănota ieătradi ional ă
pentrЮă Юnă fenomenă fonetică disp rЮtă dină limb .ă ArgЮmenteleă proă şiă contraă delimit riiă înă
timpă aă definitiЯ riiă procesЮlЮiă deă monoftongareă aă diftongЮlЮiă a sЮntă diЯerse,ă îns ,ă nЮă
sЮficientădeăconЯing toare. Seăconsider ăc ,ă„deşiăîn secolul al XVI-lea, se ajunsese de
mult la stadiul e,ăpronЮn areaăcЮăea s-aămen inЮtăpân ătârziЮ”. Certă esteă c ă frecЯen aă
atest riiăcЮăea aăЮnorăcЮЯinteăЯariateănЮăseăpoateăjЮstificaăexclЮsiЯăprinătradi ieăgrafic .ă
Reminiscen eă aleă diftong riiă lЮiă e persistaЮă înă graiЮlă popЮlară dină Юneleă localit iă
mЮsceleneăchiarăşiăînăprimaăjЮm tateăaăsecolЮlЮiăalăXX-lea.
Peă monЮmenteleă epigraficeă dină zon ,ă seă consemneaz ă formaă Яrereaă (1662,ă
1670,ă 1688,ă 1694,ă 1709,ă 1714,ă 1721,ă 1729,ă 1747,ă 1757)ă şiă Яariantele: vrearia (1714)
saЮă Яriariaă (1675,ă 1724),ă înă careă procesЮlă diftong riiă esteă redată printr-oă nota ieă grafic ă
diferit .ă Alteă forme:ă zeace,ă Яeadre,ă b searicii,ă pЮteareă (1632-1654), vreame (1661),
ceale (1674), reale (1710), veaci (1721), înviearea, bisearici, slugeariu (1758) nu sunt,
înătotalitate,ăjЮstificateăfonetic,ăîntrЮcât,ăînăsilabaăЮrm toare,ănЮăapareăЯocalaăe.
§
O reducere a diftongului ea înă pozi ieă final ă laă e seă înregistreaz ă peă Юnă
monument epigrafic din 1632-1654; me (în loc de mea). Sublinierea existen eiă Юneiă
asemeneaă particЮlarit iă foneticeă esteă extremă deă important ,ă deoareceă „tip ritЮrileă
mЮnteneştiănЮăconsemneaz ăfenomenЮl”.
Consonantism
Deşiă caracteristic ă fonetismЮlЮiă regional,ă palatalizareaă labialeloră seă constat ă
izolat.ă Absen aă Юnoră nota iiă careă s ă reprodЮc ă fenomenЮlă fonetică men ionată este,ă
indiscЮtabil,ă consecin aă Юneiă „tradi ii” grafice,ă întrЮcât,ă deşiă palatalizareaă consoaneloră
labialeăsЮbăinflЮen aăiodЮlЮiăЮrm torăesteăconsiderat ăcaăaЯândЮ-şiăorigineaăînăsecolЮlăală

XVI-lea, se generalizaseăcЮăcertitЮdineăînăgraiЮlăpopЮlarăînăsecoleleăЮrm toare.ă
Valoareaă inscrip iiloră caă docЮmenteă deă limb ă român ă esteă confirmat ă deă
consemnareaă fenomenЮlЮiă palataliz riiă peă doЮ ă monЮmenteă lapidareă datândă dină
perioada domniei lui Matei Basarab, imediat dЮp ă apari iaă fenomenЮlЮiă înă r s ritЮlă
Munteniei.
Astfel,ă peă Юnă monЮmentă lapidară dină Ştef neşti,ă seă men ioneaz ă formaă
consonantic ăpalatalizat ă„va hi” paralel cu „s ăfie” (înăcareălabialaănЮăesteăalterat ),ăiar,
peăЮnăaltЮlădinăL ic iă(1647),ăseăconstat ă acelaşiăprocesăfoneticăînăcazЮlăsЮbstantiЯЮlЮiă
„Hiiului” (pentru Fiiului).
§
AspectЮlăeЯidentăarhaicăalălimbiiăinscrip iilorăesteăsesizabilăşiăînănota iaălЮiăr labio-
palatal în sufixul -tor provenit din sufixul latinesc torius. Fenomenul este frecvent
atestată înă cЮЯintele:ă ajЮtoriЮ,ă Botez toriЮl.ă MЮiereaă consoaneiă r urmate de u se
înregistreaz ăpeămonЮmenteălapidareădinăsecoleleăalăXVII-lea (1661, 1662, 1647, 1678)
şiă ală XVIII-leaă (1709,ă 1711,ă 1717,ă 1721,ă 1722,ă 1747,ă 1757,ă 1783).ă Paralel,ă îns ,ă esteă
atestat ăşiăformaăînăcareănЮăapareăaceast ăparticЮlaritateăfonetic :ăajЮtorЮă(1735),ăform ă
considerat ,ăЮlterior,ăliterar .ă
§
ConserЯareaădeănatЮr ăetimologic ăaăconsoaneiăЯibranteă r,ăînăcazЮlăprepozi ieiă
pre (lat.ăper)ăseăînregistreaz ăînăsecolele:ăXVIIă(1660,ă1663,ă1684),ăXVIIIă(1702,ă1783)ăşiă
XIXă (1814),ă paralelă cЮă mЮltipleleă cazЮriă deă disimilareă total ă aă lЮiă r - explicat ă „prin
leg tЮriă sintactice,ă atЮnciă cândă ini ialaă cЮЯântЮlЮiă Юrm toră eraă r”, (pe robul, pe roaba),
darăşiăînăsitЮa iaăînăcareăcЮЯântЮlăЮrm torăîncepeăcЮăЮnăh amЮ ită+ăr,ădeşiăh ini ialăesteă
notat grafic: pe hramul.
§
DЮrificareaă consoaneloră prezint ă sitЮa iiă alternante.ă Seă constat ă dЮrificareaă
consoanei bilabiale p înă prepozi iile:ă p ă (1678),ă p ntrЮă (1720),ă înă onomasticЮlă P trЮ,ă
paralel cu formele: pe, pentru, respectiv, Petre.
§
OăsitЮa iaăsimilar ăprezint ăconsoanaădental ăsonor ăd careăseădЮrific ăînăcazЮlă
prepozi ieiăd ă(1746,ă1850),ădarăЯocalaăe esteănealterat ă(de)ăînăalteăinscrip ii.
§
Fenomen fonetic specific reflectând rostirea popular ă dină zon ,ă Яelarizareaă
vocalei e seă constat ă şiă înă cazЮlă onomasticelor:ă Ş rbană (1707,ă 1758)ă şiă T rt ş scЮlă
(1836), vocala e fiindă precedat ă deă fricatiЯaă palatal ă ş.ă Acelaşiă tratamentă fonetică
prezint ă consoanaă z Юrmat ădeă Яocalaă e Яelarizat ,ă în:ă DЮmnez Юă (1660,ă1662,ă 1664,ă
1721)ăşiădЮmnez iasc ă(1678,1697,1712).
§
ÎnădomeniЮlăconsonantismЮlЮi,ăseănoteaz ,ăizolat,ăînăaădoЮaăjЮm tateăaăsecolЮlЮiă
al XVIII-leaă (1756,ă 1757,ă 1779),ă dispari iaă consoaneiă constrictiЯeă laringaleă sЮrdeă h în
ramul (pentru hramul), amЮ ireaă lЮiă h ini ială reflectând,ă probabil,ă oă realitateă fonetic ă
zonal . Pisarii,ă conserЯatoriă sЮbă aspectă grafic,ă adopt ,ă înă general,ă formaă cЮă ă h ini ial:ă
hramul.
§
Înă eЯolЮ iaă sistemЮlЮiă consonantic,ă seă constat ,ă înă docЮmenteleă epigrafice,ă
existen aă Юnoră Яaria iiă fonetice.ă Astfel,ă marcareaă consoaneiă labiodentaleă sonoreă v în
locul consoanei surde f seă explic ă prină reprodЮcereaă pronЮn riiă arhaice,ă deă natЮr ă
etimologic ăaăcЮЯântЮlЮiăînăcareăseăsemnaleaz :ăsЯ ntă- provenit din sl. sventu.
Nota iiădeăacestătipăsЮntăatestate,ăpeămonЮmenteălapidare,ăsЮbăformele:ăsc nt ă
(1662,ă1670,ă1694,ă1771)ăşiăsЯinteiă(1647,ă1709,ă1724). Cu toate acestea, trecerea
grupului consonantic bimembru sv - la sf - înregistraăoăfrecЯen ăconsiderabil ăchiarăşiă
înăaniiămen iona i.ă
§
GrЮpЮlă consonantică deă origineă slaЯ ă -dv din substantivul dvornic, notat, astfel,
într-un context slavon, pe un monument din 1602-1611,ă seă simplific ă „prin suprimarea
oclЮziЮniiăini iale“ la v(vornic), într-oăinscrip ieăromâneasc ădină1647.
§
O particЮlaritateă fonetic ă semnalat ă înă secolЮlă ală XVII-lea o constituie
inversiunea unor sunete în structura cuvântului. Metateza consoanei r seăînregistreaz ă
înă cazЮlă cЮЯântЮlЮiă inclЮsă înă formЮlaă introdЮctiЯ ă aă inscrip iiloră s Я rşită careă apareă sЮbă
formele metatetizate:ăs Яr şită(1613,ă1647,ă1662)ăşiăs Яr şeniaă(1632).
Morfologie
SЮbstantiЯeleă propriiă prezint ă formeă frecЯentă articЮlate,ă formeă consemnate,ă laă
cap. „Onomastica”.
§
Uneori, genitiv-datiЯЮlă nЮmeloră propriiă seă comport ă caă înă cazЮlă sЮbstantivelor
comune, articolul fiind postpus: „osteneala Savului” (1837).
§
Referitor la articularea substantivelor proprii, textele monumentelor lapidare
releЯ ă cazЮriă alternante:●ă proclizaă articolЮlЮiă hot râtă atestat,ă înă special,ă sЮbă formaă
popЮlar ălu (zilele lu Io Duca-1676; zilele lu Io Grigore Ghica; zilele lu Nicolae voevod
-1721); ●ăabsen aăarticolЮlЮiăînăsitЮa iiăidentice:ă„în zilele Io Grigorie voevod” (1664); „în
zilele Io Constandin voevod”- (1688, 1697,1709).
§
ProclizaăarticolЮlЮiăhot râtălui apareăizolatăşiăînăcazЮlăЮnorăsЮbstantiЯeăcomЮne:ă
„pe hramu lui sfeti”,ătratamentăexplicatăprinăneadaptareaătotal ă- înăaceast ăsitЮa ieă- a
cЮЯântЮlЮiă slaЯon,ă deşiă seă constat ă cazЮriă înă careă slaЯonismeleă integrateă textЮlЮiă seă
comport ă caă şiă sЮbstantiЯeleă româneşti,ă flexionând:ă „înă cinsteaă Я Яidenieiă a prea
svintei”...
§
Paralel cu formele variabile ale articolului posesiv-genitival (al, a, ai, ale), se
constat ,ăizolat,ăsitЮa iaăînăcareăarticolЮlăr mâneăinЯariabil:ă„cЮăajЮtorЮlăTat lЮi,ăa FiЮlЮiăşiă
a Sfântului Duh” (1721)ă saЮă seă înregistreaz ă inconsecЯen eă înă Юtilizareaă acestЮia,ă înă
contextul: „cЮăЯreareaăTat lЮi,ăa Fii ЮlЮiăşiăal Duhului Sfânt”.
§
Oăcaracteristic ăaăinscrip iilorăsЮbăraportЮlăfolosiriiăarticolЮlЮiăposesiЯă- genitival o
constituie interpunerea acestuia într-un context (substantiv articulat + articol posesiv-
genitival + substantiv articulat în genitiv) care, conform criteriilor lingvistice actuale,
exclЮdeă prezen aă sa:ă slaЯaă a sЯ ntЮlЮiă (1660),ă slaЯaă a sfântului (1678), slava a
p rintelЮiă(1660,1661,1662), cinstea a p rintelЮiă(1664,1697),ăcinsteaăa sfin iloră(1676).
§
AceeaşiăsitЮa ieăseăînregistreaz ăşiăînăcazЮlăînăcareăsЮbstantiЯЮlăînăgenitiЯăesteă
un cuvânt slavon: slava a preapodobnii (1662).
§
Înă inscrip ii,ă seă atest ,ă deă asemenea,ă prezen aă genitiЯЮlЮiă cЮă Яaloareă
apozi ional :ălЮnaălu mai (1837).
§
Într-un text din secolul al XVII-lea,ăseăînregistreaz ănearticЮlareaăsЮbstantiЯЮlЮiă
careăareărolădeăatribЮtăsЮbstantiЯalăapozi ionalăpeălâng ăЮnăsЮbstantiЯădeterminat:ă „Dan
logof tăm n stirii”.
§
ConstrЮit,ăînăgeneral,ăcЮăprepozi iaăpre sau pe / pă, acuzativul apare, uneori, ca
oăinflЮen ăaăconstrЮc ieiăslaЯe,ăf r ăprepozi ie:ă„Pomeneşte,ăDoamne,ărobЮăT Ю“ (1828).
§
Contrar topicii actuale, adjectivul posesiv precede substantivul determinat, în
constrЮc ia: „a lui jЮpâneas ”.
§
Oă form ă perifrastic ă deă exprimareă aă gradЮlЮiă pozitiЯă ală adjectiЯЮlЮi:ă „cel din
domniăb trâni” în sens de „vechi” apareăpeălâng ăsЮbstantiЯЮlă„obiciaiul” într-oăinscrip ieă
datând din perioada domniei lui Matei Basarab.
§
FormareaăsЮperlatiЯЮlЮiăabsolЮtăseărealizeaz ăprinăintermediЮlămorfemЮlЮiăpreaă
provenit din sl. pre.ă Seă constat ,ă frecЯent,ă constrЮc iiă deă tipЮl:ă preasfântЮl,ă
prealЮminatЮl,ăpreasl ЯitЮl,ăpreacinstitaăetc.
§
ÎnăcazЮlăpronЮmelorăpersonaleădeăreЯeren ,ăseăsemnaleaz ăscЮrtareaăprimЮlЮiă
element component (substantivul articulat „domnia”)ăşiăconserЯareaăintegral ăaăcelЮiăde-
al doilea termen, pronumele personal lui, în: dumnilui (1716).
§
Men ionat ă izolat,ă formaă neaccentЮat ă deă acЮzatiЯă aă pronЮmelЮiă personal o
confer ă Юnă caracteră arhaică formeiă Яerbaleă inЯerseă înă careă esteă atestat :ă rădicatu-o-au
(XVII).
§
PronЮmeleă nehot râtă tot precede, în general, substantivul determinat, cu
excep iaăconstrЮc iei:ă„cu neamu lor tot“ (1837).
§
Pronumele relativ care se prezint ,ăînăinscrip ii,ălaămascЮlinăsingЮlar,ăsЮbăformaă
articЮlat ăcareleăă(1678),ăiar,ălaăplЮral,ăsЮbăformaăcariiăă(1632-1654).
§
Limbaă inscrip iiloră monЮmenteloră lapidareă conserЯ ă formeleă aferezate:ă cest ă
sau cest ale pronumelui demonstrativ care, în constrЮc iaă Юrm toare,ă areă Яaloareă
adjectiЯal :ă„aЮăcЮmp ratăcest 6ăfra i” (1670).
§
Pronumele reflexiv se îşiă conserЯ ă formaă înă sitЮa iaă constrЮc iiloră Яerbaleă
inЯerse,ă deă tipЮl:ă r dicatЮ-se-aЮă (1660,ă 1662,ă 1678,ă 1714)ă dară şiă înă constrЮc iiă înă careă
precede verbul: se-au nevoit (1660, 1662), se-aЮăostenită(1660).ăSeăînregistreaz ,ăîns ,ă
frecvent, forme caracteristice graiului popular, în care vocala e s-aăelidat:ăr dicatЮ-s-au,
s-au nevoit, s-au ostenit. Formaă metatetic ă aă perfectЮlЮiă compЮs:ă s-au ardicat (1848)
releЯ ă oă particЮlaritateă lexical ă constatat ă înă localitateaă C lineşti,ă Юndeă esteă amplasată
monЮmentЮl,ăca,ădeăaltfel,ăşiăoăalt ăform ăЯerbal ăînregistrat ăpeăoăinscrip ieădinăsecolЮlă
al XVII-lea: s-ar osteanit pentru s-au ostenit.
§
Esteăatestat ,ăizolat, folosireaăinfinitiЯЮlЮiăprezentăinclЮsăînălocЮ iЮneaăЯerbal ă„a
lЮaădijm ” - în loc de conjunctiv: „cine s-ar scula a le lua dijm ” (1760).
§
Înă inscrip ii,ă formaă adЯerbial ă aicea (1721,ă 1824,ă 1840)ă reflect ă oă realitateă
fonetic ,ă peă cândă aiciă (1848)ă reprezint ă eЯolЮ iaă formeiă men ionateă înă limbaă român ă
modern .
§
Prepozi iaă simpl ă a proЯenit ă dină lat.ă ad apare,ă totЮşi,ă sporadic,ă exprimândă oă
ЯaloareăgenitiЯal ăînăcontextЮlăЮnЮiăgrЮpănominalăînăcareăesteăinclЮsăadjectiЯЮlă „tot”: „s ă
fie pomenire a tot niamu” (1721).
§
Prepozi iaă de exprim ă apartenen aă local ,ă într-Юnă contextă calchiată dЮp ă
constrЮc iaă slaЯ ă cЮă ot:ă „popa Vladul de B jeşti” (1647). ConstrЮc iiă deă acestă genă (cЮă
prepozi iaăslaЯ ăot):ăNicaăNigЮ ăotăRiЮlă(1662),ăLa coăjЮde ăotăăD lgopoliaă(1715)ăetc. sunt
atestateăînăinscrip iileălapidare.
§
Prepozi iaăspre Ţdinălat.ăsЮperă>ăindic ăoăfinalitateăînăcazЮl:ă„a fi spre pomenire”.
§
ConjЮnc iaăcoordonatoareădisjЮnctiЯ ă au Ţdinălat.ăaЮt>ăapareăşiăcЮărolăcorelatiЯă
înăinscrip iaădină1760ădeălaăVr neşti-C lineşti:ă„careăpreo iăЯorăfiălaăschităau c lЮg r,ăau
monah, au poslЮşnic... va avea vie au bucate”.
§
ParalelăcЮăconjЮnc iaăcoordonatoareăcopЮlatiЯ ăşi,ăseăconsemneaz ,ăînăcontext,ă
conjЮnc iaă echiЯalent ă slaЯon ă i: „întrЮă pomenireaă sfântЮlЮiă Nicolaeă şiă aă sfântului i
marele mucenic Gheorghe“ (1731), „sfânta Parascheva i mЮceni aă Marinaă şiă
BlagoЯeştenieăBogorodi e” (1757).
Sintaxa
ÎnămajoritateaăsitЮa iilor,ăseăconstat ăc ăformaădeăaЮxiliară au de la persoana a
III-a plural a perfectului compus se generalizeaz ălaăpersoanaăaăIII-a singular.
Aceast ă particЮlaritateă confer ă Юnă caracteră arhaică texteloră monЮmenteloră
lapidare.ă Seă înregistreaz ,ă astfel,ă constrЮc iiă deă tipЮl:ă „au lucrat cruce Toader” (1660);
„s-au f cЮtăacestăschit” (1760); „truditu-s-au robul” etc.
Topicaă propozi ieiă prezint ,ă înă special,ă laă începЮtЮlă constrЮc iei,ă inЯersiЮniă -
tr s tЮriă arhaizanteă specificeă limbiiă secoleloră XVII-XVIII: „Ridicatu-s-aЮă aceast ă sfânt ă
cruce...”
În context, predicatele verbale exprimate prin formeleădЮbleă(direct ăşiăinЯers )ă
aleăacelЮiaşiăЯerbănЮan eaz ăexprimarea,ăînăcazЮlăЮneiăfrazeăformateăprinăjЮxtapЮnere:ă
„s-aЮăr dicată/ă„r dicatЮ-s-au”.
Sătăiălăiăsătăiăcă
Ca o reflectare a graiului popular, oralitatea stilului în care este redactat textul
inscrip ieiă deă peă Юnă monЮmentă lapidară dină Apaă S rat ă (1660)ă rezЮlt ă dină frecЯen aă înă
fraz ă aă propozi iiloră copЮlatiЯeă introdЮseă prină conjЮnc iaă coordonatoareă şi: „Şi s-au
ridicat... ş-au fost ispravnic... şi au lucrat cruce Toader”.
§
Deşiă conciziunea reprezint ă principalaă caracteristic ă aă stilЮlЮiă inscrip iiloră
monЮmentelorălapidare,ăseăconsemneaz ,ătotЮşi,ăformЮleăperifrasticeăaăc rorăinser ieăînă
texte este dificil de explicat, raportându-leălaădificЮlt ileăpeăcareăleăimplic ăprocesЮlădeă
inscrip ionare. Astfel, în loc de „În l areaă DomnЮlЮi” - pentru indicarea hramului unui
monЮmentăepigraficădinăPoen rei-Corbi (1660), s-a preferat construc iaăperifrastic
„întrЮăslaЯaădomnЮlЮiănostrЮăIsăHsăc ndЮăs-aЮăîn l atădeăpreăp mântăînăcer”...
Pe un monument din 1832, cuvântul „mormânt” esteăînlocЮităăprinăconlocЮ iЮneaă
„locăalăîngrop rii”. Oă form ă perifrastic ă adoptat ă deă pisară pentrЮă datareaă ЮnЮiă
monЮmentă lapidară dină DragoslaЯeleă oă constitЮieă precizareaă c ă aă fostă edificată „în zilele
prealuminatului domnu Io Niculae voevod într-a doua domnie, întru anul al cincilea”... -
ceea ce corespunde anului 1724.
§
Seă semnaleaz ă repeti iaăsemantic , prin utilizarea unor dublete sinonimice:
„truditu-s-aЮă şiă s-au ostenit”;ă relЮarea,ă înă context,ă aă aceloraşiă calificatiЯeă peă lâng ă
substantive diferite: „lЮminataăşiăcinstitaăăcrЮce... lЮminataăşiăcinstitaăăzi” (sec. XVII).
§
SЮbă raportă stilistic,ă textЮlă deă peă monЮmentЮlă lapidară dină ig neştiă prezint ă Юnă
caracter aparte, fiind redactat la persoana I, referirile la comanditar constituindu-se din
relЮareaă Юnoră determin riă apozi ionale:ă „adec ă eЮ,ă robЮlă lЮiă DЮmnezeЮ,ă chiră NecЮlaă
logof t”,ăformЮlateăsЮbăinflЮen aătextelorămonЮmentelorălapidareădomneşti.
§
Seă semnaleaz ă oă invoca ieă retoric - interpolat ă înă textЮlă ЮnЮiă monЮmentă
lapidar dinăM Ю,ăîntreăЮnăprologălitЮrgicăşiătextЮlăpropriЮăzis:ă „O,ăbЮniăcreştiniăc l tori,ă
careăpeăaiceaăЯe iătreceăşiăprecinstitaăcrЮceăînainteăЯede i,ăcЮăbЮcЮrieăЯ ăînchina i...” -
procedeЮă stilistică ceă indiЯidЮalizeaz ,ă sЮbă acestă aspect,ă inscrip iaă dină 1721,
demonstrândă Яarietateaă posibilit iloră deă expresieă peă careă leă ofer ,ă înă pofidaă
caracterului, în general, laconic, textele monumentelor lapidare.
Slavonisme
SferaătermenilorăslaЯoniăinclЮşiăînătexteleăromâneştiăaleămonЮmentelorălapidareă
este relativ redЮs ;ă exceptândă conjЮnc iaă i şiă prepozi iaă ot (constatateă înă constrЮc iileă
analizate),ă oă frecЯen ă considerabil ă înregistreaz ă termeniiă referitoriă laă titЮlatЮrileă
specifice ierarhiei feudale: clucer, logofăt, postelnic, sluger, spătar, vornic, voievod,
boier, jupan, jupăni ă; termeniiă referitoriă laă administra ie - grămătic, pisar; termenii
referitoriălaăierarhiaăbisericeasc ă- călugăr, diacon, mitropolit, popă, vlădică; termenii din
calendarul ecleziastic - blagoveştenie, bogorodi ă, nedelia, ovidenie, uspenie,
văsnesie; termenii de înrudire - brat, sin. TermeniiăslaЯoniăieşi iădinăЮzăsЮntămen iona iă
în glosarul anexat.
„Textele netraduse - aprecia acad. Al. Rosetti - în genere bine localizate sunt
deă mareă pre ,ă pentrЮă c ă aЮă şanseă s ă reprezinteă limbaă Яorbit ă înă cЮtareă localitateă saЮă
regiune, la un moment determinat”. Inscrip iileă monЮmenteloră lapidareă dină jЮde Юlă
ArgeşăreleЯ ăparticЮlarit iăaleăgraiЮlЮiăzonal,ăconstitЮindădocЮmenteăaЮtenticeădeălimb ă
român .
OnOMASTICA
S
tЮdiereaă inscrip iilor monumentelor lapidare sub raport antroponimic
surprinde aspecte de evident interes privind arheo-onomastica
româneasc . ConserЯareaă ЮnЮiă nЮm ră relatiЯă redЮsă deă inscrip iiă dină
secolul al XVI-lea,ă ală c roră repertoriЮă onomastică esteă limitat,ă constitЮieă Юn impediment
considerabilă înă formЮlareaă Юnoră constat riă cЮă caracteră generalizator.ă Înă consecin ,ă
elementeleă deă ordină statistică referitoareă ă laă frecЯen aă ă Юnoră nЮmeă propriiă nЮă potă fiă
definitoriiăăpentrЮăepoc .
TotЮşi,ă consemnareaă antroponimeloră contribЮie la completarea registrului
onomastică aЮtohtonă cЮă nЮmeă deă persoaneă careă aЮă disp rЮtă saЮă sЮntă peă caleă deă
dispari ie,ăreleЯ ăinflЮen eăşiăoriginiăăonomastice.
Astfel,ă înă celă maiă Яechiă docЮmentă epigrafică deă acestă tipă dină jЮde Юlă Argeş,ă seă
atest ă Юnă antroponimă disp rЮtă dină onomasticaă actЮal :ă Dragobran compus prin
contopireădinănЮmeleălaice:ăDragoă+ăBran.ăăEsteăinteresantădeăreleЯatăc ,ăînă«Dic ionarЮlă
onomastic românesc» deă N.ă A.ă ConstantinescЮ,ă ă formaă men ionat ă nЮă apare,ă deşiă seă
înregistreaz ăformeleăcompuse similare: Dragobrat şiăăDragodan.
Oă ordonareă ă alfabetic ,ă ă cЮă indicareaă întreă parantezeă aă frecЯen eiă ă Юnoră nЮmeă
proprii este, ab initio, un indiscutabil argument referitor la unele antroponime uzuale în
perioadaăistoric ămen ionat .
Incluzândă înă seriaă antroponimeloră şiă nЮmeleă domnitorilor,ă indiceleă onomastică
prezint ăЮrm toareaăconfigЮra ieăalfabetic : Anca, Badea (2), Balea, Bana, Buşr,
Catalin, Dobra (2), Dragobran, Dragomir, Dr gu , Dumitru, Gherghei (?),
Gherghina, Gr jdana, Ianca, Ivan (2), Manea, Marina, Matei, Mihail, Mihnea,
Mirce, Moşu, Neacşa (2), Neagu, Oancea, Oprea (2), Rada (3) Radul (4), Sora,
Staico, Stan (2), Stana (2), Stanciul (2), St nil , Şerban, Tatomir, Vasile, Vâlcu,
Vlad. Exceptîndă prenЮmeleă Юtilizateă înc ,ă seă constat ă prezen aă Юnoră ă nЮmeă deă
persoan ă careă aЮă disp rЮtă (Bana, Buşr, Dragobran, Sora, Tatomir)ă saЮă aă c roră
frecЯen ă este,ă actЮalmente,ă extremă deă redЮs :ă Gr jdana, Ianca, Ivan, Mihnea,
St nil . Unele prenume au devenit, ulterior, nume de familie: Badea, Dragomir,
Dr gu , Moşu, Oancea, Oprea, Stanciu.
Consemnareaăînăinscrip iileădinăsecolЮlăalăXVI-lea a unor nume proprii eliminate
din uzul curent în onomastica de mai târziu coincide cu atestarea acestora în
documentele vremii.
Patronimul Bana, spre exemplu, derivat dintr-un nume frecvent în onomastica
româneasc ă- Ban - patronimăsemnalatăînătextЮlăЮnЮiămonЮmentăepigraficădinăR deştiă
- Stâlpeni, care a fost realizat în perioada 1593 - 1601,ăesteăreg sităîntr-un hrisov din
timpul domniei lui Mihai Viteazul. Buşr - oă formЮl ă ă antroponimic ă deă excep ieă -
prezint ă înă strЮctЮraă sa,ă echiЯalen eă cЮă prenЮmeleă atestată Buş, iar Tatomir - derivat
dintr-un antroponim arhaic Tat sau Tatu,ă considerată tracică deă A.ă Sacerdo eanЮ,ă este,ăă
de asemenea, semnalat în documentele secolului al XVII -lea.
Sora - Юnă prenЮme,ă prină excelen ă feminină - esteă frecЯentă constatată şiă înă
inscrip iileăepigrafice dinăăsecoleleăЮrm toare:ă5ăînăsec.ăXVIIăşiă11ăînăsec.ăXVIII.
RepertoriЮlă onomastică ală inscrip iiloră dină secolЮlă al XVII-leaă prezint ,ă înă
compara ieăcЮăsecolЮlăanterior,ăЮnăăeЯantaiăconsiderabilădeănЮmeăproprii. Enumerarera
acestoră onomasticeă nЮă exclЮde,ă desigЮr,ă existen aă altora,ă întrЮcâtă materialЮlă
informa ionalăprelЮcratăproЯineădintr-oăsЮrs ăcЮăeЯidenteălimite:ăinscrip iileădeăpeăcircaă90ă
de monumente memoriale din secolul al XVII-leaăconserЯateăînăjЮde ЮlăArgeş.
Într-oădispЮnereăalfabetic ,ăindiceleăonomasticăofer ăЮrm toareaăconfigЮra ie:
-A-
Aldea - cu varianta Aldia; Alexi, Alicsandru cu forma de feminin
Alicsandra; Ana cu derivatul considerat diminutivul Anca format cu ajutorul sufixului
deăorigineăslaЯ ă- c ;ăAndreiu; Anghel cu derivatele feminine paralele: Anghelina şiă
Anghilina - form ă inflЮen at ă ă deă pronЮn iaă zonal ;ă Antonie, Apostol, Arsene,
respectiv, Arsenie; Astrin - form ă neatestat ă ă - probabilă deformat ă dină Astrenieă şiă
Axenti - component al familiei onomasticului Arsenie.
Dintreă onomasticileă men ionate,ă Ana şiă ă Anca înregistreaz ,ă înă secolЮlă
Юrm tor,ă oă frecЯen ă considerabil (19ă şi,ă respectiЯ,ă 30).ă Asociindă deriЯatele:ă Ancu a,
Anita, Ani a, Anica - onomastice din familia numelui propriu Ana,ă rezЮlt ă oă cifr ă
apeciabil :ă53ăînăsecolЮlăalăXVIII-lea. RestЮlănЮmelorăpropriiăseămen in,ăînăgeneral,ăîntreă
cifrele indicate ca limite: 1- 6.
Seă atest ă prenЮmeă noi:ă Alva - Albul; Anta - Antal (ЮltimЮlă deă proЯenien ă
maghiar ).
-b-
Baciul formată peă bazaă ЮnЮiă sЮbstantiЯă comЮnă ca,ă deă altfel,ă şiă Badea,
patronimă înă careă seă constat ă articЮlareaă onomasticЮlЮiă frecЯentă Юtilizat,ă Bade. Badea
esteămen ionatăînă19ăinscrip iiădinăsecolЮlăalăXVIII-lea.
UnăprenЮmeăpЮ inăЮzitat:ăB ra - semnalatăşiăînădocЮmenteleăsecolЮlЮiăalăXVII-
lea,ăconsideratădeăorigineătrac ,ăseăconserЯ ,ăactЮalmente,ăcaănЮmeădeăfamilieăînăB jeştiă
- locЮlădeăproЯenien aăinscrip iei.ă
B rcan atest ,ăcaănЮmeădeăfamilie,ăЯechimeaăacestЮiănЮmeăpropriЮăperpetЮată
înălocalitateaădeăorigineăaăinscrip iei,ăC lineşti.ă Prenumele Bran - din fondul lexical
slav este înregistrat pe trei documente epigrafice din secolul al XVII-lea.
Bratul - provenind din sl. brat (frate) - ini ial,ă„termenăc rtЮr rescăcЮăЯaloareă
jЮridic ă«stabilind»ăraportЮriădeărЮdenieăşiăproprietateăînătoateăacteleăoficialeăşiăpriЯate”,
deЯenită onomastică Юlterior,ă esteă men ionată înă calitateă deă prenЮme,ă sЮbă aceast ă form ,
pe trei monumente lapidare, iar cu sufixul onomastic - a (Brata) într-un singur caz. În
secolul al XVIII-lea,ăseăatest ăformele:ăBrat, Brato şiăăBratu.
Bucur - onomasticăinscrip ionatăpeăЮnăsingЮrăexemplarăepigraficădinăsecolЮlă
al XVII-leaăseădoЯedeşteămaiăprodЮctiЯăînăsecoleleăЮrm toare,ăiar,ăcaăonomasticăfeminină
- Bucura este atestat în secolele al XVII-leaă şiă ală XVIII-lea.ă Ună deriЯată prină apocop ă
din Bucur – Bucu seăconstat ăînăinscrip iileăsecolЮlЮiăalăXVIII-lea.
Registrul onomasticelor din veacul al XVIII-leaă seă completeaz ă cЮă prenЮmeă
diЯerse,ă Юneleă dintreă eleă componenteă aleă fondЮlЮiă arhaică ală antroponimieiă româneşti:ă
B laşa şiăderiЯatЮlăB laşca; Boba, sl. Bogoslov; Brânduşa - formatăînăromâneşteădeă
la numele unei plante, Busie şi formaă apocopat ă - Busi, Busiic - diminutival,
apar inândă aceleaşiă familiiă onomasticeă - corelate morfologic unui onomastic atestat
documentar: Busu; Burtea - porecl ăformat ăcЮăajЮtorЮlăsЮfixЮlЮiă-ea din substantivul
comun „bЮrt ”, onomastic excizat pe ЮnămonЮmentălapidarădinăM Юă(1721).ă
-c-
Dintreă onomasticeleă acesteiă grЮpe,ă seă detaşeaz ,ă prină frecЯen ,ă
Constantin,ă careă prezint ă Юrm toareleă flЮctЮa iiă deă form :ă Costandin (cu primul n
suprimat + grupul nd / nt), Constandin (reapare n,ă dară seă men ineă alternan aă
consonantic ),ăConstantin - formaăconsiderat ăcЮlt - ap rând,ăînăinscrip ii,ăînăprimaă
jЮm tateăaăsecolЮlЮiăalăXIX-lea.
Oă Яariant ă aă prenЮmelЮiă înă discЮ ie,ă hipocoristicЮlă Costea, (uneori, Costia) se
înregistreaz ăînăsecolЮlăalăXVIII-lea.
Oă sitЮa ieă cЯasiechilibrat ă nЮmeric,ă peă secole,ă seă constat ă şiă înă cazЮlă
prenumelor: Coman, Chirca, Chiajna.
CЮă excep iaă acestora,ă înă secolЮlă ală XVIII-lea,ă inscrip iileă con ină Юrm toareleă
nЮmeă deă persoan :ă Calea - Calia, considerate primul - mascЮlină şiă secЮndЮlă -
feminin, provenind dintr-oă tem ă comЮn :ă Cale. Calin şiă ă C lin - explicate fie ca
hipocoristice din Calinic, fie ca având la origine numele comun: c lin – arbЮstăs lbatică
(Virbutnum opulus).
Prenumele Caplea (format din substantivul cap + sufixul -lea)ăesteăinscrip ionată

peădoЮ ămonЮmenteălapidareădinăsecolЮlăalăXVII-lea.
Numele Chera - prelЮatădinăgreacaămodern ,ăcЮăsensădeă „doamn ”,ădarăşiădeă
„preoteas ”,ă caă şiă Cernica - derivat dintr-un nume slav - sunt consemnate, de
asemenea,ă înă perioadaă men ionat .ă Chera genereaz ă deriЯatele:ă Cherana şiă Chiran.
Onomasticul C rstea prezint ă formeă specifice:ă C rstia, C rstiia, C rstina şiă formeă
metatetizate derivate: Crestina, Crustina, Cr stina - dovedindu-se extrem de
productiv sub acest aspect.
Seă înregistreaz ,ă deă asemenea,ă dЮbleteă (formaă deă mascЮlină şiă formaă
corespЮnz toareădeăfeminin):ăComan - Comana; C lin - C lina.
Apar, izolat: Chi a - ЮnădiminЮtiЯalăformatăprinăaferez ădinăEvdochia; Catrina –
onomastic format, prin acelaşiă procedeЮ,ă dină Ecaterina, Capi a, Calot - ultimele
explicându-seă prinăderiЯareă dină sЮbstantiЯeă comЮne,ădeşiănЮă esteăexclЮs ă posibilitateaă
împrumutului din alte limbi.
Un onomastic rarissim: Colci men ionatăpeăЮnămonЮmentălapidarădinăsecolЮlăală
XVIII-lea,ăcЮătoateăc ănЮăesteăînregistratăînăDOR,ăreprezint ,ăprobabil,ăoăform ăalterat ,ă
apocopat ădinăColceriu, derivat din substantivul comun „clucer”.
Seriaă onomasticeloră esteă completat ă înă secolЮlă ală XIX-lea cu: Chiva -
hipocoristic din Paraschiva, C t lina - prenume derivat din Ecaterina, prin afereza lui e
ini ialăşiăalternan aăconsonantic :ăl - r.
-d-
SЮbă raportЮlă frecЯen ei,ă dintreă prenЮmeleă mascЮlineă seă detaşeaz ă Dumitru -
urmat, în ordine, de Dragomir şiăăDobre, iar, dintre cele feminine: Dobra şiăDumitra.
OăconstatareăcareăseăimpЮneăaprioriăaăfiăsЮbliniat :ăprenЮmeleămascЮlineăDumitru şiăă
Dobre aЮ,ăînăcorespondenteleălorăfeminine,ănЮmeădeăoăcircЮla ieăconsiderabil .ăăÎnăplЮs,ă
prenЮmeleă înă discЮ ieă sЮntă prodЮctiЯe,ă aflândЮ-se la geneza unor derivate formate cu
ajutorul sufixelor. Considerat ca forma de vocativ a unui nominativ atestat - Dobru,
prenumele Dobre constituie numele-tЮlpin ăalăderiЯatelorăonomastice:ăDobra, Dobri a -
diminutival feminin, Dobrin (cu sufixul -in), Dobromir (cu sufixul -mir), Dobroslav,
Dobrot .
Dumitru prezint ăformaădeăfeminină- Dumitra,ăal tЮriădeăformaăparalel ăDimitrie
şiăЯariantele:ăDimetro, Dumitraşco.
Dragomir provenit din sl. Drag - tem ăfrecЯent ăînăonomasticaăromâneasc ă-
se înscrie în aceeaşiă familieă înă careă sЮntă inclЮseă prenЮmeleă Юrm toareă dină inscrip iileă
monumentelor lapidare: Draga, Dragolea, Dr gulin şiă corespondentЮlă s Юă feminină -
Dr gulina, Dr gan, Dragoş, Dragot , (în care -ot esteăЮnăsЮfixăonomasticăcЮăfЮnc ieă
patronimic ),ăDragoslav, Dragoman - deriЯatădinăaceeaşiătem ,ădeşiănЮăesteăexclЮs ă
asocierea sa cu omonimul „dragoman” (tâlmaciu).
Oă categorieă deă antroponimeă feminineă conserЯ ă înă onomasticaă româneasc ă
„parfumul” veacurilor trecute: Despina, Dospina - considerat un prenume alterat prin
etimologieăpopЮlar ,ăasem natăcЮăЯerbЮlă„a dospi”,ădarăşiăoăform ăsingЮlar ă- Dospilna
(cu un -l intercalat) - neconsemnat ăînăDOR.
Prezen aă nЮmelЮiă Despina poateă constitЮiă Юnă ecoЮă înă onomasticaă zonal ă ală
personalit iiăso ieiălЮi Neagoe Basarab intrate în baladele populare locale pentru spiritul
s ЮădeăsacrificiЮădoЯedităînăctitorireaălegendareiăm n stiriădinăCЮrteaădeăArgeş.ă
Oă form ă hipocoristic ă dină Despina - Despa atestat ă al tЮriă deă alteă nЮmeă
devenite arhaice: Deatco - provenit dintr-oă tem ă slaЯ :ă „deat” (copil), prin care se
explic ăşiăDetcu.ăDinăalt ătem ăslaЯ :ă„dead” (bЮnic),ăderiЯ ăprenЮmeleăDeadi.
Forme onomastice stranii de tipul: Deuc şiă Duia (din R dЮia,ă prină aferez )ă
aparăînă inscrip iiăcareăcon ină şiăprenЮmeă din fondul perpetuat: Din (formată prină aferez ă
din Constandin), Dinc (nume masculin cu sufixul -c ), Dima - hipocoristic în -a din
Dimitrie), Dimancea - deЯenită nЮmeă deă familie,ă caă şiă Diaconu - ultimul explicat prin
„diac” (scriitor de cancelarie) frecvent şiăcaăpatronim.ă
Dan, Damaschin şiă Deonisie - completeaz ă repertoriЮlă onomastică ală
inscrip iilorădeăpeămonЮmenteleălapidareădinăArgeş.ă
-e-
Onomastic ă pЮ ină prodЮctiЯ ,ă reprezentat ,ă înă ordineaă frecЯen eiă prin:ă Ene -
prenume derivat din Ion, atestat, în secolul al XIX-lea, sub forma Iene; Enache -
format de la gr. Ianis (Ion),ă transcrisă şiă cЮă i ini ial:ă Ienachea; Ecaterina; Elisafta -
prenume provenit din Elisaveta. Elina constitЮieă oă Яariant ă aă onomasticЮlЮiă Elena, iar
Elie - a prenumelui Ilie, sub influen aăgr-lat. Helias.
-f-
Seădetaşeaz ,ăprinăfrecЯen ,ăFloarea - nЮmeăgenericăformatăînăromâneşteădeă
la substantivul comun „floare” - prenumele corespondent masculin Florea,ăinscrip ionată
şiăsЮbăformaăFloria.
Înă aceeaşiă grЮp ă onomastic ,ă seă înscrie Flor men ionată peă Юnă monЮmentă
lapidar din secolul al XVII-lea. Exceptând pe Filip,ă seă impЮnă câteЯaă considera iiă
referitoare la onomasticele: Fira - ЮnăpresЮpЮsăderiЯatăprinăaferez ădinăSanfir, Fratea şiă
Fr il - formate pe baza substantivului comun „frate”,ă şiă Fr ncul - considerat
etnonim, prenumele atestând originea: „francezul, eventual italianul sau spaniolul”.
-g-
Adoptândă acelaşiă principiЮă ală sЮblinieriiă frecЯen eiă antroponimelor,ă seă constat ă
c ă prenЮmeleă Gheorghe înregistreaz ă împreЮn ă cЮă Яarianta sa, Gheorghie, 26
prezen eă peă monЮmenteleă lapidareă dină Argeşă dintreă aniiă 1546ă şiă 1850.ă ProdЮctiЯitateaă
onomasticЮlЮiă esteă sЮbstan ială amplificat ă deă corespondentЮlă s Юă feminină Gherghina,
respectiv, Ghiorghina careă însЮmeaz ă pesteă 20ă deă atest ri.ă Ună diminutival masculin,
Gheorghi apareăînăprimaăjЮm tateăaăsecolЮlЮiăalăXIX-lea,ăînăaceeaşiăperioad ăînăcareă
prenumele este dublat de un nume de familie - Gheorgheă BЮnc ă (1845),ă oriă şiă cЮă
indicareaăprenЮmelЮiătat lЮiă- Gheorghe Ion Stana (1849). Onomasticul Gogu -
explicat prin hipocoristicul grec Gogos (de la Gheorghios) - este asociat cu un toponim
prină prepozi iaă slaЯ ă ot,ă precizândЮ-se, astfel, localitatea de origine: Gogu ot
C mpЮlЮng.ă
Prenumele Grigore - formaăcomЮn ă- şiăGrigorie - form ăconsiderat literar ă
- şiă Яarianteleă rЮstice:ă Gligore şi,ă respectiЯ,ă Gligorie careă prezint ă modific riă deă
sunete (l în loc de r,ăînăsitЮa iaăcândăЮrmeaz ăaltăr)ăînregistreaz ănЮmeroaseăatest ri.ăÎnă
secolul al XIX-lea, variantele rustice sunt abandonate, adoptându-se formele comune.
Oă frecЯen ă egal ă seă constat ă şiă înă cazЮlă nЮmelЮiă deă persoan ă Ghinea -
Яariant ăformat ăcЮăsЮfixЮlă-ea dinăformaăapocopat ăaăonomasticЮlЮiăGhinadie.
Onomasticele: Gadea - explicat prin sl. „gad”, Gane şiăGanea - provenite din
bg. Ganev; Gavril reprezint ă peă Gabriel (consoana b a devenit v); Ghirase - form ă
apocopat ădinăGherasim.
-h-
InЯentarЮlă onomasticeloră seă limiteaz ă laă Юrm toareleă prenЮmeă dină secolЮlă ală
XVII-lea: Hrisantie - deăproЯenien ă greac ,ă cЮă accep ia,ă înă limbaădeă origine „floare
de aur”; Hristodor - derivat din Hristodul,ă prenЮmeă dină onomasticaă neogreac ,ă caă şiă
Hristea - preluat direct sau prin intermediu bulgar.
În secolul al XVIII-lea,ă inЯentarЮlă onomastică seă completeaz ă cЮ:ă Hrizea -
considerat derivat din Hrisant <„cu mutarea lui -s în -z,ă înă cadrЮlă limbiiă greceşti”>ă şiă
Hasan - dină fondЮlă onomastică arabă cЮă semnifica ie,ă laă origine,ă deă „frumos”. Hasan
este,ăpotriЯitătradi ieiălocale,ăprenЮmeleăЮnЮiătЮrcăcareăaăadoptatăreligiaăaЮtohtonilor,ăfiindă
elăînsЮşiăcomanditarЮl monЮmentЮlЮiălapidarădinăŞtef neştiă(1758)ăcare-iăatest ănЮmele.
-i-
RepertoriЮlă onomastică esteă amplЮ,ă dominat,ă prină frecЯen ,ă deă prenЮmeleă Ion,
care,ăîmpreЮn ăcЮăЯarianteleăsaleăcЮrente:ăIoan şiăIonu, totalizeaz ,ăînăinscrip iileădină
perioada indicat ,ăcircaă130ădeăatest ri.
CorespondentЮlă s Юă feminin,ă Ioana,ă înregistreaz ă circaă 30ă prezen eă peă
monumentele indexate. În unele cazuri, onomasticului Ion iă seă asociaz ă nЮmeleă deă
familie:ăIonăTin ,ăIonăMaЯrodolЮă(1836).
Ariaă onomastic ă aă prenЮmelЮiă men ionat,ă seă extindeă ă prină inclЮdereaă Яarianteiă
ruso-bulgare Ivan, a corespondentului feminin, Ivana, a derivatelor: Ivaşco şiăaăformeiă
paralele - Ivaşcul. Iane, respectiv, Iana, Ianea - explicate printr-oătem ădeăinflЮen ă
greac ă modern ă Ian sau form ă scЮrtat ă dină Ivan,ă tem ă dină careă proЯineă şiă Iancu
(Iancul) sau Ianca; Ianache - format din gr. Ianis (Ion) - rezultând o suplimentare
considerabil ăaăcifrelorăindicate,ăcЮăaproximatiЯă40ădeăprenЮmeăînrЮdite.
Seă înscriЮ,ă înă ordine,ă prină frecЯen ,ă Ilinca şiă Ilina - prenume formate din
Elena (Ilina, prin filiera Ilinca); Irina - nЮmeăromânescădeăorigineăgreceasc ,ăproЯenindă
din Eirene („pace”); Ina - careăreleЯ ăoăposibilitateădeăîmbog ireăaăonomasticii,ăsЮfixЮlă
deЯenindăelăînsЮşiăЮnănЮme;ăIordana.
CaăonomasticeămascЮline,ăconsemn măpe:ăIlie, Iorga - consideratăcaăЯariant ă
a prenumelui Gheorghe ca,ă deă altfel,ă şiă Iordache; Iosif,ă dară şiă Iosâv (înă pronЮn iaă
regional );ăIarca - provenit din adjectivul rus cu sens de „luminos”; Ieremia şiăformaăsaă
paralel ,ăIrimie; onomastice din mediul monahal: Ioanichie, Irtemie, Ierotei - înso ite,ă
constant, de determinantul „monah”.
-j-
Seăatest ăprenЮmele:ăJinga - explicat etimologic prin magh. Zsenge (gingaş)ă
şiăJoi a - form ăconsiderat ăcontaminat ăcЮăziЮaă„joi”.
-l-
GrЮpaă onomastic ă format ă dină prenЮmeleă aă c roră ini ial ă esteă consoanaă L
prezint ă Юnă registrЮă redЮs,ă formată din:ă Larea – posibil,ă oă form ă depreciat ă dină Ilarie;
La co din srb-blg. Lacko; Laz r, respectiv, Lazar; L udat - porecl ă aЯândă laă origineă
participiul verbului „aă l Юda”; Liana - proЯenit ă fieă dină limbaă german ,ă caă nЮmeă deă
plant ,ă fieă deriЯată feminină dină Ilie; Lixandru - şiă corespondentЮlă feminin,ă Lixandra -
form ă scЮrtat ă prină aferez ă dină Alexandru; Luca - deă origineă latin ,ă transmisă ă prină
intermediЮlălimbiiăgreceşti;ăLupu şiăformaăsaăarticЮlat :ăLupul - ini ial,ănЮmeădeăanimal,ă
nЮmeă atribЮite,ă înă inscrip ii,ă ЮnЮiă singЮră comanditar;ă LЮpЮă ЯameşЮlă dină DragoslaЯele;ă
Lucsandra - prenume derivat din Roxana şiă Lu u - explicat, de Philippide, prin lat.
Lucius,ăproЯenien ăcontestat ădeăAlexandrЮăGraЮr.
-m-
Seriaă onomasticeloră feminineă esteă dominat ,ă caă reprezentareă nЮmeric ă peă
monЮmenteleă lapidareă dină Argeş,ă deă prenЮmeleă Maria care,ă împreЮn ă cЮă Яariantaă saă
mЮltămaiăfrecЯent ,ăMariia şiăЯarianteleăfonetice: M ria şiăgrafice:ăMariea, Marea, Miria
totalizeaz ăcircaă135ădeăatest ri.
ComponenteăaleăaceleiaşiăfamiliiăonomasticeăsЮntăprenЮmele:ă Marica - format
cu sufixul diminutival -ica; Marula - atestat ăpeăCrЮceaălЮiăSocolădinăL ic i-Cet eni;ă
Mariian - derivate dintr-un prototip comun: Maria. În unele cazuri, Marin ar putea fi luat
drept masculinul de la Maria. Marina prezint ăoădЮbl ăsitЮa ie:ă „format ăînăromâneşteă
de la Marin saЮăprelЮat ădinăonomasticaăapЮsean ”.
Men ionateăînădispЮnereăalfabetic ,ăonomasticeleăЮrm toareăcomport ăsЮccinteă
considera iiă Яizândă frecЯen a,ă etimologia,ă modalitateaă deă formare:ă Magdalina se
înregistreaz ă izolat,ă caă nЮmeă monahal;ă Malea - prenume masculin asociat etimologic
cu substantivul comun „mal” şiă Manafie, onomastic monahal - apară înă inscrip iileă
secolului al XVII-lea,ă al tЮriă deă Manea şiă Manole - apreciate a fi derivate din gr.
Emanoil,ă sЮprimareaă Яocaleiă ini ialeă efectЮândЮ-seă înă greacaă modern ;ă Manta şiă
varianta sa, Mantu - aăc rorăorigineăesteăcontroЯersat ,ăfiind corelate etimologic cu gr.
Diamantos sau Mamantos,ă ipotezeă neacceptateă deă Al.ă GraЮr,ă careă indic ă echiЯalenteă
onomasticeăînăbЮlgar .ăMara - cu origini la fel de obscure, acceptându-se posibilitatea
form riiă dină prototipЮrile:ă Maria, Smaranda sau Marana. Marcu seă explic ă prină lat.ă
Marcus prelЮat,ă îns ,ă prină ebraic ;ă Mareş - prenume provenit din adjectivul „mare” +
sufixul -es; Marga - hipocoristică apЮseană formată înă limbaă german ă dină Margareta.
Marius - nЮmeălaicădeăinspira ieăclasic .ăMatei - provenit dintr-un onomastic grecesc,
prezint ăoăЯariant ăînă-u: Mateiu şiăЮnădiminЮtiЯ:ăMateiaş. Conceput pe baza unei
porecle, prenumele Micu areăoăform ăarticЮlar :ăMicul şiăoăform ăfeminin :ăMica.
Oă grЮp ă onomastic ă prodЮctiЯ ,ă ală c reiă nЮme-tЮlpin ă esteă Mihai,ă insereaz ă
formele: Mihaiu, Mihail şi Mih il (considerat ă Яariant ă deă origineă slaЯ )ă caă şiă
Mihalcea, Mihul - format din tema onomasticului prototip: Mihnea şiă Minea -
„pronЮn areăregional ” a lui Mihnea.
Ilustrativ pentru varietatea surselor etimologice atribuite unui onomastic este
prenumele Mira,ăaăc rЮiăproЯenien ăAl.ăGraЮrăoăexplic ăînăşaseămodЮriădiЯerse.ăMitrea
- ЮnăderiЯatăformatăprinăaferez ădină Dumitru; Mircea - onomastic explicat prin sl. mir
(pace) cu sufixul -cea sau ca provenind dintr-un nume compus cu -mir. Muşa cu
origineăincert :ădină„frЮmЮşa” şiăMuşat - ini ial,ăadjectiЯăcЮăsensădeă„frumos”, conservat

astfel, la aromâni - completeaz ăonomasticaămonЮmentelorălapidareădinăzon .
-n-
Oă remarcabil ă prezen ă înregistreaz ă înă contextЮlă antroponomasticiiă româneştiă
prenumele feminin Neacşa (circa 60) înăcompara ieăcЮăcorespondentЮlăs ЮămascЮlin,ă
Neacşu (circaă10)ăşiăformaăarticЮlat ăaăacestЮia:ăNeacşul. Neaga - prezint ăoăsitЮa ieă
similar ,ă doЯedindЮ-se mai productiv decât formele paralele de masculin: Neag,
respectiv, Neagul - în care (u)l constitЮieăЮnăelementăad ЮgatăpentrЮă „a da un corp
acceptabil formei scurte Neag”, Neagoe şiă deriЯateleă diminЮtiЯale:ă Negoi şiăă
Neagu u.
Neguş şiăNeguşu constituie cazuri de monoftongare a diftongului -ea din tema
Neag sau derivate diminutivale din substantivul comun neg, Яocalaă final ă -u „ inândă
locul articolului” dintr-oăform ăanterioar ăNegЮşЮl.
Un prototip frecvent - Nicolae şiă Яariantaă saă fonetic ,ă Neculae,ă seă afl ă laă
geneza prenumelor: Necula, Nicola, Nicula careăprezint ăЮnăderiЯat:ă Niculcea format
cu ajutorul sufixului -cea şiăăNica - prinăacopoc .ă
UnăonomasticăprodЮctiЯădeăorigineăslaЯ ,ăЮlitizatăatâtăcaăprenЮmeămascЮlinăcâtă
şiăcaăfeminin,ăNedelea cu variantele fonetice: Nedelia, Nedealea, Nideale - în care se
constat ăexisten aăЮnorăalternan eăЯocalice,ăapareăînăcontextЮlăЮnorăonomasticeăderiЯateă
masculine: Nedelcu, similar bg. Nedelco,ă atestată şiă sЮbă aceast ă form ,ă dară şiă cЮă
flЮctЮa iiăЯocalice:ăNidealco. Seă consemneaz ă şiă alte nume de persoane: Nan -
hipocoristicăproЯenit,ăprinăaferez ăşiăapocop ,ădinăAnania. N stase, varianta N stasie şiă
paralelele feminine: Nastasia, Nastasiia - deriЯateă prină aferez ă dină gr.ă Anastasios,
respectiv, Anastasia.
-o-
Extrem de redus, catalogul onomasticăcon ineăprenЮmeăfrecЯente:ăOprea (circa
20) - nЮmeădeăpersoan ăcare,ăprinămo iЮne,ăcЮăajЮtorЮlăsЮfixeloră-ina şiă-işa, a generat
formele: Oprina şiăOprişa.
Oance şi,ă Яariantaă articЮlat ,ă Oancea apar ină familieiă ЮnЮiă nЮmeă primară
productiv Ion ca,ădeăaltfel,ăşiăprenЮmeleăfemininăOana împreЮn ăcЮăformaăparalel ădeă
masculin: Oan ,ăc roraăliăseăadaЮg :ăOnea.
Cu determinantul „monah”, apar numele: Onisifor preluat din fondul onomastic
grecescă şiă Onofrie - înă careă modific rileă fonetice fa ă deă nЮmeleă primară Onufrie
constaЮăînăasimilareaăprogresiЯ ăaăЯocaleiău deăc treăЯocalaăini ial .
AnalizaăonomasticelorăreleЯ ăprezen aăЮnЮiănЮm rălimitatădeănЮmeăprimareăaleă
c rorăЯarianteăsЮntădeterminate,ăînăspecial,ădeăelementeădeănatЮr ăfonetic .
-p-
Înă ordineă alfabetic ,ă seă atest ă Юrm toareleă prenЮme:ă Panait - onomastic de
origineăgreceasc ;ăPan - provenit din tema pan a prenumelui Pantelimon,ădeşiăăpareă
mЮltămaiăplaЮzibil ăipotezaăform riiănЮmelЮiăpeăbazaăsЮbstatiЯЮlЮiăcomЮnă „pan ”,ăini ial,
caăporecl ;ăParaschiva „dinăcalendarЮlăortodox,ădЮp ănЮmeleăgrecescăalăzileiădeăЯineri”
cu variantele: P raschiva, P r saiva (sic!)ăşiăoăform ădeăorigineăЮcrainian :ă Parasca,
prenumele paralel de masculin: Paraschiv şiăderiЯatЮlăPetco - formatăînăbЮlgar , „de la

pet (cinci) ca hipocoristic pentru Paraschiv; ziua a 5-aăaăs pt mâniiăfiindănЮmit ădeăgreciă
parascheve (preg tire)”. Pascu - considerat fie un derivat din Pascale, fie un nume
format din substantivul „pasc ”.
Pavelu - cЮă oă Яariant ă fonetic : Peavel - înă careă seă constat ă diftongareaă
vocalei a; P un - porecl ăproЯenit ădinănЮmeleăЮneiăp s ri:ăp ЮnЮl (PaЯoăcristatЮs)ăşiă
prenumele feminin paralel, P unaă- formatăprinăad ЮgareaăsЮfixЮlЮiă-a,ădЮp ăconsoanaă
final ăaănЮmelЮiămascЮlin.
Petre cu o variant ă rezЮltat ă dină înlocЮireaă Яocaleiă finaleă cЮă -a; Petra sau
P tru - form ăpopЮlar ,ăînăcareămodific rileăfoneticeăsЮntăeЯidente.ăDeriЯatЮlăonomastică
P traşcu - format cu sufixul diminutivului compus -aşco dinăЮcrainian ă- este utilizat,
actualmente, ca nume de familie.
Pârvu - explicat etimologic printr-un cuvânt slav cu sens de „primЮlăn scЮt” -
prezint ăoăform ăarticЮlat :ăP rvul şiăЮnăcorespondent,ăP rva - feminin. Preda este la
origine un slavonism, iar Proca - un hipocoristic terminat în sufixul -a din Procopie.
-r-
Oă frecЯen ă apreciabil ă înregisteaz ă onomasticЮlă Radu (peste 100) -
hipocoristic din sl. Radislav sau Radomir - circЮla iaă prenЮmelЮiă fiindă explicat ă prină
„faimaăcâştigat ăcaănЮmeădomnesc,ărezonan aăşiăscЮrtimeaălЮiă“. InclЮzândăşi prenumele
atestate în secolul al XVI-lea,ă rezЮlt ă Юnă totală deă pesteă 120ă consemn riă aleă nЮmelЮiă
Radu.
Atestată sЮbă form ă men ionat ă saЮă articЮlat:ă Radul,ă prenЮmeleă prezint ă Юnă
echivalent feminin, Rada (circaă40),ădinăcareăderiЯ ăЮnădiminЮtiЯal:ăR du a.
Maiă pЮ ină frecЯente,ă nЮmeleă deă persoan :ă Rafira - interpretat ca un
hiperurbanism din Rahela cЮă alternan eă Яocaliceă şiă consonantice;ă Rizea devenit
ulterior, nume de familie; Roman - nume etnic cu corespondent feminin în onomastica
monahal :ăRomana.
Ruja - ЮnăprenЮmeăcareăseăexplic ăetimologic,ăprobabil,ăprinăsЮbstantiЯЮlă„rЮj ”
(regional, trandafir,ă cЮă accep ia,ă laă figЮrat,ă deă persoan ă frЮmoas ). Rucsandra şiă
varianta sa, Rusandra - provin din prototipul grec Roxana preluat din fondul
onomastic persan.
-s-
Ună amplЮă inЯentară onomastică ofer ă prenЮmeleă aă c roră ini ial ă ă esteă S,
prototipЮrileăînregistrândăîmpreЮn ăcЮăЯarianteleăcircaă50ănЮmeăpropriiădiЯerse.
SЮbă ă raportЮlă circЮla ieiă nЮmeloră deă persoane,ă dintreă onomasticeleă acesteiă
grupe, pe primul loc,ă seă sitЮeaz ă Stanca (circaă 70),ă Юrmat ă deă onomasticЮlă prototipă
Stan (circaă60)ăşiăderiЯatЮlăprinămo iЮne,ăcЮăad ЮgareaăsЮfixЮlЮiă-a: Stana (circa 50).
Înăafaraăacestora,ăcЮăЯarianteăşiăderiЯate,ăseăinsereaz ,ăînăordineaănЮmeric ăaă
atest rilor, Stanciu, respectiv, Stanciul; Stancu şiă Stancul,ă cЮă modific riă fonetice:ă
Stanco, St nciu, Stancea, St naca - ЮltimЮlăprezentândăoăepentez ,ăprinăintercalareaă
vocalei a;ă cЮă sЮfixЮlă deă origineă slaЯ ;ă -il : St nil , St nil şi,ă cЮă alternan eă fonetice:ă
Stanilo.
OăcircЮla ieăintens ăseăsemnaleaz ăînăcazЮlăprenЮmelЮiă Stoica (circa 45) care
prezint ă Юnă deriЯată formată cЮă sЮfixЮlă aЮgmentatiЯă -an: Stoican. Onomasticul prototip
este, la origine, un diminutiv bulgar (Stoika) format pe baza hipocoristicului stoi = a sta.
Ambele prenume au devenit nume de familie. Stoian - onomastică dină temaă slaЯ ă
Stoia şiă prenЮmeleă paralelă deă feminin:ă Stoiana formată înă româneşte,ă prină mo iЮne.ă
Dintr-oăalt ătem ăslaЯ ,ăproЯineăStaicu cЮăЯariantaăsaăfonetic :ăStaico.
Prenumele Safta a rezultat din Elisaveta,ă oă form ă deă tranzi ie:ă Elisafta
înregistrându-seăpeăЮnămonЮmentălapidarădinăPoen rei-Corbi.
Oă circЮla ieă restrâns ă ă seă constat ă înă cazЮlă prenЮmelor:ă Stroe preluat din sl.
Strojimir, cu echivalentul Stroje - în sârb ă şiă bЮlgar ;ă Soare - onomastic având la
origine un nume comun; Sandu şiăechiЯalentЮlăfeminin,ă Sanda - ambele formate din
Alexandru; Samoil - nЮmeă deă origineă ebraic ,ă Samuil - onomastică înso ită deă Юnă
determinantăalăapartenen eiălocale:ăT rt şescЮl. S rbu - etnic utilizat ca prenume;
Юlterior,ă îns ,ă aă deЯenită nЮmeă deă familie;ă Sima - hipocoristic din Simeon atestat sub
aceast ăform ,ădarăcЮămodific riăfonetice,ăprinăasimila ieăprogresiЯ :ăSimion cЮăЯariant ă
feminin ărar ,ăformat ăprinămo iЮne:ăSimiona şi cu sincoparea vocalei -i: Simon.
Savu şiă Sava - onomastice provenind din ind. Sabbas,ă prină filier ă greac ă
(consoana b transformându-se în -v ); Socol - porecl ăînălimbaădeăorigineă(înăsârb ,ă
„sokol” are sens de „şoim”); Sofronie şiăSotir - prenume preluate din fondul onomastic
grecesc; Statie - explicat prin lat. Statius, format pe baza substantivului „statio”
(repaos,ă oprire)ă şiă Sântion - prenume considerat „form ă deă tradi ieă dină moştenireaă
latin ă- transformat din Sanctus Ioannes”, Sântion fiind atestat pe un monument lapidar
din Corbi.
Onomasticul Sultana - înăcareăesteăeЯident ăproЯenien aă(sЮbstantiЯЮlăăcomЮnă
„sultan”)ă apare,ă înă contextЮlă epigrafică analizat,ă al tЮriă deă Salomia - prenume din
ebraic ,ăceeaăceăreleЯ ăЯarietateaăonomasticelor,ăbog iaăfondЮlЮiăantroponimieiăistoriceă
româneşti.
InserareaăЮnorănЮmeădeăpersoan ăaăc rorăgrafieăreprodЮce,ăăposibil,ăpronЮn iaă
zonal :ăSanfira şiă- cu palatalizarea labialei - Sanhira,ăîmpreЮn cu Saheu - curent
pronЮn ate,ă îns ,ă cЮă z ini ială înă loc de s,ă precЮmă şiă Steapan, pentru Ştefan,ă releЯ ă
diversitatea repertoriului onomastic românesc.
-Ş-
Seăatest ,ăpeămonЮmenteleălapidareădeăacestătip,ăprenЮmeleăŞtefan şiăparalelaă
feminin :ă Ştefana; Şerb - Şerban,ă cЮă modificareaă Яocalic :ă Ş rb - Ş rbu şi
derivatele: Şerban formatădină nЮmeleăprimarăşiăsЮfixЮlăaЮgmentatiЯă -an,ă caă şiă Яariantaă
saăfonetic :ăŞ rban, cu forma de feminin: Ş rbana. ExpresieăaăЮneiărealit iăsocialeă
dinăperioadaăfeЮdal ,ăprenЮmeleăŞerb şiăderiЯateleăsaleăconstitЮieăecoЮlăînăonomastica
româneasc ăaăprocesЮlЮiădeăşerbizareăaă r nimii,ă„şerb” aЯândăaccep iaădeă„ ranălegată
deăp mântЮlămoşierЮlЮi,ădepinzândăcЮăpersoanaăşiăcЮăbЮnЮrileăsaleădeăacesta”.
Atestat singular, prenumele Şandru - provenit din Şandor echivalentul maghiar
al lui Alexandru,ăreleЯ ăinflЮen eăînăonomastic .
Şoşu - nemen ionată înă bibliografiaă deă referin ă - reprezentaă ini ială oă porecl ă
pentru un individ „specializat” în „am geli,ă p c leli,ă minciЮni” sau „şoşЮane” - termen
existent în lexicul zonal.
-t-
Exceptând pe Tatomir - considerat ca un derivat dintr-un prenume arhaic:
Tatu,ă aă c rЮiă prezen ă esteă atestat ă sЮbă formaă Tatul într-oă inscrip ieă deă peă Юnă
monument epigrafic din secolul al XVIII-lea - înăaceast ăcategorieădeăantroponime,ăseă
înscriu: T nase (formatăprinăsЮprimareaăЯocaleiăini ialeăînălimbaăgreac ămodern ă - din
Atanasie)ăşiăЯariantaăT nasie.
Teodor,ă form ă cЮrent ,ă cЮlt ,ă proЯenindă dină greac ,ă prezint ă Юrm toareleă
deriЯateă şiă Яariante:ă Tudor, Tudur (cЮă asimila ieă progresiЯ ),ă Tudora (feminin format
prină mo iЮne),ă Tudoran şiă Todoran - derivate cu sufixul -an, Tudorache şiă
Tudoraşco - derivate cu sufixele -ache (neogrec)ă şiă -aşco - (diminutival compus ),
Toader, uneori cu -u final: Toaderu. Teodosie - preluat din greac ,ăprezint ăşiăformaă
feminin ă ă - Tudosia. Toma - explicat etimologic prin ebr. Thomas (geam n)ă esteă
înregistrat pe trei monumente epigrafice.
- -
Onomasticelor enigmatice: erchi şiă iorci - care nu pot genera decât
interpret riăfanteziste,ăfiind,ămaiădegrab ,ăeroriăgrafice,ăliăseăal tЮr ăprenЮmeleăToma -
proЯenitădinăbЮlgar .
-u-
Un prenume arhaic, Udrea - „form ă româneasc ă direct ă saЮă prină filier ă slaЯ ăă
din lat. gr. Andrianus” - seă doЯedeşteă aă fiă prodЮctiЯă prină deriЯateleă şiă Яarianteleă
fonetice: Udria, Udrişte, Udrişti.
Un onomastic hipocoristic care constituie un exemplu tipic de nume propriu
format dintr-un sufix diminutival este U a. Întrucât sufixul este atestat în structura
diЯerselorăonomastice,ănЮăseăpoateădeterminaăcЮăcertitЮdineăc rЮiănЮmeăîiăcorespЮnde.
-v-
Ună nЮmeă cert,ă careă înregistreaz ă oă circЮla ieă pesteă mediaă frecЯen eiă
onomasticelor, Voica,ă prezint ă Юnă corespondentă mascЮlin,ă dină care,ă deă altfel,ă proЯineă
Voicu - atestatăîmpreЮn ăcЮăoăЯariant :ăVoico - form ăidentic ăprototipЮlЮiăbЮlgar.ăUn
alt onomastic feminin, Vişa - este considerat un nume format din sl. „Яâşe” (mai înalt).
Dintre onomasticele masculine, hipocoristicul Vlad (provenit din Vladimir sau
Vladislav),ă peă lâng ă formaă monosilabic ă men ionat ,ă prezint ă formaă articЮlat :ă Vladul
şi,ă ceaă intermediar :ă Vladu. Vl d u şiă Vl du reprezint ă Яarianteă aleă acelЮiaşiă
onomastic integrându-se,ă al tЮriă deă deriЯateleă diminЮtiЯale:ă Vl du şiă Vl du a, grupei
antroponimelorăc roraăleăapar in,ăprinăorigineaăcomЮn ;ă Vlaicu şi,ăînăformaăcЮă -l final,
Vlaicul.
NЮmeleă deă persoan ă Vasile - intrat în fondul onomastic autohton prin forma
slaЯon ă- apareăsЮbăformaăcЮlt ,ăcalendaristic ,ăVasilie. Vasilica constituie un derivat
format cu sufixul diminutival -ica, iar Vasalache, prin intermediul sufixului grec -ache,
cЮăasimila iaăprogresiЯ ăaăЯocaleiă-a. Varvara - prenЮmeă deă origineă latin ă - este
atestat ca onomastic monahal; V lcu - provenit din sl. „Яl k” (lЮp),ă esteă folosit,ă caă şiă
Lupul,ă înă onomasticaă român ,ă cЮă Яaloareă mistic ,ă exorcismЮlă nemaifiindă ă intЮită
actualmente. Velica - prenume feminin derivat dintr-un termen slav de cancelarie

„vel” (calificatiЯă inclЮsă înă titlЮlă mariloră dreg tori).ă Vitan - explicat prin lat. „vita”, apare
frecЯentă caă nЮmeă deă familieă înă satЮlă ă St neşti-Corbi,ă Юndeă esteă inscrip ionat pe un
monument lapidar.
Vinea - nume propriu, având la origine substantivele comune: „vina” sau
„vine”. Vintil , cu variantele fonetice: V ntil – Ventil şiă determinanteleă indicândă fieă
apartenen aălocal :ăFlorescЮl,ăfieăocЮpa ia:ăPost ЯariЮă- ambele consemnate în secolul
al XVII-lea. Format de substantivul comun „post Яar”,ă nЮmeleă propriЮă atest ă oă
asemeneaăspecializareăînăC lineşti,ălocalitateăsitЮat ăînăapropiereaăoraşЮlЮiăPiteşti.
-z-
RepertoriЮlă inclЮdeă nЮmeă deă persoan ă stranii,ă înă acelaşiă cadru onomastic în
careăseăatest ăprenЮmeăconserЯateăpân ăînăprezent.
Prenumele arhaic Zlatca - derivat din sl. „zlat” (aur) sau din onomasticul
Zlataust („GЮr ă deă aЮr”); numele propriu Z rnea - format din substantivul comun
„zârn ” (plant ăЯeninoas ),ăЮtilizat,ăprobabil,ăini ialăcaăporecl .
Formeă paraleleă onomasticeă prezint :ă Zoi a şiă Zoic - diminutive ale
prenumelui grecesc Zoe. NЮmeleăfemininădeăpersoan ăZmaranda,ăatestatăşiăsЮbăformaă
Smaranda,ă reprezint ă onomasticeă deriЯateă dină Яariantaă lexical :ă „smarand” a
substantivului comun „smarald”.
§§§
Analizaă statistic ă aă strЮctЮriiă şiă frecЯen eiă onomasticeloră determin ă conclЮziiă

semnificative. Exceptândă Яarianteleă fonetice,ă seă înregistreaz ă circaă 450ă deă prenЮme,ă
preponderen aă celoră mascЮlineă fiindă eЯident ă (circaă 275);ă seă constat ă oă frecЯen ă
considerabil ăaăЮnorăonomasticeăparalelăcЮăcreştereaăsaЮăsc dereaănЮmeric ,ăînătimp,ăaă
altora. Structura onomasticelor de pe monumentele lapidar-epigraficeă dină Argeşă dЮp ă
sexăăseăprezint ăastfel: 37,68% - masculine şiă62,32% - feminine.
SЮbă raportЮlă frecЯen eiă nЮmeloră propriiă mascЮline,ă seă constat ă c ă 10ă
onomastice (Ion, Radu, Stan, Stoica, Dumitru, Constantin, Matei, Gheorghe,
Stanciu şiă Badea) - careă reprezint ă circaă 4%ă dină totalЮlă nЮmeloră deă persoan ă
masculine - înregistreaz ăoăfrecЯen ădeăpesteă1/3ădinătotalЮlăonomasticelorămascЮlineă
atestate pe monumentele epigrafice.
Onomasticul cel mai frecvent consemnat - Ion - înregistreaz ă oă creştereă
nЮmeric ă eЯident ă înă secoleleă ală XVIII-leaă şiă ală XIX-lea, ca, de altfel,ă şiă prenЮmele:ă
Dumitru, Constantin şiăGheorghe.
Oă cЮrb ă descendent ă înregistreaz ă prenЮmele:ă Radu şiă Stoica, în timp de
prenumele Stan prezint ăflЮctЮa ii
Frecven aăonomasticelorămasculine şiăfeminine.
Dintre onomasticele feminine, Maria seă doЯedeşteă celă maiă frecЯentă Юtilizat.ă
NЮmeăfoarteăr spânditeăînăsecoleleăXVIIăşiăXVIII:ă Anca, Dobra, Neacşa, Rada, Voica
înregistreaz ăînăsecolЮlăalăXIX-leaăoăcЮrb ădescendent ,ăînătimpăceăIoana, de exemplu,
prezint ăoăcЮrb ăascendent .
RepertoriЮlănЮmelorădeăpersoan ădeăpeămonЮmenteleălapidareădinăjЮde ЮlăArgeşă
releЯ ă- într-oăretrospectiЯ ăsintetizatoareă- elementeăpriЯindăonomasticaăromâneasc ă
din secolele XVI - XIX.
MONUMENTELE LAPIDARE
ÎN TOPONIMIE
Î
n toponomiaăzonal ăă- reflexăalăЮnorărealit iălocaleăincontestabileă- existen aă
numeroaselor cruci din piatr ă s-aă proiectată corespЮnz tor.ă Toponomia
constitЮindăЮnăinstrЮmentădeăorientareăînăspa iЮ,ăparticЮlarizareaăspa iilorădeă
amplasare a unor monumente epigraficeăcareădeЯeniser ăfamiliareăîntregiiăcolectiЯit iăaă
fostăposibil ,ămaiăales,ăprinămen ionareaăexisten eiăacestorăînsemneăepigrafice.ă
Izolate sau cu determinante, numele topice formate pe baza apelativului „cruce”
sЮntăconsemnate,ălaăsfârşitЮlăsecolЮlЮiăanterior,ăînădiЯerseălocalit iădinăArgeş.ăAstfel,ăseă
înregistreaz ă toponimele:ă Dealul Crucii (satЮlă JЮpâneşti,ă comЮnaă Coşeşti);ă
Clucereasa,ăpoian ăînăsatЮlăGoleşti,ăcomЮnaăB lileşti;ăCrucea,ăpoian ăînăsatЮlăCoteşti,ă
comuna Godeni; Crucea Popii, locăînă ig neşti-Topoloveni; Crucea Protopopului, loc
izolată înă B jeşti-B lileşti;ă Peă Cruciuli ,ă poian ă înă Slobozia,ă comЮnaă Cet eni;ă
Crucişoara,ălocăizolatăînăcom.ăMih ieşti;ăDe la Cruce,ăp dЮreăînăcomЮnaăVl deşti.
Sfera toponimelor formate pe baza apelativului „cruce” este,ă îns ,ă mЮltă maiă
cЮprinz toare,ă majoritateaă monЮmenteloră epigraficeă deă acestă tipă reprezentând,ă prină
amplasamentul lor, veritabile puncte de reper.
Toponimeleă seă particЮlarizeaz ă prină raportareaă laă formeleă deă relief,ă laă
comanditari etc. Astfel,ă înă Poen rei-Corbi,ă dealЮlă peă careăesteă amplasat ă oă crЮceă deă
piatr ădatândădinăperioadaădomnieiălЮiăGrigoreăGhicaăăesteăcЮnoscЮtăsЮbănЮmeleăÎn deal
la Cruce.ă Înă satЮlă ReteЯoieşti-Pietroşani,ă ă seă înregistreaz ă toponime,ă precЮm:ă Valea
Crucii, Crucea Diaconului, Crucea lui Bucel.
„Grefate” pe toponime anterioare, toponimele formate pe baza acestui apelativ
constitЮieă oă modalitateă deă limitareă spa ial .ă Crucea din Dealul Naca - toponim în
comuna Dragoslavele - reprezint ă Юnă nЮmeă topică prină careă ariaă geografic ă esteă
restrâns ălaăoăpor iЮneădeăterenăsitЮat ăînăparteaădeăЯestăaăDealЮlЮiăNaca.
Dealul Crucilor - toponimă înă B jeşti,ă comЮnaă B lileşti,ă prezint ă aceeaşiă
valoare restrictiv-geografic ,ăindicândăoăpor iЮneădeăterenădinăDealЮlăMareăalăB jeştilor.
Sferaă toponimeloră consemnateă înă inscrip iileă deă peă monЮmenteleă memorialeă
esteă redЮs .ă NЮmeleă topică indic ă apartenen aă local ă aă Юnoră comanditari:ă ig neşti
(Neacşaă din...),ă Dragoslavele (LЮpЮlă ЯameşЮlă ă din...),ă Riul (NegЮ ă ot...)ă saЮă aă
condЮc torilor localiă(La coăjЮde ăotăD lgopolia).ăNЮmeleăslaЯonăalăoraşЮlЮiăCâmpЮlЮngă
esteămen ionatăşiăsЮbăformele:ăDolgapol [1715]ăşiăD lgapol [1746].
UnămonЮmentăepigraficădinăanЮlă1709ăcareăseărefer ălaărefacereaăЮneiăЯechiăc iă
deăleg tЮr ăîntreă araăRomâneasc ăşi TransilЯaniaăseăparticЮlarizeaz ăşiăprinăfrecЯen aă
unor nume topice: Braşov,ăCâmpulung,ăRuc r,ăDragoslavele,ăPosada,ăOratie. Izolat,
sunt atestate toponimele: B jeşti,ăDobroeşti,ăMoşoaia.
AMPLASAMENTUL MONUMENTELOR
P
rin amplasamentul lor, monumenteleă lapidareă prezint ă sitЮa iiă dintreă celeă
maiădiЯerse:ăimplantateăpeătraseeleărЮtiere,ălaălimiteleăЯechilorăpropriet i,ă
înă imediataă apropiereă aă Юnoră obiectiЯeă (fântâni,ă podЮriă etc),ă înă pie eă
pЮbliceă saЮă încastrateă înă zidЮrileă Юnoră constrЮc iiă ecleziastice sau laice ori în
împrejmuirile acestora.
Monumentele memoriale permit, prin amplasamentul lor, reconstituirea
traseeloră Юnoră drЮmЮriă deă mЮltă abandonate.ă Astfel,ă traseeleă Яechiloră c iă directeă deă
leg tЮr ă dintreă Godeniă şiă CâmpЮlЮngă saЮă întreă HЮlЮbeşti şiă CâmpЮlЮngă seă potă
determinaăcЮăprecizie,ădatorit ăacestorăînsemneădeăpiatr ăamplasateăînăperimetrЮlăЮnoră
lotЮriă deăfâne eă împrejmЮiteă ă actЮalmente,ă lotЮriă ă careă nЮă ofer ă ЯizЮalăniciă celămaiăslabă
indiciЮăalăexisten eiăanterioareăaăЮnЮiădrЮm.
ÎncastrareaăcrЮcilorădeăpiatr ăînăpere iiăЮnorăconstrЮc iiălaiceăsaЮăecleziasticeăoriă
înă zidЮrileă deă incint ă aleă acestoraă seă explic ă prină semnifica iaă generală apotropaic ă aă
crЮcii.ăÎncastrareaăreprezint ,ăînăesen ,ăЮnăreamplasament.ăAstfel,ăCrЮceaăJЮr mântului
- încastrat ă înă pereteleă Яestică ală caseiă Berechetă aă fostă amplasat ă ini ială într-un loc
mocirlos.
CrЮceaă slaЯon ă dină DragoslaЯeleă inclЮs ă înă soclЮlă caseiă ArsЮă era,ă peă
amplasamentЮlă anterior,ă permanentă periclitat ă deă ЯiitЮrileă Юneiă apeă dină apropiere.
MotiЯa iaă ac iЮniiă deă transferă înă soclЮlă sЮpraîn l ată ală proprieiă caseă esteă – potrivit
informatorului Dumitru Arsu din Dragoslavele – deănatЮr ămitologic :ă „S ăfereasc ăp ă
to iăaiăcasiiăd ăreleă!”
Dintreă monЮmenteleă încastrateă înă pere iiă Юnoră constrЮc iiă ecleziastice,ă celă maiă
importantă esteă CrЮceaă logof tЮlЮiă N stЮrelă deă laă Bisericaă N m eşti.ă MonЮmenteă deă
dimensiuni reduse sunt zidite în peretele sudic al Bisericii Schei sau în peretele vestic al
Bisericii Marina din Câmpulung.
Alte monumenteă lapidareă sЮntă încastrateă înă zidЮrileă deă incint ă aleă bisericilor:ă
Suseni-DragoslaЯeleă(crЮceaădatat ă1664-1665ăşiătransferat ădinăDealЮlăMateiaşăînăanЮlă
1900)ăşiăAlbeştiiădeăMЮscel.
Seă înregistreaz ,ă deă asemenea,ă pieseă epigraficeă amplasateă înă zidЮrile de
incint ă aleă gospod rieiă Dimaă dină DragoslaЯeleă (CrЮceaă lЮiă LЮpЮă ЯameşЮl)ă şiă aleă
gospod rieiăUngЮreanЮădinăRЮc r.ă
MonЮmenteleălapidareăcareăîndeplineaЮăfЮnc iaădeădelimitareăaăЮnorăpropriet iă
- constituind „semne de hotar”, pierzându-şiă aceast ă fЮnc ieă prină comasareaă lotЮriloră
etc.,ă aЮă disp rЮtă saЮă aЮă fostă salЯateă deă laă oă distrЮgereă iminent ,ă fiindă transferateă înă
mЮzeeleădinăGoleştiă(4)ăşiăPiteştiă(2)ăsaЮălaăbisericaădinăTopoloЯeni.ăAstfel,ădintreă„crucile
falniceăcЮăinscrip iiălatineădeăpe dealurileăcЮăЯiiădinăGoleştiiăBadiiăaleăc lЮg rilorăbara iădină
Câmpulung Muscel” seămaiăconserЯ ăfragmentarăЮnăsingЮrăexemplarăreamplasatălâng ă
biserica din Topoloveni. Unele monumente lapidar-epigrafice consemnate relativ recent
în zona Leordeni-Topoloveni, au disp rЮt,ădeăasemenea.
Înă consecin ,ă cercet rileă efectЮateă înă jЮde Юlă Argeşă înă Яedereaă repertorieriiă
monЮmenteloră lapidareă deă acestă tipă aЮă impЮsă ini iereaă Юnoră m sЮriă deă protec ie,ă înă
sensul includerii obiectivelor identificate pe Lista monumentelor istoriceă şiă deă art ,ă
semnal riiă acestoră obiectiЯeă aЮtorit iloră localeă şiă st Яiliriiă Юneiă practiciă profЮndă
d Юn toareăconstatateăînăateliereleăЮnorăpietrariăparticЮlariădeăaăseăradiaăЯechileăinscrip iiă
înăscopЮlăreЮtiliz riiăpieselorălapidare.
Cauze dintre celeă maiă diЯerseă aЮă determinată dispari iaă Юnoră crЮciă apar inândă
patrimoniului epigrafic zonal.
CrЮceaăamplasat ăînăpЮnctЮlăVârfЮlăPraЯ ЮlЮiădinăDragoslaЯele,ăspreăexemplЮ,ă
„aăfostăsf râmat ăînăbЮc i,ăfiindăloЯit ădeăproiectileăînătimpЮlălЮptelor din toamna anului
1916…ăÎnă1937ă– potriЯităinforma ieiăpr.ăIoanăR Ю escЮă– seăЯedeaЮăînc ărestЮrileăsaleă
r maseă caă m rtЮrieă genera iiloră Яiitoareă despreă eroicaă rezisten ă aă trЮpeloră româneă înă
acest punct”.
Ună altă proiectilă germană distrЮgea,ă înă aceeaşiă perioad ă conflictЮal ,ă crЮceaă deă
piatr ăfixat ăpeăstâncaăBisericiiărЮpestreădinăN m eşti.
Un monument epigrafic atestat prin catagrafia din anul 1832, Crucea lui Socol
din Câmpulung-MЮscelă disp rЮseă înainteă deă aЮgЮstă 1889,ă cândă arheologЮlă Grigoreă
Tocilescu consemna,ăînăraportЮlăs Ю,ăc ăfЮseseăЮtilizat ăcaămaterialădeăconstrЮc ie.ă
SEMNIFICAtIA MONUMENTELOR
C
onsiderând „ araăRomâneasc ăoăimens ăarhiЯ ”, sociologul Henri H. Stahl
lansaă Юnă stringentă apelă laă colec ionareaă m rtЮriiloră referitoareă laă istoria
aşez rilor,ă întreă careă men ionaă „mЮl imeaă deă crЮciă al tЮriă deă careă trecemă
f r ăs ăneăîntreb mădeăceăsЮntăpЮseăacoloăşiăceăst ăscrisăpeăele”.
ReleЯândă importan aă acestoră monЮmenteă epigrafice,ă H.ă H.ă Stahlă sЮbliniaă c ,ă
prin citirea lor, „un istoric Яaăafla,ăastfel,ăЯeştiăcareăЮneoriăsЮntănepre Юite”.
Înă concep iaă popЮlar ,ă crЮceaă esteă Юnă însemnă ală existen ei.ă Înă spiritЮlă Юneiă
ЯiziЮniă profЮndă optimiste,ă Юnă b trână pietrară dină Albeştiiă MЮscelЮlЮiă comparaă crЮceaă cЮă
„Юnăstâlpăd ăhotarăîntreăЯia ăşi moarte”, într-oăimagineăremarcabil ăprinăplasticitateaăsa:ă
„crЮceaănЮăeădoarăpiatr ,ăeăomЮlăscrisăp ăea.ăBra ileăcrЮciiăsântăbra ileăomЮlЮiăd schiseă
c treăz rileăp ăcareăparc ăЯreaăs ăleăîmbr işeze.”.
Caă stâlpă alăexisten eiăЮmaneă Яaă fiăconcepЮtăcrЮceaă dină 1868ă deă laă BereЯoieştiă
meşterЮlăcareăs paăînăpiatr ăcЮЯintele:ă„Laăacestăstâlp,ăzacăoaseleăr posatЮlЮi” ?!…
Imaginea de „stâlpăalăexisten ei” se circumscrie ideatic în universal, crucea fiind
considerat ă „înă texteleă litЮrgice,ă arboreă ală Яie iiă - potrivit lui Mircea Eliade –, arbore
cosmic,ă prină eaă seă f ceaă leg tЮraă cЮă cerЮlă şiă prină eaă întregă ЮniЯersЮlă eraă salЯat.ă
No iЮneaădeăsalЯareăreiaăşiăcompleteaz ăpeăceaădeăregenerareăcosmic ăşiădeănemЮrire”.
În marea lor majoritate, cruci votive sau cruci funerare, monumentele lapidare
ofer ,ăprinătext,ăcaracterЮlăЮnorădocЮmenteăinestimabile.ă
„Crucile de mormânt sunt dovezi istorice – scria Petre Ionescu-Muscel în

«Istoriaă Яecheă şiă noЮ ă aă comЮneiă Domneşti» – atЮnciă cândă eleă aЮă inscrip iiă Яechi,ă ceă
aduc date aЮtentice,ăcareăclarific ăanЮmiteămomenteădinătrecЮt”.
DocЮmenteădeăistorieălocal
Importan aă docЮmentar ă aă monЮmenteloră epigraficeă seă releЯ ă prină raportareaă
lor la evenimentele din istoria localit iiăЮndeăsЮntăamplasate.ăDeşiănЮăcon ineăelementeă
informa ionaleă directeă priЯindă constrЮireaă cЮr iiă lЮiă Mareşă B jescЮă prezЮmat ă aă seă fiă
edificată înă 1666ă (anЮlă constrЮc ieiă bisericiiă dină incint ),ă monЮmentЮlă epigrafică dină 1662ă
dedicată memorieiă fratelЮiă ei,ă Bâr ,ă - disp rЮt,ă probabil,ă înă lЮpteă -,ă deă c treă so iaă lui
Mareşă B jescЮ,ă jЮpâni aă Maria,ă constitЮieă oă doЯad ă elocЯent ă despreă existen aă
anterioar ăaăcЮr iiădinăB jeşti.
MonЮmentЮlăfaciliteaz ăcompletareaăЮneiăgenealogii,ădar,ăînăesen ,ăprobeaz ,ă
corelatăcЮăЮnăaltămonЮmentălapidarăproЯenitădeălaăoăfântân ,ăc ăamplasareaăsaălaăB jeştiă
aăfostăcondi ionat ădeăexisten aăЮneiăcЮr iăfeЮdaleăpЮterniceăînăanЮlă1662.ă
Ună momentă deă raportareă laă eЯenimenteă memorabileă dină Яia aă colectiЯit iiă l-a
reprezentat edificarea monumentului lapidar din Dragoslavele în perioada domniei lui
Mateiă Basarab,ă deşiă con inЮtЮlă textЮlЮiă acestЮiaă nЮă ofer ă niciă celeă maiă Яagiă indiciiă
referitoareă laă hrisoЯЮlă emisă deă cancelariaă domneasc ă aă lЮiă Mateiă Basarab,ă laă 10ă maiă
1642,ă docЮmentă extremă deă importantă pentrЮă obşteaă dragosloЯenilor,ă prină care se
prevedea „r scЮmp rareaă cЮă 3000ă deă galbeniă aă propriet iloră moşneneşti,ă slobozeniaă
din rumânie a dragoslovenilor”, deoarece, în timpul lui Radu Mihnea, „Vintil ă ЯornicЮ,ă
fiindăboierămareăşiăpЮternic,ăs-aăpЮsăînăspinareaăacestorăs teniădeăi-a rumânit înăsil ”.
CaracterЮlădiЯersăalăinforma iiloră
Informa iileă fЮrnizateă deă Юneleă monЮmenteă lapidareă cЮă caracteră ЯotiЯă potă fi,ă înă
pofidaă laconismЮlЮiă acestora,ă deă oă sЮrprinz toareă Яarietateă prină atestareaă Юnoră
genealogii - indicându-se gradul de rudenie în raport cu comanditarul pentru unele
persoane incluse în pomelnicul familial - apartenen aălocal ăsaЮăocЮpa iaăacestora.
Astfel,ă refeririă deă natЮr ă genealogic ă prezint ă inscrip iileă monЮmentЮlЮiă lapidară
dinăŞtef neştiă(1716-1717), comanditarul - logof tЮlăAndreiaşă„fiindăfeciorălЮiăSt nil...ăЯelă
c pitană înă MoldoЯa,ă careă aЮă moşiiă laă jЮde Юlă L pЮşniiă iă laă Mimorea...ă cЮă maicaă
dЮmnealЮi,ăAni a,ăşiăjЮpâneasaădЮmnealЮi,ăAncЮ a”. Posibilit iă deă reconstitЮireă aă Юnoră
genealogiiăofer ăCrЮceaălЮiăSocolăCorn eanЮ,ădatat ă1647,ădinăL ic i,ăCrЮcea-hrisov de
laăMoşoaiaă(1740-1741) etc.
Inscrip iileă releЯ ă ocЮpa iiă dintreă celeă maiă diЯerse.ă NЮmeleă comanditariloră sЮntă
înso ite,ăadesea,ădeăfЮnc iaăsocial ăaăacestora,ămarcândălocЮlălorăînăierarhiaăfeЮdal ăsaЮă
bisericeasc .ă
Seăatest ,ăînăcontext,ăprofesiЮniăcaracteristiceăepociiăînăcareăaЮăfostăconcepЮteă
monumentele epigrafice, altele care s-aЮă perpetЮată saЮă ocЮpa iiă eЯiden iateă prină
onomastic .ă(Veziăindice)
Atestarea
perioadeiăedific riiăЮnorăobiectiЯe
Monumentele lapidareă fixeaz ă momenteă esen ialeă dină Яia aă Юneiă colectiЯit i,ă
constitЮindă docЮmenteă Яiabileă deă istorieă local .ă MomentЮlă constrЮiriiă Юneiă fântâniă
dep şeşte,ă prină importan aă sa,ă cadrЮlărestrânsăfamilial,ă reprezentândă Юnăactă deă interesă
public. De aceea, amplasarea unui monument epigrafic pe care este consemnat

eЯenimentЮlă areă rolЮlă deă aă amplificaă sensЮlăac iЮniiă obşteştiă întreprinse.ă Consemnareaă
esteă simpl :ă „Acestă pЮ ă esteă f cЮtă deă M riian.ă 1802,ă martieă 21”, (pe un monument
lapidarădinăSt neşti-Corbi) succedând pomelnicului familial.
Înă conştiin aă colectiЯit ii,ă crЮceaă constitЮie,ă înă asemeneaă sitЮa ii,ă elementЮlă
subordonat. Termenul de „cruce a fântânii” exprim ă concretă rela iaă stabilit .ă Ună
monЮmentăepigraficădinăsatЮlăP dЮre i,ăcomЮnaăLЮncaăCorbЮlЮiăatest ărela ia:ă„1866.ăS ă
ridic ă aceast ă crЮceă aă fântâniiă dină înă Яale”, textul fiind completat cu numele
comanditarilor.
AЮtenticeă cronici,ă monЮmenteleă epigraficeă releЯ ă eЯenimenteă memorabileă aleă
epocii.ă Seă precizeaz ă momentЮlă definitiЯ riiă Юnoră constrЮc iiă deă propor ii,ă ca,ă deă pild ,ă
podЮlă deă piatr ă deă pesteă DâmboЯi aă deă peă importantaă arter ă deă leg tЮr ă CâmpЮlЮng-
BraşoЯ:ă „la 23 de ani ai domniei lui Constantin Brâncoveanul Basarab voevoda, au
f cЮtă şiă podЮlЮă acestaă pesteă DâmboЯi a,ă fiindă ispraЯnică AlexandrЮă ŞЮfariЮlЮă
V ls nescЮl.ă Şiă s-aЮă s Я rşită laă lЮnaă lЮiă octomЯrieă 1ă zi,ă laă leatЮlă deă laă zidireaă lЮmii,ă
7220”.ă Edificareaă acestЮiă podă înă anЮlă 1711ă reprezint ,ă pentrЮă istoriaă locЮrilor,ă Юnă
momentăcrЮcial:ăgenezaănЮmelЮiăaşez riiăPodЮăDâmboЯi ei.
Momentul epigrafic „Crucea lui Socol” men ioneaz ă peă ctitoriiă Юneiă lЮcr riă
similare:ă podЮlă deă pesteă râЮlă DâmboЯi aă dină L ic i,ă constrЮită înă 1647.ă Efectuarea unor
lЮcr riădeăamploareăpeădrЮmЮlăBraşoЯЮlЮiăîntreprinseădeăConstantinăBrâncoЯeanЮă„când
au fost la 22 deă aniă deă domniaă m rieiă sale” (1710-1711), concomitent cu construirea
podЮlЮiă deă laă PodЮă DâmboЯi ei,ă seă afl ă laă origineaă monЮmentЮlЮiă lapidară consacrată
acestЮiăeЯeniment,ămonЮmentăamplasatălaăЯestădeăCetateaăOratia.ăTextЮlăcon ine,ădЮp ă
formula introductiv ă aă dedica ieiă - motiЯareaă ac iЮnii:ă „în elegândă m riiaă saă cЮmă iasteă
drЮmЮlăBraşoЯЮlЮiăstricatăşiăîntâmplândЮ-seăc l torilorămЮlteăprimejdie,ăfiindăispraЯnicălaă
C mpЮlЮngă AlexandrЮlă ŞЮfariЮlă dină V ls neşti,ă i-aЮă porЮncită m riiaă saă caă s ă r diceă
oameni din C mpЮlЮngă şiă dină RЮc ră şiă dină DragoslaЯeleă deă prină prejЮr,ă caă s ă dreag ă
caleaălaăPosad ăşiălaăOratieăşiăprintr-alte locuri rele”.
SЮrprindeăamploareaătextЮlЮiăinscrip ionat,ăstilЮlănaratiЯ,ădelocălapidar,ăcЮăizădeă
cronic .ă Ac iЮneaă ini iat ă dină porЮncaă domnЮlЮiă esteă finalizat :ă „DЮpreă porЮncaă m rieiă
sale,ăaЮăr dicatăoameniăşiăaЮămersădeăaЮăderesăpeăЮndeăaЮăfostădrЮmЮlăstricatăp n ălaă
hotar...” MomentЮlălapidarăreprezint ,ăînăesen ,ăcronicaăacesteiăac iЮniăimportante.ă
Exceptândă informa iileă cЮă caracteră generală referitoareă la:ă comanditari,ă hramă şiă
datare, monumentul epigrafic din Radu Negru-Vr neştiă prezint ă oă importan ă
considerabil ă prină men ionareaă ctitoriloră SchitЮlЮiă LacЮă NegrЮ,ă constitЮind,ă deă altfel,ă
Юnicaă sЮrs ă informa ional ă înă acestă sens, întrucât schitul nu are pisanie. Se
nominalizeaz ăctitorЮlă„întâi” şiăctitoriiă„de ajutor”,ăprintreăcareăseăafl ,ăeЯident,ăslЮjitoriăaiă
bisericii:ăIoanichieăermonah,ăConstantinăerei,ăPahomieăşiăMatei-monahi.
Esteăsemnalat ăpreocЮpareaădeăaăseăînzestraănoЮlăl caşăecleziasticăcЮă„c r iăşiă
toat ăpodoabaăbisericii”.ăDЮp ăceăseăprecizeaz ăc ăschitЮlăaăfostăridicatăpeămoşiaăЮnoră
„megiaşiămoşteani”,ătextЮlăcon ineă„privilegiile” acordateădeăaceştiaăpreo ilorădeălaăschit:ă
„careă preo iă Яoră fiă laă schită aЮă c lЮg ră aЮă monahă aЮă poslЮşnihă deă Яaă p ziă schitЮlă şiă Яaă
aЯeaă Яieă aЮăbЮcateă împrejЮrЮă schitЮlЮi,ăpeămoşiiaă noastr ,ă dijm ă s ă nЮă liă s ă iaă niciădină
Яie,ă niciă dină alteă bЮcate,ă niciă noi,ă niciă copiiiă noştriă şiă totă neamЮă nostrЮ”. În text, este
intercalat ă oă informa ie referitoareă laă extindereaă sЮprafe eloră deă terenă cЮltiЯateă prină
defrişareaă p dЮriloră dină jЮr:ă „Amă liЯezită dină şan ă spreă r s rit,ă dină coadaă lacЮlЮiă celă mică
pân ălaăcoadaălacЮlЮiăcelă(mare)”…
Consemn riăcЮătitlЮătestamentar
Înă inscrip iileă monЮmenteloră lapidare, sunt inserate legate referitoare la
caracterЮlă Юnoră propriet iă de inЮteă deă comanditari.ă Consemn rileă sЮntă sЮccinteă şiă
prezentate separat de textul caracteristic pieselor epigrafice de acest gen. Formula
specific ăactelorădeăăsЮccesiЮne:ă„s ăseăştie” precede înscrisul.
Astfel,ă peă CrЮceaă Baştiiă (1670-1671)ă dină RЮc r,ă seă men ioneaz :ă „S ă seă ştieă
cЮmăaЮăcЮmp ratăcestă6ăfra iămoşieădeăciЮdea:ăRadЮl,ăIoanăDinc .ăCeăn-areătreab ăIon”.
ÎnscrisЮlă prezint ă inadЯerten eă deă con inЮt,ă întrЮcâtă seă men ioneaz ă nЮmerică 6ă
cЮmp r tori,ă dară seă nominalizeaz ă doară 3ă dintreă aceştia.ă FormЮlaă final :ă „ce n-are
treab ă Ion” seă impЮneă aă fiă interpretat ă înă sensЮlă c ă Ionă esteă exclЮsă deă laă moştenireaă
moşiei.
Oă alt ă consemnareă cЮă titlЮă testamentară apareă peă monЮmentul epigrafic din
Mioveni-Colibaşi,ădatândădinăperioadaădomnieiălЮiăConstantinăMaЯrocordat:ă „S ăs ăştie:ă
cЮmp r toareaă moriiă şiă aă moşieiă şiă cheltЮialaă ceă aЮă fostă cЮă zagazЮlă şiă cЮă BЮcЮreştii.ă
Stan”.ăAceast ăformЮlareăimplic ăraportareaălaărealit iălocale; valoarea de act juridic îi
esteă conferit ă deă acceptareaă deă c treă colectiЯitateă aă înscrisЮlЮiă adЮsă laă cЮnoştin aă
pЮblic .
Oă interpolareă cЮă rolă jЮridică seă constat ă înă cazЮlă monЮmentЮlЮiă lapidară dină
Glâmbocata-Leordeni (1746): „Aceast ă moşieă Dobroeştiă şiă bЮc ileă fiindă aă meaă d ă laă
p rin iiămieiăşiăd ăcЮmp r toare,ăiarăd ăpoman ăsfinteiăm n stiriăCâmpЮlЮngЮl”.
ÎnscrisЮlă reprezint ă oă confirmareă aă ЮnЮiă titlЮă deă proprietateă asЮpraă Юneiă moşiiă
ob inЮteă prină moştenireă („d ă laă p rin iiă miei”)ă şiă prină cЮmp rareă („d cЮmp r toare”) -
proprietateădonat ă(„d ăpoman ”)ăMân stiriiăNegrЮăVod ădinăCâmpЮlЮng.
MonЮmenteleă epigraficeă înregistreaz ă eЯenimenteă careă aЮă afectată profЮndă
comЮnitateaăЮman ,ăprinăconsecin eleălorănefaste.
EpidemiaădeăciЮm ădină1661-1662 este men ionat ăpeăЮnămonЮmentălapidarădină
CЮrteaădeăArgeş:ă„într-aceia vreame fost-aЮăînfricoşataăciЮm ăînătoat ă araăşiălaăaceast ă
m n stireăînc ăs-aЮăpetrecЮtăŞtefanăegЮmenЮlădeăaceast ămoarte”.ăOăalt ăepidemieădeă
ciЮm ,ă dină 1721,ă esteă semnalat ă peă CrЮceaă BЮrtii – monЮmentă lapidară dină Coceneşti-
Mioarele – denЮmit ,ă astfel,ă dЮp ă nЮmeleă comanditarЮlЮiă Mateiă pârc labЮlă BЮrtescЮ:ă
„întâmplându-seă (...)ă domnЮlă HSă moarteă n praznic ă aă adЮsă ciЮm ă înă toat ă lЮmeaă şiă
fЮgindЮăacestЮă(...)ăBЮrtieăp rc labăşiăcЮă(...)ăDЮmitraăi cu fiii dumnealor (...) s-au nevoit
deăaЮăridicatăaceast ăcrЮce”.
Cruci – hrisoave
atestândăaspecteăaleăexploat riiăfeЮdale
Ună hrisoЯă emisă deă cancelariaă domneasc ă aă lЮiă Mateiă Basarabă inscrip ionată peă
ЮnămonЮmentălapidarădinăŞtef neştiăreleЯ ăaspecteăaleăexploat riiăînăfeЮdalism.
Valoarea documentar-istoric ă aă acesteiă importanteă pieseă epigraficeă esteă
aЮgmentat ădeăimportan aăsaăcaădocЮmentădeălimb ăЯecheăromâneasc .
Precizându-seă semnifica iaă jЮridic ă aă pieseiă lapidareă („dumne me m-am
milostiЯitădeăamăpЮsăleg tЮriăînăceast ăsfânt ăcrЮce”),ăseăprezint ărela iileădeăexploatareă
existente: „Я zândă dЮmneă meă plânsoareă acestoră s raciă cariiă aЮă Яiiă înă DealЮlă Piteştiloră
c -iăasЮprescăЯin reciariiădeănЮăleăiaЮădeăînăzeaceăЯeadreă1,ăcЮmăaЮăfostăobiceaiЮl cel

dinădomniăb trâni,ăce-i asuprescu de le cer mai multu”. Prin acest document juridic, se
stabilescălimiteleăimpozitelorăpercepЮteădeăc treăЯiniceri,ăpentrЮăaăseăpreЯeniăîncas rileă
excesiЯeăpracticateădeăaceştia.
Importan aădocЮmentЮlЮiărezid ăînăsistemЮlăЮtilizatăЯizândăexpЮnereaăpЮblic ăaă
Юneiăhot râriăstabiliteădeăcancelariaădomneasc ăprinăinscrip ionareaăsaăpeăЮnămonЮmentă
lapidar amplasat în Târgul Dealului - Юnde,ă datorit ă flЮen eiă specificeă ЮnЮiă asemeneaă
loc - hot râreaădomneasc ăeraăaccesibil ăЮneiămaseămaiămariădeăЯiticЮltori.ăOăleg tЮr ă
domneasc ă cЮă con inЮtă similară aă fostă dat ă deă Mateiă Basarabă târgoЯişteniloră înă 1635,ă
textЮlăfiindăinscrip ionatăpeăЮnămonЮmentălapidarăamplasatăînăsatЮlăValeaăVoieЯozilorădină
comЮnaăR zЯad.ă
Aspecte ale luptei sociale
UnăaspectăimportantăalălЮpteiădeăclas ăînăfeЮdalismăîlăreprezint ăfЮgaă ranilorădeă
peă moşiileă boiereşti.ă Con inЮtЮlă ЮnЮiă actă deă slobozenieă esteă transpЮsă peă oă pies ă
epigrafic ăfixat ăînăpridЯorЮlămonЮmentЮlЮiădeăarhitectЮr ăecleziastic ădinăMoşoaia.
Amplasat,ăini ial,ăcaăpiatr ădeăhotarăpeădrЮmЮlăspreăS mara,ălaălimitaăpropriet iiă
moşneniloră dină Moşoaia,ă monЮmentЮlă epigrafică aă fostă transferată înă pridЯorЮlă Bisericiiă
PiscЮlă MoşЮlЮi,ă deoarece,ă potriЯită tradi ieiă orale,ă diferendeleă priЯindă delimitarea
propriet iiă moşneniloră dină celeă doЮ ă localit iă degenereaz ă înă mЮtareaă arbitrar ă saЮă
distrugerea semnelor de hotar. Într-Юnă asemeneaă contextă conflictЮal,ă moşneniiă dină
MoşoaiaăaЮădecisătransferareaămonЮmentЮlЮiăpentrЮăaăseăpreЯeniădistrugerea „actului în
piatr ” al slobozeniei lor.
Deşiă formaă şiă strЮctЮraă compozi ional ă aleă pieseiă epigraficeă sЮntă conceptЮală
religioase,ă textЮlă este,ă prină excelen ,ă laică - constituind un model de transcriere ad
litteramă aă ЮnЮiă hrisoЯ,ă întrЮcâtă conserЯ ă şiă formЮlele specifice unor acte redactate pe
pergament: „înt ritЮ-o-amă (hot rârea,ă nn)ăcЮă peceteă şiăcЮă isc litЮraă domniiă meleă caă s ă
fieă nestr mЮtată înainteaă m rieiă sale”.ă Înă esen ,ă monЮmentЮlă lapidară dină anЮlă 1741ă
reprezint ă actЮlă deă slobozenieă prină careă Ionă B l ceanu, „nepotă ală Ag iă Constantină
B l ceanЮăhot r şteăcaăЮniiălocЮitoriădinăMoşoaiaăotăăsЮdăTiliormană(…)ăfiindăfЮgi iăînăalteă
sate”, deoarece nu s-aЮă pЮtЮtă achitaă deă excesiЯeleă obliga iiă feЮdale,ă „s ă fieă sloboziă şiă
neb ntЮi i”.
Consemnarea
unor privilegii or şeneşti
MonЮmenteăepigraficeădeăimportan ăfЮndamental ăînăistoriaăstr Яechiiăcet iădeă
scaun Câmpulung Muscel - CrЮceaăjЮr mântЮlЮiă(1674)ăşiăcopiaăsa,ăCrЮceaăpârgariloră
(1790) - reprezint ă docЮmenteă aЮtenticeă atestândă priЯilegiileă deă aЮtoadminstra ieă
limitat ,ă economiceă şiă jЮrisdic ionaleă aleă oraşЮlЮi.ă MonЮmentЮlă jЮridică lapidară CrЮceaă
jЮr mântЮlЮiăconstitЮiaălocЮlădeăadЮnareăaădemnitarilorăoraşЮlЮiăcЮăprilejЮlăceremonieiădeă
înЯestitЮr ă înă fЮnc iaă deă jЮde ,ă „prină dispozi iЮneaă oficial ă lЮat ă deă DЮcaă Vod ă deă aă seă
comemoraă înă pia aă pЮblic ă rescriptЮlăpriЯilegial,ă peă Юnă monЮmentăcЮă caracterăreligios”.
DЮp ă ceremoniaă înЯestitЮriiăjЮde ЮlЮi,ă alesă peă termenă deă Юnă ană deăc treă ceiă12ă
pârgariă aiă oraşЮlЮiă laă Mân stireaă NegrЮă Vod ,ă jЮde Юlă înconjЮrată deă pârgariă şiă deă
mЮl ime,ă repeta,ă înă fa aă crЮciiă dină pia aă oraşЮlЮi,ă „jЮr mântЮlă deă credin ă şiă s rЮtaă
crucea”.ă ă Datorit ă acesteiă practici,ă monЮmentЮlЮiă iă s-a atribuit denumirea de „Crucea
JЮr mântЮlЮi”.
FrecЯen aă impresionant ă aă crЮciloră înă CâmpЮlЮngă facilita organizarea unor

solemnit iă similareă şiă cЮă ocaziaă alegeriiă pârgarilor.ă Pârgariiă oraşЮlЮiă eraЮă aleşiă „sub
cerЮlăliber,ălaăr spântiileăcartierelorămedieЯale,ăЮndeăseăaflaăcâteăoăcrЮceămonЮmental ă
înă fa aă c reiaă celă înă caЮz ă depЮneaă jЮr mântЮlă înă prezen aă or şeniloră dină cartierЮlă
respectiv”.
MonЮmentЮlălapidarăCrЮceaăjЮr mântЮlЮiăcon ineaăpriЯilegiiăob inЮteăanteriorădeă
c treăor şeniăprinăhrisoaЯeleăemiseădeăcancelariileădomneşti.ăPriЯilegiileăeconomiceăeraЮă
consemnate succint: „CâmpЮlЮngЮlă s ă fieă ertată de Яamaă deă pâine,ă s ă nЮă deaă Яam ă
domneasc ;ăoroşaniiăs ănЮădeaăЯam ăoriădenăceăЯorăЯinde;ăniciăjЮde Юlăs ănЮăaib ăЯoeăaă
lЮaă Яam ă deă laă oroşaniă dină ceiă Яoră Яinde”.ă Seă inЯocaă tradi ia:ă „cЮmă aЮă fostă erta iă deă
r posatЮlăRadЮlăNegrЮăcândăaЮăfostăleatЮlă6723ăşiăde AlexandrЮăЯod ăIliaş,ăfost-au leatul
7136ă şiă deă al iă b trâniă r posa iă domni”.ă Seă men ioneaz ă atestareaă priЯilegiiloră înă
documente: „precЮmăscrieăînăc r ileăcealeăb trâneăşiăînăpisaniaăsfinteiăm n stiri,ăînt rit ă
deăr posatЮlăMatheiЮăЯЯdăcЮămareăblestem”.
MonЮmentЮlăeste,ăprină excelen ,ă Юnă docЮmentă jЮridic:ă „Domniaămeaă amă înt rită
milaă oraşЮlЮiă cЮă aciast ă crЮceă caă s ă fieă erta i”. Printr-un privilegiu de ordin juridic, se
stipula: „pentrЮă jЮdecataă oraşЮlЮi,ă peă oroşaniă s -iă jЮdeceă jЮde Юă cЮă 12ă pârgariă şiă cЮă
b trâniiăoraşЮlЮi,ăiarăc lЮg riiăsaЮăp rc labiiăsaЮăm carăal iiăs ănЮăaib ăaăseăamestecaăcaă
s ă striceă jЮdecataă şiă obiciaiЮlă lor,ă ceă aЮă fostă deă laă al iă domniă b trâni,ă ciă toateă legileă şiă
jЮdec ileălorăs ăfieăst t toare”.
REPERTORIUL
CRUCILOR DE PIATRÁ
Redactarea unui „corpus documentar” ală crЮciloră deă piatr ă - monumente
memorialeădinăjЮde ЮlăArgeşă - implic ăoăstrЮctЮrareăaămaterialЮlЮiăinforma ionalăpentrЮă
eЯitareaă Юnoră formЮl riă stereotipeă înă consemnareaă dateloră referitoareă laă pieseleă
epigrafice incluse (de la primul „docЮmentăînăpiatr ” de acest tip datând din anul 1546
pân ălaăobiectiЯeleămaiăimportanteădinăperioadaădeămijlocăaăsecolЮlЮiăalăXIX-lea).
Analizaă strЮctЮralist ă aă obiectiЯeloră aă determinată oă clasificareă aă acestora,ă
facilitândă efectЮareaă Юnoră codific riă înă sistemЮlă alfa-numeric, conform schemelor
concepute în acest sens.
Adoptareaă sistemЮlЮiă prezent riiă topograficeă aă monЮmenteloră peă Юnit iă
administrativ-teritorialeă deă tipă comЮnală aă fostă condi ionat ă deă strЮctЮraă actЮal ă aă
localit ilorădinănomenclatЮraăc roraăaЮădisp rЮtăЮneleăsate.ăAstfel,ăsatЮlăHЮlЮbeştiă- pe
teritoriЮlă c rЮiaă aЮă fostă depistateă doЮ ă pieseă epigraficeă Яaloroaseă inclЮseă dejaă peă listaă
monumentelor - întrЮcâtănЮăesteămen ionatăcaăsatăcomponentăală comunei Bughea de

Jos,ăesteăimposibilădeălocalizatăpeăoăhart ăactЮal ăaăjЮde ЮlЮiăArgeş.ăOăsitЮa ieăsimilar ă
prezint ăcomЮnaăBereЯoieşti.ăS-aăconsideratăЮtilăca,ăpentrЮăfiecareăaşezareădeăacestătip,ă
s ăseăindiceăprimaăatestareădocЮmentar ă(prelЮat ădinăDIR sau DRH).
CrЮcileădeăpiatr ăsЮntăînregistrateăînăordineăcronologic ,ăpeăsate,ăindiferentădac ă
acesteaă sЮntă saЮă nЮă consemnateă înă nomenclatЮraă actЮal ă aă localit ilor.ă Înă cadrЮlă
comunei, satele sunt ordonate alfabetic.
Un indice cronologic, anexat, prezint ă monЮmenteleă memorialeă existenteă peă
teritoriЮlăjЮde ЮlЮiăArgeş.ă
ÎnregistrareaămonЮmentelorămemorialeăaăimplicatăЮnăprocesădeăselec ie,ăcrЮcileă
deă piatr ă cЮă inscrip iileă completă erodateă saЮătotalănesemnificatiЯeă aЮă fostă eliminateă dină
repertoriu.
AnalizaăobiectiЯelorămen ionateăseăefectЮeaz ăînăordineaăЮrm toare:
●ăDatare
S-a adoptat sistemul utilizat în elaborarea volumului de „Inscrip iiămedieЯaleăaleă
României”, indicându-se anul erei noastre, apoi, între paranteze, anul de la facerea
lЮmiiă men ionat,ă peă monЮmente,ă înă litereă chiriliceă cЮă Яaloareă cifric .ă PentrЮă precizareaă
anilor erei noastre, s-aЮă sc zЮtă 5508ă aniă - pentru perioada 1 ianuarie-31 august - şiă
5509 ani, pentru perioada 1 septembrie-31 decembrie.
Unele crЮciădeăpiatr ănedatateăaЮăfostăîncadrateăînăperioadaăistoric ăînăcareăsЮntă
atestateămonЮmenteădatateăcЮăcareăprezint ăsimilitЮdiniăgrafice,ăcompozi ionaleăsaЮădeă
factЮr ăartistic .ăÎnăЮneleăcazЮri,ăaăfostăindicatăsecolЮlăsaЮăoăperioad ădeătimpălimitat ălaă
Юnăp trarădeăЯeacă(ex.ă¼ăXIXă- primul sfert al secolului al XIX-lea).
Amplasament
Seăprecizeaz ălocЮlădeăamplasareăaămonЮmentelor.
Tipologie
Tipologiaă monЮmenteloră memorialeă esteă prezentat ă codificată înă sistemă alfaă -
numeric. PrimaăgrЮp ăconstitЮtiЯ ăaărela ieiăreprezint :ă
1. Tipulă cruciiă dup ă structuraă morfologic (simbolul fiind indicat prin
majЮscЮl ).ă
SimbolăTipologiaămorfologic ăaăcrЮciloră
L - latin ă
S - stela sau stâlp
P - pristolnic
2. Tipologiaăcrucilorădup ăcapitel.
Simbol Tipul capitelului
s - simpl ă(f r ăcapitel)ă
cpm - piramidal monolit
cpd - piramidalădetaşabilă
ctp - trЮnchiădeăpiramid ă(ămă- monolit; d - detaşabil)ă
cs - deăform ăsemicircЮlar ă
3. Soclul (delimitat, grafic prin / )
Simbol Tipul soclului
o - f r ăsoclЮă
p - paralelipipedic
c - cilindric
s - cvasi-sferoidal.
AădoЮaăgrЮp ăconstitЮtiЯ ăaărela ieiăprezint ,ăînăordine:ă
1- ModЮlădeădispЮnereăaămedalioaneloră(indicatăprinămajЮscЮl ).ă
2- Dimensiunea medalioanelor.
3- Forma medalionului central. (Cifre latine).
4- DispЮnereaăsiglelorăeЯangheliştilor.ă(Cifreăarabe).
Dimensiuni
Dimensiunile caracteristice acestor piese epigrafice se dau în centimetri, în
Юrm toareaăordine:ă
1 - în l ime;ă2 - lЮngimeaăbra elor;ă3 - l imeaăcoloanei;ă 4 - grosime.
Ornamentic
Seăprecizeaz ăcategoriaăornamentelor.ă
Conservare
Seăindic ăstareaădeăconserЯareăaăpieselorăanalizate.ă
Inscrip ii
Seăindic ătehnicaăЮtilizat ă(incizie,ăexcizie)ăşiădimensiЮneaăliterei.ă Transcrierea
inscrip iiloră s-a efectЮată înă cЮrsЮlă docЮment riiă înă teren,ă înă manier ă „grafic ”,
respectându-seă cЮă stricte e:ă dЮctЮlă literelor,ă ligatЮrile,ă pozi iaă litereloră sЮprapЮse,ă
procedЮr ăexemplificat ăprinăinscrip iileăînălimbaăslaЯon ăinclЮseăînărepertoriЮ.ă
O asemenea modalitate de lucru a facilitat „paginarea” texteloră(sfârşitЮlăfiec rЮiă
rând fiind marcat prin /). S-aЮă men ionat,ă întreă paranteze,ă grafiileă inexistente,ă impЮse,ă
îns ,ă deă strЮctЮraă cЮЯântЮlЮi,ă iar,ă prină pЮncteă deă sЮspensieă - inscrip iileă ilizibile,ă
deteriorate.
Înă eЯentЮalitateaă c ă bibliografiaă existent ă permiteaă completareaă elementeloră
textЮlЮi,ă acesteaă aЮă fostă men ionateă întreă parantezeă dЮbleă «…»ă specificândЮ-se sursa
informa ional .ăÎnătranscriereaătextelor,ăseăprecizeaz ălocЮlăЮndeăsЮntăinscrip ionateă(peă
laturaăsЮdic ă/ănordic ă/ăЯestic ă/ăestic ă/ăposterioar ă/ădreapt ă/ăstâng ;ăpeăextremitateaă
bra ЮlЮiătransЯersalăetc.
Bibliografie
S-aЮă men ionat,ă înă ordineă cronologic ,ă lЮcr rileă referitoareă laă piesaă epigrafic ă
analizat ,ăspecificândЮ-se: numele autorului,ătitlЮlălЮcr rii,ălocЮlăşiăanЮlăapari iei.ăTitlЮrileă
lungi, repetabile, au fost prescurtate, indicându-seă cЮЯântЮlă ini ială saЮă primeleă cЮЯinteă
(ex. Diaconescu, I. - Reliefuri saЮăBranişteăM.,ăDiaconescЮ,ăI.ă- Vechile cruci ), titlurile
complete fiind indicateălaăBibliografiaăgeneral ,ăanexat .
S-aЮă Юtilizată ă sigl riă pentrЮă men ionareaă pЮblica ieiă (ex.ă GB pentru Glasul
Bisericii, MO pentru Mitropolia Olteniei) abrevieri incluse, de asemenea, într-oăanex .
La rubrica „Men iЮniăspeciale”, s-au precizat „autorii” pieselor epigrafice

saЮă aЮă fostă consemnateă elementeă informa ionaleă sЮplimentareă pentrЮă precizareaă
semnifica ieiăЮnorăobiectiЯeă deă acestă tipăoriă indicareaă ЮnЮiăaltăamplasament.ă NЮă seăfacă
referiri la „Material, tehnic ”, întrucât modalitatea de executare a monumentelor
lapidareă aă fostă analizat ă înă modă specială înă parteaă introdЮctiЯ ,ă iară pieseleă inclЮseă înă
repertoriЮănЮăprezint ,ăsЮbăacestăaspect,ădiferen ieriăeЯidente.
ALBEŞTII DE ARGEŞ
AtestareădocЮmentar
●ăSatЮlăAlbeşti - 1523, aprilie 4.
Monumente memoriale
†- 1694 - AlbeştiăP mânteni.ăă
Albeşţi P mânţeni
1694 aprilie 20
[7202]
Amplasament - DN 70 km 39.
Tipologie - Ls/p - AbI4.
Dimensiuni - 168 x 79 x 30 x 25 cm.
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale, tip 4); butoni.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ăaăbordЮriiăbra ЮlЮiătransЯersalănordic;ă crЮst ădeă
m cinareăînăparteaăinferioar ăaăcoloanei;ăinscrip iaădeteriorat .
Inscrip ii - Liter excizat ădeă6ăcm.
Cu bun(ă) / vr(e)re(a) Tatălui şi cu a/jutorul Fiiului şi / cu îndemnare

D(u)h(u)lui Svă/nt, rădicatu-s-au această cin/stită cruce pe cinstit hramăl /
sv(ă)nt(u)lui Necolae în / zile(le) lui Io Costandin / voevod şi s-au nevoit ro/bi(i)
lui Dumn(e)zeu, ju/pân Paraschivul i Vişa i părin i(i) dum/ne(a)lor: Neacşul,
Anca, / Radul, Neacşa, / Preda, Ilin(ca), Ion, Cost(andin), Ivaşco, Mira. Pe latura
sЮdic - Preda, Păuna, ciad ego, Donca, / Barbul, Caplea, Mărgă/rita, Arsenie,
Dragomir, / Neacşa, Costandin, / Bratul, Ghinadie, Vas(i)le, Ion, / Dima, Minea,
Neacşul, / Petco, Caple(a), Mil(ea), Gheorghe, / Tud(o)ra, Ivaşco, Costandin, /
Leca, Crăstina ca să / fie dumne(a)lor pome(nire) / în veac, amin. Is pis
log(ofăt) Mirea.. m(e)s(i) a ap(rilie) din 20, leat 7202. Peă latЮraă nordic (text
ulterior; litere excizate de 8 cm)- 1830./ Ion, / Păuna, / Maria.
Bibliografie
Tocilescu, Gr. - Ms. rom. 5142, f.276 - Biblioteca Academiei Române.
Diaconescu, I. - Reliefuri..., în GB, 1969.
Men iЮniăspeciale - Autor - Mineaălogof t.
ALBEŞTII DE MUSCEL
●ăSatЮlăAlbeşti - 1572, ianuarie 19.
Monumente memoriale
†-1782-1783 - Bughea de Sus
†-1660-1661 - Albeştiăăăăăăăăăăă †- 1 7 8 3 - Albeşti
†-Sec. XVIII - Albeşti †-1819-1820 - Albeşti
†-1 7 0 4 - Cândeştiă †-Sec. XIX - Cândeşti
†-1721-1722 - Albeşti †-Sec. XIX - Cândeşti
†-1723-1724 - Cândeşti
Albeşţi
1660 septembrie 1 - 1661 august 31
[7169]
Amplasament - ŞoseaЮaăspreăFloreşti,ălâng ăcasaăIzb şoiЮăIon.

Tipologie - Ls/o - A0I1.
Dimensiune - 134 x 59 x 26 x 5 x 21 cm.
Conservare - CasЮriăredЮseăpeăbordЮr .
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă6,5ăcm.
Rădicatu-se-au a/ceastă cinstită / cruce întru s/lava Uspenie B(ogorodi) e /

Marie, în zilele / lui Grigorie vod(ă). Şi / s-au nevoit robii lui / Dumnezeu:
Badea, Nea/ga, Stan, Dobra/.
- Sec. XVIII -
Amplasament - Laăr scrЮceaădrЮmЮrilorădinăDealЮlăM oanЮ.

Tipologie - Ls/0 - B a I 1.
Ornamentic - BordЮraădЮblat ădeătorsad ;ămotiЯeăflorale.
Conservare - Coloanaăretezat ălaăniЯelЮlărândЮlЮiă10ăalătextЮlЮiădeăpeă fa aă principal ;ă
consolidat ăcЮăbar ămetalic ăpeălatЮraăposterioar .ă
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă3ăcm.ă
Ridicatu-/s-(a) această s/tăŢ!> sf(ă)ntă cruc/e întru hram/u Uspenii

B(o)g(o)r(o)di i de r/obu lui D(u)mn/ezeu Vlădu/ , Sanda, Ghe/orghe,/«…»ra,
Necula, Stana, / Radu, Marica, Ghergh/ina, Buc/ur, Vlădu , / Marica, Ilia,
B/adea, Maric/a, Stanc(i)u, D/obra, Io(a)na, / Vlada, Dob/ra,«...»
Bibliografie - Diaconescu, I. - Reliefuri..., în GB, 1969.

[7230]
Amplasament - Înăfa aăcaseiălЮiăBizonăGh.
Tipologie - Ls/o - C b I o.
Conservare - Text,ăpar ial, erodatăînăparteaăinferioar ăaăcoloanei.
Inscrip ii - Liter ăăexcizat ădeă5ăcm.ă
Rădicatu-s-au a/ceastă sf(ăn)tă cr/uce în (h)ra(m) Os(pe)n/ia B(ogorodi) e

Maria, în / zilele lu N/eculce voevod / şu Ţ!> s-a nevo(it) / robu lu D(u)mn/ezău,
Larea<?>, PărăsaivaŢ?>, Dumit/ru, Ba/dea, M Ţ?>, N/ecula, Ion, N/ecula, Vlăd.
PeălatЮraăЯestic - Ne(a)cşa, Florea /, Ion, Neacşu,/ Florea,«...»,/ Ion. 7230.
Bibliografie – Diaconescu, I. - Reliefuri..., în GB, 1969.
1 7 8 3 aprilie 3
Amplasament - Încastrat ăînăzidЮlădeăincint ăalăBisericiiăAlbeşti,ăpeă latЮraăЯestic .
Tipologie - Ls/0 - B a I 1.
Conservare - CasЮriăneregЮlateăpeăbordЮr .
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale).
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă4ăcm.
Cu ajut/oriul Tată/lui şi cu v/oia Fiiului ş/i cu plinir/ea Sf(ă)n(tul)ui /

D(u)h, rădic/atu-s-au acea/stă sf(ă)ntă / şi d(u)mnezei/ască cruce / pre hramul
s/f(ă)ntului Nic/olae cu to/ată cheltuiala / robului / «lui» D(u)mnezeu, Radu,
Ra/da. Pe latura nordică - Grigore, Anca, Fratea, Ilinca, Anca, Matei, Neacşa,
Neagoe, Rada, Barbu, Maria, Badea, Anca, Radu, Udrea, Despa, Stana, Ioana.
Mor i: Ion, Oprea, Radu, Anca, Cioplea, Rada, Sora, Gheorghe, Mateiaş, Maria.
Pe latura sudică - Stan, Oprea, Dobra, Vasile, Boba <?>, Dumitru, Ioana cu tot
neamul lor. Mes(i a) aprilie 3, anii de la Hs, leat 1783.
Bibliografie - Diaconescu, I.- Reliefuri..., în GB., 1969.

[7328]
Amplasament - Circa 50 m N de atelierele pietrarilor.

Tipologie - L cpm/p - B a I o.
Dimensiuni- 120 x 44 x 17 cm.
Ornamentic - BordЮr ăliniar ăcЮă„panglici”; butoni.
Conservare - CasЮr ălamelar ăînăparteaăinferioar ăaăcoloanei;ăprocesădeă degradare
biocoroziЯ .ăăă
Această sf/ăntă cruc/e s-au rădi/cat de ro/bu lui D(u)m/nezeu, Stan/u,

Neacşa, Voi/cu, San/du, Chiri ă, Ri/zea, Maria, / Iana, Achi/m, Preda, D(u)mitra
ş/i cu tot / neamul lor. Peăextremitateaăbra ЮlЮiătransversal sudic- L(ea)t 7328.
Bibliografie - Diaconescu, I.- Reliefuri..., în GB, 1969.
Bughea de Sus
1782 septembrie 1 – 1783 august 31
[7291]
Amplasament – PeămalЮlăstângăalăpârâЮlЮiăBЮghea,ălâng ăoăfântân .

Inscrip ii –
Rădicatu-s-au aciastă sfântă cruce în hramu (U)spenii B(ogorodi) e, în

zilele lui Io Neculae Caragea voivod. Şi s-au ostenit rob(ul) lui Dumnezău:
Stoica, Rada, Gheorghe, Ilina, Stana, Ilinca, Maria, Ne(a)go(e), PeălatЮraăsЮdic –
Rada, Cărstia, Bucura Ţ?>, Radu, Ioana, Stanciu, Ioan, Neagoe, Despa, Floria,
Petria, Ioana, Stanca, Gheorghe, Dima, Peă latЮraă nordic – Ioan, Ilinca cu tot
niam(ul), Sanda, Necula, Neacşa. Leat 7291.
Bibliografie – Diaconescu, I. – Reliefuri…,ăînăGB,ă1969.
Men iЮniăspeciale – Textul a fost reprodus integralădinăsЮrsaăcitat .
Cândeşţi
1 7 0 4 octombrie 2
[7213]
Amplasament - Plaiul Banului.

Tipologie - « ? »
Redicatu-s-au această cinstită cruce întru slava Uspenii B(ogorodi) e

Mariei, în zilele l(ui) Io Costandin voivod. Şi s-au ostenit robul lui Dumnezeu,
Bade(a), Flore(a) sin ego, Vlădu a, Iana, Dobre, Crăstina sin ego, Ivaşco,
Costandin. Pis m(esi) a o(ctomvrie) 27, leat 7213. Iovana, Sima ire(u)?
Bibliografie - Diaconescu,I. - Reliefuri..., în GB, 1969.
Men iЮniăspeciale
TextЮlăaăfostăreprodЮsăintegralădinăsЮrsaăcitat .

[7232]
Amplasament - În izlaz, la circa 1 km NV de sat.

Tipologie - Ls /p - B a I 1.
Ornamentic - Motive florale.
Conservare- Bra ЮlătransЯersalănordicăretezatălaăjЮm tatea.ămedalionЮlЮi;ă casuri
neregЮlateăpeăbordЮr .ăă
Rădicatu-s-au / această sfăn/tă cruce în (h)r/amu Văzn/(e)senia

B(ogorodi) e / în zilele lui / Neculce vo/evod şi s-au nev/oit robul lui
D(u)mnezeu, Dumi/tru, Gheorghe, P/araschivă, Ra/du, Voica, Stan/ca, Florea,
Ion, Ioana. Pe latura estică - Stanciu meşt/(er) leat 7232.
Bibliografie
Diaconescu, I.- Reliefuri..., în GB, 1969.
- 1/4 XI X-
Amplasament - 250ămăNVădeăcentrЮlăsatЮlЮiăCândeşti,ăspreăizlaz.ă
Tipologie - L cs/o - C c I o.
Ornamentic - BЮtoniăcЮăcrЮceăincizat .ă
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ălaăextremitateaăbra ЮlЮiătransversal sudic.
Ridica/tu-s-au a/ceastă c/r(u)ce de ro/bu lui D/(u)mnezeu, I/on,«…», Pătru,

«…».
- ¼ XI X-
Amplasament - ÎnăcentrЮlăsatЮlЮi,ălâng ăcasaăBratЮăGh.ă

Tipologie - L cs/o - Ba I o.
Ornamentic - Motive astrale (stele); chenar decorativ în partea sЮperioar ăaăcoloanei.ăă
Conservare - CasЮriălaăbordЮraăinferioar ăaăbra ЮlЮiătransЯersalăsЮdic.ă
Andrei, / Gheorghe / i Maria, / Savu, Sa/nda, Necu/lae, I(l)i/e, Vişa, B/ratu,/

Costan/din,«…»
Men iЮniăspeciale
Datat ădЮp ăgrafieăşiăfactЮr ăartistic .ăăăTextăăconfЮz,ăănepermi ândăoă transcriere
inteligibil .ă
ALBOTA
Atestare docЮmentar
●ăSatЮlăAlbotaă(sЮbăformaăAlboteani)ă- 1497, aprilie 1.
Monumente memoriale
†- 1703-1704 - Moşteniă
†- 1 8 4 8 - Moşteniă
Moşţeni
[7212]
Amplasament - 20ămăNVădeăBisericaăMoşteni.
Tipologie - Ls/p - A a I o.
Ornamentic - Butoni încadrând medalioanele.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ăaăextremit iiăbra ЮlЮiătransЯersalăestic.ă
Rădicatu/-s-au această / sf(ă)ntă cruce / în zilele lu/minatului d/omnu Ion

Cost/andin voevod, / hramu prea/cuvioase(i) Paraschevei. / PeălatЮraăЯestic - Şi s-
au ne/voit robul / lui Dumne/zeu, Costa/ndin, Ned/elea, Viş/a, Badea, /
Drăgul/ina, Stan/ciul, M(a)riia./ Peă latЮraă posterioar - Toader, Mic/ul, Zoică,
Drag/omir, Voico, Radul, / Stan, Ghe(o)rghe, Mi/ria, Stancia,/ Mihail, Io/sif,
M(a)riia, Şer/ban, M(a)riia, S/tanciu, Ia/na, Preda,/ M(a)riia, Vla/dul, Cazan ,/
Tănasie. Pe latura estic - Neacşa, M/uşa, Nea/ga, Tudo/ra, Dum/itru, Ca/zan,
Neaga, / Anca, Mar/a Costa(n)/din, Dumit/ra. L(ea)t 7212.
1848 decembrie 12
Amplasament - 20ămăNVădeăBisericaăMoşteni.ă
Tipologie - L cs/o - A a I o.
Ornamentic - CrЮceăexcizat ăpeăcapitel;ămotiЯăfitomorfăpeăcoloan .ă
Conservare - BЮn .ă
Robu lui / D(u)mnezeu / Stan ereu,/ Rada eri (a),/ Udrişti er(eu), / Dobra
er(i) (a), Radu, San/fira, Şăr/bana. Pe capitel - 1848, dec(embrie)12.
ANINOASA
Atestare documentară
●ăSatЮlăAninoasaă- 1437, august 13.
Monumente memoriale
†- XVIII - Aninoasa
†- 1840 - Aninoasa
Aninoasa
- Sec. XVIII -
Amplasament - CЮrteaăMân stiriiăAninoasa.ă
Tipologie - Ls/o - B a I 1.
Ornamentic - Motive fitomorfe.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăbra eleătransЯersale;ăcasЮriă neregulate în partea
sЮperioar ăaăcoloaneiăşiăpeăbra ЮlătransЯersalăstâng.ă
Rădicatu-s-/au această / sf(ă)ntă cruce / de robul lui / D(u)mnezeu, Dan /

log(ofăt) mănăstiri(i) / Aninoasi(i) în / hram răpo… Peă latЮraă stâng - Mor i.
Muşat,/ Dobra, M/atei, Ion, / Tudora / cu tot niamu.
1 8 4 0 noiembrie
Amplasament - ÎnăcЮrteaăMân stiriiăAninoasa.

Tipologie - Lcs/o - G’ a I o.
Ornamentic - TorsadeăăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei;ăbЮtoniăprezentândămotiЯЮlăЮneiă
cruci incizate; cruci înscrise în trapez.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ăaăcapitelЮlЮi.ă
† Aicea odi/hneşte oa/sele ado/rmitei ro/abi(i) lui Du/mnezeu,/ Maria

Can/taroulo, / la leat / 1840, noe(mbrie).”
Men iЮniăspeciale -
Mariaăăaăfostăso iaăarendaşЮlЮiăDaniilăCantarolЮ,ăăcelăcareăaăref cЮt,ădЮp ăcutremurul din
anЮlă1838,ăBisericaăMân stiriiăAninoasa.ă
AREFU
●ăSatЮlăArefЮă(sub forma „HareşЮl”) - 1558, februarie 11.
Monumente memoriale
†- sec. XVII - C p âneni-P mânteniă
C p âneni-P mânţeni
- Sec. XVII] -
Amplasament - Incinta bisericii satului, spre sud-est.
Tipologie - S/o - U o.
Dimensiuni - 137 x 64 x 32 cm.
Conservare - CasЮriăneregЮlate;ătextăpar ialăerodat.
Inscrip ii - ÎnălimbaăslaЯon ;ăliter ăincizat ădeă5ăcm.
† Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, pomeneşte, Doamne, pe creştinii care

au făcut această cruce: Stan, Ioan, Şărbu.
BASCOV
Atestare docЮmentar ă
●ăSatЮlăBascov - sЮbăformaăBa coЯă- 1428.
Monumente memoriale
†- 1802 - 1803 - Bascov
Bascov
[7311]
Amplasament- Lâng ăЮnădrЮmăparalelăcЮăpârâЮlăBascoЯ.

Inscrip ii -
Ridicatu-s-au această sfântă cruce întru cinstirea mai marelui voievod.

Pomeneşte, Doamne: Şerban iereu, Smaranda ieri a, Mariia monahi a, Ilinca
ieri a, Iordache, Păuna, Păuna, Pârvul, Nicolae, Zoi a, Duminică, Cos(tan)din,
Radu, Gheorghe cu tot neamul lor. Leat 7311.
Bibliografie
Delă pentru scrierea crucilor de piatră...ă ArhiЯeleă StatЮlЮiă jЮd.ă Argeş,ă fondă PrefectЮraă
jЮd.ăArgeş,ădosară110/ă1832, f. 22 v.
Men iЮniăspeciale - ActЮalmente,ădisp rЮt .
B LILEŞTI
●ăSatЮlăB jeştiă- 1519, septembrie 5.
●ăSatЮlăB lileştiă- 1598, martie 24.
Monumente memoriale
†- 1662 - B jeştiă
†- Sec. XVIII - B lileştiă
B jeşţi
1 6 6 2 mai 10
[7170]
Amplasament - Circaă250ămăЯestădeăBisericaăB jeşti.

Tipologie - Ls/0 - J b I 1.
Ornamentic - Elementeă deă art ă figЮratiЯ ă - un înger în relief méplat, încadrat de

medalionЮlăcentral;ăfloareădeăcrinăstilizat ,ăsemipalmeteăşi motive astrale.
Conservare - BЮn .
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă5,5ăcm.ă
† Cu vrerea lu/i Dumnezău, / făcutu-s-au / această sf(ă)ntă / cruce, vă

dni / Ion Gligorie Ghi/ca voivod pentru / sufletul robul / lui Dumnezău, / Băra,
fratele / jupani (ei) Mariei vel vist/iăreasa. / Pis m(esi) (a) 2 mai 10 zile /, văleat
7170.
Bibliografie
FlaminiЮă Mâr Юă - Un monument de cult necunoscut în ansamblul feudal al cur ii de la
Băjeşti (Argeş), în BOR, an XCIII.
Men iЮniăspeciale
Transferat, pe actualul amplasament, din „Dealul crucilor”- B jeşti.
B lileşţi
- Sec. XVIII -
Amplasament - LaăextremitateaăsЮdic ăaăsatЮlЮi,ălâng ăoătroi .
Tipologie - Ls/0 - A b I 1.
Ornamentic - Butoni - încadrândămedalioaneleăextremeădeăpeăbra ele transversale.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbărândЮlă8;ăparteaăinferioar ădisp rЮt .
Ridicatu-s-au a/ciastă sf(ă)ntă / şi de vii(a) ă c/ruce întru hra/mul
sf(i)n ilor arh/irei Vasile / cel Mare, Gligore, Ion,«...» Pe latura nordică - Neacşa,
Dra/gomir, If/rosina, Ene, / Opria, Neac/şa, Dumit/ra, Ilinca.
Men iЮni speciale - Datat ădЮp ăgrafie.
BÂRLA
●ăSatЮlăUrlЮieniă- 1624, iunie 10.
Monumente memoriale
†- 1731-1732 - Urluieni
†- 1 8 4 1- Lereni
Lereni
1841
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăLereni,ălâng ăaltar.
Tipologie - Ls/0 - E b I o.
Dimensiuni - 83 x 36 x 20 x17 cm.
Conservare - BЮn .
Pro/to(o)p / Gheor/ghe./ 1841.
Urluieni
[7240]
Amplasament - În curtea Bisericii Urluieni.

Tipologie - Ls/o - F b I o.
Conservare - Proces redus de coroziune.
Rădicatu-s-au ac/ea(s)tă s(fân)tă cruce în / hramu s/(fân)tului / Teodor

Tiron, / în zilel(e) lui Io Cos/tandin voivod / de ro(bii) lui Dumnezău:/ Manea,
Stanciu, / Părva, Ion, Ion, / Tatomir, Gher/ghina, Gherghina, Dobr/a, Stoica,
Stoica, / Barbu. L(ea)t 72/40.
BELE I - NEGREŞTI
●ăSatЮlăBele iă- 1526, august 29.
●ăSatЮlăNegreştiă- 1571, octombrie 11.
Monumente memoriale
†- sec. XVII - Bele i
†- 1 7 0 7 - Negreştiă
†- 1719-1720 - Bele i
Bele i
- Sec. XVII -
Amplasament - ÎnăcentrЮlăsatЮlЮi,ăЯizaЯiădeăcooperatiЯ .ă
Tipologie - Ls/p - Ab II/III 1.
Conservare - CasЮriăneregЮlateălaăextremitateaăbra elorăşiăînăparteaăsЮperioar ăaă
coloanei; text erodat.
Inscrip ii - TextăînălimbaăslaЯon ;ăliteraăexcizat ădeă5ăcm.ă
S-a ridicat această cruce întru ruga şi lauda «…» Laz(ăr)?, Anca i Miul,
A(n)ca, Radul...
Men iЮniăspeciale - Transferat ădinăValeaălЮiăBan.ă
1719 septembrie 1- 1720 august 31

[7228]
Amplasament - Lâng ăcrЮceaădinăsec.ăXVII.

Tipologie - Ls/p - C a I 1.
Dimensiuni - 130 x 55 x 23 x 17,5 cm.
Inscrip ii - Liter ădeă5ăcm.
† Cu bun(ă) vrearea Ta/tălui, cu ajutorul Fi/iului şi cu săvărş/irea

Sfăntului Duh, / rădicat(u)-s-au această / sfi(n)tă cruce într(u) /hramu
preapodomnii /Paraschivă, în zile/le lui Neculae v/oevod. Şi s-au nevoit / (ro)bul
lui Dumnezău, / Vasalache ca să ni/e Ţsic !> păntru suflitu /răposa i(l)or po- Pe
latЮraă sЮdic - meni i: Do(bra, Văntilă, / Stoica, So/ra, Pană, Rad/ul, Tănas(e),
Isp/as, Stan i Stan/cu, Ani a. / Leat 7228.
Negreşţi
1707 decembrie 6
[7216]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăNegreşti.ă
Tipologie - Ls/p - C b I 1.
Cu vrearea Tat/ului şi cu aj/(u)torul Fiolui şi/ cu săvă/rşirea / Sfăntului

D(u)h, / rădicatu-s-au aceas/tă cinstită cruce/ întru cinstea sfănt/ului Nicolae în/
zilele (lui) Io Cost/andin B(asarab) voevod. / Ostenitu-s-au robi(i) lui /
Dumnezeu: Stan/ şi Voica, Şărban şi / Ana, Şărban, Stoica, Stan, Radul. Pe
latЮraă sЮdic -(N)edelco, St/an, Dumitru. / M(esi a) d(e)c(emvrie), 6 dni, 1(ea)t /
7216.
Men iЮniăspecialeă
Datat ădЮp ăgrafieăşiăcompozi iaăartistic .
BEREVOIEŞTI
●ăSatЮlăBereЯoieştiă– 1526, iulie 26.
Monumente memoriale
†- 1602 - 1611 †- 1743 - 1744
†- 1660…1673 †- 1757
†- 1664 - 1669 †- 1780 - 1781
†- 1711 †- 1787
†- 1715…1730 †- 1828
†- 1730 †- 1868
Berevoieşţi
[ 1602 – 1611 ]
Amplasament - CartierăM neşti,ălâng ăcasaăD.ăAmzicЮ.

Tipologie - L s/p - p III 6.
Dimensiuni - 163 x 80 x 31,5 x 23,5 cm.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ălaăextremit ileăbra elorătransЯersale.ă Text,ăpar ial,ă
erodat sau acoperit cu un strat de var.
Inscrip ii - TextăînălimbaăslaЯon ;ăliter ăexcizat ădeă7,5ăcm.
Ridicatu-s-a această cinstită cruce întru ruga Adormirii

Născătoarei de Dumnezeu. Radu şi Neacşa pentru sufletul
părin ilor săi, în zilele (lui) Ion Radul voevod şi Cernica vel
dvornic şi jupăn(i) a Chiajna, Ioana, Nan, Neaga şi …«text
deteriorat»
Men iЮniăspeciale
Cruce de hotarăîntreăsatele:ăBerisl Яeştiă(actЮalmente,ăBereЯoieşti-
P mânteni) şiă N pârteniă (actЮalmente,ă BereЯoieşti-Ungureni).
DatareaăcorespЮndeăperioadeiădomnieiălЮiăRadЮăŞerbană(1602-1611).
CernicaădinăS cЮianiăăaăfostăăămareăЯornic între 1602-1610, cf. N.
Stoicescu - Dic ionar al marilor dregători din ara Românească şi
Moldova - sec. XIV-XVII, BЮcЮreşti,ă1971.
[ 1660 - 1664; 1672 – 1673 ]

Amplasament - „Cartier” UngЮreni,ălâng ăpЮnteaădeăpesteăBratia.
Tipologie - L s / 0 - A b III/II 1.
Dimensiuni - 121 x 68,5 x 27 x 22 cm.
Conservare - Textăerodatăînăparteaăinferioar ăaăcoloanei.
Rădicatu-se-au ac/iastă s(fân)tă cruce / întru slava s(fân)tă/lu(i) Nicolae

vă / dni Io Gligorie / voivod şi se-a / nevoit robii / lu(i) Dumnezău, Na/n logofăt i
jup(a)ni a Mariia, /«…», Niagoe,Voicu.
[ 1 6 6 4 – 1 6 6 9 noiembrie 21 ]
Amplasament - ValeaăSatЮlЮi,ălâng ăcasaăGh.ăCaramelea.
Tipologie - L s/p – A b II/ III o.
Conservare - Text erodat, ilizibil.
Inscrip ii - ÎnălimbaăslaЯon .ăLiter ăexcizat ădeă5,5ăcm.
Ridicatu-s-a această cinstită şi dumnezeiască cruce în ruga şi în lauda

Sfintei Ovidenii a prea curatei Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Radu
Leon voievod. Pomeneşte, Doamne, pe robul lui Dumnezeu, Enache. Luna
noiembrie, 21 zile, în anul 7120.
Men iЮniăspeciale
Textul – ilizibil – esteăreprodЮsădinăFlaminiЮăMâr Юă- Inscrip ii pe piatră din Berevoeşti,
ms, 1952. Deşiă aЮtorЮlă citeşteă anЮlă 7120ă [1611],ă corespЮnzândă domnieiă lЮiă RadЮă
Mihnea, întrucât numele voievodului Radu Leon este perfect lizibil, momentul
edific riiăcrЮciiăesteăraportatălaăperioadaădomnieiăacestЮia:ă1664ă- 1669.
1 7 1 1 octombrie 5
[7220]
Amplasament - Dealul dinspre Godeni, în vârf.

Tipologie - L s/o - S a.
Conservare - CasЮriăaleăextremit iiăbra elor.
Ornamentic - Medalioane formate din vrejuri.
Ridicatu-s-a această cinstită cruce întru mărirea Sfântului Duh de Nectarie

monah, în zilele lui Ion Costandin voievod. Luna octombrie, ziua 5, văleat 7220.
Pomeni Gospodi: Manta, Margareta, Chera, Magdalina monahia.
Bibliografie
FlaminiЮăMâr Юă- Inscrip ii pe piatră din Berevoeşti, ms., 1952.
1715 decembrie 25 - 1716 noiembrie 14;

1719 martie - 1730 septembrie 3
Amplasament - Lâng ăPrim riaăBereЯoieşti.

Tipologie - L s / p - S VI 1.
Ornamentic - Motive astrale: disc - floare.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ă8ăalătextЮlЮi.
Rădicatu-s-au / această sf(ă)nt(ă) cru/ce întru cins/tea şi slav/a sf(ă)ntului

Nico/ lae, în zile(le)/ lui Io Nicola/e şi s-a-/u nevoit robii «...» PeălatЮraănordic -
Chirca,/ Ilina,/ Mariia,/ Iana,/ Ion,/ Bratu PeălatЮraăsЮdic - Pome/ni, G(ospod)i
:/ Nan, / Mariia,/ Neagoe/ Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală nordic -Dobrot(ă)
/petra/ru, Ion.
Men iЮniăspeciale
Dateaz ădinăperioadaădomnieiălЮiăNicolaeăMaЯrocordat.

[7239]
Amplasament - ValeaăSatЮlЮi,ălaăcircaă350ămăEădeăPrim riaăBereЯoieşti.ă

Tipologie - L s/ o - B b I 1.
Conservare - BЮn ;ăeste,ăîns ,ăadâncăimplantat ăînăsol.
Ridicatu-s-au / ac(e)astă sf(ăn)tă / cruce întru / slava şi cin/stea Uspeni(i) /

B(ogo)ro(di) e şi / s-au nevoit robu lui D(u)m(ne)zău, erod/diea(co)n Ea/ne,
Voica,«...» / Peă latЮraă nordic - monahi/e Magda/lina, mo/nah (ia) Mariea,/,
monah../. PeălatЮraăsЮdic - mon(a)h O/nisifor, / Io(a)na, «vă dni Io Mihai voivod.
Leat 7239»
Men iЮniăspeciale
TextЮlădintreă«…»ăesteăreprodЮsădinăFlaminiЮăMâr Юă - ms. cit.

[7252]
Amplasament - Valea Satului - laăramifica iaăspreăBaba,ălâng ăcasaălЮi Achim Iordache

Tipologie - L s / o - A b I 1.
Dimensiuni - 92 x 51 x 23,5 x 15 cm.
Ornamentic - Motive astrale, florale, meandru; litere cu caracter decorativ în
componen aămonogramelor.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ăăaăbra ЮlЮiătransЯersalăsЮdic.
Ridicatu-/s-au acest/ă s(făn)tă cr/ucea şi d(u)mn/eze(ia)scă / în «hramul

sfântului Nicolae de robul lui Dumnezeu, Constantin, Despina, Tudor». Pe latura
sЮdic - Pană, Vo(i)/ca, Cost/andin, Rad(u,a),T/oaderu,Nea/goe,Dos/pina Pe
latЮraă nordic - Neacşa,/ Anca, Dum/itru, I/on, Ştef/an, Mari/ia, «Dumitra,
Nedelea, Dumitru. Vă leat 7252»
Bibliografie
Arhivele Parohiei Valea Satului, mss, p. 5.
Men iЮniăspeciale
TextЮlă dintreă «...»ă aă fostă reprodЮsă dină sЮrsaă indicat ,ă crЮceaă fiindă adâncă implantat ă înă
sol.
1 7 5 7 februarie 20
[7265]
Amplasament - Fa aăCâmpЮlЮiă- pЮnctЮlăBişbic.

Tipologie - L s/o.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, ridicatu-s-a această sfântă cruce în hramul

prea sfintei Uspenia Născătoarei de Dumnezeu, de robii lui Dumnezeu: Pascu,
Bălaşa, Gheorghe,Costandin, Dobre, Maria şi părin ii noştri: Neagoe, Neaga,
Pătraşcu, Marin, Dobre, Stana eri a. Fevruarie 20, leat 7265.
Bibliografie
FlaminiЮăMâr Юă- ms. cit.

[7289]
Amplasament - PeădrЮmЮlăBereЯoieştiă- Malu, în punctul Pârloagele.

Tipologie - L s / p - S 1.
Conservare - Coloanaăretezat ălaăniЯelЮlăr.ă5.
Cu vrer(ea) / Tată/lu(i) şi aju/«…» ridi/catu-/s-a ci(ns)/tită / cruce / şi cu to(t)

/ niamu. PeălatЮraăsЮdic - în hram/u a sf(in)/te(lui) Ni/cul(a)e / de roa/(ba) «...»
St/ana, Ş/erban, / Costa(ndin), / Marea(?), / Io(a)na Peă extremitateaă bra ЮlЮiă
transversal sudic - Lia(t) 7/289.
[7295]
Amplasament - PeădrЮmЮlăBereЯoieştiă- Malu, în punctul Pârloagele sau Lutu Alb.

Tipologie - L cpd / p - B a I 1.
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale unghiular) încadrate de medalioane
circulare siglate: IS, HS, NI, KA.
Conservare - CasЮriăaleăextremit ilorăbra elor;ăatacăbiocoroziЯ;ătendin ădeăc dere.
Cu ajutor(u)l / lui D(u)mnezeu, / ridicatu-s-au / această sf(ă)ntă / cruce în

hram / preasf(i)ntii Us/peni(i) Născătoari(i) / de D(u)mnezeu, de ro/bi(i) lui
D(u)mnezeu: / Pascu, Bă/laşca, Gheorghe, / Costandin, Dobra, / Sta(n), Maria.
Pe latura vestică - şi părin/ ii noştri: / Neagoe, Pă/traşcu,/ Mariia, D/obre, St/ana
er(i) ă, Matei, Des/pa. Leat 7/295, mes(i a) fevru(arie) 20./ Pe latura estică - în
num/ele lui Costa(n)d/inu, Voi(cu,ca) <?>, / Costa(n)/dinu , Io(a)/na, Ion, /
To(a)deru, / Anta / meşteru.
Men iЮniăspeciale
AЮtor:ăAntaămeşter.
1828
Amplasament - Înăafaraăc tЮnЮlЮiăValeaăSatЮlЮi,ăpeăfirЮlăăapei,ăînăgr dinaălЮiăGh.ăPascЮ.

Tipologie - L cpm /p - E a I o.
Ornamentic - Reprezentareăantropomorf ăsЮbătextă(GlaЯaăAdama?);ă cruce tip Malta

pe capitel.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ă1;ăcasЮr ălamelar ălaăcapitel.
Pomen/i, G(ospo)di: I/on, Ma/te(i). 1828
1 8 6 8 decembrie 17
Amplasament - La est de Biserica Vatra Satului.

Tipologie - L cs / o - Şăo.
Ornamentic - Torsad ălaăbazaăcapitelЮlЮi:ămotiЯăfitomorfăpeăcapitel.
Conservare - FoarteăbЮn .
Inscrip ii - Liter ăincizat ădeă4ăcm.
La acest stâlp / zac oasele / răpos/atulu/i pre/otu(lu)i / Mihai, / Anul / 1868/
dec(embrie) 17.
Men iЮniăspeciale
Unicaăpies ăepigrafic ădinăjЮde ЮlăArgeş,ăînăcareătermenЮlă„cruce” este înlocuit cu
„stâlp”!
BOGA I
●ăSatЮlăBoga i – 1550.ăŢRegistrЮlăЯigesimalăalăBraşoЯЮlЮi.>
Monumente memoriale
†- Sec. XVII-XVIII
Boga i
Sec. XVII – XVIII
Amplasament –Încastrat ăînăpereteleăЯesticăalăpronaosЮlЮiăBisericiiăValeaăZimbrЮlЮi.
Tipologie – L so/ Fb I 6.
Dimensiuni – 55+52 x 28 cm.
Conservare – Fragmentat ăînădoЮ .ăText,ăpar ial,ădistrЮs.
Inscrip ii – Liter ăexcizat ădeă5,5ăcm.ă
Această sf(â)ntă / cruce întru / slava şi cin/stea Prepodo/(b)na

Par(a)schiva, / în zilele lu/minatul(ui) dom/n Io Miha(i) Pe fragmentul inferior –
voevod. P(omeni) G(ospod)i: rabi Bojiu, / Stăniia Ţ!>, Voica, / diaco(n) chir
Isa(ia)Ţ?>,/ Despa, Dumit/ru, Marie, Ne(a)c/şa, Dobra, Ma/rie, Ananie. /
Me(si) a octovre / dni 14, v(ă)l(ea)t «…»
Men iЮniăspeciale
PotriЯitătradi ieiălocale,ăproЯineădeălaăЯecheaăbiseric ădinăValeaăZimbrЮlЮiădatândădinăsec.ă
XVII-XVIII,ăactЮalmente,ădisp rЮt ).
BOTENI
●ăăSatЮlăBoteniă– 1512 - 1513, iulie 23.
Monumente memoriale
†- 1656 - Boteni
†- 1747 - Boteni
†- 1842 - Boteni
Boteni
1 6 5 6 august 16
[7164]
Amplasament - Circaă4ăkmăNădeăsat,ăpeăşoseaЮaăspreăCâmpЮlЮng.
Tipologie - Ls/p - C b III 1.
Ornamentic - Motive astrale (stele, tip 4).
Conservare - CasЮriăneregЮlate;ătextăpar ialăerodat.
Inscrip ii - ÎnălimbaăslaЯon ;ăliteraădeă5ăcm.
«...» vă dnă Io Constantin voevod «...», Vlad, «...», Şerbana, «...», Andreiu,
Mariia, Gheorghe, Stancul, Zlatca (?), Niaga, «…», Peă latЮraă sЮdic - dnă 16
august 7164.
1 7 4 7 aprilie 15
[7255]
Amplasament - Înăc tЮnЮlăMЮscel,ălaăoăr scrЮceăădeădrЮmЮri.

Tipologie - L cpd /p - A a I 1.
Ornamentic - Reprezent riăfigЮratiЯeă(herЮЯim),ărozeteăsimple.ăă
Rădicatu/-s-au acea/stă sfânt/ă şi dumn/ezăiască / cruce cu v/rearea

Tată/lui şi cu a F/iiălui şi c/u ajutor/ial Sfăntu/lui D(u)h, în hramul sf/entei
Uspe/(n) PeălatЮraănordic - ii dă robu/lui lui (sic!) Du/mnezău, Ma/tei, Dă(mi)tra,
Stoica, Li/sa(n)dra, Ion, Io(a)na, Radu,/ Crăstin(a) so/acră Ste (?), Ion,/ acră,
Ste(sic!), Ion,/ Iane, Ion, Anc/a, naşa Rad/a, Iane, Ma/tei, Dumi/ PeălatЮraăsЮdic -
tra, Gligor(e), / Marie, Căr/stea, Voica, G/ligorie, Dob/ra, Anca, N(ea)c/şa,
Floare(a), / Mari(u)s, Bad/e(a), Stana, Ra/du,«…», V/(o)ica, Nedelcu,/ O(a)na.
Ap(rilie) 15 dni l(ea)t 7255.
Men iЮniăspeciale
Inscrip ieăЮlterioar ă(1910)ă- incizat ăpeălatЮraăЯestic .
1842
Amplasament - În cimitirul vechi.

Tipologie - Lcs/o - C a I o.
Ornamentic - TorsadeăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei;ăbЮtoni.ă
Conservare - BЮn .
Pomeneşte, / D(oa)mne, / Ion, Bucura, / Gheorghe,/ Ion,/ C(ons)t(anti)n? /

1842
BR DULE
●ăSatЮlăBr detă- 1506, mai 14.
●ăSatЮlăBr dЮle ă- 1508, iulie 29.
Monumente memoriale
†ă- 1584 - Br dЮle ă (fostăBr tieni).
†ă- 1788 - 1789 - Br det.
†ă- 1 8 0 7 - GaleşЮ.
Br deţ
[7297]
Amplasament - MЮzeЮlăparohialăBr det.
Conservare - Text erodat par ial.
«…» G(ospo)di: Rad/u, Diicu,/ Rizea, Io/ana, Ma/riia Pe latura stângă - 7297.
Br dule
1 5 8 4 octombrie 8
[7093]
Amplasament - 15ămănordădeăBisericaăBr dЮle .

Tipologie - Ls /p - I a I 6.
Conservare - CasЮr ădeăprofЮnzimeăăpeălatЮraăprincipal .
Inscrip ii - Textă înă limbaă slaЯon ;ă liter ă
excizat ădeă6ăcm.
† Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul

Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh,
amin. S-a ridicat această cinstită cruce
întru ruga şi PeălatЮraăsЮdic - întru lauda
maicii noastre Paraschiva «…» Pătru,
voe(vod), Voi(ca) doamna. Pe latura
nordic - Scris în luna octombrie,8 zile,
văleat 7093. Incizat,ă peă fa aă principal -
Pomeneşte, Doamne, Mihnea şi Anca,
Oancea şi Şerban.
Bibliografie
Br tЮlescЮă,ăV.- Inscrip ii de curând descoperite, în BCMI, an XXXIII, fasc. 103,1940.
Men iЮniăspeciale
Marcheaz ă locЮlă altarЮlЮiă fosteiă bisericiă aă satЮlЮi.ă ă ă AЮtorЮlă ă transcrieă ă „Zoe doamna”
pentru „Voica doamna”.
Galeşu
1807
Amplasament - În punctul „DЮp ăMal”,ăspreăPoieni a.

Tipologie - Ls/o - A a VI.
Conservare - CasЮriăneregЮlateăpeăbordЮr .
Inscriptii - Liter ăexcizat ădeă5ăcm.
Rădicatu/s-au aceas/tă sfântă / cruce de/ robi(i) lui/ D(u)mnezău: / Vintilă /

i Stanca,/ so ia lui, PeălatЮraăsЮdic - cu fii(i) lor. / 1807.
BUDEASA
●ăSatЮlăG l şeşti - 1526, august 29.
Monumente memoriale
†- 1647 - Budeasa Mare
†- 1675 - 1676 - Budeasa Mare
†- 1 8 2 8 - Budeasa Mare
Budeasa Mare
1647 octombrie 13
[7156]
Amplasament – În cimitirul satului.
Tipologie - Lcpd/p - K a VII 4.
Dimensiuni- 281 x 96 x 43 x 25 cm.

Ornamentic -Motive astrale - soare, rozet ăînscris ăînăcerc,ăsteleăradialeă (tip 4),
medalioane din entrelacs-uri, monograme decorate floral.
Conservare - Proces lent de biocoroziune.
Inscrip ii - Liter ăăexcizat ădeă6ăcm.
Cu încep(ă)tura Tat(ă)lui şi / cu ajutoriul Fiului şi / cu săvrăş(i)tul
sv(ă)ntului D(u)h, / amin. Rădicatu-s-au aceast(ă) / cinstit(ă) şi de viia (ă)
făc(ă)to(a)re / cruce în rug(ă)ciunea şi în lau/da c(i)nstit(ului) pro(o)roc mai
dinai/nte şi Botez(ă)toriul Ion. Şi / s-au rădicat în zilile / creşt(i)nului Mat(ei)
voiv(o)d / şi s-au trudit robii lui Dum/nezeu, jupan Arsenie / şi a lui
jup(ă)neas(ă), (I)linca şi fe/c(i)orii lor, Ioan, Ivan, Arsenie, / Chirana, Mariia,
Stan, Mariian/ Peă latЮraă sЮdic şi Thănsi/e. Vă m(es(i) (a) oc(tombrie) / 13 dni,
văleat 7156./ Pis pop(a) Vladul / de Băjeşti.
Bibliografie
V.ăDr ghiceanЮă- Comunicări (Budeasa-Argeş. Pe o cruce) în BCMI, XX (1927), fasc.
51.
V.ăBr tЮlescЮă- Ini iale şi monograme legate de semnul sfintei cruci, în MO, 1965, nr.7-
8.

[7184]
Amplasament - În curtea Bisericii Adormirea Maicii Domnului.

Tipologie - Ls/o - I a IV/ V 1.
Ornamentic - Împletituri romboidale conexând medalioanele.
Conservare - CasЮriăneregЮlateăpeăbordЮr .ă
† Cu vriaria Ta(tă)/lui şi a Fii(u)/lui şi a Duhu/lu(i) S(fân)t, rădica/t-au

ace(a)stă s(fâ)ntă cru/ce Gavril, Marica, / Dumitru, Ili/nca. 7184.
1 8 2 8 iulie 2
Amplasament - În incinta Bisericii Adormirea Maicii Domnului.
Conservare - Textăpar ialăilizibil.
«…» Gligore, / Ghica voevod. L(ea)t 1828 / iulie 2.
Men iЮniăspeciale
TextЮlăini ialădeăpeăfa aăprincipal ăaăfostăradiat.
BUGHEA DE JOS
●ăSatЮlăBughea - 1549, martie 5.
Monumente memoriale
†- 1757 - HЮlЮbeşti
†- 1766 - 1767 - HЮlЮbeşti
†- 1/4 XIX - Bughea de Jos
†- 1/4 XIX - Bughea de Jos
†- 1839 - Ml ciă
Bughea de Jos
1/4 XIX
Amplasament- În incinta Schitului Ciocanu.
Tipologie - L s/o - Şăo.
Conservare - Text,ăpar ial,ăerodat.
Ion, / Maric/a, Mi(n)că, /«…», Du/mitru.
1/4 XIX
Amplasament - În curtea Bisericii Bughea de Jos.
Tipologie - L cs/o - A a I o.
Conservare - BЮn .
Ornamentic - Butoni simpli.
Pome/neşte, D/oamn(e): / Ion, Ion, Nicol/ae, Dum/itru,/ Mari/a.
Hulubeşţi
1 7 5 7 august 29
[7265]
Amplasament - La N de casa Toma Moisescu.

Tipologie - L cpd/o - B a I 1.
Dimensiuni -198 x 77 x 35 x 23 cm.
Ornamentic - BordЮr ăliniar ădЮblat ădeătorsad .
Conservare - AtacЮriăbiocoroziЯeăînăparteaăinferioar ăaăcoloanei;ăcasЮr ă neregЮlat ă laă
extremit ileăbra elorătransЯersale.
† Lui./ Cu vrear/ea Tatălui ş/i cu ajutor/iul Fiiălu/i şi al Sf(â)nt/u(lu)i D(u)h,

răd/icatu-s-au/ aciastă sf(ă)nt/ă cruce în hramul sfintei / Adormirei / Maicei lui /
Dumkezeu Ţ!> / Maria, de rob/ul lui Du(mnezeu) Co/man din Ber/ivoeşti,
Voi/ca, Costandin, / Ion, Tudora, An/«…» Pe latura sudică - cia, / Gligori/e, Tudor,
Mar/ia, Radul, Ca/l(ea)?, Neago/e, Dospilna Costandin,/ Pană, Toade/r, Oana
cu to/t neamul/ ca să le fi/e de veacinic/ă pomeni/ca pomeni/re «!» în zile/le Io/
Costandi/n Niicol/«...» Pe latura nordică - Luna avg/ust zile / 29, vălea(t) / 7265.
Men iЮniăspeciale
CrЮceaă marcheaz ă drЮmЮlă Яechiă dintreă CЮrteaă deă Argeşă şiă CâmpЮlЮng,ă prină MalЮă -
HЮlЮbeşti.

[7257]
Amplasament - Calea Malului, la Gh.ăHer oiЮ.

Tipologie - Ls/o - B a I 1.
Conservare - CrЮst ădeăm cinareăpeăparteaăposterioar .
Cu vre(rea) Tată/lui şi cu a Fi/iului şi cu a Sfântului/D(u)hu,ridic/atu-s-au

această/ sf(ă)ntă cruc/e în hr(a)mu sfin/tii Inăl ări/ PeălatЮraăsЮdic - de robul / lui
Dumn/ez(e)u: Oana,/ Ioan, Dobre, / Floarea,/, Stana, Busi/e, Oană, Mihai, /
Stoican, Oană, / Oprea, N/edelia, Anca, Petre / Pe extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală
sudic- Stanca, Bar/bu, Ana, Ghe/orghe, Ilin/ca, Maria / PeălatЮraănordic - Bucura,

D/obra, Neac/şa, Floar/ea, Ioan, M/aria, Mari/a, Badea,/ Stana, Vâl/cu, Maria,/
Coman, Mihăilă, / Stana, Neacşa. Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală nordic - Leat
72/75.
Men iЮni speciale
Amplasat ăăpeăЯechiЮlădrЮmădintreăMalЮăşiăHЮlЮbeşti.
Ml ci
1839
Amplasament - LaăŞircoЯ.
Tipologie - L cs/ o - A a I o.
Conservare - Text acoperit de un strat gros de var.
...Coman,/ Costan/din,«...»./ 1839.
BUZOIEŞTI
●ăSatЮlăŞerb neştiă- 1569, decembrie 13.
Monumente momoriale
†- 1733 - 1734 - Corn el
†- 1 8 4 6 – VЮlpeşti
Corn el
[7242]
Amplasament - Drumul lui Traian; km 134 DJ 504.
Tipologie - L s/o - F b I 1.
Conservare - Coloan ăretezat ăsЮbăbra eleătransЯersale;ăcasЮriăneregЮlateăpeăbordЮr ;ă

inscrip iiădeteriorate. Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă5ăcm.
† Cu vrea(rea) Tatălui/ şi cu a Fiiu(lui), ridicatu-s-au acea/stă cruce întru /
hramu Uspenii Bogorodi e, în zilele lui Io Costandin voe(vod). Şi s-au ostenit /
robu lui Dumnezău, Tu(d)o/ran, Neacşa, Muşat, S(t)a/n, An(a), Eca(terina),
Sima, Badea, Tudora, Nea(ga), Dum/itru şi popa Ioanichie,/ Radu, Iordache,
Stana, pop(a) Sta(n)ciul, Mara,/ Păuna, Sora, Detcu, Coz/ma, Neacşa, Voicu,
Drago/mir, pop(a) Oprea, Neacşu, / Stanca, Androne, Ş(e)rban, Sora, Vlaicu,
Stanciul, Detcu i Stan. PeălatЮraănordic - Văleat 72/24.
Bibliografie
Arh. St. Buc. - Vornicia din lăuntru, dosar 2741/1832, f. 31.
Men iЮniăspeciale
TextЮlăaăfostăreprodЮs,ăpar ial,ădinăsЮrseleăbibliograficeăindicate.
Vulpeşţi
1846
Amplasament - Laăcircaă3ămăSădeăbiseric .
Tipologie - L cpm/o - A a I.
Conservare - BordЮr ăerodat .
1846. Pomeneşt(e), / D(oa)mne, pre ro/bi(i) Tău Ţ!> răp(osa i): / Radu,
Du/mitru,/ Elena, I/oana, Mi/hai, Mariia, / Ioan, E/caterina.
C LINEŞTI
●ăSatЮlăC lineşti - 1388, mai 20.
●ăSatЮlăCârstieni - 1498, iulie 19.
●ăSatЮlăCioc neşti - 1421, iunie 19.
●ăSatЮlăVr neşti - 1541, iunie 1.
Monumente memoriale
†ă- 1660-1661 - Cârstieni †ă- 1723-1724 – Cioc neşti
†ă- 1 6 6 2 - V leniăPodgoria †ă- 1 7 2 6 - Gorganu
†ă- 1 6 6 2 - Vr neştiă †ă- 1727 - V leniăPodgoria
†ă- 1662-1663 - Vr neştiă †ă- 1745- Rânc cioЯ
†ă- 1663-1664 - V leniăPodgoriaă †ă- 1758 - 1759 - Cioc neşti
†ă- 1666-1667 - V leniăPodgoriaă †ă- 1759-1760 - Gorganu
†ă- 1673-1678 - V leniăPodgoria †ă- 1760 - 1761 - Vr neşti
†ă- 1691-1692 - C lineştiă †ă- Sec. XVIII - C lineşti
†ă- Sec. XVII- V leniăPodgoria †ă- Sec. XVIII - Dr ghiceşti
†ă- 1711-1712 - C lineşti †ă- Sec. XVIII - Gorganu
†- 1711-1712 – Cioc neşti †ă- 1826-1827 - Dr ghiceşti
† - 1712-1713 - Cioc neşti †ă- 1837 - C lineşti
†ă- 1715 - V leniăPodgoria †ă- 1 8 4 9 - Gorganu
†ă- 1719-1720 - V leniăPodgoria †ă- 1 8 5 2 - Gorganu
C lineşţi
[7200]
Amplasament - LaăЯestădeăbisericaădinăC lineştiăVale.

Tipologie - L s / p - X.
Conservare - Coloan ăretezat ăsЮbăbra eleătransЯersale.
«…» (o)dihneas/cu osile / roaba l/ui Dumnez(ă)u, Il(i)nc/a, so ia lu/i Vinti/lă

Po/steava/ri, Ion / Pe latЮraăsЮdic ă(incizat) - sin ego./ Leat 7200./
Men iЮniăspeciale
Seăatest ,ăonomastic,ăocЮpa iaădeă„post Яar”.

[7220]
Amplasament - LaăЯestăădeăbisericaădinăăC lineştiăVale,ăcircaă25ăm.

Tipologie - S / o.
Dimensiuni - 61,5 x 18 x 18 x 17 cm.
Ornamentic - CrЮceălatin ,ăperlat ,ăîncadrat ,ăînăparteaăsЮperioar ,ădeă motive
florale;ăpeăparteaăposterioar ,ăoărozet ăînăЯârtejă(„morişc ”) şiăoă cЮp .
Conservare - BЮn .
Pomene(şte), / D(oam)ne, Mi/hul, Anca, Bărcan. Leat / 7220.

Men iЮniăspeciale
Probabil,ăini ial,ăЮnăancadramentădeăfereastr ădeălaăoăbiseric ădisp rЮt .
Sec. XVIII
Amplasament - La circa 25 m vest de bisericaădinăC lineşti-Vale.
Tipologie - L s / p - P I o.
Conservare - BЮn .
Pome(ni), G(ospo)di,/ Cazan,/ Enache.
1 8 3 7 ianuarie 10
Amplasament - La circa 25 m vest de bisericaădinăC lineştiăVale.

Tipologie - L cs / p - U o.
Conservare - BЮn .
Inscrip ii - Liter ăincizat ădeă3ăcm.ă
Nicolae, / Smăra/nda, Neculae , Ra/du, Rada, / Radu, Ma/tei, Tu/dora,

Mi/hai, cu / neamu lo/r / 1837, / ghen(arie)10.
Cârstieni
[7169]
Amplasament - La sud de Biserica de lemn Cârstieni, în cimitir.

Tipologie - Ls / o - A a I 1.
Ornamentic - Motiv astral excizat în partea sЮperioar ăaăcoloanei.ă
Conservare - Casuri ale bordurii.
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă6ăcm,ăpeăfa aăprincipal .
Rădicatu-se-au acea/stă cinstită cru/ce pre hramul / arhanghel(ilor) Mihail şi

/ Gavril... Ş(i) / s-au tr(u)d(it) robi(i) lui Dumneze(u).../ Dobra si(n) Sta(n)/
c(iu)l, Mari(a, n), Oprea/ Anca, leat 7169. PeălatЮraănordic - Dobromir, / Dobra.
Cioc neşţi
[7220]
Amplasament - ŞoseaЮaăna ional ăBЮcЮreştiă- Piteşti,ăkm.ă102ă

Inscrip ii –
Rădicatu-s-au aciastă sfântă şi dumnezeiască cruce, hramul sfântului

Nicolae, în zilele Io Constandin Vod(ă). Şi s-au ostenit robii lui Dumnezeu:
Neculae, Dumitraşco, Maria, Stanca, Sămion, Smaranda, Preda, Ştefan, Mihai,
Arsenie, Gheorghie, Sanda, Mihai, Neagoe, Ilina, Mirli a Ţ!>. Vă dni leat 7220.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
Textul a fost reprodus ad litteram din sursa citat .

[7221]
Amplasament - Borna km 104,7 DN 7.

Tipologie - L s /p - A a II/VII 1.
Ornamentic - Chenar floral; medalioane perlate.
Conservare - CasЮriă redЮseă peă bordЮr ;ă textă acoperit cu un strat sub ire de var.
Rădicatu-/s-au această sf(ă)ntă cruce / în zilile / lumintu/lui domnu Io /
Costandin / voevod, în hr/amul pre(a)/cuvioas/ei Parasch/eve. Ş(i) s-au / nevoit
ro/bu lui Dumne/zeu, Ioan, / «Năstase, Hrizea, Badea, Roman, leat 7221». Pe
latЮraă Яestic - Neaga, Neacu/la, Tudora,/ Dumitru, Li/xandra, St/oica, Andrei,/
Dumitru, St/an, Dragomir,/ Mica, Neac/şa, Iordan/a, Teodor,/ Sora, Stan/ca,
Matei, R/ada, Neacş(a).
Bibliografie
Branişte,ăM.,ăDiaconescЮ,ăI.- Vechile cruci..., în MO, XVI, nr. 1- 2 (cu neconcordan eă
onomastice).
TextЮlăinclЮsădintreă«…»ăaăfostăreprodЮsădinăsЮrsaăcitat .

[7232]
Amplasament - Lâng ăfântânaăЯeche.

Inscrip ii –
Rădicatu-s-au această sfântă cruce întru cinstea şi slava prepodomnăi

Paraschivei, în zilele lui Io Neculae Voievod şi s-au ostenit robii lui Dumnezeu:
Ilie, Săftica, Dragomir, Dobra, Pătru, CreastanŢ!>, Voicu, Milhu, Sima, Ilinca,
JuvanuŢ!>, Gherghina, Radu, Iacob, Dobra, Stan, Stanca, Maria, Ion, Pană,
Apostol, Todor, Sofia, Ioana, Sofronie, Enache. Leat 7132.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
TextЮlăăaăfostăăreprodЮsăadălitteramădinăsЮrsaăcitat .ă

[7267]
Amplasament - La 10 m sud-ЯestădeăbisericaăădinăCioc neşti.

Tipologie - L s /p - B a I 1.
Conservare - Inscrip ie,ăpar ial,ădegradat .
Rădicatu-/s-au această s/fântă cruc(e) / în hramu p/repodobna P/araschiva.

Şi s-au făcut în /«zilele lui Ipsilant» vo(e)vod./ S-au ostenit rob/bu Dum(ne)zău,
En/ache, Mariia,/ Vişa, Stoica./ PeălatЮraănordic - Ilie, Sanda ,/ Stan, Sulta(na),/
Neculae, Io(n),/ D(u)m(i)tru,/«...»/, Gherghin(a), Sa(n)fi/ra, Ena/che, Ana,/
Stanca./ Pe latura sudic - Pău/na, Necul(a). 7267./....Str(o)eaŢ?>. Amu scris/ eu.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
AЮtor:ăStroe.ăTextЮlăinclЮsăîntreă«…»ăaăfostăreprodЮsădinăsЮrsaăcitat .
Dr ghiceşţi
Sec. XVIII
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiădeălemnăDr ghiceşti.ă

Tipologie - Ls/o - B a I o.
«...» Bogorodi e. / S-ar ostenit /«…» Peă latЮraă sЮdic - Costandin, M(a)r/ia,
Ion, Petre / monah, Iacov / erm(o)nah Mi/hai, Magdi/lina, monah / Mihailă, /
Manafie, D/amaschin, A/rsene, Neacşu.
Men iЮniăspeciale
CrЮceaăaăfostăradiat ăpeăcoloan ,ăînăparteaăsЮperioar ,ăЮndeăaăfostăincizatătextЮl:ăAici să
odicn/eşte ro/bi(i) lui Du/mndâu/l, Ilie, Mariea, Tud/ose, Păun./ 1893.

[7335]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiădeălemnăDr ghiceşti.

Dimensiuni - 77 x 32,5 x 16,5 x 12 cm.
Conservare - Text,ăpar ial,ăerodat.ă
Vi(i): S/tana, Ioan,/ Costa(n)/din, A(n)/drei, Sa(f)/ta. Peă latЮraă sЮdic ă -

Mar(i)n, Ioana. 7335.
Gorganu
1 7 2 6 mai 30
[7234]
Amplasament - ÎnăDealЮlăTeienilor,ălâng ăcasaăN.ăViscol.ă

Tipologie - L ctpd / p - A b VII o.
Ornamentic - BordЮr ătorsadat ;ămedalioaneădinămotiЯeăfitomorfe;ăbЮtoniăspirala i,ă
motive florale; capitel amplu decorat în motive fitomorfe.
Conservare - Atac incipient biocoroziv.
Această cinst/ită cruce s-au r/ădicat întru cin/stea şi lauda/ preasfintei
Tr/oi e, de ră/posatul jupan / Nicola Petru /, în zilele prea / luminatului / domnu
Io Nicol/ae Alexandru / voevod. Leat / 7234, mai / 30.” Peă latЮraă sЮdic ă (înă limbaă
greac )- Armă şi trofeu împotriva diavolului, crucea «Ta ai dat nouă».
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
TradЮcereaădintreă«…»ăreprodЮs ădinăsЮrsaăcitat .
Sec. XVIII
Amplasament - Circaă100ămăestădeăcrЮceaăanterioar .ă
Tipologie - L s / o - B b I o.
Conservare - ColoanaărЮpt ăsЮbăr.ă5;ăparteaăinferioar ă- disp rЮt .ă
Cu vrearea Ta/tălui şi cu a/jutoriu Fiiu/lui şi cu (î)n/demnarea S«...»/

Pe latura stâng - «...»iască cr/uce într/u slava / şi cinstea / PeălatЮraădreapt - «...»
robii lui D/umnez(e)u, / Dimitri(e), / popa Ion «...»./ Peă latЮraă posterioar -
Bleastămă-te / pre tine / Domnul, diia/vole, cu sf(ă)n/ta şi cinsti(ta)«…».“

[7268]
Amplasament - DealЮlăTeienilor,ălâng ărЮineleăbisericiiăЯechi.

Tipologie - L cs/o – F a I o.
Dimensiuni - 154 x 59 x 30 x 2l cm.
Conservare - BЮn .
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă3,5ăcm.ăText,ăpar ial,ăneinteligibil.
Cu vrearea T/atălui şi c/u a Fiiălu/i şi cu a Sfă/ntul(u)i D(u)h, / ridicatu-s-

a/u aciast(ă) sfănt(ă) cruce / întru hramu sfin iluŢ!> v(o)/ivoz(i). S-au ost(e)/nit
robu lui / D(u)mnezeu, Minea «…» Pe latЮraă stâng – Stana, / O(a)ncia,
Chi/ra,«…», Ion,«…». L(ea)t 726/8.
Rânc ciov
174 5
Amplasament - LaăBisericaăRânc cioЯ.

Inscrip ii - Liter ăexcizat .ă
Cu ajutor(ul) lui Dumnezeu, ridicatu-s-au această «cruce» întru hramu

sfântul(u)i Nicolae; Mihail, Gheorghe, Stoica, Nanu, Badea, Marchin <!>,
Nedelcu, Stana, Radul, Talapia<!>. 1745.
Bibliografie
Diaconescu, I - Reliefuri..., în GB, 1969.
Men iЮniăspeciale
TextЮlăaăfostăăreprodЮsăadălitteramădinăsЮrsaăcitat .
V leni - Podgoria
1 6 6 2 noiembrie 20
[7171]
Amplasament - PeădrЮmЮlăCorbeştilor,ăînăparteaădeănord a satului.

Tipologie - Ls / p - A b I 1.
Dimensiuni - 132 x 70 x 31x 25 cm.
Ornamentic - MotiЯă astrală (steaă radial )ă înă parteaă sЮperioar ă aă
coloanei.
Conservare - CasЮriăaleăbra elorătransЯersale;ătextăerodat.ă
Inscrip ii - TextăînălimbaăslaЯon ;ăliter ăexcizat ădeă6ăcm.ă
Rădicatu-s-a această cinstită «…» întru slava Bunei

Vestiri a Născătoarei de Dumnezeu. Luna noiembrie 20. S-au
trudit: Stanciu, Rada, Voicu, Dumitra, Stoica. Liat(t) 7171.

[7172]
Amplasament - Circaă200ămăsЮdădeăBisericaăV leni,ăpeăЮnălotăICHV.ă

Ornamentic - MotiЯăastralăplasatăîntreămedalioaneleădeăpeăcoloan .ă
Conservare - CasЮr ăprofЮnd ăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloaneiăşiăredЮseă laăbordЮr .ă
Rădicatu-se-au a/ceastă cinstită / cruce pre hramul / Crăstu poclon/nie.

Pomeani, G(ospod)i: / Alecsi, Părvu, / Voica i snăv / Stanciul, Ali/csandra. Leat
/ 7172.

[7175]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăV leni-Podgoria;ătransferat ădină Dealul Ulmului.

Tipologie - L s /p - A a I 1.
Ornamentic - Motive astrale (rozete, stele radiale), sigle încadrate de chenare
romboidale.
Conservare - AtacăbiocoroziЯăpronЮn at.
Rădicatu-s-au / această cinstită cru/ce pe hramul / pr(e)p(o)d(o)bnii

muma / noastră Parashe/văi, în zilele / Io Radul Leon / voevod. Şi s-au ne/voit
robii lui Dum/nezeu, Radul, Nea/cşa, snv eg(o) / i o(te) eg(o), Dragomir /, Ilina,
Neag, Ra/da, Filip, Rada, / Todoran, / Tudora, Nica, Stana, Gligorie./ Leat
7175./ Rada, Părva, Calea, / Dragomir.
Bibliografie
Branişte,ă M., Diaconescu, I. - Vechile cruci..., în MO, XVI, nr. 1-2 (cu omisiuni de
nume).
1673 noiembrie - 1678 noiembrie
Amplasament - Laăintersec iaădrЮmЮrilorăPi igoieştiă- GЮraăV ii.

Tipologie - L s/ o - A a I 1.
Conservare - CasЮriăneregЮlateălaăniЯelЮlăbordЮrii;ăretezat .
Rădica(t)u-s-au aceast(ă) / sf(ă)ntă cruce întru / lauda părintelui / nostru

Nicolae /, în zilel(e) lui Io / Duca voevod şi / s-au nevoit popa / Neculcea,
Dumi/«...»
Men iЮniăspeciale
DЮcaăVod ăţăGheorgheăDЮca.
Sec. XVII – XVIII

Amplasament - ValeaăBorcii,ăcircaă500ămăЯestădeăc tЮnЮlăCorbeşti.
Tipologie - L s / p - x.
Conservare - FragmentЮlădeăcoloan ăconserЯatăprezint ăcasЮriăpeălatЮraăsЮdic ;ăcrЮceaă
aăfostăretezat ădeăЮnăbЮldozer;ărestЮlăpieseiăepigraficeăaădisp rЮt.
Io Costandin voe(vod)./ Iun(ie) 10. Şi s-au ostenit / erodiiacon Radu,

Voi(cu, ca, nea)?
Bibliografie + Men iЮniăspeciale
C.ăR dЮlescЮ-Codin în „Muscelul nostru” - înregistreaz ăoăcrЮceăînăValeaăBorciiădatândă
din 7178, respectiv 1669-1760; probabil, o eroare de datare, întrucât, în perioada
men ionat ,ă eraă domnă ală riiă Româneşti,ă Antonieă Vod ă dină Popeşti,ă iar,ă în textul
conservat, este indicat un Costandin, posibil, Brâncoveanu [1688-1714].
1 7 1 5 ianuarie 24
[7223]
Amplasament - 15ămăЯestădeăBisericaăV leniăPodgoria.

Ornamentic - Motive astrale (disc solar - floare); medalioane în vrejuri.
Conservare - CasЮriăaleăcol Юrilor.
Rădicatu-s-au / această c(i)nstită / cruce întru ci(n)stea şi lauda/

s(f)intulu(i) marelu(i) m(u)c(e)nic Dimi/tre cu toată n/evoin a ro/bulu/(i) (lui)
Dumnezău,/ La co - jude/ u ot D(ă)lgopo/(l)ia, Nan, sin ovŢ?>, în zile/le
luminat/ului domn Ion / Ştefan voevod, / m(esi) a ian(uarie) 24 zil(e). 72/23.
Men iЮniăspeciale
CrЮceaă aă fostă amplasat ,ă ini ial,ă peă DealЮlă Pi igoieşti,ă fiindă transferat ,ă pe
amplasamentul actual, în anul 1973.

[7228]
Amplasament - Circaă450ămădeădrЮmЮlăspreăPi igoieşti.ă

Tipologie - Ls / p - S VI 1.
Ornamentic - Motive astrale (disco-florale); medalioane - vrejuri.
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii.
Cu vrer(ea) Ta/tălui şi cu aj/uponea Ţ!> Fgiăl/ui Ţ!> şi cu scăr/şitulŢ!>

D(u)hul/ui Sv(ă)nt, rădi/catu-s-au acea(s)/tă sv(ă)ntă şi cin/sşităŢ!> cruce î/ntru
slava şi / cinstea a Ouspe/nii preasv(e)ti B(ogorodi)/ ă, în zelileŢ!> lu/minatul(u)i
domn/ Ion Necolio / v(oev)od. Şi s-au o(s)t/enit rob(ii) lui / Dumnezău, Oa/ncea,
Gherghi- PeălatЮraănordic - na, Voica, T/udora, Marg/a, Oancea St/anca, Stan/ca,
Neacşu/, Stănciul/, Constan/din, Lău/dat, Cos/tandin, D/eadi<!>, Ma/ria. Leat
72/28.
Men iЮniăspeciale
GrafieăconfЮz .
1 7 2 7 martie 30
[7235]
Amplasament - Înăzonaăcentral ăaăsatЮlЮi,ăЯizaЯi deăMarinăM oanЮ.ă

Tipologie - L cpd / p - A a VII 1.
Ornamentic - MotiЯăfitomorfăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei.ă
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ălaăextremitateaăbra ЮlЮiănordic.ă
Rădicatu-s-au această/ sf(ăn)tă şi d(u)mnezeiească / cruce întru cinstea /

şi lauda sf(ăn)tului şi / marelui m(u)c(e)nic Te/odor Tiron, în zilele / lui Ion
Nicolae voi/vod. Şi s-au nevoit robu / Dumnezeu, Nica,/ Ilinca, Sinfira, Ere/mie,
Nico(l)ae, Ivan,/ Maria, Mihai, Soşu Ţ?>, A(n)ca,/ Stana, Nicolae,/ Paraschiv,
Maria, Muşat,/ Stancu, Oancea, Nedelea, Nic/(olae), Ani a, Manole, Voicu,/
Costia, Neacşu, Stoian,/ Peă latЮraă sЮdic - Marica, Dumi/tra, Dumitru, Iana,/
Ioana, Oprea, Ilii, / Radu, Marin, Ivan,/ (Ma)ria <?>, Stanc(u,)/ Mariia, Iane,/
Sanfira, Dragolea,/ Nan. M(a)r(tie) 30 dni,/ l(ea)t 7235.
Vr neşţi
1 6 6 2 ianuarie 10
[7170]
Amplasament - PopasЮlătЮristicăVr neşti.ă

Tipologie - Ls / o - A b I 1.
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale, tip 4).
Conservare - CasЮriăneregЮlateăaleăbordЮrii;ătextădeteriorat,ăpar ial.ă
Rădicatu-se-au a/cea(s)tă cinstit(ă) cruce / întru slava a pă/rintelui nostru

Nico/lae, în zilele lu / Grigorie v(oevo)d. Şi se-au / nevoit robi(i) lui Dumne/zeu:
Stanc(i)ul, Ivan, / Stanca, Florea, Călin, VoicaŢ?> Peă latЮraă sЮdic - Pis
Ghen(uarie) 10 dn(i) leat 7170.
Bibliografie

[7171]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăbisericiiădinăVr neşti.ă

Tipologie - Ls / p - A b I 1.
Conservare - Partea superioar ăaăcoloaneiă- retezat .ă
Rădicatu-se-au a/ceastă cinstită / cruce întru / slava a preapod(o)/bnii

maica no(a)stră / Paraschevi(i), în / zilele lui Gli/gorie voevod. Şi s-a(u) / nevoit
robii lui / Dumnezeu: Dobro/slav, Neaga, Stan/ciul i o(te) eg(o), Radul, I/lina,
Bărcan. / Leat 7171.

[7269]
Amplasament - 5 m sud de Biserica Lacul Negru.

Tipologie - L cpd / p - B a L 1.
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale, tip 3), triunghiuri.
† Ridicatu-/s-au ac(ea)stă / sf(ă)ntă crucea / întru slava şi cin/stea hramul(ui)

Naşteri(i) / sf(ă)ntului Ioan /Preditece şi al / sfăntului iera(r)/h Nicolae i
cuvi/osii Paraschivi(i), / în zilile lumina/tului domn Ion Sc/ărlat voivod, de robul
l/ui Du(m)nezeu, Calist / (e)rumonah s(in) Ion, Sor/a s(in) Oprea, Iuna <?> s(in)
Ra/du, Vrabiiu s(in) Tud/or, Neacşa s(in) Tudor,/ Ilina «…» De când / s-a făcut
schitul. / Leat 7267/. Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală sЮdic - S-au făcut / acest
sfă(n)t s/chit prin osten/eala robului D/umezului Ţ!> Peă latЮraă sЮdic - Ionichie
erm/onah, ctitor întâi / şi ctitorii de / ajutor: Stan, Il/inca, Stoica, M<?>/,
Stanciu, Stanc/a, Badea, Dob/ra, Mircea, Ioa/na, Bucur, San/da, Constand/in
erei, Tudor,/ Pahomie mo/nah, jupan Ba/dea, Marica,/ Sofronie mo/nah, Matei
m/onah. Peă latЮraă nordic ,ă sЮbă capitel - Leat 7269. Peă latЮraănordic ,ă sЮbă bra - Mariiu
<!>, Stanca /«…» / Sfânt schit / care am pus /«…» şi m-am /nevoit la / toate, la
bi/serică, la căr i, l/a toat(ă) podoaba / biser(i)cii din / mila creşti/nilor. Am
live/zit din şan / spre răsărit, din coada lacului / cel mic pân(ă) la coa/da
lacului cel«…» PeălatЮraăposterioar - † Noi, megiaşii mo/şteani care mai jos ne /

iscăli(m) anume, fă/cându-să un sfânt schit pe moşia no(a)stră,/ care preo i vor
fi la schit, au călugăr, au monah,/ au posluşnic de va păzi schitu şi va / avea vie
au bucate împrejurul schit/ului, pe moşiia no(a)s/tră, dijmă să nu / li să ia, nici
din vie, ni/ci din alte bucate,/ nici noi, nici copii(i) n/oştri şi tot neamul / nostru.
Iară cine s-/ar scula a le lua / dijmă să rămâi/e supt bleste/mu celor 318
sfă/n i părin i de l/a Nicheia. Aşişder/ea şi de noi, cât va / fi schitu. Eu, Şărban,/
Bălaşa s(in) Negoi ă,/ Oprea, Toma, Vo/ica, Ştefan m(o)nah, Ud/ria, Anca,
Sandu, Ion, Z/oi a, Ion, MŢ?>, Muşat,/ Iorga meşterul, Mircea.
Men iЮniăspeciale
Cruce – pisanie a Schitului Lacu Negru. AЮtor:ăIorgaămeşterЮl.
CÂMPULUNG MUSCEL
AtestareăădocЮmentar
●ă1300ăă- PiatraădeămormântăaăcomitelЮiăLaЮren iЮădeăLongocampo.ă
Monumente memoriale
ApaăăS rat
†- 1660 †- 1664
†- 1660-1661 †- 1684-1685
†- 1660... †- 1/4 XIX
†- 1661 †- 1848
Câmpulung Muscel
†- 1576
†- 1593-1601ăăăăă†- X V I I
†- 1593-1601ăăăăă†- 1711-1712
†- 1596-1597ăăăăă†- 1717-1718
†- 1615ăăăăăăăăăăăăăă†- 1719-1720
†- 1632-1654ăăăăă†- 1720-1721
†- 1655-1656ăăăăă†- 1 7 2 4
†- 1ă6ă5ă7ăăăăăăăăăăă†- 1756-1757
†- 1661-1662ăăăăă†- 1790
†- 1ă6ă6ă2ăăăăăăăăăăă†- X V I I I
†- 1664-1665 †- X V I I I
†- 1664-1669ăăăăă†- X V I I I
†- 1 6 6 7ăăăăăăăăăăă†- X V I I I
†- 1ă6ă7ă4ăăăăăăăăăăă†- 1/ 4 X I X
†- 1678-1688ăăăăă†- 1 8 2 8
†- 1688-1714 †- 1 8 4 5
†- 1ă6ă9ă7ăăăăăăăăăăă†- 1 8 5 0
†- 1ă6ă9ă9ăăăăăăăăăăă†- 1 8 6 5
†- X V I I †- 1 8 6 8
Apa S raţ
1 6 6 0 octombrie 5
[7168]
Amplasament - ÎnăpЮnctЮlăGr diştea,ăînăspateleăSMA.ă

Tipologie - L s / p - J b II/III/IV 4.
Ornamentic - MotiЯăfloralăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei.ă
Conservare - Casuri superficiale ale bordurii.
Rădicatu-s-au aceasta / cinstit(ă) cruce în(t)ru/ slava a sv(ă)ntului ot(e) u /

erarhu Nicolae, / ca să fi(e) într-o ne/uitată a pomenire şi / ajutor sufletul / lour
Ţ!> jupăniăulŢ!> / Marco schilear. Şi s-au rădicat vo dni Io / Grigoraşco
vo(evod). Ş-au fost ispravnic /părintele igumenul /Luca. Pomeni, /G(ospod)i:
Mariia, Duia, / Ioana, Dumitra/. Şi au lucrat c(ruce) m(eşte)rul Toader. /Văleat
7169/ m(e)s(i) a oct(omvre) dnă 5. PeălatЮraăsЮdic - Ermonah Irtemie.
Men iЮniăspeciale
Autor - Toader.

[7169]
Amplasament - Laăramifica iaăspreăCotЮ,ădinăşoseaЮaăna ional ăPiteşti-Câmpulung (km

44,9 DN 73).
Tipologie - L s / p - L’ b II / III/IV o.
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale tip 4), motive florale.
Conservare - Text,ăpar ial,ăerodat;ăcasЮriăneregЮlate ale bordurii.
Rădicatu-s-au /această cinsti/tă cruce întru / slava i pof(t)a / lui sfântu/lui

Nicolae. / Şi se-au ostenit de au / rădicat, Ion, Neaga, / Malea, Oprea, Stan/ca.
«Şi s-au ridicat în zilele egumenului Luca. Vă leat 7169» PeălatЮraăsЮdic - Stoica,
Nede/lea, Radul, Vlad, /Dragosla/v, Ana, Ra(du,a), Şerb,/ Stan, «Sora, Şerban».
Bibliografie
Arhivele Bisericii Apa S rat .
Men iЮniăspeciale
TextЮlădintreă«…»ă reprodЮsădinăsЮrsaăcitat .
1660 septembrie 1 - 1664 noiembrie 27;

1672 februarie - 1673 noiembrie
Amplasament - Lâng ăşoseaЮaăspreăCâmpЮlЮng,ălaăcircaă200ăm Nădeăbiseric .ă

Conservare - Casuri accentuate ale bordurii; text erodat.
Rădicatu-s-au această/ cinstit(ă) cruce întru /slava şi cinstea /

(Bla)goveştenie B(ogoro)d(i )e / (M)arie, în zilele / lui Grigore Ghica voe/vod. Şi
se-au nevoit robi(i) / lui Dumnezeu: Radul, / Dumitra, coconi(i): /Staico,
Neacşu, / Sima, «…»/ (ju)pan, Neacşa, Voica, / Dumitra, Ana, Crea a,/ Stanco,
D<?>, Ivan, Mic(u). PeălatЮraăposterioar ă(incizat) - S’a /refăcut / această sf. cruce de
/ Ghioge D. Pârşan / cu so ia sa, Maria / şi fii(i) lor în amintirea tată/lui nostru,
/Dumitru / Pârşan / mort pentru / patrie în războiul /1916-1918. / 25.III. 1947. /
N. Coltoi, loco. /”
Men iЮniăspeciale
Perioada domniei lui Grigore Ghica.
1 6 6 1 iulie
[7169]
Amplasament - Castrul roman Jidava, în zona de sud-est a incintei.

Tipologie - L s/o – L’ a III.
Dimensiuni - 158 x 8o x 26 cm.
Ornamentic - MotiЯeăastraleă(steleăradiale)ăşiăfloraleădispЮseăpeăbra eleătransЯersale.
Conservare - Text,ăpar ial,ădeteriorat.
Inscrip ii - TextăslaЯon.ăLiter ăexcizat ădeă5,5ăcm.
Înăl atu-s-a această cinstită şi dumnezeiască cruce întru ruga şi lauda

Născătoarei de Dumnezeu. Oprea, / Ionea, / Stanca, Neaga, Şerb, / Sora, Albul,
Sora. Vă leat / 7169 m(esi) a iul(ie). PeălatЮraăsЮdic - Vlad, Dragosla/va, Stan.
1 6 6 4 iulie 2
[7172]
Amplasament - Circaă25ămăSEădeăsta iaăPECO.ă

Tipologie - L s / o - A b II/III 1.
Ornamentic - MotiЯeăastraleă(steleăradiale,ărozet ăînscris ăînăcerc).
Conservare - Textăerodatăînăparteaăinferioar ăaăcoloanei.ă
Rădicată-s-au acea(s)t(ă) / cinstit(ă) cruce în / slava şi cinstea a pă/rintelui

n(o)stru Ni/colae, în zile(le) Io / Grigorie voevod şi / s-au nevoit robii lu(i) /
D(u)mn(e)zău, Bratul, Zoi/că,«…», Stancio, Tudo(r), «Stan, Ghinea, D(u)mitra,
Vlaicu, ca să le fie de pominiria (în) veaci. M(e)si a iol(ie) 2, leat 7172.»
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
TextЮlăinclЮsăîntreă«…»ăăaăfostăreprodЮsăadălitteramădinăsЮrsaăcitat .

[7193]
Amplasament - ValeaăUnchiaşЮlЮi,ălâng ăcasaăOanceaăMatei.

Tipologie - L s/p - A a I 1.
Conservare - ProcesădeăbiodegradareăcorosiЯ .
Rădicatu-se-au acea(s)t(ă) / cruce pre hram lu/i s(fe)ti Nicolae, vă / dni Ion
Şerban voi/vod, m(o)lenie rabu / Bjiiu, Stanc(i)ul, / Voica, Deonisie,/ Nastasiia,
Mi/hăil, Nedealea, / v(ă) leat 7193./ PeălatЮraăsЮdic - Eu, / Oprea.
Men iЮniăspeciale
Autor (?) - Oprea.
¼ XIX
Amplasament - ValeaăUnchiaşЮlЮi.
Tipologie - L cpm/ o - B b I o.
Ornamentic - Romburi simple.
Conservare - BЮn .
În nume/le Tată/lui şi F/iului şi / a Sfântu/lui D(u)h, / rădica/tu-s-a

ac/(east)a sfă(ntă) cr/uce întru / hramu / şi cinst/ Peă latЮraă sЮdic - ea marilor /
voevozi / Mihail şi Gavril,/ prin ostenea/la robului / Oprea.
1 8 4 8 iunie
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăApaăS rat .

Tipologie - L cs / p - Şăo.
Ornamentic - Steaăradial ătipă4ă(peăcapitel).
Conservare - BЮn .
Anul 1848, iunie./ Aici să / odihneşte / robul lui D/umnezeu,/ Bucur.
Câmpulung Muscel
1 5 7 6 iunie 21
[7084]
Amplasament - CaleaăTraian,ănr.101.ăÎnăgr dinaălЮiăPietr reanЮ.

Inscrip ii -
S-a ridicat de jupan Dumitru Manta şi jupâneasa lui, Stanca, în zilele lui
Alexandru voevod, mesi a iunie, 21 văleat 7084. Pis az popa Vlad.
Bibliografie
R Ю escЮ,ăI.ă- Câmpulung Muscel, 1943.
Men iЮniăspeciale
1593 septembrie - 1601 august 9
Amplasament - Str.ăNegrЮăVod ,ă256ăcol ăcЮăstr.ăLt.ăOncica.

Tipologie - L s / o - I b III 3.
Ornamentic - Formeă oЯoidaleă dЮblateă careă seă intersecteaz ă înă
centrЮlămedalionЮlЮiăcЮăinscrip ieăslaЯon ăinelar .
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii; text erodat în partea

inferioar . Inscrip ii - Textă înălimbaăslaЯon ;ăliter ăexcizat ădeă
7,5 cm.
Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea
Sfântului Duh, ridicatu-s-a această cinstită şi dumnezeiască
cruce întru ruga şi întru lauda Sf. Io(an).
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
Perioada domniei lui Mihai Viteazul.

Amplasament - În curtea BisericiiăŞЮbeşti.
Tipologie - L s / p - F’ b II/III 2.
Conservare - Proces de biocoroziune.
S-a ridicat această cinstită cruce întru ruga şi întru lauda

celui întru sfin i părintelui nostru, arhiereului şi făcătorului de
minuni, Nicolae al Mira Lichiei, în zilele (lui) Io Mihail voevod.
PeălatЮraăposterioar ă(incizat)- Această sf / cruce s-a / găsit în / zidu
pava/jiului cel / veici, la an / 1887. Şi am gă/sit de cu/viin ă a se /
pune aici / în zilele / alesului / nostru pri/mar Istrate Rize, / al
urbei / Cânpulung / şi cu celtu/eala d-lui / Costaiche / Chirca.
Men iЮniăspeciale
Perioada domniei lui Mihai Viteazul.

[7105]
Amplasament - Str.ăV.ăAlecsandriăcol ăcЮăăstr.ăSf.ăGheorghe.

Conservare - Coloanaăretezat ;ăconsolidat ăprinăstrЮctЮr ămetalic ăă
plombat ăcu ciment. Text erodat.
Inscrip ii - TextăînălimbaăslaЯon .ăLiter ăexcizat ădeă6ăcm.
r. 3 «…» în zilele (lui) Io Mihail voevod. r. 16 - Matei. Leat
7105. Pis az Tatomir, Ivan i Radu i Stănil.
Bibliografie
1 6 1 5 martie 12
[7123]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăŞcoliiăgeneraleănr.ă5ă- str. Traian, 282.

Tipologie - L cpd/p Fb II/III 2.
Conservare - CasЮriălamelare;ăinscrip iiăerodate.
Inscrip ii - TextăînălimbaăslaЯon ;ăliter ăexcizat ăădeă7ăcm.
Cu vrerea Tatălui şi cu săvârşirea

Sfântului Duh, ridicatu-s-a cinstita cruce întru
ruga şi lauda acelor care greşind proslăvesc
cinstirea crucii, în zilele (lui) Io Radu voevod,
prin milostivirea robilor lui Dumnezeu, Stanciu şi
Stanca şi fiii lor: Aldea şi Paraschiva şi Fră ilă şi
Ivanca şi Gherghina, Ivan. Luna m(a)r(tie), 12
zile. A scris Ion Logofăt, NecŢ?>, şi Lazăr şi
Mariia. În anul 7123. A scris pop(a) Baciul şi
Badea şi Radul. (incizat) - Ghinea. Pomeneşte,
Doamne: Dobra, Tudur.
Bibliografie
1632 septembrie – 1654 aprilie 9

Amplasament - Str.ăNegrЮăVod ,ănr.ă52ăcol ăcЮăstr.ăZl tian.
Tipologie - L s / p - A b II 2.
Inscrip ie - TextăînălimbaăslaЯon ;ăliter ăexcizat ădeă5,5ăcm.
Ridicatu-s-a această cinstită cruce întru ruga şi întru lauda

sfântului părintelui nostru Nicolae, arhiepiscop, făcător de minuni,
în zilele (lui) Io Matei voevod, cu milostivirea robilor lui
Dumnezeu: Radu, Dobra, Manea, Marie, Stănila, M(a)rie «...»
Bibliografie
R Ю escЮ,ăI.ă- Câmpulung Muscel.
Men iЮniăspeciale
Perioada domniei lui Matei Basarab.
1636
Amplasament - Gr dinaălЮiăIanacheăTrandafiroiЮ,ăînă1831.
Inscrip ii - TextăînălimbaăslaЯon .
Bibliografie
R Ю escЮ,ăI.ă- Câmpulung Muscel.
Arhivele Statului - Dosar 1451/1831.
Men iЮniăspeciale
ClЮcerЮlă Socolă Corn eanЮă aă sЮpraЯegheată constrЮc iaă M n stiriiă NegrЮ-Vod ă dină
Câmpulung MЮscelăîncepЮt ăînăiЮnieă1635.

[7164]
Amplasament - În curtea Bisericii Popa Savu.

Tipologie - S/ o - U.
Dimensiuni - 44 x 18,5 x 13 cm.
Conservare - CasЮriăneregЮlateăînăparteaăinferioar ăaăcoloanei.
Pomeni, G(ospod)i: Badea, Anca, Radul, Gherghina. PeălatЮraădreapt

-V(ă)l(ea)t 7164.
1 6 5 7 iunie 30
[7165]
Amplasament - Str. Râurilor, nr. 68.
Tipologie - L cpd / p - L’ b II/IV - o.
Conservare - CasЮriăneregЮlateăaleăcol Юrilorăbra elorătransЯersale.
Rădicatu-s-au / această ci(n)sti/tă cruce întru / slava Pr(e)c(i)stii. / S-a
ostenăt de / redicat: Stanilo, / Dumitra, Stoica, / Opr(e)a, «…» / cu femeea,
Barbul,/ Ivan, Stanca. / PeălatЮraăsЮdic - Isaia, Ana / cu femeea / «…», Stan / cu
femeea,/ Stanca, Maria /. V(ă)l(ea)t 71/65, mă(si a) iun(ie) dnă 30/.
Bibliografie

[7170]
Amplasament - În curtea Bisericii Sf. Marina (str.ăNegrЮăVod ,ă175).
Tipologie - L s 0 - I b I/IV 1.
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale) încadrând medalioanele de peă bra eleă
transversale.
Rădicatu/-s-au această cinstit(ă) cru/ce întru slava a părin/telui nostru
Nicolae / în zilel(e) lui Grigorie / v(oe)v(od). Şi s-au nevoit robii / lui Dumnezeu,
Stanciul /, Crea a, coconii:/ Lazăr, Floare(a), / Neacşa, Baciul. / PeălatЮraănordic -
Lazăr, Oancea, / Ghinea, Stanca, / Dumitru, / Stancea, / Dumitru, / Minea, Iane,
Voica. /7170.
Bibliografie
1 6 6 2 iunie 5
[7170]
Amplasament - Str.ăM r şeşti;ăЯizaЯiădeăLiceЮlăpedagogic.

Tipologie - L s / p - A b I o.
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii. Text,ăpar ial,ăerodat.ă
Rădicat-si-au acea(s)tă / sv(ă)ntă cruce întru / slava şi cinstea / Văvideniei

a prea/sv(i)ntei Nă(s)cătoarei / lu Dumnezău, în zilel(e) / lu Io Grigorie voevod, /
m(esi) (a) iun(ie). Şi s-au tru/dit: Stanciul, Dobra / Gherghina, Stanca, / Voica,
Stanăca Ţ!>, Stana, Rada, Stan/ciu, Neacşa, Gheorghe. / Pis Stoica grăm(ă)tic.
/Leat 7170.
Bibliografie
1664 decembrie 1 - 1665 august 31

[7173]
Amplasament - 10 m vest de Biserica Schei.
Tipologie - L s / p - A b I 1.
Dimensiuni - 170 x 80,5 x 32 x 21,5 cm.
Ornamentic - MotiЯeăastraleă(steleăradiale);ălitereăcЮăcaracterădecoratiЯăînăcomponen aă
siglelor.
Rădicatu-s-au această / cinstită cruce / pe hramul Văve/deniei
B(ogorodi( e), în zi/lele (lui) Io Radul / voevod. Şi s-au ne/voit robii lui
Dum/nezeu: Ivan, Stan/ca i snvăi ego / i o(te) ego, Pătru, Anca / i brat eg(o),
Badea, ca / să le fie lor po/meană în veaci. / Văleat 7173.
Men iЮniăspeciale
Domnia lui Radu Leon.
1664 decembrie - 1669 martie 3

Amplasament - În LapidariumЮlăMân stiriiăNegrЮăVod .ă
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale); romburi curbilinii înscrise în cerc.
Conservare - CasЮriăneregЮlateăaleăbordЮrii;ătext,ăpar ial,ăerodat.
S-a ridicat această cinstită şi dumnezeiască cruce întru ruga
şi lauda sfântului Teodor Tiron în zilele (lui) Io Radul voevod, cu
milostivirea robilor lui Dumnezeu, Bratul şi Dobra, «…» Dobra,
Ioana, Sora, Văleat 7173Ţ?> «…»
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
Dac ă Юltimaă cifr ă arăfiăcert ,ă considerândЮ-se leatul exact: 7173, crucea
ar putea fi datat :ă1664 - 1665.
1 6 6 7 iunie 20
[7175]
Amplasament - Laăintersec iaăstr.ăGrЮiЮlЮiăcЮăCaleaăBЮghii.ă

Tipologie - L s / p - I a V o.
Ornamentic - Medalioanele racordate prin împletituri romboidale.
Rădi/catu/-s-au această cinstită/ cruce întru sla/va şi cinstea a /

preobrajenii / Domnului nostru / IS HS, vă dni Io / Radu voevod. M(esi) a
iun(ie) 10 /. I trudi(tu)-s-au robi(i): Stanca, Man/ea. Leat 7175. Peă latЮraă sЮdic ă
(incizat) - La 1863, / octom(brie), / fiind sur/pată, s-au ri/dic/(at) de r(obul) l(ui)
D/umne)z(eu) / Nică /pietrar, /so ia Polic/senia. D.M. Dincă /, Ni ă.
Bibliografie
«Crucea jur mânţului»

-1 6 7 4 -
Amplasament - Încastrat ăînăpereteleăЯesticăalăcaseiăRobescЮ,ăЯizaЯiădeă monumentul
eroilor.
Tipologie - L s / o - A a V/VII 1.
Ornamentic - Decor amplu realizat din chenar în motive fitomorfe, motive astrale
(stele radiale), medalioane decorate conexate prin împletituri romboidale. Stema
cЮăacЯilaăcrЮciat .ă
Conservare - CasЮriălamelareălaăextremit ileăcoloaneiăconsolidateăcЮă ciment. Text,
par ial,ăerodat.ă
Întru numele Tatălui şi / al Fiiului şi al
D(u)hului Sfănt, / rădicatu-se-au aceast(ă) cinstită şi
dum/nezăiască cruce întru slava şi cin/stea Naşterii
Domnului nostru IS HS şi / întru pomeana domniei
meale, / Io Duca voevod şi a doamnei / domniei
meale, Anastasia, şi a fiului / domniei meale, Io
Costandin voevod. Văzând domn/ia mea mila
oraşului Cănpulungul cum să fie / ertat de vama de
păine să nu dea vamă domnească / şi oroşanii să nu
dea vamă ori den ce vor vin/de, cum au fost erta i de
răposatul Radul Negrul / voevod, cănd au fost leatul
6723, şi de Ali/csandru vodă Iliaş, fost-au leatul
7136, şi de / al i răposa i domni, precum scrie în/
căr ile ceale bătrâne şi în pisania sfintei / mănăstiri
care iaste pusă deasupra uşii be/searicii întărită de
răposatul Matheiu voevod / cu mare blestem, iar
cănd au fost acum în zilele domniei meale, / venit-au
jude ul cu oroşanii cu jalbă la dom/niia mea, spuind
cum că le strică călugării mila / oraşului ce au avut
de la al i domni bătrâni.Întru/ aceea, domnia mea
văzând căr ile ceale bătrâne şi ce scrie în pisaniia
sfintei mănăstiri, domnia mea încă am întărit (mi)la
cu aceast(ă) cinstită cruce «ca să fie erta i şi de
domnia mea, de toate câte scriem; iar cine nu va
[păzi această milă]să fie proclet şi a(nathema). Şi
ispravnic au fost Andrea». «Ca să fie erta i
aşijderea şi pentru judecata oraşului; pe orăşani să-i
judece jude u cu 12 pârgari şi cu bătrânii oraşului, iar călugării sau pârcălabii,
sau măcar al ii să nu aibă a să amesteca ca să strice judecata şi obiceiul lor, ce

au fost de la al i domni bătrâni, ci toate legile şi judecă ile lor să fie stătătoare şi
nici jude ul să n-aibă voie a lua vamă de la orăşani ori de ce vor vinde şi de
domnia mea de acestea câte scrie mai sus. Iar cine nu va întări mila oraşului să
fie proclet şi anatema. Şi ispravnic au fost Andrea jude u cu 12 pârgari. M- a
Dec(hemvrie) 25 vă leat 7183»”.
Bibliografie
Iorga, N. - Inscrip ii din bisericile României, vol. II,1908.
B jan,ă D.I.ă - Crucea jurământului, Câmpulung, 1929. R Ю escЮ,ă I.ă - Câmpulung
Muscel, 1943.
Men iЮniăspeciale
TextЮlădintreă«…»ăaăfostăreprodЮsădinăsЮrseleăcitate.
1678 noiembrie - 1688 octombrie 28
Amplasament - În curtea Bisericii Sf. Ilie - str. Dezrobirii, 12.

Tipologie - L s / p - A a I 1.
Conservare - BЮn .
Rădicatu-s-au acea(s)t(ă) sfăn/tă şi dumnezăiască / cruce întru slava / şi

cinstirea a sf(ă)ntu/lui mare m(u)cen(i)c / Dimitrie, în zile(le) / lu Io Şerban
voevod / iul(ie) 18. Şi s-au oste/nit jupan Costa(n)din / carel(e) au fost pitari în /
ani 10. Chera, Dumi/traşco, Alicsandru.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
PerioadaădomnieiălЮiăŞerbanăCantacЮzino.
1688 octombrie 28 - 1714 martie 24

Amplasament - CartierЮlăVişoi,ăЯizaЯiădeăLibr riaăVişoi.
Cu vrearia Tatălui şi / cu ajutorul Fiului / şi cu săvărşitul Sf(ă)ntu/lui

D(u)h, ridicatu-se-au acea/stă sf(ă)ntă şi dumneză(ia)scă cruce întru sla/va şi
cinstea a săborului / arhistratig Mihail şi / Gavriil «i proci, în zilele luminatului
domn Io Costandin voevod...» Peă latЮraă sЮdic - jupan Părvul, Anca,/ Vinea ?,
Necula, / Stanca.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale:
ÎntrЮcâtă crЮceaă prezint ă similitЮdiniă graficeă şiă compozi ionaleă cЮă monЮmenteăepigraficeă
similare din perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu [1688 -1714], nu s-a adoptat
datareaăpropЮs ăînăsЮrsele men ionate:ădomniaălЮiăConstantinăŞerbană[1654ă- 1658].
1 6 9 7 aprilie
[7205]
Amplasament - Str.ăNegrЮăVod ,ă157ăcol ăcЮăstr.ă30ăDecembrie.
Tipologie - L s / p - I b V 1.
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale); medalioanele conexate prin împletituri
romboidale.
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii; text erodat. Coloana retezat -consolidat .ă
Rădica/tu-s-au aceast(ă) sfăntă şi dum/nezăiască cruce în/tru slava şi

cinstea / a sfăntului părintelui / nostru arhiep(i)scop şi / făcător de c(i)ude
Nico/lae, în zilel(e) lu Io/ Costandin vo/evod, în luna / lu april. Şi s-a(u) ostenit /
robii lui Dumnezeu / erodiiacon Ghinea, Ili/na snov ih şi părin i(i) lor/ «Barbu,
Maria. 7205».
.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
TextЮlădintreă«…»ăaăfostăreprodЮsădinăsЮrsaăcitat .
1 6 9 9 aprilie 18
[7207]
Amplasament - LapidariЮmЮlăMân stiriiăNegrЮăVod .
Tipologie - S / o - U.
Ornamentic - CrЮceătrilobat ,ăperlat ;ămotiЯeăastrale.

Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ă3.
Leat 7207, m(e)si a / ap(rilie) 18, mar i, a 2-a / (să)ptăm(ă)n(ă) dup(ă)
Paşt(i) «...»
Sec. XVII
Amplasament - LapidariЮmЮlăMân stiriiăNegrЮăVod .

Tipologie - L s / o - A a I 1.
Conservare - Textăerodat;ăcasЮr ăprofЮnd ălaăbazaăcoloanei.
Inscrip ii- Liter ăexcizat ădeă6ăcm.
Cu vr(e)rea a Tat(ă)lu(i) şi cu / aj(uto)riul Fiiului şi cu în/demnarea
D(u)h(u)l(u)i Sv(ă)nt, rădi/catu-s-au această cinstit(ă) cruc(e) / pe hramu svintei
Blago/(ve)ştene în zile(le) (lui) Ion B(asarab) Ţ?> / voevod. Şi s-au nevoit robu /
lui Dumn(e)zeu, Oancea jupan,/ ca să fie pomană dumne(a)/lui şi jupăneasa
dum/ne(a)lui, Ne(a)cşa şi a părin/ ilor«...» şi feciori/lor«...» Peă latЮraă dreapt -
Pis Tatomir.
Men iЮniăspeciale
Oper ă aă pisarЮlЮiă Tatomiră - autorul piesei epigrafice datate 1597, amplasate în
apropiereaăMân stiriiăNegrЮăVod ă- crucea pare a fi executat ăînă1/2ăXVII,ăprobabilăînă
perioada domniei lui Matei Basarab. În referirea la domn: „Io B. voevod”, B este
posibila abreviere a lui Basarab.
Sec. XVII
Amplasament - Str.ăSt nescЮăcol ăcЮăDragalina,ălaăcircaă25ămăestăădeă Biserica Schei.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.5.ăParteaăinferioar ădisp rЮt .
Rădicatu-s-a această / sf(ă)ntă cruce întru sla/va a săborului arhi/stratig
Mihail şi / Gavril «...»
Bibliografie

[7220]
Amplasament - Încastrat ăînăpereteleăsЮdicăalăBisericiiăSchei.
Tipologie - L s / o - A b I o.
Dimensiuni - 77 x 34 x 14,5 cm.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ă3ăalăinscrip iei.
Inscrip ii - Liter ăexcizat de 5 cm.
P(omeni), G(ospod)i: / Magda/lina. L(ea)/t 7220.

[7226]
Amplasament - Lapidariumul Muzeului municipal Câmpulung.
Tipologie - S / o - X.
Conservare - BЮn .
† Pome/ni, G(ospod)i : Ma/riia, Dob/ri a. L(ea)t / 7226.

[7228]
Tipologie - L s / o - A a I o.
Conservare - BЮn .
Stanu, Mil/ea, Vlad, Stanc/a, Stancu, B/ucura, S/tanca, Sto(i)/ca, Vlad,

B/ucur, Radu,«...»/ Leat 722/8.

[7229]
Tipologie - L a / o - S’ a I o.
Conservare - BЮn .
Po(me)ni, G(ospod)/i: Sime/(o)n, Ana, S/tana, Leat 7/229.
[7233]
Amplasament - Str.ăDezrobirii,ă99,ăcol ăcЮăstr.ăMihaiăBraЯЮ.
Tipologie - L s / p - B b I 1.
Conservare - Text erodat la baza coloanei.
Cu vriarea Tatălui şi c/u ajutor Fiuălui şi c/u săvărşirea Sf(ă)ntului /

D(u)h, rădicatu-s-au ac/ea(s)t(ă) sv(ăn)tă şi de via (ă) făcă/toar(e) cruce întru
cins/tea şi lauda naşteri/i prea sv(i)ntei de Dumnezeu / Născăto(a)re şi pu(ru)rea
fe/c(i)o(a)rei M(a)rie şi a hra/mului sv(ăn)tului părin/telu(i) no(s)tru Nicol/ae «
ciudotvore , în zilele lui Nicolae voevod, de un Barbu logofăt». Pe laturaă sЮdic -
Badea, Ioana, / Stanca, M(a)r/ia, Tudora, M/ate(i). De(cembrie) dn(i) / 30,
7/233.
Bibliografie

[7261]
Amplasament - CaleaăPietroas ,ăîntr-ЮnăcrângЮle .

Tipologie - L s / p - B
Conservare - BЮn .
Ridicatu-s-a/u această sf/ăntă cruce / întru (h)ramu / Născătoar/i(i) a

Dumneză/u. Şi s-au os/tenit rob/ul lui Dumne/zău: Bucuru ,/ Vişoi, Radu,/
Bucur,«…» Măilat,/ Vasile, CŢ?>. Pe latЮraăsЮdic - Stan/ca s(i)n ere/i Ion, Chi/va,
Stoi/ca, Mar/iia s(i)n O/prea, Sta/nca, Leat / 7261.
Men iЮniăspeciale
„CaleaăPietroas ” - toponimăindicândăpreexisten aăЮnЮiădrЮmăromanăspreăCastrЮlăromană
Voineşti.

[7265]
Amplasament - Str. 16 Februarie, nr. 78.

Tipologie - L s / o - B a I 1.
Ornamentic - BordЮr ătorsadat ;ăЮnăelementădeăart ăfigЮratiЯ ă(herЮЯim)ă între
medalioanele de peăcoloan ;ămotiЯeăflorale.
Conservare - CasЮriăneregЮlateăaleăbordЮrii;ăinscrip iaădeălaăbazaă coloaneiă acoperit ă
de pavajul trotuarului.
Cu vrerea Tatălui şi c/u ajutorul Fiiului / şi cu îndemnarea / Duhului Sfă(n)t,
ridicatu-s-/a această sf(ă)ntă cruce în/tru hramul s(fe)ti Nico/lae şi sf(ă)nta pre/podomnă
Paras/cheva i muceni a Marina şi B/l(a)goveştenie Bog(o)rod(i) e. Şi s-au ridicat / în zilele
domnul/ui nostru Io Costan/din Necolae voe/vod. S-au ostenit robu/ lui Dumnezeu, Radu,
«…», Stana, Agapie, Neacşa, Bucur « i ciad ih Bucur, Ivan, Stana, Iosif, Domnica, Mailat,
Vasilica, erei Ion». Pe latЮraănordic - Stoica, Mări/ia, Oprea, Stan/ca, Bucur, / Stana, Buc/ur,
Radu, Chi/rvan,«...» Mar/iia, Staicu meşter. / Văleat 7265.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
AЮtor:ăStaicЮămeşter.
«Crucea pârgarilor»
–1 7 9 0 –
Amplasament - Pia aăoraşЮlЮi.ă

Tipologie - L s / c - A b V/VII 1.
Ornamentic - Chenar în motive fitomorfe; medalioane în ghirlande; stele radiale. Pe
coloan ,ăînămedalion,ăstemaăcЮăacЯilaăcrЮciat .ă
Conservare - Cr p tЮr ătransЯersal ălaăniЯelЮlăr.ă20ăalăinscrip iei,ă consolidat ă printr-un
cadru metalic. Textăpar ialădistrЮs,ăînăzonaăcr p tЮrii.ăÎmprejmЮireădeăprotec ieădină stâlpi
deăpiatr ăşiălan Юri.ă
Întru numele Tatălui / şi al Fiiului şi al Duhului Sfăn/t, rădicatu-s-au

acia(s)tă cinstită / şi dumnezeiască cruce întru / slava şi cinstea naşterii /
Domnului nostru IS HS şi întru / pomeana domnii meale / Io Duca voevod şi a
d/oamnei domniei mele, Anastasia, şi / a fiiului domnii meale, Io Costandin
voevod./ Văzând domniia mea mi«la oraş»ului/ Cănpulung, cum să fie «ertat
de vama» de păine / să nu dea vamă domnească. Aşijderea şi / oroşanii să nu
dea vamă ori de ce vor vin/de, cum au fost erta i de răposatul Radul Negru /
voevod cănd au fost leatul 6723 şi de A/lixandru vodă Iliaş, fost-au leatul 7136 şi
/ de al i bătrăni răposa i domni, precum / «scrie» în căr ile ceale bătrăne şi în /
pisaniia sfintei mănăstiri, care iaste pusă / deasupra uşii besericii, întărită de
ră/posatul Matheiu voevod cu mare blestem / iar cănd au fost acum, în zilele
domnii meale, / Pe latura nordic ă - venit-au jude ul cu oroşanii / cu jalbă la
domniia mea, spu/ind cum că le strică călugării mila / oraşului, ce au avut de la
al i / domni bătrăni. Între aceaia, d(o)m(nia) / mea, văzând căr ile ceale bătrăne
/ şi ce scrie în pisaniia / sfintei mănăstiri, domni(ia) / mea încă am întărit mila
cu / aciastă cinstită cruce / ca să fie erta i. Aşij/derea şi pentru judeca/ta
oraşului, pe oroşani / să-i judece jude u cu 12 / părgari şi cu bătrănii oraşului,
iar călugării / sau părcălabii sau măcar / al i(i) să nu aibă a se ameste/ca ca să
strice judeca/ta şi obiciaiul lor ce au / fost de la al i domni bătrăni / ci toate legile
şi jude-/ PeălatЮraăsЮdic - că ile lor să fie stătătoare / şi nici jude ul să nu / aibă
voe a lua vamă de la / oroşani, ori de ce vor / vinde şi de domniia mea / de
acestea căte scrie / mai sus. Iar cine nu va / întări mila oraşului / să fie proclet şi
anathe/ma. Şi ispravnic au fost Andrea / jude u cu 12 părgari. Dec. 25 / vă leat
7183. Îns(ă) la leat/1787, fiind rogmighi ă«răzmiri ă», / s-a stricat aciastă sfăntă
cru/ce ce să vede zidită / în zid. Dar văzând dumnealui / slugeriu Gheorghe
Rucăr(eanu,) / epistatu oraşului, au rădi(cat) / (a)ciastă sfăntă cruce cu
cheltuiala (dum)/nealui, ca să fie spre întărire ora/şului, jude fiind Neculae
Cocoş/. Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală sЮdic - şi doi părgari, Ion / Strecheriu şi
Savu B/uduluca, la leat 1790. / Însă la ridicare au fost / în stare Sterea jude u.
Bibliografie
Aricescu, C. D. - Istoria Câmpulungului, 1855.
B jan,ăD.I. - Crucea jurământului, Câmpulung, 1929.
Iorga, N. - Inscrip ii din bisericile României, vol. II, 1980.
Ţ…> - Câmpulung Muscel - ieri şi azi, 1974.
Men iЮniăspeciale
Nicolaeă Iorgaă oădiferen iaz ă deă „Crucea jurământului”, numind-o „Crucea pârgarilor”.
De asemenea, introduce inexistentele «să fie erta i» impuse de logica textului.
CЮЯântЮlăcareămotiЯeaz ă„stricarea crucii” este acoperit. AăfostăcititădeăD.ăI.ăB jan:ă
„rogmighiţă” = scurgere mocirloasă,ăiarădeăI.ăR Ю escЮ:ă„răzmiriţă”, eЯident,ăoăcaЮz ă
de alt ănatЮr ă!ă
Sec. XVIII
Amplasament - Încastrat ăînăpereteleăsЮdicăalăBisericiiăSchei.ă

Tipologie - L s / o - M o.
Ornamentic - Motive astrale incizate.
Po(meni), G(ospod)i: / Oancea, Lixan/dra, Ion, / Aldea, / Badea.
Sec. XVIII

Tipologie - L s / o - C b I o .
Conservare - Inscrip ii,ăpar ial,ăerodate.
Pomea/ni, G(ospo(di: / Maria, Rim«…»Ţ?>.
Sec. XVIII

Tipologie - L s / o - B a I o.
Conservare - CasЮr ăpronЮn at ăaăextremit iiăbra ЮlЮiăЯestic.ă
Pomeni, / G(ospod)i: Ion, Pă/tru, Neacş/a, Pătru, St/anca, Simi/ona.
Sec. XVIII

Conservare - BЮn .
Pomeni, G(ospod)i: / Radu, Mariea, / Oprea, Stan/ca, Ion, Brân/duşa.
¼ XIX
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăŞЮbeşti.ă
Tipologie - L cs / o - A a I o.
Conservare - Bra ЮlătransЯersalăesticăretezatăînăЮnghi.ă
Nicolae, Nicol/ae, preo/t, Oanc(e)a pre/ot, Neac/şa prreo/teasa «…»
1828
Amplasament - În curtea Bisericii Popa Savu.

Tipologie - L cs / o - Şăo.ă
1828 - pe capitel. Pomeneşte, Do(am)n(e), / Neculaie, / Roman, / Mariia / şi cu

t/ot nea/mu lor.
1 8 4 5 mai 2
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăŞЮbeşti.
Tipologie - L cpm / o - A b I o.
Conservare - ProcesădeăbiocoroziЮneăpronЮn at.ă
Inscrip ii - Liter ăincizat ădeă3ăcm.ă
1845 mai 2 / - pe capitel. Pome/neşte, Do(a)mn/e: Ghe/orgh/e Bun/că.
1850
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăŞЮbeşti.ă
Tipologie - L cs / o - S VI o.
Conservare - Proces incipient de biocoroziune.
Ornamentic - Motive astrale.
Inscrip ii - Liter ăincizat ădeă2ăcm;ăcaractere latine.
Preotu / Ioan Să/raru şi / so iea / sa, Pla/tonida / monahia, fii(i) preo/tu(lui)

NŢ?> şi / so ie(i) sa(le), / Zmaran/da eri a. / 1850.
1865
Amplasament - În apropierea spitalului, str. Dr.ăCostea,ăcol ăcЮăstr.ăElena Doamna.
Tipologie - L cs / p - S - ăIV/VIăo.ă
Dimensiuni - 83 x 34,5 x 18 cm.
Ornamentic - BordЮr ăînămotiЯeăgeometrice;ămedalioaneăînăЯrejЮri.
Conservare - Inscrip ii,ăpar ial,ăerodate.ă
Inscrip ii - Liter ăincizat ădeă2,5ă cm.
Radu / Angel / mort / în vâr/stă de / ani 38. / 1865 / okto.

Men iЮniăspeciale
Crucea haiducului Radu lu' Anghel (1827-1865)ăă esteă ă încastrat ăă înă postamentul
constrЮitădinăcalcarănЮmЮliticădeăAlbeşti,ădeasЮpraăc rЮiaă este fixat un bust, din
acelaşiămaterial,ăreprezentândăpeăhaidЮcăînă viziunea unui sculptor naiv, Globa Vadim,
dinăSchitЮăGoleşti. Figura legendar ăaăacestЮia este imortalizat ă înă legendeleă şiă înă
baladeleă popЮlareă zonale,ă dină careă sЮntă incizate,ă peă oă plac ă fixat ă peă monЮment,ă
ЯersЮrileăЮrm toare: Căpitane Palada / şi zapciule Surcea, / eu n’am să mă dau legat / unui
ciocoi gulerat / care-l bag noaptea sub pat / şi-i iau galbeni cât îmi plac. / Eu cumpăr
pluguri şi boi / celor căzu i în nevoi, / la sărmani în sărăcie, / ca să scape din robie.
PeălatЮraăsЮdic ăaăpostamentЮlЮi,ăsЮntăîncastrateădoЮ ăcrЮci:ă
1 - Proto(pop) / Gher/mănes/ku Se/kelaru / mort / la / 1850 / aprilie / 25 -
ŢăpatriotăcâmpЮlЮngean,ăfrЮntaşălocalăalăReЯolЮ ieiădeălaă1848ă>;ă
2 - An/drei / ere(i) / Gheor/ghie / ere(i) / Cost/andin / 1859.
1868
Amplasament - LapidariЮmЮlăMЮzeЮlЮiăor şenescăCâmpЮlЮng.ă

Tipologie - L cs / o - S VI 1.
Dimensiuni - 86+74 x 79,5 x 34 x 25 cm.
Ornamentic - MotiЯeăastraleă(soareleăşiălЮnaă- antropomorfizate) decor fitomorf.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăbra eleătransЯersale;ăcasЮr ălamelar ă la nivelul
capitelului; text, par ial,ădistrЮs.ă
Inscrip ii - Liter ăincizat ădeă2,5ăcm.
Rădicatu-/s-au ace(a)s/tă sf(ăntă) şi d(umne)z(eiască) / cruce de / robi(i) lui

Dumne(z)eu): / Ioan Tro/nar şi so/ ie sa, Po/licseni(a). Întru slă/vită naş/tere
Mân/tuitorul/lui nostru / IS HS şi a / Sf. Ioan / Botezăto/rul«...» 1868. Pe latura
posterioar - Lukrurile mâinilor mele. Pe capitel Sf. cruce / apărătoare de to i
vă/zu i şi nevăzu i vrăjmaş(i)/.Ioan Tronar născut la 1826 din părin i cre/ştini:
Ioan şi Dobra, în sa/tul «...» districtul Branului / meseria / ce să vede / pe astă sf.
cruce. Să/pători/. Casele / s-a(u) fundat / la anul / 1867.
Men iЮniăspeciale
CrЮceăЯotiЯ ăaăpietrarЮlЮiăIoanăTronar,ăcareăşi-a figurat, emblematic, pe partea
posterioar ăaăcrЮcii,ăЮnelteleăsaleădeălЮcrЮ:ădalt ,ăşpi ,ăbЮciard ,ăcompas,ăciocan.
CEPARI
●ăSatЮlăCepariă- 1519, ianuarie - august 10.
Monumente memoriale
†- 1734 - UrlЮieştiă
Urluieşţi
1 7 3 4 martie 1
[7242]
Amplasament - Încastrat ăînăpereteleăBisericiiăUrlЮieşti.
Conservare - CasЮriăpar ialeăaleăbordЮrii.
† Cu vrearia Tatălui şi cu / ajutorul Fiiului şi cu / plinirea Sfântului Duh,

rădica/tu-s-au această sfântă cruce / întru cinstea Preapodobni(i) / Paraschivii,
din «oste»/neala rob(u)lui (lui) D(umnezeu): TŢ?> v(ă), dn(i) Io Grigore
voi(vo)d, m(e)s(i) a, m(a)r(tie), 1 dni, 1(ea)t 7242. / Dumitru / Sofiica , Şărb.
Bibliografie
B laşa,ăD.- Cruci de piatră, în MO, 1972.
CET ENI
●ăSatЮlăCet eniă- 1548, aprilie 25.
Monumente memoriale
†- 1647 - L ic i
†- 1715…ă- L ic i
†- 1660-1661 - Cet eni
†- 1736-1737 - Cet eni
†- 1715…ă- L ic i
†- 1779-1780 - Cet eni
Ceţ eni
[7169]
Amplasament - C tЮnЮlăC lineşti,ă Cet eniiăă dină Deal,ă înă cЮrteaă gospod rieiăGheorgheă
C linescЮ.
Conservare - Textăpar ialăerodatăînăparteaăinferioar ăaăcoloanei.ă
Rădicatu-se-au ac(ea)stă / cinstit(tă) cruce întru /slava a părintelui / nostru

Nicolae şi / se-au nevoit robi(i) lui Dum/nezeu, Stan, Dragomira, / Radul, Voica,
Dragomir, Ia/nea, Stoica, «…» Pis leat 7169.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
Marcheaz ăamplasamentЮlăЮneiăbisericiădeălemnădisp rЮte.

[7245]
Amplasament - Cet eniiădinăVale,ăînăcЮrteaălЮiăDЮmitrЮăŞerb.
Tipologie - L s / p - F b I 6.
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale); cruce de Malta.
Conservare - BЮn .
† Ridicitu-i Ţsic!> acea/stă sf(ă)ntua cruce / dea Ţsic!> robu lui

D(u)mnea/zău, cu vrea(rea) Tat/ălui şi al Fiiul(u)i «…» Neagoei N/eacşa,
Rad(u), Sora, Nea/ga, Stoian, Cărst/ian, Ion, Neculae, Stancu, D(u)mitru,
Pa/raschiva, Ania, C/ărstiian, Stanca, T/atomiru, Vălcu, D/rag(o)miru, Stoică,
S/tanciu, M(a)riia şi s-au n/evoit robu lu D(u)mne/zeu, Vălcul sin Neagoe /întru
hramu lui S(făn)tă Niculae şi a lui/ s(făn)tă Teodor; zil/ele le-au <sic ?>
Costad/an Ţsic!> voivod. Leatu † 72/45.

[7288]
Amplasament - Cet eniiădinăDeal,ă„În plai”,ălâng ămagazin.

Tipologie - L s / o - F b I 1.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ăînăparteaăsЮperioar ăaăăbra eloră transversale.
Rid(i)catu/-s-au acea/stă sfăntă cruce într/u (h)ramu sfăn/tului Nec/ulae şi

s-/au oste/nitu ro/bu lui D/umnezău, Drago- / Pe latura sЮdic - mir, T<?> /, S/ora,
A/gapie, /Mariia, /Stan, R/ada, Răd/a, Bălea, / Dumitr/u, Flo/area cu topt Ţsic!>
/ neam / (1)or / PeălatЮraănordic - L(ea)t 7288.
Bibliografie
L ic i
1 6 4 7 aprilie 1
[7155]
Amplasament - LЮncaălЮiăSocol,ălaăconflЮen aăpârâЮlЮiăV leancaăcЮă râЮlăDâmboЯi a.ă

Tipologie - L cpd / p J b II/III 1.
Ornamentic - DecorăamplЮ,ădezЯoltatăpeăîntreagaăsЮprafa ,ăformatădină frize
decorative, entrelacs-Юri,ămotiЯeăastraleă(soareleăşiăsemilЮna,ăsteleă radiale tip 4); în
relief méplat, în medalionul central - Maica Domnului cu Pruncul.
Conservare - ProcesălentădeăbiocoroziЮneăpeălatЮraăposterioar .ă
În numele Tată/lui şi al Hiiului şi / al Sfăntului Duh şi întru / lauda

sf(ă)ntului hram / Uspenie B(ogo)r(o)d(i) ă pri/snodvi Marie, vă / dni Ion Matei
voevod,/ ace(a)stă sf(ă)ntă cruc(e) şi a/cest pod ridicatu-le-(a)u /robul lu
Dumnezeu, ju/pan Socol, bivel cluc(er) / i jupani a ego, Marula, /snă jupan
Necula vornic i jupani a ego, Irina i snăv ih, C(â)rstea clucer i Ianache spat(ar),
Irina / i Stanca i Marula /i Costandin i Ventil Flo/rescul i Tudora i Ilinca /i
Matei i Tudosia i Ianu /, ca să fie de pomen(ire) în /ve(a)c, amin. Pisi. Pe latura
sЮdic - M(e)s(i) a apr(ilie) /, 1 dnă; Văleat / 7155./ Pis az,/ Hristodor zug(rav).
Bibliografie
V.ăDr ghiceanЮ,ăînăBCMI,ă1910.
Men iЮniăspeciale
CrЮceaă marcheaz ă momentЮlă edific riiă podЮlЮiă pesteă DâmboЯi a.ă CЮnoscЮt ă sЮbă
numele de „Crucea lui Socol”.

Amplasament - Lâng ăpoşt .ă
Tipologie - Ls / c - C b I 1.
Conservare - CasЮriăminimeăpeăbordЮr .ă
Rădicatu-s-a / această sfântă cr/uce întru cinstea / şi lauda sfănt/ului

Th(e)odoru, / în zilel(e) lui Io /Nicolae Voevod/ şi s-au nevoit /robu lui
D(u)mn(ezeu), / Pătru, Ana, S/tanu, Mariia, Mariia, S/toica, Soare, R/ada, Matei
<!> Peă latЮraă sЮdic - Dobra, S/toian, Nas/tasiia,«…», S/ora, Soare, Dumitru , /
Neaga. L(ea)t 7222.
Men iЮniăspeciale
Perioada domniei lui Nicolae Mavrocordat.

Amplasament - La „CârciЮmaădeăPiatr ”.
Tipologie - L ctpd/ p - B a I 1.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ăaăbordЮriiăbra elorătransЯersale.ă
Rădicatu-s-au ac(eas)tă sf(ăn)tă şi d(umne)zeias/că cruce întru sla/va şi

cinstea mare(lui) / muc(e)nic Nicolae ciudo(vore ), / în zilel(e) mării(i) sale / Ion
Nicolae voivod./ Şi s-au ne(vo)it robu lui /D(umne)zău, Matei logof(ăt), /ca să-i
fie de pom/enire lui şi părin/ ilor lui în veaci.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
AЮtorЮlăciteşteăînălocădeă„NicolaeăciЮdo(Яore )” - „(s)fetago(ra)”!
LaăBisericaărЮpestr ăCet eni,ăseăatest ăexisten aăaădoЮ ăcrЮciăp strateăfragmentar,
datând din:
l – 1 5 9 2 - dinăperioadaădomnieiălЮiăŞtefanăSЮrdЮl,ăcrЮceăconsacrat ăpomeniriiălЮiă
Fr il ăşiăso ieiăacestЮia,ăăNeacşa.
2 – 1 6 2 4 - din perioada domniei lui Alexandru Coconul - Юtilizat ,ăactЮalmente,ă
caăpragăîntreăpronaosăşiănaosă– confirmându-se,ăastfel,ăexisten aăbisericiiărЮpestreăanteă
1642.
Bibliografie
Chihaia, P. - Din cetă ile de scaun ale ării Româneşti,ăBЮcЮreşti,ă1982.ăăăăă
Butculescu, D. - Itinerarul pentru a merge la Cetatea lui Negru Vodă, ms, în Biblioteca
Muzeului deăistorieăaăoraşЮlЮiăBЮcЮreşti.
COLIBAŞI
●ăSatЮlăMioЯeniă- 1512, iulie 30.
●ăSatЮlăRacoЯi aă- 1532, decembrie 29.
●ăSatЮlăVieroşiă- 1525, iulie 24.
Monumente memoriale
†ă- 1647 - 1648 - Colibaşi
†ă- 1 6 7 6 - Colibaşiă
†ă- 1730 - 1763 - Mioveni
†ă- 1 8 3 6 - F getă(fostăVieroşi)
†ă- ½ XIX - RacoЯi a
Colibaşi
[7156]
Amplasament - În cimitirul satului, spre est.
Tipologie - L s / p - A b I/III 1.
Conservare - Coloanaăretezat ălaă78ăcmădeălimitaăinferioar ;ăcasuri pe borduri.
Ridicatu-s-au această cinstită cruce întru ruga şi întru lauda
sfintei preacuvioasei maicii noastre Paraschiva, în zilele (lui) Io
Matei voevod, cu milostivirea robilor (lui) Dumnezeu.
Pomeneşte, Doamne, sufletele robilor Tăi: C(o)stea, Stana,
Şerbu, Nan, Costea. Vă leat 7156. Peă latЮraă sЮdic - Radul, Sora,
Oprea, Deatco, Dumitru, Micul.
1 6 7 6 iunie 30
[7184]
Amplasament - Laă3ămăVădeăbisericaădinăColibaşi.
Ornamentic - MotiЯăastral,ăînterpЮsămedalioanelorădeăpeăcoloan .
Conservare - Text corodat; casuri ale bordurii.
Rădicatu-s-au acea(stă) cinsti/tă cruce întru slava / şi cinstea a sf(i)n ilor /

ap(osto)li Petrea i Pavel /, în zilel(e) lu Io Duca / voevod. Iun(ie) 30. Şi s-au
os/tenit: Stoica, Paraschi/va, Badea, Vilaia,/ şi coconii: Ioa/na, Oancea. Pis popi
/ Stoica. Vă leat / 7184.
F geţ
1836
Amplasament - La circa 25 m SV de BisericaăMân stiriiăVieroşi.
Tipologie - L s / p - I b VI 1.
Ornamentic - Motive astrale - soareleă şiă lЮna.Medalioane din împletituri romboidale;
stele radiale.
Conservare - Bra ЮlătransЯersalăsЮdicăretezatăpeăjЮm tate.
S-au rădicat / de Samuil / Tărtăşăscul. / 1836.
Mioveni
1730 septembrie 3 - 1763 martie 9
Amplasament - La sud-vest de Biserica Mioveni, în curte.
Tipologie - L cpd / p - A a I 1.
Ornamentic - Motive florale între medalioane.
Conservare - CasЮriăinfimeăpeăbordЮraănordic .
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă4,5ăcm
† Cu vriar(ea) Tat(ă)lui / şi cu ajutor(ul) Fii/ului şi cu pli/nir(ea) D(u)hului

Sf(ă)n(t), / amin. Rădic/atu-se-au această sf(ăn)t(ă) / şi de viia ă fă/cătoarea
cru(ce), întru / pomenir(ea) sf(i)n i/tului Nicolae şi a sf(ă)ntului i marel(e) /
mucenic Gheorghie în / zil(e)le prealumi/natului dom(n) Ion / Constantin
Nicol«...» Peă latЮraă sЮdic - Ganea, Sora, Ghinea, V/oica, Elie diiacon,
Dam/aschin, Gherghina, Dum(i)tr/a, Ioan, Mariia, M(e)s(i) a / fev(ruarie) 20
dni. Popa Stoi/ca (pi)s, popa O/ancea (pi)s. Peă latЮraă nordic ă (incizat) - Să şti(e) -
cumpără/toarea morii şi a mo/şii(i) şi cheltuiala / ce au fost cu zăgazul şi cu
Bucu/reştii. Stan«...».
Men iЮniăspeciale
PeălatЮraăposterioar ,ătextăincizatăînă1928ăcЮăenЮmerarea,ăpeătreiăcoloane, a eroilor
satЮlЮiădinăr zboiЮlă1916-1918.
DomniaălЮiăConstantinăMaЯrocordat,ăcЮăintermiten e.
Racovi a
½ XIX
Amplasament - Laă10ămănordădeăBisericaăRacoЯi a,ăînăcЮrte.
Tipologie - L s / o - T o.
Marin, / Ioan, / Ene, / Bucur, / Dobra, / Gheorghe, / Ioan, / Parascheva, «…»
CORBENI
●ăSatЮlăCorbeniă- 1456, aprilie 15.
Monumente memoriale
†ă- 1766 - Corbeni
1 7 6 6 dup 2 decembrie
[7274]
Amplasament - ÎnăcentrЮlăsatЮlЮi,ălâng ăcasaăVasileăPopescЮ.ă

Tipologie - L ctpd / o - B a I 1.
Ornamentic - BordЮr ăînătorsad ădЮblat ădeăoălinieăzim at ;ădecorăflorală amplu format
din flori cu 4 petale excizateăînăinteriorЮlăşiăînăafaraă medalioanelor; o reprezentare
antropomorf ă(herЮЯim)ăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei.ă
Conservare - CasЮr ălamelar ăaăbordЮrii,ăsЮbăcapitel.ă
† Cu vreariă Tat/ălui şi cu a/jutoriăl Fe/lui Ţ!> şi cu înde/mnarea

D(u)hulu/i Sfănt, ri(di)catu-/s-au această sfă(n)/tă şi cinstită cru/ce întru
(h)reamul Adu/rmiri(i) Născătoari(i) de / D(u)mnez(e)u, în zilele (î)no(l)/ atului
nostru / Ion Al(e)s(a)ndru vo/evod. Şi s-au o/stenit robi(i) lui / Dumnezău:
Busi/ică, Mariia, Mariia, / Mariia, Iarca, S/anda, Stan, Ioa(n)/, Mihai, Stana,
Io/n, erei Radu, er/i a Sta(nca) Ţ?> Peă latЮraă sЮdic - «...»iia, Stanca, Ion,
/Antal, InaŢ?>, Ne/guşu, Ghinea. Mo/r i - B(u)cura, Ma/ri(a), Bucur,/ Stanca,
San/dru, Stana, I/on, Neguş, / Ion, Ana, Rad/u, Vo(i)ca, Ra/du,
Sta(n),Sava,Dobre,D/obra, /Iarca, Mariia, / Nedelcu. Leat 7274.” / Pe latura
nordic - Dobra, Iarca, M/ariia, Nedelc/u, Sa(h)eu, Mar/iia, Mariia cu / tot
ne(amul).
Bibliografie Br tЮlescЮ,ăV.ă- Ini iale şi monograme legate de semnul sfintei cruci, în

MO, 1965, nr. 7-8.
Men iЮniăspeciale
DЮp ă2ădecembrieă1766,ăîncepeădomniaălЮiăAlexandrЮăЯoeЯodăGhica.
CORBI
•ăSatЮlăCorbiă- 1456, aprilie 15.
•ăSatЮlăCorbşoriă- 1575-1576, mai 28.
•ăSatЮlăPoen rei - 1528, noiembrie 10.
•ăSatЮl St neştiă- 1502, ianuarie 19.
Monumente memoriale
†ă- 1660…ă- Poen reiă †ă- 1787 - St neştiă

†ă- 1660…ă- Poen rei †ă- 1789-1790 - Corbi
†ă- 1699 – 1700 -Corbi †ă- 1790-1791 - Poen rei
†ă- Sec. XVII - St neştiăă †ă- Sec. XVIII - Poen rei
†ă- 1724-1725 - St neştiă †ă- 1802 - St neşti
†ă- 1775-1776 - Poen rei †ă- 1804 - Corbşoriă
†ă- 1781 - St neştiă †ă- 1810-1811- St neşti
†ă- 1785-1786 - St neşti †ă- 1813 - St neştiă
†ă- 1785-1786 - St neşti †ă- 1820 - St neşti
†ă- 1821-1822 - St neşti †ă- 1828 - St neşti

†ă- 1823-1824 - Poen reiă †ă- 1831 - St neştiă
†ă- 1/4 XIX - Poen reiă †ă- 1831 - 1832 - St neştiă
†ă- 1/4 XIX - Poen reiă †ă- 1838 - Corbi
†ă- 1/4 XIX - Poen reiă
†ă- 1/4 XIX - St neştiă
Corbi
[7208]
Amplasament – Deasupra peretelui stâncos vestic al Bisericii rupestre.

Tipologie – CrЮceădeătipălatinăcЮăcapitelăpiramidalădetaşabil.
Dimensiuni – 120 x 40 x 16 x 14 cm.
Conservare – Text ilizibil,ăîntrЮcât,ăpeăfa aăprincipal ,ăareăЮnăstratăgrosădeăЯar.
PeălatЮraăsЮdic - Leat 7208.

Men iЮniăspeciale
Monument greu accesibil, fixat la limita unui perete stâncos înalt de circa 30 m.

[7298]
Amplasament - În JghiabЮri,ălaă300ămănordădeăBisericaărЮpestr .ă
Tipologie - L cpm / s - Şăo.ă
Conservare - CasЮr ăaăbra ЮlЮiănordic.ă
Vasili/e, Sinti/on, Io/an, Marin/ia, Ion ,/ Peă latЮraă sЮdic – Marin Pe latura
nordic - cu / tot ne(a)/mu lo/r. 72/98.
1838
Amplasament - ÎnăCarpen,ălâng ăoătroi ădeălemn.ă
Tipologie - L cpm / o - B a I o.

Pomenea/şte, D(oa)m(n)e, / (s)ufleti/le rob/ilor T/ă(i), Petru, / Ion, Bu/cur,

Ni/colae, G/ri(go)re, Mar/ia. Peă latЮraă estic - Mor (i) Bu(cu)r Ţ?>,/ Nedel/c(u)
«…». PeălatЮraăЯestic - Mari/na, Ion, / Ere/mia, S(i)/mion. / Peăextremitateaăbra ЮlЮiă
transversal vestic - 1838.
Corbşori
1804
Amplasament - PeădrЮmЮlăspreăbiseric ,ălâng ăcasaăŞЮ Ю.
Tipologie - L s / p - Şăo.ă
Conservare - Textul acoperit cu un strat sЮb ireădeăЯar.ă
Rădicatu-/s-au aceas/tă sfăntă / cruce de ro/bul lui / D(u)mnezău, /

Dragomir, Ma/riia, Hera, / Ana, Radu, / «...», Ion. PeălatЮraănordic - Ghinea. /
1804.
Poen rei
Amplasament - Laătroi aăNanЮ;ăkmăă36ăDJă731.
Tipologie - L cpd / p - D b I 6.
Conservare - Proces de biocoroziune accentuat; text erodat.
Rădicatu-se-au a/ceastă cinstită cru/ce întru slava Dom/nu(lui) nostru IS.

HS, căn/du s-au înăl at de pre / pământ în cer, în zilele / lui Grigorie v(oevo)d
şi / s-au nevoit «…»
Men iЮniăspeciale


Amplasament - În extremitatea nord-Яestic ăaăsatЮlЮi,ăînăăpЮnctЮlă„În Deal la Cruce”.
Tipologie - L cpd / p- A b I 1.
Ornamentic - Chenar decorativ fitomorf; sigle ornamentate.
Conservare - DegradareăcorosiЯ ăînăparteaăinferioar ăaăcoloanei.
Ridicatu-s-au acea/stă cinstit(ă) şi d(e) vi/ia ă făcătoare cruce / în cinstia
Ne/dealia vsiah s(fe)ti / vă dni Io Grigore / voivod. Truditu-s-au / şi s-au
ostenit ro/bul lui Dumnezeu «...» PeălatЮraăestic - Pomeani G(ospod)i: / Manea,
Sta/na, Nan, Oprina, «...»
Men iЮniăspeciale

[7284]
Amplasament - LaăextremitateaăsЮdic ăaăsatЮlЮi,ălâng ăcasaăGr jdan.ă
Tipologie- L s / p- A a I o.
Conservare - Text erodat.
«…» Mpria <?> /, Elisafta<?>/, Marin, / Ra(du-a)<?> Pe latЮraăăЯestic ă- 7284.

[7299]
Amplasament - ÎnăcentrЮlăsatЮlЮi,ălâng ăcasaăAritinaăRizea.
Tipologie - L cpm / p - E b I o.
Conservare - BЮn .
Ridica/tu-s-au ac(e)a/stă s(făn)tăt/ă (sic!) cruce de / robu lui / Dum(n)ezeu,

/ Costa(n)d(in), «…» PeălatЮraăsЮdic - Cos-ta(n)/dinu, Na«…» PeălatЮraănordic - cu/
totu nia/mu. 7299.

Sec. XVIII
Amplasament - 1,5 km NV de sat, în punctul „Piatra”.
Tipologie - L s / o - N o.
Conservare - BЮn .
Pom/eni, G(ospo)/di, Co/sta/ndin.
1/4 X I X
Amplasament - 25oămănordădeăbiseric ,ăpeădrЮmЮlăspreăUleni.
Tipologie - L s/p – C b I o.
Conservare - CasЮriăaleăbordЮriiăşiămedalioanelor.
Pomeni / G(ospo)di: Ion, / Stanca, M/aria, Păun, / Dumitra/şcu,. Tu/dosiia,

Pă/traşcu, Ma/rica, Sta/ncu, «…»
1/4 X I X
Amplasament - 300 m nord-Яestădeăbiseric ,ăpeădrЮmЮlăspreăUleni.
Tipologie - L s/p – B a I o.
Ornamentic - Decor format din motivul „floare în cruce”.
Rididic/atu-s-auŢ!> a/ceastă sfăntă / cruce în (h)ra/mu sfăn/tului Pe/tru şi

Pa/vel dă ro/bu liuŢ!> Du/mnezău, M/anta, Du/mitra, «…»
1/4 X I X
Amplasament - Centrul satului, la circa 350 mănordădeăbiseric .ă
Tipologie - L s/p B a I o.
Ornamentic - MotiЯeăastraleăşiăfloraleăpeăcapitelЮlămonolit.
Pome/neşte, D(oa)mne, / robi(i) Tăi, / Grig/ore, Ion, «…»


[7332]
Amplasament - ÎnăcentrЮlăsatЮlЮi,ălaă50ămăNVădeăbiseric ,ălâng ăValeaălЮiăRoman.
Tipologie - L cs / o - A a I o.
Ornamentic - BЮtoni,ăsteaăradial ătipă4.
Conservare - BЮn .
Pome/neşt(e), D(oa)mne, r/obi(i) T/ăi: Gr/igore/, Tior/rci Peă latЮraă sЮdic -
7332.
Sţ neşţi
Sec. XVII
Amplasament - Laălimitaănordic ăaăsatЮlЮi,ăspreăCorbşori.
Tipologie - L s / p - F’ b I 2.
Conservare - Text deteriorat.
Inscrip ii - În limbaăslaЯon ;ălitereăexcizateădeă3ăcm.
Ridicatu-s-au crucea în lauda Blagoveşteniei Precistei. S-a ostenit
HrizeaŢ?> logofătul. Pomeneşte, Doamne, Sotir, Neagoe sin «…»
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
TextЮlăaăfostăreprodЮsădinăsЮrsaăindicat .

[7233]
Amplasament - ÎnăPodЮri,ălâng ăcasaăV.ăVitan.

Rădicatu-s-au acea/stă sfântă cruce / întru ci(n)stea şi slava sf(i)n ii
p/riap(o)dohni(i) Par/aschiva în zilel(e) / lui Nicola(e) / voivod. S-au nev/oit

robul lui Du/mneze(u), Calotă, / Mariia, Ion, Ra/dul, «…» PeălatЮraănordic - Leat
7233.
Bibliografie
Men iuni speciale
CrЮceaăesteădatat ăgreşitădeăDiaconescЮ,ăI.ă- 7230 (1722).
1 7 8 1 decembrie
[7290]
Amplasament - Pârâieşti,ăpeădrЮmЮlăspreăSl nic.
Inscrip ii - Text excizat.
Ridicatu-s-au această s(f)ăntă cruce de robii lui Dumnezeu: Mihai,

Nedelea, Luxandru, «…», Nedelia, Stancu, «…», Ion, Enache, Ion, Ghinea,
Stancu, Rizea, Minea, Floarea, Maria. 7290 d(ecembrie).”
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri…,ăînăGB,ă1969,ăp.ă872.

[7294]
Amplasament - ÎnăValeaăLЮpЮlЮi,ălâng ăcasaăCocoşatЮăMaria.

Tipologie - L cpm / p - Şăo.
Ornamentic - Decor vegetal la medalionul central.
Rădicat/u-s-au ace/astă sf(ăntă) c/ruce: (ro)/bi(i) lui / D(u)mneze(u), /

Necula,/ Stanca, S/tanciu /. PeălatЮraănordic - Neacşa, Bu/cur, VionŢ!>, / Şărban,/
Oprea şi cu / tot neamu / lor. 7294.”
Bibliografie
Diaconescu, I.- Reliefuri...,ăînăGB,ă1969.ăDatareăeronat :ă1781-1782; intercaleaz ă înă
text cuvinte inexistente: ereu, de.


[7294]
Amplasament - ÎnăPârâieşti,ăînăpЮnctЮlăValeaăPârâieştilor.
Tipologie - L s / o - Şăo.
Rădicatu-s/-au această s/făntă cruce / de robul / lui D(u)mnez/eu, Ghinea,

Ve/lica, / Comanu, / Enache, Stan/ca, Mihaiu, N/edelea, Mar/iia, Stoica. Pe latura
nordic - Matei, Floa/rea, Radu, Ilin/ca, Ion, Stan/a, Stana, Stan/ca, Radu, Ion, /
Dumitru, Rad/u, Stanciu, Co/manu, Opria, / Bucura şi c/u tot niamu/. 7294.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri...,ăînăGB,ă1969,ăcЮădatareăeronat :ă7291ăşiăerori onomastice,
considerândăonomasticЮlăVelicaădreptădeterminantăpeălâng ăGhineaă- „velico”.
1 7 8 7 august 8
[7259]
Amplasament - Circaă150ămăNEădeăBisericaăPârâieşti.ă
Tipologie - L cpm / p - C a I o.
Ornamentic - BordЮr ăînătorsad .ă
Pomen/eşte, D(oa)m/ne, pe ro/bii Tă(i): / Dimit/ro, Dan, / Mariia, / Io(a)na,

Ion, / Şărban./ Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală sЮdic - Ion, Costand/in şi c/u tot
nea/mu lor. PeălatЮraăЯestic - L(eat) 729/5 av/gust 8.
¼ XIX
Amplasament - Laăramifica iaăspreăBisericaăPârâieştiăaădrЮmЮlui spre Sl nic.ăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Tipologie - L s / p - B a I o.
Conservare - CasЮriăpronЮn ateăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloaneiăşiălaăbra ЮlăsЮdic;ă
coloanaăretezat ăsЮbăr.ă4.ă

† Radu, Mariia, / Neagoe, Ilie, V/itan, Stana, M/aria, Stanca. PeălatЮraăsЮdic -

Neacşa, E/ne, «…» PeălatЮraănordic - Radu, Manea.
1 8 0 2 martie 20
Amplasament - Laăramifica iaădrЮmЮlЮiăNЮcşoaraă- DomneştiăspreăSl nic,ăprinăPârâieşti.ăă
Tipologie - L ctpd / p - F a I o.
Conservare - Proces redus de biocoroziune.
S-au rădic/at acea(stă) sf(ă)n/tă cruce în hr/amu sf(ă)ntu/lui Nicola/e, de

robu lui / D(u)mnezeu: M/ăriianu, Ana, /Pavelu, Flo/area, Ana, St/ana, Toader, /
Gheorghi a, / Stanc(i)u, Dum/itra şi cu / tot neamu lo/r. / Leat 1802. Pe latura sud-
estic - Acest p/u este / făcut d/e Măriian. / 1802, m(a)r(tie) 20/.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri..., în GB, 1969 (cu erori: „pЮ ” citit „crЮ ”, modificându-se
eЯidentăcon inЮtЮlăinformatiЯăalătextЮlЮi).ă
Men iЮniăspeciale
CrЮceădeăfântân .ă

[7319]
Amplasament - CЮrteaăbisericiiădinăSt neşti.
Tipologie - L c pm/p – A a I o.
Pomene/şte, D(oa)mne, / robu lu/i D(u)mnez/eu, Pătru, / Tudora, / şi cu to/t

neamu / lor. Pe latЮraăsЮdic – Leat 7/319.
Tipologie - L c pm/o – A a I o.
Conservare - BЮn .
Pome/neşte, D(oa)/mne, p/e robu / Tău, I/oan. 1813 / fe(bruarie) 15.

1820
Amplasament - Circaă100ămăSădeăC minЮlăcЮltЮralăSt neşti.ă

Tipologie - L cpm / p - B b I o.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ălaăbra ЮlăsЮdic.
Ridic/atu-s-a/u ac(e)astă / sfăntă / cruce d/e robu lu/i D(u)mne(ze)u,

Grig/ore, Ma/«...» PeălatЮraănordic - Samoi/lă, Radu, / Dumit/ra şi c/u tot /neamu /
loru. 1820/.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri..., în GB, 1969 (cu erori, în special, în primele 5 rânduri: M....
Stoe, D(u)m(itru) iereu, Ristea ere(u), Maria ierei a !

[7330]
Amplasament - Laălimitaănordic ăaăsatЮlЮi,ăspreăCorbşori.ă
Tipologie - L cpm / p - F a I o.
Conservare - ProcesădeăbiocoroziЮneăpronЮn at .ă
Ridicat/u-s-au această sf/intă cru/ce în hram/u sf(i)n i/lor mai m/arilor

voi/vozi Mih/ail şi Gavril./ PeălatЮraăsЮdic - de rob/u lui D/(u)mneze/u, popa / Ionu
/ priot/iasa «...» PeălatЮraănordic - Leat 7330.
Bibliografie
1828
Tipologie - L cs/o – Şăo.
Conservare - BЮn .
Pome/neşt(e), D(oa)mne, p/e robul / Tău, Lu/pu. 1828.

1 8 3 1 iunie 20
Amplasament - 25 m NV de C minЮlăcЮltЮralăSt neşti.ă

Tipologie - L cpm / p - A a I o.
Pomen/eşte, D(oa)m/ne, Cos/tandin, / Ioana, / Costa/ndin/, Necul/ae. / 1831 /

iunie 20.
Bibliografie

[7340]

Tipologie - L cs/o – B b I o.
Ornamentic - CrЮceălatin ăîncadrat ădeămedalioane.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ă5ăalătextЮlЮi.
Această / sfăntă / cruce s-a/u ridica/t de rob/u <lui> D(u)mne/zeu,

Mari/ian şi s/upt acea- Peă latЮraă stâng -stă c/ruce«…». Dumnezeu, Ana. Pe
latЮraădreapt - şi cu / tot/u neam/u lor./ 7340.
Men iЮniăspeciale
OăcrЮceădeăpiatr ădatat ă1791,ăproЯenindădinăSt neşti,ăaăfostătransferat ăînăBЮcЮreşti,ăoă
dat ă cЮă constitЮireaă gospod rieiă deă MЮscelă înă MЮzeЮlă satЮlЮi.ă (Descriereă şiă textă înăă
Inscrip ii medievale ale României, vol. I. Oraşul Bucureşti, 1965, nr. 1210).

COSTEŞTI
●ăSatЮlăCosteştiăă- 1535, iulie 30.
Monumente memoriale
†ă- 1/4 XIX
†ă- 1 8 5 0
1/4 XIX
Amplasament - Pe malul drept al râului Teleorman, la circa 25o m sud-est de podul de
caleăferat ăCosteştiă- Stolnici;ăpeăЯechiЮlădrЮmăCosteştiă- Fâlfani.
Tipologie - L cs/o F a I o .
Dimensiuni - 12o x 5o x 32 x 14 cm.
Conservare - CrЮceaăsegmentat ăînădoЮ .ăTextăilizibil.
Ridicatu-/s-a aceast/ă sf(â)ntă / cru(ce) întru / hramu… Peă latЮraă estic –

Radu e/r(e)u, Anca / eru aŢ!>, / Ion, Co/man, «…»
1 8 5 0 mai 23
Amplasament - Înă pЮnctЮlă RoЯine,ă lâng ă rЮineleă Юneiă troi e,ă peă ЯechiЮlă drЮmă dintreă
SЮseniăşiăŞerb neşti.
Tipologie - L cs/p F a I o.
Dimensiuni- 22o x 80 x 30 x 14 cm.
Ornamentic - MotiЯeăastrale;ăbordЮr ătorsadat ;ăcrЮceădeăMalta.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăbra eleătransЯersale.ăPrină„repararea” din anul 1932,
bra ЮlătransЯersalănordicăaăfostăafectat,ăinscrip iaăprezentândăzoneălacЮnare.
Cu vre(rea) Ta/tălui şi / cu a Fiiulu(i) / şi a (S)fănt/ului D(u)hu, / s-au

ridi/cat ace(astă) sf/(ă)ntă cruce / de robu l/ui D(u)mn(e)zeu, / Anghel, I/oana,
Ion, / Mircea, Voic/a, Dobre, Enach(e) / ereu,«…», / Eane, / Gheorghe, / Ion,
Nedelea, / Gheorghe, Rada, / Barbu, Ion, PeălatЮraăsЮdic –«…»,/«…»,/ Stanca, /
Drag/omira, Mi/hai, Sta/n, Tatu, Ion, / Dumit/ru, Ion, Sava, / Ion, Anca, /
Gheorghe, / Co(n)st/andina / şi cu tot neamul / lor. PeălatЮraănordic – Ana, Si/ma,
Sora, T/urdurŢ!>, B/adea, Ra(d)u, /Stănilă, / Zmaranda, / Dospina, / Stanca. Pe

extremitatea bra ЮlЮiătransЯersalăsЮdic– Leatul / 1850 / mai 2/3. Radu / petr/aru. Pe

extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală nordic – Această / cruce / au ri/(d)icat. Pe latura
posterioar ă– [incizat cu litere latine]– Reparat / în anul / 1932.
COŞEŞTI
•ăSatЮlăJЮpâneşti- 1541, iunie 1.
Monumente memoriale
†- 1739-1740 - JЮpâneşti
†- 1739-1740 - JЮpâneşti
†- 1806-1807 - Leiceşti
†- 1 8 2 8 - JЮpâneştiă
Jupâneşţi
[7248]
Amplasament - 3 m sud de biserica de lemn.
Tipologie - S / o.
Ornamentic - CrЮceălatin ăincizat .ă
Conservare - DegradareăcoroziЯ .
Vladul, / Sora, Ne/cula. / L(ea)t 7248.

[7248]
Amplasament - 3 m sud de biserica de lemn.

Tipologie - S / o.

Rizea, Ne(a)c/şa, Stanca, /«…»/ L(ea)t 7248.
1828
Amplasament - Lâng ăaltarЮlăbisericiiădeălemn.ă

Pom/(e)neşte, / Do(a)m/ne, ro/bu tă/u, Tud/orach/e ere/u. PeălatЮraădreapt

- Dum/itru / ereu / Mar/ia. /1828. PeălatЮraăstâng ă-Cu / to/tu n/eamu / lor /.
Leiceşţi
1806 septembrie l - 1807 august 3l
[7315]
Amplasament - Lâng ăBisericaăLeiceşti.

Tipologie - L cpm / o - B b I o.
Vii. Pome/ni, G(ospo)di: T/udor Dea/conu, Pă/tru, Mih/ai, Il(in)ca, / Mariia,

S/tana. Mor/ ii: Nea-/ Peă latЮraă sЮdic - goe, Tu/dora, Il(i)/ca, Di(a)/coneas(a) /,
Gherghin/a. 7315.

CURTEA DE ARGEŞ
●ă„Castro Argias”- 1330 - Cronicon pictum Vindobonense.
Monumente memoriale -
†- 1661-1662 †- Sec. XVII-XVIII
†- 1759-1760 †- Sec. XVII-XVIII
†- 1796-1797 †- 1 8 5 2
†- 1759-1760 †- 1 8 4 2
†- 1 8 5 2
[7170]
Amplasament - 50ămăЯestădeăbisericaăepiscopal ăaăMân stiriiăCЮrteaădeă Argeş,ă sЮbă
un pavilion de lemn construit în 1916 cu „cheltЮialaăşiădinăîndemnЮlăregineiăElisabeta”.
Tipologie - L ctpd / p - I b I/IV 5.
Ornamentic - Reprezentare în relief méplat a simbolurilor eЯangheliştiloră dispuse
crЮcialăfa ădeămedalionЮlăcentralăînăcareăesteăfigЮrat ăscenaăЮcideriiăbalaЮrЮlЮiădeăc treă
Sf. Gheorghe. Chenar din motive florale; decor amplu din palmeteăşiăЯrejЮriăpeălatЮri.
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii; text erodat în partea inferioar ăaăcoloanei.ăă
Cu vrearea Tatălui şi/ cu ajutoriul Fiiului şi / cu săvărşirea D(u)hului /
S(fă)nt, amin. Rădicatu-s-au / această sf(ă)ntă cruce întru po/menirea marelui
m(u)c(e)nic / Gheorghe, în zilele creşt(i)/nului Io Gligorie Ghica / voevod, cu
bl(a)goslove/niia mitropolitului/ chir Ştefan şi cu toată / nevoin a a igumen/ului
Teodosie, cu to/ată cheltuiala mănăsti/rii. Într-aceaia vreame, / fost-au
(înfricoşată) ciumă / în toată ara şi la această mănăstire încă s-au petrecut
Ştefan egumenul de această moarte; «vec(i)nica lui» pomenire. 7170. Pe latura
nordic - I ispisa az Dragomir log(o)f(ă)t.
Bibliografie
Iorga, N. - Inscrip ii din bisericile României,ăBЮcЮreşti,ă1905.
Br tЮlescЮ,ăV.ă- Ini iale şi monograme legate de semnul sfintei cruci, în MO, 1965, nr.7-
8 (cu erori !).
Men iЮniăspeciale
Autor - Dragomirălogof t.

Sec. XVII – XVIII

Amplasament - 5 m sud de Biserica Olari.
Tipologie - L s /o - I b I o.
Ornamentic - Motiv floral încadrat de medalionul central.
Această sfă(n)/tă cruce rădi/catu-o-(a)u robul / lui D(u)mn(e)z/eu, (Tu)dor,

mo/nahiia Sa/(lom)ia. PeălatЮraăsЮdic - Radul, / Voica,/ Albul,/ Voina, / Neacşa, /
Albul. Peă extremitateaă bra ЮlЮiă nordic - Io Cos/tandin / voivod, Frăncul,/ Oprişa,/
Stănciu,/ Ivan,/ Rucsan/da, Alba, Desp(a,ina)Ţ?>, Voic(a,u).
Bibliografie
Ionescu, Grigore - Curtea de Argeş, BЮcЮreşti,ă1940.ă
Br tЮlescЮ,ăV.ă- Art. cit.
Sec. XVII-XVIII
Amplasament- Lapidariumul MuzeulЮiămЮnicipalăCЮrteaădeăArgeş.

Dimensiuni – 64 x 55 cm.
Conservare – Seăp streaz ăfragmentar.
Inscrip ii – Liter ăexcizat ădeă5ăcm.
Cu blagoslove/nia mitropolitului chir / Theod(o)sie, s-au ridicatu «…»

Bibliografie
B laşa,D.ă– Cruci de piatră, în MO, 1972.
Men iЮniăspeciale –
Etapaăedific riiăcrЮciiăcoincideăcЮăperioadaăînăcareăTeodosieăaăfostămitropolit:ă1668ămaiă
20 – 1672ăăşiăă1679ăaprilieă26ă– 1708.

[7305]
Amplasament - Încastrat ăînăzidЮlădeăincint ăesticăalăBisericiiăDomneşti.

Conservare - Text,ăpar ial,ădeteriorat.
(Sub) (a)ceastă / sf(ă)ntă c/ruce să o/dihnesc / oasele / r/oabi(i) lui /

D(u)mnezeu, / Zoi a. / 7305./ Sanfira, Ion, / Oprea, Vi/laia.

Rezerva ia de arhiţecţur şi arţ biŢericeaŢc

de la Mân Ţţirea Curţea de Argeş
Cruciădeăpiatr ăstr mutateădinăDealulăTeienilor,
satulăGorganu,ăcomunaăC lineşti
.
1 8 4 2 aprilie 20
Tipologie - L cs/o – I a II o.
Ornamentic - Stiliz riăflorale.ăPomЮlăЯie iiăexcizatăpeăcapitel.
Conservare- BЮn .
† Aici să odih/neşte robu lu Du/mnezeu, Dumit/ru postelnicu. Şi această

sf(ântă) / cruce s-au / ardicatŢ!> de lo/gofătu Ioni ă cu / to(t) neamu în zili/li
înăl atului / nostru domn Gheor/ghe Bibescu la leatu 1/842 aprilie în / 20, joi.
Peă latЮraă stâng – Vii: / Ilinc/a, so /iea răposatu/lui. Peă latЮraă dreapt – † Ion,
Tu/dora, Gheorghe, / Maria, Joi a, / Costandin, Ileana ş/i cu tot neam(ul) lo/r.
Ardicată leat 1852<!>.
Tipologie - L cs/o – I a I o.
Ornamentic - Mitr ăepiscopal ăîncadrat ădeăramЮriăexcizateădispЮseă simetric (pe
capitel).
Conservare - BЮn .
† Aici să odih/neşte robi(i) lui / Dumnez(e)u: Va/silie cu so/ iia sa, Io(a)na / şi
cu Safta. Şi / această sf(ântă) cruce / s-a ard(i)cat<!> de / fi-său, Ma/zituŢ!>,
în zilele / prea înnal atu/lui d. Barbu / Ştirbei v(oe)vod/ la leatu 1852 /
nov(emb)r(i)e 13. PeălatЮraăstâng – Vii / Man, St(an)ca / NeleŢ?>, Neac/şa, Ion,
Man / şi cu tot nea/mu lor. Şi / s-a scris / de Nc<Nicolae ?> Mr <Marin>?
Tipologie - L cs / o –Mo
Dimensiuni – 1o7 x 58 x 29 x 21,5 cm.
Conservare - Atac biocoroziv masiv. Text îngropat în sol.

† Această ci(n)s/tită cruce s-a/u ardicat / în zilili prea / înăl atul/ui nostru /
domn Bar/bu Ştirbei vo/evod, de ju/p(ani)i: Dima, Ba/rbu, «…», Costandi/n,
«…», «…». Mor/ (i): Mariin, D/um(i)tru, Ma/riia. 1852 / noi(e)m(brie) 28.
Bibliografie
DiaconescЮ,ăI.ă−ăReliefuri…,ăînăGB,ă1969.ă
Men iЮniăspeciale
TextЮlădintreă«…»ăaăfostăreprodЮsădinăsЮrsaăcitat .
DAVIDEŞTI
●ăSatЮlăVoroЯeniă– 1512 - 1513 [7201] iulie 23.
Monumente memoriale
†ă- 1/4 XIX - Voroveni
Voroveni
1/4 X I X
Amplasament - Curtea Bisericii de lemn Voroveni.

Tipologie - L s/o – Şăo.
Conservare - Text,ăpar ial,ăilizibil.ăCasЮriăneregЮlateăaleăbordЮrii.
«…»ra, Rad/u, Stan/ca, Do/bra, Op/rea, Du- PeălatЮraăsЮdic – mitra, N/ecula,

Ghi/nea.

DÂMBOVICIOARA
●ăSatЮlăDâmboЯicioara - 1579, iulie 14.
Monumente memoriale
†- 1688-1714 - Ciocanu
†- 1691-1692 - PodЮăDâmboЯi ei
†- 1711 - PodЮăDâmboЯi ei
†- 1715 - PodЮăDâmboЯi ei
†- 1815-1816 - Ciocanu
Ciocanu
1688 octombrie 28 - 1714 martie 24
Amplasament - Laăramifica iaăpoteciiăspreăBrЮstЮret.

Tipologie - L s / o - C a I 1.
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii; text erodat.
Întru numele / Tatălui, al Fiiu/lui şi al Sfintu/lui D(u)hu, rădicat/u-s-au

această sfin/tă cr(u)ce într(u) hra/(m)ul Uspenii Bogo/rovi i de robu lui
Dum/nezeu, Radul şi / Stanca în zile/le lui Costandin B B voevod. PeălatЮraăsЮdic
- Radul ,Sora,/ Ş/erb, Neacşa, Simi/on, Radul, Stanca, / Neacşu, Rada / Stoica, /
Peă latЮraă Яestic - Necula, Aldea,/ Ghe(o)rghie, Ion in/tă, Stanca in/tă, Oance,
Oa/nce, Radul, Ilin/ca, Sima, Sto(i)ca, Artemie, Neacşa, Radul, Stanca, Udrea.
Bibliografie
Diaconescu, I.- Reliefuri..., în GB, 1969 (din care se reproduce textul subliniat,
actualmente, distrus), text care permite datareaăobiectiЯЮlЮiăşi,ă implicit, completarea
onomasticii,ădeşiăseăconstat ăЮneleăinadЯerten eădeă transcriere a textului conservat.


[7324]
Amplasament - Laăramifica iaădrЮmЮlЮiăCiocanu-ŞirneaăspreăC ş rie.
Ornamentic - MotiЯeăfloraleăşiăgeometrice.
Conservare - BЮn .
Ridicatu-/-s-au aceast/ă sfă(n)tă cruc/e de robu lui / Dum(n)ezeu, Ra/du,

Voica, Ne/culae, Stan/a, Vit(?), Ion, T/asia, Safta, Radu, St(ăn)ilă, / Ion, Com/şa,
Mariia, / şi cu tot / neamu lor./ 7324.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri...,ăînăGB,ă1969ă(careăoădateaz ăincorect:ă7329).
Podu Dâmbovi ei
[7200]
Amplasament - ŞoseaЮaăspreăRЮc r,ăkmă77ăDNă73.

Conservare - CasЮr ălamelar înăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei.
Ridica«tu-s-a» aceasta s/iftăŢ?> crucea cu / vre(rea) Tatălui şi a / Fiiălui şi

al D(u)h(ul)lui / Siftu întru hr/amul Oispenie / B(ogo)r(odi) e. Şi s-au os/tenit
robu lui D/u(m)meazeiă Ţ?> Stoi/ca, Stoiana, O/prea, Stanca,/ Ana, Neguş, Ion,/
Mariia, Dob/re, Dobra,/ Ion, Bucur./ Peă latЮraă nordic - (V)lad, Com/an, Stana,/
Ruja, V/lad, Com(an), / Ion, M(a)riia,/ în zilele / d(o)mn(ul)ui nos/tru Ion
C/ostandin / voievod. Me(si a) / leat 720/0.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri..., în GB, 1969ă (datareă inexact ă - 7205 (1696-7)ă şiă erori:ă
„Vilaia” pt „Vlad” etc).


[7218]
Amplasament - Circa 250ămăSVădeăcetateaăOratia,ălâng ăpodЮlăB zna.

Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ă6;ăancorat ăcЮăsârm ădeăoătraЯers ă metalic .
† Cu vrearea Ta/tălui, cu ajuto/riul Fiiului şi / cu săvârşirea / D(u)hul(ui)

Svint /, rădicatu-s-au «…» Peă latЮraă sЮdic - B(asarab) B(râncoveanu) voevod./
Voicul, Stoica,/ Radul, Neago/e, Neguş, Vi/şa, Stanca, Vlad,/ Stan, / Sărbu,
Bran,/ Dumitra, Şe/rbu, Stanca, Ra/dul, Paraschi/va, Micul, Sor(a), / Lupul,
Neacşul / Şerbul, Dobre. PeălatЮraănordic - (R)adul, Neacşa,/ Nedele, Cost/andin,
Alde(a)/ 7218.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri..., în GB,1969.

[7219]
Amplasament - Lâng ăpodЮlăpesteăB zna.

Tipologie - L s / c - S 1.
Conservare - ProcesăaccentЮatădeăbiocoroziЮne.ăBra ЮlăsЮdicăciobit.
Întru numele / Tatălui şi al Fiiului / şi al D(u)hului Sfânt,/ s-au rădicat

această cin/stită şi dumnezeias/că cruce şi întru / pomeana mărie(i) sale /
domnului nostru Ion Cos/tandin B(asarab) B(râncoveanu) voevod, cănd au fost
la 22 de ani / de domnia mărie(i) sal(e) /. În elegând măriia sa / cum iaste
drumul Braşo/vului stricat şi întâm/plându-s(e) călătorilor mu/lte primejdie,
fiind ispravnic la Cămpulung PeălatЮraăsЮdic - nic la Căm/pulung / Alexandru
Şu/fariu din Văl/săneşti i-au / poruncit mării/a sa ca să / rădice oa/meni din
Cămpul/ung şi din Ruc/ăr şi din Dragosl/avel(e) de prin pre/jur ca să dr/ragă
(sic!) calea la Posadă şi la / Oratie şi / printr-alte locur(i) / reale. L(ea)t 7219. Pe
latЮraănordic - Dupre porunca / mărie(i) sale, au ră/dicat oame/ni şi au mers de /
au deres pe unde / au fost drumul / stricat pănă / la hotar. / Şi ispravnic / au fost
/ Manta ju/de ul.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri..., în GB, 1969. Nesesizând eroareaă meşterЮlЮiă (relЮareaă

ЮltimЮlЮiărândădeăpeălatЮraăprincipal :ă„nicălaăC mpЮlЮng” - pe latЮraă sЮdic ),ă aЮtorЮlă

„creeaz ” un nume propriu - Nic(Ю)laă C mpЮlЮngiană - care contravine, în fond,
comЮnic rii:ă „fiind ispraЯnică laă C mpЮlЮng,ă AlexandrЮă ŞЮfariЮlă dină V ls neşti” -
men ionat,ă deă altfel,ă şiă peă crЮceaă dină 1710-1711. Considera iileă deă ordină istorică careă
precedătextЮlăcon inăoăeroareă eЯident ,ă cetateaă Orateaă (sec.ă XIV) nefiind „zidit ă deă
romani”.
1 7 1 1 octombrie 1
[7220]
Amplasament - 25 m E de podul construit de Constantin Brâncoveanu.

Tipologie - L cpd / p - S VI 1.
Ornamentic - Motive astrale (soarele: disc-floare; stele radiale) în medalion, stema cu
acvila crЮciat ă- relief méplat.
Această sfintă cruce / s-au rădicatu / în slava / D(o)mnu/lui nos/tru IS, HS

de bl(a)gocest/ivulu domn Ion Cos/tandinu Brâncoveanul / Basarab voevoda, la /
23 de ani al domniei / lui, căndu au făcutu ş/i podulu acesta peste Dâmbovi a,
fiindu i/spravnic Alexand/ru Şufariulu Vălsă/nescul. Şi s-au săvă/rşit la luna
lui / octo(m)vrie 1 zi, la / leatul de la zidi/rea lumii, 7200.
Bibliografie
Iorga, N. - Inscrip ii din bisericile României,ăI,ăBЮcЮreşti,ă1905.
Men iЮniăspeciale
CrЮceaăăesteăăconsacrat ăăeЯenimentЮlЮiăă„s Яârşirii” podЮlЮiăconstrЮitădinăpiatr ădeă
AlbeştiăpesteărâЮlăDâmboЯi a.
.
1 7 1 5 mai 1
[7223]
Amplasament - La circa 350 m SV de stâna din Dealul Sasului.

Ornamentic - Medalionul central sub forma unui disc solar-floare.
Conservare - AtacăaccentЮatăbiocoroziЯ;ăcrЮst ădeăm cinare.ă
Rădicatu-s-au / această cru/ce întru cin/ste(a) pre(a) cu/viosii Para/schivii, în
zi/lele lui Şte/fan vod(ă) cel Tânăr / Cantaco/zino, de Ni/codim monah / pusnicul

/. Mai, dni 1 / 7223. Peă latЮraă estic - Ispra/vnic Mi/hail, igu(men) / Cozian / ot
Dolga/pol.
Bibliografie

[7275]
Amplasament - 1ăkmăVădeăsat,ălâng ăЯechiЮlădrЮmă- km 77 DN 73.

Ornamentic - BordЮr ăînătorsad ;ămotiЯeăfloraleăpeăcoloan .ă
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ălaălimitaăbordЮrii.
Inscrip ii - Liter ăexcizat de 4 cm.
Cu vriaria / Tatălui şi cu / ajutorul F/iiălui şi cu / a Sfântului / D(u)h,
rădica/tu-s-au aceast(ă) s/f(ă)n(tă) cruce. / Leat 7275. / Peă latЮraă sЮdic - întru
hr/amul s/f(ă)nt(u)lui / m(u)cenic Gh/eorghie. / Pomeni, G(ospo)/di: Aldea,
Pa/raschiva, / Mihai. PeălatЮraănordic (incizat) - cu totu / niamul / loru.
Bibliografie
DÂRM NEŞTI
●ăSatul Piscani - înainte de 1526, iulie 6.
●ăSatЮlăValeaăNandriiăă- 1564, decembrie 11.
Monumente memoriale
†- 1771-1772 - Dârm neşti
†- 1 8 1 0 - Valea Nandrii
†- ¼ XIX - Valea Nandrii

Dârm neşţi
[7280]
Amplasament - Înăfa aăgospod riei Mihai Necolescu.
Tipologie - L cpm /p- A a I o.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ă6;ăprocesădeăbiocoroziЮne.
Rădicatu-/s-au acea/stă sv(ă)n/tă cruce / întru hr/amu preapo/dobni

Pa/raschivi / 7280./ Peă latЮraă sЮdic -tra, Ion, / Gherghina, / Ion, Ca/tinca,
Z/măr(a)nda, / Matei, Ra/da. Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală sЮdic - Apostu /
me/şter.
Men iЮniăspeciale
Autor: Apostu - meşter.
Valea Nandrii
1810
Amplasament - Înăfa aăbisericiiădinăValeaăNandrii.
Tipologie - L cs / p - F b I 1.
Conservare - Inscrip iaăfinal ăerodat .ă
Cu ajutor/iu lui Dumnezeu /şi cu preacu/rata fec(i)oar/a Mariia rădica/tu-s-

au acea/stă sfăntă ş/i d(u)mnezeias/că cruce în/tru hramu mar/elui muce(ni)c /
Gheorghie a fi / spre pomen/ire. Gheorghi/e, Panait, Din . Peă latЮraă sЮdic -
Gheorghiea,/ Panait, P/anait şi / cu tot nea/mu lor /. 1810.
¼ XIX
Amplasament - În cimitirul Bisericii Valea Nandrii.
Tipologie - L cpm / p - Ab I 1.
Rădicat-a eaŢ!> acea/stă sfăntă cru/ce în numele / mucenicului / Ghe/orghie,

Tănase şi /«…», Stan.

DOBREŞTI
●ăSatЮlăDobreştiăă– 1579 iulie 29.
Monumente memoriale
†ă- 1/4 XIX – Dobreşti
Dobreşţi
1/4 XIX
Amplasament - Lâng ăgospod riaălЮiăGheorgheăŞetrarЮ.
Tipologie - L cs/o – A a II 4.
Dimensiuni- 116 x 62 x 25 x 14,5 cm.
«…», Ioanu, Dra/gomira, Ghe/orghe, Nea/cşu, «…», / Ni/co(lae),

Io/rda(che,n), Gher/ghina,«…», /«…», Ioanu, / Mari(a,n), Câr/stea, «…», /
Stanca, / Andrei, «…»
DOMNEŞTI
AtestareădocЮmentar ă
●ăSatЮlăDomneştiă- 1523, aprilie 4.
Monumente memoriale
†- 1716-1717
†- 1755-1756
†- 1756-1757
†- 1723-1724
†- 1 8 0 3
†- 1 8 2 1


[7225]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăDomneştiiădeăJos.
Cu vrea(rea) T/atului / şi ajăt/oriu Fi(u)l(u)i / şi să(vă)rşi/rea Sf(ăn)tu(u)i

/ Du(h), amin. Ri/decată-s-a / această ci(n)stită şi d/e vi(a) ă luc/eată Ţ!> cruce /
în zilel(e) Io / Ion voiuvod / întru hram/u Ospenii / pre(a)sfin ii / B(ogorodi) ei
Mar/ia. Şi s-a tr/udit robu lui D(u)mn/ezău, Vlădă/u, Stana, Rad/ulu, «…» Pe
latЮraăsЮdic - Aldea, F/lorea, S/tan, R(a)dul, Răd/u a, St/ana, Iri/na,«…», An/ca,
Anca, / Vicu,«…» / leat / 7225.

[7232]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăDomneştiiădeăJos.ă
Tipologie - L s / o - Şăo.ă
Inscrip ii - Text incizat - litera de 4 cm.
Po(meni), G(ospod)i: / Ion, Neacşa, / Radu, Stan. / Leat 7232.

[7264]
Dimensiuni - Motiv astrală(stea,ătipă4)ăînăparteaăsЮperioar .ă
Conservare - Proces de biocoroziune redus.
Ridica/tu-s-au aceast/tă sf(ă)nt/ă cruce înt/ru hramu / sf(ă)ntul(ui)

Ne/colae, Drăg/ulin, Anica, / Radu, Radu, S/tanca, St/ana, Stan. PeălatЮraăsЮdic -
Dră/gulin, Ma/tei, Sta/n, Mari/ia, Stoica/ Peă latЮraă nordic - Alicsand/ru, Muşa, /

Iordache, / Toade/r, Ilina, / Ion, Glig/ore, Barbu, / Ştefan. Peă extremitateaă bra ЮlЮiă
transversal nordic - Leat 72/64.

[7265]
Amplasament - DealЮlăSl nicЮlЮi,ălaăcircaă2,5ăkmăEădeălocalitate,ălâng ă oătroi .ă
Ornamentic - BordЮr ăînătorsad .ă
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii; proces de biocoroziune.
Rădicatu/-s-au ac(e)astă / sfăntă cruc/e întru (h)ra/mul priapo/doamnei

Paras/chivei. S-au / osteni(t) / robu lu Du/mnezeu, / Stroa Ţ!>, Nea/cşa, Oprea, /
Radu, Iene, / Anca, Maria. / PeălatЮraănordic - Ion, Buc/ura, Neac/ta <!> i Op/rea,
Ion, A/rifiiaŢ!>, Do/bra, Mari/a, Stana, / Neacşa, / Bucur, / Stănil(ă). / Pe latura
sudică - Sărbu, Vi/şa, Boa/na Ţ!>, Radu, F/loarea, S/tana, Mar/ia, Ilinca / i oi
dead Il(ie),/ Leat 7265.
1803
Tipologie - L cpm / o - B b I o.
Conservare - Sp rtЮr ălamelar ăaăbra ЮlЮiătransЯersalăsЮdic.
Pomen/i G(ospo)di: Ra/du, Ma/riia, Ioa/na, Rafi/ra, Mariia, / Dumi/tru,

To/ader. Peă latЮraă sЮdic - N(i)cula, / Ion, / Io(a)na, / Moi/se, Bu/cura. Pe latura
nordic - 1803.
Men iЮniăspeciale
Transferat ădeăpeăDealЮlăTЮdoranădinăValeaăSiliştiiă(Aninoasa)ăînă Muzeul deă antichit i
Domneşti.ă
1821
Amplasament - VizaЯiădeăspitalЮlădinăDomneşti.
Tipologie - L cpm / p - C a I o.
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii; proces de biocorodare.

Această s/făntă cru/ce s-au rădi/catu întru / hramu prea/podobnii /

Paraschi/vei, de robu / lui D(u)mnezeu, / Bucur erei ,/ Bucura eri a /, Bucuru,
Ion, / «Voicu, Dumitru, Paraschiva». PeălatЮraănordic - 1821.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
CrЮcileădeăpiatr ădinăDomneştiăsЮntămen ionateădeăc treăPetreăIonescЮ-Muscel în „Istoria
veche şi nouă a comunei Domneşti” (1941),ă sЮbă nЮmele:ă CrЮceaă lЮiă Vl d Юă [1717],ă
Crucea lui Stroe [1756], Crucea popii Ion [1724],ăCrЮceaălЮiăDr gЮlină[1764].ă
TextЮlădintreă«…» aăfostăăreprodЮsădinăsЮrsaăindicat .ă
DRAGOSLAVELE
●ăSatЮlăDragoslaЯeleă- 1482,ădЮp ănoiembrieă15ă- 1495,ăseptembrieă15ă(VladăC lЮg rЮl).
Monumente memoriale
†- 1632-1654 †- 1 7 1 6
†- 1ă6ă4ă2ăăăăăăăăăăăăăăăă†- 1719-1720
†- 1664-1665ăăăăăăăăăă†- 1 7 2 3
†- 1 6 7 5 †- 1723-1724
†- 1 6 9 2
1632 septembrie - 1654 aprilie 9
Amplasament - Încastrat ăînăpereteleăЯesticăalăcaseiăD.ăArsЮ,ălaălimita satului spre

RЮc r.ă
Tipologie - L s / o - I b I 2.
Conservare - Cr p tЮriătransЯersaleăaleăbra elor;ătextăerodat.ă
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă6ăcm;ătextăînălimbaăslaЯon .ă
Ridicatu-s-a această cinstită cruce întru ruga şi lauda hramului Înăl ării.
«Leatul lui Matei voevod i jupanul Dima, Ilinca, ot Dr(a)g(oslove)ni, Ioan,
văleat 7... me(si a) o(ctombrie) 4».

Bibliografie
Men iЮniăspeciale
MateiăVod ăăţăMateiăBasarab.ă Textul dintre «…»ă aăfostăreprodЮsădinăsЮrsaăcitat .
1642
Amplasament - ÎnăcentrЮlăsatЮlЮi,ăînăapropiereaăramifica ieiăspreăSЮseni.ă

Tipologie - L cpd / p - H b II/III/IV 6.
Ornamentic - BordЮr ă înă torsad ;ă motiЯeă astraleă (steleă radiale,ă tipă 1),ămedalioaneă dină
entrelacs-uri curbilinii.
Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh,

ridicarea cinstitei şi făcătoarei de via ă cruci întru rugăciunea şi lauda cinstitei
Înăl ări a Domnului Dumnezeu Mântuitorul nostru Isus Hristos, al căruia este
hramul, în zilele blagocestivului şi de Dumnezeu inutul, adevăratul prea-
luminatul Io Matei Basarab Voevod, Domn, şi Doamna lui, Ilina. S-a scris
această sfântă cruce în luna lui august 5 zile, anul 71, Peă extremitateaă bra ЮlЮiă
transЯersalăsЮdic,ăînăcartЮş - Tudor Io im. Pe latЮraăsЮdic ă(înălimbaăromân ) S-a văpsit de
dl I. Voicil cu chelt(uiala) dl. 1858. În medalionul central - inscrip ieă slaЯon ă inelar :
Ridicatu-s-a întru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru.
Bibliografie
Iorga, N. - Inscrip ii din bisericile României, I.
R dЮlescЮ-Codin,ăC.,ăR Ю escЮ,ăI.- Dragoslavele, 1923.
Deşiădatareaăesteăincomplet ,ăpisarЮlăomi ândăinscrip ionareaă ultimelor litere cu
ЯaloareănЮmeric ,ăprinăcorelareaăactЮlЮiădeă r scЮmp rareă aă dragosloЯenilor, emis de
c treădomnieăîn anЮlă1642,ăcЮămomentЮlăedific riiămonЮmentЮlЮi,ăI.ăR Ю escЮăconsider ă
c ăliteraăomis ăesteăNă(50).ăăArărezЮlta,ădeci,ă7150,ărespectiЯ,ă1642ă!

1664 decembrie 1 - 1665 august 31

[7173]
Amplasament - Încastrat ăînăzidЮlăesticădeăincint ăalăBisericii Suseni.
Tipologie - L s / o A b I 1.
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii; proces de biocoroziune; text erodat.
Rădicatu-s-au această cin/stită cruce pe hra/mul (sfe)ti / Nicolae (în)

zile(le) / (lui) Radu voevod şi în ci/nstea «…» robii lui Dumnezeu: / Oancea,
Neaga, Dumitru, / Stoica, Maria, Dumitra, / Anghelina, «…», Mareş / ote i
Stoica, Maria,/ Radu, Voica. Leat / 7173.
Bibliografie
R dЮlescЮ-Codin,ăC.;ăR Ю escЮ,ăI.ă- Dragoslavele, 1923.
R Ю escЮ,ăI.ă- Dragoslavele, 1937.
Men iЮniăspeciale
Transferat ădeăpeăDealЮlăMateiaş,ăpeălaăanЮlă1900.ă
1664, decembrie 1 - începutul domniei lui Radu Leon.
1 6 7 5 mai 20
[7183]
Amplasament - Dealul Naca.

Tipologie - L ctpd / c - D’ b II/III/VII 1.
Ornamentic - Decor dispus inelar în interiorul medalionului central, meandre
(capitel).
Conservare - ProcesăpronЮn atădeăbiocoroziЮne.ă
Cu voia Tatălu/i, cu ajutoriul / Fiiului şi cu / îndemănarea Sgvintului

Ţsic!> D(u)h, / rădicatu-se-(au) ace(a)st(ă) / censtită şi dumneze/(as)că cruce pe
hra/mul Văsnesenie. / G(ospod)i IS HS. Milostie rabi B(o)jiiu, / erei Voicul,
Dobra, / Ianca, Ruja, Mariia,/ Vasilie. / Peă latЮraă sЮdic - Ion, Com(a)n, / Ruja,
Stana, / erei Stan, / Ruja, Chirca, / Voica, / Radu, Ilinca./ Peă latЮraă nordic - Pis
m(e)s(i) (a) m(a)i / 20 dni, / vă leat / 7183.
Bibliografie
R dЮlescЮ-Codin,ăC.,ăR Ю escЮ,ăI.ă- Dragoslavele.
Diaconescu, I. - Reliefuri..., în GB, 1969. AЮtorЮlăoădateaz ăgreşit:ă1606 [7114] !

1 6 9 2 martie 6
[7200]
Amplasament - Încastrat ăînăzidЮlăЯesticăalăgospod rieiăDima.ă
Tipologie - L s / o - S’ b I 1.
Conservare - Îngropat ăînăanrocamentЮlărefЮgiЮlЮiăstradalăpân ălaă niЯelЮlă bra eloră
transversale.
În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, ridicatu-s-au această sfântă

cruce întru hramul Uspenie Bogorodi ă, de robul lui Dumnezeu, Lupul vameşul
din Dragoslavele, şi Maria, în zilele lui Io Constandin B voevod, în luna lui
martie zile 6, 1(ea)t 7200. Pe latura estic - erei Radul, Neaga, Ana, Sanfira, Lupu,
Vişa, Manea, «Coman, Voicu, Coman, Petca, Stoica, Stan, Anghel, Preda,
Vâlcul, Radu».
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri…,ăînăăGB,ă1969.
Men iЮniăspeciale
Textul subliniat este reprodus din „Reliefuri…”.ăăDatareaăpropЮs ădeăaЮtoră- 1742 (7250)
esteăinfirmat ădeămen ionareaăDomnЮlЮiă(„în zilele lui Io Constandin voevod “). În anul
1742,ăeraădomnăală riiăRomâneştiă Mihaiă RacoЯi ă (1741-1744). În consecin ,ă dataă
transcris ădeăăpr.ăIoanăR Ю escЮăpareăexact ,ăăîntrЮcâtăcoincideăcЮăperioadaădeădomnieăaă
lui Constantin Brâncoveanu.
1 7 1 6 aprilie 25
[7224]
Amplasament - Lâng ăşoseaЮaăspreăRЮc r,ălaăextremitateaăsatЮlЮi,ăЯizaЯiă de I. FrigЮr .
Tipologie - L cpd / p - S’ VI 1.
Ornamentic - Medalion central - disc - floare; butoni - la extremitatea bra eloră
transversale; „flori în cruce” (sub capitel).
Conservare - CasЮriăredЮseălaăbordЮr ;ăprocesădeăbiocoroziЮne.
Întru numel/e Tatălui ş/i al Fiiului ş/i al Sfintulu/i Duhu, amin./ Ridicatu-s-
au /această sfin/tă cruce într/u hramul Uspenii/ Bogorodi ă, d/e robul lui
D/umnezeu, Lup/ul vameşul. PeălatЮraăsЮdic - Marina , / erei Radul, / Neaga, Ana,
/ Sanfira, L/upul, Viş/a, Ma(n)ea, Voi/ca, Coman/a, Proca, St/oica, Stan, /
Anghel, Pred/a, Vlaicu, R/adu, Stan,/«…». Peă latЮraă nordic - Vasilie, Mariia,
St/anca, în zil/ele lui Io Ne/culae voi/vod, ap(rilie) dni 25,/ leat 7224.

Bibliografie
R Ю escЮ,ăI. - Dragoslavele, 1937.
R dЮlescЮ-Codin,ăC.ăR Ю escЮ,ăI.ă- Dragoslavele, 1923.

[7228]
Amplasament - În cimitirul Bisericii Joseni.
Tipologie - S / o U o.
Dimensiuni - 5 x 18 x 11,5 cm.
Conservare - BЮn .
Po(meni), G(ospod)i/: Ghe(o)rghe./ 722/8.
1723
Amplasament - ÎnăValeaăN cii,ăpeădrЮmЮlăspreăStoieneşti.
Ornamentic - Medalionul central - disc - floare; „floare în cruce” în parteaă sЮperioar ă aă
coloanei.
Conservare - Coloanaă retezat ;ă plombat ă cЮă cimentă şiă fixat ă înă scheletă metalic.ă Textă
erodat.
Cu vrea(rea) Tatălui şi / cu ajutorul Fiiului / şi cu săvărşirea Sfintu/lua
<!> D(u)h, rădicatu-s-au / această sfintă şi dumne/zeiască cruce întru hr/amul
Înăl ării D(o)mnul/ui nostru Iisus Hs, în zi/lele prealuminatu/lui d(o)mnu Io
Nicul/ae voevod, într-a doua / d(o)mnie, întru anul al ci/ncilea de rubul <!>
luaŢ!>/ (Dum)nezeu, Coman părcălab/ul ot Drag(o)slave, Di/ma, Mariia,«
Coman, /Neacşa, Andrei, Mihail, Ana».
Bibliografie
R Ю escЮ,ăI.- Dragoslavele, 1937.
Diaconescu, I. - Reliefuri…, în GB, 1969.


[7232]
Amplasament - În cimitirul Bisericii Joseni.
Tipologie - S / o - U o.
Conservare - BЮn .
Pomeni, G(ospod)i: / Dobrin, Nea/ga. 7232.
Men iЮniăspeciale
Datarea - prin precizarea din text : „într-a doua domnie, întru anul al cincilea“ a lui
Nicolae Mavrocordat (I-1715-1716; II- 1719-1730).
GODENI
●ăSatЮlăGodeni - 1461, februarie 10.
Monumente memoriale
†- 1662 †- Sec. XVII
†- 1667-1668 †- 1758-1759
[7170]
Amplasament - 15 m est de Biserica Godeni.
Tipologie - L cpd / p - I b III 1.
Ornamentic - Chenară decoratiЯă floral;ă motiЯeă astraleă (oă rozet ă înscris ă înă cercă (sЮbă
capitel).
Conservare - BЮn .
Cu vrearia Tatălui / şi cu ajutoriul Fiiului / şi cu săvrăşitul Sf(ă)ntului /

D(u)h, amin. Ridicatu-s-au /această sf(ă)ntă şi d(e) viia ă / făcătoare cruce în
cins/tea marelui muc(e)nic / Dimitrie, în zile(le) Io / Grigorie voivod. Truditu-

s-au şi /s-au ostenit robul lui Dum/nezeu, jupănul Nica / Nigu ot Riul,
jupănia/sa lui, Anghilina, pă/rin ii lui, Iane, Hri/santie, Margarit, Nica, Ia/ne,
Astrin <?> ot Drago(s)l(avele). Pis / popa Părvul. M(e)s(i) a f(e)vr(u)arie / dnă
14. Văleat 7170.
Men iЮniăspeciale
AЮtor:ăpopaăP rЯЮl.

[7176]
Amplasament - În fostul cimitir al satului.
Conservare - BЮn ,ăexceptândăerodareaăinscrip ieiădeădatareăşiăЮneleă casuri
superficiale ale bordurii.
Rădicat-s-au ac(e)ast(ă) / sv(ă)ntă cruce în/tru ruga pr(ea)p(o)d(o)bne/i

Paraschevi, vă dnă / Io Radu voevod. Şi se / trudi: Radu, Sora,/ Radu, Stama
<?>, Drago/mir, Gheorghina, Radu, / Anghelina. Leat / 7176.
Sec. XVII
Amplasament - Lâng ăЯechiЮlădrЮmăspreăM rcЮşă(acЮmă„înierbat”!)
Tipologie - L s / p - B a I 1.
Ornamentic - MotiЯeăastraleă(rozet ăneînscris ăînăcercăşiăsteleăradiale,ă tip 4).
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ă5ăalătextЮlЮiă- parteaăinferioar ă disp rЮt .
Rădicatu-s-au / această sfăntă / cruce întru slava / şi cinstirea a
prea/podobnii B(ogoro)di e «…»

[7267]
Amplasament - Lâng ăЯechiЮlădrЮmăspreăM rcЮş,ăînăgr dinaălЮiă Boldohan.
Ornamentic - Motiv floral sub medalionul central.

Rădicatu-/s-au acea(stă) / sf(ăn)tă cruce întru / hramu / sfăntu/lui Ioan,

Predet/ice şi s-/au oste- Peă latЮraă sЮdic -nit ro/bu lui D(u)/mnez/eu, Ion
D/iiaconu,/ Mariia,/ Ion, Ilinca. Peă latЮraă nordic - erei St/atie, D/espa e/ri a,/
Cărstea erei, / Neacşa. / 7267.
Men iЮneăspecial
CrЮcileădeăpiatr ădin:ăsec.ăXVIIăşiă1758-1759ămarcheaz ăЯechiЮlădrЮmădintreăBereЯoieştiă
şiăCâmpЮlЮng,ăcareătreceaăprinăGodeni.
HÂRSEŞTI
●ăSatЮlăHârseştiă- 1624, iunie 10.
Monumente memoriale
†- 1824 - HârseştiiădeăJosă
1824
Amplasament - Lâng ăbisericaădinăHârseştiiădeăJos.ă
Aicea o/d(i)cneşt(e) / r(oa)ba lu / D(u)m(ne)z(e)u, / Ili/nca. 1824. (pe capitel).
HÂRTIEŞTI
●ăSatЮlăHârtieştiă- 1475 septembrie 1 - 1476 august 31.
●ăSatЮlăBârzeştiă- 1557 mai.
Monumente memoriale
†-1747-1748 - Lucieni
†-1842-1843 - Hârtieşti
†-1 8 3 1 – Bârzeşti

Bârzeşţi
1 8 3 1 martie 6
Amplasament - În centrЮlăsatЮlЮi,ă150ămăNădeăşcoal .ă
Tipologie - L cs / p - A a I o.
Conservare - ProcesădeăbiocoroziЮneăpronЮn at;ătextăerodat.ă
Rădicatu-s-/au această / sfăntă cru/ce în hramu / sfăntului / Nicolae şi / s-

au osteni/t robu lui Du/mnezeu, Nico/lae, Costand/in, Ioana prezv(itera), /
Mariia, /«…»,/ Mariia / şi cu tot nea/mu lor. Liat / 1831, martie 6.
Hârţieşţi
[7351]
Amplasament - Încastrat ăînăpereteleăЯesticăalăBisericiiăM rgeşti.

Tipologie - PristolnicăsemicircЮlarăînăparteaăsЮperioar .
Dimensiuni- 75 x 33 cm.
Ornamentic - Benzi decorative formate din unghiuri alternante.
Conservare - BordЮraăerodat .
Pomen(e)şte, D(oa)m/ne, pre robi(i) Tă/i: Ion, Matei, / Marta, Ilinca,/ Stanca,
Marga, Rău aŢ?>. 7351.
Lucieni
[7256]
Amplasament - Lâng ăValeaălЮiăCireş.
Tipologie - L s/p – F b 1.
Ornamentic - Reprezentareăantropomorfic ăîntreămedalioane.

† Cu vrearea Ta/tălui şi Fiiă/lui şi cu aju/torul Sfăntu/lui D(u)h, rădi/catu-s-

au aceas/tă sfăntă şi du/mnezăiasc/ă cruce în hr(a)m / a preapodobni /
Paraschiv(ei) dă / robul lui Dumn/ezău, Radu, Neac/şa, Şerban,«…», Leat 7256.
Peă latЮraă sЮdic – (Ra)du, Ion, Do/bra, Iane, Nea(c)/şa, Stanu, M/ariia, Bu/cur,
Florea, / Nedelcu, D/obra, Nedel/cu, Io(a)na, N/ecula, N/eacşa, Stan / erei, Voica
/ erei a, M/«…», Stan. PeălatЮraănordic ăŢincizat> – Samfira, / Vlad, Neag/a, Ghinea
e/rei, Mari/ia, erei Ion,/ Florea, / Ilie, Dum(itru,a) <?>.
LEORDENI
●ăSatul Leordeni - 1526, mai 18.
Monumente memoriale
†- 1746 - Glâmbocata
†- 1771-1772 - Leordeni
Glâmbocata
1 7 4 6 mai 30
[7254]
Amplasament - Lâng ăşoseaЮaăna ional ăBЮcЮreştiă- Piteşti,ălaăramifica iaă spre Biserica
de lemn Glâmbocata-Deală(C lЮg ri a).ă
Tipologie - L s / F b I 1.
Ornamentic - MotiЯeăastraleăşiămeandre.ă
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii; text erodat sau acoperit, par ial,ăcЮăЯar.
† Cu vreria Tatălui / şi cu ajutoriul Fiului / şi cu îndemnarea D(u)h/(ul)ui

Sf(ănt), amin. Rădica/tu-s-a această sf(ă)ntă şi / de via (ă) făcătoare / cruce întru
numel(e) sf(ă)nt(ului) / ierarh Nec(o)lae în zil(ele) prea/lum(inatului) domn Io
Co(ns)tandin Nic/(o)lae v(oe)v(od), într-al «patrulea rând de domnie şi mitropolit
Ug(rovlahie) chir Neofit, prin nevoin a robului lui Dumnezeu, Nicodim
ieromo(na)hul, egum(enul) sfint(ei) mănăst(iri) Dălg(o)pol, mon(ah) Artemie,
pr(oi)n egum(enul) sfănt(ei) mănăst(iri) Taracosia <?> i Marica vh(oco)

Ivaşc(u)l sl(uger)i(u)l». PeălatЮraăsЮdic - Această m/oşie Dob/roeşti ei şi / bucă ile

/ fiind a mea / dă la părin/ ii miei / şi dă cum/părătoare / «iar dă pomană sfintei»
mănăstiri Cămpu/lungul. Peăextremitateaăbra ЮlЮiătransЯersal sudic: dni / mai 30, l(ea)t
/ 7254. / Ivaşco.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Crucea egumenului Nicodim Câmpulungeanul.
Men iЮniăspeciale
Autor (?) - IЯaşco;ăcrЮce-hrisoЯ.ăTextЮlădintreă«…»ăaăfostăreprodЮsădină sЮrsaăcitat ,ă
întrucât, actualmente, este acoperit cu un strat gros de var.
Leordeni
[7289]
Amplasament - ÎnăparteaădeăЯestăaăcimitirЮlЮiăKre ЮlescЮ.ă

Ornamentic - BordЮr ăînătorsad ; motive florale, butoni; element de art ă figЮratiЯ ă
(heruvim) - întreămedalioaneleădeăpeăcoloan .ă
Conservare - CasЮraăbra ЮlЮiătransЯersalăsЮdic;ălitereăerodate;ăatacă biocoroziv.
Cu vrearia Tată/- [rădicatu-s-(a) acea-] lui şi cu ajiutorul / Fiului şi a(l)
Duhul/ui Sfă(n)t [-stă sfăntă ş/i dumnezăiasc/ă cruce în hramu(l) m/arelui
m(u)cenic Gh(e)orgh/e purtătoriăl de b/iruin ă, în zilil/e prealuminatii, /
priaînăl atii / de Hs iăbitoare / înpărătesii noa/stre Ecaterini/ Elesni Ţ!> şi fiă / ei
moştinitor / şi marile cneaz / Pave(l) Petrovi/j. Şi s-a osteni(t) / Peă latЮraă estic -
robul lui Dum/nezău, Oa/ncea Gogul ot /Cămpulung / cu so iia l/ui, Anca, Ion, /
Mihai, St/anca, Man/ta, Dobr/a cu snă eg/o, Marina, / (c)u nemniia ei, / Ghinea,
Diac/onu cu nem/nia lui, Nec/ulae cu ne/mnia lui. Vi/i. Mor ii. PeălatЮraănordic -
Mihăi, St/anca, Gheor/ghe ce s-ar / po(meni)t-a a/ici într-ace/st hram. / Mariia,
M/ariia, Bucur, / A(n)ca, Radu c/u so iia lui/, Vlaicu, Do/bra, Lupu, /
Gherghina, Par/aschiva, An/ca, Vlad, St/a(n)ca/. 7280.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri…,ăînăGB,ă1969.
Men iЮniăspeciale
TextЮlăădintreă[…]ăesteăintercalatăînăinЯoca iaăTreimei.ă

LUNCA CORBULUI
●ăSatЮl Cieştiă- 1451, august 5.
Monumente memoriale
†- 1866 - P dЮre i
P dure i
1866
Amplasament - Laăramifica iaădrЮmЮlЮiăPiteştiă- Bârla spre Stolnici, în spatele casei
Pan -Ni .
Tipologie - L cs / p - A a VI o.
Ornamentic - BazaăcapitelЮlЮiămarcat ădeătorsad ă;ămotiЯeăspiralateă astrale; cruci cu
limite unghiulare; medalioane - disc floral; flori de crin stilizate.
Conservare - Atac incipient biocoroziv.
1866 (pe capitel). Să ridi/că acea/stă c/ruce a / fântâ/nii din în / vale. Ba/dea,
Ma/rin pr/iotu, R/adu, Ioa/n, Pătr/u.
Men iЮniăspeciale
Transferat ădeălaăfântânaădinăЯaleă;ăini ial,ădeci,ă„cruce a fântânii”.
M LURENI
●ăSatЮlăZ rneşti - 1515, mai 23.
Monumente memoriale
†- 1718-1719 - Z rneştiă(fostăCacale i)
†- 1718-1719 - Z rneşti
†- 1788-1789 - M lЮreni

M lureni
[7297]
Amplasament - ÎnăincintaăcЮr iiăbisericii,ăspreăsЮd.
Tipologie - Cruce latin ăcЮăsoclЮ.
Conservare - Casuri neregulate.
Pom/eneşt/e, Do(a)m/ne, Ion ere(u)./ 7297.
Z rneşţi
[7227]
Amplasament - ÎnăpridЯorЮlăBisericiiăZ rneşti.

Tipologie - CrЮceălatin ăcЮăsoclЮ.
Conservare - Fragmentat ăprinăspargere.ă
Ridicatu-/s-au ac(ea)stă sf(â)ntă cruce/ întru (slava) / şi cinstia/
Preapodo(bnei) / Paraschiv/a, în zele(le) lu(i) / Ion Vodă. Dra/gomiru, M/ariia,
Stan/ca, Barbu, V/oica, Maria./ Leat 7227. Peă latЮraă dreapt - Stoian/a, Neac/şa,
Pău(n,a)/ (St,V)oicaŢ?>, S/tanicea. Şi s-au/ ostenit / robi(i) lui /Dumn/ezeu:
S/tan, PeălatЮraăă stâng - Ana, Radu, / Cost(ea)Ţ?>, /Mariia, «…», Neacşu, Pârva,
Stana, So(a)re,/ Drăgu/şin, Pâr/vu, Sta/te, Voic/a, Ion, V/laicu«…»
1718 septembrie 1 – 1719 februarie 23

[7227]
Amplasament - ÎnăcentrЮlăsatЮlЮi,ălâng ătroi aădeălaăVictorăDiaconescЮ.

Tipologie - L ctpd / p - S VI 1.
Ornamentic - Motive astrale (disc-floare la medalionul central).

Irdicatu-s-au Ţsic!> această / sf(ăn)tă cruce într/u slava şi ci(n)st/ia

sf(ă)ntului N/icolae, în zil/ele lu Ion Voe/(v)do Ţ!>. Şi s-au os/tenit ro/bu l(u)i
Dumne/zeu, Tudor, S/afta, Rada, Ian/e, Stan, «…», / Stana, Vladu. PeălatЮraăsЮdic
- Neacşa,/ Tudor, Za/haric Ţ?>,/ Ion, Ars/ene, Ghergh/(i)ma, Tatul, / St(a)na,
St/(o)ica, Badea, / Mitrea, / Stana, M/ateiu, I/on, Voi/cu, Stan, / Muşa, Ana, /
Mateiu /. Peă latЮraă nordic - Stoica, / Stan, / Ilie, N/eacşa, M/ihalcea, / Ion,
Do/brotă me/şt(e)ru, Drag/otă, Pre/da, Neacş/a. Leat 7227.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
AЮtor:ăDobrot ămeşt/er.
IonăMaЯrocordatăaădomnităpân ălaă23ăfebrЮarieă1719.
MERIŞANI
●ăSatЮlăBorleştiă- 1570, ianuarie 14.
Monumente memoriale
†- 1660-1661 - Borleşti
Borleşţi
[7168]
Amplasament - Lâng ăŞcoalaăgeneral ăBorleşti.
Tipologie - L s / p - X.
Conservare - Exceptândă textЮlă transcris,ă restЮlă inscrip iei,ă probabilă
erodat ,ăaăfostăacoperit ăcЮăciment.
«…» robul lui Dumnezeu,/ jup/anu Radu vel / armaşu şi

ju/pani a Io/ana, jupa/nu Costandin./ Peă latЮraă nordic - Văleat/
7168. / Sava meşter.
Bibliografie

Diaconescu, I. - Reliefuri..., în GB,1969.

Transcrieă parteaă introdЮctiЯ ,ă acЮm,ă ilizibil :ă „CrЮceaă sЯenteiă (Tro)i eă înă hramЮlă
s(f ntЮlЮi)ăNicolae” !
Men iЮniăspeciale
Peă latЮraă posterioar ,ă sЮntă incizateă nЮmeleă eroiloră satЮlЮiă Borleştiă c zЮ iă înă R zboiЮlă
pentru întregirea neamului [1916-1918].
MICEŞTI
●ăSatЮlăMiceştiă- 1456 aprilie 15.
Monumente memoriale
†ă- 1719 - 1720 – Miceşti.

[7228]
Amplasament - Curtea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”.

Tipologie - Stela.
Această sfăntă cruce s-au ridicat în hramul sfintei preapodobna Parascheva.

Şi s-a(u) ostenit robi(i) lui Dumnezeu: Lisafta, Des(pina), Luca, Neagoe,
Pătraşcu, Gheorghe, Miu, Nichita, Nicodim. Leat 7228.
Bibliografie
Pr.ăTЮdorăR dЮlescЮ – Biserica Adormirea MaiciiDomnului - Miceşti, ms, 1971.
Men iЮniăspeciale
PeăteritoriЮlăsatЮlЮiăMiceşti,ăesteăatestat ,ăăanteă1667,ăCruceaăMarg i – crЮceădeăpiatr ă
men ionat ădocЮmentarălaă1ădecembrieă1667ă(AcademiaăRomân ,ăXLIX,ă120 a).

MIH EŞTI
●ăSatЮlăMih eştiă- 1512-1513, iulie 23.
Monumente memoriale
†- 1 5 4 6 - Mih eştiă
†- Sec. XVII-XVIII - Mih eşti
†- 1714-1715 - Mih eşti
†- 1 8 4 9 – Mih eşti
[7055]
Amplasament - ÎnăpridЯorЮlăBisericiiăMih eşti.
Tipologie - S / o .
Dimensiuni - 46 x 24,5 x 18,5 cm.
Conservare - CasЮriăprofЮndeăaleăcol Юrilor.
S-a săvârşit robul lui Dumnezeu, Dragobran. În partea sЮperioar ăaă

coloanei -Văleat 7055. Peă latЮraă dreapt - Luna noiembrie, 20 zile. Pe
latЮraăstâng - În zilele /lui/ Io Mirce(a) vodă.
Men iЮniăspeciale
ProЯenit ădeălaăbisericaăЯecheădeălâng ăDealЮlăVacii.
Sec. XVII – XVIII

Amplasament - PeăşoseaЮa na ional ,ălaăramifica iaăspreăValeaăRЮdii.
Tipologie - L s/c – A b VII 1.
Ornamentic - Medalion central perlat. Stele radiale.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ă3.ăParteaăinferioar ă- disp rЮt .
† Cu vrearea Ta/tălui şi / cu ajutor /«…»

Men iЮneăspecial
O cruce datând din sec. XVII - XVIII,ăcareăprezint similitudini compozi ionale cu
aceasta,ăseăp streaz ăînăpridЯorЮlăbisericiiădinăsatЮl Mih eşti.ă
Parteaăinferioar ăa coloanei - inscrip ionat ă- aădisp rЮt.

1714 martie 25 – 1715 decembrie 25

Amplasament - ÎnăpЮnctЮlăRЮdeni,ălâng ăcasaăI.ăMitrea.
Tipologie - L cpd / p - S’ b VI 1.
Dimensiuni - 80+43 x 63 x 27 x 18 cm.
Ornamentic - Motive astrale (disc-floare la medalionul central); medalion-vrej tip 6.
Conservare - Liter ăexcizat ădeă5ăcm.
Cu vrearia Tat/ălui şi cu aj/utoriul Fiiului / şi cu îndemnar/ea Sf(ă)ntului

D(u)h /, rădicatu-s/a această cinst/ită cruce/ «…» / v(oe)v(o)d Cantacoz/ino şi s-
au o/stenit (ro)/bu lui Dumne/zău. Peă latЮraă sЮdic - Că(r)stea,/ Anca, Iane,
T(eo)/dosie,/«…»,/ Ghirase,/ Rada.
Men iЮniăspeciale
PerioadaădomnieiălЮiăŞtefanăCantacЮzino.
CrЮceaăprezint ăelementeăcomЮneă(graficeăşiăcompozi ionale)ăcЮăceaă din 1714, iulie
10, amplasat ălâng ăBisericaăDeagЮădeăSЮs,ăfiind,ădeci,ă execЮtat ă înă aceeaşiă perioad ă
şi,ăprobabil,ădeăacelaşiămeşter.
1849
Amplasament - PeălocЮlăfosteiăbisericiădeălâng ăDealЮlăVacii.

Dimensiuni - 124 x 41x 21x 15,5 cm.
Conservare - BЮn .
Anu 1849,/ luna iuliu / 31. S-a pri/stăvit / robu lui /Dumnezeu / Gheorrie
Ţ!>, / Io(n), Stana / în vărstă / de an(i) 50./ Şi să o/dihne/şte aici în hr/amu
sfin( ilor)/ v(oe)vozi /. Satu Mi/hăeşti.

MIOARELE
●ăSatЮlăSЮsl neştiă- 1573, mai 29.
Monumente memoriale
†- 1688-1714 - M Юăăăăă†- 1802-1803 - M Ю
†- 1 7 2 1 - Coceneştiăăăă†- 1 8 3 1 - SЮsl neştiăăăăă
†- 1727-1728 - Chilii †- 1 8 3 5 - M Ю
†- 1751-1752 - M Юăăăăă†- 1 8 3 7 - M Ю
†- 1774-1775 - M Ю †- 1 8 4 6 - M Ю
†- 1 8 5 0 - Coceneşti
Chilii
[7236]
Amplasament - Circa 1 km sud-vest de Biserica Chilii.
Cu vrearea Tatălui şi cu ajutor(ul) Fiiului şi cu îndemnarea Sf(ăn)tului

D(u)h, rădicatu-s-au această s(făn)tă cruce întru hram(ul) Dumineca Tuturor
Sf(in) ilor şi a preacuvioasei P(a)raschiva, în zilele lui Ion Nicolae voievod, de
robul lui Dum(ne)zeu, Neacşu. Peă latЮraă sЮdic - Leat 7236. Voica, Dumitru,
Gheorghie, Sora, «…».
Coceneşţi
1 7 2 1 august 15
[7229]
Amplasament - Circa 50ămăЯestădeăşcoal .ă
Tipologie - L cpd / p - S III / VI 1.
Ornamentic - MotiЯeăfloraleăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei.ă

Cruci(i) Tale nu Ţ!> închi/năm, Stăpăne, şi pre sf(ăn)/ta Înviiarea Ta, slă/vim.
Cru/cea e păzito(a)re a / to(a)tă lumea, crucea e a b/acearicilor Ţ!> podo(a)bă,
cr/ucea e a împăra ilor înt/ărire, crucea e a cred(i)nc(i)/oşilor
întemeiere, c/rucea e a îngerilor slav/ă şi a diavoli(l)or rană. O, /
buni credinc(i)oşi călă/tori care pe aicea ve/ i tr(e)ce şi pre cinsti/ta
cruce înainte ved/e (i), cu bic(u)rie Ţ!> vă închi/na i lui Hs,
împăratu/lui cerescu, că întă(m)plă(n)/du-se şi dulcedu Ţ!>
Domn/ul Hs mo(a)rte năpra(z)nică / a (a)dus c(i)umă în to(a)tă
lu/mea şi fugindu ace(s)tu robu al lui Dumnez/(eu) Burtie părcălab
şi cu / «…»ui Dumnezău, Du/ PeălatЮraăestic - mitra o <?> i / fii(i)
dumnea/lor, Gligori/e, Crustiia/, Mariia. S-au ne/voit de au rid(i)cat
acea(s)tă c(i)/nstită şi/ sf(ă)ntă cruce / întru hream/ul Uspenii
Pre/stiiaŢ!> Bogo/ro(d) ii pent/ru ca s(ă) le fie / pomeanele în /
veaci. Şi s-au ri/d(i)cat ac(e)astă s(fă)n/tă cruce în zil/ele lui
N/ecule Al/icusadru voi/vod în domniia / a doua. Pomen/ Pe latura
Яestic -i: Iane, / Gane, monah/ia Romana, / Lupu, Dobr/a,
Mihăil/lă, Sta(n)ca, Ne/goe, Crustiia, / Stana, Căr/stiia, Dobr/a,
Anca, Radu, / Soare, Do/brin. Leat 7229 / av(gust) 15 dni.
Bibliografie
Coman, P. - Cele mai vechi cruci ale Mă ăului, Câmpulung, în BCMI, 1931.
R dЮlescЮ-Codin, C. - Muscelul nostru, p. XXIV-XXV.
1850
Amplasament - Laăramifica iaădrЮmЮlЮiăM Юă- Jugur spre Boteni.
Tipologie - L cpm / p - B a I o.
Ornamentic - Motive florale tip, „flori în cruce”.
Conservare - Textăacoperit,ăpar ial,ăcЮăЯarăpeălatЮraăsЮdic .ă
S-au ridica/tă aceas/tă sfi/iantă Ţ!> cru/ce dă rob/u lui Dum/nezeu, Ion /
Căpraru, I/oana, so ea Ţ!> sa./ PeălatЮraăsЮdic - «…»,«…»,«…». 1850.

M u
1688 octombrie 28 – 1714 martie 24
Amplasament - În punctul „La cruci”,ălaăramifica iaăspreăSЮsl neşti.ă
Tipologie - L s / p - C a I 1.
Ornamentic - Motive astrale (rozete neînscrise în cerc).
Conservare - Coloan ăretezat ăsЮbăr.ă10;ăcasЮriăaleăbra ЮlЮiănordic.
† Cu vrearea Tatălui, / cu ajutoriul Fiiului / şi cu săvărşirea Sf(ă)ntului /

D(u)h, rădicatu-se-au aceas/tă sf(ăn)tă cruce întru lau/da sf(in) ilor apostol(i)
Petr(u) i / Pavel, de robi(i) lui Dumn/ezeu, Ena şi Rada, în / zilele (lui) Ioan
Constandin / voevod Băsărab, luna «…»/
Bibliografie
Coman, P. - Cele mai vechi cruci ale Mă ăului, în BCMI, 1931.
Men iЮniăspeciale
Perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu.

[7260]
Amplasament - ÎnăGЮraăPeşterii.ă
Tipologie - L s / p a I 1.
Ornamentic - Butoni - laăextremitateaăbra elorătransЯersale.ă
Conservare - CasuriăneregЮlateăaleăbra ЮlЮiăestic.ă
Întru numele / Tatălui şi al F/iiălui şi al D(u)hu/lui Sfăn(t), rădic/atu-s-au
acea(stă) cinsti/(tă) şi d(u)mn(e)zeiască c/ruce întru ci(n)s/tea şi slava sf/in ilor
slăvi/ ilor verhov/ni(ci) apostoli P/etru şi Pavel. / Şi s-au ostenit / robu lui
Dumneză/u, Stancu, Mariia, / Peăextremitateaăbra ЮlЮiătransЯersalănordic - Nicoară,
N/e(a)cşa, Ne(ac)şu, / Ene, Ne(a)goe, I/oana, Stan, / Stanca. PeălatЮraănordic - erei
Necu/la, Bălaş/a, P(e)tre, Dra/gomir, Mm/ihai Ţ!>, Buc/ura, Stan/u, Părv(u),
Ana /, Ion, Sta/na, Sta/n, «…», S/imion, «…», PeălatЮraăsЮdic - păntru / fiălu lo/r,
Stoica / necume/necat, / călcat / dă car, / Dragomi/r, Cazan, / Mariia, S/tancu, /
Iane. Lea(t) 7260.
Men iЮniăspeciale
CrЮceădeăhotarăîntreăislazЮlăGЮraăPeşteriiăşiăMateieşti.


[7283]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăbisericiiădinăM Ю.
Tipologie - Ls / p -B a I o.
Conservare - Proces de biocoroziune accentuat; text erodat.
Cu vraria T/atălui şi / cu ajuto/riu Fiiului / şi cu îndem/(n)area

Sf(ă)ntulu/i D(u)h, ră/dicatu-s-a «…» Peă latЮraă sЮdic - dumne/zăiasc/ă cruce /
întru sl/ava şi cin/stea «…» Peăextremitateaăbra ЮlЮiătransЯersalăsЮdic- 7283.

[7311]
Amplasament - În punctul Cojeni.
Tipologie - L cpm / p -A a I o.
Dimensiuni -127 x 58 x 28 x 17 cm.
Cu vr(ere)a Tată/lui şi cu a/jutoriu Fi/iului şi cu p/omeniria D(u)hu/ (lu)i

Sf(ă)nt, răd/icatu-s-a aceas/tă sf(ă)ntă cr/uce în zilile lu/minatul(u)i D(o)/mn Io
Alic/sandru Cos/tandin v(o)evă(d). Peă latЮraă nordic - să cin/steşte / în hram/u
Sf(i)n /ilor / Apost/oli p/rin os/tenia(la) r/obu lu/ D(u)mnez(e)u / PeălatЮraăsЮdic -
Mariia, I/linca, Nea/cşa, St(a)/ncu, Niag/oe, Sta(n)c/a. Mo(r i) - V/lad, F/loarea,/
Ioan, Ioana / şi cu to/t nea(mul) lor./ Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală nordic-
Comanu / m(e)şter /. Peăextremitateaăbra ЮlЮiătransЯersalăsЮdic - L(ea)t 731/1.
1835
Amplasament - Laăramifica iaădrЮmЮlЮiăspreăChilii.
Tipologie - L s / o - A b I o.

Ridicat/u-s-au acia/stă sfăn/tă cruce / de robu / lui D(u)m/(ne)z(e)u, Her/a,

Stanca./ PeălatЮraăsЮdic - Ion, M/atei şi cu / tot n/iam. / 1835.
1837
Amplasament - În punctul Malu.
Tipologie - L cs / p - E a I o.
Ornamentic - BЮtoniăîntreămedalioaneleădeăpeăcoloan .
Conservare - CasЮriăneregЮlateălaăbra ЮlătransЯersalănordic.
Rădicatu/s-au a/ceastă s(făn)t(ă)/ cruce în / ci(n)/stea s(fin) (i)lor /

înp(ă)ra (i) Cos/tand(i)n şi El/ian(a). Osteneal(a) / Savului,/ Dobra, «…»
PeălatЮraăsЮdic - Leat 1837,/ lun(a) lui m/ai, în 15 / zile.
1846
Amplasament - Lâng ăgospod riaălЮiăMateiăGheorghe.
Tipologie - L cs / p - G a I o.
Ornamentic - Butoni - peăbra eleătransЯersale.
Conservare - BЮn .
1846 (pe capitel)- Această / sfăntă / cruce s-au / ridicat / de robul / lui
D(u)m(n)eze/u, Ion, M/aria, Mari/a, Necula, / Gheorghe, Sandu,/ Pantilim/on,
Maria./ PeălatЮraăsЮdic - Du/mitere <!>.
Men iЮniăspeciale
În articolul „Cele mai vechi cruci ale Mă ăului (Muscel)” – ap rЮtăînă BCMI, an XXIV,
1931,ă ă P.ă Comană men ioneaz ă existen a,ă peă teritoriЮlă localit ii,ă aă înc ă doЮ ă crЮciă deă
piatr :
1 – peămoşiaăDЮrdЮnilor,ăînăapropiereaăprimeiăbisericiăădinăsatЮlăM Юă<actualmente,
disp rЮt >,ăcЮăЮrm toareaăinscrip ie:ă
Cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a ridicat această sfântă cruce de robul lui
Dumnezeu, Toma, Clindza Ţ?>, Apostu…
2 – oăcrЮceăamplasat ălaăcircaă5ooămădeăcrЮceaăŢ1>,ădatat ă7257ă[1748-1749], cu
inscrip ia:
Ridicatu-s-a această sfântă cruce în zilele prealuminatului şi preaînăl atului
domnului nostru, eu, Nicolae Petru Mavroghene voevod, cu hramul acelui dintre

sfin i părintelui nostru chir Grigorie. Şi s-a ostenit robul «…» Peă latЮraă estic –
Bucura, Adina Ţ?>, Dumitru, Ion şi cu tot neamul Ciocanu <?> , Iacob, Gligore,
Ioana. Leat 7275. Peă latЮraă Яestic – Grigorie sin Grigorie Suru ot Suslăneşti,
Stan, Gheorghe, Costana Ţ?>, Din, Pană, Radu. Mor i: Radu, Buia sau Buna ,
Gheorghe.
SuŢl neşţi
1 8 3 1 aprilie 20
Amplasament – În centrul satului.
Tipologie – L cs/ G a I o.
Conservare – Casuri neregulate ale bordurii.
Cu vre(rea) lu/i Dumne/zeu, s-au ră/dicat acea/stă sfă/ntă cruce / de robu

l/ui Dumne/zeu, pos(telnic) <?> Peă latЮraă nordic – Ion sin / Sim(i)o/nu. Pe
extremitateaăbra ЮlЮiătransЯersalănordic– Leat / 1831 / aprilie / 20.
MOŞOAIA
●ăSatЮlăHin eştiă- 1495, septembrie 4.
Monumente memoriale
† - 1741 - Moşoaia
1 7 4 1 iunie 25
[7249]
Amplasament - ÎnăpridЯorЮlăBisericiiăPiscЮlăMoşЮlЮi.
Tipologie - L cpd / p - A b I 1.
Conservare - BЮn .

Iun(ie) 25, leat 7249./ Io Costandin Nicol/ae v(oe)v(od), m(i)l(o)stiiu

B(oj)iu./ Această hotărâre/ ce s-au făcut în/ divan nai(n)tea d(o)mnii/ me1(e)
pentru aceşt(i) moş/teni ce-i căuta fiici/le Ion Bălăcean(u) ca / să-i ia rum(â)n(i)
suptu st(ă)p/ânir(ea) lor, rămâiind d/e 1(a) divan ca să fie s1/oboz(i) şi
nebântui /i de către dânsele(e) / şi de către tot neam(u) lor, Peă latЮraă sЮdic -
întăritu-o-(a)m c/u pecet(e) şi cu is/căl(i)tur(a) d(o)mnii me1(e) / ca să fie
nestrăm(u)t/at înnain(t)ea mării(i) sal(e),/ pre(a)luminatu/lui nostru domnu, I/on
Costa(n)din Nic/olae v(oe)v(od), la divan,/ dat-au jalbă: Udr/işte, Bălan, Ion,
Vi/şan, Mihai, Şerban,/ Gheorghie, Rad(u), Nea(c)şul, Peă latЮraă nordic - Ilie,
Şerban, Pârv/ul i Şerban, moşten(i) de l(a) sat Moşoaia / ot sud Til(io)rman
pen/tru Zmăranda i / Mariia, Ilin/ca, fiicil(e) lui I/on Băl(ă)cean(u), nepo(a)tele
agă(i) Costandin / Băl(ă)cean(u) şi străne/po(a)tele Bade(i) vornic(u)lui/
Băl(ă)cean(u), zicân(d) aceşt(i)/ moşten(i) că în zilel(e) Peă extremitateaă bra ЮlЮiă
transversal nordic- Stanciul, irdea, ră/posat(u)lui mări(ei) s/a(l)e, Ion Şerban
vod(ă) C/antacuzino, /in(ân)d Bad(ea) vornicu- Peă latЮraă posterioar - l(u)i
Băl(ă)cean(u) jude/ ul Til(i)orman(u)lui d/e dări(l)e vister(ie)i/ şi fi(i)nd fugit(e) /
satel(e) dintr-acel jude , le-a fost p/lătit † Iordach(e) vel vor(nic), † Matei
C(a)n(tacuzino vel ban Cr(a)io(vei), vel log(o)făt † Costandin Dudescul / vel
vornic Ian(e) vel spătar, † Car(agea) Ţ?> vel clucer,/ Andronach(e) † Pa(ve)l
Ţ?> vel stolnic, † Rad(u) Comneanul/ vel comis, Ştefan Văc(ă)rescul , †
Costandin log(o)făt za divan.
Am scrii(s) / Stăniislav cu f/ecior(ii) lui i cu nep/o ii lui, Necula/ sin Stoi(ca),
Andrei, St/oia(n) cu fecior(ii) lui, / Mel(e)tie cu fe/cior(ii) lui, să s(e) ştie acest/
sat Moş(oa)ia, ca să/ fie sloboz(i) de l(a) mic/ pân la mar(e). PeălatЮraăsЮdic - Eu,
pop(a) Bucur sin/ Ale(c)sie sin Stancul. Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală sЮdic-
Rad(u) călugăr, fe/cior Stănii cu / fecior(ii) lui.
Bibliografie
AcademiaăRomân , Mss. rom. 223, f.143.
Men iЮniăspeciale
Cruce-hrisoЯ,ă amplasat ,ă ini ial,ă caă piatr ă deă hotară întreă Moşoaiaă şiă S mara,ă peă
p mântЮlămoşnenilor.

MUŞ TEŞTI
●ăSatЮlăStroeştiă- 1554, iulie 7.
Monumente memoriale
†- 1 7 1 4 - MЮş teştiă
†- 1750-1751 - Prosia
†- 1775-1756 - Stroeştiă
†- 1781-1782 - CosteştiăVâlsană
†- 1 8 2 0 - Vâls neştiă
CoŢţeşţi - Vâlsan
[7290]
Amplasament - La nord-ЯestădeăbisericaădinăCosteşti-Vâlsan
Tipologie - CrЮceălatin ăfixat ăînăsoclЮăprismatic.
Conservare - Text,ăpar ial,ăerodat.ă
Cu vreria / Tatălui şi a / Fiului / şi a Sf(ăn)tului D(u)h, ridic/atu-s-au

ace/astă sf/ă(n)tă cruce «…» PeălatЮraăsЮdic - S(or,im,)a<?>,Gheorgh/e i Mariie/a
i Ioan(a) i Ion, / Ştefan,«…» Stana / şi cu tot n(eamul)«…». 72/90.
Muş ţeşţi
1 7 1 4 mai 1
[7222]
Amplasament - ÎnăcentrЮlăsatЮlЮi.ăDistrЮs ăînătimpЮlăinЮnda iiloră provocate de râul
Vâlsan în anul 1975.
† Rădicatu-s-a ace/astă sf(ăn)tă cruce în/tru cinstea şi sl/ava Domnului
nos/tru I(sus) H(ristos) şi într/u pofala Sf(â)ntu/lui Nicolae Ciudo/tvore de la
Mi/ra Lichiei, în zile/le măriei sale, Io / Cost(an)din B(asarab) vo/evo(d), de

robul lui Dumnezeu, Ion sin Alecsandru Su ă ot Vâlsăneşti. Şi am făcut şi

aceast(ă) fântână din piiatră, că i s-au tăiat şi pădurea, de s-au deschis drumul,
ca să-i PeălatЮraăstâng - fie de pomeană dumnea/lui în veci şi părin ilor dumnealui.
Mai 1 dn(i), leat 7222.
Bibliografie
„Delă pentru scrierea crucilor de piatră”, Arh. St.ăjЮd.ăArgeş,ăfondăPrefectЮraăjЮd.ăArgeş,ă
dosar 110/1932.
Prosia
[7259]
Amplasament - Lâng ătroi aăRadЮlЮi.ă
Tipologie - L cs/o.
Conservare - Textăpar ialădistrЮs,ăilizibil.ă
Ridicatu/-s-au aceast/ă sf(ă)ntă cruc/e întru hra/mu lu Sfe/te Gheorghe, /

Voicu, Rad/u, Zma(ran)da, La/zăr, Mariia, Peăextremitateaăbra ЮlЮiătransЯersal- Voica,
Ma/ruşca, V/işa, Peă bra Юlă longitЮdinal- Gherghin/a, Marica, / Mariia, Rad/u,
Gheorghe, Ne(a)cş(a), Ion, Do/bre, Radu, Io/n, Mariia, Nata(lia)Ţ?>, Dra/gomir,
Dob(re)<?> Peăextremitateaăbra ЮlЮiătransЯersal- Leat / 725 /9.
Sţroeşţi
[7264]
Amplasament - În curtea bisericii din sat.
Inscrip ii -
Cu vrerea Tatălui şi a Fiului şi a Duhului Sfănt, s-au rădicat această sfăntă

şi dumnezeiască cruce întru hramul Preacuvioasei Paraschiva. Peă latЮraă st ng -
Leat 7264, în zilele lui Io Costandin voievod. Au ajutat: Radu, Năşcan ? Neacşa
şi copiii lor: Sandu, Anca, PeălatЮraădreapt - Pârvu şi Ioana, Stana, Stana şi copiii
lor: Marin, Maria, Ion.
Bibliografie
Leon chescЮ-N ndraşЮ,ăN.ă- Stroeşti-Argeş. Documente şi mărturii, II, 1, nr. 22.
Men iЮniăspeciale

VâlŢ neşţi
1820
Amplasament - Lâng ăbiseric .ă
Tipologie - L cs/o.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ăpeălatЮraădreapt .
Pome(ne)/şte, D(oa)m(ne): / Sandu, / diiacon. PeălatЮraăstâng - 18/20.
NEGRAŞI
●ăSatЮlăNegraşiă- 1535, iulie 30.
Monumente memoriale
†-1642 - Bârlogu
Bârlogu
[7150]
Amplasament - Circa 10 m N de Biserica Bârlogu.

Tipologie - L s / p - L b II/III 2.
Conservare - CasЮriă neregЮlate,ă pronЮn ate,ă aleă bordЮrii;ă textă
erodat.
Inscrip ii - TextăînălimbaăslaЯon ;ăliter ăexcizat ădeă6ăcm
.
† Ridicatu-s-a această cinstită cruce întru ruga şi întru
lauda cinstitei Adormiri a sfintei Născătoare de Dumnezeu,
Pururea Fecioarei Maria. S-a scris în zilele lui Io Matei
voevod, cu milostivirea robilor lui Dumnezeu, erei Voico şi
Muşat, Muşat, Părvu, Dobra, Ana, Neacşul, Anca, «…», (Do)bra, Aceanti,
Muşa, Udrea,«…». «Popa Dumitru a scris (în) luna fev(ruarie) 20. 7150».

Bibliografie
Men iЮniăspeciale
TextЮlăăfiindăăerodat,ăăpar ialălizibil,ăăaЮtorЮlăătranscrieăăoăăformЮl ă introdЮctiЯ ă inexistent :ă
„înălaЮdaăTat lЮiăşiăaălЮiăHristosăşiăSf.ăDЮh” şiă „mlenie rabi bji” prin „Mateiăşet(rari)ăiăBoji”,
ceeaă ceă îlă determin ă s ă sЮbintitЮlezeă referirileă laă acestă monЮmentă „Crucea şetrariului
Matei de la Bârlogu”.ăDatareaăăaăfostăprelЮat ădinăsЮrsa indicat ,ăîntrЮcâtăinscrip iaăeste,
par ial,ădeteriorat .ă Cruceaăaăfostătransferat ădinăzona Lacului Sec, unde eraăamplasat ă
caăpiatr ădeăhotarăîntreăDegeniăşiăBârlogeni.
NUCŞOARA
●ăSatЮlăNЮcşoaraă- 1532, mai 28.
●ăSatЮlăSec tЮriă(actЮalmente,ăGrЮi)ă- 1595, iunie 16.
Monumente memoriale
†- Sec. XVII - Grui
†- 3/4 XVIII - Grui
†- 1729-1730 - NЮcşoara
†- 1759-1760 – NЮcşoara
Grui
Sec. XVII
Amplasament - În zona de NE a satului, în livada lui Luca Tefeleu.
Tipologie - L s / o -A a I 1.
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale) alternând cu butoni.
Ridicatu-s-au această lu/minat(ă) şi cinst(ită) cruce pe hramu cinstit(ă) şi

lu/minată zi Dumin(i)ca Mare şi s-au «…»/ Peă latЮraă sЮdic - dumne(a)lor,
Anghe(l), /«…».
3/4 XVIII

Amplasament - În zona nord-Яestic ăaăsatЮlЮi,ăpeăcâmp,ălegat ăcЮăoăsârm ăîntr-o salcie.

Tipologie - L cpm/o – Şăo.
Conservare - Retezat ăsЮbăr.ă2ăalătextЮlЮi.ăParteaăinferioar ăaăcoloaneiăaă disp rЮt.
Inscrip ii- Liter ăexcizat ădeă4ăcm.
Pomeni G(ospod)i, / robu lu «...» / PeălatЮraăstâng – Pavel.
Nucşoara
[7328]
Amplasament - ÎnăcentrЮlăsatЮlЮi,ăînăgr dina Banu Maria.
Dimensiuni –135 x 68 x 31 x 16 cm.
Ornamentic - UnămotiЯăfloralăîntreămedalioaneleădeăpeăcoloan .
Consevare - CasЮr ăneregЮlat ăaăbra ЮlЮiănordic.
Cu vrearea Tatălu(i) / şi a Fiiălui şi a S/fintului D(u)h, ridi/catu-s-au această

s(făn)/tă cruce în hram(ul) / sfin ilor aposto/li Petru i Pavel cu os/teni a Ţ!>
jupan Dumi/tru, Ivan, Iosiv, Gher/ghina, Ştefan, OdŢ?>,/ Stroe, Neacşu,«…»./
PeălatЮraăsЮdic - în zilele / lui Io / Nicola/e voivod. / Leat 72/38.

[7268]
Amplasament - Vizavi de dispensarul uman, în livada lui Ion Iarca.
Tipologie - L s / p - B a II 1.
Conservare - CrЮst ădeăm cinareăpeăcoloan .
Ridicat/u-s-a aceast/(ă) sfi(n)tă cr/uce întru h/ramu sfânt/ului

Necul/ae. S-au ost/enit robu / lu D(u)mnezeu, «…» Peă latЮraă estic - «…» cu
<?> , Gh(e)o/rghe, Fl/orea, Bu/cur, A/na, M(ar)ia/n, Mi/hai. PeălatЮraăЯestic -
Bucur, / Ion, Lu/ u, Căr/stea s(in), B/adea, Ma/rica. Peă extremitateaă bra ЮlЮiă
transversal estic- 7268.

OARJA
●ăSatЮlăSt nisl Яeştiă– 1692, aprilie 18.
Monumente memoriale
†- 1791-1792 – CeaЮşeşti
†- 1 8 1 4 - Oarja
Ceauşeşţi
[7300]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăCeaЮşeşti.
Conservare - Casur ăaăcapitelЮlЮi.
Radu / er(e)u, D/obra e(ri a), / Ned(e)lea, Dumi/tru, P(ă)un / Vladu, / Pe

latЮraăsЮdic - Stan, / Ned(ele)a. / 7300.
Oarja
1 8 1 4 septembrie 17
Amplasament – Lâng ăfântânaăpopiiăCârstoiЮ.
Tipologie – Lăcs/oăŞăo.
Conservare - Text,ăpar ial,ădistrЮs.
Ridicatu-s-/au această sfâ/ntă cruce întru / hramul şi cins/tea

Pr(ea)p(odo)bna Para/schiva şi a m(u)ce/nicu(lui) Theodor Tir(o)n / şi Eftimie
cel M/are, de robu(l) lui D(u)/mnezeu, diiacon(ul) T/udor, Gheorghie,
Tranda/fira, er(e)u Gheorghie, / erei a Mariia, Dumitru, Nedelea, Ma/rin,
Gheorghie, Rada, Tu/dor, Mariia, Ion, Rizea,/ Anca diecon(ea)să, Ilie, Pe latura
sudic - septem(vrie) 17. Drăguşan, N/eacşa, Sta(n)ca, Vasilie, / Stana, Călin /
ereu, Dumitraş/cu, Nedelea / erei a, Andri/iana, Barbul,/ Mariia, Stanca, / cu tot
neam(ul) l(o)r. Leat 1814.

PIETROŞANI
●ăSatЮlăB deştiă- 1351 septembrie 1 - 1352 august 31.
●ăăSatЮlăReteЯoieştiă- ante 1526, iulie 6.
Monumente memoriale
†- Sec. XVII - ReteЯoieşti
†- 1720-1721 - ReteЯoieşti
†- ¼ XIX - B deşti
B deşţi
¼ XIX
Amplasament - În centrЮlăsatЮlЮi,ălaăramifica iaăspreăS lişte.
Tipologie - L cs / p - B a I o.
Dimensiuni – 82 x 39 x 19,5 x 13 cm.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ălo;ătextăerodat.ă
Rădica/tu-s-au / această / sf(ă)ntă / cruce d/e robu / lui D(u)m/nezeu, /
Mihai, Ir/ina, «…».
Reţevoieşţi
Sec. X V I I
Amplasament - MЮzeЮlădeăistorieălocal ădinăCЮlaăDrЮg nescЮ.
Tipologie - S/o – U o.
Conservare - BЮn .
Pome/ni, G(ospod)i: / Stoic(a).

Men iЮniăspeciale
CrЮceaăaăfostădescoperit ăînămormântЮlănr.18,ăsЮbărЮineleăbisericiiădină Siliştea-
Pietroşani,ăînăcЮrsЮlăcercet rilorăarheologiceă efectuate în anul 1957.
Stoica este, probabil, un ctitor al bisericii.
Bibliografie
Popescu, D., Rosetti, D. V. - Săpăturile arheologice de la Retevoieşti, în „Materialeăşiă
cercet riăarheologice”,ăVI,ăBЮcЮreşti,ă1959.


[7229]
Amplasament - În Valea Diaconului.
Conservare - BЮn .
Pom/eni, G(ospo)d/i, Bad/ea Di/conea/sa. 7/238.

[7249]
Amplasament - Înăc tЮnЮlăC z neşti,ăpeăValeaăSârbii,ăînăgr dinaălЮiăIonăBЮcЮrăSârbescЮ.

Tipologie - L cmp / p - B a I o.
Rădic/atu-s-a/u aceas/tă sfă(n)/tă cru/ce întru/ hramul/ sfăntu/lui Nic/olae,

PeălatЮraăsЮdic - de Nico/lae Dia/conu, N/(e)acşa, / Safta, / Ionu, Bă/laşa, Ma/rin,
Bă/laşa, Mar/iia, Ion, / Ilinca, / Peă latЮraă Яestic - Badia,/ Tudos/iia, Soa/re,
Tudi/ra Ţ!>, Ene, N/(e)acşu / erei, S/tanca, N/icola/e cu to/t neamu / lor. / Pe
extremitateaăbra ЮlЮiătransЯersalăЯestic- 7249.
Bibliografie
Popescu, Vasile - Biserica din Retevoieşti, 1978.
Men iЮniăspeciale
CrЮceaăesteăăamplasat ăpeălocЮlăЮndeăseădesf şЮraăЮnătârgăanЮal.
Eroare de datare, Diaconescu intrepetând drept I un M par ialăciobit,ăincertitЮdineaăfiindă
marcat ,ătotЮşi,ăprină„?”,ănoteaz :ă„7219 ?”.

[7304]
Amplasament - P ăsЮ’ coast ,ălâng ătroi aădeălaăCârstoiЮ.

Tipologie - L cpmă/ăpăŞăoă.


Rădic/atu-s-a / această / sf(ă)ntă / cruce / de rob(u) lui / D(u)mne(zeu), /
Nicola-/ PeălatЮraăăsЮdic - e ereu, e/rei a / Neacşa, «…». Pe latЮraăЯestic – 7304.
Bibliografie
PITEŞTI
●ăPiteştiă- 1388, mai 20.
Monumente memoriale
†- Sec. XVII †- 1 7 8 0
†- 1714-1715 †- Sec. XVIII
†- 1 7 2 2 †- 1813-1814
†- 1 8 3 2
Sec. XVII
Amplasament - LapidariЮmЮlăMЮzeЮlЮiăjЮde eanăArgeş.
Tipologie - L s / o A a I 1.
Conservare - Textăerodat;ăretezat ăpân ăsЮbăr.ă6.
Rădicatu-se-au ac(ea)stă cin/stit(ă) cruce întru sla/va şi cinstea părinte/lui
nostru «…» PeălatЮraăstâng - erodiiacon Ionu, Ecaterina.

[7223]
Tipologie - L s / o C a I 1.
Ornamentic – Butoni la limitele medalioanelor.
Conservare- Casuri neregulate ale bordurii.

† Rădicatu-/s-au (acea)stă sfăntă / cruce pe hramu/ sfăntului Nic/olaiu, în

zil/ele lumina/tului domnu / Ion Ştefan v/oevod. Nevoi/tu-s-au robul lui /
Dumnezeu, Radul /. Leat 7223. Peă latЮraă sЮdic - Stoian, Nea/gu u, Dră/gan,
Crăciun, / Stana, Da/na, Miha/(1)cea. Pe latura nordic - Radul p(o)st(elni)/c(u)l,
Radul, / Teodor, Nea(a)g/oe, Neacşa, / Vişa, Laz/ăr, Draga, Ra/dul, Tudora/,
Bale <!>, Toma, / Mariia cu / feciori(i) lui, / Dumitru.
Bibliografie
Branişte,ăM.,ăDiaconescЮ,ăI. - Vechile cruci..., în MO, 1964.
1 7 2 2 martie 20
[7230]
Tipologie - L s / o B a I 1.
Dimensiuni – 119 x 54 x 26 x 19,5 cm.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăbra eleătransЯersale.
Ridicatu-s-a a/ceastă sf(ă)ntă şi dum/nezeiască cru/ce întru slava / şi

cinstea sf(ă)ntu/lui Nicolae, în zi/lele lui Io Ni/colae voevod şi / s-au ostenit
ro/«…». Peă latЮraă sЮdic - Anca, Vlad, Pătru, / Muşa, Iane. / M(a)r(tie), 20 dni.
L(ea)t 7230. Pe latura posterioar ă(incizat)- Această cruce / s-a ridicat în / anul 1818/,
pe timpul lui Tudor Vladimirescu/. Astăzi, 2 august 1925, pe timpul M S Regelui
nostru / Ferdinand Întâi, s-a lepădat Ţ?> de / Toma şi / Tudora / cu voin a lui
/Dumnezeu.
Bibliografie
Branişte, M., Diaconescu, I. - Vechile cruci..., în MO, 1964.
1780
Amplasament – LapidariЮmЮlăMЮzeЮlЮiăjЮde eanăArgeş.
Tipologie – Stel ăfЮnerar .
Dimensiuni – 41 x 35 x 10 cm.
Conservare – CasЮriăînăparteaăinferioar .
Inscrip ii – Liter ăincizat ădeă5ăcm.
P(o)m(e)ni, G(ospo)di: / Anastase, Nastea, / Costea, Cali a. /1780.

Men iЮniăspeciale
Stela provine de la Biserica „Sf. Ion”.

Sec. XVIII
Amplasament - ÎnăcЮrteaăSpitalЮlЮiăNicolaeăB lcescЮ.
Tipologie - L s / o C a I 1.
Cu vrerea Tată/lui şi cu aju/toru Fiului şi c/u săvârşirea D(u)hului Sfânt, /

rădicatu/-s-au această «…» Peă latЮraă stâng - «…» în zilele / prealumina/tului
nostru domn «…».
Bibliografie
Branişte,ăM.,ăDiaconescЮ,ăI.ă- Vechile cruci…,ăînăMO,ă1964.

[7322]
Amplasament - În curtea Bisericii „Sf. Treime”- Beştelei.
Tipologie - L cs / o - V o.
Ornamentic - Floareădeăcrinăstilizat ,ăsЮbăinscrip iaădeăpeăcoloan .
Conservare - Coloanaăretezat ălaăniЯelЮlămotiЯЮlЮiămen ionat.
Pomene/şte, D(oa)mne, / Ionichie / monah /. 7322.
1 8 3 2 iulie 19
Amplasament - Înăfa a Bisericii Mavrodolu.
Tipologie - L cs / p - C a I o.
Ornamentic - Motive florale sub capitel.
Conservare - CasЮriăneregЮlateăaleăbra ЮlЮiătransЯersalăsЮdic.ăTextăerodat.
Inscrip ii - Litereăexcizat ădeă4ăcm.ă
Această cruce / s-au rădicat / la acest loc / al îngropări(i), / căminarul /

biserici(i) /, Ion Mavrodolu, / la leat / 1832 / iulie / 19.
Bibliografie
Br tЮlescЮ,ăV.ă- Biserici din jude ul Argeş, în BCMI, an XXVI, fasc. 75.
Branişte,ăM.,ăDiaconescЮ,ăI.ă- Vechile cruci..., în MO, 1964.

POENARII DE MUSCEL
●ăSatЮlăPoenariă- 1573, mai 29.
Monumente memoriale
†- 1724-1725 - JЮgЮrăăăăăă†- ¼ XIX - Poenari
†- 1 8 1 8 - Poenariăăăăăăăă†- ¼ XIX - Poenari
†- ¼ XIX - Jugur †- ¼ XIX - Poenari
Jugur
[7233]
Amplasament - Pe Dealul Staicului.
Tipologie - L s/p – B a I 1.
Conservare - CasЮriăaleăbra ЮlЮiătransЯersalădreptăşiăaleăbordЮrii.
Cu vrea(rea) Tatălui, a Fiului şi cu / ajutorul Sfăntului D(u)h, / ridicatu-s-

au această sfăntă / şi dumnezeiască cruce / întru slava şi cinstea / Uspenie
B(ogorodi) e, în zil/ele lui Ion Nicolae / voevod.
Şi s-au nevoit / robu(l) lui Dumnezău, / irei Diiac(on)Ţ?>, ere/i a Mariia,
Stancu, Câr/ste(a), Iancul, Du(mi)tru, Ion, / Io(n), Zăhar(ia), Stancu, St(a)/na,
Ili(n)ca, Dragomir, S/tan erei popa. L(ea)t 7233.
Men iЮniăspeciale
Înă tradi iaă local ,ă crЮceaă esteă cЮnoscЮt ă sub numele de „Crucea Staicului”, potrivit
informa ieiăob inЮteădeălaădl.ăing.ăMihaiăŞtef nescЮădinăJЮgЮr.
1/4 X I X
Amplasament - PeădealЮlăestic,ălaăramifica iaădrЮmЮlЮiăspreăM Ю.
Tipologie - L s/p F a I o .
Rididic/atu-s-au Ţ!> a/ceastă sfă(n)tă / cruce în (h)ra/mu sfăn/tului Pe/tru

ş(i) Pa/vel dă ro/bu liu Ţ!> Du/mnenezău Ţ!> Ma/nta, Du/mitra…

Poenari
1818
Amplasament - ÎnăcentrЮlăsatЮlЮi,ălâng ăşcoalaăgeneral .
Tipologie - L cpm / p - B b I o.
Dimensiuni – 135 x 58 x 29,5 x 18,5 cm.
Ornamentic - BordЮr ăînătorsad .
În hramul B/unei Vestir/i, în zileli p/realuminatu/lui domnu/ «…»/«

…»/«…»,/ Bucur, Băl/aşa, Ioan, / Mariia, Stan. PeălatЮraăsЮdic - Stanca, / Badea /
erodea(con), «…», Mariia, / Sta/nca eri/ (a). 1818. Peă latЮraă nordic - Mor( i):
Dr/agomi/r ereu, / Voica e/ri a, I/oan, St/anca, Cost/and(in), Ma/riia, / Ilinca.
¼ XIX
Tipologie - L cs / p - B a I o.
Ornamentic - BordЮr ăînătorsad :ămotiЯeăromboidaleăsЮbăcapitel.
Conservare - BЮn .
Cu ajutoru/ lui Dumnezeu / s-au ridicat / această sfi(n)/tă cruce de / robu lu

Dumn(e)/zeu, Bucur / preotu, Io/an, Ioan pre/otu, Gheorghe pre/otu, Safta
pre/oteasa, Floarea/, Ioan. Peă latЮraă nordic - Mor i / - Marie(a) eri (a), Mar/iea,
Ne/culae, Sava, / prunci.
¼ XIX
Tipologie - L cpd / p - A a I o.
Ornamentic - BЮtoniălaăextremitateaăbra elorătransЯersale.
Conservare - Textul acoperit,ăpar ial,ădeăЮnăstratăgrosădeăЯar.

Întru slav/a Sfint/ei Treime,/ s-au rădi/cat aceas/tă d(u)m(n)ez/ească

c/ruce, mare / erarhila <!>/ Neculae, E/caterina, / A(n)ca, Iorda/che cu t(o)t /
neamu. Pe latura nordic - Bucur, / Gheorghe, /«…». PeălatЮraăsЮdic - Ion, Chiva, /
Ion, Ion, / «…».
¼ XIX
Cu aju/toru lu/ Dumne/zeu, s-au rădi/cat această / sfăntă c/ruce de ro/bu lu
D(umne)zeu. PeălatЮraăsЮdic - B(u)cur, «…».
POPEŞTI
●ăSatЮlăPopeştiă- 1532, mai 2.
Monumente memoriale
†- 1821-1822 – Popeşti
†- 1 8 6 3 – Bucov
Bucov
1863
Amplasament - În curtea Bisericii Bucov.
Tipologie - P / o - U o.
Ornamentic - Friz ădecoratiЯ ădinămeandre.
Conservare - BЮn .

Aci odic/(nesc) ro(bii) lui Hris(tos): / Nedea, Stanc(u), Enache, Sanda,/

Nedea, Păuna./. 1863.
Popeşţi
[7330]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăPopeşti.
Tipologie - P / o - V o.
Ornamentic - Frize decorative din triunghiuri alternante; meandre.
Conservare - Acoperit ăcЮăЮnăstratăgrosădeăЯarăpeăp r ileălaterale.
Aicea să odi/cuneşte robul / lu D(u)mnezeu, logof(ăt) Ioan . Pe latura sЮdic -

«Simion, Mantu». PeălatЮraănordic - «Micu 7330. (lea)t 1830. Ioan sin Ioan.»
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
Textul dintre « » aăfostăreprodЮsădinăsЮrsaăcitat .
R TEŞTI
Atestare documentar
●ăSatЮlăCiЮpaă- 1579, iunie 20.
Monumente memoriale
†- 1632-1654 - Ciupa Mavrodolu
Ciupa Mavrodolu
Amplasament - Laă circaă 700ă mă Vă deă satЮlă CiЮpaă MaЯrodolЮ,ă laă r scrЮceaă drЮmЮriloră
spre Morteni (jud. DâmboЯi a)ăşiăNeajovel.
Tipologie - L s / p - B b II 2

Conservare - CasЮr ă neregЮlat ă peă bordЮr ;ă inscrip iiă erodateă înă parteaă sЮperioar ă aă
coloanei;ăcimentЮit ăînăpostamentămasiЯăde beton sub r. 5.
Cu vreria Tatălui / şi cu ajutorul Fiiu/lui şi cu săvrăşe/nia D(u)hului

Sf(ă)nt /«…»,«…»/«în zilele lui Matheiu B(asarab) voevod, de robul lui
Dumnezeu, Radu «…».
Bibliografie
Diaconescu, I. – Cruci de hotar, mss, 197o.
Men iЮniăspeciale
Marcheaz ăЯechiЮlădrЮmăspreăTârgoЯişte,ăprinăP troaia.
PotriЯitătradi ieiăoraleălocale,ădateaz ădinăperioadaădomnieiălЮiăMateiăBasarab,ăsЮpozi ieă
confirmat ă prină Юneleă similitЮdiniă ă compozi ionaleă cЮă piese de acest gen din epoca
men ionat ,ădar,ămaiăales,ăprinătextЮlăreprodЮsăîntre « » dinăsЮrsaăcitat .
RECEA
●ăSatЮlăDeagЮădeăSЮsă– 1520, noiembrie 26.
Monumente memoriale
†- 1714 - Deagu de Sus †- 1829 - Recea
†- 1828 – Recea †- 1844 – Recea
Deagu de Sus
1 7 1 4 iulie 8
[7222]
Amplasament - În curtea Bisericii Deagu de Sus.
Tipologie - L ctpd / p - S’ b VI 1.
Dimensiuni – 142 x 53,5 x 24 x 18,5 cm.
Ornamentic - Motive astrale (medalion central: disc-floare);motive vegetale -
semipalmete cu vrejuri.
Conservare - CasЮriăneregЮlateăaleăextremit ilorăbra elor.

Cu vriarea Ta/tălui şi cu a/jutoriul Fiiu/lui şi cu îndem/narea Sf(ă)ntulu/i

D(u)h, rădic/atu-s-au aceas/tă cinst/ită cruce în / hramul sf(ă)nt/ului Nicolae, în
zilele lu / Ion Şstefa/n Ţ!> B(asara)b voe/vod şi s-a os-/ Peă latЮraă sЮdic - tenit
ro/bi(i) lui Dumn/ezău, Radu, S/tancu erei, Iv/an, Voica, erei/, Badiul, M/ariia,
erei / Micul, Căr/stia, Despa, / Soare, Pău/na, Frăncul, / Ana, Mariia,/ erei
Vlaic/ul, Stana, Ivana./ PeălatЮraăsЮdic - iulie, dni 8, / leat 7222./ (incizat)- Ion.
Bibliografie
Br tЮlescЮă,ăV.ă– Ini iale şi monograme legate de semnul sfintei cruci, în MO, 1965.
Diaconescu, I. – Reliefuri…, în GB, 1969.
Recea
1 8 2 8 iunie 1
Amplasament - Circaă300ămăNădeăbiseric ,ălaăramifica iaăspreăNegraşi.

Conservare - Casuri superficiale; text acoperit cu var.
Pomeneşte,/ D(oa)mne, pre / robi(i) Tăi: / Sandu, St/(a)nciu, Ion, / Marin /,

Mariia, Cost/andin «1828, iun(ie) 1».
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
Textul dintre «…» este reprodus din sursaăcitat .
1829
Amplasament - În incinta Bisericii Recea de Sus, spre vest.
Tipologie – L s/ o.
Conservare - Casuri neregulate.
Pomen/(e)şte, D(oa)m/ne, pre / robi(i)/ Tăi: Vi/sarionu / monah, / Vladu. /

1829. / Niacş/a.

Amplasament - În curtea Bisericii Recea de Sus, spre est.
Tipologie – L s/o.
Aci să/ află mo/rmântu / răposat(ei) / Ghini(i). Leat / 1844 fev(ruarie)/ 28.
RUC R
●ăSatЮlăRЮc ră- 1418 ianuarie - 1420 august.
Monumente memoriale
†- Sec. XVII †- 1678 - 1688
†- 1613-1614 †- 1709 - 1710
†- 1632-1633 †- 1722 - 1723
†- 1669-1672 †- 1735
†- 1670-1671 †- 1828
†- 1673-1674 †- ¼ XIX
†- ¾ XVII
Sec. XVI]
Amplasament - În centrul satului, la „Roghin ”.
Tipologie - L s / p D d I 2.
Conservare - Text completă distrЮsă dЮp ă r.ă 9;ă procesă deă bicoroziЮneă peă
latЮraăestic .
Inscrip ii - TextăînălimbaăslaЯon ;ăliter ăexcizat ădeă5ăcm.
Ridicatu-s-au această cinstită, sfântă cruce întru ruga şi

lauda cinstitei Adormiri a Născătoarei de Dumnezeu în zilele (lui)
Io Radul voevod, prin milostivirea robilor lui Dumnezeu «…». Pe
latЮraăsЮdic - aprilie, zile 22.


[7122]
Amplasament - În Valea Poienii, la circa 3 km NE de centrul satului.

Tipologie - L s / p - I b I/III 6.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăr.ă8;ăcasЮr ăprofЮnd ăpeălatЮraăposterioar ăşiăsЮdic .
Cu vrerea / Tatălui şi / cu ajutoriul / Fiiului şi cu/ săvrăşitul / svăntului /

D(u)hu, amin. / Rădicatu-s-au / această svă(n)tă / «cruce în slava şi cinstea
Uspeniei Bo(goro)di e, vă dni Ion Leon voivod; văleat 7122.» Peă latЮraă sЮdic -
Pomeani, G(ospod)i: / Radul i Stana, / Radul, St(a)nca, / Aldea, Neacşa, / Sărbu,
Vişa, / Aldea, Rădu a, / Sărbu, Jinga, / Bran, Stan, / Bratul, Rada, / Stanca,
Ra(du,a),/ Radu, Ion,/ m(e)s(i) a «dni 9 is pis (az) Radu».
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri ..., în GB, 1969.
Men iЮniăspeciale

[7141]
Amplasament - ÎnăăcЮrteaăBisericiiăRЮc rЮlădeăJos.
Tipologie - Stelaăf r ăsoclЮ.
† Po/meani, G(ospod)i: / Vlădău, Stana. / Vă leat / 7141.
1669 martie 3 – 1672 februarie 12

Amplasament - ÎnăLЮncaăRЮc rЮlЮi,ălâng ăoătroi .
Rădicatu-s-au / acea(s)t(ă) cinstit(ă) cru/ce întru slava / şi cinstirea Uspe/niei

B(ogorodi) e, în zilel(e) lui Io Antoni/e voevod şi «…»


[7179]
Amplasament - PeăliniaăRâЮşor,ălaăcircaă250ămădeăcentrЮ.
Ornamentic - MotiЯăfloralăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei.
Cu vrear(ea) Tatălui / şi cu ajut(o)rulu / Fiiul(u)i şi zăvărşit(u)l /
Svăntul(ui) D(u)h, răd(i)cat(u)-s-a / această cinstit(ă) cruce / întru cinsti Uspeni /
B(ogorodi) e în zil(ele) lu Anton / vo(e)v(o)d. Şi s-a trudit: / Jinga, Rada, Sărbu, /
Vişa, Vlădu, Stan, Aldia, / Stan, Mariia, Bran, / Dobre, Răd(u) a, Rada, / Aldea,
Stanu, Stana, / Dobra, Bran. Leat 7179. / Pis azu Voinea, Iarca. PeălatЮraăsЮdic -
Să s(ă) ştie cum au /cumpărat cest 6 fra (i) / moş(i)e, d(e) ciudea, / Radul, Ioan,
Dinc(ă). Ce n-are treabă Ion.
Bibliografie
Iorga , N.- Inscrip ii din bisericile României,ăI,ăBЮcЮreşti,ă1905.ă
Men iЮniăspeciale
Autor - Voinea Iarca.
N.ăIorgaăreprodЮceăexclЮsiЯăinscrip iaădeăpeălatЮraăsЮdic ,ăîns ,ăcЮăeroriădeătranscriere:ă
„Să s(ă) ştie cum au cumpărat ceşti fra i moşi(i)e de la min(e) dea Radu i Dinc(ă); ce n-are
trabă Ion.”
DiaconescЮăoăred ăsЮbăforma:ă „Să să ştie cum au cumpărat aceşti 6 fra i moşie sforind-o.
Radu işind (i) Mincu ce n-are treabă Ion.”

[7182]
Amplasament - În Valeaă IЯancii;ă încastrat ă înă zidЮlă împrejmЮiriiă gospod rieiă lЮiă Naeă
Achim.
Tipologie - L s / o - I a I 5.
Conservare – Text,ăpar ial,ăerodat.
Inscrip ii - ÎnălimbaăslaЯon ;ăliter ăexcizat ădeă4ăcm.
† În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, ridicatu-s-au cinstita

cruce în sfântul hram «…» Peă latЮraă sЮdic - Calia, Calin, Vlad, Neaga, Mihail,
Mariia, Radu, Stan, Ianc(u), Rad(u), Dum(i)tru, «…» Peă latЮraă nordic - Radu
log(ofăt). Leat 7182.

¾ XVII
Amplasament - PeăliniaăRâЮşorЮlЮi,ălaăcircaă350ămădeăcentrЮlăsatЮlЮi.
Tipologie - L s / p - I b I 5.
Conservare – Text,ăpar ial,ăerodat.
Inscrip ii - ÎnălimbaăslaЯon ;ăliter ăexcizat ădeă4ăcm.
Întru numele Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, amin. Ridicatu-s-au cinstita
cruce în cinstit hram Adormirii Născătoarei de Dumnezeu în «…» PeălatЮraăsЮdic -
Ana, Neaga, Vălcu, Paraschiva, Mihăilă, Rada, «…».
Men iЮniăspeciale
Prezint ăsimilitЮdiniăgraficeăcЮăcrЮceaăslaЯon ădină1673-1674.
1678 noiembrie – 1688 octombrie 28

Amplasament – Înă GЮraă Cheii,ă laă troi aă BЮnescЮ,ă sЮbă Юnă foişoră octogonală deschis,ă
sprijinit pe 8 stâlpi de lemn.
Tipologie - L s/ p - D b II/III o.
Cu vrearea Tatălu/i şi cu ajutorul Fi/iului, cu îndemnarea / D(u)hului

Sfă(n)tu, ră/dicatu-se-au ace/(a)stă sfă(n)tă cruce pă hram(u)lu Uspenie /
B(ogorodi) e, prisnovdi M/ariia, vă dni / Io Şerban voivod /. Truditu-ne-(a)m noi,
rob(ii) lu Dumnezeu. PeălatЮraăsЮdic - Această dumnezea/scă cruce ca să / fie dea
pomeană / în veac. Dobre, Rada.
Men iЮniăspeciale
PerioadaădomnieiălЮiăŞerbanăCantacЮzino.

[7218]
Amplasament - Vizavi de Ocolul silvic.
Tipologie - L s / p - E’ b I 1.
Dimensiuni - 150 x 56 x l5 x 18 cm.
Conservare - ProcesădeăbiocoroziЮne;ăcrЮst ădeăm cinareăpeălatЮraăN.

Întru numele / Tatălui, al Fiului / şi al Sfântului / D(u)hu, rădic(a)tu-/s-

a această sfăntă / cruce întru hram(ul) / Uspenii Bogorovi/ i, de robu lui
Dum/nezeu, Radul şi/ Stanca, în zilele/ Ion Costandin B(asarab) voevod. Leat
72/18. PeălatЮraăsЮdic - Costea, Rada, / Coman, Vlad,/ Rada, Andre(i),/ Nedea/lea,
Vi/şa, Stoica, / Badea, Sărb, / Voicu, Nea(c)şa, Radu, Anca,/ ŞandruŢ?>, Mariia.
Bibliografie

[7231]
Amplasament - În Gura Cheii,ă408;ăîncastrat ăînăzidădeăpiatr .
Conservare - CasЮriăaleăbordЮrii;ătext,ăpar ial,ăerodat.
Rădicatu-/s-au ac(e)astă / s(fă)ntă cruc/e în hramul/ Usp(e)nii B(ogorodi) e/,

în zile(le) l/u Necula/e vo(e)v(od) şi s-au / ne(vo)it robu / lu D(u)mnez(eu), /
Sto(i)ca, Io(n),/ Sta(n)ca, Rada,/ Mariia, Ne/dealea, Ana, B/rato, «…» Pe latura
sЮdic - Stroe, D(o)b/ra, Costea,/ Dumetr(u), «Stanciul, Nedelea, Ion 7231».
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
1 7 3 5 iunie 24
[7243]
Amplasament - Str.ăP pЮşa,ăpeămalЮlădreptăalăRâЮşorЮlЮi.
Tipologie - L s / p - F a I 1.
Ornamentic - MotiЯeăflorale,ăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăalăr.8;ăcimentat .ăText,ăpar ial,ăerodat.
Rădicatu-s-au a/ceastă s(fă)ntă cruce / cu vrearea Tatălui / şi a Fiiălui şi
cu a/jutoru D(u)h(u)lui s(fă)nt,/ în zilele prealumi/natului domn / Io Gligore
Ghica / vo(e)vod, în hramu prea/s(fe)ti Ioan Predi/ci. Pome(n)i, G(ospod)i, erei
Ion,/ Mariea, Iosiv, Pan/telimon, Stan(ca) ie(rei a), Ion, Stanciul, Haralambie,

«…», Badea. Peă latЮraă sЮdic - dni 24,/ m(es)i (a) iuni(e) l(ea)t 7243./ Erei
Dumitru, S/tanca, ermo/nah Antim, F/loarea, Neacşa,/ BusniucsŢ?>, S/tan,
Colci, Peavel, St/ana, Onea.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri.., în GB, 1969.
1828
Amplasament – VizaЯiădeăLiceЮlăindЮstrialăRЮc r.
Ridicatu-/s-au aceas/tă sfăn/tă cruce / de robu lui D(u)m/nezeu «Gheorghe

Vorovenci, în zilele pr(ia)luminatului domn Grigorie Dimitrie Ghica voevod şi
mitropolit Grigorie, Maria». Peă latЮraă sЮdic - în hram(ul) Bunia Ve/stiri şi
sfă/ntului «Gheorghie, Dumitru, Cătălina, Ioan ereu, Bran, Gheorghe,
Bana<?>, Lixandru. Leat 1828».
Men iЮniăspeciale
Textul dintre «ăăă»ăăăaăfostăreprodЮsăădЮp ăăЮnăămanЮscrisăăalăăpreotЮlЮiăSpiridonăNi escЮă
dinăRЮc r.
¼ XIX
Amplasament - DealЮlăMare,ălaăEădeăPopasЮlătЮristicăRЮc r.
Tipologie - L cs / 0 - A a I 1.
Ornamentic - MotiЯeăastraleă(steleăşiăbЮtoni).
Conservare - ProcesădeăbiocoroziЮneăaccentЮat .
Pomene/şte, Do(a)mne: / Mihail, Stanca, / Maria. Pe latura estic - Hriamu

Înăl area.

S L TRUCU
●ăSatЮlăS l trЮcЮă- 1594, februarie 20.
Monumente memoriale
†- 1584 - transferat ăînă1906,ăînăBЮcЮreşti;ăactЮalmente,ăînăDealЮlăPatriarhiei.ă(Descriereă
şiătext,ăînăInscrip ii medievale ale României”, vol. I - Oraşul Bucureşti, 1965).
CrЮceaăesteăanterioar ăatest riiădocЮmentareăaălocalit iiă!ă
†- Sec. XVIII
Sec. XVIII
Amplasament - LaăЯestădeăBisericaăS l trЮcЮădeăSЮs,ăînăcЮrte.
Tipologie - L / o - R / U 1.
Ornamentic - MotiЯeă astraleă (medalionă împ r ită înă 4ă sectoareă egale,ă prină diametreă
perpendicЮlareăterminateăînăcЮp ;ălaăextremit ileăbra elorătransЯersale,ăoăcrЮceătreflat ă(ă
monolit).
Conservare - CasЮriăaleăextremit ilorăbra elor;ătext,ăpar ial, erodat.
† Cu vrearia lui Dum/nezeu, rădicat-s-au / această sfă(n)tă cruce / în cinstea

sfintei / Parascheva, în zile(le) lui / Costandin voivod, din oste/neala robilor lui
D(umnezeu):/ Nicula, Anca, Pătru, Mariia, / Ion, Ilinca, Soare, / Stroe, Dav(id),
/Ion, Dumitru, Safta, Ion, / Floarea, Pătru, Ilie, Toma, / Gheorghie, Mărgărita,
Anca, / Ioana, Liiana, C(ă)lina, / Costandin, Ghiontea Ţ?>, Neacşa, / Catrina,
Căliman, «…».
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
PeăcelelalteălatЮri,ăsЮntăinscrip iiăincizateăcЮănЮmeleăeroilorădinăS l trЮcЮăc zЮ iăînăcЮrsЮlă
Primului R zboiăMondial.
CrЮceaăesteăsimilar ăceleiăădatateăă1736 dinăŞЮici.

S PATA
●SatЮlăS pata – 1550, aprilie 9.
Monumente memoriale
†- 1646-1647 – Lipia
†- 1 8 4 8 – Mâr eşti
Lipia
[7155]
Amplasament - În pronaosul Bisericii de lemn „Sf. Dumitru”.
Tipologie - Cruce de tip latin.
Conservare - Spart ăînă3ăfragmente.
Pomeneşte, Doamne, / Pătr/u. Vă l(ea)t 7155.

Bibliografie
Constantinescu, Grigore - Monumente ale arhitecturii lemnului din sud-vestul jude ului
Argeş, în RMM, MIA, XVIII [1987], nr. 2.
Mâr eşţi
1 8 4 8 octombrie 9
Amplasament - LaănordădeăBisericaăMâr eşti.
Tipologie - L s/o –B a I o.
Aicea se o/dih(neşte) ro/b(ul) lu(i) D(u)m/ne(zeu), Costa(n(/din. Pe latura

dreapt - 184/8 oc(tombrie) 9.

SCHITU GOLEŞTI
●ăSatЮlăSchitЮăGoleştiă- 1537, iunie 9.
Monumente memoriale
†ă1632-1654 - L z reşti
†ăSec.ăXVII-XVIII – SchitЮăGoleşti
L z reşţi
1632 septembrie - 1654 aprilie
Amplasament - Circaă350ămăSădeăbiseric ,ăînăgr dinaălЮiăIonăBoghez.
Tipologie - L cpd / p - A b V 2.
Conservare - CasЮr ălamelar ăaăbra ЮlЮiătransЯersalănordic;ătextăerodat.
† Cu vrearia Ta(tă)lui şi cu /ajutoriul Fiiului şi cu is/prăvirea S(fă)ntului

D(u)h,/ adevăr(at), rădicatu-se-au această c(i)nstită şi înfrumu eşată / cruce pre
hramul marelui / îm(p)ăratu IS HS care s-au / înăl at de pre pământ în / ceriu cu
slavă între / şi cu puterea mare / (în) zilele bunului «...»ie/ creştin Matei voivod /
m(i)l(ost)enie rabi Bji: / Stanciiul, Nideale, Nidea(l)co, / Gherghi(na), Manta,
Dobri, / Voica, Dumitru,«…», Ne/«…», Stanca.
Bibliografie
Dr ghiceanЮ,ăV.- Comunicări, în BCMI, XXVI, (1931).
Schiţu Goleşţi
Sec. XVII – XVIII
Amplasament - 10ămăNădeăşcoal .
Tipologie - L s / p - A b II / III 1.
Ornamentic - MotiЯeăfloraleăîncadreaz ămedalioaneleădeăpeăbra eleătransЯersale.
Conservare - Coloanaă esteă retezat ă sЮbă r.ă 4ă ală inscrip iei;ă crЮceaă fiindă fixat ă peă oă
coloan ădeăaceeaşiăsec iЮneăexecЮtat ădinăpiatraăbЮciardat .

Rădicatu-s-au această cinstită cruce întru slava şi cinstea «…»
Men iЮniăspeciale
Conformă tradi ieiă locale,ă crЮceaă dateaz ă dină perioadaă domnieiă ă lЮiă Constantină
Brâncoveanu. (Arhiva Bisericii Valea Pechii).
STÂLPENI
●ăSatЮlăR deştiă- 1421, iunie 19.
Monumente memoriale
†- 1593-1601 - R deşti
†- 1761 - Stâlpeni
†- 1848 - R deşti
R deşţi
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăR deşti.
Tipologie - L s / o - D b I 3.
Dimensiuni - 120+59 x 70 x 29 x 20 cm.
Conservare - Coloanaă retezat ă sЮbă r.ă 3ă ală inscrip iei;ă înă parteaă
sЮperioar ,ăbra eleătransЯersaleăretezateălaăjЮm tateaămedalioanelor.
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă6ăcm.ăTextăînălimbaăslaЯon .
Ridicatu-s-au această cruce «…» preacuvioasa Paraschiva, cu

milostivirea robilor lui Dumnezeu: Radul, Catalin, Neagu, Sora,
Moşu, Dragomir, «…», Oprea, Dobra, în zilele / lui/ Io Mihail
voevod; luna dec(embrie).
Men iЮniăspeciale
CrЮceaă aă fostă amplasat ă ini ială laă ramifica iaă dină şoseaЮaă Piteştiă -
CâmpЮlЮngăspreăliniaăsatЮlЮiăR deşti.

1848
Amplasament - ÎnăcЮrteaăbisericiiăЯechiădinăR deşti.
Tipologie - L cs / o - D b I o.
Conservare - Proces biocoroziv.
Pomeneşt(e),D(oa)m(n)e:/ Gheor/ghe, Rusa/nda, Cos/tandin, F/loarea,

Io/s(i)v, Teod/or, Joi a, E/cater(i)na, 1848, m(a)r(tie)/.
Stâlpeni
1 7 6 1 iunie
[7269]
Amplasament - Laăăramifica iaădrЮmЮlЮiăOpreştilorăspreăbiseric .
Tipologie - L s/p A a I 1.
Dimensiuni – 98 x 57,5 x 25,5 x 17 cm.
Conservare – Casuri neregulate ale bordurii; text erodat.
Inscrip ii – Liter ăexcizat ădeă5,5ăcm.
† Ridicatu-s-/au această sfâ(ntă) c/ruce de robul / lui Dumn(e)zeu /

Costa(n)din Bal(o)tă clu(ce)r Ştefan, C/ostand(in), Ştefan./ Peă latЮraă sЮdic ă
(incizat)– Leat 726/9 / iun(ie).
STOENEŞTI
●ăSatЮlăB deniă- 1560, iunie 16.
●ăSatЮlăStoeneştiă- 1579, iunie 20.
Monumente memoriale
†- 1593-1601 - Stoeneştiă †- 1791 - B deni
†- 1621-1622 - Stoeneştiăă†- ¼ XIX - Stoeneşti
†- 1726-1727 - Bădeni †- 1844 - Bădeni

B deni
[7235]
Amplasament - Circa 15 m ЯestădeăBisericaăB deni-P mânteni.
Tipologie - L cpd/p – F b I o.
Dimensiuni- 166 x 66 x 28 x 21,5 cm.
Ornamentic - MotiЯeăfloraleă(lalele)ădispЮseăsimetricălaăextremit ileă bra eloră
transversale.
Conservare - BЮn .
Cu vrearea / Tatălui şi / a Fiiului şi / cu ajutor / Sf(ă)ntului D/(u)hu,

rădicat(u)-/s-au această ci/nstit(ă) cruce în/tru hram sf(ă)ntu/lui marelui
m(u)cenic Di/mitrie, în Peă latЮraă sЮdic – în zilele lui Nico/lae voivod./ Şi s-au
oste/nit robu lui / D(u)mnezău, / Năstase, / Dionisi/e erodi/iacon, Ma/tei,
Com/an, Caplea. Peă latЮraă nordic – Ioana, Şăr/ban, Rad/a, Despa, D/ima, Ioa/na,
Velica.? Leat 7235.
1791
Amplasament - Laăcircaă17ămăЯestădeăBisericaăB deni-P mânteni.
Tipologie - L s/p – B a I 1.
Ornamentic - Motive gen „floare în cruce” dispЮseăpeăextremit ileă bra eloră
transversale.
Ridicatu-s-/au această sfăntă, / cinstită cru/ce în n(u)mele Ta/tălui şi al

Fiă/lui Ţ!> ş(i) Sfăn/tului Duh / † A(n)drei, «…»,Stoian, Voi/ca, Dobr/a,
Simeon, Io/an cu tot ne(a)mu lor. / Leat 1791.
1 8 4 4 septembrie
Amplasament - LaăЮnămetrЮăsЮdădeăBisericaăB deni-P mânteni.
Tipologie - L csm/p – G' a I o.
Ornamentic - Torsad ădЮblândăbordЮraăînăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei.
Conservare - BЮn .

R(ă)d(i)c(a)tu-s-a/u această cr/uce de robu / lui Dumne/zău, Gheorghe, /

Ion, Zoi<?>, Rad(u,a), /Ioana, «…»,/ Gheorghe, Do/bra, Bucur,/ Eva, Sta(n)ca.
Pe capitel– 1844 se(p)tem)v(rie).
Sţoeneşţi
Amplasament - ÎnăcentrЮlăăsatЮlЮi,ăЯizaЯiădeăPrim rie.
Tipologie - L s / p - D b I 6.
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii; proces de biocoroziune; text erodat.
Inscrip ii - TextăînălimbaăslaЯon ă - peălatЮraăprincipal ,ăcЮălitereăexcizateădeă6ăcm.ăTextă
ulterior [1640-164l] - excizat pe latura sudic .
Ridicatu-s-au această cinstită cruce întru ruga şi întru lauda sfântului

arhistratig Mihail, în zilele lui Mihail voevod, cu solirea robului lui Dumnezeu,
Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală sЮdic- Vlad. Peă latЮraă sЮdic - Stana, Gherghe/i,
Staico meşt/er, Vălcu, Vas/ile, Rada. Vii./ † Gos(podi) – Neacşa, Stan/. Leat
7149.
Men iЮniăspeciale
CrЮceaă aă fostă transferat ă dină satЮlă Sloboziaă înă anЮlă 1935,ă deă c treă ă amiralЮlă Dană
Zaharia.ă ÎntrЮcât,ă potriЯită tradi ieiă orale,ă ă aă fostă ridicat ă „pe timpul domniei voevodului
Mihaiă retras,ă dЮp ă b t liaă deă laă C lЮg reni,ă laă Stoeneşti.”,ă crЮceaă esteă cЮnoscЮt ă sЮbă
numele de „Crucea lui Mihai Viteazul”.
LeatЮlă inscrip ionat:ă 7149 seă integreaz ,ă îns ,ă perioadeiă domnieiă lЮiă Mateiă Basarabă
[1632-1654].

[7130]
Amplasament - Laătroi aălЮiăPietr reanЮ;ăkmă54ăDNă72ăA.
Tipologie - L s / p - A b II/III 1.
Conservare - CasЮr ăaăbordЮrii;ăerod riăaleătextЮlЮi.
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă6ăcm.ăTextăînălimbaăslaЯon .
preacuvioasei maicii noastre Paraschiva <?>, cu milostivirea
robilor / lui Dumnezeu: Barbul, Radu, «…» Peă latЮraă sЮdic -
Nastas(ia), Ana. Văleat 7130.
Men iЮniăspeciale
Transferat ădeălaăbisericaădinăDealЮlăM lЮşel.

¼ XIX
Amplasament – Lâng ăpodЮlăădinăapropiereaăB denilor.
Tipologie - L s / p - B a I o.
Ornamentic - Motive astrale (stele).
Conservare - Casuri neregulate ale bordЮrii;ătextăerodatăînăparteaăinferioar ăaăcoloanei.
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeăă4ăcm.
Ionu, Stanu, / Ilina, Sta/na, Necula, St/anu, Mariia, / Radu, Ionu./

Marina, «…», /«…» ereu, Dob/ra preot(easa). Mor/ i: Radu, I/ca, Paraschi/va,
Gheorghe,/ Ionu, Ghin/ea,«…». PeălatЮraănordic - Du/mitru / şi cu tot/ «…».
ŞTEFAN CEL MARE

●SatЮlăGlaЯaciocă- 1441, mai 14.
Monumente memoriale
†- 1834 – Glavacioc.
†- 1837 – Glavacioc.
Glavacioc
Amplasament - Circaă3ămănordădeăBisericaăMân stiriiăGlaЯacioc.

Tipologie - L/ o X.
Dimensiuni- 31 x 20 x 20,5 cm.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăbra eleătransЯersale.ă
Inscrip iiă- Liter ăexcizat ădeă5ăcm.
Co(n)sta(n)d/in săvăr/şit. 1834 / dece(m)vri(e) / 27.

Amplasament - Circaă2ămăsЮdădeăBisericaăMân stiriiăRânc cioЯ.

Tipologie - L cm/ U o .
Ornamentic - CrЮceaăR stigniriiăîncadrat ădeăsЮli ăşiăbЮrete.
Aici să odi/hneşte An/astase / Vernescu, / Alecsand/ru, fiul să/u. 1847,

no/embrie 24.
ŞTEFÁNEŞTI
●ăSatЮlăŞtef neştiiădeăPodgorieă−ă1452.
Monumente memoriale - †- 1722 - Goleşti
†- 1597 - Goleşti †- 1730 - Ştef neşti
†- 1628-1629 - Ştef neşti †- 1740-1741 - EncЮleşti
†- 1632-1654 - Ştef neşti †- 1757-1758 - Goleşti
†- 1665 - Goleşti †- 1758 - 1759 - Goleşti
†- Sec. XVII - Ştef neşti †- Sec. XVIII - Ştef neşti
†- 1716-1717 - Ştef neşti †- 1848 - Ştef neşti
Enculeşţi
[7249]
Amplasament - Lâng ăBisericaădeălemnăEncЮleşti,ăînăparteaăЯestic .
Ornamentic - Motive astrale (rozete înscrise în cerc).
Conservare - BЮn .

Rădicatu-s-/au aceast(ă) s(fă)ntă / cruce întru / slava mare/lui Dumne(ze)u

IS HS / şi întru cinst/ea sfintei Usp/eaniei B(ogorodi) e de ro/bii lui Dumnezeu. /
Pomeni, G(ospo)di: Ion, / Stanca, Dragot(ă), Iana, Mihalc(e)a. Pe extremitatea
bra ЮlЮiătransЯersalăsЮdic- Marica /, Vasilie, Ana, / Diiaconu. PeălatЮraăsЮdic - Pomeni,
G(ospod)i: / Ion, Stanca, Dr/agotă, Mari/ia, Iana, Mihal/c(ea), Anica, Stan/cea,
Ion, Stana, / Ion, Tud(o)ra, Ma/riia, Marin, An/ca, Iane, Socol, / Mihăilă,
P(et)re, Ana, Anca./ Peăextremitateaăbra ЮlЮiătransЯersalănordic- Stan, Ion, Dobra, /
Mariia, Mariia,/ Nedelia, Neaga, / Radu, Bucur, / Preda. / PeălatЮraănordic - Leat
7249. / Stanca, Stana, / Floarea, Anca, / Tudora, Stana, / Arsenie, Mariia, /
Mariia, / Necula, Neculc(e)a, / Iancu, Floaria, / Vişa, Angh(e)lea, / Mica, Ioana,
/ Ana, Mihăilă, / Mariia, Radu, / Radu, Mihăilă.
Bibliografie
Branişte,ăM.,ăDiaconescЮ,ăI.- Vechile cruci..., în MO 1964, nr. 1-2.
Goleşţi
1 5 9 7 iunie 12
[7105]
Amplasament - Înă sectorЮlă înă aeră liberă ală MЮzeЮlЮiă pomicЮltЮriiă şiă
viticulturii din România.
Tipologie - L s / p - D b I 3.
Conservare - Coloanaă retezat ă transЯersală înă parteaă sЮperioar ;ă
cimentat .ăTextăerodat.
Inscrip ii - TextăînălimbaăslaЯon .ăLiter ăexcizat ădeă7,5ăcm.
Ridicatu-s-a această cinstită cruce în hramul sfin ilor

verhovnici apostoli Petru şi Pavel în zilele blagocestivului şi de
Hristos iubitorul domnului nostru Io Mihail voevod, cu
milostivirea robilor lui Dumnezeu, Gherghina şi Stanca şi Stan şi
Neacşa şi Dobra şi Drăgu . Luna iunie, 12 zile, anul 7105.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
CrЮceaăaăfostătransferat ădinăDealЮlăV leniloră- C lineşti.

1 6 6 5 iunie 2
[7173]
Amplasament - ÎnăparcЮlăconacЮlЮiăGoleştilor.
Conservare - Parteaă sЮperioar ă aă coloaneiă retezat ă laă niЯelЮlă bra eloră
transЯersaleă(disp rЮt );ăcasЮriăneregЮlateăaleăbordЮrii.
Inscrip ii - Text în limba slaЯon ;ăliter ăexcizat ădeă6,5ăcm.

Bunei Vestiri a Născătoarei de Dumnezeu, în zilele / lui / Io Radu
voevod. Luna iun(ie) 20. S-au trudit: Dumitru, Zoică şi fiii, Dragoş,
Voica, Radu. Văleat 7173.
1 7 2 2 martie 6
[7230]
Amplasament - ÎnăsectorЮlăînăaerăliberăalăMЮzeЮlЮiăpomicЮltЮriiăşiăЯiticЮltЮriiădinăRomânia.
Dimensiuni - 178 x 63,5 x 28,5 x 21,5 cm.
Conservare - Coloanaăretezat ăoblicăînăparteaăsЮperioar ăaăbra elorătransЯersale.
Cu vrearea Tatălui / şi cu ajutoriul F/iiulu(i) şi cu săvărşir/ea D(u)hului

Sf(ă)nt, ridicatu-s-au acea(s)/tă sf(ă)ntă cruce întru/ slava şi cinstia /
preapodomnei Para(s)/chevei, în zilele / lu / Io Nicolae vo/evod. Şi s-au nevoit
robul lu Du(m)nezeu, / ierei Co(s)tandin, Sora, / Teodor, M(a)riia, St/roe,
Tudora, Ne/cula, «…». Pe latura nord-Яestic - Mărgărita, I/oana, Dumi/tru, Iova, /
Vişa, Ni(s)tor, / Rada, Stoica, / Dumitru, Crestina, Ni/colae, Mărgă/rita, monah /
Onofrie, Voi/ca, Voicu, Nea/cşul, Stanciu. / Mar(tie) dni 6, l(ea)t 7230.
Bibliografie
Branişte,ăM.,ăDiaconescЮ,ăI.- Vechile cruci..., în MO, 1964.
Men iЮniăspeciale
Transferat ădinăDealЮlăC lineştilor.


[7266]
Amplasament - ÎnăsectorЮlăînăaerăliberăalăMЮzeЮlЮiăpomicЮltЮriiăşiăЯiticЮltЮriiădinăRomânia.
Tipologie - L s / o - F a I 1.
Conservare - Casuri neregulate ale bordurii torsadate.
Ridicatu/-s-au aceas/tă sfă(n)t(ă) cru/ce întru (nu)mele Tată/lui şi a/l

Fiălu/i şi al Sf/(ă)ntului / Duh, întru / (h)ramul sfănt/ului Nico/a(e). Şi s-au
o/stenit / robu lui / Dumnezău, / Stoica, / Maria, / Pe latura sud-estic - Costan(din),
/ Şărban, / Ion, / Stanca, Sanda, Badea, / Ion, Ion, / Stanciu, / Stoica, /
Gheorghe, I/lie, Udrea, Dobr/a, Cost/andin, Ne/cula, Ne/delia. Văleat 7266. Pe
extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală sЮd-estic- Sanf/ira, Pe latura nord-Яestic - Ghe(o)rghe,
S/tanca,/ Bogoslov, / Ioana, A(n)ghel(in)a, / Stanca, / Vlaicul, / Vasil(e), /
Stanca, / Stanc(iu), Io(a)na, / Fira, / Stanca, / Stroe, / Ilinca, Mihai, / Radu.
Bibliografie
Men iuni speciale
CrЮceaăaăfostătransferat ădinăEncЮleştiă - Ştef neşti;ăcЮnoscЮt ,ăînălocЮlămen ionat,ăsЮbă
numele de „CrЮceaăalb ”.

[7267]
Amplasament - ÎnăsectorЮlăînăaerăliberăalăMЮzeЮlЮiăpomicЮltЮriiăşiăЯiticЮltЮriiădin România.
Tipologie - L s / p - F a I 1.
Ornamentic - Floareădeăcrinăstilizat ăîntreămedalioaneleădeăpeăcoloan .
Conservare - Coloan ăretezat ăoblicăsЮbăr.ă5;ăcasЮriăaleăbordЮrii.
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă5ăcm;ăînăparteaăinferioar ăaăcoloaneiă- excizieăsЮperficial .
Crucii Tale ne înch/inăm, Stăpâne, şi p/rea sfăntă Învierea Ta, / slăvim !
Cruce pă/zitoare a toată lumea, (cr)uce a bisearici/lor slavă şi a dieavoli/lor rană.
Şi s-au ridi/cat această sfăntă c/ruce cu cheltueala / dumneaei jupăneasei M/aria
răposatului Has/an slugeariu, în zile/le lumintului do/«…». PeălatЮraănordic - Ion,
Ştefan,/ Maria, Ma(ria)Ţ?>, / Matei, Şte/fana, monah / Ispar. /7267.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
CrЮceaăaăfostătransferat ădinăDealЮlăGoleascaă- Ştef neşti.
CЮnoscЮt ăsЮbănЮmeleă„Crucea turcului Hasan”.

Şţef neşţi
[7137]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăŞtef neşti-Vale.
Tipologie - L s / p - A a VII 6.
Ornamentic - Medalioaneă înă torsad ă saЮă dină liniiă frânteă bordând,ă înă interior,ă cercЮri.ă
Motive astrale (stele).
Conservare - CasЮr ă lamelar ă aă p r iiă sЮperioareă aă coloanei;ă consolidareă prină centЮr ă
metalic ;ătextăerodatăpar ial.
Inscrip ii - ÎnălimbaăslaЯon .ăLiter ăexcizat ădeă6ăcm.
Cu vrearea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea

Sfântului Duh, amin. Ridicatu-s-a această cinstită cruce întru ruga
şi întru lauda sfintei preacuvioasei maicii noastre Paraschiva, în
zilele binecinstitorului şi de Hs iubitorului, domnului nostru Ioan
Alexandru voevod.
Pomeneşte, Doamne, sufletele robilor lui Dumnezeu: jupan
Muşat vist(ier) şi jupani a sa, Dospina. Pomeneşte, Doamne:
Mircea şi Anca, Udrea şi Parasca şi Neacşa. Şi s-au ostenit robii
lui Dumnezeu: Stan vatah şi jupani a sa, Maria, fiul său,
Dragomir, şi Dospina. Văleat 7137.
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
Crucea aăfostăstr mЮtat ăînăanЮlă1966,ădeăpeăЮli aăGorgoieştiăînăcЮrteaăbisericiiăctitoriteă
înă1627,ădeăc treăjЮpanăMЮşat - comanditarul acestui monument.

Amplasament - Înăfa aăC minЮlЮiăcЮltЮralăŞtef neşti.
Tipologie - L s / p - J a I 5.
Ornamentic - MotiЯeă astraleă (soareleă şiă lЮnaă antropomorfizate),ă steleă radiale,ă tipă 1;ă
motive fitomorfe viticole.
Conservare - Fixat ăînăcadrЮămetalic;ătextăerodat,ăref cЮtăcЮăciment.

Adec(ă) eu, robul lui Dum(ne)zeu, / Io Matei Băs(a)rabă voivod şi domn /

ării Rumâneşti, văzând dumne me / plănsoare acestor să/rac(i) carii au vii în
Dealul / Piteştilor că-i asu/priscu vinerăciarii de / nu le iau de în zeace)
veadr(e)1, c/um au fost obiceiul cel din domni / bătrâni ce-i asprescu de le cer /
mai multu, dumne me m-am m(i)l(o)st/ivit de am pus legături în «cestă sf(ă)ntă
(cruce)» / cine va hi vinăceri în / dumne me ori în urma do/mni(ei) la al i domni
şi / «le va strica» ac(eas)tă tocmeală şi nu le va lua / de în zeace vead(re) l şi de
vas, ban(i) 30 şi de ploc(on) ban(i) 12 şi de părpăr / bani 12, care va vende
băsear(icii) «…»/ de va strica ace(a)st(ă) leg(ă)tur(ă) ace/la om să fie afurisit şi
bl/estemat de vl(ădi)ca HS şi 300 / şi 18 ot(e) i ij vă Niche(ia) şi / «parte cu Iuda
şi cu Arie într-un loc în vec(i)».
Bibliografie
GeneralăP.V.ăN stЮrelă - Crucea - hrisov a lui Matei Basarab, în „Albina”, an X, nr. 35,
1907.
Dr ghiceanЮ,ăV.ă- Comunicări, în BCMI, 1911.
Men iЮniăspeciale
CrЮceaăaăfostăamplasat ăini ialăînăTârgЮlăDealЮlЮi.
Sec. XVII
Amplasament – Lâng ă şoseaЮaă Piteştiă - BЮcЮreşti,ă înă apropiereaă ramifica ieiă spreă
Goleşti.
Tipologie - L s cpd / p - P I 5.
Ornamentic - Chenară floral;ă ampl ă decora ieă Яegetal ă înă jЮrЮlă medalionЮlЮiă centrală
circЮlarăşiăpeăbra eleătransЯersale.
Conservare - Implantat ăînăpaЯajЮlătrotЮarЮlЮi,ăpân ălaăniЯelЮlăr.ă3ăalăinscrip iei.
† Întru numele Ta/tălui şi al Fiului / şi al Sf(ă)ntului D(u)h../

Men iЮniăspeciale
MomentЮlă prezint ă similitЮdiniă - sЮbă raportЮlă grafieiă şiă ală dispЮneriiă compartimentateă aă
unui amplu registru decorativ - cu crucea din 1647 amplasat ăînă ig neşti.
Operaăapar ine,ăneîndoielnic,ăacelЮiaşiăpisară(P rЯЮlălogof t)ăşi,ăprobabil,ăchiarăperioadeiă
de domnie a lui Matei Basarab.


[7225]
Amplasament – Lâng ăStadionЮlă„Dacia”, spre vest.
Ornamentic - Medalionul central conceput sub forma unui disc-floare.
Rădicatu-s-au această ci/nstit(ă) şi dumnezeias/că cruce întru cinstirea /

s(f)ântului Nicolae. Ş/i s-au rădicat în zilel/e luminatului dom/in Ţ!> a toat(ă)
ara Rum(â)nească,/ Ioan, Ioan Alicsa(n)dru voi/vod. Şi s-au ostenit robu / lui
Dumnezeu, Andreiaş/ log(ofăt) şi jup(ă)neasa dumni/lui, Ancu a, fiind fecior lui
Stănil Terchi Ţ?>, vel căp/itan în Moldova care au / moşie Văleat 7225./ Pe latura
sЮdic - la jude ul /Lăpuşnii i la / Mimorea şi / maica dumnea/lui, Ani a, Şte/fan,
Ilinca, M/ariia, Safta, Ni/colae, Tudoraş/co, Varvara.
Bibliografie
1 7 3 0 ianuarie 1 – septembrie 3
[7239]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăbisericiiădinăŞtef neştiă–Vale.
Tipologie - L s / o - B b I o.
Ornamentic - Stiliz riăЯegetaleăîntreămedalioaneleădeăpeăcoloan .
Conservare - CasЮriă neregЮlate,ă profЮndeă aleă bra eloră transЯersaleă şiă aleă p r iiă
superioare a coloanei.
Cu vrearea Ta/tălui şi cu a/jutorul Fi(ului), / s-au ridicatu / această sf(ănt)ă

/ cruce în zil/e(le) domn(ului) Ion / Neculae v(o)i/(v)od, cu oste/- PeălatЮraăsЮdic -
neala ro/bu lui D(u)/mnezău,/ monah Ş/tefan, / erodiia/con Barb(u) . Pe
extremitateaă bra ЮlЮiă sЮdic- Mar/in, Io/n. Peă latЮraă nordic - Păras/ch(iv)a, Nea/cşa
mon(ah)iea,/ El(ena), / Safta,/ Stanca,/ Neacş/a, Rad(u,a), / Neacşa, /«Neacşu,
Badea, Leat 7239». PeălatЮraăposterioar - Simion, Ion, Cherana, / Rad(u,a), Stoica,
Zărnea, Ion.
Bibliografie
Branişte,ăM.,ăDiaconescЮ,ăI. - Vechile cruci..., în MO, 1964.

Men iЮniăspeciale
CrЮceaăaăfostătransferat ădinăDealЮlăChilimen ilor,ăЮndeăfЮseseăridicat ădeăc treăc lЮg riiăă
ЮnЮiăschită(acЮm,ădisp rЮt).
NicolaeăMaЯrocordatăîşiăîncheieădomniaălaă3ăseptembrieă1730.
TextЮlădintreăă«…»ă a fost reprodЮsădinăsЮrsaăindicat .
Sec. XVIII
Amplasament - Înăgr dinaăFermeiăpomiЯiticoleăValeaăMare.
Ornamentic - Butoni.
Conservare - BЮn .
† Cu vrea(rea) Ta/tălui şi ai /Filăului Ţ!> ş(i) / Sfăntul/u(i) Du(h), ridic/

atu-s-au ac/eastă sfăntă / cruce. Vii:A(n)ghel,/ Ene, Stana, A/na, Gheorgh/ie,
Părv(u), Anis/ia, Irin(a), Gheo/rghinia Ţ!>, Stoi/an, Stroe/. M/or i: Stan/ ereu,
Vaşa Ţ!> e/ri a, Stanca./ Peă latЮraă nordic - Oana, Il(i)nca, / Io(a)na, Vas/a <!>,
Aspra, Anc(a), / Il(i)e, Safta, / Radu, Gheo/rghie, Vas(i)l(i)c/a, Sta(n),
Al/icsandru,/ Ma(t)ei, Gher/gh(i)na, Vlăd, / Saft/a, Ştefan.
Bibliografie
1848
Amplasament - ÎnăcЮrteaăBisericiiăŞtef neşti-Vale.
Tipologie - L cs / o A a I o.
Ornamentic - Torsad ăsimpl ăîncadrândăparteaăsЮperioar ăaăcoloanei.
Conservare - Proces incipient de biocoroziune.
Iona, Du/mitru, Mi/ra, Vasile, / Chi a, M/arius, Ilie, / Ionu, / Draganu. Pe

capitel- 1848.

ŞUICI
●ăSatЮlăŞЮiciă- 150l, septembrie 1.
Monumente memoriale
†- 1 7 3 6
†- 1 7 8 2
†- 1 8 4 4
1 7 3 6 octombrie 8
[7245]
Amplasament - ÎnăcimitirЮlăsatЮlЮi,ălaăsЮdădeăbiseric .
Tipologie - L s / p - R / U VII 1.
Ornamentic - MotiЯeăastraleă(medalionăzim at,ăîmp r ităînă4ăsectoareăegale de diametre
perpendiculare terminate în trident; rozete neînscrise în cerc).
Conservare - Casuri ale bordurii; text complet erodat în centrul coloanei.
† Cu vrearia Tată(lui) şi cu / ajutoriul Fiului şi cu / plinirea Sf(ă)ntului

D(u)h, ră/dicatu-s-au această sfin/tă cruce în(t)ru cinstea S«fântului mucenic
Gheorghe, din osteneala» «…»/ Leat 7245, o(cto)m(br)ie 8. / Stan, Sora, Ghina,
Dobre, / Stan, Vasile, Nedelia. Peăextremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală nordic- «Stoian sin
Dumitru». PeălatЮraăsЮdic - «Ancu a».
Bibliografie
Men iЮniăspeciale
1782
Amplasament - ÎnăcimitirЮlăsatЮlЮi,ălaăsЮdădeăbiseric .
Tipologie - L cpm / p - Şă0.
Conservare - Casuri neregulate ale coloanei.

Pop/(a) P(â)rvul / ereu. / PeălatЮraăestic - Le(a)t 1782.

Bibliografie
1 8 4 4 ianuarie 23
Amplasament - Lâng ăzidЮlăesticăalăîmprejmЮiriiăBisericiiăŞЮici.
Tipologie - L cs / p - C a I o.
Conservare - Bra eleătransЯersaleăretezateăspreăextremit i.
Pomen/eşte, D(oa)m(ne), / Safta, C/osta(n)di/n, Pantaz(i),/ Costa(n)din. Pe
latura nord-est- Iane, So/fica. / 1844, / ghenar, / 23.
TOPOLOVENI
●ăSatЮlăTopoloЯeniă- 1421, iunie 19.
●ăSatЮlă ig neştiă- 1579, iunie 9.
Monumente memoriale
†- 1643 - ig neştiă †- 1712 - Topoloveni
†- 1661 - Topoloveni †- 1714-1715 - Topoloveni
†- 1661-1662 – Topoloveni †- 2/2 XVIII - Topoloveni
†- 1662 - Topoloveni †- 1756 - Topoloveni
Topoloveni
1 6 6 1 august 13
Amplasament - În curtea bisericii noi din Topoloveni.
Conservare - Coloanaăretezat ăsЮbăbra eleătransЯersaleăşiăsЮbăr.ă4ăalăinscrip ieiă(parteaă
inferioar ă- disp rЮt ).ă
Inscrip ii - Înălimbaălatin ;ăliter ăexcizat ădeă6ăcm.

A(d) M(ajorem) D(ei) G(loriam) / In hono/re(m) o(m)nium / sanctorum /

«Petru, Mar(...) et osana posuerunt anno Domini 1661 die 13 August, văleat
7170.»
Bibliografie
R Ю escЮ,ăI.ă- Topoloveni, monografie, 1939.
Men iЮniăspeciale
Transferat ă deă laă fântânaă lЮiă Marchidan.ă Parteaă sЮperioar ă aă coloaneiă şiă bra eleă
transЯersaleăprezint ăoăstrЮctЮr ăcompozi ional ăcЮăsigleăînăchirilic ,ăceeaăceăpresЮpЮneă
c ,ăînăateliereleăpietrarilor,ăexistaЮ,ăexecЮtate,ăînăaceast ăfaz ,ăcrЮci.ăTextЮlădintreă « »
aăfostăreprodЮsădinăsЮrsaăcitat .

[7170]
Amplasament - SediЮlăIASăGoleştiiăBadii.
Inscrip ii - Liter ăexcizat .
Ridicatu-s-au această sfântă şi cinstită cruce în lauda preapodobnei

Paraschivei, în zilele Io Grigorie vod(ă). Şi s-au trudit: Şerban vistierul, Stanciu,
Neacşa, Zaharia, Oantea Ţ!>, Barbul, Slamna Ţ!> i Stan, «…», Radul, Negri,
Cristea, Maria, Ion. Vă leat 7170.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Reliefuri…,ă înă GB,ă 1969.ă TextЮlă aă fostă reprodЮsă integrală dină sЮrsaă
citat .
1 6 6 2 august 15
[7170]

Ornamentic - Motive astrale (stele radiale, tip. 4).
Conservare - BordЮr ăcЮăcasЮriăsЮperficiale.ă
Rădicatu-s-au acea(s)tă / cinstită cruce / întru slava şi / cinstea Uspe/niei
B(ogorodi) i. M(esi a) / agvust 15. Tru/dis Ţ!>: Vlaicu, Ili/na, Aldea,
Ghi(or)ghi(n)a. / Leat 7170.
Bibliografie
R Ю escЮ,ăI.ă– Topoloveni, 1939.
Diaconescu, I. - Materiale documentare, în GB, 1965.

1712
Tipologie - L s / o S VI 1.
Ornamentic - Motive astrale (medalion tip disc-floare).
Cu vre(rea) Tatu/lui şi cu ajut/orul Fiului ş/i cu înde(m)narea / Sf(ă)ntului

D(u)h, / rădicatu-si-(a)u / această sfănt/ă şi dumneză«iască cruce» PeălatЮraăestic -
în zilele lu/minatului / domn Ion / Costandin v(oi)/vod Brăncov/ean. Şi s-au
ne/voit robul lui / Dumnezău, PeălatЮraăЯestic - Marin, Neac/şa, Manole, / Neacşa,
Ghine/a, Manole, c/ănăd Ţ!> era / leatul «1712».
Bibliografie
Arhiva Parohiei Topoloveni. Textul dintre « » aăfostăreprodЮsădinăsЮrsaăcitat .

[7223]
Amplasament - Laălimitaălocalit ii,ăpeăşoseaЮaăspreăPiteşti.ă
Tipologie - L s / p - C b I 4.
Ornamentic - OrnamenteăfloraleăşiăbЮtoni,ăîncadrândămedalioaneleădeăpeăcoloan .ă
Conservare - BordЮraăprezint ăcasЮriăsЮperficiale.ă
Cu vrearea Tatăl/ui şi cu ajutorul / Fiului şi c(u) îndemn/area D(u)hului

Sfănt, răd/icatu-s-au această sfăntă / şi dumnezăiască cr/uce întru zilele
pre(a)/luminatului domn / Ion Ştefan voivod Ca(n)taco/zino. Şi s-au rădicatu /
întru hramul Uspenii / sfetii stăpănii Năs/căto(a)rei de Dumnezău / şi pururea
Fecioarii Ma/ria de robu lui Dumnezeu/, Peăextremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală sЮdic,ă înă
cartЮş- Vasile. Peă latЮraă sЮdic - Stoica, Anca, Ba/dea, Ne(a)c/şa, Dumitra, /
Ma(n)da, Mateiu, / Neagul, Stoica, Z/oia, Marga, Mar/iia, Voica, Radul, /
(Mi)hăilă, Mateiu, / Anca, Costa(n)din, / Radul, Anca, Brat./ Leat 7223. / Stoica,
Petra.

1 7 5 6 septembrie 25
[7265]
Amplasament - SediЮlăIASăGoleştiiăBadii.
(Cu voia Tată)lui şi cu puterea Duhului Sf(ă)nt, ridicatu-s-au această

sf(ă)ntă cruce într(u) slava preacuvioasei noastre Paraschivi şi al sfin ilor
voivoz(i), cu osteneala robului lui Dumnezău, Mihăilă i fiu(u)l să(u), Oancea, ca
să aibă pomenire ei şi părin ii lor: Bucur, tatăl, A(n)ca, Stanca, Vişa i tot neamul
lor în zilele Io Costandin Nicolae voivod. Sept. 25 dni v(ă)l(eat) 7265.
Bibliografie
Diaconescu, I.- Reliefuri…,ă înă GB,ă 1969.ă TextЮlă aă fostă ă reprodЮsă integrală din sursa
citat .ă
2/2 X V I I I
Amplasament - Lâng ădrЮmЮlăspreăDobreşti.
Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiiului şi cu îndemnarea Sf. Duh, ridicatu-s-au

din temelie«…» jupani a Anghelina sin Arghir, Ana, Sanda, Safta, Stanciu
iereu, Voi(cu), Du(mitra).
Bibliografie
Diaconescu I. - Reliefuri…,ăînăGB,ă1969.
Men iЮniăspeciale
ig neşţi
1 6 4 3 iulie 27
[7155]
Amplasament - Cartieră ig neşti,ă laă intersec iaă drЮmЮriloră spreă Priboieniă cЮă M ciЮcari-
Ciocârlani.
Tipologie - L s / p - P I 5.
Ornamentic - Chenarăfloral;ăampl ădecora ieăЯegetal ăînăjЮrЮlăsiglelor.ă

Conservare - Proces incipient de biocoroziune; casuri neregulate, superficiale ale

bordurii.
Întru numele / Tatălui şi al / Fiului şi al / D(u)hului Sf(ă)nt, / adec(ă) eu,
robul lu Dum/nezeu, chir Necula, / log(ofăt) cu jup(ă)neas(a) mia, / Neacşa din
igăneşti, / rădicat-am aciastă cins(ti)tă / cruce în ci(n)stea mare/lui hram
arhistratiga / Mihăilă i Gavrilă, / ispra(v)ni(ci) bes platni(ci) /, în zilele
prea/bunului creştin / Io Matei voevod. / (P)i(s) az Părvul log(o)f(ăt). Iul(ie) 27,
l(ea)t 7155. / G(lava) Ad(a)ma.
Bibliografie
Diaconescu, I. - Materiale documentare, în GB, 1965.
I EŞTI
●ăSatЮlăValeaăMân stirii - 1506, septembrie 1.
Monumente memoriale
†- 1721 - BЮcşeneşti-Lotaşi
†- 1850 - ValeaăM n stirii
Bucşeneşţi - Loţaşi
1 7 2 1 iunie 27
[7229]
Amplasament - Circaă250ămăVădeăBisericaăBЮcşeneştiă– Lotaşi.
Tipologie - L s / p S VI 1.
Ornamentic - MotiЯeăastraleă(soareleăşiălЮna;ădisc-floare).
Cu vrearia T/atălui şi cu aju/toriu Fiului / şi cu a Sf(ă)ntului D(u)h, /

rădicatu-s-au / această sf(ă)ntă cru/ce într(u) cinstea / preapodomni Pa/raschivi,
în zi/le(le) lum(inatului) domn Io /Nicalae <!> voev(o)d / cu osteniala /
dum(nealui) jupan Ia/cov i jup(ăni) a ego, Vişa, / ca s(ă) le fie lor / Pe latura
nordic - de pome/nire şi a t/ot niamul lor. / Stanca, Voica, Andrei, / Anghel

crucer, / Radul, Ned/elia, Ion, Ma/riia, Udria, / Floria, Ni/stor, R/adu, Dob/ra,
Stan/ca, Ni/«…» Peă latЮraă sЮdic - Pis Iero/tei erm(o)n(a)h /, Dobrot / pietrar /.
M(e)s(i) a iun(ie) d(ni) 27. L(ea)t 72/29.
Men iЮniăspeciale
Autori - IeroteiăeromonahăşiăDobrot ăpietrar;ăseămen ioneaz ăЮnăcrЮceră- Anghel.
Valea M n Ţţirii
Amplasament - ÎnăfostЮlăcimitir,ălaă150ămăЯestădeăMân stireaăValea.ă
Tipologie - L c s / o - A a I o.
Filea, Chiva, / Gheorghe, V/asilie, Bic(olae)<!>, / Ana, Sta(n), Io/ana,

Stan/ca, Mariia,/ Ioan, Ioan, / Ti a cu t/ot neamul / lor. Noem/brie 18, 1850.
UNGHENI
●ăSatЮlăUngheniă- 1471, ianuarie 25.
Monumente memoriale
†- 1814 - Humele
†- 1848 - Humele
Humele
1814
Amplasament - Înăcimitir,ălaăcircaă10ămăestădeăbiseric .ă
Tipologie - Lăcpmă/ăoă ăo.ă
Inscrip ii - Liter ăexcizat ădeă4 cm.

Pomene/şte, D(oa)m/ne, pre / roaba T/a, Velica. / 1814.
1848
Amplasament - Înăcimitir,ălaăcircaă15ămăsЮdădeăbiseric .
Tipologie - L cs / o - ăVIă1.
Dimensiuni – 80 x 36,5 x 16 x 9,5 cm.
Ornamentic - Motiv astral (soare antropomorfizat, tip 3).
Aici să od/icneşte / robu / lui / Dumnezeu, / Ion. 1848.
VALEA IAŞULUI
●ăSatЮlăCerbЮreniă– 1475, iunie 1.
Monumente memoriale
†- 1729-1730 – Cerbureni
Cerbureni
[7238]
Amplasament – Circaă 250ă mă deă ramifica iaă dină şoseaЮaă CЮrteaă deă Argeş- Albeştiă aă
drumului spre Biserica Cerbureni.
Tipologie – L s/p – A b I 1.
Conservare – Text acoperit,ăpar ial,ăcЮăЯar.
Ridicatu-s-au / această s(făn)tă c/ruce în (h)ram Prea/podobni Paras/chivei

de robu / lui Dumnezău, po(p)a / Stan, Marica / sin ego, Stannca Ţ!>, / Stana,
Anca / sin eg(o), Ion necu/minecat, erei / gosp(oj)d(a) eg(o), erei a M(a)r/ia. Pe
latЮraăestic – Ion, Neac/şa. M(or i): Vi/laia, Sanf(ira)Ţ?>, / Dumi(t)ri, Mira, / Ion,

erei/ a Mariea, / erei David, erei a Oana Ţ?>. PeălatЮraă Яestic – Proca, N/eacşu, /
s(i)novi eg(o)./ Leat 72/38.
VALEA MARE - PRAV

●ăSatЮlăN m eştiă- 1506, iulie 1.
Monumente memoriale
†- 1659 - N m eştiăăă
†- 1663-1664 - Valea Mare †- 1791-1792 - N m eşti
†- 1702-1703 - N m eştiă †- Sec. XVIII - N m eşti
†- 1724-1725 - N m eşti †- ¼ XIX - N m eşti
†- 1740-1741 - Valea Mare †- 1812 - N m eşti
†- 1755-1756 - Valea Mare †- 1816-1817 - N m eşti
N m eşţi
1 6 5 9 mai 5
[7167]
Amplasament - Încastrat ăînăpereteleăsЮdicăalăbisericiiăsatЮlЮi.
Tipologie - L s / o - F’ b II / III 2.
Ornamentic - Motive astrale (stele radiale, tip 4) excizate în interiorul medalioanelor.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ăaăbra ЮlЮiătransЯersalăestic;ătext,ăpar ial,ăerodat.ă
Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea
Sfântului Duh, ridicatu-s-a această cinstită cruce întru ruga şi
întru slava Bunei Vestiri a prea sfintei Născătoarei de
Dumnezeu, Maria, în zilele <lui> Io Mihail voevod, cu
milostivirea robilor lui Dumnezeu, jupân Udrişte, Despa şi fiii
lui, Matei, Radul. «S-a făcut aceasta de robul întru Hristos,
laolaltă cu preotul meu», Vlaicul, Du(mi)tru şi fiii lui, Necula,
Antonie, Udrea, Radu «pentru feciorii lui»: Dobra,
Andrei,«…», Voica, Dumitra pentru sufletele < lui> Manea,
Tona, Din, Deaucă. Scrisă în luna mai 5 zile, în anul 7167.

Începutul zilei mântuirei noastre şi a veşnicei taine, de

Inscrip ieă inelar ă slaЯon -
către unul Fiul lui Dumnezeu, fiul Fecioarei.
Bibliografie
GeneralăP.V.ăN stЮrelă- Crucea de la Nămăeşti a lui Udrişte Năsturel, în Albina, an X,
nr. 35.
Men iЮniăspeciale
Amplasat ăini ială„înăliniaăsatЮlЮi,ăpeăcaleaăc treăschit”.

[7211]
Amplasament - ÎnăcЮrteaăbisericiiăsatЮlЮiăN m eşti.ă
Tipologie - L s / o - Şăo.ă
Conservare - Casuri neregulate, superficiale; text erodat.
Pomene/şte, Do(a)m/ne, pre rob/u lui Du/mne(ze)u. PeălatЮraăsЮdic - Ermo/nah

/ Ioni/chie. Peăextremitateaăbra ЮlЮiătransЯersalăsЮdic- L(ea)t 7/211.

[7233]
Amplasament - Circaă250ămănordădeăşoseaЮaăBraşoЯă- CâmpЮlЮng,ăpeăramifica iaăspreă
N m eşti.ă
Conservare - Atacuri biocorozive; casuri superficiale; text erodat.
Rădicatu-s-au ace/a(s)tă s(făn)tă cruci de r/borul Ţ!> lui D(u)mnezeu, /
Steapan, Ioana şi «…» / Duminic/a Mare, în zele(le) / luminlalu <!> D/(o)mnu
Io Necula/e vo(e)vod, Stanciu, Ana, / Necula, Rada, Ie/remiia, Enache, D(ob)/ra,
Ion, Dobra, M(a)riia. / Peă latЮraă sЮdic - To(a)der, Oprea, / Ne(ac)şa, Mih/aiu,
Neaga, M(a)/riia, Stoica, / Cărstina, C/oman, Sc«…», / Manea, Ili/na, Cărstea./
L(ea)t 7233.


[7300]
Tipologie - L cs / o - A b I o.
Conservare - Coloan ăretezat ăsЮbăr. 6 al textului.
Ridica/tu-s-au a/ceastă / sfănt(ă) / cr(u)ce în / în zili(le) p/rea feri/cit
mit/r(o)p(o)lit(u)l / n(o)stru a / toată U(n)gră(v)la/hia. 7300. Pe latura dreaptă -
rob / lu D/(u)mnez/ău, Nicula/e pre/«…».
Sec. XVIII
Tipologie - S / o - U o.
Conservare - CasЮr ăneregЮlat ăînăcol Юlăstâng.ă
Pomeani, / G(ospod)i: Radul.
¼ XIX
Amplasament - ÎnăcЮrteaăbisericiiăN m eşti.

Conservare - CasЮriăneregЮlateăaleăbra elor.
Pomeneşte, D(oa)mne: / Coma/n, Rad/u, Voi/ca, Ma/ria c/u tot «…»
Men iЮniăspeciale
Datat ădЮp ăgrafieăşiăfactЮr ăartistic .
1812
Amplasament - ÎnăcЮrteaăbisericiiăsatЮlЮiăN m eşti.
Conservare - Casuri neregulate la capitalăşiăpeăcoloan .

Pomen/i, G(ospo)di:/ erei I/oan, B/uc(u)r, S/tanca, / Maria. PeălatЮraănordic - cu

t/ot / neam/u lo/or <!>.1812.

[7325]
Amplasament - În curtea bisericii satulЮiăN m eşti.
Tipologie - Lăcpmă/ăoăăŞăo.
Conservare - Coloanaăretezat ă;ătextăerodat.
Pomen(e)şte, D(oa)mne: / Stoica, / Ioana, C/oma(n), Mar/cu, Sta(n)/cu,

Sta/n, Busi«…»,/«…»,/«…»,/ Ion, Ion. Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transЯersală sЮdic–
7325.
Valea Mare - Prav

[7172]
Amplasament - Sud-ЯestădeăMaЮsoleЮlăMateiaş.
Tipologie - L s/o – A b I 1.
Conservare - Bra ЮlăsЮperiorăretezat.ăTextăerodat.
Ridicatu-s-au / această cinsti/tă cruce pe / hramul Maicăi Pr(e)cisti(i). /

Ploje/nie cistnii / rizi. Pomeani G(ospod)i:/ erei Voicul, Vi/şa,«…», Costandin. Pe
latЮraăstâng – 7172.

[7249]
Amplasament - Circa 10 m nord-vest de Biserica Valea Mare-PraЯ .
Tipologie - L s/o – F b I 1.
Ornamentic - MotiЯeăfloraleăşiăastrale.
Conservare - BЮn .ăTextăîngropat.

Ridicatu-s-au / această sfăntă / şi lumina/tă cruce într/u numele Tată/lui

şi al Fiiulu/i şi a Sfăntu/(lui) «…» <Textă îngropat>.ă Peă extremitateaă sЮdic ă aă bra ЮlЮiă
transversal – Leat 7249.

[7264]
Amplasament - Înăgr dinaălЮiăI.ăR Ю .
Conservare - Bra ЮlătransЯersalăЯesticăretezatălaăjЮm tateaămedalionЮlЮi.
Ornamentic - MotiЯeăastraleăşiăflorale;ăsЮbăcapitel,ăoăcrЮceădeăMaltaăînscris ăînăcerc.
Cu vrearea Tată/lui şi cu ajuto/rul Fiului ş(i) cu în/de(m)narea Duhul/ui

Sf(ă)nt, ridicat/u-s-au această sfăn/tă cruce întru h/ramul sf(ăn)tului / Neculae,
prin o/steneala: Stănca, /Măriia, Staicu, S/tan, Achi(m), Bucur / cu tot neamul.
Peă latЮraă estic – Măilat, / Vasi(li)ca, S/toica, Sa(n)hi/ra cu tot nea/mu, Mariia, /
Ion, Neacşa, S/taicu, Ion / iş Ţ!> cu n/eamul. Peă extremitateaă bra ЮlЮiă transversal
sudic- Leat 7264.
1 8 3 5 noiembrie 8
Amplasament - Circa 15 m sud-est de Biserica Valea Mare-PraЯ .
Tipologie - L cs/o – A a I o.
Conservare - BЮn .
Inscrip iiă- Liter ăexcizat ădeă6,5ăcm.
† Ridicat-s-au / această şi / dumnezeiască / cruce în hramul / sfin ilor

mari/lor voevozi Mi/hail şi Gavriil, î/n zilele preaînăl/ atului d(o)mn Ale/csandru
Dimitri/e Ghica voevod şi a preaosfin itului / mitropolit Consta/die Ţ!>, prin
osâr(dia)«…» robu lui / D(u)mnezeu, Moisi erei, / Nicolae ego, Mariia eri/( a),
Bucur, Gheorghie, Ioan,/«…», Mariia eri /a, BurŢ?>, Neacşa, Ion,/ Ana, Dobra,
Floarea, / Mariia, Costandin,/ Stanca, Floarea, Stanca«…» <Text îngropat>. Pe
latЮraăsЮdic – Cu toată os/ârdiia şi os/teneala sfin /ii sale şi s-/au rădicat / la leat
1835 / noiemvrie 8.

VL DEŞTI
●ăSatЮlăVl deşti - 1437, august 23.
Monumente memoriale
†- 1600 - Vl deşti
†- 1844 - Vl deşti
1 6 0 0 octombrie 10
[7109]
Amplasament - Circaă150ămănordădeăPrim riaăVl deşti.
Conservare - CrЮst ădeăm cinareăpeălatЮraăposterioar .
Inscrip ii - Liter ăexcizat ăde 6,5 cm.
Ridicatu-s-a această cinstită cruce întru ruga

preacuvioasei maicii noastre Paraschevii, în zilele <lui> Io
Mihail voevod, cu milostivirea robilor <lui> Dumnezeu,
pomeneşte, Doamne: Dobra, Iancul, Stan, Stoica şi părin ii săi,
Dragomir, Vişa, Brăta. Scrisă în octombrie 10 zile, în anul
7109.
1844
Amplasament - 5ămăestădeăBisericaăVl deşti.
Tipologie - L cpm / o - Şăo.
Dimensiuni – 74 x 32 x 16,5 x 12,5 cm.
Conservare - BЮn .
Odihne/şte Ele/na p(rez)vi/tiera./ 1844.

GLOS A R
Armaşămare sau velăarmaş ţădreg torăcareăsЮpraЯegheaăînchisorileăşiăexecЮ iile.
Chir, s.m. (grecism) = domn, jupân.
Cocon, s.m. = fiu, fecior.
Clucer, s.m. = boier care aveaă atribЮ iaă deă aă seă ocЮpaă cЮă aproЯizionareaă cЮr iiă
domneşti.ă
Crucer,ă s.m.ă ţă meşteră specializată înă constrЮireaă bisericiloră şiă aă crЮciloră (accep ieă
men ionat ăînăDLRM).ă
Egumen,ăs.m.ăţăstare .
Epistat,ă s.m.ă ţă 1.ă celă maiă mică gradă deă ofi eră deă poli ie;ă 2.ă administrator, intendent,
logof t,ăЯechil.ă
Ereu, s.m. = preot.
Eri a,ăs.f.ăţăpreoteas .ă
Ierarh, s.m. = arhiereu (var. erarh).
Ierodiacon,ăs.m.ăţăc lЮg răcЮăfЮnc ieădeădiacon.ă
Ieromonah,ăs.m.ăţăc lЮg răcЮăfЮnc ieădeăpreotă(Яar.ăermonah).
Ispravnic, s.m. ţă şefă ală administra ieiă şiă ală poli ieiă dintr-Юnă jЮde ;ă administrator,ă
intendent.
Jude ,ăs.m.ăţăcondЮc torЮlăЮnЮiăjЮde ăsaЮăoraş.ă
Jupan,ăs.m.ăţătitlЮădatăînătrecЮtăboierilorăromâniă(mariădreg tori).
Jupani a,ăs.f.ăţătitlЮădatăînătrecЮtăso ieiăjЮpanЮlЮi.ă
Jupân,ă s.m.ă ţă titlЮă deă polite eă dată persoaneloră careă ocЮpaЮă oă anЮmit ă demnitateă saЮă
fЮnc ieăînalt .ă
Jupâneas ,ăs.f.ăţăso iaăЮnЮiăboier.ă
Logof t, s.m. = titlu de mare demnitar în ierarhia boierilor români din timpul orânduirii
feudale; 2. secretar, scriitor într-oăcancelarie;ă3.ăЯ taf.ă
Monah,ăs.m.ăţăc lЮg r.ă
Monahie,ăs.f.ăţăc lЮg ri .
Parp r,ăţădareăpeăbЮ ileădeăЯin.
Pitar,ăs.m.ăţăboierăîns rcinatăcЮăaproЯizionareaăcЮr iiădomneştiăşiăaăoştiriiăcЮăpâine.ă
Pârc lab, s.m. = comandant de cetate în evul mediu, apoi, primar; 2 - comandantul unei
închisori;ătemniceră(Яar.ăp rc lab).
Pârgar,ă s.m.ă ţă (Înă organizareaă administratiЯ ă medieЯal )ă fiecareă dintreă ceiă 12ă membriă
careăcompЮneaЮăsfatЮlăadministratiЯăalăЮnЮiăoraş.ă
Postelnic, s.m. = titlu onorific dat boierilorăcareănЮăaЯeaЮăatribЮ iiăspeciale.ă
Prezviter ,ăs.f.ăţăso ieădeăpreot.ă
Pustnic,ăs.m.ăţăc lЮg r.

Sluger,ă s.m.ă ţă dreg toră îns rcinată cЮă aproЯizionareaă cЮr iiă domneştiă şiă aă armateiă (Яar.ă
slugeariu).
Sp tar,ă s.m.ă ţă înaltă demnitarădină cЮrteaă domneasc ă careă aЯeaă laă începЮtă fЮnc iaă deă aă
pЮrtaă laă festiЯit iă spadaă domneasc ,ă iar,ă maiă târziЮ,ă peă aceeaă deă şefă ală armateiă şiă ală
poli iei.
Vameş,ă s.m.ă ţă dreg toră îns rcinată cЮă controlЮlă şiă cЮă taxareaă m rfЮriloră careă trecă prină
Яam .ă
V taf,ăs.m.ăţălogof t;ăc petenieădeăoşteniă(Яar.ăЯ tah).ă
Vin ricer,ăs.m.ăţădreg torăîns rcinatăcЮăîncasareaăimpozitЮlЮiăpeăЯii.ă
Vistier,ăs.m.ăţămareădreg torăcareăaЯeaăînăsarcinaăsaăadministra iaăfinanciar ăaă riiăşiă
p strareaăЯisterieiăstatЮlЮi.ă
Vl dic ,ăs.m.ăţăepiscop,ăst pânitor.ă
Vornic,ăs.m.ăţămareădemnitarălaăcЮrteaădomneasc ăîns rcinatăcЮăsЮpraЯeghereaăcЮr ii,ă
cЮăcondЮcereaătrebЮrilorăinterne,ăaЯândăşiăatribЮ iiăjЮdec toreşti.ă
GLOSAR DE CUVINTE SLAVE

az, pron. pers. = eu
biv vel = fost mare
blagocestiv, adj. = binecinstitor
blagoveştenie,ăs.f.ăţăbЮn Яestireă
Bogorodi a,ăs.f.ăţăN sc toareădeăDЮmnezeЮ
Bog, s.m. = Dumnezeu
brat, s.m. = frate
ciado, s.n. = fiu, copil
ciudo, s.n. = minune
cr st, s.m. = cruce
dead, s.m. = bunic
dn , dni, s.f. = zi, zile
dvere = Юşi
ego, pron. pers. = lui, (al, a, ai, ale) lui
glava, s.f. = cap
gospod,ăs.m.ăţădomn,ăst pânitor
i,ăconj.ăţăşiă
ije, pron. rel. = cel
is pisah = am scris
leat, s.n. = an
mese a,ăs.f.ăţălЮn ă
milosti,ăs.f.ăţămil ă
molienie,ăs.n.ăţărЮg minteă
nedealia,ăs.f.ăţădЮminic ,ăs pt mân ă
ot, prep. = din, de la, de

ote ,ăs.m.ăţătat ,ăp rinteă

Ovidenie,ăs.f.ăţăIntrareaăînăbiseric ă
poclon, s.m. = închinare, plocon, dar
pohval ţălaЮd
pomosti = ajutor
preapodobn, adj. = preacuvios, preacucernic
Prediteci,ăadj.ăţăÎnainteămerg tor
Preobrajenii,ăs.n.ăţăSchimbareaălaăfa ă
prisno,ăadЯ.ăţăЯeşnic,ăpЮrЮreaă
proci, adv. = departe
proin = fost
sin, s.m. = fiu
sud ţăjЮde
sviatîi, s.m. = sfânt
Uspenie, s.n. = Adormirea
v , prep. = în
V snesenie,ăs.n.ăţăÎn l areă
V videnie = Intrarea înăbiseric
vel, adj. = mare
za = pentru
Bibliografie
Negrescu, I. D. - Limba slavă veche,ăBЮcЮreşti,ă1961.

BIBLIOGRAFIE
Aldea, Gheorghe - Sculptura ărănească în piatră,ăBЮcЮreşti,ă1969.
Alessandrescu, C. - Dic ionar geografic al jude ului Muscel,ăBЮcЮreşti,ă1893.
Aricescu, C. D. - Istoria Câmpulungului, 1855.
●●●ăăăăăăăăăăă- Arta populară românescă,ăBЮcЮreşti,ă1969.
B jan,ăD.I.ă- Crucea jurământului, Câmpulung Muscel, 1929.
B n eanЮ,ăT.,ăFocşaăM.ă- Ornamentul în arta populară românească, 1963.
Branişte,ă M.,ă DiaconescЮ,ă I.ă - Vechile cruci de piatră din cuprinsul şi vecinătatea
oraşului Piteşti, în MO, XVI, 1-2.
Br tЮlescЮ,ăV. - Biserici din jude ul Argeş, în BCMI, an XXVI, fasc. 75.
Br tЮlescЮ,ăV.ă- Ini iale şi monograme legate de semnul sfintei cruci, în MO, an XVII, nr.
7-8, 1965.
Br tЮlescЮ,ăV.ă- Inscrip ii de curând descoperite, în BCMI, 1940.
Cazacu, B. – Pagini de limbă şi literatură română veche,ăBЮcЮreşti,ă1964.
Coman, P. - Cele mai vechi cruci ale Mă ăului, în BCMI, 1931.
Constantinescu, N. A. - Dic ionar onomastic românesc,ăBЮcЮreşti,ă1963.
Diaconescu, Ilie - Materiale documentare, în GB, 1965, nr. 5-6.
Diaconescu, Ilie - Reliefuri şi inscrip ii pe cruci de piatră feudale din nord-vestul
Ungrovlahiei, în GB, 1969, nr. 7-8.
●●●ăăăă- Dic ionarul limbii române moderne,ăBЮcЮreşti,ă1958.
●●●ăăăă- Documente privind istoria României. B. ara Românească, sec. XIV-XVII,
BЮcЮreşti,ă1950.
●●●ă ă ă ă - Documenta Romaniae Historica.B. ara Românească, I.(1247-1500),
Bucureşti, 1966.
Dr ghiceanЮ,ăV.ă- Comunicări, în BCMI, an. IV, 1911.
Dr ghiceanЮ,ăV.ă- Comunicări (Budeasa - Argeş), în BCMI, XXI, 1927.
Dr ghiceanЮ,ăV.ă- Comunicări, în BCMI, XXIV, 1931, fasc. 69.
DЮmitrescЮ,ăFloricaăş.a.ă- Istoria limbii române,ăBЮcЮreşti, 1978.
DЮn re,ăNicolaeă- Ornamentica tradi ională comparată,ăBЮcЮreşti,ă1979.
Eliade, Mircea - Histoire des croyances et des idées religieuses, 1978.
Eliade, Mircea - Traité d’histoire des religions, Paris, 1975.
Ghe ie,ăI.ă- Istoria limbii române literare,ăBЮcЮreşti,ă1978.
Giurescu, C., Giurescu, D. - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi,
BЮcЮreşti,ă1971.
Graur, Alexandru - Nume de persoane,ăBЮcЮreşti,ă1965.
HЮrdЮbe iЮ,ăI.ăş.a.ă- Câmpulung Muscel, ieri şi azi, Câmpulung, 1974.
●●●ă- Inscrip ii medievale ale României,ăI,ăBЮcЮreşti,ă1968.

IonaşcЮ,ăI.ă- Cronologia documentelor din Moldova şi ara Românescă, în DIR, I, 1956.

Ionescu, Grigore - Curtea de Argeş,ăBЮcЮreşti,ă1940.
Ionescu, Petre - Istoria veche şi nouă a comunei Domneşti, 1941.
Iorga, Nicolae - Inscrip ii din bisericile României, 2 vol. 1905, 1908.
Iorga, Nicolae - Istoria industriilor la români, BЮcЮreşti,ă1927.
Iorga, Nicolae - Sate şi mănăstiri din România,ăed.ăII,ăBЮcЮreşti,ă1916.
Mihalcu, M. - Conservarea obiectelor de artă şi a monumentelor istorice,ă BЮcЮreşti,ă
1970.
Mâr Ю,ăFlaminiЮă- Un monument de cult necunoscut în ansamblul feudal al cur ii de la
Băjeşti, în BOR, an XCIII.
Mutihac, V., Ionesi, L. - Geologia României,ăBЮcЮreşti,ă1974.
N stЮrel,ăP.V.ă- Crucea-hrisov a lui Matei Basarab şi Crucea de la
Nămăeşti a lui Udrişte Năsturel, în Albina, 1907, nr. 35.
Negrescu, I.D. - Limba slavă veche,ăBЮcЮreşti,ă1961.
Odobescu, Al. - Opere,ăЯol.ăII,ăBЮcЮreşti,ă1967.
Petrescu, Paul - Motive decorative celebre,ăBЮcЮreşti,ă1971.
Petrescu, Paul - O lume neştiută a culorilor,ăînăArtaăplastic ,ănr.ă1/1967.
R dЮlescЮ-Codin, C. - Muscelul nostru. Comuna Corbi şi locuitorii săi, Câmpulung
Muscel, 1922.
R Ю escЮ,ăI.ă- Dragoslavele, monografie, Câmpulung Muscel, 1937.
R Ю escЮ,ăI.ă- Câmpulung Muscel, monografie, 1943.
R Ю escЮ,ăI.ă- Monografia satului Topoloveni, 1939.
Rosetti, Al. - Istoria limbii române,ăBЮcЮreşti,ă1966.
Stahl, Henri - Monografia unui sat,ăed.ăII,ăBЮcЮreşti,ă1939.
Stahl, H., Bogdan, D. - Manual de paleografie slavo-română,ăBЮcЮreşti,ă1936.
St nescЮ,ăPetreă- Pietroşani-Argeş,ăBЮcЮreşti,ă1974.
Stoica, Georgeta - Arta populară, mijloc de comunicare,ăînăMЮseЮm,ăGoleşti,ă1974.
Stoicescu, N. - Bibliografia localită ilor şi monumentelor feudale din România - I. ara
Românească,ăBЮcЮreşti,ă1970.
Stoicescu, N. - Dic ionar al marilor dregători din ara Românească şi Moldova - sec.
XIV - XVII,ăBЮcЮreşti,ă1971.
Udrescu, D. - Glosar regional Argeş,ăBЮcЮreşti,ă1967.
V t şianЮ,ăV.ăă- Istoria artei feudale din ările române,ăI.,ăBЮcЮreşti,ă1959.
Vârtosu, Emil - Paleografia româno-chirilică,ăBЮcЮreşti,ă1968.

INDICE DE AUTORI
-A-
ANGHEL, crucer - men ionată printreă ceiă dină „niamul” comanditarului crucii din
BЮcşeneşti-Lotaşiă(1721).
ANTA,ămeşteră- Dârm neştiă(1771).
APOSTU,ămeşterЮă- BereЯoieştiă(1787).
-B-
BACIU,ăpop ,ăpisară- Câmpulung Muscel (1615).
BADEA, pisar - Câmpulung Muscel (1615).
-C-
COMANU,ămeşteră- M Юă(1802-1803).
-D-
DOBROTÃ,ă meşterЮă - Z rneştiă (1718);ă petrarЮă - BereЯoeştiă (1715);ă pietrar -
BЮcşeneşti-Lotaşiă(1721).
DRAGOMIR,ălogof t,ăpisară- CЮrteaădeăArgeşă(1662).
-H-
HRISTODOR, zugrav - L ic iă(1647).
-I-
IARCA VOINA, pisar - RЮc ră(1670).
IEROTEI, ermonah, pisar - BЮcşeneşti-Lotaşiă(1721).
ION,ălogof t,ăpisar - Câmpulung Muscel (1615).
ION (?) - Deagu de Sus (1714).
IO IMăTUDORă(?)ă- Dragoslavele (1632-1654).
IVAŞCOă(?)ă- Glâmbocata (1746).
-M-
MANEA,ămeşteră- S l trЮcă(1584).
MIREA,ălogof t,ăpisară - AlbeştiiădeăArgeşă(1694).
-O-
OANCEA,ăpop ,ăpisară- Mioveni (1731).
OPREA (?) - ApaăS rat ă(1684).
-P-
PÂRVUL,ălogof t,ăpisară- ig neştiă(1643).
PÂRVUL,ăpop ,ăpisară- Godeni (1662).
-R-
RADU, pisar - RЮc ră(1613).
RADUL, pisar - Câmpulung Muscel (1615).
-S-

SAVA,ămeşteră- Borleştiă(1660).
STAICO,ămeşteră- Stoeneştiă(1593ă- 1601).
STAICU,ămeşteră- Câmpulung Muscel (1756).
STANCIU,ămeşteră- Cândeştiă(1723).
STOICA,ăgr m tică- Câmpulung Muscel (1661).
STOICA,ăpop ,ăpisară- Mioveni (1731).
STROE, pisar - C lineştiă(1758).
-T-
TATOMIR, pisar - Câmpulung Muscel (1596).
TOADER,ămeşteră- ApaăS rat ă(1660).
-V-
VLAD,ăpop ,ăpisară- Câmpulung Muscel (1576).
VLADULăDEăBÃJEŞTI,ăpop ,ăpisar - Budeasa (1647).

INDICE CRONOLOGIC
●ă1ă5ă4ă6ă−ăMih eşti
●ă1ă5ă7ă6ă−ăCâmpulung Muscel
●ă1ă5ă8ă4ă−ăBr dule
●ă1ă5ă8ă4ă– S l trucu
●ă1ă5ă9ă2ă−ăCet eni
●ă1593-1601ă−ăCâmpulung Muscel
●ă1593-1601ă−ăR deşti
●ă1593-1601ă−ăStoeneşti
●ă1596-1597 −ăCâmpulungăMuscel
●ă1ă5ă9ă7ă−ăGoleşti
●ă1ă6ă0ă0ă−ăVl deşti
●ă1602-1610ă−ăBerevoieşti
●ă1613-1614ă−ăRuc r
●ă1621-1622ă−ăStoeneşti
●ă1ă6ă2ă4ă−ăCet eni
●ă1628-1629ă−ăŞtef neşti
●ă1632-1633ă−ăRuc r
●ă1632-1654ă−ăCiupa Mavrodolu
●ă1632-1654ă−ăDragoslavele
●ă1632-1654ă−ăL z reşti
●ă1632-1654ă−ăŞtef neşti
●ă1ă6ă4ă2ă−ăDragoslavele
●ă1ă6ă4ă2ă−ăBârlogu
●ă1ă6ă4ă3ă−ă ig neşti
●ă1646-1647ă−ăLipia
●ă1ă6ă4ă7ă−ăBudeasa Mare
●ă1ă6ă4ă7ă−ăL ic i
●ă1647-1648ă−ăColibaşi
●ă1ă6ă5ă6ă−ăBoteni
●ă1ă6ă5ă9ă−ăN m eşti
●ă1659-1660 – Borleşti
●ă1ă6ă6ă0ă−ăApaăS rat
●ă1660-1661ă−ăAlbeşti
●ă1660-1661ă−ăCârstieni
●ă1660-1661ă−ăCet eniiădinăDeal

●ă1660-1661ă−ăApaăS rat
●ă1660-1664; 1672-1673ă−ăBerevoieşti
●ă1660-1664; 1672-1673ă−ăApaăS rat
●ă1660-1664; 1672-1673 – Poen rei
●ă1660-1664; 1672-1673 – Poen rei
●ă1ă6ă6ă1ă−ăTopoloveni
●ă1661-1662ă−ăCurteaădeăArgeş
●ă1661-1662ă−ăTopoloveni
●ă1ă6ă6ă2ă−ăB jeştiă
●ă1ă6ă6ă2ă−ăGodeni
●ă1ă6ă6ă2ă−ăV leni-Podgoria
●ă1ă6ă6ă2ă−ăVr neşti
●ă1662-1663ă−ăVr neşti
●ă1663-1664ă−ăValea Mare-Prav
●ă1663-1664ă−ăV leni-Podgoria
●ă1664-1665 −ăDragoslavele
●ă1ă6ă6ă7ă−ăMiceşti
●ă1667-1668ăă−ăGodeni
●ă1669-1672ă−ăRuc r
●ă1670-1671ă−ăRuc r
●ă1673-1674ă−ăRuc r
●ă1675-1676ă−ăBudeasa Mare
●ă1ă6ă7ă6ă−ăColibaşi
●ă1678-1688ă−ăRuc r
●ă1684-1685ă−ăApaăS rat
●ă1688-1714ă−ăCiocanu
●ă1688-1714ă−ăM u
●ă1691-1692ă−ăC lineşti-Vale
●ă1691-1692ă−ăPoduăDâmbovi ei

●ă1ă6ă9ă4ă−ăAlbeştiiădeăArgeş
●ă1699-1700ă−ăCorbi
●ăSec.ăXVIIă−ăBele iă
●ăSec. XVII –C p âneni
●ăSec.ăXVIIă−ăCâmpulung Muscel
●ăSec.ăXVIIă−ăCâmpulung Muscel
●ăSec.ăXVIIă– Godeni
●ăSec.ăXVIIă−ăGruiu
● Sec. XVII – Piteşti
●ăSec.ăXVIIă– Retevoieşti
●ăSec.ăXVIIă−ăRuc r
●ăSec.ăXVIIă−ăRuc r
●ăSec.ăXVIIă−ăSt neşti
●ăSec.ăXVIIă−ăŞtef neşti
●ăSec.ăXVII-XVIIIă−ăBoga i
●ăSec.ăXVII-XVIIIă−ăCurteaădeăArgeş
●ăSec.ăXVII-XVIIIă−ăCurteaădeăArgeşă
●ăSec.ăXVII-XVIIIă−ăMih eşti
●ăSec.ăXVII-XVIIIă−ăSchituăGoleşti
●ăSec.ăXVII-XVIIIă−ăV leni-Podgoria
●ă1702-1703ă−ăN m eşti
●ă1703-1704ă−ăMoşteni
●ă1ă7ă0ă4ă−ăCândeşti
●ă1ă7ă0ă7ă−ăNegreşti
●ă1709-1710ă−ăRuc r
●ă1ă7ă1ă1ă−ăBerevoieşti
●ă1ă7ă1ă1ă−ăPoduăDâmbovi ei
●ă1711-1712ă−ăC lineşti-Vale
●ă1711-1712ă−ăCioc neşti
●ă1ă7ă1ă4ăă−ăDeagu de Sus
●ă1ă7ă1ă4ă−ăMuş teşti
●ă1714-1715ă−ăMih eşti
●ă1714-1715ă−ăPiteşti
●ă1714-1715ă−ăTopoloveni
●ă1ă7ă1ă5ă−ăDâmbovicioara
●ă1ă7ă1ă5ă−ăV leni-Podgoria
●ă1715-1716; 1719-1730ă−ăBerevoieşti
●ă1715-1716; 1719-1730ă−ăL ic i
●ă1715-1716; 1719-1730ă−ăL ic i

●ă1716-1717ă−ăDomneşti
●ă1716-1717ă−ăŞtef neştiă
●ă1718-1719ă−ăZ rneşti
●ă1718-1719ă−ăZ rneşti
●ă1719-1720ă−ăBele i
●ă1719-1720ă−ăMiceşti
●ă1ă7ă2ă1ă−ăBucşeneşti-Lotaşi
●ă1ă7ă2ă1ă−ăCoceneşti
●ă1ă7ă2ă2ă−ăPiteşti
●ă1722-1723ă−ăRuc r
●ă1723-1724ă−ăCândeşti
●ă1724-1725ă−ăJugur
●ă1724-1725ă−ăN m eştiă
●ă1724-1725ă−ăSt neşti
●ă1ă7ă2ă6ă−ăGorganu
●ă1726-1727ă−ăB deni
●ă1 7ă2ă7ă−ăV leni-Podgoria
●ă1727-1728ă−ăChilii
●ă1729-1730ă−ăCerbureni
●ă1729-1730ă−ăNucşoara
●ă1729-1730 – Retevoieşti
●ă1ă7ă3ă0ă−ăŞtef neştiă
●ă1730-1731 – Berevoieşti
●ă1730...1763ă−ăMioveni
●ă1731-1732ă−ăUrluieni
●ă1733-1734ă−ăCorn el
●ă1ă7ă3ă4ă−ăUrluieşti
●ă1ă7ă3ă5ă−ăRuc r
●ă1ă7ă3ă6ă−ăŞuici
●ă1736-1737ă−ăCet eni
●ă1739-1740ă−ăJupâneşti
●ă1739-1740ă−ăJupâneşti
●ă1740-1741ă−ăEnculeşti

●ă1740-1741ă−ăRetevoieşti
●ă1ă7ă4ă1ă−ăMoşoaia
●ă1ă7ă4ă5ă−ăRânc ciov
●ă1ă7ă4ă6ă−ăGlâmbocata
●ă1747-1748ă−ăLucieni
●ă1748-1749ă−ăM u
●ă1750-1751ă−ăProsia
●ă1751-1752ă−ăM u
●ă1755-1756 – Domneşti
●ă1755-1756ă−ăStroeşti
●ă1ă7ă5ă7ă– Berevoieşti
●ă1ă7ă5ă7ă−ăHulubeşti
●ă1757-1758ă−ăGoleşti
●ă1758-1759ă−ăGodeni
●ă1758-1759ă−ăGoleşti
●ă1759-1760ă−ăGorganu
●ă1759-1760ă−ăNucşoara
●ă1760-1761 −ăVr neşti
●ă1ă7ă6ă1ă−ăStâlpeni
●ă1ă7ă6ă6ă−ăCorbeni
●ă1766-1767ă−ăHulubeşti
●ă1771-1772ă−ăDârm neşti
●ă1771-1772ă−ăLeordeni
●ă1774-1775ă−ăM u
●ă1775-1776ă−ăPoen rei
●ă1779-1780ă−ăCet eniiădinăDeal
●ă1ă7ă8ă1ă−ăSt neşti
●ă1781-1782ă−ăCosteşti-Vâlsan
●ă1ă7ă8ă2ă– Şuici
●ă1782-1783ă−ăBughea de Sus
●ă1ă7ă8ă3ă−ăAlbeşti

●ă1788-1789ă−ăBr det
●ă1788-1789ă−ăM lureni
●ă1789-1790ă−ăCorbi
●ă1ă7ă9ă1ă−ăB deniă
●ă1 7 9 1 – St neştiă
●ă1791-1792ă−ăCeauşeşti
●ă1795-1796ă−ăRetevoieşti
●ă1796-1797ă−ăCurteaădeăArgeş
●ăSec.ăXVIIIă−ăAlbeşti
●ăSec.ăXVIIIă−ăAninoasa
●ăSec.ăXVIIIă−ăB lileşti
●ăSec.ăXVIIIă−ăBerevoieşti
●ăSec.ăXVIIIă−ăC lineşti-Vale
●ăSec.ăXVIIIă−ăCâmpulung Muscel
●ăSec.ăXVIIIă−ăDr ghiceşti
●ăSec.ăXVIIIă−ăGorganu
●ăSec. XVIII – Grui
●ăSec.ăXVIIIă−ăN m eşti
●ăSec.ăXVIIIă−ăPiteşti
●ăSec.ăXVIIIă−ăPoen rei
●ăSec.ăXVIIIă−ăS l trucu
●ăSec.ăXVIIIă−ăŞtef neşti
●ă2/2ăXVIIIă−ăTopoloveni
●ă1ă8ă0ă2ăă−ăSt neşti
●ă1802-1803ă−ăBascov
●ă1802-1803ă−ăM u
●ă1ă8ă0ă3ă−ăDomneşti
●ă1ă8ă0ă4ă−ăCorbşori
●ă1806-1807ă−ăLeiceşti
●ă1ă8ă0ă7ă−ăGaleşu
●ă1ă8ă1ă0ă−ăValea Nandrii
●ă1ă8ă1ă2ă−ăN m eşti
●ă1ă8ă1ă3ă−ăSt neştiă
●ă1813-1814 – Piteşti
●ă1ă8ă1ă4ă−ăHumele
●ă1ă8ă1ă4ă−ăOarja
●ă1815-1816ă−ăCiocanu

●ă1ă8ă1ă8ă− Poenarii de Muscel

●ă1ă8ă2ă0ă−ăVâls neşti
●ă1ă8ă2ă1ă−ăDomneşti
●ă1821-1822ă−ăPopeşti
●ă1ă8ă2ă4ă−ăHârseşti
●ă¼ăXIXă−ăApa S rat
●ă¼ăXIXă−ăB deşti
●ă¼ăXIXă−ăBughea de Jos
●ă¼ăXIXă−ăBughea de Jos
●ă¼ăXIXă−ăCâmpulung Muscel
●ă¼ăXIXă−ăCândeşti
●ă¼ăXIXă−ăCândeşti
●ă¼ăXIXă−ăCosteşti
●ă¼ăXIXă−ăDobreşti
●ă¼ăXIXă−ăJugur
●ă¼ăXIXă−ăN m eşti
●ă¼ăXIXă− Poenarii de Muscel
●ă¼ăXIXă−ăPoenarii de Muscel
●ă¼ăXIXă−ăPoenarii de Muscel
●ă¼ăXIXă−ăPoen rei
●ă¼ăXIXă−ăRacovi a
●ă¼ăXIXă−ăRuc r
●ă¼ăXIXă−ăSt neşti
●ă¼ăXIXă−ăStoeneşti
●ă¼ăXIXă−ăValea Nandrii
●ă¼ăXIXă−ăVoroveni
●ă1826-1827ă−ăDr ghiceşti
●ă1ă8ă2ă8ă−ăBudeasa Mare
●ă1ă8ă2ă8ă−ăJupâneşti
●ă1ă8ă2ă8ă−ăRecea
●ă1ă8ă2ă8ă−ăRuc r
●ă1ă8ă3ă1ă−ăBârzeşti
●ă1ă8ă3ă1ă−ăSusl neşti

●ă1ă8ă3ă4ă−ăGlavacioc
●ă1ă8ă3ă5ă−ăM u
●ă1ă8ă3ă5ă−ăValea Mare-Prav
●ă1ă8ă3ă6ă−ăF getuă(fostăVieroşi)
●ă1ă8ă3ă7ă−ăC lineşti-Vale
●ă1ă8ă3ă7ă−ăM u
●ă1ă8ă3ă8ă−ăCorbi
●ă1ă8ă3ă9ă−ăMl ci
●ă1ă8ă4ă0ă−ăAninoasa
●ă1ă8ă4ă1ă−ăLereni
●ă1ă8ă4ă2ă−ăCurteaădeăArgeş
●ă1842-1843ă−ăHârtieşti
●ă1ă8ă4ă4ă−ăB deni
●ă1ă8ă4ă4ă−ăŞuici
●ă1ă8ă4ă4ă−ăVl deşti
●ă1ă8ă4ă6ă−ăM uă
●ă1 8 4 6 – Vulpeşti
●ă1ă8ă4ă7ă−ăGlavacioc
●ă1ă8ă4ă8ă−ăApaăS rat ă
●ă1ă8ă4ă8ă−ăHumele
●ă1ă8ă4ă8ă−ăMâr eşti
●ă1ă8ă4ă8ă−ăMoşteni
●ă1ă8ă4ă8ă−ăR deşti
●ă1ă8ă4ă8ă−ăŞtef neşti
●ă1ă8ă4ă9ă−ăGorganu
●ă1ă8ă4ă9ă−ăMih eşti
●ă1ă8ă5ă0ă−ăCoceneşti
●ă1ă8ă5ă0ă−ăCosteşti
●ă1ă8ă5ă0ă−ăValeaăMân stiriiă
●ă1ă8ă5ă2ă− CurteaădeăArgeşă(2)
●ă1ă8ă6ă3ă−ăBucov
●ă1ă8ă6ă6ă−ăP dure i

MORFOLOGIA
MONUMENTELOR MEMORIALE
-tipologia CRUCIlor DE PIATRá-
Stela (stâlp) Cruce „pristolnic”

[1723-1724] – Dragoslavele [1821] - Popeşti
CrЮceălatin ,ătipăAăaăIă1
[1678-1688] - Câmpulung Muscel

capitelurile
CRUCIlor DE PIATRá
CrЮceădinăReteЯoieşti Cruce din Corbeni

[1740-1741] [1766)]
Cruce din Dealul Naca StâlpădinăBereЯoieştiă

Dragoslavele [1675] [1868]
-

medalioanele
CRUCIlor DE PIATRá
Crucea pârgarilor Crucea lui Constantin Brâncoveanu

Câmpulung Muscel [1790] PodЮăDâmboЯi eiă[1711]
Crucea lui Matei Basarab Crucea jupanului Arsenie

Dragoslavele [1642] Budeasa [1647]

Autori
ai CRUCIlor DE PIATRá
PisăpopaăVladЮlădeăB jeşti PisăIeroteiăermonah,ăDobrot ăpietrar

Budeasa Mare [7156] BЮcşeneşti-Lotaşiă[7229]
Pis az Hristodor zug(rav)

L ic iă[7155]

MONUMENTE MEMORIALE „MONUMENTALE”
CrЮceaăjЮr mântЮlЮiă[1674] Crucea pârgarilor [1790]
CrЮceaăjЮr mântЮlЮiă[1674]
încastrat ăînăcasaăarh.ăBerechet din Câmpulung Muscel

Crucea lui Matei Basarab CrЮceaăjЮpanЮlЮiăNicolaăP trЮă

Dragoslavele [1642] Gorganu - C lineştiă[1726]
CrЮceaălogof tЮlЮiăNecЮlaă Cruce din Leordeni CrЮceaăjЮpanЮlЮiăMЮşată

ig neştiă[1643] [1771-1772] Ştef neşti-Vale [1628-1629]

Cruci În limba slavoná
CrЮceaălogof tЮlЮiăUdrişteăN stЮrel Cruce din Câmpulung Muscel

N m eştiă[1659]ă [1664-1669]
Cruce din Câmpulung Muscel [1632-1654] Cruce din Br dЮle ă[1584]

hrisoave În piatrá
Crucea de la Podu Dâmbovi eiăăăăăăăăăăăăCrucea lui Matei Basarab

Dâmbovicioara [1710-1711] Ştef neştiă[1632-1654]
Crucea de la Schitul Lacu Negru CrЮceaădinăBisericaăPiscЮlăMoşЮlЮi

C lineştiă[1760-1761] Moşoaiaă[1740-1741]

Monumente memoriale din albestii de muscel

Acasá la pietrari…
CrЮceăamplasat CrЮceădinăizlazЮlăCândeştiloră[1723-1724].
în imediata apropiere a carierii.
CrЮceădinăsec.ăXVIIIălaăr scrЮceaădrЮmЮrilorădinăDealЮlăM oanЮ.

MONUMENTE ÎN LAPIDARIUMUL MUZEULUI GOLEsTI
CrЮceăînălimbaăslaЯon ă[1597]ă „CrЮceaăalb ” [1757-1758]
Cruce [1722] CrЮceăcЮăinscrip iiăslaЯoneă[1665]

amplasat ăînăparcЮlăGoleştilor

CRUCI EXECUTATE
ÎN CENTRUL DE PIETRARI JIBLEA
CrЮceaădinăS l trЮcЮă[sec. XVIII] CrЮceaădinăŞЮici [1736]

DEPISTARE - CONSERVARE - RESTAURARE
CrЮceaă lЮiă LЮpЮă VameşЮlă dină DragoslaЯeleă

acoperit ădeăanrocamentul refugiului stradal
Dezgroparea crucii [1729- 1730]

dinăNЮcşoaraă
CruceădinăCorn elă[1733-1734] „Crucea lui Hassan” în curs de restaurare

înălapidariЮmЮlăMЮzeЮlЮiăGoleşti.

PIESE EPIGRAFICE DE EXCEPtIE

DEPISTATE ÎN CURSUL CERCETÃRII –
INCLUSE PE LISTA MONUMENTELOR MEMORIALE
Cruce din Godeni [1662]. Cruce din Godeni [1667-1668]

).
CrЮceăHЮlЮbeşti-Bughea de Jos CrЮceăînălimbaăslaЯon ădinăColibaşi

[1766-1767] [1647-1648]

SCULPTURA ÎN PIATRá DIN JUDEtUL ARGEs -

OCUPAtIE STRáVECHE, MEREU ÎNTINERITá
RenЮmi iiăcioplitoriăînăpiatr ădinăAlbeştiiăMЮscelЮlЮi.

Atelierul, uneltele şiăЮneleădintreăcrea iileălorăartistice....



ADDENDA
REPERTORIUL
MONUMENTELOR MEMORIALE
DIN JUDE UL ARGEŞ
Cruci
de piatrá

In hoc signo,vinces !
O CARTE
PENTRU ETERNITATE
Axat ăpeăbinomЮlăfЮndamental:ă«crЮceă– piatr »,ăcrЮceaăsemnificândăspiritЮalitateaăşiă
eternitateaăcelest , iar piatra – materialitateaăşi,ăimplicit,ăeternitateaăterestr .
N
eobicinЮitЮă lЮcrЮă iasteă şiă laă oameniiă ceiă în elep iă acesteă miciă encomioane,ă
dЮp ă cЮmЮă iasteă aceast ă izЯodire,ă aă leă ar taă dЮlcea aă c r iiă aceştiia,ă cЮă
l mЮritoareă înnainteă cЮЯântareă aleşiloră şi,ă spreă citireaă eiă cЮă osârdie,ă a-i
îndemna… PentrЮă aceia,ă şiă eЮă nЮă facЮă înnainteă lЮng ă ЯoroЯireă laă aciast ă carteă ceă s ă
chiam ă CRUCIă D ă PIATR ă adЮnateă cЮă neostoit ă trЮd ă d ă noiă d ă p ă totă ânЮtЮă
ArgeşiЮlЮiăşiăalăMЮşcelЮlЮi,ăciănЮmaiăar tăpricinaăfaceriiăei…
PrecЮmă nЮă iasteă niciă Юnă lЮcrЮă dină celeă ceă sântă niciă maiă d ă cinste,ă niciă maiă d ă
obşteă decâtă lЮminaă soarelЮi,ă totă aşaă niciă alt ă carteă Яaă fiă maiă trebЮincioas ă saЮă maiă d ă
folosăobştiiăcaăaciasta,ăc ciă– aşaăcЮmăgl sЮieşteăЮnaădântreăacesteăînsemneăînăpiatr ă
aleă ЯremЮriloră d ă mЮltă apЮse:ă ă „CrЮceaă eă p zitoareă aă toat ă lЮmea,ă crЮceaă eă aă
beseariciloră podoab ,ă crЮceaă eă aă împ ra iloră înt rire,ă crЮceaă eă aă credincioşiloră
întemeiere,ăcrЮceaăeăaăîngerilorăslaЯ ăşiăaădiaЯolilorăran ”…
Dar ,ăîns ,ăcrЮcileăd ăpiatr ăajЮns-aЮăoăispit ăpentrЮăceiăf r’ deăcredin ,ăf r’ de
niciăoăcrЮce,ăf r’ deăniciăЮnăDЮmnezeЮ,ăînăЮmblareaălorănecЮgetat ăspreăcâştigăb nesc,ă
dezr d cinândЮ-le din locul unde le-aЮă împlântată cЮă credin ă bЮniiă şiă str bЮnii,ă
jupuindu-le de literele vechi pe careă nЮă leă în elegă cЮă min ileă lorăfiraЯe,ă ştergândЮ-le cu
daltaă pofteiă lorănetrebniceă deă înaЯЮ ire,ă spreă aă leă Яinde,ă apoi,ă caă fiindă deă eiă lЮcrate,ă peă
argin iiăispititoriăaiăăl comiei,ăЮnorăneştiЮtoriăaiăăp catЮlЮiăăs Я rşit…ăDe-asta, noi le-am
scrisu aci, spreăaăleăfaceăcЮnoscЮteăoamenilorătr itoriăde-acmЮăînăЯeci,ăcaăs ăleăînconjЮreăă
cЮăcinsteaăcЮЯenit ăspreăăaănЮăl saănetrebniciiăs ăleăstriceărostЮlălorăprinăЯremЮri…ă
A
Ю,ă dar ,ă crЮcileă d ă piatr ă glasЮlă loră temeinică deă Яeşnicie:ă ЯoroЯescă d ăă
p mântЮriămoşteniteăşiăd ăЮndeăpân ăЮndeăs ăîntindăele;ăd ăc iăd schiseă
oamenilorăîntreălocЮrileălorăăd ătr ire;ăd ădreptЮriădate,ădinădomnăînădomn,ă
spreă p strareă netЮlbЮrat ă d ă Юrmaşi;ă ă d ă podЮriă d ă piatr ;ă d ă jЮr minteă d ă credin ă înă
folosЮlăobştii;ăd ămЮlteătrebЮincioase lucruri care s-aЮăştersăd ămЮltădinămin ileăoameniloră
aceştiia;ăЯoroЯescăpân ăşiădeăЮnătЮrcăcreştinat,ăЮnăanЮmeăHasan…
Dar ănoiănЮăЯ ăЯomăd zЯ lЮiătotЮăceăiasteăscris,ăînăele,ăd câtăprinăaceast ăcarteă
aănoastr ,ăspreăaăЯ ăîndemnaăaăoăceti,ădinăscoar ăînăscoar ,ăcЮărâЯn ăneştirbit ,ăcaăfiindă
preaăfolositoareăcЮgetЮlЮiănostrЮăcreştinesc.ă
T
ip ritЮ-s-aЮ,ă aşadar,ă aceast ă d ă mЮltă trebЮincioas ă carte,ă cЮmă nЮă iasteă
altaă asemeneaă eiă înă totă ânЮtЮă c tă tr ieşteă rЮmânimea,ă ă cЮă cheltЮialaă
Sfintei Episcopii a ArgeşЮlЮiăşi,ămaiăЯârtos,ăaăprealЮminatЮlЮiădirigЮitorăală
Societ iiă Comercialeă IATSAă SAă Piteşti,ă preaă ЯrednicЮlă d ă laЮd ,ă chiră Constantin
Nicolescu,ă fostă ocârmЮitoră ală inЮtЮlЮiă ArgeşiЮlЮi,ă cЮă ajЮtoriЮlă alteiă Societ i ceă s ă

chiam ăBRIO,ătip ritЮ-s-aЮ,ăaşadar,ăcЮăstr daniaămeşterilorătipografi:ăBobocel, Boboc şiă

al iiă asemeneaă lor,ă cЮmă pЮtЮr ,ă nЮă cЮmă ЯrЮr ,ă înă tiparni aă peă careă oă gospod reşteă cЮă
bЮn ăştiin ,ăЯelăinginiarЮlăMirceaăDr ghici.
S ăcЮЯine,ădar ,ăaăcinstiăpreăceiăceăaЯЮt-au trecere de cuvântu, întru aleăc roră
norociteăşiălЮminateăzileănЮăs-aЮăodihnitЮ,ăciămЮlteăc r iăaЮătip ritЮ,ăîmpodobindЮăcЮăeleă
min ileă şiă sЮfleteleă cetitoriloră acestora. Laă aciast ă trebЮincioas ă carte,ă ceă s-aЮă tip rită
acmЮădeăiznoaЯ ăpreălimbaănoastr ăcЮrat ărЮmâneasc ,ăfost-am diortositoriЮăeЮ…
Teă rog,ă dar ,ă cetitoriЮle,ă caă socotindЮ- iă bineă lЮcrЮrileă taleă şiă deă Яeiă aflaă aă fiă
greşitЮ,ă s ă nЮă teă gr beştiă aă osândiă saЮă aă jЮdecaă c ,ă pentrЮă leneЯireă saЮă neb gareă d ăă
sam ,ăs-aЮăîntâmplatăЮneleăgreşale,ăci,ăî iăadoăaminteădeăalЮnecareaăochilor,ăsocotindăşiă
aciasta,ăc ,ădeăpreăizЯodЮălimpedeătip ritЮăaătip riăf r’ deăniciăoăgreşal ăoăcarteăcaăaciastaăă
iasteă pesteă pЮtin ,ă şiă prină îndreptareaă eiă aă maiă mЮltoră ochiă iasteă Юnă ă lЮcrЮă Яrednică deă
mareălaЮd ;ădarăaciastaăs-aЮătip rităd ăp ăЮnăizЯodăcЮlesădeătrЮditoriiănoЯeliştiăăd ălaăBrio,ă
înă zmintealaă timpЮlЮi,ă cЮă osebit ă grab ă ,ă careă d ă atâteaă îndrept riă şiă şters tЮriă eraă
izvodu’ plin,ă câtЮă preă mЮlteă locЮriă abiaă cЮă mareă aminteă s ă maiă pЮteaă în legeă ceЯaă şiă
nЮmaiăspreăîndreptareaăaceloraşiădoiăochi,ăcariiălezneăs ăpЮteaăalЮnecaăpresteăgreşaleleă
celeămЮlte…
A
Юă ЮrmatЮ,ă dar ,ă maiă mЮltЮă caă s ă nЮă s ă s ă fac ă zminteal ă şiă z ticneal ă
limbiiă rЮmâneşti,ă caă s ă poat ă daă folosЮă laă ceiă ceă s ă neЯoiescЮă s ă fac ă
road ădЮp ăînЯ tЮr ăcaănişteăîn elep iămЮl mitori… C ciătoateăştiin eleă
aşaă sântă Юneleă cЮă alteleă legate,ă câtă Юnaă f r ă deă ceal lant ,ă bЮnaă şiă trebЮincioasaă
s Яârşireă niciă într-Юnă chipă nЮă s ă poateă afla…ă ÎnЯ tЮraă istoriceasc ă f r’ cea
gheograficeasc ă şiă f r ă deă trebЮincioasaă ă socotin ă onomasticeasc ă aă pomeni ilor,ă şiăă
f r’ deăЯoroЯireaădespreăăînfloritЮrileămeşteşЮgiteăcЮăharăp ăcrЮciăşiăf r’ deăzicerileăd ăceiă
care s-aЮătrЮdităs ăleăafleăşiăf r’ deăăm iestriaăgramaticeasc ăăceăs ăafl ăînăele,ăaăînЯ aă
nЮăs ăpoate,ăd câtănЮmaiăcЮămЮlt ăstr danieăşiăcЮăgreЮtateăaşişderea… De unde vezi,
iЮbiteăcetitoriЮle,ăprecЮmăc ăm iestriaăgramaticeasc ăesteăîncepereaăşiăpoЯ Юireaăspreă
toateă celelanteă m iestriiă şiă ştiin eă înalte… Aceasta dirept aceia iaste care, dintru
întunericu’ necЮnoştin iiă neă deşchideă Юşaă prină careă Яenimă laă lЮminaă în elepciЮnii,ă spreă
careădeămЮltăamăfiăaЯЮtătrebЮin ădeăaăЯeni…
D
eăЯreme,ădar ,ăceăînăcarteaăaciastaăd ăc petenieăs-aЮăar tatăc ăs ăcЮЯineă
aăs ăcinstiăd ăto iătoateăcrЮcileăЯechiăd ăpiatr ăcaăp ănişteăsfinteămoaşteă
ale acelora care le-au ctitorită spreă aă s ă închinaă lor,ă deă Яe iă Яreaă s ă Я ă
lЮmina iă cЮă lЮminaă cЮnoştin ii,ă ceti i-oă cЮă înzecit ă dragoste,ă îndemnândЮ-Я ă noiă cЮă
cЮЯinteleăs pateăînăpiatraăЮneiaădintreăacestea,ăcaăatЮnciăcândăЯaăsosiăЯremeaăaceeaădeă
aăleăЯedeaăcЮăochiiăЯoştriăs ăЯ ălЮmina iădeăziseleăei:ă„OăbЮniăcredincioşiăc l toriăcareăpeă
aiceaă Яe iă treceă şiă preă cinstitaă crЮceă înainteă Яede i,ă cЮă bЮcЮrieă Я ă închina iă lЮiă Hristosă
împ ratЮlЮiă cerescЮ…”. Primi i,ă dar ,ă aceast nepre uit hran , c ci,ă laă to i,ă Я ă Яaă fiăă
folositoare de înЯ tЮr ă înă Яeaci,ă fiindc nЮă toateă lЮcrЮrileă ceă s ă cinstescă preă lЮmeaă
aciastaăsЮntăЯeşnice… Iar ăcarteaăЮnaădecâtăaltaăs ăprotimiseşteăşiăs ăcadeăaăs ăcinstiă
dЮp ă minЮn iileă cealeă ceă s ă cЮprindЮă înl ЮntrЮă ei,ă nЮă dЮp ă scornelileă cealeă diaЯoleştiă
urâte bЮnЮlЮiăDЮmnezeЮ…
I Bog te veselit, iubite cetitoriule ! Amin !
Grigore CONSTANTINESCU
La leat de la facerea lumii – 7508

« CRUCI DE PIATRá»
Monumenteămemorialeădinăjude ulăArgeş
I
ni iereaă ЮnЮiă „corpus documentar” al monumentelor memoriale din jude Юlă
Argeşă seă circЮmscrieă ac iЮniiă complexeă deă realizareă aă eЯiden eiă
monЮmentelorăistoriceăşiădeăart ădinăzon . Necesitateaă elabor riiă ЮnЮiă
stЮdiЮă consacrată crЮciloră deă piatr ă amplasateă înă actЮalЮlă teritoriЮă ală jЮde ЮlЮiă Argeşă
prezint ăoămotiЯa ieăextremăde conclЮdent .
Înă docЮmentataă saă «Bibliografieă aă localit iloră şiă monЮmenteloră feЮdaleă dină
România»,ăistoricЮlăNicolaeăStoicescЮămen iona,ăîntr-oăordineăcronologic ,ă„Crucile sau
troi eleădină araăRomâneasc ădespreăcareăniăs-aЮăp stratăm rtЮriiămaiăprecise”,ăomi ândă
„numeroasele cruci nedatate (peste 100) amintite îndeosebi în manuscrisele 223-228 de
la Academia României".
Dină totalЮlă deă 386ă deă exemplareă deă acestă genă înregistrateă deă c treă aЮtor,ă 82ă
sЮntă sitЮateă înă zonaă Argeş,ă reprezentândă circaă 22ă %ă dină monЮmentele epigrafice
similareăinЯentariateăînă13ăjЮde eădină araăRomâneasc .ă
S
ЮbăraportЮlăЯechimiiămonЮmentelorăcatalogate,ăseăconstat ,ădeăasemenea,ă
oăprioritateăzonal ăabsolЮt ,ăîntrЮcâtă6ădintreăprimeleă10ăcrЮciădeăpiatr ădină
araă Româneasc ă sЮntă atestateă înă jЮde Юlă Argeş. Abordarea studierii
crЮcilorădeăpiatr ăaăimplicatăconfrЮntareaăbibliografieiăreferitoareălaăpieseleăepigraficeădeă
acest tip cu obiectivele existente în teren, repertorierea acestora presupunând
interpretareaă strЮctЮralist ă aă elementeloră deă natЮr ă morfologic ,ă iară transcriereaă
integral ăaătextelorăs-aăefectЮatăcЮărigЮrozitateăştiin ific .
RepertoriЮlă inclЮdeă 356ă deă ă monЮmenteă dină Argeş,ă începândă cЮă celă maiă Яechiă
„docЮmentăînăpiatr ” dinăanЮlă1546ăpân ălaăobiectiЯeleămaiăimportanteădinăperioada de
mijloc a secolului al XIX-lea.
R
epertoriЮlă nЮă seă rezЮm ă laă transcriereaă elementeloră deă identificareă aă
pieselor lapidare înregistrate, ci include comentarea unor aspecte vizând:
semnifica ia,ăstrЮctЮraăşiălimbaăinscrip iilor,ăonomastica,ăornamentica etc.
Înă concordan ă cЮă caracterЮlă religiosă ală crЮciloră deă piatr ,ă condi ionată deă fЮnc iaă
acestora,ăopereleădeăacestăgenăconstitЮie,ăatâtăprinămodalitateaădeărealizareăcâtăşiăprină
programЮlă ornamental,ă oă expresieă Яiabil ă aă Юneiă arteă tradi ionaleă Яiguroase, iar
inscrip iileălorăreprezint ăЯeritabileădocЮmenteădeălimb ăromâneasc .
Prefa ândă ЯolЮmЮl,ă prof.ă ЮniЯ.ă dr.ă doc.ă RadЮă FlorescЮă men iona,ă printreă altele:ă
„Tr iniciaăşiăeficien aălЮcr riiă– consecin aădirect ăaăfaptЮlЮiăc ăesteăcЮprinz toareă– rod
ală Юneiă îndelЮngateă şiă temeiniceă inЯestiga iiă docЮmentareă şiă deă teren,ă fiind,ă înă acelaşiă
timp,ăsistematic ;ăînăacestăscop,ăs-aăaplicatăoăprocedЮr ădeăanaliz ăЮnitar ăşiăra ional ,ă
asigurându-seăoăclasificareăgeneral ăcareăpermiteăreg sireaălesnicioas ăaădatelor, printr-
Юnă aparată critică sЮficientă deă detaliată şiă precis,ă Юşoră accesibilă celЮiă careă consЮlt ă
lЮcrarea…

Îmbr cată înă formaă sintetic ă aă ЮnЮiă repertoriЮ,ă ЯolЮmЮlă «CRUCIă DEă PIATR »ă
ofer ,ă cЮă mЮlt ă şiă st rЮitoareă trЮd ,ă oă adeЯ rat ă comoar ă desprins ă dină sim ireaă şiă
gândireaăstr moşilor”.
Volumul constituie un instrument de lucru extrem de util în opera de redactare a
monografiiloră locale,ă înă special,ă înă tratareaă complex ă aă monЮmenteloră memoriale de
acest gen. VolЮmЮlă«CRUCIăDEăPIATR »ătip rit în 800 de exemplare se putea procura
deă laă standЮlă deă carteă dină incintaă Bisericiiă Domneştiă «Sf.ă Gheorghe»ă dină centrЮlă
mЮnicipiЮlЮiă Piteşti. Autorului i-au revenit circa 50 de exemplare ca «drept de autor».
Restul a fost valorificat de c tre parohia piteştean pentru a-şi recupera finan area
par ial a apari iei c r ii.

S U M A R
1. Cuvânt înainte - 5
2. Prolegomene - 8
3. Abrevieri - 9
4.ăConsemn riăЯizândăcrЮcileădeăpiatr ădinăjЮde ЮlăArgeşă- 10
5.ăăăăScЮlptЮraăînăpiatr ădinăjЮde ЮlăArgeş - 16
5.1.ăăCentrЮlădeăpietrariădinăAlbeştiiăMЮscelЮlЮiă- 16
5.2.ăăCalcarЮlănЮmЮliticădinăAlbeştiă- 17
5.3.ăăAtest riădocЮmentareă- 17
5.4.ăăAtestareaătoponimic ăaăocЮpa ieiă- 17
5.5. Alte centre de pietrari - 18
5.6.ăăExploatareaăşiăprelЮcrareaăcalcarului - 18
5.7. Executarea monumentelor lapidare - 19
6.ăăăăStrЮctЮraămorfologic ăaămonЮmentelorălapidareă- 21
6.1. Tipuri de capiteluri - 22
6.2. Tipuri de socluri - 22
6.3.ăSchemaăcompozi ional - 23
6.4. Modul de dispunere a medalioanelor - 23
6.5. Dimensiunea medalioanelor - 25
6.6. Forma medalionului central - 26
6.7.ăDispЮnereaăsiglelorăeЯangheliştiloră- 26
7. Ornamentica monumentelor - 27
8.ăăăăăInscrip iileă- 31
8.1. Structura textelor monumentelor lapidare - 31
8.2.ăIni ialeăşiămonogrameă- 36
8.3. Grafisme - 36
9.ăăăăLimbaăinscrip iiloră- 38
10.ăăOnomastic ă- 46
11. Monumente lapidare în toponimie - 59

12. Amplasamentul monumentelor - 60

13.ăăSemnifica iaămonЮmenteloră- 61
14. Repertoriul monumentelor memoriale - crЮciădeăpiatr ă- 66
15. Glosar - 247
16. Glosar de cuvinte slave - 248
17. Bibliografie - 250
18. Indice de autori - 252
19. Indice cronologic - 254
20. Morfologia monumentelor memoriale - 262
21. Addenda – 279

Redactor/tehnoredactor – GRIGORE CONSTANTINESCU

Lector – EUGENIA CONSTANTINESCU
Imagini – INTERNET
DTP – DAN iulian COTAR
1-14 OCTOMBRIE 2017

 Confesiuni literare, BЮcЮreşti,ă2003●ă252ăp.

 Destine literare, Piteşti,ă1999●ă226ăp.
 Evoc riăliterare,ăPiteşti,ă2014●ă328ăp.
 Solilocvii.ăReflec iiălapidare,ăPiteşti,ă2004●ă106ăp.
 Stan eădinăcircumstan e.ăEpigrame,ăPiteşti,ă2005●ă108ăp.
 Rezisten aăarmat ăanticomunist ădeăpeăversan iiăăsudiciăai
Mun ilor F g raş,ăPiteşti,ă2006●ă264ăp.ă
 EpopeeaăRezisten eiăanticomunisteădinăPoen rei,ăPiteşti,ăă2009●ă152ăp.
 Argeşulămonumental.ăEnciclopedieăpatrimonial ,ăPiteşti,ă2011●ă560ăăp.
 Argeş.ăDic ionarăetnocultural,ăPiteşti,ă2006●ă318ăp.ă
 Monumente memorialeădinăArgeş.Cruciădeăpiatr ,ăPiteşti,ă1999●ă328ăăp.
 CeramicaădinăArgeş-Muscel,ăPiteşti,ă2001●ă230ăp.
 Civiliza iaăpietreiăarealăetnoculturalăArgeş-Muscel,ăPiteşti,ă2008●ă272ăp.
 Corbi-Muscel.ăMonografieăetnocultural ,ăPiteşti,ă2006●ă176ăp.
 Poen rei-Muscel.ăMonografieăetnocultural ,ăPiteşti,ă2008●ă320ăp.
 Câmpulung-Muscel. Ansamblul medieval-modern,ăPiteşti,ă2013●ă320ăp.
 CurteaădeăArgeş.ăAnsamblulămedieval-modern,ăPiteşti,ă2013 208 p.
 Piteşti.ăAnsamblulămedieval-modern,ăPiteşti,ă2013 280 p.
 Argeşulăartistic.ăEvoc riăbiografice,ăPiteşti,ă2014●ă320ăp.
 Portrete-pirogravur -panseuri,ăPiteşti,ă2014●ă180ăp.
în colaborare:
 GlosarăarealulăetnoculturalăArgeş-Muscel,ăPiteşti,ă2013.
 Argeş.ăGhidăturisticăalăjude ului,ăBЮcЮreşti,ă1978.
 Argeş.ăCarteaăeroilor,ăPiteşti,ă1984ă– redactor.
 Mioveni.ăPaşiăȊnătimp,ăPiteşti,ă2007.
 Stâlpeni-Argeş-România.ăCarteădeăidentitateăeuropean ,ăPiteşti,ă2009.

Grigore Constantinescu, Cruci de Piatra, Pitesti, 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grigore Constantinescu, Cruci de Piatra, Pitesti, 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRIGORE CONSTANTINESCU - CRUCI DE PIATRA

Ne-aducem, ne-aducem aminte

Î interiorЮlăarieiălorădeădifЮziЮne,ăcondi ionat ădeăapropiereaăsaЮădeădep rtareaă

Cetatea Oradia DragoslaЯeleă(1790)ădЮp ăSpecht.

Catagrafia din 1832

pisaniilor aflate într-acestăjЮde ”.1 Se recomanda ca înregistrarea pieselor epigrafice

Campania din 1860

1- Dosar Ocârmuirea Jud. Muscel 3/1831, f. 17 - Arh. Stat Filiala Argeş.

PreocЮpareaă pentrЮă acesteă Яestigiiă esteă eЯident ă dină simplaă reprodЮcereă aă

fotografii, decalcuri”. ÎnălЮcrareaămen ionat ,ăseăreprodЮcăinscrip iileăЮrm toarelor cruci

Constantină R dulescu-Codin,ă atentă inЯestigatoră ală tradi iiloră cЮltЮraleă

În evul mediu, arta lapicizilor musceleni s-a materializat în opere remarcabile

Exploatarea calcarЮlЮiă presЮpЮneă efectЮarea,ă înă prealabil,ă aă opera ieiă deă

DegajareaămaterialЮlЮiăpân ălaăliniaătrasat ăastfelăseăefectЮeaz ăcЮă„scapi atorЮl”

Realizareaă schemeiă compozi ionaleă impЮneaă ordonareaă elementeloră

II - CRUCEAăLATIN se particЮlarizeaz ăprinăaceeaăc ăaxЮlăЯerticalăesteămaiă

Capitelul - monolităsaЮădetaşabilă- prezint ăformeăЯariate:ăpiramidal,ăînătrЮnchiă

Analizaă statistic ă aă strЮctЮriiă morfologiceă aă acestoră pieseă epigraficeă releЯ ă

Tipologia monumentelor lapidare

A- Medalioane circulare exterioare, linia centrelor - triunghi isoscel.

B- Medalioane circulare, linia centrelor - triunghi isoscel; baza mare

C- Medalioane circulare tangente, linia centrelor - triunghi isoscel.

D- Medalioane circulare secante, linia centrelor - triunghi isoscel.

D’- Medalioane circulare secante, linia centrelor - triunghi isoscel. Arcul

E-Medalioane circulare linia centrelor - triunghi isoscel; bazaămareă format ă

E’- Idem Eă+ădispari iaăarcЮlЮiăînăperimetrЮlădeăintersec ie.

F -Medalioane circulare linia centrelor - triunghi isoscel; bazaămareăformat ă

F’-IdemăFă+ădispari iaăarcЮlЮiăînăperimetrЮlădeăintersec ie.

G-Medalioane circulare cu linia centrelor - triunghi isoscel; baza mare

G’-Idem G+ dispari iaăarcЮlЮiăînăperimetrЮlădeăintersec ie.

H-Medalioane circulare, cu linia centrelor - triunghi isoscel. Baza mare

I-Medalioane circulare exterioare dispuse simetric, cu linia centrelor formând

J-Medalioane circulare tangente la medalionul central în punctele de

K-Medalioane circulare tangente cu linia centrelor formând un romb;

L-Medalioaneă circЮlareă secanteă cЮămedalionЮlă centrală cЮă diametreleă peă doЮ ă

L’-IdemăL+ădispari iaăarcelorămedalioanelorăînăperimetrЮlădeăintersec ie.

M-Medalioane circulare exterioare, cu linia centrelor - triunghi isoscel.

N-Medalioane circulare tangente. Medalionul superior inexistent.

P-Medalioane exterioare - inexistente.

S-Medalioane exterioare formate din vrejuri conexate medalionului central.

S’-MedalioaneleăcircЮlareă deă peă bra eleătransЯersaleăconexateă medalionЮlЮiă

Ş-TetragramaădispЮs ăsЮbăform ădeătriЮnghiăisoscelăcЮăЯârfЮlăînăsЮs.

T-TetragramaădispЮs ăsЮbăform ădeătrapezăisoscel.

-TetragramaădispЮs ăsЮbăform ădeăromb.

U-TetragramaădispЮs ăsЮbăform ădeăp trat,ăîncadrândăoăcrЮce.

V-Tetragrama încadrând o crЮceălaăextremitateaăbra elorăacesteia.

a- Medalioane circulare egale.

b- Medalionul central cu diametrul mai mare decât al medalioanelor

c- Medalionul superior cu diametrul mai mic decât restul medalioanelor.

III - Forma medalionului central

III-cЮăinscrip ieăinelar ăslaЯon .

V- conexat, prin împletituri romboidale ale medalioanelor exterioare.

3-în interiorul medalionului central.

5-incluse în medalioanele circulare exterioare.

DЮp ă formaă medalioanelor,ă seă obserЯ ă c ă medalioaneleă simpleă reprezint ă oă

Floarea de crin - Яariant ăaă„pomЮlЮiăЯie ii” - „ЮnЮlădintreămitЮrileăstr Яechiăaleă

Predominan aă motiЯeloră Яegetal-florale în repertoriul ornamental al

exercitateădeăelementeleărenascentisteăşiăbaroceăînăornamentic ,ăelementeăselec ionateă

RepertoriЮlă ornamentală inclЮdeă elementeă deă art ă figЮratiЯ ă careă confer ă

Mareaă majoritateă aă monЮmenteloră lapidareă dină Argeşă prezint ,ă caă ornamente,ă

I-II-III-IV; I-II-IV; I-II-IV-VII; II-III-VII; I-III-IV etc.ăsaЮăinscrip iiăcareăseăprezint ăsЮbă

domniei. Uneori,ă seă consemneaz ă elementeă sЮplimentareă cЮăajЮtorЮlăc roraă seăpoateă

labialeăsЮbăinflЮen aăiodЮlЮiăЮrm torăesteăconsiderat ăcaăaЯândЮ-şiăorigineaăînăsecolЮlăală