CONDIŢIILE DE MUNCĂ ŞI SA]~ARIZARE IN INDUSTRIA

EXTRACTIVĂ DIN TRANSILVAN][A IN A DOUA JUMĂTATE

A SECOLULUI ALI XVIII-lea *

Munca în Inine a fost în toate forinaliunile social-eeoIlonlice bazate pe

antagonisn1e de clasă extrern de grea şi periculoasă. Astfel încă din antichitate,
delicvenţii erau condarnnaţi la.lllunca în ocne sau mine (ad metalla condemnati).
În evul Illediu, o dată cu dezvoltarea forţelor de producţie, s-a sinlţit nevoia
stiIllulării celor care se ocupau cu aceste munci periculoase, prin acordarea
de privilegii şi inlunităţi ll1inerilor. Înşişi principii Transilvaniei au recu-,
noscut condiţiile grele de Illuncă ale Ininerilor atunci cînd au procedat la
confirlnarea privilegiilor acestora. Astfel, într-un act din 24 februarie 1632,
prin care Gh. Rakoczi Întăreşte ill1unităţile minerilor de pe domeniul Zlatnei,
se spune printre altele: "foarte adesea se întîmplă în rnine pericole neaşteptate,
cînd, prăvălindu-se stîncile, lllinerui sau este lipsit cu totul de viaţă, sau
îşi pierde vreo lllînă sau picior, răluînînd astfel nepu tincios".I
Dacă în ceea ce priveşte uneltele de Illuncă veacul al XVIII-lea înregis-
trează un vădit progres faţă de antichitate, nu se poate spune acelaşi lucru
despre 111ijloacele de protecţie a luuncii, care şi în acest veac sînt extren1 'de
rudimentare sau lipsesc cu desăvîrşire. La aceasta se mai adaugă şi faptul că
folosirea explozibilului în această perioad:l expunea la şi 11lai 111ulte pericole
viaţa minerului. Despre munca grea a acestor harnici producători de bunuri
materiale, aven1 foarte 111ulte lnărturii contemporane. Un m~rtor ocular din
a dop.a jUlllătate a secolului al XVIII-lea, vestitul 11linerolog Ioan Fridvaldszky,
scria cu o conlpătill1ire ainestecată cu uimire despre 11lunca grea şi istovitoare
a lninerilor din Bucium şi Roşia Montan~i "care se străduiau într-o sforţare
disperată şi eroică să slnulgă pîine din stîncile Il1unţilor"2. "Ai crede că s-a

* Studiul de faţă constituie un capitol dintr-o lucrare lllai luare în curs de pregătire
privind Industria minieră din Transilvania in sec. XVIII.
l "saepius contigit in todinis insperalum pericuiLlln, rupta irruenleqlle lapide, monlallisla
vei vita penitlls privalur, vel altero aliquo membro pede vel manllsolel truncari el inhabilis reddilur" .
.Arb. Stat. Cluj, arh. M. T. doc. nr. 465/1776. Transumt într-un act din 4 iunie 1776.
2 CL Zolbln Tot h, 1vlişcări ţărăneşti în ,munţii Apuseni pfnă la 1848. Bucureşti,
Ed. Academiei R.P.R, 1955, p. 102-103.
244 AL. NEAMŢU 2

strîns o oaste de titani ca să d:irîme lllunţii - spunea Fridvaldszky ,

aşa sfărîmă romînii din partea locului stîncile, sfredelindu-Ie şi scurmîndu-le
în toate direcţiile. Ei nu se mulţumesc să găurească pălnîntul şi stînca de
piatră cu scule de fier, ci zguduie munţii cu detunături şi cu Încărcături de
praf de puşcă. Am fost ll1artor ocular cînd, vrelue de un ceas, n-a fost clipă
în care să nu se fi auzit de jos, de sus, din toate părţile, vuietul şi exploziile
prafului de pUşCă".l
Dar, cele lnai ilnportante Inărturii în acest sens le avenl în înseşi decla-
raţiile minerilor din acele vrelnuri. Aceste declaraţii constituie, de lllulte ori,
adevărate rechizitorii la adresa clasei stăpînitoare, care nesocotea cu totul
problema organizării asistenţei luedicale corespunzătoare unei :munci atît de
periculoase. Astfel, în anul 1751, rninerii din Baia Sprie trimit forurilor Inon-
tanistice din Zips următoarea plîngere zguduitoare prin conţinutul ei: "Cu
toate că avem aceeaşi soartă cu ceilalţi oameni - spun aluintiţii mineri - ,
totuşi, deoarece pe noi aproape în fiecare clipă ne ameninţă prilllejdia morţii
în gropile foarte adînci şi întunecoase ale minelor, preculll şi lllulţinlea stîn-
cilor crăpate care atîrnă deasupra noastră, iar dedesubt adîncimile înspăi­
luîntătoare, putem spune pe bună dreptate, că noi sîntem mai aproape de
111izeriile sorţii decît restul oamenilor. Pentru acest fapt stau m:irturie, foarte
adeseori, exemplele tovarăşilor noştri. Din această cauză, ca nişte oameni
expuşi îndeaproape de soartă la diferite priIuejdii, ni se întîmplă foarte des
ca să suferim în lninele crăieşti, cînd lllutilarea sau zdrobirea melllbrelor,
cînd diferite alte boli, iar din cauza sărăciei şi a ll1izeriei noastre abia sîntell1
în stare să ne folosim de ajutorull medicilor pentru tălnăduirea luen1brelor
noastre bolnave sau pentru alte boli. Drept aceea, rugănl 'preasupuşi condu-
cerea minieră şi ll10netară să binevoiască prealuilost'iv să ne rînduiască un
alt medic potrivit pentru acest loe, inzestrat cu salaI' şi care să îngrijească
de minerii nenorociţi care sufăr, în muncile llliniere, de ruperea membrelor
sau de orice altă boală, fără a cere vreo plată de la bolnavi". 2
Ceea ce alueninţa foarte des sănătatea şi viaţa minerilor erau gazele
toxice care eluanau din adîncimea ll1inelor, şi care din cauza lipsei de venti-
laţie făceau luulte victilue. Multe din aceste ll1ine - după o mărturie contelu-
porană - se aselnÎnau luai mult cu nişte "vizuini ale vulpilor decît cu ll1ine
Inetalice".3 Este concludentă în ac:est sens o plîngere a minerilor din Abrud,
din anul 1773, care spun printre altele: "În 111ăruntăielemunţilor sîntem incon-
tinuu impiedicaţi de aierul puturos şi stricat care iesă de acolo; ba încă foarte
adesea se întînlplă ca mulţi să fie înăbuşiţi pînă la nesimţire de acest aer şi
să fie scoşi morţi din mine".4 In asemenea condiţii de lucru, accidentele se
ţineau lanţ, şi nu este de mirare faptul că în documentele vremii foarte ll1ulte

1 .1ohannes F rid val d s z k y, Minero-Logia lliagni Principatus Transilvaniae,

Cluj, p. 50.
2 Arh. Stat. Cluj, ar. Baia Sprie, doe. Nr. 46/1951: GravaJlzina liberii regii oppidi l!"elso
Banga de anno 1751, p. 130.
3 "tales fodinae foraminibus lJulpium magis quam fodinis metal/ici assilllilari lnerentur".
Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. doc. nr. 183 din 3 iunie 1785.
4 Arh. Stat. Cluj, IVI. T. doc. f. c.
4 CONDIŢflLE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 245

mine poartă numiri ca, "mina ucigaşă"(Gyilkosbanya)1, mina "mormîntul"2 etc.,

numiri care aveau să servească ca un "melmento" pentru posteritate, arătînd
că acolo îşi vor fi găsit moartea sute de lllineri îngropaţi de vii sub prăbuşirile
stîncilor.
Tabloul accidentelor devine şi mai inlpresionant, cînd ne gîndim că la
aceste mine lucrau sute de copii în vîrstă fragedă. Astfel numai la minele din
Săcărîmb lucrau în anul 1771 un număr de 317 copii (Klauberkinder) , din
totalul de 80H persoane cît sînt înregistrate în "statul personal" (Personal-
Stand) şi în statul de plată (Lohnzettel). 3 Şi numărul copiilor este în continuă
creştere, căci în anul urnlător, 1772, "statul personal" al aceleiaşi luine indică
cifra de 337 de. copii. 4 în aceiaşi ani, 1771-1772, o conscripţie ~ minerilor
din Baia Sprie menţionează un număr de 208 copii, Între 8-1!) ani, care
lucrau la minele de acolo (proles in labore l11.0ntano).5 De altfel despre desele
accidente mortale care se petreceau 'în mine şi care currrlau viaţa a sute de
mineri, ne vorbeşte şi numărul mare de văduve de mineri, pe care le Înre-
gistrează documentele vremii. Astfel într-o conscripţie a minerilor din Baia
Sprie din anul 1771 se află înregistrate nu lTlai puţin de 72 de văduve de mineri
cărora oficialitatea vrelnii le-a aplicat epitetul semnificativ de "miserae" sau
"miserabiles". G
Cele mai frecvente şi mai grave aecidente de muncă se înthnplau
însă din cauza exploziilor neaşteptate ale pulberii folosite la spargerea
stîncilor. A.ceste accidente de cele mai multe ori erau mortale sau în
cel mai fericit caz minerii se alegeau cu răni grave, sau îşi pierdeau vederea.
In urIna acestui fapt cei deveniţi incapabili de a-şi continua munca în mine,
erau concediaţi şi siliţi în felul acesta să tr2liască din cerşit. Aşa s-a întîmplat,
printre alţii, cu nlinerul Ioan Rusinski, care lucrase timp de 22 de ani la minele
din Roşia Montană, iar în anul 1774, după ce în urma unei explozii şi-a pierdut
vederea, fiind grav rănit, a fost concediat de la lucru (von der Arbeit abgesetzet) ,
şi silit să trăiască din cerşit. "După aceea -- mărturiseşte soţia acestui miner
în anul 1780 -- ne-aIn dus la Ocna Sibiului, nu departe de Sibiu, unde trăim
cu greu, eu făcînd muncă manuală iar nenorocitul meu om cerşind prin satele
din jur".7 Este impresionantă cererea acestui luiner ajuns să trăiască din lnila
altora, şi care deşi infirnl cerea totuşi stă.ruitor forurilor nliniere să-i dea o
muncă corespunzătoare cu starea sănătăţii sale "deoarece - motiva el cu

1 CL D. P rod a n, Iobăgia in domeniul Băii de Arieş, la 1770, Cluj, 1948, p. 88,

unde se poate citI: "Gylkosbanya ex cllratione appellata, qllod praeteritis adhllc lemporiblls, occa-
sione qlladam, rllplis montis visceribus plllrimi melaHugorllm ibidem laborantillm occisi, eliam
sepulti sunl".
2 Cf. Conscripţia minelor de pe domeniul Zlatnei din anul 1770, unde această numire
apare de mai multe ori. Arh. Stat. Cluj, arh. ~L T . do. nr. 24/1771.
3 Arh. Stat. Cluj, arh. M. T. dos. nr. 669/1771.
4 1 b i d e m, dos. nr. 722/1772.
5 Arh. Stat.. Cluj, arh. Baia Sprie', doc. nr. 202/1771.
6 Arh. Stat. Cluj, arh. Baia Sprie, doc. nr. 202/1771. CL şi Conscripţia din mai 1728,
unde se precizează: "Speciticati termino miserabiles, iUi sunt decrepiti el decrepitae, el ad labores
arduos jam inhabiles, vilam suam sustentari peragere valentes vei plane mendici, oslialim panem
querenles". Arh. Stat. Cluj, arh. Baia Spr.ie, doc. nr. 8/1728.
7 "Sonach haben wir uns auI Vis::akna ohnweit Hermannstadt vertL1gt, alwo ich mit der
llandarbeit,der beschiidichte Alann hiengegen mit BelUen in zzmliegenden Dorfern uns kiimlnerlich
erniihren". Arh. Stat. Cluj, arh. 1\1. T. doc. nr. 473/1780.
246 AL. NEAMŢU 4

amărăciune - , să lucrez în nlină nu pot, să cerşesc ilni este ruşine, să fur

este păcat"(laborare, ut praemissi, in jodina non valeo, mendicare erubesco,
jurari pecatum est).l
Socotim că nu este întîlnplător faptul că acest Ininer, rălnas fără vedere,
s-a stabilit tocluai la Ocna Sibiului. Cu siguranţă el va fi auzit de fabna ocu-
listului romîn Ioan Piuariu Molnar care lucra la Sibiu, şi speranţa că acesta
ar putea să-i redea lumina ochilor îl va fi determinat să se apropie de oraşul
în care a activat marele medic ron1în, începînd cu anul 1777. Această presu-
punere este sprijinită de faptul că actele vrelnii vorbesc despre unii nlineri
cărora oculistu 1 Piuariu-l\1olnar le-a redat vederea. Este cazul minerului
Vasile Munteanu de la aceeaşi mină din Roşia Montană, şi despre care medicul
oficial din Abrud, Francisc Barta, relata la 31 martie 1777 că, în urnla unei
explozii, Îlnpreună cu lninerul Gavril Muscan "a fost atît de grav rănit la
faţă şi la melnbre, încît chiar şi oasele i-au fost scoase din Inîini". 2 Este semni-
ficativ să arătăln C:l acelaşi medic Barta nu s-a sfiit să reclame, la 1 aprilie
1777, sun1a de 28 de florini - sUlnă echivalentă cu aproxiluativ salarul pe
5 luni a unui lniner - pentru tratamentul şi asistenţa rnedicală dată celor
doi lnineri accidentaţi, motivînd că a folosit ll1edicalnente şi că le-a redat
sănătatea.a
De ce fe 1 ele sfinătate se bucurau aceşti 111ineri chiar la 111ai bine de o jUlnă­
tate ele an de la accidentare, se.vede dintr-o plîngere a rninerului Vasile l\lun-
teanu, care, la 24 iunie 1777, cerea foruril,or 1110ntanistice să-i vină în ajutor
atît din punct de vedere sanitar cît şi Illalerial. Iată situatia disperatfl în care
se afla aces t l1I inerinfiI'Ill, în fă ţj şa t ă de el în s II şi:
,,'Încrt din frageda vîr~lă a copilăriei lllele, şi pînă în luna octolnbrie a
anlllui de curînd trecut - îşi începea plîngerea Il1inerul accidentat din
Iloşia lVlontană - Ini-a111 petrecut şi irosit anii vieţii rnele lucrînd la 111inele
de aur. Cu rîvnă şi credinţă deose bită a111 servit lnai ales în lninele cezaro-
crăieşti din SăcărÎlnb un an şi j tllnă.tate, iar in Roşia lVIontană tilnp de 17 ani,
neîntrerupt. În arnintita lună octolllbrie, pe cînd încercanl să străpung 111ina
de jos şi să ajung la cea de sus în lnunle le Cîrnic, din cauza unei lovituri
produse de o explozie nenorocită lni-a fost zdrobită Inina dreaptă şi anl fost
lipsit de vedere la' arnîndoi ochii. I)upă ce linlp de cinci săptă111îni aIn suportat
îngrijirea lnedicilor, făcînd plîngere la forul n1CU legitiJn din Zlatn~ ca să
binevoiască Să-lUi dea cu Illiloslenie o pensie polrivi tă, a111 prilnit lunar 2
florini şi 23 de crei ţari. Însă deoarece acea pensie este foarte 11lică, încît nici
eu nu pot să lnă Întreţin, cu atît Ulai pu ţin soţia Inea care es te 111ereU bolnavă,
şi deoarece nici nu pot lllunci c!1 lllÎinile, rog în genunchi Excelenţa Voastră
să binevoiască să lnă ridice în chip părintesc din starea 111ca nenorocită
şi vrednică de toată l11ila, şi să sporească pensia Inea printr-un ajutor rnai 111are
din care să lnă pot hrăni atîl eu - eare din cauza orbirii nu pot lucra ni111ie

1 Arh. Statului Cluj, arh. l\L T. dor. nr. G4-1j177D.

2 "adeo in Vllltll ac Jnanibus erai vll'inel'atus, Ilt ex Jnaniblls ossa etiarn sunt extrocla".
1\1'11. Stat. Cluj, arh. 1\1. T. doc. nr. :330/1777.
3 "adlzibitis n1edicinis cllravisseJn, pristinaeqlle, allxiliante Deo, ualetudini restitllissem".
1 b i el e ro, arh. 1\1. T. (toc. Ilr. 330/1770.
5 CONDITIILE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 247

cît şi soţia 111ea care de asel11enea nu se poate întreţine din cauza stării ei
bolnăvicioase.
"Şi deoarece anl înţeles, - continuă minerul Vasile Munteanu -, că
se află aCUI11 la Sibiu
un oarecare lnedic vestit, Ioan Molnar, care se pricepe
să redea ochilor vederea (qlli visllm oClllorllm~ restitllere sciret) rog din nou Exce-
lenţa şi Inălţimea Voastră să binevoiască să-lni dea cu lllilostivire banii de
trebuinţă pentru îngrij irea ochilor şi să d ispună ca să i se plătească acelui
medic ceea ce i se va cuveni, deoarece eu aIn credinţa nestrămutată că, proce-
dîndu-se cu grijă şi sîrguinţă, îmi voi redobîndi IUl11ina ochilor, cu atît mai
mult cu cît ochii nu lni-au fost scoşi ci nurnai acoperiţi cu albeaţă.! Eu însă
nu alU putinţa şi mij loacele trebuincioase pentru acest tratament, pentru ca
redobîndind folosinţa ochilor să-mi pot continua cu aceeaşi rîvnă şi credinţă
nleseria Iuea de Ininer în aceeaşi Iuină crăiască". 2
Informaţiile doculnentare ce ni se pă.strează în legătură cu acest caz,
arată că speranţele nlinerului din Roşia lVlontană în oClllistul romîn nu au
fost zadarnice, şi că Piuarill-l\101nar a depus într-adevăr toată priceperea şi
stăruinţa sa p.entru a reda acestui miner nenorocit cea 111ai preţioasă cOluoară
a vieţii: lumina ochilor. 3
Inlpresionant este şi accidentul petrecut cu Iuinerul luaghiar, Sanluil
Pavai, de la Ininele din Baia de Arieş, care la 30 Iţoienlbrie 1776 scria forurilor
l11ontanistice: "în urnla unei explozii nenorocite, care lu-a atins aproape
1uorta1, anl primit răni grave în frunte şi la faţă, nli-a fost scos un ochi şi
anl fost grav rănit la gură şi limbă. Fiindu-mi rupt şi braţul stîng în trei
locuri, am ajuns în aşa stare de slăbiciune încît sînt cu totul incapabil să-mi
întreţin prin l11unca braţelor viaţa nlea, a soţiei şi a copiilor nlei".4 Insuşi
llledicui oficial din Abrud, Francisc Barta!1 se vedea silit la 14 nov. 1776 să
l11ărturisească situaţia gravă în care se afla minerul din Baia de Arieş, decla-
rînd: "nlinerul din Baia de Arieş, Samuel Pavai ... dintr-o întîmplare neno-
rocită a fost atît de grav zdrobit şi rănit la cap şi la tot trupul încît, dacă,
la cererea adnlinistratorului ruinei, nu aş fi pus toată grija de Inedic chirurg,
fără îndoială eă ar fi schilnbat viaţa cu Inoartea".5

1 .,cum oculos non eXCl1SS0S sed albl1gine obdl1ct05 habeam".

A.rh. Stat. Cluj, arh. 1VI. T. doc. nr. 602/1777.
t
3 CL Al. Nea nl ţ u, Contribuţii documentare noi privitoare la activitatea oculiStlllui
Ion Pillarill 11101nar, în: Istoria medicinei. Studii şi cercetări, Bucureşti. 1957. p. 88 -1 05.
4 Arh. Stat Clll;, arh. M.T. doc. nr. 1072/1776.
5 Reproducem textul integral al "atestatului" lnedicului Francisc Bar t a: " Infra-
scriplus praesentiunl vigore attestor, quod metallurgus O/ten Samuel Pavai occasione lodinationis
et /netallicultis in dicta Of/enbanya casu fortuitu adt~o fuerit confractus ac vulneratlls in. capile
el tolius corpore, ul nisi ad requisitionem Domin.; Montillm Curatoris sedulam adhibllissem curam
fl"zanum lnedicam chirurgicam post Dcum extra dubizun vitam cum morte commutasset. U bi lJerO
relnedia cum continuas sex hebdomadas adhibuissem, per Dei Clementiam quo ad hanc confrac-
tionem el contusionem aegrae in statum i llum, in quo lJisitur, CUln eftluxione oCllli el oris ac
faciei hi ut citate restitlltus exstitil. Verllm propter conlractionem brachii ad usum melallicultis
nunquam habitis O) liet el mox per unum annum gravl's aeger fu it ~ ilo. qllod pix baculo ire polul t.
Super qllO fide mea mediante atlestor. Abrudbanyae riie 14 dov. 1776. j;'ranciscus Barlha. Chy-
rurgusoppidi montani Abrudbanya. n1.p. Arh. St.at. Cluj, arh.lVI.T. doc. nI'. 1072/1776.
248 AL. NEA~[ŢU 6

La fel ca şi luinerul romin din Roşia Montană, şi lninerul 111aghiar din

Baia de Arieş cerea forurilor lnontanistice acordarea unei pensii din care să
poată trăi cu familia, fiind în situaţia de a cerşi. 1
Foarte frecvente şi grave erau pentru mineri mai ales intoxicaţiile şi
alte boli din cauza plumbului. Astfel, la 8 martie 1779, Constantin Daczo
lucrător la topitoriile din Zlatna, cerea forurilor 111iniere să-i dea o 111uncă
mai uşoară motivînd astfel cererea sa: "În prezent lucrez cu 15 creiţari pe zi
la lllunca de separare a argintului din plumb, şi din cauza acestei munci grele
al1l căpătat în trup o boală incurabilă, după cunl rezultă din atestatul ală­
turat." 2
De altfel frecvenţa accidentelor şi a bolilor profesionale printre mineri
este atestată şi de "statele de plată" a personalului minelor (Lohnzettel) , în
care se întîlnesc mulţi care lipsesc de la lucru cu motivarea că sînt bolnavi
(isi krank). 3
Cît priveşte asistenţa llledica]lă, deşi existau medici aşa-zişi "chirurgi"
(Chjjl'urgi) pe lîngă exploatările n1iniere mai 111ari, totuşi lipsa de pregătire
a acestora, dar mai ales imposibilitatea din partea minerilor de a plăti trata-
lnentul, uneori extrelTI .de costisitor, făcea ca ajutorul llledicului să fie de cele
luai lnulte ori o Si111plă formalitate. Referitor la costul tratamentului luedical
preCU111 şi la unele abuzuri cOl1lise de medici şi conducerea lllinelor în acest
sens, este suficient să arătăIll că uneori acest tratalnent se ridica la sume
de-a dreptul revoltătoare, ca aceea de 30 de florini, cifră care reprezenta
aproxinlativ salariul l1lediu al unui 111iner pe o jUl11ătate de an. Iată ce declară
în această privinţă soţia lTIuncitorului Ioan Banyai de la minele din Baia de
Arieş, care la 27 nov. 1770, se adresa forurilor nlontanistice, spunînd printre
altele: "Cu umilinţă sînt silită să luă plîng dOlnniilor voastre pentru nenorQ-
citul meu soţ Banyai Ianos care de curînd a fost lovit, în Baia de Arieş, de
o boală grea şi priulejdioasă şi a plătit din banii săi lnedicului pentru l1ledi-
camente mai mult de 30 de florini. Pentru a-i spori nenorocirea - continuă
văduva - s-a întîmplat şi faptul c~i slujbaşii aceleiaşi mine din Baia de Arieş
au voit să-i reţină din salaI' chiar şi cheltuielile avute cu călătoria sa aici. "4
Anlănunte extrem de preţioase despre situaţia sanitară în regiunile miniere
ne furnizează rapoartele medicale ale VreI11i1. Astfel, nUl11ai cu cîteva luni
înainte de izbucnirea răscoalei lui Horia, l~ 19 iunie 1784, lnedicul oficial
montanistic din Zlatna, Alexandru Savoye, în urma unei vizite întreprinsă
pe domeniul minier al Zlatnei şi lIunedoarei, raporta că, pe lîngă lipsa de
cărţi şi instrumente chirurgicale, se pot constata două ll1ari "greşeli" (errores)
ce se comit în locali tăţile miniere. ]Prinla "greşală" este practicarea moşitului

1 Arh. Stat. Cluj.. arh. l\1.T. nr. 831/1784 Cf. şi. O.B ..A. tIoc. nr. 805/1784.
2 Arh. Stat. Cluj, arh. l\LT. doc. nr . 158/1779. Vezi şi certificatul medical eliberat de
medicul oficial (Ch;jrllrglls camera lis ), Bernard I( II b in, care spune: ,.Icll unter-
schriebener attestire hiernlit, wie das ich all/s anersllchen, deln Constantin Daczo beii der lliesigen
](ais. ]( onigl. Scluneltz 11iittcn in der Arbeilh gestandenen vissitiret, und mit einem auf der
lincken Seyte Leib Schaden oder leiisten I3rllch, durch schwere heben Bescl1a/ten gefunden, den
selben kiinjtic/z Zll rinrr schweren Arbrilh liir llnlazzglic/z befLlnden." 1 b i. d e ffi.
3 .Arh. Stat. Cluj, arh.l\f.T. doc. Jll'. 2nfi11787. Cazuri dese sînt consemnate în fiecare an.

4 .Arh. Stat. Cluj, arh. l\I.T. cIoc. Lc.

7 CONDrTIILE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 249

de către feu1ei necalificate, care face ca L110rtalitatea infantilă să fie foarte

l1lare în aceste localităţi, iar cea de a doua "greşală" este ohligaţia llluncilorilor
mineri de a~şi plăti Inedicalnentele de care au nevoie. l
În ce priveşte cea de a doua "greşală", iată ce spune pOlllenitul lnedic:
"Deoarece luinerii, atît cei din regiunile Zlatnei cît şi cei din ale flune-
doarei, au un salariu sau plată atît de luică încît abia pot să trăiască cu fanli-
liile lor, ei nu sînt în stare nicicul1l să-şi plătească 111edical1lentele pe care le
cere o boală grea şi îndelungată. Din această cauză cei săraci, înainte de a
da şi ultÎInul ban pentru întreţinerea vieţii soţiei şi copiilor în tilnpul boalei,
nu cheltuiesc: nimic pentru cumpărarea de luedica111ente ci l1lai degrabă se
lasă în voia sorţii, foarte adesea aşteptînd cu lllintea liniştită 1110artea. Un
astfel de exeluplu lui-a fost adus la cunoştinţă în Hunedoara, unde germani
aduşi cu cheltuieli din regiuni străine şi aşezaţi ca 111uncitori calificaţi, fiind
cuprinşi de febră, în afară de unu sau doi, l1lai degrabă au voit să moară şi
într-adevăr au lnurit; cînd au înţeles că trebuie să plătească luedicalnentele.
De aceia se întîn1plă că folosesc tratamente nepotrivite, vătălnătoare
şi adesea nlortale, după CUln se poate constata din exelnplele dese, a căror
prinlă şi iInediată cauză nu mă îndoiesc să spun că este costu 1 Inedican1entelor.
Orice li s-ar fi întîn1plat acestora, 111ulţi lnineri au lnurit dintre aceia care ar
fi putut să fie salvaţi, dacă ar fi fost întrebuinţate l1ledicall1ente potrivite.
De aici nentunărate văduve şi copii lipsiţi de părinţi, care, după un calcul
uşor, cu siguranţă sînt de luai 111are greutate fiscului şi Casei frăţiei şi conSllInă
o stlInă 1l1ai luare de bani cu pensiile şi aj utoarele decît s-ar fi conSUluat prin
acordarea de medica111ente gratuite în tin1pul boalei tatălui şi soţului. .. 2
Cît priveşte cauzele şi varietatea bolilor pe care le contractează lnineri j
acelaşi medic Alexandru Savoye, spune: "Minerii contractează diferite boli
în muncile fiscului, boli ale căror cauze sînt în parte aeru 1 viciat şi uneori
chiar otrăvitor din l1line, lipsa de ventilaţie, apele care vată111ă prin gustu L
acru etc. Toate aceste cauze, - încheie medicul oficial montanistic -
pricinuiesc boli acute, cronice, inflalnaţii, febre interlllite.nte şi o întreagă
puzderie de suferinţe".3
1)ar viaţ,a l1linerului continua să fie destul de grea din punct de vedere
igienic şi sanitar şi după terminarea lucrului în luină. Sosind acasă el trebuia
să-şi ducă +viaţa îlupreună cu f~milia sa în locuinţe necorespunzătoare, lipsite
de aer şi lUl1lină. Astfel textul unei con:scripţii a 111inerilor din Baia Sprie
din anul 1728 precizează că "În ceeace priveşte calitatea şi 111ărilnea caselor,
acestea, constînd dintr-o singură încăpere şi neavînd nici Inăcar curte, trebuie
socotite mai Inult ca bordeie". 4
Am văzut că munca lninerului era periclitată la tot pasul de accidente
şi că victin1elc acestor accidente erau lipsite de asistenţă luedicală corespun-
zătoare. În ce priveşte costul acestei asistenţe înseşi forurile nl0ntanistice
din 21atna se văd silite să recunoască, la 21 iunie 1784, că Illunci torii nu sînt

1 Cf. Anexă.
2 1 b i de ffi.
3 1 b i d e ffi.
4 "Quantllm ad qualitatem el qvantitatem nonnullorum domol'um hae ... ex cllbiculo uno
constantes, nec aream habenles, quae polius Gazlliarllm llOln;ne ccnsNu!ae torent." Arh. Stat.
Cluj, arh. Baia Sprie. dac. nr. 8/1728.
250 AL. NEAMŢU 8

în stare, în cazurile de hnbolnăv"ire:, ca din salariul lor lnic să-şi procure medi-
camentele necesare. 1 În aceste îrnprejură.ri singura speranţă a nlinerului >

era acel fond de ajutorare realizat drn cotizaţiile lunare ale rninerilor şi care
purta nUlne le de "casa frăţiei" (Cassa confraternitatis sau Bruderlade)
Se ştie că rninerilor li se reţinea lunar din salariu cîţiva creiţari pentru
"Casa frăţiei" al cărei scop trebuia să fie acela de a veni în ajutorul minerilor
în caz de accidente sau boală, de a asigura acestora o pensie în caz de invali-
ditate' de a acorda ajutoare de înmormîntare pentru cei săraci precum şi
pentru văduvele şi orfanii lipsiţi de mijloace lllateriale. 2 Dar şi cu aceste
fonduri, adunate din sudoarea 111inerilor, se săvîrşeau abuzuri din cele mai
grave, încît de cele lllai multe ori Ininerii erau privaţi şi de acest minim aj utor.
"Ştiu - declară în anul 1780 lninerul Gavril Giura de la minele "Ruda 12
apostoli" - că în tinlpul supraveghetorului rninei, Benko, vrerne de 11 ani
n1i s-a reţinut din salari u de fiecare florin 2 creiţari 3 pentru Casa frăţiei, şi
(această sumă) lui s-a reţinut şi mie şi fratelui meu care lucram în mină în
timpul iernii, iar cînd, în anul trecut, an1 fost bolnav tiU1P de 6 luni, deşi
an1 cerut n-anl prirnit nici un creiţar" (dum anno elapso 6 mensibus aegrotassem,
ad peti tionem meam ne cruci gerum aquisivi). 4
Nu rareori se întîl1lpla ca aceste fonduri din "Casa frăţiei" să fie între-
buinţate în 1110d abuziv în alte scopuri decît acelea pentru care erau destinate
conforrll statutelor. }:>entru a se îngrădi posibilităţile de comitere a abuzurilor
în adlninistrarea acestor fonduri destinate ajutorării lninerilor, s-a hotărît
ca una din cele trei chei diferite a:lle acestei case de bani să fie păstrată de
reprezentantul cel Ulai bătrîn al lninerilor, pentru ca în fe luI acesta nici o
cheltuială să nu se poată face decît eu ştirea şi în prezenţa acestuia. 5 In prin-
eipiu, această dispoziţie oferea posibilitate lucrătorilor de la oenele de sare
şi de la minele 111etalifere să lup te pentru apărarea intereselor lor econolnice.

1 "Die armen Arbeiler llnd 11lanipuianlen nic/zl fiilzig wiiren die beţi erkrankllngs Fiillen
ihnen erforderlichen l\ledicamenten lJOn ihren geringen Verdiensten zu bezahlen". Arh. Stat.
Cluj, arh. l\LT. doc. nr. 831/1784.
2 Iată dispoziţiile oficiale privind rostul ,.Casei frăţ.iei" la ocnele de sare, specificate
intr-un act dat din Ocna Dejului la 12 febr. 1761: "Ex hocce funda pro Ilic el nunc nulla prorsus
aliaeexsoluliones vei erogaliones esse debent, qzza tmo in rationem ratiocinaniis G/lor,; 20 s'enioribus
viribusque destitutis ac ad ullerius continuandos labores minus idoneis solicidis, mileristis vei
geppelistis secundum possibililalem Cassae mensirllalim 1 R. fI. 30 cr.; 30 omnibus viduis quarum
maiti in fodinam per caSllm fatalem lapsi sunt menslruatim 1 R. Il. exsolvalur; 40 valetudi-
nariis seu lnorbo oppressis, miseris salicidis, qui ob aegestatem sibi nec medicamenta, neque ;us··
culum procurare possunl; in hunc finem me'diantibus expensis ex cassa confraternitalis fiendis
cum scitu lamen seniorufl1 salicidarum SllCCllratur et prolJideatur. Demum, 50 hac modalitate
defunctlls eliam salicidis extreme miseris nece!J'aria tumba pariter ex 110cce funda procuranda eril."
Arh. Stat. Cluj, arh. lVI.T. (OBA), doc. nI'" 229/1761.
3 1 florin renan avea 60 de creitari.
4 Arh. Stat. Cluj, arh. l\I.T. doc.'nr. ,136/1781, p. 48.
fj 111 ralionem ejllsnlOdi Cassae fraternitatis - se spune într-un act din 12 febr. 1761 ~
privitor la ocnele de sare din Cojocna - obveniens pecuniaria massa penes officii Cassam in
dislinctafll lamen cis/ula cllstodienda el cOnSerlJalUia, consequenter .) mediantiblls seris ditferentibus
munienda el occludenda eril, CUjllS clavim unaJn senior magulator vei ponderum mag-ister, secundam
salicidarum judex, terliafl1 vero senior salicida conservandam l1abebil. Quelnadmodum nullo unquam
tempore nisi in praesentia omnillm horum lertiorum hanc cassa.rn {raternilatis aperire licebit, sic
eliam ex hac cassa sine praescitll seniofllfll salicidaruTn nihiL erogabilur ..- Arh. Stat. Cluj, arh.
l\LT. (OBA), cioc. nI'. 229j17()1.
9 CONDITIILE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 251

În realitate însă fondurile provenite din eontribuţia lunară a minerilor vor

continua şi pe mai departe să fie administrate abuziv, punîndu-se tot felul
de condiţii şi piedici celor care vor solicita împruInuturi şi ajutoare din "Casa
frăţiei". Acest' fapt va provoca o serie de nelllulţullliri atît în rîndurile mine-
rilor cît si a lucrătorilor de la ocnele de sare. Este edificatoare în acest sens
p'lîngerea' lucrătorilor de la Ocna Sibiului, care, la 25 ianuarie 1787, protestează
împotriva măsurii ce a fost luată de a nu lllai da împrumuturi din Casa frăţiei,
decît după o prealabilă aprobare din partea oficiului montanistic ..,Cel dintîi
şi- cel ll1ai important scop al înfiinţării Casei frăţiei noastre 1 - spun n1inerii
din Ocna Sibiului - a fost acela ca să poată da un ajutor, după merit, tăie­
torilor de sare neputincioşi şi văduvelor şi copiilor acestora precum şi bol-
navilor ca să poată să-şi cUlllpere lnedicanlente; de aselnenea ca să poată da
sub formă de pomană cel puţin 3 florini pentru procurarea de sicrie pentru cei care
au murit în stare de mare sărăcie. Restul sUlll.ei trebuia să ni se dea nouă la cerere
cu camătă legală şi în faţa unor giranţi aleşi dintre noi ... Dar - continuă
lucrătorii - ... llU ne îndoÎln că Înaltul ()ficiu lll.ontanistic, din exell1plele
aduse mai înainte va înţelege adevărul spuselor noastre, şi anUlll.e ca dacă i
s-ar întÎlnpla cuiva să aibă vreo nevoie neaşteptată, dacă vreunul sărac s-ar
îll1bolnăvi repede, sau i s-ar întînlpla cuiva să llloară, pînă să se obţină apro-
barea (pentru hllprumut), primul ar ajunge într-o nevoie şi Inai mare, al doilea,
pînă să poată cUlnpera llledicamente, ar llluri, iar al treilea ar trebui să zacă
neîngropat ce 1 puţin patru săptămîni".2
Lucrătorii de la ocnele de sare din ()cna Sibiului cer forurilor 1110nta-
nistice să revină asupra acestei măsuri, deoarece, în caz contrar, ei vor refuza
să ll1ai contribuie în vii tor pentru fondurile acestei casse. a Î mpotriva acestor
abuzuri şi oprelişti lucrătorii de la ocnele de sare ca şi lninerii au protestat
de nenlunărate ori în faţa autorităţilor 1l1ontanistice. 4

Cele mai llluite plîngeri ale 11linerilor se referă însă la ll1icÎlnea salariu-
lui la scumpetea ll1ijloacelor de trai, precuill şi la abuzurile pe care le săvîr­
5,
şesc autorităţile lnontanistice şi conducerea luinelor la plata salariilor.
Deşi dreptul nlinier din 'Transilvania - Constituţia lllaxÎlniliană din
anul 1703 ~ prevedea ca "fiecărui lucrător minier să i se plătească după
obicei salariul care i se cuvine potrivit cu starea şi condiţia sa", (mercedem

1 În ce priveşte data înfiin ţării "Casei frăţ iei'" pentru lucrătorii de la ocnele de sare iată
ce ne spun lucrătorii din Ocna Sibiului la 8 martie 1787: "Archa seu Cassa ista non tanz diu sit
fundata, sed tantum a tempore exarendationis EX'cellentissimi quondam comitis Grasalk6vics
Camerae J?egni .flungariae Praeside lodinarum in Transilvania existentium et per praelaudatllnl
comiteJn comissal'ios suos in Principatll circulariter ad uisitandum {odinrll'll1n exmissos, ali POSlll-
latllnl Ilostraesocietatif\ est erecta." Arh. Stat. Cluj, arh. l\LT. (aBA), doc. nr. 276/1787.
~ Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. (aBA), doc. nI'. 218/1787.
3 " ••• necesilemllr in contrarillm il/os a quovis nostrum ad cassaln qllotannis contribui
solilos ,16 crllcigel'os inposterumsllblrahere". Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. (aBA), doc. nr. 218/1787.
4 Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. nI'. 273/1787. CL şi o anchetă din 6 oct. 1791 privitoare
la revendicările minerilor din Săcărîmb. Arh. Stat. Cluj, arh. l\i~T. doc. nr. 3030/1792.
5 În anul 1750 lninerii din Baia de Arieş se p ling că li s-a sc~lzut salariul pentru "şuturi".
eL Arh. Stat. Cluj, arh. lVLT. dac. nr. 53/1750.
252 AL. NEAMŢU 10

ruivis operario pro staUL et conditione sila competen tem rite exollltllri) 1, totuşi
abaterile de la această dispoziţie erau foarte frecvente. Dacă uneori se luau
măsuri pentru reglementarea plăţii salariilor şi pentru preîntîmpinarea unor
abuzuri, acestea erau determinate în ultimă analiză tot de interesele economice
ale statului şi ale proprietarilor de mine. "Pentru folosul mai mare a cămării
regeşti - se spune în aceeaşi legiuire minieră din anul 1703,- cît şi pentru
acela al proprietarilor de mine, şi de asemenea pentru a se preîntîmpina pagu-
bele provenite de multe ori din neglijenţa socotelilor minelor, hotărîm ca
în fiecare săptămînă, potrivit cu vechiul obicei, să se plătească muncitorilor
salariile lor".2
Să urmărim felul cum se aplicau aceste dispoziţii ale dreptului minier
în vigoare în veacul al XVIII-lea. Să începem cu nordul Transilvaniei, cu
regiunea minieră Baia Mare - Baia Sprie.
încă în punctul 5 al contractului din 1689, prin care minele din Baia
Sprie treceau sub administraţia habsburgilor, se prevedea ca plata minerilor
să se facă în fiecare lună, şi în bani gata. Se vede însă că acest punct al contrac-
tului a fost foarte mult nesocotit de fiscul austriac, deoarece majoritatea
revendicărilor minerilor din Baia Sprie se referă la problema salariilor. Astfel
Într-un registru de plîngeri, din anul 1751 intitulat: "Gravamina liberi regii
oppidi Felsob6.nya de ann/J 1751",3 magistratul oraşului cerc Împărătesei
Maria Tereza "să binevoiască să întărească, să confirme şi să ratifice toate
punctele privitoare la privilegii şi libertăţi, dar mai cu seamă punctul al
5-lea din contractul de la 1690 pentru Îmbunătăţirea plăţilor lunare ale bieţilor
muncitori minieri, care pînă acuma s-au făcut atît de păgubitor, pentru ca acestora
să li se facă plata muncii lor În bani gata".4 Reproducem aci una din nenu-
măratele plîngeri a le minerilor din Baia Sprie în legătură cu salariile lor,
impresionantă prin conţinutul ei, pentru rest trimiţînd la materialul din
arhivă.5 "Deoarece providenţa divină a hotărît aşa - sJlun minerii din
Baia Sprie - ne-a căzut nouă acea parte de pămînt pe care natura a lipsit-o
de orice rodnicie, iar bunătatea dumnezeiască ne-a lăsat nouă pentru a ne
hrăni numai lucrul minelor. Această preaînţeleaptă hotărîre a lui dum-
nezeu noi preadevotaţi o cinstim şi o lăudăm. Totuşi din cauza mize-
riilor de care sîntem chinuiti de mai multi ani în acest fel de muncă a noastră
am fost aduşi deja În stare de sărăcie. Că~i, fără a ţine de loc seama de sărăcie
şi nerodnicia acestui pămînt al nostru, şi fără a lua în socoteaU"! faptul că sîntem
depărtaţi şi împrăştiaţi de locurile şi regiunile producătoare de cereale ale
acestui regat, şi că prin aceasta suferim de lipsa mijloacelor de hrană şi a
celorlalte lucruri care trebuiesc cumpăTate şi transportate, cu toate acestea
nu putem să ne bucurăm cum s-ar cuveni de plata muncii noastre de mineri,
deoarece deja de mai mulţi ani s-a introdus şi s-a stabilit un aşa fel de a ni se

1 Al. S o f a 1 v i "lnslilulionrs juris melaUici i/1 Ilsum J!agni J>rincipallls 1'ransil-

"aniae Cluj, 1834, partea Il-a p. 4fl.
2 1 b i d (' fi p. 52.
a Arh. Stat. Cluj, arh. naia Sprie, ann11751, doc. Lc.
& "pro medendo menslrualillm solalionum miseris laboraloribus monlanislicis haclenus
praejlldiciose nimis procuralo cursu, al iisdem merces laboris Sili quibusl'is mensibus parala in
pecllnia exsoll'alllr". I Il i d e fi, pag. 27, doc. nI". IL
:; Arh. Slat. Cluj, fond. oraş Baia Sprie: Gral'amina, p. 50,97,104-105.
11 CONDIŢIILE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 253

plăti leafa, îneît după trecerea a trei şi uneori chiar patru luni, abia dacă se
mai plăteşte leafa muncii minerilor pe o lună sau pe alta. Deoarece însă plata
lnuncii miniere constă de 12 creiţari şi jUlll,ătate pe zi, şi as tfel întreaga leaf(l
a nenorocitului lniner pe tilUp de o lună este nu lllai llluit de 5 florini ungu-
reşti, este destul de liInpede şi convingător cîte feluri de necazuri aveJn noi,
- care sîntelll lipsiţi de orice alte venituri, - di~ acest fe 1 nedrept al plă-
ţilor lunare. În chip cu totul neplăcut ne-a ajuns pe noi, - din lipsa plăţilor
lunare, - acea nenorocire grozavă a celor şase ani care au Lrecu t, în care
cu foarte puţine excepţii foalllea şi aceas lă li psă de cereale i-a 11lăcinat pe
nlulţi dilltre nenorociţii llluncitori lllineri; pe unii i-a aruncat în chip de neîn-
ţeles în datorii ~oarte luari, pe alţii i-a sărăcit în ce priveşte gospodăriile
şi orice avut al lor. Greutăţile care au căzut de atunci şi pînă azi pe grlunajii
noştri, nu vor putea fi înlăturate decît prin :lInbunătăţirea felului de plată·. Ce-i
drept nu am trecut cu vederea de a căuta din toate puterile, prin lllăritul
nostru magistrat, îndreptarea răului amintit, şi arătarea de repetate ori a
neajunsurilor noastre la înălţata Calneră llegească Administrativă din Zips.
Cu toate acestea pînă acuma am aşteptat zadarnic. Deoarece, oficiul monta-
nistic din Baia Mare scuzîndu-se, pe de o parte că venitele minelor au fost trans-
portate de acolo la Inalta Cameră Administrativă Regeaseă, pe de altă parte
că lucrarea nlinelor din afară, care nu pot S~l susţină prin ele lllersui lucrărilor,
înghit o însemnată cantitate a acestor venite de aici, şi că din această pricină
nu ajung banii la plata minerilor, - ne luptănl şi aCUIn cu aceleaşi necazuri
şi 111izerii. Desele tînguiri şi cereri înaintate la Inalta Aellninistraţfe din Zips
ranlînînd zadarnice şi secătuiţi fiind, sîntem siliţi în chip vrednic de plîns
să ne îndreptălu în cele din urmă dreptele noastre cereri spre sînul preamilostiv
al aceleiaşi Inărite Camere Aulice Ungare rugîndu-ne în chip preasupus, ca
l,

să luilostivească de toate nevoile noastre de care suferinl şi de care sîntem

apăsaţi, şi să binevoiască preamilostiv să aducă leac acestui rău din care
izvorăsc necazurile noastre, şi astfel în chip părintesc să ne ridice pe noi din
starea suferinţelor noastre şi să ne mîngîie cu bunătate 1".
Abuzurile nesfîrşite ale slujbaşilor lnontanistici precuIll şi trataillentui
brutal pe care-l aplicau nluncitorilor, făceau de-a dreptul insuportabilă viaţa
bietului nliner. Este selunificativă în acest sens relatarea lVIagistratului ora-
şului, în legătură cu reţinerea nemotivată, din partea şefului Illinelor, a plăţii
1unare a şase rnineri, şi cu îndepărtarea de la lucru a trei el in aceştia.2 Recla- J

lnarea plăţii reţinute, din partea lllinerului, era Î1npreunată cu multe riscuri.
"Mărturisilu într-adevăr - spune Magistratul ora.şului Baia Sprie - că
atunci cînd şeful minelor a fost întrebat prin Magistrat în legătură cu reţinerea
plăţilor acestor lucrători, acesta a răspuns că el va da fiecăruia dintre ei leafa
reţinută, nUlnai să se prezinte la lllonetărie la el. Cînd aill adus această hotă-

1 1 b i de m; Gravamina p. 46 şi 42, unde se spune: "ex sludiosa donzinorum montanisticorum

ollieialium solulionum menslrualizzm prorogalione evenit, ul non solum reslantiae a laboraloribus
eonlraelae in eam molem ul solvendo non essel, exereseerenl, sed ul plerique laboralorum ul erant
de numero vagabundorum, aeeumulatis per erogala sibi trumenla reslantiis elam oppido exeedendo,
opidum tralldaverint, aliqui praevia morte erpii, negue ullis tundis unde eontraeta debila ae
restantiae eomplanari possent relietis oppido notabile damnum areessiverint"'.
2 "non eontenlus eo quod menslrllali stipendio privasset, eos a laboribus quoque amovendo
el vitae remedio privavit. CI. Gravamina, p. 133.
254 AL. NEAMŢU 12

rîre a domniei sale la cunostinta aUlintitilor cetăteni ai nostri, acestia au

răspuns, că ei nu Îndrăznesc'să ~leargă în' persoană' la monetărie, teluindu-se
pe hună dreptate, din pricina faptului că pe ei îi îngrozeşte cruzimea domnului
şef al lllinelor, dej a foarte cunoscută tuturor lucrătorilor, dar -luai ales pentru
că au înţeles de la lnulţi că dOllHlltl lnagistru al lllonetăriei încă de lnult a
rostit amellinţări aspre în legătură cu înlăturarea lor de la lucru 1". Plata
neregulată a salariilor şi lipsa cerealelor i-a adus pe llluncitorii lninieri într-o
situaţie grea, pe care Magistratul oraşului o prezintă astfel: "Din cauza restan-
ţelor foarte lllari faţă de llluncitori, nici llluncitorii nu sînt în stare să-şi plă­
tească datoriile lor. Într-adevăr deja de patru luni, cea luai lnare parte a lor
a fost îndepărtată de la lucru şi nu a fost repriInită pînă aCUlll, încît nu putenl
să vedenl pe ce cale şi în ce chip ar putea avea un lllijloc de trai. 'rrebuie să
ne tenleUl ca nu C1Ullva din această neglijare a cultivării minclor să urrneze
pentru fiscul regesc o pagubă foarte mare, ba încă ne temeIU şi de faptul că
llluncitorii, lipsiţi de alimente şi de posibilitatea de trai, să nu părăsească
lnuncile, şi minele să rămînă pustii". 2 Foarte lnulte plîngeri ale lninerilor
din Baia Sprie sînt îndreptate apoi înlpotriva şefilor şi a slujbaşilor din minele
împărăteşti care favorizează primirea muncitorilor Iuineri străini în aşa fel
încît localnicii rălnîn fără lucru. "Se întîmplă chiar, - se spune într-un
act -- că şefii nlinelor (sau cum li se spune în limba poporului hutnlani),
a căror sarcină este de a împărţi şi a statornici în fiecare dimineaţă fiecărui
Iuuncitor lllunca sa, din cauza afluenţei foarte mari a străinilor în această
alllestecătură a oanlenilor, porunceşte la foarte mulţi dintre llluncitorii orăşeni
să părăsească galeriile minelor pe motiv că, - din cauza mulţiulii lllunci-
torilor, - nu poate să le dea şi lor de lucru, şi astfel în timpul un~i luni cîteva
zile sînt siliţi să petreacă fără lucru şi să cîştige abia doi sau trei florini şi
loviţi în acest chip abia îşi duc viaţa chinuită".3 Dacă aceasta era situaţia
în legătură cu p lata salariilor Dlinerilor, pentru întîrzierea sau reţinerea
cărora dreptul lninier nu prevedea nici un fel de sancţiuni îrnpotriva acelora
care se făceau vinovaţi de acest fapt, cu totul alta era situaţia pentru lllinerul
care întîrzia de la lucru sau care nu-şi îndeplinea timpul reglenlentar de lucru,
numit şut (Schichta).4 Iată ce prevede dreptul minier în această pr.ivinţă:
"Supraveghetorul, hutluanul sau lucrătorul miner care nu se prezintă la timpul
potrivit şi la ora regleluentară la lucru, afară de cazul cînd stau împotrivă
motive serioase care trebuie aduse la cunoştinţa judelui sau administra-
torului minelor înainte de dumin:iică sau cel luai tîrziu luni dimineaţa, sau
dacă slujbele sau felul muncii lor nu cer aceasta, imediat în acea săptămînă
să fie Înlăturaţi şi să nu luai fie prillliţi la lucru, iar pe deasupra să fie şi pedep-
siţi. 5 t n ce priveşte tiulpul de 11luncă, la 111uncile llliniere exterioare, ziua

1 1 b i d e In, p. 133.
2 Gravamina . .. , p. 125-12t3.
3 CI. Gravanlina ... , p. 40-41.
4 In Constituţia 1\laximiliană din 1703, art. XV, se spune: "In locis monlanis quinque
el dimidia Schichtae unam hebdomadam elliciuni, quaelibel aulem Schichia 8 lzoris expletur,
el si quis melallurflus veI operarius fodinalis in casibus necesitatis praeter has etialn velit labo-
rare, cum indultu UrbllI'ariatus accepte/ur"" Cf. Sofolui, o.C., p. {j(j paragraful: "De TeTnpore
operibus todinalibus praestilo seu sic dictis Schichtis".
5 Cf. A. S 6 f a 1 v i, op. cit., p. 55 paragraful 2.
13 CONDITIfLE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 255

de muncă ajunge pînă la 12 ore. "În IIlunca la stealIlpllri, - se precizează

în dreptul minier, - trebuie să se ţină acea rînduială, ca lnuncitorii care
vin la lucru la ora cinci dimineaţa să fie eJliberaţi la ora şapte seara, în afară
de zilele de sîrnbătă, în care nu poL să fie reţinuţi la lucru decît pînă la orele
patru după ulasă".l
Dacă dreptul ll1inier fixa la 11laxiInurn tiInpul de lucru pentru lllineri,
nu acelaşi lucru se poate spune despre retribuţia acestora, pe care o stabilea
cu foarte 111ltltă sgîrcenie. Astfel, în Consti tuţia oraşului lIlinier Abrud, din
anul 1771, la art. VII, par. 3 se preciza: "l\linerii, care trebuie să intre în lllină
în chipul arătat, sînt obligaţi să lucreze zilnic două şuturi, pentru care pri-
ll1esc ca leafă în tinlp de iarnă 12 creiţari, prinlăvara 15 creiţari, iar vara
17 creiţari 2". Aceeaşi legislaţie Ininieră interzicea concurenţa atît din partea
proprietarilor de mine cît şi din partea lucr:ltorilor 3, stabilind totodată sanc-
ţiuni pentru lucrătorii care nu-şi îndeplinesc rnunca în timpul fixat şi care
în acest fel se fac vinovaţi de pierderea întregului salaI' şi de despăgubiri. 4
Pentru ca minerii să poată cîştiga un salaI' lllai bun erau nevoiţi să facă
şuturi duble. Actele vremii vorbesc de asenlte,nea şuturi duble pe care le prestau
copiii. Astfel într-un raport din anul 1788 Întoclllit de administratorul- lllinei
din Băiţa, Iosif Molitor, în legătură cu 1110tivele pentru care copiii nu frec-
ventează şcoala, se arată căuna din cauze este scumpetea "deoarece - preci-
zează raportul - din pricina sculupetei 111ari, copiii săraci sînt siliţi să facă
şuturi duble la mine pentru a cîştiga o leafă lllai mare. 5
Inainte de a urnlări problema valorii salariului· real şi deci a standardului
de viaţă al minerilor, socotitil necesar să spunenl cîteva cuvinte despre sis-
temul de salarizare care se aplica în industria extractivă din Transilvania
în a doua jUlnătate a secolului al XVIII-lea.
Izvoarele doculnentare atestă, că în această perioadă se cunoşteau alllbele
forllle de salarii: salariul pe unitatea de tiInp şi salariul în acord. În funcţie de
sistemul de salarizare şi Ininerii purtau diferite numiri. .l\stfel, Ininerii care
lucrau şi erau plătiţi pe unitatea de till1P SJlnt nUllliţi în actele vremii" Schich-
tenhUlleri", ternlen care de~ivă de la cuvîntul Schicht (şut), şi care însemnează
tiInpul de lucru pe o zi. 6 In ce priveşte ll1ărinlea acestui tÎlnp de lucru dreptul
minier -o fixează la 8 ore pentru lucrul în interiorullninei, şi la 12 ore la lnunca
de la ştealIlpuri şi topitorii. 7 În ordine cronologică, după cunl este şi firesc,
aceasta este prilua forlllă de salariz~re, care apare în lllinerit. Dezvoltarea

1 S6falvi, op. cit., p. 124.

2 I b i d e nI. p. 199.
3 1 b idenl.
41bidenl.
1) "weilen wegen der grossell Teuel'ung die annerell I,-inder auf der Grube dopellte Schich-

ten, tun eillen mehreren Lohn zu erhalten Iuachen lnussen". Arh. Stat. Cluj, arh. 1\1.'1'.
doc. 111'.1231/1788.
6 În dreptul minier cOlltelnporan, la articolu 1 "De Sclzichtis" , se precizează: "qllilibet
dies seu spatium temporis 24 horarum in ires, nonnunqllam autem in 4 aeqllales partes solei
subdividi, quarllnl singula nOlnine unius Schichlae vl~nit; 'luaelibet lJero Schichta pro ralione et
exigentia circllmstantiarum 8 veI sex sibi sllccdentibus ilOris operosis expletur; In liquatoriis
vero el aliis manipullationibus sub dio fractari solitis 12 horarum labor assidun~ ad unam Schich-
tam conticiendam requiritur". CL.A. S 6 fa 1 vi, op. cit., Part. III, p. 78.
7 1 b i d e In, p. 78.
256 AL. NEAMŢU 14

forţelor de producţie în a doua jlllnătate a secolului al XVIII-lea a făcut

necesară introducerea paralelă a sa larizării în acord. lVlunca în acord (Gedin g-
arbeit) era executată la rîndul ei de două categorii de mineri. Prinla categorie
in ordine cronnlogieă este aceea a nlinerilor care erau plătiţi în acord, după
nUlnărul de stînjeni de pănlînt excavat şi proporţional cu duritatea rocii
pe care trebuiau să o străpungă pentru a ajunge la lninereu. Aceştia sînt lllinerii
nUlniţi în doculnente "Gedinghaucri". Cea de a doua categorie din cadrul
muncii în acord era forlnată din lllinerii care erau plătiţ,i după cantitatea de
lnetal preţ,ios a luinereului extras, şi poartă nluuele de "Halthaueri". 1 Alllbele
categorii lucrează pe bază de contract. Iată cunl ne prezintă lllineralogul
contell1pOran Ignatz Born 2 la 27 iunie 1770, această ultÎlnă categorie de ll1ineri
la 111inele din Banat:
"I-Ialthauerii" sau propriu-zişi "Gehalthauerii" sînt, după cît ştiu eu, o
categorie de 11lineri puţin obişnuit~L în afară de Banat, şi a căror Inuncă vreau
să o explic 1l1ai îndeaproape. Slujbaşii lninei fac o învoială cu lninerul înainte
de a intra în Inină, potrivit căreia luinerul trebuie să scoată pe cont propriu
contra unei plăţi anunlite o 11lajă de aramă, să întreţină locul pe care-Ilucrează
cu arll1ătură de lenln, să scoată afară Iuinereul, să-I aleagă şi să-I predea la
topitorie. Această plată este stabilită în funcţie de conţinutul :mai bogat sau
111ai sărac al nlinereului, în funcţie de extragerea mai grea sau luai uşoară
şi după felul galeriei în care sparge "minereul, adecă după felul mai uşor sau
lllai obositor de a alege lninereul. In munţii Caşoviţei cel mai ridicat preţ
(pentru o 11lajă) es te de 14 florini. Însă dacă minereul este mai bogat atunci
se plăteşte nUluai 10, 8, 6 pînă la 2: florini. În munţii Cornudilfer, unde mine-
reul este mai sărac şi trebuie să fie zdrobit foarte mărunt şi întreţinut bine,
se plăteşte pentru () lllajă pînă la 20 florini. Aceşti muncitori, - continuă
Born - , sunt Îlnpărţiţi în echipe (aşa se nUlueşte aici un număr mic de Iuineri
care lucrează înlpreună conforlll unei astfel de înţelegeri) şi fiecare echipă
îşi ia numele de la acela care a făcut înţelegerea. Această înţelegere se înnoieşte
în fiecare lună şi plata poate fi urcată sau scăzută după conţinutul lninere-
ului ... ".3

1 ,,1\letallurgus vlllgo Berghau~r, sunlque duplicis generis. Tales nempe, qui mercedCln suam
a numero orgiarum, per ductus todinae sursum antorsum vel deorsum protensos e~rcavatarum, duri-
tiei saxi approportionatim emensam ei stipulalam, summunt vocanturque conductitii, Gedinghaller;
alii vero, qui iantum a productiva quantitae minerarum per ipsos procreatarum, el quidem habito ad
finitatis gradum el separationis qualitatem~ condigno respectu suam exinde praestolantur ratam
conventionatam, Haltlzaller dicU" Ibidem, p. 183.
2 Ignatz E d 1 e r v o n B o r n, Briefe iiber Mineralogische Gegenslande auI seiner
Reise durch das TemesllG.l'er Bannat, Siebenbiirgen, Ober-und Nieder-Hungarn an den heraus-
geber derselben Jolzann Jacob Ferber. Frankfurt und Leipzig, 1774, 228 p.
3 1 b i d e m, p. 29 - 30. Iată ce spune despre această categorie de mineri din Săcărîmb,
un alt mineralog al vremii: "Die Haltl1auer endlicl1 arbeiten mehr nach einem Vergleich als
nacll einem Gedinglohne. Nichl wie viel B'erg oder Erz, sondern wie viei Gehalte er gewinnt,
das bestimmi seinen Lohn. Es verslehi sicl1, dass wenn er auf gar reiche und l,lele gule Geschickc
komnlt, oder- dieselben in einer Gangart brechen, die leicht ZLl gewinnen isi, der Preis, welcher
scl10n ausgemacht ist, laZlen muss, indem er wenige .illilhe hatte, diese Erze Zll gewinnen. Und
darun1. werden auch jene welche eine Zeitlang auf armen Sirassen gearbeitet haben, nun aucll
in reiclIeren Geschicken angestellt, damit sie siclI erholen mogen. Dieses nun wird alles aZle 1110-
nathe, oder aZle zweite lVochen neu festgesl~tzt". eL Andreas Stutz, Physikalisch-Mineralogischc
Beschreibung des Gold- und Silber-Bergwerkes ZLl Szekerelnbe bey Nagyag in Siebenbiirgen" ,
Viena, 1803, p. 51-52.
15 CONDIŢIILE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 257

Acest sistem de 11luncă (Hallarbeit-ul) se generalizează şi pe dOlueniul

lllinier al Zlatnei, la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, fiind foarte rentabil
pentru acţionarii luinelor. Cele dintîi 111ine de pe acest d0111eniu care au intro-
dus acest sisteIll de luuncă au fost exploatările de la SăcărÎlnb şi Băiţa 1.
In ce priveşte categoria de luineri care erau plătiţi după cantitatea, în
stînjeni, de păInînt şi Ininereu excavat (Gedinghaueri), aIn spus ... că şi aceştia
lucrau pe baza unei învoieli stabilită dinainte, prin care se preciza costul
de extracţie a unui stînjen în funcţie de duritatea rocii pe care trebuia să o
spargă 11linerul. Î 11 acest scop conducerea Jl11inelor punea la dispoziţia Inine-
rilor explozibilul necesar şi seul de lUI11inal, al căror cost era apoi scăzut din sa-
Iarul cuvenit Ininerului. 2 Învoiala dintre Ininer şi conducerea lllinelor putea fi
reînoită chiar după două săptălllîni, dacă situaţia cerea acest lucru. 3 Nu
Ştiul ca sisteulul uluncii în acord să fi fost aplicat şi la In inele de fier din
Hunedoara, unde ÎntîlnÎ1n nl.lll1ai fornla de salarizare după unitatea de tinlp. 4

Să trecenl aCUlll la exalninarea probleulei salarului real al nlÎnerilor în

a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
In ce priveşte salariile n0111inale înregistrate de statele de plată ale luinelor
(Lohnzettel) acestea erau foarte variate. În aceste state o situaţie aparte are per-
sonalul de conducere care se distinge prin salarii extreul de ridicate în raport
cu acelea ale l.ninerilor. Astfel, în vreUle ce administratorul (Bergschajer)minelor
de aur şi de argint din SăcărÎlnb primea, în anul 1771, un salaI' lunar de 50 de
florini 5, un Ininer care era plătit după unitatea de timp (Schichtenhauer) 6
cîştiga în 111edie Între 5 -6 florini pe lună iar cei de la operaţiile mai uşoare,
ca spălarea aurului, unde de obicei lucrau copii, prilneau şi luai puţin 7.
Ceva luai l11ult puteau cîştiga 111inerii care lucrau în acord (Geding-und
Hallhauer). Dar şi dintre aceştia erau foarte puţini aceia care ajungeau la
un salaI' cît de cît corespunzător, aşa cunl rezultă din statul de plată al mine-
rilor în acord de la Iuinele de aur şi argint din Săcărîulb şi Băiţa, în anul

1 Cf. Arhivele Statului din Cluj, arh. 1\1.1'. doc. Nr. 1913 din 2 nov. 1797 dat din Băiţa,
şi doc. nI'. 100 din 2 iane 1798 dat din SăcărÎlnb. Cf; şi .Andreas Sttitz, op. cit., p. 53c:-54.
2 Arh. Stat. Cluj,. arh. lVI. T. dac. nI'. 669/1771, dac. nI'. 17/1771 şi doc. 177/1784:

3 Arh. Stat. Cluj, arh. l\1.T. doc. nI'. 177/1784.

4 Arh. Stat. Cluj, arh. l\;1.T. ade nI'. 15/1778.

5 ArlI. Stat. Cluj, arh. l\LT. doc. nI'. 669/1 771.:: PCl'sonal- Stand des sich lnit Ende Augusti
1771 bey denl Kais. K onigl. Gewel'k. Nagyager Bergbau wircklich in Arbeit befundenen Indivi-
duorum.
6 în ce priveşte accepţiunile cuvîntului Schicht (şut) pentru aceasHi perioadă în lJngaria
vezi Allt0l11l1S Fa bel', ~,Prin.cipia juris lnelallici hungarici, Pojon, 1824, p. 111-112, unde
se spune: "Labor vel pensum ll'lOntanisticum adpeUaiur Schicht, seu deierJninatull"z tempus,
6, 8, 12 llOrarum, quo melallieola continua labori vaeare debet; ])01'1'0 signiticat portione111 mine-
raru·m ad semei liquetaeiendam; item 4-am pariem rllelallifodinae seu 32 partes fodinales, unde
dicitur: /zabet quartam pariem Se/zic/ztae. Si mOllticolla labore decedat, dicitllr: Schichtaln suam
perfecisse. In prilnis uocis signi{icatione diuersae species: breuis; longa, milleralis, lloctllrna, diurna,
Jnatu tina; quaelibei 8 Iwrarum ei haee 4 hora incipit,: ista 12-a {Jleridiem, illa 8-a vesperi. l~alio
laborandi pro reg-norum diversitate varia . .. "
7 Arh. Stat. Cluj, arh. lVLT. doc. nI'. 669/1771.
258 AL. NEAMTU 16

1771. 1 Salarii şi mai mici primeau muncitorii de la minele de fier din Hune-
doara. 2
Ce însemnau aceste salarii ale minerilor în raport cu sClUllpetea mijloa-
celor de trai, ne spune chiar un conducător de mină (huLman) din Criscior,
cu numele Vasile Moţ, care plingindu-se, la 9 iunie 1781, de micimca sala-
riului' său, precizează: "Este sigur că un hutman, nu poate nicicum să tră­
iască dintr-un salar lunar de 6 florini renani" (cerLum sit L'fft'um huLLmanum
salario 6 R. jlol'enorum neuLiquam posse subsisLere). a Acelaşi lucru rezultă
dintr-o altă mărturisire, a unui mic slujbaş domenial, cu numele Ioan Hezler,
care, la 8 dec. 1770, declara că salariul anual de 40 de f1orini, "abia îi ajunge
pentru pîine, lemne şi încălţăminte" (vix pro pane, lignis eL calceamenLis suj-
jiciaL).4 Declaraţii asemănătoare va face la sfîrşitul secolului XVIII un alt
slujbaş, de data aceasta minier (ProbensLampjer), cu numele Mar tin Legrand,
d,e la minele din Săcărimb care sublinia, la 4 dec. 1800, "că el in aceste timpuri
de scumpete nu poate trăi cu soţia şi copiii săi din salariul lunar de 9 florini." 5
La fel de grea era şi situaţia materială a lucrătorilor de la ocnele de
sare, numiţi tăietorii de sare (salicidae). Astfel, intr-un act din 15 martie 1788
privitor la lucrătorii de la salinele din Ocna Dejului, forurile conducătoare -
atestă că lucrătorii de la aceste saline se plîng că nu pot să trăiască cu salarul
de 15 rreiţari, pe zi şi că din această cauză sint siliţi să-şi caute o altă muncă
mai convenabilă. ti Si numărul acestor lucrători de la saline, care duceau o muncă
grea şi primejdio~să pentru un salariu de mizerie, era destul de mare." Este sufi-
cient să amintim că numai la ocnele de sare din Turda lucrau, în anul 1787, un
număr de 352 de tăietori de sare "dintre care - după cum se arată într-un ra-
port - mulţi sînt oameni neputincioşi şi infirmi, şi care, la fel cu aceia care
sînt în putere vor trebui să moară, cu a şasea parte din timp mai devreme, din
cauza muncii primejdioase şi chinuitoare". 7
Făcînd o comparaţie cu muncile agricole, constatăm că munca la mine, deşi
mult mai grea şi mai periculoasă, nu era plătită, în general, aproape cu nimic
mai bine decît munca în agricultură. Pentru exemplificare menţionăm că
în anul 1771 preţurile muncilor agricole în domeniul Băii de Arieş erau urmă­
toarele: 12 creiţari, ziua de strîns fîn; 14 creiţari, ziua de sapă; 15 creiţari,

1 Arh. Stat. Cluj. arh. M.T. doc. nI'. 669/1771 şi nr. 17/1771.
2 Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. anexă la doc. ur. 15/1778.
3 Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. doc. nI'. 41/1781.
4 Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. doc. nr. 1114/1770.
1> "dass el' bei diesen lheueren Zeilen mii Weib und Kinder miiI! fI. Besoldung nichl leben
kiinne". Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. doc:'''IH. 3192/1800.
ti "Die per 15 CI'. Lohn I!abende Grubenschichl Arbeiler bescl!werle;l sicl!, dass sie gegen
vorhin nun um 15 CI'. bis 12 Sliicke Sleine hauen; milhin nach Abzug der 3 CI'. Inschlit Kerzcn
ihren nul" 12 CI'. zum Theil werden, welcher Lohn besonders bei der lheiieren Zeii zu il!ren
Lebens Unlerhall unauskiimlich seye; sie dal!er gezwungen wurden, eine erlrăglichere auswărlige
Arbeil zu sllchen". Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. doc. nr. 1778/1788.
7 "Salzhauern werden 362 Kiipfe befunden, worunler viele gebrechliche Leule sind, welcl!e
und eben so auch die ilza noch Kriifligen durcl! die Gefahr und lVIarlervollen Far/hen IIm 1/6
Zeii eher ableben ml1ssen. Ansons/ lJefinden sicl! 8 Gappelislen, 16 Kappeljungen odeI' S~lzauf'
schichler, 6 Grubenwăchler, 2 Grubenzimmerleule, 2 Wasserzieher, 1 Grubenschmidl in der Bele-
gung". Arh. Stat. Cluj, arh. M.T., doc. nI'. 3767/1787.
17 CONDIŢIILE DE MUNCA ŞI SALAHIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIlI-lea 259

ziua de secere; 21 creiţari, ziua de coasă, şi 34 creiţari, ziua de plug. 1 Luînd

ca etalon ziua de coasă, lllUIlca cea luai grea în agricultură, pl[ttiLă cu 21 de
creiţari, un lucrător agricoi pu lea cîştiga :săptănl inal 2 florini 2 şi ti crei ţari,
ceea ce înse~:ullnă lunar, 8 florini şi 2 /1 creiţari. I>rivind statele de plată, din
acelaşi an, ale lninerilor în acord ((;edinghaller) , de la cea luai luare întreI)rin-
dere 111inieră, ruinele de la SflcărÎlnb, constatălu că salariile lunare ale acestor
luineri variază între 5 florini 38 creiţari şi 10 florini 17 erei ţari, lllaj oritatea
fiind de 7 sau 8 florini. ;j Aproxinlativ aceeaşi si tu a-ţie o înregistrănl şi în
statul de plată alluinelor din Băiţa, întreprindere luineră, care ---- ca luărilne -
Ufluează illlediat după SăcărÎlllb. 4
Ţ->entru a ne putea da sefUlla· de nivelul scăzut de trai al lninerilor este
necesar să se facă o cOluparaţie cu costul ali.lnentelor şi a articolelor de îlnbrăcă­
lninte ale vreruii. În acest scop extragern dintr-un lnercurial contelnporan
preţul oficial stabilit unor rnărfuri care se vindeau pe piaţa Abrudului la
12 ianuarie 177:3. Astfel, potrivit acestei liste de preţuri, lninerul trebuia să
plătească pentru o Illerţă de grîu (metreta trilici) 5 1 florin şi 18 creiţari,
ceea 'ce însealnnă aproxilnativ salariul pe o săptălnînă; pentru 1 font (fibra) 6
de grăsinle de porc, 1 florin şi 8 creiţari; pentru un porc lnijlociu (setiger
rnediocris) , 20 de florlni şi p2ntru un porc îngrăşat (setiger bene saginatus),
25 de florini, deci salarul pe cît2va luni. În ce priveşte articolele de ~lmbrăcă­
lllinte situat ia nu era cu niIuic 111ai bună, deoarece acelaşi 111iner trebuia să
plătească pentru o pereche de, c· Zlne bărb2lteşti (paria colhurnarurn virilium),
4 florini, iar p2ntru o pereche de ciz1l1e felueieşti (paria cotlzurrzarum calcaneo
altiori provisorum /oclTlineorlun) , 2 florini. 7
Desigur, în ceea ce priveşte aceste articole de pe piaţă, accentul cădea
asupra alil11entelor de care lninerii aveau zilnic nevoie. La aceasta se lnai
adaugă faptu 1 că, de obicei, aceştia aveau farni Iii nunleroase. Înseşi forurile
Illiniere recuno'sc, la 15 fIlai 1777" că o 111erţă de grîu ~u aj unge pentru întreţi­
nerea fal11iliei unui llliner pe tilllp de o săptănlÎnă. 8 În acest sens ne VOln
întîlni cu nenuIl1ărate reclalnaţii ale luinerilor' în a doua jllluătate a secolului
al XVIII-lea., 9
Valoarea reală a salariilor lllinerilor scădea şi lllai LlIUIL în perioadele
de secetă şi de războaie, cînd preţurile pe piaţă ajungeau să se dubleze, în
tin1p ce salariile rănlîneau aceleaşi. În aces t sens es te sernnificativă plîn-
gerea unor lnici slujbaşi de pe dOllţeniul Zlatnei, care, la 18 febre 1791, arătau
forurilor luiniere că ei nu lllai pot să trăiască din salarul lunar de 15 florini,
"deoarece, - lllotivau ei -, în aceste prefaceri ale vrelll urilor, toate cele
care sîn t necesare spre folosinţă OlllUlui, atît hrana cît şi îl11brăcăluinLea, sîntem

1 D. P r o el a 11, Iobăgia I'n dOJneniul BăU de _Arie.~ la UHUZ 1771, Cluj, 1918, p. 49.
2 Este vorba de florinul renan care avea (jO de cl'citari.
3 Arb. Stat. Cluj, arb. M.T. doc. nI'. 669/17'71. '
4 lbidem doC'. nI'. 77/1771.
;:; .1\lelrela, aprox. 20-25 kg.
6 li bra = 560 gnnnc
7 r'\rb. Stat. Cluj, arb. 1\1:1'., doC'. nI'. 1G t/1773.
L

~ " ... una metrela pro sllstentanda la/ni/ia el respective don1estica necesitate per unills
bebdolnadae decursllJ!l non sufficil"'. Arh. Stat. Cluj . arh. 1\LT. doC'. nI'. 348/1777.
9 Arb. Stat. Cluj, arba 1\LT, doC'. nI'. 348/1777.
260 ALEXANDRU NEAMŢU 18

siliţi să le cumpărăm la un preţ dublu" 1. După un calcul concret pe care-l

fac aceşti slujbaşi, ei demonstreaz~l că întreţinerea lunară îi costă mai mult
decît dublul salariului lor. In ce priveşte preţul scump al alimentelor ei spun,:
"sîntem siliţi astfel să cUlnpărăm o mierţă de grîu cu 2 florini şi 16 creiţari,
iar o falnilie, fie chiar luai mică, consunlă în fiecare lună, cinci mierţe de grîu" 2.
l.,uînd aceste cifre ca reale, ajungelll la concluzia că minerii în aceste perioade
de scurnpete erau departe de a-şi putea curnpăra din salariile lor chiar şi nUlnai
pîinea necesară. De aici nenumărate plîngeri şi proteste ale nlin~rilor, pe care
le conselunează actele vremii.
Spicuim cîteva pasaje dţntr-un registru de jalbe ale nlÎnerilor din Baia
Sprie, din anul 1751. Aceste jalbe au fost înaintate autorităţilor lllontanis-
tice prin mijlocirea luagistratului oraşului. La un llloment dat se spune:
"Drept aceea, deoarece plata muncii lucrătorilor din mine constă din 12 crei-
ţari şi jumătate pe zi şi prin aceasta leafa lunară obişnuită a lor nu este lnai
lllare de 5 sau (după cum se întînlplă rar) 6 florini ungureşti, şi deoarece, din
cauza tulburării mersului plăţilor" care fluctuiază foarte mult, nenorociţii
lucrători au fost siliţi, neavînd bani gata, să-şi cumpere şi să procure totul
pe credit şi cu un preţ mai ridicat, cu umilinţă supunelll aceasta hotărîrii
preamilostive a călnării regeşti, deoarece lol ceea ce minerii cîş ligă lunar prin
munca lor, este absorbit numai de cumpărarea cerealelor". 3 In ce priveşte
sculllpetea cerealelor, în aceste părlţi, se poate citi: " ... deja de mai llluit de
patru ani o mierţă de grîu se vinde cînd cu 8, cînd cu 7, iar cînd este luai
ieftină, cu preţul de 4 luariaşi 4, ceea ce face ca (minerii) să fie chinuiţi de
o lnizerie cumplită" 5. Plata neregulată a salariilor agrava şi mai nlult situaţ.ia
nlinerilor din Baia Sprie. In acelaşi registru de plîngeri, se poate citi:
" ... foarte adesea, după trecerea a trei sau chiar patru luni, atia dacă se plă­
tesc salariile pe o lună sau cel mult pe două luni ... In felul acesta, lucrătorii
Iuineri nepriInind nici un fel de plată din luna decelnbrie inclusiv, pînă în
luna martie, s-au înglodat în datorii din tălpi pînă în creştet, din cauza cumpă­
rării de cereale pe credit" 6. ...
Situaţia minerilor era la fel de grea şi pe dOlneniul fiscal al ZlatneÎ. Este
suficient să arătărn că printr-o anchetă întreprinsă de autorităţile lllontanis-
tice În legătură cu un lnelnoriu al Il1inerilor din SăcărÎlllb din anul 1791, s-a
constatat că peste 60 de lnuncitori de la această întreprindere nlinieră se plîng
hnpotriva salariului mic (wegen gerl[ngem Verdienst) şi a scunlpetei l1lari, din
care cauză sînt sili ţi să facă datorii pentru a putea trăi cu familiile lor. 7
Sînt interesante şi concludente în această privinţă constatările cOlnisiei de
anchetă, din anul 1791, în legătur~i cu plîngerile şi revendicările minerilor-
din Săcărînlb. Astfel, se arată că minerul Cristian Schubkofsky, în vîrstă
de 40 de ani, avînd patru copii "a declarat că în timpul iernii într-o lună a

1 Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. doc. llr . 726/1791.

2 Ibidem.
3 Arh. Stat. Cluj, fond. oraş Baia Sprlle, Gravomina . .. , p. 104-105. Sllblilliera noastră.
4 l\larias, monetă austriacă in valoarle de 17 creiţari.
fi Arh. Stat. Cluj, fond. oraş Baia Sprile, Gravamina . .. p. 104-105.
6 1 b i d e m, p '. 97, 50, 104 - 105.
7 Arh. Stat. Cluj, arh. l\1.T. doc. nr. :3030/1792.
19 CONDITIILE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 261

cîştigat abia 1 florin, în a doua lună a cî:ştigat 2 florini iar În a treia lună,
17 florini, din care el nu a primit în mînă. în aceste trei luni nici un creiţar,
ci i-au fost reţinuţi toţi pentru datoriile făcute la magazia de cereale şi la
Casa frăţiei, de unde el a ridicat pînă astăzi peste 30 de florini" 1. Un alt
miner, Iosif rritzer, declară, că din cau~a aceloraşi motive, pentru a putea
trăi, a trebuit să-şi vîndă chiar şi casa pentru suma derizorie de 23 florini~ 2
Minerul Daniel Grotka în vîrstă de 65" de ani, îşi ridică glasul împetriva
salariului mic şi a reţinerilor făcute în contul datoriilor, reţineri care, declară
minerul - "sînt aşa de mari, că de multe. ori nu i se plăteşte la mînă decît
10,12 sau 20 de creiţari" 3. Pentru a scăpa de nevoi, minerii cer înlbunătăţirea
salariilor. (Verbesserllng des Verdienstes). 4 Aceiaşi mineri din Săcărîmb protes-
tează împotriva reţinerilor abuzive din salariu, salariu care de multe ori li se
plăteşte numai pe jumătate. 5
Dar nu numai minerii propriu-zişi se plîng hnpotriva salariului mic şi
a scumpetei, ci şi celelalte categorii de muncitori, care lucrau pe lîngă n1ine
şi topitorii, şi care sufereau de aceleaşi neajunsuri şi formulau aceleaşi reven-
dicări. Astfel, la 14 dece 1791, a avut loc în cetatea Hunedoarei o a~chetă
în legătură cu plîngerile cărbunarilor, care pregăteau cărbunii necesari topi-
toriilor de fier de la minele din rege I-Iunedoara. Din anchetă rezultă că aceşti
muncitori protestau împotriva "sporirii lnăsurii de cărbuni şi a micşorării
salarului" (quodd elevationem seu ampliationem mensurae carbonum, item dimi-
nulionem mercedis laborum). 6 Ajunşi la disperare, din cauza salariilor derizorii
şi a scumpetei în creştere, cărbunarii declară "că nu văd nici un folos în munc~
lor" (quod nullam videanl laborum suorunz utilitafem) 7, deoarece tot ceea ce
cîştigă, li se reţine pentru alimente. 8 Problema revendicărilor cărbunarilor
din Hunedoara a ajuns pînă la Curtea de la Viena. 'Cărbunarii cereau ca sala-
riile lor să fie sporite în funcţie de scull1pirea cerealelor de pe piaţă. 9 Pro-
testul cărbunarilor se îndreaptă şi împotriva faptului, că slujbaşii mineri
le pretindeau acestora pentru cerealele aflăt~are în magazia lninelor preţuri
mai mari decît cele de pe piaţă. 10

La salariile derizorii ale minerilor se mai adăugau şi abuzurile şi sama-

volniciile ac-ţionarilor şi a slujbaşilor minieri.

1 Arh. Stat. Cluj, arh. M.T., doc. ur. 3030/1792, Untersllchllng ... p. 30.
2 1 b i d e m, p. 33.
3 1 b i de ID, p. 58.
4 1 b i d e fi, p. 67.
5 1 b i d e fi p. 61 şi 87.
6 Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. doc. ur. 466/1791.
7 1 b i de m.
8 "nuc autem toium id quod pecuina deberel exsolui, frumenlo kuk.urlltz exsolvitur, el de
llyemalibus suis neeessitatibus nihil valent prospieere". 1 b i d e m.
9 "Raee expositio non in forma quaerelae, sed in forma reeursum ad Suam J\,lajestatte
vei ejus Cameram directa fueril, ul habita ralione earistiae framenli, pretium eliam laborum auge-
retur". 1 b i d e m.
10 "Ad hoe puncto uno ore relerunl, tune dum in loro ]{ukurutz e nzetreta vendebalur quatuor
marianis el 7 cr., in arce detrahebantllr e merced,e labor;s ab uno Rh. Iloreno, quando aulem
in foro erai levlori pretio in Magazino cariori impulabatur". 1 b i d e m.
262 AL. NEAMŢU 20

I)entru ilusLrarea acestui aspect vorH alDin ti doar cîteva cazuri.

Astfel, la 25 martie 1779, autorităţile judecătoreşti nl0ntanistice, în urIna
unei anchete, constată că generalul Simoni, acţionar principal la TIlina Sf., Bar-
bara din PorcuI'ea (colni t. 1-1 unedoara), şi-a însuşit în chip abuziv, spre marea
nenlulţurllire a celorlalţi acţionari întreg venitul nlinei, în valoare de 4 190
florini, lăsînd pe Inineri lllai lllulte luni nep lăti ~i. 1 Într-un aet ruai vechi,
din 12 martie 1778, se precizează c~i lucrătorii au rămas neplătiţi tinlp de patru
luni, şi că aceştia revendică plata lor in valoare de 783 florini şi 11 creiţari. 2
Un an Inai t îrzi 11, în 1780, forurile judiciare mon tanistice se văd nevoite
în urma denunţului făcut de Ci-heorghe Olajos, care îndeplinea funcţia de
supraveghetor al Ininei «(~l1rator /odinae) -, să întreprindă o anchetă 3 înlpo-
triva abuzurilor colonelului Adam Ribiczei, acţionar princi pal la Inina Ruda
12 apostoli din ]{ibiţa. Irnportanţa deosebită a acestui act de anchetă, ne
deternlină să extragem cî te va date nlai concludente, din care rezultă gradul
de exploatare la care ajunseseră lucrătorii de la această nlină. Prjncipalele
acuzări aduse Îlnpotriva lui Adanl Ribiczel erau urIllătoarele:
a) Că pentru excavarea unui stînjen de pănlînt din rllină, eare se plătea
cu 6-7 florini, el nu plăteşte aCUlll decît 5 flor-ini, iar din această SUlllă 11linerii
nu pol trăi, fapt care i-a deterJl1inat pe unii să părăseas-că Inina. 4
b) Că a prinli t ca lucră tori în rnină pe UD ii care veneau de aiurea şi erau
nevoiţi să se {lngajeze la lucru 5, iar pe alţii care erau pricepuţi în lninerit
(gerluani), D-a voit să-i prilnească pe rnoLiv că aceştia pretindeau () leafft
l11ai lllare; (;
c) Că în ce priveşte pe lninrri care transportă lninerrul din galerii la
şteanlpuri, i-a obligat să plătească costul seului pentru IUlllinarea galeriilor,
cu un preţ ITlult 11131 Inare decît cel de cUlnpărare (în loc de 7 creiţari pentru
libră, el cerea 14 şi chiar 17 creiţarj) 7; în felul acesta ei "neputînd nici-
CUln să trăiască" hlUlţi au părăs~t Illinele" 8. La fel proceda şi cu pulb~~re
înt.rebuinţată ca explozjhil, ~i pe deasupra ll1ai înşela şi la cÎntal' H.

1 Arh.Stat. Cluj, arh. :VI.1'. dor. nI'. 232/1779: .. Don-linlls generalis ci Silnoni qlla prillri-
IHllis llrburarius . .. prolJenlus ad se quideln reeeperit. eosdeln famen ad e.rsolvendas expensas el
mereenarios salis leJ17poriblls halul exlradederU". eL si dac. nI'. 255/1778.
~ 1 b icre 111, d'oc. nI'. 2;:)5;1778: ,. ... qllonirllll 1z11illS posterilafis jotiinae (Porkurensis)
provenlllm tam ex fluro qllom mineris ar sabLllo emergţ!ntem, idem rlOlninlls fteneralis ad se accipere,
tractare, in proprillm Llsum COfll'ertere el neque courburoriis a binde rafaln extradare, neql1e lnerce-
nariis de'bile exsolvere consvevisset, atqlle adeo iustaln etiam mprcenal'ii.~ querelas illdiciu insinllandi
et allctorUale elllS qllafuor lnensillln reslanlias in 78·) Hh. {lorenis il crllciR:eris nlercedis sollltionenl
repelendi ansam praebll isse/,
a Arh. Stat. C:luj. arh. :\I.T .• <lor. nI'. /t3()/17X1.
4 I b i d e In, doc. nI', ·t36/1781. p. 21 " ... cer/Tu17 esl alicllills mompnti 10sso1'es sllbsis-
tere nequire el aliqllol eli(un desCeSSetllnt:'
[) 1 b i <1 e fi, p. 2---3: ... ,. tales qui alillnde explllsi el absqlle dirnissionaliblls sell ~{bra/­
zelell eo uenerllnt, ad lobores necpssitllte dllCli opplicanlur prout et alios e pago lJukaresl, alisqlle
vicinis possessionibus necesitate abdllctos /uisse, assllmplos:: . .. alios uero Gennanos el 117onticlll-
tllrae peritos ex eo nolll it eSSlllnere, quod Uli cariori prello soleanl laborare",
6 1 b i d e nI.
7 Arh. Stat. CllIi, al'11. lVf.T., doc. nI', 436/1781. p. 13.
foi 1 b i d e nI. p. 2--:~: ..... sllbsistere neqllaqlulln valentes, multi laboribll.s valerlixerllnt','.
9 1 b i fi e fi, p. 1:3: ..rnplallilossores. siR:nanLer Zaiani Perenez el ](ovrits Lorincz mihi
conqllesti /llissenl, se alibi qlloqlle la borasse , nOl~ t(l/nen lanI parllln e/ !llln caro prelio de saevo
el plllperiblls, ac hir per'cepis::e".
,21 CONDITIILE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 263

d) Că pe,ntru a prirni din partea forurilor I110ntanistice scutire de urhură

(relexatio urburae) 1 a falsificat registrul de socoteli al I11inei, introducînd în
el cheltuieli nlai mari decît cele reale, salarii luai 111ari decît acele pe care
le plătea, şi chiar cheltuieli fictive, ca de pildă salarii pentru iobagi, pe. care
de fapt nu-i plătea şi care lucrau în contul robotei; 2
e) Că din salaru 1 fiecărui luiner reţinea la 1 florin 2 creiţari pentru ,~Casa
frăţiei", destinată aj utorării minerilor care se în1bolnăveau şi a celor deveniţi
încapabili de luuncă, bani. pe care prin abuz îi administra singur şi nu dădea
nimănui socoteală de ei. 3
tJ Şţ:~ în sfîrşit, - cea lnai gravă acuzare adusă lui Ribiczei, - că acesta
a introdus noi metode de exploatare, care creiau condiţii de 111uncă lnai grele,
potrivit cărora minerul trebuia singur să-şi transporte cantitatea de 111inereu
extras, pînă la depozit, fapt care a dus la intensificarea exploatării forţei de
muncă şi la o serie de neluulţumiri din partea 111inerilor. 4
Introducerea acestor noi Inetode de exploatare, a fost încredinţată supra-
veghetorului de mină, Gheorghe Olajos, ş.i hutmanului Adan1 Avralu, şi ea
a întÎlupinat o dîrză rezistenţă din partea Ininerilor. Iată ce declară în această
privinţă însuşi Gh. Olajos: ,.Această hotărîre şi poruncă a măriei sale, eu
împreună cu hutmanul Adan1 Avraln aIn adus-o la cunoştinţa celor ce săpau
în 111ină şi celor ce transportau nlinereuri, care imediat au răspuns că ei s.Înt
gata Inai de grabă să plece de acolo decît să lucre..ze în In\nă în asenlenea
îlnprejurări, deoarece ei niciculn nu pot să trăiască ... " 5 "Din această cauză
- continuă Gh. Olajos - eu 111-an1 plîns şi altă dată luăriei sale, că llU pot
nici: în ruptul capull.!i să introduc noua 111etodă. L~a aceasta mi s-a răspuns
lnie şi hutn1anului AdaI11 Avrarn, că pîn~i cînd pu VOlTI introduce această
nouă 111etodă ... pînă atunci nici unul nu VOln prirni salariul nostru, după
CUln nici nu l-an1 prilnit" 6. Reclalnarea salariului din partea hutn1anului
a dus la arestarea acestuia, căci, după CUI11 se precizează în actul de anchetă,
"nuI11ai pentru aceea a fost arestat, fiindcă hutluanul Adanl Avran1 a cerut
de la Inăria sa plata sa restantă pe trei luni, adică pe aprilie, Inai şi iunie
a anu 1ui curent (1780)" 7.
La arestarea hutrnanului, se pare că a contribuit în Dlai 11lare 111ăsură
faptul că acesta s-a dovedit neputincios faţal de sarcina ce i-a fost încredinţată,
de a introduce noua Inetodă în exploatarea 11linei. ,~Că rnăria sa a fost atît
de înfuriat pe hutlnan, - spune acelaşi Gheorghe Olajos -, pricina este
şi aceea pe care alU arătat-o deja luai sus, că nici eu şi nici hutluanu lo-am
putut să introduceTI1 noua TIletodă pentru săparea sLînjenilor şi transportarea

1 E vorba de zeciuala plătită fiscului din metalele nobile.

2 1 b i d e m, p. 12-13.
3 1 b i d e ITI, p. 1,1. .. Ştiu, - declară minerul Gabriel Gyura din satul Ribiţa, deoarece
înainte lucram Ia mina (Rudg) - că, sub suprave~~hetorul de mină Benkc), timp de '11 ani
lni s-a reţinut din leafă de fiecare florin 2 creiţari pentru Casa frăţiei, şi mi s-a re·ţ.inut şi
mie şi fratelui meu care eram ca l~crători în mină in tinlpul iernIi, iar cind în 'anul trecut
am fost bolnav timp de 6 luni, n-am primit niciun creiţar deşi am cerut".
4 Ibidem, p. 2-4.

5 Arh. Stat. Cluj, arh. 1\1.1'., doc. nI'. 436/1781, p. 3.

6 I b i el e m, p. 4.
7 1 b i d efi, p. 10.
264 AL. NEAMTU 22

lninereului, şi din această cauză galeriile lninelor au trebuit să rămînă pline

/,cu nlinereuri" 1.
Plîngerile ll1inerilor de la mina "Ruda, 12 apostoli" din Ribiţa, împo-
triva acţionarului Ribiczei au continuat ani de-arîndul. Astfel, într-un act
din 13 februarie 1798 se vorbeşte despre suma de 2 508 florini renani şi 10
creiţari, reprezentînd salariile neplătite ale minerilor în intervalul de la
1 iunie 1795 pînă la 30 septembrie 1796. 2 Acesta este numai unul din nenu-
Inăratele cazuri în care minerii revendică plata salariilor restante.
l\Jlunca grea şi extrem de periculoasă în 111ine, bolile şi accidentele legate
de această munc.ă, salariile luici şi în continuă scădere ca urInare a introdu-
cerii unor "maşini" şi perfecţionări tehnice 3, abuzurile legate de fixarea şi
plata acestor salarii 4, reţinerile arbitrare din salarii pentru "casa frăţiei" 5,
ca şi anii de foamete şi calamităli care măcinau sănătatea minerilor, toate
acestea vor avea ca urmare, spre sfîrşitul sec. XVIII, ruinarea şi pauperizarea
acestor harnici producători de bunuri materiale. Inseşi forurile lllontanistice
sînt silite să recunoască, în anul 1781, că "aceşti muncitori mineri sînt atît
de săraci" încît din salariul lor zilnic nu pot să se întreţină" (hi metalllIrgi
laboratores tam sint palIperes, lIt sua diurnali mercede se sustentare nequeant. 6
În faţa acestor condiţii de viaţă, care se agravau din zi în zj, minerii
vor fi siliţi să pornească pe calea luptei pline de sacrificiu, pentru libertate,
Îlupotriva exploatării. Această luptă care -se intensifică spre sfîrşitul secolului
al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, îşi va găsi expresia în proteste
şi acţiuni individuale sau în grup, preculu şi în adevărate 111işcări greviste.
De cele lllai multe ori Inişcările lninerilor se vor contopi cq 111işcarea ţărănilllii
iobage, participînd în felu 1 acesta în lTIod activ la marile lupte Îlnpotriva
exploatării feudale.
ALEXANDRU NEA~1ŢU

ANEXĂ

1784 iunie 19, Zlatna

lnclytum Caesa.reo Regiun1. in Transylvania Supremum Montanum Officium:

Dt officio meo promissiisque satisfacerem, visitationem omniunl Chirurgorum mihi subor..
dinatorum instituebam, sedulamque et strictum examen tam peritiae et curandi methodi,
quam medicamentoruln et instrumentonun minorunl apparatus non intermittebam.

1 1 b i d e fi, p. ll.
2 "Juxta adnexaln consiquationem praetensiones operariorum et mercenariorum fodinalium
a luna lunii 1795 usque ullimum Septembrie 1796 in concreto ad 2508 R. florenos 10 kros liqlli-
datos esse" Arh. Stat. Cluj, arh. M.T. doc. nr. 555/1798. Cf şi actul nI'. 253;1798,
3 C 1. A l. Nea m ţ u, lnoualori romini în tehnica minieră din Transilvania în a
doua Jumătate a sec. Xlr'III, în Studii, 1957. An. X, nr. 2, p. 97-126.
4 Într-un doc. din 2H martie 1783 se spune: ~,Dominus Pock cum scriba fodinali non attenta
conventione, quoad orgias et quoad Schichtas per me connotates tam ex Geding quam ex Schichtis
pro lubitu diminl1ere, conlpetentiamque [euiori pretio, ql1am ego accordassem, Sclzaedis solutoriis
inferre soleant" Arh. Stat. Cluj, arh. doc. nr. 370/1783.
5 Arh. Stat Cluj, fond. oraş Baia Sprie, Grauamina ... p. 50
6 Arv. Stat. Cluj, arh. 1\'1. T., doc. nr. M. T. (OBA), doc. nI'. 297/1782.
23 CONDITIILE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 265

Inveni omnes medicamentis 111axilne necesariis provisos, neque alnplius querelas movebo
ob defectum thecarum chirurgicarum (Bindzeuge) cum monita, quibus iUos in ultinla visitati-
one urgebam, desideratunl effectum praestiterint, sibique instrumenta in theca nlinori, qualis
ab ipsis desideratur, requisita comparaverint, eaque satis munda examinati substituerint.
At cum juxta resolutionis ab Excelsa Caesareo Regia Camera Aulica enlanalae ordines
invigilare simul debeam, ne errores ulli, sive in rebus quae aegroruln curaln, sive sanitatem
universim fossorum montanorumque officialium concernunt, subrepant, ut, si quos detexerim,
illos absque nIora toBere, veI saltem detegere et referre tenear, duos deprehendebam, qui
tanti momenti sunt, ut officio meo deesse putareul1, nisi illos patefacerem; mentionem nul-
lam faciam de necessitate instumentorum majorum, librorumque Chirurgis ad exigentiam
extradandorunl, cum satis superque scriptis et oretenus demonstraverim, qualll manca, defec-
tuosa et insufficiens medicina fieri possit in OIlIUibus locis montanis, si prinlaria prexeos
Chirurgicae basis desideretur.
Duo itaque illi errores sunt defectus peritae e t exercitae obstetricis in olnnibus locis
montanis, et medicamenta quae persolvere tenentur f os s ore set o per ari i in morbis
internis tam acutis quam chronicis.
Hos ergo attentionem prolnereri, et tanquam SUlnlne noxios absque mora tolli debere
seqventibus evincam argumentis.
10 Utut in quovis fere loca lnontano existant tales lllulieres, quae absque jure et attes-
tatis officium obstetricis in se susceperunt, hae tamen auxilium nu Uibi afferre possunt, nisi
in easibus illis ubi natura totum opus peragit, et ars nulla requiritur; .A.t vero ubi veI nlinimum
quid praeternaturale eontingit, certo certius perit veI infans, veI mateI', veI etiam uterque.
Tristem ejuslnodi casum videbanl anno proxim elapso mense Octobri ~agyagini in mea visita-
tione, ubi mulier gelnellis gravida, infantum primum enitere ob perVel'SUIll situm non potens,
cUln foetus brachium dextrum prima prodiret, perire videbat prolclll ob inscitiam et incuriam
ohstetricis, etenim indocta haee mulier arrepto p:rostante brachio vires suas exerens lac·erabat
et avellebat sani, coeteruln infantis brachium relicto solum eutis frustillo. Percepto dein per
sacerdotem nuntio puerperam hanc cum nl0rte luctari, munitamque sacris omnibus esse, illuc
statim me contuli, foetum secundum in utero adhuc haerentem, pariterque nlale situm extra-
here lege artis volui, sed eapitosae mulieres auxili.um meum renebant, obstetrix sese offerebat
se foetum in matre absque haesitatione in partes scindere, et frustatim extrahere velle, quod
tamen me contradicente non contigit; sed ambae proles simul et mateI' mortis victimae evase-
runt, quas tamen~omnes servasset, saltem servare potuisset docta et exercita obstetrieis manus.
Ejusmondi casus fraquentes esse ab officialibus et chirurgis audivi quod certe mirum
non est, cum saepe praeter naturalem situm affectent infantes in lucem prodituri.
2do Etiamsi non pereat mateI' aut foetus in casu praeternatura li, tamen in partu dţfficili
et labiorioso ita subinde debilitantur et Iaeduntur puerperae, cum nemo peritus dolores et
totum partus negotium dirigat, ut saepe dein mulieres per multos annos valetudinariae sint,
quandoque etiam generationi ulteriori ineptae evadant. Quantum autem oneri esse debeant
morbosae hae mulies maritis, quantasque ipsis expensas procurent. satis euique investfganti
patet. His malis populationi, laboribusque aerarialibus ommi ex parte noxiis subveniri et
remederi posse putarem.
10 Constituendo obstetrices duas salario apto et sufficienti mun itas, in facultate quadam
examinatas, unam Zalathnae, alteram vero V. l-Iunyadini.
2do Constituendo pariter in aliis loeis montanis mulieres, priInum per abstetriceln exa-
minatam, physicum et chirurgum cameralem erudiendas et examinandas, quales in olnnibus
rere locis erditioni aptas inveni. Ras dein opporteret salario quodaln munire, ut indiscri-
minatim ad pauperes aeque ac ad melioris sortis puerperas juxta exigentiam pergerent, quas
subalterllas, seu ut vacant auxiliatrices (Helferinllen) ita disponere vellem, ut relationem
omnium gravidarunl, status graviditatis, parturielltinm et puerperarUIll ad chirurgum loci
facerent.
Cum talnen sperare, eo minus exigere possernus, nt subalternae hae obstetrices in casibus
gravissimis sufficerent, hinc ut bonQ publica hac in r.e omni ex parte provideretur, deberet
primaria obstetrix in quocunque casu gravissimo vocari, et ope diurni appropriati teneri onlnes
266 AL. NEAMTU 24

distrietus urburariales addire, neque eniIn distalltia obesset, <'Uln saepe parturientes, si prae-
sertim auxilio destituantur, duos, tre.s, inlo quatuor dies in pal'tus doloribus, antequam foetus
prodeat, transigere debeant.
Vaycla Hunyadini eo lnajorenl obstetricis necessitatem reperieballl, quoa ibi nullanl
plane lnulierem obstetricis lHunere fungentml1 reperire sit, et ianlsi plures adsint taln offieiales
qualn etianl operarii el fossores, et luuliel"es sihi invkenl adstare rogantur; {Jua tamen exa-
lninata V. Hunyadini constituta sufficeret quae in on1uibus et d ispers is V. lIunyadiensibus
l'

operarum officinis subvenire posset.

Secundum errorenl dixi in eo consistere, quod teneanlur fossores et operarii persolvere
medicUlnenta in morbis intern is.
1 .Fossores· seu Operal'ii ta1n in Zalathnensibus quam V. Hunyadensibus districtibus,
cum aliunde salariulTI seu persolutionelll adeo exiquam habeant, ut vix cum familia victitare
possint, itnpares sunt penitus solvendis Illedican1entis, quae subinue morbils gravis et diu
durans expetit. Hinc miseri, antequam ultimum iUuu quod ad vitam mulieris proliumque
tempore lllorbi sustentandan1 sufficere debet, pro cOlllparandis et emendis medicamentis non
consumunt, potius ergo naturae se comrrlittunt, saepe numero tranquilla mente mortem
expectantes; exempluln tale V. Hunyadini fuisse in relatis accepi, ubi Gernlani expensis
ab extera regione introducti, exterique c lementioris justituti gnari operarii febre putrida
eorrepti una duobusve exeeptis, potius perire voluerunt et revera suceubuer.unt, dum se medi-
amenta solvere debere intelligebant. Inde contigit., ut curas ineptas, nocivas et saepe lethales
suscipiant, qualia exempla frequentia videre est, quorum causam potissimam et primariam
esse, medicaillentorum expensas statuere non haereo. Quidquid horuln contingat, multi 10s-
sores et operarii moriuntur, qui servari potuissent, si medicamenta, eaque apta adhibita fuis·
sent. Hine innumerae viduae, prolesque genitore orbatae, quae certe facili computatione Aerario
et Cassae Confraternitalis lllagis oneri sunt, majorcmque longe sunlmalll veI in pensione veI
provisione eonsumunt, qualn maritus et pOlteI' t6-ll1pore lllorbi per gratuita, uti in aBis loeis
montanis exteris v(erbi) g(ratia) Nagybanyac, Bannatu, Tyroli etc, veluti mihi refertur,
Incyto antenl Snprcnlo Officio apprime not UIn erit, mediealnenta consumpsisset.
2do A morbo reconvalescentes tenerentu1' so lvere 111edicamenta, cum tamen et morbi
telllpere et nee adhucduln ex toto resanatil quidquam lucrari ob virium defectum possunt,
hine neque medieamenta persolvunt.
3tiv Chirurgi eI'go, ut damnum evitent, medican1t~ntaveI nulla propinant, veI saltem insuf-
ficientia. Nee ego ab illis expetere pOSSUlll, nt pro grosso, quem menstruatim e sala-rio relin-
quunt fossores pro minoribus medieamentis, toti familiae in obvio quoqvis casu medicamina
saepe charo pretio, saltenl quantitate venalia ingerant, cum per minora medicamenta solum-
moda credalu subintelligi v. g: purgans, emleticum. venae sectionem et clysmata, de qua re
tamen cum consuetudo soia legeln fecerit, rogo Jnclytum Cae·"areo Regium Officium l\fontanum
Ieges scriptas exerere, nt lnelius chirurgos subordinatos ad officium astrin.gere valeam.
~. 4tv Fossores el operarii varios morbos internos aeque ac' externos rontrahunt in laboribus
aerarialibus, quoruln rausae sunt partilll fodinarum aer impurus', idem quandoque venenosus,
ejusdem stagnatio aquae quae acrimonia ve.! soIa humiditate nocent, etc. etc. quae causae
omnes morbos acutos, inf1alnatoris, chronicos, febres illtennittentes et catervam nlalorum pro-
ducnnL Hine si in morbis externis nledicanlcnta persolvuntur, pari jure exsolvi deberent in
internis per servitii regii promotionem causatis.

ZaI a t h 11 a e 19 lunii 1784

A lexander E Zig. SalJoye ro. p.
'Ied. Doctor et C. R. l\fontano
Cameralis Physicus.

(Pe lJersn) Act Tnclytum Caesareo Regiun1 Suprelnulll in Transylvania Officium l\lontanum

A lexander E lig. Sal'oye

l\rcfl. Doctor et Physicus CameraIis.

Relatio de ChirurgorU111 visitatione }Jeo anno 1784~

Arh. Stat. Cluj, arh, ,r.

T. nr. 831
Cf. şi O.B.A, doc. nr. 805.
25 CONDITlILE DE MUNCĂ ŞI SALARIZARE IN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-lea 267

YCJIOBHSI H OnJlATA TPY,llA B ,nOl6bIBAlOlUER npOMbIIllJlEH-

HOCTH TPAHCHJlbBAHHH BO BTOPOlif nOJIOBHHE XVIII 8
PE310ME

,UaHHa51 pa6oTa, OCHOBhIBalOmaHCH HCKJIlOqHTeJIbHO Ha Heony6JIHKOBaH·

HOM ,l(OKyMeHTaJIbHOM MaTepHaJIe, co6paHHOM B apXHBax, npOJIHBaeT CBeT
Ha HeKOTopble HeHCCJIe,l(OBaHHble ,l(O CHX ·nop CTOpOHbI MH3HH TpaHCHJIh-
BaHCKHX py,l(OKOnOB B nepHO,l(y CTaHOBJIeHH5I KanHTaJIHCTHQeCKHX OTHorneHHA.
B nepBOH qaCTH pa60TbI paCCMaTpHBalOTCH TH'iKeJIble yCJIOBHH Tpy,l(a,
nOCKOJIbKy oxpaHa Tpy,l(a nO.JIHOCTblO OTCyTcTBOBaJIa, a Me):lHUHHCKaH nOMOIIJ.h
6bIJIa OqeHb He3HaqHTeJIbH0I1. UeJIbII1 pH,l( KOHKpeTHbIX ,lI.aHHbIX, KacalO·
mHXCH qaCTOTbI HeCqaCTHbIX CJIyqaeB Ha npOH3BO,l(CTBe, ,lI.OnOJIH5IeT MpaqHylO
KapTHHy MH3HH 3THX npOH3BO,ll.HTeJIefI MaTepHaJIbHbIX 6JIar B XVIII B.
Bo BTOpOH qaCTH pa60TbI aBTop rOBopHT o HHqTO)l{HbIX 3apa6oTKax
py,l(OKOnoB H TIOKa3WBaeT 3JIoyTIOTpe6JIeHHH aKUHOHepOB rJIaBHWX py,ll.HHKOB
B 3JIaTHe B CBH3H C BbInJIaTOH )KaJIOBaHHH. OTMeqaeTCH, KaKHM o6pa30M
B03HHKaeT H OepopMJIHeTCH KarrHTaJIHCTHlJeCKaH Tpy,lI.OBaH ,lI.HCUHTIJIHHa. HH3·
KHI1 pa3Mep peaJIbHOH 3apHJIaTW CBH,lI.eTeRbcTByeT o BWCOKOH CTeneHH 3KC-
fIJIyaTaUHH HaeMHoro Tpy,l(a. 06 9TOM )Ke CBH,l(eTeJIbCTByeT TaK)I{e cocy-
IueCTBOBaHHe H npHMeHeHHe ,l(ByX rJIaBHWX ~OPM 3apnJIaTW: TIOBpeMeHHoH
H rrolllTyqHOH (C,l(eJIbHoH). B nOCJIe,lI.HeI1 tIaCTH pa60TbI YKa3bIBaeTC5I Ha TO,
qTO nOHBJIeHHe HOBbIX TeXHHqeCKHX MeTO,I(OB BeJIO K yXy,lLllIeHHIO nOJIO)l{e·
HliH py,l(OKOTIOB li, CJIe,lLOBaTeJIbHO, K 060CTpeHHlO HX 60pb6bI TIpOTHB HOBOH,
KaTIHTaJIHCTHQeCKOI1 3KCTIJIyaTaUHH.

LES CONDITIONS DE TRAVAIL ET LES SALAIRES DANS

L'INDUSTRIE EXTRACTIVE DE TRANSYLVANlE PENDANT
LA SECONDE MOITIE I)U XVnI-e SIELEC
RESUJ1JE:

Basc int(~gralelnent sur un lnaterie 1 dOCUl11entaire inedit, l' article revele

un aspect eneore inconnu de la vie des lnineurs de Transylvanie au cours de
la periode de pcnetration des relations eapitalistes dans l'econolnie de la
rrgion.
- Dans la prenliere partie, 1'auteur analyse les conditions dans lesquelles
travaillaienl les luineurs. Le 111anque tota l de lnoye.ns de protection et d'une
assistance InE~dicale appropriee n'en sont que deux aspects revelateurs. De
nOlubreuses donnees cOIţcretes sur la frequence des accidents viennent comple-
ter le tableau sOlnbre de la vie que lnenaien t au XV IlIe siecle c~s laborieux
producteurs de biens nlateriels.
268 AL. NEAMŢU 26

[)ans la deuxh~~me partie de l'article l'auteur s'occupe des salaires deri-

soires qui etaient payes aux mineurs, et des nombreux abus dont se firent
coupables les actionnaires des principales 111ines du domaine de Zlatna quant
a la paye de ces salaires. Il insiste aussi sur le fait qu 'a cette epoque COIll-
ll'lence a ctre instauree la discipline capitaliste du travail. Le degre d'exploi-
tation du travail salarie est ,mis en lumiere par le bas taux du salaire reeI.
L'application et la coexistence des deux principales formes de paye: le salaire
par unite de temps et le salaire en accord, sont significatives, a cet egard,
dans les conditions du capitalisnne.
L'auteur montre enfin que l'introduction des moyens techniques nou-
veaux conduisit a une aggravation de la situation des mineurs et, en conse-
quence, a l'accentuation de la lutte qu'ils menaient contre l'exploitation
capitaliste.