Noi descoperiri de tip Verbicioara Oltenia

"

lll

MARIN NICA

Cultma Verbicioara, identificată acum 30 de ani de către prof. D. Berciu în sud-vestul Olte­
niei 1, este cunoHcută astăzi în peste 25 de aşezări situate pe un teritoriu ce depăşeşte cu mult lilni­
tele acestei regiuni 2• D intre aceHtea doar eîteva �ut fo8t cercetate sistematic, astfel că rezultatele
cercetărilor <lin aşezarPa eponimft şi din alte aşezări publicate de prof. D. Berciu în urmă cu două
decenii 3 folose8c şi astăzi pentru o interpretare şi în�adrare mai sigmă a materialelor Verbicioara,
llt>8coperite întîmplător sau prin să păt qr i sistematicl> . In ultimii ani , paralel cu rezultatele cercetărilor
din aşezările de tip Verbicioara (fazele IV şi V) s i tuat e î n bazinul Oltului (nord-estul Olteniei ) 4,
cercetările noastre efectuate în cîteva aşezări din sudul şi centrnl Olteniei, m ai precis în bazinul
Jiului aduc noi date pe care le prezentăm în studiul de fată . Aşa cum dealtfel se cunoaşte, cercetările
din aşeza,rea de la Locm;tl>ni au dat la iveală doYezi şi mai elocYente rl'feritoare la conţinutul celei
mai vechi faze a culturii Verbicioara 5• Prin acpastă deHcoperirc aria de formare a culturii Verbi­
cioara se extinde astfel şi la est <le .J iu . Dovezi şi mai grăitoare în act,st fiens sînt şi rezultatele săpft­
turilor noastre efectuatl> 1 i m p de aproape 10 ani în cunoscuta, aşezare a neoliticului timpuriu de
la Cîrcea (com una Coşoveni , jud. Dolj ) .
Condiţ;iile naturale prielnice d i n jurul izvoarelor puternice c e alimentează pîrîul Oîrcei a u atras
a i c i comunităţile umane încă de la începuturile neoliticului . Aceleaşi condiţii oferite de mediul natural
au făcut să SP stab i leas că aiei şi pr i m ele comunităţi ale epocii bronzului, ocupînd ambele terase nu
pr<>it înalte ak• pîrînl n i , încă din primPle fazp ale culturi i Verhicioara. Observaţiile sînt valabile şi
pentru majoritatea aşezăTilor epoci i bronzului s i 1 nate pe ternHele p îrîului Predeşti (Locusteni) 6,
T e Rl u i (Fttrcaşu <le Sus 7 ) Hot ă rn n i 8, R Pşea 9 , Dohrcslove11i 10, Y ii �oa ra T\[i <·ă, 11, Dră,g·otPşti 1 2, Rohă­
ne ş t i i <IP .Jos 1 3, P îrşan i 1\ Ght>n·p�ti 15 l\lnrga�u 16 ş i Qpmărtill ui ( G rn p�ani ) 1 7 .
Sit p ă t urile ÎIH'l'JHLte în mml UJ71 pe malul :-;1 îng aJ pîrî nlui C în·e i , în pund u l „La Hanuri "
(9 km 811.<l-est <le CraioYa) dau la iveal<'t primele ob i ecte din Ppoca bronzului . În cadrul CPlol' 13
spc ( iuui :-; ă p at c în perioada anilor 1971 - 1 975 iw o supr afaţă dP 22 x 25 111 au foHt descoperite
12 gropi cu material tipic culturi i Verbicioara, faza III. Stratul epoci i bronzului , de culoare cenuşie,
deranjat în cea m ai mare parte de gropile mormintelor feudale (fiPColul al XVI-lea) are grosimea
medie de 0,!50 m . l\fajoritatea gropilor menajere sau de provizi i , de formă ovală, şi mai rar circnl<trit,
aveau diamctrde <le 1 ,2fi - 2,GO m . Într-un 8 ingur caz a fost fimprinsă, 1 1rnrginea unei gropi ce părea,

1 f) . 13crc i u ş i colabora l o r i , S C I V , 1 , 1 !!50, p. 1 0 1 - toî .

9 l\Ja tc ri a l arheologic i n e d i t tipic V crbicioara i n depozitul
2,
2 S e bas tia n :Vlorintz, Conlribrzfii arheologice la islorill
a Idem, J-I i s lorica, 1971, p. 6- 8.

3 D . Berciu, SC IV, 1 2, 1 06 1 , 2, p. 22î - 239 ; D acia, N . S „ N ica , Contribuţii istorice, I, C ra i oYa , 1972, p. 2 1 5 .
tracilor timpurii, I, B ucureşti, 1 !Jî8, p . :io, fig. 1 1 , p . 6î - î0. l\luzeului din Caracal.
Io l\ ! .

1 2 Ibidem, p . 2 1 1 , 2 1 2 .
1 1 Ibidem, p. 2 1 3.
5, 1 9 6 1 , p . 1 23 - 1 6 1 .

5 l\I. N i c a Conlrilmlions li fli conna issancc

4 I dem, SC I V , 2 7 , 1 976, 2 , p . 1 7 1 - 1 î 9 .

J.l 1 bidem, p . 209.

l o Ibidem, p . 206, 207.
de la civili.ml ion

!5 Ibidem, p. 201 - 203.

Vcrbicioara cn 01/cnie, comunicare ţinu lă l a 't ongrcsul ele

p. 2:l, fig. 7 /6.

tracol o gic, ! 3 u c urc5ti, 1 !!76 ; Sebastian i\lorin lz, op. cit.,
16 I bidem.

17 Material inedit tipic V e rbieioara V în Muzeul O l teniei,

:n.
6 l\I . N i ca, op. cit.
7 Idem , I ! i storica, 1, 1 9 î0, p. 32, descoperit i n s;ip;'\turile sislcmatice d i n pundnl „O Yrci".

Tl !HACO- DAC I CA, tom u l I I I , Bucurc�li, 1 982, p. 1 07 - 1 1 7

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
 •

108 l'vlairin Ni1ca

să, aparţină unui eomplcx de dimensiuni eonsidenibi l e . Adînc im ea grop i l o r nu depă ş ea 1 ,50 m . O
groap ă în for m ă de clopot, cu fundul perfec t neted, era folos i t ă pen tm pi:'tst rarea ce r ealel or.
C eram i ca de1:>cop er i tă în gropi r ep rez i nt ă p r i n caracteri sti c i le e i un material unitar, semnifi­
cativ pentru faza Verb i ci oara III ( f ig. 1 ; 3/1 , 2 ) . Di ntre form ele cele mai cunoscute , r eprezentative
pentrn această fazi:'t a m i ntim ce ş t i le cu
una sau două t o rţ i u ng h i u l are , su p r a ­
înă i ţat e , care se p rel unge sc la capăt cu
u n cap de pasăre st ilizat (fig. 1 /1 , 6).
După mărimea fragm ent elor de torţi sau
de fu n du r i , descoperi t e în grop i , ce ş tile
aveau diferi t e dim ensiu n i . Cele de di­
'
''' ' m en1:>iuni m a i m ic i au p e r e ţ i i s ub ţ i r i
'
:I '' llloclelaţi dintr-o pa1:>tă nisipoasă f ină ,
'
I I
' lustruită pe ambele feţe (fig. 1 /3 ; 6/7).
''
! C u lo ar ea pereţilor variază de ht negru
\
:
'
cu reflexe m et al i ce pînă la m aron i u - găl­
\
I I

\ ''
I
''
bui . Ceaşca cu o s i ngură toartă , uşor
supraînălţată , ele dimensiuni m i c i , are
'
\
'
,, corpul bombat , bine lustruit , de culoare
\
\ •

\
negru ce nuş i u , i ar fundul foarte mic
\
\
\
este uşor alb i at ( f i g . 6 /7 ) . Ac eastă
fo rm ă ev ol ue az i:'t în c ă di n pr im a fază a
cultu r i i Verb i c i oara 18. Cest i le de dimen­
siuni m ari au fun dul p la t u n eor i oma ­

m e ntat (f i g . 6/2, 3 ) . Borcanele şi cas­

t rrnw e le care form e az ă o c at ego r i e la
fe l de numeroasă s înt m odel at e , de
as e men e a, dintr-o pastă n i ::; i p o a să bine
�1etezită �i l u.strui t i:'L ( fig. 6 /1 , 2 , 3, 6).
Intre form ele mai puţin frecvente, dar
modelate la fel de îngr i j it amintim va1:>ele
cu corpul bombat de di m en ::; i u n i mari
5 prevăzute în m od obişnuit cu un briu şi
p rocm i nen ţ;e plastice (fig. 6/1 , 5 ) . Vase
ele uz com u n moclehite n eîng ri j it d i ntr-o
pa ::; ti:'t cu cioburi pi ::; at e se întîl ncsc mai
ra r. O l i ng mă cu coada ornamentată
e u l i n i i ercstat e ( fig. 6 /8 a, 8 b) repre­
z i n t ă cleoe�tm dati:'t o formă si ngul:ciri:'t in
re pe r t o r iul formelor f az e i V erbicioara
III. O rnam e nt a rea, este geometrică ,
fo lo s i ndu - s e c u predilecţie t ri u ngh i ul
6 încadrat de benzi l i n i are i ncizate fin.
F i g . 1 . Circca, „ L a [ [a 1 1 11 r i " . l - 7 cl'ra 1 1 1 i ca d i 1 1 faza \'cr1J i ci ua r;1 I I I . E le m e n t e l e decorului sînt di sp use în
b enzi vertimile, orizontale şi m a i rar
ob li ce ( f i g. 1 ; 3/1, 2 ) . L<t ee�t i l e de d im ens i u ni r mti m ici şirul de t r iu ngh i ur i ornamentează de obicei
p artea :mper i oară a co r p ului sub c a re unneaziii c it e două sau trei benzi de l i n i i i nc i zat e şi h aşurat e
cu linii scurte oblice sau în reţea (fig. 1 /2 , 4, 6 ; 3/1 , _2 ) . Triu nghiu rile sînt, de asemenea h a�urate cu li nii
incizate oblic sau orizontal ( f ig . 1/2, 4, 6 , 7 ; 3/1, 2 ) . Intr-un s i ng m c az p a rt e a s u per i o ar ă a unei ceşti , de
dimensiuni m ari , este ornamentată cu ş i rur i de t r iungh i uri haşmate dispu se în registru (fig. 1 / 7 ) . Cre­
dem că, haşurarea tr iu nghiu r i lor mmăre şte o m a i bună, reliefare a sp aţ i i lo r i nt erm ed iare de form ă tr i un­
ghiu lară sau rombică ( f ig . 3/1, 2 ; 6 /2 , 3 ) . Benzile cu aceste motive împart suprafaţa ce�ti lor şi a cas t ro a­
nelor de dimen::;iuni mai m ari în zone ornamentale (fig. 3/2 ; 6/2, 3 ) . F ragm e n tul nr. 3 d e la fig. 6 a re orna-

18 D . Ucrciu, U a cia, N . S „ 5, 1 9 6 1 , p. 1 32, fig. 3/7.

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
 Noi descope riri de tip Verbici oara i n Olten'<:1 109

' . R.ombul ha:;;' u rat va consti­

mcntul e x ecutat in i nter ior l)i pare a prove n i ele la un vas cu pereti i int inRi
tui u n m ot i v folosi t mai frecYent ab i a în f a z e l e urm ă t oare a le cultm i i Verbi cioara ( fio· . 8/1 ' 8 9 ) .
Î n această vreme (Verbicioara III) � iru r i le de puncte însoţ-it e uneori ele benz i le ele l i n i i � 1c i zat e � î �t
cele care ornam e n t ează de reguli't buzelr şi t orţ. i le vaselor (fig. 1/ 1 ; 3/1 ) . P n n r t el e al ungite obţ i nute

L egenda·
nmr strat vegetal
�m 1±±1 strat epoca bronzului.cenuşiu
�-------' � strat neolitic. Dudeşti -Vinca.
ciocolatiu
tm strot neolitic Starcevo l'I,
ciocolatiu deschis.
� sol viu, săpat, gălbui
B sol viu, nesăpat, gălbui
Eli' vatră epoca bronzului
O chirpic Dudeşti- Vrnea
0 groapă romană, cenuşie
- vatră epoca bronzului

Fi g . 2 . Circea . . , \ ' i n d u ci ' ' . l profi l u l St'<' ! i u 1 1 i i >,: :-,: \ · 1 1 : 2 , c l n· d i 11 rpoca hro n w l u i ; '.\ profi l u l src ! i u n i i :\. :\. l i ! .

printr-o uşoară. apăsare ni.iîrg:i nes(' i > Pnz i h' d e l i n i i i nc !za,t e f i n s a, u m archează, im preună. c n procm i nen­
ţele m ici diametrul m a x i m al CCl)l i lor de c l i n w n S :uni m ij loci i ( f ig . 1 /:3, !J). 'l' ot ca o tradiţie a ornamen tări i
di n fazele t i m puri i se fo lof;e.-;c l ' n i i le ,; i m pie, i nc iza. te fin pe corpul Yaselor sub buză ş i mai rar p e
t orţ i (fig. 1 / 1 , :) ) . De asem e nea, brî iele crest a t e , foa 1-te proem i nente ş i şirurile de puncte Rau a l veole
î nsoţi t e de prne m i nenţe sînt plasa.te m a i î n t o1clea u n a :-:uh buza horcanelor (fig. 4/1 , 2 : 6/1 , 6 ) . Pro e­
m i nenţe conice ;;a,u în formă ele but o n ornam e n t eazi't umeri i vaselor cu p ereţ i i bombaţ-i şi lui>tru i ţ i ele
culoare neagră cenuşi e ( fig· . 6/4, :i ) . Acea�;t :! m a nieră de ornam ent are a ceram i c i i e poc i i bro11zului
d in punctul „ La Hanuri " este tipică fazei a I I I-a, a enl t uri i Verh i c i oara., a t ît la ceram i ca cli n aşezarea
eponimă 19 , c ît ş i la cea de:;; c operită. în a şeză. ri l e di n zona Porţ;i lor de Pier (Peştera Cl i m en t e 20, Adă -

2 0 V . B n ro n cn 1 1 L D rob c t n , 1 !1 7 fi , p. 1 fl, p i . 1 / 1 , a ; p. 2 1 ,
SC I V , p. 107 ; i dt•nr , U a cin, l\ . S . ,
5 , 1 9 6 1 , p. fig. 5 .
19 D„ B c rc i u , 1 , 1 %0,
1 3G, p l . 4/5, li.

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
11 0

postul Climente 21, Peştera Clirnente I 22, Gornea Păzări şte 2 3 ) . Fazei Verbicioara III, î i aparţin
şi cele două vase deRcoperite la Coşoveni 24 î ncă din anul 1 939 . .l\Iotivul triungh i u lui haşurat cu
l i n i i incizate fin împreună cu torţi le triunghiulare supraînălţa,te şi term i nate cu protom e constituie
clemente definitor i i a.le acestei faze. Mean­
drul şi spirala, precum ş i tehnica, i m 1mnsil­
t m i lor succesive l ipsclic încă, din repertoriul
motivist i c . T r i u nghiurile haşurate di :-;puse
u neori în registre le întîlnim la fel de frec­
vent la idoli i şi cera mi ca grupului Zuto ­
Brdo din R S .F. Iugoslavia 25• :Motive ase­
mănătoare obişnuiesc şi purtător i i culturii
Vatina 26 cu care cei d i n aria cultur i i
Vcrbi cioara aveau strînsc legături .
Brăzdarele d i n corn d e cerb descope­
rite împreună cu obiecte de pi atră perforată
într-o groapă menajeră (fig. 1 1 /1 , 6, 1 1 a ,
1 1 b ) reprezintă alte elemente caracteristice
fazei Verbicioara III 27 di n 1mnctul „La
Hanuri ' ' .
Cercetările efectuate şi pe m alul drept
al pîrîului Cîrc i i , în a.şezarea neol i t i că d i n
punctul „Viaduct" ne-au î n lesnit la rîndul
lor posibilitatea urmări r i i , în conti nuare,
a caracteristici lor cultur i i Vcrb i cioara în
ultimele faze de evoluţi e . Î n ca.drul celor
28 de secţiuni săpate î n anul 1 9 7 1 pînă î n
prezent au fost· descoperite rnm10roasc
grop i menajere, vetrele a trei locuinţe de
suprafaţă şi şanţul de apărare. Săpăturile
d i n anul 1 9 7 7 ne-au oferit şi pri m a :-;ituaţie
Btra,tigrafică, clară, a n ivel uri lor epoci i brou­
zului în raport cu stmtul de locuire neolit ic
ele la „Viaductul" Cî 1·cca. V ctrelc Jocuinţ;e­
6
7 lor de suprafaţă fie că au deranjat re::;turi le
unei locuinte neolitice tli n ulti m u l n i vel de
locui re al aspectului D udeşti - Vi n l': a, f i e că
suprapuneau gl'op i le aceluiaşi nivel (fig. 2/2,
3 ; 13/2, 3 ) . Aşa cum se poate vedea clin
profilul Bt ratigrafic al s�\păt mi i , grn1>imea
stratului Verbicioara de culoare cenuşie
care suprapunea direct masa de chirpi c a
locui ri i ultimului nivel Du deRti -Vi n ea n n
elepăşea grosimea d e 0,50 m (fig. 2/3 ) . Vc-
F i g '.l. C i r cc a, „La H a n u r i " . 1 , 2 ccra111i c:i c l i n raza Vcrhicioarn I I I ;
.
trcle, a1nenajate în apropiere una ele alta
3, 4 d i n faza Verb i c i o a rn V ; 5 - 9 clin fnza \'t•rbicionrn I V (complex aveau forma dreptungh i ular[L (0,80 X 1 m)
·i n c h i s ) .
c u colţurile rotunj ite, i a r gardi na gToasă de
. 0,07 n1 se înălţa cu 0,10 m faţă ele n ivelul
crustei puternic arni1.. În jur u l acc1>t.orn, s- au g�L�it fragmente m i c i d i n ch i rp i c cu amprente ele nuiele ş1
cioburi caracteristice culturi i Verbicion.ra IV. VeLrele descrise m a i sus (fig. 2/2 ; 13/2, 3 ) au aparţ inut
unor locuinţe de supra,faţă, grupate , al căror con1Tll' ne-a folit greu să-l putem del i m ita.

21 Ibidem, p . 1 7, pl . 1 /3 ; p . 1 8, p i . 1 1 /4, 8, 1 1 .
i n Serbien u rui l\1akedo11 icn, B cl gra c l , 87, J" i g. l G,
2 5 M il i n l i 1 1 V .
22 Ibidem, p. 1 8, pl. I r /:3, 5 - 7 ; p. 1 9, p l . 1 1 1 / 5 , 8, 1 1 .
G a rn s a 1 1 i 1 1 , Nco/it/1ik11m und Bron :c:cit

pi. 1 7 / l , 2.
1 958, p.

23 I b idem, p. 26, pi. V I T I / 1 , 2n, 2 b. 26 S

c b a s l i n n i\Iorintz, o p . c i t . , p . 2 1 , J"ig. :l/2, p . 2 1 , f i g . 5/G,
2� D . Bcrciu, Arheologia preistoricii a Olteniei, C r a i ova, pi. 1 6 / 1 , 6.
1 939, p . 295, f i g. 1 80/ 1 , 2 . 27 D. B c rc i u , op. cit. p . 1 5 3.

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
 Noi descoperi'ni ·de ti.p Ver!bicioara în O i teni·a 11 1

într-una din secţiun ile săpate în a.nul 1979 în partea de nord-est a aşezării a fost identificat
şanţul de apărare (fig. 2 /1 ; 13/1). Gura şanţulu i , largă de 4 m, se adîneea ca o pîlnie pînă la 1 ,60 m
faţă de nivelul antic (fig. 2/1 ; 13/1). Asemănător cu cel descoperit în aşezarea eponimă 28 şanţul

• <1 0 o O o o

tf{;

'
\

,
2

3 4

mmm )))))))n)))))))))
)))))))))))))))))))))))))))))))
)))))))))))))))))))))))))�)))))

10

.
faza Vcrb i c i onra l i ; 6 d i n faza Verbicioara l V ;
Fig. 4. Cîrcea, „La H a n u ri " . 1, 2 ccrami c<i din faza Vcrbicioara I I I ; „ V i adu ct "

7 - 9 din faza V crbicioara Va ; Secu, „ Ogaşul i\ l arc " . 10 fragmcn l din faza V crbicioara V b .
3 d i n faza \'rrbicioara I ; '1, 5 d i n

proteja partea de nord şi de est a aşezări i. Obiectele descoperite în partea superio ră a u_m plutur i i
_ ş�i rasuc1t
şanţului d e apărare : ceramică, brăzdar din corn ş i un ac de bronz cu capul lăţit � �
aparţm
28 I dem
, SC I V , 1, 1 950, p. 1 05.

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
112 Marin Ni•ca

penultimei faze Verbicioa,ra. Pu\,inele fragmente ceramice, a,tipice, descoperite pe fundul şanţului
nu ne-au permis a clarifica cărei faze a culturi i Verbicioara a Hervit şanţul de apărare recent desco­
perit. î n ultima fază de evoluţ,ie, ca o consecinţă a exti nderii aşezării Verbicioara, şanţul de apă­
rare era în eea mai mare parte astupat. Prezenţa în aceeaşi aşezare a fragmentelor ceramice din fazele
timpurii ne determină să credem că şanţul a fost săpat î n această ''Tem e.
încă din primii ani ai săpăturilor, în punctul „Viaduct " au foi:;t identificate două gropi cu eera­
mică tipică fazelor timpurii ale cultnrii Verbicioara. Cantitatea fragmentelor ceramice fiind rechl8ă
ca munăr, prezentăm în continuare numai cîteva tipuri de vase caracteristice pentru primele douri
faze ale acestei culturi. Ceea ce se constată de la început este lipsa ceramicii rudimentare cu pasta
grosolană. Cele eîteva fragmente de buză descoperite la „Viaduct" provin de la ceşti cu toarta
pornită de sub buză, castronaşe şi vase- clepsidră (fig. 4/3 - 5 ; 7 /1 - 7 , !J - 11 ) . Ornamentarea aces­
tora este de asemenea tipică fazelor Verbicioant I şi II. Brîul alveolar subţire, cu muchie ascuţită
şi crestată adînc este plasat pe buză sau i mediat i:;ub ea (fig. 4/4 ; 7 /2, 4, 10, 11, 12) şi mai rar pe corpul
vasului (fig. 7 /5 ) . Crestarea măruntă a buzelor (fig. 7 /7, 9) ca dealtfel ş i brîurile subţiri sînt tipice numai
fazelor timpurii ale acestei culturi . Striurile realizate cu m ăturica, combinate cu şirurile de puncte
imprimate sub buză; ornamentează castroanele şi vasele cu corpul bombat (fig. 7 /8, 13). O j umătate
de castron cu pereţii lustruiţi de culoare maronie - gălbuie, ornamentat în acest fel (fig. 7 /8) a fost
descoperit în stratul epocii bronzului la un m etru adîncim e şi pare să aparţină fazei Verbicioara II.
în contextul ceramicii timpurii Verbicioara de la „Viaduct" an fost descoperite şi cuţite curbe de
piatră (fig. 11/7) tipice Bronzului vechi . Cel mai bogat m aterial descoperi t în juml vetrolor sau în
gropile menajere aparţine în:>ă ultimelor faze de evoluţie ale ace8tei culturi .
Ceramica descoperită în umpluturn superioară a şanţului de apăra,re aparţine snb toate aspec­
tele fazei Verbicioarn IV. Toate categoriile ceramice sînt modelate dintr-o past;\, de lut amestecată
cu nisip şi pietricele m ici în compoziţie şi au pereţ;ii de culoare cenuşie, mai rar ca,fenie sau maro­
n ic-g;tlbuie, bine neteziţi. Ca o caracteristică a fazelor anterioare, ele nu au luciu. Starea fragmentară
a ceştilor şi castroanelor nu ne-a permis o reconstituire exactă a acestora. Observăm , însă că ceştile
avcan corpul globular, scund, marginea prevăzută cu colţuri, iar torFle uşor supraînălţate (fig. 3/6 -
9 ; 8/2 - 6 ,9, 10). Un fragment de toartă se termină cu buton (fig. 8/18). Cele <le dimensiuni mai mici
aveau toarta fixată pe umăr (fig·. 3 /9 ; 8/4) . Cănile tronconice, cu pereţi i puţin curbaţi şi fundurile
profilate sînt prevăzute cu torţi uşor supraînălţate (fig. 4/6 ; 8/7 ; 10/ 2 , 3 ) . În tehnica ornamentaţiei
se foloseau, concomitent, incizia şi înţepăturile succesive executate fin. Repertoriul motivistic este
mai variat. Dintre toate motivele decorative tra,diţionale, olarii din faza Verbicioara IV au preferat,
în continuare, triunghiurile şi romburile haşurate (fig. 3/5 , 6, 8 ; 8/1 , 2, 6 , 8, 9, 1 2 - 16 ; 9/4, 6,
9 - 10), combinate acum cu motive noi ca mcandrn, spirala, semicercul, cîrlige spiralice şi cercul
„solar" (fig. 3/6 - 9 ; 8/2 - 6 , 10, 11). Acestea clin urmă sînt împrumutate din aria culturii Gîrla
l\[are şi transmi se nuti departe culturii Tei <lin Muntenia precum şi aşezărilor epocii bronzului din
nord-ve1'tul B ulg-,iriei . Şirurile de triunghiuri cu vîrful în j os, h<tşurate şi terminate cu cîrlige spiralice
sau puncte, ca şi Hpirala înlănţuită realizată din S-uri, (culcaţi) în tehnica împunsăturilor succesive,
ornamentează umerii castroanelor, uşor bombaţi (fig. 3/8 ; 8/10, 12, 14). Triunghiurile cn vîrfnl mai
ascuţit şi cu suprafaţa scobită pentru incrustare marchează colţurile de la marginea ceştilor sau
castroanelor (fig. 3/i) ; 8/2, 16). Romburile haşurate ca dealtfel şi meandrele în cele mai multe cazuri
încadrate de benzi incizate, sau realizate prin împunsături succesive alcătuiesc metope dispuse ori­
zontal sau vertical pe corpul vaselor (fig. 3/6, 7, 9 ; 8/1 - 6 , 8, 9, 11, 13, 115 ) . Desfăşurarea metopelor
este întreruptă de benzi unghiulare, haşurate, de semicercuri şi cercuri solare (fig. 8/1, 2 , 9 , 11). Şirul
<le alveole, ca dealtfel şi brîul aln•ohtr, de astă dată, mai grns şi proeminent, continuă să, ornamenteze
buzele vaselor de uz -comun (fig. 4/6 ; 8/7, 17).
În ultima fază de evolutie Verbicioara vom întîlni aceleasi motive îmbinate si mai variat 29•
Maniera d� ornamentare a cei·amicii Vcrbicioara IV descoperită în şanţul de apărare de la „Via­
duct" ne aminteşte întrucîtYa pe cea folosi tă la ceramica deRcoperită în aşezările din aria culturii
Tei30, fazele II şi IV. Şirul de alveole ca dealtfol şi brîul alveolar cfo aRtă dati"'L mai gros şi pro­
eminent, continuă să ornamenteze buzele vaselor de uz comun (fig. 4/6 ; 8/7, 1 7 ) .
Numeroase fragmente ceramice descoperite î n gropile menajere sau î n stratul epocii bronzului
în aşezarea de la „Viaduct" aparţin acelPiaşi faze Verbicioara IV (fig. iJ/4 , 6 , 7 ; 9/1 -11 ; 10/1, 4).

J ) . l l erciu, SC I V , 27, 1 !l76, 2 . p . 1 78, fig. 7 /(i. fig. 30/G, 7, p. 1 1 6, fig. :l:l ; Sebaslian l\forintz, np. dl,, p. 73,
Leahu, C11//11ra Tei, B u cureşti, 1 !l 6 fi, 1 22,
29
30 Valeriu p. f i g . 13/3.

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
 Noi d escoper i'r i de l i p Verb ici oara î n O i ten i'a

Dou�L frag1 n e 1 1 t e descoperi t e în s ( l'a t prov i n de la o cea �că eu t or ( i supra î nă l t a t e, eu peret i i n e t e­

z i ţ i < l e c u loare J wagJ'i:i, ce n u � i e , i a r pe co l 'p u l de fol'mă g lo b u l a r ă, se repetă n'10 t iv u l c u n o 8c u t s u b
n umele e l e CNc u l „ s o i a r " r e a l i z a t f i e prin sistemu I s p i ra l r i î nfă �lna t e, f i p prin cerc nri conce n t r ice
�coa.,;e î n e Y i d e n ţă, ele p u n e t e le e x ec u ta t e
l )(' nia ro·inea si i n terioru l cerc u l u i ( f i� o· . 9/1 '
2 ) . 1 fo t i n 1 l cerc u l u i „so la r" î l î n t i l ni rn
;-. .

pe u n e l e ya ,; e d eseo peri t e l a Govora s a, t 31 ,

pe o cea :;;c ă r u t orţ ile s u pra î n ă l ţ;a.t e e l e
la Corlate ( j u d . D o l j ) 3 2 :;; i p e cîteYa frag­
mente d escoperi t e î n a �eză ri le c u l t- u ri i T e i
faza I Y 3 3 . Va ,;u l desco perit l a Otopeni
oma rnen t a t cu m o t i v u l ce1'c u l ni solar e:-;te
î nca dra t d e Va leri u Leahu î n faza a. V-a a
cul t u ri i Tei 3 4 .' S u pr a fa ţ a acl i ncită, a t r i u u ­
ghi u r i l o r c u Y î rfu l a s c i 1 ţ i t , <le pe u n fra g­ - - -.....
'
ment d e buză, m a i p ă s t rea z i:-1 încă. mmele '' \,' „.„

,; ''
de cui oa.re l'Ol?ie a l e i ncrusta ţi ei ( fig. 9 /:) ) . '
1Io t i n 1 l s p ira l ic , r e a ,l i za t p r i n î m p u n 8 ă t ur i ,' /
succesin· C"o n t i n uă. să ,;e reprte pe u mărul
rot u nj i t. . al c a s t roa. n e l or ( fi g . 9/3 ) . Un frag­
ment <le clime n s i u n i m i c i , proYenit d e la. o
�tra c h i nă e:-;t e orn a me n t a t c n m o t i ,·e tri­
u n g'h i u l a re re s co t î n evid e n tă. te h n ic a
cn1 ţă r i i , m o t i n 1 l mea n d ru l u i · ( fi g·. 9/9) ,,,, ,,,,,,, - - .... '
\
foa rte a se tntLnă tor c u c e l rea l izn.t. p e n Ht i
' „- '1 \
.------.----,'„,
m u l t e fragmente C"era rnice < l escoperi t c î n •I
I
I I
n :;;ez ă rile c u l t u ri i T ei �" faza I I I . D i n re­ I
p e r tori u l formelor descoperi t e l a „Yiad uc t " I
n u l i p,;esc n i c i c e:;; t i le c u fu n d u l prnfi la t- , ,/
inrla r, ma,rca t p r i n t r - o bandă < l e l i n i i re­
n.liza t·e pri n î m p u n s ă t u ri succ e�ive ( f i g . 5/7 ;
9 / 1 0 ) . R e s t u l s u p ra f e ţ e i p a re să, fi fost.
urnam e n t a t �1 cu sirnri Y er t ic a , lc de rn mburi 5
î n so t i t e d e e er e 1ir i m i c i , conce n t ri c e , :-;a u 5
de fra gm e n t e s p i ra l ice ( fig. :! / 7 ) . S p ira la,
înfă.:;; u ra t ă, conc e n t ric este p l a sa t ă iz ol a t p e
corp u l gfo l m l a r a l u n ei c e :;; t i c n torţ i le a r ­
c u i t e, i a r t r i u n gh i u l h a :;; u ra t o rn a rn c n t ea.ză,
p a rtea i n ferioară a a c e l u i a � i Y a s ( fig. :'5 /-± ) .
M a j o ri ta t e a fr ag m e n t e l o r d e t or ţ i d e ::; c o pe ­
rite la „ Via.d u c t " a u s e cţ i u n e a ova l ă � i O lcm
�înt u :;;o r ,;u pra i nă,lţ a t e ( fi g . 1 0/1 ,3) t ermi­
_

n i nd u-:-;e u ne o ri , c t1 b u t o n i mici, c i rc u la r i
7 ,______

( fig. 10/-± ). D i n t re p i e se l e cl eosehi te, des­ ri g . 5. cerami ci\

.'i . (i
Circr n . „ \' i n d u c i ' · . 4, 7 c l i n r::i zn \'l'rb i ci onra T \' ; 1 - :'I,

coperi t e în j u r u l une( Y e t r e , rema r61m u n clin fnza \'crbi c i o a ra ,. a.

c a p a c t ro n c o n ic previt z u t c u prne m i n e n ţc
perfora te ( fig. 7 /L '5 ) a semă n ă t or c u cel d i n fa zele t i mpmii a l e c u l t m i i Verbicioa ra :rn. U n borc a n
c u prne m i n e nţele p e r fora t e p e n t rn a, f i agă.ţat a p a r ţ i n e a c e l u ia :;; i complex ( fig· . 7 / 1 -± ) . Un ; l t e l e desco­
peri t e în �a n ţ u l d e a pă ra re ( f i g . 1 1 /3 ) sau în a l t e> complexe (fig. 1 1 /2 , -± , :J , 8 - 1 0, 1 2 ) s m t caracte­
. .
ristice fazei Yerbic ioara IY. r\c e lei a � i faze î i a parţine �i m 1 complL'x e l e c u l t ( fig. J 3/-± ) p n m a des­
ropcrirc d e acest gen în a r ia a c c,; t e i c u l t ur i . î n pa rtea d e n on! a a �ezării l a a cl i n e i m e a <le 0,60 m

ele
N . S . , ;;, 1 90 1 , p. 1 38 , f i g . 8/ l , 2, 5,
p. up. cil„ p . 7 ·1 , l' i g . ·1 5 / 1 .
", I dem , B u c u re ş t i , :\ l a t c r i a l r i s torie şi m u zrogrnfie,

Jl. 9/2 o p . c i l . , p. G9.

"' l l . B c rci u , D a c i a ,

1 9 <ifo. 1 , p . 9 , fi g . ·1 /·1 ; i dem .

G, 1 9 G8, 2 7 - 4 1 : Sebastian ' l o ri n l z,
1 39, l'ig . ; S e b a s t i a n :\ ! 0 1·i n l z.
'" I bidcm. p . Cul/11 rn Tei, p. 1 1 2,
"5 \' a l c r i u Len h u , SC ! \ ' , 1 7 ,
G3. fig. 35.

Lca!Ju , op. p. "" D. B e rc i u , op.

r i g . '.IO/:l. 7.
33 Y aleriu cil„ 33, fig. 33/3, 8. cil., p . 1 37, f i g . 7/� .

8 - c. 2 2 1 6 62
https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
11-l

au fost ident ificate re::;turi de oase (fomurP, vertelJre l'!i ( Î 1. eva coaHiP) eh� la un animal domei:;tic cll'
•

talie mică asezate intenţionat pe un pat c1e ciolJuri (fig·. 1 3/4 ) . Asemenea depuneri-ofrande sînt
cunoscute c1m�ltfel în epoca metalelor.
Cîtenl fragment e ceramice <h'scoperik într-o gToapă mcna,jPră (fig. 9/11 - 1 7 ) adî nC'<t dp
;3 m împreunft eu alt ele C'ulese clin strat sînt caractcri;;tieP fazei Verhicioara V. Dintre formelp ce
s-an putut n'coustitui a mi ntim vasele dl' uz comun de dimensiuni mari (fig. 9/1 3, 1 7 ) , var-;ele bitron·
c·onicc cu buza î ncliuată în afad (fig. 4/7 ; :i /1 ), ceai'!ca cu fu ndul plat l'!i gît înalt prelungit cu o
toartft accentuat :-;upraînălţatft (fig. ii/6) şi cupele cu picior (fig. 3/3, 4 ; 4/9 ; 9/7 ) . Torţile v<u;elor
J uerate din bandă lată ( fig. 9/14 , 16) ;;înt asemănătoare cu cele cJp:-;coperitc la Vlăde�ti 3i ter­
minîndu-:-;e uneori ('U eap d e pa;;ftn' :-;tilizat reali8t (fig-. :i /:3 ). În tehnica ornamentftrii, pe lîngă inciz ia
tradiţionalft (fig. 9/6 ) predomină l'!ănţuirile eu î mpunsătmi :-;ueee;;ive executate larg �i adînc
(fig. ii/1, 2 , ;; ; 9/Li ). Spirala î nfă�urat:i concentric l'!i meandrnl, realizat în tehnica amintim mai suR,
omamenteazft cel'! tile (fig. :i /j ) :;; i torţile aceston� (fig. :i /2 ) . Motivul în forma literei Jl specific
eeramic · i i V t'l' b i e i oa ra V dt> la Vultureşti 38 , îl întîlnim pc un fragment de toartă lată. :;; i u nghiulară
(fig. :i /2 ) . Şirnl de triunghimi haşmate cu vîrful în j m; şi mărginite de o linie în zig-zag incizatft
larg· marchează marginea unui va s bi tronconic (fig. ii /1 ; 9/l j ) ce aminte:;;t P vasul-urnă, bitroneonic
h al l :-; t att i an Motive :-;pecificp aceleiaşi faze sînt ş i brîiele groase, alveolate, înwţite de proeminenţe
.

plas at e ;;ub buza vaselor de uz comun de dimcm:.iuni mari modelate grnsolan dintr-o pastă eu
cioburi p iRate în compoziţiP ( fig. 9/1 3 , 1 7 ) .
Dar cPle mai t ipicP elenwnte ale fazei Yerbicioara V l e întîlnim la ceramica descoperită în
cîteva punde clin raza satl'lor Secu �9 ş i Argetoaia 4 0 (jud. Do1j). Prezentăm în continuare pe scurt
c:enimica descopPrită la Secu în punctul „Ogaşu .:\Iare "41 • Cunoscutele forme ceramice, ceaşca şi
C'.a:-;trnnul, modelate acum dintr-o pastă. nisipoasă, fină dP culoaie neagră-cenuşie, castanie :;;i , mai
rar, maronie-găllJuie au pereţii h i r n� Ju:-;trniţi, unt>ori pîrnl la reflexe metalice. Ca o apariţie nouă
;;uh influenta c ultmii Gîrla .:\IarP, alături ([p formplc• Yechi evidenţiem ceaşca cu contur pătrat
(fi,!!!.» 1 0 /1 0 ; 12/8), toartă accentuat supraînăl\ată , alungită (fig-. 12/7 , 8 ) şi fundul profilat ( fig·. -i/8) ,
toqile lă ţ i t e :;; i albiatP tNminate uneori cu butoni mici (fig. 10/6) :-;au protome zoomorfe (fig. 1 0/Sa , 8 b ) ,
,:înt hoµ;a.t :;; i yariat ornanwntate (fig-. 12/:i - 7 ) . Castroanele• modelate cu marginea în colţ.uri ;;în t
pn·,·fizute cu apncfitori (fig. 10/7 ) ai'iemărnltoare cu cele întîlnite la castroanele descoperite la I:;;a l ni Ţa42•
Motivek tradi ţionale, triunghiul haşurat :;; i liniile :;;e rpuite larg eu împumături imcce;;ivP, marchează
sau conturează marginea în colţuri :;; i torţile ceştilor (fig. 10/6, 9 ; 12/2 - 7 ) pe umărul castroanelor
se desfăşoară spirala alcătuită d i n linii în formă de S eulC'at, încadrate de un ehenar incizat foart(•
larg (fig. 12/2 ) . Spirala înfi'tşurată concentrie, incizată larg în aceeaşi teh nică (fig. 12/9) se aseamănrt
pînă la iclen ti ta te cu spirala ce ornamcn tează ceramica l'!i idolii din cultura Gîrla Man>. Şirurile de
puncte cuprincl :-;uprafeţe din ee în ee mai largi (fig. 10/6 ; 12/:i - 7 ). Moti•n1! care dă, însă, o not ă spP­
cifică ceramieii fazei Verbicioara V îl reprezintă canelurile. Combinate variat, ele ornamentează
umerii ceştilor �i C'astroanelor (fig. 1 0 /1 0 ; 1 2/1 , 8 , 1 0 ) . Este intere:,:ant c1e observat imitarra triunghiului
haşurat, de astă dată eanelat şi plasat în ţir c·u YÎl'ful în j o s , pe buza ceştilor cu rontnr pătmt '

(fig . 12/1 ) .
FazPi Yerbicioara V, ma i p:-ecis a:-;peetulni Işalniţa, î i aparţ.ine şi ceaşca c u contur pfttrat ,
toart ă. ;;upraînrtlţată, alungim şi fond reliefat deseoperită la Coţofenii din Faţă 43 (fig. 10 /1 2 ) . Cea�ca
eu torţ.ile an· uite :;; i u�or ;;upraînălţate avînd fundul reliefat, deRcopcrită la Hotărani ( fig. 1 0/11 )
aparţinP fazei Verbicioara l Y. Priv i te sub aspectul formei � i ornamentării ct>le două ce�ti am intite
mai su:-; ihrnt rează evoln t ;a at·c•stei formP din faza Verbicioara IV în faza Verbicioara V.
*

A:;;a cum dealtfel aminteam la începutul ;;t udiulu i de faţ ă, a�ezi'lrile culturii Yerbicioara cerc·c­
tate :-;istematic :s în t foarte puţine, astfel că deserierea mate1;ialelor aiheologice dt>scoperite la Cîrcca
:;; i SeC'u cll'firw;;c �i mai clar conţinutul fazelor eniluate ale a(·rstei cultmi stabilite acum două
cleC'enii el e prof. I > . Berciu . .Ma t t>rialul arheologic c1c•sc·operit în c·omph•xele singurului niYel al t>pocii

:17 I bidem, p. 1 -ll - 1 -1 8 . l'ig. 1 8j l - :l. ele că l rr pror.

aceaslii cale.
fost ofl'rită p c n l r u p u b l i care D inică Ciobo lt>a.
"" ldl' m , SC IV, '27, 1 !l7ll, '2; p. 1 7'2. căru ia ii m u l ţ um i m ş i pc
:i• D in i că C i obolca, Mo11oyru{i11 comunei Secu (jud. Dolj ) . 42 G. Popilian. Com u n icări, Scriu arheologică, (i. 1 968.

·10 lnfor111 a ( ii Sl' b a s l i a n D u i c u .

C r u i o v a . 1 9 / ii . p. :17. Craiova ; S c b a s l i a n \l o'r i n t z , op. cil„ p . 64, fig. :17/3.

41 Ccr,rnl ica tk scopl'rilă p r i n cercetări

4 " A şe zarl'a se afl{i s i t u a tă l a circa 300 m n o r d de sa l pe
d e s u prafaţă ne-a terasa de l a 200 m sud de sedi ul C . A . P .

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
Fig. 6. Clrcea, „La Hanuri". 1 - 8 b ceramic:'\ din faza Verbicioara I I I .

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
 10

F ig . 7. Circea, „Viaduct". 1 fragment de ceaşcă din faza Vcrbicioara I ; 2 - 1 5 din faza Vcr­
bicioara I I .

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
12

14

16 17

Fig, 8. Cîrcea, „Viaduct". 1 - 1 8 ceramică din şanţul de apărare faza Vcrbicioara IV.

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
 10

16

17

Fig. 9 . Cîrcea, „Viaduct". 1 - 1 0 ceramică din faza Verbicioara IV ; 1 1 - 1 7 din faza Vcrbicioara V a .

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
 4

Fig. 10. Ctrcea, „Viaduct". 5 fragment de toartă din faza Verbicioara I I I ; 1 - 4 din faza
Verbicioara IV ; Secu, „ Ogaşul Mare". 6 - 10 din faza Verbicioara V b ; Hotărani. 11 ceaşcă
din faza Verblcioara I V ; Coţofenii din Faţă. 12 din faza Verbicioara V b .

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
 2
4

10

„ Viaduct". 7 cuţ. i t curb de p i a tră clin faza Verbici oara I ; 2 - 5, 8 - 10, 1 2 u n e l te şi obiecte de l u t
Fig. 1 1 . Cîrcea, „La Hanuri " . 1, G, 1 1 a, 1 1 b u n e l te d i n os şi piatră d i n faza Verbici oara I I I ;

d i n faza V erbici oara IV.

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
 N o i d escoperi'1"i de L ip Verbi.c i oara în Ol ten i a 1 I. )

�. �}�� ,:. �.
-. ·� � : - 1'

- -
'li !I
„ !' '1" ...:' . '•
c
. � ""' �
·=- ;

9 J, •
. _·,..,_ ''!• .

10

Fig. 1 2 . Secu. „ O ga� 1 1 l :l l n r e „ . 1 - J O cc rn 1 1 1 i c ·:'.1 d i n rnzn \"l'ri > i ci u a r::i ,. l i .

bron z u l u i d i n p u nctul „La, Ha n u ri " a<lure preri z�tl'i � i i rn 1 i clare referit<:rn.re l a caractcris t icik• d e
ha zi\, a l e fa z e i Verbicioara III. Oon stat�L l l l �i a ic i că. î n acea.st ă fn,ză. l i psesc i nflu e n ţ e l e s t r;"t i 1 1 r (' U i t mi i
Verbicioa rn . Poa t e, numa i evo l n ţ" ia torti lor t erminate c u c a p <k pas�ire s t i l iza t scht>n i a t i<' să. fie'
rez u l ta.t u l pri m u l u i contac t· c u 1nnt ă.t orii c u1t urii Gîrla l\la re a hia sosi ţ i în zona i-; ud i c ,-t n OI t e n i r i .
Strî nse leµ:M uri c u cultura Va, t i n n s - a u put u t obserYa m a i dar. î n a �rzMile Yerbicioara I l I cl i n
zomi Porţ i lor de Fier. Poate prin m i j loc i rea a cestora clin nrmft p u tt>m e x p l ica u n ele s i m i l i 1 u d i n i î n
m o t i v i s hcă. c n m �LI' f i rlii:;pu nerea � i ru l u i r l e t r i n ngh iuri ha�ura t P î n regi s t ru pc cera m ica d e b Cît'L'l'<1
� i pr nn idol de l a, Vr8ac 4J. Dci-;prr un con t a c t m a i s trî ns cu purt ;L t or i i ( ' U l hni i Tl'i 1 1 u u ·p<l cm cit se
poat·e ,·or b i î n această vre m e . Abia în fa za Yerhicioara I Y <.le la „Yiacl uct " se poa t P obse1Ta
prezen ţ a. a. n u meroase elemente sfră.ine de medi u l c n l t u ra 1 Vrrhicioarn ca rczn H a t al c·u 1 1 t a c t e l or
to t. ma,i s t.J'Înse c u aria, c u l t uri lor Gîrla 1\ Ian', Tri, Z i n rn i r c 'a - P l o n l i Y �i poa t P e u 1-; 1 1 cl 1 1 l ( � l ac·L'd o n i a )
4 4 :VI iliu tin V . G arafanin, op. cil„ p . 87, fig. 1 6 .

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
ll tl l\fadn Nica

c um d ea lt fel încearcă, s-o c1o Yer1easd î n u l timul t i m p Ya ll'ri 11 I � e a h u p e n t,rn c

aiia u l t u ra 'l'Pi 45.
cu privire l a ace:;; t e i nfl u e nt e a rheologii r oml'rni s - a u referit î n ma i mu l t e n n cl u n , c o
întrucît n si. d eră m
repetarea lor i n u t i lă . î n o ri ce ca z , rrLmînc un b �m . c î ş t.igat_ fa pt u l 6\ ma teri a l u l . a i h eo l ?gi c de:;;c o­
p e r i t î n �a n ţ. ul de aprLrare de la „ V i a d uc t " const 1tu1e al doi lea. complPx a i h eolog1c, c l u
p a cel de la

.Fi g . 13. Cîrcea, . . \ " i n d u e l " . 1 ş an ţ u l de apărare · \"erb i c i onra, 2, :J Y e t rc l c l ocuin ţ el or \ " e r b i c i onrn. ,·cdcrt• grnerni,·, şi d c t n l i u ;
-1 com p l ex ele c u l l Vcrhicionrn I \" .

Govora s a t , care îmbogrt ţeşte î n t r - o mă:;nrrL ş i m a i m a r e conţi nutul fazei Verbicioara I V . Alti'.L con­
tr i b u ţi e· preţ;ioa :;;rL o c ornit it u i e credem definirea elementelor el e b a z ă, , a le fa zei Verbicioara. IV de la
„Viaduct" în raport c u cele ale fa.zei Verbicioara V a t î t de b i ne preciza te de cera mica de s c o p er i t ă
la Secu. Astfel ceştile cu contur pătra t a parţin în r ea l i t a t e numai u l t i m e i fa ze de e Y ol u ţ i e . Î n com­
plexele arh eologice din stra t u l epocii bronzului de l a „Viaduc t " nu a fost . d e sco p e ri t ă, pînă în
prezent nici o formCL c u c o n t u r pătra t şi n ic i m o t i v u l c a nel a t :;pec ific f a z e i Verbi c i oa rn V b , a t î t
de bogat re pr e z en ta tă la Secu, I:;.a l n i \·a , Ooţofen i i d i n Fa ţă, şi î n a l t e aşezăr i . În a ce st caz ceramica
clescoper i t ă. în groapa de la „Viaduct " a t r i b u i tă de n o i fazei Verbicioara V a parţine mai prec is pri m e i
e t a pe a le a c este i a ( V a ), iar c e a <le l a Sec u etapei Verbicioara ( V b ) c o ntemporanCL î n p art e c u
a s p e n t u l I ş a l ni ta.. Desigur ma t er i a l ul nu prea n u m e ros prezentat î n s t u <l i u l de faţ.ă. nu reuşe ş t e să
o gl i nd ea sc ă multitudinea p ro b lem e lor ce le riclici'.'L evoluţ ia. fazelor cul turii Verbi cioara . Ceea ce se
poate observa î n să m a i c l a r �j n t sc:himb:1ri l<> bruşte de la o fază la alta p ro Yo c a t e de fe no m e n e
i storice, ca,re în stadiul a c t u a l a l c erce Et ri l or ;.;înt m a i greu de unn �L r i t . Aceasta presupune cunoaş­
terea u nor etape de trecere de la. o fază la a l t a pe c are n u m a i c e rc e t ă r i l e Y i i t o arc le vor putea lămu r i .

4 5 V aleriu L eah u , S C IY , 2 9 , 1 978, 1 , p. G i , C.8.

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro
 N o i descoperiri ele t i p Verbici oara în Q ; ten 'a 117

Proce:ml de u n i f ic a re a culturilor ele l a sfir�it ul epocii b ron z ul ui pmw pe seama a�a- uumi tPi „ m a r i
migraţii egeene" se poate u rm ăr i astăzi pri n t r- o cerc etare sistematică a a �cză,rilor situate în zona
răsări tean ă R a u c e ntra lă a Olteniei. P ri n explicarea acestui proccR de uni ficare c u l t u ra l ă R - a r p u t ea
lămu ri noi fenomene istorice cum ar fi cel al h alh t a tt izăr i i fondului local proces a t î t de puţin cunos­
l)Ut în a,ceastă reg i u ne . Consecinţele acestui proces a u înc epu t să, fi e cunoscute deja în a:;;e zarea hal­
lstattia,nă de la Portăre�ti u nde> rec e nte l e cercetări au dat la i veal ă cde mai v e c h i elemente ale
c u lt ur i i hallstattiene din Oltenia 46•

Nouvelles decouvertes du type Verbicioara en Oltenie

l l l�St.,I (:

Les fouilles arch eol og iq ues dfoet n ee s c·es de rn i &r(' S a nneps dam; le:-; e t a blissement s du Neo­
l i t h i q u e ancien ( „H a n u r i " l't „Viaduct " ) de ('îrcca ont mi,; an j our cll' nombrl'aux com plexcs
archeologiques :-; peci f i qu c s a la eulture YNhic i oa ra La cera m i q u c> ct lcs outils dl'co1rrert s d a n s les
.

fosse s de l 'etabliRsernent cfo „H a n u ri " rcprescntent, p ar leurs cara cteristiqucs, u n m a teri e ! unitaire,
significa t if pour la III" phase de la culture de Verbic ioara (fig. 1 /1 - 7 ; 3/1 , 2 ; 6/1 - 8 ; 1 1 /1 , 6, 1 1 ) .
Le materiel archeologique decouvC"It da ns Ies h a bit a tion s de surfa c p ou dans le fosRe (fig. 13 )
de l 'etablissement de Verb i c i o a ra de „ Vi ad u c t " appa rt iPnt sous tous lcs a sp e c t s a la IV0 phasc de
la me m e c ulture (fig. 3 /6 - 9 ; 4 /6 ; .:c; /4 , 7 ; 8 ; 9/1 - 10 ; 10/1 - 4 ) . Quclq ucs frag 11ients c eram iquc:-;
rama sses d'une fosse menagere ou de l a COUC'hl' s o n t cara ctfrist iques de l a yc ph a se de Ycrhicioara
(fig. 3/3 , 4 ; 5 /1 - 3 , ;) , 6 ; 9/11 - 1 7 ) .
A l a meme phase fi n a l e ( V b ) appart ic11ne11t aussi Ies rna t eriau x archeologiqucR d t� c o u ver t 8
fortuitcment dans le:-; e ta b li 8 Re me n ts situe8 d a u s le raron des Yill a �et:i Secu et Argcntoaia du cen tre
d'Oltenie ( f ig. 4/7 - 9 , 10 ; 1 0 /6 - 10 , 1 2 ) .
Avec les cultures G î rla - l\Iar c, Tei, Zimnicea-PlovdiY, l a ettlt urc Vcrbic :0ara pa r t i cip e inten­
sement a u pro c e s s us d'unification culturelle de la fin de l 'Agc du bronze, participant ai m ; i aYce de
nombreaux e l e m e n t s a la na,issance de la plus vieille etape de la culture Hallstatt d 'Oltenie .

E X P L IC.\ T I O :\ D E S F H; U � E S

1-i
Ic l 'Agc (;·1
F i g . 1 . Clrcra, . , L a Jl a n ur i " . ceram i q u r de l a phasc \"crbicioara I I I .
Fi g . 2 . Circca. 0 . \" i a d u c t " . 1 profil d r la scclion XX\" I I ; 2 â trcs d e bro n z c ; 3 le

I I I ; 3, ·1
profil d e l a s e c t i on X X I I I .
F i g . 3 . Circea. , . L a I-I a n u ri " . 1 , 2 ccra m i q u e de l a phasr \"crbicioara d e l a pnase \"l'rbi cioara

F i g . 4 . Clrcca, „ L a H an u ri " . 1 , 2 ccramiquc d e l a phasc \"crbicioarn

\' ; 5 - !J de l a phasr \"rrbicioara I\" (com p l e x e fcnn c ) .

\"erbi cioaru I ; ·1, 5 de l a phasc \"rrbicioara I I ; H de la phasc \"erbicioara I \' ; i- � d e l a

I 1 1 : . , \" i a du c l " . : J dl' l a phasr

phasc \'erbici oara \"- a . S e c u , „Ogaşu :\ lare„. 1 0 fra;;men l ccra m i q u c d e l a p h a s r \"erbi cioara

1. i G
\" h .
F i g . 5 . C:ircca . . . \"i a clu c l ·-_ ccramiquc d" ln p h a s r \"crbicioara I\" ; 1 - :l, 5. ele l a phasc
\"crbicioara \" a .

i. la
Fig. G . C:ircea, , . L a H a n u r i " . 1-8 h cera m i q u c d e l a pliase \'crbici oara III.
Fig. Clrcra, „ \" i a d u c l " " . 1 fragment de tassc de l a phasr \"crbicioara I ; 2 - 1. 5 d e phasr \"cr­
bi cioara II.
·1 -- 1 8
\J .
F i g . 8 . Circea, „ \ " i a d u e l " . ccra m i q u c du fossc. phasr \"crbicioara I\".
l;i g . Circea, . . \"i a d u c l " . 1 - 10 cl-ra m i q u e dr la phase \"crbicioara I V ; 1 1 - l i d r la phasr
·

d 'ansr dr la phasr \'erbici oara

\' crbicioara \" a .
F i g . 1 0 . C!rcea, , 0 \' i a du c l " . ;; fragm r n l 111 ; 1 - 4 de la phasc
11
!> · .
\"erbi cioara I I I ; Secu, . . Ogaşu :\lare". o - 1 0 de l a phasc \"erbi eioara \' h ; H o tăra n i . tasse
·

1 . 6, 1 1 outils rn picrrr rt cn os de la phasc \ rrhmoara I I I ;

de la phase \"rrbici oara I \' ; Coţofenii clin Faţă . 12 de la phas" \'erbicioara \"
.

. . Viadu c t " . i cou teau courbe cn pierre de I a phase \'crbicioara I ; 2 - 5. 8 - 1 0. 1 2 o u t i l s

Fig. 1 1 . Clrcea. „ La H a n u ri ' " .

F i g . 1 2 . Secu , „OgaŞu :\13re" . 1 - 1 0 ce ram i q u c d e l a phase Ycrhi c i oara \ b . :

r t obj ets e n argi l e d e la p h a s c \"erbicioara I \' .

F i g . 1 3 . C!rcea• . . \'iad u e t " ' . 1 I c fossc dt• \"crbicioara ; 2. :1 I e s â tres des e t abhssem c n l s de s u rf ace,
.

Yue generale e t d e t ai l ; ·I compl exe de c u l t e \"crbicioara !\'.

Jud. Dolj, în <1 ccst volu m .

r'11 aşr:urca lw l /slrtlli1111ă timpurie de la Porlârcşli-
�• \'ezi i n con tin u a re studiul lui C o rn e l i u ' 1 t1 rgări t T:H u lca,
Ccrcclări

https://biblioteca-digitala.ro / http://www.instarhparvan.ro