SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE

DELA SNAGOV
PARTEA INTÂIA
I
(I ::\IAI-r IUNIE 1933) 1

Snagovul ne-a păstrat până azi biserica mânăstirii năruite s.ub zidurile
căreia se îmbină istoria cu legenda. Ruinele evocă o puternică viaţă mona­
hală, o tiparniţă ; un loc ele surghiun, ele temniţă şi de ispăşiri sângeroase.
Ostrovul înconjurat ele ape adânci, în sânul ocrotitor al Vlăsiei, pădu­
rea Românilor, nu departe ele cursul Ialomiţei, era menit să fie prin situa­
ţia lui geografică şi importanţa sa strategică un loc ele aşezare mai veche.
Din îndemnul d-lui Dem. I. Dobrescu, Primarul Capitalei, secţiunea
ele arheologie preistorică a Muzeului Municipiului Bucureşti a între­
prins aici săpături încuviinţate de Comisiunea Monumentelor Istorice,
ele sub- preşedenţia d-lui Profesor Nicolae Iorga.
A m trasat un şanţ între uşa bisericii şi poarta clopotniţei , porţiune
de teren ce părea mai puţin răvăşită ele lucrări ele pământ şi zidărie,
fiind folosită drept drum, spre a ne da mai întâi seamă ele vieaţa ante­
rioară construcţiilor existente.
Cu prilejul acestor săpături am aflat fragmente ceramice şi obiecte
aparţinând timpurilor preistorice şi istorice ; câteva morminte şi urmele
unui drum pietruit cu bolovani de râu (fig. I A) şi anume numai la trei
palme dela nivelul corespunzător bisericii 2 .· Pavajul, deranjat ici şi
colo ele inhumaţiuni ulterioare, mână spre intrarea chiliilor sau spre
unul clin cele două paradise despre care avem ştire 3. Alt drum pietruit
pare a înconjura biserica (fig I. B) .
1 Partea cuprinsă între pag. 5-r 4 a apărut şi în Revista Istoricri Româ11ă,
voi. III. Pasc. II-III, 1933, p. 2 r 7-226.
2 Acum mai bine de două decenii s'a nivelat terenul din jurul bisericii în­

depărtându-se un strat gros ca de 150 cm. de moloz şi pământ.

3 Paul din Alep face menţiunea unor paraclise închinate Bunei- Vestiri şi

Sfintei Adorn1.iri (A. Odobescu, Câteva ore la Snagov ) . Pisania paraclisului în­
chinat Bunei-Vestiri a fost aflată cu prilejul lucrărilor de nivelare . De faţă se
găseşte în faţa porţilor împărăteşti prinsă în cimentul ce � înlocuit vechiul
paviment al bisericii şi e ameninţată a-şi pierde prea curând inscripţia frumos
săpată în piatră, ca şi lespedele celor câtorva morminte, sub paşii crcdincio-

https://biblioteca-digitala.ro
6 DINU V, ROSETTI

Trasând mai multe şanţuri de cercetare am lăsat între ele un perete lat
de 30 cm. (fig. 2) pent;:u a păstra curăţenia şanţurilor precedente, a mări
E

CdJ.;
f'dzniculu/

I I
I I
I
I I
cro,Pofn�J.i
I I
I I
I
I
Fig. I
(Scara r: 400).
rendementul de lucru, a obţine în profilul vertical al peretelui un control
asupra lucrărilor la care a fost supus mai înainte pământul şi a

şilor şi ai preotului, de nu va fi aCJperită la timp cu o ţesătură sau împleti­

tură ocrotitoare. Ins:ripţia a fost cetită de d. N. Iorga, InscriPfii din Bise­
ricile României, voi. I, Minerva, 1905.

https://biblioteca-digitala.ro
 SĂPĂTURII,E ARHEOLO GICE DEI,A SNAGOV 7

sprijini întrucâtva temeliile bisericii, spre a preîntâmpina eventuale

surpări.
Preistoria. Centrul insulei pare a nu fi fost intens locuit în timpuri
-

mai vechi 1. Locuinţele şi mormintele răsleţe, pre- şi protoistorice, deran­

jate în majoritatea cazurilor de construcţii şi inhumaţiuni mai noi, au
dat vestigii ce îngăduie a stabili în mod cert urmele civilizaţiei tip Clina
III 2, mai bine zis Fundeni 3. Civilizaţia aparţine vârstei mai vechi a
bronzului 4•
Un mormânt de incineraţie (fig. I a) şi două gropi (fig. I b şi c)
au dat un inventar ce poate fi
încadrat în faza târzie a epocii
zise La Tene.
Mormântul de incineraţie a,
e datat de patru manete de ar­
gint (denari) ale republicei ro­
mane:
I. Familia Rutilia (Lucins
Rutilius, 69 î . d. Ch. 5) .
Av. FLAC(cus) . Capul
zeiţei Roma cn
cască înaripată pri­
veşte spre dreapta.
Rs. L. RUTIL!. Vic­
toria într'o bigă Fig. 2

trasă de cai în galop spre dreapta, ţine în mână o coroană.

z. Familia Rubria (L. Rubrius Dossenus, 49 î. d. Cr. 6).
Av. DOS SEN(us). Capul lui Jupiter încununat cu lauri pri­
veşte spre dreapta. Pe umăr sceptrul.
Rs. L. RUBRI(us) . Car triumfal tras de patru cai la pas,
spre dreapta. Victoria sburând poartă o coroană.

1 Aşe zările de acest fel au mai întotde aunalbordeiele sau c olibele dispuse
pe pante le u şoare din s pre apă (Compară Dinu V. Rosetti, Câteva aşezări
şi locuinţe preistorice din preajma Bucureştilor, 1932).
2 I. Nestor, Zur Chronologie der runiănischen Steinkupjerzeit, în Prăliist.
Zeitschri/t, 1928, p. 130 s q . ; Ibid., în Dacia III-IV, p. 237-252.
3 Dinu V. Rose tti , Din Preistoria Bucureştilor, 1929, p. 4 -8, fig. l-6.

Acelaş, Muzeul Municipiului Bucureşti, în Boabe de grâu, 1931, p. 436, nota r .

• Op. cit., p . 4 35 şi Dinu V. Rosetti, civilizaţie tip Bucureşti, Bucureştii­
Vechi, I-V, 1930-1934 p. 155 -176.
5 E. Babelou, Description historique des nionnaies de la republiqi1e ro­
maine, vol. II, p. 4 13, No. 2.
6 Jbid., p. 406, No. I.

https://biblioteca-digitala.ro
8 DINU V . ROSETTI

3. Familia Cassia (C. Cassius Longinus, 42 î. d. Cr. 1).

Av. C. CASSI (us) IMP LEIBERTAS . Cap diademat al li­
bertăţii privind spre dreapta.
Rs . LENTULUS SPINT. Praefericnlum şi lituus.
4. Neidentificabilă din cauza oxidaţiunii înaintate.
Ar fi inutil a reda aici în figuri întregul inventar al mormântului de
incineraţie. Vom menţiona doar apariţiile caracteristice, îndrumând pe
cercetător la literatura de specialitate.
5 . Vas de pământ bine ars, lucrat cu roata. Coloarea cărămizie, cu
lustru. Toarta care se ridică uşor
deasupra buzei se sprij ină pe pân­
tecul vasului. Fundul arată o depre­
siune ca şi cum ar fi fost aşezat,
când era lutul moale, pe o monetă
rotundă (fig. 3). Marginele acestei
depresiuni fac impresia unui colac
menit unei mai bune susţineri (stan­
dn:ng, îl denumesc arheologii ger­
mani).
6. Fragmente ele vase mari clin
pastă mai puţin îngrijită, lucrată cu
Fig. 3 mâna, împodobite cu brâuşoare
alveolare şi proeminenţe cilindrice
(compară I. Anclrieşescu, Piscul Crăsani, în An. Acad. Rom., Seria III,
Tom. III, Mem . I , I924, fig. I8-I9) .
7. Vase mici cu o singură toartă, pasta neîngrijită, lucrate cu mâna
şi imperfect coapte (ibid., fig. 62-65) .
8. Străchini î n -stare fragmentară. Pasta neagră c u lustru, lucrate
cu mâna (ibid., fig. rr8 şi Izo) .
9. Idem, lucrate cu roata. Pasta cenuşie şi bine arsă. Lucrate cu
roata (ibid., fig. I29 şi I6I).
IO . Picior ele vas cu ferestre. Negru-brun şi cu lustru. Lucrat cu
mâna (ibid., fig. I3I). ·
II. Cană, în stare fragmentară. Pasta neagră şi lustruită cu grijă
(ibid., fig. I46) .
IZ. Amforă, în stare fragmentară. Servea drept urnă funerară 2•
Cu două mănuşi biparite (ibid., fig. 203) .

1 lbid., vol. I, p. 335, No. 16.

2 La Dămăroaia, lângă Bucureşti, am aflat în săpături un mormânt de
incineraţie aparţinând vârstei mai noi a fierului. Drept urnă funerară servea
o amforă similară celei de mai sus. Acest rit funerar parc a fi datorit influen-

https://biblioteca-digitala.ro
 SAPATURII,E ARHEOI,OGICE DELA S:\AGOV

13 . Idem, cu două mănuşi cu nervură mediană (compară Radu ş1

Ec. Vulpe, Dacia, I, p. 205, fig. 34/2).
I...t. Ac e le bronz răsucit de trei ori la extremitatea ce serv ea drept
arc, dela o fibulă.
15. Fragment ele brăţară cl i ntr'un aliaj de argint şi cupru. Extremi­
tatea brăţărei are forma unui cap ele şarpe
(fig. 4).
Reprezentarea şarpelui pare a f i fost în
legătură cu un cult. O regăsim adeseori pe
podoabele de argint şi aur clin vârsta mai
nouă a fierului, chiar şi mai târziu. La Dă­
�
i--
măroaia, într 'un mediu aparţinând aceleaşi
vremi, am aflat un fragment ele tablă de - 3,6 C"!!.l._ __J
-

bronz stilizând un cap ele şarpe (fig. 5). Fig. 4

Provine probabil dela extremitatea unui
colier lucrat en torq1tes şi dă putinţa datărei unui colier aflat în împre­
jurimile Craiovei. Colier de aur atribuit până acum epocii Hallsta tt I 1'
Răspândirea acestor podoabe la populaţiunea geto-dacă şi tracă e le
pe nrsanturile ele miazănoapte şi ele miazăzi ale Carpaţilor cât şi din
stânga ş.i dreapta Dunării reiese clin descoperirile făcute în
Transilvania 2, Muntenia 3 şi Bulgaria 4.
Groapa bordeiului b, aparţinând aceleaşi vremi ca mor­
mântul de incineraţie a, a dat:
r6. Ceramică lucrată cu mâna şi cu roata.
17. Râşniţă de rocă eruptivă (compară Radu ş1 Ecat ..
Vulpe, op. cit., fig. 40/ 1 ) .
Fig. 5 In cuprinsul şanţurilor de cercetare am mai aflat :
18. Fragmente de cupă deliană, e le coloare cenuşie.
rg. Idem, ele coloare galbenă-brună.
20. Fragmente de sticlă albă, epoca romană sau bizantină (? ) .

ţclor din cetăţile greceşti de pe ţărmul stâng al Pontului (la Olbia s'au aflat
amfore păstrânrl cenuşa mortului . Compară M. Ebert, Siidrussland im Alter-
111111, 192r, p. 309-310).
1 Dr. Gh. Severeanu, Podoabe şi valori monetare Geto-Dace, în Eul. Soc ..
N11111. Rom., XXIII, 65-68, p. i2-r3, pi. I, fig. 10.
2 V. Pârvan, Getica, fig. 383-385.
a Un tezaur aflat la Coada Malului, nu departe de Vălenii de Munte, ele
argint. E identic cu cele menţionate în nota precedentă (inedit, în col. d-lui
C. Orghidan, Bucureşti); un protom dela o brăţară ele aur, în posesia d-lui
Weissman, giuvaergiu, a fost aflat spre Dunăre, nu departe de Capitală (inedit).
• La Malka Kokardja, districtul Kemanlar, în Razgradchto Archeologiceskc·

Drujestvo, 1931.

https://biblioteca-digitala.ro
IO DINU V . ROSETTI

Istoria. - Cimitirul ce înconjoară biserica a dat numeroase mor­

minte. Puţine din ele au dat elemente de datare, mai puţine încă ele­
mente de identificare.
Mormântul I. In faţa uşei bisericii. Schelet orientat cu capul la
apus, picioarele la răsărit. Culcat pe spate. Mâinile întinse dealungul
trupului. Lungimea 155 cm. Adâncimea 85 cm.
Câteva fibre de lemn de stejar şi cuie de fier
s'au păstrat dela sicriu. Un nasture dela îmbră­
căminte :
Fig. 6
2r. Nasture de tablă subţire de argint alcă­
tuit din două bucăţi îmbinate. Partea inferioară
e plată, partea superioară prevăzută cu o sârmă având un ochi pentru
a fi cusut la vestmânt (fig. 6) . Nasturele e prevăzut pe unul din pereţi
cu o gaură mică, rotundă, corespunzând cu interiorul găunos.
IV. Schelet masculin. Aceeaşi orientare şi aşezare ca mormântul I .
Mâinile încrucişate deasupra bazinului. Palma
mânei drepte acoperă stânga. Craniul cu trei
vertebre la stânga, şi la IO cm. depărtare de şira
spinării, arată moartea prin decapitare. Dela
sicriu s'au păstrat câteva cuie de fier şi fibre de
lemn de stejar. Adâncimea 150 cm. Lungimea
168 cm. Dentura intactă. In degetul arătător al
mânei drepte un :
22. inel de argint (fig. 7). Inelul poartă o Fig. 7
placă ovală, sigiliul, pe care sunt gravate în
pozitiv între două şiruri de puncte o inscripţie slavonă şi în câmpul
liber din mijloc un animal heraldic stând pe picioarele dinapoi. Slovele
sunt următoarele :

. . ..
„ . .• . ........ . ..
c. „ • . ·- ...... .... E
· · ·· · · · · · · · · · · · · · · · ·· · ·· · · ··· · · · · ·

+ .no\!\C HOHCEi\l
. ........... ...
· · · ·· . .... . . .
.
l O NCn
.. ...
· - -
â) . „ „ „ . .

V. Inventar funerar un:

23. nasture de argint ca cel redat de fig. 6.

j
Deasupra mormântului urmele unei varnite. Mortarul e identic cu
cel dintre cărămizile adăugate bisericii cu prile ul restaurării din 1815 1.
VI . Adâncimea 60 cm. 2• Picioarele scheletului se pierd sub dalajul
de cărămidă ce înconjoară biserica. Mâinile încrucişate pe piept, palma

1 cit., p. 157.
N. Iorga , op.
2 Adâncime dela nivelul bisericii.

https://biblioteca-digitala.ro
 SĂPĂTURILE ARHEOI,OGICE DELA SNAGOV
II

stângă sub palma dreaptă. Degetele sunt îndreptate spre subţiori.

Capul odihneşte pe o cărămidă.
24. Cărămida este dreptunghiulară, cu dimensiunile 30 X 15 X 3 ,5.
Pe ea este săpată, pe două rânduri, următoarea inscripţie :

Prin descifrare: MIHAIL ERMONAH, 7285 (1777), GHEN(arie)

6 zile.
25. La brâu scheletul avea o cataramă mică, dreptunghiulară, de
bronz păstrând o bucată de curea lată de l,5 cm.
VII. Adâncimea 150 cm. Mâinile ca la mormântul
VI. In degetul inelar din stânga un :
26. inel de argint cu o proeminenţă de acelaşi
metal ţinând loc drept piatră (fig. 8). Fig. 8
XIII. Patru schelete inhumate în acelaşi sicriu.
Lemnul sicriului de stejar carbonizat s'a păstrat în parte. Poziţia
scheletelor următoarea : scheletul principal, în poziţia sa iniţială, în
fundul sicriului iar deasupra acestui schelet au fost aşezate rămăşiţele
altor trei schelete, având câte un craniu depus în stânga şi în dreapta
pieptului, iar al treilea craniu
în dreptul pântecului. Aceste
schelete adause par a fi fost
exhumate şi reînhumate nu mult
timp după săvârşirea din vieaţă
a persoanei din fundul sicriului .
RămăŞiţele celor patru tru­
puri au fost acoperite cu un
giulgiu care ne-a păstrat câteva
fire de argint. Dela îmbrăcă­
minte :
27. · un nasture de argint ca
cel redat de fig. 6.
Dela încălţăminte:
Fig. 9 28. câteva ţinte mici de fier,
asemănătoare unor nituri.
In mormânt s'a găsit şi o monetă de argint :
29. Ferdinand al Ungariei.
Av. Maica Domnului ţinând pruncul în braţe. In câmp K.
De jur împrej ur : UNGARIE PATRONA.

https://biblioteca-digitala.ro
IZ DI�U V. ROSETTI

Rs. FERDINA.i'JD D. G. R. UNG. 1557. Stema Casei de

Austria .
XVI. Nu departe de clopotniţă, lângă mormântul de incineraţie a.
Adâncimea 300 cm. (fig. 9). In apropierea mâinilor, încrucişate pe piept,
o monetă bizantină de bronz:

30 . Ion I Zimisces, (969-976 el .

Cr.) 1 (fig. 1 0) .
XXIV . 1 05 cm. adâncime. Schelet
femenin. Pe craniu urmele unei scu­
fiţe brodată cu fir de argint şi mici
mărgele de sticlă , albe şi verzi . Pe
piept câteva :
3r. copci de aramă, asemănătoare
cu cele de azi.
La gât :
32. un şirag de mărgele de sticlă,
albe.
La urechi:
33 . o pereche ele cercei, de brom.
în mijlocul lor o piatră , imitând o
Fig. rn peruzea , înconj urată de un ornament
de email alb şi roş. Partea de j os
sfârşeşte cu o sârmă de care atârnă o boabă mare de sticlă albă (fig. II ) ­
XXVI. Schelet femenin. La urechi:
34 . o pereche de cercei de bronz. Extremităţile superioare poartă
o boabă mică de mărgean roşu şi alta de sticlă albastră. In partea de
jos atârnă o boabă lunguiaţă de sticlă albastră (fig. 12).
In faza actuală a cercetărilor numai aceste două morminte au putut
fi identificate, prin inventariul lor, ca fiind femenine. Studiul antropo­
logic al tuturor scheletelor dela Snagov ne va spune mai mult. De altfel
Radu Vodă Călugărul, întăreşte mănăstirei Snagov, cu hramul Sf.
Maria , în care vieţuiesc călugăriţe, ca să-i fie mertic pe tot anul câblele
dela IOO de care grâu şi orz din judeţul Ilfov. Se mai întăresc şi a lte mili 2.

1 Compară J. Sabatier, Description Generale des klonnaies Bizantines,

'J'om. II, pi. 48, fig. 2. Nu vom putea insista asupra acestui interesant mormânt.
- ritul inhumaţiunei în poziţie aşezată c obişnuit la înalţii Ierarchi - fără a
avea un material documentar mai bogat. :Sxtinclerea săpăturilor va îngădui„
poate, concluzii mai ample.
2 Academia Românii, XX, doc. 69, datat 1 7 Iulie 1536. Original slav, pe

hârtie (evacuat l a Moscova). Din fişele inedite ale Generalului Petre V. Nă-·
stnrel (comunicare datorită el-lui George D . Florescu).

https://biblioteca-digitala.ro
 :;APATUR[[,E ARHEOI,OGICE DEI,A S�AGOV

XXXII. Adâncimea roo cm. Inhumaţiunea a deranjat pavajul de

piatră al drumului ce înconjoară biserica. Scheletul poartă la gât :
35. doi nasturi de argint asemănători tipului redat de fig. 6. La
<legetul arătător al mânei drepte a fost legată cu un fir o monetă găurită,
<le argint :
36. Ferdinand al Ungariei.
Av. UNGARIE PATRONA, Maica Dom­
nului cu pruncul în braţe. In câmp K/B.
Rs. FERDINAND. D. G. R. UNG . r55r.
Stema Casei ·de Austria.
Mâinile scheletului sunt aşezate pe aceeaşi axă
.şi anume: palma mânei drepte pe stern , stânga
·deasupra pântecului.
XXXV. Adâncimea 150 cm. Poziţia mâinilor ca
la scheletul precedent. Deasupra bazinului:
37. o monetă de argint. Mircea cel Bătrân. Ducat.
Av. Domnul în picioare, cu coroana pe cap
şi mantie pe umeri. In mâna dreaptă Fig. II
ţine lancea, în stânga globul crucifer

Rs. t il\'1\\l1Kio Stema lui Mircea având într'un cartier al scu­

t ului fascii.
In dreptul gâtului:
38 . un nasture mic, de tablă de argint. Nasturele este rotund (fig.
13). Din punct de ve<lere tehnic este identic cu cel descris la Nr. zr,
fig. 6.
XL . Adâncimea 80 cm. In partea dreaptă a capului :
39. cărămidă <le forma unei pătrimi de disc (dela o coloană). Intr'un
.chenar haşurat monograma lui Cristos. Dedesubt inscripţia:

� H .I\

t � H-m H
O cetim:
EU VINTIL

In partea stângă a capului o cărămidă, fragmentară cu monograma

1ui Cristos şi leatul 6720 (1712).
XLII. Adâncimea 155 cm. Pe piept:
40. doi nasturi de argint asemănători celui redat la fig. 13 (descris
1a Nr. 38).

https://biblioteca-digitala.ro
14 DINU V, RO SETTI

In dreptul mâinilor o monetă de argint:

4r. Mircea cel Bătrân. Ducat. ,
Av. Vulturul. P - IWAND / IMVPCZ
Rs. Stema lui Mircea. P - IWAN : DI : MVPCZ
XLVI. Scheletul unui copil ca de trei ani . Adâncimea 50 cm. In
sicriul putred, de lemn, o monetă de bronz :
42. Carol I , Domnul Românilor.
Av. Intr'o ghirlandă rotundă de frunze stă
scris pe trei rânduri: ro BANI 1867. S ub
ghirlandă, pe două rânduri: WATT & CO.
Rs. Stema '.j'ărei . Sus : ROMANIA.

Vestigiile epocii preistorice dovedesc că ostrovul

din mijlocul lacului Snagov a fost locuit în veacul al
XIX-iea înaintea erei creştine. Rămăşiţele vieţei din
epoca protoistorică stau mărturie unor aşezări omeneşti
Fig. 12
dela sfârşitul celui din urmă mileniu al erei păgâne.
Mormintele epocii istorice, făcând deocamdată
abstracţie de mormântul XVI (fig. 9), din cimitirul ce înconjoară
biserica mânăstirii , cuprind epoca dela Mircea cel Bătrân (tipul mo­
netar descris la Nr. 41 a fost bătut la sfârşitul
secolului al XIV-lea) până la Carol I Domnul
Românilor.
Nasturii de argint aparţinând tipului redat
la fig. 13 sunt dataţi prin manete dela Mircea cel Fig. 1 3
Bătrân. Nasturii redaţi de figura 6 sunt dataţi
d e monetele lui Ferdinand a l Ungariei (manete bătute l a 1551 şi 1557)­
La rândul lor nasturii pot fi folosiţi ca element de datare pentru mor­
mintele în care au fost aflate. Drumul pietruit cu bolovani şi lespezi de
piatră (fig. l B) e mai vechi decât mijlocul veacului al XVI-lea, fiind
deranjat de morminte datate p rin manetele lui Ferdinand. Majoritatea
mormintelor se află în partea de miazănoapte a bisericii . Aparţin că­
lugărilor morţi la sfârşitul veacului al XVII-lea şi în cursul secolului al
XVIII-lea.
Lipsa unui inventar funerar mai bogat e datorită simplicităţii vieţii
monahale.

https://biblioteca-digitala.ro
 SĂP..l.TURILE ARHEOLOGICE DELA SNAGOV

II

(1 IUNIE - 30 OCTOMVRJE 1933)

P R E I S T O R I A.

Gropile cilindrice cu 60-roo cm diametru sunt mai frecvente.

Adâncimea lor variază, 50, 60-120 cm. I nventarul, ceramică, monete
şi alte obiecte de podoabă sau uz casnic, aparţine aceleiaşi epoci ca şi
i nventariul gropilor precedente (a, b, c) . Unele gropi par a fi anterioare
veacului I î. d. Cr. ; nu depăşesc însă a doua jumătate a veacului II
î . d . Cr.
Ipoteza emisă în privinţa acestor gropi, că ar fi morminte de inci­
neraţie, pare justificată : în unele gropi
s'au aflat aici, pe lângă obişnuitul in­
ventar, cenuşă, oase calcinate şi frag­
mente de calotă craniană umană; sem­
nificativ e şi faptul că în preajma lor nu
s'au aflat până în prezent vestigii de
locuinţe.
Trecem la descrierea inventarului
funerar al acestor morminte:
Mormântul de incineraţie d (Planşa I) :
43. Vas de pământ, lucrat cu mâna;
pasta impură, insuficient arsă. Vasul
are forma asemănătoare unei « urne »
(compară cu Nr. 5); Fig. r4
44. Idem. (compară Nr. 7);
45. Fragmente ceramice, pastă neagră, lustruită, lucrată cu mâna;
46. Cană din pastă cenuşie-neagră, lucrată cu roata {fig. 14);
47. Vas cu picior, pasta neagră-brună lucrată cu mâna, lustruită
negru-cenuşiu. Piciorul vasului poartă câteva caneluri orizontale (pentru
formă compară V. Pârvan, Getica, fig. n6) ;
48. Monetă concavă, de argint, imitaţie barbară a unui stater al lui
Filip II (fig. 15 Av.) ;
49. Idem. (fig. 16 Rs.).
Mormântul de incineraţie e:
50. Vas ca la Nr. 43;

https://biblioteca-digitala.ro
I6 DINU V. ROSETTI

5I. Vas cu picior, pastă cenuşie lucrată cu roata (fig. I7} ;

52. Vas ca la Nr. 7;
53. Fragmente de amforă ca la Nr. IZ.
Mormântul de incineraţie f:

Fig. 15 Fig. 16

54- Ulcior de lut; pastă cenuşie, lucrată cu roata (fig. I8} şi fragmente
·ceramice ca la Nr. 7, IZ, 43;
55. Boabă de colier, de sticlă, de culoare neagră-brună cu incrusta­
ţiune albă (fig. I9};
56 .
Idem. De culoare albastră, cu « ochi» galbeni (fig. 20);
Opaiţ ( ? ) , de aramă (compară « Bull. Instit. Arch. B ulgare», VII,
57.
I933, p. 42I, fig. 183 rândul de j os - aflate la Kadine-most).
-

Mormântul de incineraţie g:
58 . Cană de lut, pastă cenuşie lucrată cu roata (fig. ZI} . ş i fragmente
ceramice groase din pastă im­
pµră , insuficient arsă, de culoare
brună cu suprafaţa exterioară
lustruită cu negru (e prevă­
zută cu un (< slip )) ce se co­
j eşte pe alocuri) ;
59. Strecurătoare de lut. Pa­
stă de culoare brună-cenuşie,
Fig. 17
lucrată cu roata (fig. zz);
60. Monetă de argint (Illyria, Dyrrhachium - seria III-zz9-rno
î. d. Cr.).

Av. Vacă privind spre dreapta, viţel sugând . . In dreapta o

măcincă. Sns: [.] EKOL'.
Rs. Ornament geometric (labirintul ?); Sus: DYP; dedesubt:
.�Yl:; Stânga : [. . . ] ; dreapta : A[. . ].
Mormântul de incineraţie h:
6I. Pe lângă un material ceramic asemănător celui din mormân­
i:ul d, cupa deliană (fig. z3), de culoare cenuşie-neagră. Ornamentele

https://biblioteca-digitala.ro
 S..\.PĂTURILE ARHEOLOGICE DELA SNAGOV 17

<:aracteristice şi obişnuite în relief sunt îmbogăţite de data aceasta

şi prin reproduceri în lut după monete: imitaţii barbare după sta­
terii lui Filip II. Monetele de pe cupă
sunt redate pe avers şi revers:

· Av. (fig. 23 a) .
Rs. (fig. 23 b) .

Aceste monete nu sunt aplicate ci fac

parte integrantă din pereţii cupei . Din punct
de vedere tehnic cupa a fost obţinută într' un
0
tipar în care artistul-olar întipărise moneta
în negativ. La operaţiunea aceasta olarul s'a
folosit de o singură monetă 1.
Moneta, ca motiv ornamental pe cupa
deliană, întă·reşte credinţa ce avem în pri- Fig. 1s
vinţa originei acestor cupe. Ele nu provin
în majoritatea cazurilor (cele aflate în aria civilizaţiei geto-dace), numai
din oficine streine: Delos, Megara, etc„ ci şi din ateliere
indigene. In privinţa aceasta avem suficiente dovezi ce
nu intră în cadrul raportului de faţă. Ne mulţumim a
menţiona aici că datarea cupelor zise deliene - din ofici-
F ig. rg nele geto-dace - nu poate depăşi ultimele decade ale
veacului II î. d. Cr. şi nici a doua j umătate a veacului II
al erei noastre 2•
62 . Cupă deliană de culoare cenuşie-neagră (fig. 24) .
Fig. 20
Mormântul de incineraţie i:
63. Material ceramic asemănător celui din mormântul g. Monetă
asemănătoare cu Nr. 60.

1 O cupă similară a fost găsită ş1 rn Mo ldova (inedită, Colecţia d-nei

Erbiceanu). Cupe aparţinând categoriei noastre, au fost aflate şi la Olbia
unde era u n centru de fabricaţie al cupelor zise deliene, cum ne arată un bol
ornamentat pe fund cu o monetă a Olbiei (F. Courby, Les vases grecs a relie/s,
p . 4rr),
2 D atarea acestor cupe nu întâmpină în faza actuală a cercetărilor difi­

cultăţi mari. Ţinându-se seamă de culoarea pastei, prospeţimea ornamentului

şi mediul ambiant în care au fost aflate vor putea fi clasate aproximativ cum
urmează: a) culoare neagră-cenuşie sau ga lbenă-brună cu ornament proaspăt
(veacul II-I î. d. Cr.); b) idem; ornamentul mai şters, uneori p ista mai cenuşie
(veacul I î. d. Cr. - până în prima j umătate a veacului I d. Cr.; c) pasta de
culoare cenuşie, nuanţă deschisă, ornament şters, uneori degenerat, pa sta fără,
sau arareori cu lustru: (veacul II d. Cr.).

https://biblioteca-digitala.ro
18 DINU V. ROSETTI

64. In preajma acestui mormânt s'a aflat o fibulă de bronz (fig. 25),
aparţinând unui tip care a prilejuit o polemică, intre cercetătorii
români şi bulgari, în privinţa datării 1• In ce ne priveşte credem
că nu poate fi anterioară ultimelor decade ale veacului II î. d. Cr.
prin faptul că nu avem elemente mai
vechi ca această dată în vârsta mai nouă
a fierului dela Snagov (vezi şi la pag. 78) .
64 bis. In preajma clopotniţii s'a aflat,
fără a se putea preciza mediul ambiant,
o monetă de argint: o imitaţie barbară:
probabil tracă, a denarulut lui L. MI­
NUCIUS THERMU S (106 î. d. Cr.) şi
anume a tipului descris şi reprodus de Ba­
Fig. 2 I belon 2•

I S T O R I A.

Mormântul XLVII . Schelet întins p e spate. Sub craniu:

65 . Cărămidă cu dimensiunile 27 X 14 X 3 ,5 purtând monograma lui
Cristos şi inscripţia pe care o cetim:

MONAH IONIKIE
XLVIII. Adâncime 150 cm. Scheletul are o
monetă găurită legată de degetul arătător al
mânei drepte :
66. Monetă de aramă, Alexandru ţar al Bul­
gariei .
Av. (fig. 26 a) . Fig. 22
Rs. (fig. 26 b).
XLIX. Adâncime 80 cm. Sub craniu :
67. Cărămidă cu dimensiunile 27 X 14 X 4 ; ea poartă sub monograma
lui Isus, leatul : 7266 = (1758); mai sus, independent de mormânt, un :
68 . Inel (plumb ?) aurit (fig. 27) . Traducerea inscripţiei de pe inel
(după noi): ACEST INEL . . .

1 V. Mikov, Thrakische Fibeln, « Bui. Instit. Arch. B ulgare l), VI, 1 93 1,

p. 181 sq. ; şi I. Nestor, Der Stand der Vorgesckichtsforschung in Ru111ltnien,
1933 , p. 158 sq ._
2 (Op. cit .
. p. 233) ; exemplarul nostru în loc să aibă exerga cu inscripţia
• MTILI
ROMA, poarta pe Rs. : --­ .
QMCIT

https://biblioteca-digitala.ro
 S.:\PĂTURII,E ARHEOI,OGICE DEI,A SNAGOV

După d-l Stoica Nicolaescu: ACEST INEL (este al lui) IO RADUL

VOE(VOD) 1.
L . Adâncime 40 cm. Sub craniu:
69. Cărămidă cu dimensiunile 25 X r3,5 X 4 purtând o inscripţie
pe care o cetim:

ROB LUI H (risto ) S RADU

LX. Adâncime roo cm. Schelet

femenin. In dreapta craniului:
70. Cercel de argint (fig. 28) şi un:
7r. Ac de argint (compară cu
fig. 49) .
In C: Puţ cu cercuri de piatră. I n
D : zid d e bolovani d e piatră, rămă­
şiţele temeliilor unei biserici anterioare
celei de astăzi . Fig. 23
In E: (între temelia veche şi cea
actuală, în faţa absidei dinspre altar) la So cm adâncime :
72. Vas de lut (fig. 29) aşezat pe o cărămidă în j urul căreia erau
dispuse patru cărămizi aşezate pe muchii şi acoperite cu a şasea cără­
midă. Cărămizile alcătuiau o cutie ocrotitoare în mijlocul căreia se

Fi g. 23 a Fig. 23 b

afla vasul ce va fi folosit drept candelă cu prilejul punerii pietrei fun­

damentale a actualei biserici 2•
In F s'a dat de o groapă rotundă conţinând o sumedenie de obiecte
ceramice asemănătoare unor vase :
73. Paha·r asemănător « candelei» Nr. 72, (fig. 30);
74. Vas asemănător unei linguri cu mânerul gol, corespunzând
cu interiorul vasului (fig. 3r) (în partea de sus vasul are buzele

1 După o comunicare ce ne-a făcut-o el . Stoica Nicolaesc u , el-sa crede a

ceti inscripţia de pe ine l ; cuto 11p�cm iw P41\I'•' &w1 (Kwl\ ] .

2 Vasul nu este o candelă propriu-zisă ; urmele varului păstrat pe pereţii
săi subliniază ipoteza ce emitem: a folosit mai înainte drept ornament prins
în zidul bisericii anterioare (despre aceasta vezi .mai jos).

2*

https://biblioteca-digitala.ro
20 D!:s'U V. ROSETTI

lobate şi îndoite paralel cu deschizătura care prezintă un aspect

triangu lar) ;
75. Vas în formă de cratiţă (fig. 32);
76. Vas asemănător, în partea de sus, unei cupe cu buzele lobate,
prelungindu-se în partea ele jos asemă­
nător unui cilindru, cu fundul închis
(fig. 33) ;
77. Vas asemănător cn partea ele sus
a vasului descris sub Nr. 76 (fig. 34) ;
78 . Obiect de lut (fig. 35);
Ceramica enumerată sub Nr. 73-78
nu a fost întrebuinţată ; ea este aşa cum
a ieşit clin cuptorul olarului. Am emis
mai sus ipoteza că aceste vase erau me­
Fig. 24 nite a folosi drept ornamente (cutii ele
rezonanţă?) în zidurile bisericii anterioare,
a că1ei temelii de piatră ni s'au păstrat în partea de răsărit şi m iazăzi

a bisericii actuale. In sprijinul aserţiunii noastre ne sprij inim pe ana­

logii : în muzeul clin Varna sunt expuse câ­
teva obiecte de lut asemănătoare cu cele
descrise mai sus (Nr. 76, fig. 33) . Sunt tre­
cute în inventarul muzeului Varna sub Nr .
IV 955-958. Exemplarele clin muzeul Varna Fig. 25
sunt ceva mai mici şi prezintă pe alocuri
urme de smalţ. Ele provin dela o biserică din Messembria (veacul
XIII, din timpul ţarului Boris) . Obiecte ase­
mănătoare au fost aflate şi la Târnova 1.
Mormântul LXXIII. Adâncime 85 cm.
Sub craniu:
79. Cărămidă cu dimensiunile 25,5 X 13
Fig. 26 a-b X 4,5 cm . Inscripţia (fig . 36) , o cetim :

AICI SE ODIHNEAŞTE ROBUL LUI DUMNEZEU

DIONI SIE MONAH
caracterele slovelor ne îndreptăţesc a data acest mormânt în mijlocul
veacului XVIII (compară cu fig. 60) .

1 Vezi şi M. Balş şi N. Ghica Budeşti, Ruinele bizantine dela J11essembria,

«Bui. Corn. Mon. Istorice », V, 1 9 1 2, p. 1 2 -14„ 18, fig. 2r. Şi la mânăstirea

Cozia cunoaştem ornamente asemrrnătoare fig. 33 (vezi Eul. Cam. 1\!lon. Istorice,
1927, 53- 54, p. 132). Dou.ă e xemp lare întru câtva asemăn{ttoire celor dc'.a
Varna au fost aflate . la Balcic (Muzeul comu no! Balcic).

https://biblioteca-digitala.ro
 SAP.:\TUR!LE ARHEOLOGICE DELA SNAGOV ZI

LXX.,"'\: . Adâncime 75 cm. Suo craniu :

So. Cărămidă cu dimensiunile 27 X 14 x 4 cm (fig. 37) . O cetim :

MAKARIE IEROMONAH 1826 MAI 27

La brâul scheletului:
Sr. Cataramă mare, dreptunghiulară, de bronz.
CIII. In partea de apus a bisericii.
Adâncime IOO cm. Schelet întins pe
spate. Mâinile încrucişate pe piept ca
l a mormântul XXXII. Intr'un deget
al rnânei drepte :
82 . Inel de argint aurit. Sigilul
(fig. 38) poartă gravat în negativ
inscripţia pe care o cetim :

STOICA LOGOFĂT

o cruce, şi pana de gâscă drept simbol

al scribului . Pe I)Îeptul scheletului: p-lig. 27
83. Copci mari de argint (bărbă-
teşti şi femeeşti) - încheiau haina în faţă. In privinţa inscripţiei de
pe inel şi asupra acestui mormânt vom reveni mai jos.
In G, groapă adâncă ca de 120 cm, numeroase rămă­
şiţe de tablă de aramă:
84. Făşie de tablă ele aramă purtând pe ambele feţe
Fig. 28
impresiunile unor monete având între ele spaţiile libere
ocupate cu mici steluţe sau puncte în relief. Monetele bătute · pe făşia
de tablă:
Gustav Adolf rege al Suediei :

Fig. 29 Fig. 30

Av. GUST. ADO ( . )L DG RX S

Monograma G. A. (fig. 39 a).

https://biblioteca-digitala.ro
22 DINU V. ROSETTI

Rs. SOLIDUS CIVI RIGEN SIS

Stema mare a oraşului Riga (fig. 39 b) .
AE 1 6 mm.
85. Lângă această făşie s'au aflat numeroase bucăţi de tablă căzute
din făşii similare după ce se tăiase şi se scosese din ele maneta (fig. 40) .

Fig. 31 Fig. 32

Constatăm în mod neîndoelnic că ne aflam în faţa resturilor unui

material monetar provenit de pe urma baterii unor manete ce corespund
ca tip şilingilor bătuţi de Gustav Adolf pentru oraşul Riga. Perfecţiunea
gravurei şi tehnica desăvârşită cu care au fost executate exclud posi­
bil itatea ca manetele acestea, bătute la Snagov , cu numele regelu i

Fig. 33 flg. 34

Suediei, să fi fost opera unui simplu particular. O bănărie similară a

fost aflată în cetatea Suceava 1 unde majoritatea monetelor suedeze
falşificate poartă numele reginei Cristina şi mai puţine numele lui G ustav

1 Const. Moisil, Bănăria lui Dabija Vodci, « B ui. Soc. num. române », (Studii

şi cercetări numismatice, V, 19 1 5 ).

https://biblioteca-digitala.ro
 S.:\PATURILE ARHEOLOGICE DELA SNAGOV 23

Adolf. La Snagov nu s'au aflat decât manete cu numele lui Gustav

Adolf 1 şi anume în prima fază a plăsmuirii lor, precum şi rămăşiţe pro­
venind de pe urma tăierei monetei.
In ce epocă şi sub care domn s'au bătut aceste manete ? Iată o
întrebare la care e destul de greu a răspunde cu preciziune. Admiţând

i- l - - -i

-
/J,
- -
- -1

I
l
vl!

Fig. 35

existenţa bănăriei clandestine dela Snagov ni se pare verosimilă ipoteza

că această bănărie nu putea funcţiona fără ştirea domnului- ţării. Vom
încerca dar, cu puţinele mijloace ce avem la îndemână, în lipsa unor
ştiri scrise, să elucidăm pe cât va fi cu putinţă această problemă.
Manetele suedeze falşificate la Snagov nu pot fi anterioare anului
r6rr, dată la care se suie pe tron Gustav Adolf care domneşte până

1 I n săpăturile recente am aflat o făşie s imilară celei dela fig. 39 a -b, însă
c u manete purtând numele Reginei Christina.

https://biblioteca-digitala.ro
 DINU V. ROSETTI
24

la r633 când îi succede regina Cristina. In privinţa' monetelor dela

Suceava ştim că ale lui Gustav Adolf, Cristina, Carol al XI-lea, -
suverani care nu au
domnit în acelaşi
timp - au fost imi­
tate împreună ap­
roximativ la aceeaşi
dată 1. Falşurile de
la Suceava sunt
atribuite lui Dabija
Vodă, domn al Mol­
dovei (1661-1665),
care a bătut şi mo­
netă proprie cu efi­
gia sa, la Suceava
(cu atât mai uşor
să bată m o n e t ă
străină având la în­
demână o monetă­
rie deja existentă) .
Ne întoarcem în
ţara românească. I n
veacul al XVII-lea
cunoaştem un sin­
gur domn care s'a
bucurat de exer­
citarea d r eptului
monetar - pe care
bineînţeles şi-l va
fi luat singur -, pe
Mihnea III zis Mi­
hail Radu (1658-
1659) . Acesta a bă­
tut monetă cu efigia
sa. E x e r c i t a r e a
dreptului monetar
Fig. 36 era socotit ca u n
act de ostilitate îm-
potriva Porţii, totuşi acest domn, care vroia pesemne să imite în toate

1 Const. Moisil, op. cit., p. 28-29.

https://biblioteca-digitala.ro
 SAPATURILE ARHEOLOGICE DELA SNAGOV 25

Fig. 37

pe Mihai-Viteazu, a bătut monetă şi a fost un răsvrătit ca şv

Mihai.
Unde va fi bătut Mihnea moneta sa nu ştim. Ţinând seamă însă
de faptul că o monetărie deja existentă a uşurat lui Dabija imitarea

https://biblioteca-digitala.ro
26 DINU V. ROSETTI

manetelor străine, gas1111 verosimilă ipoteza că domnul care a bătut

manete cu chipul său în ţara românească se va fi folosit de atelierul
în care le-a bătut spre a plăsmui mai apoi manete străine. Cu atât mai
mult cu cât ambele operaţiuni
aveau un caracter clandestin.
Snagovul, nu departe de ora­
şul de scaun era ca şi Suceava
un loc prielnic unde se puteau
bate în taină manete. In lipsa
_
izvoarelor scrise ne sprijinim pe
descoperirile arheologice ; ele ne
îndreptăţesc a deduce, deocam­
dată, că manetele cu chipul lui
Fig. 3 8 Mihnea III ca şi cele cu chipul
lui Istrate Dabija au circulat,
-chiar clupă ce Mihnea III plecase clin scaun, aproximativ la aceeaşi
dată. Dovada ar sta într'un tezaur monetar în care s'au aflat manete
dela ambii domnitori 1_ Importanţa acestui tezaur ar putea deveni
mai reală prin descoperiri similare dar certe. In orice caz, în faza
actuală a cercetărilor, putem cel mult spune :
a) La Snagov a fost o bănărie clandestină similară celei dela Su­
-ceava prin faptul că în ambele localităţi s'a bătut monetă (şilingi)
falsă cu numele lui Gustav Adolf, regele Suediei ;
b) Monetăria dela Snagov a funcţionat într'un timp cuprins pe
larg, între domnia lui Matei Basarab şi Grigore Ghica (1633-1667) .

Fig. 39 a Fig. 39 b

CXX. (lângă mormântul XLVIII), în partea de miază-noapte a

bisericii.
Adâncime 85 cm. Schelet femenin. In ambele părţi ale craniult1i
·câte un :

1 Dr. G. Severeanu, Manetele lui Dabija- Vodă şi ale lui Mihnea- Vodă- Radu!,
va·rietci/i inedite ; « B ui. Soc. numismatice române », 1923, Nr. 48, p. l 03-r o9,
pi. I. In ce ne priveşte nu suntem de părere că aceşti şilingi « arată posibilitatea
unei fabricaţiuni comune în - pivniţele Castelului Domnesc din Suceava » -
.op. cit., p. rog.

https://biblioteca-digitala.ro
 S;\PĂTURILB ARl-!BOLO G I C C; DET,A S!\AGOV 27

86. Cercel de argint aurit împodobit cu email (fig. 4r).

cxxr. In degetul mic al mânei drepte :
8 7 . Inel alcătuit dintr'o făşie d e tablă d e aramă a cărei capete au
fost petrecute în partea centrală a unei monete găurite de aramă
(constatăm pentru prima oară la Sna-
.gov acest dispozitiv menit a fixa

y
moneta de degetul mortului ; celelalte
monete aflate uneori în morminte
erau legate de deget cu un fir de
mătase) . Ne aflăm deci în faţa unui Fig. 4 0

-inel funerar (fig. 42) .

CXXV. Sub bolta clopotniţii. r50 cm. adâncime ; fără inventar
fttnerar. Fie-ne îngăduit a menţiona aici şi un :
88. Inel (fig. 43) aflat în preajma mormântului LXIV. Forma sa
caracteristică ne face a crede că a fost un inel de arcaş.
Analogii numeroase în muzeul din Vama (Nr. inv. r98)
unde sunt datate în veacul XVII-XVIII.
89. Asemenea vom menţiona că mormântul LXXXI,
în partea de miazăzi a bisericii aparţine unui ofiţer
rus : ne-o mărturisesc epoleţii şi fireturile, decedat după
r8r5 : ne spune o monetă rusească de argint, găurită şi
legată cu un fir la degetul inelar al mânei drepte.
Fig. 4 r I n H , s'a aflat fragmentul de piatră (fig. 44) pur-
tând o prea frumoasă inscripţie de o mărime şi per­
fecţiune rar întâlnită. !nălţimea pietrei 37 cm . Slovele au rg cm
înălţime. Le cetim :
BAS (arab ? )
Caracterele inscripţiei n e îndreptăţesc a le atribui c a timp epocii
lui Neagoe Basarab (remarcabilă prin fru­
museţea slovelor) .
Săpăturile din interiorul bisericii
Pardoseala actuală încadra într' un mosaic Fig. 4 2

de ciment lespezile mormintelor din dreapta

pronaosului cât şi din faţa pragului dinspre naos. In naos o singură
lespede în faţa porţilor împărăteşti (lespedea zisă a lui Ţepeş) şi pi­
sania paraclisului închinat odinioară Bunei-Vestiri. In dreapta pro­
naosului, lângă intrare, fragmentul unei lespezi funerare (planşa II, I).
A fost aşezată aici, probabil, cu prilejul înlocuirii vechiului paviment
după reparaţiunile şi investigaţiunile tombale 1 din r906. Dovada stă
1 Nu cunoaştem niciun raport asupra cercetărilor de atunci şi nu avem

https://biblioteca-digitala.ro
28 D I N U \", ROSETTI

în faptul că celelalte lespezi au fost deplasate cu această ocazie spre

răsărit (observă lespedea IV suprapusă peste craniul şi vertebrele
cervicale ale scheletului de sub lespedea VIII şi anume pe porţiunea
corespunzătoare cu lungimea fragmentului I) .
Lespedea II pare a fi acoperit mormântul lui Stoica logofăt ot
Trceani (Tăriceni?) , săvârşit din vieaţă la 1628,
ne spune inscripţia de pe piatră. Nu avem însă
dovada că scheletul prădat, de sub lespede, din
care numai partea inferioară a trupului era în
.
poziţie iniţială, ar fi al logofătului Stoica. Câteva
bucăţi de ţesătură şi galon de fir, de argint, ni
s'au păstrat dela îmbrăcăminte. Mormântul era
pardosit cu fragmente de cărămidă prinsă în mor­
tar. Asupra acestui mormânt ca şi asupra mormân­
Fig. 43 tului CIII vom reveni mai jos.
Lespedea III acoperă mormântul Stolnicului
Dima, tăiat de Mihai Viteazul la 1594· Scheletului, găsit în poziţie
iniţială, îi lipsea mâna dreaptă ca şi cum ar fi fost tăiată dela capul
braţului (pi. II, Monn. III şi fig. 45) . Capul plecat pe dreapta ; şira
spinării descrie un unghiu ascuţit de sub linia umerilor până la craniu -
par'că ar fi fost ruptă. Nici un inventar funerar. Scheletul era într'un
sicriu în formă de albie. Lipsa mânei se explică, foarte probabil, prin
tăiere. Cronica ţării ne spune că stolnicul se făcuse vinovat de furt
sau falşificare, fapt pentru care pravila prevede această pedeapsă . Ru­
perea şirii spinării va fi survenit în timpul pedepsei capitale.
Lespedea IV, de o mărime şi mai ales grosime re­
marcabilă, ne spune că dedesubtul ei odihneşte marele
vornic Pârvu, mort la 1512. l\formântul profanat, osemin­
tele răvăşite. Imbrăcămintea ne-a păstrat câteva fire
de argint şi aur.
In dreapta mormântului, ceva mai adânc, la 160 cm,
s'a dat de un schelet cu jumătatea dreaptă distrusă de
Fig. 44
pe când s'au săpat şi pus temeliile actualei biserici (pi. I I ,
Morm. V) . Ca atare aceste oseminte nu pot aparţine decât unui mor­
mânt din vechea biserică (în D temelia bisericii anterioare) . In dreptu1
pieptului acestui schelet se afla :
90. Monetă de argint, ţara românească ; Vladislav I Basarab.
A v. (fig. 46 a).
Rs. (fig. 46 b).
cunoştinţă unde se păstrează - dacă se mai păstrează - obiectele de podoabă
ce se vor fi aflat în morminte.

https://biblioteca-digitala.ro
 SĂPĂTURILE ARHEOLOGILE DELA SNAGOV

In stânga lespezii lui Pârvu se află lespedea VI ; poartă numele

1ui j upân Udrea, tăiat la r552 de Mircea Voevod. Mormântul a fost
găsit umblat : oasele strânse cu grij ă sub craniu (probabil cu prilejul

Fig. 45

-investigaţiunilor din r906) . Bucăţi mici de catifea căptuşită cu mătase

şi fire de metal au rămas dela îmbrăcăminte.
In partea de apus a lespezii VI şi în stânga lespezii III s'a aflat
un sicriu de stejar conţinând osemintele unui copil mic. Dedesubt a l t
sicriu tot de copil (VII) .

https://biblioteca-digitala.ro
30 D I )IU V . ROSETTI

Lespedea VIII este a lui j upân Barbul, tăiat de Alexandru Voevod

la I569. Mormântul fusese umblat. Partea superioară a scheletului s'a
păstrat sub lespedea IV (greu de urnit prin dimensiunile ei) . Sub aceeaşi
lespede erau două cranii aşezate pe câte o grămadă de oseminte aduse­
aici ulterior, din alte morminte. In mormântul lui Barbu erau :

Fig. 46 a-b

gr. '.j.'inte de bronz (fig. 47) cu capătul lat ornamentat asemănător

unei steluţe sub care s'au păstrat fibre de lemn şi o bucată dintr'o.
ţesătură de mătase. Aceste ţinte - caboşoane - au folosit, pe lângă
scopul lor ornamental, a fixa o îmbrăcăminte de mătase în.
jurul sau în interiorul sicriului ;
92. Monetă ungurească găurită, de argint, purtând data
Fig. 47 I55I (identică cu Nr. 36) .
Lespedea IX poartă numele j upânului Cracea, tăiat de
Alexandru Voevod, (pesemne tot la I569) . A fost aşezată aici ulterior
căci sub ea nu se afla niciun mormânt· ci fundaţia uneia din coloane.
Lespedea X este a lui Radul stolnic, tăiat de Alexandru Voevod
la 1 569. Dedesubt era un sicriu de stejar, bine păstrat. Osemintele­
erau putrede şi din ele nu s'a păstrat mai nimic.
Lespedea XI poartă numele lui Ion monahul (fost mare logofăt) ,
trecut dintre cei vii la I514. Sicriul de stejar foarte
gros se păstrase aproape intact. Din oseminte nimic.
Lespedea XII, purtând numele mitropolitului Serafim,
răposat după I590, acoperea în parte o gropniţă mici
de cărămidă prinsă cu mortar (XIII) . Inăuntru erau bu­
căţi de sicriu şi câteva cuie de fier, lucrate cu maşina.
Dimensiunile reduse ale gropniţii ne îndreptăţeşte a
crede că ne aflăm în faţa unei reînhumaţiuni care a Fig. 4 8
avut loc după reparaţiile ş i investigaţiunile din 1906
(ţinând seama şi de factura modernă a cuielor) .
Stânga pronaosului nu trăda niciun mormânt. Cercetând această.
parte am aflat în săpături o gropniţă de cărămidă (XIV) cu partea
superioară boltită (compară profilul gropniţii XIX în fig. 66) . Scheletul
feminin ne-a păstrat intact craniul în dreapta căruia se afla :
93. Cercel de argint (fig. 48) . In jurul craniului :

https://biblioteca-digitala.ro
 S..\PATURII,E ARHEOI,OGICE DEJ.A SKAGOV
3i

94 . Ace de argint (fig. 49). Pe piept :

95 . Ace de argint aurit cu extremitatea superioară asemănătoare
unei flori (fig. 50-51). Unul din cele două ace (fig. 50) are partea supe­
rioară împodobită cu o peruzea ; peruzele mai mici împodobesc patru.

Fig. 4 9 Fig. 50 Fig. 5 r

din cele opt raze înconjurătoare. Al doilea ac are şase raze purtând câte­
un rubin ; partea centrală poartă o peruzea (fig. 51) ;
96. Două copci de argint au partea superioară ornamentată cu
smalţ (fig. 52) , partea inferioară a uneia e prevăzută cu un cârlig (fig.
53) menit a prinde o verigă de sub copca adiacentă (fig. 52) . Trupul

• Fig. 5 2 Fig. 5 3 Fig. 54

dela brâu în jos era acoperit cu o broderie de fir de aur ce pare a ff

împodobit rochia. La picioarele sicriului, pe un postament de cărămidă ::
97. Candelă de sticlă ce fusese suspendată cu sârmă şi
98. Fragmente din două vase de faianţă. Dela sicriu, sprijinit pe
3 rânduri paralele de câte trei cărămizi puse cap în cap, pe pământ,.
s'au păstrat :

https://biblioteca-digitala.ro
32 DINU V. ROSETTI

99 . Numeroase ţinte de bronz (fig. 54) identice cu ţintele fig. 47

{vezi Nr. 9 1, lespedea VIII) . Această analogie îngăduie datarea
aproximativă a mormântului din cavou în a doua j umătate a veacului
XVI. Dată ce coincide şi cu tipul podoabelor aflate aici (acul fig. 49
îşi găseşte analogii în mormintele dela Buda, Lapoş şi Tisău-Buzău ;
fig. 5 1 în aplicele de costum din mormântul fetei Doamnei Neaga 1 ; po-

Fig. 55

doabe ce par a fi lucrate, ca şi ale noastre (fig. 50-51), în Ardeal de

giuvaergii saşi).
Lipsa cercelului din urechea stângă ar putea fi explicată printr'o
profanare parţială ce va fi fost făcută printr'o spărtură mică aflată de
noi în partea de miazănoapte a gropniţii.
Lângă zidul din partea de miazănoapte a pronaosului este gropniţa
XV. Profilul ei (fig. 55) se deosebeşte în partea superioară de profilul
gropniţii precedente. In interiorul ei, cu pereţii tencuiţi, la 80 cm, era

1 V. Drăghiceanu, Săpăturile din Buda, Lapoş şi Tisău- Buzău, B ui . Cam.

llfon. Istorice, XXIV, 70, 1931, p. 1 74, fig. 3 2 .

https://biblioteca-digitala.ro
 SĂPĂT URILE ARHEOI;OGICE DELA s::;AGOV
33
·
un sicriu de stejar. Osemintele ·scheletului putrezise. In preajma lor
s 'au aflat :

Fig, 5 6

IOo. Bucăţi de mâneci ; se încheiau în partea de jos prin copci de

argint, mai sus cu bumbi de metal aurit şi cheutori de şnur de mătase

https://biblioteca-digitala.ro
34 DINU V . R O S ETTI

(fig. 56) . Mânecile au în capătul lor din spre mână câte un rever de
«velour broche » (fig. 5 7) :
IOI. Bumbii de metal aurit ; sunt lucraţi « a jour )) (fig. 58 a-b) .
rnz. Inel de argint (fig. 59) , purtând o piatră ce s'a descompus ori
o bucată de fier ruginit. La picioare : bucăţi din încălţămintea de maro-

Fig. 5 7

chin. In spaţiul liber între ambele gropniţi (XIV-XV) am aflat câteva

schelete reînhumate. Notăm :
XVI. Rămăşiţele lui Rafail Arhimandrit, cum ne spune inscripţia
pe o cărămidă aflată sub oseminte :
rn3. Cărămidă cu dimensiunile 20,5 X IJ,5 X 5 cm (fig. 60) . Sub
monograma lui Isus cetim :

RAFAIL ARHIM(andrit)

Ştim din documente că arhimandritul Rafail a fost egumen l a

Fig. 58 a-b Fig. 5 9

Snagov pe la I]48 1 • Chipul său e zugrăvit în partea stângă a intrării ,

p e peretele din spre apus al bisericii dela Turbaţi.
XVII. Lângă aceste oseminte am aflat, reînhumate, rămăşiţele
arhiereului Grigore. Sub oseminte :

1 Vezi A. Odobescu, Cdteva ore la Snagov, Bibli oteca pen tru Toţi, Nr .
474-474 bis, pag. u4.

https://biblioteca-digitala.ro
 SĂP.:\.TURILE ARHEOLOGICE DELA SNAGOV 35

104. Cărămidă cu dimensiunile : 25 X 13 X 4 cm. Poartă, sub mo­

nograma lui Isus, inscripţia (fig. fo) ; o cetim :

Fig. 60

GRI GORE ARHIEREU 1810 NOEMVRIE 22

Intre oseminte şi această cărămidă se aflau împăturite o parte din
odăjdiile acestei feţe bisericeşti :

https://biblioteca-digitala.ro
 DINU V. ROSETTI

105. Patrafirul (fig. 62) ;

r o6. Bederniţa ( ?) (fig.' 63) ;
ro7 . Omoforul de mătase, cusut şi cu aplicaţiuni bogate de fir şi
fluturi de aur (fig. 64) . Omoforul are 168 cm lungime.

Fig. 6 r Fig. 62

XVIII. · sicriu de stejar. In interior schelet întins pe spate. Fundul

monnânţului pardoşit ca la II. Câteva fire de aur. Deasupra sicriului,
în dreptul capului :

https://biblioteca-digitala.ro
 SĂ l'ĂTt;lHLE A I U-I EOl,QGJCE DE!. ..\ S):AGOV 37

•'
'

Fig. 63

Fig. 65

https://biblioteca-digitala.ro
 DINU V, ROSETTI

ro8. Un ulcior mic, de lut (fig. 65) .

XX..."'{ . Aproape î n faţa intrării. Gropniţă d e cărămidă, pardosită

Fig. 66

Fig. 6 7

cu cărămidă. Sicriul aşezat pe trei rânduri de cărămidă ca şi la XIV

şi XV. Profilul părţii superioare este boltit (fig. 66) .
rog. In sicriul putred, deasupra osemintelor măcinate de vreme ,

https://biblioteca-digitala.ro
 SĂPĂTURILF; A RHF;OLOGICF; DF;LA SNAGOV
39

era u n giulgiu d e mătasă din care ni s'au păstrat bucăţi (fig. 67) de
coloarea purpurei purtând ornamente rectilinii obţinute prin alipirea
unor făşii subţiri de aur. Din îmbrăcăminte :
l I O. Resturi de catifea groasă de coloare galbenă-brună : a) mânecile
{fig. 68-69) ; se încheiau cu nasturi mari şi rotunj i de argint în chiotori
<le şnur de mătasă ; b) fragmente de stofă (catifea) ce se încheia cu nasturi
mari de fir de aur (fig. 70) ;
I I I . Costumul era împodobit cu un şir de flori având petalele din

_Fig. 68

foi de granat lipite pe o placă de aur, prinsă la rândul ei pe un nasture

de faianţă străpuns orizontal şi în care se petrecuse un şnur din fir de
aur. Aceste flori de granat alternează pe şnur cu peruzele prinse în
ghiare de metal (fig. 7 1) ;
II2. La cheutoarea unui fragment de stofă (fig. 70) era prins un
inel de aur (fig. 7 2) . Inelul are drept piatră aceeaşi materie ca la Nr. 102.
IIJ. Deasupra sicriului, în dreptul capului, un vas de lut (fig. 73) .
XX. La 6r cm adâncime un sicriu. Dedesubt, la 120 cm alt sicriu
·ceva mai mare. Scheletul a păstrat numai craniul şi bogata podoabă
a părului subţire şi des, de culoarea aurului roşu. Părul acestei femei
era prins la ceafă cu un pieptene de os.

https://biblioteca-digitala.ro
40 DINU V, ROSETTI

1 14. De-a-lungul sicriului în care oasele putrezise, s'a păstrat - da­

torită ci�dăţeniilor soartei 11 - un fir de papură : « măsura » folosită la
facerea sicriului în care a fost lăsată, după da.tină (şi astăzi locuitorii
din jurul lacului Snagov se îngroapă cu această « măsură »).
Săpătitrile din naos
XXI . In stânga primului stâlp din dreapta naosului o gropniţă

Fig. 69

mică zidită în cărămidă. Partea de sus era închisă cu o lespede de ·formă

neregl:llată, de piatră. In interior : o grămadă de oseminte şi un craniu.
Osemintele erau strânse într'un săculeţ de mătasă ce se destrămase şi
se asemăna unui păienjeniş uitat într'un loc unde multă vrenie n'a

1 Poate din cauza unui acid (acid tanic ?) provenit de pe urma putrezirii

sicriului.

https://biblioteca-digitala.ro
 S.l.PATURIJ,E ARHEOLOGICE DELA SNAGOV

u mblat mână omenească. Săculeţul fusese închis într'un s1cnu dela

care s'au păstrat câteva cuie de fier.

Fig. 70

XXII. In dreapta primului stâlp din stânga naosului o gropniţă

mică, ca şi precedenta. In interiorul ei s'a aflat o cantitate destul de
mare de făină rămasă de pe urma oaselor ce se măcinase de vreme_
S'au aflat aici şi resturile unui costum ce pare a fi aparţinut unui copil :

https://biblioteca-digitala.ro
 DINU V. ROSETTI

n5. Bordura de fir dela guler, piept şi mâneci (fig. 74) ;

n6. Bucăţi de stofă de brocart de mătasă cu două motive orna­
mentale ce se repetă, cusute cu fir de aur (fig. 75) . Stofa de culoarea vi­
şinei putrede va fi fost purpură. La guler, piept şi mâneci, bordura de fir
a păstrat o parte din nasturii mici de argint ce corespund tipului descris
în darea de seamă din rândul trecut, (p. 222, fig. 6 şi p. 226) . In pri­
vinţa elementelor de datare pe care ni-le prezintă stofa, ca şi podoa-

Fig. 7 1

bele aflate î n celelalte morminte, vom reveni î n concluzii. Ambele

gropniţi din naos par a fi fost zidite pentru reînhumarea unor oseminte
domneşti cu prilejul reparaţiunilor din 1815 1 .
XXIII. Sicriu de stej ar. Pereţii sicriului au o grosime puţin obişnuită
(15 cm) . Capacul sicriului era prins cu numeroase piroane de fier având
fiecare câte 20 cm lungime. In interiorul sicriului oasele putrezise până
a nu se mai afla nimic din ele. Dela îmbrăcăminte s'au păstrat câteva
fire de aur şi :
rn. un şir de nasturi mici de aur' prinşi pe o făşie îngustă de piele

Fig. 72 Fig. 73

Nasturii corespund tipului fig. 13 (unul singur corespunde tipului

fig. 6) , dar sunt lucraţi dintr'o singură bucată. Interiorul lor e gol ;
n8. Inel de aur (fig. 76) , piatra lipseşte.

1 O gropniţă avea, pe lângă bucata de piatră ce ţinea loc drept capac

şi două ţigle a căror formă şi factură amintesc produse similare între­
buinţate la acoperământul bisericilor la sfârşitul veacului XVIII şi începutul
veacului XIX.

https://biblioteca-digitala.ro
 S.:\PATU R I I,E ARHEOLOGICE DELA SNAGOV 43

XXIV. Sicriu identic la stânga mormântului precedent. In interior

oasele putrezite cu totul. Dela îmbrăcăminte : resturi de brocart foarte
gros de mătase cusută cu fir de aur. Dela încălţăminte : resturi de ma­
rochin. In sicriu s'a aflat şi un :
n 9. Prea frumos inel de aur, lucrat în tehnica niello (fig. 77) . Gra­
vura sigiliului ne înfăţişează stema ţării româneşti.

�-: l �:-- <'

.·:'.>�·� ':
.
� • •_ •

.� /· ' !�
e '

Fig. 7 4

XXV. Sicriu putred şi umblat conţinând un schelet. Dedesubt,

mai adânc, s'a aflat un craniu şi câteva oseminte provenind dela alt
mormânt profanat.
:X..,"'{ Vl. Schelet având partea superioară în poziţie iniţială sub fun-
<laţia uneia din coloanele ce susţin pantocratorul. Restul scheletului a

https://biblioteca-digitala.ro
 D I ::-I U V . R O S ETTI
44

fost răvăşit cu prilejul zidirii acestei fundaţij. Ca atare şi acest mormânt

aparţine vechEi biserici.
XXVII. Sub lespedea zisă a lui 'fepeş nu s'a aflat niciun mormânt.
In schimb numeroase oseminte şi fălci de animal, de cal. Această desco-

Fig. 75

perire confirmă tradiţia care ne spune că sub lespedea lui 'fepeş s'ar·
fi aflat oseminte de cal şi măgar puse acolo, zice-se, ca bătaie de joc
la adresa acestui crud domnitor, din partea călugărilor greci . Bă­
nuiala aceasta, păstrată de tradiţie, s'a adeverit ca neîntemeiată. Cer-·
cetând în mod amănunţit terenul am aflat aici o groapă preistorică.

https://biblioteca-digitala.ro
 S.:lPĂTURir,E ARHilOLO G I Ul DEI,A SNA G O V
45

{XVII) în care , pe lângă obişnuitul material ceramic (vezi mormântul e) ,

se aflau şi numeroase oseminte de animal 1.
Săpăturile din pronaos au scos la iveală şi fragmente în măsură a
ne da pentru întâia oară o privire mai clară asupra geamurilor vechilor
noastre biserici :
1 20. Fragmente de ochiuri rotunde de sticlă prinse în plăci albe
<le o materie văroasă şi fină (fig. 78-79) . Marginele acestor plăci
sfârşesc asemănător unei lame me­
nită a le fixa într'un jghiab ce va
fi fost în cadrul ferestrei . Prin fac­
tura lor veche şi adâncimea la care
au fost aflate le atribuim biseri cii
anterioare ale cărei temelii se păs­
Fig. 76
trează încă (pl. I I , D ) .
In privinţa fragmentelor de sticlă, descrise sub Nr. 20, p. g, vom
trebui să facem o rectificare : nu aparţin epocii romane sau bizantine,
cum am fost întru câtva îndreptăţiţi a crede - ţinând seama de co­
loarea sticlei albe, metiiul înconjurător din a doua vârstă a fierului
implicând numai eventuala prezenţă a sticlei colorate - ci epocii care
a dat ferestrelor ochiuri prinse prin tehnica descrisă mai sus.

In faţa intrării, la patru metri depărtare şi paralel cu zidul exterior

din partea de apus a bise-

10
ricii, am aflat răm�şiţele um:i
zid de piatră ce se confunda
cu o parte a pavaj ului de
bolovani ce înconjoară bise­
Fig. 77 rica. Acest zid (pl. I , D 1 ) are
aceeaşi factură ca şi temeliile
bisericii mai vechi (deşi are o grosime mai mică (60 cm faţă de 1 50 cm) .
Cum între zidul D 1 şi faţada actualei biserici s'a aflat mormântul
CIII cu un inel ce poartă numele unui Stoica logofăt, inel care prin
factură poate data din veacul XVII, şi cum în interiorul bisericii se
află lespedea I I , a lui Stoica logofăt, mort la 1628, piatră care după
spusele bătrânilor a stat mai înainte multă vreme trântită undeva
afară, în preajma bisericii, ne încumetăm a pune ipoteza : biserica
avea înainte de reparaţiunile din 1815, în faţa actualei intrări o
tindă sau un pridvor. Atunci , dacă această aserţiune s'ar adeveri, ar
fi foarte probabil ca logofătul Stoica din mormântul CIII să fie

1 Oseminte de animal sunt frecvente în gropile preistorice ; provin din resturile

hranei celor vii sau a celei ce s'a dat mortului spre folosinţă în viaţa de apoi.

https://biblioteca-digitala.ro
 DINU V. ROSETTI

unul şi acelaşi cu logofătul Stoica de care face menţiune inscripţia de

pe lespedea I I care îi va fi acoperit mormântul, în presupusa tindă sau
în pridvor. In acest din urmă caz ttebue să presupunem că sub
această lespede în biserică, e îngropat altcineva 1.
Ipoteza de mai sus trebue confirmată printr'un studiu arhitectonic

Fig. 7 8 Fig. 79

mai amănunţit. Ea pare temerară şi totuşi e verosimilă ţinân� seamă

şi de faptul că biserica mai nouă dela Snagov e atribuită lui Neagoe

1 In biserica mânăstirii lipseşte lespedea funerară a monahiei Eufrosina a

cărei inscripţie ni-s'a păstrat de Odobescu (op. cit. p. 79) :

« + A răposat roaba lui D umnezeu mcnachia E/rosina după moartea a patru
fi·i ai săi cari au fost tăiaţi. Veşnica pomenire ! Mult întristată mumă până la
moarte i » .
Tot Odohescu ne spune că monahia Efrosina după moartea celor patru fii
ai sei (vezi lespezile VI, VIII, IX-X) « îşi căută u n loc modest alături cu ne­
fericiţii ei copii » ş i că toate aceste lespezi erau « grămădite toate în biserica
dela Snagov ». In ce ne priveşte credem că studiul antropologic al osemintelor
aflate sub lespedea II va putea elucida întrucâtva problema pusă în privinţa
mormântului logofătului Stoica, în cazul când s'ar adeveri că sub această
lespede sunt oseminte de femeie şi atunci ipoteza noastră va fi mai verosimilă.
In privinţa aceasta vom reveni în concluzii. In sprijinul ipotezii noastre
amintim aici că datorită d-lui Prof. N. Iorga suntem în măsură a şti că
piatra funerară a monahiei Eufrosina se afla la locul ei în 1903 şi că a dispărut
în 1 904. Asemenea că piatra de mormânt a logofătului Stoica nu se afla în
biserică în 1 904 . deşi fusese văzută de d. Profesor N. Iorga în 1 903 (N. Iorga,
Câteva indicaţii asupra mănăstirii Snagovul, Comisia Mon. Istorice. 1 92 6,
p. 1 7 - 18).

https://biblioteca-digitala.ro
 S.l. P .\TURILE ARHEOLOGICE DEL.<\ SNAGOV
47
.
�e

p
l -+-'--n-�1-
f I=
LX-t"== I 1
=;..._,i

XLIX ...._,_____,....

'

'

\ \

'\

H
.---/
Planşa I

https://biblioteca-digitala.ro
 DINU V. ROSETTI

PLANUL BI SERICII MĂNĂSTI RII SNAGOV

Săpăturile din interior

Planşa II

https://biblioteca-digitala.ro
 SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE DELA SNAGOV 49

Basarab sub care s'a construit şi mitropolia veche din Târgovişte.

Cea din urmă împlineşte condiţiunile pe care le-am presupus pentru
planul mai vechi al actualei biserici a mânăstirii Snagov.
Un raport viitor va cuprinde o dare de seamă asupra construcţiilo1
ce au înconjurat biserica, asupra numismaticei şi concluziilor ce se pot
trage în urma săpăturilor arheologice dela Snagov.

(Va itrma)

LES FOUI LLES DE SNAGOV

P REMIERE PARTIE ·

R E S U M E

Snagov est un monastere detruit, qui nous conserve encore une

ancienne eglise, dans la petite île d'un lac aux eaux profondes, au
cceur d 'une foret jadis presque impenetrable, nommee Vlăsia. Selon la
tradition, dans cette foret s'abrîtait la population de la plaine decou­
verte du Danube, aux epoques de tourmente ou d'invasion etrangere.
Sous Ies murs ecroules de Snagov, l' histoire joint la legende . Ils
evoquent un lieu d'exil, d 'emprisonnement, d 'expiations sanglantes.

EPO QUE PRE-ET PROTOHISTOIU QUE

Les fouilles effectuees autour de l 'eglise, par le musee municipal

de Bucarest, ont mis a nu de nombreuses tombes cilindriques, con­
tenant des cendres, des os calcines, des restes de cerarnique et parfois,
des parures et des monnaies. Les monnaies trouvees dans ces tombes
â incineration, sont des imitations barbares des stateres de Philippe
II (fig. 15-16) , des monnaies de Dyrrachium (No. 60) et des monnaies
consulaires (No. l-4, 64 bis) . Elles appartiennent au I I-I s. av. ]. C.
(Pl. I, a) . La ceramique, travaillee â la main ou au tour, est de facture
geto-dace et appartient a "I'epoque nommee « La Tene ». Elle est pre­
sentee aux fig. 3, 14, lJ, 18, 21, 22 et Ies objets de parure aux figures
4, 19, 20, 25.
Le fragment de coupe dite : ctelienne ou megarienne, reproduit a
la fig. 23, est particulierement interessant. La coupe en argile noirâtre,
possede entre autres ornements, des repliques en argile des monnaies
geto-daces qui imitent Ies copies des stateres de Philippe II (fig. 23 a-b) .

4
https://biblioteca-digitala.ro
50 DINU V. ROSETTI

Ce qui constitue un argument de plus, en faveur de l'hypothese

que les geto-daces imitaient aussi les poteries appartenant a la cate­
gorie dite : a vernis mat 1 .
Du fait que la coupe de Snagov est decoree de monnaies nous
possedons la date aproximative, a laquelle ces vases etaient fabriques
en Dacie ; date, qui n'etait pas anterieure au II s. av. J. C. Une
autre coupe est presentee a la fig. 24.
Parmis les parures, j 'ai trouve deux fibules en bronze. La premiere,
ayant l'arc en forme de sangsue fig. 25 , la seconde l'arc a facett�s
(fig. l, p. 78) .
Les fibules de ce geme ont donne lieu a des discussions entre in­
vestigateurs roumains et bulgares (v. p. 18 note l). En ce qui nous
concerne, grâce au milieu ou elles ont ete trouvees, nous concluons
qu'elles ne peuvent etre anterieures aux dernieres decades du II s. av.
J. C. ; du reste nous ne possedons pas a Snagov, des elements de date
plus ancienne que la fin de l'âge du fer sauf quelques rares frag­
ments ceramiques de l'âge du bronze.
Les fouilles ont aussi donne, sporadiquement, quelques vestiges de
ceramique appartenent a l'âge du bronze.

EPO QUE HISTORI QUE

Tout autour de l'eglise du monastere, apparaissent de nombreuses

tombes a inhumation (fig. 2 et Pl. I) datant de la fin du XIV-me s.,
jusqu'a la premiere decade de la seconde moitie du XIX-me s. Tous
Ies squelettes sont a plat sur le dos et face au levant. La date est
indiquee par les monnaies en argent et en cuivre, maintes fois percees,
afin d 'etre liee a un doigt du mort. Dans un seul cas la monnaie se
trouvait attachee par une bague (fig. 42).
Les monnaies trouvees dans les tombes appartiennent au Tzar
Alexandre (Bulgarie, fig. 26 a-b), a Mircea l 'Ancien (Valachie) ,
monnaies hongroises, polonaises, lithuaniennes du XIV, XVI, XVII-me
s., et roumaines de la seconde moitie du XIX-me s. Les bagues et
les briques se trouvant sous le crâne des moines, ces dernieres portant
les noms graves et rarement la date aussi, presentent des elements
pour fixer l'epoque.
Un seul des squelettes a ete trouve dans la position assise (fig. 9) .
Au niveau des mains, croisees sur la poitrine, etait une monna1e en
bronze de Jean I Zimices (fig. 10) . Le rituel de l'inhumation du

1 F. Courby, Les vases Grecs a reliefs. Chap. XXI.

https://biblioteca-digitala.ro
 SAPATURII,E ARHEOI,OGICE DELA SNAGOV 51

mort assis est encore habituel aujourd'hui, pour Ies hauts person­
nages du clerge, appartenant a la confession ortodoxe. I1 se peut que
nous ayons a faire a un des anciens prieurs du couve,n t. La monnaie
byzantine trouvee a hauteur des mains, n'indique pas la date de l'in­
humation , elle porte au revers la figure du Christ et a peutetre tenu
lieu d 'ic6ne.
Du cote est de l'eglise, dans la direction de l'autel, on a trouve
un vase en terre cuite pareil a une timbale (fig. 29) ; il etait place dans
un abris formee de briques. Le vase semble avoir servi de veilleuse a
la mise de la pierre fondamentale de l 'actuelle eglise (v. Pl. I E) . Si
on considere le fait que cette timbale porte des traces de mortier, nous
supposons qu'elle servait a l'origine d'ornement, dans l'eglise ante­
rieure, dont les fondations ont ete mises a nu par Ies fouilles.
(Pl. I-II, D ) .
U n 16t d e ceramique contenant des formes sembţables a l a timbale,
a aussi ete trouve dans une fosse (Pl. I F, fig. 30-35) ; cette ceramique
presente des analogies avec Ies decouvertes similaires de Balcic, Mes­
sembria, Târnova, etc. ' .
Dans une fosse (Pl. I , G) on a trouve Ies vestiges d'un atelier ou
se contrefaisaient, ainsi que dans la forteresse de Suceava, Ies monnaies
de Gustave Adolphe, roi de Suede (fig. 39-40) et la Reine Christine.
On a aussi trouve dans Ies fouilles, des fragments des vitraux de
l 'ancienne eglise. Ce sont des ronds de verre, encastres dans une ma­
tiere blanche semblable au plâtre (fig. 78, 79) , et suivant Ies analogies
qu'ils presentent, pouvant etre anterieurs au XIV-me s.
Les fouilles iµterieures de l'eglise ont decouvert peu de tombes
non profannees le long des siecles. Deux parmis elles, trouvees dans le
naos, paraissent avoir ete des sepultures princieres. Elles conten­
naient Ies bagues reproduites a la fig. 76-J7. I,a bague de la fig. 77,
porte le sceau de la principaute de Valachie, elle est en or, decoree
a la maniere niello.
Dans le pronaos on a trouve une tombe sectionnee par Ies fonde­
ments de l 'actuelle eglise (Pl. II, V) . Cette tombe et suppose appar­
tenir a l 'ancienne eglise, elle est datee par une monnaie en argent du
temps de Vladislav I (fig. 46 a-b 2) . C'est dans le pronaos aussi, qu'on
a trouve Ies tombes de deux prieurs du monastere de la fin du XVII-me
et du commencement du XIX-me s. Le nom et la date de la mort
nous sont en partie indiques, par Ies briques gravees qui etaient
placees sous Ies crânes (fig. 60-61). On avait depose dans Ies tombes

1 Voir p. 20, notte r.

2 J 364-1 3 75.

4*
https://biblioteca-digitala.ro
52 DINU V. ROSETTI

une partie des vetements sacerciotaux (fig. f. 2 -64) . Certains vestiges des
vetements princiers trouves dans le naos sont reproduits a la fig.
74-75 .
Parmis Ies tombes non profannees du pronaos, on a trouve trois
caveaux (PL II, XIV, XV, XIX et fig. 55, 66) . Le premier et le dernier
appartenant a un homme, le second contenait la sepulture d 'une femme.
Dans le pre�ier se trouvait une bague en argent dont le chaton pre­
sente une matiere decomp:isee semblable a la rouille (fig. 59) et des
restes de costume (fig. 56-58) . Le tombeau feminin conservait des
boucles d 'orreille (fig. 48) , deux epingles ayant le bout en forme d 'e­
toile ornee de rubis et ele turquoise (fig. 50-51) et des agraffes email­
lees (fig. 52-53) . Dans le dernier caveau se trouvait une bague en or
(fig. 72) , ayant le nieme chaton decompose, un vase (fig. 73) , et Ies
restes du costume (fig. 67-71) .
Une quatrieme. tombe conservait un cercueil en chene, Malgre que
la trace des os etait completement clisparus, une magnifique chevelure
aux tons de feu etait encore attachee a un peigne d'ivoire. Nous avons
eu l'impression d'une ondee lumineuse dans l 'obscurite de l'eglise
et nous assistâmes a l'impressionnante decomposltion de cett matiere
unique s'etaignant au contact de l 'air.
Le long du cercueil, un roseau se gardait, dans un etat de parfaite
conservation. La signification de cette decouverte a ete tout simple­
ment donnee par une tradition encore en usage dans la region. C'est
la mesure, qu'on prend du mort, pour fabriquer le cercueil, et qui doit
etre remise dans la biere.
La chevelure et le roseau se sont peut-etre conserve grâce a l'acide
tanique du chene.
Les fouilles sont en cours d'execution.

https://biblioteca-digitala.ro