NOTIŢĂ

DESPRE

ARHITECT U RA SFÂNTULUI MUNTE

--0--

Sfântul Munte a fost mult cerce­ num eroase p l anuri, n'a fost public ată
tat şi mult studiat, mai cu samă în şi nu se poate vedea decât în St. Pe-

F i g . 1 . Muntele JUos, văzut dela Pantocrator.

p riv i nţa manuscript�lor, a p i cturei şi tersburg. B ro ckbaus 2) a arătat în linii

a i co n ografiei. In ceia ce p riveşte
însă construcţiunile, arbitectura, cer­
c etă rile sunt mult m a i reduse, şi n u
se p ot găsi decât date risip ite în di­
ferite p ub l i caţii.
Intr' a devăr, l ucrare a monumentală
a lui Seb astianoff 1), care cuprinde
' ) Extras in 1\nnales 1\rcl)eologiques, XXI.
2) H. Brockl)aus, Die Kunst in den 1\tl)os-Klostern.
Buletinul (omisiunii Monumentelor Istorice.
generale dispoziţiile principale ale
măn ăstiri lor, publicând ş i câteva p l a­
nuri (biserica Diocbiariu, P rotaton
şi trapeza m ănăstiri i Lavra). D. Ga­
briel .M i ll et 3) , care a cercetat data con­
strucţie i a cestei din urmă mănăstiri ,
a publ icat planul bisericii princip ale.
') G. Millet, Bulletin de correspondance l)elle­
niquf:, 1 905.
1

http://patrimoniu.gov.ro
2 B LET I?\CL CO:\l i Sl
In Gol ubinski 1) găsi m pe acel al
Cbilandarului, iar la Cbo isy 2) se p o ate
vedea planul şi el evaţia bisericii
Protatonului, acele ale Vatope d u­
lui, precum şi diferite construcţii de
mai mică însemnătate şi mai mu lte
amăn unte priv ito are la modul de a
construi.
Colectiunea «des Hautes Etu des>>
'
(instituită de d-1 G .Mill et) p ose dă, în
fi ne, un m are număr de fotografi i,
atât în privinţa clădirilor, cât şt tn
acea a cel orl alte manifestaţi i artis-
Fig. 2. Mănăstirea Esfigmen.
tice ale 1\tonului.
F aţă de această lipsă de documente
co nstructive, cre d că nu va fi de p ri­
sos să se înfăţişeze, adun ate l a u n
loc, scbiţe, arătâ nd - d a c ă n u pla­
nuri exact ri dicate - cel puţin dispo­
ziţiunile principale ale clădirilor celor
mai de samă.
.A.ceste scbiţe, ridicate din ocl)iu,
n u trebu esc socotite decât c a aproxi­
m ative. Totuşi din elementele lor se
pot uşor deduce secţiile şi, c u a-
1) Golubinski, Istoria bisericelor ruseşti (după re­
leveurile misiunei Sebastianoff) .
http://patrimoniu.gov.ro
:\ I I :\10:-IC.\ IE:\T ELOR I STOR ICE
j utorul câtorva vederi fotografi c e ,
citito rul îşi v a p utea lesn e încl)ipui
înfăţişarea a cestor clădiri.
Ar fi banal să mai vorb esc desp r e
extraordinarul interes c e - l prezintă
pentru stu diul artei bizanti ne M u n­
tele 1\tl) os. Rar se găsesc adun a te,
într'un spaţiu aşa de restrâns, atâtea
clădiri di ntr'alte vremuri, p ăstrate
cum erau, mai cu samă prin faptul
că viaţa a rămas acolo tot aceiaş de
atâta timp şi că trebuinţele a ctua l e
sunt tot acele ale vremurilor tre cute.
Aşa se explică această continuitate
a m eto delor şi a formelor, cari ·fa c
ca până deunăzi tipurile vecbi să se
fi păstrat aşa de bine şi că p â n ă azi
procedeurile au rămas tot acele d e
acum câteva veacuri. Cl)oisy , î n m i­
nunata lui l ucrare : «L'J\rt de bâtir
cbez les Byza ntins>> , a recunosc ut
foarte bine a cest fapt, şi o bună part e
d i n p i l d e l e ce le d ă sunt a lese d i n
1\to n, arătân d dea ltp-Iintrelea cum a­
cest mod de a l ucra nu e altul d e
') Cl)oisy, Histoire de l'J\rcl)itecture -şi L'J\rt de
bâtir cl)ez les Byzantins.
 :'\OTl'j'A DESPRE ARHITECTURA SFA::-\TlJL U I }IUNTE 3

cât cel obişnuit dela încep utul erei
b izantine. Dar tocmai această con­
ti nuitate, această perzistenţă a forme­
lor vecbi îngreu nează foarte mult
problema dată rei monum entelor. Nu­
a� ată în a cest fel. Această metodă , în­
treb ui nţată în li psa unei alte mai bune,
n u po ate , deci, să ne dea decât re­
· zultate foarte aproximative.
Traditiile atribue de obiceiu o ve-
'

m ai stu diul documentelor şi al in­
scripţiunilor po ate da lăm urire. Sti lul
rămănând l a fel - sau aproape la
fel - printr'un lung şir de secoli,
n u po ate să n e lămurească decât in­
suficient. .A.poi cl)iar documentele şi
i nscri pţiile (pe cât sunt cunoscute
cl) ime fo a rte mare mai tuturor mă-
năstirilor. M ulte sunt arătate c a din
vremea l u i Constantin cel M a re sau
a lui Teo dosiu (ba cl)iar din vremea
Impăratului Cara cala).
Ep oca când cele di ntâi mari mă­
năstiri a u fost ridicate într'un mod

F i g . 3. Mănăstirea Pantocrator.

p ână azi) n u aduc decât şti ri foarte
incomplete.
.A.şa B ro ckl)aus a că utat a stabill
o cro n ologie a monu mentelo r, bazat,
m a i cu sam a , pe data l a care au
fost făcute sau refăcute picturile.
A ceastă metodă - presupunând că
nu sunt greşeli de interpretare sau
de citire - n u poate însă arăta de­
cât o vârstă minimă ; dar nimic nu
ar împiedica ca tlă direa să fie cu
secole mai vecl)e decât data-limită ,
1) Pl). Me!:Jer, Die Haupturkunden fi.ir die
sigur este veacul al X-lea 1 ) , când
sfâ ntul .A.tanasie, cu ajutorul lui Ni­
cl)ifor Focas, a pus temelia Lavrei
celei mari. Cam în acelaş timp, p uţin
în urmă, a fost clă dit Ivi rul de către
nişte călugări georgieni şi Vatopedu l.
Celelalte au urmat treptat până în
mij l ocul veacului al XVI-lea, când a
fost fo ndată sau mai bine reclă dită
(căci are urme vecl)i) Stavro nicl) ita.
Din vremea primelor fundaţiuni, se
mai văd, până azi, câte-va rămăşiţe
Gescl)icl)te der I\.tl)os-Kloster.

http://patrimoniu.gov.ro
4 BCLETIC\l_'L CO�liSICC\II l\IOC\miEC\TELOH. !STOR !CE

şi în clădirile refăcute : moza i curi, în mai m u lte rânduri, Sfântul Munte

p ardoseli de ma rmoră în mozaică, pa- a suferit de năvă liri, cari au distrus,

Fig. �· Mănăstir�ea Dionisiu.

rap ete (cancele), câteva coloane, zi­
duri poate ; dar faptul că cele mai
vecbi biseri ci sunt tencuite şi zugră­
vite înăuntru şi vopsite u n iform în
afară împiedică orice cercetare ; pre­
cum am arătat, form e l e arbite cto nice
n u ne permit să ne pronunţăm.
foarte des, numeroase monumente.
In această privinţă, în vremea Impe­
riului l atin de Răsărit, mănăstiri l e
.A.tonului a u fost aproape nimi cite, în
cât e probab i l că-- cu p uţine excepţii
- tot ce se v e de azi este clă dit în­
cepând din momentul reînfiinţării Im-

Fig. 5. Mănăstirea Caracal.

Dealtmi ntrelea, l ăsân d la o p arte fo­ părăţiej b izantine l a Co nstantino

_ p ol.
curi l e şi cutremurile, cari a u bântuit Se ştiu con diţiunile dificile în cari

http://patrimoniu.gov.ro
 1'\0TIŢA DE PRE AHHITECTL"RA SFASTCLU :'-IU'\TE 5

a trăit acest imperiu al Paleologil or ; v ozii ro mâni, cari, multă vreme, dă­
se explică deci în destu l de ce, din ruesc bani şi odoare l o c u rilor sfinte.

Fig. 6. Mănăstirea Stavronic!Jita.

acest moment cl)iar, daniile celorlalţi .Aşa , o mare parte di n clădirile ac­
D omnitori ortodoxi încep a se ivi pe tual ·e sunt făcute sau refă cute di n ba­
lângă cele împărăteşti şi aj u n g din nii Domnilor noştri (vezi anexa del a
·ce în ce mai de samă, până când, sfâ rşitul a cestui articol). Regăsirea lor

Fig. 7 . Mănăstirea Xen ? font.

căzând Imperiul bizantin şi celelalte devine însă din ce în ce m ai grea, căci

state balcanice, rămân numai Voi- multe inscripţii săpate s'a u scos sau

http://patrimoniu.gov.ro
6 BL.LETI::-\UL COi\IISlU::-\ll :\10::-\li\IE�TELOR ISTORICE

http://patrimoniu.gov.ro
 :\OTITĂ DESPRE ARHlTECTUR
sunt ciocănite, cele zugrăvite au fost
des scl)imbate, iar l) risoavele, docu­
mentele, se arăt cu greu stră inilor.
D e asemenea determinarea vâ rstei
p ictu relor e anevoi asă, că ci, posterior
docum entel or cari arată epoca zu­
g răvi rei, s'au întâmplat des rezugră­
viri p e acelaş desen, cari nu s'au so­
cotit ca o lucrare no uă, ci mai mult
ca o l ucrare de întreţinere, despre
care nu s'a făcut m enţiune în arl)i-
Fig. 9. · Mănăstirea Zograf.
vele m ă n ăstirii şi pentru c are nu s'a
găsit de cuvi inţă să se însemne vre
o i nscripţie deosebită. Aşa picturi
foa rte recente, sunt a rătate acuma
ca vecl)i de trei patru veacuri, b a cl)iar
atribuite vestitului Panselin. Cl)iar în
zilele n o astre distrugerea frumo ase­
lor zu grăveli vecl)i merge înainte. La
') lvir, Caracal, Filoteu. Lavra, Sf. Pavel , Dio­
nisiu, Grigoriu, Simopetra, Xeropotam, Cutlumuş,
Rusicon (Sf. Pantelimon), Xenofont, Diocl)iariu, Con-
http://patrimoniu.gov.ro
SFĂ:\TULUI MUNTE 7
mănăsti rea Xenofont, spre pildă, p i c­
turile din veacul a l XVI-lea, p e cari
l e-a mai văzut Brockl)aus în 1888,
sunt acuma acoperite cu operile unu i
artist mo dern.
Terito riul peninsulei e împărţit între
cele dou ă-zeci de mănăstiri 1), cari au
în mâinile lor, odată cu proprietatea
solului, şi admin istraţia pentru tot ce
priveşte interesele lor comune. Scl)i­
turile, di ntre cari unele sunt foarte
m ari şi p o pu late, sunt sta b i lite, ca şi
cl)ilii le, p e moşiile mănăstirilor ca
nişte embaticari. Intre mănăsti ri şi
scl)ituri nu există alte deosibiri, de
cât cele ce decurg din diferenţa
între drepturile lor de proprietate
şi deci între drepturile lor admini­
strative. Unele scl)itu ri sunt m a i mari
stamonitu, Zograf, Cl)ilanclar, Esfigmen, Vatoped,
Pantocrator şi Stavronicl)ita.
8 B uLETil'\CL CO:\liSIU :\ I I l\10:\UME:\TELOR ISTOHICE

ca unele mănăstiri sau cbiar ca m ă­ nul-centrul ş i raţi unea de a fi a aglo­

năstirea p e a cărei moşie sunt aşezate .
Cbiliile sunt aşezări m a i m i ci, cu
un număr mai restrâns de călugări ;
câte o dată cbiar un singur călugăr
şade într'o cbil ie. Colibele sunt cbilii
m i ci.
Dispoziţia generală a mănăstirilor.
Măn ăsti rile sunt constru ite după
m eraţi unei. Câte o dată sunt două ast­
fel de b iserici, una vecbe şi una n o uă.
P e urmă se găseşte un număr oare
care de paraclise sau bisericuţe deo­
seb ite. Unele sunt lipite de l aturile
catol iconu lui, comunicând cu dânsul
ca n işte capete. A ltele, mai cu samă
când spaţiul li pseşte, sunt cuprinse
în rândul clă dirilor ce servesc c a lo-

Fig. 1 0. Catoliconul Lavrei. Vedere despre miazăzi.

(Col. «des Hautes Etudes»)

principii aproape la fel sau, m a i bine
zis, treb ui nţe comune au impus dis­
p oziţii cari ar fi identice, dacă spaţiul
disponib i l - mai larg sau mai strâmpt
- n'ar fi adus -în mod silit - oare­
cari deosebi ri.
In l i n i i generale, ca şi la noi,
m ă năstirile se compun d intr'o incintă
- m a i mult sau m a i p uţin dreptun­
gbiulară - în mijlocul căreia se în­
n alţă biserica principală - catolica-
cuinţe, găsindu-se câte odată cbiar la
caturile superioare.
Ca anexă imediată a biseri c i i p rin­
cipale se găseşte - câte odată izo­
lată - de obiceiu însă prinsă între clă­
diri le celel alte - clo potniţa. Tot în
apropi erea catoliconului e şi agbi as­
m atarul (fiala).
.Apoi întâ lnim trapeza, sala de mân­
care comună, clă dire deosebită în
mănăstirile cele m a i de samă ş i u n de

http://patrimoniu.gov.ro
 �OTIT ..\ DESPRE ARHITECTURc\ SFA:\"TLJL l.Jl �IU�TE 9

spaţiul e în destulător, iar în celelalte orientată V E, uşa fii n d l a Răsă rit,

cuprinsă în râ ndul celorlalte case. dispoziţie tocmai contrară acelei

Fig. 1 1 . Clopotniţa ş i agl)iasmatarul Vatopedului.

Fig. 12. Trapeza-yatopedului. Vedere despre apus.

I n principiu trap eza e în a propiere a b isericii.

de i ntrarea bisericii şi în general Bu cătăriile aj ung câteo dată să fi e
Buletinul (omisiunii Monumentelor Istorice.

http://patrimoniu.gov.ro
10 BULETIKUL CO?I I I S l UN I I l\10� J\IENTELOR ISTO R ICE

Fig. 13. Intrarea trapezei Vatopedului.

Fig. 1 4. Locuinţe la Pantocrator.

http://patrimoniu.gov.ro
 �OT IŢĂ D E SPRE A R H ITECTliRA SFA:\TULG 1 M KTE 11

clădiri însemnate, cu toate că rar sunt Bibl iote cile sunt de obiceiu aşe­
aşezate izo l ate. De o arece însă mă­ zate în catul de deasup ra pri dvorului
năstirile idioritm ice, adică acele unde (exonartex) dela c atol i con ; câte odată
fiecare călugăr trăeşte cu gospodăria î nsă au un local special.
sa {în op oziţie cu mănăstirile ceno­ I ntrarea în mănăsti re se face tre­
b itice, unde este o regul ă ş i un tra iu când pe sub o bo ltă cu turn, ca şi l a
comun) n u mai întrebui nţează trapeza n o i. I n fi ne, sistemul zidurilor de apă­
comună (sau numai la o cazii rare), rare e totdeauna desăvârş it printr'un
ş i b ucătăria, p ierde, prin urmare, din turn putern ic, care servi a pentru str aja
importanţa ei. .
Locuinţele călugărilor sunt
înşi rate pe l aturile cari for­
m ează în acelaş timp zidul
de împrejmuire a l mănă­
sti rii. In timpurile m a i vecl)i
zidurile serviau de apărare
în co ntra atacurilor întâm­
p lăto are, încât locuinţele îşi
aveau descl)izăturile numai
sp re i nterior. Cu timpul însă
s'au făcut şi a ltele spre ex­
terior, s'au adăogat rânduri
p este rânduri, susţi nute pe
console şi cu galerii de
lemn, după moda turcească.
Printre l o cuinţe, întâ iul loc
îl o cupă arl)ondaricul, a
cărui odaie d e primire de
obiceiu este aşezată în aşa
fel, ca v ederea spre exte­
rior să fie cât se p o ate de
frumo asă.
Sală de adunare specială
nu e, căci întrunirile comu­
nităţii se fac în biserică sau
într'una din încăperile mai Fig. 1 5. Intrarea mănăstirii Lavra.

m ari ale arl)on daricului.

I n rândurile l ocuinţelor se găsesc
şi în căperile destin ate gospodăr iei,
ca b rutăria- brută ria pentru prescuri
e deoseb ită -, în fi ne atel iere unde
se exercită meseriile necesare v ieţii
mănăstireşti. Nu trebue uitat a ci ate­
lierele de zugrăvire a icoanelor, ate­
lierele de foto grafie şi a ltele. Unele
mănăstiri au şi spitale.
împrej urimilor şi ca ultimă a părare.
In afară de zi duri e aşezat cimitirul.
Fiecare mănăstire îşi are p o rtul ei,
cl)iar şi acele cari se găsesc m a i de­
parte de m a re. Acest port- arsana
- se compune di ntr'o clă dire în care
se p ot adăposti luntrile mănă stirii
şi din l o cuinţele călugărilor însăr­
cinaţi cu m arina. Un paraclis ş i u n

http://patrimoniu.gov.ro
12 BL'LET I);L"L Cm iiSH.i:\T I I i\IO);Ui\lE);TELOR ISTORICE
turn de apărare întregesc aşeza rea.
Fig. 1 6. Turnul arsanalei mănăstirii Ivir.
Fig. 1 7. Mănăstirea Rusicon.
In fi ne, spre a sfâ rşi cu descrierea
http://patrimoniu.gov.ro
i nstal aţi unilor ce al cătuesc o mana­
stire, mai trebuesc pomenite a p educ­
tele, pe cari le a re fi ecare din ele şi
dintre cari unele sunt lucrări de samă
ş i adesea foarte p itoreşti.
In «L'A.rcbitectu re m o n astique» de
Len o i r, se găseşte o stam p ă din
prima jumătate a veacului trecut, re­
p rodusă în Scblumb erger («Nicepbore
Pbocas>>) ş i în Bayet : («L'A.rt byzan­
tin») , care a rată mănăstirea Rusicului
şi pe care se p oate vedea, în m o dt:l
cel m a i desluşit, cum sunt aşezate
clădirile în in cinta mănăstirii. (De
atunci însă această mănăstire s'a des­
voltat foarte mult şi nu mai samănă
de loc cu cele înfăţişate. de această
vecl)e sta mpă).
D espre drumuri şi p o duri nu e ni­
mic de zis : sunt a p roape neexis­
tente şi de o simpli citate apostol i că.
Cele mai bune sunt cără ri p avate cu
p i etre mari ş i destin ate numai m er­
sului cu c atâri sau cu cai de munte.
Sunt mu lte p ă rţi, m a i cu samă în
SUdUl pen insulei, unde comunicaţia
p e uscat între mănăstiri se face p ri n
 l\"OTlŢA D ESPR E A R H ITECTURA SFĂJ\"T UL U I MU:\TE 13

caran m a i anevoiase decât cele se
găsesc prin munţii n o ştri cei mai
înalţi. Partea de m i ază-no apte, care
e m a i puţin accidentată , are drumuri
ceva mai bunişoare, p utân d fi între­
bu inţate la nevoie şi de ca re.
O rganizaţia scbiturilor celor mari
e cam l a fel, cel p uţin a celor ceno­
b itice ; dintre cele i di o ritm ice majo­
ritatea se compune din clădiri m a i
răspândite şi fără z i d de împrej muire.
Cbiliile se înfăţişează ca nişte case
singuratice, cu un mic paraclis - des
sunt greceşti, afară de Sf. P antel imon,
care e l o cuit de Ruşi, Cbilandarul de
Sârbi şi Zograful de Bulgari.
P ri ntre scbiturile cele mai de samă
sunt: Sf. 1\ndrei (Serai), rusesc, care
e de fondaoţi-e m a i recentă , c a ş i P ro­
orocul Ilie, tot rusesc. P e u rm ă se gă­
seşte scbitul rom ânesc a l P ro dro­
mului, scbitul Sf. 1\na şi a ltele l
Repr�zentanţii m ă n ăstirilor îşi au
sfatul şi a dministraţi a l o r l a Careia,
un mic orăşel , unde, în afară de p a­
raclise, de casele mă năsti rilor şi ale

Fig. 18. Locuinţe ş i agl)iasmatorul mănăstirii Xeropotam.

o simplă odaie b o ltită - sau ca un scbiturilor şi de câteva prăvălii, îşi

grup de case izolate.
Precum am m a i spus, mănăstirile
sunt două-zeci l a număr. Sunt aşe...o
zate de obiceiu la malul mării sau
l a o m i că distantă. Cele m ai însem-
'
n ate sunt : Lavra, Vatopedul, Ivirul,
Sf. P a ntelimo n ; p e urmă putem cita :
Cbil a n da rul, Zografu l , Xerop ota mul ;
m a i m i ci, m a i puţin populate, dar nu
mai puţin i nteresante sunt celel a lte
dej a num ite. Toate aceste mă n ăstiri
avea până deunăzi reşedinţa caima­
camul turcesc. In fine, tot acolo e
vestita biserică a P rotatului, centrul
Sfântului M u nte, una din cele m a i
v e c b i şi însemnată p ri n frumoasele
p i cturi atribuite lui P anselin.
Nu toate aceste m ă n ăstiri p rezintă
acelaş interes. Unele sunt din cele
mai însemnate, atât din punctul de
v edere al arb itecturii cât ş i din acel
a l p o doabelor lor şi a l bogăţiei b i-

' ) Voiu mai cita ca fiind româneşti : scl)itul Lacu, cl)iliile Cucuvinul, Provata, Sf. Teodor Teologul şi a.

http://patrimoniu.gov.ro
14 BULETI:'\CL C0'\ 1 1 LC:'\ 1 r '1 1 0::-< .\fE:'\TELOH T TOHICE

bliotecelor; a ltele sunt atrăgăto a re petra l a sud, D i o cbiariu m a i l a n o rd

mai mult prin pito rescul lor, i ar altele, şi Stavronicbita pe malul răsă ritean

Fig. 19. Catoliconul mănăstirii lvir.

în fin e (ca Sf. Pantelimon), aproape sunt ridi c ate pe lo curi aşa de strâ mte,
noi de tot, nu prezi ntă decât un în cât clădirile sunt foarte îngbesuite
foarte restrâ ns interes artistic. şi c aturile sunt înă lţate unele p este

Fig. 20. Mănăstirea Cl)ilandar.

M.ănăstirile de pe co asta a puseană altele, adăogâ n du-se balcoane ş i ga­

Sf P avel, Dio nisiu, Grigoriu, Simo- lerii de lemn.

http://patrimoniu.gov.ro
 �OTIŢĂ DESPRE �ARHITECT Rr\ SFĂ�TULUI :'I I �TE 15

Fiind aşezate într'o regiune unde, j urîmprej u r aerul cu m iresmele l o r,

dintr'o parte pereţi i ab rupţi de stâncă
se coboară spre mare, iar di ntr'a lta
se înalţă foarte rep e de m untele, în­
făţişa rea lor e din cele m a i p ito reşti.
M.ă năstirile celela lte - mai cu samă
cele dinspre m i ază noapte - având l o c
destul unde s ă se întin dă , au u n as­
pect m ult m a i lin i�tit şi plac prin
potrivita rânduială a clădiril or, aşa
arbuşti, burueni sp lendid înflo rite,
aceste to ate lângă ace astă măreaţă
n atură, a ceste stânci ab rupte, a c est
m unte falnic, c are îş i înalţă vârful l u i
m a i sus decât Ceablăul nostru, to ate
aceste culori· minunate lângă alb ast rul
cerul ui ş i albastru! mării ce se în­
treză reşte printre crăcile a p lecate ale
copacilor, toate, într'a devăr, fac din

Fig. 2 1 . Catoliconul Vatopedului.

de frumos subliniată prin svelta si­
luetă a cbiparoşilor.
De a ltm intre lea, afară de frumu­
seţea ş i p itorescul m ă năstirilor, ceia
ce face farmecul n eîntrecut al Sfân­
tului M unte este vegetaţia minunată
ce-l acop eră. Copacii totdeauna verzi
din minunata fiară m editeraneană,
cbiparoşii n egri , pinii, b razi i , castan ii,
stej arii cresc unii l ângă a lţi i. Arb o ri
m a i mici, cari se acoper primăvara
cu florile cele mai frumoase, umplând
a cest pământ binecuvâ ntat, din «a­
ceastă grădină a Maicii D o m n u l u i>>
un colţ rupt din raiu.
N'am de gând să fac desc rierea
fi ecăreia din aceste mănăstiri în parte,
ci m ă voiu m ă rgi ni, după arătarea ge­
nerală a disp oziţiunei ce a m făcut-o,
întru a spune câteva cuvinte despre
fie-care categorie de clădiri din care se
compune aglo meraţia mă năstireas că,
dând în acelaş timp planuri, cari - o
repet- sunt numai simple scbiţe.

http://patrimoniu.gov.ro
16 BCLET I!':CL CO:\l l SIC:\ Il i\10:-\l.':\ IE!':TELOR ISTORICE

Fig. 22. Catoliconul Pantocratorului.

(CoL «des=Hautes Etudes»)

Fig. 23. Catoliconul Cl)ilandarului.

http://patrimoniu.gov.ro
 -
:-\OTIŢ. DESPRE ARHITECT
Biserica principală (Caloliconul). -
I n linii generale, bisericele Sfâ ntu­
lui Mu nte sunt to ate după tipul cu
p atru coloane (sau stâlpi), p e cari se
razimă cupola centrală, adică planul
care a apărut sub din astia m a cedo­
neană şi a l cărui prototip este, de
obiceiu 1 ) , socotit Teotocos din Con­
stantinopol (Kil isse Dj iami). Lavra
face o excepţie asupra căreia vom
reveni. Deosebirea şi în acelaş timp
ca racteri stica clădirilor ce n e o-
Fig. 24. Cato!iconul cel vecl)iu al mănăstirii Xenofont.
cupă este existenţa sânurilor l aterale,
cu o singură excepţie : Stavronicbita,
u n de spaţiul este aşa de restrâns, în
cât această dispoziţie este cu n epu­
tinţă, nerămânând decât un loc fo arte
redus î ntre biserică şi clădirile din
j u rul ei 2).
P l a n u l diferă puţiu de la o bise­
rică la alta, şi a ceste deosibiri se
ivesc în părţile secund are. Spaţiurile
' ) După uiti n a lucrare a l u i van Millingen, această
biserică ar fi din secolul al XII-lea.
2) Nu vorbesc aci de clădirile de dată mai re­
centă, cari nu sunt interesante pentru scopul ur-
Buletinul (omisiunii M.onumentelor Istorice,
http://patrimoniu.gov.ro
RA SFĂ:-\TLiLU :\IG:-\TE
cari complectează p ătratul în exte­
riorul b raţelor crucei sunt, de obi­
ceiu, pătrate, câte-odată în formă de
dreptungbiu; bolta e sferică , semici­
lin drică (în «berceau:») sau în («voute
d'arrete>> (intersecţia a două cilindri)
sau încă forme combinate.
Proscomidia şi diaconiconul p re­
zintă mai m ultă varietate ; în l o c de
forma obişnuită cu cele două absidiole
a lăturate absidei cborului, gasim
câte o dată o construcţi e circul ară
în formă de turn (Cutlumuş, Dionisiu)
.Absidele sunt în exterior poligo­
nale, cu un număr variabil de laturi,
dar de obiceiu se văd numai trei,
adică o jumătate de exagon (absi­
dele l aterale ale catoliconului Lavrei
sunt, prin excepţie, semicirculare).
O variaţie m a i mare o avem în
dispoziţia pronaosului, care are toate
combinaţiile posibile de boltire. La
Cb ilandar există un dublu pronaos :
mărit aci. In această categorie trebuesc puse nume­
roasele şi măreţele construcţii pe cari le-au ridicat
Ruşii in timpurile din urmă.
3
18 B LETP.'UL CO:V!ISIUI\II i\10:\U:\•IE�TELOR ISTORICE
cel mai spre apus a fost a dă ogat în
timpul cneazului Lazăr, adică mult
în u rm a ridicări i b isericii, clă dită de
cneazul Milutin.
Este de observat că - lăsând l a o
parte biserici m a i recente - toate
a ceste p ronaosuri sunt foarte deose­
b ite de n aos- fiind totdeauna sepa­
rate printr'un zid în care una sau
trei uşi (câte odată o mică fereastră)
descbid comuni caţia. In multe cazuri
...
Fig. 25. Paraclisul alipit d e catoliconul lvirului.
îţi dau i mpresia unor construcţii în­
nădite ulterior.
Foarte des, p recum am m a i sp us,
în dreapta şi în stânga pron aosului,
se adaog paraclise mai simple, cu
b o lta lor câte o d ată rezim ată pe
p atru coloane, cu sânurile semicir­
culare, câte odată numai indi cate ; se
văd şi paraclise cu peretele drept.
Pri dvo are încbise prin arcade re­
zimate pe coloane şi bo ltite cu se-
http://patrimoniu.gov.ro
misfere încbid de obiceiu faţada de
apus a cato liconului ş i revin c âte
odată ceva pe faţadele despre m iază­
noapte şi m iazăzi. A ceste pridvoare
trebue să fi fost adăogate în m aj o­
ritatea cazurilor.
M a ri nişe p late se întâ l n es c m a i
totdeauna, cu a x a l o r coin cidâ n d cu
aceea a ferestrelor. La mai multe bi­
serici cornişa absidelor l atera le e la
aceiaş înălţime (sau aproape l a ace­
iaş înălţime) ca cea gene­
rală, pe când absi diolele dia­
coniconului şi ale p roscomi­
diei au a coperişul lor mai
j o s (Lavra , Vatoped, Xeno­
font, Cbilan dar, D i ocbiar).
La lvir, atât absidiolele
cât şi absidele l aterale ră­
mân m a i j oase. La altele
absidele aj ung toate l a aceiaş
înălţime şi se term i n ă prin­
tr'o cornişă p este tot l a a c e­
laş nivel (Caracal, Sf. P an­
telimon, Esfigmen, P avlu,
Xeropotam, paraclisele M a i­
cii Domnului l a Lavra, a l
Sfâ ntului B râ u l a Vatop ed).
Faţada e rar împărţită în
două printr'un b râ u ; numai
Ia lvi r, l a Esfigmen şi l a
Cb ilandar există unul de an
profi l foarte simplu, cam l a
înălţimea naşterii bolţilor.
Faţa dele sunt construite
în rânduri de piatră şi de cărămi dă.
La mai m ulte b iserici, însă, ele sunt
tencuite şi vopsite (cu culori încbise,
de obiceiu roşii), în cât modul de con­
strucţie al faţadei nu se p o ate recu­
n o aşte.
Ornamentaţia - totdeauna redusă­
va fi descrisă mai l a urmă.
Turlele sunt de obiceiu scun de.
Proporţiile generale asemen ea, mai
cu samă acele ale bisericilor m a i
 :-.:oTIŢ.:\ DESPRE ARHITECTCR.-\ SFA:-.:TCLl."I :\IC�TE 19

vecl)i. Se poate spune că nu sunt general o impresie greoae, mai cu

Fig. 26. Catoliconul mănăstirii Caracal. (Col. des Hautes Etudes»)

o:

Fig. 27. Catoliconul Lavrei. Vederea absidelor.

din cele m a i el egante şi că dau în samă la exteri or. Se găsesc însă ex-

http://patrimoniu.gov.ro
20 BULETI'\L'L CG:\IISlC'\11 :\!0'\ ME'\TELOH ISTORICE

cepţii. Vato pedul, de pildă , arată o po­ zintă, de a ltmi ntrelea, parti cularitatea,
triv i re de proporţi uni din cele mai extrem de rară în construcţia b iz a n -

Fig. 28. Catoliconul mănăstirii Sf. Pavel. (Col. «des Hautes Etudes») .

p l ăcute. D i o cbiariu, clă dită· cu cbel­ ti nă, de a avea co ntraforturi exte­

tuiala lui Alexa ndru Lăpuşneanu, sur­ rioa re.
prinde prin înălţarea clădirii. Ea pre- Stav ron i c b ita, care face singură

http://patrimoniu.gov.ro

ex cepţie tipului obişnuit, prin lipsa
sinurilor l atera le, n u se deosibeşte în
alt mod de planul desc ris.
Catoliconul L avrei însă trebu e con­
siderat deosebit ; precum a arătat d-1
Gabriel .M i ll et 1 ) , el rep rezintă u n tip
de tranziţie între basilica cu cupolă
(Adormirea . M qicii din Niceia) ş i tip u l
cu patru coloane. D - 1 .M il l et, bazat
pe consideraţiuni atât isto rice c ât
şr constructive p une ztdirea acestei
biserici în p rimii a n i ai veacului a l
XI-lea. P . .M eyer 2) arată c ă ar fi fost
Fig. 29. Catoliconul mănăstirii Esfigmen.
în cep ută în 965 şi pe j umătate term i­
n ată până în toamn ă ; însă la moartea
lui Sf. Atbanasie, întâmplată între 997
şi 1 01 1 şi pricinuită de surparea unei
bo lţi l a care lucra cbiar dânsul, se
vede c ă clă direa n u era încă ispră­
vită.
Am reprodus şi do u ă pla nuri ale
unor biserici m o derne, adică a l scbi­
tului românesc Prodrom şi al bise­
ricii mănăsti rii Sf. Pavel, p entru a
' ) Bulletin de correspondance 1)2llenique, 1 905.
' ) Op. cit. - Vezi şi Scl)lumberger, Un empereur
byzantin au Xe siecle.
http://patrimoniu.gov.ro
21
arăta ce tend inţe s'au ivit acuma
60 - 70 ani în Sf. M unte şi cum un
spi rit doritor de a părăsi vecb ile tra­
diţii s'a arătat. Caracteristică e aşe­
zarea a trei cupole într'un rân d pe
axa prin cipa lă. Rezultatul n u p a re
feri cit. Dacă la Prodrom biserica n u
e li psită d e m ă reţ'ie interioară , l a Sf.
P avel a ceastă ciudată b otă rîre de a
face toate ra cord ă rile curbe, dă o im­
presie de m o l i ciune foarte neplă cută,
care n u se p otriveşte nici cu seve­
ritatea decorului şi a n aturei încon-
jurătoare, nici cu aspra viaţă călu­
gărească. Pare a fi deci o influenţă
întâ rz iată a man ieratu lui sti l j esuitic
ita lien esc.
Alte biserici d i n veacul al XIX-lea
ca, de pildă , cea dela Esfigmen ( 1 8 1 1 ) 3) ,
urme ază , cu o arecari m o dificări i n
amănunte, tradiţii l e vecbi. Tot a ş a şi
cu biserica nouă a mă năstirii Xeno-
font ( 1 8 1 7 - 1 837). •·
Inău ntru bisericile sunt totdea u n a
bogat împodobite. D ecoraţia p l asti că
' ) In pronaos s e veJe zugrăvit cl)ipul Mitropoli­
tului Veniamin Costacl)i, ctitor al bisericii.
 •

22 BULETI�L-L CO:\llSII_lr-;IT i\!Ol'C:\IE�TELO R ISTOR ICE

e mai rară : se mărgin eşte Ia capite­ de marmore diverse şi de plăci de

lele coloanelor, câte-va p a rapete fai anţă. M ozaicuri murale au răma s

Fig. 30. Catoliconul mănăstirij Xeropotam.

sculptate (cancele), ra re cl)en are. P ar- foarte p uţine, în cât ceiace formează

Fig. 31. . Paraclisul Sfântului Brau. Vatoped.

doseli de mozaică, de marmoră, s'a u azi aproape întreaga po doabă a bi­

m a i păstrat, iar p e ziduri Iambriuri seri cilor este zugrăveala. Această

http://patrimoniu.gov.ro
 l\"OTTŢA DESPR E ARHITECTCRA SFĂJ\"T UL U I i\lu1\TE 23

p i ctură, care a fost mult stu di ată, tot ce se v e d e de obiceiu în p i ctura

acop eră toate suprafeţele l ibere, nu
n u m a i în cato liconuri, dar ş i în pa­
raclise ş i în trapeze. .A ceste p i c­
turi sunt adesea foarte fru­
m oase ş i de u n mare interes.
M u lte însă s'au stricat şi se
m a i strică şi azi.
Un tip deosebit de bise­
rică îl înfăţişează P rotato­
n u l : ea nu este boltită şi e
c l ă d ită după planul basi­
lical, m o dificat printr'o a r­
cadă mai l a rgă în m ij l o c ,
însemnân du-se aşa lo cul Fig. Brâu,
·
32. Paraclisul S-tulUI
la Vatoped.
u n u i transept s:'lu forma
crucii.
.Această biserică, de o dată n ede­
term i n ată 1), a fost clădită în ori-ce
caz înainte de 1 300, căci în u lti m i i
bizantină.
Parac!isele n u se disting de b iseric i
decât prin dimensiunile lor mai re­
duse.
P recum am arătat, unele
sunt izol ate, a ltele alipite de
a lte co nstru cţi i sau cbiar fă­
când parte integrantă din ele.
De a ltmintrelea n u se
po ate concepe u n grup de
clădiri fără paraclis ; orice
aşezare anexă, fi e cât de
mică, trebue să aibă u n pa­
raclis, căci călugării, ori
care ar fi îndeletnicirea lor,
trebue s ă aibă posib i l itatea de a-şi în­
depl i ni în dato ririle religioase, în orice
timp. Cbiar şi corăbiile au p aracli­
sul l o r.

Fig. 33. Trapeza mănăstirii Diocl)iariu.

a n i a i veacului al XIII-lea a fost a co­ In paraclise m a i gas1m tipul bise­

perită cu foarte frumoasele p ictu ri
ale lui P ansel in. Multe din ele sunt
de o a d â n c i m e de expresie neob iş­
n u ită , î ntre când într'adevăr cu m u lt
' ) După Brockl)aus, din veacul al X-lea.
ricii cu sin u ri , da r fără cele p atru pi­
cioare, sau acel cu zidurile exteri oare
drepte , absidele laterale fi ind prin
u rmare suprim ate sau numai însem­
n ate în i nterior printr'o scobitură mai
m ult sau m a i puţin pronunţată.

http://patrimoniu.gov.ro
 BULETI� L CmiiSIU�II '.IO�IDIE�T E L O R I S T O RICE
Unele p araclise se desp art însă de
a cest ti p i c. Voi cita acel a l Sfinţi lor
Fig. 34. Bucătăria mănăstirii Lavra.
A n argl)iri Cosm a şi Damian, la Va­
to ped, care e după o întocmire ase­
m ă n ătoa re cu a P rotatonului (în
p lanşele anexe No. 20). Are încă ră­
m ăşiţe de p a rdoseli de mozaică în
m a rcl)etă rie, care ar p utea data din
veacurile al X-lea, a l X I-lea sau a l
XII-lea. S e zice că a r fi fost c onstruit
- sau reconstruit - de Stefan Ne­
mania, m arele j upan al S erbiei. Faptul
că a�curile sunt uşor frânte ar fi un
argum ent în favoa rea acestei tra diţii.
Trapezile, sunt", după biseri ci, con­
strucţiile ce prezi ntă cel mai mare
i nteres. Au şi ele o absidă, unde ia
loc egumenul. Cele m a i de seamă a u
http://patrimoniu.gov.ro
un f e l de transept, care dă să lei forma
crucii sau a unui T. Numai trap eza
lvirului mai e bo ltită în se­
micilin dru («berceau»), cu
câteva arcuri de întăritură.
Zic «mai e>> căci e foarte
probabil că au fost şi alte le,
dar dărămân du-se au fost
înlocu ite prin tavan e de
lemn, la cari şipcile for­
m ează câte odată desene
simple, după moda turcească.
In câteva c azuri (Lavra,
Vatoped) se găsesc alipite
camere pentru pâine, vin,
u ntdelemn.
P rezenţa absidei se ex­
p lică prin faptul că în tim p u l
meselor se face citirea unor
texte p otrivite, Tot aşa ş i
p i cturele se refer l a subiecte
în relaţiune cu funcţiunea
trapez ei.
Bucătăriile (Magl)erion)
sunt i nteresante prin b o lti­
riie l o r. Problema era de a
lăsa în m ij l o c o gaură pentru
fum ş i ventilaţi e, înălţ â n d
Jl
Fig. 35. Coşul bucătăriei mănăstirii Caracal.
cât se p oate acest p u n ct, pentru o
mai l esne scăpare. Diferitele combi-
 �OTIT..\ DSSPRE ARHITECTURA SFA�TuLU :\IU!'\TE
naţii găsite în acest scop sunt vred­
n i ce de luare aminte. Mai multe din­
tr'aceste b ucătării sunt acuma înfun-
Fig. 36. O magazie la mănăstirea Vatoped.
date printr'un tavan. Coşul se distinge
şi în exterior, prin importanţa co ns­
trucţi ei lui în raport cu celelalte
(fig. 35).
Şi Magaziile sunt câteodată clădiri
de samă, precum e aceia pentru unt-
Fig. 37. O magazie la mănăstirea Zograf.
(După Cl)oisyl
delemn dela Vatoped, făcută cu banii
lui Neagoe Basarab (?) (fig. 36) sau
a ceea dela Zograf (fig. 37).
Buletinul Comisiunii /i\onumentelor Istorice.
http://patrimoniu.gov.ro
25
Aghiasmatarul este un edicul ci rcu­
lar sau poligonal, descbis şi acop erit
cu o cupolă. Serveşte pentru sfinţi rea
apel or. Aspectul lui e foarte des pi­
toresc şi de prop orţii foarte plăcute
la ocbi. La Vatoped un agbiasmatar
are un îndoit râ nd de coloane.
Clopotniţele nu par a avea u n l o c
bine b otă rît în rânduiala mă n ăstirii.
Unele sunt izolate, a ltele prinse între
clădirile celelalte. Secţiunea l o r e
pătrată sau dreptungbiul ară. E l e sunt
acope rite în mod aproape sistematic
cu învelitori în p atru ape, mai totdea­
una frâ nte , cari nu se potrivesc de l o c
cu formele obişnuite bizantine. Se
poate v edea a ci o p robă nouă a o ri­
ginei occidentale a turnurilor-clopot­
n iţe. O dispoziţie o riginală a re clo­
potniţa măn ăsti rii Dionisiu. E o clă­
dire l ată , c are prezi ntă deasupra a
două a rcade, I a n ivelul terenului, două
râ nduri de câte trei arcade, rezi m ate
pe coloane cu cap itele. In râ n du l su­
perior sunt aşezate clopotele ; un arc
mare, frâ nt, susţinând un fronto n , în­
ca drează două ferestre mai m ic i , între
4
26 BCLETI:-\CL CO?>IISIU:\"IJ :lfO:-\U:IIEKTELOR ISTORICE
cari se g·ăseşte un orologiu.
Bibliotecile nu au mai n i ci o dată
Fig. 38. Puţul cel vecl)iu de la Cl)ilandar.
clădiri deosebite (Lavra face ex­
cepţie). De obiceiu ele sunt aşezate
deasupra intrării catoliconului, în
spaţiuri bo ltite şi deci sigure în co ntra
focului. Se aj unge la ele p ri ntr'o scară
îngustă şi întortocbi ată. Tot acolo
se p ă strează ş i lucrurile m a i de va­
l o a re. A lte mă năstiri - de obiceiu
cele c u biblioteci mai însem n ate şi
mai bine organ izate - au încăp eri
speciale pentru aşezarea lor : una sau
mai m ulte săli în clădirile de lo­
cu inţă.
Locuinţele, precum am spus, sunt
aşezate p e laturile m ă năstirilor, cu-
prinzâ n d între ele clădirile ce le-am
descris sau numai p arte din ele,de zidu ri.
http://patrimoniu.gov.ro
după cum spaţiul e mai mult sau m a i
p uţin restrâns. A ceste locuinţe s e
c o m p u n din odăi - s i m p l e c b i l i i în
m ă năstirile cenobitice - , cari aj ung
să fie mici apartamente în cele idio­
ritmi ce. Intri în a ceste odăi prin ga­
lerii cu a rc a de. Caracteristic e ma­
rele număr de caturi.
Aceste arcade, fă cute pentru a ră­
mâne descbise, au fost în multe răn­
duri zi dite sau încbise cu geamlăcuri.
In m ă n ă stirile m a i sărace se găsesc
râ nduri de g a lerii ş i balcoane de lemn
sprij i n ite p e console, atât sp re i nte­
riorul cât şi spre exteriorul zidurilor.
Această îngră mădire de l o cuinţe, a­
dăogate la diferite epoci unele lângă
altele sau p este a ltele, produc o im­
p resie din cele mai p itoreşti. Câte o
dată se g ăsesc m a i multe rân duri
eş i n d treptat î n afară, sprij inite pe
lungi p roptele de lemn, aşa cum se
văd destul de des în oraşele turceşti.
Pitorescul acestor construcţii m a i
e m ă rit p ri n împ o dob irea faţadelor
(punct asupra căruia vom reve ni) şi
Fig. 39. Coşul bucătăriei mănăstirii Ivir.
1După cl)oisy
prin p l a ntele agăţăto are cari atârnă
 1\"0TIŢ..\. DE SPRE ARHITECT URA SFĂKTULUI MU:-;TE 27

Interi orul nu prezi ntă nimic deo­ trând înfăţişarea lui prim itivă, domină
sebit : nici locuinţele egumenului, nici clădirile aglomeraţiei. Secţiunea lui
arbondaricul sau odăile de recepţi e ;
dimensiunile, n u m a i , v a ri ază după
însemnătate a mă năstiri i.
.A c este încăperi sunt mai totdeauna
tăvă n ite cu scânduri, câteodată vo p­
site, precum am arătat, când a fost
vorba despre trapeze.
Zidurile cari înconjo ară mă năstirile
pre i ntă încă în cele mai vecbi dintre
ele înfăţişarea unor zidu ri întă rite,
având crenele şi m etereze ; în multe
părţi însă co nstrucţiile cari au fost
îngrămă dite p este ele le ascund şi
nu se mai văd decât în câteva lo­
curi. Turnul cel mare însă , elementul

Fig. 4 1 . Locuinţe l a mănăstirea Cutlumuş.

e pătrată sau dreptungbiulară : c âte

odată a re simple crenele, a ltă dată
eşituri pe console (macbicoulis). Rar
i se vede un acoperiş şi a ceastă l ipsă
m ă reşte încă străşnicia înfăţişării.
Mulţum ită acestor turnuri - căci
unele măn ăstiri au mai mu lte - n e
p utem crede m a i lesne în faţa u n e i
cetăţi m edievale apusene d e cât în-
·

n a i ntea unui sfâ nt lo caş.

Fig. 40.
cel m a i de samă în alcătuirea p ito­
rescă , a rămas totdeauna şi, păs-
Turnul de i ntrare face parte şi el
din sistemul întă rit al mănăstirii. I nsă
rostul lui de sep araţie între viaţa
călugă rească şi cea din afară păstrân­
du-se, această parte de clă dire a evo­
luat mai mult decât turnul de apă­
ra re. Sub o boltă mare ş i p uternică,
sunt de obiceiu bănci, u n de cei do ri-

http://patrimoniu.gov.ro
28 B L'LET I :" l' L vO,II S il'� I I .\10::\U.\IE�TELOR I TOR ICE

tari de a pătru nde în i nteriorul mă­ turn în genul turnurilor de a p ă rare

năsti rii aştea ptă sosirea celor în drept descrise desăvâ rşeşte sistemul. Fi­
reşte nu lipseşte nici paraclisul, ar­
sanalele fi i n d mai totdeauna destul
de. dep ărtate de m ă năstiri.

Modul de a zidi este caracteristic

pentru m eto dele bizantine. Marele
număr de clădiri vecbi şi conserva­
tismul ce a do m n it în to ate l a Sf.
Munte fac din constru cţi unile lui un
grup foarte i nteresant pentru cerce­
tarea a cesto r metode. In general şi
mai cu samă pentru clădirile mai de

.•

1 '

Fig. 42. Un colţ al arl)ondaricului m -stirii Caracal.

Fig. 43. Boltirea bucătăriei l a Xenofont.

de a l e da v o i a cerută. Ceva m a i !După Cl)oisyl

în afară se găsesc a lte bănci s a u

trepte îna lte d e z i d , cari servesc l a
descălecat.
Uşi mari şi putern ice încbid noap­
tea aceste i ntrări.
Turnul de intrare nu ajunge l a
înălţimea celui d e apărare ş i nu de­
păşeşte de obiceiu acoperişul clădi­
rilor celorl a lte, în cât numirea de
«turn» uneori nici n u m a i e l a
locul ei.
Despre arsanale nu e . mult de zis. Fig. 44. O magazie la Vatoped.
In general sunt încăp eri acoperite, !După Cl)oisyl

descbise spre m a re p ri ntr' o b o ltă

l argă, prin care se scot bărcil e. De­ samă, s'a păstrat modul obişnuit ş i
asupra sunt m agazii şi locuinţe. Un bine cuno scut d e a zidi, a lternâ n d

http://patrimoniu.gov.ro
 :\'OTIŢĂ DE PRE A R H ITECTURA SFĂr\TUL
rânduri de piatră , m a i mult sau m a i
p uţin bine cioplită, cu râ ndu ri de că­
ră m i dă . Şi a cest punct este cu atât
m a i mult de însem n at cu cât 1\.tonul,
- foarte bogat în pietre - n u prea
se potriveşte pentru facerea cără m izii.
l\fa ră de partea NE se p o ate zice că
pământul este rar, aşa de rar în anu­
m ite părţi, încât unele mănăsti ri sunt
silite să aducă de dep arte, cu bărci,
puţi nul pământ ce l e este de trebuinţă
pentru a să di în j urul lor ceva viţă
şi ceva zarzavat.
Fig. 45. O ma.gazie la Vatoped.
Piatra e abo ndentă şi de o bună
calitate ; e ta re - -- sunt gneisuri, gra­
n ituri, şisturi crista line şi, l a m iazăzi ,
o minunată m armoră albă cristalină,
care formează în întreg masivul A.to­
nului propriu zis. Ace astă m arm oră
dă - fireşte - un var excelent.
Stratu rile de cărămidă sunt com­
puse din unul până I a două rân duri ,
rar mai multe ; cărămizile sunt l ate
şi subţiri, iar rosturile de o grosime
aproape egală. In unele părţi zidăria
ajunge să fie numai de cărămidă. Se
găsesc - dar numai I a construcţiile
http://patrimoniu.gov.ro
l �fu�TE 29
de mâna a doua, ca ziduri de împrej­
m u i re , magazii, locuinţe - zidării
în întreg de piatră b rută aparentă ,
fără n i ci o pregătire specială pentru
frum useţea faţa dei. E co nstrucţia cea
mai simplă şi cea mai eftină.
Arcurile sunt de obiceiu aparel i ate
în p i atră, altern ând cu cărămidă ; cele
numai de piatră sunt rare ; mai des
se găsesc numai de cărămidă (Pan­
to cratoru l , Cutlumuşul şi altele).
Extra dosul e totdeauna însem nat,
printr'un rând de cărămidă p e l at.
Arcurile, după modul bizanti n , su nt
uşor în retragere I n rap ort cu p l anul
zidu lui. I n râurirea turcească se recu­
noaşte uneori la câte un arc frânt
sau la câte o acoladă.
Zidăriile sunt aparente; dar multe
din clădirite mari vecl)i s'au tencuit,
precum a m arătat, şi zugrăvit, ceiace
e departe de a l e da o frumoasă în­
făţiş are. Imi încl)ipui esc că aşa s'a
fă cut pentru a ascunde repa raţiile
succesive (la Lavra, Ivi r, Caracal, Pan­
tocrator, Xenofont, Dionisiu şi a ltele).
La celel alte se p o ate vedea a lter-
30 BCLET IKUL COl\H S IUN I I MO::\Ul\IE�TELOR I ST O R ICE
n anţele desp re cari am v o rb it. Câte­
odată cărămizi, aşezate v ertical, unes c
rândurile orizontal e.
Decoraţiune exterioară I n sfârşit
- p ătrate de faianţă şi c b i a r v ase o ri en­
se găsesc şi cără m izi aşezate p ieziş,
adică înclinate în scop deco rativ . .A­
ceastă împo dobi re e mai cu samă bo­
g ată la clădirile de locuinţă, unde
Fig. 46. Paraclisul Maicii Domnului dela Lavra.
spaţi urile dintre arcade sunt câteodată
acoperite cu desenuri formate de că­
rămizi, cari nu se mai mărginesc la
o deco raţie geometrică, ci rep rezintă
cruci compl icate, nor i , p o m i şi al­
tele. La aceasta se mai adaogă, fo arte
des, aplicarea în zid a u n o r farfu rii,
de obiceiu din fabricaţia zisă de Ro­
dos, printre cari se găsesc unele exem­
plare foarte frumo ase. Sunt aşezate
http://patrimoniu.gov.ro
mai mult în timpanele arcaturelor,
câte odată form ează cruci. I mpreună
cu aceste farfurii se găsesc şi p lă c i
tale fixate în nişe (ca la Cutlumuş).
.Aceste faianţe o riental e au fost re­
îno ite în cursul veacurilor, încât - ne­
putâ ndu-se găsi uşor din acelaş fel ­
(sau p o ate din simplă ne­
p ăsare) au fost înlocuite, n u
o dată , p r i n faianţe de pro­
venienţe diverse mai mo­
dern e.
O rnamentaţia de cărămi dă
este câte odată înlocuită prin
rel i efuri de tencuială, co­
l orate în roşu, pentru a
imita cărămida . .Aceste o r­
namente sunt des datate, în­
cât, dacă nu ne arată vârsta
monumentului, ne a rată cel
puţin data restaurării faţadei.
.Aşa p utem vedea că a cest
m o d de împo dobire - care
este vecbiu, căci caracteri­
zează multe clădiri din vea­
cul a l XIV-lea şi a l XV-lea
- s'a păstrat până aproape
în zilele noastre .
.Acest fapt învederează
dificultatea de a se putea
fi x a d a t a monumentel or
Sfântului Munte prin apa­
renţa lor arbitecturală. I n
general însă s e p oate spune
că a u rămas puţine clădiri
dintre cele cari erau în fii nţă m a i
nainte de cu cerirea l atină şi de cum­
plitele devastări din această vreme.
Ceia ce s'a construit în urm a a cestui
eveniment a v ariat fo arte puţin .
.Acest conservatis m constructiv şi
de formă se p oate uşor explica. După
cucerirea turcească, arbitectura n'a
mai avut în ţă rile supuse de unde
să-şi i a avântul n ecesar pentru a
 :-.:OT I ŢĂ D E S P R E A R H ITECT 'RA SFĂ)lT L U I :\JU:>:TE 31

evolua. Acest ţinut izol at a trebu it dobirea di năuntru e mai b ogată. Se

deci să se m u lţumească cu m o delele găsesc num eroase coloane de m a r­
ce l e avea, şi cari se găsi a u bine adap­ m o ră cu câteva frum o ase c ap itele.
tate l a trebu i nţele călugărilor. Vatopedul a re mai c u seamă m a i
D arurile ce l e făceau Domnii o rto­ m u ltă piatră săpată î n i nterior.
doxi - depărtaţi - c oft a u - în Am vorbit despre rămăşiţil e de
afară de obiectele de dimensiuni mă­ p ardoseală de m a rm oră form â n d m o ­
runte, - în bani, c u cari zi diau mă­ zaică ( o p u s sectile) şi a m arătat că
n ăsti rile, după obiceiurile lor. Meşteri fac parte din ceiace a mai răm a s
străini nu se trim eteau.
Ornamentaţia sculptată e restrânsă.
Bisericile cele vecl)i p rezintă câteva
capitele de coloane şi de colonete.
Cl)enare de uşi se găsesc rar. Cor­
nişele sunt din cele mai simp le. Se
găsesc ş i câteva cornişe de cărămizi
aşezate ca dinţii de ferăstrău . Ca p ildă
de săpături ceva mai bogate se p oate
cita agl)iasmatarul din Lavra , u n de
coloanele suportă cap itel e c u sta l ac­
tite turceşti , iar p arapete l e aşezate
între ele sunt p lă c i vecl) i de can cel
(poate din veacul a l X-lea) reîntre­
buinţate.
In general to ate agl)iasmata riile
a u coloane, c apitele şi bal ustrade de
m a rm o ră (Vato ped, Ivi r, Xeropota m ,
Cl)ilandar ş i a ltele).
Ş i l a i ntrarea în cato l i conul Vato­
pedului se văd frumoase plăci de
parapet.
La Cl)iland ar, în partea catolico­
nului, adăo gată l a sfâ rşitul secolului
a l XIV -lea, se văd săpături în sti lul Fig. 4 7. Intrarea trapezii mănăstirii Esfigmen.
sârbesc din această epocă.
Nu se găsesc decât foarte puţin e din vecl)ime (Ivir, Lavra, V atoped,
reliefuri fi gurate. A ş a s u n t l a Sfântul Cl)ilandar, Xenofont). Se m a i văd, în
P avel, deasupra intrării cato liconului, câteva l o curi, m oza ici m ural e , tot
dar recente. Altele sunt importate ş i resturi din prima epocă de zidire a
n u f a c p a rte integra ntă din clă dire , Sfântului Munte, şi acest p uţin ce m a i
ca relieful ce rep rezintă p e Sf. D u­ este face mai de plâns p eirea a cest o r
m itru l a Xeropotam ş i capetele de podoabe. A ş a frumoasele m oza i curi
origină italiană fix ate în clop otniţa p e fund de aur din ex onarte xul
dela aceiaş mănăstire. V atopedului. Câte odată zidu rile m a i
sunt îmbră cate cu p l ă c i de m armoră ,
Decoraţiu ne interioare . - Impo- d e culori diverse, p recum se v ă d l a

http://patrimoniu.gov.ro
32 B U L ET I:'\TL CO�I J l :\ l i �10:\UJ\IEl\TELOR I STOR ICE

Ivir. Şi această împodob ire datează p e l a sfârsitul veacului a l XVII-lea

din vremuri mai vecl)l ; în epocile mai şi în al XVIII-lea. Tâ mplele datate sau

Fig. 48. Clopotniţa mănăstirii Xeropotam.

recente n e m a i fiind cu putinţă un ale căror date sunt cunoscute co res­

asemenea lux, sau sub i nfluenţa arte­ pund dea ltmintrelea cu a ceastă epocă.
l o r musulmane, s'a căptuşit unele zi­ Catoliconul dela Lavra are porţi
duri (absi dele l atera le ale catol i conu­
lui din Lavra ş i Ivir) cu plăci de fa­
i a nţă orienta l ă , departe însă de a se
p otrivi cu minunile ce se văd în
a cest fel l a Co nstantinopol şi l a A.-

Fig. 49. Masă d.e marmură.

dria n o p o l.
D espre d ecoraţia zugrăvită, cea
mai importantă , nu voiu vorbi, eşind
din c a d rul acestui arti col.
Tâmplele sunt rareori de zid ; ele Fig. 50. O vatră în arl)ondaricul Xeropotamului.
su nt i n mare majo ritate de lemn po­
l eit ş i lucrat într'un sti l foa rte ase­ de b ronz galben, atribuite vremei lui
m ănător cu cel pe care îl găsim l a noi Nicl)ifor Focas.

http://patrimoniu.gov.ro
 �OT ITA D E S P R E A RHITECTURA SFĂI'\TUL C I Mul'\TE 33

Uşile de intra re de l emn sunt câte apoi m i n g i de st iclă colorate, ouă de

odată sculptate, fă ră a p rezenta un struţ şi altele (.A sem enea p o l icandre
se văd şi în B ulgaria).
Mobilierul trapezelor ne arată un
amănunt i nteres ant. Su nt nişte mese
m asive de m a r m o r ă , semicirculare la
un ca păt, cu un m ic şanţ săpat dea­
lungul marginilor (fiq. 49). Pot şedea
mai multe perso ane la una din a ceste
mese. Nu se mai găsesc de a ltmin­
trelea decât în unele mănăstiri m a i
v ecl)i (Lavra, Vat oped, Cl)ilan dar) .
.Mobi lierul caselor de locuit n'are
Fig. 51 . Acoperiş de p u ţ la Cl:>ilandar.
<După Cl)oisy l
n i m i c deosebit. Lucruri l e cele mai de
samă svnt, din când în când, câte
i nteres deoseb it. Exce pţie fac uşile un dulap turcesc, prins de zid, cu
dela D i o nisiu, atât l a bise-
rică cât şi la trapeză. Unele
au o ornamentaţie săpată ,
foarte ging aşe, iar a ltele
sunt i ncrustate cu fi ldeş şi
sidef.
Aceste lucrări de marcl)e­
tă rie de stil turcesc sunt de
a ltmintrel ea fo arte răspâ n ­
dite : l e găsim nu numai l a
u ş i , d a r m a i cu s a m ă l a
anal ogl)ie (tetrapoade) , stra­
ne şi dulăpioare.
La biserica vecl)ie din
sfâ ntul Pantelimon, fă cută
de S ca rlat Callimacl) la anul
1 8 1 4, se văd porţi scu l ptate
cu bou ru l şi vulturul ro mâ­
n esc.
Policandrele au o form ă
specială. Se înfăţişează c a
o coroană cu un dia metru
egal cu al turlei pantocrato­
rului (sub care sunt atârn ate) ,
formată de o serie de bucăţi
de alamă ornamentată , arti­
Fig. 52. CatoliconuJ mănăstirii Dioci:>iariu.
culate u n el e cu a ltele. ll\.o-
tivul principal este v u lturul bice­ mici nişe descl)ise în acoladă, câte
fa! b izantin. De această coroană sunt un cămin, câte o m i c ă fântână de
p rinse lumânările şi atârnă candelele, p erete de m a r m oră albă, gingaş să-
Buletinul (omisiunii Monumentelor Istorice. 5

http://patrimoniu.gov.ro
3-1 BL.LET I :-\ T L CO:II I S T C =' T I :I I O =' U \ l f: =' T E L O R l ST U R lCE

p ată. Toate aceste l ucruri m ărunte
sunt lucrate în stilul o ri ental ob iş­
nuit în Turcia în veacul trecut.
Invelitorile b isericilor sunt de plumb
pentru cele mai de samă, iar de sist
- c a un fel de a rdezie - p e ntru cele
mai simple.
.Aceste invelitori nu se apl ică nu­
m a i p e bolţi ci şi peste acop erişu­
rile de şarpantă. Locuinţele sunt mai
mult acoperite cu ardezie şi rar cu
olan e.
Cu aramă nu este nici o clădire
trebui nţa rea lemnelor ca tiranţi, cari
n u lipsesc dela nici o co nstrucţie bol­
tită bizantină.
In rezumat, Sfântul Munte s'a a rătat
puţin atins de înrâuriri străi ne. Luând
parte, până la prăbuşi rea I m p ă răţiei
biz antine, la v iaţa a rtistică a i mpe­
riul ui, a u rmat până în a cest m o m ent
evoluţia artei lui arl)itecto n i ce. Din
a cest mom ent însă a rămas aproape
pe loc, p â nă în veacul a l XIX-lea,
când s'au a rătat câteva înrâuri ri oc-

Fig. 53. J\gl)iasmatarul Lavrei.

învelită , abstra cţie fă când de cele
noi ruseşti.
Bogăţia Sfâ ntului Mu nte în l em n
(mai cu s a m ă b ra d şi castan) ex­
p lică numeroasele galerii de lemn ;
de asemenea şarpantele de lemn
pentru a coperişuri sunt foarte răs­
pân dite, iar învelitorile di rect puse
p e bolţi sunt rare, în afară de cele
ale bisericilor.
Toată această lemnări e însă e
foarte primitiv lucrată.
E de prisos a m a i vorbi de în-
cidentale, semnele unui spi rit n o u ,
c a r e nu pre a p a r e s ă se fi întins. N u
vorbesc despre numeroase l e c o n­
strucţiuni ruseşti , cari u rmează regu­
lele lor ş i nu fac p a rte - din a cest
punct de vedere - din a rl)ite ctura
ce o cercetăm a ci. In lucrările m a i
d e deta liu însă, ca şi l a locuinţe, s'a
simţit in�uenţa turcească.
Cred că a ci este l o cul de a vorbi
despre înrâuririle reciproce, cari p o ate
să fi existat între Sf. Munte şi ţările

http://patrimoniu.gov.ro
 C\: O T J T.l.. D E S P R E .-\ R H I T ECTU R -\
n o astre, căci înrâuriri ale ţărilor ro­
mâne asupra Atonului nu văd să
fi fost. Cu toate că nu sunt mă n;'lsti ri
cari să n'aibă clădiri fă cute cu banii
cutărui sau cutărui D o m n român, in­
fluenţă co nstructivă nu e. O excepţie
s'ar putea - p o ate ? - face p entru
biserica măn ăstirii D i o cb iariu, care,
precum a m mai spus, pe lângă o
svelteţă mai mare decât toate cele­
lalte, are contrafo rţi aşezaţi în plan
ca l a unele biserici m o l doven eşti.
Dar asemănarea se op reşte a ci. Con­
traforţii dela D iocbiariu sunt
drepţi până l a cornişă şi aco­
periţi odată cu învelitoa rea ge­
n erală ; ei n'au retragerile suc­
cesive ale celor din Moldova
(cari sunt gotici) şi nu se vede
nici o a ltă trăsătură de înru­
di re. Sunt trataţi ca orice a lt
perete, având şi nişele p late
desp re cari am vorbit.
D a r ce în râurire să fi avut
arbitectura Sfântului Munte asu­
pra noastră ?
In primul râ nd, în ceiace pri­
veşte planul b isericilor, trebue
observ at că sunt trei şi numai
trei provincii arbitecton i ce, cari
p rezi ntă planul «trefl at», adica
cu sânuri l aterale, c a regulă ge­
nerală : .A.tonul (cu Meteorii), Serb i a şi
Ţările Române. Fără îndo i a lă Serb ia
a primit acest tip dela Atos, iar
din Serb i a ştim că a trecut în Ţara
Român ească l a sfârşitu l veacului al
XIV-lea (Cozi a). D a că a cestei i nfluenţe
se datoreşte perman enţa tipului în
Ţara Româ nească şi i ntroducerea lui
în M o l dova sau dacă trebue să atri­
buim relaţi ilor continue între Aton
şi ţările n o astre o în râ urire directă
posterio a ră , e greu sau cu n epu­
ti nţă să se botărască numai din
punctul de vedere arb itecto n ic. Stu-
http://patrimoniu.gov.ro
S F .-\ C\:T C L C I :\ I C C\: T E 35
diul documentelor ar putea arunca
lumină asupra a cestu i punct.
Trebue băgat de samă că biseri­
cile n o ast re cu sânuri laterale (cu
o singură excepţie la Snagov) sunt
toate fă ră stâ lpi sau coloane în n aos.
In Serbia, pe lâ ngă tipul cu turla
panto cratoru lui susţin ută de p atru
coloane (Ravaniţa, Liubostini a), există
şi cel de al doilea tip, fără stâ lpi (Cru­
şevaţ, Calenici, Rudeniţa). E tocm a i
acela dela noi. L a Sfântul Munte
al doilea tip există numai în unele
Fig. 54 . Picturi i n trapeza mănăstirii Dionisiu.
(Col. «des Hautes Etudes»l
paraclise. S'ar putea de a ci trage o
con cluzie favo ra bilă perman enţei ti­
pului sârbesc l a noi - dacă nu s' ar
fi p i erdut toate celelalte amănunte
caracteristice a l e stilului sârb şi dacă
n'ar fi oare cum greu de admis
continuitatea i nfluenţei unui sti l ş i a
unei culturi m o arte (cum a fost a
Serbiei, după mijl ocul veacului a l
XV-lea), de preferinţă înrâurirei A to­
nului, cu care l egăturile erau aşa de
strânse.
Un fapt cert este însă că, direct
sau indirect, a ceastă dispoziţie de
36 BULET I �CL CO.\II SIC� I I �IO�IDIE�TELOR I STORICE

p l a n a bisericil o r român eşti provine A m putea vedea înrâuri rea Ato­

dela Sfâ ntul Munte
Snagovul ne arată un plan şi cbiar
o elevaţie aton ică : cele trei abside
ca şi sânurile laterale au cornişa la
ace-iaş înă lţime ca spre pildă b ise­
rica m ă năstirii Caracal. lnsă distribui­
rea arcadelor o arbe ale faţa dei şi al­
cătuirea lor, prezenţa a cestor stâlpi
înalţi a i pă reţi lor extern i a i pronno-
nului în alcătuirea aşa de caracteristi c
bizantin ă a zidurilor, care a preda­
minat în Ţara Româ nească din vea­
cul a l XV -lea ş i până în vremea lui
Şerba n-Vodă, după ce b isericile Dea­
lului şi Curtea de Argeş fuseseră clă­
dite într'un mod de zidire derivat din
cel armen esc.
Dar toate amănuntele modului de

Fig. 55. Trapeza Lavrei.

(Col. cdes Hautes: Eiud�s,.)

sului, înnălţimea turlei pantocratoru­ construcţie b izantin, pe cari le vedem

lui nu sunt de loc atonice.
B oltirile pron aosului b isericii Curţii
de A rgeş şi .M itropoliei vecbi dela
T ârgovişte (azi distrusă) par de ase­
menea a arăta o înrudire cu acele ale
Sfântului Munte.
A ltă legătură între pl anurile ato­
n ice şi a l e n oastre , care ar îngădui
s ă se co n cbidă la o fi l i aţie directă ,
nu cred să m a i fie.
l a Sfâ ntul Mu nte şi p e cari l e regăsim
l a noi, sunt prea generale în tot do­
men iul artei b izantine, pentru a pune
p reze nţa l o r l a n o i p e sama înrâu­
rirei atonice.
D acă n e uităm acuma l a clădirile
secun dare a l e mănăstirilor, înrudirea
cu Atosul apare - cred - n eîndoioasă.
Aşa b ucătăriile unor mănăstiri şi ale
unor p a l ate dela noi sunt construite

http://patrimoniu.gov.ro
OTIŢĂ DESPRE ARH ITECTURA SFĂNTULul MUl\TE 37

u
"'
c.J
c:
'"'
E
o
'-

http://patrimoniu.gov.ro
38 BL"LET L '\ C L CO.\I l S ! Cr-\ I l i\!Or-\t:.\IE:\TE LO R J S'!O R I C E
după p rinCipll ident i c e şi cu alcătu iri
de bolţi la fel ca la Sfântul Munte.
Tra peza de la Căldă ruşa n i e asemenea
după tipul celor ce . le-am descris.
Turn urile de intrare au deseori ase­
m ă n a re mare cu cele atonice (�g. 55).
Piv n iţele dela Filip eştii-de-P ă dure ,
dela Potlogi, dela Mogoşoaia sunt de
o con sti ucţie aproape id entică cu
acei a a ma gaziei dela Vatoped (fig.
44) şi a unei m agazi i dela Zograf
(Cl)oisy, op. cit. , pag. 1 26).
In p riv inţa clădir ilor de locuinţă,
asemănarea e mai vagă, c ă c i l a n o i
nu s'a simţit nici odată trebu inţa d e
a îngrămădi a ş a catu ri peste caturi.
L e gătu rile în p rivi nţa zugrăvelilor
p a r d e asemenea neî ndoioase . .Acele
ale trapezei mă năsti rii Dion isiu, spre
p ildă, făcute în veacul al XVI-lea, au
destulă asemănare cu cele dela P ro­
bota, pentru a putea e mite ip oteza
că sunt de a ceiaş şcoală. Tot aşa şi
cele dela Diocl)iariu, fă c ute la 1 568.
- A DA O S
"
Ca adaos la notiţa de mai sus, a m încer-
cat să alcătuesc o listă a clădirilor ridicate
cu aj utorul Românilor la Sf. Munte precum
şi a obiectelor celor mai de samă date în dar,
bazându- mă, pentru aceasta, pe cărţile lui
Brockl)aus, Smirnakis, «Inscripţiile creştine
ale M untelui Atos» de Millet, Pargoire şi
Petit, precum şi pe unele informaţiuni parti­
culare. E mai mult ca sigur că aceste notiţe
vor fi incomplec1 e ; vor folosi la ceva însă,
dacă ar indemna pe alţii, mai competenţi,
să le îndrepteze şi să le întregească 2) .
Protaton. - Nartexul cu catecumen urile a
fost făcut în 1 507 cu cl)eltuiala lui Bogdan­
Vodă. fnscripţia pe placă de marmoră de
') Sm irnakis, To Agion Oros.
2) Intr'o notiţă către Comisiunea Monumentelor
Istorice, d-1 1. Kalinderu a arătat importanţa, in
această privinţă. a cunoscutului Proscl)inetariu al
http://patrimoniu.gov.ro
Aceste p icturi sunt atribu ite şcoalei
cretane, al cărui rep rezentant cel m a i
de frunte a fost Teofan, cel c a re a
zugrăvit trapeza şi catoliconul din
Lavra ' ).
Acest Teofan c u fi ul său Simeon au
zugrăvit catoliconul Stavronicl)itei în
1 546. Gl)eorgl)e din Creta a făcut în
1 547 p ictu rile bisericii din D io n isiu.
Ar fi interesant, dacă se va afla v re-o
odată numele zugravilor din Româ­
nia din această v reme, să se cerceteze
dacă nu cumva se regăsesc urmele
l o r şi I a Sf. Munte.
P i cturile dela sfârşitul veacului al
XVII-lea p rezintă o a semă n a re şi mai
izb itoare cu cele din v remea lui Brân­
coveanu l a n o i .
E evident că cercetarea zugrăve­
lelor atonice v a fi de cel mai m a re
interes p e ntru studiul picturei noastre
pământene - poate cl)iar in dispen­
sabilă.
G. BRLŞ.
deasupra intrării (Vezi Millet, No. 1 ) , nu se
mai găseşte.
lvir. - La 1 61 0, zugrăveala catoliconului
a fost făcută cu cl)eltuiala lui Mil)ai-Vodă (?)
In naos cl)ipurile lui M il)nea şi a unui copil
Radu (?).
Paraclisul Sf. Nicolae a fost restaurat şi zu­
grăvit cu cl)eltuiala lui Visarion , din Ţara Ro­
mânească, pro-egumen şi scbevofilax ( 1 737).
Turnul orologiului cu cl)eltuiala lui Visa­
rion (din Bucu reşti) ( 1 525).
Paraclisul Portaitisei zugrăvit la 1 683 cu
cl)eltuiala lui Şerban-Vodă Cantacuzino.
O fântână la care a contribuit Nicolae
Postelnicul din Ţara Românească ( 1 6 1 9).
lui Ion Comnen şi a traducerei lui Anania Melega
(din 1 856) după un proscl)inetariu rusesc. Doritorii
mai pot consulta, in afară de alte numeroase lucrări,
şi «O călătorie la Muntele Atos» de d. TI). Burada.

O evangl)elie ferecată dăruită de Matei
Basarab şi Doamna Elena.
Caracal. - Mănăstirea a fost restaurată
de Petru-Rareş, care a făcut şi turnul şi im­
prejm uirea fortificată a arsanalei. A.lt ctitor
e Alexandru Lăpuşneanu. In exonartex sunt
zugrăviţi în l)aine de călugări Petru şi Pa­
corn (probabil Lăpuşneanu, care s'a călugărit
sub acest n ume), ţinând biserica.
Se găseşte şi un epitral)ir cu apostolii,
l ucrat în fir şi dăruit de Matei Basarab şi
Doamna Elena la 7 1 5 1 ( 1 643) .
Lavra. - Catoliconul a fost restaurat în
Fig. 57· Catoliconul mănăstirii Diocl)iariu.
(Col. «des H a utes Etudes»)
1 526 cu cl)eltuiala lui Vladislav Radu (sau
Vladislav şi Radu ?).
Paraclisul Sf. Mil)ail a fost refăcut din
temelie cu cl)eltuiala lui Matei-Vodă (a fost
restau rat in 1 782). Cl)ipurile lui Matei şi al
Doamnei Elena se vedeau înăuntru.
Se mai păstrează : o icoană ferecată cu
cl)ipurile lui Vladislav-Vodă şi al _ Doamnei
A.na ; u n cl)ivot dăruit de Matei Basarab şi
Doamna Elena ( 1 644) ; o evangl)elie dată tot
de Matei Basarab ( 1 643) ; o raclă a capului
Sf. Ioan Crisostom dată de Constantin Brân­
covean ( 1 69 1 ).
http://patrimoniu.gov.ro
39
Schitul Prodrom. - Inceput cu principalul
aj utor al lui Grigore Gl)ica-Vodă ( 1 852).
Ctitoria e in întreg românească.
Sf. Pavel. - · Ştefan cel Mare a adus apa
făcând apeductul şi fiala agl)iasmei ( 1 500).
Neagoe şi fiul său Teodosie au făcut turnul
(pirgul) ( 1 522), care a fost isprăvit de Petru
Vodă ( 1 554· - 57) Brâncoveanul a dat bani
pentru facerea paradisului Sf. Constantin şi
Elena, pentru locuinţe, cl)ilii şi trapeza, îm ­
preună cu zugrăveala ( 1 708).
Dionisiu. - Cu cl)eltuiala lui i eagoe­
Vodă ( 1 520) s'a făcut turnul. Cu cl)eltuiala
lui Petru Rareş s'a refăcut din temelie cato­
liconul şi casele ; a făcut şi magl)erionul şi
magazia de vin.
C u banii lui A.lexilll d ru Lăpuşneanu şi ai
Rucsandrei s'a clădit spitalul şi trapeza. Pa­
raclisul Sf. Ioan Teologul a fost zugrăvit c u
cl)eltuiala proegumenului ieromonal) A.nton,
din Moldova ( 1 6 1 5).
In naosul catoliconului sunt zugrăviţi cti­
torii : Petru şi Rucsandra (?) şi, între ei, doi
copii : Emanoil (?) şi Stana (?) , ţinând biserica.
Neagoe a dăruit un cl)ivot pentru păstrarea
moaştelor lui Sf. Nifon. E de argint suflat
40 BULET INUL COM I S I UN I I MO:--I UME:'\TEL O R I ST O R ICE

în aur şi reprezintă o biserică cu 5 turle nartex pomeneşte o restaurare după 1 76 1 ,

ornamentate în genul celor dela Curtea de
Argeş cu amănunte gotice. Sunt două rân­
duri de sfinţi gravaţi şi cu smalţ. In j urul
cl)ivotului vine inscripţia ( 1 5 1 5) . Tot Neagoe
a dăruit o raclă de aur cu pietre scumpe
pentru capul Prodromului. Petru Rareş a dat
c u ajutoru l Domnului Moldovei şi al Ţării
Româneşti precum şi al Mitropolitului Un­
grovlal)iei, Grigorie.
O icoană a Maicii Domnului (Hodegetria
Pantanasa) a fost dăruită de Maria Asanina
Paleologina, doamna a Moldovlal)iei (Maria

Fig. 58. Pictură (Pantocratorul) in catoliconul m!inăstirii Dionisiu.

(Col. «des Hautes Etudes•).

u n aer (1 51!5) ; asemenea şi un epitral)ir. Se de Mangop a lui Ştefan cel Mare).

mai vede o icoană a Pro d ro m ului cu o in­
scripţie arătând că a fost îmbrăcată de către
Alexandru Lăpuşneanu şi Rucsandra D oamna.
Origoriu. - Mănăstirea a fost reînnoită
de Ştefan cel Mare la 1 500. O inscripţie în
Simopetra. -·Egumenul Evgl)enie, um­
blând după mile în Ţara Românească, a res­
taurat mănăstirea pe la 1 599.
După Comnen a fost restaurată şi biserica,
zugrăvită de Alexandru voevodul Valal)iei (?)

http://patrimoniu.gov.ro
 :'\OT IŢĂ D E S P R E A R H ITECT U R A SFĂ:-JT u L ·1 MU:'\TE
Xercpotam. - In bibliotecă se vede o carjă
episcopală de cl)il)limbar, dăruită de «loan
Duca Voevod a toată Moldovlal)iei şi U­
krainei» şi de Doamna Anastasia cu copiii
lor Constantin şi Matei.
Cutlumuş. Radu şi Neagoe au refăcut
mănăstirea din temelie (afară de catolicon,
reconstruit in 1 540) ca şi turnul şi arsanaua,
încât se zicea Cutlumuşului : Lavra cea mare
a Ţării Româneşti.
Alţi ctitori sunt Mircea- Vodă (Ciobanul) şi
Vintilă-Vodă.
Stavronichita. � Cu cl)eltuiala lui Şerban­
Vodă Cantacuzino s'a făcut apeductul.
Pantocratorul. � ln nartexul catoliconului
era zugrăvit un personaj în rugăciune în faţa
icoanei lui Cl)ristos şi o inscripţie, acum
distrusă , il arată pe marele logofăt Stan al
U ngrovlal)iei ca ctitor al acestei mănăstiri.
După alte izvoare această restaurare s'ar fi
făcut cu cl)eltuiala marelui logofăt Barbu şi
a lui Gavriil «arl)onţi valal)i».
Clădirile de locuinţă, după o inscripţie,
sunt făcute cu ajutorul marelu i logofăt Gavril
Trotuşanu ( 1 537) .
Vatopedul -� Neagoe a dat bani pentru re­
clădirea paraclisu.lui Sfântului Brâu ( 1 526 ?),
restaurat în 1 794. Cu cl)eltuiala l u i Ştefan­
cel-Mare s'a făcut portul cel vecl)iu ; în zidul
turnului o placă de marmoră arată cl)ipul lui
Ştefan, prezentând edificiul Maicei Domnului
şi poartă o inscripţie cu numele lui Ştefan
şi bourul Moldovei (1 496).
Cu cl)eltuiala lui Neagoe s'ar fi făcut o
magazie pentru untdelemn (comunicaţie ver­
bală). Altă magazie de grâne lângă arsana
s'a făcut cu ajutorul lui Scarlat Calli macl)
(1 820). O icoană a Prodrom ului a fost dăruită
de către mitropolitul Varlaam al Ungrovlal)iei
( 1 749 ?). O cutie pentru moaşte a fost dată
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice
http://patrimoniu.gov.ro
41
de Maria Doamna lui Şerban-Vodă Canta­
cuzino şi de Maria lui Constantin Bălăceanu
(1 709).
Esfigmen.-� Ctitor al catoliconului nou e
mitropolitu l Veniamin Costacl)i al Moldovei
( 1 81 1 ) .
Chilandar.� O icoană a Maicei Dom­
nului («Gorgopicoos şi Acatistos») a fost dă­
ruită de Doamna lui Matei Basarab ( 1 643).
Zograjul. - --Cu cl)eltuiala lui Ştefan- Vodă
cel Mare s'a făcut trapeza ( 1 495), care acuma
nu mai există. In 1 502 a refacut catoliconul,
azi inlocuit prin unul nou. A dăruit o icoană
făcătoare de minuni a lui Sf. Gl)eorgl)e, a
dăruit un steag bisericesc (prapură) , � iar
Doamna Maria a dat un aer cusut cu măr­
găritare.
Diochiariu. � Mănăstirea a fost refăcută in
1 568 cu cl)eltuiala lui Alexandru Lăpuşneanu
şi a Doamnei Rucsandra, sub supravegl)erea
lui Teofan, mitropolitul Moldovei, care s'a
şi retras acolo şi, murind la 1 598, a fost
înmormântat în exonartexul catoliconului.
In pronaosul bisericii sunt zugrăviţi cti­
torii Alexandru şi Rucsandra cu doi copii
Constantin şi . . . . ?
Xenofont. � Micul naos dela dreapta ca­
toliconului a fost zugrăvit cu cl)eltuiala lui
Constantin Vornicul şi a fratelui său Radu
(1 545). Naosul a fost zugrăvit cu spesele
unui arl)ont al Vlal)iei inferioare Nilcuman (?)
şi soţia lui Aga (?) ( 1 564). Pronartexul a fost
pictat cu cl)eltuiala lui Matei Basarab şi a
Doam nei Elena ( 1 637) , cari erau zugrăviţi
la intrare.
Sf. Pantelimon. - Scarlat Callimacl) a fă­
cut catoliconul din temelie ( 1 8 1 4) . 1\lţi mem­
bri ai familiei au făcut daruri însemnate, in
cât mănăstirea luase n umele de «cl)inovion
al Calimacl)izilor».
G. B.
6
42 BULET I C\ U L CO:\l i S I U C\ I I :\ I O C\U:\IEC\TELOR ISTOR ICE

0 0 0 0 0 0 0 0

Ql]
o

No. 1 .

No. 2. No. 3.

No. 5.

1 - 2. Biserica Protaton. - 3. Catoliconul mănăstirii Vatoped (după Cl)oisy). 4. Catoliconul

-

mănăstirii Lavra. - 5. Catoliconul mănăstirii Cl)ilandar (după Golubinski).

http://patrimoniu.gov.ro
 K OT ITA DE SPRE ARHITECTURA SFĂKTULU1 i\l U:\TE

No. 6. No. 7.

No. 8. No. 9.

No. 1 0.
6. Catoliconul mănăstirii Dionisiu. - 7. Catoliconul mănăstirii Ivir. - 8. Catoliconul mănăstirii Grigoriu. -

9. Catoliconul cel vecl)iu al mănăstirii Xenofont. - 1 0. Catoliconul mănăstirii Cutlumuş.

http://patrimoniu.gov.ro
-IA B ULETINUL COM I SI UNII ?11 0 :\UME:\'TELOR I STOR ICE

No. 1 1 . No. 1 2.

No. 1 3.

No. 1 4. No. 1 5. No. 1 6.

1 1 . Catoliconul mănăstirii Diocl)iariu. - 1 2. Catoliconul m 3năstirii Stavronicl)ita.- 1 3. c �toliconul m ă ­
n ăstirii Xeropotam. - 1 4. Catoliconul scl)itLJ!ui românesc Prodrom. - 15. Catolico:nl m'in'istirii Sf. Pavel.-

1 6. Catoliconul mănăstirii Esfigmen.

http://patrimoniu.gov.ro
 1'\ 0T IŢ..\ D E S P R E A R H ITECTURA SFĂ�TULU I MUKTE

No. 1 8.

No. 1 9.

No. 20.

1 7. Biserica scl)itului Sf. Ana. -1 8. Catoliconul mănăstirii Zograf. - 1 9. Catoliconul mănăstirii Pantocrator.
20. Paraclisul Sf. Cosma şi Damian (la Vatoped). -2 1 . Catoliconul mănăstirii Caracalu.

http://patrimoniu.gov.ro
-!6 B C L ET 1::\CL CG:\l l S f u :\ I I � 1 0 :\ C:\I E :\ T E L O R ! ST O R ! C E

J �vAH

1
Ne. 25. No. 26.

No. 27. No. 28. No. 29.

Trapeze :22. Mănăstirea Lavra ( după Brocki)aus). - 23. Mănăstirea Cutlumuş. - 24. Mănăstirea Panto­
crator. - 25. Mănăstirea Xeropotam. - 26. Mănăstirea Ci)ilandar. - 27. Mănăstirea Vatoped.
28. Mănăstirea Xenofont. - 29. Mănăstirea Ivir.

http://patrimoniu.gov.ro
 :-\ OT ITA D E S P R E A R H ITECT CR.-\ S F A :\ T l" L C I :\ l l":-\TE -1 7

TR v R N
PL

L E:. I>'\ N

No. 30.

No. 33.

No. 34. No. 35. No. 3 1 .

Trapeze : 30. Mănăstirea Esfigmen. - 31 . Mănăstirea Diocl)iariu. - Bucătării : 32. Mănăstirea Cl)ilandar. -

33.
Mănăstirea Diocl)iariu. 34. Mănăstirea Cutlumuş. - 35. Mănăstirea Dionisiu.
-

http://patrimoniu.gov.ro
-!3 B C L ET l :'\ C L CO:\ I I S ili� I I :\ ! 0 :'\ IDIE:'\T E L O R I ST O R ICE

�����-����
No. 36.

S LC '! I FI. A . �.

No. 37.

No. 40.

No. 38. No. 39.

Trapeze : 36. Mănăstirea Dionisiu. Bucătării : 37. .Mănăstirea Caracalu. 38. Mănăstirea Grigoriu.
-· -

39. .Mănăstirea Lavra. 40. Mănăstirea Xenofont.

-

http://patrimoniu.gov.ro
 NOTIŢĂ D E S PRE A R H ITECTURA SFĂNTUL I MUNTE 9

No. 4 1 .

N o . 42.

Bucătării : 41. Mănăstirea Pantocrator. - 42. Mănăstirea Xeropotam.

ERRRTR : Prin scăpare din vedere, s'a tipărit greşit Diochiariu in loc de Dochiariu. R se in­
drepta deci astfel.

Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. 7

http://patrimoniu.gov.ro