c[tre crqtinii ortodocsi desprs

cu{arnt
Sfenh Cruce
Preot Ioan

Strdbunii nostri
1
 DOVEZI ARHEOLOGICE
- privind cinstirea SFINTEI CRUCI pe teritoriul larii noastre ?ncepdnd
Tnci de acum 1700 de ani

Crucile de pe lespezile de mormAnt din Scyfia [Vinor (Dobrogea), certificd vechimea si

tdria credin{ei poporului romAn. Pe spatele uneia din aceste cruci, de la Callatis, se afla inscriplia
"ln morte resurrectio" (in moarte se afld invierea). Trebuie sa amintim si tiparele pentru cruciulile
descoperite la Str'6ulegti (lAnga Bucuresti), la Olteni - judetul llfov si Botosana - judelul Suceava.
lmaginile de maijos au fost copiate din "ARTA CRE9TINA lN ROMANIA", volumul L

Bloc de calcar (descoperit la

Pandantiv de sidef avind tr centru
semnul Sfintei Cruci descoperit ?n
secolul iII ia Birbosi - jud. Gaiati.
Tomis, sec. V) cu invoca{ie cXtre
Dumnezeu "Do amne Dumnezeule
ajuti orasul reinnoit. Amin.". Se
poate observa distinct semnul
sfintei cruci inainte de invocalie.

Stel;i de marrnurii aflata in lvluzeul de Istorie

d Rouriniei. descoperiti Ia Toniis, sec. VI.
F-.e .are scrie incepind cu semnul
Sii-rtei
Cluci "Aici odihnesc fericitul nleu tatal
Orentes si lericita tnea m;uli Marcela".

Bloc de marmuri albl descoperit tr sec. VI cu

o cruce mare in relief si inscriptia "Aici odih-
nesc Ioan fiul lui Focas, din Constantiana, solia
sa Constantia si liica sa Romana. Serlutare!".
Se afli in Muzeul de Istorie al RomAniei.

t
Stilp tiagnientar de mannuri descoperit
la Tomis in sec. VI si care se aflit in
lluzeul de Arheologie dirr Iasi. Se vede
distinct serlnul Strntei Cruci si inscripfia
latinil "Aceste monttinte sunt ale lui Vic-
toi- si ale Alexandriei".

Steli de marmuri descoperiti la Tomis in sec.

'f, VI, care se afli azi in muzeul din Constanta si
La.

intr-un chenar simplu se poate vedea o cruce

mici si inscriptia "Aici odihneste Heraclide
cAnt[re] al sfintei Biserici Ortodoxe".

2
 Pdmdntului Sfdnt, tot implratul Heraclius aduce SfAnta Cruce la Constantinopol, depundnd-o in
Biserica Sfdnta Sofia. Pdrli mici din ea, se afli imprSgtiate in toatd lumea cregtind (unele
ajunsand si in lara noastrd - I19l?llrIe1at1e l_tp;
* ^,.___-_ x ^
8. ntu ittlelEs cA TREBUIA sA FtE o JERTFA SUPREMA, DAR DE cE A TREBUIT
sA UONNA TOCMAI PE GRUCE ?
Trebuia din mai multe Pricini:
> Se moari indllat spre cer, cu bralele deschise spre lume, ardtAnd cI se aduce jertfd
Tatilui, dar cu iubire ti15 Oe lume. lVloartea pe cruce fiind cea mai ruginoasi, pentru cei mai
mari tdlhari, prin aceasti s-a aritat pdni unde cobordse ticdlogia noastrd, c5.ci am fost in stare
chiar si strigam impotriva celui ce era HRISTOS DUMNEZEU, "RASTIGNEQTE-L I

RASTIGNE$TE-L !"
> Sa moari incetul cu incetul, gi cu patima lui ribdatd fird cdrtire, sdngele Siu si se
scurgd ;ie cruce spiland astfel p6catele lumii. t

> Se ne arate prin suferirea acestei morli ruginoase, cdt de mare 9i totalS a fost smerenia
* 9. CRUCEA O irurAIruIU NUMAI iI'I T.IOUI. TESTAMENT, SAU A FOST PREFIGURATA
$r iN VECHIUL TESTAMENT?
CRUCEA o intdlnim in Vechiul Testament chiar in timpul lui [/oise, in timpul rdzboiului
:l dintre Evrei gi Amalecili.
,,C6nd igi ridici Moise mdinile, biruia lsrael; iir cdnd igi lisa el mdinile biruiau
Amalecifii. A[oi s-a agezat pe o piatrd, si, AARON 9i OR, ii sprijincau mdinile unul pe o
parte gi-altui de alti parte. $i au stat mdinile lui ridicate pdnd la apusul soarelui, 9i a
zdrobit losua pe Amalecili" (legire 17,11 ' 121,
-apoi
CRUCEA, o intdlnim CanO lacov binecuvdnteazd pe fiii lui losif (EflriT gi^lVlanase) cu
mdinile incruci,sate, deci sub formd de cruce aga cum afldm de la Facere 48,14: "lnadins gi-a
incrucigat miinile, degi Manase era intf,iul-niscut". :

CfiUCeR, CA SE[/N SCRIPTIC o intdlnim cdnd Dumnezeu, hotirdnd si piarda pe

nelegiuilii din lsrael, alege in acest scop pe lezechia proorocul spunAndu-i: "Treci prin mijlocul
cetalii, prin lerusalim,-gi insemneazi cu semnul crucii pe frunte pe oamenii care gem gi
din cauza multor ticilogii, Sd nu vd atingeli de nimeni care are pe frunte
"rr"'pling
semnul crircii,,(lezechiel 9,4-6). prin SeruruUL cRucll desparte lVloise cu toiagul apele mirii.
Crucea, este preinchipuitd gi de garpele ridicat de Nloise in pustie. "$i dupi cum Moise a
initlat garpele in pustie (p6 stalp) aga trebuie si se inalle gi Fiul Omului (pe cruce)." (loan
3,14-15].
* 1O:SAU, UN ALT EXEMPLU GONCLUDENT iN ACEST SENS
in Vechiul Testament, a fost cinstit nu numai David ci gi sabia cu care a ucis pe Goliat, 9i
chiar sabia a fost linuti cu mare cinste. Unde? Chiar in cortul sfdnt lAngd Efod! "A zis David
citre Ahimalec : N-ai cumva la indemdni vreo suli!5 sau vreo sabie? Preotul insd a rdspuns:
"latd sabia lui Goliat pe care l-ai ucis in Valea Stejarului. Ea este invelitS intr-o haini dupi 1

Efod,'(l Regi 21,8-g). Deci, cu at6t mai mult trebuie s5 cinstim noi sfAnta cruce, fiindcd nu existS
- r iil iaca Cnucen A Fosr uNEALTA DE roRruRA, AruNcl DE cE TREBUIE sA o {

MAI CINSTIM ?
Este adevdrat cd a fost o unealtd groaznicd de torturS, dar, atenlie, lisus a iubit crucea 9i a
imbrdligat-o 9i este evident adevirat c5 nimeni n-ar fi putut sd-L ristigneasci pe Hristos, daci
El n-ji fi vrut-ol pe cruce, pe acest "altar" a ars pdcatul nostru strSmogesc. Crucea aral6
ruginea noastri, gi ne face si ne cdim de picatele noastre, iar din partea lui Dumnezeu aratd
iubirea nemdrginiti pentru noi, oamenii.
Deci, crucea o cinstim pentru ci ea a devenit "Altarul de mare sfinfenie", a devenit
"J e rtfel n icul Jertfei celei infricogitoare".

4
 Ca o concluziea celorspuse, crucea este cinstitd pentru ci prin ea s-a infiptuit mAntuirea
universalS a oamenilor.
* 12. DRACII SE TEM DE SEMNUL GRUCII ?
Se tem cumplit, le este nesuferit semnul crucii, ba chiar ii arde gi nu pot suporta acest
semn nici mdcar fdcut in aer.
Dupd cum bine stim, Sf6ntul Antonie cel lVare a avut o mare experienla in lupta cu diavolii.
Ucenicul siu Sf6ntul Atanasie, cel care a redactat "Viala Sf6ntului Antonie" ne spune cd aceia
care veneau sd primeasca cuv6nt de folos de Ia "lvlarele Antonie" agteptau cu zilele 9i noplile,
auzind voci, lovituri, !ipete si alte zgomote care veneau din chilia sf6ntului, la inceput au crezut
cd sunt nigte oameni care se cearti cu sfdntul. Dar privind printr-o crapaturi n-au zirit pe
nimeni induntru. in acel moment, au in[eles cd, demonii erau cei care r6deau, chicoteau, !ipau,
incercdnd s5-l alunge pe Sfdntul Antonie. Dar el dddea importanli mai mult celor din afara
"i chiliei, dec6t celor dinlauntru. $i apropiindu-se de u9a chiliei, ii ruga Sf6ntul Antonie pe oameni,
t sd nu se team6, ci acestea sunt jocurile demonilor: "Voi faceli-va semnul Sfintei Cruci gi plecali
*
incurajali gi ldsali-i pe acegtia si se joace intre ei". "Dezbricdnd (de putere) incepdtoriile gi
stipdniile, Ie-a dat de ocari in vdzul tuturor, biruind asupra lor prin cruce".(Co1.2,15)
* 13. DAR CE PRIMESG CRE$TtNil DE LA DUMNEZEU, FACANDU-9r SEMNUL
t*uil;rci
cdnd igi fac semnul crucii, credinciogii cregtini primesc binecuvdntare gi har de la
Dumnezeu pentru a li se indeplini orice virtute.
* 14. $r CUM TREBUTE SA Ne FACEM SEMNUL SFINTEI CRUCI?!
Semnul sfintei cruci se face astfel; indoim iniuntrul gi lipim pe podul palmei degetul mic gi
inelarul, apoi impreundm la un loc vdrfurile degetelor gros, arititor 9i mijlociu de Ia aceiagi
palmd a m6inii drepte gi ne insemndm pe frunte, pe piept, pe umdrul drept gi pe umarul stdng
pentru a imprejmui cu puterea lui Hristos, fruntea, inima, umerii, acele organe ale adevdrului,
dar gi ale pdcatului, dorind si Ie facem astfel organe ale dreptalii, rastignind pe omul cel vechi
care manifestd o inclinare spre pdcat 9i sd fie reinnoit omul cel nou creat dupa chipul lui
Dumnezeu ?n dreptate gi in sfinlenie.
* 15. DAR DE CE NU S.A JERTFIT HRISTOS iN TEMPLUL IUDEILOR ?
HRISTOS - "Pagtele nostru" dupa cum zice Sf6ntul Apostol Pavel s-a jertfit pe crucea
indllati pe Golgota gi nu in templul ludeilor, pentru cd acegtia sa nu-gi insuseasci jertfa, si nu
creadd cd numai pentru acel neam a fost adusd, ci sd gtim cd este o Jertfd universald - pentru
intreaga fire omeneascd.
* io. sEcrANTtr NE REpRogEAzA cA NE 1NSEMNAM cu SEMNUL cRucu Sr cA
ot'fr1:E[="y,"]l=."::1hfi"='"tJil3,.:y.i1],3
cea mai simpra mirturisire u .,."oin1"i in
Sfdnta Treime. Precum soldalii se cunosc dupd uniforme, medicii dupi hainele lor albe,
sectanlii dupa bibliile lor sectante cu care umblS la subsoari, tot aga gi cregtinul adevdrat se
cunoa-ste dupi semnul Sfintei Cruci, de care nu se ru.sineazi niciodatd sd 9i-l faca prin
iruCHtNnnf. it mdrturisim pe Hristos cel ce ne-a spus: "Tot cel ce mi va mirturisi pe mine
inaintea oamenilor, mirturisi-l-voi 9i Eu inaintea Tatilui meu care este in ceruri" (Matei
10, 32\ sau Sf. Apostol Pavel in epistola cdtre Galateni 6,14 "Se nu-mi fie mie a mi liuda,
decdt numaiin Crucea Domnului nostru lisus Hristos."
* 17. SECTANTil VOR DOVADA iru CEEA CE PRTVE9TE SFTNTENTA CRUCil?
lVintuitorul vorbindu-le ucenicilor despre a doua venire a Sa la sfdrgitul lumii le spune
"Atunci se va arata pe cer SEMNUL FIULUI OMULUI" (Mat. 24,30). Semnul Fiului omului este
fara disculii crucea, precum semnul satanei este 666. "Gici cuvdntul crucii este nebunie
pentru cei ce pier, iar pentru noi care ne mdntuim este puterea lui Dumnezeu" (l Cor 1.18).
Conform acestei afirmalii a Sfintului Apostol Pavel sd-l intrebam pe sectant: "Ce consideri
dumneata cd este crucea: pierzanie sau mAntuire?" el va rdspunde cu siguranld: "Pierzanie!".

5
 pe calea pierzaniei, iar noi pe
$i atunci noi ii rdspundem: Este foarte clar cd dumneata egti
calea mAntuiriil
* 18. sEcrANTu NE iNrReReA nerenrroR LA cRUcE: DAGA rE-AR BATE TATAL
rAU CU O BATA, AI PUTEN CINSTI BATA ACEEA?
BAta aceea nu ag cinsti-o, pentru ca tatdl meu nu a putut-o sfinli. Dar crucea
o cinstim
pentru c6 ea s-a sfinlit fiind Jertfelnicul Jertfei celei infricogitoare. $i pentru a limuri acest
lucru si citim un veriet din Vechiul Testament de o importanld extraordinarS, "$apte
zile si
atinge de el se va
astfel jertfelnicul gi va fi Jertfelnicul sfinleniei mare: tot ce se va
sfin!i,, (Exod2g,37). Daca tot ce se atingea de jeitfelnic se sfinlea, cu atat mai mult
"rra1i in cazul in
atins de jertfelnic, adicd
care tocmai lisus Hristos-Dumnezeul norirr, "Sfinlenia intruchipat6" s-a
de cruce, apoi indiscutabil 9i crucea s-a sfinlit' r ...^ra-AA\ -AF^,,F SA
Deci rezutti ci
foarte ttar "CINE CINSTE9TE JERTFA (HRISTOS) TREBUIE
CTNSTEASCA ql ALTARUL (CRUC-EA)!"
* 19. SE6TANTn NE SeUN cA tiu nvem NEVOIE DE SEMNUL cRucll FACUT cu de tdlcuirea greqita
MANA pentru cd Dumnezeu nu cere slujirea mdiniloromenegti, folosindu-se
a acestui verset:
,,Duh este Dumnezeu
!i cet ce i se inchini se cade a i se inchina in duh 9i in
adevdr" (loan 4-24).
--inspuNs.
Dai fiind insd natura dubl6 a fiinlei noastre, cdt suntem in via!6".1a tot ceea ce
face trupul participd gi sufletul, 9i invers. Este adevarat ci trebuie si ne inchindm
in duh, dar
Pavel poruncegte,
aceasta nu inseamna cd se inlStur6 cultul exterior. lat6, Sf. Apostol
ca
.,Bdrbafii si se roage in tot locul, ridicdnd mdinile sfinte, fird mdnie 9i firi goviire" (1'
Tim, 2,8), ,! A -y _!:-^ _ ^L^r^:-^-.
oare Mdntuitorul s-a oprit numai la suferinla spiritualS din Gridina Ghetsimani
sau
spun sectanlii? Dar
a primit-o gi pe cea trupeasci? Sd avem crucea humai in inimd cum ne
sd cinstim crucea si
ce, inima este singurul m6dular al organismului? Categoric nu! Noi trebuie
cu ochii, gi cu gura 9i chiar cu mdinile, inchindndu-ne'
a fost invinsS, pdcatul
, putem afirma c6 prin SfAnta Cruce moartea
porlile raiului ne-au fost
strdmogesc a fost dezlegat, iadul s-a golit, invierea ne-a fost ddruitS,
IV]EREU PUTERE
deschise gi in bralel e lui Dumnezeu am fost agezali CRUCEA ARE
DATORITA RCTIUI CARE A FOST RASTIGNIT PE EA I ESTE I TOTODATA OATATONNT
DE VIATA DATO RlrA "vlETl I" CARE A FOST AT AnNNTA PE EA

c e siruti crucea icoanele im cu flori!

inchina{i-vd, cd dracii fug de cruce, aga cum fuge cAinele de bdlul cu

care a fost lovit, gf sd zicem cu tolii:
"cRucll rALE NE INCHINAM STAPANE ql '.
srArlrXiNvrcneA TA o LAUDAUT gl o SLAVIM".
AMIN!

6
 r-$$'!ilHil*}fl% Preot Ioan
Constantin Brdncusi, genialul sculptor, gtiind cd, arta are menirea de a fi purtdtoarea unui
mesaj, sub inspiralie cereascS, a creat din piatra 9i din fontd, cele maiinsemnate poeme ale sale:
MASA TACERII, POARTA SARUTUIUI gi COLOANA lNFlNlTULUl. Venit in Craiova, Brancusi
frecventa Biserica [Madona Dudu, unde, cu vocea lui de tenor, cdnta la strand siin cor si slujea ca
i- ipodiacon. La Bucuresti, a cdntat in cor si la strana Bisericii lMavrogheni, iar la Paris, a frecventat
Biserica Ortodoxd RomAnd din Paris, c6nt6nd tot la fel ca giin celelalte biserici, in cor 9i la strand.
I in discufiile cu prietenii sdi referitoare la viala lui retrasd, aducea mereu vorba despre ttldnistirea
Tismana.
Constantin Brdncugi spunea: "BISERICA ESTE itvtpACanEA CERULUI CU pAnaAnful
PRIN PREZENTA LUI HRISTOS: SLAVA LUI DUMNEZEU NAMAruE PRINTRE NOI PRIN
PREZENTA PREOTULUI". in 27 - 10 - 1938 Brancugi a participat la solemnitatea sfinlirii operelor
sale (de la TArgu Jiu), de cdtre un sobor de preoli ortodocgi. Brdncugi a fost deci, pe l6ngd un
mare artist, si un adevdrat cregtin ortodox. Despre opera sa spunea aga: "Contemplafi Iucririle
mele pAni levedeli !" lntr-o zi,am intalnit un preotcare mi-a descifratin varianta sa, mesajul
mistic-spiritual al celor trei piese brdncugiene, mesaj care m-a marcat profund, gi de aceea voiesc
sd vi-l destdinuiesc si dumneavoastrS.
COLOANA
APA VIETII
,
Privili imaginile de maijos 9i citili cele scrise INFINITULUI
dedesubtul lor:

MASA TACERII POARTA SARUTULUI

meaa nctgc
4on credinlci ortodore, ..,clind rci primi sas, la
clil cfti in riefi.., ca lisas llristos siratal morfii,.. Oumnczco...
ca cci f2 apostoll, in infthlt !

:
Bibliografie: ,,Constantin Br6ncusi la TArgu Jiu..." (Monahia Erotea Ciolac); ,,Pace si bucurie cu BrAncusi"
(Calinic Argatu - Episcopul Argesului si Muscelului).

7
tl

.rf,ffi:llSfli" ,
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul t6u, care te-a scos din pdmAntul Egiptului 9i din casa robiei.
Sd nu ai alli dumnezei afard de mine!
2. Sa nu-[i faci chip cioplit 9i nici un fel de asemdnare a nici unui lucru din cAte sunt in cer,
sus, si din cAte sunt pe pAmdnt, jos, si din cAte sunt in apele de sub pdmAnt! Sd nu te inchini lor,
nici sd le slujegtil
3. Sd nu iei numele Domnului Dumnezeuluitdu in desert, cd nu va ldsa Domnul nepedepsit
pe cel ce ia in degert numele Lui!
4. Adu-li aminte de ziua odihnei (DUMINICA) si o sfinlegti. Lucreazl sase zile si-!i fa in
acelea toate treburile tale, iar in ziua a gaptea este odihna Domnului Dumnezeului tdu. sd nu faci
in acea zi nici un lucru, nici tu, nici fiul tdu, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tdu, b

nici asinul tdu, nici orice dobitoc al t6u, nici striinul care r6mAne la tine, cd in sase zlle a fdcut
Dumnezeu cerul 9i pdmdntul, marea si toate cele ce sunt intr-insele, iar in ziua a saptea S-a
odihnit. De aceea a binecuvdntat Domnul ziua a saptea 9i a sfinfit-o!
5. Cinsteste-l pe tatdltdu si pe mama ta, ca sa-!ifie bine si sd tr6iesti ani mul{i pe pamAnt!
6. Se nu ucizil
7. Se nu fii desfrAnatl
8. Se nu furi!
9. Se nu mdrturisegti str6mb impotriva aproapelui tdu!
10. Se nu doresti casa aproapelui tdu; sd nu doresti femeia aproapelui tdu, nici ogorul lui,
nici sluga Iui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui, 9i nici unul din dobitoacele lui si nimic din
cAte are aproapele tdu!

#,Hli.l3fr," ,
1. Se participam cu evlavie la SfAnta Liturghie, in duminici 9i in sdrbdtori!
2. Se linem toate posturile rAnduite de Bisericd:
- Postul Pagtelui;
- Postul SfinlilorApostoli Petru 9i Pavel;
- Postul lMaicii Domnului;
- Postul Crdciunului;
I
- Miercurile 9i Vinerile de peste an; J

- 14 septembrie, 5 ianuarie si 29 august.

3. Sa respectdm fe{ele bisericesti (diaconi, preoli 9i episcopi)l
4. Sa ne spovedim 9i sa ne impdrtdsim in cele patru posturi mari ale anului si ori de cAte ori
ne simlim congtiinfa incdrcatdl
5. Sa ne rugdm pentru conducdtorii !6rii, pentru cei ai oraselor si ai satelor, si pentru intreg
poporul nostru!
6. Se linem posturile pe care le-ar rAndui mitropolitulin vremuri grele!
7. Se nu citim 9i nici sd nu [inem in casd cdrti neortodoxe (sectante)!
8. Sa nu folosim prost sau in scopuri strdine averea bisericilor!
i\ 9. Se nu participdm la nunli sau la alte petreceri organizate in post!
-.