* r*soq*,
httl " ";&
G${ T:- FH',
MCI&*o: ,rDfi'te, mI{nca prfnda m{ru*e a(
{Pttdele Iesf Solovc?on 6:6], decf la. I"et{r&ca" mfn*ea €,
tr?[ma {.a .0rurrerueaeraI" f$fdnfer{
@w&eg erodfw*{s,ri, Preot loan
S,ere*e p*ate fi detinir* ca fitnd tnclinatia cuiva de a evita orice activitate, de a refuza
efort, de a se eoml:faee tr* ,n**tir.,ifate. ?ll rep*cs. S,engem estc stare. c**lp*rtare a c*lui rars ltl!
yrea, &u doreste sX mrune easc*. ff emesu, Seenew. fia,'HemeveaIffi, Bna$Earelry-+m&* si *r&redffirrEm
sunt rle fapt acelas! lucru,
intr-o zi, un bdiat l-a intrebat pe sau: ,ne,.elrt spri8 c5 tr*ba$e sd. {ugim
d.e pdcate, dar cum sd md. feresc eu de ispite? -Et nepoate, ia spwne-rmi tu mte, dacd. un
orn ar urea sd. oineze o pasdre sl ar uedea chtar deasupra sa una zbur6.nd., iar ceoa mat
tncola, o a.lta stdnd. pe creanga wnut pom, tn care din ele crezt cd. ar trage cu pusca?
-Binetn{eles, bunicwle, cd. ui"ndtorul ar tndrepta arma spre pa.sdrea ce std. pe creangd..
Sunt malmultegansesi onimereascdpeceacarestd, decdt peceacaretrececasd.geata
prin aer. -Pdl, oezt, bdtatul meu? Tot aga sunt gt oanmenii, asemenea. pd.sdrtlar. Cdnd
e;ti muncitor Ei harnic, cdnd. egti mereu preocupat sd faci cdt mat mwlt Ei mai,bine,
atunci dtaoolul nu poate sd te atingd. cu ispitele sale. Dar pe omul lenes gi deld"sdtor,
diaoolul cu ugurin{d tl ispite;te, tar el cade imediat tn pd.cat. Omul nu a fost fd.cut de
Dumnezeu ca sd. stea ;l sd. plardd, tltnpul, la ooia tnt6.mpld.rii, ct sd caute mereu sd.
munceascd cu spor Ei cu tragere d.e tnimd. Doar asa oa afla lintEte si bucurte tn oiatd.".
fiposbioli penfr-u
Iath ce spune SfAnful Apostol Pavel, cu pnvlre steapentru de muncd : ,,Ntctn-ammdncat
d.ela clneoa pdine tn dar, ct cu muncd. gt cu trud.d. am lucrat noaptea si ziua, ca sd. nu
tmpoodrd.m pe ntment dlntre ooi" (2 Tesalontcent 3:B). Sfinlii Apostoli qi to{i Sfin{ii Lui
Dumnezeuauimbrdliqatcapeofilosofiedevialddictonul: ,,Nlattnt6.itmplinegtestnumaidupd
aceeatruta$d. pe altul". Astfel SfAntul Apostol Pavel, chiar mai inainte de a rosti porunca: ,,dacd.
Masa lui era l,esnic rosie de trandafiri si de vinuri scumpe. imprejurul lui roiau tinerii si femeile
cele rlai th:moase din nobilimea englezf,. Parisr-rl il astepta cu bra{ele deschise. America il poftise anume,
ca s[-1 vadi si s6-1 aud6. primindu-l ca pe un cnceritor. ,,Trd.tam, zicea el, numai pentru pld"cere.
Fugeam de suferin$e Et de durere, ortcare ar fi fost tnfd$igarea lor: pe am6.nd.oud. Ie
uram; hotd.rdsem sd nu tin searma de ele, pe c6"t se ua putea. Ntci una, nici alta nu
tntrau in socote{tle mele. Mama, insd, ca.re cunaytea uta$a mai tnd"eaproape, imi repeta
adeseart oersurile lut &oethe, pe cartea dd.ruitd. chtar d.e d"dnsul si tot de d6.nsul
td.lmd.cite asa; ,r{Jine n-a lrctreeut oeasurile nopftt, / AqteptAnd in laerlrnl
zor:lle ee lntArnlerf llnul CIn eeela nu te aunoaqte fne6, Ilumnezeules6.
Erau stihwri pe care fi?ama Ie spunea adesea tn aeasurile et de mflhnire, spre
sfir;ttul uietti. Dar eu md" tmpotrioeam tn chipul cel mai hotdrdt sd-t dau d-reptate sau
mdcar sd. fac cel mat mfc loc tn sufletul meu adeud.rulut curpins tn acele cuointe.
Mi-aduc bine a"minte, ii rd.spundeam: n-am deloc poftd. sd. m6.n6.nc p6"inea meatn durere
sau sd tmtpetrec noplile aqteptdndtnlacrtmi o dimi.neatd. am1.rdtd... C6.nd. eram student
la Untoersitatea d.in Qxfard, tn ul.timul an, pltmbindu-md pe potecile strtmte de la
Megalen College, tn cfl.ntecul pd.sd.rtlor, ztceam unui prieten: am sd gust dtn taate
poamele cdte swnt in grdd"ina lumti si am sd. intru tn uia{d pdtruns de dorwl acesta p6.nd.
tn addncul suftetului. Asa am tntrat,si aga arm trdit". Uncle a ajuns goana asta dup[ plSceri, nu
putein insira aici. Destul c5, intr-o bun[ zi, semelul Oscar Wilde care se credea atotputernic, simlindu-se
j ignit de niste vorbe. a dat injudecati pe un fost prieten, pentm clevetire. Dar adversarul nu s-a l6sat cu
una, cu dou6, ci a dovedit in fa{a judecSlii cI Oscar Wilde c6zuse in patimi nevrednice de om. Unnarea
a fost pedeapsa la doi arri de rnunc[ silnicl pentru poetui ailntat pin[ atunci de toatd lumea.
T'risnetul sb fi c5ztit peste Londra si tot n-ar fi fost mai mare uimirea" Dar legea e lege . Cu mArniie
in fiare, cu haind gi chitie vlrgat5 de pr"rsc5rias, la 13 noiembrie 1 895, osflnditul se indrepta spre Reading
House, iocul unde avea s[-si irnplineasci pedeaspsa" M[car cd abia iesise din spital, a trebuit sd astepte
doul ceasuri si jumEtate in ploaie, pe peronul g6rii din Clalam, sutr octrii c[i5torilor. ,,Dtntre taate
lucruril.e, cfrte se pot tttcktpui, eu eram ardtarea cea rnai grozaud. Trecd.torii, ad.z5,ndu-m6.
ptrantt locuhtt, tncepea.u sd. r6.d.d. La sosfrea fiecflrui tren, tati gurd-cascd se aduna.w
tmprejurul meu sf nimfc rxu putea si eolrdrseascd hazu{.Ior. 5f incS asta... atdta, c6.t
m-au stiwt. cfne sunf . Dar cdnd au aflat, rdsul si d"istrac$ia nu se mai isprdCIeaw. Aproape
jumdtate de ceas, ane sfat tnconjurat de mul$tmea eare rnd huid.wia. Un an tmtreg, tn
taate zilele, la ceasul aeela, plingearn c6t timp ttnuse atunct batjacarirea mea...,". ,,8d
mor era singura dordn$d" ilupd doud lunt de zile d.e zacere tn spttal, c6"md m-a$ a.dus
atci gt am stm$tt cd merg spre uindecare, rmt se pdrea c6. turbez. Hofordsem s6. rnd.
sinuctd....". insd o pedeaps[ nu vine niciodat[ singur5, ci trage dup[ sine multe aitele. DupE trei luni.
mama iui Wild,: lnoaro de nrsine si de durere. Nevasta lui a fost silita s5 fugl clin Anglia, iar copiii,
potrivit legii, erau cpniii sa-l vac15 pe tatll lor osAndit. Ar fi fcrst. poate, o usui:are, si trfuasci singnr, ca
intr-un morm0nt" fJar nu. Poetul cel admirat de toli, arbitrul tuturor elegantelor, imbrdcat acum in haine
de pAnzfl de sac, cu numf,rul 33 pe piept, spdla podelele inchisorii impreunS cu ceilalli pu;cdriagi; trebuia
s[ doarm5. pe un pat de scAnduri; s[ m[nAnce o hran[ gre{oas5 si sI scarmene capete de fi'6nghie pAn[ ce
r,Arfurile degetelor amorleau si ?ncepeau sd sAngereze... Doar moadea ar mai fr putut aduce vreo alinare
cumplitei ticdloqii in care c[zuse cel sl6vit odinioari de o lume intreagS.
Si totugi, cine ar crede? l)up5 un an si rnai bine de durere care il incremenise, o lumind neasteptatl
s-a fEcut in cugetul sdu cel innegurat: ,,Vreau sd trdiesc. Vreau sd. tntorc spre binele meu tot
ce s-a tntdmplat.. " SchrmdnAnd capete de frAnghie, ca si facf, scam[ pentru bolnavi, ajunsese sd
inteleag[ cf, munca de toate zilele e o mare binecuvdntare pentru trupul si sufletul omului.
Petecul de cer albastru, pe care il zfueaprin geam deasupra capuiui, deodat[ s-a lIrgit. A inceput
sd gAndeasc6 1a patirnile qi suferinla lui Hristos pentru pdcatele oamenilor. Si, incetul cu incetul, p5g6nul,
care habar n-avusese ce este durerea si ce sunt lacrimile, sirn{i c[-Ei pleac[ genunchii si se sprijin[ cu
arnAndou[ mAinile de cntcea celui r[stignit intre tAlhari.
Iatd ce minuni slvArseste uneori urniltnla. At6tea veacuri au trecut cle cAntl
lis,s cii* Nazaret urcase
pe Golgota si poate cf, nimeni - afar5 de Sfinti - n-a simiit pe Hristos at6t
de aproape de suilet si n-a spus
cuvinte mai evlavioase despre ?nv[l5tr-Lri le criprinse in SfAnta Evanghelie, deciit
Os car Wilde.
Munca i -a smerit sufletul si tot munae I-a in6l {at pfinfr tra ferlefu:en
cufi0scut
ptedtcd
Iauimi ryrti6t
v.g,win,bgi!
Cuvinte deosebit de severe are si Sfhntul Apostol Pavei ia adresa lenesilor. l"-icenicritrLli s6i: Tirirotei
ii pomnceste cum sd se conrpode cri v5drivele tinere ,,se tnuatd sd
fte {.e,m*,se, awtreter6.ne{ casefe,
gi nu numat lenepe, ct si gura.ltoe sf fscodff o&l"e, grdtnd d"e ce\e c€ rau se {:{rs}f$,d,
(2 Tintotet 5:13). trar J'esalonicenilor, Sf6nt,l Apostol pavel le spune transant:
,,Cdci uof iresiud
stiti cum trehwte sd ud asern&raafi nei*a5., cd noi n-a.fft umhlat prd rdndettald. frnfne mot.
Nici n-am m6.ncat de la cineua pdine tn dar, ci, cw rnuncS sd cru trud&, ana fucraf; n*aptea
gt ziua, ca sd. nu*npoo5.rd.m pe mlment dintre oo i. Nn doan cd n-arearn pu8*re, af ca .s5
me dd.m pe nof insfnep$ddd rsow6,
"spr€ da ne ffrru?;a" Cdci gi cdnd ne afla.m la uai, a-am d"at
porunea a.ceasta: da,e6 efceerrg efl utr{g,a sfi &welrerc, a@18 aa$cf M rpra amdm&rles
Pentru ed aeizfrn cd unff rlirutre arof una$I# fdrd rdndufal#, ruefr-s{:r6nd rsfrradc sd {scoddnd.
Dar unara ca. aces*i"a {eporaencirru sid Rug$rn, [n $ommul lisus Ffrfstos, ca sd ryaalncea.scd,
fn linfpte sf si-sf m6.n6"nrepdfreea &*sr" {zl-e:.<arr:nicenl 3:z-l z).
Am asislat itrtr-o z.i1a o discLr{ie ?ntre doi e,arxeni. Unul, care p6rea mai siirac il*pd ii.ni;raciiminte,
desi parc5 mai reperle ar fi fbst neingriiit. s-a apropial r1* r,rn altul sl i-lr. c*rgt si;-i cleir 3:u:i rle
1rorna,,1"
Acesta din urflr5 i-a zis: ,,€ru fid-as da &arcf, aJar inc# te w&d" in putere. n-ad radcd ryft haindteap
gt deci ai putea sd caufd sf eJumrneafa cera de lucru". (Jnrul slrac r-a- :r,ll{s as&: ,,ffoffrtrr{ifle,
nw od' supd.ra$i, d"ar ew nff credeu s5 muncesc, Ieftea tmi pretwnEesfe wiata ffu-rni place
sd rnuracesc, cf sd stau Ia urn&r#, f{"ixtd"c&, d.e fapt prin cetmstitu$te am d"reptul Ia tene,
adicd" ntmeni nw md poate abttga sd. muncesc", Si atr-urci cel5lilat i-a spLrs asa:
,,N* te
cont"razic, asa este, ndrneni mu [e poa te abltgasi munce sti, d.ar, tat, prtn canstttutie, at
dreptul si la foame, fitndcd. nu cred cd existd cineoa care ar abea. e{reptut si. fe obltge
sd. md.n6.nct". Dar e ceva si mai glav: lenesul nu .se mnitumeste sL tr6iascl peutru ceea ce e I numeste
adevdrata filosofie ii vielii, ci are o atimdine cle dispret si chiar cle comphtimire si u6 ton arogalt, superior,
dispre{uitor, sarcastic, ironic, zeflemil.or 1a adresa celor harnici, care folosesc bine tirnpul si fo4eie clate
de Dumnezeu, care nu vor sE-si iroseascl via{a. 'Ie privesc de sns cAncl te angajezi la o ntunc[ si i1i
spr.,r:
,,Ce te ha.gi? De ce esti prost, si muncesti de pomand.? Ce, crezi. c6 i$t ridtcd ctneva
statute? Vrei sd. fit premtat? Vrei sd urci, sd faci carterd"? Stat curnf nte tm banca ta! Nu te
lega la cap dacd. nu te doare!"
SfAntul Maxim Mfirturisitorul spune: ,,Dintre pattmt unele sunt trupesti, iar
altele sufletegti. Cele trupegti tqt tau prilejul din trup, iar cele sufletestt dtn lucrurile
cele dinafari". Folosind acelasi criteriu de clasificare, Sfffntul foan l)amasehin ne oferd o
list6 aproape completd a patimilor trupeqti si sufletesti. El spune cd ,,Patimi suflete;ti sunt:lJitarea,
Nepflsarea si Neqtiin{a. Cdnd ochiul sufletului sau mintea e tntunecatd. de acestea
sl1jitar bun si credincios. Ai fost credinctos tn puline lucruri, te voi pune peste mwlte
lucrurt. Intrd in bucuria std.pinutwi tdu".Iar pentru cel leneq care si-a ingropat taiantul ?rr
plnr1nt: ,,Slugd. utcleand si lene;d!... Pe sluga aceea netrebnicd. aruncati'a fn intunericutr
d.e afard.. Acolo aa ft pldnsul s[ scr6';nirea dintilor".
CI lenea dnce |a sir[ciesi hdrnicia la prosperitate este un lucru evident. Sunt chiar si popoare cate,
riesi sunt bogate itr resurse, se zbat in sdrlcie si n"rizerie. De ce? in pnrnul r:And lhindcir tlf,iesc in trincl;lvie,
holie qi smecherii, agteaptl lefuri si pensii mari de la guvern; supravie{r"riesc de la un an la altutr, de la o
ignl la alta, fhcAnd imprumuturi de ia strf,ini. Si sunt popoare foarle s[race in resurse naturale , dar care
tr[iesc irt tate , fiindc6 u ce este h5'micia cultul muncii iuJ
olandez,.
ln care
Sflrffeia: ,,Pfrndcdnd, mai stat culcat? C6.ndte aet scwla eliru sornnul
td.u? Iatd oine sdrd.cta ca un trecdtor si n eoaia te prinde ca un tdlhar" (Pilde 6:9'1 1 )
Foamea'. ,,Lenea te face sd cazi tn tarapeald"; suftetului trdndau ff ua {t foarne"
(Pitde 19:15).
Cleve{irea: ,,Dar fm ace{asi finup se innatd sd fte lenese (ud.duaele ttnera),
cwtreterdmd casele, si nu reulmaf len.e,se, ci si guratrfue rsf tscadi*,aare, grdind cale ce nxt
se cuuin" (1 Ttmatei 5:13).
Ilescur.Eil$:nrea: ,,Fafta celetd {erceg il omoar5, cdct mdfnfle rau uotesc sX lucreze"
(Pilde. 21:25).
tgohin: ,,Mdruacelarsilttart"$a.sf5pdrad, tarcea{ds6f oarevafi"birnicd" (P{ide t2:24).
Asa incepe bine cunoscute Sf6ntului
a Siml: ,,O*ramame gi
Stdp dnwl vie$tt mele, dwhwl erdrad#.*{ei nu mitr da. rruf.e"... Ne*am ti plrtut
St*Btfll *l(e*a
astepta ca Slhnhll Efrem sf,-si inceapi r*gdcirinea cu cererea de a fi indep5rtati de 1a $lrul
dinsui altb patimE oarecare, iar nu trindEvia sau leirea, pentnt c.i lenea, cfup6 pdrelea
multora, nu este un lucnt asa c1e prirnejdios. ins[ Sffintul vede lucmriie crltorul a1t{bl
El vede in lene pe cel dintAi Ei pe cel mar primejdios dustnan al mAntuirii sale' Dar,
oare, s[v0rse ste vretm rf,u omul lenes ci. nu face nimic'/ Da, tocmai faphli cf, nu face
mmic este un rdu, pentru c[ omul totdeauna trebuie sd lucreze ceva. intr-aclevdr,
dac[ irisuli F'i1l lui I]umnezeu zice despre Sine 9i despre Tat[l S[u: ,,Tatd.l NIeu
pdnd" acum lucreazd"l si Eu ktctrez" (loan 5:17 ), apoi indrlzni-va oinul sf, fie
leneq? $i ?ntrucit via{a noastr[ pdrninteascf,, nu este prea lung5, pe de o parte, iar pe
de aita pafie, intruc6t in curgerea ei trebuie sd ne facem vrednici de via{a vesnicf,, apoi de aceea lenea sau
I
tr6nclavia, priviti din aceast[ perspectivf,, este un pdcat de moalte, s[vArEit chiar in paguba noastrd insine.
1
Eta intr-un loc un frate carc nu se obosea s[ meargd la munc[, dar la masd mdnca cdt patru.
ydzdndsffintul Francisc din Assisi cd e robul p0ntecului, c[ se repede la mdncare, dar nu la munc[, intr-o
zil-acefiatastfel: ,,Vezi-{idedrumultdtt, fratemuscd, fiindcdoreisdtehrdnegticusudoarea
fta{ilor tdi gi sd trdnddoegti tn lucrarea lui Dumnezeu. Te asemeni cu fratele trdntor,
care lasd. munca pe seama albinelor, dar orea sd fie cel dintdi la m6'ncat miere". Acel om
trupesc, vdz6ndu-se descoperit in l[comia sa, s-a reintors in lumea pe care nici n-o pdr[sise de fapt'
il srip5rl intregul sat; daci obseru5 un tremur a.l fi-unzelor, el va zice cd,nu iese la cArrip cleoarece furt,na
aproape c[ a si izbr-rcnlt; ciacd in fa{a pragului lui se afli un iepure, el va zice cd afarl este un
len care
asteapta s5-linsfacel Dar el zice toate acestea pentru cI nu vrea s[ ias[ dil cas5, pentru cd vrea
sd ?.qr
amAne mereu munca.
Lenea este ceva cu totul nenaturai omului. Nafura inslsi a omului este permanenta activitate; ornul
filereu cautf, sb se indeletniceasc6 cu ceva, sf, fie mereu ocupat, s5 lucreze, sd zideascd. L,enea este
semntll sigur al desfigr"rr6rii naturii omului. CS lenea este un p6cat si un vicil se vede limpecle tlin aceea
cI omul actitt nu tl inoidiazd. ntciod.atd. pe cel lenes, pe cind cel lemes tntotdeauna tI
tnuidtazd. pe cel actitt; tot asa cum omul cwmpd.tat nutt truttdiazd. nictodatd. pe cel hetiu,
pe c6nd betiuultl aa" irusidta tntotdeauna pe omul cd.ruia nu-i plac destrdbdldr6e.
{,
Spune Domnul Iisus Hristos in SfAnta ,,Din zilele lui traan Botezd.torul pdnd
acum, tmpd.rdlia cerurilor se ia prin strd.duinld si numai cet ce se silesc pun m6.na pe
ea" (Matei 1 1 :12). Sfintul Teofan Zdvor?Ltul spune cd,,leneatnsea.mnd sldhireasau 0ncefarea
miscd.rilor duhounicestt". Lenesii nu sturt capabili de efort, de eroism, nu incearcti sE clcerreasca
impdrd{ia cerurilor, ctrriar dacf, o predicS altora. Iat[ pentru ce l)ante Alighieri, in c[l[to.a:ra pe
ce lElalt tdrAm, ii giseste pe lenesi in iad. ii descrie in cAntLrl al VII-lea ai Inf'erm;l1i. Sgfletele lor goale
ie
rniscl triste pe fundui mocirlei Stixuirii chn nritologie, recluse fiind 1a starea de larve, ia o vi3ti
1..1r
vcgetativ[, inconstientS. Ri.mffn si rlupd moafte asa cum ?i descrie cartea Prouerbelor.. ,,Lenea.te scufwnd5"
tntr'o letargie prafundd gi sufl"*tu{ rnolatic swferd. de foame" ('Pildele lui S,;/omo n t g:l 5)"
,,Fugtt trreparalsi{e temprus"('Timpul trece irertersibil), spunea cu triste{e poetul }atiri Vergil&p.
Deci, tilnpill trehr:ie intrebuin{at cu folr:s pentm cS.,,Tfmrput pierd"ut, pterda,r.t este pe,n"tru
tatdeawna", nu ulai poate fi recuperat. Cei ienesi, de regulS, snnt melancolici, tristi. E tnstelea provocati
de timprrl ricis. de riia{a care se scilrge iniitil. Illestemul sruroc&t de Isus Hristos il-qlipra smr:chinului care
trei ani a fEcut de poman[ untbr5 p[rnAntuh:i, nu a f]cut roade, nu ne poate lisa itdiieren{i. h-e obligi si
d[rn r[spuns ia ?ntrebarea; Oe frneem eu tflrnput nosfuu, cm vie1pe n€]estrfr?
in Btlslie,l)umnezeu propune sit incerorim trei lucitri practic, imposibilc: ,,Mergt st cil.ntd.reste
greutatea foculut, rndsoaruE suflarea r:Sntuluf st adu tnapoi. ziua care a. trerut""
lucrarea sa ,,Despre tr6.nd.duie", Sffintul Ioan Gurd de Aur spune: ,,Lene sul se scoali din pat
dup[ ce soarele a napSdit de rnult in pia!21, cAnd cei muiti s-au si siiurat de muncd. DupI ce se scoal6, se
intinde" Si-a risipit in srimnorealS cea mai fnrmoasd parle aziler, stdnd intins multl vreme in pat. Apoi se
gdteste si pe ttrmi iese la ivealS. Veritabili priveliste a nerusindrii! Ajunge undrrva, se aseazd, sprme si
face asetlenea lucruri, incdt mai bine ar fi fost pentru el sI fi dormit mai depar-te dec0t sd se fi sculat.
Aude o veste nelinistitoare, n-are tiria nici cit a unui copilaE; iar la o veste blrnd, nu-i nici un copilas care
s5 se b,,tcure mai tare ca el. Tot ceea ce-i rdu se prinde de el. Si-i gata la mdnie, la invidie, la gelozie, la
toate viciile . Zi de z't,boala i se inrSut6leste. Cade intr-o apatie; nLr-i dec6t cenusi si pulbere. SI veclem.
asadar, care-i dulcea{a trind[viei. S-ar crede c6-i liberlatea, iipsa de indeletnicire. Dar ce este , oare, mai
departe de plScere dec6t un om care nu are nimic de fEcut? Ce stare mai grea qi mai tic[loas6? Este in
firea sufletului sE fie ftrI incetare in miscare - el neputAnd suferi repaosul. Dumnezeu a creat fiinta
omeneascd pentru munc[; a lucra ii este firea, a sta e impotriva firii lui. Sd nu judec[m dupd cei bolnavi,
ci sd ne gAndim la incercdrile noastre. Nimic nu este mai distmctiv dec6t se dentarismul, decfit trAncllvia.
Pentru aceasta Dumnezeu ne-a or6nduit legea muncii. TrAnd6via strici toate, insegi m[dularele trupului
nosttu. Dacd ochiul nu-Ei implineste treaba, sau gura, sau stomacul, sau oricare altd parte a trupului
nostrll, o boal6 grea ne paqte. Dar mai mult dec6t pentru toate, acestea se adeveresc pentru suflet".
l. trfluncegte finlr'adevf,r:.
2. Repeta mulrca p$mfr ce alunge deprlndere ql caraeten
3. Adaugfr muncll lubfu:ea"
4. tnaliff mrrrrGa ta penfr la cnea$ie.
5. munceqte aonEtllnelos, adtcfl panfr Ia ultan:ea de tlne.
6. llfluneeEte qt Penfi:u alftt.
7. Nu-fl face fte chtP cloPltt-
B. Nu crede eE poff sfr furt munc'n altuta'
9. Nu rlslPl mrrmon nlrnfrnul.
lO. $ase zlle sfr muncegtl, lar ln nlta a qaptea odfhrreqto't,e cu gendul
Ia eeea munclto Ia Atotlmter:nteut llrrmnezeu, Cel c,trre fl'a dat prrtere
"i, "t qf cfit ft-a mal r:flmas de munefll;.
sfr munce$t
- Vedem cu oehii trupeqti lumea aceasta material6 si trec[toare, dan: cu cei duhovnlcesti
pe cea nematerial[ si nepieritoare.
- l'edem huerlrifl pf,mflntesti, intrerupte ades de lacrimi si suspine, sf6rqind in moarte,
dar c[r"rt[m la bucuria cea cluirovniceasci printre ingerii si sfin{ii lui Dnmnezeu cei din ceruri, bucurie
neintrerupt[ si nepieritoare "
- Vedern drep{ii smferind qi equincl ?n aceastf viald, dar c6utim la slava si succesul lor
sigur din imp[ra{ia cAre va s[ vie'
- Vedem rnarele succes si marea faimfl a pflefltosilor in aceastd via
