gATRE CRESTIN|I oRfo,
DESPRE
oqv
o$tltr\\I
\ o
Coclul lui lro Ui ncl
frvdrce h*rr*'r;t Y
aro,
A
l/??,
M* *h @, a*?dt/ lqd,rh
d,in{d, *rA^/ a,*nmh erA*eil
ou/u eryehto&two li h e"r,,rrd,{dSurr{,lo
/ur***r,lr*. 3** fr{d"*ieoo u/,*otc
aa{rce tu* 04-"-e
CA 4;/-2) .
Codul lui Da Vinci
@ubiyt orodinoio{i, Preot loan
Trecdnd printr-o librdrie, o carte mi-a atras aten\iain mod deosebit: ,,Codul lui da Vinci'.. Coperta
c54ii ,,Codul lui da Vinci" atrage prin faptul cdpe ea se vdd doar ochii Mona Lisei del Gioconda.
Capitolul 1 incepe prin a sddi indoiala in sufletele neintSrite in credinld, cdci scrie: ,,Daci tot ce
stim despre lisus se dovedeste a fi fals, atunci unde se afli adevirul?". Noi cregtinii
,,Si unde Mi
ortodocEi cunoastem adevdrul din Sf6nta Evanghelie, fiindcd Iisus Hristos ne-a spus:
duc Eu, voi stiti si stiti si calea. Toma i-a zis: Doamne, nu stim unde Te duci si cum
putem sti calea? Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, AdevSrul Ef Vla{,a. Nlmenl nu vlne
Ia lbt6l ltfeu decet prln Mlne5s (loan 74:4-6).
eodul lui da Vinci - cafwa idei
Potrivit celor imaginate de autor, Maria Magdalena a puftat in pAntece copilul z5mislit de Iisus
Hristos (Aceasti afirmatie este o huli Ia adresa lui Dumnezeu, este cea mai grozavi
blasfemie Ia adresa crestinismului), arborele genealogic al acestei familii ar include primii regi
francezi(Iati un mare secret care n-a putut fi descoperit 2000 de ani. Ce se ficea neamul
omenesc dacd nu se nistea Dan Brown si-l descopere?), ai cdror descenden{i ar supravielui
pdndastilzi.Iar Sfintul Potir sau Sfbntul Graal,in care s-a scurs sAngele Domnului (S6ngele Domnului
nu s-a scurs in nici un potir, s-a scurs pe Sfdnta Cruce) ar fi insdqi Maria Magdalena, cea care
purt0ndu-i descendenla, i-aperpetuat sAngele (Iati ce
indrizneste si afirme autorul romanului
la adresa Celui despre care Proorocul Isaia spune: ,,H (Ilumnet*al stf, deasupra
eer:eulul Pfirnfintulul; pe locuttorl ll vede ca trle nl'tc l6custe55 - Isaia 40:22).
Sunt de pdrere cf, era mult mai bine ca autorul sI fi public at cartea,,Codul lui Da Vinci" doar in lara de
origine, unde poate este crezut qi nu intr-o {ard ca a noastrd cu aproape 2000 de ani de ortodoxie, peste
350 de mdnSstiri Ei zeci de mii de Biserici creqtin ortodoxe. Carteaeste scrisd cu un scop precis: acela de
a ndrui suflete neintdrite in credinfd, adicd pe cele cu pu{ine cunostinle religioase. Dacd pic6tura de apd
reusese sd gf,ureas cd pratra, oare cdt de mult poate s6pa in sufletele neint6rite in credin!5 acest
best-seller, ,rCodul lui Da Vinci", popularrzat excesiv de intreaga mass-media occidentald? Este
inadmisibildatdtade{Eimare la adresa Domnului nostru Iisus Hristos, la adresa Bisericii Ei nu in cele din
urmd la adresa noastrS a tuturor, a celor care mdrturisim oriunde si oricAnd cd suntem crestini ortodocsi.
,,Primii capi ai Bisericii crestine au rispindit
mrnc un care defiimau latura em inini, inclinind balanta in favoarea celei
masculine". Dupd pdrerea autorului Dan Brown, crestinismul le-a oprimat gi le-a ucis pe femei. Este
men{ionatl aici inchizifia catolicl qi publicareacd\ii,,Malleus Maleficarumoo (Barosul Vrdjitoarelor).
Este adevdr at cdinchrzi{ia catolicd a pedepsit cu moatlea vrf,jitoarele din acea vreme. CAt despre capii
Bisericii care au rdspAndit minciuni este amintit un singur nume, cel al Sfhntului impdrat Constantin cel
Mare. Nu existd nici un document care sd ateste cd Sfintul impdrat se ocupa cu minciuni, defrimAnd
femeile. Si acesta este, c6t se poate de clar, tot un ataclaadresa Sfintei Biserici dreptmdritoare creqtin
Ortodoxe, fiindcd inainte de venirea lui Hristos femeile erau privite cu precddere ca fiinle de rang inferior.
in creqtinism, femeia este repusf, in drepturile sale. in Biblie sunt scrise datoriile b[rbatului cdtre femeie:
S-o iuheaseS:,,Birbatilor, iubifi femeile voastre, dupi cum si Hristos a iubit Biserica,
si S,a dat pe Sine pentru ea" (Efeseni 5:25); S-o einsteascfl: ,,Voi, birbatilor, de
asemenea, triiti intelepteste cu femeile voastre, ca fiind fipturi mai slabe, 9i faceti-le
parte de cinste..." (1 Petru 3:7); S6-i fie eredineios: ,,Cinstiti si fie nunta intru
toate si patul nespurcat. Iar pe desfrdnati ii va judeca Dumnezeu" (Evrei 73:4); Sf,
priveasefl la ea ca la sine insuqi: ,,Cel ce-si iubeste femeia pe sine se iubeste"
(Efeseni 5:28).
autorul Dan Brown sustine erezia lui Arie * spunind: ,,Pini
atunci (adici pini Ia Sinodul ecumenic de la Niceea **) Iisus fusese considerat de
adeptii sii un profet, un muritor... un om extraordinar, insd doar un om". Nu este
adevdrat! Nu a fost doar un om, ci Ei DUMNEZEU ADEVARAT DIN DUMNEZEU
ADEVAftAT! Despre cei care spun cd Iisus Hristos nu este Dumnezeu, asa cum susfine Dan Brown,
in
iatd ce scrie ,!i
SfAnta ScripturS: orice duh, care nu mirturiseste pe Hristos, nu este de
la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care ati auzit ci vine si acum este
chiar in lume" (1 loan 423).
Dacd deschidem Biblia la SfAntul evanghelist Matei vom gdsi mdrturia Sfinlilor Apostoli: ,,Si
venind Iisus in pirtile Cezareii tui Filip, ii intreba pe ucenicii SAi, zicind: Cine zic
oamenii ci sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au
rispuns: Unii, zic Ioan Botezitorul, altii IIie,
altii Ieremia sau unul dintre Prooroci. Si le-a
zis: Dar voi cine ziceti ci sunt? Rispunzind
Simon Petru a zisz Ih eEtt m*tosuL f'IuI
Iul Ilumnezeu Celul vlu. Iar lisus,
rispunzind, i-a zis: Fericit esti Simone, fiul
lui lona, ci nu trup si s6nge ti'au descoperit
tie aceasta, ci Tatil Meu, Cel din ceruri. Si Eu
iti zic tie, ci tu esti Petru gi pe aceasti piatri
voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o
vor birui"(Matei 16: 13-18).
intrebarea noastrl este: Brown nu ia in seaml discuqia dintre lisus Ei Sfin{ii Apostoli? Ignord aceastd
piatrd (care de fapt inseamnf, credin{a Sfdntului Apostol Petru care era tare ca o piatr[) pe care a fost
ziditd,Biserica vreme de 2.000 de ani? N-a in(eles Dan Brou'n c[ metafora ,,por(ile iaduluioo din versetul
de mai sus se referl la ereticii si sectanlii care nu vorbirui Sfhnta Biserici? Daci cele afirmate de Sffintul
Apostol Petru in numele tuturor Apostolilor nu ar fi fost adevdrate, cu siguran{d cd acestia nu l-ar mai fi
urmat si nu ar fi murit in numele lui, cdci cine qi-ar fi dat via{a pentru o minciunf,?
Sfinta Scripturl ne descoperl dumnezeirea Mdntuitorului nostru Iisus Hristos. Sffintul Apostol
Ioan incepe Evanghelia astfel: ,,La inceput era Cuv6ntul si Cuvintul era la Dumnezeu"
(loan 1:1). ,,Cuvdntul" este [.ogosul, Fiul lui Dumnezeu, Care &a ficut trup (versetul 14)
riminind ceea ce era, adici Dumnezeu. Asadar, dumnezeirea Sa reiese cu eviden!5 din cuvintele
,,$i Dumnezeu era Cuvdntul". MAntuitorul Hristos vorbeste insuqi despre dumnezeirea Sa, cAnd
spune: ,,Eu si Tatil meu una suntem" (loan 10:30). Sflntul Apostol Pavel in epistola cdtre Tirnotei,
aftrmd, cu limpezime cd ,,Dumnezeu S-a ardtat in trup" (1 Timotei 3:16) iar ucenicului sdu Tit ii
scrie: ,,$i si asteptim fericita nidejde si aritarea slavei marelui Dumnezeu si
Mdntuitorului nostru lisus Hristos" (Tit 2:13). Apoi tot Sf[ntul Apostol Pavel il numeqte Dumnezeu
pe M6ntuitorul Hristos prin cuvintele: ,,... Cel ce este peste toate Dumnezeu, binecuvintat in
veci.Amin!"(Romani9:5). DupdcelisusastatdoulzileinSamaria,iatd,cespuneauacestia:,,Credem
nu numai pentru cuvintul tiu (al femeii samarinence), cici noi insine am auzit si stim
cd Acesta este cu adevirat Hristosul, Mintuitorul lumii" n
ff,ri putin ae, de
Iisus Ilristos este IDurnnezeu adewirat SI om
* l-i 4aae
Arie a preot Alexandria Egiptului (sec. IV). Ca forma{ie intelectuald, Arie era instruit, bun
orator, darin privinla caracterului era un rdzvrdtit, vanitos, avar si plin de viclenie, gtia s5-si ascundd
defectele, manifestind in exterior o sfinlenie deosebit[. Preludnd ideile eretice ale lui Pavel de Samosata
(sec. III), care suslinea cd Iisus Hristos nu este Dumnezeu prin fire, ci prin virtute, Arie duce la extrem
aceastl invdldturd, cuprinsd in cartea sa ,,Talia". Ideea central[ in jurul cdreia graviteazdtoate ce]elalte
idei eretice, este aceea cE lisus Hristos nu este Dumnezeu. Prin erezia sa, Arie s-a fbcut instrumentul lui
Satan, dupd cum se exprimd un teolog ortodox care spune: ,,Satan lupti impotriva lui Hristos
prin intermediul multor oameni si foarte diferiti: prin lrod si prin Nero, dar mai
ingrozitor decit prin Nero, prin Arie. Nero (primul persecutor pigin al crestinilor)
lupta impotriva Bisericii din afari, in timp ce Arie lupta diniuntru. Nero a ucis pe
ucenicii lui Hristos, in timp ce Arie a vrut ,,si-l ucid5" pe Hristos insusi. Daci luda a
avut un concurent la crima lui, aceste este Arie. Iesind din ucigdtorul de Dumnezeu si
sinucigasul luda, Satan a intrat in Arie si, prin nimeni altul, nu a lucrat at6t de total
ca prin Arie" (I. Popovici).
** Shroilril es4./r?*ttc, l, L /lioro
Sfin(ii ecunrenic de la Niceea pentru a conrbate erezia lui Arie si
dacd ar fr astdzi in viafd cu siguran{I s-ar aduna din nou sd combatd
blasfemiile rlspdndite pe tot globul de Dan Brown prin cartea sa, ,,Codul
lui Da Vinci". La Niceea, Sfin{ii Pdrinfi, in numlr de 318, au formulat o
expunere concisd care si defineascd adevlrurile si convingerile
fundamentale ale credinlei creqtine. in acest sinod s-au formulat sub
indrumarea Sfdntului Duh Dumnezeu, primeleT articole din Crez iar la
cel de-al doilea Sinod ecumenic de la Constantinopol, anul381, cei 150 de (r.dint! (C.call
de Sfin1i P6rin(i au fonnulat ultimele 5 articole dinCrez. Simbolul Credinlei
pe care-l rostim la fiecare Sfdnt5 Liturghie si in rug[ciunile noastre
personale, este divin si nemuritor, ne-a fost lSsat de insuqi Dumnezeu. Iatd
in imaginea aldntratd. Soborul Sfinlilor Pdrin{i de la Niceea, avind in mijloc
pe Sfhntul impdrat Constantin cel Mare iar l6ngd el, printre
al{ii, pot frvdzuli Sffintul Nicolae, Sfintul Spiridon...(mul!i dintre ei au Sfinte Moaqte). Pentru crezul pe
care-lmdrfurisim in fiecare Duminicd in timpul Sfintei Liturghii avem dovadd cE el a fost astfel alcltuit
de Sfinqii PArintii la primul qi al doilea sinod, pe cind pentru toate insinudrile frcute la adresa crestinismului
nu se aduce nici o dovadd.
utorul cIrfii,,Codul lui Da Vinci" afirmi: ,,Constantin a comandat
,, a finantat
si unei noi Biblii din care a eliminat acele evanghelii ce aminteau
de caracterul Lui uman si le-a imbog5tit pe celelalte, care accentuau caracterul lui
divin". Autorul sustine ci: ,,Biblia moderni a fost alcituiti si
corectati de oameni care urmireau un tel politic clar,
promovarea caracterului divin al Lui lisus Hristos si
exploatarea in interes propriu a influentei sale". Pentru a
rispunde la aceste afirmatii care nu au temei, vom aduce ca mlrturie
cuvffntul Sfflntului Apostol Pavel citre Timotei: ,,Ibati Scrtptur:a
eeJe lnsuflatfi de llumnerclw si de folos spre invitituri,
spre mustrare, spre indreptare, spre inteleptirea cea intru
dreptate. Astfel ca omul lui Dumnezeu si fie desivirsit, bine
pregitit pentru orice lucru bun" (2 Timotei 16:17). ,fentnu
cff nol v-arr adus Ia eunoqttnlfi puter:ea Domnulut
nostru Ifsus Hr:lsttos ql venft:ea Lul, nu lufindu-ne dutrlf, bame meqt€Eugfto,
et fitndefl am v6zut slava l-,ul eu ochll noqlr{ee (2 Petru 1:16). Daci M6ntuitorul le-a
promis ucenicilor Sii pe Duhul Sfintin misiunea lor oralI: ,,FiindcI nu voi sunteti care vorbiti, ci
Duhul Tatilui vostru este care grdieste intru voi" (Matei 10:20), nu putea si-i lipseascd de acelasi
ajutor nici cflnd scriau in sprijinul misiunii lor.
Sfinta Scripturl este colectia clrtilor scrise prin insuflarea Sfintului Duh, intr-un rlstimp
de aproape 1500 de ani, adicl de la Moise si pinl la autorul Apocalipsei (de la 1400 i.d.Hr. si
pinfl la anul100). Aceasti colectie cuprinde un numir de 66 de cirti canonice, care dupi timpul
cind au fost scrise, se impart in 39 de cirti ale ,,Vechiului Testament" (inainte de Hristos) si27 d,e
cirti ale ,,Noului Testament'o (dupi Hristos). Cirfile acestea sunt tezaurul cel mai pretios de
luminl gi mAntuire pe care Dumnezeu l-a dat celor ce vor crede in El.
Intre anii 90-160 d.Hr. Marcion din Pont a afirmat cd,,Vechiul Testament" este inacceptabil
si anacronic. El s-a hotlrit sE se rlzbune pe Dumnezeu, pentru cI fusese acuzat de adulter si
excomunicat de episcop (propriul s5u tatl). S-a stabilit la Roma (144 d. Hr.), tlgiduind principiile
credintei crestine si elaborAndu-si propria Biblie. Biblia lui Marcion consta in Evanghelia lui
Luca si 10 epistole pauline, care fuseseri insi ,,curdtite" de orice influenti vechi-testamentar5.
Plrintii Bisericii n-au avut nici o ingiduinti fati de Marcion. Tertulian (160-255 d.Hr.) cu o
oarecare dozdd,e umorr l-a numit r;oarecele pontic care, cu blasfemiile sale, a rontlit Evangheliile,
a desfiintat cisfltoria... si l-a rupt in buciti pe Atotputernicul Dumnezeu". Sfintul Policarp
(69-155d. Hr.), intilnindu-l pe Marcion, i-a spus ,,fiuldintii al Satanei'..
Despre Biblie, SferrfuI Clement Bomanul spune: ,,Scripturile sunt adevirate oracole
ale Duhului Sfint". Sfefful Inlneu afirml: ,,Scripturile sunt desivirsite pentru ci ele cuprind
graiul Cuvintului lui Dumnezeu si al Duhului Sfint". Ferlettul AugUstln numeste Biblia
Manuscrisul lui Dumnezeu. Aceleasi mirturisiri le fac Orlgen, Sfenfuf Vaslle eel Mare, i
Sfentuf Ioan Gurfl de Aur Ei atfi Pffrlnfi El scrlltorf bfscrfceqfl. Helnr:lch
Helne, poet evreu convertit la crestinism, spunea: ,rBiblia este o carte care ca soarele ne incdlzeste si ca
p6inea ne hrineqte. O carte care ne priveEte cu atdta bun[tate si incredere ca o lumin[ clci cine a pierdut
pe Dumnezeul sdu il poate gdsi din nou in aceastf, carte". Goethe, poetul gerrnan, zicea: r,OricAt va
inainta qtiin{a nu va putea trece peste indllimea morald a evangheliei. Biblia nu este o carte na{ional5, ci
o carte a naliunilor. Ea este o cafte ce vatr6i vesnic, pentru cdatdt c6t va fi lumea, nimeni nu se va gisi
care sd se ridice qi sd spun6: Eu o pricep in tot amdnuntul qi in tot cuprinsul ei. Viata unui popor
depinde de atitudinea pe care o ia fati de Bibtie". tr(ant, filosof gennan, aftma:,,Cerul
?nstelat si ordinea lui qi glasul tainic din conqtiinJameaml fac sb spun cd existd Dumnezeu. Bine faci
c5-!i cau{i linistea in Evanghelie, clci ea este izvor nesecat de adevdr". Napoleon Bonaparte
spunea: ,,Evanghelia nu este o carte, ci o fiin![ cu o lucrare si o putere care biruie tot ce-i std in cale.
Iat-o, o amaicipe masd; nu m[ mai satur citind-o. Citesc din ea zilnic cu aceeasi pl[cere totdeauna. FIrd
religie Dumnezeu, adicd. lErd tearna de Dumnezeu, unde ar aj omenirea?oo
si apoi se lasi bibliotecii. Biblia
insi, trebuie reluati mereu fiindci este mai mult decdt o carte cici numai in
ea aflim apa cea vie gi mana cereasci. O carte, una singuri are Dumnezeupe
pimAnt, prin care ne vorbeste despre El gi planul lui de mintuire a sufletelor
noastre. Existi unii oameni care nu au habar de Biblie, iar altii citesc Biblia
tradusi de oameni neautorizati, care fac aceasti traducere cu scopul clar de a
ne depirta de la dreapta credinfi ortodoxi. Biblia sti in fafa cititorului ca o
prescure care poate si rimini pdine nedospiti, poate deveni anafuri sau se
poate transfigura in trup euharistic. Putem vorbi agadar de trepte de initiere,
de trepte de de
eredem del6im6rile lui Dan Erown sau cuvanful slanf al lui
Dumnezeu?
Asa cum la scoald frceam analiza din punct de vedere literar a fiecdrei poezli sau lucrare inprozd,,
tot in acest caztrebuie fbcutd o analizd,din punct de vedere teologic acd\li,,Codul lui Da Vinci"
,,Biserica a ficut tot ce a putut pentru a demoniza dragostea
fizici si a o ostraciza ca pe un act dezgustitor si picitos". Remarclm ideea falsd cI Biserica
,ra deftrmat" de-a lungul veacurilor uniunea sexual5 dintre bdrbatsi femeie ca pe un act rusinos. in cazul
celor care erau cununa(i religios, adicd aveau si au binecuvdntarealui Dumnezeu prin preo(i, nu se pune
aceastd problemd. insuqi Iisus Hristos a participat la o nuntd in Canna Galileii (Ioan capitolul 2) unde a
binecuvintat unirea celor doi si chiar acolo a prefrcut apainvin (prima minune) la rug[mintea Maicii
Sale Preasfinte. Despre nunt5, Sf0ntul Apostol Pavel spune: ,,Pentru aceasta va lisa omul pe
tatil siu si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si cei doi vor fi un trup. Taina aceasta
mare este, iar eu zic, in Hristos si in Biserici" (Efeseni 5:3-32). Un act rusinos este considerat
pdcatul desfr0ndrii incriminat in porunca a saptea: ,,Si nu fi desfrinat". Sffintul Apostol Pavel despre
pdcatul curviei spune: Fugiti de desfrinare! Orice picat pe care-l va sivirsi omul este in
afari de trup. Cine se dedi insi desfrdnirii picituieste in insusi trupul siu. Sau nu
stiti cd trupul vostru este templu al Duhului Sfint, pe care-l aveti in voi de la Dumnezeu
si ci voi nu sunteti ai vostri? (1 Corinteni 6:18-19).
incd de la Crea{ie, Dumnezeu a binecuv6ntat prima familie, porucindu-le oamenilor s5 se inmultpascd:
,,Si Dumnezeu i-a binecuvintat (pe Adam si Eva) zicind: Cresteti si vi inmultiti si
stipiniti pimdntul" (Facerea 2:28). Dumnezeu a binecuv6ntat si asemenea face si Biserica, adicd
b ine cuv6nt e nu demonize azd,.
azd,,
Se vorbeste tot la pagina329 despre Hieros Gamos (?n limba greacd ?nseamn6 maiaj sacru), un
rifual p[gin: ,,Pe vremea zeitei Isis, ritualurile sexuale erau considerate unica punte
dintre pim6nt si ceruri". De fapt este vorba despre libertinajul sexual, fiindcd se afirmd in mod
jignitor la adresa lui Dumnezeu si a neamului omenesc c5: ,,uniunea fizici dintre birbat si femeie
este singura modalitate de cunoastere a divinititii". Noi nu ne inchin[m zeitei mor{ii, Isis,
cr adicd Dumnezeului nostru, Iisus Hristos
se vorbeste despre faptul cf, pe vremea inchiziqei Biserica r-a acuazat pe
Templieri cI practici ritualuri secrete, in cadrul clrora venereazd.un cap sculptat din piatr6, un zeu plgin
care se nutnea Baphomet. Baphomet era o str[veche divinitate p5gin6 a ferilit[qii qi era reprezentat sub
forma unui cap de berbec sau de !ap. Cavalerii templieri ?l venerau formdnd un cerc ?n jurul capului
sculptat qi inillAnd rugdciuni. Se aruncd vina asupra papei Clement care a insistat si a convins in cele din
urmd lumea cdpiatrasculptatd a templierilor il reprezenta pe diavol.
Se vede clar cdTemplerii sunt o organiza\ie ocultf, ai cirei membri il venereazl pe diavol, vdzdnd
in Baphomet un zeu al pldcerii, o divinitate incornoratd a fertilitalii. Cea mai cunoscut[ intruchipare a sa
il reprezint[ in chipul unui bdrbat cu aripi, cap Ei copite de !ap, s1ni de femeie Ei o flacdri arz6ndu-i pe
frunte. in secolul XX, ocultistii germani au intemeiat Ordo Templi Orientis (Ordinul Templierilor de
RasSrit). Mai marele filialei britanice a fost numit ocultistul Aleister Crowley, care ahotlrit sI treacd sub
numele magic de Baphomet.
Simon La Vey stabilea, in anii 1960, drept simbol rcprezentativ pentru actuala biseric[ satanici,
figura cu cap de lap a lui Baphomet. Intergrat fie spiritualitdlii wiccane adoratoare a naturii, fie cultului
specific satanist, Baphomet rlmine un simbol al p[gAnismului lbrd nici o legiturd cu Biblia. Brown
socoteqte cd adev drata spiritualitate exclude ideea existen{ei diavolului.
Considerd cd diavolul este ,,o strddanie a Bisericii deafacedincapulde
berbec sau de lap al zeului fertilita{ii un simbol al rtuluioo.
Diavolul este pomenit in Biblie de foarte multe ori si sub nume
diferite:,,Fiti treji, privegheati, Potnlvnlcul vostru,
dlavolul, umbli, ricnind ca un leu, ciutdnd pe cine sd
inghit6" (lPetru 5:8); ,,Si a fost aruncat balaurul eel
rn&r"er qartrlele eel de demult, care se cheami diavol
si santana, cel ce insald toati lumea, aruncat a fost pe
pdmint si ingerii lui au fost aruncati cu el" (Apocalipsa
12:9);,,Fariseii insd, auzind ziceau: Acesta nu scoate pe
demoni decit cu Beelzebu.l, cipetenia demonilor"
(Matei72:24); ,,Atunci lisus a fost dus de Duhul in pustiu,
ca si fie ispitit de citre diavolul" (Matei 4:1); ,,Nu este de
mirare, deoarece insusi Satara se preface in inger al luminii"
(2 Corinteni 11:14)...
Iatd ce spune Dumnezeu despre defEimdtorii lui Iisus Hristos:
,,Voi sunteti din tatil vostru diavolul si vreti si faceti
poftele tatilui vostru. El, dintru inceput, a fost ucigXtor
de oameni si nu a stat intru adevir, pentru ci nu este
adevdr intru el. Cind griie;te minciuna, griieste dintru
ale sale, cdci este mincinos si tatil minciunii. Dar pe Mine
(Iisus Hristos Dumnezeu) de ce nu rni credeti?" (loan8:4445).
Ideea cd lisus Hristos nu este Dumnezeu, expusl in carlea sa de
Dan Brown, este specific[ inviliturii de credinld a martorilor lui Iehova
care, deqi umbl6 cu Biblia in mind, nu cred ci trisus Hristos este
.z
Dumnezeu ci-L considerd doar un simplu om, nu cred in Iad gi Rai, nu cred in existen{a diavolului. Cu
toate acestea noi stim cE pr:lma seam.atorle a dlavolulul este tocmai aceea de a ne
ispiti sd credem ci nu existi 9i ne inviti asadar Ia susltlcluneeuttare Etlndtfenen!6-
Scrisoarea guvernaforului Publius Lenfulus eifre tmpiraful Tiberius
Pentru a ne convinge cd Domnul nostru Iisr-rs Hristos nu era om simplu asa cum il socotesc unii Ei
cd ?nv[!5tura Lui nu este o inv5lituri omeneasci ci cu adevdrat dumnezeiascd Ei ci Domnul Hristos a
existat qi exist[ cu adevdrat, trebuie sd luf,m cunostin{d si de una din scrisorile descoperite ?n veacu]
nostru la Roma, ?n arhivele cezarrk:lr.Iatf, cum era considerat Mintuitorul pe vremea aceea de cltre
guvernatorul pagAn Publius Lentulus care, desigur, 1br5 nici un interes, scrie despre DAnsul impSratului
Tiberiu al Rornei:
acanttd,
aau.no laul
,*ri/o"rb *i b o tutrnuelp l4irnitoo/ro. P*riaeo -e.o
qto du ntdiealf trEAt *Lqilad,,EJfled en kli c.,,t*-e
"
frrttue.tc tt, u,,te de ,r;l li/tfi aA-I tt4lrented, li id 4.
ten rr;, Ae A. Pdrr-) -eu c,t e -rJa.,ten A. ,Jrr*d,
coodd, ,/iri io*khc lL! trilp ta0,"tf /o rr*nzr:, /,.-d
lpr"Ar$f ie As4d f,Ltn ,*tllicrrl d-frd
"%*rJ-t
ak"er2rl *"2",ttne,nilaa" 4aonleo -eu.t eale lala
ll4oca4lf y lA<;le. /Vio o pafa aatt.
"rxlalrrrrf.r/
ilArcrt*rrf au. de rreln pe /fl. !-; frzlra uuneni.
l1ldtJ *i f,?ta. -tni to azald, a.iei o*t, airlrrrnerrJ
"*l
fr,ldcrf ae"r/ rlol,e4te, drrz /f-,rf. uyz ie,l.e ea lr4rtp. eAf Ad?,e turdlfh,fia abra7e drrrlhofta
Ari*?-lr* !a,rr,tdt*, etuasa4fe frprrlftl foafe &b4ek fua aa k ilrr/rbf uieu+ln. eilAozel*
lac*$ 4i ct4 cnf,il Ael$/rprril, Sa aat/te,,lte 7te atb,i d c,lezanpa. utt *1,t0 d.a *rci ad7urJ fr14d
^t M4idP/ad lt.
a4Jt)r, /rrrlo lacrorrlo aratea. l4rrQJ erur&i dl, 5,r,tt rraXmr, c,l.u,t I,L lolrr&ld ea
.
"Lb,
h4orpftrf
"n
pet rl.{re /efbn ffiaPdf$il uoadtie " fula aetnll lpanla ,ilrlr ca*&re ardtsz irrilPi PN,
frplllnu cA omtd @dta fl,-a ecilAreJ mi.ei a -prr*r,qrrrtJte /o *rrci totl u?, uenlnla. },a^A nlnfb,Ifnhn
I J,
uoodhi dn di--g ,t4Lali k/Zie de e{,lti+til/ $aeu-*tt urnalcrrt acenLto u tt/r"li
"4fp ""ila
it 4,rol,
L"1
{/Ur?ulel ue U,urt f.,t u, Lr+frwt* Arrdrrr4 au,
!t
w, @ 4aa4t2;, l,lc,
o,a/nan.
6]der"ii 9urtolo,/r*", X-/*., " . t-.L..
RI ffi/*le,Lu alit
"l,t ?rl "j
t*7, lrrrrd, noarc,. uaadbw trt
Prr/'lirru len*ltut, !r"/ort'.
Citind aeeastfi serisoare se mai poate flndoi eimeva efl lisus Hristos
este Mflntuitorul lumii, efl este IDumnezeu adevirat? Mai euteazfl eineva
dintre necredineiogi s5 afirme @e l)omnul nostrru fisurs llristos n-a f;nviat
din morti, ef,nd EI avea putere dumnezeiasc6 de a firrvia pe al{ii din
morm6nt? Mai Exlate avea eineva indoialf, despne f,rawierea mor$ilor, despre
viala de veei eare va fi dineolo de mornnflnt?
Dristos gi impira$i
(\ar t r"rrroDiile lur A/"folar")
,,Spun unii c6 Hristos a fost numai un om. Eu nu cred.
Eu amvdzut zecidemilioane de oameni din
toate pdturile sociale qi din toate rasele, dar n-am aflat nici unul in asemdnare cu
N-am aflatin
Fran{a, nici in EuroPa, nici in Asia, nici in Africa. Fkistos n-a fost numai om'
Privi(i-L pe Hristos in muntele Taborului... Vorbeqte cu Tat[l. Veselia si
fericirea sufletului Lui este asa de mare, de-I luceqte fa\aca gi soarele. Si
-L acum in Muntele M[slinilor. ingen unchiat se roagf,... Durerea Et
amatul SEu asa-i de mare, de asud[ sudori de sAnge. Veselia si durerea
omeneasc[ nu-s asa. SPun alqii cd Hristos ar fi un filosof, iar Evanghelia lui
este invd!6tur5 omeneasc[. nu cred. Eu am fost membru al Academiei
amawtin mea filosofi si savanli, bdrba(ii cei mai intelepqi
a1 vremll mele, dar sunt departe de Hristos. Ascultaqi,
invSla Nazarineanul
mulqimile, ,,Eu sunt piinea vietiittr rrEu sunt apa vietii"r rrEu sunt
lumina lumiio', ,,cerul gi pimdntul vor trece, dar cuvintele mele
nu vor trece". Ce filosof vorbeqte aEa? Apoi, cind invdlatul argtmenteazd
cu vorbe, Hristos argumenteazd cu minunile!
Spun al1ii cd Hristos ar fi un revolulionar politic. Eu nu cred! DacS-i
vorba s[-L privim pe Hristos sub raport politic El nu aparc ca cel mai
str[lucitor, ca cel mai viteaz, ca cel mai desdvAqit imp5rat al lumii! Alexandru
cel Mare, Cezar, Carol cel Mare si eu ... am intemeiat imp[r[fii intinse Ei
pe tatddintre coPii,
puternice. Dar pe ce s-a intemeiat toatd cl6direa noastrd genialS? Pe forla! Am smuls
grele Ei am biruit prin
ori pe copii de ldngdmamd. I-am imbrdcat in straie aspre, i-am incf,rcat cu arme
singe Ei foc.
Iar Hristos? El este figura luminatd care Si-a intemeiat impSr[fia pe dragoste. Pe cind
solda{ii pier
scrisnind din dinli, ostaEii lui }lristos se sting cu zimbetul pe buze in lupta pentru biruinqa. $i 9at $e
inegale sunt armele. int6lnim pe de o parte coalilia tuturor suveranilor din lume, cu
amatele lor nesfirqite
si contracte cu pece{i multe! iar de cealaltd parte nu armat6, ci c6qiva oameni.
Ei n-au contracte gi nu au
arrne. Doar credinla comunf, in Taina Crucii, aceasta este arma care biruieste
fo(ele duqmanilor. Si
pradi
imp6ri{ia mea s-a prlbuqit. Eu mor Ei trupul meu se pogoar[ in sinul pdmAntului qi va ajunge
impdraqia lui Hristos insd va ciegte Ei va inflori mereu. Numele lui Hristos il vor
pomeni
"i.r*11..
muritorii Ei il vor sl[vi cutot mai mult6 dragoste qi stdpinirea Lui va cuprinde toallfa\apimdntului.
Iatd
deosebirea dintre imp[ra{i qi Hristosoo.
Viafa ffiariei ffiagdalena
si cea mai
Aceastd Marie, numit6 Magdalena, a fost ucenicd si mironosi
