F..

i/
l

Protos.

Nicodim M5ndite

RAIULUI
SAU

adeadrate tn Biseric& Ortodoxd

Vol" lll
Tipiriti cu binecuvintarea
P re a

Sfin{itttlul

q;111

1ri

Ed itu ra

AGAPIS
1-993

Xnann*|Cuvr,*''a

?'

44"^; bx

o* 'L* /4'^t*

aille/o& ---t ^^L ,?{r*t

*i li*8irvov .rU, %'u'ttutwe le'w ;^^*'t' /u,rruo /,,t1rt/"/n^ft .en" iai"otc;d *f' ta,t {cere At

i, Ar'h*AA'l /* r^^'^'"'fu,

-&,

A^";*rfr^ r,e - i+nAccnt

/ua"*@,, / 7tu.%'

i'Cireia Raiului", spre folosul tuturor ;;&;i;ii"t Jornici <le mintuire' oricite fapte bune ar

.;;.;,i;

aqa de Se retipareste aceasta carte ce se nurne$te

Viala pdrintelui Nicodim Mandila traiti in rnijlocul nostru a fost o

;;;;";i;;"a, fira de spovedanie

mintui. '--ipou"arnia

omul nu se poate

este pentru suflet,ce.ea ce este apa nentru corp. GreQim ta tot pasul gi in tot timpul! i I i tatea n m itostivi rea Sa'ne -a I asat p^os i b br*, "r.,if in felul cel mai simplu' Spovedanta ia n" inOt.ptam are cinci trepte: - spurierea Picatului; - pirerea de rdu; - dorinla qi promisiunea cle indreptare; - canonul; - dezlegarea. in cinci trepte, deci cu efect, ne inva[i' dupi invagatura Sfintei Biserici - in aceastf,'carte' .rarintete Nicotlim Mandiga, si ne spovedim' '-fiputita prima dati intre 1932-1934' cartea ex.,rnJ lu un nivel accesibil tuturor motivele pentrrl I;;;brie sd ne spovedim, felul in care sd ne dupa acee.a' spovedim "'RGil gi ce si facem pL Bunul Dumneieu sa pldteascd in lumea

binefacere pentru omenire qi mai cu pentiu locuitori i larii .noastre.' seami "Ct id. comisia Sfintului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romdne a recunosde ;i i" anul 1984, stralucita activitate luminare a sufletelor creqtineqti pe care u fa.ut-o parintelui Nicodim Mandit5'

dind rezolulia Pe o cer'ere

a$a: "Pirintele Nicodim Mandiga este slngurul scriitor in genera[ia noastrS' care reuqit sf, qteargi praful de pe Stinta

Pravila a Biiericii Ortodoxe""'

de dincolo osteneala pdrinielui Nicodim - iar pe noi

i"oUoiliurui scriiior gi duhovnic iscusit

sE ne

Bucureqti in scrisoarea P-e ca.re-a^trlmlsp*iri"r"i Nico.dim Mandila in anul " zice'. "Prea Cuvioase parinte Nicodim, mi-a cizut in mind unele din c5(ile Cuvio5iei Tale, care mi-a pldcut *uit. Rueli un talet prelios de.la Dumn"r"u, pe Lare Cuviogia ta le-aiinmullit ;;*;-,; munci fecuntJa, vrednici de adl-,itr,. imi place scrisul Cuviogiei Jale' iniii "riin,r.i e duhovnicesc, al doilea; fiindci e simpli qi pe inlelesul tuturor' Va socotesc ca pe unul dintre cei mat

iot parintele Toma Chiricu[a

dn

tiql,

ce este lumineze sd inlelegem 9i si facem ceea gi noastra mintuirea pia.ut lui Dumner.u Amin! ioat6 viatra noastra lui Hristos sa o dIm' Preclt Tdnase Nicolae

ft'ttu

ai t,in"."rintati sciiitori pentru ptlpor si dori qi aq iiiiericii noistre ortotl-oxe vi pot ciqtiga pre(ioasa colaborare a

Cuvioqiei Tale...".

P a ro

hi

a Val:

tJ.:,,.*Ji
i,

Gheorghe Ionescu

Folosul Spovedaniei adevirate

"Venitri ctltre Mine cei ostenigi Si tnsurcinagi Eu vcl Si t,oi odihni pe voi. Lua{i jugul Meu pe.ste voi gi va inal{u{i de la Mine, ca sint hllnd Si smerit cu inima Si ve{i uJ'la odihna sufletelor vocrstre. Caci jugul Meu esie hun Si.sarcina Mea este Lqoercl" (Mr. 11,2u-30).

Cap.55.

Dupi adevirata PocIin[I prin Spovedanie gi prin impirtlgirea cu prea Sf. Taine, Duhul Sfint se intoance iaraqi iniuntrul nostru, imbog5(indu-ne cu Harul Sfin[itor"
Daca intr-un vas curat se introduce ceva necuralie, vasul clevine murdar, necurat, qi nu putem minca iau bea clin el, decit numai dupl ce s-a curi[it incleajuns qi s-a sfin(it. Tot a$a este qi cu noi creltinii. DLmnezeu Prea Sfrntul ne-a scos clin bailr Sf. Botez, ca

vase curate gi de buna treabi Sieqi; Biserici vii, sfinlite, adicd klcaquri ale Iui Dumnezeu (1 Cor. 3, lo-17). Pdcatul este in sineqi, o mur-darie, o necurdlie, nesuferita bunului Dumnezeu indata u" n"-r. facut robi aipacatului, ajungem r,igte vasc necinstite gi netrebnice in Biserica lui Dumnezeu. ,'irt t.u,;(t mare - zice Dumnezeiescul Ap. fravcl - nh , ,. ,t ttLtttttti vese cle aur Si de argint; ci Si de lernn Si rJe lut: Si unele stnt spre cinste, iar altele sprc necinste. Deci tJi s, i, t cura[i cinevape sine dintru acerxtct, vafit,us rle cinste , cinstit Si de huna treaba staptnului, spre tot lucrtil hun gcitit...,,
(2 Tinr. 2,20-26)"

"Miluiegte-mf, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, qi dup[ mullimea indurarilor Tale qterge faradelegea mea; mai virtos ma spala de faradel"g"u .n"u qid" pacatul meu md curi[eqte... Inimi curat6 zidegte intru mine Dumnezeule, gi Duh drept innoieqte intru cele din lduntru ale mele. Nu ma lepicla pe mine de Ia fatra Ta gi DuhulTau cel Sfint nu-l lua de la mine" (Ps.50). Printr-o astfel de Spovedanie gi pocain[I vie, Sf. Prooroc Davicl s-a clralit qi a tevenit iaragi vas prelios, de bunl treaba l.ui Dumnezeu. Tot ala au facut: Maria Magdalena, Fotinia Samarineanca, Vamegul, Zacheu, Sf: Ap. Petru, tilharul, q.a.; clin vase intinate in necura{ia pacatelor, prin Spove<Janie gi Pocaintra vie, au devenit vase curate, .sfinlite, gi locaquri ale Duhului Sfint. Dac[ ne socotim binL veclem cu durere ca qi noi adeseori am cazut in necuritia phcatelor. Ne-am intinat prin felurite pacate, - in care ne t5valim zilnic, - haina albi cle la Sf. Botez, cu care trebuie sd ne infdgiqam la nunta Mielului, adica la Sf. Cuminecatura cu prea Sfintul Trup gi Singe al Domnului. Dumnezeu agteapta cura[irea noastra grabnici. Diavolul cloreqte sa mai aminim. Ce-i de ficut? Pe cine sI ascultdm? de bunl seamf, ci pe Durnnezeu. De ne vom pirasi de picate, noivom prirni iariqi infierea asemeilea fiului rdticit, qi.impreluni cu ea, qi: l) haina cea ciintai, albi, aclicl Harul Sf. Duh, sfinlitor qi ajutitor spre fapte hune; 2) inelul in deget, simbolul nemarginitei iuhiri Parintegti qi al impacarii cu Dumnezeu, qi al 3) incillaminte in picioare, adicd puterea gi cuvintul <-le a calca peste scorpiile qi balaurii otravitori: peste toate piedicile qi cursele pe care ni le pun cliavolii inainte. Prin caderea in picat ni se intuneca gi igi pierd valoarea faptele bune pe care le-am facut pina la cdderea in pdcat. "De se va abate dreptul de la dreptatea sa qi va face nedreptate, <iupa toate firaclelegile, care a facut cel faradelege, toate clreptafile lui care le-a fost facut, nu se voi pomeni. Intru gregeala sa care a greqit, qi intru pacatele sale, care a pacdtuit, intru acelea va muri". Dar claci parisim pacatele, splilinclu-ni-le prin Sf. Spovedanie gi canon, faptele bune facute inainte cle cidere ni se vrlr sclcoti gi noi vom reinvia".

Pacatul e ca gerul iernii. Toatd verdea{a

pamintului, indata ce o ajunge raceala qi gerul iernii, se ingdlbene;te, se usucd qi se supune pieirii. Astfel patimesc qi virtutrile creqtineqti cind Ie ajunge greqeala necredin!ei qi a plcaIekrr. Spovedania insi, cu Pocainla qi cu primirea Prea Sf. Trup qi Singe al Domnului, sint asemenea cu caldura qi ploaia binecuvintati a primlverii, - ce urmeaza iernii, - cu ajutorul carora reinviazi toatd verdeafa, qi fiecare plantd cauta si-gi de.r roacla sa. Tot_astfel qi noi cre;.inii prin ciderea in pacate murim, gi reinviem prin intoarcerea la Dumnezeu, prin ascultarea

Un astfel cle vas curat, spalat de n.:cura[ia , 'pacatului, a fost Sf. Prrxlroc Davitl. Caci clupa ce cdzuse in pdcatele preacur\ rei qi uciderii, a facut mdrturisire gi pocain!i adevirati. in plingerile Pocain(ei lui, intrc ultele, suspinincl, striga:

I
I

parnintesc, prin mintea cuvintului lui Dumenzeu, prin Spovedanie insolitd pe suprafa(a globului qi putem cur5[i vasele, qtim de dreapta qi nefilarnic6 pocdinfa, alimentata cu noastia mdrginita hainele qi alte lucruri necurate, cum sa nu poati tmpartlqirea Prea Sfintului Trup qi Singe al DomAtotputernicul Dumnezeu, Cel nemarginit in nului Hristos. bunaiate qi in inlelepciune, a ne curali pe noi? Deci La aceastd revenire qi reinviere conlucreaza voia sd avem credinla tare, iubililor, cd.ne va curali pe noi noastrl cu Darul lui Dumnezeu - Care vrea ca tot prin Pocdinla (Rom. 2,4-13),de necura[ia pdcatului omul sf, se mintuiasci de pacate - qi sE lucreze binele de vom vrea sd conlucr6m qi noi cu Prea Sfingia Sa pentru a invia. in acest scop al mintuirii gi al fericirii noastre "Dezbrdca{i-vd - zice Sf. Scriptura - de omul cel vremelnice gi veqnice. vechi, care se stricl cu poftele inqeldciunii;innoigi-va "Spakt{i-va, curagili-vd, scoate{i vicleSuguile lin cu duhul minlii voastre qi va imbraca[i in omul cel inimile voastre inaintea ochilor Mei. Inceta[i a.f'ace nou, fdcut dup5 chipul - qi asemdnarea -lui Dumraul Si tnva{a[i-va a frtce binele. Cautu{i dreptateu, nezeu, intru dieptate qi intru Sfin[enia adev5rului"... orroiigi pe cei asupili, facefi dreptate aproapelu!, Omul cel vechi este al lui Adam; iar cel nou al ajutaEi pe vacltua. t'enili apoi sa ne iudecanc: Si de $i Domnului Iisus Hristos. Pe cit e de vrednica de privit ior fi- pacatele vocrstre ca mohortciuneu, cu zapuda.le qi de admirat minunea cind s-ar schimba palAmida voi'albi, si rle vor fi roSii ca purpura)cu ltna le vti ulbi' in crin, neghina ?n griu, lupul in oaie, iedul in miel, De ve[i irea, pdmtntului Si Mave{i rLsculttt, hunutagile pielea neagra a arapului, in piele albi; tot aqa de le vegi mtnca, iar de nu ve[i voi, ci va ve{i tmpotivi, vrednica de privire qi de admiralie este qi rninunata sabii vd vct tnghiEi" (Is. 1, 16-19). Daca ne vom curati schimbare a omului pf,catos intr-un om nou, in a astfel, rlupd porunca lui Dumnezeu, apoi cu adevarat c[rui fa![ gi viequire sa vezi oglindindu-se chipul qi vom deveni Iocaguri ale Duhului Sfint dupa asemlnarea lui Dumn ezelu. adeverirea Dumnezeieqtii Scripturi, care zice "l/oi Aceste aclmirahile transformlri cu aclevArat se vad stnte[i Biseica lui Dumnezeu Celui ,-irt Si Duhul lui facindu-se de' Dumnezeu in Biserica Ortodtlxiei, Dumnezeu locuieSte intru voi. De va stica cinevct dupa cuvintele Sf. Prooroc Ioan Botezltorul;"Poate Biseica lui Dumnezett, pe acela tl va strica Dum' Dumnezeu gi clin pietrele acestea sd ridice fiii lui nezett, caci Biseica lui Dumnezett sfinta este, cure Avraam"" Dumnezeu Tatal qi Fiul prin lucrarea stnte{i voi... Proslavigi dar pe Dumnezeu, tn trupul Si Celui de o fiintra conlucrator Duhul Sfint, a f[cut tn Duhul vostru, care stnt ale lui Dumnezett" (l cor' 3, m'ulte schimbari qi prefaceri de acest fel, cum ni se 16-17;6, l9-20). adeveregte in V. gi N. Testament. Aqa d.p', din cdlcatorul poruncii postului din in rai: Adam, din Cap.55, a. ?mbltatul cu vin Noe, cel batjocorit de fiul sau Ham; Roadele Pociinfei din David cel cazut in preacurvie 5i ucidere, Q'a' a (Din Pateic", Pg.4 l7-4 I 8) fdcut Dumnezeu vise purtatoare de Duhul Sfint. de dracul curviei qi s-a intimplat luptat s-a frate Un Deasemenea in N.T. prin ascultare qi prin poc[in1[ printr-un sat al Egiptului gi a vazut -o adevaratl Matei Vamequl s-a transformat cu Darul de trecea el era fati a Pppii Elinilor' $i lui Dumnezeu in Evanghelist; Simon, care prin ferneie frumoas6, care dinsa; gi mergind a zis tatirlui intreita lepidare se prdbuqise de trei oridin treapta vizind-o, s-a rdnit spre pe ea tie femeie". Iar el raspunzind a zis apostoliei, a fost reinstalat iaraqi ca pastor al oilor ei: "D6-mi-o de nu ma voi in;tiin[a mai cuvintdtoare - al creqtinilor - in dregalgliq lui: "Nu p,rt ia tri-o tlau, meu". $i mergind citre dracul, apostoleasci, pentru ca impreund cu ceilalli Sfinli intiicle la dumnezeul "[atd un monah a venit qi Apostoli sd pistoreascd Biserica lui Dumnezeu' l-a intreabat pe el zicind: sI o dau pe ea lui? a mea. Oare, $i Gonaciul Saul care ca un lup se repezeain Biserica cere pe fiica de leapadi se pe cle el "intreaba-l dracul: Domnului Hristosprigonind-o gi sfiqiind-o cu scopul raspuns cdlugdresc"' cinul de $i Dumnezeul lui, de Botez 5i cle a o risipi s-a transformat - in urma chemiriii sale zis i-a fratele, citre popa al dracilor intorcinclu-se - in pastoi al Bisericii qi in mare Apostol al chemlrii Dumnezeul tiu, de Botez gi de qial'aclucerii neamurilor la credin!a Domntrlui Ftrris- lui: "Te lepezi clb cllugdresc"? I'ar el s-a. fagaduit. $i indata a ios. Tilharul poclit a intrat mai inaintea Sfinlilor in cinul ilqit din gura lui ca un porumb Ei s-a inil[at Rai. Pe Maria Magdalena qi pe alte femei pdcatoase, vizut ca a popa la drac qi i-a spus: "Iati s-a Pociinla le-a cura[it qi le-a pus in rind cu tecioarele' la cer. Deci s-a dus Atunci i'a zis lui clracul: "Nu-i da lui pe Prin lumina Dumnezeieqtilor invi(dturi s-a alungat figarluit". muiere. cA Dumnezeul lui nu s-a departat rAutatea qi s-a introdus bunatatea, s-a izgonit robia fiiia ta de ci inca ii ajuta lui". $i venind iaraqi acel qi ni s-a dat libertatea sfinta. Ce, ne prinde mirarea de la dinsul, pop5 spurcat, a zis fratelui: "Nu po1 sa ti-o dau p-e ea. de acestea, nevenindu-ne uneori par'cd nici a crede? tau este cu tine qi itri ajuta !ie"' Iar Nu gtim, noi, oare, caputernic este Dumnezeu ca din fa'Du-n.zeul umilit qi a zis intru sine. "Dacd eu ticilosul vasele necurate, prin foc gi prin apa, sa faca vase fratele s-a bunat[tri invrednicindu-ma de la Dumcurate, care adeseori sa serveascl qi altor vase spre de atitea bndtatea lui - m-am lepl9at de curdlire? Daca noi, oamenii aceqtia mici, care ca nezeu - numaipentru Bofez qi tle Cinul cllugaresc' iar El inca niqte furnicuge qi viermiqori prea mici, miqcindu-ne Dinsul, de
"

imi ajutd mie qi nu S-a depdrtat de la mine, cum nu sint eu dator s-d alerg la dinsul qi sa nadajduiesc la bunatatea lui cea nemarginitd"? Deci, viindu-gi in sine a iegit in pustie qi mergind la un batrin (Preot Duhovnic), i-a povestit (mirturisit) lui lucrul. $i i-a zis lui bdtr?nul: "$ezi cu mine in peqtera aceasta qi posteqte trei sdptamini pereche, adicE cite doul zile qi a treia zi dezleaga. $i ma voi ruga lui Dumnezeu Ei eu pentru tine". $i s-a ostenit batrinul pentru fratele gi a rugat pe Dumnezeu, zicind: "MA rog, Doamne, ddruieqte-mi mie sufletul acesta ti primeqte Pocain(a lui". $i l-a ascultat pe el Dumnezeu. $i dupa ce s-a implinit o saptimind, a venit batrinul l-a fratele, qi l-a intrebat pe el zicind: "Vazut-ai ce\ra?" Iar ef a zis: "Am vazutporumbelul aproape de capul meu". $i poruncindu-i lui iar[qi bitrinul sa fie treaz gi sd se roage s-a dus de ia ei. Apoi dupa ce s-a ?mplinit gi saptamina a treia, venind la el batrinul a zis: "Nu cumva ai vazut ceva mai mult?" Iar el a rlspuns: "Am vizut porumbelul ci a venit qi a stat deasupra capului meu qi am intins mina sa-l prind iar el a intrat in gura mea". $i auzincl batrinul a multrumit lui Dumnezeu. $i a zis fratelui: "Iati a primit Dumnezeu Pocain{a ta; cle acum ia aminte cle tine." lar el a zis: "Iatf, de aeum voi fi cu tine Parinte, qi nu ma voi ..- desparli pina Ia moarte". "---'r-*^5- r^$i a petrecut dupA aceea fratele cu batrinui
nedesparlit.

pentru pf,catele flcute. Deqi adeseori ispita

p6catului fdcut,.bate la uqa sufletului nostru, qi o for.[eazd, ca sE ndvdleascd inliuntru, dar de vom lupta cu zel contra acestei ispite, vom ieqi biruitori. "Toate le pot tntru Histos cel ce ma tntdreEte" (Fitip.4, t3),zice Sf. Ap. Pavel. Iar in alta parte, mingiidu-ne qi incurajindu-ne, adauga: "...Credincios este Dumnezeu care nu vd va lisa pe voi sI fili ispitili peste puterile voastre; ci impreund cu ispita, a pregatit gi mijlocul ca sa iepigi din ea, ca sa o puteli rdbdai'. IatA, iubigii mei fra1i, - pdcitogi ca gi mine - ca Prea Sfintul Dumnezeu ne ajrita ca sd biruim ispitele care cautf, sd ne inghitd; rdmine numai sd vrem gi sa ne mintuim $i noi in acest scop sfint al mintuirii noastre. Ajutorul Dumnezeiesc este o aripfl; cealalta aripa - voii gi tupta - pentru a putea zbura la plaiurile ceregti ale fericirii noastre, tretruie sd ne-o punem noi. Prin Sf. Taina a Spovedaniei, Dumnezeu - prin Ministrul Siu, Freotul Duhovnicese - ne iar{i pacatele, cu care ne-am pribugit in adincul iaiiului, cealalta aripa pardsirea picatelor, implinirea canonului qi iontrabalansarea ior prin fapte bune qi inoirea vie[ii trebuie si ne-cl punem nci pentru a iegi de unde ne-arn prabugit. Vrea Dumnezeu sa ieqim, clar trebuie savrem qi r:oi" 0 roata ne-apus-o Dumnezeu. la indemina, ceaialt6 trebuie sa ne-o punem noi.
Se spunea pentru un oarecare Awa Apo!lo de la Schit, ci era pdstor de oi. {ji vizind in (arina o f'emeie ca avea in pintece gi indemnindu-se de cliavolul a zis: "Voiesc sa vid cum sti pruncul in pintecele ci". $i clespicind-o pe ea, a vizut pruncul. .Si inclati l.o"i! pe el inima, gi umilindu-se a venit Ia schit gi a povestit Lu Pirinlilor ceea ce a fdcut. $i i-a auzit pe din5ii cintincl: ,'Zilele

Cap.55. DupI Spovedanie si ne alimentim mereu eu cugetiri duhovnicegti qi cu hotirirea de.a ne plzi din rlsputeri de plcate. Pentru a ne putea pazi dupa putinla de a nu mai pdcltui in viitor, trebuie sa ne ferim de toate prilejurile picatelor in care am cazut pina la Sf" Spovedanie. Sa ne aducem aminte adeseori cu parere de rau ca prin pdcatele noastre am suparat mult pe Prea Bunul Dumnezeu qi sd plingem ca Sf. Proor. David in'aintea Lui, zicind: "Doamne, faradelegea mea eu o cunosc qi pacatul meu inaintea mea este pururea". "Si ne culcim in ruqinea noastra gi sa ne invelim cu ocara noastr6, cdci am pacatuti impotriva Domnului Dumnezeului nostru, noi qi parinJii nogtri, din tinerefea noastrd gi pina in ziua de astazi, qi n-am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru" (Ps. 50; Ierem. 3,24-25). Astfel de ne vom insugi indreptarea vielii - cum am mai fagaduit Ia Sf. Spovedanie cd nu vom mai face iaraqi acele pacate - qi vom urma Sf. Prooroc David, Sf. Ap. Petru, Mariei Magdalenei, etc., in adevarata Pocain[d, ne vom indrepta, gi vom fi primigi iaraqi ca fii ai lui Dumnezeu. Cum apa izvorind curge din intor, tot aga trebuie si izvorasca Ei sa curga qi hotarirea indreptarii din parerea de riu a noastra

curd(egte-rni'! Si i s-a fdcut lui rugdciunea a'ccasta intru cugctare ziua gi noaptea. $i era un fralc petrccind cu cl gi l-a auzid,zicincl; "Suparatu-te-am Doamne, lasd-ml ca sa mi odihncsc pu(in". $ii s-a ficut luiincredin(are, cd i-a iertat Dumnezeu toate pdcatele lui gi al femeii, iar pentru copil nu s-a incredin[at. gi i-a zis lui unul din bdtrini: "gi picatul copilului 1i l-a ieitat Dumnezeu, dar te lasi in durerc, cd este mai de folos sufletul
teu"

anilor nogtri intru dinqii Sapteicci cle anii sint; iar ele vor fi in puteri optzeci de ani. $i ce este mai mult clecit aceqtia oste neali gi durere". $i a zis lor: "Sint de patruzeci dc ani gi o rugaciunc n-arn fdcut; 6i acum de voi trai al[i patruzeci de ani, nu voi inccta a mi ruga lui Dumnezeu 9a sa-mi icrte picatele rncle". Deci fiind Cilugar, nici un iucru de mini nu f,acea, ci totcleauna se ruga, zicind: "Arn gregit ca un om iar tu ca un Dumnezeu

Ne aducem aminte cd Dumnezeu vrind sa scape pe Noe de potop, ii pune o aripa, indemnarea cle a se mintui, dar cealaltd aripd vrea sd qi-o puni Noe. "ly'oe - i-azis Dumnezeu - fa-$ o corabie de lemn de gofer, ca Eu voi pierde lumea cu potop; iar pe tine cu casnicii tai te voi pastra tn corahia ce o vei face". Noe a fdcut corabia muncind mereu qi ostenindu-se 120 de ani...cum i-a poruncit Dumnezeu; qi s-a mintuit. Aqijderea vrind sa scape pe dreptul Lot din arderea cu foc a Sodomlenilor qi a Gomorenilor, Dumnezeu i-a poruncit sd iasd afara din cetatea pdcdtoasd, cu togi ai casei sale. Lot a ieqit cum i-a poruncit Dumnezeu gi aqa s-a mintuit cu cele doua fiice ale sale. Daca Noe qi Lot n-ar fi ginut s.r*i de porunca lui Dumnezeu s-ar fi mintuit? Nu. Noe, de n-ar fi facut corabia s-ar fi pierdut cu casnicii sii; iar dreptul Lot

dinsodorna gi Gomora ar fi ars @toas6. Iat6, tot aqa, dragii mei, se ffimpl6 gi cu noi, cind Dumnezeu ne pune la indemina mijloacele de mintuire, iar hoi nu ne ostenim a ne indrepta viala. Cind un ciine ne-a mu$cat de picior, oare in viitor nu ne grijim a ne feri de ciini, ori a ne agonisi cele ce ne trebuiesc pentru a ne apara de ei? Cind am patimit vre-un rau de la vre-un om necredincios, oare in viitor nu ne pazim mai bine ca sa nu mai palim aga, prin ferirea de a ne intovdriqi cu el sau prin alte mijloace pe care le credem cd sint bune pentru acest scop? Cind am aflat ca este vre-o materie care murddregte hainele aqrlncit nu se mai pot scoate petele din ele cu nici un mijkrc, nu-i aqa ci ne ferim cu cea mai mare bagare de seama ca sa nu ne pltam hainele de ea? Cind gtim ci garpele e veninos, ai;a-i ca indata ce-l vedem ne trezim qi ne punem in pozigia de aparare qi ne pazim de el, ori de putem il qi omorim? Cind qtim ca focul arde nu-i aga cd ne pazim si nu ne ardem? Ei bine, dragii mei, daca astfel ne ferim de ceva ce .poate primejdui viala paminteascd qi ucide trupul; cu cit mai mult sintem datori a ne feri din rasputeri de ceea ce primejduieqte viala duhovniceasca qi ucide sufletul? Cici qtim doar. ca sufletul este mai mare decit trupul. S[ ne punem inaintea ochilor sufleteqti, pururea, mult graitoarele qi foktsitoarele cle suflet cuvinte ale M?ntuitorirlui care ne zice: "Ce va folosi omul de va dohindi lumea toata giva pierde sufletul sau? Sau ce va tJa onrui schimb pentru sufletul s5u". Zise Awa Evagrie: "Ctnd Sezi in chilie (tn cnsa) stringe-{i gindul tau, adu-Si aminte de ziuamo4ii, vezi atunci muirea trupului, pune tn minte nevoia; ia osteneala, deJ'aima desertaciunea lumii, ca sa pb{i totdeauna .'ri petreci in dragosteu linistii Si .sa nu slabeSti. Actu-Ei aminte Ei de uSr:zctreu core e.Ete uutnt tn iad; gindeSte-te cttm sfnt ucolo sufletele, in care cwnplita ldcere, tn cure amar suspin, Si itt cit tle mare

de acelea sa te tntistezi. Cauta sd nu uisi ctndva mdcar tnauntru tn chilia gn casa) ta fiind, macar afara undeva - pomenirea ucestoru, ca mricar pin acestect sa scapi de ginduile cele spurcate gi vdtdmato(rre". Zis.a iaragi: "Lasci prietesuguile celor mulgi gi rai), ca sci nu se supere mintea ta, Si sa se tulhure chipul

liniStiii". Zis-a iaraqi: "Mare lucru este cu adevarat a se ruga cineva fara rasptndire (tn)iniSte, tn singurdtate), dar mai mare este Si a ctntafara rcisptndire (numai pentru
Dumnezeu)". Zis-a iardqi: "Adu-gi aminte totdeauna de ieSirea ta, Si nu uita Judecatu cea veSnica, Si nu va fi greSeala tn suJletul tau" lDin "Pateric", pg.77,l-4).

Cap.56, a.

Cind lasi in pace diavolul pe creqtini Ei cind se luptl asupra lor?

Povestit-a unuldin Paringi, cici un Cdlugdr iubitor
de osteneali, lua aminte cle sine, dar s-a intimplat cl el s-a Ienevit pugin. $i cind se lenevea. prihanindu-se pe sine, a zis: "Suflete, pina cind te leneveqti de

mintuirea ta qi nu te temi de'Judecata lui Dumnezeu? Vezi, nu cumva sa fii apucat ?n aceasta qi sl te dai muncilor celor veqnice"! Acestea zicind intru sine, fdcindu-qi el pravila, au venit dracii qi il tulburau pe el. Iar el a zis catre dingii: "Pina cind mi necajili pe mine? Nu vi siturali cu lenevirea vremii celei trecute?" - Zis-a lui dracii: "Cind erai intru lenevire nici noi nu aveau grija de tine. lar dupd ce te-ai sculat asupra noastrd qi noi ne-am sculat asupra ta". Acestea auzind fratele, (Parintele) se ?nclemna pe sine la lucrul lui Dumnezeu qi sporea cu Darul lui Hristos (Din "Patcric", cap. XXII, dcsprc rugaciunc). Cap.57. Folosul Spovedaniei celei adev*rate.
"Apropia{i-t,ci de Dumnezeu - nc griicgte Durnczeiassa Scripturi - "Acestea zice Domnul Atotgiitorul: "lntorce{i-va la Mine Si Ma wti tntoarce ccitre voi". Prin aceste qi alte cuvinte pline de mingiiere, Prea Sfintul Dumnezeu ne cheami sa ne apropiem qi si ne intoarcem de la slugarirea satanei, la El qi ne fag[duieqte ci qi El se va intoarce Ia noi. Cuvintul

fica

Si tnfiorare Si ctSteptare. Socoteste chirutirea ceu netncetcttr), lacima cea sutleteuscu Si fara de sfirSit. Ci Si de ziua tnvierii afut-{i arninte, Si de starea fnaintect lui Dumnezeu. GtndeSte-te la judecata ceutnficoSatci

Si grrsaznica."Pune tn mijloc cele ce se pastreazu pucatoSilor, ruSinea cea tnuintea lui Dumnezeu Si a Ingerilor Si a Arhanghelilor qi a tuturutr rxtntenilor, ntuncile, focul cel veSnic, focul cel neadormit, tartarul, intunericul, scrtsnireu dingilor, ficile Si petlepsele. PLtne tncd la mijktc Si bunata{ile cele ce se pastreazd drepEilor, tndrazneall cee tnaintea lui Dumnezeu

Domnului este adevir qi de-l vom ascuita,

cu

adevarat ne vom cura[i de pacatele noastre;i ne vom sfingi. Fierul scos din foc, cu c?t qacle mai mult

1
i
i

Tatal, Si a Hristosului lui, a ingeiktr gi a Arhanghelilor, Ei a toata mulsimeu Sfingilor, Impcira{ia Cerurilor Si darurile ei, bucuricr Si desJ'atareu ei. Pomenirea acestora amtndurrtra aclu-o la tine. $i pentru judecata pacatoSilor kicrinteazd, plingi, temtndu-te ca nu cunNa Si tu scr"fii tntru acelea; Iar pentru cele ce se pdsteaza drep(iktr, bucttrd-te Si te veseleSte. $i pe acestea te slryuieste sd le ckthtntlesti, iur

departe de foc, cu atit mai mult ?qi pierde lumina focului qi puterea arzitoare; iar cind se baga iaraqi in foc capita din nou insu5irile focului: lumina gi fierhingeala. Tot aqa qi noi p[ciitoqii. indati ce ne deplrtam cle Dumnezeu prin pdcate, ne pierdem lumina qi fierbinleala. clesavirqitoare. sfingitoare, capltat[ in baia Sf. Botez, in Mir-Ungere qi in Cuminecarea cu Sf. Trup qi Singe al Domnului. Iar daci, cu adevarata hotirire de indreptare qi punere in slujba Domnului ne bagim ?n Dumnezeiescul foc

'lr
.ril

flfl
,ttii

,liil

7
al Spovedaniei, gi tmplinim canonul impartaqindu. ne apoi cu Sf. Taine, iardq capdta in noi proprietatea focului sfinlitor: lumina credinqei qi fierbinleala dragostei infldcarate, cu care clin nou ne putem pune cu rivna in slujba Domnului. Hainele murclare, prin spilare se curdla. Cimara friguroasa, cu foc se incdlzegte; atmosfera intunecoasi gigeroasd a iernii, cind pamintul se apropie - in rapida sa invirtire, - de soare, prin razele luminoase qi prin cildura acestuia
!

principale ale ei, in focul cel cura[itor, luminator qi sfingitor al Dumnezeirii, vom cdpdta qi noi curllire de negreala pacatelor, fierbinleala focului Duhului

Sfint qi lumina D[mnezeirii, care ne face si

stralucim ca soarele intru impara[iaJatalui lor" (Mt. 13, 43). Acestea auzindu-le qi cunoscindu-te "Sd ne apropiem dar cu indrazneala la Scaunul DaruluiLui ca sf, luim mila qi si aflam Har spre ajutor la buni vreme" (Evr.4, 16) se lumineazi gi se incalzegte, hrinind qi Cap.57.a. imbunlta(ind prin binefacerile ei viaga plantelor, Mirturisirea adevirului ne scapi de primejdii vie(uitorarelor gi a oamenilclr. Prin ajutorul Ei zideEte gi pe aproapele" electricitatrii ne miqcam cu o iu[eala uimitoare (cu tramvaie, etc.;), ne inlelegem in cuvint cle la foarte Un mare blrbat creqtin ne istoriseqte ca clin mica mari"depdrtari. Astfel, prin mijlocul a trei lucruri care mirturisesc pe pamint: 1) focul, care cla lui copilarie a fost instruit de mama sa - o cre$tina buna - a marturisi adevirul. calclura, lumina qi electricitatea; 2) apa, care spald, Odatd, cind se ficuse mai miriqor, vdzind cd mulgi cura[d qi alimenteirzd;3) singele, care alimenteaza via(a, migcarea qi puterea vie{uitoarelor, avem cre$tini alearga cu dragoste pe la locurile Sfinte, a mullimea binefacerilor lui Dumnezeu. Precum in rugat pe mama lui sa-i dea voie sa se ducd qi el acolo. "Mama mea - povcsregte el - nu md lasa, dar vaz?nd c[ acestea trei se oglindeqte lucrarea lui Dumnezeu nu md poate indupleca a rdmine, a luat dintr-o lada Cel Slavit in trei fe(e: Tatal, Fiul qi Duhul Sfint, - tot din casi optzeci de monede de aur qi mi-a zis: " astfel gi in Taina Pociin(ei aclevarate, avem trei Dragul mamei copilag, tu qtii bine cd au rdmas de la lucruri care ne dau iaraqivia(a sufleteasci qiinnoiesc tatal tdu optzeci de galbeni. Dar pentru cd tu mai ai chipul lui Dumnezeu in noi. Acestea sint: 1) Pirerea un frate, numaijumitate din aceasta sumi este parde rau pentru pdcatele facute, cu hotarirea cle a ne feri cu toate puterile chiar gi cle greqeli, cle acum tea ta de avere". M-a pus de i-am fagXduit inaintea inainte; 2) Spovedania tuturor pacatelor inaintea lui Sf. {coane a Mintuiturului Iisus Hristos qi a Maicii Dumnezeu in fa[a - ministrului Sau imputernicit a Domnului cind mi i-a dat, cd niciodata cit voi trai si nu mint. Dupa aceea m-a sirutat gi mi-a zis: ierta plczrtele - a Preotului Duhovnic, cu duh r.rmilit, "Pleaca, fiul meu, sinatos. Te incredinfez Duminima infrinta qi zdrobita, qi 3) implinirea canonului nezeului nostru celui slavit in Sf. Treime:Tatai, Fiul dat de Preot - de va fi cu putinti dupi Sf. Pravil[ qi DuhulSffnt, qiRugiciunilor Maicii Domnului. Se cu toat5 dragostea noastrl qi a face clin destul, de a poate intirnpla sa nu ne mai 'iedem in lumea aceasta pdrasi p"Scatele, cle a ne innoi viala clupa Omul Cel pina in ziua Judecilii, la a doua venire, cind Univernou, Domnul lisus Hristos qi de a face roadele vrecinice de Pocainli. pentru a avea cu ce ne aratlr salulJuclecator Domnrll Iisus Hristos va judeca viigi morlii. Mergi inainte cu ajutrlrul lui Dumnezen". inaintea lui Dumnezeu in ziua JuclecAtii. qi a le pune in cumplna dreptagii pentru contra-balansarea Am prlrnit la drum cu bine, qi am ajuns aBroape de picatelor facute cu care am miniat bunatatea lui hotarele larii: aici caravana noasti[ a fost intimpinata de qase bandigi cdlAri. Aceia ?ncepuri Dumnezeu. Astfel se vede oglindindu-se lucrarea indata a ne dezbraca de tot ce era asupra noastri. Prea Sf. Treimi in fiecare clin noi oamenii, in sufletul fiecdrui pacatos intors la Dumnezeu. Noi ne-am Unul din handili s-a nipustit asupra mea qi m-a innegrit sufletele prin felurite pacate - poate chiar intrebat: - "Tu, baiete, ce ai asupra ta?" - "Patruzeci monedg de aur?" - i-am rispuns eu - care sint cusute asemenea diavolilor pe care i-am slujit - (toan ti,44), in tivul camlqii mele". Banditul'se strimba la mine facindu-ne prieteni lumii qi vrljmaqi lui Dumnezeu crezind ca-l iau in ris. Tot aqa m-au intrebat qi ceilalli plini de desfrinare sufleteasca (tac. 4, 4I clar prin handili carora le-am clat acelaqi rispuns. Pe cind aceastd aclevarati PocIin!a, in care lucreaza cele trei puteri mari, ne spalam, ne infierbintim (Apc.3, t-5-1ti) handilii igi implrgeau prada, m-a chemat geful lor sus pe o movilS unde stiteau. Ajungind in mijlocul gi ne luminam, inflacarindu-ne, imputernicindu-ne lor m-a intrebat: "Dar tu, copile; ce ai asupra-ti"? 5i sfinginclu-ne cu Darul lui Dumnezeu. Aceasta aqa Am marturisit adevarul maiinainte la cigiva tovaraqi de minunat se lucreaza, incit schimbindu-ne cu ai d-voastra, cI am patruzeci de monede de aur, adevarat dupa Omul Cel nou, Domnul Iisus Hristos, cusute la tivulcamaqii mele, " i-am raspuns eu. $eful sufletelq noastre strllucesc ca soarele in impiri(ia luiDumnezeu. Precum fierul negru qi rece bagindu- handei a poruncit indata sa-mi descoasa tivul cam[qii, unde au gdsit, dupd cum mirturisisem eu, se qi stind ?n foc primeqte de la el cura[ire, fierde monede de aur. "Cum, - imi zise bin{ealI gi lumina, tot astfel gi noi cregtinii cele patruzeci uimit gefll bandei - cum te-ai hotarit sa marturiseqti clreptcreclincioqi, innegri.gi cle rugina patimilor qi a plcatelor gi racigi de gerul slabirii credinlei cle ne atit de ugor adevarul ci ai acegti bani, cind ei erau voni baga prin adevzlrzrta PocIin[a, cu cele trei pirgi aga cle bine plstragi?" - "Nu vreau si am[gesc pe mama - i-am rispuns eu - careia i-am flgaduit

"Fiul omului! - graieqte Dumnezeu Proorocului tnaintea Domnului ca nu voi mingi niciodati in viala - daca cel paiatos se' va intoarce de la mea". - "Tu miculule baietraq, tocmai tu ai atita Iezechil pe care le-a facut qi vapazi toate porunUarLa6", atita cuiaj, qi atita hotdrire sfinti a-[i pacatele sale qi va'face dreptate qi .- 11, cu via[a va trdi implini datoria cdtre mama ta? Atunci cum pot eu iit" tr,t.t-eqi nu va mlri. Toate necirepta[ile cite a fdcut, nu se sa mai fiu flrd sim[ire cdtre Dumnezeu la virsta jur uo, po-"ni; ci intru dreptatea sa pe care o a facutva mea?!!! Da-mi minala, nevinovat copil, ca s6md viu" (Iez. 18, 2t-22). $i iaraqi: "De voi zice Eu celui pe ea, caindu-m6". Acestea zicindu-le mi-a luat mina fi Cu moarte vei mui Si dac.d -el se va tntcsarce dreapta in dreapta lui ,qi a fdcut un^legdmint sfint pdcdtos: 'ie la pacatul sau va da face drept Si dreptate, daca Si inaintea lui Dumnezeu cd in viitor.iqi va indrepta z.alogul, intoarce ce a rcipit, de umbla tn viaga dupa voia iui Dumnezeu. Ceilalli bandili - tnapoi dau via[a ca sti nu mai savtrSeasca tovaraqi ii tui - vdzindacestea au rdmas inmarmurili' tnva{atuileZare viu Si nu va mui' Toate nelegiuire, cu via{a va - "Ne-ai fost qef de banditism, - au zis ei dupa c9 s.-lu nici o Lui pe care le-a savtrSit nu se vor pomeru' dezmeticit, iatt" geful lor - tot tu sd ne conduci gi de pacatele 'Pentru cd alacut ce este hun Ei placut Mie, tn acestea azi inainte pe cuiea virtulilor creqtine$ti, in restul viu" itez. 13, 15-16). Acestea' gi altele multe va vielii noastre". graieqte Prea Sfintul DumTo[i bandilii au dat indata inapoi, dup6.porunca asemenea acestora, ne Scripturd a V' Testament' capitanului lor, tot ce au luat de la tovardqii mei de nezeu, in Dumnezeiasca - ln Noul T. deasemenea gi mai bine pronunlata ni drum qi au jurat c[in1a Pe mina mea. iertarii pacatelor' Slabanogul Caulali adevlrul gi ferili-vi din rasputeri de se aratd ciqtigarea gi lasalprinacoperiqul casei oameni adus de patiu minciuna! "Puternic dar nedrept este vinul; puternic pe.care l-au spart in acest scop - inalntea dar nedrept este impAratul;puternice dar nedrepte Mirrtuito.rlui - pentru credinta lor - s-a invrednicit sint femeile; puternici dar nedrepgi sint togi fii a auzi: "fndrazneSte, fiule, iarta-{i-se [ie pacatele oamenilor qi neclrepte sint toate lucrurile lor cele ce tale..." (Mt. 9, 1-7). $i ca dovadd vie cd i s-au iertat sint ca acastea, gi nu este intru ele adevar qi tn pdcatele (care era pii"in, boalei lui), slhblnogul a fost nedreptatea lor pier' AdevArul rimine qi este tare in uin,l..rt; qi-a luat patol siu 5i s-a dus la'casa sa, ?n i'slorea p, Dumnezeu, Cel ce a dat veac, traiegte $i biruieqte in veacul veacului" (3 mirarea iu*ii .ur* 2,1-12;Lc' a putere ca aceasto oamenilor" 1Mt' 9,8;;Mc' Ezdra3;4,3i-29).

fi

fi

Cap.Sg. Ce cigtigim Prin

5,17-27).

Fociin[i?

Maria Magclalena, care a fdcut Poca-in(5 adevarati plingind pr:osternata la picioarele Mintuitorului'

Prin Sf. Taini a Pocaingei f5cutA qi sdvirgitd dupi porunciie Sf. Biserici Ortodoxe, noi ciqtigdm iertarea tuturor Pacatelor. Prea Sfintuf Du*.t"r"u insuqi ne-a fdgdduit ca de vom face o astfel de Pocdin{a ne va ierta p6catele' "Dacd poporul Meu - rdspunde Dumnezeu ia rugaciunei lui Solomon - peste care este chemat ntimele Meu, se va smeri, se va ruga 5i va c[uta fafa Mea, qi daca se va abate rle la caile lui cele rele, miloitiv ii voi fi; ?l voi auzi din ceruri; ii voi ierta pdcatul gi voi tdmadui lara" (2 Paral' 7, 74)' De ur"*"r"u, prin Isaia Proorocul ne zice iariqi:

spatlnau-l picioarele cu lacrimile ei fierbinli' giergindu-I-fe cu pdrul capului qi sarutindu-le, a

iurit, "Iart5-[i-se

qie pEcatele

tale...Credin(a ta te-a

"Sp6laIi-vd, curdlili-v6, scoate(i rlutalile

uiclesusurile - din inlmile voastre, dinaintea ochilnr Mei. l"nvalagi-ve a face bine, rautali dreptatea, ajutagi p" i"i naplstuit, faceli dreptate saracului gi opatuEi'at"ptul vaduvei. $i veni[i sa ne intrebam zice Domnul - qi de vor fi pacatele voastre ca mohoriciun"a, ca zapada le voi albi. $i de veli vrea qi m5 veli asculta, bunita[ile,p[mintului le ve(i mincat'. Mai <teparte Sf. proor. Isaia, istorisind cum a fost impartaqii de un Serafim cu un cdrbune aprins - care inchipJia Sf. Cuminecaturd a creqtinilor cu ier" (Mt. tO, tg; tS, 18; Deci pdcatele iloastrc trebuie sa fie mai Prea Sfintul Trup qi Singe al Domnului Iisus Hristos pe pamint, in Taina Sf' Mdrturisiri, ca sd fie - spune ci Dumnerei i-a zis: "Iatd, s-a atins de intii clezlegate aici gi in ceruri). buzele tale, gi va gterge f[radelegile tale qi de apoi dezlegatc Dupa invierea Sa, acum cind c5lcase cu moartea pacatele tale ie va curagi" (Is. 6, 1-7; Comp ' 2'1, 9; pe mbarte qi primise puterea de a ne dezlega de 33,24;40,2).

mintuit, mergi in pace"(Lc. 7, 37 -50). SlabanogutU ad la lacul Vitezda, care suferise- 38 de ani in 6'oala sa, pina ce a fost vindecat, afltndu-l Mintuitorui in Biiericd, i-a zis: "Iati te-ai f6cut sdnatos (1i-am cur6!it pdcatele, pentrti care 1i-a venit aceastA iiaUiciunel de acum sa nti mai pdcatuieqti, ca sd nu-1i fie lie ceva rnai rdu" (Ioan 5, 1-14)' Pregatind pe Sflngii sai Apr:stoii, ca sE meargh ?n toatilumea pentiu a o baga in Stautrul-Sf,u; Mintuitorul ii imputerniceqte cu acest Dar Dumnezeiesc, zicind: "$i tqi voi da - in viitor - tie - ceat* apostolica care Ma vei mirturisi pe."M^ine rpYtrq fundamentaia a tsisericii N4ele - Cheiie innpiragter Ceruriior, qi orice vei lega pe p6rnint, va fi legat qi in ceruri, qi oiice vei dezlega pe parnint va fi deziegai qi ?n ceiuri". Iar mai pe urm6, dupa Schimbarea Sa ia Faga, vorbind catreintreaga ceata apostolic[,zice: "Amin graiesc vou6: - nu la 1' 2 sau 3; ci tuturor celor 12 apos"toli . oricite ve(i lega pe pamint,vor fi tqglt^' qi qi in cer qi oricitc veli ctezlega pe pdmint vor fi dezlegate in

I
pacate pe toti oamenii, d6 aceast6 putere infricoqatd, p_entru a putea tuturor Sfin$lor Sdi Apostoli (Ei prin ei gi urmasitor lor, Cerurilor. Dupa
Episcopi gi Preo(i),

M-a timis p Mine Tatal Si'Eu-va pe y2i. agestea zictnd a suflat asupm lor Si a {i z.is: LuaEi Duh Sfrnl. Caroravegi iirta prtcatele, ,, ,o, ierta lor; Si carora le ve6i Eine ior giiute,, (lr,ri. zs, rs; fi Ioan.20, 21 z3). In puterea acestui Dar Dumnezeiesc, TiryStrii Sdi- Preolii Duhovniceqti - imputernicigiai " Da{i inel - simbolul nemdrginitei iubiri pirinte gti - tn mtna Iui Dumne reu,ie dezleagdqi ne iarta pAcatele, atln_ l1ti",le asemenea prin aceasta Sfint[ Taina ni se dd ci cind vad ca noi din toate puterile ne straduim a iardqi puterea asupra spiritelor viclene, care din face_P_oc5inla cu Spovedanie adevdrata, dupl drep_ intuneric ne ataci cu sigelile inveninate ale tarul Sfintei Biserici ortodoxe (Gal. 6, t6), .oud. pdcatelor mari gi mici. ,,Da{i tncal{aminte tn $i vrednice de Poc5intA; iar cei ce nu vor sd facf, picioarele lu.i", adicaputerea de acalca peste qerpi qi Pocain(5 gi Spovedanie dupa Dreptarul acesta Dum_ peste scorpii - pdcare inveninare mari qi ucigaie _ .u prtirrli nezeiesc - al Ortodoxiei - r6min nedezlegali, de a nu ne vatama. .incdrcagi cu plcatele lor pini la a lor indreptare"sau Prin aceasta Sf. Taina cigtigam partdgia cu Sfinlii pedepsire. la"ospdful ceresc: "gi adictnd viEelut iel hranit,"il Sf. Ioan Ev. scrie Bisericii Apostolice: "De vom tnjunghiagi Si mtnctnd sd ne ,erilim, ca fiul Meu mdrturisi pacatele noastre - lui Dumnezeu, inaintea ac_esta, mort - pdcdtos - era gi a tnviat, pierdut era s_a Si imputernicitului Sau preot Duhovrric _ Credincios aflaf'(Lc. 15, 23-24). De.asemenea ciqtigdm sfinienia este gi drept ca sa ne ierte noua pdcatele qi sa ne pnn care ne pregatim a sluji lui Dumnezeu. curd{easca pe noi de toata nedreptatea;. Apoi "...Pdinte Sfinte, ...sfin{eEte-i pb ei tntru adevdrul adaugd a zice.iaraqi: "Fiii mei, aceasti sciu voua) ca Tau... (Ioan " 17,t1-17). "...in casa mare nu sint numai sa nu pdcdtui{i. Si dacd cineva va pacatui mtnglietor vase de qi d.e argint, ci gi de lemn gi de lut qi unele lyr avem cdtre- Tatal pe Iisus Hristos Cel drept. Aceia este creqtinii cu via{d sfinta - sint spre Cinst"; iar altele cura{ire de pacatele noastre, Si nu iumai de ale - cregtinii murdarili de tina pdcatelor - spre necinste. noastre; ci Ei de ale a toata lltmea,,. Deci de se va curd(i cineva pe sine dintru aceasta _ Iertarea.pAcatelor prin preoIii Bisericii necuri(ie a pdcatelor prin pocainld gi Spovedanie ^ imputernicili cu Darui lui Dumnezeu, ne_o adevarata - va fi vas de cinste, cinstit $ de.buna adeveregte qi Sf. Ap. Iacob, zicind: ,,Este cine:va bol_ treabd Stapinului, spre tot lucrul bun g6t"it" (2Tim.2, nav tntre voi? Sa cheme preo(ii Biseicii sd se roage 1e-21). Si p e ylnu.di nsul... E i c u. rugac i un e a c re di nEe i v u...Vas a mtn t u i i e ales imi este Mie acesta, ca sdpoarte numele ce_l bolnav Si tl va idica pe dinsul Domnul Meu tnaintea neamurilor...', (F. Ap.-0, to_ts;. prin S; ae v,i flicut pacate i se vor ierta \ui...,, (tacobs, 14-15). Sfintrenia aceasta, ciqtigati cu ajutorul Spovadaniei Aceasta ne-o adevereqte de asemeni Sf. Ap. pavel, adevdrate, cei credincioqi sint aleqi pentru mintuire. zicind: "$i David vorbeSte despre feicirei omulu'i '...Iegi lq (g mine, cd om pacetos itit Doamne,,, _ s_a cdruia Dumnezeu ti socoteSte dreptatea spovedit Simon Petru impieuni cu rovara$ii sai, fara fapti; Feici6i cdrora s-au iertat fdradeligile iarom i_au dupd care Si a auzit pe Mintuitorul zicin d; ,,..-.Nu te acoperit pacatele. Feicil barbatil caruia nu_i va teme, de acum vei vtna oameni', (Lq.5,3-10). ,'... Venigi socoti Domnul pdcatul" (Rom. 4, 6_8), gi intru Iisus dupa Mine va voi face pe voi vtnatoi d, oo*rni,' avem rascumpararea, prin Singele Lui iertarea (Mr. 4, 18-19; Si 10,5-16; Mc. t,16_77;2,1.4;loan1,37_43). Dupa p[catelor"."Cd mai toate pin stnge se cura{esc dupa lepddarea intreita gi intreita ,cadere din ireapta le.S9 S!fara de vdrsare de itnge nu"se irr.torr. i.So Apostoliei face din care cdzuse - prin cuvintele: ,,Simoie a Si Hristos odatafiind jertfit ia sa idice pacatele mil- lui.l9na,.Ma iubeSti mai mult dectt aceStia?... pa4te tora" (Bvr.9,22,28; comp. Ioan l, 29-36; 66,32_5g; Mt. 26, mieluSeii M ei...oile M ele...urmeazd M ie,,. 26-28; Lc. 22, 77-20; 1 Cor. tl 23-32). Dovadi vie de .Vamequl cdre necutezind a-qi ridica ochii la cer, gi iertarea pdcatelor, care ni se daruiegte noua, celoi pieptu!, spovedindu-gi picatele sale:,,Dumnezeuie ce ne intoarcem Ia Dumnezeu prin aclevdrata milostiv mie paccitosului,,, s-a invrednicit de o mai Pocain{a, prin Taina Sf. Spovedanii, o uu.* in mare Jii sfingenie, de cit fariseul - cel cu fapte bune _ dupl primirea fiului risipitor de iatre tatil sau, a clrui cum ne-a spus Domnul Hristos: ,,7icyoud.cd s_a pogorit agonisiti cu sudoare o risipise in dezmierdari. accsta - vamegul cerpdciros - mai indreptat la cosct 3vu!ie sa iectt "$i scultndu-se a venit la tatal sdu. Iar tnca departe acele..." fariseul'trufaq care gi-a laudat in fiind, la vdzut pe dtnsul tatal Si i s-aJ'acut mila _ adica Spovedania sa toate faptele bune ciie a avut (Lc. 18, l-aie*at - Si alergtncl a cazut pe grumaiii lui l-a sarutat 10-14). Tot astfel qi bogatul Zacheu, mai marele Si pe el" (Lc. 15,20).
trymi,t

"Datu-Mi-sa _toata putereatn cer Si pe pdmtnt...Precum

zicind:

partagi cu Sfinlii in lmparalia ce fiul risipitor qi-a maituriiit pdcatul risipirii averii pirintegti, zicind: ',Tatd am greSti la cer Si tnqintea ta Si rut mai stnt vrednic a ma rlumi fiul tdu", tatdl milostiv, a zis cdtre slugile sale: "Aduce-{i kaina cea dintti Ei-l tmbracagi pe il,. . Prin Pocdin[a gi Spovedanie adeviiai5, ne facem iardqi pirtagi ai nemirginitei iubiri a.lui Dumnezeu care se varsa din nou cu imbelqugare asupra noastri:

fi

ji

vameqilor. invrednicindu-se a primi pe Domnul Poc[inli qi Spoveclanie adevirata, cigtigim Hristos in casa sa, dupi ce a facuf .adevarata ,.Prin din nou haina luminatd
de Ia Sf. Boteza sufletilui, Spovedanie, a hotdrit a-qi implini gi canonul voit de

10

prin 59 vom ardta, cE degi picatele ni se iartl Dumnezeu :"...Iatd jumalate din avu(iamea Doamne in aceasti Sf' cineva o daa inaeoUnirea datoriiloice ni-se impun ; dr" sdracilor, Si de am ndpastuit peauzi unele parnint' pe tiebuie sd suferlm aici din gura it"; de aceea s-a inwednicit a lor lepra p"rt* ele, ca sa ne curdlim de Mi"t"itorului hotarirea iertlrii picatelor lui qi ""0"r." "O"iirii",'Oe aici de pe pamint, pentru a putea intra iiOi."r"u qi aq"r;"a lui intre ?iii lmpardgiei: in imparalia lui Dumnezeu. "..Astdzi s'ilacut mtntuirea casei acesteia, pen-tru ca. "'';C;i;"-;a rdbda ptna tn sfirgit acela se va mtntui" Cd avenitliul 0mului este. Auroam it lri n" io, 22; 24, 23).. D; v om rab da tmpreund' cu El, v om ia caute"Ei sdmtntuiascd pe cel pierdut" 1Lc' 19' 1-10;' lrrai El"' Sitmpara4i tmPreuna cu ni" Sf. Mirturisire omul e ales qi deosebit dintre ..1rorti1i spre pierzare veqnicd gi rinduit intre fiii lui CaP.58, a. Dumneieu. Aleasti alegere, o adevereqte Sf' Ap' .SPovedania falsi Pavel scriind cregtinilor din Tesalonic acestea: ingreuiazl sufletul omului picitos' "....Datoi sintem pirurea a mulEumi lui Dumnezeu pe.voi ales ,i"it*voi,.fraEiloi iubigi de Domnul cdciva 'Ouirrrri din tnceput spre mtntui''e tntru sfingire.a Un om pic6tos din popor simlindu--se apdsat d-e o "Prln ce ii chinuia sufletul, dupa ce s-a hotdrit Duhului Eitntru credin{a adeudrului" (zTes' 2' 13)' cel cu vechi cel omul Iisus Hristos, avem amindoi I-qi .ait"tisi plcatele, s-a dus la un Preot iscusit si gi gi creqtinii picdtoSi prin Pocainla ,"=ip""LJ"ui.a. aiungild, a cerut binecuvintarea "0i.6 adev-f,rat6 cur6$ndu-se qi sfinlindu--se se a rii: "Cinstite PaiintJt pe un timp indelungat simt Spovedanie ,'n.r. cei Sfinli qi cu Sfintul sfinlilor Domnul Iisus o pouuta destul de grea ce imi apasa sufletul incit pu." sufleieasca, nici gust de lucru-qi nici fi;irt"* apropieria intr-un Duh - Sfint - catre Tat6l' O" -in.ute, iar noaptea.nu m1no.t odihni de Pentru aciea'dar de acum nu mai sinteli striini !i ;.fta "i.i ge Sfinlii cu Ai ci impreuni cet6leni gtnauri rele care ma mustrd gi visuri urite care md pe temelia ui tri Dumnezeu - Ziditi fiind infioara incit simt cf, ma sfirqesc din viala v6zind cu "o.our" Xp"ttltit"r gi a^Proorocilor, fiind piatra cea din o.trii*"i. Dupd cit mi-au povestit q^i al1li, asta ar fi capul unghiuiui, insuqi lisus H^ristos, intru care toatd ,lutu ra.uteloi mele pe care le-am fdcut"' Liiir"u a"lcatuindu-se cregte intru loca$ sfil!.intru ''Pil;l-;scultindu-i l-a sfrtuit cu blindele ca sd-qi cu po*ttut. intru Care qi voi tmp'eund va zidigi spre -t*,a mdrturiseascd toate pacatele pe care le-a ff,cut (Efs' 2, l8'z:)' pa..rea de rau, cu hotarirea de a nu mai locas al lui Dumnezeu tntru Duhul" "Petru' zicind: qi de al$i implini canonul dat fdcind Ai"*"n"u arati qi Sf. Ap. Petru ai lisus lirittot, nemernicilor celor aleEi vrednice de Poc6in!6. ioade - -iacatosul Asiei Capado.chiei, 5i inmuiat de sfaturile pline de in[elepitriiiiii Pontului, Galatiei, Dum-. alui Biiniei. Dupd' ceamaitnainte cunoStin{d .iun. qi blinde(e Duhovniceascd ale Preotului' s-a nezeu Tarai, intru sfingirea Duhului spre ascultarea Si urun.ut la picioarele lui gi a inceput a mdrturisi tt*pirri S{ngeiui lui iisus Hristos; dar sa fie voua si pa.ut"t" facute. intre alte pdcate gl qui mdrturisegte paiea sd se tnmulEeascd" (1 Petru l,l-2).' ii.ind, "Cinstite pirinte, am mai pacituit"' cd am Curalindu-ns prin Poc5inlA gi Spovedanie iurut o funie.".! Pieotul l-a sfituit sd o ct+mpere gi sI a adevaraiA, ne imputernicim de sus - prin rugdciunea o dea inapoi pagubaqului dac6. trdiegte, iar daca Preotului Duhovnic - pentru a umbla in Sfin[enie' murit, saue daparte intr-o localitate unde nu qtie' sA pe u-oi fragilor, lui Dumnezeu o O.u'a" po**a la niscai sSraci credincioqicare sa " $i acum vd incredin{ez Cuvtntului Darutui Lii, Care poate savdzideascd' "-D-upa pentru iertarea pdcatelor pdgubaqului' Si "si ( F' Ap' ie i-a dat dezlegarea.qi-canonul cuvenit' sa vd. dea voud mo$tenire intre toEi cei sfingi6i" Dumlui io,tzl.Aceasta o fac miniqtrii sau iconomii omul a plecat citre casi sim{indu-se deocamdatl dupl inv6!f,tura., cu Duhovnici flezev - Preo[ii trirt"r. t't"cind vre-o citeva zile omul nostru a simgit pe stai .uut t"f Domnului Care Ie zrce;"Scoaha-te Si iuiaqi cd il apisa povara grea q pdcatelor t1, qi Tui te Eu p,icioarele tale... M"ry, la neamuile la care d; si,ouaoatie. sE intrisleaza, se tulbura 5i ia deschizi oinii lor, ca sd se intoarcd de la neavind altciva ce s5 facf, pentru a-;i uqura sufletul' tntuneic - via{a cea pdcdtoasd - la lumina - via[a a alergat din nou la Preot. creStineascd, iuminata, sftnta - .Si de la puterea. "Ciristite Painte! nu gtiu ce poate sa fie pe capul paca.telor iertare ei ia si caia Saianei,la iumnezelt' meu, c6 dupi vreo citeva zile dupd ce m-am (F'Ap' Mine" ceatntru siarta iu cei sfinEi pin credin{a spovedit la sfingia voastr6, mI vdd iardqi ingreuiat ca 26,16-18). gi mai inainte! Oare ce poate sd fie aceastd curafirea ciqtigam noi gi Spovedanie irin Pocainla i-a rdspuns: "Fiule! ia seamain ca qi nenorocire?" Preotul de pacate, careia uimeaz6 sfinlenia, gi devenim trecutul vielii tale qi vezi, n-ai mai fdcut ceva pacate' arpa fuutia primului unic Sf. Botezmadulzire' vii ale Spovedanie nu le-ai fi spus pe Domnului Hristos, Bisericd a lui Dumnezeu' pe care la ultima toate"?! -ia.atrrrl curdlita, slivit6, sfintd qi fard de prihand' a adaugat zicincl: "Cinstite Parinte! Miciqtigdm ce Dupa'ce am ardtat in scuite cuvinte, am furat funia din grajdul prin Focainla qi Spcvedanie adevaratS; in capitolul aduc aminte cA atuici cinci

tipit

i;#J;;gi

iiiiit"

d;;&a

,"r,

;-;

,"*"*i.i;

aiitiiitlui

;;AJi;;iitor

'

r..*g.

iiiil.

i;;1;

aproapelui meu, de cap6tul cel6ldlt al funiei era legat6 qi i i i o o o va-a-c6"! Preotul ca un Duhovnic iscusit, v6zind ci aceasta era greutatea cea mai mare care-i apdsa sufletul bietulrri om, i-a dat canonul cuvenit, iar dimpreuni cu funia furatd, s5-i inapoieze aproapelui pagubit gi vaca ce a fost legatd gi trasd dupd sine cu celdlalt capdt al funiei.

"Este de trebuinli a mirturisiflacatele in*intea acelora ctrrora s-a incredin[dt iconomia Sfintelor Taine". "Este gi mai cuviincios (pentru o Calugerila) qi mai sigur inaintea (unei C6lugirile bitrine), unui Preot capabil de a propune un mijloc in(elept de c[inti gi indreptare". Sfintul Vasile. "Preolii locuiesc incd pe p[mint gi sint primili a dispune de ceq, primind d putere pe care Dumnezeu n-a dat-o nici Ingeriior, nici Arhanghelilor. Cici n-a Sufletul Ei truprl zis-El Ingerilor: "CEeace veli lega pre pdmint...". Ei Spune-mi Doamne ce e ornul? (bis.) au puterea de a iega pe guvernatorii pdmintului Omul este trup qi suflet. Spune-mi Doamne ce e trupul chiar, dar (nu) numai corpurile. 1). Ci puterea aceasta se intinde asupra sufletului chiar, gi se inal[d pind Trupu-i pdmint qi la cer; cdci ceea ce hotdr5sc Preo(ii aici jos, acolo Aviermilor intdregte Dururezeu, qi Stapinul primegte socotinfa Spune-mi Doamne, ce-i sufletul? Servitorilor Sii". Sfintul loan Gurd de Aur. Sufletul e o scinteie. 1'Puterea de a ierta p6catele a fost dat5 Apostolilor, Din a Domnului putere. qi Bisericilor intemeiate de dinEii, dupi misiunea ce Sufletule o su o primiseri de la Iisus Hristos, qi Episcopilor, care Dup'a Lui asemd i-au urmat". Firmilian, Episcopul -Cesariei in ziua de Judecati Capadochiei. Trup qi suflet la-olalt6. iqi iau rdsplata dupa fapt

ffiieterut @citicarii Stintei

iserici

DIN SCRIERLE

SFIMILoR PARIMI

"DacE cineva, Episcop sau Preot, nu primeqte pe cel ce se caeqte de pdcatul sdu, ci-l respinge, sd cadd din treapta sa; cdci intristeazi pe Mintuitorul. Carele a zis: "Mare bucurie se face in cer pentru un p6catos ce se c6egte". Can.52 Apostolic. "Sint mai mari prin credin!6 gi mai buni prin fricd,

pdc6toqii acestia care, nes6virqind vreo gregeali grea, se-ntorc, indatd ce gindesc la ea, o mdrturisesc,

cu zdrobirea qi simplicitatea inimii, inaintea Preofilor Domnului descoperl conqtiin{a 1or, depun la picioarele lor sarcina sufletului lor, gi cauti leacul rlindecdrei rlnilor lor, deqi ugoare gi nepericuloase. "$i s-a deSteptat Iacov din somnul sdu Ei azis: cd este nul tn locul acesta Si eu n-am Stiut. $i s-a ;V& rog, iubi[ilor, ca fiecare si-qi mdrturiseasci plcatul siu, pe cit timp este in viala aceasta, cind Si a zis: ctt de infricoSat este locul ace;ta, nu m6rturisirea sa poate fi primit6, cind facerea destul alta fdra numai casa lui Dumnezeu Si aceasta este (a canonului) gi iertarea, sEvirqite de Preoli sint cerului" (Fac.28, 1617;). "Cd mdirea cea de pe plEcute Domnului". Sf. Chiprian. a casei acesteia, mai mare va fi dectt cea dintti, "Aqa precum un om botezat de un om (adicd de ice Domnul Atotgiilorul, Si tn locul acesta voi da pace Preot) se lumineaza prin Harul Duhului Sfint, ice Domnul Atotgiitorul, Si pacea sufletului spre deasemenea gi omul care mirturiseqte pacatele sale ire la tot cel ce zideSte, ca sd ridice Biseica qceosinTaina Sfintei Poc6in[e la Spovedanie, primegte de ', lAgheu, 2, 0 ) ; " I ar de v oi zdb ovi, c a s d Etii cum trebuie la preot iertare prin Harul lui Iisus Hristos". Sf?ntul casa lui Dumnezeu a petrece, care este Biseica \ Atanasie. eului Celuiviu, sttlp Sitntaire a adevdrului" 1t
1

Tim.

j, 15)..

12

Misterul edificirii Sfintei Biserici Ortodoxe Universale

impreuni cu ei, ca qi toli care fac faptele lor
Cap.59. Descoperirea misterului Sfintei Biseriei a Dornnului nostru Iisus tlristos. Sfinta Biseric6 sub chipul unei bdtrine (Din-"Scrierile PIrin(ilor Apostoli", trad. Pr. I. Mihilcescu, M. Pislaru gi G. N. Nu[u,1927, pg.215-223.) se arata lui Herma. Rugind de
qi rabdd

.multe ori pe Domnul, ca sd-mi arate descoperirea, pe care fagadui-Se, si mi-o arate prin batrina, chiar
in aceanoapte rni se aratabdtrina qi imi zise: "Pentru ca te rogi atit de mult gi ai aga mare rivna s5 cunogti toate, vino la cimpul unde semeni alac qi pe la ceasul al cincilea voi veni qi-gi voi arata cele ce trebuie si yezi". - O intrebai, zicind: "Doamni, in ce loc al cimpului"? - "LJnde vrei", fu rlspunsul ei. Mi-am ales in gind un loc frumos, retras. Mai inainte insd de ai vorbi.qi de a-i spune locul, imi zise: "Voi veni acolo unde doreqti". Aqadar, fralilor, m-am dus la cimp, am socotit exact ceasurile, qi am ajuns la locurile unde hot[risem sd vin. Acolo vaztri pusi o sofa de fildeg, pe sofa era agezatd o perna de in gi pe deasupra era intinsa o pinza foarte fin6 tot de in. Cind vdzui aceste lucruri agezate aga inaintea mea

gi nu zdrii pe nimeni in locul acela, ramasei incremenit,groazama cuprinse, pdrul mi se zburli qi mf, cuprinserf, oarecum fiorii, pentru cI eram singur. Cind imi venii apoi in sine qi-mi adusei aminte de mirirea lui Dumnezeu, prinsei curaj, imi plecai genunchii gi incepui a mirturisi iaragi Domnului pdcatele mele ca qi mai inainte. Aceea veni impreuna cu Sase tineri, - pe care ii vdzusem gi mai inainte, - se aqezd putin in urma mea qi asculta la mine, cum md rugam gi-mi marturiseam Domnului pdcatele. Apoi se atinse dd mine gi-mi zise: "Hermo, inceteazd a te ruga intr-una pentru pdcatele tale; roaga-te qi pentru dreptate, ca sd primeqti parte din ea pentru casa ta". Md ridica de min5, md duse la sofa gi zise tinerilor: "Duce{i-vd gi zidi1i". Dup[ ce se retraserd tinerii imi zise: "$ezi aici"! - Raspunsei: "Doamni si se aqeze intii cei mai in virst6". - "$ezi, zise, - cind i1i spun" ! - Voind deci sa mi aqez in partea dreapta, nu md lasa, ci-mi facu semn cu mina, ca si md agez in partea sting5. Pe cind md gindeam in minte"a mea qi eram trist, pentru cd nu ma lasase sa - qed in partea dreaptd imi zise: "Eqti supdrat, I{ermo? l.ocul din partea dreaptd se cuvine altora, care au bineplicut lui Dumnezeu gi au p5timit pentru numele lui. fie-1i lipsesc incd multe, pentru ca sd poti gedea impreuna cu ei. Dar precum stf,rui in
- curf,[ie, st6ruie gi

fi ins[ cura{it de lipsurile tale; qi togi care nu se indoiesc, vor fi curafili de toate pacatele pe care le-au flcut pina in ziua aceasta". Dupd ce rosti aceste cuvinte, voi si plece. Eu insl cizui la picioarele ei gi o rugai in numele Domnului, sd-mi arate vedenia, pe care mi-o fagaduise. Atunci ma apuca iardqi de mini, ma ridica in sus gi ma aqeza pe sofa in partea stinga, iar ea qezu in partea dreapt6; qi ridicind in sus un toiag strilucitor, ma intreba: "Yezi ceva mare"? Raspunsei:."Doamn5, nu vdd nimic", - Iardqi imi zise: "Iati nu vezi in fata ta un turn mare, zidindu-se pe ape, din pietre stralucitoare cu cite patru unghiuri"? - Intr-adevdr se zidea turnul in patru unghiuri de cei qase tineri care veniserd impreuna cu ea. Zeci de mii de oameni aduceau pietre;unii din adinc, iar alliide pe pdmint, gi le dau celor qase tineri; aceia le luau qi zideau cu ele. $i pe toate pietrele.luate din adinc le zideau a;a cum erau; caci erau potrivite qi se uneau la incheieturd cu celelalte pietre. $i aqa de bine se imbinau unele cu altele, incit, nu se observa incheietura lor, iar zidirea turnului.pdrea a fi ziditit dintr-o singura piatr6. Din celelalte pietre insd, care erau aduse de pe uscat, pe unele le puneau la 6 parte, pe altele le intrebuinlau la zidit, iar pe altele le tdiau in bucati gi le aruncau departe de turn. Multe alte pietre stateau insd imprejurul turnului, gi nu le intrebuinlau la zidire, cdci unele din ele erau aspre, altele aveau crapdturi, altele erau ciuntite, iar altele albe qi rotunde qi nu se potriveau la zidire. Vedeam apoi alte pietre, care erau aruncate departe de turn qi mergeau rostogolindu-se pe drum; dar nu r6mineau pe drum, ci se rostogoleau de pe drum in loc anevcie de umblat. Altele cadeau pe foc gi ardeau; altele cadeau aproape de apd qi nu puteau si
se rcstogoleasci

cele ce au rabdat ei". "Ce au rabdat oare"? intrerupsei eu. - "Asculta - imi zise - lovituri de bici, inchisori, strimtorari mari, Crucea, fiare silbatice, 9.a., pentru numele lui Dumnezeu. Pentru aceasta iqi au locul in partea dreaptl a Altarului, ca qi oricine patimegte pentru numele lui Dumnezeu;iar celorlalgi se cuvine partea stinga. Dar qi unii gi al1ii, qi cei ce stau la dreapta ca qi cei ce stau la stinga, au aceleagi daruri qi fdgaduinge; numai, ca cei din dreapta au oare-care cinste deosebita. Tu'eqti foarte doritor a qedea de-a dreapta impreund cu ei, dar lipsurile tale sint multe. Vei

in

apa, deqi ar

fi voit sa se

de aici inainte, gi vei

rostosoleasci mai departe gi sd se duca in apd. Cu r imi ardta acestea, voi sd plece. imi zisei: "Doamn6, ce folos pentru mine, ca am vdzut acestea qi nu pricep insemnarea lor"? - "Iscoditor eqti omule (imi rispunse ea), de vrei sa cunogti cele privitoare la qedea turn"! - "Se poate, Doamn5", zisei, "dar vreau sd

13

bucura. Asculta, deci, asemanaiile r."rtri turn, caili voi descoperi totul, dar nu-mi mai face supdrare (cu rugdc,iu.ne.a tu;) pentru descoperiri; caci des_ coperirile de felul acesta iqi au sf?rgitul.lor qi acum stnt la. sfirgit... Turnul pe care-l vezizidindrlr",

in unire unii cu al1ii, au avut pace intre ei gi au asculta, ?ntr-adevar, mulgi, zise ea,?ns5unii dintre ei, ascultat unii de arlii. pentru aceista se potrivesc ce te.vor asculta, se vor bucura, iar allii vor pl?ngej incheieturile dar gi acegtia, dacd vor asculta qi se uoipocaii zidirea turnuluii,. _ ,,Ce
se

fralilor mei, ca sa se bucure qi auzindu_le si cunoasci pe Domnul in muiti slava". 'nTe vor mit deja, iar allii sint inc6 in via[i. Ei ?ntotdeauna au lucrat
p_ovestesc

ioi

lor la

Sfin1ii". -- "Doamnd, zisei eu, pentru ca iTqt"u"l.cu mai socotit odata vrednic, ca sd_mi descoperi totul, descoperi-mi"! - "Ceeace este cu putin lA, casd se ciue sint"? - "Sint tineri in creOinid qi credinciogi descopere, se va descoperi, - ma asigurd ea _ !i numai obignuili. Ei sint statuili de lngeri, ca sd facd bine, inima ta sd fie intoarsd citre DumnJ., giia ;;;;; la indoiald ceea ce ai vdzut,," - Ci ?ntrebai, ',pou*'ra, deoarece Uu s-a aflat intr-inqii r6utate'," _ "pe cine pentru ce turnul a fost zidit pe ape,,? _ ',Ji_a*;t; infaligeazl apoi cele puse Ia o parte qi aruncate,,? _ de mai inaintd, rdspunse ea, gi iotugi cercetezi.Cu "Pe cei care au pacafi.iit, dar doresc si se pocaiascd; atita rivna! Cercetind deci vei ifla adevarul(Mat.7,7; pentru aceasta n-au fost aruncate departe de turn, Lc.'t1,1). Ascultd acum pentru ce turnul a fost zidii pentru cf, vor fi bune de intrebuintrat Ia zidbe, rJacd P! ape. pentru ca via[a voastrA prin apa s_a mintuit se vor pocai. Cei ce se vor pocii, deci, dac6 se vor g i se va mintui Tu rn u finsa este intemeiat p;;;iil " i pocii cu adevlrat, vor fi tariln credirila, numai daca nurnelui Celui Atotputernic gi sldvit qi esie tin"t O" se vor pocdi acurn, cit timp se zidegte turnul. Iar daca puterea cea nevizuta a Dornnului',. se va sfirgi zidirea, nu mai au loc, ci vor fi "Doamnd, exclamaieu, mare girninunat aruncali. este lucrul Numai aceasta vor mai avea, cd vor acesta! sta linga qase tineri cire zidesc .ir" ,i"t, turn. _D^.gr 9ei Vrei sd cunogti gi pe acelea, care au fost tiiate in Dqamna?" - "Aceqtia sint Sfingii ingeri ai lui Dum_ bucd(i gi aruncate departe de turn? Acegtia sint fiii nezeu, cel care au_.fost crea{i mai intii qi cdrora Domnul le-a incredinlat toatf zidireaspre o face nelegiuirii. Ei.au crezut in chip falarnic, gi n_au fost si creasca, I o zidi gi. a o stapini peite a fAptur; streini de nici un pdcat.. De- aceea nu dobindesc intreagd; <ie ace$tia deii va fi terminaia zidirei tur- mintuirea, pentru cd nu sint buni de intrebuin{at la nului". - "Qur ceilalli, care aduc pietrele, cine sinii,, zidire din pricina riutifilor lor. pentru aceasta -,"$i eisint ingeri Sfinli ai lui Duri""I.u; pietre au fost sfarimate gi aruncate departe Arr cei qase 1:este. de mai inainte sint mai presus decit ei. 'Zidirea dinpricina miniei Domnului, p".rtr,, ca L_au miniat. ti_ nului fe ya sfirqi gi toli impreuna se ,o; t;;; Celelalte pietre aspre, pe care le-ai vazirt stind in imprejurul turnului qi vor slavi pe Dumnezeu, ,ci s_a mare num6r, f6rd a fi aduse lazidire,inchipuiesc, pe sfirqit zidirea turnului',. Am rnai intrebat_o apoi: aceia, care'au cunoscut adevirul, dar n_am ramas "Doamni, aq dori sd cunosc ,orriu pietreloi qi intr-insul, nici nu s-au unit cu cei sfintri. pentru aceea puterea lor, ce fel este,'? - Mi_a raspuns: ,,Nu ca ai ii mai vrednic decit to!i.ceilal{i, ca si gi se Oeicopere nu sint bune de intrebuin[at'," -',Cinl apoi sint cele care au cr6pdturi?" - "Aceqtia sint cei care au aceasta, - caci sint algii mai inaintea ta, gi mai buni decit .lin", cdrora ar trebui sa li se a.r.op.i. vrajmagie unul impotriva altuia in inimile fo, qi vedeniile acestea,'- dar pentru ca si se sidveascd traiesc in pace intre ei, care la vedere pdstreazf, ", numele lui Dumnezeu 1i.i-a facut gi (i se vor fu."ii pacea, iar c?nd se departeaza unii de altrii, pastreaza de aici lncolo descoperiri pentru ceiriehotarili, rautatile in inima. careAcestea (rautalile) sint tot mereu chibzuiesc in inimile lor, daca acestla sint crapaturile, pe care Ie au pietrele. Cele ciuntite aqa intr-adevdr sau nu sint. Spune_ie ca acestea toate inchipuiesc apoi pe aceia, care au primit apoi sint adevirate gi nimic in afarl de adevar nu este, ci credin[a gi au cea mai mare parte Ia dreptate, daiau toate sint tari, sigure gi bine intemeiate. gi unele par{i de nelegiuire. pentru aceea sint ciunAsculta acum explicarea pietrelor, care se aduc tite, iar nu intregi,,. -Cine sint, oare, Doarnnd, sprd zidire. Pietrele cele in patru colguii, albe gi potrivite, la incheieturi, sint Airostolii Episcopii, nlgjrele albe gi rotunde, care nu se potrivesc la zidire"? - "Pin6 cind, imi raspunse ea, eqti prost gi invalatorii (P:eolii) gi Diaconii,.u* u, vieluit dupa nepriceput qi intrebi de toate gi nu pricepi'nimic? Sfinlenia lui Dumnezeu, gi_au indeptinit itulUa Ei ae Acegtia sint cei ce.au credin{I, dar u, gi Uogatria lumii invdgatori qi Diaclni in curigie gi sfinlenie lnisiopi Cind cestuia vine o strimtorare, pentru bogatria qi fap de alegii lui Dumnezeu. Unii dintre ei au aclor_

m-am aritat lie qi acum gi mai 3r,,lisefcu, "?r: acum in privin(a rnarnte. lntreabi turnului, orice vrei, gi ?{i voi descoperi, pentru ca sd te bucuri

,iri

insemneaz5 oare pietrele, care sint aduse din adinc intrebuin[ate la zidire qi se potrivesc la 9i .sinl incheieturi cu celelalte pietre dejizidite?" _tlAcegtia sint cei ce au patimit pentiu numele Domnuiui,. _ "A,g dori sd cunosc celelalte pietre care sint acluse de pe uscat, ce insemneaza Doamni,'? "Cele ce merg la partea de jos azidirii qi nu sint cioplite, pe acesiea le-a dovedit Domnul ca bune pentru ci au umblat p.! drymyl cel drept al Domnului gi au urmat porun_ cilor Lui". - Cele ce sint aduse gi se pun sus la zidire

f
l

,{
nevinwitie sfin1enia,'din sfinlenie qtiinta, Ei din Etiin[n dragoastea. Faptele lor stnt curate, sfinte qi
Dumnezeiegti. Deci cel care va servi lor gi va st5rui sd se tini de faptele lor, igi va avea locuin(a in turn impreund cu sfin[ii lui Dumnezeu". Am intrebatapoi despre tirnpuri dacd avenit deja sfirEitul, iar ea striga cu glas tare zicind: "Om nepriceput! Nu vezi turnul ca inci se zidegte? CInd se va isprdvi turnul de zidit va fi sfirqitul-. $i repede se va ispravi de zidit turnul? "Nu mai mi intreba de acum inainte nimic. i1i poate fi de ajuns 1ie gi Sfinlilor (in veacul intii Ei la inceputul celui de-al doilea dupd Domnul lisus Hristos, in wemea in care a fost scrisi aceasti vedenie, cregtinii buni gi
temdtori de Dumnezeu se.numeau Sfin(i chiar inainte de moartea lor. Vezi Ei F. Ap. 26, l0;1 Cor; II Cor. L, 1-2; Efs. L, 1)

pentru afacerile [or, se leap6dadeDomnul. Laacest rdspuns li mai pusei iaraqi o intrebare: Doamn{ cind vor fi ei buni oare de intrebuin[atlazidire"? "Vor fi wednici de Dumnezeu, - imi zise, - cind se va micSora bogEtia lor, care li amSgegte, cEci precum piatra rotundi, daci nu se cioplegte gi nu pierde ceva din ea, nu poate fi in patru col1uri, tot astfel gi cei bogali in lumea aceasta, dac6 nu se pierde din boga(ia lor, nu pot fiwednici de Domnul. CunoaEte acestea mai intii de la tine insuli; cind erai bogat, nu erai bun de nimic, iar acum e$ti bun de intreb-uinlat gi folositor pentru via1a. Fili buni de intrebuinfat pentru Dumnezeu, cici gi tu vei fi luat din aceste pietre. Pietrele pe care le-ai vizut aruncate departe de turn, c6zind pe drum gi rostogolindu-se de pe drum in locuri anevoie de umblat, sint cei ce cred, dar in urma indoielii pirlsesc calea cea adevErati; Ei socotind cd pot g[si o cale mai bun5, se rEt6cesc gi pdtimescumblind prin locuri neumblate.Iar cele ce cad in foc gi ard, inchipuiesc pe aceia cor s-ou depirtat pind la sfirEit de Dumnezeul Cel viu, gi din pricina poftelor lor de desfrinare gi a rdut5lilor, pe care le-au s6virgit, nu le mai trece prin minte ca sd se poc6iascS. Doregti si gtii, cine sint pietrele acelea, care cad aproape de apd qi nu pot sa se rostogoleascd in ap6? Acegtia sint (Mc. 4, 18; Mt.13, 10-zz) cei ce ascultd qi doresc sd se boteze (F. ep.19,5;10.48;2,38) in numele Domnului; dar cind iqi aduc aminte de curdlia cea adev6ratS, (adica de fdglduin[ele de la Sf. Botez) se r6zgindesc qi umbla (Isus Sirah 18, 30) iarigi dupd poftele cele rele". Cu aceasta terminase ldmuririle despre turn... C.lnd am'incetat deci a o mai intreba despre toate acestea, imi zise: "Vrei sI vezi qi altceva?" Fiind foarte doritor de vedenii, m-am bucurat mult civoi vedea iariqi ceva. Bagind de seamd, aceasta, (betrina) zimbi gi-mi zise: "Yezi $apte femei imprejurul turnului"? - "Da, Doamnd", ii rdspunsei eu; qi ea continuE: "Turnul acesta este purtat de ele dupl porunca Domnului. Asculta ui,* qi felul lor de lucrare. Cea dintii dintre ele, cea cu miini puterniCe se numegte credinla: prin ea se mintuiesc alegii lui Dumnezeu. Cealaltd, care este incins5 cu briu gi are tinutl birbiteasci, se numegte infrinarea; ea este o fiica a credinlei. Cine-i urmeaz6, este fericit in via!6, c6ci stind in credin!6 se va ab[ine de toate faptete rele gi va mogteni viata vegnicd, daci se fine departe de orice pofta rea!'. - "Dar celelalte, cine sint Doamn6"? - "Sint fiice una alteia. Ele se numesc: una simplitatea, a doua qtiin[a (celor bune), a treia nevinovi[ia, a patra sfin[enia qi a cincea dragostea. Dacf, faci toate faptele mamei lor, deci poti sa triieqti". -"A,q dori sa qtiu, Doamnd, ce putere are fiecare din ele". - "Ascult6, ce puteri au. Puterile lor se tin unade alta gi urmeaz6 una alteia dupl ordinea nEterii lor. Din credin[d se na$te infrinarea, din infrinare simplitatea, din simplitate nevinov6{ia, din

amintirea acestora gi innoirea duhurilor voastre. Dar nu s-au descopeiit acestea numai pentru tine, ci ca sE le faci cunoscute tuturor dupl trei zile - cici trebuie mai intii sd cugeli asupra lbr - i1i poruncesc Hermo, ca si griiegii la urLchile sfinfilor toate cuvintele acestea ce-(i voi spune, pentru ca, auzindu-le gi fdcindu-le sd se curd[eascd de riutd(ile 1or qi tu impreunf, cu ei".'
Cap.60. De voia noastri atirni uciderea Ei invierea sufletelor noastre. Printre cregtinii nogtri sintunii, care luindu-se dup[ inv6{6turile mincinoase, zic cE unii oamneni de tra nagtere sint ursili a face pdcate, pentru a merge in munca vegnic6 (Aga zic de pildd, cei care'cred iri zodii, negtiind cit este de vdtdmdtoare acestd gtiinta); iar allii sint ursili a face numai bine gi a merge in Imp6rS{ia lui Dumnezeu, Ei de aceea ajung fericili in veci. Diavolul - tatdl minciunii - (Ioan 8,44) prinde astfel biata lume in mrejele viclenelor lui megteguguri qi sfaturi satanoJumegti, intdrind-o in dbeastd credinld mincinoasd, care pe mul{i ingelindu-i ii pribugegte in adincul iadului. Cum ar putea oare un cregtin sd cugete ci Dumnezeu arursi (meni, hotari) pe unii oameni chiar din pintecele maicii lor spre iad? Aceasta nu-i un. ade"vdr; ci sfatul Satanei cu care, ca qi cu o undild prinde pe cei ce se potrivesc qi cred aqa qi ii trage cu el in iadul vremelnic qi veqnic. Chiar gi celor impietritri cu inima, Dumnezeu le lasdvoie liberS, ba gi dar Dumnezeiesc le di pentru a se rdscumpf,ra. A{a a fdcut Dumnezeu cu Manase, cu Sf. Ap. Pavel, cu vame$ul gi fariseul, cu Maria Magdalena, cu wdjitorul otrdvitor Atanasie (care dupi ce a dat otravd Sf. Mc. Gheorghe, vdzind cI a rdmas f6rd efect otrava lui, s-a fdcut creqtin gi Mucenic,) g.a. Cit timp Saul sufla cu ingrozire. asupra Bisericii Domnului Hristos, era sortit osindei; iar daca a devenit credincios, urmf,tor chemdlii sale la apostolat, astdzi se enumer6 prinffe cei mai mari Apostoli. Ctnd eqti minjit pe obraji qi alergi de te uili in oglind[, ea te aratd, cd ai obrazul minjit. Dac6 alergi de te speli qi

15

lezechia. insd suspinul, plin;";;; cu amar, gi rugiciunea cu lacrimi ferbinli, Iace ca milostivirei Un om viclean gi amigitor a mers sf, ispiteasci pe Iui Dumnezeu sd schimbe- liotErirea morlii in un alt om, in(elept. in acest scop a prins o pasare gi a acoperit-o cu haina. .{ungind la'omul ingetept it hotirirea lungirii vielii lui cu inci 15 ani. intreb6, de este vie saumogtapasareape caie o jin. * Aga se intimpld Ei cu noi. prin picat am silit dreptatea lui sub Dumnezeu sd ne osindeascd spre muncd gi chinuri haina sa. Omul acela viclean avea dL gind ca ie_i veqnice. prin - cu rugiciune, cu srrspin, gi plingere cu lacrimi va spunein[eleptul ci pasarea e moartd, e-l s_o scoat6 fier_ f.oc,iint! Spovedanie.si prin impartasi."r lu prea Sfintut Trup ue; tar.de-l va spune O.ii ci e vie el s_o omoare gi s-a lt:!i Sr Singe al Domnului Iisus
- Dumnezeu schimbi hotdrirea mor[ii noastre sufleteqti pentru fericirea vegnicd. Dupi cum schimbdm noi via(a noastri de Ia bine riu, aga se schimbd qi hotdrirea lui Dumnezeu, spre

privindu-te iar6qi, oglinda te arata curat; ea olaryQ cdztid jos s-a sticat, dar afost fdcut a doua te aratd intotdeauna aqa cum eqti. Aqa_i qi sufleiul. oard, d9 olar, tot a{a $i uoi, cdztnd joi tn prdpastia Cind ai picEtuit, oglinda congtiiniei G piragte, pdcatelor, idictndu-vd pin pocainia aAeiaraq va pentru cdeqti sortit osindei iadului, dac6nu t'e tepizi ve.[i indrepta Ei tnnoi'cu Darul Miu. Cdci voi pii de p5cat. Te-ai curd(it, oglinda congtiinlei t.,rin!ii., qlule.cqlea tn pdcate,. devenigi p.ryry cd egti sortit fericirii vegnice dacd te-vei iarasi din vase necinstite - prin vase de irr;iil.'{i spdlarea cea curd[itoare qi lepada de omul cel vechi gi vei vielui in omul cel nou. sfin[itoare a pocdin[ei adevdr.ate - pute{i deveni i^, d, Precum chipul din oglinda e aslmenea cu chipul cinst e Si de bund treab d Mie,,. tvtii Oepar te zice Dumnostru, tot astfel qi Judecata cu risplata Dumnezeirii nezeu lui Ieremia: "Dacd n"omui a.cesta nu md este asemenea cu faptele vieluirii noastre. Dupa asculta.qi face tot rdutd{i tnaintea Mea, imi por" ,iu fapta gi risplati. De pitrece- in viagd dupi voia iui Ei de binele ce cmeam de gtnd sd i-t fac. De se vor Dumnezeu, ne mintuim; iar de pltreiem dupd intoarce de la rautd{ile loi Si vor faci bine tnaintea inddrdtnicia firii omenegti, ne osindim. Dumnezlu Mea; atunci Ei Mie imi va par"a iau d, ,aut pi ,ii vede amindoud felurile noastre de petreceri, insd tn gind ca y li-l far... si-i voi milui p" nici una din.aceste doui nu ni-i hotariia din naicaie, yi-!rypy Iati ci Dumnezeu igi schimba hotdrirea precum "i...';. ne cu-m-gl.e$it cred unii. Hotarirea fericirii ori a schimbdm Ei noi viafa. De sintem crr"ua cu via[6 osindirii, depinde de felul cum voim sa vieluim noi bun[ gi sfintf, s6 ne paiim s5 nu cidem, cici hotarirea aici pe pdmint. mintuirii se schimb6, odati cu cdderea noastrd, in _ Impdratul Iezechia a fost hotdrit Ia moarte de hotirirea osindirii. Iar dacd am cdzut gi am Aeue"it Dumnezeu. - "Acestea zice Domnul - i_a poruncit Sf. pacatoqi - cum gi sintem - sd ne silim a-ne pocdi Proor.Isaia..- pune-{itn induiald casq cdtuveimui Si degrab, pentru ca hotdrirea osindirii noastre si se nu vei trdi". schimbe in hotirirea mintuirii. Iubitorul de oameni Iezechia era bolnav in pat; gi auzind aceste cuvinte Dumnezeu vrea sd ne mintuim, pentru ca EI nu s-a intors faga Ia perete qi a plins cu amar, cerindu_ vgiegle moartea pdcatosului, ci sa si intoarc5 gi 9u sE fie Sr oe Ia uumnezeu lungirea viegii. Dumnezeu a vru; dar trebuie sd vrem gi noi, cdci pentru aceasta trimis iardgi pe Isaia, zicindu-i: ',iuie spune lii El ne-a dat voie liber6, ca sI alegem binele Si ia-i Ei Iezechiu AEa vobeSte Domnul Dumnezeil tadlui tau facem. David: Am auzit rugdciunea ta am vdzut lacimile Ei tale. Iatd cd voi mai adauga tnla cinsprezece ani la Cap.610, a. zilele viegii tale...u (2Imp.20, i-rr;. Hotarirea de moarte Paslrea e vie ori moarti? fusese dati- de insugi Dumnezeu pentru i;til;l
te cure[i,

Hristos cu inwednicirea invierii vielii scoatd de sub haind moartd, in acest chip sa ingeie pe ingelept gi si rid6 de el. Acesta cunoscind uicGqufii

pasdrea ascunsd sub haind s-o ara{i cum'vei vreq Pentru a cunoa$te noi qi mai bine iconomia Iui moartd, oivie". Soarta omului nostru - din aceste vase de rut - ca gi a pisdrii Dumnezeu ascunse .pentru mintuiiea noastra, sa ascultim sub htaina omului viclean, atirni de voia de alegerea cuvintul .Lui, zis cdtre Ierem ia;,' Scoaia_ t e, I e ie iia, noastrd. Ei Putem sd ne pistrdm Ei sd ardtdm viu sufleiul nostiu prin pdzirea Si te.pogoard tn casa o_larului, c'd acolo te voi de picat, gi daci am cdzut in el, prin o pocdin[I si face adevarata; dar auzi cuvintele Mele,. proorocul s_a pornit qi a intrat si-l gi ucide. plil zdcerea in pdcate, fara plrasire RuttT Ei in casa olarului, tocmai in timpul cind acesta lucra Pocdin(d qi astfel sd-l arltim mort. cu roata, ficind un vas. Vasul la care lucra a cazit Dumnezeu -pururea ne indeamnd, ins6, si ne ^ din miinile lui gi s-a stricat indata. Olarul a luat irr6$i intoarcem Ia el ca sa fim vii.,,pentru ce moi'casalui rlmiqigele vasului spart, le-a pus pe roata ce se Israel - zice Domnul - cd nu voiesc moartea pdcatosului; invirtea gi a fdcut un alt uur, uqi i_u placurlui ci ca sd se intoarcti si sa fie-v;;;;-o, picatogilor _ "leremia - i-a zis lui Dumneze, - iezi cum este lutul tn ingreuia[i ca gi mine de pdcate - ce raspuns ddm lui mtinile olarului? Astftr stntegi voi tn mtinile Mere. Dumnezeu? latd.,avem puse inaintea Ei noastrl: focul Oare nu pot s(fac apa,. binele gi rdul, binecuvintarea qi blestemui. cuvoibr"o rr roirr"a, $i prerim - face - olarullu cu lutul din mtinile lui,,? viaga gi moartea (II Lege 30, t9; Is. Sir. fS, f+_ZO;. Deci Prin aceste cuvinte Dumnezeu ne zice qi noui: pini avem vreme sd alegem ceea ce ne fotosegte ti "Vede{i? Precum vasul cel sdnatos ieSit qe via(a, ca nu cumvimai pe urma sI nu fie prea din mtinile
osinda ori spre mintuirea noastri.

-la

lui i-a dat acest rdspuns: ,,in voia ta std, o*uiu,'ro

oi

.r*

tirziu.

l.

16

Cap.61. Cine nu poate c5p5ta iertarea picatelor?

Cercetind Dumnezeiegtile Scripturi gdsim c6, chiar

daci ne mdrturisim pdcatele noastre gi nu le

lepaddm cu totul din suflet, atit in timpul cind sintem la duhovnic, cit qi dupa aceea, nu ludm dezlegare de la Dumnezbu. $tiu ca se vor ridica oarecare si protesteze, zicind: "Nu stnt adevdrate aceste cuvinte. Dumnezeu iarta toate pdcatele celor ce se spovedesc gi se cuminecd..." qi altele multe, multe. La acestea, nevrednicia mea voi rdspunde: "IubiEilor! Cel ce scie'acestea, ca purldtor de tntp, se simte tncdrcat, tmpleticil Si tnfasurat cu multe pacate din noi muritorii ne impleticim, este: plcatul dintle care unele - precum mdrtuisim Sitn molit!'ele neiertSrii greqelilor fra[ilor noqtri, sau cruzimea. Sf. Impanasii - ard ca un foc nestins". Cel ce graiegte Mintuitorul adeseori a luptat prin Dumnezeiegtile acestea a sim[it adeseori un foc pirjolitor arzind in Sale invdfaturi pentru a stirpi din rddacini acest vasul sdu slab, arzindu-I, foc pe care nici p6cat greu, distrugator al pacii dintre oameni. Odat[ Dumnezeieqtile Liturghii nu-l puteau stinge. invalind pe Sf. Apostoli cum sa se roage - qi printrCercetindu-mi cu luare aminte congtiinga, am aflat inqii gi pe noi - a zis: Deci aga sa va rugali: "Tatdl cd - pe lingl focul indatoririlor Inaltei dregdtorii nostru, carele eStitn cerui, Sfin[easca-Se numele Tau" Preo[eqti, la care am fost chemat gi ales qi eu, netrebVie I mpara[ia Ta. Faca- Se v o ia Ta, p re'c um tn ce r aS a nica slugd a Domnului, pe lingd focul nesiguran(ei pe pamtnt. Ptinea noastrd cea spre fiin(a dd-ne-o. din afarl qi dinlSuntrul (despre fra[ii mincinogi) Sf. ;i nouri astazi. $i ne iafta noua greSelile noastre, precurn Biserici, qi pe lingd focul grijii de sufletele care cu noi iefiam greSiEilor noSti. $i nu ne duce pe noi tn Darul lui Dumnezeu mi se incredin(au gi imi cerea Ei i;pita, ci ne izbaveste de cel viclean. Ca a Ta este adeseori, ce sa faca pentru a scapa de ispitele ce li se lmparagiu Si puterea Si slava, Amin". $i atragindu-ne puneau in calea lor ca sa-i inghita - mf, ardeavrdjrnaq luarea aminte mai ales asupra cuvintelor in care se un alt foc strain, focul unor pacate de care eu md spune ca trebuie sii jertdm pe gregigii nogtri, pentru socoteam cura[it. .Ca de ve{i ierta a putea fi iertagi qi noi, adauga: in conqtiinga, Cercetindu-mi mai cu deamdnuntul oamenilor greSelile lor, ierta-va Si voua Tatal vostru lumina Dumnezeieqtilor Scripturi qi a Sf. Tradilii, Cel Ceresc; Iar de nu ve{i ierta oamenilor greselile lor, am constatat cu durere ca in corpul nostru, uneori qi ni c i Tat al v o s t ru n u v a ie rt u v o u a gre S e li I e v o as tr e" (Mt. dupi Sf. Spovedanie mai rlmin pdcate destul de 6,9-15; Mc. 11, 25-26). grele. Acestea ni se par bagatele, totu$i ele sint mari, Frin inva[atura aceasta ni se pune in vedere ca mari - aqa de mari, ca niqte prapistii ad?nci pina la atunci cind cerem iertarea propriiior nopstre pdcate, iaci, sau ca niqte ziduri uriage, inalte pinA la cerurl avem marea indatorire de a ierta qi noi greqelile incit ne despart de Dumnezeu. Cred cd mulli cititori noqtri. Prin aceste cuvinte repetate, - ca gi nevrednicia mea - se vor ingrozi auzind qi greqililor Mintuitorul ne spune c6 iertarea pdcatelor noastre socotind bine acestea qi vor zice cu graazd:"Oare ytot atirna in mare parte de noi inqine. Daea noi in cercu! sa fie pacatele aSa de mai Si de grele tnctt sa ne activitAiii noastre vom lucra cu ingach.lire, ei; despafid de Prea Milostivul Dwmnezew, ca Si niqte compdtimire qi cu iutrire faga cie cei ce ne-au gresit prapastii adtnc"i ptna la iad, ori ca niSte zidui uriase, gi iqi cer iertare, putem fi siguri c6, dupa cuv'intul care se tnalEa faln'ice pina la cerui?" Domnuiui nostrLl iisus F{ristos: vorrt fi qi noi iertagi Da, iubililor, aqa este. Sint unele picate de care se de Dumnezeu oricind rronl cere iertanea p*eaietr*r infricogeazl sufletul nostru, c?nd ne gindim c?t de noastre de ia Freasfingia Sa. tnsa neiert?nd gregeiile mult supdram noi cu ele pe Durnnezeu.l,ata ce zice, greqigilor noqtri care ni se roaga s5:i iertam, niel moi de aceea, Sf. Efrem Sirul, despre pacat: "ln ceasul nu vom fi iertaqi de Llumnezeu.. acela, intru care noi facem pacatul, mai bine ar fi sa Sf" Evanghelist &4atei, privitor ia greutatea

Multe sint pdcatele cele mari qi grele care oe urm6resc qi dupd Sf. Spovedanie cu toatd furia lor diavoleasca. In Biblioteca Ort. Nr. 30-43, "Oglinda Duhovniceasci", am dat unele sfaturi instructive in acest scop. Vrem, insd sa vorbim aici mai pe larg despre vreo citeva pacate din acestea uriaqe, pe care le cunosc, pentru ci adeseori le-am simgit trecind prin vasul acesta slab, pirjolindu-md cu flicarile lor de iad... pentru care rog dragostea frAdilor voastre iubili cititori, a mi ajuta cu sf. ruglciune cea de cdtre multe fe[e, pentru ca, , ' Darul lui Dumnezeu sl le trimitem inapoi de unde au venit, ca sd ies biruitor din lupta aceasta crincen6 (ZCor.2,3-11; Rom. 15,30-31). I. Picatul nemilostivirii, sau neiertirii fra(ilor. intiiul picat cu care - cred cI grdiesc drgpt - fiecare

piara dinaintea ochilor nogtri'soarele, sau sd se

desfaca dedesubtul picioarelor noastre pamintul, pentru ca sd ne tnghita de vii. Caci atunci tn clipa aceee, ocdrtnd pe Dumnezeu, pe Facatorul Si Mtntuitorul nostru, prin calcarea cea dobitoceasca a

pdcatului cruzimei, ne pune ?nainte un tabrlotl care ingrozeqte pe orice p[mintean ce s-ar afla imptreticit cu pacatul acesta. Dupa ce Mintuitorul a dat celor 12 Apostoli puterea de a lega qi a dezlega pacatele poruncilor DumnezeieSti, ocdrim dreptatea Si oamenilor pe pdmint, ca ele sI fie apoi, prin ei, bundtatea Lui" (vezi "Didahiile" lui Ilic Miniat; Sf. E frem. legate qi dezlegate qi in cer, s-a apropiat catre Dinsul Sirul; Sf. Ioan). Sf. Petru qi a zis: "Doamne, de ctte oi va gresi mie

pe dinsul, qi i-a iertat qi datoria. Iar ieqind iluga aceea, a aflat pe unul din solii[e (tovardqii) lui, care era dator lui o sutd de dinari; gi apucindu-l pe el il sugruma, zicind: plategte-mi ce-mi eqti dator. Deci
cdzind (tovaraqul) so[ia aceea la picioarele lui il ruga pe dinsul, zicind: mai ingiduiegte-mi pe mine gi igi voi plati. Iar el n-a vrut; ci ducindu-l l-a bAgat in

't7 fratele meu Si-voi ierta lui? Au doard ptna de $allte silnice qi ii torturam, apoi trebuie s6 recunoagtem cd ari?" Grait-a Iisus lui: "Nu-1i zic {ie ptna de Sapte ori, ne'a$teapta gi pe nr:i aceeaqi soarta cu care am ci, pind de Eaptezeci de cite Ea1tte". pentru aceasta asuprit gi impilat pe cei strdini, fari ajutor qi fara asemlnatu-s-a tmp6r5{ia Cerurilor, omului ?mparat putin(a de a se apdra contra cruzimei noastre. "Prli de tgi vei aduce darul tau la Altar Ei acoto tqi care a vrut sd ia seama slugilor sale. $i ?ncepind el a lua searna, au dus Ia dinsul pe un datcrnic cu zece vei aduce aminte ca fratele tau are ceva asupra ta. mii de talanli. Dar neav?ncl eisd-i plateascd, aporun- Lasa acolo darul tau inaintea Altarului gi meigi mai tntti de te tmpaca cu fratele tau, Ei atwnci veniid adu cit Domnul lui sa-l v?ndd pe ei qi pe femeia lui qi pe darul tau. Impacd-te cu ptrtEul tau rtegraba pina esti ccipiii tui gi pe toate eite avea gi sd plateasca. Deci pe,cale cu dtnsul, ca nu cunva ptrtsut sa te dea c5zind sluga aceea, se ?nchina lui, zicind: Doamne, judecatorului judecatorul te va slugi Ei in temnigdvei Ei mai ingaduiegte-md pe rnine gi igi voi plati tot" gi fi aruncat" Amin zic gie: nu vei iegi de acola ptia nu milostivindu-se Domnul slugii aceleia, l-a slobozit vei da codratul (ha"nul) cel mai de pe urmd,, {Mr.

*i

5,23-26).

Cap.61, a.

irnpiratul Otone I qi fratele siu Enric in noaptea Criciunului.

impotriva imparatului Otone I, de mai multe ori s-a rdntratit fratele sau Enric gi totdeauna a fost biruit gi osindit la moarte, dar apoi gra(iat prin mijlocirea mamei sale Matilda. De trei ori, una dup6 alta, Enric s-a rlzvrltit gi de trei ori impiratul l-a iertat din iubire citre mama sa. Cind insa acest frate nerecunoscdtor s-a rlawrdtit pentru a patra oard, impiratul n-a vrut sI qtie de iertare. Enric insuqi, de data aceasta, nu mai nadajduia gralie, dar sfatuit de mama sa, facu o noud incercale. Era in noaptea Criciunului din anul 945, gi Otone I, impreuna _cu boierii cur[ii sale, venise sd asculte Liturghia solemnd in catedrala din Ouedlimburg, cind, iaiA in timpul Liturghiei, dupa Sfintele Daruii, fratele sdu deja osindit la moarte, intri in Biserici imbricat ca pociit, se apropie de Altar qi se aruncd la genunchii imparatului. Acesta-l privi cu faga aspr6 qi-i zise: "De trei oi te-am ieftat, dar a patra oard n4 te mai iert. Ptna tn trei zile, capul tdu vinoiat, va cadea"" Tocmai in clipa aceea, Preotul care slujea cinti in Evanghelie locul in care Petru a intrebat pe Hristos: "De ctte oi trebuie sd iert fratelui meu? $i Hristos a

lor" (Mt.1g,2l-35). Infelesul pildei aceqtia este urmatorul: imparatul este Dumnezeu, slugile sint oamenii care foimeaza Biserica conducatoare gi conduSd sau impardgia Mesianica. Sluga inecata in datoria uriaqd qi care n:-a iertat mica datorie tovardgului sdu, iintem noi, fiecare om pacdtos, care cerem iertarea pacatelor noastre de la Dumnezev) insd noi sugrumam pe cei c.e ne Ere$esc noud. chiar gi dupa Sf. Spovedanie gi dupa Impartlqirea cu Sf. Taine. Uriaqa datorie dL 10.000 dL talanli, adic6 1.620.000.000 frunci, aiaia mdrimea- qi mulgim ea ingrozitoare a pdqatelor noastre. fdcute prin calcarea legilor Dumnezeiegti, cu care noi sintem datori inaintea lui Dumne2eu. Datoria cea micd de 100 de dinari, adica vreo g2 franci, sint greqelile fragilor noqtri. Deci precum datoria slugii cei nemilostive citre Stapinui ei, era uriaqa fa(a de datoria mici'a tovaraqulufsdu cdtre el, tot aqa qi datoria pacatelor noastre inaintea lui Dumnezeu este un uriag noian fala de gregelile prin care s-au. indatarat fa{I de noi unii fragi ai noqtri. $tiind deci cI prin Pociin(a qi Spovedanie idevarata insolitd de cuviinciosul canon, ni se iarti picatele, apoi trebuie si cunoagtem ca qi noi sintem datori a ierta gregililor nogtri cind acegtia ne roagi in adevdr de iertare. Insd dacd in loc de a ierta pe fralii nogtri, noi ii batjocorim, ii sugrumdm cu feiurite mijloice

temnild pina cind va pldti datoria. Iar soliile lui vdzind cele ce s-au facut, s-au intristat foarte gi venind au spus Domnului lor toate ce s-au fdcut. Atunci chemindu-l pe el Domnul lui i-a zis lui: slug6 vicleand, toata datoria aceea [i-am iertat [ie, pentiu cd m-ai rugat. Dar lie nu [i se cadea sa-d fie mili de solia ta, precum gi mie rni-a fost mild de tine? $i miniindu-se Domnul lui I-a dat pe el.muncitorilor, pind ce va plati toatd datoria lui. uA$a Si Tatal Meu Ce1esc va face voud, de nu ve{i yerta fiecare fratelui sdu, din inimile voastre greEeliie

rdspuns: "Eu zic, nu de Sapte oi, ci de Eaptezeci de oi ctte Sapte" (Matei tg, zz)i Preotul citi cu glas tare pasajul acesta citre implrat, care se sim{i cu ochii plini de lacrimi, ridicipe fratele sdu cdit gi nu numai cd-l jarta, dar ii mai qi didu, ca dar d! Craciun, marele ducat de Bavaria. Datoria noastrE cle a ierta pe vrdjmaqii noqtrii, ne e amintita ori de cite ori repetdm "Tatil nostru" (Arhim. I. Scriban, ,'Teologia

II. Necredin[a. Al doilea pdcat mare este necredin(a. Acest plcat greu - ca gi cel dintii - il infiereazd Mintuitorul cu fier roqu in Sf. Evanghelie, ardtind cd cei ce nu cred intr-insul nu vor iitra in viata; ci vor muri in plcatele lor."Eu merg Si Ma vegi cduta pe Mine Si nu Ma ve{i afla Si in paiatul vostru ve{i mui. Unde merg Eu voi nu puteEi veni... Am zis voua cd veEi muri tn pacatele voastre, cd, de nu ve{i crede pa Eu stnt (Histosul) veEi muri in pacatele

Morald", Buc. pg.516- 517, 1927),

18

voastre" (Ioan 8,21p4). Alta datd Mintuitorul aratl ca 'cei ce nu cred intr-tnsul, nu fac parte din oile Ijui. "Voi nu credegi, pentru cd nu stnte{i din oile Mele, precum am zis vottd" (Ioan 10,25). Aceasta o adevere$te Si Sf. Ap. Iuda zicind: "Va aduc v ou d arnint e Etiind E i v oi ac e as t a o dat d, c d Do m. nul dupa ce a scos pe norod din famtntul Egiptului, mai pe urmd pe cei ce n-ant crezut, i-a pierduf" (Iuta t,5). Tot astfel gr6ieqte qi Sf. Ap. Pavel: "Vedem cd n-am putut intra tn odihni pentru necredin{a... Deci de vreme ce a rdmas cq oarecare sd intre tn odihna Si s-.au vestit, n-au intrat aceia cdrora mai tnainte pentru necredin{d... Sa ne nevoim a intra tntru acea' odihnd, ca sd nu cadd cineva tntru aceeasi pildn a neas cult dii" (E*. 3,19; 4,6,1L). Ca qi cu Israelilii scogi din Egipt care n-au putut intra intru odihna Domnului, se intimpla gi cu creqtinii scogi din robia blestemului stramogesc prin

parasit Si au adus tdmtie altor dumnezei - curn aduc

azi tamiieree cu tutun, idolo-slujitorii tutunari, tdmiind pe Satana - mtniindu-Ma prin toate lucrdile mtini[or lor, Mtnia Mea s-a aprins asupra

locului a.cestuia Si nu se'va stinge" l+ imp. 22,13-17). Iatd dragi cititori! Pdeatui nepir6sit al nesupunerii cdtre DumRezeu, rdmine nedezlegat qi din roadele amdrdciunilor lui mf,nincl qi urmagii celor care merg pe calea pierzArii. Cei ce nu se pir6sesc de p6catul nesupunerii cdtre Dumnezeu, merg cu pagii grabili pe c6ile ce duc la focul veqnic. Despre riminerea acestui pdcat asupra li celor ce-l faptuiesc mereu, aga grdiegte Domnul: "Iatd, cei ce-Mi slujesc Mie vor minca; iar voi vetri fldminzi. Iatf, cei ce-Mi slujesc Mie vor bea; iar voi veli inseta. Iatd cei ce-Mi slujesc Mie se vor veseli; iar voi vi ve(i ruqina. Iati cei ce-l\4i slujesc Mie cu b uc uie s e v or b ucuia ; iar v o i v e {i s t riga p e ntru dure re a baia Sf. Botez; dacd nu cred qi nu vie[uiesc inimilor voastre Si va ve{i vdita pentru zdrobirea creqtinegte nici ei nu pot intra in odihna Domnului, duhului vostru. Ca ve{i lasa nuftiele vostru drept bles' tem aleSilor Mei Si pe voi vd va pierde Domnul; iar ci se prlbuqesc in osinda veqnic6. Pe astfel de necredinciogi Duhul Sfint in Dum- celor ce-Mi slujesc Mie li sevapune nume nou" (1s.65, nezeiasca Scriptura, ii numegte nebuni, zicind "Zis- 12-L5 ; 62,2-5 ; F. Ap. 1 1,26; Ap c. 2,77 ; 3,12; 19,t2) . Slu ga eare a cel nebun tn inima sa: nu este Dumnezeu. a gtiut voia Domnului s6u, se va bate mult" (Lc.12,47). Stricatu-s-au gi urigi s-au facut tntru megteSuguri" {Ys. " P e ntru p ac atul n e s up une ii c at re Dumn ez e u, i - a I ov i t 13,1;52, r-2). Necredinciogii care se spovedesc gi se leul tn Dumbrava, lupul ptna la case i-au pierdut pe cumineia numai de obicei sau de formd fdrd a crede ei, qi pandosul ptndea spre cetd{ile lor. To{i cei ce ies cu adevlrat (Ioan 6,30-58,66), gi far5 a face canon gi de la ei vor fi sfiSia{i pentru cd au tnmulgit neardEiile roade vrednice de Pocdinta (Mt. 3,8-10), rdmin lor, tntditu-s-au urechile lor. Pentru care dintr-acesingreuiali cuplcatele lor qi dupa ce se ingrijesc, din tea sdfiu milostiv? Fiii tai M-au parasit pe Mine {Cum cauza stirpiciunii adica a necredintei lor. ".Spre pdrasesc qi unii cregtini de aziSf" Bisericd in zilele sfinte: intorc judecatd am venit Eu tn luriea eceesta, ca cei ce nu spatele lui Dumnezeu gi aleargd pentru a idolo-sluji idoiului vdd sdvadd Ei cei cevad safie orbi". $i auzind acestea Bachus: ospe[elor, jocurilor, chiuiturilor, cintecelor curveqti, unii din fariiei - care nu iredeau intr-tnsul - au zis: idolului luiului, i<lolului fumatului $. a.) Si se jurau tntru cei "Audoard Ei noi stntem orbi?" Zis-a lor Iisus: "P, at, ce nlt stnt dumnezei {Cum se iaudi azi majoritatea fi orbi, pdcat nu a{i avea; iar acuma zice{i: vedem; creqtinilor cu idolii lor pind gi in ziare) Ei i-am saturat pe ei pentru,aceea pdcatul vostru rdmtne" (Ioan 9, 39-4L). Ei ei preacurveau Eiin casele deffinatelor se abdteaa. Precum din cauza necredintei, lumea din timpul Cai nebuni spre partea femeiascd. (iepe g1ebune spre lui Noe a fost pierdutd prin potop de apd qi rudeniile partea bdrbiteascd) s-au fdcut. Fiecare spre femeia lui Lot din Sodoma qi Gomora au fost arse cu foc (barbatul) apraapelui sdu rtnchezau" {asa ri. p. "cum dimpreuni cu ceilalli cetd[eni, iar Israelilii scogi din rincheazd chiotind tinerii cu nume creqtinesc la jocurile robia Egiphrlui, pentru necredinla n-au intrat in satanicegti pe care le fac cu cbrdznicic diavoleascl in zilele odihn6, ci au rimas in pustie,.q.a.m.d.; tot astfel se slinte). (lerem. 5; 6-3). intimpld qi cu cregtinii care sint necredinciogi, Din cele ardtate - fara a mai aduce alte marturii pdcatele lor ramin gi ei mor in ele. Ei nu pot merge reiese cE pdcatele nesupunerii cEtre Dumnezeu, unde a mers prin Patima Domnul Hristos - adicd in daci nu sint pirisite, rlmin gi dupa Sf. Spovedanie, odihna fagaduita - pentru necgedinla lor gi roadele atragind minia lui Dumnezeu asupra noastra. Aceasta o adevereqte Sf. Scripturd qi in alta parte ei. III. Nesupunerea picitosului fa(6 de Dumnezeu. zicind: "Acopeitu-ne-ai tntru mtnie Si ne-ai gonit pe Al treilea pdcat mare gi infricogat, cu care rdmin noi, omorttu-ne-ai Si iu Te-ai milostivit" (Pl. Ier. a2). Acestea cunoscindu-le sa lepidim de la noi, incirca{i mulli oameni, este pAcatul nesupunerii la poruncile lui Dumnezeu. Acest pScat a prdbuqit in iubililor, toath nesupunerea cdtre Dumnezeu gi s6 pierzare multd lume qi mulli barbati sfinli au plins pdrdsim feluritele prdznuiri anti-creqtineqti qi urmirile l.ui. "Mare este mtnia Domnului, care este ospe[ele cele cu jocuri care fac pe p6rtaqii lor tmpotriva noastrd, pentru ca paingii noSti n-au as- inchinatori ai idolului Bachus, (La poruncaapafta, cultat cuvintele car{ii - Sfintei Scriptui - acestea Si privitor la sfinlirea zilei Domnului). greqesc toli n-au tmplinit tot ce este scis tn ea... Acestea graieSte aceia care nu merg la Sf. Biserica Duminica (intru Domnul: Iatd voi trimite nenorocii asupra locului care a mutat Dumnezeu Simbita cea veche, pentru aiestuia Ei asupra locuitorilor lui... Pentru cd M-au ci El este Domn gi al Simbetei (ut. 12,8) gi nu este

supus la nici o supunere qi pentru cEinziual s-a fdcut invierea Lui qi innoirea a toat5 lurnea) gi in grIieqte celelalte Sirb[tori ale Stdpinului, ale Maicii lui dupd ce va aazi cwintele Dumnezeu qi ale Sfinfilor, ca sa asculte (pdcdtosul tmpietrit) tntru inima sa, zbind:'Pe &qDumnezeieqtile cuvinte; deasemenea pdcdtuiesc tul sa fie mie, cd tntru rdtdcirea inimii mele voi aici qi aceia care merg la Biserica, dar numai din umb I a... nu v a v re a Du mnez e u s d s e milo s tiv e as c a sp re obicei, ca s6-gi petreacd vremea, neluind aminte la acela; ci tnca atunci se va apinde mtnia Domnului Si SlujbA; ci nurnai birfind qi vorbind acolo pentru ivna Lui ctsupra omului aceluia (impietrit in obiceiuri pricini lurnegti; apoi aceia care pentru pofta cea fdri rele ca femeia lui Lot in stilp de sare) Ei var veni peste el misurl a bogitiei lucreazd Sdrbdtorile, sau pun pe toate blestemele legii ace$tia care stnt scise tn cartea algii de lucreazA; care fac jucdrii qi jocuri, mincari qi aceesta, Si va Sterge Domnul numele lui de sub ce/' 1tt biuturi, vrajbe qi alte asemenea acestor necuviin[e Lege29,\9-20). $i in alta parte, infierind acest pdcat, qi merg pe la circiumi tntr-aceste zile gi mai virtos la zice: " $i a chernat Domnul Savaot tn ziua aceea (d. p. Sf. Pagti, care sint Praznicul Praznicelor qi zilele de ajunare gi de post la noi) pltngere gi ttnguire Si, Sarbltoarea Sarbatoril.or: Pdcatul tuturor acestora e radere pe cap Ei tncingere cw saci. Iar ei au facut veselie mare qi grozav, pentru cd atunci cind sint datori mai Si bucuie, tnjunghiindviEei Ei taind oi, ca sd mantnce mult aslavi lui Dumnezeu, cu gindurile, cu cuvintele camui Si sd bea vin, zicind: Sa mtncam gi sd bem cd gi cu lucrdrile bune gi duhovniceqti, ei umblind pe mtine vom muri. $i descopeite stnt acesteatn urechile calea cea potrivnicd lui f)umnezeu, se silesc de afla Dornnului Savaot, cd nu se va ierta voud pacatul fel de fel de jocuri, dulapuri (scrincioburi) circiumi acesta, pind ce ve{i mui, zice Domnul Puterilof' (ts. gi altele asemenea, ca qi cum n-ar fi fost - ziua aceea 22, L2-14). Pacatuiesc ca in loc de a gedea prin case gi a-qi aduce neintoarcerea prin Pocdin(5 gi Spovedanie aminte de ziua aceea - ziua Doranului - intru care adeviratd la Durnnezeu, zice pdcatoqilor impietrili cerurile se vor deschide qi se va arata Judecitorul gi astfel: 'Ctnd va schimba arapul pielea sa (neagri, cu trimbilele Lui gi se va face invierea morfilor, alta aiba) Ei pardosul tmpiestriEaile sale, Si voi ve{i Judecata cea dreapta qi rasplatirea fiecdruia dupi putea face binele fiind tnva{aEi a face rau. De aceea ti lucrurile sale - ei fac voile diavolului qi poftele voi isipi ca pleava luata de vtntul ptxtiei. Aceasta este Satanei, neaducindu-gi aminte de cuvintul- Scrip- soarta, partea pe cnre {i-o mdsor - zice Domnul turii, care zice: "slujigi Domnului cu frica Ei va pentru cd M-ai uitat Ei {i-ai pus increderea tn minbucuraEi Lui cu clfiremur". Pentru aceasta qi Sfintii ciuni... $i se vavedea necinstea ta, preacurviile tale qi Apostoli in Aqezamintuiile lor nu dau voie nechezdturile tale (chiuiturile de 1a jocuri) gi creqtinilor ca sd vorbeascd sau sI fac6 vreun lucru tnstrainarea curviei tale. Pe dealui Si tn Earini am necuviincios in Sdrbatori gi in Duminici. inci greqesc vdzut urtciunile (cintarile curveqti qi p6catele) tale. cili gtiu carte qi nu citesc c6rtrile Dumnezeieqti pe la Vai Sie lerusalimel (ceata a cre$tiiilor pacatogi)/ Nz Sarbdtori, cili Phstori qi stltatori inainte ai vrei sd te cwre{i? Ah ctt vei mai zabovi tn pacatele tale?" ,i Bisericilor, nu invali pe poporul lor intr-insele, qi (Ier. 13,23-27). cigi nu dau din avuliile lor o pirticica mica, la miloiPilda a pacitosului impietrit care nu {ine seama gi tenia ce se stringe pe la Sdrbdtori pentru sdraci, lu.creaza cu obrdznicie contra Cuvintului lui Dumpentru care scrie qi dumnezeiescul Pavel (laI. Cor. cap. nezert, ne pune Dumnezeiasca Scripturi pe Faraon, 16), care intuneci creqtinltatea noastrl in zilele impiratul Egiptului, cdruia poruncindu-i DumSfinte mai mult decit in celelalte zile lucratoare, nezeu a lasa pe poporul Israelit sa meargf, in pustie, flcind-o sa ramina pentru totdeauna in pacatul chiar gi in urma pedepselor lui Dumnezeu s-a nesupunerii cdtre Dumnezeu. Cind Dumnezeu ne impietrit cu inima. "Wajitoiilui Faraon, recunosctnd porunceste: "Sd SfingeEti ziua Domnului..." iar'noi puterea Celui Prea Inalt au zis: "Aici este puterea lui lucram contra acestei porunci, batjocorind ziua Dumnezeu. Dar inima lui Faraon s-a tmpietit" (reg. Domnului, facind priznuiri anticreqtineqti, ospe(e, 4,21;7,3; 7,14; 8,L5,19; 10,1; 14, 8-31; II Lege 2,30) qi n-a jocuri, chiuituri, citece curveqti, begii, sfezi, g. a., oare ascultat de Moisi qi de Aaron, dupa cum ii spusese nu sintem p[rtaqi ac'estui greu pdcat al nesupunerii, Domnul. ba chiar al revoltarii contra lui Dumnezeu? Ce sint Dacd ne cercetdm bine pe noi inqine in trecut gi in acestea toate cu cortegiul lor de blestem6gii?,$coala prezent - dar fara partinire - vom vedea cu groazd, cA Satanei, care intuneci pe cregtinii care aleargd la ele cei mai mulli dintre noi zacem qi stiruim prin qi mai ales pe cei ce le fac, le iubesc gi le idolo-slujesc. felurite pricini nebinecuvintate de Dumnezeu, in Iubililor! sd ne pdzim de acest pacat greu care acest pdcat greu qi neiertat, ca qi Faraon qi ca qi rdmine asupra, sufletelor celor care il fac, qi dupa israelilii mustra{i de Sf. Prooroci. Cuvintele Spovedanie, qi nu se iarta daca nu e pf,rdsit. mustrdtoare ale Proorocului Isaia, din Sf. Ev. de la IV. Impietrirea inirnii. Al patrulea pacat, care loan: "Au orbit ochii lor Si Ei-au tmpietit inima lor, ca ramine unora din noi pacltoEii dupa Sf. Spovedanie, sd nuvada cu ochii, nic{ satngeteiga cu inima Si sa se

Sfinti - Sarb5toare cregtineasca; ci elineasca (pagineasca) a lui Bachus dumnezeul belivilor.

Tot astfel gi Proorocul Ieremia, biciuind Dumnezeu pdcatul impietririi inirnii in obiceiuri rele qi

20

Sfint, 12, 4t))' ierta lui; iar oicine va zice impotiva Duhului F s,i-i tindec pe ef'... (Is' 6, 9-10; Ioan iertalui nici tn veacul de acum, nici tn cel ce arirxeori ie-am simlit ti vazut inrad6cinate in fiinta nu se va sa fie..." (Mt. 12,22-32) *$ra Cine din nol poate zice cE nu a fost niciodatd vaSf. Ap. qi Ev. Ioan, zice: "De va vedea cineva pe impleticit de_ acest P9cltl A{ar cu drept cuvint iau- pacatuind Ttacat nu spre moarte sd ceard puiem nce cdcuvintele Sf. Ap. Pavel: "Durmnezeu pe fratele 'Si-iva da lii Dumneziuvia{d pentru cei ce pacatuiesc Lare voieste miluieSte Si pe cine vaieste tl tmpietreste1' rnoarte. Este pdcat spre moarte; nu zic sd se c. /." (Ro;.9, 15-33), le-arn simlit gi vdzut adesertri in ,r rpr"
iruol;rrca

noi..

roage pentru Acela" (1 Ioan 5, 16)"

Vazind cit sintem de slabi, pururea plecali citre cele nepl5cute Preasfintului Dumnezeu, cind ne vedem impov6rali gi cu acest greu p5cat,- sd.ne prosterndm mai intiicu felele la pamint, qi plingind cu iacrimi fierbinli inaintea Domnului, sE zicem:

Si.

tap.

"Adonai, Daamne al Pwteritor!.". (Jucl' 16,?s-29)'Tu eEti Tatal nastru ceresc Care ne-ai aganisit pin iertfa iubitului Taw Fiu lisus Hristos... (toan 3,16)" Pentru rc ne-ai lasat De noi, Doamne, de ne-am rdtacil de L't calea Ta? invinoSat-ai, inimile noastre ca su nu t'e terTlem de Tine? iitoarce-Te spre nai robii Tdi, pentru neanurile moSteniii Tale. Ca sa moEtentln $ no!. ns,rednicii ntttntele Tau cel sfint ca iata potivnicii

fnrl,;;:rrro Isl tls.o:. 16-18). Asdei canonul Pocdinlei noastre, de-l vom face du$Ikepmarul Sf. Biserici Ortodoxe, insolit de Duh urnilit- ird-', infrinti gi smerit6. cu lacrimi fierbingi
+ls.r'st$ rcu,sfitrc
?re"

qs:rd ait cdlcat sfin{itorul Tau (Biserica Tg $i

Jr cSm rA:- ,rrrttry-r"ei ri.fore

r

din sulletele tossire ' din.aintea. ,*r,f,*,tk Fryi$lp -v'a de ra"t:iik i'o*rilY- lnceragi

S- ra{n s ne inseban SmlfC4d neeratw i6r [hd - {i e f pacatele toaste ca rofir.*ina, a @ b toi albt; Si de vor fi ca,aFdE, a &u b llvli albi- k ve{i vrea Si Ma ve[i

qliqfF

&rne; r'llrrag drey' txxgi dtryarc stracalili ca B,*hisuffi-

UmA@;te pAminrului v egi mtnc a" (Is' 1, 16- 1 9)' mai clare despre lucrarile IatE- la cererea noastra, ce rdspuns imbucurator ne dovezile cele fac in toatd lumea gi rnai ales da Preasfintul Dumnezeu! Frali cregtini, ingreuia(i dumnezeieqti - care se gi atit cu vorba, indaratnicesc, <ie mullimea p6catelor, - dintre care cel mai pe pimint - totusi se mintlnilor gi ingreuiat pdcdtos sint eu, netrebnica slugS-a P"*- cit'qi cu via1a, stau impotriva

ffirko-

greutatea acestui pacat, zice: "Nepardsind adunarea hoastrd, precum au unii obicei... cdpacatrtind noi rie bunavoie, dupd ce am luat cunoStin{a adevdrului, nu mai ramtne iertfa pentru pacate; ci o asteptare oarec&re a iudeca{ii Si iugimea focului care va sri mdntnce pe cei poiivnici. Lepadtnd cineva legea lui Moise, riaare fara de mild, prin cloi sau trei martori' Ctt de mai amara muncd, socotigi cd va lua cel ce at calcat pe Fiut lui Dumnezeu Si a socotit a fi de1tb7te. Stnset.e leg,ii cu care s-a sfinsit Ei a ocartt Duhul aa"rut"iZ..l inficttsat lucnt este a cddea tn mtildle Durnnez eului Celui v iu !" (Evt. L0, 25 -29, 31') " PEcatul acesta al hulii ?mpotriva Duhului Sfint, ramine din tat6 in fiu qi cu el gi pierzarea. Sf' Apostol intiiul Mucenic qi Arhidiacon $tefan, in vorbirea ce a finut-o citre Evreii pornili cu ur5 contra Sf' Biierici a Domnului nostru Iisus Hristos, mustrindui le aratd intre altele ca au sivirgit =si acest pEcat greu, zicindu-le: "lloi cei tai la cerbice Si netaiagitmpreiur la inima 5i la urechi, pururestmpotiva Duhttlwi Sfint stag, precum pain{ii voSti a;a $i voi..." (F'Ap'7, 51)' Din u."tt" cuvinte ale Dumnezeieqtii Scripturi, gi altele care nu s-au pus aici, reiese ca pacatul sau hula impotriva Duhului Sfrnt nu se va ierta oamenilor precum?nsuqi Mintuitorul aileveregte - nici inveacul de acun, nici in cel ce va sa fie. Cu acest picat se incarca to(i cei impietrili la inima, care vazind

Pavel, dd 5i alte lamuriri; aratindu-ne

qi invidie' nrllui - vd rugdm in locul Domnului Hristos, ?nvalaturilor t)umnezeieqti, di'n ura Pavel, Apcstol Dumnezeiescul spune impacali-va cu Dumnezeu (ZCor. -5,20), cit mai gratl- Aceista ne-o

cind zice: "Mtn'ia tui Dumnezeu se descopera din cer nic, pina se cheama astlzi. toata paginitatea Si ned.reptatea oamenilor care V. Picatul hulii impotriva Duhului Sfint. Al cin- peste -silnicesc adevdrul cu nedreptate. Pentru cd ce se poate cilea pdcat care ram?ne cu foarte rnultA incipatinare clescopeit, cdc.i urrpiu celui ce-l faptuieqte, este pdcatul hulii cunoaqte din ale lui Dumnezeu,li s-tt cele nevrizute ale impbtriva Duhului Sfint. Acest p[cat este arAtat in Dumiezeu le-a aratat lor. pentruba qi Dum.nezeire se vad lamuit mai multe locuri aie Sf. Scripturi. Mintuitorul vazind Lwi, vesnica Lui putere tnctt ei stnt fara de adeseori indardtnicia cu care fariseii (qi alli sectari de ta iidirea lumii, din !'apturi, (R'om' 1, t8-20). qi vrajinaqi ai Domnului din vremurile acelea) se rdspuns" $. c. l. cazuli in acest prapastios-p.ut?t: pdcatoqi impoiriveau, tagaduind lucrarile lui Dumnezeu Astfel cle - qi astfel nici Taiat prin Fiui, ba chiar spunind ca unele din nu pof ajunge la caintra - clci n'il vreau graitoare ale inai minunile Dornnului Ii-qus ar fi f5cute prin Beelzebuhr minuniie cire sint dovezile cele nu ii minsca Durnnezeu, lui <lomni:l draeilor, i-a mustrat zicineiu-le: "Cela ce nu Ato+;uterniciei i:gte" facute de sint deoarece unii zic ca ele este cu Min.e, intpotrivc Mea este, Ei acela ce nu aduna sufle a"rff sint ele clin natura" Cu cu Mine, risipeEle. llentnt acel zic vawd: Tr;t pt;catui Eeelzehub; iar ailii zie ca nu se llot nici unii nici aliii eJe credinla strieata $ kui* st: v{t ierta oamerzilor; ier hultt {:G're st :rstfei ca de foe, de iwry*trivs tlukufui Silnt nu se t'il iertet rssni*iilr;r' $i miqra *5tre m?ntuire. Sd ne frrim deci citzilt ?t'ltr*riririo t,tt :it.r. r:u,ttrzf imr:otrivs" l;ittiui {}muiLti, ss t'{} i:Siatul acesta, o fraliior! lar c.*i ee ,'lm

21

insul si ne lepddam de el cu tot dinadinsul qi sa ne ?ntoarcem.la Durnnezeu, cdci altfe I grea osindd ne aqteaptd.! W. Ficatul apostau,iei" Apostazia este lepartrarea dreptei credin{e Durnnezeieqti gi ?nlocuirea ei cu alta crerlinla mincinoas[.PIcatul acesta mare cclnstl in departarea.cle Dumnezeu, al uitarii de Dunrnezelr, sau uneori chiar qi in ?mpotrivirea contra lui Dumnezeu Tatdl, Fiul qi Duhul Sfint, sau numai contra unei.Fe!e Dumnezeieqti" El este impreunat uneori cu rfisturnare qi lep6darea rinduielilor puse de'Dumnezeu ?n Sfinta Sa Eisericd. Daca se leapada cineva dintre fiii Sfintei tsiserici Ortodoxe de creclin{a cea dreaptd qi trece la felurite credin{e

cum fac caqile sfinte; ci gi celc ury*imi & A.qadar luptatorii Sfilrelor Icoane sint rn fd

c:_

luptdtori contra mdrturisirii degii Minruirffirrhi $ sint cdzu{i sulr anatema Sfintelor Soboare. (vczi erpiicare mai pe larg despre cinstirea Sfiatelor Icoaoe gi despre rdticirea sectarilor in aceastS privingd, in: Calnev; Despre cinstirea Sf. Icoane gi d Sf. Cruci; Nazarie, Combaterea prin-

ft:

cipalclor invS{ituri adveatiste; gi cins!.irea Sf. Icoane

Gherasimescu, Sfintele .Icoane.gi cinstirea
C)rtodoxd anui al ll-lea, nr. 7, etc").

qi

adverutigtii; Bibi. ortodoxiei cie autor nr. 14, pg" 335-34?; Pr. T.

lor,

Credinfzi

intunecate, aga de pilda euilt a trecut Iulian

Faravatul de la cregtinism Ia paginism, cade in acest pacat greu al apostasiei gi se numegte apostat in loc de cregtin; iar cei ce trec la erezii, eretici, g"a.m.d. Cei cizu[i in acest pacat greu, de nu vor reveni iardqi in sinul Sfintei Biserici Ortodoxe, cu Spovedanie qi

facerea roadelor vreclnice de pocdin[a, r6min prdplstuili in acest greu pacat qi cad in osinda
vegnicS.

Astfel a fost Simon Vrdjitorul, care dupd creqtinare a cdzut in acest greu plcat gi s-a pierdut qi trupeqte
gi sufletegt e (vezi nr.?3, cap.22,b. pg.
carte).
196-2.03,

tot in aceasrd

Tot un fel de apostali - mai mici decit Iulian Paravatul qi Simon Vrajitorul, dar mai mari tutburatori ai Sfintei Biserici, decit aceia - au fost imparafii lupt6tori impotriva Sfinte]or Icoane (iconomahi) sau spargdtori ai Sfintelor Icoane (iconoclagti): Leon III-lea Isaurul (714-741), Constantin V-lea "Copronimul" (741-775) gi Iron al
IV-lea Chazarul (77 5-780) (Dr. Badea Ciresanu, Tez. Lit. Tom.II, 205-zA9). Aceqtia qi cu partida lor au luptat sa scoatd Sf. Icoane din Sf. Biserici, dupl sfaturile jidovilor gi turcilor, ca qi cum creqtinii ar fi mozaici ori mahomedani. Sectarii de azi, luptdtori ai Sf. Icoane, sint gi ei astfel de aposta{i care urmeazd tulburdtorilor Sf. Biserici din veacul al VIII-lea. (Sfintele Icoane - ca gi Dumnezeieqtile Scripturi sint nigte mdrturisiri a Tatdlui, a Fiului qi a. Sf. Duh; a' Maicii Domnului gi a multor parli din via[a Mintuitorului, de pilda Buna Vestire, Naqterea

Privitor la pdcatul apostasiei, Mtr:tuitorul zice: "Cel ce se leapadd de Mirze gi nu pri*teEte cuvintele Mele, frre pe cel ce fl judeca; cuvtntul care L-am grait, acela tl va judeca pe el tn zinct cea de apoi" (Ioan 12, 48). "Cel ce va asculta pe voi (Preo{ii Bisericii Mele), pe fuline h{a ucwlta Si cel ce se leapada de voi, se leapada de Mine. Iar cel ce se leapada cle Mine, se leapada de csl ce M-atimis pe Mine" (Lc. 10, 16). $i iaraqi: "Cel ce s e le ap ada de Mine tnaint e a o arnenilor, M a v o i lep dda, Si Eu de el tnaintea Tatalui Meu Care este tn centi" (Mt. 10, 33;2Tim.2,12). $i iardqi o'cel ce se va lepdda de Mine tnaintea oamenilor, va fi lepadat tnaintea ingeilor lui Dumnezeu" qLc. tz,oi. In acest greu picat a cazut Solomon, cind dupa indemnul femeilor sale straine de neamul israelitesc, a tamiiat idolilor, (3 imp. 11,9), pdcat greu, care a tras dupa sine cdderea treptata a ?ntreg regatului sdu (2 Paral 29, 5-9; Is. L, 2-9; 59, L3;ler rlm. 5, 22-30). A.qadar acest plcat dacd nu e p6r6sit, lasd urme adinci in sufletul ce s-a impovirat cu el, chiar qi dupl impirtdqirea cu Preasfintul Trup gi Singe al Domnului nostru Iisus Hristos gi imbrinceqte pe cel impovdrat cu el in prapastia iadului (Ie2.18, 24,26;33,
13, 18; Ew. 6, 4-6,8;1A,26, 14-16),wemelnic 6i veqnic, ca pe Iuda Iscarioteanul (Ioan 12, 6; Mt.10, 4;'2.6, 1.4-16; 27, 3-5; Mc. 14,

l0-ll, 19 -21, 43-45;Lc. 22, 3-6, 47 -48; loan 6, 7 0-7 li1.3, Z, 2t-30; 18,3; F.Ap. 1,16-20).

Mintuitorului, Taierea Imprejur, Iisus intre cdrturari in Templu, Botezul, Ispitirea, felurite

Sfinlilor Apostoli dupa inviere, indlfarea la ceruri, qederea de-a dreapta Tatdlui, Judecata de apoi, Risplata: Raiul,Iadul gi altele multe din Scripiura

gradina Ghetsimani, Patimile, R6stignirea, Inmormintarea, Invierea, Aritarea Domnului

minuni, vindecdri qi invieri, Schimbarea la Fa[d, Intrarea in Ierusalim, Cina de Tain6, Rugiciunea din

vor cumpira lucru de furat, gtiindu-I, ca sA-l ia cu mai rdbdare a Sfinlilor care prin vie[uirea lor Sfinta au binepldcut lui Dumnezeu. Astfel Sfintele Icoane putin pre[ decit.pldteqte; gre$esc gi aceia care au predicape Domnul Dumnezeu, Tatdl, Fiul gi Sfintul trecut bani rai in loc de buni, sau pe (banii) cei ce Duh qi pe toti sfinlii, nu numai celor qtiutori de carte, sint in lipsd, in loc de plini; de nu a lucrat lucrItorul

in minte existenla ingerilor qi minunata iiala

N. T. precum gi a V. T. Sfintele Icoane ne zugrdvesc

qi

YII. Picatul ripirii bunurilor aproapelui. A rapi bunurile aproapelui nostru. La aceasti poruncd gre$esc: Cei care sint furi ardtagi, precum sint tilharii, hripitorii gi cei ce iau cu sila, cigi sint furi ascun$i, cei ce fur6 in chip ascuns; cili sint furi amdgitori, precum sint negutitorii gi toli cei ce se silesc sd amdgeascd pe altul, vinzind cu dramuri gi mlsuri viclene qi facind mii de meste$uguri viclene gi de minciundrii (pentru aceasta gi Domnul, furi gi tilhari a numit pe acest fel de negulatori, zicind: "CesA Mea, casd de rugaciune se va chema; iarvoi atri fdcut-o casd de ttlhai" (Mt. 21, 13;), precum sint cei ce iau camita. Aceasti porunc6 se calc6 apoi prin iubire de agint, impreuni cu patimile gi picatele care se nasc din ea. Inci gre$esc la aceasta gi cei ce

22

precum se cuvenea, sau a lucrat 1au gi a luat plata sa; de n, a platit cineva celor ce l-au slujit; de au gf,sit ceva qi au ascuns fdrd de aintreba cine a pierdut; de nu a stdtut la (de nu a respectat) tocmeala ce a facut; de s-a lenevit de lucrurile (slujbele) peste care a fost pus mai mare gi ludtor aminte ale s6ramnilor, sau ale vdduvelor, sau ale Bisericilor, sau ale qcolilor, sau ale

trupului gi la osindirea sufletului ingreuiat cu acest

pdcat. simgim aceasta, o cunoaqtem qi congtiinta noastrf,, care este

Unii din noi - care avem sufletul viu -

tovarf,qilor; de a dat daruri Judecdtorilor ca sd judece nedrept, sau el a luat ca si judece; de cere milostenie neavind trebuin[a, de vind neguldtorii 1ucru r6u in loc de bun, sau il amesteca cu cel bun; de vind lucru mai scump decit pldtegte, de se vorbesc cu alli negu[Itori si vinda cu pret nedrept; de vind mai scump la cumpdratorul care nu qtie pretul, sau cumpdr6 mai ieftin de la vinzdtorul, care nu qtie; de nu se vind precum le porunceqte stdpinitorul; de dau daruri la stipinitori ca sd-i lase sa vindl cum voiesc; de nu iau socoteald adevdratd tovarigilor lor, de spun minciuni; de au mofluzit ca sd mdntnce bani i-am facut sau sd-l mai facem iaraqi, acestea cu cit se strdini; de vinde vreo slugd mai scump de cum ti zice vor inmulli mai mult, cu atit vor aprinde mai mult staptnul; de are cineva lucru strdin sau zdlog Si il lasa focul gheenei, ce ne chinuieqte. Pacatul furtului e urit inaintea lui Dumnezeu, de se sticd,, sau tl cheltuieSte; de s'a iucat tn cdr{i sau alte jocui cu copii sau cu algi neiscusigi ca sd-i tnEele. pentru cd el aduce douS pagube mari: qi celui ce-l La aceasta poruncd tncd greSeEte de a fdcut cineva iace qi celui ce rimine in lipsa prin furt. Cel care-l din clipa in care a paguba la lucrul Si averea fratelui sdu, de a mutat face, nu mai are pace in suflet, primitd inaintea lui furat; nici rug6ciunea lui nu este hotarele Ei semnele moEiilor, sau ale caselor, ca sd ia Dumnezeu. Aceasta o adevereqte Insuqi Domnul loc'de la moSia sau cc$a aproapelui sdu; de a taiat nostru Iisus F{ristos, zicind: "Sd nu furi" (le;20,t5; pomiifructifeifratelui sdu - pe care cape unttlharil Levit. 19, 11; II Lege 5, 19; Prov. 5.22,22-23;23,10; Mt. 19,18; pedepsesc legile civile -; de i-afurat dobitoacelelui, pe Mc. 10, L9;Lc.18,20; Rom. 13,9; 1 Cor. 6,81 Efs. 4, 28; 1 Tes' care tl pedepsesc legile cu surghiunie sau cu taierea q,6;). mtinii; de va momi cineva Si va lua sluga altuia cu $i "De igi vei aduce darul tau la Altar Ei acolo tEi-vei fagaduin{a de mai multd platd, de va deschide cineva adrce aminte cd fratele tdu are ceva atupra ta, lasa scritoi straine Ei le va citi, sau va face iscalitura altuia, acolo darul tdu tnaintea Altarului Ei mergt mai tntti de sau o va prescie, sau o varade, sau o va rupe' care se te tmpacd cu fratele td.u; Si atuncio venind, adu darul pedepseSte cu surghiunie sau cu rdpirea aveilor sale, tdu" 1Mt.5,23-24). IatI in ce pripastie adincd ne prabuqim noi prin de legile polilice. Toate acestea stnt funisag Si trebuie nCarte c6lcarea poruncii VIII-a, rapind: averea' sanatatea, sd le dea tnapoi, de voiesc sd ia iertare"' Din qi orice bun dat de Dumnezeu in stapinirea foarte folositoare de suflet", edit. Sf. Sinod. Tip. C. cinstea aproapelui, cu alte cuvinte rlpindu-i pacea necesard Bis. Bucuregti, 1929, pg.22-24),adic6: bani, pdmint, eiistenlei lui. De aceea dach ni s-a intimplat sd fi vite, pds6ri, hainq plata slugilor sau a lucratorilor; mihnit pe aproapele nostru cu rlpirea din bunurile sindtatea, prin atacuri migeleqti, cinstea prin lui, ori cu vreun cuvint necioplit, provocindu-i tulclevetiri riutdcioase qi batjocoriri satanicegti, burare, indatd ni se nagte indatorirea, ca inainte de g.a.m.d., este un picat greu. Dac6 dupd aceastl rea a aduce darul nostru la Altar, s! alergam sf, ne faptd nu inapoiem aproapelui nostru ceea ce i-am impdcim cu fratele - tulburat din cauza noastri - sd-i r6pit din bunurile date de Dumnezeu, furate, ori ceiem iertare invinovalindu-ne pe noi inqine, qi gdsite de noi, riminem qi dupa Sf. Spovedanie qi astfel sa reuqim a-i reda pacri,a, cSci numai in acest dupa impartigirea cu Preasfintele Taine, cu sufletul chip darul nostru adus la Altar va fi bineprimit inaintea lui Dumnezeu. Dar vedem cu durere ca incSrcat de aceste p6cate. "Sdnufui" Mulli vinovali din noi, dupa cdlcarea acestei aceasta n-o facem declt cu multd greutate qi dupa porunci (a opta din cele zece) - unii chiar cu fal6 - ne timp indelungat, ba alteori niciodatd. Sintem graSnici a ripi paceaaproapelui nostru 5i ducem la Sf. Spovedanie qi ne cumineclm grabnic ne pare cu Preasfintul Trup qi Singe al Domnului nostru z5bavnici a i-o reda. Ba incd unora din noi vorbe ale cd oarecare auzim gi cind Iisus Hristos. Aqa facind dupS astfel de tngrijire bine ne bucuram ori sabia, falsi, pdcatul furtului in loc de a se Sterge, creqte qi noasire de certare, nesocotite, tiioase ca fi tulburat mult pe aproapele nostru qi se face un foc pirjolitor, care lucreaza la distrugerea de purtare, ar

cel mai aspru Judecdtor Dumnezeiesc din fiin[a noastrl, ne mustr6 aspru gi ne bate cu Lrici de foc, silindu-ne a le da inapoi bunurile rdpite aproapelui nostru. Acestea sint semne imbucur6toare de revenire la viatrd. Alfi din noi insd avind boldul congtiinlei tocit, sau sa zic mai drept sufletul omorit cu inabuqir-ea picatelor nemdrturisite - poate niciodatd - qi necanonisite, nu numai ci nu sim{im nimic, nu auzim glasul dreptului Judecitor, Care zicet "ctl moarte vei muri" (1e2.33,8), dar incd nici nu sirnlim blt6ile Dumnezeieqti gi chiar daca le simgim cindva, zicem ca ne-a venit cutare r5u din cavza intimpldrii oarbe, a nenorocului, a soartei rele, etc. Aici e o stare jalnica! E pulini, putina nidejde de revenire la viala. Cit despre pricinile pe care le punem inainte ca si ne indreptdlim pdcatul pe care

23

Parci aud aievea glasul indbugit de durere gemindi a ceior atacati ciineqte, zicind: uFiard

incd gi mai bine cind auzirn ci s-a irnbolnEvit, ci l-am pus la pat. Cine poate zice ed?ceasta nu e o bucurie adusi din infern de diavoli (Diavol in timba romdneascd va sd zici clevetitor; vezi Tilc. Evang: de Theofilact la Mt. 4,1) gi pus6 in fiinla acestor fel de oarneni impietrigi la inima 5i ciinogi la suflet?

i
I

t t'
I

t
r

moarte a sufletului nostru ingreuiat cu pdcatul rapirii? Iata, ea ne sfituiegte, c6 pentru tdmiduirea acestor r6ni adinci a furtiqagului qi a rapirii oricirui bun al aproapelui trebuie sf, intoarcem numaidecit lucrul rdpit, gi dac6 se poate, chiar impdtrit sau
inqeptit.

bautoare de stnge, pentru ce mi,ai rapit ceea ce nu eSti tn stare sd-rniredai?" Iar cind noi f5ptuitorii, rapitorii pdcii aproapefui nostru ne rugdm, parc6 se aude un gals tun?nd din cer gi mustrindu-ne pe fiecare din noi, fdptagii rdpitori: "Caine! Ca.ine!- unde-i fratele tau? Pentru ce i-ai rapit paceaT Au tu i-o daduse-qi lui, sau Eu7 Tu gii bine cd l-ai mthnit Si i-ai rapit paca. Deci, de tEi vei aduce darul tdu la Altar - tidaia ce-gi vei aminti cafratele tdw are cevt asupra ta - lasd darul tdu tnaintea Altarului Si mergi mai tntti de,te tmpaca cu fratele tdu, qi atunci veniid adu Darul tau; iar de nuvrei, apoi daruri, rugaciune, ctntare qi orice-Mivei aduce uiciune stnt tnaintea lv{ea" qMr. 5, z3-24;1s.1.,2-'14, Eu am rdspuns: vdd o secerd zburind, de doudzeci de 2t-31;). cogi de lunga Si de zece co{i de lata. $i azis cdtre mine: SI ascultdm ce ne spune privitor la furtigag gi aceastd secerd este blestemul care este peste fa{a a tot in[eleptul Isus Sirah: |Cel ci jertfeye din ned.iep't, pamtntul, ca tot furul, de acum inainte ptnd la moarte pinos hulit este lui Si nu stnt spre bund vrere - lili se ua pedepsi Si tot cel ce jurd strtm$ de acum ptnd.la Dumnezeu - hulituile celor fdrddelege. Nu binev oieSte moarte se va pedepsi. $i o voi scoate pe ea - zice Cel Prea inatt tn darurile nrrridinrioSilor; iici Domnul Atotgiitorul - gi ua intra tn casa furului Si tn tnmulEirea jertfelar lor curd{eEte pdcatele. Cel ce casa celui ce jurd stimb pe numele Meu, cu minciund qduge jertfa din averea saracilor, tnjunghie pe fru Si va locui tn mijlocul casei lui Si a va pierde pe ea Ei tnyint.e.a tTtalui s(u. Ptinea celor lipsiEi este via{a lemnele ei pietrele ei" Si 1zah.5, 1-4). sdracilor Si cel ce o ia pe aceastapmul stngiuiilor este. Sd luim bine seama, dragi creqtini, la aceasti Cel ce i a hrana cea de lipsa, este ca gi cil ce omoard p'edeapsi groaznica. care stA in casa celor ce am pe sproapele sdu Si cel ce opreEte simbria Qeafa) stugii faptuit in via(a noastrd aceste doud pdcate grele! SE este ca gi cel ce varsd stnge. Ctnd unul zideEte gi altul ne ludm gi s5 ne ostenim a face canonul prescris de sticd, ce folos fac, fdrd numai se ostenesc tn zadar. Sf. Pravila pentru a putea urni gi indepdrta acest Ctnd unul se roagd Si altul blestemd, al cui glas v a auzi blestem Dumnezeiesc, spre a scdpa de pierzarea Stdptnitorui? Cel ce se spald de la mort-Ei iardsi se atinge de el, ce i^afolosit lui spalarea? ASaeste gi omul Vom mai iOr.i iardEi qi alta mdrrurie despre felul care pofteSte tntru pdcatele sale Si iari4i merge Si face tEmaduirii acestui plcat al furtigagului.-Marele qcgleaSi. Rugdciunea lui cine o va ascultaT $i-ce a predicator Ilie Miniat, celebrul Episcop al Cernic[i gi Calavritei, vorbind p" temeiul Durnnezeieqtii falasit smeindu-se pe sine" (Is. Sirah 34,Ia-zg)? O, fra{ilor plcdtogi, c6zu(i - ca qi newednicia mea Scripturi gi a Sf. Canoane. cd furtigagul nu se iarta la - in acest prapastios pacat, ce ziceTi? Ce e de fdcut Sf. Spovedanie decit numai dupd-ce ddm inapoi ca sI iegim bine? Nimic altceva decit sa ddm inapoi pdgubaqului ceea ce i-am furat, zice aga: "Ai tn aproapelui nostru ceea ce i-am rapit, s6-i red6m rytinile tale lucru strdin? Strtmbatagit-ai pe cineva? pacea sufletului sau. Altfe! de nu facem aga, darurile intoarce-\, tntoarce-I, cdci altminteria nu se poate sa noastre, rugiciunile qi orice am aduce inaintea lui iei iertdciune; tnctt n,u un Duhovnic, Preot prost, dar Dumnezeu, sint uriciune ?naintea Lui qi se prefac in nici Patiarhul, tot Soborul, togi ingeii nu-au putere sd te ierte, cd precum el este d,rept, Sau rrlai clai tnsasi pacate. dreptatea, a;a nu poate a voi strimbdtatea. Nu, nu, Ia si cercetim Durnnezeiasca Scriptur6 gi si legdtura este nedeslegatd". vedem ce ne inva(d Dumnezeu si facem pentru a A murit un om insurat, Dumnezeu a vrut sI faca o tamadui aceasti ran6 adinca gi aducitoare de minune gi l-a inviat. Femeia lui iarigi il vrea sa-i fie

Dumnezeu a zis lui Moisi ... - ae Sf. Scriphrre .latd legile pe care le pun tnointea poporubi Mea.. Daca un'om furd un vt{el (bou) s{tu o oaie Si o va tnjunghia sau o vavinde, cincivisei (boi) sapldteasca pentnr vigelul (boull furat Ei patru oi peniru o oaie"... (Iee. 20, 1; 21,1;). Imp6ratul gi Proorocul David deasernenea zice: "Cel ce a furat oaia sd plateascd tnseptit", adici sa-i dea p[gubaqului gapte oi in locul oii rapite (2 imp. 12,6). Tot astfel legiuiegte qi inleleptul siu fiu, Imp. Solomon zicind: "Hogul.." dacd e pr1rcs, trebuie sd dea inapoi tngeptit" (prov. S. 6,31). In profelia Zahariei ni se spun lucruri stragnic de infricogatoare privitoare la pedepsirea acestui p6cat. Proorocul ne istorisegte cI urgia iui f)umnezeu, sub forma unei uriaqe seceri, lungi de 20 de co{i gi lata de 10 coti, intri in casa furului gi a celui ce jura strimb pe numele lui Dumnezeu gi nu va iegi dintr-insa mai inainte de a o distruge cu des6virgire. "$i m-am intors gi am idicat ocltii mei Si am vdzut Si iata o secerdzburtnd. $i a zis catre mine: ce vezi tw?

Duhovnici care ave[i in seam6 chiverniseala

sufletelor omeneqti, ce zice[i? Ce poruncili? Oare este omul acela dator si ia pe femeia lui cea dintii, sau este liber?

bdrbat. El nu o pofteqte. Vin amindoi la judecata Bisericii. Voi, Proestogi ai Bisericii, parinliior

24

Este liber sI nu o ia, aga zicTeologii, clci este dator sd o aibE pina la rnoarte. Murit-a? Moartea a dez' legat legaturaimpreunarii. Dar ainviat, vei zice. Da, insi aceasta este o alta via1a. Aceasta este ca qi curn s-ar fi ndscut a doua oard din pintecele maicii sale qi cind se nagte cineva, se nagte liber. A murit un om care a luat lucrurile unui s6rac. Dumnezeu a vrut sd rnai facd o minune. A inviat qi

pe acesta. Vine saracul gi:qi cere'lucrurile lui. inviatul nu vrea sd le intoarcS. Vin amindoi la judecatd. intreb iaraqi: omul cel dator cade-se sa fie
la opreala, ca sa intoarca lucrul cel strain? Sau ba? ASa, se cade cu adevdrat. Aceiaqi Teologi hotardsc, cd aceasta este o datorie a sufletului qi std p?na cind traieqte sufletul" Sufletul este nemuritor gi datoria este veqnica. Dator a fost s-o intoarci qi in viatd lui qi dupa moarte, pin[ la vremea Judecdlii celei uiitoare. Murit-a? Era dator. inviat-a? Este dator. De o mie de ori sd moara qi s6invieze, are purure' datoria aceasta neparasita. Iata ca moartea poale sd dezlege legdtura nunfii, care este foarte strinsi. Insa moartea nu poate sa dezlege legltura strimbatagii, incit rlmin e nedezlegat'a. Tu blestemi (injuri) numele lui Dumnezeu; tu te lepezi de lege, tu r6stigneqti a doua oara pe Hris^tos! Sint oare alte pdcate mai mari dec?t acestea? Insd totugi daci te vei martirisi, Duhovnicul are atita putere, incit poate sa te ierte. Dar de gii Iucrul strain gi mdrturisindu-l nu.l vei mai intoarce, n-are putere sI te ierte. Pentru ce aqa? Pentru cd, cu p5catele blestemurilor, tu ai ocarit pe Dumnezeu. $i Dumnezeu, pentru cele ce fac impotriva Lui oamenii, a f6cut epitrop al Sau pe Duhcivnic. I"a dat stf,pinirea, cite va lega qi va dezlega, sE fie legate gi dezlegate. Duhovnicul, ca un epitrop al lui Dumnezeu, pentru pdcatele ce sint impotriva Lui, poate sa te ierte. Dar {intnd lucrul celui sdrac pe care l-ai nedreptAtit, saracul acela n-a facut epitrop pe Duhovnicul, nici i-a dat lui stdpinire sa te ierte. Drept aceea Duhovnicul nefiind epitrop al sdracului aceluia, nu poate sd te ierte pentru lucrul slracului. Dar va- zice rapitorul - dau atitea sdrindare, atitea pomeni la Manastiri. Bine, dar cu una ca aceasta socoteqti ca te

nici Sobor de sute gi mii de Sf. Parinli, gi nici chiar ingerii nu ne dezleagd, dar nici Preasfintul Dumnezeu, Care este drept. DacA dam inapoi lucrul furat, ne dezlegam de pacatul acesta greu prin lucrarea Sf. Spovedanii qi a adevaratei Pocainge qi aicipe pSmint gi in ceruri. Daca nu df,m celui pe care 1-am pagubit, ceea ce i-am rapit, nu sintem clezlegali - cle ne-am spovedi la sute qi mii de Duhovnici - nici pe pdmint, nici in ceruri; ciinZiualudec5lii de apoi va trebui sa plEtim tot, de vom avea de unde; iar de nu, vom c6dea in osinda veqnica" Astfel daca nu ne iarta acela caruia noi i-am rdpit bunurile lui, aici pe pamint, nu ne iartd - dupd dreptatea Legii Sfinte nici adevaratul Duhovnic aici pe pamint, nici Dumnezeu in ceruri. Sf. Evanghelist Luca ne istoriseqte c5: Zacheu,mai marele vameqilor, vdzind cu bucurie ca a venit Mintuitorul in casa sa, deqi fariseii il cleveteau, zicind cle Mintuit or:ul " latd,la un om pacutos a intrat sa gazduiascd", totugi a zis Domnului Hristos: "Doamne! Iata jumatate din avu[ia meo o dau
saracilar Ei de am napdstuit pe cineva, cu ceva, tntorc tmpatit". Dupi aceasta dezlegare a nedreptSlii, acest rapitor al bunurilor strdine,Zacheu a fost dezlegat de Mintuitorul, Care i-a'zis: "A-stazi s-a facut mtntuirea casei acesteia" sal"Astazi a intrat mtntuirea tn casa aceaste..." (Lc.19, t-o). Vedeli? Numai dupa ceZaeheu a dezlegat nedreptatea - adica a hotdrit qi dat jumltate din averea sa siracilor qi a intors impatrit celor ce le luase ceva cu nedreptul - a intrat mintuirea in casa lui. ' Tot astfel se intimplI qi cu noi cregtinii, care sintent impovara[i cu acest p6cat greu. Prin Sf. Spovedanie gi Sf. impArta$ire, vine Mintuitorul in casa noastra, in corpul nostru qi priveqte toate cele tainuite ale noastre... $i cind vede ca incd finem lucrul str5in, ripit sau glsit, pleacl qi ne lasd casa puefte. urmind ca in locul Slu sa vina secera cea mare. Da, cind vede El ca noi ne spovedim ne tmpdrt5qim numai de "si form6, faraa da ?napoi lucrul strdin, dupd cum ne-a

poruncit

va ierta? Taci, cutezatorule! Nici o lege. atit omeneascd cit gi Dumnezeiasca nu voiesc, ca sE qi nu facem pace cu cei caruia i-am rapit pacea, poatd ddrui cineva lucrul celui strain. Lucrul pleac[ qi rdminem pilstii, numai cu focul pdcatuiui saracului care il 1ii este strain; cine poate sa ti-l care pirjolindu-ne, striga asupra noastrd: "OrI dEruiascS? furdtura tnapoi, cd de nu o dai pieri". Daca dim Daci cele zece porunci care orinduiesc nu numal ascultare acestui launtric gias Dumnezeiesc gi dam sa nu luim lucrul strain, ci nici s5-l poftim, sint. inapoi lucrul strain in aga fel ca cel pdgu'bit s5-5i basme, tu ai dreptate; Duhovnicul t5u care te iarta recapete pacea sufletului siu, atuncivom auzi in noi gi iqi ia merticul slu, este un om cuminte, care qtie glas dulce, binevoitor, pdrintesc, mingiindu-ne ca treaba lui qi eu sint un mincinos. Iar daca cele zece un porunci, sint cuvinte prea adevarate ale lui Dum- gi pe Zache t "Astdzi a intrat mtntuirea in cq:a aceasnezeu, tu eqti neiertat, Duhovnicul tdu este un ioi'. Ar"rtueste glasul lui Dumne zeu.Einsuqi Dumamdgitor qi eu grdiesc adevarul" ("Didaniile", lui Ilie nezeu, Care vine (Apc. 3,20), intrd qi rdmine in noi
Miniat, edit. Sf. Sinod T. C. Bisericegti, 1897, pg. M3-lM). (Ioan 14,23;
1

(leq. 22, 5-15; Lev. 6, 2-5; Nurn. -5,7; Prov.6, 30-31; Levit. tr9, 13; Mal" 3,5; Iac. 5,4; Sf. Grigorie al Neoccsariei Can. 10, 1 1, 12" "Fidalion", edit. Tip. Sf. M-ri Neam[, a. 7EM, fiia 388)

Ioan 2,24;), cu

noi (Mt.

28, 2O;2Cor,6, 16-18;

{atd, iubi(i cregtini, cf, nimeni nu ne poate dezlega de pacatul furtiqagului. Nici Duhovnic, nici Patriarh,

Ieq. 29, 45; Lev. 26, 12; Ier. 31, 33, 38; lez. 11, 19-20; 36, 22- 23; 37, 26; Zah. 8, 8; 13,9; Apc. 21,7 ;).

cunoa$tdm aqa de bine,,cum cunoaqte lumina zilei. I de aici inainre s-a tipdrit nerevdzur. Autorul.) inapoi bunul rdpit aproapelui nostru, I Aceasta o zice, precum adeveresc to[i Sfinlii rdminem nedezle.gali gi neiertati de plcatul ldascllii ai Bisericii, nu pentru c6 s-ar fi iemut de furti_qagllui chiar^.qi dup.r Sf. Spovedanie qi dupa patimi qi 'de moarte (cum hulesc ereticii gi r srv.r/, ateii);t vr ci I tmpirtaqirea cu Sfintele Taine, cici acestea in toc j pdcatele lumii care erau mai grele qi mai a ne ajuta - fiind facute numai de forma gi de obicei nesuferite decit toate suferintrele Lui. P"dcatuf lumii I - ne indoiesc osinda pentru pdcatul [inerii lucrului mai cu searnd al creqtinilor'era o povara uriaqa. I strdin. Sd ne pazim. din risputeri de acest cumplit Nemarginita greutate este pacarul gi nemarginita I pdcat qi sa urmdm indemnul Dumnezeieqtii Scrip- este nenorociiea ce o aduce pdcatul iiecarui Jufl"t, | turi care ne-.sfdtuieqte, zicind: "Sri nu pofteSti... sa nu I prin despuierea lui de Dumnezeiescul dar. Aceast6 furi nimic din cele ce stnt ale aproapelui tau" (1e5. 20, I nerorocire e a$a de mare gi cumpita, incit nu sint 17, r /, 15; rJ' rr II Lege L-vgv 5,21, r,Lt, 19; tv; Lc. t-c. tz, t2, )). 5). "Cel Let C.e c.e JUrA' sa nU nu mll mai I CUVlnte cwinte sa Sa o O tilcuiasc6, tll0ulasqa, nU-t nu-i pana m6iastrd fura, SA mdiaStfd Sa, sa, O o ci mai vtrtos sd se astenealcd, lucrtnd cu mtinile clescrie, nici lacrimi destule sa o plinga, chiar de ar fure; I ' sale ceva bun, ca sa aibu sa cleu si celui lip.sit..." (Ets. 4, plinge-o toate fapturile lui Drmnerei. I 28; F' Ap. 20,35; 1 Tes. 4, 11; 2 Tcs. 3, 6-12; Lc. 3, I t; Mt. 3, Sufletul este tbati fiinfa care lucre aza in corpul Iomului 8-10;Efs' 4,29-30). gi-l face stapinito; peste mai pufine ori mai I Acestea gtiindu-le, fra{i c.reqtini, ingreuia(icu acest multe fapturi ale lui Dumnezeu. El sivirqe$te toata I pdcat - ca gi mine, netrebnica slugl a D.omnului care activitatea omului bund ori rea, dupd feluj inclinarii I a scris acestea'sA ne prosternam cu faga la pamint lui, catre Dumnezeul luminii, oii .at." domnul I inaintea Domnului qi cu plingere mare qi cu fierbingi intunericului. I lacrimi.s| le rugEm, zicind: "Doumne, Dumnezeull Sufletul este o icoana vie, in care se oglindeqte C1rului Si al pamtntului! Doua cer de la Tine: Sa nu chipul qi asemanarea Dumnezeului Celui viu. Ceea I iei harul meu mai tnainte de ce voi mui.eu. Cuvtntull ce este sufletul pentru corpul omenesc, aceeaqi este desert si mincinos departeaza-l de la mine, boga[ie gi Darul lui Dumnezeu pentiu sufletul nostru. Darul I sriracie nu-mi da. Citryi (nduieste cele de tipsa cele Si lSpiritul - Dumnezeieic, imbraca pe om in Domnul de ajuns. Ca nu sdturtndu-ma sa ma fac mincinos (z nostru Iisus Hristos indumn"rlindr-1, aqa cum I lege8,12'20;31,20;32,lliNeemia 9,25-26;Iov.31,24-28;osia imbraca focul cu foc pe fierul bdgat in el; ir* ,e I t3,6;) Si sd zic: Cine md vede? Sau imbracd cu lumini o camera ?ntune-acoasd, fiind sarac sd furgi in care se I sa jur pe numele lui Dumnezeu" (Prov.Sol. 30, z- rir;. baga o lumind aprinsi; camera geroasa cu cdldurd; | " De voi zice celui pdcatos - zice Domnul - cu moarte I buretele, postavul, stofa, etc., bigate in apd; sirma vei mui Si se va tntoarce de la pacatul sau va Si face I cu curent electric, de Ia uzina, cu care se pune in contact, ori din aparatele producatoare de curent dreptate, va da tnapoi zalogul ptati iudecata Si Si Si va I electric, etc. Ceea ce este ce a iefuit Si va umbla tntru poruncile vieEii, ,o io ,u I ]um1na soarelui pentru ocli' aceea eeste Darul lui Dumnezeu pentru nedreptate, cuviaEavaii viu Si nu ro'*,ri. ioate I faca luiDumle'euviazd, pacatete tii care a pacatuit nu se vor pome:ni, I ::*::.1YIY:.Dl.Yl!*ilrl) nostru, il fortificd, Iumineaza, sfin{eqte, ca judecata si arrpi"tr;;;:i;;' I .t:l"tul inalgd, desdvirqeqte qi il indumnezeieqte,'(vezi pe larg "'ior"ii"ii (rezechiit psrp rrnnrn:r"::^:t::'14-16\ Aceasta A.eqcrq este (rezechiir 3a 33,14-16). doctorla cale poate | vindeca Ia sigur rinile sufletelor noastre, ranite_.u I orr. p. I, Rasp. ra inrreb.69-81; , si Ia anrifoanele picatul furtiqagului. care sintem inlelepli sa o liii'ra.r. igilsurlor). " aplicam pe rdnile sufletului nostru qi astfel folosininrrl.ogatd este moartea care desparte suflerul | du-ne vom I omului : ^^ -- - ^r lasa ^-.. ',., de trup, pe care mort, supus Cap' putrezimii , <iar muli mai infricoqat este pacatul care I Primejdia ciderii desparte sau clespoaie pe creqtin de Oarul lui DumI
ca d9 nu ddm

Din cele arAtate, cred cf, oricare din noi, lRomanuluila"SeminarulMonahalCernica",llfov.manuscrisul

25

i. i""t.,

prri ;';;a

,6*:;il;#ririii,l.,*ffiililffi;ilr\,;1rf;::
l, il t

trai.

62' creEtinilor din Darul lui Dumnezeu.

nezeu, lasintlu-l mort pentru cer gi predispus

Ridicarea din pdcate qi inrierea noastri o ciqtigam lli#';#;',fr?:'ilu:r'r:;:;;r:,;;T:"";:"":':::;; prin voia lui Dumnezeu (Care ne punela i;r; 2J1). ca v, petrece cu Dumnezeu tn veci,, (Apc" lf:lll, toate mijloacele de mintuire) Ia care trebuie a con- I mai frumos, mai luminat, mai I ;;;'- Nimic n, tribui qi noi cu voia qi osteneala noastra. I ^-_=,_. _:L -, "it" gi mai placut lui Dumn ezett, oqtilor Mulie feluri a" pa.at" sdvirqim noi creqtinii prin I ingereqti tll gi cetelor Sfingilor ilor (Bisericii Triumfatoare Triumfatoare :ascultarea poruncilor neascultarea no,rncilor I)rrrnnczei."r; Dumnezeieqti, .-j.*.-;';; existente in I I dl Ain cer), tcopq Darului. f)."rr1rri D^-^; .,;.I tr.-.-.r-^----t I ca sufletul care iese curat din baia Botezului legea ^:^,,^.. p. Parca vad aieve, -^ ftf f"irii*ri I qi cu apa Duh Sffnt qi din baia Pociin(eicu lacrimi qi asudind cu singe la rugdciunea rlin Graclina Ghet- | qi privind Ia noi plingincl, parcl-L aucl, zicincl' I cu Duh Sfint. Aceasta frumusele Dumnezeiascd a li"mani "lntrktat este Sufletul Meu ptna la moqrte" (Mt. 26, :s; sufletului, line insE numai atita timp, cit creqtinul sti I Mc. 14,34; Ioam 12,27;11,33-3tt; Lc. 19,41-44. N.B. Din cauza intemeiat pe piatr a "Hristos", prin implinirea I transferdrii F. c.'Pdrinte T. cihcrasimescu cle Ia Sf. Episcopie a I fagaduinlei dati la primirea Sf. Boiez: , Ma'leprlcl de

:jli!tit

26

Satana, de toate lucrurile lui, de to[itngeii lui, de toate sluj b ele lui Ei de to at a trufia lui. M d tmp reun c u H is to s la Botez, in Evhologiu). Si cred Lui' ' (vezi figiduin[a depusd S[' datl la qi fdgdduingei Deasemenea prin implinirea Scaunul Sf. Spovedanii: "Imi pare rau de toate

Creqtinul care dupd Sf. Botez..., Sf. Pocain[A, Marturisirea qi iertarea pacatelor (vezi si cap. 72
"Mdrturisirea gi iertarea pdcatelor in lumina Dumnezeieqtilor Scripturi" din aceastdbrogurd), s-a impodobit cu Darurile

pacatele pe care le-am facut. Ma hotarasc Si fagaduiesc ca sd nu le mai fac niciodata tn tot restul viegii mele". insl indatl ce noi creqtinii cilcim aceste fag[duinge, prin fiecare picat, depunem cite o pata neagra gi murdara, pe haina stralucita de Dumnezeiescul Dar. Ciuma, holera sau altd boalS molipsitoare nu face atita pierzare in omenire; trlsnetul nu face aqa cumplita pustiire;uraganele nu fac atita devastare; cit pripdd face pacatul in sufletul nostru omenesc.

'

Sd privim bine prin ochelarii Dumnezeieqtilor Scripturi gi vom vedea doud chipuri stralucite: t) Chipul stralucit al Luceafirului, cipetenia ingerilor, virful Serafimilor, steaua cea mai stralucitoare in ceruri. 2) Chipul strdlucit gi nemuritor al lui Adam in Paradisul pamintesc. Pdcatul a dezbrlcat pe Lucifer de Duninezeiescul Dar. Din ceea ce a fost, a ajuns inger intunecat, drac infricogat, vistier al vicleniei gi al tuturor rauta[ilor, qi osindit.a se munci in ftlcul Gheenei. Cum ai cdzut din cer Luceafir stralucitor, fiul zorilor... Tu ziceai in inima ta: "Mri voi sui tn cer, tmivoi idica sca'unul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu. Voi Eedea pe muntele adundii dum' nezeilor, la miaza-noapte. Sui-ma-voi deasuprrt noilor, fi-voi (r\emena Celui Prea Inalt. Dar ai fost arunc at tn iad Ei tn te meliile p amtntului... " (Is. 1,4, 12-L5; lez.Zl;Dan.8, t0)."Vdzut-am pe Satana caunfulger din cer caztnd..." (Lr. 10, l8; Comp. Mt. 11,23; Ioan 12,31;16,
1

Dumnezeie!ti, este asemenea unui agricultor, care cu multe osteneli, greutafi, sudori qi cheltuieli qi-a impodobit pamintul parintesc cu pomi roditori, aduqi din strSinatate, care atrag privirile fiecarui trecdtor, prin filnicia gi minunatele lor roade. Ei bine, daca s-ar intimpla ca peste aceastd grldina cu pomi minunafi, frumogi qi roditori, s-ar nlpusti o furtuni napraznicd, qi ar trinti toate poamele jos, ba ar dezradilcina qi pomii prabuqindu-i la pamint, incit sd nu se mai aleaga nimic de acea frumoasd gradina; cita mihnire credeli cI va avea gradinarul? Ce dureri qi disperare grozav'a ar sim[i el, cind ar vedea o pustiire a$a cumplita! Cine ar putea s[ spuna durerea lui sfiqietoare, vaietele, [ipetele, plingerea gi strigarea lui infioratoare! Tot astfel se intimpl5 qi cu noi creqtinii. Furtuni napraznice, ale pacatelor (adeseori neprevdzute) se ndpustesc asupra noastrS. Acestea aduc in sine o pustiire asemenea cu cea din gr[dina devastatd de furtund; ba inch gi mai grea. Pacatele ca niSte tilhari
Dumnezeieqti. Ele fac in suflet o pustiire cumplita qi il lasa mai mort' (Lc. 10, 30). Pacatul dezbraca iufletul nu numai cle deprinclerea facerii roadelor

despoaie sufletul de bogS[ia Darurilor

bune; c.i dezradacinezi qi pomul virtutilor duhovniceqti din ridacini, aqa cd bietul cre$tin

I; Apc. 9,1;

12,

8-9).

Adam qi Eva era chipul insufletit facut dupa

asemdnarea lui Dumnezeu. El erapus de Dumnezeu imparat peste toate fdpturile de sul, cer, (de pe pdrrrint, din apd qi din aer) qi astfel se bucura de dulceaga netrecdtoare a Paradisului qi de viafa nemuritoare. Ce a ficut plcatul cu el? L-a dezbracat de Darul lui Dumnezeu, de bunat5lile Paradisuluiqi l-a facut moqtenitor blestemului, rob al mor1ii... pogorindu-l ?n rindul dobitoacelor."Omul tn cinste fiind n-a piceput, aldturatu-sa cu dobitoacele cele fara de minte Si s-a asemdnat lor" (Ps.48, 12,21). Sufletul nostru iubitri creqtini, atita timp cit este imbrdcat cu Dumnezeiescul Dar, este mireasa lui Dumnezeu, solia iubita a ingerilor, mogtenitorul

ajunge mort fa(5 de implinirea voii lui Dumnezeu qi viu in savirqirea r6utagilor. Pustiirea sufletului de catre furtuna pacatelor, este asemenea pdmintului dupa potop care era acoperit cu cadavre intrate in putrefaclie (Fac. 7,13-zj;8.7), asemenea turnului incurcaturii (nac. 11, 1-9) gi Egiptenilor bituli de Dumnezeu cu cele zece plagi qi apoi ineca[i in Marea Roqie (lcq.7-15). Sufletu{ pustiit de p[cat este asemenea unei case jefuita cu lScomie nesf,lioasi de jefuitorii noplii (Icrem. 49, 9), cu o faimoasS cetate cu intiriturile prabuqite qi cu

raiului qi impdrat cu multa bog[[ie

21,20),

Dumnezeiegtilor Daruri. Pacatul, cum am zis, aduce cea mai mare pustiire (Mt.23,29-38;24,15;Mc. 13, l4;Lc.

in sufletul aqa de mult imbogatit de Dumnezeu. tl dezbraca de Dumnezeiescul Dar, il pustiegte aga de cumplit, incit ajunge foarte urit inaintea lui Dumn ezeu, ca o so(ie desfrinatd,
inaintea solului ei legitim.

zidurile risipite... (Prov. S. 25,28). Ei bine iubililor! Cind starea noastra a ajuns intr-o astfel de cumplita pustiire; noine bucuram lumeqte? Cintam cintece curveqti? Facem baluri, serate qi alte petreceri cu duh paginesc? Jucim, dansam, chefuim, ca qi cum nu ne-ar durea nimic? Aceste nerozii Ie pot face nigte nesim[itori; iar nu creqtinii cei simlitori, care dau - prin spiritul simlirii - dovad6 ca au un suflet viu care striga dintr-ingii (Ps.37-a3). Ajunqi in starea aceasta de plins, pe urma pustiirii provocatd de vijelioasele patimi - ta qi grldina devastati de furtuna napraznicd - noi nu trebuie sd rdminem, inmdrmurigi qi pietrificali pe loc, ca femeia lui Lot (Lc. 17, 29 -321 F ac. 19, 15'26); ci s6 lucrdrn din nou sadind in noi minuna[ii pomi ai virtu[ilor duhovniceqti din care sa scoatem roade vrednice de pocainla (Mt, 3,8; Lc.3,tt). Trebuie sa lucrdm din nou

27

adeseori ne asurzesc cu vorbele ei pline de veninul disperdrii: " L-a hdtut Dumnezeu!... L-a parasit Dwmnezeu!... Nu este mtntuireluitntru Dumnezeul lui!" 1es. 3,2;Zimp.t6,5-14; Ps..70, tt-27). Sd alerglm la blagosIovitul ajutor al lui Dumnezeu, care intotdeauna ne incurajeaza zicind: "Cheama-Md pe Mine tn ziua necazului tau, cd Eu te voi salva Si tu Mavei proskivi" (Ps.49, 16). Deasemenea qi Dumnezeiasca Scripturd ne sfAtuieqte zicind: "De te vei tntoarce Si te vei smei f naintea Domnului Si vei departa din lacasul tau ce nu este drept... Fi-va [ie cel AtotSiitor ajutor aipra vrajmasilor tai Ei desfitarea.ta. El te vaface ca argintul cel ldmurit tn foc. Atunci tSi vei idica fa{a pivind cu veselie spre Dumnezeu. Il vei ruga Si te va sculta Si tgi va ajuta {ie sa-{i tmplineEti fagdduin[ele tale" El tgi va rtndui inrasi locuin{a drepta{ii, qi tn caile tale va fi lumind..." (lov. 22, 23-23). Din aceste cuvinte Dumnezeidgti qi altele multe, reiese ci Dumnezeu nu lasd in pierzare pe nimeni, cd n-are nici un suflet de pierdut cum birfesc oamenii lumii (Ps. 118,8-5). Dumnezeu cheami toate neamurile de pe suprafala globului pamintesc, Ia mintuire. Deci trebuie ca fiecare sI se sileascd pentru a-qi cuprinde dreptul de mogtenire pregdtit de la intemeierea lumii (Mr. 25, 34, 1-30; Rom. 8, 17; I Petru 1, 4,9:3,9; Apc. 21,7;Mt.20,23; Mc. 10, 40; l Cor.2,9; Evr. 11, t0). Ierusalimul ceresc, cetatea lui Dumnezeu (precum scrie Sf. Ioan, cd a vdzut in Apocalips) are 12 porli cu 1,2 ingeri, cite 3 porti in fiecare latura a pamintului.. "Eu loan, am vrizut cetatea cea Sfinta Ierusalimul cel nou Si Sfint, avtnd slava lui Dumnezeu... avind zid mare Si tnalt, avind I 2 po4i Si la po4i 12 fngeri... Dinspre rasait po4i trei, dinspre miaza noqpte po4i trei, dinspre miazd-zi porti trei Ei dinspre apus por{i trei..." (Apc.21, t-z). Prin aceste por[i intra sufletele celor ce se ostensc cu osirdie in implinirea voii lui Dumnezeu, Care voieqte gi intrebuinleaza toate mijloacele. ca toti oamenii sd se mintuiascd, numai sa voiasca. Prin portile de la rdsarit intrd

cu toatA osirdia pentru refacere, reabilitare g ilaceyi mici" 1Mt.18, 10-14), qi "fi2 casa Tatdlui Meu dobindirea Darurilor Dumnezeieqti. multe lacasui stnt... Si Eu merg sd gdtesc voud loc... Sa lepadam dinapoia noastrd birfelile lumii care IaraSi voi veni Si va voi lua pe voi kt Mine; ca unde stnt
Eu Ei voi sa fi6i..." (loan 14, 2-3). Dupi cum vedem, cu adevdrat Dumnezeu vrea qi

a aranjat, ca tot omul de orice virstS, sd se

mintuiasci. El a deschis Raiul pentru to[i. Voia lui Dumnezeu pentru mintuirea noastra este numai o roatd, o aripi pusa pentru ajutorarea mintuirii noastre. Daca ne este mild de sufletele noastre, pustiite de furtuna patimilor, trebuie sa ne ostenim qi noi a ne forma gi pune cealalta roatS sau aripa, adica voia noastra. Pentru a ne ridica din pdcat, a alerga pe calea vielii qi a zburda la cerul virtufilor Duhovniceqti, pe lingd voia lui Dumnezeu, trebuie sd punem in slujba mintuirii noastre, gi voia noastri (Is. 1, 19-20). Creqtinul nu se poate mintui flrd de Darul lui Dumnezeu; dar nici Dumnezeu nu ne mintuiegte farA de voia noastrd, cdci voia Lui este a merge noi pe calea vielii; iar nu pe calea morlii (ts.
Sirah 15, 1-20; Ierem. 21,8; Levit. 26,3-41; 2 Lege ?3; vezi "Scrierile Pdrin[ilor Apostolici" pg. 81-85).
Si

copiii care sint luminagi, sfingili qi infiagi prin

nalterea din apd gi Duh Sfint (toan 3,5;8,35; t, i2). Prin portile de Ia miaza noapte intra tineretul salvat prin sufletele celor de virsta barbdteasci care cu milostenii, cu felurite osteneli qi greuta(i au reuqit a se cleznabuqi din bAllriiie bogaliilor, grijilor qi patimilor lumeqti. Cele trei porti de la apus sint deschise pentru a intra printr-insele batrinii care au luptat cu rnulte greuEti implinind voia lui Dumnezelr, qi acei care recunoscindu-gi pacatele s-au pocait mirturisindu-qi-le lui Dumnezeu inaintea Preotului Duhovnic, pentru care au dobindit dezlegare, iertare qi curalire. Aceasta o adevereqte Mintuitorul, zic?nd: "..A$o nu este voia tnaintea Tatalui vo.ttnt) celui din cerui, ca sapiarri unul dintr-

sudori gi osteneli grele din zdduful patimilor tinerelii. Prin porlile dinspre miazd-zi, intra

Vrea Dumnezeu sa mintuiasca pe Adam qi Eva, deasemenea qi pe fraticidul Cain fiul lor, de pacatele in care se pribugise.rS; ?nsa pentru ca ei n-au vrut sd qi le mlrturiseascd, ba incd aruncau vina tot asupra Lui, i-au ldsat sd patimeascd (Fac.3,4)" Aqa se intirnplS cind omul se impotrive$te voii lui Dumnezeu! Cade din Dar. Dumnezeu vrea ca pamintul sd rodeascd. in acest scop ii trimite ploaie ii clldura la vreme. Acestea insl nu sint deajuns. Pentru a deveni pamintul roditor, trebuie sd se osteneascd qi omul curdlind gi lucrind pamintul. Dumnezeu trimite soarele sl lumineze toata lumea, dar pentru ca omul sa se foloseasca de lumina lui, trebuie sd-qi deschidS ochii ; cd de nu qi-i deschide ramine in intuneric ca qi noaptea, se poticneqte..." Vrea Dumnezeu sf, scape pe Noe si lucreze cu me$tesugul sau o suta qi mai bine de ani la facerea unei corlbii uriage cu care sa se salveze de inec el qi cu toti ai casei lui (Fac" 6). Vrea Dumnezeu sd salveze pe Lot cu toatd casa lui de pierzarea de foc qi pucioasd cu care se hotiiri se sa piarda pacatoasele cetati: Sodoma gi Gomora; dar vrea ca qi Lot cu ai casei lui pentru a scapa de pierzare sa iasa afara din Sodoma qi Gomora gi sa fuga grabnic la munte (Fac. t9,12-29). Vrea Dumnezeu sd scape pe Moisi gi Aaron de furia pastorililor lor; insi vrea, ca qi aceqtia in vremea necazului qi primejduirii lor sd alerge cu rugaciuniin cortul sfint sub norul Dumnezeiesc, ca si se salveze (Num. 14, 1-10; 20,2-6's. Vrea Dumnezeu ca sa scape de moartea prin foamete in cei trei ani qi jumatate pe Ilie Proorocul; dar vrea ca qi acesta dupi porunca Sa s[ fugd dinaintea irnplratului Airav gi sI se duca la piriul Horat, unde avea s[-1 hrineascl corbii cu piine gi carne qi s[ bea apl din piriu, gi la vaduva din Sarepta Sidonului, cireia ca qi corbilor ii poru4cise ca sa-l hriineascd (3 tmp. t7). Vrea Dumnezeu sd cur5{eascd pe Neeman, cdpetenia ogtirii

r'
28

Siriei, de bubele leprei, dar vrea ca qi acesta

sa

meargd in Palestina qi acolo sa implineascd porunca Dumnezeiasca dati prin Proorocul Elisei, adici si se cufunde de qapte ori in apa lordanului 1+ imp.5). Vrea Dumnezeu ca trei crai din tArile rasaritene sd vadi fala iubitului Sau Fiu nou niscut; dar vrea ca qi acegtia sd se osteneasca a caldtori doi ani de zile dupa Ingerul trimis s6-i conduca sub forma unei stele (Mt. 2,1-12). Vrea M?ntuitorul si cleschidA ochii orbului din na$tere pe care i-a qi uns cu tinf,, dar pentru a-gi recf,plta orbul vederea, vrea ca qi acesta sd meargi la scdlddtbarea Siloamului, ca sd se spele in ea (loan 9.1-1).Vrea Mintuitorul sa cure(e pe cei zece leproqi de lepri, dar pentru a se timadui, vrea{a qi ei sl alerge ca sa se arate Preogilor (Lc. 17, t2-tq). Vrea Mintuitorul ca sa ridice pe Sf. Ap. Petru din clderea slujbei apostoliei prin intreita lepadare, dar voieqte ca qiel s[-L iubeascl mai mult decit ceilalgi Apostoli - care nu se lepadasera de Domnul - pentru a-l reinstala prin intreita chemare in inalta treaptd a dregatoriei apostoleqti (ut. 26,69-75; Mc. i4, 66-72etc.) Vrea Mintuitorul sd mintuiasca pe Saulprigonitorul Bisericii Sale, qi din prigonitor s6-l faca Apostol infocat gi vas ales al Sau, aratindu-i-Se luminat in drumul Damascului; dar vrea ca qi Saul sa i se supun6, si se scoale, si meargi in Damasc gi acolo si implineascd ceea ce i se va spune si facd (F. Ap.9,1 -30). Vrea Dumnezeu sd ne mintuim.oricare din noi cregtinii, cazu(i in orice fel de plcate, dar vrea ca qi -noi sd intrebuin[Xm voia noastri ostenindu-ne in acest scop bun qi folositor sufletelor noastre. " Sp ala{i-v a, cura{i{i-v a, Ste rge{i rautaEile din s ufletele voastre. invagagi-va a face bine, cautaEi iudecata, mintuigi pe cei napastui{i, judecaqi sdracului Si faceti dreptate vaduvei. $i venigi sa ne tntrebam - zice Domnul - Ei de vor fi pacatele voettre ca mohoriciunert, ca zapada le voi albi; iar de vor fi ca roSeala. ca lina le voi alhi. $i de ve{i vrea Si Ma ve[i asculta, bunatagile p amtntului v esi mtnc a..." "Pentru ce muigi casa lui Israel? Zice Domnul. Ca nu voiesc moartea celui ce moare (a pdcdtosilor) zice Domnul, ci vatntoarceti Si ve{i fi uil" 1ls. 1, 16-19; Iez. lti,
32).

Din scrierile Sfin[ilor Pirin[i "Cine poate ierta picatele, fira numai Unul Dumnezeu, Care le iarta deopotriva prin aceia cdrora le-a incredinfat puterea aceasta". $i aiurea: "Dreptul acesta s-a dat numai Preogilor", gi in alt loc :" Oamenii savtrSesc numai oficiut spre iertarea pacatelor, fara a tntrebuinEa vreo putere ca sa le fie proprie; caci nu tn numele lor iarta ei toate pacatele; ci tn numele Tatalui Si al Fiului Si al SJintului Duh;ei cer Si Dumnezeu dd. Aici este supunere omenectscd, dar clamicia apur[ine

puteii de sus". (Sf. Ambrosic).

"Prlrintele a dat Fiului toutd putereu de a judeca" Acum vad cd Fiul a dat puterea aceasta Preo1ilor... Preofii jidoveqti aveau puterea de a curi[i corpui de lepr6, sau maibine zis, nu de a curili corpul, ci de a constata curi[irea (Lcv. 14). Dar Preolii legii noi au primit puterea nu cle a fi martori ai curalirii, ci de a cura[i, qi aceasta nu de lepra corpului, ci de intiniciunea sufletului" (Sf. Ioan Hrisos(loan, -5,22). tomul),

Tu (sectarule) zici: "Numai Dumnezeu poate sa ierte pacatele. ASa este cu adevclrat, dar ceea ce lucreazd prin Preo{i este iard4i putereu Sa" (Palian Ep. Spaniol). "Mijlocitorul tntre Dumnezeu Si oamenirOmwl lisus Hristos Domnul, a dat capilor Biseicii puterea de a transmite caincioSilor sfingirea PocainEei Si a-i udmite, antfel cura{i\i pin poartairnpacaii,Ia Sf. ImpartaSireDar Domnul tnsuSi participa totdeauna la lucrarea Acelsta". (Leon. Ep. Romci). "Dupd sctcotin{a mee oumenii tnvestigi de Sfintul Duh irtrta sau re[in pacatele tn doua felui deosebite: intti admilind la Sf. Botez pin acei:pe care ti iudeca demni gi prin modul vieguiii lor Si pin credin{a lor Si nevoind a admite Si a-i face astfel pefia$i Harului Dumnezeie.gc pe ar:ei care stnt inca nevrednici; al doilea Si dezlegtnd sau nedezlegind paiatele, supuntnd pe pacataSi canoanelor Biseicii Si ienind pe cei ce se cdiesc" (Sf. Chiril Alexandrinul). "Pdcatil... daca s-a scivtrEit de un catehumen (nehotezat) se spala prin Botez; clar sdvtrSi; de un rtm hotezat, se vindeca prin Pocriin{a" (Feric Augustin) "Cai{i-va, scumpii mei fragi, Si cu inima tnfrtnta cerceta[i-va pdcatele, recunoaste-6i gre;eala cea mai grea a congtiin[ei voastre, deschidegi ochii inimilor voastre spre apicepe cimavorLstrd... Cu ctt mai mult am pacatuit, cu attta trebuie sa ne plingem (pacatele) mui mult" (Sf. chirrrian).

'i

ii
l

bi t.i

29

i
I

Cap.64. pir5sim picatele Si gi si ne intoarcem la Dumnezeu.

in

oamenii sa se certe. Dupa cearta urmeazd:

viaga omeneascl se

intimpli adeseori,

ca

supararea gi vrajmaqia. Trecind tulburarea givenind liniqtea in suflete, de obicei cel vinovat iqi iunoaqte greqeala gi alearga la impaciciune. Aceasta gi-o deschisS; iar de este o fire inchisa, printr-o mihnire

arati prin cuvinte de pirere de rau de-i o fire

adincd. Astfel de intimpldri gasim qi in Sfinta Scriptur5, d.p. istorisirea despre doi impdrafi, care s-au sculat cu rdzboi unul asupra altuia qi pe urma cel vinovat qi-a eerut iertare. (2 imp. 20,2644r. Ei bine, daca astfel se fac impacarile intre oameni, pacatului (Ioan. 8,34-35; Rom" 6,16;2PetruZ,t9-20; 1 Ioan cu cit mai mult ar trebui sa se faca tot pe aceastE cale, 3,8). Aceasta e o mare nenorocire. Daca un ceta[ean prigonit qi alungat din patria sa impaclrile gi cu Dumnezeu? insd intre noi oamenii este compdtimit de togi, qi daca cel ce gi-a pierdut giDumnezeu toate se vad facindu-se pe dos. Aici noi p[catuim impotriva Ziditorului qi a facatorului tle slujba sa, este crezut ca cel mai de plins dintre bine Durnnezeul nostru, qi iata tocmai El pe care noi oameni; cu cit mai de compatimit qi vrednic de plins L;am jignit cu farddelegile noastre, ne cheamd prin este celce a pierdut mo$tenirea lmpariliei luiDumtrimiqii Sdi, ca si ne impacdm cu Dinsul. ',Dumn-ezeu nezeu qi dreptul de a se veseli cu trngerii inaintea ne-a tmpacat cu noi Lui Ei pin lisus Histos Ei ne-a Lui? Vai, de cite lacrimi este vrednic unul ca acesta! dat noud slujba tmpacaii. Pentru cd Dumnezett era $i ce zic eu de lacrimi, cdci acestea le vars6 cineva, tntru Histos tmpacind lumea Lui Si, nesocotind lor cind poate chiar fara vind, sau prin napastuire pierde pacatele lor. $i puntnd tntre noi cuvtntul tmpacdii, dreptul de mogtenire paminteasca ori slujbA drept aceea tn locul lui Hristos va rugam ca Si cum lumeasc[! Cei ce prin propria ior voin!d s-au invaluit Dumnezeu S-ar ruga prin noi, rugamu-va fn.locul lui de pacate greie in care veqnic stdruiesc, nu numai de lacrimi sint vrednici; ci de jelit veqnic cu lacrimi de Hristos impaca{i-vfl cu Dumnezeu" (2Cor. 5,111-20). singe, pentru ci qi Ieremia (Plingerea lui Iercmia 1---5), In fa[a acestei vistierii de nem[rginita dragoste Dumnezeiasca qi purtare de grija (Rom. z,+-o) penrru dimpreuna cu alli Prooroci qi M?ntuitorul (Lc. r9,4r; mintuirea noastra din pierzare... ce ne nlai rf,mine Comp. Ioan. 11,35-44) a lScrimat qi a plins lerusaiimul cle facut? Nirnic altceva, decit sd ne socotim pacatele cel incircat de plcate grele qi necreclinla. Da, dragi cre$tini, cu adevdrat, noi majoritatea gi cu toata pirerea ele riu pentru facerea 1or, sa ne intoarcem la El 1qi prin Preo(ii Duhovnici ai Sii, la Sf. creqtiniior de azi, sintem vrednici de mii de jelanii gi plinsuri, pentru ca oragele, satele, ba chiar Ei in Sf. Spovedanic), si-i cerem iertare. t'Fiii veacului acestuict (zice Mintttitontl) tn tnselep- Biserica, lipseqte.evlavia qi rinduieiile sfihte. Daea ciunea lor stnt mai tn{elep{i dectt fiii lumini'i tntru intreaga fdptura: iarba pdmintului, trunza corJrului neumul lor" 1Lc. t6,8). Oamenii bogaqi ai lumii aces- qi a pomilor fructiferi, nisipul m5rii, stelele cerului, teia, cincl ?qi cheltuiesc banii in diferite afaceri ale toate vietuitoarele de la insecta invizibila pina la lor, seara sau diminea[a, cind se scoala din somn, iqi vultur..,, de la microbul ori viermele abia vizut cu cheaml casierii qi cer si le dea socoteala de banii aparate mdritoare pina la rinocer, hipopotam, cheltuitri. "Ia sI vedem (zic ei casierilor lor) ce-am elefant, etc. $i in sfirEit toate zidirile lui Dumnezeu, cheltuit cu folos qi ce am cheltuit inzadar". DupE ce de ar avea glas qi ne-ar jeli cu piraie cle lacrimi, - pe fac observare aminuntite cheltuielilor zadainice, unii clin noi creqtinii de azi cizuli din bunurile vielii hotdrSsc ca in viitor sI nu se mai faca risipa de bani viitoare, - inca n-ar fi in stare s6 verse lacrimi, sa cu ele, ca sd nu ajunga la sdracie. Astfel fecind ei, plinga gi sa jeleasca dupi cum ar trebui pentru progreseasl qi se imboga(esc vdzind cu ochii; iar cei nenorocirea noastri. Dumnezeu pe noi din vrajmagi ai Sai, ne-a ales qi ce nu se infelep(esc pentru a nu mai face cheltuieli zadarnice, treptat, treptat, sardcesc, pina ce ajung in ne-a facut prieteni ai Sai. "Nu voi M-agi ales pe Mine; mizerie. Astfel daea noi creqtinii, ne-am socoti ci Eu v-am ales pe voi Si v-am pus ca voi sa merge{i Si duhovnice$te toate pdcatele, cuvintele qi cugetele roada sa aduce{i Si roada vortstrd va ramtnea... Voi noastre in fiecare zi, de buna seamd cd am progresa pieteni ai Mei stnteli de ve{i fuce ctte Eu poruncesc treptat foarte mult, qi impdraqia Cerurilois-ar voud" (Ioan. 15,16,14; 6,7Ai). Acum sd ne cercetanl intemeia intre noi (Lc" 17,20-21; Rom. 14,17; Comp.Mr. conqtiin(a, qi sa vedem, sintem noi vrednici de 11,12;Lc.16,16). insd pentru cd noi nu facem aceasta, aceasta chemare qi prietenie a Domnului?... Noi ci vieguim fArA a ne socoti faptele. cuvintele qi pentru ca sa ne faiem prieteni cu oamenii lumii, qi gindurile ugoafe, iati cd adeseori ne trezim atacali ca si intre[inem aceaste prietenie, cheltuim pina la

de impunsaturile boldului conqtiin[ei, ce strigd neincetat asupra noastra; iar din afar6 de loviturile toiagului de fier al mustrarilor Dumnezeieqti gi de agitarile sau tulburarile dintre noi, care ne prefac via[a intr-un iad infiordtor. Pacatele care se fac de noi zilnic, cresc ca un zid care se edifica cu o repeziciune uimitoare, inal[induse catre cer, sau ca o prdpastie deschisd intre noi gi Ziditorul nostru, care se deschide gi se largeqte treptat, desparlindu-ne de vistierul tuturor bun6tdlilor, Atotfitorul Dumnezeu. Acest zid sau prapastie a pdcatului nemarturisit inaintea lui Dumnezeu gi a ministrului sdu - Preotul Duhovnic - ne depirteazd treptat de moqtenirea gitita noui de la intemeierea lumii 1vrt.25,34) qi din fii ai implrd[iei, ne face robi ai

i i

t l

F
30

ultimul ban, chiar gi pina la inecarea in datorii; ba uneori ne qi primejduim situa[ia, ba chiar qi viata noastri pentru prietenia lumii! Dar pentru prietenia lui Dumnezeu, facem tot aqa?... Nu. Nici bani nu cheltuim; gi nici nu ne primejduim pentru apf,rarea Dumnezeieqtilor sale inv6!5turi existente in Sfrnta Biserici Ortodoxd! Ei bine, aceastd rdceala, lincezeal5, nepisare, gi indiferentism religios cu care ne-am impleticit dimpreund cu atita sumedehie de pdcate grele, oare nu sint vrednice de plins cu piraie de lacrimi gi cu bocet amar? Ba da, cdci noi ne-am pr6buqit din nddejdea noastr6! Ne-am pogorit prin picdtuire din indl[imea sfin[eniei noaStre! Ne-am aritat newednici de chemarea,
alegerea qi cinstea in care ne-a a$ezat Dumnezeu, prin nerecunoqtinla fa16 de toate binefacerile Sale, pe care cu imbelqugare le-a virsat in noi. Am llsat

sa ne despoaie diavolul de toate podoabele bunitd$lor, cu care ne-aimpodobit Dumnezeu. Neam prdbugit din inll[imea vie[uirii creqtinegti, incit
cu nimic nu ne mai deosebim de vrdjmaqii Sai. Neam pogorit mai jos qi decil jidovii, ci aceia L-au batjocorit qi rdstignit odatd pe Domnul nostru Iisus Hristos pe Cruce; iar noi de mii de ori il crucificim cu necinstirile gi cu supdririle ce I le facem, prin desele c6lciri ale figaduinlelor date la Sf. Botez qi intoarcerea la picatele de mai ?nainte. "Au cdzut ptocain{d, a doua oard rdstignind loru'Si pe Fiul lui Dumneze u S i b atj o c o indu' L* (Ew. 6,'1-8 ; 10,:26-31) . Dumnezeu ne-a chemat, ales qi infiat pe noi ca rnoqtenitori ai impdra[iei Sale; noi insd faclndu-ne prieteni lumii qi vrdjmagi lui Dumnezeu (ZPetru 2,192z;1u".+,4), inqi-ne ne-am prabuqitin iad. Minciunile,

picatuit din nou -.ca iardqi sd se intoarcd

spre

fdcut de ris chiar gi dugmanilor nogtri de altd lege! Iatd ne-am fdcut batjocura piginilor, jidovilor qi demonilor. Taberile dr6ceqti se bucura vizindu-ne lucrind dupa plIcerea lo1, ca nigte vrijmaqi ai lui Dumnezeu; iar Sfinlii Ingeri, ciroia le sintem incredinlali spre pazA de la Sfintul Botez, sint amarili qi ruginagi, pling abaterile noastre din calea vielii pe calea pierzarii gi a mortii. in acest timp, cind noi ne aflam prabuqili in prdpastia pierzdrii vremelnice qi veqnice, de care sint-em atragi zilnic, mugcindu-ne gi sfiqiindu-ne unii pe allii mai rau decit ciinii gi fiarele silbatice; altceva nu ne mai rimine a face spre a scapa de primejdie, decit s5 ne intoarcem la Dumnezeu: "Intoarce-te suflete al meu la odihna ta (stiga Sf. Prooroc David dupd cdderea sa), cd Domnul bine att fdcut {ie". Pentru ce stigi aSa Davide?^ Stig, zice: "Cd apro*pe este Domnul de togi cei ce Il cheamd pe El cu toata inima. El aude stigarea lor Siti scapd", din pripastia phcdtuirilor in care s-au prdbuqit 1ns. fi4,7-8;144,19-20). bragostea aceasta Dumnezeiascd primegte pe cei cazuli in noroiul feluritelor picate, cu condilia intoarcerii la Dumnezeu. "Veni{i la Mine to{i cei osteni(i Si tnsarcinagi Si eu vd voi odihni pe voi..." 1Mt. 11,28). Aceasta o adeveregte qi Sfintul Apostol Iacob, zicind: "StaEi tmpotiva diavolului Si vafugi de lavoi" Apropia{i-vd de Dumnezeu Ei El seva apropia devg!' Curagi1i-va mtinile pacdtoSilor; Si vd cura{i[i inimile voastri cei tndaigi la suflet. Patimigi si ladma{i qi plinge[i, Ei bucu.ia -tnti risul vostru spre pltns sd se tntoarcd itnguire. Smeili-vd tnaintea lui Dumnezeu Ei va va tndl[a @nmi) pe voi" (Iac. 4,7-10; Comp' Lc. L5,ll-32)'

blestemele, tilhdriile, beliile, vrdjbile, uciderile alte blestemilii, au umplut plmintul. Unii fac amesteciri de singe; allii alearga cu miinile pline de singe (prin ucideri cu arma, otriviri, scrisori ucigatoare de cinste qi de viala) al1ii cu gurile minjite de iinge (prin piri rautdcioase, nlp6stuiri, gr6iri de rau si osindiri care zdruncini gi scurteazl via[a aproipelui) la Sf. impartaqire cu Prea Sffntul Trup gi - Singe al Domnului Iisus Hristos! AcJstea sint la ordinea zilei acestui veac ingel6tor. in Durninici qi sirbitori, crigmele gi alte localuri publice asemenea acestora (unde diavolul sare injoc pUn ae bucurie'dr6ceasc5) sint ticsite de creqtini inscrigi in registrele de Lrotezali, iar Sfintele Biserici sint goale, gi adeseori pline de huiet, vorbe degarte,
qi

'

Cap.64 a. Scoate[i afari Pe ho[ dintre oamenii cinsti[i.

Neuitatul domnitor romAn Cuza-Vodfr, in zelul qi activitatea pe care o desfiqura pentru tndreptare, binele qi inflorirea neamului rominesc, adeseori cercetafeluritele institu[ii din {ara, pinS gi temnilele' Intrind odatA intr-o inchisoare, avlzut acolo o sutl de rauflcdtori linu1i la oprealS pentru stirpirea rlului gi indreptarea oamenilor. Ca la orice inspec[ie, vinovafii au fost puqi pe doui rinduri de directorul inchisorii. Cuza-Vodn dupi obiceiul sdu, trecu prin mijlocul lor gi ii intrebi rind pe rind pe fiecare osindit in
parte: -nDe ce eqti oprit aici, bre? Ce r5u ai flcut?" -"Ial pe nedreptate m6ria-ta sint oprit! Eu nu gtiu sa fi fdcut nici un riu". -"Se poate, omule, sa fii pus aici la opreali pe nedrepi", i-a zis Vodd? $i mergind inainte a intrebat pe al doilea: -"Dar pe tine ce vini te-a aruncat aici"? -"Iat6 MiriaTa o napastie greaacazut asupra Mea qi acum fara sf, fiu vinovat stau qi ma chinuiesc aici"!

risuii umflate, semne demonicegti qi felurite

neorinduieli. Acest r6u este culmea nenorocirilor. Daca astfel de neorinduieli i-au locul rinduielilor sfinte, puse de Dumnezeu qi Sfin[ii Sai in Biserica Sa, unde ne vom mai putea indrepta? Unde ne vom mai lumina? Unde vom rnai gasi mintuirea? Unde vom mai alerga sd imblinzim pe Dumnezeu cel miniat de noi cu pdcatele cu care am pingirit pamintul? IatI am putrezit in felurite patimi josnice, ne-am stricat, ne-am prdpddit in fdradelegi, ne-am

31

Mt. 16,18,16; I Cor. 10,4; Mr. 21,.42;F. rispundd: "Pentru pdcatele mele"; gi de era nevoie, Ap.4, l1; Rom.9,33; l Cor.3,11; Efs.2,20; I petru 2,4-g;yezi putea sI le mlrturiseasca in afar6 tle Duhovnic. qi ,'Ereziile "Virtejul ritdcirilor",

-"Dar pe tine" - a intrebat qi p6 al treilea - ce vint foarte de aceastd tovdrIgie, intrebi pe stapin, un riu te-a azvirlit aici"? negru, cum se face asta, cd stau la un loc niqte pisdri . -"Nigte mirturii mincinoase, care fiind mituite, au pagnice cu o pasire rlpitoare? jurat strimb invinovi(indu-mi, qi iata zac aici ca un _T.g*l rf,spunse: "Ma plimbam intr-o zi prin vinovat osindit"! padure, cind, in cr6pdtura unei stinci, vdzui un cuib. $i agapovestesc batrini.i ca Cuza-Vod6, i-a cercetat In cuibun puide vultu.r pardsit. pusei mina pe el qi-l pe togi.care, rind pe rind s-au dezvinovd(it pina a inchisei cugdinile. De atunci vulturul a cresiut, gi-cu ajuns la ultimul. M6surindu-l cu privirea I-a inirebat el qi ghiarele gi ciocul. Dar se impaca bine cu gainile. Ei pe acesta zicindu-i: M[nincd cu ele, se plimba cu ell qi doarme cu ele". -"Dar pe tine omule ce pdcate te-au asvirlit aici la Cercetdtorul iizise: "Nu qtiu cum darparcl ?mivine ricoarea inchisorii acesteia, ca pe un rdu-fdc{tor al greu sa griu pe acest vultur in mijlocul unor paslri de societAtii"? curte. Vinde-mi-l mie, ca apoi si-i dau drumul gi sa-l -"Cine sd md arunce? Iapicatele mele, Mdria-Ta! las in libertate". Eu sint un ho[ ticalos. Am furat giini, miei, oi, haine, Negrul se porni pe ris: "Domnule, voios vd dau [oale-gice am putut de pe la satenii din comuni, qi vulturul, dar, v-o spun curat, pBre a fi vultur, insd a prinzindu-md m-au dat pe mina autoritagilor, care ajuns ca gi un pui de gdind". pe dreptate dupd legile [6rii m-au asvirlii aici. Aga Cercetdtorul lud vulturul domesticit gi intinzinclu-i dar, eu pentru vina mea sint osindit". aripile, ii zise: "Vulture, zbori ca un vultur!...". Dar -"Care va sa zicd'tu singur mirturisegti, ca eqti vulturul de rasd, . se ldsd pe pimint gi intra iute in vinovat qi merili aceastd pedeapsd', - i-a-zis atunci cotelul de gaini. Voda. -'fi-am spus-o bine domnule, ii zise negrul; pare a ^. -"Da, Mdria Ta! Cum a$ putea eu spune minciunj fi vultur, dar e un pui de gaind". ci n-am furat, cind am mincat gaina, mielul... A doua zi cercetatorul iar[qi lud in bra{e vulturul aproapelui meu gi i-am imbracat hainele ce i le-am qi se urcd pe o colina. acolo sus, in fala unei intinse $i furat! De ag tagadui adevirul, apoi nu m-ar bate priveligti, vorbivulturului ca giin ajun: "Vulture, tu Dumnezeu"?! eqti vultur, zbori!...". $i zicind aceste cuvinte ii dete Cq3-V9dd preflcindu-se minios, strigi la direc_ drumul facindu-i vint. Dar vulturul prizonier, se torul inchisorii: intoarse in cote[ul lui pe cel mai scurt drum. -"Curn indrizneqti domnule, sa tii pe acest tilhar Cercetitorul nu-gi pierdu curajul qi a treia zi, luind . intre acegti 99 de oameni cinstigi? Nugtii durnneata vulturul cu ei, se urcard pe o colina qi mai inaltA, ci merele putrede striCa qi pe cele bune? Vrei ca unde se vedea o qi mai intinsa priveliqie, qi din nou acest om cu ndravurile lui rele sd strice mullimea ii spuse aceleaqi cuvinte prin care ii arAtd menirea acestor 99 de barbagi cinstigi? Acum momentan sd lui: "Vulture, tu eqti vultur, nu pui de g6ina!...". Dar azvirli afara din inchisoare -pe acest tilhar...". $i sfdtuit.parcd de. cineva de sus,rapuci de git pe vuldirectoruI a azvirlit afarl din ?nchisoare pe hotrul ce turul de rasa qi-i intoarse astfel capul ca sd vadd qi-a marturisit singur vinovi[ia sa lui Cuza-Voda, soarele. Dupa care ii porunci: "Vulture vezi tu riminind cu cei 99 de osinclili care-gi ascunseserd soarele?..." minune, luindu-qi zbgr, vulturul $i vinovdlia lor. batind din aripi tot mai puternic, se pierdu in seninul Se poate intimpla ca mulgi din cei 99 sd nu fi savirgit cerului, in ciutarea soarelui..." (Dum. ortodoxi,,, a VIII, pacatele pentru care au fost judecagi qi osinctili de Nr.23-24, trad. de Pr. Gr. Crivcanu). -o*.n"usc6 oameni, pentru ci judecatu e supusa Sa privim aceastd istorioara cregtineasci in via{a gregelii; dar trebuie sd qtie omul, cd dacd Dumnezeu noastra creqtineascd ca sd ne folosim. puiul de vultur a ingdduit ca el si fie inchis, aceasta s-a facut ca el sintem noi creqtinii; iar cuibul ascuns intre stincile prin canonul ?nchisorii sa-qi inclrepteze alte plcate mun(ilor, inchipuiegte Sfinta Biserica Ortodoxa, pe care le-a sivirgit dinsul. Deci la intrebarea: care este intemeiata pe "Piatra cea din capul un_ ghiuiui" Domnul nostiu [isus Hristos (Is. 28,16; Fac. "Pentru ce eqti inchis aici"? fiecare

trebuia

sd

49,24-26;Ps.111,16-29:

Domnitoruluifarii.
It*,10-14).

pg. 27-32 qi

papistdqegti", pg.

'Cd tot cel ce se inalgd pe sine se va smei; iar cel ce se smereSte pe sine (mar-tuisindu-se) se.vainiilEa,,. (rc. Cap.65. sau pui de

Vulturi

giini?

Un cercetator de prin (inuturile Africii trecincl intr_ o zi.printr-un sat, vdzu intr-un cotet, la un loc cu gainile, un vultur de cea mai frumoala rasa. Mirat

Ea^este agezata pe virful mun(ilor Dumnezeieqtilor invigdturi. (tvti. s,r+; Apc. 12,t-z). Omul negru care a luat puiul de vultur qi l-a inchis incote!, cu gainile inchipuieqte pe diavolul, care prin minciund giviclequg a scos afara din Rai pe Adam qi Fva qidimpreuna cu ei tot neamul omenesc, pe care l-a inchis in pustiul pacjrtelor ca s5-l slugareiscd pe el. (nac. 2;3; Apc.tZ,3-4). invalatul cercetaior, care nu a putut sd se impace, ca vultlrul sa stea cu gainile in cotetrul qi currea negrului, inchipuieqte p'e Dum33-35, de auror).

nezen,Care n-a suferit, ca omul asemdnarea Sa, sd stea in robia diavolului qi prin viepirea in picate sa raminibatjocorit qi osindit pe ,ecl. Rasc,rmpdrarea este jertfa Mintuitorului de pe

facut dupd chipul qi

strlmoqesc qi din robia iadului. (Is. 43,1-5, tt-72,25; t '1,,78,21; Ew' 9,11-15; Cor. 6,20; 1,?3; Gal.3,l3; 4,4-7; I Petru Apc. 5,9). indemnarea vulturului de a zbura, inchipuiesc cuvintele Mintuitorului din Sfinta Evangheli-e, care (dupi Sf. Botez qi Sf. Spovedanie) Intotdeauna ne airage la sine, zicindu-nel."VeniEi la Mine to(i cei osteniEi Si tnsarcina{i Si Eu va voi odihni pe voi. Luagi jugul Meu peste voi Si va tnvaEasi de la -Mine cdstnt bltndSi smeit cu inima Sive(i afla odihna sufletelorvoa$re, caiugul Meu este hun Si sarcina Mea

Cruce, cari ne-a scos pe noi din blestemul

inqelf,toarele bunuri qi placeri pdminteqti, Astfel stind noi, nu ne vom mai teme de vinatorii (dracii) care stau la pindi, qtiind ci nu vor putea sfarima aripile sufletelor zburdtoare in inalgimea virtulilor
creqtineqti.

Diept iceea.avind arhiereu mare, Care a strdbitut ceruriie, pe lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.'."sdne apropiei drtr cu tndraznectkl kt scaunul Darului Lui, io ta luam mila Si sa aftam har spre aiutor lu bunu vreme (Evr. 4,'14-16). Sa ne lutirm zboritl catre soarele Dumnezeirii, ca sri aiungem la muntele Sionului, la cetatea Dumnezeului Celui viu, Ierusalimul ceresc cu zecile de mii, rJe adunureuin sarbatoore a fngeilor' $i de Biseica celor tntti ndscu[i care stnt scisi tn cerui, de JucJecatorul tuturor,Dumnezeu Si de duhuile celor uSoard". (Mt. 11,28-30)" aepihanigi , facu{i desavtrSigi" (Evr. 12.22-23). Pregetarea vulturului de a zbura dintre g5ini, insemneaza stdruirea noastra in pacat 5i in sluglrirea Cap.66. diavolului. "A,qa grdieqte Domnul: Stali in drumuri intoarcerea la Dumnezeu, uitagi-vd qi intrebali, care sint cdrdrile cele vechi, in lumina Dumnezeiegtilor Scripturi care este ialea cea buni, umbla[i pe ea qi ve-ti gdsi odihna sufletelor voastre". Dar ei rlspund: "Nu voim (Dupd "Ciliuza Predicatorului", de Dr. C. Chiricescu qiIc' C' si umblam pe cale". Am pus strajeri peste voi. Fili Nazaiie, cu citeva indrcptdri 5i adaogiri de autor.) cu luare aminte la sunetul trimbilei! Dar ei rdspund: intoarcerea la Dumnezeu se face prin Domnul "Nu voim sa fim cu luare aminte!". nostru Iisus Hristos. (loan 10,7-9;14,6; Efs. 2,13-18;3;,12; Stdruirea cercetatorului gi zburarea wlturului spre 8w.7,17-23;10,19-25; I Petru 3,18; E9' 23,20-22;) soare, in sldvile cere$ti, insemneaza ci Darul DumCredincioqii se pot intoarce la Dumnezeu prin nezeiesc prin glasul Sfintei Biserici, lucreazl Domnul nostru Iisus Hristos: neintrerupt pe linga noi creqtinii, intrebuinlind toate Prin singele gi jertfa Lui curalitoare. (Fs. 2;t3;Fvr' mijloacele, pina ce reu$e$te a ne intari voinfa, a 10,19 -22; 1 Pct ru 3, 18;) parasi pdcatele qi pe Satana stapinul lor, reluindu-ne Ca Arhiereu gi mijlocitor.(Rom. 8'33-34; Er. 7,19-25; hotariiea de a zbura la Dumnezeu sus, sus, prin 4,14-16:(),24; \ implinirea voilor Lui. ([oan 14,6; Efs. 2,1'3-22',3,12; 1Tim. mijlocitor: Ca Dumnezeu este atit de milostiv incit in 2,5;) nemdrginita Sa dragoste, intrebuinleazd toate mijCa garant. (1 loan 2,1;F;w.9,2I;) loacele, pentru a ne inviora gi imputernici, spre a ne Iisus Hristos este uqa. (toan. lo,7'9') osteni, apropia de El, a-i cunoaqte voile Sale, qi a I Hristos este calea. (loan 14,1-6; Evr. !,tt; 10,19-20;) le implini spre fericirea noastrl vremelnica gi Iisus Nimenea nu vine la Tatal decit prin Mine. (Ioan veqnicd. Aceitea cunoscindu-le sa deschidem ochii 14,6;) sufletului, ca si privim pe soarele vielii, soarele cel intoarcerea la Dumnezeu se face prin credin[a. vegnic, adevlrat, drept gi bun. Sd ne indlfam privirile (Rom. -5,1-2; Efs. 3,12; Evr. 11,6;) spre El, depirtindu-ne de la mocirla frdmintatd in intoarcerea la Dumnezeu se face prin rugaciune. picioare de gdinile picatelor josnice. SI nu pierdem (II Lege 4,7; Pling. \er.3,57;Mt. 6,6;) din vedere, cd avem un suflet de mintuit, o Judecatd intoarcerea la Dumnezeu se face prin Biserica. (Ps. Dumnezeiasci (prin care avem de trecut), in care ni 25,4- 12; 42. 3,7 ; 64,4;) se va cere socoteala de faptele noastre; o via[6 intoarcerea la. Dumnezeu este pentru primirea veqnica in care vom fi rasplatili dupa cum am lucrat milostivirii qi gra(iei. (Evr.4,16; F. Ap' 10;) aiCi pe pamint; un Mintuitor, Care S-a jertfit qi se Credincioqii se intorc la Dumnezeu. (II Lcge 4,7;Ps' jertflqte zilnic la Sfintele Altare pentru ridicarea din 23,3-5 ; 72,27 ; 118, 1-5 - -54;) pacate qi iertarea noastrd. Acestea socotindu-le Credincioqii cautl cu caldura a se intoarce la Dumbine, vom afla in noi, puteri minunate puse de Dumnezeu. (P s. 25,4-12; 41,1'7 ; 42,3 4; 83, - 3;) mnezeu, pe care fortificindu-le clr voia noastra, dupa Credincioqii au intoarcerea la Dumnezeu cu voia Lui" revenindu-ne in fire, vom intinde aripile birh[1ie. (Ets. 3.12: Evr. 4,16; l0,l()-22;) privegherii qi a rugiciunii neincetate Qi vom urca sus/ intoarcerea la Dumnezeu este deschisd pentru iot mai sus, uncle vom sta cu Darul lui Dumnezeu, la pAcatoqii pocaifi. (ls. .5-5,7-13; zah.1,3; Ioil 2; Malah. 3'7; inallimile vieguirii duhovniceqti, ca vulturul zburator Iac. 4,ttg) in in51(imea vazduhului. Apropiali-vi de Dumnezeu qi El se va apropia de Din inSl[imea taptelor bune, vom privi mult mai voi. (lac" 4,8: Zah 1,3; Malah. 3,7;) bine pamintul, decit cum il vedem cind stam lipili de
-

t
d

33

frica de tronul gratiei. lemnele, pietrele, aerul qi apele toate, au parte de urgia lui Dumnezeu, pentru cE pamint vezi, ins6 nu Sd ne apropiem.de,El,cu inimd sincerd gi credintra este p6m?nt care si rodeasc5. Asemenea gi pomii cu neclintitd. (Evr. 10,22;)5,. roadele, toate sint cenuq6. Aer gi apavezi,dar nu sint Promisiunile relative de ?ntoarcerea la Dumnezeu. de trebuinfd. Marea aceea este moarti, cdci nu are (Ps. 144, 19;Mt.6,6; Iac.4,8;) nici o tiritoare intr-insa. in ce chip cind un trup il Bunurile carej decurg din intoarcerea Ia Dum, arde trdsnetul, chipul trupului este, tiposul este in nezeu. (Ps. 64,4; 72,27 ;') fafa focului; iar puterea ba, aqa qi acelea Exemple peqtru intoarcerea la Dumnezeu: Av- ("Mirgdritarele", Sf. Ioan Hrisostomul, Cuv. 9 pg.69). raam. (Fac. I 8,23.33; Moisi: ES 24,2i 33,.1 I I ; 34,2-5-29) N um. L-a noi cresc un fel de bure(i rotunzi numigi'puf' 12,7-8; Israilitenii: (Es. t6,e-10;) Saul: (1 impdra[i: sau "gogoage". Acegtia cind se coc, tot miezul ii se 14,36;) Samarinealc?: (lonn aJ-A3i V. Sf. 26 Febrmrie; preface ?ntr-un fel de praf negru, aga ci, dacf, stringe Maria Magdalena: Lc. 8,2; Mc. 16,9; Femeia pdcitoasl: Lc. sau calca cineva gogoaqa, acel praf iese dintr-insa 7,37-50; Fiul rdtdcit: Lc. 15,11-32; Cornclie Sutagul: F. Ap. 10; riminind numai coaja. Asemenea poamelor PalesVamequl: Lc. 1t1,13.14;7-acheu: Lc.19,2-10 Vezi mai pe larg tinei de prin parlile Marii Moarte, de care vortreqte exeiiiplele de la Cap. 7A, pg.793-794.) Sfintul Ioan Guri de Aur, qi asemenea gogoaqelor sau pufulefelor, sintem gi noi creqtinii aceia, care in Idtul dragostei de Dumnezeu, nutrim in fiinla Cap.67. noastr6 dragostea qi prietegugul lumii, gi uriciune Roadele picatelor Ei indemn la PocIin[I. pentru ceea ce este bun gi sfint. "sufletelor preacurCel mai mare rAu, care ve$nic tulburd omenirea, vare! Nu ltiti ca prietenia lumii (acesteia care zace cea mai mare uriciune, pe care n-o poate suferiPrea in cel riu) este vrijm[qie cu Dumnezeu? A,Ea, dar, Sfintul Dumnezeu, esi; p6catul (il"ri'niurio,"u"u ar- cine vrea si fie prieten cu lumea, se face vrdjmag cu rodoxiei", Nr. 23 pg. zt-25\. Chiar qi noi oamenii care Dumnezeu..." (lac. 4,40-10; Comp. I Ioan. 5,19). Purtam pe savirqirn felurite pacate nu putem sd le suferim. deasupra, ca o coaja frumoasd qi rumen6, numele Sufletul nostru, cind facem pdcatul. se umple de creEtinesc, ceremoniile slujbelor sfinte, rumeReala durerile rnor{ii; ia"r congtiin(a (neconruptul virtu[ilor creqtinegti; pe cirtd in realitate iniuntrul Judecdtor Dumnezeiesc) strigA din liuntrul nostru fiinlei noastre e doar un fel de pospaiald, care se ca sa dAm afari din noi pdcatul. $i are foarte mare intimpla din cauza legaturilor cu lumea, carezacein dreptate, cd pdcatul.este mai rdu qi decit diavolul. cel rdu. Lncul miezului adevdratei credinle il ocupd Picatul a .tulburat cerurile (ts. t+,rz-t5; Apc. t2), praful indiferentismului religios, fumul slavei paradisul pdmintesc (Fac. 2:3), gi omenirea (Fac. 4,7-24; degarte qi duhoarea nesuferitd a feluritelor pdcate "Credin(a nu este a tuturor, zicc Coresie. Credin[a nu este a 6: 7:'1,1,1,9; Ioan. 8;3; 1. Ioan 3,8). Din iStorisirea Sfintei celor trupegti,sau a celor sufletegti, ci a sfin[ilor gi a celor ce sint Scripturi reiese cA' [ars Palestinei era un pamint aga mai presus de cei trupeEti gi sufletegti, cd Sfint este Acela ce estc de blagoslovit de Durnnezeu in producfii, incit in departe de pdmint gi dc pdmintcqtile lucruri. Credin[a este dar multe locuri se zice ca era: t'faradin care curge miere a lui Dumnezeu gi nu dar ca proorocia Ei ca darul limbilor ;i al facerilor de minuni, ci ca o virtute (adici faptd bund), cI Si lapte" (Eg. 3,8; 33,3; Num. L3,27). Acest pimint din credin[a este dar al lui Dumnezeu dupd darul cel prcitncep5.tor, cauza mulgi'mii p*catelor gi idolatriilor savirgite de cel ce cheami pe toti spre a crede, qi dupd darul cel povi(uitor Israelili, (dupa .popcarele idolatre cu care erau in gi ajutltor, gi nu dupi invoire. Accasta, fiindcd nu Dumnezeu contact), a ajuns aqa de sirlcdcios in producte trune, crcdc, ci omul crcde. A;a dar, crcdin[a este un lucru amestecat incit te minunezi cind vezi ce putere pustietoare are din mai presus de firc, impreuni gi din fircsc, adici din Darul plcatul, nu numai asupra oamenilor pacatoqi; ci gi ccl mai prcsus de fire al lui Dumnczeu gi din fireasca voie a omului. Dumnezeu mai intii lumineazd gi chiamd, apoi agtcapta asupra pdmintului care se pingareqte cu el. pc imprcund invoire a proalcgcrii- noastre. Adeverirca cea in Sf. Ioan GurS de Aur marturisegte acest adevdr, credin(d dc la "Dumnezeu estc. Pcntru aceasta Teodorit asa zicind: "Odinioara pam?ntul Palestinei era foarte tilcuiegte z.iccrea aceasta: Accasta qi aiurea, s-a zis: bun, acum insi nu mai este bun ca intii, din cauza "Induplecarea nu este a Celui ce chionru", Gat.3.6-9; Insugirea lui urgiei lui Dumnezeu. Acest loc era mult roditor qi Dumnezeu este de a chema: iar a noastrd a ne indupleca. Aga qi in Sfiirtele Evanghelii, zice Domnul: "De tnseteazd cineva so cetaflle Palestinei au prisosit la frumuse(e mai mult v,ie la Mine sa bea" Si 1toan7,rz; gi "De r.,oieSte cineva a venitnunnu decit toate cetatile gi oragele lumii, care ajungea la Meo sq se lepede de sine sd-Si ia cnrcea sa;i sd-Mi urmeze Mic" ieftindtate cu raiul lui Dumnezeu; iar acum este mai (Lc.9,23). Cd nu silegte cu nevoic, ci socotinga o cere" (Vezi filc. pustiu decit toate pustiile, qi mai nemernicit. Pind in Tcofilact, la 2 Tes. 3,2; nota 1). O alta inchipuire vie a cregtinilor picdtoqi care ziua de astdzi, stau pomii roditori cu roadele lor, dar toate darurile ce le primesc de la Dumnezeu (Iac. roada lor este pomenire de urgia lui Dumnezeu. $i 1,17), le intrebuinfeazd pentru a se tdvdli in felurite acum se vad rodii qi merii qi roadele lor luminoase la vedere. Cel ce nu qtie cauza, dacl vede poamele pacate, o avem in riul Iordanului eare se varsi in aga de frumoase qi luminoase, multd bucurie are; iar "Marea Moartd". Apa buni a riului lordan, in care dacl ia poama in mina gi o taie, nu gaseqte inauntru Dumnezeu a flcut multe minuni (ts. Navi3;4imp.2,8,14; rod (miez gustos); ci numai f,.'m qi putoare multi. Mt.3), care cu imbelgugare curge continuu in "Marea Intr-acest chip dar, peste tot, pamintul acesta, adica Moartd", inchipuiegte bogilia darurilor pe care
:

$i aqa sf, ne apropier,n cu (Ewci4,16:)

F
34

Dumnezeu le revarsl asupra noastrd intotdeauna cu imbelqugare. Marea Moarta care primeqte apa Iordanului ce curge intr-insa cu imbelqugare, dar nu o trimite mai departe in alte (inuturi pentru a rodi, ci opdstreazd numai pentru sine, inchipuiegte pe noi aceicregtini, care toate darurile primite de la Dumnezeu, le intrebuinlam in lux, petreceri gi ospele pompoase (dupa putere), intre[ineri de intrigi, invrajbiri, varsiri de singe, erezii qi felurite picate care ne idolatrizeazl gi ne trag la iad (r cor. 10,7;6;Gal. 5,19-21; Efs. 5,5; Cols. 3,5; Iac. 3,14-15; Apc. 21,8; 22,t5).ln Marea Moartd nu trdieqte nici o tiritoare, nici alte vieta[i de apa, ba chiar qi cele aduse de apa Iordanului mor cum ajung in apa acestei MIri. Tot astfel se intimpl5 qi in mijlocul unei familii, societdgi, sat, ora$, [ar6, care traieqte numai pentru sine, pentru satisfacerea placerilor omului vechi; nu poate trai nici o virtute sfinta (precum soarelc lumincdzl lumea, tot astfel gi virtutea lumineazi sufletclc), cd indatd ce se iveqte, o ucide cu veninul viciilor. Citeva cuvinte despre Marea Moarti. Pu[ine cercetlri s-au flcut pini acuma asupra acestei mdri. Singur englezii au inceput sd cunoascd mai aminunlit acest
loc. a _ - . .. In epoca stapinirii romane se extrdgea, cu aparate speciale, "catranul", care era pe suprafa(a apei Mdrii Moarte. A cdldtoriintr-o barcd sau ocorabie cu pinze pe aceasta mare,
e sd te

ajutorul nostru. Aceasta este o datorie sfint6, ca: Cel puternic si ajute pe cel neputincios, cel sanAtos pe cel bolnav, cel invdlat pe cel neinvatat, cel bogat pe cel sarac, cel sltul pe cel flamind. Aqa este voia lui Dumnezeu. ca. cel ce are mult sa nu tina prisosul pentru sine; pentru ca cel ce are putin, sa nu duca
lipsS (F. Ap.4,32-31;2 Cor.8,15; Eg. 16,17-18; Is. 58,6-12).

Si

nu lasdm a ne birui gindul rau care adeseori ne ispiteqte, zicind.: "Cele ce le amo stnt prea,pu{ine....
nu-mi ajung nici pentru mine. Cum Si de unde sa mai ajut Si pe altil'...7 Asculta deci: Riul lordanului curge fara incetare. El nu se opre$te niciodati. Asemenea qi Darullui Dumnezeu se pogoarA neincetat deasupra ditdtorilor de bunavoie (II Cor..9,7). Fintina care este opritA (ca si nu se adape c[litorii qi vie[uitoarele din apa ei), ii seaci izvorul qi ajunge parasitS. Femeia care nu i$i aldpteaza copilul (sub cuvint de a nu slAbi), ii seaci izvorul laptelui. Tot astfel se intimpld gi cu cregtinii, care opresc gi intrebuin(eaza Darurile lui Dumnezeu, pentru satisfacerea pldcerilor lor josnice. Cu timpul, izvorul bunata[ilor Dumnezeiegti seaci, adicd nu mai curge asupra lor; iar ei cad din Dar. Sa luam aminte qi sd nu ne asemandm cu Marea Moartd, intrebuingind tot ceea ce primim de la Dumnezeu, numai pentru satisfacerea poftelor trupegti (Ga!.5,19-21;Lc.21,34; Efs.5,3-6: 1 Cor. 10,7; Apc. 21,8-21;22,t5). $i sA nu mai pacatuim ca qi pina acum. "Tot cel ce Stie Si poate a face binele gi nu-l face, pIcat este lui". (lac.4,'17). Cele ardtate, aici, cred ca ajung penru a ne face sA cunoa;tem fiecare din noi pustiirile pe care le face pdcatul in fiinga omului. Depdrtarea de Dumnezeu, Care este izvorul pacii qi a tot binele desavirqit, greutatea ce o simte sufletul ranit de pacat, sminteala care ca o apd inveninata se varsa in l5turi imbolnavind qi ucigind multe suflete, este prea destul ca sI ne deschida ochii sufletului qi sd"'ne sileascl a plrasi pacatul, urindu-l tlin toatd inima. Sa alergim qi sd cadem la picioarele Celui crucificat pentru mintuirea lumii, cerindu-I iertare prin Sf. Marturisire qivom fi iertali. Unui picatos hotdrit a-!i transforma via(a dupi voia lui Dumnezeu, pentru a deveni om nou, nu-i trebuie canon de ani de zile; ci numai citeva zile ii sint deajuns pentru cura(irea de pacate (Curvl mintu ita intr-u n cetS, vezi "liryorul Rautagilor" pag. 30-5-31 3

expui la nemullumiri. Cdci furtunile se ridicd dintr-odatd

gi te fac sd-[i pierzi nidejdea de scdpare.

Singur vaporul dd putin{a unei cdlitorii mai lesnicioase,

deoarece motorul te poate duce incotro wei. Apa, din cauza slrurilor ce con[ine, e atit de grea, incit un om nu s-ar ineca in Marea Moartd. Un om poate rdminea ore intregi in api stind intins ca pe un pat, citind s-au privind cerul. Daci cumva apa s-ar atinge de ochi sau de buze, e pericol, caci arde ca focui. Omul care s-a scdldat in ea, iese pudrat cu sarc de nu-l mai cunogl.i" Adincimea Marii variazd intre 300-400 metri. Deasupra Sodomei gi Gomorei. Legenda fle spune clSodoma qi Gomora, doud oraqe odati infloritoare, au fost nimicite de o ploaie dc foc qi pucioasd, din cauza pacatclor locuitorilor ei. (Cerceta[i Biblia). In locul celor doua ora$e se afld o mare, carc este astdzi cea mai curioasi de pe tot globul pimintesc, cdci la o tond de apd e 93 kg; de sare; asa cd densitatea ei fiind marc, pluteqti deasupra apei, fdri s[ faci nici o migcare. Ea c lungi dc 75 km. gi lati de 16 km. qi se numeqtc Marea MoartS. Pdsdri zboard. multe prin imprejurimi; dar in apa acestei mdri nu existi gn singur peqtc. [,agunele de sare din peqtera Jeben. Un englcz, domnul Harold Shepstone, avizitat marea aceasta cu o barcd care era ,condusa dc un motor $i a.fotografiat toate (armurilc inl-eresantc, inLre altele lagunele dc sarc, stalactitcle de sare din peqtera Jeben Usdun, muntele cu acelag nu-e. in spre nclrd-vcst se afld o oazd, care este o minunc pentru malurile pustii ale accstei deautor qi"Patericl,I. 10v.1; pg. 120. Un curvarcura(it depacate mari. Tot in imprejurimi se afla gi o enorma stinca de sare, careia in timpulslujbciunci Sf. Liturghii, Pateric, (lit. P. 13 v. 1; pg. locuitorii din partea locului ii zic "femeia lui Lot"" 209). Caderea in pacat se poatc curali in 3 zile. (Pat.lit. S. 1,v.
Un erudit teolog american dr. Kyle, scrie din Palestina in Mai 1924 ziarelor americane, ca cl a descoperit urmele oraqelor Sodoma gi Gomora in funddul Marii Moarte. Tot in fundul acestei mdri teologul american ar fi descoperit stinca de piatrl in care a fost iransformata femeia lui Lot, in clipa cind aceasta s-a uitat in direcliunea cetatilor blestemate. Dr Kyle pretinde cd a descoperit qi casa lui Jothar, in care se refugiase Lot cu cele doui fiice ale sale. gi

20; pagina 219).

La nordul Marii Moarte e admirabil, mai alcs cd nu sint (in[ari temperatura e f,oarte plScutd.

Acestea vazindu-le ca a$a sint aproape mai in tot locul. sf, rugam pe Dumnezeu.'sd ne dea g?nduri bune, puteriduhovniceqti qi sirguintd, pentru a ajuta in tot restul viegii noastre pe cei care au lipsa de

Sufletelor pdcatnase (ca qi un miel), si alerglm cu curaj citre Milostivul Dumnezeu. Iata El in marea Sa milostivire ne cheamd la Sine, zicind: "Venigi la Mine to{i cei ostenigi Si tnsarcina{i Si Eu va voi odihni pe voi..." (Mr. 11,x-30). Chiar atunci cind oamenii lumii ne zic pe del5turi: "Nu este Mtntuire. lui intru Dumnezeul lui" (Ps" 3,2; 2 imp. 16,5-14; Ps. 70.11-27); Mintuitorul ne incurajeaza sA alergam la picioarele

35

Lui, grdindu-ne blind la urechea amintirilor noastre: Pocdinla e poruncita pentru toti. (F. Ap.z,t3;17,30; "N-am venit sd chem pe cei drepEi; ci pe cei pacatoSi Tit 2,1 1 -12)2 Perru 3, 19.) la Pocain(a; cd. n-au trebuin{a cei sanatoSi de doctor; Pocain[a e poruncitd de Domnul nostru Iisus Hrisci cei bolnayi " (Mt. 9,12-13 tg,l t -14; Mc. 2,17; Lc. 5,t3-32; tos. (Mt. 4,17; Apc. 2,5-16;3,3-19). 19,10; 1Tim. 1,15; Ioan t-5). "latd stau la uSa PocIinla e de neaparatd trebuin(a pentru mintuire. Si bat, de va auzi cineva glrtsul Meu, Si va deschide uSa voi intra la (Lc. 13,1-9; 2 Petru 3,9.) el Si voi cina cu el, Si El cu mine..." (Apc. 3,20) Domnul Hristos a venit sa cheme pe pacatoqi la Pocainga. (Mr. 9,13; Mc. z,tl ; Lc. 5,32;) Pocdin[a e data de Dumnezeu. (F. Ap. 11, 18; 1Tim. Cap.68.

Boierul milostiv, sofia desfrinati Ei ibovnicii. Un bltrin pustnic a grdit unui frate pentru sufletul cel ce vrea si se pociiasca. astfel: "O desfrinatl frumoasA Iocuia intr-o cetate, gi avea mulli ibovnici. La acea desfrlnatl frumoasd venind un boier; i-a zis: "Fagaduieqte-mi mie ca vei pazi curifenie gi eu te iau
de femeie. La aceste cuvinte, ea i s-a figlduit ca-l va asculta. Boierul atunci a luat-o qi a dus-o la casa lui.

2,25;)

Domnul Hristos e Mintuitor ca s6 dea Pocdinla gi iertarea pdcatelor. (n.ep. s,lt;) Pocdin[a e produsi prin lucrarea Sf. Duh. (zah.
12,70-14; Ioan. 16,8;)

Pocdinla e numita Pociin(d spre mintuire. (2 Cor.

7,10;)

Pocainla este una din temeliile desivirqirii. (ew.

6,1;)

{duhovniceSte) ca tn zilele tinere{ilor ei, Si ca tn ziua Pocain{a. (Iez. 18, 23-32;33,1t;2 Petru 3.9); ctnd s-a suit din gara Egiptului.'in ziua aceea (zice Acum este vremea priincioasl pentru Pocainla. Domnul) imi vei zice: "staptnul Meu"..."Te voi logodi ( Ps. 94, 6-12; Evr. 3,7 -8; 4,7 : 2 Cor. 6,2); pe tine cu Mine pentru totdea.una, tntru drepiate, E periculos a nu ne ingriji de Pocain{d. (rrv. 2.6,18-24; judecatd, mila Ei tn tndurai. Te voi logodi pe tine Mie, lez.3,l9;Amos. 4,1 1- 1 Z;Mt.11 ,20-24:Lc.13,3-5;Rom. 2,5; Apc. pin credin{a Si vei cunoaste ca Eu sint Domnul..-" ?,22;) (Osia 2, I+23). Pentru lipsa de Pocaingd in curind vine pedeapsa.

Ibovnicii ei interesindu-se s-au informat ci femeia frumoasi cu care desfrinaserd ei, o luase boierul Ia Ap.2,37;[ac.4,9;) Pocain[a este indispensabild pentru iertarea casa lui qi au zis intre dingii: "Iatd, cutare boier a luat p[cate I o r. (M c. 1,4; Lc. 3,9 ; F. Ap. 2,38; 3,19 ; B,ZZ;) curva noastrd cea frumoasd la casa lui. De vom Pocain[a trebuie sa fie inso(ita: merge noi in casa lui qi ne va afla, ne pedepseqte; ci De smerenie: (2 earal. 7,14;tac.4,9-10;) venigi pe dupa cas6, sa-i fluierdm ei, qi ea cunoscind De intristare qi cain(5 adevaratd. (ps.37, 17-18;Is.61,31 glasul fluieraturii, se va pogori la noi, gi astfel noi ne I erem. 3,21 -24; I oil. 2,12- 13; ML 26,7 5 Z Cor . . 7,9 - 1,0 Iac. 4,9 ; ; ) vom afla nevinovafi". Zis gi facut. Ei s-au strecurat De ruqine: (Ezdra9,6; Ier. 31,,19; lez. 16,63; Dan. 9,7 -B;) cu luare-aminte, ca sa nu fie observali, pina linga casa troierului. Ajungind acolo au inceput a fluiera, dindu-i semnul cunoscut femeii curve, ca s6 iasi pentru a curvi cu ea, ca qi mai inainte. Femeia auzind PicitoEii ar r."orttlo,Jror,*..u Ia pociinfi fluierdtura lor, qi-a astupat urechile sale, a sdrit ?n privind: cdmara cea mai dinl5untru, gi a incuiat uqile". a) La indelunga rabdare a lui Dumnezeu. (Fac,6,3; Acestea istorisindu-le b[trinul, a explicat, zicind: 1 Petru 3,20; Rom.2,4;2Petru3,9;) "Curva este sufletul. Ibovnicii ei sint patimile qi b) La bun5tatea lui Dumnezeu. (Rom.2,4;) oamenii" Boierul care cu faglduin[6 a luat-o de so1ie, c) La pedepsele date de Dumnezeu. (t evir, 26,14-41; este Domnul nostru Iisus Hristos. Casa cea mai 3 Imp. 8,35-50; 2Paral.6,26-39:lov 34,31-32: Pling. Ier. 3,39dinlduntru este Sf. Bisericd, paza min(ii gi lacaqul 40;,lez. 4,77:6,9-10 20,37-43,2 Cor.7,9; Apc. 3, t9;) vegnic. Cei ce ii fluiera ei, sint viclenii tlraci; iar el, Intristarea cea dupl Dumnezeu produce Pocainla. (adici sufletul), totdeauna fuge citre Domnul" (2 Cor. 7,10;) (Prelucrata dupd "Pateric", pg. 105). Bucurie se face in ceruri pentru un pacatos pocAit. "{atd Eu (zice Domnul) o voi ademeni Si o voi duce (Lc. l-5,7-10;) tn pustie (pe curva) Ei-i voi vorbi pe placul inimii ei. Sfinligii slujitori se bucuri de Pociinla $i ti voi da ei agoniselile ei, viile Si Valea Ahor, i-o voi credincioqllor. (2 Cor. 7,9;) preface tntr-o uEa de nadejde, Si acolo va cfnta Dumnezeu voiegte ca toti sE se intoarcA la
;

Cunoqtin[a picatului e neaparat trebuincioasd pentru Pocainla. (3 imp. 8,38-53; 1 Paral. 6,49; ps.50,3; F"

Cap.69. Pociin(a in lumina DumnezeieEtilor Scripturi

(Din "Cilduza Predicatorului", dc Dr. C. C-'hiricescu qi lc. C. Nazarie, cu citcva indreptlri qi adaogiri tlc aut).

(Prov. S. 29,1; Is. 9,L3-14; Apc. 2,5-16;) Cei cazu[i nu se pot intoarce la

Pocain[d. (Ew.6,6).

Cei

rii

fug de Pociin(i. (2

parat.36,131 lerem. 8,6;

1fi,11-12; 35,1-5; Mt. 27,32;)

De marturisirea pdcatelor.( Num. 5,6-7; t-evit. 26.4a; 3

Im

p. 8,47-53 ; 2

ar al. 6,37 - 42; Ez-<lr a 9,6; Neem. 1,5 -7 ; I ov. 33,2j

F:
36

i
:

Mare nenorocire este pentru cel ce se arunci Ps. 31,5; 50,4-6;) Vezi mai pe larg la Cap. 72, r orbeqte in prapastia pacatelor. S5 ne socotim bine, "Mdrturisirea qi iertarea picatelor...'! De intoarcere la Dumnezeu. (3 imp. 8,47-48; 2Paral. cine ingrozeqte a$a de cumplit pe mulli pdcatogi dintre noi, cind gindesc la moarte? P6catele. Cine ne 6,37 -39 ; Ierem. 31, 19; Pling. I er. 3,40' 42; F, A p. 3,19 ; 26,20 ;) ,.u De pirhsirea pacatelor. (l I mp. 8,35-36; 2 P ar al. 6,126'27 ; sileqte sd ne infricoqim adeseori aqa de cumplit de Judecata Milostivului nostru Mintuitor Iisus Ht'is7,14; ler em. l8,Ll; lez. 14,6; 1 8,30; 36,31; 7 Tes. 1,9;) De rugdciune. (3 tmp. 8,33-34' 47 -52; 2 P ar al. 6 36-38; 7,14; tos? Pacatele, care ne pirAsc, ne apasa, qi ne os?ndesc chiar de aici de pe pamint! Ps.50,1; Osia14,2-3; F"Ap. 8,22;) Dumnezeu in nemarginita Sa milostivire, Care F. Ap.20,21;) De credinga. (Mt. 21,32;Mc.1,15; intrebuintreazl toale milloacele, pentru salvarea De ura citre pacat. (Iez. 6,9;20,43;36,31;) De fapte vrednice de Pocdinfa: (Ierem. 5,7; Dan. noastr5, din pierzarea vremelnicl qiveqnici, ne-a dat gi ne dA fiecaruia din noi putinla de a ne curagi de 4,27-33; Mt" 3,8; Lc.3,8;.F. Ap.26,N) pacate, prin Sfinta Tain5 a Mirturisirii. Pentru tot 18,11; (Ierem. 3,12-19;7,-5-6; indemnuri cdtre PocdinlA. 35,15; lez, 14,6; 18,30; Osia 12,; 14,1,-2; loil 2,12-13; Zah. 1,3-4; ceea ce am greqit Sigreqim noi aici pe pamint, Dumnezeu a a$ezat doua Scaune de Judecata: Unul aicea F. Ap. 2,3S;3,19;) pe pamint, Scaunul sfintei Marturisi[i; iar altul in Pociin[a a fost predicati: qi universale in De Domnul Iisus Hristos. (Mt.9,13; 4,17;Mc.1,15;l-c. cer, S.arnul Judecalii Particulare care sta insuEi Dumnezeu Iisus Hristos. 13,3-5; tn scaunulJuctecaEii Durnnezeieqti de pe pamint, De Sfintul Ioan Botezdtorul. (u1t.3,2-8;Mc. 1,4-15;Lc. qade ministrul lui' Drrnnere, (Preotul Duhovnic), 3,3;F. Ap. B,2a) un om De Sf. Apostoli. (Mc.6,12; F. Ap.2,3tt; 3,19;20.21:26,20;\ om trecut qi el prin multe vifore ale ispitelor, Sfintul mlrturiseste o Aceasta plin milostivire. de !i intru numele Domnului Iisus Hristos. (Lc.24,47;) oameni Domnu'l Iisus Hristos a venit sa cheme la pociin(5 ioan Gura de Aur, zicind: "Cine Si care din tocmai Si nu pe cei drepfi; ci pe cei pacatoqi. (Mt.9,13; Mc.2,17; este drept Si .fctra cle pacate? Au nu Stii ca cu Sf" Jertfelnic, la sluiesc care Bisericii ai acestia Lc. 5,32; 2 Cor. 12,21;) ?edepsele nu-i aduc pe pacatogi la Pocainla. (2 pacate sint tncarca{i, cle vretne ce Si ei carne purttnd, cu trup de lut tmpreuna[i fiind, bu 5i noi fnsine chiar, P ara1.28,22;ls, 9,13; Ierem. 5,3; Amos. 1,6-1llAgheu 2.1lt; Apc. ;gi cei ce $edem pe scaun arhieresc Ei va tnva{am pe t''oi' 9,20-21 16,9-l I;) Pe pacdtoqi chiar nici minunile nu-i duc la cu pitcate sintemtmpleticigi, tnsri nu ne desnaduiduim Pociinta. (E,9. 8,6-15; 9,7-7,22-37; Mt. 11,20-21; Lc. 10,13: de iubirea de oameni a lui Dumnezeu, nici neomenie ardtrlm. Pentru aceou Si ce i ce sint Preo[i, i-au factrt sa 16,30-31 ; Ioan I.1,47-53;'15,24;) ce patimesc ei, sd se Pdcatogii nu se folosesc de vreme pentru pocaintd: roheascci patimilor,"ca dintru cert (Cuv.3 din oc!rueni..." tnve{e sd dea iertciciune celorlalgi (Apc. 2,21:) pg. Bucure$ti, edit' 1872, Pacatogii vor fi osindili pentru neglijen(a pentru "Margaitctrele Sf. L Hisostrtm", 19-20; comparl cu Epist. Si. Ap. Pavsl citre Romani cap;.7, Pocain(a. (Mt. 11,20; Lc.77.3-4;) Evr. 7,28: 1 Ioan,.B-10). Figlduin[ele pentru Pocainla. (Prov. S. 28,13; Ps. 13-2-5; 'Dincolo insa cle mormintul nostru, in ceruri, qade 33,18; 50,i7; ls. 66,2; le re m. 3,72;7,3;26,13;let'.18'21-28; 33, l9; un Juclecator Dumnezeu, It'il2,12-74;Zah.'1-3; Mt.3,11; Mc. 1,4; Lc.3,3; F' Ap. 13,2'l; pe Scaunul de Juclecat5, plin de cireptate qi de minie faga de ceipacdtogi. Cei la,4;) de Judecati al E reprezentat6 in pilda de Pocain[a a celor doi fii. ce aieargi la Dumnezeiescul Scaun grabnicd dezlegare 5i dobindesc Marturisiri, (Mt. 21,21t-3 ; Fiul risipitor; Lc. 1 -55, 18-21 ; Vamcqul: Lc. I 8,1 3;) sfintei iertare. Exemple: Israilitenii: (Num. 21,7; lud. 10,15-16;,
1

i
I

j
:ii

7,6;2imp.12,13; Ps.50;2 imp. 24,10;l Paral21,8; Ahav:3 imp. 21,27-19; Roboam: 2 Paral. 12,12; E;zechia:. 2 Paral. 32,36; Manasi: 2 P ar al. 33,"12-13; Iov. 42, I -10; Nincvitenii: Iona 3,-5-10; Mt. 12,41; Lc. 11,32; Pctru: Mt: 26,75;Mc.14,72;Lc-22,(t1'62; Zacheu: L. 19,8;Tilharul de pc cruce : Lc.23 ,4$-42;2Cor.1,9'll
12,21;Sf. Ap. Pavel:
1

!*p.

il

l
I

Tim. 1,13-i-5;q.a.)

t
I,

Cap.7l.

t'
I 1i

Mirturi

sirea Picatelor.

ti

ii

t t!

I t
r i

1i 1i

*l

*i il!

I
fll
tt.

Tot cel ce face pAcatul, firldelege face, qi cel ce face qi vie[uiegte in farddelegi, il urmdre$te judecata, deci trebuie sI se teama de pedeapsa. Teama sau frica aceasta este cumplitA, qi ea il urm[regte intotdeauna pe bietul muritor. Numai acel pacatos in care boldul conqtiintei s-a ttmpit nu se mai teme de urmirile pAcatelor.

Marturisirea cea adevaratf,, de azi pe miine, pini ii prinde moartea nepreglti(i, se judeci la infricoqatul judel al lui Dumnezeu ?n ceruri, qi cacl in clsinda. Nu exist[ nici un mijloc de scapare fralilor. decit sa trecem ori prin Judecata Sfintei Mirturisiri aici pe pimint; oriprin Judecata particulard qi universala a bomnului Iisus Hristos. Mlrturisirea pacatelor ficuta (dupa rinduiala; iar nu de mintuiall) la,Preot Duhovnic iscusit, ne aduce un mare folos sufletesc gi trupesc. Mirturisirea picatelor, dupa rinduiala Sfintei Biserici ortodoxe, e ca o lumini pe care aprinzindu-o intr-o camerA intunecoasa, ne ajuti a veclea ce este acolo, gi a pune totul in bund rinduiali. Prin marturisirea picatelor inaintea lui Dumnezeu, in faga Preotului Duhovnic. alunglm intunericul nerecuno$tinlei qi al tulburarilor. ne curS{im petele

Ceilalli plcdtoqi, care to-t am?nl Poc5in[a qi

37

Aceasta Sfinta Taina este a;ezata insuqi de Mintuitorul. Dupa ce a inviat din mor[i, aratindu-Se Apostolilor Sai. a suflat asupra lor qi a zis:" LuuSi Dulr Sfint, carora ve{i ierta pacatele se vor iefia lor, Si ctle ccirora le ve[i {inea {inute vor f" (toan. 2t},ZZ-23). Din
cuvintele acestea Dumnezeieqti , reiEse cE Sf. Apos-

pacatelor qi intrlm iarlqi in imp[rtaqire cu Dum- nezeu primeqte pe orice pacatos. Pilda vie despre nezeu,. devenind fii ai Lui. (toan. t,t2: R"om. tt,t4-17: 2 aceasta avem in pilda "Fiului risipitct/' (Lc. 1.5,11-32): Cor. 6, l4-18). " Fe me ia p cic ritoclE d" (Lc. 7,36--50) ; " Zac lte u mai marele Sfinta Bisericl in a patra poruncA a sa, ne sfatuieqte vameSilor" (Lc. 19,t-i0); "VameSnl" tLc. 1g,i0; 13-14); zicind: "Si ne mdrturisim pacatele de patru ori pe "Maria Magdalena din care Mintuitorul q scos Sapte an, inaintea Preotului, care este hirotonisit clupa tlrac:i" (Lc. 8,2: Mc. 16,9)."Matei VameSu/', qMt. 9,9; Mc. lege gi nrtodox; cei ce sint inaintali in cuvioqie qi in 2,14; Lc.5,29) " Samarineence" (loan. 4,7-2g; V. Sf. 2g febr); cucernicie sa se mirturiseascd in fiecare Iunil iar Ti I h arul din clre ap t a" p 1Lc. 23,40 4.:) ; "ff A p. e t ru,' {Mt. ceilaltri datoresc cel pugin o data pe an sa-qi 26,33-35,69-7-5; Ioan 21,t5e2); " Sf. Ap. Pav el" (F" Ap. gt -3; mlrturiseasca pdcatele lor, qi aceasta sA o faca in 9,1-30)2,4; 2(t,1O-2A; I Cor. 1"5,9; Gal. 1, 13, 18; Filip. 3,6; 1 Tim. timpr?l Sfintei Patruzecimi (Postul Mare). Iar la cei 1,13-l-5) "SJ'. Prooroc David" (2 imp. lt:12,1-13:ps. -50):q.a bolnavi aceasta trebuieqte sa fie intiia griji, si curete Aceasta o adeveresc: Sf. Scripturi, pirinlii Aposcit mai cur?nd cugetul lor cu Marturisirea qi sI ie tolici qi patristici, Sf. Soboare ecumeni.. qilu.rl". impartiqeascd cu sfintele (Prea SfintulTrup {i Singe Sf. Climent, ucenicul Sf. Ap. Petru. zice:,,Cine are al Domnului) primind mai inainte Sfinlenii UntLrlui gija de suflr:tul sciu, sri nu se ruSinezr: a-Si hafturisi de lemn" (NIarr. ()rr. parr. I intr.90 pS.tj.g), aciica Sf. Maslu. pacatele sqle celui mili nlare, pcntru primi a de la el
" -

imputernicili qi puqi de insuqi Mintuitorul nosrru lisus Hristos, Judecdtori aici pe pimint, care si asculte marturisirea pacatelor. Acestor urmagi ai Sai le-a dat putere ca unele pacate (mai uqoare) sa le ierte: iar altele (grele) sa Ie Eina, aclica sa le canoniseasca mai greu pini la indreptare. Daca Preogii Duhovnici (dupa sus(inerea ereticilor) n-ar trebui sa asculte mlrturisirea pacatelor, ce picate ar trebui sd ierte, qi care plcate ar trebui si le 1ina, adica si le canoniseascl spre indreptare? Curn ar putea Preolii cleosebi pe drepli din cei pacatogi? Mintuitorul a primit aceasta putere Dumnezeiascd de Ia Tatal (loan 5,22-30;3,3-5-36; 17,2.:Mt. |,27;28,19iF. Ap. 17,31: I Pcrru 4,.5) $i a lucrat cu ea in tot timpul activitAtii sale mesianice (l.lt. 9,3-7; Mc. 2,5-11:Lc. 7,3(tlnviere a dat Apostolilor Saiaceasti putere insolita Duhului Sfint (toan 20,2t-23;comp. Mt.2^t,lti-2{); Mc. 16,1-5-20; F.Ap. 3,6-16; 1-1,3; Evr. 2,4); iar Apostolii au dat-o prin punerea miinilor ?nsogiti de post qi rugiciune, urmaqilor lor: Episcopilor qi Preolilor (F. 14,23; Tir. 1,5; I Tim. 4,14; 5,ZZ). Aceastl putere .Ap. 'Dumnezeiascd o au gi astlzi Episcopii gi preolii Sfintei Biserici Ortodoxe (Mr. zc,20;). Dumnezeu impune acestor imputernicili ai Sii, cu talantul (tr,lt. 25,14-30) acesta ce l-a incredinlat, si negustoreasca duhovnice$te, pentru a ciqtiga cit mai multe suflete bolnave gi raticite (lczcch.3; 18; Lc. 1-5; I petru 2,lt),2-5; Mt.
de Darul
,.50;

toli qi urrnaqii lor Arhiereii qi preoiii, iint

Mt. %,(9-75; comp. kran 21,15-22;1 Tim.l,12-16). DUpa

sfingireu..." (Din rcv. "Duminica Ortoeloxii". a. X.Nr. l3- l-l). " Mulqi tntrelasa a-Ei spovedi pacatele (zict: Apologetwl Tertulian) pentru cd au mui ntare grija tle cinstea dectt de mtntuirea lor. Ce-i irt.gd nrai bine: su figi o.rindigi pentru ca vci cLscuncleSi pcicutele, sau sa J'iSi fericitri cd. le mcirtLtisiSi"? Sf. Anrbrosie in una ciin Cazaniile Sf. Post, zice: " latei u venit vrenrcu ca su vri ntaft uris i{i pri.t: atele inaintect I ui Dumn eze u, Preotului. De ce sa-ilie ruSine pacatosulLti a-Si rrttit"tttrisi pacutelc sule pe care le cunoqlt. attt Dumnezr:u, r:it Si ingerii, cu to{i aleSii Si drepSii Lui"? Mlrturisirea pacatelor te scapa de mulre, i1i deschide Raiul qi itri da nade.jde de fericire... Nimanui nu.i se pot ierta pacatele, daca nu le rnlrturiseqte..." "Trehuie sd descopeim pacatele rutantre (zice SJ". Vasile) acelorct cete du primit clreptul Si puterea de"a impar"tasi Sf. Taine". "Ai pacituit - zicc Sf. Ioan Gura dc Aur - intri in Biserica gi-1i gtcrye picatul tau. Ori dc cite ori tu sazi jos la plmint, totdeauna tc scoli; aga ori dc cite ori v'ci gr"gi - pni.ii.qt"-t" frcntru pacatul tau nu dispcra. Dc ve i picatui a doua oar5, din nou pociic;te-tc, ca nu prin neglijcnla sd-[i picrzi hidt-jdea in bunurile fagiduitc. Tu te afli in adinci bitrinc[i, qi ai plcatuit? Int.ra in Biserici, pociieqte-tc. Aici cste doct.oria vinclccdtoare ; iar nu judecaioare. Aici nu se tortureaza; ei se iarta picatolc...
Caci acel care sc condamna singur pc sine, facc pe Dumnezcu

viitor" lsilrestru
"

indoit mai indurator catre el; pc de o partc prin rccunou$tcrcil pacatelor; iar pc de alta prin ho(irirea de a nu mai plcatui in
ep . dc la Cancv. Teol. Dogm. ort. vol. V. pg. 33).

Spovedania (zic.^S[. Sinron Arhicpiscopul Tesalonicului), nu trebuie sa se faca tn oice chip Si oricum; ci precunt a ardtat Mintuitorul ctnd a pimit pe Zttr:hr:u Ei pa cun,a. Zacheu a mcirtuisit toate cu cura[ie Si ctt z cl r o h ire, agadu i n d u - s e L' u s a t n d re p t e z e n e cl re pl aEi I e J Si su udauge Dumnezeiesti lucntri: cu zice: "kficl Doantne, jumatate din ctte am, dau sdrccik;r Ei oi pe cine ant napastuit ctt ceva, voi intoarce tmpatrit". 1,t2-t4). Curva lutnd ndstrapa cu mir Si sttnd la picioarele Lut:, Mintuitorul aratd in pilcla cu oaia cea raricitA (din dinapoi (caci nu cuteza a se ardta tnaintea Lui), cele o suta), ca primeqte cu cea mai mare bucurie, plingind a inceput a uda cu lucimi lticioarele Lui, pe pe orice plcdtos care se pociieqte, zicinrJ: "...Zic care le-a $ters cu parul capului, sarutindu-le Ei vour7, cd aSa va fi bucuie pentru un pacatos care se ungindu-le cu mir. Drept aceea, Iisus i-a zis"lartcipocaieste, (mai mult) dectt celor 99 de drep{i cdrora {i-se gie pricatele" gi pentru ca a iubit mult i-a zis: nu le trehuieSte pocainEa" 1Mt.18,13-14;Lc. l-5,4-7). Prin " lartd-se pdcatele ei cele multe, ca mult a iuhit; iar cui adevdratd Pocain[a qi mdrturisirea pacatelor, Dum- se iarta pu{in, iubeSte mai puEitt". Iar lui Zacheu:

38

Marturisirea pacatelor trebuie sd fie desdvirqita. "Astdzi se fdcu mtntuire casei acestiea".Iatd dar, ca pentru osirdia gi adevarata intoarcere, deodati cu (Ps. 31,5-6; -50,3; 105,6; Is. 59,12-13; Iercm.3,24;) Mlrturisirea picatelor trebuie sa fie facut[ qi mintuirea le-a daruit iertarea. Celor ce nu se pocaiesc, insa le zicel."Deparla[i-va de la Mine cei ce inaintea lui Dumnezett. (Ezdra 9,6; Dan. 9,8; Ps. 31,-5; lucragifara de legea". Celor ce au hulit pe Duhul Sfint 50,4;) Mdrturisirea pacatelor trebuie facutd gi inaintea le-a zis: "Cd nici cum nu se vor ierta, asemenea $i celor ce nu vor sd ierte, ntt li se va iertct" , qi Dacd nu vri ve{i persoanelor urmdtoare Apostolilor adicd inaintea pocdi, to[i aSa veSi piei" " Deasemenea celor ce nu se Arhiereilor sau Preofilor; Ioan.z0,22-23; Mt. 18,18; Mirturisirea picatelor e insofi(i: pleacd Lui, le zice: "latd se lcua casa voctstrd pustie". - de smerenie. (Ezdra 9,6; Is. 64,5-9; Ierem. 3,24-25; 14,20; Drept aceeatrebuie cu adevirat qi cu smerenie a se pocli; iar nu cum zic unii, ceea ce e gi de ris, cum cE Dan.9,7-8;) mincind qi bind li se deschide inima catre - de rugdciune pentru iertare.(2 imp.24,10; 3 Imp. Spovedanie. Drept aceea qi desfltindu-se (ca sI nu 8,47-50: 1 Paral 21,8;2 Paral6,37-39: Ps.24, 11-i2; 50; Ierem. zic mai mult) le pare c5 vor face lucrurile Pocaintei, 14,7 ; Dan. 9, 16; Mt. 18,19; 6,14;) - de intoarcere qi Pocdin(a. (: tmp. 8,47-$;2 Paral. facind cele impotriva acestora, urrnind impotriva celui ce a zis: "Luagi aminte de voi, ca si nu se 6,37 -38; Prov 28, 3; F-zdr a 9,6-14;) - de infringerea inimii. 1rs.:2,t7-18; Ierern.3,21; Pling. ingreuieze inimile voastre cu multa mi4care qi cu Icr. 3,20;) be[ie, caci va veni spre voi pierzarea". Cum se va sfirima cu inima cel ce se afla astfel? Cum se va - de pdrasirea de pacate. (Frov. S. 28,13) umili? Cu ce luare aminte qi smerenie va face el - de satisfacfia pentru p6cat. (Num. 5,6-7;)
i

"

Spovedania? "Spovedania.trebuie a se face nu cum o fi; ciin loc cinstit, sfint qi osebit. Duhovnicul care primeqte marturisirea sa qada liniqtit, cu buna cucernicie qi blind cu sufletul, arltind cu cdutarea fegii saie, Dumnezeiasca dragoste. Cel ce se spovedeqte sa stea cu indrdzneald, cu frica Dumnezeiasca qi cu cucernicie inaintea Duhovnicului, gi mai bine sa zic inaintea a insuqiDomnului Hristos, de vreme ce Lui i se spune pdcatele prin Duhovnicul sdu, Celui ce ii dd iertarea. Poruncindu-i-se de Duhovnic, sd spuna farl indoialS

- de supunere la canon. (Levit. 26,41; Jud.10,1-5; Neem. 9,33; Ps. -50,4; Dan. 9,14; Mih. 7,9;)" Sf. Ioan Guri de Aur inca mai clar qi mai evident descrie

qi

Duhovnic ca s[-qi mhrturiseasci inaintea Domnului pacatele sale pentru a dobindi iertare. Chiar qi aceia cdrora li se pare cd nu sint pacatoqi (ceea ce socotim cd nu se poate) sa-qi cerceteze bine trecutul sdu, gi si se grijeasca mai din vreme. "De vom zice cd nu avem pdcat, pe noiinSine ne inselam Si ridevar nu este tntru noL De vom mafiurisi pacatele no($tre, credin' cios este Duntne.zeu Si drept ca sd ne ierte noua pacatele Si sa ne cura[easca pe noi de toata nedreptntea" (1 Ioan 1,8-9).

adevdratul in[eles qi insemndtate a canonisirilor de Pocdin[a ca: postul etc. cincl spune ca ele nu prin sine sint insemnate tri necesarc in Pocainta, ci pentru cd ele conduc ia cdintd si indreptare. Raspunzind la reprogurils unora pcntru asprimea qi lungimea canonisirikrr, el scric, intre altele: "Spune: cine este mai milostiv fala de un nebun? Accla care, il pune in agternut, il leag5, il oprc5te dc la mincdri qi bauturi vat amdtoare, ori acela care-i permite a se imbita dc vin qi-l lasd in voia lui, permilindu-i a face tot aceca ce fac to[i cei sindtoqi? Oare acest din urmd nu iritd mai mult boala sub motivul iubirii sale de oameni, pe cind cu smerenie adev6rul (pdcatele facute), cel clintii din contra o Iecuiegtc? intocmai aga trebuie a se judeca neascunzind nimic" (Simion Tesaloniceanul, cap. 256-151). qi despre bolilc morale... Ci;d vezi, calul apucind spre pt iirnig, friul in cap, il stringi mai cu putere qi indeosebiil bagi. Din cele aratate se vede clar ci oricei creqtin care ii arunci aceasta este o pedeapsa, cu toate accstea asemenea degi a pdcdtuit, este dator indatd a alerga la Preotul $i pedeapsa este mama mintuirii. Aga sa procedezi cu cei ce

picituiesc. Leaga-l pe cel pacatos, pini ce el va merita

indurarea lui Dumnczcu, gi nu-l ldsa liber, ca nu cllmva el si fie legat mai tarc de minia lui Dumnezeu... Nu consiclera aceasta ca ceva aspru qi neomenos: ci din contri consider-o ca un act

de mare indurare, mare ingrijire qi excelenta curi (retetd)

medicala.

Dumnezeu cere mirturisirea picatelor. (Lcvit. .5,-5; imp. 12,13;Ps.31,i;Prov. S.2It,l3; i Ioan 1,9;) Fagaduin[a de iertare in urma Pocdinlei. (Levit. 26,40t Num. 5,(r-7; Ierenr. 3,1j-18; 14,17-20-21;) Dumnezeu asculti marturisirea picatelor. (lov. 26,40-42; Ps.31,-5: Prov. S.28,13; I loan.1,9;) Diferite marturisiri de pacate. (Ps. 10-5,6; Icrem.3"24; 33,26-28; Dan^ 9,20-23; Ps. 3 I ,5'6;) indemnuri penlru mf,rturisirea plcatelor. (ls. N. 8,14; 14,7-20; Pling. Ier^ 5, i6; Dan. 9,,5-9; Mih. 7,9;) mirturisirea pacateior atestat[ de exemple' (Fiul 7,19; Izr-ira 1{},1 tr; Iercrrr. 3,13; Iac. 5,16;)
risipitor: Lc. 15,11-32; Varnequl. Lc. lf3,13;)

vrcme, las-o; iar de nu i-a adus qi dupa zece ani, continua a o lega. Vindecarea celui lcgat si serveascd ca lermen pontru DumnezeieEtilor Scripturi. dczlcgare.'' (Omilia l4,Epist. 2 c:alre Corint.eni; citat in. S. dc Canev. Theol. Dogm. V. Pg.38-39) - de Botezul Pocpintei ( tvtt.3,6; Mc. 1,5; F. Ap. 19,18;). (Dupa "Cirlduza Predicatorttlui", cle Dr. C. Chiriccscu qi Ic. C. MArturisirea pacatelor este urmatA de iertare. (2 Nazarie, cu citeva indreptari qi adiogiri dc autor).

Cap.72.

Tu vei zice: "Destuld vreme au suferit deja peniten(ii pedeapsi. Dar spune-mi cili ani? Doi sau trei? Ci eu mi ingrijesc nu de mullirnea vremii; ci de indreptarea sufletului. Deci aratl-mi mie indreptarea: - dac[ la ei (pcniten[ii) sc obsearva zdrobire de inimd, dacd s-au schimbat, atunci totul estc gata; iar daca aceasta nu, nimic nu-i ajuti vremea. Noi nu intrebam daca rana a fost de multe ori legatd; ci daca legarea ci a adus vreun folosl DacI i-a adus folosul clorit, chiar qi in scurta

Mirturisirea

gi iertarea picatelor, in lumina

39

Exemple: Aaron: (Num. 12,1 1; lsrailitcnii: Num. 21,7;Jud. Cavsocolivi, deasupra de chilia Sfintului Maxim, pe are hramul Schimbarii la Faga. Acolo a petrecut 20 N. 7,20; Saul : 1 imp. 15,24;David: Zimp. 12,13; 24,10- 17 ;1 Paral. de ani lucrind la linguri, qi minca putin5 piine cu ap5 21,8-1,1; Ps. 31,5); 5fr;1.5;6$7; Ezdra;Etdra 9,6-15; Neem. la doud trei zile odat5. De cele mai multe ori se Neem. 1,5-7; Levilii: Neem. 9,4-33-34; Iov: lov.7,2};Isaia:ls. 6,5; hrdnea cu varzd silbatici qi cu castane, numai atit Daniil: Dan.9,5-15; Locuitorii Ierusalimului: Mc. 1,5; Petru: Lc. purtind grija pentru trup, ca sd nu moard de foame. 5,8;filharul pocdit Lc.23,41; Elesenii: F.Ap. 19,18; Pavcl: F. Iar toatl silinga qi grija lui era la nevoinla cea Ap 22: 19-20; Gal. 1,13; 1 Tim. 1,13-15;) duhovniceasca, luptindu-se cu diavolul, luptatorul neamului omenesc, sim[itor qi gindtor, doudzeci de ani. Cap.73.
10,15; 1 imp. 7,6; 12,19; Neem. 9,1-3; Pling. Ier.3,42; Ahar: Is.

Diavolul se pune curmeziq in calea celor ce merg la Sfinta Spovedanie.

(Din carticica "slujba qi via[a Preacuviogilor Pdrin(i din Sfintul Munte Athos", trad. de Arhim. Calinic Boteanu).

Cap.74. Ce trebuie si mai recugetSm dupi Sfinta Spovedanie?

ureche incetiqor, cum ci acest ur?t qi necurat uriaq este vicleanul diavol, care te-a luat inainte sa te piardi. $i cu acest cuvint s-a deqteptat cutremurat. qi a zis: vai mie! ca m-a luat inainte vicleanul diavol ca sa m[ piarda! Atunci a hotlrit sA se duci la Duhovnic qi sa facd ceea ce-l va sfitui, ca poate va gasi odihna. $i mergind pe clrum spre Duhovnic l-a rapit un virtej de vint gi l-a scos din drumul lui la o bund depirtare, silindu-l qi impingindu-l spre prIpastie ca sa se piarda. Acestea vederat patimind prin nevazuta lucrare diavoleascS, s-a temut foarte qi cu glas mare a strigat: Doamne Iisuse Hristoase $i Preasfintd N6scitoare de Dumnezeu, ajuta-mi. $i indatd i s-a ardtat o alta Dumnezeiascd putere, care a venit pe deasupra muntelui ca un fulger qi agonit acea putere sataniceascd cu vuiet mare, iar fulgerul aeela s-a dus impreund cu vuietul pina jos la malul marii, gonind pe supiratorul. Cuviosului i-a dlruit risuflare qi liniqte gindurilor, umplindu-i inima Iui de multl bucurie, incit cu mare glas inal!a mulgumiri Mintuitorului nostru lisus Hristos qi Stapinei noastre Mijlocitoare Nascatoarei de Dumnezeu. $i repede se duse la Duhovnicul Galaction de la Catunache qi i-a povestit toate cele ce i s-au intimplat, gi luind binecuvjntare s-a dus gia locuit la

Cuviosul Acachie umblind qi luptindu-se cu La ieqirea de la Baia Sfintei Spovedanii, primul a ajuns la o raspintie de trei drumuri. Fiind canon pe care trebuie sd ni-l luam qi sd-l avem intunecat $i tulburat de ginduri, a stat pe loc, pururea in mintea noastrl pentru a inainta neqtiind care drum sd apuce, qi indata i s-a parut cf, duhovnice$te, este aceasta: Fereste-te de orice rau Si l-a impins o tarie nevazuta catre un drum pe care a oice bine tgi va sta tn putin{a" 1Ps.36,27; Is. 1,i6-17; qi inceput a umbla. tr4ergind pu(in, a int?lnit doi fa lPetru 3,11). [n legdturd cu acestea sa pdstrdm ?n Monahi ducindu-se la Sfinta Ana. Unindu-se cu ei mintea noastra pururea, cuvintele Mintuitorului: au mers pina Ia crucea ce se numeQte a lui Sider. latd, te-ai facut sanatos; de acum sd nu mai greSeSti, Atunci iar au inceput a-l'suplra gindurile mai tare, ca sd nu-{i fie ceve mai rtiu" 1loan.5l4). Si iardgi: gidesplr(indu-se de aceia, a rdmas pulin acolo, qi iar "Mergi, de acum sci nu mai pacatuieEfi" (toan.8,11). a ?nceput a merge pe acelaqi drum, unde gisind o Acestea cugetindu-ie pururea, deqi nu vom scdpa piatra a Sezut pe ea; dar fiind fl5mind a scos pu(ina definitiv de pacat, dar de vom cugeta rnai adinc la piine sa minince (pe care i-o daduse acei doi ele qi de ne vom implini cit se poate mai bine canonul Monahi), caci nu mincase de trei zile. Dup[ ce a dat de Duhovnic dupa sf. Pravila, vom ajunge a mincat, s-a aqezat pe mina lui qi din multd tulburare observa cu bucurie duhovniceasca, cI ne a gindurilor i s-a parut cd a venit o intunecare a insinatoqim duhovniceqte, mergind pe calea vielii minlii $i multa greutate a trupului incit a adormit. catre desavirgire qi catri: fericirea vremelnic6 (ps. Atunci indati vede inaintea lui un uriaq negru qi l,l-3) qi veqnica (Mt. 19,29; Mc. 10,29-30; Lc. 18,29-30;Apc. infricogat, qi a simgit ca $i precum i-ar fi zis altul la 2;3;21,7).
gindurile,
" "

Cap" 75.

Preo[ii Duhovnici sint opri[i cu desivirqire a spune cuiva phcatele creqtinilor pe care i-au mhrturisit.

Mulgi cregtini pacatoqi, la Scaunul Sfintei

Spovedanii gu-$i mdrturisesc toate picatele lor. mai ales cele mai grele, de teamd sa nu fie povestili in popor de catre Preot. Nu este de crezut nicio dat[, ca un preot Duhovnic, sa descopere cuiva pf,catele auzite din gura pdcatoqilor la Sf. Scaun al Spovedaniei. Sfinta noastri Biserica ortodoxd, ca o mamd foarte iubitoare de fiii sai, mari qi mici, a hotdrit Preolilor Duhovnici, ca nici o data, la nici o intimplare ori imprejurare, sd nu cuteze a se scdpa s5 povesteasca cuiva pacatele acelora care qi le-au spovedit lui Dumnezeu, inaintea lor. Aceasta poruncd este datl cu o foarte mare a$rime, incit dacd vreun preot ar destdinui pdcatele acelora pe care i-a spovedit, iqipierde Darul Preofiei, qi se canoniseqte ca si se inchida intr-o Mandstire, unde

sd se pocaiascl
31e).

in toata viaga lui.

Pravilele
mare, cap.

imparateqti il osindesc la moarte (veziPravila

40

Despre p[catul acesta al destiinuirii pacatelor mdrturisite, de cdtre Duhovnic, n-am gisit scris nic6ieri, nici vorbindu-se la sigur, doar poate niscaiva piri rdutdcioase, care tind sd discrediteze autoritatea Preolilor Duhovnici. Unii din Preoli au p5rdsit Slujba Preoliei qi au imbraliqat in locul ei, alte slujbe mai uqoare unde
puteau ciqtiga mai cu ugurin[a cele necesare existentei zilnice, insa flu s-a auzit de nici unul din aceqtia sd fi destdinuit pacatele cuiva. Alli preofi Duhovnici au cdzut in boli grele, incit aiureau cu mintea lor, insd de nici unul din aceqtia nu s-a auzit si povesteasci pacatele auzite la Spovedanie. De aici se poate vedea cd Darul lui Dumnezeu care umbre$te pe aleqii Sai (Preotrii Duhovnici), iiimputerniceqte ca sA puna pentru totdeauna sub pltura tacerii picatele auzite de la credincioqii sai, in Sf. Scaun al Spovedaniei. Marturisirea e o Taina qi Taina, Taini ramine! Mai anii treculi pribegea in munlii noqtri un bandit cu numeleTomescu, unul dintre ceimai temugi facatori de rele. Din toate par[ile era urmirit de jandarmi qi de ostaqi. lntr-o bunl zi gindindu-se el, ca azi miine poate sa fie prins, sau chiar gi omorit, qi mai gindindu-se qi la sufletul sIu incdrcat de pacate grele gi de farddelegi,

Pistorul cel bun

I

A venit de mult de sus, Pdstorul cel bun lisus $i prin lume a umblat Oi pierdute-a cautat.

II
le duca la izvoare Ca de sete s[ nu moard Uga le-a deschis si iasd La paqunea cea aleasi.
Sd

III
Dar oile n-ascultau Cu capul se repezeau Cu coarnele l-au impuns Cu sulila L-au stripuns.

IV
De-a curs apl qi mult Singe Cerul a-nceput a plinge Soarele s-a-ntunecat Luna-n singe s-a schimbat.

se

sd mearga la un Duhovnic sd se mdrturiseascd. Se strecurd deci pini la o sfinta

hotirirl

V
Acum El e dus din lume Sa afle la oi paqune $i p<lrunca a lasat Oilor ce l-au urmat.

Mdnastire qi ruga pe un calugar sd-l marturiseasc6, caci se simte foarte pdcdtos. Duhovnicul primi invitarea gi-l mdrturisi. Cum a auzit stlpinirea despre marturisirea banditului, mullime mare de judecatori, avoca[i qi gazetari, navdlira pe capul acelui CAlugar, cu gindul, cf, de la el vor putea afla acum toate crimele banditului, spuse in lumina adevarului, cici in scaunul Mdrturisirii nu se poate intuneca adevdrul. Duhovnicul vAzindu-se tnconjurat de atita lume, ce nu inceta de a-l intreba despre fel de fel de fapte ale banditului, spuse hotlrit qi limpede tuturora ca "Viala ii pot lua, din sfinta Mandstire inca il pot da afar6, dar ca sd arate ceva din toate *cite i-a spus Tomescu in Scaunul Mdrturisirii, nu-l pot sili. .Mdrtuisirea e o Tainri", gi "Taina, Taina rtlmtne". Lui Dumnezeu qi-a spus pdcatul qi nu mie. $i Dumnezeu are sd-l deie pe fafa inaintea Judecagii, cum qi cind va voi El, iar nu eu". To(i cei de fa(a, vazin<l cu citd convingere qi hotdrire a spus Cilugarul aceste cuvinte,"s-au dat la o parte, ca inaintea unei puteri mai inalte qi n-au mai crtezat sd-l mai intrebe nimic.
Pr. (1. Rotar

VI
Ca toate sI se-mpreune LaolaltA sd s-adune Lupii sa nu le m5nince Tilharii si nu le strice.

VII
Pastorul cel blind qi bun in ceruri edus acum

Dar peste pu[ina vreme Vine iardgi sa le cheme.

VIII
le ducd intr-o gradina Unde vor avea odihnd Acolo-n pace vor fi Mai mult n-or mai fl5minzi"
Sd

IX
Nici nu vor mai rdtlci CaciDomnulle vapazi \ $iva fiiin viitor Doar o turma gi-un Pastor.

41

Nu lisa de azi pe rniime

I
I-as5 azi l4sd pe m?ine Ai timp sd te pocaieqti Egti prea tindr qi ai vreme De ce sa te pedepseqti.
TI

Doar n-ai Doar n-ai

faci Calugar duci la Schit Ce at?ta Poc5in[d? Ce pacat ai savirqit?

sa te sd te

III
$tiu ca n-ai pus foc la nirneni Doar n-aisavirqit omor Cine 1i-a vorbit vreodati Ca egti un rdu ficAtor?

IV
Ce tot post qi rugdciune Nu te vezi cum ai slabit?! Daca stai numai acasa Far-ci eqti un osindit!
i i
i I
;

:,e{|Fr$x{F?,ffi'-t-t-t{-t-f-4#Fq6r<E
Din scrierile Sfingilor Pirinfi.
"L--ine va

GdE>

V
Haide bre qi te petrece Ca Raiul e pe pamint Nu te potrivi la allii CEci doar n-ai sa te faci Sf;rt.

t
t

Vi Ui

e-aqa ne amagegte

Simon Petru; vlrsa[i giroaie de.lacrimi dintru adincul inirnii voastre, pentru ca Domnul compatirnind, sd va ierte plcatul
voslru".

da (zicca Sf. Grigore) capului meu sau picioarelor mele un irror viu, ca sd pot spdla in mine prin qiroaie de lacrimi tot fclul de intindciuni, plingind pdcateie mele pe cit se cuvine? Cdci pentru muritori gi pentru sufletele intinate, doctoria cea buni sint lacrimile, cenuga qi sacul Poc5in(ei". "Daca lacrdmile lui Peiru, - zicea iarigi Sf. Chrisostom citre auz.itorii sdi, - putura si ;<teargl un plcat aga de rnare, cum de nu vi le ve[i gterge pe ale voaslre cu lacrd.mile voastre;i Cdci, a se lepada de Domnul sau, nu este ceva neinsemnat; din contrd era ceva mare, foarte insemnat, gi totuqi tacramitre au Sters accsiea. Plingegi dar qi voi pentru pdcatele voaslre; ciar nu facegi aceasta de ochii oamenilor; plingegi amarnic, curn a .fdeut

Ucigagul de Satan Zi de zi ne tot amind Luni intregi qi an de an.

"Ciinciogii - zice Sf. Vasile - trebruie si pl?ngi amarnic Ai sa exprime din fundul inimii tot ce este propriu pentru Cainga.
Pocain[a cerc de la om
Ca sa

plinga mai intii qi sd-gi zdrobeascd

VII
Celor tineri el le spune: Ca nu au nici un pacat Deci sa n-aiba nici o gnija Sint cu sufletul curat.

inimaiSa fie apoi un excmpiu Lrun pemtru al6ii, gi ppntru aceea si arate gi sa vddcascl Ia to[i rnodul Pocdin(ei salc. Cit despre caracterul ciin{ei de pdcate, trebuie a face a5a, ca

si nu provind

numai din frica de pedeapsi. nici din ideia

VIII
trar De cer Datnnr li mlnte Ca nu se pot mint*i.

Au facut pAcate multe

Degeaba s-or pocdi.
E \,/ l1\

gcnerali despre urn,irile funeste ale picatului in lumea aceasta qi in cealalti, ci sd aiba mar aies iz.vorul siu in dragostea cdtre Durnnezeu a Cirui voin{d am ciicaf-o, in congtiin[a intimd, cI X--am miniat, pdcituind, pe F;irintele qi binef,dcitorui nostru suprem. cd ne-an: ardtat nerecuncscdtori inainiea Sa qi ne-ani fdcui nedemni cle E!. (} triste(e de felul intii, ar fi o triste[e servitd gi nu fiIiai5, o triste{d elupd noi qi nu "o lntristare dutrsa Dutnnezeu" ci cu toate ci poate sd devie, ca urmare a fricii dc Dumnezeu, "tnceputul inlelepciurtii'l adici a intoarcerii noastre de la fldrldeiege. la virtu{.e, totugi n-ar {'i perf,ecta nici ciepiin salutard pentru suflet. Num:ri intris',area cie felul al doiiea,

$iaga cind omul moare Vede tot dar inzadar Pltnge gi se tinguie$te CEci s-au inqelat amar.

dupi Dumnezeu, poatd sd prociuca o Focdingdt stabila pcntru mintuire (ti Cor. z,lu;. Numai iubirea de Dmnezeu. inspirind p6cdtosului C5in(i de plcarele sale, -il face pldcut trui
"tnistelea

Dumnczeu qi-i asigura icrtarea ( i.c. 7.48: ! Fetru{.8',).

Frati cregtini acum e timpul Cit pe lume maitraim Sa ne ingrijim de suflet $i-n plcat si nu murim.

42

Sigiliul Spovedaniei

Preolii, fald de acegti cregtini, care nu-qi pot marturisi toate pdcatele, se vid pugi intr-o incurcdturi. Prebtrii Duhovniii congtien{i de dreg6toria lor iqi friminti mintea ca si smulg6 6cestor ireqtini mdrturisirea pacatelor uitate, pentru a le putea da doctoria tim[duitoare, adic[ canonul iuvenit. Dar nu pot reugi. Preolii mai lisdtori, ins6, le da drumul unor astfel de creqtini nepregatigi pentru Spovedanie, cu un "Dumnezeu sd te ierte"; iasirrd responsabilitatea pacatelor nem5rturisite, asupra paidtosului care nu s-a mirturisit cum trebuie. Acum so naQte intrebarea: E bine aga? Oare poate Preotul Duhovnic sa puna sute de intrebari fiecSrui creqtin venit la Scaunul Sfintei Spoveilanii? Nu. Ei, qi dac6 Preotul ar pune intrebSrile feiuritelor pdcafe, pacAtosului, care nu Ei-a cercetat congtiinfa sa rnai inainte de a veni la Sf. Spovedanie, oare credeli cf, ar putea reugi si-gi rnirturiseascd tqate p5catele? Nu. Fentru ce? Pentru ca forma cuvintelor cu care

Preotul

F iilor ! ... Mtntuit orul no s tru lisus H ris t o s, S - a tntrup at in Sf. Fecioard Maia fara sdmtnEa barbateasca, S'a ndscut nestrictnd pece{ile fecioriei; din mormtnt a tnviat nestrictnd pei:ceEile; Ei dupa tnviere a intrat la Sf. Apostoli cu Trapul pin uEile lncuiate (Icosul vII, Acaft' o. t.. Hr1.,4 cestane.a dat noud dregdtoia Duhovniciei (ioan 20, 21-23; Comp. Mt. 16, 19, 18, 17-18), ca in numele lumea cu Dwmnezeu i}Cot-5,1.1'21)' Lui, sdtmpacam -dumnezeiasca a hotartt ca acest sigil sa Porunca (Prov. 13; 20,22; Is' Sir. 5,12-17;27, 11, S. rdmtnd neviolat

Cap.76. Si ne cercetlm inEeptit conEtiinfa ingreuiati de picate, ca prin Spovadenia adeviratl foiositoare creqtinilor, pentru curdtirea si ne curifim. pdcatelor. Cartea de fatra este un bun c5lduzitor tiecarui su{let pdcdtos, care vrea sd se mintuiasca de Iubililor creqtini! GreutSfile vie{ii acesteia picatele sale. i1a este foarte folositoare' dar nrimai' parniateqti, cu vijelioasele ei virtejuri. de ispite, care acelora care o citesc cu foarte rnare luare aminte gi ne pericli]eazl mlntuirea sufletului, adeseori ne cu hotarirea de a-gi innoi viala, qi a deveni oameni tulbura aga de cumplit, incit ne faie si uit6m multe noi in Domnul nostru Iisus Hristos. din cele ce am lucrat pini ieri. Precum apele cind vin Pentru a fi qi mai bine in[elegi de iubilii noqtri puhoi, milesc sem6niturile, legumele qi tot ce cititori qi acultatori, voi aduce la mijloc istorisirea intilnesc in calea lor; tot aqa gi acestea prin vindecdrii leprosului Neeman Sirianul, prin spilarea inv[luirile lor, ne imbrobodesc mintea cu pf,tura in apa Iordanului, dupd sfatul dat de uitArii. Am observat mai in toate pdrtile, cum de qapte ori "Neeman, cipetenia oqtirilor creqtinii buni vin la Scaunul Sfintei Spovedanii, ca prooiocul Elisei. gi nume mare, era atins sa-qi marturiseasci picatele lor; insa dupa ce i$i iegelui Siriei, om bogat cu maiturisesc citeva pacate - cd7-10 din suta - rf,min de lepra. O fati israilitd care era slugi la femeia lui, vadl pe ca mu!i, pentru cd nu igi mai aduc aminte de pdcatele ii zise: "Dacd domnul meu s-ar duce sd i'Am uitat Pdrinte - zic ei- ce pdcate am mai facute. Proorocul din Samaria, l-ar vindeca omul lui Dummai Ia, facut... Nu le. mai 1in minte pe toate... nezeu!..."Neeman s-a dus la Samaria cu cai, care qi intreabi-m6 sf. ta dup6 pravila...Nu qtiu ce sd mai cu daruri bogate qi s-a oprit la poarta lui Elisei' spun... Ia si zic qi eu ca "pe toate le-am f6cut" q.a.m.d'

adeseori cu inlelegerea acestuia. Astfel picItosul care nu qi-a cqrcetat din vreme congtiinla sa, pleacd de la Scaunul Sfintei Spovedanii'la casa lui - ca gi fariseul din Sf. Evanghelie - cu sufletul incarcat de muilimea pacatelor nemarturisite din cauza uit5rii sau a nepdsarii. Cu obiqnuinta aceasta rea a necercetSiii conqtiinlei, am ajuns adeseori, a face Spovedanie nedeplin6, fals6, in care puline pEcate rnf,rturisim qi cu multe - prin nemdrturisirea 1or din neqtiin!6, uilare, nepisare". - rlminem incdrcali' Ca4ite Sfinte ne sp-un ca mulli creqtini p5c6toqi, facind o Spovedanie nedeslvirgita din diferite motive, au cazut in os?ndd. Pentru a face o spovedanie cit se poate mai adevaratd, trebuie ca fiecare dintre noi, s6-qi cerceteze rinile sale sufleteqti, provenite pe urma picatelor ficute. Aceasta trebuie^sd tr facem nu numai odata; ci de mai multe ori. In acest scop cu ajutorul lui Dumnezert, arfl dat la lumin5 aceastd

il

intreab6 pe pdcitos,

ru

se inlelege

*rt"

43

I I

I
t

Proorocul i-a trimis vorbf, prin sluga sa, qi i-a zis: "Du-te gi te spald de qapte ori in Iordan qi te vei curati". Jignit de acest sfat, Neeman zise; "Eu socoteam cd va veni singur, sd cherne numele Domnului sau Ei sa ma vindece! $i iata el md timite la Iordan. Au doaraiuile noastre din Siianutntrec ele pe toate apele lui Israil? Au nu voi merge sa ma spal tn ele Si sa ma fac mai curatT $i s-a intors qi a plecat de acolo minios. Oamenii lui insi, ii zisera: "Dacd Proorocul v-ar fi zis sI facefi niqte lucruri mai grele, a[i fi alergat numaidecit sd le facegi: cu cit dar mai virtos trebuie sd vi supune(i acum?" Neeman s-a pogorifla Iordan gi s-a afundat (spalat) in lordan de 7 ori dupd sfatul lui Elisei qi s-a f6cut trupul lui ca trupul unui prunc lnic qi s-a curd(it" Dupa curalirea de lepra sa, Neeman s-a intors cu toli oamnenii lui la Elisei gi stind inaintea lui a zis: "Iatd am cunoscut ca nu este alt Dumnezeu afarE de Dumnezeul lui
Israil..." (Vezi "Mica Biblie", de Nicodim
ep. Hugilor,

restul vielii tale roade vrednice de Pocdin(i". De vom urma acest sfat Duhovnicesc, ne vom curdli sufletele de lepra plcatelor noastre, ne vom sfin{i Ei infia iaragi lui Dumnezeu prin Domnul nostru Iisus Hristos. Leprosul Neeman Sirianul, Ia sfatul ce i l-a dat Elisei, s-a simlit jignit qi intristindu-sb s-a intors gi a Proorocului ii era rinduitd curdfirea gi vindecarea, Ba incd pornind minios cdtre {ara sa, mai graia qi indardtnicii. Tot a$a se intimpla gi azi. Parcd vdd aidoma pe mulli din Neemanii.vremurilor noastre, cum la citirea gi ascultarea sfaturilor folositoare de suflet cuprinse in cartea aceasta intreagd, se vor jigni, intrista gi tulbura. Parcd ii vad revoltindu-se qi cu minie cirtind impotriva celor scrise, ca gi Neeman Sirianul impotriva lui Elisei gi a apelor Iordanului. "Cum? - vor zice ei - Spovedania care am f6cut-o noi pind acum nu e buni? Spovedaniile fdcute de noi dupa obiceiul ce l-am apucat, sint false gi neprimite inaintea lui Dumnezeu? O! cu ce drag gi veselie gi glume mergeam in dupd amiaza Duminicilor din postul Mare la Spovedanie! Arn mai dori noi astfel de tovirdqii vesele ! Cete, cete vesele de vre-o 50- 100 qi mai multe persoane: batrini, blrba(i, tineri, femei, fete qi copii, mergeam in curtea Bisericii, unde auzeam multe poveqti, adeseori chiar hazlii; qi pe to{i ne spovedea, fie iertat parintele (N" N).Chiar qi acum urmdm acelaqi obieei ca gi pirinlii noqtrii, 5i cum, nu a fost bine gi nu e bun acest obicei? Alteori ne spovedeallr.-2,3, ori cu grdmada la un loc zicind noi: 'Toate le-am fdcut" gi parintele ne citea o molitti de dezlegare gi plecam acasi. Nu-s complecte spovedaniile noastre? Nu-s desdvirqite? Nu sint primite de Dumnezeu?... Gnd sd mai citim noi aceasta carte cu atitea pacate, de 7 ori qi intreaga carte odata?... Ce sa ne mai facem noi atita inima rea citindu-ne pdcatele qi canonisirile lor?... N-avem noi desrule cdrli frumoase de citit? Jurnale, romane, povestiri hazlii, cintdri na[ionale gi cite unele gi mai deochiate printre ele, istorii, q.a.? N-avem noi destui dascili iscusili care ne predicd cite in luni gi in soare? Ce? Ce sd mai citim gi carteaasta?..." Acestea qi muJte altele vor zice mulgi leproqafi la suflet ca qi Neeman Sirianul. De vor avea, insd acegtia, ginduri bune care si biruiascd aceste ginduri rdzvrdtite qi de vor avea qi prieteni drept-credincioqi, care s6-i indemne a urma acest sfat duhovnicesc, ei vor citi cu atenlie de 7 ori aceastd "Oglindd Duhovniceascd" qi odatd cartea intreagd. Acegtia cunoscindu-gi rinile

toatd parerea de rdu toate pdcatele. Pune hotirire a nu le mai face niciodatS. Plrdsegte-te de orice r6u, fi numai binele, cauti pacea, urmeaz6-o, gi fd in tot

plecat minios de la locul unde dupi sfatul

giArhim.

I. Scritran, edit. 1913, Bucure5ti, pg. 1309;3 Imp. 5, 1-15).

simplu; cleric luminat de soarele inva(dturilor Dumnezeieqti, ori creqtin simplu, imbrobodit cu neagra p5turi a necunostinlei de DumnezeLt... fiecare din noi, mai mult ori mai pu{in, sintem

Aceastd intimplare istorisitd de Dumnezeiasca Scripturd, o vedem aidoma petrecindu-se gi la noi in prezent. Leprosul Neeman Sirianul, este fiecare pdcdtos dintre noi. Bogat ori sirac; invi[at ori

acoperili la suflet. cu lepra pf,catelor, pe care le-am savirgit fiecare din noi. Neeman a fost indreptat la Elisei, omul lui Dumnezeu, de o fata mica israeliti, care era slujnica so[iei sale;iar noi sintem indemnali a alerga la Preolii Duhovnici, de unele ginduri bune, sau persoane, pe care noi adeseori nu le preguim, ba de mai multe ori le gi prigonim. Neeman, dupa multe greut5ti intimpinate ?n drumul sdu, ajuns la Elisei, se vede izbit gi descurajat de sfatul pe care acesta i-l dd, ca si se spele de gapte ori in apa Iordanului. Ca gi Elisei omul lui Dumnezeu, qi netrebnica slugd a Domnului care scrie acestea, roaga pe oricare din cei ce aleargd pentru a se curili de lepra pacatelor, cu aceleagi cuvinte scripturistice: "Mergi qi te spald peste tot in apa Iordanului. Adu-1i mintea leproqatl cu rdnile pdcatelor, gi 1i-o spala ingeptit ?n apele vii ale acestei "Oglinzi Duhovniceqti". Cu aceite lapte spllari - prin citirea ei ingeptiti cu atenlie - sufletul se va trezi, mintea se va degtepta qi fiecare din noi i5i va cunoagte pdcatele, cu care qi-a rdnit gi impovdrat sufletu.l, dimpreund cu canonisirile lor dupd Dumnezeiegtile Scripturi qi Sf. pravile. Citegte aceastf, carte intreaga, micar odatd; iar cartea ardtitoare pacatelor cu doctoriile lor timaduitoare,
adica

"Oglinda Duhovniceascd" ("Biblioteca

numerele 30-43), de gapte

Orrodoxiei"

ori. Apoi mergi cu conqtiinga anume pregitita, la suflete;ti prin ingeptita citire a pacatelor cu Scaunul Sfintei Spovedanii, acolo mdrturiseqte-li cu canonisirile lor, se'vor cur5[i de lepra plcatelor lor'

44

in Sfinta baie a aclevf,ratei

Pocf,inle, ?nsotita de Spove<ianie sincerl qi rodnicS, precum s-a cur6[it qi Neeman Sirianul de iepra grozava. tubililor! Sa ne folosim de vrernea vieiii pe care

ne-o mai iungeqte Dumnezeu, gtiind c5 El ne a$teaptA din zi in zi si ne pociim. Cum avem qi ne facem timp pentru interesele plminteqti qi pentru Mulgi din cititorii mai simgitori ai acestei "Oglinzi satisfacerea poftelor trupeqti. Pentru facerea lJuhovniceqti", se vor infiora vaz?ndu-qi aidoma feiuritelor pacate; tot a$a si ne facem timp qi pentru pacatele g.il* .u canonisirile lor. in acest tirnp, citirea de qapte ori a acestei c5r{i, cu toatS aten(ia vrljmaqul sutletesc, se va sili cu sataniceqtile lui
pentru a ne cunoagte lepra pdcatelor qi curdlirea lor. Creqtinul pdcStos, care - fara a-qi cerceta conqtiinta sa, fdra de nici o pregStire prin care sa-=si cunoasca pacatele saie gi greutatea lor, - merge la Scaunul Sfintei Spovedanii pentru a-qi mdrturisi lui Dumnezeu, inaintea Duhovnicului, pdcatele sale; "este drept asemenea omului care igi privegte fata sa trupeasca in ogiindaqi dupa ce s-a privit pleacl gi se uitd cum ii era fa[a" (Iac. 7,23-25). Mlrturisirea adev5ratS qi curilirea pdcatelor, se ciqtiga cu greutate gi indelungi rabdare ca qi oricare faptd bund care ne indumnezeieqte, ca gi orice lucrare pimintescd care ne foloseqte. Sa ludm de

CaP.77. Nici un rnegtin picEtos care igi privegte rinile sufletegti in aceast5 "OglindS DuhovniceascS", si nu disperezel ci cu indrhzneala fiului nisipitor, s5 vini la Dumnezeu gi va ffi primit.

uneltiri, ca sd-i impinga in"prdpastia deznadajduirii. Aceastl lupta a simgit-o gi cel ce s-a ostenit cu alcltuirea acestei c5r[i, plus palmele Satanei care-l loveau pe otlraz. Dar cerind Darul lui Dumnezeu, s-a. apropiat cu incredere qi umiling5 de Parintele Luminilor. ca gi fiul risipitor de tatdl sau gi ?n prezent prosldvegte pe cel ce l-a primit. Tot aqa sI faca qi cititorii greqili. Cind isi vor vedea greutatea pacatului lor in aceastl "Oglindd Duhovnicelscd",
plus palmele sataniceqti, s5 nu dispereze; ci cu toatf, hot1rirea de a se rupe definitiv de boierul satana qi pagterea porcilor lui, adicd de pdcatele fdcute cu care qi-au ranit sufletele, si alerge la Prea Sfintul Dumnezeu prin Pocainfa qi marturisire adeviratd, insogita de facerea roadelor vrednice de Pocainla qi sd fie siguri ca vor fi primili. Dumnezeu este iubire nemlrginita. El nu vrea sf, se piardd nici un suflet, ci sa se intoarca de la pacat ca sa fie viu. Dumnezev - ca qi tatal fiului risipitor pururea std cu bralele deschise gi ne cheamd ca sd venim la el, ca sd fim vii. "Venili la mine togi cei ostenili gi insarcinali, qi Eu vi voi odihni pe voi. Lua[i jugul Meu peste voi qi va vegi invila de la Mine, cir sint blind gi smerit cu inima, qi ve[i afla odihnd sufletelor voastre". "Pentru ce mori casa lui Israil zice Domnul - ca nu voiesc moartea plcatosului; ci vd intoarce{i qi ve(i vii". Iubirea aceasta nemlrginit[ a lui Dumnezeu, se vede aidoma sipata cu litere strilucitoare, in marea carte a naturii, pe

pilda: griul, secara, porumbul, cinepa, inul... grldinile cu pomi roditori... edificarea caselor,
bisericilor, lcolilor... creqterea copiilor...qi in sfir5it, ciqtigarea celor necesare existengei zilnice, etc,. Fiecare din acestea cer multe. Cerealele cer: pregdtirea pimintului, semf,natul, plivitul sau prdqitul, seceratul, treieratul, macinatul gi facerea piinii. De asemenea pentru facerea unei gradini cu pomi roditori alegi gi aduqi de prin [dri straine... Pentru cre$terea copiilor in inv6[dtura, in[elepciunea gi frica Domnului... Pentru edificarea unei case, biserici, qcoli, sau a altui edificiu mdre1... Pentru repararea senAtatii pierdute mai ales atunci cind dupa gtiinla medicald sintem prinqi qi [inu(i in ghiarele morlii... gi pentru mult-e altele de felul acestora, se cere chibzuial6, munca, cheltuial5, vreme qi indelungi ribdare. Tot astfel se cere qi pentru cura[irea sufletului de lepra p6catelor. Si nu uitlm: "Casa mintuirii gi fericirii veqnice a sufletului nostru, nu se edifica cu forme goale, cu chefuri qi veselii lumegti; ci cu multi chibzuialS, birba(ie, dreptate, intreagS inlelepciune, milostenie, Pocainla gi Spovedanie adevirati, cu indelungd rdbdare, dragoste sfinti, priveghere gi rug5ciuni cu lacrimi fierbinli, ficute in Duh qi adevir, inaintea lui Dum-

fi

care el a pus-o
Dumnezeiasci

in sluba noastra. Iubirea

plantata in fiintra omeneascd:

se vede

in inlelegerea, mintea qi inima noastrS'. Aceastl

minunati iubire Dumnezeiasci se vede scrisd pe

fiecare pagind a Dumnezeieqtilor Scripturi a V. qi N. Testament. De la Grddina paradisului pdmintesc pin[ la munele Sinai; de pe Muntele Sinai pind la Peqtera Vitleemului, de la ieslea din pegtera Vitleemului - in care S-a ndscut Fiul lui Dumnezeu pin[ la muntele Golgota, unde S-a rastignit; qi de nezeu" (Apc.2;3; 1 Cor.1-2; 13; Ioan 4,?j-24). "impirdlia lui Dumnezeu se silegte gi silitori, o acolo pina la fiecare Dumnezeiesc Altar creqtin-orripesc pe ea" (Mt. 11, 12;l-c.16, 16). "Cei ce au urechi todox; unde se jertfegte neincetat, toate acestea arati nemdrginita iubire a lui Dumnezeu pentru de auzit sI aud6" (Mt. 13,43; Apc.2;3).. mintuirea noastra. Dumnezeu in aceastl mare iubire qi milostivire, tntotdeauna ne cheamd la Sine pentru a ne face fericili. Oricit am fi noi de pdcdtogi, El ne cheamf, la Sine prin felurite mijloace qi imprejurf,ri fericite sau nefericite. Dacd observdm bine feluritele lucrdri

45

reintinerirea qi rodnicia intregii naturi, ce ne inconjoara desfatindu-ne cu amintirea invierii obEteqti, sint glasul lui Dumnezeu, care ne atrage la sine pentru a dobindi fericirea veqnicd. f)e asemenea prin zilele gi nop[ile geroase ale iernilor cumplite sau prin zilele furtunoase, in care uraganele dezrddacineazd, copacii seculari,
descoperi qi darima casele sldbite devastind tot ce .intilnesc in calea lor; precum qi tulburErile particulare qi obgteqti, sint glasul lui Dumnezeu care ne aduc aminte de rdutatile gi devastdrile pe care le-a Iucrat pdcatul in sufletele noastre gi ne cheami la El pentru a ne face fericigi. Tot astfel qi neplacerile,

Durnnezeieqti cu imprejuririle lor, fericite ori nefericite, vedem ca acestea sint vocea lui Dumnezeu, care ne strigd neincetat; "Veni6i la Mine to(i cei ostenigi gi tnsarcina{i Ei eu vd voi odihni pe voi". Ziua frumoasd a primiverii, a verii Ei a toamnei cu corul pasirelelor, pajigtea inverzitd,,garinile rodnice, gradinile cu pomi roditori, cu reinvietrea,

neputincioqi. Unii din noi nu sintem zgircili qi nemilostivi, dar sintem rdzbundtori de crapdm de pizmd, sintem dugmanogi, nu iertdm, nu clutim pacea cu aproapele nostru, dar nici nu vrem s-o primim, gi cu acestea'oare putem noi zice ca astfel petrecind am fi fara de plcate? Altora dintre noi, ni
se pare ca sintem credincioqi inaintea lui Dumnezeu, buni qi drepli cu aproapele nostru, dar sintem sciavi ai altor pacate grele. Altii ne socotiqn feciorelnici, curali de pacatul desfrinarii, dar avem niqte limbi niai otravite qi decit ale viperelor. Cu ele sfigiem pe aproapele nostru prin gr5iri de rau, minciuni qi calomnii. Limba neinfrinata care sfiqie pe apropele prin minciuni, caiomnii qi vorbe putrede, este un instrurnent pus in slujba satanei. insI numai credinciogie qi dragoste nu mai este aceasta! Tuturor acestora ne lipsegte dragostea. Cum putern pretinde dar ca iubirn pe Dumnezeu din toatd inima..., c?ncl noi il neeinstim prin astfel cie fapte ajung?nd sclavii

prin care Dumnezeu ne predica in tot locul qi in toatd vremea, ca sd alerglm la El pentru a ne odihni qi ferici. Toate momentele de bucurie, veselie, cit Ei cele de necaz, tulburare giintristare... sint glasul lui Dumnezeu care ne cheamd la EI. To(i sintem plcatoqi qi nimeni din muritori nu este fara de plcate inaintea lui Dumnezeu. Adevirul acesta crud, reise din insaqi faptele noastre. Noi zicem ca iubim pe Drmnez_eu din tot sufletul. Dar oare este adevarat? SE vedem: Noi cugetim cd este de ajuns a I ne inchina fard amai pdzi poruncile lui. Socotim ci e de ajuns a cinsti Sfinta Ciuce insa fira a ne purta Crucea ce ne-a dat-o El. Ne rug6m adeseori, postim, mergem la Sf. Biserici, dar sintem zgircili, aspri qi nemilostivi fala de saraci, obijduigiqi

necazurile, tulburarile grozave, persecu[iile exilSrile sau scoaterea din slujbe pe nedreptate, ne poate suferi. ingerul pazitor nl plinge feluritele dureri, boli qi morti, pe care le vedem in nenorocireir, Sfinta Biserica- ofteaza cu dureie jurul nostru qi in familie, precum gi obiqnuita pentru prapdstuirea noastra; iar sufletul nostru nesiguranla in credinta aproapelui. sint vestitorii geme intemnilat gi cu glas inabuqit gi jalnic

Satanei?... Pe Dumnezeu il iubim numai atunci cind pentru dragostea lui jerfim totul. Deci, dac6 luarn seamai putem observa destul de bine, cI sintem robi ai unor patimi care ne ucid sufletele" "Tot cel ce slujegte pf,catului, rob este al pdcatului gi robul nu ramine in casi in veac; iar fiul rimine in veac"" A.qadar, daca nu avem unele picate, cum adeseori ne place sd ne lduddm ca Fariseul din Sfinta Evanghelie; dar gemem suLr povara altora, cum putem zice cd. sintem curafi de pacate? Din cele ariltate qi multe alte pdcate chre rdmin si le cercetam, reiese clar ca noi toli sintem pdcitoqi ?naintea lui Dumnezeu. "De vom zice cd pacat nu avem, pe noi inqine ne ingelam, qi adevdrui nu este ?ntru noi" (1 Ioan 1, 8, 10; Comp. Fac.8, 2I;\fi Imp.8,46;). Pdcatele noastre, grele gi uqoare, ne urrniresc pas cu pas gi strigd la ceruri, ca sa ne cannniseascE Dumnezeu.'Congtiinfa noastra striga qi ea din noi plini de durere, cd nu poate suporta greutatea picatelor ce le-am ff,cut. I)umnezeu privegte din cer gi vdzindu-ne terfelitri in mocirla feluritelor pacate nu

indurerat, cere ca sa-l descatuqdm qi sa-l liberam din legaturile pacatelor, ca sa poatd respira in aerul sfinfeniei, care-i priincios fortificarii lui. in acest tirnp diavolul umbla ca un leu mugind cautind prirr feluritele lui meqteguguri sI le inghit6. El, care se foloseqte de orice prilej pentru a ne {ine in calea pierzarii, daca vede ci ne-a scipat a citi inqeptit aceastd "Oglindi Duhovniceascd", cu aten(ie, qi prin acesta cunoa$tem prapastiile pacatelor pierzltoare de suflete in care ne-am aruncat, ca sd nu ne scape din ghiare, el ne intinde alta cursd: "deznldijduirea". Boala aceasta sataniceasca e foarte primejdioasa, deci sa o luptam gi sd o biruim cu virtutea nadejdii in Dumnezeu. (Vezi "Biblioteca Ortodoxiei", N-rii 30-43, pg. 2s4-85). Cain, dupa ce a ucis pe fratele sdu Abel, cazind in dezniddjduire, a zis catre Dumnezeu: "Mai mare este vina mea decit a mi se ierta rnie". Sf. Ap. Pavel, care stricase Biserica lui Dumnezeu cu ingroziri gi ucideri, dar indreptindu-gi via!a, punindu-qi n[dejdea in Dumnezeu, zicea "Toate le pot tntru Histos care md tntdreste" (Filip. 4, r3). De asemenea plin de n5dejde in miiostivirea lui Dumnezeu pentru ciqtigarea iertdrii sale, scria lui Timotei, acestea: "lisus Hdstos u venit tn lume ca sd mlntuictycd pe cei pacatoSi dintre care cel dintti stnt eu". (1 Tim. l, 1.5). Iuria, dupa ce a vindut pe Mintuitorul cazind in deznadajduire... qi astfel disperat de rnintuirea lui. a intori argingii... s-a dus qi s-a sp?nzurat. Sf. Ap. Petru, ?ns6, dup[ intreita lep[dare "plingindu-gi cu amar pdcatul" a fost reinstalat iara.si de iusuqi Mintuitorul in drega.toria apostoiatului, ciin care c6zilse. Dumnezeu care a f6cut si line toate viet5lile de pe p5m?nt, de Ia atr:rnui care nu poate fivazutcil oehiul

liber; ci numai cu microscopul 5i pini la animalele (trupul) cum e puiul din ou, este iicut dupa chipul qi poarta cele rnai mari, d. p. Elefantul (elefantul este celmai mare asemanarea lui Dumn ezeu. Sufletul omenesc deci Dumnezeiascd, gi asemlnare dirare animalele cle pe uscat), $arpele Boa (Cel mai mare qi in sine acest chip -vie"h Dumnezeirii. in suflet se rnai puternic garpe de pe pimint. El cregte pind ia o ldngime de el este o icoand Prea SlSvita in trei Dumne"zeirii icoana nu Deqi oglindegte 10-13 m, ajungind pind la grosimea corpului omenesc. Aceasta icoani se qi Sfint. Duhul Fiul este veninos, este inspdimintdtor din cauza mdrimii qi greutdtrii fe(e: Tatal, pAcdtos, insd lui. Triieqte in America Centrald 5.a), Balena (Este un aniaml pout" vedea chiai qi in sufletul omului care trdieqte in oceanele : Atlantic gi Pacific. Ea creqte pini la cu mai multa greutate. Orice pacatfdcut de fiecare din noi, e ca o tin6, o lungime de 16-20 m" Unele ajung pini la o iungime de 30 m. minjim, Acestea au o greutate uriagi ce trece qi peste 100 mii kg. Capul noroi, sau ca alta murdarie cu care stropim, a ei are cam a treia parte din lunginiea totaid. Gura ei are 5-6 m acoperirn $i' ne schimbSm icoana straiucitoare se ce Ceea intunecata. urilenie in lungime 5i 2-4 m ldrgime. intr-insa in loc de din[i are vre-o sufletului, cu o minjita cu 300-350 de lame lungi de 4-5 m, gi osoase care se numesc intimplI cu icoana, oglinda, qi cu fereastra gi cu fanoane. Corpul Balenei este acoperit cu un strat de gr.isime de praf, noroi, rnurclarie g.a., acestea se ?ntimpia pe de sfintilor chipul Precum pacituim. we-o 23-30 cm, in greutate de vre-o 30,G00 kg.), q.a. nu noi cind in oglinprecum voieqete ca sa ne pierdem noi din carza pScatelor icoana mhjita nu se mai cunoa$te, noastre; ci si le pf,r*siin ca s5 firn vii. "Viu sint Eu - da minjiti nu ne mai vedem fala cum este, qi prin zice Domnui - nu voiesc moartea pfic6tosului, ci sE fereastra minjitd nu mai poate pltrunde cum se cade de a se intoarcfl p5-6tosui de la calea sa gi sa fie viu. Cu lumina in casi, impiedicindu-ne ?n acelaqi timp qi intoarcere intorce(i-va de la calea voastra cea rea".. vedea bine ce este afara; tot astfel se intimpla cu Au cu \rrere voiesc moartea celui faridelege? Nu sufletul nostru, minjit de unele ori de alte felurite doresc Eu mai clegrabd si se intoarca de la calea lui pacate, aratate pe c?t s-a putut in aceasta carte de chipul cea rea qi s5 fie viu?" " Spdla{i-vd, curd{igi-va, Sterge{i- Spoverlanie. Nu se poate vedea limpede in el in vedea poate Nu se Dumnezeu" va rdutd{ile din sufletele vott^\tre, dinaintea achilar qiasemdnarea lui noi din Mei, parcui{i-va de rauta{il voastre. Inva{a{i-va aface el stralucind lumina Dumnezeirii. Fiecare binele; cauta{i judecata, mintui1i pe cel napastuit, cunoa$tem umbros ori mai bine acestea. insuqi juc)ecagi sdrucului qi facegi clreptate vaduvei. $i venigi su{letul nostru strigi dinliuntru fiecaruia din noi (ps' sd ne tntrebdm - zice Domnul - Ei de vor fi pacatele 41 t6-17; 42 67), ca sd o ddm la o parte de pe fa{a lui tina voastre ca mohortciunea, ca zapada le voi albi; iar de plcatui. Striga, zic iarlqi, sd-i curdlim faga lui de de aqa adeseori este lui qi strigarea pScatelor, vor fi ca roqeala, ca.ltna le voi albi" Deci de ve{i vrea Si qi iadului. torturatoare ca chinul .; ma v e{i ils culta, bu nat agile p ctmtntului v e{i mtnc a" pdcate, de noastre sufletelor curalirea pe Pentru privi infiorati vom Acestea cunoscindu-le, cind diavolul ci deschide inaintea noastra prapastla strigd la noi qi numele nostru de eregtin pe care il deznadajduirii gi ne imbrinceste sa ne prabuqirn intr- purlam. Daca un prinl moltenitor al tronului, insa ca sd ne piard5, noi sd alergf,m la Prea Sfintul imbracat in haina impdrdteasca qi cu coroand pe cap, Dumnezeu qi cu lacrimi fierbinli, sA strigdm: s-ar vedea tirit de patimi nestdpinite in noroiul "Doamne nu ne l6sa... Dumnezeul nostru spre Tine netrebniciilor, oare n-ar rogi privindu-qi minjite nu am naddjduit, sA nu ne ruqinam in veac. Nu l6sa s5-qi hainele sale de mogtenitor al impara[iei? Oare ridi de noi vrajmaqii noqtri, pentru cd toti cei ce te s-ar hotiri in acelaqi timp ca sa $teargA orice pata de rabda pe Tine nu se vor ruqinan'. "Doamne pe ele, prin o purtare demna de numele gi haina sa imparaieascd? Ba da. Ei bine, aceasta, trebuie sd o mtnutuieqte-ne". Astfel edificindu-ne cu nidejde sfint5 in Dum- sirntrim gi noi creqtinii cind ne vedem minjili cu la nezeu, si p6risim, pdcatul care ne ingreuiazi Siprin felurite pacate. Noi cregtinii, sintem imbracali de Sfinta Spovedanie adevlrata insolitl de roade vred- Sf. Botez cu haina implrateasc6 a Darurilor nice de Pocain[E si alergim la Dumnezeu care ne Dumnezeieqti, bainca qi mai mult decit aceasta. Noi aqteaptf, cu bra[ele deschise, qi sa fim siguri cf, ne va sintem imbracali prin Sf. Botez in Domnul nostru primi qi ferici pe noi. "Attt de mult a iubit Dumnezeu Iisus Hristos. Precum fierul din foc se imbraci cu lu*ea, ctt Ei pe Fiul Sau, Cel Unul ndscut, L-au dat, foc; sirma ce-i in legaturd cu uzina sau cu aparatele din ca tot cel ce crede tntru El sa nu piara; ci ta aiba viaga electrice se imbraca cu electricitate; buretele nagte din veEnicd" (Ioan 3, 16; Comp. Rom.5,8-11; 1 Ioan 4,9-11; Apc. apd, q.a.m.'d., tot astfel gi orice om care se Iisus nostru in Domnul imbraci qi Duh se din apa 3,19-21). Dumnezeiasca Hristos. Aceasta o adeveregte Cap.78. Scriptur6, zicind: "CtEi tn Histos v-a{i botezat, tn Curi[irea sufletetror Picitoase Histos v-a{i Si tmbrdcat" (GaL.3,27; Rom. 6, 3'13; L3,14)de lepra Plcatelor. De la aceasta imbrdcare in Domnul nostru Iisus Noi oamenii sintemcoroana tuturor zidirilor ieqite Hristos noi ne numim hristiani adic6 creqtini. din mina Prea Sflntului Dumnezeu. Fiecare din noi, Numele acesta impdrdtesc. ne arati cd sintem avem in vasele acestea de lut. adici in trupuriie madulare ale Domnului Hristos (1Cor. r2,12-31), fii ai noastre, o comoari de mare pre(: Sufletul' Sufletul Tatdlui ceresc (Ioan 1, 11-12) qi moqtenitori ai fieelruia din noi, acoperit cu coaja aceasta de lut

47

noi sh ne curf,fim sufletele noastre de tina pAcatllor ( 1 Cor. 2,9;Evr.1t,t6), spre a se putea privi in fa{a lor chipul gi aseminarera lui Dumnezeu, qi a fi vrednici fii qi mogtenitori ai imparagiei Iui Dumnezeu. Grija aceasta de pastrarea cura{iei, o ve.dem adeseori gi ia unele din vieluitoare Ei mai cu seami la pasari. "Intr-un helegteu invecinat cu un castel boieresc, tr6ia o lebada care igi ogiindea penele albe in apa limpede. Un pictor Iucrain casteilucruri decorative. Niqte copii ztrurdalnici, in timpul cind pictorul era la masd, ii fu16 pensulele qi vopsird penile lebedei cu rogu qi negru, ceea ce a intunecat penele lebedei. S6rmana de ea, cum se vazu schimbata, parea ci se sfieqte de sine insigi, nu se mai cunoqtea pe sine, era neliniqtita g.i speriata. incepu sa se -bage in api de . repetate ori spre a-gi sp6la aripilei dar osteneala ei fu zidarnica. Uleiurile peneluiui furat de la pictor, se aqezar5 puternic pe aripile lebedei. in-ziua uimatoare lebada f" gariia -oart6 pe lac, cdci nu putuse rdbda ruqinea cel s-a fdcut. S-a zb6tui in apd peiltru a se curali pind gi-a aflat moartea" (Dr.
Grigore Cornga Episc. Aradului "1000 de pilde pg.91).

lmparaliei lui Durnnezeu (Mr. 11, LZ; Lc. 16, L6). Odatd un Cilugdr, mergea printr-o p5dure Numele acesta de cregtin pe card il purtim, striga la secularE, adinc mihnit, pling?ndu-qi pacatele sale cu
care se sim{ea impovarat. Diavolul vazindu-l astfel mihnit, s-a apropiat de el, ca s5-i intindE cursele sale sataniceqti, pentru a-l prinde gi al arunca ?n prdpastia haotic[ a dezndddjduirii. in acest scop satanicesc, el

daci sint cu adevirat ale mele, picatele ce ie-ai

s-a aratat inaintea Calugirului p6catos, cu o scrisoare in care erau a$ezate toate pacatele lui. $i a zis diavolul c[tre Ciluglrul mihnit !i irrfiorat. "Vtzi tu aceasta scrisoare? Aici se hfld scrise pEcatele tale! Cu aceastE scrisoare, in care stau scrise p5catele tale eu mi voi ar[ta in ziua judecAgii, gi te voi trage in iad cu mine, unde te vei munci in veci. Orice ai face tu pentru a scdpa, sE qtii, c6 e in zddaf,. Calug5rul, care cuno$tea cu Darul lui Dumnezeu, Dumnezeieqtile S-cripturi dimpreuna cu Sfintele invd[dturi ale Sf. Biserici creqtine ortodoxe, precum qi megtequgrarile satanei, i-a zis: "Ia df,-mi acest zapis, ca si vad qi eu

Ci$ creqtini se mai ocup6 astdzi de haina curatd a Botezului, de strilucirea sufletului, pe care au minjit-o, murd5rit-o, intunecat-o, zdrenluit-o, ba unii au gi pierdut- a???l Daci la pasdri, gi ia animale, vedem noi astfel de pilde graitoare pentru cura[irea trupurilor lor, cu cit rnai multd grija trebuie sd purtim noi de curd{irea 'sufletelor noastre!? Cu atit mai multd, cu cit sufletele noastre sint mai de mult pre{ decit trupurile lor. in cele trei cruci de pe muntele Golgota veclem trei stiri ale sufleteior:-ornenegti. l)Crucea Domnului nostru Iisus Hristos prin jerfa de pe dinsa, ne arard nevinov6lia. 2)Crucea t?lharului' din dreapta, ne aratd. vinovalia iertat6, adici pacatele curalite prin Pociin(a. 3)Crucea tilharului din stinga, ne aratfl vinovafia os?ndita, adica pacatele nespilate in baia Spovedaniei gi Poc5ingei adevaraie" in starea nevinov6[iei, putrini putem s6 r6minem, foarte pu{ini, pind la unul. Togi sintem gregili pe acest pdmint. Nimeni dintre noi oamenii nu este fdrd de p6cat, fdra numai unul Dumnezeu. A,Eadar, nou6 creqtinilor. plcatoqi, ne rf,mine a urma pilda tilharului din dreapta, pentru a no cur6[i de paiat, gi a deveni fii gi moqtenitori impara[ieilui Dumnezeu.

inqirat tu intr-insul". I-uind apoi zapisul din ghiarele diavolului gi citindu-l, a vazut c-a intr-insul erau scrise_pdcatele lui, unul c?te unul, aQa, cum, cind gi unde le fdcuse. Vazind acestea Calugirul a oftat din greu, arit?ndu"qi prin aceasta pdrearea de rIu, pentru cE supdrase pe Dumnezeu cu ele" plecindu-se apoi jos, a luat un cErLrune (dintr-o vatrd unde tusese foc) gi f6cind semnul Sfintei Cruci peste picatele scrise in zapis, a zis: "S?ngele Domnuiui noitru Iisus Hristos ne curd[eqte pe noi de tot picatul" (1 Ioan 1,
7;2,2;1Cor. 6,11).

l-a auzirea acestor cuvinte Dumnezeieqtf diavoiui a pierit. Cdlugarul mullumind Milostiwlui Dumnezeu pentru" ajutor, a aTergat la Scauriul Sfintei Spovedanii, unde mdrturisindu-gi pacatele sale iscusitului siu duhovnic, qi-a indrepat viala, a fdcut roade vrednice de Pocainla gi a str6lucit cu faptele in viitor. Astfel mintuindu-se de cursele diavoiului, s-a rnutat cu pace din aceasti viald trecdtoare, in viala qi fericirea vegnica. Aceast5 pilda frumoas6 qi grSitoare a'indraznelii contra diavolului, gi i Po^caingei Cllugarului p5cf,tos, s6 o urm&m qi noi. In timpul verii cind merge m prin livezi: (fine[e), vede m cite odata, o linigte mormintala. Apoi auzim intii un liriit de greier. DupI aceasta auiim iardgi [?riind unul dup6 altul, pina cind in cele din

urmd auzim un cor de 1ir?ieli, care te asurzesc. Cind un porLrmbel zboari, ceilalli urmeaz6. De asemenea cind un coco$ c?nta, Ia timpul lui hotarit ceilalli il urmeazi cintind unul dupi.altul g.a.rn.d. Diavolul; ins5, adeseori ne pune piedica, cu Acest imbold imitator, se afla gi in noi oamenii. increderea prea mare in indelunga rabdare a lui Astfel cind vedem pe cineva bine dispus, ficinrl haz, Dumnezdu" Daca se intimpla sa ne scape din ori indispus, tulburat, plingind, simlim adeseori curn pripastia aceasta, iqi sf6rim6 capul intrebuinlind expresia veseliei sau a intristarii de pe fa[a toate mijloacele, ca sI ne prdbugeasca in prapaltia aproapelui nostru, se zugrdveqte aidoma in fiinga qi deznadajduirii, ca pe fraticidul Cain, trddatorul Iuda pe felele noastre. Pentru a ne curi[i sufletul ae iina Iscarioteanul q.a" Astfel de incercari diavoleqti se pdcatelor cu care l-am minjit, trebuie si ne vid foarte multe in sf. cdr{i, dintre care voi da numai intoarcem qi noi privirile citre to[i alegii lui Dumnezeu, care prin pocainla au devenit vase curilite, una spre zidirea credincioqilor. de.bund treabd in casa Dumnezeului celui viu.

il

t
48

Sa privim <i. p. la Pocainga lui David, Manase, a Mariei Magdalenei, a lui Matei Vamequi. Zatheu, Fiul risipitor, Petru, Pavel, lvtraria Egipteanca, filugtrui din istorisirea *le rnai sili, Q.a', qi urn:?ndr:le in Pocain[*, s5 fim siguri cE eliavolul nu va'mai avea nici o stflpinire asupra nnastr5. Acestea fac?nri, sa fim siguri ci ne vnm curi{i qi sfinli, vorn ajunge vi}se ai lui Dun'lnezeu qi mo{tenitori ai alese, impara{iei l-ui (evr. 13,7; is, t2;17;12,1; I cor' i 1, 1) "Avinri aceste fagaduinle qi marturii, iubiiilor, sii ne cura{im pe noi de toatd spurciciurrea trupului 3i

S-a dat pe Sine rascumpArare pentru pacltoqi: Mt' 20,N; Mc. 10,45; Gdl.3, 13; I Tim. 2,6;Tit. 2, 14; Evr'9. 1'5; I Petru 1,lll-19; Apc. 5, 9; Dumnezeu a ijat pe Fiul Sau pentru noi: Ioan 3, 16;
Roni.

fii

ne vesteryte: bundtatea qi milostivirea lui Durn' nezeu; Rom.8,3i-32: Efs" 1.,&7;2,4,5-7; I Tim. 2,4-6; Evr.2,
clrago*rtea lui Dumnezeu: Ioan.3, i6;ftom5, il; E'fs'2,4, 5 ; I loan 4,9, l0;

-5,

t{; 8, 31-32; Evr. 2" 9; Iean 4, tr(};

9;

dragostea lui F{ristos: Ioan. 15, 13; (ial' 2,-20; Efs. 5, 2, a duhului, fScind sfinlenie tntru frica lui Durn- 2-5; Til.. ),14; I l*an 3, i6; Apc" i, 5; impacS clreptatea gi rnilostivirea lui Drtrnnezeu: Is. flezeu.". Aceasta curfl{ire... pacea 5i st'ingenia sa o urmam cu to[ii, fArI de care nimeni nu poate vedea 53; R.onr. 3, 24-25; 8, 3-4; U rrnErile pentru credinciogi: pe Dr-lmnezeu" 12 Cor. 7,1; Evr.12,14; Mt' 5,8; Ioan 1-5,3; rascump5rarea: Mt. 2A,28;Mc. 10,45;F' Ap" 20,28; Gai. Rom. i4,20;).
3, 13; Efs. 1,7; Colos.1, 14; Evr.

9,12,15;I Petru

1, t8-19; Apc.5'

(DupS "Cdlduza predicatorului", de Dr. C. Chiricescu, Nazarie, cu citeva incireptiri gi adaugiri de autor)

iertarea pacatelor: Mt.26,28; Ioan 1,29;Rom; 3,24;Efs. 1, 7; Colos. 1,, 14; 2, 13-14; Tit' 2, 14 indreptarea inaintea lui Dumnezeu: Is.53, 11' Rom. 3,24-25; II Cor. 5, 21 e hotaritl: Rom.3, 24;2 Cor..5, 21; Efs. 5,2;}vr.9,26;l impicarea cu Dumnezeu: Rom. 5,10;2 Cor.5,19; Efs. Petru2, I loan2, 4;4,10) 2,13-16;Colos; l, 20 e hotiritl de Dumnezeu de la intemeierea lumii: infierea: I loan3, 1 ; Gal. 4, 4-7 ; T\t. 2, 1.4; G al' 3,'2.6; loan 1, Rom.3, 24; I Petru 1, 18-20; Apc. L3,8); 12; Rom. 8, 15; I Cor. 6, 1 1 ; II Petru l, 4; Is. 56, 5; era preinchipuiti prin jerfte; r,s.24,8; 30, 10; Lev.16, sfi n1i rea: Efs. 5, 25-27 ;Colos. 1, LZ;Tit. 2, 14; Ev t. I 0, 1 0; 13, 15-16;2Paral:29,24 12 ; I Petru 1, 15-17, 4, l; 2,9, 24; Rom.6, 22; ll Lege 14,2; e prezisd qi predicatd de profe[i: Ps.64,3 ed. Sf. Sinod' Ierem.l,5;
gi

-Cap,78,a CurS[irea de Pflcate in trumina Dumnezeiegtilor Scripturi

9;

eliberarea de toati nedreptatea: Tit. 2, L4;Evt. 1,3;9,

14;l l6an 1,7; Apc. 1,5;
Ic. C.

Prov. S.16,4-8; [s.6,7; 27,9;53,4-12; Dan' 9, 24-27;2ah.9,11;

13

eliberarea de aceastd lume viclesnS: Gal. 1,4;6,14; Ioan 1,29 11,50-51; F' Ap. 3, 18; I Petru 1,11 intoarcerea la Dumnezeu; Efs. 1, 13, 18; Evr. 10,19-20; e prezis6 de Iisus Hristos: Mt.20, 17-r9,,28;26,23;Mc. I Petru 3, 18; 10, 45; Lc. 18, 37-32;loan 6, 51; 10, 15 Iisus Hristos a savirqi t: 2 Cor.5, 15, 19; 1 Tim. 2, 6;Evr . e neapirat trebuincioasa: Iov. 9, 28-31; Ps. 129, 3; 2,9; I loan2,2; Prov.20, 9; ler. 2, 72; 17, 1; Mt. 18, 1 1 ; Lc. 19;10 jertfg pentru noi:
loan
7--8,

Omul singur nu poate dobindi prin sine: Iov.36, 18; Vlrsarea singelui rdscumpdrdtor e trebuincioasa:

Iisus Hristos este Paqtele nostru,

Ps.48,7-8; Mih.6,7;
I

Cor. 5, 7

lii

Lev.17,11; Ew.9,7,22;
I

Singele jertfelor nu e de ajuns: Ew. 9,9; 10,4, l1;

a rupt zapisul ce era impotriva noastra: Colos.2, 14; a slabit pacatut: Dan.9, 24;Evt.9,26; a nimicit puterea diavolului: colos. 2, 15; Ew' 2,14;1
Ioan 3,8;

Numai Iisus Hristos poate aduce jertfa

fari prihana a putut fi jertfa expiatoare:

I
E

impdciuitoare pentru curilirea de pacate: Evt.2,17;

7, 26-27 ; 9, 11-12; lO, 12;

prin: Filip. 2, 8-9; Evr' 1,3;12,2; Iisus Hristos a murit ca sa traim pentru dreptate:
S-a proslSvit
Rom.6, 2-4; I P etru 2, 24;

Ca curat gi
I

Ew. 9, 72-1,4;l Petru 1, 18-19; 2, 2l-24;

Iisus Hristos a adus

jertfi pentru curdlirea

pdcate: Evr.7,27;9,24-28;10,12; I Petru 3, 18; ca sa trdim pururea in El: Ioan 11,3; Rom. tr4,8--9; l Tes' S-a adus pe Sine jertfd de bund voie: Ps. 39, 6-9; Evr' 5, l0; 10, 5-10; Ioan 10, 11, 15, 17-18; Gal.1, 4;2,2A; Efs' 5,2; I Tim'2, Credincioqii prin credin[a sint parta$i ai bunurilor: 6;Tit.2; t4; Rom. 3, 24-25; Ga!.3,13-14;' A fost jertfa prin"iubire qi a adus-o in dar: Rom. 3, Preolii trebuie sa predice: F. Ap' 5,29'31.; I Cor. 15,3; 24; Evr. 9, ?3; I loan 2, 2; 4, 1{; ll Cor.5, L8-21; A ridicat pe cruce pdcatele tuturor: Is.53,12; Rorn' 4, Iisus Hristos se numeEte: Mielul junghiat pentrY 25; Colos 2,1.4; lPetru2,24; pdcatele noastre: I Petru 1, 19;Apc. 5,6,12 13,8; Mielul A primit pedeapsa cuvenitd numai pacatoqilor: Is. lui Dumnezeu ca{e ridicd plcatul: loant,29-36; 53,4-5;2 Cor. 5, 21; Gal.3, 13; I Petru 3, 18; 4, 1; Mielul in Sfinta Cuminecdtura: Mt.26,26-?3; Mc.14, A murit'pentru pacatoqi: Rom.5, 6,8; 6, 10; I Cor 15,3; 22-24;Lc.22,19-20; I Cor. 11, 23-26; 2 Cor.5, t5; Evr. 2,9; 1' Petru 3, 18;

ca sa traim pentru Durpnezeu ?n El: Rom.6, 10'-11; I Cor.6,20l I Pctru 4, l-2; de ca sa traim pentru El: II Cor.55, 15; Ga1.2,20;

49

Singele lui Iisus Hristos este singele legii celei noi: marturisitorul igi marturisegte pdcatele sub 26, 28; Mc.14, 24; Lc. 22,20; I Cor. 1 1, 25; 9i Eg. 24, B; Evr. condiliuaea, ca Duhovnicul sI observe stricta dis9,20 cretiune in privinla pdcatelor marturisite, qi DuhovPrototipuri: aducerea lui Isaac ca jertfd: Fac.2z,z-rz; nicul se supune Ia acea;ta conditriune prin primirea Evr. 11, 17; Pasca: Eg. 12,3-13; I cor. -5, Z; Singele mdrturisirii. Aqijderea se intemeiazd, obligamintul aqezimintu I ui: Eg. 24, 8; Ew. 9, Z0; Ziua expi eie i : Eg. 30, spiritualului la discre[iune in Scaunul Marturisirii qi 10; Lev. 16, 30, 34; Ew. 9, 7, 72;!apul: Lev. 16, 20-22; ll Cor. pe dreptul Dumnezeiesc. Caci aceea ce pdcatosul in 5,2L. Sf. Taind a Pocain(ei descopera Preotului,
Mt.

Cap.79. Violarea sigiliului Sfintei Spovedanii se pedepse$te cu asprime.

toate lucrurile ocupa locul lui Dumnezeu,

descoperd lui Dumnezeu, qi precum Preotul aici in

aga

ii

ii

nemarginit de mari sint milele pe care prea Sf?ntul Dumnezeu le varsa cu imbelgugare la acest Scaun cle " judecata al milostivirii sale. Diavolul, ins5, care a luptat cumplit pe stramo$ii nogtri, pina i-a scos afarh din rai, vdzind aceasta milostivire Dumnezeiasca 'pusA la indemina pdcatoqilor pentru a se curdfi de pdcatele lor, se tulburd cumplit. El alearg[ ricnind clutid pe cine sd inghit6, qi ne dd razbol infricoqat tuturor cregtinflor care alergam pentru a ne curd(i de picatele noastre la aceastd judecata imbelqugati va implini timpul Pocdin(ei". gi Nichifor in milostivire Dumnezeiasca. Acest Duh inriuiatrit Mdrturisitorul in canonul sdu 27 hotdrigte: ,'Se ne impiedici pe toate ciile ca sI nu ne putem fololi cuvine Pirintele Duhovnicesc, pe ceice mdrturisesc de Darul acesta Dumnezeiesc. Doud atacuri lui pacatele ascunse, sa-i opreascd de la Dumcumplite intrebuin(eaza el pentru a ne impiedica nezeiasca impartagire, insa sa-i .lase sI intre in duntru in Biserica gi s6 nu arate pdcatele lor; ci :pr: a nu ne pu_lea folosi de Sf. Taina a Spovedaniei. sa-i sfdtuiascl cu blinde{e sa rAmind intru pocdinfA Intii ne impiedicd a ne cerceta congtiinia, pentru a nu ne putea cunoagte toate pacatele qi canonisirile gi intru rugf,ciune, qi sa economiseascd canonisiriie lor. Aceast6 piedica ne-o pune el pentru a nu ne ce se cuvin fiecdruia, dupi proalegerea sa" ("pidalion*, putea mdrturisi toate p5catele, a nu face roade vred- edit. 1844, fila477). Sub sigiliul Mdrturisirii, stau toate pacatele nice de Pocdin[d... qi a rdmine iarlgi vrdjrnagi lui mdrturisite, fie ele grele sau uQoare, secrete sau Dumnezeu (Lac.4,4; Rom.8,7; Gal.5, t7-Zt). Ai dbilea pubiice; apoi toate imprejurarile, care stau in atac qi mai cumplit pe care ni-l dh diavolul noud cregtinilor, care vrem sd ne spoveriim, este $oapta, legdturd cu Marturisirea sau cu pacatul mdrturisit, ca Duhovnicul ne divuiga pdcatele marturisite de nedispoziEiunea mdrturisitoruiui, oprtrea sau aminarea deziegarii, epitimia impus6; persoanele noi la Scaunul Sfintei Spovedanii. Contra primului atac diavolese, cu Darul lui Dum- car.e sint: cauz6,, ocaziune, sau otliect ai plcatulul nezeu, s-a mai ardtat in aceastd carte ?n mai multe prin mdrturisire, vin la cunoqtin{a spirituaiului qi ?n iocuni ca sd ne folosim. Fentru ai doilea atac urm6 picatele conculpabilului... Agifderea nu esie diavolesc, degi s-a ardtat ia cap. 75, ca noi Freoqii iertat - Freotului Duhovnie - a intrebuinla Duhovnici sintem oprigi cu desdv?rgire a dirrrlga in lcunogtin[ele c?gtigate prin mdrturisire ?naintea popor sau autoritatilor, pacatele ceior ce ni1-au oricarei dregatorii" (Dr. T lr" Tarnavschi "l-irurgica Biserir ji mdrturisit, totu$i vom ar5ta iardqi, aducind gi alte Risirfiene:, edit. 1909, Cerndugi, pg.7 L-42j. "*riee paeat mSrturisit ?naintea Freotuiui iluilovm6rturii vrednice de crezut. nie - scrie gi Dr. tsadea Cireqanu - n-d Se p0ate Spune de Spre a soulbera orice critic d, care, s-ar ridica c?ndva aceste sub ni'ci r.ln urotiv. "secreiui invioiabil din gi m-ar osindi, cd eele scrise sint numai parerile mele proprii, ?n acest scop dau aici o parte din hot5ririle Scaunul Marturisirii", se pSstreaza suii oriee imprejurdri, pericole, torturfiri qi nenoroeiri. De Sf. Biseriei cre$rine ortocioxe. "ObIigagiile ministrului Poclingei dupd aceea in Fraviia cea mare din anul trd52, cap. 3tr9" mirturisirea picatelor". Dupa marturisirea citim: "Duhovnicul de va spune pacatele ie i se pdcatelor din partea marturisitorului, Duhovnicul spovedesc... sa-i fie luat darul de tot gi al preoliei qi este obligat la strictd discregiune, in privinga acelor al Duhovniciei; iar cetd[eneasca lege, zice: "Si i se lucruri, care au venit Ia cunogtinla iui prin gcoatd limba pe ceafi qi sa i se tragl pinh va muri". marturisire, sau Ia ocaziunea acesteia. Aceasta-clis- Motivul pentru care s-a hotirit aceaita asprime, a crefiune se numeQte "sigiliul mlrturisirii" qi se fost ca in aceasta lume, omul sd-qi gf,seasci alinarea intemeiaza mai intii pe dreptul natural. b[ci qi uqurarea conqtiin(ei sale cel putin in Bisericd, qi sa

Mare este Taina Sf. Spovedanii! Multe

gi

trebuie el sa ocupe locul lui Dumnezeu qi cu priviie la discrefiune. Sf. Ioan Hrisostom deduce anume din imprejurarea, cd Dumnezeu niciodata nu descoperd pacatele oamenilor, obligdmintul duhovnicilor, ca qi -a lor picatele, care li se mdrturisesc, nu le e permis le descoperi. Discreliunea in Scaunul M6rturisirii se porunceqte qi prin prescriptele bisericeqti. Sf. Vasilie cel Mare zice in canonul sfu 34: " Pe femeile cele ce au preacurvit, qi pentru evlavie s-au mdrturisit, sau de s-au vadit cit de pu[in, P[ringii noqtri au oprit a le publica, ca nu vadindu-se sd le dam cauzd,de moarte. Insd au poruncit a sta ele fard de impdrtaqire pind se

50

nu se atinga sfinlenia Tainei cu nimicirea secretului

de preotul neinlelept. Iar atunci cind Duhovnicul vede pe un nevinovat ca patimeqte in temnita pentru vreo irima, qi el cunoagte pe adevdratul vinovat prin Scaunul Mdrturisirii, poate ardta inaintea judec6[ii cd nu este vinovat osinditul, dar farl a spune 5i fard a arata pe cel vinovat..." (Dr. Badea Cireqanu "Tezaurul Liturgic", Tom. III, pg. 325). Din cele artrtate din Dumnezeiegtile inv[[5turi gi pravile, reiese destul de clar cd noi Preogii Duhovnici, in nici un caznu ne este iertat a divulga in lume, nici chiar la autoritali, pdcatele celor ce ni s-au mdrturisit nou6. Aceasta este o crima mai cumplitd decit'orice crima. Cel ce ucide pe apropele sau, ii ucide numai trupul; insa cel ce ar cuteza cindva sd violeze sigiliul Sfintei Spovedanii prin divulgarea pacatelor, ucide multe suflete. Credincioqii, in fa{a acestui pdcat greu - care si nu fie niciodatd - iqi pierd incredelea in pastrarea acestui sigil Dumnezeiesc, qi astfel cind se marturisesc, din carlza neincrederii, ascund pdcatele cele mai grele qi uricioase. Acestea il chinuiesc in toatd viala qi le-o gi scurteazd: iar dincolo de mormint, cad in osinda vegnicl (lez. 3; 18; 20;33;6). Noi Duhovnicii cunoagtem bine, c5 acest pdcat, mai mult decit chiar indemnarile aproapelui de a pdcitui, intrd in pdcatul indoitei ucideri, despre care a zis Mintuitorul in Sfinta Evanghelie:"Nttvd teme{i de ceice ucidtrupul, iar sutletul nu-l pot uclde, ci sd. vd. teme{i mai vtrtos de cel ce poale sa piarda Si trupul Ei sufletul tn gheend. Adevdr zic voud: de acela sd va temeli" (tr,tt. 10,28;Lc. 12 4-5). Dumnezeieqtile Scripturi, ne obligd imperios a plstra cu sfinlenie secretul Sfintei Spovedanii prin teluritele ei inv6!5turi. "Cine umbl6 cu birfeli, dI pe fa!6 cele ascunse qi cu cel ce nu-gi poate tine gura sa, nu te amesteca"... Secretul Sfintei Marturisiri nu se poate divulga niciodat5; deci creqtinii p5cStoqi sd ilerge la Duhovnicii lor, qi fari de nici o teami sa-gi

b. EpiscoPul infelePt prin acoperirea plcatelor plstori[ilor sii, a inliturat nenorocirea qi a cigtigat sufletele.

"A venit odat[ Episcopul Awa Ammona sa guste ceva intr-un loc gi era acolo unul care avea nume rdu. Deci aflind cei ce locuiau'in locul acela, s-au tulburat qi s-au adunat ca sd-l goneasca pe el din chilie' $i iunoscind caEpiscopul Ammona este inlocul acela, venind l-au rugat sa meargi impreund cu dingii. inlelegind fratele, luind femeia, a ascuns-o intr-un chiup(vas) mare Pina a venit norodul, avdzut Awa Ammona ceea ce se fdcuse, gi pentru Dumnezeu a acoperit lucrul. $i intrind, a $ezut deasuprachiupului qi a poruncit ca sd caute toati chilia. Deci, dupi ce au cautat gi nu au aflat pe femeie, a zis Awa Ammona: "Ce este acesta? Dumnezeu sd-v5 ierte!" $i rugindu-se a facut pe tofi sI se ducd qi apucind d.e mina pe fratele, i-a zis: "Ia aminte de tine, frate!" Acestea zicind s-a dus". Aceasta este lucrarea duhovniceascd a dragostei desdvirqite , care a zidit in doui parli dupa cuvintul Dumnezeiesc: "Nu judecagi ca sd nu fili judecati; iertali gi ve[i fi iertali (Mt. 7, 7-2;l-c.6.37:-45; Rom. 2,7-6). Acestea avinduJe in minte Sfinlii lui Dumnezev, se fereau ca de focul iadului de a j .'udeca pe aproapele, fie mare, fie mic, ci mai degrabd d6deau sfaturi ziditoare, ori se rugau pentru sineqi gi astfel sc6pau de judecata gi pedeapsa lui Dumnezeu.
c.Nu judecafi Ei nu ve(i fri judeca[i.

miituriseasca toate pacatele, cu care sint

impovirati. Duhovnicii sint oameni indumnezeili, de aceea au intr-inqii focul dragostei sfinte care acoperl mullimea de pdcate, auzite la mdrturisire. Pilde (e acestea avem multe, multe, in Sfinta Bisericl a Domnului nostru Iisus Hristos. Pentru a impraqtia ploaia clevetirilor - ce cade
neincetat asupra dregatoriei preogiei gi duhovniciei - din inimile creqtinilor impulinali la suflet, vom da aici vre-o citeva pilde din stdlucita dragoste duhovniceasca a sfin[ilor Parintri.
a.

"C6latorind eu pe o cale - zice Awa Pafnutie - mi s-a ?ntimplat de am ratlcit din pricina negurii qi m-am aflit aproape de un sat. Pe cind mergeam pe cale, am vazitpe unii care se impreunau firl rugine. Atunci departindu-md pu1in, am stat rugindu-md pentru pdcatele mele. In acel timp am vazut pe ingerul Domnului venind, avind sabie 5i mi-a zis: "Pafnutie, toii cei ce judeca pe fragii lor, de aceast6 sabie vor pieri; iar tu pentru ca nu ai judecat, ci te-3i smerit peline inaintea lui Dumneze:u, caqi cum ai fi facut tu pacatul, pentru aceasta numele tau s-a scris in cartea celor vii" ("Pateric", pg.207,literaP.9, a.1)
d. Starelul Duhovnicesc acoperind Ei indelung ribdind sciderea pistoritului siu, cu timpul l-a smuls din ghiarele diavolului.

Pistrarea Tainei indumnezeieEte pe Duhovnici. duhovniceasci qi indelungd r6bdare. Pastorii "Spuneau Pdrinlii pentru Awa Macarie cel Mare, cigtigau sufletele pdstorililor lor, prapdstuili in ca s-a ficut, precum este scris, Dumnezeu feluiite pacate. Aceasta ne-o adeveregte qi pf,mintesc. Caci precum este Dumnezeu acoperind intimplarea urmatoare: "un bdtrin oarecare avea iumea, a$a s-a facut qi Awa Macarie acoperind doisprezece ucenici. Deci, s-a intimplat din ispita greqelile pe care lgvedea, ca qi cum nu le-ar fiv5;zut, diavblului, ca unul dintr-inqii sd meargi in sat gi sI Acesta robit ti care le auzea, ca qi cum nu le-ar fi atzit" ("Pateric", cadi cu o femeie in pdcatul curviei. in sat Utrenie pleca dup6 fiind de patimi, totdeauna edit. 1913Iagi, pg. 143, litera M.a.).

Prin acoperirea gregelilor cu dragoste

aflat in tim-pul cind abia venise o'ln ,ut. Din ldeclare de sfini, u poirn.i;-;;:i;A;;.p"."i; intimplare el schimbasg Tulti3 sa_ gi luase haina I morrnint, s-a gisit corpul acelui Preot, lutrizit, gi femeii. Deci, i-a zis lui bdtrinul:"(Jnde ai fost frate?" oasele cu totui risipite. Spre mirarea tuiuror, fui, I El vizindu-se strimtorat a minlit, zicind: "Pind in I timUa ii era neatinsi de siricaciune, p6strata aga de cutare l9q am fost, pentru o trebuinfa". Atunci i-a zis Uine gi proaspati ca in ziua mor[ii. I batrinur: uA cui zsropare,voiasi | fratele ci estg a femeii, s-a aruncat la picioarele I cerceteze icest lucru nemaipomJnit. gt flcu o - bdtrinului, gr5ind: "Iart6-md stipine, cd nu voi mai taietura in virful limbii gi coosiata, cE limba era la I face aceasta de acum i3{n-te", Batrinul l-a iertat qi fgt, ca a unui om viu. $i'astfel Ioan Nepomusen fu I I-a mingiiat pe dinsul, zicindu-i: "Pdzeqte-te de acum I socotit in Boemia de sftnt mucenic. fimUa sa ii fu inainte, fiule, cI ce cigtigi, sau ce folos ai dintru lpura intr-o cutie de argini gi dedesubt, pe aceasti spurcdciune,fird,numai aicea de la oameni, suslinatorul cutiei, s-a insiris in latineqte isioiia I ogara gi ruqine; iar in veacul ce va sd fie, focul nestins aceasta minunatd. Ea se vede gi azi cu tiietura bisI Eiviermii cei neadormigi gifdrd de sfirqit. Nu mai face I turiului doctorului". fiule, nu mai face, md rog, ca sd nu te mai tavllegti cu aceast6 fapta uritd". Astfel cu_iubirea de oameni I f. Ceea ce mirturiseEti (te spovedegti) preotului,

gi iaragi venea de dimineata, inca fiind intuneric. I lnfuriindu-se regele, cd Preotul nu i se supune gi Deci, au aflat bdtrinii gi fralii fapta,_gi peq-tru ca sa Inu-l ascult4 a aruncat. pe curajosul gi vridrricul acopere pe fratele nu-l videau pe el. Fralii insi de I Preot,'la 6 mai 1383, ln itil UotAb, undl s-a inecat. rnulte ori au strigat asu.pra Egumenului, zicind: I Corpul lui a fost scos mort din apa Ei inmormintat la "Cum iil6sa1i pe el aga Ei nimic nu-i ziceli lui?" Odati I niserica la care slujise. Aici s.a tiAfiUt eI336 de ani, a mers bitrinul la fratele inc5 diminea[i fiind, gi l-a cind la 1719, cipetenia Bisericii Romei voind si-l I

itl

;J;;'i;;i,;;;;;"?'';;;uIff "il;:#fi;5;":;#;d;:;

lui Dumnezeu

gi

cuindelunga rdbdare a bdtrin-ului,

#.::Lq:'^.t:ll"l"^:"',l^::.J-?3]1.'P:1111,s],'-1 1i|]: Monah iscusit. Acestea vdzindu'le, fra11i

{impreynd

|
|

"unii oe$tini

i:r:::l,""* indreptarea ?:"f,*l,Tit rraterui. Ei a,, zis batrinur;i; ;Fi | -li ^,:,-?,H:lt.!|ig: | ;:tffi;';?S,1i&'.'t:::':.":;11 if H'jllil .: ***::t""1..* ii I rvr*a-rt.,risirii, preotul n-are voie sd o spuna niminui. rdbdat atita lll::,:i.1".'P:l:..1,?:1 fratelui?" Bdtrinul le-a ryY: to.' ia:tr_r: I e in secret mare. Nicilal;il; i":".a".a,rrie nu
,,ffi{.1:"{ffii1,1i:rffi"',',li:X?-,t%:lxi1lJ;li:gnil*xm,9*i:ffTJstrx?j:""tuffi;: -J^:^-:-r-c..a nu dojenindu-l sa meargd i1 uai.t seara la uga preotului, care locuir'il;;I"; | preotur, Desihizind necunoscutur i-a l::.::^'l: lilli.,"u..a. ^o-.::f,,::,,?^,al:iryl r-qntul1 sa, :'::^.i*":I de acum am apucat si cealalti yiri ii q. :fi[:"."ffi;::"#:T.}"::H:t?;ffi1ffi;"1.';1 I este ii.lp"r" currii qi aici ii spusese necunoscutur cd in 9:t':ll::t:11i::,r^T1_T:11i1._?..itlir1 I ribdarea impreuna cu rugdciunea, ;;;,L b"t"rriilffij*"ffi;":ffii'i,r-".isa;, :"_:l I sl intimplafratelui nostru ispitire, cd doard :ll1 fiind.cumvl I ru"Lirrr noplii curtea boeiereasc6 va fi aruncatd in au cazut sorlii sa :11f?lP:*:":?Ll?.Llii9:l:l"l:T,:1.ryj:r | ;;;: pe dinsur; necuroscutur, j.?;;;i;;;;'i; ;' ;" nu face nici un bine'! (vezi "Pa1eric", edit' Iagi, cap.Vl, r' rp""",leasca... pouta va ca muri la acest atentat... in I
,la cealalt6-Pla, ^^^l^l+x -.1-x de
r

-uii;

ei se iem a"pu,te, qi apoi si intre in blucuc. Fili liniqtili in

este un secret rnare. se sriesc a-qi marturisi pacatele cele ca nu ffiffiil#ivesteasca

;;;

yj::':

locuia doar el vr vu cu lsrtrrrrq familia ro la gur LUq curtea boiereasca. Ar fi dorit sd scape pe preoteasd, pe -A copilagii s6i, dar secretul Mdrturisirii il oprea. 1, I e.Mucenicul Ioan Nepomusen din .aiut-i-n rufi'At-ul" rrgu, | doar, doar lumina ar Domnul pe acel necunoscut ca . ,.:_ _ --!r , I "Din timpurile cele mai vechi 5i tulburi ale Europ.ei, ra planul savirqeasci diavolLsc. ceasul de pe I ", a batut *i"iur nopfii, parcd i-aCind . si multe din qr" inima stat la loc. 9:llbe-ra,, iegit I tradiliunile Iil-||t,lilll|.e lor pe jumdtate uitate, au iaraqi tu ouiu trecut miezul rro'pjii, u trecut qi ceasul unu... in iveala. Nici un personaj dinistoria Boemiei n-a facut I fi". u rdsuflat freotut,'gtndind in sine: Domnu[ mi-a atita vilvi in lumea doctorilor in medicing, ca Ioan I ,rrit rugdciunea qi l-a intors pe necunoscut de la Nepomusen, Preot la Biserica catedrald din praga, | siu. -^ lplanul ' Catr. diminea[a vine din nou necunoscutul gi zice in veacul al I Regele Venceslas r\sBsrE v s[utrsrils uurr[u dorind sa sd atle afle ce pacate ii ce .pacale ll l.at-r. pf,rinte cd ti-am ficut o noapte noanre I cAtre Preot: 'llarti Pf,rinte c5 [i-am splvfd,ise, nedormita. voia* ia *a incredinle z daca de fapt 1:.:t I"ET1:?!l1t:1,I ',. cu totul oprit Preot n-a dat pe fala nimic, {,j fiind a. li..r.tul Spovedaniei e aqa cd am putea lege a face aga I pdcate cif de rnari. Am iscodit in scopul acesta
ninqfalar -u"::,t^?t"egte uqlqlvrv

tul credincios acopera patatul"1r-". s. i', ia'io2;il sfadd; iar iubirea tdinuielte toate

lii"ut"rui:
I
I

l,lllii"Jlj"i;Jj',H[?"H'[ffrffi?1fi,*fi: ;.:; qi

Praga

"--idi.i"iif

;h;;p;i

!:lll,tl,:

XIV-lea

ceva'

ili1.f[;

r
52

pe Preot, silindu-l ca sd destlinuiasf, povestea ce ti-am spus in spovadf, asearl, qi acum - deamlnuntul privitor la moartea agronomului' dupa purtarea Sfinliei Voastre --.sint incredingat ca cele ce qtie sa de Duhovnic, a sigitiui Marturisirii, il leagd deplin pe Preot. Acum Preotul, iongfient rle datoria asupra destdinuire orice a6ia voiesc sd mf, mirturisesc din toati inima" (De ramas ca mut fala de ucigaqului cunoscut, ins5 a mdrtusit adevlrul, cd el Dr. O'. Tarangu, din rev. "Credinga", Cernau{i)' de pulin' Dupi ce EpisO alta dovadd vie despre bdrbSlia unora din Preolii nu irie vinovat nici cituqi ?n fala autoritafilor, Duhovnici, mai este qi aceasta, pe care am citit-o de copul l-a cercetat qi a marturisit doveditore cili-va ani, qi pe care o dam aici spre edificarea ca nu a putut smulge nici o rndrturisire sa pe inaintea a adus tribunalul asupra crimei, crldincioqilor iregtini. de acuzat fost a in parlile Ucrainei (din Rusia) in sec. XIX, un Pre'otul nevinovat. Aici Preotul sus{inea cI gloncare astfei diPreot a primit mai trine sd fie invinuit qi procuror qi de medicul legist, cu sigurangd agronomul, inpuqcat fost a caie cu osindit pe via!5 in temni!5, unde a gi.murit, decit si iele ascunsi gasit-o au pe care descopere pacatele vinovatului ce s-a. spovedit' este din pu$ca Preotului, acespe baza "Conducatorul muzicii bisericeqti din oraqul dupa Ntarul Bisericii sale' Tribunalul, osindit pe Preotul Oratow, gi-a pus in minte sa ia de sofie pe femeia toi acuzari gi marturii, a pe viald gi exilarea in ug.orro*ilui din acel oraq. tn acest scop infernal, a nevinovat, la munca silnica adus pe luat pe sutr ascuns puQca Preotului din casa, a Siberia. Episcopul (vazind aceea sentin[d), aqi in fata impuleat pe agronom, $i furiqindu-se s-a dus la Preot in Biseriia Catedrala din Shitomia, diin popor adunat, l-a dezbricat nauitl Biserica la care slujea Preotul. Aici a rezemat pu$ca lunei mari rnultirni fie vinovat, 'Astfql Prdotului dupa Altarul Bisericii, pentru a indeparta de preo{ie pe bietul Preot, f6ra sa 'orice bdnuieli ale autoritatilor, care ar fi putut sd ac.est vrednic Preot, martir al datoriei sale preo(eqti, savirqirea omorului qi nu'i.a rEmas nici ultima ining?iere mEcar, de a sluji

cadd asupra

reremarea puqtei de Altarul Bisericii, fiind aspru mustrat de conqtiinla sa, a alergat la acelaqi Preot sd-qi m6rturiseasca pacatui greu care ii tortura cumplit. La Spoyedanie, cere Preotului insi, ca, sub nici un motiv sa nu descopere nimanui p6catul sdu; ci sa se coformeze sfintelor pravile care opresc cu asprime a nu se. di'rulga pScatele mdrturisite la Sfintul Scaun al SPovedaniei.

lui. Dupi

Sf?nta Liturghie.

Dupd ce qi-a marturisit pacatul uciderii irturoil, iitin,i: "Eu sint ucigaqul agronomului' gtiut de la Scaunul agronomului la Preot, a intrat intr-insul teama cd Preotul este nevinovat. El a

Dupd un timp indelungat cam de vre-o 20 de ani, maestrul muzicei bisericelti, s-a imbonldvit de moarte. Cum zdcea pe patul sau de durere qi de moartb, vSzindu-se torturat de congtiinta'sa, a chemat la patul siu pe judecatori qi pe procurorul tribunalului qi p9 medicul legist.Vazindu-i adunali pe to(i in jurul patului sdri, le-a mdrturisit (spre mirarea

Preotul ?l va denunta autoritAlilor. Pentru a se scdpa de aceasti gtoazd, care-i rodea inima, cum roade caru in lernn, gi rugina in fier'.., a alergat la polilia oragului. Acolo a pirit pe Freot, zicind ca este autorul crimei agronomului, 5i puqca cu care a ucis Altarul bisericii sale. pe - agronorn a ascuns-o duph autorul crimei, asupra Dupa informaliile date de Preoiului nevinovat, potriEia oraqului a mers la BisericS, unde a gi gdsit arma ascunsS dupa Altar. Preotul a fost arestat qi dat judecatrii. La ziua hotdrita, Preotul a fost adus in fala judecatorilor' La invinuirile aduse asupra lui, a rigpuns cd el nu este vinovat, insa gindindu-se bine la datoria sa de Preot Duhovnic, n-a vrut sd descopere sub nici un cuvint cine este ucigaqul. Jud*ecatoria qi autoritagile polilieneqti vizindu-se puse la ?ndoialS pent-rq urtoirrt crlmei, a intervenit la Episcopul Preotului ca sa-l cerceteze.I-a aceastS inqtiinlare, Episcopul a simlit o durere vie in fiinla sa, pentzu napastavenita

Spovedaniei, dup6 mdrturisirea me:?, c4 eu sint cu adevarat vinovaiul, tnsi fiind conqiient de datoria preo(easca a duhovniciei, n-a rndrturisit nici in fatra autoiitatritor, qi nici in fala Episcopului siu' cum-ci eu sint ucigaq,.rt. Astfel,'Preotul, prin dpgradare-a lui de cdtre E[iscop, gi exilarea in Siberia;"este un Mar' tir al datoiiei". Tribunalul, la aceasta mdrturisire, a achitat oe Preot, publicind nevinovalia lui; iar procuroiul a porunCit ca de grabi sd fie slobozit din iemnila qi iniors din exilare. Mergind trimiqii sa-l libereLe pe preotul nevinovat, nu l-au mai gasit' El murise de multa vreme, consumat de necazuri qi mizerie". Cred cA aceste .dovezi grditoare pot incuraja pe orice creqtin a-gi mSrturisi Preotului-Duhovnic ori ce fel de pacate grele qi ruginoase' Acesta qtiindu-le sd alergam cu toat5 increderea la Sfintul Scaun al Spovedlniei. Acolo sd ne mSrturisim toate plcate.le lui Dumnezeu inaiftea iscusitului Preot Duhovnic, lor, asupta capu{ui vrednicului sdu Preot. Plin de spre a dobindi dezlegarea de pacate qi iertarea trigindu-ne nepregltili moartea compdtimiie, s-a dus la el in teminta unde era ca sa nu ne prindi delinut. Intrind induntru. l-a cercetat cu la infricoqatul Scaun lrl Judecllii lui Dumnezeu.

Einetacerile Bcrceinfei

at

Taina Sfintei Spovedariil

Taina Sfintei Spovedanii O cunoaglsm din predanii Clt de mare rol amrme Are pentru-ntreaga lume Pentru ea Mlntuitorul A vorbit la-ntreg poporul, CE nu estb mtntuire
FnrE de mirturisire.

Dar c{i Sfinti gi CBYioSi N-au ieSit dinpecdtoqi Care-au pllns, Ei-au suspinat Pentru origice picat Tot la fel str6mogii noEtri $i parinlii drag ai nogtri,
Post de post se spovedeau, Pregntif se-mp6rtiEeau. Ei nu amlnau cu anii Taina Sfintei Spovedanii!

'

Pentru cE Hristos inva![ Sf.Apostoli dau povat5, Sd ne spovedim mereu, Slugilor lui Dumnezeu (Preogii) Pentru Taina Pociintei, Au grnit deasemeni Sfintu. $i canoane au fixat, Sd ne spovedim curat $i Biserica ne cheam6, $i ne-nvati ca o mamL $i cu multeumilinP SSvenim lapociinli. Poc6inla:i faina mare Dati pentru fiecare Pentru drept gi p6c5tos, Cel ce crede tn Hristos Pentru tindr gi befitrr, Pentru slug6 qi st6pin, Pentru cel de pe amvon Pentru cel ce std pe tron. Pentru turmi qi pastori Pentru cei din inchisori Pentru cei ce zac tn pat Pentru tot cel botdzat Aqa cum ne inva!6 Crezul, Spovedaiq Botezul. Care spala, care curmii, Tot pacatul fIrI urmi. De voili mai mult s5 gtiti, In Scripturd sI citili Veli gisi exemple multe, Dg-ar fi cine sl le-asculte. Oare, frate, n-ai vEzu! Pe David, cind acEzlut, Cum s-a spovedit curat Lui Natan ce l-a mustrat? Dar gi Petru rivnitorul $i-a' trddat Mtntuitorul . Ba Si-n public s-a jurat *Nu-L cunesc cu-addviirat". " Iar cind Domnul l-aprimit, Petru jalnicp-a ciit. $i a ptins in toatl via[a Umezindu-qi zilniL fa!a. Apoi Pavel tot la fel, Nu a plins atit gi el ? Cici pe mul1i creqtini lega $i la templu-i aducea.

$ifEceau cupreg[tire Sfrnta lor mlrturisire. - Ei n-aneau atunci ca noi Viati b_unI, ci nevoi. N-aveau timp de rugiciune, Nici Biserici mari gi bune, N-aveau Preoli,mul[i in sate, lnse nici aqa p[cate; Nu ctntau ca noi frumos, Dar triiau dup[ Hristos. Ei posteau in orice post Nu spuneau cd n-are rost. Ei mlncau ce-aveau pe masd $i simteau pe Domnu-n cas5. Astazi ins{'fratii mei, Ne-am fEcut cu toti migei, Nu wem ca sE mai postinr, Nici sd ne mirturisim. Iar in Sfinte Sarbebri, Mulli lucreazi-adeseori. Se sf6desc, se batr.se-njur6, Nu te iafia, zac in ur6!

Rar maivezi cregtini aqrm, Cautind duhovnicbunSi-l intrebe dupi carte, De plcatele de moarte. S5-l tntrebe de poste$g De se roag4 de citegte... Pe copii de-i creqte bine, I-a Biserici de vine? 56-l intrebe de nu-njur4 De nu bate, de nu fura, De nu zace-npreacurvii $i-nucideri de copii! .Si-l lntrebe chiar de toate $i de gtuduri, de se poate $i se-i dea canon apoi, Cum era cfudva la noi. Tineretul, mai ales,

A ajuns de ne,-n[eles.
Nu mai wea pe Dumnezerq Umbl[ an de capul sdu.

l*geasfinte toli o stricE,

De Hristos nu mai au fic6. Nici de moarte ru au team5, Nici pe Preoti nu-i mai cheam5. Nu vor nici sE se cunune, Sii petreacd-n fapte bune. Nici copii nuvor si nasc5" Nici pe cei ce-i au, s[-i creasc5. Deci, aceastd lume rea, Oare cum ar mai putea

Nuwea tat5" nuweamam{" N-are jen5, n-are teami... Nuwea lege, nici tradilii, Este plin de mari ambdii. Nu se-mpaci cu credinl4 Tot refuzi umilinla. ln Biserici vdd muzeu, Iar de Preoli rid mereu. Cind risund clopotul, li apuca hohotul. Iar in zi de stubitoare Ei se duc pe la plimbare. Iar duminica cind vine, Nuvezi unul sd se-nchine. Te lntrebi atunci de ei,
Stnt creEtini, sau sint atei ? Ci1i din ei ar mai dori, lncl a se spovedi Rar mai vezi copii cuminli, Care-ascultl de pirinti. Dar se cade-acum si gtim, Cum sE ne m5rturisilnCe si spunem, cum sE st6rn, Ca iertare s5luim. Mulli zicazic6 e ruEine, De aceea tac mai bine. Cum s6-gi spuni ei picatul SE audd intreg satul ? Dar tu nu te rugina CXnd i1i spui greEealata. Pentru ce atunci cregtine, Cind gregegti nu !i-e rugine ? Sfinlii pling cind tu gregegti, Veseli sint, cind te c6ieqti. De aceea prin ruqine,

Si

se spele de pdcate,

I-a Duhovnicii din sate? Clnd gi-aceia ii intreabS, Douivorbe aEa din grab6, $i-ntr-o clipi ei dezleagd Ce-au f6cut o viat6-ntreag6., Ei nu qtiu de pravil6, $i nu pun nici stairil[ Nu respect5 nici canoane, Vai de oile s6rmane! Vai de turmi cea de oi, Vai de-aceqti cregtini de-aPoi. Sint bolndvi de patimi grele, Insd nu pling pentru ele.

Diavolu[iegatlE iine

RaMi-aici ruqinea toatfu

Si n-o rabn la judecat5, Caci va fi cu mult mai greu, tn fala lui Dumnezet. Ruginea-n mErturisire, E canon de ispiEire. Iar pflrintele-i legat, S5 nu spunE-al tiiu picat. Unii spun cE ar veni Dar n-au weme nici o zi. Alliivin din obicei $i se spovedesc gi ei Al1ii zic: raai tndrEaegti, Cum, a$a pe noi ne-nve[i ? Dar pirintele din sat IatE" altfel ne-a-nvElat. Unii spun ci n-au pdstor Aga burl in satul lor. $i incep a-l judec4 Pentru ce triiegte-a$a? O, @ mare nedreptate CE nu-Ei pling a lor picate! Cei ce judecS-un pistor, Iau p6catu-asupra lor. Frati cregtini, vI rog sI Eti1i, E p5cat sn-l osinditi. Caci-tot Preotul primegte Duhul Sfint ctnd se sfinleEte Deci, pringraiul gurii lur, Primim Duhul Domnului. Darul deci lucteazi.n toate El ne iarti de picate. Unii spun ci au servici $i picate tare mici. Caci i-auzi vorbind mereu: 'N-am ucis.pe nimeni eu". nN-am batut, nu am fuiat", 'Stnt un om cuminte-n sat", 'Deci oricind pot s6-ndrdmesc" Ca si m[ imp6rtigesc". Dar Ei-ace$tia greu se-ngealE, C:aci sint mindri, plini de fala, Domnul nu se df,ruiegte Celui ce nu se smereEte. Unii spun cE sint certati Cu vecini, cu so!i, cu frali, Deci, mai bine stau a$a"

Nici-un post Ei nici-od", Ba, detaim6 Sfintul Post $i socot ci n-are rost. Trupul si Ei-l chinuiascS, . Faptele s5-gi spovedeasci. Unorii'te e rugine, Si se roage si se-n-nchine Pe la Sfintele Icoane... Cum s-asculte de canoane? Allii zic:'Nu-s cununat, Cum sii merg la popa-n sat Am flcut picate grele, N-am iertare-n veci de ele". Dar gi.acegtia greu se-ngeal{ Nici se-ndreapt5, nici se spah, Tot picatul aritat Este pe deplin iertat. Nici-uu riu pe lume nrr-i Si lntreacl mila Lui. Numai tu s[ ai credin[i $i se vii cu umili4a. Unii nu se spovedesc Cd zic:'Nu pot si-mplinesc Tot canonul rinduit Ce mi-l dE la spovedit". Attii tug de spovedit Cdci Parintele-i gribit N-are vreme s6-i asculte Cind ei au picate multe. Iar femeile la rind I* aluz:- aga zicind: "N-am si spun eu chiarpetoate, C-am tf,cut multe pecate! Cele mici le spun acum Cele mari le las oricum... Le voi spovedipe toate I-a weo Mlnistire, poate!" Dar se-ngeall foarte greu Amegind pe Dumnezeu. $i se umple de picate, CInd le spun pe jumitate. C{ci satana le invali Sd urmeze-a lui pova[i

Ci le-e greu a se-mpdca. Nu cumva sE se smereascS $i-apoi sE se spovedeascI. Daci ei s-ar spovedi, Duhul Sfint i-ar spnjini. Uaiivin cu mare grab6: 'TIai pirinte cE am treab{". Apoi zic din nou grebili AstAzi nu m6-mpertA5i$?" Mai zic unii cI fumeazE, $i duminica lucreaz5... Al$i spun : "nu pot posti,

Ori sE tru se spovedeasc5, Ori din ele sE doseasciApoi cind se spovedesc Tot pe allii osindesc: uAm f5cut acest picat,
lndemnat6 de b6rbat" Ci[i cregtini din nesimlire Nu merg la m5rturisire, Tot amini gi tot lasi Pina-i scoate mor[i din casE. In zadar cind moartea vine Cheami Preotul la sine, CIci atuncea limba lor Tace-n vecii vecilor. Din afar6 omul pare Caun m5r frumos gi mare,

Cind de aproape il privegti Numai viermi in el gaseqti. A,Ea sint cregtinii azi Mindri , falnici, parc6-s brazi, Dar cind vin si-i spovedegti Putregai in ei g6segti. Mul$ sint plini de desfrintui, De betii Ei dezbin[ri. Allii n-au mai fost cu anii I-a biserici, sirmanii. Dar Hristos aga ne-nva!6 Sfin$ tofi ne dau pova[i: CE nu este mintuire Firi de mf,rhrrisire. Deci, vi rog cre$tini gi frali Pe Hristos s6-L ascultali, Postul mare a sosit Hai, venili la spovedit. Taina asta-i foarte mare, N-o primegti? Nu ai iertare! Cautd un Preot bun $i te spovedegte-acum. AstAzi poate mai gasegti Preoli buni, duhovnicegti, Miine oriclt vei umbla Cred ci nu-i vei mai afla. Deci, intii gi-ntii de toate Iarte-te cu totii o, frate $i te roagd-apoi gi scrie, Tot picatul pe hirtie. Stai apoi cu capu-n jos Ca in fata lui Hristos, $i rosteEte rind pe rind Orice fuptA, orice gind. Spune sincer nesilit, Tot ce ai pic5tuit, Te gindegte, ia aminte Nu hjuri de cele Sfinte? Spune tu, o frilioare, Mergi in orice s6rb6toare I^a Biseric[ in sat ? Sau din contri, ai lucrat? Poate ai furat ceva $i-ai adus in casa ta? Sau 1ii uri gi minie Peweun oq sau pe sotie ? Spune-mi frate, spune-mi sori, Nu te-ai dus la joc,la hori? Nu te-ai dus la nunti cumva Spre-a juca gi imblta ? $-apoi dupf, ce-ai bAut, Spune-mi sincer, ce-ai fdcut ? N-ai cizut in desfrinare Cu weo fati oarecare? Spune-mi soro, spune-mi frate, Mai fumezi gi astazi poate? L-ai deprins la tinerele Sau acum la bitrinele ? L-ai deprins cumva din scoal6,

56 Sau fumezi mai

mult din fale?

Dar, oricum l-ai tnvdtat, Frate este-un greu P6cat. Spune-rni, poate l-ai l6sat, Sau nici nir ai incercat... Te rog frate, de voiegti Da-mi cuvint c5.1 plrlsegti. Spune-mi nu te rugin4 l1i pastrezi tu cinstea ta? Sau traiegti in preacurvii, $i-nucideri de coPii? Sau femeie daci egti Spune'mi te sulemenegti? Porti cercei, inel, mirgele Ca s-ademsnegti cu ele? Haine scurte tu lmbraci Ca birbalilor si placi? Fa14 parul le vopsegti, Sau te porli aEa cum eqti? Spune=mi frate, tu Postegti? Dar la moarte, te ginde$ti? Faci tu zilnic rug6ciuni, Metanii Ei-nchinlciuni? Mai citesti tu in ScriPtur6 Vreun cuvlnt de lnvit6tur6? Sau citegti mai mult romane $i inv6!5turi profane? Spune-mi insuli o, cregtine, Folosegti tu timPul bine? Sau te-nqeli ca tot PoPorul Urmarind televizorul? Spune-mi, lnc5, bine faci, Miluiegti pe cei sdraci? Dar tu piine, haine, bani I-abolnavi gi la sirmani? Spune-mi toate cu credinld $i cu lacrimi de clinlq Nu ascunde weun Pdcat Ca si nu r[mli legat. Tot picatul, mic, sau mare' Este un $atPe, frdlioare. Cind tu spui cite-un Pdcat El din gur6-i aruncat. Iat6-un qarPe-n gura ta' Vrei s5-1 scoti dar el nu wea,

Este un p6cat Prea greu... Spune-l, cE de nu, e rdu. de cumua il t6inuiegti $i nu wei s6-l spovedegti, Hot6ri! sE qtii cregtine, $erpii toli s-e-ntorc ln tirie. Vino frate, postul trece, De ce esti la suflet tece?

Unde s-a n6scut lisus.

qi Mintuitorul lgi jertfegte trupugorul,

Mielul

$iJ imparte tuturor, Celor wednici din PoPor. Tot amii gi faci picate... Vino, deci, m6car acum, inainte de Cr6ciun,

Numai tu lipsegti o, frate,

Miine-itiua lnvierii,
Unde-li e haina-mPicarii? Postul Mare s-a sfirEit, $i-ai r[mas nespovedit. Tu amii, mereu amii $i in legituri rdmii! Postul cel de-al doilea A iegit in calea ta. Hai acum, laun Pirinte Nu fii rece ca-naiqte. I-a pe toli ai casei tale, $i pe cei cdnliPe cale... Un creqtin dac6-ai adus,
Este un dar Pentru lisus. lnc4-un post a mai trecut, Tu cregtine tot n-ai vnrt, Sd te spovedegti acum, Ce-ai r6mas zdrobit in drum? 1ns5 nu te voi ldsa... Alt post ieSe-n calea ta, Este al sfintei Marii. Frate, hai, de ce nu vii? $ade Preotu-n vegminte, Mergi qi cazi-i inainte Spune-i tot p6catul t6u, Dornnu-i bun, satana-i r6u. in zadar te-am altePtat, Frate, iar ai aminat... Eu in cale 1i-am iegit, Tu de Domnul ai fugit. Postul cel de-al Patrulea A sosit, e-n fata ta. Vino astizi pregatit Gatapentru sPovedit. Domnul astizi se-ntruPeaz6 Tot pimintu-i Plin de ruzd" Steaua este-acolo sus,

Pentru ce sd treacd-aga tncd-un an dinviala ta? lns6 tu din nou amli. Ca gi-n postul cel dintii! Eu te chem in orice Post Tu m6-nqeli,.zieind: "am fost", M[-nfrunli fara polilele: "Nu acurn, la bdtrinele. Am o vial6, s-o tr6iesc, Pentru ce s-o chinuiesc?" Eu, ins6, mE rog mereu. SE se-ntoarc6 Dumnezeu. Peste-un an,.Peste doi, Ne-ntilnirn iar amindoi. "Hai la Preot, fri[ioare...". "Nu acumr. ci=n PPstul Mare!" Dup6-o weme-rdelungati Ne g6sim ultima dati; "Frate, oare te-ai.mai dus
"Cind puteam s6 merg, n-am fost, Dar acurn mai-are rost? Nu pot face nici metanii Rdu am cheltuit toli anii..."Nu mai trece nici o luni... Clopotele-n sat rasunA Mogul Gheorghe a.murit, De mul1i aninesPovedit! Iatd" frate cum murim, Daci nu ne spovedim... $i acel,ce "astfel moare' Nu mai are'nveci iertare. CEci Hristos aqa ne-nvat6 $i toli Sfi4ii dau PovatE, Cf,lnu este mintuire F6rE de m6rturisire.

57

'E;:.1.:.i

*r,'
e.

t.
:1,

E.B
*t.

At4
tr;
i7

&i

ffffi
:::':'::': :iri..i'1.::l :l "i:: l:':i:::.:r'::':..:."1..r..:.

l:r..

ffri,lrl:'U

?4x er'ffiib,, *id?7 ix**xts* *w\JY.l3*,*{.L&. *ffiTtrX t*- x***nxmwi& #e w{ew#ie *a rtwry* F;t*Yr'*#i,, yxt4Tr{l} e"ryg mtu*Tur{l$i* r&m& w*&aws T#&TX Wh*ffi{.Lt *eL{ , PWX*TqtLLtt ***4*Vt41e*r$YWTtn fr[ &X U&* l** s&L[& *i'tts

*w*?,tL

*{

{wia

L\3*, i?4**11tr13{.&*

ye*ffi{"L

S&LH

r
'!:l{:!:4

,:+ s
:iil:
._P; -&

fr *l
g

,,,
,
.i:11
, .,

.,a,..,,,,,r,,,.rt

ai *

1.,
:,

,,,

'* 't

, .

.:.i..il.., ,. ,,i..:j.ff

W;fiersr';''v{at*Ur,$}1uL.$l;A.uAnT$ffi$l?r4at"ru$jyr.-T,fififfU -L;' ixerrul il' fxcuxtiJ]4$,Avh ?t sL"* $* Hs* 'e& l[sdii;, r'uuovxrc $ I-ti*tumsirr- T0ArI pAnat.rle HsA$ras mn* ftu$lxr
"

60

tx cHtFrJL oE rfi-rA, $E vrot,

A $t mlnrut"

sl"t?t

tlt HftYxrfi n&-sr rrA*Yr;m$us** '

rlr,&

iusrruL

$f[]HU s*t tUt g*L r4TA*SA LA RustHr T$AYg r&r*rrlr $AI.T, FTI.ITK'
Ir

60

siif ult' ffirr-tiu sur* r-ui,-*1qi "qry, W;fg #*i manu I ssns ffAPuL nr mri rti uaq Hrr A {r$ir, nnieA A vn$r .${I#-gryry r* srup" an*i rmri $r*pti s*rr *r "i,r,-iina itrfri"uli'rA?Ar-Hti Heni-nan.nI nu+ixr Hd }x maxvea'-e'rlxr*fi*sa [#ni';.*I-iirrlls ;il,{"H*u ia ir.;'vrzf Fiidifuiilnn" u capir*lut- ? rnsixa ff+6"

61

Cind ajungi la duhovnic, trebuie si pizegti cu griji doui lucruri.Unul: Si nu te ruEinezi a-1i mirturisi plcatele. Altul: SI nu ne dezvinovi(im de picatele noastre. Spun si nu te ruqinezi a-(i mirturisi picatele pentru ci qtiu cI in aceasti lume to(i tr[im cu o fi[Srnicie fariseicS. Unii sintem gi al[ii voim s5. plrem . D" ai"i se nagte ruginea pe care o avem la mirturisire. Ne este ruEine, adici, sI plrem picitogi, noi, care in ochii lumii, vrem si pirem sfin[i. Spun si nu ne dezl'inbvi[im pentru picatele noastre, cici gtiu ci Ia mirturisire daei aritim picatele noastre indati le dim alti infiligare. Mlrturisim ci am picituit, dar indati ne dezvinovi(im. $i ce este mai r5u, de multe ori aruncim vina pe altii pentru picatele sivirqite de noi. in loc si ne acuzim pe noi ingine, acuzim pe alfii. Acesta este picatul strimogesc. Strimoqii nogtri, Adam gi Eva, au picituit, au c6lcat porunca dumnezeiasci gi au mincat din pomul cunoqtinlii (Raccre. r, o). Dumnezeu ii strigi si-i dea socotealS: ,y'dame, unde eSti? (Facere, 3,0.) Evo' ce-ai Dumnezeul facut?" Ah, dac[ arfi mirturisii firi sfiali greqeala lor ! Ah, de arli spusAdam :,lmpdcatuit, pentru i-a impiedicat Dar n-au ci spus aga, me1!" Ah, de ar fi spus Eva: ,,Am pacatuit, Facatorul meu!" ruqinea Ei dezvinov5[irea. S-au rugin at gi ,,s-au ascuns Adam Si J'emeia lui de faga Domnului Dtrtmnezeu" ( Faccre, 3, ti.) S-au dezvinovS(it, aruncind unul pe altul greqeala. ,,Nu stnt eu de vind, s-a dezvinova{it Adam, cifemeia, pe care imi-ai dat-o! Femeia, pe care mi-ai dat-o, mi-a dat din pom Ei am mtncat " ( Facere, 3,12)'. pe Oe alti parte femeia a rispuns i,,N-am pacatuit eu ,.ci m-a amagit Sarpele. ,,$arpele m-a amagit Si am mtncqt" (Facere,3,t3). Si Adam gi Eva au fost izgonifi - vai! - din rai, luind impreuni cu ei gi blestemul
dumnezeiesc,

62

si nu Tot aga gi tu, creEtine, inainte de a picitui, pizeqte-te si nu mai picituiegti! Teme1"'"1Suzana, picat! Dar' in cazi viafa, decit si pfrmejduiasci te pedepseasci dreptatea Iui Dumnezeu! Preferi si [i se inguEi givei fi ieitatodati ce-ai pacituit, nidijduieqte, ca Ei David, in marea milosiivire a Iui Dumnezeu (2 Paralipomene, idolatrie iertat de fost a Manase (2 12,13.). impirali, David a fost iertat de curvie qi de ucidere ei necurileniile de fost iertati a Desfrinata 33. 13). Vamegul a fost iertaide nedrept5(ile lui (Luca,21.s). iertafi chiar fi fost (Luca, 23,43)i ar (ioan"'tt,1a). Un tilhar a fost iertat de atiiea rele pe care le-a ficut ne sfatuieSte Si tnEeleptul Sirah, tn cddea, pociit adevir'at. cu fi ,,Vom i.eitig"ito.ii lui Hristos, daci s-ar tot a^5a este si mila sa. Fa numai ceea mLtinile Domnului si nu tn mtinile oameniksr. Cdci precum este slava su, mdrturisire adevarata si de.savtr;ita!" r.e este cu mult mai uSor: cuzi tn miinile lui Dumnezeu printr-o

. .-:,
:l

'',,,''7f

,i',

i,l,

rr"'

ceas de Tot aga qi tu, care obignuiegti si te duci la duhovnic firi vreo pregitire, abate-te mai intii un imprigtiate' la toaie indeletnicirite tate, di la o parte orice altr grrja, adunr-{i toate gindurile tale Daci roagi-te pu[in gi cheaml pe Dumnezeu si te lumineze spre a-[i aduce aminte de picatele talespune,,cd Ioan Sci.rarul Sfintul qtii cn ,r-rilune finere d]e minte, scrie-le pe o bucS[ici de hirtie. zi monahiimlnastirii lui aveau o cir[ulie, atirnati de cingltoare, in care-qi insemnau in fiacare gindurile qi Ie mirturiseau stare[ului.".Pune-[i inaintea ochilor tii cele zece porunci ale lui Dumnezeu cele qapte picate de moarte qi gindegte-te pe card l;i;;;p; care ai cilcat-o! pune-gi inaintea ochilor cuvintul, eu fapta ! Yezi ai slvirgit ! Cerceteazi-[i bine conEtiinga Ei vezi ce ai picituit cu mintea, cu Daci ai duqmdnie cu cineva. ce-ai gregit fa(i de Dumnezeu, fali de aproapele qi fa[5 de tine insu(i! riul iartn,t-tlin tot sufletul! DacI ai un lucru it.nin, intoarce-l! Daci ai atins cinstea cuiva,indreapti riu" zdrobeqte-ti inima, su,spin{ $i pjing} cu amar! Mai presus de toate invinovi[egte,l-iigltipari"fi -* p*'li"u irrrnii. indeperteaii ie la tine picateletale de mai inainte. Hotirigte;le, c-u.voin(r tar, si la duhovnic si te mirturiseqti, nu ie mai siviiqegti pe viitor. Cu astfel de dispozi[ie gi pregitire, du-te (Psalmi, fiind incredinlat ca vei fi iertat, deoarece ,.Dumnezeu nu di-tpretuie$te inima ztlrobita si smeita"

'

,=ia.=:-,,',r;:

.j

Cuprinsul
Vol
F olosul sporedaniei adeviraie. Cap. -5-5. p9...3 Dppa adevarata Pocainla prin spovedanie qi prin Imtrlzlrtaqirea cu Prea Sfintele 'l'iiine. Duhul Sfint se intoarce iari;i inauntrul irosirli. irnirogaqindu-ne cu [-larul Sfinlilor. -i-i, a. pg...4 Roadele Pocilinlei. 56. pg...5 Dupa Spovedanie sA ne alimentam mereu cu cllsetari cluhovnicelti ti cu h0tlrirea cie a ne pazi din raspLrteri de pacate. -i6. a. pg...b Clind lasi in pace diavolul pe cre$tini 5i cinri sc lirptil asupra lrlr? .57. pg...o Folosul Spovedaniei celei acler,,Irate. -i7. a. p9.".7 \'larturisirea adevarului ne scapa cle

lll
qi

Cap. 6tt. p9...35 Boierul milosriv, curva solie ihovnicii.

prinre.ldii ;i zide5te qi pe aproapeie. -i8, a. pg...ti Ce ciqtigam prin Pocainial) -58. a. pg...l{i Spovedania falsa ingreiriaza suflerui
pacritosu lu i. -it{. a. pg...l

I Sufletul

qi

trupul, poezie.

Dumnezeiegti lor Scripturi. Cap. 70. pg...35 Pacatogii trebuie sa se intoarca la Pocf,inqa privind: C'ap. 7 L pg...36 MArturisirea picatelor. Cap.72. pg...3tt Marturisirea Ei iertarea pdcatelor in lunrina Dumnezeieqtilor Scripturi. Cap. 73. pg...-i9 Diavolulse pune curmezig in calea ceklr ce merg la Stinta Spovedanie. Cap 71. p9...39 Ce trebuie sa'mai recugerAm dupA Sf. Spovetlanie. C'ap. 7-5. p9...39 Preolii Duhovnici sint oprigi cu desavir-sire a spune cuiva pAcatele creqtinilorpe care i-au marturisit. pg...aO Pastorul cel bun. in c p9...41 Nu lasa d e azi pe miine, in poezie.

Cap. 69. pg...35 Pociinqa in

lumina

poezie.

N{isterul edificarii Sf. Biserici Ort. Universale. Sigiliul Spovedaniei. ('lip. -it). pg... 12 l)escoperirea misterlilui edificarii Cap. 76. p9...42 SI ne cercetAm inqeptit con$tiinta .. Sf. tsiserici a f)rintnului nostru Iisus [-lristris. ingreuiata cle pAcate. ca prin Spov. adevirata sa ne ('ap. tr(t. pg...1-X De voia noastra atirna ucicierea qi cu rili nr. invie rea siiflete lrlr noastre. Cap. 7i. pg...4,1 Nici un creitin nAcaros care iEi Cap. {r(). il.p_s...1-5 Pasarea e vie ori nloarte? priveqte rinile sufletegri in aceastd "Oglinda Duhovniceascd", sI nu dispereze: ci cu indrlzneala Care picate rnirturisite rimin neiertate? fiului risipitor, sa vinl la Dumnezeu qi va fi primit. Cap. (rl. pg...ltr Cine nu poate capata iertai-ea Cap. 75. pg...16 Curagirea sufletelor pacaroase de pacate lrlrl) lepra plcatelor. rr1.a pg...17 Cap. implratul Otone I qi fratele s5u Cap. 7fi,a. pg...4tt CurAtrirea de p[cate in lumina I-.nric in noaprea Craciunului. [)umnezeieqtilor Scripturi. Cap. 62. pg...2,i Primejdia cdderii cregtinilor din Cap. 79. p9...49 Violarea sigiliului Sfintei Darul lui Dumnezeu. Ritlicarea din pacate qi Spovedanii se pedepse!te cu asprime. infierea noastra o recigtigAm prin voia lui Dum_ a- pg.:. -50 Pastrarea Tainei indumnezeieqte pe nezeu (Care ne pune la inclemind toate mijloacele Duhovnici. cle mintuire) la.care trebuie a contribui qi noi cu voia b. pg...50 Episcopul ingelept prin acoperirea pacatelor pastorililor'sii, a inlaturat nenorocirea qi ,si osteneala noastrA.
,:

a ciqtigat sufletele. Binefacerile Pociinfei. c.pg...50 Nu judecagi qi nu veli ti jucJecali. Cap. 64. pg...29 Sa parasim pacatele 5i sX ne d.pg...5t) Starequl Duhovnicesc acoperind qi intoarcem la Dumnezeu. indelung rabdind scaparea pastoritului sau. cu timCap. 64,a. pg...30 Scoategi afara pe ho1 dintre pul l-a smuls din ghearele diavolului. oamenii cinstili. e. pg...51 Mucenicul Ioan Nepomusen din praga. Cap. 65. pg...3l Vulturi sau pui de gaina? f. pg...51 Ceea ce.mirturiseqti (te spoverielti) Cap.66 pg...32Intoarcerea la Dumnezeu in lumina Preotului, este un secret mare. Dumnezeieqtil0r Scriptu ri. pg...54 Taina Sfintei Spovedanii (poezie) Cap. 67. pg...i3 Roaclele p:lcatelor si indemn la pocar nta.

frrrfrfr-

ezi iafe,tztadit v,tfrnffrlilrrzn,&rhArrk;.

k;,

Orrtrr*7n*"A0drrrffi,"--rrn4il-h*y*do.n-,eAilu,tii%qrU ,lra-, 9lf.4ar*eO nn'7 col, 72+5 7 Srr.rrr*Etl".L-Z. 6d;*rrr-, eAfe. ortft ffnft, fufir u.alofu,C ^.* - f^.f4 b^#-;il* ain lizate, 12,canifafzr$amzln
O

ffituo

Zgapir tnlentioneazd s d pufifiAu urztdlomfe cdrli Ei firryuri arlodaxe apar$nind

pmlos. FllCQDlr\d\
vv

5,ro,

at^r,

minlui','wil-

9";r-flk^rl
$rrA-"-t-,p-^t;-rrIrr* 9l{;-*frre,u*--rrb

,sscwsr}wki g,i azaw{uz &r6oon b

I\.,\AFIDITAI
. g[,.;*g*;rr*rrL

ny*a-l^rt*k;,$**r,
G!.*a,.e;y,p@
*

gr; rnft tfr,- i,oLfnfzat

ff"*rx*&^^tfl"*

.6-ffit-.r,-*r-l-*r
.

A*A;r,fu 6JGA4A"* g*$".fl "r"^,

T);"g*t,--,@
6rpitt*il-lil*dz,tni
7)"1*r,;;,(rrr*g;,*r(*

"**A*r*

a.*,;, rruz4$inii,

Mfafw**L

g-rr/'*
-2

-fk"^r,"*6{f S;Ir'r,5k

.7Ji^4*5tt r-r-g "r"rrrrfre

r.l,

San r-aa*ftr-;t-;,

0-"-,-"+**;rr;t * E.^*,rX6* g"*Le-"O. 5 ^u^,*

. fiil|,,*,;I*Y\G;-;;"9 "^,^rrlrrb 6 r^l .0 rt;rrl*^- arrlr^rl^;^r^"-x,-

9 a"*/-lg;, "hrrrtu rr.^rr[

&rrrrr-rg;r"r$Xrr.l

9r-rrrrrrrrrOal-rrr-l-rrrl *L,rrrn"-"At;r*r"*n

'

n n

gL5,^r*,,,,r'd,
ar*rrrn

r-l-,klrrr^rrLi,"f--"ftffi"
Gdr^|fl*E*tniaaiuta

r;I*O'P-^r"I;""'

gi"t

rrl-rrr-,

o** IrrL3

gllr^./*7x--*-{fir^Irrlrrrl*".(-arft-b
g.rrrXntt

rrrr*r-,t* o;afu crtn$annaun

9"-r-, yx^rr$I-* ctr, ptrttnz;L t-* 9"n^tt rr*r*pab^rnt R

$tb"t r;rrl, ntntu;natn,
I I

*-, t

lo*.o,*rf b^/ $;^r.i"a

- tzS.

6"k+"*a*t rr;rrn 5 *t rr* l;- *$-rrrr*y;^n

7)^.**;*^r$IArrI'L
g6r^r"l,,rrn rU4;I^*

EdituraAgapis str. Mentiunii nr.7 77457 Bucuregti Tel. 0t 6 655181 Tipografia CONCORDIA.S.R.L. gos. Pantelimon m.266 sector 2 Bucuregti

@",$f"r,,L,b

9*"ruilL"-I"*6r^pr,-,
Wrd"frt^nffr-;^;I-r"

150

lei