c Ar RE oR 16

LNr : :::]"u'f bo*o.

v'
.${
GULTUL PENTTGoSTAL
,v
Preot IOAN

af*/rh 5 5 )

Dacit baptigtii au caracteristic botezul la maturitate,

adventigtii au impdrdlia de 1000 de ani, dacd cregtinii
dupit Evanghelie au descoperit "trei ceruri gi patru
judecd[i", penticostalii sau spirilii au caracteristic
"vorbirea tn limbi".

DE U]YDE VILYE IYUMELE DE PE]YTICOSTALI?

Numele de penticostalivine din limba greacd - PENTICOSTA = CINCIZECIME,
suslindnd ci ei sunt botezali cu Duh Sf6nt gi cu foc. Li se zice gi tremurdtori pentru cd in
momentele de pretinsd inspiralie a "sf6ntului Duh", ei tremurd gi li se zice spirili pentru
ci pretind a avea pe Duhulin darul vorbirii in limbi. A existat o vorbire in limbi biblice, ca
lucrare a Sfdntului Duh numitd gi glosolalia rusalind gi vom gisi gi o falsd vorbire in limbi,
care nu este dec6t o imitalie a ceea ce s-a int6mplat la Cincizecime.
ti/ult zgomot se face, in u*tima vreme in jurul cultului penticostal. De aceea vom
aduce la cunogtinla dumneavoastrd date exacte despre istoricul, doctrina $i combaterea
invdldturii lor cu dovezi biblice.

1. CAI'{D AU APLRUT PEIVTICOSTALII?

Spre deosebire de cregtinii ortodocgi care au o vechime de aproape 2000 de ani,

penticostalii nu au nici mdcar un secol de la aparilie. Originea sectei este in America.
Este infiinlati de predicatorul baptist Carol Parham. Acesta a inceput si propovdduiasc5,
spunAnd cd "sfdntul Duh" se va revirsa din nou cu putere, la o apropiatd "pogordre" a
Sa,9i cd la 3 ianuarie 1901 S-a gi pogor6t peste 13 persoane. in 1906 aceasti migcare
religioasi propagati de Carol Parham gide cdliva aderenli aisdi prinde teren in California
(SUA). in acelagi an a trecut in Europa, maiintdiin Norvegia, apoi in Germania, unde au
reugit sd atragd la ei pe un fost pastor luteran l. Paul, acesta devenind conducitorul
sectei in Germania,

2. DAR ilv nOuAxT,q ilv Cn AT{ SI PRII{ CII{E AU piraUT'{S?

La noi, in Romdnia, penticostalii au pdtruns prin Pavel Budeanu plecat din Arad
in SUA, inainte de'1910. Aintdlnit propagandigti, a aderat la sectd 9i cu ajutorul unor
maghiari instdrili, injghebeazd secta in Banat si in Tranglvania, Pavel Budeanu a venit
din America cu o revisti "VESTITORUL EVANGHELIEI" (editatd la Akron, Statul Ohio).
Alt naiv, comerciant ambulant, lon Bododea din Brdilila, fost pastor baptist, pdrdsegte
"credinla" sa pentru "gustul" vorbirii in limbi. lon Bododea,vdzdnd cd gdsegte destui
creduli, s-a grdbit sd se autointituleze "geful Bisericii Iui Dumnezeu cea Apostolic6".
iru RoMANTA sE poATE coNsrDERA DEScHTSA pnrmn cASA DE
ADUNARE PENTTCOSTALA, CEA DtN CASA SOTILOR BRADIN, LA 10 SEPTEMBRIE
1922.
oARE, NU VEDETI, tUBtTt CREDtNCtOgl, CA pAtrA LA APARIT|A pRrMEr
ADUNARI PENTICOSTALE, NOI, ROMANII, PARCURSESEM 1882 DE ANI DE
GREDINTA CneqIN oRToDoxA (adici 1922, anul apariliei lor, minus 40)?
La 29 ianuarie 1925, lMinisterul Cultelor si Artelor, prin decizia 5734 a inclus in
rdndul sectelor interzise gi pe penticostali.
La 14 noiembrie 1950, prin decretul '1203 s-a acordat recunoasterea juridica a
Cultului Penticostal sau "Biserica Iui Dumnezeu Apostolici".

3. MAI AU $I ALTE DET{UMIRI?

Penticostalii nici nu sunt BisericS, ci o adunare, pentru cd Biserica este una,
iar azi existd nenumirate organizalii penticostale, la care diferenlele din punct de vedere
doctrinar nu sunt prea mari. Enumerdm cdteva: "CREDINTA APOSTOLICA",
,,ADUNARILE LUI DUMNEZEU", "BISERICA LUI DUMNEZEU", "BISERICA
PENTICOSTALA A SFINTILOR", "BISERICA ELIM", "BISERICA EVANGHELTET
DEPLINE" etc. 9i fiecare din acestea igi revendicd titlul de Biserica adevdratd.
Biserica adevdratd recunoscutd de Iisus Hristos gi de Biblie (Faptele Ap.2,41;
4,4) este BISERICA ORTODOXA, care pornegte de la Sfinlii Apostoli 9i se intdreste pe
milioanele de martiri gi de sfinli, care au udat cu sdngele lor "arborele credinfei".
Dacd aga-zisa Biserici a Penticostalilor igi are inceputul in ziua Cincizecimii, o
datd cu noi, sd ne arate un martir de-al lor. Dar, este evident - adev6rat cd nu existd nici
unul, de vreme ce istoria lor nu implinegte nici mdcar 100 de ani, in timp ce in Romdnia
avem spre adeverire Sfintele Moagte (trupuri ale unor sfinli care au primit darul
neputrezirii): Ia lagi- Cuvioasa Parascheva; la Suceava - Sf. loan cel Nou; la Curtea
de Argeg - Sfinta Filofteia; Ia Bucuregti - Sfdntul Dimitrie Basarabov; la Ministirea
Cernica - Sfdntul Calinic; Ia Ministirea Bistrila - Sf. Grigore Decapolitul; la
Timigoara - Sfdntul losif de la Partog; la Craiova - Sfinlii Serghie, Vah, Tatiana gi
Nifon. Ba, chiar ali putut vedea la televizor in luna iunie 1999 in emisiunea "Cu ochii in
patru", ci langd Bucuregti, la deshumare, preotul Licitugu Ilie era, dupd'15 ani de
stat in morm6nt, complet neputrezit gi cu un miros specific sfintelor moagte. S-a vdzut
vreodatd un pastor neputrezit? Niciodati!

Punctele lor doctrinare (invdldtura lor) sunt:

- credinfa in mileniu (impdrSlia de o mie de ani);
- botezul este un simbol 9i se face Ia maturitate;
- botezdtor poate fi numai cel ce are darul vorbiriiin limbi (in timp ce la baptigti 9i
la alte secte boteazd numai cel rdnduit de comunitate);
- in adundri pot sd vorbeasci 9i femeile;
- Sf0ntul Duh Purcede gi de la Fiul;
- pdcitogii dali afard din adunare nu mai pot fi reprimili;
- cina Domnului se face cu azimS gi must (ca la adventigti);
- dupd Cind urmeazi spdlarea picioarelor;
- ziua de odihnd este Duminica;
- este opritd cdsdtoria cu un credincios aparlinAnd altei confesiuni.

4. N BISENCA PNMAA{ CATA MA]'{IFESTLT PLTBLICE

DE VORBIRE iTV TTUTNT A-I/EM7

Avem trei manifestiri Publice:

- LA UCENICI: "$i cdnd a sosit ziua Cincizecimii erau toli adunafi in acelagi
loc. $i, din cer, fird de veste s-a fdcut un vuiet ca de suflare de vdnt ce vine repede 9i
a urnplut toati casa unde gedeau ei. $i s-au umplut toli de Duhul Sfdnt, 9i au inceput
si vorbeasci in alte limbi, precum le didea lor Duhul a grii" (Faptele Apostolilor 2,1'
4).
LA SAMARINENT: c6nd Filip, unul din cei gapte diaconi a cobor6t in Samaria,
mulli dintre samarineni au crezut gi s-au botezat fdrd si ia Duhul Sfint. Biserica face
cunoscut acest fapt 9i trimite pe Petru gi pe loan, care-i boteazi gi Ie transmit Duhul Sfant
prin punerea m6inilor peste ei. (F.Ap. 6,6)
LA NEAMURI: cand Sfdntul Apostol Petru a fost chemat de sutagul roman
Corneliu sd vorbeascd, atunci a avut loc un fapt uimitor gi unic in istoria Bisericii: in timp
ce Sf. petru vorbea cdtre pdg6ni, deodatd S-a pogor6t DuhulSf6nt peste cei ce ascultau,
fird sd fi fost botezali, fdrd ca Sfdntul Petru sd-gi fi pus mdna peste ei, diruindu-le darul
gr6iriiin limbi: ,,tar credinciogiitdialiimprejur, care veniseri cu Petru au rimas uimili,
ientru ci darul Duhului Sfdnt s-a revirsat gi peste neamuri"
(Faptele Apostolilor
i O,+S;, Deci, s.au ardtat aceste manifestiri publice ale Duhului Sf6nt pentru cd iudeii
socoteau ci at6t lisus Hristos, c6t 9i plinirea Sfintului Duh apartine exclusiv numai
lor.

DAR CE ESTE GLOSOLALIA?

Aga cum reiese din textul biblic care ne descrie intdmplarea de la primele Rusalii
cregtine CLOSOLALIA - ca dar al Sfdntului Duh - este vorbirea intr-o limbd strlind a
vreunui alt popor, fbra a fi invilat-o gi cunoscut-o mai inainte. "$i s-au umplut toli
(Sfinlii Apostoli) de Duh Sfdnt gi au inceput si vorbeasci in alte limbi, precum le
didea lor Duhul a grii" (Faptele Apostolilor 2,4).

cuM sE FACE, CA in TERUSALTM ERAU ATUNC! DE FATA DOUA FELURI

DE tUDEt: LOCALN|CII (DE LIMBA eBRAICAI ql STRAINII (DE PESTE 15 LIMBI
DTFERITE)?

Se gtie cd mulli dintre evrei trdiau Tn "diaspora" (in imprigtiere), risipili prin alte
!6ri gi printre alte popoare, atragi acolo de interese negustoregti. Acegtia dupd cdteva
generalii - nu mai aveau ca limbi maternd ebraica, ci pe cea a poporului sau a ldrii in
care se stabiliserS, limba ebraici devenindu-le cu vreamea cu totul necunoscutd. Aga
era, de pildd, Alexandria Egiptului, unde se vorbea limba greacS. Agezarea lor de aici
fiind puternicd, i_si zidiserd gi un templu gi puseserd sd li se traducd in limba lor legea
(TestamentulVechi) pentru a o putea citi. Aceasta este "SEPTUAGINTA" Sau traducerea
"celor 70". Pentru cd vorbeau limba greac6, se numeau ELENI$TI. Toli iudeii, insd,
indiferent unde s-ar fi aflat agezali, erau obligali prin Lege, ca in fiecare an sd meargd de
trei ori la lerusalim, la Templu, cu prilejul 9i cu cultul de la Templu gi pentru a-gi pldti
impozitele cdtre Templu.

DAR, OARE, TOTI CEI DIN IERUSALIM

VORBEAT] IN LIMBI?
CATEGORIC NU! Degi penticostalii suslin cd dovada primirii Duhului Sfdnt este
grairea in limbi NlCAlERlin Noul Testament nu se spune cd toli credinciogii vorbeau in
iimbi, Ba, dimpotrivd, intreabd Sf. Apostol Pavel "OARE TOTIVORBESCiN LIMBI?" (l
Corinteni 12,30). Cdnd au crezut 9i s-au botezat cei 3.000 in ziua Cincizecimii, nu se
menlioneazd cdau primit darul grdiriiin limbi (F.Ap. 2,41). Pulin mai t6rziu numdrul lor se
ridicd Ia 5000 dupd o noud cuv6ntare a Sf. Petru, dar nu se spune nici despre acegtia cd
au primit darul grdirii in limbi (F.Ap 4,4). De asemenea, Sf6ntul Apostol Pavel scrie
despre Crispus, mai marele sinagogii: "Dar Crispus, mai marele sinagogii, a crezut in
Domnul impreuni cu toati casa sa gi mulli dintre corinteni, auzind, credeau gi se
botezau" (F Ap. 18,8). Nici aici nu se spune ci toli acegtia au primit darul grdirii in limbi.

OARE CE SPUIYE STA]YTT]L APOSTOL PAVEL

DESPRE CEI CE Gru{IESC iTV UUTNT Firu{ ROST?
Grdirea in limbi, precum gi orice alt dar al Duhului Sf6nt, nu trebuie si fie folosit
fdrd rost gi pentru ingdmfare. Scrie Apostolul Pavel: "Mullumesc Dumnezeului meu ci
vorbesc in limbi mai mult decit voi toli; dar, in Biserici, vreau si griiesc cinci
i
cuvinte cu mintea mea, ca si invi! gi pe allii, dec0tZECl DE MIt DE CUVINTE INTR-
o LIMBA STRftNA" (l Corinteni 14,18-19).
"Deci, dacd s-ar aduna Biserica toatd laolaltd gi toli ar
vofbi in limbi gi ar intra negtiutori sau necredinciogi, NU VOR
ZICE OARE CA SUNTETI NEBUNI?" (l Corinteni 14,23).
 Cru,TMA,A iX UruNT ESTE PE]YTRT] CREDI]YCrc$I
SAU lYECREDIIVCruSI?
Penticostalii se mdndresc cd grdiesc in limbi, in adundrile pe care le fac, dar si
nu uitim ci SfdntulApostol Pavelspuni ca darul griiriiin limbi "este semn pentru
cei necredinciogi (la inceputurile propoviduirii evanghelice) 9i nu pentru
credinciogi" (l Corinteni 14,22).
,,Voi grii acestor popor in alte limbi gi prin buzele altora 9i nici aga nu vor
asculta de Mine zice Domnul" (l Corinteni 14,21).

t DAR, DE FAPT, CE LIMBI VORBESC

t PENTICOSTALII?
Vorbirea lor conline cuvinte strdine, fdri legdturd gi inleles. D_AR, OARE, ift f f lUl
ACESTA VORBEAU APOSTOLII iN ZIUA CINCIZECIMII? lA SA VEDEM iN BIETIC:
',St TSCANDU-SE VUTETUL ACELA, s-A ADIINAT MULTIMEA 9, s-A TULBURAT,
ieq FECARE fi eUzen PE El VORBTND itt tttlen SA'(Faptele Ap. 2,6).
,,$i erau uimilitoli gi se minunau zicdnd: lati, nu sunt acegtia care vorbesc
toli galileeni? $i cum auzim noi fiecare in limba noastrd, in care ne-am niscut?
ei4igi mezi gi elamili gi cei ce Iocuiescin Mesopotamia giin ludeea giin Capadocia,
in pont gi in Asia. in Frigia gi in Pamfilia, in Egipt 9i in pi(ile Libiei cea de l6ngi
Girene, ji
romaniin treacit, iudei gi prozelili. Cretani 9i arabi, ii auzim pe eivorbind
in limbile noastre despre faptele minunate ale lui Dumnezeu" (Faptele Ap' 2,7-11).
Dupi cum bine se vede toli se minuneazd giadeveresc cd fiecare aude pe Apostoli
vorbind in limba sa materne. Se nu uitim cd in acea zi erau adunali in lerusalim evrei din
toatd lumea 9i ca cei mai mulli cunogteau limba ebraicS, dar vorbeau limba poporului
unde se niscuseri gi unde trdiau. Existd, deci o pricini temeinicd pentru care Duhul
Sfdnt a dat darul grdirii in limbi la vremea respectivS.

Dar ta penticostati se int^mpld un lucru ciudat: yoRBESC TN

LIMBI, DAR NU LA ALTE NEAMURI, CI LA CEI CE VORBE'sc
ACEEAII LTMBA CA 9, Etlll $i atunc_i se pune intrebarea: DE CE
AIESTE FRAaE ZADARNICE 9t NE0NTELESE, PE aARE NU LE
iNyefeclE NMENI DIN CEI CE AUD? Nu cumva scopul lor este
$
impresionarea gi ingelarea auditorilor???
I
cum ii numesc
$i mai important este faptul c5, atunci c6nd dascalii lor "harismatici",
ei, suedezigiamericani... iiviziteaza givorbescin adun6rile lor, este nevoie de un translator,
tTAdUCStOT. DACA VORBESC iN LIMBI DE CE AU NEVOIE DE TRANSLATOR???
Oare cum ne-am putea inchipui SfinliiApostoliin ziua Cincizecimii, cu o gramada
de translatori l6ngi ei? Desigur, ar fi fost curatd ingelitorie 9i o mare deceplie! De
asemenea sd-iintrebdm pe penticostali, de ce-gi pregdtesc in gcoli pe viitorii lor misionari,
invSldndu-i cu mare grijSlimba pop-orului unde urmeazdsd fie trimigi? Pei, iiinvald pentru
cA ilruelLE voRBirL iH ADUNARTLoR LoR suNT o BoLBoRoSEALA, n-au nici
 un inleles gi seamdnd mai degrabi cu "LIMBILE BABILONICE" decdt cu "LIMBILE
ctNctzEcrMlr"

VORBIREA iX TTUTNT ESTE fiIVE4OT]ITA SI

, FEMEILOR?
Un fapt interesant este cd, in adundrile penticostalilor, femeile au intAietate la
grdirea in limbi, in timp ce cuvAntul lui Dumnezeu este categoric in aceastd privin!5: "Ca
in toate Bisericile sfinlilor, femeile voastre si taci in Biserici, cici lor nu le este
ingiduit si vorbeasci, ci si se supuni, precum zice gi legea" (l Corinteni 14,34).in
timp ce in adundrile penticostalilor femeile au capul acoperit cu batic sau broboadd, gura
Ior nu se supune cuvdntului lui Dumnezeu, ori, acoperdmdntul capului tocmai asta
inseamnS: SEMN DE SUPUNERE ql TACERE, nu neordnduialS in Bisericd.

CUM SE EXPLIC{ IAPTT-TL GruTIRTI iIY UruNN

Vorbirea in limbi se vede nu numaiin adundrile penticostalilor, ci gi la alte grupdri, la
mahomedani, la indieni, la spiritigtimormoni, vizionari, care apar[in la diferite religiisiinvalaturi.
Cum este posibil ca toate acestea sd fie atribuite Duhului Sf6nt, c6nd acegtia care vorbescin
limbi apa(in unor religii striine sau potrivnice adevirului gi invdl5turilor adevirate?
Sd nu uitim cd diavolul este cel mai mare ingelStor. Se poate preface in apostol,
prooroc gi slujitor al lui Dumn ezeu. "Nu este de mirare, deoarece insugi satana se preface
in inger al luminii" (ll Corinteni 1 1,14).

DE FAPT, SATANA ESTE PRIMUL CAREA FOLOSIT GRAIREAiN LIMBI,

CANO A VORBIT PRIMILOR OAMENI PRIN MIJLOCIREA SARPELUI.

De aceea Sf6ntul Apostol loan poruncegte: "lubifilor, nu credeli oricirui duh, ci

cercetali duhurile daci sunt de la Dumnezeu" (l loan 4,1).
DE AICI REZULTA CA, NU DUHUL SFANT ESTE CEL CARE VORBESTE LA
TOT| ACEgflA, Gr UN ALT OARECARE DUH, CARE URMARE9TE SA irugile ne
ORMEruI, PRECUM ZICE SFANTUL APOSTOL PAVEL: "LTJAND AMINTE LA
DUHURTLE CELE iN$etArOnRE $/ LAqNVATATURILE DRACILOR" (l Timotei 4,1).

o$*t"A
5 )
Dacd penticostalii ar avea darul grdiriiin limbi, cum il aveau SfinliiApostoli in ziua
Cincizecimii, ar trebui ca lumea intreagd s5 fie uimitd de acest fapt, aga cum s-a intamplat
in zilele Apostolilor. Oare nu gtili, n-a!i cunoscut dumneavoastri cel trei mari minuni ale
ziletor noastre SFANTA LUMINA, SFINTELE MOA9TE gi APA SFINTITA, care constituie
dovezite de netdgiduit ci RELIGIA CRE9TIN oRToDoxA ESTE cEA CURATA $l
SINGURAADEVARAfA? Oe aproape 2000 de aniin noaptea Sfintelor Pagti, la lerusalim
numaiin Biserica cregtin-ortodoxS, unde se afld N/ormdntul lui lisus Hristos, vine Lumini
din cer, care vreme de trei minute nici nu arde, in sensul cd te poli atinge de ea, te poli
mdng6ia cu ea pe fa!d, iar dupi trei minute se transformS in flacdrd arzAloare.
iIrI COITIC LUZIE, P RECU M SOARETE RASARE Ro9 u 9t APUNE TOT ROiU,
AgA -S/ NOt NE-AM NASCUT CRESTT/V- ORTODOCiI, SA MURIM TOT CRESTINI-
oRTODOC9/. AMIN !

Bibliografie: "Sectologie" - Diac. Petre l. David; "Ciliuza cre9tin5" - Arhim. llie Cleopa
 CATRE CRHSTIN'# ffiffinffiffigPfl}fu
g\} -
.\\iptt1 DESPRE
PREOTI
su sffifiNl-
*JIIR*A$HA

ii i rlii
,:::=

aY"l"e u<,/,nno,to, Preot IOAN

Socotifi cdtd cinste se cade a da preolilor pentru puterea givrednicia preoteascd,
citind cuvintele FericituluiAugustin despre aceasta: "Se minuneazd cerul pentru puterea
aceasta, se inspdimAnteazd iadul, se cutremurd diavolii", sau cuvintele Sf6ntului loan
Gurd de Aur in "Tratatul despre preolie" (vol, lll): "Gdte hotdrdsc preotii pe pdm6nt,
confirmi Dumnezeu in cer!"
$i totugi, sectanlii rai it URASC pe preoli, iar cregtinii buni it tUefSC. Legea iui
Hristos nu este legea urii, ci LEGEA IUBIRII, 9i deci, chiar dacd am vedea pe preot cd a
gregit, sd nu mergem sd-l clevetim pe uli!d, ci sd ne rugdm pentru el cum se roagd gi el
pentru noiin Altar: "incd ne rugdm pentru poporul romdn binecredincios de pretutindeni,
MI
 pentru sandtatea gi mantuirea lui". Din gura preotului pornesc, deci, rugdciuni sfinte, iar
mdna lui binecuvinteazd cu putere de sus.
Deci, in timp ce:
- TU ceri iertarea pdcatelor tale, EL se roagd fierbinte pentru toli!;
- TU voiegti pentru tine pacea, EL se zbuciumi si o dea tuturor!;
- TU ili doregti curdlia, EL o di fieciruia!;
- TU vezi pdmdntul cu momelile lui trecdtoare, in timp ce EL ili arati cerul,
mintuire?, p€ Hristos, fericirea vegnicd!;
- TU alergi dupd binefaceri, care mdine te vor pdrdsi, EL te intdmpini cu darurile
vesnice
t^
ale lui Dumnezeu: SFINTELE TAINE!
lntrucdt aga ne spune Sf. Apostol Pavel: "Rugafi-vd unii pentru a$ii", pe toate
pomelnice, acatistele, in fiecare zi, pomeniliin rugiciuni, in primul r6nd, preotul care v-a
botezat, cununat, spovedit... 9i apoi membrii familiei 9i chiar 9i dugmanii. i
Nu demult eram in orag gi, imbrdcat in reverendd fiind, am cobor6t nigte scdri in J

fafa unui magazin. O femeie simpld, de la !ar5, s-a tras intr-o parte sd trec mai intdi eu.
Surprins de comportamentul ei, am intrebat-o: - Nu vd supdrafi, de ce v-a!idat la o parte,
ca sd trec eu? $i ea mi-a rdspuns, cu o voce duioasd 9i respectuoasd: - "Pdrinte; eu nu
trec nici prin fala bdrbatului, dar prin fala preotului!". Iati o femeie cu credinld curatS,
care, de fapt, pe Dumnezeu il respecta, nu pe mine.
Apropo de aceastd intdmplare, am citit despre un cuvios care zicea cd, dacd s-ar
intdmpla sd se intdlneascd vreodatd cu un preot 9i cu un inger, mai intdi ar lua
binecuv6ntarea de la preot gi apoi de la inger. $i sd gtili cd preolii care cunogteau ad6nc
indllimea trepteicelei preolegti, ne-au ldsat luminate pilde despre cinstea pe care o dddeau
ei preolilor. Astfel, Sf. Antonie cel Mare din Tebaida, mdcar cd de e[ ascultau si fiarele
codrilor gi de ddnsul se temeau duhurile intunericului (dupa cum spune Sf. Atanasie),
c6nd se Tnt6lnea cu un preot in drum, indatd cddea in genunchi inaintea lui 9i nu se ridica
pdnd c6nd, sdrut6ndu-i m6na, nu primea binecuvdntare de la el.
Stdteam Tntr-o zi de vorbd cu un alt preot 9i de noi s-a apropiat o bund cregtind. A
cerut binecuvdntare de la el 9i apoi i-a sdrutat mdna. Dar tocmai atunci a trecut pe l6ngd
noi o sectantd care i-a spus: "De ce-i sdruli m6na preotului, cd este pdcdtos"? $i ea i-a
rdspuns cu blAndele 9i multa inlelepciu ne - "l-am sdrutat mina, pentru cd mdna aceea
imi poate da ceea ce eu nu pot sd-mi iau: dezlegare de pdcate si Sf. impdrtdganie!"
De ce sd ascundem, gi in via[a preolilor, ca la tofi oamenii, se gdsesc une@
slSbiciuni, umbre, scdderi, cdci un preot este de sute de ori mai ispitit dec6t un mirean. $i
apoi, chiar intre ingeri s-au gdsit o parte care au cdzut, precum si intre apostoli un luda. .l
Chiar dacd un preot ar fi gregit, acesta nu-i un motiv sd dispreluim to{i preolii 9i sd ocolim
Biserica. Oamenii nu gtiu un lucru esenlial: "lndiferent de starea de pdcdtogenie a preotului,
Sfintele Taine se sdvdrgesc pentru cd nu preotul, ci insugi Hristos Le sdvdrgegte prin
preot. N-a{i vdzut, oare, cd apa sfinlitd la Bobotezd nu se mai stricd de la nici un preot?
Deci preotul nu este decAt un vas prin care se pogoard in lume gi se Impart harurile
Duhului Sfdnt. Cdci, ce ne-a invd[at Hristos:

AMIN!