6ATRE cRE$TlN,l oRro,

DESPRE
oqo,
G$\l
D a nedre

h.

@ubtyi crodinoio,ri, Preot loan

Cele mai alese virtuli morale care infiumuseleazd sufleful crestinilor sunt: dreptatea, inlelepciunea,
bbrb[lia; cumpStarea, smerenia, mila, iertarea,Fracea,bundtatea, blS.ndelea si, cununa si floarea tuturor
virtulilor, sfin{enia.I}reptatea este toiagul impbrEliei lui Dumnezev', ,,TronulTdu, Dumnezeul.e,
tn oeacul oeaculu| gi toiagul dreptd{ii este toiagultmpdrdtiei Tate" (Eurei 1 :B),temelia
p6cii dintre oameni si dintre popoare, legea care dd fiecdruia cele cuvenite vielii gi muncii lui. Unde este
dreptate este pace, fr5lie gi bun[ ?nlelegere. Unde lipseEte dreptatea, acolo se tulburb si se r6stoaml toate
rdnduielile. De aceea in Vechiul Testament se spune cE dreptatea inall[ un popor, iar picatul este ocara
norodului (Pildele lui Solomon cap. 10). M6ntuitorul ne indeamni: ,,Cdutatl mattntdttmpfudlialui
Dumnezeu gi dreptatea Lui gi toate acestea se oor ad.duga ooud" (Matet 6:33).
Ilreptatea poate fi definit[ ca fiind fapta sau lucrarea omului drept, urm0nd exemplul lui Iisus
Hristos Cel drept. AEa zice SfAntul Evanghelist Ioan: ,,Dreptatea, este lucrarea celui drept,
precum Acela (Iisus Hristos) este drept" ( 1 loan 3:7 ) . Dreptatea poate fi formal[ si exterioar6,
ca implinirea prevederilor legale sau rituale, fbrd nici o participare lluntric[. Asa era dreptatea c[rturarilor
qi a fariseilor, dreptate fEcut[ de ochii lumii, pentru a primi laud6 de la oameni. De aceea MAntuitorul
Hristos indeamnd pe ucenicii Lui: ,,Luati amtnte ca faptele dreptdlii ooastre sd nu Ie face{t
tnatntea oamenilor ca sd fi$i odzu$i de ei; altfel nu oe(i aoea platd. de la Tatdl oostru
Cel d.in centrt" (Matet 6:1 ). Era;i o dreptate a pdgAnilor, inscris[ in inimile 1or, care din fire flceau
cele ale legn ,,Cdci, pdgdnii care nu au lege, din fire fac ale legii, acestta, neantdnd lege,
igl sunt loruqt lege, ceea ce aratd fapta legii tnscrisi in lnimile lor, prin mdrturia
conqtiinletlor gi prinjudecdlile lor, caretltnuinood{esc sautl Ei apdrd." (Romani 2:14-15).
I)reptatea eregtinfi trebuie s[ se deosebeasc[ de cea a legii vechi si a neamurilor plg6ne,
prin faptul c[ porneste dinduntru si este prisositoare si discretd, asa cum o doreste Hristos. Despre ea
prag{oeul Miheia ne spune: ,!i s-a ardtat' omulq ceea ce este bun 9i ceea ce Dumnezeu
cere d.e Ia tine: dreptate, iubireg! mf losti uire gl cu srnerenie sd mergt tnatntea Domnulut
Dumnezeului tdu!,, (Miheta 6;8). Dreptatea este o vieluire dup[ voia lui Dumnezeu, opus[ nedreptalii
Einelegiuirii:,,Nu udtnjuga(itajugstrdtncuceinecredtnciogi,cdcicetnso{irearedreptatea
cu SAiaaetegea? Sau ce tmpdrtd;ire are lumlma cu tntunericul?" (2 Corintent 6:1 4) .

tn inteGs biblic ,,dreptatea" este acea a$ezare sufloteascS, sau stare e are il face pe om ,,drept"
?n fala lui Dumnezeu. Astfel privit6, ,,dreptatea" se realizeazdpinharul
lui Dumnezeu, dar si prin
lucrarea ornului, ea fiind, din partea omului, rezultatul str5daniei de implinire a tuturor
poruncilor lui
Dumnezeu. O astfel de ,,dreptate" aarrut-o in vedere Domnul Hristos, cdnd, in fa{a Sfintului
Ioan
Botezf,tortrl, a spus cuvintele: ,,Se euuine naud sd. tmplinim taatd dreptatea"
(Matei 3:15) '

in cuvintele Mantuitomlui, se cuprinde rrn intreg program de r.'ialf,: programul de via!6 al crestinului
chemat s5 ?mplincasc[ toate poruneile lui l]umnezeu.

DrePfafsa Lui Dumnezeu

inNotil Testament se vorbeste de o rlreptate omeneascE, dreptate care se trufeste: ,,Fariseul,
stdnd, asa se ruga in sine; Dumnezeule, iqi multutnesc cd. nu sunt ca ceilal$t oamenl,
rdpitori,nedrepli,sauca acestoames"(LucalB:11),carcnltatalfo(elorpropriialeoamenilor
increzdtori in ei inEiii, care se numesc pe ei drepli. Asa este dreptatea Legii sau din faptele
legli (Galateni
2:21 ;3:21 ), cum era a fariseilor. Expre sia dreptatea Lui Dumnezeu se intAlneste deseori in
Noul
Testcrment.Iat6 numai un exemplu'. ,nlar d.acd. nedreptatea noastrd.tnoedereazd.
dreptatea lui
indic[ insusirea sau atributul 9i
Dummezett, ce uom ztce?" (Romant 3:5). Sub aceast[ formS ea
lucrarea lui Dumnezeu. E1 este din fire drept si lucre azd dreptatea, pe care o d[ruieste, o
imp[r1{eqte qi
oamenilor ca pe un dar sub form[ de har lucrf,tor, spre a-i aduce in starea de infiere si dreptate, dinainte
de cdderea lui Adam. prin aceasta ii ajut[ a deveni qi ei drepli, ren6sculi la o nou[ viald,
sporind ?n ea
spre desdvArsire, prin conlucrarea cu harul: ,,p6nd" Ia mdswra uilrstei depltndtd$tt
tui Hristos"
(ffesent 4: 1 3) .in acest sens Mantuitorul recomandE: ,, eiu h$i mai tntit tmpdrdlta lut Dumnezeu
Lui se condilioneazdunape alta: ,,de nu oa
Et dreptatea luiu (Matet 6:33).imp[r[!ia si dreptatea
prisosi dreptatea uaastrd mai mult d.ecdt a edrturarilor gi a fartseilor, nu oe$itntratn
ftrapirS$ia cerarilor" (M atei 5 :2A ).

Drepfafea adusd de firisfos

Dreptatea arlusl de Hristos ;i cemti celor ce au ascultat de Evanghelia Lui este o dreptate d6ruit5,
un dar al lui llumn ezeu'. ,,Cdci, d.acd prin gregeala unuta moartea, atmpdrdlit
printr'unul,
cw multmai mulf cei ce prtmescprisos in(a harului pi a darwlui dreptd{it uor tmpdrdtitn
uia{d prinunul lisus Hristas" (Romani 5:17 ). Dumnezeu are dreptatea ca pe o insuqire proprie ;i
o imp[rt[qeste si celor ce devin ,,fii ai Lui prin har". Pe aceasta ei ;i-o insnqesc prin credin{a 9i
c
traduc in via![ prin fapte. De acoea, ea fiind dobdnditb in timp si in nddejde, se numeste ,,dreptatea
dtn credinqdl, (Romani 4:11-13) sau ,,nddejdea d.reptd$ti din credintd" (Galateni 5:5).
Dreptatea din credinl6 au dob6ndit-o qi nemurile (pdgAnii), care n-o c[utau: ,,... neamurtle care nu
cdutd" dreptate au d.ob6.nd.tt dreptatea, tnsd. dreptatea dln credtntd" (Romant 9:30). Pe
aceasta a avut-o si Avraam: ,,Precum ;i Aoraam a crezut tn Dumnezeu si i s'a soco ttt
lui ca
dreptate" (GaLateni3;6). $i tot el zice cd aavutdreptatea Ei prin faptele de credin!['. ,,Vedeti dar cd'
,dii fapte este tndraptat omul, iar nu numai din credin{d" (lacou 2:24) . Despre Avraam si
despre toli urma;ii lui, care au erezut Ei au s6vArqit faptele credinlei, se zice cd au ,,dobdndit
d'reptatea
prin cred.ln(d"', si ,,dreptatea prin fapte" de milS jerfelnicf,, care v[desc si sunt un criteriu la
dreapta judecatd.
judecat[.
Venirea Domnului Hristos ya &yea Ei rolul de a vddi lumea de pdcat, de dreptate Ei de
Dreptatea este un proces continuu spre des[vArsire, mAntuire gi indumrrezerre, e o asteptare in n6dejde
a

areptalii din credin{[ (Galateni 5:5).Eaincepe prin infiere , odatdcu primirea harului in Taina Sffintului
 /:l

Rotez Ei a celorlate Sfinte Taine care-l sporesc si se des[vdrsesc treptat, dac[ crestinul conlucreaz6
necurmat, prin credin![ si fapte bune, cu harul. Acest proces se incheie odat6 cu iesirea sufletului din trup.

Slanfa Scripfun6 desPre drePtate

Dreptatea este un atribut al lUi Dumnezeu. Mai mult, cerinla dreptdlii este o dorinJ[
general-uman[. Sfdnta Scripturd abund[ de versete ca_re dau m[rturie_despr3 fapt_ul ci.DumnezYy:
Judec[tor Drept care vaface dreptate tuturor: ,,oeijud.eca popoarele cu dreptate" (Psalm 66:5),
... ,,c? sd ju.dece pe poporul Siu cu dreptate, ... dreptatea qiiudecata sunt temelia
scaunului Td.u" (Psalm 88:14), ... . judeca-ua lumea cu dreptate qi PoPoarele cu
nepdrttntre" lPsaLm 97:11), ... ,iud.ecanta lumea tntru dreptate 9i popoarele tntru
adeodrul Sdu" (Psalm 95:13). lfAnta Biseric[ Ortodoxd viziune corectd asupra rqla]iei dintre
are o
iubirea Ei dreptatea lui Dumnezeu. in viala de acum predomind iubirea lui Dumn ezeu, cate aqteaptd.cu
).
r6bdare ca omul s[ se poc[iasc[ qi s[ se intoarc[ la El, ?n vreme ce la a doua Venire (gi de atunci incolo)
dreptatea lui Dumneziu ,. ,u accentua, devenind pe deplin lucrdtoare. Interpretind_v!ryetul: ,,Nlila.i
iudecata Ta ttoi c6.nta, Doamne" (Psalm 102:2), SfAntuI Vasile 9:I y""." spln::
<El imbin[ mila cu jud ecata, astfel inclt judecata cea dreaptd s5 fie atenuatd de mild. C[ci zice" ,,De te
o ei utta la fdrddetegi, D o amne, D o amne, cine o a suferl? ( P s alm 1 2 9 : 3 )
Dumnezeu este bun
dar drept; dreptateaeste risplata cuvenitE dupd cum este scris: ,,Fd bine, Doamne,,celor buni Ei
Ei
celor drep{i cu i.nima; Iar pe cet ce se abat pe cdi nedrepte, Domnulfi ua duce cu cel ce
i""r.rreTirddelegea'" 1Ps'alm 124: 4-5).Ei esie Milostiv, dai este gi Judecdtor. Pentru cd El iubeste
mila Ei judecata, din aceastd pricin6 spune Psalmistttl: ,,lvlila Eiiud.ecataTa ooi cdnta, Doamne".
inlelegem cE Domnul este atAt Drept cdt gi Milostiv, qtiind acestea, sE nu ne mdrginim a-L cunoaste
numaiinparte,nicis[nefo1osimdebun5vott1Llicapricin[L.nttafi1eneEi>-
Isihie spune: ,,Dar tnaintea Judecd$tt std mtla 7i apoi Jud.ecata. Pentru cd
Judecdtarul nostru este Nlilostto, totugl, nu atunci cdndiud.ec6., ct acum c&nd. nu'fi
pune tn lucrare judecata. Deci, mlta crrte pelnfuw vnemea de actrixfl., tn timp ce
fg1de3;ata 33stc pcnJ71a vffitrln. Pdcdtuind, nol mu
putem ntci d.eznd.ddidui ntci
nesocati pdcatul".
Teodoret aI Cyrului ziee: ,,Prima ventre a lui Hristos 1fo1t 1u yuttl \ile,,tn
tlmp ce a Doua Venire aa ft cu multd. dreptate. Pentru ed. noi to$i trebuie sd ne tnfd{igdm
tnaintea Scaunului de Jud.ecatd. al tul Hristos, ca sd ta ftecare dupd. cele ce a fdcut prin
t, trup, ori bine, ori rdu" (2 Cortntent 5:14).
i
I
J
I
T,
5-
esifura drepfitii ;i eea anedreptE$i
m[tasea, dar e_ste mai durabild Ei mai greu de sfiEiat; ea
Jes[tura dreptalii este mai fin[ decAt
u.op.rd amindoufl lumile, pe cAnd lesdtura nedreptllii gi violen{ei este grosier[ 9i In timpul
domniei Kneazului Vladimir, la Kiev, locuia doar o singur[ familie crestin[: eruTheod.or
=rupe_uEor
Varegulsi
fiul lui, Ioan.in timpul unei necurate festivitSli idolesti, kievenii cei pflgdni, impinqi de diavolii care
s[l[qluiau in ei, au hotlrdt sd ii aduc[ {.fh9odo1 qi p..|"].J"i jertft idolilor. Cdnd au venit in casa lui
Theodor Ei i l-au cerut pe fiul lui ca s[ il aduc[ jertfr idolilor, Theodor le-a zis'. ,,Dacd dumnezeii
vogtri sunt otl, sd. oind. ei singurtst s5-t ta de atct pe ftul meu". P1San1i, s[lb[ticili si mai tare,
de urd au ndvdlit in cas[, au distrus-o, Ei au ldsat cadavrele lui Theodor qi fiului lui intre ruine; atdt s-a
intins les6turaurii gi sdlbdticiei lor. Dar{esdtura dreptdlii amers mai departe: I(ne_azul Vladimir s'a
botezat Ia scur:t timp dupfl aeeeae iar impreunff eu el gi'a botezat qi
poporul. Atunci, chiar pe locul unde a fost casa si mormAntul primilor mucenici de Pe plmAntul rus,

Theodor Ioan, a fost o Sffint[ fiumoasd Bisericd inchinat6 Prea Sfintei N[scf,toare deDumnezeu.
 Atunci ingerul ii spuse: ,,Stai tncetisor cd-1i voi du socoteuld de cele ce am fdcut. Rstiunea
pentru core am furat bsnii a fost aceasta: Cel de la care am luat banii vtinduse tot ce avea pentru a da
ace;ti bani unui usasin ca sd rdzbune pe tatdl sdu care fusese omoriit. $i dacd s-ar fi tntdmplat
aceasta tot tinutul ar fi fost tn mare tulburare ;i luptd. Astfel pentru a tndepdrt{, acest rdu si pentru a
face pe acela sd se tntoarcd ;i sdfacd btne, i-am luat banii. Acelavdzilnd cti i s-aufurat banii;i cd a
rdmas sdrac, va intru tntr-o mdndstire ;i-;i va mdntui sufletul.
Ratiuneu pentru cure am ldsat banii tnainteu usii altei case, a fost uceastu: cel ce locuiu tn casa
aceeu pierduse tot ce avea pe lume tntr-o corabie, care naufrugiase pe tnare. Din cauza dezniidejdii
voiu sd se ducd sd se spLnzure ;i tocmai atunci, cdndvoiu sd iasd afsrd din cusd si sdfacd aceasta, eu
i-am ldsat banii. El ie;tnd aford, a gdsit banii;i din aceustd cauzd;i-a recdpdtat nddejdea.
Motivulpentru care am ucis copilul, afost acesta: trusinte de a-l avea, tutdl luifdcea totfelul de
milostenii ;i lucruri bune. Dar cle cdnd avea copilul, nu fdcea decfrt camdtd si toate relele de pe lume.
De aceea i-am tnjunghiut copilul cu sii-l tntorc la Dumnezeu ;i sd facd bine. Astfel cd nici nu te mira
de boala pe care o ui, pentru cd ducd n-ai fi avttt-o, nu te-ai fi tntors lu sluiirea lut Dumnezeu. Sd
inlelegi cd Dumnezeu nu tngdduie nimicfdrd o anumitd caux,d, dar oamenii nu pot cunouste acestea
pentru cd Dumnezeu nu le tngdduie. Dar el lasd tntotdeauna ca dtntre rele sd se tntdmple cel mai mic".
Si indatd ce ?ngerul i-a spus aceasta a si disp[rut dinaintea lui. Iar sihastrul atzindacestea, a vrut s[
probeze dac[ era adevirat. S-a intors qi a constat at cdtot ceea ce spusese ingerul era adevdrat. Si indatl
s-a reintors in sihlstria sa, poc6indu-se mult pentru cele ce ficuse.

&Lle viclene
Mullime de oameni au ochi si nu vdd" au urechi Ei nu aud. Ast5zi, parc6 mai mult ca oricind se
implinesc profeticele cuvinte din SfAnta Scriptur[: ,,Ctne e nedrept si mai nedreptdleascd.
tnatnte, Cine e spurcat, sd se spurce tncfr.. Cine este drept, sd facd dreptate mat departe.
Cine este sf6.nt, s5. se sfin$eascd.tncd.o' (Apocaliytsa 22:1i). Vrernuri stricate, zile viclene, cel
ce se m0ntuieste pe sine, mare se va numi, iar cel ce se va mintui pe sine si pe altii ii va c6l[uzi cdtre
mintnire, intre cei mai mari se va chema.

Flu hulifi spunand eE Bumnezeu eate drepf

Iatd cd aceastd afirmalie a Sffintuiui Isaac Sirul ,,Nu huliti spunind. cd. Dumnezeu este
drept", ni se pare la prima vedere stranie, revolt6toare Ei de nein{eles. DacE intrd cu noi laiudecatd
dreapt[, osdndi{i vom fi pAnE la unul: ,,Si nu intri laJud.ecatd. cu robul td.u cd. nimeni din cei
-l}

oti nu este drept tnaintea Ta" (Psalm 142:2). Din fericire pentru noi, Dumnezeu nu judecd
numai dup[ dreptate, ci Ei dupd mil6, dragoste qi indurare - adicfl dupfi nedreptate.
De aceea se spune Dumnezeu furd.la cdntar, adic6 intervine intru ajutorureanoastrd spre a ne mAntui
sufletele, Asaincdt spusa Sfdntului Isaac Sirul ne este numai izvor de fericit[nddejde am6ntuirii.

Pie6fosul frebuie sE safislaci Dreptatea dtrmnezeiasci

P[c[tuind noi dupd Botez,am intristat pe insusi M6ntuitorul, tocmai pe Acela pe Care trebuie s[-L
mullumim prin poc[in!f,, spovedanie qi fapte bune. Sfdntul Nicodim Aghioritul spune cd termenul de
satisfaclie se refer[ de fapt la a treia treapt[ a pocdinlei, care este adevdrataimplinire a canonului dat de
p[rintele duhovnic. La acelaEi lucru se refer[ qi SfAntul Neetarie c6nd spune: ,,sattsfacerea
Dreptd{ii dumnezeiestt". Aceasta este ceea ce au propov[duit in felul lor toli Sfinfii. Sfflntul
Marcu Aseetul zice: ,,Dacd ctneva pd.cdtuind, tn chip od.dit gi nepocdindu-se, ft-;a
pdtimtt nimic pdnd. la moarte, socotegte cd.judecata lui oa fi ferd. mtld" acolo ". SfAntul
Maxim Mflrturisitorul spune: ,,Nici un pdcdtos nu poate scd.pa dejudecata oiitoare
fdrd a trece tn oiala d.e acum prin greutd{l ooite, fie prin necazuri fdrd. de ooie". Al.va
Thlasie spune: ,,Tot pd.catul ia nagtere datoritd. pld.certi carnale, uitarea de necazuri si
strd.mtordri. Dacd. nu orel sd te pocd.te;ti prin alegerea ltberd. a suferintei, ti se oor
 Predica de Be munfe
Referitor la nedreptatein Predica de pe Murzre Iisus Hristos a spus: ,,Cdci cujud.ecata cu
careiud.ecalt, oe$i fijud.ecali, si cu mdsura cu care md.suralt, of i" ,t^ md.sura,, (Matei 7:2) .
Nedreptatea este viciul opus dreptSfii. Macrobio a spus c6,: ,,Nedreptatea constd. tn a
judeca pe clneoa pe nedrept. Ei aceasta este adeodrata nedreptate. Existd mai multe
felurt de nedreptate: l. si omori ureun om fdrd. ntci un drept si aceasta se numeste
omucid.erel 2. sd. aduci cuioa oreo insultd. gt aceasta se numeste i4jurie; B. sd. faci
oreunui om ceoa tn mod. for$at st aceasta se numeste otolenld; 4. sd pd.gubegtt pe
cineoa de lucrurile sale si aceasta se numeste daund.; 5. sd. iei ceoa pe ascuns de la
altat st aceasta nu si iei c:eoa lorga st aceasta se numegtejaf;
"" "gte furt;6. "u
Despre nedreptate exist[ in popor mai multe proverbe: ,,Ctne sapd groapa altuia, cad.e tn
ea". ,,Cine rd.stoarnd. piatra se tntoarce e$upra lui". ,,Cine oa td.ta coad.a sarpelui, oa fi
mugcat d.e acesta". ,,Ctne sparge lemne oa fi rdnit de $dnd.dri". ,,Ntr 4junge nlciodatd. La
i"
bine ceea ce se c6.qttgd prin rdu". Viciul nedrept6lii se poate asem[na cu lucrarea diavolului care
nu are in sine nici un fel de dreptate, pentru cd singura lui intenlie si des{Etare este ca intotdeauna sE fac[
riu prietenilor s5i si sd pricinuiascl celor care il slujesc numai nenorociri Ei suferin{e.
Dumnezeu pedepseste pe judec[torii nedrepli: ,,Prin aceasta s-au ridicat si s-autmbogd$tt
ei, s-au fd.cut grast si plelea lucloasd. Ei tn rele au tntrecut orice md.surd.. Nu fac dreptate
nimd.nut, nici chiar orfanulut, nu d.au dreptate sdracului si huzuresc. E cu putintd. oare
si nu pedepsesc acestea gi si nu Md. rd.zbun esupra unui popor ca acesta? - ztce
Domnul" (leremia 5:28-29). ,,5d. nu.ludeci strdmb prlcina sd.racului tdu" (leEtrea 2j:6).

La nedreptafe Ee qirmge din eauza

' * Zgdreeniei: ,,Pentru cd. fiecare dtntre ei, de la mtc pdnd la rnare este robit d.e
ldcomie" ( Ieremia 6: 1 3).
* Neeumpfrtf,rii: ,,Nu se cuttine regtlor, o, Lemuel, nw se cuatne regilor sd. bea
oin gi conducdtorilor bduturi tmbdtdtoare. Ca nu cumoa bdnd. sd. utte legea si sdjud.ece
strimb pe to$i sdrmanii" (Pildele lut Sotomon 31:4-5).
* Exemplului rflu: ,,Si nu te iei dupd cet mat multt, ca sd. fact rdu; gi lajud.ecatd.
si nu urmezi celor mat multi, ca sd te aba$i de Ia dreptate" (leqtrea 23:2).

trf Dumnszeu vede pi pedepse;fe nedrepfatea

c Ilumnezeu vede nedreptatea: ,,Dacd. oezi asuprirea celui sd.rac si obijdutrea
d.reptulut gi a dreptd.$ti tn cetate, nu te mira de lucrul acesta, cd"ci peste cel. mare este
unul mat mare, iar cel Atotpwternic t:egheazd. peste toti" (Eccleztastut 5:7).
r Ilumnezeu nu tngfrdute nedr:eptatea: ,,Cd uri.ciune este tnaintea Domnulut
Dumnezeului td.u cel ce face str6.mbdtate" (Deuteronom 25:16).
r l)umnezeu aseultf, plAnsul eelor eare suferf,: ,,Iar de te oe{i face rd.u si
oor strlga cd.tre Mine, oot auzi pli.ngerea lor" (legirea 22:23).
o numnezeu pedepseEte nedreptatea: ,,Nu jefui pe sd.rac, pentru cd eI e
sd.rac gi nu asupri pe cel nenorocit, cdci Domnul oa apd.ra pricina lor gi oa rid.tca oia$a
celor care tt oor ftJefutt" (Ptldele lui Solomon 22: 22-23).
r Vai eelui ee face nedreptate: ,,Vai de cei ce dau dreptate celut nelegiuit
pentru mitd" gi lipsesc de dreptate pe cel drept!" (lsaia 5:23).
r Este blestemat cel ce s6vfirseqte nedreptatea: ,,Blestemat sd. fie cel ce
oa muta hotarul aproapelut sd.u! fi tot poporul sd. zicd.: Amtnl Blestemat sd. fie cel ce
oa abate pe orb d.in drum! St tot poporul sd. zicd: Amin! Blestemat sd fie cel ce oa
iudeca str6.mb pe strd.in, pe orfan gi pe od.d.uod"l Ei tot poporul sd. ztcd": Amin!,,
( Deteronomul 27 : 1 7- 1 8- 1 I
).
 Ta' cdnd' oet oeni tn impdrd$ia Ta!
neru*tnatul, vtcleanul Ei tntinatul dupi mare mtla
uttarea st lenea' qt de toatd
lg. Doamne, izbduerte-md de toati neooia Ei neqtiinla, qi
nestm{ireatmpietrirti! , a-.-'t^ -t harul rXtt tn aiutor' ca 9i in
A-n,tt Tdu
2O. Doamne, oezi sld.biciunea sufletulul meu 9i trimite-mt
mine sd se sld,oeascd numele Td'u cel sfdnt! qt din
pl. Doamne, tnoredniceste-md sd re iubesc din tot sufletul, din tot cugetul
toatd, inimasi si fac tn toate ooia Ta!
demoni' 9i de patimi' qi de tot
22. Doamn., pe'r"lte-md de to$i oamentl otcleni' 9i de
lucrul necuoiincios!
cum stii, Doamne, asa cum orei, sd se
28. Doamne, asa cum Poruncestt, Doamne, asa
facd ooiaTatn mine! gi rugdciuntle Nlaicii Tale
24. Doamne, sd fie ttoia Ta tntru mine, cu miiloctrile oecilor' Amin!
preasfinte gi ale tuiuror Sfin$ilor, cdbtnecuodntat eqtitn oectt

cetui drept sunt: tnle.tepciunea, cumpdtarea'

I sfdntul loan Guri de Aur: ,,Armele vremelnice' Toli drep{ii cye.au lqcuit
pe acest
rdbdarea gi dispreluirea tuturor ielor
pdm,nt, cu toate ie ,u dus cu ,i in iup, au impli.nft
tlcruri mari gi au practicat virtu$
pe o patrie".
subrime. Ei au racuit pdrnilntur ,r- i,
ro'c'de pererinaigi locufesc Teyt ca
frlcd97 Dumnezeu' credinla
Herma: ,,sdvdrgegte dreptal"igi virtu'tea, adeiirut 9i
I
acestora' Dacd sdv6rgegti acestea vei fi
gi bldndelea gi alte ticiuri bune asimenea Fericili
Er. toli cei ce sdvarg esc dreptatea! Nu
bineptdcut rui oiinezeu gi vei tra{peitru
-to';t#1"":1[.rn"rr. de Nisa: ,,Dreptatea pe ,,are o cere sf,nta Evanghetie seintinde
a fi cu
la avea faamegf sefe de dreptate tnsemneazd
toate indataririte vielii cregtine. A
de praeticarea taturor virtulilor 9i
sfinlenieinfametat de icea desdvilrgire, care-i $U{A
care se leagd stdruitor numai de cdutarea
oricdrui bine"'
Qsf6ntulAmbrozie:,,DacSdreptatateaomeneascdarecuceinspiragroaza
pdcdtogilor, ctt atilt rnai mutt cea divind"' pdrli din tine'
I Sfantul lvlaxim Marturisit"t"tt ,,De vrei sd fii drept, dd fieedrei
vrednice. pdrlii ragianale a sufletului dd-i
adicd suftetutui gi truputui cere de care'sunt
citiri,vederiduhovnicegtigrrugdciune,iulimiidd'i.dragosteduhovniceascdceseopune
urii, pdr{ii poftitiare ai'i iumpatii,
q'irni'anare' iar tiuputui' dd-i hrand' imbrdcdminte'
atdt c6t sunt de trebuinld"'
lsfantulEfremsirul:,,JudecStoruldreptvaficdutatgibuzeledrepteilvor
face dreptate".
ce
binecuv1nta. oipttifea yesele gte inima celui
lFericitulAugustint,,suferilidepeurmaunuiomrtu?lerta{'l'casdnufieastfel
doi oameni rdi".
dreptatea celor nedrepli"'
0 Fericitul Augustin t ,,Legea talionutui este

@ubin ro incioli,

adAncuril e fiin{ei omeneqti. Acolo se d6luptaintre

intAlnirea cu binele sau cu rf,ul se reahzeazdin pacea,dreptatea, evitarea
qt puterea dr6ceasc[. Libertatea,
adevlr si am6gire, intre imPdr[lia lui Dumnezeu noastre Pdcatul a
sd devinl leluri Personale in vremurile
r[nlui, negarea violenlei, eliminarea urii trebuie lui Dumnezeu
este o condi{ie a moEtentrtt impdr[liei
devenit mod[ iar nedreptatea istelime' Dreptatea
11