Preot IOAI{

De c6nd existd neamul romAnesc, de aproape 2000 de ani, credinta lui a fost f[r[ strlmutare
aceea dreapt[, sf6nt[, asa cum am primit-o de la Iisus Hristos prin SfAntul Apostol Andrei, care a
poposit si propoviduit ir:r Dobrogea. Nici navllirile barbare, nici jugul semilunei, nici amenintirile
sau ademenirile vecinilor de a1t[ lege n-au putut clinti pe i:raintasii nostri din credinta 1or. Pentru
apilrarea credintei ortodoxe si a mosiei strimosesti si-au v[rsat sAngele, si-au dat viata strfunosij
nostri de la cel mai mic pAni la cel mai mare, si de la vi[dici pAnI la opinci. Ceea ce am tost qi ceea
ce suntem astdzi se datoreazf, in mare parte Sfintei Biserici Ortodoxe. Notiunile de ROMAN si
CRESTIN-ORTODOX sunt str0ns si indisolubil legate una de alta. Este mare mAndria noastri ci
facem parte din aceastf, Biserici Ortodoxi. Cu o gurl si o iniml sd mirturisim si si ne rugim, cu
ajutorul lui Dumnezeu si nu apuclm pe povAmisul rltlcirilor, s[ nu ne lepldim de "ADEVAR"
cici El este numai unu1, cu toate ci numlrul sectelor este extraordinar de mare. Si cu toate acestea
nu se vorbesc de r[u una pe alta si nici nu se invinuiesc una pe cealaltl cd au invS.tituri gresite.
Printre cultele care se ostenesc a trage de partea lor crestini ortodocsi este si cel adventist de ziua
a saptea (AZE). Adventistit"garanteazd" adeptrlor lor starea de "alesi" si "sfinti" in imparitia de
1000 de ani. Se pare cd aceastl concep(ie gresitl a implritiei de 1000 de ani a apimt inainte de a
fi cunoscute Textele Sfinte (Noul Testament) llsate de Sfintii Apostoli si ucenicii acestora.

Denominatiunea "Adventisti deZiua a Saptea" a ap5rut in prima jumitate a secolului trecut.

Doctlina (invit[tura) lor are ca punct central apropiata venire a lui Hristos, care va intemeia impiiritia
de 1000 de ani pe pim6nt. DE AICI SI NUMELE LOR: ADVENTUS =VENIRE.

1n 1831, cdnd William Mtiller, un fermier din Massachusetts, de credin(i baptisti a inceput
sI tin[ predici ocazionale in care se vorbea despre apropiata venire a lui Hristos pentru a tntemeia
o imp de 1000 de ani 5m0nt, s-au destui care s[-l asculte, si-l creadd si s[-l
ufineze.
ovA
lscut din plrin{i baptisti, William Miiller a studiat c54ile profetice ale Vechiului Testament
si Apocalipsa, si a ajuns la concluzia c[ Hristos va cobori pe pdmdnt ?n anul 1843. Aceastd falsl
profetie si-a anunfat-o cu 10 ani inainte (in 1833), insd anul 1843 atrecut ca oricare altul flri si se
producd evenimentul asteptat. Mtiller declarl adeptilor sdi c[ nu i-a inseiat, insi este vorba de o
eroare de calcul. Ucenicul siu, Samuel Snow, este insircinat s[ "caute" greseala. Si intr-adevirr
ucenicul revede calculul magistrului si glseste greseala; nu este vorba de anul 1843, ci de anul
1844, rw ziua exacti a cobor0rii lui Hristos este 10 octombrie.
Pe misur[ ce se apropiazitafixatd,, discipolii lui Miillerisi plriseau ocupatiile, iar tn vitrinele
magazinelor din Boston se aseau ca acesta:
Pentru negustori "evenimenful" a fost o afacere buni.
Adventistii lui Mtiller au trf,it noaptea de 9 spre 10 octombrie cu mult[ infiigurare. Adunati

I
 in vesminte albe, ei au
intr-o sali mare din Boston sau urca{i pe acoperisull sl pe coline, imbrXca,ti
s[ vesteasci lumii coborArea lui Hristos.
asteptat toat[ noaPtea sunetul trdmbilei ingereqti care trebuia
intoarc[ la baPtisti. Calea
Mtiller a recunoscut a doua oard c[ s-a inselat. El qi-a sfltuit adePqii sd se
?ntoarcerii era insd imposibill. S-au divizat in:
etc. Acum apare o tdniri delirant[ de ll anicare, dupd cisdtorie,
va deveni
dar cu o slnltate subred6, a fost nevoitl
cuno scutl sub numele de Hellen G. White. Dotati spiritual
s[-si intreruP[ cursurile sc olare in clasa a treia primar[, din carza graveior crize si halucinatii, fie
,t
sectei metodistilor.
ereditare, fie insusite din practica "c[derii in transl a
speculat prompt si cu succes'
Esecul lui Miiller nu a descumP[nit-o, ci dimpotrivd.,l-a
prin care Dumnezeu r-a
Chiar ir anul cdsdtoriei Hellen White pretinde cb are o "revelaqie"
Aceastd idee i-a fost inspirat[ de fapt
p oruncit s[ serbeze Sabatul inziraa saptea din s5ptdmdnd.
din scrierea unui alt adventist, clpitanul de vapor Iosif Bates'
"SPiritul Profetic", a
Adventistit de zita a saptea spun cd Hellen White pe c are o numesc
avut 2000 de viziuni si vise profetice'
\orra nrrmArnaac n, ciici n-avea decdt trei
ins[ lucr[rile lui Hellen Whit", foarte numeroase, nu sunt scrise de ea,
ftrtr-o lume crestin-ortodoxa'
clase primare, ci de cei interesa{i tr propagarea adventistilor

al sectei adventiste,
in anul 1864 @eci, acum 150 de ani) a venit in Europa primul Predicator
Franfa, Germania, Austria,
Mihail Czechowskt, care a predicat mai intdi in Italia' apoi in Elvetia,
Ungaria si Rusia.
la Pitesti. Primii
in anul 1g70 (deci acum 130 de ani) ajunge si in Romdnia si se stabileste
grupare adventi in Pitesti. ix tssl (deci
adepti sunr Toma Aslan si frateie lui care orgunir"uri o
acum 120 de ani) GRupAREA AVEAABIA 13 MEMBRI,
iAR cINcI ANI MAI TARZIU ERA
pE CALE DE DISPARITIE. Un grup de adventisri germani s-a stabilit in Dobrogea si au totmat
din Rusia si un alt adventist Babienco,
un nucleu in satul Sarighiol. Tot in Dobrogea s-a refugiat
care va organiza altd gruPare.
prin anul 1900 apaie si in Bucuresti cea dintdi grupare adventi unde sunt atrasi de studentul
in medicin[ Petre Paulini.
bocrntNA tiluvirArunn) ADVENTISTA
. Biblia este inspirat[ de Dumnezeu'
. Dumnezeirea sau Sfanta Treime este alcltuiti din Tatil, Fiul si Spiritul St?nt.
murit pentru plcatele oamenilor, a inviat din morti, s-a in611at la
.Iisus Hristos cer si
a
mijloceste la Tatdl pentru oameni'
. Mdntuirea pentru a o dobdndi, fiecare trebuie si se nasci din nou; aceast[ nastere
din

nou tnseamni o deplini transformare a viefii si a caracterului.

. Consider[ statul ca Pe o institu e rdnduit[ de Dumnezeu.
I

venin MAntuitorului.
1. Se declarl cunoscltori ai datei exacte a celei de-a doua
a

2. Serbeazl Sabatul.
3. Jin legea Vechiului Testament'
4. Respecti anumite reguli sanitare'
5'Respingpreotia,sfAntaTradi;ie,cultulicoanelor,pomenileetc'

atingem un Punct arte sensr al irv ventistilor. De pq chiar numele de

celei de-a doua veniri a
"adventisti"vine de la Preten tia acestora cf, stiu "cu exnctitate" data

2
 care au aflat
M6ntuitorului (ADVENTUS = pARUSIE = A DOUA VENIRE). Primii adventigti
cultului:W. Miilier, tdlmlcind
iiiij J^r. exacr[ a celei de-a douaveniri, au fost chiarintemeietorii "exacte" ale venirii
profetice ale Vechiului Testament si Apocalipsa, u.uy\ut:0teva^date
"a4rf" - l843,apoi 10 octombrie 1844, dat[ rectificatd de S' Snow' Insi Hristos nu a apirut'
lui Iisus
greseala si sfatuindu-i pe adepqi s[
insellciunea fiind dovediti, w. MflIler si-a recunoscut public
a fi Hellen White, care a declarat
revind la baptisti. Cea care a salvat calculele "corecte" s-a dovedit
Sanctuarul Ceresc (?!?), iar apoi va
citinTg44Hristos nu a venit in trup, El lucrand intdi sI curele
veni si intemeieze impir[1ia Sa de 1000 de ani'
de-a doua veniri? M2ntuitorul
Cine i-a ispitit pe adventisti s[ calculeze data exactd a celei
ne-a avefii zat cd.,,nimeni nu ;tie de ceasul cdnd va veni
Fiul Omului" (Matei 24,36); "Nu este al
sA-" (Faptele Apostolilot 1:7)'
vostru a sti anii si vremurile'pe care Tatdl le-a pus tn stdpdnirea
,,si ne-a sfltuit doar s[ priveghem pentru cd nu se stie c6nd va veni stipanul casei." (Luca 72:31-,
3i;.^ilg"* "*piLu1r" "rr" u"""u cd"fratn" adventisti au fost insela[i, de*Yg "fii ai insel[torului"
privinta venirii Domnului
(Ioan 8:4). SfAntul Apostol Pavel ne spune cdt se poate de clar: "in
sd nu vd cdina{i
nostru lisus Hristo, ;i o adundrii noistre tmpreund cu El, vd rugdm, fra(ilor,
d'uh, nici de vreun cuvdnt' nici de vreo
degrabd cu mintea, nici sd. vd spdimdntali niri ile vyyn
sosiL sd nu vd amdgeascd nimeni cu
scrisoare ca porniid de la noi, cum cd ziua Domnului asi
va veni lepddarea de credintd
nici un chip; cdci ziua Domnurui nu va sosi pdnd ce mai futai nu
si nu se va^ila pe fatd omul nelegiutrii,fiut pierrtrii"
(rrresalonicent2:l-3); "Deci, dar,fra{ilor,
prin epistola noastrd"
neclintiyi;iiineyi predantile pn ,orn le-a{itnvd{at,fie prin cuvdnt,fie
'stati

(II Tesaloniceni 2: 1 5).

intre serbarea Duminicii

Duminica este ziua de serbare a crestinilor. Este de faPt o diferenl[
Privind schifa de mai jos cu cele trei
- proprie crestinilor - si odihna Sabatului - proprie evreilor.
mari religii ale lumii, Putery observa cd,vinerea este
ziua de odihnd a musulma nrlor, SAMBATA.
de odihnd si sdrbdtoare a crestinilor'
ESTE ZIUADE ODIHNA A EVREILOR, D uminica ziua
-

CELE TREI MARI

RELIGII ALE LUMII
I
ItrBlldli
Iubirea divini
3. Religia : CRESTINISMUL
intratrinitarl Divinitatea: DUMNEZEU = SFANTA TRI,IME,.
S{tst "
rilld _ Profetul: IISUS HRISTOS'
Cartea sfAnti: EVANGHELIA' Locul de

inchinare: BISERICA.

Irh*vr *tlrh

2. Religia: ISLAMISMUL'
1.Religia: MOZAISMUL (IUDAISMUL)
Divinitatea: ALLAH.
Divinitatea: IEHOVA (I.H.W.H.)'
PrOfEtUl: MAHOMED Si I. HRISTOS'
Profetul: MOISE.
Cartea sfAntd: CORANUL.
Cartea sfintl: TORA (PENTATEUHUL)'
AGOGA. Locul de adorare: MOSCHEEA'
Locul de adorare:
Zi,ta de o dihnd:, VINEREA

J
I

Si arunci iati o intrebare simpll si clar6: adventigtii din lara noastrd de ce fin Sabatul??? Sunt
evrei sau sunt crestini??? Dacd sunt crestini - romAni, atunci sd {ind Duminica !!!
Adventistii au inceput si lin[ Sabatul dupi 1846, c6nd "profeteasa" Hellen White a primit un
mesaj de la Dumnezeu prin care-iporuncea (?!?) sdrestituie "adevdratazi de odihnd" adtcdSabatul-
Tiebuie mentionat ci pAn[ in 1846 advent\tii au serbat, ca tofi crestinii, ziua de Duminici.
Ce i-a determinat pe adventisti s[ revinl la Sabat? Hellen White este cea carci-a convins pe
adepli si lini Sabatul pe motiv ci, Hristos , care avenit "in duh" in 1844, nu a venit in trup pentru
ci nu este finut[ adevdratazi de odihn5 (?!?). Dup[ asa-zisa"revelafie corect5"" a Hellenei White,
opa{q din adventisti plr[sesc cultul si formeaz[ grupul adventistilor reformiqti. Adepfii care au
accepiat revenirea la Sabat s-a numit "adventisti de zi.rta a saptea" (A.Z.q.) sau adventisti sabatisti.

Termenul "Sabat" este de origine evreiascd 9i nu se traduce cu "Silmbdtd ", ci se traduce cu

Odihnd. S6mb6ta este un cuv6nt de origine latin6, aga cum de origine latind sunt qi denumirile
zilelor sdpt6mAnii (luni, marfi, miercuri, joi...).La evrei, zllele saptamdnii erau pur qi simplu
enumerate: ziuaintdi a sdPtdm dnti, ziua a doua, a treia, a patra, a cincea, a gasea, a qaptea.
nu!
De laAdam pAnd la Moise au trecut 4108 ani qi nici Scriptura nu era scrisS, nici sdmbdta nu se linea
ca sdrbf,toare de vreun popor. Sd analizdm un citat biblic care spune aga: "$i a binecuvAntat
Dumnezeu ziua agaptea qi a sfrnfit-o pentru cd intr-insa S-a odihnit de toate lucrurile Sale pe care
le-a frcut gi le-a pus in rdnduiald." (Fac.2,3). Dar odihna din acest verset se referd numai la
Dumnezeu, pentru c6 nicdieri nu se afirma cd gi omul s-a odihnit in ziua a qaptea, pAn[ in vremea
lui Moise. De altfel, omul nici nu avea pentru ce sd se odihneascf,, intrucAt trecuse abia o zi de la
creafia sa. pe de altd parte, exegelii biblici apreciazdcd de f'apt, odihna aceasta inseamnd o incheiere
a crealiei. Ne intrebdm: - Mai poate fi numit oare Dumnezeu Fiinfa Aceea Suprem6, daca El
oboseqte gi se odihne$te ca gi noi? $tiind cd "Duh este Dumnezeu"(Ioan 4,24), sd
vedem ce ne
,,Nu qtii tu, sau n-ai aflat tu cd Domnul este Dumnezeu veqnic" Care a tEcut
splrne-proorocul:
marginile p6mAntului, Care nu oboseqte qi nici nu iqi sleieqte puterea?" (Isaia 40,28). Deci. rezultd
foarte clar, cd nu este vorba de odihna lui Dumnezeu, precum expresia "Iahve sabat" nu inseamnd
Dumnezeu s-a odihnit, ci Dumnezeu aincetat ctealia lumii

Sdrb[toarea s6mbetei a fbst sdditd de la inceputul existenfei omeneqti? Rdspundem: categoric

Nu!
Nu, pentlu cd in rai toate zilele erau deopotriv[, qi referatul biblic nu ne spune cdAdam s-a odihnit
dup6 ce Dumnezeu l-a pus s[ lucreze Grldina Edenului. Dar nici dup[ ce au cdlcat porunca 9i
au

fbst izgonili, nu li s-a dat primilor oameni porunca serbdrii zller a gaptea. Dimpotriv[, toatd viala
omulr,ri devine o continuf, muncd pentru a-qi dob6ndi hrana. "Pentru cd ai ascultat vorba femeii
tale
gi ai m6ncat din pomul din care !i-am poruncit "SI nu mdnAnci", blestemat va fi pf,rnAntul pentru
tine. Cu osteneald sd te hr[neqti din el in toate zilele vielii tale." (Fac.3,17).

a Sasea) se referd strict lu o zi solard? Dacd ne gdndim bine, o zi solard inseamnS timpul necesar
P[rnAr-rtului pentru a face o rotatie de 360 zile in jurul axei sale. Bine, dar lumindtorii zilei qi ai
nopjii au fost ctealiirr"ziua a patra"'qi deci, p6nd in "ziua a palra" nu avem zile solare. ci pot fi
socotite chiar epoci sau ere, confotm chiar spuselor psalmistului "O mie de ani inaintea ochilor Tdi
sunt ca ziua de ieri, care a trecut gi ca straja nopfii" (Psalm 89,4). Dar atenfie, chiar ziuaa gaptea
poate fi socotit[ un timp mai indelungat, cdci nu ni se spune "$i a fost seard, gi a fost diminea{6:
ziua a gaptea", ci ni se spune numai "zirta a ;aptea".
De la f-acerea lumii, nici unul dintre aleqii lui Dumnezeu: Avram, Isaac, Iacov qi Iosif n-ar-l

4
 linut o zi de odihnd. CAnd au intrat evreii in Egipt, erau75 de suflete (Fac.46,27), iar dupd 430 de
ani de robie (Ieqir e 12,40) erau 600.00 0, copii. Deci strict pentru aceqti evrei a dat Dumnezeu
afard" de

porunca aceasta: "Eu sunt Domnul Dumnezeul tdu, Cure le-am scos din ptimfrntul Egiptuh.ti Si
clin cusu robiei" (Ieqire 20,2). Deci Biblia ne spune lSmurit cdpdzireaporuncii sabatului s-a dat in
vremea lui Moise, cdnd se afla cu iudeii in pustiul Sin (Ieqire 16,26-29).
Nu, dupd cum rezultd din carlea IeEirii: "SI
plzeasci fiii lui Israel s6mbita, pr5znuind ziua odihnei din neam in neam, ca un leglmint
veqnic. SI fie acesta semn veqnic intre Mine qi fiii lui fsrael" (Iegire 31,16-17). Se vede clar cd
sabatul este legdmdnt veqnic, dar numai pentru poporul lui Israel. Moise a rAnduit sAmbdta ca zi de
odihnd gi nu de s[rbdtoare. Nu trebuie confundatd ziua de sdrbdtoare cu cea de odihn6, care poate
fi in orice zi a sdptdmdnii. Dar atenfie, cuv6ntul 'oveqnic" are sensul de durabil qi semnificd epoca
Vechiului Testament, dupd sfdrqitul cdreia incepe un veac nou gi un legdmAnt nou: "Iatd vin zile,
zice Domnul, cdnd voi incheia cu casa lui Israel qi cu casa lui Iuda legdmAnt nou. insd nlr ca
,
legdmAntul pe care l-am incheiat cu p[rinfii 1or in ziua cdnd i-am luat de mAnd ca s6-i scot din
plmAntul Egiptului"(Ieremia 31,3I-32)."Legi veqnice" au fost qi: arderea neintrerupti a candelei
inaintea chivotului legii (Ieqire27,2l); modul de injunghiere a animalelor de jertfi (Lev.
17,7); consumarea rituall a animalelor de jertf[ (Lev. 17,7); consumarea mielului pascal
(Num.9,ll); ziua implclrii (Lev. 23,23-31) care nu se mai respect[ intocmai azi
CACl

din Scriptura Vechiului Testament nu reiese de nicdieri cd trebuie sd fie tinutd de toate neamurile
de sub cer. Spre argumentare. gdsim in Noul Testament c5: "Legea qi proorocii au fbst pAni la Ioan
Botezdtorul" (Luca 16,16) sau "Legea ne-a fost cdlduzdspre Hristos ca sd ne indleptdm prin credinld.
iar dacd a venit credinta. nu mai suntem sub c616u25"(Gal. 3,24-25) gi totodatd se gtie c[: "SfArgitr-rl
legii este HListos" (Rom. 10,4). Odatd cu venirea MAntuitorului. sdmbdta nu mai este zi de odihna.
Hristos a fost actzat cd nesocotegte sfinlenia sAmbetei. atunci c6nd il vindecd pe cei cu mAna
uscat6 (Matei 12,10). Este acuzat c6,"dezleagd sdmbdta", ba chiar ziceauunii dintre t-arisei "Acest
om nu este de la Dumnezeu pentru c6 nu pdzeqte s6mbdta" (Ioan 9,16). La Scaldatoarea Vitezda, in
zi de sdmb[td, vindeca pe sldb[nog spun6ndu-i "scoald-te, ia-!i patul t[u qi mergi" (Ioan 5.8). $i.
intr-adevdr, purlarea sarcinii (in cazul acesta a patului) era interzisl in Legea Veche "Aqa griieqte
Donrnul: Pitzili-vit sufletele gi nu duceli sarcini in ziua de odihnd..." (Ieremia Il,2l-22).
Deci MAntuitorul, prin toate aceste minuni gi prin purlarea patului sdmbdta, desfiinla valoarea
simbetei ca zi de odihnd. Iudeii s-au convins cd Hristos desfiinleazd sAmbdta qi "pentru aceea
Iisus qi cdutau s[-L omoare cd f6cea acestea s6mbdta"

zta

furi, sI

s dtarii ne aduc fal sul arguntent

dmb sabatul este important pentrtt cd tnsuSi
a intrat sfLmbdta tn sinagogci (Marcu 6.2;Luca 4.16,31), insd Hristos a intrat in sinagogd sdmbata
pentru cd doar atunci ii putea gasi pe iudei adunali acolo. Dacd suntem foarle atenti , observdm c[.
deqi MAntuitorul a cercetatregulat sinagoga, El a fost un refotmator subtil al cultului iudaic, iniliind
trecerea linl de la serbarea sabatului, la serbarea TAndr:ului bogat nu i-a cerut "plzirea"
sabatului (Matei 19,18-19), deqi calcarea sambetei era pedepsitl la iudei cu moartea "PAZITI

5
DECI zrrJADE oDIHNA, cAcI EA ESTE spaNrA PENTRU vol. cEL cE o va ixrrxa.
ACELA VA FI OHAOpA1." (IE;IRE 3I,I4). Deci nu era necesard porunca linerii sAmbetei spre
mAntuire.
in Sinodul de la Ierusalim, linut in anul 50, Sfinlii Apostoli au stabilit patru puncte din Lege
ca obligatorii pentru pagdnii (neiudeii) care aderd la cregtinism, qi anume "S[ le scriem sd se
fereasca de ?ntindrile idolilor, de desfr6u, de animale sugrumate qi de sdnge"(Faptele Apostolilor
15.20), Despre s6rbf,toarea sabatului nu se aminteqte nimic, ca de altfel nicdieri inNoul Testament

prdznai sdmbdtu,,c:a zitde o'dihnd? C ategoric nu! Pentru cd degi "dupd obiceiul sdu, a intrat la ei (in
sinagoga din Tesalonic) qi in trei sAm bete le.a grdit din Scripturi" (Fapte I7,2), dar sd nu cumva sd
uitdm c[ tot el le vorbea cregtinilor in ziua Duminicii (Fapte 20,7). Auzifi ce spune Biblia: "Si
vorbea in sinagogd in fiecare s6mb[td qi aducea la credinfd iudei qi elini." (Fapte 18,4).
Dar cum li incurajeazd Sfintul Apostol Pavel pe Colseni? Sf[ntul Apostol Pavel li se adreseazi I

colosenilor cu cuvintele: "Nimeni, deci, s[ nu vi judece pentru mdncare sau bdutur6. sau cu privire {
la vreo s6rbdtoare, sau 1un6 noud sau la sAmbete, care sunt umbra celor viitoare, iar trupul este
al

lui Hristos,,(Coloseni2,16-17). Deci se vede destul de clar, cd sdrb[toarea sabatului era umbrd a
sirbdtorii Duminicii.

Sfdntul Apostol Pavel le-a grdit evreilor din vremea sa despre "Noua zi de odihnd"
lucru care desigur este valabil Si pentru noi, cei de astdzi

IATA CATEUN TEMEII]RI ALE CONSACNAru ACESTEI ZILE

n sAPrAMANII CA ZIDE SAR EATOANE:

,S& v1fl&; lft

6
 Pentru cd aceste Evanghelii au fost scrise inainte de ddrAmarea Ierusalimului (Anul 70 d.FIr.) qi
incd nu se introduseserd numele date de romani zilelor sdptamAnii. Aceastd denumire de "Duminicd".
o gdsim in Noul Testament o singurd data in Apocalipsa SfAntului Ioan, scrisd la anul 94 d.Hr.
Foarle imporlant sd remarcdm cd, deqi zrlele sdptdmAnii primiserd numirile romane. totugi nu i se
zice "Ziua Soarelui". cum o numeau romanii. ci Dominica Dies. adicd, Ziua Domnului.

dar nu pot aduce probe, cd marele Impdrat Constantin cel Mare

"a fEcut legea qi a dat porunca pentru serbarea Durninicii ca zi de sdrbdtoare sdptdmAnald. Iata ins5,
adevdrul: Sf6ntul imparat Constantin, mai intAi a dat liberlate creqtiniior in anul 3 13, dar observdnd
cd aceqtia se inmulles c zllnic Ai serbeazd duminica drept zi de odihna atunci, adica in anul 321. a
consfinlit ca intreg imperiul, deci gi pdgdnii, sd serbeze Duminica. Este foarte clar cd prin decretul
I din anul 321impdratul Constantin cel Mare nu a "inventat" aceastd sdrbdtoare, ci a recunoscut-o.
I ea existAnd incd din secolul I in practica Bisericii, lucru pe care de f-apt l-am demonstrat. Deci
printr-un act oficial Duminica nu a fost impusd de impdrat nimdnui, ekecomandatd.

IUBITt I CREDtNClOgl, $l ACUM, itt ittCHElERE, SA pUttEM $l NOI

cAreva iNrneeAru sec ILOR:
pe oameni?
"ziua

nLlmal fft ztLta

I
I

plcloare, cu

7
 Creqtinii ortodocsi stiu c[ Biblia (SfAnta Scripturi) este alcltuitl din doud plrti: Vechiul
Testament si Noul Testament. Ambele sunt inspirate de Dumnezeu si cuprind Revelafia Sa dari
noul oamenilorir mod supranatural, dar ele NU SUNT EGALE CAVALOARE: Vechiul Testamenr
este doar o "cdlduzd spre Hristos" (Galateni 3:24), spre Noul Testament, din care motiv putem
afirma ci revelalia Noului Testament este net superioard celei a Vechiului Testament. Contrar
acestui adevir biblic, invdtdtura adventisti inclini spre Vechiul Testament. Astfel sunt readuse in
disculie probleme precum: revenirea la Sabat, diferenfierile alimentare practicate de evrei precum
interzicerea consumirii clmii de porc si a vinului si altele. Ce gdsim "nou" in inviq[tura adventistl
si ceea ce o caracterizeazd este calcularea"exactd" a celei de-a doua veniri a Mdntuitorului. Asadar
invdtlturta adventist[ cade Ar aceeasi greseali ca si martorii lui Iehova care neagl distinctia dintre
Vechiul Testament si Noul Testament.

in epistola sa citre Coloseni, Sfdntul Apostol Pavel spune: "Nimeni, deci, s[ nu vi judece
pentru mdncare sau bluturI, sau cu privire la vreo sirbitoare, sau lunl noui SAU LA
SAMBETE, CARE SUNT UMBRA CELOR VIITOARE, iar trupul (este) al lui Hristos.,,
(Coloseni 2:16-L7). Credinciosii adventisti, neiudnd in seami sfatul Sf6ntului Apostol Pavel si
din greseala revenirii la prescripfiile Vechiului Testament, au cdzut si in fariseismul evreiesc al
iegii care prevedea anumite restric(ii alimentare. Astfel, adventistii de astdzi,luAnd drept valabile
textele din Levitic, capitolul 11, considerl gresit a consuma camea de porc sau a altor animale
"necurate" si a bea vin.
Dar noi stim cd Dumnezeu a cur[qit toate si nimic nu mai este spurcat, pentru cel ce primeste
mAncarea si blutura cu credinti. Acest lucru se vede l[murit qi din revelatia fdcutd de Dumnezeu
lui Petru pe cAnd fr era foame si a cdzutin extaz, a vilzut cerul deschis si coborAndu-se ceva ca o
fald mare de pdnzd,legati in patru colluri si in ea erau toate dobitoacele cu patru picioare si
t6rAtoarele pdm6ntului si pIs[rile cerului "si a fost glas citre el: SculAndu-te, Petre, junghie si
mdndnci. Iar Petru a zis: nicidecum, Doamne, cici niciodati n-am mdncat nimic spurcat si necurat.
Si iar5gi, a doua oard, afost glas citre el: CELE CE DUMNEZEIJ A CURATIT, TU SA XU I,B
NUME|TI SPURCATE!" (Fapte 10:13-14). Aceastl irtdmplare are un OJUtu inteles: pe de o
parte Dumnezeu a Ndtatc6. si pigdnii pot intra in Biseric[: "Asadar si plgflnilor le-a dat Dumnezeu
poc[inti spre viat[" (Faptell:L8), iar apoi pentru crestini nu mai sunt valabile restrictiile Vechiului
Testament pentru cI" "cele ce Dumnezeu a curdtit, tu si nu le numesti spurcate" (Fapte 10:15).
in Noul Testament vedem cI pentru cel cu o constiinf d.tare, toate sunt curate: "Stiu si sunf
?ncredinlat in Domnul Iisus Hristos cI nimic nu este intinat prin sine (spurcat, necurat), decAt
numai pentru cel ce gAndeste cI e ceva intinat; pentru acela intinat este. Nu strica, pentru mAncare
lucrul lui Dumnezeu. Toate sunt curate, darriu este pentru omul care mlnAncd spre poticnire. Bine
este sI nu mlndnci came, nici sI bei vin, NICI SA FACI CEVA DE CARE FRATELE TAU SE
POTICNESTE, SE SMINTESTE SAU SLABESTE (in credint[)." (Rom aml4:14,20-21).Asadar,
nu m6ncarea sau bdutura in sine este un pdcat, ci sminteala pe care o produce consumarea lor daci
este flcut[ irr fala cuiva "slab in credint6".
in privinta bduturii, avem acelasi indemn: ('De acum nu bea numai ap[ ci foloseste PUTIN
VIN, pentru stomacul tlu si pentru desele tale sllbiciuni" (Timotei 5:23).Chiar ltantuitoirt a
bdut vin la nunta din Cana Galileii "Si cfind nunul a gustat apa care se flcuse vin... si i-a zis:
Orice om pune intAi vinul cel bun si, cflnd se ametesc, pune pe cel mai slab dar tu ai tinut
vinul cel bun pAn[ acum." (Ioan 2:9-10),la Cina cea de taind (Luca 22:18,20) si este foarte clar
ci dacl Domnul Iisus Hristos ar fi considerat vinul ca ceva "spurcat" sau oprit a se consuma, nu ar

8
 ci nu ar mai fi transformat apain vin, in Cana Galileii si n-ar fi binecuv6ntat paharul cu vin ia Cina
cea de tarnd dacd.nu ar fi vrut
ca oamenii sd bea vin. ln concluzie. trebuie spus cd Dumnezeu nu
mai impune oamenilor restrictii alimentare de genul celor din Vechiul Testament, care erau
influenfate in unele cazuride atitudini religioase, sociale etc. (de exemplu, popoarele pdgdne vecine
poporului evreu erau mari crescdtoare de porci - Luca 8:32,37 , din care cauzd. consumare a cdmri
de porc eravdzrfid,ca o inclinare spre pdg6nism). Au fost perioade de foamete, lipsuri, cataclisme
cAnd oamenii - crestini - au consumat camea unor animale (c6ini, pisici, serpi etc.) fard a sivArsi
prin aceasta un plcat in fafa lui Dumnezeu.
@ubin creo/tncrosi
Din toate cele argumentate mai sus reztltdc0t se poate de clar cd si adventistii sunt la fel cu
aceia despre care spune SfAntul Apostol Pavel: "Dar Duhul griieste l[murit, ci in vremurile cele
de apoi, unii se vor desplrti de la credint[, IuAnd aminte Ia duhurile cele insel[toare si la
invitlturile demonilor." (I Timotei 4:1). Unora ca acestora, cum sunt sectanfii de la noi, care au
{ pirdsit Biserica Ortodoxi, le zicem cu Sfdntul Apostol loan: "Dintre noi au iesit, dar nu erau de'ai
nostri, clci de-ar fi fost de-ai nostri ar fi rlmas cu noi" (I Ioan 2:I9), iar SfAntul Apostol Pavel ne
indemnl: "Nu vi ffrjugafi ia jug str[in cu cei necredinciosi, cici ce insofire are dreptatea cu flrldelegea?
Sau ce implrt5gire are lumina cu intunericul" (II Corinteni 6:74), ci sd mergem pe cdile luminii
curlqite de Sfdntd Maica noastrd Biserica Ortodoxi spre slava lui Dumnezeu si m6ntuirea noastr[.
ffi rilll.d,L]ilffi ffi lmml iihFo$larud0lllmi loffi ,na,niiffi ia'douauonlre
Tinta acestei invitituri este lesne de vdztrt desfiinlarea cultului Sfintilor si a ruglciunilor pentru
cei morfi. Numai c[ ei au de luptat aici chiar cu Cuv6ntul lui Dumnezeu, in care firul rosu este nemurirea
sufletului, drept consecnld a invierii Domnului. "De va fi qi murit viu va fi", ideea aceasta domini
parabola bogatului cdruia i-a rodit farina si a bogatului nemilostiv si sirmanui Lazb. Tot acestl idee sti
sfSlucitoare Ar Schimbarealafatd" a Mdntuitorului, cdnd aparMoise si Ilie vorbind culisus. Deci
lui Dumnezeu se numai din vii, fie c[ sunt aici in ori dincolo cu sufletul.

Bibliografie; Biblia- E.l.B.l\4. - 1988; "lnvazia sectelor"- Diac. P.l. David;"Apologetica iubirii"- Pr. Gabriel Sorescu; "Pentru
neam gi lege" - Diac. Dr. Gheorghe Comga - Caransebeg 1923.

9
 -!

Miracolul din Giulerti

Data de 29 septembrie 1998 avea sI fie pecetluiti
pentru romAni de un semn dumnezeiesc: dupi 15 ani de
la trecerea lui in rAndul celor drepfi, trupul preotului Ilie
Llcdtuqu a fost gdsit intact gi bine mirositor. Fiica
pdrintelui, Maria Sabina Spirache, ne-a declarat: "Nu ne-
a surprins faptul cd l-am g6git pe tata aqa cum l-am
inmormAntat. $i eu qi fiul meu agteptam aceasta zi cape
o binecuv6ntare de Ia Dumnezeu. Tata a fost un rnartir, a
suferit in tdcere, frrd sd ne lase vreodatd si in{elegem cd
durerea care il biciuia era peste pLrterile unui om... Asta
am descoperit mai tdrziu, atunci cAnd tata plecase rnult
prea departe, cu tot cu bagajul lui de suferitrfd. El nu mai
poate vorbi, dat, cu ajutorul lui Dumnezeu, va face rnult
mai mult dec6t at6t... Mullumim lui Dumnezeu cd a fost
a$a curx ne-am a$teptat. Surprinderea gi dezamdgirea ar
fi fost mari dacl am fi gdsit doar osemintele..." Nepotul
pdrintelui, Mihai Spirache, a fost prirnul care a atins trupul martirului Ldcdtugu. Atunci s-a intArlplat Lrn fapt
mai pufirr obignuit: vrerre de o sdptlm6na, mAna sd dreaptd gi-a pdstrat mirosul de smirn6, specific sfintelor
moagte. "NLl eram singurul care simfearr acea mireasma deosebitd: qi cei din jurul meu o rernarcau!..." , ne-a
spus Mihai Spiraclre... Razele soarelui de septembrie incdlzeau trupul pdrintelui care biruise legile firii. Cripta
in care sdliqluise tirnp de 15 ani era pregdtitd sd o primeascd pe Ecaterina Ldc5tugu, so{ia pdrintelui, care
decedase in urma cu citeva zile... P6rintele Seceleanu, parohul bisericii "Adonnirea Maicii Domnului", i-a
fdcut slujb5 dup6 rAnduiala bisericeasci... Din intunericul criptei, strdbdtAnd drunrul celor 15 ani, a revenit
deasupra pSmAntului chipul blAnd al pdrintelui Ilie Ldcdtugu. "PIAng de bucurie!" Degi numele qi adresa
cimitirului care "ad5postegte" trupul pdrintelui Ilie I Scdtuglr nu au fost fEcute publice, evlavia popLrlard a
inceput sd se manifeste spontan. Ajunqi lafala locului am cules pentru dumneavoastr6 c6teva rnarlurii: 30
ianuarie 2000 Teodora Ion (Prahova) - "Fiica rnea a fost aici la plrintele. Cdnd mi-a povestit, nu gtiam ce sd
cred. La inceput eram cam indoitS, parc[ cineva md linea acas5. Dar dintr-o datd arn sirnlit o chemare irezistibilS.
M-am hotdr6t brusc... Acum nu pot descrie in cuvinte ce simt. Pdrintele este o minune... Ag rdmAne cdt mai
mult l6nga el!..." Vera Simion (Bucuregti): "Il privesc pe plrinte gi parci tot agtept sd imi vorbeascS. M5relia
sentimentelor rn-au copleqit... Pdrintele nu este mort, de multe ori l-am simlit aproape de mine..." Nicolae Ivan
(Bucuregti): "De c6te ori plec de-aici, md intreb dacd nu cumva am visat? Simt c[ Dutnnezeu rn5 iubegte, daci
nri-a fost dat sd trf,iesc asemenea momente nemaiint6lnitel".6 februarie 2000. CristinaAlecr-r (prietend de
familie): "Pe mine, pdrirrtele m-a ajutat foafte mult, dar prefer sd tac, nlr vreall sd se interpreteze". DupI
sdvArqirea slujbei de pomenire, oficiatd de Inalt Prea Sfin{itul Serafim, pe aleea cimitirului au trecttt copii qi
oameni care,vdzdndcavoul deschis, qi-au exprimat dorin{a de a intra. Doi copii, o feti6 qi un bdiat, vdzAndu-l pe
pdrinte au exclarnat: "Ia uite e irrtreg! E preot!". UitAndu-se iu jur: "Dar de ce nu aputrezit? De cAfi ani e mofi?
Ce frumos miroase!"... Un bdtr6n cu mAna tremur6ndi s-a inchinat: "Doantne, n-am ntai vdzut apa ceva!
Extraordinarl E de necrezut!"... O ferneie aintrat,l-avdztrt pe pdrinte, s-a inclrinat gi a ieqit plAng6nd. Intrebatd
de ce plAnge a splls: "Nu gtiu, de bucurie". l3 februarie 2000. Ioana Staicu (24 ani, studentd): "Am plecat ctt
gAndul sd merg ia slujb6. ColindAnd strSzile Bucuregtilor am vdzut o bisericufi rnicd gi mi-am zis in gAndul
meu: Ce-o fi cu bisericu{a asta? M-am apropiat, pe uqi era un fel de anLrn!: <Dupb slujb6, credinciogii pot
merge irr pelerinaj la pdrintele Ilie Ldcdtuqu>. Am sim{it ci md cheamd cineva. Nu aveam nici bani la mine, dar
m-arr imprumutat gi iatd am ajuns. Acum cred cd mE poate ajuta qi cd este un mijlocitor. SdptdmAna viitoare am
doud examene, pdrintele mI va ajuta! Solul meu a rnai fost aici qi l-a sirnlit foarte aproape pe pdrinte... Cu
ajutorul lui Dumnezeu vom mai venil" Cristian Irinel lonild (elev al Seminarului Teologic din Bucuregti):
"CAnd l-am vdzut pe plrinte am simlit o mare bucurie... Am intrat de cAteva ori nu-mi venea sd mai plec. La un
mornent dat sirn{eam ci plutesc... Eu cred cd fiecare dintre cei ajungi in fa{a pdrintelui Ilie tr[iegte anutnite
sentimente cu valoare de taini.."Aurel Lucian (Prahova): "Am ajuns aici din irrt6mplare,zic eu. Era cavoul
inchis, m-am uitatpe fereastrS, din interiorvenea un miros deosebit, un miros de mir... Eram at6t de dezorientat!
Arn mirosit florile puse pe uga cavoului! I-arn intrebat pe cei prezen{i dacd simt acelagi lucru! Nu mai gtiam ce
sd cred. C6nd a venit doamna Spiraclre gi a descuiat uqa, ajuns l6ng6 p[rinte mi-am dat seama cd tnireasma
aceea venea din trupul pdrintelui... I-arn sdrutat m6na gi tn-am simlit minunat. Mireasma respectivd mi-a inundat
trupul..." $i pentru c[ acum exist[ binecuvAntarea Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Rornane, dupd un an gijumdtate, timp in care a fost linut in taind, trupul pdrintelui Ilie Ldcltugu poate fi vdztrl.
In fiecare durninicd, intre orele 16.00-18.00, urmagii pdrinteluillie deschid uqacriptei. Cimitirul "Adortnirea
Maicii Domnului" din Giulegti (lAngd Institutul Pasteur), ascunde o comoari inestin-rabil5 - trupul pdrintelLri
Ilie Ldcdtugu. "IJn om ca paiintete l-iie poate fi considerat sfdlrt!" irr fala unui asemerleacaz, niii oimenii de
qtiinld nn au rdmas indiferen{i. Profesorul Vladimir Belis - directorul Institutului de Medicind Legala: "Din

10
 punct de vedere teoretic qi medico-legal, sunt anumite procedee care opresc procesul de
putrefac{ie:.condilii
la noi in sunt destul de rare, qi tehnica
i" in"diu speciale (aer foarte uscat gi-temperatur[ scdzutd), care lard
cajt de gtiin{6, nu sunt adeptul
i*Uafra*aiii prin ." distrug germenii de putrefacfie din organism. Sigur,
"u." Dar
t.oriito. supianaturale. nlc"i nu pot spune cd nu cred Jn Dumnezeu"'Tudor Coman - profesor de
:,ea.irt.le Ilie L6c6tuqu a fosi un om care a suferit foarte mult in via{6. A fost un martir. A avut
;;;il;ih"l;[i., vrd. cu aceast6 ocazie i-am fEcut cateva
;;;;;p;.i"fin fiinla lui, dar nu qtiu'." u,lr*.. Am fost 9i eu sd-l mana peste ochiul drept,la.zece centimetri
,rarriitori. Are reacfia de activitaie a unui om viu. cand i-im trecut
ochiul. cei care igi p[streaza asemenea insugiri dupd moarte, frrd ajutorul agenli1or
Jiri*t,", parint.l. u deschis
p',rt fi corsid"iuii rnn6. Dincolo qe viila existd enigme de genul acesta. S.ynt gameni care toatd viata
;;;;;il;
",.t"iri, pentru irrtatnii"u d, vegnicia. Prin voin{d, lupt6,tar qi -miracol. prin interven{ia divinitalii, intalnim exemple
u..-rtu. in'fata preotului Ilie arn r[mas surprins ca in' fa\a unui PAn[ qi fotografiile-pdrintelui sunt
"u pravilei bisericesti, trupul pdrintelui llie Ldc6tugu are insugirile.sfintelor moaqte.
oline de enersie...l'. confo.,,
in'i;;;ilirZri".ur.a slrnt enumer ate cauzele care pot irnpiedica putrezirea unui trup: men{inerea trupLrlu.i in
biologice (o alc[tuire trupeascd spe^ciald, moartea survenitd iarna, cAnd este foafte frig 9i grad.ul ridicat
"onollii (afurisit, blestemat pentru motive bine interneiate de un episcop san
de salinitate al soluluij, antatentatizarea
.rra, a" Dum'ezeu) ii'ulr"tr"artarea lui Dumnezeu (sfinfenia). Mefinerea trupului in condilii
biologice 9i
insuqirile pe care
anatematizarea sunt excluse. Rdmarie cea de-a treia catzd. in PravilS
sunt prezentate 9i
sunt nestricrcioase (trupul pdstrandLr-$i aspectul
* ;.;;;i; sa le prezint.";fi,rt"I" ;oaqte: "Sfintele moaqte qi pielea este.de culo^area alunului, trtt provoacd
9i
p*p".tiii.l, Jult frumos mirositoare, sunt uscate uqoare,
un.trqP
il;i*4 ;i'6ucurie oriior,ri""u.cr, dand irnp.resia unui om carb doarme liniqtit". In cazul afuriseniei,
gi crescute fo.afte mult qi.provoacS-spaimS' ln
neoutrezit este defonnat, ur" a"g"t"lezbdriite, pdrul unghiile
imaginiie preientat-e de noi sur,t grditoare.Insuqirile trupului intact al
;;l""ffiHili"lr;Ili;il.atrs,,,hl"r.qi Pravila bisericeascS. Canoanele bisericeqti
o6rintelui Ilie Lacatugu corffind cu descrieia sfintelor moaqte din
i;i;.ft";i;.;;;;i]-* rri,itilor iau in calcut urmdtoarele aspecte: viala pbrsoanei in cauzd, evalvia poporului
;"r;;{ilirea posib.ilului sfant, Biseriia are misiune a de a indruma credincioqii, dar 9i
ii ,"i-rr1. sdvargite au respectat itrtotdeauna
I.rp"rr"il1it itea'deu"" p.o,iunta in anurnite situatii. Unnagii pdrintelui llie Ldcdtugu destul de grav6: un preot s-a
ti"aitlil. Bisericii ortodoxe. Cu toate acestea, la deshumare s-a sivAr$it o eroare.
interziceau acest lucru'
oferit sd-i schimbe ,"i*irt.l" i6rd binecuvintarea unui episcop. Dogmele.bisericegti
Ele aflain poses.ia.familiei'
Acesteaerau intacte $i, ai; p6cate, degiputeau fi scoase cu grij6, au fost tdiate. se
neputinp lu iu*"i,i este cu'prtinla la Dumne.zeul bupa 15 ani de la trecerea in
veqnicie, trupul
C;;;; Autorit6lile bisericeqti au primit cu "bucurie duhovtriceasc6"
p6rintelui Ilie a putut fi i*bru"at cu ugurinia-
parintelui au atras atenlia c[ "actul canonizarii ("')
;;;i;a;r""perlili t.u[rlul ,"pitrezit'al Ldcdtuqu,-dar
"inv[fdtura de credinlr
impune etape gi strad#i deosebite". "rrrp'riffirt"rt,i "lira rri.rin{ele
credinciogilor".
l'Min.rnile sunt fapie dumnezeiegti mai presus de rnintea 9i puterea omeneascS' Ele
creqtin-ortodorA,, ,pur",
legile min{ii qi ale firii, ce se fac
,.,,rt-r"pt" ,ararqit" i,., f,iie avdzttd,numai cu puterea lui Dumnezeu, ce intrec
indreptarea noastr[ in vederea rr-rantuirii'
in momente extraordinaii l-,ota.at. ae Ziditor,'gi urmrresc luminarea
gi
necnltoscnte '..". cazul pdrintelui IIie Ldcrtuqtt
rrnirunir. aratd voin{alri bu*,',.reu gi t6lcuieic cSile Sale cele
deoarece canoanele bisericeqti interzic
este o minune a ziletoili*rtr.-nr:pul parint.lui nu a fost imbdlsdmat
u"i, p."of1o. a. *i.li *or"t lloi. c"; care l-au cunoscut spun cE a fost ur model p9n11l
Pdrintele
to.ata-lurlea, un
Nicolae Marinescit
""Lrif plin dragoste, mild iertare.
;p;;;;i;'"rnului ce tira" ip." a".6varqire. Un om de
,l*: caiiva ani
9i
decAt mine' in fa{a h-ri palea orice
(M6ndstirea Sitaru): "p6rintele Ilie Lai6tuq, ,iru; +
"iu jurul sdu le era jend de r[utatea care ii mdcina' vorl-rea
rdutate. Era atiitde blanJ ji Je rabdato. incAt celor din
i;;;;;r,6, Ju. inima de bucurie duhovrriceasc6. Nu este de mirare cd Ei dup6 moarte
alilb sufletele credincioqilor. ajungi l6ngaddnsul". Silvia Stoia (fiicaBuiceqti):
trupul pdrintel,i"uuirrt"Llriitir*pr.au
preotului Nicolae
"Tdticu a
lazece kilometri de satul
sta;;;J;;purot,ul bisericii din comuna Secu, localiiate afTatd
foarte sldbit,
p.iiouau a"i.riGi (p6nd in oa+l taperiprava aldturi de preotul Ilie. Tatdl meu era
;;;;;.;;"ia trprt. La un momenj dat, iu lucrat impreund, ca zidari' Parintele
dup6 regimul de exterminare la care fusese
1iJ u ro"rlringurul ;'i-;;;;;ptut p. tat[l mlu in echip6, aqa slbbit qi bolnav_cum era. cand li se impulinau
p,t".ii" de suferin{d, preoli, printr" plrintele llie, cedau porlia lor de pAine qi ei se
"atiru "ri.-gi
plrintele ili" ..u t[cut, bun cu toatS lumea 9i foarte smerit. Tat6l meu avea
hraneau ""f"g"ilor
doar cu o Uu*ta a. iurtoi.
Ilie Ldcbtr-rqtr
;'*p;;;i" Jeosebita i".p* paiiiJ.le Ilie, !inea foafte rnult la eI...". Fdrr nici-o indoial6, pdrintele
toli fost ttn model:
qi de.dragoste qi credinli. Pentru a
a avut o via{d aleasd, ;lilti;'r;f.;in16 9l renunldri, dar6landul plrinte Ilie igi ascundea durerea intr-o ticere
p"irtiu famiiie, pentiJpiiete,r,, dur qi'pentru dugmani.
a fost o enigmd' Dosarul de canottizare s-a
IaI".a, p"".ttrlna-o-.,iu p"ri qi ruga"iun". Viaia acestui p.reot
qiele apard. Sfintii tlu s-au grdbit
cleschis, evlavia poporului a inceput sd se manifeste, minunile au itrceput
^si
ci Dutnnezeu nu
,i"i"Jria. Cunoqlrit ru, nr, harui Duh_ului Sf6nt lucreazdprin_trupul pdr.intelul lncd un semn pdrinti
In rfil C;ililri,rg,0,, judeful VAlcea, fe 6 de'cenibrie 1909, in casa credincioqilor
ne-ap[r6sit...,,.
'rriuii,l
i.a"tare1 biseiilesc; qi tvtaria LaJituqu, se naptea
llie Ldcdtuqu, cel de-al d.oilea fiu dintr-o farnilie
binecuvAntata a.prrn o.rZu'cu gapte copii. A urmat cursurile gcolii priniare.in.satul,natal, iar din at'til 1922
ua,6 in anul i930 u rorfu, llev al Serninaruluireologic."sf. Nicolae" din R6rnnicLr-vAlcea' La
Irrr"rri*, ,","ir"*r* " pii*;t preniiul intai de virtute "pentru aptiiudini sufletegti care il disting intre colegii
"ongiiin"ior
i#ii;;;;-i9:0 ;; i;r.ii" lu Facultatea de Teologie did Bucuregti, se relnarcd prin credin{6 deosebita qi prin
11
 irrclinarea spre idealul nafional. in anul 1934 termind cursurile FacultItii de Teologie,^cu rezultate foarte bune.
Cunoaqte gi vorbegte curent cinci Iimbi: germana, franceza, greaca, ebraica gi latina. In data de 5 iulie 1931 se
cisdtoregte, in satul CrdpdtLrrile, cu inv6ldtoarea Ecaterina Popescu. Pe data de 1 septernbrie 1934, Ilie Lacituqu
a fost hirotonit ca preot la parohia Osica de Jos, din judelul Olt, piindla data de 1 noiernbrie 1934, cAnd s-a
transferat la parohia din Buiceqti, judelul Mehedinli. In toamna anului 1942incepe sd propovdduiascd cuvAntul
Sfintei Evanghelii la Odessa gi la parohia Serserri1a, din judetul RAbnila, ca preot trimis de MisiLrnea Orlodoxa
RornAnS. Igi incheieactivitateacapreotrnisionarin^prirndvaraanului 1943,intorcAndu-sedinTransnistriain
tard, unde il doi copii gi o solie bolnavS. In uoaptea de 19 iulie 1952 a fost arestat, trimis gi incadrat
agteptaLr cei
irr colonia de rnuncd M.A.l. Gilegu, la canal, pAnd in octoilbrie 1952.in perioacla octombrie i952 qi pAna in
august 1953 a fost incadrat in colonia de muncd M.A.I. Peninsula, unde a licut parte din "celebra brigada a
preolilor". Din septembrie 1953 este mutat Ia Onegti. A fost eliberat la26 aprilie 1954. Aceastl perioadd de
detenfie a fost executatd"itlbazadeciziei administrative a M.A.I.", ldrd si fi avut nici mdcar o zi de condamrrare.
Dupa eliberare a revenit in slujba bisericii la parohia Buicegti, unde a slLrjit p6na la data de 1 iLrlie 1959. in
augLrst 1955, familia Ldc6tugLr pierdea gi cel de-al patrulea copil. A rdrnas Maria Sabina LdcdtLrgLr. in noaptea
de i iLrlie 1959, parintele Ilie Ldcdtugu este din nou arestat, inbaza uneisentin{e administrative, gi ise fixeazd
loc de munca in Deltd la Periprava, intr-o formatiune in care a fost incadrat lotul preofilor olteni. La data de 6
rnai 1964 a fost eliberat. avAnd calificarea de zidar, categoria a V-a gi domiciliLr obligatoriLr la Bolintrnu,
raionulTitu. La 20 decernbrie 1964 revine in slLrjba zidirii spirituale in fruntea parohiei G6rdeqti, din jLrdetul
Teleorrnan, unde rdmAne pAnd la 1 august 1970, cAnd s-atransferat la parohia CucurLrzu, din jLrdetul GiLrrgiLr.
Cu pnterile scdzute qitrupLrl obosit se pensioneazdlacerere in data de I I ianuarie 1978. Se mutd in Br-rcureqti,
unde rnoare dupd o grea suferinfd, in data de 22 iulie 1983, pe un pat al Spitalului PandLrri. Din22 iLrlie 1983.
cripta farniliei din Cimitiml "Adormirea Maicii Dontnulni" avea sd-i gazduiascd trupul chinuit.

Categoric nu. Sfhnta Scripturd qi Sfhnta Tradilie aveau Ei au qi astdzi aceeasi valoare mdntuitoare:
"Fratilor.
in numele Domnului nostru Iisus Hristos, vI poruncim sd vI feri(i de orice frate care umtrli llri rAnduiali.
si nu dup[ PREDANIA pe care ati primit-o de la noi" (II Tes. 3,6); gi incd o dovadd de necontestat: "Fratilor,
stati neclintiti si finefi PREDANIILE pe care le-ati invitat FIE PRIN CLryANT, fie prin epistola noastri"
(II Tes. 2,15). Despre cultui icoanelornoi spnnenr cu cea urai nrare convingere cd este legitimd cinstirea 1or si
aducem din multe altele existente un singur algllment, cuvintele Sfintului Vasile cel Mare: "Cinsteu adusir icosnelor
se htdreuptci ctitre cel tnJ;iiligat tn icocutci". Cdt despre pomeni avem doud versete foarte clare in Biblie: A) (Fii
darnic cu pAinea gi cu vinul Ia mormdntul celor care fi-au riposab> (Tobit 4,17). Ce poate insemna a fi damic
cr,i pinea si cu vinul decAt parastas - poman6???!; B) <Sfint si cucernic g6nd a fost cI a adus jertlI de curltie
pentru cei morti, ca s[ se slobozeascl din pflcab> (II Macabei 12,46). Adic5, un gAnd sfint dintr-o credintd
dreaptd este a face pornand (lertfb de curdlie) pentrll cei mo4i, ca in urma acestor porneni Dumnezeu sii se
milostiveascd de sufletele celor pomeniti si s6-i scoatd din osdnda iadului sau, dacd sunt in Rai, sd le dea mult mai
mult5lumin5.

MAntr.ritoml vorbindu-le ucenicilor a doua venire a Sa la sfArqitul lumii le spune "Atunci se va

arlta pe SDIINUL trIUIJUI OIIULUT (Mat. 24,30). Semnul Fiului omului este fh.rii
disculii crucea, precum semnul satanei este 666. "Cici cuventul crucii este nebunie pentru cei ce pier, iar
pentru noi care ne mf,ntuim este puterea lui Dumnezeu" (I Cor L l8). Conform acestei afirmatir a SfAntulur
Apostol Pavel sd-l intrebim pe sectant: "Ce consideri dumneata cI este crucea: pierzanie sau mintuire?"
el va rdspunde cu siguran\d: "Pierzanie!". Si atunci noi ii rdspundem: Este foafie clar cd dumleata esti pe calea
lar no1 calea mdntuirii!

cd Dumnezeu nu cere slujirea mdinilor omeneqti, folosindu-se de tAlcuirea gresitd a acestui verset: o'Duh este
Dumnezeu qi cel ce i se inchin[ se cade a i se inchina in duh gi in adevir" (Ioan 4-24). Dat fiind insd natura
dub16 a fiin(ei noastre, cAt suntem in viaqd 1a tot ceea ce face trupul parlicipd si sufletul, si invers. Este acievarat cd
trebuie sd ne inchindrn in duh, dar aceasta nu inseamnd cd se inl[turd cullul exterior. Iatd, Sf. Apostol Pavel
porunceste, ca "Bflrbatii si se roage in tot locul, ridic6nd mflinile sfinte, firi mAnie si firi sovdire" ( 1. Tini.
2,8). Oare MAntuitorui s-a oprit numai la suferin{a spirituald din Grddina Ghetsimani sau a priniit-o si pe cea
trupeascd? Sd avem clucea numai in inimd cunl ne splln sectantii? Dar ce, inima este singumi mirdular al
organismului? Categoric nu! Noi trebuie sd cinstim crucea cu ochii, cu gura chiar cu mAinile, inchinndu-ne:

"Lui Dumnezeu inchinl-te!" (Apo c. 22:19) Amin!

t2