CREPTINii 06'roo"qt,

GATR E
L\\1
DESpRE ,
&77C
(SintczA din tumafahrile Effilor Pafitfil

lrrlrfr eolins4u, Preot Ioan

DIlImmZmU poate fi iubit, dar nu gdndit. Poate fi prins gi apropiat prin iubire, dar niciodat6. prin
g6ndire. Dumnezeu este inceputul, mijlocul Ei sfirgitul oricIrui bine. In sine, Dumnezeu este gindire necunoscutE,
Cuvflnt negr6it qi via![ necuprinsf,.
DUMNEZEU este asemenea unui cerc ale c6rui margini nu sunt nicf,ieri, iar al c6rui centru este
pretutindeni. Pentru aceea a venit Hristos in lume s[ cunoasc6 gi s[ inleleag[ tot omul cdt de mult il iubegte
Dumnezeu. Iisus se face ascult[tor Tat6lui, vindecdnd propria noastri neascultare si devine pentru noi modelul
unei ascultdri frr[ de care nu existE mintuire.
DUMNEZEU, nu doar ci nu iasd s[ fim ispitili peste puterile noastre, dar ne Ei ajut[ chiar in ispit5, ne
sprijini qi ne intlregte, dac[ noi facem ce se cuvine dinpartea noastr[ si nu ne lipsesc bunSvoin]a, nddejdea in
El gi r[bdarea.
DUMNEZEU ne trimite darurile Sale cu o bucurie mai mare dec6t cea cu care le primim noi. Am vdzut
case qi m-am gdndit la arhitect. Am v[zut lumea gi am in]eles Pronia. Am vlzut corabia fErd cirmaci
scufundAndu-se, Amv6zut oameni neisprEvindnimic fbrlDumnezeu. Aminleles cEtoate exist6prinrflnduiala
Dornnului. Chiar dac[ noi ne dep[rtlm uneori de Dumnezeu, Dumnezeu rim6ne mereu aproape de noi.
DUMNEZEU va avea intotdeauna ceva ce sd-l invele pe om, iar omul va avea intotdeauna ceva de
invS{at de la Dumnezeu. Unde este inlelepciunea lui Dumnezeu, nu mai este nevoie de in{elepciunea oamenilor.
Este cu neputin![ sd dobdndim in{elepciunea fErd s[ tr6im intr-un mod in{elept. inal![-te mai mult prin via!5,
decAt prin gindire. A vorbi despre Dumnezeu este un lucru mare, dar este un lucru qi mai mare a te curd{i
pentruDumnezeu.
IISUS ne-a impdcat prin Sine atit cu Tatdl cit Ei intre noi. La Iisus poli privi fir[ sd incetezi s6-i prive;tr
si pe ceilal{i. Dumnezeu s-a ftcut purtdtor de trup pentru ca omul s[ poat[ deveni purtdtor de duh.Totul este
s[virqit de la Tat[], prin Fiul, in Duhul SfAnt: ,,Ntrdejdea mea este TatII, sclparea mea este Fiul,
acopertrmAntul meu este Sfflntul Duh, Treime Sfflntfl, slavi Tie !'o
ffiaa1esCruceafiindc[astfelsemoaxe..,,*aioi1"i,,ti,,se.Els-asf}igitimbra!iEdndu-ne.
Crucea este poarta tainelor. Prin linia verticalE, crucea il aratd"pe Dumnezeu, iar prin linia oizotrtal6 se aratf, toatd
zidireain atdrnare desdvdrqitd de Domnul, neavdnd alt suport al existen{ei, alt6n[dejde afard de Dumnezeu.
CBUOtsA este izvor de t[mdduire, uga tainelor, arma pdcii, veselia sufletelor noastre. Orice faptl bun[
este o cnrce. Calea lui Hristos este crucea de fiecare zi. S[ nu-{i duci crucea tirAE, adicd v[itindu-te, oftdnd qi
cirtind, ci multume;te-i lui Dumnezeu pentru toate: bune gi rele, stiute gi nestiute. Nimeni nu s-a urcat vreodatS
l.i
E

dintAi lucrare a iubirii: de a uni pe cel ce iubeste cu cel iubit. Dragostea este r[ddcina si izvorul binelui. Cind
am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu. Dragostea este adevdrata slujbd pentru Domnul. Dragostea este
raiul. intrucdt este iubire, Dumnezeu se miscd, iar intrucdt este iubit, Dumnezeu miqc[ spre sine toate lucrurile
care sunt capabile de dragoste. Dumnezeu nu se uit[ la fapte ci la dragostea cu care au fost fbcute. Nu e nimic
rnult cAnd oamenii iubesc pu[in, a$a cum nu e nimic pulin cind oamenii iubesc mult. Numai cine-qi iubeEte
aproapele il iubeEte pe Dumnezeu.
Dumnezeu nu ne porunceqte qi nu doreste sd fim triEti in inima noastrS. Mai degrabd doreste ca din iubire I
pentru El sd avem mereu bucurie in suflet. Omul dacd are virtuli, dacd face fapte bune, dac[ s-a unit cu Il
,!
Durnnezeu, sufletutr sdu se va veseli cu bucuria cea adev[rat5. Pe cel ce se bucurd in Domnul nici un necaz
nu-l va scoate din bucuria lui. ,rFrica Numelui T[u, Doamne, varsl bucurie in sufletul meu !". Dac6 vrei
sa fii fericit nu cluta fericirea. Fericit este acela care nu g6ndeqte r[u. CAt despre mine, fericirea mea este sd mi
apropii de Dumnezeu.
pn$fi,mA se s[virseste atcipe pf,mAnt, dar ea are rang intre dregltoriile ceresti. insuqi Hristos a
intemeiat aceast[ slujire. El a stabilit ca in timp ce suntem inc[ in trup, sI facem serviciu ingeresc. Dacd cineva
i1 disprefuieste pe preot, imediat gi Dumnezeu il va dispretui pe el. Cel care-l vorbeste de r[u pe preot, il lovegte
pe Hristos in lumina ochilor.
CAf,figAnUf, este cel care, desp[rfindu-se de to!i, s-a unit cu tofi. Admirdm pe sfinli nu atdt pentru
inleiepciunea qi iubirea lor in trecazrtrt, ci mai mult, pentru c[ ei rimAn la fel de r6vnitori gi dupd ce furtuna a
trecut, ldsind loc liniqtit.
lrlu e nici o minune cdin{a omului lanecaz,linut[ in frflu prin fric[, ci dup6 ce a trecut incercare\ aceasta
sE contrnue in a-Ei arf,ta inlelepciunea sufletului.
SFINTE'IIIA vine din dragoste. To[i cei ce cred Ei iubesc cu adevdrat sunt sfinli. Desdvdrqirea omului
este de a se soloti pe sine nedes[vArsit. ii cinstim pe sfinli imitdndu-i. Cit poate Dumnezeu cu puterea, poate
si Maica Dcmnului cu rugiciunea. Preasfinta Fecioarf, Maria, ea singur5 EezAnd intre Dumnezeu gi oameni,
pe Dumnezeu L-a fEcut Fiul Omuiui, iarpe oameni i-a ficut fiii lui Dumnezeu.
DfiZNADB. DmA este mai cumpliffi decit p[catul. Cel care iEi pierde n[dejdea in Dumnezeu, acela
face cel mai mare p[cat, t6g[duind astfel c[ Domnul este iubire, mili si putere.Cel care Ei-a pierdut n[dejdea
a pierdut toful. $i Iuda gi Petru au p6c5tuit. Cel dint6i acilzutin dezn[dejde curm6ndu-qi viala. Cel de-al doilea
a cdzutin deznf,dejde, dar s-a ridicat prin ciinl6, iar clinla i-a adus iertarea lui Dumnezeu.
p^fl.CAfUL este nedreptate. Degeabatdiem crengile pdcatului in afara noastr[, dacl in noi r[mAn
rhdacinile'care vor creste din nou. Cine p[cituieste, fie se nedrept6leste pe sine, fie nedreptS{egte pe altul.
iubeqte-i pe pac[toEi, dar urf,ste faptele lor. A gresi este omeneste. A dezndddjdui este diavolesc. Nu atacul
g6ndului este p6cat, ci convorbirea prieteneascd a min{ii cu p[catul,
Nu fi iubitor de sine qi vei fi iubitor de Dumnezeu. Egoismul este r5d[cina tuturor patimilor. Nu ciuta
plicerea in tine si o vei gisi in ceilalli. Indiferenla si lenea sunt mai vltf,mdtoare decdt toatl lucrarea diavoleascS..
Faptele s[vArsite de oameni sunt de trei feluri : conform firii, mai prejos de fire ,si mai presus de fire.
Fireascf, este pacea. impotriva firii este dugm[nia qi mai presus de fire sunt iertarea qi binele
judecdtor, t
dezinteresat.Dumnezeu te-a fictit pe tine dat numai pentru p[catele tale, nu gi pentru ale altora.
Dacd ierti pu{in, pulin !i se va iefta. Dac[ ierli mult, multe [i se vor ierta.Dacdierfi din inim[, la fel ifi va ierta
si Dumnezeu tie.ORMI FACE CE VREA DUMNEZEU, ORI VEI PRIMI CE NU VREI TU.
BOGATIA nu este in sine ceva rf,u sau bun, ci o unealt[ de care te poli folosi rdu sau bine. Egti bogat?
Foarte bine. EEii zgdrcit? Foarte r6u. Nu bogalii vor fi osdndiqi, ci cei ce slujesc bog6liei. ln cele trecdtoare nu
po{i deveni bogat dec6t sdr6cind pe altul. in cele duhovnicesti nu poti deveni bogat decdt imbog[lind pe altul.
Sf,racilor, ce v[ lipseste dac6-L avefi pe Dumnezeu? Boga{ilor, ce aveli dac[ v[ lipsegte Dumnezeu?
Nimic nu este mai mare decdt omul cu Dumnezeu Ei nimic mai mic decdt omul fErE Dumnezeu. F6rl
Tine Doamne, nu sunt nimic in ac.eastd lume. Prin urmare, frrd Tine, ce-aE putea fi in ves,nicie?
Orice vei face, s[ faci dupf, propriile tale puteri, cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru mAntuirea oamenilor.

ORiCE

CU